Sterilizare

Procese de igienizare si
dezinfectie
RAMONA MARINCAȘ
ASISTENT MEDICAL LICENȚIAT
Notiuni introductive de microbiologie
Personalul medical care lucreaza in domeniul sterilizarii trebuie sa cunoasca
notiuni de microbiologie din doua motive:
1. Pentru ca sunt responsabili pentru protejarea pacienților împotriva
microorganismelor din mediul spitalicesc. In cazul sterilizarii siguranța unui
pacient depinde de reprocesarea si decontaminarea corecta a
instrumentarului/dispozitivelor medicale.
2. Pentru a pune în aplicare tehnici precum igiena mâinilor și măsuri de control
al infecțiilor pentru a se proteja atat pe ei înșiși, cat si pentru a proteja
pacienții de transmiterea microorganismelor.
Ce reprezinta Microbiologia
• Microbiologia este o ramura a biologiei care se ocupa cu
studiul microorganismelor unicelulare (bacterii, virusuri,
fungi, protozoarea) si infuenta acestora asupra corpului uman.
• Practic, microbiologia tratează o lume care nu poate fi văzută
cu ochiul liber, insa noi putem observa efectele pe care
microorganismele le au asupra noastră, cum ar fi atunci când
ne îmbolnăvim de infecții precum răcelile sau gripa.
• Grupate in colonii, pe medii de cultura, pot fi vizibile cu ochiul
liber ca si gramezi, insa nu aceasta este forma lor obisnuita.
• Prezenţa microorganismelor a fost demonstrată pentru prima
dată în secolul XVII de către Antony Van Leeuwnhoek care le-
a denumit animalicule, utilizand un microscop, ale cărui
principii sunt aplicate şi echipamentelor utilizate în prezent.
 Microorganismele si corpul uman
• Louis Pasteur a fost primul care a identificat asocierea bacteriei cu infectia
(sterilizarea alimentelor prin pasteurizare).
• Intelegerea microorganismelor este esentiala pentru aplicarea corecta a
masurilor de prevenire si control a infectiilor
• Microorganismele sunt ubicuitare (se gasesc pretutindeni) si se impart in:
– Patogene – care pot coloniza (purtator sanatos) sau pot produce imbolnaviri (flora
patogena)
– Comensale – care traiesc in organism fara a cauza prejudicii (flora saprofita)
• Microorganismele se clasifica in 4 categorii principale:
➢ Bacterii
➢ Virusuri
➢ Fungi
➢ Protozoare
Clasificarea bacteriilor
Dupa forma celulei
• Coci – forma rotunda
• Bacili – forma cilindrica de bastonas
• Spirochete – forma spirulata
Dupa necesarul de oxigen
• Strict aerobe – necesita oxigen pentru a trai sau creste
• Strict anaerobe – nu pot supravietui in prezenta
oxigenului
• Facultativ anaerobe - capabile să crească în prezenţa
sau absenţa oxigenului.
Dupa afinitatea tinctoriala a peretelui celular
• Gram pozitiv
• Gram negativ
Clasificare bacteriilor dupa afinitatea
tinctoriala a peretului celular
Coloratia Gram- dezvoltata de Christian Gram in
sec XIX, un bacteriolog danez,reprezinta o tehnica
de colorare a bacteriilor care permite vizualizarea
lor la microscop.

Bacteriile care retin, dupa spalarea cu acetona,

colorantul violet de gentiana si iod si se coloreaza
in albastru se numesc Gram pozitive.

Bacteriile care nu retin violetul de gentiana se

numesc Gram negative si acestea sunt colorate cu
safranina un colorant rosu.
Bacteriile formatoare de spori
• Bacteriile formatoare de spori se definesc după capacitatea lor de a
forma sau nu spori bacterieni.
• Aceste bacterii pot supravieţui în condiţii de mediu nefavorabile
prin învelirea unor particule de ADN în membrană celulară care le
serveşte la protecţie faţă de condiţiile nefavorabile de viaţă; când
condiţiile se îmbunătăţesc, sporii pot regenera în microorganisme
viabile.
• Sporii rezista la temperaturi extreme si la actiunea unor
dezinfectanti.
• Spori rezistenti la caldura includ bacterii care au implicatii majore in
chirurgie, cum ar fi cele care provoacă gangrenă gazoasă (sau edem
gazos) Clostridium perfringens, C. histolyticum, C. novyi precum și
micoorganismul cauzator al tetanosului Clostridium tetani.
Supravietuirea bacteriilor
Pentru a putea supravieţui, bacteriile au nevoie de:
- aport continuu de nutrienţi (surse de carbon şi azot);
- umiditate – în special microorganismele Gram-negativ cresc repede în medii
umede, dar mor rapid in mediu uscat (microorganismele Gram-pozitiv supravieţu
iesc perioade îndelungate de timp in mediu uscat);
- oxigen – in functie de necesarul bacteriei;
- caldura – bacteriile care trăiesc cel mai frecvent în asociere cu organismul
uman sunt cel mai intens active la temperatura corpului;
- aciditate – cele mai multe bacterii preferă pH-ul neutru, altele pot supravieţui
la valori extreme de pH.
Exemple bacterii si caracteristicile
acestora
Virusuri – Fungi - Protozoare
@Virusurile sunt structuri acelulare, care sunt formate dintr-o moleculă de acid nucleic
(ADN sau ARN) protejată de o capsidă (înveliş proteic). Sunt paraziţi obligatorii: pentru
multiplicare şi supravieţuire este necesară pătrunderea lor într-o celulă-gazdă. În mod
normal virusul va distruge celula-gazdă, si apoi se va muta pentru a infecta o celulă
adiacentă.
@Fungii sunt microorganisme eucariote, uni- sau pluricelulare, heterotrofe (nu pot sintetiza singur
e substanțele organice, necesare hrănirii lor, din surse anorganice-minerale). Acestea sunt mult
mai mari decât bacteriile, iar procesele lor metabolice au similitudini cu cele ale plantelor
și animalelor. În trecut majoritatea infecțiilor grave erau cauzate de bacterii sau virusuri.
Pe măsură ce s-au dezvoltat diferite strategii de combatere a acestor tipuri de infecții, fungii au
devenit agenți patogeni periculoși.
Fungii se împart în trei tipuri principale:
• Filamentoşi (mucegaiuri)
• Levuriformi (drojdii)
• Dimorfici (mucegaiuri și drojdii)
•@Protozoarele sunt mult mai mari decât bacteriile şi sunt celule eucariote şi se pot deplasa cu
ajutorul unor flageli sau cili. Toate protozoarele traiesc in apa si in medii umede.
Supravietuirea microorganismelor pe suprafete
 Multiplicarea bacteriilor
• Majoritatea bacteriilor se
reproduc prin diviziune
aproximativ la fiecare 20 de
minute.
• Acest proces se numeste fisiune
binară
Film multiplicarea bacteriilor

Stranutul – cum se raspandesc germenii

Descoperirea PENICILINEI, antibioticul
care a revoluţionat medicina
Miracolul penicilinei - În urmă cu 95 de ani,
omenirea a fost marcată de o descoperire care a
schimbat practic cursul medicinii, printr-o nouă
şansă la viaţă.
În anul 1928, într-o zi urâtă de septembrie,
bacteriologul scoţian Alexander Fleming se afla în
laboratorul său din spitalul londonez Sainz Mary’s.
Într-unul din recipiente a observat un mucegai de
culoare verde-albăstrui, care ataca bacteriile,
aproape dizolvându-le.
Testarea noului medicament a dat roade din prima,
cercetătorul descoperind că substanţa distruge
bacteriile, chiar şi diluată de 1.000 de ori.
Rezistenta antimicrobiana
• Rezistenţa la antimicrobina (la antibiotice, antivirale,
antifungice) reprezintă o problemă de sănătate publică tot
mai gravă la nivel mondial.
• Medicina modernă, așa cum o știm, ar fi de neconceput
fără antimicrobiene: nu numai că transplantul de organe
sau chimioterapia ar prezenta riscuri mult mai mari, dar
chiar și operațiile de rutină ar pune în pericol viața din
cauza potențialelor infecții.
Microorganismele “de alertă”
Acestea sunt microorganisme se răspândesc rapid şi determină izbucniri epidemice, sunt
dificil de tratat, fiind rezistente la multe antibiotice, sau pot cauza boli grave,
reprezentând un risc de sănătate publică pentru pacienţi, personal sau vizitatori.
• Staphylococcus aureus rezistent la meticilină (MRSA).
• Enterococi rezistenţi la vancomicină (VRE) - Enterococcus faecium şi Enterococcus
faecalis
• Beta-lactamaze cu spectru extins (ESBL) - Escherichia coli (E. coli) şi Klebsiella.
Producerea unei beta-lactamaze de tipul ESBL asociată cu scăderea pătrunderii
antibioticului în celula bacteriană.
• Enterobacteriaceae producătoare de carbapenemaze: Pseudomonas aeruginosa,
Acinetobacter baumannii, de regulă asociată cu multirezistență la antibiotice.
Film rezistenta bacteriana
 Importanta si rolul personalului din sterilizare
De fiecare data cand efectuam o procedura invaziva
exista un risc de infecție. Acest risc este crescut
deoarece dispozitivele medicale reutilizabile sunt
utilizate la un pacient, procesate și apoi utilizate la
alt pacient
Personalul medical responsabil cu sterilizarea
dispozitivelor medicale reutilizabile are un rol
semnificativ în prevenirea IAAM
Modul de lucru al personalului medical poate face
diferența dintre o intervenție chirurgicală de succes
sau un rezultat negativ care ar putea duce la
infecția plagii chirurgicale sau chiar la deces.
Igiena mâinilor - cea mai importantă
metoda de prevenire a IAAM
Lectia Semmelweiss
➢Dr. Ignaz Semmelweiss, medic de origine maghiara, s-a
nascut pe data de 1 iulie 1818, a studiat medicina la Viena si
a devenit in anul 1844 seful maternitatii din Viena.
• In 1847 Dr. Ignaz Semmelweiss a observat transmiterea
infectiilor severe, fatale de catre doctorii care “omiteau” sa
isi spele mainile intre examinarea a 2 pacienti.
Sectia I

