GRIPA SPANIOLA

Becherescu Ana Maria

Gripa spaniolă este un tip de gripă care a apărut în
timpul Primului Război Mondial , fiind, se pare, similară cu 
gripa aviară de astăzi. 

Se crede că a fost una dintre cele mai

S-a răspândit în multe țări odată cu
letale pandemii, după Moartea neagră, din
întoarcerea soldaților de pe front, afectând
istoria umanității. Multe dintre victime au
în principal tinerii și având o 
fost persoane tinere și sănătoase, gripa
rată de mortalitate ridicată. Virusul a făcut
spaniolă fiind total diferită de celelalte
între 50 de milioane și 100 milioane de
pandemii care au afectat copii, bătrâni și
victime între 1918 și 1919.
persoane cu sănătatea deja slăbită.
Pierderi • Rata mortalității pandemiei din 1918-1919 nu este
cunoscută cu precizie, dar se estimează că
aproximativ 20-50% din populația de pe Terra din
acel moment a suferit de această boală, letalitatea
fiind între 2,5-5%, cu variații de la o țară la alta.
Gripa a putut ucide 25 milioane în primele 25 de
săptămâni; în comparație, SIDA a ucis 25 de
milioane în primii 25 de ani.
• În India au murit 17 milioane de persoane,
aproximativ 5% din populația din acea epocă,
atingând o rată a mortalității de 20% în unele zone.
În armata indiană, cel puțin 22% dintre soldații
care s-au îmbolnăvit au murit. În Statele Unite,
aproape 28% din populație a suferit gripa și 500-
675 de mii au murit. În Marea Britanie au murit
200.000; în Franța peste 400.000. În Alaska și 
Africa de Sud au murit comunități întregi. În 
Australia au murit 10.000 de persoane și în
insulele Fiji au murit 14% din populație în doar
două săptămâni, iar Samoa Occidentală 22%.
• Gripa spaniolă ascunde ceva în
manifestările clinice şi în efecte.
Parcă totuşi n-ar fi o manifestare
a virusului cunoscut de tip A.
Rămâne ciudată preferinţa
mortală pentru oamenii în putere
şi pentru soldaţi. Oare nu cumva
un asasin lipsit de scrupule şi de
dorinţa afirmării a ucis în linişte
cât a putut? Metodele de
investigare erau puţine şi
operaţiunile militare în plină
desfăşurare erau mai importante
decât o banală problemă
medicală.
• Boala începea gradat, ca o gripă, cu cefalee,
stare generală alterată, febră, frisoane
moderate, tuse uscată şi apoi productivă, dureri
musculare, dureri toracice sub formă de
junghiuri. Dacă se analizează tratatele de
medicină, există o maladie ce preferă
concentrările umane de tip cazarmă şi cele de
pe front erau mai mult decât ideale. Tranşeele
înguste, umede şi murdare reprezentau focare
perfecte pentru agenţii patogeni. Deplasarea
bolnavilor spre spatele liniilor de luptă sau spre
spitalele mari a favorizat contactul cu restul
trupelor şi cu civilii francezi. Incubaţia putea să
dureze de la şapte zile la trei săptămâni, ceea ce
permitea unei persoane aparent sănătoase să se
deplaseze dincolo de graniţele unei ţări. Nu
existau metode de detectare a bolnavilor şi nici
un tratament eficace.
HTTPS://YOUTU.BE/16NPB
MIOAOE
HTTPS://YOUTU.BE/7DBUY
YYAZBY
HTTPS://YOUTU.BE/XPKB1
RLLKL4