Subiecte Farma

Disciplina de Farmacologie
1. Definiţia farmacologiei. Definiţia medicamentului (OMS). Xenobiotice. Noţiunea de drog.
Şeful disciplinei
Conf. Univ. Dr. Ioan Magyar
2. Farmacologia fundamentală si farmacologia clinica. Ramurile farmacologiei. Ramuri mai noi

ale farmacologiei: farmacogenomica, farmacogenetica etc. Științe înrudite cu farmacologia.
Şeful disciplinei
3. Istoricul farmacologiei.Etapele şi personalităţile care au marcat dezvoltarea farmacologiei.
Şeful disciplinei
4. Denumirea medicamentelor.
Şeful disciplinei
5. Absorbţia medicamentelor. Mecanismele absorbţiei. Sediile anatomice ale absorbţiei

medicamentelor.
Şeful disciplinei
Conf. Univ.Dr.Ioan Magyar
6. Factori care condiţionează absorbţia medicamentelor. Factori care ţin de proprietăţile fizico-
chimice ale medicamentelor şi factori care ţin de organism.
Seful disciplinei
7. Absorbtia digestivă sau enterală a medicamentelor.
Şeful disciplinei
8. Absorbtia parenterală.Absorbția după administrarea injectabilă a medicamentelor.
Şeful disciplinei
9. Absorbţia cutanată a medicamentelor.
Şeful disciplinei
10. Căile de administrare ale medicamentelor. Importanţa clinică a diverselor căi de

administrare a medicamentelor.
Şeful disciplinei
Disciplina de Farmacologie.
11. Transportul si distribuţia (repartizarea) medicamentelor în organism.
Şeful disciplinei
12. Metabolizarea medicamentelor.Principalele organe în care are loc metabolizarea

medicamentelor.Importanţa clinică a metabolizării medicamentelor.
Şeful disciplinei
13. Fazele principale ale metabolizării medicamentelor. Localizarea subcelulară a metabolizării

medicamentelor.
Şeful disciplinei
Conf.Univ.dr.Ioan Magyar
14. Metabolizarea microsomală a medicamentelor.
Şeful disciplinei
15. Procesele de inducţie enzimatică şi inhibiţie enzimatică.

Şeful disciplinei
16. Excreţia medicamentelor. Principalele căi de excreţie a medicamentelor din organism.
Şeful disciplinei
17. Excreţia renală a medicamentelor. Mecanismele excreţiei renale. Importanţa clinică a

excreţiei renale a medicamentelor.
Şeful disciplinei
18. Excretia extrarenală a medicamentelor. Importanţa clinică a acestor căi de excreţie a

medicamentelor.
Şeful disciplinei
19. Doza. Definiţia dozei. Tipuri de doză. Exprimarea dozelor.
Şeful disciplinei
20. Zona maneabilă si indicele terapeutic.Calcularea indicelui terapeutic la om si la animal.

Şeful disciplinei
21. Relații doză – răspuns.
Şeful disciplinei
22. Mecanismele generale de acţiune ale medicamentelor.
Şeful disciplinei
23. Liganzii. Clasificarea liganzilor.
Şeful disciplinei
24. Receptorii farmacologici. Definitie. Clasificare. Exemple.
Şeful disciplinei
25. Cinetica reacţiei ligand – receptor. Afinitatea si activitatea intrinsecă a receptorilor.
Şeful disciplinei
26. Proteinele G şi mesagerii de ordin secund.Transmiterea semnalului

intracelular.AMPc,GMPc şi cascada fosfatidilinozitolului.Calciul,diacilglicerolul şi
inozitoltrifosfatul.
Şeful disciplinei
27. Reglarea activităţii receptorilor.Fenomenul de up regulation şi down regulation.Importanţa

clinică a acestor fenomene.
Şeful disciplinei
28. Noţiuni de farmacotoxicologie.Reactii adverse de tip toxic.
Şeful disciplinei
29. Reactii adverse alergice la medicamente.Tipuri de reacţii alergice .
Şeful disciplinei
30. Toleranţa acută şi toleranţa cronică. Dependenţa psihică si fizică. Sindromul de abstinenţă.
Şeful disciplinei
31. Reacţii de idiosincrazie sau farmacogenetice.
Şeful disciplinei
Conf.Univ.Dr.Ioan Magyar
32. Interacţiuni medicamentoase. Relaţii de indiferenţă, sinergism si antagonism.
Şeful disciplinei
33. Relaţii între structura chimică si activitatea farmacodinamică a medicamentelor.
Şeful disciplinei
34. Calcularea dozelor la copii. Dozele la persoanele în vîrstă.
Şeful disciplinei
35. Chimioterapia antiinfecţioasă. Spectrul de actiune. Mecanisme generale de acţiune ale

