Rolul asistentei medicale in ingrijirea pacientului cu afectiunea ULCER GASTRIC

Rolul AM in asigurarea conditiilor de ingrijire:

Asistenta medicala asigura dieta de protectie gastrica individualizata in functie de fazele

evolutive alimentatia fiind repartizata in 5 mese pe zi, precum si repausul fizic si psihic al
pacientului, mai ales postprandial perioada dureroasa. Inaintea fiecarei mese intreaba
pacientul daca a prezentat dureri epigastrice si se asigura ca acestea au disparut dupa
consumul de alimente. Va cantari bolnavul o data pe saptamana, pentru a observa din timp
modificarile de greutate.
Rolul AM si interventii in semiologia bolii:

Cel mai important semn al ulcerului gastro-duodenal este durerea sau epigastralgia ,intense si
insotita de arsuri ,uneori poate iradia in spate.Aparitia durerii are un orar relativ fix in legatura
cu masa:

DUREREA PRECOCE :este numita si durere in 4 timpi deoarece apare imediat la o h dupa
masa si se calmeaza inainte de masa(masa-calm-durere-calm);

DUREREA SEMITARDIVA: La 1 – 2 h dupa masa;

DUREREA TARDIVA :La 2 -3 h dupa masa;

DUREREA HIPERTARDIVA: foamea dureroasa la 4-5 h dupa masa;

In perioada dureroasa asistenta medicala asigura repausul fizic si psihic al pacientului mai ales
postprandial ,asigura dieta de protectie gastric administrand 5 mese pe zi.Asistenta va avea
grija ca pacientul sa nu faca miscari dupa ce a mancat.

ISTORIC
ULCERUL GASTRIC:

Ulcerul gastric (ulcerul localizat la nivelul stomacului) este o boala cronică digestivă
caracterizata prin apariția de eroziuni la nivelul mucoasei gastrice. Este cea mai întâlnită formă
de ulcerație digestivă.

Ulcerul apare ca urmare a unui dezechilibru în balanța dintre factorii protectori ai mucoasei
stomacului (mucus, bicarbonați) și cei agresivi (secreția acidă, pepsină, acizi biliari, consumul
de alcool, unele medicamente precum aspirina, etc.).

Simptomele cele mai frecvente sunt crampele dureroase care apar în zona stomacului, dar pot
să iradieze în spate sau spre partea dreaptă a abdomenului. Durerile au periodicitate dublă:


„mica periodicitate”, durerile apărând la aproximativ patru ore după masă;

„marea periodicitate”, durerile apărând în perioade de crize primăvara și toamna.

Cel mai bun examen pentru depistarea și stabilirea tipului de ulcer este endoscopia gastro-
duodenală, care poate fi efectuată în secțiile de gastroenterologie ale spitalelor.

Unele ulcere gastrice (UG) se comportă ca și ulcere duodenale (UD), în special cele care sunt
situate mai jos:

Sunt mai frecvente la bărbați. Raportul femei-bărbați este de 2:1 în UG și 7:1 în UD;

Există o predispoziție genetică familială pt. UG la cei cu grupa sangvină AII, apare la cei săraci;

UD prezintă o rată mai ridicată a acidității gastrice față de normal, iar în UG are valori normale
sau crescute;

UD răspunde bine la tratament medical, iar UG numai după operație, recidivând mai frecvent,
malignizare.

Complicații:
Evolutiv – acute : hemoragia și perforația;

-cronice: penetrația, stenoza mediogastrică, malignizarea.

CAP 1
Anatomia si Fiziologia stomacului
1.1 Anatomia stomacului:

Stomacul este amplasat in loja gastrica,care ocupa cea mai mare parte din regiunea subfrenica
stanga si corespunde epigastrului si hipocondrului stang.La acest nivel stomacul este fixat in
principal de presa abdominala exercitata in mod direct prin contractia muschilor peretilor
abdominali.De asemenea interpozitia delimitate superior de esofag si inferior de
duoden,pachetele vasculo-nervoase ce traverseaza regiunea precum si formatiunile peritoneale
care leaga stomacul prin de organelle de proximitate constituie alte mijloace de fixare la acest
nivel.

Forma stomacului este foarte variabila . Tinând cont de variabilitatea formei sale , stomacul
masoara în medie 25 cm si o grosime de 8 cm . Capacitatea sa variaza între 1000 cc si 1500 cc
cu o medie de 1300 cc .

Stomacului i se descriu : doua fete (anterioara si posterioara) . doua margini si doua orificii .
Marginea dreapta numita si mica curbura este alcatuita din doua segmente : unul orizontal si
altul vertical despartite prin ,,incizura angulara” . Marginea stânga denumita marea curbura
continua marginera stânga a esofagului formând cu acesta la nivelul cardiei un unghi ascutit
,,incizura cardiaca” sau unghiul Hiss ,

Orificiul prin care stomacul comunica cu esofagul , cardia se afla pe versantul drept al fornixului
gastric având o forma ovalara , cu axul mare vertical .

Orificiul de comunicare al stomacului cu duodenul , pilorul este circular situat aproape în plan
frontal si marcat la exterior de santul duodenopiloric .
Din punct de vedere anatomic si chirurgical stomacul este împartit în :

- portiunea verticala formata din fundul stomacului (fornix) , segment situat deasupra planului
orizontal , care trece prin cardia si corpul stomacului , delimitat distal de perpendiculara dusa de
incizura angulara de marea curbura .

- portiunea orizontala , subdivizata în doua segmente : antrul piloric care continua corpul gastric
canalul piloric portiune îngustata , terminala a stomacului delimitata de duoden prin santul
duodeno – piloric .

