UNIVERSITATEA DE ŞTIINŢE AGRICOLE ŞI MEDICINĂ VETERINARĂ

A BANATULUI
„REGELE MIHAI I AL ROMÂNIEI” DIN TIMIŞOARA

FACULTATEA DE MEDICINĂ VETERINARĂ

PROGRAM DE STUDIU: LICENȚĂ

IMPORTANȚA LISTERIOZEI ÎN
SĂNĂTATEA PUBLICĂ

Student:
Rădulescu Teodora Gabriela,
Anul VI, Grupa 2.6.02

TIMIȘOARA
2022
Rădulescu Teodora Gabriela, anul VI, grupa 2.6.02

CUPRINS

1. INTRODUCERE..........................................................................................................................3

2. EPIDEMIOLOGIE........................................................................................................................3

3. REZISTENȚA LA CONDIȚIILE DE STRES.............................................................................3

4. SEMNE CLINICE........................................................................................................................4

5. CAUZELE FOCARELOR............................................................................................................4

6. SURSELE DE CONTAMINARE................................................................................................5

6.1 Listeria Monocytogenes în industria cărnii de porc și a produselor ce conțin carne de porc....5

6.2 Semnificația și caracteristicile Listeria Monocytogenes în produsele de pasăre.......................6

6.3 Evaluarea protocoalelor de monitorizare a mediului pentru Listeria Spp. și Listeria

Monocytogenes în unitățile de producție a alimentelor congelate....................................................6

6.4 Prevalența și caracterizarea Listeria Monocytogenes izolate de pe suprafețe inerte..................7

6.5. Prevalența Listeriei Monocytogenes în Iran..............................................................................7

6.6 Prevalență scăzută a Listeriei monocytogenes în alimentele din Italia.......................................8

7. METODE DE DIAGNOSTIC......................................................................................................8

BIBLIOGRAFIE................................................................................................................................10

2
Rădulescu Teodora Gabriela, anul VI, grupa 2.6.02

1. INTRODUCERE

Listeria monocytogenes este o bacterie patogenă gram-pozitivă care poate fi găsită în sol sau în
apă. Infecția cu organismul se poate dezvolta după ingestia de produse alimentare contaminate. Au
fost descrise focare mici și mari de listerioză. (1)

2. EPIDEMIOLOGIE
Listeria monocytogenes este un agent patogen important, izolat în mod obișnuit din mediile de
procesare a alimentelor și a produselor alimentare. Acest organism se poate multiplica la
temperaturi de refrigerare, poate forma biofilme pe diferite materiale și în diferite condiții, poate
rezista la o serie de presiuni de mediu și poate contamina produsele alimentare prin contaminare
încrucișată. L. monocytogenes este recunoscut ca agent cauzal al listeriozei, o boală gravă care
afectează în principal persoanele din grupuri cu risc ridicat, cum ar fi femeile însărcinate, nou-
născuții, persoanele în vârstă și persoanele imunocompromise. (2)

L. monocytogenes este omniprezent în natură și poate contamina mediile de procesare ale

alimentelor, reprezentând o amenințare pentru lanțul alimentar. Acest lucru este deosebit de
important pentru alimentele gata de consum, deoarece nu există tratament termic sau alte etape
antimicrobiene între producție și consum. (3)

Listerioza poate fi considerată o boală care a apărut împreună cu schimbarea obiceiurilor

alimentare și procesarea industrială pe scară largă a alimentelor. Această boală provoacă pierderi de
miliarde de dolari în fiecare an, cu retrageri de alimente contaminate și cheltuieli de tratament
medical al pacienților. În plus, față de starea imună a gazdei și de doza infectantă, potențialul de
virulență al fiecărei tulpini este esențial pentru dezvoltarea simptomelor bolii. (2)

3. REZISTENȚA LA CONDIȚIILE DE STRES

Listeria monocytogenes este un agent patogen intracelular uman, care este rezistent la o gamă
largă de condiții de stres. (4)

