ay 1.Schimbati lenjeria de pat la un bolnav convalescent(fara boinav in pat) d4- oo / Comalescento=perioada de tranzitie dintre sfarsitul unel boli si al tratamenului ei si revenirea “ boinavului la o buna sanatate fizica si psihica. Se executa de 2 asistente,trebuie executata pe cat posibil cu geamurile deschise,de aceea ceilalti pacienti vor *p ne acoperiti. L.Materiale necesare: i -1 cearsaf plic; A cearsaf simplu; : -1-2 paturl; a 2 fete de perna; ‘cos nentru-ufe-murdarer(sac) aot -musama si aleza; -matura si lopetica; -scaun cu spatar. 2.Etape de executie: se sndeparteaza noptiera de langa pat; se aseaza unfscaun cu spatayla capatul patului pe care se pregatesc:lenjeria Cc curata,pernele,paturile impaturite corect si in ordinea inversa intrebuintarii -daca sunt resturi mari(frimiturilse indeparteaza cu matura si lopetica -se strange lenjeria murdara si asistenta 2 o Introduce in cos sau sac,inainte indepartam patura si pernele deoarece acested au un alt proces de curatare ~cearsaful impaturit sub forma de armonica se asaza la millocul saltelel,se desface si se intinde o parte a cearsafului spre capatul patulul,cealalta spre capatul opus. -se introduce cearsaful adanc sub saltea la ambele capete “se executa coltul:persoana asezata cu fata spre cayatul patulul,cu mana de langa pat prinde partea laterala a cearsafului [a o distanta egala de la colt cu lungimea partii atarnate si o ridica in sus pe langa saltea(deasupra acesteia);partea de cearsaf de sub marginea inferioara a saltelei se introduce sub saltea se lasa apol in jos partea de cearsaf ridicata,se introduce sub saltea partea de cearsaf care atarna sub marginea inferioara a saltelei s — -celelalte colturi se fac dupa aceeasi procedura -se introduce apoi sub saltea toata partea laterala a cearsafului,incepand de la colturile saltelel,se intinde bine cearsaful sa nu prezinte cute -daca 2.nevoie se aseaza musamava transversal la mijlocul patului si se acopera cu alera -patura se indoaie in cearsaful plic dupa ce se inidoale in lungime -pentru ca patura sa nu constituie o greutate asupra degetelor picioarelor pacientului se face o cuta din cearsaf cat si dir patura astfel:se aseaza palma mainii dinspre picioare pe paturaiar cealalta mana se jiroduce sub cearsaf,tidicand cearsaful si patura peste palma opusa formand astfel o cuta -se introduce apoi sub capatul de la picioare al saltelel atat cearsaful cat si patura apol se aranjaza colturile folosind procedura descrisa mai sus. 2.Schimbati lenjeria de pat in lungime,la un bolnav cu hemiplegie. Hemiplegie#paralizie care afecteaza 0 jumatate(stanga sau dreapta)a corpulul.Poate fi spasmatica(muschl igiziJsau flasca(muschi moi) ‘L.Materiale necesare: -cearsaf simplu, : -cearsaf plic, -2 fete de perna, “1-2 paturi, -matura si lopetica, ~sac de rufe murdare, -musama si aleza, — flonelé.Alene, -scaun cu spatar -paravan Lenjeria curata se asaza pe scaun in ordinea inversa intrebuintarii,impaturita in felul urmator: -cearseful care va fi intins sub boinav va firulat uniform,in lungime. vce ruleaza si musamaua cu aleza care se vor aseza transversal pe cearsat ~Patura imbracata in cearsaf plic se impatureste in armonica.n 3 si se asaza pe sczun. Lust fe 2.tape de executie: ete noel © ie oo) “pacientul se acopera cu flanela aa ode “se indeparteaza patura pen -se pune cearsaful murdar in sac “pacientul va fl intors in decubit lateral /stfel-asistenta din partea dreapta,prinde pacientul cu mane dreapta Gesub axila dreapta iar mana stanga o introduce sub umeri lui sprilinind capul pe antebrat rin nara faringe,esofag in stomac. Scop Terapeutic-hidratarea si alimentarea bolnavulut Pregatire : . Materiale necesare2 sorturi din material plastic sau cauciuc -musama si aleza ~prosoape -sonda -seringi -seringa guyon -manusi -pense hemostatice ~vas colector -tavita renala -pahar su apa -palnie -vas cu alimente lichide -lubrifiant -apa sterila -pahar cu apa -feucoplas. pix coe teriale necesare pentru curatarea nasulul daca e neces Pacient Psihic “se explica necesitatea tehnicii,scopul si manevra jntreaba pacientul daca are defect nazal “se obtine consimtamantul si cooperare2 veste rugat sa respecte indicatille din timpul sondajulul este rugat sa nu extraga sonda Fizic Dolnavul nu mananca in dimineata sondajulu “roaga pacientul sa-si sufle nasul fiecare nara Pe rand sau curata narile daca e necesar rete asezat pe un scaun cu spatele cat mal drept “se protejaza cu sortul de caucluc Tehnica ‘psistenta se spala pe rain cu apa si sapun.tsi pune sortulmanusile,umezeste sonda pentru a favoriza ‘alunecares. Mazoara distanta dintre nas si ureche,apol de la nas Pane ta extremitatea a un semn. Se aseaza in dreapta bolnavuluiin fata bolnavulul risca sa fie stropita in cazul in care pacientul vorita) face hiperextensia capuluisustine capul cu mana ange prinde cu mana dreapta extreritatearoturit& sondel ca pe un creion si introducer in nara pacientului.Cand ajunge la faringe ugar ppacientul sa inghita,s! meingem usor.Prind degluttie sonda patrunde In a fag st apot in stomac.Se verfica poztia prin aspirate. te fixeaza de nas sifrunte cu leucoplast-Se face sem” Janga nara cu pixul. . Daca pacientul vorita se intrerupe tehnica. Daca se rasuceste sonda se extrage prin Taifflatea bucald sl se taie partea rasucita si apol se retrage Dace prezinta greata si senza de varsatura se iniatura prin respratie profunda sau anestezie(zargara cu spendicelui xifoid (sub stern) si face nas. solutie de novocaina). Daca sonda patrunde in laringe apare acces de tuse hiperemia fetei,cianoza. aca sonda se infunda cu mGcus sau resturtallmentare s= insufla aer. Alimentatia ‘Atasam seringo(sau palnia) le capatul sondel dupa ce am aspirat alimentul si se introduce alimentul(maxim '500mi,Jent,Ja temperatura corpulul). Se introduc apot 200-300ml apa sto cantitate mica de aer pentru a goli sonda. Daca pacientul are deja sonda montata exectstam doar alimentatia,fara montarea sondel.“paciéntul & asezat confortabil sé reorganizeaza locul de munca. 16.Indepartati sonda nazogastrica folosita pentru alimentatia artificiala a bolnavului. Vex) subiectul 15+: vert achide sonda prin pensare cu pensa nemostatica pentru a evita scurgerea alimentelor in faringe de unde Sr putea fi aspirate,determinand pneumonia de aspiratie-complicatie grave are gytrage sonda cu atentie,printr-o miscare hotaratz sipacientul este instru sa nu respire peng @ evi aspirarea secretillor in calle aeriene. - 2 se goleste sonda in vasul colector -se pune in tavita renala “Fee ofera pacientului un pahar cu apes si clateasco Bure se sterg mucozitatile Be indeparteaza tavita renala,sortul si prosopul vse aseaza pacientul in pozitie comoda “este monitorizat pentru orice efecte post manevra sisunt raportate mediculul. “se reorganizeaza locul de munca. 17.Efectuati spalatura gastrica la un bolnav care a ingerat 60 tablete de Distonocalm. L sanolg FB Uu CHEE a -risc de coma si complicatij renale Definitie: Prin spas se intelege evacuarea CO" strain cop: Terapeutic-pentru evacuarea continutulul stomacal toxic Contraindicatli: r -intoxicatit cu sdbstante caustice,hepatite cronice cu varice esofagiene,imbolnaviri cardipulmonare decompensate ulcer gastric in perioada dureroasa,cancer gastric. Pregatire: Materiale necesare: Sterile:sonda gastrica,seringi,manusi;pens® hemostatica,termometru : Nesterile:cana de ‘metal sau sticla de 51,painie,apa calda 25°-26°C,recipient pentru captarea lichidului de spalatura,pahar mat pentru protez® ‘dentara,pahar cu apa,tavita renala Materiale de protectie:2 sorturi,prosoP Medicamente:indicate de medic antidotul substantei ingerate(in general nuare: distonocalmul) -pix -foaia de observatie Pacientul: Psihic: este pregatit psihic ise explica necesitatea tehnicii Fizic: se aseaza pacientul pe scaun vse indeparteaza proteza dentara daca are se protejaza cu sort si prosoP -se pune tavita renala sub barbie Tehnica: -asistenta se spala pe mai pacientului,ji cere $2 ‘deschida gura si sa respire adanc;se aseaza capatul sone pacientul sa inghita Prin degluttie sonda alunge in esofagier cand ran Gentare inseamna ca sonda se afla in stomac: e tulut stomacal si curatirea mucoasel de substante 1u apa si sapun,isi pune sortulimbraca manusile,se aseaza in dreapta ‘baza limbi se invita este in dreptul arcadel 4&ta edfatl liberal sondei se adapteaza palnia si se coboara la nivelultoracel pacientulul. Se venifica temperatura lchidului de spalatura si se umple palnia. Se ridica palnia deasupra capului pacientului stinainte ide a se goli complet se coboara cu 30-40cm sub nivelul spigastrull in poztie vrticala pentru se aduna inealichidul dla stoma Se goleste continutul palniei in vasul colector. ‘se repeta operatia pana cand lchidul e impede. Daca pastllele nu s-au dizolvat se numarasi se executa spalatura pane cand ies toate 60. Se indeparteaze palnia,se penseaza capatul liber 2) ssondei,dupa care se extrage sonda cu atentie. ingrijirea bolnavului dupa spalatura: “ie ofera un pahar cu apa sa-si clateasca Bure -se sterge pe fata si barbie ve indeparteaza tavita renala si sortul “ilasezam in pat in pozitie comoda pPregatirea produsulul pentru examene de laborator: aa ers ce sa evacuat se pastreaza pentru examinarea de catre mecieiar un esantion se trimite la laborator. ‘Se noteaza in foia de observatie cine a efectuat spalature,cantitatea lichidului si aspectul. 18.Efectuati respiratia artificiala gura la gura la un bolnav care a ingerat cu scop de suicid o substanta organofosfgrata. Organofosforatazinsecticide slotravurl _o tris chimic-se face daar cu masca sau batista unidirectional Treen de Intoaleate pentru salvator deci se floseste poket-mask say Dale oy valve a peationala.stfel scade risul de contaminare in timpul manevre de respiratie gurala gura. “in timpul insuflatiel urmarim expansiunea toracelu Tehnica respiratiel artificiale gura la gura “asistenta Se aseaza in dreptul capulul pacientulu, “se verifica libertatea callor aeriene, seed coleaaerlana libera prin hiperextensia capulul combinata cu ricicare2 barbiei, “se aplica masca sau batista, se retseaza narinele victimel daca sunt libere(nu sunt acoperte de masca), “salvatorul inspira profund, a aittea Hbertatea call aeriene prin insuflare de aer se vede expansiines cutie! toracice, ae iene acr pe masca progrealipeg durata de crca72 secundeo Candia de aer suficienta pentru fexpansionarea toracelul, = -se insufla opronmat{ 705000586 aer(un volum mai mare)deoarece concentratia de oxigen In aerul expirat este mai mica ae oxi erroduce eerul cu presiune mare si brusca-ric de efingospasr Poapusem distensie gastrica sI regurgitatia continutului gastric vfalvatorul insufla,2-3 secunde pauza,reia ciclul é “Tespiratile({0-12/minutfo respiratie la 4-5 secunde) & 0 / rey, -aparat pentru masurarea tensiunil ~ceas cu secundar -stetoscop biauricular e= 102¢/; CaN -tampon de vata -alcool Pu/s-sreion sau pixrosu = TH -foaie de temperatura Tensiunea arteriala -manseta pneumatica e bine fixata de bratul pacientului -manometrul va fi plasat la nivelul arterei la care se face determinarea -masurarea va fi precedata de linistirea pacientului in caz de suspiciune se repeta masurarea fara a scoate manseta de pe bratul pacientului a indicatia medicului se pot face masuratori comparative la ambele brate Metoda: onset -palpatorie -auscultatorie by Tehnica: ee! J -asigurarea repausului fizic si psthic timp oCisiine) ye palarea pe main -se aplica manseta pneumatica pe bratul pacientului,sprijnit si in extensie -se fixeaza membrana stetoscopului pe artera. umerala sub marginea inferioara a mansetel -se introduc olivele stetoscopului in urechi s “se pompeaza aer in manseta pneumatica cu alutorul perei de cauciuc pana la disparitia zgomotelor pulsatile “se decomprima progresiv aerul din manseta prin deschiderea supapel|pana cand se percep: primul zgomot arterial care reprezinta valoare tensiunilarteriale maxime se retine valoarea indicata de acul manometrului,pentru a ficonsemnata vse continua decomprimarea,zgomotele arteriale devenind tot mal puternice “ge retine valoarea indicata de acul manometrului in momentul in care zgomotele dispar,aceasta reprezentand valoarea tensiuni minime vse noteaza valorile in foata de temperatura flecare nie a fol reprezinta o unitate coloana de mercur,se unesc linile orizontale cu lini verticale si se hasureaza spatiul rezultat se dezinfecteaza olivele stetoscopului si membrana cu alcool.Pulsul: ‘Scop: -evaluarea functiei ca Elemente de apreciat: -ritmicitate frecventa -amplitudine Locuri de masurare: voricare artera accesiiloa palparil si care poate fi comprimata pe un plan osos:temporal(tampla), carotid (gat, apical(la san) fermural(inghinal), radial{incheietura maini),popliteu(spatele genunghiului),tibial(glezna),pedios(pe picior). fiovasculare Tehnica: -pregatirea psihica a pacientulul -repaus 10-15minute -spalarea pe maini -reperarea arterel Palpatoare pe traiectul arterel -numararea pulsatillor timp de 1 minut -notarea in foaia de temperatura -1linie=4 pulsatit Cifric: Po=120/minut Ps=130/minut T.A.max=90mmHg T.A.min=50mmHg 27.Masurati si nota’ bolnav cu hipertensiune arteriala. Hipertensiune=cresterea peste valorile normale a tensiunii arterlale. Este hipertensiune cand valorile depasesc 150mmHg si 90mmHg. valori normale:115-140/75-90mmHg-pentru- ‘tensiunea arteriala 2 Yiso/as mm Ha. 16-18respiratii/minut-pentru respiratie ‘Vezi subiectul 25 si 26. < 20, [vn rhe la si respiratia la un ifric si grafic tensiunea arte! “f31.Masurati si notati talia si greutatea gravidei. Scop: -aprecierea starii de nut -stabilirea necesitatilor valorice Pregatir Materiale: cantar antropometric 4 f. ha -taliometru sau banda metrica on -foaie de observatie Pacient: -se anunta sa nu manance goleste vezica urinara Executie: Masurarea greutatii: -se verifica functionalitatea balantei -se echilibreaza la nevoie -se imobilizeaza acul indicator -se asaza greutatile aproximativ a greutatea pacientel -se solicita pacientel sa se aseze pe cantar -se deschide bratul balantel si se echilibreaza greutatile se citesc valorile obtinute pe scara- cursorului -se imobllizeaza bratul balantel,se coboara paciennta : “se noteaza greutatea in fealadecbservatie wx ODN econ Masurarea inaltimal: } se solicita pacientei sa se descalte “se asaza sub cursorul tallometrului cat mai dreapta “se coboara cursorul pana ajunge in vertex -se citestenaltimea pe tia gradata -se invita sa coboare se ajuta sa se incalte este condusa la salon si asezata comod in pat -se noteaza inaltimea in foaia de observatie32.Recoltati sange pentru determinarea VSH-ului. vsH=viteza de sedimentare a hematillor Se recolteaza strict cu seringa de 2ml deoarece trebuie sa masurarf/1,6ml sange 3i avem neveie de gradatie. f ‘Avem nevole de anticoagulant 0,4ml sau de eprubete speciale. Materia!e necesare: _— A : Z SH -REGT! a i‘ fom Pay ‘tie a MO ibeia _2 Bas Hen vata ee ae Thar ~ ohbotion Boh ~ (OSL -tinctura d. iod Brrockidce — woyn . ~eprubeta cu anticoagulant(citrat de Na 3,8%)-vacutainer negru -musama si aleza-daca recoltarea se face la patul bolnavului -manusi -comprese sterile Pregatirea bolnavului: Psihic: “ge folosesc metode de convingere “boinavilagitati la nevoie sunt linistitl pe cale medicamentoasa -se explica bolnavilor si apartinatorilor importanta si necesitatea recoltarilor,respectiv pentru 0 buna evolutie a bolii “lise explica faptul ca nerespectarea normelor duce la rezultate false de laborator Fi -bolnavul nu va manca sinu va lua medicamente 7 veste anuntat din seara precedenta Stabilirea locului punctiei: xplica cotulul antebrat,partea dorsala 2 mainii,vena maleolara interna jugulara,epicraniana la copil. Tehnica: ‘Se aspira 0,4ml de citrat-Se aseaza seringa pe 0 compresa sterila. Pacientul va frasezat pe scaun sau in decubit dorsal,se aseaza musamaua si aleza sub brat,se descopera bratul st punegaroui,se dezinfecteaza locul stabilit pentru punctie. Se recolteaza 1,6ml de sange,' i yului,apoi se exercita 0 presiune asupra venei punctionate cu tamponul de vata cu dezinfectant. 