Documente Academic
Documente Profesional
Documente Cultură
IACRS reprezint infecia brusc aparut, difuz, ce cuprinde simultan sau secvenial segmente superioare ale cilor prin care circula aerul spre plamni : ,,nas-rinita, sinussinuzita, urechea medie-otita medie, ,,gt-faringita, amigdalita, adenoidita). IACRS se inregistreaza pe toata durata anului dar pot deveni mai frecvente sau chiar epidemice in sezonul rece i in perioadele de trecere de la un anotimp la altul. Frecvena, uneori deosebit de ridicat n perioada de toamn-iarn-primavara, a IACRS, este imprimat de oscilaiile termice ale mediului inconjurator, frig, umiditate, vnt, ceaa, modificri n regimul nutriional si aglomeraie. n aceste condiii, cile respiratorii ii pierd cap acitatea de aprare i devin pori de intrare pentru agenii infecioi. Poate debuta cu agitaie, indispoziie, lipsa poftei de mncare, strnut, frisoane; dup aceast perioad n care precis nu tii ce vi se ntmpl poate apare febr moderat sau mare; scurgeri nazale; durere cu multiple localizari (ceafa, frunte, pometi, urechi, gat); tuse cu sau fara expectoratie. Unele forme de IACRS se pot rezuma la cateva din simptomele descrise, evolutia putand fi dupa cateva zile spre vindecare. Uneori infectia se poate extinde spre caile respiratorii inferioare: laringe, trahee, bronhii, plamani. Copiii, virstnicii, bolnavii cronici, gravidele si alte grupuri cu risc crescut sint mai expuse la infectii ale aparatului respirator superior si pot face mai frecvent forme grave cu complicatii si decese. Prevenirea infectiilor cailor aeriene superioare beneficiaza de mijloace la indemina tuturor: protectia copiilor, virstnicilor, gravidelor si a altor categorii cu risc prin evitarea aglomeratiilor, aerisirea incaperilor, alimentatia cu structura echilibrata, miscare in aer liber, alternarea eforturilor fizice si intelectuale cu repausul. In cazul semnalarii unor imbolnaviri acute ale aparatului respirator se va proceda la izolarea imediata a pacientilor pentru a proteja persoanele din anturaj, se vor intensifica masurile igienico-sanitare si educationale, precum folosirea batistei si a mastilor de tifon, mai ales in cazul mamelor care alapteaza, pentru a evita raspindirea picaturilor septice si se va consulta medicul de familie. Tendinta actuala a populatiei este ca la primele semne de boala sa faca automedicatie cu antibiotice. Aceste infectii a cailor aeriene superioare sunt date in majoritatea cazurilor de catre virusi (90%) si intr-un procent mai scazut de catre bacterii si alti agenti patogeni (10%). Antibioticele in infectiile virale nu au nici un efect dimpotriva, pot agrava starea de sanatate prin aparitia complicatiilor sau prelungirea bolii. Clasificare 1. Rinitele acute -virale -microbiene->specifice / nespecifice -asocieri cu alte afectiuni->sinuzite,faringite,otite 2. Anginele acute -clasificare etiologica->virale / microbiene / fungice -clasificare in functie de tipul lezional: -angine acute eritematoase->virale,streptococice si alte etiologii (la debut) -angine acute eritemato-pultacee->majoritatea celor microbiene
-prototip->angina streptococica -angine acute pseudomembranoase->difterica,fuzospirilara -angine acute ulcerative->herpetica,aftoasa 3. Adenoidite acute 4. Laringite acute -orientare diagnostica si tratament in afectiunile virale:
Epidemiologie -anamneza -examen obiectiv->nespecific Examinari de laborator: -VSH normala -limfocitoza relativa -tabloul se modifica in caz de suprainfectie Examen de laborator: -VSH -leucocitoza cu predominanta neutrofilelor -devierea la stanga a formulei leucocitare -proteine de faze acuta : fibrinogen,a2-macroglobulina,a1-siderofilina,PCR Examen de urina: -sediment->cilindri hematici -albumina -cloruri urinare -urocultura Alte examinari -Rx torace -explorare ORL -bronhoscopie;rinoscopie Angina streptococica se manifesta in focare de infectie in colectivitati -clinic: -febra (> 38C) -transpiratii -tremuraturi -cefalee -sialoree -odinofagie,disfagie +/- trismus -adenopatii dureroase->latero-cervicala,submandibulara +/- stare generala alterata -examen obiectiv: -eritem intens (violaceu),net delimitat: -istm buco-faringian -pilieri -amigdale palatine +/- perete posterior faringian +/- halena fetida
+/- cripte amigdaliene pline cu cazeum -adenopatii -limba saburala -febra,tegumente calde,umede -tahicardie -examene de laborator: -secretie faringiana -ASLO > 250 U Diagnostic diferential : Rinofaringita acuta Bronsita acuta Meningita bacteriana acuta Laringita Mononucleoza infectioasa Gripa Infectii pneumococice Tratament : reprezinta o urgenta majora. La primele semne de boal, n primul rnd, nu consumai antibiotice din proprie initiativa, ci adresai-v medicului curant. *-profilactice *-non-medicamentoase *-medicamentoase: -tratament etiologic -tratament patogenetic -tratament simptomatic -tratament al complicatiilor -tratamentul se individualizeaza -tratamentul trebuie sa fie potrivit: -etiologiei, localizarii, stadiilor evolutive, gravitatii tabloului clinic Schema terapeutica: -Penicilina G inj.1-2 mil.UI la 12 ore timp de 7-10 zile (pana la 2 zile de afebrilitate + normalizarea datelor de laborator) -alergici->Eritromicina 1-2 g/zi 10 zile -antiinflamatoare local sau sistemic->Diclofenac,Aulin +/- amigdalectomie->in consult cu medicul ORL -Amoxicilina 2-4 g/zi -apoi Moldamin 3 * 1 flac. (1.2 mil.UI penicilina G) la 2 saptamani
sezanda cu capul pe spate si sprijinit in maini,ochii injectati ,nari dilatate.La sfarsitul crizei apare tusea chinuitoare ,uscata,cu sputa vascoasa albicioasa.Criza se termina in cateva minute sau ore,spontan sau aub influenta tratamentelor. TRATAMENTUL- astmului bronsic raspunde la o gama larga de preparate si proceduri.In general tratamentul a fost expus la bronsita cronica.Prima actiune vizeaza combaterea fumatului,evitarea atmosferei poluate, inclusiv expunera la noxele respiratorii. Corticoterapia este trtamentul cel mai eficace dar datorita riscurilor ramane o terapie de impas. Antibiotice folosite: de preferinta oxacilina,tetraciclina in prezenta semnelor de infectie; expectorante in crize si suprainfectii; sedative slabe ,oxigen-in crizele de polipnee; CANCERUL BRONHOPULMONAR Este o tumoare maligna,cu punct de plecare bronsic. SIMPTOME simptomele cancerului bronsic,atat cele de debut cat si cele tarzii,sunt in raport cu rectiile pe care le produce tumoarea la nivelul bronhieisi la nivelul parenchimului pulmonar.Unele infectii pot domina tabloul clinic si masca noplasmul.De aceea orice infectie pulmonara persistenta,recidivanta sau rebela la tratament,la un bolnav peste 40 anitrebuie sa sugereze si existenta unui cancer pulmonar. TRATAMENTULchirurgical estesingurul eficace.Majoritatea bolnavilor ajung prea tirziu la interventia chirurgicala.Tratamentul medical este indicat in formele inoperabiledin cauza metastazelor,varstei inaintate,a complicatiilor. PEUMOPATIILE ACUTE Sunt afectiuni inflamatorii pulmonare,provocate de diversi agenti patogeni,caracterizate din punct de vedere anatomic printr-un exudat alveolar si mai rar intrestitial,iar clinic,printr-un sindrom de condensarecu debut acut PNEUMONIA PNEUMOCOCICA sauPNEUMONIA FRANCA LOMBARA Este opeumopatie acuta provocata de pneumococ,care afecteaza un lob,debuteaza acut si are evolutie clinica. SIMPTOME-boala apare la individ in plina sanatate.In zilele premergatoare bolii exista deseori o infectie rinofaringina,cu astenie sicefalee si sensibiblitate la frig.Debutul este brutal,putand fi bine precizat de bolnav,datorita simptomului unic,intens,generalizatdurand 1/2-2 ore,junghiul toracic submamemlonar sau posterior,datorat interesarii pleurei pietale si ascensiunii febrile bruste pana la 40 grade. TRATAMENTULeste igienico-dietetic,etiologic si simtomatic. BRONHOPNEUMONIA Este oafectiune pulmonara acuta,frecventa la batrani ,indivizi tarati si copii si cu mai multe focare deseminante in ambii plamani. SIMPTOME-debutul bolii este de obicei brutal, dar de obicei insidios,fiind caracterizat prin febra,frisoane repetate,dispnee cu caracter polipneic,tuse uscata chinuitoare,asteniesiadinamie pronuntata TRATAMENTUL-este asemanator aceluia de la pneumonie. PNEUMOPATII ATIPICE sau VIROTICE Sunt infiltrate pulmonare inflamatoare,datorite unor virosuri SIMPTOME-debutul este exceptional brutal,de obicei insidios,cu tuse uscata,chinuitoare,insotita mai tarziu de expctoratie mucoasa,uneori striata cu sange,febra,cefalee frecventa.
TRATAMENTUL-igieno-dietetic si simtomatic este similar celorlalte pneumopatii. ABCESUL PULMONAR Este ocolectie purulenta ,de obicei unica localizata in parenchimul pulmonar ,care se evacueaza prin caile respiratorii,in urma deschiderii in bronhii,insotindu-se de expectoratie mucopurulenta. SIMPTOME-debutul este de obicei brutal caracterizat prin frisoane,febra pana la 40 grade,jingi toracic,si mai rar,insidios.Urmeza o perioada de 5-10 zile cu caracter de pneumonie sau bronhopnuemonie.In acest rastimp apar totusi semne specifice abcesului. TRATAMENTUL-impune repausul la pat cel putin 6 saptamani si un regim complet,cu lchide abundente.Tratamentul de baza este cel anti infectios,cu antibiotiotice EMFIZEMUL PULMONAR Este o afectiune caracterizata prin ditensia alveolelor,atrofia septurilor alveolare si cresterea continutului aerian pulmonar. Exista mai multe forme clinice: emf.bulbos; emf. compensator; emf. seni; emf. obstructiv; SIMPTOME-debutul este insidios,cu tuse,la inceput uscata,apoi cu expectoratie si dispnee de efort cu caracter expirator.Bronsitele repetate constitue prima manifestare clinica .In timp apar dispneea si respiratia suieratoare. TRATAMENTUL-const in terapia bronsitei cronice de insotire,combaterea infectiilor. TUBERCULOZA PULMONARA Este o boala infeto-contagioasa provocata de bacilul Koch,afectand organismul in intregime,interesind cu precadere plamanul si avand de obicei o evolutie cronica,pe parcursul careia se deosebesc 2 etape: tuberculoza primara si tuberculoza secundara. TUBERCULOZA PRIMARA Este prima etapa in evolutia bolii. PRIMOINFECTIA TUBERCULOASA Este ansamblul manifestarilor clinice,omorale si anatomice ale unui organism,care sufera pentru prima data contactul cu bucilul tuberculos.