În consecință, este extrem de dificil de controlat de-a lungul întregului lanț alimentar, de la
producție, la depozitare până la consum. Focarele frecvente și recente de infecții cu L.
monocytogenes ilustrează faptul că măsurile actuale de decontaminare și conservare sunt suboptime
pentru a controla prezența L. monocytogenes în alimente. Pentru a dezvolta măsuri eficiente de
prevenire a contaminării în timpul procesării și controlului creșterii în timpul depozitării

3
Rădulescu Teodora Gabriela, anul VI, grupa 2.6.02

alimentelor, este esențial să se înțeleagă mecanismele utilizate de L. monocytogenes pentru a tolera

condițiile de stres în probele alimentare și în mediile de procesare a alimentelor. (4)

Condițiile de stres legate de alimentele infestate de L. monocytogenes de-a lungul lanțului

alimentar sunt: aciditatea, stresul oxidativ și osmotic, temperaturile scăzute sau ridicate, prezența
bacteriocinelor și a altor aditivi de conservare. La acestea se mai adaugă ca surse de stres: aplicarea
unor tehnologii alternative de decontaminare și conservare, cum ar fi presiunea hidrostatică ridicată,
lumina UV pulsată și continuă sau câmpurile electrice pulsate. (4)

4. SEMNE CLINICE

Listeria monocytogenes este un agent patogen zoonotic, care este asociat cu grave implicații
economice și de sănătate publică.

La animale, L. monocytogenes poate fi asociat cu listerioza clinică, care se caracterizează

prin simptome cum ar fi avortul, encefalita și septicemia. La om, simptomele listeriozei includ
encefalita, septicemia și meningita. În plus, listerioza poate provoca simptome gastroenterice la om
și de asemenea, nașteri înainte de termen sau avorturi spontane la femeile gravide. (5)

5. CAUZELE FOCARELOR

În ultimii ani, o serie de focare raportate și cazuri sporadice asociate cu consumul de carne
contaminată și produse din carne cu L. monocytogenes au crescut în țările în curs de dezvoltare. O
varietate de factori de virulență joacă un rol important în patogenitatea L. monocytogenes. Acest
patogen zoonotic poate fi diagnosticat folosind atât tehnici microbiologice clasice, cât și metode
moleculare. (5)

Există informații limitate despre L. monocytogenes extrase din carne și produse din carne în
țările africane. Studiile se străduiesc să furnizeze informații cu privire la prevalența și măsurile de
control ale L. monocytogenes de-a lungul lanțului alimentar al cărnii, să descrie epidemiologia L.
monocytogenes, să ofere o imagine de ansamblu a diferitelor metode de detectare și dactilografiere
a L. monocytogenes pentru epidemiologie, în scopuri de reglementare și de tranzacționare și să
discute patogenitatea, trăsăturile de virulență și profilurile de rezistență antimicrobiană ale L.
monocytogenes. (5)

4
Rădulescu Teodora Gabriela, anul VI, grupa 2.6.02

6. SURSELE DE CONTAMINARE

Listeria monocytogenes cauzează listerioza, o boală alimentară cu o rată a mortalității de 20%-

30%. Persoanele în vârstă și cele imunocompromise sunt deosebit de sensibile la listerioză.

Carnea de pasăre și produsele procesate din aceasta reprezintă principalii vectori ai tulpinilor
patogene de L. monocytogenes pentru om. (6) Carnea de porc și produsele din carne de porc
prelucrate au reprezentat de asemenea, surse de focare de listerioză în Franța și în alte țări europene
în ultimul deceniu. (7)

Procesatorii de alimente se confruntă cu provocări grave din cauza contaminării cu Listeria

monocytogenes. Monitorizarea constantă este utilizată pentru a controla L. monocytogenes din
mediul de procesare. Deși alimentele congelate nu susțin creșterea L. monocytogenes, condițiile
umede și reci din mediile de producție a alimentelor congelate sunt favorabile pentru creșterea
agentului patogen. (8) S-a studiat, de asemenea, si prevalența acestuia pe suprafețe inerte (9)

6.1 Listeria Monocytogenes în industria cărnii de porc și a produselor ce conțin carne de porc

S-a încercat înțelegerea și modul în care contaminarea, supraviețuirea și creșterea Listeria

monocytogenes pot să apară în produsele din carne de porc.

