Școala postliceală „Hipocrate” Constanța

Calificare : Asistent medical generalist

Nursingul pacientului cu ulcer gastro-duodenal

Profesor Îndrumător: Olteanu Cristina

Elevă: Eftincă Cristina Mădălina
2022
 Tubul digestiv este format din organe la formează un unghi ascuțit și adânc , numit
nivelul cărora se efectuează digestia incizură cardială sau unghiul lui His.
alimentelor, și apoi digestia lor.  După ocolirea părți verticale a stomacului,
 Reprezintă zona mai expansionată a tubului fundul și corpul acestuia, curbura mare își
digestiv, acesta prezintă o mare importanță schimbă direcția, atinge cel mai inferior pol
fizologică, și prin multiplele afecțiuni pe care al acesteia, ulterior se recurbează arcuindu-se
le poate avea, are și o mare importanță spre dreapta și în sus.
clinică.  Comunicare stomacului în partea superioară
 Stomacul este poziționat în abdomenul cu esofagul este realizată prin intermediul
superior, între splina și ficat, când se umple orificiului cardial,(gura stomacului). În
are 25 cm iar gol are 18 cm, capacitatea partea inferioară comunicarea cu duodenul se
acestuia fiind de 1300-1500m3 .Stomacul face cu ajutorul orificiului piloric.
prezintă două margini denumite și
curburi,două fețe una antrioară cealaltă
posterioară,și două orificii cardia și pilor;
 Marginea dreaptă sau curbura mică este
concavă,prezintă un segment mai lung,
orientată în jos,continuă fară o delimitare
accentuată marginea dreaptă a esofagului.
 Marginea stângă exprimată de curbura
mare, fiind mai lungă decât cea dreaptă,
aceasta este convexă și începe de la marginea
stângă a esofagului,asociat cu acesta
Stomacul este fixat la locul lui de continuitatea stomacului cu esofagul și duodenul, dar mai important
de către presiunea creată asupra organelor abdominopelvine prin contracția mușchilor pereților
abdominali, de astfel stomacul mai este menținut și de către: pedicului vasculo-nervoși,diverse
formațiuni peritoneale care îl unește de alte organe învecinate.Fundul stomacului prezintă o mobilitate
aproape inexistentă, însă pilorul deține o mobilitate foarte mare în ambele direcții ( verticală și
orizontală).
Duodenul este porțiunea de început a intestinului subțire, îl deosebim de jejunoileon deoarece
duodenul este fixat de peretele abdominal posterior, acesta are relatii strânse cu ductul coledoc și cu
ductul pancreatic;
Forma duodenului se aseamănă cu ce a unei potcoave, în partea concavă a duodenului se află capul
pancreasului,duodenul este separat de stomac de către șanțul duodenopiloric, iar separația duodenului
de jejun este dată de flexura duodenojejunală;
Duodenul este împărțit în patru porțiuni și are 3 flexuri:
Porțiuni:
Porțiunea superioară sau prima porțiune se întinde de la nivelul şanţului duodeno-piloric la colul
veziculei biliare, aceasta este mai largă decât restul duodenului,este deseori denumită și bulb duodenal.
Porțiunea descendentă denumită și a doua porțiune se întinde de la colul veziculei biliare la
extremitatea inferioară a rinichiului drept. Este încrucişată anterior de mezocolonul transvers; prezintă
un segment supramezocolic şi un segment submezocolic.
Cea de-a treia porţiune (inferioară sau orizontală) se întinde de la extremitatea inferioară a rinichiului
drept la flancul stâng al coloanei vertebrale; este intersectată anterior de inserţia mezenterului;
prezintă un segment situat la dreapta mezenterului şi un segment situat la stânga mezenterului.

