~u există

persoană
care să nu aibe
nevoie
de acest regim!
Câteva îndrumări de
alimcntatieseparată. în
rezumaL

Între orele 6 -14

organismul pre l ucrează
optimalbuminele {carne,
vânat, peşte, pasăre, ouă,
citrice, roşiifieneJ.

Între orele 14 -19

digestia esemelor
proteinice devine mult
mai dificilă. iar a hidratilor
de carblm, optimă (orez.
pâine de :-.ecară, varza.
canofi, miere naturală)

Între orele 6 -19

se pot mânca alimente
neutre fără ca acestea să
impună organismului
dificultăJidigestive
(br.'i111j de vaci,salata,
morcovi. nuci. stafide).
 ALEXANDRU DOBOŞ

:Jvf'E'1J ICI!7\{_.9L
.!Jl'Y'LJ!l{,'J)E'IJI ai
 ALEXANDRU DOBOŞ

Af'E'lJ ICI'J{ft..
.91.Ym~'IJI C.91

EDITURA NIRVANA
Colec1ia SATVA
1995
 © ALEXANDRU DOBOŞ
Editura NIRVANA, Bucureşti
Str. Turda, nr. 106, bi. 32, ap. 90
sector 1, Bucureşti

Coperta şi desenele: ELISSE KRAFT

Formal: 1000x700/16
Coli de tipar: 10
ISBN: 973-96733-3-3

Reproducerea parţială sau integrală a textului este strict interzisă şi

va fi sancţionată conform legii.
 1
Purificarea
şi educafia mentalului,
condiţie a practicării YogAi

in „COME!vTAR/1" ASUPRA LUCRÂR/1 „PUTEREA GÂNDU-

LUI ''deSwami Siliva11ada, am expus ideile Marelui Jni\ialasupraştiin\ei
.. Educa/iei şi Culturii GtJndului ".
Totuşi, penlru cei care nu au avut acces la ea, voi expune câteva idei
de bază'.
-- Gând11/ este cea mai mure forţă din Univers.
-- El este de ese11JII dil'iflJJ, deci este inestricabil şi Etern.
-- Gând!l! este supus degt·adării calitalivcîn lipsa EducaJiei şi de,:ine
o ftntii r.egatiwJ., Alomii, celulele, 1esuturile, organele, aparatele şi
sistemele fiinţei umane se degradează prin vibraţiile emise din
creier spre zonele somatice prin natlis (conducte eterice).
-- Gândul supus EducaJif!i devine be11efiC'. Vibra1iile regenerc~ază
struclllrile organice, întinerindu-l, vindec/indu-I de boli cronice
socotite incurabile (cancer, ciroze, boli glandulare ii boli de inimă,
de circulatic, schizofrenie. paranoia. TBC etc.).
Prin Ed11cC1Jia şi Cultura Gâ11d11/ui se ob1in puteri extraordinare
spirilunle (Sidhi:;;), prinu-e care putein cita: telepatia. hipnoza,
lelekinezia, levila[ia ele.
Un om care începe pracricu,·ea gândurilor benefice. ducând spre
desăvârşire această practică de edenizare a spiritului, începe Să
ob1ină, zi de zi, o tor mai strânsd legatw·a cu Dumnezeu, lucru
care, în exprimare ezotericii, se defineşte ca fiind YOGA
(Legatura).
•• Cei care prin practica .m.11i11111a a EducaJioi şi C11/1urii Gântlt1/11i
ajung la cur6\ire1:1 şi poten\area acestuia devin beneficiarii unor
g6nduri ce au forma ti tll.ria ra:elor la.,er.
-- Cu aceste raze. ei pol lransmite lu disumie cosmice nu numai
mesl\ie. ei pol, efectiv, salva oameni de la pieire, din silllll\ii
cumplite; îi pol vindecu de boli, c,\rora încă nu li s-a descoperit
remediul.
-- MCll'ii Yoghini care ating nivelul maxim de Puritale (Satva) devin
nişte slin\i (Sadlm), Prin emisiile lor cerebrale reordoneazll Anno-
nia Mentala Mondială luptând astfel pentru Adevărata puce a
Terrei. Aceştia nu-şi aroga tilluri de „profesori·', imruc~I ei ş1iu el\
există unul singur cu tu::e!-1.I drepl şi cu ~1cest nume (lnw7tălorul
1ws11·u Iisus Chri.\"W,\"). suu de „doctor în .ş1iin1e··, nu urcă pe e~1rade
spre a line cuv8111ări, nu acceptă funqii publice, nu primc,1e b:111i,
valori m:ueriule :.a,i laude. Stau În peşterii~ Tib~tului şi ale- Indiei
postind î111runa; ro:,;tcsc sfintele Man1ras (sunete ~c1-e cu ~re ...·1
subtil în învdişua·ile elerice umane) repetând l(ugt1c:iunea prin
sfintei~ milU\nii (J~pa). expediind undele balsamice alr gândirii
lor!
-- Ei rr1 ...pl113 ol"ice prcmlu ( de pilclă NODELJ. ,·u totlte ,·ă f~·i crmsacr&'l
l'laJa scopului Pddi Mondi(lle!
-- Prin de.,·ă1·tirşirell Ed11cntiei Memale se aj1111ge ta ideea c,1 exi.m1
w, .,"in1-:ur Dumnezeu. Cre,ltorul Unfrer.mlui exis1cn\i1:1I: că omul
trehuil! sa se supuml legilor acesrnia şi ca trebuie să respecle
vorbe.le 1u1uror (U'Ol'e-1ilor trimi'ji de l'ălre El pentru reintegrarea
noaslrâ in Arnwnia Eternd. Pentru :1ceasta omul tl'ebuie s~l fie
s111>11s. iemllor şi plin de Mi/ii raia de semenif săi.
-- lid11ce1/ia fi Cult111u Gâ11dului pre.1·11p1111 " C(lntliJie prealabiltl:
ilm11a s"n-i<"d apun\). De asemeni, alege,·ea unor prieLeni cu sulle1
bun şi l'unu.
~- Aspira,uul treh11ie • el insu.ţi • ,\·d .re fnde11lJr1e:e de idealurile
lume~·ti (mondene} şi de gândurile lumeşti aferente, care reprezinta
surl'ta ~nurb~\rilor curenlilor cerebrali şi apari1ia noxelor ccre-
brnle. Acestea generează lnl'undarea nodis-elor cerebro-somatice,
ducând la apari!ia bolilor de 101 felul...

6
 -- Sentimente ca: ura, lăcomia, gelozia, dorin1a de tnavu1ire, os-
lenlaţia, competitivitalea, lupta pen1ru victorie asupra semenilor,
deci orice :'ientiment negati\• trebuie radial din componamentul
nostru. Mai ale., semime11ml de FRICA e.vre cel caredis1r11ge, tnrâi,
jiinfa 11mand. De aceea prima luptil trebuie datil împotriva acestui
sentiment generator de moarte şi de boli.
-- Tehnica de l11pra fmporrfro acestor .,entimeme negatfre şi susti-
nerea sistema1k4 a acestei lupte reprezintă în fond, Ed11ca1ia §i
C11/111ra Giil1d11l11i.
-- i11 principal, te/rnica co11stă în substituirea (înlocuirea) gând11lui
rau (negativ) cu opusul silu, dar imediat: în clipa apari!iei în minte
• acelui gând rdu!
... Amidoml unuisând rtJu care nu ,·rea sd pl/1"11,fea.\'Cli lerenul no.rtrH
mental este repetarea de mii de ori pe zi a 01,us11/11i sa11. iar r,,
ca:11ri exc-epffonnle im•ocarea, pe pla11ul sJm/i,-ii, a ima9inii lui
I/SUS CHRISTOS, Mântuitorului nostru. T11ft1Ja imaginii sale nu
l"ezi.vtd nici un gând 1-du!
-- lan111ra ,,:ti11dul11i bun este fapto bunii /a/ll de semeni!
-- GÂNDUL BUN GENEREAZĂ UN DES17N MINUNAT!
Considerând că aspiranlii vor aplica practica giindirii benelice şi
cura.1irea z.ilnica. a n\Cmalului. nvem o bază în a afinna ~a acea5tă cane
va servi ca un ghid simplu dar precis, mai ales pentru cei care au
contractat anumite maladii pe parcursul ,·ie1ii (sau au 1endin\a de a le
,:onlracla).
l\1entiunea este cu utflt mni \•alabil:1 în cazul celor trecu1i în fa;,.a de
covale:\Cenlă şi u căror recuperare şoci.ilă trebuie fa"·ut4 dii mai grabnic
cu putinlă, i11 limitele ,·e/c,r mui ,rau,riste metode terupeutit·e.
Scriiml acea.,·tă C'lll'tt!, am"''"' i11 \'teiere şi si11tt1Ji" În c(11·e anumite
per.toane. Fn mw11 wwr t,·mamente. mai mult .,·m, mai puJin înclehmgatt,
trebuie şi pot.fi recuperate. ref.'uperarea lor impwuiml metode ""t11ri.,·1e,
in prbic:Î/JQ/, din cau:u ill1,,/era11Jeifi1JIJ de trut,mJe111~.
Aş adăuga şi cazurile când se instalează fenomenul de obişnuinta l'a!â
de o mcdica{ie anume.
Nu r:,re 11u l'ost cw.urile în care utilizarea indehmg;.1tiî a i:mumilor
produse a dus la ~pari1ia unor forme de cancer sau la ded<1nşarea unor
;u.·,·kfonte grave. Tn acest context. aş amin1i cuvint-ele doc1orului Sabin
Ivan, autorul volumului „ Un masaj la fndemana oricui -PRESOPUNC-
TURA" (Editura Medicala, Bucureşti, 1983, pag. 15-16), care atrage
atentia publicului cititor asupra marelui pericol al apariliei '!fa-numitelor
boli iatrogene (boli datorate folosirii anumitor medicamente, fie unui act
chirurgical efectuat 1n scop profilactic, de diagnostic sau terapeutic).
M-au impresionat indivizii care se hrănesc cu Haloperidol, Diaze-
pam, Neuleptil etc. I-am văzut galbeni, tremurând, terorizati de gllndul
morţii... De fiecare dată, mi-am frământat mintea în vederea găsirii unei
salvări şi, desigur, m-am gllndit la Yoga ca
la un salvator!

lni/iatorul meu fn Yosa a fost Marin Voicescu. El mi-a arătat minu-

natele posturi (asanas). ln ceea ce mă priveşte, pot spune că Yoga, în
primul rând, m-a învăţat să fiu mai bun, mai corect, mai profund, mai
sensibil, dar m-a flcut să fiu şi mai rezistent, mai sănătos, să mă simt mai
tllnăr etc. Dar ceea ce m-a înva/at cel mai bine efaptul ca Omul nu trebuie
stt·trtJiasclJ. pentru a se hriJni. Hrţ1.1ta trebuie slJ.fie vegetallJ şi cdt mai
simplil: În aceasta consta marele secret al longevivi/or.
Se poate nfl§te însa acum o fntrebare fireasca: de ce mai este nevoie
acum de exerciJii Yoga, din moment ce numai printr-un regim alimentar
omul işi poate asigura o viara lunga?
.Omul .Ctll'e traieşte mult nu este fntotdeauna şi un om puternic,
echilibrat şi lucid; nu întotdeauna longevivul este şi un om sensibil, un
creator; nu totdeauna e înzestrat cu fan~ie SaU cu spirit practic şi, rareori,
este un bun inatematician, sportiv, poet, arhitect etc.
ce
Dar în·seainna poet, matematician, filoz.of, inginer, sportiv, arhitect
etc.? Jnseamnă. tot atâpa centri nervoşi corespunzători în actiune. Yoga
face ca aceşti centri nervoşi să se trezească, reactivând o dată cu ei
facidtătiie morale, spirituale, intelectuale, fizice şi de caracter soci~.
pregătind individul pentru a ... aşeza pe o treaptă de validitate socialii în
lumea în care iriiieşte. " . " - .. ..
 2
Deformarea simţului nutritiv

1. CONCEPT NUTRITN ŞI SIMŢ NUTRITIV

Energia nutritivă (Ylng Qi)
şi
energia de apărare (Wei Qi)
Cu mici exceplii. lntreaga populaţie a sferei occidentale are sim/11/
nutritiv degenerat!
Degenerarea simJului nutritiv al occidentalului a antrenat degene-
rarea conceptului nutritil'!
SimJul nutritiv eSLe cel care aparţine de manasul inferior (creierul
neuro-vegetativ, gândirea organică primordială). El dicteuă omului
cosmic (y()g/tin11/, omul care este legat de spiril!ll cosmic), când trebuie
să milnânce, ce 1rebuie s.'\ miinllnce. cât trebuie să mănince, cum trebuie
să-şi prepare hrana!...
Acest simţ este o „creaţie a energiei Zong Qi, energia ance.rtrald şi
concureaza, la t1lndu-i, la producerea energiei Wei Qi (energia defensiva,
de apărare), de dala aceasta, prin intermediul energiei Ying Qi (energia
nulritiva, trofica). Accas1a din urma (Ying Qi) având ca sursă hrana, apa,
aerul şi Prana produce energia Xue (singele) colaborând penlru aceasta
cu energia SIien (energia psihoinfonnaJionaUi) pe care o alimentează, de
la naşterea ei ...
Cititorul acenr nu trebuie sa confunde energia S/u,n cu Sufletul, sau
pe vreuna din aceste două, cu ceea ce se cheamă ConşriinJll. Silen Qi
energia psihoinformatională esle una dintre esenţele, aerelor vitale (energi-
ile subtile) din cadrul corpului energetic (corpul pranic) care circulă prin
co11ductele subtile (Nadis) susţinând, sub dirijarea Con§tiin/ei astrale,
buna desfăŞUl'are a fiziologiei corpului dens (Sthula-Bhutha).
Concepml nurririo es1e o reflectare a unui cumul psihoinformaiional
parvenit (intelecrulut) prin activitatea simJului nurritiv.
Cu alte cu\.inle, este o anume maniera, o anume orientare, c,mdinJtJ,
spre un resim alimentar, sau altul.
 /\şa.dar c,mceptul muritfr poartă amprenta:
1. integritălii
sim/11/ui m,tritfr primordial. ceea ce este echivalent
cu atitudinea numu.mlui san ic (curat) sau
2. alrerdrii .,im/11/11i 111,rriri,•, consecinta a poluării, la propriu şi la
figuI"al, a omului şi a mediului său!

Se poate infelege prin aceasta alteral'Y/ şi un erect nefast pe care

ii are un mediu poluut usupra creierului, deci aasuprll gândirii, cu
toaate consecinţele distructive cure pluneuzil, in ucest cuz, 11supr11
eapucitDfil opfionule ale unui indMd, sau chiar asupra unei imense
colcctivitDfi! ..,
E11ergi(l 11urri1MJ /trofkii) Yi11g Qi este deosebit de necesara vieţii.
Atunci când ea se micşoreaza, capaci1a1ea de aparare şi de regenerare a
col'pului descreşte corespunzAtor. Dozarea şi echilibrarea energiei nutri-
tive este o consecinţă a unei bune functionări a sim/ului nutrith· al
individului (aşa cum şi simJul 1111triti>' poate fi soco1i1, la nlndul sau, un
bun canalizator al conc·eptlllui m,triri,·!).
Alegerea, preparureu, dozarea şi consumarea hranei (sub difcli-
tele ei forme) este o ches1iune de imponani,1 vitală: o hrană rajasiclJ sau
tamasiclJ e.sle distructivă, aşa cum. de altfel poale fi distruclivă şi o mare
canlitate de mâncare, sau o hrană consumată necoresp11111J.tor: mastica1ie
necorespunzatoare, consumarea hranei într-o atmosfera. neigienică.
noxică -•ub aspectul prolejării chimice, vizuale. vibra1ii acuslice: hrana
mâncat:l la repe1.eală. cu nervi. cu tracasare. cu prea multă lăcomie. prea
des. prea rar, cu alcooluri. cafea, surogate, apa îmre înghiJituri ele. ele.

in Chi11a ,ste rm pro1·erb:

,,Omul Χl !ill/JII mormântul cu proprii sili clinJi!!! ··
Toate e.,·enJele e11e1·getice ale ninlei umane concureaza în vederea
servilii a două obiecth 1e suprapuse:
1. între1inerea corpului de11s
2. realizarea e.venJei binelui.
Acest al doilcu obiectfr c.,te, de fapt, principal deci REAL. F.I

10
 reprezinta modalitatea, ffJHra mdntuirii sufletului prin buddheilots
(iluminan)!!!
În cazul intre1inerii corpului den., un mare rol îl are energia Wei sau
energia defensivii. Wei Qi ac\ioneaz4 pe meridianele tendino-musculare
aflate imediat sub epidenna. Ele iau fonna unor benzi (fusifonne) dar
mai circula şi în meridia11ele disrinc:te. Acestea din unnA sunt ramuri ale
celor dm1d.,prezece meridiane principale care iau naştere în aşa-numitele
p1mcte He repani1.ate în stricta apropiere a coastelor şi a genunchilor.
Dar în timp ce energia Wei îşi exercită, în cadrul mecanismelor sale de
aparue, e.:cpre.,·ia externa, prin meridianele te11dino-mu.,,·ulare, una şi
aceeaşi e11ergie (Wei) îşi exercita, în cadrul aceloraşi mecanisme, de
aparare, e.Tpre,da internii, prin ramurile complementare ale celor
douăsprezece Jing-Lo principale (denumirea în original a meridianelor).
Astfel. expre.,ia exrernd a energiei Wei cuprinde: vasomotricitatea,
transpira1ia. PH-ul cutanat, rezistenta electrica cutanata, pragul de sensi-
bilitate (cutanata), reac1iile innamatorii şi congestive (cutanate), elibera-
rea substanţelor vasoactive de tip hislamin4, bradichiminil,
proSloglandinil, serotamină etc., deci o seric de mecanisme implicate în
homeostazia tennicA şi în vasomotricilate, în principali ...
Expresia internlJ cuprinde o alta categorie de reactii (de aparare)
implic&nd sistemul imunitA\ÎÎ imediate şi întârziate, leucocitele, anlicor•
pii, secre1iile de catecolamine şi conizol. de STH etc.
Wei Qi circulă in afara meridianelor", expresie a energeticienilor
0

chinezi, deci la suprafa1a, formând o adevărata peliculd energetici/

protectoare, care, atunci cilnd este intacUl, fereşte organismul de ceea ce
a numit Darras, !n 1982, ,,energia modulatorie exogena", în fond to1ali-
u11ea energiUor di.vtrucrive care pătrund În organe venind din exterioNI
organismului. Acestea se mai numesc şi energii perverse.
Am expus, în câteva cuvinte, implicatiileenergiei Wei Qiln agregatul
defensiv al organismului uman. Wei Qi, împreuni cu Yi11g Qi suni energii
care iau naştere din alimente de ese11Je pl"anice diferite, cu mentiunea ci
Ying Qi se fonneaz4 la nivelul celor trei focare, din ese11Jele pranice
vegetale, api şi esenJll Pranicd res/JÎIYJtorie şi pătrunde, în final, profund,
în vasele principale şi în Lo l,mgi1udi11ale având calitilli predominant Yi11.
Este energie trofica (construieşte celule), pe când Wei Qi este predomi-
nant Yang, având un rol covArşitorîn apărarea organismului. Ceea ce le
caracterizeaza şi le uneşte, pe amândoua (deci pe Wei Qi şi Ying Qt) este
rolul în apirare, d11r şi în troficitatea energiei Xue: sângele, (cazul lui Ying
Qt) şi propulsarea energiei X11e (cazul lui Wei Qi!). Mai mult: Wei Qi are
şi rolul de a propulsa pe YU,g Qi în meridiane şi vasele sanguinei

li
 3
Alimentaţia prin alimente cu viaţă

Există o :leală uqeleapt/1:

uCe 111i111811ci1 aia erti!'·
Problema hranei este o problema capitalli. Corp11/fr:i<" (An11u'!.'a.va-
Koslra), celulele sale îşi trag sevele din hrană, npa, aer şi Pra11a. Jnsaşi
corp11/ e11ergeric (Pra11amaya-Kosha), şi chiar şi sediul şi structura fizică
a corp1dui mental (Manomaya-Ko:rha), adică creierul, se clădesc .şi se
susţin din resurse Ying Qi, adică din mixtura sau compoziiia nutritivă
energetica ce rezultă din hrana, apă, aer şi Pra11a. ln aceeaşi ordine de
idei însăşi Pre1.e111a, func1ionalitatea şi stabilitatea corpuhd spiritual
(Vijnamaya-Kos/ra) şi a co,pu/ui luminii 3i al beatir11di11ii (A11a11damaya-
Kosha), care complln fiinţa-OM, sunt dependente, sangsaric!, de hrana.
aer, apă şi Prana.
Hrana .,·atvicll este hrana ,·i1<1/{I, alimentul rn l'iaJd. Din aceasta hrana
iau naştere celulele, plus e11ergiile trofice şi de apdrare. În final se ,,oale
afirma că toate facuhă\ile şi capacit:ljile omului, În<-epând de la ceo da
l'eproducere şi terminând cu cea mai elevuti: capacitalea de creaţie
spi.-itual-es:.telicl, depind de fa.clorul hranlJ A"an•h•lJI
Mu/Ji ot1me11i mor Ji'lrll('d llceste c·apndUIJi .'fiii u
ptJlltli manifesta fn ei!
/,id;rect, e.,te acuzabil, in 11ce.'it caz. mediul, gândirea
fi hrana!
Hrana. Ji mai ales lipsa ei, aufo.rt problemele care
au iscat rllzboa;e/e fi crimele. nedreptă{i/e,
tic1Jlo1iile, tm11Ut1rlle ...
LA ACEASTĂ OR,i. fN CIUDA TUTUROR IEZUITISMEtOR
REFERITOARE LA AŞA-ZISE CONVENJ"ll EUROPENE ŞI MON-

12
 DIALE, fN CUUSELE SCENEI MONDIALE UMANE, SE PUNE LA
CALE ATACUL ATOMIC CARE VA DISTRUGE OMENIREA!
Motivul?
Existil popoare care vor s4 lr4iasc4 minunat,/ilrll a munci!

Aceste popoare sunt popoarele-gigant (exceptdm popoarele Asiei!)

care au cheltuit sume astronomice tn vederea realizlirii unui armament
nimicitor. fiJcându-:se, totoda.tli, sclavele potenta/ilar bancari. Aceste
popoare au de întreJinut milioane 1i milioane de 1omeri, dar nu nipe
şomeri obişnuiJi, ci nişte şomeri deosebit de emancipaJi şi de pretenJioşi
tn "privinţa nivelului lor de via/ă. A§adar, salariile acestora tnsumeaziJ
nişte cifre terifiante; terifiante fn raport cu posibilitllJile pecuniare reale
(nedate publicităJii!) ale statelor din cate ei/ac parte. Aja se/ace că
dependenfa acestor state fatil de potenta/ii bilncilor europene mondiale
creite._J[',tr-o progresie factoriala. Direct proţlorJional CU aceasti1
creştere, creşte şi toleranfa faJIJ de manifestllrile, tot mai libertine. ale
noilor genera/ii. Într-un alt fel, se repetd situaţia vulgului roman care,
dupil cum se ştie, cerea de la imperator „Panem et cincenses! "forJ{Jndu-1
. pe acesta să repete. alte fÎ alte "aamavoliiiciiasupra popoarelor din jur,
spre a satisface cerinJele vulgului roman, cu alte cuvinte, spre a evita
revoltai Acest lucru a determinat atitudinea de toleranJ4 a conducerii
statelor-gigant,faJIJ de manifest/Jrile libertine, şi primejdioasei ale unor
generatii cu inclinotii dţ toxifiomanie şi parazitism: scump sus/inut.

Pe de o parte ...
Pe de altil parte, avllndu-se Iii vedere, sumele şi mai ales dobllnzile
de rambursare, elucubrante: imposibile de achitat!, aceste stale au·
devenit nişte instrumente docile Iii mllinile manuitorilor de bani care
constituie nucleul masonic mondial.
De aici emană, pe aria fostelor lări socialiste pătrunderea politicilor
transoceanice, şi occidental- europene; a mărfurilor cu pre\ instabil (fală
de posibilităţile populare): în final întreaga simptomatologie morbidă a
acestor ·zone morbide-contagioase!

în felul acesta se explică noile-posibilităţi ale acestor imperii; este

vorba despre posibilităţile de a-şi plăti şomerii, şi chiar împrumuturile!
Este o plată indirectă; o plată care se face cu valori băneşti şi alte valori
care se încasează direct de către beneficiarii protegiuiti de masoni. Care

13
 sunt aceşti bmel'iciari, aceşti protegiuili, este o intrehar"explicabila prin
legăturile consanguine- ale raui ,-eJo„ tl'ti "1gme! !!

/11 apare1rJă. aC'esr subiec:r nu ar t11·et111id o legt11,1rd

c·11 problem" hrc'JnirU populuJiei ,wnstre.
În fond exis1ă o ,nare legătură: cel care operează cu han autohton.
bine înieles. devalorizat şi insuficient: salariu mic. nu-şi poale cumpara.
în propria lari, hnina corespunzăto:ire; cel ca1-e vine cu monedă-fone
cumpără produsele natur<1le autohtone pe preturi (pentru el) deri1.0riil

Deci iată cum se explică pauperizarea unor na\iuni foste-socialiste

sau ban uite MJciaJiste, şi mai muh, sclavizarea lor. şi chiar tnnsfonnarca
1a.rHor propriu-zise în terenuri de gheretărie. bazar, bănci particulare: sau
fals-intilulate! !!...
Ded iaril (·um .\·e e.rplicil
legdtura dimre o adevărntd politicd 1i .'itomac!!!
Am zis adevărata politică deoarece, în realitate. radăcina principală
a fiarei care suge din depănare, prin miriadele ei de ramilica\ii, este de
ese11Jd ţ'QmJ1iricc'I.

Iar, în contex1ul ultimei ntodemilliLi, .,adevăratu. polilică"esle II celui

care are cu ce sa le hranească: •devărata politica e „ceea ce bagi în
stomac"!!!
Dar ce este de mcut: .. Dewr eine Grohlreir besiegtjec/es A,-gument
wul eklip:ier1 a/le11 Gei.'1 ( ... / c/e1111 jede Grobheil ist eigentli,·h eir.e
1\1,pelati1J11 t1n die nerheit i1ulem sie de11 Kampf der seistigen Kriifte,
oder de.r nuwa/iJclre11 Rec:hufiir inkmnperem erklnert wid an dere11 Sie/le
den Kampf,Je,· 11hy.,·i.ţd1en K,·ăjie Setz:t. "(Citei mojicia. biruiqte orice
urp:umcnt şi ccU1,scuzil orice spirit (...J dlci 1 exact ,•orbind, orice
mojici• est• un apel la be•tiulitate, cure dedinD competenţa puterilor
inlclectuale sau u dreplUlui morul şi pune ln locu-i lupta puterilor
nzice (Aplwrismen :fir Leben.rn·eisheit, V, .. Paraene.îen imd Ma.rimen ''
S,·/111pe11/wuer.)
Om11/ trt'b11ie săfi• blâ11d ca porumbelul fi viclea11
cer iurptle! ,1,a 11e t111·u1a bu11ul ll'1stru llf8nt11itor
Isus Christ'1s!
Fiece om trebui~ sâ se sfăluiasca cu el· Însuşi şi asta după ce şi~a făcut

I~
 o foarle minu\ioasă rememorare a întregii sale vie1i. Indemnul
lm·a1(11orului nu se refera numai la modalilalea de-a ne feri de duşmani,
sau la sLralegia vie1ii de clipă cu clipi. cea priviLoare la relaţiile interu-
mane; nu se referi numai la modali1a1ile noas1rede temperare a propriilor
impulsuri şi gânduri. singuri fiind, sau in colectivitate, ci se referi. printre
mulle al1ele, şi la modul în care ne înfruplilm din pâine (hrană) care,
trupul Său esle, şi din vin, care sângele Sau este! Mul)i se subhranesc:
allii se suprahranesc: în fine al1ii „sar peste mese". sau minâncă îmr-un
climal noxic; sau se hrănesc nervoşi, iritaţi: cu 8ilnduri-rele, sau preferă
mâncăruri raja.'iice sau tamasice! ...
Omul. în timp ce-şi rememorează via\a, trebuie să aibe în vedere 1rei
lucruri de imponanl4 vi1ala. pentru oricine:
1. Cure sunt greşelile sale de giindire
2. Care sunt gre1elile sale privind propriul mod de vluta
3. Care sunt gre§elile sule privind alimentatiu sa.
Ar fi bh1e, pentru rezolvarea punctului 1, să se studie7..e „Comenrm·i-
ile asupra /ucriirii Puterea gândului de Swami Shimnanda ", Ah fel,
aspirantul aywwtlic nu-şi va putea elucida şi in1rrpre1a erorile de
gândire!
Odaia s1udia1 punClul 1, elucidarea punciului 2 vine de la sine! ...
Pentru punctul 3: problema alimen1a1iei, este nevoie s.i se aprofun-
deze Vcdelc, Scripturile (creştine) şi orice scripu1ri, alte lucnlri sc·ri,,;e de
risl,is (ÎnJelepJi tran.,cedenu,/i) fÎ chim· ~·i ... t1cea.\·t1J modestă cane! ...

1. EXPLICAŢIA NOŢIUNILOR
DE ZONĂ-NOXĂ. SATV A, RAJAS ŞI TAMAS
Singura salvare a omului al1"1 în 1.onele-Noxă esle rcfuccrcu uccstci
urii şi rcf'J<erea corpului sau spiritual prin înaltele practici ulc YoMei.
No1iunea de zonil-Noxi este mai pu1in ,·unoscuta şi esle leg.ală de
anumi1i factori de dis1rugere, cum ar n distrugerea atmosferei, datorit;\
poluArii cu gu.ele de eşapamenl ale aU101urismelor, hrana tamusic:1,
rDjusicA. chimi7.ata.. radioactiva.

IS
 Salva: repre,dnlil panea lmninoasil, curată a viejii universale şi a
oticlrei manifestari. fenomen. Jucru (material) ce ar deriva din şi prin
aceasla. Astfel, un om poate avea un psihic salvie, dacă el s-a purificat
prin Yoga; un aliment poale li salvie, dacă el (cum ar fi cazul alimentelor
vegetale) deriva dinlr-un mediu pur, prinh'-0 cvolutie pura. Un aer poate
fi salvie, atunci clind el este curat şi plin de Prana; asemenea medii
satvice se găsesc pe îniltimile montane, platouri, câmpii, pe suprara1a şi
la marginile lacurilor, râurilor, fluviilor, mărilor, şi a oceanelor. Un
exemplu de fenomen satvlc atmosferic este o ploaie binefăcătoare, în
um1a careia, pe orizont apare. în irizari divine. maiestosul cun:ubeu.
O stare sat\·icii a organismului se caracterizeuă printr-o sta.re de
euforie. beatitudine, denumi1a în lilosofia ezolerica a Indiei, starea
Anandu. Exemplele pol continua în toate domeniile şi ramurile vielii.

Rajas: este starea de pârjolire, de crema1ic a materiei sau la oricirui

proces evolutiv, starea care cuprinde manifesulrile psihice ale organis-
melor, plantelor, mineralelor convulsionate în urma unei încărcături
proprii sau improprii, de vihra1ie malefică excedentară. Este slarea care
se produce la Loate nivelele cosmosului şi la Leale nivelele microcosmo-
sului. Astfel. vulcanismele, autopârjolirile pa.durilor, incendierHe come-
telor, stările ardente, patologice şi distructiv-pasionale ule oamenilor şi
ale altor fi inie: animale, vegetale sau minerale reprezintă Lot atiltea forme
şi naturi de manifestare ale no[iunii de rajasic,
O api poate fi rajusicll atunci cind în ea s-au stins tăciuni aprinşi
sau metale incandescente. Un aer poate fi rujasic, atunci cind el acu-
mulează dogoarea ce se refleclll din asCalturile supraîncinse ale oraşelor,
sau când una şi aceeaşi dogoare a soarelui c.stc reflectată de nisipurile
pustiurilor, producând miraje şi clucubra1ii psihice. O hran4 ponte fi
rajasicA, atunci când ea. pdn predispozi1ia ei chimicii. (fie ea chiar şi
naturala) întnagazineaza elen1ente care ard cavitatea bucală, gitul, eso-
fagul, slomacul, in1es1inele; un exemplu de această natură poate fi ardeiul
iute, alcoolurile tari, preparatele picanie pe bază de ardei, piper pisat etc.
Dar, în acealşi timp, un aliment poate deveni rajaslc prin însăşi modul
său de fierbere, prăjire sau coacere: w1 alimem care se prinde la fundul
oalei (indiferent că este un prcpanl1 în fierbere, frigere sau coacere) şi
formea7.A o cn1stA de o culoare ce altemeaza între ruginiu, maroniu şi
negru a devenit dintr-un aliment salvie, un aliment rajasic. Un lapte
afumai (,.prins'') este un aliment rajasic. O mămăligă afumată, nişte
sannale „p.rinse·.. un compot •. prins·', o dulceată. sau un gem. sau o

16
 marmeladă „prinsă'\ un cozonac „prins". o pAine ani, o friptură ars~
sunt deja alimente rajaslce. Orice aliment, apll, sau aer, sau stare su-
fletească ce a 1recot printr-o pârjolire nefirească, ce întrece limitei·.
normale, este ceva ce \ine de rajaslc şi trebuie denumit rajasic. Dum
nczeu Însuşi, clnd va voi sl producă disoluţia universorilor, va trar-s-
forma toată materia în materie rajasicll, ar.zinda, fulminantă. Totul v•
arde. ..

Tamas: Daca Satvo este luminos, aureolat de nuaniele celes~ ~'-

divine, cmanllnd cscn1a cwata şi nealterată a lui Dumnezeu; dacii raja•
este aprins şi iute, pâlpllind şi dogorilnd bolnăvicios, arzând toate dinjul'.
tumas este cel înrunecat, cel intrai în stare de polrefac\ie, de 1ancei.ea1a.
cel care emană miasme nocive. Putem spune ca (la fel ca şi la celelalte,
doua stări), şi starea tamasicil este o stare omni1"ezcntă, atill la nivei
macrocosmic, cAL şi la nivel microcosmic. pAtrunzând ca un flux a{
st1iclciunii, atât în nivelele esenlei energetice, cât şi în nivelele esenţei
materiale. ·
Astfel, o suw ldmasica a unui 11Stru se manifesta atunci când începe
decadeu\a energetică a acelui astru. Astfel de astru (stea) se umilii, c·o
mai apoi să explodeze pur şi simplu. Acesta este şi aspectul cadavrului
unimaJ, din care Prana a ieşit şi a cărui toeziune interioara nu mai esr!
posibilă. Multe din starile tamaske ale fecalelor animale şi ale alt,.,
excre\ii animale, sau vegetal~ se fac resim1ite prin mirosuri penjbifo,
greu de suportat de către oricine, multe corpuri vegetale în descompunere
dau compuşi asemănători unor miasme felide. deasemcnca greu o!,
suportat pentru cel care este nevoit, în !recere fiind, sa respire din aeru,
din preajmă. Puroiul este un produs tamasic al procesului de fagogitozL
duhorile care vin de la ghenele de gunoi neridicaţ deascmenea; aer,,:
abatoarelor. al cimitirelor. al închisorilor. al spitalelor de boli psihice, ai.
căminelor de bătrlini, cel din odăile sau respira1iile canceroşilor: dease-
menea aerul culoarelor în care riu pălnmde lumina solari, aerul odtHlor
şi al bucatariilor, bailor, WC-urilor nespălate şi nedezinfectate, aerul
tunelurilor, al criptelor, aerul minelor şi al unor anume peşteri (gt-01e);
însăşi aerul străzilor nematurate şi nespalate şi al parcurilor neîngrijtrr.;
aerul staulelor neîngriJite, al privatelor necura1a1e, al fabricilor de cor.-
serve în care nu s-au luat măsurile de sanirarizare.
O api poate deveni blmasicll, atunci cind ea staponează, în lipsa
luminii, cu fel do fel de materii perisabile prin ea. Dar şi o apă potat>:1S
poale deveni tamw:ldl abmci când a trecul mai mult de douazeci şi patru

17
de ore de la introducerea ei în sticla (se exceptează apele minerale,
vinurile, siropurile etc. aflate în tennenul lor de valabilitate).
O stare organica poate li tamaslcll atunci c:And se produce o depresi-
une psihică, urmata de o moleşeală, inapetentă, lipsa de vigoare, în-
tunecime, descurajare, tendinta spre necontrol şi exasperare.
Un aliment din care ·a ieşii Pra na, datorită unor factori de devi-
lalizare, cum ar fi fierberea. congelarea, uscarea fortală, stagnarea peste
limite sau chiar înverzirea ei, datoril4 unor anume ciuperci microscopice
(pliine mucedă, conserve, lapte muced, brilnzeturi mucede, cllmuri stri-
cate, vegetale descompuse etc.) devine lamasic.

·Putem ghici şi caracterele, structurile şie.ren/ele.umane, animale,

vegetale, astrale sau divin-energetice prin fnclinaJiile pe .carefiinJele le
au pentru un anume mediu fn care .wJ vieze, pentru o anumitlJ mâncare
pe care sd o ,·onsume, pentru o anumitli apd pe care slJ o bea. Dar ele
mai pot fi hzcadrate rn una din cele trei grupe şi prin modul in care se
manifestd.
Firea satvicll este cea luminoasă, firea ra,jaslcll este cea bolnAvicios-
ardentă, bolnăvicios-pasională şi autodistrugătoare, iar firea tamaslcll
este firea întunecata predispusă la retrinare, lâncezeală şi deprimare
l:>olnăvicioasă.
Dar aceasta, nu trebuie să uitam că este un deziderat al strămoşilor
daci, deosebit de cinic persiflat de către aristrocatia proletară ce şi-a
încropii averi la repezeală, din sudoarea celor multi. fn aceşti oportunişti
şi profitori, vicleni fi condamnabili, orice om care îşi câştiga hrana prin
sudoarea trupului, cu cinste, chin şi demnitate, are nişte duşmani de
moarte.

2. CONCEPTUL NUTRITIV ERONAT

ŞI CONCEPTUL NUTRITIV YOGHIN

Conceptul nutritiv yoghin e,te conceptul perfect fn.

trucâl sim/ul nutriliv al ;yoghinului este salvie.
Motivul?
Perfecta curillire şi vilalizare a fntregii sale fiin/e:
consecint,J a practicilor fnalle!

18
 Dacă ne gân<Jim la yoghinul ereditar asiaric .ratvicitalea corpul.ui slu
fizic şi a fiinlcl sale întregi, se impune câ un model luminos, inimitabili
Dar yoghinul occidental,·de regulă, nu este un yoghin ereditar, ci esle
un neofit, cel pu1in ca orientare pur (iziologică. Cuvântul ,,neo.fW",
„prozelit'", ,,convertit", totuşi nu reprezintă cel mai reuşit echivalent
lingvistic. Dacă cititorul admite con.iugatia sensului acestor cuvinte
enumemte cu cel al cuvirllului de „pionier", al propriului său univers,
necontrolat pâr:al.-nt....acea clipă, atunci va obţine cuvântul care exprimi
adevarul. Căci orice yoghin occidental este un „cercetaş"', un explorator
temerar„ un defrişa.tor al propriilor sale adâncimi necunoscute!
El, dupa ani, P.bat.e zeci de ani, de practici, va începe, ÎnL'· :I-încet, s:1
lege subconştientul său de conştient, intuitivul. divin, de raJional, putând
zice „Evrika"" poate numai în cazul unei prea riguroase vieţi yoghine! ...
in timp ce yoghinul ereditar posedă deja multe forte prin naştere şi
prin eleyata educatie!... ·
Or acest siniJ nu1,;1;,,. este printl'~ primele sim1uri care se purifică, la
yoghini. Dar el este şi primul siml care se degenerează, într~ un dimat
fetid, cum este climatul social ~upraindustrializat şi supraagiom.en\l! De
~ci deriva toate alterările însuşirilor pure umane! ...
Este vizibili, aşadar, cauza alterării c·(lnceptului nutriti\.' w1tvid
Conc·eptul nutl'itiv alterat cuptinde o gamă foane diversa:

Conceptul nulridv al ciladi11ului occidental contemporan ,~e ,ip

american: ne yoghi,r (sau al oric~rei populaţii ne yoghine aflat i sub
influenia sa).

Cste cel mai eronat şi primejdios concept nutritiv, pentru via1a unui
om. Modul de a mânca orice, nricum, este specific acestor indivizi "·are
nu au o c:ulturiJ nutriJionistă!
Astfel, consumul de cafea, în Jocul apei, al laptelui, sau al ceailclui,
a făcut din S.U.A. primul stat campion incancerpancrearic şi în accidenlc
. vasculare, boli psihice, nervOase şi endocrine. (Nu trebuie să se înteli:!ag:\
prin aceasta că numai alimentaţia le este eronată şi aunosfera oraşelor lor
este pură. ci dimpotrivă: S.U.A. es1e cunpioaml. şi în gaz de eşapame!ll!)
Cor,sumul înlocuitorilor de alitiţente şi al produselor rafinate. l:1pk

19
contrafăcut, ant contrafăcut, şuncă contrafăcute, siropuri surogat;
dulceturi-surogat; aşa-zise băuturi tonice: coca-cola, quik-cola, ness, alte
băuturi tonice „ tip TEK" colorate sintetic, pulberi, drajeuri sintetice (ale
căror reclame: în original traversează AZI oceanul şi sunt prezentate la
televizor prin dublarea vocei prez.entatorilor originali ai reclamei ameri-
cane... !), produse de patiserie şi făinosse contrafăcute; sau produse
rafinate, cum ar fi anumite tipuri de zaltăr, ulei; dextrine, glucoze.
instante; gume de mestecat, băuturi alcoolice Intitulate, ce e drept,
pretenţios: Whisky, Gin, Coktail, Cogniac 1i chiar a unor preparate în
care există procente mai mari sau mai mici, de substanţe stupef'iante
(halucinogene) au făcut din populaţia susenunţată un model deosebit de
negativ al cărui imitare duce la moarte naţională...

Conceptul nutriliv al !lllpraalimentflliei ,au al finbuibilrii:

Ap81ţine unor oameni nesăţio1i, al căror stomac este suprsdilatat

datorită supradozării porţiei alimentare, la fiece masă. Din categoria
aceasta fac parte, în primul rând, oamenii fără cunocqtere (ignoranţii)
care au concep/ia că mâncând mult vor trăi mult, sau vor fi foarte
puternici, sau ceea ce este şi mai eronat, că vor avea o virilitate excesivă
putând, astfel, satisface, pe linie, sexuală, partenere fără număr... Ar fi
păcat să cresdă un om acest lucru, întrucât lucrurile stau, cu totul invers! •••
Redresarea acestor indivizi, atât fizică 1i morală (de regulă sunt
oameni mătahăloşi dar puhavi la corp, cu arterele şi venele în curs de
distrugere, bântuiţi de diabet, boli vasculare, hepatice, pancreatice,
cardiace, intestinale, reumatice, cerebrale) nu se poate face declt printr-o
educa/ie spiritualist'! de profil ayurvedic. Căci în spatele lor se în-
grămădesc ani întregi de supraalimenta\ie; consecinţă nefastă a concep-
tului nutritiv eronat!

Conceptul nutritiv eronat alfo•llllui •por/iv fi al/ostului muncitor:

Este un concept care ap81ţine unor oameni care şi-au justificat,
cândva, suprscantitătile (suprsporţiile) de mllncare.
Sunt mult mai expuşi îmbolnăvirilor arătate la descrierea categoriei
de mai sus, mai ales dacă, odată şi odată, nu se iveşte în calea lor un
mentor spiritual care să le corecteze conceptul! Aceşti foşti sportivi şi
20
muncitori de muncă grea, datorită travaliului fizic aveau arderi normale
(metabolism normal) şi, în general, o fiziologie ideală. Nemaiexistlnd
acest cfon sportiv, sau de muncă, corpul nu mai consumă caloriile luanei
excedentare, acest lucru ducSnd la depuneri morbide.
Există o difetenţă de natura igienică şi alta de natură estetică, între
indivizii din prima şi cea de-a doua categorie: în timp primii au un corp
neestetic şi sunt refractari la iniţierea spiritualist ayusvedică. Sportivii şi
muncitorii au totuşi forme corporale încă plăcute şi sunt foarte receptivi
la învăţăturile şi corecturile ayurvedice!

Conceplul maladiv-gurmand .

Este unul dintre cele mai incorigibile, motiv pentru care aceaStă
categorie prezinti indivizi cu o forţă de obstinaţi rarissimi: pentru ei din
nefericire!, mâncarea reprezintă sensul de a trai, sensul vieţii!
Unele teorii medicale ii ocrotesc pe aceştia: Se presupune ca la
indivizii care au leziuni cerebrale pot apare stări maladive., CI.D11 ar fi
caşexia şi gurmandia (lipsa bolnavicioasă a poftei de mâncare sau pofta
de mâncare exagerată). Noi nu ne opunem nici cultului, nici politicii, cu
atât mai puţin ştiintei! Totul este posibil! .•. dar în aceeaşi masura orice
rău îşi are antidotul său! Prin studiul întreprins chiar pe studenJii noştri
(unii dintre ei foşti suferinzi, actualmente sănătoşi-tun!) am constatat că
printr-o alimentaţie lipsită de came de porc, conserve, conservate.,
grasimi animale, produse rafinate, ingreai...,te alimentare, alcooluri,
cafea, ness şi în genere alimente contrafăcute de tip american, corpul lor
s-a echilibrat fiziologic şi anatomic, iar prin practicile înalte (Yoga) s-a
obtinut o spiritualizare a C onştiinfei lor. Nu este exclus că unele dereglări
ale supraponderalului gurmand să provină şi dintr-o dizannonie ner-
voasă, psihica sau glandulara! În acest caz grav cote, totuşi, nevoie de un
tratament medical. Dacă acesta este de esenţă ayurvedica subscriem: cu
menP,onarea eficacităţii sale totale!
Este nevoie de o mică explicatie!

21
 3. DISCRIMINĂRILE
ESENŢELORVIBRATORII
ALE ALIMENTELOR
DE CĂTRE CREIERUL ASTRAL
· Organismul îşi ia din hrană substanţele trofice, caloriile necesare
efonurilor musculare şi fiziologice, în general (metabolismul, funcJiile
de apărare...) Toate acestea sunt posibile datoriti unei caracteristici
fundamentale subtile: vibra/ia. Alimentele, ca de altfel toi ceea ce există
în cosmosul material sau în cosmosul energetic (zona astral-fluidicll a
E:xistenJialului), este constituită dintr-un anume tip de voinJd. •
Organismul, la rândul său, este un micro cosmos vibratoriu. Prin
Sinele divin individual (Atman) fi prin tnveii3ul sau astral, corpu/fizic
discerne deosebirile esen/elor vibratorii şi mai ales ale acelor mixturi
care, odată cu îngurgitarea alimentelor, urmează a se preparain organism
şi a se asimila, la diferite nivele ale corpului fizic (structura s&ngelui,
energia-materie: Xue; ţesuturile organelor interne, nervo8se, osteo-ar-
1iculare, epidermă ele.) ·
Această descifrare a diferitelor esen/e vibratorii se face de ca1re
Arman prin „creierul" astral, mecanism psiho-somatic pe care fm'(JJa{ii
mistici ai Indiei. l-au denumit manas-ul interior. Datele astfel obtinule
suni (de abia din această faza) transmise creierului fizic, deci ara-zisei
„gândiri logice". Toate experienJele pllm1Jnte1ti sunt dezvl.lluite ego-ului
pdmilntean, pe acea.<tll cale, de milioane de ani de când existd fii11/a
OM.;. Cu toate ciJfieciJruia dintre noi aceste informa/ii ne par naturale.
ele, pentr11 Sinele etern (Alman), sunt: iluzorii!...
Dar să revenim la explica\ie!
Astfel se face că gândirea mana.,ului interior este şocată: im-
presiOnată negativ, imediat ce alimente destrama1e structural şi apoi
convenite chimic, suni introduse înspre zonele de asimilare. Căci acestea
emil vibra/ii care nu suni compatibile scalei de selecţie ale celulelor
noastre. Acesl lucru continua şi în ceea ce priveşte acceptarea sau
nonacceplllrea medicamentelor na1utale (sau a celor sintetice) prac1ic a
vibra/ii/or benefice ale hranei satvice; ale ceaiurilor medicinale; ale
fluxului de Prana inspirată; ale Pranei din apă; cea din soare, din mişcare
(mai ales Yoga!) şi chiar din leacurile fabricate de corp din diferite

22
mâncdruri saivice••• Dar, în acelaşi timp, manas-ul inter.iar este şocat şi
de către vibraJiile malefice ale oricărui medicament sintetic!
În cazul consumirii unor ceaiuri medicinale· organele interne devin
deosebit de receptive. Cilci riecare organ Intern are un minl,.sujlet
subordonat sufletului fiinfei-om. întregul tranzit intestinal este facili-
tat, exact până în clipa absorb1iei principiilor active de cauc organul
bolnav. Aici se produce o încetinire a eliminării materiilor satvice tocinai
pentru a se putea retine, clll mai bine. principiile vindecătoare (sau
principiul rrofic al hranei sarvice)!
Nu la fel se întâmplă şi în medicamentele sintetice. În dese cazuri,
multe dintre acestea, (mai ales cele sub formă de drajeuri şi capsule) sunt
eliminate intacte, odată cu fecalele. Iar daca suni pulberi şi solutii, sau
cum este cazul celor care se injectează intravenos, eliminarea lor este-
extrem de precipitata, urina, de cele mai multe ori, având un miros
concentrat amintind mirosul pur al chimicalului...
ln cazul unui organism reglat, sănătos, aceeaşi reac1ie are loc şi în
vederea defecaiiei rapide a unor alimente rajasice sau tamasice.
Dar, din păcate. organismele ne yoghinilor nu sunt reglate perfect!
De aici şi multele .cazuri de cancer hepatic, intestinal," esofagian, renal
etc. Satvicitatea aerului, apei, a hranei, a modului de viată, a modului de
gândire condi1ionează. satvicitatea respiraţiei, al sistemului. nervos, al
organelor interne deci, viabilitatea individului, longevitatea, capacitatea
sa de cunoaştere Sacră în vederea pregătirii Mdnturii Suflerului' Omul,
este bine să ştie cum să-şi facă locuinţa: singur şi. dacă se poate, din
materiale satvice: cărămidă, lemn, pământ (chirpici). Astfel va beneficia
de radiaţiile cosmice prielnice vie\ii sale, radialii care, sunt oprite de către
structurile sintetice ale blocurilor modeme! Locuind într-un mediu mon-
tan. câmpenesc, silvestin, p.e lângă ape, sau pe dealuri, departe de Sm1Jg,
individul va beneficia de aer satvic, de apll satvicd, de hrand l·an•icll.
Este de presupus că va avea, În aceste condiiii, şi o gândire san•ica, o
respiratie şi un suflet sa1"ic. Având relalii curate, va avea şi un caracter
satvic:. ViaJa. Coi11tiin1a sa, vorfi sarvice. netemdware tnfaJa Judecc'lp'i
de Apoi! Hrana, şi mai ales capacitatea omului de rând de-a o
compara: vezi preful de cost!, lotuşi, rllmilne o problemll spinoasl:
în societatea actualii! •.•

În cele ce unneaza vom enumera câteva masuri de nutri/ie satriC'll

valabile, mai ales, pentru aCeia care, încă, nu au început efect_uarea

23
practicilor înalte, şi chiar pentru unii yoghini care nu au căpătat
cunoaşterea nutrilionista yoghină!

4. CARE SUNT ALIMENTELE CU VIAŢĂ

Yoga înseamnă cel mai esenJia) naturism.
Un naturist este într-o oarecare măsură şi un yoghin; depinde doar
de el ca practica Yoga să îi devină, sau nu, o lege a vieţii şi a destinului
său.
Nu exista Yoga fără disciplină alimentanl.
Y oghlnll împart alimentele în două categorii:
1) alimente cu viată;
2) alimente firă viaţă.
Care sunt alimentele cu via fli? Sunt acele alimente care îşi păstrează
în totalitate, sau aproape în întregime, principiile active: vitaminele,
proteinele, hormonii, microelementele, macroelementele, glucidele,
lipidele etc., etc; şi mai ales enzimele.
În categoria acestor elemente cu viaţă se încadrează toate alimentele
vegetale în stare crudă şi proaspăta:
-- zarzavaturile · ·
--legumele
-- fructele dulci şi coapte
-- fructele uleioase
-- laptele şi toate derivatele sale
-- ouăle proaspete
-- cerealele nealterate
--. plantele medicinale şi ceaiurile rezultate prin prepararea lor
-- tincturile, pulberile, muşchii vegetali în starea optimă de înmaga-
zinare a principiilor lor vitale ·
--algele
-- peştele proaspăt
-- pâinea şi produsele filinoase din filini integrale
-- fructele în stare crudă intră în compoziţia unor produse de
cofetărie, cum ar fi: torturile, melanjurile, îngheiatele. tartele etc.
-- fructele conservate prin uscare sau afumate
-- ciupercile şi. legumele conservate prin deshidratare ştiinţifică

24
 -- peştele conservat prin uscare sau afumare, după tehnologie
l!iintificl
-- carnea proaspiltă 1) carnea cruda sub durata de trei minute de la
tăiere 2) carnea preparată imediat prin frigere pe grătar, plita sau
cirbune înainte de trecerea de trei minute de lajertftrea animalului
3) camurile de animale vegetarime (capre, oi, vite şi mai ales cea
a animalelor de vinat)
-- marmeladele. geln1lrile; jeleu~. Sitopwill,
r- vinurile naturale, biuturile naturale tari
-- cafeaua într-un j>rocent infim
-- seminte)e fructelor oleaginoase atat în stare cruda, c&t şi sub forma
de preparate, în care nu s-au folosit flaclrile focului, aburii vaselor
de gltit, diverse substanţe chimice etc.