Se discută prezența L. monocytogenes în carnea de porc crudă, în mediul de procesare și în

produsele finite. Prevalența L. monocytogenes crește, în general plecand de la fermă si ajungand la
fabricile de producție și acest lucru se datorează în principal contaminării încrucișate.

În multe cazuri, acest agent patogen este prezent în carnea de porc crudă la niveluri scăzute sau
moderate, dar alimentele implicate în focarele de listerioză sunt cele în care organismul s-a înmulțit
pentru a atinge niveluri semnificativ mai mari decât 1000 UFC/g. În astfel de cazuri, agentul
patogen a fost capabil să supraviețuiască și/sau să crească în ciuda obstacolelor întâlnite în timpul
proceselor de fabricație și conservare.

În consecință, trebuie acordată atenție proiectării echipamentelor de prelucrare a alimentelor și

eficienței procedurilor de curățare și dezinfectare în fabrici. În cele din urmă, producția de produse
sigure din carne de porc se bazează pe punerea în aplicare a unor măsuri preventive generale, cum
ar fi bunele practici de igienă, buna fabricație și punctul critic de control al analizei riscurilor
(HACCP). (7)

5
Rădulescu Teodora Gabriela, anul VI, grupa 2.6.02

6.2 Semnificația și caracteristicile Listeria Monocytogenes în produsele de pasăre

Produsele de pasăre fac parte din dieta obișnuită a oamenilor și, datorită conținutului de
nutrienți, mai mult conținut de proteine și mai puțin conținut de grăsimi, câștigă mai multă atenție.
În comparație cu carnea roșie, carnea de pasăre este mai economică. Deci, a avut o rată mai mare de
consum, în special în formă de grătar, în care este favorizată creșterea bacteriei. Subtipizarea
izolatelor de L. monocytogenes este esențială pentru investigarea epidemiologică și pentru
identificarea sursei de contaminare. S-a discutat principala fațetă a prezenței L. monocytogenes la
păsările de curte. Majoritatea serotipurilor patogene de L. monocytogenes au fost detectate în
diferite produse din carne de pasăre. Din păcate, acești agenți patogeni izolați au avut uneori
rezistență la antibioticele utilizate în mod obișnuit, care au fost utilizate pentru tratamentul infecției
umane. (6)

6.3 Evaluarea protocoalelor de monitorizare a mediului pentru Listeria Spp. și Listeria

Monocytogenes în unitățile de producție a alimentelor congelate

S-a încercat determinarea stării actuale de conștientizare a importanței acestui agent patogen și
practicile aplicate într-o varietate de instalații alimentare congelate, legate de monitorizarea
mediului pentru Listeria.

A fost creat un instrument de sondaj pentru a obține informații cu privire la programele

existente de monitorizare a mediului în industria alimentară congelată. Subiectele au inclus aplicații
de curățare, igienizare și frecvență, testare microbiologică și zone de interes pentru mediu. Studiul a
fost revizuit de experți din mediul academic și din industrie, cu cunoștințe de microbiologie și
procesare a alimentelor congelate și a fost testat pe teren de către personalul din industrie, cu
cunoștințe extinse de monitorizare a mediului. Studiul a fost distribuit și analizat electronic prin
Qualtrics, în cadrul a 150 de contacte cu alimente congelate. Datele au fost colectate anonim, cu o
rată de răspuns de 31% (n = 46).