Bolile respiratorii
La bolile sistemului de respiratie se refera: bronsitele, pneumoniile, pneumoscleroza si amfizema, astma bronsica, bolile cronice nespecifice si bolile cronice purotoaze ale plamnilor, pleuroziile, parazitozele (actinomicoza, echinococoza) si bolile profesionale. Aprinderea de plmni (pneumonia) poate fi lobara sau bronhocumonie. Pneumonia lobara ataca una, doua parti, uneori plamnul ntreg si chiar pe ambii. La bronhopneumonie, procesul inflamatoriu cuprinde portiuni limitate ale plamnilor. Pneumonia se dezvolta acut n rezultatul supraracorii, micsorarii fortelor de aparare ale organismului si contagiunilor, carora le este favorabila extenuarea. Apare tusa, initial seaca, apoi cu flegma de culoare ruginie, frisoane cu cresterea temperaturii corpului pna la 40C, respiratia ntetita, dureri n coaste, slabiciune generala brusca, micsorarea, iar uneori deplina absenta a poftei de mncare, pierderea capacitatii de munca. n cazul aparitiei acestor simptoame bolnavul urmeaza a fi imediat culcat n pat, sa se cheme medicul care va prescrie tratamentul. n cazul adresarii oportune medicului si tratamentului,
aceasta poala este curabila; n cazul tentativei de autotratament si adresare trzie dupa ajutor medical, ea progreseaza, pot aparea complicatii periculoase vietii (pneumoscleroza, emfizema pulmonara s.a.). La masurile de profilaxie se refera calirea organismului, cultura fizica rationala. Urmeaza a ne pazi de supraracire, a respecta regimul muncii si odihnei. Bronsitele (acute si cronice) snt boli ale trunchiului bronhial sau cailor aerifere ale plamnilor aparute ca urmare a supraracirii, racelii, gripei s.a. n ultimele decenii se remarca cresterea considerabila a mbolnavirii de bronsita acuta si n special cronica, fapt legat de poluarea atmosferei cu gaze daunatoare si cu particule de praf, deprinderea de a fuma tutun ceea ce este foarte periculos la vrsta adolescentei si tineretei. Un fapt negativ este alergizarea si micsorarea n legatura cu aceasta a fortelor de aparare ale organismului, cresterea frecventei epidemiilor de gripa. Bronsita constituie o problema social-medicala de prima importanta si pe drept este considerata boala secolului n rnd cu boala ischemica a inimii. Cel mai des bronsita acuta este precedata de boli repetate prost lecuite ale cailor superioare de respiratie, inclusiv traheita. Bolnavii se plng de tusa, (initial seaca cu flegma nensemnata, vscoasa, mai trziu ea devine abundenta, deseori mucilaginos-puroioasa, galbena, se scuipa usor). Uneori se remarca subfebrilitatea (temperatura corpului este de 37,5-38C) pe parcursul a 3-4 zile, slabiciune, dureri ale muschilor, voce ragusita, respiratia repetata. Pentru nsanatosirea completa si deplina urmeaza a se adresa la timp medicului, a respecta regimul si tratamentul prescris de catre medic. Snt eficace inhalatiile, sinapismele, consumarea abundenta de bauturi fierbinti (spre exemplu, lapte fierbinte cu bicarbonat de sodiu sau apa gazoasa). Bronsita acuta este o boala curabila nsa pe viitor se recomanda calirea organismului, practicarea sportului, culturii fizice curative, renuntarea la fumat. Nerespectarea acestor recomandatii aduce la bronsita cronica. n cazul absentei tratamentului boala se poate complica cu insuficienta respiratorie, hipertensiune pulmonara repetata. Bolnavii trebuie sa tina minte ca doar tratamentul de lunga durata poate stopa continua progresare a procesului. O mare importanta are dispensarizarea cu efectuarea curelor de terapie intensiva. Profilaxia se reduce la nlaturarea influentelor ce contribuie la iritarea bronhiilor, prentmpinarea racelilor. Urmeaza a se mbraca conform sezonului, a practica sistematic gimnastica respiratorie, plimbarile la aer curat. Se recomanda tratamentul balneo-sanatorial. Astma bronsica, boala infectios-alergica, la fundamentul careia stau spasmele bronhiolelor mici. Este caracterizata de crize de sufocare cu tusa ulterioara si secretie a flegmei vscoase, care de regula, apar spontan, tulburnd capacitatea de munca. Apar mai des noaptea, nsa la progresarea bolii pot aparea si ziua. Cauzele progresarii bolii snt, n mod obisnuit, pneumoniile suportate anterior, bronsitele, supraracirea, sensibilitatea sporita pentru diferite substante chimice, praf si alti alergeni de casa (vopsele, detergenti, blanuri, penele pernei s.a.). Oamenii, suferind mult timp de aceasta boala, pot prentmpina singuri apropierea crizei de astma, folosind diferite mijloace speciale sub forma aerozolurilor. Dat fiind faptul ca boala decurge cronic, cu perioade de acalmie si acutizare, bolnavii trebuie sa se afle permanent sub observare de dispensar si sa ia tratament de profilaxie. n profilaxia acutizarilor o mare importanta are calirea organismului, practicarea culturii fizice, gimnasticii respiratorii, de asemenea corecta succesiune a muncii si odihnei. Pleurezia este, de regula, o boala secunda, n mod obisnuit se dezvolta pe fonul contagiunii de tuberculoza, n cazul bolilor reumatice, cancerului pulmonar, n urma traumelor. Pleureziile se mpart n uscate si exsudative. Boala deseori se dezvolta n urma supraracorii, scaderii fortelor de aparare ale organismului. Bolnavii se plng de dureri acute n una din partile cutiei toracice, frisoane, respiratie dubla, tusa seaca, temperatura sporita a corpului, indispozitie, scaderea poftei de
mncare, pierderea capacitatii de munca. Adresarea la momentul oportun la medic permite determinarea la timp a diagnosticului, efectuarea tratamentului necesar care n marea majoritate a cazurilor duce la nsanatosirea si restabilirea capacitatii de munca. Pe viitor, bolnavii trebuie sa se afle la evidenta de dispensar si sa primeasca tratamentul profilactic sub supravegherea medicului de sector. n profilaxie o mare importanta au eforturile miscarile de consolidare generala a sanatatii: respectarea regimului muncii si odihnei, practicarea sporturilor, culturii fizice, calirea organismului, refuzul fumatului si consumarii bauturilor alcoolice. Parazitozele pulmonare (actinomicoza, echinococoza s.a.) se ntlnesc rar. Boala decurge uneori sub masca diferitor boli ale sistemului de respiratie. Adresarea la timp la medic permite stabilirea la timp a diagnosticului si efectuarea tratamentului, inclusiv chirurgical. Bolile profesionale se observa la lucratorii diferitelor profesii (din domeniul chimiei, industriei sapunului, moraritului s.a.) n cazul nerespectarii regulilor igienei muncii si tehnicii securitatii. Decurg, n special sub forma bronsitelor acute, pneumoniilor. Principala masura de profilaxie consta n nlaturarea cauzelor bolilor.
Factori de risc - factori favorizanti endogeni: evolutie defavorizata a ontogenezei copilului (disgravidii, antecedente prenatale si obstetricale), infectii intrauterine si neonatale (generalizate, pulmonare), anomalii de constitutie (diateze alergice, limfatice, dismetabolice), malnutritii, paratrofie, rahitism, anemii carentiale, microaspiratie cronica prin reflux gastroesofagian, afectiuni ale sistemului nervos central, maladii ORL, carie dentara cronica; - factori favorizanfi exogeni: noxe atmosferice (fum, vapori, pulberi, aerosoli), produsele chimice casnice, chimicale agricole, noxe habituale (umiditate, mucegaiuri, gaze de ardere), fumatul activ si pasiv, tusitori cronici n familie, abuzul de remedii antibacteriene (sensibilizare, depresie imuna), supraraceala, perioade reci - toamna, iama).
Cauze - virusuri respiratorii (rinovirus, virus sincitial respirator, adenovirus, virus gripal si paragripal, coronovirusuri, enterovirusuri), care conditioneaza pna la 90% din infectiile respiratorii acute la copil. - mycoplasma pneumoniae, Chlamidia - germeni bacterieni (pneumococi, streptococi, stafiiococi, H.influenzae).
Forme clinice - infectiile acute ale cailor respiratorii superioare: guturaiul, faringita acuta, otita acuta, sinuzita acuta. - infectii acute ale sistemului respirator inferior: laringotraheita acuta, bronsita acuta, bronsita obstructiva acuta, bronsiolita acuta, pneumonia acuta.
Semne si simptome Infectii ale sistemului respirator superior: obstructie nazala; rinoree; iritatie rino- si orofaringiana; stranut; tuse (mai rar); sindrom febril, subfebrilitate; sindrom toxicoinfectios (in forme usoare pot lipsi); Infectii ale sistemului respirator inferior. Laringotraheita acuta: stridor (inspir suierator); voce ragusita sau clara; tuse latratoare; dispnee de inspir (la sugar n forme severe); tiraj suprasternal, marcat sau discret; tahipnee; tahicardie; sindrom febril; agitatie; respiratie traheala accentuata. Bronsita acuta: tuse, uscata n debutul bolii, apoi productiva pe o durata de 1-2 saptamni; debuteaza cu manifestari de infectie virala a tractului respirator superior; dureri si arsuri retrosternale; auscultativ respiratie aspra; raluri bronsice sibilante si ronflante bilateral care se modifica de intensitate n timpul tusei; sindrom febril, subfebrilitate; semne de toxicoza infectioasa, determinate de virulenta factorului etiologic (virus, germeni bacterieni) si terenul organic (vrsta copilului, starile de fond, reactivitatea organismului).