antibioticelor și chimioterapicelor de sinteză.
Şeful disciplinei
36. Efectele adverse ale antibioticelor și chimioterapicelor antiinfecțioase.
Şeful disciplinei
37. Rezistenţa microbiană.Rezistenţa naturală şi rezistenţa dobîndită.Semnificaţia clinică.
Şeful disciplinei
38. Administrarea topică sau locală a chimioterapicelor antiinfecţioase. Administrarea

profilactică. Asociaţii de antibiotice şi chimioterapice.
Şeful disciplinei
39. Antibiotice betalactamice.Clasificare.
Şeful disciplinei
40. Peniciline naturale. Structura chimică. Spectru de actiune. Mecanism de acţiune.
Şeful disciplinei
41. Peniciline naturale. Farmacocinetică. Indicaţii terapeutice.
Şeful disciplinei
42. Peniciline naturale. Efecte adverse. Alergia la peniciline. Determinanţii antigenici majori şi
minori. Tratamentul alergiei la peniciline.
Şeful disciplinei
43. Peniciline naturale. Preparate. Mod de administrare. Dozele de penicilină în cazul unor
infecţii cu germeni sensibili la peniciline naturale.
Şeful disciplinei
44. Peniciline de depozit sau retard.
Şeful disciplinei
45. Peniciline antistafilococice.
Şeful disciplinei
46. Peniciline cu spectru lărgit de acţiune.Asociatii cu inhibitori de betalactamază.
Şeful disciplinei
47. Peniciline active faţă de Pseudomonas aeruginoasa.
Şeful disciplinei
48. Monobactamii. Carbapenemele.
Şeful disciplinei
49. Cefalosporinele. Aspecte generale. Clasificarea cefalosporinelor. Efecte adverse ale

cefalosporinelor.
Şeful disciplinei
50. Cefalosporinele de generatia I-a. Spectru de acţiune. Indicaţii terapeutice. Preparate. Doze.
Şeful disciplinei
51. Cefalosporinele de generatia a-II-a. Spectru de acţiune. Indicaţii terapeutice. Preparate.

Doze.
Şeful disciplinei
52. Cefalosporine de generatia a III-a si a IV-a. Spectru de acţiune. Indicaţii terapeutice.

Preparate,doze şi căi de administrare. Asociaţii cu alte antibiotice.
Şeful disciplinei
53. Alte antibiotice care acţionează prin inhibitia sintezei peretelui bacterian:
vancomicina,bacitracina ,teicoplanina şi cicloserina.
Şeful disciplinei
54. Inhibitorii de betalactamază. Asociaţii de antibiotice cu inhibitori de betalactamază.
Şeful disciplinei
55. Macrolide. Eritromicina: farmacocinetică,spectru de acţiune,indicaţii terapeutice,efecte

adverse,preparate şi doze.
Şeful disciplinei
56. Macrolide: claritromicina şi azitromicina.
Şeful disciplinei
57. Lincosamide: lincomicina şi clindamicina.
Şeful disciplinei
58. Antibiotice polipeptidice: polimixina B și polimixina E.
Şeful disciplinei
59. Aminoglicozide: streptomicina,neomicina şi kanamicina.
Şeful disciplinei
Disciplina de farmacologie
60. Aminoglicozide.Generalități: structură, proveniență, spectru de acțiune, efecte adverse etc.
Şeful disciplinei
61. Aminoglicozide: gentamicina, tobramicina, amikacina, netilmicina şi spectinomicina.
Şeful disciplinei
62. Tetracicline naturale: reprezentanţi, spectru de acţiune, indicaţii terapeutice, doze.
Şeful disciplinei
63. Teracicline naturale: efecte adverse,contraindicaţii.
Şeful disciplinei
64. Tetracicline de semisinteza si de sinteza.
Şeful disciplinei
65. Cloramfenicolul.
Şeful disciplinei
66. Chimioterapicele antituberculoase majore: izoniazida, rifampicina, etambutolul,

streptomicina, pirazinamida.
Şeful disciplinei
67. Chimioterapicele antituberculoase minore: acidul para-aminosalicilic, etionamida,

