HAZARDURI NATURALE-

EPIDEMII
DRAGHICI EDUARD
bilogice sunt reprezentate de epidemii si invaziile de insecte. Tot din categorie fac parte Hazardele •
si incendiile naturale, provocate de descarcarile electrice din atmosfera sau de autoaprindereavegetatiei
.uscate
Acestea din urma determina distrugeri ale recoltelor, ale suprafetelor impadurite, constructii etc •

insecte

In special lacuste, produc pagube mariagriculturii,

indeosebi in Africa, Asia , estul Europei si in America de
Nord. Ele sunt prolifice, prin numarul mare de larve ce-l
genereaza. O tona de lacuste consuma zilnic hrana a 250 de
oameni. Combaterea lor se poate face prin distrugerea oualor,
utilizarea insecticidelor si a unor capcane pentru distrugerea
nimfelor de lacusta
• Pe langa lacuste mai sunt si alti daunatori biologici a caror actiune capata proportii catastrofale.
Periculoasa este si capusa vitelor frecventa in America de Sud, Australia si Africa de Sud, parazitii
orezului (Asia de Sud si Sud-Est), ai bumbacului (America de Nord, de Sud, Orientul Mijlociu) sau
omizile. In iunie 1974 o invazie de omizi, intr-o regiune a Canadei, a distrus toate ogoarele si culturile
de gradina. Convoiul a format un sir lung de 160 km si lat de 100 km. Graurii fac anual pagube in
agricultura din sudul S.U.A., de cateva milioane de dolari atacand cerealele, legumele, livezile. Aceste
pasari transmit si o grava boala respiratorie.
Epidemiile
Epidemiile provoaca imbolnaviri in masa ale populatiei, din cauza unor
agenti patogeni(virusuri, bacterii, protozoare etc). Cele mai grave maladii sunt
transmise de tantari(malaria, febra galbena), musca tete (boala somnului),
paduchi( tifosul exantematic).
Epidemiile de mari proportii poarta denumirea de pandemii si au generat
milioane de victime, mai ales in Evul Mediu(ciuma bubonica
 Epidemiile sunt favorizate de saracie, lipsa de igiena, infestarea apei, aglomerarea gunoaielor menajere, inmultirea
sobolanilor. Hazardele naturale, cum sunt inundatiile sau cutremurele mari, sunt insotite de pericolul declansarii unor
epidemii
Epidemiile infectioase apar in urma uraganelor, ciclonilor, tsunami-lor, inundatiilor si cutremurelor si sunt ceva obisnuit in
tarile subdezvoltate, in timp ce in tarile dezvoltate sunt destul de rare.
Masuri referitoare la caile de transmitere: acestea se realizeaza prin actiuni de dezinfectie , dezinsectie sau deratizare, la care
se adauga actiuni igienico-sanitare si gospodaresti in vederea asanarii conditiilor de mediu.
Masurile preventive cuprind vaccinarea si educarea populatiei, izolarea focarelor de declansare a epidemiilor, combaterea
agentilor purtatori
Holera: este o infectie intestinala cauzata de bacteria Vibrio Cholerae. Oamenii o contacteaza prin
consumul de apa sau mancare contaminate. Este probabil cea mai mare amenintare la adresa
supravietuitorilor pentru ca progreseaza intr-un ritm alert. Poate ucide o persoana in mai putin de 1 zi.
Holera duce la diaree severa-se pierd pana la 10 litri de lichid din corp.
Persoanele cu grupa sanguina '0' sunt cei mai predispusi la holera.
Scurt istoric: Holera a aprut pentru prima data in secolul 6 inainte de Hristos, pe Valea Gangelui,
in India . Primele mari epide mii de holera apar in secolul 18.
Ultima mare epidemie de holera a avut loc in Peru in 1991 de unde s-a extins in America Latina
(400000 de morti).
Raspandire geografica: holera esteraspandita pe aproximativ toate continentele. Apare in S Americii
de Nord, America centrala, in jumatatea nordica a Americii de Sud, Rusia ,China , Japonia , India , Si in
partea central estica a Africii