SURSA INFECȚIEI

1.Izvorul de infecţie
-bolnavul cu formă tipică şi atipică, contagios înainte de debutul clinic 1-3 zile, în
prodrom şi în perioada de stare, timp de 3- 5 zile, prin secreţiile respiratorii;
-infectaţii fără manifestări clinice;
-rezervor de virus pot fi şi unele animale: cai, porci, păsări, gazde care au rol şi în
producerea unor mutante deosebit de virulente.
-Indicele de contagiozitate  variază între 10-15% până la 50-70%.

2. Transmiterea
Virusurile gripale sunt transmise de la o persoană infectată la una
susceptibilă prin intermediul picăturilor rezultate în urma
strănutului, tusei sau vorbitului. Aceste picături rămân pentru scurt
timp suspendate în aer și ajung la distanță mică, de aproximativ 1
metru, deși unele studii menționează și distanțe de 2 metri, ca atare
este necesar un contact apropiat pentru acest tip de transmitere. Altă
modalitate de transmitere este reprezentată de contactul cu
suprafețele contaminate de aceste picături, fiind considerată
posibilă și transmiterea prin intermediul picăturilor de mici
dimensiuni <5µ.
3. Receptivitatea
-generală, crescută la copii, bătrâni, bolnavi cronici.
PATOGENEZA
Infecţia este transmisă pe cale respiratorie, interesând, de obicei,
tractul respirator superior. Virusul se replică la nivelul epiteliului
respirator, determinând distrugerea cililor (element important în
apărarea locală). Urmează apoi o etapă de viremie tranzitorie.
Infecţia virală a tractului respirator inferior (pneumonia gripală) se
produce uneori, manifestându-se cu semne majore de toxemie şi cu
letalitate ridicată.
Mai frecvent, însă, pneumonia este rezultatul suprainfecţiei
bacteriene secundare (S. aureus, H. influenzae, streptococi
hemolitici)
MANIFESTĂRI CLINICE
Incubaţia: 18-36-72 de ore;
Debutul este brusc, uneori brutal cu frisoane, febră 39-40°C, mialgii,
cefalee,astenie. În pandemii debutul este supraacut cu deces în 24-48 ore.
Perioada de stare este dominată de semne toxice generale; sunt prezente:
febra înaltă 3-5 zile, uneori cu aspect difazic – "V" gripal;
faciesul uşor congestionat, uneori cu tulburări vasomotorii;
cefalee  intensă, constantă, predominant în regiunea frontală, supraorbitală;
dureri în globii oculari (la mişcări sau la apăsare), caracteristice pentru gripă;
mialgii (lombalgii, rahialgii) cu senzaţie de zdrobire musculară;
astenie marcată, chiar adinamie;
tulburări de somn, apatie, iritabilitate
manifestări respiratorii: catar nazal aderent, vâscos, cu senzaţie de nas înfundat,
uscăciune, usturime;
enantem difuz pe pilieri, văl, luetă şi microvezicule pe palat;
durere sau arsură retrosternală (traheite);
tuse uscată, spută vâscoasă, greu de eliminat, cu striuri sangvinolente. Dacă apar leziuni ale
membranei hialine, evoluţia se poate face cu cianoză, dispnee spre insuficienţă respiratorie
acută.
manifestări viscerale diverse:
cardiovasculare cu bradicardie, hipotensiune arterială;
renale ca nefrită interstiţială (albuminurie, ± microhematurie);
digestive cu hepatomegalie, colici abdominale, inapetenţă, greţuri, vărsături
Complicaţiile respiratorii influenţează evoluţia şi prognosticul, mai ales când
apar la persoane în vârstă, cu afecţiuni cardiovasculare cronice, diabetici, sau la
sugari distrofici, rahitici. O treime din decesele prin gripă se datorează
complicaţiilor respiratorii.
-laringita gripală; crupul gripal este o laringită obstruantă prin leziuni necrotico-
hemoragice ale mucoasei laringotraheale. Se realizează mai ales prin suprainfecţie
cu Haemophilus Influenzae la copil, respectiv cu Stafilococ la adult. Debutul este
alarmant, în ziua 3-4 de boală, cu dispnee, senzaţie de sufocare, tuse lătrătoare,
cianoză; se instalează şocul infecţios cu tahicardie, hipotensiune arterială, iar în lipsa
unui tratament adecvat bolnavul devine areactiv şi evoluează spre deces;
-bronşita capilară (bronşiolita) caracterizată prin edem, capilaroplegie şi
exudat fibrinos şi manifestată clinic prin hiperpirexie, dispnee, polipnee,
tiraj, cianoză;
-pneumonii gripale care pot fi primare, virale, care se manifestă în ziua
2-3 de boală, sau secundare, prin suprainfecţie bacteriană;
-pleurezii para sau metapneumonice – pot fi purulente, hemoragice.
Complicaţii cardiovasculare, în principal, reprezentate de miocardita
toxică manifestată prin tahicardie, tulburări de ritm, asurzirea zgomotelor
cardiace.
Complicaţii nervoase ca encefalite gripale, meningite cu lichid clar în
perioada de stare şi leucoencefalite şi poliradiculonevrite în convalescenţă.
 BIBLIOGRAFIE:
1. (în engleză).
„Articol al Organizației Mondiale a Sănătății privind gripa”

2. Hilleman MR (august 2002). „Realities and enigmas of human viral

influenza: pathogenesis, epidemiology and control”. Vaccine. 20 (25–
26): 3068–87. : .   . doi 10.1016/S0264-410X(02)00254-2 PMID 12163258

3.CDC. Types of Influenza Viruses | Seasonal Influenza (Flu). 2016

4.European Centre for Disease Prevention and Control. The flu
season starts. News. 2016 
5.BUIUC D,NEGUŢ M.- Tratat de microbiologie clinică, Editura
Medicală Bucureşti 2008