Hazarduri biologice

Epidemiile în istorie
Hazarduri biologice-definiție
 Hazardurile biologice se referă la prezența unui agent
patogen sau a unui material biologic care prezintă un risc
pentru sănătatea umană sau a mediului înconjurător.
Acestea pot include bacterii, virusuri, fungi, paraziți sau
toxine produse de organisme vii. Hazardurile biologice
pot fi întâlnite în diverse medii, cum ar fi laboratoarele
de cercetare, spitalele sau în cazul unor epidemii sau
pandemii.
Epidemiile-definiție
 Epidemiile reprezintă extinderea unor boli contagioase într-un timp scurt,
prin contaminarea, la un număr mare de persoane dintr-o localitate,
regiune.
 Epidemiile provoacă îmbolnăviri în masă ale populației din cauza unor
agenți patogeni. (virusuri, bacterii, protozoare, etc.)
 Cele mai grave maladii sunt transmise de:
- țânțari (malaria, febra galbenă)
- musca țețe (boala somnului)
- păduchi (tifosul exantematic)
 Epidemiile de mari proporții poartă denumirea de pandemii și au generat
milioane de victime, mai ales în Evul Mediu. (ciuma bubonică în
Europa)
Cauzele epidemiilor
 Sunt favorizate de:

-sărăcie;

-lipsa de igienă;

-infestarea apei;

-aglomerarea gunoaielor menajere;

-înmulțirea șobolanilor;

-viruși și bacterii;

-hazarduri naturale (uragane, cicloni tropicali, tsunami, inundații și cutremure) obișnuite în țările subdezvoltate, etc.

Efectele epidemiilor:

-pot duce un număr mare de îmbolnăviri și decese;

-pot afecta economia prin întreruperea activităților comerciale, închiderea afacerilor și pierderea locurilor de muncă;

-pot schimba modul în care oamenii se comportă și interacționează;

-pot apărea restricții de călătorie, distanțare socială și izolare, care pot afecta viața de zi cu zi și relațiile sociale;

-pot genera anxietate, frică și stres în rândul populației;

-pot duce la închiderea școlilor și universităților ceea ce afectează educația tinerilor și copiilor, etc.
 Principalele epidemii de-a lungul istoriei
 Holera este o infecție intestinală cauzată de bacteria Vibrio Cholerae. Oamenii o contactează prin consumul de apă sau mâncăruri
contaminate. Poate ucide o persoană în mai puțin de o zi.
 Holera a apărut pentru prima dată în India în 1817, ulterior răspândindu-se pe mai multe continente, devastând Asia, Europa, America de N și
Africa.
 Ultima mare epidemie de holeră a avut loc în Peru în 1991 de unde s-a extins în America Latină.(400.000 morți)
 Ciuma este o boală infecțioasă cauzată de bacteria Yersinia pestis. Această poate provoca simptome precum febră, dureri în gât, inflamație
a ganglionilor limfatici și sângerări. Poate fi transmisă prin mușcături de purici sau prin contact cu animale infectate.
 „Moarte Neagră” din secolul al XVI-lea, care a dus la milioane de decese în întreaga Europă. A apărut în anul 1347.
 Ciuma a fost prezentă și în mai multe regiuni din Asia de-a lungul istoriei. Ciuma din Bombay din anul 1896, care a cauzat mii de decese.
 Ciuma a fost întâlnită și în America. Un exemplu este ciuma din San Francisco din anul 1900 care a avut un impact devastator asupra
orașului.
 Principalele tipuri de ciumă: ciuma bubonică, ciuma septicemică și ciuma pulmonară.
 Malaria este o boală infecțioasă provocată de protozoarul Plasmodium, care infectează celule roșii din sânge. Boala este transmisă de
femela țânțarul anofel care este caracterizată zonelor tropicale.
 Malaria există în 109 țări, în principal în Asia, Africa și America Latină. În prezent, boala cauzează aprox. 2 mil. de decese pe an la nivel
mondial.
 Simptomele malariei: febră, frisoane, dureri de cap, dureri musculare, greață, vărsături, diaree, transpirații, îngălbenirea pielii și poate
duce la insuficiență renală, comă și insuficiență respiratorie.
 Febră galbenă este o boala acută. A izbucnit în 1700 în Italia, Franța, Spania și SUA.
 Febra galbenă este, prin excelență, o boală tipică cu transmitere prin vectori. Agenții vectori sunt țânțarii atât în zonele rurale cât și în cele
urbane.
Alte exemple de epidemii
 Gripa spaniolă din (1918-1920) este un tip de gripă care a apărut
în timpul Primului Război Mondial. Virusul a făcut între 50 și 100
de milioane de victime între 1918 și 1919. Se crede că a fost una
dintre cele mai letale pandemii, după Moartea Neagră, din istoria
umanității.
 Gripa Asiatică din (1957-1958) a fost o pandemie globală a
virusului gripal A de subtip H2N2, care a apărut în Guizhou, în S
Chinei. Numărul deceselor este estimat la 1-4 milioane în întreaga
lume.
Alte tipuri de epidemii în de-a lungul
istoriei
 Gripa Hong-Kong- 1968
 Ebola din Africa de Vest- 2014-2016
 Turbeculoza
 Febra tifoidă
 Variola
 Difteria
 Tusea convulsivă
 Hepatitele virale
 HIV/SIDA, anii ‘80
 Poliomielita, etc.
 Măsuri
 Spălarea frecventă a mâinilor și purtarea măștilor de protecție;
 Menținerea distanței sociale fața de celelalte persoane;
 Respectarea regulilor și recomandărilor autorităților sanitare și guvernamentale;
 Carantină și izolare pentru oprirea răspândirii bolii, etc.

Roșu Pașcu Constantin Sebastian, clasa XI D