cicloserina, kanamicina.
Şeful disciplinei
68. Antileproase: dapsona, clofazimina, rifampicina.
Şeful disciplinei
69. Antimicotice sistemice: amfotericina B şi flucitozina.
Şeful disciplinei
70. Imidazolii si triazolii folositi ca antimicotice.
Şeful disciplinei
71. Antifungice folosite exclusiv local: nistatina,terbinafina și azolii folosiți local.
Şeful disciplinei
72. Sulfamide. Mecanisme de actiune. Farmacocientica. Indicatii terapeutice. Efecte adverse.
Şeful disciplinei
73. Sulfamide. Clasificare. Preparate. Doze.
Şeful disciplinei
74. Trimetoprimul. Asociaţia trimetoprim-sulfametoxazol (TMP-SMZ).
Şeful disciplinei
75. Chinolone: acidul nalidixic și norfloxacina.
Şeful disciplinei
76. Fluorchinolone: ciprofloxacina, ofloxacina, pefloxacina și enoxacina.
Şeful disciplinei
77. Antimalarice. Ciclul biologic al protozoarului Plasmodium malariae. Clasificarea

medicamentelor antimalarice.
Şeful disciplinei
78. Antimalarice: clorochina, hidroxiclorochina, chinina și meflochina.
Şeful disciplinei
79. Antimalarice: primachina, proguanilul, pirimetamina și fansidarul.
Şeful disciplinei
80. Antiprotozoare: metronidazolul, tinidazolul, emetina, dihidroemetina, iodchinolul și

clorchinaldolul.
Şeful disciplinei
81. Antiseptice urinare: nitrofurantoina și metenamina.
Şeful disciplinei
82. Antiseptice şi dezinfectante: alcoolii, clorhexidina, iodul, iodoforii și clorul.
Şeful disciplinei
83. Antiseptice şi dezinfectante: peroxidul de hidrogen, fenolii, derivaţii de amoniu cuaternar,

aldehide şi metale grele.
Şeful disciplinei
84. Antihelmintice active pe nematode. Derivati de benzimidazol: mebendazol, albendazol,

tiabendazol.Levamisolul și pirviniul.
Şeful disciplinei
85. Antihelmintice active pe cestode: niclosamida, mepacrina.Antihelmintice active pe trematode

şi filarii: dietilcarbamazina şi praziquantelul.
Şeful disciplinei
86. Antivirale. Etapele replicării virale.
Şeful disciplinei
87. Antivirale active pe virusurile herpetice şi virusul varicelo-zosterian: aciclovirul,

famciclovirul, valaciclovirul şi trifluridina.
Şeful disciplinei
88. Antivirale active pe citomegalovirus: ganciclovirul şi foscarnetul.
Şeful disciplinei
89. Sindromul de imunodeficienţă dobîndită acută.Medicamente active asupra infecţiei cu HIV.
Şeful disciplinei
90. Antivirale active pe virusurile gripale: amantadina ,rimantadina, oseltamivir, zanamivir .
Şeful disciplinei
91. Antivirale active pe virusurile hepatitice B şi C.
Şeful disciplinei
92. Chimioterapia anticanceroasa.Cancere curabile prin chimioterapia anticanceroasă.
Şeful disciplinei
93. Anticanceroase.Toxicitatea anticanceroaselor.Efecte adverse ale anticanceroaselor.
Şeful disciplinei
94. Anticanceroase alchilante. Azotiperite: clormetina, melfalanul şi clorambucilul.
Şeful disciplinei
95. Anticanceroase alchilante.Oxazoforine: ciclofosfamida şi ifosfamida.
Şeful disciplinei
96. Anticanceroase alchilante. Busulfanul. Nitrozouree: carmustina, lomustina şi streptozocina.
Şeful disciplinei
97. Anticanceroase alchilante.Organoplatine: cisplatina, carboplatina.
Şeful disciplinei
98. Intercalante: doxorubicina, daunorubicina şi dactinomicina.
Şeful disciplinei
99. Anticanceroase antimetaboliţi.
Şeful disciplinei
100. Alcaloizii din Vinca rosea folosiţi ca anticanceroase.
Şeful disciplinei
101. Hormonii folosiţi ca anticanceroase.
Şeful disciplinei
102. Imunofarmacologie. Aspecte generale privind imunitatea,bolile autoimune şi transplantul

de organ.
Şeful disciplinei
103. Imunostimulatoare.Citokine cu proprietăţi imunostimulatoare.Interleukine şi factori de

