LISTERIOZA

Petrică Sarah
BD. An II
CUPRINS
03 Introducere

04 Taxonomie

05 Istoric

06 Distribuție

07 Fiziopatologie

08 Simptome

09 Diagnostic

10 Tratament

11 Studiu de caz

16 Bibliografie
 INTRODUCERE

o Listerioza este o afecțiune relativ rară, afectând mai frecvent femeile gravide, nou-născuţii, vârstnicii, respectiv persoanele imunodeprimate
(pacienţii diagnosticaţi cu infecţia HIV şi cei cu neoplazii hematologice prezintă un risc crescut din cauza imunităţii celulare afectate).

o Agentul patogen responsabil este Listeria monocytogenes, care este un bacil Gram pozitiv neformator de spori, ce poate trăi în condiţii de
mediu atât aerobe, cât şi anaerobe, supravieţuind chiar şi în condiţii extreme datorită abilităţii crescute de a forma biofilm (salinitate crescută,
extreme termice sau de pH, osmolaritate crescută etc.). Geneza biofilmului se datorează caracterului hidrofilic şi a capacităţii acestui agent de a
se reproduce la temperaturi joase, crescând atât aderenţa la suprafeţele pe care se găseşte, cât şi rezistenţa la substanţele şi procedurile de
dezinfectare.

o Au fost descrise 6 tulpini (J2-031, JO161, J2-064, R2-502, F2365, ScottA) cu 12 variante de serotipuri ale Listeriei monocytogenes, dar numai
3 dintre acestea (1/2a, 1/2b, 4b) sunt considerate a fi resposabile de aproximativ 95% dintre cazurile de listerioză. Serotipul 4b este cel mai
frecvent izolat în timpul epidemiilor.

o Bacteria se găseşte frecvent în frigidere sau în locaţii unde sunt depozitate alimentele aflate în stare naturală, neprocesate, cel mai frecvent fiind
vorba de lactate proaspete, peşte afumat, legume și fructe congelate, lapte nepasteurizat sau alimente semipreparate.

Listerioza 3 2023
 TAXONOMIE

Regn Bacteria
Subregn Posibacteria
Încrengătura Firmicutes
Clasa Bacilli
Ordin Bacillales
Familia Listeriaceae
Gen Listeria
Specia Listeria monocytogenes

Listerioza 4 2023
 ISTORIC

o Listeria monocytogenes a fost descrisă pentru prima dată de E.G.D. Murray (Everitt George Dunne Murray) în 1924, pe baza a șase cazuri de
moarte subită la iepuri tineri, iar astfel a publicat un articol mai amănunțit împreună cu colegii săi în 1926.
o Murray a numit acest organism ca Bacterium monocytogenes, înainte ca Harvey Pirie să schimbe numele genului în Listeria, în 1940.
o Deși descrierile clinice ale infecției cu Listeria monocytogenes atât la animale, cât și la oameni au fost publicate în anii 1920, nu a fost
recunoscută ca o cauză semnificativă a infecției neonatale, sepsisului și a meningitei până în 1952 în Germania de Est. Listerioza la adulți a fost
asociată ulterior cu pacienții care aveau sisteme imunitare compromise, cum ar fi persoanele infectate cu HIV sau cele care iau medicamente
imunosupresoare și corticosteroizi pentru afecțiuni maligne sau transplanturi de organe.
o Cu toate acestea, Listeria monocytogenes nu a fost identificată ca o cauză a bolilor de origine alimentară până în 1981, când în Scoția a apărut
un focar de listerioză ce a implicat 41 de persoane și a cauzat 18 decese, în principal femei însărcinate și nou-născuți.
o Acest focar a fost legat din punct de vedere epidemiologic de consumul de salată de varză care conținea varză ce fusese contaminată cu gunoi
de grajd de oaie (contaminat cu Listeria monocytogenes).
o De atunci, au fost raportate o serie de cazuri de listerioză transmisă prin alimente, iar Listeria monocytogenes este acum recunoscută pe scară
largă ca un pericol important în industria alimentară.

