CANCERUL COLONULUI ȘI RECTULUI 27.03.

2023

ANATOMIE ȘI FIZIOLOGIE
Intestinul subțire începe de la pilor și se termină la nivelul valvulei ileo cecale.
El are 3 segmente:
 duoden
 jejun
 ileon
Duodenul are forma unei potcoave și i se descriu 4 porțiuni:
1. prima porțiune bulbul duodenal, urmează imediat după pilor și este ușor mobilă
2. porțiunea a doua descendentă este situată în dreapta coloanei vertebrale și în ea se
varsă secreția biliară și cea pancreatică
3. porțiunea a treia este orizontală
4. porțiunea a patra este ascendentă și se continuă cu jejunul formând unghiul duodenal
jejunal
Structural duodenul este alcătuit din 4 straturi:
 mucoasă
 submucoasă
 musculoasă
 seroasă peritoneală care îl acoperă numai pe fața anterioară
Fiziologic duodenul are 2 funcții principale: motorii și secretorie.
Motilitatea duodenală împinge chimul alimentar foarte repede în jejun.
Secreția duodenală elaborează secretină (cu rol în stimularea pancreasului și a intestinului),
enterochinază și mucus.
Jejuno-ileonul are un calibru mic și umple cea mai mare parte a cavității peritoneale.
Este alcătuit din 4 straturi:
 mucoasă
 submucoasă
 musculoasă
 seroasă
Jejuno-ileonul are 3 funcții: motorie, secretorie și de absorbție.
Funcția motorie este reprezentată de mișcările pendulare cu rol de frământare și amestec a
conținutului intestinal.
Funcția motorie este reprezentată și de mișcările peristaltice cu rol de propulsare a chimului
intestinal.
Funcția secretorie se manifestă prin elaborarea unor fervenți cu rol în digerarea proteinelor
și a acizilor nucleici, cu rol în scindarea grăsimilor neutre, cu rol în digerarea glucidelor până
la monozaharide.
Funcția de absorbție se exercită pe o foarte mare suprafață datorată vilozităților intestinale.

ONCOLOGIE TIBERIU 1
 CANCERUL COLONULUI ȘI RECTULUI 27.03.2023

Intestinul gros este segmentul terminal al tubului digestiv, începe de la valva ileo cecală și se
termină cu anusul.
Lungimea lui variază între 1,5 – 3 m, este împărțit în următoarele segmente:
 cecul
 colonul ascendent
 colonul transvers
 colonul descendent
 colonul sigmoid
 rectul
Cecul este situat în fosa iliacă dreaptă, legătura dintre ileon și cec se realizează prin sfincterul
ileo cecal )este o formațiune musculară).
Pe partea internă a cecului se află apendicele, a cărui poziție este variabilă deoarece cecul
are un grad de mobilitate.
Colonul ascendent este situat în flancul drept și continuă cecul urcând vertical până la fața
inferioară a ficatului unde prin unghiul hepatic se continuă cu colonul transvers.
Este fixat de peretele posterior al abdomenului prin peritoneu.
Colonul transvers se întinde de la unghiul hepatic până la unghiul splenic (unghiul stâng) și
este situat orizontal sau în forma literei V.
Colonul descendent este situat în flancul stâng și se întinde de la unghiul splenic până la
nivelul crestei iliace unde se continuă prin colonul sigmoid.
Colonul sigmoid este în continuarea precedentului, este situat în fosa iliacă stângă și în
pelvis, are forma literei S și se întinde până la unghiul recto-sigmoidian.
Rectul este porțiunea terminală, se întinde de la unghiul rect-sigmoidian până la anus și este
situat în pelvis.
Rectul comunică cu exteriorul prin canalul anal care se continuă cu ampula rectală.
Fiziologic intestinul gros are retenții cu motricitate, secreție și absorbție.
Motricitatea asigură progresia bolului fecal prin contracții peristaltice, segmentare și prin
contracții masive.
Secreția intestinului gros se rezumă la mucus, funcția de absorbție este mai redusă și se
exercită mai ales la nivelul cecului și al ascendentului, se absorb apă, sărurile minerale,
vitamine, glucoza.
La nivelul rectului se pot absorbi substanțe medicamentoase și apă, acestea ajungând în
vena cavă inferioară.

