Documente Academic
Documente Profesional
Documente Cultură
MEMORIU DE PREZENTARE
1
EVALUAREA RISCURILOR DE ACCIDENTARE SI ÎMBOLNAVIRE PROFESIONALA
2
EVALUAREA RISCURILOR DE ACCIDENTARE SI ÎMBOLNAVIRE PROFESIONALA
(extrem de rar, foarte rar, rar, puţin frecvent, frecvent, foarte frecvent), cu ajutorul grilei realizându-
se exprimarea efectivă a riscurilor existenţe în sistemul analizat, sub forma cuplului gravitate-
frecvenţă de apariţie.
Scala de încadrare a nivelurilor de risc/securitate a muncii are la bază grila de evaluare a
riscurilor şi ajută la aprecierea nivelului riscului previzionat, respectiv a nivelului de securitate.
Fişa de evaluare a locului de muncă centralizează toate operaţiile de identificare şi evaluare a
riscurilor de accidentare şi/sau îmbolnăvire profesională, cuprinzând următoarele date :
Date de identificare a locului de muncă: unitatea, secţia, locul de muncă;
Date de identificare a evaluatorului: nume, prenume, funcţie;
Componentele generice ale sistemului de muncă;
Nominalizarea factorilor de risc identificaţi;
Explicitarea formelor concrete de manifestare a factorilor de risc identificaţi (descriere,
parametri, caracteristici funcţionale);
Consecinţa maximă previzibilă a acţiunii factorilor de risc;
Clasa de gravitate şi probabilitate previzionată;
Nivelul de risc.
Fişa de măsuri propuse este un formular pentru centralizarea măsurilor de prevenire
necesare de aplicat, rezultate din evaluarea locului de muncă sub aspectul securităţii muncii.
Procedura de lucru implică parcurgerea obligatorie a următoarelor etape :
Constituirea echipei de analiză şi evaluare (specialişti în securitatea muncii şi
tehnologi ) ;
Descrierea sistemului analizat :
- identificarea şi descrierea componentelor sistemului şi modul său de
funcţionare ;
- precizarea sarcinii de muncă ce-i revine executantului în sistem ;
- descrierea condiţiilor de mediu existenţe;
- precizarea cerinţelor de securitate pentru fiecare componentă a
sistemului ;
3
EVALUAREA RISCURILOR DE ACCIDENTARE SI ÎMBOLNAVIRE PROFESIONALA
Evaluarea riscurilor :
- determinarea consecinţelor posibile ale acţiunii factorilor de risc
utilizând lista de identificare ;
- stabilirea gravităţii consecinţei utilizând grila din lista de consecinţe
posibile ale acţiunii factorilor de risc ;
- determinarea frecvenţei consecinţelor posibile utilizând scala de cotare a
gravităţii şi probabilităţii consecinţelor acţiunii factorilor de risc asupra
organismului uman ;
- identificarea rezultatului obţinut în grila de evaluare a riscurilor ;
- înscrierea rezultatului în fişa locului de muncă
- determinarea nivelurilor pentru fiecare factor de risc în parte utilizând
scala de încadrare a nivelurilor de risc/securitate;
- stabilirea unei priorităţi a măsurilor de prevenire şi protecţie funcţie de
factorul de risc cu nivelul cel mai mare de risc ;
- calcularea nivelului de risc global pe locul de muncă (media ponderată a
nivelurilor de risc stabilite pentru factorii de risc identificaţi, utilizând
ca element de pondere rangul factorului de risc, care este egal cu nivelul
de risc) ;
4
EVALUAREA RISCURILOR DE ACCIDENTARE SI ÎMBOLNAVIRE PROFESIONALA
Primul pas în aplicarea metodei îl reprezintă constituirea echipei de analiză şi evaluare care
va cuprinde specialişti în domeniul securităţii muncii (evaluatori autorizaţi ) şi tehnologi, buni
cunoscători ai proceselor de muncă analizate.
Înainte de începerea activităţii, membrii echipei trebuie să cunoască în detaliu metoda de
evaluare, instrumentele utilizate şi procedurile concrete de lucru. Este necesară şi o minimă
documentare prealabilă asupra locurilor de muncă şi proceselor tehnologice care urmează să fie
analizate şi evaluate.
După constituirea echipei de analiză şi evaluare şi însuşirea metodei se trece la pasul următor
– descrierea sistemului de analizat. Informaţiile necesare pentru această etapă se preiau din
documentele întreprinderii (fişa tehnologică, cărţile tehnice ale maşinilor ţi utilajelor, fişa postului
pentru executant, caiete de sarcini, buletine de analiză a factorilor de mediu, norme, standarde şi
instrucţiuni de securitate a muncii). O sursă complementară de informaţii pentru definirea sistemului
o constituie discuţiile cu lucrătorii de la locul de muncă analizat.
