BOALA ULCEROASA.

DEFINITIE, ETIOLOGIE, CLASIFICARE

Ulcerul gastroduodenal –boala care se caracterizeaza din punct de

vedere anatomic prin prezenta unei ulceratii cornice care depaseste
musculature mucoasei si care se localizeaza la nivelul mucoasei gastrice (
ulcerul gastric) sau mucoasei duodenale ( ulcerul duodenal) sau la nivelul
amandurora .a Necroza circumscrisa a mucoasei gastrice sau duodenale
este manifestarea locala a unei boli generale denumita boala ulceroasa,
care se caracterizeaza printr-un sindrom chimic cu o evolutie cronica in
pusee ,in care fazele evolutive alterneaza cu cele de alcalmie.

Boala ulceroasa propriu-zisa constituie prin frecventa samare( cca 10%

din populatie prezinta in timpul vietii un ulcer); una din problemele
importante ale sanatatii publice.

Boala ulceroasa are principalele caractere:

 evolutie cronica ciclica cu tendinta la recidive ce apar la perioade

variate, uneori cu periodicitate sezoniera, leziunea ulceroasa
avand adeseori acelasi sediu;

 localizare predominant duodenala ( de 4 ori mai frecventa decat

cea gastric);

 incidenta mult mai crescuta la barbati decat la femei (4:1);

 existenta uneori a unei componente constitutionale si a unei

frecvente familiar crescute;

 modificari ale secretiei gastrice, in sensul cresterii relative

(concentratia maximala) si absolute ( volumul secretat) a HCl si a

unei distributii perturbate a secretiei in cursul ciclului mictermeral(
hiper-clorhidrosecretie nocturna).

INCIDENTA

Dupa diferite statistici, morbiditatea prin ulcerul gastriceste in medie

de 20% in tarile europene. In tara noastra are o pondere intre 2-5% din
totalul bolilor digestive. Ulcerul duodenal este mai frecvent decat cel
gastric, el reprezentand 80% din totalitatea cazurilor de boala
uceroasa. Ulcerul gastric se intalneste mai des dupa 40 de ani si atinge
incidenta maxima intre 50-60 ani. De retinut este ca varsta medie a
bolnavilor cu ulcer gastric este cu 10 ani mai mare decat a celor cu ulcer
duodenal.

ETIOLOGIE

Boala ulceroasa are o etiologie plurifactoriala. Pana la ora actuala nu

se cunosc inca acele cause determinante care intervin cu certitudine in
producerea ulcerului gastric si duodenal. Dintre factorii care ar putea
intervenii in ulcerogeneza sunt de mentionat:

- factorii genetici;

- factorii de mediu;

- factorii endocrine;

- unele boli associate;

- stresul;

- factorii alimentari.

Factorii genetici. Se considera ca boala ulceroasa este conditionata

in aparitia ei de o predispozitie genetic. Riscul de boala al unei
personae, este de 3 ori mai mare cand ambii parinti sunt ulcerosi, in
comparatie cu riscul general al populatiei.

Factorii de mediu. Se consider ca unii factori de mediu ca dieta,

fumatul si unele medicamentear constitui factori favorizanti al
ulcerogenezei.Dieta bogata in hidrati de carbon si in special, abuzul de
condiment, intervin in ulcerogeneza. S-a demonstrat, statistic, ca
morbiditatea si mortalitatea prin boala ulceroasa, sunt mai mari la fumatori
decat la nefumatori.

Unele medicamente, ca aspirina,

indometacinul, cortizonul sunt agresive pentru mucoasa gastric si
duodenala.

Factorii endocrini. Frecvnta mai mare a bolii la barbati se explica

prin interventia unor factori endocrine.
 Bolile asociate. Boala ulceroasa este frecvent intalnita in
bronhopneumopatia obstructiva ( BPOC), ciroza hepatica, cancerul
pancreasului.