 Se îndreaptă apoi de-a lungul capului
 Plecând de la flexura duodenala
 A patra porţiune (ascendentă) urcă pe
flancul stâng a lui L2.
 Flexurile duodenului
 Începând de la pilor de la nivelul L1,
acesta se îndreaptă în sus, către dreapta
şi posterior pană la nivelul vezici
biliare,aici visează brusc. Astfel se
formează flexura duodenală
superioară;
pancreasului, care corespunde L2 și L3,
ajungând la extremitatea inferioară a
rinichiului drept, loc în care se
recurbează formând flexura duodenală
inferioară;
inferioară duodenul se îndreaptă
transversal de-a lungul coloanei
vertebrale, după care se onduiește din
nou urcând pe partea stângă a vertebrei
lombare 2, acolo formează ultimul
unghi care se numește flexura
duodenojejunală.
 Ulerul Gastro-duodenal duodenal, trebuie să reâinem și faptul că
 Este o boală caracteristică prin apariția secreția de acid clorhidric este stimulată
unei ulcerații cu sediu pe stomac, pe de trei substanțe: Gastrina, Acetilocolina
porțiunea superioară a a duodenului, și Histamina. De altfel și medicația se
partea inferioară a esofagului sau ansa adresează acestora.
anastomotică a somacului operat. Clinic,
se manifestă prin sindromul ulceros,
boala interesând întreg organismul, de
unde și denumirea de boală ulceroasă.
 În prezent se consideră că în apariția
ulcerului gastro-duodenal intervin două
serii de fctori : factorii de apărare:
integritatea mucoasei gastrice și calitatea
mucusului protector; factori de agresiune
( secreția peptic și acidul clorhidric).
 Slăbirea factorilor de apărare sau
întărirea factorilor agresivi , jocul dintre
aceste două categorii de factori pot crea
condițiile necesare pentru apariția
ulcerației. Pentru înțelegerea
etiopatogeniei ulcerului gastric și

 Ulcerul are o fază acută de instalare, una
de stare și una de refacere a zonei
ulcerate. Uneori ulcerația rămâne
cronică. Gastrita este prezentă sub
diverse forme de la discrete până la
severă. La barbații predomină secreții
crescute de acid. Ulcerele gasrice au o
severitate evolutivă mai mare.Se pare că arsură și deseori iradiază în spate.
și stresul psiho-emotiv, social, joacă un
rol. Factri genetici, stresul și alimentația
sunt incriminați desi discutabili. Unele
medicamente scad sinteza de
prostaglandine ( substanțe protectoare
ale mucoasei).
 Ulcerul apare cel mai frecvent în
regiunea antropilorică,apoi pe mica
curbură, mai rar pe cardia, pe marea
curbură sau pe cele două fețe; ulcerul
duodenal se localizeză cel mai des pe
bulb și mai rar posttubular. Simptomele
ulcerului gastro-duodenal sunt
caracteristice, ele permitând singure
diagnosticul.
 Simptomul cel mai constant și care în
mod obișnuit îl determină pe bolnav să
se prezinte la medic, este durerea.
Aceasta are o localizare epigastrică, este
intense, se însoțește de o senzație de
 Senzația de arsură retrosternală ( pirozis) este un semn des întâlnit, care uneori
înlocuiește durerea și are un caracter ritmic și periodic. De asemenea, mai pot
apărea eructații acide, gust acru sau amar în gură.
 Tratamentul medical trebuie făcut și în perioadele de liniște și va fi suficient de
prelungit,până la câțiva ani.
 În concluzie, tratamentul constă în antiacide, pansamente gastrice, anticolinergice.
Un tratament deosebit este blocarea receptorilor H-2 ( Cimetidină,
Ranitidină,Famotidine, Nizatidina), sucralfat, prostaglandine , omeprazol
( inhibitori ai pompei de protoni); tratament triplu pentru eradicarea Hekicobacter
Pylori ( salicilat, amoxicilină, și metronidazol) sau omeprazol cu amoxicilină cu
același scop.
 Tratamentul hidromineral se face numai în perioadele de acalmie ale bolii,
recomandându-se la cure la Sângerorz , Malanș și Slănic-Moldova, Aceste ape
scald aciditatea și secreția; se pare însă că schimbarea mediului, repausul, relaxarea
nervoasă, regimul regulat de viață și dieta din stațiuni au efectul cel mai bun.
 DOSAR DE ÎNGRIJIRE – NURSING
 DATE PERSONALE
 Numele: M Prenumele:R
 Vârsta: 62 ani Sexul: M
 Membrii familiei: 3
 Locul de muncă: CONSTRUCȚII
 Domiciliul: CONSTANȚA
 Condiţiile de trai: BUNE
 Situaţia familiară: CĂSĂTORIT
 DATE DESPRE SPITALIZARE
 Data internării: 15.02, Data externării: 17.02
 Denumirea secţiei: GASTROENTEROLOGIE
 DIAGNOSTICUL MEDICAL: ULCER GASTRO-DUODENAL
 CULEGEREA DATELOR
 ANAMNEZA:
 Antecedente heredo-colaterale: Fără importanță clinică. 
 Antecedente personale, fiziologice şi patologice : Amigdalectomie la 14 ani,Gastrită în urmă cu 10 ani.
 c)Condiţii de viaţă şi muncă : Pacientul depune efort fizic având în vedere locul de muncă( construcțiii) 
 d) Comportamente : Fumător, consumă alcool ocazional.
 e) Medicaţie de fond administrată înaintea internării :Neagă faptul că ar fi luat medicamente înainte de
prezentarea la spital.
 ISTORICUL BOLII:
 Pacient cu vârsta de 62 ani, fumător, consumator de cafea, cunoscut în antecedente cu gastrită, se prezintă
pentru senzație de arsură retrosternală,vărsături, transpirații reci, neliniște. În urma examenului obiectiv se
constată hipotensiune arterială progresivă, temperatură scăzută, bradicardie În urma investigatiilor clinice și
paraclinice se confirmă diagnosticul de ulcer gastrico-duodenl se internează investigații suplimentare și
tratament.
 EXAMENUL CLINIC GENERAL
 EXAMEN OBIECTIV  
 Starea generală : alterată
 Talie: 90kg
 Greutate:1,78
 Starea de nutriţie:supraponderal
 Starea de conştienţă : păstrată
 Facies :palid
 Tegumente : discre palide
 Mucoase : discret palide
 Fanere :trofice
 Ţesut conjunctiv-adipos: în exces reprezentat
 Sistem ganglionar: superficial nepalpabil
 Sistem muscular: normoton,normotrof,normokietic
 Sistem osteo-articular : aparat integru morfo-funcțional
  APARAT RESPIRATOR : Torace N conformat, SpO2-98%
 APARAT CARDIOVASCULAR :TA 98/64mmHg, AV 44b/m
 APARAT DIGESTIV :distensie epigastrică, și sensibilitate epigastrică la palpare.
 FICAT, CĂI BILIARE, SPLINA :nepalpabil 
 APARAT URO-GENITAL : loje renale libere 
 SISTEM NERVOS, ENDOCRIN, ORGANE DE SIMŢ: OTS prezent
 
