PATOLOGIA COLONULUI

MG, ANUL III, SERIA 2, Gr.10

 CUPRINS :
I. ANATOMIA COLONULUI

II. HISTOLOGIA COLONULUI

III. AFECȚIUNI CHIRURGICALE REPREZENTATIVE

COLONULUI
I. ANATOMIA COLONULUI
Intestinul gros se întinde de la valva
ileocecală până la anus. Din punct de
vedere anatomic și functional, este
divizat in colon, rect și canalul anal.

Colonul începe la joncțiunea ileonului

terminal cu cecul și se întinde pe o
lungime de 90,5 – 150,5 cm, până la rect.
PARTICULARITĂȚILE
COLONULUI
 Teniile musculare – sunt
benzi longitudinale în
număr de 3 ( tenia liberă,
tenia mezocolică, tenia
omentală)

 Haustrele – sunt boselări

separate de plicile
semilunare

 Apendicele epiploice sau

omentale – sunt ciucuri
epiploici, de culoare
galbenă și formate din
țesut adipos
 DIVIZIUNE
Colonul ascendent: are o direcție verticală și se întinde de la planul
transversal care trece prin valva ileocecală, până sub fața viscerală a ficatului.
Este cel mai scurt (sub 20 cm lungime), dar are un calibrul cel mai mare.

Flexura colică dreaptă: separă colonul ascendent de colonul transvers.

Colonul transvers: se întinde transversal între flexura colică dreaptă și flexura

colică stângă. Este segmentul cel mai lung al colonului (circa 50 cm) și cel mai mobil.

Flexura colică stângă: separă colonul transvers de colonul descendent.

Colonul descendent: coboară până la creasta iliacă și măsoară 14-20 cm (este

ceva mai lung decât cel ascendent).

Colonul sigmoid: este ultimul segment al colonului și este situat in partea

inferioară a cavității peritoneale, în fosa iliacă stângă, dar pătrunde și în bazin. Din acest
motiv se mai numește colon ileopelvian. Este un segment relativ lung (circa 45 cm).
 RAPORTURILE COLONULUI
Colonul drept :

 duodenul
 rinichiul drept
 ureterul drept
 vasele testiculare/ovariene
 nervii iliohipogastric, ilio-înghinal și femurul cutanat lateral ( ramuri ale plexului lombar )

Colonul stâng :

 splina
 pachetul vasculonervos subcostal
 rinichiul stâng
 ureterul stâng
 nervii iliohipogastric, ilio-înghinal, genitofemural, femurul cutanat lateral și femural ( ramuri ale
plexului lombar )
 a patra arteră lombară
 vasele testiculare/ovariene
 artera iliacă externă stângă
 VASCULARIZAȚIA COLONULUI
Arterele provin din :

- artera mezenterică superioară ( artera ileocolică, artera colică dreaptă, artera

flexurii drepte, artera colică medie)
- artera mezenterică inferioară ( artera colică stângă, ramurile sigmoidiene, artera
rectală superioară)

Venele se varsă in cele două mezenterice superioară și inferioară tributare sistemului

port.
INERVAȚIA COLONULUI
Colonul este inervat atât de fibre
simpatice ( inhibitorii), cât și de
fibre parasimpatice ( excitatorii),
care au traiect paralel cu arterele.
Fibrele nervoase simpatice își au
originea din T6-T12 și L1-L3.
Inervația parasimpatică a
colonului drept și transvers este
realizată de nervul vag; fibrele
parasimpatice pentru colonul
stâng își au originea din nervii
sacrali S2-S4, formând nervii
erectori.
II. HISTOLOGIA COLONULUI

 Tunica seroasă: reprezentată

de peritoneu

 Tunica musculară:
reprezentate de stratul extern
cu fibre longitudinale, grupate
în cele trei tenii și stratul
intern cu fibre circulare.

