,

Maria Treben ~

Sanatate/--

..~

din tarrnacla

-

Domnulul ~

'=: •

pasca

conium mejus}

lina-ingusta 'ago lanceolata)

PLAN$A I

Viscul

(Viscum album)

Patlagina-Iata (Plantago mejor)

Salvia, [alesul (Salvia olficinalis)

Turlta-rnare (Agrimonia eupatoria)

Cimbrul

(Thymus serpyl/um)

Tralsta-ciobanulul (Capse/la bursa-pasloris)

PLAN$A 1/

Oasul-poplf nalba (Malva vufgans)

Podbalul (Tussi/ago fartara)

Pedicuta

(Lycopodium c/aval1Jm)

Leurda

(Allium ursinum)

Filimica (Calendula offic

Plipadia

(T araJ(BGUm offieinale)

f

I

Brustur'ele

(Pelasiies offieinalls)

Maria Treben

~v~

49ft

SANATATE

DIN FARMACIA DOMNULUI

Practica mea in legatura cu plantele medicinale ~i sfaturi pentru utilizarea lor

HU~G.A PRiNT

l~i.lil·iMi

HUNGA-PRINT, Budapesta

MARIA TREBEN

Tracucator: DANIELA !?TEF.A.NESCU lIustrator:. VARGA EMMA

Consultant stiintitic: or. Petre Stroescu Redactor: Paul. Drumaru

Culegere ~i tehnoredactare cornputenzata: Cristian-Marius Ghi.ga

Traducere dupa Maria Treben:

"Gesundheit aus der ApothekeGottes",

Verlag Wilhelm Ennsthaler, A-4402 Steyr, editia a 46-<.;

Toate drepturile asupra acestei versiuni sint rezervate editurii Hunga-Print, Budapesta XIV., Miskolci u. 153.

Orice publicare, reproducere ~i multipiicare, chiar ?i a unor fragments din acest text, sint interzisa

Prefata

, ,

Din Sl Scriiplu,a, Siraeh 28, \lQiUn1l11 4; Dpm,,~IIr;;sli dC!(;roria s5 "roas;;o J,iJ famflll' 'ffMtr illliJ.!/lpt fHl iJlSpm/UiB'ftll 1<

in Qjucj~ numeroaselor atacur,i ,di n diverse pary la adresa p~rs:oq.ni;!j rnels ~i a staturilor mel~ din brosure ,;GesLJm:lheit a.us der Apqt!i'tek~. G9tt~9" (SIJnatate ain tarmacia Dorqnu.'uV. mu~lmea de sensor! Rrimite' d~ la oame.nisan'~to~i ~i boloavi, de, 'a rnedol !?i tamaduitari din tE!.ra ~i straJllatClte m-adeteFmrnat sa·mi pun 51 mai departe la djspoz~ia. oarnenllor cU,no~ti[l~e]e'~i cBle rnai nqi e)(per~en1e,rn I'egatu(,a cu pi£lllteie mediQinajs, intr-o AOU~ edi1ie, imburlalatita9i ~argtta, a brosurii msntionate,

Intr -0 epoca in care 'am de multi Darner-Ii 5e fndep:a.n:eetz;3. tot mal tars de rnodul de vi~a naturist 9i sint amsnimaii de bali gr~vedin cauza unei false ,atitudini in fala vie~i, ar trebui sa mgasim drurnul cs duce sprs plantr;!le noastre medicinals, peoars Durmezeu nl Ie daruje~te djn tirnpuri strsMschi prin bun,atatea UJL Pr,eotul Kneipp scrie in carpls sale, "ea pentnJ fi'E}care bO,ala a crescut '0 mica plantfH" Astrel, or.cere am i!?i peats ajuta propria sa~ata;t€,i, daca.va t~ulege GU gri.!a ::;;i la 1rmp plqnte dlin I,farmada Dornnulpi", dac:a"va' bea zllnlc,s~u In timpui curei infuzia lor (sub forma de ceai), da~ leva fntrebui~a ,extractels ca f~aih1ii S8U ccrrprese, ir:lhal~lii sa.u adaos la apa de bais. C~I' ce se decide sa intrebuint8Z!=! plants medicinalaar trebui' sainceap~ cu cele depur,ative (care eura~a 91n98Ie), cum ar it leurda, ~F2'ica,q ventrilt,"5I, pJapaqia ~j patlaglna. Astle I de cure urmate'sxact.dupa prescrippe m,u pst fa~ce niqlQd~ ra,u. Data ele nu -adue alinare ~~ ajutor sau Ie adec doar toarts timld, e~te I?DSlbil sa.!3xt~te m !oCLJinta sao la I ocul de. munca zonegeo'grafiQe de perturbate. Pitufilei, ~rtreDlLli,clfiemata 0 pefSGan§ 'care G:al:Jta surss de ap~ subterana sauzacaminrte cu ?ljl!ltq~Il!llei nl!Jjele, pe,rltru a \lIasi n1~e z0r:'Ii:rfa~ r.aGiia!ii:

18 caa dEl1AdisPGztiie.s~ri¢as8., defeb'ra ~i alte sitnpt0rr.u~·'clare~de'boala ,trebuie cerut neaJ-Jarat sfatu' meelicuru.IJ 'cCln~umndu-1 la tl'mp pertb1:l stablllr:e!B d.iagno~tlcului. a~liIeirT!ele1 G8 de.sfa~Ut~re!¥ ~Jnej b,pli grele..~l c:onsecirltslerej trsbuie u;nnarit§"scrup.u~os de calfS medIc,

faptul ce medidn'a 'r;irsdata la facultate incepe treptat ,sa se inter8'$t?ze 'f(ii ,.de me~icin!=l ri8tLitjsta reiese dln eel de"ar XXV-lea Congres ~nternaponal de Perfeqianar,e al Camerei Faderale Germane a MediGi'lor ~i al Camerer Austrleoe a Meoicil-ar, din mal 1980, de la Badgastein (iandul Salzburg), la care au partk:ipat'l'h jur de 1500 medlcl,

Prof,eserul universitar dr~ C~n Aiken ,(Universitatea din Saarland. RF.G.), argumenteaza o indreptere tat mai puternica a mediciliii predate la facultats spre fortele tamapuitoare ale naturii in felul urmator: ,;Dupa eel de-a! dailea razbol mon dial , medicii s-au afIat pramic neputinclosl ih fata tuberculozei sau, de exemplu) a proastei fUnC\iornari a rin1chffor. A urmat mama schlmbare e 'd.ata cu introduoerea antibiotfc:e:lo~, iar astazi trebuie sa ne luptam deja cu urmarile negative ale, utllizaiii parn,al exagerat8', par1i~ gr:e~lte ,.a acestor <<binef,acamrb". La aceasta se adaug'a 0 crestere de torts L1ne-i avalanse a rnlcozeorcsGjan~ate de a perturbate a 9chmbrulul biologic normal, de prea mutte medicamente $i de

alte inftuente ale m ediului,ll ,

, Urmaresc, de ani de zile sesiunl !(>i congress medicare ale carer re~ultate apar ~i in cotidiene. MUlfi medici cu c.on~tiinta respansabil.ita,ii pun in garda in raja uneifo:losiri excestve a medi:camentelor. Se 'arata mel ales 011 de perlouloase ,pot deveni calman'tele. Ele smt luate de nsnurnaref oarnenl tara control medical si pot dauna faarte series _Q~9riteior organs, Medicamentsls pentru scliderea tensiunii,' deexemplu.. luate tlmp, in~aelu_ngat. provoaca la farnei cancer rnarnar, dup,a cum au constatat trel grupe' ds-cercetatoti care au lucret independent unele deaJtele, 121 Boston, Bristqi ~'i Helsinki.

Asdori acum sa daLl acces bolnavilor la torte lecuitoar,e si 'ac;tiullea unoII' plante lmportante, ~ril1 experien1? mea din ultimii dol anl 9i Jumatate-, adicll din timpul scurs de la

3

aparhla bro~urii l,sanamte din farmaci& Dommutuil', s.! .s~ Ie fRtirnq mtltra ~f.lntru a sa Insanato~i. Este rnaftBtorca omu sa poata ie~l d!n dis'perarea pn:(:il1ilu~ Gle soalat prln propriile saletorte ~i propria sa vojn~~, gra,ie ,ajutorului dJvin al plantelqr· nG;SlstTe. m~~diGln'ale. A-~i recucerl ~anatatea, a purta. singur a09~sta r.Eispurndere: ~d1tia's8ml'il~atea ,omwlui tnitr-o ma,sura careil seoate pe bohl:av din lipsa de spe'ranfi·a vfeti'i sale.

Siht ihtrebata tot mereu de und~ nii-am dobfnd~ cunQ~ti~tele des~re p~fltele. medicinale, Nu pot da un raspuns .precis. In collilarie imi peire0ssm v isle ~GOlaf,'~r.la .famllia

unu~ inspector silvie. AiGi puteam trai sj sirrrp ihtens' Gorela~lle :tW atl~ra m'tT-uf'l IllGfti ~e

depa~ea posibiUtaple vtrstei male. Astfel.:,Gopil: fiind. sr,am deja fn Stare.sa ltIetFlS'ebes~otiee planta, ?tiindu~r ljii numel~; nu-i cun0?team'jns8: importama ea .planta mediolHala. Mama mea, a a.deptBi entuziasta a lui Kneipp; se ,straduia sa ne cressoa 138 nel, eopiii," rn mod naturlst, fara inHuenta chimica.

Doua evanimente mi s-al! rhtiparitJn mod de:osebitin minte! ~i vi~a p:e IqihQl eram ,~bpi:l. o vaduva In vrrsta de aproXimativ 40 qe ani, m'tlma a. ttsj 06pi:l 9foQlhava ~ leucemiE!!, Iusese trimlsaecasa de la. spital Gat 'fifho uri' caz i,ncqrafjil. ,M~o rcfi:1i ii ,rnaJ a.ad b;9i z:1~e ,~e trait Sora. er"gindindu-se disp'E\:rata la copiii ce un:natll sa rarniflla Gifafili, a c]HS\1urina bolnavei la 0 Vihzatbare de buruisRi de leao dh:! aprcplere de 'Karlsbad, []es! BGeast§. femele a exdarnat spenata: ,Abia,acum ve-nitil"-!erburilE! date at! aj1,J.at. lsa Ulli oor':ls~lt cliniC 91\eqtuat

zece zi~e mai tl'rzl,1J nu s-a mai gas,il nid urma de ieucemje. ,"

Un caz asernanator s-a Intimplat ClJ a female)je Sa.,de ani, rna:ma a RErtru popii. ,~i aWl era vorba de leucemia ~I medicii n-su m.ai: dar nici o speranta. Ferrl~l~ a c~at sfa!:·tdti 1<1\ 0, v!n'~ataare de. plante m~di.crnale~ procurfn~u-~r lerburile c?respL:Jn:{iatoare,.: 9,i..ao pr~RaraJ zilnle cite va Ge$t~ eu cealun. De fieoare data end trscea pM faila lor lua dLe .o rngr"ijiilur.a zdravan·a. Chiar daca n-.ajuUi; n-sre nici oe sa-mi strice, s-a gindit Zece zils mai tirzij), rezuitatul examenu!ui msdicai a fest: Nlcl 0 urma d'e leucemia!

Din aoesteexsmple se poate reaunoa~e cit ds Import~nt sste-sase bea fn timpul zllel 0 mare cam:lta:te de eeai in cazul belllor Ice par incurabile, Mia mi-a' fost~6Iar~ GS atun,pi ca plant,ale pot ajuta chiar ai, in home 'foarte grave! cum ar Ii cele cancel'!lase.

In 1961, de ziua 1,ntJ;arii Ma~cii Domr:lu~u~ in blserlea, a rnurlt buna, mea l1)ani~L Ds atune] am avUi sentlmentul precis de, a fi im,pinsa ,catrefttoterapiE!!. S-au 'q,daugqt" r:lo;1 e.x:p~ri~nt~, ~i treptat m-am ihtegrat tot mai puternic In ,pr.obtema !3Jlalitelor rri~q~eifl?re, tlin fairmaqia Dornnuhn Era ca ~i eum m~ar'rfi· dir,jat-o fOr'\a ma(lna,I~., mai ~es Ma.i~ Dt!imr.1ului, m:area salvatoare a tuturor bolnavilor, ~~ ml-ar fi InpiCat prumul oel sigl,Jf. Incteaere'a in EA, adoratJa.!i>~ rugaciuneaih fata unei lcoene v8chi, mintmate,a Feciaar'ei Ma(iEli, icoana,alunsa. Lntr-l:Jn mod Giudatin nifini!e mele 9i decl r['T1 posesiarrea, a~ ajutat-d~ fiecare data"lr:l caz de dubiu.

Deci nu Illa straduiesc sa rnor.~pt oamenii numai spre, plantsle medidinal~ !ill puterile, lor, d maJ1 ales. spre 'rorta suprema a. ,Creatoruluj I'll ale carul mNnl sa afla~,tlJibarfta vlata noastra !;II care 6 hotar'a~1-e. La EL cautam ajutor .~j mingiiere, jarla.boa!~ grea Iwam Sri1er~i si cuoernlci lerburl din farmacia LUI .. De EL deplnda sa ne conduca, s~a ne urnple GU darurl

~j' sa~ ne dJI'iJsZ8 viafa dupe: voinla LU II " .

In incheiere as maivreasa subliniel eil m~amstr,aduiil: in toate privinrte(e' sa Iinciud toa1a practice mea in aceas~a: bro~'llra rev'izullta ~i comp,letati, pemru Ii 0 oferi in mod folesltor omenirii. Larglr'ea vdluminoasli a materiel 0 leg de 0 ruga'mlnte: Nd-mi tele-

fonap al nu-ml scrietisc:ris1olril N~fiJnd medii:: phl,cuciianl nu dau cons~tii!' .

Indexul alfabetic foart·s exact va, va indica drumul 'co~ect pentru a fOlClSi plalit~!e adec:vate, A~ mai don sa va fndrum spre bm?ura uMa~ia Treben's l;=Ieiledolge" WimJecIDite Mariel T reb'sn - Sorisorl t?i relaffiri despre rew;>ite tamaduitoare) , ,8Raruta la' a~e~~i e,0i!tlr.'" :;J! inca esva: Nu vinci' pl1ante me~icinale ili RU prim-esc oomehii de p'la.~;mediOjIil'pil

Grne.skln.:heni mal 19'80

MARIA TREBEN

4

Cuprms

·pretara· , .. , , , , .. , , , , , , .. , 3'

PART,EA GiE,NEBA.LA

Despi"e cul~,gerel\l, plli'strBr'ea~i plrep1i-rareil. cOII',ectlif'a phmteloJ medlelnale:

Cula9!,,!r'ea-, Usca:re.a., , , •..• , ,.,.~ .. , .. ',' ".~ •.... , , " , ,., ,., .. , 6

M~durl de preplillriue: Prepararea ceallJlut (OpMr,e,.sau iofuzie - Extract rece) . T[nctuf-a (Esenra) " • 7

S;u.pUI prQasprtt· Terclul de.pl'atjt8:' Q,:omp,eseJe.cuaburi dfnvkmte , , , .. , , . , , •........ ,7

Preparar€!a ·alifiijer·~(a ulerl.Jrilor .. , . , ..•. ; •••• , •. , . . . , .. "." ,., .. , ,." , " .. 7

8[Jie Ell'! plante: {.Baie complet~ . ,Baie de'~ezut) •• 1 , , , .. , , , , • '.' " .' ' • , , 8

eompr:e8e-ls.cu:ierbui'i suedeze ' ..• ,,' ', , , , .. , .• , , •. , .. ' .•... , 9

PLANTE1JE MEDICINALE DIN' FA,RM,ACIA DoMNll'LUI

Brusturele. ,- '. 10 Nh.l9'.*iil!.:lI , , _ .• 3.3 SpllnUfa " 56

9a~trl-p...9.Pll, niaJ,ba .. , , . 10 Nl;.!ctJl .• ,,,, , '". '·35 Sunato-area .. , , 57-

:Gtmbrul. I • , : ••• ,_ 13. Obligeana , , , .36, Ta:t~neasa 1 •• " 59

CiuMtfoa;cL!culul. , .. ,' .. , 15 P~padla .. ,." .. 0 ., 1., ·39 T~ista.-cjobanului, .•• ,." .. , 61

Gp.~da,calului ; , :·17 pflUagina·ingustilk ...••..• 41 Tu:(ila-mgre .. .- . .- ; ' .. 64

ppada:·~orrc;el.ului . . . • . . .. .. •. 21 !?'edlcu~~ .... , .. T •• " .•••• '. 44 Urli.ca '.' ..•.. , .• , , . , ..•... 65

C~i!iioam ..• , .• r, , ,. ; ••. ,. 23 Poeb.Ellul ••• ,., 0 •••• 46' Uriica-riip,artil-gatbe:I1i:'i. ·6:9

Drca-gaica; sinziensle 25 Porumi;)ul ~ ,. '4;7 Ventrmc~ .. " .• , •...... " 10

Filirnk:a , , . , .. , . '.' , .• 28 Pllfuli!8:-pu.!I5;lrl-mki " . •. ,48 V;i$cU I . , , , .. , .. , 72

leurda ,' 30 ROStop.asca " :' .52.

Maori>f!!IJII·le~:uJ.relu1 .• , .. , , . '0' 32 ..saJv~O!; Ja!~$,bll t. , • •• 54

.lecr~:Yrne~ue:d~ze tincl.l.J:siv rEife:ta .Micul t!iu~r auedez··$'i,ManuSCJ'lS'.Ve<chi") .. , _ ., .• , . '.' 74

Vir:\urll:'ef;l~ru igt., .. v: ..... 'I. '.o.~'8;S U.nameS!:sPcie ce.aJllTi psriirumesa deJamllie, , , .. , .. 86

,p:~\} • rtl_~t' ~FATURI PENTRU D~FERiTE BOll

~CJ1~'. ,Apq',~lexra (cfupa L!h~ta.d1fe apbple:de CI.JI fellomene .de. paraJlzie) .. ; ... , ......•... r ••• as Aet>plEtxia (meto!:le pr~lUactice} .. Al1fOLa, artrjta: coxanroza • Atrofia museulara . AvgrturlJe . Boa.laJ .o'rganeJof. aJllZl.JJU['· dal;orat:i:i rftcelii . Bottle caroiace ~i cin::ulator:ll . Calculul biliat ' Cataracia ~T glallconiul .. Ooltca apendr.cuiar,~ . Constipatia . Cre~.erea frumoasa a p~rului . D8~os'area .~r~rar;tarea, glngiel) ~i din," mobili . DiabetU'f zaharat - Ourertre dUlp~ snrJpytare (dun=ri la pTciorulfal1lom~) . Edemeie • Emfizemur pulmonar . Et[zlpelul - Fimoza • Fistulel,e . Form~~a gu!?si . 'Gilturaiul ge fin • Hemangiomul • Hem'ofilia . Histeroptoza . lriapstenta I.<\!. copl1 a I'nconllnen!a uMn-ara . ~nflamatfilEtPurulente' ale patuliJi ung~rHar' ll'ior[l"narsa', Leziunile ~oloa.nei vBrtebra~e ' Merroragiile .. Mnrosulgurii ~i limba saQu(al~ • Nefriia '~i p10nefrlta • NlevraJgiile taciala . NisipuJ [8 'rln;ichi .st Ia ve.z.rc~ si calculul rei'Ja~ . PanarltLul. Park]l'lsonismlrl·· PsariazjstJ~ • Re"ullatsJe scolare sl~be . .'Sc}erOZil In' pl~ci " Somnul nel.i'n~Ut . Sllghi~tJl . Toplrea.substanrei osoase . Tran.~pira'la

n.oct'urI1a . Tremuru~ membrs:l'or·, V.iermii'· ZOillBi zoster .

S.F.ATURI PENTRU BOll DE NATURA G.ANCEHOASA

Canceru.l gangltQnilorHmlatrci· Canoerul lntesilnelor , , .• , " .. : , ••.. ; 111

Carlcerullal'ingelui . Cancerullirilbir . Clmcerul oaselor- Cancerul organelor pellJiene • cancann pancreasulul .. C.an~erul prelTi • Cancsrul pl.l'iminul'ui . Cancsrul rfnfchiului . Cane.8ml sinufui • Cancerul st,olli aeu lui . Oancerul testlciJ~elOf . Canceful tlroidel . Cirm~a hepatica ~i' sancerul

fiQ~.ulul .. Le.ij.Jcemia .. TumorU!'! .

$fat lmportanl , _ , .. , , ' , ; ". 122

FelTl\'lentare:a I,i:chc~ , ...• , .• , , . , .. , .. , , , , .. , .• ; , ; . , , j 22

Inq~ ;;I'fab.etic , . , , . , ; , ., , • _ . ; .. , •. , , 123

, (

5

PAATEA GENERALA

Oespre culegere'a" past~area ~i, prepararea e()rectil a plantelor medlcll"!ale

CULEGEREA

Premiss culaqerll este cunoastersa plantelo: madlclnale. Dace ea este iiadep.liniia. atunci S.B pune problema culegeril plantelor la:· timpui ptntJ;[vtt. la 10~'Ljl psrnillif ~i fn

modul potrivit. '

Cele mal buns efecte lecultoareau, confbtm experisntel. Ifrltll!Jfll€! P6tl.~s~a~ sillI8sa·;

ej,e sTnt nsaparat neeesare pentru P reu!?:ita·frn ca~LI~ila 08' ihibolnij:vlrrr gli'aV:,e. .

le~bur!l.e .pr.?,,~spete vi I~. put~~i. culeg.e si'1!!l!Jri.,'.iRee,p.ind G:u pr~rnavaJr.a timp~r!,e, uneon deja tna!nte pie sfi(!?ltul lul fe~rua~le, prna j?f11'l nOlelTlbnle~ Urn.sls-' ~0t ;fi gt'j.~lte ehiar In tlrnpul iernii sub patura de zapada, daca Ii s-a re1inut IGCUiI (de exemplll:

rostopasca), . ,

Perrtru lama S9 face 0 provizle nu ':lxcesiv de mara de f'ef:!qwri. in ~elCj9"st s~ef!J, tte~ buls sa "e culeqem in psrloada continutului eel mal mare de subStattle. a&t~e ..

La FLORI aeaasta este la fnceputul perloadel de infiorite. La fRUNZE - inaiPite -9idupa perlcada'do ltifJorir.e.

RAoAcl N I L.E siil,t SOO8se dtn pamint la inceputUI primaverri saw toarnaa, FRUCTEL.E sa cul,eg tn perioada coacerii.

A S9 respecta urmato~r~le rngipatu: Sa nu s:e adune, de'Gft planfe s.arlatf.i)sse; GUrats, fara rnseatel Sa S§3 cl..!~eaga pla.otele<"in iiJeote Fr:l!§orfte~ Tn s,t8re'uscat'a, atuDe;' ei'nd

roua ~N3.·dLJs. ..

Nu sint lccurl buns' de cules umia,toarele: cimP4rHe in,@ra~~te, G::flirni9r cimpHl~ ~j rnalurlle tie ape muroare, irilmstater te,r-as,a.mentele de cale l~rafa. iJ Ibcuril"e :aprpplats de. strazl cu circulalie intensa'. de,autastr~i sl instala~ii indus.trial~.

Gruta natur~~' (Nu r~p',8 pl.!!ntel~ culad~t;;ina c,u ~o,t nu fa~ Ragubel) lJ.n~18 ~p8aij - manUm'ante ale riaturii - sTnt 'oer6tlt!9 c!e lege .. Exisla dastule plaht9 'medicihale cu a"pe"!a~i'efect care nu sa afla sub ocrotire legala (de exemplu: urechse-ursulul - ~lubQtita.-cucului).

A nu 56 strivi tlorils si frunzels in timpul culesulul !?i ,8 nu 89 utlllza pungi~i s;1:lco~e de plastic pentru adunatl Plante Ie incsp sa transplre ~i S8 innegresc mal 1:ft:ziu, in timpul uscatulul.

USCAREA

Plamele nu se spals lnalnts.de 'a fl puss la uscat, dar SB faie maNnt Oeea ce.s-a aulas se asaza annat pa bucati de ,Cirpa sau de hfrtie netiparita !iii sec usuca la,umbra sau 1n inc~peri aerislte, caJduroase (poduri) cit 69 pcate- de rspsde. Pe::ntt.u radacini, sqoarte- sau porflunl foarte zemoase ale plantelor este adl??~a jflqlGat~ 0 usoare cu c~Udur~. artificiala, Temperatura nu are vole s·s. depa!?eE(s'ca 3§ gfcfde. Radacinile care sint spal,ate temeinic, viscul !?i pufulitaar fi bine sa fie taiate inainte. de.uscare,

6

~hJlil'iJai p!amefe foarte blne useate potfj pastrate pernru iama. Cele m:al indicate in Beset SGGp Si'r.lt bcrcsnsle aau cutlils de c'?rton ce pot fi fhchise. A se evlta recipientele (ij:rn :Rl'lastFc F?i9~iW~· :~~ tabla! Plantele ar trebui ferite de lumina (a S8 Ioiosl borcane 'C.ol.Gr~at'eJ !=;-ele y~~l ~iri1 qeleJnaT bune),

A~rc)'v.i:ZiQ·natf.-v·a· doar pantru 0 $ingura' iarna[ Plantele t~i pierd ou timpul forta

tamaG:iurroare, Fieeare an ne bineeuvintes,za cu 0 nooa generatre de plants. .

Maduri de preparara

PREPAR·AREA CEAIULU:I

Op'ari:re saulntuzle: Sa tale plantels proaspste ~i se pun Tntr-un vas de alicia sal! aJt recipient nemetalie. Se fierbeapa, 59 tlrage de pe foe ~i S9 toarna peste ptantela pregatite. Plantele proaspets nu se lasS. sa stea in vas - pentru oa cealul sa .Itraga" - dsclt fnarte scurt tlmp (ajunge 1/2 minut)! Ge5.'iul trebuie ,$}3, fie.toarte deschls la euloars: garben deschisrsau verde deschis. Plant-ele us-tate 8'S iasa $:a stsa cava mai muit til11P (repaos: i-2 minute). Un "'ceai astfel Ptepara.t~e~te mult mai sanatos ~i mai pl~kuto eh nor.

_ ;Rad~cmiie sa iiltroduc in cantitat~ea de. ape· rsce tndicata, se pun sa. dsa c1'teva clocote SI se-;Iasa ·sastea 3 minute.

, Rafia de csal pentru '0. zl s~ Intrq:duee fntr-un tsrrncs ',~i 59 be.,a din c'lnd in cfnd Cite 1inghtlitura pe parcursul intra'gii Zj I e, corespunzator [ndic·al[ei. In general S9 pune 1 lin.gurita (cuvirf) de plante la 1I~ Iltrw de apa (""i cea9ca), aJtfel conform lndloanel de la fiecare p~anta in parte.

Extract race:' Unele plante medicinaJ~ (de exernplu nasul-pcpli, viscul sau obllgeana) n-au vois sa fie oparite, intrucil sl-ar plerds forta eurativa prlnactlunea caldurii. Un ceai din aceste plante se obtine prin extract rece (nurnit ~i maceral), CantJitg.t~a. indlcata la fiecare plants in parte sa lasa In apa rece la macerat.8-12 ore (ki genera~ peste noapte), apo! maceratul se incalze!?te doar user (pine. laternoeralura buns de ball!), lar ratia pentru a zi se pastreaza tntr·un terrnos care a fast clatit in prealabl: cu apa f~erbinte. Amestecul de extract rece eumtuzle este cons'cerat eel m5\i bun mad de utllizare'a plantelcr medicinals: Plantala se lasa peste nospta la rece, in jumatate din cantitatea :c.1e ape indicate, lar dimineata sestrecoare. Plantele rarnase 5S oparesc acum au oe_a.lalta jumatate"'~' .cantita,}ri de 'ape (fierblnfe) ~i ss strecoara din nou, S9 amesteba sxtractol rece (mac~ratl!l) si infuzi8. Prin a6e.asta preparare a .ceaiuhJj S9 obtln substantele .$GtJve care: sint solub'ile fie nurnal 'in ·apa recs, fre nurnal ih cea flerbinte,

TIINCTURA (E.SiENTA)

Tincturlle sint tot extraCts obtinote de .data eceasta din rachlu de secara sau de rructe de 38-40%. 0 stlcla sau alit recipient ce poate fi astupat se umple cu respsctivele plants pina la git, fara a se Indesa, lar deasupra se toarna raehlu de fructe sau dE!- s~cara. Strole este lasata sa ste.a, bfne inchis8, la IDe caJduros (cca, 20 graqe) '14 4He,.sa~ chlar mai mult, timp In care 'se agita des, apoi se strsccars, lar ceea ce ramine sa .stoarcs blns, Uz intern: arnesteoatecu coal, tlnclurile sa iau sub forma de prc8.turi; uz extern:frectii S8U compress.

7

SUCUL PRQASPA"P

Sueur-He proaspete de pla~fe. S~ iau .$,UP fdrrna~le picatlllri .aau S6 f&leS8SG Rsr.rtn.1 tarnponarea zonelor bolnava tis pe corp. Se obtin .C~I aiutarli.ll'8toreat®~uIUJ· elestriG de uz casnic care rnarunteste plantele, pteslndu-ls in a~ja~i tlmp. Sl;l~uliile av ttebui facute proaspat in fiecare;, zl, Tott;l~i. lntroduss vn stislu~El ~l I5jne ~tl;Jp.§!e. J:!l0t tine clteva luni daca s~int pastrata 103. frigider.

TERCIUL DE PILANTE

Tu~pinrle sl frunzeleeezdrcossc p~ un bJnd de lernn eu ajutQrul un'wrstJcitor ae tailei pina se torrneaza un terd. Acesta se intfnda ps IQ~ pinza qareseapliea pe portlunea bolnava, se.leaga cu Q bucata ,de.dFpa ~~ sa memsiril6 cald. AeeastSi compresa cu tercl S6 peats pasfra?i peste noapte,

COMPR!ESELE CU ABURI Dlr:l PLAN1E·

PREPAHA.REA ALlFIILOR 91 A ULEIURILOR

- '. ,-

Se martlfll€l!:lc de 2 Gr-i cite 2 m1irti pji{i6 de. plante. Sa ihcirf@, 5m3 .grame q,S-oUntUi8 de pore" ca si cum s an~wnEl '~Rite!le la ~rajit Plantele sa amestedi in aeeaeta gr.as.ime fierbll1te, se.Jasa.sa sfi'rfle seurt fn tlgaie,se amestsea ih Gontinuqrsj sa trage. ttgaia de pe foe, S9 acopera !?,i se las.a la rees peste nQapt~, A d0t:!a zi ~e Inc~~ie~* tJ;J:twl u!fl!lt, S9' filtreaza primr-o bUJ3ata de 'if!ijri1, i~i?-r crema aStlel GbpmLlta sa introchJlG9 Gil !;i·ste. Ga:lda

fn borca,nel~ pn::fgatife: d:ina;inte. .

. PreJ:l!arine'B uleiurilor ,are log. asife'll: Florlle sau plantele eEl bag a fafa a se indesa iiitr -0'· sticla' pin'illa ~tt ,~i S9 t:oama d easupra ulei de masUn e prssatela rece, In asa fel inci'l: ulei,u, sa ampere plantele cu un strat gros die 2 degete·. Se lase 14 z~le la scare

sau in apropierea rnasinii de gatit. .

IBAllE DE PLANTE

Baie cornpteta: Plantele respective SIr'lt puse peste noapte 119 maceral in ~pa rece, Pentru 1. bale as,te nevate de 1 gal~§lta (6-8 ltrl) pUna eu plante prp,aspetj3 sau de 2.00 grame de- plante uscate: fA doua Z;i, cant[t\1tea r.espex~ijv.a' ~ste 1nG8.I.zita,. lar'extr~ctui este.turnat-in apa ,Ci1e bale, DuratfJ! bilif -.20 min""te. Inima,ttebul;e :s:a stea iri afar a ~pei. Sa nu va ~eJ;geti dL4pa .bale, c!'sa ya .bag,atj in pat m rnalat· S(li;l f'Jr~sQIJ de. bale ca srlrari~pitati timp de J OI:a.

Baie, de gezut: Psntruj bale de ~ezur se lau numa<,/ ga[e~t~ d'e plants praqs~ete sau apraxlmatlv 1 00 ·g.l'~m~ de pt~rite us~:ate,!iii sa· proG"Sde:aza, sa la bala

8

.CQmj.!)!~ta. ,Pt~a: J4ie sa alunga piM 'deasupra dniohHe'r. li~ep!'.li8 re§peCt?ll'8'1ntiteatiUe

'de la fl.l~ca~e ,pfi -, rr.r parte I

~pa·r(3u:i6aJzita a b~ii cOJTIpletEl sau a celei de ~ezutpoate fdalasita inG8 -d,s 2 art

COMPRESELE CU JE'ABURI SUED!EZE (COM'PRESELE, CU BITTER SUEDEZ)

In tunc-u,s' de, dimens:iunea loculul suterlnd, S8: ia,Q bucata mal rnaresau rnai midi. de vala sau celfJfibra, S:9 umezeste.cu 'bitter suedezsi as' aplica pe pOl1iunea bOlnav.a~ care aJost unsa ~i1ainte;! ln mod obligatorhJ 'cu untura· de pore sau pbmad~ oe fHimica:, pentru ea alcoolul sa rtu traga gra~im~a din piels, ,~e peats puns deasupra Q bucata esva mai mare de plastic, pentru a menaja ,Ienjeria", iar abla apoi sa leaga'~o cirpa ca~da, !3,Ven.tual, a fa~a. Compresa este lasata sa actioneze 2-:4 or-e hfunct.ie de boala saw de modul in care sste suportata, D'aca pacientul suporm, cornpresa po§!te, fi, tinuta chiar'intteaga rioapte. Dupa indepartars·a el, pie lea se pudreaza, DacEi aparfotusl iriUiri ale pieHi la perscanele'rnal.senslbhe, atuncl cornpresels.trebole folosite timp mai scurtsau scoase din dnd in Cind. Persoanele alergip9 nu'trebuie sa utlllzeze pl'Bsticul, cl vor lega. dir~ct clrpeie peste bueata de IJata ~'<!..u c9·lo'fibra .. Sa nu se uite ln nici un caz un.gerea pielii cu grasir'ni9 1i1C\inte de apllcare'at;CJmpr~seil D'apij ap~r 'ri)i'ncarimi.

unge~ locul cu pornada qe filimica.. ,

Cu aceste cornprase nu sste 9bljgaterju-,~sa stati ta pat; daca sm.t bine fixats"se paate sedea saw chlar umbla cu .81.e prin 'Ga.,~a.

9

PLANTELE MEDfCINALE din farmaeia D0mnulu"

MODURI DE FOl.OSIRE

Prepararea eealuluf: 1 lingurita rasa de' radacini d~ brusture sa purie; Reste noapte la rnacsrat Tn 1/4 litru ~E;!. ap~, sa incaJze~e, dim~nea!a slse strecoara,

Comprese: Frunze:le pro~spete 51nt spa I ate; ,zdrQbIte :~lapnGate sub formil de compresa. Ac.sasta operatie ~~re tapeta zilriic de man multe orl,

CA~Ul.-POpn, NALBA (Mahi,8.vulgaris- M. neglecta)

, Ca~ul·p0ptJ cu fnJn~e mid (M. vu~garis) - nurnlt !?i banutil CZ!91 colaeel, cavrigel, na!ba-salbatrca, nalba-rorunda, turtel.e - creste pe I1nga garduri, marginf de drum. zidurl vechi ?i grohoti~url- de penta, ins.a numai In medlataapropiere a unal regiuni populate. Daoa sste gasit vr·eodata: departe de ortee ~~zlare omensasca, este srgur ca acolo au fest odata 0 curte. 0 termasau 0 cas~: Ca~lul7pOpil cu frunze marl (Malva qrandfolia - M. silvestrrs) este.generail eunnscut sub nurnsle-de nalba, eventual nalbiaalb~, nalba-de-cTmp, naJba-mfc::a. Aesste plante, ca ~i alts varif!tatl dB' Matvcr,s1nt .(~~pindite pringradini\.e de ftorl sl zarzavat. Be GPntin j'nfrunze., 'floti !?i:1U\ (Jj[li substarHe muciiagi~oase l?i tenants, Cai'1uj~gopii cu frunzei.e mlc!. este, Q p-1.antEf fir1t:oare,. ,pulih ~emnoaSa IEl. baza rlzornuut. Ea arefrunzs cu ruler lung, zimfate rotund 9i flori miei, de la vIolet la.rcz pal. Fructul rotunlor arata ca d roata de oas, de aceea.numele de IIpa~l.Hpppii". Nu exista probabil daclt putini copii crescuti la t8r~ care h·-alJ. min,calt' aceste

10

• A';"'trn"~l pl!ll]-,cJ~ 71'1 <w,;!ln$ll: !llf.abe!ioii a d"ritJmj,ll lor p,l" cipale romil·r(e~iI. C01'ElI"rte denum'lrl ~~pul~ro de airm.lla·!ie m!lr restnjn;;~ "jIlt e.~\JmerQte tonI'! Q·rdlne mfaoaliJ>i, in eadlul sllbc:apilolul ui re.elVlllliecarai pl~ntB·rfl parte (n. 11';).

"ro'li!!3 de cas" ,sau nu S--6\U ,juca'l ell €lIe. Florij~; 'frunzer:e" "ii' t~lp[njl~ _S8' cul~g, din lunle pine -tn 'septernbrla. Intrudt la U5Cpt SEl pierd <Hn S;U9- stantele ni1JQil~grnoqse, ,plante ;:trttequi I.ltilizata :Cit se poateds . .proaspata. Dar ~i plarita uscata mal are suticiente puterl tamaduitoare'.

Nal.qa sedoveceste benefica maj ales sub fqrma;,?etp'$qj I'n inflaimll!m~. ml..lcoaselo( din lrrteflon;1 or:ganismului, 'in gastrite; in inflamatiile mucoaselor ve.z:icale (ale. vezicii u.rjm'la;~~), gastro-intestinaleq;i ale cBllIUati,i bucale, ca~ijn ruh~erele gastri.ce {stgmacale) ~i i'n~estinare, In acest sgop s~.,p6:at,te prepar.e Q, sup€! din ftunze G\mestEilQate cu orz, Int~ -se iEls;a orzul sa fi~rba; iar cfno s-a'rac~t seadauga fruhze~ede halba,

Nalba este indrcata, ~i in caz de secl:'e,i~

pulrnonara _abundel1ta" bTorn~ita" tuse !ili

ra_9useala puternlca (decl ln Laringita), amig:d:alita ~i gura uscata. Ca sa nu se dist.rug~'i' subst.ant~le rnucllaqlnoase, f?rl~ntp s~'la~-?I p,este noapte hapil reqe, pentrua sa form~aa$a;-humltul extraCt re¢e, fja1ia pe:Rtru 0 zt ~ste \tle2~, t~~thcald'L1te, ha-.i-Jis· rn inghl~tUr~ mid. Chi~r .~i In' q$4ul :un!?i emflzem' p!,Jlmo.r'II:ar reDsl. consid!'!rat 'a-de-sea 1ncli[abll, care provoac,agr:ele i\its!)fiGl~m.e rJls~rrflto'rili ha~Da are un elect lecuitcr. $8 bealJ .minlml:Jm ;3 ee~i pe:' zi, dup,i3:,(;!um am meniian~t mal sus, ietfrUnze~e ~i fiorile, zOfoqite, stteGU~ate 9i Dine 1'noalzite, se .pun peste:r:HJapt'e,5ub IDrlTla'de compress 1h -zona bn:innii1m'f ~r'f1le !'flept.

~xoe'leht8"S,e,c;H~\h9d8S-g lJ~i1e deo'Ghl'~i compres~le la -ochi facute eu bS:81 de nalb~ c,aJth:Jt, f?'ef)trt,l G;azul"il~ t'~l7eCina a~are b secare a sec'r-ellel laorimale, tare creeaza

'b(jlnt!v~~ul e,oare-care indlsPQziije ,~i. se;r:izafla tie ne,alulor,afa. ,

SpaJaturile t;u naJba cal,du1a sTnt benefioe i"r.l 'alergiHe tehulul: -care '~r:6itQaca mfncarimi 9i usturlml facia.le_ Nalba este folosrta, extern, pentru Fafli:, abcese,~~piCi()are saUl Illii 11 i: urnflate provenita-de pe urrna unor fra:cturi sau a Ur10r flebite, In a~este cazurlse prescrlu b§i.i'de ploioars sau de rniini (a ss vedea I,Moduri de--folo'Slfe").

Aceste bifti au dar Tn pracfioa mea rezultatele eels mal bune, Elesrnt foarte ihd~cate locJTiai dOpa- Q t(actura la :picior,cind acesta este tot rnereu suprasolicitatsise urlifla.

In vecinatateanoastra locula-c temaie care-si rupsese cu niste ani In l:lrma glez:nca.

Avea permanent problems" cu plciorul ~i fntr-o zi a t~ebujt sa 58 intemeze iara~i In spital, Am imnlilit"o dupa ce a fost 'extemata, ~chj'DpatTnd tare, jar pieiorul era urnflat _pina pe$'tsge:nLincbL De~i mergs,<;I cu baston, fnainta fl1rtr-wn r·itm d,El melo, Am luat 'impre:un-,~f rtaJbe pr9aspstl;l. A, d.ouazi sl-a inc.~put balle. Nu exager,ei cind povestssc: ca dupe 0 saptamina n-a mal: av.ut nevoie rd!3 baston ~1 p1ciorularata din nOLJ norma, ~a fe~ a fest $i cu 0 a.lta fem~Te~ cate-!iii fr~clu.rase i~d'teietu.ra: mi1nHdre·ptei~~'l3.peasta Q jena tat rnereu, Ce gospadrna 9~ marnatslpoate m~f'1aja rnina dreapta? in fiecare neapts, miha ~ zvicn88 ~i mun tlmp i s-a umflat zilnlc, Int11nind-o, am sfatu~-o s~fadli ba1-de nalba, $t acest caz s-a ameilorat grabnic.

[ ~' ,;-' Un picior umflat cu ulcer vadcos riu trebuie neg!ijat, nici cnjar la batri'nete. ~laicr 'rP· velute. oalle:,de$t!2ioombinata eu frunzs prbaspete de pat~agj@. Aoestsa din urrns sa spaj'~n3tne'1f sa aplite umede pe"7'ana deS!chlsa. 'Ffana se tnchide peste noaptesl nu .S9, mal deschlds, chlar daca era vsche de, 1 0-15 ani sau :;;[ mal melt, Dacava chinu~~ ? ~,um~a GU, oya~tF~I,?e ran~desphisa, urmati-ml sf~.tu~ ~~ lega~ura CUf~LH:1Ze!eopro~spet? ~~Q,~: p,?itla~lnao V~!~ il sur~r!~~l cit de repede sa va InchlC!el~zJune&.9.1 nu ~~~ m~1 gmdl,

, . Clt!nd ~ceste rindurl: "AiCI ooamna Treben exaqereaza, Fp.U de totl" DaGaai1rm teste

aCiestea', este in urma expertentel adunate in ultihlul tmp,

'11

:A5'~m vreau s~ re!~tez 9 ~~torlo~a-oan;" deJI' pare mj~ael:Jla~saJ~Q,re§lBljn2e; t,Gtl!J~j realltm,n: Este re.a1merrte umltor QE! periorman~e peats -avsa aGe~m:a mrcl:iIla ~Iarlta medicina:l~ care ·5.e t1ra~te pe pamint. $edeam mtr-b zi ln Linz, Sin[ll:Jfa la 0 masS. a cazinoului taatrulul, pentru a h1Tnca de p;nnz. 0 ao·amna s-s a.,ezat la masa me,a ·~i" intrfnd in vorba, am atlat ca-9f face griji' in I,egatura cu so!u~ ei care treb>uie'cs.a ,se)ntemeze periodic fh spltal, lar de .cunnd sl-a pierdut ~i vocea Medlen tot ev~au sa raspunda: '103, intrebarile~i ~r Ii eraA teams sa nu fie verba desprs un c,ancer raring'ian.. ,Nu fiti d·escurajata,I., foam spus, 1.IIn.cen~atl cu plants meoicinale, Doar exista' rninunata nalba care. aJut.a in rar[ngJte, Sa face aU ea gargara de rTIai multe orl pe zi, lar resturlls plantelortlin care s-a. preparat cealul - amestecate cu ffiina de orz - se apliea' peste noapte sub forma de cornprese oalds cu 'terei." Acsasta s-a intimplat intr-6 joi.. La masa ne-arn fmprtetenit ~i am. facut schlrnb de adrese. Sap'tamina urmatbare, miercurt, respective doamraml-a t,elefopat"Ur1 rng~fpazit6r v-a.scos iri calsa mea ~,J rn-a trimis la masa dumneavoastra. Sdlull mew este- mall bine. Am rn.cut exact a.l?§ cum ati spus, Filcanoastra est~ rnsdlc la,Vi,en,a. l-atn ccrnunlcat inten~ia m!3:a:d~ .. ;a-1 scoate pe tata.~ ei din spital, ca sa "lncerc sa.~1 .tratez ow pl:i3rllte medrC.inala.. <<Dace: asta te Hni!?te~ej marna, incearcab", mi~~,spu? Apol am yoroit cu doctorul nostru care a. zis ~i e!>ca. n-sre in p.rincipiu nlrnlc fmpotr'jva plantslor medicinale, Decl ml-am leat solul ac9,S.a,:; el face.a gargarc"§, jar eu ii puneam compresele-calda la,git. De·cifevCl. zil,e~j-::a ~e·cap61ta.t chlar ~i glasul.'.'"Dupa 0 sapmmfnB a venit un a! -dollea telston: 11Sotul rnsu e bins =;;1 spera sa,,:;;i poata relua ,clm'hd ersls ~1 sa-~it[na cursurile. Afi vr,ci.a claar ·sa va mal oomunlc eea zla m.ediq.,J1 primar care-l oonsults. pe barbatul rneu, cind i-sm povestit tot:ul:.:<pemei,a aceasta mgrit~ 0 rnsdaile de. a,url"J'

A Buna noastra nalba nu ssts dec! eficace doarin larlngite. ci ~i in cancer laringlan. In astfel de.oazuri 58 prepara un extract rece, lasind peste noapte canntatsa de"plante necesara dozei pe 0 zl 'sa stea la rnacerat in 21/2 litri de apa (1 ,I"nguri~~ctu virf de. plante la 1/4 litru de apa): DimineataJ rnaceratul S9 in~lze~te.J.,I~.arsj 5e,tillS tmr-un tsrrnos. di3:ti.t in prealabil cu ap~ fietbinte. Se beau 4 cesti pe parclJfsu:1 zllel, im.cetul CUI 1111 cetu I'., iar cu restul sa faoe gargara. ln 9aZlui unei uSc:~~ill!tn.i a :lQupJ1 gitlejulul ~d nasului, care stirneste deseorl Q puternica nervozltat~ 8' lijolna.v~Il:Ji, s7'fffee tat gJarg~ra':;;,i sa clate~te gura de mal muJte, orl pe zl GU c.eai qe I'l)~.r.qa. 91Iqjn~~a IJsc'aclllnll ochilor se folaseso ClJ sueces b,~i ~j qomp're_se cu a~ela~J ce1:J.i.

NaI~?, care ,crs!?te maj ales. pe: linga gdspbdariile 1ru.Bl'iI9l?ti, e.ste all'mgata t01 rnal mull in .zilale n0a'Stre' din aoeste IOCUIl'L in stradania de, a flildep-.arta urn.9~~al~ .~i murdaria ~i de a da c~,ei un .aspect plecut !?i in ~xterlor, se tb,arila.qes'eori6 fi$i~.de beton in Ju~ul easel sau un pavai pentn, sGur.ger~·a apei d~ ploaie; Atunei l-se. 1a insa: nalbet ~Qcul ei mo~tenit de, gehera~i~ A!iiadispare tot mal mult acest mare ajutor al omen.irJi,. pentru care n-svem cuvinte destule sa.-i mu:llumiim Damnuluil

MODURI' DE FOLQ.Sn:iE

P:r:eparare.a cealului; Numai ca extract recel S~ P!Jne1 Iinguriti3 (cu viri) de! plants 1& 1/4 litru d'9' ,apa,se lasa ~a steapeste n.dapt~ la ma;cerat. dimin eata s,e fnca.lzeste USaf.

Bai de picicHi're,~i miirii': '2 m"iinipline de na1ba 69 lasa peste neapte it) apa race, lntr-un reclplsnt de 5 ntrf. A doua zi S9 tnca.l.Z91?te4otul ~titcll Sl!p.ort~ ml'Jnils"!?J pk;i"Oarele. Durata bali - 20 minute. Ap~;. r~ln,qalziit~. poatefi tolosibl '[ncB. de 2 orl,

12

Comp, se: Best~ril~ de plante de: dupe prepararea caalului s's jncal:;::€!,~cu~or in p~rfi'a' apa ~Lse"face un terci, arnestecindu-le' cu faina de orz; t~rclUI sa liltlnde pe 0 bucatadeprni~ ~i sa apHca local, ett e cald .

. CI.M,BRUL (Thym,us. serpyliurn)

Numit ~i bur:ulans:de-be!:l!3am, Gimbrl~or. clrnbru-decimp, clmbru-salbatlc, laroa-cu:cul!Ji, lam~la, s'arpuJ1, tamitta. liniian, cim~rul cresta pe p'a:;;uni insorit9" pe povirni~;uri ~i pe Ifziere fnQlJ'ste 91 p·refera mu~'Uroiul mic de 1urhici os ps cimpii. Are nevois de m:utta ca~dura ~i mult :sa:are; do E!C9B8 r1 plac suprafetele pletroasesi pa,~unile alpine uncle catdura

patYlintului radiaza in mad sp~cial., '

!n ar(jli~a soar.elui amiezji, din pern~aJe florHor violete se rsvarsa un paffumfoarta arornat care atrage insects l?i albrne~ Dirttotdsauna m-au ademenlt aceste flori rriinunite CLJ rnirsasrria lor .eu totul 'aparte; sfmpatJa-9i dragostea mea Ie

apaqine tnc~ dln cqpilarre.. .' ,_

9itT'br~1 t, \(~,nit la,_ ~pi In .ss'colu! .1:d "X!·le~ 9ir. tarns medlterClr.:l'9f3ne, iar ,,-specllie culhva~:e~1 iara~1 salbatlclte ~e g,asesc'in gf?!drnile :noastre mal cuseama ba ,cimbru-de~g;ra.~ina (Thymus vulgaris). Ill.lmit ~i'cimbru, 'Cirribri~.ar" ,cimhru-mir.o=;;Jtor, ~arb.a.-GI"H;:ului, lamfita. Aossta, spra deosebj~e 'de clmbrul~d.e·cimp" aj~nge pinEi,la a InallJrT1~,pe 50 c~ntJmetri. Ambele au

acelast efect cureitiv. , . . _ ,

Cirnbrul era renomit inc~ din a,nticJlitate. Tradili~ spuna: lI,pimbtul este l1)ai ales repezlt, 'j'nfierblntat 9i aprins, EI sti'rtlu!eaia "fJuxuI diuretfc-~i oich.d lunar, aq;eleraai,a avorturlle, lar la 0 nastsre norrriala g~abe~te, ie:;;irea pruncutui din trupul marnel, Bautura prep,aratli, d.in el c{jfala paJ1i18 interne ale organismuluL"

Stare1a'HIIdegard von Bingen mentioneaza dnibrul, ca leac lrnpotriva leprel, a pa,ral,i2iei ~i a holHar de nervi. Cine bea dimine&ta fn tee de cafee 0 c,ea!?ca co ceai de' clmbru va reslrntl CUflndefectul sau blnsfacator: 0 prospsflroe aspiritului, Q senzaps placuta in stomao, llpsa tusel _de, dimrr1ea~a ~i o stare generala buna,

Cimbrul, mU!7etel,l"Ji ~i ,?oaqa-!H?ricelului euless in soaresi aplicate ca perna uscata de plante, la care sa be,a simuttan uri ceai facut din aceste plante, ajuts. in ailnarea du!rerilor nevira:lgl:c'e faciale. Oacaacestea s1nt insoti_te:_ de crlsp'~ri aie, fe~~i, se foIQ~e~te auplirnerfar ,b perna uscii\tii ,de ped'rcuta. Un latah fn vfrs;tfl' de 79 de ani suterea de 2.7 de· ani de 0, gr'sva, nevralgie faciala. FUS'8S8' o:peraLcisJa de Gileva orl la lata. ~,i atrasese bcala cJnd venjs~ rntr~o czi acas~ ud leoarca de la dmp sl, fiind ,.che. mat In calitatea sa, de pl'imi3ir la Pi?sdinta urgenta, nu avusese 1imp sa·~i scnirnbe h~inele, predno cu ale ude pe el, In ultlrnsle luni ale bolli, gura i 59 retrasss§l, cu dureri marl ~prdape pins la ursche. Compresels cu ierbuJi suedezs l-au adus la iriceput 0 usoara ameliorate. Abiacind plantele enumerate.mal sus ~iculese in soars ~ S"8U apllcat ca perna, s-a vazut fulg'er,ator o sehlmbare in bins. A rnai' baut dinacest fel de ceai

~ij dL!pa eel l-a rrecut r\9yraJgia facial a.. _

QTnd copHul rneu avsavreo 4 ani, nu sa putea reface dupe un mos. Doi ani am tnt ir"lcercat f,~(a razultat dferite-rnetcde. Dupa 0 sJngura, bale de clrnbru, cu durata de 20 minute,.la care fusesern sfatu,its, a ia~it unalt copll din Gada. Ca sl cum s~ar fi apasat un buton, a G8:zut de pe el tot csera bolnav asamensa-unul palton sl dln aeaazi a ihceputsa tnflor,easca in mod. vizibil,

13

Cimbrul 6e auleg9 in perioada lnftoriri~, din lunle p'fna in atcJgust; eel mal bun este eel oules m soarele.amlezll, Flori~e potf puss intr-o S:t[91~i umpluta pina la gft ~i lasate 1 0 zll e' la m ace rat in ule i sau s e poate face un slrop, tJ tell! I 'de eimbnJ S8' 1ol.Qs€!~te contra p,a.raliziei, in apoplexie, seleroza ill iliaci (mulf.iplal, atrofie m.uscularal reumatlsm 51 entorsa.

fn' cazul crampelor abdorrunale, stomacate I?i menstruele, ca ~i in spasmele organelor p,elviene (g'enitale}, este lndicat cimbrul ati'tin uz mtern Cit sl in uz extern. 8e beau 2 ossti pe zl, Fiorile cuiese ln.soarele erniezil ~i uscate sa aplica extsrn sub forma de perne de plante In cazul crampelor. Inalnte de culcars, acsasta perna se incalz.e!?tE! 'intr-o tigaie !iii S8 pune pe stomsc sau bazin. Se racornanda pernele de,--plante ~i in

umflaturi, eontuzil ~i reumatism vechl, . .

Ascclat In pa'1i e,gale GU liatlagin~-tngustal cimbrI"JI' si-a dovedit eficacltatee 'in cornbaterea afecti,unilo,r caHo,r resplratorll, a sec:relHior abundente ale brcnhlller ~,i a astrnulul brenslc, ba chlar a tusei convulsive. lntr-o caa~ca cu spa flerblnts S8 introduc 0 felis de'larniie $1 lllngu.rl1a de \amesteccimbrLl.pmiagtna. Hepaos: 1/2 rnlnut. Cealu' trebuls b'aut toart'e tierbiiJ~e ~i In ir.J§hi~itur[ mitt Se p;lrep$!~ proespat de 4"5 orl ps zi; dat~amenjnt!3, ~ericdlul un-ei' pl"leum'o,nii, oi~st ceal I~at din' ora-n _ora Tn inghitituri rrilcl nu-s! va rata~fefl:l)1. Drn fer:idr~, ma..i extst~, inca multe marne 'care n-au uttar. clmbrul, De toarts mults crl nu se Sine insS;':seama tfe faptul ca da'ca se tI~ CiJpiil,or bal!tU(8. direct de la fri.gider se poate ajunge ta 0 bronl}it;a cronica, lar aceasta awes'ln anii urrnatort la emfizem cu grea lnsuficrenta respiratorle,

Tlnctura de cimbru (a S8 vedea IIMaduri de foloslre'i) servs!?te, ca 'freqie. pentru ':ortificarea membrelor la coplll slab dezvol,ta,i; darsl bolnavll de s'cleroza in plijci (muhipla) ar treb~~ E?a apele'z8.1a:'aoeasta friC1ionare.

De cit chin ar puteaf crutare unele familii daea un co-pll bolnav ar fil tratat fa tJ,mp cu cimbru, flesuo forma dseeal, fie de b8i -. Mul~i copil a9.ita~1 sau nervosl au dipa-tat un sornn sanatos printr-o baie -de clmbru, Darsl oarnent suferind de' surescitane ner-

v9asa '~i depr.esiuni S8 insarato9,esc la s9u~ timp" pup~ge lao a~e."'!.einea baj,. ~ .

N-arrrebul treout cu vsdsrea faptel ca acaasta plc![lta me;dlcl'rtala e~e un remediW indi9at contra patimei betiei. &~ taarri~} 1 'Iitrp de apE!' GI0,Cot~ta peste l' ~UQiln Rlir.l Ifre clrnbru, se acoperasi 8e 'h~sa 2 minute in rspacs. Ge~tul se pune rr:itr~ul1 ter-ruGS 9i se cia alc?oli~ul~1 !a, fiecare, sfert de .c.eas ~ite 1 Iil:1giUra p110s . .:.ljrme¥aQfe~':l~r, Nars~ruri, purgajle 91 unll~rr p'u~ernla:, V~u!I.~e sud~ar~, o.rna~e ~~~ de rnl~~are-,~n~~[i:lZjatle de sate. In .c~ de r~C;:I(;lIv,e, c9re la I!1Ce;pillSm.t Inevltaljll'e, u~r mal tlrZLI!! tot AlqJ rare; GWr€l

se repet.~: ..

. $i in c,rizele pe'e'p:ilepsi£u3,8 r:eoortJantHi ~imt::lJu:J. G~ah,ll. -2 OS!?!i p,e. ~il nu~:~ere'a In criza, ci ~)e tQt parcursujarrUliWJ--sufl· fOl'rrra,Cie cw~ade 2'-3 8,apt:aminr, ,gu ihtreruper1 de cite 10 :zHe, ro1imln-at !;>i foarte prJernk- e-ste slropul de oimbru. Ih I'aceli, el se adrnlnlstreaza Tnalhte,i:l rneselor,

MODURI DE FQlOS.IRE

lntuzle: 0 lin9urita {cu vtrf) de plante este oparrra cu 1f4 fitru de af!18 p'roasp-at

fiarta 9i S9 las§. sa ste~ ,pgth .'

Adaosla baie: Perrtru 1 b~Je cornplsta - ;200 grame_ de plante (a:,~e- vedea "Baicomplete" lacapitolull;.Partea gsn~eralan).

Tinc1u.ra. de .clmbru: Cu inflcrescentale culsss ih soarele :am1e·zH se, urnple 0 sticla pYnEl la git, fara a 88' indes8, se toarna, ract::lIU 'de secar~ saw de frl,.lote de 38-40%.l7i 8,'E! lasa'sa stea'14 zlla la soars,

14,

IWlel ~e cimbru,: Gu, 1n1l0r~scElnl~~e p.ulesem soarele ~miezil sa urnple o~s;tibhl, fara a:,s'~ lndesa 1?i se towiia~.deasupr~ ulei o~m:a_sline presat'6 la :rece.,\n '8!i>sfel incTt uleiul sa stea peste tlorl Imr-un strat groB de2 deqete, Se· las~a 14 zlte'!C"!-soare sau in aproplerea rnaslnll de gatit

P~r.na de' plante: '$e urnpla.e pema: cLJ planftF~i,_se''ins~rreaza,

Sir'op de cimbru: Floriie l';li tUlpl~ile 'c~41F?s~, in;so-~r¥'!39 l.Ime~e.so cu mfjnile. ude la introducerea intr-un borcsn, Se pun in ~traturi QUZahijf nerafil1at 9i S9 apasa psmru a. S8 hldesa Tn oorcan. $e ~as:~· totul GGa. 3 sapfafTlih[ fa roc fnsodt Laflltrare, tlorlle-sl tulplnile iinbibats eu zahEk trebuie spalats.coar cu p\J.!1na apa, eats setoarna apsi ~~ sircc. 88 puna siropui lei fOG mle sa .... 58 .evapprefar'a a-Ilasa sa- fiarba. Slropul n-are vpiB sa aevirla nte~ 1~~!3.' subjlre, nici prea gIO:5; {;:Iecj e:sle ~asat sase race:asc8' 0 da.ta~ sau de doua or~! psntru a S8 face 0 probs.

G!.U 130TI~~-9.uCULy~

(pnmul!it Offl[llnalls- P: vens)

n.Im;[Je@alb!=!li)"auri~ ale acestsl' ~pBGJi de 'clubo11caouclUlui rtgs~ill!Clt;ls;e 0 rnjre:asma placuta·, '8Samanatoare' r:rirm;jj ~lfOJiWie~·,p vmgel~ dispusa ps a tulpina inaUa :~e 10.-20 J'¢ritrmstri" ;Gare,$~ ridica dince.ritrul unel r:b2eite" A¢)~Sl:a varieia'te se, rnai nurneste ~1 ag Ii ,"a , ,,?ngneI1 na,,.. ea~oe, c1noi.o,foi. cilzrrfa." GI.:.JGul ul, ta!pa.gf~ti:li, ·tija-c:aprel~ ~la.IDii, u~chi!a;-urswIQi, Ea Gte~te CL:l pretadere pe etmpil!e d~n zonele dslurcase ~j pre~I'pine.

