1.

Infecția cu virusul varicelo-zosterian: varicela, herpesul zoster

2. Tusea convulsivă

Infecția cu virusul varicelo – zosterian

• Varicela şi herpesul (zona) zoster sunt boli infecţioase, contagioase, specific umane,
determinate de virusul varicelo-zosterian (v. V-Z):

- varicela – primoinfecţia cu v. V-Z.;

- herpesul zoster - recrudescenţa infecţiei cu v. V-Z.

ETIOLOGIE:

- virusul varicelo-zosterian - virus ADN - familia Herpesviridae; serotip unic.

PATOGENIE:

- Virus cu tropism neuro-cutanat, pătrunde în organism pe cale respiratorie şi determină câteva

valuri de viremie, ce duc la afectarea cutaneo - mucoasă caracteristică din varicelă.

- După primoinfecţie v. V-Z poate persista latent în ganglionii senzitivi ai nervilor cranieni şi spinali,
fără ca pacientul să fie contagios.

- În condiţii de imunodepresie de diferite cauze, infecţia latentă cu v. V-Z se reactivează şi determină

apariţia herpesului zoster, cu leziuni nervoase şi cutanate în teritoriul nervilor implicaţi;

- Recrudescenţele nu sunt însoţite de viremie, dar pacientul este contagios pentru persoanele care
nu au avut varicela.

- Varicela lasă imunitate durabilă, dar nu previne recurenţa infecţiei.

VARICELA

DEFINIȚIE:

- Boală infecţioasă acută umană, foarte contagioasă, produsă de primoinfecţia cu v. V-Z,

caracterizată prin evoluţie autolimitată, cu exantem caracteristic şi imunitate specifică durabilă.

EPIDEMIOLOGIE:

- Boală endemică, poate evolua în mici epidemii în colectivităţile de copii;

- Sezon: în tot timpul anului, incidenţa maximă iarna - primăvara;

- Vârsta: la orice vârstă la receptivi; incidenţa maximă vârsta 5-10 ani;

- Sursa de infecţie: bolnavul cu varicelă sau herpes zoster;

- Transmitere: directă pe cale aeriană: prin secreţii nazo-faringiene şi lichidul din vezicule;

- Contagiozitate: foarte mare (90-100%); perioadă de contagiozitate: cu 2-3 zile anterior erupţiei şi 6
zile după ultimul val eruptiv (până la căderea crustelor);

- Receptivitate: universală; copiii născuţi din mame imune ( care au avut varicela) prezintă
imunitate, prin Ac materni, până la vârsta de 6 luni.

TABLOU CLINIC:

1. Incubaţie: medie 14-15 zile (10-21 zile);

2. Perioada de invazie ( preeruptivă): 1-2 zile

- febră până la 38 gr.C, cefalee, uneori erupţie scarlatini-formă fugace;

3. Perioada de stare (eruptivă): se caracterizează prin apariţia exantemului varicelos caracteristic:

- afectează tot tegumentul (inclusiv pielea păroasă a capului);

- este generalizat de la început, domină pe trunchi;

- apare în mai multe valuri eruptive (2-7), la interval de 1-2 zile; fiecare val eruptiv este însoţit de
febră.

Ciclul evolutiv al leziunilor cutanate de aceeaşi generaţie cuprinde:

 maculă eritematoasă (6 - 12 h) → papulă (12 - 24 h) → veziculă cu lichid clar (24 h) → pustulă

(1 - 3 zile) → pustulă ombilicată (1 - 3 zile) → crustă.

- leziunile sunt foarte pruriginoase;

- crustele cad în 10 - 14 zile, urmate de o depigmentare albă trecătoare;

- veziculele sunt superficiale, la suprafaţa tegumentului (aspect de picătură de rouă).

Evoluţia elementelor cutanate şi succesiunea valurilor eruptive duc la aspectul polimorf al erupţiei (în
diferite stadii de evoluţie la un moment dat

Alte elemente clinice în perioada de stare:

- enantem - prezenţa de elemente veziculoase pe mucoase ( bucală, conjunctivală, genitală, anală);

- micropoliadenopatie - mai ales cervicală;

- febră moderată - mai accentuată la adulţi.

4. Perioada de cruste - stare generală bună, febra remisă în formele necomplicate

ANALIZE DE LABORATOR:

1) Nespecifice:
- leucograma - leucopenie cu limfocitoză;

- valori normale ale VSH, fibrinogenului seric și CRP – în formele clinice necomplicate;

- uneori afectare hepatică - creşteri ale TGP, TGO (reversibil după terminarea bolii).

2) Specifice:

- cultivarea virusului pe culturi celulare din lichidul vezicular;

- identificarea v. V-Z din sânge prin tehnica PCR;

- identificarea v. V-Z din vezicule prin imunofluorescenţă;

- reacţii serologice – evidențiază anticorpii specifici antivirus varicelo-zosterian de fază acută tip
IgM .

