CASE ECOLOGICE Concentrarea activitatilor administrative si escaladarea preturilor terenurilor in zonele din mediile centrale urbane a condus la edificarea

a tot mai multor cladiri inalte. Aparatia acestui nou tip de structura a pus bazele unui studiu asiduu asupra solutiilor in vederea gasirii unor noi materiale ecologice, adupra rezistentelor acestora, dar in acelasi timp si a eficientizarii acestora. Punandu-si semnatura pe Protocolul de la Kyoto din 1997, un Acord pentru Protectia Climei, peste 140 de natiuni industrializate s-au angajat sa-si reduca drastic emisiile de CO2 . Cldirile verzi folosesc numeroase tehnici pentru a elimina impactul lor negativ asupra mediului i asupra sntii oamenilor: au ferestre eficiente care prin alctuirea i poziionarea lor, capteaz mai mult lumin natural i scad necesarul de iluminare electric; pentru izolarea pereilor i planeelor se utilizeaz materiale performante; Notiunea de imobil pasiv/casa pasiva reprezint o norma de natura energetic privitoare la un imobil, dar i denumirea utilizat pentru anumite tipuri de case/imobile. Acest imobil confer pe toata durata anului spre deosebire de un imobil construit convenional o temperatur ambiant agreabil fr utilizarea convenional a surselor de nclzire. O cas pasiv ofer condiii de locuire foarte confortabile i sntoase, att iarna ct i vara. ntr-o cas pasiv lipsete cu desvrire igrasia iar vara rcoarea din interior este foarte plcut. Avand ca principiu de baza principiul utilizarii eficiente a energiei naturale a razelor de soare, notiunea de casa ecologica este reprezentata de 2 aspecte fundamentale: 1.casa care functioneaza ecologic 2. casa construita ecologie In conditiile actuale, casele normale reprezinta un numar foarte de pierderi energetice: de exemplu prin acoperis pierderile sunt de 35%, prin pereti 25%, iar prin ferestre 15%. Datorita pierderilor de caldura si a diferentelor de temperatura dintre mediul interior si experior, apar zone de mucegai sau asa numitele zone de igrasie in preajma ferestrelor, pe planseele de peste sol sau in zona conductelor cu apa. Construirea casei ecologice astfel definite consta in: -dub larea gradului de izolare -imbunatarirea etanseitatii elementelor mobile (usi, ferestre) -utilizarea tuturor surselor de caldura ( de ventilatie, de la razele soarelui sau de la alte surse) Principii de functionare 1. Reducerea pierderilor de caldura Diminuarea pierderilor calorice prin ventilare presupune reimprospatarea cu aer curat si este asigurata printr-o ventilare controlata mecanica (VCM) in flux dublu. Pentru a diminua pierderile legate de ventilare, imobilul pasiv trebuie sa fie in mod obligatoriu dotat cu un reciclor de caldura (tot in sistem de flux dublu). Pierderile de caldura prin transmisie prin anvelopa cladirii sunt foarte reduse datorita izolarii termice suplimentate, astfel ca pierderile calorice prin infiltratiile aerului pot deveni preponderente si

pot constitui principala cauza de pierdere a caldurii. Din aceasta cauza se impune realizarea unei etanseitati foarte ridicate ale cladirii, la pereti dar mai ales la usi si ferestre. 2. Maximizarea acumularii de caldura Reincalzirea in mod pasiv se efectueaza prin: - utilizarea incalzirii solare pasive prin ferestre si fatade de sticla. - caldura pierduta de aparatura electrica si locuirea in sine. Datorita necesitatilor scazute de energie calorica, un imobil pasiv ar trebui sa poata functiona fara o incalzire conventionala, dar cu un sistem simplu de incalzire. Avantajele imobilului pasiv: Conservarea caldurii pe termen lung (in cazul utilizarii materialelor de izolare durabile); Mai mult confort datorat unui mediu echilibrat din punctul de vedere al temperaturii si umiditatii Mult mai putine probleme de umiditate O calitate superioara a aerului

Puntile termice si etanseitatea aerului Puntile termice pot proveni, pe de-o parte, din conceperea gresita a detaliilor, iar pe de alta parte printr-o executie necorespunzatoare pe sit. Tocmai de aceea imobilul pasiv trebuie sa fie conceput si executat sub stricta supraveghere a personalului specializat. Inlaturarea puntilor termice poate diminua pierderile de caldura si chiar poate evita patologiile asociate condensului pe peretii reci, datorat umiditatii continute in aerul interior (deplasate prin capilaritate). Puntea termica este acea suprafata, unde intra in contact doua materiale ale caror capacitati de retinere a caldurii sunt diferite, avand loc o pierdere de caldura. Lemnul este un exemplu clasic de material regenerabil si ecologic folosit in constructia de case ecologice, acesta fiind preferat in dauna betonului sau metalului, a caror producere consuma multa energie. Fiind viu, lemnul respira: capacitatea de a absorbi si restitui umezeala din aerul ambian genereaz un climat de locuit sanatos. Casele din paianta si chirpici Casele din chirpici sau paianta par a fi cele mai sanatoase case si, totodata, cele mai rezistente la cutremur. . Structura de rezistenta a caselor din chirpici este facuta din furci de lemn si impletituri de nuiele, in care se bate lutul cu paiele,. Se stie ca lemnul este foarte elastic, locuinta avand o mai mare rezistenta la cutremure. Un alt avantaj incontestabil al caselor din chirpici sau din painata il reprezinta costul scazut al acestora. Daca excludem ideile preconcepute si pretentiile impuse de contemporaneitate, dezavantajele unor constructii de acest fel sunt minore: - casele din chirpici sau paianta nu suporta etajarea si nici modificarile ulterioare (cum ar fi recompartimentarea) constructia fiind un tot bine inchegat;