Femeile se rugau sa nu ajunga in Sectia I

Se credea ca saloanele din Sectia I sunt
blestemate!
Igiena mainilor salveaza vieti!
In urma celor descoperite, Dr. Semmelweis a
afirmat ca febra puerperala care a imbolnavit
atat de multe parturiente a fost cauzata de
“particulele cadaverice” transmise din sala de
autopsie prin mainile medicilor.
Dr. Semmelweis A ORDONAT ca tot personalul
medical sa se spele pe maini cu clorura de var,
inainte de a asista gravida, iar sectia sa fie
curatata cu clorura de calciu.
Mainile trebuiau tinute in clorura de var pana
pielea era rosie si lucioasa!
Dr. Semmelwise – Salvatorul mamelor
De la instituirea acestor masuri, rata de
mortalitate in randul tinerelor mame a
scazut.
Conform acestor proceduri, rata
mortalității în prima sectie a scăzut de la
18,27 la 1,27 la sută, iar în martie și
august 1848 nicio femeie nu a murit la
naștere în aceasta sectie.
Flora bacteriana rezidenta
Microorganismele rezidente:
- Trăiesc pe suprafața tegumentului
- Dacă nu intră în plagi sau cavitati e puțin
probabil să provoace infecții
- Sunt distruse cu ajutorul dezinfectantului
- În general, flora rezidentă este de putine ori
asociată cu IAAM, dar poate provoca infecții
în cavitațiile sterile ale corpului
Ex. ochi sau piele non intactă
Flora bacteriana tranzitorie
- Este usor transferabilă prin contactul
cu o persoană, echipament medical,
suprafete si mediu
- Usor de îndepartat prin igienizarea
de rutină a măinilor
- Poate fi agentul patogenic si cauza
IAAM
 Reguli privind igiena mainilor
Ord. 1761/2021, Anexa 3 – Proceduri
recomandate pentru dezinfecția
mâinilor, în funcție de nivelul de risc
Articolul 4
(1) În vederea asigurării igienei corecte
și eficiente a mâinilor personalului
medico-sanitar și de îngrijire este
interzisă purtarea inelelor, brățărilor,
ceasurilor sau altor bijuterii.
(2) Este interzisă în unități medicale
purtarea unghiilor lungi, lăcuite sau
artificiale.
Mâinile descoperite până la cot
 STOP!!!
DEZINFECTEAZĂ-ȚI
MÂINILE
LA INTRARE ȘI LA
PLECARE DIN SECȚIE
Echipamentul de protecție se utilizează numai în punctul
de lucru (salon, cabinet medical din ambulatoriu, etc.)
La terminarea manoperelor dezechiparea echipamentului
se efectuează în incinta încăperii unde s-a utilizat (salon,
cabinet, etc.) respectând ordinea dezbrăcării din
procedura interna a spitalului.
ATENȚIE !!!
• Mănușile trebuie schimbate între pacienți
• Mănușile trebuie schimbate între proceduri
• Toate echipamentele de protecție utilizate au regim
de deșeuri infecțioase
În spital SE INTERZICE purtarea echipamentului de
protecție, inclusiv mănuși de unică utilizare, în afara
punctelor de lucru, exemplu: coridoare, holuri, scări.
Nu se utilizează mănușile pentru situații fără potențial de
expunere la sânge, fluide ale corpului sau mediu
contaminat (exceptând precauțiunile de contact), de
exemplu:
• Transportul medicamentelor
• Transportul probelor biologice ambalate în cutii
• Transportul alimentelor
• Transportul truselor sterile/nesterile
• Transportul pacienților
• Folosirea telefonului, liftului, calculatorului
• Notarea în fișa pacientului, etc.
• Mâinile trebuie decontaminate înainte și după
îndepărtarea mănușilor.
• Igiena mâinilor este întotdeauna etapa finală după
îndepărtarea echipamentului individual de protectie.

Mănușile nu reprezintă un subtitut

pentru igiena mâinilor!

ORDIN nr. 1.101 din 30 septembrie 2016 privind aprobarea Normelor de supraveghere, prevenire şi limitare a infecţiilor
asociate asistenţei medicale în unităţile sanitare
National Institute for Health and Care Excellence: Clinical Guidelines: 2017
Ce reprezinta decontaminarea?
 Decontaminarea reprezintă îndepărtarea incarcaturii microbiene de pe
obiecte, astfel încât acestea să devină sigure în timpul manipulării,
utilizării, prelucrării ulterioare sau eliminării.
 Decontaminarea este o combinație de procese care includ curățarea,
dezinfecția și / sau sterilizarea cu scopul de a face sigură utilizarea
dispozitivelor medicale reutilizabile la pacienți dar și manipularea în
siguranță a acestor dispozitive de către personalul medical.
 Sectia de sterilizare a fost considerata “CENUSAREASA SPITALULUI” insa
practica a demonstrat ca aceasta este unul dintre cele mai importante
departamente implicate in prevenirea IAAM.
Ce reprezinta dispozitivele medicale
reutilizabile (DMR)
 Dispozitivele medicale reutilizabile se referă la toate produsele, cu excepția
medicamentelor, utilizate în domeniul îngrijirii sănătății pentru diagnosticarea,
prevenirea, monitorizarea sau îngrijirea pacienților.
 Gama dispozitivelor medicale este foarte largă și include, de exemplu:
 proteze vasculare
 paturi de spital
 tubulatură pentru aparatele de ventilație mecanică
 barbotoare / umidificatoare
 instrumente chirurgicale
 scaune cu rotile
 cadre de mers, etc.
CLASIFICAREA SPAULDING: nivelul
necesar de dezinfectie sau sterilizare
 Clasificarea tuturor dispozitivelor medicale a fost realizata pentru prima
dată de Earle H. Spaulding în urmă cu mai bine de 45 de ani - și este și
astăzi relevantă.
 Spaulding a clasificat instrumentele și dispozitivele medicale în trei
categorii, pe baza modului în care este utilizat dispozitivul si a nivelului
de risc pe care il reprezinta pentru pacient.
✓ noncritic,
✓ semicritic
✓ critic
Alegerea tipului de dezinfecție/sterilizare se
realizează în funcție de nivelul de risc identificat
 critice - cele care vin în contact cu țesuturile corpului uman sau penetrează
țesuturile, inclusiv sistemul vascular, în mod normal sterile. Aceste dispozitive
trebuie sterilizate.
 semicritice - care vin în contact cu mucoase intacte și nu penetrează bariera
tegumentară, cu excepția mucoasei periodontale sau pielii, având soluții de
continuitate. Acestea ar trebui să beneficieze cel puțin de dezinfecție de nivel
înalt.
 noncritice - care nu vin frecvent în contact cu pacientul sau care vin în contact
numai cu pielea intactă a acestuia. Aceste dispozitive trebuie să fie curățate și
trebuie aplicată cel puțin o dezinfecție de nivel scăzut.
 “În funcție de evaluarea riscului infecțios, instrumentarul, dispozitivele și echipamentele din
categoriile noncritice și semicritice pot fi supuse dezinfecției de nivel înalt și/sau sterilizării.
Exemplu: plosca utilizată la un pacient confirmat cu Clostidioides difficile va suporta
dezinfecție de nivel înalt.” ORDIN MS 1761 – Art. 13
Dispozitivele semicritice pot deveni critice
datorita riscului inalt de transmitere a infectiei
Important – evaluarea corecta a riscului
infectios
Ordin 1761/Articolul 13
În funcție de evaluarea riscului infecțios, instrumentarul, dispozitivele și
echipamentele din categoriile noncritice și semicritice pot fi supuse dezinfecției
de nivel înalt și/sau sterilizării. Exemplu: plosca utilizată la un pacient confirmat
cu Clostidioides difficile va suporta dezinfecție de nivel înalt.