Foarte raspihdita PrirTnJl~a elicitor, aunosqita tot (s&,Lb numele de c,iubotica-cucului, dar'~i del agUei, agr~~el 'sau-tf:\:a.vacii, oreste pe mai toate cimp~ile, 13' margh de padur1·9i sub tufl~uri ~i pcarta pEl tuiplna ina1ta 0 urnbel.a 'florala de un 'gaJben dsschls, cu un parium slab. Forta el curatiyaeste egala in valoare eu esa a Primul,ej oflfl\,;;in"a.lis,put1fid'fi folDsita'exact in aoslasl fa!.

n alta subspecls, Primulaauricu!a, cunoscuta sub d:enumlrile de. urech,ea-LlrsullJi,. ciubotica-cuculul, club0j~Ca-~F~ull!l, ~r~chea:~oare('lel~l, ur~ch lU.Y~; ests 9- pl~nt~. alpma', care se aJlasub stncta 0GroWe a.,legll, neavi'nd decl volecsilHi.e tulea.sa.

Aflindu-ma intr-o sooieta,t:e, veoinul mall de mass. mi~a~"iQVe5tit!bra le$i~Ja G.allspaoh la ctJra. Aceasta fUsese ultima sa speranta, intrucit cura se apropia de snr'il,it prbbabi~ fara n~cj un rezultat, nu stiace s~. mal faca. in cluda sornniterelor Ioarts puternice, nu putsa dormt Neurologii din Linz ~i Viena nu l-au putut elibera de acest calver; and se intind~: 5Sar-a in pat, mort de obo.seala. ~ euprlnds 0 durers de parc~ i-ar·stinge clneva o ~lgarEi. aprinsa pe partsa arrterioara a lab.ei plciorului. Din acsasta cauz~este TIzic '!j>i suflete~te la pam;nl~j Tn pragul :oisperarii. roam spus ca~tiu Lin, 9S!a:~ excelent ~ontra insonmiei. Dar va aves.! 061 cere eject lrnediat din prtclna administraril i'ndeJungate aunor somnlfere dir'ltre- oele~mai puternice? - A lncercat.Arn recut cuno~tinfa pe 7 deesrnbrla 1.976. f?aptetJle mal tirziu am mars in viz1tEi la riiste amici de-ai lul care rot-au coniuni-

15

cat tnca din U9~ bucuria ca prietsnul nostru comun r~i recapatase sorrmul. in acalasl tirnp ri disparuse ~I durerea din laba p1c1orului. Geaiul a ajutase sa".~i reg,aseasca sanatatea ineel mal scurt timp" 'inliiturind ~i tcate tulburarile nervoaae. Medipul care-l tratal-a rugat apol s~H dea retetaacestul ceal special centra insomnie'i;

Se ap'ac.s~te 1 lingurita (cu virt) din aoe~tamest~Q ell 4/4 litru de apa '9'i S9 ~asa' ~a stea 3. minute: Ceaiul'sa bea foarts cald, in inghili.turl mid, Ina:inte de ·culcare. Se pmate Indulci eu ~LJ~l"'1a mi'ere' ,dupa :g~st

Ceai:ul ar trebui preferat :orlG~rul s0ri1l:11fer bt;'timiG., ACEtstea, din uriT1a distrug slstemui nervos.fn timp ce ceaik:ll fnlatura teate tulb .. u:ari[e nerv.oas-e.

_M~~a. mea cul~gea Tn fi,~~r~. p~ilUay.ar~rc'iljbo!iea"euG~llJi psntru ca :ttia ce !nfluenta Ilm~1l1oare are asupra tnmm ~I CJ ne,rvl,lof. Se qpul'iia: In~reaga umbsla florala BU" perioara. Pre-olul KnEiipp a fqs,t .un mare adeRt al :acsstei florl. l;X[sta' 0. fot9grafte de-a lui In care poate fi va.zut cu c~ubo~,ca-tJl:JGulul ill ml'i\ii. Prin " ul ei depura.tiv, ciubotlca-cuculol eHmina. to ate. substanlele toxfce care dLtc la rtr.ita (guta) !ili bo~1i reumatice. Preotul Kneipp afirm~1": "eiRe are predispozltie spre beala arrticulatiHoor sau afeG\iunea rnembrelor (fnt-elege,.prin aosasta qrtrita !?i re.l.lmati~mul) sa baa zilnic 0 perloada.mal lungi~Ld_e limp una piria la dous: ce$tl.cu cJ3at d;eeb:JbQjie,R6(lO@lui. Durerile

puternlce se vor .atenua '~j cu tlmp.ul, vor disp;Jiteacomph;;e11 ' . '

Ceaiulde dub01ica-euGulyl este in plus $1 un miJI:ob, axe-alent dfl'1filtarire a riarvilm $i de tonifiere' a inimii, calmeeza mmgr'ena ~( durerlle de cap pe baza neryo~sa. are un efect.iasit din comun asupra inflamatlle'j miocardului, a h~dropiZ:je"j ~i a ,t€lr;)siptei sI;m:)· apoplexle. a fiertura de radacini, am'Elstecata G"u mien;), da. un ooal peniftJ riniehl care ajuta rae,liminarea caleulului 'vezipal (pletrEd Ja ;vezi,ca),.

50 grams declubotica-cuculul 25 grame de. fl.ori de levantica. 10 grame de sunatoare '

15 grame de con de hamel

5 grame de radacini de cdolean

MODURI DE FO'L.OSIRE

Inlruzie: Sa Opare9~ 1 I1n,g!Jrita (cu vfIT) de pi?,lnte', ~u' 1/41,~rw de,apa, ~,i 89 lasa sa stea putln,

16

-Vin penUu ,inima: Madul: de fabrieare 9ifolosire se cauta la fraqrnerftul r~speetiv din teKtl.

Ceai penti'1JI do·rmH:: ModUI -, de arnastecare ;;1 de ut~nzare s.e ca.lltalfj. fragmen-

tul respeetlv di n textl .

Ceai de primavara (depurartiv):: Modul de amesteca(e i?i ufillzars S9 cauta la. fra€lmentul respectv din. textJ

COADA-CALULUI (Equisetum arvense) Denumir:i populate: barba-ursolul, b,ota-calului, br~df~or. caada-1sps1:, c(Jada-mihzulu;, nodalldi, '[)p~ntiei, parLJI-porcului, sim~l~ta.

Primavaratimpl:.Jrie, din rlzomul care creste adinc las mat intn tulpinile fructulul, colorate- rnaronlu, rodltoare ~i purtatoare de. sporl, Abta mal trrziu .apar ;fruhze~e' verzl sl 'inalte. de prna. 1& 40 centrnetrl, cere. sa ase~mafla ot:' ni~te t:);adup ell fOfma regulate... Coada~alului 88 gaseste' ps cirhptlrii terasarnerus de cele f·e~ata 9i pov!rni9tlri. Aeea varietate care cre~te pe fFtamint f;1,rgits's IBate cea mal tamaduitoare. Contine, in 'fwnctie ct:!e 'Ia-c::ul de 'amp:lasare, 3-W% acic silicic care produce un efsrpt· .cura:tiv foarte bun. Bin9klle~es CSt sa va av~ta planta d~ pe ogoan3Je in:ma~ate chlmic. Coada-GaJului. eu ram~releJe foerts fJne crests au pre,diaers in pasJuri 9.ilfziere. ~ia~e,ast~ v8ir~etate are put~·re de lea·c ..

. In rnedlclna .pcpulara, 8Dsasta pianta medlclnala 8! fost apreciata tnca din timpuri Indepartatej in spa-cial datorita fo:rifei sale hemostatics (care are proprtetatsa de a opri hemoragia) !?i a reusitelor in cazul bolilor renale ~ivezica.le grave. T.oh.l!~j, ea a test data ultarii in dacursul vremurllor, Chiar preotul Kneipp, rnarele na:stru medic naturist popular, a. fast aceta care a readus coada-calolui la lmportanta sa anterjoara. :EI 10 d~Glar:a drept lIunica, de ne~rl[ocuit:;;i lnapreclsblla" Tn cazul hiemora.giUoral \t'.arsaturHor CIlJ sYnge, al afecj.iunilor vezlcale· s:i renal.e'f al pletrel si nisipului, In 0 rnie de afect1uni", scrle. e~,. ,.,in. rani necrozate, chlar 'in aheese caneeroase sau osteeporoza, coada-caiukn ob;lne pa rforma Pl!e· ie!1i.ite din corrum, Ea~pala. qurataJ dizIJlvB, arde, indep~rteaza tot ce este strlcat, Adesea, plenta umed"S;.. ca.~da este

rnv~lit:a in clrpe ude~i"pus~ Rs;iqcul care trebuis sa sa vlndsce,' .

Preotul elvet~an KCnzle. aflrma be totl oanienii fnbeptnd de la 0 oarecare virsta ar trabul sa ia zilnic ca bautura permanents. 0 cSH~ca cu csai de eoada-cakrul. Atunei teats dur-erlle reumatlce, artrltlce ,i nevralgicear dlsparea, fiecare. omar avea uri apus. de viata sanatos. Povestssts ca un barbat de 86 de ani afost el~berat datorila unel bai cu aburi de ()oada"calului de 0 durere ingrozlto$re provocata de 0 tormare de calcul ~i ca ·a mal trait iinc~ mul~ an, Preotul elvetl,an mai spcne: IlCele mai puternlce hema'ragi.i~i va.rsa.tlUl'i eu singe. Ie va vindeca planta, luat:a intern sub forma. de cea~ 'Tn limp sourt, bachiar aproaps pe loc."

In cazul racelilor vezlcale ~i al durerilor spastlca nu exi~ta. un rernediu rnai bun dec?tp infuzie de co ad a-caluh . .j i ,ai carei vapori stnt lasatJ sa acfloneze asupra vezieii, Fnve·lindu-se bolnavul 10 minute ihtr-un 'halat de baie. Hepetind aceasta procedure de

17

clteva ori, se pronucs .0 d~~par~ie treptata.a- raului. Batrin~ cara deodata: nu mai pot urlna ~i sa zvrrcolesc de durere, intruCi'l· urine nu iese d~IQcs?l\J doar pi~tura ell plcatura, slnt eli be raJi de chin gra~e· acestor ~burifierbinii GI~ coada-balului, fara ca medical sa-l sande·is,

in cazul nisipului la rrnichi, al calcululut renal sl veiical (pIetrei la rinichi 51 Ia vezi.ca) ss fac balde !?8zut-'fierbinti eu coada-calului, blndu-ss in al3e!la~i tlmp·ce,ai cald de coada-calplul in inghititurt mici ~1 ~nindlJ-se urina, pantru a ·0,9611 in c~ne din urma cu preslune, ~n acest ·fel, piatra ·S6 elimina ?e cele mai multe orl, In legatura cu acesta ind.rurtlari am primit scrlsorl care nu tao deolt sa ccrfirrne eels de rnai sus: Metoda a dus la eJiminarea calculutui renal, respecnvli oameni se sirnt bins ~i nu-l mal jeneaza nimic.

in sltuatil "in care alta mijloace diuretlce nu au avut efect, coada-calulul a ajutat, Ca.

• de exernplu fn ret'enlii1e de ,apa lin pericard, in pleura sau in tulburarile renale de dupa scarlatina ~,i alta bQlli Infec~ioa.se grele cu der'eglari i"n eliminarea apel, Dups ce bolnavul a.sutsrit de una din aeeste boll, un tratarnent cu coada-calulul est-a un mijloc: excelsnt atit intern dt I?i extern pentru aaj~a f!:JnC1i:qnarea norrnalaa rinichllor ~i a.

vszlell urtnare. .

o singura bale de'<~ell,lt CU dpada-c;'allJ!uUage rnlnunl Tn inflam.aiiile bazlriet·ului renal ~i in pionefri18. Pantru acsasta sa [fjlose~te -·decl numai ca uz 'extern. - coed acalulul cee inalta, care are nlste tulpini de grosimea .deg~tulul ~1 crer;Jte in ,cjmpi1le rnlastlnoass ~i ·pa~unile alpine ~I care aducs Q usurare in cazul acastor maladll. 0 buna cLJn.o~tinta de-a mea a zaeul saptE\ min i ~i ~uni intregi in spital la 1nnsbruck !fill 0 grava infl~.ma1je a bazinatului renal. NSlntrezarind nici un sflrl?it al' sdferlnte1, ml-a.trirrtis de-acolo un sarnnal de alarm·a. Am sfatuit-o sa faca 0 bale de sazut cu ccada-calulul, La p'lJ~ne zile a sosit ·,0 scnsoare: IIM-ai salvat via1a. Sint acasa. Baia de sezut cu Goa.da-c21h.:Jlui mi-a luat tot raul, dfndU~l11i forte' nol." Coada-calului cea ·fnatt~, c~ tulpini groase· cit degetul. culeasa de pe cTmpii mt~~tinoase ii>i pasuni alplne are voie sa fie folosita numai pentru bai desezut, P~ntru uz intern" 96Ci prepararea ceaiu~ui, se la numai planta cuieasa.de pe ogoare, drurnurl ,de tara slllzlere,

Dupa 0 nastere grea .se poata tntimpl,q ca 181 tinerele mam~ sa apara tul,bUlrad de vedere, cauza constind binslnt6l,s:s ~n faptUl .ca 181 na~terea unui CGl P III rin~chii i,emeli au avut de suferlti\>i .al, f?~ile"de ~ezut;ctl cO'a:<1Jq"eall.dUi ;;f~on~·aza din .sxterlor .Tn, sensul provccarii UJil~i ir.ig~r[ 8Bngv~i,1e a rij';lichUbr, care t:r.age preslunea.,rini.ehll'or din, ocnl, in asa-tel tndt tt:llbul"arile -ae' veCier-a oispar treptat,

lMarele medic germal1 dr. Eh3hn, adeptcallul Kheipp, l,audg coa~a-ca.IVrui ?i .(:luter-fle sale: IIPe de 0 parte', coada-calulul est'e UJl mijloc rfllpotriva hemoragiil'ol'. pe..de·alfa - ~1 acaasta fA mi3:sura oea ma.i mare - un leac pentru rinlc:n1. Dupa ct;)'hsumul irifuirel de coada-caiu'ui sa elirhlna· cu Usuril'1ta si Bin abundsnta 0 urlna inchisa ~a culcare. in caz de hidrapizie este un remed!u rapid sl eficacs:" Cfnd nici un alt mijloc diuretic: f1u-~j mai faceef.ectul, 'S9 dau deoparte toate celelalte cealuri de p~ante !}i se' beau 4~5:.zit8 fm cazur] rebels pina la 6 zile) In ~ir cite 5~6 c~~.ti· cu esal de coada-talului, tiar numai in rnghititurl mid, rspanlzata pe parcureul Tnfregil zile. Pract,ca ar~ta ca. in 'ce.1i9 mai rriulte

cazuri urina S9 va eHmih~. . . .

In cazul unor erup"ii cutanate (de piele)insolite de mlncarimi, ehiar daca sint cu crusta sau elJ puroi,· ajuta spal,aturile ~i compresele cu inf'uzle de eeada-cslulul. Spalaturile ~j baflecu coada"call,llui sint de folos ~I in 98.Zulinfhllmatiilor purulerite ale paturuf unghiilor, in eel al picioarelor cu ulcer varleos: aJ ost90poro·.zei, aJ ranilolr vschl si care nu se 'liindeca,al ulc.ell'atiilor eaneeroase, 'al stra1ulu'j comas de la calcii, al fistulelor ~i pec:inginei ~i al alter eczerna, Cit f?i el lupuaulul. Se poate El.plica ~I planta oparlta, fnveliia calda m cirps: Pentru a cornbats hemoroi:Z.ii durerosi ~i nudulii hemoroidali sa aprica un tercl de plants proaspete, cate .se face asHel: Se

;spala ~ada-salulu~ pwaspata ~;i se· farimiteazi~h bine pe un tl(Jnd de lemA piC!'8.se forro;sqzfl un terci,

i~n hemoll'sgii nazale eentlnue ~,!3' pune 0 c:emprss}L,Gu infuzijElra€:ita, .de GGad.acal!)iur.. Ca, mijloc hem osta.ti C'l eaajuta in liJemor;aglile pUIm.I'U1~ni!,· in melroragU' (bemoll'Elgii ut~rine "ereg~lat~). 'rn h,e:nlol:a.gi'il~ stcrnaeele ~j ale hemolioizilor. Arci /8.s1'e' nevQj~, fire~le, de. un ceal mal cencentcat, In mod normal ,S6 Gi3I~uiea.zar·PEJntru 1 cei;l.?ca ("\14 l!tru) 1 lingu.r~la cu virf cije plante.jn .caz.ul hemorolzilor S8 pun insa 2-3 lin·,gur~t·e ell virf la 1 ceasoa, Ooada-calulul ajuta, cornalnata eu ventriHca, tn oombatarsa arteriosclerozei $i a amneziei prln efectul '~..i depuratlv, Peate ft -caraoterizata drept miJ!ocul Gr=I. mal bun de pr~venire'~'~ca:ncerulul .

. Tlnctura de 0oada-c.alwlul sste ~I un re~~GlI.LJ q€)QSEibjt.d8AfJl~n cqntra pici,oarelol" care transpire (a:,s,e vedea "MptJurideidlosire"). Plcioarele spsJate. sluscate ,bin,a sfnt frictlonate GU aceasta li notura. '1 rl plus, tmbui~ s:a SB, bea zllnlc, dimineata, pe. stornaeul .gol" 1/2 ora fnainte de micut dejurl, 1 .ce;;;I~C'~ cu esal de coada-ealulul, La fel de bins aj'u,ta. ·contra ·tl:ans pira!iei pic~oarelor '~'i bi3;i1 e. de picioan~ ell coada-calulul (a se, vedsa ,,~o:9urr da f?los;in3~) .. Peritru a 'cofilba!e matl'e,a,ta,a~u!.sB s~la~lnic au J ~.z.le..L.dll.'· .~.

~oat!a-caiulul du !:care ss mas~za. ,-,.C. ILl eL~a.sJ,o.e~S~,Ca.lJ:lma=.Mat[e.ala., VJi/!!

l~l§parea loarte CU~_ ,

~Coada-8alulur emestecata cu sunatoare, oparfta ~i GOnsumErtEi 1-'2 9s~ti pe p<l\rcurt3ul zilei, in tirnp cs ssara s,e~'manlnca hrarra".$oliaa, aj~ 7rnpt:lll4vEjAn'confl,nelllfei iJrina.l'e. S,~· r9o,dm<1fnda ca ;;Jpa p.E:! ,Q~frgar-a"in aiTIigq:aUt~1 infla01i~tiii al.e mucoasel buc~.le, siomatite, ul,c:e:roase,;.sl:ngiel'iE(ri ~re: .. g'in,giei~~igihglvite, fistule ip.i pOliplin' ce-

n.l!~ Q'wrli· ,.Foem~[Ie<;c;:ar~<fU S,cu :e11.1 aUrebl!.ir'sa,Jaea ba,i de-ssaut'cu coada-caltaul.

. Nl':J l!JrEi uftat oa ClIGEHilSla fita r1TeClk':lnalaeS~e umd din teaeurlle pulrnonare

G~Jemaii3JaJhe ... a* .. ~1. .. €azdebr:ot.li?itj.cl.p:nica.cili\.idetubercul.Qzapulmonadi.Prin GpnS~rifftJl re@ti~at·d€,. eea~ Be, iSbt[l]@ e'if1sanatD.~iTe' a plamfnulu[ tubereulos prln apcrtul de acid {'i~icle, da;r ~j ~nraturarE1a, sU:'b1ciunli 'gil!neral,e e::<Jsfen;te.l'n dseursul bolll- pul-

mbr.tare; '. . -.' -_.(

NOil!:!, rezultats a~13: car.cetarHdr rndr9ptaW~C, ,csnto(m ~,oj~njstu.!J:Jl atJ~stti~c: RJeh?r,d Willfort, sa.se presl:Ipuna. c'a j:jrin utUizatea m):lji itld'EHungrua a ce:aiului de.'G~.a~8:~~jului; turnerlle maligne sTnt stopats In :crec~terea lor ~1 11:1 eels din urrnatacuts sa d1spara:

Chiar polipil organelor pslvlene. sau eel rectall sau inUamat)ile burs'eisinoviaie S6

G.Qrn~.~t in a?e:t.~~l~. t~ . plus, !;i~~(}I~:e.sc :n,:anu:it: ~azu~i&Gom?re:e ~u,.~b!;Jr~.d~B' coada-y:alu!ul ~I ba~ desezut cu .<:t, .. -calulul, Ac, _ t. : qmpls€ cu bun aJl..lta ~1 In

dureri.le stcmacale spastice,m cri~ele hepa.Hc,e, (de ficat) '~i biliare {ale veziculei biliare) !iii in blocajele dureroase care dauneaza activitalii eardlace prin preslunea lor ascenpenta.

L~ '1:9 dscembrle 1 Sll am prlrnlt un telef:on pe prin zona Steier. Era yorba de un terrnier ~J:l 49 de anl, GarutaTI)3.pa.,rusr; ih falpa,o uniflitura tam, dEl;re,r prlcinula ourerl m~ri':'IINu<im~j :pu~e.a sa o:alt~. ln .spital}l. fosVtinutdtev8,zife .~i tr~mislar~~'~ aG~·~,a •. L-a.m matult sa-sr puna Qt\lI]Jp[ese cu.J;!burL..~ coada-gahJ.fu1 cafe dlz,oIva ehlar ~r tumonls maligne. Va puteti imagrn~nifo5tde ~a clhd m[S-8 telsionatpl?'.22, decembria, 'dscl a zils rnai tirziu, ,e8 urntlatura disparu~e eornplet, Plel.ea era nitel'1ra~ca ~i mo.;;I!e la pipait, iar un1flalura tare nu se mal sirntea, Un nou miraGolc;:Hn farmac~~ Dornnulull

Am putut constata din experienta :ca ~i ~eJe mal grave discopatii dispar toarte rapid ell ajutoful bailor de ~ezut cuooada-calului, .daea nu au luat nastare prln bloearea unlUJi net". Radiografiile arata coloans vsrtebrale uzate din cauza V1'rsiei, la care, tnsa nu se vade nici 0 cauza care sa stfrnea.sca dursrl. Preslunsa unul rin:ichf dereqlat, care, dupa cum a 'dovedlt-o exper[enta,actioneaza ascendent-s9 pla,s'E!azaln nervi1 de 121 sLiprafata, care merg dEH3 lungul~,1r!=li spillaril ~i pricinuless .aceste dererl. Dec! nu estel/Qrea de discurils irnervertebrsle. ci de presiunsa exereltata de rinichl asupra

nervilor care. sint deschlsi. a ~aie d~ sazutou cd-ada"c.aiului ihdep-aneaza imediat, prln

·ef.ectul sau in profuniime asupra rinichilof, presiunea lor ascenderrta. _,

Ofemeie ill vir:sta de 38 de ani sa trata de trei ani de durerl ,de, diseopatie'. IB leo sa. simta 0 ameltorare, durerfe sa accentuasera ,~i ferneia a l[11elp:('mtt 'a,t1t -d,e tsfre 1h' zona umeri-git, lAd! dimineata nI..1 S8 mal putea ridica din pat 'deci't Ott 'a!lrtPrul unel bare pe care sotul el i-o'flxase de platon deasupra patului. inp9'rioadaaCBea' afT11inut a prelsqerela Steyr slcu aoEiasta ccazle am cunoscut-o. Wl.ve'~i mira des!gur a.flihd ca femela a scapat, dupa 0 singLlra bale dasezct au coada-calulul, de tcate durerlle ~i de anchilo,za.

Aoela~i ~ucru este valabili ~n legatura GU discopetla prlclnulta de rnersul cu tractorul. MIlj>ca.rils zguduftoare nu vatameaza discurile lntervertebrale, ci rinichli sint ,cel de(':eg~ati din cauza acestui ritrn saoadat, 1a nastere de indata o presiuns ascendenta, pe cara balle de sezut cu ooada-calului 0 indsparteaza.

o dcarnna din Elvetiaera de 9~iv.a anl !:eapana ca un ba~ din cauza verreorel cervlcale, Curela anuale III dr, ZaHeis din Gall,spach au adus. 0 amellorere pasagera, nicl pe departe insa 0 vihdecare. Am cuncscut-o din inrtrmplare. Mi~a prornls pe un ton nu foarts convingator ca va face 0 baie .de sezut cu eoada-calului dup~, rnioarcerea acasa Foarte repeds a soslt apoi teletO,nu'l, pUn ,Q8 bl,JpLfrle: Dupatn.LJrrJ.ar 10 minute d-e bale calda de seaut cu caada-calulul a trecut orlce anchilaZ~. ;S~ riiei i1c~a:. ma~ revenft

vreodata, dupacurn am avut ocazia sa aud dup'~h1ul~i ani. '

Marele neurolog, dr. Wagner~Jauregg, spune- ln scrierils sale: IIDol.!:~ trelml din toti bolnavu de nervi nu ar aJullge in sanatorll, daca rinichili lor ar fi sanail:osi.~' De atunei am Plltut 51§. sfatuiesc multi oameni neferi'cit[, care din cauza dereg~arilor rinichilor sutereau qe depreslunl, manii (ide I, fixe) ~i eceese de nebunie, saf·ac:::a bal de sezut Q'u coada-calelui _~i sa-i feresc de spltalnl de boll nervcase .. Aiei trebule foloslt

1\' ill. tern , Ae~Jnga .urzrca f;li' co~ur, ~i C~C~Uli ,df~_

1 seaW-Ci{a LG~

.'------ n tuiburari'le renale grsws insotite de toate efectel,e lor secundare trebule fntrebui'ntata pentru haile de~ezut_ c:oada-callJlui proaspata: cel mai bine. dupa- ourn "ril.[ m.!!lai tnen~io~a~~ C~C:. inalta.- de pe Cimpii,fE!.m.l&F;tlnO?rse. Pentr~ 1 baj:e, e~~~ nec:eSB~a.

o g-aleata de !Ul.tr:i,J~li~,~~ la s,e I1eg9a IIMOcjUFI defolo,siOO" Gel! ~I !lB,alde ~'ezut"

l~in capitol~!.;,Pa~llerala'}. In timpul baii_de~e~ut, ririicrii tr~buie_sa ~tea 5U,b apa - dura~a_ b!an: 20 mlnute!,~ nu-s~ ~t~rg.e dupa'baI8,' cl a S8 Intra In nalat'l{1 de ~a!~ ~La transptra t ora iT! pat aCHe .apoi a S8 Imbraca lenJsr:la- de ncapte uscata, RSlnca.lzlta,

baia de sezut mal poste fi fo~osH:a de 2 orl,

M'OOU'AI DE FOLOSIAE

Infuzie: 1 Hngurf1A (cu virt) de cnada-calulul lat Iltru de epa - sa oparssts, ss lasa sa SU::l8,_ PutIn.

- Compresa eu aburi: 2 m1inl pllne de coada-calulul se pun intr-o sita care sa aga~,a paste un recipient cu apa clocotita. c:;rhd plantsle siot fie rbi nti ~i mol, sa, lnvelesc lntr-o pinzB. de in '!?i sa apli.ca pe loeul suterind. A ss lrnpacheta neapa,r-.a:t caldl A- so lasa 9aac~ilJneze: mal mutte .ore sau

peste noapte. .

Tinctul"a: 1 Q grame de coada-calulul se rasa la maoerat ou 50 gra,me de raehiu natural des.ecara. Se lasasastea 14 zlls la soars sau alta Bursa de cal dura. Se agilil zilnlcl

20.

B,ai de ~ezuk1 00 gi:ame de 'coada-t"aluilui, se las~ peste noapte in a~a reGe, in ziuaurrnatoara maceratol sa fnfierbfntapTna da in elocot.sl S8 adiltlga la'apa de bale. Durata baii - 20 rn'nute. A nu se.:;;terge dupabaie., c:i 'a,s~ intra urnec in helatul de baie, a transplra 1 ora Tn pat Apa baii trebule sa acopere rinichii.

Compr'.e,s~ cu te,u:i: Coada-calului proasp~ta sste spalata b[ne ~l farimitata, pe un fund -da II'emn pinil se. forrneaza un tercl,

COADA~~ORICELULUI (AchiUea h1H1efQlfum)

\ .

Alte denumirk alunele. br'adat'el, clurs.sica. orestatea, cdvain'ic, garva, iarba-ohor, i arba-stranut&to are. prisnel,

rotate~e-al be, sor ocl na. . - 0.

Coada-sorlcslulul este 0 planta medicinal a carela nu putern sa nu-l razsrvam un loc Fn viata noastra. Desi aa conf!:tiituje ~prljinul npstfU de baza In unela malcidii greye, _este c;orisider,a1i:nn primul rind P QlanJa d:s,lsaG pentru Ie-

rnsl, Nu em .cbl\Jir.:lte sl>IffCiente c'asa n,fcbmand fsme.Hor coa:da-iiQriQell:J~I!JL Preatllli ~helpp este de parere in smi~rile ~ale~ 'iD'1ii!! multe nerroroclrl a,r·fi crulate fem'eile, daca. ar Ir1e,cygedin clnd in ctnd la ceada-eortcelulull''

Ca e~te ,verba de~pre 0 fat~· ~tnar~ care are tendinte:; sfiJr.e un, ci.ci:lJ lI1,eregU'l,at sau de 0 femele ma.i in virsta· a.'nata in plina meno'pauzl.'Lsau cafe a treeut de.aceasta perioada, penfr.u oriGa(e(,fie: tTnara,fie bat~jna,.·:este important sa bea din .ciind ifl qin:d, cite'o ~e.a.?~a eu oeal de ooada.':'1jiorrcefulu;·, EI influenteaz? in toate pr~viniele In mad f~v.Qrabii ougalilel~ pelvisne (genit<i1~e) ale oricarei teme~, a.~a ca Q fem~le nu peats tace nimic mal bun pentru sanat$tea ai, deeit' ~:fa-~i culeaqa, eu ocazla unei plirnbari prin p.adure ~l cimple, un buchet prcsspat de coadasoriceluiul, Ea 'cre~te in canlitat, marl pe ci:mpil 91 drumuri inguste de lara, pe la marglni de p,iidqri ~i ~e lanur! de cereals. Fiorile sint alee sau trandafirii ~i au in scare un parfum q.rom,atic,acri~or. Fiorile tr.~b1Ji~ euless in scare puternic, cae'i atunci Ie crests

(:qn}~nutul Tn ulelur~ volati~Elsi gec[ forta lesuJtQ,Elre. '

Cunosc. 9 tlrral'~. harigit~ ds~pre c~C'e s,~a~pus depd~1:a, C8 ar avee,r c,a~~er la organele p'e~lv!ene, I, s-au prescns raze cu -eobalt, Rudele sale. a,u fast ln~tl'l1llate de medici ca boala sste incurabl!a. M-,am gindlt la preotul Kh~ipp 91 la in'tHcatHle sale "in leg'ati..iracu !ulbur,arile organelor pelvlana ~i t-arn rscornandat tlnerei femei sa baa atlta peai de Goada,",~,oricel.ullJr p~ ~ e71 putsa S;3."SUPO:rt'9. Ge mirat~ am fest cfnd am prirnlt, nrci trel si3,ptamih.i mal tirziu. prin pq\?ta vsstea ca se slrnte axcelent I?! ca.rnc~t, dar

sigur, a 'fnceput s.a .. ~i recepets qreutatsa normala! .

in cazul unei intlarnatll a ovarelor se iniimpla adesea ca prima baie' de sezut GU coada-sorlcekilul sa ~i alunge 'durerile, lar inflamatia sa sa retrag;a. treptat. La fell de efijC~ent,e ~int acestebal in incon1inenla urina~,a a, oamenllcr battlhi sl a coptlor, ca ~i 'in hmcoree (poale alba" scurgerl}. In aceste eazurl tr,ebllie sa sa baa suplhnerrtar ceel de coada-sorlcelului, sl anurne 2 Q€sti pe ii.

$1 la p,rolap~, uterin se. fac 0 perioa~ m:arin.delunga~'a de ~ tim~...Q,ajde'ff'~_ £Qa~~onoeluLw., sa beau In plus 4 ce~tl CU, eeal de ~ pe parcursul Intrle911

21

zila, inghititura cu in'ghi~itura, ~i se maseaza cu -tlnctura de trarsta-ciobsnulul zona pelvlana, pornlnd de' la vagin fn. sus,

Miomurile sint iac.ute' sa dfspa,ra cu ajutor.ul bailor zilrilc.s de !;>81'Ut cu ooada~mice'luLui :continu,ale 0 perioada,mai runge de tirnp, 'pine ce eontrolul medical va constata retrage,rea jor totals,

Ot1ri~rra fata de, 19 ani nu avea ciclu. Medicul specialist ginec.olog 'l-a prescrls pilula. Ciclul totnu i-a venit" in schirnb i s-a mariit sncrrn volumul sinilor. A refuzat sf:! la in continuare pilule. ingrijorata, mama lei a venit la mlne, Am sfatuit-0 sa,-i dsa rotei, :zlrnrc:;:. diminsata pe atorrraoul gal. 0 ceasca CU ceai de coada-sorlcetulut. Dupe. patru saptarninl, totul a Iost Tn regula ~i asa a. rarnas ~i pina astazl. Illlli arnintesc ~i de 0 alta situ81js' asemanatoare. care a ejuns 'Insa un caz pentru spltalul de boll nervoasa ca urmare a faptu'ul ca nu l-a folosit nloi una dlntre doctorille administrate .. Din pacate, pe vrernas aceea n-avaarn atita experrenta In materia de plants rnediclriale.

~j tn menopauza ferneia sr trebul Sa recurga hotarit 18 ceaiul de coada-soncelului.

Ar fi crulata de nelinitfte in~erioal"a ~j de slts stari neplaoute. 9~ barl'e de sezut cu coada-soricelului au rnfluen~a favorabila asuprasanatt\.tii. B'aile" de piclosre eu adaos deceada-soricelelul fae' br(1e ~i fn nevritele pe la bral~ ~j pleioare, GCfaoa:.~oricelu!uf trebuie lnsa euleasa la ora Insdrit~ -a amiezlL In eela mal rnulte 'c);'\zuri. acests bai ,ajuta deja dupe prirna data, juind toate dur~rlle j,CLJ mfna""

Ceaiul de- ooada-sorlcelului este reeornandat de Dr. mad. Lutze 'in cazul ,,'congestiei cerebrate fnsolite'de durerl de p~rca ar vrea craniul sa' pqc,ne.asc~,'a,poi Impotriva amelelii, a gre1UrIEo'r, a bolilo'r de ochi insotite de lacrimari; a. durerilor acute de ochi $i ~ hemoragiilor naza:I'El •.• u 0 migl'en,a, cauzata de sehlrnbarea vremii sau ,de' foehn, este Ti1laturafa de 0 singura ceasca cu ceai de coada-sonceunul, bauta fierbinte.~) fn.cfstul ttl incetul; ccnsumineu-se acast ceal In mod r'?9uJat, migrena.

poate sa trea-C'a de tot. '

Tntrucfl:. ccada-soncelukn ests numiUi In v90hlle caqi 'despre plante rnsdlcmale .Jaacul tuturcr'relelor", ea poatef folosita aeolo undeonce altceva pam i,I 11 de puis oe, Ea va 'alunga din orqanisrn prlrr fOrJ;a ei depurath/i'i diferlte boll care S9 Instalasera de

ani de zlls. Totul aste sa S8 faca.inoercarsa. '

Nu este in general cunoscut faptulc.a aq'f?ast~,pl~nta are a 111fIueFl~~ pozrtiva .8SUpra,m.aduvei osease :;;i ea stlmule;.rz~ ac61d' herila10p0e2:Si (form area' slngelulj. Ea ajuta ln ateetlunlla maduveil osoase.'irr carel-'orrce all medicameht clacheaza si chiar rn osteo,pot<>:z;a" tiM'§. se~f~c_GYr§..d!3.~ 9~a~~orlcelL!lur! g~ .. c\LtirmLJ(a.de ,ooa.a:a-ii6ric·elufu[~P1ahta meoiCiIl~la este un mijloc -hemostatic bun rn oprirea hemofagiilor pulmonare sl PQ~te; vlndaca, impreun'a cu n1daCina de otlligeana, canesrul pulmon,ali'. Radacini~e de o911geana sint rnastacate pe parcursulzllel, iar din ceaiur de, COa:d~H?br[ceJului se bea dlmineata 9~ seara cite 0 ceases, fnghi1itura cu jnghitftur~, Gea[uJ sste de un ajul'br foarte rapid pernru hemoragiHe stcrnacale, psntru h~moroizii care singereaza puternic, ca :;;1 pentru greulatile ~i arsurile' ra stomac. lin rEi,cen, dureri. de spate sau reumatice trebule baul ceq! de coada~orice:lulur ih cantitate mare ,:;;i cit s.e poate de fierbinte. Ceaiul stimule.azit~r ~ctivilalea renala reglJlata, irila1:ura iniap!i!tenta, balonilhUe ,,1 crampete sto}:nacal:e, tulbur.8rile hepa.tice, inflamatiile traleetulul st.omacal ~i jnteftinal, stimuleaza aClivita~ei[liptestinah3 ~l are t!stf,st griJa oa scaunul sa fi~, re,guJ~t. hltrucll"ajut~~i in 't"ultiudi.ri circulatorili ~i spasme vasculara, Reate fi r.ecQmandat cu mwlta'caJdura ln anghina pectoral~t Minci:'i:rimile n;~placlcJte din vagil1 sa ~ndeparteaza prin efectuare.8, unor spalaturi

sf baf(1e sezut cu infuzfe de eoada-sorlceiulul. - '

• Pentru tratamentul hemoroiziJIor se poatEl!·.pr.:~para. o ~Hfje. d~asebif de ~una din tlcri de coada-soricelulul {a se vsdea ,.Maduri de folosire,'J),

MODLJlIRIDE FQI.OSIRE

Inf)u:;i:;'iE:li,; ,5s opii\re$ie 1 liligurita (du Viti} GLl 1/4 lilru de .apa,~i se ,lasS. pl:J!:in in repass,

Tlnctura. Fiorile ds. ccada-soricelulei oulese in scare se lntrcduc, fara'a leo 'indesa, fhtr·o stic~a pln~ la' !j~,. s'l3 tcama dl,!:aSLJpr.a: rachiude seeara sau fructe de .38'c140%; se la.sa ::58: stea 14 2:il,e, II'J 'soars S;2tU in aproplsrea ma!?inii de gatit.

Alifie de coada-,oricelumui: Se/rn:fier.bint~ pirie 90 @.lr"?lm'e'rl~, WId nesarar.seu ds untura de pam, seadauga 1:5 .grams dri'l'f~ari de c(l)a.dc:t"~o'1iiqe1ul.!!!L proaspetesl t~iate marunt 91 15 grame .~e, fruflze.·d~zmeuratai~e.<\fi[lJse la$:.3, §jsf1ri'1~ s.curt T\1'mrasime, se a-m9sfe~ij.~L se da tigaiaae{~~p.?!rte, Tn ziua vn:natoar:e--:Se Inc'S: zel'?te,totul U$Q!",S~ steaws prinfr~.o 5u:oatra~ titon .~i$e introdu69ln borcane uscate. prega,'1:Tf9"Clinai'nt;e. A 5epa~tra ~a

frtgider'--- . ~

Bai de sezut. A. ae lasa 10D grame de coada-sorlceauul (Tntreaga plant~} p$ste noa~ in apa roce, a se da a;doua 21 Til GIOGot 9r ~'" se~aa~ug~ ap:aaebLa se vedea $t i:-9illJ de ~ezutii la capitGlul"Partea g.eneralap;

GHE11~OARA tAl charnll la vu~gar15)

CUf'l:Gsctrta in IimbajtJl popuiaJ si qatlrumarie, &eta~el, raJma,de-it\ pa}~~~aa., p!ea~~a" ~at~!lji~, .,Llmb'ra.l·ftu~t,81~!~ um~rftJ:r~l"q:o.~fTlfjel, ~retl;~oara cr~~f~. mal t,:des.la marglnl de lP€!durj $i GirtJmtJri, Pbvrrni9u6·~i dmpit ume,de,.d,fli zone. rna' ij1al:l.e sl lI)lJl"ltoas't), fllanta are ftunze se.micircujpre, cu 7~9 lobi. 0 tulplha lare care ·nu .este ~barte Tnalta !?i ftori galben-verzui tara strrnL(cire, c~ .. pot f~ vaiUte dj'n aprilie' pina.fn iunis $[ chlar mai tirziU, De-ziua Trupulnl Domnului (~oi.a Verde - sarbstoare .a blserlcll catcliee, n, tr.) sa impietssc lnanumlta regjuni coronite din ea, pentru a, impodobiapoi fruntea Mlntuitorl.,llui, acasa', Tn col!ul icCianelor. Frunzele cretlsearei stau uneori ouleats ta sol, !ar qlmirleaja se veda in' m[jlocui lor ~ piG·atur~ de mya, st(aluQind ca 0 !2rer1~. La jn~~frmi ds peste 100p metri gasim e var[etate~ G.ret[~,oami c:~u:e~~rEl;p~rt~,a inf'erioi3:r~ a frl'.lr:J;z:elor de Q stralloH~-:;ire arginlie si care inflme;s;te atrt pe teren cateares, cit.~} pe eel de race primar,a. fn 1impul ii"1floriri,i; plantaesteHcl.Ileasa in In:tregi m e., iar mai tirziu numaj frunzale: pJantele'sfrit las~.te app;sa se usucs in pod.

9relj~o2l,t"a ~st~ r~numila m.a,i 'ales ca planta de leac pentru tsrnei {in Q,ermqpa s~. l"luJm~t~ ~~ hFrau,enmantel" = mantou de darns, "Frauen kraut" = planta f~~,ei!Qr sau "Frauenhilf' =ajutorul terneilor). Cre~i~oars n~ajuta nurnai in tulburari menstruale, leueoree (poalaalbEil,sCUl'geri", ale~l'iurni ale org~nelor pe,l,viene :;;i indispozitii .Ia Vlrsta mennpeuzel, cl, :Iuata la iincf:!putul puberUilii impreun:a cu cp:ada.:'!i>q~G'elu.lui, influenteaza benefic aceasta perioada R'entru cazurlls tlnerelor fete carora nu te vine clc:lul menstrual in ciuda rnedcarnentelor prescrise de doctor, crep~q~r:a impreuna au coad~-~6ri6elului (arnestecete in Qarti.egale) vor t1 csle ,Gar~ ver r9gjem~h~a aC8fist,a problema. Creti~oara are efect astrir]geflt~j vtndeca toarte rapid; 88t9 f6!o.slta =?.1 ca

-'.

23

mijloc diuretic ~i cardiotonic, in febra prh:.inuita de leziunt, rani purulente ~i abcese

n'eglijate. ' ,

in urrna unel extractii derrtareests foarte indiG~.t ca~iul de cr;e:~i~oara, Dupa mal rnulta clatiri ala gurii" rana sa 'inchide in decursul unel .zlle. Geaiul de cr..etil?oara tndepartMza slab to Junil e' mueculara (adinamiile, mlopatiile} ~i articulare l¥f ajuta in anemlt

'in lezi~ni~e posmatate in relaxarea organal.of pelvlene ale teme'lor care au ~vut na~teri greje sauln predispozfiia spre avonurl (pantru 'fixarea sarcini,i)~i fdliifi.c8Je,a tibrel!or ute riine, cretisoera este de mare folos. lncepind cu luna a trala, astfel de fernel ar trebul sa bea ceai de cref~~oara. Este un mUloe atcttarnadultor in toate bolile d~ temelsl aluta" Tmpreuna cu traieta-ciobarnnui, ohlar iii hlsteroptoza (proh:tps uterin] ~i hemii Inghinale. Tn aoeste cazurl SIS ccnsurna ln timpul zil,ei, 1'ncetul cu Tncetul, 4 cesti cu ceai de crelj~oara pregati~ pe 011: sepoats din plente proaspat euless. Tn afara de aceasta, Sf) maseaza locurlle afsctate cu tincturi~i det[?lsta~crobanului (8 se vadaa l,Modur~ de folos,~re:"', la articolul.,Traista-cioBanulul'" pa~". 64', far Tn cazurlle qe prolaps uterin ~e lnceps fr~q.iona.reaextern" din zona vag[nului fn -sus, A1ci se 1010se5c, suplirnerrtar, b~~ cje ~'ezut CIJ c0~da-~ar'ic~~LJIUi (siht-neC;9{raJr:e·1'OO,gfClme de p~?nte· pentru 1, bale), in total 3 bar pe sapf~mtna, 'caei i3F1a da, tjaie. rel'ncaJiit~, mal ppate· fi utiUzal.a inca de 2. crt

Sframo9Li nostrt Fntrebuin~au aceste plante atit Intern cil, ~j extern, pentru vlndecarea rar;lIor, la epilepsH ~, hernll, ~i3ita un chat ,dintr-o carte foarte veche de plante rnedicinale: "Dace un om Q avut 0 hemis, fie el tihar sau batr1n, sa puna sa fiarba un pumn de crstisoara intr-o masura de apa eta dt lasi un ou tare sa fiarbj;j ,~j sa bea fiertura."

. in mediqlt;l8 populara actuaja,?,ceasta. planta t~i ocupa law- locut blnernsritat. In special medidul naturist !?i preotul elv9lian KOnzle releva aoeasta; I!Ooua treiml din toate operatiile ferneiesti ar dsvsnl de prisos, daca planta asta d.e, leac ar fi fost iolosita din trnp ~i vreme mat indelungata; Gaci e~ vindeca toats Inflamaliile organelor pelvtene, fe,bra, ~n'sura,supuratia plLlrulent~1 abc:ese'le ~i hernme: Orlee lauza ar trebui sa bea ,8-1.0 zile din acest ,ceai; mull! eopli ~r t11a; ave a parte de mama !or ?i multi vaduvi, de sotiHe lor, daca ar fi-cunoscut aeestdar dumnez,e,ie.sc, Apiicata externzdroblta ~i f~cuta· Go:~presa~· cm!l9-o~ra vindec8', rani, Tntepa,turi, HUeturi. Copti1 care, III 'CJUd.R aHm~ntatlei bune, au '0 mu~cuJatt:lra. slaqa, sa intaresc prin uzul contlraru al acestul ceai."

Cre:tif,3oara care, crests la inal,ilmi mai mari~i are partea infe'rloara a frunzelor argin~ tie' se tMtrebL,lint~az~. rnEli ales In obezitate': 2-3 cesti zilnic au, un eteet deosebit de favoraoil. AjUL£I. f?i la ineomnn: :~i diabeticii artrebul sa bea des din acest csal Copiii debili~,i bolna'Vicio~i se fortitica vazind cu cchfl, daca li se adauga Tn apa de baie cre:tf~oara, La 1 bale se folcsesc eca. 200 grame de ierburt (a se vsdea I,BaJ complete", la I,Partee. generala").

Gombinatacutraista-ciobanl,J~ui. dupa cum .ests eX!Dlicat'ln c?pJtolul "Trais.ta-clobanului", cretlsoara aJuta contra atrofi~i rnusculare sl in boUle museulare greis, ineurabne. Aceasta planta rnedlcinata extrern de valorOarias:e. foI6se~fe. $i Tn :8cleroza ,multlpla.

Mr sea relatat 'dintr-o iona~a tarii ca cea;ul de cre'l~~o<'Jra, (UiZ: intern - is!=! bea-; uz extern - sefac spalan in zona inil'nii) a adu§ carnsllorare subs:tant.li3la a starli belnavulul ~n cazul unor grave afectiuniale muschlulul cardtac,

Creatorul nostru, 'in mil:a SA nemargi:nit3, -a lasat sa ereasca pentlu flecare: boa1la c!:tte Q pla,nta~ 11-0 sa putern ni.dodata sa·j mu~tumim inde,ajuns,pentFu aceasta.

MOD URI DE FOLQSIRE

Prepar,are,acIE!'aiului: Se fdose~te1' lingurita (cu virf) .de .plante ls 1/4, Htrl,J de api@! Sf! op~re'~te;ddar, se I~a S'8 stsa potin.

Compres,a cu plante. Se spale. 0 cantitate 'cores~unz'atbare de plants prosepatEl', SEl zd{obe!il~91 pe urr fund de' lernn cu ur;J.sucitbr de ta~ei ~i S9 apUca

, sub forma' de compresa.

Adaos la baie; Pentru 1 baia' cornpletase lau '200 grame .de plante, useats sau clliva pumni de plante proaspste; sa las'a fntr-q' gBleat'a fA apa rece peste noapte; se incalze~~ totul a doua zl ~,i sa to.amif Hch~dulR.e:5te apa dj3 bale (a S6 vedea ,~i "Bai complete" h~ IIPartea generala").

DRA"GAICA, SiNZIENElE (Galium)

.-

Exista rnai rnulte soiuri de '~a!ium: Jiplcioasa (GaJ'ium

aparlne), numlta :;si aspri~oara, coma.~el, iafbij-Upito~r~, turita, sste raspmcHta ps R90a~'~, e;tmpH ~i 96':-a lun~wl g<:lrdprilar" flhiQ ds'aceea com'qa~l!!ta:qe taran~ cu erbicide, Attnge o,j'!n~~iml';! (;1.8 , 6.0'-1611 cen~imetr~ are radacii1:8 fnJn,zelbr vertiGiiata, (a~eza:ta in jurur unei axe' Ia, abelGl~i nivel) :~i umbele alb-verzui peau'ncUilate~ Da.imifa tulpinii cu par aspru, aceasta planta este a iiea!amtoere'\ fi,nd Ilum[ta de aoeea ,;Hpicioas.a" sau !.iarba-

~ipjtoar:eu , '

Pragaica (Ga!ium v.erum), .numl~ $ffloar,ea-IUi~Sf.-lon.

Tnchag~toa'n9;, sinzle!le;sJti'~iene-§albe:ne, Sinmlfnica, prefera 'ina~i~He. setine drept, ajunge .. lae rria~lrhe t]e, 30-60 cemimetri ~i are florl geJben-aurli CU ri1,ire\sma puternlca de mlere, Planta inf10rrra esta culeas~, in lulls,

Sinziiene:le (Gallurn mollugo) , nurnlts ~u dragaic6:\ petealari3!ginei, stnzlana-alba, au Horile deHcate, de culoare albgalbuie .. asB:m~natoar'8 floril-rniresel, un parium 'amintind usor rnlsrea ~I S8 ilitnnesc toarte ass pe povitnl9uri. ~i margini de drum, mal mult oulcats la sol deeit in plcloare ih nmpul inflorirJi', Teate tlorile arrtirttits ~sinf 'aproa~'e ldenfie9 in puterea lot lecuitoare. Se :;;;1 u1ilizeaza ~n

acelasl mod.

Planta ace<!tsJ~ea~e cre~te in cantitati mad 'a fast data tot mal mcdt uitarii. Dar tocrnai ei artrebui sa i se aeorcle o,atelitie mai maretritr-o vrems fn care bome decancer fat rava.gii.~i aiei trebule s~ acoer1tuezoa f.orta'curativaa plantelQr 'prpaspete este substanflal m'ai mare, decl folosirea lor, in cazu' bolllor grave, 'tm!:lllie s9Aalba loc 1n stare proaspata. $i in timpul jemil sa pot gasi' fire prosspete de sinztene alba pe lccuri fara zapada; sub larba useata,

Ceaiul d~ sinzlene cur;"*i rlnlehll, fic~tul, pancreeaul 51 splina de 'fadtorii patogeni. Cei cs sufera de iulburari ale slstemulul limlfatic at trrebui sa bee zilnic din aoest coal, Eleste indtcat ~.t ln c:loroza, hidropizie s,1 jungr-hJri lnterecatate. Fcloslt.extem, ~juta foarte repedeIn toate bellle de plaTe, in rani, furuneule ~i comedoane, Spali3.turHe caJde ajuta la fntrnderea tenului O'filit.$11 sucul proaepat stors da rszultate btme, dace. se unq zilnic cu el portienlle de pie!e bolnsve :~i sa laEli s,a se usuee,

Medicina. populara recornanda dragaica ~i In epUeps!ie" lsterle, coree, 'boli de neniJ, reiten,ie' urinara, nisip ~i pla.tra la ril1ich.1 ~,i 'inl urina,$i la bolile gu~ei ajuta

25

acest ceal daca sa face ?:ilh-ic. foarte mult'a -gargara', 0 female t'ni-a relatat ca a scapat asttel de gu~a, de boala glandei 'tirclde.

Ma int~nescanual. mtr-un hotel al bailor Kneipp; cu 0 perache din Viena/Mo~dlng, C~ care s~nt prietena. Clnd ne-amrevazut in q.nu11S79,am: censtatat ca sqtja,f2i'9use 0 QlI~a destul de viz~bl!~L setsmea de operatie .. I-am recomandat 'drag~i,¢-a-, 9:8 face illfuzis ~1 SE;] folos@~Je: ca!da ca gam:gari)l. adfnc<l dEl foarte mutts or! pe zl, 1n luna tebruarls 19BO ne-arn ]ntUnit ian~a!?i i?i iata, gu~a disparuse, Mf-a povestit, fn culrnea fericirii, ea sotulel Ii adussse des dragaica proaspata: Inca de la fnceput sirntise cum i sa mlcsora

gu!?a, pina GEl a dlsparut cornplet, ".

in ultima perioada de "limp s-au inmu1tit cazurlls de p.araHzie a. corztler vocale, Se pare cia ar ir yorba aiel de 0 viro.za. Gargara !?] tI~titul cu csai de dragaiea. sint de un rapid ajutor. Dupa praotul elvetlan Kurtzle" acest ceal ssts un lsac de incredere !iii in eels mai grele boli de, rinichi sau pionefrite (puroi la riniehi) ,chiar atunci dod nlmic

alt. ceya nu m.al da. !'2ici un r:-Z.U.ltatll::. ~~rte ~fi~ace. 8St.~ 6lmestecul dEL9ragaica.'.SI2!.li~uta~-

_ de-p~Lurzl~a-moarta~ RanI 6\;jale. In ~ce~f MG~,efecll:il 5e manlf.;sta II J": 1 ~ ~ut~. El vorbe.~te d_~ 1'~ r!!§,_S9 ;rnce:'rfl!U~I~~- dragalc1;l ~,J!.e bea 1!2_CeaS~~ pe r---l,l \. ,s:tomaculgaJ, ~3P rD!Qute Ina~ .. a ere hllcu1 d~,-!n, @(!~~parcursul -zueCTffgEttltura cu-fl1ghititura,. in 'Ci8Z depCla a 9I~a.:trebure _con~u"OJa\ffi O~!?M~

Dragaica a (q~t foarte~apre~jatain vrernOrlle sr,ay~chr e fam'eile P-i,J, ~fec!iuni '

uterine. Ea Ii se punsa ferneilor in pat bind _se declan9-a nastersa, pernru a.le rniosora

cursrlle Iacerii. Aceasta credinta. s-a transpus apoi asupra Feoioarei Maria. Maica Domnulul a foloslt dragaica iniac de pale pentru culcusul ei sf1"nl Se mal spurts ca arii

pus pruncului lsus dragaica: in loc de pam,s' rnoale in tes1e. 0 legenda.dln Silezia rela-

tea,z@ ca Sf[nta Fecip?l-~a 'a luat dr~ga.tca pentru ca este slnqura pe care mag.arul n-o manl~ca. Ast~ este-adevanit QSlili -dragalca aste caut~ta de vaci, porcll !;3i ma,garll 0 re-

fuze:.

Prsotul Kunzle lstoflsasta Ih scrlerlls sale dsspre un barbat de aproximatlv 45 de 'at;li care sutsrea de 0 grava: boaliil de rirtlehi ce !:ie tot- ii1f8utalea, in' cele din UI"rn8 a trebuit sa-l fie sees un rinlchl, 9i c!3la.lalt rtnichi s,e umplusa de puroi -~i iiu mai putsa functlona normal. Atun'ci ernul s-a pus ps_ 0 ourij,'qlil-dJ~gaica_ A baut zilnic 4 ce.$tl din amestscul d,e plarne pentru ceaiuri meptianat mal sus, adfca dra9.§.iea, sP.!!!J.YtB.de-

'p§du!.@. ~i urzlca:dl-10~a-,g~bel}a in part1 egale. A luet de mai mults orl pe zl cite 0 mgnrph:'ra. 1"Ei:F"OOrlsed~ boala j~a trecut cornplet AGel8i~i arnestec'de ceaiuri

se recomanda ,~! in j5cler,oz.a n~:J;;Iala{s'au alte"bol:igr.ave de rlnlchl, .

In timp oa ~t!lJbscwtulp'otal)ist '8ustria,(::, Rieharq Willffqrt· atrag~ atentia ln cartea sa "Gesundble;t"dmqh HeilkrauterJ' (.siin.atat~_ prih pial;lleie medicinale) asupra fap1ului ea baut)J1 cealului €Ie dra,gaic;a 9,1 clatitwl cuelsint un m.ijloc excslent in canceruJ limbii 9i ca.suGul proaspat stars ~i amastecat cu unt ajuta in ulceratil canceroase de tot felul ~i in boH de pi~le de natura canceeoasa, dr. Helnrlch Neuthaler .scrte in .Das Kr:%iuterbuch" (Caltea desprB. pfanteJe me,dieinale) urrnatcerele Tn legatura cu d'ragaica: "Drag area. alba astra ~n unele regiuni recornandata $i astazi lrnpotrlva canes(ului, lucru neparmls carula trebulesa ne nmpotrivjm cu hotarire." .

A'$ dorl, stirnatl cititori, -sa v~ expun acum ~!teva dintre experienlele mere proprii ~egat8 de dra.gaica, pentru co' sa apreciaf:singurl. Cu aproximativ zece anl in Urma, .arn auzit despre imbo~navirBa unul medic s~oma:tolog din Linz de cancer al Iimbii; Dupa op~rati9 SI€lbis9- Ioarts tare,~i trebuia sa se ducs I? Viefla ~~ntrJ.i rate. L,.<:\m sf~tuit s_a fa.oa gargara c,u oeal de dr~gajcii () saptamir:fa mal tirziu am aflat qeja ~ razele nu-l mai erau necesare 9i coa bolii~v.!Jlui Ii sra mult rnal bioe, CUl"fnd s-a vinpepa,t complet.

Ceva mal tirziu am a.flat despre -0 fsrneis de 28 de ani, bolna~a tot de cancer -al limbii. A fast sfaturta. sa cOllslIfie LIn medic din Karnten_ Acesta I-a ,promis C? 0 vin-

• J,l neli't_ <;ILnl'l\.dGfi IJ rnl ri I", pop~l"r~ in lirnba -germ all" ale accstel pl,ante m~dicinale as ref~re rB:'M'aici~ D{>mriu lu I. ·,mlt1 .ar 6. Ufifj(ra.l1;msrroll~ adlca .pai_&'le Maicii Domnulwi' ~J Milria 8sl!srwl-r, de<;ll .paiel e pennm clll eu~ul Mariel" ill, tr.).

1

~eBa fn t:ilildl ahT'compleJ !?i I-a prescrls un ceai de planta ps care bclnava rJii l-a-aratat la ,urn mCiu::net"lt dat. L~am recunoscut ca 'iind ceal de dragarca, Pentru a 0 seutl de aWa bani an~ncatJ pe calatoriil81a Kamlen !?i pe.alte cheltuleli, l-am '8fatat dra,gaitra In n'atura ea'B,~ sl-o poata culeqs slngur,ei. S-a vlndecatdeaceasta boata groaznlca,

[Rea un sxernplu: Era, sftr~itde rnartia dod 0 fsmele til1ara. dln Viena ml-a povsstlt ca ma.mael. in vksta de 63 de, ani. este gG,av twlhava ,;;;i se afla rnaintea· unei a doua op~ratil care trebuie sa ~iba loc pe 19 aprilie Bolnavei fI ersseuse deodata, cu 0 juma~'ate' de an in urma, 0 tumoars cancarcasa pe lar,inge .. Doctorul nu-l spusese atunci adevarul, descriindu-i boala G2l. fiind 0 formate "de gu~~. A~Hel" bolnava aiunsese la prima operatle. Tlmp de sase IUl'li totul decurs_e!se normal. Acumaparusera

insa la bratul.stinp dureri fantastlee, ~re nu centsneau if ~j r;iOa, . Mtrja stEll umflata.

bolnava nu-si rnai slrntea mina ~i bratul,n.ernaiputfl1d tin-e nici _ r 0 loare' (;l'e htrtie\

Pentru.a-i u~ura durerUe,. m"edicul prlmar careD opsrase prima dafa propusess 0 a. doua .operatieJ cam trebula, dupe cum am mai spus, sa aib~ lac la 19 aprilie~i.la care sa-i secponeze un nerv dintrs git ~i clavicula psntru a a eltbera rnacar !=ie,dure.rile ceJe mal lnsuportablle, Doctorul sustlnea ca nu mal exista. niC1 un 81t ~iut.or medical, Totusl, suarn :sfaturt·:a pe temela rEjspectlva. 'sa baa eeal de dr,agaica ~I sa faca garg<:jra cuel, l-am mal recomandat un amestec - cu efect de impiedicare a form a rj[' canoerului -de Gea:h.1rr de plante,~i anume300 grame"de fiHmr~a,19Jtgrame ~e coada-~oriGekdlJr !iii 1QQ...gramede ~rzica {11,/2 ii~~ ~r.:-cft~ ~titW!a IaJicare 20 ~:, pre~urn ~i LlngerBo 81 tnctlonarea eU -allfIl3" '_ r,a ~. va ~e~ Im~ea ~,I bueurla mea CI!1' 'am a,llat,oo qt:lt'er-ile rneetaserj:dl!J~~, zi]el 1~;a.,iAt8 d~ 19,~prHie, iemeia a inceput sa",!?i simta'i,alia~j rnina,~i bli~twl, ~\!!tii1t:t sa Ie mi~.te~M~diC~~,primara fa,s~ vizlbil eurpnrs IOihtll fi1oo,e11~ or;l.;i~atsg rilil liF1i;!l"ei ~i:e a d€iU.a CQpera~ie. A ram~s imprisrona1 atune! cindJ-a rela;tatirdeJ de-aprls ira.tame (lJi 'qUI ~Iante meai:GinaJe ~i i-~ sPI;1S; ",Mama dumneay®a-stra r;i! eendfhu,e a~a!" f\in afl.at dl.!,jpa' ~it\ia limp ca temaii TI merge .!stralucitii - ~it~z ~act cum mi %alCG rnun icat - ,!?i os: peate ,cieja sa sa ooupe (ij-e gospl::lda"i'en;;J de famIlia ei de sase persoane.

