INTRODUCERE IN

PROBLEMATICA
BOLILOR INFECTIOASE
CURS 1

Prof. Dr. Manuela Arbune

Universitatea “Dunarea de Jos” Galati

Medicina – anul II
5.10.2022
 Boli infectioase: definitie
➢ Disciplina care se ocupa de studiul bolilor
cauzate de agenti infectiosi
➢ Agenti infectiosi
⚫ Bacterii
⚫ Virusuri
⚫ Fungi
⚫ Paraziti
⚫ Prioni
 Clasificarea agentilor infectiosi

Dupa calea de transmitere:

Respiratorie
Digestiva
Cutanata
Sexuala
Parenterala
Verticala
Clasificarea agentilor infectiosi

Dupa gradul de patogenitate

1. Contaminanti: se afla pe suprafata gazdei fara a se multiplica
2. Comensali: se dezvolta fara a induce manifestari patologice la
gazda
3. Patogeni: au capacitateade a depasi barierele naturale si de a
produce boala

Oportunisti: germeni nepatogeni in mod obisnuit la gazde

imunocompetente dar care devin patogeni in caz de
imunodepresie

Patogenitate: capacitate a microbilor de a produce boala

 Microbii si organismal gazda
Microbii sunt principala forma de viaţă pe Terra
Nu orice microb cauzeaza o boala
Majoritatea microbilor cu care interactioneaza organismul
uman nu cauzeaza boli
Exemple de boli determinate de microbi: Holera, Difteria,
Toxiinfectiile alimentare, etc.

In organismul uman trăiesc mii de miliarde de microbi

•microbii dincorpul umancântăresc în total ~2Kg
•numărul celulelor microbiene: x10 nr.celulelorumane
•numărul genelor microbiene> x150 nr.genelor umane
Bolile infectioase- interdisciplinaritate

Imunogenetica
Epidemiologie

Boli
infectioase

Medicina Microbiologie
interna

Oncologie
 Istoria bolilor infectioase
marturii scrise, legende
➢ Epopeea babiloniana Gilgamesh (2000 ien):
“zeii molimelor”
➢ Biblia (Vechiul Testament): epidemii de lepra,
ciuma, holera
➢ Legendele Olimpului: ciuma in armata Troiei
➢ Papirusul egiptean Ebers: boala Aat
➢ Inscriptie Dendarah: tantarii - vectori ai malariei
 Istoria moderna a bolilor infectioase
Louis Pasteur (1822-1895)
➢ Cercetari asupra bolilor infectioase la om
si animale
➢ Vaccinuri pentru prevenirea rabiei,
antraxului, holerei, prin inactivarea sau
atenuarea microorganismelor
➢ Demonstreaza necesitatea sterilizarii
instrumentarului si materialelor medicale
➢ Inventatorul pasteurizarii

Robert Koch (1843-1910)