Exemplu dispozitive semicritice: endoscoapele flexibile utilizate exclusiv ca

dispozitive pentru imagistică, vârfurile de la seringile auriculare, masca de
oxigen, accesoriile pompițelor de lapte etc., ploștile, urinarele, utilizate pentru
pacienții a căror piele prezintă soluții de continuitate, sunt considerate
semicritice;
Ghidul de clasificare a instrumentarului, dispozitivelor
şi echipamentelor stomatologice, din 15.04.2022
Elaborat de catre Colegiul Medicilor Stomatologi din România – CMSR
Publicat in Monitorul oficial, Partea I nr. 545 din 03 iunie 2022.
Categoria Descrierea categoriei şi a
procedurii la care Exemple de instrumentar
de risc instrumentarul este utilizat
Instrume Instrumentarul - cleşti pentru extracţie; elevatoare;
ntar critic utilizat în - luxatoare; port-lamă bisturiu; lamă bisturiu;
cadrul - cleşte ciupitor de os; dălţi; compactor os;
procedurilor - chiurete (pentru chirurgie, pentru parodontologie);
chirurgicale, - decolatoare; foarfeci; osteotoame; periotoame;
inclusiv - pense chirurgicale; port-ace, ace;
extracţiilor - materialul şi acele de sutură; freze chirurgicale;
dentare, - instrumentarul utilizat în plasarea implanturilor şi
inserarea de miniimplanturilor;
implanturi şi - dispozitivele medicale stomatologice implantabile,
miniimplanturi inclusiv miniimplanturi;
, precum şi în - seringi şi ace; piese de mână chirurgicale;
procedurile - instrumentar endodontic (ace de canal, freze Gates,
parodontale şi freze Reamers, riglă endodontică etc.);
endodontice2 - instrumentar stomatologic rotativ (freze dentare
pentru turbină, freze dentare pentru piesa contra-
unghi şi pentru piesa dreaptă, discuri metalice);
- ansele de detartraj; vârfuri airflow/perioflow;
- cheie anse detartraj; vârful/partea activă de la
electrocauter;
- comprese pentru manopere chirurgicale;
- alte instrumente asemănătoare care îndeplinesc
Observaţii
√ Instrumentarul critic trebuie să fie steril
în momentul utilizării. Acesta poate fi
instrumentar steril de unică utilizare sau
instrumentar reprocesat steril2.
√ Se păstrează împachetat şi se
inspectează integritatea ambalajului
înainte de utilizare2.
√ Dacă ambalajul este deteriorat,
instrumentarul trebuie reprocesat înainte
de utilizare2.
√ Instrumentarul utilizat în procedurile
chirurgicale aseptice (odontectomii,
rezecţii apicale, chirurgie parodontală cu
lambou, inserarea de implanturi şi
miniimplanturi etc.) trebuie să vină în
contact doar cu echipamente sterile
(lampa de lucru, câmpurile operatorii,
mănuşi operator etc.)4.
√ Pentru a asigura condiţiile de asepsie
necesare în procedurile chirurgicale,
echipamentele care nu permit sterilizarea
pot fi acoperite cu folii de protecţie sterile.
 Descrierea categoriei şi
Categoria a procedurii la care
instrumentarul este Exemple de instrumentar
de risc utilizat
Instrume Instrumenta - piesele de mână (turbine, piesa contra-unghi, piesa dreaptă,
ntar rul utilizat în piesa aparat detartraj, piesa de mână a laserului dentar etc.);
semicritic practica - instrumentar de consultaţie (oglinda, pensa dentară, sonda);
stomatologi - instrumente de izolare a câmpului de lucru (cleme, diga,
cleştele aplicator cleme digă, icuri interdentare, mătase dentară
că etc.);
generală2, în - instrumentar folosit în odontoterapia restauratoare (spatule,
ortodonţie, excavatoare, linguri Black, obturator/fuloare, instrumentarul
protetica pentru aplicarea şi modelarea materialelor de obturaţie,
supraimplan portmatrici, polipant pentru finisaj, discuri de finisaj, periuţe
tară dentare etc.);
- instrumentar, dispozitive şi echipamente utilizate în protetica
supraimplantară;
- instrumentar utilizat în ortodonţie (pense, foarfeci, cleşti,
bracketuri, butoni, arcuri, oglinzi fotografii intraorale etc.);
- dispozitive pentru îndepărtarea lucrărilor protetice;
- vârful spray apă-aer; ansa apex-locatorului;
- seringi pentru carpule de anestezie; linguri de amprentă;
suport intraoral al arcului facial;
- senzorii intraorali ai aparatelor de radiologie dentară;
- suportul pentru filmul/senzorul radiologic;
- depărtătoare; rulouri salivă;
- alte instrumente noncritice dacă sunt folosite intraoral (de
exemplu, spatula de ceară);
- alte instrumente/dispozitive asemănătoare care îndeplinesc
Observaţii
√ Instrumentarul semicritic trebuie să fie
sterilizat anterior folosirii, dar şi după utilizare,
între pacienţi2.
√ Acesta poate fi şi instrumentar de unică
utilizare2.
√ În cazul instrumentarului termosensibil, se
aplică cel puţin dezinfecţie de nivel înalt, cu
respectarea recomandărilor producătorului1.
√ În cazul pieselor de mână, este permisă
utilizarea echipamentelor specifice pentru
decontaminarea/sterilizarea lor conform
instrucţiunilor producătorului3.
√ După reprocesare, instrumentarul trebuie
păstrat ambalat astfel încât să nu fie posibilă
contaminarea lui anterior utilizării şi să fie
asigurată trasabilitatea procesului1, 2.
√ Instrumentarul critic şi semicritic utilizat în
proceduri nechirurgicale, datorită specificităţii
cavităţii orale, poate veni în contact şi cu
echipamente de unică folosinţă nesterile
(câmpuri sau tăviţe de lucru, bavete de unică
folosinţă, mănuşi de unică folosinţă etc.) sau cu
instrumentarul şi echipamentele noncritice.
√ Pentru a reduce riscul de contaminare,
echipamentele semicritice pot fi acoperite cu
Categoria Descrierea categoriei şi a
procedurii la care instrumentarul Exemple de instrumentar Observaţii
de risc este utilizat