FORME CLINICE:

1. Forme uşoare: elemente eruptive cutanate puţine, unele nu evoluează în toate stadiile.

- se întâlnesc la copii în primele 6 luni de la naştere prin persistenţa Ac materni, la persoane care au
primit Ig specifice anti v. V-Z în urma unui contact infectant.

2. Forme medii: cea descrisă.

3. Forme severe: la imunodeprimaţi, adulţi, gravide, prematuri.

- febră înaltă, delir, erupţie foarte bogată (necrotică sau hemoragică), determinări viscerale
(pulmonare, hepatice, neurologice).

Varicela congenitală (prin infecţie intrauterină):

- apare în cazurile de varicelă la gravide; mortalitate până la 20%; poate determina malformaţii
cerebrale, oculare, cutanate (cicatrici), amputare de membre.

EVOLUŢIE. COMPLICAŢII:

- Evoluţia este în general benignă, cu vindecare spontană; severitatea bolii creşte proporţional cu
vârsta şi este legată de posibilele complicaţii.

1. Complicaţii date de virusul varicelo – zosterian:

- respiratorii: pneumonie variceloasă ( poate evolua favorabil sau sever, cu dispnee, cianoză, spută
hemoragică şi uneori deces în 48 ore ); laringită; traheo-bronşită;

- neurologice: encefalita variceloasă ( mai frecventă la copii; aspectul cel mai des
întâlnit este de afectare cerebeloasă; evoluţie de obicei benignă, cu vindecare în aproximativ 2
săptămâni;

- sindromul Reye: encefalopatie acută+ infiltraţie grasă hepatică cu insuficienţă hepatică; poate
apare la pacienţii cu varicelă ce au primit Aspirină;
- foarte rar: afectare oculară ( keratite, ulceraţii conjunctivale), afectare renală ( glomerulonefrită).

2. Complicaţii prin suprainfecţii bacteriene:

- suprainfecţii ale leziunilor cutanate (cel mai frecvent cu stafilococ);

- otite, pneumonii, septicemii etc.

VARICELA ŞI SARCINA

- La gravide poate evolua sever, cu pneumonie gravă, uneori letală.

- Varicela în primul trimestru de sarcină poate conduce la varicelă congenitală (1,5 - 3%); infecția
ulterioară poate produce avort spontan sau prematuritate.

- Varicela la gravidă în ultimele 5 zile de sarcină sau în primele zile după naştere se însoţeşte de
varicelă gravă a nou-născutului.

TRATAMENT:

- Pacientul cu varicelă se izolează imediat - la domiciliu în formele clinice necomplicate sau în spital
formele grave, complicate. -

1. În cazurile uşoare şi medii tratamentul este simptomatic:

- antitermice: Paracetamol, Algocalmin - niciodată Aspirină (sdr. Reye);

- calmarea pruritului tegumentar: aplicaţii locale cu talc mentolat, mixturi sicative; antihistaminice
orale (Tavegyl, Clorfeniramin, Loratadină);

- igiena riguroasă a mâinilor, spălare cu săpun dezinfectant, igiena bucală;

- baie generală după căderea crustelor;

- dietă ușoară, hidratare corespunzătoare.

2. În formele severe de boală:

- tratament antiviral cu ACICLOVIR ( pe cale orală sau parenterală);

- Suprainfecțiile bacteriene necesită tratament antibiotic : RIFAMPICINĂ la adult, OXACILINA la adulți

si copii.

- Corticoterapia are efect agravant al evoluţiei varicelei şi este recomandată numai în formele severe
şi în encefalita variceloasă.

PROFILAXIE:

- Izolarea bolnavilor până la căderea crustelor; declarare numerică periodică;

- Evitarea contactului persoanelor receptive cu bolnavii cu varicelă sau cu herpes zoster;

- Contacții receptivi se izolează din ziua a 10-a până în ziua 21 faţă de contactul infectant (ultima
parte a incubaţiei maxime).

- Profilaxie activă cu vaccin cu v. V-Z viu atenuat - folosit în prezent la copiii în vârstă de 1 an şi
recomandat şi la pacienţii imunodeprimaţi receptivi contacţi.

Îngrijirea bolnavului cu varicelă

1.Supravegherea parametrilor clinici:

- starea febrilă;

- bilanţul ingesta (aport de lichide) – excreta (diureză, scaune);

- vărsături;

- acuze subiective (cefalee, dureri abdominale etc.);

- dieta bolnavului;

- asigurarea mediului ambient corespunzător.

2. Recoltarea analizelor de laborator:

- hemoleucogramă;

-V SH, fibrinogen seric, proteină C reactivă, TGO, TGP;

- examen de urină;

- teste sanguine serologice.

3. Însoțirea pacientilor la investigații radiologice ( radiografie pulmonara).

4. Efectuarea tratamentului prescris:

- tratamentul etiologic: Aciclovir in cazurile severe, cu administrare parenterala ( pev) sau orală.