Stresul, atat de frecvent in epoca noastra, in care ritmul trepidant de

viata si responsabilitati sporite ale omului in procesul muncii, genereaza
adesea stari de tensiune nervoasa, anxietate, oboseala, situatii
conflictuale, familiar si profesionale, este unul dintre cei mai importanti
factori etiologici, care sa fie cauza primara a ulcerului, contribuie la aparitia
sa, la execerbarea simptomelor sale, la precipitarea unora dintre
complicatii si poate determina cronicizarea unui ulcer acut provocat de alti
factori.

Tulburarile prehosomatice provoaca dereglari ale relatiilor coordinate

nervos central, dintre circulatia sanguina a mucoasei si secretia gastric.

Infectia cu Helicobacter Pylori ( HP) este cea mai raspandita

infectie de pe glob, insa doar 10-20% dintre cei afectati fac ulcer. S-a
observant ca pacientii infectati cu HP au o secretie scazuta a
somatostatinei, ceea ce determina o hipersecretie de gastrina ca raspuns
la stimuluu alimentari.

MORFOPATOLOGIA

Ulcerele sunt leziuni circumscrise rotunde sau ovalare , care patrund

pana in submicoasa. Localizarile cu predilectie ale ulcerului gastric, sunt:
mica curbura, la pilor, pe fata posterioara a stomacului si foarte rar, pe
curbura mare sau pe fata anterioara a stomacului.

CLASIFICARE

 Formele uzuale de ulcer sunt:

- ulcer asociat cu helicobacter pylor: -75% din ucer gastric;

- 90% din ulcer duodenal;

- ulcer asociat cu consum de medicamente;

 - ulcer de stres.

 Forme rare de ulcer:

- ulcer cu hipersecretie acida.

Criterii de clasificare a ulcerelor:

 dupa varsta – ulcerul de copii

- ulcerul la varstnici

 dupa localizare – ulcerul cardiei

- ulcerul piloric

- ulcerul a

 dupa dimensiune – ulcerul gigant

- ulcerul din sindromul Zoollinger- Ellison.

 EVALUAREA UNOR SEMNE, SIMPTOME, PROBLEME ALE
PACIENTILOR CU BOALA ULCEROASA

Simptomele aparute in boala ulceroasa sunt:

 durerea abdominal;

 pirozis;

 varsaturile;

 greturile;

 eructatiile si regurgitatiile.

1.) Durerea abdominala este simptomul dominant, este present in 95%

din cazurile clinice de ulcer. Durerea este ritmata de alimentatie,
cu prezentare periodic si adeseore sezoniera( primavara si
toamna) mai ales in ulcerul duodenal.

 Localizarea durerii este in epigastru, pe linia care uneste

apendicele xifoid cu ombilicul, rareori cu iradieri spre hipocondrul
drept sau stang. In ulcerul necomplicat,
bolnavul poate localiza durerea, adeseori delimi-

tand-o cu degetul pe o suprafata restransa a epigastrului.

 Intensitatea si caracterul durerilor descrise de bolnav sunt variate.

Uneori este redata ca o arsura, torsiune, senzatie de aparare
dureroasa, de exagerarea dureroasa a senzatiei de foame, cu
intensitate egala pe toata durata. In ulcer necompletat, dureros,
rareori se prezinta sub forme de crampe violente, cand bolnavul este
obligat pentru calmare sa ia atitudini fortate, antalgice,“ ghemuit “
apasand cu mana regiunea dureroasa. Unii bolnavi descriu senzatia
subiectiva sub forma de indispozitie epigastrica cu greturi, ameteli,
sau senzatie de balonare epigastrica.

 Ritmicitatea . durerea este ritmata de alimentatie – apare la ½

ora

( semitardiv) ; ½ h-2h ( tardiv) sau 2-3 h ( hipertardiv) in raport cu

ritmul obisnuit al mesei.
 In conditii hipertardive , durerea se prezinta aproape de scadenta
mesei proxime si e caracterizata ca durere inainte de mancare sau
pe stomacul gol, adeseori cu forme dureroase.