PLAN DE NURSING

Nevoia de a bea și mânca

Diagnostic:Alimentaţie inadecvată din cauza dezechilibrului metabolismului glucidelor manifestat
prin inapetentă,senzație de greață și varsatură
Obiective:Pacienta să se alimenteze în raport cu nevoile sale cantitative și calitative/24 de ore.
Intervenții:Înainte de a servi masa aerisesc camera, îndepărtez ploști urinare, scuipatoare și aranjez
alimentele într-un mod cât mai placut, la o temperatură moderată, și ore regulate.
Administrez medicația prescrisă de medic la orele indicate.
Evaluare:Pacienta se alimentează în raport cu nevoile sale

Nevoia de a respira și a avea o bună circulație

Diagnostic:Circulație inadecvată din cauza perforației ulceroase, mafifestată prin hipotensiune
arterială și bradicardie.
Obiective:Pacienta să prezinte T.A și Pulsul în limite normale
Intervenții:Se asigură un microclimat optim 20-22 °C,umiditate 50% fără curențî de aer.
-se administrează oxigen umidificat pe mască, la indicația medicului;
-se asigură abord venos prin cateter periferic și se recoltează probe de sânge;
se însoțește pacientul la investigații Radiografie abdominală,Endoscopie, gastroscopie, Probă H-pylori.
-se administrează tratamentul medicamentos și la indicația medicului;
-se monitorizează funcțiile vitale și vegetative și se notează în foaia de observație;
Evaluare:Pacienta are o valoare a tensiunii arteriale normală, Puls în limite normale.
 Nevoia de a elimina
 Diagnostic:Deficit de volum lichidian din cauza procesului inflamator manifestat prin vărsături alimentare.
 Obiective:Pacienta să prezinte o stare de bine fară vărsături .
 Intervenții:Așez pacienta în decubit dorsal , aproape de marginea patului ,cu capul într-o parte .
Protejez lenjeria de pat cu mușama și aleză iar lenjeria de corp cu un prosop în jurul gâtului.
 Pregătesc un recipient pentru colectarea vărsăturilor în vederea examinării medicului. Liniștesc
pacienta psihic și o ajut în timpul vărsăturilor , susținându-i extremitatea cefalică.
 Ofer un pahar cu apă și taviță renală pentru a-și clati gura după vărsături . Ajut
pacienta sa se așeze confortabil în pat,cu partea cefalică a patului ridicată.
Sfatuiesc pacienta sa inspire adânc pentru diminuarea greței. Reduc aportul de lichide și alimente. Apreciez si notez
vărsăturile în foaia de temperatură
 La indicația medicului adminstrez o fiolă de Metroclopramid și glucoză 5% în perfuzie.
 Evaluare:Pacienta nu mai prezintă vărsături ci doar senzație de greață.