- tratament simptomatic: antitermice (Algocalmin, Paracetamol – oral, tablete sau suspensie,

intrarectal supozitoare, intramuscular – Algocalmin), antiemetice (oral sau intramuscular), antiseptice
bucale (oral).

- aplicarea locala a mixturii sau pudrei de talc mentolată.

Se vor respecta dozele, căile şi ritmul de administrare prescrise de către medicul curant.

5. Acordarea îngrijirilor medicale pentru asigurarea unei igiene tegumentare riguroase ( prevenirea
suprainfecțiilor cutanate) si a mucoaselor.

HERPESUL ZOSTER (ZONA ZOSTER)

Definiție:
 - Dermită acută cu evoluţie autolimitantă, produsă de v. V-Z, contagioasă, caracterizată prin
delimitare metamerică şi manifestări nevritice (parestezii, algii) în teritoriul afectat.

Etiologie:

- Reactivarea infecţiei primare cu v. V-Z, staționar latent în ganglionii senzitivi ai nervilor cranieni şi
spinali în urma primoinfecţiei variceloase.

EPIDEMIOLOGIE:

- Boală cu apariţie sporadică, ce afectează doar persoanele care au suferit de varicelă în

antecedente.

- Poate determina varicelă la contacţii receptivi la infecția cu virusul varicelo-zosterian.

- Contagiozitatea este mult redusă faţă de varicelă (~15%).

- Afectează orice vârstă: frecvent la vârstnici, sporadic la adulţi, foarte rar la copii; este indicator de
imunodeficiență.

TABLOU CLINIC

1. Incubaţia: nu se cunoaşte – este o reactivare a unui virus latent.

2. Debutul: cefalee, astenie, uneori febră, durere intensă pe traiectul pe care va apare erupţia,
hiperestezie cutanată locală.

3. Perioada de stare:

- apare erupţia caracteristică: iniţial maculo-papuloasă eritematoasă, cu evoluţie rapidă spre

vezicule, cu distribuţie dermatomerică unilaterală; formarea veziculelor durează 3-5 zile, evoluează
spre pustule si apoi cruste, ce se desprind după 10-14 zile, lăsând hiperpigmentare cutanată locală.

- nevralgii locale foarte intense, hiperestezie cutanată şi parastezii locale.

Forme clinice:

1. După localizare:

- HZ toracic, HZ cervical, HZ lombar, HZ al membrelor;

- HZ al nervilor cranieni:

- cel mai afectat este nervul trigemen, în special ramura oftalmică – herpes zoster oftalmic;
este însoţit de riscul afectării oculare (prin keratită, uveită) şi uneori sechele (iridociclită, glaucom,
keratită dendritică);

- o formă particulară este HZ al nervului VII ( facial) – numit sindromul Ramsay-Hunt

(reactivarea infecţiei are loc în ganglionul geniculat); clinic: vezicule şi durere la nivelul canalului
auditiv extern, pierderea gustului și vezicule în 2/3 anterioare ale limbii, paralizie homolaterală
facială.
2. La persoanele cu risc (deficite imunitare , pacienți cu tratamente imunosupresoare, vârstnici, cu
boli cronice asociate etc.) pot apare forme severe de HZ:

- forme grave prelungite, cu vindecare în 2-4 săptămâni;

- forme cu erupţie hemoragică şi necrotică extinsă;

- forme diseminate de tip varicelos – iniţial erupţia este distribuită dermatomeric, iar după 3-5 zile
diseminează pe tot corpul; se însoţesc de afectare viscerală: hepatită, pneumonie,
meningoencefalită.

EVOLUŢIE. COMPLICAŢII:

 În general evoluţia este favorabilă, cu vindecare fără sechele în 2-4 săptămâni.

 Complicaţii:

- nevralgia postzosteriană, persistentă săptămâni – luni;

- nervoase (meningită tip limfocitar, meningoencefalită, mielită transversă, pareze, paralizii);

- oculare ( herpesul oftalmic);

- suprainfecţia leziunilor cutanate;

- la pacienţii cu SIDA herpesul zoster se însoţeşte de afectarea SNC şi a retinei.

TRATAMENT:

- Terapia durerii: antialgice ( Algocalmin, Paracetamol), antiinflamatoare nesteroidiene ( ibuprofen ),

sedative ( Dia-zepam), Carbamazepina; terapia cortizonică ar avea efect de prevenire a durerilor
postzosteriene – Prednison 7-10-21 zile.

- Vitamine B1, B6, B12 – cu rol de trofice neuronale.

- Tratament etiologic precoce: ACICLOVIR 4 g/zi la adult 7-10 zile.

- Local: pudre sicative; unguente cu AB și antibiotice pe cale sistemică în suprainfecţiile

bacterienecutanate.

PROFILAXIE:

- Nu se poate realiza profilaxia herpesului zoster deoarece este o reactivare a unei infecții latente;
izolarea pacientului cu herpes zoster de persoanele receptive la infecția cu virusul varicelo-zosterian
pentru prevenirea îmbolnăvirii acestora.