Instrume Instrumentar - fotoliul dentar;- unitul dentar;- spray aer-apă (fără vârf); √ Se recomandă cel puţin
ntar noncritic - care - echipamentele şi tubulaturile fixate de unitul dentar care nu dezinfecţia de nivel mediu4 şi
noncritic nu vine frecvent permit detaşarea;- lampa de fotopolimerizare; păstrarea în condiţii care să
în contact cu - camera intraorală;- scanerele intraorale;- aparatele laser; prevină contaminarea anterior
pacientul sau - fiziodispenserul;- micromotorul chirurgical; utilizării, precum şi
care vine în - centrifugă produse sangvine; contaminarea încrucişată2.
contact numai cu - aparat de măsurare a stabilităţii primare a implantului; √ Pentru a reduce riscul de
pielea intactă a - micromotorul endodontic;- apex-locatorul; contaminare, echipamentele
acestuia, - microscopul dentar;- aparatul de detartraj (fără piesa de mână noncritice pot fi acoperite cu
conform art. 11 şi anse);- electrocauterul (fără capul de tăiere); folii de protecţie speciale de
alin. (1) lit. c) din - cleşte perforator de digă;- spatule ciment;- plăcuţele de sticlă; unică utilizare.
anexa nr. 1 la - bolul şi spatula pentru prepararea materialelor de amprentă;
Ordinul - cheia de culori;
ministrului - echipamente pentru determinarea culorii dentare (de
sănătăţii nr. exemplu, spectrofotometre, colorimetre, reflectometre);
1.761/20211. - cleşti crampon;- spatula de ceară;- arcul facial;
- dispozitive mixare materiale (de exemplu, pistol, dispozitiv
automat);
- aparatura de radiologie dentară;
- alte instrumente, asemănătoare care îndeplinesc definiţia
categoriei de instrumentar noncritic.
Achizitia DMR sa tina cont de posibilitatile
unitatii in vederea reprocesarii
➢ Dispozitivele de unica
folosinta si reutilizabile
➢ Imprumutarea sau oferirea de
dispozitive medicale de la si
catre alte spitale
➢ Recunoasterea simbolurilor
producatorului de pe
etichetele dispozitivelor
medicale
Unde are loc decontaminarea?
 Recomandarea Departamentului de Sănătate Publica din Anglia este că intreaga
reprocesare a instrumentelor chirurgicale trebuie realizată în afara mediului clinic,
unde este posibil, şi preferabil în unităţi centrale de procesare cum sunt
Departamentele Centrale de Sterilizare.
NHS ESTATES
DEPARTMENT OF HEALTH 2004
 Art. 29 Organizarea activităților propriu-zise de sterilizare, precum și a activităților
conexe, respectiv curățarea, dezinfecția și împachetarea, stocarea și livrarea tuturor
materialelor sterilizate, vor ține cont de necesitatea respectării circuitelor funcționale.
Este interzisă realizarea acestor activități (decontaminare, ambalare și sterilizare) în
alte spații decât cele desemnate.
 ORDIN MS 1761 din 03 septembrie 2021
Ciclul decontaminarii
 Dispozitivele medicale reutilizabile care urmează procesul
de sterilizare trebuie să respecte următoarele etape
obligatorii: curățare, dezinfecție, inspecție,
împachetare/ ambalare, sterilizare, depozitare,
transport către beneficiari, depozitare, utilizare,
transport către serviciul de sterilizare. Ord. 1761/2021,
art. 32, al 3.
 Fluxul într-un singur sens de la contaminat la curat ar
trebui să contribuie la asigurarea faptului că
elementele procesate nu sunt recontaminate în timpul
procesului de dezinfecție.
Circuite functionale in departamentul de
sterilizare
Zona de sterilizare
 Colectarea tuturor dispozitivelor medicale reutilizabile murdare/contaminate intr-o
singura locatie - Camera de receptie
 Pregatirea, spalarea si dezinfectia manuala/ masini automate – Camera/Spatiu de
spalare si dezinfectie
 Inspectia, Asamblarea si Impachetarea dispozitivelor curate si dezinfectate –
Camera/Spatiu curata
 Descarcarea din autoclave a pachetelor sterile si verificarea acestora – Camera/Spatiu
de Descarcare
 Depozitarea pachetelor sterile – Depozitul de sterile
 Livrarea pachetelor sterile catre beneficiari (cabinete, sali de operatie, sectii etc).
Film – reprocesarea instrumentelor
spital/cabinet stomatologie
 Precuratarea in punctul de utilizare –
fara etapa de predezinfectie
 “Precurățarea dispozitivelor în punctul de utilizare nu înlocuiește
procedura de curățare. Îndepărtarea prealabilă a materialului organic are
rol de a preveni uscarea acestuia pe instrumentar și echipamente și de a
facilita o bună curățare. Pentru această procedură nu se folosesc soluții
saline sau soluții pe bază de clor activ.” Ord. 1761/2021, art. 37, al 3.
 «Pentru evitarea formării biofilmului pe instrumentarul și dispozitivele
medicale care nu pot fi reprocesate imediat, acestea vor fi acoperite cu un
detergent cu efect tensioactiv și transportate către serviciul de sterilizare
în containere închise, conform procedurilor standard pentru transportul
produselor cu risc biologic.» Ord. 1761/2021, art. 37, al. 2.
 “Imersia instrumentelor în soluție de clor 0,5% sau orice alt dezinfectant
înainte de curățare nu sunt recomandate din următoarele motive:
 Deteriorează / corodează instrumentele
 Dezinfectantul este inactivat de sânge și fluide corporale și devine o sursă
de contaminare microbiana” - Ghidul OMS
Certificat pentru atestarea
decontaminarii DM
ORDIN 1761/Articolul 54
În cazul preluării de truse cu instrumentar
chirurgical din alte unități sanitare, acestea
vor fi însoțite de documente relevante
privind metoda de decontaminare a acestora.
 1. Colectarea - transportul dispozitivelor
murdare contaminate
 “Transportul instrumentarului și dispozitivelor medicale
către serviciul de sterilizare trebuie să se realizeze cu
asigurarea protecției față de contaminări accidentale atât
a instrumentelor în tranzit, cât și a personalului care le
transportă. Cutiile de transport trebuie să se închidă cu
capac, să fie rigide, ușor de curățat și să reziste la
acțiunea substanțelor dezinfectante.” Ord. 1761/2021,
art. 37, al. 1.
 Sistem de doua cutii pentru colectarea dispozitivelor
murdare (cod de culoare - culoare rosie).
 Trusele sterile in cutii cu capac de culoare diferita (ex.
albastru)
Film – reprocesarea instrumentelor
stomatologice
Pregatirea instrumentelor in punctul de utilizare
ORDIN 1761/ART 37/al(3)
Precurățarea dispozitivelor în punctul de utilizare nu înlocuiește procedura
de curățare. Îndepărtarea prealabilă a materialului organic are rol de a
preveni uscarea acestuia pe instrumentar și echipamente și de a facilita o
bună curățare. Pentru această procedură nu se folosesc soluții saline sau
soluții pe bază de clor activ.
2. Curățarea/dezinfecția
 Curățarea este pasul cel mai complex și important în procesarea
dispozitivelor medicale, deoarece în cazul în care un dispozitiv nu este
curat, nu poate fi dezinfectat sau sterilizat.
 Curățarea dispozitivelor medicale reutilizabile poate fi efectuată manual
sau folosind mașini automate de spălat și dezinfectat.
 Se recomandă ca oriunde este posibil curățarea să fie realizată folosind
un proces automat și validat și să se apeleze la spălarea manuală doar în
situațiile limită care impun acestă metodă. Perry (2007) Infection Prevention and Control.
Blackwell. Oxford
Curățarea manuală
 Curățarea manuală nu poate fi validată, astfel că, pentru situatiile în
care nu există facilitati de curățare automată sunt necesare
proceduri standard de operare care să reglementeze foarte clar
acest proces.
 Curățarea manuală se efectuează prin două metode:
 metoda prin imersie
 metoda non-imersie
Curățarea manuală – metoda prin imersie
 Aceasta metodă se foloseste în scopul diminuării riscului de stropire și inhalare de
aerosoli de către personalul care efectuează spălarea manuală.
 Este obligatorie purtarea echipamentului de protecţie corspunzător, și anume:
uniformă, bonetă, vizor facial, mască, șort impermeabil, mănuși menajere, papuci de
spital închiși în față, fără orificii și antiderapanți.
 Este obligatoriu existența a două chiuvete, una pentru spălare și una pentru limpezire,
precum și a pistoalelor cu jet de apă și aer sub presiune. Chiuveta trebuie să aibă o
adancime mai mare pentru a se putea lucra tot timpul sub nivelul apei.
 Înainte de folosire chiuveta trebuie să fie curată. Bazinul chiuvetei nu se spală
niciodată direct cu mâna, se utilizează tot timpul o lavetă deoarece există riscul de
accindentare dacă în chiuvetă rămân dispozitive ascuțite (ace de sutură, sonde, etc).
Curățarea manuală – metoda prin imersie
(continuare)
 Chiuveta se umple cu apă până la jumătate şi se adaugă detergent enzimatic dozat conform
recomandărilor producătorului. Având în vedere faptul că dispozitivele medicale contaminate conțin cel
mai frecvent sânge și resturi de țesut, se recomandă ca temperatura apei de spălare să nu depășească
50⁰C deoarece peste acestă temperatură apare fenomenul de coagulare și fixare a proteinelor pe
suportul respectiv.
 Dispozitivele medicale (instrumente chirurgicale, containere colectoare, etc.) se deschid și dacă sunt
compuse din mai multe părți se dezasamblează astfel încât apa să ajungă în contact cu întreaga
suprafață.
 Se scufundă complet instrumentele în apă cu detergent, astfel încât apa din chiuvetă să acopere complet
conținutul. Pe durata întregului proces de spălare dispozitivele medicale sunt menținute acoperite de apă
pentru a preveni formarea aerosolilor, practic spălarea se realizează sub apă. Se pot folosi pentru
spălarea instrumentelor următoarele tehnici: periere, ştergere, agitare dar și pistolul cu jet de apă sau
aer, dar numai sub apă pentru a preveni autostropirea. Tot pentru a preveni autostropirea, atunci când se
folosesc perii, periajul se efectuează în direcţia opusă persoanei care efectuează tehnica.
 Apa murdară sau contaminată se schimbă ori de câte ori este nevoie.
 Periile folosite pentru curățare se dezinfectează la finalul programului și se păstrează uscate pentru a
doua zi.
Curăţare manuală metoda non-imersie
 Există anumite dispozitive medicale reutilizabile
care conțin componente ce nu se pot scufunda în
soluții apoase, de exemplu componente electrice
/ echipamente electronice, acestea necesită
metoda de curăţare manuală non-imersie.
 Fiecare dintre aceste dispozitive se curață în
conformitate cu instrucţiunile producătorilor, de
regulă prin ștergere sau periere, fiind de
asemenea important și respectarea tipului de
soluție de curățenie recomandat a fi compatibil
cu aceste dispozitive.
Dezinfectie chimica prin imersie cu
dezinfectant de nivel mediu
conform Standardului EN 14885/2022
Bactericidă Levuricidă Mico- Virucidă
Fungicidă bactericidă