Complicatii - sindrom toxiinfectios. - convulsii febrile. - insuficienta respiratorie severa (n laringotraheite). - voma de geneza iritativa sau toxiinfectioasa. - complicatii piemice - otite, sinuzite, pneumonii (la copii imunocompromisi sau malnutriti. - encefalopatii toxiinfcctioase. - meningite aseptice, encefalite.
Profilaxie - evitarea contactelor cu copii si adulti cu infectii respiratorii virale. - prin reducerea riscului de mbolnavire a copilului, prin aerisirea ncaperilor, folosirea lampilor bactericide, evitarea aglomeratiilor de populatie pediatrica n perioada epidemiilor de infectii virale. - suplimentarea alimentatiei cu acid ascorbic, - imunoproflaxie specifica (vaccinuri antigripale). - fortificarea mecanismelor de protectie nespecifica (dibazol, vit.A, B, C) n perioade sezoniere cu pericol pentru infectii respiratorii virale.
Prognostic evolutiv - evolutie favorabila cu vindecare completa survine n majoritatea infectiilor respiratorii acute, inclusiv vindecare clinica la 1-2 saptamni. Restabilirea morfofunctionala a sistemului respirator se produce n 3-5 saptamni, perioada n care copilul este vulnerabil si receptiv la suprainfectii si se cere respectarea si realizarea unor masuri de preventie a infectarilor cu virusuri respiratorii; - se pot nsa dezvolta si complicatii pulmonare (pneumonie) si extrapulmonare, complicatii toxiinfectioasc (encefalopatie toxiinfectioasa, sindrom convulsiv, anemic toxiinfectioasa, hepatita toxica, miocardita toxica). *************************************************************************** *************************************************************************
defavoarea organismului i n favoarea microbilor, ceea ce face s apar infecia. Infecia cilor respiratorii trebuie neleas ca totalitatea modificrilor pe care le sufer un esut sau un organ al aparatului respirator sub aciunea nociv a unui germen i care se traduc prin manifestri generale, determinate de toxinele acestuia (febr, frisoane, puis accelerat, dureri musculare, stare general alterat, astenie, cefalee, lips de poft de mncare) i manifestri locale (tuse, expectoraie, dureri toracice, greutate n respiraie), provocate de inflamaia mucoasei traheii, mucoasei bronhiilor sau a alveolelor pulmonare. mpotriva germenilor care pot fi cauza infeciilor bronhopulmonare (streptococi, stafilococi, pneumococi, Klebsiella, Haemophilus influenzae) vor fi utilizate antibiotice cu spectru larg bacteriostatic, cu att mai mult cu ct cel mai adesea este vorba de infecii plurimi -crobiene. Alegerea unui singur antibiotic este destul de grea i riscant, deoarece flora polimorf nu poate fi acoperit dect de o combinaie de 23 antibiotice. n principiu, se d cel puin un antibiotic cu spectru larg, care s cuprind majoritatea bacteriilor. Se va ine seama i de toxicitatea antibioticelor, pentru c, de cele mai multe ori, la bolnavii care au o stare general precar (infecia survenind pe un teren debilitat de alte boli) trebuie evitat o agresiune n plus asupra ficatului, rinichilor sau altor organe, lat motivul principal pentru care alegerea antibioticului trebuie lsat n seama medicului. n general, antibioticele sunt indicate n infeciile acute. PROFILAXIA BOLILOR RESPIRATORII
Generalitati
Sus Vaccinul antipneumococic disponibil contine antigenele capsulare a 23 de serotipuri, care cauzeaza 90% din infectii, acesta fiind imunogenic la persoanele cu varsta mai mare de 2 ani. Din anul 2000 s-a introdus pe plan international un vaccin 7-valent conjugat, care poate fi administrat copiilor cu varsta mai mica de 2 ani. Se recomanda pentru prevenirea infectiilor pneumococice, in special respiratorii, la pacientii cu risc crescut in varsta de peste 2 ani. Vaccinul se recomanda in special urmatoarelor categorii: - pacientilor splenectomizati, cu siclemie, sau inaintea splenectomiei - varstnicilor (in special peste 60 de ani) - pacientilor cu boli cronice (cardiovasculare, pulmonare, diabet, ciroza) - pacientilor imunocompromisi, inclusiv pacientilor cu infectie HIV simptomatica sau
Mod de administrare
Intramuscular dar si subcutanat, 0,5 ml pe doza.
Schema de vaccinare
Imunizarea primara: O singura doza este suficienta pentru a proteja organismul impotriva serotipurilor pneumococice continute in vaccin. Revaccinarea: Nu se administreaza mai devreme de 5 ani, de la prima vaccinare, exceptie facand persoanele care au risc crescut de imbolnavire sau subiectii care urmeaza un tratament cu imunosupresoare.
Alimentatia sanatoasa
Generalitati
O alimentatie sanatoasa inseamna consumarea a diferite alimente apartinand grupurilor alimentare de baza: proteine, precum carnea, ouale si legumele; lactate; fructe si legume; cereale, precum painea si pastele fainoase; grasimi si dulciuri. Desi pare simplu, nu este intotdeauna usor sa se stabileasca un regim adecvat fiecarui individ. Uneori se consuma mai mult dintr-un singur grup
alimentar (preferat) si se evita consumarea altora sau se opteaza pentru comoditate in defavoarea calitatii. O dieta sanatoasa necesita un plan, un scop, precum si efortul de a include in mese o varietate de alimente. Majoritatea persoanelor nu consuma suficienti nutrienti deoarece nu includ in mese o cantitate corespunzatoare din fiecare grup alimentar. Deci, este important sa se acorde atentie nu numai la ce se consuma, dar si la ce anume se indeparteaza din dieta. Pentru aceasta ar fi recomandat elaborarea unui jurnal in care sa se noteze tot ce se consuma si se bea timp de o saptamana. Trebuie acordata atentie atat la cantitatea de alimente ingerata, cat si la grupele alimentare din care acestea fac parte. Nu este necesar sa se consume zilnic o cantitate minima de alimente din fiecare grup alimentar, ci sa se ingereze cantitatea recomandata de-a lungul unei saptamani. Cateva mici schimbari sunt suficiente pentru a echilibra dieta. In majoritatea cazurilor se elimina din alimentatie multi nutrienti importanti. Sunt necesare schimbari drastice ale dietei?
Din momentul in care s-a constatat ca dieta este neechilibrata si anumiti nutrienti lipsesc din ea, se pot incepe efectuarea unor mici modificari, astfel incat rezultatul final sa fie un regim alimentar mai echilibrat si mai sanatos. De exemplu, simpla adaugare a iaurtului la una din gustarile zilnice, este suficienta pentru a introduce in dieta cantitatea de lactate necesare. Adaugarea unei banane la cerealele zilnice va furniza cantitatea de nutrienti ai acestei grupe alimentare. Cantitatea de alimente ingerata este, de asemenea, importanta. Cantitatea zilnica necesara de cereale este de 28 grame, respectiv jumatate pana la trei sferturi dintr-un bol. Deci un bol normal de cereale este mai mult decat necesarul zilnic. Astfel, in loc de un bol plin cu lapte si cereale la micul dejun, se poate consuma o banana feliata adaugata la cele 28 grame de cereale necesare zilnic, plus o jumatate de pahar de suc de fructe. Pentru a reduce cantitatea de grasimi consumata se poate inlocui laptele cu lapte de soia.
Daca s-a neglijat consumul de fructe si legume proaspete, atunci includerea acestora in gustarile zilnice este necesara. Numai o jumatate de cana de legume gatite sau un bol de salata verde conteaza pentru o masa. Consumarea unei cesti de suc de rosii, adaugarea de spanac sau fasole boabe la sandwich-ul zilnic, consumarea de paste fainoase cu sos de tomate, sunt doar cateva dintre modalitatile in care se pot servi legumele. Noile recomandari ale dieteticienilor sustin consumarea a 2 boluri de fructe si 2 boluri si jumatate de legume pe zi. Modificarile dietei trebuie inregistrate in jurnalul zilnic. De exemplu, intr-o saptamana se poate stabili ca scop inlocuirea cartofilor prajiti cu salata, a pizzei cu legume si consumarea zilnica a unui iaurt. Trebuie retinut ca mancarea este una din cele mai mari placeri ale vietii. Toate alimentele, daca sunt consumate cu moderatie, pot fi parte a unei diete sanatoase. Daca alimentele preferate ale unei persoane sunt bogate in grasimi, sare, zahar si calorii, atunci trebuie fie limitata consumarea lor, fie inlocuirea cu substituienti mai sanatosi. Cheia catre o dieta sanatoasa si echilibrata o reprezinta
moderatia. Trebuie consumate o varietate de alimente, in special cele bogate in nutrienti, precum cerealele, fructele, legumele, produsele lactate cu un continut redus de grasimi, peste, carne macra si de pui.
Este necesara o dieta saraca in sare, carbohidrati sau grasimi? Oricine poate beneficia de pe urma unei diete sanatoase, dar nu toti au aceleasi nevoi nutritionale. Femeile insarcinate, copiii aflati in perioada de crestere si varstnicii au nevoi speciale in ceea ce priveste alimentatia. Bolnavii cu hipertensiune arteriala trebuie sa-si reduca sarea din alimentatie; cei cu niveluri crescute de colesterol ar trebui sa apeleze la diete care limiteaza consumul de grasimi saturate si colesterol; iar cei cu diabet zaharat trebuie sa-si imparta in portii cantitatea de carbohidrati ce trebuie consumata intr-o zi. Si in cazul persoanelor sanatoase trebuie urmarita cantitatea de sare, grasime si zahar consumata, pentru a preveni aparitia unor afectiuni precum hipertensiunea arteriala si hipercolesterolemia. Limitarea cantitatii de sare se poate face prin consumarea a cat mai multe alimente proaspete. Hrana preparata, precum supele, gustarile gen fast-food sau mancarea conservata, au un continut crescut in sare (sodiu). De asemenea, trebuie urmarita cantitatea de grasimi consumata. Inlocuirea grasimilor saturate cu cele mononesaturate se poate face prin folosirea uleiului de masline sau rapita.