In durerile hipertardive, in cele nocturne sau de foame dureroasa,

calmarea urmeaza prompt dupa alimentatie, constatare facuta de
catre bolnavi si folosita spontan prin ingerare de mari cantitati de
alimente.

 Periodicitatea. Perioadele dureroase corespund, de obicei, unui

episode de activitate a ulcerului. Revin adeseori, cu character
sezonier, mai ales in anotimpurile de trecere ( primavara si toamna).

2.) Varsaturile apar obisnuit in ulcerul complicat prin insuficienta

evacuare sau cu iritatie peritoneala (penetrant sau perforat). Cei mai multi
bolnavi au doar cateva varsaturi(2-3) in cursul unei perioade dureroase.
Produc, in general, atenuarea sau disparitia durerilor, ceea ce ii determina
pe unii ulcerosi sa le provoace. Ulcerul gastric, este mai frecvent insotit de
varsaturi, de obicei cu continut de suc gastric, cu sau fara microresturi
alimentare.Varsaturile sustinute pot anunta penetrarea ulcerului in
pancreas sau in vezica biliara.Daca sunt frecvente si abundente,
varsaturile pot contribui la scadere ponderala, observata mai ales in ulcerul
gastric.

3.) Arsurile retrosternale( pirozisul) sunt senzatii subiective, cu character

de arsura localizate epigastric sau retrosternal, fiind expresia regurgitarii
continutului gastric in esofagul inferior. Uneori, apar noaptea, simultan sau
in locul durerii, sunt mai frecvente in ulcerul gastric. Apar si-n timpul
perioadelor de acalmie, mai ales dupa consumul unor alimente iritante, dar
in aceste situatii nu prezinta secventialitatea zilnica din cursul fazei de
activitate, cand imbraca character orar, identic cu ritmul durerilor.

4.) Greturile pot fi solitare sau insotite de varsaturi. Deseori, relatate vag
de bolnavi, sunt caracterizate ca o stare de indispozitie sau greutate
epigastrica, associate cu fenomene vegetative( hipersalivatii , ameseli,
transpiratii). Sunt mai frecvente in ulcerul gastric.

5.) Eructatiile si regurgitatiile, respective eliminarea orala a gazelor din

stomac si revenirea continutului gastric in cavitatea bucala fara efort de
varsatura, sunt des intalnite in boala ulceroasa. Regurgitatiile acide, insotite
de sualoreea , survin mai ales noaptea, cand secretia gastric acida este
mai abundenta.
 6.) Pofta de mancare este buna, uneori chiar exagerata in ulcerul
duodenal. Cu toate acestea , mai ales ulcerosii cu forme predureroase de
ulcer gastric, se abtin de la alimentatie, de teama durerii.
Alterarea poftei de mancare tradeaza asocierea unei gastrite, care apare
mai des in cursul de activitate al ulcerului gastric si mai rar in cel duodenal.

7.) Constipatia este prezenta la mai bine din jumatate din cazuri, cu
predominanta spastica. Constipatia e evidenta in perioada dureroasa, pe
care, uneori, o poate precede cu cateva zile. La unii bolnavi, ea constituie
expresia principal a bolii, acoperind celelalte simptome subiective.
Constipatia este expresia starii dischinetice a colonului, ca urmare a
modificarilor de tonus vegetative, caracteristice bolii. In perioadele
dureroase, cu alimentatie restrictiva dietetica, sau de teama durerilor, in
ulcerele cu varsaturi sau in cele cu dureri nocturne ce nu permit odihna,
poate intervene o scadere moderata din greutate, o stare de oboseala a
sistemului nervos, cu expresia clinic de iritabilitate, astenie si alte semen de
alterarea starii generale, pe care le putem constata in perioadele de
activitate a bolii ulceroase.