Vascularizatie si inervatie:

Artere : Cercul arterial al micii curburi este format din : artera gastrica stânga numita si coronara
gastrica si artera gastrica dreapta sau artera pilorica .
Artera gastrica stânga , originara din trunchiul celiac , descrie o crosa în regiunea subcardiala ,
coboara apoi pe mica curbura împartindu-se în doua ramuri : anterioara si posterioara ce se
anastomozeaza cu ramuri similare în artera gastrica dreapta .
În prima sa portiuni , înainte de a se diviza , da nastere la una sau mai multe ramuri care
vascularizeaza jonctiunea eso – gastrica .
Artera gastrica dreapta de calibru mai mic , ia nastere din artera hepatica comuna , abordând
stomacul pe marginea superioara a regiunii pilorice . Ea se divide în doua ramuri care se
anastomozeaza cu ramuri similare ale arterei gastrice stângi la nivelul micii curburi .
Cercul arterial al marii curburi este format din arterele gastro – epiplooice stânga si dreapta .
Artera gastro – epiplooica stânga ia nastere din artera gastro- duodenala la marginea inferioara
primei portiuni a duodenului dupa care intra în ligamentul gastro – colic , realizând anastomoza
cu artera gastro – epiplooica stânga .
Polul gastric superior primeste sânge din artera diafragmatica inferioara (origine în artera aorta)
vasele scurte si artera cardio – tuberozitara posterioara , ramuri din artera splinica . Regiunea
antropilorica primeste ramuri suplimentare din artera mizenterica superioara prin intermediul
arterei pancreatico – duodenale inferioare , arterei pancreatice inferioare sau transverse si
ramuri din artera hepatica prin artera supraduodenala si din artera gastroduodenala prin artera
pancreatico – duodenala superioara , artera retroduodenala .

1.2Fiziologia stomacului:
Stomacul are o intensa activitate functionala , motorie si secretorie , exocrina si endocrina .
Functia motorie a stomacului cuprinde capacitatea de prelucrare si depozitare , de

framântare si amestecare cu sucurile digestive a lobului alimentar ca si evacuarea intermitenta

a continutului digestiv , devenit chim gastric în duoden .

Stomacul proximal are o activitate motorie de tip tonic aflata sub control vagal . Dupa
patrunderea bolului alimentar în stomac , dispozitivul anatomic si functional al jonctiunii eso-
gastrice , împiedica în mod normal refluxul gastro-esofagian . În acest mecanism sunt implicati
o serie de factori :

• Existenta la nivelul esofagului distal a unei zone cu presiune crescuta careia nu-i corespunde
un sfincter anatomic propriu-zis .
• Mecanismul valvular al unghiului cardio-tuberozitar Hiss careia îi corespunde în interior valvula
Gubaroff a carei închidere este favorizata de umplerea , deschiderea fornixului gastric .
• Dispozitia pilierului diafragmatic drept care intervine în mentinerea angulatiei eso-gastrice .

Stomacul distal denumit si ,,pompa antropilorica'' este sediul unor unde peristaltice (3/min) cu
rolul de a mesteca si micsora partile componente ale continutului gastric si de a propulsa în final
chimul gastric rezultat (masa semilichida cu reactie acida) prin pilor în duoden . Activitatea
peristaltica antrala este simulata de distensia peretelui gastric si inhibata de mecanisme cu
punct de plecare duodenal . Coordonarea motilitatii antrale , pilorice si duodenale , asigura
evacuarea ritmica a continutului gastric , prin închiderea sfincterului piloric .

Mobilitatea gastrica este influentata astfel :

• Pe cale nervos-vegetativa (vagul este nervul stimulant al peristalticii , simpaticul este inhibitor)
. • Pe cale umorala prin actiunea unor hormoni (adrenalina , insulina , enterogastronul) .

Durata evacuarii gastrice este medie de 3-4 ori fiind în functie de calitatea alimentelor ingerate
(lichide si alimentele semisolide parasesc rapid stomacul , alimentele solide sunt evacuate mai
lent) .

Functia secretorie : Secretia exocrina a stomacului este rezultatul activitatii secretorii a

mucoasei gastrice care are o suprafata de 800 cmp.

Sucul gastric este un lichid incolor , limpede sau usor opalescent , cu pH acid cuprins între 0,8 –
1,5 si contine apa , electroliti , HCL , fermenti , mucus , factor intrinsec . Cantitatea secretata în
24 ore este între 1,5 – 3 l .
Secretia acida a stomacului este reprezentata de HCL un constituient fiziologic al sucului gastric
, cu rol important în desfasurarea digestiei .

Rolul HCL : activeaza pepsinogenul ; contribuie la formarea de acid-albumine usor digerabile ;

solubilizeaza colagenul si nucleo-proteinele ; precipita cazeinogenul din lapte ; stimuleaza
secretiile digestive ; împiedica dezvoltarea germenilor adusi cu alimentele în stomac .
Fermenti : Pepsina este principalul ferment al sucului gastric secretata de celulele principale ale
glandelor gastrice sub forma inactiva de pepsinogen si activata în mediul activ al stomacului sau
de pepsina însasi printr-un mecanism autocatalitic . Rolul pepsinei : realizeaza degradarea
partial a proteinelor pâna la stadiul de polipeptide (peptone) ; rol în stimularea secretiei de
gastrina si colecistochinina ; în digestia si coagularea laptelui la om .
Lipaza gastrica determina hidroliza grasimilor emulsionate , are activitate redusa la adult (pH
optim 4-5) , este activa însa la sugar .