Introducerea acizilor omega-3 si omega-6 care pot fi gasiti in peste, nuci, semnite de in, ulei de rapita si boabe de soia este, de asemenea, benefica. Dietele cu un continut scazut de carbohidrati ajuta initial la pierderea in greutate, dar nu sunt benefice pe termen lung. Aceste diete sunt bogate in grasimi totale si saturate si sarace in fibre. Ele restrictioneaza consumul de cereale, fructe, legume, alimente care protejeaza impotriva aparitiei bolilor si furnizeaza importante principii nutritive. In cazul in care carbohidratii reprezinta o problema, este indicata consumarea complexelor de carbohidrati, precum cereale integrale, legume si pastai, deoarece furnizeaza o larga varietate de nutrienti si fibre. Carbohidratii simpli, precum dulciurile si bauturile carbogazoase, au calorii multe, sunt sarace in nutrienti si nu contin fibre. O dieta sanatoasa inseamna un regim alimentar?
Adoptarea unei diete sanatoase nu inseamna regim alimentar; reprezinta o metoda de a imbunatati sanatatea. Consumarea regulata a unei diete echilibrate, sarace in grasimi saturate si bogate in cereale integrale, fructe, legume si grasimi bune (cum ar fi uleiul de masline) va reduce riscul aparitiei unor afectiuni. Asocierea unui regim de viata activ cu o dieta sanatoasa, va inbunatati si mai mult starea de sanatate. Exercitiile fizice regulate reduc semnificativ riscul aparitiei bolilor cardiace, a hipertensiunii arteriale, a accidentelor vasculare cerebrale, a diabetului tip 2, a obezitatii, a anxietatii, depresiei si a cancerului de san, colon si a sistemului reproductiv feminin.
- s-au consumat suficiente fructe si legume pe perioada unei zile? - alimentele consumate sunt bogate in grasimi, zahar si sare? - hrana a fost preparata in casa, sau s-a consumat mai mult hrana gen fast-food? - s-au consumat bauturi bogate in zahar? - s-a consumat suficienta apa? Numarul caloriilor necesare pe zi depinde de varsta, sex si nivelul de activitate fizica. In general: - femeile mai putin active si varstnicii au nevoie de aproximativ 1600 de calorii pe zi - femeile active si barbatii mai putin activi au nevoie de aproximativ 2200 de calorii pe zi - barbatii activi au nevoie de aproximativ 2800 de calorii pe zi.
Pasul 2: Inceputul schimbarilor In primul rand trebuie consultat jurnalul. Daca se considera ca se consuma mai mult decat este necesar, inseamna ca persoana in cauza primeste mai multe grasimi, sare si calorii decat are nevoie. Daca se consuma multa carne si putine legume, inseamna ca dieta este bogata in grasimi saturate si saraca in fibre. Daca se consuma alimente gen fast-food, atunci inseamna ca o cantitate mare de sare si zahar este ingerata. Se recomanda citirea etichetelor inainte de cumpararea unui produs, pentru a afla cantitatea de nutrienti pe care o contine acesta. Alimentele gen fast-food contin de obicei putine sau chiar deloc fructe si legume, deci trebuie avuta in vedere consumarea fructelor si legumelor in cantitatile recomandate. Pasul 3: Mici modificari
Nu trebuie facute modificari drastice dintr-o data in dieta, deoarece privarea de alimentele favorite duce la esecul initierii unei diete sanatoase. Modificarile habituale trebuie facute incet, gradat. Se pot folosi indicatiile de mai jos: - consumarea painii integrale in locul celei albe - consumarea orezului brun in locul celui alb - consumarea de paste fainoase facute din faina integrala, in locul celei albe; se poate incerca si o mixtura a celor doua - consumarea laptelui degresat 1% in locul celui nedegrasat sau degresat 2% - consumarea branzeturilor si a iaurturilor degresate - adaugarea unor cantitati mai mari de fructe si legume in mancaruri sau consumarea lor sub forma de gustari - adaugarea de spanac, rosii, castravete si ceapa in sandwich-uri - consumarea de fructe si cereale.
aparitiei bolilor coronariene; acizii omega-3 pot fi gasiti in peste, cum ar fi de exemplu tonul, crapul, somonul, precum si in legume ca uleiul de rapita, nuci, germeni de grau, soia; acestia duc la scaderea trigliceridelor si a tensiunii arteriale - carbohidratii: recunoasterea diferentelor dintre clasele de carbohidrati; se pot folosi cereale integrale ca sursa de carbohidrati, cum ar fi folosirea orezului brun in locul celui alb sau a painii integrale in locul celei albe; cerealele integrale aduc fibre in dieta si reduc riscul de aparitie a bolilor de inima si a cancerului - zaharul: laptele si fructele contin zahar, dar si numeroase vitamine si minerale; zaharul din dulciuri sau sucuri, exceptandu-le pe cele 100% naturale, a fost rafinat si toti nutrientii au fost indepartati; folosit in mod cumpatat, zaharul poate inbunatati gustul multor alimente. Prea mult zahar poate duce la satietate precoce si indeparta astfel alte alimente nutritive din dieta, contribuind la excesul de calorii si la cresterea in greutate. Citirea etichetelor de pe produsele cumparate poate ajuta la mentinerea unei diete sanatoase.
Mancarea este una din marile placeri ale vietii. Toate alimentele, daca sunt consumate cu moderatie, pot fi parte a unei diete sanatoase. Daca alimentele preferate ale unei persoane sunt bogate in grasimi, sare, zahar si calorii, atunci trebuie fie limitata consumarea lor, dar nu trebuiesc eliminate total din alimentatie. Se pot consuma gustari mici si mai rare sau inlocui cu substituienti mai sanatosi. Cheia unei diete sanatoase si echilibrata o reprezinta moderatia. Trebuie consumate o varietate de alimente, in special cele bogate in nutrienti, precum cerealele, fructele, legumele, produsele lactate cu un continut redus de grasimi, peste, carne macra si de pui. Gasirea unor metode ingenioase de a adauga fructe si legume la mese - adaugati bucati de mar, ananas si stafide in salata de ton - adaugati orice legume viu colorate, cum ar fi varza rosie, morcovii, spanacul in salata verde; ornati cu portocale, nectarine sau felii de grapefruit - adaugati felii de ardei rosu, verde sau galben, morcovi, castravete, brocoli in paste sau salatele de cartofi - adaugati legume la pizza sau sandwich-uri si fructe in iaurt sau cereale. Alegerea unor mancaruri sanatoase in localurile publice
De obicei, exista si variante sanatoase de mancare in fiecare restaurant si chiar in fast-food-uri, in functie de specificul fiecaruia. Astfel, restaurantele traditionale, ca de exemplu cele indiene, japoneze sau tailandeze, au in general numeroase feluri de mancare ce se incadreaza intr-o dieta sanatoasa. Restaurantele vegetariene vor avea, in mod evident, mai multe legume decat fast-food-urile, de exemplu. Exista din ce in ce mai multe fast-food-uri care au in oferta si meniuri sanatoase, cu un continut redus de grasimi.
In cazul in care se serveste masa in oras se recomanda: - o pizza vegetariana, cu blatul facut din faina de grau integral sau adaugarea mai multor legume in una obisnuita; se poate opta pentru o pizza cu carne de pui in locul carnatilor; de asemenea, se poate opta pentru o cantitate mai mica de branzeturi in pizza - paste cu legume gratinate, carne de pui sau sos marinara; trebuie evitate sosurile bazate pe smantana - legume sau pui la gratar - supe de legume daca sunt disponibile - salate de legume - alimente care au fost gratinate in locul celor prajite sau coapte - evitati untul sau margarina adaugata pe paine; folositi in loc uleiul de masline - sosurile trebuie servite separat de salate, pentru a controla cat de mult se folosesc - impartiti desertul sau aperitivele cu partenerul - cartofi copti cu sos salsa in locul untului, branzeturilor sau a slaninei - comandati portii mici sau jumatate luati la pachet - comandati portii mici la fast-food-uri (nu fi-ti tentati de meniurile mari cu pret redus) - optati pentru salate sau pentru un sandwich cu carne de pui la gratar (evitati maioneza si branza).
O alimentatie sanatoasa nu necesita mult timp pentru preparare. Aceasta se poate gati la fel de repede ca o dieta obisnuita, mai putin sanatoasa. Trebuie doar planificata din timp, astfel incat toate ingredientele sa fie la indemana. Se pot cere sfaturi de la anturaj, prieteni, colegi de serviciu, despre modul in care se poate gati si manca sanatos. De asemenea, cartile de bucate pot fi o sursa de inspiratie. Se pot urma cursuri de gatit a mancarurilor traditionale, cum ar fi cel mediteranean, indian sau japonez. Se pot incerca urmatoarele recomandari: - cumparati legume ambalate, gata pentru consum, cum ar fi de exemplu morcovii, amestecurile pentru salate, bucati de brocoli si conopida - cumparati fructe gata taiate, cum ar fi de exemplu feliile de pepene verde sau ananas - gasiti retete culinare in care alimentele nu sunt indelung spalate si preparate, precum carotele, tomatele cherry sau strugurii - consumati sucuri de fructe sau legume 100% naturale pe post de gustare - amestecati iaurtul degresat cu suc de fructe, fructe congelate sau din conserva, pentru a obtine un mic dejun delicios si sanatos - folositi legume congelate pe care le puteti gratina si adauga la bucati de carne de pui fara piele; acest amestec se poate servi la paste sau cu orez brun. - se pot adauga legume congelate amestecate cu sos marinara la paste din faina integrala - gatiti cartofii sau legumele la cuptorul cu microunde - gatiti legumele si fructele la gratar; stropiti-le cu ulei de masline si inveliti-le in folie de aluminiu
inainte de a le aseza pe gratar; se pot pune direct pe gratar si consuma ca atare - pregatiti o salata de fructe rapida, din felii de banana, mere, afine si o conserva de mandarine sau portocale.
A. Alimentele sanatoase furnizeaza nutrienti O dieta sanatoasa si echilibrata furnizeaza nutrientii necesari organismului. Nutrientii furnizeaza la randul lor energie, tinand inima si creierul active, iar muschii in stare de maxima functionare. Nutrientii ajuta, de asemenea, la intarirea oaselor, a muschilor si a tendoanelor si mentine functiile organismului in limite normale, cum ar fi, de exemplu, presiunea sanguina. Pentru o dieta sanatoasa se recomanda: - echilibru: o dieta echilibrata asigura toti nutrientii de care are nevoie o persoana - diversitate: consumati diverse alimente; nici un aliment, consumat independent, nu poate furniza toti nutrientii necesari; alegeti alimente cat mai diverse din toate grupurile alimentare - moderatie: folositi moderatia in tot ce consumati, inclusiv in numarul de calorii consumate zilnic, in activitatea fizica, deserturi, dulciuri si chiar in alimentele restrictionate; puteti consuma orice aliment atat timp cat nu exagerati. Nutrientii esentiali (macro-nutrientii) sunt proteinele, carbohidratii si grasimile. Acestia furnizeaza energie organismului (masurata in calorii).