Alimentele firi via!I sunt:

-- orice aliment de origine"animali. sa·u vegetălă, care' a fost-ţinut în
congelatOare, camere frigorifice. frigidere
,- orice aliment fiert un timp mai îndelungat decilt treiz.eci de secunde
-- orice aliment men1inut într-o stare tamasicl, în cutii ermetice de
conserve. în borcane etan ic,, sau în folii din care s-â golit-aerai
(deci conservare în vid) sau conservare prin acoperile cu glazuri
-- orice aliment, de orice naturi, pistra! în saramuri .
-- orice aliment prăjit, fript îndelung, însosat, sau în ciorbe. supe şi
diferite alte fierturi sau preparate la cuptor .
-- orice aliment care,_în urma combinlrii sale cu alte alimente trecute
prin procesul fierberii sau alte procese de preparare şi-a modifu:at
structura chimici. naturală (incipienta).

Alimente antivitale (toxice) sunt toate acele alimente care. în urma

unei fotosinteze forţate şi a unei hrAniri şi creşteri artificiale cu stimulenti
chimici, sau prin interventii radioactive sau noxice, au ajuns la starea de
maturitate, imit&nd prin natura lor aparenta, aceleaşi sottilltente, dar
crescute natural.
Vom expune principalele alimente antivitale:
-- alimentele care au fost supuse unei iradieri de naturi radioactivi
-- alimentele de origine vegetală hranite şi crescute cu anumili
stimulenti
-- alimente de origine Vegetală oare au fost reooltate de pe un teren

25
 în care au fost deversatedeşeuri ale unor produse toxice de natură
chimică, induS:trială, sau radioactive
-- alimente de origine vegetală, care sunt rodul unei mutatii genetice
distructive
~- alimente de origine vegetala obtinute în urma strllngerii unor
recolte de pe nişte terenuri (ogoare, grădini, parcele experimentale
etc.) sărăcite în nutrien1i naturali, în urma unor recoltări stereotipe,
sau în urma unor accideDte de naturi cosmică, .sau cataclisme
naturale şi anificiale; soluri vitrifiate în urma unor impacturi
(coliziuni) cu fragmente meteorice, soluri pârjolite cu bombe cu
napalm, soluri devilaliza1e din alte cauze
-- plante sădite. şi recoltate în cimitire, sau pe lângă cimitire, cavouri,
crerilatorii, 1emni1i, locuri de execu1ie, abatoare, spitale de bolnavi
de cancer şi SIDA ·
-"' plante crescute în sere artificiale: cu lumină artificială
-- orice aliment de natură vegetală sau animală, care este sădit,
crescut, sacrificat, preparat şi vllndut de oameni cu suflet malefic
(oameni cu suflet rău, anitoamenil .
-- animale sau produse de origine animală, hrănite cu una dintre
produsele antivitale vegetale, enumerate mai sus .
-- medicamente extrase din produse vegetale sau animale, care se
înscriu în categoria alimentelor malefjce (antivitale şi toxice)
-- toate băuturile de casă (sau cele obţinute în distilerii de miirime
mijlocie sau în distileriile industriale) rezultate chiar şi în urma
fermenta!iei naturale (sau a distiliirii) a anumitor fructe ce fac parte
din categoria frucielor antivitale.
-- toate sucurile, siropurile, pastele, jeleurile, gemurile, dulce(urile,
şerbeturile, marmeladele, compoturile, fructele uscate sau afumate
obtinute din categoria mai sus amintita
-- toate băuturile, sucurile, pastele obtinute din tomatele ce fac parte
din categoria mai sus amintită
-- toate medicamentele sau tonifiantele de esenţă fitoterapeutică Sau
de terapie naturistă din produse animaliere ob\inute prin iradieri
cu orice fel de raze
-- toate algele, muşchii, ciupercile, sau culturi de alte forme oblinute
în medii viciate, toxice, sau radioactive ·
Adevăra!ii oameni de ştiin\ă ştiu că în .urma hrllnirii populajiei cu
astfel de alimente (care vin-po~op În 1ara noastră, la o~ acLua1ă: juisuri.
camuri şi vegetale conservate în diferite moduri, diferite prafuri pentru
prepararea prânzurilor, sau a deserturilor. semipreparate prin
dezhidratare, congelaIC, sau impregnare cu diferite chimicale, produsele
ultra ratinate de tipul aşa numitului „instant" sau Coca-Cola, quik;
bauturile alcoolice care imita, numai la gust şi culoare ·vodca, whisky-ul,
cognac-ul, brandy-ul, liqueur-ul, sau chiar vinul, cimuri provenite din
i:lnimale care au fost crescute cu nutrienţi tamasici, no~ici sau radioactivi,
paste făinoase colorate de aşa natura. incit să imite pastele de casă,
medicamente pe baze noxice sau radioactive, sau toate acestea, şi altele,
(inule în depozite noxice şi radioactive) se pot ivi cazuri, pe cât de
nefericite, pe atât de greu depistabile sau, ceea ce e şi mai rău, greu
dovedibile. Cazurile la care ne referim sunt atât cazuri care afectează
via\a oamenilor, a animalelor, sau a plantelor_(în silua\ia în care animalele
sunt hranile cu aşa ceva. sau în cazul în care acestea sunt aruncale pe
diferile terenuri cuhivate).
Nu ne este ruşine, şi nici teamă să exprimăm şi un alt adevăr, şi
anume, acela ca o campanie serioasă, documentată a presei sau a anumi-
tor institulii, sau organe ale ministerelor apărării publice, ar putea pune
în pericol însăşi aceste ins1i1u1ii sau organe şi chiar reprezentantii presei
însaşi, sau al oricărui mijloc de „mass-media", de aşa natură, încât cei
care ar vrea să desliin\ez.e sursele acestui rău, să plătească cu privaţiuni
sau chiar cu via\a lor sau a familiei lor, nobilele ac\iuni de echitate.
Căci există monstruoase foiţe care stau în spatele acestor resorturi de
comerţ genocidic, iar aceste forte negre sunt alimentate de către mânui-
torii de bani din \ari şi de peste hotare, sau sunt manevrate chiar de către
aceştia!
Am vrea să se in(cleagă clar că ştim ci nu guvernul nostru tolerează
aşa ceva, ci entilă\ile paralele fenomenului democratizării şi al priva-
tizarii!
Avem speran1a În reprezentanţii noştri care guvernează acum şi
oricând. ca adevArali romini ce suntem. că toate realitătile descrise mai
sus, vor fi foarte curând eradicate, şi ca acest popor se va putea hrăniăni
corespunzător (natural) şi cu produsele pământului nostru mioritic!
Considerând ci mergem mână-n mână, şi gând în gând cu adevira1ii
oameni de ştiin\ă, insistăm ca totuşi să nu le fie leaml să ia poziţie
împotriva realitl(ilor descrise mai sus, ci să lupte chiar şi cu pre\ul vie\ii
lor, pentru salvarea poporului nostru atât de lovit de consecinţele salanice
ale !vari1iei sângeroase a mânuitorilor de bani.
li asigurăm că suntem alaiuri de ei!

27
 5. PRINCIPIUL HRĂNIRII NATURISTE
Cititorul atent a sesizat că alimentele enun1ate mai sus nu trebuiesc
supuse unui tratament tennic,.nici înghe!ării: ele nu fac parte, din cate-
goria alimentelor toxice, tamasice sau iradiate.
Mai mult de atat, cititorul atent a putut observa că toate produsele
alimentare (indiferent de originea lor) îşi păstrează factorii .vitalizanţi şi
mai ales enzimele, în condipile stării de cruditate şi de prospeţime totali,
aducerea lor înspre alte stări şi însăşi durata; timpul trecut de la culegere
sau de la sacrificare, influenJând deosebit de negativ asupra valorii lor
vitalizante. Astfel, se pierde foarte mult din viaţa lor. Aceasta, în com-
pani!ie cu una şi aceeaşi plantă crudă. Dar ele, în situa1ia unei deshidratări
naturale, rămin tot alimente cu vială. ,
În privinţa cărnurilor, lucrurile sunt pupn mai severe. Spre exemplu:
dacă sacrificăm un porc, carnea acestuia va fi total vitalizantă până la
trecerea duratei de trei minute de la tăierea sa. După trecerea acestor
minute, apar cadaverina · şi putresceina, întrucât, carnea de j,orc este
tamasică şi alterabilă. Acelaşi lucru se întâmplă şi cu peştele proaspat
întrucât, carnea sa, chiar dacă este satvică, este lotuşi alterabili, datorită
conJ;inutului ridicat de fosfor şi a combinapilor nocive, pe care această
încărcătură o produce. În privin13 cărnurilor ob1inute din vânat, sau chiar
din animale vegetariene (care au carnea satvică), lucrurile nu stau chiar
atât de rău. Astfel, putem spune ci, în timp ce carnea peştelui sau a
porcului se alterează foarte rapid, cărnurile de oaie, de capră, de bovine,
cerb, mistreţ, fazan, lişiţă etc. durează mult mai mult, datorită satvicitlljii
şi a nealterabiiitălii lor.
Este foarte interesant cazul istoric al cărnii ţinute de către huni, sub
şeile cailor. Această came era pusă în fâşii, sub şaua calului: între.şa şi
spinarea bidiviului; era bătătorită deosebit de persistent în timpul galopu-
lui, bineînteles sub greutatea luptătorului; era suficient de bine umezită
de sudoarea minunatului patruped şi, cu toate că unora din zilele noastre
Ic-ar putea repugna un astfel de produs. vitalitatea celebră a luptătorilor
huni, arhicunoscută, vine să demonstreze că nici pe departe acest produs
nu era scârbos, sau antivital: ci dimpotrivă!
O menţiune: această came nu era carne de porc, ci era came de ovine
şi mai ales de caprine! ...

28
 4
Procedee de purificare yoghină

I. ŞOCUL ALIMENTAR:
NECESITATE SAU OBLIGATIVITATE?
Foarte pupni dintre noi ne-am p11s cu seriozitate problema propriei
noastre slnătăp! Ne interesam despre politică, în intenlia de-a ne azvârli
în valtoarea celui mai necugetat şi periculos tip de activitate umană! ...
Ne pasă de ceea ce se întâmplă în S.U.A. sau în Orient; ne pasă de ceea
ce li se întâmplă vecinilor noştri, dar nu vrem să ştim despre slnătatea
propriilor noastre persoane. Până-ntr-o zi••• De reguli, pentru oamenii
care şi-au neglijat slnătatea (interesându-se de allii şi de multe altele)
ziua aceea, clipa aceea a adevărului despre ei-înşişi,-e cumplită! •••
Pe parcunul întregii sale vie!i occidentalul ne-ini!iat se încarcă de
rele: gând-rău; aliment-rău; apă-rea; aer-rău; şi în ultimul timp: radiaţii-
rele!... ..
Cei care practică Yoga au luat măsurile puse la dispoziţie prin
cunOQ§terea elevatd de a se proteja de aceste rele, .şi ceea ce pare
incredibil, chiar şi de necru!ătoarele radiaţii radioactive care azi, fac
atâtea victime! Yoghinii, respectlind principiile satvice de vială îşi forti-
fici organismul, până într-atât încât egalează, şi chiar depăşesc, rezistenţa
şi forţa multor animale redutabile!
Asta ca explicalie privind egalarea şi depăşirea de către yoghini, a
calităţilor animalelor obişnuite ...
Dar yoghinii ating înăllimi nebănuite: de ailtoproteclie împotriva
cancerelor, a SIDA, şi, aşa cum am mai afirmat, chiar p împotriva
terifiantelor radialii radioactive. Mulii nu ştiu că prin anumite tehnici
yoghinii pot să devină imuni la muşcăturile celor mai periculoase reptile,
al căror venin are, în unele situapi, efect mortal instantaneu. Multi nu
ştiu că yoghinii pot atinge performanţa de-a nu mânca săptămâni întregi;
de-a rezista, într-o cămaşă, la geruri de minus cincizeci- şaizeci de grade;
de-a rezista, în lipsa aerului, zile, şi zile întregi, în timp ce omul obişnuit
moare în câteva minute, în lipsa oxigenului! ...

29
 Cei lni/ia/i fn §tiin/ele secrete cunosc toate aceste procedee cu efect
incredibil De ce anume nu le comunică? Simplu: datorita noxelor
(relelor) pe care ne-yoghinii le au acumulate;in corp. Aceste noxe produc
fnfundiiri fn canalele subtile (Nadis; ling Lo) în numar de 72.000: numai
cele vizibile de senzitivi! ...
A prescrie tehnicile mistice unor n_e-lniliall este egal cu a-1 ucide!
În scrierile noaslre am pnut eoni de acest pericol atrăgând atenJia, în
repetat.e ·rânduri, asupra necesilă\ii de a se purifica întâi mentalul şi
spiritul, apoi fizicul, respectându-se nişte trepte binecunoscute:
l. malashudhi (purificarea organelor interne) şi
2. nadhishudhi (puriflC8rea·re\elei deNadis, sau ling Lo).
Ţinan~ seama şi de faptui' ca mul\i cititori nu \in tont de uncie
direcţionări igienice ale medicinei ayurvedice, nu am uitat să menţionăm
chiar şi posibilitatea de a se adresa medicului, înainte de începerea
practicar,i Yog<li!
Deci rugăm, pe cititorii care nu au studiat cărtilc noastre:,, Comen-
tarii asupra lucrdrii ,, Puterea gândului•• de Swami Shivananda '' p ,,De
la Y"ga fo Mântuire", ciclul „ 1(;inele-Marii Respira/ii", să-le studieze.
şi.apoi so treacă la îndeplinirea inlemă a măsurilor de igienă alimentară!
Este un lucru deosebii de nei:e.,;ar, avBnd în vedere ordinea în care
canalele elerl!·e trebuiesc desI,,.nJaLe:
h Nadis mentale şi psihice
2. Nadis ~orporale lungi (cele 12 meridiane principale)
3. Nadis-ele de distribuţie, deci reteaua fmă de ling Lo care leagă
i:hakra,-ele şi dublul eteric de:
A. organele vitale şi
B. de cele vitale periferice .
a. organele Zang şi organele Fu, adică organele parenchi-
matoase şi cavitare-viscerale;
b. pielea şi ţesutul subcutanat
c. organul nulritic-cnergie Xue (sBngele)
d. restul structurilor fine şi brute ale corpuluifuic.

J(J
 2. DE CE ESTE NEVOIE
SĂ SE FACĂ ŞOC ALIMENTAR?
Omul uită, datoritA impurităpi mediului şi, ulterior, tî a impuritt!IJii
intrinseci (legată de gândire, de respira\ie, de efect, de relatie cu semenii)
să se protejeze. Însăşi dotările sale imunologice sunt serios afectate, în
aceste conditiuni:. de smog general! Aşa se face cil propriile sale celule-
hranil (Annamaya) îşi pierd capacilalea de comunicare între ele. Acest
lucru este caum secundara a tuturor bolilor canceroide. Cauza primard
cruciald consta. în descentrarea celor cinci corpuri (Pancha-Kosha), iar
cauza primarii cauza/li constă din înfundarea nadis-elor şi formarea de
turbioane malefice în jurul puterilor de comunicare energetico- fluidictl.
Este vorba despre punctele Xue-Wei considerate, încă din timpul di-
nastiei Tang (şi chiar cu aproximativ trei mii de ani î. de Christos) puncte
de tratament acupunctural şi presopunctural (vezi: ,,Tong Ren Shu Xue
Zenijin Tu Jing": ,,Manualul ilustrat al punctelor pentru acupunc,
tura şi moxibuslie gAsit pe statuia de bronz" scrisă de către învălătorul
Wan Wei-Yi şi Zhen Jiu Jia Yi Jing: sau „Abecedarul acupuncturii"
scris de către învălătorul Huang Pu Mi'').

a) Densitatea lichidului interstitial-tisular în care se găsesc celule

b) impuritatea acestui lichid cu caracter functional electric (elec-
trogeneza)
sunt cele doua caracteristici-cauze ale împiedicării dialoguiui dintre
celulele-hranil (Anamaya) ale corpului (Kosha).
Alimentalia bazală pe came este, într-adevăr, de tip yang, dar, în
Cinai. o plătim cu propria noastră vială!
Sunt oameni care mănincă, de trei ori pe zi, came.
Este dezastruos!
Lichidul intracelular se îngroaşă, de-aşa naturi, încât îşi pierde, în
mare măsură (şi pâna la urmă; în totalitate) calitatea de electrogeneza.
Acest lucru este expresia unei înrăutăliri procesuale, din ce în ce mai
accentuate, a circula1iei energiei Qi şi a componentelor sale (Yin şi Yang),
pe meridiane (nadis). Această deteriorare funcponală a energiei subtile
aduce după sine, în mod inerent, deteriorarea anabolismului şi a cata-
bolismului celular, practic deteriorarea metabolismului.

31
 Procesul de dezasimilaţie ~supune:
1. elaborarea şi ll'llllsmiterea influxului nervos necesar efortului
excretor al fiecarei celule în ·parte
2. travaliul catabolic de pe întregul traseu epurator, deci de la
celulă până la organul specific excretor (anus, uretră, por,
alveolă pulmonară; sau cum este cazul energiilor subtile uzate,
prin punctele de eşapare aurictl: filtrele periferice, şi chiar
pup,rile din punctele Xue-We,).
Această dezasimilaţie poate fi considerată ca o tendinţă de excreţie
a materialelor alimentare reziduale şi, se subîntelege, a substantelor, a
otrăvurilor. Occidentalul, fie yoghin, sau ne-yoghin, este un tip pervertit
din punct de vedere alimentar.
Aşa se face că în el se fac mult mai intens simţite rezonantele
ancestrale ale camivorismului atâtor milioane de viaţă rupestră, lacustră,
silvestră et.c., deci de viaţă barbară, exclusiv cinegetică!
Motivaţia carnivoră a occidentalului este mult mai gravă dacă luăm
în consideraţie stress-ul care, pur şi simplu, îi decimează neuronii, deci
psihicul!
Tendinta occidentalului la carnivorism este justificatll nu numai
din punctul de vedere al climei periculoase 1n care abunllll energiile
!le,rverse (distructive), nu numai ca o necesitate neurotrofici, ci şi ca
o replica a unei ,paime ancestrale, spaima speciali şi nesemnalatil,
deci nestudiatil sub aspect ştiinjific, pânii în prezent!
Această spaimi1 ancestrald se ridică din profunzimile somnului
celular!
Şocul alimentar rezolvă trei probleme vitale:
1. sustinerea lichidului interstitial şi re-creearea funcţiei psihoin-
formaţionale celulare
2. re-creearea climatului de electrogeneztl, adică de clrculaJie
pranicll
3. IC<lresarea funcţiei de circulaţie a energiei Xue (sdngele) şi,
odată cu aceasta a functiei de excre1ie celularii, şi de ansamblu.

Consecinţele şocului alimentar sunt:

•• dezintoxicarea; degresarea şi fluidizarea lichidului interstiţial şi
citoplasmatic al celulelor;
-- întinderea organelor Zong, Fu a glandelor, şi mai ales a organelor
sexuale;

32
 -- ridicarea capacitapi de muncă şi de creaţie spirituală;
-- reclştigarea long<:vită\ii medii genetice: aproximativ o sută
doulzeci de ani!
Deci merită să studiem cum anume trebuie să ne facem studiile
ayurvedice-yoghine începlnd cu Educa/ia fi Cultura mentalului, Yoga
fiziologicil: Hatha-yoga §i Pranayam,, ca, mai apoi, să trecem, fără
şovăjre, dar cu tact şi multă prudenţă, la şocul alimentar!

3. PROCEDEE ŞI REŢETE YOGHINE

DE ŞOC ALIMENTAR.
REMEDII A YURVEDICE
PENTRU CARENŢE ŞI ANEMII
Orie• 011t se filcal'l:II cu toxinek conJinute ·de ali-
mente, plus produ§ii toxici care rev,/14 din
uti/ir.ana incompletii a bolului alimentar, ca atare
din imposibUilate.a excretlfrii acestor lesturi
ucigiitoare a cllror stagnare, la diferite nivek or-
ganice produc cancerizana sau; fii cel maifericit
caz, fmblltrr2nina fi maarlea prematurll!
Nici chiar şocul alimentar nu rezolvă mare lucru dacă individul nu
luptă să devină un ins moderat, dacă nu renunlă la viciile sale alimentare
(sare, condimente, cafea, ness, alcool, produse rafinate, came: mai ales
de pqrcl, conservate, afumături, saramuri, coloranti sintetici, produse
contrafkute, stimulenţi halucinogeni, produse infectate biologic, chimic
şi radioactiv, a nu se uita că unele produse se iradiază:
1. prin însăşi creşterea vegetalelor şi a animalelor (din care se
prepară ele) în medii radioactive
2. însăşi radierea artificială cu alte tipuri de radiaţii a unor produse
alimentare, cum ar fi margarina, sau a unor medicamente, cum
ar fi vitaminele D, este necorespunzătoare din punct de vedere
al regimului vibratoriu tolerat de către organismul uman, ca
atare, pentru persoanele sensibile, e un pericol!
Carnea de peşte marin şi oceanic este cea mai bună carne pentru
acoperirea necesarului de vitamine din grupa p! Hrănindu-ne cu peşte,

33
lapte, ouă, ficat, nu mai avem nevoie de astfel de vitamine (D) sintetice!
Mergind prin soare dezbrăcaţi, nu mai avem nevoie aşa de mare, nici de
peşte! Un discipol al liniei de alimentaţie şi vitalizare ayurvedicll nu are
nevoie de medicamente şi; în general, de cimuri, în alimentaţia sa! Ouiile
pot suplini necesarul de proteine pe care de regulii îl asigura carnea.
Peştele de apa slirată completează perfect acest necesari)
Daca, totuşi, nu se poate altfel, se poate utiliza carnea animalelor
vegetariene! Dar, atenţie, căci şi aceasta poate. încărca. la un mc:,ment dat,
organismul!! I
Un discipol ayurvedic, progresind cu timpul în practica yogas- elor
îşi va modela conceptul nutritiv, întrucât .vimJul sliu nutririv se va
normaliza, datorită, mai ales: EducaJiei §i Cult~rii Gtindului şi a ali-
menta/iei cu adevllrat ftiinJificll! Ayurvedicul, deasemenea nu trebuie sa
adopte un regim stereotip, adică predilecţia de a mllnca numai vegetale,
numai peşte, numai lactate, numai produse de origine cerealieră, numai
produse apicole, numai zarzavaturi, numai fructe etc., ci el trebuie să le
combine judicios, mai ales în conformitate cu revendicarea mana.s-ului
interior: un manas care se formează odată cu practica Yogas-elor! Ne
amintim cum Rishi ne desttinuia că mănâncă după „pofte". Ulterior ne-a
explicat că Yoghinilor li se dezvoltă acest ,,creier vegetativ" şi „mintea",
„gândirea vegetativă" atinge, cu timpul, subtilităli nebănuitei Practic se
dezvoltă o voce interioară care comandă: clari ceea ce trebuie ine;eratl...

Reducerea proiresivă a porjiei de miincare rilmâne un deziderat

imuabil!
Şi încă un criteriu ayurvedic preţios: a nu se combina felurile la o
masil! Orice adept al vie/ii ayurvedice ajunge, cu timpul, la convingerea
fennă că un om, ca sl fie sănltos, trebuie „sA se sature" dintr-un
singur fel de mâncare, la o mllsil!!!
Şocurile alimentare şi orice fel de procedeu de curi1Jire digestiva
(BastO se vor îndeplini, de către adeptul ayurvedic, conform aceloraşi
comandamente interioare! Idem, în privinţa stabilirii duratelor, a
reţetelor, porţiilor, procedeelor!

34
 Şocul prin lactate
Este necesar să se înteleagă că laptele crud este laptele vitalizant!
Dar pentru aceasta este nevoie de vaci sănătoase hrănite şi îngrijite
bine! Brinza proaspătă de vaci este indicată ca numărul doi în eficacitate.
Kefuul, iaunul, laptele bătut urmează, în ordinea eficacitătii.
A nu se folosi lapte de bivolite, de oi şi capre, întrucât este prea gras,
idem produsele acestora!
Brânzeturile fermentate sunt contraindicate din punct de vedere
ayurvedic!
Variante:
Varianta a: lapte în amestec cu bliinza proaspătă de vaci.
Se consuma cu pâine prijită.
Varianta b: iaun proaspăt cu pâine albi, prăjită. Iaurtul se
·va păstra în vase nemetalice.
Varianta c: Kelir amestecat cu brânză de vaci proaspătă şi
pâine albă prăjită.
Varianta d: iaun proaspăt în amestec cu trinză de vaci
proaspata.
Consum: fără pâine!

Şocul prin alimente vegetale

Se va avea grijă ca să se aleagă zarzavaturi, legume, fructe foarte
proaspete şi specifice sezonului, avându-se în vedere că cele mai indicate
produse sunt cele autohtone! Coacerea tn lipsa soarelui, pe drum, tn
vapoare, trenuri, avioane, Oi depozite, a fructelor exotice, conJine un
mare pericol pentru cel care le con,um/l: tn locul vitaminei C ,e
formeaz/1 tn ace,tefrucle, noxe! Fructele din România sunt cele mai
boga•e ln principii uctive! Deci nu are sens să cumpărăm fructe
exotice! ...
Este preferabilă consumarea vegetalelor în stare proaspătă şi crudă!

35
 Varianta a: mere crude şi bine coapte la soare, întregi şi
pâine integrală;
Varianta b: ţelină şi morcovi tăiaţi în felii delicate ameste-
cate cu ulei de măsline şi acrite cu z.eamă de lămâie. Se
vii consuma cu pâine integrală.
Varianta c: Salată de vană crudă cu ceapă şi ardei gras
ame&tecata cu ulei de masline şi acrită cu z.eamă de
lămâie. Se consumă cu pâine integrală.

Varianta d: se taie felii de cartofişi conopidă fierte peste

care se răzuiesc morcovi şi ţelina crude. Se amestecă cu
ulei de măsline şi se acreste cu z.eamă de lamâie. Se
consumă filnl pâine.

Şocul alimentar mixt

Varianta a: se amestecă în bdinza proaspătă de vaci fructe
sănătoase, ajunse la coacere deplină: struguri, prune,
mere, pere, pepene galben sau roşu (cu coajă verde) etc.
Este preferabil ca fructele sa nu fie tăiate cu obiecte
metalice. Se consumă fără pâine.
Varian ta b: se amestecă br&nza proaspătă de vaci cu iaurt,
apoi se amestecă, în continuare, cu sfeclă roşie fiartă şi
mixerată, cu adaos de hrean crud răzuit Nu se consumă
cu pâine.
Varianta·c: Se rad morcovi şi ţelină crude şi se amesteca în
iaurt Nu se consumă cu pâine.
Varian ta d: se coc cartofi şi se cojesc. Se pasează, apoi se
taie ceapă crudă. Se amestecă bine. Se consumă, fără
pâine.

Şocul prin lactate, şocul prin vegetale şi şocul alimentar mixt sunt
metode de degrevare ale co,pului de lesturile toxice care stagnează în
cutele intestinului gros şi, totodată, reprezintă nişte tehnici de dezintoxi-
care ale unor alte organe interne: ficat, pancreas, bilă, intestin subţire,
rinichi, splină; nervii, muşchii, vasele cordului, restul de artere şi vene,
mai mari sau mai mici, iar dacă este sistematic aplicată este şi o modali-

36
late de dezintoxicare ale celulelor nervoase, somatice şi a pielii. Dacă, în
decursul anilor, adeptul ayurvedic reuşeşte să'şi adapteze (fără riscuri:
carente vitaminice, proteinice, glucidice, lipidice; carente minerale ur-
mate de anemii etc.) organisinul la alimenta/ia satvică (alimente cu viaţă;
rara came,.şi mai ales rara came de porc, rara alcool, cafea, înlocuitori,
ingrediente, tutun, produse rafinate, stupefiante etc.) va subpa însăşi
lichidul intracelular şi-l va curăţi. acest lucru ducând, în final, la purifi-
carea celulelor, regenerarea lor ritmică şi la consecinţe fluidico-ener-
getice pozitivei
AtenP,,nllm, tnc/J odal4, pe cililori
c/J fOCUl aUmenta,, nu este o joac/J!
Aplicat, cu pregltirea yoghinicl de rigoare: Educarea Ji culti-
varea mentalului,Asanas, Pranayama, Concentrare (Dharana) reface
corpul edenu: (corpul pe.rfect, ideal, în totalitatea funqiilor; pe toate
nivelele sale: jizk, energetk, mentat spiritual şi divin). Dar atunci
când Jocul aUmentar se aplicli firi pregltirea yoghinicli (deci şi
ayurvedic/J) de rigoare pot apare, la individul în cauzl, stlri foarte
grave de carenfare şi chiar de anemiere, care pot duce la chinuri
cumplite şi la moarte prematuri!
AJada~ cililo~ a/ost avimt
fi este r/Jspunzilto~ de faptei,, sak!...
Mai mult: atunci cllnd discipolul ayurvedic simte ca nu se poate
împotrivi tentaţiei de-a se înfrupta din diferite mfinciruri apetinsate şi
aburinde, care se prepară prin preajma sa, este semn ca pregătirea sa nu
este matură. În acest caz el trebuie să se reîntoarcă la ucenicia yoghino-
ayurvedică pentru a-şi consolida fiinţa: fizic şi moral. Căci: ,,ce fel de
yoghin este cel care, încărnai este slab, dintr-un anume punct de vedere"?
Şocul alimentar, atunci când este aplicat corect, devine o plăcere!

Tot §tiinta ayurvedicll oferă ni1te remedii unor si-

tuatii de carentare-anemiere.
1. Se toacă urzici crude (foarte insistent spălate în ape
curate!) şi se amestecă în mâncăruri zemoase, sosuri
fierbinti, şi mai ales în ciorbe simple fierbinţi.

37
2. Urzici crude. bine spălate şi tocate cu piesă de lemn, sau
rupte fin, se amestecă în kefir, iaurt, brânză proaspătă de
vaci.
3. Urzici crude, bine spălate şi mărunţite (fără intervenţia
pieselor metalice!) se amestecă în salate verzi preparate
cu ulei de măsline şi zeamă de lămâie.
4. Se rade o ·lămâie, apoi se stoarce bine peste 100 (o sută)
ml. miere de albine (sau sirop de măceş). Se aduagă o
bucăţică (calup) de drojdie de bere proaspătă şi pulbere
de zahăr candel (în lipsa acestuia se poate pune o
bucăţică de zahăr cubic). Se toarnă 750 (şapte sul\'
cincizeci) ml. apă fierbinte. Se agită: molcom, în două­
trei etape, apoi totul se Iasă într-un vas de sticlă opacă,
sau într-un vas de lut smăl\uit. După câteva ore de
fermentare licoarea devine acidulată. În această etapă
vasul se va depozita într-un loc răcoros; După doui ore
se poate consuma, în întregime. Băutura descrisă este o
comoară de principii active, excelând în vitaminele B şi
este vestită în ştîînJele secrere ayurvedice pentru efectul
ei antianemiant! În lichidul intracelular persistă ani de
zile, şi uneori, o vială întreagă, mul1i c_o,-pusculi malefici
(corpi mai fini decât viruşii pe care clarvizionarii sensi-
bili sau senzitivii i-au observat în stl"aturile corpurilor
energetico-fluidice şî. mai ales, în plexurile de nadîs sau
Jîng Lo, unde se strâng formând tumori energetice,
prefigurând tumorile canceroide-de mai tdrziu! Se prez-
intti. sub forme de turbioane a ctJ.ror culoare este discre-
pa n tl1, iii raport cu. culoarea fondului aurie
eviden1iindu-se prin tente maro alb- cenuşii, violaceu,
cenuşiu-negricios, amintind de diferitele culori ale ede-
melor şi semnalelor primejdioase care sunt - de fapt -
semnalele de alarmă ale bolilor incurabile: în frecvente
cazuri (este vorba despre semnele afectării meridianelor
tendino-musculare. de cele mai multe ori reprezentate
prin fenomene inflamatorii cutanate de tip calor, rubor,
do/or şi tumm·).

38
 Yoga_ şi plantele medicinale autohtone sunt cele prin care aceşti
corpusculi pot fi eliminati, într-o marc mllsurll (sll nu uitllm cil medicina
occidentalii este neputincioasll falii de ei!). Am specificat cuvântul „auto-
htone" întrucât ştiin/ele mistice transmit: pe cili specifice (tainice),
menţiunea ca orice organism fizic al unui individ este o sumll a elemen-
telor chimice şi a celor minerale care se găsesc în solul, în terenul
geografic, în care acesta s-a născut şi din care s-a hrănit. Confonn acestui
adevllr mistic este exclus ca pe un român sll n poţi vindeca cu plante de
origine chinezească!
Atat alimentele, c8t fÎ aeru4 apa, plan18le, soarele:
natale! sunt cek mai active!!!
Totul este sd ştim slJ trllim ayurvedic, şi în caz de nevoie. sa le
valorificăm.!

Ştiinta ayurvedictl recomandă, in acest context, o mix-

tură de părţi egale din trei plan~:

1. pelin
2. muşeţel
3. sunătoare, dar în funcţie de organism, boală şi conjunc-
tură pot fi abordate şi alte plante (soc, cozi de cireşe,
mătasea porumbului, muguri de pin, măceş, urzici, ros-
topasca etc.).

4. PURIFICAREA INIMII
Există persoane care. dimineaţa în zori, sau chiar şi puţin mai târziu,
la sculare sau în toiul nop\ii, au o anumită stare lyn-cardiacll. Este bine
sll se ştie cil această stare nu este o boală şi nu trebuie să sperie pe cel în
cauză, întrucât ea reflectă o anume faza de odihnire totală a inimii,
frecventă numai la persoanele spiritualizate.

În cazul în care se întâmplă acest lucru noaptea, este indicat ca

persoana respectivă să bea o cana cu lapte rece sau cald, după cum
dictează anotimpul sau temperatura mediului.

39
 Un comprimat sau două de calciu, vor adăuga omului noi forte vitale,
iar dacă oste noapte somnul va reveni la o profunzime neaşteptatil.
Unele şi aceleaşi persoane spiritualizate (trezirile bruşte au loc tocmai
pentru că aceste persoane înregistrează în subconştient chinurile omenirii
aflate în stare de trezie, pe emisfera luminată a ·Terrei!) trebuie să facă
dimineaţa purificarea inimii.

Puriticarea inimii-tehnica de execuţie:

1) Stând în picioare, cu faţa spre nord, într-o cameră bine
·aerisita, ideal pc prispa, în plini lwninl a zorilor, prac-
ticianul va lua în gură-o cantitate mare de apă proaspătă.
2) DSnd capul uşor pe spate, el va înghiţi această doză de
apă în cliteva reprize succesive. Aceasta reprezintă o
repriză a purificării inimii. Se fac în total trei astfel de
reprize.
3) După efectuarea celor trei reprize, deci imediat dup.i
înghiprea ultimei înghipturi de apă, practicianul va
propti brusc bărbia în piept, pn&nd-o aşa o perioada
scurtă de timp, aproximativ douăzeci şi unu de secunde.
în timpul acesta, atenţia se va plasa pe cord şi pe tiroidă.
Această asani-mudril are calitatea de a purifica toată zona
cuprinsă între chakra-Anahata şi chakra-Vishudda,
deci şi inima, tiroida, faringele etc.

40
 5
Tulburările katice

Întrucât termenul este necunoscut în ştiinţa nutriţionistă occidentala,

nvom explica.
Kafa este un cuvânt sanslcrit care în ttaducere simplistă ar msemna
o mucozitate, mucus. Rishis (înţelepţi transoedentali) sunt cei mai deplini
cunoscători ai corpului omenesc, întrucât ei au cunoa1terea de esenJd
transcendentiJ adică o cunoaştere de esenţă divină, descinsă din Corpul
Spiritual al Maka Dharma-Kaya, adică din însăşi gândirea perfectă a lui
Isus Christos!
Rishis sunt cei înzestraţi, hat practicilor secrete, cu inefabila calitate
a clarviziunii eterice. Datorită practicilor yoghine evoluate, încă din
imemorabilele timpuri ale evoluţiei umane, şi-au dezvoltat facultatea
misticii de a vedea aura energeticii a lucrurilor şi a frlnţelor însufleţite
şi, în plus, de a putea, prin dotări considerate paranormale să vada, dacă
este nevoie, orice ţesut, sau celulă umana, şi chiar un atom sau corpuscul
component al acestuia, firă intervenţia nici unui instrument fizic, sau al
vreunui material ajutător. (Aceeaşi calitate rămâne valabilă şi pentru
corpurile neînsufleţite). Aşa se face că din timpuri imemoriale Rishis
cunosc fenomene pe care ştiinJa saducheică l\' va.cunoaşte('/) peste mii
şi mii de ani, bineînteJe„ prin mijlocires unor instrumente suprasofisti-
cate!
Apropo! Ştiap că vestita fonnulă a relativit4!ii a fost extrasă din
Vedele Sacre?... ·
Fenomenul de autoproteqie a tesuturilor unor anume organe ale
flintelor însufleţite: prin secreţie de mucus este, deci, cunoscut de către
misticii yoghini de mii de ani şi studiat, în continuare, în zilele noastre.
Astfel, se ştie de la aceştia, că diferitele organe ale corpului secretă
diferite esente de mucus, în functie de necesităţile lor de securitate.
Ochii, pentru exen:itarea autoprotecţiei, secretă diferite fotme de
mucus: unele de consistentă grasă, uleioasă, care acoperă tegumentul

41
pleoapelor, uşurând, în acest fel, mişcările; cutările ce se fac în timpul
acestor mişcări ale pleoapelor; altă formă de mucus, odată cu expulzarea
sa din tegument, scoate materiile rezultate din procesele infecţioase care
au loc în zonele oculare; alt tip de mucus supranumit de către medicina
occidentală produs lacrimal are un rol complex: de lubrifiant al globilor
oculari, de purificator al ochilor, de epurator al corpurilor străine, de
transportor al unor noxe ce provin din tesuturi mai profunde şi se
expulzează prin zonele palperale etc. Dar fie ca glandele care secreta
aceste mucusuri se numesc Meibomius, Moli, glande ciliare, palpebrale
sau lacrimale, fie că aceste mucu.r-uri ar avea rol de Unguentare, spalare,
acoperire, expulzare, curăţare-expulzare etc., fenomenul de· emisie al
acestor secreţii kafice reprezintă., în fond, ingeniozitatea autotroficlJ fÎ
autoprotectivd a Sinelui individual divin (Arman) fat4 de validitatea
corpului (s/Ju)fuic (Sthu/a-Bhutha)!
Nasul fabrică o altfel de mucozitate decât ochiul, destinată unor
masuri autoprotective asemănătoare (întrucâtva!) cu cele ale ochilor.
Anumite ţesuturi pulmonare secretă un alt gen de mucus facilitind
expulzarea diferitelor excreţii alveolare. cum ar fi sputa...
Alte organe, cum ar fi stomacul şi intestinele emit alte forme de
mucus-uri, destinat autoapărării lor şi a bunei lor funcLiuni.
Urechea are un alte fel de mucus: unul de consistenţă cerată care are
un rol de protejare specială a urechii interne. .
Organele genitale, mai ales cele feminine, secretă diferite tipuri şi
esenJe kafice unele destinate epurării unor toxi-infecţ.iozităti locale, altele
destinate autoprotec1iei mucoasei vaginale şi, în fine, altele destinate
lubrifierii organului sexual, în iminenia unui contact sexual (glandele lui
Banholin îşi declanşează secre1ia imediat ce clitorisul intra în erectie:
este un alt reflex şi un proces fiziologic rara de care intromisiunile
organului bărbătesc nu ar fi posibile!).
Mucoasa buco-linguala are o altfel de emisie de o cu totul altă esen/t!I
kaficlJ.: deaceastădatăpredominant regenerativă. Se ştie, în Tao, că saliva
conl.ine principiu stimul4rii refacerii celulare, a regenerarii energiei Xue
şi a. celorlalte glande. Ea este atât de bogată în principii necunoscute,
încât nici un laborator al universului nu ar putea să-i recompună formula.

Este firesc deoarece taina crea/iei

se af14 numai fii mâinik lui Dumneuu!
Multe astfel de „tipuri de mucus" există în corpul uman, botezate şi

42
suprabotezate de către cercetatori cu tot ali!ia termeni deveniţi ştiinţifici.
Ceea ce este important de rel,inut e că în interiorul o~anismului o anume
inteligenţă autotrofică a creat glande şi glandule, divers structurate,
pentru a emite diverse esenfe kafice necesare diverselor functii trofice,
de apărare şi chiar de estetizare a organismului uman. in acest ultim
conte><t putem exemplifica esen/ele kafice care sunt propulsate prin porii
subtili ai pielii, emise tocmai ca să o ferească de ariditate~ de umiditatea
e><teriorului, adică a mediului, de bruştele transfonnări negative pe care
aceste două stări le produc în organism. (Nu trebuie sa uitam
covilrşitoarea imponantă de echilibrare energetică a pielii!).
Mulţi iniţiaţi occidentali au crezut că secrefiile kaftce sunt împlinite
numai la nivelul organelor supuse direct unor atacuri termice, chimice
sau încercări mecanice, cum ar fi frecarea ... Realitatea este că chiar în
interiorul organismului acest uriaş combinat kafic: îşi are microlabo_ra-
toarele sale ingenioase prezente sub forma tuturor glandelor endocrine,
exocrine şi mixte.(deci cu secre\ie interna, externa şi dublă) fi chiar în
esenia retelei limfatice!
Cititorul atent va putea face legătura care există între satvicitatea
tuturor materiilor energetice ingerate, sub diferite forme, de către organ-
ism (aer-Prana, hrană, apă, mişcare fizică, gânduri) şi satvicitatea
esenfelor kaftce emise din această ecuafie metaboiico-energeticd.
Este clar cil introducând aer-noxil, hrarlil•noxil, apil-noxd, gân-
duri-noxa: specifice unei ZONE-NOXĂ, organismul nostru nu va
putea deveni satvic, ci un organism noxic supus unei degringolade
implacabile, emiţând nu numai esent• kafice no,:ice (care, desigur;
li vor grilbi sfârşitul) ci şi gânduri-noxă: care vor ucide şi pe cei
apropiaţi, şi mai la urmii, şi pe cei depllrtaji!
Este deosebit de clar cli descendenfii unor astfel de oameni vor
pierde armonia vitali interioară devenind, cu timpul monrtrii-
umani, antioameni, sau mai direct supus: antichri§ti!
În acest context spiritualisi se poate admite chiar ideea formilrii
coronei negre (aura satariii:il) mondială adicil a formilrii mediului
nutritiv mondial al magiei negrt1 !
Dar hai să ne întoarcem înspre deocamdata, a propriei sănătă!i! ...

43
 1. TOT CEEA CE ESTE NE-SATVIC
DUCE LA DEREGLĂRI KAFICE

Aerul ne-satv ic
Aerul ne-salvie precum şi o respiraţie defectuoasă provoacll şi o
înmagazinare ne-satvic4 la nivel pubnonar şi Nadis-al, producind în tot
organismul o stare extrem de periculoasă, care pune, vădit, sub semnul
întreblrii, viata acelui individ!
Apare - imediat - semnalul special al Sinelui divin: o hipersecrepe
bronşică, deci o secreJie kafic/1 excedentara, morbidă. Deci natura
noastriJ esen/iaul (Prakriti) ia o măsură severă dar o măsură excesivă
pentru a salva corpul fizic!. .• Amintim de alte dereglări ce se produc cu
această ocazie la nivel respiratoriu şi chiar psihic, cum ar fi tusea, hârâitul
respiratoriu; sindromul psihic care induce o anume angoazare a individu-
lui, şi fenomene colaterale, de multe ori de natură psihogenă, cum ar fi
transpiraţiile reci, sau calde, frigul sub formă de valuri (frisoane), expec-
torapi grele, sau cu exces de spută, stări prehipoxice, căutarea luminii şi
a aerului atmosferic etc., toate care, nu sunt altceva decât prevestirea unei
dereglări în captarea Prana-ei!
Dar tot acest Sindrom nu este altceva decât o reflectare a unor blocdri
de energiefluidiciJ datorate ,m~g-ului (vezi: gazul de eşapament), indi-
rect, şi direct datorat blocl!rii funcponale ale unui mare număr de alveole
inflamate, (mai ales la nivelul etajului alveolar apical :Adham). în paralel
apar stări de congestionare: datorită încărcăturii noxicel ale zonelor
pubnonare afectate, care, netratate, pot duce la îmbolnăvirile propriu-
zise.
A nu se uita cli cel mai bun tratament, în acest caz, este respirarea
unui aer curat, lucru imposibil în mediul citadin, neprotejat de cltre
stat la ora actuală!
A m!IÎ rămas YOGA, recurgerea la tratamentul cu plante, şi
recurgerea la anumite intervenjii prin Intermediul cunoaşterii ayur-
vedice!
Dar nu ultaji! Cea mai buni luptll pentru siiniitatea Dvs. -şi a
urmaşilor Dvs. - este sii sclipafi de poluarea prin gazul de
eşapament!!!

44
 Hrana ne-satvicll
de natură Rajasico-tamasică şi (mai de curind aparută) hrană: posibil
infestată radioactiv!
Datorită ne-cunoaşterii, omul se rătăceşte, amarnic, pe căile vietii! ...
Dacă s-ar fonna 6 generatie mondială de yoghini, toţi oamenii ar
atinge un grad maxim de CunOll§tere spirituala, iar fonnele şi cadrul
actual de convie\uire, s-ar anula, automat, dispărind statele: ca unităJi
politico-militare, însăşi jurisdicţia cunoscută azi lăsându-se înlocuită de
către cea mai înaltă fonnă justiţiară cunoscută: justi/ia de esen/ă divină,
aceea propovăduită de către Isus Christos şi Apostolii săi de două mii
de ani, dar neînţelească, şi mai curând, neacceptată integral nici astăzi de
către conşiinta noastră!
În locul educa!iei de astlizi - educa!ie de suprafatA §I cu tintli
meschini -s-ar impune EducaJia spiriJualJJ, educaţie de care, până
la o vreme, au beneficiat toate gintele indo-ariene şi indo-europene,
din cea de-a doua categorie făcând parte şi iluştri nO§lrii strllmoşi:
dacii!
Până şi azi, popoarele care şi-au păstrat nealterat spapul spiritual,
beneficiază de lipsa civilizaţiei maşinismului, care este totuna cu civi-
lizaţia banului. Un exemplu minunat, în acest sens, este India, Oiina; o
mare parte a Indochinei şi numai cllteva tărişoare răsp&ndite prin Arabia,
Africa şi nordul Europei. La o analiză atentă este vorbă tocmai despre
acele lări care: har divinităţii I s-au putut feri de „binefacerile civilizaţiei"
lirei sterline şi a dolarului!
Cel puţin în privinţa cazului Indiei se poate afirma cert că pretinşii
ei „civilizatori" şi-au cmunţat scopul colonizării prin. cuvântul „civili-
zaţie", sfârşind prin a fi. civilizaţi de cdtre cei pe care voiau sd-i
,,civilizeze"! ...
Un om care are educa/ie spiritualJJ ştie ce trebuie să mănânce, ce
trebuie să bea, ce trebuie să respire, cum trebuie să gândească şi să
trăiascll: §!ie ce e bun şi rău; ce trebuie şi ce nu trebuie?

Dar politicile care genereazA lipsa de cunoaştere, bezna spiritu-

alA, au afundat mul!imile lntr-o cumplită ne-cunoaştere şi lntr•o
cumplitli rAtliclre.
Oamenii doresc libertate: dar nu ştiu pentru ce, exact!
Motivul, desigur, rezidii în Ne-cunoaştere!

4S
 Clici daci ar li avut Cunoaştere spiriJuală mulţimile ar li §tiut sll
cearli o viafă satvică: adicli dreptul la ceea ce le-a lipsit naturalmente
spiritului lor şi trupului lor, Inei din timpuri strivechi şi nicidecum
lucruri inutile care treneuzii evolu/ia spiritului. Le-ar li plisat mai
puţin de nostalgiile traversiirii graniţelor !iirii şi ar li cerut, şi
obtinut, condiţiile în care sii se poatii deplasa, înspre rezolvarea
problemelor lor suOeteşti şi materiale, dar în deplini siguran!ll a
vie!ii.lor!
Ar li ştiut sa cearii locuinţe corespunziitoare, aer curat, apli
curată, preţuri de cost accesibOe, loc de munci şi salarii corespun-
zătoare, acces la adevărata culturi, §i nu la poligoJitizare; acces spre
Dumnezeu, şi nu spre ma§inism şi cultul banului ambele generatoare
de smog şi pieire inevitabila!
Ar fi necesar ca omul acum, in ceasul al doispreze-
celea, sii ştie sa-şi pretuiasci sunetul şi trupul'
(care împreuna formeazii un adevllrat sanctuar!)
şi sli lupte mai puţin pentru himere politice
aduciitciare de jertfe şi războaie, orientllndu-şl, în
schimb, revendiclirile spre ceea ce ii asiguri!
condiţiile naturale ale dezvoltiirii, perpetulirii şi
evol~tiei flintei, a speciei sale!
Clici daci omul nu se va hrAni: natural!, ll{a cum s-
a hrănii în cele aproximativ douăsprezece milioane
ds ani ale existen/ei sale pe Terra, se va degenera şi
(specia sa) se va autodistruge!
Criterii ayurvedice de concept alimentar
mâncărurile preparate prin fierl>_ere_p_i_e_rd_d_i_n_c_uan---,
I-Toate
turnul de via!ă (din Prana) continută în materia (primă)
din care s-au preparat;
- Toate materiile nutritive conservate prin frig, fierbere,
murare, afumare, ambalare în cutii metalice, uscare,
pierd din conţinutul în Prana (fluidul universal al vieţii
.de esentă divină);
-Toate materiile nutritive care vin în contact cu mentalul,
aerul, apa, lumina solară, (este vorba despre plantele

46
 culese, eventual în curs de preparare), surse chimice sau
radioactive îşi pierd din con1in11tul Prana-ic, sau se
contaminează;
Toate materiile nutritive consumate după mai mult de o
zi-lumină de la data preparării lor devin tamasice;
Toate materiile nutritive, Care, odată cu prepararea, la cald
sau rece, contin în ele condimente iuti, sare, alcool,
cacao, cafea, ness, ciocolată, condimente ex.otice de tipul
vanilie, scorţişoară, cuişoare, sau cele care sunt fierte
îndelungat, fripte peste limită, preparate în cuptor, pe
plite, aragaze, la foc, dar prea îndelung expuse la flacălil
devin rajasice;
Cărnurile sunt rajasice imediat după trecerea a trei minute
de la sacrificarea animalului, ·ş; devin tamasice odată cu
trecerea timpului: indiferent dacă sunt crud~ sau prepa-
rate; ·
Orice aliment de natură lacto-vegetariană este mai satvic
decât orice aliment de natură animală, mai ales, dacă
avem în vedere capacitatea acestora (din unnă) de
otrăvire a organismului;
Orice aliment, indiferent de originea şi esenţa sa este nociv,
sau chiar ucigător, atunci când, direct sau indirect, s-a
aflat într-un mediu noxic: chimic sau radioactiv, din care
şi-a luat hrana; sau de la care eventual, s-a contaminat;
Orice aliment este ne-satvic, sau chiar noxic, atunci când:
1. provine dintr-un animal crescut printr-o hranire ne-natu-
rală, sa11 prin interven1ia substanielor stimulente sintetice
2. provine din vegetale obţinute prin aceeaşi modalitate;
Orice aliment devine toxic atunci când:
1 l. este mancat fiică a fi bine mestecat
2. este m&ncatîn timpul unei stări negative, în prezenta unor
persoane negative
3. de către persoane care nu-şi pot izola mentalul în timpul
mesei faţă de agresiunea gândurilor-rele ale semenilor.
negativi aflati, la indiferent ce distantă.
4. într-o atmosferă poluată chimic, radioactiv, fonic, vizual,
microbian etc.

