Rujeola: manifestari clinice, diagnostic de laborator, diagnostic diferential

= o boală eruptivă acută, deosebit de contagioasă, caracterizată prin :

febră,
catar oculo-nazal şi bronşic ( tuse, coriza, conjuctivita)
enantem patognomonic- semn Koplik
exantem maculo-papular generalizat
-determinată de v. rujeolic- gen Morbillivirus, familia Paramyxoviridae, virus ARN

Sursa de infecţie: bolnav

Căi de transmitere: aerogenă, prin secreţii nazo-faringiene
Contagiozitate: 5 zile inainte si 5 dupa apartia eruptiei
Receptivitate- generală, excepţie sugari < 4 luni
Imunitatea postinfecţioasă- solidă şi permanentă
Gravidele care fac rujeolă în trimestrul III transmit infecţia transplacentar

Manifestari clinice

Perioada de incubaţie este de 10-14 zile

Stadiul prodromal – durează 3-4 zile

Febră, astenie
Tuse, coriză ( congestie nazala si secretie mucopurulenta)
Conjunctivită ( + exacerbare lacrimare), fotofobie
Diaree

Semnul Koplik este patognomonic pentru rujeolă

Apare cu 2 zile înainte de apariţia erupţiei
Localizat pe mucoasa jugală, la nivelul molarilor inferiori
Leziuni de 1-2 mm, proeminente, albicioase pe o bază eritematoasă
Dispar rapid în 1-3 zile

Gingivita eritematoasă: depozite fine, alb-albăstrui, în dreptul caninilor

Enantemul “stropit”: pete congestive/ hemoragice pe vălul palatin şi pe peretele posterior
al faringelui

Perioada de stare
Exantemul: persistă 6-7 zile, apare la 3-4 zile după debut
-leziunile sunt maculopapule, roz (se albesc la presiune), ulterior devin confluente
-erupţia debutează retroauricular şi în regiunea cervicală superioară posterioară, apoi pe
frunte şi obraji.
-se extinde centrifug, astfel în a 3 a zi este prezentă pe : faţă, gât, trunchi, extremităţi
superioare şi inferioare
-incepe să “pălească” după 4-6 zile de evoluţie (în aceeaşi ordine în care a apărut) şi se
transformă într-o pigmentaţie brună
-la dispariţia exantemului rămâne o fină descuamaţie (absentă pe tegumentele palmare şi
plantare)
Examen fizic: modificari faringiene, adenopatie cervicala, febra (persistă până în a 3-4 zi
de erupţie)
Rujeola tipică are o durată de evoluţie de 7-10 zile. Infecţia este contagioasă 5 zile înainte
şi 5 zile după apariţia erupţiei
Febra mai mult de 4 zile---> ? Complicatii
Consecinţa infecţiei virale sau secundare unei infecţii bacteriene:
-de regulă H.influenzae, Streptococcus pyogenes, Staphylococcus aureus
Otita medie, mastoidita
Complicaţii respiratorii:
laringita,
laringotraheita,
bronhopneumonia,
pneumonia lobară.
Complicaţii neurologice: !!! fie in cursul bolii fie la luni/ ani distanta
encefalomielita postinfecţioasă
encefalita rujeolică cu incluzii - imunodeprimati, >6 luni
panencefalita sclerozantă subacută(PESS)
Forme clinice

Rujeola modificată
-forma usoara la persoane partial imune:
copii <9 l imunizati prin Ac materni
copii expusi care au primit imunoglobuline serice
rar la cei cu rujeola in antecedente
-perioada de incubatie mai lunga, perioada prodromala foarte scurta

Rujeola atipică survine la copiii cu administrare prealabilă de vaccin rujeolic:

▪ perioada de incubaţie este de 10-14 zile;
▪ perioada prodromală cu febră ce debutează brusc, cefalee (durată de 1-3 zile)
▪ de obicei semnul Koplik lipseşte;
▪ exantemul poate fi: maculopapular, urticarian, peteşial, purpuric, vezicular ce debutează
periferic şi progresează cranial;
▪ poate dura 2 saptamani, cu evoluţie severă cu sindrom de depresie respiratorie acută,
febră înaltă, edeme;
▪ nivelul anticorpilor este foarte crescut, însă virusul nu poate fi izolat.