 EN 13727  EN 13624 ➢EN 14348 ➢EN 14476

 EN 14561  EN 14562 ➢EN 14563 ➢EN 17111

5 Etape pentru curatarea si dezinfectia
manuala a dispozitivelor medicale
❖1. Curatare cu detergent enzimatic
❖2. Clatirea rezidurilor chimice cu apa potabila
❖3. Dezinfectie chimica prin imersie cu dezinfectant
de nivel mediu
❖4. Clătire cu apă filtrată
❖5. Uscare
Curatarea PRELIMINARA
in masina cu ultrasunete
 Mașina cu ultrasunete generează unde care dislocă depunerile din zonele greu
accesibile.
 Mașina cu ultrasunete ajuta la curățarea instrumentelor prin desprinderea
murdariei din zonele greu accesibile.
 Masina cu ultrasunete nu curata si dezinfecteaza instrumentele și deci este
greșit să considerăm că aceste instrumente expuse doar în mașina cu
ultrasunete pot fi supuse sterilizării, e obligatorie curatarea si dezinfecția
înainte de sterilizare.
 Mașina cu ultrasunete se folosește în cazul instrumentelor chirurgicale care
prezintă zone dificile de curățat sau instrumente goale pe dinăuntru cum ar fi:
burghie, sonde, etc.
Timpul si temperatura necesare
procesarii in masina cu ultrasunete
 Pentru folosirea mașinilor cu ultrasunete este nevoie de apă potabilă și
detergent enzimatic, temperatura nu trebuie să depășească 50⁰ C pentru
că peste acestă temperatură proteinele se coagulează și se fixează de
instrumente, fiind ulterior greu de îndepărtat.
 Timpul de expunere a instrumentelor în mașina cu ultrasunete nu
trebuie să depășească 10 minute.
Metoda de testare a masinii cu
ultrasunete – testul cu folie de aluminiu
Procesarea in masini automate de
curatat si dezinfectat instrumentar
 Curatare, clatire, dezinfectie termica si uscare
 Cum se incarca corect o masina automata
 Agentii de curatare – detergenti puternic alcalini si
enzimatici
 Dezinfectia termica – EN 15883 cel putin 1 minut la
temperatura de peste 90°C
 Eliminarea deseurilor – intepatoare, infectioase
Etapele procesului de curățare și
dezinfecție termica
 Prespălare rece – temperatura apei sub
35ºC pentru evitarea coagulării
proteinelor;
 Spălarea principală – folosind apă caldă şi
detergent alcalin la o temperatură de
aproximativ 60ºC;
 Clătire – îndepărtarea rezidurilor chimice;
 Dezinfecţia termică – minim un minut la
temperatura de peste 90ºC;
 Uscare – prin circularea aerului fierbinte.
Cum se incarca corect o masina
automata de curatat instrumentar?
 Înainte de a fi introduse în mașina automată de curatat și
dezinfectat, dispozitivele medicale sunt pregătite pe coșuri
sau suporturi speciale.
 Instrumentele chirurgicale se deschid la maximum posibil iar
în cazul celor compuse din mai multe componente se
dezasamblează piesă cu piesă. Este nevoie de această
pregătire pentru a permite ca apa cu detergent să vină în
contact cu toate suprafețele dispozitivelor.
 Dispozitivele medicale care prezintă o adâncitură (ex. borcane
colectoare, barbotoare, etc.) se vor așeza cu deschizătura în
jos pentru a preveni colectarea apei în interior.
De reținut! Curățarea este pasul cel mai
complex și mai important din procesul de
decontaminare
 Validarea procesului de curățare și dezinfecție se realizează
prin înregistrarea parametrilor de temperatură și timp dar și
printr-un sistem de testare regulată a gradului de curățare
și dezinfecție.
 “Se recomandă testarea periodică a eficienței procesului de
curățare și dezinfecție prin verificarea încărcăturii organice
de pe instrumente/dispozitive medicale cu înregistrarea
rezultatelor în registrul de evidență al mașinii de spălat
automate.” Ord. 1761/2021 art. 36
 Testarea prin metode recomandate de producător, cel puțin
o dată pe lună (ex. Surogat de sânge, încărcare proteică,
ATP)
 MAŞINA DE SPĂLAT NR………..
ÎNREGISTRAREA TESTELOR ZILNICE

Săptămâna: ……………………..

TEST DE CONTROL AUTOMAT (cu încărcătură obişnuită)

Rezultatele zilnice
Luni Marţi Miercuri Joi Vineri
Ciclul selectat

Temperatura
indicată în cameră
Timpul total
Termodezinfecţie
Temperatura faza de
Uscare (Max)

 Temperatura indicata in camera Timpul total al

ciclului
Gradul de uscare al
încărcăturii

 Timpul total de termodezinfectie (sat / nesat)

Ciclu
(trecut / greşit)

Gradul de uscare al incarcaturii

Iniţialele
 operatorului

Verificari Luni Marţi Miercuri Joi Vineri

 Verificari de intretinere periodica Bratele pentru jet de

apa

planificate
Garnitura usa
Bratele
carucioarelor
Nivelul de detergent
Schimbarea filtrului
Perii ventilator
Verificarea /
Inlocuirea
Inlocuire furtun
peristaltic
Iniţialele op.
Film – reprocesarea instrumentelor
stomatologice
Receptie,curatare, decontaminare
Ordin 1761/Articolul 33
Toate dispozitivele medicale și materialele care urmează a fi
sterilizate trebuie curățate și dezinfectate chimic sau
termic, înainte de a fi supuse unui proces standardizat de
sterilizare.
3. Inspectare si asamblare
 “Toate dispozitivele medicale care au trecut prin
procesul de curăţare-dezinfecție, înaintea ambalării
pentru sterilizare, trebuie supuse inspecției vizuale
pentru validarea condiției igienico-tehnice a
acestora.
 Inspectarea vizuală a dispozitivelor medicale trebuie
să se realizeze folosind o lampă cu lupă.” Ord.
1761/2022, art. 38
 «Pentru împachetare/ambalare, dispozitivele
medicale trebuie să fie curate și uscate.» Ord.
1761/2022, art. 39
Pregatirea DMR in vederea ambalarii
 Dispozitivele medicale trebuie să fie pregătite, în felul
următor:
 curate și uscate;
 închise numai la prima treapta a cremalierei - instrumentele
articulate (pentru a permite aburului să pătrundă);
 asamblate - instrumentele compuse din mai multe părți, cu
excepția cazului în care se indică altfel de către producătorul
dispozitivului;
 prinse în agrafă – se recomandă în cazul instrumentelor de
același fel;
 cu protecție pentru vârf – în cazul instrumentelor cu vârf
ascuțit sau a instrumentelor delicate/fine, protecțiile pot fi de
carton sau de silicon.
Etichete speciale
Eticheta este fabricata din un amestec de
polimeri care ofera rezistenta si rigiditate
precum si o suprafata sigura pentru a
aplica etichete autoadezive. Etichetele cu
adeziv permanent ar trebui sa ramana in
pozitie pana la 3 ani. Eticheta rezista la
autoclavare si poate fi fixata cu inel de
cosul trusei.
Exista o gama variata de culori si se poate
realiza un cod de culoare pentru trusele
din Blocul Operator, trusele din sectii si
trusele din Ambulator.
 Spital Judetean de Urgenta Zalau
Statia Centrala de Sterilizare

Trusa Hernie-Apendic B.O. INF 005

4.Ambalare P V Numar
1 X
1 X
2 X
2 X
Descriere
Tava inox neperforata 300x250x50 mm
Eticheta plastic verde
Departator Langerback
Departator Farabeuf mic
B S

2 X Departator Kocher mic

 Lista de inventar/opis pentru fiecare 2 X

4 X
2 X
Pense chirurgicale 125 mm
Pense anatomice 2x120mm;2x160 mm
Pense Adson fara dinti

trusa – cunoasterea denumirii fiecarui 1 X

1 X
1 X
Foarfeca disectoare curba B/B 130 mm } pe o
Foarfeca curba B/B 120 mm
Foarfeca curba A/A 130 mm
}agrafa
} 4 buc

instrument in parte, semne distinctive ex. 1 X

1 X
1 X
Foarfeca Cooper curba B/B 150 mm
Port ac Wecker
Port ac fin Crille-Wood
}in total

Dimensiune, curb/drept, ascutit/bont 5 X

2 X
Pensa Mosquitto dreapta 125 mm
Pensa Halstead curba 125 mm
} pe o
} agrafa
4 X Pensa Pean curba 2x145;1x160; 1x180mm}15 buc
(A/A; B/B; A/B) 4 X
4 X
Pensa Pean dreapta 2x130;2x180 mm
Pensa Kocher curba 180 mm
}total
}pe o
2 X Pensa Kocher dreapta 1x160; 1x180 mm }

 Coduri unice de identificare pentru 1 X

1 X
1 X
Pensa triunghiulara Collin
Pensa intestinala Thoms- Allis
Port tampon drept 160 mm
} agrafa
} 9 buc
}in total

fiecare trusa sau instrument unic 4 X

4 X
1 X
Pensa de camp carabus
Pensa de camp Backhaus 140 mm
Port bisturiu nr. 3
1 X Pahar plastic verde
 Etichete rezistente la detergenti si Materiale consumabile
10 X Butii triunghiulare tifon

