GEOGRAFIE MEDICALĂ
Geografia medicală
Geografie
Știința care studiază Pământul,
fenomenele care se desfășoară în
Învelișul Geografic, precum și
activitatea umană efectuată cu
scopul producerii și reproducerii
bunurilor necesare populației
Medicină
• Medicina (latinescul: ars
medicina medicina = arta de a
vindeca) este știința și practica
stabilirii diagnosticului,
prognosticului, tratamentului și
prevenirii bolilor.
 Subiecte de studiu ale GEOGRAFIEI MEDICALE

• Omenire/mediu
• Caracteristica locului
• Analiza relațiilor spațiale

• geografia medicala, atenția acesteia fiind orientata spre:

• spre relevarea bolilor pe un teritoriu geografic
• spre gradul în care mediul natural și social poate influența manifestarea unor
boli și nivelulde sanatate al populaiei.
• în conexiune cu starea de boală a locuitorilor, nutriția și sistemul de
răspundere medicală
Geografia medicala
• reprezinta o subramura a geografiei sociale și se distinge de celelalte
ramuri ale acesteia prin faptul ca se afla la intersecția cu studiile
medicale asupra sanatații, fapt
• Propuneri:
• medicina geografica sau geomedicina,
• geografia ecologiei medicale,
• geografia patologica,
• geografia sanatații și a îmbolnavirilor,
• geografia asistenței medicale,
• geografia sanatații și a serviciilor sanitare.
Geografia medicală - Obiectul de studiu
• este o tiina recent aparuta în contextul noilor paradigme
epistemologice lansate în a doua jumatate a sec. XX, care îi propune
sa creeze punți de legatura și un real dialog între diversele științe.
• Este o subdisciplina a geografiei sociale, care trateaza
• Interacțiunile dintre oameni și mediu.
• Obiectul de studiu
• starea de sănătate privita dintr-o perspectiva holista, înglobeaza societatea
și spațiul, conceptualizând, în același timp, rolul locului, al amplasamentului
și al geografiei în sanatate, în starea de bine și boala.
 Baza metodologică
• Modalitați de evaluare și analiza a acestora, prin intermediul
investigaiilor statistice și de teren (Dumitrache, Liliana, 2004).

• Geografia medicala recunoaște importanța contextului, a

locului și a nivelului de abordare spațială – de la global la
local, în stabilirea cauzelor și a beneficiilor legate de starea de
sănatate.
• o abordare integrata, multidisciplinara și transdisciplinara
• datorită complexitătii factorilor determinani ai starii de sanatate,
• pentru a garanta sigurana ca munca de cercetare ofera dovezi
calitative relevante pentru fundamentarea politicilor privitoare la
starea de sanatate.
• Înelegerea sanatații umane în raport cu mediul reprezinta
contribuția geografiei
• medicale, care se individualizează prin faptul că deschide
„problematica sanatații” atât spre sistemul social, cât si spre
mediul si spațiul geografic.
CORONAVIRUS
• http://gisanddata.maps.arcgis.com/apps/opsdashboard/index.html#/
bda7594740fd40299423467b48e9ecf6
Gripa aviară
• este un tip de gripă care afectează în principal păsările, dar
poate infecta și specii de mamifere.

• A fost identificată pentru prima dată în anii 1900, în Italia,

dar a fost găsită mai târziu în toată lumea.

• Un virus al gripei aviare, H5N1, a fost identificat în 1997 în

Asia și a creat panică în lumea întreagă, vorbindu-se de
iminența unei epidemii de proporții
•
• În octombrie 2005, virusul H5N1 a ajuns și în România,
fiind identificat la păsări din localitatea Ceamurlia de Jos,
județul Tulcea. România este prima țară europeană unde
prezența acestui virus a fost confirmată în mod oficial.
GRIPA RUSEASCĂ

• În 1977-1978 a avut loc o

pandemie relativ ușoară,
denumită „gripă rusească”.
Virusul gripei H1N1, care a
produs această pandemie,
produsese deja o epidemie în
1950. De aceea, au suferit în
primul rând persoanele născute
după 1950.