Nutrienti
Functie Furnizeaza energie, refac celulele organismului, sunt parte a diferitelor enzime, hormoni si anticorp Furnizeaza energia necesara cereierului, sistemului nervos, globulelor rosii sanguine Furnizeaza energie, transporta alti nutrienti liposolubili (vitamine), reprezinta parte a membranei celulare, a membranelor ce inconjoara nervii, a hormonilor, a bilei (pentru digestia grasimilor)
Sursa Carne de pui, peste, oua, legume, lapte si produse din lapte, cereale Paine, cereale, paste fainoase, orez, fructe, legume, lapte si zahar Carne de pui, peste, lapte si produse din lapte, nuci si seminte, uleiuri, unt, margarina, sosuri pentru salate.
Proteine
Carbohidrati
Grasimi
Vitaminele si mineralele sunt cunoscute ca micro-nutrienti. Ele joaca un rol important in structura si functia organismului, ajutand la refacerea celulele moarte, promovand astfel, vindecarea leziunilor. Pe langa nutrientii esentiali, alimentele contin si non-nutrienti, substante ce pot influenta, de
asemenea, organismul. Acestia sunt reprezentati de fibre si fitochimicale (care se gasesc in plante), multi avand efect protectiv impotriva bolilor. Antioxidantii sunt alti componenti ai alimentelor, care protejeaza celulele impotriva imbatranirii. B. O dieta sanatoasa reduce riscul de aparitie a bolilor Alimentele sanatoase ajuta la prevenirea si tratarea unor afectiuni. Consumarea fructelor si legumelor ajuta la scaderea presiunii sanguine si reduce riscul aparitiei cancerului pulmonar, esofagian, al cavitatii bucale, al stomacului si colonului. Consumarea unei cantitati mici de grasimi saturate, scade riscul pentru cancer si boli cardiace. O alimentatie sanatoasa reduce, de asemenea, riscul de: - infarcte miocardice si a accidente vasculare cerebrale: un studiu a descoperit ca femeile si barbatii care au urmat sfaturile unor nutritionisti, au redus incidenta infarctelor miocardice cu 28%, iar a accidentelor vasculare cerebrale cu 14%, comparativ cu cei care nu au urmat regulile unei diete sanatoase - hipercolesterolemie: reducerea grasimilor saturate si hidrogenate si a colesterolului din dieta, scade riscul de aparitie a hipercolesterolemiei (nivel crescut al colesterolului in sange) si a bolilor coronariene - hipertensiunea arteriala: consumarea legumelor si fructelor din belsug (8 pana la 10 gustari pe zi), reducerea grasimilor din dieta si consumarea produselor lactate degresate (3 gustari pe zi) scade presiunea sanguina si reduce riscul aparitiei bolilor cardiace si a accidentelor vasculare cerebrale - osteoporoza: o cantitate suficienta de calciu protejeaza impotriva aparitiei osteoporozei; calciul se gaseste in produsele lactate, in anumite legume verzi si in alimente imbogatite cu calciu - spina bifida: femeile insarcinate ar trebui sa consume folati sau acid folic (care se gaseste in legume sau in cereale imbogatite cu acid folic) inainte si in timpul sarcinii, acesta protejand copilul de aparitia acestei malformatii; femeile de varsta fertila ar trebui sa ia un supliment de 400 g de acid folic pe zi. C. O alimentatie sanatoasa ajuta la managementul anumitor boli Diabetul zaharat O dieta sanatoasa este importanta in tratamentul diabetului. Bolnavii cu diabet trebuie sa-si urmareasca cantitatea de carbohidrati consumata zilnic, pentru a mentine nivelul glucozei din sange intr-un interval normal.
Hipercolesterolemia Nivelul colesterolului din sange poate fi redus prin consumarea alimentelor cu un continut mic de grasimi saturate, hidrogenate si colesterol si bogate in fibre. Hipertensiunea arteriala Anumite modificari ale dietei pot duce la scaderea presiunii sanguine. - consumarea a 8 pana la 10 gustari de fructe si legume zilnic - consumarea a 3 gustari zilnic de produse lactate degresate - consumarea unei diete sarace in grasimi saturate si totale
- scaderea in greutate pentru cei supraponderali (chiar si 4 kg in minus pot face diferenta) - reducerea cantitatii de sare ingerate.
- chili si paine de porumb - lipie cu hummus (pasta de fasole si seminte de susan). Nu este necesar sa se combine aceste alimente la fiecare masa, dar consumarea lor va furniza necesarul zilnic de proteine. Proteinele nu sunt singurul nutrient greu de obtinut in dietele vegetariene. Vegetarienii trebuie sa-si asigure si necesarul zilnic al urmatoarelor substante: - vitamina B12: vitamina B12 se gaseste numai in sursele de origine animala, precum laptele, ouale si carnea; vegetarienii adevarati trebuie fie sa consume alimente imbogatite cu vitamina B12 (cum ar fi laptele de soia imbogatit), fie sa-si administreze un supliment ce contine aceasta vitamina - fierul: fierul provenit din plante nu este la fel de bine absorbit precum cel din carne; este important sa se consume legume si plante verzi si sa nu se exagereze cu branzeturile (o sursa saraca de fier); consumarea alimentelor bogate in vitamina C va imbunatati absorbtia fierului - calciul: vegetarienii care nu consuma lapte sau produse lactate trebuie sa-si ia calciul din alte surse; laptele de soia imbogatit in calciu este una dintre acestea; mai sunt si alte surse precum semintele si nucile si o parte a legumelor - zincul: zincul din plante este putin absorbit; sursele de zinc sunt cerealele integrale, legumele (fasolea si lintea), soia si plantele - vitamina D: vegetarienii care nu consuma lapte sau produse lactate nu au de unde procura vitamina D; totusi laptele de soia sau cerealele imbogatite cu vitamina D sunt o sursa buna de vitamina D; de asemenea organismul produce vitamina D cand este expus la soare; suplimentele nutritive pot fi folositoare daca nu se consuma nici una dintre alimentele de mai sus sau cand persoana nu se expune suficient la soare.
Vegetarienii pot urma indicatiile unor nutritionisti, precum cele de mai jos: - pentru carne, se pot folosi urmatorii substituienti (28 g carne administrata in 2 pana la 3 gustari zilnice) - jumatate de cana (118ml) de fasole uscata gatita - 1 ou sau 2 albusuri de ou - 30 ml de nuci sau seminte - 113 g de tofu - 30 ml de unt de alune - pentru lapte sau produse lactate se poate folosi lista cu numarul de gustari, indicata de nutritionisti; daca nu se consuma lapte, se poate folosi laptele de soia imbogatit in calciu, vitamina D si B12; o cana de lapte de soia (237 ml) la o gustare este suficienta; se poate folosi si branza de soia imbogatita in vitamine. Pentru celelalte grupuri alimentare se folosesc indicatiile nutritionistilor expuse mai sus. Este indicata folosirea cerealelor integrale pe cat posibil, iar consumarea zilnica a unui bol de legume verzi, aduce suficient fier in organism.
Regimul vegetarian se poate incadra cu usurinta in principiile enuntate de nutritionisti pentru o dieta
sanatoasa: - consumarea unei diversitati cat mai mari de alimente: se folosesc cerealele integrale, fructele, legumele, nucile si semintele ca inlocuitori ai carnii si daca se doreste a produselor lactate si a oualor. - alegerea unei diete bogate in produse fainoase, legume si fructe: alimentele trebuie consumate in forma cat mai apropiata de cea naturala, proaspete si neprelucrate, si trebuie evitata sau minimalizata ingestia de alimente indelung preparate - alegerea unei diete cu o cantitate moderata de grasimi si saraca in grasimi saturate si colesterol: daca o persoana vegetariana consuma lapte, produse lactate si oua atunci ar trebui sa aleaga varianta degresata a acestora; de asemenea, ar trebui sa limiteze ingestia de branzeturi, a altor produse lactate bogate in grasimi si a oualor, deoarece acestea contin in general cantitati mari de grasimi saturate; aceste produse nu ar trebui folosite ca sursa principala pentru proteine, deoarece ar inlocui alte surse de proteine precum legumele, nucile, semintele ce contin fier - nu trebuie restrictionat consumul de grasimi la copiii mai mici de 2 ani; la copiii mai mari se pot introduce alimente bogate in grasimi nesaturate (precum nucile, semintele, untul de nuci sau seminte, avocado, uleiuri vegetale, produse lactate si oua) care le furnizeaza cantitatea de nutienti si energie necesare varstei - alegeti bauturile si alimentele care au un continut redus de zahar: trebuie redus consumul de alimente bogate in zahar sau intens prelucrate.
Vegetarienii adevarati ar trebui sa introduca in alimentatie o sursa de vitamina B12 (alimente imbogatite sau suplimente nutritive). De asemenea trebuie sa introduca o sursa de vitamina D daca expunerea la soare este deficitara. Daca un parinte doreste sa-si educe copilul in spiritul unei alimentatii vegetariene, ar trebui urmate recomandarile de mai jos: - copiilor care consuma numai lapte de mama trebuie sa li se administreze suplimente de fier dupa varsta de 4 pana la 6 luni (acesta nu este necesar daca se adauga in dieta copiilor de aceasta varsta cereale imbogatite cu fier) - in cazul in care copilul nu este expus suficient la soare, ar trebui adaugat in dieta acestuia o sursa alimentara sau un supliment nutritiv de vitamina D - copiilor alaptati natural de mame vegetariene, ar trebui sa li se administreze un supliment de vitamina B12, in cazul in care mama nu primeste alimente imbogatite cu aceasta vitamina. Alimentele ecologice Alimentele ecologice sunt reprezentate de carnea, ouale si produsele lactate ce provin de la animale carora nu li s-a administrat antibiotice sau hormoni de crestere si care au consumat numai furaje ecologice. Alimentele ecologice sunt produse obtinute fara a se folosi pesticide, radiatii si fara a fi modificate genetic, iar producerea lor pune accent pe folosirea resurselor biodegradabile si pe conservarea apei si a solului. Totusi produsele ecologice contin pesticide, dar in cantitati mult mai mici decat cele gasite in alimentele obisnuite. Acestea reprezinta o sursa alternativa de hrana pentru cei preocupati de folosirea pesticidelor in agricultura. Agricultura ecologica reprezinta un beneficiu pentru mediu. Forurile internationale au stabilit niste principii generale pentru productia de alimente ecologice. Inca se dezbate daca alimentele ecologice sunt mai gustoase si mai bogate in nutrienti decat cele conventionale.