 Tunica submucoasă: cuprinde

structuri neurovasculare și
formațiuni limfatice

 Tunica mucoasă: se
caracterizează prin epiteliu
cilindric cu numeroase glande
de tip Lieberkuhn.
 III. AFECȚIUNILE CHIRURGICALE
REPREZENTATIVE COLONULUI
I. Megadolicocolon

II. Diverticuloza colonică

III. Rectocolita ulcero-hemoragică

IV. Tumori benigne colonice

V. Cancerul colonic
 I. MEGADOLICOCOLONUL
Megadolicocolonul reprezintă distensia masivă, respectiv alungirea segmentară a
colonului ( gr. megas = mare, dolichos = lung, kolon = intestin gros), acompaniată de
constipație severă.
Poate fi:
a) congenital
b) idiopatic
c) dobândit
d) toxic
e) simptomatic
1. MEGACOLONUL CONGENITAL
Caracteristică este ampula
rectală goală la tactul rectal !
Megacolonul congenital cauzat de boala
Hirschprung este rezultatul lipsei de migrare
a celulelor crestei neurale în intestinul gros
distal.
Tablou clinic:
In megacolonul congenital, suferința clinică
apare la câteva saptămâni de la naștere și
trece prin câteva perioade succesive:
 perioada neonatală: constipație,
meteorism abdominal, durere, vărsături
postprandiale;
 la sugar: abdomen voluminos care
evazează baza toracelui, dând copilului un
aspect grotesc;
 perioada de copilărie și adolescență:
persistența constipației și meteorismului;
scaun doar la clismă și foarte greu.
Diagnosticul pozitiv se pune pe :

 examen clinic
 radiografie abdominală simplă : pneumatizare importantă și permanentă a
întregului cadru colic
 irigografie ( segment îngustat , cu dilatare masivă supraiacentă)
 rectosigmoidoscopie cu biopsie rectală și examen histopatologic ( lipsesc
ganglionii)
 2. MEGACOLONUL IDIOPATIC
 apare în a doua copilărie (prima copilărie = 1-3 ani; a doua copilărie = 3-7 ani)
 clinic: constipaţie cronică, meteorism abdominal moderat , iar la tuşeul rectal se
constată invariabil că ampula rectală este plină cu materii fecale

Diagnostic pozitiv se pune pe:

• irigografie (dilatarea întregului colon, fară segment stenozat )
• biopsia rectală (prezența normală a celulelor ganglionare din plexul
Auerbach)
3. Megacolonul dobândit poate fi rezultatul unei infecții sau al constipației cronice.
Infestația cu protozoarul Trypanosoma cruzi ( boala Chagas ) distruge celulele ganglionare
și produce megacolon și megaesofag. Tactul rectal în aceste ultime afecțiuni arată o
ampulă rectală plină cu materii fecale.

4. Megacolonul toxic este termenul clinic folosit pentru o colită toxică acută cu dilatarea
colonului. Criteriile de diagnosticare sunt următoarele: evidența radiografică a dilatării
colonului – în general, colonul transvers mai mare de 6 cm, febră ( > 38 grade Celsius) ,
tahicardie ( > 120 bătăi/min), leucocitoză sau anemie.

5. Megacolonul simptomatic : este secundar unui obstacol organic cronic, reprezentat de

anumite stenoze incomplete ale canalului anal sau rectului.

6. Dolicocolonul se caracterizează clinic prin triada Chiray: constipație, distensie

abdominală , durere .
II. DIVERTICULOZA COLONICĂ

Boala diverticulară a colonului

este o afecțiune cel mai adesea
dobândită, frecventă la bătrâni,
caracterizată de hernierea
mucoasei colonice prin defecte
ale straturilor musculare.

Diverticulii pot apare pe:

 pe marginea mezostenică
 între tenii
 pe marginea liberă a
colonului

Boala diverticulară este

alcatuită din două afectiuni:
diverticuloză și diverticulită.
Diverticuloza apare atunci când
se dezvoltă în tractul digestiv
niște ”saci” mici (diverticuli),
care sunt umflați și
proeminenți.

Tablou clinic: dureri

abdominale difuze ( accentuate
în fosa iliacă stângă),
constipație, meteorism, greață;
scaunul este normal sau poate
prezenta mucus sau striuri de
sânge.

Criterii de diagnostic:
irigografie și colonoscopie
Când unul dintre acești săculeți se
inflamează ori se infectează, afecțiunea
se numește diverticulită.

Tablou clinic: crize dureroase în fosa

iliacă stângă cu posibilă iradiere în
hipogastrusau regiunea lombară stângă,
vărsături, distensie abdominală,alterarea
tranzitului abdominal cu predominanța
constipației.