EPIDEMIE
• Se vorbeşte despre o epidemie
atunci când o anumită boală îşi face
apariţia nefiresc de frecvent, într-o
regiune anume, într-o perioadă de
timp limitată.
PANDEMIE
• O pandemie este o epidemie care
se răspândeşte dincolo de graniţele
unui stat sau ale unui continent.
• Aceasta înseamnă mai ales că
menţinerea sub control a unei
maladii depinde de cooperarea
sistemelor de sănătate ale
diverselor ţări. Şi nu înseamnă că o
boală este deosebit de periculoasă
sau mortală
 Endemia - o ameninţare permanentă
• Opusul, din punct de vedere geografic, al unei pandemii este o endemie
• O boală care îşi face periodic apariţia în anumite regiuni este numită boală
endemică. În cazul unei endemii numărul îmbolnăvirilor rămâne relativ
constant de-a lungul timpului.
• Acest număr este mai ridicat decât în alte regiuni, dar nu creşte în decursul
timpului. Într-un interval de timp anume, mereu se îmbolnăvesc cam la fel de
mulţi oameni.
• Un exemplu tipic este malaria, care produce anual îmbolnăvirea a 300 de
milioane de oameni, mai ales în ţările tropicale.
• Endemia - o ameninţare permanentă
• O boală care îşi face periodic apariţia în anumite regiuni
este numită boală endemică. În cazul unei endemii
numărul îmbolnăvirilor rămâne relativ constant de-a
lungul timpului.
• Acest număr este mai ridicat decât în alte regiuni, dar nu
creşte în decursul timpului. Într-un interval de timp
anume, mereu se îmbolnăvesc cam la fel de mulţi oameni.
• Maladie particulară a unei regiuni date care exista
cvasipermanent constant sau periodic

• Un exemplu tipic este malaria, care produce anual

îmbolnăvirea a 300 de milioane de oameni, mai ales în
ţările tropicale.
• Exemple de endemii
• infecțioase:paludism , holeră

• neinfecțioase: avitaminoza de tip beri beri sau carența de iod

 Epidemia
• afectează doar o regiune
• Dacă numărul îmbolnăvirilor creşte într-o regiune peste nivelul aşteptat (endemic), se vorbeşte
despre o epidemie. În cazul în care îmbolnăvirile sunt limitate la nivel local, se vorbeşte adesea şi
despre o erupţie.

• O epidemie ia naştere, de pildă, dacă un anume agent patogen se modifică. Un virus suferă mutaţii şi
devine astfel mai contagios.

• Şi atunci când o maladie nouă îşi face apariţia într-o regiune anume se poate ajunge la o epidemie,
cu condiţia ca acea maladie să fie transmisibilă de la om la om.

• Un exemplu în acest sens este variola, care a ajuns pe la începutul secolului al XVI-lea în America
prin intermediul conchistadorilor europeni. Dat fiind că populaţia indigenă nu fusese niciodată în
contact cu acel virus, nu dispunea deloc de anticorpi.

• Unele calcule arată că până la 90 la sută din populaţia indigenă a Americii a murit răpusă de variolă.
Epidemiile din Imperiul Roman
• 166 dHR Ciuma antonină adusă de către soldați la Roma – se presupune ca orasula
avea atunci 1 milion de locuitori, cea mai mare parte a lor traind în mizerie
• Boala a făcut ravagii timp de 15 ani (2000 de decese pe zi in perioada de varf) . Din cauza sa si-au
pierdut viata imparatii: Lucius verus și Marcus Aurelius Antonius (prima parte a filmului Gladiatorul)
• Ciuma lui Ciprian (episcop al Cartaginei, care a descris boala)- anul 251 , adusă din Etiopia
(variolă, rujeolă, febră tifoidă sau ergotism)
• 20 de ani, 5000 de decese pe zi in perioada de varf

• - crestinii au fost considerați țapi ispășitori și au fost persecutați

• Consecințe: deficit de forță de muncă, deficit de soldați, prăbușirea civilizației romane,

crizele economice, scăderea nivelului demografic
 Ciuma lui Justinian – prima pandemie
Constantinopolul erei bizantine
anul 540.