Mucusul gastric este secretat de epiteliul de învelis si de celule mucoide ale glandelor pilorice si
cardiale .
Are o structura glicoproteica si formeaza pe suprafata mucoasei gastrice un strat cu o grosime
de 1 – 1,5 mm cu rol de protectie fata de agresiune mecanice , termice , chimice si de
autodigestie clorhidropeptica .
Capacitatea mucoasei de a mentine o diferenta importanta de p H între mediul puternic , acid al
sucului gastric si mediul tisular , usor alcalin al mucoasei gastrice poarta numele de ,,bariera
mucoasa”.
La constituirea barierei mucoase contribuie :

• Stratul de mucus de la suprafata mucoasei impregnat cu HCO 3 secretat de celulele epiteliului

de învelis .
• Stratul celulelor epiteliului de suprafata .
• Microcirculatia foarte activa din mucoasa gastrica .

Factorul intrinsec este o mucoproteina , secretat de celulele parietale ale glandelor fundice care
împreuna cu vitamina B 12 adusa prin alimente (factor extrinsec) formeaza un complex care ,
ajuns în ileonul terminal elibereaza vitamina B 12 , care este resorbita .

Secretia endocrina : Gastrina este cel mai cunoscut dintre hormoni si este produsa în regiunea
antrala . Actiunea gastrinei consta în stimularea secretiei clorhidropeptice , stimularea motilitatii
gastrice si o actiune trofica asupra mucoasei corpului si fornixului gastric .

Stamatostatina este un hormon cu actiune inhibitorie , scazând aciditatea si eliberarea de

gastrine .
Cea mai importanta functie gastrica a stomatostatinei este reglarea secretiei acide si secretiei
de gastrine .
Reglarea secretiei gastrice : se realizeaza sub actiunea a doi factori :

• Nervosi (stimuli nervosi centrali si periferici)

• Umorali (îndeosebi gastrina)

Sunt cunoscute trei faze ale secretiei gastrice :

• Faza cefalica , mediata vagal si declansata de o serie de excitanti , cum sunt vederea , mirosul
, gustatul alimentelor , prin declansarea de reflexe conditionate (vagul actioneaza prin
stimularea directa a celulelor parietale si a secretiei de gastrina) , aceasta faza încetând odata
cu umplerea stomacului .
• Faza gastrica este umorala prin eliberarea gastrinei în principal prin excitatia mecanica si
chimica a antrului gastric de catre continutul stomacului .
• Faza intestinala începe la 2-3 h dupa ingestia alimentelor odata cu ajungerea chimului
proximal . Stimularea secretiei gastrice în aceasta faza se face prin intermediul unor hormoni
care nu sunt înca bine individualizati .

Cap 2
Ulcer gastric

2.1 Definitie:

Ulcerul gastric este o boala cronică digestivă caracterizata prin apariția de eroziuni la nivelul
mucoasei gastrice. Este cea mai întâlnită formă de ulcerație digestivă.

2.2 Etiologie:

 INFECTIA CU HELICOBACTER PYLORI

UD - peste 90 % sunt HP pozitive
UG – peste 70% sunt HP pozitive
 AINS
o Reprezinta cauza cea mai fecventa de ulcer la pacientii HP – negativi .
o Aproximativ 25 % dintre pacientii care consuma cronic AINS dezvolta UD sau
UG.
o Corticosteroizii administrati singular nu cresc riscul de UG
o Asocierea corticosteroizi + AINS cresc riscul de UG
 STATUS HIPERSECRETOR
o Frecventa de 0,1-1 % din totalitatea ulcerelor
o Gastrinomul ( sindromul Zollinger- Ellison )
o Neoplazia multipla endocrina ( MEN-I )
o Hiperplazia antrala a celulor G
o Mastocitoza sistemica
o Leucemia bazofilica
 ULCER DE STRES
o Arsuri
o Traumatisme cranio-cerebrale
o Postchirurgicale

 BOLI ASOCIATE CU RISC CRESCUT DE ULCER : Ciroza hepatica , BPOC , transplant

de organ
 CAUZE RARE : radioterapie abdominala , chimioterapie , consum de cocaina .

2.3 Clasificare:
 Reproducem clasificarea clasica a ulcerului gastric dupa localizare si status secretor, formulata
de Johnson:
Tipul I cuprinde ulcerele situate pe mica curbura inalt, spre zona fundica a stomacului.

In acest tip de ulcer secretia acida este redusa fata de valorile normale datorita scaderii masei
de celule parietale. De asemenea leziunea ulceroasa este insotita de gastrita si reflux duodenal.
Tipul I de ulcer se intalneste la 50-60% din pacientii cu ulcer gastric si se asociaza de obicei cu
grupul sangvin A.

Tipul II include ulcerul gastric la nivelul corpului pe mica curbura, care se asociaza cu ulcer
piloric sau duodenal, chiar stenozant. in acest caz nivelul secretor poate fi normal sau crescut,
iar evacuarea transpilorica este intarziata. Acest tip de ulcer gastric este considerat secundar,
din punct de vedere patogenic, ulcerului duodenal. Apare la 23-25% din cazurile de ulcer gastric
si se asociaza cu grupul sangvin O.
Tipul III de ulcer gastric arc o localizare antrala, prepilorica si se comporta din punct de vedere
simptomatic si secretor similar cu ulcerul duodenal. Acest tip de ulcer gastric este intalnit la 23%
din cazuri, asociat de asemenea cu grupul sangvin O si este caracterizat tipic de hipersecretie
acida.

2.4 Simptomatologie:

Simptomele variază în funcţie de localizarea ulceraţiei şi de vârsta persoanei.

 Copiii şi persoanele vârtnice nu prezintă de obicei simptomele obişnuite ale bolii sau pot fi
complet asimptomatice (în aceste situaţii, ulcerele sunt descoperite numai în caz de apariţie a
complicaţiilor)

 Doar 50% dintre persoanele cu ulcer duodenal au simptome tipice, adică durere cu
character de arsură sau durere surdă, stare de disconfort local, senzaţie de stomac gol şi de
foame. Durerea este constant şi are intensitate moderată sau moderat severă, fiind de obicei
localizată imediat inferior de stern.