Rujeola la gravide: avort spontan, nasteri premature

Rujeola la pers imunodeprimate: evoluţia foarte severă, frecvent fatala; complicatii

respiratorii ( pneumonia cu celule gigante) si SNC

Diagnosticul de laborator
Examene serologice: ELISA- Ac -la 1-3 zile de la apariţia erupţiei; nivel max. la 3-4s.
Serurile recoltate la interval de 7-14 zile permit decelarea unei ↑ de 4 x a titrului
anticorpilor.
PCR- prelevare *nasofaringiana in faza invaziva
*din sange si saliva- pana in a 5 a zi de la debutul eruptiei
Diagnostic diferential Elemente cheie pt DD
Rubeola - prodrom tipic
Scarlatina - semn Koplik
Eritema infectiosum - progresie caudala eruptie
- intensitate eruptie
Roseola infantum
- colorare bruna a pielii in evolutie
Infectii enterovirale
Mononucleoza infectioasa
Hepatita virala
Exanten indus medicamentos
Trichineloza

Rubeola: manifestari clinice, diagnostic de laborator, diagnostic diferential.

= boala infectioasa contagioasa febrilă acută, ce afectează copiii şi adulţiii tineri,

caracterizată prin:
exantem maculo-papulos generalizat
limfadenopatie
catar respirator moderat
-det. de v. rubeolic- virus ARN
Evoluţie benignă.
!!! In primul trimestru de sarcină determină anomalii severe ale fătului.

RUBEOLA DOBANDITA
-afectează în principal copii- 5-14 ani
Infecţia survine în toate anotimpurile, cu un vârf al incidenţei primăvara.
Infecţia se transmite pe cale respiratorie- inhalare picaturi aeriene/ contact cu secretiile
nazofaringiene dar nu este la fel de contagioasă ca rujeola

Diagnostic clinic
-pana la 50% din copii- infectie subclinica- asimpotomatici
-majoritatea formelor de boala sunt usoare
Incubaţia : 2-3 săptămâni
Perioada prodromală
*Debut cu: astenie, febră moderată, cefalee, coriză, disfagie, mialgii şi chiar cu exantem
maculopapular- cel mai frecvent simpt. survin în aceeaşi zi
*Limfadenopatia poate precede exantemul cu 2-7 zile; !!! intereseaza in mod specific ggl.
retroauriculari, cervicali posteriori, suboccipitali
*Enantem- ocazional: petesii mici pe palatul moale- preced/ sunt concomitente cu
exantemul
*Pot exista limfadenopatie/ exantem fara simptome generale
Perioada de stare
Exantemul
-macule mici, roz-palide, neconfluante
-debutează la nivelul fetei, apoi trunchi şi extremităţi (se generalizeaza intr-o zi)
-durează 1-5 zile
Adenopatia se accentueaza in momentul aparitiei exantemului!
Complicaţii
-artralgii tranzitorii si artrita- 1-2 sapt
-complicatii neurologice: encefalomielita disemitata acuta, panencefalita rubeolica
progresiva, encefalopatia post infectioasa
- rare: purpură trombocitopenică, miocardita, sindrom Guillain-Barre, aplazia medulară,
hepatita

Diagnostic de laborator
Nespecific: leucopenie cu limfocitoză relativă şi cresterea plasmocitelor;
De confirmare:
-izolarea virusului prin exsudat si cultivarea- nu este o metodă de rutină
-RT-PCR: cu 2 zile inainte de eruptie si pana in momentul instalarii rash-ului
-Teste serologice:
Test ELISA
-permite detectarea IgM specifici şi a IgG
-pt confirmare diagn: prezenta anticorpilor IgM in ser ( recoltare in z5 de eruptie)
sau creşterea (de x4) a titrului IgG în dinamică( la 2-3 sapt)
-Anticorpii IgM persistă maximum 6 săptămâni
-cei IgG sunt detectati din z8, persistă toată viaţa şi sunt transferaţi de la mamă la
făt, care este astfel protejat timp de 4-6 luni.
- Testul de aviditate:
-aviditate scazuta a IgG fata de virus in inf acuta/ recenta
-valori crescute semnifica inf rubeolica in antecedente, vaccinare anti-rubeolica,
reinfectie
Diagnostic diferential se face cu:
– celelalte boli eruptive (rujeola, scarlatina, varicela);
– arsuri solare, dermatita de contact, erupţii alergice (postmedicamentoase sau
postalimentare);
– infecţii cu adenovirusuri, enterovirusuri (ECHO, Coxsackie), parvovirusul uman B19,
CMV
- inf cu Mycoplasma, toxoplasmoza
- inf cu virus Zika, febra West Nile, febra Chikungunya, denga
- Boala Kawasaki