33.Recoltati prin punctie venoasa in vacutainer 5ml. De sange pentru examinari biochimice. Examinari biochimice: acid uric 2-6mg% / -creatinina 0,6-1,20me% -billrubina T=0,6-1m@% © D=0,1-0,Ame%-uree sanguina >20-40mg% -colesterol>180-240me% -lipemie>600-800mg% -transamilaze>GPT-2-16U.. -amilaza>8-32uw(wolgemiuth) -calcemie>9-12mg% -sideremie>100-160/100m! -rezerva alcalina(se recotteaza in sticlute heparinate]>58-CSvol.% -glicemia(se recolteaza 2ml sange/florura Na 4mg)>80-120mg% fibrinogen|se recolteaza 4,5 ml sange+0,5 mi citrat de Na 3,8%)>200-400mg% le protombina(se recolteaza 4,5ml sange+0,5 ml oxalat de K) >T.QUICK=12"-14” >T.HOWELL=1'30"-2'30" Utilizarea sistemulul vacutainer asigure: -confortul pacientulul -~calitatea probei de sange -securitatea personalului medical Materiale necesare: holder -acul de punctie protejat de carcasa bicolora -tuburl vacutainer cu dopuri de culoare:rosu,portocaliu,verde(litiu-heparina),bleu(timpii de_ -timpii protombina) Pentru efectuarea punctei: -perna elastica sau prosop pentru sprijinirea bratului -musama si aleza -tampoane de vata -alcool sanitar -manusi chirurgicale -garou -tavita renala Pregatirea pacientului: -ise explica pacientului necesitatea si inofensivitatea tehnicii -recoltarea se face dimineata pe nemancate -se aseaza pacientul in decubit dorsal,confortabil,cu membrul superior in abductie,extensie si supinatie Etape de executie: -asistenta se spala pe maini -imbraca manusile sterile -verifica integritatea si valabilitatea benzii de siguranta a acului -indeparteaza carcasa de ctiloare alba 2 acului prin miscari de rasucire infileteaza acul in holder-alege locul punctiei si aseptizeaza -indeparteaza carcasa colorata a aculul introduce tubul in holder apucand aripioarele cu indexul si medisul,iar policele impinge tubul in holder prin miscari de impingere asupra aripioarelor laterale : -se inclina eprubeta usor pentru ‘omogenizarea cu aditivul -se desface garoul -se retrage acul -se face compresiune 1-3 minute fara a flecta antebratul pe brat -se eticheteaza tuburile -se trimit la laborator. -se reorganizeaza locul de munca !Ordinea eprubetelor-fare adi ivi,probe de coagulare,aditivi. 34.Recoltati prin punctie venoasa sange pentru hemocultura. | [Hemocylturafpunerea in evidenta a germenilor microbleni din sange prin insamantare pe medi de ‘cultura.Se executa in septicemii sau in cazul unor perioade de febra prelungita sau frisoane. Timpul cel mai potrivit pentru recoltare este. dimineata ‘sau in timpul frisot nului cand germenii se gasesc in sange in cantitati mai mari. IRecoltarea se face de obicel inainte de administrarea antibioticelor.Daca se administreaza antibiotic se specifica antibioticul administrat. Materiale necesare: -masca -manusi sterile ~camp steril ~casoleta cu pense seringa cu ac sterile(20cms) ~garou -vata,tampoane si comprese sterile -alcool iodat,tinctura de iod,eter -balonul cu medii de cultura(bulion,citrat,geloza semilichida) -ampa de spirt -chibrituri -musama si aleza Recoltarea se face prin punctie venoasa respectand toate masurile de asepsie,atat cat priveste recoltarea cat's! introducerea produsulul in mediul de cultura. Etape de executie: .e explica pacientului scopul tehnici si necesitatea (QD -seGpalaegiunes cotului GFseGdesreseaza gu eter wpe aseptizeaza cu alcool -fehnica e executata de 2 asistente -imbraca manusile ambele asistente qe aseptizeaza regiunea cuiod A ee | |-se aplica garoul la 10-12cm mai sus de locul punctiei se aprinde lampa de spirt “una din asistente serveste seringa In conditii de asepsie celeilalte asistente care va executa punctia Gon. A -se desface garoul -se retrage seringa -se face compresie -se flambeaza dopul si gura balonulul vse insamanteaza pe mediul de cultura 2ml in eprubeta cu geloza;10 ml in bullion citrat vee flambeaza din nou dopul si gura balonulul sie inchide eprubets “se omogenizeaza prin miscari de inclinare si redresare insamantarea se face imediat dupa recottare pentru 2 evita coagularea sangelul. 35.Efectuati sondajul vezicii urinare la un bolnav(barbat)cu retentie completa de urina. gaenolq FOL 200 mthlsev Materiale necesare: a we 7. -musama si aleza sevings Guys -manusi sterile de cauciuc “sonde lungi de aproximativ 15cm cu varful usor indoit,complet rotunjit,avand 1-2 orifi aproape de vart -casoleta cu tampoane sterile -pense hemostatice “materiale pentru tualeta organelor genitale -tavita renala sau bazinet -paravan Medicamente -ulei de parafina -oxicianura de merc\({1/5000) 9 Pregatirea pacientulul Psihic: “se anunta si se explica necesitatea si Inofensivitates tehnicii Fizic: : -se izoleaza patul cu paravan “se asaza pacientul in decubit dorsal cu picioarele usor departate si intinse “se acopera pacientullasand accesibla zona genitala -se face toaleta organelor genitale “sub bazin se asaza perna tare,musama si aleza -se asaza tavita renala intre coapse Etape de executi -asistenta imbraca manusile de cauciuc -alege sonda si o lubrifiaza-dezinfecteaza meatul urinar cu ser fiziologic si oxicianura de mercur tre degetele inelar si mic ale mainil drepte prinde extremitatea libera a sondei si cu ajutorul nei pense sterile tinuta in aceeasi mana apuca sonda in imediata vecinatae a varfului introduce varful sondei in meat si impinge usor in timp ce cu mana stanga intinde penisul cat mai bine,ca sa dispara cutele transversale ale mucoasel uretrale care ar putea impiedica patrunderea sondel in vezica -daca pe parcursul inaintarll sondei apar obstacole anatomice sau functionale,spasme,asistenta retrage sonda si pregateste alta de calibru mai mic -patrunderea sondei in vezica se semnaleaza prin scurgerea urinei din sonda -se atasaza punga colectoare se baga 10-20m| ser fiziologic sau aer pentru a crea balonasul evitand astfel iesirea sondel -se noteaza in foaia de observatie cantitatea de urina care s-a recoltat,aspectul macroscopic si eventualele accidente sau incidente Complicati Imediate: -lezarea traumatica a mucoasei evidentiata prin hemoragie-se intrerupe tehnica -crearea unei cai false-se evita prin efectuarea sondajului cu blandete si rabdare fara sa se forteze Inaintarea sondei -astuparea sondel in cursul evacuaril vezicil-se destupa prin insuflare de aer sau injectares 2 cative mide solutie dezinfectanta. Tardive: infectioase prin introducerea germenilor patogeni prin manevre si instrumente nesterile36.Efectuati clisma evacuatoare la un bolnav cu constipatie. Materiale necesare: De protectie: -musama -aleza -paravan Sterile: -canula rectala -casoleta cu comprese -irigator -pense -termometru Nesterile: -stativ pentri -tavita renala -plosca -apa calda37°-38°C(500-1000m) “sare-Llingurita/! de apa ~ulei-4 linguri/| -glicerina 40g/500mlsau sapun Alingurita/! “Medicamente: -vaselina sau substanta lubrefianta Pregatirea pacientul Psthica: se anunta pacientul,i se explica necesitatea efectuaril tehnicii si faptul ca i se va respecta pudoarea Fizica: -se protejaza patul cu musamaua si aléza -se asaza pacientul in functie de starea generala:in pozitie de decubit dorsal cu membre decubit lateral stang,cu membrul inferior stang intins si dreptul flectat;se asaza plosca sub regiunea sacrala le usor flectate sau sise efectueaza clisma. Tehnica: -se fixeaza canula la tubul irigatorului si se inchide robinetul se verifica temperatura apei si se pune in irigator -se evacueaza aerul si prima coloana de apa se lubrefiaza canula cu o compresa de tifon -se fixeaza irigatorul pe stativ -se indeparteaza cu mana stanga fesele,se introduce canula prin anu: perpendicular pe suprafata tegumentului,cu varful indreptat inainte in directia vezicii urinare ~dupa ce varful canulei a trecut prin sfincter,se ridica extremitatea externa sise ndreapta varful in axa ampulei rectale,se introduce apol 10-12cm se deschide robinetul si se regleaza viteza de scurgere a apei prin ridicarea irigatorului la aproximativ 50cm rect cu mana dreapta deasupra patului bolnavutui. -pacientul e rugat sa respire adanc,sa-si relaxeze musculatura abdominala inca 10-15 minute ete— sangele din flacon in vederea acestui scop se vor determing atat in sangele primitorului cats ‘grupa sanguina din sisternul OAB si Rh, Inainte de a i utlizat se va incalzi la temperatura corpul yunandu-t de 30 minute in termostat sauinapa calda Transfuzia intravenoasa: ‘Materiale necesare: a -cantitatea necesara de sange 2 “trusa pentru transfuziqfATENTIEltransfuzorul are o sita in fitrul de ae -materiale necesare pentru controlul grupei sanguine -stativ ~alcool -tinctura de iod ~vata seringl -manusi sterile -tavita renala ~musama si aleza ~medicamente necesare pentru eventualele accidente posttransfuzionale plus de perfuzor! Pregatirea bolnavulul: -transfuria indirecta de sange se executa in salon la patul bolnavul [-se executa pe nemancate;(deoarece sangele coboara in cantitate mai mare in stomac pentru 3 ajuta la digestie si pot apare complicatijin caz de urgenta nu sea in considerare daca pacientul a mancat sau nu -daca pacientul nu poate ramane cu stomacul gol inaintea transfuziel Pregatirea psihi ise explica necesitatea tehnicil, -selinisteste boinavul Pregatirea fizicg: -este asezat in Secubte dorsal eat mal comod este bine invelit daca este nevole,deoarece frigul il poate provo interpretat gresit intkerupandu-se inutil transfuzia Tehnica: se efectueaza proba de compatibilitate directa:pe o lama de sticla se amesteca serul sau plasma bolnavului cu sangele pregatit pentru transfuzie-extragerea sangelul se face prin punctioneres dopulul se va avea grija ca picatura de ser sa fie cat mai mare, ‘a respecta proportia 1/10-1/20 “\ama se incubeaza 30 de minute in termostatja 37°C intr-o cutie petri,dupa care seciteste rezultatul GAiveaspnu mal este omogensvtl eu ctl ber sau la -incaz de incompatibilitate sangele s microscop 7 ppana la sfarsit ise da putin ceai sau alt lichid .ca un frison care poate fi jar cea a globuleior rosii cat mal mica pentru Qtat _se monteaza trusa de perfuzat si se instaleaza flaconul la stativ -se evacueaza aerul “se se alege si pregateste segmentul de corp care va fi punctionat -se aplica garoul -se dezinfecteaza locul punctiei £ -se punctioneaza vena cu acul de perfuzie montat -se verifica pozitia aculul -se indeparteaza garoul -se verifica scurgerea sangelui “se fixeaza acul si prima portiune de tub cu leucoplast “se acopera segmentul de corp punctionat cu camp ster ferea clemel se p -3te verifica functionarea transfuzlel -dupa desct Daca nu functioneaza se va verifica: -permeabilitatea tuburilor -calitatea si integritatea filtrulul de aer -calitatea sangelui din flacon si permeabilitatea filtrulul primit 20 ml de sange vor flasati sa curga intr-un ritm mal rapid, dupa care se strange clema in asa fel incat sa curga 10-15 pleaturi/minut Administrarea se continua 5 minute in acest ritm.Daca in acest timp nu se instaleaza semnele agincompatii itate de grup: / prenzatie de frig ge frison gdureri de cap pdureri lombare poelniste iptahicardie a Burticarie _gcongestia fetel Se introduc din nou 20mi in ritm rapld.Jar se reduce ritmul la 10-15picaturi/minutjiar daca in urmatoarele 5 minute nu se constata nici un simptom alarmant se continua transfuzia in ritm! jul indicat de aes supravegherea bolnavului: “acesta nu va fi parayt nici un minut in timpul transfuziel -asistenta va supraveghea atat starea bolnavulul cat s modul de functionare al aparatului “Tn car de accidente transfuzionale va fi anuntat imediat medicul Dupa terminarea transfuziel se vor retine in flacon '5-10ml de sange pentru eventualele verificari. Se inchide clema si apo se extrage acl. Se noteaza in foaia de observatie cantitatea de sange administrata st numele celui care a efectuat transfuzia. Flaconul +bonul de cerere se retri Ingrijiri ulterioare: -pacientul va fi asezat in pat,invelit bine, temperatura camerei cu 1 obisnuit.imediat sé dau lichide caldute,dupa 2 ore poate manca.. 