APSS-Asistenţă

Primară a Stării
de Sănătate
 DEFINIŢIE - OMS
• ,,Asistenţa esenţială, fundamentală a stării de
sănătate, accesibilă la un preţ suportabil
pentru ţară şi pentru comunitate, realizabile
prin metode verificate practic şi ştiinţific şi
acceptabile social,,
• APSS conţine acţiuni ce revin efectiv în primul
rând populaţiei, sub îndrumarea reţelei
medicale
CUM ŞI DE UNDE A APĂRUT CONCEPTUL DE
APSS
• Omenirea este confruntată cu patru mari
probleme:
SĂRĂCIA
FOAMETEA
RĂZBOAIELE
BOLILE
APSS sintetizează şi cuprinde:
• Educarea comunităţii în legătură cu metodele de
prevenire şi control a problemelor de sănătate care pot
sa apară
• Igiena alimentaţiei, a apei şi a colectivităţii
• Sănătatea mamei şi copilului, inclusiv planificarea
familială
• Imunizarea împotriva bolilor infecţioase
• Tratamentul corect al bolilor ţi al accidentelor comune
• Asigurarea medicamentelor esenţiale
• În ţările în curs de dezvoltare populaţia este
compusă din copii- peste 1/3 iar vârstnicii şi
adulţii de vârsta a doua reprezintă mai puţin de
1/5. Decesele se produc în populaţia pediatrică
peste 40%: cauze infecţioase,bolile aparatului c-v.
• În ţările dezvoltate predomina populaţia vîrstnică
iar decesele la copii sunt sub 4%.Cauza deceselor
la batrâni: boli c-v de tip degenarativ, cancere
etc.Bolile infecţioase nu sunt în primele 10 cauze.
• În procesul de APSS un rol major îl au:
Medicul de familie, rol activ, este oricând
disponibil pentru rezolvarea problemelor de
sănătate ale populaţiei din comunitatea
respectivă
Populaţia, să fie conştientă că: trebuie să se
implice direct în asigurarea sănătăţii sale; starea
de sănătate a fiecăruia şi a tuturor nu depinde
numai de medic
 DEFINIŢIA SĂNĂTĂŢII
• Sănătatea este starea completă de bine fizic,
mentalşi social, nu numai lipsa bolii (OMS,
1948)
• o persoană este sănătoasă în măsura în care
ea este capabilă să activeze fizic, emoţional şi
social fără ajutor din partea sistemului de
asistenţă a sănătăţii
 FACTORII DETERMINANŢI AI STĂRII DE
SĂNĂTATE
• Biologia umană: fondul genetic individual, creşterea şi îmbătrânirea.
• Mediul ambiant: alimentele, apa, aerul, poluarea, reziduurile,
microorganismele, accidentele şi violenţa, urbanizarea, sau din contra
izolarea,alienarea şi/sau stresul.
• Stilul de viaţă şi comportamentul (obiceiurile):fumatul, excesul de alimente,
abuzul de medicamente, alcoolismul, promiscuitatea, conducerea nesigură a
maşinii, relaţiile sexuale nesigure, sedentarismul, oboseala excesivă, stresul
etc.
• Sistemul de asistenţă medicală : măsurile pentru protecţia şi promovarea
sănătăţii şi prevenirea bolilor: legislaţia şi practica medicală, existenţa şi
aplicarea conceptului de nursing, modul de organizare al spitalizării,
existenţa şi folosirea diferitelor tipuri de sanatorii, funcţionalitatea asistenţei
stomatologice, asigurarea de medicamente, structurarea şi derularea
asistenţei psihiatrice, alte servicii pentru sănătate.
 INFECŢIA HIV-SIDA
• De la inceputul epidemiei, aproximativ 78 milioane de
oameni au fost infectate cu HIV iar 39 milioane au decedat
• In 2014, existau aproximativ 37 milioane de persoane
infectate HIV , peste 16 mil femei si peste 3 mil de copii
• In 2014, 2 mil de noi infecţii
• In 2014, 1,2 milioane de decese datorate SIDA
• In 2015, doar 15,8 mil beneficiau de tratament antiretroviral
• In 2015 s-au cheltuit 22-24 bilioane de dolari pentru HIV-
SIDA
• Cele mai afectate regiuni: Africa sub-sahariana, Asia si Pacific
 INFECŢIA HIV-SIDA ÎN ROMÂNIA

