Colegiul de Medicina Ungheni

STUDIU INDIVIDUAL
DISCIPLINA:TEHNICI GENERALE DE
ÎNGRIJIRE A BOLNAVULUI

Elaborat:Tugulea Maria Am-22

Profesor:Gaibu Adela

2020
TEMA:
•Fitoterapia înafecţiunile
sistemului digestiv
• În unele afecţiuni digestive fitoterapia nu este o
metodă de terapie complementară, ci chiar principală
• Sunt utilizate un număr mare de specii de plante cuacţiuni di
ferite: tonic-
amare, laxative, antidiareice,carminative, antiulceroase; înce
pând de la segmentul buco-faringian şi până la glandele
digestive anexe
1.se utilizează plante cu acţiune antiseptică, 
antiinflamatorie,astringentă, emolientă şi cic
atrizantă
 

2.administrarea se face extern, prin gargară,
 spălături bucale sau
comprese cu tampoane sterile
Fitoterapia specifică
: busuioc de câmp, salvie
Alte plante utilizate: ardei, bubernic (c somós görvélyfű ) , cătină,
cârmâz (amerikai karmazsinbogyó), ceapă, cerenţel
(erdeigyömbérgyökér), cimbrişor, coada racului, coada şoricelului,
echinacea (kasvirág), eucalipt, fenicul (édeskömény) , gălbenele,
ghimbir, gutui (birs), hrean, levănţică, lichen de piatră, muşeţel,mur,
nalbă mare, nuc, pătlagină, soc, sulfina ( orvosisomkóró) , sunătoare,
tătăneasă ( fekete nadálytő ), tei, tisa (t iszafenyő ), trandafir, turiţă
mare (p árlófű )
• Gingivitele:-sunt afecţiuni inflamatorii ale gingiilor 
•  Stomatite:-
sunt definite ca stări inflamatorii ale mucoasei cavităţii bucale,manifestate su
b forma unor leziuni ale mucoasei, dureroase, ce împiedică masticaţia şi degl
uţia -
cauzele lor pot fi multiple: de natură microbiană, virotică,fungică, toxică, aler
gică 
•  Abcese dentare: se defineşte o colecţie purulentă, bine delimitatăde ţesuturil
e din jur, formată în urma dezintegrării ţesuturilor, deobicei sub acţiunea unor
 agenţi microbieni sau parazitari 
•  Aftele: sunt mici exulceraţii gălbui, rotunde sau ovale, de mărimivariate, înco
njurate de un halou roşu; se însoţesc de senzaţiade usturime sau de arsurăll 
•  Amigdalită: reprezintă o afecţiune inflamatorie, congestivă saupurulentă a a
migdalelor 
• Busuioc de câmp (Prunella vulgaris)-
Se recoltează: partea aeriană, în timpul înfloritului (iunie)-
Principii active: flavonoide, acizi graşi, ulei volatil, principii
amare, vitaminele (A, B, C, K)Acţiune farmacodinamică:Antisp
asmodică, 
antidiareică, Astringentă,Diuretică,Antiinflamatoare, antitusiv
ă,Stimulatoare a funcţiei sexuale, Antitumorală,Inhibitor HIV,P
uternic antibiotică
UTILIZARE
• Afecţiuni ale gurii, inflamaţii ale laringelui, răguşeală,amigdali
tă, migrenă, creşterea vitalităţii sexuale, diaree,hemoroizi, tu
se, astm (infuzie, se beau 1-2 căni pe zi)
• Sângerări ale gingiilor, inflamaţii ale gurii şi gureri ale gâtului
(gargare cu infuzie pentruu uz extern sau cu Tinctura
diluatătă îninfuzie
• Furuncule, răni (se spală bine locurile afectate cu Infuzie
pt uz extern, apoi se pun comprese cu infuzie)
• Migrenă (se aplică comprese cu infuzeie, pe frunte şi ceafă)
Anorexie
Se are în vedere stimularea secreţiei de sucuri gastrice si sucuri
digestive, cu plante amare.
Mulţi compuşi amari sunt labili de căldură, prin urmare, plantele
respective se vor opări foarte puţin sau se vor macera la rece. Se bea ceai
cu o jumătate de oră înainte de masă, din:
- pelin (Artemisia absinthium)
- Tintaura (Centaurium erythraea)
- Ghinţură (Gentiana lutea)
- Coada soricelului (Achillea millefolium), care, în plus, ajută digestia şi
calmează crampele- Cicoare

- Frunze de anghinare (Cynara scolymus)

- rădacina de papadie (Taraxacum
Crampe, Balonare
Plantele folosite se numesc carminative. În
principal, e vorba de anason, chimen, seminţe de
fenicul şi mărar.

frunze de menta (Mentha piperita folium)

roiniţa (Melissa folium)
Antispastice
flori de musetel (Matricaria flos)
Gastrite şi ulcere stomacale
Se aleg plante mucilaginoase şi anti-inflamatorii
- rădăcina de nalbă (Althaea radix)
- nalbă (Malva sylvestris, Malva Folium)
- seminţe de in
Pentru efect anti-inflamator şi antispasmodic - musetel
Radacina de lemn dulce (radix liquiritiae) acţionează
simultan asupra mucoasei de protecţie, este anti-
inflamatorie şi antiseptică pentru Helicobacter.
Constipaţie
- Seminţe de in (zdrobite)
- Psyllium
- Tărâţe de grâu
- Fibre de fructe
Laxativele puternice pot irita intestinul şi au un efect de antiabsorbtie. Luate
pe termen lung, apare riscul de pierdere de potasiu, de aceea recomandăm
laxativele puternice pentru constipaţie acută, pentru câteva zile. Aceste
laxative mai puternice includ:
- Rădăcină Rubarbă
- coaja de arin american (mai eficient)
- Fructe Senna (Cassia senna)
- Aloe (extract) (Aloe vera)
Posibilele efecte adverse: dezechilibru electrolitic, crampe, dureri de stomac,
albuminurie.
Contraindicatii - în bolile inflamatorii de stomac şi intestine, sarcina,
lactaţie, la copiii sub 12 ani şi în caz dureri abdominale din cauza
necunoscuta.
• Boli inflamatorii intestinale
Fitoterapia are aici doar un rol minor.
Cu efecte anti-inflamatorii se folosesc:
- Tămâie (Boswellia serrata)
- Mir (Myrrha)
- Psyllium (Plantago psyllium)
În funcţie de simptome, se mai iau afine, ghimbir - pentru greaţa,
şofran de India (curcumă).
• Afecţiuni biliare
Colereticele cresc sinteza şi secreţia de bilă în ficat. Colechineticele
cresc fluxul bilei, din vezica biliară.
- Frunze de anghinare (Cynara folium)
- Curcuma (turmeric)
- Papadia - plantă şi rădăcină (Taraxaci herba / radix)
- Rostopasca (Chelidonii herba)
Cel mai puternic efect anti-spasmodic îl are rostopasca, cele mai bun
colagog e
şofranul, dar şi curcuma şi ridichile.
THE END