2 punctul de transfuzie. C mai ridicata decat in mod of-alcool -tinctura de iod ~vata -seringi -manusi sterile -tavita renala -musama si aleza -medicamente necesare pentru eventualele accidente posttransfuzionale Pregatirea bolnavului: -transfuria indirecta'de sange se executa in salon la patul bolnavulul |-se executa pe nemancate(deoarece sangele coboara in cantitate mai mare in stomac pentru a ajuta la diges si pot aparea complicatil) in caz de urgenta nu se ia in considerare daca pacientul a mancat sau nu -daca pacientul nu poate ramane cu stomacul gol pana la sfarsit i se da putin ceai sau alt lichid inaintea. transfuziei Pregatirea fizica: -este asezat in decubit dorsal cat mai comod este bine invelit daca este nevoie,deoarece frigul il poate, provoca un frisoncare poate fi interpretat gresit Intrerupandu-se inutil transfuzia ‘ Tehnica: é “sé efectueaza proba de compatibilitate directa:pe o lama de sticla se amesteca serul sau plasma bolnavului ct angele pregatit pentru transfuzie-extragerea sangelui se face prin punctionaréa dopului se va avea grija ca picatura de ser sa fie cat mai mafe,iar cea a globulelor rosil cat mai mica pentru a respecta proportia 1/10-1/20 * “Jama se incubeaza 30minute in termostat,la 37°C, intr-o cutie Petri,dupa care se citeste rezultatul ~in caz de incompatibilitate sangele se aglutineaza,nu mai este omogen,vizibil cu ochiul liber sau la microscop -se monteaza trusa de perfuzat si se instaleaza flaconul fa stativ -se evacueaza aerul -se alege Si se pregateste segmentul de corp care va fi punctionat -se aplica garoul -se dezirifecteaza locyl punctiei -se punctioneaza venatcu acul de perfuzie montat -se verifica pozitia aculul -sé indeparteaza\garoul -se verifica scurgerea sangehii -se fixeaza acul si prima portiune de tub cu leucoplast -se acopera segmentul de corp punctionat cu camp steril -dupa deschiderea clemei se va verifica functionarea transfuziel Daca nu functloneaza se va verifica: -permeabilitatea tuburilor * -Calitatea si integritatea filtrului de aer -calitatea sangelui din flacon si permeabilitatea filtrului Primii 20ml de sange vor fi lasati sa curga mai rapid,dupa care se strange clema in asa fel incat sa curga 10-15 picaturi/minut.Administrarea se continua 5 minute in acest ritm.Daca in acest timp nu se instaleaza semne de incompatibilitate de grup: = : e-se inchide robinetal inainte ca lichidul sa se scurga tot din irigator -se indeparteaza canula -pacientul este adus in decubit lateral drept,apoi in decubit dorsal pentru a usura patrunderea apei fa 0 adancime mai mare. Scaunul se capteaza fie in plosca la patie la toaleta in functie de starea bolnavul. 38.Recoltati urina pentru urocultura. unecultane Dn Ise recolteaza dimineata(concentratie mare de germeni} Se recolteaza in absenta tratamentului cu perfuzii(efect de vilutle) Recoltarea nu se face dupa administrarea antibioticelor. Nu se consuma lichide multe cu 12 ore inainte de recoltare a Scop: ~ “explorator;ne informeaza asupra starii functionale arnichiulu,cats a intregulul organism Materiale necesare: -urinar sau plosca -musamaaleza,paravan -materiale pentru toaleta organelor genitale externe -eprubete cu sau fara mediu de cultura 4lampa de spirt -chibrituri Pregatirea pacientului: Psihica: “se anunta si se instruieste pacientul cu privire la folosirea bazinetulul -sa stie sa utilizeze numai un recipient gol si curat -sa urinize fara defecatie -sa verse imediat urina in vasul colector -sa nu urineze in timpul toaletel Fitica: -se protejaza patul cu musama si aleza -se asaza plosca sub pacient -se face toaleta organelor genitale externe -se indeparteaza bazinetul si se inlocuieste cu altul curat Etape de executie: -recoltarea urinel pentru urocultura se face la jumatatea mictiunit -prima cantitate de urina aproximativ 50mi,se elimina la toaleta sau in bazinet,apoi fara sa se intrerupa jetul urinar se recolteaza aproximativ Sm! urina intr-o eprubeta sterila se flambaza gura si dopul eprubetel inainte si dupa recottare vse transporta la laborator sau se insamanteaza direct pe mediul de cultura sise introduce in termostat. Se mal poate recolta prin sondaj vezical. 39,Recoltati materii fecale pentru coprocultura. ~ depista ee erea in evidenta in scauniul pacientulia prezentel germenilor natoeen ates wo genre niles {Examenul are ca scop punt Materiale necesare: -tava medicala : -plosca sterila -tub recoltator-tampaane sterilzate montate la porttampon prevazute cu dopuri de cauciuc s introduse in eprubete sterile -sonda Nelaton nr.16-18 -purgativ salin(sulfat de magneziu 20-308) -eprubete cu medii de cultura -materiale pentru toaleta perineala -musama si aleza -lampa de spirtsichibrituri -paravan 1 Pregatirea pacientului: : -se anunta sii se explica necesitatea efectuarii examina in preziua examenului,seara,se administreaza un purgativ salin -pacientul isi goleste vezica urinara -se efectueaza toaleta regiunil perineale -se instruieste pacientul sa foloseasca recipientul steril pentru defecare Etape de executie: a)Recoltarea din swcaunul spontan sau provocat: -asistenta isi spala mainile -se protejaza patul cu musama si aleza -se protejaza intimitatea pacientului cu paravan -se asaza bazinetul sub pacient -se recolteaza cu lingura recipientului (coprocultor)cateva fragmente din diferite parti ale scaunului{mucus,puroi) = -se introduce lingura in recipient b)Recoltarea direct din rect: -se asaza pacientul in decubit lateral stang,cu membrul inferior drept intins lar cu cel stang in flexie -se indeparteaza fesele si se introduce tamponul steril prin miscari de rotatie prin anus in rect -se sterge mucoasa rectala -se indeparteaza tamponul si se introduce i c)Recoltarea materiilor fecale la copil: -se face cu sonda Nelaton -se atasaza la capa;ul liber al sondei o seringa -se introduce Seriakg prin anus pe o distanta de 10-15em eprubeta sterila dupa flambarea gatulul ei ~se aspira cu o seringa se indeparteaza sonda si se goleste continutul prin insuflare intr-o eprubeta sterila. Dupa efectuarea tehnici se efectueaza toaleta in regiunea anala ~se imbraca pacientul se asaza comod -se zeriseste camera -se indeparteaza materialele folosite se curata riguros si se pregatesc pentru sterilizare. 40.Recoltati exudatul faringian pentru examene de laborator. ay AFJin timpul recoltarii exudatului faringian trebuie evitata imbibarea tamponului cu saliva,atingerea dintilor. Se recolteaza inainte de administrarea antibioticelor sau sulfamidelor- — ‘Timpul scurs de la recoltare la insamantare nu trebuie sa depasac(0r0) 7 Materiale necesare: -masca de tifon -spatula linguala -eprubeta cu tampon faringian sau ansa de platina -eprubet= cy medi de cultura -ser fiziologi sau glicerina 15% - -tavita renala -stativ pentru eprubete -lampa de spirt -chibrituri Pregatirea pacientulul: Psihica: -se anunta pacientul si i se explica tehnica Fitica: “cu seara inaintea recoltarii se anunta pacientul ca dimineata sa nu manance,sa nu bea apa,sa nu faca gargara sau sa se spele pe dinti(bolul alimentar antreneaza secretia) -nu ise instileaza solutii dezinfectante in nas se asaza pe un scaun. Etape de executie: -se inspecteaza regiunea unde urmeaza sa se recolteze -asistenta se spala pe maini si se dezinfecteaza cu alcool -isi pune masca de protectie -invita pacientul sa deschida gura si inspecteaza fundul de gat -deschide eprubeta cu tamponul faringian -flambeaza gatul eprubetei si o inchide cu dop steril -apasa limba cu spatula linguala -evita sa se aseze in fata pacientului deoarece poate fi stropita daca pi -cu tamponul faringian sterge depozitul de pe faringe si amigdale,dezlipeste o portiune din falsele ntul tuseste sau varsa membrane(cand este cazul) -flambeaza gura eprubetei si introduce tamp flambat -la indicatia medicului intinde produsul obtinut pe lame de sticla pentru imediat pe medii de cultura,succesiv doua eprubete din aceeasi recoltare -se spala pe maini cu apa si sapuin -se transporta produsul la laborator evitand suprainfectarea “daca nu este posibila insamantarea la patul bolnavulutamponul va fi umezit in prealabil cu ser fiziologie rina 15% se noteaza data recoltarii,numele persoanei carea i s-a efectuat recoltarea -daca s-au facut insamantari sau nu. 41.Recoltati secretiile vaginale pentru examinare de laborator. 1Cu doua zile inainte de recoltare se recomanda repaus terapeutic si sexual. jonul tamponul faringian in eprubeta care se inchide cu dopul frotiuri colorate sau insamanteaza 3hNu Se efectueaza toaleta cu solutii dezinfectante sau sapun,se face doar cu apa calduta sterila si doar toaleta organelor genitale externe Prelevarea se face in primele 10 zile dupa ciclul menstrual. Produsul recoltat nu trebuie sa vina in contact cu peretele vagit Recoltarea se face inainte de administrarea antibioticelor. Timpul de la recoltare pana la examinare e de 1-2ore pentru gonococ insamantarea se face imediat{lamele se fixeaza la cald sau co alcool de 90°C) Secretie vaginala=transudat al mucoasei vaginale Materiale necesare: ‘tLmanust sterile 2}-specule vaginale 3]-ansa de platina ‘4-pipete Pasteur - S-eprubete ¢}-lame de sticla ‘3{-lampa de spirt {\-creion dermatograf Pregatirea pacientel Psihica: -se anunta sii se explica necesitatea efectuaril examninaril -cu doua zile inaintea examinarii se recomanda repaus terapeutic si sexual Fizica: -se asaza pacienta in pozitie ginecologica pe masa ginecologica se efectueaza toaleta organelor genitale externe cu apa sterila calduta,fara solutii dezinfectante si.sapun Etape de executie: -asistenta se spala pe maini -Imbraca manusile sterile -indeparteaza labiile mari si mici -recolteza cu ansa si cu tamponul fixat pe porttampon din urmatoarele locuri de electie: -orificiul glandelor Bartolin \. -orificiul colului uterin -meatul urinar a 7 - ; F -recoltarea se face cu valve si specule sterile evitand atingerea vulvel sau a peretilor vaginall -se efectueaza cate doua frétiuri pentru fiecare produs recoltat pentru examenul citologic,iar pentru ‘examenul bacteriologic se recolteaza cu ansa din eprubeta sterila fa fete se recolteaza ci ansa ir in caz de suspiciune de difterie vulvara se preleveaza 3 ‘tampoane:vaginal,nazal,faringian. ~se noteaza,se duc la laborator ~se acompaniaza pacienta la salon ~se reorganizeaza locul de munca 42.Testati prin metodele cunoscute sensibilitaea unui pacient la penicilina. 2flacon 400,000 wi4mistoimigmistoimlamisF "5 SF=ser fizologic . Me Nu se tamporieaza locul injectie, : /‘Alte metode de testare sunt la seruri:instilarea intr-unul din sacii conjunctivali a unei picaturi de ser diuat 41/10 in ser fiziologic,testul fiind pozitiv daca pleoapele se urnfla,devin pruriginoase ochiul respectiv Jacrimeaza abundebt in 30 de munute;aplicarea unei picaturi de solutii nediluate pe o suprafata scarificate a pieli(se zgarie plelea cu acul)-test pozitiv daca in 30 de minute apare rosata,tumefactle si pruritalta metoda injectia intradermica. Se-vor face intotdeauna 2 teste de hipersensibilitate. Materiale neceare: -seringi de 10m! sterile(4) -seringa de 2mi -ace sterile -solutia de injectat -ser fiziologic -tampoane sterile de vata sau tifon -tavita renala -musama si aleza Pregatirea bolnavului Psthica: -se informeaza pacientul privind scopul,Jocul,reactile si | se spune sa nu se spele,scarpine,sau sa com locul injectiet Fizicat -paritie confortabila Tehnica: -asistenta se spala pe maini st isi pune manusile sterile -pregateste seringa cu solutia de injectat -dezinfecteaza locul injectiel -se intinde si se imobilizeaza pielea cu policele si indexul mainii stang! Se recomanda in otite « Nu'se dizolva a Se face pregatirea psihica a copilulu 47. Aplicati mixtura pe toracele anterior la un bolnav cu zona zoster. Mixturilezamestecuri de pulveri(20,30%)in lichide(apa glicerina) Ad actiune superficiala,avand efect sicativ,racoritor,calmant Se agita inainte de utilizare Daca suprafata e mare se intind cu Efectil este local Scop: -diminuarea duterilor -diminuarea eruptiilor -prevenirea cicatricllor inestetice mana cu manusa,daca e mica cu ajutorul tampoanelor Tehnica: ~ -se acopera regiunea cu comprese de tifon -se urmareste efectul local - -se sesizeaza efectele secundare si se sernnaleaza la medic 48,Administrati Midrium in sacul conjunctival la un bolnav ce necesita examen de fund de ochi. / lEfectul este de dilatare apupilelor ” Pacientul trebuie Insotit,deoarece va avea vederea incetosata,nu va pute sa citeasca ificarea pozitiel acului :Incetosarea vederii,ca si senzatia de vedere neclara,tulbure indusa de dilatarea pupilelor persista cateva ore dupa examinare Daca afara e 0 zi insorita pacientul va fi sfatuit sa poarte ochelari de soare pentru a se proteja dupa efectuarea examinari Examenul fundului de ochi este utilizat in special la pacientii cu diabet zaharat Materiale necesar -pipeta -tampoane -comprese sterile -prosop -solutia medicamentoasa -tavita renala Pregatirea bolnavulul: Psihica: -pacientul este instr Fizica: -se asaza in decubit dorsal sau sezand cu capul in hiperextensie er Tehnica: -asistenta se spala pe maini -imbraca manusile -evacueaza secretille din cavitate -aspira solutia medicamentoasa in pipeta -pune in evidenta cavitatea prin tractiunea in jos a pleoapel inferioare-cu policele mainli stangi -se instileaza numarul de picaturl indicate'de medic - x -se sterge excesul cu o compresa sterila , 49.Hidratati pe cale parenterala(prin perfuzie)un bolnav deshidratat. aruri se produce prin lipsa totala sau partiala de ingerare ca in are exagerata cum arfiin it,i se spune motivul,pozitia si efectele ‘Scaderea aportului de lichide come,tulburari de deglutitie, spasme si stenoze esofagiene sau prin el febra,transpiratie,varsaturi,diarei abundente cand se poate ajunge la.deshidratare accentuata prin istente. pierderea rarer Inainte de a incepe rehidratarea organismului se va stabili felul deshidrataril.O prima orientare in aceasta iianalizele directie o da macanismul cunoscut | prin care s-a facut deshidratarea,simptomatologia deshidratar de laboratorjde aceea atSt in timpul hidrataril se vor determina hematocritul,hemograma,proteinuria,ureea sanguina,rezerva alcalina,cdincentrstia Idnica din sange,urina si LCR. Ratia de corectare trebuie calculata numai pe baza datelor de laborator,aceasta fiind de competenta medicului. Calea intravenoasa: Este calea cel mai des folosita pentru