➢ Identificarea bacteriilor pe frotiul
microscopic si pe mediile de cultura
➢ Izolarea B. tuberculozei si a B. antraxului
 Progrese in intelegerea mecanismelor
patogenice a bolilor infectioase
➢ S-a atribuit etiologia infectioasa unor sindroame a caror
etiologie nu era cunoscuta: B. Kawasaki, Sd. Reye, Sd.
socului toxic, SIDA, SARS
➢ S-a dovedit implicarea virusurilor in oncogeneza
(limfoame, hepatocarcinom, cancere de col uterin)
➢ S-a demonstrat capacitatea teratogena a unor virusuri
(CMV, v. rubeolic, v. herpetice, VVZ, v. rujeolic,
enterovirusuri), bacterii (leptospire, treponema pallidum,
listeria) sau protozoare (toxoplasma, malaria)
➢ S-a demonstrat ca unele infectii evolueaza autolimitant,
cu imunitate reziduala, dar cu persistenta indefinita a
virusului intracelular, in stare latenta (herpesvirusuri,
parvovirusuri, VHB, VHC, HIV)
 Este posibila
eradicarea bolilor infectioase?
Chimioterapia antimicrobiana
➢ Paul Erlich (1854-1915): Salvarsanul
➢ Alexander Fleming (1881-1955): Penicilina
Vaccinarea
➢ Edward Jenner (1749-1823): v. antivariolic
➢ Louis Pasteur (1822-1895): v. antirabic
W. Stewart (ministru al Sanatatii In SUA, 1967: "Avem
mijloacele pentru ca in scurt timp sa eradicam bolile
infectioase!".
1. Mentinerea/ cresterea incidentei unor boli infectioase
2. Patomorfoza bolilor infectioase
 Bolile infectioase in prezent
1. A scazut mortalitatea unor boli: meningite, pneumonii,
septicemii, endocardite
2. Au disparut unele boli carantinabile: ciuma, variola
3. S-au obtinut progrese imense in controlul unor epidemii:
rujeola, poliomielita, difteria, etc
DAR
!!! Microorganismele sunt supuse procesului de adaptare si selectie
Bolile infectioase clasice s-au modificat → “patomorfoza
bolilor infectioase”
➢ BOLI REEMERGENTE: Boli cunoscute in trecut, a caror
incidenta a scazut (sunt “tinute sub control”) dar nu au
disparut si pot reveni sub forma de epidemii
➢ BOLI EMERGENTE: Boli noi ca etiologie sau ca forma de
manifestare, necunoscute in trecut.
 "Top 10" epidemii din toate timpurile (OMS, 2015)
Anul Decese Observații
1. Variola 1518 Populația indigenă Astăzi eradicată
americană a scăzut cu 90% !!
2. Ciuma 1347 50% din populația Europei Alte epidemii devastatoare au fost
123 mil în China consemnate în Atena și Sparta,
Imperiul Roman și Bizantin
3. Gripa 1918 100 milioane Mai multe decese decât victimele
spaniola Primului Război Mondial
4. Holera 1816-60 40 milioane (India) Astazi este rareori mortală
5. Tifosul 1618-48 8 mil în razboiul de 30 de ani "Boala de campanie"
1812-14 400000 în timpul campaniei
lui Napoleon în Rusia
6.Malaria 1914- 120 milioane 1,5 mil/an în Africa Sub-Sahariana
7. Tuberculoza 1914- 150 milioane 1,5 mil/an
8. SIDA 1981- 30 milioane 40 milioane persoane în viață
9. Pneumonii prezent 3,5 milioane/an 1% din populația lumii
10.Leishmania prezent 2 milioane/ an 12 mil bolnavI în întreaga lume
 TOP 10 Boli infectioase in 2020
1. COVID-19 >37 mil/1mil ┼ Febra, tuse, disgeuzie, scurtarea resp

2. Holera >2.5 mil

3. Dengue >2.5 mil Eruptie, febra, cefalee, varsaturi, artralgii

4. Rujeola >124000 global Romania- cea mai mare epidemie din Europa:
20000/64 (2016-20)
5. Febra >93000 global Febra, artralgii
Chikungunya Cele mai multe cazuri: Brazilia
6. Hepatita A >32000 SUA Prevenibila prin vaccin
7. Febra Zika >6000 Brazilia Risc microcefalie /deces fetal
Febra, rash, cefalee, artralgii
8. B. gura- >6000 Vietnam Meningita si encefalita virala la copii; Coxsackie
mana-picior A16, EV71
9. Febra de 5500 Febra, faringita, cefalee, dureri toracice, surditate;
Lassa Nigeria /222┼ transmisa de rozatoare
10. Variola 4500 Febra, cefalee, mialgii, lombalgii, exantem
simiana Congo /171 ┼ varioliform; emergent dupa oprirea vaccinarii anti-
variolice in Africa
https://www.ebsco.com/blogs/health-notes/ten-most-impactful-infectious-disease-outbreaks-2020
 TOP 10
CELE MAI DEVASTATOARE
INFECTII DIN ISTORIE
➢ CGP care afecteaza 1/3 din populatia lumii
➢ ➢200000 infectii invasive anual in SUA
➢ ➢600000 decese anual in lume
 8. HOLERA

BGN-Vibrio cholerae, originar din India

➢ Afecteaza 3-5 mil personae anual
➢ 100000-130000 decese annual
➢ Poate evolua pandemic (1916-1826’1961-1975)
7. GRIPA PANDEMICA
6. CIUMA

Zoonoza determinate de Yersinia pestis

3 Pandemii:
➢ An 540 Europa
➢ 100.000.000 decese; ↓populatiei Europei cu 50%
➢ An 1347 Europa
➢ 25.000.000 deese
➢ An 1855 China
➢ 12.000.000 decese
 5. VARIOLA