Tratament
Tratament igieno-dietetic:
– regim hidrolactozaharat,
– repaus pe perioada febrilă şi eruptivă.
Tratament simptomatic:
– antitermice: algocalmin, paracetamol,
– antiinflamatorii: ibuprofen, paracetamol,
– antialgice: algocalmin.
Tratament patogenic rezervat,de obicei formele severe de boala complicate
cu meningoencefalită:
– internare în secţie de terapie intensivă;
– oxigenoterapie;
– corticoterapie: dexametazonă 0, 5 mg/kgc/zi;
– manitol;
– anticonvulsivante (diazepam, fenitoin etc.).
RUBEOLA CONGENITALA
- in primele sapt de gestatie- transmiterea transplacentara este foarte ridicata
- in aceasta perioada virusul poate infecta orice organ, cu risc de malformatii
- dacă infecţia maternă survine după a 18-a săpt.de sarcină, malformaţiile sunt rare -->
infectie cronica la fatul in curs de dezvoltare
Manifestari clinice
3 categorii:
1. Manifestari tranzitorii la nou-născut
-eruptie papuloasa “ briosa cu afine”
-icter, hipotonie, miozita, miocardita, nefrita
-pneumonie interstitiala
2. Manifestări permanente ce pot fi decelate de la naştere sau pot fi recunoscute în cursul
primului an de viaţă:
Afecţiuni cardiace congenitale PCA, stenoza artera pulmonara/valva aortica/ valva
pulmonara, DSV, DSA, CoA, tetralogia Fallot
Anomalii oftalmice: cataracta, corioretinita, retinopatie pigmentara, glaucom infantil,
scăderea acuităţii vizuale total sau parţial
Întârzierea creşterii, micrognaţie
Hepatosplenomegalie
Purpură trombocitopenică, anemie
Osteită şi meningoencefalită
3. Anomalii care apar şi progresează în perioada copilăriei şi adolescenţei:
Retard mental moderat/sever, hipoacuzie pana la surditate, autism, deficienţe motorii,
balans permanent, panencefalită progresivă rubeolică, ciroză hepatică, deficite
imunologice, disfunctie tiroidiana
Triada celor 3C: cataracta, defecte cohleare (surditate), anomalii cardiace

Diagnostic de laborator
La nou nascut:
- PCR- exsudat faringian, urina, LCR
- prezenţa anticorpilor IgM la nou-născut permite stabilirea diagnosticului de rubeolă
congenitală.
-culturi virale din exsudat faringian, sange
Anticorpii IgM nu traversează placenta, deci prezenţa lor semnifică sinteza acestora de
către nou-născut, in utero.
Ac se vor gasi in primele 7-11 luni de viata ( sugar >3l cu serologie IgM negativa- nu
exclude o inf cu rubeola congenitala)
La fat
-IgM specifici in sangele din cordonul ombilical
-PCR din lichidul amniotic

Diagnostic diferential
1. Sifilis- VDRL, RPR
2. Toxoplasmoza- serologie IgM, PCR Toxoplasma gondii
3. Infectie cu CMV- serologice si PCR pt ADN CMV
4. Infectie cu virusul herpes simplex/ VZV- serologie, PCR- AND VZV
5. HIV
6. Infectia cu v. Zika
7. Lesterioza- culturi LCR, hemoculturi
8. Infectia cu parvovirus B19- PCR pt AND viral

Tratament
Nu există tratament specific pentru rubeola congenitală
Numeroase defecte pot fi corectate chirurgical sau răspund la terapia medicamentoasă
Prevenţie
Pentru eliminarea rubeolei şi a rubeolei congenitale este necesară :
Imunizarea copiilor
Imunizarea femeilor de vârstă fertilă
Testarea serologică a persoanelor care prezintă afecţiuni eruptive în primul
trimestru de sarcină.
Avortul terapeutic : diagnostic al rubeolei în primele 3-4 luni de sarcină
Vaccinul induce imunitate la cel puţin 95% din cei vaccinaţi şi asigură protecţie cel puţin
15 ani.