În etapa de identificare a factorilor de risc din sistem, esenţială pentru calitatea analizei, se
stabileşte pentru fiecare componentă a sistemului de muncă evaluat – loc de muncă, în baza listei
prestabilite, ce disfuncţii poate prezenta, în toate situaţiile previzibile şi probabile de funcţionare.
Aceasta se poate realiza fie printr-o analiză verbală cu tehnologul fie prin aplicarea metodei
arborelui de evenimente. Simularea se poate realiza concret pe un model experimental sau prin
procesare pe computer.
Dacă în cazul factorilor de risc obiectivi, generaţi de mijloacele de producţie sau mediul de
muncă, identificarea este relativ uşoară, în cazul executantului operaţia este mult mai complicată şi
implică un grad ridicat de nedeterminare. În acest caz se analizează, cît este posibil, toate erorile
previzibile şi probabile ale acestuia în raport cu sarcina de muncă atribuită, sub forma omisiunilor şi
acţiunilor sale greşite şi impactul lor asupra propriei sale securităţi şi asupra celorlalte elemente ale
sistemului.
Factorii de risc identificaţi se înscriu în FIŞA DE EVALUARE A LOCULUI DE MUNCĂ.
Nivelul de risc global la locul de muncă se calculează ca o medie ponderată a nivelurilor de
risc stabilite pentru factorii de risc identificaţi. Pentru ca rezultatul să fie cât mai apropiat de realitate
se utilizează ca element de ponderare rangul factorului de risc, care este egal cu nivelul de risc,
eliminându-se astfel posibilitatea ca efectul de compensare între extreme să mascheze prezenţa
factorului cu nivel maxim de risc.
Formula de calcul a nivelului de risc global :
5
EVALUAREA RISCURILOR DE ACCIDENTARE SI ÎMBOLNAVIRE PROFESIONALA
unde :
unde :
6
EVALUAREA RISCURILOR DE ACCIDENTARE SI ÎMBOLNAVIRE PROFESIONALA
7
EVALUAREA RISCURILOR DE ACCIDENTARE SI ÎMBOLNAVIRE PROFESIONALA
Din punct de vedere al riscului biologic personalul din sectorul sanitar este expus in mod
frecvent la agenti biologici din grupele 1,2,3 si mai rar la agenti biologici din grupa 4 care pot
provoca imbolnaviri profesionale (pacienti cu HIV).
Conform domeniului de aplicare a directivei europene 2000/54/CEE, in clasificare sunt inclusi
numai agentii cunoscuti ca provocand boli infectioase la om.
Daca este cazul, se adauga indicatii asupra riscului toxic si alergic, potential al agentilor.
La stabilirea listei de agenti biologici clasificati nu vor fi luati in considerare microorganismele
modificate genetic.
Clasificarea agentilor biologici se bazeaza pe efectele acestor agenti asupra sanatatii
lucratorilor sanatosi.
Efectele particulare asupra lucratorilor a caror sensibilitate ar putea fi modificata pentru unul
sau mai multe motive, cum ar fi patologia preexistenta, administrarea de medicamente, imunitate
deficitara, sarcina sau alaptarea, nu sunt luate in considerare in mod specific.
8
EVALUAREA RISCURILOR DE ACCIDENTARE SI ÎMBOLNAVIRE PROFESIONALA
Calea respiratorie
Reprezinta calea cea mai probabila de infectare microbiana si cu toate acestea, cea mai putin
luata in seama, mai ales in cazul activitatii din laboratoare. Intr-adevar, un mare numar de manopere,
obisnuite in mediul sanitar, produc aerosoli care pot fi infectiosi. Acestia sunt produsi in tehnici de
centrifugare, zdrobirea celulelor, deschiderea fara precautie a flacoanelor vidate, manevrarea
lichidelor, agitarea mediilor, cantarirea pulberilor, improscari, flambarea anselor utilizate la
insamantarea mediului bacterian, recoltarea si transportul probelor biologice fara precautii,
schimbarea asternuturilor bolnavilor, etc.
Propagarea aerosolilor infectati este cauzata si de existenta unor sisteme de ventilatie
necorespunzator intretinute sau rau concepute. Sistemele de ventilare defecte pot fi surse de infectare
chiar si in cladirile in care nu se lucreaza cu agenti biologici.