• Împăratul bizantin Justinian este cel mai bine

cunoscut pentru campania sa militară prin care a
încercat să readucă Roma antică la gloria de pe
vremuri.
• Cu toate acestea, în timpul acestei perioade circula
o boală mai mortală ca orice război, care s-a
răspândit în toată regiunea mediteraneană.
• Ciuma și-a croit drum din capitala Bizanțului,
Constantinopol în anul 540, unde a devastat
complet orașul antic. Conform anumitor rapoarte,
când a atins vârful epidemiei, ciuma lui Justinian
omora peste 5000 de persoane pe zi. Aproximativ
200 de ani după această epidemie, boala a mai avut
răbufniri ocazionale prin Europa și Asia, însă nici
una nu a mai atins nivelul de la Constantinopol
 Epidemia de Ciumă Bubonică – a doua pandemie

• Unde: Europa și Asia

• Când: Între 1314-1351
• Adusă de expedițiile mongole

• Amintită adesea sub numele de „Moartea Neagră”, cea mai mare pandemie
de ciumă bubonică a ucis un număr foarte mare al populației în jurul anului
1300.
• Ciuma bubonică începuse să dea târcoale de ceva vreme, însă termenul de
„Moartea Neagră” se referă la o perioadă de timp de patru ani care a omorât
aproape două treimi din populația Europei.
• Ciuma Bubonică este considerată a fi prima pandemie adevărată care s-a
răspândit rapid și eficient cu ajutorul șobolanilor și a altor rozătoare la
început, iar apoi de la om la om.

• CONSECINȚE
• În mod deloc surprinzător, această epidemie a perturbat complet societatea
europeană, economia și politica, lăsând o cicatrice adâncă în istoria continentului.
• Scăderea dramatică a populației continentului (1/3-50%)- 30 de milioane locuitori
din populația continentului

• Ca un lucru interesant trebuie amintit următorul aspect: șobolanii sunt

purtători de ciumă bubonică, însă există un motiv indirect pentru care
rozătoarele au ajuns să răspândească atât de repede această boală. În 1232
Papa a declarat pisicile ca fiind ale lui Satana. În următorii 100 de ani,
Epidemia de variolă
Americile colonizate
în anii 1600

• Imediat ce Lumea Nouă a fost descoperită de exploratorii

europeni, mulți dintre nativii americani au fost osândiți.
• Coloniștii europeni au adus cu ei și boli la care ei dobândiseră
imunitate, dar la care nativii americani nu fuseseră niciodată
expuși.
• Fără o imunitate naturală, acești nativi au fost vulnerabili în
fața bolilor străine, în special a variolei.
• Odată pătrunsă în rândul populației native, variola s-a
răspândit foarte repede pe continent și a contaminat
nenumărate triburi locale. Se estimează că au murit în jur de
90 de milioane de nativi americani din cauza acestei
epidemii.
• Populația Mexicului in 1518 a scazut de la 25 la 1 million locuitori
• Un vaccin împotriva variolei a fost în 1796, însă și azi mai
sunt izbucniri ale acestui virus.
VACCIN
• Edward Jenner a denumit variola taurinelor „Variolae vaccinae” (variola
vacii), de aici derivând termenele de "vaccin" (de la cuvântul vacca din latină,
însemnând vacă), care este substanța responsabilă cu transmiterea variola
taurinelor, și "vaccinare", procesul utilizat pentru protejarea contra variolei.

• Importanța descoperirii lui Jenner a fost recunoscută foarte repede și, în mai
puțin de zece ani, vaccinarea arm-to-arm a început să fie utilizată în întreaga
lume pentru protejarea împotriva variolei.

• Ulterior, în omagiul lui Jenner, Louis Pasteur a propus ca numele de

vaccinare să fie dat întregii proceduri de protejare a subiecților de maladii
prin inocularea unei substanțe externe.
Epidemia de febră galbenă
Philadelphia, Statele Unite ale Americii
1793

• În vara anului 1793, un vapor cu refugiați din Caraibe ajungea în

Philadelphia, unul dintre cele mai mari și aglomerate porturi din
America.
• Refugiații aduceau cu ei febra galbenă, o potențială boală letală
răspândită de țânțari – lucru imposibil de prevenit având în vedere
umiditatea orașului și lunile călduroase de vară.
• Mulți localnici au plecat din oraș, însă se estimează că în acea vară au
murit peste 2000 de persoane din cauza febrei galbene.
• Febra galbenă există și azi, cauzând un număr de aproximativ 30 de mii
de decese anual, în special în țările subdezvoltate din punct de vedere
economic, unde tratamentul nu este de găsit.
Epidemia de Tifos
Unde: Europa.
Când: Anii 1600 și între 1914 și 1918

• Tifosul este o boală infecțioasă extrem de contagioasă care se

răspândește cel mai ușor și repede la populația care trăiește în
cartiere aglomerate. În anii 1600, tifosul a înconjurat orașele
europene și foarte curând s-a răspândit pe tot continentul, curmând
peste 10 milioane de vieți.