51 tratiMd ul.oe:raJiile canceroase 80e pot .ob~ne, vinej9cani. in l,.I!timuJ 'limp §i:::au rnrmJI!it bottle maligne de piela 'care:"se manifesta sub forma qhO[ pets im~lIIepata. blne'ccnturate ~i aspre, Sa presupuns ca C1r 'f! vorbs de to boa~a ijnfec.~ib..asa. '~n acsst oaz, ttatarrentel cu sue proaspat de dragalca p'?i 'alifie de 'fHimiGa da rszultat, SiI'mHtan trabuie folosit Tnsa nsaparat cea.iul depurativ de filimica, urzlca !?i ccada-soriceh .. dlJi.

o femeiEhdJh Austria superloara avea un norful in cerul gurii, cars-i prtclmrla dureri lngrozitoare in toata gura. Clatindu-se cu ceai d,e dWagaica, a scapat Th, 4 zi~e atit.de nodu' cit ~i de dure~l, Af1rmatra ca toleslrea drag,aics! inastfel de bali este "un lucru neperrnis" nu pcate sta de,ei in plcloare. Ests insa sigur d3, nu numei plantsle aduc ajutar, cl ~i stoiputernlela DomnulLii, La urma urrnsl totul sste in m~ni~e DomnuluiJ

MODUR.I DE FQLOSIRE

Prepararea ceaiuluh Se foioseste 1 'Iingurita. {cu virf) de drag~ica l~ 1/4 litru de ,apa, sa opEire~te, se lasasa stea putln.

Sue: pro~spat: Sa spala dr~gaica proasp~ata ,~i se stoarce, dt este 1'ncaln stare umetla. cu alutorul storcataruluIelectricde uz casruc.

Prepararea alifiel: Sucul proaspat este amestecat C:U unt la temperatura carnerel ptna s.e formElaza 0 pasta alifioasa care se pastrsaza Ie frigider.

27

,FILIMICA {Calendura offlclnalls)

Fillrnlca ocupa un loc de searna printre plantele fndlgene'. Ea are nurneroase denurniri populara, cum ar fi: boance, ealce, caJdarusa, coconite, :fetisca, floaregalbena, 'galbenioare, n~cot9Je. ochi'-galban(" '. rp~ioara" rujinica, salomie, sfFncuj:a, t~taj~i, vfzdaage. Filimlca Brats dintre acele plants cara frttervin, oterindu-sl ajutOl'ul, In cancer 9:j ulcerscenceroase. 89 gas6)~te In unele. Q'radini la t.ara; uneori creste salbatic"!?i pe groho,l]9uri de pants. Rind din nou Gunoscuta sl dorita in popor, avTnd deci 1ara=iii caut~fe gfa~a fort?i ei vi n d ecateare , nu "0 intj1:nim dear in gradinil cii?i pe OQ0ars. Fjlimica ajunge la 0 ~nalttm~ 'de 30"qO G'emimetri, capitulele siflorale stTaluces'e ,i'n m;Ja!';l1e ,de la ga.lbEl'n pina la portocallu§al'blJi. ier tulpiRa ~r fmnzele'sint zemoase ,~i IIpidGlase r.a IIlipaif Exista ,diferite v~rietati; cu capitqlele flQrala pHne,

, cu stamineJe 89'sehise sau'i'nchise Is ouloara. Ele sint

- , .similare in guiers£). lor' de ytndecare:' Daca drm:inea~a dupa

ora sapte.eapitulele lor'florale sin:t'inchis.s:, lnseamna ca.'in aesa zi va ploua, De aceea, ftHmica era conslcerata inca din seColele trecuto drspt barornetru.

'in rnedlelna populara aceasta planta sa culege!?i sa utiliz,e.aza. au flori, tulpina ~i frunze outot, Trebuie adunata insa pe scare st(alucitor; caciatund 'putefile ei ts'maduitoare ating' apogeul. Fllimica poats fi luata proa.spata din gradina pina tlrziu in toarnna, atila timp- Q~ n-afost r'lap,aditada rugina (maiM),

Filimi'ca 'se aseani'a,na put~ri1iG cu arnica, fjindu~r insa supsrioerain putsre curatlva ..

Amica n-ars VOLe' sa fie adminiStrat;a; lrrterndecit sub supraveghera medicala, intrucit 'este'· posibf ca ceaul mal clegraba sa dauaeze. bolnavl10r' 'de lnima deeit sf! re foi,o$,e.asca, pe cind ceaiul de filnmica poats fi oonsurnat fara a dijuna filnd D pLanta depumtlv81 ea oonstltuie pentru nel un ajqtor ~r.etios, in icteruf inf,ctios. Bautu~iG._ ~~ti...cu ~ea~ace' minlj!lt, Fillrnlca a,r~,.8feErae C~I'~.JIre; Strn1ullea2;a

circula~la singielui~i gr?b~~vi.ndecarea ranUm:·.

Un am a intJr:atrci:.t mina:'jr:ilr-il'Jln flernstraU' \'?;,ir:cl:l~~r ~i dur'em:ile.'de .pe urma ranii nu au ince.tat> niej dupa ie~,ir,ea ·~.hi spiTal .. ~l:1ZiIildac,easta, I-am sfa,tuit sa apeleze la a~ifia de filimlca~ A fpst entuziasmat GIs efectul acestel pomezi !?i mi-a c.omunicat cl!dureri.le care-l pricilllLlisera multe. n0pt~ nedormite au trccut in seurt timp. Oe atunci, sotla lui

planteaza iar~a~j filimlqa in gradina,. .

Afl1ndu-ma intr.-p' vi'zrta fn Muhlviertel, gazda' ml-a ararat prctoareie ei pline de varl'ce. Am luat filimrC'8 din grad rna siam preparat aHi@. Rama~i'fele j: le-arn apllcat imedlat pe gambe (resturile pot fi refoloslte eli:- 4=-5 or[~). Pe, urma,f~O!in![j!l!l~Iq....

~~,cu 0 g~~ muc~Ja DLl~t~lYl.Pl'3 ~ byc,:ta' de. pih~~! pel ..s,are _l?l:§J~~ de ·gambe. Vetl fi Ulm~1 auzind ca patru saptamlnl mal IIrzlu, crnd rn-a Vlzltat ~a Grie~hen 'i1:1I:iCe.I.a.il...,d~. Aml?ele piciqare aV9<;l:U, iaral?i 0 piele frurnoasa, neteda, 0 ~alugarila ml-a rehatat da $faiurse<ofemele batiiha' pe care- a remaroase pe strad~ di!1,cauza~eos ~it ds· , ,J;[, Sa._S8 tr.;t,'. .... :fI!imlc:~ ·':fost surprinsa Gina 'a'cea fem~le 1-& aratet, 0, una mal tmrzflJ, In cui mea .enClrll, plCloarele. Tbate varicele dfsperusera I?i piel>8~. f:;;J re:oSp·a.ta,se netezfmep."

Alifia aceasta ~ajut:ad9arte rapid I?I in flel:)ite" ulcere vaticoase care nu sevlndeca, fiSctu.lel deger,atu,ri ~i ar~url. Alm!:1 ~:r resturil'e de ps urma prepararii .e'i ,se fotosesc la 1e,zjunile ulcereaee a.le,sinului, chi,ar daea. slnt maligne {ICaI'lCEu' mamar),

Un~i cun6~tin~e a trebuit, deodata, sa i se extirpeze sinul. lrrtlrnp ce se afla inG~ rn spftal:~i te~l ne faceam gl"iji in iegatura cu starea si, l-am preg~tit ~Iifigl.demimica, Cu

28

._a€,~:asta);:ill:fie ~j"a: uns matrzu urlasa rana r~masa de pe urma 'operatiei, dr:spt G~re ma:rime,a rani~ s-aredua mult CrcatriceJe e~ au dovedil la.consutd pdstopifr.a:t6r 0' vindec:a:r:e ,atlit:de' frumoasa ih .comparatl:e V;;'l'J eele ale altar paclerrte, krc1t h-a mar fast neeesaratQecit partial rad1o'tefaplR

Alina.. de fitimic~ ssts de mar.e·~jutor 9i 'atune! ci1!~' plciorul este n~'padit de ciu-· :perci. MIJ~te, 'scrIsQrl mi-?J.u 'cJ.l~nfir-m:at ~Qe~t lucn,J!cjiiar Ir.l ca,zuriledn care dadusera

gr~~' tpafe, m~tC!Plele fn:c~:tca;te jFJ<loa; ~l. ~1 ih1iuiia t:J:e' fHlm:iRa: proaspata, poate ff

folpsita' .cUSU~OJ;l8 ThaQe.ast~ b0~~a -, - (:) as,tfel, qe~mico,za a.?cuprlns zona vaginu-

lui, tre:buie f,a,c):rte :spal~ttlri~s~iJ lotai dB.' ~}3ZI!it.. Se f8\q 5b.§)r:ame' ae fiHm(Gi usoats.sau de ;2·.Q~i aita 2: niTIhl plii1e defi!imicl proaspete 'psBtrll:l ftee~r.e. bale de 'jj>ezut. 0' femeiie din $hJttgart, mi-a ;scr.Us di S!ot~l, Eli ,swfurlse ds I') eiuperci l!a pinlor; Ge nli. fFlcero;asersJ B.,~iI~"f!.ltfine·~i !D.udr8." AU q~ciuse~a niGi ~1iI rez~itat A'tl!llffei au iri.qere~t'ou a.Jtflie de fillmi~ca. ID~ga t:;Ipt'zile, 1,(2llSl.:!ril!;dj9sel'ilse s-au \l1[)d~~c'at)i'i. Gt~a,)~w r:am'as-. Nu~i mtiilvnaf?' Pe; ling~, ~Jifie'~~ . J.!~rep~tatt~,.~!?i ~ trn~ysa ~~"!il'im[e:a {9"S~ t>~iJ~~ Jeteta.la.rMqlj.'4rl d7- fGi'~SIf9't 'Ae' 0" )Irlctufoa, ;~Iluara' GW 'apaflarta, .@~t~ rQ~rt8, potny'tai~ Gpmpr;ese)le pJisp,ar<?ills pentrLJ ranl,_ c,ontuzlI, hemateamej rupturl musculara, ba chiar pentruul,b'el'afii purulente .sau de natura canceroasa, pentru rani desehlse Qin cauza esearelor, pentru lJmflaturl~abcese!iii pustule.

Nu nurnal preotul Kneipp S-2 zbatu:t psntru a lmpuns filimiba drept un mijloG fi'toterap e:tJtlc~e vindecare a u Ie,eratij lor ca n C'IJrpase, . cls 1 m s die:i cu nO~G uti ca dr. Stager~' dr; B'9hn, ~y. Ha,lertser:;;i a,1j:ij, D!~, Bohn cjt~aza' ~i!!:easta. p.~anta ca mn'd c"el mar important mijloc cUr-ati)! in bolile canceroaee, atune! oind nu 59 mal poata intEirven\ pe Gale ch~ru~gie'ala ~rJecomaFlda s~ se beaceai deoi'itimlca 0 pe~ioada mai lungs de timp. Sucul ~masP>~t,stljl~!?. Ej,I'l'llit:niGiiJ2D"ate"fj foloslt.cu maresuecea c~hi.ar 1'n cancerul ,pielii. Hema'ngiolXllJ:1 uas vrElknema!i.ndlP.lungata.decJt~yaoripe.Zicu.suepro.asp.at de. 'fi:fin}i:q8 pOC1ts' 'fda:qut S;E disp,J:tra,)? f~1 ;$i. semineJ~ d.in. ~,a'?'tere (sLJb forma de pata. ~60lGlrat~ 'sau Ik'~f[~t~za s:e;i)Ha ~pelele dfbatfin~~e), $1 petele··as;pre de ynaturi)'" caneernasa de pe plele potffi astfel IrJdepmrtafs. Reasflt;, medlCtlI '~i' c9rcmal:orul arnerlcan:, or> Drwey, a.atras .' aten~ia'asupra jJuter11 cUfatille;unlce a~l:imicrr la cancer: a p(,!tut .ccrrssmrra re~~lte -tamaduit,oare foarte quri:e:

.. C, e;a.lLiI .de f1limica se .ad~lnjstf,e~a intern ~J in bO.1i ,g~,st~o~~.n~eS •.. i.na,!e~ In 'c, ra,liIp~'l'l '~~I ulcere stomacale, m Iilfllamait" ale _co.lonlJl.ulj, hldroplzle ~I hematllri:!;l>~.E:1 "repre:z:~nta, de asernenea, un mare ajutor 'Wrt viroze ,~i 'jTllfe,c!ii bactel'ien'e. 06 elect rnlnunat are folosksa csalulul proaspat de filimic:a re]es@ dlntr-o ds-clar€rt,i€rpe .care nil-a fac.ut-o un medic: ,,0' fst[la de doi 'ani~r jumatate S8 cam irnbolnavfse dup'a repetarea vaGcinului antrppliomiellj]:c; aye:a dlaree cfonlca, :stabi~e, se co,rmtataser-a a seadere '9vid,enta a vederii si totfelul de greutati der nutrttie, La 'unconsult clinic sa determlrrase

in cele dih urrna t§ ar.av~'?l.par,atlfos,·motiil pentru care-fara era tinLiita sub observatie medrcata, Dup'~ o fGlo'sirn de (;} :s:aPJanitna a Geaiului preparat din flon proaspste de filimica' sf administrarea unul numar mit de medicanir:Hite hcrneopatlce, c'opHuJ S"<:l refacut fn mare masur@!. Rez:ultatul,'anatize] facute, imediati?i repatate de B ori a rnaterlllor recale, fn vederea'dl?pist~iT'ii 'ag;enfiJor patog~nl sl :tlfosu1ui, a-test pentru prima data negativ,"

Deoarece' fllirniba' dsi·fSz.ultate buns in lcterul infe,etio.s, esteun leao eXQ81eht 81 tn bolile denca("A5n Ie; frunze I e '~j tl,Jl P i ria ,stnt op~r[te cu' apa cia cotlta, iar ceaiul. se b sa netnduldt La bolile enl,l,m8r~te mai sus ae pot bea3-4 ce!j1ti'pe zi,aproxlmatJiv 1 lingura la fiecarestert de era. $s'oi3tine un mijloc vermifug daca se pre para un 'ceai din 1/4 lith.!,deapa:jli 1 I1ngura;p~ih~d-s fJori ale·filim~ca. Sueul tulpinilor prcaspete Ind$parteaz~

11 veruelle. ~!ne. gii) !?i s~ab, ia: (I'~, ia,');: d~~'a fnf., u~ia:.se f. i,Eiroe. ~i I?cu.rile ',a~ihs'e,~mt, ffllba, ia!e',1h 'ea, atllnci se'VlndeCfl ecczemele ~'I Inflama1iile gangllon.d.or. Cea~utQonsumat zllnlo, 'are sfeel depurativ, Persoanalor cars folosesc ochelari ~1 care-taecite-o baie de ccnl cuceai ealdut H se fntare~te vedere~. Sp~~aturile cu infuzis'dB'filfmica 9; coada-calulul,

29

1/ ameste~ate, i~ par}~.egale, aj~ta. in uJc.erEll.ii ~i 1umor! c,a~ce!o~se, I~ plcloarelaeu ulcer vanccs, In csteoporoza, In abcesele coapsel sl In ramie lints, purulsnte, care nu vor sa S9 vlndece, Se ia 1 lingu(1:i GU virf din acest arr-estee psnttu rzz lltru de apa, -

Pentru a !"ailefa perlormantele unieEl ale csalulul d-e filimica, as ·dori sa', ma.i 'in~ir citeva razultate concludente: a aslstsnta rnadicala care suferea deja de opt ani -da '0 intlamatle a colonulul j'~i luase ora 18 un msdlespeclallst. Afost sfatuita, .dupa bro~ura mea, sa fa ceel de filimlcfi: Pe parcursul a patru zile> a ballt, lncstul cu lncetul, elle doua Ge~tl cu cesi de filimica. Nlct nu l-a venit sa creada cind dupa acsasta foleslre scurta tot raul r-a dlsparut . - a calugarit8. ml-a povsstlt os. suferea de diaree puternlca, Desl a baut Geai de rnusstel, nu s-a slmtlt nici a arneliorare. Abia dnd "a recurs la cealul.de. iJimica a fost inlaturat raul in timpul eel mai seurt. - 0 alta calugar~a din Bavaria. sa c 'nUl' deja de 15 ani ow a ciL.llpel'ca la plcler ~i aveadeseori ~i flebH:e. A reusit sa ajunga., in cele dln urrne, prin uzul a1ifiel de fil1rnic-a, la a vindecare a plolcarelor, - Fldri'ls de filim; 00 , 2 Iingurit§!..plS9 I.e 1 ceas£a cu ap-.a • ..slJJ~'lJJ~Gr:. - CII'us1ele din Mas sa pot y~ndeca u~or eu 8Jifi~de 1111rpi'GJ3:: Observatie: Dae~ cineva nu suporta Uritura. de pore peats folosl la prep-ararea -aliffei !?I grasime vegetala de' calltate. Pentru a ob~li1e G pomade.mal aliifim,u:ia" S8 toarnain ea eR este ~aJda putin ulei,

MODURI DE FOLOSIRE

'nf,uzie: 1 Iirigur11a (cu virt) de pJante la 1/4 fitru de ,apei.

B'al de aezut; D9'2 ori cite 2 m~ni pllne de plante proaspets sau 1 00 gr~me ds plants us carte la 1 bale de sezut (a se vedsa "Bal de I? 8ZUt'1 , la "Partee .generala}') .

Spa I fi1.uri:1 ~in9.u~a (eu virf) d!3 plante 1Cl. 1/2litru de apa. .

Tinctura: Se pune 1 purnn plin oe flo.ri fhtr-un litru d'e rach'u natural, se las814

zlle I~ so-are sau la caldura de DCa .. 20 gr?de, . ' . .

AHlie de fllimica: De 2 orl 2 ni1ini pline d~ f]limica: (frunzEl, turpin! ~r flori) .sl'nt taiate marunt ;;00 'g,rame gs osillZEl. de pore 'hrallit natural situ de untuta de pate bun~ se"rnfieriJ.rfit~ astffJ! de pareS:' ~~ar pun~.,$nit~Le ja p~ajit ,til aceasta UntUr,a·fierbinte se introdllc fi!lmicile taiate, sa Ias1:isa s1frtie bins, se amesteca ;~i se iau de ·peJoc. $e: acopera ~i sa lasa sa stea ti~p de 0 zl. A. aQua zi! prsparatul se incalze~te u~flr ~i se ftltreaza, primr-o bucati:r de piuza sau marl tn V8$e curate, pre.gatite dinainte.

Sue proaspat: Se spa,la frunzele: tulpinile'~i tlorlle ~i se tree, in" stare urneda, prln ,sforcatqrui electric de uz casnlc,

LEURIJA (Anium ursinum)

Fiecar'e primavera aducs sperante In soars i?i caJdura, Ne sill"f\:[m iaF~1?i veseli ~i plini de avint. ne bucuram de prima iflverzi're a. naty,rH f}i de volosla lumil passrilor au in~reagafiin!a, ea de un eutentle dar ds la Creator. In fata acestsi nol spl~nd6rj yeril, ai-tre!?ui sa pa~lm spre'o noua cur a de prlma,vara, o c:uratire$i depuraln~.a or:ganls~ mulu( care due la 0 lmprospatars ~i fnvi'brare igienica damna de luat in 'seams ..

. Ma'i ales :Ieurda, nwrhlta !?i ai-clorasc, al-ds-padure, al-salbetlc, ail.:lti, aliu, aUu-deionle, isoard§. sau leorda, face parte dintre ace~ti vest'torral primavsri1. Frunzele, de uri verde proaspat, lanceolate, lucioase.. assman ato-are cetor ale ~acramtba rei, ie's dintr -u n bulb lunguie1 care este fncQnjurat de membrane albe,' fransoarsnte, Tulpina neteda,

de un ve'rde desohls, impreLina' GU pdtitl!11 alb aJUng plna la 0 inallime de 30 cennmetrl. Lsurda Grest-e nurnal ps cimpii bog ate Tn hUI11LlS ~1 umede,.sub t'uflliluri, in padurrde foloase s·' alpine. I se.ginlte 'putemicul rnlros rue USfUfOi ehiar tnalnte de a zM planta. Ell-a st adus rn papal' nurnele de "ai" - salbatio, de padure ~. insemnfnd usturoi; acest mi~os $xclUde -fa.ra· nlcl 0 ind81ala mice' t,oAwzie Qu'ft"ur;Jz,ele lacramioBl'8,j sau cu ·o.travJtoare.';1 brirICil:Jsa' de toamna. . La inb.epotul prfmave'rii. mUlts zavoale sint acoperite CIU frl,lhzefie proaspste; v$rzi ale lsurdel .. Be' r-asar din pSlTlfnt fA aprille ~i mal, u.r1sl';;)ti .cl1far mal dsvreme, FIorile devin' 1f:,.sa\(izibH~ abla pe la ~ijI0.Gul lui rrialsau 1n lunie; Putemice forte vina.ecatoare zac in ea ~i sa spuns ca ~i ur,?ii ocauta crn.d les din hibsrnare, pentru a-i?i curata stornacul, intestinele ~i sihge~-e, Leurda contine in esents proprietatil08 ustorolulul nostru, nurnal ca· are a putere cu,ra,tlva m'u't ma.i mare. Ests;;cre <;laSS? .. [jetJse1ilit Gis lfildicata fn curele. depulr:ative d:~ pri'mavara ~i aj,uta la vlndaoarea bolilor cronlce de pj,eEe.

i~llIcjlt frumlele i$f pi.erd fol1ele le~l,;lttoare .it, :tar~ useata, fA curs' de Gwratlre ~I depuraile dee pnmavara ele se folos-esc proaspete. Se pun, taiate marunt. pe

! p1ine~ eu unt;' tecate fin. In loc de, alt conolmem

, . (nefiertel in app.a lilnrca, pe carton; rn psrlsoare;

chrttele sa.u al.l·e. mrn·Q"~rl'..lrJ a! (!.arcor ,g,l:Isl:. ,~st~ 1Yilb'l.mat~li~ ar1mrn~eri e.Ll patrtlnjel. Frun~ zels pot fipreparate 9i' ca pjwr'~ S;a'U sarata.llitruo1'l folosite ill cantrta.!i r:nari au un gust

inlepator, ar trsbui arnestecate in piure cu frunze de UlfZicL .

Frunzele tinere sa aduna in aprtlle ~,i rnai, decl Inalnte de Wnflorire, lar b.ulqri ICI, srrr~itul verii ~j toarnna, Bulbii de leurda pot fj folosili la fel ca usturolul, Est,s indl~t ea persoanels cu stornac sensibil sa' toarne lapte celd peste fl'unzele ~i bllibii l~Uali merunt, sa lasetotul sa stea 2~3:ore, apo: sa baa acest lichld, ingh~itura. cu inghl~tura.

Pernru a avsa pe tot parcursul anulul leuroa ln casa ~,i a beneficia de puterea e~ tamaGluitoa.re, S6 prspara 0 tinctura de leurda (a 5e vedea "Moduri de folosir,e"). Din aesasta tincture sa lau z:iln[c 10-12 picaturi in putinaapa. Aceste pi:caturl ajuta la 0 rnemerleexcslsnta, previn arterloscleeoza 9,i glunga rnults alteafeClJuni $1 indlspozttij.

L~urd<!are !,!n l3fecHoarte fa\lorabll asupra aparatulul digestiv, S~ reoomanda'atTt la diaree aClUta '~I cronlca, Ghta:r~daca,aGeasta'aste rmmtita de balonari ~i colici, cit 9i Ia: conslrpa~i~. daca aceasta se. bazeaza pe spasms fllterne sau pe lensvirsa intestinelor. Viiermli intestililali" chlar sl limbricii, m.or laeltva timp .cjupa folosirea.leurdei. , o data eu fmbun~ta1irea'aictlvita~i lntsstlnale dlspar ~ladele ~ncli$p()zitii cafe apar ades,ea. la oarnenl vrrstnici. sau la gurmanzi din oauza intestlnelor lens:?8, 'ina'ctive sau prea pline. tnsomnta, tulburarile cardlaee provocats de stornac, lndispozltlhs provsnite din al1eriosclerol.:a sau hlpertensluna arteriala. - ca v·er1:ijul (ameteala); senz,alh.'l. de apaeare (la cap), de nelini~t'e ~i deplr,esiunile - vor ceda. Suprapresiunea scade treptat, Vinul de teurda (a sa vsdea "Maduri de foloslre") este un prsparat minunat pentru tali batrinii cu vssnlce secl'e~ii pulmonare abundente s:i greu1ali in respira1ie legate de aoestaa. Chiar l'n caaorlls de tuse rebela rndelunggt~'se ~Q~pa de fiegma.'!jl! de lnsuficienta respiratorie provocata de ea. Acest leac este indicat In tubell'cuilozii pulmon~ra. ~i hidropi2ie, de care sufera deseori cei batrini. Frunzele folosite in stare pro-aE!pata. Gurata rin~chii si vezlca, tavorizlnd urlnarea, Ranilecares,e vindeca ·gi'eu,

31

~

unss CU .SUo. proaspat de lieuro:a, S9 vcr inchide rapld, Chiar ?i stsrea bolnavJ[or ear-

diovascularl.ss am,elioreaza. . .

Leurda este un m~loc depulraliv inca nsapreclat 18. justa savaloere: 'care se dovede-wt~ b~r:. mal al,BS pan"tru eiPiderrn~ cronic .:.$:uferlndfi Medi2uJ na\urist ~j pre,otul elvellan Kunzle a laud:at In mod special ecsasta plante,: ilEa cureta fntt:egulorgamsm, face s,il1g~le:. sanatos. alung~' ~i distrug~ substante~e btravitbace. Persoanele rnereu bolnavhiioa,sa; eele cueezeme 9i cu tenultalncs, scrofLllo,U ~i rsumaticli )9J trebul sa venereze leurda.asemenea auruluL Nici oplanta de pe Pamint nu este at1t 'de eficace pentru cUfa:~irea -stornaculot, a intestlnelor ~i a &Inge~ui, Trterll ar rnflor1 ca I'li~b:noz:e 9i s-ar' dsschlos ca un con de brad la scare!" :KOnzle arata rnal inoolo ca stle mmiHi ai direr rnembrl srau lnalnte "tat tirnpul anulul bolnavreio~i, mergea;u din doctor fn doctor, erau p'irni DeeruptH .sieczeme, scrofulosi pe tot ampul, pallzl, de parca arf zacut d~ja In groapa ~t i-ar 'fi rtcrrt· gainHe iara~i afal"8. de sub pamTnt ~I care s-au fns'Matoiillt ~i invlorat dupa 0 intrebuintare mai in<;:lelungata a.acestui dar minunat al Dumnazefril",

MODURI DE FOLOSIR.E

Sub forma de 'condiment; FrulDzels' 'pn~)'aspete de. leurd.a sa marunJesc ca patrunjelul S8U ceapa sl S9 prasara pe p1i 1"1 e, fn sups, sosurl, salate ,~1 mi'ncaruri cu carne.

Tlnctu ra d.e leurd a: 'F ru nze Is sau b u Ibii taT ati m aru nt s e intra d uc 'i'ntr -0 sf clI:\ p'i'na 18 gft lara a ssjndesa, se tcarnadeasupra raetuu desecara-sa:u driee'all rachiu de 36-40% faout,in casa.sl se lasa 14 zile rn scare sau in aproplerea maslnll de' gatit,Se iau de' 4 on pe zl clte 10-15 plcaturi in putiria ape.:

Vin de" leurd1k Se fa 1 pumn derrunae talate maruru, . se lase sa dea oiteva clecots il11/4 Htru de Yin alb, ,.58 ind~~oe9te dupe. gust, cu rnlere sau strop fi>i sa be';1! din acest vin peste zi, fncet, inghititura, cu inghi~itura.

MAcR 1~.uL-:IEPUREL~ I (OxellS' a.cr=to·!';-s,llla) Este diElnumft in limbaju:1 popular' $i. rnacris-depadJJre", macrlsul-caprel, macn~-pasaresc, rnacrlsor-trltotos, maGri~.uI~cueului'r pita-cuculul, trffoiu-acru,

MabrJ~ul-jepursluiacop era S;Q I.u I pretutlnde ni ih padu:rlle noastreds foioase. ~i conifers eu un cover de mmzs de, un verde deechls, pr~s'arat cu flori aloe, dellcats, PriV9li~tea sa sste extrern de placuta: ochllor. Ctnd merg sa culeg ciuperci, mi S8 l'r)tfmpla uneorl s~ ma splec dupe: 0 frunza. !?i ·sa 0 rnaninc. Fiorile \e.adun in ·~~~ita}i mai mlel pentru un .a:me$t~t de cealuri pe'pare TI eIfel. la pag, 87;, .,.

MaQtj~.ul·i'epl:JrfJIlL.l~ nu se usuc~, Gi se.:ihtrebuinteaza dear tn ~tate. proaspata,. EI inlatura piro,zisul (arsurile I ill. stomac:) ~i tulburarlle hepatice ~i dige.s:tive usoare, Peritnu ·~ceste incUspoz.itli, e\ sa baa, 9u:!J:forma. de 08a~ rae1t ih prealabjl, in" pO'1ri de cite' 2 c9i?ti pe zl, Contrail;::teru.lui, a neflrlt,ei, a eruptiilo:r cu-

tanate ~i a viermilor, doza r!35pe.cti.va·~e baa calqa. '

Msdicina populara reCl?m'anda sucul pto:a.spat stors psrrtru cancerul incipient Iia stcmae, lumorUe sl ulceratHle' caneercase inte,mesi ex:teme. S~Gul proaspat sa

., ,

Gl.pJij;J~ ~u .aju~orl.ll stor~torulL:li electric de 'U,l casnlc, .Sa iau 3-5 picaturi 0 data, pe or1\ GIJI~,iate In apa sau eMI de' plante, Pe ulceranllecanoeroase exteme sucul proaspat stors se unge direct

~n parkinsonism (baal.a! 'lui Parkinson), sucul se prescrle in doza de' 3-5 p1diruri pe ora; Illata intr-o. infuzi~ 'deoo~a:da-~~oricelulul, lar extern sa folos,e~te psntru frictionar.ea slrel spinar], Dlluaraa ~i dozaraa trebui:e rsspsotate C'u strlctete atit la cancere de stornac, ulceratii si turnori, cif ljii la bcala lui Parkinson,

MODURI De FOLDS/RES

Preperarea oeaiuJui: Sa oparests 1 Iingura de frunze .. proascets.cu 1I2·lIt.r:u de epa ~I S8 lasa.sastea putln,

Sue preaspat; Se spala frunzels f!li S9 store ow alutorul storcatorului electric'de

uz casric. .

MU~ETElUl (Matricaria oharnornilla)

Alte danurriiri: marnori1a. m'arariul·dnel1.!Ji, rnatrlcea, moruna. mL1$etel-d~-cimp. roman, rom a,nita " roma9ca.

~f,este p'e Ggc:l~re.,soluri argiloase, cimpii, lumini~u,ri. costlse, pa lanl:.lri ci:le cereals, clmpuri de porurnb, trIToi, cartcf ~i sfecla. Valorosul .nostru rnu!?etel este izgonit tot mat mult din cauza fal0s1rii ,excet;iV~ a. Ingrll~.~mTntB:lar chhnlce ~i a eornbaterli buruienilor ptln ermieide:Dupa ierni bO'gat~ in zapada ',~i prlmaverl cu multE'! ums:zeala; poatefi intijnFt foaj1e qe.s. Receptaoulu.1 eete, sprs deosebire de a~ m-u!?eleluiui 'g,aiba.tlc, toncav, mlrnsul deosebtt de aromat ~i placut, Nu cred ca este necesasa 0 descriere mal amanuntita aaceetei flori atit de cunoscute, Capltulsle florala terminals se colecteaza din mal pfna in august,de preferat In soarets amje~ii. Nu este 0 exager.a;re daca clt8i mUgetelul ca pe un .leac universal", rnai ales pentru copUi mlci. Pruncllor Ii se poate da ceal de. rnusetel la orlcs lndispozltle, mai ales contra: crampelor ~i a dueerllor abdominale (conei) .. EI ajut,a ~i ill balonarl, dlaree, eruptil, dureri de stomac "~j sec;retii stemaeale abundente, tulburari menstr~~I~ (?u..mf;lJ ii~ a:m~no,ree,a) ~1 ,alte a!e~~"ul1i ale o,~g'al1elorp'elviene, in lnsomnll, epldldlml~a" febra, dwerl de pe urma rantlor !?i durerl d~. dlrlfl.

Mlj:!ll;et~llIl araefsct sl;Jdcllllfi;c~t calmant, antispasmodic, dezinlectant ~! anti in:ftamator rfn inflama!ii de tot felul, mai ales al~ rrurcoaselor. Extern. i)lul9~teh..J1 se admlnlstreaza sub forma de cornpresesi spal:iituri in conlunctivite~i a lite' inflafTI31ii ale nchllor, in eruptll cutanate care provoaca mincarimi sau supuratil, ca Qargara In durerile de dln,j; pr~cutn 91 Is spalarsa ranilor. Cind avem supariri, ar fi blns sa, bam de fiecare data cite Q ceases cuinfuiie de mu~etel; ne-arn llnlstl lnainteca lnima sa ne fie afectata. Foarte indieat~ este o perna uscata cu musstel, aplicata, calda locai.

Baile ~i spalaturile cu rnusetel au un efect calmant, cu influenta benstlca asupra intregulul sistem nerves. Dupa, boll grele sau stat'i de epuizare v.a veti sjm~ curind mal 'qine ~i Ijnl~~tl'}i sulteteste; In ingr'ifirea durrmeavoastra cosm~tica 'sa nu u[tatl musetslul. Dad!! facef sapta min al 0 bela a fet,ei cu infuzls de musetel, veti vedea cum tenul 'durnr1eavoast:r~ infloFe~e' !ill culoarsa fetei S8 1mprospatElai,a·. :;:ii"in !1'1,grijirea

33

parului ar treblii sa folositi infuzia de musetel, mal ales daea a.veti parul blond. $pallndu~va astfel ps cap', P~iUl va va devanl vaporos ?i va capata. un !udufrumos. _

. Mu~elelulu~ureaza''ScaLJ'llul fara··a avsaetect raxatlv ~i este astts I tndlcet indirect in tratamsntul intern al h em o'll"o,izU a 1', care potf tratati sl extern' cu alifi@ de rnusate.. Aceasta. pornada poate fi'folos"rta ~i p'~fltrtJ vrndecarea r~nil(x. Gutul'aiulsi$inuzita 'S9 amelioraaza repede. daca ·se inhaleaza'V'apori de rnusstei, Dupa un asHe!' de tratarnent trebuie stat, b,rnefnteres, ta caJdur.a.

'Uleiul de 'mu1?stel era folosil 1ndi din antlehltate ca freG~i,e contra nevralgiilor "i a reurnatlsraulul articular. Lavechil <f:l!gip.,tefli, mlJ~etelul era considerat. dator.ta puterii 'sale dea scadea febra, drept ftqarea.,ze'~Il:.!i .. soareluL Nume!e de Matricaria este denvat din !atinescul iirTlater~1 = mama. deo8lrece niu~!3lellJr era utillzat in bollle mamelor sl 'aj,e'femellbr In general! In ,ve,ehile car:1;l (;:lespre·.,plante rnedlclnale S8 pcate citi ca ulsiul de rnusetel alullga obcseela membre!lof, Jar mu~etelul.fier:t in ape. ~i apticat pe vezlea bo,lna(v,a calmeaza durerlle.

Medicol naturist Johann ~Onzle r;elateaza despr~ '0 tamele d!n sat, numita vrajitoar,e8. mu!?e.te;lujui ~i foarte ca,utata d~ boln'avi; a ajutat clnel persoane cu auzul slab sa-~J recapete auzul, pri:lJiild 0 c~apa-Qe-mare, tlrginea m~rrtim~ (carese cultiva in hortrc:ult"ura), In ule: de rtJu;>e~ei ~i picuriil1d de-mal mUlts on uleiul calef in ursche ..

Acaasta "vn3jitoare"facea sa 58 mists iara~j msmbrele parall2;ate, cu ajutorul friqiunilor cu ulei de mu~eleJ. Confra dureriler de nthi pune:a I.a fl~rt mU:},el,er in lap!~ ~i i1 aplica sub forme de cornprsse calde p9 oehll Inchil?i, care se vindec~u curlne, In continuare, preotul Kunzle lstorlseste: "Un tesator nu mal putea dortni decit sez1nd; alttel avea senzatia. oa se'sUfoc~L Fer+..e~a. i-a privit pe om drept in ochr fji l-a "de·elar9lfc:a. el nu poateurlna.ceea ce omul i-a confirmat l-a spus sa"~iprega,teasca ~me'diafQ, stJ6ra rnarecu vln pe care 5 a-I fiarba. cu rnusetel, oln cars s.a bsa un-pahar plln dim'rneata $i unul se,ara; Utmarea a fast caa reusltsa ellmine 0 cantitate rncrsd.iblla de urina, mai

iritfi:ttIlbure, apoi tot mar clara;, Tn opt z[le era vindecat:" . .

MODURI DE FOLOSIRE

Prepsrarea ceaiufui: Se opsreste 1 lingurita (c,u virf)oe ~ori' d~frtlu~etel Obi 114

litru deapa91 selasa sastea putin, . _

Adaos I~ bale: Pentru b~i[e in cada sa i?:lu·d.e.2 on Cite 2 r11.TiI11' pHne, 'pentru b~iJe fater ~i spalatul parului cite 1 p~mn pl'il1 de· ft,ar.i de l11Usetel: canti-

t:at¢a r~sp9ctlva'{3e opare9te ~l S8 letsa 'sa IItragal', .. ,. .

Compre'se: 1/4 fltru ge lap-te.'in elo cot este turn at p.sste 1 ilflgl!!r~ (GU viff) de

. mU;'iefelf selasasa stea PIJ~In, se str!30b~ra' ~i ss fae cpmfl~ese-caldR

Aburi de mu~ele': 1 Hngura (cu virf) de mlJ~ete'l este 0p:arita CU 1 It1:uu dfi:l~pa

Tn clocot, VaporJi se rnnE\[eaia sti.nd'. <cu. capul sub Uti prcsop,

Perna. au plante: Sa urnple un saclJlet de pfnz8. pe rn CjU flort u.sG~te QE\l mU9c:lei ~l 59 'ihsaIleaz,a.· Sa fnG~lzfi~te bTne rntr-o tiglai~ U60ara ~I s~ Gi.plica local,

U~'Qi dem~,ef.e.: ·Sa umple ,0 s:~cI.a .PI. ".(~(l a.sa In~te,.s~1 c~ fior! pso~s-

pete de r;:nu~etel GUI~S6 t!71 ~o I . o?Jr.I;1.~e.ste ele !:.llel de r.nasl'Ii1B

presate i?-rEl.ca. ure!uH'febule' . 0:' re fJerile. SliG·la s9Ias8., brne.,a9to~

pats.; 14 zil€i insoare . .s~ g.as-1:reaz··la fru.gfd'srl . >

34.

Alifie ~e mu~e~el: 200 ~rame d~ gr~sime de pam 99 infierb1nta .GEI· pentru a flr~ge ceva '91i as a.dauga 2 mi1ni pl~ile de flori proaspete de rnusetel; voroa in C!000t", rldidt;Jdu-se1 spumegund. Se amesteea, ss.aceper? ~,i S9, pUhS tBtU] RBst.El. nQapi~ ir'ltH;l'fhc:8petEl raconoasa. A douazl se incalie~t6 TAGa'C\ldata u.$br!?i se-stoarcs prif1;tr-Qbuca~ica depihza de in. Din expedemaa.reie!?it ce. eel mai Bine.se procedsE1z8. astfel: 8e pune o. bUd~tica de pinza de in rA~ro-O s~t~l; -aoeasta.se 'fix~az~ S?9St? un vas c,: cioc '!:,>I se stoaree, Pa&ta allflQasa ests aml3steGat~: 'apol uniform, dupa care se ·ta.?lm·a, kf bQrcan~ ciurate,

NLJCUL (Juglans regia}

. Nucu'l, nurnit in popor !ill nucar sau nuc-costellv, lnfloreste rn luna. mar fnca.marnteaformarii ~i apar~iei frunzelor, Fr.upzeJ.e-,.pl'n8spete se aduna In runie, nUQiI~ verzl la mijlocul lUI h.!ni~ •. atita timp cit maj pat fi tntepate usor, bojils verzi de nuca putin ih'ainte:de a.se G.08G9 .I~l de a devenl maro, lar fructele coapte 111 septernbrie,

~e~iL!1 din frwriz~, de' nuo:este un rnilloc eficace in tulburarile' dilgesd;ive, Q~61r~ eOl'lstip'8iie ~i rn inapetent.a (Ilpsa 'poftei de mincare), precum. sl Tn cUlr~llrlea .singeluL De assmenea, el se 'intreburnteaza cu buns rezultate tn ttatamentul diabewlul s,i contra

lcterulul. - -, . .

o infuiie din frunze de nuc ca adaos la bale:, este. buna contra scrotulozel sl a' rahitismului, conira OSteoporozet ~i a urnflaturilcr la OS" ca ~, a unghii'lor purulente de la miini liil. plcloare. Sp~latlln. caz de eczema. 181 cap (mal ales la sugari), rofil fcoji) ~i scable (t'He) locurile respecnve cu lnfuzle ·din frunze verzi de nuc~j ve11 veosa eurfnd rezultatull '

SpalaJur1l8.~ respectlv balle· cu aesst adaos ajuta in acnee, el'uPlii purutente, tranSpill'a~ia pi,c·io.a~lo·r· ,~lllieU'ooree .. ae c~ate~t.e 'gura cuaceasta infu.zj·e in caz de stomatita 'Ulcel'Dasa, afecliuni aile· ,glngit!ii! gitului ~i laringelu'i.

a :infuzie' conoe:ntrata(!iin. frUhze de' nuc, ad.~ugata la apa de bale, vrndeca dam geraturile. 9i ln cazul unel Gaderi maslve de pii'r sa .poate 'aiullge la rezultate bune, rnasindu-se mult piel~a capulul (:1] acest lichid. EI este un produs natural, exoeplioi1s1 I?i impotriva. pa.duchUo,r de cap reaparuli in ultima·vrerrie. Frunzele prcaspste a!unga ~l alte lnsecte nedorlte.

Din nucils verzi euless inalnte de ~inziene·, decl aproxirnatlv pe la mlJlocullunH lunle (nucile tr,sbuie 5:8, poata Ii -in1epate' user), sa poate preparao nnctura de. nuci care curata sternaeul, fi'catul~i singel.e ~i; inliatura hlpotonla (lenevla) stomlacala flii cQII1a de pU!t~e.factie. Aceaeta tincturaeste, de asernenea, un rernedlu excelentcontra sing;elul'ing:ro~at.

35

MODURI DE FQLOSIRE

lntuzle: Ss, cparsste 1 li.ngurita (eu vtrfj de frunzs de nuc Uiiate rnarunt cu 1/4 lltru de apa proaspatnarts 9i S9 lase putinsa stea.

Adaos la bii si spiUatllri:: 100 grame de frunze pentru baile complete, lar pentr,u sp~'aturi 11ingurlta (cu viii) de trunze maruntit,e la 1/4 litru de apa, (a se vedsa ,,8131 complete". la .Partea genen.:l,la"). Pentru 0 lrfuzle concentrata se la 0 cantltate dubl§;,

Tinctura de nucl: Aproxirnativ 20 nucl verzl slnt-tEilate In sferturi ~i lntrcduse lntr-o sticla cu git larq; se toarna deasupra 1 litrude rachlu de secara, in 898 fel incit sa acopere nucile eu un stratgros de 2-3, degete. Stic/a, bine astuoata se la~a intre 14 zne,~i 4 saptamini la scare seu la ealdura. Dupi§; seurqerea acesnn timp, cohlinutul sa strecoara si.ss introduce in sticle. Se 18. dts 1, lin"gur1ta pHrrain 'funciie :de ni3c.esit:c'(te. Put$~i obtine un IIchior den u ci toarts 9 u;;tos d ae-a ad au~~rali la nucile verzl 2-3' C!-li$ 88 re, i bucata de sco·r1i~oara. 1 baton mic de vanilie =?i ooaja spalata, ~etrata~~ cu substante chirnice a unel jumatati de, porfocala .. 500 grame de zahar se fierb in 1/4 litru de apa, S6 lasa sa. Set raceasca si se toarna pests tincture

'filtrata. .

QBUGEANA (Acorus calamus)

Alfe denurnri: buolumas, calamar. calarnuz, dalmena, crinde-epa, paporotnsc, papura-ro~ie, sperlbana, spetea:za,~artaraehl, trssfle-mlrositoare. Acsasta planta acvaflca este raspfndlta mal ales pe nhga balti, laeurl, mocjrie :?i pe rnalul apelor I1ni:;;tite. Din mllul de pe mal .5,9' rldica vertical rizornul, din Care ra,sFt\ nume,rd~sefrun:~e rn (0 rm a.. de ~p~cla, . care ajung pine la'·ina~tii119.a, :de 1 metru., l1Ja, pres ala. plat, .are til m1jlpc un pistil conic; rnnuan1Ei del' la verzuliu la maro-ga~bui. Radacina este'groasa eft oegstu', crests pihEj 101 0 lungime'oe 1 metru !?i are: in stare proaspata, un gust amar, putemic condimentat. l)sGind ra"dacina, aeaasta t~i mai plerds din aroma. :?i tar1s .. Se

cufege tn,primavera firnpurle sau i'n toarnna tirzle. .

Rs;daclm:i cbliqsnei nu sets utillzata numai qatotita puterif ei Tntarltoare in cazul unel slabjri g,enerale a organelor diges~ tive, in bal,onini atomaesle ,~i inlestinale, precum ~.i' in eellel, ci ea ajuta I?i in dere,glari glandulare ~i artlrila. Hadacin,a contribwle fq<;~e mult la c;ur,~'irea de mucozitati, a. int.estLnel,~r ~:i stom.aculul CIJ secretn abundente, Este- inchea.t.a sl In hlpcmetabollsm (m~1abollsm' scazut), in-,hipotonie Olntevie) i'n1est:inaila, in cloroza ~i liidropizie.

Oamenri n~<.:!~i~nuit ~e .s:labi, ~are a~ ~ie~dut i~ .weu!ats pu .din lipsa un~i hrane bune, ar frebui sa b's',a,;cepj de o.bll.ge,alla; ~l sq. -faca.d!n cln.d In cmq efta o' bale cornpleta. cu aoeos 09 ,obligeana" Qblige,ana inlalLlra [napetenla, 'Sa 'r~qoman9a, In eazul funcllonarii preastea ril1icttiului ~i e5t8 un mljlo'p b,un' de, eurat.ire p8~tru organ~~m. Cealul este de folos chlar copillor alerqlcl la gluten, suferind de celtachle, rnaladls tot mal' fre'cventa in uitimul nrnp. Radacina uscata, mestecata incet, ~ peats dezoblsnol pe fUrri:ator' de patima de fumat. Ochll ,Slilbili pot f int8r~i d.aca sc ung de rna! rnulte or!

I

, ,

ple'@apele', fn-Chi~e' cu s~_c proaspat stors din radacin:a de Gbligi;3'ana. Sucu'l 59 lasa' dl:~va mih\iJt.e'SSH;;iia~a efEktul. 'apoi plsoapele sirrt spaJate cu a:p~ rece.

Ades's"tam putut aduca un ajutor substantlalfn de,geraturi Si;\U cino ingheat:a dii'erite patti ale corpulu', recomandiad bails de ob1igea,na_ Radacin~le sint ba.'gate: peste noapte inapa rece, lar a doua zi 5e' pun sa -dea'rn clocot, Se lau ds pe-foc *1 se rasa,'.i:?a stea q mlnuts, Se scalda.loourlle bp!nave ,20 mrnute· rn ir:1fuzia nu prea flerblnte. Uchlaul re'spect1V poate 'f! relncaJZtn ~i ref610sit maximum de 4 ori, Baile au 0 actiune benefice si asupra miinilolr si piciod,re.(or' reci,dadn aesst caz ale tpebuie fi'icute eft SEl

poate .defierbin~. _. ~ . ..

Un barbat de, 36 de ani nu S8 putea Ir8stab~li dupa inGiepa.rta.rea ur'iei tumori hepatlce, La intervale'de ella 4'-5 'saptamfni iacea puseuri de temperatura. Padentul urma sa fie cus din l.lnz lnfr-o cHniG.a din Vi.ena. SQacra sa rul-a ,povest~t Tngrijorat:a despre boala lui rarij, ~anse tie vlndecare, SEI. CCinsta:tase del8,c.eXistRm~a l!Jrfortbberculi lnt@stl· mili ca~e provocau 'febra mare. ~i aicl:a ajutat rMacina de obligeaha. Este fiir!3SC faptul Ca1r) boiiatif'de grave cealul trebule bawt cltsva sap1arrlini - ba chlar Iwni - in ~ir.

In!timpul unel excurrsH de 181 Weissenbachtal la Postalm am intnnit uh cuplu din Had IS,chlr/?ar~ p~rnl~e pe munt,: schlpat ?L! rucsaouri wele, Ce,i dar voiau. sa petre~~a m!j?teLzJl~ hn,l~tlit8 rntr-~caba.rla cu aprovmonare propns. La UfI' papas am intra: cu.ai In vorba.{>1 am aflat urmatoarele:

Barb,aiul. fna!t de 1,85 metro ~i ln vfrsta d~~cinc[zeqi ~j cava de: ani",s1a,ijl:se; de l.m an lncoace. tot mal tare, fara a Eiesc:op,eri ms~~ oauza.etnd a ajuns la"4B kHogranw; il~ surprins, impreuna cu aslstenta m,~Qicala !Gare;-I insotea lSi 6linidi, d oonvortlir.e telefonica _d[ntre rnedieul lul sl alt rnedlc .. A auzit: .,'VI-I trlmit acum pe pacisntu,1 rnsu cel mai Hpsit de §iper,ante - cancel!" pulmonal"!"·A'i;l.i1'Elt·astfe!, mra sa vrsa, diagnosticr:,rL Dupa aceea a fmit sfatL;lit de .6ineva sa rn~steoe ,eui site ~afl~cini de oblig~ana, pentru a-l· ajuta tn a0~la!?i tir:n!21 sa~a~aJe ~i de'}Ull1at, iar ~imin.~~1~.,·?i sear~ ~a. b~_a ~.eai de coada~Qrlcelulur. Treptat, a meeput< sa fa In greutate';~I; s)m!mdu-s,e mal b~ne, I'lU g-a mal dus la doctor. Abia peste VI.'90 jumataie de ·an a (fom jar la cansl:lltEftie /a meaiqUr sau Acesta s-a, ridlcat erusc de, pe scaun, GU miinile,sprijinit-e de rnasa de lucru, .uitlhdu-se nrlut de ulrnlre la eel pe care TI ersdsa de mult tn groapa, ilGe~ati f~cut?" a fast tot ce a putut art'cula. "Am mestecat rooacini de obHgeana '~i am 'baut ceal de coada:90ricelului.~1 I,Radacini de ablig'9ana? Pe unde se gases.c?" "Nu trebuie gasitl;l,'do'mnule doctor, sa cumpara rn aries magazin de plants medicinals CU cftiva l?i!lngi!" Orilwl i9i redobindlsa atunci deja greutatea ini11ala de 86 kilograms, iar jum~tate de.an rna! t1r'zll.l a facut, eu un rucsac greu'in spinate, exoursia au ocazla ca.re'ia I-am cunoseut.

Ori de cite orllrnl arnintese de urmatoarea.Jntlrnplare de demult, fie pomenlnd-o in preJeg,erHe rnsle, fie llotTnd-o p\3 hlrtle, ca aC\JrQ pernru durnneavoastra, sa i'ml apare ca 0 providenta dMna ~i s1nl intotdeauna mi~t;:aia pfniiin adlncuri. Mama mea era grail bolnava, 'ave_a. ni~te orfze intestinale de nedescrlssi medicul rnl-a spus iritr-o zi ca ar tr~bui sa maa~t~pt Ie es-l mai rau: ca,ar fi cancer intestinal:. Era ps vrsmaa cind fnca nu niaoCl,;JJ1c.im c/cecit rarsorl 'de plante msdlcina)e, de~i sl pe atunel racurqearn dear la metoda naturale sl 'nu luam nicijodata do"GtoriL Aceast~ ecmunlcara a rnsdlcului rn-a ulult, De-abia mal 'eram In stare sEi-mi vad de treburlle conclene.

Contrar obicelului meu - zlua mea i'ncepe de regula la ora 6 dimineata ~1 se lncnete de cele mal multe on la 1'1 noaptea - rn-am bagat jnpat lrnedlat dupe ora 8 seara .. Tocrnai reflect.am la situatla.dlsperala a mamei, ctnd a intrat sotul meu ~1. apus un radio oortanv 11nga mine, spunlnou-rn': Idea sa nu mai iii atl) de singural" PUiin dupa aceea a.m auzlt 0 voce la radio: ,,va vorbests medlcul casal. Radacjni~,e de obllgeana vlndeca ariee tulburare stomaca'la sl intestlna.li, orlcl1: ar f de vsche si d,s rea, chlar maligna. Se la 1 cea~c~ ell ap-a: reee, sa puna In sa 1 lingudt~i rasa de radacini de obIiQ,eana, se lasS: sa.stsa peste noapts, se rncaJze~te usor a doua zl, S6 strecoara ~i s_~ be~cJ1e ~ura. inairite $iLdU"p-aJLeGar~_lUq% Acaasta 'ihseamna .. ~ rn~~ltlt~ r::.

37

~a.voie'nDe flecare ejata, c~rul trebui~ 1tloruztUa...halg"made. Acest tratement s.El ..... refera la l'ntr:e::gJ..i1 traie~l..st~L~e.sUnal, inclw!i:lJdafioat, blla, splina s,tPJliDcre:a:i!"feriaita ~m Telatal~ ma.meTlhdimine8,la urmatoare cele auzjte, ea tns;3, ml-a spus, facind cu mina un gest de resemnars: "Pe mlnesnu rna mai poate-ajuta ni'men~ sinlrnlel" Mi--am procurat radadna de obl'igeana ~J l-am dat-e exact asa cum am dascrls mai sus. Ve.ti fl de aeord ca, ce va povestssc se apropie- (;j,s' un mlracol, clnd veti aflE.\ ca deia dupa14 zile pe mama n-a maljenat-o nlmlc, Sapt.amTnai a inoeput s~ 1a ihgre'l,.Itate cite 400 grame, dupa ce in~lnte slabise toarts rnult. Datorila acostei l'nitmp!ari m-am ocupst tot mai mutt defltotersple 9i am putut fi de fOlos'in multe cazurl dJspe'rate. Radacit1;a de obligeana da tot rnsreu rezultate uluitoar9.

Ciha acldltalea gastrica lipse$te sau se -afia rn excss, radacina ob~g;enei va ~ti s-o regleze iii arnhels cazurl,

a femeie din Vori:l.rlberg 'El, surerit tlmp, de doi ani de dure:ri de stomac ~i a ~juns sa nu mal poat~ r'~zista nici 0 zi filka mec1icamente. La sfatul meu a luat cele 6 ing:hititun de C8.2U din radac:ilna de ob~igeana $1 in trei zlle I-au plsrlt orice dureri: nlcl nu s-au mal repetat de .. atunci.

O,.aIHi' femele din Al:Jstri8J' inferioara :a suter1t· anlde-a ·rindul de ulcer duodenal.

Pentrua puteasnporta durerfla. trsbula saia rnersu medi,carnente .. Nurnai to!er.a,d~lo,c hrana sollda, n-avea, oricum, nici potta de min care. In~iclndu-i-se rada<i::ina de obligeana, a luat zil'nic cele 6 inghi~ituri" orspt care durerils .s-au tot diminuat,Qupa elncl saptaniin~ au trecut cornplet, i-a rsvsr]lt apetitul ::;;i a pututsuoorta, ca :;;i ceilaJtl membri al famlliei" 0 m'rncare de casa simple. dar ccnslstenta,

U~ barbat mal in .virsta a sutert ani de :Lila de dlaree. 8e jnva'~$e cu gindul ca nl.,] va scepanfciodata. de. aG~&t chin, Luindu-se dupa staturllo mele din carte, a Inceput sa

bea zilnic din acest oeal. In scurt timp, intestinul i s·,~ vmcecat. .

Un bajEl!tel cars' avea mareu dia.ree in dude unui r'e.glm allrnentarsever a scapat de ea qupa 6 I'nghjtitu~ dln ,ac9Ia~i tip de ceai, recapat~hdu-'9i pofta de rntocare $i

ingr:a'$1ndu"se cu citeva kilograms, spre fericlrea mamei sa~e; .

Zece ant sma chinuit un b'arbat cu dlaree cu singe,. de 30-40 ori pe zl, Prlerenul sau mi-a povestlt ca.ornul vesel, plin de viala, de odinio~r~se transf0rm~se. este fire.sc. Intr-unul vesnlc trlst, Tot ~'1nceroase Tn'<,'IceWi a'nl d?aJ,lS,8 gre~. Afo~t penstonaJt relatlv de iti'nar. P'e I~, Pa.i?tl 'a 'in eepLlt , ma~ lhti1 de:stul deJ sceptiq, sa l5~a zilni,c cite 6 'inghititur~ de, tea~ din ra,dacina de ,dbli.gean"a" pe Itnga ta(e lua .'?-i 2 ce~ti Ct:i caai de filjm[caopa~ita, Mare mi-a fost rnirarea c1nd rnl-a sons sQtia lui ca la tricepl.Jtullunii iunls

a acslulasl an ernul ~,i-a re]uat luorul. .

MODURI DE FOL.,OSIRE

,Prepararea ceaiulul: Cealul din radadni de Obligean~ S9 prepare doar ca extract rsce. 1 lingurlt.a rasa de rad~iCinj se lasa peste npapts in 1/4 liti"'u de apa, Dlmlneata s.a rncal~eSte usor ~i sa strscoara. lnainte de roloslre,

ceaiul sa 1ncalzeste:in bain-marie'.· .

Sue proaspat: Ra.d;§£inlle proaspete S8' CLll'a,a ·cu griJa ~i $9 tree, prin storcatorul eleG,trjc as uz casnic 'cit stnt inca UI:r1!:~d8,

Adaos la bale oomplet,a: Gca.20D i.;].ram.e de rap ac1 fji SEl' las.a p~ste noapte IF rec~ m :5 litri ~~.ap~. IA doua ~ sa GJ'a tptull ih eloc:pt, s,eAragt; de pe toe, ISS I~sa ~astea putin ~i S9 ad.au£J~ la p.pa I";i$ Dais, (a sa VetJea "Sai complete" din IIP~rt.ea"generala·'~.

as

Papadta se nume:?uB in limbaj popular!?i b.u~ a, :cicoare;.c~~~ta~~8;o fl o~ reia:h1alaiJJlyi, florhgalqen9, !aptU(~a. 1~llce·a. mpartic1Ji papa- 9iiiiJ1!!, pi,JJ-d€t . .;gis.cEi . .Acea~ta pianta., vazuta pe pail~t1 ~ljoate lr;Jtlhderile .de ia1'08" .sl considerata. as mUlti. Q bwuiana suparatoare. reprezil"lta pentr:u c;ltJ1er.lTre~.sutei'jnda 0 planta ·dei.leac deesebit de. ValQt0asa~ fnfldf€lste in .~prifr~~m~( JilB ~O'aye ;pawn~e, Ij?fe:r.:eJ~pfirIpirLe ~l O~IGe supr:a1a~ul~rb9 .~Llr covor f~qr:~J ga!ben Ggf€l ne. emuzlS!sm,eiElz? an de :an. Plarita,ev~a IOGlirHe foa'i'te ud.e, Are. aouapro.prietat~ rernareablla: Ajuta -in bollle biliar,e ~1 rn e~I'8 hepaUce.

~n§l.j.nte de rnfIQrir?, se cplecte~ frunz~i€l;

., pr~m~va!a :sa~ tdamna raqac'inil§)·, iar!u!pin~le in tlmpi.l InfiorkiL 'Intreaga planta are efsct tainaduitor., Eu in.sami rnl-am creat un eblesl dln ~ pune, Gur:n,se face prirpavarit int~e~ge pla~~ pe ~a~~ .. in 'form~. dee ~~.I,ata sau d_~ &'!Drep.!3.-rEJ, ISi.Glna 0 sa1qla d!3 papedls 'amsstecS'ta,cu c:::art\Jn !?i gaJiills;~f! c.u QUa 'clei98se,., Qi'nd am test JfJlugoslav1 a ~a cura',

paGj'0ritlj priri.leauz.Hnic. la . mass, pEl ITnga alte. feluri de salate groasQete ... ~J. 'w.n' G.astrolfla~ cu salata de papad.ie. Medicul,ljn renumlt specialist fn b!!llile g,e: 'fi'~'at, a. ~:aspuns J"" Intr~Qarea mea rrsf·eritor ~a ::?lcea~ta problema ta papadia

are._~ l~j'Jue"qtFi qlt .~&!~ P'q~t~ ~~ b-e6 . ,~§upra!ic~!ului:.,' i ,,!i*~ ca' tul~lni!€r ~ro~s:

pete, am Gar~ s~ GOn.s,l,lf11''''5::6 PE;! ZI ~r~r~e; cruua). BIL:J -. aplo ~n liepElti'ifa ClI'onll:;a

(dul'er~:'fb~rte abD.ta RIr1~'S}J:b omo"pl$tulcj,fspt). EJ6;l5int de.rolo~, '~j in d . ,Oiabatioil ~r trsbul sami:i;ninoe aceste-iUlpini, pine la 10 pe zi, atit timp cit:. papa " ests' ~nf]e!,jta', 88 spals: ~ tu:lpjnils ou 'flari DU tot, sbla dupa aeeea :Be indeparteaza floarea ~L sa mes!ee;\i lncet tulplna Aceasta are la Jncsput un gust amaruI, este aCij~oara' ~i zemoasa ~i se '~se2!mana cu andlvele, Oameni i permanent boln8!vicio~i, care :§El'!3imt aoatuli ~i ObD.5It~r' -ar trebul sa fac:a.IJ"Qura de14 ina cu tulplni proaapate de papa(f~B.