creştere celulară.
Şeful disciplinei
104. Interferonii folosiţi ca imunomodulatoare sau imunostimulatoare.
Şeful disciplinei
105. Imunostimulatoare: levamisolul, bacilul Calmette-Gueren, alte imunostimulatoare.
Şeful disciplinei
106. Imunodeprimante inhibitoare de calcineurin-fosfatază: ciclosporina,tacrolimus.
Şeful disciplinei
107. Imunodeprimante antiproliferative şi antimetaboliţi: sirolimus, azatioprina, micofenolatul

mofetil.
Şeful disciplinei
108. Glucocorticoizii folosiţi ca imunodeprimante.
Şeful disciplinei
109. Anticorpi monoclonali folosiţi ca imunodeprimante sau imunosupresive.
Şeful disciplinei
110. SNV colinergic. Aspecte generale. Sinteza si eliberarea acetilcolinei.
Şeful disciplinei
111. Efectele muscarinice ale acetilcolinei.
Şeful disciplinei
112. Receptorii muscarinici.Clasificare.Efectorii receptorilor muscarinici.
Şeful disciplinei
113. Efectele nicotinice ale acetilcolinei. Receptorii nicotinici și efectorii lor.
Şeful disciplinei
114. Medicamente M-colinomimetice. Esteri şi neesteri ai colinei.
Şeful disciplinei
115. Medicamente N-colinomimetice. Nicotina. Intoxicaţia acută și intoxicația cronică

(tabagismul) cu nicotină.
Şeful disciplinei
116. Medicamente M-colinolitice naturale: atropina, scopolamina.
Şeful disciplinei
117. Medicamente M-colinolitice de semisinteza si de sinteza.
Şeful disciplinei
118. Relaxante musculare depolarizante (curarizante depolarizante).
Şeful disciplinei
119. Ganglioplegice.
Şeful disciplinei
120. Anticolinesterazice. Inhibitori reversibili de colinesteraze.
Şeful disciplinei
121. Anticolinesterazice. Inhibitori ireversibili. Intoxicația cu compuși organofosforici.

Tratament.
Şeful disciplinei
122. Relaxante musculare antidepolarizante (curarizante antidepolarizante).
Şeful disciplinei
1.Rețetă tipizată cu peniciline naturale.
2.Rețetă tipizată cu peniciline retard.
3.Rețetă tipizată cu peniciline antistafilococice.
4.Rețetă tipizată cu peniciline cu spectru lărgit de acțiune.
5.Rețetă tipizată cu peniciline active pe Pseudomonas aeruginosa.
6.Rețetă tipizată cu cefalosporine de generația I-a.
7.Rețetă tipizată cu cefalosporine de generația a II-a.
8.Rețetă tipizată cu cefalosporine de generația a III-a.
9.Rețetă tipizată cu monobactami.
10.Rețetă tipizată cu carbapeneme.
11.Rețetă tipizată cu macrolide.
12.Rețetă tipizată cu lincosamide.
13.Rețetă tipizată cu aminoglicozide.
14.Rețetă tipizată cu antibiotice polipeptide.
15.Rețetă tipizată cu asociații de antibiotice cu inhibitori de beta-lactamază.
16.Rețetă tipizată cu tetracicline naturale.
17.Rețetă tipizată cu tetracicline semisintetice.
18.Rețetă tipizată cu cloramfenicol.
19.Rețetă tipizată cu antituberculoase majore.
20.Rețetă tipizată cu antituberculoase minore.
21.Rețetă tipizată cu sulfamide orale.
22.Rețetă tipizată cu sulfamide de uz topic.
23.Rețetă tipizată cu asociații de tipul TMP – SMZ (trimetoprim – sulfametoxazol).
24.Rețetă tipizată cu antimicotice folosite în infecții sistemice.
25.Rețetă tipizată cu antimicotice folosite topic.
26.Rețetă tipizată cu antivirale active pe virusurile herpetice.
27.Rețetă tipizată cu antivirale active pe virusurile gripale,inclusiv pe subtipul AH1N1.
28.Rețetă tipizată cu antivirale active pe virusul HIV.
29.Rețetă tipizată cu antihelmintice.
30.Rețetă tipizată cu imunostimulatoare.
31.Rețetă tipizată cu imunodeprimante.
32.Rețetă tipizată cu anticanceroase.
33.Rețetă tipizată cu M-colinomimetice.
34.Rețetă tipizată cu M-colinolitice naturale.
35.Rețetă tipizată cu M-colinolitice de semisinteză.
36.Rețetă tipizată cu anticolinesterazice reversibile.
37.Rețetă tipizată cu curarizante antidepolarizante.
38.Rețetă tipizată cu curarizante depolarizante.
Disciplina de Farmacologie clinică
1.Definiția farmacologiei clinice. Obiectivele farmacologiei clinice.
Șeful disciplinei
Conf.dr.Ioan Magyar
2.Studiul clinic. Fazele unui studiu clinic.
Șeful diciplinei
Conf.dr.Ioan Magyar
Disciplina da Farmacologie clinică
3.Metodele prin care se realizează studiile clinice.
Șeful disciplinei
Conf.dr.Ioan Magyar
4.Farmacovigilența.
Șeful disciplinei
Conf.dr.Ioan Magyar
5.Farmacocinetica. Modele compartimentale sau farmacocinetice.
Șeful disciplinei
Conf.dr.Ioan Magyar
6.Tipuri de cinetică. Parametri farmacocientici. Importanța clinică.
Șeful disciplinei
Conf.dr.Ioan Magyar
7.Medicamentele și sarcina.Aspecte de farmacologie clinică a stării de graviditate.
Șeful disciplinei
Conf.dr.Ioan Magyar
8.Aspecte de farmacologie clinică pediatrică.Medicamentele la nou-născut,sugar și copil.
Șeful disciplinei
Conf.dr.Ioan Magyar
9.Aspecte de farmacologie geriatrică. Medicamentele la persoanele în vârstă.
Șeful disciplinei
Conf.dr.Ioan Magyar
10.Cardiopatia ischemică. Definiție. Determinanții consumului de oxigen a inimii.
Șeful disciplinei
Conf.dr.Ioan Magyar
11.Nitriți și nitrați folosiți în tratamentul cardiopatiei ischemice.
Șeful disciplinei
Conf.dr.Ioan Magyar
12.Beta-adrenoliticele folosite în tratamentul cardiopatiei ischemice.
Șeful disciplinei
Conf.dr.Ioan Magyar
13.Antagoniștii canalelor de calciu folosiți în tratamentul cardiopatiei ischemice.
Șeful disciplinei
Conf.dr.Ioan Magyar
14.Tratamentul infarctului miocardic acut.
Șeful disciplinei
Conf.dr.Ioan Magyar
15.Clasificarea aritmiilor cardiace.Mecanismele de producere ale acestora.Mijloace

