ONCOLOGIE TIBERIU

09.06.2012
CANCERUL GASTRIC

ANATOMIA ȘI FIZIOLOGIA STOMACULUI

Stomacul, organ cavitar, musculo-glandular este segmentul tubului digestiv între
esofag și intestinul subțire. Forma lui este asemănătoare cu a unei pere cu vârful ușor îndoit
și îndreptate ușor în sus, la radiografie apare ca J sau ca un cârlig. Forma lui este variabilă în
funcție de: conținut, tonicitatea musculaturii proprii, tonicitatea peretelui abdominal,
poziția individului și volumul organelor vecine. Stomacul începe de la cardia (face legătura
între esofag și stomac), porțiunea situată deasupra cardiei și care este adaptată cupolei
diafragmatice se numește marea tuberozitate sau fornix sau fundus.
Segmentul vertical este corpul stomcaului care se continuă cu mica tuberozitate,
continuându-se cu antrul piloric, și se termină cu orificiul piloric.
Între cardia și pilor se află 2 margini:
 marginea externă sau marea curbură
 marginea internă sau mica curbură
Structural stomacul este alcătuit din 4 pături:
 la interior se află mucoasa
 apoi submucoasa
 musculoasa
 iar la exterior este învelit de seroasa peritoneală
Mucoasa este alcătuită dintr-un epiteliu cilindric care secretă mucus și din glandele
stomacului:
 glandele fundice secretoare de acid clorhidric și pepsină
 glandele pilorice
 celulele mucipare, ambele secretoare de mucus
Musculoasa este formată dintr-un strat intern cu fibre dispuse oblic, un strat intermediar cu
fibre circulare și un strat extern cu fibre longitudinale.
Stratul circular la nivelul pilorului este foarte puternic, constituind sfincterul piloric. Din
punct de vedre fiziologic, stomacul primește alimentația și datorită funcției sale motorii le
frământă, amestecă cu sucul gastric și apoi le evacuează în duoden. Prin funcția secretoare,
stomacul intervine în digerarea țesutului conjunctiv și al proteinelor cu ajutorul acidului
clorhidric și al pepsinei.
Mucusul gastric are un rol protector apărând în primul rând mucoasa de acțiunea sucului
gastric.
Secreția gastrică este declanșată mai întâi printr-un mecanism reflex-nervos, apoi prin
mecanisme neurochimice cu punct de plecare în mucoasa gastrică (faza gastrică cu secreție
de gastrină), și intestinul subțire (faza instestinală).

1
 ONCOLOGIE TIBERIU
09.06.2012
CANCERUL GASTRIC

SEMIOLOGIA STOMACULUI
Simptomele funcționale:
1. senzația de presiune, plenitudine sau balonare în regiunea epigastrică, survine deseori în
sindromul de dispepsie gastrică

2. durerea este localizată cel mai des epigastric, are iradieri dorsale în regiunea
retrosternală sau hipocondrul drept sau stâng, ea poate să aibă intensități variabile,
uneori o simplă jenă epigastrică, arsură, împunsătură violentă, un caracter important al
durerii este orarul ei, adică momentul apariției în raport cu masa, uneori este precoce
apărând imediat după masă sau în timpul mesei, alteori este semitardive apare la 1-3 ore
după masă. Durerile care apar la 5-6 ore sunt numite și hipertardive și se însoțesc și de o
senzație de foame de unde și denumirea de foame dureroasă

3. eructația (râgâit) înseamnă evacuarea pe gură a gazelor din stomac sau din esofagul
inferior, se întâlnește des în aerofagie la persoanele nervoase care mănâncă repede.

4. regurgitația este refluxul alimentelor ajunse în stomac, ea se însoțește de o arsură

retrosternală numită pirozis, survine mai la cei cu hiperaciditate gastrică

5. vărsătura înseamnă eliminarea bruscă pe gură a conținutului stomacului, este un act

reflex cu punct de plecare în stomac, intestin, pancreas, căi biliare, căi urinare,
vărsăturile sunt variabile ca frecvență, cantitate (pot fi mici sau abundente), sunt
variabile ca orar (matinale, post prandiale, precoce sau tardive), ele vor fi analizate din
punct de vedere calitativ și anume: miros, gust, conținut (pot fi alimentare, biliare,
mucoase, purulente, fecaloide, sanguinolente)

6. hematemeza este vărsătura cu sânge, sângele este roșu închis cu cheaguri, deseori este
amestecat cu resturi alimentare.