47
 Reacpa organismului la noxele alimentare şi la cele care deriva: din
acestea, în timpul staţionării lor în organism, este de-asemeni o reacJie
kafică în care esenţele şi cantităţile de „mucus": practic secreţii, sunt atllt
de nefireşti şi necontrolabile încllt, odată cu trecerea timpului, devin
ele-însele o piedică foarte complicată pentru procesele metabolice, şi se
transforma in serioşi factori de degradare organica, şi chiar cancerizare! ...
Este explicabil întrucat aceste esen/e kafice sunt purtătoarele noxelor
provenite din aer, apă, hranil, metabolizate prin absorbţie şi mişcare şi
născute chiar şi din gândul-rău: propriu. sau absorbit!
Ceea ce măreşte coejicienml de [IXtlre în corp a acestor excedente
kafice este însilşi natura lor derivată din Natura (noastră) EsenJia/4. Căci
aşa cum saliva, hormonul, secreţiile noastre digestive etc. sunt absoroite
de către propriul nostru corp până-n profunzimile celulelor sale, la fel,
orice esenfă kafică fiÎfld: incipialmente şi esenţialmente: proprie! va fi
„consumată" de către organism în întregime, eliminarea sa reprezentând
o problemă imposibil de rezolvat, în alte formule, decât în formula
ayurvedică a purificării generale a organismului!
Cu alte cuvinte. nu se poate obtine o purificare prin medicamente
sintetice!!!
Or această purificare ayurvedică: totalii! reclamă necesitatea
reintegrllrii omului în SpaJiul salvie al evoluJiei sale spirituale!
Cu alte cuvinte, mult mai .simple, omul, ca sil mai postii subzista
şi evolua pe Pllmânt, are nevoie de toate conditiile pure: aer, apli,
hranl, linişte suffeteascil spa/iu vitalizant (verdeafll generatoare de
aer şi Prana), practic, de toate condiţiile etknice pe care le-a cedat
in favoarea „Civilizaţiei" dolarului!

Apa ne-satvică este apa filtrată necorespunzător: apa

oraşelor noastre!
Apa·are un rol covârşitor în făurirea vieţii.
Omul, în drumul său spre adaptarea la viata terestră, a fost şi fiintă
amfibie (demi-acvatică), ulterior lacustră, apoi litorală, şi mult mai târziu,
rupestră, silvestră, campestră şi ... citadină!... ·
Legea polarizdrii energiilor nu se poate îndeplini fără prezenţa apei:
într-un organism pământean! apa fiind eminamente lunară, magnetică,
lyn, Tha, pozitivă lent-activă, latent-spirituală (Shakti), conservatoare
48
(energetic). Ea este principiul determinant al vieţii în·galaxia noastră, în
orice planetă cu fotmă de vială umanoida, şi în once galaxie astraliJI
Ea este mediul de manifestare a lui Purusha (Spiritul).
Pentru a înjelege acest lucru este de-ajuns să ne amintim despre
botezul Domnului nostru Isus Christos în apa Iordanului:
111-13
„Atunci a venit Isus din Galileea la Iordan, la Ioan, ca să fie botezat
deel.
14. Dar Ioan clluta sll-L opreascll, zicdnd: .,Eu am nevoie slJ fiu
botezat de Tine, §i Tu vii la mine?"
15. Şi rllspunzdnd, Isus i-a zis:., Lasll acum, cilci a§Q este patrivit s/J
tnzplinim toatll dreptatea". Atunci Ioan L-a /lisat.
16. Şi Isus.fiind botezat, S-a ridicai fndatll din apll. Şi iata, cerurile
I s-au deschis fi a vllzut pe Duhul lui Dumnezeu coborându-ie ca. un
po,·umbel §i venind peste El'·.
(Matei).
Deci Domnul nostru-însuşi a recunoscut legea Energetica întocmită
de TatăH Apa este factor magnetic, deci de polarizare a energiei pranice-
so/are, atât prin actul inspiraţiei nazale, cât şi la nivel celular; apa este
un trofic cu conţinut universal necesat metabolismului; din apă se
regenerează atmosfera; apa este transportor în celule şi chiat peste
întin•ul pământului; apa este un diluant ideal în viata întinsă a celulelor,
şi în multe directii: chiat şi în industria planetarii; apa este materialul,
factorul de !avare al zonelor intercelulare, dar şi al Pămintului, al
trupurilor, al veşmintelor, chiar al Spiritului (să nu uităm iitualurile sacre
prin ablu/iuni, exorcizarile cu agheasmă, descd11tecele cu apă neîncepută
etc.); apa este încântarea ochilor, câmpia infinită în care se oglindeşte
soatele şi luna; pe cate aleargă corăbiile cu pântecele lor pline de comori;
este fluidul mirific în cate se îmbăiază zânele, şi oamenii ... apa fluidul
vieţii şi al poeziei ... apa care prin îmbră\işarea sa cu soarele a născut
minunile vegetatiei în care omul şi-ar putea făuri cu un minim de iubire,
cel de-al doilea Eden! ...
Aceasti ambrozii, acest nectar al nemuririi (Amrita): apa, din
nefericire, in marile noastre oraşe, datorită: unor oameni incompe-
tenţi pe functiile lor! vine, peconducte,spre gurile noastre, murdarii,
nefiltrată! Dacll nu credeţi: priviţi o picliluli de apă bine filtratii la

49
microscop şi, la acelaşi microscop, priviti, apoi, o altli picllturl, de
accastll datll, de api nefiltrată, sau filtratll necorespunzlltor!
Ceea ce veti vedea, vii va llimuri îndeajuns asupra pericolului
care vine dinspre consumul de apA nefiltrat.I, sau chiar şi filtrată:
necorespunzAtorL
Datorită prezenţei materiilor anorganice(.... şi nisip foarte fot!) şi din
cauza consumului ap"ei acesteia nefihrate sau filtrată necorespunzător,·
toate secreJiile kafice se impurifică, nocivizAndu-şi structura, compo,.iţia
fizică. Practic toate esenJele kajice fine, cu rol precis în stimularea vietii,
după un consum de apă noxică, contin în mod fatal micro-corpuri
minerale şi elemente toxi- infectioase care ajungând la celule, în loc să
le stimuleze func1ionarea, le distrug. Astfel, unele organe predilecte a se
încărca: litiazic cum ar li rinichii, bila (colecist, veziculă biliară), splina,
vezica urinară, ureterele. prostata se încarcă cu timpul, de calculi (pietre),
fapt ce pune viata indivizilor într-o primejdie reală!
Acesla este efectul local, de natură litiazică.
Dar mai există şi efecte pur-chimice datorită infestării acidului
gastric, sucului pancreatic, al celui biliar ~i al tuturor secretiilor glandu-
lare, cu elemente chimice şi elemente micropatologice.
Un alt pericol este cel al infestării tractusului digestiv şi excretor
datorită
apei prost fillrale şi al cărnurilor animalelor care au băut astfel
de apă, cu diferite microorganisme de Lipul protozoarului Trichomonas
vaginalis, ·sau Salmonela, Enterobacter, Proteus, Shigella, Seratia,
Klebsiella,.Pseudomonas şi al\i germeni foarte periculoşi care iau naştere
în medii tamasice, se transmit ca atare: prin ape tamasice sau se f01meaz..-'\
în organism, în climatul ca urmare a consumului unei &pe declarate
, 1 polabile" şi al consumării cilmurilor infestate ambele generatoare de

genocid!
S.unt: unu, Ia milion! persoane foane rezistente, al căror organism
elimină aceste microcorpuri şi germenii malefici şi chiar şi parazitii
intestinali şi cei musculari. Dar, în Cinai, chiar şi aceştia totuşi, cad prada
unui alt mecanism distructiv cauzat de către .impurilltile şi noxele apei
prost-filtrate sau a consumului de came infestată: practic a tulburărilor
kafice derivate din acest consum nociv: este vorba despre unele tipnri de
înfundări ale nadis-elor mari (ale meridianelor principale), sau ale altor
meridiane mai mici, ce e drept. dar de importantă vilală.

50
 Aceste înfundări de meridiane obstructionează expansiunea energit·i
subtile: Prana şi Fohat, conducând la diferite tipuri de decese subite!!!
Mulţi îşi imaginează ca prin fierberea apei rezolvă toate problemele
acestea. Se înşa:Ia, întrucâi: nisipul şi nici chiar unii germeni inchista\i nu
dispare, prin fierbere!
Deci rezolvarea problemei acesteia (naţionale!) rezidii în înlo·
cuirea la timp a filtrelor de apii uzate!

2. GÂNDUL NE-SATVIC
SAU MENTALISMUL NEGATIV
Datorită tuturor cauzelor enunţate în subcapitolele precedente, om-
ului i se modifică (maleficizează)modul de gândire. Ma nas-ul (mentalul)
său pierde capacitatea armoniei a ordonării: sistematizarea naturală, a
constructivităţii, a pacificării şi, în final, a iubirii. Semenul său simte,
percepe şi îşi asuma, sub toate aspectele rationale şi pararationale, aceste
modificări· ale atmosferei gândirii. Astfel, multe gll.nduri şi frământăd,
suferinde nepersonale, devin ca şi proprii. Această modificare este şi mai
inexplicabilă pentru individul care nu cunoaşte esenia gândurilor, Jegile
de propagare ale cuantei manasice (raza gândului) şi, mai ales, remediul
mentalismului negativ, adică EducnJia şi Cultura g/Jndului'.
A stal, şi stă, la dispozitia orişicui, lucrarea noastră: "Comentarii
asupra lucrtlrii Puterea Gândului, de Swami Shivananda ", o lucrare c,.
con1ine tocmai aceste criterii de inshuire gradată a mentalului. A nu 5~
uita că: prin lectura acestei cărli orice om se modifică dobândind calitatea
de yoghin. De altfel E(IUC'aJia şi cultura mentalului este prima fază a
practicării YOGĂI: atât pentru asiatici, cât şi pentru occidentali! Purifi•
carea mentalului este o condijie cruciala de care depinde viata şi
M,î11tuirea fiecăruia dintre noi, indiferent ci iubim, sau nu, cu,·ântul
YOGA! Chiar §i pentru orice ne-creştin, ne-buddhist, ne-taoisl,
ne-mahomedan etc. purificarea mentalului este prima condific a
subzistenţei!!! ·
Mul{i con/undii instruirea mentalului cu tezele lui
Buddha, a lui Confuci11,, ale lui Laotzi, uitând de
faptul c4 Isus Christos şi-a dat srqletul, pe cruce,
tocmai pentru a ne com•inge de ne.cesitatea puri-
.S 1
 fu:iirii inimUor fi a gândirii noastre! Mufli ult4 c4
Tat/JI nostru a fnecatpe stribnofii noftri tn potopul
cel de nedescris, tocmai datorit(J tntic4lofirii
. acelora!•••
Noi nu suntem de]l(IIU de acel cataclism, chiar de-
ar fi s(J seproducit sub o alt4form4: sabia de lu-
min/1 a JUDECĂTORULUI se apropu, de Terra,
ver1iginos!...
Afadar, smulgeJi-v/J de sub stăpânirea antkhristu•
lui, de sub toat/1 injblenJa sa neagr/1; c/lutaJi a v/1 lu-
. mina glindirea cu vorbels mlintuitoruluil C/lci
ffecare gdnd-rdu v/J micforear./1 durata vieJii, vliface
tot mai vulnerabili, iar la JUDECATĂ fu,care
gând-rliu va atllrna: fatal! pe cântarul divin!
Nu uitap că foarte multe din îmbolnăvirile trupului dumneavoastril
îşi dispută apari1ia, sau nonapari!ia, întâi pe planulManas-ului (mentalu-
lui).
Nu uitati că un mental pozitiv vă poate feri de multe îmbolnăviri!
Nu uitati că a fi bun la suflet şi fn gdnd constituie condiJia Milntuirii!
Cu cât vep practica mai bine şi mai constant Educaţia ri Cultura
gândului, şi cu cât veii da leciii şi semenilor dumneavoastril: în sens
constructiv, cu atât mai multe stele şi lumini vor înconjura creştetul
dumneavoastră în împără!ia Cerurilor! Amin!
Oprip gândurile-rele, încă din clipa aparipei lor în mentalul dum-
neavoastră! ÎOlocuip-le cu opusul lor sensusl (semantic)!
Faceţi acest lucru de câte ori este nevoie, chiar şi de milioane de orii
Cu timpul, gândul-rliu nu va mai putea să reapară!
Dacii, totuşi, un gând obsesiv §i rllu c:ontinull sll aparii, §i" sll
reaparll, şi nu poate fi altfel alungat, aduceji: în mintea dumnea-
voastrll, imaginea minunatll §i salvatoarea a Mântuitorului. Acel
gând hidos §i satanic nu va mai apare niciodatll!
Crede/I cu tlhie tn Isus Christos fi consideraţi cil El
se q/lil tn inima dumneavoastrli!- Acestf•I de a simii
şi de a gândi: este garanJia tide,/lrat/1 a viB/ii fi pe

52
 plimânt Ji fn ceruri!
Amin.
Un om can f1 an pe Isus Christos fn inim4 nu are
nevoie· s4 meargli nici la bisericii!
Numai aducându-l pe Isus Christos fn inima dum-
neavoaslril veJi putea s4 deslivâ'liJifiinta dumnea-
voastrli, slifaceJi dinfiinJa dumneavoastrlifwcll un
templu al Domnului!
Amin!
Omul are o tendinţă, inexplicabilă ştlinţific, spre nebunie şi spre Iiiu.
De multe ori (istoria omenirii a demonstrat!) unii dintre indivizi,
ajungSnd la cârma statelor au înnebunit de-abinelea, ordonAnd omucideri
în masă.
Dar conducerile spirituale, în acest caz, de ce nu se disociază de aceşti
demoni?
Mulii indivizi giisesc clii satanice de imbogiilire, în detrimentul
unor imense populajii sortite morfii prin subnutrire şi boli. Mulii
indivizi se affll la cârma unor concerne ale morjii: producjia 1i
vânzarea de armament, de stupefiante, deţin hegemonia monopo-
lizarii petrolului §i speculllrii preţului pe barilul de ţiţei, sunt autorii
supraproducjiel mondiale de autoturisme care ne infesteazii aerul,
deteriorând silnlitatea atmosferei §i periclitând VIAŢA!
Mulii indivizi monopolizeazil refeaua mondialii bancarii creând
dependente dezastruoase şi, folosindu-se de diferite pârghii, monop-
olizeazil climatul determinist-politic pe glob.
în sfârşit, persoana autoproclamatii: Vicarus fiii dei, care ·ar
trebui sll lupte pentru anihilarea acestei reţele mostruoase, se ocupa
de cu totul altceva ca si inducii milioane de creştini 1n eroare!
.Speran,a curii/eniei glîndirii fi a sujktului, deci
rilmlîne tot fn noi! LuptaJi pentru revenirea acestui
popor bun fn matca sa spiriJuală: fi acest lucru nu
tnbuie confundat nici cu na/ionalismul, nici cu
fOVinismul, ci dimpotriv4, trebuie să ne iubim fntn
noi, oamenii, indiferent de origine, ras4 şi religie!
Retncădrarea fn Aria naturald a dezvoltării spiritu·
lui, ce e drept, cantine un risc: pentru lenefi şi

53
 ticălnşi/C/lc:i tn aceastăformă de viată naturalăfu,­
care trebuk să muncească; nu să fnşele sau să
ucidă!...

Facefi din Pământ un Eden §i atunci Dumnev,u va

nnun/a la ApocalipsiI!

3. NEMIŞCAREA SAU VIAŢA NE-SATVICĂ

Tendinfa de a nu munci caracterizeazil intrana fli
mileniul al treilea! Această tendin/lI este ·,sen/illl·
mente sataniciI, urmare a magiei negre!
Prin aceasta nu trebuie să se înteleagă că nu mai sunt oameni hamici.
Mai curând ar fi bine sa se ştie că majoritatea indivizilor sunt cuprinşi de
această falsa-lene. Cei cu credin!il nu au această pseudo-lene întrucât
Consliinfa le este hranită de lumina satviciI a Domnului!
în Asia yoghinii nu este valabil acest deziderat, întrucât, prin YOGA,
individul se Recreează, adică se creează din nou, în mod conftient, cu
aportul forţei divine! Prin yoghin, şi descendentii acestuia, specia umană
se regenerează, întinereşte! Căci prin această practică înaltă omul îşi
redeschide închisele canale prin care altădată, primea forţă de la Crea-
torul său!
Societatea occidentală a creat sportul occidental şi compelifia
durii. Orice individ care practicii sportul occidental la modul dur in
care acesta îşi deslilşoarli antrenamentele şi competifiile devine un
potenfial mutilat! S•a observat că sportivii, şi chiar elevii de şcoalli
primarii, care au forpt, la antrenamente, corpul, pentru a obţine
performante, mai târziu, sau mult mai târziu, au cllzut victimele
unor boli hepatice, cardiace, circulatorii, osteo-arliculare şi mctabo·
lice. .
Considerăm că este cazul sa propunem instituirea unor controale din
partea medicinei juridice, în timpul efectuării antrenamentelor sportive.
Aceasta ca masură în România cât şi ca masură generală, pe toate
meridianele. Căci ajung atâtea victime generale de min\ile monsuuoase
ale unor aşa numi1i"anti-enori sportivi.
Nu este o glumă, es\e vorba de vie\ile copiilor noştri şi ale alâtor
genera1ii de sportivi care vor urma.
Omul simte nevoia de mişcare.
54
 În copilarie această expansiune se consumă în vâltoarea zben-
guielilor copilăreşti.
În adolescenţă şi chiar şi o perioadă din (aşa-numita!) tinerete (de-
generarea pielii umane începe la vârsta de trei luni!) omul îşi consuma
(e tragic, dar adevărat!) cuantumul vital (Qi) în raporturi sexuale aber-
ante, expulzând, odată cu Kama-sa/a (fluidul ejeculator - sau orgas-
matic) toată puterea, toate depozitele rezistenţei sale biologice şi ale
longevitătii sale, întreaga sa potentă creativii şi şansele spiritualizarii!
Mai târziu atunci când: pentru barba!, şansa de-a efectua un raport sexual
normal, a început să scadă, sau chiar a dispărut definitiv, acel bărbat
începe sil decadă, sa se degrad!'U', întâi hormonal apoi fizic, iar la urmă
psiho- social; la femeie este mult mai îngrozitoare căderea (prăbuşirea.I:
pielea îi devine fonatA, uscată, năpădită de riduri; în contactul sexual
organul ei: atât de uzat! devine arid, ca.ci glandele lui Bartholin au ieşit
din uz datorită supralicitatii din perioadele de „glorie" feminină; pro-
ductiile hormonale fiind secatuite, în locul orgasmului cu lichid îm-
belşugat care îmbata panenerii de odinioară ea percepe subiective
frenezii, insuficiente, totuşi, pentru a satisface tendinţele şi exigen1ele
vigurosului partener!
Aparitia, în cele din urmă (dar asta nu înseamnă ca ne referim la o
v&rstă a senectutii!) a menopauzei, modificările patologico-honnonale
ale pielii: pilozitatea pielii faciale (mustăji, ·barbă), îmboţirea feţei, cu-
tarea pielii corpului, degradarea lamentabilă a sânilor, căderea dintilor şi
gnrbovirea, desigur, reprezintă acordurile finale ale Unei simfonii consu-
mate cu prea mare ardenlă! ...
·omul înFriljit cu natura cultivi Edr,ca/ia Siifletu/ui sliu şi a
descendenfilor sli, iubirea semenului, a lui Dumnezeu şi a vieţii
înjelepte!
Un astfel de om ştie, intuitiv, sll se fereascli de excese, inciusiv de
excesul sexual, aduciitor de pierzanie. El ştie: intuitiv, ca iubirea nu
trebuie revlrsatl prin sex, ci prin inimi, şi nu în sex, ci in inimile
semenilor şi a lui Isus Chrisfo.ţ! ·
El simte ca munca în aer liber, în soare şi chiar în răcoarea zorilor îi
este de folos. De aceea el îşi revarsă energia în muncă, dar nu o pierde,
ci o amplifică. Astfel roadele activităjii sale apar peste tot. Viaţa sa va fi
lungă şi ocolită de boli; Mântuirea îi va fi sigură!

ss
 Ne aflmn într-o situalie gravă, aici în Occidentul ne-yoghin. Viata ne
este ameninţat.I din: aer, api, mâncare, nemişcare şi din ... nespiritu-
alizare!
Singura salvare este credin/a tn Isus Christos, prin
El, tn Tatlil, fi singura modalitate de recircuitare a
energki vk/ii (Prana) tn corpul nostru rlimlîne
YOGA fi viata ayurvedlca! Afadar sl!. ne pregl!.tim
fiinţa pentru Salvare fi sll ne pregiUlm copiii pentru
ca sl!. se poatll salva din iadul.polul!.rii.
Exislll o singurlJ categork de oameni care nu pot fi
salvati: e vorba despre cei care dorm cu animak pa-
trupede, mai precis, clîini fi pisic~ tn aceeafi
camerlil
Nu tnbuk sl!. ff uriim, nici s/J-i·detestăml
Trebuk s/!. ne fu, mi/4 de ace1ti s/!.nnani idolatori,
care tn loc sl!.-1 iubeascl!. pe Domnul, idolatriuaziJ
animalele!,
Şi sl!. ne rugl!.m pentru iluminarea Conftiin/ei lor!
Amin!

56
 6
Regimul aliinentar de separare

Rishis: fn/elepJii transcedentali ai Indiei mistice, perfecţi cunoscători

ai Vedelor şi perfec!i observatori ai fenomenelor vieţii, au concluzionat,
înca din vremuri stravechi ca organele digestive ale omului prelucrează
în feluri diferite, multele esenţe alimentare şi că organismul poate fi
vitalizat, sau devitalizat (p&nă la aparipa bolilor.mortale) printr-o anume,
sau o altă alimentaţie. Deci şi această practică de separare a alimentelor
sau alimenta/ia prin separare, ca fi. multe alte invenpi actuale sunt
considerate tot de origine vedicdl
Rishis au observat că un mare consum pranic are loc pentru digestia
alimentelor iar Prana care ar trebui să intre în zonele vitale ale sistemului
nervos central şi în reţeaua glandelor şi a ganglionilor limfatici (inclusiv
în chalcrasele §i Nadis-elefluidice: în întreaga reiea eterică) este absorbită
de către imensa zonă digestivă, individul în cauza sfirşind a se îmbol-
năv~ cu timpul, de nervi, de glande, de boli ale s&ngelu~ de boli
cardiovasculare şi alte boli sffirşind într-o degringolare fiziologica cu
neputintă de diagnosticare. Majoritatea oamenilor sănătoşi sunt lacomi
lam&ncare.
Foarte mulţi oameni, datorită lipsei unei §COii (instruiri) alimentare
ayurvedice mănlncă conform „înaltelor maniere", alimentare moştenită
de la bunii noştrii stramoşi feudali, adica: felul I, felul II, felul m, felul
IV etc. şi pe săturate, nu gluma! ••• Alţii, invers, îşi subnutresc organismul
ori: ·'
1. ostentativ: ca sădemonstrezccuivaînaltecalităp de: FM-frumos
sau Ilcana-Cosilnzeana (pentru subţierea trupului!)
2. confonn principiului înrădăcinat de a pune banii „la ciorap",
(a-i agonisi) pentru înavuţire, bineînteles în detrimentul pro-
priei lor vieţi
3. (caz mai rar!) pentru a-şi demonstra sieşi sau prietenilor, înalte
calităţi de „yoghini".

57
 Aceştia din unnă uită că scopul YOGĂI este Unirea cu EsenJa
divinii, nicidecum fachirismul. Şi în India şi Tibet circulă astfel de fachiri
care îşi scot organele pe gură, îşi dislocă articulatiile, îşi vâră săbii şi ape·
prin co,p, merg pe Cărbuni, fac Să răsară plante din sol: în câteva minute,
stau fără aer zile întregi, şi fărt apă şi alimente, luni de zile (în transă!)
şi sunt în stare Să întretină raporturi sexuale: 24, 48 sau chiar 72 ore, fără
întrerupere. Dar, în ciuda acestor fachirisme. totuşi el nu sunt yoghini!
Un yoghin adevărat este un om modest, chibznil şi echilibrat fn toate
cele,·care nu•şi provoacd chinuri §i supllrllri/llrll rost, dar tn acelaşi
timp „ fşi duce crucea" f11 modul cel mdi exemplar. Nu suportll ne-
drer>rt'iJile, nu pune pe altcine\·a să munceascd sau sd se chi11uias,·tl, tn
locul său. ajutd §Î iubeşte pe semeni, trdieşte in mijlocul lor, nu tn
pu.nietdfi (acolo ce cruce fli maf.duce, §i cum t1i mai poate -sprijini
semenii, cum se mai poate el sensibiliza de greutăJile vieJii dinju,· şi cum
m(li poate el gllsi solu/ii sociale, fn necunoştinJ/1 de cauzll???)
Uitându-fi semenii, uiţi de tine; uitând de tine, uifi de Dumnezeu!
Nici gunnandia, nici caşexia. nu sullt bune!

1. CARE ESTE LINIA DE AUR

ÎN ALIMENTAŢIE?
Există două esenie alimentare pentru a căror digestie organismul
pune în actiune diferite forte. Acestea sunt albumina şihidra!ii de carbon.
Ele s-au nominalizat. în anumite literaturi ca fiind alimente extreme.
fn principiu, o amânare de esenJă albuminoida/ii este cea cu con\inul
de proteine. Exemple de astfel de naturi alimentare sunt cărnurile ani-
malelor terestre, acvatice şi aeriene (păsări: vii.nat şi pasari de curte, sau
domestice), derivatele lor, sau diferite produse _glandulare ale acestor
animale: laptele, icrele, ouAJe, sau derivatele acestora. Ar fi excesiva
opinia că şi unele vegetale au o naiuri exclusiv proteinică: există în
vegetale şi proteine, dar de o concentratie aparte şi rarefiată...
HidraJii de carbon sunt reprezenla\i, în principiu, de anumite produse
alimenlare în Care structura chimică de baz.ă este cea terţiană: oxigen,
carbon, hidrogen, restul fiind, sau nu, completat de unele principii
minoritare. Cele mai reprezentalive, în acest sens, sunt dulciurile naturale
~i artificiale: mierea şi zahărul sau preparatele pe bază de miere şi zahăr,

58
grăsimile de naturii animală sau vegetală şi chiar unele produse din care
organismul poate extrage cu uşurinţă hidraJii de carbon (ex: pâinea,
cartofii, orezul). Exista şi o categorie de alimente numite cc;mventional
„neutre .., constituite din salate. masline, fructe, brânzeturi de vacă
diferite grăsimi animale şi vegetale mixturate şi seminte în stare rece
(exemplu: untul, margarină, seuri).
Principala sursă a hidraJilor de carbon este pâinea, cartoful, ore,.ul.
Digestia acestora începe încă din cavitatea bucală, printr-o perfectă
îmbibare cu saliva, care reprezintă mediu bazic.
Dimpotrivă digestia nurrienJilor albuminoidali ca şi a majorităjii
fructelor, se face, după o perfectă mastica1ie. în stomac. în prezen1a
sucului gastric care reprezintă un mediu acid.
IPri-;dpiul d;-,;;;~ al separ/Jrii alimentelor co11stă tn
I ·c~nsumarea~ratiJ a celor douif esen e nutritive!
Rishis au observat că alunei când cele două esente extreme sunt
separate, acidizarea organismului nu mai aie loc, în sens distructiv,
dezechilibrant. Supra8cidizarea este premisa tuturor bolilor de origine
nutri1ională care, la rândul lor, reprezintă calea rapidă spre şubrezire şi
moarte!
ele secret al.redresnrii echilibrului biologic al cor-
luifizk constli în curDjirea intestinelor de toxine şi
itarea în întreg ansamblul corporal al su•
L_ praacidizlirii! · - · - ·-··-·· __
Digestia are un rol hotărâtor în viata celulelor vii, căci alimentele,
prin procesul digestiei, sunt descompuse în acizi şi baze. Albuminele
pi-ecuni şi fructele sunt transformate de către slomac tocmai datorită
eficacită\ii mediului acid al stomacului.
Amestecarea albuminelor cu hidraJi de carbon deci amestecarea
alimentelor extreme perturbă tocmai această eficacitate. În mare parte
intoxicare intestinelor, supraacidizarea sângelui ş/ a întregului corp este
o consecinlă a amestecării alimentelor extreme! ln/elep/ii ayun•edici ai
Indiei, Chinei, Tibetului, Indochinei şi Japoniei admit completarea
meselor constituite din alimentele extrem~, cu alime11te neutre, dar
numai cu condiţia ca în cadrul alin,,e,rtelorextreme sinu se amestece
diferite tipuri: chiar şi din aceeaşi esen{ăl

S9
 Exemplu:
ori carne de pe1te, ori carne de vitiJ, ori carne de pasdre,·
combinatd ori cupdine, ori cu orez, ori cu cartofi.
Sub nici o fonni, aşa cum se mai obişnuieşte la „case mari": li came
de pon:, şi de· vită, şi de peşte şi de v6nat, şi de pasare, cu: pline, cu
cartofi, cu orez, cu salate, cu măsline, cu brinzl, cu icre, cu cafele, cu
prăjituri, cu alcooluri, cu frişcă, cu fructe etc. etc. I

O !litii prescripJie ayurvedicll, în conformitate cu principiul

separllrii alimantelor, este urmiitoarea:
folosirea, la fiecare dintre mesele până la prânz (inclusiv) a
unei cantitap repreuntând douazeci Ia sută de materie
proteinică şi a unei cantită!i repreunt&nd optzeci la sută
de materie alimentară de esenlă neutră cum ar fi: salate,
fructe, legume, lapte dulce, lapte acru etc.

Mai limpede exprimat:

carnea (saupeştele),p8inea, orezul sau cartofii, trebuie s/J
fie numai garnitura mesei respective, adic/J 20% din
aceamasd.
Numai prin practicarea acestui procentaj se poate evita supraacidi-
tatea. şi intoxicarea organismului, şi numai prin aplicarea perseverentă i.
acestei prescrippi se poate ajunge la purificarea corpului! Astazi, în multe
din JIIrile spiritualizate, cum ar fi Germania şi unele ţări cu populaţie
germanică, în institutele C\J'ative, se aplică principiile hr/Jnirii ayur-
vedice şi mai ales cel alsepar/Jrii alimentelor put6ndu-se vindeca în acest
mod, bolnavi cronici în faze foarte grave. Spre exemplu doctorul german
Ludvic Walle a popularizat, în scopul vindecării unor bolnavi cronici,
trecerea acestora de la regimul alimentar de separaţie la hrănirea cu
alimente bazice.
În cadrul acestui regim alimentar terapeutic bolnavii primesc
semin/e de in m/Jcinate proaspllt, lapte şi fructe {pe la prânz); salat/J,
lapte şi legume, seara; iar/J§i semin[e de in m/Jcinate proasp/Jt,fructe şi
legume... ·
Un mare avantaj al regimului alimentar de separa/ie constă în faptul
el put6nd consuma, după dorintă, alimente neutre!
că individul se satură,

60
Atunci când sunt bine mestecate şi insalivate alimentele neutre devin
nişte adjuvante foarte prepoase în digestia completă a proteinelor. A nu
se neglija condijia de bazli: ·
uşoara fnfometare a organismului!

Caci numai IJ§a noua porJie de mdncare, Cntalneşte pe tractusul

digestiv o cale libera. Altfel!...
Rishis au mai observat că, numai pAnli la prânz, organismul nostru
este capabil să transforme, fn chip ideal, albuminele cărnurilor, ale
peştelui, laptelui, ale brânzeturilor.

Dar, în acelaşi timp, organismului îi vine deosebit de greu la aceste

ore, să prelucreze hidraţii de carbon din pâine, cartofi, făinoase, orez,
banane, unele legume.
Seara se inversează situaţia: organismul devine nereceptiv fată de
albumine şi foarte lnclinat către ingerarea şi perlecta digestie a hidraţilor
de carbon. Asta în pofida orientării anumitor gusturi individuale ale
anumitor persoane care preferi (atât de vicios!) sli mlinftnce di-
mineata dulciuri, iar seara toate clirnurile grele! E bizar cum aceşti
semeni îşi iau, peste noapte, astfel de poveri ucigiltoarel ...
Corpul nostru este un chimist netnll'flcut c/Jruia ll'fl·
bui,, sa-i studkm, s/1-i cunOIJ§tem fi s/1-i urmam ne-
ablJlut tendin/ele perfecte, laborioase!
Din punctul de vedere al înaltei 1tiinJe ayurvedice (asimilabilă cu
1tiinta yoghină!) ficatul este cel mai iyn dintre toate organele Zang, acest
lucru, în expresie populară traducându-se că „ficatul este cel mai leneş
organ" (intern). Activitatea sa reflecta gradul de încărcare al organismu-
lui cu energie Yang: diminea13 este mai yang, spre prânz şi spre seară
din ce în ce mai puJin yang, c_a în timpul noPlii să devină foarte slab yang;
aproape iyn•..• Eminentul doctor Ludvig Walle, bun cunoscător al crite-
riilor alimentaJiei ayurvedice, a însănătoşit foarte mulţi bolnavi socotiţi
a fi incurabili, schimbând (alternând), de câteva ori pe -zi, regimul
acid-bază al tubului digestiv, dând de mâncare bolna:vilor săi:

a) la prdnr., albuminele: peşte, oua, carn•, bn2nzll, alte

produse lactate, precum şi majoritatea.fructelor cu sdm-
bure: roşii:fierte!,fructe de Ditdure, citrice;

61
 I b) seara, hidra/i de carbon cum arfi: pâine de secara, orez,
I pastef/linoase, cartofi, banane şi produse cu conJinut de
I zahar: miere de albine, zaharoase dietetice, smochine
~ .

Cu toate că alimentele extreme trebuie consumate separat, totuşi se

pot completa: până la procentul amintit de optzeci la suta, cu alimente
din categoria „neutre", esenI4 care prieşte organismului în tot timpul
zilei şi în cazuri extreme! chiar şi noaptea. Nutriţioniştii de esenJă
ayurvedicd din Occident enumerJl, lh această a treia categorie alimente

l'oşiilefi;,,, (nu ;,ude), restul de legume, untul, smllntllna,

i brllnza de vac/1, _brl!nzeturile grase, uleiul vegetal, (chiar
I şi/ slănina rece, măslinele, g/JlbenU§ul de ou, ceapa,
usruroiul, varza acra, ciupercile, salata, nucile, dar nu
I şi cas,anele, stafidele, i11gredie_nt_e_le_.______~

Nu există persoană c;are sii nu aibă nevoie de acest

,·egim
Chiar şi vesliţii cheOii, cu binecunoscuta lor roşeaJă din obrajii ...
Omul alârnă mai greu la cântar, cel care atiimă prea pu1in, cel cu som11
agitat, cel care ştie; sau, ceea ce e şi mai grav, nu ştie că e bolnav, toţi
aceştia au nevoie de acest regim! Alimenta\ia hazardată, abuzivă,
eronată, duce la impurificarea secreJiilor kofice, practic la intoxicarea
tuturor celulelor corpului nostru. Hrana ne-satvică, precum şi modul de
hrănire ne-satvicd, completează, în mod nefericit, toate consecintele
distructive ale unui aer impur, ale unei ape nefiltrate bine, ale unor
moduri de gândire şi de actiune ne-sa1vice. /11releptul ay11rvedic ştie că
complexitatea alimentelor albuminoidale ingerate determină o foarte
· complicată muncă de digestie, amândouă fiind cauzele unei alte com-
plic:t.1ii: excrei;ia dificilă a toxinelor, egala cu intoxicarea!
Yogl,i,zii scad din alimentatia lor, în functie de anumiti para-
metrii, porţiile de curne, pe"ştc, ouil, preparate din carne, precum şi
,foi porjia de pâine, orez, paste făinoase. in mod cu totul adevilrat
i,iiinjilic, îşi lasă organismul filmând plina la aparijia semnalelor
,;de,·ăratci necesifăji: foamea.

62
 Cilci foamea accentuatd este singurul şi adevdratul
semn de aprobare al organismului pentru introduce-
rea fn corp al unei noi porJii alimentare!
Prin aceasta nu trebuie sa se înteleaga ca trebuie să ne automutilăm!. ..
Şi, cu atât mai putin să renuntim la alimentaJia prin separare, sau să
dăm frâu-liber organismului, în sensul de a supraîncărca stomacul!!!
Necesitatea ca alimentele neutre să se consume în cantitaţi de patru
ori mai mari a fost prevazută de către anticii Rishis care stăpâneau, cu
multă exactitate, noţiunea 'de acid şi de bază în alimentatie; su-
praacidizarea, implicit, fiindu-le familiara traductibilă ca noţiune şi
fenomen chimic-biologic. Dar se ştie că şi unele alimente neutre pot fi
calorice, deci producătoare de aciditate, sau chiar supraacidirate. De
aceea este necesara, totuşi, şi fală de acestea, o anume prudenlă; o anume
circumspectitudine! Aceasta prudentă poate fi (oarecum) diminuata faţă
de lapte şi cartofi, două alimente mai putin nocive, în concept ayurvedic.
Acelaşi lucru se poate afuma şi despre fructele autohtone ajunse la
deplina lor coacere, în pământ sănătos! Acizii organici ai acestor fructe
autohtone sunt eliminaţi lesne de către corp. Ceva mai greu se elimină
acidillltea produsă prin consumarea grăsimilor animale, şi chiar a legu-
melor, salatelor, a condimentelor. Atenµe la produse cum ar fi: icrele,
cărnurile şi salamurile din carne de porc; diferite cărnuri de peşte, diferite
ouă (gâscă, raţă, prepeliţe), diferite semipreparate ale acestora care,
datorită pre!ului de cost aproape inaccesibil pentru masele de salaria\i,
nu au fost cumpărate de nimeni şi, ca atare, prezină posibilul pericol al
unor noxe mortale!
Acest pericol există şi în cazul unor acizi anorganici produşi de
elemente minerale, aceşti acizi nu pot fi uşor elimina1i şi trebuie contra-
caraJi prin ingerarea unor substanie bazice minerale. La cantităţi mici de
acizi pot corespunde unele produse bazice extrase de căire organism din
salate, lapte, cartofi, fNcte, legume, de exemplu kalium şi calciu.
Atentie la traiul prea-bun! Căci, de regula, supraaciditatea este
urmarea unei supraalimentatii, mai ales în situa\ia indivizilor sedentari
sau cu munca foane uşoara! Oboseala nejustificată, lipsa (sau scăderea)
memoriei şi a puterii de concentrare sunt primele, dar şi pennanentelţ
semne ale supraacidizdrii. Necunoscătorii, cu multă inocenţă, consumă
ness, cafea, nicotină, cofeină, alcooluri şi tablete dubioase: intitulate
bombastic, sau în „circulaţie secretă", în dorinta de „a-şi reface
neuronii". nebanuind că adaugă noi flacoane de otravă ucigătoare peSte
noxele deja existente! Nu există nici un medicament pe lume care să
anuleze această stare deplorabilă şi, totodată, foane periculoasă.
' 63
 Singurul medicament adevt'irat sunt hrana, mediul de
trai ţi alimenta/ia ayurvedică!
Cine nu crede să încerce şi neva mulţumi: în inima sa! Căci adevărata
mulţumire, la Dumnezeu este!
Fericim pe cei care cred in aceste indrumllri, întrucât li vedem
ca şi salvai; de orice boalli ar avea, inclusiv cancer, etapa unu! Milă
ne este de cei care umbli: din doctor, în doctor, spre a se vindeca şi
spre a se întări, in timp ce salvarea lor constil în alegerea esentelor.
alimentare satvice şi ln minunata alimentaJie a:,ur1111dic4/ Amin!

2. CÂTEVA ÎNDRUMĂRI
DE ALIMENTAŢIE SEPARATĂ,
ÎNREZUMAT
Adepml alimentaţiei prin separare, la început, poate fi dezorientat.
Dar dacă el va înţelege principiul p,;edilecţiei organelor digestive, totul,
in mintea sa se va limpezi.
a) Aproximativ intre orele 6 • 14 fi mai ales spre prânz,
organismul fabrică o serie de sucuri digestive cu
pronuntat caracter acid. Aşa se explici forfa organ•
ismulul de-a prelucra optim albuminele,
b) înspre orele înaintau ale după-amiedi fi mai ales spn
searfi, aceastil predilecţie a organismului face o tur-
nurii esenjialli 1n sensul cli în locul sucului digestiv cu
pronunţat caracter acid organismul fabrlcli sucuri
predominant bazice, Aşa se explici lnclinarea
(preferinja) organismului de a fi hrllnit cu hidrafi de
carbon.
c) În timp ce la orele 6 • 14, in ciuda faptului cli albu•
minele sunt complexe din punct de vedere chimic, se
digera uşor, ln toata aceasta perioadă, bidrafii de
carbon, mult mai simplii ca structura chimici se
digeră deosebit de dificili
Şi invers, la onle 14 -19 digestia esenjelor proteinice
devine mult mai dificilă, iar a hidratilor de carbon,
optimi.

64
 d) Pe tot parcursul orelor 6 • 19 se pot minca aUmente
neulre, firi ca acestea sl impunl organismului di-
flcultlfi digestive.
Oferim, pentru o mai uşoară orientare, nişte prezentilri schematice:

Orek 6 -14: carne, vânat, pqte, paslre, oul, produse lac-

tate, fructe cu sâmburi, citrice, fructe mol,
pepene, ananas, roşii fierte.

Orek 14 • J,9: orez, pâine de secarl, tlitei sau alte produse

din fllinl de secarl, varzil, cartofi, banane,
miere naturali, smochine, curmale, zablr
brut (nerafinat).

Orek 6 • 19: brânzi de ·vaci, salatl verde ulei, morc:ovi,

sfecle, nuci, stafide, unt, sllnlnl: de la
frigider!, alte legume şi zarzavaturi cu ex-
cepfia verzei crete, Alimentele c:onsumate la
prânz şi seara se pot c:ondimenta cu usturoi,
verdeturi, muştar, Curry, ardei.

Eficacitatea acestui regim este totală atunci cind mllncăm într-un

singur fel, fără a ne sătura!!!

65
 7
Autoizolarea mentalului şi a corpului
tizic prin făurirea veşmântului
de energie fluidico-astrală

Exista o mart1 leg(ltur/1 (interdapenderifă) tntre

clfrti/s ft()(JSll'e, indiferont de tiaul pe care acestea tl
. poatt(l. Cikl e/s continua sa dez-voUe: gradat, fi pe
direcJii fi probleme, sau chiar puncte, Arta vieJii
ayurvedice,.Arta vieJiiyoghine. Vom fncerca sa com-
p/stam cu date fi mai interesante no/iunlle furtu.lui
de aur/I tncepute tn
„Comentarii asupra lucrării Putţrea g/Jndului de
Swami Shivananda".. cu men/iunea cii aceste
nComenlarii" conJin ŞtiinJa mis.tică a EducaJiei 1i a
Culturii glJndului, deci dup(l Biblie este carlea de
c4petenie al oric4rui om! C4ci ea ••te manualii/ ide-
alismului practic care explica g/Jndirea (cart1 a qjun•
la noi, sub fonn4 oral4 sau scris4!)
INVĂŢÂTORUWI LUMII!
Rishi avea o zicală: .. VedeJi o floare: dac/I nu are ap(l, ea moare;
dq.ciJ are apiJ dar nu are aer, moare; dacă are aer ti apll, dar nu are
lumin/I-moare; dac(l are aer, ap/1., luminii, dar m, are cdldurlJ, de-ase-
menea: moare!; dacd are, şi aer, şi apd, şi lumin/I, şi clJldurd, da• nu
are mllng/Jieroa g/Jndului de esenJă divinii, tot moare! ..."
Aşa este şi cu fiinţa umană! •.• De-aeeea, nici un citilOr nu trebuie să-şi
imagineze că respectând numai îndrumările referilOare la hrdnirea
saniic(l (ayurvediclJ, yoghin/I) ·se va tamlidui şi se va fortifica. Nu, el
trebuie să citească tot ceea ce am scris noi şi încă multe pe care nu le-am

66
scris, noi sau alţii, ca, la un moment dat, după ani şi ani de studii să poată
g&ndi mult mai cuprinzător, devenindu-şi astfel propriul şi cel mai bun
diagnostician şi medici
Totodată, el va putea, la rându-i, sl înveţe şi pe alţii cum să se
tlmlduiască!
Studentul' subtil a observat ci, încep&nd de la celulă şi terminând cu
ansamblul organişmului său fizic omul este înzestrat cu complexe ca-
pacităţi de apăraţe. · ·
StudenJii nOftrii sârguincioşi pot ajunge şi unii chiar au şi ajuns la
un anumit nivel de întelegere subtilă. Studiind, în continuare, aceste
explicatii ei vor avea noi date informaţionale multă vreme păzite, cu cea
mai mare străşnicie, de către preotii bralunani ai Indiei. Dublul fluidic,
sau dublul eteric, cum mai este denumit, emană din orgariete energetice,
prin miliarde de pUfuri ce comunici cu exteriorul ieşind prin piele,
diferite emisii pranice, printre care menţionăm particulele din excesul de
prana care formează aura sănătăţii, diferite esen/e de prana uzată parţial
sau chiar total, diferite esenJe pranice ale diferitelor chakrase al căror
expulzare (e vorba despre particule, nu chakrase!) este ocazionată de
diferite stări fizice, nervoase, psihice, sau energetice şi a căror structuri
suferă o schimbare bruscă şi esen\ială, tocmai datorită modificilrilor
1 Este voiba despre cel ce gAnde§te satvic. Aşa cum sunt ele acum concepute
. şcoala elementari, liceul şi faoultatea nu fac altceva declt să deformeze gradat
glndirea doct.!. a geniului-OM! Multe !tri de tip occidental sunt sclavele
promovtrii 1n l\mcjii de Jispundeie totală a licenjiajilor jÎ a titta!ilor. Printre
acesle !Ari se află, în pri111ul rind, Rominia: Atunci c!nd în Rotnlnia jÎ !n,estul
lumii, nu vor mai avea prioritate diplomele. ci valoarea geniului înnlscut-uman.,
atunci lucrurile se vor schimba în bine. căci de-abia atunci minţile oamenilor
vor fi descitufale de limitele glodirii antichristicel A nu se Jnlelege prin aceasta
ci îndemnlm la revenirea spre barbarie. Dimpotrivlll Gilndili-•1 doar la geniile
1i titanii omenirii. care nu au avut nevoie de studii şi chiar fi Jn lipsa acestora ei
şi-au desăvârşi, operele de ilwninare a maselor( Cei mai Vechi Rishis au
comunicat cu Dumnu.eu-insuşi pentru a no da ADBVĂRULGlindili-vll la titani
ca Orfeu, Rama, Homer, Doceneu, Buddha, Milarepa, Mahomed. Lao-Zi, Cong
Fu-zi. Gândiţi-vi la genii ca Eminescu. Maxim Gwki, Edison, Shakespeare,
Van Gogh, Panalt Istrati, Esenin, Hqdeu ş.a. care nu au avut nevoie de
patalamale ca sll-ii desllvlrşeascl în1.0Slrlrile. aci în1.0Slrllrile vin do la
Dumnez.eu, şi tot ceea ce este din partea gtiinp,.lor materialisto a1tereazl
Conştiinţa, clei provin de la antţchrist!

67
fiziologice eterice; alte esenţe de prana cum ar li cele rezultate din
procesele gândirii~ ale simprii, ale muncii. Printre aceste varietip de
prana se numără şi prana de esen/d defensivă, una dintre cele mai.
complexe esenJe pranice umane care ·circulă pe meridianele tendino·
musculare, la exteriorul c01pului omenesc fonnilnd energia Wei (Qi) şi
pe alte vase subtile din interiorul corpului uman, cum ar li: meridianele
distincte ling Bie sau divergente, meridianele de conexiune (Lo Mai), în
vasele extraordinare Qi ling. (Du Mai; Ren Mai şi Chong Mal) pătrun­
zând până în ţesuturile
celor mai profunde organe şi ieşind înspre
meridianele principale ling Lo, cu diferite impregnări de alte energii,
cum ar fi energia Shen (Qi): informaJionala, cu energia Ying Qi: nutri-
tiva, sau chiar şi cu energia divina Zong Qi, numită de anticii Rishis
energie ancestralil. Aceste ultime (trei) energii enumerate: Ying. Shen şi
Zang repre7.entilnd cuantumuri mult mai reduse în funcţia energiei
defensive Wei care fonnel!Zăa1tra defensivt/ umană. Căci ele sunt energii
cu tendinţă introiectantă, expulzarea lor masivă şi periculoasă făcându-se
cu ocazia contactelor sexuale finalizate prin orgasm sau ejaculare (afec-
tând cu preponderenţă individul masculin!). Deci, atcn\iel... Clici femela
în timpul contactului sexual poate sii fure aurii esen/ia/a de la mascul.
Acestfurt este masiv şi „calificat" la prostituate şi este mai minor şi mai
redus la senzuale, anulându-se, aproape, la femeile curate sufleteşte!
Totuşi...
Nu vom descrie modul de formare subconştientă a aurei defen.,ive
tocmai ca vreun srudent mai zelos să nu încerce să influenţeze acest
proces de natură divină! Vom expune doar cauzele care trebuie să-l
alerteze pe acesta şi modul în care ne putem proteja împotrivafurtu/ui
de aura defensiva. Am arătat că această aura poate fi captată în timpul
finalului actului erotic.
Un alt pericol la adresa acestei aure n constitpie indivizii de esenftl
brutd (nespiritualizaJii), îndeosebi criminalii, vampirii, tilharii, violato-
rii, excrocii şi hotii (pungaşii) şi chiar şi palavragii (cu toate că figura lor
este jovială!).

68
 Semnele prin care aceste categorii enumerate se pot depista, sunt
următoarele: ·

- Sentimentul unui ,PCricol intempestiv şi inexplicabil,

considerat de către mocenti a fi o stare de rău persoanalil:
organici sau psihică!;
- Sentimentul unei groaze întovărăşit de tendinta de a
părăsi acel loc;
-Senza\ill unei lovituri în creier, inimă, ficat sau alt organ;
- Încalzirea (încinge;..,a) anormală şi bruscă a unei zone,
sau punct al corpului (cu excep1ia zonei genitale), sau
răcirea acestuia. uneori: fior rece pe şira spinării;
- Senzapa de sufocare, sau durere cardiacă, sau durere
ascuptă în corp; ·
-Sentimentul de nerăbdare de a sta pe loc, pe scaun, lungit,
în picioare etc.;

l] foarte rare cazuri (aten!ie căci aşa se petrec crimele

ilră explicape,
suport psiho-social !) aparilia dorintei de
mucidere, mai precis a dorintei de a-l ucide pe agre-
rul energetic! _ _ _,______________,

Mulţi, neştiind de unde provin aceste stări, le-au considerat perso-

nale, sau demonice, sau boli propriu-zise, semne de dincolo, semne de
moarte etc., sprijinindu-se şi, adeseori, refugiindu-se în singurătate, sau
ceea ce e şi mai grav, căutând să afle de la specialist în boli interne cauzele
dereglărilor şi a simptomelor sus- amintile!
Odată studiat vampirisnwl energetic nu mai inspiră toate îngrijorările
necunoscătorului de odinioară, incertitudinile, spaimele ... Cel care
ştie
că la baza acestuijill1 se află marea realitate a consumului material-en-
ergetic (astral): IYN /Î YANG, cel care cunoaşte ştiin/a misticei, principiul
lui IYN şi YANG, va şti şi cum să se ferească de marele pericol al
agresiunii şi furtului energetic, a/furtului de PRANA! Vom încerca, în
câteva cuvinte, să explicăm notiunile mistice: IYN şi YANG.
Milenii întregi eruditii şi lniJiaJii au încercat să explice originile şi
esenia acestor doud for/e dând explicatii vaste, fără final ...
Caci lOl ceea ce urmează după 1 (unu) generează un univers de
răhlciri şi iluzii!
lyn şi Yang reprezintă, de fapt, tendîn/ele uneia şi aceleiaşi FORŢE:

69
 lyn fiind reprez.entanta tendintei de conservare; Yang fiincl reprezentanta
tendintei de expansiune. Aceste tendin/e creează stllri-realitate.
Cici aceste două tendin/e nasc:
1. golul (vidul) şi
2. excesul (prea-plinul).
Această stare se manifestă în univers ca un reechllibru energetic:
bipolar care, convenţional, poate fi însemnat cu+ şi-; în limbaj ayurvedic
putindu-se consemna ca esenta lui Purusha (Spiritul) şi a lui Prakriti
(materia esenJia/4); Ha şi Tha; (solar) şi (lunar); electric şi magnetic,
masculin şifeminin (enumerarilenu au respectat o ordine fizică, motivul?
dupl cum veti vedea, nici nu e posibilă o anume ordonare!).
Este de-ajuns să se instaurez.e o tendinJllîntr-un spaţiu, într-o materie,
într-o· fiintă, ca, în una şi aceeaşi clipită, cealaltă să se nască şi să se
manifeste: în sens contrariu, ca dinspre un antipod!
Acesta este primul aspect comportamental energetic (iyn-yang).
hnediat ce o tendin/11 intră în acţiune ea poate fi numită Yang: cauza care
i-a prilejuit manifestarea pu$tdu-se numi iyn. De aici se naşte substitu-
tivitatea antipozilor energetici. Acesta este cel de-al doilea aspect al
comportamentului energetic (iyn-yang). La un anumit nivel de mani-
festare al celor două tendin/e se naşte inteligenta autotrofică care deter-
mină starea de echilibru energetic denumit de către chinezi ene,gia Qi,
de către hinduşi Hatha. Ea este principiul generator al viefii manifestate
şi constituie cel de-al treilea aspect comportamental energetic (lyn-
Yang). Studentul subril şi-a putut da. seanta că iyn sau yang nu sunt decât
nifte jaloan~ lingvistice pur abstracte, c6ci tendinfele, în fapt, nu sunt
identificabile decât o scurtă perioadă: egală cu timpul care îi este _necesar
tendintei opuse (antipode) ca să se nască şi să se manifeste! Deci să nu
fim prea siguri cllnd rostim iyn sau yang căci ele înşile, se anulează
veşnic! Spiritul arde într-una fără a se consuma vreodată!
în corpul nostru Spiritul şi-a găsit vehiculul tocmai în energia Qi! .
Dar Spiritul nu este totuna cu trupul, chiar dacă se întretese cu el! •.. De
aceea celulele trupului formează corpul lumllnării, creierul fomiează
limba flăcării, iar lumina iradiantă este SPIRITUL! ·
Din această poten!ială maximă se poate deduce clar cea mai funda-
mentală realitate a Cţ,smosului: Spiritul, pentru manifestarea Sa, comite
clipă, de clipă, actul sacrificial. Acest act sacrificial se face prin sacrifi-
carea:

70
 1. unei materii
2. a unei energii
3. (pentru naşterea şi menţierea) unei materii- energie ( sau ener-
gie-materie).