• A doua epidemie a apărut în timpul primului Război Mondial când

România, Polonia și Rusia și-au văzut soldații decimați de boală.
• Răspândirea rapidă a bolii infecțioase poate fi pusă pe seama
condițiilor de viață insalubre din timpul războiului.
Holera
Asia, Orientul Mijlociu, Europa și America
din 1817 până în prezent

• Au fost 7 epidemii de holeră încă din secolul al XIX-lea și până azi,

deși boala bântuie de mii de ani.
• Holera fusese o boală comună în unele regiuni din India, însă în 1817
comercianții care călătoreau pe râul Gange au răspândit-o pe tot
continentul.
• Până în 1930 holera a ajuns și în țările Europei și în America, cauzând
mai multe explozii de epidemie. Cea mai severă epidemie de holeră a
apărut în Iraq, unde peste 18 mii de oameni au fost uciși într-o
perioadă de 3 săptămâni în anul 1921.
• izbucniri ale holerei mai apar și azi, iar cifrele arată aproximativ 3-5
milioane de cazuri anual, cu un raport de 120 de mii de morți.
 A treia pandemie de ciumă – sfârșit de secol
XIX
• Se transmite din
Hong Kong, prin
mijloace moderne
de comunicație
(vase care ajungeau
in porturi fara
echipaj) _Olandezul
zburător (Richard
Wagner)
 Gripa spaniolă
• este un tip de gripă care a apărut în timpul Primului
Război Mondial, fiind, se pare, similară cu gripa aviară
de astăzi. S-a răspândit în multe țări odată cu
întoarcerea soldaților de pe front, afectând în principal
tinerii și având o rată de mortalitate ridicată.
• Virusul a făcut între 50 de milioane și 100 milioane de
victime între 1918 și 1919.
• Se crede că a fost una dintre cele mai letale pandemii,
după Moartea neagră, din istoria umanității.
• Multe dintre victime au fost persoane tinere și
sănătoase, gripa spaniolă fiind total diferită de celelalte
pandemii care au afectat copii, bătrâni și persoane cu
sănătatea deja slăbită.

• Boala a fost observată prima dată în Fort Riley, Kansas,

Statele Unite la 11 martie 1918. Aliații din Primul război
mondial au numit-o gripă spaniolă deoarece a primit
mai multă atenție în presa spaniolă decât în restul
Europei. Spania nu a fost implicată în conflict, iar presa
nu era cenzurată ca în restul Europei.
 Gripa spaniolă
• Rata mortalității pandemiei din 1918-1919 nu este cunoscută cu precizie, dar se estimează că
aproximativ 20-50% din populația de pe Terra din acel moment a suferit de această boală, letalitatea
fiind între 2,5-5%, cu variații de la o țară la alta. Gripa a putut ucide 25 milioane în primele 25 de
săptămâni; în comparație, SIDA a ucis 25 de milioane în primii 25 de ani.

• În India au murit 17 milioane de persoane, aproximativ 5% din populația din acea epocă, atingând o rată
a mortalității de 20% în unele zone. În armata indiană, cel puțin 22% dintre soldații care s-au îmbolnăvit
au murit. În Statele Unite, aproape 28% din populație a suferit gripa și 500-675 de mii au murit.
• În Marea Britanie au murit 200.000; în Franța peste 400.000. În Alaska și Africa de Sud au murit
comunități întregi. În Australia au murit 10.000 de persoane și în insulele Fiji au murit 14% din populație
în doar două săptămâni, iar Samoa Occidentală 22%.
• Spania a fost una dintre țările cele mai afectate, cu 8 milioane de infectați și aproximativ 300.000 morți.
• În Mexic, regiunea cea mai afectată a fost statul Nuevo Leon, în care, de la 1 octombrie până la 15
decembrie, au murit 5.015 persoane, populația statului fiind de 336.000 locuitori.
 Epidemia de Gripă Spaniolă
Unde: În întreaga lume
Când: 1918

• Epidemia de gripă care a curmat viețile a zeci de milioane de oameni pe parcursul unui
singur an, a fost una dintre cele mai mari și mortale epidemii înregistrate în istorie.

• În timpul acestei manifestări globale, despre care se estimează că a infectat

aproximativ o treime din populația planetei, mai mulți oameni au fost omorâți de
gripă decât au fost omorâți în primul Război Mondial.