În funcție de cantitatea pierdută, hematemeza este însoțită de următoarele semne generale:

 paloare
 amețeli
 transpirații reci
 palpitații
 puls rapid
 scăderea TA
 mergând până la șocul hemoragic ți exitus (moarte)

2
 ONCOLOGIE TIBERIU
09.06.2012
CANCERUL GASTRIC

Când sângele este în cantitate mai mică și stagnează un timp în stomac, vărsătura capătă un
aspect negricios “zaț de cafea” datorită digerării sângelui.
Bolile în care se întâlnește mai frecvent hematemeza sunt:
 ulcerul gastric și duodenal
 tumorile stomacului
 ciroză hepatică
 gastrită hemoragică
 mai poate apărea și în icterul grav
 trombozele de venă portă sau venă splenică
 în boli ale sângelui, unele intoxicații (sonda caustică)
Hematemeza este însoțită sau urmată de melenă, acestea sunt scaune moi determinate de
trecerea sângelui în intestin unde este parțial digerat.

EXAMENUL OBIECT AL STOMACULUI

Inspecția generală aduce informații asupra stării de nutriție al bolnavului și asupra tipului
constituțional.
Poziția pacientului poate fi caracteristică poziția ghemuită în crize dureroase cu pumnii
comprimând regiunea dureroasă, poziție forțată (în ulcerul gastric penetrant).

CANCERUL GASTRIC

Una dintre cele mai frecvente localizări ale bolii canceroase este aceea de la nivelul gastric.

ETIPATOGENIA nu este cunoscută, în cazul cancerului gastric următoarele stări patologice

trebuie să ne atragă atenția:
 polipoza gastrică
 tumorile benigne ale stomacului
 gastrita atrofă
 ulcerul gastric

ANATOMIAE PATOLOGICĂ
Se localizează de preferință în regiunea antropilorică și pe mica curbură apare sub 3 forme
principale:
 vegetant ulcerant
 difuz infiltrativ
 și mai rar ca o linită plastică canceroasă
Tumoarea canceroasă nu se limitează în timp numai la stomac, avansează prin creșterea în
continuitate la organele vecine: pancreas, ficat, vezică biliară, esofag, colon.
Procesul canceros se poate generaliza prin metastaze la distanță pe cale limfatică sau pe cale
hematogenă.

3
 ONCOLOGIE TIBERIU
09.06.2012
CANCERUL GASTRIC

SIMPTOMATOLOGIE
Boala poate să evolueze lent un timp îndelungat, cu simptome discrete, este așa zisul stadiu
de latență relativă care sesizat se poate pune un diagnostic precoce și se poate institui
tratamentul la timp. În acest stadiu apare un micro sindrom clinic: pacient de 40-45 ani care
nu s-a plâns de nicio tulburare digestivă se prezintă la medic cu o serie de acuze de ordin
general și digestiv. Micro sindromul clinic general nespecificat apare ca o consecință a
furtunului metabolic, făcut de țesutul canceros:
 hiporeactivitate biologică generală cu astenie,
 anxietate,
 sindrom nevrotic anxios
 stare subfebrilă
 gripe repetate cu astenii repetate
 sudorație, paliditate
 scăderea capacității de muncă, scădere ponderală,
 VSH crescut si hiperleucocitoză
Micro sindromul clinic pe organul specific este evidențiat prin scăderea poftei de
mâncare, la început a fost moderată, apoi pronunțată până la anorexie.
Lipsa senzației de sațietate după mese, refuzul unor alimente preferate mai înainte, uneori
inapetența selectivă pentru carne, grăsimi sau pâine, mai poate apărea aerofagie, senzația
de plenitudine, oarecare jenă în epigastru.

STADIUL MANIFESTĂRILOR al cancerului gastric apare cu tulburări digestive

gastro -intestinale, inapetență , pentru carne sau pâine, anorexie, grețuri și vărsături.
Semne ale instalării stenozei pilorice apar sângerări frecvente și de mică amploare, uneori
hematemeză, mai rar tulburări de tranzit, dureri epigastrice fără orar, necalmante de
ingestia de alimente sau alcaline, stare generală alterată cu scăderea de greutate, paloarea
tegumentelor care în stadii avansate au culoarea paiului de grâu, deseori temperatura
crescută, astenie pronunțată, apatie.
La examenul abdomenului se poate palpa tumoarea, se pot decela metastazele ganglionare
în regiunea supraclaviculară stângă.