Studiul a indicat faptul că instalațiile sunt mai susceptibile de a prezenta săptămânal Listeria
spp. în zonele de monitorizare a mediului 2-4 (zone de contact nealimentare). Principalele domenii
de interes în facilitățile pentru găsirea rezultatelor pozitive Listeria sunt podelele, pereții și canalele
de scurgere. (8)

La momentul sondajului, puține facilități au încorporat materii prime active și testarea

produselor finite pentru Listeria; în schimb, programele au subliniat necesitatea de a identifica
prezența Listeria în mediul de procesare și de a atenua potențialul de contaminare a produselor.
Recunoașterea monitorizării mediului ca o componentă cheie a unui plan cuprinzător de siguranță

6
Rădulescu Teodora Gabriela, anul VI, grupa 2.6.02

alimentară a fost evidentă, împreună cu o concentrare a industriei pentru a îmbunătăți și dezvolta în

continuare programe de verificare pentru a reduce prevalența L. monocytogenes în mediile de
procesare a alimentelor congelate. (8)

6.4 Prevalența și caracterizarea Listeria Monocytogenes izolate de pe suprafețe inerte

Acest studiu s-a concentat pe prevalența Listeria monocytogenes (Lm) pe suprafețe inerte din
abatoarele din Sonora, Mexic. Un total de 21 de probe pozitive cu agentul patogen au fost obținute
din 103 de probe, oferind o prevalență de 20.3%. Prevalența agentului în carnea de porc a fost de
15.9% și 20.8% pentru suprafețele inerte din abatoarele de tip inspecție federală (FIT). Pentru
abatoarele care nu se potrivesc, prevalența a fost de 25.7%. Verficiarea de tip PCR a ADN-ului
genomic din izolatele L. Monocytogenes a dezvăluit prezența genei hlyA, sugerând o natură
patogenă pentru aceste izolate. Izolatele obținute în această lucrare toate au fost grupate cu lm
( Listeria Monocytogenes), conform analizei filogenetice bazate pe secvența de ADN 16S.

Cele mai frecvent detectate serotipuri au fost 1/2a și 1/2b. Toate izolatele au prezentat
răspunsuri diferențiale la antibiotice, iar majoritatea izolatelor au putut crește în prezența penicilinei
G, sau a antibioticelor derivate din penicilină . (9)

6.5. Prevalența Listeriei Monocytogenes în Iran

Studiul de față a investigat prevalența, susceptibilitatea antimicrobiană și distribuția serotipurilor

L. monocytogenes izolate din Iran.

Douăzeci și două (4.97%) din 442 de probe umane, alimentare și animale s-au dovedit a fi
pozitive pentru L. monocytogenes. Agentul patogen a fost identificat în 8.8% din 125 de probe
umane, 2.99% din 267 de alimente și 6% din 50 de probe de animale. Metoda standard de difuzie și
determinarea concentrației minime inhibitoare (CMI) au fost utilizate pentru testarea sensibilității
antimicrobiene și PCR multiplex pentru serotipare.

Dintre cele 22 izolate testate, 6 (27.2%) au prezentat rezistență la penicilina G, toate izolatele și 2
(9%) dintre ele prezentând sensibilitate intermediară la clindamicină și, respectiv, rifampicină.
Conform testului, rata de rezistență la penicilina G a fost aceeași cu cea a metodei de difuzie, dar 16
(72.7%) dintre izolatele izolate au prezentat sensibilitate intermediară la clindamicină utilizând
testul E. În PCR multiplex, 19 (86.4%) de izolate au aparținut serotipului 1/2c sau 3c, iar restul de 3
izolate au fost identificate ca (4b, 4d sau 4e) și, respectiv, (1/2a sau 3a). Apariția rezistenței la
penicilina G, care poate fi utilizată în tratamentul listeriozei, este foarte alarmantă și prevalența mai
mare a serotipului 1/2c, în comparație cu alte 3 de serotipuri importante (1/2a, 1/2b și 4b), în Iran a
fost raportată pentru prima dată.