Evoluție stadială și complicații ale

diverticulitei:

 pseudotumori
 sclerofibroză retroperitoneală
 hemoragie
 ocluzie intestinală joasă
 fistule interne
III.RECTOCOLITA ULCERO-
HEMORAGICĂ

Rectocolita ulcero-hemoragică
( colita ulcerativă) este o
afecțiune cronică idiopatică
nespecifică, care afectează
sigur rectul, dar și colonul, cu
leziuni continue localizate la
nivelul mucoasei și al
submucoasei.
 Clinic: diaree (10-20 scaune pe zi), care sunt pio-sanghinolente (rectoragii), febră şi
scădere ponderală marcată.

La tuşeul rectal se constată rigiditate rectală, mucoasă granulară, zone stricturate.

Explorări paraclinice:
– rectosigmoidoscopia (se face până la 30 cm și arată scurgeri de mucus , sânge
și puroi, prezența ulcerațiilor, abcese și zone de necroză )
– irigografia poate evidenția abcese, ulcerații mari, retracții și stenoze

Diagnosticul diferențial se face cu:

 boli infecțioase : dizenterie, salmoneloză
 colita pseudomembranoasă
 colite neinfecțioase
 boala Crohn
Forme clinice :

Formă cronică, cu pusee de acutizare (95%)

Formă cronică continuă

Formă supraacută (acută fulminantă)

Complicații :

a) digestive: supuraţii colonice (adesea favorizate de corticoterapie) cu perforaţie

colonică şi peritonită hiperseptică, dilataţie acută de colon (colectazie) , megacolon
toxic, rectoragii masive, stenoze rectocolonice, polipoză inflamatorie
nonadenomatoasă, malignizare ;

b) extradigestive: osteoarticulare (artrită reumatoidă), cutanate (eritem nodos,

piodermite, urticarie, alopecie), oculare, hepato-biliare (steatoză hepatică, pericolangită
hepatică)
IV. TUMORILE BENIGNE COLONICE
TUMORILE BENIGNE COLONICE SE CLASIFICA IN:
- Boala polipoasă sau polipi intestinali
- Sindroamele polipoase
Polipii pot fi :
a. Polipii non-neoplastici:
 Hamartomatosi;
 Inflamatori;
 Metaplastici.

b. Polipii neoplastici:
 Polipi adenomatosi ( tubulari, tubulo-vilosi, vilosi)
 Desi majoritatea polipilor sunt asimptomatici, ei pot fi într-un proces
de creștere continuă, putând necesita 10 ani pentru a-și dubla
diametrul; astfel, pot ajunge să producă simptome prin inducerea
invaginației intestinale sau prin ulcerare cu sângerare.

Rareori, pot atinge mărime sau număr suficiente pentru a

produce obstrucție.

Mai puțin obișnuit, polipii mari pot secreta suficient

mucus pentru a produce diaree sau enteropatie cu depleție proteică.
Polipii pot fi:

- unici (polip solitar)

- multipli (2-100)
- polipoze difuze (>100 polipi).
 Polipii hamartomatosi: sindrom Peutz-Jeghers, boala
Cowden, polipii juvenili(de retentie), sindrom Cronkhite-
Canada;
 Polipii inflamatori: polipi limfoizi benigni, polipi inflamatori
propriu-zisi (pseudopolipi);
 Polipi metaplazici sau hiperplazici.
 Sindromul Peutz-Jeghers:
-conditie autozomal-dominantă
- polipii sunt numeroși și sunt prezenți pe întreaga lungime
a tractului digestiv
- în 95% din cazuri se asociază pigmentare bruna a buzelor,
mucoasei bucale, pielii perioculare și regiunii perianale
 Boala Cowden:
- condiție autozomal-dominanta;
- multiple hemartoame intestinale asociate cu leziuni
hiperkeratozice cutanate și gingivale;
- denotă risc crescut pentru cancer de sân, cancer tiroidian și
cancer al pielii
 Polipii juvenili (de retenție)

- apar la copiii mici (2-4 ani), rareori la adolescenți sau

adulți;
- devin manifești în jurul vîrstei de 5-6 ani;
- simptome: sângerări, pierderi de mucus, diaree, durere
abdominală, invaginare rectală;
- sunt reprezentati de retenții epiteliale hamartomatoase
compuse din glande dilatate chistic pline cu mucus și
resturi inflamatorii.
 Polipii inflamatori:
- multipli;
- asociați cu colita ulcerativă;
- pot sângera ducând la anemie.