hidratarea si reechilibrarea hidroionica si volemica a organisrmulul. Materiale necesare: -trusa pentru perfuzat sotutti -benzi de leucoplast -musama -aleza stavita renala_pp / -lichidul de perfuzat -tampoane de vata -solutii de dezinfectat -garou Pregatirea bolnavulul: Psihica: -pacientul este convins d Fi -pacientul va fiasezat in decubit dorsal,admit venele de la plica cotului daca perfuzia va dura mai mult se va prefera bratul stang pentru ca cel drept sa ramari utilizat de paclent -membrul in care se va face pe dura mai mult e bine sa fie fixat intr-o atela sub forma de jgheab -copii mici vor fi imobilizati prin infasurare intr-un cearsaf Tehnica: se monteaza perfuzorul -se evacueaza aerul -se introduce acul in vena se verifica pozitia acului se indeparteaza garoul se deschide robinetul pentru a permite scurgerea lichidulul in vena -se va fixa cu benzi de leuicoplast acul si tubul pe pielea boinavulut -se va urmari ritmul picaturilor in functie de indicatia mediculul “se.va controla permanent.daca scurgerea e continua si daca la locul de introducere evidentiaza o tumefiere a regiunii respective care apare cand lichidul patrunde paravenos: Accidente,incidente si complicatil: roducerea brusca a unei cantitati mari de lichid in circulatie poate supraincarca inima dand semne de insuficienta circulator ca:dispnee,dureri precordiale-se intrerupe imediat curentul de lichid cantinuancu- Te cu un curent foarte lent dupa ce au disparut fenomenele de supraancarcare a inimil ae hiperhidratares-tuse,expectoratie,neliniste polipnee,cresterea TA-se combate prin reducerea la minim 2 ‘itmului de hidratare,administrare de papaverina,diuretice,cardiotonice -magurarea TA’previne emul pulmonar prin supraancarcare emboli gez02sa si sincop cardiaca se previne prin ellminarea aerulul si inchiderea la timp a perfuriel “frisoane se previn prin respectarea regulilor de asepsie in prin evitarea scurgerillichidului in tesuturi perivenoase flebite si necroze se previ cfigbestnecton 50. Efectuati spalatura auriculara(urechea dreapta)la un bolnav ce prezinta dop 1e necesitatea perfuziei,de mentinerea pozitiei corecte si durata perfuziel area lichidului se face intr-o vena proeminenta,de obicei a liber sa poata fi sfuzia se va aseza comod sprijinit pe o musama si aleza iar daca perfuzia va !aculul In'vena nu se de cerumen. Scop: -indepartarea secretiilor Pregatirea materialelor: Materiale de protectie: -2sorturi de cauciuc -musama :-aleza -prosop Materiale sterile =seringa Guyon -vata lichid de spalatura la 37°C -la nevoie solutii medicamentoase indicate de medic Materiale nesterile -tavita renala Pregatirea bolnavului: Psihica: -se anunta pacientul -se explica necesitatea tehni Fi -cu 24 ore inainte se injecteaza in conductul auditiv extern de 3 ori pe zi solutie de bicarbonat de sodiu si licerina -pacientul se asaza in pozitie sezand pe scaun ~se protejaza cu prosopul si sortul . -se asaza tavita renala sub urechea pacientului,care va tine capul aplecat'spre tavita Tehnica: -asistenta se spala pe maini si Imbraca sortul de cauciue -verifica temperatura lichidului de spalatura's{ incarca seringa -solicita pacientulul sa deschida gura,astfel conductul se-largeste si continutul patologic se inlatura ra mal osor -trage pavilionul in sus si inapoi cu mana stanga,iar cu dreapta injecteaza lichidul de spalatura spre peretele posterior si asteapta evacuarea -operatia sew repeta la nevole Ingrijirea bolnavului: -se indeparteaza materialele de protectie -se sterge bolnavul -se introduce un tampon cu.vata in conductul auditiv -bolnavul va fi werk decubit dorsal unde va sta 0 jumatate de ora-o ora -se examineaza lichidul51.Administrati in perfuzie intravenos 250ml solutie de glucoza 5%. Pregatire: Materiale: -dezinfectante:alcool iodat -pentru punctia venoasa -perfuzor ambalat de unica intrebuintare -fluturas branuta -solutia de perfuzat-GlucozaS%-250ml -stativ -leucoplast -tavita renala -vata -pensa de servit irea pacientulul: Fizicazca la punctia venoasa Executi -asistenta imbraca manusile ~pregateste Solutia de perfuzat -monteaza aparatul de pérfuzatslasalchidul sa circule prin tuburi(evitand contaminatea sistemului)pentru indepartarea aerului -alege vena-intai locurile distale si apol cele proxiriale ‘ a -aplica garoul ® a -curata locul cu alcool de la centru in afara introduce acul in vena -scoate garoul si atasaza tuburile -deschide robinetul -fixeaza rata dy flux -supravegheaza facientul Ingrijirea yilterioara -fa sfarsitul perfurtige exercita o presiune asupra venel cu un tampon si se trage acul in directia, axului vasului se asaza pacientul comod,i se dau lichide caldute daca este permis 52.Administrati in bolus intr-o linie venoasa existenta(perfuzie)1 milion de Investigare anamnestica ingrjitapentru decelarea eventualelor(feacti alergice)specifice in antecedente si evitarea accidentelor de acest tip. FP Prudenta la bolnavii cu diferite afectiuni alergice. Materiale necesare: -fhanusi a-seringa sterila -ace -solutia dé injectat -dezinfectant ~vata -tavita renala -asistenta se spala pe maini -Imbraca manusile -dilueaza solutia de injectat inchide perfuzia -injecteaza lent -deschide perfuzia -supravegheaza pacientul Dizolvarea pulberilor: -se aspira solventul in seringa(ser fiziologic) -se Indeparteaza capacelul metalic al flaconulul -se dezinfecteaza dopul de cauciuc’ -se asteapta evaporarea alcoolulul -se patrunde cu acul prin dopul de cauciuc. ‘se introduce cantitatea de alcool prescrisa -se scoate acul din flacon: -se agita pana la completa dizolvare -se Incarca seringa cu o cantitate de aer egala cu cantitatea de solutlé ce urmeaza a fi aspirata -se dezinfecteaza din nou dopul de cauciuc -se introduce acul pana la nivelul dopului si se introduce aerul “erevage pb din flacon linjectaréa ae face cu acul cu care aspira. nul sau se lasa sa se goleasca singur continutul flaconulul in seringa sub presiuneaA 53.Administrati lent in perfuzie o fiola ag frinitose y Trinitrosan=contine glicerina -poate fi administrat numai sub forma de perfuzie -impune monitorizarea constanta a presiunii arteriale sistolice si diastolice si frecventei cardiace dverse:cefalee,tahicardle,scaderi ale presiunii arteriale cu ametel slabiciune,greata.voma, zuri izolate bradicardie la inceputul administrarii decompensare cardiaca,criza anginoasa,astm cardiac. -reacti rosata fetei,dezorientare,in cai “indicatiisinfarct miocardic,criza hipertensiva cu Ise administreaza in perfuzor cu reglator de picaturi Doza individuals 0,75-2g -aza 5% sau 10% Nuse administreaza mai mult de 3 zile se evita perfuzoarele din PVC deoarece absorb nitroglicerina Materiale'necesare: -fiola de trinitrosan -seringa cu ace sterile -comprese sterile -alcool -tavita renala Pregatirea: Psihica: este informat de necesitatea tehnicii . Fi ~ise explica ce 0 sa se fa Tehnica 7 -asistenta se spala pe maini -verifica termenul de valabilitate si integritateaambalajului de la seringa si ace’ 0 desface si o asaza pe o compresa sterila -verifica integritatea si ‘termenul de valabilitate al fiolei -verifica’ spectul continutului -dezinfecteaza gatul fiolei cu 0 compresa imbibata in spirt ~Geeface fiola astfelintgsoara police si aratatorul in comprese stelle pentru a evita riscul tater stanga tine fiola si rupe cui mana dreapta gatul fiolet : -se ja seringa cu diana dreaptaiar cu stanga se tine fiola intre 2 degete plecand progresiv fiola astfel incat bizoul acului aflat in. gatul fiolei i,cu mana sa fie permanen" -se aspira continutul fio acoperit de solutie -se scoate aerul din seringa -se recaplsoneaza acullcu o singura manal -se asaza pe compresa sterila “se scoate capacelul protector de la flaconul cu solutia de perfuzat -se dezinfecteaza -se introduce Tri Se supravegheaza pacientul Se reorganizeaza locul de munca Se noteaza in foala de observatie cantitatea de medicament introdusa,data sl ora. EA Crhimbati narfurarul ataent fon linia vances rosanul‘Se supravegheaza pacientul. Se reorganizeaza locul de munca. Se noteaza in foaia de observatie cantitatea de medicament introdusa,data si ora. 54.Schimbati perfuzorul atasat la o linie venosa. , Materiale necesare -perfuzor steril -tavita renala -manusi -musama si aleza -tampoane de vata -solutie de dezinfectat leucoplast Pregatirea: Psihica: ‘explicam pacientulul ce facem_ Fizica: -asezam musamaua si aleza sub bratul pacientulul Tehnica: -ne spalam pe maini ~imbracam manusile -desfacem perfuzorul cu atentie sa nu il dam pe jos -inchidem clema -il atasam la solutia de perfuzat -scoatem aerul ~se atasaza la branula sau se introduce pe vena -verificam daca suntem in vena -reglam picaturile indicate de medic -inlaturam perfuzorul vechi -supravegheny pacientul Reorganizam Idcul de munca. 55.Administrati bolnavului o punga de sange. Se vor cerceta: -Integritatéa flaconului -corespondenta datelor daca datele de pe eticheta si talonul de control corespund cerintelor -daca sangele nua pierdut vaiabilitatea -aspectul macroscopic al sangelui din flacon ‘Sangele pastrat cateva ore la frigider se sedimenteaza ‘Linferior rosu inchis-cuprinde masa eritrocitara 2.mijlociu-o pelicula fina albicioasa-e formata din leucocite si trombocite 3.superior limpede,omogen,de culoare galben-verzui este plasma. 3 straturi:@ hein Sagas dst lanes en yin: lh Tabatha 34° PDapslonan. Le “aed nee lns¥® fpiloren file a “Aten 34 a durody wh vale ay ‘Wer ~ Qadee aie oe rng eof ger We A in, clote per un hi he ee earbeees Qa Janda det a oraR-& Dao a sa impredvoen 7 wera rea co Ans -meol - Bites wd oe de dat 9 Vqlrrorhuce coy & oe AKC WEng a i ae oh unde es ofl ah nga t cA es ay tesco) tp ey arian ap ep ie Bae wal land ls Tre 4:3 We& boda ap 3 bes inet 3 Wihsne ‘ x plat a fest og ap oa liece mem led Le DeKo@ G wdnwser re >éffrel g for pel apr 90 wee eet heb doa "ioe > nin whe eee ey Los. a Aion Wane ps Kel re K Baile apolec >” a OQ AST Mea m feat TRS ae Sa seat be i i wee feo ww Be ad yecclnh ps oad de her & rat do. i oe qk aye RT mare tnea dey reas a rakabs oh exe o Ae oe "A. wy &Ce lomdan , ple CO. OPA we nS gh cinder 1g Ce oe Aen mK aime a ices cet os iS Sie io touas ht & ola vabsdcatlal dk emia a phone Bope" coltunls Vabirals els ee faa da. pan Alors .R Land (wl arcaed Mujanloua = set de molten, dro, Jo. JARO De Treat edenoyer 3 oyu! indo} Ta afk pane done td ic 4SONDAJE SI SPALATURI I SONDAJE: ~~ ~ gastric + introducerea sondei Blakemore - duodenal ~ vezical - la ambele sexe ~ traheobronsic Generalitati . Definitie: SONDAJUL { tubajul } reprezinta introducerea unei sonde sau cateter de cauciuc sau material plastic, prin c&ile naturale, intr-o cavitate natural a organismului Scop: a) explorator: - recoltarera produselor cavitatii sondate in vederea efectuarii examenelor de laborator b)terapeutic - evacuarea continutului cavit&tii sondate ~ introducerea unor substanfe medicamentoase ~ hidratare ~ alimentare ~ curitarea cavit8tii de substante daundtoare organismului introduse accidental sau printr-o dereglare a proceselor de digestie si de metabolism. Tuburile folosite se numesc SONDE . Daca sondajul este urmat de introducerea unei cantitatide apa sau solutii medicamentoase , atunci vorbim de SPALATURA ii de respectat: _instrumentele folosite pentru sondajesi spalaturi trebuie sa corespunda unor criterii generale, astfel: ~ suprafafa sondelor sé fie neteda, pentru a nu leza mucoasele - materialul din care sunt confectionate sa fie rezistent pentru anu se rupe in cursul manoperei - virfal sondelor s4 fie bont pentru a nu produce leziuni ale canalelor sau conduetelor prin care sunt introduce si pentru anu forma cai false Rolul asistentei : = respectarea unei asepsii perfecte prin utilizarea solutiilor si a materialelor sterilizate ~ pregatirea psihica a p. va urmari linistirea acestuia , instruirea privind modul de colaborare in timpul sondajului , pentru obtinerea rezultatului dorit Rey ha- sonda se va lubrefia sau umezi , dupa caz , pentru a usura inaintarea, pentru a nu produce cai false , fistule sau pentrua nu perfora organul sondat - incazul spalaturilor, cantitatea lichidului introdus trebuie sa fie intotdeauna mai micd dec&t capacitatea organului spalat - este interzisa introducerea lichidului de splat sub presiune - continutul evacuat prin sondaje si spal&turi se pastreaza pentru a fi yazut de medic si , daca este cazul , va fi trimis la laborator pentru analize : - sondajele si spalaturile vor fi notate in FO, insotite de numele persoanei care le-a efectuat = eventualele greseli comise cu ocazia sondajului sau spalaturii , vor fi aduse la cunostiinta medicului , pentru a combate de urgenta complicatiile survenite Tipuri de sonde : a. pentru alimentatia enterala artificiala : - sonda naso-gastrica - indicate in alimentarea de scurta durata , cand nu exista risc important de inhalare { in boli intestinale inflamatorii ., la anorexici si casectici } - sonda naso-duodenala si naso-jejunala - indicate in alimentatia de durata scurta , in risc major de inhalare sau in tulburari de evacuare a stomacului {p. cu tulb. de constienta sau cu’ AVC} - gastrostomie endoscopica percutanta - indicate in alimentarea enterala de ‘durata Iunga {p. cu tulb. esofagiene , tulb. persistente ale deglutitiei , boli neurologice }. - jejunostomie endoscopica percutanta ~ indicate in alimentatia enterala de durata lunga cu risc crescut de inhalare, fara interventie chir. {p. cu tulb. de deglutitie. insotite de tulb. de constienta si diminuarea reflexelor de aparare } b. gastroduodenale { numite deseori sonde gastrice } sunt folosite pentru urmatoarele scopuri : - prelevarea lichidului gastric in scop diagnostric = evacuarea sau aspirarea lichidului gastric sau a sangelui - evacuarea aerului sau gazului dupa o reanimare cu ventilatie prin masca : - evacuarea continutului gastric inainte de anestezie , in interventia chirurgicala de urgenta } - evacuarea stomacului dupa absorbtia orala de subst. toxice in tentative de suicid be?