Aerosolii se pot propaga la distante mari si infectiozitatea lor depinde de natura agentului
contaminant si starea de imuno-rezistenta a persoanei ce risca sa fie contaminata, de rezistenta lor in
mediul exterior.
Calea digestiva
Una din caile de contaminare pe cale digestiva este pipetarea cu gura, care trebuie in totalitate
interzisa in laboratoare. Frecvent se produc contaminari pe cale digestiva datorita obiceiului de a
fuma in timpul activitatii “la patul bolnavului” sau in timpul activitatii in laboratoarele de analize
9
EVALUAREA RISCURILOR DE ACCIDENTARE SI ÎMBOLNAVIRE PROFESIONALA
Calea cutanata
Trecerea microorganismelor prin piele se poate face prin patrunderea accidentala (rani,
intepaturi, muscaturi) si apare destul de frecvent in cursul diferitelor activitati medicale
(recapisonarea acelor dupa efectuarea tratamentelor injectabile, spalarea instrumentarului, in cursul
interventiilor chirurgicale, a tratamentelor stomatologice, taieturile si juliturile provocate de cioburi,
transportul deseurilor in saci necorespunzatori, manipularea necorespunzatoare a produselor
biologice).
Este suficient ca pielea sa prezinte o solutie de continuitate, chiar invizibila cu ochiul liber,
pentru ca particulele infectante sa patrunda usor in organism.
Calea mucoasa
Ochiul, fiind foarte vascularizat, iar conjunctiva bulbara avand o suprafata de contact cu
mediul ambient, reprezinta o cale importanta de contaminare, mai ales prin improscare oculara.
In acest sens se cunosc infectii virale oftalmice, datorita contaminarii ocularelor de la
microscoapele folosite colectiv, de tipul:
- conjunctivite adenovirale;
- infectii oculare cu virus herpetic;
- conjunctivite purulente cu coci patogeni;
- infectii oculare cu pioceanic;
- micoze oculare cu aspergillus si actinomicete.
De asemenea, mucoasa bucala si caile respiratorii superioare pot fi porti de patrundere a
aerosolilor.
Accidentul prin expunere la sange este definit ca orice expunere accidentala la sange (sange
integral, plasma, ser, componente din sangele uman), la un lichid biologic contaminat cu sange sau
la un fluid care poate sa contina agenti patogeni transmisibili prin sange, care presupune:
10
EVALUAREA RISCURILOR DE ACCIDENTARE SI ÎMBOLNAVIRE PROFESIONALA
Principalii agenti patogeni transmisibili prin sange (exista peste 50) sunt:
- HIV: virusul imunodeficientei umane (grupa IV);
- VHB: virusul hepatitei B (grupa III);
- VHC: virusul hepatitei C (grupa III).
Altii pot fi: Plasmodium (malarie, falciparum, vivax) – agentii malariei, Mycobacterium
tuberculosis, Leprae, Leptospira, Rickettsia, Treponema spp, Roxoplasma gondi, Staphylococcus
aureus, Brucella, Citomegalovirus, Herpes virus, Cryptococcus neoformans.
Pentru toate activitatile in care se utilizeaza agenti biologici ce constituie un risc pentru
sanatatea si securitatea lucratorilor, angajatorul este obligat sa ia masuri adecvate:
daca natura activitatii permite, angajatorul va evita, in mod prioritar, utilizarea unui agent
agent biologic periculos, inlocuindu-l printr-un agent biologic care, in functie de conditiile
de utilizare si in stadiul actual de cunostinte nu este periculos sau este mai putin periculos
pentru sanatatea lucratorilor;
cand acest lucru nu este tehnic realizabil, tinand seama de activitatea si de evaluarea
riscului, angajatorul trebuie sa reduca riscul de expunere la cel mai scazut nivel pentru a
proteja adecvat sanatatea si securitatea lucratorilor respective, prin aplicarea urmatoarelor
masuri de protectie colectiva:
limitarea la nivelul cel mai scazut posibil, a numarului de lucratori expusi sau care pot
fi expusi;
conceperea proceselor de munca si a masurilor de control ethnic pentru a evita sau re-
duce la minimum raspandirea agentilor biologici la locul de munca;
masuri de protectie colectiva si/sau individuala atunci cand expunerea nu poate fi
evitata prin alte mijloace;
masuri de igiena adecvate pentru prevenirea sau reducerea transportului sau
propagarii accidentale a unui agent biologic in afara locului de munca;
11
EVALUAREA RISCURILOR DE ACCIDENTARE SI ÎMBOLNAVIRE PROFESIONALA
12