Nevoia de a evita pericolele

 Diagnostic:Anxietate cauzată de necunoasterea prognosticuluilui bolii şi manifestată prin insomnie și ingrijorare
 Obiective:Pacienta trebuie să cunoască manifestările bolii, regimul de viață pe care trebuie să îl respecte, să se
obțină echilibrul său psihic.
 Intervenții:Asigur condiții de îngrijire în spital în saloane mici, liniștite care să permită repausul fizic și psihic al
pacientului;
 Explic pacientului normele de viață și alimentație pe care trebuie să le respecte;
 Sfătuiesc pacientul să participe la exerciții fizice regulate, ce pot Îmbunătății metabolismul și conferă o stare de
bine;
 Pun la dispoziție pacientului exemple de pacienți cu evoluție favorabilă îndelungată.
 Accentuez importanța Împărtașirii sentimentelor cu familia și prietenii, dialogul deschis și onest îmbunătățeste
starea emoțională.
 Evaluare:Pacientul a primit informațiile necesare, și este echilibrat psihic.
 Nevoia de a dormi și odihni
 Diagnostic:Somn perturbat din cauza cefaleei manifestată prin insomnie
 Obiective:Pacienta să beneficieze de un somn corespunzător calitativ și cntitativ.
 Intervenții:Asistenta învață pacientul să practice tehnici de relaxare, exerciții respiratorii cu câteva
minute înainte de culcare.
 Identifică nivelul de anxietate al pacientului, administrează tratament medicamentos și abservă efectul
acestuia.
 Evaluare:Pacienta beneficiază de un somn corespunzător calitativ și cantitativ.
 Nevoia de a se mișca și a avea o bună postură
 Diagnostic:Postură inadecvată din cauza procesului inflamator manifestată prin durere în epigastru cu
iradiere în umărul drept.
 Obiective:Pacienta să prezinte diminuare în durere.
 Intervenții:Asigur pacientei repaus la pat ,psihic și fizic . Așez pacienta în poziție antalgică. Evaluez
caracteristicile durerii ,localizare ,frecvență și factorii care influențează intensitatea .
 Explic pacientei ca durerile se vor diminua în urma tratamentul
 Pregătesc fizic și psihic pacienta pentru puncție venoasă
 Pregătesc materialele necesare pentru tehnica puncției venoase.
 Prind abord venos în vederea recoltarii probelor de laborator și administrarii tratamentului
medicamentos.
 Recoltez urină pentru examenul sumar de urină.
 Monitorizez funcțiile vitale ( P, TA,R,T ) și vegetative ( diureză și scaun ) si notez în foaie de
temperatură și fișa de observație a pacientului
 Evaluare:După administrarea medicației prescrisă de medic, durerile s-au mai diminuat în intesitate.
 Nevoia de a fi curat și îngrijit, de a proteja tegumentele și mucoasele
 Diagnostic:Alterarea mucoasei bucale din cauza dezechilibrului endocrin manifestată
prin mirosul neplăcut al gurii.
 Obiective:Pacienta să prezinte o mucoasă bucală intactă , și lipsa mirosului neplăcut
în termen de 48 ore.
 Intervenții:Asistenta explică pacientei și îi arată cum să-și facă o toaletă bucală
corespunzătoare
 Evaluare:Pacienta prezintă o ameliorarea a alterări muoasei bucale, își face o toaletă
bucală riguroasă.

 Nevoia de menține temperatura corpului în limite normale.