 La mult persoane cu ulcer duodenal, durerea este absent în momentul trezirii din somn, însă
apare în cursul dimineţii. Ingestia de lapte sau administrarea de antiacide ameliorează de obicei
durerea, care însă reapare după 2-3 ore.

 Adeseori, durerea trezeşte persoana în timpul nopţii. Se întâmplă frecvent ca pacienţii să

prezinte acutizări ale durerii o dată sau de mai multe ori pe zi pentru o perioadă cuprinsă între
una şi câteva săptămâni, iar apoi durerea dispare chiar şi fără tratament.

 Simptomele ulcerelor gastrice, marginale şi de stress, spre deosebire de cele ale ulcerelor
duodenale, nu au o evoluţie specifică. Ingestia de alimente poate ameliora durerea temporar
sau poate agrava durerea
 Ulcerele gastrice produc uneori tumefacţia ţesuturilor (edem) de la nivelul orificiului de
comunicare între stomac şi intestinul subţire, astfel încât alimentele nu pot fi evacuate normal
din stomac. Această obstrucţie poate duce la balonare greaţă sau vomă după masă.
Complicaţiile ulcerelor peptice, cum ar fi hemoragia sau ruptura de perete gastric, sunt însoţite
de simptome care indică scăderea presiunii arteriale, cum ar fi ameţeală şi leşin.

2.5 Investigatii:

• Laborator : 1. Hemoleucograma 2. VSH 3. Glicemia 4. Uree 5. Creatinina 6. ALAT 7. ASAT 8.

Bilirubina 9. Amilazemie 10. Coagulograma 11. Ionograma 12. Lipidograma 13. Ex. urina 14.
Sideremia 15. Anticorpi anti Hp , EKG , Ecografie abdominala.

2.6 Tratament:

Deoarece infecţia cu Helicobacter pylori este o cauză principală a ulcerelor, pacienţii primesc
frecvent antibiotice. Neutralizarea sau reducerea acidităţii gastrice cu ajutorul medicamentelor
care inhibă în mod direct producţia gastrică acidă favorizează vindecarea ulcerelor peptice
indiferent de cauza acestora. La majoritatea persoanelor, tratamentul este continuat timp de 4-8
săptămâni.
Nu există dovezi care să susţină ideea că dietele necondimentate grăbesc vindecarea sau
împiedică recurenţa ulcerelor, cu toate că aceste diete contribuie la reducerea producţiei
gastrice de acid. Cu toate acestea, pacienţii sunt sfătuiţi să evite alimentele care le agravează
durerea şi balonarea. De asemenea, este importantă evitarea factorilor iritanţi gastrici, cum ar fi
administrarea de antiinflamatorii nesteroidiene, alcoolul şi fumatul.

Acestea sunt medicamentele recomandate frecvent în tratamentul ulcerului:

 Antiacidele (bicarbonat de sodium, carbonat de calciu, hidroxid de aluminiu, hidroxid de

magneziu) ameliorează simptomele ulcerelor prin neutralizarea acidităţii gastrice. Eficacitatea
acestora variază în funcţie de cantitatea administrată şi de cantitatea de acid pe care pacientul
o va produce. Aproape toate antiacidele pot fi cumpărate fără a fi necesară o reţetă medicală,
fiind disponibile sub formă de tablete sau lichide. Însă ţineţi cont că luate pe termen lung pot
avea efecte adverse neplăcute (greaţă, dureri de cap, slăbiciune, pierderea apetitului).

 Medicamente care scad secreţia gastrică acidă (cimetidina, famotidina, nizatidina şi

ranitidina) ameliorează simptomele bolii şi favorizează vindecarea ulcerului prin scăderea
producţiei gastrice de acid. Aceste medicamente foarte eficace sunt administrate o dată sau de
două ori pe zi. Deşi majoritatea nu produc efece adverse, cimetidina poate produce confuzie, în
special în rândul persoanelor vârstnice. În plus, aceasta poate interfera cu eliminarea anumitor
medicamente din organism, cum ar fi cele pentru tratamentul astmului (teofilina), warfarina
(anticoagulant) şi fenitoina (anticonvulsivant).
Cap 3
Rolul asistentei medicale in ingrijirea pacientilor cu ulcer gastric

3.1 Propriu: - sa ajute persoana bolnava sau sanatoasa sa isi mentina sau sa isi recastige
sanatatea prin indeplinirea sarcinilor pe care le-ar fi indeplinit singura daca ar fi avut vointa sau
cunostintele necesare si sa indeplineasca aceste functii astfel incat aceasta sa isi recastige
independenta cat mai repede posibil;

- sa inteleaga bolnavul si care sunt nevoile lui pentru a-si recastiga sanatatea si
pentru a se mentine in viata;

-incurajeaza pacientul sa nu mai fumeze;

-monitorizeaza respiratia ,frecventa si ritmul respirator in efor si repaus;

- monitorizarea semnelor vitale,a temperaturii.