Acolo unde Spiritul este stipân domneşte echilibrul energetic

(adicll energia Qi). Acest echilibru energetic asiguri umplerea liinfei
cu Pnma! Opusul acestei situatii goleşte de farţll pranic4, orice
organism! lata explicatia ivirii vampirilor de Pnma §i a na§lerii
liinte)or care se hrinesc cu timpul semenilor lor!
Omul, faţă de elementele vitrege ale naturii, se ocroteşte prin inter-
mediul locuinţei, al veşmintelor, al focului, al Juanei. Ip mediul civilizat
nu pătrund animalele de pradă! ...
Dar cum si se apere omul de cel mai nevilzut §i perfid dU§mBD
al silu: antichristull?
Căci acesta este cel care sălăsluieşte bi vampirii de aurii producându-
le dezacord cu Spiritul, iar în lipsa manifestării şi a armoniei spirituale,
pierderea aurei pranice! Pericolul cel mai mare constă bi faptul că
vamp;rul energet;c, după ce a Sllpt Prana semenului său, o „pierde",
practic aceasta fiind preluată de către foqele oculte şi satanice. Motiv
pentru care vampirul de aura îşi intesifica vânatoarea-i sângeroasa!
intr-un popor· de yoghini nu există astfel de vampiri auriei! În mediul
ne- yoghin aceşti vampiri, datorită nesajiului lui antichrist ajung la forma
extremă a vampirismului energetic, formă ce constituie expresia nepu-
tinţei de a sorbi sufletul semenului.
Această ultimă expresie a vampirismului uman se manifestă prin
omucidere! Yoghinul are puterea de a ucide, într-o clipă printr-un gdnd-
r/lu; de-asemeni el are puterea (mai ales atunci când mai mulţi yoghini
acţionează, în acelaşi timp, pentru acelaşi scop!) de a produce cutremure,
inundatil, chiar Ji anomalii posmice! ...
Dar, din fericire, nu li sunt permise aceste lucruri negative!
Yoghinul, în schimb, are dreptul şi puterea să se apere!
Care sunt tehnicile de apărare împotriva vampirilor de Prana?

71
 I. TEHNICILE DE APĂRARE
ÎMPOTRIVA FURTULUI DE PRANA
ATUNCI CÂND VAMPIRUL SE AFLĂ
LA O MICĂ DISTANŢĂ FAŢĂ DE NOI

Tehnica aplicllrii lui Chin-mudra

Atunci când vampirul energetic suge energia pranîcd din zona
inferioară lui Manipura-lotu.t (zona plexului solar) influeţând într- o
oarecare măsură caden\a respiratorie, se efectuează Chin-mudra: prin
unirea viirfului degetului arătător cu vârful policelui, restul de degete
tinilndu-se alipite şi drepte. Este bine ca prima dată să se aplice Chin-
nmdra pentru partea cu care venim în contact, sau în strictă vecinătate
cu vampirul energetic.
Se va avea grijă ca respiralia să revină la cadenta ei normală, adică
să se regleze prin voin\ă, ritmul respiratoriu. Este preferabil să nu se stea
în preajma vampirului, ci să se rupă vecinătatea acestuia, în cel mai scurt
timp. Odată ieşili din aria sa de ac1iune (dela trei până la treizeci de metri)
să se facă un marş în aer curat, cu respira1ie ritmică, controlată abdomi-
nala cu efectuarea concomitentă a lui Chin- mudra! Aceasta tehnică se
aplică mai ales faJt de vampirii conştienti de natura lor, şi mai ales când
aceştia au stat la o foarte mică distantă fală de noii

Tehnica închiderii circuitului inferior

De cele mai multe ori vampirul este deosebit de conştienr de vidul
său energetic şi mai mult decât atât: Ştie, în chipul cel mai savant, să se
atingă de victînul, de aşa-manieră, încât să-şi ia, din trupul acesteia, o
anume esenJIJ praniciJ, al cărei deficit îi face impoşibilă polarizarea!
Dacă îi lipseşte aura magneticd (lunară) va încerca să-şi atingă
picioarele de picioarele yictimei.
Dacă îi lipseşte aura solară ( electrică) atunci va căuta să îşi apropie
busrul superior (pieptul sau spatele), umerii sau bratele, de zonele
similare ale victimei.
Dacă acest vampir este atât de „evoluat"încât cunoaşte foarte precis
zona prin care se fură Qi-ul (energia gata polarizată) atunci el va căuta o
72
 anumită poziţiune fizică de aşa natură încât zona sa ombilicală să se
apropie de ombilicul (buricul) viclimei.
Aceasta categorie _de vampiri este foarte restrânsă, multi dintre ei
aflându-se des chiar în false posturi de amanti virtuoşi: este postura în
care victima nu poate intui, adeseori o vi4tă întreagă, adev4rul! La fel de
periculoase sunt şi mi,cli.rile srrategice ale vampirilor care au decom-
pensate traseele energetice ale inimii.
Dacă cei care fura aura solara folosesc anumite puncte ale vasului
guvernai (linia coloanei), cum ar fi: Zhongshu (D10); Jinsuo (VGs);
Zhiyang (V()g); Lingtai (VG10); Shendao (VG11); Shenzhu (VG12);
Taodao (VG13); Dazhui (VG14), respectiv subapofizele spinoase: 010;
D9; D7; D6; Ds; D3; D1; întreC7 şi D1;
dacă pentru aceeaşi energie sau pentru cea polarizată, al!i vampiri
folosesc: ca „puţuri de sugere", puncte de pe vasul de concep/ie, CUQ\ ar
fi: Shenque VC8: centrul ombilicului, sau VC11: Shanzhong: pe stern,
în mijlocul liniei care uneşte mameloanele;
dacă pentru sugerea energiilor magnetice (lunare) alli vampiri
folosesc: drept „puturi de sugere" puncte: cum ar fi: Dubi (SJs: fnfosa
se sub rotula), Qugu (VC2; aproximativ deasupra simfizei pubiene
atenJie la falşii amanJi-amante, sau lafal1ii tantrici-tantrice!);
pentru sugerea energiei inimii anumiJi v.ampiri/o/o.re.rc: ca „puţuri
de sugere", punctul Sihaohai (aliat la extremitatea internă a pliului
cotului punctul C3) şi chiar alte puncte de pe meridianul principal al
cordului, cum ar fi:
Shaofu (Cs; atentie la jovialii şi îndelung strângătorii de mână!!!)
sau Shenmen (C1; sub pliul pumnului: la marginea internă a pisifor-
mului. Atenţie şi la aceia care, ca din greşeală se sprijină cu mâna pe
umerii, ceafa sau pe capU:I nostru!)
A nU se uita nici ,,miloşii u care ascultându-ne confesiunile îşi alipesc
faţa şi tânipla lor de ale noastre „sorbind", prin nişte puncte de pe
meridianul principal al veziculei biliare, o mare cantitate de energie
psihoinformafionala (energia subtil/J) a creierului): punctul Shangguan
(VB3; pe marginea superioară a arcadei zigomatice; înaintea urechii) şi
punctul Hanyan (VB.i; partea superioară a tâniplei).
Nu flltâmptator lnvi/filtorul ne-a tnva/at ca sa nu
aruncam perlele fli râturile porcilor!•••

73
 Observând ln tramvai, metro, autobuz, la cozi (de regulA vampirii
caută zonele aglomerate tocmai penllU a nu li se putea imputa tentativa
vampirismului energetic; teama lor de-a fi depista!i demascali şi in-
criminali Ic modelează. comportamentul, firea, apropriindu-se de cca a
sugătorilor de s&tge: atacă perfid şi repede Julindu-şi o mare poqie de
viaţă, lăsflnd victima, deseori, într-o stare foarte gravă!), tipi sau indivizi
care, în ciuda faptului că ar putea adopta o atitudine civilizată, încean:ă
să se atingă de corpul dumneavoastra, într-un anumit fel, şi mai ales dacă
simţili anumite semnale rău-prevestitoare în corpul dumneavoastră, tre-
buie să încercali a vă deplasa din acel loc, fără nici un fel de comentarii,
şi cit mai repede!. •. Căci în materie de comentarii vampirii energetici au
un ata1 de înalt nivel de „profesionalizare"încit n întrece în elocinţă pe
orice orator. Au chiar şi puteri de înduioşare a credinJei neavizate care îi
con~derli persuasiunea drept o legitimă apărare.;,, De aici şi pinl la
acuzarea colectivă a .... victimei! nefiind decât un pas!...
De regulA cei care vor să fure energie magnetica ( lunar/J) se apropie
de victimele care stau pc scaun. Simulllnd că âdi'împinşi din spate îşi
apropie genunchiul de zonele energetice corespunzdtoare ale acesteia
extrăgllnd, asemeni unui păianjen monstruos, energia atit de prelioasă a
victimei inocentei. De cele mai multe ori, la invitalia de a ocupa locul
re5PCC1iv vampirul energetic, răspunde deosebit de jovial şi ... simpatic:
,,Lăsali că nu sunt obosit! ... "

lntelep/ii transcendentali (Rishis) ne inva//J s/J ne ferim de aces.t soi

de oameni-vampiri, prin încrucişarea pu:warelor. Această mudra (gest
yoghin) are ca efect tnchiderea circuitului aerelor majore ale- Prana-ei
magnetice. Practic, prin· această mudra se creează o barieră contra
furtului energiei subtile.

Tehnica închiderii circuitului superior

Dacă un vampir energetic comite tactici care demostrează intenţii de
furt al Prana-ei solare, prin contactarea zonelor bustului, de asemeni este
bine să ieşim din zona periculoasa, cit mai repede! Dac/J nu putem iefi
trebuie s/J recurgem ia mudra tncruciJIJrii braJelor, mudr/J ce are ca efect
crearea barierei energetice solare.

74
 Tehnica închiderii complete a circuitelor somatice
Există posibilitatea ca vampirul energetic să fie golit de ambele
energii (lunariJ fi solari!). Atunci vom recurge la efectuar•a con•
comitentiJ a ambelor mudras adiciJ la încruci1area, între ele, a bratelor
fi a picioarelor. Aceasta mudra este ·mal greu de efectuat într-o aglom-
erap.e atunci dind suntem nevoiţi a sta în picioare. Este deosebit de
.favorabilă, în schimb, celui care are posibilitatea să ocupe un loc.

Tehnica protejilrii energetice totale diurne: în cazul în

care vampirul este aproape
Există vampiri energetici care, în ciuda realizării barierei somatice:
prin efectuarea celor două mudras de încrucişare a braţelor şi a piciome-
lor, are o dexteriiate uluitoare de a extrage una dintre cele mai prepoase
Prana: Pr<µJQ creierului, a măduvei şi a inimii. Aceste tipuri de Prana
aduc cu sine şi energia Zong (Qi) energia ancestra/4 sau ener.gia
vitalitiJ/ii şi a longevitllfii individului. Acest soi de vampiri mai uzitează
de o telmică de extragere apranei totale şi aenergieiZong (Qi): prin sexl
(meridianul ficatului străbate zona sexuală cedfind - de multe ori -
energia sa specifică, inclusiv energiile: psihoinformafionalit Shen Qi 1i
defensivă Wei Qi!)
Dacă wt astfel de vampir energetic vine în preajma noastră sau (şi
mai grav!) trăieşte alături de noi este bine să păstrăm, între noi şi persoana
respectivă, o distantă cât mai apreciabilă, şi dacă se poate, permanentă!. •.
Dacă acest lucru nu este posibil, înţelegfindu-se prin aceasta că
aproprierea vampirului energetic este accidentală şi intempestivă, vom
=urge Ia una dintre cele două tehnici a căror descriere unnează a se
face.

Tehnica misticii a creltril barierei energetice totale

Există două modalită\i (tehnologii mistice) de confec!fonare a ar-
murei energetice:
I. din aura eterică a ,;orpului
2. din esenta astrală atmosferică
Având în vedere unele accidente (mortale!) la care şi-au supus unii
mfatici occidentali fiinţa, este recomandabil a nu se· apela la această
tehnică existfind riscuri nebănuile! •..

75
 1. Tehnica formdrii barierei energetice din aura eterică a corpului
Ca şi tehnicaformllrii barierei energetice din esen/a astralll atmos-
fericil9 această tehnica este bazată pe procese de concentrare şi
imaginaP.e. În principal bariera din esenJa aurei eterice a corpului se
fonneaza prin densificarea acestei aure.

2. Tehnicaformllrii barierei energetice din esen/a astra/lJ. a-atmos-

ferei
Se creeaza pe baza unei absorbfii (înspre aura corpului) a unor
principii în esen/a astra/lJ. a atmosferei în vederea fonnlrii barierei
energetice.
Aceasta a doua tehnică este mai dificilă decit prima întrucât necesita:
a) o cunoaştere mistica mult mai profunda ·
b) o concentrare mult mai intensă
Unii mistici occidentali şi-au produs moartea fizică datorita faptului
ca şi-au format: din atmosfera! un fnveliş manasic-protector împotriva
unor acJiuni negre mentalistice. Eul Corpului.fizic a pierdut legătura cu
ConştiinJa: care a ramas intemnitată într-o cuiraslJ. energeticlJ. impene-
trabild formatd din prin,;ipii astrale de esenJd atmosfericd! Creierul,
mintea umanii. e$te deosebit de susceptibil la gândurile-rele parvenite
din exterior, inclusiv la acţiunile de atingere fizica.

Dupil cum s-a putut uşor constata, aceste ultime douil tehnici
mistice descrise nefiind sub control yoghinic total prezinta nişte
· riscuri majore!
Atunci când practicianul este instruit de catre un guru mentor
transcedental poate aplica celo douil tehnici filril nici un risc. Altfel!...
Vom expune, ca o compensajie pentru cei care nu beneficiazll de
un astfel de mentor, alte douil tehnici inofensive şi de maximii
eficacitate.

.Coiful de Prana stacojie

Tehnica se aplică numai ziua!
Practicianul fiind într-o anume siruaiie de a se apăra împotriva unui
agresor apropiat sau îndepânat (care acponeaza printr-o fortă neagra
telepatică!), simJind sau intuind agresiunea vampirului se va concentra
creându-şi un coif din Prana de culoare stacojie. Acest tip de Prana este
unul dintre cele mai complexe Prana cuprinzând o gamd pranicd ce

76
poate îmbmca flinta în întregime, asemeni unui eu energetic, reabsor-
bindu-se în chalcras (roJi fluidice, puncte de forJil etericil) imediat ce
pericolul a trecut. C oncentraJia yoghinil, ca tehnică trebuie profund
studiată şi pregătită: mult înainte de a fi nevoiti să o utilizam în vederea
acestei apl!rm. în cartea noastră „Izvorul de t/Jmilduire Medita/ia Intru
Isus Christos" dăm detalii de mare fine]e asupra Prathyahar-ei (izolarea
mentalului) şi a Dharana-ei (Concentrarea de tip yoghin) ca acte. fun-
dementale în vederea începerii efectuării Medita/iei ,christice. Orice
cititor care nu a citit această lucrare şi doreşte să facă practica concen-
trilrii yoghine este sfătuit să o studieze profund!

2. TEHNICA APĂRĂRII NOCTURNE

Atât formele defensive diurne expuse plină în acest punct, cât şi cea
pe care urmează să o expunem, reprezintă forme de veghe ale flintelor
satvice împotriva magiei negre care se manifestă: fie prin gânduri-rele
spontane sau cultivate, fie sub forma sugerii energiei satvice (adică a
Prana-ei vitale), ambele având drept scop final slăbirea şi
îngenunchierea sufletului în fata antichristului! .
Modul în care acţionează natura, elementele cosmice, chimice,
oamenii, gllndurile oamenilor, energiile din existen\ial, pot fi catalogate
ca fiind emanatii divine sau emanatii luciferice.

Cum vom putea recunoa1te cele doull. apartenenre cosmice?

Apartenen\a de divin se recunoaşte ca fiind expresia: directă, sau
indirectă, a stilrii de calm, ecliilibro, linişte, fericire, pace, siguranţă. Tof
ceea ce se manifestă complet opus acestor stdri divine este: direct, sau
indirect, expresia apartenenţei la forta luciferică!
Există indivizi care gândesc-rilu, care fac rilu, care influen]ează
distructiv! Terra şi toate fiinţele ei, întregul cosmos, făcllnd conştient sau
incon1tient mari servicii forţei întunecate. Şi invers: există oameni care
prin gllndurile şi faptele lor bune anulează magia- neagră. Quintesenta
acestei oştiri a luminii: aici pe pămint! 1l formează yoghinii, esenţa o
formează oamenii buni şi credincioşii întru Isus Christos şi Tatlll nostru
ceresc!
Deci împotriva yoghinilor şi a tuturor adevărat-credincioşilor sunt
îndreptate toate lăncile oştirii negre!

77
 Pe lingă atacuri diurne din partea celor aflaţi în stare de degringolad4
energetic4 (vid, colaps de energie Qi datorat de7.echilibrului sufletesc!),
reprezentali prin vampirii energetici, în timpul noppi, asupra ,nentalului
,atvic, acponează toate formele magiei negre mentalistice: g&ndurl-rele
ale celor care activează pe emisfera luminată a Terrei, glndurilo-negre
ale hoţilor, criminalilor, rizbună~or, întelitorilor, curvarilor şi cur-
velor care chiar şi fiind pe emisfera înnoptată, emit prin creierul lor unde
ucigătoare sau patologice către Mana.<-ul (mentalul) oamenilor, satvic~
curap, care donn: sănnani truditori, frinli de muncă.•• Dacă nu ar fi
îngerii Domnului, yoghinii care meditează în solitudine, cei care con-
struie,c noaptea opere spirituale şi de artă, fonnllnd un baraj în calea
undelor magiei-negre, !oii aceşti ·truditori nevinovap ar deveni victimele
agresiunii negre!!!
De aceea forţele negre şi perfide caută să-şi jintească săgeple otrăvite
în aceşti serafimi ai cerurilor şi ai pămllnturilorl
Magia neagră calificată face din ce în ce mai multe victime diurne,
dar mai ales victime nocturne. Căci în timpul somnului flinta devine ·
deosebit de vulnerabilă!
Vom descrie modalitatea mistico-creştino-yoghină de apărare noc-
turna.

Secretul invulnerabilităfii nocturne a flintei

Primul, şi cel mai important lucru, care asigură invulnerabilitatea
ftintei umane în timpul somnului e,te rostirea .mi8ticd a rugii Tat41
nostru!

Ce tn.reamn4 ro,tire mi,tictl?

Ro8tirea mi.rticd nu înseamnă numai o rollire efectuată în singurătate.
Pe !lingă elementul tainic concurează şi alte elemente foarte pujin l!Udiate
chiar şi de către unii sacerdo1i. Unul dintre ace,te elemente mi,tice ale
rwtirii rugii e•te ruga ca de•IUjire filozofico-devo/ionald: fiecare cuvllnt
în parte trebuie înteJes, în sensul său cel mai plenar şi fiecare verset
trebuie decodificat, de fiecare dată, de vălul de taină prin care
ADEVĂRUL SUPREM trebuie sa ni se arate!
Cel care rosteşte ruga nu trebuie s4 o rosţeascd mecanic, nici mlkar
ritualic, el trebuie s4 o gândeasc4 fÎ s4 o deslu1eascd, din ce 1n ce mai
.proft,ndiJ.
Numai astfel TATĂL va •imJi devo/iunea noa,trd!
78
 Un alt element mistic este rostirea ne-•onoril a rugii. Sunt trei
moduri, trei trepte de rostire ne-sonoră a rugii:
1. rostirea munnurată
2. rostirea şoptită .
3. rostirea gllndită sau rostirea interioara.
Aceast.a a treia rDstire reprezintă perfectiunea rostirii misticei Este
şi normal să fie aşa căci tot ceea ce este efectuat pe planul mental în
exclusivitate. incumhl o concentrare tn cre1terefactoriald fatl de inten-
slitatea concentrării ·pentru îndeplinirea unui act fizic, devenind astfel
concentrare yoghinicil. in ruga rostită mental impulsul ata1amentului
devotional este dus de către raza gdndului spre Dumnu.eu cu o putere
ineluctabilă.
Dacii înaintea, şi în timpul rugii, Devolul apeleazli la ajufx>rul
Mdnluitorului a,umen/a la Creatorul Lumii este cert asigurati!
Pentru cd Isus Christos este §Î OM precum oamenii, devenind astfel
unicul traduciitor al gtJ.ndului §Î a inimii umanei
AMIN!

Mielul însângerat, Flul Iul Dumnezeu: Isus Chrlstos, ca să fie, cu

adevărat MÂNTUITORUL oamenilor, atunci cllnd, încă sllngera de
lănci, biciuri şi de-spini dudindu-şi crucea!, s-a arătat apostolilor sai, ca
aceştia să stea chezaşi posterităpi s-a arătat şi dupa înviere ca sa
adeverească oamenilor care vor veni că într-ade'Vir, Fiul .Omului a murit
pe cruce şi a treia zi a învistl El ar fi putut sa reintre în Trinitate în !Np
REAL şi ETERN. dar LEGEA şi ADEVĂRUL MÂNTUIRll i-a dictat
să rămllnă în ll'Up uman: în acelaşi trup însllngerat şi chinuit, care a fost
coborât de pe cruce, după ce şi-a dat DUHUL. Acest lucru era tot atât de
necesar, ca şi actul, în sine, al Autocrucifici!ril căci numai AŞA poate
Fiul Omului să simtă şi să traducă, clipă de clipă, şi secundă, şi fracpune,
şi inf"mitesimală fracţiune, de fracţiune, suferinJele ne"mcetate·ale fiecAfcl
fiinie din Existenţial; gândurile şi obidele omului în !Np fizic; momen-
tele de alunecare ale minţii umane, momentele de groază ale omului, de
suferin!ă de nedescris şi, ceea ce este la fel de important. fncercilrile
Omului de a-l g&i pe Dumnezeu, de a comunica şi de a se Uni cu El; 1i
ceea ce este mai important actul de milostivire 1i Indurare Intreprins de
omul care 1i-a dat seama, fn SflJrşit, de cumplita Sa riltilcire!

Dezinteresarea e.tte un alt element mistic al rostirii sfintei rugi: multi.

79
se roagă neglijind laud11, pentru puterea, mărirea şi slava DOMNULUI
şinu depun suflet decât la versetele care privesc flinta umani şi acest
lucru nu este normal; în primul rând nu este echitabil!!! Devotul trebuie
să depună acelaşi interes, să se roage, cu aceeaşi intensitate, şi pentru
DOMNUL, şi pentru sine, şi pentru Semeni!

Multe gllnduri şi imagini care nu au nici un rost pot surveni în mintea

Devotului atunci cllnd rosteşte ruga. Aici survine necesitatea adăugării
elementului Medita/iei susJinute yoghine, adică intransigenta gindulu~
neclintirea idei şi a stării devotionale. Ollndul trebuie readus la scopul
suprem al unirii cu Dumnezeu, ori de câte ori are el tendinţa de a se
deplasa, de a devia!

Printre multe alte astfel de. amănunte de g8ndire Ji simJire subtilii

care alcătuiesc ruga mistică·rosti~ mental există şi una care, paradoxal,
ţine de postura fizicii a rugii.
lnvilJiltorul, cu toate că este înfă!işat în multe opere de artă picturală
sau sculpturală, fresce, reliefuri, stampe gravuri etc. rugindu-se în
genunchi, ne recomandă rostirea rugii în poziţia stind în. picioare:

Xl-25
„ Şi când staJi fn picioare de v4 ruga/i, sil iertaJi orice ave/i tmpotriva
cuiva. pentru ca fÎ Tatdl vostru care este tn ceruri, sli vii ierte gre1elile
voastre."
(Evanghelia după Marcu: ediţie: London - The British and Forein
Bible Society) ·

După efectuarea rugii mistice, Devotul, stând în patul orientat de aşa

manieră încât capul să fie direcţionat spre Nord, va efectua concentrarea
ochiului spiritu/li (cel de-al Treilea ochi aflat în perimetrul glandei
pineale, dar neconfundabilă cu aceasta; în punctul Trikuti dintre
sprâncene) pe plexul solar, (deci şi) peManipura-Lotus.
Se va mentine această concentrare timp de şapte respiraţii abdomi-
nale.
La fiece respiraţie se va pronunţa mental mantra-mantrelor:
,,AMIN!".
Prin această practică mistica-yoghină de esenţă creŞtină se sensibili-
zează întreaga reJea subtila a corpului nostru prin creierul abdominal al
80
Manipura-Lotus şi Cel de-al Treilea Ochi, înmo care s~a creat deja, prin
această tehnica (Pranayama mistica) o cooperare subtilă unică care
activeazi, în infinitezimale fracliuni de secundă, aura defensiva a
tngerului nostru pt!Jzitor, a Sinelui nosttu divin,® căruia maeştri vedici
i-au spus în sanskrita: Atman!
„
Estr ptactică sacră, care scoate organismul din orice pericol!

81
 8
Arta Ayurvedică.
Din Arta lui°RISHI.

1. ARTA MICROMASAJULUI ŞI DO-IN

Sttimoşi_i Ri:,his au cunoscut, direct de la divinitate harta Nadis-elor
(meridianelor) cu toate Binddhus-urile (punctele) sale prin care se influ-
enta COIJllll energetic şi fi.Zic. Se ştie că atfi.t pentru tonifieri cit şi pentru
dispersii de energie eterico-fluidică se pot folosi acele de tratament
Această practică s-a denumit acupunctura. Acupunctura este una dintre
cele mai eficace metode, după YOGA!
Dar, acupunctura nu poate fi practicată în orice condi!iuni. De aceea
masarea circulatorie a anumitor zone cuprinzând aceste puncte, dar mai
ales monevrele presopuncturale (apăsări uşoare pe aceste puncte cu
vlrful degetului sau chiar cu unghia)
în monevrele de tonifiere: răsuciri (apăsări prin rulări circulare) pe
piele, în sensul de învirtire a acelor ceasornicului; ·
sau prin manevre de disi,ersie a energiei (tn exces), prin apăsÂri li
suciri circulare inv.ers fală de sensul de învllrtire a acelor ceasornicului,
s-au dovedit a fi deosebit de eficace.
Atunci cllnd este vorba despre puncte plasate în zonele chakras-elor,
pllnă şi metoda Reild dă rezultate minunate!
Un amănunt important:
pentru tehnica de dispersie a excesului de energie se foioseşte
vfirful indexului (arătătorului) degetul în sine liniindu-se în pozilie oblică
fală de planul pielii.

în cazul tehnicii de tonifiere se foloseşte vltful policelui (degetul

gros), dar ţinut într-o pozilie verticală fa)ă de planul pielii!
Manevra de dispersie trebuie să se facă lejer, blind, cu o anume

82
durată, nu pripit, cu brutalitate, sau cu pa1inlri ale vfirfului degetului sau
al unghiei din miezul punctului energetici
Dispersiile bine executate învioiează culoarea.pielii, scade tonusul
zonal muscular şi sensibilitatea zonală.
Tonifierile bine executate (adică energic şi profund cu durate scurte)
au ca efect imediat decolorarea zonei. punctului respectiv şi urcarea
tonusului şi al sensibilităţii musculare, şi locale.

1n caz de masaj pentru a se evita efectul de iritare locală, se poate

pudra locul cu o pudră de talc bine uscată, dar se mai pot folosi şi uleiuri
eterice cu principii intens &rQmate care pe lllngă efeciul de lubrifiere au
şi efecte zonale minunate, după absorbilea lor de căire piele. Unii
naturifti folosesc chiar şi unele soluţii medicamentoase... Tratarea anu-
mitor afec!iuni prin presopunctur/J presupune masarea rind pe rllnd a
punctelor perechi de pe meridianele pereche ex: punctele brajelor! •••

1n caz de durere ttebuie căutat miezul punctului dureros. Şedinţele

de micromasaj (presopunctură) durează 5-10 minute.
10-15 1edinfe reprezintă o curd.
Se pot face 1-3 şedinţe pe zi.

1n cazul unor boli mai grave se face .cure cu pauze de douii săptămllni.
Dimineaia şi spre searii şedinţele sunt mai eficiente, idem vara şi iama,
ciici în aceste perioade energiile subtile sunt mai active.

Eficienţa presopuncturii creşte odată cu creşterea lunii, şi inversf

Manevra Shiauu popularizată de T. Namikoshi se execută cu pulpa

digitalii col)Stii din presiuni blllnde şi c.ontinue de. şapte secunde unnate
de pauze de ttei secunde, în total ttei minute. 1n caz de dureri şedinţele
pot fi prelungite şi mai mult, plină la disparipa durerii.
Domeniile în care presopunctura poate fi eficace, sunt multe:
-- disfuncţii ale aparatului genito-urinar,
-- reumatism, •

83
 -- formele uşoare de boli psihice,
-- boli digestive,
-- nevroze cu insomnii,
-- migrene,
-- greaţă etc.

Nu trebuie să se în teleagă că putem rezolva prin presopunctur/J chiar

totul pentru multe boli ajunse în stare cronici gravă metoda devine
ineficientă, aşa cum, de altfel, însăşi medicamentele sintetice! ...

Total eficace este masajul simultan pţ talpi, limba, nas, urechi,

ochi, mâini şi punctul de acupunctura respectiv.

- Conform concluziei lui rishi Masunaga, atunci când un organ

intern şi chiar şi alte structuri se îmbolnăvesc, pe suprafaJa abdomenului
şi a spatelui apar porţiuni mai dure la pipliit, este semn cA organul aflat
în coresponden/d reflexologicd are un exces de energie. Atunci cind
zonele de reflexie au o consistenţă mai slabă la palpare (moi) este semn
că organul care este reflectat pe acel punct sau .pe acea zond, .este în vid
energetic. în acest caz de vid se aplică manevra de tonifiere energetica
fn caz de exces manevra de dispersie energeticlJ..
-H. Head, E. Dicke, W. Kohlrausch, buni cunoscători ai ma,ajului
Do In au tratat prin masaj anumite zone dureroase ale pielii pacientului
obţinând vindecAri ale organelor afectate. Deci şi senzatia dureroasă
apărută pe piele poate constitui reper diagnosticai şi, totodată, tratamen-
tul ayurvedic: al structurii bolnave, al organului afectaL
- Cea mai sigură este autopalparea periodica a întregului corp şi
descoperirea, în acest fel, a acestor puncte de anomalie energeticii
refletată.
~ Mulii oameni capătă senzitivitatea necesara depistării acestor
puncte: ei •imt diferentele subtile ale câmpului energetic, cu ajutorul
buricelor degetelor. . ·
- Există anumite ore la care masajul poate fi cel mai eficace sau
invers, confonn staJiondTii periodice a energiilor fn meridianele princi-
pale, la nivelul celor trei focare (mediu, superior şi inferior) se produce
convertirea alimentelor şi a apei în principii energetice. Din focarul

84
 mediu alimentele mai pure sunt transmise în focarul superior unde,
îrnpnoună cu energia respiratorie derivată din aer şi Prana, fonnează
energia Ying Qi sau energia trofica. Acestă energie este transmisa
plămAnului şi are o circuiaJie deosebit de exactă cu o durată de doua on,
la nivelul fiecărui meridian principal. Pe baza observatillor multimile-
nare, efectuate asupra acestor staJiondri fi circu/4ri de energie s-a constat
ca există, nu numai o circulaţie diurnă şi nocturnă (douăzeci şi patru ore)
ci şi una Iun.,., trilunară, anuala, decanuală şi deca-duo-anuală. Ac-
tivitătile maxime ale organelor apar astfel, conform Ceasului energetic
chinezesc:
-- plămân h (onole): 3-S;
-- intestin gros h: 5-7;
-- stomac h: 7-9;
-- splină-pancreas h: 9-11;
--cordh:11-13;
-- intestin sub)ire h:13-15;
-- vezică h: 15-17;
-- rinichi h: 17-19;
-- vase-sex h: 19~1;
-- trei focare h: 21-23;
-- vezicula biliară h: 23-1;
--ficath: 1-3. .
Se subînţelege că intervenţiile destimuiare (tonifiere), sau ponderare
(dispersie) a anumitor funcpi trebuiesc întelept corelate cu orele de
maximi sau ininimă energizare ale acestora. conform situaţiei! Şi asta
mai ales în cazul unei perfecte sensibilitllJi (senzitivitil/1) capabile de a
duce la depistarea unor anomalii energetice pe diferitele puncte de pe
reJeaua externd a meridianelor!
în .ceea ce priveşte masarea limbii, a ochilor şi a nasului este indicat
a se proceda cu cea mai mare blindete, întrucât aceste organe sunt
deosebit de sensibile! Cei care au adoptat ritualul yoghinic de cură!are
matinală a limbii cu o lingurită: minionă! (nu este up pleonasm!),
efectuează, odată cu răzuirea şi operatiunea de masaj a limbii, în schimb
masajul ochilor trebuie să fie deosebit de delicat pentru a nu vătăma ochii.
Se masează deosebit. de delicat cu buricele degetului: index, sau
mijlociu! în funqie de orientarea filonului dureros, pe lungimea acelui
filon dureros, pini ce algia dispare. Este deosebit de importantă această
terapie a filoanelor dure.roase de pe globii oculari, deoarece pe zonele

8S
globilor oculari este prezentă totalitatea reflexologicil a corpului ome-
nesc. Masarea ochilor şi masarea circulară a pielii din jurul ochilor
trebuie să devină un ritual zilnic, daci nu chiar un ritual ce trebuie
efectuaţ de chiar două-trei ori pe zi. Acelaşi lucru este valabil şi pentru
restul masajelor micropwzcturale adie! cel al limbii, al nasului, al
palmelor sau al tălpilor şi a gambelor picioarelor. Numai cil, în timp ce.
toate zonele reflexologice se masează direct pe pielea zonei, deci pielea
zonei!, globii oculari se vor masa: prin pielea pleoapelor: pielea
pleoapelor jucând, în acest caz, un rol de protectie al globului oculari

Ne putem autovindeca, autovitaliza, !IUtoechilibra prin micro-

masaj ·şi presopuncturll, dar putem sll-i vitalizllm, echilibrilm şi
vindecllm şi pe alţii! Nu trebuie sil ne grllbim atunci cind folosim
aceste tehni,:j, trebuie Sd avem Spaţiu, luminll, clildurll moderatil,
haine lejere, piele ncvitllmatll mai ales pe zonele respective!

86
 A. Vitalizările capului prin presopunctură .

Cdteva puncte iz.oiau de presopunctur4

pe cap 1i ureche, care sunt l'erigi ale or- /---i;--- -----+-1
1ane/Qr interne prin meridiaMle subtile. ~-----+-2
,~----+-3
1 """glanda pituilarl·
2=prostata
_._jj~===t=i 7
3 = nervul sciatic
4=uter
5 = fese
6 ""circula,ie
7 =sistem nervos
8 = vezica urinară
9 = digestie
10 =intestine

SIIANZIIONG
I =ame1<Ii
2 = reducerea noxelor respiratorii QIMEN
3 = oboseala mintali
4 = cistite, micţiuni nocturne
S =dezechilibru ftziologic
6=stomac
7 = secreţie, impotent!, ejaculări precoce
8 = menstruape neregulatl, dismenoree

87
 I =giiqeapan
2 =insomnie
3 - oboseala mintala
'-sc:::=f=ff=;;i:::'ltJ- - SIIENSIIU
4=1wnbago
-·- MINGMEN
"')t;/;,.(('-:,-J../-~r- CIIAPiCQIANG S = reducerea neuralgiei membrelor
HUANTIAO 6 = neuralgia sciatici
l'IIENCl:U 7 = sucire acuta (luxaJie) a raliei (mijlo-
- WE:tZIIONG cului)
•..• CffENGSJIAN

.~~-,:t~ ~::--
- ·-TAJYANG

~ :i~"is':::: I = durere de dinţi

2=insomnie
WANKU
3 =eliminarea zbârciturilor
nACIIR
'TIANCIIUANG 4 =nevralgia capului
QUCHI S = hipertensiune
·nF.Cu 6 = reduce,ca amorţirii membrelor
""'- ,__ _ YANGLJNGQUAN 7 = dezechilibru psihic
YONGQUAN
XUEIIAI

88
 B. Vitalizări, vindecări şi echilibrări
ale fortei sexuale feminine şi masculine
prin presopunctură

Glaruhle sistemului endocrin.

Toate acestea au influenJIJ în sexualitate şi cOntrol al secre/iibJr homionale.

I = glanda pituitară 9 = pancreas

. 2 =glanda pineala IO = ovare (la femei)
3 =thalamus 11 = prostată (la bărba!i)
4 = hipothalamus I 2 =glandele uretru le şi v'estibulare (la
S =glanda tiroida. femei şi b.lrbati)
6 = paratiroide 13 = testicule (la barba1i)
7 = thimus
=
& glandele suprarenale şi adrenalina

89
 . Figur4 femif'!ină care orat4 schimbarea zonelor <k libido
feminin (cwwscutd. ca Amrilakala), f'ncepdnd cu tkgelul
mare de la piciorul drept bJ prima ii a}um4t4Jii strd/uci-
toare a Lunii, urc4.nd spre \l4rful capului dup4 15 zile ti
cobor4.nd pe partea st4.ng4 a corpului, tn timpul fn.
tunecimiijumiltdJii Lunii.
Dupa o miniatura Rajasthani din secolul al XVIII-iea.

Jum4tatea luminoasd a Lunii Jum4tarea fntunecoasa a Lunii

Ziua Locul Ziua Locul

a 15 8 cap şi păr 1• cap şi pir

a 148 ochiul drept a21 ochiul stlng
a 138 buza de jos (inferioară) a3' buza de jos (inferioarl)
a 12• obrazul drept a41 obrazul stang
an• grumaz a5' grumaz
a 10a partea dreaptă a6' partea stAngi
a9' pieptul drept • 7• pieptul stlng
a81 mijlocul piepndui a81 mijlocul pieptului
a 7' ombilic a91 ombilic
a61 fesa dreapti a 10• fesa stângi
,s• yoni an• yoni
a4' coapsa dreapli a 12• oqapsa stlngl
aJ' genunchiul drept a 13• genunchiul stlng
,2• piciorul drept a 14• piciorul stang
1' degetul mare de la piciorul drept a 151 degerul nwe de la piciorul stâng

90
 1
2

e--;,if=l;:;-'JT"- 3
:;>P.,,,..__ 4

10

I =pUIICIUI P (pentru reflmlio)

2 = cavitatea stomacului: presarea aici pievine ejacularea prematuri
3 = presarea ln acest punct ajuta la valorificarea puterilor sexuale ·
4 = ficat: p,esarea aici uşurează nemuljumirea p efeClele supllrltoare, care limireazl
podonnanieJe sexuale
S ~ presarea punctului pentru cura impotenl<,i;
6 =presarea punctului pentru tnllturarea constipapei
7 = punctul pubo-prostatic: al senzitividpi crescute 1n te,,'licule
8 = pUIICIUl do presare al penisului (sub 06UI pubian)
9 = atrinseraa blindădarfennla testiculelor ajuta la tmif..,.,, ln special vîirstnicilor
10 =regiunea inghinali: promoveazl abilitama sexualii
11 = punctul do presare pituitar: contrulează funcpile mentsls/sexuale. Presarea
ajuta la lnlbunitilirea puterilor se><uale p 1n tratarea impotentei
12 • punctul de presare pentru problemele prostatei fi impotenţă

91
 1
2

6
7

Puncte terapeutice pentru serul mat:uUn; vltun din •JHll6

I = glandele suprarenale: presarea aici lntareşte centrii emotionali

2 = presarea aici ajut! la îmbunităPrea puterii sexuale
3 = vertebrele ·sacrale: presarea punctelor pentru prevenirea pi.en:lerii energiei
sexuale. De asemenea ajuta Ia evitarea ejacullrii premature
4 -= presarea pe acest punct poate ajuta în cazurile de impotenţi
S =prostatl.: acest punct ajutl la controlarea energiei sexuale
6 =pentru controlul emisiei şi prevenirea poluţiilor nocturne
7 = presarea punctului de jur-împrejurul anusului fÎ între anus şi organele genitale
punctul Hui iyn, ajutl la stimularea reactivitap.i sexuale .
8 = presarea acestor puncte poate ajuta la imbunitltirea performantelor sexuale.
Sunt cheile meridianelor, conducătoare spre centrii subtili interiori.

92
 ....:.-=~~--3
~-~--4

6
7
U.-'4111E''!:":llq""-8
9
10
11

Relalana puru:ttlor de presopunt:tarl tn 1exualilateafeminin4; vedere tlin_faliJ

1 = presarea pc accslc ~ ajut4 Ia tm- 8 = puncle care optimi2.eazl curgerea energici

bunldlirca şi apariţia vioiciunii tonusu- sexuale. lmbunldlesc potenţa
lui privirilor; bun şi penlrU alinarei. 9•ajutiincazuriledemenstruaJicneregulat4
dumilor de cap sau dureroasl
2 = glandele tiroide; presarea pe aceste puncte 10 • presarea punclelor pentru ovare şi cele
ajuli la stimularea producţiei honnonale mai profunde organe sexuale
şi a mcilţincri.i frlgezimii, frul1lUICJil şi 11. • rq:iunca inghinala: prosarca aici poate
sănltatii pielii fetei şi a trupului. Ajuta la ajuta la promovarea capacitlţii sexuale
menopauzi 12 = puncte care ajut! la stimulauca cnganelor
3 = presarea ajuta la tntArirea centrilor sexuali Ceminine. Presarea bllndl. uşureaza tcn-
4 = glandele endocrine: masuea acestor siunile li aju11 la problemele meno-
puncte ajuti la stimularea organelor re~ pauzei
. producatoare 13 = presarea punctelor pentru Slbnularea cen-
s = masarea pieptului cu palmele mentme · tri1or ·sexuali pentru vagin şi pentro re-
sinii _tari şi distanJali, stimulând şi impui- · laxarea ihtregil z.one
sul sexual 14- prin presarea acestui punct se poate con-
6 • diminueazl isteria arola înslşi centrul pituitar ·
7 • uşurcazi delensionarea organelor sexuale 15 = presarea punctelor pentru combaterea
feminine. Bun şi pentru fica1 menstruaJiei neregulate

93
 11-4--=;---ff+,,....--- 4
5

'
7

8
9
10

A =presarea tuturor ""l'Slorpunc"' (l; 2 şi 3) ajuti la o optimi poz.ip.onareapieptului

1 = ~edulla Oblongata
2 =umerii supmiori
3 =7.0ll& intm:scapulari
4 = interior mai: ap'8area aici alini organele feminine
5 =glandole supram,ale; aplicarea apasaril cu pumnii 8PO'"I"' abilitatea soxuall
6 = glandele sexuale
7 =a m", a IV' fi a V' verlBbrl lombarA fi feae; apAsarea po acoste puncte ajuti în
cura de frigiditate ·
8 = ajuti în monslrUap.a neregulati
9 =presarea aici ajutl în prevenirea pierdmii energiei sexuale
I O= ponlrU controlul monopauzei se preseazA aceste puncte

94
 Diagrama medica/4 care aratlJ 108
.f'Ul!Cte pe trup, unde tehnic;a de
moxibustie e.tte eficace tn reda.rea
echilibrului fizico-psihic. Moxi-
bustia este o tehnica a medicinii
asiatice tn care se folosesc apliclJri
de principii aromatice naturale (ex-
trase din ierburi) pe suprafaJa tru-
pului, sau chiar 1i pe calea
acupuncturii cu ace aplicate pe
trup. Punctele moxi sunt grupate 1n
triade 1i .sunt verigi vechi tradiJion-
ale ale slJnăli.fJii spirituale.
Moxibuslia este, fn special o sui1d tn
cura problemelor se.xuak. Imagi-
nea prO"Vine dintr-un manuscris ti-
betan din secolul al X.VJ;ca.
Moxibustia este o tehnica compli-
catd, dar fn principiu constd tn cau-
terizarea saa doar ·eritematizarea
cu. diferite pudre (obJinute din dife-
rite frunze sau conuri) a punctelor
de aciq,uncturii sau altor pdrJi din
corp, tn vederea tratării unor
afecJiuni printre care citdm ,, astm'',
artraigii, diarei cronice, şi chiar a
colapsului cu apoplexie de vid.

95
 C. Masaj1,1l urechii, prostatei şi a rectului
şi igiena psiho~sexuillă

·Masarea urechii este la fel de importantă ca şi masarea labelor

mllinilor şi a picioarelor, întruclt pe urechi se gisesc zeci de puncte foarte
active prin masarea carora se ajunge la rezultate sigure şi rapide. Totul e
să masăm urechea îndelung, bllnd, peste tot, şi zi de zi.

Masarea limbii, a nasului, a pielii feţei şi mai ales cea a frunţii şi din
jurul ochilor este foane importantă! Este bine Să renuntam la discu\ii
inutile, în ciocnet de pahare. şi Să ne consacrăm îngrijirii trupului de a
spiritului: spiritul stă numai într-un trup viabil!
Este bine Să spălăm bine anusul după ce am ieşit de la closet şi dacă
se poate să curătam şi Să masăm zona inierioară, rectală!
Pentru bărba\ii robuşti este binevenit un masaj zilnic ar glandelor
prostitice căci: bărbapi robuşti sunt, într-adevăr, cei mai virili dintre toti
bărbaţii; dar Să nu uitam că tulburările acestei glandule se ivesc mai des
tocmai la aceşti bărbati! ...
Nu practica\iforme tantrice de amor căei va risca1i sanatatea şi viata!
În,, Calea mdinii stângi sau Salvarea prin sex'' am încercat să ex.plicim,
pc larg, această probletna ardentă a vie\ii: sexul! Nu face\i excese sexuale
şi ridicări de stachcte pc arena amorului, căci mai tlrziu veţi regreta
amarnic!
Nu practicati reţinerea cjaculatici sau a orgasmului (Karessa), căci
această praclică este deosebit de periculoasă, chiar şi cancerigenă!
Nu vă lăsa\i influentati de către promotorii tantrismului, căci Tantra
sexua/4 nu este recomandabilă occidentalului atlt de epuizat de viata în
strcss! Ea a fost, este şi va rămlne un corolar al yoghinilor asiatici
ereditari: special instruiţi de mic~ pentru aşa ceva! ·
Multe boli psihice grave îşi au originea în înfrânarea actului orgas-
matic-ejeculator, multe boli şi accidente cardio- vasculare se pot alimenta
dintr-o suspendare al finalului juisator! Foarte multe boli şi dereglări
glandulare se pot naşte din această praclică anormală!
Sexul reprezintă o arie.foarte sensibilă a omului.

96
 De aceea nu trebuie sA forţăm acest organ, dar nici să-i anulăm
menirea! Sanătatea lui oglindeşte pe cea a c0tpului şi chiar longevitatea.
Nu trebuie să mincati slab ca sA devenili obstinen!i, nici• nu trebuie
să vă îmbuiba!i cu carne ca să deveniti app-sexual !
Nu trebuie să aveli mai mult de un partenet(ă), dar trebuie să vi-l
alege!i conform dorinţei sufleteşti.
Diversificarea de parteneri sexuali duce la prăbuşire biologică şi la
boli incurabile! Căci foarte multe boli îşi au originea în sex!
Omul nu are nici un spor când activează pe mai multe fronturi! Ca
un ajuror ayurvedic, vom expune în canea noastră unele remedii pentru
oboseli sexuale, frigidităp, impotenţe, lipse de libido. A nu se uita,
totuşi, ca viata liniştita, raţionala, este cea care pllstreazll facultaple
sexuale!
în acelaşi context şi alte remedii ayurvedice reprezentate prin planşe
de Do In, reflexologie a tălpilor şi a labelor mâinii, planşe pentru
auriculomasaj etc.
Nu uitaii totuşi că ele îşi au izvorul şi reciurcuitarea prin YOGA!
Practicali YOGA în fiecare zi!
Nu uilali cil nici YOGA nu are efect, daci nu credeli cu dllruire
totalll ln Dumnezeu-Tatai, prin mijlocirea Fiului! Traili Intru Dom•
nul nostru Isus Christos şi toate cllile vi se vor deschide!
AMIN!

LOC/tLIZAREA ANATOMICĂ A PUNCTELOR AURICULARE

1 = Foseta triunghiulari IS articulatia umlrului 30=lragus

2 = Anicul&lia şoldului 16 vertebrele cervicala 31 =gil
3 = radlcinl supcrioart a an- 17trunchiul cerebral 32 =virful tragusului
tchelixului 18 clavicula 33 =esofag
4 = tuberculul helixului · 19 helix. IV 34 = incizia supratragianl
S = helix 20 antitragus 3S = rldlcina helixului
6 = 1an1ul hclixului 21 vlrful cerebral 36 = apendice
7 = vertebrele lombo-1acra1e 22 occipital 37 =intestinul gros
8 • rinichi 23 lobul urechii 38 „ partea inferioarl a rectu-
9 =pancreas 24 incizie intertragianl lui
1O:.: anrehelix 25 nas intern 39 • hemiconcha superioarl
11 =vertebre dorsale 26 glandele suprarenale 40=vezica
12 = duoden 27 hemiconcha inferioara 41 =rldacJna inferioara aan-
13 = stomac 28 trahee tehelixului.Aparatgeni-
14=Helixm 29 nasextem tal extern.

97
98
 D. Elemente de terapie DO-IN

·····...-,.
CONSTIPAŢIE v·
Punctul: Chang-chiang
'~
Amplasare şi tratament:
...../\,
-între extremitatea coccisului şi anus ,V
-pacientul va fi aşezai cu faţa.în jos ;·
- se va apăsa în jos şi se va masa în I
I

sus
. Chang-chian1

ACCES DE FEBRĂ ŞI INSOLAŢIE, SINCOPA

Punctul: Yan-chung
Yan,.dlung
Amplasare şi tratament:
- la mijlocul spaţiului dintre nas şi buza superioară
- pacientul trebuie să fie culcai
- se va apăsa cu putere cu unghia degetului mare sau a indexului.

Punctul: Yuang-chuan
····1
Amplasare §Î tratament:

_j
- între al doilea şi al treilea os metatars, la cca
1/3 din vârful tălpii piciorului ·
-pacientul trebuie să fie culcat
- se apasă pulemic pe punciul yuang-chuan cu
unghia degetului mare
Yun1-dtuaa

99
 DURERI ABDOMINALE
Punctul: Tsu-san-li
'Amplasare şi tratament:
- la cca 7 1/2 cm sub rotulă, lateral la 2,5 cm de tibia
-pacientul va sta &§ezat sau culcat
- se va apăsa cu degetul mare, în jos şi se va masa în
sensul circulatiei.

DURERI ALE GENUNCHIULUI

Punctul: Chi-yen
Amplasa,·e şi tralament:
- în cele două cavităţi sub rotulă
- bolnavul va sta aşezat cu genunchiul îndoit
- se va apăsa·putemic cu degetul mare şi cu arătătorul pe
punctele indicate

Punctul: Yang-ling-chuan
Amplasare şi .tratament:
- la circa 5 cm sub rotulă, în fata capătului tibiei
-pacientul va sta jos, cu genunchiul îndoit
- se Va apăsa foarte tare cu degetul mare

100
 DURERI DE MAXILAR
Punctul: Chia-che
Amplasare şi tratament:
-pe muşchiul maxilar
--pacienrul va sta aşezat sau cUl-
cat
- cu amândouă degetele mari
masaţi cele două puncte în acelaşi
timp
Chia-che

DURERI ALE RINICHIULUI

Punctul: Shen-shu
Amp/Clsare şi tratament:
- la circa 3,5 cm la drepta şi la stânga \
celei de a două vertebră lombară
- pacientul va fi culcat cu faţa în jos

tr)
- se va apăsa puternic cu degetele mari
spre coloana vertebrală Shcm-s:hu

DURERI ÎN SINUSURI ŞI AMEŢELI,

VERTIJ ,;;;; • ~
Punctul: Yin-tang }
Amplasare şi tratament: ~
- intre sprâncene ~
-pacientul va sta jos sau culcat ·
-se va ciupi cu putere acest punct, prin- Yin-tang
zându-1 între degetul mare şi index.