temperaturi inalte – contin codul si sectia 10 X

2 X
1 X
Comprese 10 x 10 cm – fara fir rosu
Hartie de impachetat 75 x75 cm
Punga hartie 300x125x590 mm

Completat de Sterilizare Completat de Beneficiar

Pregatit: ____________ Sectie, Compartiment
Verificat: ____________ sau Cabinet Medical: ______________
Data: ____________ Asistent sau Doctor: ______________
Data Folosirii: ______________
__
Denmirea Dosarului: Trusa Hernie-Apendic BO INF 005
Ultima Actualizare: 19.04.2010
Utilizati denumirea de catalog a
instrumentelor chirurgicale
Materiale consumabile
10 X Butii triunghiulare tifon
Lista 10deX inventar
Comprese 10contine
x 10 cm – fara informatii
fir rosu despre
2X Hartie de impachetat 75 x75 cm
cine a1 Xpregatit si cine a folosit
Punga hartie 300x125x590 mm
trusa
Completat de Sterilizare Completat de Beneficiar
Pregatit: ____________ Sectie, Compartiment
Verificat: ____________ sau Cabinet Medical: ______________
Data: ____________ Asistent sau Doctor: ______________
Data Folosirii: ______________
__
Denmirea Dosarului: Trusa Hernie-Apendic BO INF 005
Ultima Actualizare: 19.04.2010
Aranjarea instrumentelor pe cosul de sarma
 Fiecare dispozitiv trebuie să fie verificat pe baza listei de inventar
specifice trusei respective.
 Se recomandă aranjarea instrumentelor într-un singur rând și protejarea
coșului cu o hârtie de sterilizare.
 Distribuirea în mod egal a dispozitivelor pe suprafața coșului, acest lucru
ajută la prevenirea condensului.
 Așezarea dispozitivelor cu suprafețe concave cu fata în jos, pentru a
preveni acumularea condensului în interior.
 Obiectele grele sunt aranjate astfel încât să nu deterioreze obiectele mai
delicate, mai ușoare.
 Cablurile de la electrocauter trebuie să fie rulate larg și se plasează
întotdeauna deasupra instrumentelor.
 Materialele consumabile se așează întotdeauna deasupra instrumentelor
(comprese, lavete, etc.).
5. Impachetarea
 Materialele pentru ambalare/împachetare pot fi: hârtia
de împachetat, pungă sudata hârtie/film transparent,
pungă de hârtie și container reutilizabil rigid cu filtru de
unică folosință, Teflon sau permanent (EN 868* si EN
11607*).
 EN 868 - Materiale si sisteme de ambalare pentru
dispozitivele medicale care urmeaza a fi sterilizate
 EN 11607 - Ambalaje pentru dispozitive medicale
sterilizate în etapa finală. Partea 1: Cerinţe pentru
materiale, sisteme de bariere sterile şi sisteme de
ambalare
Proprietati ambalaje pentru sterilizare
 Hârtie de împachetat - hârtia creponată și hârtia care combină celuloza cu fibrele sintetice este utilizată
în mod obișnuit ca material de ambalare in cazul sterilizarii cu abur, plasma, formalin și oxid de etilenă.
Hârtia este permeabilă la abur, aer și vapori chimici și asigură o barieră eficientă în cazul în care trusele
sunt depozitate în condiții curate, uscate.
 Punga sudata hartie/plastic. Punga se sigilează la căldură cu ajutorul unui aparat de sigilat automat cu
posibilitatea de deschidere după sterilizare numai prin distrugere. Punga are imprimat indicatori chimici
pentru sterilizarea cu Abur, Oxid de etilenă, plasma si Formaldehidă a caror culoare virează la
temperatura. Hârtia este astfel construită, încât porii se dilată în timpul procesului de sterilizare, aerul din
punga sigilată este scos afară, iar aburul pătrunde în interior. Porii se închid în momentul uscării pungii,
izolând instrumentarul steril de mediul exterior.
 Pungă de hârtie cu partea superioara care se sigilează la căldură și indicator de abur.
 Container reutilizabil rigid cu filtre permanente, reutilizabile sau de unică folosință - containere utilizate
în cazul sterilizării truselor mari de instrumente chirurgicale prin metoda abur sub presiune. Containerele
sunt realizate din diverse metale: aluminiu, polimeri cu densitate mare sau metal și plastic în
combinație.
Impachetarea in hartie
Doua metode - Tip plic 
- Tip colet 
 “Dispozitivele medicale trebuie sa fie împachetate într-
un mod care să reducă la minim riscul de contaminare
în timpul deschiderii și îndepărtării conținutului.” Ord.
1761/2021, art. 40
 “Este permisă și împachetarea dublă a dispozitivelor
medicale, cu respectarea recomandărilor
producătorului, doar dacă sterilizarea se face cu
autoclave cu vid fracționat.” Ord. 1761/2021, art. 41
Film - impachetarea truselor tip plic

“Instrumentarul utilizat în procedurile chirurgicale aseptice (odontectomii,

rezecţii apicale, chirurgie parodontală cu lambou, inserarea de implanturi şi
miniimplanturi etc.) trebuie să vină în contact doar cu echipamente sterile
(lampa de lucru, câmpurile operatorii, mănuşi operator etc.)” - Ghidul de
clasificare a instrumentarului, dispozitivelor şi echipamentelor stomatologice, din 15.04.2022
Reducerea riscului de contaminare
in timpul deschiderii trusei
Impachetarea in punga sudata
hartie/plastic
Sigilarea pungilor trebuie sa pastreze o
distanta de 2.5 cm pana la prima linie de
sigilare. De jur imprejurul continutului sa
ramana liber o distanta de dimensiunea
unui deget.

Exemple de “ASA NU”

Impachetarea in containere reutilizabile
rigide
 Manipularea filtrelor permanente trebuie să fie făcută
numai de către personal instruit pentru a preveni
deteriorarea acestora.
 Există o durată de viață a garniturii capacului după care
aceasta trebuie să fie înlocuită.
 Utilizarea sigiliilor ca masura de siguranta
Ordin 1761/Articolul 43
 În cazul containerelor reutilizabile se vor respecta
recomandările producătorului cu privire la înlocuirea
filtrelor și a garniturii capacului, precum și a modului de
reprocesare a containerelor. Se va monitoriza numărul de
utilizări pentru filtre, excepție făcând cele de unică
folosință și cele permanente. Mentenanța containerelor
va fi asigurată de un tehnician avizat.
Recunoastetrea filtrului de unica folosinta –
care se schimba dupa fiecare utilizare
Monitorizarea filtrelor reutilizabile
Verificarea garnituri capacului
Se interzice utilizarea casoletelor cu
colier
 “Nu este recomandata folosirea casoletelor de
metal cu orificii și colier care pot fi deschise și
închise manual. Acestea nu garantează
sterilitatea conținutului.”
Decontamination and Reprocessing of Medical Devices
for Health-care Facilities. World Health Organization
and Pan American Health Organization, 2016
➢ “Se interzice folosirea recipientelor din metal
cu colier, ale căror orificii sunt deschise și
închise manual, deoarece acestea nu
garantează sterilitatea conținutului.” Ord.
1761/2021, art. 42
Nu sunt acceptate cutii care nu sunt
conforme standardului EN 11607
Nu sunt acceptate cutii care nu sunt
conforme standardului EN 11607
Incarcarea autoclavului
 Așezarea pungilor în autoclav se face întotdeauna cu
partea de hârtie pe partea de hârtie a pungii
adiacente și respectiv plastic pe plastic, pentru a
permite evacuarea corespunzătoare a aerului și
penetrarea aburului.
 Pachetele se aseaza ca si cartile pe raftul de
biblioteca!
 Tăvile perforate care conțin instrumente trebuie să
fie așezate în poziție orizontală.
 Este interzisă supraîncărcarea autoclavului.
 Pentru a preveni condensarea articolelor care au
fost sterilizate încarcatura nu trebuie să atingă
niciunul din peretii camerei autoclavului. Se va
aplica atât la pachete cât și la containere.
Suport pentru pungile cu instrumente
Aranjarea truselor in autoclav
Pachetele trebuie așezate în coșuri de sârmă asigurându-vă că există spațiu suficient între coșuri,
astfel ca aburul să poată circula și să pătrundă în interiorul fiecărui coș.
Coșul în care sunt așezate pungile cu filtrele pentru apă de la lavoarele aseptice se așază la baza
autoclavului.
Tăvile perforate care conțin instrumente trebuie să fie așezate în poziție orizontală.
În cazul încărcăturii mixte, cum ar fi instrumente și textile, se așează articolele cu densitate mai
mare (de obicei instrumentele) în partea inferioară a autoclavului pentru a preveni scurgerea
condensului de pe acestea pe restul încărcăturii.
Este interzisă supraîncărcarea autoclavului.
Pentru a preveni condensarea articolelor care au fost sterilizate încarcatura nu trebuie să atingă
niciunul din peretii camerei autoclavului. Se va aplica atât la pachete cât și la containere.
Aranjarea truselor in autoclav
Containerele grele se așează întotdeauna în partea de jos a autoclavului.
Containerele se pot așeza unul peste altul în timpul sterilizării cu condiția de a se potrivi exact pe
canturile capacului.
Nu este voie să se așeze de jur-împrejurul containerelor nici un fel de pungi deoarece există
pericolul ca aceste pungi să cadă în timpul sterilizării peste container și să împiedice aburul să
pătrundă în interior.
Dacă zona perforata a containerelor este acoperită atunci acestea se vor deforma iar articolele
medicale din interior nu vor fi sterile.
În timpul încărcarii și descărcării din autoclav, precum și pe perioada transportului, containerele
trebuie să fie ținute numai de mânere, niciodată să nu fie prinse de capac.
Film – reprocesarea instrumentelor
stomatologice
Pregatire si impachetare
6. Sterilizarea
 Sterilizare prin metode combinate fizico-chimice (peroxid de hidrogen, etilen oxid,
formalin) este destinata dispozitivelor medicale reutilizabile termosensibile care nu
suporta autoclavarea. Sterilizarea fizico-chimică nu poate fi înlocuită cu dezinfecția de
nivel înalt.
 Aparatura de sterilizare cu metode fizico-chimice de tipul sterilizatoarelor cu etilen-
oxid sau formaldehidă poate fi utilizată în unitățile sanitare pentru o perioadă de cel
mult 2 ani de la data intrării în vigoare a prezentului ordin.

 Sterilizarea la temperatură uscată (etuvă/pupinel) este permisă numai în

laboratoarele de microbiologie.