3.2 Delegat: - administreaza medicamentele prescrise de medic;

-administrarea de lichide;

- participarea la examinarea pacientului(distensia abdominal,zgomote abdominale)

3.1.1 Asigurarea conditiilor din salon:

- asigura conditile de microclimat in salon(aerisirea salonului)

- asigurarea repaosului fizic si psihic al pacientului(12-14 ore/zi repaus la pat, repaus obligatoriu
post prandial) in perioada dureroasa;

- schimbarea lenjeriei de pat;

- toaleta bolnavului;

- schimbarile de pozitie ale pacientului;

- mobilizarea si transportul bolnavului;

3.1.2 Supravegherea functiilor vitale:

- sa respire si sa aibe o circulatie adecvata, masura ce corespunde necesitatii fiecarui

individ de a se aproviziona corect cu oxigen si de a avea un schimb de gaze pulmonar eficient.
Asistenta medicala trebuie sa cunoasca in ce masura caracterul respiratiei influenteaza
calitatea sanatatii, precum si principiile generale de administrare a oxigenului si a altor gaze;

- sa pregateasca material si instrumentar corespunzator si in stare de functionare;

- sa pregateasca pacientul atat fizic cat si psihic pentru masurarea functiilor vitale;
 - sa cunoasca variatiile normale ale functiilor vitale in functie de sex si varsta;

- sa cunoasca antecedentele medicale ale pacientului si tratamentele prescrise;

- sa respecte frecventa de evaluare a functiilor vitale in raport cu starea pacientului;

- sa comunice medicului modificarile semnificative ale functiilor vitale;

3.1.3 Alimentatia pacientului:

-sa se alimenteze si sa se hidrateze, asistenta medicala trebuie sa aibe cunostinte necesare

pentru a da sfaturi privind normele stabilite in ceea ce priveste greutatea unui individ in functie
de inaltime sau cerinte in privinta nevoilor alimentare si al alegerii si pregatirii mancarii.

- Asigura dieta de protectie gastrica individuala in functie de fazele evolutive ale bolii,
alimentatia fiind repartizata in 5-7 mese/zi astfel:

- in faza dureroasa - supe de zarzavat strecurate, lapte indoit cu ceai, la care treptat se adauga
supa de zarzavat, piure de zarzavat, sufleuri, soteuri, branza de vaci, paine veche, fainoase
fierte, in lapte si apoi carne fiarta de pasare sau vita;

- in faza de acalmie - sunt permise: lapte dulce, fainoase fierte in lapte, ou fiert moale sau sub
forma de ochii romanesc, carne de vita sau pasare fiarta sau la gratar, paine veche de o zi,
supe de zarzavat, legume sub forma de piureuri, biscuiti,prajituri de casa fructe coapte;

- alimentele interzise sunt: lapte batut, iaurt, carne grasa, legume tari (varza, castraveti, fasole),
painea neagra, alimente reci sau fierbinti;

-recomanda pacientului sa respecte alimentatia recomandata si sa renunte la obiceiurile

daunatoare (alcool,tutun).

3.1.4 Educatie sanitara:

- sa promoveze sanatatea;

- sa previna boala;

- sa reinstaureze sanatatea;

- sa aline suferinta;

3.1.5 Rolul asistentei medicale in examinarea clinica:

Participarea asistentei la examneul clinic medical al bolnavului este o obligatie profesionala

.Ajutand medicul si bolnavul la examenul clinic ,asistenta contribuie la crearea unui climat
favorabil pentru relatia medic-bolnav.Pentru aceasta asistenta are urmatoarele sarcini :

-pregatirea fizica si psihica a pacientului ;

-anunta bolnavul si il lamureste asupra caracterului inofensiv al examinarii;

-ajuta bolnavul sa se dezbrace si sa se imbrace;

-pregatirea materialelor si a instrumentelor necesare examinarii;

-se verifica starea de functionare a instrumentelor;

-se inmaneaza medicului instrumentele solicitate;

-pregatirea documentelor medicale(fisa, foaie de observatie, rezultatul analizelor);

-asistenta trebuie sa asigure linistea necesara desfasurarii examenului;

-se noteaza toate indicatiile si prescriptiile medicului din timpul examinarii (medicatie, doze,
modul de administrare , alimentatie, hidratare, examene de laborator si examene paraclinice).

3.2.1 Administrarea medicatiei:

Asistenta medicala trebuie sa cunoasca mecanismul de actiune al AINS ,pentru a putea efectua
educatia pacientului la care ulcerul s-a produs pe fondul consumului acestora.

AINS reprezinta un grup de substante care actioneaza asupa unor etape ale raspunsului
inflamator vizand diminuarea acestuia.Asistenta medicala efectueaza administrarea
medicamentelor in conditii de igiena ,asepsie,dezinfectie, sterilizare si mentinere a masurilor de
supraveghere si control a infectiilor nosocomiale si intraspitalicesti.

Hemoragia digestiva superioara: trebuie sa primeasca o ingrijire deosebita din partea

asistentei.Echilibrarea hemoclimatica se realizeaza prin:

-instalarea unei linii venoase;

-introducerea rapida de ser fiziologic 0,9%;

-transfuzie de sange pentru mentinerea Hb in jur de 10g/dl;

3.2.2 Rolul asistentei medicale in examinarea paraclinica:

Rolul asistentei medicale in efectuarea radiografiei este acela de a anunta pacientul asupra
examinarii si de a-l informa ca este o proba nedureroasa si a carui reusita rezulta din buna
colaborare a medicului radiolog .Este avertizat asupra necesitatii mentinerii unor pozitii speciale
ale membrelor inferioare timp limitat ,fara a executa miscari in acest timp .

Asistenta medicala intervine in situatii speciale,prin asezarea pacientului in pozitia ceruta de

medic cand capacitatea de intelegere a acestora este afectata.Asistenta medicala are rol in
pregatirea psihica si fizica a pacientului . Asistenta medicala din sectie asigura transportul si
ajuta pacientul la radiologie ,in raport cu posibilitatile acestuia de deplasare si mobilizare .Daca
acest lucru nu este posibil ,materialul necesar si radiografa se va executa la patul bolnavului cu
aparatele portabile asigurand conditi protejand ceilati pacienti prin folosirea paravanelor.
Transportul se face cu caruciorul/brancarda in functie de gravitatea afectiunii sale trecerea din
acestea pe masa de examinare facandu-se cu atentie si blandete pentru a nu crea alte suferinte
bolnavului.In timpul examiarii asistenta va purta echipament de protective .Filmele vor fi
pastrate in conditii optime ,protejate de zgarieturi sau deteriorari si atasate la F.O a bolnavului .

