a.

)Stil international : Stilul gotic

b.)Stil romnesc : Stilul Brncovenesc
Realizatori : Ionu Cristian Mihoci Rzvan Ionu Vieru cls. a X-a B

Numit si ogival (stilul arcului ascutit). Se naste din arta romanica, in a doua jumatate a secolului XII sub influenta Cruciadelor, a scolasticii si a misticismului religios.

Arta gotica datoreaza mult contributiei masive a societatii laice, fiind creata si reprezentata de mesteri si artisti laici, cu concursul material si moral al multimilor de credinciosi, dar inspirata si patronata tot de clerul Bisericii.
stilului gotic sunt catedralele.

Gloria

Stilul gotic se distinge prin urmatoarele caractere generale :

Zidurile masive din stilul romanic sunt inlocuite cu ziduri mai subtiri si inalte, sprijinite la exterior de contraforti in forma de arcuri butante (proptitori ingusti si inalti, meniti sa preia o parte din greutatea boltilor). Interiorul e impartit (ca si la basilici) in mai multe nave longitudinale, (trei sau cinci), delimitate prin siruri de coloane subtiri.
Elementul nou si specific stilului gotic e arcul frant sau ascutit (unghiul format de intretaierea a doua segmente de cerc), dar mai ales ogiva si bolta ogivala (bolta sprijinita pe doua arcuri diagonale de sustinere, care se incruciseaza in punctul de cheie a boltii). Elementele acestea aparusera sporadic, inca din sec. XII, la unele catedrale romanice din nordul Frantei.

Ferestrele sunt foarte numeroase, largi si inalte, terminate in forma de rozeta sau de flacara si impartite longitudinal prin colonete, avind geamuri multicolore (vitralii translucide), care dau interiorului lumina multa (goticul a cultivat cel mai mult arta vitraliilor, dintre care unele cuprind o minunata iconografie a sticlei colorate, fiind adevarate opere de arta). In ornamentatia interioara pictura este intrebuintata mai putin ; predomina (mai ales la exterior) sculptura monumentala (statuara).

Ogiva (Bolta ogival)

Catedrala Sagrada Familia ,Barcelona (Spania) ,Barcelona Interior (Stil Catedrala Sagrada Familia gotic) (Spania) Exterior ( Stil gotic )

Ca monumente celebre ale stilului gotic in arhitectura bisericeasca, amintim:

a) In Franta (patria stilului, care, impreuna cu Germania, are cele mai multe biserici gotice) :

- Catedrala Notre-Dame din Paris, construita intre 1163- 1245 si remaniata in sec. XIV, cu cinci nave, galerii si un transept; - La Sainte Chapelle din Paris, construita de Ludovic cel Sfant in sec. XIII ; - Catedrala din Reims (catedrala incoronarii regilor Frantei), construita in secolele XIII-XIV, lunga de 138,70 m, vestita prin decorul ei sculptural, cu cea mai impunatoare fatada principala din toata arta gotica; - Biserica manastirii Saint-Ouen tot din Rouen (secolele XIV-XVII), remarcabila prin dimensiunile ei si prin splendoarea decoratiei sculpturale;

Catedrala Notre-Dame

La Sainte Chapelle

b) In Germania, unde s-a dezvoltat scoala renana, cea mai desavarsita realizare a stilului gotic este catedrala din Colonia (Cologne, Koln), din sec. XIII;
c) In Anglia (unde romanicul persista mai mult), amintim catedralele din orasele : Canterbury (inceputa in sec. XII), York (sec. XIV), Salisbury (cu abside patrate), Durham, Exeter (sec. XIV) s.a. d) In Italia mentionam de exemplu catedrala din Milano (secolele XIV-XVI, cu fatada din sec. XIX), una din cele mai mari biserici din lume (lungimea 158 m, inaltimea navei centrale 48 m, ferestrele chorului 27 m inaltime).

Catedrala din Milano, Italia Cologne-Koln,Germania

Canterbury,Anglia

Biserici de stil gotic tarziu (decadent), de proportii mai mici si de o valoare artistica mai redusa, s-au construit si la noi, in Transilvania, de catre germani (sasi) si unguri (secui), ca de exemplu: Biserica Manastirii cisterciene din Cirta (1202) Biserica din Prejmer Biserica Sf. Bartolomeu din Brasov Biserica evanghelica din Cristian Biserica Sf. Mihail din Cluj Biserica Neagra din Brasov s.a.

Biserica Sf. Bartolomeu din Brasov

Biserica Manastirii cisterciene din Cra

Biserica Neagr,Braov

Biserica din Prejmer

Denumirea de Stil brncovenesc sau de art brncoveneasc caracterizeaz in istoriografia romn de art arhitectura i artele plastice n ara Romneasc din timpul domniei lui Constantin Brncoveanu (1688-1714). Deoarece aceast epoc a influenat n mod hotrtor evoluiile de mai trziu, termenul se folosete prin extensie i pentru a descrie operele de art din vremea primilor Mavrocordai, pn ctre 1730. Istoricii de art caracterizeaz uneori stilul prin analogie cu renaterea apusean, datorit structurilor sale clare, raionaliste, dar exuberana lui decorativ permite i folosirea termenului de Baroc brncovenesc.

Stilul brncovenesc se distinge prin expresivitatea conferit de volumele arhitectonice ale scrilor exterioare, ale foioarelor sau loggiilor, care variaz n mod pitoresc aspectul faadelor. Proporiile devin mai zvelte i mai armonioase, ele dovedesc o mai grijulie elaborare a planurilor.
Att decorul ct i spaiile libere, structurate de coloane, neag masivitatea formelor arhitectonice; pridvorul deschis ajunge de exemplu a fi un element reprezentativ al cldirilor. Boltirea se face de obicei n semicilindru sau cu cupole semisferice. Decorul poate fi sculptat din piatr sau aplicat sub forma unor reliefuri din stuc. n decoraia din piatr predomin motivele florale.

Caracterizate prin decorul bogat al iconostaselor din interior, mpodobite dens cu reliefuri.
Catedrala Patriarhiei n Bucureti (1655-1685) reprezint faza premergtoare stilului brncovenesc din timpul domniei lui erban Cantacuzino. Biserica fostei mnstiri Adormirea Maicii Domnului (1691-1697) n Rmnicu Srat Biserica Adormirea Maicii Domnului n Bordeti, jud. Vrancea (1698-1699) Biserica Sf. Gheorghe Nou (1698-1707) n Bucureti Biserica Fundenii Doamnei (1699) n Bucureti.

Decorul bogat al iconostasului, impodobit dens cu reliefuri

Mnstirea Vcreti (1716-1722), Bucureti, demolat ntre 1984 i 1986. Mnstirea Horezu (1690-1702), unul din cele mai ambiioase proiecte ale epocii brncoveneti. Prin dimensiunile impozante i mai ales prin concepia unitar acest proiect este revoluionar pentru artele vechi romneti. Chiar n centrul incintei se nal silueta zvelt a bisericii, care se bazeaz planimetric i spaial pe modelul dat de Biserica episcopal a Curii de Arge. Meterii care au contribuit la decorul bisericii sunt imortalizai ntr-un tablou votiv din pridvorul lcaului de cult, ei ies din anonimatul medieval.

Mnstirea Vcreti

Mnstirea Hurezu

V mulumim pentru timpul acordat !