Vitaminele si mineralele
Anumite grupuri populationale necesita nutrienti specifici, precum: - sugarii si copiii, ce pot necesita suplimente de fier, vitamina D si fluoruri - fetele si femeile, pot necesita suplimente de calciu si acid folic - persoanele ce se recupereaza de pe urma unei boli sau a unui accident, care au o boala cronica sau care nu pot consuma o serie de alimente - indivizii peste 50 ani: deoarece cei peste 50 ani au deficiente in absorbtia vitaminei B12 si a calciului din alimente, se recomanda suplimentarea acestora. Suplimentele nutritive nu pot inlocui o dieta echilibrata. Acestea nu contin toate vitaminele, mineralele, antioxidantii si fitochimicalele ce se gasesc in alimente. Pentru majoritatea persoanelor, o dieta echilibrata furnizeaza toti nutrientii necesari pentru mentinerea sanatatii, astfel incat suplimentele nutritive nu sunt necesare. Aceste suplimente ar trebui recomandate de catre un nutritionist.
Diete speciale
Afectiunile in care dieta joaca un rol important in tratament includ: - hipercolesterolemiile - diabetul zaharat - insuficienta cardiaca - boala coronariana - boli renale cronice - colita ulcero-necrotica - hipertensiunea arteriala - osteoporoza - fibroza chistica - alergiile alimentare - intolerante alimentare (inclusiv intoleranta la lactoza) - boala celiaca sau intoleranta la gluten - cancerul.
Anafilaxia
Cea mai buna metoda pentru prevenirea anafilaxiei este evitarea expunerii la medicamentele sau la alimentele sau alte substante care produc alergia. Anumite alergii au nevoie de o pregatire mai atenta din cauza riscului de aparitie a anafilaxiei. Orice persoana care a avut o reactie anafilactica in trecut, poate avea din nou anafilaxie in viitor, dupa expunerea la acelasi factor declansator. O persoana care a avut o roseata sau o reactie alergica la orica tip de penicilina, cefalosporina, medicamente ce contin sulf, latex, intepaturi de insecte, alune, fructe de mare (scoici) sau substante de contrast folosite pentru testele radiologice, poate face anafilaxie la urmatoarea expunere. In cazul substantelor de contrast folosite pentru testele radiologice, se poate folosi un tip de substanta de contrast care este mai putin probabil sa provoace o reactie alergica si se poate recomanda administrarea de antihistaminice si de corticosteroizi inainte si dupa efectuarea testelor, pentru prevenirea aparitiei reactiei. In cazul anafilaxiei provocate de veninul de insecte, medicul specialist alergolog recomanda vaccinuri (imunoterapie) cu scopul prevenirii unor reactii ce pot aparea ulterior. Imunoterapia preia rolul sistemului imun al organismului, in ceea ce priveste reactionarea impotriva alergenului, astfel incat anafilaxia sau alte simptome alergice nu mai apar dupa o prima expunere. Masuri utile Se recomanda pastrarea medicamentelor de urgenta in acelasi loc; de exemplu, Difenhidramina cu rol antihistaminic sub forma de inhalator cu durata scurta de actiune in cazul pacientilor cu astm bronsic, si EpiPen (epinefrina) daca medicul il prescrie. Se recomanda pastrarea aceste medicamente in imediata apropiere, acasa, la serviciu, in masina, in rucsacul de sport, in calatorii etc. Se recomanda purtarea unei bratari sau unui colier Medic-Alert. Astfel, oricine va va gasi in stare de inconstienta sau incapabil de a vorbi poate sa-si dea seama imediat ca este nevoie de un tratament pentru o reactie alergica. O bratara sau un colier Medic-Alert poate, de asemenea, sa-i previna pe ceilalti, avertizandu-i sa nu administreze un medicament la care sunteti alergic, in cazul in care persoana in cauza este in incapacitatea de a vorbi si de a comunica cu personalul medical in timpul unei urgente. Se recomanda ca numerele de telefon pentru urgente sa fie pastrate langa telefonul fix al dumneavoastra si in memoria mobilului. Se recomanda ca tuturor membrilor familiei, inclusiv copiilor, sa li se spuna ce trebuie sa faca in caz de urgente. Se recomanda ca toti membrii familiei sa invete tehnicile de resuscitare cardiorespiratorie.
undeva in afara dormitorului - un dus seara inainte de culcare, cu spalarea completa a parului - atentie deosebita cand incepe perioada in care se descarca polen in atmosfera, eventual cu administrarea de medicamente pentru alergie inainte ca simptomele sa apara - atentie la locurile intunecoase si umede si care au o slaba ventilatie. Alergiile la mucegai Mucegaiurile pot fi un factor declansator atat in interiorul cat si in exteriorul locuintei. Alergia la mucegai poate aparea primavara. Mucegaiul creste in interiorul locuintelor, in covoare, in colturi intunecoase, in locurile cu igrasie si in pivnita, subsoluri, precum si in garaje, mai ales in lunile de iarna. In cazul alergiilor declansate de factori din interiorul locuintei, cele mai frecvente cauze sunt acarienii din praf, firele de par de la animalele din casa, mucegaiul si gandacii de bucatarie. Se recomanda in primul rand eliminarea factorilor declansatori din dormitor. Oamenii isi petrec o parte importanta din cele 24 de ore ale zilei in pat. Acarienii din praf traiesc si se inmultesc in saltea, cuverturi, in lenjeria de pat, perne, cearcefuri. Pentru a reduce expunerea la acarienii din praf se recomanda urmatorii pasi simpli: - imbracarea pernelor, saltelelor si cutiilor in care este pastrata lenjeria de pat cu materiale rezistente la alergeni - spalarea cearceafurilor cel putin o data pe saptamana cu apa fierbinte, nu apa calduta sau rece - spalarea frecventa a paturilor, carpetelor - evitarea intrarii animalelor in dormitor, decat daca ele pot fi spalate frecvent - folosirea unui deumidificator de camera, astfel incat umiditatea sa fie mentinuta sub 50%, fiind o modalitate de a reduce alergiile la acarienii din praf si la mucegai - un membru al familiei care nu prezinta alergii ar trebui sa aspire frecvent tapiteria mobilei, saltelele, perdelele si carpetele astfel incat sa elimine acarienii si firele de par ale animalelor din casa; este indicat sa se foloseasca un aspirator de praf cu un filtru cat mai bun - curatirea frecventa a suprafetelor dure, inclusiv ramele din jurul tablourilor, ale oglinzilor si ale ferestrelor - mancarea nu trebuie lasata afara din frigider peste noapte si trebuie pastrata in recipiente bine inchise pentru a nu atrage gandacii de bucatarie - aruncati gunoiului in fiecare seara - repararea tevilor care sunt sparte, deoarece apa statuta poate atrage gandacii de bucatarie - in unele cazuri, este indicat administrarea medicamentelor pentru prevenirea crizelor de astm bronsic (precum un inhalator cu corticosteroizi sau un inhalator cu cromolin) inainte de a veni in contact cu factorii declansatori ai alergiei dumneavoastra.
Masuri utile in cazul alergiilor oculo-nazale si astmului bronsic Astm bronsic Este foarte important sa fiti pregatit sa actionati la cele mai timpurii manifestari ale simptomelor. Acest lucru este valabil in cazul oricarei alergii, dar este, in mod special, important mai ales in cazul astmului bronsic. Criza de astm bronsic care nu este tratata repede poate deveni periculoasa. De aceea, se recomanda sa aveti intotdeauna la indemana un inhalator cu actiune imediata (la locul de munca, in geanta, in masina, in gentuta cu unelte de
gradinarit etc). Substantele inhalatorii, de obicei, Albuterol (Ventolin), amelioreaza imediat wheezing-ul si alte simptome ale astmului bronsic. Daca aveti o criza de astm datorata unei alergii sau oricarui alt factor declansator, tineti legatura constant cu medicul curant, astfel incat sa ajustati doza de medicamente pana cand simptomele dumneavoastra sunt tinute sub control cat mai rapid cu putinta. Daca dumneavoastra anticipati aparitia unor simptome datorate alergiei, localizate la nivelul nasului sau al ochilor, deoarece va asteptati sa veniti in contact cu factorul declansator al alergiei dumneavoastra, se recomanda sa va asigurati ca aveti la indemana antihistaminic cu actiune imediata. Dintre acestea amintim Difenhidramina, Clemastine si Clorfeniramina. Clorfeniramina are cea mai scazuta actiune sedativa dintre toate trei. Loratidina (Claritin) este un antihistaminic care cauzeaza o sedare mai mica decat alte medicamente din grupul de antihistaminice, dar este mai scumpa si pot fi necesare cateva ore pana a se instala efectul maxim asupra ameliorarii alergiei. Rinita alergica Spray-ul cu administrare intranazala avand ca substanta de baza Cromolinul poate fi folosit pentru diminuarea simptomelor nazale daca se anticipeaza expunerea la factorul declansator al alergiei. Decongestionante cu durata scurta de actiune, precum Pseudoefedrina poate, de asemenea, sa amelioreze rapid congestia si "curgerea nasului". Spray-urile intranazale cu corticosteroizi sunt medicamente excelente pentru preventie, daca puteti prevedea cu mult timp inainte ca veti veni in contact cu factorul declansator al alergiei, dar ele trebuiesc folosite pentru cel putin o saptamana inainte de contact. Conjunctivita alergica Pentru ochii rosii si care "va mananca" (prurit ocular), cele mai bune picaturi de ochi pentru prevenirea alergiei sunt cele ce contin un antihistaminic fara alte ingrediente active, precum Astelazin sau Levocabastin. Unele picaturi de ochi contin Cromolin sau alte substante stabilizatoare ale celulelor mastocitare, fara alti ingredienti activi. Aceste picaturi trebuie folosite inainte de expunere sau folosite la intervale regulate de-a lungul zilei astfel incat sa impiedice aparitia simptomelor. Ele contin Olopatadina, Nedocromil, Cromolin si altele. Picaturile de ochi ce contin o combinatie de antihistaminic/decongestionant, precum Nafazolina, poate fi utila pentru diminuarea roselii care apare in cazul unei reactii alergice oculare, dar nu este recomandat sa folositi in mod repetat picaturi ce contin un decongestionant. Daca folositi foarte des picaturi de ochi ce contin un decongestionant, ochiul dumneavoastra poate redeveni rosu pentru o perioada dupa ce intrerupeti tratamentul.