- medicamente - la indicatia medicului Pregatirea pacientului - psihic - se informeaza pacientul si i se explica necesitatea tehnici. Este Tugat sa respecte indicatiile date in timpul sondajului. - fizic - se aseaza pacientul pe un scaun cu speteaza, cu spatele cat mai drept. = se protejeaza cu sortul de cauciuc sau de material plastic, - i se indeparteaza proteza dentara care se asaza in pahar cu apa - se aseaza tavita renala sub barbia pacientului pentru a capta saliva ce se sourge din cavitatea bucala. - este solicitat sa mentina tavita in aceasta pozitie. ~ pacientul nu va manca in dimineata efectuarii examenului. Tehnica: - = ~~ asistenta se spala pe maini cu apa si sapun. - imbraca sortul de cauciuc -_ isi pune manusile sterile - umezeste sonda pentru a favoriza alunecarea prin faringe si esofag. ~ se aseaza in dreapta bolnavului si ii fixeaza capul cu mana stanga, tinandu-I intre mana si torace ~ prinde cu mana dreapta extremitatea rotunjita a sondei ca pe un creion. - cere pacientului sa deschida larg gura, sa respire adanc si introduce capatul sondei pana la peretele posterior al faringelui, cat mai aproape de radacina limbii, invitand bolnavul sa inghita. - prin deglutitie sonda patrunde in esofag si este impinsa f atent spre stomac- adica pana Ja 40-50 cm la nivelularcadelor dentare - verifica prezenta sondei in stomac prin aspirarea continutului stomacal cu ajutorul seringii. - se fixeaza sonda - aseaza la extremitatea libera a sondei balonul Erlenmeyer{cand se recolteaza o proba pentru lab.} sau _aspira sucul gastric cu seringa. - pentru a favoriza golirea stomacului , p. este rugat sa-si contracte muschii abdominali - extrage sonda printr-o miscare hotarata , cu prudenta , dupa comprimarea ei cu o pensa hemostatica , pentru a evita aspirarea accidentala a ultimelor picaturi de catre p. { bronhopneumonia de aspiratie } - cand capatul liber al sondei ajunge'in gura pacientului , se prinde cu mana stanga si se indeparteaza sonda. a 2 hg+ goleste continutul sondei in vasul colector si aseaza sonda in tavita renal: Ingrijirea ulterioara a pacientului: ~ ise ofera un pahar cu apa aromata sa-si clateasca gura - i se sterg mucozitatile de pe fata si barbie ~ se indeparteaza tavita si sortul de cauciue - ise ofera proteza dentara ~ se aseaza pacientul in pozitie comoda Pregatirea produsului pentru ex. de laborator: - se determina toata cantitatea extrasa ~ se completeaza formularul de recoltare - se trimit probele etichetate la lab. Reorganizarea locului de munca ; 8¢ indeparteaza toate materialele si instrumentarul folosite Notarea in FO: - se noteaza tehnica, data , cantitatea si aspectul macroscopic al sucului gastric extras . Accidente .: ~ greata si senz. de varsatura ce se combat fie prin respiratie profunda: , fie se efectueaza anestezia faringelui cu sol. de cocaine 2%. - sonda poate patrunde in laringe : apare tuse , hipegemia fetei , cianoza’; remediul - indepartarea sondei - sonda se poate infunda cu resturi alimentare ; remediul - insuflatie cu aer - bronhopneumonia de aspiratie De stiut: = tubajul g. se efectueaza in conditii de perfecta asepsie ~ nu se poate efectua pe cale endonazala cu sonda Binhorn - p.inconstienti li se urmareste respiratia , culoarea fetei , ” Verificarea caii de patrundere a sondei se face prin introducerea capatului liber intr-un pahar ou apa si daca apar bule de aer , inseamna ca a patruns pe caile respiratorii ~ 9 forma aparte de sondare in scop hemostatic este cu conda BlakemoreDe evitat : ungerea sondei cu subst. grasoase pentru ca produce p. greata si senz. de voma eet tk) ae SONDAJUL CU SONDA BLAKEMORE Sonda Blakemore se foloseste pentru comprimarea esofagului si a cardiei, in vederea tamponamentului local. Scop - efectuarea hemostazei in HDS { hem. dig. sup. } prin mapa peed. varicelor esofagiene , atunci cand : - cantitatea de sange pierdut este importanta si /sau persistenta peste 2 u{1000 ml sange } “Keg SI- cand tulb, hemodinamice nu se restabilesc dupa umplerea vasculara cu 1000 ml Pregatirea materialelor : - sterile - sonda Blakemore cu dublu balonas - sonda gastrica , laringoscop - seringa de 20 ml 1 > pense hemostatice - Lomprese ~ nesterile - ap. de aspiratie - vas colector - medicamente - sol. de novocaina ; cocaina pentru anestezie ~ subst. lubrifianta Pregatirea pacientului - psihica - se anunta sii se explica necesitatea si inofensivitatea manevrei - fizic - se evacueaza continutul gastric * = se verifica etanseitatea si functionalitatea balonaselor - se verifica sonda Blakemore se face anestezia orificiilor nazale - se verifica aparatul de aspiratie = se repereaza pe: sonda distanta nas-ombilic Tehnica : - se introduce sonda endonazal ; este impinsa progresiv si prin miscati de deglutitie va fi inghitita pana la marcaj{ refluxul de sange sau de suc gastric semnaleaza prezenta ei in stomac - se umfla balonasul gastric cu 200-250 ml aer ~ se extrage sonda asa incat balonasul sa fie in dreptul jorictiunii eso-cardiace se fixeaza la orificiul nazal printr-un sistem de prindere {guleras} - se umfla balonasul esofagian cu 60-80 ml aer - se aspira continutul sondei LSEse atasaza sonda la vasul colector { poate fi sio punga } care se va aseza decliv - se verifica permanent presiunea din balonase prin intermediul manometrului - presiunea necesara hemostazei este de 50-60 mmHg ~ se supravegheaza fixarea , permeabilitatea sondei, TA si pulsul p. = se supravegheaza hemoragia De sti - se va inscrie cantitatea de aer injectat pe fiecare tub al balonasului - pentru a preveni ischemia mucoasei si ulcerarea bazei esofagului se controleaza presiunea balonasului - de 50-60 mm Hg - care se desumfla periodic dupa 4 ore de mentinere pe loc , timp de 15 minute - daca hemostaza nu se realizeaza si deci sangerarea continua , se umfla primul balonas { cel de 200-250 ml } cu 300 ml aer, iar in cel esofagian { cel de 50-60 ml} se mai adauga aer,dar sa nu treaca de 100 ml aer. De evitat: comprimarea traheei prin balonasul esofagian care poate duce la necroza esofagiana pneumonia de inhalatie, sughit si durere toracica . SONDAJUL DUODENAL ; Definitie : sondajul.sau tubajul duodenal consta din introducerea unei sonde Einhorn dincolo de'pilor , realizand comunicare intre duoden. si mediul inconjurator Scop: - explorator: — extragerea continutului duodenal. format din continutul gastric, bil (A,B,C), suc pancreatic gi secrefie proprie - aprecierea functiei biliare si a cailor extrahepatice - descoperirea unor modificari anatomopatologice ale organelor care dau aspectul, cantitatea , compozitia chimica sau morfologicaa sucurilor extrase prin sifonaj- evidentierea unor boli parazitare ale duodenului sau cailor biliare ~ terapeutic : - drenarea c&ilor biliare si introducerea unor_medicamante care au actiune directa asupra ficatului, a c&ilor biliare sau tubului digestiv . Acestea vor acfiona fie local, fie se vor resorbi prin perefii intestinali, ajungind prin vena porta in ficat si apoi eliminate prin c&ile biliare, urmand calea circulatiei enterohepatice - alimentatie artificiala : - se introduc lichide hidratante gi alimente lichide in tubul digestiv al_pacienfilor aflati in imposibilitatea de a se alimenta,, sau sunt incotistienti + aspiratie continua : - in caz de ocluzie sau subocluzie intestinala ~ dupa interventii chirurgicale pe tubul digestiv Generalitati : - se verificd totodat permeabilitatea ckilor biliare - se pot localiza procese patologice hepatobiliare prin separarea bilei vericulare de cea hepatica din confinutul sucului duodenal ~ analiza sucului pancreatic urmareste dozarea enzimelor din confinutul lui = recoltarea sucului pancreatic se face prin.tubaj dd Pregiitirea materialelor : - de protectie - musama si aleza : - sort de cauciuc sau alt material impermeabil - prosoape ~ sterile - sonda Einhom - 2 seringi de 20 ml - manusi de cauciuc - pensa hemostatica - medii de- cultura ~ eprubete - nesterile - tavita renala ~ tava medicala - stativ pentru eprubete - pahar cu’ apa aromata- perna cilindrica dura sau patura rulata - hartie de turnesol rosie si albastra - medicamente - sulfat de magneziu 33% - ulei de masline ~ novocaina ~ solutie necesara hidratarii sau alimentarii { cu materialele necesare } Pregatirea pacientului : - psihica - se informeaza si i se explica necesitatea tehnicii - fizica - p. va fi nemancat = se izoleaza patul cu un paravan = se protejaza cu musamaua ‘sau aleza - se asazap. in pozitie sezanda la marginea patului = se protejaza cu sortul de material plastic sau cauciuc - i se da tavita renala sao tina sub barbie Tehnica : a-introducerea sondei : - as. se spala pe maini - imbraca manusi sterile - prinde sonda { umezita } cat mai aproape de oliva si o introduce cu blandete prin cav. bucala sau nazala pana in faringe = cere p. sa respire adanc., cu gura deschisa si sa inghita de cateva ori pana cand oliva trece de esofag -.cu-miscari blande ajuta inaintarea ei pana la div. 45 cm = se asaza p. in d. lateral drept , ou trunchiul usor ridicat si capul mai jos iar coapsele sunt flectate pe bazin = se introduce ruloul sub hipocondrul. drept - se impinge usor sonda spre pilor pana la diviziunea 60 cm { este in fata pilorului } - se continua introducerea sondei cu rabdare si atentie concomitent cu acfiunea de inghifire a ei de c&itre pacient (1-2 cm la 3-5 minute) - cand diviziunea 75 cm se afl la-arcada dentari, oliva sondei a ajuns in duoden (dupa circa 60- 90 minute de la p&trunderea ei in stomac) b. -verificarea pozitiei sondei: - dac& nu se scurge bila, se verifica daca sonda a ajuns in duoden sau daca s-a incolacit in stomac- se insuflé 60 ml aer prin sonda gi apoi se aspird dupa 1 minut; dact sonda este in duoden, se recupereaz mai putin de 20 ml : ~ se introduc 10 ml lapte care nu mai poate fi extras daca sonda a ajuns in duoden., dar poate fi extras daca sonda aramas in stomac se face verificarea radiologic’ a pozifiei sondei, sub ecran , ea fiind radioopaca din cauza impregnarii cu saruri de Pb. e. - captarea bilei: dupa 60-90 de minute de la pitrunderea sondei in stomac, la capiitul liber al sondei apare bila A, coledociand, de culoare galben-aurie, care se colecteaza intr-o eprubetd - se verifica reactia sucului duodenal cu hartia de turnesol 1956-se introduc pe sonda 40 ml de solutie de sulfat de magneziu 33% sterila,sau ulei de masline incalzit la temp. corpului , pentru a favoriza drenarea bilei veziculare ~ se inchide extremitatea sondei prin pensare cu o pensa sau prin inodare - dup& 15-30 de minute se deschide sonda si se colecteaza 30-40 ml de bilé vascoasa de culoare inchis’-castanie- bila B, vezicular& - la indicatia medicului se pot recolta 3-5 ml bila B intr-o eprubetq sterila sau pe medii'de cultura pentru ex. bacteriologic : - dupa evacuarea bilei B se colecteaza bila clara care provine direct din ficat-bila C, hepatic& ,care, fiind in cantitate mai mare {600-800 ml } se va captain recipient corespunzator = extragerea sondei se face dup insuflarea unei cantitafi mici de aer si - sonda trebuie pensata ~ extremitatea sondei se va tine sub nivelul stomacului p. , pentru a impiedica scurgerea continutului in faringe sau cav. bucala = se goleste continutul sondei si se asaza in tavita renala Ingrijirea p.. dupa tubaj : ~ se ofera un pahar cu apa aromata pentru clatirea, gurii = se sterg mucozitatile de pe fata si barbie - se indeparteaza sortul = se asaza p. in pozitie comoda Pregatirea produsului pentru ex, de laborator : - se determina. cantit: de, bila extrasa - se eticheteaza recipientele -° se trimite proba la laborator Accidente: = inodarea sondei , datorita contractiilor peretilor stomacali in timpul senz. de varsatura - incolacirea sondei in stomac - sindrom de aspiratie cu bronhopneumonie - greturi si varsaturi - imposibilitatea drendrii bilei cauzati de un obstacol functional (spasmul sfincterului Oddi) sau anatpmic{ coagularea bilei vascoase } wa tH Sy= sunt situatii cand sonda nu patrunde in duoden , datorita unui spasm piloric si atunci se poate introduce sol. de bicarbonat de sodiu 10 % , 20-40 ml - relaxarea spasmului piloric se poate face prin adsministrarea de antispastice - in caz de inodare a sondei in stomac , se extrage usor folosindu-ne de o spatula linguala si o pensa si apoi ~ reintroducerea sondei . , - relaxarea sfincterului Oddi se face prin introducerea de novocaina 1-2 %, 5-10 ml De evitat : - aspirarea continutului sondei in timpul extragerii ei - oboseala p. prin prelungirea manevrei peste 3 ore - grabirea inaintarii sondei - depasirea duratei de executie {3 si 4 ore } Tubajul dd. se poate repeat la 10-14 zile. SONDAJUL VEZICAL Definitie : introducerea unui instrument tubular { sonda sau cateter } prin uretra in vezica trinara , rélizand astfel 0 comunicatie instrumentala intre interiorul vezicii urinare si exterior . Generalitati: - in ingrijirea curenta a p. as. med. trebuie sa cunoasca tehnica sondajului si la femei si la barbati , precum si drenarea vezicii_urinare . Scop : : ~explorator: - recoltarea-unei cantitati de urina pentru ex. de laborator - depistarea unor modif. patologice ale uretrei si vezicii urinare -terapeutic: - evacuarea continutului {cand nu se face spontan} 42EPeer i rte + adurere. Ag ine aso" podkp se i pod, Ariuicyri pdb Gee tereeic itn eheicg/ec0 & | Sondejel estal efehet hisres2g pur FO mr S! pu ee 4a, “Gite qh anac : ere de projectig mus na; St — : | + sterile -_manusi ae aa j | ey = dou sonde Jungi de'15 om , cu yarful usor indoit : | complet rotunjite-, eu doua orificii Iaterale , aproape’ de arf) eee Voda i i i ee vi L al ate | + pacienla':° ~ psihic.:'se anunta si se’explica necesitatea tebnicii : (|= fiztio: = se izoleada patul cu paravan-=.se protejaza cu.musamaua si aleza __> 3e asaza paciéita in poz. ginécologica = se indeparteaza perma si ‘patuta oe acoperal-pacienta lasand.libera zona genitala 4 7 se'asaza bazinetul si se executa toalets org. e- indeparteaza bazineul si se-asaza tavita la “intre cape pacientei, ee ie i I fee | L iI Lf ar sonidei extremitatea ” ei, fBikcdre ih forme et ce. pe Ba if ld 2 cobra int ah estes inv eg ! i Ch ip fetipleaté, pret in ee ag sesis 7 ufocultire sa ~ biochimice °;:restul ‘de-uriria se capteaza in tavita sau alt -recipient, |eare-exeduta -~ intre