ONCOLOGIE TIBERIU 2
 CANCERUL COLONULUI ȘI RECTULUI 27.03.2023

CANCERUL REECTULUI ȘI COLONULUI

ETIOPATOGENIA nu este cunoscută. Factorul genetic este sugerat de frecvența în care se

întâlnește în familie.

FACTORII DE RISC
 polipoza familiară
 polipii colonici adenomatoși
 afecțiuni inflamatorii colonice
 boala croch
 diverticuloza recto sigmoidiană

ANATOMIA PATOLOGICĂ
În marea majoritate este un epiteliom, macroscopic se descriu o formă:
 proliferativă,
 vegetantă
 coronodipifondă
 infiltrativă dură cu retracții și stenoze
 infiltrativă coloidală moale și alte forme mixte
 ulcerative

CANCERUL INTESTINULUI GROS se extinde în profunzimea peretelui intestinal și fixează

tumoarea de organele vecine, invadează pe cale limfatică ganglionii regionali și dă metastaze
la distanță în diferite organe: ficat, plămâni, peritoneu, creier, oase.

SIMPTOMATOLOGIE
Cancerul colonului rămâne un timp de 6-12 luni asimptomatic pentru ca ulterior simptomele
care apar să fie pe colonul drept, pe colonul stâng sau rect.

CANCERUL COLONULUI DREPT apare cu o durere discretă dar persistentă care nu cedează la
calmante, localizată în flancuri sau fosa iliacă dreaptă, balonare abdominală, diaree, cu
scaune de putrefacție, rezistență la tratament, pierdere în greutate, astenie, adinamie, stare
subfebrilă, anemia și sângerările apar mai târziu.

CANCERUL COLONULUI STÂNG apar dureri ca o jenă în flancul stâng cu balonare și gaze,
durerea crește progresiv în intensitate, și cedează la masaj abdominal, mai târziu apar
fenomene stenozate însoțite de constipație și falsă diaree care ușurează pacientul, scaunele
pot căpăta un caracter sanguinolent.
Starea generală se menține bună mult timp.

ONCOLOGIE TIBERIU 3
 CANCERUL COLONULUI ȘI RECTULUI 27.03.2023

CANCERUL RECTULUI
La început apar fenomene de constipație cu jenă la defecare, constipația este urmată
ulterior de scaune moi cu mucus, puroi și sânge. Scaunul devine anevoios, supărător și este
urmat de o senzație de evacuare incompletă, alteori ia aspectul de stenoză rectală apărând
subțire ca un creion sau în formă de pamblică.
Durerea se accentuează și este resimțită în pelvis, sacru și coapse, ulterior pacientul pierde
în greutate, devine palid cu inapetență.

EXAMENUL OBIECTIV
La palparea abdomenului se poate simți o formațiune tumorală dură, nedureroasă,
neregulată, de dimensiuni variabile, mobilă sau fixată de țesuturile vecine.
Primul examen este tactul renal care permite să se palpeze o formațiune dură neregulată,
fixă și nedureroasă care poate sângera la atingere.
Examenul radiologic precizează localizările inaccesibile examenului endoscopic și depistează
fie stenozări, fie imagini lacunare, ulcerații, modificări de tranzit sau modificări ale reliefului
mucoasei.

COMPLICAȚIILE CANCERULUI DE COLON constau în hemoragii grave, perforații cu peritonită,

stenoză cu fenomene ocluzive, fistule, infecții secundare și metastaze.

ONCOLOGIE TIBERIU 4