Colegiul de Medicina Ungheni

Studiu individual
la disciplina
Bazele Asistentei
z

Medicale

Realizat:Tugulea Maria Am-22

Profesor:Gaibu Adela
 z

Tema:
 Riscurile asupra sanatatii si
mediului asociate cu
gestionarea deseurilor
rezultate din activitatea
medicala
 z Ce sunt deseurile medicale?
 Cunoscute și ca ”deșeuri clinice”, deșeurile medicale
însumează totalitatea reziduurilor organice și
anorganice rezultate din activități clinice.
z

Clasificarea deseurilor
 Nepericuloase  Periculoase
 z
• Deşeurile Medicale Inofensive includ toate
tipurile de deşeuri ce nu au fost infectate.
Acestea sunt analogice cu deşeurile municipale
sau domestice obişnuite şi pot fi gestionate
de serviciile municipale respective. Ele includ:
hârtie, carton, masă plastică sau metal
neinfectat, cutii sau sticlă, etc...Misiunea propune
ca recomandările PNUE să fie urmate şi
ca în această categorie de deşeuri să fie incluse
toate obiectele (cum ar fi: mănuşi, tifon,
haine, tampoane) ce au fost utilizate în scopuri
medicale, dar nu sunt murdare de sânge.
 z
Deseurile periculoase:resturile
anatomopatologice,deseurile
infectioase,deseurile extrem de
infectioase,instrumentalul ascutit,resturile
farmaceutice,deseurile radioactive ,resturile
citotoxice,rezidurile contagioase…
z
z

Riscuri şi pericole generate de

gestionarea incorectă a
deşeurilor medicale
 z
Tipuri de risc
Riscurile prezentate de deşeurile medicale se datorează
următoarelor caracteristici:
• conţin agenţi infecţioşi;
• sunt genotoxice;
• conţin produse chimice sau farmaceutice toxice sau
periculoase;
• sunt radioactive;
• prezintă caracter intepator-taietor.
 z
Cine este expus la risc?
Toţi indivizii care vin în contact cu deşeurile medicale periculoase prezintă
un risc potenţial de îmbolnăvire. Sunt expuse persoanele care lucrează în
cadrul unităţilor sanitare producătoare de deşeuri medicale, precum şi cei
din afara acestor unităţi, care, fie manipulează aceste deşeuri, fie vin în
contact cu acestea ca urmare a unei gestionari incorecte.
 z
Principalele grupe de risc sunt:
• medici, asistente medicale, personal auxiliar şi de
întreţinere a unităţii sanitare;
• pacienţi;
• vizitatori;
• lucrători din serviciile auxiliare: spălătorie, depozitul de
materiale sanitare, cei însărcinaţi cu colectarea şi transportul
deşeurilor;
• lucrători din serviciile ce se ocupă cu tratarea şi eliminarea
deşeurilor în unitatea sanitară
Riscurile generate de deşeurile infecţioase şi intepatore-taietoare
Deşeurile cu potenţial infecţios pot conţine o mare varietate de microorganisme
z
patogene. Agenţii infecţioşi pot supravieţui în cantităţi suficient de mari pentru a
determina producerea unei infecţii în urma contactului cu aceste deşeuri.
Modalităţile de bază prin care o persoană se poate îmbolnăvi în urma contactului
cu deşeurile ce au potenţial infecţios sunt:
• prin înţepare, zgâriere sau tăiere;
• prin intermediul membranelor mucoase de la nivelul ochilor, gurii şi nasului;
• prin inhalarea agenţilor infecţioşi;
• prin ingerarea agenţilor infecţioşi.
Riscurile generate de deşeurile medicale care crează cea mai mare îngrijorare sunt
reprezentate de posibilitatea contactării hepatitei B sau C, sau SIDA, în urma
înţepării cu ace contaminate, sau în urma contactului cu sângele, sau alte fluide ce
conţin sânge contaminat, cu răni deschise, sau membrane mucoase.
Existenţa în unităţile sanitare a bacteriilor rezistente la antibiotice şi dezinfectante
chimice poate contribui la pericolul reprezentat de gestionarea incorectă a
deşeurilor. A fost demonstrat, de exemplu, ca plasmidele din probele de laborator
prezente în deşeurile medicale au fost transferate bacteriilor indigene.
 
z
Impactul produs de deşeurile cu potenţial infecţios şi intepatoare-taietoare
Pentru infecţiile
z
grave cum sunt SIDA şi hepatita B sau C, lucrătorii din
sectorul sanitar (în special asistentele medicale) prezintă cel mai mare risc
de infecţie prin rănirea cu ace contaminate. Multe din aceste răni se produc
prin recapisonarea acelor hipodermice înainte de îndepărtarea lor în
recipientele speciale de colectare, prin deschiderea acestor recipiente şi
datorită folosirii unor materiale nerezistente la acţiuni mecanice, în
confecţionarea acestora.
Studii efectuate în SUA estimează că 12000 de lucrători din sistemul sanitar,
a căror activitate presupune contactul cu sângele, sunt infectaţi cu VHB, în
fiecare an. Dintre lucrătorii ce contactează hepatita B, aproximativ 250 se
aşteaptă să decedeze datorită hepatitei, cirozei, sau cancerului hepatic. De
asemenea, alţi lucrători din cadrul unităţilor sanitare şi operatori în cadrul
sistemului de gestionare a deşeurilor, precum şi indivizi care caută materiale
recuperabile în gunoaie, sunt supuşi unui risc de contaminare semnificativ.
z
z
Măsuri pentru reducerea riscului de contaminare a lucrătorilor din
unitatea sanitară:
• Purtareazechipamentului de protecţie individual (mănuşi, măşti, ochelari
de protecţie, sorturi, halate, etc.);
• Respectarea regulilor de igienă: spălarea mâinilor, utilizarea de prosoape
antiseptice;
• Interzicerea consumului de alimente, consumului de băuturi, fumatului,
aplicării fardurilor, în zonele de lucru unde există risc de contaminare;
• Folosirea procedeelor de decontaminare: curăţenie, dezinfecţie;
• Raportarea accidentelor prin înţepare/tăiere cu deşeuri intepatoare-
taietoare;
• Vaccinarea împotriva VHB .
Toate persoanele expuse la risc trebuie să fie informate cu privire la modul
de transmitere, simptomatologie, epidemiologie, semnale de alarmă
referitoare la o posibilă contaminare şi procedura ce trebuie urmată în cazul
contaminării.
z
Concluzie:
In concluzie as dori sa accentuiez faptul
ca gestionarea deseurilor medicale este
foarte necesara pentru prevenirea
multor boli intraspitalicesti si reduce
poluarea mediului.Pastrarea sau
aruncarea deseurilor medicale in locuri
ne autorizate pot duce la aparitia si
transmiterea multor boli chiar si
epidemice,pot duce la intoxicatii in
masa,poluarea mediului etc.
z

Sfârşit