inelarul si degetul mic al ei , prinde extremitatea libera a sondei si cu ajutorul unei pense sterile , tinuta in aceeasi mana , prinde sonda din imediata vecinatate a varfului - introduce varful sondei in meat si impinge usor cu pensa , in.timp ce cu mana stanga , intinde penisul , cat mai mult . ypentru ca sa dispara cutele transversale ale mucoasei uretrale , care ar putea impiedica inaintarea sondei spre vezica urinara = Yaca pe parcursul inaintarii sondei apar obstacole anatomice sau functionale , spasme , as. retrage sonda si pregateste alta sterila cu calibrul mai mic - Mercier sau Thieman - pe care o va. introduce medicul - patrunderea sondei in vezica urinara este semnalata de aparitia urinei la capatul ei liber = sonda se fixeaza pe loc pana cand se evacueaza toata urina : = se recolteaza urina in eprubete sau recipiente speciale in functie de ex. de laborator recomandate ‘de medic = restul de urina se capteaza in tavita renala si se arunca - indepartarea sondei se face dupa comprinarea ei cu pensa ; sé extrage cu atentie Ingrijirea ulterioara apacientului :~ se efectueaza toaleta si se imbraca p. = se schimba lenjeria care s-a patat cu urina Notarea in FO: ~- se noteaza cantitatea de urina {{ volum , densitate } — F£6erenintereset se noteaza aspectul: macroscopic al urinei ee eee : | = se scrie numele -persoanei: care 'a efectuat tehnica = se treo eventualele incidente ‘sau accidente \ A_frouiatica 4 mucoasei uretrale’, crearea ‘unei cai false prin inttoducerta fortata’a ‘sondei’ ; se. previne® prin eféctuarea cu i aceea" eveeuarba! ise face incet 5 ai idacai vezical a’ fost destinsa~, -' evacuatea se face doar’ partial, eatul se va evacun print un ‘now oe sna pe nd orSONDAJUL TRAHEO - BRONSIC Definitic laringe , in trahee si bronhii . Se mai numeste si sondajul Metras. - introducerea unei sonde de cauciue prin cav. bucala si Scop: - explorator : ~ in caz de bronhografii tintite pentru obtinerea de imagini a arboratiilor bronsice , dintr-un lob sau dintr-un segment pulmonar ; in acest caz , subst. radioopaca se introduce direct prin sonda in ramura bronsica respectiva - terapeutic : - pentru extragerea exudatelor din caile respiratorii , a continutului abceselor si al ectaziilor{ ectazie= dilatare temporara sau permanenta a unui vas tubular saua unui vas sanguin }-pulmonare - pentru tratamentul local al proceselor pulmonare supurative { bronsiectazie , abces pulmonar , chist aerian supurat };{ bronsiectazie {=dilatarea permanenta a unei bronhii} Pregatire : - materiale : - de protectie- prosoape a - masti de tifon - sterile : - sonde Metras. { sunt curbe, ca o carja} : - instrumente pentru laringoscopia indirecta : oglinda Clar, spatula ling. ° - comprese de tifon - inistrumente’ pentru anestezia laringeleu , traheei si bronhiilor , seringa laringiana - seringi de diferite marimi pentru extragerea exudatelor si injectarea medicamentelor - nesterile : -tavita renala si sursa de lumina- medicamente : adrenalina , cofeina , plegomazin , fenobarbital , excitante ale centrului respirator, solutie de antibiotice , | solutie de cocaina 2%, pentru’ anestezia faringelui = pacient :- pasihic ~ se va linisti p. ~ se va instrui in legatura cu tehnica si cum sa colaboreze ‘ . = fitie : P. va fi nemancat in dimineata examenului = cu o ora inainte , i se adm. o fiola de fenobarbital ~ i se ofera un pahar cu sol. de cocaina2% cu care face gargara timp de 10 minute { fara sa o inghita } ~ se asaza pe unscaun si i se asaza in jurul gatului un prosop 1 ~ i se ofera tavita renala , imobilizandw-i astfel membrele superioare , pentru a nu-l incomoda pe medic. ! Tehnica : { tehnica se desfasoara la serv. de radiologie } sondajul este executat de medic ajutat de doua asistente , timpii executiei fiind : urmatorii , in functie de participarea fiecaruia la tehnica: > toti trei se spala pe maini , imbraca manusi sterile si isi pun masca de tifon - as. 1- tine capul p. si ii asigura pozitia | ~ as.2—serveste medicul cu seringa in care este anestezicul si pune : apoi in functiune sistemul de iluminat - medicul - executa anestezia si alege sonda corespunzatoare lobului in care va patrande - sub controlul laringoscopului, intoduce sonda pana in | zona subglotica Mes~ cand sondaeste sub glota , retrage mandrinul si o impinge mai departe , sub control radioscopic , spre locul leziunii - as.1- cat timp medicul introdice sonda ,ea tine cu pensa-, limba p. in afara - medicul : ~ injecteaza subst. de contrast cu presiune moderata - insufla aer pe sonda pentru a elimina catre bronhii si ‘ultimele picaturi de subst. radioopaca ; - extrage sonda = as. 1. - culcap. in dd, putin inclinat catre p. care trebuie injectata si cand s-a terminat de injectat subst. , schimba pozitia p. in dy, d.l. stg, d.l.dr, Trendelemburg . - as. 2 - in functie de scop, oferd subst. de contrast , sol. medicamentoasa , aspira secretiile si exudatele - medicul face radioscopia Ingrijirea ulterioara ap. : - dupa introducerea medicamentelor si extragerea sondei’, p. pastreaza pozitia inca o jumatate de ora , pentru a mentine substanta medicamentoasa pe loc - se ajuta sa se imbrace si este condus la pat = nu mananca nimic timp de doua ore , pana cand trece efectul anestezicului ~ va fiinvatat sa colecteze in scuipatoare . subst. de contrast, care incepe sa se elimine prin’ tuse , sa nu o inghita , pentru ca produce intoxicatii ‘Notarea in FO.: - se trece numele persoanelor care au executat = ‘se trece produsul recoltat Complicatii : ae $6- mediate : - tusea- se intrerupe sondajul si se completeaza anestezia - intox. cu cocaina manifestata prin dispnee , palpitati, transpiratii reci, colaps, daca se foloseste o cantitate mare de cocaina - tardive; ~ suprainfectii prin introducerea germenilor patogeni prin manevre si instrumente nesterile De stiut: - deglutitia si regurgitarea , fara controlul local al sist. nervos , da nastere la accidente grave, accidente de aspiratie in caile respiratorii De evitat: = refularea subst. de contrast si patrunderea ei in stomac ; produce intoxicatii daca se rezoarbe la nivelul mucoasei stomacale I SPALATURI- = gastrica - duodenala - oculara - auriculara vezicii urinare - vaginala SPALATURA GASTRICA Definitie : - prin spalatura gastrica intelegem evacuarea continutului stomacal si curatirea mucoasei de exudate si substante straine + Scop : terapeutic - evacuarea continutului stomacal toxic “eq tt 65Contraindicat intoxicatii alimentare cu subst. toxice staza gastrica insotita de procese fermentative pregatirea preoperatorie in interv. de urgenta sau pe stomac pregatirea pentru ex. gastroscopic intox. eu substante caustice a hepatite cronice ; varice esofagiene imbolnaviri cardio-pulmonare decompensate ulcer gastric in peridada dureroasa cancer gastric Pregatirea materialelor : de protectie : - 2 sorturi din cauciue sau plastic + manusi , traversa ~ prosoape - sterile - sonda gastrica Faucher {palnia se adapteaza direct la sonda } sau tub’ Leube {palnia este fixata la tubul de cauciuc, care prelungeste sonda prin. racordul de sticla} = 2 seringi de 20 ml - casoleta cu manusi sterile - pensa hemostatica - nesterile - cana de sticla sau metal de 5 1 - palnie , apa calda la 25-26 grade C - recipient pentru captarea lichidului de spalatura -galeata , lighean = seaun - tavita renala - palnie B2e3- pahar cu apa pentru clatit gure - pahar cu apa pentru. proteza - medicamente - carbune animal sau alt antidot dupa prescriptie Pregatirea pacientului : - psihica - se anunta si i se explica importanta examenului si a colaborarii sale - fizica - se asaza p. pe scaun si se protejaza cu un prosop in jurul gatului se asaza sortul de cauciuc - se indeparteaza protezele dentare - i se ofera tavita renala si este rugat sa si-o tina sub barbie - astfel se capteaza saliva si p. va fi imobilizat Tehnica : ~ as, se spala pe maini ,imbraca manusi sterile si sortul de~ cauciuc mana si torace - cere’ p. sa deschida gura , sa respire adanc introduce capatul sondei pana la peretele posterior al faringelui cat mai aproape de‘ radacina limbii’, invitand p. sa inghita + prin deglutitie , sonda patrunde in esofag si prin miscari blande de atingere ajunge in stomac {div, 40-45-50 la arcade } - la capatul liber al.sondei se adapteaza palnia si se aduce la nivelul toracelui p. - se verifica temp. lichidului de ‘spalatura si se umple palnia se ridica apoi deasupra capului p. umezeste sonda , se asaza in dreapta p. si ii fixeaza capul intre Rep 8 Cg— loane inainte ca palnia sa se goleasca total, se coboara cu 30-40 cm sub nivelul epigastrului, in pozitie verticala, pentru a aduna in ea continutill stmacal” ***!'*"™ MOS pdfelt8 ‘contindtal ‘pultial'ih Vasil Géléétor - se repeta operatia pana ce lichidul ce, se Seige este curat , Funcie oininue .. limpede , fara resturi alim, sau subst. sifaine si pana ce prin i Hottiate "ati treet - Se tindeparteazai.palnia sibe:penseazarsonda la capatul liber apoi __ se fextidgéeh ‘iesita’ “°° ("atdlitie Ia aspiratie } 2. Recestru caloric ‘Rycorp al unud puctent de 38 Rie. ailad_ in repilas sul. Pregatixea nradusului pentu.ex. deilabonatore: cafaca spalamtessra ; efectudt Spéiitili“elitiitiareaiiibr subst. toxice ingerate voluntar sau accidental , toata cantitatea scoasa se pastreaza pentru vizita si un esntion se trimite Ja lab. Ingrijirea ulterioara ap. : - i se ofera un pahar cu apa cu-care isiclateste gura -. se sterg mucozitatile de pe fata si barbie - se’ indeparteaza’ tavita renala si sortul - se asaza p. in poz. comoda De stiut : - daca apare senz. de greata si varsatura , se indica respiratie profunda sau se face anestezia faringelui-cu solutie de cocaina 2 % - sonda poate ajunge in laringe si apar : tuse, hiperemia fetei , apoi cianoza—se retrage sonda - sonda se poate infunda cu resturi alimentare - se insufla aer cu seringa - se poate produce bronhopneumonia de aspiratie hoSPALATURA DUODENALA - se executa dupa aceiasi tehnica ca si tubgjul (sondajul) duodenal utilizand solutii izotonice de clorura de sodiu sau ape minerale, dupa indicatia medicului. SPALATURA OCULARA Definitie : - introducerea unui curent de lichid in sactil conjunctival . Scop : - terapeutic : - in procesele inflamatoare ale conjunctivei - in prezenta unor secretii conjunctivale abundente - pentru indepartarea corpilor straini Pregatire :- materiale : - de protectie- prosoape ~ sterile : manusi, comprese , tampoane de vata , undina sau alt recipient { picurator } ~ nesterile - tavita renala - medicamente : acid. boric 3%, ser fiziologic , oxicianura de-mercur 1/5000, apa bicarbonatata 22 % pacient : - psihic: se anuntap. si i se explica necesitatea si inofensivitatea tehni - fizic :~ se asaza'p. in poz. sezanda, cu capul flectat in spate, cu privirea in sus - se protejazacu un prosop: in- jurul gatului ~ se protejaza ochiul sanatos cu compresa sterila - se asaza tavita renala lipita de gat de partea ochiului care urmeaza sa fie spalat; tavita o sustine p. sau un ajutor - daca starea-generala nu permite pozitia sezanda +P. va fi asezat in d.d sau d. lateral, cu capul inclinat in fata Tehnica : - participa doua as.: una supravegheaza p. si-i mentine pozitia aleasa’, cealalta efectueaza tehnica - se spala pe maini , se dezinfecteaza si isi pune manusi - verifica temp. lichidului de spalatura : 37 grade C{ temp. mai scazuta declansaza reflexul de inchidere a pleoapelor } ~ asaza pe cele doua pleoape cate 0 compresa ombibata in solutie antiseptica de spalare “Wen BSR- deschide fanta palpebrala cu degetele mainii-stangi si toarna incet lichidul din sau alt recipient } in sacul conjunctival , evitand ¢ re, - solicita p. sa roteasca ochiul in toate: directiile = repeta tehnica la nevoie si verifica prezenta corpilor straini in lichidul de spalatura { cand se suspecteaza acest lucru } ~Jindeparteaza tavita renala ‘ Ingrijirea ulteridara a pacientului : - usuca fata p. ‘ - aspira lichidul ramas in < intern - indeparteaza compresa de pe ochiul protejat Notarea in FO: - se’ noteaza tehnica si numele as. care a facut-o" - se noteaza aspectul lichidului de spalatura De stiut : - ciocul undinei va fi la 6-7 cm departare de globul ocular , pentru casanu fie traumatizat in caz de miscarireflexe ale lui sau de gesturi gresite ale as. De evitat: - infectarea ochiului sanatos prin lichidul de spalatura de la ochiul bolnav. SPALATURA AURICULARA Definite» spalarea conductului auditiv extern prin introducerea unui curent de lichid. Scop: terapeutic : = indepartarea _secretiilor { puroi , cerumen } - indepartarea corpilor straini ajunsi in urechea externa accidental sau voluntar - tratamentul otitelor cronice Pregatire : - material de protectie : - doua sorturi de cauciuc - musama , prosop , aleza - sterile :.- seringa Guyon, vata - lichidul de spalatura la 37 grade = solutia medicamentoasa prescrisa - solutie de bicarbonat de sodiu 1/ - nesterile :- masa de tratament - tavita renala~ scaun ~ pacient :- psihic - se anunta p. se explica scopul tehnicii - fizic :- in cazul dopului de cearumen , cu 24 ore inainte se instileaza in conductul auditiv extern, de 3ori/zi, sol. de bicarbonat de sodiu in glicerina 1/20 = in cazul dopului epidermic se instileaza solutie de acid salicilic 1% in ulei de vaselina» , = in cazul compilor straini hidrofili — boabe de legume si cereale - se instileaza alcool ~ in cazul insectelor vii se fac instilatii cu ulei de vaselina , glicerina sau se aplica un tampon cu alcool , cu efect narcotizant - p. se asaza in pozitie sezanda pe un scaun = se protejaza cu prosopul si sortul ~ se asaza tavita renala sub urechea p. care va tine capul inclinat spre tavita Tehnica : - as. se spala pe maini si imbraca sortul de cauciue = verifica temp. lichidului de spalatura si incarca seringa Guyon - solicita p. sa deschida gura - astfel conductul se largeste si continutul patologic se indeparteaza mai usor - trage pavilionul urechii in sus si inapoi cu mana stanga , iar cu Greapta -injectéaza lichidul de-spalatura spre peretele postero- superior si asteapta evacuarea - manevra se repeta la nevoie = se usuca conductul auditiv. extern - medicul controleaza rezultatul spalaturii prin otoscopie - se introduce un tampon de vata in conduct - se asaza p. in dd timp de %-1 ora = se examineaza lichidul de spalatura Notarea in FO: - se noteaza tehnica si rezultatul spalaturii { adica ce s-a extras } De stiut: pot aparea accidente cum ‘sunt varsaturi, ameteli , dureri , traumatisme ale timpanului , datorita presiunii prea mari ori a temperaturii scazute sau crescute a lichidului de spalatura SPALATURA VEZICI URINARE Te ay FoSPALATURA VEZICIL URINARE Definitie: - introducerea unei solutii medicamentoase prin sonda sau cateter in vezica urinara Scop: - terapeutic :- indepartarea exudatelor patologice rezultate din inflamatia peretilor vezicii . ~ pregatireai in vederea unor explorari : pielografie , cistoscopie . Pregatiri: - materiale: - de protectie - musama , aleza si prosopape -sterile - doua sonde Thieman , Nelaton sau sonde cu o singura cale = casoleta cu tampoane - casoleta cu manusi ~ doua pense hemostatice = seringa Guyon, medii de cultura - nesterile - bazinet si tavita renala - medicamente - ser fiziologic ~ oxicianura de mercur 1/5000 - ulei'de parafina = solutie de spalatura 1 1 - solutie de rivanol 0,1-2% - nitrat de argint + pacient:- psihic : se anunta si se explica necesitatea spalaturii - fizic : = se izoleaza patul cu paravan - se protejaza cu musama si aleza = se asaza p.