Pentru examenul endoscopic la recomandarea medicului ,asistenta medicala va administra

anestezicul,pozitiona pacientul pe masa de examinare ,va pregati materialele si instrumentele
sterile ,va efectua clisma seara precedenta examenului.

3.3 Descrierea unei tehnici

3.3.1 Sondajul gastric:

Definitie: Sondajul sau tubajul gastric reprezinta introducerea unui tub de cauciuc sonda gastric
Faucher sau Einhorn prin faringe si esofag in stomac.

Scop:-explorator:recoltarea continutului stomacal in vederea evaluarii functiei chimice si

secretorii;

-pentru studierea functiei evacuatoare a stomacului;

Terapeutic:-evacuarea continutului stomacal toxic;

-curatirea mucoasei de exsudate si substante straine depuse;

-hidratarea si alimentarea bolnavului;

-introducerea unor substante medicamentoase

Indicatii: - in gastritele acute sau cronice boala ulceroasa.

Materiale:de protectie:- doua sorturi de cauciuc sau din material plastic;

- musama si aleza;

- manusi.

sterile:- sonda Faucher sau Einhorn;

- doua seringi de 20 ml;

- pense hemostatice;

- eprubete.
 nesterile:tavita renala, tava medicala,pahar cu apa aromata,pahar cu apa pentru
proteza,recipient pentru colectare.

medicamente: la indicatia medicului.

Pregatirea pacientului:psihic:- se informeaza pacientul si i se explic necesitatea tehnicii;

-este rugat sa respecte indicatiile date in timpu sondajului;

fizic:- se aseaza pacientul pe un scaun cu speteaza ,cu spatele cat mai

drept;

-se protejeaza cu sortul de cauciuc sau de material plastic;

-i se indeparteaza proteza dentara(cand este cazul) si se aseaza

intr-un pahar cu apa;

-se aseaza tavita renala sub barbia pacientului pentru a capta

saliva ce se scurge din cavitatea bucala;

-este solicitat sa mentina tavita in aceasta pozitie.

Pacientul nu va manca in dimineata efectuarii examenului.

Tehnica:-asistenta se spala pe maini cu apa si sapun;

-isi pune manusile sterile;

-umezeste sonda pentru a favoriza alunecarea prin faringe si esofag;

-se aseaza in dreapta bolnavului ii fixeaza capul cu mana stanga,tinandu-l intre mana
si torace;

-prinde cu mana dreapta extremitatea rotunjitaa sondei ca pe un creion;

-cere pacientului sa deschida larg gura,sa respire adanc si introduce capatul sondei
pana la peretele posterior al faringelui,cat mai aproape de radacina limbii invitand bolnavul sa
inghita;

- prin deglutitie sonda patrunde in esofag si este impinsa foarte atent spre stomac( la
marcajul 40-50cm citit la arcada dentara);

-verifica prezenta sondei in stomac prin aspirarea continutului stomacal cu ajutorul

seringii;

-se fixeaza sonda;

 -aseaza la extremitatea libera a sondei balonul Erlenmeyer(cand se colecteaza pentru o
proba)sau aspira sucul gastric cu seringa;

-pentru a favoriza golirea stomacului, pacientul este rugat sa-si constracte peretii
abdominali;

-extrage sonda printr-o miscare hotarata,cu prudenta,dupa comprimarea ei cu o pensa

hemostatica pentru a impiedica scurgerea continutului in faringe(de unde ar putea fi aspirat de
pacient);

-cand capatul liber al sondei ajunge in gura pacientul se prinde cu mana stanga si se
indeparteaza sonda;

-goleste continutul sondei in vasul colector;

-aseaza sonda in tavita renala;

-tubajul gastric se efectueaza in conditii de asepsie;

-sondajul gastric se poate efectua si pe cale endonazala cu sonda Einhorn;

-pacientilor inconstienti li se urmaresc respiratia,culoarea fetei;verificarea caii de

patrundere a sondei se face prin introducerea capatului liber intr-un pahar cu apa-aparitia
bulelor de aer confirma patrunderea in caile respiratorii;

-o formă particulară de sondare în scop hemostatic este introducerea sondei Blakemore;

Ingirjirea ulterioară a pacientului:

- i se oferă un pahar cu apă aromată să-şi clătească gura;

- se şterg mucozităţile de pe faţă şi bărbie;

- se îndepărtează tăviţa şi şorţul de cauciuc;

- i se oferă proteza dentară (după caz);

- se aşează pacientul în poziţie comodă.

Pregătirea produsului pentru examenul de laborator:

- se determină cantitatea evacuată;

- se completează formularele de recoltare;

- se trimit probele etichetate la laborator.

Reorganizare ; notare în foaia de observaţie:
- se notează tehnica, data, cantitatea şi aspectul macroscopic al sucului gastric extras.
Accidente:
 Greaţă şi senzaţie de vărsătură; se înlătură fie printr-o respiraţie profundă, fie se
efectuează anestezia faringelui cu o soluţie de cocaină 2%;

 Sonda poate pătrunde în laringe: apare reflexul de tuse, hiperemia feţei, apoi cianoza,
se îndepărtează sonda;

 Sonda se poate înfunda cu resturi alimentare; desfundarea se face prin insuflaţie cu aer;

 Se pot produce bronhopneumonii de aspiraţie.