 Diagnostic:Alterarea temperaturii corpului din cauza hipotermiei manifestată prin
transpirații reci
 Obiective:Pacienta să-și mențină temperatura corpului în limite normale.
 Intervenții:Încălzește lent pacienta cu pături;
 -creste treptat temperatura mediului ambiant;
 -pune extremitățile pacientului în apă călduță 37°C;
 -masează extremitățile,
 - administrează tratamentul prescris.
 Evaluare:Pacienta are temperatura corpului în limite normale.
 Nevoia de a se îmbrăca și dezbrăca
 Diagnostic:Dificultatea în a se îmbrăca și dezbraca din cauza durerii în epigastru manifestată prin
slăbiciune.
 Obiective:Pacienta să se poată îmbrăca și dezbraca singură
 Intervenții:Asistenta educă pacienta privind importanța vetimentației în identificarea
pesonalitații.
 Notează zilnic interesul pacientei pentru a se îmbrăca și dezbraca.
 Supravegheaă pacienta cu ce se îmbracă.
 Explica pacientei legăturile dintre ținuta vestimentară , imagine și stimă de sine.
 Încurajeză pacienta în satisfacerea nevoii.
 Evaluare:Pacienta se îmbracă și dezbracă fără dificultate.
 Nevoia de a comunica
 Diagnostic:Comunicare ineficientă la nivel afectiv din cauza apatiei manifestată prin indiferență
față de sine și ce se petrece în jurul său
 Obiective:Pacienta să aibă percepții pozitive fașă de sine si de ceea ce ce întâmplă în jurul său.
 Intervenții:Asistenta pune în valoare capacitățile, talentele și realizările anteroare ale pacientei.
 Dă posibilitatea pacientei să-și exprime nevoile,sentimentele, ideile și dorințele sale.
 Dă pacientului posibilitatea de a lua singur decizii.
 Ajută pacienta să identifice posibilitățile sale de a asculta, de a schimba idei cu alții, de a crea
legături semnificative.
 Antrenează bolnava în diferite activității, care să-i dea sentimentul de utilitate.
 Evaluare:Pacienta este echilibrată psihic, este mai comunicativ.
 Nevoia de a acționa conform propriilor convingeri și valori, de a practica religia
 Diagnostic:Dificultate de a-și practica religia din cauza incapacității de a participa la activitățile
grupului religios de care aparține, manifestată prin frustrare.
 Obiective:Pacienta să fie echilibrat psihic și să-și poată practica religia.
 Intervenții:Încurajează pacienta să-și exprime sentimentele în legătură cu problema sa.
 Facilitează satisfacerea convingerilor acesteia.
 Acționează pentru recâștigarea stimei de sine a bolnavului.
 Planifică împreună cu aceasta activității care să-i dea sentimentul utilității.
 Asistenta pune pacientul în legătură cu persoanele apropiat dorite.
 Administrează la nevoie, mediacție antiepesivă.
 Evaluare:Pacienta este echilibrat psihic și ia parte la adunările bisericești.
 Nevoia de a fi preocupat în vederea realizării
 Diagnostic:Stare sufletească apăsătoare, însoțită de mâhnire și mărăciune cauza slăbiciuni
manifestată prin tristețe
 Obiective:Pacienta să-și poată recăpăta încrederea și stima de sine
 Intervenții:Asistenta identifică, prin observație și conversație cu pacienta, cauza neputinței salenși
situațiile care îi provoacă sentimentul de inutilitate.
 Câștigă încrederea pacientei prin modul său de comportare și prin discuțiile purtate.
 Ajută pacienta în cunoașterea și reevaluarea capacităților sale.
 Consultă pacienta în planificarea activităților propuse.
 Observă recțiile pacientei în luarea deciziilor, îl convinge de importanța lor și de responsabilitatea
ce-i revine
 Evaluare:Pacienta si-a recăpătat încrederea și stima de sine
 Nevoia de a se recrea
 Diagnostic:Neplăcerea de a efectua activității recreative din cauza anxietății manifestată
prin inactivitate
 Obiective:Pacienta să prezinte stare de bună dispoziție
 Intervenții:Asistenta explorează activitățile recreative ce îi produc placere pacientului.
 Planifică activități recreative împreună cu aceasta.
 Antrenează pacienta în activității și o ajută.
 Are în vedere ca activitățile să nu o suprasolicite, să nu o obosească, ci să-i creeze o stare
de bună dispoziție
 Evaluare:Pacienta se poate recre, prezintă o stare de dispoziție bună.

 Nevoia de a învăța cum să-și păstreze sănătatea

 Diagnostic:Dificultate în a învăța din cauza anxietății manifestată prin lipsă de cunoaștere.
 Obiective:Pacienta să poată învăța cum să-și păstreze sănătatea
 Intervenții:Asistenta explorează nivelul de cunoștere a bolnavului cu privire la boală,
modul de manifestare,măsurile preventive și curative, modul de participare la intervenții și
la procesul de recuperare;
 Ajută pacienta să învețe anumite acțiuni care au scopul de a promova sănătatea, acțiuni care
asigură continuitatea îngrijirilor la domiciliu.
 Evaluare:Pacienta prezintă interes în a învăța cum să-și păstreze sănătatea.