Listerioza 5 2023
 DISTRIBUȚIE

1980-1990 1992-1999 2002 2013-2016 2015-2018 2017

Canada, Marea Franţa, Italia, Suedia ~ Statele Unite ale Statele Unite ale Austria, Danemarca, Africa de Sud
Britanie şi California și Elveţia Americii Americii Finlanda, Suedia şi
Marea Britanie • produse din
• salată • lactate • lactate • lactate carne
• lapte nepasteurizat • pește • piept de curcan • brânzeturi • legume și fructe semipreparate
• brânză mexicană • carne roșie • fructe congelate • preparate din congelate
carne
• legume și fructe
congelate
• înghețată cu
aromă de afine

Listerioza 6 2023
 FIZIOPATOLOGIE
o După ingestia alimentelor contaminate, Listeria monocytogenes ajunge în
interiorul celulelor tractului gastrointestinal, fără a distruge peretele celular. La
acest nivel, bacteria se multiplică agresiv și poate chiar să infecteze și celulele
vecine. Multiplicarea în interiorul celulei permite ca bacteria să nu ia contact cu
factorii umorali ai sistemului imunitar. După ce pătrund prin intestin, ficatul este
următorul organ unde se cantonează. Durata de incubaţie poate fi variabilă, între
3 şi 70 de zile, în medie 21 de zile.
o La nivelul ficatului, bacteriile se multiplică activ. Prin intermediul circulației
sanguine, acestea pot infecta si alte organe, precum: creierul, meningele și uterul
gravid. Este capabilă să supraviețuiască în macrofage (celule imune), dar și să
invadeze o varietate de alte celule în mod normal nefagocitare, cum ar fi:
celulele epiteliale, celulele endoteliale, hepatocitele.
o Bacteria are proprietatea de a se sustrage sistemelor de apărare naturală ale
organsimului. În acest mod, infectează alte celule învecinate, iar ciclul se reia.
Astfel, diseminează în țesuturile gazdă fără a fi atacată de sistemul imunitar al
gazdei.
o Din punct de vedere molecular, după invazia celulară, bacteria pătrunde în
citosol cu ajutorul enzimei listeriolizin O (LLO) şi a unor fosfolipaze, ce
formează pori la nivelul membranelor.

Listerioza 7 2023
 SIMPTOME

Simptomele cele mai frecvente sunt corelate cu afectarea intestinală.

Cea mai întâlnită formă de boală este asemănătoare gripei, prezentând

simptome de tip: febră, diaree, greață, vărsături, dureri musculare și dureri
gastrice.

Bacteriemia şi afectarea cerebrală sunt afecţiuni mult mai severe, astfel că,
dacă agentul patogen reușește să pătrundă la nivelul sistemului nervos se
pot determina meningite, meningoencefalite sau abcese cerebrale.

Au fost descrise şi cazuri de endocardită, artită septică, osteomielită,

cefaleea și rigiditate cervicală, convulsii, pierderea echilibrului, stare
confuzională şi chiar pneumonie.

Listerioza 8 2023
 DIAGNOSTIC
Medicul va efectua examenul fizic obiectiv al pacientului și anamneza (istoricul bolii pacientului).
Pentru un diagnostic cât mai sigur vor fi efectuate anumite investigații.

Unul dintre teste este reprezentat de hemocultură, pentru detectarea eventualei prezențe a agentului
patogen Listeria monocytogenes în sângele pacientului.
Medicul poate, de asemenea, solicita efectuarea unei puncții spinale, pentru a examina calitatea
lichidului de la nivelul măduvei spinării.
De asemenea, se pot determina anticorpi anti Listeria monocytogenes. Testul determină anticorpi
specifici IgM, IgA și IgG anti Listeria monocytogenes prin imunoflorescență directă.
Creșterea de două sau mai multe ori a titrului de anticorpi specifici IgG în interval de 2 săptămâni
sugerează existența unei infecții acute. Dacă testele serologice sunt pozitive, se recomandă
efectuarea unui test de confirmare după aproximativ 2 săptămâni.

Listerioza 9 2023
 TRATAMENT

o În prezent, sunt depuse eforturi considerabile în încercarea de a stopa răspândirea acestei bacterii, prin eficientizarea măsurilor de igienă,
dezinfecţie şi control, respectiv prin retragerea de pe piaţă a produselor posibil contaminate.
o Tratamentul listeriozei implică administrarea de antibiotic pe cale parenterală cu durată variabilă, în funcţie de localizarea infecţiei.
o Listeria monocytogenes se caracterizează prin rezistenţă intrinsecă la cefalosporine. Ampicilina este antibioticul de elecţie, în timp ce
aminoglicozidele (cel mai frecvent gentamicina) sunt administrate datorită efectului lor sinergic, dar pentru scurte perioade de timp (nu mai
mult de o săptămână, pentru a evita toxicitatea renală şi otică).
o Durata tratamentului antibiotic este de aproximativ 2 săptămâni la pacienţii imunocompetenţi cu hemoculturi pozitive. Durate prelungite de
tratament sunt recomandate în cazul pacienţilor imunodeprimaţi sau în caz de afectare meningeană (3 săptămâni), cardiacă (4 săptămâni),
respectiv abces cerebral (cel puţin 6 săptămâni).
o Abordarea terapeutică chirurgicală a fost descrisă în cazuri rare, fiind recomandată mai ales în caz de afectare osteoarticulară (au fost raportate
un număr redus de cazuri de suprainfecţie la nivelul protezelor articulare la pacienţi imunodeprimaţi).
o Toate produsele de origine animală trebuie gătite cu mare grijă. De asemenea, trebuie evitat consumul laptelui nepasteurizat, iar toate fructele și
legumele trebuie bine spălate înainte de a fi consumate. Atât mâinile cât și ustensilele de gătit trebuie spălate cu apă fierbinte și cu săpun după
contactul cu alimentele.