De evitat- ungerea sondei cu ulei sau alte substanţe grase (provoacă greaţă pacientului).

Cap 4

4.1 Culegerea datelor:

Numele si prenumele: I.M

Varsta: 68 ani

Sex: Feminin

Domiciliu: urban

Ocupatie: casnica

Conditii de viata: traieste intr-un apartament cu doua camera impreuna cu sotul;

Obiceiuri: fumeaza un pachet de tigari pe zi;

Antecedente heredo-colaterale: mama sa a avut ulcer gastric;

Motivele internarii:-durere abdominala in epigastru mijlociu sub forma de arsura;

-varsaturi;

-inapetenta;

-pirozis;

-scadere in greutate;

-scaune negre,lucioase,moi.

Istoricul bolii: de aproximativ 3 saptamani pacienta prezinta dureri in epigastrul mijlociu sub
forma de arsura ce este calmata de ingestia de alimente,inapetenta si o scadere in greutate.Se
prezinta la medicul de familie pentru consultatie iar aceasta ii prescrie o serie de
medicamente.Dupa aprox 2 saptamani de tratament cu medicamentele prescrise de medicul de
familie revine la aceasta adresandu-i-se ca este in aceeasi stare.Medicul de familie ii scrie un
bilet de trimitere la spital pe sectia boli interne.In urma controlului si a investigatiilor i s-a pus
diagnosticul de :ULCER GASTRIC.

4.2 Analizele: TRANZITUL BARITAT

Examenul cu bariu consta in pregatirea pacientului printr-o dieta specifica, precizata de medic,
apoi administrarea de bariu. Ulterior, la perioade fixe de timp, pacientului i se realizeaza
cate o radiografie. Interpretarea opacitatilor produse de bariu, vizibile pe radiografie, pot
arata daca pacientul sufera de ulcer gastric. Stadiile incipiente ale bolii sunt insa greu
observabile prin acest tip de investigatie, asadar tranzitul baritat prezinta limitele sale.
ENDOSCOPIA DIGESTIVA SUPERIOARA

Endoscopia digestiva superioara este o investigatie ce presupune introducerea unui furtunas

subtire si flexibil, controlat de medic si prevazut cu multe dispozitive, inclusiv cu camera de luat
vederi, numit endoscop.

Cu ajutorul endoscopului medicul poate analiza mucoasele digestive, poate spala, poate face
biopsie sau poate trata o sana sangeranda, poate extirpa un polip etc.

ANALIZA SUCURILOR DIGESTIVE

Sucul gastric este prelevat dimineata prin tubaj gastric, o investigatie nu tocmai placuta pentr
pacient. Analiza sucului gastric aduce informatii despre aciditatea gastrica, continutul suculi
gastric si posibil cauza care a determinat aparitia gastritei/ulcerului.

ANALIZE PENTRU HELICOBACTER PYLORI

Helicobacter pylori (vezi imagine) este o bacterie foarte rezistenta, care poate infecta stomacul.
Ceea ce o face atat de speciala este faptul ca poate rezista agresiunii sucurilor gastrice, in timp
ce majoritatea microorganismelor sunt distruse de sucul gastric. Helicobacter pylori prezinta
caracteristici unice, forma sa ii permite adaptarea la mediul acid, poate patrunde in peretele
stomacului si duodenului, evita sistemul imunitar si colonizeaza cu usurinta.
 4.3 Grila de dependenta

Grila de stabilire a gradului de dependenta

Nr Nevoi Manifestari de Surse de Probleme de Gradul de
crt. fiziologice dependenta dificultate dependenta dependenta
1 A respira si a Inapetenta, Alterarea
avea o buna Dispnee, respiratiei
circulatie
2 A bea si a Varsaturi Afectiunea Alterarea nutritiei
manca ,greturi,consum
redus de alimente
pirozis
3 A elimina Scaune
negre,lucioase,moi
de consistenta
redusa
4 A se misca si Durere Disconfort
avea o buna abdominala in
postura epigatru
5 A dormi si a se Durere Alterarea odihnei
odihni abdominala
6 A se imbraca si
a se dezbraca
7 De a mentine Valori crescute ale Proces Alterarea
temp corpului in TA 39-40 infectios termoreglarii
 limite normale frison
8 A fi curat si
ingrijit
9 A evita pericolele Valori crescute ale Afectiune Risc de
TA; complicatii
Inapetenta.
10 A comunica cu
semenii
11 A practica religia
12 A fi ultil
13 A se recrea
14 A invata sa
pastreze
sanatatea