Varicela si herpesul zoster: manifestari clinice, diagnostic de laborator, diagnostic

diferential, tratament.

-virusul varicelo-zosterian- virus ADN

Varicela =boală acută, benignă, foarte contagioasă, specific umană, caracterizata clinic
prin exantem vezicular generalizat, cu evoluţie autolimitantă cu excepţia cazurilor apărute
la imunodeprimaţi, gravide, nou-născuţi, care pot evolua sever, uneori fatal
Varicela reprezintă manifestarea de primoinfecţie, iar după vindecarea ei, virusul se
cantonează în ganglionii nervoşi senzitivi.
Copiii din colectivităţi necesită izolare 3 săpt.- până la căderea completă a crustelor
Receptivitatea
Generală pentru contacţii receptivi (neimunizaţi)
De la >6 luni (au anticorpi materni pana atunci)

Herpes Zoster este rezultatul reactivării virusului existent în stare de latenţă pe fondul
unei reduceri a imunităţii specifice a gazdei.
Factorii consideraţi favorizanţi sau declanşatori ai herpesului zoster sunt:
traumatisme, intervenţii neuro-chirurgicale, administrare de citostatice, neoplasme,
limfoame, leucemii, infecţia cu HIV/SIDA.

VARICELA HERPES ZOSTER

Sursa de infecţie- bolnavii cu varicelă
*sunt contagioşi prin secreţii nazofaringiene
şi mai puţin prin conţinutul veziculelor
Calea de transmitere: aerogenă/ verticală
(transplacentar)- risc maxim trimestrul II
Manifestari clinice
Perioada de incubaţie 15 zile (10-20 zile)
Perioada preeruptivă (1-2 zile)
febră, disconfort, cefalee, inapetenţă
Perioada eruptivă (≈ 3 săpt.)
Exantemul
Bolnavii cu herpes zoster: prin conţinutul
leziunilor cutanate
Incubaţia nu poate fi precizată (reactivarea
unei infecţii latente)
Perioada prodromală
-2-3 zile, chiar peste o sapt
-rar- febra, cefalee, astenie
-apare în prima săpt., în 2-5 valuri eruptive
care se succed la interval de 1-3 zile, fiecare
val fiind însoţit de un croşet febril.
Vezicula – element caracteristic:
-superficială
-conţinut clar “picătura de rouă”
-inconjurată de o areolă hiperemică
-nu confluează
Caracterele exantemului
Polimorf (pluristadial)
Generalizat
Centripet
Evoluţie rapidă a leziunilor (8-12 h)
Simultan- leziuni in toate fazele eruptive
Formare de noi leziuni continua cam 2-
4zile; concomitent prezinta prurit, febra,
cefalee, anorexie
Număr mediu leziuni = 250-500
Enantem vezicule pe mucoase sunt rapid
decapate - ulceraţii superficiale (afte)
Copii prezinta stare generala relativ buna,
adenopatii laterocervicale, splenomegalie-
inconstant
Elemente eruptive cu evolutie ciclica:
Macula (ore)--> papula (24h)--> vezicula
(48h)--> falsa pustula aseptica (2-4 zile)-->
crusta- pe parcursul a 3sapt se desprind fara
a lasa cicatrici
-dureri cu caracter de arsură, înţepături,
hiperestezie cutanată, prurit
- adenopatie regională
Eruptie caracteristica:
– unilaterală, nu depaseste linia mediană
– iniţial, o scurta faza eritematoasa si
maculara ulterior aparitia rapida a papulelor
ce se transforma in vezicule (in 1-2 zile)
care apar “în valuri”, timp de 3-4 zile,
concomitent fiind prezente toate tipurile de
leziuni;
– leziunile au tendinţa la grupare acolo unde
sunt ramuri ale nervului senzitiv cutanat
(parasternal, paraspinos, medio-axilar);
– pustulizare vezicule la o sapt de la rash
- ulcerare si crustizare dupa alte 3-5 zile
-crustele dispar dupa 3-4 sapt--> cicatrici
hipo/hiperpigmentare
– la nivelul mucoaselor se formează ulcere
eritematoase superficiale
– erupţia durează 3-5 zile, cu durata totală a
bolii de 10-15 zile, dar
revenirea la normal a pielii va dura 1 lună.
Localizarea cea mai frecventa
-toracica, oftalmica, cervicala, abdominala,
lombara, sacrata si zosterul membrelor
Durerea poate persista săptămâni şi chiar
luni, mai ales la vârstnici.