Sa vor rrilnuna de efedul ~qr e.>d:raqrdir1ar: . .' .

Be 'ajuta fnsa ,~i in alteafe.ctiuni., Ne scapa de I)lt~ca_rlmi ~:zeme _si eruRtL' imbunatatesG~ucul gastric ~1 cUirata stornacul de tot felu~ de s:u6stante cars ss, ~,Ill!lina greu, ~J.0~~P~~(]t.9~~ol'1.a'f~ra;.dur.eri C"alc:u.,lu~ blllar, ele stimuleaza a'c~ \ tillvltatela hepatica 51 bllliSlra. Re Ilng;a6..~:r.un mlnerale; 'Pa~adla conpns s.l!PS~~!1~E) cure~ijlj.e §i de. sIn~SZEj :fba,ne ir.nport~nt€r p~ntru -inlarurare? tu'lbl,lraril.or de metabolism. Da~OrJta efe9:!ului ~,a~ deR}..Iral~·f(.~ajutE! ~i}n a~ri~~ ~,i~re~r-n·~ttS~m.; In!la~aJme,gang!i· pr'llior se:Tetmg~ daoa se ~Ine pma la :snr~lt cura de 3-4 .. sa~tamm I. ell tu ~pim proaspete,

In loter sl in afeq:ilJnile, splenice, papadia se foloseste, .de asemenea, cu suoces.

Radacintle de papadit5l, mfnca~a crude, ia fel ca ~i esle uscats ssrvlte la 0919,1 au stect depurati:v, de stimulal'e a dig estiei: , sudorific !1d diuretic, prscum ~J stimulant. Ele tac singele foarte fluid, fllnd considerate, un milloc excelent contra sii:1g.elui

((:-~. ~

Ingrosa.

V~chi19 dirp despre plants rnedleriele ~stmlsesc os. terneile foloseau ca. produ:s cOfi;;metic, lnfuzia pr:ep.a:rata din 9R8Jirea plan~ei l?i a radacjniL Ob~~nui~u s8cij1i spsls cu. ea oc;::hii"sj fata, speri'nd s~ capels astfel un "chip mal lurrmos", pa.p'adla faos p~rte din a"Cjlle plante care nu "hiberneaza", ci ~ecresc frunze ~i in anotirnpul reos.

39

in flacare primavara imi prspar un simp din 'flori de papadie, care are un gust excelent, fiind in acelasl timp 9i rn profitul sanataVL La turta dulce pe care o fac de Craciun" fo1osesc numai, siropere papadle.

A. Ma.ma mea 8-13, tnmn'ltod~ta GLl 0 femeie. care-sl urnpluse ~o~ul cu flori de papadie. Inrtrebind."a ee tacs ,CUi sle, a aflat reteta pentru prepararea deliciosului 'sirop de pi§:padie, pe care, la rlndul rnau, a transmit mal departe:

Se pun de 2 or! dte 2 mi'ini plineds flari de pa.pa.die intr-un lltru ~e apa ree,s. Se puna la fcc mie pin.a incepe sa,fiarba, se lasa sa, dea dieva clocote-bune, ss ia oala de. 109 foe ~j se rasa totul sa stea peste noapte. A ooua zi, se g6~e~te eontlnutul Intr-o sita; sa.scurqe, lar florHe .58 store bins' cu ambele m1ini. SUGul se amesteca cu 1 kilogram de' zahar nereflnat, la care sa ad-aug'a 0 jumatate ·de ~amjje tfiiata f~1if (coaja se p:runca. daca a fost tratata ell suostante chlmic~e). Mal multa lami1e acre,$te prea tE!re~ OaJ~ se pune H'\ra capac pe masina deqafit,' Pentru.~ s~ pastra to-ate vitaninnele"s'e da la focul pel mal mlc, Astlel, I\cNdu! ss ·.9vapG,·ra fara a fierbs .. S~rop.I.:lJ se puns ta r&dt 0 data, rnaxlmurn de doua orl, ca 6~a [ 'sa pGata stablll adevarata X::ollslstent€L N:are voie'sa devlna prsa gros,. oIici s-ar zahsrlsl dupa Q pastrare mal jh.d~lungq.ta, dar nici prea subtire" cao! atunel ar inc::epe sa ferrnenteze dupaun ~imp. Trebule s~ !#evlna un slrop ~dENarat, v(scos, care, uns pechitla S6!U p~ne~ cu un~."de la m~pul d$Jun, este acsolut delielos.

Odata lucra fa noi un timplar caruia if preqatisem pentru cina un piatou eu hrana race, in timp ce fi:3.milla mea se delecta CU' felii de pnne cu unt unss cu acest simp de papaciie proaspat preparat 9i"fjrnplarul nostru a avut potta sa gu~e:. Crescator de al,bine fUnd, r-!U rn-a crezutca.am fac~t sing!Jra !Imier~a[i. Afosttnci'ntat ~j rni-a spus ca slropul putaa fi doar cu greu deoseb't de mierea v9vitabila, A'9 dod sa mal remarc ca bplnavii de riniehl ~u.suporta bins acldltatea mierii naturale, i'n timp ce siropul de papadie estemal sana-tos 9i Ie pril~~te.

Ace'asta planta medicinata valoro<;l,Sa pcupa un 100 fn~eir1nat in medicina populara.

Din pacate, ea. este cunoscuta grle.~ft .de oea mal' mare parte a populaliei ':jl,j constderat.E'i 0 buruiana. lncomoda,

intr-o procesiun.e de Jola Verde m-a fr~~at.-ul:'l f!acaja~ careera sJegar'~i·av:ea tata desfigurat~ de acnae, .~-am ~tr~s m,amej'IUi a~Em1ia asupra ~t9ctUlu1 depuratN a[ urzlcii ~t p~padi.:.L Ma~~~ nipi n'U~ ~'tla eel r~-l [p.~padi~, tl~~ ls r~.oepart€( de, ,a.1i o 1?0uitoare de rnetropola, e,a trains In ora~elw! ncstru e , ·Gfhd 11~m expl[cat ,de.spl'e eel planta estaworba, mi-a dsciarat rev0Itata., ea doer n-o s.a-i of are fiullli el.asemenea burutsnl,

MODURI DE. FOiL,QSIRE:

Prepararea ,ceaiulrJi': SI;l puna peste noapte 1 linguri!a (cu vrrf) Qj30 radacini in i/4litru de apa'-;rece,se tnce.IZ8$te a .dOU8 zl pinaincepe sa 'fiarba~i S9 f[ltreaza, Aceasta cantitate S9 bea, inghititura eu i:nghrr,itura. 1/2 or~ rl"lainte ~i 1/2, ora dupe. rnlcul dejun.

Salata: Di'n 'frun:te ~1 radacini. druCIe, prcaspete (a as' veidea fragmentul respec-

tlv de text). .

Tul,phii: A sa mesteca bins ~i aee rninca zilnic·5-1Q tulpini crude" spalate:

Prepararea si ropulul: A sa vedea fragmentul rsspectlv.detaxtl

,40

pA "fLAG INA,-iNGUSTA (Plan~ago lanceolata)

Din marea apurfdenta ~ plante'or noastre me.didnale voi alege in ccnnnuars unacars pare sa fi fast la fer .~.~. r~spihdlta in vremurile indepartats, cum este. !iiI inzile!,e noastre si care s-a bucurat de-atunci in'coefo€!· de un renums rernareabll, Terrnenul

, ,. ge~rman>l;:(3ste form~at- dhl wag,e + rich, Uitim~ silaba, asema-

,natoaresjrbe:sc~lui ~reiksn, S6 iilrude!?"te G~ c~~fn~ul latinesc ,!BX~ == rege. Deci patl~gJr.1a era regele drumLJnl91r~1 a crescut mea din 1impLiri straveehi, spre blnel~ 91 pinecuVir1tarea ornenlrll, 0 r.ug~clun",e,~ngID'~~~f!~' ~ ci;1re eV0~a n?ua prarite ~! 'sa gase~te 1htr-un manuscl'is .. aatlhd probabll din SE!!wll:J1 .at XI-lea; se adreseaza ~'i patlaginii~

,1?i tu, pll.tlaginEi!

Mama. a plan.e~or. deschisa dUre est, puternlca in Interior:

p'este tine nu,ruie q~rute, peste til')e ali 'o~!:irit fem~i, peste tine au calaril mlres~: pests lil)e au'slomittauri, Tl:Jluror le-ai rezistat,

~,It'4:Ii1'l'V:~=::::~~ ~i II l&'aJ,iro~otrl\i~.

Re,zJstl§ decl sj,otr~vii, ~i :c9[1,t",giunl(

~i ri:l.ntul

care stf1\bat~ ~al'a.!·

Astazl'este la fel ca etuncl, R.aull strabate tarasl avern nevoie de plants msdlcinala cum esis patlagina.-Yng,usla - intilnita ~,i sub denum]rlle de iarba-Uiietprii, lim ba-;-oii , Iimb~·baltiiDr., 1imba,.-brQa!i'te1. tJ~tlaglina -, mLi11 apreclata in vechlle Ml1i despte, plante rnsdlclnele, pentrua cornbate aoest rau, Huda sa,Ffatlagfina sau pm,lagina:-lata (PI?1ntaga major) - care maj este cunoscuta .9i ca iarba,gras9-de-gradina, larba-bubel, larba-rnare, limba-boului, l~mba-oH, mama-padurli, placinJica-vacii-, nu-l este CUI n;mlc mal prejos 9i S8 folose~t9 exact la fel. Arnbele cresc pe toate cimpiile, marqinile de drurnorl de tara, pE)l!?unile. pcvirnlsurile, liziarele, 1n :gmturi ~i pe terenurile umsda ne;Gultivate,'fiindpraCtic raspil1¢!ite,in in~El-ag~ lurne,

P~Uagrna !?E{folbse~te'1h primul nndfmpotrivB maladiilor aparatulul resplrator; mal eles Tn cazul unor secre;tii aibundente ,a.le muccaaelor.Jn tuse, tuse convulsiva, astm pulmonar. ba chiar Wntuberculoza p_ulmonara.- Preotiil elv9tjan Kunz~'8, medicul r}aturist 'poou.ar ~j eunosc~tqr:ul marii puteri de iea.c a plarit~~Qr noastre, scrle:

IIlntrebuintare g8seste. intreaga patlagina. in toate v~rtetatil8 el, cu rB.dadna, tulpina, flo.are ~1 samin1a cu tot, Ea cur.ata stornaoul ca n~ci 0 alta p~ahta, este de aceea indicata pantru :scei oarnsnl cars au singe putln sau prost, Heat l!il rinlchl bolnavl, 'intatr~a,re panda, care fae eruptii, eczema, care -rnal sl tuJesc puttn, sint ragusiti, slabl ca nlste. oqarl, ohlar daca i-a; ba.ga ln unt. E.a-i aJuta sa 88 pun~ pe picioar?' pe copiii fl,ra".i, bolli1iwtcio,?i. care nu 56 dezvolta ca lurnea in cluda unei hrane bUlle.;'

Eu tns8J!li am pirlut fl de aJutof mutter persoane suferind de astm pulmorrar ~i' bron~ic, prescriindu-Ie patlagina-ihgusta emestscets cu clrnbru in p'arfi egale(a se

.:'J," Pirunglna ~B l'illme~", in limb!! 8"rm!!!liii Weg~rich (n.1r,).

Wfiiiil es dnlmurl in g'immmli, ee gi'i~jtslJbIOrm,tl WtlgR In OJeohM 9"rrna.n;' de aus, adiea iridj;.IBDIii'l" dill sudu] G'ilrm<lniei,

djntr6.anli 750 ~i105(j (n.!!.), .

4'1

vedea jjModuri de. toloslre''), Oas.tler de lrfuzle este foarte rscornandabfa i?i Yn boUle hepatice I?i vezlcale. Pentru a cornbate cuefsct axtraordlnar bron~ital astmul pulmonar ,i brQn~ic, ce~iul S9 prepara, d'upa cum urmeazs: Sa puns la.'fiert 1 ceru;;,oa c.u a.pa rece cu 1 felie de hlJ'TIlie (dace: acsaeta a Iost tratata CILl suostante chJmi.ce ~ atune1 fara caaja) ~i 1 linguril~l plinade zahar candel mara, se lasB. sa dea 4-q clocote, se la de pe foe ;:;i.$l;;>ia dupEI aeeea 56 adauga 1 lingurit€i plina. din ,91mestetul d~ plante, Sa lasa 1/2 rnlnut ln repacs. Ih cazurlle rnai grave, cea;iu~ trebule p'regatlt proaspat de 4-5 ori pezi, Se bss; mghi~tura cu rnghi{itura. ~a·se poate:de·fierbhite.

Dupa tum S8' poate citi liii In vechlle can;i dsspre plante, r:nedidn9lIe, sami'nta de patJagina combats formarsa calcululul, daca s!3 lau 8 grame. zil'nic, Afaruri S9' bea ceal de pat!agina. Siropul d& patla:gfna~i'n'gus~a cl,lrala sfngele de impuritali,. to~rhe 9i \li;ru~i. Ar trebul ut1liz.at pentru 0 ad.evarata cura, luindu-sa .zilnlc irJainte~fie.carei mess cfte 1 ling'Ura (coplil - cite 1 Ik,gurita,). (A se cauta prepararsa sjrbputu.i la iModuri de

fo~osJre".) .' . .

P'rintre tarani este cunoscut eEl patl~ina e,st9'inca·d[n tfmpLJr! ihdepartate. un foarta apreclat leae contra ranHor. Oda,t8.: un taran s-a ranit, la cirnp CU 0 une-alt~; spre ulrnirea ,mea, a luart ftunze proaspete ,de p~tlaginai le-a rarimr~~,t 9i 5i -113-8 pus pe rana. De~r fruQzsle erau nesp'a!aJe, locu~ nu :i?,-8 inflamat Fru.n~el~ proas;pete, lari'milate.ajuta in c:rapaturij taletuti, intepaturi de vlespe, be chiar illl mu~catuIi'He' de ciine. turbat, de anirnela veninoase ~i serpl, pentru ullimH numal in. oaz de' nscesltats, daca nu se afla nici LJn medic la fata IOGuluL 1ntr~a veche carte dsspre plants medicinale scrle: ,!Da~a 0 oroasca est$' rrurscata de un palanjen, S9 gra.be~te la patlagfria, Aceasta 0

ajuta." .

Fru~zele ~roaspEitet !reeate fhtre ambele, m~nL amests,ca119 cu ceva sare .:.~:i aplica~e Ja git vlndeca de gUffa. Frunzele de paJ~aglna puss In, pantofi vlndeca ba~lc:llle prlclnulte de prea rnult' umblat sau plirnbat, 0 tumoare, fi,e ea chiar maUgna, trece, daca ests tratata cu frunze proaspsts farflli~a!e. Frunzele ajuta, apUcate' pe locurile bolnave, .'?i tn bolfle cancerease de glande. In acsste cazurl sste ins a blne sa se puna maghiran proaspat {in cazur) urgent€! sa poate folosl {iiJ magh[ran uscat) ta inacerat in ulei de rnasllna. Sa introduce maghiranul ihtr-o sttcl.a, se tQa:rn~ ulel dsasupra ~i sa I<:1S8; G,a. stea 10 zile la loc caiquros. IJleiul de maghitan obtinut s!il )::mge in zona glandelorftbolnave. S9 pun frunzeletaRmita~~ deas,upra.~i sa leaga:, locl:Il cu 0 buoata de ptnza.'ln scurttimpc~e va simji,o·amJ~lliofare.

Cu ocazla unei prete~er'l-tinute la blser[ca-,paroniala a or.aIii,ului Lim am aratat ca frunzsle f.a}1miiaT-E':l de pat~a,g[ni3 ar pufes, vindeca or Ice ran.;, chiar d'a.ca ea ~r f vache de zece·anL ctnd am vorbit, ernci! !unf rnal tirziu, in .sala !?colti de calugaJl'ite (jin L.inz, 0 femaia a cerut c,Uvintul: lila vrerrtea respectiva am pus la. fndo~al~ af.irmatia dumneav.oastra eEl frunzafe de. patjagina. vi:ndeca orlcs ralia, orlclt de vechs ar 'fl. V:ecina mea avea de 17 anI ulcer varicos Is picior. dln cauza caruia nu mai putea de mult sa iass. din casa, ChJar a doua zi i-arn adus frunzele :?i i le-arn pus, dL:lpa lndrumarlle durnneavoastra, pe prciorul bolnav. Trebuls sa-mi relrag orlce dubiu: Hana ~,-a i'nchis repede $oi nu s-a rnai deschls in cele clncl lunicare au trecut,"

. Un alt exsmplu: Un invalid de razbai cu o. protszala plclor capa"tas9 rani d'eschlse pe bontul plcioruJui ,a.mputat., care §i~~u datarat unsi canicul.8,prelungit8 .. Acestsa nu VOi;8U sti se vlndece nici cu alifif, nlci cu raze, nici ell injeqii. Cind !}i-aaplitat'frunzele de patlaginfHnglJs(?i, ranile S-8U 'incflis peste noC!pte ~,i ernul ~,putut ~~~~i vada rara~;1 de rltmul normal al muncfi 81 vieti~ sals,

. Eu insami rn-am ajutat 'Qdat~ rapi~d au SUe proC[lspat de patlagfnsAfl"gu'sta. Cu anl tn urma, nepotelul meu, care avea pe~9tunc:i un an :!?i pe care-I tineam in 9rate, rn-a muscat din neastimpar de 'obraz, dsasupra co~ulur gurii. locul' mw~ca"tl.lrii ml-a pridnuit eitel/a. zile nt~te", dureri foarte mario L-am tamponat dill c1nd in omd eu esenta de p~tlaginEJ~ingusta. Imi faceam gulji sa nu se farme,ze intr~o z,j 0 intaritur.a

42

canceroasa, La sfir!j>itullui aprilie, am partlclpat cu sotul meu la 0 sealune in IFreist~dt. Deodata am slrntit pe vechiul loc al museaturl! un i10dul intarit., cit un bob de mazar~" care sa forrnase in timpul noptil, lrnsdlat ml-am cues OS pe pajlste un pumn de frunzs de RatLagina-lngustli" le-arn frecat fntm aJ~dat9r,~,! degetul mare 9i am tampanat de mal mult~ ,ori jn:aC"~a zl locul respectiv. Seara, illtaritura:de~abla 'se mai slrntea; in dirmneata urmatoare d[sparu6'6 cornplat, spre bucuria noasna, Nu este dscl a exaqerare atunei cTnd preotul Kne~pp afirma 1in scrier!le. sale ca pentru flecars boala a crescut '0 planta. CU eil: ma adincesc mal mult in iainelefitQ.terapiei~ cu mit tr~le~c rnai rnulte rnlracole. Multi oarnenl mar anusl in chlnurl ~in cauza unor astf:~1 de ~bcese, can ceroase. de~l exista remediL~U~'fQrmi;l, plarite]onlle~ioinale. Am p1,Jt.i3a fj sU t9tii" mal sanatb!?i ~I mai bu_curo~r de. v!ata, daca am ar?ta mai multa Tnlel'epGi~me'fE3la de pi.~ntele noastre de leac, Bineint€lle.s, in oohll ne,~tiutorilorele sint coer nlste Iburu·i,eni. Incepet! sa va ocupa1i mal _muit de aoeste plante ~i veti seapa treptet de 10t ce va supal'a. -

Aceste rTnduri ale mele trebule sa des curaj!jli l11inguere tuturor batri"nUpr care sUfera de ani de zile de ulcer varlcoe la plclor, R&n~le lor sa vor lnch~diE!'·cu.rind ~! ee vor vindeca prin aplicarea frunzelor de patlo?gina. Vi'rsta nu conteaza aiei. Daca e><nsta ~i 0 umtl~itura puterrnca, atuncl piciorul ss imbaJaza in 'extract race de lialba sau In infuzie de coada-soricelului. Marginile ranii s~ ung dupa paie cu alJne de fWmidi, (a .se cauta la "Ali mica", la "Maduri de fclosire"). $i pentru combaterea trombozei se recornanda cu caldura frunz.ele de patlagi.rla.

Aces,t19 e,xemple arata. Qlar: Nif;! mal pw~m ~J.zui ~e 'farr:nacjcE! Dpmnu~ul -farmacia. verde - ~i atund'\i~ind bCllna'VuLs-a resemr;t~Hn !,sgatura ell orice posibil ajutor me:d~cat

MODURI O:E FOI..;OSl:RE

In(uz:ie: '1 l'irngl:Jfija (eu Yi'H) 'de pl:eJlllte 1C!,1/4 .litrUi d~ apa - ,S9 <opara~te, se lasS: pl:J~n m repaos.

Am,e.slea de oe,aiuri: 1 Hn!Jurila: de frunze de patlag!na cu cirnbru in pa.r1i egale este'opafita CU1/41itru de apa (a S9 vedea fragmentul respeofiv din,text)..

Compresa . de frunze~: Frunzele proaepete de pat!agina-1ngusta sau de - patJagrna-liata sfnt spalate ~i zdroblte pe ~n fund de lemn au un sucitor de taite;j, prhase formeaza un terol care sa ap~ica local.

Sltop,. reteta nr, 1: De ~ ori 2 miini pllne de fnmze de patlagina spa.lat~se tree prin rnasina de toea!" carne. Be adauga acestul terci da frunze putina apa ca sa nu sa intareasca" 300 gram.Si de zaher neratinat 9i 250 grams de rnlere, Sa la~,i toful s~ fia!ba la toe mic, cu am~stec~re c9£ltinua, pi~a _ ?ind setormeaza un nch]d VISCDS, care S9 tqama flerblnte tJ[! borcans ;>1 S8

pastr.eaza. la friglder. , • __ ' _ .

SI rop, n!iiet;a nr. 2: Frunzsls spalat,e se p,u n in stratur] eu. zahar n eratinat intr -t.,{n borcan de muraturi ~i S8 apasa. ca ~;l S9 lndese, Astf.e~, toun se va- a9.~za. -If) zilaie urrnstcere punsrea in-straturl se repeta, pfna:nlJ mal incap_9 nlrnlc in borcan, fntr-un lee ferit ingradin-a se saps a 'gauna, ~n care se intrQduce bo!c~n~1 ~fne astupat~u g-4 straturl de "celofan:. Se aJ'a~a dea..sup("a 0 sClr1dur,a ~I ss puns oplatra pe -ea. Totul se astupa CUI pammt, SClndura !jl[ piatra trebule sa ramina insa viZ:ibile. Datorita calduri:i oonstante, zaharul ~i frunzele fermenteaza, formfhd un slrop. Dupa eea. 3 I.uni" borcanul se scoate, sucu: sa stoarco prlntr-un storcator de fructe [nu printr-o pinza). se puna sa .dsa citeva. clocqte ~i sa tra,ge In boroane foarteblne asfupats, Cine nu peats efsctua ao'e'st tel de fermentalie sa lase borcanul III scare sau in apropierea sobei, pina cs sircpul se a~aza la ·fund. $i acest slrop se puna sa dea. citeva clocote bune.

43

'P E!DIC UTA. (Lycopodium clevaturn)

Pedicuta este numita in limbajul popular bratli~or, brlnca-ursu~ui, br1ul-vl'ntulul, bunceag, bhindicUlta, coada"alor-de,lltnt, c6rn~*§lI, cornlsor, crucea-parnlnnrlul, netota, pceleoa, plclorullupulul, pratul-strlqollor, talpa,-ursul·ui. Aoeasti'i pl,~nta., assmanatoare muschiulu ~~ vesnic verde, se tira~te ps salul·padurii cu nlste vrejurl lungi de 1 ~2 metrl, avind radacini micute, fine .~l

subtlrl, Dirt vrejurl cresc nlste ~ulpinjte lungl de 7,10 centirnelrl, moi la pipait ~i ramificats, care seam.ans. ell larba-naaqra, dar au frunzsls mai moi ~i mai dese. Cfnd plama are patru ani, tormeaza vara pis.tiluri galbui care cantin polen, numit sl fainavrajitoareL Aoeasta fains se intrebuinJeaza homeopatic, in cazul

portiunllor de piela roase si r:anite. "

Pediwta: e.ste (l r.Hant& de .leac·8ontlnfnd radiu .. Ea, poatef deoseoita usor de c"elelalte solurl de mw;;chi datorita vreJurilar lungi. asem@.natoare unor storl :;;1 a polenulul galoen a~ pistlkrrilor ei. Oreste numai tn Iltie<rele padurilor ~i in padurile lnalte f dinsore nord, de la 0 altitudine de. 600 metri in SUi$. Dupe

talsrea copacilor (defrI9ari). planta se t1SUG8. ~i .dlspare ~n eels d~n u.rma de tot, cael i:t?i plsrde puteraa de vista sub ac~iwnea directa a soarelui.

Tn Austria sl Germania, pedlouta este strict ocrotlta de lege. Recomand de aceea ca necesarul de plante sa fie procurat din tarmacll ~i magazine speeializata in plants medicinale. CO,mertul cu plante medlcinale aducs psdieuta din t;''irile nordloe, aE?a ihcit este gwantata ocalitate buna

Pentru reumatici ,i bolnevll de artrita, chiar ~r ·atUhci diid prezinta deja rnodlficari ale formelor ,artfculalmilor ,(incheieturilor), prscurn slln caz de consUpa!ie cronica ,1 hemoroizi, rscornand cu cearnal mare caldura oealul de pedicuta. Persoanelecars sUfera de diaree frebuie sa intrebuinte~8 In~a ceaiul.eu multa precautle, ca sa nu ~e provoace spasrne intesttnale, Pepicuia n-are VafEl ;sa fie ·fiarta, et dear oparita cl! apa in cicco!.., qe:allli se fnlr'S[luJnteaza ~i fn'l~atEI boma, q;a:Hor urlnare si ale organelor gen!tale, la dLrre.lrsi tumefle'riale testiculelor., la forma rea nisipului Is rioichi sl Ia colicile renate, In hepatlte, la tumori "ale tesutului c,onjunc;:tiv al ficatului, chiar saca sint deja maJigne, pedicutaes~e indispensabila. Ea-l ajuta pe convalesoS[;1t'sa 58 puna repede:Re pic[o,are cu fpt1e dep~in~.

80~L1I.unei'iem~~ mal in virsta pe'"cC!red cunose ~ suferlt ant de ZI,e deo grea lnsli . .ific,ienfa res·pihllt'rie in timplj! noPt!i, tratata Cia astm cardiac. H era tot mal rau, pin·a ce s-a .dus fntr-ozi iana doctor. "Dac8. nu 1"nc-etati lucrul imediat, i'n opt zile s~nteti un om mort!" Medicull-a trlrriis sa se lntemeze la spitalul Grieskirchen. Amaflat de la sofia bolnavulul c~f avea cfroza hepatici3,1n ultimul stadiu. Cu clroza hepa.tic:a merge min~nn mine. 0 insufic~enta rssplratorle nccturna, Oupa cttva tlrnp, omul a fo.st trimis acasa ca flind pe mcarte, ~a sta:!ul ,mew" sa'lJa sa a !~l,?'"'t roost de pe~ic~a,.·care ~£-.a 'fflc!;It rapid etectul. Nu comuderat~ ~l dlJmn~avoasl:ra Q mlnYf]e daca va .. spurr ca dupa prrma cea~ca cu ceai de pedicuta ornula scapat de sufocatHle curnplits din timpul noplii cu care S9 chinuise 3!1i de-a rindul?

Daca ~~iti in cercul durnneavoastra de cunostlnte: un caz-de ciroz;a hepatica, phiar de este fE!r~ speranta~ dati cure] aoelui ern ~I' lndreptati-I:.spre pedicuta n~astJr..a aftt de ~mpQttanta in'fitdterapie. Chiar ~r oarnenii care;,auboILgrav!3 de fleet PO,! ~ redap vietii datorita: pedtcutei.

r~~r.-o excuesie cu S~Op dipaotlc pe care am racut-,a prln ?adure~ttf A1.1stria su"!1s.folta~r~'cuun r:n1'~,Jllru,p~ i~am.·~ra~~t~ntr~fnsolit9r~llliJ.!!~lJ!,_ bdtani~t~' ~r. Bhm(() ~eh]~ mE?lster, a~uj3ra.tama;dl!.l!toarel P~Olcute In mCitene de ciroza he:patlCa !?I cancer la fic,at ~rept..r;.:sire, rni-a !1Cl\i~$tjt,urmatbalea Tnt!ri1plarr;l; Student fiind, afacut eu c1~va prieteni CiLeXCUI"Sre. in mUrJ.tl. In' d'rumul spre cabana a ~}asrt printrs jneperu un vreJ de pedicuta, p8 .. can3 -9i l-a infaE?urat arnuzat fn jurul palariei, C~nd a,u aluns sus.la cabana, unul dintre prlstsnl a 'facut un clrcel la plcior, atit de dureros !?i qe puternlc, IJ1Cit plclorul i s-a sucit din incheietura genunchiului. Degeaba au lncsrcet csilaltl sa-I ajute. Cabanierul a ~dU5 rachiu de droidla ~i plclorul a fast rnasat cu e!1 f,a:r-a nicl ,un sucees, Deodata, tiharul Weinme-ister a avut Inspirati.a sa-:?i ia vrejl.ll de pedicu}a, de pe parana ~i sa Tnfal?oare cu el plclorul, de [os ptna sus. Picior-ul sl-a revenit pe IDe 103 pozitia riorm,al~t Dr, Wainmeistef s-a gindit qa ar fi verba de 0 Goinciqenta, Peate Gtrce~lul ani trecut sl tara pedlcu:t~t tn drum spra casa: a cules pent:rugazd~ lui; car~ avea 'des: circ,e,i 13 gamba. un purnh de pedicu~a. Acsasta a scapat-o imed1at de clrcel, Dupa ani de zlle, dr. Weinmeister i-a relatat unul medic 'Specialist aceasta intimplare, Della ala. afl-at ca, pedicuta esti8: '0 planta care contirts radlu, De anmel au fest vindeca,ti mLl~ti oemeni de astfel de crarnpe muscutare cu;ajUtorul unor perna urriplure eu pedicuta.

o cunoi?t~n~a de-a mea a 'fast internata la spital, nemaJputl'nd urlna, BratlJl era deja puternlc umflat de la uma.r la cot Cind a ie,!?it din spital, starea ei era aeeeasi ca fnainte. Din tericlre, tocrnal ayeam niste pedicuta In easa, c,~ici soacra mea de 86 de ani suferea deseori de· circel la gf:!mbE't $upozi~a mea 9a' ar put~~ 'tl 'v'orb.a:' 18. a9ft~ cUl:;'lo~lil1tEi"d~ unsp.asm vez.ica.1 s-a ~'qn-firrnatir4 'mqrr1sntul in. care" l-am pus un 5aGul~t ciJ pe€JiGuta uscata Tn r8grl!Jr:f~a V9ZIGii uririare'l?i ~~fupa.doua minute-a pututunna lara!?i lifi)irr.lj!3i..A rnai purtat acest saGulet cu pedicuta cfteva zlls in re·g[unea vezlcii: edemeJe

da.ps brat~ S"at.J retrastreptat, .•

Eu ir.l'sami am suferib''9ni ·de. Lila d.e hfpertensiune al1eriala. In cele mal rnults { C:aZ!;Jri ,egO provine dkitr-o hiperfunotie renafa, D,eci rnl-arn pus ~a un moment dat peste nqapte un s8,CUre1" umplut 9U p~dleula in regiunea rlniehilor, A douaz], tenslunea mea arteriala scazuse de.la200 la 165,. De atunci, imi apllc din eind In .oind in zona rinichi-

lor ~n sacwlet urnplut cu pedicuta proaspat€i,

In cazul citceller ta gamba, padlcuta sa puns intr-o bucata de pinla. care s'~.leag.a In Jurul gambeL Se pottaca fnsa ~i bZd la plcloare, iar pentru spasrnele vezleale bal de sezut.folosind pedicuta (a sa vedea ,,188J de sezut", la "Part'sagenerala", pag .. 8).

Dupa·leziuni de pe urma n3zboiului sau a aeeldentelor ramin adesea clcatrloe care pro-voaci. spasme, Un invalid de razboi avsa pe spate 0 cicatrice rn care puteai sa bagi mina de' aomca. ere era) Aceasta cicatrice Ii provoca tot mereu spasms durercase, care:'sveau drept c'ansecinta valuri de tranapirape pe intreg corpul, Durerila sa intindeau pina la plelea capului, oupa 30 ce ani de grea'suferir1~,a., l-arn putut efibera

pe acest om de chin prin perne umplute eu pedic~!a ~i b@.i eu pe9icuta. ,

Faina-vrajitoarei (polenu de pediicutaj fI ajut~ pe eel grav bolr'avl care aW f,acutiescare sa Ii se fn.ch.ida leziunlle in iimpul'bel mai scurt, Fatria-vlfa.jitoarei sa presara, distribuind-o cit se peats de fin ~i cu multa grije pe lccurile eu ra.lii deschise. De 0bicei apare 0 usurare simtltoare chiar dupa prima utllizars. (Alte vindecari rsuslte cu ajutorul pedlcutel pct f cititein brosura ,.Maria Treben's Heilertclps", aparuta la editura Wilhelm Ennslhaler, A.·44QO Steyr. Austrta.)

Daqa cinsva ests atlt de strinE; legat cum sint eu de plantale de leac 9i ob~inEl prin :e19 succese tat mal rnults ce at~ng aproaps mracolul, nu poats sa nu sa glndeasCa la Gl'reatorullllniversului, care ne asterne toate aceste rnlnunl la ploloare, Dfn paeate, mul!~ oamern se impiedica de '81e f~ka a le accrda nici 0 aten~le ~i nu srmt niclodata

.$.tbtput-ernicia Cerulul. ,

45

MiaDURI D'E FOLOSIRE

Prepararea ceaiUlui: 1 linguri~a rasa de' pedicu1a se cparests cu '1/4 ,litru de

. .apa tn clocot, apol se las~ sa stea pu·t[n. Se bea nurnal 1 ceasca pe zl, ~i anurne dlmineapa pe s!omacul gol, 1/2 ora inalnte . de rnicul dejun, mghi!itura ell inghftftur,a. ~n caz Be clroza hepatica sauda cancer hepatic, se beau zilnlc c1'l:e2 CB9ti.

Perna ell 'pedicu~,a: Cu peolcuta uscaia (in functie de dlmanstunea locului cu spasrne sau cfrcai S6 iau 100, :200 sal,! 3'00 grams) seumple a perna care S9 pune noaptsa peste rsspectlvele portiunl dureroase. Aoeasta. perna i:;;l mentlns eflcacltatea.tmp de Gel mult un an.

B,aie de ~ezut: A He vedea "Partea generala", pag. 8.

POD8.ALUL (Tuasllaqo tartars)

Denumlt.sl bruscanis; brustan, brustur-alb, brusturde-rlu, cenu~oara, galpine~e, gu~a-giafriii. (imba-vearnsi, laposel, papCllung'a, podbeal, rotunploare. Atuncl oind cimpille~i pcvlrnlsurlle noastrs n-au inca nlci un pic.de ve!'deat~· de pr[mavan~, lar ochhn de-acia daca m· cunoaste cite 0 umflatura Ioarte timida de mltisor de salcle, 'podbalul este primul care-'9i sooate la !UiT;ina la int;eputuI pdmaverii potirsle galbene.

Pe solud umede, povlrnisur] plesuve, cariere de plstris, painmt ilntelenit, ogoare' paraginite lil,igrohothj1,uri de panta sa ga.ses,c perns intregi de flori ds podbal, care ·ap'ar din p~mlnt cU rnult fi1air;]tea frl,lnzelor. La ele ~r ~quta a]brne!e !?r alte 'inse.qte. prima 'Ior hrgna. Podbalului ii priests numai P?lmlntU! :argilos, IUt0S, el r.eprezinta" ca' sa, zlceJTI asa, cara~teristl.ca.sbljJri'Qr de argila ~i lut,Sint p·rimele'·flori pe care nllaputern cul~ge pentru provlzia de iarrie" Dato'ritaprap:rietatit(;)r ~.or :9xpectorante)?Laritiinf!amatoril, Ie putern folosl cu mare SUCGes la br.onf?ita, laringit'a, far'in'gita7 astrri bronslc f?i pteurezle, ba chlar ta tuberculoia pulmonalia inoipierrta, Cei cu tuse r'sbe.la !?l ragw~eala chlnultoars ar tr:EiI:;lui,s'a :bS'8 de rnai multe orl pe 2.1 ·ceaj fierbinte. de podbal amestecat cu

miere, .

'Mar tifzru, ln luna mal, cind spar si trunzale !incase, vsrzl sus si alb-argintii pe partea de jos, Ie utilizam, din cauza.continutului lor bogat In vltamlna C, ca verdsata pentru supa sl salata de prlmavarEt Intrudt frunzela con~n rna mu~te, SUbst~nte2j.c:t.iv..e dscit floriie, sfnt culese ~l pentru a se putea tolosi un amestsc de flori.liiifi"Ulnze liEl prepararea ceaiuiui, De 1<5\ medicii naturi~i ai antlchita~i ~i prn~ la pre.otul ~neipp, podbal,ul ~~te pretuit in mod unanim. Frunzl;lle. sale proaspste ~i spalate., puss pe piept ca un tsrcl, .aJut8i in orlce boal,a, grea de pIa mini, In lerlzlpel ~i le.duni ale les'Ut~lI'ilor cu u:mflaturi vinetii 8i chlar in inflamati! ale bureel sinoviaJ'e. Hszultatsls acsstcr GOOl~ prsse cu tercl sin! ulm'toare: ComprS:,sele cu infuzie .eonc~ntrata din frw~ni~ de' podffal ~fnt u~jiizat8"1n uleerul scrcif'ulos. Vaporii de podbalr a(lt dE!. la flqri cit i?i de la frunze, tr,ebuieinnslali de mal rnulte ori pe zl iirl.¢:azul bron~lle,lor cronice I3U access ,oese ?i m insu.fic;:ienla resplratorie sufo'carit.ii. In eel mai scurt tlmp se va resltnf 0 mare usurare, PieioBlI"ele umtfate ar trebui 8ca'idate mai des fntr-o ·fiertura preparata din frunze de podbel,

46

Sjr:dpul pe care ni-l putsrn fabrica dlnfrunze de podbalsc dovede~te f:gar;t!21 b)Jn ~h bronsi.e ~~i' al~e ,afectiulili pulmonare. Intr-o Qa!~:de,luls-au un boroan de mu(aturi ::ge~ ili1!trooac alterf"j,e;trv un strat de frunze,'9~ un.etrat de zahar nereflnat, se lasa sa se aseze :!li rse umple pinS., cenu rnaie lac in vas, Apoi 56 leagij, cu2-:q stratun de celotan ~i 'Be' !+Jt!De In gr-adina, ~a logfsrit, inlr-b. _gaur~ fat,ut~ in p'amjrt. Se :q~aza '0 scindqra Qe':asu~ ~r:a,~l~.$ aoopera .qu pamtnt C1Mdura constanta,stTrri,eilite un procss de fefm~ritaHe. ~upa8 s€jpf~mini ~e ae:~groapa la~$l pala$8Lj bq,rcl2!nul" lar siropul de, pbdbal~tfel 0tJ'~F'lut se [asa sa. dea 1-2 clo,Gote. Dupa ce .S:eJabe.~le! esta tumat in stiels mid, cu ,gllGI lat. Acest simp este mljlocul nostru de' apararscelmsi bun in timpul lernli ~i al

".epidemillor de gripa, Sa lacu lingurlta. '

In astm, in -a:fec!iunile permime'nrte',~le br.onhiil,oi'" ~ij' ~Ie tumator'ilQf siht de mare' fOl6s, primav~ra\ ,2..,3IiAgurilegesuc oe'poQliYal.I'lY<:Jasp'al:'.!>toi:s'turIl8!te rmr-o p.qna ~,u 'supa Hmpede'"tle cimEfsa'u tu [aple 'ca'itL

Pentru"8tl~m~>ater9:a:tiebitelor S9' pc:i.ate pf'i3par~~ Q ma:saallfibasa din lrunze proaspete zdroblte !?i sm1'nt'fna proaspata; care se apUca ps porfiunils lnflaruate !?i 86 ~eaga user au 0 ~ucala de ol'rpa .. Sucul store proaspat din frunze de podbal i?i picurat ~n ureche este ef.rcace.·'in dur:srile de urechi.

CEA:I PENITRU TUSE

Ogdi, vre~1 u]l ,osaisxpectora.rit, amestecap f18rl!i'( frunze de, pcdbal, J~Gri ,de· ll!minar~Ga, el,15cri~ow (l1umit. ~j miere:a"ur§l~lu~ sc!u pJuminaJic~) 91 frunze de, patlaginafngpsfe; In' P'!cti egaIS.' Djn ad~sstr:amesteb d~ prantei's~ ial,l 2 ~in-gurlle la1/4 lhru de af:)a ,~j Sf! O'gare,~c. S~ 1bilSU zitnl~~ qaJ('j~, inghitJtur'? ~u ~nghititura, ~ ce~ti ell ,8cest ceai, indulcit au mls~.

MODURI DE FOLOSIRE

Prepararea c:eaiulu!: Se folo.se~t:e 1 lingurita (cu vi'rfJ' de florl (mai tirzlu, qind apar !ii.i frunaele, se punfrunze ,~i flmi ernestecate in parii ega.le) la 1/4 liJru dSl apa.~ se opar!'l~te doar ~I $9 la§8. putin to repaos.

epmp·rese: Frunze~s pro8s"pete S8 zdrcbescs] $9 frea,ca pina iese un tercl Gar~ sa apl:ic~ sUQ forma de cemprese.

.1 n hal:a,1 e: S e . opare~te, 1 1 ingul"a; (cu vir;!) de flo,ri ~ t Kunze ~,[ se i nhalea·za va pori i sub 0 clrpai. S9 repeta' de rnel flliuite orl ps.zl.

e~l de pichlarel 2 mUf.1i pline~e Jt,upze' de peqbal, sefierb tntr-o eantitate de "f?P,8, CQresP\JnzatCtare~ sEjlasa,sJi :S,t~a put1n. Durata b~aH - /29 minute.

Sue proaspiit: S1;l ?tQi:!:rqe, sJ,,-cu~1 cln fr-u:n,zele pr.Qa.spat spalat~, ,dy alutorul slpn.:afOrul.ui electric. de.uz casnlc,

Si.rop~i amcstcc de cealurt contra tusei ~i a ra.gu,elii: A se vedeafragmentele respective de text.

PORUMBUL (Zea mays)

Alte dSl1umirl: ca.lambuc" coc~na~i, colibas, eucuruz, grrni~or, -mala], papu90i, p,enOiie, fe'nchiu, tengher1. In ultima vrerns s-a raspTndit foarte rnult cu~tfvarea

47

pcrumbului. in tlrnpul !nf~oririi, din tecils rung.i ~i a$ptltitEl ale frunzelcr atTrna In afara stigmatale sale fitiforme. Eta .S9 numesc 9i rnataseaporurnbulai 9i constltule partea cea mal cur,ativa a' plantel, Perioa,da de inflorke se intinde: din JUnia pina ill august. M~tasea.;;p,orumbului este ti§;iata maintea polenrzarii 5?i uscata rapld la 11mbta.

Daca aveti nevaie de un prcdus diuretic cpnfirmat, anmcl b~ti aces! csel de mata$e;::l-por~:mbuluL care: esta §.i un milloc de sl:a.bire eficace ~.i lnorenslv (actual penku numaro~H supraponderaU din societatea. bunastarii). Ds.cs. rnatasea-porurnbulul este depQ.?itat~ timp mai Tndelungatf,ara a f complet uscata, atuncl T!?i pierdeefeotul diu.-

relic 61 devine laxativa.. .

C'eaiul de matas,ea-porumbut~r ests la fel tie eficient'i{:l 0.oUIE! Ceil'or urinate cu formape utiazic:a (formare de callcul)" 1n edema .i anasa rc iii (edern e .gen~ral izate) i, ca i'?,i in n~frita, c·a.taif vezioal iartrita ~ i reumatism. EJ posts. fi 10108[t cu .succes impot~Na incontjrieot:e'i urin are 1;1 .eopH ~i lDat'rir.li ~1 a c;olicilqr rena Ie. in :toate .acsste b:oli se ia· r a flecare '2-3 ore dite.1 Hngudi prina, tI~l c%ai de matases,-R-DrwmbuluL

MOO DE FOLOSIRE.

Preparerea cealuluh Ss opareste 1 Ilingurita (cu virl) de matas8~-porumbullli cu 1/411trude:'apa fierblnte, Se las a putln In repaos, nu se.indulceste ..

PU f'UUT:A·C U·fLOR I-M IC,~ (Epllob[um parviflorum)

Am prfmit 0da:ta 0 scrlsoare de la ul:) tata de familie in care sene textual, 11v'fJ. implor clt miinile Impreunat~ ?i (idl· oats, poa~,e Imi mal puteti indi¢'a lm" drum ihapoi' spre s~~atate 9i daru[ fa.miliei mele", ~ar~ ·siJfflr~ din greu alaturl de. miri~J l:Jl1 t~t~ sa.natqS." Inainte Imi evooa drumul suferintei, sale: In an I!J I "1961 devine acute. 0 pl'o;statita

g': cr.onici Onfla.malie cronicEI' ,a prostatei), din cauza imbaierii

t:l:'\\r \\k intr-a :epa esre C?ntin~ea radiu. A umo.at .din spital in .spital,

-~~X dar' nlGI un medic nu I-,a oparat: era dlsperat. La fiecara ~?:;\~ sca!J.neHmina . si!1Q~ ~i puroi. Din cauza. nu~eroaseIQ!

I.~ me?lcar:n8~te a .capa~at·~I?ar dU()d:::nal ~j 0 alectlune grava la ficat, iar flora Intestinala r-a fost.distrusa. Era rna: aproape de moarte decit de viata ~i a trebult, Is indicatta'doCtoruil!-l, sa suspends Grice msdlcament, Apoi a fest oper,at, :pupa cum scrie, pe cs;le eiectrica. In ciu.d~ opsratiei., iinfla]1l}3.\:r!le au ramas pine astaz], Med~cam\3r.lt€l!e ,~i ~lljec1,iite l-au 'fhr~uta!it din now stares. A recurs. Ie 'c,e~iul de' u[z.ici sj la ceaiul diuretic care f-au amellorat boala rn -asa masur,a; inc1't astazi peats !u.t:ra dinnou, De acest drum chinuitor ar fi fest probabil crutat rnult incerc-atuJ tata de famHie :dad~ ar 11 ~tiut de pufulita-cu-ffori~mici care poats vindeca din temells bolile de prostata,

Pufulita-cu-flori-rnici, necl.,l,noscut.a pina acum ,c;:a plants medicinalS. $1 nemen~pnata in' 'hh;::i o carte obi!?nuita dsspre ·plante medldm:i.~ej a intrat abla prin prezentarea din

~1'im.:8 i=d~ie a brosurll mele IISanatat~ rilio tarrnacla Domf1u]ui" ihir-un adavarat mars rrll)mfal, ca. plante medic.inala contra bolUor de' pr-ostatEi .. In eel. mai seurt tlmpa devfi!iih::unos.outa 11"1 intreag~ Europ,'fu:;iTn qf~r~ ,ell nuJn ultima. instanta: din cauza.ea.a .aJ~t deja mu~li .oarnsnl in maladi1le s.\J.smeiif~onate -, In ultima vrerne apare :.r;;i Tn cart-til.':! despre plante medicinals si FeYI~jele dill sp;ecialitate.

Din cauza numer0aselor v8.rie:t~ti alE3 aQesfei flod s-a i;.fit insa 0 anuml1a incertltudins. Dlntre .scbspecllle GU agiu'l'le tamaduitaare tl'8oLlte tn9in:i.t.a urmatoarele: cidigei sa.uracitaalca. (EpUobium ressern), pufulita·ou·flori~mic:i, (Epilobium parvftorum), pufl!Jli~a (EpilbbilJm montam-!rri),' num:ita .!i'i tfata-n-fa·ta" ,puful!1a-verde-inchis (Epilobium cbscururn), pufulita lanceotala (Eg,lobiwm lanCBQlatum), pufuIHQ-deG?lfn;B (Ep~lob~.'~m 'c~llinum), p'uflJ!lil~~de-m.la~tina, (ERiI?J~iwmJi,l~~u~tr~)" PUfUliia-~d,~p"let!l~ \Eplloblum flSlSGhen) i?I, pI.!Julua~alpll1,a (~~II~i~l~m .a~a!fla.~lr~lft::Jllti~). Vaneta~l!e I.amadultoare· S9 reCUnQSC toate d~pa flQrils IIOr ITlICI 1f1 GuIon ro~le·tlc9, roz pal sau albleleass. Ere stau 'ca bat.ute~n cule pe silicvele (~rtlct capsula) lunguiele, in g'USt9 , din ~i'e ~T!?rn9Sa Is: pfesnlre aernintele pavcazats cu peri alb;, asemanatod BumbaculuL tA Tiro], pufulita aste Gun os cuta. in mod su~prinzatbr·!,!ub numiele del' "Frauenhaarl = parul femeii.

Din variet-alil.e· enumerate sl care au putere leeuitoare se oolsctsaza rrrtreaga .p~arnta, decJ ~LJlpi'l}a, fWl'lze ~1 'florl, eu grija ca plarlta.\ sa fieeuleasa dIn m'ijloc - de a Itfe I , e~ se rupe foart~:.u~Qr-f pentrt:J c~.s~ poat~ fGr.matn0i -mlacHle laterat€L Ceea ee s-a Gules. S·B ,tai~ !Zit. ~ste In stare pr:e';;lsp~ta. Din .ceaiUI- de -plam~ sa 'beau, si in cazurile eele mai,.gr:aye" I1UmaJ.,2'Ce$:ti ¢.e lZi,. ~i Bpwme, 1 .Q'~~Qfl, dimih.e.ata., I?e stomacul go~, fiJi 1 c>e·a~ea ·sear.a. A:Gest It:lOGtl 'nLl inseamna: \Dsa ··e:a ss peate' renunta ~$ controlui medie:al. Ori~l:.Im. sfCitul metllGului ttebulecerut in orlce boala grea.

Qoua stJbs~e53ir. ge Epilobium, ·GE!re· ,pot f doar cu gl'BU ccntundste cu celelalte s_qi,L!irlcu flb~l mi~i, nuau 'Voie,-sa,iie' tt,o~e_~§l.~>, Est~ verba .de sea numita rascoage, IimbricCl:!?; pUlfulij'a sau ':=!buratc!3re, {Ef!liloiJllJm 'hir:s'utorn) '9i de s~u~a1uare (EpiIQbium" angustifol'ium). L~. prima dintpael·8.,flari1e· .ElIjl:.lh~ pe-mariiTIea l:mgliief degeR.dui mare_l?i stralueesc pur.purfu.Ea.se gase~te adsssa in $locuri ma~i, stutoase, prri'~.I~ 150 centimetri 1naJ~ime, in ~~ ling.a apele P'U~n adlncl: 'Mpina'~i frunzels §int ,¢arno.ass .~~ aeoperlte usor ClJ par pe partea inferiQara; Cunoscutul bptanist austrlac Aicti~ra V\J'1I1~ fort, care eunostea Ioarte bine pufulita ca pIenta de lsac, nu 0- mentionsaza in cartea saAr putea, dupa cum a sus1tnut el, .sa· fie-confundata cu rascoage~e,.(EpHobium hirautum): aeastea au, inisa, sere decseblrs 9-9 pufuHta-c:u-f1ori.mid, ni!?te fled eel ,pu~n de cinei ori mal marl, tije ~i frunze rnai Carnoase, 0 inalfime sensibil rnai mare ~j declan~eaza un efeet contrar. - Sburatoarele (Epllobium. angustifolium) cresc 'inalte de 150 centirnetri ~i prefer-a IUlnini~urHe:, llzisrela .~i vecinatatea tufisurllor de amsura, Fiorile marl, de culoa.:re1;l purp;ure)"sTnt-dispuse'fn clorchlni lungi, plramidall nerndasa1i pel a tulplR'a m~ietidl, la baia. Florlls acestet varieta~i mart,s des int)1nite strahrcesc In tlrnpul i'nfloririi, formtn,d ni~tesuprafete ro$H .ca foelil. Den~mir~a germana. populara !.,Unholdenkraut" = tarba-diava[wlu~ ests, cred, un indiciIJ destul de clar: o1i rill po ate fi fol081ta contra. prostatltel,

Er:am Femeie tinara cTnd socrul meu a murit in puterea virstei. de hipertrofie a prostate], dsoi de 0 marlre patologica a prostatei. Un veclneare era expert in rnaterle de plante madlclnels mi-a aratat aceasta purfulita'":c!-H~orl-mici', .apunincu-rni: I,Dac:a socrul durnnsavoastra ar fl bau! ceal din aceasta planta.,astazi er mal fl fast in viara. Tineti-o minta! Sinteti terneie trnara ~i puteti: ajuta mulfi oameni cu ea." Dar dupa cum se'intimphl ofnd esf tin~r !?~ 5anatOS, nu rn-a mal preocupat aceasta ptanta. Nu la-fel a ia"Qut ~I mama! E~i a' eules-o m fiecarean ,9i a ajutat multi oamenl suferlnzl de v-e;zica urinari ~i de rtntcnl. Forta sa curativa este atit ~de. mare,incll adesea inlalura fulger'ator toate supirarile :!jOi dlJr,erile leg.ate de bolile de prostata. Au, exlstat cazun cind oasnenli se aflau in preajma operatlei !i'i nu putsau ur'l.na decrt picatur.a cu

49

picatura; 0 singura cea~ca asi aous 0 usurars, CeaJul trebuls baut,. binernteles, mai

rnulttlmp, pentru a obtine o reala tnsanatQ~lre. .

Mi-a rslatat odinioara, mama mea despre un paoient care-auferlse deia tr.ei o:peratil de cancer vezical - cancer vezlcal dovedit dink: - 9i care se gasea fntr-o stare ·fizica foarts proasta, L-am s:fatu[ sa bea ceal de puful~a. Am afJat ulterior de; ~.a mecicul sau ca s-a vindecat Era pe vrernea cind inca nu ma ocupam de plantele msdlelnale, Ac-s.asta vlndecara rn-a impresionat profund .. Mama mea rn-a ruqat dessorl s..a nu uit nic~odata sa culeg aceasta planta medicinal'a ctnd ea n-o sa mal fie in viala. In 1961, de zlua Intiar:H Marcii Domnufuffn blserlca, a rnurft mama mea cea dragS. ~i euam uitat in v~raac,eea s~ adun pufulile.

In cabineJOI de consulta:tii al rnedlculul rnsu am aftat ca l!.n barbat p,9 care-I cunostearn zacea tara sperants fn spitalul nostru, bolnav de. cancer ·vezicaE. IINu", am exelarnat, dacest ba.rpat vrednlc n-are vola sa rncaral'' M-am g1ndit la,puful~~i Medicul, de!?i avea 0 .atitudrn~ pozltiiltl fata. de plantele Ille.,di,cinale, a fest tie parera ca· In acest eaz nu rnai putsa ajute rumic, Eu riu.cul(:!ses,sm insEt pufuli19:~i rri-am gfndit cu groaza cala rnijlocul lui Qct:qmbrie t6tu! 0 fi. ofilit !iii uscat, M-am dus to1u!?i sa·c.aut. '9~am un

loc unde inl1ors.Bu ·in timpul vanl. , .

N-am mal gasit, ee-l crept, dedl citeva tu!pint ve~tejltei pe care, IEH3,m cules totusi, le-arn ta.iiat marllnt !?i I:e-am trimis sOliSi bolnavului I-a dat sa baa 2 cestl pe zi, una 'dimneata ~i una saara, !ili dupa14 zile am afratas la r'rredic, prrnr-un anunt teletonlc, ca Tn starea bolna\lului survenisa 0 mare s:chimbar'B in bne, Mi-a spus l1zi'nq: !IDed plantuta taajutaf!i De,atunc] am putut ajuta sute 9i sute de oamenl, asa cum Tmi epusese odinio,ara batrinul'din locul meu natal; IITrne~r rnlnte acsasta planta; puteti

ajuta multi. oameni CUe;8,1l .

Un farmaciet din IMOnchE;ln rni-a aratat intr-o carte veche lii,j groasa de farrnacie ,10-

. cui in ca,re·in jurul anului 1880 putu.lqa mal-era ccnsernnata rh mod oflc.ial. Medicamentele chiliiice'al:! lzgonit-o total. Prin prelegerile rnsle, drumetiile in scopul descopsrlrf plantelor medic[na~·eA:~i pubrica~iile mele, pl1tulit~. a devenit din nou ccnoscuta In toats rindurile populatiet Indrumar!le· mele g?s~sc eeou putemic in 5ufletB~e rnultor eamsni, cael pretutindenf unds aiung cu seluf meu ~Il CI!'umetiile noastre, fie In munti, pe drumuri de padure, la margin~ cle piraie, 'fie in lumini~uri've·dem"spre bucarla ncastra, ca a fast culeasa nurna! mladita Gsntrala' a !Elufulltell in .scopul de a cruta planta. Orlcine cunoasteaceesta pla:f:lta mediqil";iala t:) apreciBza J?i oapara de pieire.cl;Jlegfn.d"'o astfel cu mLilta baglare!.!de seam a, i8lanta mal er.~te; dupa Gule~, ,inca de 2-3' or!. Data ri-

zbmul ramlne·fn pamint, atunci va inmuguri din neu in primav8ra urrnafoare, .

Aflu ~:u Bueur1e din serlsorl ca in mults·,gll".adini pi,1fU.~~a-cU-flori-mrcj Gre~te acurn primre qapl?uni, legume!?! arbu~ti deooratlvl. Tnaintaera. srnulsa din pami'nt ca. cries bururana.supara:tsa:re. Chor suferii1zt ls-arf putut aduce in acest rastrmp vindecare ~i un !lOU cur<4i de a ·infrunla vi a1a ! De aurfnd am avut poslbllftatea de a ajuta un preot care era ecnslderat de medici lncurabll, avind cancel' la prostS!ta ,i ta vezica !?[ care se'ded[ca astazl din nou cu Tntreaga putere de munca proteetelsale,

o scrlscare dn Schwarzwald: .Cumneta me-a a Iost tratafa de un cancer al or" ganelar pelviene cu raze ears i-au dalln'at; provocindu-] 0 frsur~.fn int.estit7J ~i in v~'zica~ Acapatat a5em~nea: duren vez!cale·, fnct~ medicul a test nsvolt s·a-i _pr~sGrie morfina. Atunci am ca,uiat dupe, ilustra:tia, dutnn8aV0_astr~ din ~<fq8.rm·ama J!D'Cl1mnuluJ;;,» PUfU'Il~Et:.. cu'-f]ari-m~cir am deeooperlt-o ~!i dupe a s~Rtar:h~na d~, cur-Ei cii ce~i., tocrte durerila au disparut. Acestea sint minunHe· .din farma:Gia Don'mului!,j - Despre alts v1ndeciin obtinute pute~i eit! in brosura uMaria Treben's Heiierfolge", aparuta Is editura Wilhe,lm Ennsthaler.

Multi dirrtre cel care .sufera de prostata: sa potinElanato~i GU ajutoru! -pufv.lrtei,cLJflori-mid, deseorl cl1iar fara sa mar fie nsvoie sa se opereze, Dada operatia's-a efectuat

sa

deja, ceaiul de puful~~i rniatura usturlrnile ~i cslelalte lnconvsnlante care se lvesc de

muilte orl ulterior. Trebuie consultat insa in aries' caz medicul.. .' .

Un b~kbat vlndecat de· 0 boaJa.·a prostate) sorle din Coburg: "PlJfulif8-cU-fiorj:..mid rn-a ajutat tn durerije mele de p'l'osf,a~a. ziJc$,~m in spltal in Coburg, 'bohaV de infarct ml00ardic. Ps Imga:- aceasta, avsarn 'timer! de prostate. ~i nu puteam f opsrat din cauza star;i proaste a in'iiT1i:i. Mi s,.a ·sptJS ca rnl s,e va puns 10 sonda permanenta, 'dadi situatla m:i 59' va inrautatL ~ Am allat dasprs rnlrnmata pr.jfiulita"c:u~flori·mici care a ajutat pe at~iain sLif9rinte-a~eman~t0are. Am iMe.e'rn'.J:t sa .b~au cit~ 3 8i?91i pe zi; in d'teva zlls am scapat d~ orice dureri 08,prostata. Ac.UA1 rnai 'be"au pentru oasa rna rsfac cite ,2 cestl pe zl, - Ii multum~'6c lui D,umnezeu 'din [oa1:a rnima. Va,dores:c, d'oamAa Trebsn, s·,a ma.iajutaii cu p·ufull!a-C:u-f~·ori-rnici mulli eamenl Galt~ISlJfe·l'a·de a06,la~h:ihin. Este !n~ cred!lji~ c::a plantele medlelnale ale Domnului aduc - Cind rnedlclna nu mei are sojutii-

un aJutor·atit de mare." .