- daca nu sunt intretinute o perioada mai lunga de timp intra intr-un proces de degradare greu de controlat. ECO ARHITECTURA Notiunea de cladire eco isi are originea n ultimele decenii ale secolului XX, cand pe plan mondial a aprut necesitatea conservarii formelor de energie traditionale i gasirea de noi surse de energie neconvenionale. Beneficiile constructiilor ecologice sunt vizibile si se observa, in primul rand, in cazul facturilor la curent, care se reduc considerabil. Perioadele de recuperare a banilor investiti in folosirea diferitelor materiale si tehnici ecologice pot fluctua, insa. De exemplu, suma investita pentru izolarea termica si iluminarea eficienta poate fi recuperata in aproximativ un an sau doi. Singura problema ar putea fi costurile ridicate ale unui sistem de generare a electricitatii cu ajutorul panourilor solare fotovoltaice, insa chiar si aceste sisteme se vor ieftini in viitor. New Green Tower Miami Un exemplu in acest sens, il reprezinta turnul New Green Tower din Miami care arata ca un svaiter urias, cu gauri uniforme in carcasa ce inveleste cladirea. Anvelopa se numeste de fapt exoschelet si este o structura eficienta care izoleaza cladirea, sustine turbinele si ofera umbra pentru o racire naturala. Aceasta cladire cu o inaltime de 116 metri, care incorporeaza atat spatii rezidenriale, cat si spatii comerciale a costat 40 de milioane de dolari. Tehnologiile ecologice utilizate in acest caz au fost: turbinele eoliene, panourile fotovoltaice si prepararea apei calde cu ajutorul soarelui. In plus, pardoselile au fost din sticla reciclata i bambus. Un alt exemplu de cladire ecologica este City Bank din New York, a carei constructie a inceput nanul 2005. Investitia s-a ridicat la suma de 310 milioane de dolari. Aproximativ 90% din materialele folosite sunt reciclate. In acest caz au fost utilizate urmatoarele tehnologii ecologice: -energia este generata in procent de suta la sut de surse eoliene; -cladirea dispune de un bazin n care este colectata apa de ploaie, care e folosit ulterior pentru climatizarea cladirii i pentru a iriga spatiile verzi din jurul ei; -ferestrele ofera o reinere maxima a cldurii in timpul iernii i aer rece vara; -cladirea evita emisia unei importante cantitati de dioxid de carbon.

Burj Khalifa din Dubai

Cea mai inalta cladire din lume ( 828m ), Burj Khalifa din Dubai , edificata intre anii 2004 2009, a avut i ea parte de o schimbare in spiritul eco. Turnul a fost dotat recent cu panouri solare care vor produce electricitate i vor ajuta la reducerea costurilor la energie ale cladirii. Pe acoperisul cladirii cu 160 de etaje au fost instalate 378 de panouri solare; fiecare panou ocupa o suprafata de 2,7 metri patrati i ncalzesc apa in doar 7 ore. Panourile solare vor incalzi 140.000 de litri de apa n fiecare zi; acest sistem va aduce importante economii de energie City Hall din Londra O alta cladire reprezentativa pentru arhitectura eco este City Hall din Londra (2000 2002), proiectata de acelasi Norman Foster & Partners. Cladirea , avand o inaltime de 45 m, are o structura spatiala reticulara i reprezinta din punct de vedere geometric o sfer transformat. Cladirea se extinde pe 11 etaje inclusiv unul subteran iar scara, care reprezinta un element caracter istic al cladirii, este n form de spirala cu lungimea de 730 m i strabate cele 10 etaje supraterane. City Hall a fost conceput ca un prototip al eficientei energetice. O componenta semnificativa a proiectarii este data de faada de inalta performanta care contribuie la incalzirea, racirea i ventilarea birourilor. O analiza a eficientei fatadei arata ca aceasta este rezultatul performanelor individuale a fiecarui panou, caracterizat printr-un aport i o pierdere proprie de cldura. Castigul solar este mai mare pentru panourile ce inchid cladirea spre partea superioara.

Concluzii: Notiunea de cladire-eco a castigat tot mai multi adepti printre specialisti si beneficiari datorita a doua motive de baza: -reducerea substantiala a consumului de energie si a altor resurse naturale; -obtinerea unui climat placut, apropiat de cel natural, opus celui artificial generator de alergii, boli si fobii. Constructia unor astfel de cladiri impune o cooperare perfecta ntre inginerii care se ocupa de aspectele structurale, functionale si de echipamente si, de asemenea intre tehnicieni i clienti, ale caror prioritati, nevoi i standarde social-culturale sunt diferite. Intr-un mileniu in care miscarea verde a luat amploare, cladirile eco vor reduce consumul ridicat de energie i poluarea, n scopul de a scadea efectul negativ asupra biosferei.