• 31 decembrie 2015: 13.766 persoane

infectate HIV/SIDA în viaţă
• Primul caz inregistrat in anul 1985, la adult
• In 1990 au fost raportate 1094 de infectie la
copii institutionalizati
 CĂI ŞI MODALITĂŢI DE TRANSMITERE
• TRANSMITERE SEXUALĂ – 70-85%: femeile sunt mai
predispuse la infecţie decât bărbaţii -0,1-0,2% în cazul
unui singur contact sexual cu un bărbat infectat HIV
-0,05-0,1% în cazul unui contact cu o femeie infectată
• TRANSMITEREA PARENTERALĂ
• TRANSMITEREA VERTICALĂ- intrapartum cel mai
frecvent, în timpul travaliului şi a expulziei când
mucoasa conjunctivală a copilului intră în contact cu
sângele sau cu secreţiile genitale ale mamei infectate,
sau prin ingestia acestora
 TOP 10 EPIDEMII CARE AU DEVASTAT
OMENIREA
• VARIOLA
Virusul variolic a afectat omenirea de mii de ani- in 1500
Americile numărau peste 100 mil de oameni iar în câteva secole
au ajuns la 10-20 mil. În ciuda descoperirii vaccinului, in 1796, 
epidemiile de variola au continuat sa ameninte populatia
globului. In 1967, virusul a ucis doua milioane de oameni si a
afectat mai multe milioane in intreaga lume. In acelasi an,
Organizatia de Sanatate Mondiala a pornit o campanie de
eradicare a virusului, prin vaccinarea maselor. In consecinta,
1977 a fost ultimul an in care au mai fost semnalizate cazuri de
variola. Eliminat din lumea naturala, virusul exista, in prezent,
numai in laborator.
 GRIPA SPANIOLĂ DIN 1918
•  20 de milioane de victime in numai cateva
luni. Timp de un an, gripa si-a urmat cursul,
transformandu-se intr-o unealta mondiala a
mortii. La nivel global, numarul victimelor s-a
ridicat la o cifra astronomica: intre 50 si 100 de
milioane de oameni. Din cauza numarului mare
de persoane decedate si a ariei intinse afectate,
multi considera gripa din 1918 ca fiind cea mai
mare pandemie din istoria omenirii.
 MOARTEA NEAGRA
• Care pline cu cadavre, familii intregi aflate pe
patul de moarte, inchise in propria casa, regi si
tarani pusi pe acelasi loc in fata mortii
implacabile… Atunci cand vine vorba despre
epidemii, putine inspira mai multa groaza
decat Moartea Neagra. Considerata a fi prima
pandemie adevarata, moartea neagra a ucis
jumatate din populatia Europei din anul 1348,
ajungand pana in China si India.
 MALARIA
• In 1906, Statele Unite ale Americii a angajat peste 26.000 de
muncitori pentru a construi Canalul Panama. Dintre acestia, mai
mult de 21.000 au fost spitalizati in urma contactarii
malariei. Soldatii au fost printre cei mai afectati de aceasta boala.
In timpul razboiului civil american, peste 1.316.000 de barbati au
contactat virusul, dintre care 10.000 au murit. In timpul primului
razboi mondial, malaria a imobilizat fortele britanice, franceze si
germane timp de trei ani. Aproape 60.000 de soldati au murit de
malarie in Africa si Sudul Pacificului in timpul celui de-al doilea
razboi mondial. Anual, intre 350 si 500 de milioane de cazuri au loc
in aceasta regiune. Dintre acestea, un milion se sfarsesc prin deces.
 TUBERCULOZA
• Incepand cu anii 1600, epidemia de tuberculoza,
cunoscuta sub denumirea de Marea Ciuma Alba, a
devastat populatia europeana timp de aproximativ
200 de ani, ucigand fiecare al saptelea purtator. Mai
tarziu, tuberculoza a devenit o problema constanta in
cadrul coloniilor din America. Chiar si spre sfarsitul
secolului XIX, 10% din totalul deceselor erau cauzate
de tuberculoza.  In ciuda descoperirii leacului,
tuberculoza continua sa infecteze 8 milioane de
oameni, dintre care 2 milioane ii cad victime anual.
 HOLERA
• Locuitorii Indiei sunt veterani in ceea ce priveste lupta cu holera,
insa abia in secolul XIX restul lumii a avut ocazia sa vada cu ce
monstru se lupta populatia indiana. In aceasta perioada, cand
comertul si turismul au cunoscut o inflorire fara precedent, virusul a
avut ocazia unica de a calatori fara pasaport peste granite, catre
China, Japonia, Africa de Nord, Estul Mijlociu si Europa. Din secolul
XIX pana in prezent au avut loc sase epidemii de holera care au
rapus milioane de vieti omenesti. in anul 1961 un nou tip de holera
isi facea aparitia in Indonezia, pentru a se raspandi in cele din urma
in intreaga lume. Tacuta pandemie continua si in prezent. In 1991,
300.000 de oameni s-au imbolnavit de holera, iar dintre acestia 4
000 au decedat in urma contractarii bacteriei.
 FEBRA GALBENA
•  Cand imparatul Napoleon a trimis o armata
de 33.000 de soldati in America de Nord,
29.000 dintre acestia au fost rapusi de febra
galbena. Napoleon a fost atat de socat de
pierderile suferite, incat a decis ca nu merita
sa isi asume un risc atat de mare pentru acest
teritoriu, prin urmare Franta a vandut
teritoriul Statelor Unite.
 TIFOSUL EPIDEMIC
•  Acesta a fost menţionat pentru prima dată cel mai probabil în
anul 1083 la o mânăstire din apropierea oraşului Salerno,
Italia. Avand in vedere frecventa sa in cadrul armatelor, a fost
numita "febra razboiului". In timpul razboiului de treizeci de
ani din Europa (1618 - 1648), tifosul, ciuma si foamea au facut
impreuna un numar aproximativ de 10 milioane de
victime. In timpul primului razboi mondial, boala a cauzat
milioane de decese in Rusia, Polonia si Romania. A ucis 3
milioane de oameni numai între 1918 – 1922  Tratamentele
imbunatatite si conditiile sanitare moderne au incetinit
considerabil raspandirea bolii, insa scurte izbucniri mai exista
inca in America de Sud, Africa si Asia.
 POLIOMIELITA