JOI
w · Ylng·holang
Punctul: Ying-hsiang
A"1plasare ,ri tratament:
- de fiecare pane a nărilor
-bolnavul va s1a aşezai sau în picioare
.- se va masa cu indexul punclele indicate.

Punem/: 1'ai-chung
Ampla.fiare şi tr(ltament:
~ -în golul creat între primul şi cel
- ~ de-~~!r:n~t~::~·j:s sau culcai
- se va apăs:1 puternic cu unghia
Tul-cbung degetulu.i mare

ENUREZIE (incontinen\ă de urina)

Punctul: Nric:turia
Amplasare şi tratament:
- la încheieturile interioare ale falangelor su-
perioare de la degetul mic
-bolnavul va ·s1ajos sau culcat
-ciupiţi cu puţere între unghiile indexului ~i
degetului mare, mai întâi punciul I. Daca nu da
rezultate, încerca\i punctele J şi 2.
Nucturlill

102
 CRIZA DE HISTERIE
Puncml: Hysteria
Amplasare 1i tratament:
- în mijlocul piului interior al degetului mare
- pozitia bolnavului indiferenta ·
- se va apăsa putel'!lic cu unghia degetul mare

IMPOTENŢA GEN_fTALĂ (ejaculare prematurd)

Punctul: Penis Hysteria

Amplasare fi tratament:
- la extremitatea penisului
-pozitia pacientului indiferenta
- ·strângeti extremitatea penisului între degetul mare şi aratator,
înaintea orgasmului şi în timp ce mai este în erecţie.

I./ -;t"'\i\
IMPOTENŢA GENfTALĂ (non erecjie) Î\_
Punctul: Kuan-yuo.n
Amplasare fi tratament:
-la circa 7,5 cm sub ombilic, pe linia mediană
a peretelui abdominal e. ·
-pacientul va sta culcat ..__
-se va masa puternic cu degetul mare sau cu /1.
palma Kuan-1uan

IMPOTEN[Â GENfTALĂ (non erectie)

·Punctul: San-yin-chiao
Amplasare şi tratament: \tL7~
- la cca 7,5 cm deasupra gleznei pe fata inte-
rioară a piciorului
- pacientul trebuie să fie culcat
- se va apăsa puternic cu degetul mare.
e=Y'"'·
103
 IMPOTENŢA GENfTALĂ (nonerectie)
Punctul: Tsu-san-li
Amplasare şi tratament:
- la circa 7 ,5 cm sub rotulă şi la 25 cm de tibia
-pacie:ntul va sta culcat
- se va apăsa puternic cu degetul mare şi se va masa
in sus

IMPOTENŢA GENITALĂ (nonerei:ţie)

·
f
I

:.-
Punctul: Shen-shu
Amplasare şi tratament:
,........
- la circa 3,5 cm de-a dreapta şi de-a
stfinga celei de-a 2-a venebre lombare
\ J\_____, - pacientul va fi culcat cu fa\a în jos
- se va apasa puternic cu degetul mll!'e
în direcţia coloanei venebrale.
Shen-shu

y• ~yM~IffMNIE.

chu
TULBURĂRI
Punctul: An-mien
Ampla.sare ~i tratament:
DE LOCO-

.. - Ia circa 2,5 cm în spatele lobului ure-

-· pacientul va sta culcat

An-nlien
_; se va apăsa putem ic cu i~dexul

104
 INSOMNIE (completare). MIGRENE. PALPITAŢIT.

Punctul: Shen-man
Amplasare şi tratament:
- pe tendon, în exteriorul mâinii, în golul încheieturii
- pacientul va sta jos sau culcat
- se va apăsa puternic cu unghia degetului mare

Sben-man

gg;:;~ g: g~vl (la maxilarul superior sau inferior)

DURERI DE CAP (fronlal, occipilal, migrene)
DURERI LA GLEZNE ·
Punctul: Ho-ku
Amplasare şi tratament:
-în golul dintre degelul mare şi arătător, înlre primul şi al doilea os
metacarpian
- bolnavul va sta aşezat sau culcat
-se va apăsa cu putere, cu degetul mare, pe al doilea os metacarpian.

~ Ho-ku

105
 \ y· co~~::::/ DE DINŢI (maxilarul superior) -·
t · Punctul: Hsia-hoon
'J. ·Amplasare şi tratament:
- ~ golul obrazului, la 2,5 cm, înaintea· tra-

.
gusulu1
- bolnavul va sta aşezat sau culcat
Hsla-h- - apăsa1i putemic cu degetul mare.

.
!I.J
--- •
1 (
DURERI DE
inferior) - completare

J _.....,. .. a.,=•"""
DINŢI (maxilarul
Punctul: chia-clte
Amplasare §Î tratament:
- deasupra mastoidului
- masati puternic cu degetul
mare

Chla•che

fi DURERI fN GÂT

~
Punctul: Shao-shang
Amplasare şi tratament:
. -la circa 2,S m1n de la coltul de
jos al unghiei degetului mare
. - pozi\ia pacientului indife-
rentă
- se va apăsa tare cu unghia de
ShulHhan1
la degetul mare

106
 DURERI DE CAP -complelare
Punctul: Fens-chih
Amplasare şi tratament:
- sub occipital, la circa 3.S cm la dreap1a
şila slânga de mijlocul capului
· - bolnavul va s1a jos cu capul plecat
înainle ·
- se :va masa puternic cu degetul mare

TRANSPIRAŢII

Punctul: Polyhidrosis
Amplasare şi tratamenr:
-în mijlocul palmei
- pacienlul_va sla jos sau culcat
- se va apl!sa puternic cu unghia degelului mare

l'olyhldrolil

I
TORTICOUS
I
Punctul: Feng-chih ) I
Ami,lasare şi tratament: . ~
-sub osul occipital, la 3 cm de-a dreapta
şi de-a s1ânga axei mediane a craniului • I
. ~pacienlul va sta aşezat, cu capul plecat +-
'7/\\\
înainte
-se va apăsa puternic cu unghia degetu-
lui mare

107
 TOKI'ICOUS -completare
.:-;:~-:_:·:::~-:-, {1· Punctul: Chien•chin
j, ~i Amplasare fi tratament:
'. ' '/ -deasupra umărului, pe verticala punctului
\ ·, j sânului
, .1 -pacientul va sta jos
\_., - se va apăsa cu degetul mare pe acest
punct, în timp ce celelahe degete se string şi se
Cbien-<hiu desfac în fata umarului.

DURERI LA ÎNCHEIETURA

~ MÂ:;c/1tl:Yang-/ao
Amplasare ~·i tratament:
-la extremitatea capului osului
cubitus
-po,.i\ia pacientului indiferentă
- se va apasa puternic cu unghia degetului mare

BALONAREA ABDOMENULUI
Punctul: Szu-feng
Amplasare şi tratament:
-în încheieturile falangelor mijlocii a degetului
arltător, mijlociu,
inelar şi mic pe fa1a dinspre palma
-pozili• pacientului indiferentă .
- se va apăsa tare cu unghia degetului mare

Szu-feng

108
 2. REFLEXOTERAPIA
Reflexologia se bazează pe existenţa „reflexelor" sau a „zonelor
reactive", situate în picioare şi în mâini şi coresp~nzllnd cu fiecare parte
şi cu fiecare organ al corpului nostru. Presiunea exercitată asupra acestor
reflexe sau manipularea lor sistematica produc trei· efecte principale:
-- funcponarea normala a tuturor organelor şi a tuturor glandelor este
restabilită
-- sunt ameliorate func1ionarea nervoasa şi irigatia sangvină
-- şi, ultimul punct de importan!ă capitală al acestui tratament face
să apar.! o stare de relaxare.
Reflexele sunt dispuse în aşa fel că ele produc o hartă a corpului pe
picioare şi mâini, piciorul drept corespunzând părJii drepte şi vice-versa.
Pentru a trata aceste reflexe, reflexologii nu folosesc decât degetele
lor, policele lor şi mâinile lor. niciodată vreun instrument de masaj care
s-ar putea dovedi dureros sau nociv pentru picioare!
Graţie cercetarilor recente efectuate în acest domeniu, ştim că 75%
din maladii sunt imputabile stress-ului. O terapie ca reflexologia, al cărui
principal efect este relaxarea, este deci extrem de pretioasă, riu numai ca
ea dă naştere la o stare de relaxare, ci ea ameliorează la fel circula1ia
limfatica. şi venoasa. Ea s-a dovedit foarte folositoare în tratamentul
diferitelor tulburări, de la durerile dorsBle la migrene, trecând prin
sinuzită şi tulburări digestive. Reflexologia luptă cu eficacilale contra
durerii. Cu toate că cercetările clinice în acest domeniu sunt insuficiente,
se pare că proprietă!ile ei analgezice au aceiaşi origine ca cele ale
acupuncturei. Când se practică acupunctura, se constată apariţia unei
grupe de subs1an1e chimice, endorfinele, în· fluxul snagvin. Ori aceste
endorfine sunt opace fabricate de către corp a căror acţiune este
asemănătoare cu cea a morfinei. Ele sunt deci capabile de a face si dispari
durerea. Cu toate că acest fenomen n-a fost confirmat, reflexologia
provoaca într-adevăr o creştere a procentului de endorfine în sânge.

Originile Renexologiei
Reflexologia îşi are rădăcinile în numeroase civilizaţii: Egiptul antic,
Persia şi, într-o oarecare măsură, China şi Japonia. Se pare că ea ar fi
aparul înaintea acupuncturei ce a apărut, se zice, acum mai bine de 5000
de ani. Ea se bazează pe un anumit număr de principii fundamentale, care
sunt la fel cu cele ale filozofiei orientale. tn India şi în unele regiuni ale

109
Africii, valoarea terapeutică a refl~xologiei este recunoscuta de mult
timp. Ea este astăzi, practicată într-un mare număr de locuri de către copii
de 13 sau 14 ani, ca şi de către adul\i. Reflexologia occidentală n-a apărut
decât la începutul secolului XX, când medicul american Dr. William .
Fitzgerşld descope~ existen\a a zece zone de comunicaţie, ce trav-
ersează venical corpul, de la cap până la extremitatea degetelor şi
degetelor de la picioare. Fitzgerald observa următorul fapt:
presiunea exercitatil pe anumite zone de degete provoacil o
anestezie aşa de completli pe anumite zone ale feţei şi ale capului cli
se poate practica aici o opera!ie chirurgicalii.
În 1930, un alt medic american Shelby Riley citeşte lucrările lui
Fitzgerald şi le continuă. Însă cea care a fost propriul ei kinesiterapeut a
fost tânăra Eunice Yngham care reia lO'lB şi explorează temeinic terapia
pe care noi o numim astăzi reflexologie. în cursul cercetărilor sale,
Eunice Yngham a lucrat pe mii de picioare şi a putut să confirme
descoperirile Doctorului Fitzgerald.
Reflexelor dureroase le corespundeau păr\ile congestionate. Era
suficient de a trata aceste zone dureroase un anumit t_imp pentru a restabili
o func\ionare normală. Spre a al.rage aten\ia asupra reflexologiei, EQnice
Yngham publică rezultatele lucrărilor sale în cartea Ceea ce au povestit
picioarele, graJie reflexologiei (1938) şi fondează Institutul National de
Reflexologie, ceea ce îi permise de a trata cantitatea astronomică de
dosare ce le primea. A 1inut conferinte în şcolile de medicină clltiva ani
mai târziu, a predat această terapie în Statele Unite şi în Canada. Io 1973
a fost fondat Institutul NaJional de Reflexologie pentru a promova
tehniCa cunoscută azi ca meLOda Yngham. De atunci, reflexologia este
terapia naturală ce cunoaşte dezvoltarea cea mai rapidă. În Danemarca
ea este practicată în institu1iile de sănătate publică, cu condilia de a fi
prescrisă de un medic.

Consultarea unui renexolog

O şedin!ă durează de la 30 la 40 de minute. Trebuie sa vă lungiti pe
o masă de masaj sau să vă aşezaţi într-un fotoliu înclinat, cu genunchii
susJinuJi şi tălpile picioarelor în raia practicianului. Acesta va traţafiecare
picior şi fiecare gleznă într-un mod sistematic, va cerceta şi trata fiecare
zonă dureroasă folosind o tehnică de comprimare. E vorba de o mişcare
asemănătoare celei unei omide ce se efectuează cu policele degetului
mare sau indexul arătătorului. Ea permite de a elimina congestia pări;ilor

110
corpului corespunzător reOexelor dureroase, ameliorând circulatia
sangvinii, limfatică şi. nervoasă. Dacii încercati. o durere în cursul
tratamentului, aceasta trebuie să fie totdeauna suponabilă. Presiunile
sunt întretăiate de diferite mişcari de relaxare. Numarul necesar de
şedin\e, depinde de afec1iunea tratată şi de reac1ia voastră la tratament.
Trebuie , în general, doua şedin1e pe saptamllnii, timp de 3 saptamllni,
înainte de a constata o ameliorare. Peritru a restabili o stare normali. sunt
uneori necesare 30 de şedin1e. ln timpul unei şedinle, organismul sufera
un proces de dezintoxicare ce poate să se manifeste printr-un guturai,
dureri articulare, dureri în gât. diaree sau nevoia de a urina mai des.
Această reac1ie, ce face pane din procesul terapeutic, depinde de canti-
tatea de toxine conţinută în organism şi de nivelul vitalititii voastre.
Aceste efecte poate nu se vor produce.însa, daca ele apar, nu vor dura şi
trebuie să le considera1i ca un semn pozitiv.

Tratamentul reflexologie
Dacă reflexologia constiluie un tratament eficace pentru difei-itc
tipuri de boli, ea poate fi la fel folosita preventiv. Trebuie mai întâi să
în1elegeti câteva principii pe care se bazeaza această ştiinlli, mai ales
teoria zonelor şi planşele de reflexie„ Aceasta vă va permite de a destinde
unele părţi ale corpului tratând reOexele corespunzătoare.
PLANŞA REFLEXELOR PICIORULUI
(vezi planşele în pagii,ile /20, /2/ şi 122)
Se constată o mare similitudine între reflexele tălpilor piciorului
drept şi piciorului stâng, însă unele reflexe, cele ale inimii sau ficatului,
de exemplu nu apare decât pe unul din cele doua, reflectând partea
corpului unde se situează organele corespllnzatoare.
PLANŞA REFLEXELOR MÂINII
(vezi planşele în paginile //8 ş(J /9)
ReOexele ocupă aceiaşi pozi1ie pe mâini şi pe picioare, însă reOexele
mâinilor şi picioarelor diferă atât prin marime câl şi prin formă. ReOexele
mflinii sunt în general mai dificile de locali~1, deoarece ele sunt mai
profunde decâ.L cele ale picioarelor. însă se pretează bine tratamentului
ce se face asupra sine însuşi.

III
 TEHNICA RELAXĂRII
lncepeti şi tenninati orice şedin!A prin această tehnică şi utilizaţi-o
după ce ati lucrat un reflex slăbit. Podul mâinilor stă pe tălpile picioarelor.
Degetele sunt destinse. lmpingeţi (trageţi), cu o mână, marginea picioru-
lui înainte, în timp ce cu cealaltă mână trageţi cealaltă margine a
piciorului, înapoi. Urmap această mişcare.de înainte-înapoi menţinând
un ritm rapid şi regulat.
TEHNICA POLICELUI (degetul gros/
Această tehnică se foloseşte pentru a trata tălpile şi marginile pi-
cioarelor. O mână înconjoară degetele de la picioare, tratând piciorul cu
partea interna, a policelui celeilalte mâini ("mrulap degetele în jurul
piciorului). lndoiti uşor articulatia superioară a policelui activ şi avansaţi
îndoind, apoi redresând (îndreptând) aceiaşi arliculape.
TEHNICA ARĂTĂTORULUI (Indexului)
Arătătorul se foloseşte pentru a lucra deasupra şi pe fetele laterale ale
piciorului, exercitând o presiune cu marginea internă a arătătorului. Din
nou, arătătorul avansează „târându-se", prima aniculatie uşor îndoită.
Exercitali o presiune regulata pentru ca mişcarea să fie fluidă (cur-
gătoare). Servili-vă de police pe talpa piciorului, spre a ob\ine un efect
de levier (pârghie).
AFECŢIUNI ŞI REMEDII
Dacă nu aveti calificarea cerută, este imprudent de a trata zonele
cerute (specifice) ale mâinilor sau picioarelor unui pacient oarecare.
insa pute1i ·utiliza reflexologia cu toată siguranta pentru a efectua un
tratament global relaxant şi tonifiant. Studiali planşele reflexelor pentru
a va familiriaza cu localizarea diferitelor reflexe.
Incepe/i cu degetele picioarelor (sau cu cele ale mâinilor) şi coborllţi
până la călcâi, apoi trataţi reflexele coloanei vertebrale, situate pe mar-
ginea internă a piciorului (sau mâinii). Daţi în special atentie zonelor
slăbite, însă nu apăsali prea tare.
Dacă obosi[< suprasolicita(i un reflex sensibil, risca1i de a crea o
tensiune.
Unele reflexe cer tehnici speciale, ca pe schemele de mai jos.

112
 ATENflE. Nu trataţi pacientii ce prezintă varice, tromboza
ftebilli sau de ulceraţii ale picioarelor, nici persoane fragile: care au
trecut printr-o crizA acuta. Consultati mai curând un specialist.

CAPUL ŞI SINUSURILE ~
Reflexele pliţii stângi ale capului · \ ._ .,t;J
sunt situate pe piciorul stâng şi vice · ,! ,
versa. Degetele picioarelor sunt tot- .
deauna sensibile la atingere, dacă '
sinusurile sunt congestionate. 1.n caz de :
dureri dentare, veJi simţi o durere într-un deget anume.
Ţineţi degetele de la picioare într-O mână (mâna dreaptă pentru
piciorul stâng şi viceversa) şi coborâ\i de la extremitate la baza d~getului
de la picior cu policele celeilalte mâini, ca pe schema alăturată. Incepe\;
cu degetul gros de la picior. Când veţi atinge ultimul deget de la picior
schimbaţi mâna şi coborâţi de-a lungul degetului gros de la picior cu
celălalt police.

OCHII ŞI URECHILE
Reflexologia este adesea foarte eficace pentru ~
a trata oboseala oculară şi alte probleme ofial-
mologice datorite tensiunii. Modul cel mai direct
de a trata aceste reflexe constă din a pomi de la. ,t,
baza degetelor picioarelor, cu excepJia degetului , - •
gros de la picior unde reflexele ochilor sunt dificil '.
de JocalizaL
ŢineJi piciorul într-0 mână şi trageţi pielea cu policele, ca pe schema
alăturată. Apoi face1i să alunece celălalt police pe margine, la baza
degetelor picioarelor. Reîncepeji cu cealaltă mână, avansând de-a lungul
marginei, în sens opus.

113
 GÂTUL ŞI GRUMAZUL ~
Tratamentul reflexului gâtului şi grumazului,
situat la baza degetului gros de la picior, are reper- .
cursiuni asupra gâtului partea de sus a coloanei ·~ ·'
vertebrale, bronhii şi tiroidă.
Susţineţi piciorul cu o mină şi cu policele
celeilalate mâini, lucrati la baza degetului gros de .
la picior pornind din partea care este arătată pe schemă. Schimbati mina
şi ·reveniţi pe zona reflexa, în sens invers. ·

PLĂMÂNUL ŞI PIEPTUL ~
Pe picioare, veţi găsi reflexul pieptului _ ~-.-_::
şi al plăminului între metatarse şi baza de- • ••••
getelor picioarelor, atât deasupra cât şi pe ...
talpa piciorului (vezi Schema Talpa Picior -=
stg. şi drt.). Lucra\i mai întâi pe talpa picio-· (fig. 1J
rului şi „urcaţi"între os, ca partea internă a
policelui, linind fenn degetele picioarelor în cealalta mână ca pe schema
alăturata.
Reîncepeţi schimbllnd mina şi sensul. Apoi porniţi de la degetul gros
al piciorului şi, cu marginea internă a arătătorului (indexul), coborili între

(fig.2)

114
oase. Plecati de la baza degetelor picioarelor şi avansa\i pe deasupra
piciorului cum se vede pe schemă (vezi fig. 2). Reîncepeţi cu cealaltă
mllnă şi în sens invers. Puteţi la fel trata reflexul corespunzător de pe
milni!. El se află exact deasupra liniei diafragmei şi pe faţa dorsală a
mâinii. Cu degetul gros de la mllnă (policele), coborâli î.ntre metacarpi-
ene, apoi pe palma, servindu-va de mina voastra pentru a îndoi şi trage ·
degetele. întoarce\i mina şi lucra1i pe reflexul situat pe reversul (spatele)
mâinii, cu indexul, ca pe schemă

FICATUL ŞI VEZICA BIUARĂ

Zona reflexa a ficatului se situează pe mina şi pe piciorul drept,
deo.arece ficatul este situat în partea dreaptă a corpului. Reflexul vezicei
biliare se situează în interiorul zonei ficatului. Pentru a lucra pe picior,
\ineti degetele picioarelor într-o mllnă, cum se vede pe schemă, apoi
faceti să avanseze regulat celălalt police pe toată zona reflexă, exact sub
ridicătura metatarsiana. Încercuili extremitatea piciorului cu degetele
mâinii active, pentru a sustine pe aceasta din urma şi produce\i un efect
de levier (pârghie). Reîncepe\i schimband mllna. Puteti la lei trata
reflexul corespunzător de pe mâna dreapta, atât pe fa\a dorsală clit şi pe
palmă. El se situează exact sub linia diafragmei. FaceJi sa „avanseze"
lent policele vostru de-a lungul reflexului palmei, îndoind uşor degetele
apoi trăgându-le cu cealaltă mină, ca pe schemă. Trata\i reflexul situat
pe spatele mâinii cu indexul (aratatorul).

115
 COLOANA VERTEBRALĂ
Tratamentul reflexelor rahidiene, pe marginile interne ale picioarelor
şi mâinilor este extrem de eficace, nu numai contra durerilor dorsale, ci
Ia fel pentru buna stare a corpului în întregime. în consecin!ă, tensiunea
spatelui împiedică buna func1ionare a nervilor rahidieni care „parcurg"
restul corpului.

-al
~)')~)
Pe picior, începeţi cu raia internă a calc&iului şi „urca!i" uşor spre
degetul gros de Ia picior, cu policele. La început, veii ob\ine un efect de
pârghie încolăcind mina activă în jurul călcâiului, ca pe schema din
stânga (1). C&nd veJ.i atinge zona vertebrelor lombare, ve1i face sa urce
mâna, plas&nd degetele pe g&tul piciorului, cum se vede pe schema (2).
lnsistali asupra punctelor sensibile şi tratati zonele reflexe ale ambelor
picioare.
Pe mână, reflexele rahidiene urcă de-a lungul marginei interne a
iniiinii şi police]ui. Contrar majorităţii reflexelor mlinii, ele sunt foarte
accesibile (3).
lnccpeli prin podul palmei şi faceţi să urce policele vostru p&nă la
zona cervicală. Dacă suferili de dureri dorsale, insistati asupra reflexelor
lombare.

. ŞOLD, GENUNCHI, PICIOR

Tratamentul acestor reflexe este foarte eftţace în caz de dureri dorsale
şi de deranjamente ale şoldului, genunchiului şi piciorului. Reflexul va
fi slăbit dacă pacientul suferă de genunchi. Pe picior, avansati de-a lungul
116
zonei reflexe cu policele, ca pe schemA sau cu indexul. Tratat;i toată zona
reflexului. Pute!i la fel Să lucrat;i cu eficacitate pe reflexul situat pe fata
dorsală a mâinii. Trataţi tot reflexul cu indexul unei mâini, suspnind
mina receptorului cu mina cealaltă a voastră. Apoi reîncepeli tratamen-
tul schimbând mina

117
11,uta reflexologicd a palmelor, co11Jindnd :onele de proiecJie ale anumitor organe
di11 c„rp, al cărcr tratament se pcare efectua cu apli1,iriferme ,u punctele cort!1pu11-
zlltoare.
J =inima. )2Ep)amlin 22 = canalul ureteral
2 = splină 13 =ureche 23 = ovar sau testicul
3 = colon descendent 14=stomac 24 = vezica urinara
4 = colon ascendent JS • pancreas 25 =rect
S = zona apendicului 16 = plexul solar 26 = prostata sau uter
6=ficat 17=umar 27 = nervul sciatic
7 = creştetul capului )8 = rinichi 28 = zonele: lombari, sac-
8 = glanda piruitala 19 = colon transversal rala şi coccigian.1
9 • sinusurile 20 • glandele tiroida şi pa· 29 = torace
10 = ochi ratiroide 30 = zona cervicală
l J = tron1pa lui Eustatiu 21 ~ intestinul subli~

118
Harta reflexologic4 rq,reZenti!ndpuncte de proitttie ale anumitor organe pe partea
opusa jieclJrti palme (dosul); tratamentul se face Ctl fn cazul punctelor din palme:
pentru puncte; pentru suprafeJe mai mari, prin masaj.
1 = zona de reflex sinuswi S = :zona de reflex glanda 9 = zonele: lombari, sac-
2 = zona superioara limfa. . pituitara rala. şi coccigiană
tici 6 =git · lO=sacroiliac
=
3 zonl do reflex piept =
·1 zona de reflex cervical li = nodule limfatice ale
4 = zona de drenaj a limfei 8 =zonll de reflex toracal bratelor şi vintrelor

119
HdrJiler
avllnd t
ritelor01
de trata.
puncturt.

3
I = canalulinghinal- S = coloana vertebrali 10 =sciatica
trompa · 6 = vezica urinara !l = boli ale femeilor
2 = muşchii abdominali 7 =prostata uter
3 = calota cranian.I 8=uter 12-prostata
4=atlas 9 =hemoroizi 13 = stomac: intestin

Piciorul stâng
I = canalul inghinal
2=trompA
3 ~ glanda inghinala
4 = muşchii abdominali
S =coastele pieptµlui
6 = centura scapularl
7 = iSll'IWI faringelui
8 =aslml
9 10-congoatia ganglionilor limfatici
6
·11 - atac de eoni
7--+-H-- - anghină pectoralA
B -+---,--=tA:1:J-i:1 11 =inimi

9
10

120
1 =trompă-ovar
2 = musculatura ab-
dominală
3 =umăr, braţ
4 =coapsă
5 = genunchi
6 =gambă
7 = ovar
8 = glanda lllghinalA şi
sudoripară
9 =articulaţia coapsei
JO=ovar
11 =boli ale femeilor

Piciorul drept
l = canalul inghinal
1 = glanda inghinala şi sudoripara
3 = muşchii abdomina1r
4 = coastele pieptului
5 =vezica biliară
6 = centura scapulara
7 = ismul faringelui
8 = astmă
9 =cap
10, 11 -congestia ganglionilor limfatici
- atac de cord
- angh.in.l pectora1ă

121
1 = ureche 14 = si.nusuri 25 =ghinda suprarenală
2=um3r 15 = cr~tctul capului 26 =rinichi
3 = pancreas 16 = regi.unea frontală şi 27 =colon transversal
4 =ficat tempor:dâ 28 = linia taliei
5 = vezica biliara , 17 =glanda pituitara 29 = coloana venebr.!111
6 =coJon ascendent 18=gât . 30 = canalul ureteral
7 = zona apendicaJa 19=ochi 31 = intestin subţire
8 =colon descendent 20 = c.1ile limfatice supe· 32 = vezica urin.:u-l
9= splină rioare =
33 zona şoldului
34=coccis
lO=inima 21 = platnâni
11 = pancreas 22 = zona tiroidei 3S = nerv sciatic
12=umăr 23 = plţxul solar
IJ = ureche 24=scom<1c

122
Harta reflexologica:pe spatele copului ce
arată lega tura punctelor cu zonele capului

l =pineal
2=cap
3 = umăr
4 = coloana vertebrali
5 =şold
6 = Medulla Oblongata

Huria rejlexologica ce amtd relaJiile dintre

organele interne .şi anumite tone ale /e/ei .
Partea superioară a capului e.fte ,•eriga siste·
mi,t,,i ner,•os, panea mijlocie. a drcult,Jlei
S(lnguine ti partea in/erioar/1, " dige.ttici.

I = sistem nervos 7=stom:,c

2= ficat S .=. duoden
3 = splinil 9 = intestine
4 = rinichi IO= digestie
S=plllnÎlni l l = circulaţie
6=inimil

123
 3. SHIATSU
În primul r8nd, shiatsu previne fmbolntJvirea şi fn
afara puterilor curative moştenite ereditar.sedez-
vo/ttJ capacitlltile trupului de a rezista la boaltJ.
Zi de zi, surprinzătoarele progrese ale tehnologiei sunt devoalate de
către secretele mistice ale universului nostru; multe zone ale trupului
uman nlmân nedesluşite ştiinţific, dar înţelese numai de înţelepţii mistici
cei mai sofisticap (Rishis).
Prin îmbolnăvire se poate înţelege o plllngere (confesiune) a unui
individ, acceptatil şi catalogată de către doctor, Sub termenul de „boală... "
Cu un asemenea grad de pacienţă, individul afectat poate pătrunde în
tainele cunoaşterii microcosmosului său; aceasta este o etapă indisw
pensa.bilă celui care spune: ,, Vreau s• ml fac slnltos!".
Fundamentul tratamentului shiatsu îl reprezintă credinţa că fiecare
caz individual trebuie privit ca unic.
Individul ajuns practician shiatsu, dupil practica YOGA, atinge
intuitii spectaculoase, găsindu-şi prin aceasta formele terapeutice, cu
totul unice, unice precum boala sa.
Autotratamentul shiatsu tmbunătă\eşte vizibil .fiziologia corpului
uman.
La început, trebuie folosite mâinile şi degetele pentru selectarea
corectă a metodelor de presare, ce trebuie aplicate; incipialmente, punctul
de presare trebuie studiat şi simţit cu întregul trup, nu numai cu mintea,
utilizllnd propriul ·1rup în interpretarea simptomelor. Yoghinul care şi-a
însuşit învăţătura shiatsu este şi un interpret al unei terapii sbiatsu
intensive. În accelaşi timp, tratamentul zilnic ajută practicianul să-şi
studieze ca medic-shiatsu propriul trup: care parte a trupului
funqioneaza bine, şi care necesită proceduri de autovindecare. Atât
paJlile sănătoase, cât şi cele nesănătoase trebuie să fie simtite şi bine
cunoscute. Şi el, ca medic-shiatsu al propriului său trup, va ajunge să
cunoască perfect cele două realităţi: ce este bun şi ce este rău funcţional
în propriul său trup.

124
 REGIUNEA CERVICALĂ
1. Regiunea cervicalii anterioarii
Presarea prin ~ica shiatsu a punctelor, pentru terapia regiunii
cervicale, se înecep cu partea stingă, apoi se efectuează presarea pu11c-
telor din partea dreaptă.
Punctele SHIATSU
pentru tratamentul regiunii cervicale anterioare

l = stemocleidomasroid
2 =glanda tiroidl
3 = traheea

St8nd fn pozi/ia ••ivi

(varianta japonezii a Vaira-asana-ei) (tn
genunchi, fesele pe gambe, degetele de la picioare pozilionate asifel
tncat policele •4 •• unească unul cu cel4lalt, tn zona mufchilor) se
a1eazd po/ice/e mâinii stângi pe partea stângd a g1Jr11/ui. acolo unde
medulla oblongata
DirecJia de presare pentru
regiunea cervicald

1 = vertebra cervicală
2=trapez
3 =bazinul scapular
4 =mu$Chiul scalen
S =esofag
6= traheea
7 =glanda tiroida
8 =- stomocleidomastoid

125
artera comuna carotida-bronhii formeaza artera carotidd interna Ji
externd. Pe partea interna a arterei bronhiale carotide este carotida
sinu.,w·i/or, unde pulsul poate fi sim[it. În timpul presilrii acestor puncte,
cotul va fi bine Entins, iar celelalte patru degete, lipite fntre ele i-or fi
puse pe partea din fata a gâtului. Punctele se vor presa pe rând; de sus
În jos; ele urmeaza marginea interioard a mu§Chiului sternocleidoinas-
toidian. Presati uşor fiecare punci, timp de 3 secunde şi repetafi
tratamentele de 3 ori. Efectua/i apoi, E11 acelaşi fel, tratamentul ptJrJii
drepte. de aceasta datli cu mtina sttingli.
Acest tratament shiatsu înlătură cauzele tusei şi comprimarea pasa-
jelor bronhiale.
2. Regiunea cervicalll lateralll
Practicianul trebuie să conştientizeze faptul ci presările urmeazl 8: le
face aproximativ pe aceeaşi linie ca in cazul tratamentuluf pasajelor

Punctele SHIATSU
pentru tratamentul regiu,iii cen 1icale laterale

ţ )t,:
·w:t 4

I = procesul mustoid
2

4
= stemocleidomastoid
3 = muşchiul scalen
= bazinul scapular

.Q
Direqia de presC1re penrru regiunea
cen·icaltl laterală

·-
Dlr<etla„

=
.....
lrel :ete
bronhiale, numai ca linia de presare' este uşor deplasată spre zona
mediană laterală a gâtului.
Se trasează simultan partea laterală dreaptă şi cea stângă, cu degetele:
index, mijlociu şi inelar.
Punctele de presare suni situate în stricta apropiere a plirpi inferioare
a mastoidelor, spre umeri.
Având ambele coate întinse, degetele menţionate, lipite între ele, se
aşeaza pe punctele indicate şi se presează timp de 3 secunde. Tratamentul
se repetă de 3 ori; presările vor fi direcţionate spre punctele corespun-
zătoare ale pârlii cervicale opuse.

3. Medulla Oblongata
Punctul de presare pentru medulla oblongata se allă în mijlocul fosei
vermisului (golul care marchează zona bulbului rahidical sau vermisul)
între osul occipital şi prima vertebră cervicală.
Se va pune buricul degetului
Medul/a Oblongata mijlociu al mâinii drepte pe acest
punct; apoi pu11eJi degetul mijlo-

~--....
ciu al mâinii .,tângi peste vlirful
degetului mijlociu al m8inii

~-··
1 drepte. Extindefi coatele şi /ineJi-

,,..,.,.,.
!I , \I 11 1 I' le drept. fnclinaJi capul cu
11 ' • I ,li aproximativ 30 de grade spre

_:
I
:
v· ;
,
'.
,...
vermi,ului
punctului medul/a oblongata.
Gradat, aduceJi capul la poziJie
vertica/4, apoi fnclinafi-1 iar c«
./ ·... aproximativ 30 de gratk tnfafd.
#. '::,!r!\1 • Aceasta constituie o reprizll.
Repeta/i de 3 ori, cu pau,e de 5
secunde (t11tre reprize).

I ~

127
 După concep!ia marilor mistici yoghiniDirecJia de pnsare p<ntru
ai Indiei şi ai Tibetului, medulla oblongata""'du/la oblongata·
este o prelungire a sediului central al lui
Apraakasha-Bindhu, adică punctul de re-
flexie cosmică a cenfrului respiratoriu uni-
versal. Vitalizarea medullei oblongata
aduce după sine vitalizarea functiei respira-,
2
torii care implieă: ~
a) profunzimea respiratorie
b) durata respira[iei
c) segmentarea respira\iei: Adharn, )
Madhyam, Adhyarn-Pranayarna
şi sudarea lor într-o singură 1 = glanda pituitara
respiraţie: Mohat Yoga- 2=osulocc:ipital
Pranayama sau Marea Respi- 3 = prima vertebra cenricală
rafie a yoghinilor; · 4 = medulla oblongsta
d) dozarea volumelor de aer în cele 3 segmente alveolare amintite

e) dozarea timpului inspira\iei şi a expiratiei

I) intensitatea respiratorie diurnă şi nocturnă
g) autoreglarea subconştientă a respiraţiei ş.i autoreglarea sincroni-
zată a tuturor func\iunilor cordului şi al vaselor de expediere şi
returnare a sângelui (artere şi vene).
Există şi alte procese de care se leagă medulla. oblongata, în con-
cepţia maeştrilor indo-tibetani, cum ar fi finisarea echilibrului static şi
dinamic, finisarea orientării în timp şi spaţiu etc. lată deci, cite avantaje
aduse functiei mistice a meduilei oblongata prin vitalizarea shiatsu !
Este de domeniul medicinei occidentale explicitarea celorlalte funcţii
fiziologice propriu-zise.

4. Regiunea cervicală posterioară

OperaJiunea constă în aplicarea degetelor: index, mijlociu ri inelar,

ale ambelor mdini. tn regiunea cervicalll posterioarlJ., astfe_I: degetele
index·se plaseazlJ. prim.ele, de-o parte 1i de alta a punctului medulla
oblongata; mijlociile şi inelarele se aliniază natural peste indexe astfel
fnclit săfi~ lipite unul de celălalt. Presarea este direc/ionată orizontal
faJă de linia mediantl afeJei. Se aplică, mai fntdi presarea pe cel mai de
sus dintre cele 3 puncte, pe fiecare parte (dreapta 1i stânga), apoi se
preseaz/J a doua pereche de puncte §i fn sf{lr1it, cea mai de jos; astfel că,

128
 Di,1cJ1a tfe p,,iare pentru
Punctele SHlATSU pentn, traJamenllll reiiunea .,,..ical.t po,te-
regiunii cen,ieau posterioan rloanl

I = medulla oblon-
gaia
2 = regiunea cervi-
cali ~ a r i l

129
 CAPUL

1. Linia medianil
Cele 6 puncte prin care se tratează această regiune, sunt localizate
de-a lungul liniei mediane a craniului, de la partea cea mai din faţl a liniei
parului, plină la coroana capului.
Presarea se face cu vllrfurile degetelor index, mijlociu 1i inelar, ale
ambelor m4ini, a.•tfel.mcdt siJfie lipitvdrful degetului mijlociu drept, de·
Linia median/J a capuiui

~--'!::....O:C..- coroana capului

linia medlanA
DirecJia· de presare a punctelor Modul fn care se executd presarea
de pe linia mediand a capului punctelor de pe linia median,J
cel stdng. Fiecare din cele 6 puncte se preseazil timp de 3 secunde şi
tratamentul se repetiJ de 3 ori. Presarea se va efectua perpendicular/a/il
de suprafa/a craniana.
Avantajele acestei pase shial5u sunt foarte mari, pasele intervenind
cu vitalizari pe punctele şi linia pe care se deplaseaz.i energia care urci
e Vasul Guvernor (Susbumnanadl) spre locul de reunire cu linia
Vasului de Concepţie, acesta de-al doilea, desemnllnd linia deschiderii
Lo.tuşilor: Chakras.
2, Regiunea temporalii
Ţin/Jnd degetele fn acelaşi fel ca la tratamentul regiunii liniei medi-
ane a capului, presa/I simultan punctele aflate fn partea dreaptil şi cea
stângii a capului.pe şirurile din cele doull emisfere. ÎncepeJi cu punctele
dinspre frunte, ale şirurilor cele mai apropiate de linia mijlocului
capului; dupd terminarea presiJrii punctelor ace.rtor 1iruri, urmeazlJ
presarea celui de-al doilea şir, tncep/Jnd tot cu punctele dinsprefrimte
(de la linia parului) 1i termindnd cu cele din.rpre coroana capulrd.

Punctele SHIATSU inntru

·,rotamentul regiunii temporok Modul tn care se e:cecutd presarea
JU punctele SHJATSU
ale rsgiunii temporale

-
Rtgiunea temporald .stdngil

~
::::::--

131
Fiecare punct se preseazll timp de 3 secunde. Tratamentul se efectueazll
o singurll darll pentrufiecare punct.
Vitalizările zonelor temporale prin pase-shiatsu sunt importante
penuu expansiun.ea multor energii ce urcă spre creştet din meridianele
principale. în pluschakra-Ajnaeste foarte fm conştientizată, autoreglarea
ei făcându-se mult mai ·rapid. Această chakra are cel mai mare rol în
polarizarea prana-elor de esen!ll lunarll şi solari.

3. Se repetă tratamentul pentru linia medianll

4. Presarea cu palma a regiunii temporale
Cu toate cele 5 degete lipite şi cu palmele se preseazll în mod
ascendent regiunile dreaptă şi stângă, simultan. Coatele întinse,presa/i

Presarea regiunii temporale cu palmele

cu balans timp. de 10 secunde, tare (ferm): Presarea se va face într-un

mod egal din punct de vedere al intensitllJii. Se efectueazll o singurll
presare-vibratorie.

Pasele-shiatsu penuu regiunea temporală ascensionează şi regulari-

zează energiile cerebrale subtile necesare proceselor de sinteză psiho-in-
formaponalil. De aceea, trebuie aplicate consecvent, mai ales c.ă shiatsu
este o terapie ayurvedicii, ce şi-a propus, încă de la un început, reglarea
aerelor vitale ale corpului, de aşa manieri, încât flinta să prevină orice
risc de îmbolnăvire, iar dacă totuşi există semne care ar putea conduce
la ideea de apariţie a unei boli, local, să se vitalizeze şi să se echilibreze
energiile, ca boala să nu mai poată izbucnL

132
 FAŢA

1. Unia medianl a regiunii frontale

PreslJnd simultan cu vlJrfurile degetelor index, mijlociu 1i inelar ale
ambelor m/Jini, se efectueazd tratamentul celor trei puncte ale liniei
mediane frontale, ghid/Jnd tratamentul ascendent de la punctul dintre
sprdncene. Se va presa timp de 3 secunde, de 3 ori.fiecare punct.
Punctele 'SHIATSU·
din regiuneofatei
~
~
1 = linia medianl a regiunii frontale
J 2 =regiunea supra orbitala
3 = regiunea infraorbitalA
4 = regiunea zigomaticii.
S :a:: regiunea nazali

2. Regiunea nazalii
Cele 3 puncte de pe fiecare parte a r e g i u n i i ~
nazale sunt aliniate lâilga nas, primul punct •
aOându-se în unghiul ochilor, al doilea lângă osul '- -
nazal, iar al treilea în imediata apropiere a aripilor ;u

nazale. -,
Presarea se efectueaztl. simulta11 pe fiecare
pereche de puncte, cu v/Jrful"ile degetelor mijlocii/
iar vlJrfurile indexelor vo,· pre.,a l'IJrfurile degetelor mijlocii, pentru
stabilitatea mi§cdrii de presare.
Se aplică presiJri timp de 3 secunde, pe fiecare punct tn parte, iar
tl"atamentul .re repetil de 3 ori.

133
 3. Regiunea zlgomatlcli C::.,''.
Cele 3 perechi de puncte ale regiunii zigomatice s e ~ , -
află înşiruite din dreptul aripilor nazale, spre baza ochi- ~•
lor. Se aşează degetele index, mijlociu şi inelar ale
fiecărei mllini şi se preseaza fiecare punct timp de 3
secunde, tratamentul aplicându-se de 3 ori.

4. Regiunea supra- şi lnfraorbitalli şi "tâmplele; pre-

sarea cu palmele a orbitelor oculare
Folosind degetele index, mijlociu §Î inelar ale ambelor m8ini, presaJi
fiecare ţ:lintre cele 4 puncte'ale regiunii infraorbitale, dinspre interiorul
spre exteriorul co/Jurilor ochilor; presarea se efectueaz4 simultan pe
ambtle pdrJi. Fiecare punct se preseazd timP de 3 secunde, fn c8te 3
reprize.
Se repeta acee'lli tehnica şi acel'lli timP tn regiunea supraorbitala.
Punctele SHlATSU
pentru regiunea t8mpklor

Apoi, cele trei degete.ale ambelor mll.ini

cele J puncte ale tdmplei, fn afara
\.'Or presa
colp,rilor ochilor. Se preseaza simultan timp
de 3 secunde şi se repeta de 3' ori, tratamen-
tul jiecarui punct. ·
Apoi se plaseaza palmele pe orbite şi se
preseaza simultan, tncet, blc1nd, timp de 10
secunde.

134
 5.Gingii
Tratamentul începe de la gingiile mandibulare şi se cont inuă cu cele
mi·1ar.i;,..c;;._~le 3 puncte de pe mandibula, de pe partea dreapta şi cea
stâ g/ fi ţeL încep de la linia mediană şi urmează linia din afara

...
c9
• -
•••
io ~rii. •
..·
.u nctel S
./ u trata • • , -
~ U,
, . ii/or
Modul în care se executd presarea
pepuncleleSHIATSU ale gingiilor

.S.p,,st,,:d '"""'"'"=r;:~~:~'l,un<f•. Clldtttltlt: Uldu.

I
I
+-
I
mijlociu ş i inelar ale ambelor mâini, astfel cd degetul inelar vine în
comact cu fiecare punct. Se presează timp de 3 secunde fiecare punct şi
operafiunea de tratare se repetă de 3 ori.
La/el se procedează ş i pentru gingiile maxilare.

6. Muşchiul de la colturile gurii (risorius)

Trei puncte shiatsu sunt localizate pe muşchiul risorius pe fiecare
parte a gurii.

Degetele index mijlociu şi inelar ale ambelor mâini se aşează pe

fiecare dinte cele trei pun cte şi se efectueazd o uşoare tragere (masare
liniară cu buricele celor 3 degete aliniate) în afară, În acelaşi timp cu
aptlsareafiecărui punct. Fiecare punct se trateazd în acest/el, timp de
3 secunde şi se efectuează de 3 ori acest tip de tratament.
Este foarte important acest tratament întrucât, pe lân gă fac ilitatea

135
 Punctele SHIATSU MOdul rn care se executll presarea
penm, lnllruMnlul pe punctele SHIATSU
ale mrqchilor Risorius
mu1chl/or Risorius.

curentilor majori care unesc vasul guvernor cu vasul de concep\ie sunt

vitalizate şi traseele orbiculare ale ochilor şi ale gurii, plus nadis-ele care
străbat sinusurile frontale, nazale şi malare. Deci, praclic suflul vitalizant
produs de aceste pase are un înalt rol benefic în sinus, vedere, fonaţie,
dantun\ şi glande salivare.
Pasele pe zona aceasta este de la sine înţeles că influentează favorabil
sănătatea şifiziologia organului nazal.

136
 UMERI ŞI SPATE
1. Regiunea suprascapularll
Totdeauna, tratamentul acestei zone tncepe cu partea sllJngiJ. Cu
degetele index, mijlociu şi inelar ale mdinii drepte se preseaz/J blând
punctul suprascapular aflat in partea superioara a fosei epigastrice;
efectul pi'esilrii se transmite spre centrul trunchiului. Fiecare presare
dureaza 5 secunde şi tratamentul se repet/J de 3 ori.
DirecJia de presare
pentru regiunea suprascapulard

~ ,~ directla de presare
~ ,--:::: / regiunea Modul 1n care se ueculd
\.,.~ suprascapularl presarea pe punctul SHIA1'SU
al regiunii .ruprascapulare

- mUJml
, 11 di11fr11gmulul

Apoi, în acelaşi mod şi avAnd aceeaşi durata de timp, se aplică

tratamentul cu mâna s!Angă, pe partea dreapta.

2. Regiunea scapularll şi lombară

AduceJi braJele tn spate şi tnconjuraJi parJile infra.,capulare din

partea dreapta şi cea stânga, cu degetele, astfel: degetele police se
aşeaza cu vârfurile tn sus, de-o parte şi alta a coloanei vertebrale, iar
celelalte 4 degete ale jiecarei m4ini vor fi plasate tmprejurul regiunii
137
i,ifrascapulare. Tratamentul se apliclJ simultan pe cele douiJ tiruri de
puncte din partea dreaplii şi stdnglJ a coloanei vertebrale; fncepdnd cu
perechea de puncte de dinapoia diafragmului şi terminând cu cea de a
zecea pereche de puncte, ajlatlJ fn dreptul vertebrei a 5", lombarlJ.
Regiunea itl{rascapu/ard-/ombaril

I ~ linla modlani J)Olle- 3 =unghiul liniei scapu- S =vertebra a cincea lom-

rioarl lare bari
2 ~ ,c:apula ·4 • onasta illaoA
Tratamentul se efectuează prin înclinarea trunchiului pe spate, astfel
încât sA permitil presiunii sA penetreze adllnc.

3. Creasta lllacl
Punctele pentru tratamentul ·shlablu al crestei lllace se face simultan
pe ambele păr1i şi începe imediat în spatele încheicturii sacroiliace.
Zonele se învelesc (înconjoar4) în deschizătura fomiatil între police şi
celelalte 4 degete ale fiecărei mllini, învelire (înconjurare) ce se face pe
orizontali. Se începe cu tratarea perechii de puncte dinspre Interior (spre
138
coloana vertebrală) se continuă cu cele din mijloc şi se tennină cu cele
din exterior. Presarea dureazd rimp de 3 secunde §Î se repet4 de 3 ori
pentru fiecare punct în parte. Cele 4
degete alefiecttrei milini (exceptând, Puncuk SHIATSU pentru
lrata11U1nlMl regiunUfesiere
deci, policele) se afllJ. orientate cu
v8rfurile spre plJ.rJile laterale ale ab- 2

domenului. ci]
l =coccis
2 = =asta iliacă
3 = regiunea glutsa!A
4 = punctul maxim al uochantmului
=
S regiunea sacrali
6 = punctul namikoshi

4. Regiunea sacralii
Cele 3 puncte ale regiunii sacrale se afllJ. de-a lungul liniei sacrului
fi se presea:IJ. cu policele ambelor milini, simultan, timp de 3 secunde,
fiecare tratamentul se repetlJ. de 3 ori. AtenJiune: slJ. nu se preseze
coccisul! ·
Acest tratament prin pase shiaCsu se adresează întregii zone din raza
lui Swadhlsthana-Lotus, şi anume, toată zona cuprinsă între bazin şi
coccis. Este interesant ci se acponeazA asupra lui Manipura-Lotus
penllU aceasta şi, asta dintr-un alt Lotus, suprapoziţionat lui Manipura
şi anume Vlshuda, lucru ce demonstrează cunoştin1,ele subtile ale
medicinei ayurvedice practicată între aria indotibetanl şi cea extrem
orientala. '
Se înţelege că, conducerea acestor stimuluri pranlce se face pe clUe
canalelor subtile (nadls sau meridiane).
Prin acest tratament se asigură sanatatea rinichilor, a organelor
intraabdoininale, a organelor genitale interne şi a tuturor tesuturilor din
zona. îmbunAtălindu-se circulalia energiilor subtile din acest segment.

139
 PICIOARELE
1. Regiunea gluteall
Cele doua linii de pe fiecare parte (dreaptă şi stinga), cu câte 4 puncte
fiecare, sunt pozilionate astfel: primele puncte se ana în zona sacrali,
punctele doi şi uei sunt aliniate coborâtor pe zona maximi a muşchiului·
gluteal, în exteriorul liniei înclinate, iar ultimele puncte sunt pozilionate
în imediata apropiere a celui mai mare trochanter. ·
Cu policele, se va pre.-a simultan fiecare punct din partea dreapta
. li cea stânga. Celelalte 4 degete ale ambelor mAini se vor sprijini astfel
fnclJt siJ formeze un suport de sprijin. Presarea flectlrui punct dureaza
3 secunde şi tratamentul se repeta de 3 ori.
2. Punctul namikoshi
Acest punct este situat diagonal mai jos fait de partea antero-supe-
rioara a regiunii iliaci a coloanei vertebrale şi peste 5 cm. de la coloana
vertebrala pe linia care se conecteaza cu regiunea sacrala.
Atenliune: a nu se afecta nervul sciatic!
1 a coccis
2=CJeallailiacA
3 =regiunea gluteala
4 = punctul nuwm al trochanto,ului
S=: regiunea sacnli
li= punotul namlkolhl

Pentru tratarea acestor puncte. 6

policele ambelor m/Jini se aşeazd
peste puncte (policele sunt direqion-
ate u1or, pe acelafi nivel), iar
celelalte 4 degete ale ambelor mAini, pe partea anterior-fi,perioară a
regiunii iliacd a coloanei vertebrale, pentru suport.
Acest tratament este performant daca se executa fn pozi/ia sew,, cu
·toate cd este mai confortabil dacd se executd in picioare. Presarea are
un efect ascendent, prin masarea ad4nca şi puternica direc/ionat spre
crestdtura iliaclJ. Presarea dureazd 5 secunde şi ~e repetd de 3 Ori.

140
 3. Regiunea anterioarl a femurului
Stdnd cu picioarele fntinse tnfa/4 ti cu genunchiul stdng u,or plexat
Ji moale, presa fi cu ambele police pe primul punct de pe/a/a anterioar/1
a regiunii femurale, aflat imediat sub vertebra sr,perioar/1 i/iaciJ.
Celelalte 4 degete ale ambelor mâini înfilioar/1 coapsa, pentru a forma
un suport.

Cele zece puncte ale regiunii Madul fn care se face tratamenllll

anterioare /emnrale, pe care .re SHIATSU al ntgiunii anterlaant
aplicd presiunile 'SHJA1"SU femurale

Â
1
/
_,,/"" ...
••

2 ••••
,•s
.,
H

••
...
e9

1 = partat. unterioarl auperiourl II c.restei Iliace

2 = regiunea inghinali
PresaJi cele zece puncte.fiecare in parte. de sus în jos timp de 3
secunde. Terapia se repetiJ de 3 ori. Cel de al zecelea punct se ajliJ
deasupra articula/iei genunchiului. RepetaJi tratamentul şi piciorului
drept.