7
Rădulescu Teodora Gabriela, anul VI, grupa 2.6.02

Din câte se cunoaște, acesta este primul studiu care arată distribuția diferitelor serogrupuri de L.
monocytogenes de la oameni și animale din Iran. (10)

6.6 Prevalență scăzută a Listeriei monocytogenes în alimentele din Italia

Multe alimente, atât de origine vegetală, cât și animală, au fost implicate în focare de listerioză.
Acest articol raportează rezultatele unui sondaj de 12 ani (1993-2004) privind prezența L.
monocytogenes în mai multe tipuri de alimente comercializate în Italia.

Din cele 5,788 de probe analizate, 121 (2.1%) au fost contaminate cu L. monocytogenes. Cea mai
mare prevalență a fost găsită în somonul afumat (10.6%) și în probele de carne de pasăre (8.5%) și
cea mai mică în carnea roșie (0.3%). L monocytogenes nu a fost găsit în 154 de mostre de produse
proaspete din fructe de mare. Cincizeci și două de izolate au fost, de asemenea, serotipizate prin
metoda aglutinării. Cele mai frecvente serotipuri detectate în cele 52 tulpini testate au fost 1/2a
(36.5%), urmate de 1/2c (32.8%), 1/2b (13.5%), 4b (11.5%), 3a (3.8%) și 3b (1.9%). Rezultatele
acestui studiu au arătat niveluri scăzute de L. monocytogenes în probele analizate.

Un total de 61.5% din cele 52 tulpini de Listeria monocytogenes analizate au aparținut

serotipurilor 1/2a, 1/2b și 4b, și anume serovari care sunt cel mai frecvent implicate în focarele de
listerioză umană extraintestinală. În probele gata de consum, aceste trei serotipuri au fost de 40.0%
(1/2a), 17.1% (1/2b) și 14.3% (4b). Această constatare subliniază necesitatea de a pune în aplicare
măsuri stricte de igienă în timpul producției, distribuției și vânzării de alimente pentru a reduce
riscul listeriozei alimentare la om la un nivel acceptabil. (12)

7. METODE DE DIAGNOSTIC

Cele mai multe dintre metodele de detectare a acestei bacterii în alimente necesită o îmbogățire
selectivă folosind tehnici tradiționale de cultură bacteriană care pot fi consumatoare de timp și
consumatoare de muncă. În plus, metodele moleculare sunt costisitoare și necesită cunoștințe
tehnice specifice. În schimb, abordările imunologice sunt alternative și mai rapide, mai simple și
mai ușor de utilizat și au fost dezvoltate pentru detectarea L. monocytogenes în alimente, mediu și
probe clinice. Aceste tehnici depind de expresia constitutivă a antigenilor L. monocytogenes și de
specificitatea anticorpilor utilizați. În acest caz, sunt sintetizate cunoștințele actualizate privind
patogeneza și principalii determinanți ai virulenței imunogenice a L. monocytogenes care sunt
utilizați pentru generarea de anticorpi monoclonali și policlonali pentru dezvoltarea testului
serologic. În plus, sunt evidențiate abordările imunologice bazate pe testul ELISA ,

8
Rădulescu Teodora Gabriela, anul VI, grupa 2.6.02

imunofluorescența, testele imunocromatografice cu flux lateral și imunosenzorii cu îmbunătățiri

relevante. Deși sensibilitatea și specificitatea testelor au fost îmbunătățite semnificativ, metodele se
confruntă încă cu multe provocări care necesită validare suplimentară înainte de utilizare. (11)

Astfel, apariția și controlul L. monocytogenes sunt importante pentru industrie și sănătatea

publică. Progresele în tehnologia secvențierii genomului întreg facilitează investigarea focarelor de
boli, leagă cazurile sporadice de focare și leagă focarele la nivel internațional. Metodele noi de
control, cum ar fi bacteriofagele și bacteriocinele, pot contribui la o reducere a apariției L.
monocytogenes în mediul de procesare a alimentelor, reducând astfel riscul contaminării alimentelor
și contribuind la o reducere a problemelor de sănătate publică. (3)