Diagnostic de laborator
1. PCR ADN- VZV
2. Serologic IgM anti VZV si Ig G anti
VZV- important la femeia gravida
3. Cultura din vezicule
4. Imunohistochimic- evidentiere antigene
VZV prin imunofluorescenta pe frotiu prin
raclare vezicula
Teste nespecifice- ME, dozare interferon
alfa in LCR, sange, lichid amniotic
1. PCR
2. Imunohistochimic- evidentiere antigene
VZV prin imunofluorescenta pe frotiu prin
raclare vezicula
3. izolarea VVZ în culturi de celule, dificil
de efectuat.

Diagnostic diferential
- exanteme veziculare diseminate de v. - herpes simplex zosteriform
Coxsackie - dermatita de contact
- inf diseminata cu HSV - impetigo streptococic
- impetigo difuz - erizipel
- infectii cu rickettsii - intepaturi de insecte

Tratament
Tratament antiviral: OBIECTIVE
Indicaţii: imunodeprimati, gravide, nou - reducerea durerii si aparitia de noi leziuni
nascuti la imunocompromisi
ACICLOVIR -stopare replicare virala la
Copii 20mg/kgc- 4 prize/zi, 7-10 zile imunocompromisi si cei cu HZ oftalmic
Adolescenti/ adulti- 800 mg x5/zi, 7-10z -prevenirea durerii cronice postherpetice
FAMCICLOVIR 500mgx3/zi Terapia antivirala sistemica, se impune la
VALACICLOVIR 1000mg x3/zi pers imunocompetente care:
Forme severe- Aciclovir iv  >50 de ani
 Acuza dureri moderate/ severe
Tratament simptomatic:  Eruptie moderata/ severa
Antitermice : paracetamol (NU aspirină ! )  HZ cu alte localizari decat la trunchi
Antihistaminice  Prezentarea la medic >72h de la debutul
Aplicaţii locale cu alcool mentolat 1%/ eruptiei
sol.clorhexidină  Prezenta complicatiilor
CI !: talc, creme antiprurit, topice cu
antibiotice ACICLOVIR 800mgx5/zi la 4-5h, 7-10 zile
Igiena unghiilor pt profilaxia BRIVUDINA 125 mg/zi priza unica, 7 zile
suprainfecţiilor FAMCICLOVIR 500 sau 250 mg x3/zi, 7z
VALACICLOVIR 1000mg x3/zi, 7z
Profilaxie
Aciclovir 10-15mg/kg iv la 8h
Vaccinul antivaricelic viu atenuat este bine Herpes neonatal:14 zile
tolerat, Encefalita herpetica: 14-21 de zile
Determină seroconversie după 6 săpt.de la
vaccin, la peste 95% din copiii sănătoşi Durere:
(administrat >1 an) *analgezice opioide + acetaminofen/ AINS
*gabapentin/ pregabapentin
*ADT- nortriptilina
*CS: prednison 60 mg-7zile, 30mg-7 zile,
15 mg- 7 zile si stop)
CS la cei cu paralizie faciala indusa de
VZV, polinevrita craniana, afectiuni
nervoase periferice, afectare SNC

La imunocompromisi- INTRAVENOS
Aciclovir iv 10 mg/kg x3/zi

VARICELA

Forme clinice severe

Grupe de risc:
 Imunocompetenţi – nou-născuţi, sugari, copii cu astm bronşic corticodependent sau
eczeme cronice, adolescenţi şi adulţi, femeia gravidă, cazurile secundare şi terţiare
dintr-un focar epidemic.
 Imunodeprimaţi – deficite imune congenitale sau dobândite