-'

MOO DE FOl-OSIRE

Prepararea eealuluh Seopar~te 1 [ing'Url~a (eu viii) de plarite:.oeu '1/4 li~ru de .apa !iii sa I asasa stea p ~tirt Nuni~il2: 'C~e.?ti ~e zl - prima, drmih eata, pe _ stornacul gDI, jar a doqa, seara Hg qraTl'lairite de cina,.

Puftdita ·ajuti (d~ dr. Dirk Arntzen, !Berlin)

.

0' slcrisoare de liB dr. Afnfzen, medic prE!TCticianl antropozo-f: "La baza LJrlTiafoarei evocad sta·. G ihte]egere a piantslcr, asa cum a fast ea . Stlmu lata de Rudoif Steiner ,?i dezvoltata in continuare de di~eri}i bio!ogi ~i botanlstl. Acea~ta intelegera este de fap! 0 imagine !?i se nume~t?: ~.;D'I1iul invers lriarticu~ab::>. Asta insea.mn8i e~ radaoina cerespunds organlzarijj nervi-sirnturl, deer rnei ales capulul omullJi, zona kUAzelor - slstemului central, ritrnie, jar zona 'llori-fruct, partii metabolism-membra.

Aceasta rsprezarrtare, ca toate lucrurile vielii, nu S6 poate aplica mecanic .. Ea-trsbule prelucrata fn mod individual pentru flscare- plantS. nil parte ~j invers, 9i pentru fiecare paclent in parte. Dar, cdata 8xistenta, chiar daca este IhtE1!le?l,sa mal r'ntTI doar pe baza citorva exemple, ea. oferij un fund_amant solld, temeinic psntru 'intelegerea

.o;4e;latillor~'" dintre o,m ~i plal}ta,' care altfel rall1in 'intdtdeauna pU1in neclare. .'

Principiul aqestui pm.¢E!deU! 118'11 Hustt~t pi;! bsza u.nui :exemplu. S.a luam Hamarnells virginica.Aici,·fJarils apar -lama airect din sccarta. Nu are lac I.egatura normals prin frl:.mz8. Scoarja trebuiftcol1isiderata ca apart:fnmE"i zone: minerals a ra"da.cinii. Avem decl o sjtuatra in care __ "PrinGipi:ul metabollcs- 13.1 fl0rii da drsct de <<jJrincipiul r::lervi-sirm,ur1» al r.adaclnH St scoartel, fa.ra a trece- prin echillbrarea <':<sanatdaS8, normala".>. prin .frunza, Aceasta sitiJstje exista ~i la om ($1 natural, 1a animal) I de exemplu in c?iwll.anii. dar mal ales Tn zonaanala, Hamamelis sste un model pentru rana, pentru hem.mbizi.

Aceasta. planta. pcate trai cu aceasta situatie"o v~a:ta iritreaga. lara sa lnserrme .. ca. SEl ihlbolnaveste; soar putea chler spuns ca ea Iraieste din sl prin aceasta sltuatie de exceptis. D's aceea, planta poate devenl un mijl.oc de leac pentru nol. Oacl ne-·arata cum putern iQng~a 0 via1a intreag?cu 0 situati'e anumita, care exi~a, fara a ne fmbolnavl. $i tntrucit as.tfe~ de .<.dttuatib". sint realitati.ale vieW, dec~ deja. oeva spiritual, nu ·~~tEt atit de rhultvorba de rnatel'ralitate, de'subs:lalnta, ceea ce pcate da 0 expl;ica~ie pentru etectel diiuari\or horneopance (potente).

'9i acurn referitor la .Epiloblum, pufuJ:i1a Marie! Trebsn, Aceasta plantase caracterrzeaza mal ales prin faptul c;a CleM ca sets constderat la inceput 'drcpt a tulpin1a §

51

florala mica. ~i nsvlnovata ests In raalitate un ovar de -truct hipogin care, asacurn e ncrmal la un fruct, S9 umfla .sensloll d'l1pa infiorfre. se decoloraaza ~i crests in' lungime, Tcamna sint ellberate 'apoi sernlntele inconiurate in abundenta de b:!Jmbac, P,ufulila in toate vartetatllesala este 0 pienta relativrasp~m;l.ita. P~anta 1'ntl0 teste ~i rodsl?t,e destul de puternic, e.d[ca 58 desf8.~aar,a destul de puternic in acest dornenlu; frunzele, tulplna l?i rada,cina d.evih in schimb mal pulin lrnportante, mai neinteresante in cornparatle cu acsasta, Totul raportat la om, lnseamns: P'utem cams, 8fBctu~ principal in partes de [os a omulul, din carefac parte in mod esential organele urinaresl de reproducers -, Prln aite reflectii se poets oarscurn exclude zona intestinala (acestea sint mai cil:j sesrna

plantele cu gust arnar). "

Ovarul defruct ca. parte ·esen~arar batatoare la ochi se a118. sprelnauntru, Prin acest lucru s's poats Wnlel.ege faptLJl ca Tn el 59 vade dar un report poz~iona! cu prostata. Dezvoltarea fructului toamna te duce eu gfndul ~i la toamna ornulul, omniprezenta sa -Ia 0 -.:;4JOaI8::>;> cam la tel de frecventa,

Cel/~'foarte' ~sE'lmal"lator S9 Int1In.~§t~ la pepen4 I~ ·ddvJe:ac: ovar de fruct hlpogin, marire .uria~a dupa f~ftqrire ~i, ca sa spl:I,[lsm ~a, in mod neeesar, aC4iune, asupra organelo,!" urinare. La fel ~i la para (Pyrus) .. $11 pentru specialistl; Hypoxia rooperi are tot

avar de fruct hrpogih. .

Demn de rernarcat este fenornenul ca anurnite plartte IL!rogeflita~e lrnportante, ca plopul, ca bumbaeul (Gossypium), prezjntasl ele o-formatle ell aspect de burnbac puternica, batatoare ia ochi. Explica1ia acestui fenomen inca nu s-a gasit.

Ce:a. ma.i eflcaee, 8,$a cum scrlesi Marfa Treben, este prspararea ceaiului'. Acest mod d.e pteparare aromat, apes da putsrllor tami3.duito.are ~r dlreetta speeiala c1itre partea 'de [os a orriului cU'apaf.atu! sau urinar ..

. .~j, ceea C8 este eel mai important, pufulifaaju1al Multe multurnltl redesooperltoaral acestel plants medclnale d~n farrnacla Dornnulul, pTna acurn

negliJate;"' .

ROSTOP,ASCA (Chelidonium majus)

Alte detlumirl sint: ai~de:-padure. bL!ruiar.la~d~-cele-s,ftnte; bu:ruiat;) ~-de-p'e9i ng in~! b u ru [!=hecsfitite, ,~alcei"m~~e:, cfucea-v6i ri leulUI, galbinelej i8j\ba,-:ae,-negi. iar§a-rjffdLmicii, lapt[uga, ne'gelarita, olasca, paparuna, ,salatea, :sclliteifai tatarcele. Dacs . .ne gTndim la faptul ca rostepasca S8 TrrtTinsf}te adesea in vechile cartl despre plants rnedlclnals 'sub numele de I,buruiana-·de-cel.e"sfinte!l sau IIbururene-sfrnte''. ne putsm imagina de cs pr.estigiu.se bueura o.d[njrQ~ra Tn P9Por aceasta plant~ medicinalS. conslderata astazl adssea drept Q buruia,na,otrav1toare, Aversiunea epocll noastra moderne fala, de-rostopasca rnl-o pot sxpllca dear prln faptu! ca la lnceputul lndustrlel medicarnerrtslor au fost condamnatesl renegate -cu hotarlr~ toate ptantele medicinal? vaIQroat?e,. pentru a

"'--",,",,",,' ind~p'~Vt'a R9porul de Jjlante:le d'ale;;lCi'i, a-I lr;ldFepta spre lea-

, , ct:ir~le 'P\'3' bctta chfm1ce}; ,

Rt:),$t~;pascEi! sa. dez1ioltaramlfi,c:al, atingirid 0 inaltime intr.e 30"

, 80 cehtimetrr. Ea inflor.es,ts, incspind din inna mal, pe tot

parcursul verll ~i pfn.a in toarnna, Runzels sale ~!nt ;dmtat~ si 88 aseamana cu cele de stejar, Din tulpina ?i rizorn tzvoraste o sevs' galben-PQrtot:~lie ~i de~.tul de visc9a§a. Hostopasca prefen3. vecinatatea ziduroior,'a gardurrlor. a .. gtO.ho.ti~urHpr9~: parrta, precum ~Ilivezile, sudice. Orleit ar fl vara de secetoesa ~i margrnile, qe sutl.a~e padurilor de. uscate, dbn plantatot va curge SIJGul gros, galben-po.rtoca~iU, iil ca:htita~ suficiente. Dar

92

.~i ~h~t[mpiJ} ie'rnil; cTnd.zapada aOopen3 tot; putern g~5i rQ5topasba'~dacifne';am rhtl~la,..rit IFI mints .locul unde crostc.

. . Pla.lila aceasta e,st,e' depuratM3~ (deGi Gurat~ sThgele) ~r hematopoe1i6a. (\!leei alut.a ,Iafarmar€iasi:n~elui). Eu a~ recornanda-o, asoclata cu urzleile '~~ mladitele tie ;:;0[:, frJ leueemie, Numal ca~trebuie sa se bee mInimum .2 lttrl pe zi din .acestarnestec de

'ceailJri, pentru oa el sa paata d.e rezultate Q!JIne. .

Hostepascgeste un le.~~de.rrJ1G.!"ed~re in bol:U~ hep:atice grave, d~aca S,8, fo'los.9l?te ih 'form~ 1'9mBbpR.tJq:~" OlJrat!nd'·ati~-.sing,~l.e· ';it '~iificatul; eaare c i·nf~ue.nta dirrtrs 1D@le rilai buns!?! 'astJpra rn~t?R9~ism!,Jluj, ~G~a.st~ pJ~9!a n;!~didnaJ~ .~ste:fol.Q5ita· cu succss in afectiunileJaili~lI"e,,,rel1al~~.i· hep;atice,. Pus'(i fn Vir.l. (a@;grame de fostopasca impreuna cu. r'adadni~~ sa l.i':Isa 1'~2 mi:t in '1/2 litw as Yin alb), [flla:b.ir'8. .toarte rapid iateru;l. Este\indiea.tai .~j 1[r:J tr:a:far.ea hemorqizilor Gars dau -ars.u~i i'nZ0111;:! qnu.8uluf. in oombatsrea in~ep'jJlJI1ilor ~i a senza.liei de- i,outiite~! 'in tjm.p~1 urinirii .• {;Ji'l ~01- centra vijiitului ln urechi.ln toate .ac.este. cazur! .S8 pot be~,C'1'te .:;;:-3 Ce~ti' cu ceai (car~ n4~ s.e\ pre para' prrn :fi,erbers', cl dear p~tn oparire) pe parcursul zile], lninghititL[rl mlci, Acssta este. 'fobsit extern contra bolillor de cancer la plele, contra bataturildr,a veruellor {l1e9ilor)~,i a eezemelor care nu vor sa sa vlndece, cateraeta !?i petele pe corrres dlspar ~fElptat Sucul ;ajurta chiar'"in eazul sing'en'irii retin~i ~La"dezJipirii d!8,retinii Se ia 0 frunza de rostopasca, se spala, jar tulj:Hl:ltt ej fn~,geda' so zdrob'e:ste rntre .d,S·g!S1:UI mar,e ~i degetu~ >a:ratat~1' 'L!niezJte [8 ~r'ealat5'iI: ~eam.:.a aSIDel oi:J;ti~.ut? ~.$t9 Ufi:fS~,C~ aratatorljJl, lintnd QchiiJtl,ihe,~inc.~I~L, tnspre eCia,.~aoc:hiil!l.ui .. De~i n);l f3sfe P.U8a .dtll8cr"in {lGi>1i, aqlwrrmae!i se ~0mwl1ll.ea. tetliJ9i 0Glnilor. Aeest lueru se poate lil1ceroa pemru a trata G.ata,r.a!G,ta~ v'ed~ro:ea slla:Q:a .~i ln rned preventiv pentru ochll ,sanato~i darsuprasoIj~{rt~:ti, Eu lns-~'mi f1 ~esifi;jt;e:te.!jlul b.ir:refij""da,loJi,;cir;,d treouie adessa.sa stau pfna noaptsa f1i.z:i1.:l·~a s,a :~e.~~I"V G1x§spdr.ldi3i1ta: ,e·fncJ ~fm tS!;ovtta., ial!J 0 frum;.:a,qs rostopasea din ·g·l1ia.i4iii~· ~~ 'ifapI11q;ze,am:a oa1re' c-o~,~:ta PpJiU0F, Th modo I ~:ie 'care l-am ar,at~t mai sus. Am ·de fjissats data SEmZEl-~a dsosebit o,e'(eig[eab[ia ea rni,l;;"ar'fr t'ras,un v.al dln fait.a o.chilor. Tn medlelna homsopatlca S9 prepara dtn aceasta plahta 0 tijhctura din care se adrnnistreaza, in .cazul afecliul"lIilor meruionate mal sus, de .2~3 od:;!.lIn~c cite' 1,0;"1"5 picatl..llfi fh pI,J1in~.:apa.

. Cu ¢ftiva. ani in urma mi 5"<\'1 povestit despre 0 ternele. care avea pe, plea'GiPainf6'rioara dreapta. un abces rcsu de m~rlmea buricului degetulu! Gel mlo, QCUllstujU! la. 9are s-a dUB ca sa-i prBsqrie 9 r'Ei1eta pertru och!5ilari nu l-a plecut. cs-a v~ut - a:vsa accesul deja de 708 anfrnra s-o f suparat vreodata+ sl a trimls o prbba la analiza. Era CiU'1C'er' de plele, Pemru t:inara ferneleatost - dupa cum va puteti lrnaqina - un 90C cump'lit Cum 'familI? eiiraG9 p~rte~ d!.n cercul nostru de cuno~tinte', am putut sa recoman_t;l rpstopasG'9. Era I~na' f!3bru~rie ~J, din 'fericir~~ 0 iarn~,bltnda. Hostopasca trace bln~ peste JaniS. .?i r~hiifl6 yerde,Sfatul n:16l,.1._8 fqst sa ~cnat~ planta dn pam~nt GU radaciri~ cu tot !;ii 8-0. piallltsZl8 tntr~.un ghivsd, pehtru.a o.avea .lafndell]lha, Fsmela urma 98-91 tarnponeze: de ·5-6 ori pe zJ Idcul bolnav 81.1 seva galbeh"partbcali'e. Cum abcesul 'era plasat pe p-ieQ8pa:, l-am alms atentlEj ea seva nu era noc1va pemru ochi, Am mal :sf~tujt-o sa m6~rgEi 9 data. ps luna la trata,ni~nt cu razs Rontgen., a~~ curnj pres.cdsHse rnadlcul, de$l aeast'e ,radieri nt.t alunga. tLlmorile maligne, 01 S8 mai tntimpla sa distruga portjuni de epiderma inca sanatoasa, baadesea ohler ~I oasele, SCl:.lrt. tlrnp lnalnte de .s2lrbatorJle de Craciun am trait rrarea bucurie ca abcesul canceres sa dlspara, Femeia mi-Edacutp vizlta!?1 mi-a.s,alitGl~g1t ehiar deIausa. Medicul pft:a:liTfp'ICig la care fusese ~j fnainl.e·,.'dntrebat~o rnlrat oe·f,acus.~. La ras.puhsul ei: .,lunar Ia Uriz pentru raze", dO(ttOfU! a spus: "Daca astaa n9,w~it Rontger]-ul, e rn~r-adev~r ~n rnlracel," Mica mal martur.lsit qa nL:J ar Ii rezistat suflete9tEJ! vaZind:, fe~el!3' mine-ate pfna·la os ale cel'QrI~lte'paciente pa care Ie lntl1nea la raze, dadi nuas-f inarmat;o,e!:.1 au atita.

GUI'aj, cred~nfaih Durnnezeu ~1Jn.cr.edere Tn sine. .

53

!?i acum rugamlntea maa pe. care. 0 adrssez tuturor celor care olteacecaste rihduri: Ajutati ~i durnneavoastra jntr-un eaz similarii crutati-i astfel pesemenll dumneavoastra de unsfirslt 8umplit! 'In timpul nostru at1t de peJuat se ingriflrnadesc' cazu-. rile in care- din neg] InrQ:;;i~l ~i care incep deodata.sa creases se form-eaze cancerl.ll

plein. .'

fi:relle de pair de pe' obraz ~i cresterea excesiva a paruluipe.lJor:a1;e :?i plcloars la femei indidi o tulburare rena!a. Locurlle respacdve S8 ung cu suo de' rostopasca, obtinut cu ajutorul storcatorulul electric (sUCUI se rnentlna proaspat in frigider meedmum 1/2' an): sste lasat sa actioneze c:1teva ore, apol locul se spala cu un sapun emollent, iar pielea care s-a uscat putln se lrateaz~ cu alitis de fillmica, ulel de rnusetsl sau sunatoare (a se vedea .IIMaduri detoloslre''), ln afara deaceasta, trebuls facute a cura de ceai de urzici ~ Gel pU1jn 3A ce~ti pe zi -, pracurn 91 bai de sezut cu coadacalulul pentru a Irigar'9 rnai buns' a rinichilor {a S9 8ftf ~i artieolul despre "Coada-calu-

lu~). . .

o cunQ~tinlii olrrzona 0ra~vlui Ma.iraz folossa in tirnpul plimbwilor sale zilnioe sella de rostopasca a~a.,cum am aratat, Un o1'1A.eIup destu! de batrin ij era in8oti~C':lr credlncios.Od.atli iea dat Tn gluma sl lui CU' PU1inaseV:8 pe ochi,es9il be se par-e ca. J-ar fl facut fosrte bine cfinelui. cad de-atunel S9 posts de ,fii;!care ctata rugator In fala st:3Rinului sau, cfnd acesta tolosea rostopasoa,

.ntr-o parohie din Austria supenoara in care- arl'qlnuto prelegere in luna noismbrle, amtaout cuno~tln1a eu un pa.(~clisier care purta QchelarL Cind rn-amlntors ih tsbruarie ta aceeasl par,oh;s, paraelisierul nu mal purta ocholarl: dupi:i cum singur ml-a povestlt, nurnai datorlta f9ptLJlui Cf! din noiembrie rnl-a urmat zilnic sfatullegat de cura.ou zoama de rostopaspa. 111 plus, acurn vedea mult mal bine oec1t inalnte cu ochelart Fiind i.am~; trebuia 'sa-~i la fr.unzele de rostopasca de sub patura de zepeda,. Men!llonez aceS:!: lucru nt)mai pentru a sublinla ca·a:numite plartte medicinals' pot f gaslts"proas" pete chiar 9i in anotimpul race dnd mai arlee vag,etatis' pare a fi rnoarta.

MODURI DE FOLOS~RE

I nfuzie: 1 lingurita. fasa de pl~[lte la 1/4IitJ':u de .apa - se op~re~tl3 [Joar. .

S uc P~? ~s p~t:_:~ ru fl2~ri,~, i~lpt fli~.e '!?i 11 oril.~· sa s p~C! 1:9 jl "S9. treG: 'fn stare. u m eda pnn storcat9ruI elec1nc. (psntn.tfoloslrea e)cterna).

Tinctura: ~ ge propura dinfarma8il. flint! un prepare! homeopath

Ma;c;e~atde vip; Sa tbarna 1/2 littu de vln-alb peste: 30 grame·de rostcpasea eu ra.aadnl cu tot ~I S8 lasa sa stea 1-2 ore.iapoi sefiltreaza $1 59 bea in Tngritituri rnlcl,

SALVIA, JALE~ UL (Salvia pJficrnaii§)

Citeva oerLumi.i'i ale Sa~viei officinaHs: -cilvis, jale, jale:;?, jal,e:r-bl'ln, jale*d~-gradina, safvle, salvi5:!"de-gradif.la, ~.alet,. -?alvfr, !:?~rlai, S,~Ma., c!-JnmsGuta eao p.lanta .din famllla laolateler, p·rovined~n Europ~a de sud ~i se cu[:tf"Va la noi Tii gradlni Plarita atinge 0 inaltime de ·aO~70. ceritimstri, 'Horne el vlDlete~sTnt dispuse v9rtiGiI~t, dec] in cere; in ]urul una:i axe comuns, frunzele sale opozlts, aIIQ-lrnoas:e.sGlipese~argirniu !iii em'an~ un parfum usor 'amarr, aromatic. Salvla-da ... gradina trebuie B.a a~ba paFteaiei' de'·gr~dina il)tr-un lee fe.r~t; lnsorJt: Pe, paroursel iernli, eu a !;J.copar user 'cu 'crehgi de mdHd, deoareee

este'deoseoltde sensibfla la ger. .

a a.lta -subspecle, "Sarvia pratens.s, cunoscuta sub denurnirlle de buruiana-rnlleecuhri, coada-vaeh, gavat, [ale, jal,e'~, jale~-salbatic, jale~-de-cimp, lalesde- padure; salvl e, sealv ie-dsccimp u Fi ,salvia .sal~batica, 'sa 9'ase~te pe ~ovrrni~urj, pa::pLini sf cfmpii. De departs se vad stralucind floAle-i alb&strui-violete care r.aspindesc a mireas:I;Y;],a, plina de aroma. De' la 8aeasta sp:ec:i,e'se-f0Ib;;:e:~G flqrile, de eels mal multe orl n.umai p.e:lntWICI gaf'gara sau peruru Iabrlcarsa ole1ulu,i de ~allvie - 1 pl;:Jmn ~rin de, fforf este '!Sisal la rnaeerat !n otet n.atural -,131 acesta vss Wntreouinteaz;a ca fr.ectle bin'Hfacato'are ih timpur· unel boll mal IU!lg~ in e~re·se,sta I~. p<?,t. Fruhzele se colectsaza Inaintea penoadet 'i'rifloriril, in mal si lunle, lrrrucit plantelo dezvolta ~n zilele insorlte si uscate ulsiurl eterice, frunzele sint Gules's nurnal in scare, preferabH la ora amlszli ~i apoi sint puss la umbra ea sa se usuce,

Maj Quratill8 _de,Gil' Salvia pratensls eSIS fnsa

;, Salvia offic;il1aHs, Q!taft't mal SIlS ~i d.e care rna vol

ccupa in cQhtinu*e pelarg. Inca, d9! pe v~em9;astrabu!!ilbr n09td, salvia era 0 planta medlc;inala d!3'osebi1: de law;Jata ~l PFi3,~lJfta. Un versule] din jurul anulul 13DD spunea:

"D~ c9-cSa moara omul,

Gfnd in gr:adiniJ ereste salvia?"

Ohlar si numele o~!lnde~,te marea apreciei:e'de cars J:i-a bucurat aceast~ planta de !ea@di(,j pati8~ oal1'l'el"i1it~r rnc,~, din timR,uri rndepartate. Den u rnlrea. de salvia deriva din Gu:Vn'nttJl !$:tlneac :"sa[Var~'1 (a vjn0eG~, a in~~lI"latQ~i),

Dlntr-o-frurnoasa carte vechs despr~ IP~anle medicinale re:ies's 6\1: de rnult era stlm?lt8 pe yrerrlUrr salvia: IICind Maica Domnulul a trsbuit sa fuga cu copllul lsus in fatE! lul lrod, a. .rugal toats ifloriJe de- cimp s-o ajute; dar nici una nu I-a oferit aqapost Atund s-a fnclinat catre salvia ~, ia:ta; alcl a gasll refugiu. Sub frunzsls sale eese, ccrotltoare, s-a ascuns pe sine Insa'9i !?1 a adapostit pruncul in f,ata aprozilor ~ui Irqd, AGe~tia au treout pa 'Iinga el fari:i a-l vedea, Dupa ce perlcolul a lest dep8.!?it, Maica Domnului a fEli9it din ascunzatoare ~I a vorbit atectuos-salvlei: <<Oe azi inalnte ~i pin~ in vec~i vecilor ,ve~ fi 0 'rloare preterata a oamenilor. Tti dau puters sa vindsoi oamanii de orice boala;

. salveaza-i de la moarte, cum ai facU't ~i cu mine»." De-atuncl, salvia rnnore9te ori~icind intru salvarea ~,i ajutorarea oamenlor, - Cfnd at recut ani de-a rfndul expsriente eu plants medicinals ~i -ai cerut arqe's~,a, In ej'ipe',grele o'qrotirea!?i ajutorul rnultlubltel Sfints Fecioara .. atune! slmti din credil1la aarrica. ~i fncreder~ adevarata cum I!?i 'intinde mflntle ocrcntoare peste pl~t:eje noastre m,edicinale.

. Geai'ul de salvTI,ej' baut mai des, forti:tica intregul org~nism, ne~fE!re~tf~td,e' atacurl de apoplexie, ~i are' un etect toarts favsrabil asupra parallziHor, In cornbatsrsa transpiraliei nocturne este singllra pla,nta mi;ldi.cilnala, 'in afara, le,vi3.ntidii, care vin-e oarnemlor in ajutor: ea vinceca rnaladia cars prnvoaca acea~t§' Iranspira!ie ih timpu1 m;,mii !?! fndeparteazaprin puterlle ei i'rwioratoa:re rnsrea slabiclune' care lnsotesta boala. Multi doctori au reounoscut proprietatile rernarcablle ale salvi,s,i: ei '0 a.dminis· trsaza in epasme, ateetlunl ale maduvei .sp'inarii, der'eg'liriglandlJlare ~i tremurul mernbrelor (tlr,emur:atur.il,e',extremila~ilor) cu cela mai bune rezultate. ln afectiwnfle mer'ltionate mal SU~" se beau 2 GS'~i pe parcursul zilsi, fnghitilura cu ingMitur;li.GsaJul are un eJect berieffG, siasupra. ficatului bolnav, inlaturind balenartle ~i 'toate indispozitiilel,egate_de. dereglarilefunclionatii ficatului, Are actiune depurat,iva', elimina rnucozitaJlle preaabundente din aparatul respfratcr li"i sternac, 'sUmuleaza potta de

55

mine are ~i combats tul'burarile intesUnale ;;:j di,areea. - Pe inl,epaturile. de lnsecte se aplica frunze de saivia farim~ate cit de- marunt.

C~~iu1 .de ·::?a~vle sarecornanda extern In mod deoseblt in amigdalite, boll de gi, abcese (foear'e de purel) dentare, inrflameJI.I ah~ faidngelui~i oavitalii bucale. L.a mult[ cop] ~1 adulti nu s-ar fi aluns la op'sratte de arn~gda~e da.ca, s-arf lnterventt la timp cu salvie. Dad'!! llpsesc amlgdalels, care ~n oslitatea lor de po!lii$ti '~i, orga~ismu]Ui opresc substan~ele otravttoare !iii ~e pralucreaza, acsstea se in,dreaptil direct .catre rinichl, 0 infuzie de salvie ajuta l?i dinfiii care se rt:Ji~ca! gingiile - caresTng,ereaz:a, de~osi"rile (retra.gerea g~ingiei), abcesele dentare. Se clatesta qura, sa faoe gargara sau se aplioa tampoane de vata lrnblbate in inluzie.:

roarte important, ar fi pentru camenll s'labi de nervi :;;1 femell'9 care' sufera. de afectiuni ale organelor pelviene sa faca din cind In cind cite 0, baie desezut cu salvis {a sa vedea IIModmi de folcsire"). . . . .' ,

Pe linga tolesrea cu rezultate buns <it salvisl ca planta medicinaJa~ sa nu trebl.,lie ul·tala n~cr in ·ca.litatea-sa d~r p~ant~aromati9a (iTIi'rddenie) f(iarte gusto:asa. Be 'ntrebuinte.az§, in p,ort1i f09Jte mipi! asema:natpr ~tmbr'Llll,li', 1(3 minc:~ruri 'gras8, ~Lim at fi friptura. d'e pore, de gisd~E! sau da curcan. '9i vin'atiJl devine m,ai gu:st6.s prth a,d aoeu I unsl frunzulite de selvie. In prepararea brinz:eturiIQrame-si:ecata cu verdeturi (cu rnrodenii.){>i asosurllor condirnentate ar trebul sa ne'gimlim la salvia rnacar dmrnotfva de sanatste, In a.numite zone se.coc "prajituri '~l cozonaci de salvl e". La coca se adauga frunze de salvle taiate foarte f[nj asemenea anasonulul,

MODURI DE. FOLOSI.RE

Inluzf.e: $e opare;i?te 1 11ngu.rit~i de plante CU1./4 ~itru de apa-si sa lasa sastea

puth'l. _

O,et de salvia: S9 urnple ostlcla plna.la git (fara a 0 indesa) au ilori de aalvlede-ctrnpuri Uale), se tcarna dsasupra otetnaturs! in asa fel fncTt sa acopere florile'sl sa lasastiela sa 'stea 14 iile la soars sau .a caidura,

Bai de ~·ezut: Sa-pun de "2 ori 2 mnni pline -Ctl, frunze.-peste noapte in aparece la rnacsrat. A doua zl. totul sa incalze~te pina da. rn oiocot, lar extraotul inCalz'it sa adauqa la ':apa,¢~:baie (a.sa ve,de'a<~i ,Balds' ~e,zUt'1 la .Partea

gens ,"al.a.! '). . ,

SPLINUTA (Solidago vlrQo:!-aufefa)

Eats nurnlta in I1mbaj popular l[?i floare-bolereasca .. tloarc-bulaca, man-unchl, srneoalca, splinarita, varg,a-d~H~ur-, Aceasta planta medicinala se g'ase~te la ma.rgihi de padur!. Tn ~ari~uri eu apa, pe pbvirni~'url ~i locuri defri~ate de !?aqure. TlI'l:pin~; stut88:sa, presarata CU luJeri cu f!ori gaiben-aurii. ajungjB la ¢> ina.l1ime sa eca, ~O eSfiltitrretri. Fiorile se pot aduna dln iulie pTn'a iii oct9rtibrie. Sa -uti1i.ze:az:a in" bolile ::Ii her:noragiile lntestlnale. Splln!1ta este apreelata tllsa GU predileotie. ca plantS. de. '19a,(:, rmp"t)tt'iva

bolilor rena Ie. .

Flexile ~[frLJnze,le sf.e~az.a G"semzatie r~cQritoare ~i'"jAtrucit planta ~eshidr,ateaza, sa este recornarrdata Tn arfj;:fc,tiunil'e ,rena le '~i lIeiio,ale. 'Mare,lS' madie natUrist. p1reotl1i. KOnzle., istcrlssste. in scrier11e s.ale'tlesJDre~ un q~rtlat 'de 4~ (te ;snl,¢'~re suferea. tJa 0 bl;J"a1a g'ree: de rinichf OS '59 tot aqrava, In 'eels din urma a'trebuit sa-i fie seq's un rlnichi, ~1 celalalt rinibl-,j: 'avea purcl "!lii nu mai putea funotlcns normal. AttJrlCi om'.url s;..a, pus pel 0 aura cu splinuta. A amesteaa~~a. dragalca (sinz.ieme) !iii Ul'Zica~moarta-galber:la in

56

parti e9a1e, ~i-a pregatit din ,elt;) un ceai .~i a bam '3-4 cEist] In tirnpul 2i181, hfnghitituri rnici, drept cam boala.l-a trecut cornplet; dupe cum isingur a osclarat, In 44 zile,

S pUn uta, are-stsot imp reu na eu d raga.iea ~~ urzl ca- moartagalbefla .sau alba chlar 9i in ecleroza renal~, in irigare~ ,[enata $1101 raecrdarea ra rinichiul al1if:i.cial, In toate cele trei cazurl am putut oblinE! 'SWQC,€!se prln tratarnentul fiitQt'erap9tJtic indlcat. A.s Ue! , un barEiat Tn virs1a de.5,2 (tie _ani, conslderat de doct~ri a ayea.scler~;za. r~ncilain.curablla_~! pensionat de bo~la, a venit gltiind SI asudlnd Ie. rrune, dupa cs a urcat scara pina Is et~jUI lhl:fi ~i s-a: tr:intit -Jasufltnd din greu - intr~un fotohu. Du.pa numal o,saptarnina in care -a baut zilnic CITe 3 cesf din amestecul, de csaiurl rnen~onat, l-a, mer::; deja. viiibil !TISi .qine, Folosea i'nsa toate plantele;j, proaspsts, ,din t:latl.lr,a;, pupa a trsia sa]Jt~mTna.nu-1 ma,i supara nlmlc.

Toate nncordi'!i:rils nervoase de pe urrna eiverseicr stairi suflete~ti"ale qmului 89;. descarca. prin rJnichi, De.aceea, dup,'§ un ~oc de ordtn-afeetlv, fra moarte<;J.:subita a onva aproprat :f;ii drag" fie orlce alta nenoroclre, se.!;'ltie cs rinichlul este eel care sr,:rfe(~. mt'li multi SpllnVfa sa· dov~¢I~~te.a fl Q pl~nta' medlctnala care influen~eat~ cit.se pb,ate,;d.e pq·zitiv viafa af~Ctiva, Ga atare, ¢e~iul de',sp'linll~a ar treb~ui ecnsurnat risaparat ii1l1azwl unor dec:ePlii ,i al _ alto I' :starlsutlete~tistresa[iJte.

. Ingen:J1 pazit(1Jr al plantelor m~dicinal,e se gas9'!?'te in imediata aproplere a spllnutei. £lm1iA'l efectl!ll rai ds 6€:t.ljJibr;are rr,J stari emotlonale §jfele; asemenea unei miini care min~~a, c_oli1soi€!a~ ~,i calmeaza', lDej~priveli!?tea spllnutei in miJlocul naturiiac.tionea,z;§, aSlJ~ra'}fEl;;?strra Hrti!jltitor. Ar trebui saiirm recunoscatorl c~ $urn tn aprop}srea noastra 0 pial1ta 'care a'dl:,lce'atita mtngile're,

MOO DE FOLOSIRE

Prepararea ceaiu:luh Seoparcstot lingur~a (ou vlirf) de splihutEi'cu 1/4 lI~ru de apasi se lasa sa stea pulin. - Din arnestecul de eealurl deja rriennonat'

se' ia·'tot 1 iingurita (cu viii) ~i se pragate9te ca mal sus. '

SUNATOAR,EA (Hyperiicum p.ertoratum)

Aceast;:j planta ¢ar~ 'inflore·~te I,a margine ·de drum uri ~i papUri I pe tJealuri ~i cftn!J ti, dir.1 lulls ptl):a in septsinbrie .. , as rnai nUn1e~tein limbaj popular~t buruia~a~d.6"-riaduf, bunitaria-de-pe-rozor, crucea-volnlculul, droblsor. floarea-lui-loan, hemei-de.patiljnt; lernnie, inchegatoare, osul-lepurelui, pojar, pojClrnila, sburatoare, sunaica. E?ovirvarita.

Planta atinge D inal,lime de 2:5-60 centmetri, are a tulpin"1:'l lung~ ~.~ ram.ifica.ta ~ inflore.!?ts ill time galben-aurif. Pentru a ° reomoaste.slqur, zdrobifi 6 flcare cornplet d~schisa,. va 'curge .asttel din sa 0 seva rosie, Plante), I~flo·rrtaeste: ouleasa pentru a se p:re0ati din ea ceal !;?i bai, fntimp ce psrrtru ulelul de sunatoars se folcsesc nurnai

fiorlle. '.

Credinta pcpulara veche punea.seva de culoerea sfngelu~ 9i cu actlune balsamica a fli:lrilor Tn le·gatura cu sTngele i?i [anile Mfntl,litorului: intr~~dev,ar, ule,ul de sunatoare 9s~e .ce1 mal bun ulel pentru rani, cacl are efect calmant, antllntlamator $1 cicatrizant. 0 legend~ despre aceasta pla!')t~tpoyeste~ta; "Cfnd apostolul preterat al Fiului Domnului

,57

S8 afla sub cruce, _Illmnit de rnoarte, a adunat cu grija plantele stroplte cu singele- sfInt, sprs a Ie darui: ca amintire scurnpa credinciosilor evla\jlo~i la rnoartea ~fnturtorului." Seva ro:;;is a. arornatei plante Jasa lalnfc imprEl~ta"c? i'n substanta purpurle a flo(ilor gatben·aur1i oar tnli ascuns un

--stroR, din singele Mintuirtorului nostru. . ,

In zi .de. Sinziene, simbclul fortelor sfinte ale luminii :;;1 caldurii, sunatoarea stralucssts in toata splendoaraa e! norala. unlca, Pe vrernurl, fetels'implete'au din ea cO~bnij~, jar -cine canea in jurultoculul in rioaptea de _Sinz1ene' tj'ebuiEr~a poarte 0 c~ununila din sunatoars - coroana de Sinziene. 'In aceasta noapte plina de mister, tecioarele presarau ramurele de sunatoare pe epa, spre a vedsa din infiorire-a florH.m ofilite cum va fi la anul cu petitorul !Qr.*

In Austria ~uperioara-" lar~l'1ul punea, dupa un vechi obicel, plan,la, iritre doj.ua felii de -pIlne'!?i Odadea vitelcr oa

. hran's" psritru ca anirnalele si:le: sa fie crutate de boll, Drn

pacate, aceasta tradil:ie nu riiaieste urmala, astazI <;I'ecit lzolat, in anumite -ramili'i oredlncicass.

Dln.eele spuse rezulta cit de apreclata-a fast sunatoarea Inca din tlmpurl s.tr,avechr.

Oealul de sunateare sa- fol'Dse~te in le,ziuni nervoaae Ij!I .boH nervoase d~ tot fel.ul, in rani de, pe urma unor lo'VitLll.ri si vatamati prin riidic,at lEI este insa :~i un leac axcelent

~d~re~. '

Nevr:alglia trigemenuliui poate fi .'?,i ea Gombatuta cu sunato are , daca se beau zllnle 2-3" Ge~.ti cu ceai de sunatoars ~f se ffeaca (extern) Cl:J. uJei de sunatcare timp mai lndslunqat locurile afectata. Ne putem face singu'ri :0 tincturSi de -sunstoare cars .are eteot In boll de nervi, nevroze al .astenie 'insotiw de- insomnii. Tlnetura este foloSita, extern. ca freqis, lar intern, se i?i'u 0 data pe 1.[ 1"00-15 piceturlfntr-c lingura t:;u apa.

Tulburarile de vorblre, s.omnul agit,at, accesele de 'iste:rie. semnambuusmut sTnt vindecate cu ajptorul sunatoarel, lafel~ii incantin:en1a urinanli ~i depresiunile. D~n practice mea am obssrvar ca 1'n toate .acesta GaU, in afara intne-bLiintarfi interne a ceaiuril~r, pot a?uce un ajutbrefica2~ ~J ?~lil: .,~e~ ~~~U.' GU sunatoare ~(a 58 vedea "Maduri de folostre"'); Ele SE;)' tao e data.pe:sg~t-amina. 'frmd ur:m~te_ .. de, 6 oalde plcloare 1n celelaite zile aJE?,sapt~mjnli. Ac~a.staGura S8 redomanca in starlle nervoass de once

fel. .

Fet~le tlners, afflate la vksta de' crestere, ar trsbui sa bea pentru un timp cite 2. cesf CU .ceai de sunatoare zJlnlc-; el sprijina dezvoltarea organelor genitals la tarnal 9,i ajuta la

rn~aturars,a deregloir;ilor cicluJui,' .

Un leac naturaltoarta laudat este ulelul de sunatoara; N-ar trebui sa lipaeasca din nici 0. '90~pod~rte. Peate fi preparatfoarte user in casa (ase vsdsa .. Maduri die folosir~II). 19i rnsnnne putsrea curatlva timp de dol at:li!?i este utilizat cu succss FlU n.umai In ingrijirea ranilor descniselCl r-aniri'l,or proaspste, a hemato-~melo'r, a infl'amatJilor gangli:ollilor ~i a t~,!"!tlIl,ui as'R~u, Ql este !?i un produ~ efie-a~e, d~ friGtion-a.~e tn eazul durerUar de spate, de lumbago, -,'~e sciatic~ ~i reumattsm. PentriJ :8 avea la kldami)1~ un leac: c~nic c~o-r1tra 8rSur'ilo.r ~i a opar.ir;ile;;r, se ~n flor'ilejn ulei de- In" Acest .

ulei !?Ie folose.ste si la arsurife Cle scare. .

Sugarii ell du~eri de ,~urta (coliti) S8 lin~,tese s~oa burtlca le- El'ste masata CU ulel dE:! -slinatoare.:.... 0 1aranca pEl care 0 cunosc vindeC8 toate ranlle, ehiar ~i pe eels ale' ,arl~m~le!or ei de casa, ou acest ulel, ,B§rpiatul sau~,,·fo.st o,dat$ ranit grav la mih.a de-o unealta. Oornpresele ou ulei de sunatosre au thlatur;::lt cunnd toate. durer[le, ~af ranils r

,

in limbil gGlrm.al'la, ,sUnalQareaoo nLJmo~toJohanrli81(I<l!lt. ~r;lice. .r;oll!nta Sf nzte ric lor', l1\r zlue,.aiiSiflilen-<>. Jol/anriis.r.lg, A nu ¥_ f!\.C<l In llmba rQmaFl8._COmllzie ell p'I!!n'JtE- ""r-l;-po<lrttil ~i denumiFea'd()JlilT.!i~ne. c"r-e-o;!$!<:! <;Irig~icll, IIdi'<;!i ,Glllium' -(rI.lr,)_

s-au vind'8catfarE'(probleme. - Un ail taran a tratat cu sueces.e ranaexterna graVa de Ia piciorul oalutut sau cu ulel desunatcare.

U'll qoc:tr;;! a constatat la 0 fetita de 8 ani 0 inflamare a gal'1glionllor limfatic.i abd;ominali. De fiec:are dat? cjnp:frig41 ~Gtioniil asupra fratei, intern sau exterl1,ea ·alt'6a durerl de burta, in cele pin urrna zilnic, in special dlrnlneata, Mama ei a cim in br09,ura "ca,uieiul de sunatoars poatef falosit cu succes in inflalTlari ale ganglionilor. A inceput .sa, frece burta copllului de flscare data, clnd 5e, yalta de" dureri, In sour): tirnp, aeestea

l-au ir.ecut. '

Mo:rmRIOE FOlOSIRE-

Prepararea ceaiuh.-i: Se o"pare~t~ 1 lingurita (GU yin) de plante cu 114 litru de,

apa ~i se I8,S8 putin sa stsa; _

Ulei de. sunatoa~'e: Florils euless pe vrerne insor1ta sa intmduc fntr-osticlula pina !a;git fara a sa indesa st se toarna ulei fin. de.rnasllns peste ele. Uleiul trsbule sa acopere floriie. Stiela, blne astupata, se las a dt.eva saptamTni Tn soare sau Ih' apropi erea rnaslnll de gat1t, Dupa clt\ia tlrnp i uJeiui ·cap)3.ta a I'::uioare rosie, Se filtr~C!Za prmr-o byqa,;ta pe Won, 58 sto:rc. bfne·resturjj.e sl ulelul desunatoaro ,~e trag~' in sticle-i::Ie euloare inchlsa., In caz~J utiliza.rii sale la arsurl, se p~ate rfilicu:r~g'e pentru macerate la. ulei1 de in 1n lee de

ul.~kde mas!ine. '. <1.

TinctmB de sunitp,are: 2~n;Jlrni pliQ,e deoflor.i euless [1"1 soars sa pun rntr-un litru de l'8Iohiu' ~j sti<;:la se I.a~~ ·3 saptaminl la scare sau alta sursa de caldura.

Elai'de sezurt,: t. g8ileat,?! pllna au §:iun~to€lr~ (tulpina. frunzi:) "~r 110rl) sa lasa peste nb~pt!=! iha:P~~ rece. Ina~nte,:a b.sH" cofl~nOtul,sI!3: da 'in C;loGP.t~r'se adauga la apa de ,0ale.Dur~ta bali - 2m rTiinw~e (a. se vsdsa "Bird de ~eZIJf' din "Partea generala").

I·

TATAN'EASA, (Symphytum officinals)

Este danurnitain Umbajul papular ~i barba-tatel, boraoloc, i'art~E\-tntafitoare, iarba-lui-Tatln, gav.at, larba-tatii, lariJa-l':/eagra, lutaf na, nadai, plo9nitoasa,.. ;radacina~ fleagra. tac:in,tatana, zlac, tar in eng,leza oomirey, Aceasta planta, de" leac este una dintre csts mai buns ~i in"djsR9rl~apilEl1 pe car!'!, rii 1e pune natura, lad.ispazj\ie, Cre~te p¢ dmp,ri .ur1cte es'te ui'nezeala, la:n,-atginl de c1mp, 'in !?anturi umede e;>i de-a lungul apslor. 0 putem gasi si peHnga garduri ~i pe grohoti=,?uru de panta.,lnflorind pe tot pareursul' veril, Frunzale sint aspre ~;i foarta ascutite 18 vlrf. R.adacina care trai,este mal multi ani - In exterior este marc inchis 'pina la neagra, in interior alba pina la galbuie - are grosimea de;ge.fului mare; iar daca. 0. destaci este toarts cI~iaa$,a" unsuroasa 91 lipioioasa la pipaJt. Fllnd 0- plants cu radacini adTnci, tataneasa- nu prea poate fI distruss, Ra.ctadnile sale, stilt smulse rrlln pamint 'primavara sau toarnna, li se. poata vsnl de hac- dear .cu ajutorul unel cazrnale ascUtite. Planta proaspata. oeste culeasa fnaJnts 9,i

59

In timpul perloadsl de inflorire. .

Tlnctura de tataneasa. pe care v-o pute~ facEj usor singuri. ascunde Tn sine:ci'f'Q!1a minunata. Bolnavil care au fQst trata~i ani de zlle impotriva reumatlsmulul ~i a Infhllmatiilor artleulare cu tot felu~ de teacUriexcelents, fara a S8 vlnseca, gasesc un

ajutorrapid in tinctJUra. de tataneasa. ' '

Ofemeie.care de-abiase mai putea sarvi de bratul drept (ihcheietura umikulul'-era aproape lntepenita, lar medicul constatass deja 0 pareza) ,~j-a frecat zilnlc, 18 statui meu, j;ncheietura~i bratu! drept cu aceasta tlnctura, Din zi In z:i a smtlt cum i se a~ina sufsnntela. Astazi artioulatla are mobilltate normals ,si femeia S8 poate ocupa lar de gospadarie. Dar ~i frunzele tatanesei, oparite ,~i aplicate ca terci cald ps membrele para lizatiEl 1 ajut.a peste noapts •. atunci cind rnaladla provine din surmen.aj, luxalie,

entorsa sa~ apopleode. ,

. Matu~a sotulul meu a f.osttri-iitlta [os pe strada de un motcdcllst, S-a internat in spital cu fractura CO)(Q"f,emura.la. La o~eratie i s .. a baga.t un Gul 1j>i ,8 fost tri:m.isa ,apasa dupa c~ 'S-9. iacut blne, G:~iul·tr9bula.seos. peste un an. Dupa ce s-au pot6lit durerile ~i a putut rh'ergs: iaretf?i normal, .a neglijat ccnsultul medical prevazut qupa scurg,ere~ anulu[ .. Totul parea in prarfHcta orolne, pma 09 s-a trezit ihtr,o ii cu nt~te durefi insuportabne. Abia aeums-a dUB sa-!?i scoata cuiul ~j s-a-constataf ea S8 tormase deja ostei1,a (puroi la os). De~i injectiile aecelrnat temporar durerile"su[:)uralia n-a trecut. in acest stadi,.. a venit la noi in vlzita, ffind un munte de dlspsrare, Pot spune, tara a eXager"r Compress ealds cu terci din f.1iina de tataneasa au ajLitat-o peste noapte, A doua.z], ternela putsa deja sa staa a~ez.ata sau intins~" tara, a aveadureri, Avrnd in VB, dere ca in maqazine nu $8 gaseau peart rad'acinn taiate rnarunt, rnatusa a avut inspJratia sa le usuce In copter, d}Jf:Ya care le-a rnaclnat cu a ri~r]lt~ veche de catea. ~i·a pus acesls compress cu tarci (ase vsdea IIMaduri de folas[re") pina ce. Jocul n-a mal suparat-o ..

f?i tumefierile la glezne ~i lain'c:heleturile :m1inilor se r.etrag G!:.I 'aJutoruJ aoestui terci, A'9 vrea.sa atrag atentia in mod deossblt asupra faptului ca acests ccrnprese. pot aduce alinare chlar ~i fn eaz de garaplegi.e. Compte'seIEr-Ca!de GU'lslici ajutli"~j in ulcer variee,s" in tumefieri lileui'natic~e all~ rnusehller, in ncduri de artrita, in umfEatur'i, ~n durert in ceafa,.' in inflia:malii ale - piEdiipicioru:lui :;:;i calmeaza, dureriih~ de dupe. amputfll'i.

Din. rada:cinT se pq'a~, pr:~gati 9(un ceai care este foloslt intern In bl'on~jte, afe_C1iuni aJe 'aparatulul digestiv,hemo,ragii stomacale ~i pteurezii., .se beau peste zl, 'i'nghi!iturE"CU' inghiiitura, 2~4 cestt.Pentru a ccrnbate uleerul gastric ,se recornanda un amestec de plante- psntru deal; 100 grams de tataneasa, 50. qtarne de fJlimica ~i 50 grame~j.e.trascot fa 58 vedea "Mod uri de f6~o:;;ire"),

fnca 0 dat~vreau sa mentionez. tinctura de t~tanaasa. Se,utilizaaza:cu eel mai bun rez,ultat s;ubformi!Lde ccmprese la leiiuni ex1eme ~i lnterne, nlniri c;letat f,e~uJ, con-

tuzii, hematoame ~i ft'acturi. "

Frunzcle talan\i.lsei ~e 'intrebuim,eaza nu nurnal p$ntru compress, ci :;;1 ca adaos la bails complete in caz de dureri rsumatlce, a'r:trlta~ dur,eri de ,oase,'lul.burari ale irigaJiei s:angv.ine sl diiscopat.ie.1Qtu~11 psntru tulburaril:e irigaliel' sangvine, a pl'cioarelor, peruru varice ~i ·p-entru tratamentul suplimerifar sal:J postopera.t.or al frao& turitor, se.fac bafd1e sezut (l'h cad a) cu adaosde tatanB<l;Sa.

In anurnlte zone Qsografjce -se meals frunzele ,de 'tatanea.s'a iil -~,Iu'at. de c:Jiatit:e; dup:~ care se coc, berTeTiciind in ,acest mod toata famma de substantsle active-ale

.adeSfei rnlnunate plants msdlcinale. .

60-

MODURI DE FOLQSIRiE

Preparar,ea cealulul de r~d:ao!ni: Se pun peste. n6apte la rsee :2 linguri~e de

- rad§.ciniiaiate rna-runt in 1/4 ritnJ ds apa, dimirteata se rncalz:esc user 9! S8

. strecoera, Se beau fnghititura eu Thgilititul"2I.

Amestec de plante pentru ceal (I:a ulce-re gastrice): Se· foloseste 1 IInguri1a (cu viTi) dln arnestecul respectiv la 41'1 litnJ 961 'aR81 §>e OpaH3;$te .~i 59 la;:;'§' rn reP:§lo"S,:3 rrdnute, ·Se beau 3~'4LQ~§!ti p~epar~ursul.z~lel, caJdl'l, fnghrtitura·

eu rnghititura. "

Comprese .cu. terch IRa:a§'u::inile blne·usnate .slnt fi1acinatefin. sint .smestecate repsde 1I"1~r~o ·cea~ca eu apa foarte fierb;inte ~i erreva picaturi de uleiafi= rnerrtar pin~ se torrnaaza un terci; .acssta se Wrtinde pe opucatil:::a de

prn.La, se .' apW:a local' in stare <;;·al'dl§. ~j sa ·Ieag:a.. .. . .,

Comprese de f.runze (proasp&1el;' Pr'-:lni-ele proaspste se 6pa!a, ss zdrobsse pe un fund de lsrnn cu un suoltoi tfe taltal, sa pun pe locurile afsctate sl sa ~eagEL

Compress defrunz'e (opar:ite): Frunzele de tataneasa sint oparite cu apa olecot~t~t~i sint aplicate .. q;t.lds;

Adao,~~a .. ba.i~~ c'o~ple't,e;500 ~r.~e ;de~~llze piq~p8~ :eru, uscate de tatane,as~rse ,Iasa peste r:10aIZl~e.la :reGEf in cca- 5 !ltn de apa, A doua zl 88 puna totl:1lla fieR, jair Ifdllfdul S'9 aaau~a:tn apa baii (a sa vedea I,S'ai com-

I "I P rt···· I~II) .

ptete p. a ,,8 .ea gene-raa·, .

Adaos la b-aile· de ~ezut; ~a. fel ca la,bEii'le complete, insa numai·200.grame de fr.ur:Jze,

Tlnetudf de t~l:t~neasa: S8 spaJa radacinlle d~ ·tataneasa $i se curata cu a perje, setaie niarunt ~.i se lntroduetntr-o strbla·.-prna·· Ut gil: far€! 'a S6 iride~a, . s·e. toarna rachiu de secara sau de' fructe sl se las13 14 zlla la sears-san Tn . apropleraa ma9inii de gatit. Baohiul trebuis.sa aeopere radacinile.

,AUfie de tataneasa:' 4~'6 fadacini (In functie, de marime) de tat2i"neas"a ~r0aspete ~i spalate sint taiate. foarte fin, j:>rajite iute in cca. 25.0 grame .de' untura c;ur,afa din intestine de pore, lasaie sa stea pests ncapte, incatzjte a doua al, apol filtratesl presate printr-o bucaia de' pli1za. Se introduc'imediat 7n reclpiente mici ii curate ~r se pastreaz.a la frigider. Pomade poatefi tntrebuin:,\:ata in ,Iocul unsl compress eu tarcl, Ests indispensabila in tratarea ranil'or la oamenl sl anlrnalel

Yin de Uilaneasa: 2-:5 radaaini' proa~'j:~jete ~i spalate sfnt·t,aiC'!:te iin~j H3.sate~ 5-6 saptaminl mtr-un li~ru ~de' vina!G natural, un mUlDe excelehUn tratarsa

bolilnr de plamrrii! .

TR,AIST A.~CIOBANU LU!I (Caps ella burse-pastoris)

Aceast~ pl.a.rita medicinals: foarte valoroasa, care se intilne*?te peste tot pe drurnuri, cimpli, pamintulfi intelenite, oqoare parag'inite, santur), povirnlsurl, olmpurl 9,j gr,adini de zarzavaturl, este considerate In general 0 burulana inComod? De-f:ibja S6 aduna undeva 0 mavila de pamTnt - mal ales :einp sa construlesc ~a~e - >~i ~medlat apare, ?~rQap$ peste noapte, tra~8ta::crooahuluL lin iimb8ijul popular i S6 rnai zl,ce ~i prior, burujpl~a-de~frrg.u~i. c-o~da-pisi.~ji, pa~~lel, P..aSC~~J pa~t9Ie"c~!lor, punga=babei, punga,: pOpl.I, p~n.~uIJta, }ap.a!1,. stralla-popll'sau .ta~c~ht,a· Frl!n3ele Z'T\.§It~ neregulat forF!le~? - asemClnator papadlei - 0 rozata, Tulpina 6Junge pma I.~ 0 InaJtlme de 40 csnnmetrt

61

Psrioada de inflorire' martle-rolernbrle. Fiorile, foarte mid. de un alb murd'ar, sint urnbe.itorme, alcatuind 0 lntloreseenta in forma de clorchlne; de tulpfnltel~ subtlri .atfrn~tmicil~ pa$.tai Ifrupt. capsut~) ::jl,J.tJ forma de inirnloere

'!?i amintlnd la pip.ait de plelea prelucrata. Grataniill's au o preferinta speciala pentru tralsta-ctcbanulut. Ir;nediat ce zapada S8 tope~te9i vrsmea S8 tncalzB:;;te, aceasta plantae

rasars proaspata ~r verde. I ,

Ceaiul de traista-ciobanului, din care S8 oonsurna zjnlc 2~3 cesti, se Tntreb!Jlnleaz~ cu mare sueces-in to ate tipuriie de hernoraqll, ea de exernpla fn .hemoragiile nazete, stemacale, inte.sti'l'~l01l1 .'?.i' in metroragll' (hemoragi'i uterine neregulate). In o azul renHor si.ngerinde, la care stngele nu vrea sa se opreasca, infuzla de tralsta-ciobarjului are un efect herneetatlc ulrnlter.

In oazul menstruatiilor ablunderite"se' beau, "limp de 8-10 zile tnainte de, v~nirea cic1ului, zilnrb' ctte ,2 cesti de csal, folt:Jsind 1 li~gwita (cu vlrt) de trais.ta-clobanuh.ii la' 1 ceasca, Acest oeal se:N8ste.·sJ 16 regla.rea ojolului pe parcureul pubert!a:t1i. in timpul Im'enopauzei,' de asemenea fiecare femeie ar trsbul ~a bea 4 sapt8imlni ds-a I'indul cite ,.2 cesf 'zilniy, s~ intrerupa apol psntru 3 saptamini 'iii sa

repete periDdic acest 'tratament.

Pentru he.moroi:i;ij 'c'a~el sing~reaz;ii. sefac mlol ollsme !ntestinale, ba~ de sezut sau spa.laturi au rnfuzie cailduta Ele tralsta-clobanulul, Mam.als care au sinii umtla~i in tim:pul alaptatului ar trabul sa-9i" rnca.fzea$ca la aburl (fntr-o sit§.) tralsta-clobanulul 'proaspata, $-0. puna fntre pinze ~j sa sl-o apHce IOGal calda, sub forma de compress. Se racemanoa cu succss in cazu hem.oragil,lor ren~lIe 2 castl pe zi GU IJn arnestec pe Gsaiu:ri

din traista-ciobanului ~j ceada-caolur ln parti 9ga19. . .

Tralsta-ciobanulul' .est~Trtsa. - '8semanatQr visGului - ~j 0 pl~nta medicina~a Gars regieaza cil'Culalia ;siin,gEHui"fiind '[ndjcataa.eci lnmod eeeseblt atit' la hipertel1sil;llJe .cit,?i la hlpotenslune .ar1elfialit Sp:re ceoseblre de ceaiul de vise; care se face lasihdu-se viscul peste ncapte in apa Ie recs, ,a~~st ceaisepregate~te qparincf trajsta-ciobanulul, Se lau 2. ce~ti:~a /:1 ~i se mtr:erup8 G~ns.umul qe ceal atlmpj-cjr:u;1 circula~ia sea normal izat, Un e-f,~ct pwativ la lei d,S' bun ea ~J v~scul n .are Iraista-qioQ"anlJl\J~ fn hemo:ragiile, rnensm .. ale. $i in aeest caz, ce.aiul se baa ntJmai b,- periQada de timp.

AQslEls;ta lDlantE{ med[cins,la de mare valoare effie de un real ajutor la toate bollle musculare exteme. Ester interesant ca despre aoest lucru nu s-a scrls nimic in aproape nlcl 0 carte rncderna de plants medlclnale. Acum c~va ani, un damn bEimn rnl-a darult 0 carte veehe de plants medicinale, cu gra.vuri ~i dssene unioe, Dar, asa cum S9 int1ml;?la cTnd zlua ~-e plina de dimfneata I?r piha,se'ara., n-arn putut-rasfol cartea deci'l 0 cata.lntr-o noapte, caire ora rjouaspreze.ce,am sarit d'8Qdata din sornn: mj So-a parut ca a~fi tost trasa Li~pr de umert Bruse, ml-atracut prih minte ldesa; I!Ai acessta carte de plante medicinale deja de 0 jumatate die an ~j Inca nu te-ai ocupat series de as. nlcl rnacar a sing.ura datal' M-am trezit COl iumea Olll scmn, m-arn sculat dln pat, "1m luat.cartea 9i.-m-,am 81;l,e,zat rnal comqd in P9;mert:! .q'e zl Am deso~is-<? ~1 mi-au sarit lmsdlat in ochl cjt'8va rlnouri: l.Atuncj ctnd nimic nu mal ajut? in ,a.rofl~ museulata, IUgti urmatoarefe.: traista-clobanu'ui tajata marunt se lasa 10. zile, cu rachlu, d.e secara la scare sa'u'in apro.pi!?'rea: m8!~Tnii d~'g~li!, sa friqioneaza'locurili9, respecitved:El clteva ori pe zi, iar int~rri - 4. Ge~ti Guoeai ds cretl:i,foara!' Ca $[ cum' tot ee-ml dorsam at fi fast ,:96. cltesc aceste t7teva r1ndu~i - atunci nkSi' nu rnl-arn det seamade asta -, am ?hchis cartea. am pus~o la lac" rn-arn bagat!11 pat ~i curlnd am'ad£lrmil. C,itev8 zlle rnai t!'r:iju am fast sunafa. din Viena: "Ma puteti'a]Uita:? Am 5.2 de ani, sint ds' profeais asistenta

~62.

rne,:dlpala 9,i 'sfnt pensloriata rnedlcalde dbi a~i. Sint complet neajutbrat2i dIn oauza at~:ofi,ei rnuscularel" l-am recornandat retsta menUonata, iar dnd a venit lnsaoatosita pup'a trei" ~apt{3.mfni la mine la Grieskirche'nJ am af,lat ca 10, data la care fusesem trszita, ,din somn In rniez de noapte, ea facuse un pelerinaJ Ie MaJca Dornnulul 1~.S!an Damiano in rtalia, La fntoarcere, in autobuz, un dornn, vazfnd-o atit de neputrncia;;3sa, a trlmis-o la mine. Curlnd dupa aceaa s-a simtit arlt de rerncuta $i ihtar[ta, fn.Cit sl-a putut relua

servlclul, .