-in pozitie. ginecologica - se efectueaza toaleta regiunii genitale Tehnica: - se face intai sondajul vezical dupa tehnica cunoscuta ~ cand vezica s-a evacuat total , se racordeaza la sonda seringa Guyon sau un irigator si se. introduc 80-100 ml solutie , fara sa se destinda vezica - se detasaza seringa si se lasa sa se scurga afara lichidul introdus , capatul sondei asezandu-se pe o compresa sterila = se repeta manevra pana cand liuchidul care se evacueaza este complet limpede Notarea in FO: - se noteza tehnica si aspectul lichidului de spalatura De stiut: : ¥S= tehnica se executa in conditii de perfecta asepsie a materialelor si manevrelor . = sonda se poate astupa prin cheaguri de sange si se destupa prin insuflarea de aer pe sonda cu seringa , sau se introduce tot cu seringa putin ser fiziologic ~ tehnica se ezecuta cu prudenta pentru a evita complicatiile : hemoragii , traumatisme , infectii SPALATURA VAGINALA Definitie : introducerea ‘unui curent de lichid - apa sau solutii medicamentoase - in vagin , care, dupa ce au spalat peretii vaginali , se evacueaza pe langa canula. Scop : terapeutic : - indepartarea continutului vaginal , dezlipirea exudatelor patologice de pe mucoasa "= dezinfectia locala inaintea interventiilor chirurgicale - calmarea durerilor - reducerea proceselor inflamatoare Pregatiri : - materiale :- de protectie — paravan , prosoape - traversa , musama ~ invelitoare de flanela - sterile - canula vaginala - irigator, vata ~ nesterile - stativ pentru irigator = bazinet ~ medicamente : 2'1 de solutie medicamentoasa { apa oxigenata , solutie de cloramina , permanganat de potasiu 1/2000, oxicianura de mercur 1/4000, solutie de sublimat 1%} -pacienta'; - psihic- se anunta si i se explica necesitatea examenului : = fizic - se izoleaza patul cu paravan {daca nu se face tehnica Ja sala de tratamente } = se protejaza patul cu musama si aleza - se asaza pacienta in pozitie ginecologica = se introduce bazinetul sub bazinul ei = se spala org. genitale externe cu’ apa si sapun - se acopera regiunea vulvei-cu un strat de vaselina{ pentru spalaturile calde }Tehnica: - se incepe cu spalarea si dezinfectarea mainilor - se adapteaza canula la tubul irigatorului , se elimina aerul - se asaza irigatorul la 50-75 cm inaltime fata de simfiza pubiana - se verifica temp. solutiei ~ se repereaza orificiul de intrare in vagin , se deschide -tobinetul si se introduce canula odata cu curentul de, = pana in fundul de sac posterior al vaginului - se spala bine fundul de sac posterior si apoi se plimba canula pe toata suprafata vaginului ~ se retrage canula inainte ca irigatorul ca se goleasca , se penseaza tubul si se depune in tavita renala + Ingrijirea ulterioara'a pacientei: - se usuca’ zona genitala cu vata si prosoape - se indeparteaza materialele folosite - se ajuta sa se imbrace = se asaza comod in pat ~ se aeriseste salonul Pregatirea produsului pentru laborator : - se examineaza lichidul de spalatura care poate contine : flocoane de mucus, puroi, cheaguri de sange - se trimite la laborator , la solicitarea medicului De stiut : - dupa temperatura lor, spalaturile vaginale se impart in : - reci- temp. este pana la 20 gradeC. © - caldute—temp. este intre 35-36 grade C - calde- temp: este de 45-50 grade C - solutiile medicamentoase { preparate farmaceutic sau pe loc} vor fi incalzite la temperatura necesara , in baia. de apa - inainte de utilizare se verifica temperatura spalaturilor & _ Se 76INFASAREA sau BANDAJAREA Definite: ~ fxarea pansamentului cu ajutorul fesilor de tifon, de in seu din material plastic. Cele mai folosite sunt fesile din bumbac pentru ca se mentin bine pe loc , sunt bidrofile , absorb bine sangele si secretile si exercita aceeasi presiune . Dimensiunea feslor este de: 5/5, 10/10/ 15/20 si 20/20. Positia pactentulul in timpul infasarit: ca fie asezat comod , in decubit sau pozitie sezanda , asa incat zona de infasat se asaza pe un suport ce poste fi: un taburet, suluri de panza sau este sustinuta de o imfirmiera Regull generale de infasare: fasa se deruleaza into singura directie , de regula de la stange la dreapta se incepe si se sfarseste infasarea cu 2-3 spire circulare , numite de fixatie fiecare spira acopera 2/3 din precedenta infasarea membrelor se incepe te la partea distala fasa sa nu se aplice prea strans sau prea slab pentru ca incomodeaza circulatia Jocald sau aluneca de pe plaga , lasand-o descoperita = inodarea fesei se face in zona opusa zonei lezate , pentru ca nodul sa nu incomodeze pacientul prin excerbarea dureii In timpol infasari se-vor evita miscarile inutile si se va menaja-zona de durere, ‘As, med. va avea grija ca in timpul:infasarii', spirele sa se plieze uniform una peste alta , sa nu + produca incretituri sau denivelari pentru ca’ incomodeaza p. : Tipuri de infasari : = in 8” { mumit Watson-Jones} - in, = “in yspica = in jevantai Extremitatea libera afesei se fixeaza prin: ‘inodare prindere cu leucoplast prindere cu ace de siguranta coasere Dace fixarea se.face prin inodaré, cu 0 foarfeca se desica in Iuigime capatul liber al; fesei , se impletesc intre ele.cele. doua parti si se. aplica pe circumferinta. segmentului . Tehinfed aplicari pe regi: : = lamembrul superior: infasarea degetelor ~ infasarea mair = infasarea articulatiei radiocarpiene ~ infasarea antebratului infasarea cotului infasarea bratulu {infasarea umarului| | | { i i ~'la membrl inferior: - infasarea halucelui infasarea plantej infasarea calcaneului infasarea articulatiei tibiotarsiene infasarea gambei infasarea. genunchiului ~ infasarea coapsei infasarea inghinala si fesiera 1, titans coat >) copes = fae tcc igfo en 249 GE ~ infasare este , in evantal -_p. este esezat in pozitie sezanda pe un scaun Tehnica : lucreaza doua persoane , una cu pregatire medicala si cealalta ajuta pe prima executand intocmai indicatile el. De aceea va fi asezata in spatele pacientuil, Prima se asaza in fatap.-si usor lateral. Incepe infasarea din zona suprasprancenara , conduce fasa pe deasupra urechil in directia de Inaintare, pe sub protuberantele occipitale 1 pe deasupra urechli opuse , facand astfel 2-3 spire circulare. Apoi conduce fasa din fata in spate , sprijinita de persoana de ajutor, pana cand calota este acoperita in ‘olalitate.. Termina infasarea cu alte 2-3 spire circulare . Capelita mai este numita si ,,mitra lul Hipocrate ,”Prastia nasului ~ Dintr-o fisa marimea 10/10 om se tale o bucata suficient de lunge asa incat sa inconjoare circumferinta craniana-, La ambele capete seva despica in dovs , lesand intacta Ia rijloc 0 bucata suficienta pentru acoperirea celor doua narine . Telmica: -p. este in porte sezands ; partea ramasa intacta a fesei pregatte , so asaza peste cele doua narine scoperind pana dincolo de aripile nazale . La nivelul obrajilor , capetele se impletese Si partea de jos va fi tecuta peste urechi si se inoada in zona osciptala, ir partea de sus se trece pe sub tragus si se inoada in zona cefei.Capastral barbiei - se foloseste 0 bucata de fasa marimea 10/10 pregatita ca la prastia nasulu, ‘pamai ca , acum lungimea el se apreciaza sa inconjoare capul in plan vertical . Fehnica: p. se afla in pozitie sezanda pe un scaun. Se aplica fasa pregatita, cu partea intacta pe zona mentoniera , se incrucisaza la capets si capetele inferioare se ridica peste obraji , tree, prin fata pavilioanelor auriculare se se inoada in vertex. Capetele superioare trec pe sub tragus si se incada in zona cefe = Infasarea Urechil {capelina tapolitaiia } =, ge folseste fas marimea 10/10 om = p,,se asaza in pozitie sezanda pe tn'scaun = infasare este in evantai Tehnica : as.-se asaza in fata si lateral de p. spre urechea de infasat. Incepé cu 2-3 spire circulare de fixatie., in jurul-capului , apoi coboara din zona suprasprancenara externa , obli¢ peste urechea de. infisat , cat mai aproape de baza ei . Conduce fasa oblic pests ocripit pana in Zona temporala opusa , executa o'spira circulara si reia infusarea. Alterneaza spirele circulare, cu cele oblice peste ureche pana cand urechea.este acoperita in totalitate. Daca este nevoie sa se scopere ambele urechi ale accluiasi p. , fasa va fi ittoarsa pe loc ,dupa ce 5-0 facut o citculara completa si se procedeazs si'la cealalta ureche la fel ca la prima. Monoclul si-binoelul = 8e foloseste fase marimea 10/10 “em = _p. este asezat in pozitie sezanda Tehnica I; -infasare ,,in evantai”~"As. se esaza in fata si usor lateral a p. Incepe eu 2-3. spire circulare in jurul capulu ‘Apoi coboara de la nivelul glabelei oblic peste ochiul de infusat. Conduce fasa pe sub urechea din partea acelui ochi , apoi oblic peste occipit pana in zona temporala opuse , executa o circulara Completa si reia‘infasarea pana cand ochiul este acoperit in totalitate .Dace trebuie acopert si ochiul celalalt al p. rasuceste pe loc fasa dupa o circulara completa si infisa_ si ochiul liber, Tebnica II: ~ infasere", in spica’* As. se asaza la fel ca la prima tebnica .La aceasta tehnica se infasa ambit ochi in acelasi timp Incepe cu 2:3 spre cireulae in jurul capului , conduce fasa din dreptul plabeléi peste ochiut de infsat . pe sub tragus , oblic peste occipit, face circulara completa si jumatate si coboara iarasi able peste occipit pe sub tagusul opus, urca apoi cu fasa peste celalalt ochi pana la glabela - Face circulara completa sireaia infasareealternativ. JLINFASAREA GATULUT SI A CEFEL . = se foloseste fasa marimea 10/10 cm ' = infesare: yin 8” Teinica 1: peste aseza! pe un scaun fara.spetar. As. se asaza in spatele ui si incepe cu 2-3 spire cirulare de fxatie la nivelul capului . Conduce fasa’oblic peste occipit , executa circulara in jal gatului si coboara oblic prin partea dorsala toracala pe sub axila dreapta , se indreapta cu ‘asa peste clavicula , face iarasi o circulara in jurul gatului si urca oblic peste occipit pe partea sanga in zona temporala . Executa iarasi o circulara si reia infasarea , folosind si cealalta parte. Tebnica 11: p."este tot in pozitie sezanda pe scaun fara spatar. As. se pozitionsaza la fel. De atm aceasta incepe cu 2-3 ture de fixatie la nivelul gatului si va folosi ea punet de sprijin axilele IIL INFASAREA TORACELUI Infasarea toraciea + se foloseste fasa marimea 20/20" em = infasarea este , in spica *” : Tehnica : p. este in ortostatism cu membréle supericare si inferioate usor deparate decor. ‘As. se ssaza in fata p. si incepe infasarea cu 2-3 spire. de fixatie Ia baza teracelui ..Conduce 761 fasacu spire oblic ascendeate pana lanivelul axilelor unde executa iaesi 1-2spire de fixate Prinde cu mana stanga fasa din fata axilei drepte , o-rasfrange cu dreapta si o conduce pemendicular pe clavicula { ca: pe o.bretes de maicu }, apo! oblic peste toracele posterior pana sub sxila opusa. {poate face aici a dous-bretea }. Face in continuare inca 1-2 circulare sub ‘cele doua axile si va conduce de aici fasa oblic. descendent’ pana la. baza toracelui, unde termina infasarea cu,2-3 spire circulate . Infssarea toracobrahiala—(handajulDesault} se numeste asa peniru ce la infasarea toracelui parcipa si unul dintre membrele superioare. -Necesita pregatirea pacientulu inainte . Pregatirea paclentului: - se spala cu apa calda’sisapun groapa axilara din partea membrului ce urmeaza a fi imobilizat in infasare + se rad pilozitatile' daca este cazul si p. permite + se iusuca ala prin tamponare tu un prosop curat pudreaza din abundenta cu pudra detale groapa axilara , partea toracila a bratului si partea leteroexterna a toracelui se imbiba cu pudra de talc o-bucata de vata care se asaza in groapa sxilare, «= bratul p. se lipeste de torace iar antebratul se flecteaza in < drept pe abdomen jm cu paitea palmara privind in sus. Tehnica : ~ se folosesc mai multe fesi de 15/20 cm sai 20/20.cm.P este - in ortostatism,cu baza de sustinere largita Membrul'superior liber"este putin departat de torace . es ‘As.