terapeutice în aritmiile cardiace.
Șeful disciplinei
Conf.dr.Ioan Magyar
16.Clasificarea electrofiziologică medicamentelor antiaritmice ( Vaughan-Williams)
Șeful disciplinei
Conf.dr.Ioan Magyar
17.Antiaritmice clasa IA (chinidina,disopiramida,procainamida,moricizina).
Șeful disciplinei
Conf.dr.Ioan Magyar
18.Antiaritmice clasa IB (lidocaina,fenitoina,mexiletina,tocainida,moricizina).
Șeful disciplinei
Conf.dr.Ioan Magyar
19.Antiaritmice clasa IC (propafenona,flecainida).
Șeful disciplinei
Conf.dr.Ioan Magyar
20.Antiaritmice clasa a II-a (beta-adrenoliticele folosite ca antiaritmice).
Șeful disciplinei
Conf.dr.Ioan Magyar
21.Antiaritmice clasa a III-a (amiodarona,sotalolul,bretiliul tosilat).
Șeful disciplinei
Conf.dr.Ioan Magyar
22.Antiaritmice clasa a IV-a (antagoniști ai canalelor de calciu folosiți ca antiaritmice).
Șeful disciplinei
Conf.dr.Ioan Magyar
23.Alte antiaritmice înafara celor 4 clase Vaughan-Williams (adenozina,digoxina etc).
Șeful disciplinei
Conf.dr.Ioan Magyar
24.Tratamentul tahiaritmiilor supraventriculare (fibrilația atrială, flutterul atrial,