• Gripa Spaniolă a fost împrăștiată în toată lumea de soldații care se întorceau acasă,
mulți dintre ei infectați din timpul războiului.

• Această epidemie globală a dus la închiderea afacerilor, a școlilor și a lăsat mii de copii
orfani.
Poliomielita
Statele Unite ale Americii
A început în anul 1916 și a atins punctul culminant în 1952

• Mulți oameni de știință cred că virusul poliomielitei dădea târcoale de mii de ani,
însă, în America începutului de secol XX această boală a creat o epidemie care a
cauzat panică în întreaga țară.
• Prima apariție s-a înregistrat în 1916, însă vârful epidemiei a fost atins în 1952, când
s-au raportat peste 58 de mii de decese.
• Boala a afectat mii de oameni de-a lungul deceniilor, ducând la instaurarea panicii și
a situațiilor de carantină prelungite.
• După 1952, boala a omorât aproximativ 6000 de oameni și a lăsat mult mai mulți
paralizați.
• Odată contactat, virusul nu avea leac, însă în 1950 Dr. Jonas Salk a inventat vaccinul
împotriva poliomielitei. Mulțumită acestei invenții și altor vaccinuri eficiente,
America nu a mai înregistrat cazuri de poliomielită din 1979.
SARS (Sindromul Acut Respirator Sever)
Asia, America de nord și de sud, Europa
2003

• SARS provine din Asia și s-a răspândit rapid prin contactul cu fluidele
unei persoane infectate, inclusiv picăturile microscopice de mucus sau
salivă care ajung în aer prin strănut sau tuse. Din această cauză, a
crescut popularitatea măștilor chirurgicale purtate de oameni în locuri
publice.
• Sindromul acut respirator sever (SARS) a infectat foarte multe țări,
raportul fiind de 8000 de persoane bolnave și 774 de decese
înregistrate până în iulie 2003, când s-a reușit punerea sub control a
epidemiei.
Ebola
Africa, 2014

• Virusul fatal Ebola s-a transmis la oameni prin contactul cu animalele sălbatice, iar apoi s-a
răspândit rapid de la o persoană la alta în toată Africa centrală și de vest. Au mai fost și alte
manifestări ale virusului Ebola în trecut, însă în 2014 a fost cea mai rea epidemie din istorie.
• Boala s-a răspândit în sate și comunități locale ca focul de preerie, populația beneficiind de
un sistem de sănătate sărac sau inexistent, lipsa infrastructurii punând bazele unei panici de
amploare.
• Foarte mulți voluntari care au mers în Africa să ajute la vindecarea bolnavilor s-au infectat și
ei, iar rata de fatalitate s-a ridicat la 50% dintre victime. În trecut, rata de fatalitate a
virusului Ebola a fost de 90% dintre cazurile de bolnavi, însă, la momentul respectiv nu s-a
instaurat starea de epidemie.
• Până în noiembrie 2015, boala a curmat 11314 vieți. Noi cazuri de Ebola mai sunt și azi
raportate, dar în cea mai mare parte boala este ținută sub control pentru a nu se mai
transforma într-o epidemie.
 Cauzele epidemiilor

• fiecare zonă cu populație umană are propriul său fond microbian, împotriva căruia ajunge sa fie
timp imunizată
• Contactul brusc al unor civilizații diferite și cu fond microbian diferit duce la decimarea grupului de populație neimunizată
• La sfarșitul Evului Mediu și începutul epocii moderne s-a petrecut fenomenul de ”unificare a lumii pe plan microbian”, proces însoțit de epid
distrugătoare și s-a ajuns la un echilibru mondial constituindu-se un fel de ”piața comună microbiana” ( Emm. La Roy Ladurie, 1978)

• Dintre factorii naturali, clima cu variațiile sale poate influența răspândirea epidemiilor fie direct fi
indirect (consecințe economice ale foametei)
• Factorii social economici : foametea, crizele de subzistență însoțite de deplasări ale populației
• Războaiele au favorizat raspândirea epidemiilor prin deplasările de trupe și prin mizeria provoca
• Comerțul activ
• Cunoștințe medicale reduse, organizarea sanitară rudimentară
• Revoluționarea transporturilor, urbanizarea intensă, concentrarea populației în condiții material
necorespunzătoare
• https://www.dw.com/ro/epidemie-sau-pandemie-care-e-diferen%C5%A3a/a-52478492
v
https://www.dw.com/ro/epidemie-sa
u-pandemie-care-e-diferen%C5%A3