4. Regiunea medianil femurali

· Îndoiţi genunchiul stâng în exterior, aducând talpa în pozitie mai
joasă faţă de genunchiul piciorului drept. Cele zece puncte ale regiunii

141
 Cele zece puncte Modul de presare
ale regiunii medianefemurak a punctelor SHIATSU
din regiunea medianiI/emuraflJ

mediane femurale încep imediat sub muşchiul pectineu şi se întind în

linie dreaptă până la genunchi.
Presarea se aplicd tn aceeaşi manierii şi are aceeaşi duraril de rimp
ca la regiunea anrerioaril femuralii. Se face rraramenrul pe piciorul
srâng, apoi pe piciorul drepr. · '

142
 5. Regiunea laterala femurala
ÎntoarceJi piciorul st8ng fn pozi/ia iniJialil, apoi fndoiJi-1 spre inte-
rior astfel ca el sd se fntindiJ peste genunchiul drept. Cu ambele police
se va executa presarea, Jindnd totodatd cele 4 degete ale ambelor m8ini
astfel fncdt s,J formeze un suport care fnconjoar,J coapsa. Cele zece
puncte pentru presare fncep ··cu punctul aflat 14ng,J cel mai mare tro-
chanter 1i se aliniaz,J de-a lungul femurului pdnd la articula/ia
genunchiului, unde se afid ultimul punct. PresaJifiecare punct timp de
3 secunde şi reperaJi tratamentul de 3 ori. În aceeaşi manier,J se va
proceda apoi, cu piciorul drept.
Modul de presare
Cele ztte puncte ale regiunii a puncte/o~ SHIATSU
laterale femurale din regiunea lateralil femuralil

punctul maxim
al regiunU
laterale femurale

6. Regiunea posterioara femurala

Primul din cele z.ece puncte ale regiilnii posterioare femurale este
aliniat fn fndoitura gluteald, mai jos de excrescenta sciaticd, şi se

143
 C~eieupunctt!
SHIA.TSU ale regiunii
Modul tu,,,..,,,,.. tu
a prim<i P<...Chi puncte
SHJA.TSU din regiun«.posterioar4feml4ra/4
J}Olldrloanfemural•

••
eJ

••es
••••
.••,
...,•10

Modul de praare II punctelor 2-10 din regiUIU!a posrutoardfemuraltl.

144
 aliniazil tnjos, pânlJ la fosa popliteală. Pentru tratarea primei perechi
de puncte e.Ste mai comoc/i1, poziJia de stat tn picioare. Cu degetele index,
mijlociu fÎ int;lar ale ambelor mâini se preseazd simultan timp de 3
secunde şi tratamentul se repetd de· 3 ori.
La sfâr1itul tratamentului acestor puncte, aşezaJi-vll pe podea, cu
picioarele fntinse fn fa/11. RidicaJi genunchiul stâng. PuneJi apdsat
vârfurile degetelor index, mijlociu şi inelar alefieclJrei mâini pe cel de-al
doilea punct dintre cele zece, ale regiunii posterioare femurale.
ÎnfdluraJi policele în jurul coapsei pentru a forma un suport. PresaJi
fiecare punct de la cel de-al doilea, pând la cel de-al zecelea inclusiv,
timp de 3 secunde 1i repetaJi tratamentul de 3 ori. RepetaJi acelaşi
tratament 1i pe punctele 2-10 de pe partea posterioarlJ femurald a
piciorului drept. ·
Regiunea.pateUal'ă
cupunctek
7. Regiunea patellarii SHIATSU aflate aici
. RidicaJi genunchiul stâng de pe podea. Cu
policele ambelor m/Jini presaJi fiecare cele 3
puncte din josul spatelui genunchiului şi fiecare
cele 3 puncte de deasupra spatelui genunchiului,
timp de 3 secunde. Tratamentul se repetd de 3 ori.
111 acest timp, JineJi celelalte 4 degete ale ambelor
mâini fmprejurul genunchiului.pentru a forma un
supon. Atunci când se efectueaz/J tratamentul pe
partea de sus, .dar şi când se efectueazd cel pe
partea de jos. primele puncte masate vor fi cele
din exterior. RepetaJi tratamentul fn spatele \
\
genunchiului drept.

145
 8. Fosa popiiteaiă Pwu:tele pentru lmtamen-
Tindnd genunchiul stdng tn aceeafi tul SHIATSU aflate pe
pozi/ie ca la tratamentul ap/icdt tn regi- fosa poplilH/4 fi pe zona
unea patel/artJ, presaJi cu degetele index, posterioara cruralii
mijlociu şi inelar ale ambelor maini pe
rdnd, cele 3 puncte aflate pe fosa pop-
litealiJ, mut8ndu·le de la exterior spre
interior. ln acest timp, policele ambelor
mâini tnconjoar/1 genunchiul pentru a , a • 1
forma un suport. Fiecare punct se pre- •••
seaz/1 timp de 3 secunde şi tratamentul se
repet/I de 3 ori. Apoi aplicaJi acela1i
ea
•• 2

tratament şi pe fosa popliteal/1 a picioru-

lui drept.

. 1 = fosa popliteall
2 =regiwiea (zona) posterioarA crurali
·••~
•s
3 = tendonul lui Aohille

.•••
,
3

9. Regiunea posterioarl crurali

Primul dintre cele 8 puncte ale regiunii posterioare crura/4 este
localizat imediat sub cel de-al doilea punct al fosei popliteal/1, iar restul
de 7 puncte sunt aliniate tn jos, pe mijlacul muşchiului gastracnemius,
spre tendonul l11i Achilie.
PresaJifiecare punct cu degetele index, mijlociu fi inelar ale ambelor
mâini, timp de 3 secunde şi repetaJi tratamentul de 3 ori. Policele, fn
acest timp, tn/ilfoar/1 piciorul pentru a forma un .,uport. Punctele se
preseaz/1 astfel: tntdi cele de la piciorul .,tdng, apoi cele de la piciorul
drept. ·

146
 10. Regiunea lateralii cruralii
Culcati piciorul stang, cu genunchiul uşor indoit peste cel drept.
Primul dintre cele 6 puncte care se vor trata prin metode shiatsu, se af/lJ
chiar sub condila lateralii a tibiei. PresaJi solid, timp de 5 secunde, cu
policele drept acoperit de cel stang; celelalte 4 degete al ambelor maini
C,if/Jşoar'IJ piciorul pentru a forma un suport. Tratati. pe rand toate
punctele. care sunt aliniate tn jos, tntre tibia fi peroneu, timp de 3
secunde fiecare 1i repetaJi tratamentul de 3 ori. Apoi aplicaJi acelaşi
tratament §i punctelor aflate pe piciorul drept. ·
Punctele SHIATSU
aflate pe regiunea lateralii cruralii

condlla laterali
adblel MOl:Ull tn care se execută pr~sarea
SH/ATSU a punctelor
regiunii laterale crurale
',· ... capital
peroneului
.. -". 'i.. (

147
 11. Regiunea tarsianil
Ridica/i genunchiul st/Jng şi trage/i piciorul spre trunchi; trata/i cele
3 puncte ale regiunii tarsiene dinspre gleznd spre interiorul piciorului,
astfel: ambele police preseazli fiecare punct timp de 3 secunde, iar
celelalte degete fnconjoartJpiciorul pentru a forma un suport. Tratamen-
tul se repeta de 3 ori. La/el se trateazd, dupd aceea, şi piciorul drept.
Punctele SHIATSU q/late tn r,gi- Modultkpre,arcapuncteklr
unUe tarsialil1 dorsal4 fÎ digitalll SHIATSU aflaie ·rn regiunea rarsialll

maleola
laterala

3e • • • rqiunea
dorsali
2• • • •

rea,iunea
di&itall

12. Regiunea dorsalii a labei piciorului

(Regiunea interosoasil metatarsianil)
Aplic/Jnd tehnica de presare ca Modul de presare a punctelor
SHIATSU aflate tn regiunea dorsala
şi la regiunea tarsian4, presa/i cu
ambele police. acoperind intreaga
regiune înterosoa.wJ metatarsiand
;ncepând cu spaJiul de la baza din-
tre primul şi cel de-al doilea deget,
şi mergând spre cel de-.al 5 lea de-
get, timp de 3 secundefiecare dintre
cele 4 puncte aflate fn regiunea
imediat de deasupra degetelor.
Dupa ce se preseazd cele 4 puncte
de pe primul şir, se preseazd pe
rt/nd punctele aflate pe cel de-al

148
doilea, al treilea şi al patrulea fir, fiecare fir având câte 4 puncte.
Fiecare punct se preseaza timp de 3 secunde fi terapia este performanta
de la o singura presare. Apoi se ap/ic/l acelafi tratament pe piciorul
drept.
Modul de presare
a punctelor SHIATSU
13. Regiunea degetelor oJ[ate tn regiunea digitahJ
Tineri glezna stânga tn sus, cu mâna
stânga; cu policele fi indexul mâinii drepte
presa/i pe rlind cele 3 puncte ale fiecarui
deget ale picior.ului drept, astfel: se fncepe
cu policele (piciorului drept) fi se preseaza ·
fnt4i punctul de pe falanga proxima/a, apoi
punctul de pe cea mijlocie fi în sfârfit cel de
pe falanga distala. Se procedeaza fn acelafi
fel cu toate cele 5 degete, fn ordine, pâna la
cel mic. Presarea dureaza timp de 3 secunde
pentru fiecare punct, dar la presarea punc-
telor de pe falangele distale se va efectua fi
elite o trac/iune. Tratamentul este perfor-
mant o singura data. ln acelaşi fel se va
efectua fi tratamentul piciorului drept.

14. Regiunea tălpii

Îndoi/i genunchiul st4ng 3i I/Jsaţi-1 fnjos, r/Jsucind talpa spre piciorul
drept. Primul dintre cele 4 puncte ale regiunii talpii este plasat UfOr ÎJI
furculitaformata fntre degetele al doilea şi al treilea. Al doilea punct se
ajla· fn bolta talpii, iar cel de-al patrulea punct se afla fn mijlocul
calcâiului. Cu po/icele mâinii drepte, având pe cel stâng plasat deasupra
lui -se preseazafiecare punct în parte, timp de 3 secunde. Tratamentul
se repet/J de 3 ori. Celelalte 4 degete ale ambelor mâini fnconjoara laba
piciorului pentru a forma un suport. CompletaJi tratamentul presând cel
de-al treilea punct timp de 5 secunde. de trei ori; presarea se face tot cu
policele ambelor mâini, cel drept fiind acoperit de cel stling. (aceasta
tehnica este necesarii pentru a asigura o presiune sporita). Se pro-
cedeaza la/el 1i pe talpa piciorului drept. ·
Pasele de tip shlatsu aplicate pe liniile şi punctele membrelor in-
feJioare au o importanlă deosebită, mai ales dacii avem în vedere faptul

149
 Punt:U1JJ SHIATSU Modul t,, conu ef""""'4pruaroa
qf1alB fn Ngiunoa t/Jlpilo11 punci.lor SH/ATSU
aflate ln regiu1ll!a t4_lpii

că pc suprafaţa picioarelor sunt aliniate inuite dintre meridianele princi-

pale şi multe dintre meridianele tendino-musculue. ·-
Atit energiile de tip Yin cât şi energiile d~ tip Yang pot circula mult
mai liber dinspre zonele distale, calcaneu sau zonele tălpilor în sus, pe
gambă, !'O&pSC, şolduri, -abdomen, torace, membre, înspre cap, unele
dintre ele străpungând plexurile energetice ale diferitelor organe, cum
ar fi sexul, vezica, bila, ficatul. Aceste trasee, de multe ori sunt răspândite
pe ariile care înconjoară membrele şi, de multe ori se suprapun sau
creează linii tangente. Aşa cil, aceste presiuni shlaau (este caz general),
pe lingă stimulul şi aportul pranic venit din extremităple degetelor,
creează „o trezire", .,o încunoştiinţare", practic o conştientizare a Nadis-
elor şi a Bindbus-urilor, punctelor aflate pe ele, conştientizare ce duce
la o perfectă funcjiune energetici, deci şi la eliminarea bolilor.

BRAŢE

1. Regiunea axialii
RidicaJi braJUI rtdng, introducdnd palma tnspre interior. PlasaJi
degetele index, mijlociu 1i inelat ale mdinii drepte pe axila stdngiJ, în
fiJgi13ul deltopectoral, Jindnd policele tnspre palme. Presati cu buricele
degetelor acest punct, timP de 5 „cunde 1i repetaJi tratamentul de 3 ori;

150 ·.·
presiunea este direcJionatiJ spre regiunea scapulariJ. RepetaJi acel<Jfi
tratament şi axilei drepte.
Pw,ctele Sl!IATSU q/Tate tn regir,nea median4,
brahia/4 fi tn cea axia/4

•• ••
1 2 3 4

fi~~-
Modul tn care se a«utlJ presarea punctelor SH/ATSU tn regiunile:
(Jo)--p(b)·--

2. Regiunea medianll brahiala

Cele 6 puncte ale·regiunii brahiale se află, în linie dreaptă, de la axilă
la fosa cubitali. Mina se jine în aceeaşi pozijie ca în cazul tratamentului
regiunii axiale. .
Tratamentul se efectueaziJ fnt8i pe ""2na st8ngiJ, astfel: cu policele
mâinii drepte tntors uşor spre axiliJ, şi celelalte 4 degete fnconjur8nd
brap,l pe deasupra pentru a forma un suport, presa/i fiecare dintre cele
6 puncte, timp de 3 secr,nde şi repetaJi tratamentul de 3 ori. Acelaşi
tratament va fi aplicat 1i regiunii mediane brahiale a m&inii drepte.

3, Fosa cubitalA
În interioru/fosei cubitale seq/14 3 puncte, fn linie dreaptil, care vor
fi presate cu policele. Mdinile vor fi Jinute tn aceetqi poziJie ca tn cele
151
 două cazuri anterioare şi se începe
tratamentul mâinii stângi, efectuat
cu po/icele mâinii drepte, celelalte 4
degete, înconjurând cotul pentru a
forma un suport. Fiecare punct se
presează timp de 3 secunde şi
trat •mentul se repetd de trei ori. 3
Primul punct care se presează este 1 4
cel din interiorul mâinii.
La fel se procedează şi la pre-
sarea punctelor mâinii drepte.

4. Regiunea mediană a
antebraţului

Se execută presarea pe ante-

brcl[ul stâng, cu policele mâinii
drepte, în timp ce celelalte 4 degete
înconjoară antebraJul pentru a
forma un suport. Mâna va fi
poziJionată ca atunci când se face
presarea regiunii axiale. De-a lun-
gul anrebra[ului sunt 3 şiruri cu câte
8 puncte fiecare aliniate pe verti-
Punctele SHJATSU 1
aflate în regiunile:
fosa cubitalii,
mediantl a antebraJului,
palmară şi digitală
1 = partea scobiturii cotului
2 = fosa cubitală
3 = linia mediană
4 = partea radială
5 = regiunea mediană a antebraţului
6 = regiunea digitală ·
7 = regiunea palmară

152
cala, de la fosa cubitalii pdna la tncheietura palmei. Fiecare punct se
preseazd timp de 3 secunde, iar terapia este perfo,·mantd ( eficace,
completd), o singurd datd. Acelaşi tratament se repetd pe antebraJul
drept.

5. Şantul deltopectoral
ln acest loc se afliJ 3 puncte Punctele SHIATSU
plasate pe o traiectorie di- aflate tn şan/ul deUopectoral
agona/4, u1or curba. Cu policele Modul de praan a
mdinii drepte, Jinut În sus fÎ cu ;..:;.,~, punctelor aflate tn
celelalte 4 degete înf4şurate fn 1 1a11Jul deltopectoral

-1\
jurul plJrtii exterioare a braJului, 2
presaJi fiecare punct timp de 3
secunde. RepetaJi tratamentul de
~ 3,, 1
--~
3 ori. AplicaJi acest tratament şi /y'/~
braJului drept.
Punctele SHIATSU
din regiun_ea.
6. Regiunea lateralll brahială latera/4 brahială
intoarceJi bratul stâng astfel fncdt palma
.... acromion

)
sd vinil Înspre interior. Cele 6 punere care se ~

preseaza tn aceasta zona sunt localizate de·a

lungul centrului muşchiului deltoid, de la
acromion, la tncheietura cotului. Tinllnd
'
::,~
regiunea
laterala
police/e drept tn jurul braJului stâng pentru a •• brahiali.
forma un suport, presaJi cele 6 puncte cu b •• '
degetele: index, mijlociu şi inelar ale mdinii
drepte, timp ,de 3 secunde şi repetati ,t
.,
tratamentul de 3 ori. Apoi efectuafi acelaşi I
tratament cu mdna stlJnglJ, pe bratul drept.

153
 7. Regiunea laterală Punctek SHIA'l'SU
a antebratului din regiunea latera/4
antebrahia/4
Tratamentul se începe la mâna stângiJ şi se
efectueazil cu cea dreapt/J; apoi se face acelaşi \
tip de tratament şi la mdna dreapt/J, presarea
fiind fticut/J cu m/Jna stâng/J. Cele 8 puncte care
trebuie presate se înşiruiesc imediat de sub cot, ''-el
până la încheietura palmei, tn regiunea later- •2
a//i a antebra/ului. Ţine/i mâna îndoitiJ de la cot, e3
H
cu antebratul fn faJa ·pieptului. Cu policele
mâinii drepte se preseazil pe r/Jndfiecare dintre
cele 8 puncte, fn timp ce celelalte degete încon-
••.,
·H

joar/J antebraJul, formdnd un suport. Fiecare

punct se preseazil timp de 3 secunde şi
•••
tratamentul se repet/J de 3 ori.
li. Regiunea dorsală a mâinii
Punctele interosoase ale p/Jr/ii dorsale a mdinii sunt localizate Intre
oase şi se fn§iruiesc 3 puncte pe fiecare şan/; presarea se face dinspre
fncheietura m/Jinii spre degete, pe r/Jnd, pe fiecare punct, tncepdnd cu ,;,-ut
dintre index şi police. Presarea se face cu policele m/Jinii drepte /pentru
regiunea dorsa//i a m/Jinii stdngi), în timp ce celelalte 4 degete sunt Jinute
fn dreptul palmei stdngi, pentru a forma un suport. Se preseazll timp de 3
secunde fiecare punct şi este suftcientiJ c/Jte o singurii presare.

154
 9. "Regiunea degetelor
Pe polic• existiJ 3 puncte aliniate pejiecarefa/angiJ; ele se vor presa
ln urmdtoarea ordine: cel de pe falanga proximaliJ, apoi punctul de pe
falanga de la mijloc fi rn efdrflt cel de pe falanga dista/4. Pentru
presarea policelui m4nii st8ngi se procedeaz/J astfel: policele fi indexul
m8inii drepte, preseaziJ simultan fiecare punct al degetu/uj, at8t pe
partea dorsaliJ, c8t fi pe cea palmariJ, timp de 3 secunde. ln aceea1i
manieriJsevaap/icapresarea1ipece/ela/tedegete,darpeacelea(index,
mijlociu, inelar şi mic) se afliJ cdte 4 puncte.
Punctele SHIATSU Punctele SHIATSU
din regiunea dona/4 a degetelol' din regiunea degetelor

Modul 1n care s, fac, prţsarea p, punctele SHIATSU al, regiunii digitale

ISS
 Cdnd se trateazil punctul de pe falanga distal/J se va efectua odat4 cu
presiunea # tragerea de degete, finându-le un oarecare timp ,qor trase.
Acelaşi tip de tratament se efectueazlJ şi pe lateralele degetelor.
Dupd ce se aplicd tratamentul pe regiunea degetelor mâinii stdngi,
se va aplica şi pe cea a mâinii drepte.

10. Regiunea palmarii

Sunt 3 puncte pe care se efectuează presiunea, pe linia mediană a
mijlocului palmei: primul este fn podul palmei, al doilea se află tn
mijlocul palmei şi al treilea.
la baza degetului mijlociu.
La palma st8ng11 se pre-
seazd cu .degetele m8inii
drepte, astfel: presiunea pro-
priu-zisa se efectueaz/1 cu
policele, în timp ce celelalte 4
degete formeaza un suport,
sprijinind/a/a palmei.
Tratamentul se aplica
timp de 3 secunde pentrufte-
care punct, de 3 ori.
Acelaşi tratament se aplica, apoi, mâinii drepte.

11. Extensia bratelor

lntinde/i bratele fn/a/ă, la nivelulN l!xlensla b tel
ume~ilor, cu palmele una fn fata 1~ ra or
celeilalte.
Plasa/i policele mâinii drepte tn ~·
"', ~ - - ! - '
centrul palmei stângi şi fn/11şurati ,' - ,•
palma {pe sub muchia palmei), cu •
celelalte 4 degete. Apoi trageti de brat ~ J

timp de 5 secunde şi ~epeta/i de 3 ori,

acest tratament. ·
Acelaşi tratament se va efectua şi mâinii drepte.

156
 PIEPr
1, Regiunea intercostală
Tratamentul se face pentru muşchii pectorali şi pentru mu§Chii
intercostali interiori şi exteriori.
lntindeJi coatele şi presa/i simultan pe partea dreapt/J şi cea stdngil
cu degetele index, mijlociu ti inelar. desflJcute, ale fieciJrei mdini.
Fiec/Jrui deget fi revin dou/J
coaste. Sunt 6 şiruri verticale Prmc"11e 'SHIATSU
cu puncte pe fiecare parte şi 4 din regiunik intercostal/I fi s"1rna/lI
r4nduri cu puncte pe orizon-
ta/II. Presarea se efectueazil
asţfel: degetele desfilcute pre-
seaz4 simultan punctele din ,f
partea superioar/J, de la
tirurile aflate ldng/J stern, spre I
exterior; apoi degetele se mutii/
şi preseazil tn acelaşi fel .
partea inferioari1 a 1irurilor
cu puncte. Fiecare punct se
preseazil timp de 3 secunde şi
este pe,fomantiJ presarea FIitr-
a singurii reprizil.
2
Modul tn care se/ace presarea pe pllllctele 'SHIATSU ale regiunilor:
(a)· int•rcoslaltJ 1î (b) - iternaliJ ·

157
 2. Regiunea sternului
Cele 5 puncte sternale încep de la vllrful sternului şi se extind în jos,
în linie dreaptă verticală, spre procesul xiphoid.
Folosind degetele index, mijlociu 1i inelar ale fiecdrei mdini, unde
vdrfurile degetelor mijlocii şe unesc, se preseazd timp de 3 secunde
fiecare punct. Este s,efi,cientd o singurd presare pe fiecare punct.
Aten/iune: siJ nu se preseze procesul xiphoid.

3. Presarea circulari cu palma pe regiunea pectorali

Cu toate cele 5 degete unite, se face masaj circular simultan, cu
ambele m4ini, atdt pe partea dreapt4, cdt şi pe cea stdngiJ; rota/ia
dureazd 5 secunde. Când se ajunge cu mdinile la poziJia iniJial<l (de
pornire), puneJi palmele, tot cu degetele unite, cu v8,furile tn jos,
direc/ionate fnspre diafragm şi a/uneca/i-le rapid fn jos, pe piept.
AceastlJ mi1care se e/ectueaztl de 2 ori. Se exhaleazlJ. brusc, sincronizând
cu ritmul rapid al mişc<lrii fn jos.
Preaana circu/ard cu palmele Presarea prin alunecare cu palmele

Este cazul să se înieleagă de către cititori, că nu numai muşchii

exteriori beneficiază de aceste pase, ci şi structurile fizice intratoracice
(plămâni, inimă, esofag, trahee, glanda thimus) cbakra Anahata plus
diafragmul.

ABDOMEN

1. Presarea în serie, cu palma

Primul punct din această serie, pe care se face masajul shiatau este
localizat pe diafragm, în fosa epigastrică. Punctele 2, 3, 4, S, 6, 7, 8 şi 9

JS8
sunt situate în linie lin descendenta, Presarea cu palma a celor noll4
spre regiunea pubiana, urcind spre punclB pozilionale Iii serie, pe
abdomen şi în cruce, apoi descen- regiunea abdominalil
dind pe partea stângă a abdomenu-\
lui.
Presarea se face cu ambele \
palme, fint2ndu-le dreapta sub
stt2nga şi dureaza 3 secunde pentru
fiecare punct. Tratamentul se repeta
de 3 ori. {pentru fiecare punct).
Punctul I se afla pe stomac, 2, pe
,. .7
intestinul subfire, 3 este pe vezica
urinara, punctul 4 pe cecum, punc-
tul 5 pe ficat, 6 pe splinll, 7 pe
colonul descendent, punctul 8 pe
colonul signoid şi 9 pe rect.
\::/'
Înaintea fiecarei aplicllri de presare, inhalafi adlJnc, apoi sporiJi
gradat presarea, cu calm, penetrand tuMnc efectul. EJchalarea se sin-
cronizeaza cu aplicarea de presiuni cu palmele suprapuse. cana rigidi-
tatea se diminueaza fli zona abdominala. aceste puncte pot fi tratate cu
degetele index, mijlociu şi inelar ale fiecllrei mt2ini, prin metoda de
atingere.
Punctele SHIATSU care se
preseozJJ. pentru tratarea
2.Regiunea intestinului subţire
intestinului subpre
Punctele de tratament ale· acestei
regiuni sunt localizate circular, în jurul
ombilicului. Primul punct se află di-
agonal, în partea dreaptă fată de om-
bilic şi restul se află în sensul acelor de
ceasornic.
Presarea se face pe fiecare punct
tn parte, prin atingere, timp de 3
secunde, cu degetele index, mijlociu 1i ·
inelar ale ambelor mâini. Tratamentul
se repeta de 3 ori.
159
 3, Regiunea ascendentă şi descendentă a colonului
Plasaţi palma dreaptă, cu degetele lipite, pe ombilic, iar peste ea
puneţi palma stângă, tot cu· degetele lipite, dar cu vârfurile degetelor
orientate în partea opusă. · ·
La început, cu vârfurile degetelor mâinii drepte trageţi colonul
descendent în direcţiJ
ombilicului; după ce trageţi cât puteţi de tare,
eliberaţi şi,· cu încheietura mâinii împingeţi colonul ascendent înspre
ombilic. lţepeta!i aceste împingeri şi trageri de 10 ori.
Apoi lăsaţi palmele în aceeaşi pozi1ie şi efectuali 10 mişcări circulare
(dinspre partea stingă spre dreapta) şi în final executaţi penetrări vibra-
torii bllinde, timp de 10 secunde.
Tehnica aceasta are drept scop dirijarea şi repartizarea armonioasă a
prana-clor care animă fiziologia organelor intraabdominale, dar de
această dată, în modul cel mai· cuprinzător, asigurlinci o ritmicitate şi
legătur funcţională între stomac, ficat, bilă, pancreas, splină, intestin
gros, sub1ire, de aşa manieră ca funcţiunile lor să fie perfect corelate
evitându-se în acest fel stările de indigestie, sau disfunc1ii, care·să dea
naşte~ u~orcomplicatii digestive, constipaţii, diare sau boli proi,riu-zise
ale acestor organe (gastrite, enterocolite, hepatite, pancreatite etc.).
Pnsarea cu palma a ngiunii ascendenl/J şi descendenl/J a colonului
(a) - presarea prin mlpre orlzoalall (b) - presarea circulari (c) -p........., vibratorie

160
 CONSIDERAŢII GENERALE
Am văzut cum la membrele inferioare sunt eliberali prin pasele
shiatsu (chiar daci sunt uşoare apăsări, ele conţin şi transmiteri de
energie} curenţi care străbat diferitele meridiane, diferitele trasee ale
energiei eterico-fluidice. Pe lingă această deblocare a acestor energii,
prin apăsările-pase de tip shiatsu se mai produc şi niştţ stimulări locale
ale unor puncte aflate în stânsă legătură cu diferitele organe interne din
corp, sau cu diferitele structuri fme (plexuri nervoase, glande cu secreţie
internă, organe sau cili limfatice). Aceste stimulări au o consecinlă
terapeutici deosebit de favorabilă fie asupra organelor cu care se află în
conectare eterică, fie asupra debitului de energie fie Yin sau Yang, fie
benefică sau malefică. Astfel, atât energiile benefice cât şi cele malefice
încep să-şi urmeze cursul lor firesc, unele acumulându-se în trofismul
organismului, altele eliminându-se pe cllile exhalării energetice a noxe-
lor.
Organele conştientizate prin apăsările pe aceste puncte încep să-şi
reia activitatea normală, căci curenţii de Yin şi Yang parvin celulelor
pentru a produce echilibrul energiei Chi. Astfel celulele moarte şi
toxinele sunt excretate, în locul lor luind naştere celule noi apte de viată.
Încă o acţiune trebuie neapărat semnalată: este vorba despre feno-
menul de transfer al energiei pranice transfer efectuat în momentul
apăsării cu buricul degetului a punctului shiatsu. Din extremitălile
tuturor degetelor scapă emisii fluidice, formind o coronă pranicil uşor
sesizată de către maeştrii senzitivi (clarvizionari). fn clipa apăsării, atât
datorită efortului muscular, cât mai ales efortului de gindire, aceste
emisii se înteţesc, ele putând fi totodată şi foarte uşor dirijabile; punctul
respectiv, primeşte deci, aceasta energie, o energie, deci suplimentară,
care pătrunde pe nadi (meridian), stimulând cu multă putere zona de
reflex.
Este de dorit sll se respecte indicaliile: de timp de apilsare şi de
punct care trebuie activat. Nerespectarea acestor precizlri ayur-
vedice face ca practica subtilă sll nu mai fie atât de eficace. .
O ultimi problema consta ln necesitatea de a nu defalca
tratamentul, de a nu-l face pe porjiuni, ci de a-1 executa ln tot
ansamblul sau, aşa cum a fost descris de ciltre strilvechi Rishis.
Va dorim o cât mai luminoasil percepere a acestei minunate şi
adevArate ştiinfe ed~nicel

161
 4.KUATSU
(kua = viaţă; tsu = tehnică)
Metodă de origine chineză dezvoltată de către Rishis japonezi.
Eficace în cazuri de înec, pierderi ale cu"noştinţei datorită unor lovituri
periculoase, ameieli cu leşinuri, opriri accidentale ale inimii, spânzurari.
Tehnicile se duc la îndeplinire prin presiuni aplicate anumitor zone cu
ajutorul pumnului. a palmei, genunchiului, cotului, călcâiului, degetelor,
muchiei palmelor; în unele silua\ii chiar şi cu ajutorul din\ilor (unii
neavind forţa de a strânge, spre exemplu, punctul inimii, cu degetele îl
stimulează printr-o muşcătură controlată foarte atent!) şi, în fine 111/JSaje,
sau loviri măiestrite! ...
Pozi\ia „a" din figura de pe pagina 164 redă modul de descleştare a
gurii, în caz de sincopă (oprirea momentană a inimii) cu pierderea
cunoştin\ei. Unii autori recomandă ciupirea obrajilor înaintea aplicarii
manevrei de descleştare a gurii. Cel care acordă interven/ia Kuatsu, după
descleştarea fălcilor accidentatului va privi atent pentru a repera şan\ul
existent între gingie şi buza superioară. Va apăsa cu insistentl, în acest
şan1, cu unghia degetului ara1a1or (indexul).
Pozitia „b" din figura de pe pagina 164 ne arată cum trebuie luat un
înecat pe spinare pentru a se facilita evacuarea apei pătrunsă în cavitatea
sa pulmonară înecatul se poale aşeza cu abdomenul pe un postament de
înal\ime corespunzătoare cum ar fi un buştean, zid, stâncă, o capră de
lemn improvizată la repezeală scaun înalt, masă ele., de aşa-natură încât
capul să îi atârne iar spatele să îi poată fi lovit cu palma pentru irezirea
alveolelor pulmonare, la via\il, deci pentru evacuarea totală a apei din
plămâni. După eliminarea apei, accidentatul se întinde cu fata în sus, cu
picioarele întinse şi i se face rotirea braielor. Jn cazul în care manevrele
descrise nu îşi arată eficacitatea imediată, victima va fi repede aşezaUl
j>e şezut, i se va apleca capul în fală şi în timp ce i se va propti cu o mână
pieptul, cu cealaltă i se vor aplica lovituri repezi, agile, pe coloană,
insistându-se pe porţiunea pulmonară. Victima, odată adusă la via\i!.,
trebuie ajutată să efectueze primii paşi, iar în timpul acestor mişcari, în
continuare trebuie să fie bătută blând pe spate. Şi această interven/ie
Kuatsu, precum şi celelalte, se pare că îşi au izvorul în 1amanismul
străvechi tibetan, şamanii, în astfel de situaţii vorbesc poruncitor cu
spiritu/înecatului ordonindu-:-i să revină în corpu/fizic, apoi, neîncetând
manevrele Kuat.,·u îi dojeneşte Spiritu/ aducAndu-i aminte de datoriile pe

162
 care le are de îndeplinit în corpul acela fizic, fn aceast4 via/4 şi chiar
merge până acolo încât sa îi atragă aten\ia ca va li pedepsit de catre
divinitate dacă nu se întoarce. Aceste porµnci şi acesLe dojeniri sunt
foarte eficace!
La pozi\ia „c" din figura se înfă\işează un accidental care a suportai
o lovitură violer1lă la testicule. După cum se ştie, urmările unor astfel de
lovituri aplicate în acest loc pot li fatale. Practicianul Kuatsu proptindu-
şi _vârful IAlpii în plexul solar al accidentatului îi trezeşte la viaţă creierul
abdominal (plexul solar) iar cu pumnul mâinii drepte îi aplică lovituri
şocante în zona rcflexologica a testiculului (şi a întregului aparat uro-
genital) adică în scobitura şi marginea internă a mijlocului Ullpii. Prin
aceasta manevra se poate ob\ine revenirea la viaJă a unui astfel de
accidental, bineînţeles daca testiculele nu au fost zdrobite, sau lezate
ireversibil!
Poziţia „d" din figura înfă\işează nişte puncte sensibile asupra cărora
practicianul Kuatsu acţionează prin masări şi percu\ii delicate în cai de
lovituri violente aplicate la gâtul sau la capul accidentatului.
in cazul loviturilor aplicate la gât, practicianul Kuatsu va ac1iona cu
pereu/ii tklicote în zona punctului Dazhui neevitând vertebra cervicală
numărul şapte care marchează Marea bariera yang. AceaslA vertebră se
remarca prin faptul că este cea mai proeminentă venebra din aceaslA zonă
(cervicală).
ln cazul loviturilor aplicate la capul victimei,practicianu/ Kuatsu va
efectua masaje delicate peste punctele .<ensibile ale cefii şi ale tâmplei,
puncte vizibile, în aceeaşi poză (,,d'j a figurii. O tehnicd Kuatsu, de
aceaslA dalA constând din pereu/ii blfJnde, care completează intervenJia
de salvare a victimei lovite în zona capului, şe efectuează asupra punc-
tului din zona lombară indicat pe desenul din aceeaşi figură.

163
 (a)

(c)

164
 5. IRIDOLOGIE
Ochiul wnan a fost recunoscut ca o veritabilă oglindă a organismului.
Studiul iridologiei pennite un diagnostic mult mai precis al l;>olilor.. ·

Irisul ochiului: reOexul individului

Ochii, organe foarte complexe, au rolul principal de a transmite
senzatii vizuale. Ochiul se comportă ca un veritabil aparat foto, retina
fiind pelicula şi pupila obiectivul. Cercul colorat ce înconjoară pupila
este irisul. Fiecare individ are un iris special. Individualitatea irisului este
baza iridologiei - Iridologie: oglinda corpuluL
Există un raport între viata organismului şi structurii. irisului. Coloratia
acestuia poate traduce tulburilri şi maladii de care corpul poate fi atins.
Dacă se împarte irisul în sectoare, fiecare din aceste sectoare
corespund unei pă\i a corpului. Când o afec1iune atinge organismul
într-un loc precis, ea se reflectă în partea irisului corespunzând acestui
loc, printr-o alterare a culorii sale. Mai mult, alterarea irisului poate
uneori preceda apariţia semnelor bolii înainte de începutul acesteia.

Meridianul alura
meridia-
nului
=p ym
lG = intestin gros yang 5-7
S =stomac yang 7-9
SP = splină yin 9-11
pancreas
l=inimă yin 11-13
IS = intestin sub- yang 13 -15
tire
'VU = vezic yang 15 -17
urinară
R=rinichi yin 17- 18
VS = vase - sex yin 19-21
TF = trei focare yang 21-23
I
VB = vezică bili yang . 2 3 J
ară
IF=ficat j yin _Lţ-3
O,-gaMle de activitate maximă pen1,-u m11ridi-Sensul circulQJiei energiei tn meridi-
anele principale anele principale

165
 Iris stâng
12h

6h
la= esofag 13 = sân 26=-
Jb=trahee 14 = diafragma 27 = diufragmll
le= gură-gât 15 =hraţ-mf1nA 28 = muşchi abdominali
2=nas 16 = splina-pancreas 29 = umăr
3 =ochi 17 = nerv sciatic 30= colon
4 = sinus 18 = testicule 31 = colon descendent
5 =tâmplă 19 = vintre (inghinali\) 32=-duoden
20 = picior-genunchi- 33 =Stomac
6=-
coapsă
34=nortil
7 =creier
35=inim;l
8 = creier mic 21 = uter
22 =vagin 36 = ovare
9 = ureche 37 =rinid1i
10 =clavicula 23 = rect
11 =plamân 24 = uretre
12 =bronhii 25=vezidl

166
 Iris dre1>t
12 h

la= esofag 12 = bronhii :?:? =:.. organe genitale

lb = trahee n =sfln ~3 = vezică urinară
Ic= gunl.-gât2 = nas .14 = diafragmf, .:!A =mu~d1i abdominali
3 =ochi 15 = hn1t-mân,1 25 == <.liafragmă
4 = sinus 16=fkat :?Ci= mn.ir
5 = LiÎmplâ 17 = vczk!t hili:1r;\ 27 = l'Olo1, tlSC('lldi!nl
7 = creier 18 =nerv sd,11k 28 =duoden
8 = creier mic 19= uter 29 = apc11tli,·e
9 = ureche :?O= vinlre :,Q.:.slmna..:
10 = claviculă. 21 = picior-gl!nt1nL·hi-
11 =plamfln co:,psJ.

167
 6.REIKI
Una dintre cele mai eficace metode ayurvedice este şi terapia Reiki.
În principal ea constă din transmiterea energiei cosmice, co,:pului,
prin filtrele noastre energetice naturale: labele mâinilor. Razele cos-
mice pătrund prin dosul mâinilor şi ies prin palme gata convertite: tn
energie Qi (Ojas sau Prana vitali.I, Mana în concepJia triburilor amerin-
diene, Baraka în concepJia mistică a Arabiei). Reiki este o tehnică
şamanică de origine tibetană descinsă din inspiraJia divină a unui lan! de
Rishis anonimi. Yoghinii tibetani, lamaici se foloseau de_Reiki spre a-şi
eleva Conştiinta, deci în sublima practici.I a meditatiei. Nici nu este de
mirare că termenul Rei este echivalent cu universal!

1. Înciircarea lui RARA

Centrul pabnei stângi se aşează pe centrul plexului solar, centrul
palmei drepte pe centrul ombilicului.
Degetele trebuiesc lipite strans. între ele; (palmele, indiferent de
zona in care vor alimenta nu trebuie sl se atin_gi, idem picioarele,
intre ele!). Astfel se încarcă organismul cu VIAŢA. · .
Surse canonice suspn necesitatea menţinerii acestei poziţii de încăr'­
care timp de treizeci de minute, alte surse trei minute.
Adevărul este că momentul wnplerii este marcat de aparitia senzatiei
de căldură benefică în zona aflată în vid de Prana.
Tehnica este avantajoasă întrucit nu pretinde conditii speciale.
Se poate sta culcat, se poate vorbi etc.

Stressul face ravagii în societăţile maşiniste occidentale!

Reiki este o tehnica a medicinei ayurved(ce prin care se poate
contracara efectul distrugător al stress-ului.
Semne (simptoame) ca: dureri intense, zbateri ale muşchilor,
amotţiri, furnicături, mâncărimi, răciri sau înfierbantari ale- dife.iitelor
zone de la suprafata corpului, reprezintă tot atâtea momente dificile,
semnale de alarmă ale Sinelui, pentru a ne informa asupra anumitor grade
îngrijorătoare de epuizare energeticii. Sunt şi alte semne, cum ar fi
greutatea în respiratie, o greutate în stomac nod în gât; arsuri în capul
pieptului, balonări (flatulenţă), sufocări etc. În toate aceste situaţii încăr·
carea lui Hara (cazanul de Aur: Swadhisthana-lotus prin manipura-lo-
tus) prin poziţia sus amintită este strict necesari. Prin tinerea palmei

168
stângi pe plexul solar, după încărcare şi punerea palmei drepte pe locul
afectat, se poate tămădui din punct de vedere energetic: tămăduire prin
transfer de energie, de la acumulator (manipura) la locul afectat ener-
getic. După redresarea respectivă se procedează la o nouă încărcare cel
puţin egală, ca timp, cu timpul necesitat de transferul energetic Qi! În
acelaşi fel se poate transfera energie Qi unui semen aflat într-un mare
pericol.
Atenţie, totuşi la aceasta manevra, întrucât multi au pilit ceea
ce trebuia sa plteascl accidentatul energetic motivul: lipsa mllsurii
imediate de auto-reînclrcare a donatorului!
Vom face o sinteza a celor mai eficiente pase Reiki.

2. Încărcarea ficatului şi a splinei

Aceste posturi Reiki reprezintă completarea posturii pentru fală

pozilia (a) ("m care pahnele se aşează astfel: palma dreapta peste ficat,
cea stllngă peste splină, degetele de la ambele mâini fiind orientate spre
plexul solar). În Imagine se observă cum mâinile: stângi şi dreaptă sunt
duse la spate, iar palmele aplicate pe porţiunile corespunzătoare: ficat şi
splină, cuprinzând, totodată şi sfera chakrei Manipura. Prin încărcarea
energetico-fluidică a /otusu/uiManipura se realizează o perfectă alimen-
tare a ficatului cu energie pranică, vitală (Qi), a plexului solar (a nu se
confunda plexul solar cu Manipura-lotusl}, a stomacului, vezicii biliare,
splinei, duodenului, pancreasului, influentând pozitiv fiziologia diafrag-
muiui, a segmentului alveolar inferior (diafragmatic), colonul transversal
şi reţeaua limfatică zonală. Este bine a se aplica şi postura pentru fată
(vezi poziţia „a") şi cea pentru spate, succesiv,
Tratament complementar yoga: Respiraţia abdominală (Adham

169
Pranayama): trei runde a câte şapte respiraţii pe rundă efectuate în pozi~e
culcat pe spate, cu capul oriental spre Nord, fătil veşminte!
Are minunate efecte de captare a Prana-ei policrome şi a repartizării
energiilor Prana, prin Nadis, spre Chakras (ro/if/uidice (subtile), con-
feră echilibru şi tonus organic şi moral, îmbunărăţesc funcţiunea diges-

b
tivă, rezistenta la efort fizic (muncă şi sport), întăresc, în zona respeclivă,
coloana vertebrală, tonifica ganglionii limfatici din zonă, dau echilibru
psihic şi tonus spirit~al. ·

3, Înciircarea rinichilor
ftr•astă posturtJ Reiki încarcafluidic (Qi)
principalele organe nzice şi eterice ale zonei,
vitalizându-le. Astfel Swadhi.,thana-Lotus
rinichii sunt beneficiarele cele mai impot1ante
şi I
ale acestei energizări. Din punci de vedere al
ac1iunii complete rompenseaza pozi/ii/e ~eiki
(fală şi spate) pentru zona pelviana-sciatică. I
Rinichii sunt aju1a1i foarte mult de C'ătre această
postur-cl. în1elegându-se p"rin aceasta că aplicarea
ei zilnică timp de aproximativ 15 minute duce la o îmbunătătire a
sănătălii. în ceJe mai grave Cazuri de boli renale!
Trulument complementur yoga: Cobra sau Bujangasana: şapte
asane pe ciclu. Efecte minunate în expansiunea energiei latente ( Kun-

Q)
dali11i)!

4. Încilrcarea 1.onei pelviene

Prin apJicarea acestei po.,·turi Reiki se
realizează energizarea Qi a tuturor or- (a)
ganelor eterice şi nzice anate sub şi în 7.ona
pelviană: Muladdhara-L<>tu., (influentează ~
pozitiv şi Chakra Swadhisthana!) 1 colonul
ascendent şi descendent, intestinul sub1ire,
prostata, vezica urinară. ovarele, nervul sci- ·
atic, reglând activitatea lor şi unele disfunciii
ale acestora (mictiune îngreunata datorită inllamapei prostatei sau a
vezicii urinare; diaree, constipa1ie, dureri sciatice etc.), uşurează tensiu-
nile coccisului, tonifici sexul bărbatului, încurajează influenta benefică

170
a energiei-1arpe (Kudalini, sau focul serpentin) şi ascensiunea ei~ ceea
ce constituie un prim-pas în spiritualizarea Conştiintei (evolutia mi11Iii
buddhice). Postura are un corespondent pentru partea din fată: se •§Cad
palmele pe zona pelviană, filră a se atinge între ele (Pozipa „b")
Tratament complementar yoga: Badrasana (pozi/ia tronului)
5. lncllrcarea zonei intratoracice
Această posturd Reiki este favorabilă încarcarii cu energie Qi a
tuturor organelor eterice şi fizice intratoracice: ·
Anahata-Lotus. plămâni, inimă, ganglioni limfa-d...._,
tici, glanda thimus (despre această glandă, presu- ·
pusa de către oamenii de ştiin\ă occidentală a fi, în ţ
exclusivitate, glanda cre1reriî, se consideră ca iese
din funcţiune odată cu încetarea creşterii corpului,
lucru total neadevărat întrucât organismul are seg-
mente a căror dezvoltare nu încetează odaia cu .
încheierea creşterii în înălţime a corpului!) anei-e,
·

·
1
_ _~

vene şi alte structuri a căror încărcare cu energie 1·italli le conferă noi

înălţimi fiziologice. Este de la sine în\eles ca toate capaeită\ile morale
legate de înmagazinările afective ale acestor organe cresc: curajul, în-
crederea, altruismul, puterea de luptă şi rezistenţa, iubirea. 1nila,
ÎR\e_legerea.
Tratament complementar yoga: Respira\ia ul1ema1iva trei runde a
câte şapte respira\ii pe rundă.

6. Încllrcarea ganglionilor limfatici

Delimitările d e l b .
pe o parte şi
gleznei reprezinta
alta a ~
zone de imprcsion-
3:re a _g~ng!ionilor l
I ·
/a
'J
hmfat1c1 prin pase .
REIKI, dar mai ales ·
prin masaj ascen-
dent În stânga este reprezentată zona de reflex a segmentului ganglionar
paradiafragmatic, în dreapta zona de reflex a segn1en1ului ganglionar de
sub linia diafragmatică.
Tratament complementar yoga: Vajra.,a11a (Pozitia Fulgerului
sau Diamantului)

171
 6. lnciircarea întregului corp fizic
fn figura unniltoare este reprezentata cea mai
importanta dintre poziţiile Reiki, deoarece prin ~
efectuarea ei corpul fizic se încarcă de energie
vita/4 (Prana; energie Qi), Se efectuează maxi-
'mum treizeci de minute. Semnul cel mai sigur al •
debutului îllcărcării optime n reprezinta senzaJia I
de fierbinteaJă resimţita pe locul unde palma con-
tactează pielea corpului. Se poate efectua şi întins
pe pat, fotoliu, stând pe scaun etc.; se poate viz-
iona, între timp, emisiune T.V~ se poate dialoga
etc. I Cu condiţia ca picioarele sl nu se atingă sau
să se încrucişeze. Pielea corpului este bine să fie curata, mâinile, la fel.
Unii autori susţin că se poate face încărcarea şi prin haine. Totuşi
eficacitatea maximă se obţine apliclind direct palmele pe piele. Trebuie
executata odată plină Ia trei ori pe zi!
Tratamentul complementar yoga: pentru aceasta poziJie este Ma-
hat Yoga Pranayama (Marea respiraJie yoghin4) executata în trei runde
a câte şapte respiraJii pe fiecare rundă.

7. Încilrcarea inimii
fn figura (b) putem vedea un
autotratament Reiki al slinilor şi al .)'-./1..._ (a)
mameloanelor. Efectele energizllrii r - -.. . _ /'-"- • \.... (b)
~
Qi seextindasupratuturorstructuri-, ~ ~
lor subtile, sau fizice, existente în' •
toracele median.
fn figura (a) este arătată o posi- · ·-- ,
bilitate de energizare a cordului unei =
persoane apropiate. Menţionăm că
nu este neaplrat nevoie de un doctor .
Reiki pentru această pasll, decât numai în caz de extenuare maximă cu
uşoare pierderi de cunoştinJă. în situaţii rezonabi,e fiecare dintre noi
poate deveni un doctor pentru inima sa obosita!
Aceasta tehnicllReiki, pe !lingă efectul de vitalizare al cordului obosit
mai poate fi eficace şi în stări de tahicardie (accelerare anormală a bătăilor
inimii): după câteva zeci de secunde inima îşi reia bătăile ei liniştite!
Tratament complementar Yoga: Via-grah Pranayama sau Respi-
raţia T',grului: 21 respiraJii, cu pauze între cicluri de 7 respiraJii.

172
 Stress-ul a existat, fi exist/I, indiferent de loc, sau epocii. Dar ceea
ce produce RĂUL este intensitatea, diversitatea §i persistenfa sa de
mllnifestare asupra individului!
ln zilele noastre stress-ul a luat o amploare apocalipticii! ln civi-
liza/ia spirituaiistil a viitorului statal (sil sper/Im cil şi statul rom4n!) (Ji
va concentra eforturile fn vederea e/iminilrii factorilor de stress! Dis-
trugerea sistemului nervos face ca anumite funcJii organice sa se di-
minueze. Astfel apar diferite simptome ca: amefeli, migrene, boli de
sinus, rinite, alergii, susceptibilitate la rdceli 1i atacuri ale viriqilor,
diferite infec/ii la ochi şi chiar slilbiri grave ale vederii. Toate acestea
sunt un ecou al pierderii energiei Qi din centri nervo3i, sau chiar din
organele simptomatice. Recuperarea energiei Ql din cosmos prin Reiki
este o solu/ie excelentă! ~

8. Încărcarea ochDor . l.uP\I (D)

În poziţia
.,,a" ni se aratăun autotratament \JlÎ
pen1ru simptomele relatate şi mai ales pentru cazul _ 1 \...
ochilor şi a sinuzitelor sau a rinitelor cronice. Tn
poziJiile „b" şi „c" se pot vedea diferite poziJii î n ~ -
care un- practician Reiki energi2.ează pe un pacienL
Tratamentele acestea precum şi pozitiile arătate, .. · ··
datează din timpuri stravechi, dar dacii un indi· \ .e (b)
vid nu apeleazli la altul este mai. bine, intruciit _ J \.-
nu devine dependent!
Tratament complementar. yoga: Sarvan•
gasana (pozi/ia lumllnilrii),Shirshashna, (stând în
cap), Respira/ia !llternativil. AtenJie la efectuarea (c)
asanelor „răsturnate" întrucât, pc lângă efectele
lor minunate, conJin primejdii mortale pentru bol-
navi de inimă şi tensiune, bolnavii cu modificări osoase la coloană,
bătrâni care prezinUl fenomene de degenerescenJă, copii şi tineret la care
încă nu este coloana bine consolidată. Pentru cei cu astfel de interdictii
recomandăm tot Hastapadasana (Cocostârcul)!

173
 9. Încilrcarea creierului (a)
În poziţia „a" şi „bec se arată un mod de tratare a unei persoane
bolnave de către un practician Reiki. ln poziţia „c" a figurii următoare
se poate vedea procedeul autotratirii.

(o)

/'-
Foane multe boli nervoase şi psihice se pot trata prin această tehnicii
Reiki. Dintre acestea se evidenţiază formele incipiente aJe schizofreniei,
lTatarea diferitelor dezenergizări şi disfuncţii care se manifeStă prin
verlige (vertij: ameteală) dar îşi arată eficacitatea, îndeosebi în tratamen-
tul de energizare a vederii slăbite datorită: v8.rstei,muncii intense de birou
(contabilita~ desen tehnic, citit cărţi cu corp mic de literă, la lumini
insuficiente etc.), a muncii de crea1ie anistică: una dintre cele mai grele
munci intele~tual-spirituală!; a croşetatutului, cusutului, brodatului,
stopatului, zugravj1ului etc.
Tratament complementar yoga: Hastapadasana (cocostl!rcul) §Î
Respiratia Alternativă.