TPSV).
Șeful disciplinei
Conf.dr.Ioan Magyar
25.Tratamentul aritmiilor ventriculare (extrasistolele și tahicardia ventriculară,

fibrilația ventriculară, torsada vârfurilor).
Șeful disciplinei
Conf.dr.Ioan Magyar
26.Definiția și clasificarea insuficienței cardiace.
Șeful disciplinei
Conf.dr.Ioan Magyar
27.Glucozizii cardiotonici folosiți în tratamentul insuficienței cardiace.Toxicitatea

digitalică.
Șeful disciplinei
Conf.dr.Ioan Magyar
28.Alte medicamente inotrop-pozitive folosite în insuficiența cardiacă.
Șeful disciplinei
Conf.dr.Ioan Magyar
29.Rolul beta-adrenoliticelor și a inhibitorilor enzimei de conversie a angiotensinei în

tratamentul actual al insuficienței cardiace.
Șeful disciplinei
Conf.dr.Ioan Magyar
30.Rolul diureticelor și a vasodilatatoarelor în tratamentul insuficienței cardiace.
Șeful disciplinei
Conf.dr.Ioan Magyar
31.HTA.Definiție.Clasificarea actuală a HTA.Factori de risc cardiovasculari.
Șeful disciplinei
Conf.dr.Ioan Magyar
32.Antihipertensive inhibitoare ale SNV simpatic prin acțiune centrală (clonidina).
Șeful disciplinei
Conf.dr.Ioan Magyar
33.Blocante ale terminațiilor simpatice folosite ca antihipertensive

(guanetidina,rezerpina).
Șeful disciplinei
Conf.dr.Ioan Magyar
34.Alfa 1-adrenoliticele folosite ca antihipertensive.
Șeful disciplinei
Conf.dr.Ioan Magyar
35.Beta-adrenoliticele folosite ca antihipertensive.
Șeful disciplinei
Conf.dr.Ioan Magyar
36.Vasodilatatoare folosite ca antihipertensive.
Șeful disciplinei
Conf.dr.Ioan Magyar
37.Inhibitorii enzimei de conversie a angiotensinei și antagoniștii receptorilor pentru

angiotensină folosiți ca antihipertensive.
Șeful disciplinei
Conf.dr.Ioan Magyar
38.Diureticele folosite ca antihipertensive.
Șeful disciplinei
Conf.dr.Ioan Magyar
39.Tratamentul urgențelor hipertensive.
Șeful disciplinei
Conf.dr.Ioan Magyar
40.Antagoniștii canalelor de calciu folosiți ca antihipertensive.
Șeful disciplinei
Conf.dr.Ioan Magyar
41.Astmul bronșic.Definiția, etiopatogenia și clasificarea astmului bronșic.
Șeful disciplinei
Conf.dr.Ioan Magyar
42.Adrenomimeticele și anticolinergicele folosite ca antiastmatice.
Șeful disciplinei
Conf.dr.Ioan Magyar
43.Bronhodilatatoare musculotrope folosite ca antiastmatice.
Șeful disciplinei
Conf.dr.Ioan Magyar
44.Glucocorticoizii folosiți în tratamentul astmului bronșic.
Șeful disciplinei
Conf.dr.Ioan Magyar
45.Inhibitoarele degranulării mastocitelor și antagoniștii leucotrienelor folosite în

tratamentul astmului bronșic.
Șeful disciplinei
Conf.dr.Ioan Magyar
A
1.The newly drugs can be marketed after a following period of research: a). 6-7
years; b). 4-5 years; c). 8-9 years; d). 15-20 years; e).2-3 years
2.Terfenadine may cause: a).ventricular fibrilation; b).torsades de pointes;

c).atrial fibrillation; d).A-V block; e).heart failure
3.Chronic heart failure is a clinical condition in which EF is: a).55-60 %; b).

below 40 %; c).below 65 %; d).65-70 %; e). 5%
4.Digitalis increase contractility due to: a).inhibition release of ic calcium;

b).inhibition ATP-ase Na+ /K+; c).cholinergic effect;d).adrenergic effect;
e).muscarinic effect
5.Lidocaine is useful in: a).atrial fibrillation; b).atrial flutter; c).ventricular

arrhythmias; d).A-V block; e).WPW syndrome
6.Verapamil is useful to manage: a).atrial fibrillation; b).heart failure;

c).ventricular fibrillation; d).torsades de pointes;e).asthma
7.The most frequent adverse effect after nitroglycerin is: a).cardiac

arrhythmias; b).heart failure; c).vascular headache; d).bronchospasm;
e).gastrointestinal bleeding
8.The drug of the choice to manage vasospatic angina is: a). metoprolol;
b).propranolol; c).nitrates plus calcium antagonists; d).amiodarone; e).esmolol
9.One of following antihypertensive drugs is administered in a single dose a

day: a).propranolol; b).verapamil; c).amlodipine; d).nifedipine;e).atenolol
10.The drug of the first choice to management of supraventricular paroxysmal

tachycardia is: a).lidocaine; b).propafenone; c).adenosine; d).magnesium
sulfate; e).sotalol
B
1. In the emergency situations such as pulmonary embolism anticoagulation