Boala care a aparut la specia umana in Egipt, in urma cu 3500-10000

ani
➢Rata de fatalitate 30%
➢300000000 decese doar in secolul XX
➢Boala eradicata de vaccinare-ultimul caz a aparut in Somalia, 1978.
4. MALARIA ➢Parazitoza umana transmisa de tantari, cunoscuta in istoria
scrisa de peste 4000 de ani
➢220000000 cazuri de infectii annual
➢1200000 decese annual, 86% copii
➢Rezistenta la antimalarice!
3. HIV/SIDA

Virusul a aparut la om in Africa Centrala in urma cu ~100 de ani

➢Diagnosticata prima data in SUA in 1981
➢Peste 30.000.000 decese
➢Se estimeaza ca in lume traiesc 35000000 persoane infectate
2. Tuberculoza

Aparuta in Africa de Est in urma cu 40000 ani

➢2300000 personae infectate (1/3 din populatia globiului)
➢9 milioane de infectii noi annual
➢1,5 milioane decese anual
Definitiile de caz pentru Sindromul respirator acut cu noul
coronavirus (COVID-19): Actualizare 02.04.2021
➢ Criterii clinice: Orice persoană care prezintă cel puțin unul din
următoarele semne și simptome1 : - tuse - febră - scurtarea respirației -
debut brusc al anosmiei, ageuziei sau disgeuziei
Notă: Pentru copiii cu vârsta pana la 16 ani care prezintă manifestări
gastro-intestinale (vărsături, diaree) neasociate cu alimentația, se poate
suspecta infecția cu SARS-CoV-2.
➢ Criterii de diagnostic imagistic: Evidențe radiologice de leziuni
compatibile cu COVID-19
➢ Criterii de laborator: Detecția acidului nucleic sau a antigenului SARS-
CoV-2 într-o probă biologică
➢ Criterii epidemiologice: Cel puțin unul dintre următoarele:
- contact direct cu un caz confirmat cu COVID-19 în perioada de 14 zile
anterioară datei debutului;
- rezident sau personal al unei instituții pentru îngrijirea persoanelor
vulnerabile în perioada de 14 zile anterioară datei debutului, instituție
în care transmiterea SARS-CoV-2 a fost confirmată
 Factori favorizanti ai cresterii incidentei
bolilor infectioase
1. Cresterea duratei medii de viata
2. Extinderea tehnicilor invazive de diagnostic si
tratament (TI, transplant, protezare)
3. Abuzul de antibiotice (rezistenta microbiana)
4. Abuzul tratamentelor parenterale (HIV, VHB, VHC)
5. Evolutia demografica, urbanizarea, fluxurile
populationale
6. Modificari comportamentale (toxicomanie, fumat,
obiceiuri alimentare, cresterea asteptarilor in
privinta serviciilor medicale)
7. Modificari ecologice
 Controlul bolilor infectioase
➢ Supravegherea si prevenirea infectiilor
➢ Supravegherea si prevenirea infectiilor
rezistentei germenilor
➢ Diagnosticul si terapia adecvata a infectiilor
! Distribuirea echitabila a resurselor medicale (in
teritoriu si intre categorii socio-economice)
! Formarea personalului care sa ingrijeasca acesti
pacienti
➢ Cercetarea medicala in domeniul bolilor
infectioase
 SCORUL CARMELI:
Stratificarea riscului de rezistenta la antibiotice
A.Contactul cu sistemul de sanatate:
(1) fara contact prealabil
(2) contact cu asistenta sanitara (internare recenta,
rezident sanatoriu, dializa) fara proceduri invazive
(3) spitalizare lunga (>5 zile) si/sau proceduri invazive
B.Tratament antibiotic:
(1) fara tratament
(2) cu tratament
C. Caracteristicile pacientului:
(1) tanar, fara comorbiditati
(2) varstinc, mutiple comorbiditati
(3) Imunodepresii (diabet zaharat, neoplazii, fibroza
chistica, SIDA, neutropenie, alte imunodeficiente
severe)
Precizarea scorului: cel mai mare scor (1, 2 sau 3) stabilit pentru itemii A, B sau C