Un alt apel teletonic, d,e data aceasta din .Steyr, Austria: "AriT62 de ani. Din cauza unel r~la~ari' ,asfl~,cterulu:i~ am facut anul tredJt un p~olaps intestina! .:;>~ am fast 'operata, In aceasta toarnna trsaba .5,8 repstat: durerl nelntrerupta, ZI ~,I -noapts, ~~ti~zin9y-se d,s'" La. buri~ spra an~bel~ ~oldurl,. ca.el cum ~,::fiJost ._w.iat~ =. u~· flsrastrau Medicil din spltal au resplnsldeea uns: a doua spera~lI, sus~min[j ca nu mal este nimic de facut." M~am ~Tndit pe toe la traista-ciobanulul cea trimisEt. de Durnnezsu, ~m ~fat~it-o sa ia zi!ni9 ~ite ~. cefi.ti cu 96~i d:- creli?:;>ara, .care int~re~te m.uscl}latur~ i~ lnterior, tar extern sa, sa trlctlonezs cu tlnctura d!il tralsta-ciobanulul, din care sa puna !?I in osaiulde c:rl~~l~oara. de.3 orr cite 10 pioaturi. ln rastimpul celor 10 ;dle nseesare prepararlifincturtl de traista-clobanulul, am iridemnat-6 s'a-~i' puna cornpress cu ierburi suedeze. Mare ml-a fost uimirea Cind .f~m8ia ml-a te!efonat dupij un timp ca n-o mai jena nimic -. Prolapsu: intestinal ss retrasese eornplet, mu;;c~ii sfineterulul functlenau iarasl normat iardurerile.chirlUitoare· din so!durt incet:asera cl;)iar a deuazi ' dupe. i'ri.ceplJtul ~ta:tamentului.lhtrwG1t la telefon 1h1.i pier,rse, de ulniire. gltilsul, femaje. a veni.t fa mine dO'lla zile mal tlr:ziu p,en.iru a~!?i mani~est<?! direct_bucuria!

Nu se El,oMs'"spur:u3: deplt ~t[ c.e-·multaIYJap'l~mt~IJl (jin tarrnacla Domnuluil CIne face astfe] d'e'm1hl.:mI9 Este nuniai si nurriai i:n'dularea CreatoruluH

o 1~rnele' dih Au'siri~ inferioara, din apropiere de Karlstein, scrie: ,.DUpe. 0 pr~le§~re! v-~m ~enlt sfa\uJ 1n [e~atU!ra cu 0 h.erni~ inp~inala. ~ceas~~ era IUflga de cca, 10 centlmefnl :groasa ~r lata de 3-4 centrmetq.Pma cetralst<=!-cI0ba,nUlur 8. test gaia, .am pus comptese cLt1erbu~i sl1edeze: pupa ac~ea am itJQ~p'ut s;l3. ung loc 1iI I, frsGJndu-1 cu .tinctudi de traista.-clq.bam.)lu,i ~i am ba[.Jl zi~ni~. 4 c~i c_u csa! de, cretil?oara, tlrnp de 6 saptamir)i. FHnd agrieu.ltoare, nu rna putearn rh'Elnaja -~ era vreme:a.'~;r.?oElri~uluT -, asa eEl am purtat IS: lueru un corset, Dupa, l2'zile detraternerit nu S9 mai v~dea nimk: din- hernle, 1hsa tot, mal avearn durer!. Dupa 2 luni rni-au dlsparut !?i ·el'El. Hernia inghina,!a am putut s-o vind,ecfara, operatie."

Rapas:atuf mecic-sst dr, Rohlingl. fast director ai sanatorlulul biologic dln Mitten;, wald de lit"l.~ia Garmisch/Bavaria 'su:perioara, care ml-a 'facllt od",'lta a vi.zita ~i a oltlt cu. acea ocazla scrlscarea respe6itfva, a fost viz.ibil lrnpresicnat, Mi-a spus ea herniile inghinale nu au putut fi vindeo.e\te pina-acum cp mij.loace medicale dedi prin operans,

4- cestieu ceal de: eretlsoera (intern) sl fre~ctil cu tlnetura de tralsta-clobanuloi (extern) arDt~.~ IS. ~Ist~roR'(o.za (pr,ol:aps ut~Ji~f' (FrictiPr.,,?~e~· tt:bu~~ ~a fhCe,<1Ra. f~ $,C9StCaz de la vagln ,~r :;;21 59 c,pntlnu~ peste prot:ece.) SuJjlrn!8z In ,,{Tlod deoseblt ea aceasta tJnctu.ra trebuie pr~parata din traista-qiob.anului proaspma. In btl'li musculare am de gr'ave nu ajuta rapid ~i sigur deoit plantele proaspstel

MODURII o:e FOLOSIRE

Prepalisrea csaluluh Se opareste 1 lingurita (cu vrrf) de plants CU 1f4' mru de

apa ~[ 59 lasa sa stsa putin. .

e,/Bide li\e,z'Ut: A sa vedea I,Bai de sezur' la .. Partea generali'i",

.

Onmpreeecu aburl: Sa pun 2 rnilnl pline de traista-ciobanulul, daca<s~ poate proaspata, intr-o site care setine peste aour: Planta rnuiata la abur se. baga intr-o bucata de 'P!m:.a care !?i'S aplica local sub forma de cornpresa.

Tincture. de traista-ciooanului: Tralsta-ciooanulul prcaspata: cu fl0ri, frunze, tulpina 91 pastai, se tale marunt ~i se lrnroducaintr-o stlcla prna 11:!.gl~" ss toama deasupra rac:hillJ de sccara sau de fructe 'de 38-40% ,(plantele ~a TI8 acopente) !?I sa lasa sa stea 14'zile la soa-e sau la caldura.

l'

.

-c

TURI.TA.-MARE

,

(Agrrmenfa eupatoria)

Po,arta:~[ gsnumirile: asprlsoara, boltorEjanaJ b,uruianade:-friguri. GanJpoala~coada~rac!Jlui" co rr)a!al, dumbravnic8., lipi(fj, matcU18., sC8J~or, i:urn:a\ Prin "fur-iIB-mare averi1' la dispozltle 0 plante. It18dlclnal~ m:cJ9nifics, numiti3 itl, 9,ermana "rE)gel,e tuturor ,pl.antielr,Jr". Ea Gre~te Tn locurl Tnsortte, U8~ cats. .pe margrnj de drumur, ci'mpuri ~i padur[, pe povirnj.~.urt; d~a'luri fili pante, in lurnlnlsurl !?i printro ruins. Fkrrlls. inici, galbene a!catui:esc. ca ;Ii la lumfharjca, 0 ~nflorescenta fnforma de ciorchlne lung. j'ntr..eaga p~~nta este acopsrlta cu per"! mol, frunzele mari pot ating~ 0 lurigime' de i 0 cefinm~tri ~j sint penate. Planta ,ajun"ge' pfn.8 la 0 inaifime de 80 csntlmetri ii apartine, acelelasi famllii ca ~i cr9'11~oara, Turi~a-mare este culsasa in tlmpul Tr)ftoririi, intra lunJle i'unis si august. lstoria acestei plante mfldiclriale date.aza, ca ~i la IT)ult:e·':alteJe, din trecutul Tndapartat. Era Gun0scutiL mea, de p:e VremEl.8, vechilor 'eglpltinL Turita-'

. mare: p-~:$'er::j'a un p1uternl¢; efact. curatlv psritru teats

lIntl.am;allllie ,gitu1t!i ,,~i ,ale gurlij dec!, la !e,a .ar~trebtli ,sa he grndim' I~ cazoe anghina!. tal::lngI1a., stomabta' ulcetoas:a sau .ana Inflamath, ale mueoaser bueale, Oarnen] care, da~brita profeisiunii, vcroesc sau 6inta mu1t ar trebuj S's: t?qa; preventiv, ih fiecare ,zi garriara eu ceai de tur~a-mare,. Frunzel~ au un €feet excelent tri anemie, rani; reumatfslnJ lumbaqo, tulburari dige,$iti've, c:iroz~i. hepatica, in scade'l'eiaactivlta~ii hepatlce, preeum ,I-in bolUe splenlce (de splina). Sa pot bsa zilnlc pine. la 2 cesf cu ceal,

Fiscara ar trsbul sa-$i dea ostenaala sa faca 0 data sau de dou.a crl pe aa o baie cu adaos de lnfuzi.e de turlVi-mare (a S8 vedea ,Maduri de folosire"), ia.rcoprii scrotuloal ar trebul sa taca zilnic 0 astfel de bale,

. Turjta-rnare ssta una dintre plantele noastrs rnedleinale cele mal buns, datorita efectului sau astrlnpentsi a compqnentelor curative. Dr. Schierbaum spune: "Cite 1 cea9ca cu oeai de 3 orr pe .zl vindeca ernflzsmu! pulmonar, eordul marit, dllatarea stemaculul ~i a ill1testine~or, apot bolile renale ~I vezicale e , daca remediui este folosit un limp mal indelungat" AIJfia s:~e turi!8-mare se racomanda c~ld.ur9s in' varlc.e ~i u;l~ ceratme gambei (a se vedea'"Modud de fol'osire") slse intrebu:int6laza asemanator ali·tiei de. fiHmica. Tn boUle hepaUce S8 tolossste un ame.stec· oeceaiurl" de ~tante, ssttel:

i 100 grame;l de tutJ.t&m~e. l' 00_ ,gr~me de di:agaica ~i ,~OO grafolllB'de vioar:if,a, (numlfa si \ ma~a~'P~dUrii),-S;e .. ~~ea zjlnic ~imjnaata, ~omacu1 g~C¥te Lge~ 1ar In restJJI ~,!!§:aUE....gel?ti,-lncetul CU Inc-stu).

MOIDURI DE POlOSIRE

Prepararea eealuluh Sa folose~t,e1 ringurita de plante la ·1/4 litru de ;aiP~, S9 opareste ~i se lasa sa stea puttn.

B~ie d~' plante,; 2:0Q,gram8 de pJariJEi psntru 1 baiscornpleta {a 59, vedes,,,Bai

cpmplete",'diri IIPactea g,e.t1erala'~). _

Arne.stee de c.eai'ur:j contra IboHl~r hepatlce. Turj1a-malie, dragaica !?ivinari~ smt amf?:steoate'fn par1i.e9aJE;; Sa toloseste 1 liJ'lgur~ta (au vir!') la: '1/4 litw de apa; se opara~te ·~1 S8 lasa -sa stea putin,

Prepararea ,al'ifiei: 2 mflni pllne d~ frunz~; f,IQri ~i tu.lpfnitaiilte m}kunt la :2S0 - grame de untura de pore: (~:s~nledea "P~eparaI'8'a,allfiUdr", ,Ia .Partea generala")_

URZICA (Urtjca dlaica)

Un medic .8,ar-atat: odata Fntr-ufl discurs·la radjo'.ea urzloa - numit§ ~i ('Jrz:i~a"~reata., urz.iG~~mar.e sau urziC~de-~adure - est? una. cfntre Gste lTlaj guns plante ·de leag pe Qi§(,e'le avem. Deel daca oamanil.ar~tj oe sfs,at Jamad'uitor a:r~~. n-ar mal cultlva declt urzicl. Dill pacats .~int. toarts putirilcei care cuncscacest lucru, -

.Wrzica es't.e curative tncepTnd de la radacina, 001)tinL)ind 8U tulpl1l'l8' ~i,fn.mz.eh:r~r]ermIAinq qufloril'~. .

inca din .. aot,chitatese, ibubura .. de,' mult~~ apreciere.

AlbrEipht Durer (,1471-1528), a p'lctat un Inger cars zbqata c.atre tronul AtbJRut~rnipl.!l!-Ji tin.ind urzica in milia, PreotUI elvetian Kunzle arata tn scrierile sale ca: urzica ar fi fest dlstrus~ de mu'lt daca nu s-ar fI autoap~r~t urzfcTnd; lnsectele sl alte animale arfi faout-o de mult sa.

dispar~.· . .

Am putut sfatul ,odat~ pe 0 mama a ~apt'e cop1i, care de la ,lJl'trm~ nastera tot f~G8a eezerne, sa bea ceai de urzici. In sc'urt tfmp aoestea au dlsparut, la fel si

. , . . . ,durer-ife. decap care. Q chlnuau ~i ale tot de;.atuncl

ir']coace .. lntrucit urzica aj~ta in cazurl de nisliP Iia lnlchl ~i in urina, lar ,eLJ am oresupus ca 'fe~e!i~~r~ aV!3.a .,QUP~ ul!irna n~er¢ probl~m~.au rinich[i, am sf~uit,o ~abe<l acsst c.E)<al . .MIA'! rn rruna cU ~Ioille renale merg-·ade.sea dwerile .puternlce de cap. fn scort ti;mp au d~~parl:Jf atit. eczema ,cit' el rriigmnele_ Eczarnele, aVI[1d decele mal mu,~te orl o c~uza i[itema, trebuie·tratats· din interior eu plants cara curara singele.

Urzica este cea mai buna ptanta de leae depura11v;a ~i hematoopoetica. Avtnd $1 0 influent§:· pazitiva asupra pancreasului, oeaiuloe urzifi scace nlvelul gHeerniei (al z?h~ruluj din sing~). EI vindeca.sl bottle ~il inflama~me ciilar urinare, precum ~I retenlia uli'inara patologiQ.a.; Avirid in aoela~i l1mp 9i efe.ct usor laxati:v, este rscomandabll mai cu seams psntru 0 cure de prlrnavara,

Ds dnd am anat ce efectcuratlv au urziclle, rnl-arn Great un obicei din 't3. f~pgJ 0 cura de patru saptamini eu ceai de urziei, prrrravara din planteie tim~r~ ~1 '1ci~mna' dupa atava.,.cind rasar iarai\ilire. tinere pretutlndenl, Beau 'tlimineata. pe stornacul ~o! 1 'G:e"Ei~e~, 112 ora' fna'ints de micul dejun ~i '1-2: cestl pe parcursul' lila!; i'nghititura cu In'gh~itulr1i '9i csalul dinaintea rnieului dejun trebuls baut in fng.h11fturi micl, pentru a-i

65

mari efecn,l. D'upa oastfel de cura de ceai rna slmtsxtraordlnar de bins ~,i am deflecare data senzal~a ca pot realzaoe trer on mal multe luoruri ca pfha atunci. Familia mea !iii cu mine n-avem nevols de ani de zlle.ds rnedlcaments, Jar au ma slrnt pJina de mobllltatesi tlnerete. De altfel" cestul: nu-l delco rau la gUist. Sa o~ra fara zahar: Cei sens.ibili pot insfi adauga cava mI.J!?ete:1 sau menta. pehtruimbunata*frea.gustului. fn medicina pbpulara, cura CLJ caalul de urzlci effie prop,usa,' pe 0 durat'a: de mai r-nulte saptam'ihI rn afec~iu"iJ.e hepatlce, blllare ~i splenice (chlar in oazul tumorll 1.21 spl'inili); lasecre1ii abundente ale ,stomaculuii sf aparatulul respirator, la crari1pe~'e 5:1 uleerele siomacale:~ la ulcerele .intesfinal'e ~i bollfe de p;iept Psntru a rilBh~ine valoroasels .substante active, cearul se pre para doar prln oparire,~Ca mijloc profilactic insa,,' S9 bsa 0 singura ceasoa ell oeal de urzle! zJlnic,'tot timpul anu~ui. Este··de· rnareajutor 5i in vlroze 'sl ili,fectii ba~c1eriene.

, De! la 0 anumitA vi'rsl:i3. incolo se diminueaza c·ant;ltate,i!I de fler din organism. Apar de aoeea starl. de,_ cboseala, chiar epulzare, ernul S:!3' simte: batrm .!?l cu mai pulina putsrs de rnunca In aces! csz, urzlea pr,oaspii1a, care cQnfili·e fier, poate Ii fci.losft.a cu mare -succes. Ea ne ajutEJ s;a deR~~·im 8.Q!3st punct critic. Pupa· 0 cura: de urzlcl ne slmtlrn, re~atjv rer::feCle, mai bins din 'punct deve.dem fizi6, enerqia ~i puterea de munca

ne rsvln, renastsm 51 inflorrm vlzibil, ' .

o tinara' ·fem€li·s' din Urfahr a venit odata la min!? an emiC8J, bolnava de :stQrnac .~i vezlcula blllara. Ga fenornen sscundar permanent rnarffesta durer! puternbe de cap. Am sfatu[:t-o sa recurg'~Ha cealul de urzici, Dupa untlmp am intilnit-o din nou rn mo-d intimplatqrt Radiindqe fedbire, rni-a povestlt ce repeds 0 ajutase urz:ica,'lntreaga e] fam~ie s-a. fndreptat de a'tunci spre aceasta pienta medicinaJa.

In hldropizii, urzlca ,a]lJita prfn extragerea puternlcaa apei dirf lesuturi !'iii cav.itatile naturale ale corpu!ui. Datorftiisubstanfelor sale active he mate poetics, ests detolos !i'i Ih cloroze., an:emii ~~ aal;! boEi gr,ave ale stng'elui. AsocJata cu aite plante rnsdlclnale, urzica este toloslta cu. sueces ~i contra leucemlel (a. se vedea artlcolul despre IILelJOI3mie", pag, 11,8). Celorce sUfera deprite'fel de alergie.{~lgutu'ta!iul de fin' intra. aiel), le recornand sa beaceai de uriici 0. perloada rna] rndeJungat~t

Urzica an ihlLeaza. predispoziUa' la ricen ~i cembate idectiunJle' artriUce si reumatloe, 0 doamna .Clfn. Elct1:t>tatt: a $fat tHinp de:.'trei ani sub tratament rnedlcal, a.vrnd sciatica sl durer! putsrhlce, in: decursul a jumatate de ·an a scapat de durer], dupa cs a,faq~t.~ b§J eomplste de,urzlci 8U cite 200'gramErde plante,

Ou dlva tir;op ill urm~··am fficut curi:q§tinf8. cu 0 rems'ie de circa 50 'de ani care trsbuta sa Roads! pen,!ca Bin cauaa paruJllJi foari,e 'rar. I s-ar 'fi distrus astfel ,~i ultirnsle radat1ni de par .. Am statu.it-D sas~ spate pe cap au infu.z:ie de urzic1 proaspets ~i sup'lmerit?lr. au tnfuzJe' a~n ractacirii de urzlcl, Ml-a urrnat sfatul ~i s-,a putut vedsa pe saptamfna be trace-a cUll} parul s-a reqenerat, rncepind sa craasca ~i sa S8 ihde~9a5ca din nou. Foarte binefacatoare pentru orics par este Unctura de urzlca, pe care ne-e putsm taceelnpurl din ra.dacini de urzlcl sccaee. dln pamfnt prjma.vara sau toamna (a 'se vsdaa la "Maduri de folosire": ,,spala:tul pe cap" ~i "Tinctura de urzica'!). Eu tnsaml mr masez zHnic plelea capu~ui cu aceasts linotura, PI? care 0 ial-l GU min,s chiar ~~J In excursli sa,u ernd c8:Jator~sc ca ~~ l~n preleg~ri. Efectui e.ste.~vtd91nt pieleacapulul n-are

matreata; p~ru~ este des'.9i matE;is.os, CUI un tuciu frumos. .

Urz.ica ajuta exc~rent:$i in arieliita. Multi oamsnl sufsrlndde aceasta boal:a ar putea sa'soaps: den amputare de piolor dapa ar face la limp b~i ds-picioare cu radacini de ur.zici (a S8 vedea "Moduri de;.folos.ire").

" brIce spasm, indlferent de unde provins, induce tulburarl al'e i.rii;ga~l&i &angvine. lin. ,aceasta ·situa1ie sa recpm.anda ~pajatU'rire ~,l bails cu ihfuzie de urzlci, Acel~~,i ~ucru 'este valabil !?t in caw I' special al stenozet mitrale. Sa apr:~aca bustul dsasupra cazlf:, ;se spalareqlunea lnirnll cu infuz~e caJduta de urzi~.i1. masind usor jnacela~i tmp ..

66

,(3 femeie din B$vafia In' wrsta de 51 de ani a 5uferit timp de 2.8 de ani de pe urma lcJ,nei fistule. Bro'fesorbll consults! a considerat 0 operafis ea fHnd problematlca, in:trucit fislula era plasatii pe obraz, pe osul molar. In anul 1978, .,8IG!;l'8.sta femeie nefericitii·s,"a adresat unui tarrraduitor, care i-a ar.Bt:a:tt mai 'ales toarte mua,;¥j intelegEir:e.· l-a prsserts a!imentatie veg6tari8M:'cu fructe ~i legume crude ~:i !;:i'irhnastica r.s:spiraiorie. Starea ei a tlevenit mai s;u'portabila,fara a fiinsa verna de 0 rnsanatQ~rre. In mai 1979, '8 inceput sa. acune Rrimele urzicl prosspsta, bind zllnic 3 C€?tf CD ceal amestecate de fiecare data cu 1 Ilngur~a de bitter suedez. A sorls: !:;Dupa exact 14 2:118, fis~Ulq mea din obraa se vlndscase ~i nu mal avearn nid 0 durere. 9i a9a .~ r~mas pir:if! az]" (28.11.1979).

A.ud tat rnsrsu cu buc u ri a des pre cif de rnu tr~roC!l'i1enj atJ cunbscut"~:i' 'srrrtlit asu pra propriului tor organism putersa lecultoare.a urzicll, AstfeJ; rni-a serts de.ounilGl·ofemeie ca. tuni de-a rihdul a baut zilnlc oBai de urZ!ici. Nu numal oa a scapat de Gripe senzatie de Gbo~aala, de epuizare,Tn ciuda rnuncil grs-je de. zl cu zi., dar ;,a disp.arl:l! ·~l 0 bali-tura purulerrta, care n prici(Il!lise niliite dorsrl oe sa intindl'!'-8u pinS. fn cO'lloP.sa,., d,e cars: n-avusasa illSB timp s.~ !:is iMgrlJeasc~ din Ci3)U):.EI rnuncil e:o;:ceslv de jrrip9v~irator;:tre;la te~ ~i 0 clu,perca la unghii. la a carei rndEipartare priM. 9P,er.atie nu S6 putea deolds .. Da, ass poate ajuta bun-a ul':Z.lca depuraiiva~j hematopoetlcif, 'ps care ciri~it ,a~ recomanda-o, tat n-ar fi suticiarrt, 0 alta femeie rni-a ser!s ea urzica s· vlndecat-o de 0 ,e·czema care 0 chlnulse ani de zile. Astfe.I' de sorisorl sint raze de lumina in vlata mea. Ele-.m1 erata C8 ne putem baza pe bunels noastrs plf)nte. de leac1 oriurrde la-sm falosi.

Oda:taL a vi3nlt la mine, pli'ngmd, Utl b}!trb<2lt 'rl~i vwstnic: Cu·lrei anr iii urrna se irobdlriavlse de grip'~. De atunei, urina sa el"~f rnaro filchi:; ·~i sutarea denlste durerl de. ca.p jnst,.Jp.ort~bil8. !Nu i-au fbjosit ntei nUrT!6roasele rnedlcarnente admtnlstrate, n'ici lnjeCJille fin. ulttmul timp tn re~ilJne~ GapUllJ.l)· Dl'iTlpolriva, ~igrenele .;au devenlt tot ;n:ai acute', f[llcil omul ~m m pr:agwlsltlucldenl. t-arn dat ~_uraJ1 1'm:lrymlnd\l-·1 spre uralclle p~oasRete. Urma, sA beS! 2"1l.ilitri d~ ceai, r~!Rirt)Jz~tiJje PEjfCu.rsu'rintregiJ·li~e'. Dupa.patru .ztle·m-a·anuntatt~lefol1rc cadurerile .cls :caR iT! tr~c.us~f.a?total. Cev,a. mar tii:i:lu rnl-a t~li1smis printi-o fein1eie ca se slmte mal bine acum dedt Tnaihtea gripei. Folosi~i '~i dumneavoastra ur.zicile proaspete, tlnere, in special prlmavera, ~i faGeti ell ele 0 cura

depurativEi! Va vell minuna de efeCtullor binefacator., .

. G oaIU§iar~a din ordinul EUsabetinelor din Klagsmurt rnl-a urrnat, a~ a~emenea" sfat,uri'le ~i 8 .. a ml:at £Ie rezultatuJ o~Jimjt."reteT care nu vOia.u sa ,se.Vindese+..~~~1n_y ~glL!~SQ9.rT!i Q!!~§l.!gp:!.b.CI[~_~nso+wte;~mmcar~ml.E~ternice,au dlsp~~ut In tlmpu.1 cel. rral scurt, ClatonIa CBa\U!Ui de UrzICI' ~I a unel dlste:-pentruflC§ .!?I la alt caz asemanator ajutase rapid ceaiul de .urzici:..

D1Intr-o'scrt§o'we din Ds'Uaqh In Karr'lt6!n 'aleg urmatoarele rfndurJ: "va multumesc din toma. ihima ~~ Dumr:1e'~eu s.~ va aU;la it;) R~~ Rentru ~jutoruJ ln~stimabH de Care. am ·ayut part'eoatot:jta ·sfaturi~o:( dumn~avo,~8tr,a" In dec.ursul boW me~'El G~te,a durat 19; anl arrf 'r6st rntern.ati~tp.rin tOat~ A.u·Strra rn tnulte:cHhiCi de ri"e~rologiEt Nicl un medic nu irii-a putut spune es am de· fapt, qanriitesa-mi fie de. vreun folos. 0 saptamtna irrtreaga am baut ceal de urzlcl sl ca prjntr-o minune boala a trecut de parea' nici n-asf avut-o vrsodata .. u Din faptelementioflats' reiese ~it 99 rE]ped,:~' ne pot ajuta plantsla noastre rneelcinale .. Este adev~r8!t c~ slcl nu este suficienta a C9?e,;Ca. pe zl, cl I in bo!ile grave, trebuis'sa ss bea minimum 211trl in ·timpulzilei, tn inghi~tur~ rnlcl

lln om de afaceri mi-a poveetit di-9i la in excursll ~i .e:aJatorii de atacerl ceel de urzici ihtr-I"Jn terrnos, cacl se increde orbsstejn pertcrrrantele sale 9i in ajutorul sau. Nu numai dHi tale ce,l mal' bins setaa, darte 9nnvioreE!za.~i-:-lt alunqaorlce oboseala.

hc::a 0 indlcatie d!§lose!bit~: in .sci,a:ti~i, I:umbago.~. neV1ri'te' 18; bri;Ite: ~i picioare, Sf! fr.,~aca f o a I' te UI ~ 0" r locurjls dureroase cu. 0 urzlca. proas·pata .. La $.¢iatIca; de 09xeniplu, .se atl'lgefoarte lnoet plclorul cu planta proaspata, ihcep1nd ,de la QI!etna.j pel psrtsaexterloara pTna. la ~ald, lar pornind de- aici, de~a lungul partii interioare a

67

.plclorulul pina la calcTI. Acest lucru esterepetat de 2 orl, tartn Incheiere 56-trees: urzica de la ~old 'in jos peste sezut, Se procedaazjr 13 fel =;1i cu alta.portiuni afeetate .. l.a.urma

sa pudreaza plelaa ps locurlts respective. ,_

Nu trebula care ::;"13 muttumim Domnului perrtruindurarea LUI.de. arme ft daruit 0 ,atit de miraculoasa p~an:ta medlcinala? in viata lor traits rapid, oarnenli tree ps nriga sa nepasator, preterind sa recurga,la calrnente 9i sedative,care sint luate excsslv, Dar adesea I1U pot ajutain mod real declt bunele noastre plante de' leac, cazute din pacate 'in ultare,

Tn final asvreasa mal adaug 0 inllmplare-cate m-a lrnpraslonat In mod deosebtt. in orSi?Blul nostru am fa Gut GUnOliitinta eu a b.a.h1ria care mi-a povestit ca madlcul eonstatass ca are turnorl canceroaae la stomac, Nu S8 putaa decide' sa 'se operezs din cauza v1rstei inaintate. Atune! .cIneva a statult-o .sa baa ceal de urzlcl, Cfnds-a dus la

(medic dupa un timp, acesta a intrebat-o rnrat N-ati eperat? Dar nu ee veda niel 0. clcatrlosl'' Excrescen,e~9 d~spa~usera cornplet ~j femsia a mai punn.benetlcla de' un amurg sanatos 'al vietil. Ni,j trsbuie sa ajun'gem atit dedeparta Nieiodata nu se p0s1e forma ceva malign,. d~ca pj~ lingS. faptur ,GEl 0 pretu!rrj p~ b!.Hia nciasrra ur.z!ca, n

asfrD}ilam·put,ereaniinu.nata,'irt intervale re.gulate de timp" sub forma'ceaiull:Ji. . .

Inca un sfat bun: Incepeti chiar astazl 0 cura de ur:trci. Pienta uscata ogasiti In orlce magazin speclallzat. i'nl!itat~ plantele noastre rnediclnals jar- If! e~~ral Echlpa!i-va primltvara cufoartecs ~j manu~i ~i iei?iti la aer liber, in natura lui D~ri1nezeu~ Ests, 0 , mare placers sa culegi urzicile s.tngur, sub cerul llber a! Domnulull Cu oil stilt utillzate mai proaspete, ell at~ mal mare oeste, corform experiantel, rsuslta cur~tiva. Gfndi~l-va atunci 51 la d provizle pennu lerna, In vsderea carela arf car rnai bine sa cu~egeti u~rzfciile 'o:a luna rnai. BucLlr,aii·"va sa putetl face asttal singuri cava Ih tolosul sanatatii

dumneaVo8stral. .. .

Un cltitcr GUn Westfalen serfs: ,Neornul me!J ~:tilize'a2a urz:ica:!?J pentru stirpire:a. rnsectalcr ~i ,i:l_,daun:atorflor dingr:~i::Irria sa. Pune 0 cantltate mal mare de uri.iel1'iitr-uf) reoipfent cu @.pa, 'carearc ih jur de 300 litri (dar 9'S peats mula ~! a cantltats mal midi) '91, lasa urzicHe la rnacerat Inauntru cava mai multtlmp . Cu aceasta apa de urzici i;?i uda apoi tot mereu plantele, ps' csre-te poate, ,<;l:V~?, astlel fara p:aunatb'ri, fara a intrebujnta substante chi mice. Nici il"J mercovl nu lIla; Iritra.atuflcJ vierm~i!"

D9,ca vrati ~§. va 'lnfcwma!i " la§latw~ qu alter lrtjlizar1 eficj,ente' ale' u.rzicii, citi~i btosura "Ma'C.i~ Treberi's Hej[ertolgei', aparuta la editura W. Enns(h91~r.

Pe de :.alt~,· parte, e,xIsta azl unii agri:cultori care sJ1pgesc cu difel'ite solutii pentru stirpirsa buruisniler urt[cile care erase pe margini pur~te, inyerzite! de p~du'ri :;;iciniPii. dap~rts' de ':¥oseiEl, ~i a~te, rhe~il peluante. Otravur1i9i nocive pentru om t?iung deer piha ih Golturils neatJn"se-ale paaurilor. ,N~d nU,SEl gJndesc aceste persoana ca distrug astrel, srmuJtan~ pfisa_r~ ~i insects. MLlI~i !arani nu-sl mal gil~'H3SG trnp penfru a cosi urzlelle cu sscera. Gft de orbi am devenit nol, aameniil

MODUIRI DE FOLOSilRE

Infu~le: A SEI folosi 1 lingur-ita (~u viii) Ia: 1/4litru GS)lpa; a se,op,ari doar~j.a S!9- lasa sa .tragafl put1h.

Tincturij: d,e urzioa.: R;a-'dacjriile, scoase din pamfnt primavara sau ~.Clamna, ,slot spalate cu 0 perle ii=J taiate marunt. 'S:s umpl~ cu ale 0 sticra ptr'li;i" la gil. 'Se toama deasupra raohru de secara de) 38-400/0 ~i se laSE $& stea- 14 :zr,le is loc calduros.

-6B

Ba,j de, picioar"e:. 53ite, 2'mnhi pllne' de (adaClnr' bfntJ. spalate ~j periat"€I :sf de! ur-

. ?-idl .proaspe'/:e· (tulpJna $1 flori) .se.lasa peste noapte In 5 lltrl apE! al se jnoa~ze·sc a. doua zl pins. dau n, clocot. Se [ntroduc pidoare,le l'n baia fej"cuta ott deflerbinte-ss supo:rti;l, ~i S8 fiA1 O·mihute. Urilplle ramTn tn apa tntlmpul baiL AG~a,g;ta'baie de' plcioare poate fI f-o:iosfti3 rnca de 2-3' o'ii", daca este reincal:iita.

:Sp'al;~f'p,e cap: De 4~5' orloite 2 mllnr pllne au u~Qi' ,p"ro.i:l:Spete sau uscats.ss

. Pl.Hlintr-G. oala 'de SlilTi cu ap.a rete'9j' S9. ins@!zes.C: inest, p~, foe mlc, pina laflerbere. 'S§.: trage 'oala deoparte-si sEhlasasa stea- 5 minute. Daca.se Iolosesc rid3.Cinide Lii'2]cl,' ~e~pun\2' mTInl prine,de'~Fa('j~ci!li sa stsa peste' noaptein apia reos, se'rncalze~te totul a. dbU,B \zi -p:i'na 'dii'( in' dO:c0.t s;i s~ lasij $8 stEfa 1 p minUl$ .. lPeRtrlj s~~l.atulpe' Gap aU' tt"ebui tntr~bld1nt?it ill" aesst caz s2ipun m'edic[naL

UHZICA .. MOARTA~GA1.8ENA (lamium ~aJeQbdoJoti)

Apeas,t~ pl~fl~~ .P:O?rt~ .;~I'~.~m~eJe ~I@',-- @li~lbin~~, ,sJJ.:!~J~~fl~Jben" ur::Zlga~·gal~er:ia, ur.~I_ea-m'Q'art?l., zabrsa. , Ea c~~'~le iff ~a~uri tJm~de :*i ~anturt[,sub tuji~uri, ITnga ,gardu!i ~i Q1:!rduri vii, prfMt(e darimatur[, p.€ locurl uniede,,,lJrn(jroas.e~,sl pretUtihdeni uncle ss ihtnneste si lofior€J;$t9- ln' ~un~leaprWe '~r mal,ia.r in zonele nuntaase- chlar $1 rTia.i trf.iiu:. Rizomul vtvace {care

ma1 ltiult tl~un Clll) fbrmsazEd.ulpini· verti9~lfl, pTn'a I,~ 59 ,behti'11Ertt1, frut1ze!ie ,~int .i(;jfsp)>ls~ ihm serti [a,c"flivelurl d1ferite, av~rCd forma unul 'ou si sint crete, fleFile ,stau mtr-uri verticil fals la, SUbSlJOar:a f~unzei. Se colecteaza frunzele si flori~&c

Casi urzica-moarta.-galbena, urzlca-mo art'a·alba (Lamiutr1 album) - p~lrtil1d in limb,aj pO,pular !jl~ nL:[meledelara-mlfei, miei:~a;l:Jr·$ulul·cU-flori-b~.la[, st!gel':a.lb, urZica-alba, urii¢a-creata. urzicamqa:rta -s,s:te 91 ~'a a: pl;a.rit~ ri)~di!Jihalaremam~bjU:L ~a. inflbre~te c~ burularia d!n mal piria·.fA octQmbrie, p$ dru:Jmurl, [)nntre darimaturl ~T terasamente -de cale ferata. Se culeg~1 fnJnzele'~ ilia'a- in prlmul rind flbr;i~e. Ge'sJul preparat dih ele ajuta 1h boUle grele 'aleorgatJelorpelyrene ~i"'Tn tLdbu.rar:II~:?idl!Jretile m.enstr~alie,QiaCa 56 iauz oe~ti pe ~a'cl.!rsul.zij:~f. Ar~ s~ '~f~Cit depur,a·thi', ¢o:li1b~ts; i'nsomliiia pe Ibaia n~rvQ~s:a,~i este un reri1~diLJ$flGac:e' In ,6ele lfIa17difetife 'maladii al;e~fem~ilo~ F~emeile' cu :ve,~nice afectiuni: a Ie. organelor pelV'ieille l?i . fe-tele tinere 'artrebui si'l."apreciI§!ze mult,'acest oea:i<

F~6rile ,;;i frunzele urz:idi~-moarte-gatbene sefolosesc in maladiias8m~natoare, mal ales Tn retenr;ie ur'lhEll'3, b~1I al~.c}illor llrinare, usturimi la urinal; boli'rena.le grave $1 anas,arca. Fiorile Sint'rn9~~atB, ijnlil'lbura~~'digest:iv~,.s,crof~loza ~i.erup1'iij cutarnaie." In acest soap se'Oe~'6 can:a:tu ceei dimfnea·ts: c.ontra un~e'ratiiloli' !?i ,a' varleelor .aj!Uta

compresslecu 'it1~uzle. . ' . "

__ l;llLlca-,moa.rta~galbena este'recomand_ata fmpotriva parallzle] ve.zicale la oarnsnll ba~r:lni, tn rac'elll:e vezie-ii urlnare .§:! In nefrrt!!. 0 bale de '.~ezut GLJ aqao$"' de urzica-

mQ,?r.ta-:9'alben:a esfe'oeo;?sbit de b'inefaeatbare. .

Instl~rota 'rena1la iri'curatlila; i'rlgare 'rel"!a:lil ~i r~'Corc;tar.e I,a rlillcnl a:rtiflcliEl.I, urzl- 6a~moarta,gal'bena, ameeteoata in pa~i eqals pli dra~ra:[c-a r?I'splinGifa, aduce razultate

fig

leouitoare dintre eele mal bune. Daca nu peats f .procurata. urzica"moarts.:'gaibena. atunoi se peats ada,uga-:;;.i urzica-rnoarta-albf ..

MOO;UIRJ DE fOlOSIRE

Infuzie: 1 I~ngurita. (cu virf) la 1/4 lltru de apa - a se opari dear. a. se la.sa pupn

in repaos. .

Comprese: .3Iinguri!e (ell virf) la 1/2 litru de apa - a se opari, a S8 lase putin in repaos, A S8 umezl drpe cu tnfuzj9' ~i a se aplic8 astfel cornprese ealde.

Adaos la bala de !?e;l';ut; Ase vedea IIB.alde sezut" la .Partea generala.'I (se toloessts intra_8ga plental).

Ameste·c de cealurh A se arnasteoa iU.rzica-moarta-galbena .. dra§aica 9i splinura. In parp egale. A se oparl 1 Ijngulr~a .. (cu Yirf) din acest.emestec CU tl4 ~ttru de apa .. A se.lasa.sa.stea pu~n,

V,ENiTRlLlCA. (Verohica officlna·lis)

Cind rornanii au ocupat odinioara tara in care se etablIlse~~ germanici:i. au f<icut cuno~inla prln ba~.tlna~i C!J planta m@dioinala csa malepreclata la germanici, ve,Htrilic;:t.E_8 sra n:l:Jmli,8 ill8acu~ fundamental sltutoror r€!l.e'lor" (,,(3mndheU aller S"chad"en'l $1. rornanll trebuie sa- 88 fi conslns de> mare a sa putere Gurattva, dupa cum am c[titod?tEi 'Tntr-o carte veche despre plante medlelnale .. D?Q~ voiau sa ·taGa I,Jn compliment mal deoeebit unui prleten ~au cunoscut, .qIunGi fi spuneau ca 8(!3 la fal ch~, mults ,calita.~ ca~i foarta apreelata ve)1trilica,

Mi~am amiottt de··aceasfa v.arba intr-Q'zi.cind un damn ml-a r~latat despre cQncentratia ·c~e-scuta a c·olesteriinei msmgele sau, Dinaeeasta eauza fussse internet de mar mu'lte on in ~~itaL I"am il'ldi~at c~aiuld~e ~.entr:i1ica,·2 ce~ti pe zl. Mare- ml-a ·fgst'qLmuria dnd ml-a pav~s:tit,_o i\Jmatate de an rnai tfrz:iu, eft de m.lratj au fos.t mediCi!, ne.maigasind. la un' .corisult recent, c(H~l?ralul. crescLl't.

Ventri~cai numita .~.i buruiapa~de-p8rit" ·buruiana-de-celperft, matrtce .. 5tJator.fcar_'~opir]aii~, ve,nt:r!cea, vi,ndrllic6, ·cre~~e

in padur;l, pe loeurl ciefrif,iate! .ITI~ga maracini!fjuri, tlJfij~!1rl, .·garduri fill fiianturi, pa ,drumu~r~i Tn llzlere. Ar~ q tulplna paroa,sa, care sa tira~e Pfl pamtnt, frunza rnlol, zimtate. eu u,n fuciu ar~ .glntJu, care S8' termlna Tn spic~ ce stau in sus, avind-flo.ri dela albastru desorus ptna ta • v.iolst. Frunz.ele cad user la anngere, Perjoada de inflorke: dih mal pina Tn auqust, Se coleoteaza in~or.escentele (atlsamblul flor:lhJ! dispuse pe axa central.a). Gels mal eflciente·sint aoele plante' car~·Gr,e~c la Jllargi:ni de paduri ~i su.b:st~larl..

A~fllstij Rlantii m,edt;:ln~l~ mo;?tenlta da' hoi gin timpl!ril~ s.travechi pan~stitui9 un ads·os inoragit la cealurlle depurat·ivesi este deaji.Jtor. fmpr8uria cu Vfffl;J,riJe proas:pe:te al_s urzicilor, ~a vh1deoar:ea: eczemel,oJj erenice, La 13uparatorulprUlri1: - seriil (mtnearh1!ti de balrine!e) n-a,:fi' rnai Jhcetq s.a. [800m all 9 ,\I·~ntrilt~. iPeFso.ans,le care sirlt sliIDite ~i sanslbile a 5upprta intrucit este un I·ea~ bun pentru sternac, avind 0 actiUiis. ~slili\daj .gare. 6timuleaza~t:,>~ dig€lsUa. Ea lm;leparte.aza-secretIHe :$"t·omacale abundente, pr:6cum?i tulburarll;e :Intestin.ale.

1Q

A'9 dar! s'aaccentu~z mal ~Ies taptul ca v8ntriiliCa~re. un ef~cl vin"Oec~t6reXGerent fn com bate rea. Inervo:~;it:atii G~rra provlne din suprasolicitare inle:lectuala.· 0 ceasca .b~ut&Lsea.ra, tnainte decul~rei f~ce. a'devarate rninuni .p~rn a~t[Ohri:la sa lini~tiioar'e .

. Ptr:H~,tul ,elve~i~n~ K .. U.~ nzle rec,o. m._. El. ~d$:·celor pa.~e trabula sa depuh~ 0 act. iVit. ate in. ,te l~c:jJ' ~uala pens,eplta :sa·,~a.aoest csai calmant malrrte de culcara, EU;La Q memol':i~. bu.na ~J . , -. eaza sen:;;::.atiHe de ametealii. Arnestecat au radacirii3) de telm§:.--rrllatiJfaae~ bil . !Ue nervosse '~i ,S't;ir;iI~ ij1eiancolice, Chj(:jC ~i fn GE!~:uf1 icterulu(al nlsipului in

.U rinij I ~I d u r-e riilQrartl.cu lare relJr~1"ati ce ~~ ii artr~ti c e" . ve ntr~ li(j3;J{jS un re;zu ltat g rozsv .

l)n prsot mi-~~q~cfal'~t "lap'SilJs~dl,e mej~ marl a;u ~~panlt rn 14 'zi,l,s in mod surpri nzatof dj3.~0ma, ventri licii ,an;l9stecate cu coada- cal u,~uj (rli paqi eg1ale, 2 cestl ps zj), Chiar in: tlrnpul prec:Hci:lor iml seapau cuvlnta lmportanta, Dev.eni8.81ii1l n8s~gur sj nerves.

Piantele m.,au ajutal incredibil 'de repede/ .. .. . .

~i la brol"!site,le vschl, uscate, ventr[Hexfa, pr(;:uJu~.adevarate minunL p.!9r;rtrub~E!.iu~ pectoral :,s~toI9se·~te· un ame~e!; d.E; CJJs;cri~qr. (nl,lmi.t . ~i . mtere?lAjrs8lui' :s'au pluminaric~},frunze. 'df,! podoal, patlag~lJaf!li v'~ntriHpa In p1ar.fi· egale, care 5Ef'illdul.oe$te .cu putina rniera.sau sa OP,a(88C plantels; cu apa m olocot in cars a test dizo'vat ·zahar

candel, ", ."

Contra icteFlUlul, oasla aJectiunilor heparfioe ~i spleniC€; recornand urmatorpi .arnestec de~eajl:J rl: ,50' Q(ams>de r~dadinj de, paJ~,a.d ie;,"2S gr:ams de florld Cil cicoare, 25 ~3rame. devinarlta (numita ~.i mama-p?"!durli),;.l ~r5 ;gt~me dl? v9f1trIHdl.,. )S-e ·arp,estec,~. b.ine aces,te plants. S~beal;J ircetul au In,Gettl~ to tim~'UJ zjle~ 2 Qe~tl n~f~pulbit~{!.9.11;4 litru qe ;aps'-1 ~.jhgiJ' ,6U viii ttl ~~;alJte.)~

gIn piEl,nta kllt.~~ 13'0" a,.~fll

dehoRJ!3le le.s 'ern!? .s~ Va~.i6a 11M

253 O.ri '_ . ef~1 lt~ pl[ria,.· .

igtruG"1't va . , t~: lau~.a:ta, fi1 " . v~chlo,e~5pre plahb~le m~e"qidnaJe~i ea 0

.pl~Jim_ - vf, .~iThj 0 Hl!(il1;ltn~na .tru reziilllil~)nf!amale~i cares;e' v.i11 deca

gn~u,. in g'cial n .a~:troj5lerea~ib~ej l~ flur,erlil~i ·picJorulut}. Ranr~e sfi1t.G~at~e' mal1'rit1'i cu o hlfllzie;ap.oi S8 pun iottmpul rJ.opfii pest~ car)i'.GolT1prese imbJbaitelll prealabH Ot:l un

ceai'proaspatpr9parat~i se ir]y.elesG'ca,~a ~armn'a, 9.aJ~e. ..'

,B6lnavn de reumansm sl a:rt:rrt.a 'artreb.ui ·sa. ihcerce 0 data. 'tlnctura de"Ventdfida, pe car~ sl-o PQt prepara usm ,singur'i (a, se vedea "Mod,uri de prep~rC!re;I).",,~eElsta ti~ 9tu.ra, ~ e: fo I o~9ifte' elxffem ta frec.!ie; far intern: '58 iau de 3, Q ri pe zi cite 15 plG'atlJrlfn

cever apa sau CSHl. .

< B~i neapEl"rat in fiecqre an 0 psrioada de firnp ceaide ventrllica. proaspat culeasa\ EI nu redUQ!9 ouma~ar1iedos(.::lero'z:.a, ci 0 prevlne' ~i eia org<:\n[smu.lui 0 noua elastlcltate .prr]n erec.WI sau depuratlv, DEl.ac'8,e~, rug-amin.te~ mea: Tine~" s~amade"a'cest sfat~

it(ma~p~t. ind!p~t in. b~ilei 'crgrhie t Ide fo!QSI'[Ej!'!). Se ra .dln a,c9s'rs(fc"Ue---

iP'repara:re:a cea.lulul: A·s~ if~D.IQ~i 1 Hn'glurit~ fcu\li'rf) 1.8-t)4 litru de apa~ a se.opari

doar, a s~J<isa.~a"s~~a putin. .

Sue proas;pat:· Se spala in~orescentele proaspete ~i se preseaza u"ca urnede, p:rin :storGatorul-electric de UZ. casnlc, sa tQ9.rna sucul in stlcle rnlol ~i S8

iPastreaz~ ~afrtg'ider. . . '

Tinctura. 2 m~nipl~nEi'. de plante lnfJorite ~j~lat~ marunt'sEl pun fntr-un I,itru de rachiu de, secars de 38-40% 51 sa laS814 zile la soars sau ir1 aproplerea m'1:lsinH de gatlt . . .... ". "'. .,

Ame,$te~'d~ 'c:.a'j~rh .~. li,ng]JrJfa {au vtrt} I:a 114 .littuA~ie.ap.a_ Se Op.~rre9f~.:Oo~a,u ,~i

,se lasaSEt.stea puIIn. <

71

vlscui, (Vl~(;;um alburn)

c,!ne nu cunoeste -a~ea f:ilant~ '~We traie~ta ca semip~razit pe fO!Qii!s:e"~l 99nifer!?,fix.~ta. CI:J aju'tpr-ul rl~!"da'cftiHor,;·s'a!.~ s:ugatoare.· ~iTrripr,a~,Mt~ ;~Pp~l:~te n"b malputem in;plep~rta dirt. vi.a\"a, rioastratfn3.~e~. p'8f~rH sale l~maduHa.ar€i? Ea ere~trff'sferie' pa TamuMle plan ~ei"gaz:Oa.~ Frunzel~rve~JliG'V~fii :sinl plelcasss ~nJbte,le. in forma unor heblte, sint albicloase, putilH~ltlcloasel in interior v1scoase '9'i ,lipieioa~e. P?~~riie, raspfn'di3.~G; 5~mlnfa, cleioas;~, frecind~Q' C~l Clqcul el'e Gr'~figi s~u elimi;nlt:1d~b nsgigerata,·in",excremente. Nuril'~i ,a9a sste posibHa fnn:;ulpre~ plante!,. cad s~a, dQvedit 08 saminta 191 ou ajUMge sa Ir'fcolteasoa- niei pusain -ape, nioi'tn

~'" "

.. _ fJ,amlll'L.·

v1scUI S'E) rn.ai Tntnne~t~ in papQt"~1 ~Li.Q,~~U~··d~:numiri. cum ar Ii: ~t9Ietn,c" 'v'asi;, va5Q~de-par, vasG-oe·oraCl,

".' Vi§bur a, fofii'~o Jjlar:l't~ de le<iliY$iMrr,rfecs' mca de. pe vrJ3n1!~a ~tra.ma~iIQr I109td. ~ste Inval,uita de rnr~ter:: Dru1.zii (preotii celti) 0 considet.atll 0 p!anfa .sfihJa, I;J~ ,leap unlve(s'al ce p Uitea sa in l-eitu ra orlce TaU, F'rI:;lOli[ 0 talau C:U qu~te'~ i §.e~~ ri d~: :.aur i'n . ~:[l ru! 4001' Ge~~mo!1 i~ .. fes9YE!~ Vegh jij . "!;6sJJpi ~~turi '?'ti f~Jos'~.au ~~!scu.1 ca .. u ~ mrj~ qf, 9.?ce,~ ~.~t flji,i eu aG\IYfie slgura in cl?mbaletea epll.ep~i~l~ AceC!~JCI! fot1a IJ3J~~ultoare ~traveche ',er reeun6a:9te,.'f1igd.ap.tullul Kn~lpp, dr. Bohrtln ~ileI9' noastre el recomimda vrscul contra

spasnielo,r Icronice_~i ,a"ao~~sel,br de is,tefi.e. .

. F.rl!Jnz~ls~~,tuJpiniIE!;rrijGu~, €ar~:.sa'ta1e; m'awnt pentru-a 'ft uscate, ae c~leg nl:.imai de .J"~ 'irtcepub.il lun!i o:Gtomb'rle .pina. [a m[i,I,qcu!, I~nir qecemb~i~. :~,i'~ ~H,n!~e~ rnartls :f! apr-II!s .. ln celelalte luni v15EUI n-are pyt~r~. ge le§p~ Plar(tel;e .cu 'cea; rna! mare. f9tt~ Gl,Jrativa sJr:rrconSiderats c.ele ~e pe stej:ari!ii!plq,pl;\!:pf.r{ ers'd? P,~ pr-air; ,pirH .~J P'c;l:tlii fr~F,t!~ri a.,~ putere yln:d~c:~.td:~r~.)[Ic~,,<:. ~odj~~tjf( l~!;f~ .. ". ~~',~~le:s.:.·1fl J~~H~ m~~B~ ~i ~pr:tli~! vfs~1 n~ .p'~~j. <:lr~~ bppl!~ ,~9:s,.af!~ 'I .le·~al!J}':J),!gul.ltP~ .,~IJlP.~!. lernrl. [),~B' se p'rQce:deaz~ mal U,!?!?:r ta· ~Eua~UJ fr.up.z9,lor 1~1 .,al tl:llplnlteJ;Q!~ l[lfr;~cit S~ .scepa de

.,eofsclarea bol5ii:elorlipicloase; Gare',GlIr.llwn8 octo'm.biriep'rn~tLn de(lembrl~'i iJlai sinfp.e

')Ii, - • <

\;I1SC~ .

, A.m f<;lst ades'8.~ tntrl3ba~a d~-i~.ela!Jd ~t1t de,'mu\p{ls;r.;I,IJ, t;:iM:c1 ~$ raf3.i sa spDn~. c-a.ar

fl.\otf?lJItQr, ~,' ·1 ':"'adtc~ ftunzels'sl ~u!Rif~il~ - nu '-e~e d~lDG'-(:itiavrtO~J 'in's.~,tj.obitele,~ actmf~·r:st?ate.' 1r.i,.srf11.'p,~r 9'aCi~:sfift amsstecafe-c.u Llntu(a(l~ pore pTna :se formea.zs' 'o"'iirml3 (<'I S6 veaea-I,Med'wri de~folosi~e"), care se intrsbllinteaza extern 'ellild ip irn;jheata:

sau degera 0 parte a corp u !ui 1 eta aj uta toarte m ult. . ~

Un~i femei II tnghet~. riasut . in. fieoate . iarna.i'1.lunn~ au gar t!~,abra se m~J incumeta s~ia!3'~ din casa;:qu nasl,J.1 el 'Ve~hi£: "vinat. Ace~sta 'situati.e·s,~arnrauta~t an, De a~. Am sf~.t:Liiit:'b.sa~ puna p'sste noapts pe. has uri'tercl jaroa~p~t~drn bQP!te de vTSc. Chiar dada sun a, aproape-ineredlbll, trebuie E;"a. cet1if1c-totl'J!?i c~nn 9fteva zil:~: nasul i 5·'a,

'vindecat.. .

'vt~cul iMI'!~~t~:at~H<;I;iitlv,jfunOYonare~ int(~gulyni ~i~~fmil .~!aril;1~!~.r ;~1 r~ali~eaza p~rformante e~cE!hintEf fn sthn:ulsll'e,a mef~tJ9JlsmuIUi. In ~aQeJ~1 )mR,. ~PtJune-a' sa ~Stl~ra p'ancr'l!a~uhJJ.e;ste, ati'f~de$una·, iffclt la~iP"Ql'Jra o0n1intcJa·,de. ~at oeV'tS'c dia .. ,be~_IJJ1~i pl8t~e-.7au\Z~ ~pa~ieL Oamerfii care s~fer:~ dril;tulburari .q~on!ce de ~,etabo.

Iismar trebal sa fa.Q3 o,data, rnoercareade,. ~., bsEj:. Tn mod r.eg:ulpt; tl.mJ;l de ae,~ ·,putrn e j~.matate de an ceal de'vlsc:. Daca'slie}1 ,fufbm'ari hDtmonai~"r~C:t!r:g§!i\ Is Vise - veli alr.!Une un ·rezuit:$ e~tr:aordln.ar .. fn aeest cazse prt;;8bdumlhimBm '2 '6~~tl· pe zi" una bJii,.ltii· dlm[ne.ata~i uria~ s~al"q..

72

vtSGul .esfe un leacexeeptional eontra artarloselerozel, estafoarte af'lr~G]a~ E,il re~ ccrnandat fn a pop I'exle , ta dan~ ri3;redrr e-ar rnaif ajuriscdaaa"s,-ar"ii bMt ;nalmte m mod r!3gulatc~al dlil' viso; Da9a',s-a·ajLiris··totu~i la.un atac de.ap:Qpr~xif!r se beauti.m~;·de'6 s apt9fliTni ii I n iC" cite 3' c8!l>ti; tim p :de 3 'saptEtmrni :zi I n ic dte,' 2 ce!?ti .!?~ timp de;2'-saptamini zllnlc crt's 1 ceasca, ~i anume prima ceasca l'nainte:'li'i dupa'mk:ul dejun, a doua:oeas>ca. fnainte ~i .dupa masa de prtnz, iar:,<a trela csasca [nainte ~i' -du pa ciri a,: de fiecare daUi."· numai citatO jumatate.

. Ce~1\J1 de V!SG ests :folosit 91 0$ ri1ijlochemostalic. Tras, rece pe nas, oprsj?tf? hemor.gii!,e nazale, consurnat ca caal opreste hemora!;liHe pulmenare ~i i'ntest!naile,

t:Hn t~mpul tifo:sului:sau".al dizenterlel. .

Viscul, este I.eacul 0191 mal sflrnulantal fLlnctiunH ca~diace, $i ci'r~ul~toMiL in .grave tulburari ci:r'cLllatorii, nu poti ?hceta sa·tott reeemanzi vis>(:ul. Ir'Jtruc1t vlsGtllars' substam,e active care norm alizeaza funq:l0.narea intFegu!ui Of£l,en 18m, 1"11 p~przluce jFlim~inabjlu~ ---'adjca scade terelunea alteriala la l1ipertensivi 9i b: cn~~s 18 hip,otensivL

$ef c~lmea2a ·astlel lnirrta agTfata $1 ;5'8. lorttfic-aadiVitatl;!ta· co::itdia"ca, vtsGul avind e:fec:t: cardictorac, Teate fenom8nele-·-~~cunc.i~re legatE!! de 0 tsnsiurte arterjala anormala - cum arficonges·tia cerebraHij senza,iile de ,ame~eala) vifiltuli in urechl! 'lii tuJburarHe; de vader,e ~sint ~nd8partate. Viscul contraoareaz@;~ ln .ace~aili tiiTlp, toa,ti3 afec~iuntle cardiaee, -asa Ga se poate aftrma pedrept ~UyfFlt ca es!e cte:un,ajutor i,[l:H:;)-e:ns~t?n Tfl tp~te':t4IbiJ.!r.I~rjle: c.occUa.-c;e~q;.L.ckculaitArJLJ~~9~a ~s~§.tr.a ~Qnt~.~pg" V tr"a~;~-,., m~~r-ese,trl!e~e irltr-~Iil~ ntm t~PJcll.'p'~re ~~mp'~~ne _Q,~i;m'Jor pe'? ma.~ man ~oIlcitan ~~ II skeseaza; eu 0 8ru~ :de·flmp~lolent~, ~I::e~, re!almente nevm.e: ;de- a.stft::l! ode;

aiutoare. "

- Din multe SC~i8J1).r,i ce-rnl ~iht adresate relese Gib'Ja,r:meni CI!J hipe.rte!1sj!;Hle arter.iala~ tulb!J'r-ii~i s~rL(!)fi~8 :ial~ oi:rgu:lali;ei .:Sihg:e.ILlii mole,~aIa,,, tulbLirarl cardia.ce, d_Elei ~i eli tulburari in ritmul activitatil cardiac·~., ~er:tilil lips'a q, ch~f ,de: mUr;Jc,a au scapat Tn stwl1-.:timp de aGeste:§~par~rr'!;:Jfal~e VI~J;'l'iIUr~.;sia.~ sim~lt r~ua~J bihs, .(e(1~p~tindu~9i bucuria ,dfNa..miJnci. ZHnit;~ cemi GEl 0eabciley(sc p:ir,e~ara:ph'a~;a-numjt!J1 extra.ct r:e~e.~i baul inoetLlI CU lncetul va vor norrnellza ~j ~njma, ~j cir~Gula}ia slngelui, realizin:d asttelo putere mal mare de munG§,. Os aitfel, oar trebul electuata macar. 0- data ps-ano cura de 6-sapt~mmibu caal de' vise; asttel: Ss beau timp 08:3 saptam1ni. c~e 3:cs!?:tipe,'zi',1imp. de 2 saptamfnl cite 2 cestl pe zi ~i timp de 1 saptanlina die 1 cea~c.a ps zi, CirculatJa sirtge!ui $i tensiunes arterials g,-au refaout fnace,ste 6 saptanifni. Pentru ca stare~(tnJna\ sa S6 msntlna constant, ar Ii propice 'ca limp ds-unan sa S9 bsa in contlnuare in fiee care.dimineata·dle 1 ceases cu ceai de vise.

Un domn' d~n regiunea Mainzulu~ sufe,r,ea··de-~niintregi de h'ipotens'iLme ar1:eriala, care. sa manifssta at'll de'acufii1anumite zile, Tndt 'de~abla putsa sa mal' face fat§. muncll saleca mcrar, ConsultM;e- me:d!ei renumi\i nu. r;l.umqi d[n German~a, cJ ~j din E.lvetisr, il"lsa ~ra rezui,tat A primH pl,in de sce:Qtk;rsmafirm,ati~me,a ca vf~cul EliiE?te eel care ·ar mal putea rajuts. cind" ests yorba'; d.;s· tSflS]uli)e, ri,s' ca ~C8asta effie s'cazula, fi,e ca este r~dicata. Erarn tocrnal in IUr:ii,:!, aprllis ~ll,lisGul, detIhit.!a tncaJG'qe deleac, puteafi luat din. copaci. C1teva luru rnai t'lrziu,la una din prelegefile me~e clntr-un ora~el din Austria. superiaara', m9ranJ~ nostru :din frumeasa zonaa Ma1rlZului g-a asezat lh prlmul rind !ilia rel13tat fntmgului ,aLJditorjuc~Lt!3lnsiun~a lui, al:tada~a 'aHl de joasa. se normaHzase total· datorita viscului.