Alergiile cutanate
Eruptiile cutanate alergice (urticariile, eczemele, dermatitele atopice, dermatitele de contact) se caracterizeaza printr-un ciclu mancarime - scarpinare - mancarime care este dificil de intrerupt. Cand organismul reactioneaza la un alergen se eliberaza histamina. Aceste histamine care ajung la nivelul tegumentului (pielii) cauzeaza mancarime. Scarpinarea activeaza si ea, suplimentar, celulele mastocitare, si acestea vor descarca si mai multa histamina, asa ca senzatia de mancarime a pielii se inrautateste si mai mult. De asemenea, histamina eliberata activeaza si ea la randul ei alte celule inflamatorii, astfel ca eruptia se agraveaza. Exista doua modalitati de a intrerupe asa-zisul ciclu mancarime - scarpinare - mancarime si
astfel de a preveni eruptiile cutanate alergice: - controlarea mancarimii cu antihistaminice - prevenirea uscarii pielii si a inflamatiei cu ajutorul cremelor hidratante precum Eucerin. Cremele hidratante sunt importante deoarece pielea uscata are un risc mai mare de a se crapa si astfel de a se inflama ulterior. Avand pielea uscata, cu fisuri, factorii declansatori ai alergiei pot patrunde cu mai multa usurinta sub tegument, ceea ce stimuleaza sistemul imun si duce la aparitia unei eruptii sub forma de eczema. Antihistaminicele pot preveni sau trata eruptiile si pot reduce mancarimea din multe tipuri de eruptii diferite. Masuri utile Aceste indrumari simple sunt in special utile pentru persoanele cu eczema si dermatita atopica: - evitarea deshidratarii excesive a pielii, cum ar fi modificari bruste sau radicale ale temperaturii sau exercitii fizice ce provoaca transpiratie - purtarea de haine usoare, moi, fabricate din materiale naturale ce nu irita pielea - evitarea folosirii de apa fierbinte sau sapunuri aspre in igiena corporala; se recomanda sapunuri lichide sau mai cremoase - dupa igiena corporala se recomanda uscarea mai degraba prin tamponare decat prin frecare, urmata de aplicarea unei creme hidratante cat timp pielea mai este inca putin umeda; in cazul spalarii frecvente pe maini sau contactului frecvent cu apa din cauza profesiei, folosirea unei creme hidratante dupa fiecare expunere este foarte importanta - folosirea unui umidificator in timpul iernii care sa impiedice uscarea pielii - dermatita de contact afecteaza mai degraba pielea umeda, fata de cea uscata; deoarece se pot dezvolta basicute care se pot sparge, zona respectiva trebuie mentinuta curata si uscata pentru a preveni infectiile - indepartarea din curte a iederii otravitoare sau a stejarilor - izolarea si spalarea tuturor hainelor purtate sau echipamentelor folosite la gradinarit - dupa expunerea la un alergen cunoscut in timpul gradinaritului, se recomanda spalarea energica a tegumentului din zona respectiva cu alcool, apoi cu apa; acesta este un mod eficient de a curata pielea de factorii declansatori ai alergiei care au fost in acele plante.
Alergiile alimentare
Daca parintii au facut vreodata o alergie alimentara, atunci copiii lor au un risc foarte crescut sa dezvolte o astfel de alergie. Sfaturile pentru prevenirea aparitiei unei alergii alimentare la copii includ: - alaptarea copilului la san pana la varsta de cel putin un an - eliminarea alimentelor precum laptele, alunele, sau oualele din dieta mamei in perioada alaptarii nu s-a dovedit a reduce semnificativ riscul de alergie la copil, desi unii experti recomanda sa faceti acest lucru; daca alaptarea la san nu este posibila, trebuie consultat medicul pediatru in alegerea celei mai bune formule de lapte - introducerea in dieta copilului a alimentelor solide dupa ce a implinit varsta de cel putin 6 luni - cand sunt introduse noi alimente in dieta copilului, se incepe cu portii mici si numai din cate un singur aliment nou; atentie la reactiile care ar putea aparea (cum ar fi gaze intestinale, varsaturi, diaree, agitatie sau eruptie) timp de cateva zile, inainte de introducerea urmatorului
aliment nou - evitarea laptelui de vaca inainte de varsta de 1 an - evitarea oualor inainte de a implini cel putin 18 luni - evitarea alunelor, untului de alune, nucilor sau fructelor de mare (de exemplu scoici, raci, crabi) mai devreme de 3 ani. Sfaturi utile Se recomanda: - citirea cu atentie a etichetelor produselor alimentare, cautand atat alergenul alimentar, cat si produsii alimentari asemanatori; de exemplu, persoanele alergice la lapte pot reactiona la cazeina, cazeinat, zer sau la derivatele din lapte - chestionarea asupra mancarurilor atunci cand faceti comanda de meniuri in restaurante - instruirea copiilor asupra alimentelor care trebuie evitate si explicarea motivelor - instruirea ingrijitorilor despre alergia copilului si masurile de urgenta - informarea personalului de la cantina scolii si medicului/asistentei de la scoala despre alergia alimentara a copilului - in cazul in care copilul a avut in trecut o reactie posibil amenintatoare de viata, trebuie discutat cu pediatrul asupra EpiPen (un dispozitiv care injecteaza epinefrina).
Alergiile medicamentoase
In cazul antecedentelor de efecte secundare sau de reactii alergice la vreun medicament, trebuie neaparat discutat acest lucru cu doctorul care a prescris acel tratament. Ulterior, se recomanda informarea tuturor medicilor consultati in legatura cu aceasta alergie. Marea majoritate a medicilor intreaba acest lucru de fiecare data cand prescriu o reteta, pentru mai multa siguranta. Unele persoane cu alergii la mai multe antibiotice au la ei o lista cu antibioticele pe care le pot lua fara probleme. Se recomanda purtarea unei bratari sau unui colier Medic-Alert. Oricine va va gasi in stare de inconstienta sau incapabil de a vorbi va sti imediat despre alergia dumneavoastra. Acest lucru este important indeosebi daca ati avut vreodata anafilaxie cauzata de un medicament. Cel putin, asigurati-va ca sotul/sotia dumneavoastra sau membrii familiei stiu despre aceasta alergie.
asteptati pana cand eruptia devine mai mare, deoarece este mai greu sa o diminuati dupa ce ea s-a accentuat decat sa impiedicati aceasta accentuare. Se recomanda sa aveti intotdeauna la indemana Difenhidramina sub forma de tablete sau de lichid. Daca luati acest medicament imediat, reactia alergica va incepe sa se atenueze. Se recomanda sa consultati un doctor in aceeasi zi, daca reactia locala este extinsa sau daca umflatura locala este insotita de simptome alergice sau daca ati avut in trecut o reactie alergica severa. Chiar daca nu aveti simptome de anafilaxie, o reactie locala extinsa la o intepatura de insecta poate fi un motiv suficient ca sa va faceti testele pentru alergie, timp de cateva saptamani sau luni de la intepatura. O reactie extinsa inseamna ca vi s-a inoculat o cantitate mare de venin odata cu acea intepatura si o expunere intensa la venin este foarte probabil sa va sensibilizeze (adica sa va faca alergic la intepaturile ulterioare). Vaccinurile (imunoterapia) trebuie luata in considerare pentru orice persoana cu anafilaxie sau pentru orice persoana cu o reactie locala extinsa care are o reactie pozitiva la testul cutanat. Aceste injectii pot preveni anafilaxia care ar putea fi declansata de o intepatura in viitor. Discutati cu medicul curant asupra Epipen. Acest medicament (epinefrina) este intr-o seringa pe care v-o puteti injecta singur si care va poate salva viata in cazul in care aveti o reactie anafilactica. In cazul persoanelor in varsta si a celor cunoscuti cu o afectiune cardiaca, orice medicament de urgenta trebuie sa fie adminis
Vaccinarea antigripala
Vaccinarea sau imunizarea activa este o metoda de profilaxie impotriva bolilor infectioase. Vaccinul este un preparat care are in compozitie antigene virale sau microbiene (inactivate sau vii atenuate) care odata introduse in organism activeaza sistemul imunitar care va secreta anticorpi ce vor proteja organismul impotriva infectiei. Vaccinarea antigripala Una dintre cele mai frecvente afectiuni virale in sezonul rece este gripa, o infectie virala aparent banala dar care poate fi insotita de numeroase complicatii. De aceea este prudent sa se efectueze profilaxia prin vaccinare, la persoanele cu risc crescut: varstnici (peste 65 de ani), copii (peste 6 luni), bolnavi cronici (boli pulmonare sau cardiovasculare cronice, metabolice), gravide cu risc crescut de a contacta infectia si daca sunt in trimestrul II si III (nu in primul trimestru de sarcina), personalul medical sau care lucreaza in colectivitati de copii sau institutii de ingrijire (crese, gradinite, scoli, aziluri de batrani, spitale, policlinici etc.) si toti cei care doresc sa se protejeze.