-se asaz in fata pz si incepe-infasarea-din zona presternala , trees apoi perpendicular peste ‘ratul:p. , oblie peste toracele posterior pana sub axila opusa , coboara peste antebrat si va conduce fasa in’ continuare pana cand in infasare este cuprins umarul p. incepand de le baza gatulul, bratul si antebratul . Se lasa libera partea pelmara a acelui membru , pentru ca infésares este de durata si p. trebule sa se serveasaca de eaTot pentru infasarea toracobrahisla se mai foloseste si infasarea ‘Velpeau {bandajul Jui Velpeau}. Este Ia fel ca cel de sus numal:ca membrul superior ce va fi infiset impreuna cu toracele, ge asaza in unghi, cu antebratul sprijinit.pe umarul opus . Infasarea sanului_sau_a sanilor + ‘se foloseate fasa marimea 10/10 om +. infasarea este ,.in spica"! Tehniea » p. este: asezata in ortostatism ci membrele ‘superioare si inferioare’ usor departats. As’. incepe infasarea eu 2-3 ‘spire circulare Ja baza toracelui: Conduce apoi fasa oblic peste toracele. anterior ,apre umarul. din pariea sanului de infasat,coboara oblic peste torecele posterior, pe sub axila opusa ; face o:spira circulara In.baza tordcelil si reia infasarea pana cand sanul este ccupring in totaitate Infasarea abdomenulul + se foloseste fase marimea 15/20 em . sau 20/20 em = infasarea este in spica "” Tehnica: p. este in ortostaism cu membrele superioare si inferioare usor departate de corp . b Re. $© pozitioneaza in fata Tui si usor lateral . Incepe cu. 2-3 spire de fixatie de deasupra crestelor iace . Conduce apoi fasa in spire oblic descendente pané la. nivelul simfizsi pubiene , unde face 1-2 spire circulare. Pleaca apoi ct fasa cu spire oblic ascendente pana deasupra crestelor iliace , unde si termina infasarea cu 2-3 spire cireulare IV INFASAREA MEMBRULUI SUPERIOR Infasaree policelui = se foloseste fesa marimes 5/5 em = infasarea este in spica * Tehnica > p. este asezat in pozitie sezanda cu antebratul sprijinit pe speteaza unui scaun AAs. se pozitioneazi in fate Iui si incepe infasarea de ta nivelul ariculatiei radiocarpiene , ca 2-3 spire circulare .Condace fasa pe partea dorsala a mainii spre baza policelui, apoi porneste cu oblic ascendente spre felanga unghiala. Dace este nevoie si aceasta va fi prinsa in infasare prin plierea fesei pe pulp unghisle, apoi fisa este coborata cu spire oblic descendente,, spre baza policelui. Se trece pe dosul mainii spre partea cubitela , apoi pe articulatia radiocarpiana unde se si termina infesaree cu 2-3 spire circular. Infasarea indexulul = se foloseate fsa marimea 5/5 em = infasarea este in spica Tehnica : p. este in pozite ca mai sus dar va flecta in pumn celelate degete lasand in extensic doar indexul . ‘As. se pozitioneaza in fata lui si incepe infasarea de la nivelul articulatiei radiocarpiene cu 2-3 spire circulare . Fase se conduce Ia fel ca ls police , doar ca va fi numai pe partes dorsala @ mainii. Pentru celelalte degete se procedeaza la fel. Infasarea mainit + $e foloseste faba, matinies 10/10 cm + infasarea este ,,in spica Tehnica :. - p . este in pocitic sezanda si isi va sustine cu mana valida antebratul mainii de infasat: Degetele sunt toate in extensie inclusv policele . As. se pozitioneaza in fata p. , incepe infasarea de la nivelul articulate! radiocerpiene , trece oblic peste parter dorsala a mainii, prin partea ef'radiala , pana in'partea palmara; extcuta infasarea pane Ia baza.degetelor si se intoerce in acelasi fel spre baza policelui . Conduce’apol fasa oblic peste dorsala aceleiasi maini dar prin ‘partea:cubitala si termina infasarea la nivelul articilatiei radiocarpiene', cu 2-3 spire. circulare . Infasarea articulatie! radiocarpiene = se folosesté fase marimed 10/10 om = infasarea este de tip,,cireulara * Tehnica': p. este in poritie seazanda si fie antebratul din partea de infusat se sprijina pe speteaza ‘unui scaun, fie sil tine cu mana valida. As. se asaza in fata p, face 2-3 spire circulare pe auticulatia radiocarpiana sf ot st mu se rasticeasca fasa pe loc , se ja ca punct de sprijin‘policele , sau baza oricarai deget , peste care se va trece prin partea dorsala a ma Infasarea antebratului = $e foloseste fasa marimea 10/10 em a cu partea palmara a mainii sanatoase mana de la antebratul de infaset. Sau isi poste sprijini membrul superior din partea antebratului de infaset , de speteaza thu scaun , cu degételé aéeleasi iain, ‘As, incepe infassrea de deasupra articulsticl radiocarpiene ¢u 2-3 spire circulare , 0 conéiuce: api” oblic ascendent pana sub articulatia cotului. Aici face 1-2 spire cireulare si coboara cu oblic descendénte pana deasupra articulatei radiocarpiene , unde si termina infasarea cu 2-3 spire wy v3Infasarea cotalul ~ se foloseste fasa marimes 10/10 em + infasarea este ,in spica sau in 8° Tehnica 1p. se afla asezat in ortostatism , cu membrele inferioare usor departate si cu atebratul flectat pe brat in < drept . Membrul superior se-indeparteaza usot de, corp , isi sustine ou mana valida partéa palmaré 2 mainil din partea cotului-de,infasat. As. se-asaza in fata si lateral de p. spre cotul de: infisat ; incepe infasarea cu 2-3 spire cisutinsa de deasupra articulatied cotului . Conduce apoi fasa spre articulatia cotului cu spire oblis descendente ) respectand’ anaiomia cotului , pana sub articulatia ‘cotslul .Aicl face 1-2 spite circulare si ‘conduce’apot fasa cu spire oblic ascendente pana deasupra artculatiei cotulul unde si termina infasarea cu 23 spire circular, : 2 Tehnica II: ‘se practica atunci cand disi motive de boala, membeul superior trebuie sa remena in exteasie, P. se afla in ortostaism ; cu baza de sustinere largita si eu membrul superior fi Cu mana se sprijina de speteaza:unui scaun sau de margines, masutei de lucr, AAs. incepe infusarea de deasupre articulatiei cotitui,cu 2-3 spire circulare . Coboara fase prin ‘partea toracica a segmentului de-infasat , oblic peste erticulatia cotului pana sub afticulatie. Face 1-2 spire circulare si urea apdi tot prin partea toraciea a membrului superior, deasupra articulatiei cotului ,- unde. si-termina infasarea cu 2-3 spire circulare - ~ Infasarea bratulut = * se foloseste fasa marimea 10/10 om = infésarea este win spice Tehnica': p. este in ortostaism cu baza de sustinere usor largita. Isi sprijina antebratul cu partea palmara pe creasta iliaca sau pe speteaza unui scaun . ’ . AAs. se pozitioneaza Iateral de p. spre bratul ce, trebuie infasat ; incepe infasarea de deasupra ‘antculatiet cotului cu 2-3 spire circulare . Conduce apol fasa oblic ascendent pens stb axila , fac T-2spite de fixatic si reig infasarea cu spire oblic, descendente pana deasupra,articulaiei cotwlut , unde si termina infasafea. Infasarea umarulul + st foloseste fsa marimea 10/10 em= infasarea ‘ste ,,in spice “si ,in 8° Tehnica : Daca in infasare se cuprinde si axila , so va face intai toaleta axilet prin spalare cu. ‘apa calda si sapun , se pudreaza cu talc si se asaza in axila un timpon de vata imbibat in pucra de tale. P. este in ortostatism cu baza de sustinere largita si cu membrul superior din partea de infasat usor departat de corp. AAs, se pozitioneaza in fata si lateral de p. Incepe infasarea din zona prestemala , trece fasa peste umar , inapoid:acestuia , pe sub axila , apoi in sus perpendicular pe clavicula . Se continua oblic prin partes dorsala toracala , pe sub axila opusa si iarasi pe fata anterioara a toracelui . Infasarea se reia formand pe umar o Spica. Se termina tehnica cu 2-3 circulare in 1/3 superioara e humerssulai Tehnica II: In infasarea ,in 8"°se procedeaza la fel , mumsi cd se ia ca punct de sprijin gatul . V. INFASAREA MEMBRULUI INFERIOR Infasarea halucelui = se foloseste fasa marimea 5/5 cm infasarea este ,ctculara “sau jin spica Tehnica: p. este asezat in portie sezanda , cu’ membrul inferior in Hexic si sprijinit in calcaneu, pe im scaunel. ‘As. se pocitioneaza in fita p.; incepe infasarea de la nivelul artiulatiei tbiowsiene cu 2-3 spire circular. Trece fasa oblic peste partea anterioara a plantei, prin maleols interna {la piciorul stg. si prin cea externa Ia piciorul dept} catre Baza halucelui { intre haluce si degetu! It) . Efectueaza spire Ia nivelul halucelui si daca este nevoie , prinde in infasare si pulpa degetului , prin plierea fesel peste falnga unghiala, Pomeste cu spize in sens inverssi trayerseaza iarasi oblic piciorul Urea {prin maleols extema la piciorul stang si prin cea intema la piciorul drept } ls nivelul artiulatied tbigtarsiene unde si termina infasarea cu 2-3 spire circulare La fel se procedeaza in cazul infasarii oricaruia dintre degetsle plantei ; Tnfasarea ‘plantet a = : : = $e, foloseste fase marimen 10/10 om == nfasaea este ,in.spica * cee TTebnica : p. este in pozitie sezanda pe un scaun. Membril inftior sé‘afla in flexio si se sprijina ou calcaneal pe un scamel. ... = = ‘AS. se pocitioneaza in fata p! Incepe infasarea de la nivel articulate’ tibiotaniene éi 2-3 spire ‘irelare - Condice fasa spre una dintre maleole. si oblic peste partea.anteriara a plantei. TInconjoara de mai multe ori planta cu spire oblic descendente pana sub artculailé degetelor , ‘ace 1-2 spire circulare si se intodrce cu spire’ oblié ascendente spre artculatia tbiotasiana, la care v-a ajunge prin maleola opusa. Termine infasarea cu-2-3 spire cirtlare. Infasarea calcaneuui = foloreste fasa marimea 10/10 em = -=2 2 infasarea este yin spica? Tebnica:p. este in poctie sezanda pe ua scaun. Membrul inferior se afla ‘ii flexie si se sprijina cu degetele pe un-seaunel : : ‘As. se astza in fata p. Incepe infasarea de la nivell articulated tibiotardiene cu 2-3 spire citvulare . Conduce fise spre una dintre maleole si direct peste calcaneu . Apoi va va conduce fase alterativ in sus si in Jos de calcazeu pana este acoperit in totalitate, altemand eu spire circulre Tnfasarea articulatiel tibiotarsiene ses = se folosest fase marimea 10/10 em. = infasaree este ycirculara Tehnica: p. este asezatin pozitie sezanda, cu membrul inferior in semiflexie si caleaneul sprijinit pe un scauzel. ‘As. se pozitioneaza in fata p. Incepe infasarea 2-3 spire circulare pe artculatia tibiotarsiand coboara blic pe fate anterioara a plantei , prin una dinte maleole , face 1-2 circulare la nivelul plantei, sub calcanea si urca iarasi la articulatia tibjotarsiana , dar prin maleola opusa . Termina infaseres aati we GeInfesarea gambei =. $e foloseste fsa marimea 10/10 cm + infasarea este ,, in spica Tehnica : p. este in pozitie sezanda cu membrul inferior in semiflexie , sprijinindu-se cu calcaneul Pe un scaunel ; mai poate sta in poritie sezanda pe canapeaua de tratement , cu membrul inferior in semifiexie si cu rulou circular sub zona plantara As, se pozitioneaza lateral de p. Incepe infasarea cu spire circulare deasupra articulate! tibiotarsiene... Conduce fasa cu spire oblic ascendente pana sub articulatia genunchiului , face 1-2 spire circulare si coboara, cu spire oblic descendente , pana deasupra articulatiei tibjotasiene, unde si termina infasarea cu 2-3 spire circulare . Infasarea genunchiilui ~ se foloseste fasa marimea 10/10 em = infasarea este in 8” si yevantai *"/ Tehnica I: Se foloseste infasarea ,,in 8” cand din motive de boala , membrul inferior tebuie sa amana in extensi. P. .e afle in ortostatism , cu membrele inferioare departate , As. se pozitioneaza in fata lui si incepe infasarea de deasupra aniculstiei genunchiului , cu 2-3 Spire circulare. Trece fasa oblis peste rotula , pana sub articulatia geaunchiulul, face 1-2 spire circulare si urea. fasa tot oblic peste rotula , dar prin partea opusa segmentului de infaset . pana deasupra articulatiei genunchiului, unde si termina infasarea cu 2-3 spire circulare. Tenica l: p. se’ asaza in poritie sezanda , cu membrul inferior in flexie si cu partea plantara sprijinindu-se_pe un seaunel . ‘As. se asaza in fata.lui-siincepe infasarea cu 2-3 spire circulare deasupra articulatiei ‘genunchiuluiConduce fasa cu spire oblic descendente pana sib articulatia genurchiulul ,” face 1-2 spire circulare si urea pana deasupra articulate! geounchiului, unde si termina infasarea’, ou 2-3 spire circulare. ’ : Infasarea coapsei = se foloseste fasa marimea 10/10 ém =» infasarea este ,in spica © Telmica :.p. este in ortostatism cu membrele inferioare departate. : As. incepe infasarea cu,2-3.splre.circulare de deasupra articulatie! genunchiului Conduce fasa cu spire oblic.ascendente pana sub plica inghinala , face 1-2 spire circularé si omeste apoi cu spire oblic descendente' pana deasupré articulatiei ‘geaunchivlul, unde si termi. . infasarea cu 2-3 spire circalae . Infasarea Inghinala si fesiera 3 + $e foloseste fasa-marimes 10/10 cm = jnfasarea- este ,.in spica ** Tehnica : p. este. in ortostatism ‘cu membrele superioare si inferioare uscr departate de corp. As. se asaza in fata si lateral de p. Incepe inftsarea de deasupra crestelor iliace cu 2-3 spire 5 cireulare . Condice fasa -oblic peste articulatia coxofemurala, peste plica inghinala , inconjoara oapsa prin partea interna , dorsala externa si anterioara si trece oblic peste simfiza pubiana la creasta iliaca opusa. Face o circulara deasupra crestelor si reia infisarea. Se poate termina infasares'si deasupra crestelor iliace si Ja nivelul coapsei, VI Infasarea yin T = se foloseste o bucata de fasa mariméa--10/10 cm sau 15/20 cm . : +... tehnica se foloseste, pentru sustinerea pansamentului. la nivelul perineului . Tehnica: p. se afla in ortostatism cu membrele inferioare usor departate . Se‘ pregatesc doua buceti de fase , una se asaza in jurul abdomenului si cealalta se trece printre coapse si se leaga de prima in fata si in’ spate . 36VII Alte metode de infasare = basmaua sau esarfa , cand nu avem disponibila o fasa. Basmaua se foloseste pentru membrul superior , impaturta triunghiular, dreptunghiular seu patrat Astiel pregatita mentine in repaus mana, antebratul, piciorul, capul , urechea , sani Pentru membrul superior ~ basmaua se face triunghiulara si se aplica cu varful ‘spre cot; capetele i seleaga in jurul gatului, Pentru cap se pune tot triinghiulara, cu varful spre frunte . Capetele se inoada pe frunte si se rasfrang ca un turban, Pentru mana sau picior Se pregateste in triunghi . Degetele se asaza pe ea, spre vart, care varf se pliazn apoi peste degete iar capetele basmalei de inoada peste artculati. Pentru torace se pregateste dreptunghiulara. Se trece peste torace pe Sub axile si se fixeaza cu ‘ace de siguranta sau cu benzi de panza trecute peste umeri. ‘ \. egarfa lui J.LPetit (cu 4 colturi, cu3 colturi) “2 Si Pentru un san-se face din basma 0 esarfa si se asaza oblic pe torace , peste samul bolnav. Se fixeaza pe umanul opus. Perara ambii,sant .se pregateste basmaita triunghiular . I se despica Varful si laturd mare & triunghiului va fi asezata pe torecele dorsal , colturile pe sub fiecare axila, oblic peste sani, prin fata. Se inoads pe’ umeri cu unul dintre colturile basmalei despicate