Listerioza 10 2023
 STUDIUL DE CAZ

Listerioza 11 2023
 INTRODUCERE

o Meningoencefalita cauzată de Listeria monocytogenes (LMM) este o boală infecțioasă ce atacă sistemul nervos central.

o Aceasta are o progresie rapidă și o rată mare de diagnosticare greșită, chiar dacă diagnosticul este dependent de testele bacteriologice ale
lichidului cefalorahidian.

o Examenul bacteriologic durează foarte mult în cazul în care pacientul nu prezintă manifestări clinice specifice.

o Acest studiu raportează procesul de diagnostic și tratament al LMM, care este diagnosticat greșit din cauza manifestărilor sale clinice atipice.

Listerioza 12 2023
 MATERIALE ȘI METODE

o Pacient de sex masculin, 77 de ani, cu simptome precum: tuse, expectorație, vărsături și febră (38,5°C).
o Tomografia computerizată pulmonară a evidențiat îngroșarea texturii plămânilor, porțiuni umede în câmpurile pulmonare inferioare și emfizem pulmonar.
o S-au efectuat teste de laborator (sânge periferic): hemoleucograma (27,33 × 109 /L), proporția de neutrofile (90,2%), proteina C-reactivă (PCR) (321 mg/L)
și viteza de sedimentare a eritrocitelor (VSH) (40 mm/h).
o Diagnosticul inițial: boala pulmonară cronică obstructivă (BPOC)

o După internarea pacientului s-a folosit terapia antiastmatică, expectorativă și antiinfecțioasă cu ceftazidimă (2 g × 2 zile), însă simptomele au continuat să se
agraveze, iar temperatura corpului pacientului s-a menținut la 39,5°C. Pacientul a intrat într-o comă superficială cu iritație meningeană.
o S-a efectuat o tomografie computerizată a creierului și s-au descoperit leziuni ce au dilatat semnificativ ventriculii bilaterali și hidrocefalie cu edem cerebral
interstițial. Apoi s-a efectuat o puncție lombară multiplă pentru testele de laborator ale lichidului cefalorahidian (aspectul lichidului, PCR, hemoleucograma,
proporția de monocite).

Listerioza 13 2023
 MATERIALE ȘI METODE

o S-a schimbat tratamentul cu antibiotice, utilizându-se meropenem (1,5 g × 5 zile) și vancomicină (0,05 g*injecție intratecală × 2 ori).
o Valorile testelor de laborator din lichidul cefalorahidian au scăzut, la fel și temperatura corpului pacientului.
o Cinci zile mai târziu, s-a efectuat o cultură bacteriană a lichidului cefalorahidian, unde s-a evidențiat prezența Listeriei monocytogenes.
o S-a administrat pacientului meropenem (1,5 g × 11 zile) + vancomicină (0,15 g × 11 zile) + vancomicină (0,05 g* injecție intratecală × 4 ori) +
dexametazonă (5 mg* injecție intratecală × 4 ori).
o După 11 zile s-au efectuat din nou toate testele de laborator, inclusiv tomografia computerizată a creierului și s-a putut observa o îmbunătățire
semnificativă a stării de sănătate a pacientului.
o S-a administrat pacientului piperacilină sodică și tazobactam sodiu (4:1) (2,5 g × 20 zile) pentru a finaliza tratamentul antibacterian, iar după
20 de zile nu a mai existat nicio anomalie evidentă a creierului în reexaminarea tomografică computerizată.
o Timp de o lună pacientul a fost urmărit cu atenție, iar toate testele de laborator ale lichidului cefalorahidian au fost normale.