10. Încllrcarea tiroidei

Pozi!ia „a" din figură arată modul
încareseaplicAtratamentu/Reikipen- . - - (o)
1ru energizarea Qi a diferitelor organe i:o-,r
.,,.1
fluidice şi fizice din zona gâtului, a ;,;
bazei creierului şi.a pieptului superior.
Astfel sunt energizate: Vishudha-lotus,
tiroida şi paratiroida, amigdalele, far-
ingele, Iai:-ingele partea superioară a tra-
heei şi esofagului şi vllrfurile pli!milnilor. Prin activarea tiroidei şi a
paratiroidei secreeaza un adjuvant în întetireametabolismului (arderile!)
şi în reglarea fină a circulatiei sanguine. Cu alte cuvinte reduce riscu)

174
apariţiei diabetului şi a obezilă\ii. Înarmeaza organismul în lupta anti-
cancerigenă, reducând riscul aparitiei nodulilor: în zonă! Dar cel mai
spectaculos efect este cel al reglarii tensiunii arteriale. Practicat zilnic
timp de aproximaliv un sfert de oră contribuie împreună cu restul
măsurilor ayurl'edice la reglarea tensiunii oscilante! ·
În pozi\ia „b" tratament aplicat altei persoane de catre un practician
Reiki. Dar este mai encace atunci când ne tratăm singuri!
Trutument complementar yoga: Viparita Kara11i (Efectul im•ers)
30 secunde - un minut urmat de Mat,yasana / PoziJia peştelui) 30
secunde - u~ minut, urmat de Re.\piraJie alternatiwJ (21 de respiraţii).
urmme·de Savasana·(Relaxareatotala): 7 minute!

11. Pasă REIKI pentru reglarea inimii (b)

Versiune a tratamentului Reiki pentru unele disfuncţii ale inimii
cauzate de unele acumulări negative, cum ar ii cCie care derivă din
impulsivitate exagerată, stări confJ.ictuale, trăiri de strări negative care
influen\ează (irită) tiroida şi paratiroidele.

Tr.u.tament complemcnb1r yoga: Savasuna (Relaxarea totaM). 7

minute, Respi,-aJia alternativii: 21 respira\ii ahema1ive.
Pozi1ia îm;arcă Vishusha-Chan1a
Pozi1ia „a'': aulotratament
Pozi1ia „b": Pasd Reiki efecluală unui pacient.

Ravagiile stres.r-ului Împânzesc tot globul pllmântesc fi1n'i a ierta

România! Tot mai dese sunt cazurile in care. datoriM nemulJumirilor
acumulate. afoamei.frigului. zgomnmlui, aji"icii de a c:irculu pe .ftra,ld
din cauza delinn·enJilor neridicaJi de ctllre politie printre care şi
po.,e.wrii ma1·i11ilor care inradează TROTUARELE CAPITALEI. "
hnJilor de bm:wrare, unU deghizaJi tn cer1erori, a bişniJarilor agresi,•i.
a violatorilor ere.; a apei prost filtrate. a aerului infestat de ga:ul de
maşind, a circula/iei in comun (,•e:i metrou!): de:astruoasil pentru

175
siJnlJtate! etc. etc., mul/i oameni dinJara noastr4 s-au tmbolndvit nervos
şi glandular foarte grav, de fJ1tJ naturii fncdt p,Jn/J şi urmaşii lor ,unt fn
mare pericol. Practic: daciJ nu se iau mdsuri urgente, viitoru/poporului
nostru este nesigur!!! Emisferele cerebrale, fn situa/ii de stress, se
decompenseazd energetic dand na1tere nevrozelor cenestopate, care la
rdndul lor, odatd cu timpul degenereazd ducdnd psihicu/, dar şi or-
ganele, şi func/iile lor, la distrugere! Psihozele depresive, afec/iunile
circu/apei sdngelui (deregldri ale tensiunii arteriale şi venoase) schizof
renia, bolile 1i deregldrile cardiace, la maturi; epilep,ia, (•upranumitll
.. boala copii/or'1, copiii fnapoia/i mental, copii •uferind de enure:i•
(urinare fn timpul ,omnului: a nu :re confanda cu inconştienta urinarii!),
tendin/a unor copii de a se fmbolndvi de a,tm etc. sunt tot atdtea
con:recin/e directe, sau indirecte (transmi,e) ale dezenergizdrii şi a
deregldrii potenJialului celor dou/J emisfere cerebrale şi cerebeloase.
12. Echilibrarea emisferelor cerebrale
În poziţia „a" vedem tehnica
(a) (b echilibrtJrii diferen/ei de potenJial
subtil al emisferelor cerebrale. prin
autotl"atement Reikî. în poziţia „b"
. tratament efectuat de către un practi-
cian Reiki altei persoane. Prin
- ) l_ .J ·\. apliclrile palmelor: cu policele peste
_ _ partea superioară a lobilor urechilor
şi orientarea degetelor spre creierul mic, ob!inem efecte şi mai specialei
Tratament complementar yoga: Hal/asana (Plugul) unnat de
Brumadhya Dri,hti (Concentrarea privirii fntre sprdncene), Nasigra
Drishti (Concentrarea prfririi fn vârful nasului), urmate, la rândul lor,
de Savasana (Po•tura relax4rii totale; 1n traducere fidelă „poziJia mor-
tului''·
Această Pasd Reikiîncarcă Chakra Ajna şi îmbunitliţeşte activitatea.
Aceastli încărcare aAjna-ei lotus impulsionează activitatea thalamusului
şi a hipotalamusului, a întregii retele a centrilor motori şi a centrilor
psihici a lui Apraakasha-Bindhu centrul re<pirator spiritual sediul în
creier şi în medulla obloganta.
Practicarea ·acestui Reiki duce cu timpul la evoluţia celui De-al
Treilea Ochii

176
 13. Încilrcarea plilmânllor

prinReiki
(a): autotratament
Ir,~~
Figura de mai sus reprezintA o variantA a autotratamentului pulmonar

(b): tratarea altei persoane.

Tratament complementar yoga: Mahat Yoga Pranayama: de 3 ori
cate 3 runde pe zi; una rundă egala cu 7 respirapi complete.

M
14. Încilrcarea vezicii

<•>u

. ~
I I I
\~
\ /'
Pozipa „a" reprezintă tehnica Reiki de autotratament pentru proble-
mele renale, vezicale (razele vitale: Qi penetrează corpul şi ajang la
structuri aflate în porpunea diametral opusă), ale colonului descendent,
uretere. De asemeni este eficace pentru problemele porpunii lombare ale
coloanei. ·
Tratament complementar yoga: Cobra
În pozitia „b" se arată modul de tratare a altei persoane.

177
 1S. Încărcarea prostatei şi a zonei sexuale
. Zonele inghinale, sexuale, rectale şi zon, în care se află prostata sun't
deseori supuse îmbolnăvirii şi devitalizllrii. întrucât prin exterior. de-a
lungul şoldurilor şi a picioarelor, scapă anumite energii specifice acestor
organe şi slrucluri în care se includ şi nervii, vasele de sânge (vene,
anere), Ntidis-ele fine care hrănesc cu energie pranicd zona bazinului
începând de la piele şi terminând în \esutul osos. Sunt mul\i yoghini şi
practicieni Reiki foarte bine energita/i care pot trala, prin transfer de
energie, persoane apropiate, intime. tn·ligura „a"este arătat un astfel de
mod de tratare a prostatei, hemoroizilor sau a rectului. PerSoanele care
au o mobilitale optimă a bratelor este totuşi mai indicat a se trala singure:
prin punerea mâinii drepte pe zona.dintre fese!

ln desenul pt,ziJia „b"' se arali. un mod de vitalizare a zonei sexuale.

ln pozitia „c" se arată eftcluarea unei pase pentru tonifierea reţelei
nervoase. circulatorii şi ing~inale.
În pozitia „d" se arată orientarea şi pozi1ionarea uşor diferffi a
mâinilor, faţă de pozi\ia „c". pentru omai bună iradiere cu energie Qi a
structurii inghinale.
Variantele din raia nu sunt deloc mai prejos ca eficacitate!
Tratament complementar yoga: UddhianaBa11dha (comprimarea
abdomenului), Padmasana (lotusul), Badra.,ana (PQzi/ia tronului),
Supta Padangu.sta.vann (~ulcar 1i /inând degetele mari ale picioarelor
fntinse !i aliiflu·~te).

178
 7. TERAPIA YA-YA
-ciupeşte-te -
migrene, insomnii, stări depresive
Prin ciupire, durerea poate li calmată. Ciupitura
este inofensiva şi nu are efecte secundare. Poate r,
aplicata de câteva ori pe zi, rara prea mult zel la
început. După 8 zile de tratament, pot li făcute pauze
3-4 zile. În timpul tratamentului trebuie plstrall o
stare de calm şi de concentrare. Nerăbdarea, ener-
varea, graba micşorează sau chiar anulează efectul
benefic al tratamentului. Trebuie glsit 15 minute un
loc unde sa nu deranjeze nimeni.
Ya-Ya = strângere - strângere.
Strângerea consta din apucarea unei porfiuni
de piele din dreptul punctului indicat intre de-
getul mare şi arlitlitor.
1. Leşin, amefeli
- Punctul din dreptul unghiei de la degetul mijlociu al mâinii
drepte are un teren vast de actiune. Ciupirea acelui loc are un efect
pozitiv în cazul insulicien\elor circulatorii, stărilor de "leşin, ameteala şi
la dureri de cap produse de o insuficientă oxigenare a sângelui, cât şi de
greută\i în concentrarea aten\iei (desen 2).

2. Sistemul nervos vegetativ

- Punctul din interiorul palmei, pe degetul mic sus, are efect
asupra sistemului nervos vegetativ. Tulburările acestui sistem provoacă
stări de anxietate şi dureri de inimi (inimă fără malformaţii)
Tratamentul sistematic nu trebuie sd dep41easc4 un minut de fiecare
datd. Produce ameliorări (desen 3).
3. Dureri de cap
- Punctul de pe m:inll, 1n dreptul degetului mare imediat sub
încheietură. O ciupire destul de putemică, timp de 3 minute calmează
durerile de cap. D!ICă durerea de cap e localizată în partea stilngll a
capului, ciupim încheietura mâinii stângi, dacă este în dreapta, ciupim
milna dreaptă (desen 4).

179
 4. Anxietate
-Punctul de deasupra stomacului, Io mijlocul pieptuldi. Chinezii
aînmă că aici se află st.ifletul omului. Şocul este destul de sensibil, dar
asta nu trebuie sil împiedice ciupirea, care calmează stlJrile d~ anxietate,
micşorează tensiunea şi are un efect ca/mont asupra inimii (desen 5).

5. Tu.lburliri hormonale
-Punctul de pe picior, 1n dreptul gleznei, în direcţia clllcâiului.
E uri punct cheie, care ajută. organismul în tot felul de tulburări hormon-
ale. Tratamentul în acest punct ajută în stările de criză p,cmenstruale, la
femeile care suportă greu perioada de dinainte de menopauză şi în timpul
menopauzei, încetinind urcarea slingelui la cap şi micşorlind transpiraţia
excesivă. Ciupiturile în această zonă calmează şi diferite feluri de mi-
grenă (desen 6).

6. Dureri de dinţi
- Punctul din partea de sus a degetului arlltAtor puţin mai jos
de unghie, în partea dinspre degetul mare. O ciupire puternicii în acest
Ioc ar trebui sil fie foarte eficientă în cazul durerilor de dinţi (desen 7).

180
181
 8.QI-GONG
înainte cât şi în timpul efectuării acestor masaje, sugestionaţi-vă
pentru a ob!ine o stare de sănătole mai bună sau pentru a trata în mod
deosebit o parte bolnavă a corpului- vostru. Gândiţi-vă neîncetat la
ombilic şi respirati calm, lent, adânc, în mod regulat şi cu fine1,e.

1. Bliile uscate

A - Raia palmelor
1. .Încălzili-vă mâinile frecând cele două palme una de cealal!A.
Frecali cu mana stânga dosul palmei voastre drepte, de.la încheietură
pânăla vârful degetelor. Proceda!i invers pentru mâna stângii. Se execul.A
de 16 ori pentru fiecare mină. ·
Efecte terapeutice: Acest masaj favorizează circulaiia sângelui şi a
energiei, păstrează sprinteneala degetelor, luptă contra paraliziei mem-
brelor superioare, înlătura durerile, reda sensibilitatea degetelor şi pre-
vine degerăturile.

B - Baia bratelor
2. Prinde!i încheietura palmei stângi cu ajutorul palmei voastre
drepte, masa\i interioru I hraţului până la înălţimea umărului
3. Masa\i exteriorul bratului coborând de la nivelul umărului până la
încheietul'a palmei. Se execută de 16 ori pentru fiecare brat.
Efecte terapeutice: masajul întretine flexibilitatea articula\iilor, ac-
tivând circuhqia.energiilor prin meridianele ce străbat bŢaţele; el con-
tribuie la tratarea durerilor bt-a\elor.

C - Baia capului
4. Aşen1\i-vii palmele pe frun1e. Masa\i raia coborând până lapivelul
barbiei.
5. Prelungi\i masajul pe an1bele laturi ale fetei alungind pâni la ceafă.
6. Masati craniul la spate de jos în sus şi prelungi1i masajul plinii la
fmnte. Repeta\i de 16 ori aceste mişcări. ·
7. Masa\i de 40 de ori pielea capului co toate degetele şi unghiile.
8. Masaţi tâmplele c11 pâJmele suind către pan.ea de sus a capului.

1~2
 9, Coborâ!i palmele până la nivelul cefei apăsând cele 10 degete
unele împotriva celorlalte. RepctaJi de 16 ori aceste doua mişcări.
Efecte terapeutice: masajul permite o mai buni oxigenare a creieru-
lui, combaterea paraliziei faciale. a lipsei de sensibilitate şi a sensibilitl!ii
anormale, a orbirii, a fazi_ei, migrenelor, slăbirea memoriei.

D -Baia nasului
10. Masati de 40 de ori întreg nasul cu dosul celor doua. degete mari
de la nivelul ochilor până la nivelul nărilor sau cu ajutorul degetelor
arltltoaie.
Efecte terapeutice: masajul combate înfundarea nasului şi ne per·
mite sa luptăm contra afec1iunilor respiratorit Prin intermediul acestui
masaj se poate combate pierderea mirosului, şi ac1iunea nefast! a frigului
asupra plunânilor; masajul permite între!inerea temperaturii naturale a
nasului şi stimulează secre1ia lichidului nazal care prin intermediul
antisepticului c&-1 con1ine, contribuie la exterminarea viruşilor şi micro-
bilor. ·

E -Baia pieptului
11. Masa1i de 16 ori cu palma stângă pieptul diagonal de la umărul
drept la pulpa stingi trecând peste sânul drept care trebuie masat circular
de 3 ori, dup4 cum, urcam - masând - de la pulpa stllngl la umărul
drept. Se execută de 16 ori aceiaşi operatiune efectuală cu palma dreapta
de la umărul stând la pulpa dreaptă, trecând peste sânul stâng ce trebuie
masat circular de 3 ori şi apoi urcam, masând de la pulpa dreaptl la
um!NI stâng.
Erecte terapeutice: Masajul fortifici pl4mânii şi inima, armonizeazA ·
circula\ia energiei; ei contribuie în cazul în care executantul este o femeie
care al4ptcaz4, la sporirea secretiei de lapte. Exercqiul contribuie la
tratarea senza!iilor de apirare a pieptului şi de „nod în g8t", apărute ca
urmare a perturbărilor energetice ale ficatului, datorit! enervilrii sau
neliniştii.

F -Baia picioarelor
12. Se maseazA de 16 ori piciorul drept cu amllndoul palmele prin
coborirc de la nivolul pulpei la nivelul gle2nei p prin urcare de la 11Ieznl

183
la nivelul pulpa. Se repeta aceeaşi operaţiune pentru piciorul stâng de 16
ori.
Efecte terapeutice: masajul contribuie la intre!inerea flexibilităpi,
articulaţiilor, întărirea muşchilor picioarelor, uşurarea mersului, preve-
nirea varicelor şi umflarea picioarelor datorita şederii mult timp în
picioare; prevenirea şi tratarea atrofiei musculare.

G ..,... Baia genunchilor

13. îricalziti-vă palmele frecându-le una de cealaltă. Masaţi
genunchii prin rotirea palmei dinspre interior către exterior. Se repeta
aceeaşi operape în sens invers. Se executa 16 repetări a acestor operatiuni
la ambii genunchi.
Efecte terapeutice: masajul asigura fonificarea tendoanelor şi
oaselor, aniculapei genunchiului, îmbunătapnd funcponarea acestuia şi
în acest mod previne artroza la acest nivel.

H - Baia ochilor
14. Masaţi cu blândeţe conturul ochilor printr-o mişcare circulară
dinspre interior către exterior cu dosul fiecărui deget mare sau cu degetele
arătătoare. Repetaţi în sens invers.
15. Masap de 16 ori tâmplele prin mişcări circulare cu ajutorul
degetelor mari. Repetap aceeaşi operape în sens invers.
16. Ciupip de 16 ori pielea dinspre sprâncene cu ajutorul degetului
mare şi a arătătorului mâinii drepte. Totodată masap de 16 ori cu palma
mllinii stângi, partea stângă a spatelui, partea stângă a gâtului, trecând
peste ceafă. Se repeta aceeaşi operapune pe partea dreapta.
Efecte terapeutice: masajul fortifica vederea şi previne afecpunile
oculare, miopia, hipermetropia, astigmatismul. Masajul tâmplelor pro-
cură practicianului <> senzape de bunăstare şi-l ajuta în alinarea durerilor
de cap.

I -Toba cerească
17. Apăsap cu putere palmele mllinilor asupra urechilor. Lovip uşor
de 16 ori ceafa cu ajutorul celor 3 degete din mijloc. Se apasă puternic
cu cele 3 degete (arătător, mijlociu şi inelar) ceafa. Retragep brusc
palmele de pe urechi. Repeta1i de 16 ori.

184
 18. Introduceti degetele ariltatoare în urechi. Răsuciţi degetele de 3
ori dupii care le retrageţi brusc. Repetaţi de 3 ori.
Efecte terapeutice: masajul învioreaza creierul. Practicând acest
exerciJiu după ce ne-am trezit, se obţin rezultatele cele mai evidente
privitoare la îmbunătăţirea memoriei. Contribuie la îmbunătăţirea auzu-
lui şi prevenirea afecţiunilor urechilor. ·

J- Mişcarea ochilor
19. Bine aşezat sau culcat, concentraţi-vă menţinindu-vă capul şi
spatele drept. Rotiţi ochii spre st8nga de 3 ori, rămineţi un moment
privind fix către stinga. Apoi priviţi în faţa D •• o clipă. Repetaţi aceiaşi
operaţie privind în sus, spre dreapta, în jos şi în diagonală.
Efecte terapeutice: mişcările acestea combat strabismul, oboseala
oculară, hipermetropia, astigmatismul, fortifică nervul optic şi muşchii
oculari. ·

K -ExerciJiul dinlilor
20. Goliţi-vă fiinta şi concentraţi-vă bine spiritul. Cu gura uşor
deschisă loviţi-vă dinţii unii de alţii de 40 de ori.
Efecte·terapeutice: Practicarea zilnica a acestui exerciţiu contribuie
lafortificare din/ilor şi a sistemului digestiv

L- Spălarea gurii
21. Închideţi gurs şi strângeţi din dinţi. Cu ajutorul buzelor şi a limbii
procedaţi ca şi cum v-aţi spăla gura. Repets\i de 40 de ori. Dupa operatie
înghiţiţi-vă saliva prin 3 înghiţituri.
Efecte terapeutice: Practicarea zilnică a acestui exerciţiu contribuie
la activarea salivaţiei, uşurarea digestiei, la combaterea afecţiunilor
bucale..

M - Masajul rinichilor
22. încălziţi-va palmele frecindu-le una de alta. Strângeţi bine talia
corpului pe ambele laturi, la nivelul pă,ţii de sus a rinichilor şi masati de
40 de ori zona, coborând până la baza coloanei vertebrale şi apoi urcând
la nivelul de sus la rinichilor.
Efecte terapeutice: Asigurind cilldura rinichilor, acest masaj com-
bate afecţiunile spatelui (dureri coloana vertebrală, atrofiere muşchi

185
lombari, reumatisme zona lombara provocate de activitatea agenţilor
sezonieri). Masajul poate îmbunălAli vederea, fortifica auzul, sistemul
urogenital şi sistemul nervos.

N - Masajul abdomenului
23. Frecali palmele una de alta pentru a Ie încalzi. Aşezali palma
stânga pe zona corespunzătoare rinichiului stdng şi r/Jd/Jcina piciorului
stâng. Degetul mare de Ia palma stânga se ana în raia şi celelalte degete
se gasesc în spate. fn cazul în care practicianul adopta poziJia culcat,
palma poate li aşezata în orice Joc.
Pentru b4rbaJi. AşezaJi palma dreaptd mb sânul stâng, coborili sub
ombilic, apoi urcaii trec&nd pe sub sânul drept, ajung&nd la punctul de
plecare (printr-o mişcare circulara). Repeta\i de 40 de ori. Aşez!nd mâna
dreaptă Ia.nivelul rinichiului drept masa\i de 40 de ori în sens invers cu
mâna stânga.
Efecte terapeutice: masajul abdomenului este necesar stimulării
foiţei noastre vitale, tonifici stomacul, intestinul, sistemul urinar şi
reproducator. EI preîntimpina bolile organelor cavitare şi afec\iunile
ginecologice.

2. Metode şi exercifii de tonifiere şi tratament

Excitarea punctului 12 -Vasul de concepfie

Permite reglarea activilAJii sistemului nervos simpatic. Punctul se
afla situat Ia 4 UMA (40 mm 4 degete, deasupra ombilicului). Masarea
punctului 4 - vasul de conceptie (3 UMA sub ombilic) şi 6 vasul de
concep!ie (1,5 UMA sub ombilic) = punctele Tan Tien (Dantian) -
întăreşte imunitatea corporală.

MASAJUL FÂNTÂNII ARTEZIENE

(punctul rinichi)
ÎncAlzili-vă palmele frecftndu-Je. Masali de 80 de ori mijlocul tălpii
piciorului drept. Aceeaşi opera1ie pentru piciorul sU!ng.
Efecte terapeutice: Punctul I Rinichi situat sub bolta plantara,
permite prin masarea lui repetata apărarea contra excesuui de caldura ce
provoacă afec1iuni acute ale rinichilor, fortificarea ficatului (rinichii
sprijină func1ionarea ficatului în baza regulei celor 5 elemente) şi îm-

186
bunătă!irea vederii. Masajul acestei zone previne apari\ia unor boli ca:
degerăturile, wnfiăturile tălpilor picioarelor, lipsa de sensibili1ate a mem-
brelor. Masajul punctului I Rinichi se recomandă în mod deosebit în
·cazuri de urgenţă cum sunt.: coma, şocul, criza de isterie, epilepsia.
convylsiiJe copiilor.
SFATURI PREALABILE
Relaxarea completa da cele mai bune rezuh:ite. Deci: decontracht\i
muşchii corpului prin inspirapi şi expira\ii largi şi adânci, fine şi regulate.
Concentrali-vă gândirea în1r-un punct al corpului, mai exact asupra
ombilicului (buricului) şi face\i „ vid în sine". Inspirând pe nas, atipge\i
cu vllrful limbii din\ii superiori; expir"dlld coborâ\i limbu pe dinţii inferi,
ori. Prin această practică se ob\ine o bună suliva\ie. Jnspir•\ia va însoţi
mişcarea de întindere, iar expira1ia fiecare mişcare de conuaclie.

POZIŢIA PREGĂTITOARE
Inspirati şi expiraii adânc. Gambele sunt uşor îndoite, privirea fixează
orizontul. Imaginaţi-vă mereu un punct de reper în spaţiu. La fiecare
mişcare de împingere, imaginati-vă că împinge1i un perele. Astfel o
presiune se va exercita asupra mâinilor voaştrc. Fiecare parte a acestora
-palme, articula\ii, degete, va fi însulle\ită de mici presiuni.
EXERCIŢIUL I
I) 1n picioare, cu palmele depăna1e, bra\ele de ·a lungul corpului,
palmele cu raia către _picioare.
2) Ridicali braJ,ele îndoind coatele până la înăl\imea umerilor
3) lmpingeţi cu palmele către înainte şi repelati această mişcare de
16 ori (împinge\i gândind că deplasaji un perete).
Efecte terapeutice: Se îmbunătăleşte cfrcula\ia sângelui la nivelul
palmelor şi bratelor. Acjiunea de privire fortifică ochii, detenninând o
mai bună irigare cu sânge a acestora, provocând, în acelaşi timp, stimu-
larea fica1ului. ·

EXERCIŢIUL II
4) lntinde\i bra\ele în prelungirea umerilor. palmele cu fa\a către cer,
apoi împinge\i încec bra1ele spre înapoi de l 6 ori.
5) Readuceli brajele la nivelul umerilor de 16 ori
Efecte terapeutice: Se fonilică gâtul, se iriga cnpul şi creierul, se
tonifică plămânii. ·

187
 EXERCIŢIUL III
6) Cobodlp bratele în faţa corpului, palmele cu faţa în sus ca şi cum
ar sprijini o minge
7) Mâinile în prelungirea corpului, apăsând palmele ca şi cum ar
împinge solul de 16 ori.
Efecte terapeutice: Se fonificA spatele şi rinichii

EXERCIŢIUL IV
8) Aplecaţi-vă corpul în fată cu bratele depărtate
9) tricrucişati şi descrucişap bratele de 16 ori.
Efecte terapeutice: Se fonificA spatele şi rinichii

EXERCIŢIUL V
10) Palmele se ridică, având îndreptstă fats palmară spre cer.
11) fndoip coatele, palmele în fats pieptului.
12) Ridicati bratele, palmele cu faţa spre cer, împingând mâinile ca
şi cum aţi împinge cerul, de 16 ori. .
Efecte terapeutice: Se stimuleazil functionarea meridianului trei
focare şi se fortifică cele 3 focare

EXERCIŢIUL VI
13) Coborâţi-vă bratul drept cu pumnul strfins aducându-l către
înapoi pini la nivelul taliei, pumnul îndreptst înainte
14) Coborâţi bratul stlng, palma cu fata spre sol
15) Aduceli· către înapoi bratul stâng, cotul fiind îndoit, pumnul
îndreptst înainte, deplasati în fală braţul drept întins, palma înainte.
16) Aduceţi către înapoi braţul drept, cotul fiind îndoit şi pumnul
îndreptat înainte ·
17) fnaintsti bratul stlng, cu palma indreptstă în fată. Repetati această
mişcare de 16 ori de fiecare parte.
Efecte terapeutice: Se dezvoltă forts bratelor şi se fonificA splina şi
stomacul.

188
 9
Vitalizări şitratamente
prin nutritie" şi fitoterapie

l. ALIMENTAŢIA PREVENTIVĂ
ŞI TERAPEUTICĂ
Secolul nostru a alterat (artificializat) factorul alimentar şi a creat
dependenia omului faţă de cadrul de productie, fapt ce implică şi subor-
donarea preferinţelor şi a cerinţelor sale alimentare ~aţă de dis-
ponibilităţile reţelelor de desfacere a produselor alimentare (în cea mai
mare parte congelate, îngheiate, semipreparate, rafinate) reprezentate
prin carne, grăsimi animale, unt (fabricat), mezeluri, tocaturi din cărnuri,
diferite afumături, saramuri, verdeturi deshidratate (sau în amestecuri
conservate), peşte conservat (produs foarte periculos), lapte fabricat
rezultat din cumularea diferitelor surse şi trecut prin procedele de degre-
sare şi pasteurizare etc., fructe deshidratate, degerate, conservate, sucuri
de tomate sau siropuri de fructe conservate, dulciuri şi prăjituri cu
adaosurile (inerente) de conservanp, sare. zahăr, coloranti şi arome
artificiale, băuturi alcoolice a căror retete de fabricare şi industrializare
le sărăcesc în factori trofici, revitalizanţi...
lndepirtarea omului de natura produce degenerarea sa. Acest
lucru este valabil, atât în ceea ce priveşte contactul său cu mediul natural,
cât şi îndepb'larea lui de la o·alimentape naturali şi, inevitabil, acceptarea
unui regim alimentar compus din alimente devitalizante. Clei alimen-
tele care nu contin principii active sunt alimente nevitalizante, iar cele
care le-au oonpnut inipal şi le-au pierdut (pa,ţial sau total) datorită
modului de păstrare, J>reparare şi desfacere (comercializare) sunt ali-
mente devitalizante. 1n categoria primelor se înscriu toate cărnurile,
preparatele din carne şi grăsimile animale, iar în categoria următoare cele
care, indiferent de originea lor (vegetală sau animală) şi-au pierdut, în
drum spre consumator, principiile active, în special enzimele, care sunt
materii proteice, vii, în alcătuirea cărora intră aminoacizii esenţiali.
Enzimele au rol de stimulare a proceselor chimice care au loc în celule,

189
cu alte cuvinte stimulează procesele vief,ii. fn lipsa lor se produce
îmbolnăvirea, involuţia şi moartea organismului. Deci, prezenta
enzimelor în organism este dependentă de prezenta materiei vii. Prote-
inele de origine animală se pierd odată cu încetarea din via!l a animalului,
datorită unor procese de degradare deosebit de rapide (în câteva minute)
în urma cărora apare putrescelna şi cadaverlna, două substanţe care
reprezinta un mare pericol pentru viaţi. În plus, carnea conţine toxine
deosebit de primejdioase organismului şi este purtătoare (potenf,ial) a
unor factori infecţioşi şi parazitari. Chiar şi în cazul în care este consu-
mată imediat, ea reprezintă o sursă de uzurii pretimpurie a organelor care
compun tractusul digestiv, a imbat111nirii înainte de. vreme! Grasimile
animale, în lipsa elementelor enzimatice, supraîncarci organismul
(vasele de s&nge) cu colesterol producând sclerozarea acestora şi imi-
nenta distrofiilor, bolilor şi a accidentelor vasculare.
In aceeaşi ordine de idei, majoritatea produselor vegetale conservate
nu pot nici ele produce, datorită silrlcirii în principii vitalizante, declil
neajunsuri (carenţe, devitaminizari).
Marea lupii pe care omul o duce în prez.enl esle înioarcerea sa spre
natură, spre un cadru natural şi mai ales spre o alimenlaf,ie bogall în
enzime.
Este adevărat ci omul, în forma sa biologica acluala, nu mai are
capacitatea sil consume, să digere şi sa asimileze anumite alimente în
stare crudă, aşa cum procedau strămoşii, lucru ce scade foarte muli şi
calilalea asimilării de principii active. Totuşi el trebuie să luple ca să
revină la obiceiul de a consuma alimentele muli mai aproape de starea
lor naturală.
Astfel, e bine sl se evite prljirea, fierberile şi coacerile îndelunga1e,
preparatele după reţete complicate cu adaosuri de elemente inutile (sure,
piper, boia, sco,ţişoarl, cuişoare etc.) chiar dacă sunt cotate ca fiind
„rafinate". De asemenea, este bine a se evita consumul alimentelor prea
concentrate, conf,inind în exces proteine (animale). Nu este indicat sil
amestecilm mai multe feluri de mâncare la o masa: silturarea sa se
facil dintr-un singur fel de mâncare!
Este o condif,ie primordială (a silniltlţii şi a vieţii lungi!) evitarea
tutunului, cafelei (în exces), alcoolului, a silrii de bu.ciltilrie (clorura
de sodiu), a rlintll§ului §i a unor sosuri grase prea condimentate, a
dulciurilor (în exces, mai ales a zahArului), a saramurilor §i a pro-
duselor otef,ite (a acriturilor), a pâlnii albe şi a pastelor fllinoase (în
exces), a ciorbelor şi supelor grase pe bazll de carne, a preparatelor

190
,.la cuptor", a slăninii, şuncilor fÎ unturii, a maionezelor. în genere
combinaţia de cărnuri, grăsimi, dulciuri, alcooluri duce la distrugerea
organismului, mai ales dacă individul nu efectueazA eforruri fizice in-
tense .cu un conswn mare de calorii.

Activitatea umana tJCbuie sa antreneze toate sectoarele facultă!ilor

sale fizice, fi,.iologice, nervoase psihice şi sociale. D1umeţiile. sportul,.
un ritm normal sexual, în funcţie de vârstă, o munci bine dozat.a, lectura,
creaţia culturală, cultivarea unor relatii annonioase cu semenii - toate
acestea sunt factori de conservare şi prosperitate a sănălătii.
Mersul descui\ pe pământul incăzil de soarele verii ţste un remediu
împotriva multor boli .rezullale din acumulilri energetice negath•e
denumite de către medicina energetică energii distructive sall per,•ersc.
Yoga (pructicuti zilnic) şi inotul în apele râurilor, ale lacurilor
şi ale mării sunt surse de ,•ltallzarea imense, nebănuite şi de re•
maniere psihica. Rxpunerea rationala, igienicii la soarele dimine!ii
şi a dnpll•amiezii reprezintil un câştig de sAnlilute cu neputinfli de
dobiindit pe alte clii. Somnul profund de noupte (minim 7 ore), cu
stomacul degrevat de alimente, este o alta c:ondifie de menfincre •
sllniltiţii.
Pentru cei ce vor să se înscrie pe o traiectorie oplimă a sănătăţii
sugerăm aplicarea urrnatoarelor re1ete culinare preventive, vitamini-
zante, regeneratoare şi terapeutice:

2. VITAMINIZARE ŞI MINERALIZARE
r.·-·· . - ·-- -- - ··-·-··-,
t ~!-~i~r~viJa_m!n1za_n!~J
AFINUL (Vacci11ium myrtillus L. · Fam. Ericaceae). Arbust cu
[rucLe negre-albăstrui. Creşte pe păşuni montane.
Fructele (Fructus Myrtilli) sunt bogate în provitamina A, vitamina
C, zaharuri, tanin, mirtilină, pectine şi acizi organici cum ar fi acidul
citric. malic. lactic. oxalic,. succinic etc. Pe lângă efectul vitaminizant,
aceste fructe au proprie1a1i carminative (eliminaren gazelor din intestine).
aduc uşurări în crizele hemoroidale, reglează defeca\ia, ameliorează
procesele de fennen1a1ie şi putrefac1ie intestinale. opresc diareea, dezin-
fecteaza intestinele mărind considerabil pona de mâncare. De asemenea
dau rezultate foarte bune în lupta contra reuma1ismului şi a infectiilor

191
urinare, fiind totodată şi diuretice. După unii autori, fructele de afin
readuc tonusul ochilor obosiţi şi bolnavi.
O menţiune: cu cât fructele sunt consumate în stare mai proasp414,
cu atât efectul vitaminizant şi curativ creşte!
Ceaiul din "rrun:r.e (Folium Myrtilli) este un excelent medicament
recomandat diabeticilor.
Atât frunzele, cât şi fructele (dar mai ales în combinaţie) ajută la
eliminarea rapida a oxiurilor. ·
Ca şi la fructele de cătini se poate adiuga ci din fructele do af'm se
obiin fine lichioruri şi vinuri cu efect terapeutic.
Ceaiul antidiabetic se preparil din frunzele afinului astfel: 2
lingurife la 500 ml api opllritl. Se bea neîndulcit, pe parcursul zilei.
Ceaiul antidiareic se preparl din fructele afinului prin fierberea
a 2 lingurife fructe uscate în 250 ml api, 2-3 minute.

CĂTINA (Hippophae rhamnoides L. • Familia Eleagnaceae).

Creşte pe coaste şi pe râpi, prin prunduri, pe malul apelor curgătoare.
Fructele călinei reprezintă o sursă de vitamine naturale cum ar fi
vitaminele B1, B2, vitamina C, acid folie, acid nicotinic. De asemenea,
conţine fitosteroli, izo1lllnnetol, acizi graşi, inozitol, ulei esenţial, pig-
menP. carotidieni.
Datorită efectelor sale pozitive este indicat celor care suferă de ulcer
gastric, anemie, colite de fermentaţie, infecţii ale căilor urinare, migrene,
reumatism şi diaree, mâncărimi de piele etc.

192
 Uleiul preparat din fructele dltinei este un bun tonifiant al ochilor.
Seara, la culcare, se masează uşor pleopele cu un strat subtire din acest
ulei, obtinlindu-se înviorarea ochilor obositi.
Se pot face cure lunare sau chiar trimestriale cu acest ceai primlvara
şi toamna, atunci când organismul începe să dea semne de oboseală.
Dintr-o infuzie (preparatli astfel: la 500 ml apll clocotitil se
adaugA 2 linguriţe fructe fiirâmiţate) se consuma o zi lntreagli 1n 7
reprize.
Pentru ca efectul sll fie mai mare se beau 3-5 ceaiuri (infuzie: 2
Ungurite de fructe uscate în l/2·1 apirclocotitll) îndulcite cu miere de
albine.
Gospodinele ob\in vinuri delicioase, mannelade, gemuri, siropuri,
lichioruri, păstrând pentru iama, toamnă şi primăvara adevărate rezer-
voare de viată pentru organismele slabite de lipsa cruditatilor.
FRAGUL (Fragaria vesca L. -Fam. Rosaceae). Fructele contin din
belşug vitamine, mai ales vitamina A, săruri minerale şi acid salicilic.
Sunt recomandate bolnavilor de gută şi rinichi deoarece acidul uric din
slingele acestor bolnavi este eliminat datorită principiilor active continuie
de către fragi.
Frunzele (Folium Fragariae). Conţin şi ele principii active cum ar
fi: fragarina, zaharuri, substante minerale, ulei volatil, flavone, tanin şi
mult căutata vitamină C, săruri minerale etc.

193
 Dintr-o linguri de frunze, la o canii mare de api în clocot rezultl
un ceai pe cât de gustos pe atât de eficace. Acest ceai combate bolile
băşicii udului (vezica urinara), dezinfecteaza căile urinare, vindecă boli
de rinichi şi opreşte diareea.
Din fragi se mai pot face torturi de fruc1e (în combina\ie cu alte fructe,
siropuri gustoase şi tonice~ dulceţuri etc.).

MĂCEŞUL (Rosa canina L. - Fam. Rosaceae). S-ar putea denumi

,.rege al plantelor vitaminizante"!
Parcă în mqd conş1ien1 ar li fost sădit de un iluminat savant - atât de
muhe sunt principiile ce se găsesc în fructele lui roşii. Cilăm dintre ele:
vi1aminele Bt, B2, PP, K, A, acidul nicotinic sau antipelagros şi în mari
can1i1ăţi vitamina C; zaharurile, taninul, pectinele. acidul citric şi acidul
malic vin sa completeze pale1a elementelor tonifiante ale pretioaselor
fructe roşii.
Fructele de milceş (Frncrus Cynosbati). Dau un ceai tonic, plăcui la
gus1 şi vindecător. Se preparll din douil-trei linguri de fructe uscate
şi l'llrâmifute (în prealabil) care se pun lu fiert un sfert de orii (15
minute), ln 500-750 ml apll. Dupii clocot se strecoarll prin tifon sau
pânzA deasii, albii şi curatil, se acoperi şi se jine sub capac alte 15
minute. Se îndulceşte cu miere de fâneatii şi se beau 3-4 sau 5 astfel
de ceaiuri, de preferintli înaintea meselor cu o ori.

194
 . Pe lângă însănăloşirea anemicilor şi a celor astenici, acest ceai mai
are şi calilatea de a dizolva pietrele rinichilor, dopa unii autori - şi pe_
cele din alte organe interne -, aducând vindecări neaşteptate în bolile
căilor urinare.
Contribuie la slăbirea celor prea coipolenţi, înti"ucil produce o elimi-
nare excedentară de urină. ·
Reduce inflama1iile intestinale până la vindecare.
Normalizează secre1iile biliare. Vindecă ficatul bolnav şi obosit. Dă

~:::J!
tinereie şi supleie corpului, întruclll vitaminele C şi Predau permeabili-
1~ragilitatea caracteristică vaselor de sânge ale om.ului tlnăr şi
Întreaga circulatie sanguină se normalizează. Bineînteles că aceste
efecte nu se con1in înlr-o zi-două, ci după luni de cură cu acest ceai.
La tar.li, copiilor care au viermi intestinali, li se dll un preparat
din praf de coaja de fruct curltat de sâmburi şi perişori, combinat
cu miere de salcâm. ·

MURUL (Rubusfruticosus L. - Pam. Rosaceae). Conţine vitamina

C în cantităli îndestulătoare; de asemenea flavone, tanin, acizi organici
ele.

1'inereJea 3i .filJ/tJu,telf lu sponi,•i, /a iubitori ai mitcllriifizice, la oameni care-

şi impun un regim igienic ali~ntar pe Wl fH1rcursul t>ieJii sunt stdri constante.

195
 Este recomandat persoanelor astenice la care sunt frecvente
sângerările gingiilor sau inOamarile lor, celor cu gâtul inOamat sau cu
inflama\ii în cavitatea bucală.
Din frunzele de mur (Folium Rubi fruticosi) se prepară un ceai
astringent care sub formă de gargară combate, în afara inflama1iilor mai
sus enumerate şi diu.reea. Leucoreea, boala specifica feminină care se
manifestăprin scurgeri purulente, se poate trata cu succes prin metoda
irigaliilor cu ceai din frunze de mur. Dacii ceaiul obişnuit din frunze
de mur (2 lingurije de plantll la o canll de apll clocotitll) nu dă
rezultatele aşteptate în tratamentul inflamaţiilor din zona gâtului,
atunci se preparll un ceai din 4 lingurije de frunze de mur la o canli
de apii în clocot şi leacul astfel objinut este ideal pentru a se fuce
gargarii de 3 ori pe :zi, objinându-se în scurt timp vindecarea.
Ace$l ceai vindecă colitele, gastroenteritele şi întăreşte stomacu].

PĂPĂDIA (Taraxacum ojficinale Web. -Farn. Compozitoe). Frun-

zele (Folium Taraxaci) sunt un laborator natural care fumiuază organ-
ismelor slăbite sau anemiate, multe vitamine, dintre care cele mai
importante sunt vitaminele C, D, A şi B.
Consumate ca salată ele tonifică organismul repede, făcându-l suplu

196
 şi uşor. Infuzia se face din 2 lingurite plantii la 250 ml api în clocot.
Se consumi 2-3 ceaiuri pe zi, de preferinfl dupl mesele principale.
Ridici na (RadixTaraxaci). Conţine vitamine, inu lină, tanin, rezine,
acid cafeic, sterol, colină şi un principiu amar foarte activ numit
taraxicină. Rădăcina împreuni! cu frunzele dii efecte sigure, puternice, în
organismele anemiate, subnutrite, datorita şi continutului în proteine
vegetale şi glucide.
Dar efectele cele mai remarcabile ale păpădiei sunt cele de echilibrare
a funcţiilor glandulare. Toţi cei care au dereglări glandulare care produc
.obezitate, apatie, oboseală bolnăvicioasă (nemotivată), boli ale vezicii
biliare, ale ficatului, proastă circulatie a dngelui, diureză slabă, lipsa
poftei de mâncare, ateroscleroză, reumatism, gută, boli de piele, stare
melancolică etc., după o cură susiinută de salată de păpădie îşi revin la
starea normală. Din primăvară până în toamnă, păpădia se poate găsi pe
cimp. Ea trebuie consumată mai ales atunci când frunzele ei devin amare,
fiind mai eficiente!

PORUMBUL (Zea mays L ... Fam. Gramineae). Mltasea de

porumb (Stigmata Maydis).
Bogată în vitaminele K, B6, C şi E, betaină, saponine, ergosterină,
ulei volatil şi glucide, săruri de potasiu şi calciu.

197
 Recomandată şi persoanelor care suferă de boli ale vezicii urinare şi
rinichi, reumaticilor, ceJOr care au gută, artritism, tulburări circulatorii,
colecis1ită, obezitate, boli cardiace, albuminurie, uricemie (boală carac-
terizată prin prezenia acidului uric în sânge), femeilor cu ciclu neregulat
sau celor care sunt în menopaliză, persoanelor la care singerlrile sunt de
lungă durată. Prin diureza puternică pe care o produce, ceaiul din mătasea
porumbului contribuie la scaderea obezitălii şi obţinerea unui corp suplu.
Datorită conţinutului suficient de mare în săruri de calciu, siliciu fi
potasiu, mătasea de porumb este şi un important remineralizant al
organismelor care au pierdut minerale în cantită!i mari. Ceaiul se bea
de 3-5 ori pe zi câte o lingurii şi se preparll din 2 linguri mari din
mlitase de porumb la o cana de apa ln clocot.

URZICA (Urtica dioica L - Fam. Urricaceae). Frunzele de urzici

(Folium Urricae)
Bogate în vitaminele C, K, B12, A, substanie azotoase, clorofilă,
mucilagii etc.

Primăvara culegătorii de urzici găsesc cu uşurin\ă aceasta plantă,

adevarat izvor de via\ă. Pe lângă efectele sale rapide de reînsănătoşire a
celor anemici, urzica mai poate servi şi ca medicament natural în corn-

198
baterea reumatismului. a diabetului zaharat, a diareei, hemoroizilor,
hemoragiilor uterice. menstrualiilor dereglate, a gutei, a hemoragiilor în
general. a nisipului din rinichi, a ulcerului varicos ti a supuratiilor, în
diferite afecţiuni ale gurii, dizenteriei, bronşitei, seboreei etc.
Se beau 2-4 ceaiuri pe zi: I lingura de planta pentru o canli de
apii în clocot.
În anemii se consumă crudă, sub formă de salate. Pentru combaterea
bolilor de piele sau pentru întărirea rădăcinii părului, sub formă de băi.
La 1ara bolnavii de reumatism sunt bAtuti cu urzică ruptă proaspăt
(cu toate că e mai pu1in plăcută, aşa e mult mai eficace!).

VIŞINUL §i CIREŞUL (Cerasus vulgaris, Mill - Fam. Rosaceae,

Cerasus a,'.ium (L.) Moench - Fam. Rosaceae).

Cu toate că majoritatea autorilor nu recomandă în tratament decât

coditele acestor fructe (Stipite., Cerasorum), men\ionez că cei care fac
cură de vişine şi cireşe nu vor fi nevoili să facă tratament cu ceai din
codiţele lor. Aceste fructe sunt încărcate de vitamine şi principii active
care vindecă pe cei bolnavi, dându-le puteri noi şi întinerindu-i.
Coditele. Se pun la uscat, din timpul verii, deoarece pe 15.ngă

199
con1inund în vitamine, con1in un tanin de natură catehică, săruri de
potasiu şi derivati flavonici.
Ceaiurile (trei linguriţe de codii• la I litru se fierbe timp de 30-40
minute) se beau de preferin!ll lndulcite slab cu miere de salcâm (sau
nelndulcite), dar pe stomacul gol (pentru cei care au boll·de rinichi,
vezicll urinarii), la temperatura camerei, de câte ori se poate, chiar
în Ioc de apll. .
Acest ceai (neîndulcit) vindecă diareea, elimină nisipul din rinichi.

ZMEURUL (Rubus idaeus L. - Fam. Rosaceae). Fructele, tonice

sunt bogate în vitamine, cum ar fi vitamina C şi B, zaharuri, acid citric,
acid malic ş.a.

Frunzele (Folium Rubi idael). Sub forma de infuzie se recomandii

ca ceai curativ ln afectiuni ale aparatului digestiv (o linguriţil de
frun„ la o cana de upii ln clocot), in infec!ii stomacale, în hiperaddi·
late gastricii, diaree etc. Datorită continutului mare în vitamine, lllnin.
flavone, acizi organici constituie o adevărată fannacie naturală.

200
 [ Ceaiuri mineralizante I
Atât sportivii, cât şi oamenii care lucrează în industrie, pe ogoare, ca
urmare a eforturilor fizice mari, pierd o dată cu transpiraţia şi elementele
minerale, sărurile, despre care am amintit în paginile precedente.
Recuperarea acestor elemente este imperios necesară şi este reco-
mandabil ca sursa care ni le fumizează să fie cit mai naturală, ieftină şi
să nu încarce organele cu noxe (e vorba despre ceaiurile mineralizantel).

COADA-CALULUI (Equisetum arvense L. • Pam. Equiseraceae).

Această plantă a cărei formă aminteşte de un copac miniatural cu crengi
multe şi orientate în sus con\ine în tesuturile ei săruri necesare organis-
mului, cum ar fi săruri de magneziu, de calciu, de potasiu, diferite
principii amare, acid salicilic, compuşi flavonici, ulei volatil, saponini,
equisetanine etc.
Din 2 g de pulbere de plantli, anemicii, astenicii, coitvalescenfii
sau cei care prin eforturi fizice nlerd zilnic cantitliti mari de slruri

201
- se pot ,•lndeca şi intliri. Se mai rccomandll şi sub formll de ceai
(doull linguri jumAtute de plantA fllrâmifatli la I litru apa cu fierbere
15 minuteJ, lndulcit cu orice miere.
Ceaiul e foarte bun şi pentru suferinzii de inima, gută, reumatism,
boli ale pielii şi ale căilor urinare, deoarece produce diureză.
Uleiul volatil pe care îl con\ine îi conferă proprietăti antiseptice.
După unii autori, sub fo1mă de băi, este şi un bun cicatrizant, uşurând
refacerea pielii sau reducându-i inflamaiiile.

OSUL-IEPURELUI (On,mis spinosa L. - Fam. Leguminosae). Pe

lingă multe săruri minerale, rildiicina (Radix Ono11idis) mai con1ine şi
alte substanie necesare sănătălii, printre care şi a-onocerina (al[a-ono-
cerina), substania de natură glicozidică, acid citric, tanin, ulei gras,
fitosteroli etc. ·
Ce11iul de rildiicinil se prepară din 2 linguri de rildllcinll la 1/2
litru 11pA ln clocot sau 4 linguri de rAdAcinA lu I litru 11pii. Se bea de
3-4_ori pe zi, lndulcit slab, cu 7.ahllr candel sau zahar tos.

202.
 Pe lingă efectele de mineralizare, combate bronşitele, reumatismele,
bolile de piele, cistita, calculoza renală (produce diureza), hidropizie ş.a.

PIRUL (Agropyron repens (L.) Pal. - Fam. Graminaeae). Ceaiul de

pir se prepară din riwmii pirului (Rlrizoma. Graminis) in felul urmitor:
într-un sfert de litru de apă ln clocot se adaugi! o lingură de rizomi.
Se beau 2-3 astfel de ceaiuri îndulcite cu zahăr, dupii mesele princi•
pale.

Datorită conţinutului în vitamine cum ar (i vitaminele B şi A, dar mai

ales a prelioaselor săruri de siliciu şi de potasiu, precum şi a altor
elemente, ceaiul de pir are o aciiune de remineralizare a sistemului osos.
Efecte pozilive se observă şi asupra rinichilor şi a vezicii urinare, a bolilor
de piele, de ficat şi de bilă, reumatism etc. În răceli, ca şi 1n bronşite, 1n
stări virotice respiratorii, ceaiul de pir grăbeşte vindecarea datorită
proprietălii sale de producere a transpira!iei.
Aceste efecte se datorează şi celorlalte principii conţinute de rizomii
pirului, cum arfi: inulina. z!!,harurile, substanţe mucilaginoase şi mai ales

20.l
datorită prczenJei unui ulei volatil. Pirul este uşor de procurat deoarece
creşte pe climpii. Se mai numeşte popular albei, chir sau răgălie.

PORUMBARUL (Prunus spinosa L. - Fam. Rosaceae). Fructele

sunt bog · de calciu şi de magneziu, zaharuri, acizi organici §Î
vitamina fructe (Fructus Pruni spinosae), cât şi din flori
(Flores sae) se prepară leacuri naturale: din fructe
(poru inflori· ceai; 1 lingurifil (ori fructe, ori flori)
la un s apil (din flori, infuzie); 3 ceaiuri pe zi sunt
suflcie

Pe lângă ~unea sa mineralizantă, se foloseşte pentru tratamentul

uremiei 1, gutei , artritismului 3, a bolilor vezicii şi rinichilor, ca în taritor
al stomacului. Mai combate şi diareea.

Boa/4 datoratd nefuncJion4rii normale a rinichilor ceea ce produce o

insuficienltJ eliminare aureii ţi a acidului uric din organism fÎ a intoxiclrii, din
aceast4 cauzlJ, a sdngelui.
2 Sau podagrd - boala a tncheieturilor care se lngroa§d d4toritd depunerii tn ele
a acidului uric incomplet eliminat din corp.
3 BoallJ care se manifestll prin deregltJri alefuncJiei articulaJiilor datoritil unor
tulburlJri metabolice.

204
 Mustul fructelor opreşte sângerarea nasului şi a gingiilor rinite.
Popular i se mai spune co1obrel, spin, llirn, porumbe, scorombar sau
mărăcine.

PORUMBUL (Zea mays L. • Fam. Gramineae). Un mineralizant

puternic datorită mineralelor care intră în compoziţia mătăsii.
A fost descris la capitolul „Ceaiuri vitaminizante".

SALCIA (Sa/ix alba L.; Sa/ixfragilis L.; Sa/ix purpurea L. · Fam.

Salicaceae). Couja de salcie (Cortex Sa/icis). Con1ine oxalali, tanin,
salicină şi populină (glucozizi de natură salicilică) etc.
Ceaiul din coajă de salcie este indicat atât persoanelor care au
demineralizări (mai ales în combina1ie cu pirul şi coada calului), cil! şi
celor care suferă de reumatism şi guta, acestora din urmă calm&ndu· le
durerile.
Se mai folosesc şi florile salciei (amenlii) în stările nervoase de-
p1-esive, insomnii. stări de iritare nervoasă. pentru tonifierea nervilor, dar
şi pentru diminuarea eretismului genital.
Din coaja de sulcie se prepllri ceaiul prin decoctie astfel: 10 g
coajli fărâmifatli in 200 g apli. Atenţie! Nu se bea o canii, ci se
consumă de 3 ori pe zi ciite o linguri de ceai. Altfel devine toxic
pentru organism!
Autori de prestigiu recomandă şi utilizarea externă a decoctului de
coajă de salcie (în această siluatie decoctul se face mult mai concentrat)
atât ca gargară în combaterea unor boli bucale sau ale gâtului, cil! şi ca
baie, în tratarea hemoroizilor sau a unor ulcera1ii apărute pe piele.