 Sterilizarea cu abur sub presiune - Abur sub presiune înseamnă abur la niveluri de
presiune peste presiunea aerului atmosferic (presiune > 1 bar relativ). Această
presiune este generată automat de îndată ce apa este încălzită la peste 100 °C
Sterilizarea cu abur sub presiune
– metoda de electie
 Ordin 1761/ Articolul 45 - Sterilizarea cu abur sub presiune este metoda recomandată, dacă
dispozitivul medical suportă această procedură.
 Sterilizare fizică prin autoclavare: Un autoclav este un dispozitiv folosit pentru a steriliza
dispozitive medicale termostabile prin supunerea acestora la presiune ridicată și abur la
temperaturi de:
- 121°C cu un timp de menținere de cel puțin 15 minute
- 134°C cu un timp de menținere de la cel putin 3 minute
 Sterilizarea necesită contactul direct al unui element cu aburul pentru o anumită
perioadă de timp, la o temperatură și presiune dorită. Datorită acestui fapt trebuie
evitată supraîncărcarea autoclavului, pentru a permite accesul aburului la toate
elementele încărcăturii.
 Sterilizarea se realizează numai cu aparate autorizate și avizate, conform prevederilor
legale în vigoare, și care respectă standardul EN 13.060 pentru autoclavele de
capacitate mică, respectiv standardul EN 285 pentru autoclavele de capacitate mare.
Clasificarea autoclavelor de capaciate
mica conform standardului EN 13060
Autoclavul de capacitate mica cu abur
Indeplineste standarde de siguranta si performanta.
- Are cicluri pre si postvacuum.
- Are cicluri de testare a penetrarii aburului (test Bowie-Dick).
- Are procesoare de date si inregistrare obligatorie a acestora.
O Incarcaturile poroase, cu lumene si impachetate au in comun “golurile de aer” care
se formeaza in interior si care compromit penetrarea totala a aburului
O Se stie ca sporii si bacteriile pot supravietui in golurile de aer la temperaturi de 134
grade C
O Prevacuumul fractionat elimina golurile de aer din toate tipurile de incarcaturi si
permite penetrarea aburului la toate componentele instrumentelor/dispozitivelor
medicale
Vacuum fractionat
O Dotarea autoclavului cu o pompa de prevacum care indeparteaza
aerul din camera fiind imediat urmat de o admisie de abur
O Procesul se repeta de la 1 la 4 ori
O Cu fiecare ciclu de vacum si admisie de abur aerul din camera se
reduce
O La final aerul este indepartat complet si penetrarea aburului este
mai eficienta

Procesul de vacuum fractionat permite impachetarea in dublu ambalaj

care este recomanda pentru trusele folosite in sala de operatie.
Pregatirea autoclavului
O Inainte de a porni ciclu de sterilizare verificati:
O - garnitura usii,
O - interiorul camerei autoclavului si tavile din interior pentru a va asigura ca sunt curate si in
conditie buna
O - nivelul apei din rezervor si reumpleti-l cu apa filtrata daca este necesar.

O Rulati un ciclu in gol pentru a incalzi toate partile autoclavului.

OInstrucțiunile de utilizare pentru fiecare

sterilizator se vor afișa la loc vizibil
De ce este nevoie de postvacum?
Postvacumul ofera la finalul procesului de sterilizare o
uscare completa a incarcaturii inclusiv a celei poroase sau
a dispozitivelor cu lumene inguste
Postvacumul este bazat pe o operatie combinata de
incalzire si vacum (indepartarea aerului) astfel incat
condensul va fi repede eliminat din camera
Vaporii fierbinti sunt absorbiti afara din camera si astfel
materialul este uscat
La finalul procesului de sterilizare se intrerupe procesul
de vacum si in camera este introdus aer uscat printr-un
filtru bacterian
Indicatorii de evaluare a eficienței
procesului de sterilizare
A. Indicatori fizici

B. Indicatori chimici (ISO 11140)

C. Indicatori biologici (ISO 11138-1-8)

A. Indicatori fizici
 Indicatorii fizici (presiune, timp si temperatura) sunt cuprinsi in
diagrama autoclavului si in afisajul electronic al ecranului
aparatului
 Presiunea, temperatura şi timpul de sterilizare reprezintă valori
de siguranţă pentru eficacitatea sterilizării.
 “Pe tot parcursul ciclului complet de sterilizare se urmărește pe
panoul de comandă și se notează temperatura și presiunea
atinse pentru fiecare fază a ciclului sau se analizează diagrama.
Datele fiecărui ciclu de sterilizare trebuie să fie notate/imprimate
vizibil și arhivate.”
 FISA DE INREGISTRARE A TESTULUI BOWIE DICK PENTRU AUTOCLAVELE DE CAPACITATE MICA

Seria si numarul autoclavului _____________________________

Data Numarul Inceputul Dupa 1 min Dupa 2 min Terminarea Sfarsitul Perioada de Resultatul Semnatura
Ciclului procesului de procesului de ciclului (C) sterilizare testului persoanei
sterilizare (A) sterilizare (B) (B-A) Bowie care a
Temp peste Dick efectuat
134C sterilizarea
Timpul
scurs Min sec Min sec Min sec Min sec
Presiunea
inregistrata Bar Bar Bar Bun /
Bar Gresit
Temp
inregistrata C C C
C
Timpul
scurs Min sec Min sec Min sec Min sec
Bun /
Presiunea
inregistrata Bar Bar Bar Gresit
Bar
Temp
inregistrata C C C
C
Timpul
scurs Min sec Min sec Min sec Min sec
Bun /
Presiunea
inregistrata Bar Bar Bar Gresit
Bar
Temp
inregistrata C C C
C
Timpul
scurs Min sec Min sec Min sec Min sec
Bun /
Presiunea
inregistrata Bar Bar Bar Gresit
Bar
Temp
inregistrata C C C
C
Timpul
scurs Min sec Min sec Min sec Min sec
Bun /
Presiunea
inregistrata Bar Bar Bar Gresit
Bar
Temp
inregistrata C C C
C
B. Indicatori chimici (ISO 11140)
 Indicatori de tip 1 (indicatori externi) - indică expunerea la procesul de
sterilizare și fac diferența între materialele procesate și neprocesate; – disting
materialul sterilizat de cel nesterilizat
 Indicatori de tip 2 - pentru penetrarea aburului Bowie-Dick, respectiv testul
Helix pentru dispozitivele cu lumen;
 Indicatori de tip 4 (multiparametru) - care testează unul sau mai mulți
parametri ai ciclului de sterilizare, indicatori interni care se utilizează pentru
fiecare ambalaj/container supus sterilizării cu plasmă și formaldehidă;
 Indicatori de tip 5 (integratori) - care testează toți parametrii ciclului de
sterilizare (presiune, timp, temperatură), indicatori interni care se utilizează
pentru fiecare ambalaj/container supus sterilizării cu abur sau oxid de etilenă
Indicatori de tip 1 (indicatori externi)
 Indiferent de tipul de ambalaj de sterilizare
trebuie sa va asigurati ca pe exteriorul
trusei/pachetului exista cel putin unul din
modelele de indicator tip 1 de mai jos:
➢ indicator gata imprimat pe punga de
sterilizat – in acesta situatie nu mai este
nevoie sa aplicati un alt indicator de tip 1;
➢ banda adeziva indicatoare;
➢ etichete dublu adezive cu indicator tip 1
imprimat;
➢ etichete pentru containere cu indicator tip 1
imprimat;
➢ sigilii pentru containere cu indicator tip 1
imprimat, etc.
Indicatori de tip 2
a) Testul Bowie Dick - pentru evidențierea aerului rezidual și a gazelor inerte din
camera de sterilizare, pentru autoclavele cu prevacuum, respectiv verificarea
penetrabilității aburului, aceasta reprezentând esența procesului de sterilizare cu
abur. Constă într-un suport hârtie/plastic impregnat cu cerneală indicatoare specifică
sau orice altă prezentare conformă cu standardul EN ISO 11140 și standardul ISO
18472 pentru testul la rezistometru.
Frecventa - zilnic, prin testul Bowie Dick, care controlează calitatea penetrării
aburului, dacă se efectuează sterilizarea materialului moale, sau cel puțin o dată pe
săptămână la autoclavele care sterilizează instrumentar;
Important! Conform standardului EN ISO 17665-1-12.1.6 testul Bowie Dick se
efectueaza in fiecare zi inainte de inceperea utilizarii autoclavului (inainte de prima
sarja/ciclu).
b) Testul tip Helix - pentru evidențierea aerului rezidual și a gazelor inerte din camera
de sterilizare, pentru autoclavele cu prevacuum, respectiv verificarea penetrabilității
aburului în dispozitivele canulate, aceasta reprezentând esența procesului de
sterilizare cu abur. Constă într-un sistem format dintr-o capsulă, în care se introduce
indicatorul chimic, conectat la un tub care simulează dispozitivul canulat sau orice
altă formă, în conformitate cu standardul EN 867-5.
Frecventa - in fiecare ciclu de sterilizare a instrumentarului cu lumen.
Indicator de tip 4 (multiparametru)
Indicatori de tip 5 (integratori)
 Indicatori chimici tip 4 - multivariabili monitorizeaza simultan 2
parametrii (timp si temperatura) - indicatori interni care se utilizează
pentru fiecare ambalaj/container supus sterilizării cu plasmă și
formaldehidă;
 Indicatori chimici tip 5 – integratori – testează toți parametrii ciclului de
sterilizare (presiune, timp, temperatură), indicatori interni care se
utilizează pentru fiecare ambalaj/container supus sterilizării cu abur sau
oxid de etilenă
 Indicatorul chimic tip 5 integrator și indicatorul tip 4 multiparametru se
prezintă sub formă de bandelete impregnate cu cerneală indicatoare,
fabricate să își schimbe culoarea la atingerea anumitor valori pentru
parametrii monitorizați.
 Se plasează în interiorul fiecarui pachet/container ce urmează a fi
procesat, iar verificarea acestora urmează să se facă de către utilizatori, la
deschiderea acestora.
Setul test
▪Virarea culorii la indicatorii fizico-chimici integratori sau multiparametru; se
poate verifica pentru materialele ambalate în pungi de hârtie/plastic - prin
transparența plasticului.Pentru materialele ambalate în containere metalice,
verificarea se face de către utilizatori, la deschiderea acestora.
▪În situația în care virajul nu s-a realizat, materialul se consideră nesterilizat
și nu se utilizează.
▪Virarea culorii la indicatorii chimici plasați în setul test în fiecare șarjă va fi
realizată de către personalul din sterilizare la finalizarea procesului de
sterilizare. În cazul în care virajul nu s-a realizat, întreaga șarjă se consideră
nesterilă și se va reprocesa corespunzător.
▪Simpla virare a indicatorului chimic nu garantează o sterilizare corectă,
folosirea acestui indicator nefiind suficientă pentru un control eficient al
sterilizării;OMS 1761/2021 actualizat
 C. Indicatori biologici (ISO 11138-1-8)
➢Indicatorii biologici constau în teste biologice pentru controlul eficacității sterilizării care conțin
spori din familia Bacillus stearothermophilus, de exemplu, Geobacillus stearothermophilus
(ATCC(R) 7953^TM) și Bacillus Atrophaeus (ATCC(R) 9372^TM).
➢Se utilizează indicator biologic cu Geobacillus stearothermophilus (ATCC(R) 7953^TM) pentru
controlul eficacității sterilizării cu abur, plasmă si formaldehidă, respectiv indicator biologic cu
Bacillus Atrophaeus (ATCC(R) 9372^TM) pentru controlul eficacității sterilizării cu oxid de etilenă;
➢Indicatorul biologic se introduce în primul ciclu de sterilizare imediat după efectuarea testului
Bowie Dick pentru sterilizarea cu abur sau în primul ciclu din zi pentru celelalte procese de
sterilizare, așezându-se în locul cel mai greu accesibil al sterilizatorului;
➢după înregistrare, indicatorii biologici pozitivi (cu creștere bacteriană) vor fi eliminați ca deșeu
medical periculos în conformitate cu legislația în vigoare.
➢Frecventa - zilnic, cu indicator biologic (ISO 11138-1-8), în prima șarjă pentru autoclavele din
stațiile de sterilizare sau pentru autoclavele care nu sunt echipate cu dispozitiv automat de
înregistrare (diagramă) și pentru fiecare șarjă care conține materiale sau dispozitive implantabile.
Registru de evidenta a sterilizarii
Ordinul 1761/2021 - Articolul 66
Sterilizarea prin metode fizice și fizico-chimice se înregistrează în Registrul de evidență a
sterilizării, care conține:
a) data și numărul aparatului, conținutul și numărul obiectelor din șarjă;
b) numărul șarjei/ciclului;
c) temperatura și, după caz, presiunea la care s-a efectuat sterilizarea;
d) ora de începere și de încheiere a ciclului (durata);
e) rezultatele indicatorilor fizico-chimici și rezultatul testelor biologice;
f) semnătura persoanei responsabile cu sterilizarea și care eliberează materialul steril.
Film impachetarea truselor mici in hartie
7. Depozitarea
 Depozit sterile – ferit de expunerea directa a radiatiilor solare, ferit de
umezeala si insect
 În depozitul de sterile se monitorizează temperatura și umiditatea aerului. Zona
de depozitare trebuie să fie dedicată acestui scop și să nu fie folosită pentru alte
activităţi.
 Rotirea pachetelor sterile: primul intrat – primul iesit
 Pachetele sterile trebuie manipulate cât mai puțin posibil, fiind necesară o
procedură pentru verificarea datei de expirare a truselor sterile și de aplicare
a regulei „first-in, first-out“, astfel încât stocul să fie rotit în mod adecvat și
risipa menținută la un nivel minim.
 În cazul în care ambalajul truselor este deteriorat, ele nu vor fi utilizate si vor
relua procesul de decontaminare: curățare, dezinfecție, împachetare și
sterilizare.
 Avantajul rafturilor suprapuse – primul nivel de raft la 30 cm de pardoseala
8. Livrarea truselor sterile
➢Trusele sterile vor fi livrate beneficiarilor obligatoriu de
catre asistentii medicali pentru a nu pune in pericol
integritatea acestora (cod de culoare - cutii albastre).
 Durata menţinerii sterilităţii materialelor ambalate in
containere reutilizabile rigide cu filtru permanent sau de unică
folosință este cea precizata de producator cu respectarea
conditiilor de pastrare specificate de acesta. După deschidere
trusa se poate folosi doar o singură dată și la un singur pacient
 Durata menţinerii sterilităţii materialelor ambalate în hartie si
pungi hârtie-plastic sudate este de două luni de la sterilizare,
cu condiţia menţinerii integrităţii ambalajului, cu excepţia celor
pentru care producătorul specifică o altă perioadă de
valabilitate, cu condiţia menţinerii condiţiilor specificate de
acesta.
 Important! Se interzice păstrarea truselor sterile deschise și
folosirea instrumentelor din aceeași trusa la mai multi
pacienti
 Valabilitatea sterilizarii