•  In 1952, in Statele Unite erau inregistrate 58.000 de

cazuri de poliomielita. Dintre acestea, o treime s-au
sfarsit prin instalarea paraliziei la copii, dintre care 3.000
au decedat. In prezent, nu exista efectiv un tratament al
poliomielitei, insa medicii au reusit sa dezvolte un vaccin
eficient, la inceputul anilor '50. De atunci, numarul
cazurilor de poliomielita din tarile dezvoltate a scazut
dramatic, insa boala nu a disparut. Campaniile de
vaccinare impotriva poliomielitei ce se desfasoara la nivel
global au scopul declarat de a eradica complet aceasta
afectiune.
 VHB
• Aproximativ 1 milion de oameni mor anual (~ 2,7% din totalul
deceselor) din cauze legate de hepatitele virale.
• Aproximativ 57% din cazurile de ciroză hepatică şi 78% din cazurile
de cancer la ficat sunt secundare infecţiilor cu VHB sau VHC.
• La nivel mondial aproximativ 2 miliarde de persoane au fost
infectate până acum cu VHB.
• Peste 240 de milioane de persoane sunt infectate cronic cu VHB.
Infecţia cu VHB provoacă anual între 500 000 și 700 000 decese.
• Aproximativ 150 milioane de persoane sunt infectate cronic cu
VHC. Dintre ele se înregistrează anual peste 350 000 decese prin
afecţiuni grave ale ficatului.