• Sindromul Cronkhite-Canada:
-polipi harmatomatosi de tip juvenil;
-asociați cu: distrofii unghiale, alopecie, hiperpigmentare
cutanată, malnutriție, pierdere ponderală, diaree.
SINDROMUL CRONKHITE-CANADA
• Polipii hiperplazici:
 - cele mai obișnuite tumori mici ale colonului;
 - polipi izolați, rareori multipli;
 - fără potențial de malignizare;
 - dacă sunt numeroși pot determina sângerare sau
diaree.
 Polipii neoplazici sau adenomatoși:
-apar mai ales la persoanele peste 60 de ani (frecvența
crește cu vârsta);

Histologic sunt de 3 tipuri:

-tubular
-vilos
-tubulo-vilos
Potențialul de malignizare al polipilor
adenomatosi este considerat a fi:
- de 1% in cazul polipilor mai mici de 1 cm;
- de 10% in cazul polipilor de 1-2 cm;
- de 50% in cazul polipilor mai mari de 2 cm.
 Polipii mezenchimali:
- se dezvoltă sub mucoasa pe care o imping, fiind de obicei
sesili;
- în faze avansate pot determina obstrucție, sângerare sau
pot ulcera;
- diagnosticul se pune prin colonoscopie cu biopsie în mâini
antrenate, urmată de examen histopatologic.
 CANCERUL COLONIC
 CANCERUL COLONIC PREZINTĂ URMĂTOARELE SIMPTOME:
 anemie (fără a exterioriza o hemoragie digestivă)
 febră (persistența ei poate sugera și un cancer de colon
drept ulcero-vegetant)
 sindrom dispeptic de tip colitic: borborisme, flatulență
 durere: de intensitate mică sau mare
CANCER COLONIC
 În momentul în care se poate palpa tumora, aceasta a ajuns
într-un stadiu destul de avansat.

Tumora poate să fie:

-fixă
-mobilă
-tumora “fantoma” (la un moment dat dispare iar apoi
reapare)
 COMPLICAȚII:

a) hemoragii digestive inferioare;

b) perforații (tumorale, juxtatumorale, diastatice);
-perforația tumorală: determinată de necroza din zona
centrală a tumorii și care poate prezenta două forme: când
apărarea peritoaneală este prezentă, rezultând abcesul
colonic perineoplazic, iar când această apărare este
absentă sau redusă, se produce perforație în peritoneul
liber
-perforația juxtumorală
 -perforația diastatică: apariția ei presupune existența unei
valvule ileo-cecale competente
c) Ocluzia tumorală:
-cea mai frecventă complicație
-adesea, bolnavii vin direct în ocluzie, fără vreo acuză
anterioară
 BIBLIOGRAFIE
1. Borundel Corneliu – ” Medicină internă pentru cadre medii”, Editura All,
București, 2013
2. Brunicardi Charles – ” Schwartz Principiile Chirurgiei”, Editura All, București,
2019
3. Enciulescu Constantin – ”Anatomie – Splahnologie”, Editura University Press,
Târgu Mureș , 2015
4. Papilian Victor – ” Anatomia omului – Splahnologia”, Editura All, București,
2014
5. Simion Sorin – ” Manual de semiologie și practici chirurgicale – Curs pentru
studenți și rezidenți”, Editura Universitară ” Carol Davila”, București, 2003
6. Țicmeanu Florea, Simion Sorin – ”Patologie chirurgicală”, Editura Tehmoplast
Company, București, 2000
 Resurse internet :
1. https://anatomie.romedic.ro/colonul-intestinul-gros
2. https://newsmed.ro/rectocolita-ulcero-hemoragica/
3. https://www.healthline.com/health/diverticulitis
4. https://doc.ro/sanatate/diverticuloza-colonica
5. https://newsmed.ro/megacolonul-toxic-colita-toxica-cauze-simptome-tra
tament/
6. https://medipainter.com/2011/05/12/colonic-diverticulosis/
7. https://
www.oculusprim.md/boala-hirschsprung-aganglioza-intestinala-megacol
onul-congenital
8. https://www.proteinatlas.org/learn/dictionary/normal/colon
9. https://www.gastroconsa.com/patient-education/diverticular-disease/
10. http://www.hepatite.ro/unde-doare-colonul/