require: a).acenocumarol; b).warfarin; c).unfractioned heparin; d).LWMH;
e).clopidogrel
2.The following drug must be avoid in asthma: a).amiodarone; b).lidocaine;

c).propranolol; d).salbutamol; e).salmeterol
3.Is estimated that 80-90 % of clinical arrhythmias have a mechanism:

a).increase sympathetic activity; b).block; c).reentry;d).ectopic; e).enhanced
activity
4.The normal range of digitalis blood level is: a).3-5 ng/dL; b).2-2.5ng/dL;
c).0.8-1.2 ng/dL; d).0.2-0.5 ng/dL; e).5-10 ng/dL
5.The onset of action after sublingual nitroglycerin is: a).8-10 min; b).15-20
min; c).30 min; d).2-5 min; e).10-20 sec
6.The most serious adverse effect after thrombolytic therapy is: a).hypotension;
b).A-V disociation; c).intracranial bleeding; d).allergic reaction; e).atrial
fibrillation
7.In phase 3 of clinical trials the number of subjects is: a).100-200; b) 200-30.;
c).300-400; d).25-100; e). more than 5000
8.Prazosin is: a).non-selective beta blocker; b).calcium antagonist; c).beta 1-

agonist; d).alfa 1-antagonist; e).antiacid
9.Thyroid function may be affected after: a).lidocaine; b).propranolol;

c).verapamil; d).amlodipine; e).amiodarone
10.Cough is an adverse effect after: a).lidocaine; b).epinephrine;c).ACE-

inhibitors;d).metoprolol;e).verapamil
C
1.The most frequent adverse effect after nitroglycerin is: a).cardiac

arrhythmias; b).heart failure; c).vascular headache; d).bronchospasm;
e).gastrointestinal bleeding
2.Prazosin is: a).non-selective beta blocker; b).calcium antagonist; c).beta 1-

agonist;d).alfa 1-antagonist; e).antiacid
3.Cough is an adverse effect after: a).lidocaine; b).epinephrine;c).ACE-

inhibitors;d).metoprolol;e).verapamil
4.The following drug must be avoid in asthma: a).amiodarone; b).lidocaine;

c).propranolol; d).salbutamol; e).salmeterol
5.The drug of the choice to anticoagulation in pregnant women is: a).

acenocumarol; b). warfarin; c). fitomenadion; d). heparin; e). aspirin
6.Terfenadine may cause: a).ventricular fibrillation; b).torsades de pointes;

c).atrial fibrillation; d).A-V block; e).heart failure
7.Is estimated that 80-90 % of clinical arrhythmias have a mechanism:

a).increase sympathetic activity;b).block;c).reentry;d).ectopic; e).enhanced
activity
8.One of following antihypertensive drugs is administered in a single dose a

day: a).propranolol; b).verapamil; c).amlodipine; d).nifedipine;e).atenolol
9.The onset of action after sublingual nitroglycerin is: a).8-10 min; b).15-20
min; c).30 min; d).2-5 min; e).10-20 sec
10.The most serious adverse effect after thrombolytic therapy is:

a).hypotension; b). A-V disociation;c).intracranial bleeding;d).allergic
reaction;e).atrial fibrillation

Subiecte Farma

Încărcat de

Informații document

Titlu original

Drepturi de autor

Formate disponibile

Partajați acest document

Partajați sau inserați document

Opțiuni de partajare

Vi se pare util acest document?

Este necorespunzător acest conținut?

Drepturi de autor:

Formate disponibile

Subiecte Farma

Încărcat de

Drepturi de autor:

Formate disponibile

Disciplina de Farmacologie

1. Definiţia farmacologiei. Definiţia medicamentului (OMS). Xenobiotice. Noţiunea de drog.

2. Farmacologia fundamentală si farmacologia clinica. Ramurile farmacologiei. Ramuri mai noi

3. Istoricul farmacologiei.Etapele şi personalităţile care au marcat dezvoltarea farmacologiei.

5. Absorbţia medicamentelor. Mecanismele absorbţiei. Sediile anatomice ale absorbţiei

7. Absorbtia digestivă sau enterală a medicamentelor.

8. Absorbtia parenterală.Absorbția după administrarea injectabilă a medicamentelor.

9. Absorbţia cutanată a medicamentelor.

10. Căile de administrare ale medicamentelor. Importanţa clinică a diverselor căi de

11. Transportul si distribuţia (repartizarea) medicamentelor în organism.

12. Metabolizarea medicamentelor.Principalele organe în care are loc metabolizarea

13. Fazele principale ale metabolizării medicamentelor. Localizarea subcelulară a metabolizării

14. Metabolizarea microsomală a medicamentelor.

15. Procesele de inducţie enzimatică şi inhibiţie enzimatică.

16. Excreţia medicamentelor. Principalele căi de excreţie a medicamentelor din organism.

17. Excreţia renală a medicamentelor. Mecanismele excreţiei renale. Importanţa clinică a

18. Excretia extrarenală a medicamentelor. Importanţa clinică a acestor căi de excreţie a

19. Doza. Definiţia dozei. Tipuri de doză. Exprimarea dozelor.

20. Zona maneabilă si indicele terapeutic.Calcularea indicelui terapeutic la om si la animal.

21. Relații doză – răspuns.

22. Mecanismele generale de acţiune ale medicamentelor.

23. Liganzii. Clasificarea liganzilor.

24. Receptorii farmacologici. Definitie. Clasificare. Exemple.

25. Cinetica reacţiei ligand – receptor. Afinitatea si activitatea intrinsecă a receptorilor.

26. Proteinele G şi mesagerii de ordin secund.Transmiterea semnalului

27. Reglarea activităţii receptorilor.Fenomenul de up regulation şi down regulation.Importanţa

28. Noţiuni de farmacotoxicologie.Reactii adverse de tip toxic.

29. Reactii adverse alergice la medicamente.Tipuri de reacţii alergice .

31. Reacţii de idiosincrazie sau farmacogenetice.

32. Interacţiuni medicamentoase. Relaţii de indiferenţă, sinergism si antagonism.

33. Relaţii între structura chimică si activitatea farmacodinamică a medicamentelor.

34. Calcularea dozelor la copii. Dozele la persoanele în vîrstă.

35. Chimioterapia antiinfecţioasă. Spectrul de actiune. Mecanisme generale de acţiune ale

36. Efectele adverse ale antibioticelor și chimioterapicelor antiinfecțioase.

37. Rezistenţa microbiană.Rezistenţa naturală şi rezistenţa dobîndită.Semnificaţia clinică.

38. Administrarea topică sau locală a chimioterapicelor antiinfecţioase. Administrarea

39. Antibiotice betalactamice.Clasificare.

40. Peniciline naturale. Structura chimică. Spectru de actiune. Mecanism de acţiune.

41. Peniciline naturale. Farmacocinetică. Indicaţii terapeutice.

44. Peniciline de depozit sau retard.

45. Peniciline antistafilococice.

46. Peniciline cu spectru lărgit de acţiune.Asociatii cu inhibitori de betalactamază.

47. Peniciline active faţă de Pseudomonas aeruginoasa.

48. Monobactamii. Carbapenemele.

49. Cefalosporinele. Aspecte generale. Clasificarea cefalosporinelor. Efecte adverse ale

51. Cefalosporinele de generatia a-II-a. Spectru de acţiune. Indicaţii terapeutice. Preparate.

52. Cefalosporine de generatia a III-a si a IV-a. Spectru de acţiune. Indicaţii terapeutice.

54. Inhibitorii de betalactamază. Asociaţii de antibiotice cu inhibitori de betalactamază.

55. Macrolide. Eritromicina: farmacocinetică,spectru de acţiune,indicaţii terapeutice,efecte

56. Macrolide: claritromicina şi azitromicina.

57. Lincosamide: lincomicina şi clindamicina.

58. Antibiotice polipeptidice: polimixina B și polimixina E.

59. Aminoglicozide: streptomicina,neomicina şi kanamicina.

60. Aminoglicozide.Generalități: structură, proveniență, spectru de acțiune, efecte adverse etc.

61. Aminoglicozide: gentamicina, tobramicina, amikacina, netilmicina şi spectinomicina.

62. Tetracicline naturale: reprezentanţi, spectru de acţiune, indicaţii terapeutice, doze.

63. Teracicline naturale: efecte adverse,contraindicaţii.

64. Tetracicline de semisinteza si de sinteza.

66. Chimioterapicele antituberculoase majore: izoniazida, rifampicina, etambutolul,

67. Chimioterapicele antituberculoase minore: acidul para-aminosalicilic, etionamida,

68. Antileproase: dapsona, clofazimina, rifampicina.

69. Antimicotice sistemice: amfotericina B şi flucitozina.

70. Imidazolii si triazolii folositi ca antimicotice.