9i ferneHe ar trebui sa apeleze la peaiul de vtSG. Normalizama circuJatiei singe I uri aducs dupa sine 00 i.ncetare a deregliirHor menstruale, malelee a menoragiilor (a l'!e!1lo~,a,gmQr ~eristruaJ.e puternlee), prs9um ~ia. meitroragiilor postpartum (de olupa n·Eu3tere). In eadrul indispoz'itillo'r din flrnpul menopaazet, 1'nsolife de pa:lpila!ii, stari de 'agitatie, anx.ieta.te-.si im:{Uficlen!s tesplrat:o:~ie, G,~ail:J1 de. vTsG,ar trebui admiriistr~t c~iva' anL la rind. roate }cestr,estari ne81acute .dispar!i'[ fel}lela nurf1.~l_,are Sel1z;~tli3i '~a S9 'afia la rrtenopauza. Sueul proaspat de· vise peats In I atu roa. stenlltatea

78

"emeii. 'v'iscuJtrebuie spalat bine ~-i preset, CIT Ie inca in .stara umeda;cu ajutoruI sto:rc,atorului electric; Sa iau din acest sue citsr'25 picaturi 1h putina ape, dimineata pe stoma cui 90[, 1/2 ora lnalnte.detnlcul dejun, ~j seara rnainte de euleare.

Cu citva ilmp tn urrnas-apubllcat in presa 0 cornunlcare-din Londra in legatLm3'Cu faptul ca trei grupe de cercetatorl au ajuns, independent uneleda.altele, la eonciuzla ca Is ternelle in vi'rsta de pests 50 de ani S6 tormeaza intr-un procsnt mare cancer la 8m daea aufcloslt in tratarnentul hipertenstuni[ arteriale 0 perioada in~delungata medlcamerre pentru i;icaderea tensjunii. De cs sa ne asurnem aeest rise dnd avem minunatul vise?

De scurta vrerne, viscul 59 utilizeaza 9i medicinal ca un mljloc ce prevlne eaneerul ~i' cCH1I'Ibate eancerul. Experienta arata tot rnereu oe €lfect depurativ ~i profilactic au plantels medicinals, Recurgep la aceste ajutoare, pentru ca sanatatea dumneavoastra sase consolideza sl sa. se men~rna psntru totdeaunal

MOOURI DE FOLOS!IR'E

,P,r,epa.rarea cea:iuluI: Geaiui de' vlsc-se pregate~€i, doer ea extr~€t rscs. ,Se puna peste neapte la, maeerat l' lir;Jg'ur~a {Cl!J vin} de vise in 1/4 'Htm de' apa, diminea;ta 'sa incarze~te user '9i ~8 fiJtreaza: Dada 'aste necesara 6 eantitate mai mare pe zr, atunci ceaiuli artrebul sa ijs past'rat intr.-un tarmas clatit in prealabil cu apa,' fierbinte sau "sa 'fie ihdllzit de fiecare data in bain-marie.

Tineturi: Piqaturi de vise gata preparats se pot curnpara de la-,farm-acte.

'Sue .ptll'oaspiit; Fr\;,lnzel~ ::;;1 tulpinile proaspets slnt spaJate ~j presate In stare ,urn e d a C!-J ,alutoJul 5tO rcatbr u 1 ui electric.

Pr,epararea anfiei':' BGbitel,s- proaspste, abe ale vlSculu~ ,sint amestecate -(Ia reDe) GU untura de pore; pl'na, ce 59 tormeaza 0 aliiis (5e foloseste extern I'a degeraturi l.

IERBURUjE SUEiClEZE

MICUL BITTER SUEOEZ

1 a gra,me de aloe"

5 grame de smlrna O •. 2·gramEl)d~ ,$offran

10 grams de foi de sana (sirtlinichie) 10 grame de, camtor' ...

10 grams de l'?idacil1~ de revent (rab:;trbar)

10 grame de r:adacina de curcuma (r;;bfl'an-ds-India) 1 0 gram~' de mana

10 grame d~ Theriak veneiian-

5 grams 'de radaCina de lemnul-Do,mnului 10 grams de- rada-c[na de angheljcs,

lerburfia suege~9 ,r:;'~ pun 180 rnaoerat in 11/2 litru de rachiu..de secara sau.de, rachiu bun de fruets d'9,38-4Q'1j;, rn~r-o stlGJa. de 21itrl cu 'g:itullarg ~ijse lasa sa stea 14 zile in-sear€! sau in aproplersa ma~inii ,de:Q!atltSe agita ziiniG', de asernensa Jhainte d'e filtrar'ea tntr.:;o sticla mJctt sau inaiote de fntreb:l!il$re., Cea~aJta cant~ate' poate' ramine' timp nslim1iat p~ste' plante: Sa toarni'i I[Ghipu.llh sti,ele rnld care sa astupa. bine ~i'sre pamrsaza la rece, Astfel se poata p8stra acestelixff multi ani. Cu dt'Sta, maimu'lt·cu atit este mal eficace .

.Ret eta a ws~,gE\sltij, ~upa rnoartsa renu(ni1uJui)1me,dic, suedes, ~ectorul Faeultatii de mediein~;dr. Sams:!:", p,rihtre 's'!:;l7isorile sale. Dr. Barnst a rnurlt Intr-un aocldem de calarie la vrrsf8. de; 1,04 ani. P.ari,r;itii ~i buniciJ lui atlnsesera ~'i lei 0 virst~'veneraqila"

8una .apr:-03f=18 .;::8. €l pov,?!st.e ~~ totuel s-a intimp,lm tht9crmai: fe cind 6!'&m 'famele tTnara. am ~juns; foarte graN bolnava tn aproptere de L'embach. Fiind izgonita drn patr1~, m-sm imboI 112Vit, fntr-un lagar bavarez de Ufos abdornlrral, 0 into,jdcatie eu. carne, ra care s~au ada'4gai: em Icter ~i D ocluz:ie intestinala. Am zacut peste' 0 jumatate dean Tn ,spital.. C7nd sotu~ rneu ns-a adus pe mine, .pe-copilul nostru !?i pe mamele 'nQ8stre in Austrf<3., ds-abla rna 1fneam pe plciqare. Noaptea incspeau dureri care parca iml.,strapungeau brganismul cu 0 sable. In acete rnomente; nu puteam ·sa stau nler' ps scaun, nidi tntinsa;, ni.er jn plcloare, n~Gi .sa merg;; eoncomltsnt 56 declansau varsaiurl sleJi.aree. Eram ,0 adunatuta neaj'wtofat:El deoese, Medibld a recun:oscut,alci dured ulterio'are tiifosului, cafe de nlulte or] sa 'continua Inca ,~i de .lila. intr-o b,un8 zl, 0 f'emeie strait:1,a mi-a adus 0 stl:cluFl, C>~ un 'Hnnit':J mara inch~§, .ou mires puterruc, Aflaiss deb,o;;).Ia mea "~i vGia S:2" .ma~jut'I?,. Mi-a.spus :ca aoeste terburi suedeze a salvaser,a¥ii p~ ea d(~:' la a bdal,;l'g,Fsa. A a.aue ~I'c:opla unui i,ManuscrIs, vechl" Ln cars ee expl.iba.~ in ~6 ~e (il:l:InCt~ ol:lmvincledi acests picaluri aries' boala, Relata provenea dln m6$ter;lire-a' wnui renumit medic 8ueqez. Dupa Cl1(Tl ~crie acolo, la:tr mernhril farnlllel sale at! atlns -o Vfr.S"ta ne!1lGj:~l"Jui( (je, fnatntata . .Bitterul' suedsz vindE!~Ga, conform punctu!ul 43, ~i "buboaiele ~.t pustule~,e· d~ e[um.a, chiiar dac~ $~.ar a~Ia.6,ej~, til g'j'ti'. Mai iiltil am oa9at picaruril:ern du:lapi(jrul :9~, medlcamente, fur '$i slmpl.p numi-13 vl?~nit.8 eredeca acests plcaturi modeste mi-'8.r pwtea reda"sjanatatea,! :~t,unci cind rn~u,~j ccctorul nu-rnl mal putsa aducs riiei un ajutor., Dar curind am afla~.ca nu era niGi pe departs asa, Tocmaisedeam Imga un CO~ cu pere rascoapte Garon~ trebuia urgent sa Ii sa gese'asc3 fntrebulntare, cind am fast' cuprinsa de a noua criz~ . .cu.mfus~s,em aSiguratar os. picaturlle, puteau f f:oioslte nu nurnei intern, c[' ~i sxtem 08 nlsta cornprese; n-srn stat p'egTnduri~i mi-am pus Q bucata, de vata utnezlta ou picaturi - peste care: am apl'ic?\:un 8abul~1 de naiJOl1- sub forma de cornpresa pe burta, am tras deasupra portjartlerul cl;orapului ~~ rn-am apucat iar de treaba, P~ste corpul meu -s-a reversal a senzatie ,calda, placuta ~r qeQelatil :?,1111 avut imprssia pEa cinsva ar tragef din trupul meu cu '0' singura mi~~''de mifl8 t9t'c~ elr€\ bolnav, Va ,~~;g!)r ~ am s,capat ow aceasts ,co;mpres? unl9ilt. P$l ,*!r~ am, purtat-o toata, ziLl? sub .p'ortJa:rtier~1 t:~orapulur rrye~,. de :~'1ate dur~ri!e.~l H}.diiip:ciziUil.e.~~imelor lunl, B6ala a ,zburat,t!:a suflata devl'nt, s] nlclodata n-a mal survenit a noua cnza,

. ctnd nul nostru avea 6 ani a fost ataoat de un cii'ne ~up .!?,i muscat ingrozitor de obraz, Ni~te cloatrlce ro~u-inchis: l-au aparut m~i tirziu pe ia:ia, de la nas in jos ihspre gura, In "Manuscrisu! veehi" se poatecltl :la punctuI33 cia picatutHe Tndeparteaza toate ch;:,atrlcel,e, chlar qadI: sTnt vechi, semnele rin'ilor I?i ta.ieturi.le, dace. aosstea sint umszite QiU ,91e pine. t:a de 40 de ori, Prin urrnars, am umezlt zilnic clcatrlcele fiului nostru, saara tnainte de culcare. Foarte curind au dfsparut fara urma, chlar ~! eele care

ajungeau pfna adJn.c 1't1 nas. ..

. Avind acsasta ,experisT1la., ~IT) .soslt in anul 1953 I~ Griesklrchen. F~qind 0 vizita.

Infr:-o ,gO:;JP!Jd~rre tarfmea~ca! am Tntnrilt taranca tihElrij., mama a.dol copll I'nici, I,a muls In ,gr~jdtJ1, d~ vaci, "Dapa rna pui la pel'ete, rna las pe lQ.o rmpu~cata de tina'!,. ml-.:j, spus

75

in loc de sahr; Avea de sapUimTni'il"ltregi durerl de cap lnsuportab'le sl, 'cum msdlcului Tlera taarna de 0 tumoare la cap, trsbula sa pleee 'a l.lnz' sa faca ra~e :Rontgen. L-am trlmis chler IAI aceeasi.seara pe fiul rneu I~ ea cu 0 stic~Lita de- bitter st1e~ezJ' C8 sa fie m-acar noaptea eliberata de tllurerrle dB- c::ap ouoaju)torul cornpresel cu' picat'uri. Cit de surprlnsa am fost cind rn-am trezit la orasapte dirnineata CUI sotul el la u~a. i,Ca i~ai trimis nevestli-rnl? Dup.e. ce .91-8 pus vataurnsdaa scapat in doua rnlnute de. durerlls cumplite de .cap, Dimineata a-au sours capoi prin nas 1'n g1't doua. dopurl marc-roseate .• groas,e cit degetul mio," Era 0 sinuzit,a fron-tala neglijam care a fosHhlaturata printr-o slngura cornpresa, Acs1;1.sti:i taranea S8 increde ~ias,tazi orbeste tn bitterul suedez. A putut: 5-0 scape ell ani in urma ~i pEl' fetila ei de 0 pneumonie' foarte ur1'ita CO ajutorul compreselor respective' ~i are grija. sa QU ramma niclodata 'fare acest leae in casa.

a fernele a suterlt mai rnulte lupl in' ~~lr·de 0 sil1u~ita fr'o:ntalia pu.rulenti duraroasa, Respiratul prin nas era lrnposibll. In paralel avea durer! de cap insuportabile. ,Antibioli~ cele puternice ~i razele n-au aJutat.,o.$l-a aplicat atunci peste noapte compress cu bitter suedez pe fruntsi. ochl sl nas:-A-slmlut o-usurars ir:1Qa'gela,prir:na. utilizare, Dupa3 compress PUS8' in lloPlile urmat.oars, caile Tespi~atQrii" i s-au dastupat, iar orin nas. S-6U seers 'dopurl marl CUPUf:oi.

C:uno~teamGJ~n Vede'fa 0 fem8!je~t1nafa care dt:Jpa nastsrea Geh~.lj de-ail saselea copll parea.aft umbra cele! de altadats. Am abordat-o ~r .astfel am aflat di momentan.nu: mal putea. s;a: manlnce nimlc. A fost nsvoita sa"~i dee oopiil eulva in fr]gf!ijil:e. Am sfaturrt.o sa: lncerce CLi lerburlla suedeze. Aproxlrrratlv trei t;;aptaminj ma.l,·tirziu am revazut-o; era ia:ra9i 0, femei.e s?natoasa, proaspata. Mi·s spus ca picaturile. au 'fatcut rninunl. Putea din nou sa manincetot 91:-:jli adusese caplii iar acasa, ,Afast de parca ar fI sarit un al11ma[ din mine"" mi-a afir:mat .sl mi-amai povesflt ca mama ei era ih spital dih causa unui plcior umflat toarts tare ~i cs. umbla deja de mult cu baston, 75 de injeqii n-au fost in stare..sa dea nici un rezcltat. f-a trlmls marnsi .sats manuserlsul, sfa~uind·o·:;;,a recurga la bitte:ru~ suedez care 9i~a 'f,aGut toarte rapid efectul, Plciorul sste

din [lou normal ~j bastenul a devenlt de prlsos. _

lntr-o ziarn prirnlt o scrlsoare c:lih Gertnania in cars a cunc~tiri}E'l. rna [ugasa part ,sufle'te.$te de grija :r:lepoatsi ei care era in mC;'.I'me,frtul ace Is la CUFa in Gallspach. Cind tinaraa venit' pentru prima. .. da.ta la mine I.a GrI8skirch~n, m"am speriai 'foarte tare. A, fast rldicata dun ma~il1a, i S"'~Hj imp~ns- sub bra1e, dqua?'tflrj~, iat corpul infirm tota avot nevole, in cluda spdl,ihufui. de.:p~$te'l!n ~feITdeor:~ pin~ 1i=llocuinta rhea ~fl13ta la etajul i'ntTI. Afficula1;iile·,amt)e!w plciCia,;re sf-au'deformate, dege,tele mTInilor crlspatesl incapab.i!e s.atiria beV,a.in-tiinp.ul nlGrSI::JI ui piCibetrele'erau tirlre, lar partea suparioara a oorpului·arunesta in fa1acu smucituri. Sialeam in usa apartarnentului cu miinile apasatspe 'nirna~;f RU am putut artloula ,ei,eeit: "C'uma11 ajuns durnneavoastra, femeie tinara" la 0

'astf,eJ d.e boala ingrt'~zlt~are~'I' .Psste 11 oapte , dupa 8,1, patrulea copll" rni-a raspuns, Bruse, eel! sa zlcern a$a :pest~ ncapte", femeia'aceasta.'tinara !ili dragula a devenit: infirma . .A fost dusa-'in Gerrnarfa din doctor ln doctor, niiTleni n-a putut s-oaluts. Venaa de patru ani, periodic, de doua orl pe an, lei GaUspach la dr. ZeUels, care a trebult 88.-1 spune c.a putea doar sa-i atenuszs stares. nu S"-O vlndsca Halul ln oars arata cmt! a epucar C€fa~C~ de( eatea CU laturils :exter[oare ale ml1nil'or ei schlloade rnl-a strapuns lnrna, Am sfatuit-Q .sa.ia b'itter susdez, care sa putea procure etuncl in Germania sub denumlrea de II Cranca,mpotl. Astazi jln multe farrnacll !iOi drogherri bifterul susesz dupa r~~'sta indicata .. l-am ~pt;J~ s~ S9 aga~e dE! ~l oa de un pal. Asr.fa fosf-ih feb(uarie 1004. Tn hma s~ptemDrie".~ aceluia9i an am, primlt un telelon din Gallspa~h ~lin partea tlnsrel 'femei, tl!Qindu-ma '-sa vin s-o ~au in Grl'e:skirchen de la ·auto:buz. Inti! a['l1 r~r:n~s perplexa, apoi extraordtoar de rnlrata crnd din autobuz a co.bortt' 0 femeie tina.ra .. rftind ~j numai sprliinlndu-se in baston, Crisparea ,i schilodirea nn:ilnilQr tljs.f?ElrU8Sra, la 1'81 ~l o rnare parte din deformarile OEf la piciJoare. Numai !~ p1dotul _sting mafaV6Ia g-ehunchiul, ~r gl~zna uhlflats. ~i aceste umflaturls-au retr,8S total ptna pe 3 august

16

1965, sed un an r:nai trrztu. A venit atulllci pentru ultima oara I~, Gallspach. f.ara basion '~i campletr.efaquta. La. nasterea celui de-al patru'le'a .copil, sl)rerisera !i?i r!niohii .f?l'ei deClat"fl?asera peste noapts aessts de.forl1larl ingrqiitpare. Pusese de 3 9tl pe ~zi 1 !ililgur~ de bitter"s,uedez in plitiM'a ar:;'a. oaldu!a !?j' n ba,us'Sc {~pattizat in po"riil,inainre ~:~ dtlp:a flecare rnasa, in ing'hi~ituri micl. DS?iier:burllle emu macerate in rachiu de'se,csra;, rinichii au sU,1J,ortatalco:oluL

Vreau :sa mal rn~k ~J ~I,te rS2iultate ,ale aotiurnii iricredibil!3 a ,bitlerului suedez. Am aflat de lasora mea G·aretr.~je$t,e fn, G,ermaniaJ:;~ '0 !i::Urto~ttnfaqin' Lelpzig 1?[,a petre out deja Hi ani"Tn .scaurnsl eu rotile .. Aesasta a loewit in timpul razboiului IruPraga.:;;t"1'n 1945 afost gonita rnpivFlilaGa~~l - eoarta a mii d.e cgernn~mj.,·Aco.lo ·a tr:ebl1it· sa raminSi saptarrnni ii:m;~:gl tara: sa, alBa. Jl:a.le· sau !il-it(;:,e¥a'.d'e~us sub ea. Mal tirziu a ajuns ou !;l.otul ei la ~eipzig\ CllIrllnd i S~<;I].l i'liit lIlilitte qefarmarl fcarte gra;ye aile arliculatiilor. Pina la urma nu i~a mai [ameS decit 0 via:ta tU.lsa In scaunui rularrt, Am afla! de ac~asta tragedie.f,jl,bia atunol dtl1Gi barbatutei:a 'm~rjt bruse" laaind-o pee. sarmana paralHioa singun!;, feroeia a- ,tr.ebu.it s~-:;;j pa~'aseasca locuint~ ,~[ S~SB mute 'intr-o alta camera moJJilata,. Nu ~s.r~ t;lermis sa ss tr.imlta dln Austria In R.D.G. plante msd,icinE'lle sau alte propus\3 :as~r'nahatQ~re, unor me.dlca,mehte, Trebuia ceQi sa precau de f~ecarl? d~ta ierburile SL!edeZ9 catre LeIpzig dintr-o loealltats bavareza' dE! granite:, o data ta doi.iEi hrni, CUrfnd am prirnit SCrfSO(f pline,dertncredere. 'S'olrfava lua (;Je treLartpe' zi rn'Rutfna ap~ cite 0 Hngura de .. solut}a repart1z~talfThainte ~J dupa fiecare mas~t [Incet~ilflcet, deform}§.rile au inceput sa S:8 ret.rag~. ~i tncheiBturi!e au deV8rlit mal moblls .. Ne ,rugam ~ui Durnnezsu, ea di,1i l(;;1!ipz.[g $f ~eu dir:1 Grl?S:kirc;n~n. Dup~ tr~i !Sf~rtLlrl as an schimbare.:; a fost .de asa natura, i'nell capca,e odinioani era imolJila., iar acum in convelescema lentil ~h·a paras!! pel71tr:UI prlma data Ibcl:Iinta dupa 15, ,ani ae scauntu ratil'E!. Sa i:ridr~R-tfl sp ,18 bllilie.RutEi!c:l £l.im n~u\s,~~~i. ~R~le'sjpgur~,Qeamurlie ~] sa. sa ocupe de alte l(ep~ri 'zjltiirp~ Fa c~(e pfnp. atun~c~ l_l,rfa9~se,r~,: dlv " t;:iam~~[ s~ri~~r~. mitts, mare a tost Increde~ea sa If! O:umlil9zeu III lll;npul bplil. CUI . ar,ata. U[lT)~toare'a mtlmplare:

Un tel din f~ta ferestrei a devenit in tlmpul bohi bucuria vre~j ei. Inverzire89l inflorirea pa.mu!ui, in9.aJbenire,a frunzslor ~i agi~tia ves~la:a pasarele~lar prntre. ramudle gola~e in vrsms ,dei~rn'a i-au fast a~~!-Jrsa de "ma.r(jl, bucurie, l-a ni~J~l-!mit v~:;;nlP DomnulLii pen"fru,aceasta mila a-SA.

F~ceam odata,o'aie in OffenS861 -$i fQitr~buintam a bucata de lemn ~utigujata$j cu canturl pentrua rna aseza pe ea la rna!. lntr-una din -, zile,.aceasta: birna' era'spdjinita de !;Jng~rd careimpreJmuja 0< :pa~~~n~. Lasasem sacosa de baie in lrnedlata apropiere. I'nafnts de a porrii sprs, C~6:, rnl-ern rinduit mea, hdoitE'i din mijloc, lucrurllede bale. Deadata parca m-ar f lovit trash;eti. ... I: b~rna cea grsq.·1'mf cilzu~e direbt·p6_pi6ior. M-?m fnvinet1t dela genunq;hl tn [os 9i mis-au, formal 9oW,'a umfll'itLJri marl c1t purnnul, Am fost qarat~ Rina lama9ina ~f apol pin§.'sus,To oarnera, Sotu! r1J8Ua vrut sa .cherne nie.dieul c:iin Ebsnsee, eu msa l-am rugat sa-ml "faGa Q oompfesa eu ierburl suadezs. [)upa! apro){imaliy 0 jumatate [tEl. :draarn jl)utUt" c9b"Pr.l [araf?j"s,ingur.a tnaptele prna la sala de mesfJr iflr ,in z[lJa urrrj'a~o~IJ~' pfGfqr~1 ,srao,rie{ed, ca ~nainre; NU"£e ve'd~q nfci cea mal mic'a' portillline echlmozata (vinaUi)',. 'jar umflabJrile'mari. (*pum.liu~ di8p'a.rus9ra~1 :e~e.

A mal avut lee un neeaz elf: am stat la.Offensee. D fetlta de 4 ariisori a test tntepata la brapn, tlrnp os sescalda tie, a specie ceviespe mare, f9arte. vsninoasa. Bratul s-a l!rri~at, dev,enind difor:m. M·aYn dus sa ia'u bftterul sU:~,d~z, Inainte C8 p'arintH ~i capilul sa iii apucat sa ss lrnbrace, ani. ~i venit 'ell cornpresa. In trnp ce fetqa mergea spre ma~~na" l-am pus v.ata urnezita pe loeul urnhat, Ci'nd am'i:llufls la rnasiria - aproxirnativ 'ir~r miriwte de rners -, umfl.atura scazuse deja, N-a maifrsbuit eonsultat rnsdlcul,

Cu'legl'na, qdata zmsura, rn-a thtepat la dege,tul mare 0 Insec1a Veninoasa., I) el"g etu I s-a urntlat pe-loc, devenlnd gros cit Lin drum. Ducfridu~ma la c'umparaturi, (I doarnna a rsmsrcat Illgrm:ita: I!Merge~i imediat la spital, 0 asttsl de"frrtepatura va poate fi fatala,"

IPeste noapte mi~am, pus 0 ..,ata, umezita CO bjner suederz ~i dimineata degeW'l era iBr:aS'llrlormaL

Am avut oda~a mare ghinior'll pe clnd rna aflam in spaliltorfel• Era pre VI~emea, dhdl ma~ina die spidat spila fwa aimps:z.1. Aufele deslul de i'm:;''lcte, it"ltr,e, ele 'l.rebuau sco,as'£! au ajutoru1 unui bat de lsmn, Fellil mew asia sa: lIe 118ZG,!V pa taale: rapid (jii cu mult alan. Cle!/l,tele a aloneear ,I rn-a pocntt ow 0 putare 6xtraordina,ri dlrect'in 'Dchlul drept. Innebuni'li die durera ~i pe jumata'le orbita, am b~bfrt pina Iia e~Eijul inlJi. Cum am pus pe oelli compmsa Iurdata iQU' hitter slJedez, au~l inoetat dur~:rUe cump~fI;le. 1(:) t;:lilpi, mal tirziU rn-arn uitat in ogUnd! sa-mi admir lsprsva Ochiul era incQnjura,t de vina,tAI. lllnihd 0 Yai,a umeda pe oeMi, 'zalatA leu un saculet de p:lastic~j legata cu un bade iimpawri(, m-am dus dupa un mert de or,a j.ar ~n spalat'Orie. Cilte:va 2'i1e ta rind m~=amr pus peste noapte cempresecu bitter susdsz ca sa impiedJc sa se poaMl forma ,cev8,rau in fundul ochiului.

Anual merg Ie eura I,a biila Kneipp din Muhllaok~n.in Hmpu'l uneia dintre: ,eden. sora.-,~efa m~"a a,dus e 'famei:9, care,a intrarln camergj in urrna 18l,Gcco~+a Ide dulere. Se' clninui~ cu 'CJitz:e bmare plrt9rn~c:e ,i voia sa~i dalJ un start Numeroo5,ele medic8JR mente ,ad'rnlniStrate, ny-i iu~~era de nict un 3Jutor ~1 medioul i-a l'Ieoo.mal'uj'8t sa, Sf! cpsreza ne:aparat. .AlTI rlulg~-o, ~~"'~e de~b~aee !?i i.am,,~~lic.at~!,oompr-.:.~sa., eu .j~r,l;)uri suedeze pe rei;l,~unaa Ii;lllHara.; 191 astfel de ccrnprese, I=l,~alea .treb'ule,unsa 'ull!'resJabil ell un ura de pore sau eu ali Ie de 8I1m"ca, intruoit aHfel alcoolul sr usca IP elsa., Se pun 0 bucata die Vqt~, 'ummjti, ,I bina stoars~. fle loeul dureros, una de vatl u,icata ,~ unade j:llastlc deasupra, p,entru a il!!lllgura ~z[llalia, term['t:a ~1 se leaga, eu QI .c1'l''Pa.Dup~ scomerea cotnpliesei. p'elea 1rebuie pudJrata, pentru a avila ,0 inro,IIII'B ssu minciriNi'. Toomai voiam sti-i trag f'Bmeii porijartlfJrull peste CQmpr,ijsa, cina s-a yndrepta't din :~ale, e;.:damind: "Mr-a '~recut erlce- dLJrere!dl A soapat'in timpul cel '1'1ai scurt de. tot raul., Mai 'tihJu a fol'05ft picitmile nu flume] sub forma de comprese" ci ~il intern, ~,i anume ~uil1d de 3 ort pe zi efta 1 "nguri~a. in pu~na epa sew pu~n ,c;al de plante ~i CJiza nu s-a me, repetat.

Ave'am de enl del zUe grijl de c. 'femeis' 5ingura, Numai ea fnt,ele:gema. noaslra, E'I a mgreunata. de auzul er s .'Qb. in ",Manuscrisul vechiD scrie; 'HEile Il'iea:duc ,i auzul pter· Id'~I." 'Deel" la c~ri'ma me,~" a tr:e'Oult ,sA .. ~~ ~rl1,BZ~asca in mod sista.ma!~_ urechea eLl btrtter suadez. Degetul arat~t()rr ~rme'Zlil cu PJlcll~tun este 'ihlfodus: fn ure.clis. Nu ljebwe hi nlcl u~ si. sa picure in ramHate rirrduri !lotin ulel in urech,8, pantru a evita mih?arimj!I~J. ,~emera .~~~a ume~it, o9ncomi~em ,I p0r1!iunHe pin "Jurul,_p',avl!i~':l~lul u~echil, din .Il;JIul ochl~or. apOi tJmpl:~e ,~'lftuntea. [)eade,'ta a jlnceputsA auda, ~a.ril~i ,~n" in acela~i limp. obrazlLi] l-a ntmnerit, c8p~b"nd prospe~ma. Fiind odata trmmB I a ootmriiflea dmtr~un auto!?uz ~i, dind cu fata de p,imT[1t, tQt.lerburill~ suedeze au 'Fest acalaa care au pus in ordine c brazu I "'nat La 1 febl'uarief:;;l.m ,enrversat'a, 89-a zi de na~~ere. A.cum alUd~! din nou !?:i ne plJItem intelege bioB. De aUtea. cri imi relateaza oamenil care,..mi asculla rprelegerUe ci dat,orita biten-llui s'ue~ez ifi·au PlJitut lasa eeoparts apar,a'~ul audltiV'r,c:a.cl aud iara,1 normal. Prcaturil~'~~t~ d~91 rn eaz_ de auz~s!i1ib 2i p.~ste tQ~ aoolp unde,:fll; in~ tern, fie exJle m. epar dlu!'en. a ~n:g:e:1ie' sangvII119 bun;1 realtZaiJ OOtonta aeestor plcaturi ~n12".urifoarte rapid dur,erU:B din ~ons~e bolnave. lOeaeeaa este lndlqat sa 'I'i s'e aip11ol1J epUept~cnor ,camp-rase eu blttE1'f ,sue-de,z p9 regiUr.1BSj.Occipi1ala. Cauza rCr~zeldr 'ds epilepsie re!ildi a~esea in prim.li ani ru Vili~l; peate fi vQrba. 0;131 0 cadets tn cap sau de un ~c din copifarie.

eLI ocazla. unei prelegeri' th:1ute la Galfspach' a, ve,nlt la miner \.Jf,J tfhlr '~re suferlse un accident ,de mac~na groarznic ,- fracture dubls a bazei cranaiulul. Dupa vindecares. rlnilar a Inoopul s-a ~lbA liilnf'c c~ev~ ,crlz;e deepll,epsie, l~C!!m5F.®lJi~: 5il"'~i puna comprase cu bitter suadez in re'gh.mea, dc:.cipftala ~i sa bee zllnit: 4, oe~tj' ou ~ea' de' urzlci fn

78

care sa teams 2 linguri de, bitter.sue~ez. in erizele gra.v:~it9~ ·,epil:epsi~ f;ste important ca.pe I'lngs. aplicarea c()mpres~lorlilt reg!unea ocC'ipu.al,asa se be.a. si daai de urzlcl, Ct'l)E)va lunl mai tfrziu, 'f:inat:~1 a trecut prih fata easel mele"~i mi-a spus' de la ga.rdul

gr,adinii ca scapase.total Gte crize{e de epilepsiel .

Menlngitele, fa.n.lle' lac'alp prin ~ovire sau cazatur.j, bi1biial:p ~i lulburarille de verbire S6 trate.aza GIU succes pfiir]l c~mp~e~e. eu bitler suedsz puseih regiunea occipitah":i. Aceste compresass pOtf'folesj ~j lA lonama1ia blJfsei, siooYiale. Nu este necesar sa mai subllniez 0 .t~ta~ f,a.ptul q~ in to.afe 'ac~st~ bQH gr:ave trebule .consiatat mal fntTI

medicul, .

Dupe. cum relesa sin !Sti~is:or~. clJtl1p:resele; "au jerQl:J:ri sUeGi8ze r'e:comandate de mine au avut 0 ~cti!;lne b.~neiiica .asupra o,eniior in caz de de2;lipi're de re'tina, singerare a r;eltinei ~,i retina p.oroa$Q .. 101i acsstl oamenlse afl,aufn prag de orbire. Compre~e:le s~apjl]c?~ilntc timp d~ 'I m.ii pe'ochii inchi?i. Nu trsbuis neg.IUat msa'sa sa pl,ma I!Ir,bfi!,actic.aGesle:compl"e~e 9:i ps o~hii sariato~l" mal al$3 pa eel $upr,a.s,olicrrati, in plus sa seun'~a plesapele.dim~nea.ta ~Lseara-!cu bitter suedsz, sa ss p!lmbe biUerul .suedez eoncomssnt spre coada oohllor cu aratatoru1. Sa peats mentine asttsl 0 vedere buna pina llaovrr.st'a.,ih~intat~ ..

Deo?t~Ce bitteru! suadez este de .un-'?ljutor atit deextraordoar .pentru sanat~tea noastr,a, n-ar tI,e.bui sa Hpse'as'ca itn nib'l 0 farmaele.da cass, Picaturiie n-ar trebul ril,Jma[ sa fie rnereu Is indemina, prega:tite rn Sfiidute; ci s·a. fie.l;uate ~j rh caJatqrii 'ca il1sO$1toare eredlncloase la drum. Urreori m~ncar.ea din afa:ra ne-deceptioneaza, avem nevoe de cava .B~n!ru inl!tCiltare~ s~om~c:U,lul!?I' a bilei, al,temi n~ simflm sla~l~l! i~tov'lti~i amel'll-:- In toata aceste !,)ltlJ.latli. pl~erul suedez. ElPl10neaza ca un adevarat elixir. Se ra ~ \'i;\ghitit~~~ ~ill!lata~.u putina apa, ia~, e~~rn sa !rea~a ti;~plele. tru~tea, pOl1junHedin JuruI OGhl~0f ~I qele. tim spatels ureclil~Qr ~I inda,tcrse va IVI osenzatie de reV:I'gorarea intregfi oona~w fiziG8,;

Daca ms trezim bru!sQ'"cL! "un guturai eutoate efectele lui sseundare nsplaeute 'ca oboseaUi. lipS'i:'j.de.putere, senz~tie.d~ pr,esiun-e in regiL:!nea fruntii~i a-stornaculul, ssts ~ufiG;jent sa tiiiem la· nas un t?J;mpoJ'il .de· v,e!ia amezit C,U b.;ttef suedsz ~i, 'sa inspiram adinc. Unec:jiaJ vqm ,simti o usurars iii zo.n~ fruntH !i'i a nasuluL Dace race ala ,este m~i avansata~j au fast deja. atacate bronhijle; .se inspira'picatudle cu gura desctiisi:i.9i in aces! caz sa· va resirnf rapid un aiutcr, In tlmpul epldemlllcr de .gri,pa S9 j.a Zilni,c ~ lingUl"ija, uneorl poats ch~ar 1 lingura de picru:uri cu pu~na apa'calduls; astfel, devenlrn imuni la gripa. Oriunde aps;r durerl, lerborile.suedeza ajuta, iuate intern sau toloslts ex

tern ca,fr~¢tii ~i oomprese. ,

""-... Cu citi~a an; in urrna rn-arn trezit cu 0 c'olida I'enala. Am chemat medicul, dar

tocmai era laGOnswlta~li .: ln, a~tept.are'a·l:ui, rm-am pus~ ~ compress ell bitter susdez fh ZEN18 renala 1jli ciHd:o.a soslt, durerile imi~recuslera. ~ram destul de strngl·H3rita :ca"~i plerdusa limp pretios veFlir::ld d:eg~aba pilla la mine. 11118& e'! a vrut nurnal sa !?1:ie cum de;.mr tf\:lC\..l.s.e. celica atir de r~p~d.~; Cind a a:qzit ca ma ajutasEr cempresa, mi.la spus: ",Exceient, atune! n-are rost, sa-}i mal" fac, fnjeCfiel'! Sl el era un adept al lerburilor susdeze. Intotdeauna cihd mer.geam la al'in Gabtnet. fmi,spuniaa numa1 am: tI"e.,nu~~i pre.scriu. ni:nni;c1 dear al ier:burile· tale sued:e1zelil Ela fost :~i eel ,oam rn-a ajutat s!i cunosc mai 1ntj9:ap~oape mults alte plantemedlclnale ~'iinsemniitatea lor,

A venit odata la rnlns 0 female batnna care rnerqea de mu~i ani, Tn baston. Era complet strimoa di'n cauza artritei sl a reumatismu'lul, nu-l mai folosea nici un medlcament, era la pamfnt din punct de vedere nerves, A baut de 3 orl pe zl cite 1 Ilngurifa. de birtter suedszln ceal de urzici Si3U deccada-calului 9i dupa. trel s~pts.mini am auz:lt.c~ putea deja sa. mearga fara hasten,

- Este cunoscut faptul c:a cele mal multe recvtemtlri, sTnt ihjurul zllei Intrarii Malc[i Domnulul in biserica .. 0 crntareata din .cor s-a ranit odat,a .la patina] cam in aosasta periQ;a~ra, FUnd numai pl!tine ih cor, Ii 'resimteam lipsa foarie tare:. ,Dupa. biserica, am

79

\hl:iln:it-o iin oras .. Mi-a spus ea-i era imposib11 sa urcesoara abrupts de ~a cor din Gauze genunchiului 1nlepenit putirn mai tirzlu rn-arn dus la ea cu ecnlparnentul rnsu penrtru cornprese, Cum era sona de rnadlc, mi-:a privit sceptic, pregatirUs,; l .s-a schlrnbat insa parsrea citeva dipe mai tirziu, dnd a putut. sa-9i Indoa19 genunchiulfar,a efQrt, lar a doua zt a putut urea scara aorupta de la cor tot fanl etort, Lipsea, ~t':lsa, din pacafe, 0 alta cintareata care facuseo eniorsa Ia gllez:na practicind !?i ea atit de' s~m8,tosul nostru sport de iarna. Se stla deja ca era 'internata in spitel pentru tratarnent, Gea proaspat Tnsanato~ita insista S-Q ajut ~i' pe cea~alt~" Am fe;cut-o tara traqere. de inlma din cauza tratarnentului ei cljnic, insa in cele din urma-a contat Iaptul ea C\~ fi rarnes in zlua ufmatq~f€ proba.bil singura la cor, R.anita sadsa Intinsa pe sotacu glez:na puternrc umiJata, In spital tusess sfatJUita dear sa'-9i tina piclorul rldlcatps ceva, Avea durerl marl. Compresa cu bitter suedez i-a adus lmed'at 0 usurare, A doua zi a venit la cor, desl pe straz] era un pole! cumplit. Durerils disparusera. glezna umflata era normal a ~i recviemul nostru salvat.

in tlrnpul unel vizlte, in MOhlvlertel am rernarcat rntr-un rsstaurarrt, larnasace a~a.turi, U'1'i1 CHE1nt,care's,tate!'J. chicc;:lt dedw.rere. Mar aVu.~EiSe de rnulte.orl asttel de cnze, medlcarnentele nu-l ajUtau cu nimic. Am adus p{paturilefr?ele; am turnat 0 lingldta piina dE> bitter in pu~1mr apa cala,uti:l" ~,i' i le-arn ~f~rit. In timp .ce .galea. paharul, i s-a-eolorat lata ~i abia a pututsa '~nteleaglhcum de t-au 7neetal durerHe pe, 19G, 0 jumatate' de an mal tlrzlu, rn-am rsintors in acsasta zona. lncldsntul imif8sis8'din mints, cind am fest abordata de ut:) dornn care mi-a muJ!umit pli-n de- exubsranta' Era vi:z.it;ii lntinerlt, ell ruste ani buni, Il?'i preparase ierburile susdeze ~i)e-Iuase, Teate Si.Jp-arariJ~ provocate ~de, pancr:e'~s I?i tie Q?'strit.a. acuta 1i trecusera. lntruclt aeestepicaturl vindsc.a pancrsasu, ele :sint rscornandate ~i drabetlclter. Semnele din nastere, alunltele, negii" peteJ~, chiar si hemangioamele $i seboreea dlspar deWS! stnt urnezits cu. aceete plcaturt, la 'fel S8! intfmpla sl au bat~turile, ~i hemorolzll. Bltterul suedsz rnlatura viJiitt:!1 ~l tlultulin ul'echf, prln lntroducersa unui mic tampon de, vata umezit in ureehi, BITt€irul 'su'edez rntires:te memoria, daca 58 umezsste ds mal murre ori cu el vertebra. cervicala, curata singe.'a ~I stimuleaza circlU.a~ia singelui, iIllatura, concHe 'l?i dllgestia proasta, durelrile decap" toateaf@Gtiu~nile ,gastrice. ,~i biliare, hepatica l1'i renale (chiar daca, ar f i,nterdig:ie de alcoa]). Tn tl"omboze ~j flebi:te;' se<l!.inge I,oecil eu aljfil;'! de iillmica intr -un strat ;gr;os cit ri1.4chi.a cutltului ~i s,~ j)Ut1'J cqmpr:ese GJ.I bitter- suedsz deasupra, lDupa, v'indecare ss fat; b.ai de p;i¢~0are ~u. urzicl pentru o bUna lri.gare sangvi.na. PlQatwile i~~at.lJfaJe'l!1e~ia i'n~estiilala, am e1e!ln'e, b.a chiar parallzflle. Aduc un $.juton.1retios htoate oolils; ehlar ~i ln botile de cancer. In caz de criz:e acute de dl!.rere, sa la 1 Hngura cu picat"uti in pUiin,a., apa .seu infL!zie de plants. Daca S6 ia de 3 orlpe zl, diminsala; ta prmz9i'seara, dts'11 lingul"j~a in ceva apasau eeal de plants, 89 pastreaza sanatai:,?a ~i forta creatcare pjr.li.'i la vfrsta,cBa mai Tnajntala. lntrucit acsste pi~turi se folosesc, f~ra excep~iE!, In toate bolils S9 poate vorbl aie[, dssprs 0 mentinere asanatatli omsne~ti la rncdul general. Ele trezesc ~i riciica puterlle de vlata de care avsrn 0 nevole atit de Sfringenta in epoca aotuala, pastrati.va cu alutorul acestui elixfr rnlnunet sanatatea, puteraa de mLlnca:'~L bucurla fate. de rnunca durnneevcastra grofesiona,la, fata de familia durnneavoastra !iSi fata cessmenil dumneavo;astra.!

In tlmpul unei vfzite la,o,go~podarie l~raneasca'al] afl~t c.~fiul in virsta de 1-2 qni ~l proprletarulul se afla ihaln~8a unei 9pe:ratli la urechs, ln spatel,~, tlrhpanului $~: forrnasa m urma unel rrinarnE:tri un 'facar de purot, El:I erarn 'fmpotriva unsi cperanl, pentru ca in alte cazuri asernanafoere B-a !nt~mplat ca bolnavul sa-~j .I!)~arda auzul, La indrurnarea mea, s-au Imblbat-tampoane mid de vat~ in bitter sj.Jede~ '~i i ,s:~:au pus b~'Hat\Jlui in ur:echs. A ie~lt in acest fel zilnicati't de mult pure] qin 9rechs,lhcit-curihd durerile ,au 'pierit

!?I o~~eratia n-~. mal fost necesara.., '

Intr-o boala incurabila de cancer intestinal - era vorrba. de 0 tinara mama a cinci CQpii 9i medicul nu-i mai dadea decit ensve zile - am recomandat comprese In zona.

80

bpl~ava, in .asdt~ajie _ tn~~a ql,lJ.~~.~c.ini. de,'-?blige~na· Garese~ lasii p~ste n9apte la macsrat (1 .llngun~a rasa ~e raCilaCInI de obhge,ana la t ceascadeapa - S8' :18 cite 1

'n~fih,ltura, f~ain~e. ~i dupa fi:e~are~~:Elcsa)r~ieu. cea1,de¢_tJr8!iv de J)Jj~i9LGOa~:~::..w. ~1H!.Ulp~. ums. I ~.~.;..e .... at.a.c.al:e 'n:.-P~Et!--~g$!Le" din .'c~n~ s.e, ~!;'a,ul~cetul =. In.' cetul rrlnl~I2-lltr.t.:r:eR.~.rtJ~.w..P4ga~C.~"uJ~"t..Itel_Astal:! fsmeia se slrtrte deja ali't: dErbin:a-;-fricil se poate centa pe Q 'rl;l~~nqtq~lr~ ,Gompleta.

o femare'din HeilbrQl'lnfR.F"G. relateaza; "Nepotul meu de 41 de ani ml-a serls cu aproximal1vzeBe luniin urrina din Sacrarnento/Oalltomla I!:a are zilnic h'emoragji int.estinalle puler-~jGe ~i,diEl:gnosti9ul medloalests, tara nit;;] 0 eizri,ar~, cancer intestinal. Se'im~l:J nea de!l;Fp'qal e~ 98 '§capare la:\eraj~..I"am trmts imediat br,d~wr.a;d u m nesvoasrra 'i~a.:8T1aG[~ .Doml1lc1~ub;" ca .$i bitter suedez, rada'Cir1Ji 'de. obllgean.a '~j alte plants n'H~'~iGIi71ale cern ar fi JillttJi:c~ .... coada-~oricejull:Ji~i urzlea, Aurmat indicati,ile din orosura dumn~avoasti'ar Dupa un an, nepotal rneu 'a fest iara~i apt de monos 'lalntreaga, sa capacitate, Hernoragiile intestlnale puternlce au incetat in a. patra zl dupa ee a niCEl'put sa i~ plantsle enumerate. Au lncetattreptat ,?i 0·008eala 9i scads rea fn greutate.i'

In cazul unul barbat de 52 de ani uatat de astm cardlae de zsce ani - care trebuia sa tr:'l~hita z:l!.nio cite opt pastlls, care nu mal putea dorrni 'dean] 1'ritreg] decit ~eztnd'$1 care~!?i aruncs la fiecare pas bn:i1t:llainsus pentru a lua ~er, horcaind Tnsa 10 ace!a~i limp de1i se.rupea inim<:l ~ am f,ost.de parereca lnsutlclsnra rssplratorte nu-l provlne de la in~ma, G;1 de la fiba~. I-am pus ornulul pe I'egiunea, ficatului (') comJ?re.sa cu ierburl suedeze .. Intern, Sf trebutt 6~ ia.fuceptr"ld de'-~a±l:Jr,u::;[ c:Hmin~til,e ~'i serite cite: 1 cea~ca cu ceal de pedicuta CU, i lirigl!,rila ,cis bttt'er suedez~u::!ia lnauntru. ClI de Corecta. a tost supozltla mea i=i~a. va:Z;l.:It, ehiar dfn ,grima noapts, A putut tn snrs1t sadoan-n.a iara~i [mins. Gre'li.!,a lr,1'sufieie~n~,~ rElp-piratGlrie nu-l mai h~s.a as ani TI1';;ir$~ fac~ nlcl macer un pas·in fata usil c~sel. Bltterul sue(~j'ez ~i peCJicuta,au real'izat oamellorare am de rapida a s.talli 8al:~; 'lncit tf:~i)He' mai tirzi(!J a Pufutlsa urnble de doua orl pe zi in jurulgradin~i easel sale, Acum s9"l'nd:rsapta)n0st spre viodecare.

o rana G!:Jre nU vola sa se inchldi3. dupa, operatles-a fnehls fl~~te,.nCia,pte cind pacientul ~ luat 0 fnghititura zdravaha,dtn sticla, cu bitter suadsz. Aceasta uhiea rnghititura a avut crept urrnarajnchlderea ra.nii de,schise,"de trei ani, care trebuia ·tngrijita de mal rnulte ori pezl.

A~fe inflama!ii inde,lungate eu supllJralii purulente, provocate de mu~te orl prln aceldsnte deelansata de opsr:a:(:li 9i punetii, au fost rnlaturat'9, cum mi S-8 re'latat, dupa

agltGEul de comprese ~1 uzul rnt,em a! bitt'ejLdIjL~~~9§z.. ,

M.emajer.& ,une:1 case parohialedin Burgeniand ml-a povestlt ca: nepcata ei in vlrsta de: 23 d~ ani are un defect de auz dIn nastere, La .un .consult in clinica unlvaraltara i s.a expliC8(t ca Tn cazul bam ei 0 operai[e nu .avea ~anse de succes. 9i-a sfah.l~ nepoata'sa ft;zi18SE?8iSSa bttterul susdsz, ad1ca:' sa iiii-! intrqduca m ureche, 10tr au test toarte mir.aJi cmd:rn urrnasacsstul trstament, nepaata a-a,u~it dup~ , 4 zllenorrnal,

Nu vreau sa v..a. tainuiesc, drs.'gl' cititwri, 0 s,er-is,dare dtn Graz, din zona Steier: "Din fntfmpi;:tre,s'au p'9ata ma:i bine,z:i~ aiM, vola Dcimnului, am purtat o'.dis.cLitIB in autobuz GU un b~rbat foatte fP$l rl cit , in vfr~ta tie 7'4. de ani,. care ~i-,a reG~pafat brusc, gratis bitterului suedez, auzull pecare ,;;i-I plerduss in 1944i in urrna unsl grave lezilJlili cerebral:e din timpul razboiu~uil$i-a pus de trel or! in urechl tampoens de \lata urnezita cu bttter suedez," - '(Astle I de fragmente chats potf dovsdite prin scrlscrll)

Un damn din Bavaria supsrlcara rei,ate8za: IiUn accident rn-a' ranit 'Ia mina dr~apta. Bittsrul suedsz mi-a C:<;i'lmat repeds durerlle lnsuportabile. IL& 0 ureehesurda 6'-8. realizat au 0' ductaternoonare aproaps un rniraeol:' Dupa aproxl-naflv zsce anI de surzenis am auzlt.dln nou tlc-taeul de~teptatoruluW - Cr~isurdomuU pot f totusl ajutati

in aeest mod! .~j de arfi doar lInul singur care sl-ar recapata astfel'al)'zuH .

Dupa 0 prelegere am a:flat de 1:8 o ascu'IUitoare¢a sqfera de dol ani de .0 relaxare a sflnct.~rului iritestinal. Doctarii ccnsiderau boala,irepEl:rabila. Bltterul suedez, asoclat

-81

GU tralsta-clobanuhj (aceasta se pune la mace-rat, U'iiata rnarurn, tot intr~un rachlu bun

~j sa lasS. 1-0 zile.la loc c~ldur:os; vindec·a atrofta musci.J~,ars, !?i bolus rtll1:S;9u1atEL:grave), __ 4 Ge~ti cu csai de cretl~oara !?16 radacini de obligeana,. au rezclvar ·pr.oblema. in 'ci[eva

zllel '

.. Am primit un tslefon din Viana, la care 0 voce femlnin~ rni-a spus: IIVa multumese pentru lerbur'lle dum n e a v 0 ill S t r a suedeze!" M~-a povestit ca·atunc1-'Cind avea 12 ani a fast Imiita din gr.8!jisaia cu bocancul ~n obraz, ln timpul unei axcursll cu scoala In rnuntl, de catre 0 fetita care mergea in Iata ei. Din aceasta ihtimplare au rszultat in decursol a 4.0 de ani vesnica, S~PJIJ.r~l~i J!I;;t.xiliace:. purutente, soldale cu peste 1.6 op·eratfi la maxllar ~i punonl repetate. A fost nevoita Sfh~i mtrerupa studiile, n-a putut . imbrati~a protsslunea dorita ~i concucea Q gospodarle straina avfnd perrnansnte dureri in reg'iunea maxHara, Dupa 40 de ani, fiind Tn virsta de 52 de ani, a citit despre ierburue suedeze, si-a pus cornprsse in zonele maxllarelor slesta rn sfi'r~R 'eliberata de

toats durarlle. •

Siht mereu intreba'ta .daca bltterul suedez.poate fi unfzat ~i in caz de lirnterdiidie severtLa alccohrlul .. eonform unor Ger.cel.ari de [aborator damna de increoere, ieI'· burHe invjng· alccolul ~i s·inrt constderate un medlcament, Decl pot fi luate §li 'aid i'ara a dauna, lri acsstcaz trsbule ·sa.se·'iinceap~'cu1 lingu1dta pe ~l 9i sa se puna mal des cornprsse cu ierburl suedeze in regfu:ne'a. fica:tului~i a rinichilo'r (ase vadea "Maduri de folosire" la sflr~itU'! acestul articol).

!,MANUSCR:IS VECHlu

(transcrlere a puteril tarnaduitoare a lerburllor suedeze)

1. Daca sa rnros sau se trag pe nas mal des, SB urnezeste vertebra cervicala, 58 puhe 0 cirpa urneda pa cap, sle alunga durersa ~i arneteela, intaresc, memoria

f?i crelercl, . ,

j - 2. AJLrta centra cchllor tulburi fnl~turrndu;-Ile roseata ~i teats durerile, chlar clnd ochil

I sint injects!_, impalenjElniti. ~Iunga chiar J'~ele 5ii catar~eta, daca se

Ii umeze.9t,e coada oohilmr la ti"mB:s8tJ'se· pcme 0 ci[pa umeda·.p~e, OGhii fn:cfli~L

----a. ~Pustule.le d~varsat ~I eruplii1e de tqt felul, '~e' asernenea erustale din nas sau ge oriunde pe trup .Sfnt vindeca:te; d~qa s'lht urriezltedes sl blne.

4. In cazdedur·eri de dinti,se ~u.ne'iri"Putina api3. 0 Ungura p~ina cu aceste pioaturi '~'i s-ettne cllva timp aeest llehld rh gllra sau S'8 umezests dlntsle dureros cu 0 bu.qata cho~.cinpa. D'~mre~ disp~are 9i imectia se retrage treptat

5. Basicile. de pe Hmba sau alta lezluni care apar ps ~imba sint urnezlte ststsrnarc au acests picaturi; drept care se vor vfndeca In scurt tlrnp,

S. Dijica gitul este infi:erbinl.at sau ranlt, "fnc1't clneva nurnal GU glre~ poate inghit! m7ncarea ~i bautura, s-a lad.mineata 9i seara din: picaturi. Sa fie !,asate sa alunec.a

:?1. ale vor lua,flerbin!.eala ~j vor vindeca gitlejul. _

7. Cine are crampe stomacale sa la la o'criza 0 lingura plina.

8.. in ccllcl sa se fa trei I1ngulri pUnsj incer, una dupa alta" curTnd se va simti C\'~inarea. tf\ 9;([ PicmuriJe rlslpesc in organl;sm ga~le.:.~i. QQtt?le§:c fiG,atL!J, Izg.on.esc teats bom!! de

r .stomac .~i pe csle als matelor ~i1lJuta. in con .. ''Me. .

10: Smt 'ili un leae excellent psntru stemac, da£ '1; dj'Q.er:a: preet ~l nu pastreaza

minoarurils.

11. Tot asa ajuta ~i in durerUe vezj,culei blllare. Zllnic c1imirj9qla. ~i; s~ar$ a I~ngura ,pUna, lar noaptea cornprese cu picatur:i 9i teste durerlie vorplerl cliriild.

12. In caz de hijdropi'zie sa se la ~ase s8ptamini la rind dlmineata ~i sears, 0 linglUra plina in vin alb.

\

13. L~ durerlle de u:rechi ~i la vijiitul in urecni sa sa urnezeasca.un tampon mlc si

s.a ~§e, vite fn ureohe. Ajuta teerte bins ~i readuca cniaq;;i auzulplerdut, .

14, IDacia:o. femEHe are durer) postnata.le ·sa ise dea'tr~i zUe ~Ia rTnd dlmlneata 0 Ijnguna pHna in v.in rosu, sa' fre~pus.a sa faca. dupe .0 jumatate d~ ora 0 plh'nbareH du~a ,aee.e~a peats sa. manTnce de. dtmineata; dar .sa nu la Japte, Sa nu fie luate

pleaturlle' erne! se b!38 lapts. .

15. Daca 89' la ttl ultimele14 zUe de s9rcitl'a, dimine·;;l,ta l?i seara (1) lingura,segriibelilte na~terea. PElntru a sc€ipamal usor d,~ pla.cH~l)t'a, se.da auzei o data la dou:". ore o Iin.gur[,B, pltn~, pin.a~,Ge ,~r~cent'a .'es~e o~XPUI<l::~ta' fara~d ureri,

1 p. Dac$ dupa :r.:Ja~tere 8Ra,r inflama~1.I ra ven'lteai' laptellJi" 'e'le slm tildepartats' rapid

prin aplilriar.ea citpefor ume,de., ".

17, Eie,jzgonescvlaricela din copil, Sa se dea coplilor Tn funClil? de v1r6ta din aceste pjcattJri' dijpate in '8:J1?a. C1nd bubuHi;ele'ineep sase USU'09, ~.§. 1le, umeilte, mal des

cu pic'aturi, atUfici nu vor ~8imin~ semns de.la varsat.. .

18; Pida.turile tolosesc cbpiilo(~i adu~,l~or tmpotriva vl,el'mllor, chiar ?i tenia ests.eluagata de ele, nurnai ca ele trebuie administrate .ccplllor in functis, de vl'rsta. Sa ss lege a cirpa urnezlta cu prcaturi pe burle, sa: se tina rnereu umeda.

19. Toste supararils provocate de icier .sfnt date curfnd deoparts, gaGa S8 Ja de trei orl pe zi 0 lingura din,ace,ste·picaturi !?1 se pun eornpreee.pe fica~ullJmflat..

20. Desconqestioneaza ,tofi nemoro:lzi:I, vindeca rini,chi;i, 'e.lirr.l~na liahidel18 ipOhon~r~qe din orqarjisrn far~ t::\Jta, eura, "Thldep.Wt~ata rnelaneclfa ,i depre,siun'ile ~l stimuleaz8. apeUtul .:i .digestia,

21.. Se descongastlaneaza hemoll'oizii ~i pe dinauntru, daca sint urnezf ta inceput mai des ~.i srnt !llulati pl,rin administr,are:l int~rnij a pie:aturilo'f, 'In special rnain~6 de e.uk:Blre~ ,Sa ~'e ¢!,.u~a. ,exter.n un mie tam"p(on utned cu pipaturi. Fac~ surplusul de

sTnge"sa curga sl ajut~ oornra usturimller. .

22; Daca einevaa le~inat, i se deschlde la nevole gura. i se toarna 0 Jingura de

prcatud ~i 90lnavul19i va reveni, '

23. Prin aornlnlstrare internal acest mijloc'gone~e ~.; .durerea. convuls.iillor

ispasme·lorl.,a9:a ca vor lrlceta. cu tirnpui, .

:24. In caz de tuberculoza pulmonarBsa -se la z[ln!c aceste plcaturt pe stomacul go~

?i sa se oorulnue cera trnp de ~as8 saptamilli. '

.25. D~lca'Q femeiEf i~i plerde clelul lunar sau aossta ssta prea abundent, la aceste ~icaturl trel iHs 1?i repeta asta de douazeci de or]. Ele vor potoll cs ~ste prea mult ~j orecbiibrace ssteprea putin .

. 26~ Acest leac ajuta~i oontra'po,Eiilel alba.

:2'1. Daca cinev:a syfera de epllepsj'e" Irebljie' sa: i ~e dea imediat pfgaturi. E?,oinavuj sa isi apoi excluslv aeast Isac:, caei' 91 fortific8. atit nei:Vii ataoati cit $i organismul ~i 'inlatura reate boHie.

2:8. Ele vlnde9~ para.l;izliile, alung? ameteHie ~i ,gretlJr.ile.

:2;9'. Vindspij ~i va:rl'ols, !iii e,riz'ipell,lL ,

3D. Dacacinsva are 'fe'bra - friguri mari sau lnterrnltente ~ 9i ests total lipsit de vlaga. sa i se dea O-lingura cu plo,atufi 9i bolnevul, daca nu si-a rmpovarat trupul cu alte mijloa,ce de leac, ~i va reveni curlnd, pulsui va.incepe sa bata normal ~Loridt. de

mare ar 1l fest febra, el se va .simti curlnd mai bins. '

'31. Pfcalurile vindecasi cancerul, pu:stulele vechi ,~il negii. munile crapate. Daca 0 rana ests vsche ~r purulenta .sau (}re excresc~nl'e (mu;guri). atuncl s~ se spare tbtul'bin~ cu vin alb, dupa care sa sa puna pe ea ocirpa u~mi.z:it~ q.l pjcatuti. Ea inlalura um.f1iiturile ~i durerile, eel ~] mL.lgurii'~i' rami mcepe sa se vinaece.,

83

32.. Vindeca fara. alt pericol teats ranrle, C8 ar fi fost facute pdn lovire sau iniepare, daca sint urnsztte de mai multe orl cu acaste ploaturl, Sa ia 0 drpa, ·se fnmoaie In ele :~i S6 acopera ranHe cu ea. Ele inlarura '1h scurt tirnp durerea, nu permit nici ar-' sura, nici necrozarea :;;'i vindeca :;;1 ranile vechl capatate prlntr-o n:linire prln impu~care. Dad~ exista ~i g~uri, atuncl sa.' se pulverlzszs picaturi~e'in rana care nu trebule'neaparat cur,atat'a lnalnte, Prin sistematica aplicare ell o c~pa um€'zita, vlndecarea va venl curlnd.

3,~. Ele lndeparteaza toate elcatrtcele, chlar daca sfnt vechi, ssrnnele ranilor ~i ta.ie1urile, q,a'c.a acestea 8int umezU;ecu ele.p1'na [a de 40 de ori. Teate ranile care slnt vindscate cu alutorul acestor pi¢aturi nu rasa cicames.

34. Vindeca din ternelle ~i teats flstulela, chiar dada par ineurabile: raul pcate fi orlcit de vechi.

35. Vir:Jdeca taste ranile de pe urma anmrllor, de-or proven1 dl;r la foe, de la apa fierbinte sau de I:a gf.asime inclnsSi, dad\, ranile slnt urnezite slsternatlo. INu S8 formeaza nisi ba~ici, flerblnteala este trasa afaya; Ghiar o'j>i ba~'jcile·_ purulerite sint

vindec:ate oornplet, ,

3:6. Servesc contra umflatur'ilor ',i' v'i'mi1illor, chlar BElea provin dlntr-o to.vltura aau batale,

37. Dadl. cinsva nupoate sa m'anillce cu pofta, ii readuo gustul pierdut,

38. in anemie putem~c-a, readuc ~i culoarea pierduta, dac~ sint lusts 0 vrame diminea1E~ Curata srngele ~i torrneaza unul now, fI stlmuleaza I?! circuia1ia. .