Momentul ideal pentru vaccinare este toamna (octombrie-decembrie), deoarece productie de anticorpi dureaza cateva saptamani, vaccinarea asigurand o protectie antigripala timp de minim 6 luni, ceea ce acopera sezonul rece octombrie-martie. Dar daca vaccinarea nu s-a facut toamna, se poate face si la inceputul unei epidemii de gripa. Este bine sa stiti ca virusul gripal se gaseste intr-o mare varietate de tipuri si are o mare capacitate de a se modifica de la an la an, ceea ce inseamna ca, chiar daca v-ati vaccinat este posibil sa contactati o infectie cu alt tip de virus gripal, insa veti face o forma mult mai usoara de boala daca sunteti vaccinati. Reactiile adverse posibile dupa vaccinare sunt: - reactii locale de scurta durata la locul injectarii: durere, eritem, prurit sau, - mai rar reactii sistemice de tip: febra, frisoane, cefalee, mialgii, varsaturi; toate acestea sunt de scurta durata (1-2 zile) si sunt minore in comparatie cu complicatiile posibile ale unei infectii gripale. Vaccinurile antigripale sunt contraindicate in timpul unor boli febrile acute sau in caz de alergie la substantele componente (in special la ou). Exista mai multe preparate comerciale de vaccin antigripal: INFLUVAC - este un vaccin gripal trivalent, inactivat, bazat pe antigenele de suprafata izolate din tulpinile A si B de virus gripal, ce se administreaza intramuscular/subcutanat, indicat atat pentru adulti cat si pentru copii peste 6 luni. FLUARIX - vaccin antigripal purificat inactivat, ce se administreaza intramuscular /subcutanat, indicat atat pentru adulti cat si pentru copii peste 6 luni. VAXIGRIP - vaccin antigripal cu virus splitat inactivat, pentru adulti si copii peste 6 luni, cu administrare intramusculara sau subcutanat profund. VAXIGRIP Pediatric - vaccin antigripal cu virus splitat inactivat, pentru copii intre 6-36 de luni. VACCIN GRIPAL TRIVALENT PURIFICAT INACTIVAT produs de Institutul Cantacuzino si avand in compozitie tulpini de virus gripal apartinand tipului A si o tulpina tip B, cu o structura antigenica asemanatoare tulpinilor ce se apreciaza ca vor circula perioada pentru care urmeaza sa se faca imunizarea; este conditionat in fiole cu administrare intramusculara, indicat la adulti si copii peste 6 luni. La pacienti cu imunodeficiente si copii sub 6 ani la prima vaccinare, se recomanda vaccinarea de doua ori la interval de 4 saptamani.
de infectii recurente ale tractului respirator superior si ale sferei ORL. BRONCHO-VAXOM - este un imunomodulator ce contine lizat bacterian liofilizat din Haemophilus influenzae, Diplococcus pneumoniae, Klebsiella pneumoniae si ozanae, Staphylococcus aureus, Streptococcus pyogenes si viridans, Neisseria catarrhalis; se prezinta sub forma de capsule pentru copii si adulti; este indicat pentru prevenirea recurentelor si ca tratament adjuvant in infectii recurente in sfera ORL si ale cailor respiratorii superioare. LANTIGEN B este un vaccin bacterian cu administrare orala (tablete), compus dintr-o suspensie de antigene bacteriene (Streptococcus pneumoniae tip 3, Streptococcus pyogenes grup A, Branhamella catarrhalis, Staphilococcus aureus, Haemophylus influenzae tip B, Klebsiella pneumoniae) indicat pentru prevenirea infectiilor respiratorii recurente ale arborelui respirator superior si din sfera ORL, deficite imunologice: copii, batrani, boli imunosupresoare. LUIVAC este un imunomodulator cu administrare orala, sub forma de tablete, ce contine un lizat bacterian din 7 bacterii diferite considerate in general a fi responsabile pentru aparitia infectiilor respiratorii recurente: Staphylococcus aureus, Staphylococcus mitis, Streptococcus pyogenes, Streptococcus pneumoniae, Branhamella catarrhalis, Haemophillus influenzae, Klebsiella pneumoniae. Atentie! Vaccinurile se pastreaza la frigider (intre 2?-8?C, nu la congelator), ferite de lumina si nu se utilizeaza dupa data de expirare inscrisa pe ambalaj! Cititi cu atentie prospectul si solicitati sfatul medicului de familie inainte de administrarea vaccinurilor ca si a oricarui alt medicament!
Generalitati
Ce sunt imunizarile? Imunizarile, numite si vaccinari, protejeaza copiii si adultii de anumite boli. Imunizarea consta in administrarea unui vaccin care contine fragmente din germenele microbian implicat (tulpini bacteriene sau virale) sau cantitati mici atenuate ale acestuia. Vaccinul stimuleaza sistemul imun al persoanei sa produca anticorpi, care pot ulterior sa recunoasca si sa distruga germenele patogen in momentul expunerii. Uneori, imunizarea nu protejeaza complet impotriva aparitiei bolii, dar ii reduce semnificativ gravitatea. Imunizarile se administreaza de obicei injectabil. Anumite vaccinuri se administreaza in doza unica, altele necesita mai multe doze repetate in timp.
De ce ar trebui sa ne vaccinam?
Vaccinarile asigura protectia adultilor si copiilor fata de diferite boli. In plus, reduc si transmiterea bolii la alte persoane. Imunizarile au determinat o scadere importanta a frecventei epidemiilor.
Imunizarea costa mai putin decat tratamentul bolii fata de care se realizeaza protectia, are foarte putine efecte adverse grave si adesea este necesara la intrarea in scoala sau gradinita.
-difterie, tetanus, si pertusis (DTP) -poliomielita (vaccin polio inactivat sau VPI) -rujeola, oreion (vaccin urlian), rubeola ( ROR/RUR) -varicela -hepatita B (Hep B) -hepatita A (Hep A) -Haemophilus influenzae tip b (Hib) -vaccinul antipneumococic (PCV) pentru copiii mai mici de 5 ani -gripa.
Vaccinul antigripal nu este indicat copiilor mai mici de 6 luni. Acesta este recomandat pentru: -toti copiii cu varsta cuprinsa intre 6 -23 luni -copiii in varsta de 24 luni sau mai mari cu diferite afectiuni (ca si astmul, boala cardiaca sau pulmonara cronica sau cu sistem imun deficitar) -contactii apropiati, incluzand contactii de la domiciliu si in afara casei, supraveghetorii copiilor mai mici de 23 luni si a copiilor mai mari de 24 luni care prezinta un risc crescut pentru complicatii postgripale. Vaccinarile incep de la nastere si au un orar stabilit pana ce copilul implineste 18 luni, rapelurile (noile doze) vaccinale sunt administrate intre 4 si 6 ani. Cateva vaccinari sunt necesare dupa varsta de 6 ani mai ales cele care s-au administrat anual (vaccinul antigripal) sau in mod regulat pana la maturitate (vaccinul antitetanic). Toate vaccinarile trebuie sa fie administrate la timp conform programului standard de vaccinari. Vaccinarile suplimentare pot fi necesare in cazul calatoriilor in diferite parti ale lumii.
Reactiile adverse grave ale vaccinarilor, ca si febra inalta (peste 40,3C) sau dispneea, sunt rare. Daca copilul prezinta o reactie neobisnuita, se comunica medicului de familie. Riscul unei complicatii grave a bolii este de departe mai mare, decat riscul de a face o reactie adversa la vaccinare. Se recomanda raportarea reactiilor severe postvacinale. Singurele vaccinuri care au fost mentionate din cauza preocuparilor ridicate de siguranta administrarii au fost in 1976 vaccinul antigripal pentru porci si vaccinul pentru rotavirus in 1999. Cercetarile serviciilor internationale de sanatate sunt in curs de desfasurare pentru a intelege mai bine tipul de reactii ce pot fi cauzate de vaccinuri si cum se poate diminua pe viitor riscul complicatiilor, care deja e minim.
Siguranta imunizarii
Majoritatea parintilor isi fac griji ca vaccinarile sunt periculoase daca sunt administrate in timp ce copilul este racit sau sufera de o alta afectiune usoara. Se recomanda adresarea catre medicul de familie daca apar preocupari in legatura cu sincronizarea imunizarilor. Trebuie retinut, ca vaccinarile pot fi administrate in mod obisnuit in cazul afectiunilor usoare, timp in care medicatia este administrata si in alte situatii, cand copilul se afla intr-o stare perfecta de sanatate. Exista foarte putine motive reale de a nu realiza vaccinarea copilului. Unor parinti le e frica de vaccinul antirujeolic-antiurlian-antirubeolic (RUR), deorece ar putea determina dezvoltarea autismului de catre copiii lor. Povestioare despre vaccinarea RUR si autism, care induc in eroare, au circulat pe siteurile de pe internet, in media si in randul populatiei. Totusi, studiile stiintifice care au investigat aceste probleme nu au gasit corelatie intre autism si vaccinare.
autism deseori au fost observate in jurul varstei de un an, cam in aceeasi perioada in care copilul primeste prima doza de RUR. Sincronizarea acestor doua evenimente a determinat pe unii sa presupuna ca exista o corelatie intre ele. Totusi, numeroase studii recente nu au gasit nici o dovada stiintifica pentru a lega autismul de imunizarea RUR. Rujeola, oreionul sunt boli cu potential sever care pot cauza dizabilitati permanente copilului, posibil chiar moarte. Un copil prezinta un risc mai mare de a face rujeola, oreion sau rubeola, decat riscul aparitiei reactiei adverse postvaccinale.
Siguranta imunizarii
Majoritatea parintilor isi fac griji ca vaccinarile sunt periculoase daca sunt administrate in timp ce copilul este racit sau sufera de o alta afectiune usoara. Se recomanda adresarea catre medicul de familie daca apar preocupari in legatura cu sincronizarea imunizarilor. Trebuie retinut, ca vaccinarile pot fi administrate in mod obisnuit in cazul afectiunilor usoare, timp in care medicatia este administrata si in alte situatii, cand copilul se afla intr-o stare perfecta de sanatate. Exista foarte putine motive reale de a nu realiza vaccinarea copilului. Unor parinti le e frica de vaccinul antirujeolic-antiurlian-antirubeolic (RUR), deorece ar putea determina dezvoltarea autismului de catre copiii lor. Povestioare despre vaccinarea RUR si autism, care induc in eroare, au circulat pe siteurile de pe internet, in media si in randul populatiei. Totusi, studiile stiintifice care au investigat aceste probleme nu au gasit corelatie intre autism si vaccinare.
Vaccinarile si sarcina
Inainte de a programa o sarcina este bine de analizat istoricul imunizarilor cu medicul de familie. Daca este necesara vaccinarea antivaricela sau antirujeolica, antiurliana si antirubeolica (RUR), se recomanda o perioada de cel putin 4 saptamani de la vaccinare si debutul unei sarcini. Pentru profilaxia bolilor se recomanda vaccinul antigripal injectabil pentru toate femeile care planuiesc o sarcina in perioada sezonului gripal. Nu se recomanda vaccinarea antigripala femeilor insarcinate sub forma de vaccin activ. In cazul femeilor gravide, copilul trebuie sa primeasca vaccinarile conform programului. Nu este necesara accelerarea sau intarzierea programul de imunizare al copilului.