EXAMENE PARACLINICE
Examenul radiologic este cel mai util, el poate depista cancerul în faza inițială și confirmă
diagnosticul.
În stadiul inițial, radiologia poate constata:
 îngroșări circumscrise și rigidități ale pliurilor mucoasei
 aspecte polipoase neregulate ale mucoasei
 diminuarea sau absența mișcărilor peristaltice
 radiologul trebuie sa fie atent la semnele care imită ulcerul gastric. Asta în stadiu inițial.
În stadiul avansat se pot observa:
 rigiditatea localizată și persistentă cu oprirea undelor peristaltice la acest nivel

4
 ONCOLOGIE TIBERIU
09.06.2012
CANCERUL GASTRIC

 umbre lacunare corespunzând defectelor de umplere prin prezența tumorii

 deformări ale conținutului gastric
 nișă cu contur neregulat întinsă în suprafață
 nișă profundă, triunghiulară, cu baza largă
 rigiditate sau alungire a canalului piloric
 lipsa bulei de gaz a stomacului
Gastroscopia evidențiază tumoarea și permite efectuarea biopsiei.

EVOLUȚIE
Cancerul gastric evoluează spre cașexie și moarte. Durata evoluției este variabilă ea putând fi
scurtată de apariția unei boli intercurente sau de ivirea unei complicații.

COMPLICAȚIILE cele mai frecvente sunt:

▓ hemoragiile (mai ales sub formă de hematemeză)
▓ perforația (în peritoneu sau un organ parenchimatos, uneori în colon sau jejun cu
formarea unor fistule)
▓ stenoză pilorică
Prognosticul cancerului gastric este grav.

TRATAMENT
În cancerul gastric singurul tratament eficace este intervenția chirurgicală.
Se face gastromie, nu se operează cazurile care se constată prezența unor metastaze la
distanță.
Tratamentul medical se limitează la cazurile care nu pot fi operate, este un tratament
simptomatic care caută să atenueze durerea și să corecteze tulburările diseptice – anemia.
Tratamentul cu citostatice este paliativ.

COMPLICAȚIILE STOMACULUI OPERAT

După rezecția de stomac, suferă toate funcțiile de bază ale stomacului:
 de rezervor
 de digestie
 evacuare ritmică
Primele 2 funcții sunt suplinite în parte de etajele subiacente, funcția care suferă cel mai
mult este aceea de evacuare ritmică.

5
 ONCOLOGIE TIBERIU
09.06.2012
CANCERUL GASTRIC

Cele mai frecvente complicații sunt:

SINDROMUL POST-PRANDIAL PRECOCE cunoscut și sub denumirea de dumping sindrom

sau de sindrom jejunal, este destul de frecvent întâlnit. Ultimele cercetări arată că acest
sindrom are la bază un mecanism neuro-hormonal: reflexele patologice pornite de la
mucoasa jejunală și intervenția unor substanțe ca serotonina și bradikinina.
Simptomatologia este variată, uneori zgomotoasă, tulburările apar imediat după mese și
constau în:
 dureri
 greață
 borborisme
 diaree și simptome vasomotorii (amețeli, transpirații, tahicardie, tahipnee, migrenă,
extremități reci, lipotimie), survin mai ales după mese bogate în lapte sau dulciuri.
Tratamentul medical constă în dietă și medicație antispastică, prânzurile vor fi fracționate
(5-7 mese/zi).

SINDROMUL POST-PRANDIAL TARDIV este cunoscut și sub numele de sindrom hipoglicemic

deoarece există tulburări în metabolismul hidraților de carbon.
Simptomatologie:
Durerea apare la 3-4 ore după mese și se manifestă cu:
 cefalee
 astenie
 transpirații
 paloare
 tremurături
 extremități reci
 palpitații
 balonări
 senzație de foame exagerată
Tratament constă într-o dietă săracă în hidrații de carbon, și bogată în proteine și grăsimi cu
mese fracționate (5-6 mese/zi), și repaus la pat post-prandial.
În criză se administrează glucoză 33% sau 10%.

SINDROMUL DE ANSĂ AFERENTĂ – de aceasta este vinovat chirurgul care a lăsat o ansă prea
lungă sau prea scurtă.
Simptomatologia este variabilă, la început greață, gust amar, senzație de presiune
epigastrică, apoi dureri mai mari în hipocondrul drept sau localizate para-ombilical drept,
după care urmează vărsături bilioase, abundente, în urma cărora bolnavul se liniștește.
Tratamentul medical v-a urmări o dietă de cruțare cu proteine și făinoase, se pot administra
antispastice pentru durere, și în cazul febrei sau a scaunelor diabetice antibiotice.