În ultimul deceniu, caracterizarea profilurilor genetice prin utilizarea metodelor moleculare a

ajutat la urmărirea și demonstrarea diversității genetice în rândul izolatelor L. monocytogenes
obținute din diverse surse. (2)

9
Rădulescu Teodora Gabriela, anul VI, grupa 2.6.02

BIBLIOGRAFIE

1. Schlech, W.F. 2019. Epidemiology and Clinical Manifestations of Listeria

monocytogenes Infection. Microbiology spectrum, 7(3), 10.1128/microbiolspec.GPP3-0014-
2018.
2. Camargo, A.C., Woodward, J.J., Nero, L.A. 2016. The Continuous Challenge of
Characterizing the Foodborne Pathogen Listeria monocytogenes. Foodborne pathogens and
disease, 13(8), 405–416.
3. Jordan, K., McAuliffe, O. 2018. Listeria monocytogenes in Foods. Advances in food and
nutrition research, 86, 181–213.
4. Bucur, F.I., Grigore-Gurgu, L., Crauwels, P., Riedel, C.U., Nicolau, A.I. 2018. Resistance
of Listeria monocytogenes to Stress Conditions Encountered in Food and Food Processing
Environments. Frontiers in microbiology, 9, 2700.
5. Matle, I., Mbatha, K.R., Madoroba, E. 2020. A review of Listeria monocytogenes from
meat and meat products: Epidemiology, virulence factors, antimicrobial resistance and
diagnosis (1), e1–e20.
6. Jamshidi, A., Zeinali, T. 2019. Significance and Characteristics of Listeria
monocytogenes in Poultry Products. International journal of food science, 2019, 7835253.
7. Thévenot, D., Dernburg, A., Vernozy-Rozand, C. 2006. An updated review of Listeria
monocytogenes in the pork meat industry and its products. Journal of applied
microbiology, 101(1), 7–17.
8. Magdovitz, B. F., Gummalla, S., Thippareddi, H., Harrison, M.A. 2020. Evaluating
Environmental Monitoring Protocols for Listeria spp. and Listeria monocytogenes in Frozen
Food Manufacturing Facilities. Journal of food protection, 83(1), 172–187.
9. Figueroa-López, A.M., Maldonado-Mendoza, I.E., López-Cervantes, J., Verdugo-Fuentes,
A.A., Ruiz-Vega, D.A., Cantú-Soto, E.U. 2019. Prevalence and characterization of Listeria
monocytogenes isolated from pork meat and on inert surfaces. Brazilian journal of
microbiology : [publication of the Brazilian Society for Microbiology], 50(3), 817–824.
10. Lotfollahi, L., Chaharbalesh, A., Ahangarzadeh Rezaee, M., Hasani, A. 2017. Prevalence,
antimicrobial susceptibility and multiplex PCR-serotyping of Listeria monocytogenes
isolated from humans, foods and livestock in Iran. Microbial pathogenesis, 107, 425–429.
11. Lopes-Luz, L., Mendonça, M., Bernardes Fogaça, M., Kipnis, A., Bhunia, A.K., Bührer-
Sékula, S. 2021. Listeria monocytogenes: review of pathogenesis and virulence
determinants-targeted immunological assays. Critical reviews in microbiology, 47(5), 647–
666.

10
Rădulescu Teodora Gabriela, anul VI, grupa 2.6.02

12. Latorre, L., Parisi, A., Fraccalvieri, R., Normanno, G., La Porta, M.C., Goffredo, E.,
Palazzo, L., Ciccarese, G., Addante, N., Santagada, G. 2007. Low prevalence of Listeria
monocytogenes in foods from Italy. Journal of food protection, 70(6), 1507–1512.

11