Listerioza 14 2023
 CONCLUZII
o Manifestările clinice au fost legate în principal de o boală respiratorie.
o În același timp, pentru că semnul de iritație meningeală nu era tipic și simptomul vărsăturilor nu era relativ specific, s-a rezultat un diagnostic
greșit.
o Listeria monocytogenes a prezentat o rezistență mare la primul antibiotic, rezultând o starea agravantă.
o Apoi, s-a aflat că pacientul a consumat produse lactate refrigerate înainte de a se îmbolnăvi.
o Pe baza testelor de laborator, combinate cu experiența anterioară de tratament și consultarea literaturii relevante, s-a aflat că indicii testului
lichidului cefalorahidian sunt similari cu meningita Listeriei monocytogenes.
o Deși agentul patogen era necunoscut la momentul respectiv, schema de tratament (utilizarea directă a antibioticelor cu spectru larg
antimicrobian, rată scăzută de rezistență și eficiență ridicată) este demnă de recunoscut, deoarece o singură aplicare a medicamentelor
antibacteriene nu pot combate agentul patogen principal, iar astfel se va pune în pericol direct viața pacientului.
o Simptomele pacientului după tratament s-au ameliorat treptat, ceea ce indică faptul că schema de tratament este eficientă.
o Prin urmare, s-a continuat administarea antibioticelor cu spectru larg de antimicrobiene și dexametazonă adăugată (injecție intratecală) pentru a
preveni aderența intracraniană.
o Apoi, simptomele pacientului au fost ameliorate rapid, iar toți indicii de testare au revenit treptat la nivelul normal.
o După ce starea a fost stabilă, cursul total de tratament cu antibiotice a fost completat doar cu penicilină.
o Temperatura corporală a pacientului și toți indicii testului lichidului cefalorahidian au revenit la nivelul normal în mod evident mai devreme
decât cele raportate anterior și s-a considerat acest lucru legat de injectarea intratecală locală cu medicamentele aferente.

Listerioza 15 2023
 BIBLIOGRAFIE
1. Akazawa K., Ishihara Y. 2022. Treatment of Listeria monocytogenes bacteremia with oral levofloxacin in an immunocompromised patient. IDCases.
2. Drali L., Deriet A., Vanneste K., Mouffok F. 2020. Whole-genome sequencing of Listeria monocytogenes serotype 4b isolated from ready-to-eat lentil salad in Algiers,
Algeria. New Microbes and New Infections. 33.
3. Flint S., Palmer J., Kyere E.O., Foong G. 2019. Rapid attachment of Listeria monocytogenes to hydroponic and soil grown lettuce leaves. Food Control. 101: 77-80.
4. Gomez D., Azon E., Rota C., Arino A., Marco N. 2014. Antimicrobial resistance of Listeria monocytogenes and Listeria innocua from meat products and meat-
processing environment. Food Microbiology. 42: 61-65.
5. Healey S., Regan P., Hu Z., Chen Q.J. 2017. PCR-based methodologies for detection and characterization of Listeria monocytogenes and Listeria ivanovii in foods and
environmental sources. Food Science and Human Wellness. 6: 39-59.
6. Kleta S., Noll M., Dahouk S.A. 2018. Antibiotic susceptibility of 259 Listeria monocytogenes strains isolated from food, food-processing plants and human samples in
Germany. Journal of Infection and Public Health. 11: 572-577.
7. Kocot A.M., Olszewska M.A. 2017. Biofilm formation and microscopic analysis of biofilms formed by Listeria monocytogenes in a food processing context. LWT.
84: 47-57.
8. Lombard B., Doux C., Barre L., Brasseur E. 2015. Sensitive enumeration of Listeria monocytogenes and other Listeria species in various naturally contaminated
matrices using a membrane filtration method. 48: 171-177.
9. Mirkovic M., Vujovic B., Raicevic V., Petrovic J.J. 2018. Listeria monocytogenes – Danger for health safety vegetable production. Microbial Pathogenesis. 120: 23-
31.
10. Ricke S.C., Bryan C.A.O., Jarvis N.A., Crandall P.C. 2017. Listeria monocytogenes infection of HD11, chicken macrophage-like cells. Poultry Science. 96: 950-956.
11. http://www.ansvsa.ro/download/ghiduri_-_toate/laboratoare/Ghid-realizarea-de-studii-privind-perioada-de-conservare-a-alimentelor-in-ce-priveste-Listeria-monocytog
enes.pdf
12. https://rjid.com.ro/articles/2020.1/RJID_2020_1_RO_Art-08.pdf
13. https://rjp.com.ro/articles/2009.1/RJP_2009_1_Art-02.pdf

Listerioza 16 2023
 VĂ MULȚUMESC
PENTRU ATENȚIE!

Listerioza 2023