Ordin 1761/Articolul 52

(2) În cazul în care ambalajul truselor este deteriorat, acestea nu vor fi utilizate, iar
personalul responsabil va relua procesul de decontaminare: curățare, dezinfecție,
împachetare și sterilizare.
 9. Trasabilitatea procesului
 Unitatea sanitară trebuie să asigure trasabilitatea prin înregistrări
electronice sau letrice a tuturor dispozitivelor medicale sterilizate,
reglementată în procedura specifică de sterilizare.
 Trasabilitatea implică identificarea tuturor instrumentelor/ dispozitivelor
reutilizabile care necesită sterilizare în unitatea sanitară, întocmirea
inventarului instrumentarului pentru fiecare trusă (opis) și implementarea
unui sistem de codificare individuală a acestora.
 Codul trusei se va regăsi înregistrat pe tot parcursul circuitului de
reprocesare a instrumentarului în toate registrele din sterilizare și inclusiv
în documentele medicale ale pacientului, prin atașarea etichetei dublu
adezive.
Truse standardizate
▪Truse individuale pe procedura si
pacient
▪Intocmirea inventarului
instrumentarului pentru fiecare
trusă (opis)
▪Codificarea truselor cu un cod
unic de identificare
▪Implementarea unui sistem prin
înregistrări electronice sau letrice
a tuturor dispozitivelor medicale
sterilizate
Inregistrari pentru asigurarea trasabilitatii
Procedurile de marcare și asigurarea trasabilității
produselor finite cu menționarea:
 datei primirii produsului de sterilizat,
 secția de proveniență,
 numărul șarjei de sterilizare,
 data trimiterii pe secție a produsului sterilizat,
 numele persoanei care a efectuat sterilizarea
 înregistrarea datelor produsului finit în fișa pacientului
Aplicarea etichetei autocolante
1 4
Eticheta autocolanta
contine date despre:
-Data sterilizarii
-Numarul ciclului de
sterilizare
- Codul trusei 2
-Initialele persoanei care
3
a efectuat sterilizarea
Nu uitati !
 Întotdeauna ganditi-va la
pacient şi întrebaţi-vă
« eu aş avea încredere în
curăţenia şi sterilitatea acestor
dispozitive, dacă acestea ar
urma să fie folosite pe mine? »
Este nevoie ca sterilizarea sa se transforme din
CENUSAREASA in PRINTESA
 Referinte
1. ORDIN nr. 1.761 din 3 septembrie 2021 pentru aprobarea Normelor tehnice privind curățarea, dezinfecția și sterilizarea în
unitățile sanitare publice și private, evaluarea eficacității procedurilor de curățenie și dezinfecție efectuate în cadrul
acestora, procedurile recomandate pentru dezinfecția mâinilor în funcție de nivelul de risc, precum și metodele de evaluare
a derulării procesului de sterilizare și controlul eficienței acestuia
2. ORDIN nr. 854 din 21 martie 2022 privind modificarea și completarea Ordinului ministrului sănătății nr. 1.761/2021 pentru
aprobarea Normelor tehnice privind curățarea, dezinfecția și sterilizarea în unitățile sanitare publice și private, evaluarea
eficacității procedurilor de curățenie și dezinfecție efectuate în cadrul acestora, procedurile recomandate pentru dezinfecția
mâinilor în funcție de nivelul de risc, precum și metodele de evaluare a derulării procesului de sterilizare și controlul
eficienței acestuia
3. Ghidul de clasificare a instrumentarului, dispozitivelor şi echipamentelor stomatologice, din 15.04.2022, Colegiul Medicilor
Stomatologi din România – CMSR
4. Decontamination and Reprocessing of Medical Devices for Health-care Facilities. World Health Organization and Pan
American Health Organization, 2016 https://www.who.int/infection-prevention/publications/decontamination/en/
5. WHO Guidelines on Hand Hygiene in Health Care. First Global Patient Safety Challenge Clean Care is Safer Care
https://www.who.int/
6. Manual de sterilizare – practici de decontaminare a dispozitivelor medicale – R Marincas, A Coman, G Tampu, C Unguras,
Caiete Silvane, Zalau, 2017 www.apci.ro
7. Primum non nocere – recomandari de prevenire a infectiilor asociate ingrijirilor medicale – Carole Hallam, Ramona
Marincas, editia a II-a revizuita, Cluj 2019 www.apci.ro