Forme severe cu afectare cutanată extensivă şi determinări multiviscerale:

1. Forma necrotico- hemoragică: evoluează spre necroză şi CID
2. Forma gangrenoasă – suprainfecţii cutanate cu bacterii anaerobe
3. Forma buloasă
4. Forma visceralizată- encefalita, pneumonie, hepatita
Pneumonia variceloasa
-asimptomatica in majoritatea cazurilor
-la 2-5 zile de la debutul eruptiei- tuse seaca, dispnee, dureri toracice, rar hemoptizie

Varicela la femeia gravida

Consecinţele varicelei asupra gravidei: riscul apariţiei pneumoniei variceloase severe, cu
detresă respiratorie acută prin hemoragie intraalveolara
Survine preferenţial în trim. III de sarcină.
Consecinţele varicelei asupra sarcinii: avort spontan, moarte in utero, risc de naştere
prematură (mai frecv.în primele 20 săpt.de sarcina)
Consecinţele varicelei asupra fătului
Varicela congenitală (afectare cutanată, neurologică, scheletică, oculară, retard de
creştere)
Varicela neonatală
Herpes zoster în primii ani de viaţă
Varicela neonatala
Risc maxim- eruptie cu 5 zile inainte de nastere, 2 zile dupa nastere
Clinic- eruptie cutaneo mucoasa generalizata, afectare cerebrala, pulmonara

HERPES ZOSTER
Forme clinice
1) Herpes zoster oftalmic- afectează ramura oftalmică a nervului trigemen, manifestările
oculare includ apariţia veziculelor pe frunte si orbita; apare conjunctivita, iridociclita,
sclerita, keratita
2) Herpes zoster al ramurii maxilare a trigemenului – erupţia aparepe un hemifacies si pe
mucoasa palatului moale si dur de aceeasi parte
3) Zoster sine herpete - reactivare VZV- dureri in dermatomul corespunzator in absenta
leziunilor cutanate
4) Diseminare cutanata ( herpes varicelizat) erupţie de tip varicelos, ce survine la
persoane cu teren imunocompromis la care viremia poate determina o afectare
viscerală cu prognostic sever.
5) Sindrom Ramsay-Hunt - apare rar, în urma afectării ganglionului geniculat al nervului
senzitiv intermediarul lui Wrisberg (perechea VIIbis), cu leziuni cutaneo mucoase la
nivelul u. exfterne, timpanului si a limbii pe partea respectiva, paralizie de facial si
manifestari vestibulocohleare
6) Paralizie facială idiopatica (paralizia lui Bell)
7) HZ atipic
- la imunocompromişi- evolutie prelungita, leziuni recurente, multiple dermatoame
implicate, cruste cronice, verucozitati nodulare
-la vaccinati- absenta durerii, afectarea unei arii limitate a dermatomului, absenta
veziculelor

Infectiile cu virusuri herpetice: manifestari clinice, diagnostic de laborator, diagnostic

diferential, tratament.
Gripa si alte viroze respiratorii: manifestari clinice, diagnostic de laborator,
diagnostic diferential, tratament.