39. Du.rerile reumatlce din rnadulare sint Tndepartate, oscs sa tau picaturi dimineaia 91 seara'9i S,B pun clrpeurnede pelocurile dureroase.

40. Eie vlndec~ rriiinille ~i plcloarele inghelate, ehlar daca ar sxlsta rani deschlse, Cit S6 p·oa1l:s ~~ des, insa: rriai au seerna noaptea.. sa. sa aplics clrpe urnezite cu 'aceste picaturl,

41. Fe biitaturl 'sa S9 puna un rnlc tampon urnezlt cu aceste picaluri, Iar locul suferind sa se tina mersu umed. Dupii"treiz.ile vor cagea;d~ laslrle.s·~u vor putea fj fhdepart'?lte faradur'en~).

42. Dace. sint inghitn:e,. vindeca slmuscatuelle cTInHor tUrlbati si' ale altar anitnale, cael !amaduiesc tot '~i di$tn.lg t0~te otr~VUJile. ~~ ~:e.,aplice· §\i'o 'cirpa urneda pe rant 43.. In ¢ai d~ ciLl,m~ sau ar~ boll contagio,ass este bins daca S€l,ia in' timpul zllel de r:nai lJlulte on dill a,cesfe plc:aturt., :taci ele vindeca buboalete ~[ pustulale de cEu:ma. 'chler dadi e-ar a~,a dejai'n git

44. Cins nu goate dorrni bins noap+6.a·s:-a la din aceste picsturl rnainte sa se dueS. la 'culeara, rn caz de insomnie nervoasa, sa se puna pe rnlnla 0 cirpa umezlta cu

picaturi d~hJatli .. ,

45. Unorn beat poats fi trszlt pe loc din bette ou doualinqurl de pical:uri.

46. Cine la zllnic'aceste plcaturl drnineata ~i saara n-are nevoie de alta dcctorle, caei ale fortiftca trupul, improspateaza. nervi! 9i srngele, 'fnlatura tre:murul! miinilo:r' ~i a'i picioarelor. Pe scurt, gonesc' absolut teats bolile" TruPiJllramTne viguros, obrazul

tin:ar ~l frumcs. .

Important; Teate cantita~le indica±ear trebui diluats cu ceal ('ie' plante sau apa.

Din punctate "Manu.scri:sului vee hi" ,en).Jmerate rnai sus rEHes,e mare.~ ~i minunata putsre tamaduitoare a acestercompozfn de, plants, Se poate spune pS'drepf cuvTnt ca abla daca mal exista. vreo boe'a la care·lerburile ~ued~ze s'a nu ajute; ~n orics GaL, ele

'sint considerate drept baza pentru arics. tratarnent, .

M OPU RI :O:E FOl.O$IRE

Inte,rn: Profilacfic se ia dupE! in'diGa!ia IIManuscrisulul vechr' d~mineata 91 seam cfte1 lingur~a.,.,.dilua.~a. In caz de fndispozitie deorice f.el se pot ILJa'3 lIri~ gLJr~e dnuatl':!. In bailie rnallqne sa iau 2-3 Hng.uri.pe zi d,upa cum urrneaza:

. Crre 1 linQl!ra sa baa dilua:t~ cu 178 Htru C1e i::e~i de plante, dlstribulte firnd 1/2 ora inajnte"~i 1/2 ora. dup~ fi:sQE;lre.masa.

Compr'esa cu lerburlsuedeze: In fUr1ctie de mar[mea- locului se la 0 bucata "mai mlc;3 sau mai mare· de vata 'sau oslofibra, S9 urnezeste cu bitter sueoszglss ·aplica pe locul Dare tf~bui~·-trs,tat ,~J GarS '9,'fqst uns ~1 frec"'!t in prealapil GU untura de pore sau 9.lifi~ de filihiica .. Sa puns deasupra 0 buc?!ta 'Cla plastic caya rnai mare oa s~ nllJ S9 ~atezs nJf'ele. Abla apol se leaga cu -0 bucata de pil1za -sau se infas,oara cu un pansament.

Compresa S9 .Iasa, In functle de boala, sa-~[ taoa efeer intre2 9i 4 ore.

Daca paclentul suporta, eompresa se 'pciate tine 9i peste' noapte. Dupa indepartarea ei sa p.udrea~~ pi!?lea. Dadi sa iV8s~ tott..r~l irit.sitU ~J8. piem Is, psrscanele sensibfle, atune! opmpr§'l.s~le trebuie fblo.site timp mal SCUI':t sau trebuis renuntat!a e;le pentry p vrema PersQanele ,alergice trequ'ie sa renunle la bucata de piastie ~Lsa lege deasupra numai·o,pfnza. Sa nu sa uite in" nici un caz unger sa. pielU 8U grasime! Daca EH!.paryt dejiEj 0" ~rup.W;! care stirna~te rn~ncarTmj, sa fie tr'atatii!' eV9fltuC'j1 cu alifie de fllfmlca.

MARELE BITTER SUED.EZ

in ciuda imboldulul din rna! rhulte parti de a. include' iara$i ih bro~ura ~i oornpoztpa rnarelui Ditter suedez, nu m-am putut decide, \ntrucft teats r-eu~jtele· me!s tamaduitoare prszsntata au fast obflnute cu micul bitter suedez, 'Re~efa rnarelul bitter suedez 0 incluses!3 primul.editor 'ail brosurll, fara sa ma consults ~i sa rna.. !n!?t~ir'ltez.e i?i pe mine. s-au consernnat l'nsa ~i utilizEid pline desucces ale IT19-re.lui bitter suedsz.

.

V~NUL PENTRU INIMA

in carticica I.SO heilt Goff" Q\~a viQdeca' !!Jumnezeu· - Med[Cina ·Sf.. HiI(;h~'Q~rd von Bingen ca nou procedeu naturist de· Ileap} de or.' ~()ttfr18d Hartzka, aR~ruta la edltura elve~ana Christiana-Verlag, Stelnpe R.in, 'care h-arlrebuJ,s·a.lip~easdl din caminul n!ci unei familij crestlne, a fast prszentata primre altele QI retefa extraordiriara pentru car-

diacl, care, da rezultate cu totul neobi~nuite.. .

Starsta Hildegard von Bingen a trait cu 800 de ani in urma {1 098~1 "17:9'1. a murit deci la virsta de 81 de ani. Caasa-numite mistic8, n ~par_ea cind era ccmplat tr~·aza un fej de telsvlzor ceresc ih fata ochilor, A!jia Gum expllca 9i atesta fn mod exprss la fineie - opsrei vieti] sais, toate-scrierile sal!3'- tot ce a.scrls vrsodata - pro~in sxcluslv din acaste imagini .;>,i CJNlnte cere~ti, toats bailie nu.rnJte l?!" medioame:nte~e descrlse n sint dezvaluite de Dumnez.eu.

Papa Eugen 13.1 III-~ea a pussa fie sxarninat daTUI de protstle al lul Hildegard 9] i-a recunoseut din pu.ndt de vedere btserlcesc hawl vlzlonar. AOum. dupa,800 de ani" au

85

fast rscunescute de cmre medicine moderna $1 revelatiile sale medicale ca fiind

corecte, .

Dr. Hertzka, medic de msdiclna ·gsllera!a ctJ procsdse fttoterapeufics de· vindecars, profeslnd in Kor'lstanz, la lacul Boden I ne~s. pus la dispazl~le acu.m prin cartrC~Ga

sa 'lieD hellt Gott'' clteva dintre retetele lui Hildegard. ,

Reteta: ,;vinului pentru inlma" a oat rezultate foarte bune in toate. insuficienlel,e' ca r diacie~j bollle adavarate de inima 'ill ooupa, dupa cum expllca dr. Hsrtzka, un .spatiu larg'in cadrul practioll sale mecicale zilnic€l. Eu in(3$m[ am oat. aceasta relata de cileya o~i ma! departs ~i reusita afost surprinzator 1=19 buna, .!?i fn anghin.i'!I· pectorala vinul psntru iriima a prod us 0 arnsllorare simtitoare,

RETETA VINULUI PEN1HU INIM.A.

,

10 tul'pini proaspete ·de p atnmj ell cu frunas cu tot se p,un Intr-un lltru de vin netural. cu~ti la care se ad~ug~ 1-2 lIilglJri de otet curat din vin. S.B lasa totul sa fiarba1Q' iNhLite fa'foc mic (Atentle',fac9 spuma!). Dupa aceea ,se' mal adauga 300 gramede. mlere pura~ de alblne ;:;ise. fasa'1'nc~'11 minute sa fiarba user, Vinui fisrclnte sefiitreaz8 ~i S9 tags'clt ~'ste fierbfRte rn stlele care: au fast clatite cu pu~i:n alcool tare: Sa 'astLJP~ blnal Depunerile care se iormElaz~; nu da.uneaza sl PQt fi b.aut~ !?l ele fa.n=i problems. - La ·ace~st~. retetii 81? dari sa adaug ca fie care In paine' poate decide daca' sa fl arM. rn lsrea sau nu.

Dr, Herizka aflrma'; 'IEstetotuna ,ce vln tsl, ca e rosu sau alb. Numa~safie natural., Nu.m~i sa respec]t ordfnea: Mierea s~ adauqa abla dupa prlrnulfiertsl trsbule sa fiarba slea cu restul, Nu-~ fie teams. de flerbere .... Fierbe-ti lini~tit vinul tau del patrl..lnjel-miere

pentru inima,110 .. '

Maj in~olo, dr. Hsrtzka explidi; "Dpc~ se iht1hip.la lodat.a s.a4i r:iirnti lnirna, [a, 0 Hngura, dou.~ Hnguri sau 9hiar tree! linguri p,line file .zi, ~:i arlee. !n~ep'atl!.n:1 la InimEil (din cauza schimbarii vn:i]'Uiii sau dupa emolii) ,dispaL Nu trebute fn nici ut1 CaL sa fii ingust in vederi ~I aperlat, fiindca, nu poti sa-1qac1 nicl ulJ (a~.cu·~cesrV~jl. Dar nu (lumaiin oazv;1 durerHor c,arfJlace ihcipi~nte,. cl ,~1· in .apevar:ata i~su1.i.cierri,a ca.rdiaca ~i a~te bali cardiace teo vei ajuta .ade:;;$p.1'fl mod con'$iderabii cu acest vin'de' patrunjer-miere pentru inima, poa;te;ehiar t,e .. ";aiJf}san"€Ito.~i o'dale."

< Pe 21 januarie 198D, am primit 6, ~crisoar~ de !a D. ,9oamna .din _Ian~ul Salzburq, scnscare pe care.as don 9-0 redau 8JCI. femsla sene: !IVa cornumc oa rrn-arn preparat vinul pentru inima ~i ,ca am .putut .ob!Jne rezultate ulmitoare. Am fast operata acum zece ani. Mi s-aspus caarn 9 instificienlii c:ardiaca ~i decl voi aveC! rniotdeauna .~lJreri. N-avea~ ~u~ sa, rm Ie i~., ~st~. fnsem.na deci ca tr.eb~la sa m~ ,nval cuaceasta

, Idee, Dar d.atonta vinulul pentru mnna, dureole mete au dlsparut dUPEI doua lunl 'de tra-

ta.ment. Nu rna rnai.eirnt ntel sl~.bita.)r , ,

Un exc;elent AM ESTEC OE C E.:AUJ RI pentru masa de, famiHe

Se incepe in primavara timpur-I:e cu prirneleftori de pDdbal.~i se cpntinua culesu~ irt cale trel andlimpuri cu cesacs natura me daruls9te tn. binecuvfntarea ei: ' ,

po~.bal (flori, cava mal tfrziu~i frunze) ciu!Jo~ica!·cuGului (capitula florala) vterele, viole-te, topora;d ( f~ori .~irrunze)-

rnlerea-nrsulul (capitule tlorale) .

ma'cri~u'-iepli.lrelui; (floti)

siln.:ic..,(fo8,rte, ~uti~, .doar pentru C8~lr1JeQ:t - Q13pitUlele flqrale superioars) ur,~II::a (p,:~m[(;!le Rlan~e p~O"aspeie.Df? ~nmav<;ra)

ore!t~oara, (frunze l?1...flan)

ventril'ica: (flori, tUlpini ·~;i frun~.e)

ffM[lZe dw9 ~ap~u,:,~;,; v!rfuri ~,e(tufe de mure 9i de zm.Qurii (ml~dlleJ , SOIC (mladlle,-r.nal t:lrzyu flon)

paraiute

tel ~fL~r) - c ~ I ass rn Sdan'li) n::I us Ene I (cules ih:'soC1!fe) . bal'iJ,a'~Eopii (flori) 'fllimlcat (florl)

vili1arila (flori,:'tulpi.ni ~i1runz,e) clmbru {flori, tulpinl ~i frunze)

rainiti (fiori, tulpini, ~runze'~ se ,I?oarte-~r t~ra flori) menta (f~orl, l[Jlp'iril~frunze - ~se flo·ate,.~i fai'i'3'f1ori) coada-'~'Dri:cellllll!Ji (cul,e-asa in Sbare, rhsa numal cheval lumlnal'ica (flori - culese in soars)

sunatoareJf!on -c.ul~§e in soatE~}

m~ghllf,an (~albati!'i: - flon~i frtn];,li~) . .

pufflJ I [fill-cu-'no ri:;o,mn:::j (tru lize, fu [J:lin1 '91I1b;rj)

v1r1uri de, molid (rhuQurl. 'adic8 mladfte foarte tiner$) dragaica (~lori, frunze sl tulpini)

fr.unzede,trandafliri de toat~ culmils,.(tratat1 cuJngraf?sminte biol.o:gioeJ)

Planters ',se usuca de fiecare data. foarte blnesl se arnestecs toamna tirzlu Intr-un ceal exoelent, satiatos, la(omat~i foarte .gus.tos.Va va imb_ogati iarn~ 'cina'~t va va amrnti de ftumoasels are, e?tt"{ale petrecute In natura lib~ra a Dornnului, 58 folose$te1 flngllrita t.u virt din amestepul 99 plant!': pentru fj~,ca.re ceases ('/4 iittu de apa). S6 opare~e qaar ~tse.-Iasa p~lirl'i'n (e'paos.

87

S'FATURI PENTRU DIFERITE. BOLl

ACNE,EA

Estecataqoric 0 boala de pubertata ~i sste par(iat leQata de un r1ni8'h~ dereg~at. Din acsst rnotiv trabuie evitata mlncarurHe. puternlc condlrnentata !;31 sarate, salatele prea acrlte ~I balIturile acidulate. Sa1latele ar trebui prsparata CUI iaurt.Pentru a combats acnssa se beazilnic 1 litru de eeal de urzlcl (oparite), Tnoetul. cu lncetul, repartizat ps

intreaga zi, '

Uz. extern: Dlrnineata !?i saara sa aplica pe tata uda 01et de hrean sf sa lasa. sa-:?i. taca efectul 10 minute. Hresnul ras se 'introduce tnrr -0 sticla. 9i se toarna' deasupra otet de yin sau de fructe, 0tetuHrebuie sa accpere hreanul. Mace~atul esta ~as,at.sa stea 10 zlle rntr·orncap~re·0u tarnp~r¢uta m0.der,atEL lntrucit acssta este folosit djreCt din sticia, far,aa. varsa (ifatul, ar trsQul lasat"intr-o stlcla- .de plastic dezinfect1?.ta, cu capac gal/fit Hreanul ra din tai'i"a: o~etului, otetul din caE! a Hre,anutul."Ss torrneaza 0 s:S8nta de otet'slaba, cecare.o poate suporta orlce ten,

APOPLEX'l.A (dUp8. un atae de apoplexla cu fenomene de parallzle) Trebuie "jnceputa,rna~ int11 a eL.m! de vis'c. Sa beau zllnic timp de 6 sap~amln:i cite 3 ce~ti, limp de 3 saptamini cite 2 .ceiiti 91 timp de 2 saptamini cite 1 oeasoacu <.;:eai de vtsc."1 lingur'lta (cu vin) de )lise.se lasa peste noapts la maceraHn1/4 litru de apa rece, dfminea1a se incalze:;;te usor 9'i se strecoara, Pentru a evlta ca acest ceai' sa tot fie reincalzjt pe parcursul zi lei , se to-arne. tntr-un terrnos clatit cu ape. flerbjnte sau sa

incalze$ta ~n bPlin~marie.· ,

Suna1oare, ventrilica, levarillca, , l'oini1~ (in'ata.cinaL. n)zmarin si sa:lvie se amesteca in p~rti cs'g a~e.se 8pateste 1 lingl.Jr~a cu virf eu 1/4 .litru de apa (ierpinte 51. se las.a sa stea Rutin. Din acest ceq! S9 baa t'n -timpul dhnihetii 9i al dupa~amiezH cite 1

~~~ .

. c.ompresele cu QiU'er'suectez pe reglur:lea o'ocipitalaau grij,a: de irigarea ~i tQvt0(area QelU~elbr cereorale. Parte-a sLif.erlnd~ .. 3. orgflnlSmu![J1 este fricti'dnat.& CU e~el1te r_Bvigoracnte da-ccada-sortcelulu], sunj3toare, tralsta-elobenulul sau eimbru. 9i fre~iile cu ulei de 'cimbru, ~i sunatoare recuts pezonele paralizate ss pot recom<mda caiduras. Se urnple 0 stlpla pina la git cu plante. ~i 6,S toerna deasupra pentru e,se.nte on rac,hiu natura.! de fructe sau secara de 38 ... 40%:, jar psntru ulelurile- de plants Un ulei de m'as'Hne presate 1;3 race .. Ambels trebula sa stea peste plsnte tlmp de 10 zils in soare sau In aproplerea ma..~inih:le gatit.

'fn plus, se fac bal de ~ezut cu. coada~~oricelu'ILli ~i eeada-calulul CU 100 grame de plante ~i hili complete de- cimbru cu200 .grame de plante la 1.ba.ie. Pehtru bai 59 lasa plantele'in apa peste noapte, S9 incaJze~te apol totul a doua zi ~l se tbarn's, in spa de baie. Durata baU - 20 minute; la bala complete, lnirna trebuie sJ\ stea in sfara apel, Apa fntrebu'iniata mal poat~ fI, iurnata 'de 2 on ee~~_'-plante!ili ln~a.lzita psntru altebal,

Sa sa foloseascs sapta:minal numal 0 singura spe'Gie ¢l.e plante psntru b~.i. ,

PortiunUe parslizate se fnvior-eaza cu compress defrunze calds de 'Iataneasa.

Frurlzele s~nt oparlte, inve~ite ci't: sint calds ihtu·o pihza' 51 apHcate local; Noaptsa, bo,!navul ocate sta intins sl avind SUQ capo perna umplut~ cu frt.mze de feriga Llscate, fara tulplni. 0 sa-i simla. efectul foarte binefa:catm.

Bunica noastra, Tn virsta de 94 de ani, a sUter1t un user atac de apoplexie, Cind s-a trez.;t, nu mal putea vorbl, iar pleoapa stinga atlrna pina pe mijlocu1 ochlu!uL l-am pus-

'8S·

Tmedlat d:~·trej-sau patru orr compress reci pe frunte ~i ochi dupametodq Kneipp; cind 8. v_snlv-medicM" totul era jar~~ in orolne. La prinz _? prlmit a'.h'ra.r.)'a··I.,I~o.ara irr pat, iar Gi-

na a luat:o din nou la rnasa CU farnilla. .

Semne v.izi.bi!e alE!:. aGeste~ bali ;glnt nelini:;>tea. ameteala, teama, Jata desfigurata s~ haluc)natiile auditlv~. In Beast C?Z" meclcul trsbuie -chernat urgent! Sa recornanda mal cu searna pendsrare in mhc.are. ~i plimgari :rnc~te. in ';:aer IIb,~r. A]~JOoly[ de cries fel (exceptle 0 fbrmeaz~tbjtte.rul suecez), fumatuJ !?i oensurnul d~, Ga(~a n~tural~$iht !Strict [nterzlse·; Sa recornanda-elscul preperat ca extract (macerat) rE:lCB- dlmine;ata ~i ssara cn:e 1, cea~c~ 91 lntuzla de s;alvie - 2 cesti fn timpul zilei, ca ·iii compres,ele cu ierburi suedeze pe reqiunea renala ~j cornpresele reci ~i umede pe inima.

Este. iridloat !?! urmatorul ameatec de eealurl: radacini de anghelicf.. coadaraeulul (iarba.gi~t'ei), radacini de edelean, cincr-degete.,fJori de lev@ntic.a, maghiran;~tevie-,de.ml.lnte, marj:l,or (cerentel), rozrnarm; salvi.e, vlrOrea-Gu-miros~ pl.acut~i Isop: plantele 5.9 amesteca Tn parli egala; 1 ringt.:.lr~a cu virfdin arnestscul de plants sa opar'9l?t9 CU 1/4, litruds Cid~Ll ckicotit ·~i se lasa s@. stea ,~ minute. Aoeasta doza, proaspat preg~tlta de maf'l'hulie crl 'pe zf'~l bauta, pb~t~frnpiec:llQa un stao de

apopiexie care a tostlntult dupaLsimptGmel~ susnurnite, .

ARTROZA, ARTRITA, COXA.RTROZA

fndrL!m.ariLe I..!rmatoare· si'nt v?'lablle ~i pentru inflama.~iile .arficuiare, defon;narlfe artleulare ~i 'fen0msnj3le ·Q8 uzUra. Acestes,. smt.-vindec;ilii[e., du.reri~e dis par fncetul C!J incetul,. chlar ;,;:1 defor'marHI? ,818 retr~gtre'ptat fntr-o perinada de ljnul pinEr la doleni. Bolnavii care merg in b~stdn sau in drje Ie lasfl iaia:~i d~Hjpar:e ,duRa un tlmp rHjativ scurt, Se baa dimineata, 1/2 oralnalnte de miculdsjun, si.ssara, 1/2 ora'·i'nainte.de GIna, 1. ceasca cu ceal de :coada-calului. (coada-cetulul est,e oparita 91 i88am 1/2 minut Tn repaos), lar in timf?ul zi~~i.se··cons'L!tna"4 C:9l?1t cu eeal de urzlci (lj>J urzioiis sa _opar.esc ~t se lasa intr~un scurr repaos de 1/2 rnirait), Din aceste 4 ceij;tn s~ scoate de 3 ori cite 1/2 cea9ca. ~1 se .tqarna de 'fiecare data 1 l~nguFa de blUer suedez Tnauntru. Cantitatea se !Jea, reparttz_ata in partil, foalnte ~ii dupa fiecare masa. .

to _orFc9 reghJl1i ar ?p~rea dureri, ~a,·genunchi sau alte inch.aietuH, se pun compress cu bitt,er suedaz 91 59 las,a ·timp 9€ 4 ·o.f'e. A nu 8.e- uita; pi'slea tr~bure unsa Tn prealabil eu untura de pore sau aHtis de filimic;a" ia:r €Ie fiE;1p.arj3 data- dUfi)atratament ~e pu:ej,rElaz.? ca sa.nu apara rnincarimi. Se Calca cu flerul de Qfllcatrrlilnze de. varza 'cre?l1a (varz:a nemtffasc:a) saude varza alb.~; se 8plica ps inoheieturi!e cureroasa ~i se. !eaga. cu 0 bucata de pinta pentru a se pastr~ 'cald~; vor aduce allnare ..

9ifrlC!Jon~r[le Incheleturilor.cu ese'n!a de tataneasa: ajuta ca sa devina durerile mal suportabile. In caz de infla:ma1i1 articulate sint indIcate eempreeela eu aburi de eoada-calulul (a se vedea Iapaq. 20).

P'e Irnga frunzele de v8rza. S8 raoornanda (;U c~ildura mal ales comp.esele cu frunze de brinca-ursului- (Heraclsum sphondylium), nurnlta popular ,~i orucea-parnintului, talpa~Lirsu~ui sau urschea-porculul, Aceasta plant~ sa gase$te prelutindenl pe povirni~uri., pante, cimpli" ca 9i fn padurite rare, _ umede, de totoass .sau de foioase amesreC8:te.-cu conifer,e sau tn zi:!voaie, cr~scihd_cq burLiiana, Planta,are urnbele mart. pl'8,;te, B:~operlte intr-o nuan~a verzulia sau roz-pal si -s~re in dthii p;$ cimpil $'i pante datofita m.arimli ei deosebits.

Bunica noasira ln virmEl de 93 de ani a. capatat brusc la genunchiul sting'o urrttlature.spre drsapta cudureri putemice.Oea care pin-a atuncl se misca foarte user a trebuit sa racurqa .16 ajutorul bastonulul 'lli de-abia putsa-sa mearga chler ~i cu eL Timp de 2 saptamini t-arn pus zlua cornpresecu ierburi suedeze (4 ere) ~~ noaptsa trunze fi.erbin1i de vaTza, c~lcata, Ce-I drapt. durerile au cedat putin, dar stlngherlrea in mel's a ramas, Atune arn luat frunze de talpa-ursului ~i am avut succes cu ele chiar din prima zl. Am spalat frunzele, ~~-ain zdrobit pe un fund de lernn 9i le-am aplicat peste noapte directpe genunchiul bolriav, Tn zlua urrnatoare, greutatea in rners a disparut ca suflata de vint. Numai umflaturaS8 mal vedea. Decl, In seara urmatoars am repetat aplioarea comprsselor !?i asttel, 'spre bucuria no astra. a disparut si umfla'tura. Bunlca nDastra, care' intra timp aimpllnlt 94 de an!, metg'e Tn continuare fani baston, Au tncotat toate durerllesi neplacerlle de la genullchi.

Fearta recornandabila ar f 0 data pe luna 0 bale de'·~e:z;ut eu coeda-cajulul, din 1-1)0 grame ae plante care selasa 1'n a:pa. tee'S sa 58 meals peste noapts: a doua zi.totul 59 incaJza~te; corata ba~i - 20' miraute, Apa de bale mai poatef ,rumata de2 orl

ir:'!spol peste ,piaflte, feiflc~lzita' ~l fqlosita pentnr alte 'dous mal de 99ZUt. .

o caluga~ita scrle: "In ,~prili~~v-am CGr.I:J~ :!$f~tul. Nu mai putearn dorml (Ie durer-e' nlci cnoapte. La it1dicatia t:!ummn:LVGJSstya, am ba,!Jt attJi1ei zilnlc cits' 4 be~j;'ti au ceal ,Ger urzici proaspete, in cars-am diluat 3 I~ngur~e plus-t linQJura de blttereuedez. Trebule sa va. cornunlc cu bucurle ca acum, dupa 0 jumatate de an, nu mai am nlci a dursre 71'l sold ~i operatla nu mal este necesad§" Lucrez)ntr-un camin de b'atrill'~i am putut'ajuta mul~i,oameni virstnici cu acests plants."

ATROFIA MUSCULARA

in 9a~[J1 atrQfiei muscL.!l~fe s-au dov~dlt bUlieurmato~~rele metoda fitoterapeutlce: i.rais'ta';oioibanului proaspata 81 spalata 'este marunlita, lntrccusa 'i'ntr-b, sUbia, 86 toarna peste sa rachiu de ~:ecar~ sau de fructe de 40% $i s~ lasa 10 zi!e'in soare sau in apropierea maslnii de gatit., 8eJra,g~ dupa gele 10; zlle Intr-o st1cl'uta' ~'i sa ~oarn.a deasupra cantitatea de alcoel !ipsa. 'Cu apeasta e~!'!nt~ de plante sa fricti'oneaza de 3 -ori pe zl portiunlle muscular:e' bolnave', Intern, se lau ,'4 003?~1 ttl c'e'aa de cre~l~oar~. repartlzats in, inghi~itUri mid, pe parcljrs~J i'ntr'Elgii ille; 'da!j~ 9'ste' po-s'ibil. atunei sase 'f9IQ~'ea,?>ca plant~'proasp'ai. cl,Jfesj3 (a se veoe,a ,;Traista-C'iobanului" ~i "Crep~oara"),

AVQRT'UR,ILE

Multe femeravprte?za,d9s,dacr nu.pot pastra sarcl-ra pine la sfir~it. Acests fernel 'artrebul sa recurga ~a deal de coada-sertcelulul sl de cretisoara', 2-3 cesti pe zi. Dar 9-i 'finefel~ mladite de carpert, care se 'planteaza ca un gard' viu Tn jurul cassiar, aduc ajutor, Vl'rturile tiners ale trunzelcr, formate din tn:H frunz~!i,e. sint fisrte in lapts. Laptele se streceara, S8 bate cu t~lul un galbent!s. de OU, se iritroduce"rn lapte, iar la urma se ada.uga Un rint?,~~~b:r, Aceas~a sup~ trebuiEl 5$rvit~ cite'v~ s~ptar;iTni. chiar I~ni tn ~ir,

la tina. Rare.ori se va:mal ivi un avert. '. .

B'OALA ORG:ANELOR AUZULUI DATORATA RA,CEU'I

Se arnestsca 'tn pS:di e~iale SjlFlic, .salvlEi ~i' co'ada~$ortceluluL Infu:Zia, ealda din aceste plants se Tntrsbuinfeaza pentru clatirea urechllor, Dar S9 recomends r;;i bitterul suedez; lntrcdus C[J un tampon mic de vata, ~r uleiul cald de clmbru, care S9, pleura

ftJ a1m(trlJ' fl'iJ'afn,~e'E! E31ft~tbJlul.s~~(;i~Z'. ,t;J.le1 u I, d~' ~iml5nJ ~e tnd,aiz8f?le, ~uftfn oind 0 Ii ng:urita'

in ap'a fie.rbinte~~i pun'fl1d 1-2 pk::aturi 08 ulei"[n lingwrita<astfel ih,bal:ziteL '

8-0ULE CARD,IACE sl CIRCULAtORIl

,

intr'uG't inf . "t I," i "di' - au I', at o - rtii ir "It' _., '., ,"'" "f i du-s " , - " ,I c' .arc e.El m.ocar.ce __ ua propo ,II In U unn ani, trans arm 111 u ss pares

ilitr-un fel de boals. natlcnala, va indfc un arnesteode eealuri care'rea[izeaza,succese

surprinz.atoare ln boUle cardlaee Q;i circulatorii:: ' . -

10 grams, de, cosda-celulul 10 grame de virnal1l( (ru:ta) 10 grame de troscot

i 0. grame r.adac1na" patrunjs!-de-dmp '10 grame de arnlca

30 gta.m~~rde m~r~cine (padl)Qe.i) 20 grame de'vrsc

20 grame deceal-de-mata i a grarne de. tapoenic

10 'gram8'@~ papa¢ie

19 gr-ame de ,~a,psCl~e d.~Jaso]e· 10 grame' de· tr~rsta-c100a!7lu!ui

tQ,grame de s£e~arj;Efd€l cru.~jrl 1,0 grams de alga-cafenie

1 Q grarne de brustur (brustum.; lipan) 1 O'grame de coada-raoului '

10 grams de coada-soricelulul

1.Q grams de fumaril'a Oarba-fumului) 1 ngr~me d~ la~p~,.gi'~t.~i.

1 n grBtJlEf de mu.;;ohl-irlan.osz tOll de.

mu~chi-islaAdezt) ,

1 [) grail'3le de b:blige.an:i!( ·fp grams de Q8!dHep~:re~lJj

-~.p:·gr:m: d: p~ . a . ,.' _ _ , _

.. 0 gr~ rn d, r mIt (matacma)

;Se alflesteca 'bine teats pl'E'mtete ~i se. !~ulle " I!ngurita clJ.Ivrrf lEt 1 'O'8~a~ca. Acest ceai se rasa, sa. staa peste'rio~apte E:91 exfr·act 1'9'00, iardih11neei1a ss Incalze~:t8; Zllnlc, dimlneata-sl seara, SB bea 1 oeasca indulc:ltl!au 1 Itngt~rjta de rnlere,

I ! .'1·· . a .Ii..

CALCULUL 81LIAR

Este interesant ca deacsasta boal.asufers ma~ rnult fame[le daclt barbatii. RTgf1a~a GU gusfamer ~i var-saturi pu.temic.e, care rradiaza inspre-inima, ajunginq pina in dreapta/sub coasts 9j fnsdtite. de ,greturr :mari ~ acesteaelnt slrnptomele, Intrudt, av,em la disRoz~ie at['ff?ar=nijl~?C9' de l€lac dln ·t~rm(3,6ja Dornnulul, nu trebltlie Sa sa ajung'a

fnto{d~al!lna .f!;! G.tperatie. , .' . ,. , _ .

o dura, de 6 s:aptam'rfii .cu .sue·de ridlchi a putut.ajuta tri foarte mute cazuri, daca nu era yorba de anurnlte-platre- ca:re,~par exnsrn de rap:;;i HI;i se d~zo!va; "fntr..,o, asttel desituatie trebuie reeurs ,181 qperatie,. Ridichin~ 58 preseaza GW un 'storc,ator ,electric de lJZ .oasnic; 8e': tntep!3' d.lmineata" PEl 'stornaeul ggl,PU 100 ·:gr?m.e§i S.B crEl~te in deoursul a 3 saptaminr In~ptat 13 400 grame, pentru a scadea din nou In decu(sul a 3 saptamini la1.oD grame~ In cazu unor perstl stornaeef ~i intestinaJi inftam~lj flU este pennisa admlnlstrarea-suculul de- ridichi r

Cit de rapid slnt clzolvate pietrsls biliare de catre' sucul de ridlchl 0 va arata povestlrea urrnatoare, SoFa unul 9'sneraJ din Trlsnt ~i~a, fndepartat calculul biHar prln -opera\ie. Eral!.I pletre mici .!?i marl pe care-r placB"a sale 'arats la multEi,. lums, pTna cs a pus @'-,j fie montate pe mirmrul unui cuilt lntr-ozi cind tocmaJ:curE'!t.a au 6,1 rjdichi, f-a venit clneva in vlz[ta. AJasat autitul fn castron peste ridichi !?i s~a'du?;rn case.sa stea de Vorqa .qu mus:a.firui ei. Cit de mjrata a fest cfnd si-a apucat; mai tTrziu, CU~ltU!t Pietrele Q~lliare:ain r'jlfh,erdispi3ruser.a fara urrna, dlzolvate Tn zsama r.ijdichii!or

'91

Unamestee bun de plantEr medi'cinale din cite, 20 grams de pa:trunjelde'-cimp, iedera, hamel, tur1la-malr,e, men1,a ~i pelin inlaiura de asemenea oollolle $1 pistrele, Se pun 3 linguri de plante lat l~tJ'u de vjn de mere-sau cidru, se lasa .s.a stea la race, S9 itibalze~te apoi rnacsratul pina"aproape depunotul de fierbsre, S9 IE de pe foe sl sa lasa ln repeos 3 minute. In 'timpulzHe[ se ia la fiecare ora crt~1 lingura. in total cam de B~9 art Deoarece-jichidul trebuie baut Gala, aste pastrat fhtr-un tsrrnos,

CATARACTA si GLAUCOMUL.

,

GlautOlmL!lI n~ ests nurnal a bo_~ra a ochllor, 81 provlne mal ,curfnd de -la a deregiare a rlnichilor_ '"In cele- mal multe cazuriJ 'glauGomul merge mi'na:o:n mma eu durerile reurnatlce 'q;i :art1cL:.I:lar.e. Dintr~u!l arnastsc de 1,Jr'.:zjci; ventrlHca, filimi'c;"~' ~i coadaca,luluI in,p,srli egals ar trebul sa se bea ,zilnic 2-3'ce~ti, Tn care;Sepl.:m~ cite- 1 lingurila de-hitler suedez. PentrLJ a se obtlhe a InsanmQ:;iire "grabnica. p~antt918 ar trebul sa fie;

pe cit poslbil, proaspat culese. '

,in caz de eataracta.se un·g de m~~ multe or1 pe zl plsoapele cu bitter suedez, Drn scrisorl rszulta oa acest mod de intrebuintare a avut un efect bun in cataracta. Amanunt'6i S8 pot cltl-ln articolul despre rostopasca.

Foarte importanta pentru .glaucom este 0 bale de' ~e.i;:Ult cu coada-calufui, Hinichiul dereglat transmlte presiunaa ascendenta mal departs oohllor; Baile de coada-calulul ajuta la retragere~ presiunll din ochll afectatl Ea Bxerdta d~n afara 0 lnfluenta atit'de buna asupra riniehfor, incil adesea ests Inlaturata presiunea din ochii bolnavl chiar In timp]J~ baH. Se lau 100 gramEl: de. plants uscats sau oca, ila gal'eat~, adiCa 21:/2 litri de plante proaspete. Agestea se lasa peste- noapte 13 macerat in ~pa, rece; apa trebuj'8 =sa accpere plantele .. In ziua urrnatoars maceratulss fnGali:~~tej s!s mtrsaza fili se.toarna peste epa d~ b)afle cars trsbule $8. ~jqa qtemperatu.ra potiivita, Durata b~Ui - 20 minute. Tli tirhptll baH sa a,da'ljga diFlI emd in Grnd a;pa fierblrtte, pentru a pastra 9 temperatura, cqristari\fL Sala de bai'9 trebuie. sa' aiba 0 caldura 'placuta, apa d~ bale sa ae.Qpen~;regi:C.Jnearenala, iar llilima sa fte in 'afar,,! 'ap~i. Hi.ra a se ~terge, bolnavul se'ilivele~te Tntreun halatce.bale ~i transpira timp de 1 ora in patul.lhca[zit dlnalnte, Aeeasta ap-a de q,ars'se foloseste, reTnc.alzita. -In alte doua sert. '

Cu urrnatoarse re1~"t~ sEr prepara a hale de a bur'i p ennu ochl:

20grame de silur (burunit§-pentru-

durere-de-oehl)

20 grame de cdelean (valeriana) 2'0 gramede .mu~e-te1

iOgr,ame Q8 spor,iei ~v¢rbina) 3:0 grame'de fran <::Ie sao

Se amssteca totul blne. 5 Iinguri rase de plante se oparssc cu 1/2 litru de vfn alb csrsa'tcst infierbintat pfna'ia limlta de flsrbere. Aburu' este I,asat sa aetloneze asupra oehilor inchi!?t - Cel mai bins sets ea acest vin sa sa toarne ii1tr~o sticl~i !fi ',sa S9 prE!g~teasca de fie care data cu 00 cantitate mai mica de vln ob<;iie, pro~spaia de ,a burr .

.

r

.

PMtrLJ at fi 'B!ibs!lat 1ToIi91 Irepede,:de"dl.:lr9ri!e-;des@~ir;.i toarte r'H9placL:Jte din 'ochl, belmav!:.!1 'sa-~iEj~I'iGe !:r~or .pe'·oGihri fA.chi~i 0 vata. muiata in bi1;ter'sUede.b, dupa .• rnasa de

tp,nnz, limp d~ 1 or;a.· .

s~< pot tacs ill baids' a'olii cu sihur. j'nsa doar eu a infuziefoa:rtie .. slaba. 0 fnU'6iutEWrea bolli de'o~hi dupa teloakea banor dIS silur este un ssrnn de supradozare. :Se lnfuzsaza la 1 c.ea~ca maximum 1/2 lir'lguri~'a de plante ~i se lasa lnl::r-un rapacs toart€Lsct,{rt. R~oomand compress ps ochi GU o-asttelde infuzie u~oaia. Ce~1ul trebuie

preparat insa·de. fiecare' data proaspat ~l nuare vole sa fie foloslt €fecit 0 data, .

Dupa urr scurt .servlolu divin_~inut pentru pe~erinH vestgermani fmr"o bisEirlca .din Au~trja -, superio~ra, a venit 18 mine 0 fernsle ra.dllndO~ .. ·bpcLtr~~ .,$.1 m!-a P"QY!3stit:.ca . sCa,pi;l,se cernplet d,s gl,EtU corn dejtorj~a staturilor din .ibrQ~ ura rtfsEl., ,O~GrisQafS· rnl-a relatat ca~f amestecurile de tear indicate au avut succss Is: glauGoJ'!].

COLICA APENDICULARA

,Ar trebui bauta mal des efta 0 ce~~ca ell ceai ,p"roaspat de frunze de mur, atuncl n-ar exlsta niclodata nici un fel de inflama.re a apendice"lldi.il Mi"am amir:ltit de< acessta vO:bii a unyi ?atnn n:r=:~ic d~ casia din. ,~opJi~r!,~ m_e~ ·~:tu(1<:i qfn~j"fii.Jl rneu rn vjrsta o~l ani S"H trent mtro dlmlnea~a c,y, tturen fr:l i9na ~. lG,el.l,Jt ~i cu o~,Raloar-e .ei'<-trema In obrall, Am anun1at m9cji9ul~,·d'8r i~;;)n;I' p~gaf:t ini , t @ ce~~,~~ :GLJ ·p.e.al df{fri;mze de mur. Chiar,tn ti!lIP ee bea oeaiul, l-a reV-Gil it cliloarea in obraji: Doetoru' tl-8Anafputut

constata nlcl 0 irlta'r-e"a aperllj~G'elwi .

CCHslS,TIIPATIA

~Un medic a spus ,od"afa [,St c p~rel.eg~n:;qrl1.u~a lntr~l,m Gamin de,patrini Iii cats am partfcip-at. $i ~u; "eu Jilt v,a obi~huiti rnai mull cu !El><EltiveJe;cu atit mal rebel.a va deveni co n ,\?ti patial" ·1 n . p I us i i ntsstin u I 88 SU b~iaza prl n p erma nenta cunati re de l1luoozit:aii!

Tncereal! 'sa obtine1r reglar-sa digestlerol:Jmneavoastra au ·ajutmu1 a 3, 'Ilngurt de. ·seminle de iii, luatela flecare masa cu pUi~rn llohld, Smo,chillele· ~iprul'''ele, rnuists R~t$.fe'n~<,.apte fri,a,p& req~, incatzite: dimine~ta :j'11L:late'Tnainte ,de rnlcul dejurl',sau:oa rnlc qejuli1; !i:Ja:l,l-~i.'ele.-re.~ullate triune ih ,ac·easta prMni8:, Data S8 afla prin aproplere apa PrQ·aspafe: de. flnUna, .9ste sufloisnt sa E9 -bsa diml11eata1 pahar pe stomaoul gd. Deoseblt ,,::Ie l'EjxatJv este efsGtul cleearel care" ,darn, sa bea din ea 1/2-1cea~ca ps stomeculqol, r.S,zojvaG:hlar ~i cqnstipa!ia G~'cr.m~j reQela .

. N"~a~ vr,saAa'va tElin~ie:;;c q sc"tisoi;lre' din; B~vt!ria: .. :?fp.tul durnneavoastrs de 9 oea cicoar'e::~i dea mtnca.c1Iinlat'de smocll[nle,aaJ.utat"·Q psrnaina Sea aioa.tliJpa20'de ani rara~i un seaun compact :;;i 0 dj'Q,estle no,rmal~t Se,[aSemr:18Se deja CUI Idees ca nirneru ~i nlrnlc n-o va; rnal put'ei8'Bj'Uta.!1

Reteta pentru cirnatul de· smochine: "Be $pa~a 01/2.' kilogram de smoehine ::;;i se trece prln ma~[na de toeat, apol se ·framinta cu 5 grame de foi de siminich~e (sena) piria ieS8 0 coca. Be tormeaza cfrnati, s8".tnUi~oara fn-fol~i !ill 68 pastreazainfrigidef.. 5e La zilnic, dimlneata pe stornacu: gol, 1 'bucata de rnMme9 unei alune - pentru copil 0" tretme -din eceasta oahtitate', - :atrIa t,mp phl cs se normalzeaza digestia.

~i inca 0 indrumare: Mj~care zilnica in asr liber! Schimbaraaallmentattel pe fructe

~i legume de calltate superloaral '

Aoum a~ dOr! sa va mai istorlsesc cum am ajuns la concluzla ca elcoarea ajuta in constipatie. De clcoars ma leaga unals dintre eele rnai frumoase arnlntlri din copliarle ~i adolescen1i:i Peste tot straluceau inspre noi, copiii, stelute1e afbastre ale acestor flori de pe rnarqlnl de drum - 0 priveli~te vesela pentru 0 ~nima vesela de copill Aiel, tn Austria superioara, Imi lipsesc acests 1I0I"icele allbastre; se gasesc numai foarte rar, Cu atit mai rnirata am fost intr-o zl, cind, de Ifnga 0 constructle noua vizavl de casa noastra, m-a salutat 0 eicoare cu sase floricele albastrs. Am rames loculul, am compatlrnlt-o pentru aspectul prafuit ~i i-am spus: "De·~i arati jalnlc, I'mi :)u acasa eels saseflo]] ale tala!" ZHnic tac pentru familia mea. ~i pentru mine ~ase cssti cu ceal de plante .. In ziua urmatoars au intrat in el ~i cele sase flori de cicoars spalate, S-a intfmplat oa tocmai In ceasca mea sa nlrnereasea 0 noare. Ea a facut ca In acaa zi sa am dupa fiecare, rnasa, deci de trei ort, 0 digestie normala, abuncarrta. Acest fucru nu rnl-a dat pace, lntr-o carte Ioarte veche despre plante maclclnale am gasit solutia dilemei: Clcoarea da rezultate grozave Tn obezitate. La 0 astfel de digestie copioasa !ili totuei normala, iml pot imagina 0 scadere treptata a greutatii fn cazul persoanslor

supraponderalel .

CRE~TEREA (trurnoasa a) PARULUI

Gtte 1 pumn plin de urzi,ci proaspete ~i frunze proaspsts de nuc, mesteacan 91 soc ~i 1 tulpim3. de restopaeea S6 intrcduc Tn apa rece ~i S9 pun pe foe pfna ajung la punctul de fisrbere. Repaos: 3 minute. Cu un sapun medicinal ~i .jurnatate din cantitatea de lichjd obtinuta se spal§. bine parul, dupa care se clate~te au apa. Cealalta jurnatate d,n cantitate sste lasata sa acjloneze citsva minute asupra parului ~i a pielii

capului. fara a mai clati 0 data parul GU apa slrnpla. .

DE~OSAREA (RETRACTAREA a.INGIE.1) ,i DINTH MOBIL!

Sa recornanda urmatorut tratarnent trtoterapeutlo: scoa'1;a de stelar, creli~oara, troscot ~i'salvie amestecate in part! egale :;;i lasate peste noapte tn apE!. rece, La 1/2 Iitru de apa se lau 21ingurite (eu vin} de plants, Cealul €I incalzit dlrnlnsata ~i pus intr-un terrnos clatit cu apafierbrne: se tao mal rnults datir:i caldute ale gurH pe par-cursu I zilel, Gingia poate fl rnaeata cu 0 periu,\ii rnoals de dlntl rnuiata in aeest csal,

D'IABETUL ZAHARAT

Dlebetul se extinde in zllele ncastre devanind 0 boala care ccuoa prmul lac al.aturi de lntarctul miocardic sl de cancer. Hrana exceslva sr nssanatoasa a multor oameni, mal cu searna a oopHlor, sste in rnaiorttatea cazursor' cauza acestel boli. Prun urmare, nu numai adultii sint. dia.betici, oi, din pacate, exists deja foarte mulli copii care sUfera de a boala a pancreasutul si decl de zahar. Asta inseamna pentru ei sa stea departs de toate bucu.rii!e copilanel, sa tina regim sever. sa-~i taca de doua or! pe zl injec~ii cu inswlina !?j sa fie Inca de la virsta frageda eu un piclor in groapa, Numeroasele bali a1e timpului nostru ne amra ca bunastarsa nu ne prie~te iintotdeauna. Trebule sa mar taie.m din portH, sa rsducern masa prea lrnbelsugata. In prealma rnarjlor sarbatorl, carese intlnd pe a perloada de doua zile, se pot observa oameni care cumparf ali mente in asemenea cantltati, de parca ar trebui sa hraneasca un regiment intreg.

94

As vrea acurn sa mcarc sa indlc pentru totl diabeticii leacuri care stlmuleaza pancreasul !?i .inlatura deer cauza de apa~~ie a' drabetulul zaharat. Marele medii,c naturlst elve,tian Ki.inzle soone: IIDiabetul zaharat S8 poats indeparta destul de rapid

-ou urrnatoarsle plante: 3 perii rna'1i!!,or (cersntel; Geum alpina), cite 1 parte frunz:e de mur ~i afin" 3 parti sclipeti (Potenitilla aurea), 2 pa'1i coji {ted) uscate de fasole verde," Ss' pune 1 Itngurila c'u Vii'rl din acest amastac la 1/4 litru de apa, se oparests :;;1 sa lasa 3 minute In repaos: cantltatea zilnica: 111/2-2 litri.·

Efectul curatlv all rrunzelor de afiln depinde de colectarea lor corscta. Ete au voie sa fie culese numai inalnte de ecacerea trueteler, Ele sfnt; adunate la tirnpul 'potrivit,' un leae experimentat clinic lin diabet Este dovedr~ ea mfrtilina confilluta de frunza de afin inainte de coacsrea fructelor nu numai cascade .gHcemia (nivelul zaharului In stnge) , ci poate sa rnla.ture boala cornplet. MirtiHna frunaelor de afin se nurnesta, pe drept .cuvint, I,insulina Vlegetala", In ciuda acestor proprietati extraordlnare ale frunzelor de afin, tratamentui curativ cu acsst ceai nu are vole sa fie facut decit sub controlul

rnedlcului, Supraveghers'a rnedlcala trsoule sa alba loo in once caz, . .

. $i tellna poata fi recornandata pentru scaderea continutului de zahar. Un leac vechi popular este !?i sucul crud al verzel acre, ca ~i consurnul zllnlo al rnorccvilcr proasp,e1i; dar ~i ceapa ~i usturelul PUs€) pe pflne ccntribuls la dimitiluarea zaharulut.

Un alt remediu popular: 4 . ling uri de frunze de afin (cutese inainte de coacerea fructelor!) se lasa la maceral in 2 litri de apa rece: se fierbe pfna scads la jurnatate: sa la d'e 3 ori pe zl cite 1 ceases. 9i urzicile au a infl'IJ~nla d9Stu~ de buna asupra' pancreasului, De aceea, ele scadsi continutul de zahar, In acest caz S8 foloseste extractlll de urzicl care se procura pin farmacii homeopatice, dragherii sl magazine spectallzate

in a~mente naturale bogate in vitam;ine.· ,

:lntrucit radacina. de obligeana vmdeca aproape toate afec'iunll~ pancreasului, ajuta ~i in dlabat. Se lasa 1 ceasca cu apa rece pe firnpul nop!H cu 1 lingurita rasa de r,adacina de obrigeana, S8 lncelzeste user a doua zi, se fiJtreaza ~i S8 bea cite 1 inghititura inainte ~i dupa flecare masa, adica 6 inghiliturl pe zl, Aceste 6 inghititUJi vor

fi resimtite,de catrs fiecare diabetic ca bfnefacatoare,' . '

Frunz.ele sl mladiteie de soc sim 5i ele indicate sub 'forma de ceai in diabet. Dear

socu este una dintre plantele eels ma'! vechl din medicina populara, .

La incepuful primaveril, cind pap,adia i~i face apantia pe ogoare 9i cirnpli, trebuis ta~ata pina la r<"3dacina, spalata bine ~i Iolosita la prima salat~, Atunci. se vede c~ exista unele cu tulpina verde ca iarba f;>~ altele eu ea gal.bui-Iapto?~a, Cea galbuj,e este rnai Qustoas,a ~i mal fraqeda, Diabeticii ar trebui sa manince primavara zllnlc aceasta salata de, papadle, at]. Ja prinz cit !iii seara, Apoi, la sfirsitu' lui apriJie l?i la inGeputu~ lul mai, cind papadl.a sste In plina floere, a venit vremea pentru once diabetic de' a-~~ reduce continutul de zahar prlntr-o cura de 4 saptiim1ni. Se culeg tulpfnile cuflori cu tot ~I se sp.a~a, abia apoi sa arunea florfle. j 0·15 tulpini de p~padie pe zl pol produce 0 scadere totala a nivelului zaharului ih singe, Tulpinile au la Inceput un gust putin

amarui, care dispare insa mai tirziu. .

~i vlscul are a lnfluenta dlntre csle mal bune asupra pancreasulul, at;'a inc1'1i, dia.betul i~i pierde cauza aparqiei prlntr-un consum continuu de oe,ai. VisGut se lasa ki apa rece peste noapte .. La rnceput sa lsu 3 c6f?ti: eu apa rece ~i 3 linqurite (eu virf) de vise, Dupa citsva saptamTnj se scade la 2 csstl ~i iara~i cava mai tirziu la 1 ceasca. 0 perioada de timp cura se Intrerupe cornplet, ~i anume prlmavara, cind se gasesc alte leg,ume prcaspete pentru diabsticl. Viscul are put ere de ISHe de la fnceputul lui octcrnbrle pin§. In deeembrie si ln lunlle mertie 9i aprilie, dscl trebuie culas in acsste intervals. F0J18 cea mai curativa 0 au plantele de pe stejari !?i plopi, dar ~i eels de, pe brazl si pomi fructiteri sint tarnaoultoare. Tulpinile sl nunzsle se taie marurrt, Bobilele

ailbe n",au vole sa fie folo$ilo pentru prepararea ceaiuluil •

95

Deoarecs ~i mult apreoiatul nostru bitter suedez lntluenteaza pariereasul In mod tavorabll, ba ~ poate chiar vlndaca, S8 recornanda 9i aceste picaturi in dlabet, Ele trebuie luate de ;3 orl pe zl, defiecare data 1 I;ngurita pllna in putln ceai de plante. Oatorita aetiunii excelente in profunzlrne a blttsrulul suedez ar fi indicate lunar $1 a com-

presa tinuta timp de 4 are ps pancreas, .

RilidacinHe de cicoare S8 pot oferl dlabeficilor drept zarzavatul de regim eel mai bun. SiN muiate bins in apasl spalats, asernanator salatei de andive, pentru a rnai taia d~n gustul arnarul, D.e altfsl, ceaiul din fieri sl tulolnl de cicoare se toloseste cu succes si Tn caz de obezitate. Se beau zilnic 2 cesf din aeeasta infuzie,

, Sueul preset din castravetll proaspetl' scads continutul zaharului din singe ~I este

de ace·sa toarte lndicat, . .

Radacina-neagira. este ~~ ea 0 lequrna dietetica excelanta, asemanatoare sparanghelului. Datoritacontinutulul scazut de hidra!i de carbon, atit sparanghelul crt si radacina·neagra s~nt Q mlncare toarte buna pentru diabetici. Pot fi oferlte c.u gras~me ~i. pesmet de pUne alba fara ca sa dauneze bolnavulul. Radacina-neagra csto cultlvata in gradini pentru a fi folosita la gatit 9i .nu este identica cu cea care craste salbatlc, numita si tataneasa sau iarba-Iui-Tatin.

. 9i pr,a.z:ul verde este exoelent pantru diabetici. Tajat rnarunt pl'na la capetsle frunzelor, e1 se pune zilnic la Gina pe piine ~i S8 manTnca .. 91 ~a prinz se recornanda salata

de praz. .

o bautura foarte '9ustoasa ~i simatoasa: Peste 500 grame de praz talat piha la \i~rturne verzl $8 tnarna 0,7 lltri de vlnalb sec si sa ~asa 24 de· ore acoparit. Sefiltreaza sl llebldul se toarna tn sticle. Se bea dirnineata sl seara clte 0 gura. Resturlle pat fi

puse pe piine ~r mTncate. .'

Un medic practician dln Austria superioara a ajutat 0 diabetics prin urrnatoarea miet§.: Sa zdrobescS capa1:il1i mari de usturol, S8 lntrcduc intr-.o sHels. de tlltru care S9 umple apol cu rachiu de secara ~I S8' lasa sa stea 10-14 zile. In fiecare Zl inainte de

mlc\;J1 deiun S8 ia 1 lingur1ta plina din acsst macerat. .

In aprilie 1977 am prlrnit un telefon de la 0 doarnna din Vlena care ml-a povestit ca este de 30 de, ani bo'nava de diabet.. M=a rugat s-o ajut. l-am indieat procedaele de mal sus cu diverse plante, S~a luat exact dupa staturlle rnele din brosura, La tnceputul lui august mi-a comunlcat bucuroasa ca din anafzele medicale au rezuitat valor] nor" male de zahar. La s~r~itul. lui septernbrls 1977 am ljtlut a prelegere in parohla Hasenleiten din Vi'ena. in timp,ul dlscursulul, aceasta doernna a cerut sa vorbsasca sl a relatat: ,,Amfos·t.30 de ani bol~nava die dfabet Am urmat sfaturiie doamnei Treben si

am acum din august nivel normal de zshsr.' A fast aplaudsta furtunos de publlc. .

o cunostlnta din Gundeffinglen/Bav:aria. scrle: tiUn cunoscut aproplat a fest bolnav de diabet anf de-a ·nndu~ ~.i ave-a zllnic nevole de. injeqii. Acurn a reuslt cu ajutorul ceaiurilar ~l plantelor din brosura dur-neavoastrs ca zaharul sa-l scada. Se afla, blneinteles, sub controt medical curent, Doct.orul a fast mirat de scacerea zanarului,"

uri inginer din viena avea valoarea zaharului In s1nge de 280 . .A urmat sfaturile mdicate in "Farmacia Domnulul". La un control medical ulterior s-a constatat ca zaharu' a sq,azut la 130.

lrnrabulntarea tuturor acestor plante de leac ca E,li a legumelor dlststlce este tncununata. de succes flreste doar in cazul in care se traie~t.e exact dupa regimul al,imentar diabettc prescris.

D'URERILE DUPA AMPUTARE (dureri la plclorul-fantoma)

La mull timp dupa arnputari, unsorl ani de-a rindul, apar fencrnene-tantoma extrern de dureroase, Experien!a arata ca aplicarea compreselor ell talaneasa (a se vsdea

96

"Maduri de toloslre" la artirolul despre tatansasa, pag. 61) aduc allnars, jar durerits

plertreptat. '

Efect excelent are ~,i esenta de ceapa, care S6 cumpara din farmaciil!e homeopatlce SSlU din rnaqazlnele specializata in alimente naturale boqatein vitamlne, dar S8 poate prepara usor ~i in casa Cepels taiata rotocoale sa introduc intr-o sticla pina la gil. S9 toarna deasupra rachiu de eecara de 38-40%. sa lasa. sa. stea 10 zlle in scare sau la lac calduros, apol S9 trage in sticle. Cu acest preparat se unge apoi bantul amputat,

_ De mare aiutor este ceaiul din radiicini de stinjenell (iris) care S9 scot din pamTnt In octornbrle, S8 spala CU 0 peri:e ~j se usuca prin atirnare. Radac.inlle useate se madna pfna dsvln 0 pulbere, eel mai blne cu ajutoruI unel rtsnite uzate de risnlt cafea, mac sau pesrnet, 1/2 lingurita din acest praf sa lasa peste noapte :Ia macerat'tn 1/4 iitru de apa; Sa beau [n timpul zrle~ 1-2 castl, in inghifituri rnlcl,

Cloturlie _amputate ar trebui imbaiate de 3 ori pe saptamina 'fn bai de clmbru (prima bale poate fi incalzita inca de 2 ori). Se puns 1 pumn plln de cimbru la 1 bale. ~~ pernele CUi cimbru :~i p'edicLlfa puss peste noapte ca nlste compress ar fi de recornandat. Cite 100-150 grams din plantsle numite sint intrcduse Intr-o psrna dln pinza de in,

EDEMELE sau UM,FLA'TURILE

din cauza retlnerll de lichid in tesuturl

, ,

Se iau 2 lingurite pline de radac~ni maruntite de osul-lepurelul la 1 ceases cu apa !ili se lasa peste noapte la rece. A doua zi dimineata. maceratul sa incalze~te user !?i se fftreaza. Acsasta csasca se bea repartizata 1/2 ora inairrte 9i 1/2 ora dupa micul dejun.

o a douaposibllitate de' a face edemels sa SEl' retraga S8 reaHzeaza prin scoasta trunohiului de see sau a crengilor de soc. La 1 ceasca se ia 1 Ungurita rasa de scoal1a de soc (i:ntrucit cantitalile mai mari dectanseaza dlaree sau vars.aturi, trebuie dozatfoarts slab) ~I se lasa peste noapte la rece la macerat. Aceasta ceasca cu scoarta de soc macerate poate fi subliata GU inca 1/2 osasca ou apa. Be bea cite 1/.2 ceases user incalzita dupa fiecare din eele 3 rnese principa[e.

EM.FIZEIMUL PliLMONAR

Unernfizem pulmonar se tormsaza, ca ~i astmul cardiac ~i bolile gl,andei tlrolde, In rnsjorltatsa cazurtor din oauza unui float dereglat ~rel'e sinlln501ite de i:n$uficlen~a resplratcrle. Presiunea ascendenta a flc,atului contrlbule 'a urntlaraa, deci manree bronhiilor. a plamfniJor sl a inimii. PresjU'ne~ permanents a ficatului asuora nroide. sensibile declanseaza modificari patolcqlce. lntr-un asemenea caz sa baa diminea~a1 caasca cu ceai de pedicu~a,. se apl1ea in timpul zllei 4 ore la rind cornprese cu lerburt suedez,e (a se vedea "Mo'duri de fo}os!r·e", la artloolulJerbudle suedeze"), ier lin tirnpul nOP1ii compres.e euaburl de coada-calelul, Se puns 1 pumn plin de coada-catulul ihtr-o slta deasupra vaporllor de a!pa, pina sa infierbinta ~i se moale, lnvefte intr-o pinza de in. plantele se apl1ea. apo! pe zona fiicatului bolnav. Este trasa astiel presiunsa ficatulul ~i treptatlncstaaza l?r nelinlstitoarea ~nsLlficienta respiratorle.

'ERI,ZI PE,lU L

Frunzele proaspete de pcdbal sint spalate, zdrobite ~i frscate pe un fund de lernn cu sucltorul de ta~ei pha lese un terci defrunze care se aplica pe p0!11unile inflamate

97