4.4 Plan de ingrijire

PLAN DE INGRIJIRE

Diagnostic de ingrijire Obiectiv Interventii Evaluare

Proprii Delegate

1. Alterarea capacitatii de a -pacientul sa -se asigura conditiile -administrarea -pacientu

mentine caile respiratorii aiba o respiratie de microclimat in salon; medicamentelor,oxigen respiratie
curate datorita normala -se monitorizeaza -mentinerea in in 2 zile
inapetentei,dispneei respiratia; parametrii constanti ai
,infectiei cailor aerine -asezarea pacientului respiratiei.
superioare intr-o pozitie
confortabila respiratiei.
2.Alterarea mucoasei -pacientul sa -se indica pacientului in -determinarea cauzei -in termen
digestive datorita prezinte o cazul aparitiei vomei sa ce produce greata; zile pacie
varsaturilor alimentatie inspire profund; -administrarea conform stabilit ali
,greturilor,consumului adecvata; -se aseaza la prescriptiei medicatiei si nu mai
redus de alimente. -oprirea indemana un recipient greturi si
varsaturilor; curat;
-reducerea -pastrarea cavitatii
senzatiei de bucale curate;
greata. -sprijinirea pacientului
in timpul varsaturii;
-aerisisrea incaperii.
3.Alterarea eliminarii de -realizarea unui -descoperirea si -identificarea -pacienta
materii fecale prin tranzit intestinal evaluarea factorilor cauzelor(infectii termen de
cresterea frecvenei normal cantitativ favorizanti; digestive,hiv,alimentati scaun nor
eliminarilor datorita si calitativ; -evaluarea consistentei e calitativ c
scaunului negru,lucios si -reducerea ,frecventei,mirosului, inadecvata,medicamen cantitativ,
de consistenta redusa. riscului de cantitatii de materii te ta normal
aparitie a iritatiei fecale eliminate ,radioterapie,abuz de -nu a apa
 anale. -depistarea laxative etc)
elementelor patologice -administrarea
din materiile medicamentelor
fecale(sange, puroi); prescrise.
-respectarea cu
strictete a regulilor de
igiena si de prevenire a
transmiterii infectiei;
-recolatarea materiilor
fecale.
4.Alterarea gradului de -cresterea -evaluarea abilitatii de -consult medical ; -pacienta
independeta prin limitarea gradului de a se misca:miscari -aprecierea gradului de acelasi gr
acestuia datorita durerii independenta passive,active,capacita dificultatea miscarilor independ
localizate in epigastrul tea de a sta in pe care pacientul le deoarece
mijlociu. ortostatism ,de a se poate efectua in functie este foart
deplasa de starea de sanatate. si continu
-evaluarea durerii;
-incurajarea pacientului
sa efectueze miscarea
activa.
5.Alterarea somnului prin -refacerea -se mentin conditiile -determinarea afectiunii -dupa 24h
scaderea numarului orelor calitatii si necesare ce poate determina evaluare
de somn datorita durerii cantitatii somnului,respecand insomnia; realizeaza
abdominale. somnului in dorintele si deprinderile -cunoasterea ca pacien
limite fiziologice pacientului; medicamentelor ce au un somn
de 7-8 h pe -evaluarea ca efect advers treziri frec
noapte somnului(capacitatea insomnia; cursul nop
-evaluare la 24h de a dormi ,nr de -administreaza -pacienta
treziri,nr de ore de medicatia prescrisa. prezentat
somn) medicame
-realizarea unui mediu fuzie)
favorabil pt somn.
7.Alterarea temperaturii -mentinerea - se monitorizeaza -administrarea -obiectiv r
corpului prin cresterea temperaturii in temperatura; medicamentelor
acestuia datorita limite normale ‘ -evaluarea starii de antipiretice,antibiotice
hipertermiei si frisoanelor -mentinerea unei sanatate urmarind conform indicatiilor.
hidratari descoperirile celorlalte
normale; semne asociate
-pacienta sa nu febrei(tegumente
mai aiba calde,transpiratii
frisoane. mialgii)
-anuntarea medicului
asupra temperaturii
pacientei si a
modificarilor ce apar in
temperatura;
-administrarea de
lichide in cantitate
suplimentara in functie
de pierderi.
 9.Alterarea integritatii fizice -recunoasterea -observarea si -colaborarea cu -obiectiv r
si psihice cu riscul aparitiei factorilor de risc raportarea semnelor de epidemiologul(daca -pacienta
infectiilor datorita TA ai infectiilor si infectie precum febra este cazul) ferita de o
crescuta educarea ,inapetenta,senzatie de de infectie
pacientului caldura; complicat
pentru a evita -masurarea ritmica a
aparitia lor . temperaturii(obligatoriu
dimineata si seara)
-recunoasterea
manifestarilor
paraclinice de infectie ;
-explicarea masurilor
de igiena pe care
pacienta trebuie sa le
ia .

Epicriza

Pacienta in varsta de 68 de ani se interneaza in spitalul “Sf C” pe sectia de boli interne cu

dureri in epigastrul mijlociu,greturi,varsaturi pirozis,scadere in greutate, TA
crescuta,ameteli dispnee.Pe baza examenului clinic si paraclinic se pune diagnosticul .A
urmat tratament cu antisecretorii gastrice,pansamente
gastrice,antibiotice,vitamine,sedative.

Evolutia favorabila:

Se externeaza cu stare amelioata cu urmatoarele recomandari:

-sa evite frigul si umezeala;

-regim igieno-dietetic;

-urmeaza tratamentul conform rp;

-evita stresul si starile conflictuale;

-revine la control periodic.

Concluzie
In urma observarii acestui caz de ulcer gastric s-a constatat ca aplicarea planului de ingrijire
adaptat posibilitatilor clinicii careia a apartinut pacienta ,a avut o eficienta sporita bazata pe
relatia afectiva asistenta-pacient.Din aceasta colaborare s-a obtinut o mentinere ridicata a
moralului care a avut rezultate benefice in terapia pacientei.

Aflata singura in acest cadru spitalicesc,lipsita de familie si mediul obisnuit intre persoane
straine ei,afectivitatea oferita de asistenta medicala a creat bazele unei legaturi positive,care a
contribuit la mentinerea unei increderi permanente in cadrele medicale si in eficienta ingrijirilor si
a tratamentului.Un rol important in aceasta perioada este si instruirea pacientilor privind
complicatiile majore ce pot surveni in cazul nerespectarii regimului igieno-dietetic,impus la
domiciuliu.

Bibliografie
“Tehnica ingrijirii omului sanatos si bolnav”;Autori:Tatiana Oglinda,Liliana Rogozea,Codruta
Nemet,Cristina Cojan,Rodica Stoia.

“Tehnica si manopera pentru asistenti medicali”;Autori:Liliana Rogozea,Tatiana Oglinda.