-Virusul gripal, Mixovirus, virus ARN

-prezintă un înveliş proteic - Ag S - pe baza căruia s-au împărţit tipurile: A, B, C.
- conţine 2 glipoproteine: Ag H (hemaglutinina) şi Ag N(neuraminidaza). Aceste antigene
suferă schimbări antigenice majore (antigenic shift) şi minore (antigenic drift). Schimbările
antigenice majore sunt responsabile de apariţia noilor subtipuri şi deci cauza noilor
epidemii.
Imunitatea este asigurată de anticorpii anti-hemaglutinină; anticorpii anti-neuraminidază
atenuează simptomatologia, împiedicând răspândirea virusului.
Tablou clinic
Forma medie
Incubaţia durează 1- 2 zile.
Perioada de stare durează 2-7 zile şi cuprinde:
-simptome generale: febra, frisoane, cefalee, mialgii, artralgii, stare de rau 1-3 sapt
-sindromul febril- febra inalta ce persista 2-3 zile, aspect bifazic, V gripal
Manifestari respiratorii: rinofaringite, traheite, bronsite, laringite, pneumonie, pleurezie,,
tuse uscata 3-4z
Manifestari oculare: iritatie conjunctivala, dureri oculare
Manifestări cardio- vasculare: hTA, fragilitate vasculara, tahicardie
Manifestări digestive: inapetenţă, greţuri, vărsături, dureri abdominale, diaree
Manifestări renale: oligurie, albuminurie/hematurie
Manifestări hemoragice: epistaxis, spută sanguinolenta
Manifestari cutanate: exantem tip scarlatiniform/ morbiliform
Evolutie in general favorabila. Febra scade dupa 3-7 zile, stare de astenie 1-2 sapt.
Forme grave
In cursul unei gripe “banale” febra creste brusc, asociata cu cianoza, polipnee si alte semne
de detresa respiratorie acuta. Se instaleaza EPA, urmat de IC, complicatii renale,
neurologice.
Complicaţii
Respiratorii:
a) virale - laringita acută: prezentă în special la copilul mic, este anunţată de disfonie, tuse
lătrătoare, asfixie, laringo- traheită; bronşiolita, pneumonie- poate apare în a 2- a zi de
boală şi manifestată prin dispnee, cianoză, tuse;
b) viro-bacteriene: pneumonii bacteriene, pleurezii, bronhopneumonii prin suprainfecţii
bacteriene.
Nervoase: encefalita şi meningita sunt rare; mielite, poliradiculonevrite.
Sindromul Reye (2 - 6 cazuri la 100.000 cazuri) care poate apare şi datorită altor virusuri
(herpes simplex, adenovirus Coxsackie A şi B, virusul sinciţial respirator, virusul
paragripal), se manifestă prin vărsături, convulsii, comă; în LCR există pleiocitoză cu
limfocitoză la care se adaugă hipoglicemie, hiperamoniemie, teste hepatice modificate.
Diagnosticul paraclinic:
-RT-PCR pt virus girpal A/B
-identificare antigenica a tulpinilor de virus izolate din cultura celulara
– teste serologice, cu determinarea anticorpilor de virus gripal

Tratament
Tratamentul profilactic.
Vaccinarea antigripală se poate realiza cu vaccin inactivat (0,5 ml la adult şi 0,25 ml la
copil, administrat subcutan sau intramuscular) format dintr-un amestec de virusuri gripale
A şi B, din tulpinile care au produs cele mai frecvente epidemii; se foloseşte în special, la
persoanele cu risc de a dezvolta complicaţii grave (copii, gravide, bătrâni). Vaccinul cu
virus viu atenuat prin instilare nazală la persoane cu risc crescut de a contracta boala
(personal medical, elevi, studenţi).
Profilaxie cu antivirale
-persoane cu risc nevaccinate/ vaccinate dupa deputul epidemiei
-persoane cu imunodeficiente
-persoane nevaccinate care au in ingrijire pacienti cu risc
Oseltamivir (Tamiflu) este folosit în
– prevenţie postexpunere pentru adult 1 tb/zi (75 mg/zi) timp de 7 zile.
Terapia trebuie începută precoce la maxim 48 ore postexpunere;
– prevenţia în timpul unei epidemii: 75 mg/zi timp de 6 săptămâni;

Tratament simptomatic
Antipiretice, decongestionant nazal, antitusive, vitamine, hidratare
Tratamentul complicatiilor- ATB pt peumonie bacteriana secundara
!!! S. pneumoniae, H influenzae, S. aureus

Antivirale
Antivirale cu actiune directa
-inhibitori de neuraminidaza:
OSELTAMVIR- oral-adulţi şi adolescenţi > 13 ani - 75 mg x 2 zi timp de 5 zile;
ZANAMIVIR- iv
* se administrează cât mai precoce, optim în primele 2 zile de debutul
simptomatologiei
-inhibitori ai prot M2: Rimantadina/ Amantadina- doar pt virus gripal A

Susţinerea respiraţiei şi a funcţiei cardio-vasculare este necesară în formele severe.

În prezenţa suprainfecţiilor bacteriene se vor administra antibiotice.