3. AFECŢIUNI NERVOASE
GLANDULAREŞICIRCULATORil

I Ceaiuri utilizate în terapia afecfiunilor nervo::l

i glandulare şi_ circulatorii __
Vom enumera unele din cele mai sigure şi experimentate plante
româneşli care au efecle de combatere a afec\iunilor sus-amintite. Aceste
ceaiuri sunt fileule din: hamei, salcie. odolean, talpa-g/Jştei, meni/I, tei,
pdduce/, dege{el roşu, mac, sovâ,f. m/Jghiran, /eviJn/icil, ghin/11r/J, cim-
brişor, ob/igend, afin, dud, nuc, fasole, pdptldie, anghinare, brustur,
.,·a.lvie, unicei, c~renJel, cruşin, osul-iepurelui, mur, soc, pdptJdie.

20S
 Sa le cunoaştem proprieta1ile şi modul de preparare:

ANGHINAREA (Cynara .vcolymus L. - Fam. Compo.,itae). Frun-

zele (Folium Cynarae) bogate în llavone, polifenoli, dar mai ales în
cinarina, inulină, saruri de magneziu şi potasiu etc. Se folosesc la
prepararea Unui ceai cu efecte· precise in reglarea colesterolului şi în
scăderea procentului de zahăr din sânge. Deci, efect net pozitiv în boli
endocrine (diabet) şi în boli circulalorii (hipertensiune, angină pec-
toralii)! Este indicat şi în tratamentul aterosclerozei, boală foarte pericu-
loasă, în boli digestive, enterite, constipaţii, hemoroizi. colite, nefrite,
boli de ficat.

Ceaiul se prepara din frunze lllrîimitute fin: peste o linguri de

frunze se toarnii o jumatute de liiru de apii în clocot. Se bea rece,
îndulcit cu miere de filneatll, pe stomacul gol, pe parcursul uQei zile.

BUSUIOCUL (Ocimum ba.,ilicum - Fam. Labiatae) 1• Pe măsura

valorii poetice, valoarea sa terapeutică s-a impus de mii de ani. Medicina
populari, dar şi cca modernă, apreciază ceaiul din busuioc mai ales
pentru .efectul uimitor în calmarea durerilor de cap pricinuite de di verse
cauze: indispoziţii. oboseli, nemul1umiri, şocurile obişnuite ale zilei,
neurastenie etc.

Aten[it! PO(!tt produce conscipaJii de duratil an11mitor organisme.

206
 Se preparil infuzând una linguri!A de plantil lu o cAni!A de apA
în ciocoi. Se beau la in1er,•ale de 2 ore, dupA-amiazA, 3 cAni de ceai
indulcit cu miere de tei. Eficace şi în combaterea diabetului, a de-
reglărilor funcţiei digestive, stări virolice, bronşite, stari de vomă,
crampe, gaze etc. O baie cu busuioc dublează farmecul feminin.

GHINŢURA (Gentiana Iutea L.; Gentiana punctata L.; Gentiana

a.vclepiadea L. -Fam. Gentianaceae). Rildiicinu (Radix Gentianae) e
folosită pentru prepararea unui ceai foarte eficace: 1 lingurifil de
rildAclnll tAlatA mllrunt se infuzcazA cu un litru de apil clocotilA,

W1
 Câteva linguri pe zi din acest ceai (2·3·4) vor ft suftclente pentru
a da creierului obosit mai multll forfl,
Glicozizii şi uleiul volatil sunt principiile care dau aceste efecte.

DEGEŢELUL-ROŞU (Digitali, purpurea L. - Fam. Scrophu-

Iariaceae). Unul dintre cele mai puternice tonifiante ale muşchiului
cardiac. Pulberea obţinută din frunzele sale ( Folium Digitali, purpureae)

serveşle preparării unorlablele, prescrise anumilorbolnavi, şi în cantilăli

foarte mici, deoarece pol intoxica cordul! Doar doclotUl poate pennite
folosirea acestui ceai sau a acestor tablele! ·

208
 HAMEIUL (Humulus lupulus L. - Fam. Moraceae). Planta
agăţătoare
cultivata pe !lruşi.
Are ac\iune sedativă şi calmantă asupra sistemului nervos. Se util-
izează în scopuri medicinale conurile (Strobuli Jupuii) care au gust
astringent şi un miros specific. Despre însuşirile sale anafrodisiace am
mai pomenit şi în paginile anterioare, de asemenea despre efectele sale
pozitive în: gută, boli hepatice, reumatism, tuberculoză, trichomonas
vaginalis etc.
În scopul -profilaxiei boHlor nervoase hameiul se foloseşte ca
infuzie: 10 g conuri la 100 g apa. Se bea fractionat.

ISOPUL (Hyssopus oflicinalis L. - Fam. Labiata.e). Cu toate că

efectele ceaiului de isop sunt mai multe (antiseptic, bronhodilatator,
expectorant, regulator al functiilor digestive etc.), efectul care interesează
mai multe este cel hipotensiv, sudorific şi de vasodilatatie arteriali.
Contine: gume, substan]e amare, ulei volatil, heterozidă, colină, compuşi
triterpenici şi sterolici.

209
 Întreaga planii se foloseşte la prepararea ceaiul~i, dar numai ln
stare flirâmifatli, la o canli de 250 ml apii se infuzeazll o lingurifli
plantă. Se pot beu până la 4 ceaiuri pe zi, clildufe. AtenJie! Nu se va
administra bolnavilor cu manifestliri epileptice!

IZMĂ-BUNĂ (Menţha piperita L. - Pam. Labiatae). Una din plan-

tele medicinale folosite din cele-mai vechi !impuri.

Ceaiul se preparii prin infuzie din frunze miirunţite §i anume:

una lingurifll frunze la o canli de 200 ml cu apii. Se pot bea 3-4 sau
chiar 5 clini de...,.,ai pe zi (se excepteazll persoanele care suferi de
constipa!ie). Îri afară de ac\iunea tonică asupra sistemului nervos, ceaiul
de izmă (sau mentă, cum i se mai spune popular) e indicat în infec\ii.
Activează bila leneşă. Calmează spasmele stomacale şi remediază tul-
burările digestive în fază incipientă. Măreşte diureza."·Alină şi vindecă
vărsăturile. Provoacă transpira\ia, uşur11nd organismul în munca sa de
dezintoxicare. Prin această ac1iune ficatul şi rinichii sunt degrevati de
mari sarcini, fapt ce îi detenniă pe unii autori să afmne că'ceaiul de mentă
este un bun adjuvant în tratamentul inslituit în vederea eliminării nisipu-
lui şi pietrei din Jicat sau rinichi. .
Frunzele (Foli11m Menthae) sunt bogate în ulei volatil, substan\e
antiinfectioase. minerale, tanin, hipericină, acid piruvic, acetat şi valeri-

210
anat de metil, mentol liber şi mentoina. Se mai foloseşte şi la băi
(învioreaz.ă organismul!), la prepararea unor fric\iuni cu alcool foarte
~oncentrat. în inhalaţii pentru cei răciţi şi ca apă de gură.

LEVĂNŢICA (Lavandula angustifolia MILL - Fam. Labiatae).

Ceaiul din flori de levăn\ică se poate bea ca atare sau în combinatie cu
cel de maghiran şi busuioc. Induce, indubitabil, într-un somn profund.
E preferabil să se evite, totuşi, folosirea mai ·multor ceaiuri (ne referim
la cazuri simple).

Datorită uleiului volalil şi a altor principii. cum ar li geraniolul şi

linalolul, ceaiul de levănţică influen1eaza pozitiv stările generale de
conturbatii ale functiunii cerebraleinso\ite de dureri de cap şi de palpitaţii
sau alte dereglări nervoase ale inimii. Ceaiul din flori de levănţică
1.Flores Lavandulae): la o cană de un sfert de litru de apli în clocot
se pun 2 lingurile de flori.
Se pot bea de la 1 până la 3 clini pe zi. E bine să se ştie că ceaiul
de levan\ica este eficace şi .în tratamentul altor boli, cum ar fi boli ale
traheei, ale stomacului, bilei. rinichilor şi chiar în reumatism (artri1e).

211
 MĂCEŞUL se încadrează şi el în categoria plantelor indicate în
aceste boli. A fost descris anterior.

MACUL DE CÂMP (Papaver rhoeas L. - Fam. Papaveraceae). În

anumite faze ale unor dereglări nervoase apare şi o tuse chinuitoare,
seacă, cu dureri în torace. E bine, în aceste situatii, să se apeleze tot la
medicină naturala: un ceai din petalele macului de câmp va „înmuia"
întâi această tuse, apoi o va opri. Nu trebuie să se în\eleagă prin aceasta
ca ceaiul din petalele macului de cllmp nu e bun şi în bronşite, laringite

(fonne acute), gripe etc, ci dimpotrivă! Şi pentru acestea e la fel de

indicata folosirea acestui ceai. Se preparli prin infuzie: la 1 lingurilll
petale, 250 ml api în clocot: cllldut, cu miere, se consumi una canli
pe zi, fractionat.
MĂGHIRANUL (Majorana hortensia Moench. - Fam. Labiatae).
Ceaiul din planta fiirâmitatli se prepuril dintr-o lingurifil la o ceaşcli
de apll clocotitll. Îndulcirea se face cu miere de ffoarea-sorelui sau
cu miere montana. Acest ceai nu produce nici intoxicaţia cordului, nici

212
a sistemului nervos, iar somnul pe care-l dă e cel pupn de 8 orc. Şi încă
ceva: maghiranul, pe lângă uleiul volatil care îi dă acel miros plin de
savoare, conţine şi vitaminele A şi C.

OBLIGEANA (Acorus calamus L. - Pam. Araceae). Ceaiul preparat

din rizomii 1 acestei plante are efectul unui eficace tranchilizant natural2,
ac1ionând, totodată, ca un antinevralgic natural (diminuează şi chiar

1 Denumirea ftiinJijic4 a tulpinilor subterane.

2 SuprimiJ manifestllrile boln4vidoase ale psihicului: angoasd, halucinaJii,
Mlinilli inexplicabile, tri.JleJe, descurajare etc.

213
 suprimă dureri de origine nervoasă). Aceste efecte se datorează principi-
ului denwnit az.aronA şi altui principiu, acorina.
• Infuzie: 15 g rizomi la 200 ml api ln clocot. Se consumi cu
prude11tii (ca şi salcia, ghiotura şi degefelul-roşu), adicl se beau 3
linguri pe zi, câte o linguri neindulcitl, pe stomacul gol. Combate
anemia, lla1ulen1ele. Este bogat în vitamina C. în popore botezat·,,cahn".

ODOLEANUL (Valeriana oJJicif!alis L. - Fam. Valerianaceae).

Mai poartă numele şi de VALERIANA.

Rldlclnile (Radix Valerianae), bogate în acizi organici, uleiuri

volatile şi rezine sunt cele folosite în prepararea unui ceai foarte eficace
în tratamentul unor boli cardiace care se manifestă prin palpitapi (mai
· ales noaptea, în somn) şi, în general, în bolile cauzale de. deregliri ale
sistemului neurovegetativ. Ceaiul se preparli din 15 g rizomi 1n 200
ml apli in fierbere, consumându-se in cantitliji mici de 3-4 linguri,
în 24 d_e ore. Datorită continutului în fonniat şi valeriana! de bomil,
ceaiul de rizomi şi rădăcini de valeriană este un sedativ nervos şi un
antispastic natural foarte indicat persoanelor care nu vor sau care nu pot
sa foloseasc~ mc<lic,1mente sintetice.

214
 Ceaiul de valeriană este indicat şi în colici-de origine nervoasă, în
combaterea stărilor de vomil. etc.
În popor i se spune iarba-pisicii sau guşa-porumbelului. Creşte
pretutindeni în ţara nostră şi se.poate recunoaşte uşor, după floricelele
albe cu nuanl,ă rozalie. Cei care o culeg de mai mult timp o recunosc
(spre seară, cllnd se întunecă) şi după mirosul specific, plăcuL
Se ppate folosi Iliri teama, dar e bine, totuşi, ca duplt o cură de
circa o lună de zile sa fie luat ceaiul numai în caz de crizli, pentru a
nu produce obişnuinta,
PĂDUCELUL (Crataegu., monogyna Jacq; Crataegus oxyacantha
L. - Fam. Rosaceae). Ca şi odoleanul, păducelul-este o plantă ideala
pentru tratarea afec\iunilor nervoase care se repercutează negativ asupra
funcţiunii cardiace. Actiuneaceaiului preparat din această plantă este cea
de scAdere a tensiunii arteriale, de reglare a ritmului cardiac, de deten-
sionare a sistemului neurovegetativ, de înlăturare a stării de supraexcitare
a· inimii sau de inhibare a stărilor emotive patologice. Dă rezultate
frumoase şi în tratamentul anginei pectorale, de asemenea, în dereglările

215
ciclului menstrual. Prestigioşi cercetători afirmă că este indicai în
tratamentul sclerozei, boală frecvent întâlnită în prezent.
Culesul plantei nu este anevoios. Creşte pe la marginea pădurilor
noastre având şi denumiri populare, cum ar fi: mărăcine alb sau gherghin.
E un arbust cu ghimpi de la care culegătorii vor lua florile, frunzele şi
fructele, mult asemănătoare ca formă, fructelor de măceş. Fructele au
vitaminele B, C şi mai con1in acid citric şi tartric.
Florile cu frunzele de pllducel (Flores Crataegi cum folium),
fructele (Fructus Crataegi), ca de altfel toate elementele arbustului sunt
bogate în principii, cum ar fi: acidul cafeic, acetil colina, colina, ulei
volatil, trimetilamină, guanină, baze purinice, acid clon;,genic, steroli,
cvercetrol, hiperozid, derivaI,i flavonici, vitoxozid etc. Unii bolnavi
cardiaci folosesc un amestec de ceai de păducel cu valeriană pentru a
obţine efecte mai puternice. E bine ca totuşi doctorul sli fie acela care
sll avizeze, ln prealabil, o astfel de mlisurll terapeu ticll!
Ceaiul de pllducel se preparll prin infUzare: peste o linguriill de
flori (sau fructe) se toarnll un sfert de litru de apll clocotitll. Se
strecoară şi se îndulceşte cu miere de salcâm, după preferinill,

TALPA-GÂŞTEI (Leonurus cardiaca L. - Fam. Labiatae). Prin-

cipiul amar numit leonurină, taninul, uleiul volatil, saponinele, hetero-

216
 zida, glucozida sterolica, alcaloidul, precum şi vitaminele C, E şi A care
se găsesc în tulpina fi florile acestei plante (Herba Leonuri) fac.din
ceaiul preparat (15 g planlll llliatll mlrunt Ia 200 ml api) un
medicament cu proprielll!i de netllgllduit. Bolnavul va bea 3-5 lin-
guri in 24 ore.
Ceaiul. din talpa-gâştei are efecte multiple mai ales în bolile care sunt
de oriaine nervoasă. Astfe1. e1 este indicat în tulhurârile ale inimii. în
hipertensiune arterială (scade tensiunea), în crizele astmaticiior, în de-
reglările cauzate de menopauza, în diferite stări nervoase. Preştigio1i
autori români ii recomanda şi in combaterea acelor balonlri ale
stomacului care au la bazl tulburlri nevoase; pentru aceasta sufer-
indul va prepara o infuzie din plirfi egale de plante milrun!ite din:
-- talpa-gâftei,
--fenicul,
--chimion,
-- valerlanii (20 g din fiecare),
din amestec punându.se spre infuzare doar una linguri. într-o
cana de apa care, dupll 15 minute, se descoperli 1i se bea indulcilll
cu ceai de tei sau coriandru.
Populari se mai zice şi iarbă flocoasă, coada-leului, cione, somnişor
sau creasta-cocoşului.

TEIUL ARGINTIU (Tilia tomentosa Moench), TEIUL PĂ­

DUREŢ (Tilia cordata Mill.), TEIUL CU FRUNZĂ MARE (Tilia
platyphyllos Scop - Pam. Tiliaceae)
Efectul ceaiului din flori de tei este cunoscut din antichitate (se pot
folosi şi bractecle 1 împreuna cu florile). Se infuzeazll cu 250 ml apA
clocotiti una lingurif.l de nori tei; consumat pânl la cinci clnute pe
zi produce o stare de liniştire a sistemului nervos. Este recomandat
mai ales bolnavilor cu dereglări de origine nervoasa a inimii. Dat.orită
compozitiei sale chimice complexe: gume, izoquercitrinl, tilirozidă,
acetilcolină, flavone, qucrcitrin4, zahăr, rutozidă, colinl, tanin şi mucila-
gii, ceaiul de tei este indicat nu numai persoanelor nervoase sau cardiace,
ci şi celor care suferă de bronşite, ulcere.

A nu se confunda cu frunzele propriu•zise; bracteele sunt organele reduse,

frunzuliJe modificate plasate tntre flori fi frunze.

217
 VASCUL (Viscum album L. "Fam. Loranthaceae). Datorită com-
pozitiei sale (colină. acetilcoliml. saponine triterpenice. acid oleanolic
ele.) vâscul este unul din cele mai eficace medicamenle na1urale folosite
în combaterea hipenensiunii. Men1ionăm că uhimile cercetări au dovedii

eficacitatea vâscu.lui în combaterea aterosclero:1..ei şi a tulburărHor

funqiei renale şi, ceea re e şi mai imponant, vâscul combate dezvol·
tarc.:.1 tumorilor canccrm-1sc, nind totodată şi un puternic dilat.alor al
vaselor coronariene. un putemk antispasmotic (tuse ~onvulsivă, astm,
sughi\ ele.). Ceaiul se pre11arll din 2 lingurite de plantli fllrâmifatll,
macerată timp de 8 ore lnlr•un sfert de litru de apli rece, Dupii ce,
binelntclcs, se stn,couri, se induceşte cu miere (de sulciim). Se pot
bea 2 ceaiuri (că11i mici) 1>c zi. Se culege de pe arbori sau pomi de
grădina. deoarece es1e plan1ă parazila,·a 1. Se =unoaşte uşor după boa-
t,e-le Ci. ca margelc:le.

Fiind o 11/mrtil pt,mziwril, ,·âscul este bine silfie cules de pe a;bori car~ nu sunt
w:ciâ, ,·r,m ar fi: plinii. bradul, mesteacllnul, trondajirul,Jrasimtl.

218
 [ Alimentatia de preve:Oire a bolilor.cardia~~ a hip~:1
Ltensiunii arteriale,_ a aterosclerozei şi_ a ateromatozei I
Bolnavii cardiaci sunt îiuleobşte oameni cu o corpolenJ;ă mai evidentă
decât ceilalti. Aceasta nu înseamnă că numai supraponderalii sunt afecta\i
de boli cardiace... Cauza, în principal, constă dintr-o alimentaţie supracal-
01ică, bogată în elemente proteice, în lipide şi în glucide,. cu preferinţe spre
mâncaruri prăjite, cu sosuri grase, putemic condimentate (mai ales .arate),
mâncaruri însotite de obicei de vinuri, bere şi alle alcooluri.
Cauzele principale ale îmbolnăvirii sunt mâncarea îmbelşugată,
sedentarismul, bolile şi dereglările· glandulare. S--a obsel'vat că exis\ă o
corespondentă între bolile cardiace, aparitia hipenensiunii aneriaJe·, a
ui.eromatozei (în limba greacă arerom înseamnă te1:ci) şi a i.ţ1farctului-.
Nu trebuie neglijată deloc ideea că eforturHe fizice mari, neodihna,
subnutrj1ia, insatisfacţiile, frica prelungită şi stresul pot provoca aceste
boli, de altfel ca şi hrana supraabundentă. Dar ele se produc în general
pe fondul unei obezilă!i a cărei cnuzli constă tot în alimentatie!
·Alimentatia de prevenire a bolilor de circul11tie
Alimente interzise tn ateromatoză:
-- grăsimile animale, untura, untul, frişca, slăninile, smântâna, găl­
benuşul de ou, oua. (omletă, ochiuri, jo.m..~i, maioneză); carnea de
porc, organe ( momiţe, rinichi, creier, măduvă), ra1e1 gâşte grase,
iepuri de casă graşi etc., mâncăruri de carne în sosuri grase şi rdlltaşuti,
legume uscate (bob, linte, mazăre, fasole), ~ondimente picante, iuti,
sarea; deserturile de creme de ton cu unt, cacao, ciocolată, plăcinte cu
foi, clătite cu smântWlă şi dulceluri, aluaturl dospite şi cu unt în exces,
baclavale, sarailii, cozonac, prăjituri cu frişcă, supe de cllmuri grase,
ciorbe bătute cu smântână şi gălbenuş de ou, supă de oase şi mliduva
grasă. preparate cu unt. untură, alCOoluri tari, cafea şi bineîn1eles mult
coment~a (cu toate că nu e aliment) ... tigar.i..
Aliinente reconziindale:
-- verdeturi proa.c;pete, fructe (cu exceplia celor ce co111in un procent
ridicat de zaharurii. legume (salate de crudită\i preparare cu uleiuri
vegetale), prăjituri preparate cu lapte degresai şi fără gălbenuş de
ou, condimente aromate (în mâncăruri dietetice) ca scorţişoara,
cimbrul, chimenul, vanilia, dafinul, ·albuşul de ou, s1,1pe de frucle,
Hipe1·t(msiunea arteri11lă .t11p1me i11imf1 /c, ni§te eforturi .t11p/im,mtare c.:1re (11
finC1l fi por produce fmho/11/h•U·eil.
111/arct: astupareft 1111ui l'll.t ele .tâ11ge, ,w·e m·e "" urnu,re distruge1:ea 1es111ultti
pe c,11·tt fi hrd11e31e.

219
 supe-creme de legume, supe simple de legume, bu)ion degresat,
borşuri de zarzavat, came slabă (fiartă sau la grălar), lapte degresat,
sucuri de fructe, ceai chinezesc, brânză de vaci, brânzi din lapte
degresat (smântânit), telemea de primavara, peşte de orice fel.
Exempk de meniuri pentru combaterea ateromatoz.ei:
-- ciulama de pasare cu m!măligu\!, borş de fasole lată, mazăre şi
carote „a la grec", friptură la cuplOr cu garnitură de griş, crema de
amidon cu fructe, salata de cas1rave1i şi roşii (cu ulei de germeni-
porumb), salată de fructe, urzici cu hrean şi mămaligut;1, supă cu
găluşti, crema de conopida cu iaurt, grătar cu andive „a la grec",
fiiptură de pasăre, macaroane cu brânză, cremă de amidon cu sirop,
grepfruil cu zaharina, ruladă cu marmeladă, salată de orez cu
scrumbie (desărată), mărnr, măsline, roşii cu ulei, cafea de orz cu
lapte smântânit, pilaf de pasăre, supă de roşii cu orez, vinete tocate
cu ulei-germeni de porumb, griş-spumă (fiert în suc de fructe),
musaca de dovlecei (cu salată de ardei graşi cop\i), gal uşte cu caise,
friptură de vilei cu salatil de dovlecei, fasole ver\le, morcovi, orez
cu prunc, găluşti de caise, biscuiti de albuş, miere (rar), gelatină­
fructe, dovlecei cu orez şi roşii, cremă de spanac şi iaurt, spumă
de prune cu biSCui1i, budincă de orez şi zmeură, friptură rece de
vi1el cu salată de varză, che.c cu albuş cu margarina, tocană
sârbească, salată orientală cu \elină, caslraveti, ardei graşi, roşii şi
ulei din germeni-porumb;borş rusesc, brânză de vaci, seanac ·cu
carne slabă, spumă de griş cu fructe, suc de fructe cu biscui\i, rasol,
nisetru la grătar, înghe1a1e de fructe, lăi\ei cu brânză cu sos de roşii,
salata de roşii cu castraveţi, roşii umplute cu orez, compot, salat.ă
orientală (cu ulei germeni-porumb) cu ardei graşi, castrave\i,
conopidă, lămâie, roşii, mărar, cafea de orz cu lapte degresat,
papanaşi fie11i. sănnălu1e în foi de vi1ci, gutui coapte cu dulceaţă şi
nuci. bame „a la grec", pilaf dietetic cu sos de roşii, ruladă cu
marmeladă, p~pară cu mere, ochiuri (româneşti), ceai cu lapte,
cartofi pnlji\1 (în ulei scos de la rece), măm!ligu1a cu brânză de
vaci, bezele, spumă de griş cu lapte degresat, mere rase, borş de
zarzavaturi, crochele de griş, budincă de orez cu came (slabă),
chisel de ponocale, omletă de albuş cu piureu de morcovi, suc de
mere, somn la irălar, sole de fasole verde, rasol, salata de varză
albă (rasă), budincă de orez cu hlple, caşă de griş, salată de fructe,
ceai, cafea· de orz, lapte smântânit, margarină etc.
Ială o cuprinzătoare paletă culinară la care. dacă se adaugă şi intuiţia
(llernl) dobândită odată cu timpul, plus fantezia laborantului (sau labo-
rantei), lesne se va ajunge la principiul solutionării reietelor dietetice
pentru bolnavi de inimă şi hiperlensiune. ·

220
 Ca, totuşi, sil limpezim cele afinnate vom expune şi câteva reiete
penlru cardiaci şi hipetensivi, în ideea cil cei interesaJi îşi vor da seama
cil şi în conceperea acestora se porneşte de la ideea înUllurilrii din mediu
a factorilor primejdioşi şi anume factorul caloric, lipidic, de origine
animală, a factorilor inerţiei culinare a gunnandului de modă veche
(nerafinat) care utilizează sosurile grase, hălcile de şunci şi slănini,
· ciorbele îndesate de cărnuri grase, feliile de tort suprasaturat în unt,
ciocolata şi zahărul, condimentaţi& supraxcitanta, vinurile consistente,
alcoolurile tari, franzelele calde şi întreaga gamă de cocărie a bucătăriilor
secolelor trecute, sau a celor de modă veche.
Exemple de meniuri pentru cardiaci şi hipertensivi (este posibil ca
unele meniuri să semene leit cu cele expuse în cadrul c;elor pentru
combaterea ateromaLozei):
-- cafea de orz cu lapte (degresai), peşte alb rasol, budindil de franzelă
cu vişine, supă de roşii cu fulgi de albuş, spanac cu.friganele, tartă
cu vişine, compot scăzut, chiftele de zarzavat, fulgi de ovăz, mere
rase cu nuci, prăjilura cu struguri, biscuiti cu albuş, musaca de
dovlecei. spuma. de căpşuni. supă-cremă de orez rumenit. fripturi
la grătar cu salata verde, sole de maztlre „a la grec", ou umplut cu
brânză de vaci. salată de vinete, orez cu lapte, ardei umpluţi cu
carne (de vilă), lapte cu cicoare şi biscuiţi dietetici, cremă de
amidon cu zmeură, borş de zarzavat cu orez, budinca de griş,
cartofi cu brânză (slabă), clătite cu brânză de vaci şi mărar, cartofi
cu chimen, sarmale de varză dulce cu came slabă, IAitei cu brânză.
de vaci, chisel cu lapte vanilat, spumă de prune descojite cu albuş
de ou. mere coapte, cafea de orz cu lapte degresat, miere (rar,
diminea1a), urdA, pâine fară sare col(unaşi cu marmeladă sau
magiun de prune, canofi gratina1i, cu roşii, îngheţata de fructe,
mere rase cu miere, chisel de fragi, mâncare de cartofi cu verdea(ă,
salată cu cartofi cu andive, muştar fără sare, ulei (genneni-
porumb), lamâie, compoluri de fructe uscate, grepfruil cu zaharină,
pilaf cu carne fiartă slabă (polţie mică), orez cu fructe (prune,
stafide, mere ele.), ghiveci cu garniluril de orez (putin), cartofi
înăbuşi(i cu salatA de var7.ă crudă (cu ulei genneni-porumb),
lămâie şi sala1ă verde, orez cu portocale şi miere (orez puţin) .. :
Se subîn(elege că principiul de preparare este acelaşi inclusiv materia
primă culinară, restul fiind o chestiune de-ra1iune şi inventivitate.

De la /rt111Juzescul .,grati11e1·'' care fn.t«1mnd a pl'iiji fn pesmet; n se lipi pe

fundul tigclii.

221
Tratament complementar Yoga:(

A. Grup de S asane pentru afecfiuni nervoase

a) Halasana
b) Cobra
cJ Danurasana
d) Respira1ia allemalivă
e) Savasana (Relaxarea totală)

11: Grup de S asunc pentru afccjiuni glandulare

a) Uddyana-Bandha
.b) Sarv angasana
cJ Halusana
d) Danurasana
e) Respira1ia al1ema1iva.

C. Grup de 5 asanc pentru afccjiuni circulatorii

a) Sita Propsanasana
b) Vrkasana
c) Ustr.isana
d) Trikoasana
eJ Badr.isana

Modalitatea de execuJie tl fiedlrei asane i11 'µar1e, t-ât fi roate cel~lalle i

detalii şi ctmdiJii prfri11d practicarea acestor grupuri de t1sane, le !
gă.riJi explicate pe larg f,z Cllrtea VOGA - Calea vietii de acela1i :
autor, iniJiatul Alexandru Doboş, rorle apllri1ttl. odatlJ cu prezenta I
. c:cme, cot tn cadrul Editurii NIRVANA. !
YOGA -Calea vic{ii e~·te o reeditare, dar reyltzutA 1i readAugitl,
" ciî1Jilor VOGA şi locul ci în rec111>erarc şi De la YOGA la
M.'\Nl'UIRE.
 4. OBEZITATE

~:::::..:i!i~~~~::;~aterea anumitor afecţiun1

Dereglirile cauzate "de proasta func\ionare a sistemului nervos şi a
glandelor sunt multiple. Una dintre acestea este şi. obezitatea. Vom
enumera câteva ceaiuri care, alaturi de tratamentul de baza instituit de
medicul specialist, vor ajuta organismul bolnav sa se vindece.
Plipildla; urzlCII, muru~ osul-iepurelui, afinul, menta, anghi·
narea fac şl ele parte din grupul plantelor care vor servi la
prepararea acestor ceaiuri, dar au fost descrise anterior. Le descriem
pe celelalte.
BRUSTURUL /Arctium /appa L. - Fam. Compositae). Ca unnare a
anumilor dereglări neuro-glandulare în corp se produc şi unele modi-
lic:lri, cum ar li scăderea cantită\ii de 1ranspira1ie, încelinirea func1iilor
pielii şi apari1ia pe piele a diferitelor furuncule. eczeme. acnee etc.,
creş1erea cantităLii de 7.ahăr în sânge, încetinirea functiei ficatului, a
rinichilor sau chiar depunere a pietrei pe aceste organe, intoxicare
sângelui cu diferite produse toxice neeliminate etc.
Din rădăcina lipanului (aşa i se mai zice brusrurului) se prepară un
ceai eficace în combaterea acestor dereglări organice, majorita1e,1 de
origine nervoasa. ·

2.'.!.l
 Ceaiul se prepara astfel: într-un litru de api în clocot se introduc
4 linguri de ridicini bine fllrâmitati, apoi se tasa un sfert de ori,
iar dupii răcire se strecoarl şi se bea neindu leit .pe parcursul a 24 de
ore in cantlti!i mici, pe stomacul gol. Datorită unor principii active ca:
substante antimicrobiene,inulină, sl!ruri de potasiu, ulei volatil, brusturul
e eficace şi în bolile de piele (eczeme, acnee ş.a.) sub fonnă de comprese;
în amestec cu rldlcinl de urzicii şi frunze de mesteacăn, fiertura
astrei ob!inuta stimulează creşterea pirului (fricţiuni pe pielea capu-
lui, dupii bli). Este indicat şi 1n stlri gripale.
CRUŞINUL (Rhamnus frangula L. - Fam. Rhamnaceae). Con-
stipaţia inOuentează negativ corpolenţa dar şi sinătatea întregului orga-
nism şi, în special, a intestinului gros. Coaja de cruşin (Cortex
Frangulae) serveşte ca materie medicinalii preparlrii ceaiului de
cruşin, astrei: avându-se in vedere cli o data cu timpul (6 luni· 1 an),
organismul se poate obişnui cu acest ceai, se va porni de la cantitllţi
mai mici. Exemplu: 1 linguri!ll de coajil fllrâmiţatll 1 se opăreşte cu
un sfen de litru de apa, iar după o înmuiere de 20 minute se fierbe la foc
moderat alte 25 minute. Se ·bea pe stomacul gol, ne,Îldulcit, seara,

Coaja trebuie sdfie wcat4 deoarece tn stare pr()QSp4tlJ sau U§Or umed4. conJine
substanJe diJunlJtoare slJndUJJii (alcaloizi).

224
eventual dimineaJa următoa,e, în caz de constipape rebelă. Cu timpul se
poate mări doza de plantă pină la 3 linguriţe la 2SO ml apă, cu acelaşi
mod de preparare.
Datorită substanţelor anlrachinonice ceaiul de coajă de cruşin excită
atât bila cât şi ficatul, intensific&nd peristaltismul. Evacuarea materiei
fecale se normalizează, reabsorblia la nivelul intestinului gros se nonnal-
izează, iar organismul îşi recapătă funclionile nonnale.

DUDUL (Moru• alba L.; MorUll nigra L. - Fam. Morac1tae}. Fruil-

zele (Fo/iumMori) dau un ceai antidiabetic foarte căutat; conlin carbonat
de calciu, adenină,.tanin, beta caroten, arginină etc.
Infuzia se prepară cu o linguri frunze la 250 ml api în clocot. Se
bea în trei reprize pe parcursul a 24 de ore, neîndulcit, la circa o orii
dupll mesele principale.
Eficace şi în ulcere, diaree, gastrite, vezlcli, viermi intestinali
(efect antihelmintic). .

FASOLEA (Phaseolus vulgaris L. - Fam. Leguminosae). Tecile

sunt cele care interesează, în acest caz. Din ele se preparil ceaiul: timp
de 20 minute se fierb în 250 ml apll 4 lingurite de teci fllrâmlpte (e
preferabil sil ne uscate foarte tare). Aceastll cantitate se bea în 3
reprize, pe parcursul unei zile. Eficacitatea în combaterea diabell!lui
(şi a tuturor den,glarilor glandulare care decurg.dintr-un diabet cronic,
netratat) se datorează principiilor din tecile de fasole care din punct de
vedere al conpnutului în substanţe active rivalizează cu cea mai modernă
farmacie. Vitamina C este prezentă în 1eci, de asemenea drurile minerale,
dar cei mai valoroşi sunt aminoacizii, printre care cităm: triptofanul,
asparagina, tifozina şi mai ales mginina. Pe lângă surprinzătoarele efecte
obpnute în combaterea bolii-diabetice, ceaiul amintite bun reminerali-

225
 zant, combate obezitatea, reumatismul, bolile ienale, cardiace, unele boli
-ale pielii p ale vezicii urinare. Atenjie! A n~ se bea indulcit!

NUCUi,: (Juglans regia L. - Fam. Juglandaceae). Efectul 1 an-

tiglicemianr al frun7.ele (Folium Juglandis) este cunoscut din timpuri

Ca de altfel §i celeia/te efecte (antirahitic, antiscrofulotic, astringent,

antileucoreic). ·
2 . Scade cantitatea de zaMr din sdnge înfluenJdnd pozitiv toate procesele
metabolice fi, binetnJeles, normalizetUIJ gnutaua corpora/lJ.

226
îndepărtate şi se datorează principiilor active pe care le conţin şi anume:
tanin, tirozină, hidrojuglonă, flavonoide, jugloni, ulei volatil, vitamina
C, minerale, acid galic etc. Ceaiul se preparil prin infuzarea cu 250
ml apil tn fierbere a circa 20 g frunze de nuc uscate §I filrimlfate.
Din acest ceai se consumil de 3-4 ori pe zi cite o lingurii,

SALVIA (Salvia off,cinalis L. • Fam. Labiatae). Printre mani-

festirile care însoteSC anumite boli nervoase se înscriu dereglările ciclu-
lui menstrual, micşorarea secreţiei biliare, diabetul, înrăutăţirea
circulaţiei sanguine, scăderea cantităţii de lapte la femeile care alăptează,
transpiraţia exagerată a celor care, pe lingă boala de nervi, suferă şi de
tuberculoză, stări de iritare nervoasă etc.

Ceaiul de salvie datorită picrosalvinei (un principiu amar), a rezi-

nelor, gumelor, a substanţelor est.erogene, uleiului volatil, a taninului,
terpenelor, cineolului, tuionei, camforului, borneolului şi a altor principii
active conţinute de către frunzele sale (Folium Salviae) combate aceste
manifestări şi grăbe§te vindecarea. Pentru diminuarea transpiratiei se bea
rece.I ·

227
 Acest ceai se preparll prin infuzarea unei lingurite de plantli
fllrâmitata cu 100 ml api fiarta, bându-se ln doua reprize.
Se mai folosqte §i ca antiseptic 1n gingivite, amigdalite (sub
forma de gargara), 1n rllni infectate, abcese, în febre, reumatism §i
stari de iritare nervoasll.

SOCUL (Sambucus nigra L. - Fam. Caprifoliaceae). D=glările

glandulare lasă multe unne neplăcule în organism, unne care favoriz.ează
apariţia unor boli cwn ar fi: guta, rewnatismul. boala de rinichi, de inimii
etc .
. Florile de soc (Flore, Sambuci) datorită principiilor active pe care
le conţin (mucilagi~ tanin, amine, rutozide, ulei volatil, etilamină, zahar,
izobutilamină, sambunigrină, colină etc.) acţionează ca un medicament
natural puternic, provocând o transpiraţie abundentă, o scădere în greu-
tate şi eliminări masive de toxine, ajutând-organismul în bolile enwner-
ate, î n ~ d gripa, vindecând .bronşitele, întărind co,pul în faţa
pericolului virozelor.
Ceaiul se prepara din doua lingurije (cu vârf) de nori la 250 ml
apll ln clocot. Se beau fierbin!i, de trei ori pe zi, nelndulclte. Este un
bun laxaiiv pentru cei care.au constipa!ie de origine nervoasll.
· Autori de prestigiu ne învaiă că florile de soc se folosesc la bti, cu
succes, în tratarea furunculelor şi a altor infecţii apărute pe piele.

Alimentatia de prevenire (sau de combatere)

a obezitătii
Obezitatea este o acumulare de lipide care determină o depăşire a
greutăţii
ideale a corpului cu 15-20%. Nu în toate cazurile obezitatea este
cauzată de un abuz alimentar, ea putând fi şi o consecinţă a unor dereglări
glandulare, a unei predispoziţii ereditare şi, în cazul cel mai frecvent, o
con_secintă a sedentarismului. ·
Oricare ar fi cauza obezităţii ea constituie un mare pericol la adresa
sănalăpinoastre, întrucât prepară terenul aterosclerozei (cu toate gravele
ei consecinie: . infan;iul miocardic şi accidentul vascular cerebral; a
artrozelor', varicelo,..., litiazei biliare, diabetului zaharat).
Artro'Z4: afecJiune a articulaJiilor caracterizatlJ prin degenerarea /esuturilor
care alc4tuiesc articulapile. Ex.: coxartrozli, gonartrozli etc.
2 Varice: boal4 a vene/Or cauiatd de sl4birea musculaturii peretelui venos
wmatt'I de o dilatare pa_tologiclJ.

228
 Pc lânga factorul de diminuaze a longevitipi, obezitatea mai com-
portă un factor, pe cit de subiectiv, pc atlt de important: estetica corpului
şi a fizionomiei; cea a mersului, a gesticii, cu penibilele ei implicaţii 1n
reuşita relaţiei cu semenii!
Lupta contra obezităţii prin alimentap.c este mai dificilă dec&! lupta
prin alimentaţie contra oricărei alte bol~ întruclt, în timp ce orice bolnav
îşi line. de frică, regimul, indiferent c&t de sever ar fi acesta, obezul nu
este întotdeauna conştient de gravitatea bolii sale şi neglijează măsurile
igienei alimentaze. S-a observat în încercările gurmanzilor de a adopta o
maniera dietetica severă, aparitia unui nesaţiu alimentar (o por\ie nor-
mală i se pare a fi insuficientă), fapt ce conduce la inhibarea voinţei sale
şi reluarea tendinţei de supraîncln:aze a stomacului cu porţii excedentare.
De aceea, supraponderalilor trebuie sa li se includă în meniu clemente
necalorice dar cantitative, de tipul salatei verzi şi a legumelor, fructelor,
zarzavaturilor, care dau senzaţia de saturap.c dar nu contribuie, practic,
la acumulările de grăshne în organism.
Aceastll manieră dieteticii este sigurii, dar ea suprimil linia
educilrii voinţei, 1n sensul cll supraponderalul mâncând ln acest fel
nu l§i va educa vointa de a se rejine de la mese supralncllrcate.
De aceea, ln etapa a doua pe caze aş denumi-o etapa „igienizlrii
eu-lui vegetativ", supraponderalul trebuie sil-şi educe (cultive)
vointa 1n vederea objinerii performantei celei mai importante pen-
tru viata sa, aceea de a reduce din ce 1n ce mai mult mesele (cantita-
tiv). În urma adoptării acestei şcoli dietetice, supraponderalul va obline
beneficiile pe care le oferi obiceiul de a mlnca puţin: stomacul îşi va
reveni la dimensiunile sale initiale şi la pozi\ia sa normală; acelaşi lucru
se va întlmpla cu restul organelor intraabdominale; materiile grase
(seurile) care se gascsc depuse în intestine şi pc organele interne, odată
cu regimul hipocaloric se vor elimina, organele vitale vor primi un flux
de slnge normal (acel flux care aliădată era orientat 1n scopul efectuării
digestiei şi a defecatiilor dificile); glandele, caze prin secre\iilc lor
concura la digestia alimentelor, vor li degrevate de regimul unei su-
prafunc!iuni, astfel vor întineri;. este demna de rc\inut întinerirea glandei
(şi a func\iei) sexuale; coloana vertebrală se va îndrepta şi va reveni la
elasticitatea din tinereie; arterele şi venele, inima, toate vasele de slnge
vor scăpa de colesterolul depus pe interiorul lor şi îşi vor redoblndi
elasticitatea; datorită unei bune irigări a. creierului cu sânge, va creşte

229
tonusul nervos, iar psihicul va fi destins, oferind vieţii culorile ei fer-
mecătoare...
Este necesar de reţinut că măcar o dată pe săptămână supraponder-
alul trebuie să recurgă la ,,şocul alimentar", adică să mănânce numai
fructe (sau vegetale uşor digerabile) penbU efectul depurativ al alimen-
tului vegetal, iar în ziua în care este liber (şi stă acasă) să recurgă la
administrarea celor mai eficace purgative pentru a goli intestinul gros de
reziduurile care îl supraîncarcă. .
ÎnbUcât nu îi sunt permise de !a bun început eforturile sportive şi
muncile extenuante (să nu uităm că supraponderalul este un potenţial
cardiac şi hipertensiv), este bine ca până la revenirea Sa la greutatea
normală să efectueze doar marşuri forţate pe distante din ce în ce mai
mari. '
O dată revenit la greutatea ideală trebuie să practice un sport uşor dar
complet din punctul de vedere al angrenării tuturor grupelor de muşchi,
cum ar fi înotul. Yoga este practica ideală şi în acest caz!
O ultimă recomandare: să nu fumeze, să nu bea alcool şi să mănânce
toată viaţa puţin!

Alimente intenise fn dieta supraponderalilor:

-- grăsimile animale (untură, frişcă, smântână, unt), carnea de porc
grasă, prăjită sau pane, organe (rinichi, creier, momiţe), carnea
grasă (de gâscă, raţă, găină, oaie), peşte (gras, sărat, afumat, cu
maioneză), dulciuri (halva, peltea, gem, m~eladă, alviţă, rahat,
boI11:boane, ciocolată, !)reparate din cacao), ouă în budinci de
făinoase şi aluat uri, brânzeturi grase, fructe uleioase (arahide, nuci,
alune, migdale), pâine şi făinoase, mezeluri (sărate, afumate,
grase), supe grase (din măduvă şi oase, din came de porc, drese cu
rântaş), grăsimi (smântână, ouă), siropuri, lapte integral, vin, al-
cool, bere.

Alhnente reconiandate fn dieta supraponderalilor:

-- fructe crude, legume şi salate (din păpădie, untişor, varză, salată
verde), dovlecei, spanac, conopitjă, bame, sparanghel, ardei, ridi-
chi, roşii, andive, fasole verde, varză de Bruxelles, un ou pe zi,
aproximativ 30 g ulei dietetic pe ~i. mere, cireşe, caise, struguri
(puţini), pere (rar), prune (pu\ine). 1n general fructele să nu fie din

230
 cele cu zaharuri multe. Unt 5 g/zi. Came slabă (de peşte de râu,
vitei, vacă, porc, pasăre), şuncă slabă, mincăruri de came slabă şi
legume fără concentraţie periculoasă de glucide; băuturi (sucuri de
fructe, neconcentrate în zaharuri), citronade cu zaharină sau în
amestec cu alte sucuri de fructe, cafea de ora sau naturală neîndul-
cită, ceaiuri neîndulcite, pline intermediară aproximativ 100 g pe
zi. l;!osurile să fie dietetice cu pupo oţet, verdeţuri, lămflie, tarhon
şi pătrunjel, cu legume fierte sub abur, sos de roşii, de ciuperci,
sosuri de fructe pasate, legume fierte cu lapte acru sau iaurt şi
· condimente ca: tarhon, cimbru, dafin, ierburi aromate. Totul firă
sare, zahăr şi grăsimi!

Exempk 1k meniuri:pentru suprapontkrali:

-- şuncă de Praga slabă cu salată verde; grătar cu dovlecei, fasole
verde, morcovi, l lingură ulei; salată orientală, mititei la grătar cu
2 cartofi fierţi în chimen; supă de salată verde acrită cu iaurt, cafea
neagră cu zaharină şi fulgi de ovăz cu mere rase; iaurt, o linguri!ă
margarină şi una felie pline răcită uşor (intermediară), lapte smfin-
tânit cu l felie pline intermediară şi fructe; supă de roşii cu zdrente
de ou, salată asortată (150 g sfeclă, 100 g cartofi, lămflie, varză
roşie, măr, chimen, una Ungurită ulei); un ou răscopt cu salată din
praz, o mină de măsline fără sare, o linguriţă ulei, fructe; piureu
de spanac cu lapte, salată din andive şi ochi românesc; supă de
cireşe de mai cu zdrenţe de albuş, gutui coapte cu brânză de vaci,
bezele cu zaharină; şuncă de Praga (slabă) cu salată verde albă,
iaurt, )ămflie şi o linguriţă de ulei dietetic; sarmale de carne în foi
de vilă cu iaurt; salată de vinete cu roşii, brânză de vaci cu căpşuni
şi zaharină; rasol cu sote de dovlecei, mărar şi l linguri!ă unt
(nesărat); grătar cu sole de fasole verde şi l linguriţi unt (nesărat);
roşii umplute cu brânză de vaci şi fructe, un ou răscopt cu salată
de ardei copii; dovlecei sole cu 2~3 linguri de iaurt, br&nză de vaci
cu cafea neagră şi pepene roşu (verde), fulgi de ovăz cu mere rase
şi vişine, ceai de măceş cu br&nză de vaci; cafea neagră cu zaharină,
l linguriţă margarină sau unt nesărat, l felie pâine intermediarii
răcită; piure de urzici cu l ou ochi, zmeură; m&ncare de cartofi noi
cu iaurt şi mărar; cireşe şi fasole verde (,,a la grec'') cu o lingură
de ulei dietetic; borş de legume, salată vinegretă cu un cartof, .un

231
 morcov, sfeclă, varza, chimen, cu ulei putin (o lingwă); supă de
verdea!ă (varză, lăptuci, spanac, pătrunjel, untişor, dreasă cu iaurt),
rasol cu sote de cartofi şi morcovi, hrean, oţet dietetic, l lingurită
unt nesărat; tocănită de carne slabă cu 1 cartof, roşii şi ardei gras;
cartofi fierii cu c.himcn şi iaurt, portocale; grătar de vacă cu salată
de varză roşie şi hrean; mAncare de spanac cu canie de vită (slabă),
salată de fructe (măr, 3 nuci, portocale, vişine).

ITratament complementar YOGA I

Grup de 3 asane pentru combatera obezitiifii
a) Salutul soarelui (vezi cartea CHARANA, de acelaşi autor)
b) Uddy'!J1a-bandha
c) Sa!Jaj agnisara dhouti.

Modalitatea de execu.Jie afiect'Jrei asane tn parte, car fÎ toate celelalte

tktalii şi condiJii privind practicarea acutui grup de asane, le giJsiJi
explicate pe larg tn cartea YOGA· -Calea vietii de acelaşi autor,
iniJiatul Alexandru Dobo1, carte apdruttJ odattJ cu prezenta carte, tot
tn cadrul Editurii NIRVANA. YOGA -Calea viejii este o rnditare,
dar revlzutil li readlugitil, a cllrJilor YOGA §i locul ei ia recupe-
rare li De la YOGA la MÂNTUiRE.

5. AFECŢIUNILE CĂILOR RESPIRATORII

Ceaiuri utilizate în prevenirea şi terapia afeqiunilor

cililor respiratorii (şi pentru vitalizarea acestora)
lncepllnd cu cavitatea nazala, faringele, laringele, traheea, bronhiile
(calea respiratorie superioară) şi terminllnd cu plămllnii şi alveolele
pulmonare, zona se poate defini ca zonă a vitalităţii, fiind totodată .şi cca
mai CJ<pusă contaminărilor cu microbi, viruşi, agen\i patogeni de toate
tipurile. De aceea această zonă trebuie, în primul rllnd, ferită de răceli,
curent, ploi, vilnt etc. dar şi vitalizează cu mult oxigen şi soare prin sport,
mişcare în aer liber. Atât mişcarea, cât şi respiraµa ritmică, corectă (pe
nas), soarele şi unele ceaiuri medicinale vindeca, întăresc şi maresc
vitalitatea.

232
 V om enumera citeva ooaiuri şi efectele pozitiv ale acestora asupra
cail(?r respiratorii. ·
ln categoria acestor plante se înscriu socul şi macul de câmp,
talpa-gâştei,plante descrise anterior. Le descriem şi pe celelal1e..
FENICULUL (Foeniculum _vulgare Mill. - Fam. Umbeliferae).
Principiile active (zaharuri, lipide, estrogal, anetol, ulei volatil, mucila-

gii, aleuronă) fac din ceaiul de fenicul un foarte căutat medicament pentru
boli cmn ar fi: bronşitele, asunul broD§ic, faringite, laringite, ochi in-
fectaţi (extem: bai, gargară). Infuzie: 1 lingurlfll fru~ fenicul la 500
ml api clocotltl. Se pot bea 4-5 ceaiuri îndulcite din acest preparat
în 24 de ore, dupl mese.
GUTUIUL (Cydonia oblonga Mill. - Fam. Rosaceae). At&t
bronşitele,
tusea cât şi guturaiul se tratează cu succes cu ceaiul preparat

233
din sâmburii de-gutui (conpn mucilagii). Infuzie: 1 linguriii de sâm-
buri ulrobiji (uscaji) la o clniii de apii clocotitll. Îndulcirea cu zahiir
ars sau miere neagrii de munte..

IARBA-MARE (Inu/a helenium L. • Fam. Compositae). Recoman-

dat în bronşite şi tuse violentă (di linişte şi somn adlinc!), boli ale vezicii

234
biliare, gută, viermi i~testinali. Datorită uleiului volatil, a alantolactonei,
inulinei şi a unui principiu amar ceaiul dă rezultate bune şi în boli de
piele, de nervi (insomnii) şi în obezitate (este diuretic).
Decoct (din rlldllcinile sale): 20 g rlldllclnli uscatll la 200 ml api
rece (se poate fierbe un sfert de ori). Se administrează 3 linguri pe
zi, una obligatoriu înainte de culcare.

IENUPĂRUL (Juniperus _communis L. - Fam. Cupressaceae). Alt

ceai ale carui efecte pozitive se extind de la caile respiratorii la aparatul ·
uro-genital: reumatism, obezitate, gută, boli digetive, anemie etc.

Bogate în iunen, cadinen, zaharuri, ulei volatil, acid fumaric, oxalic,

acetic, iuniperină (principiu amar), săruri (de calciu şi de potasiu) etc.
fructele ienupărului (jneapan) dau un ceai, pe cât de eficace pe atât de
uşor de preparat
Prepararea (infuzie): 1 llngurilă de fructe la 100 ml apli fiartll;
se bea jumitate din cantitate dimineafa pe stomacul gol (cu zahlr
candel) într-un interval de 3-4 ore. Produce şi eliminl!ri de toxine, prin
transpiraţii aburidente, combate edemele renale şi cirotice, anorexia,
reumatismul, balonările, guta, dispepsiile de fermentaţie.

MUŞCHI-DE-PIATRĂ (Cetraria is/andica L. Ach. - Fam. Par-

meliaceae). Pe lângă efectele sale spectaculare în ameliorarea astmului
(se obţin şi vindeciri, după cure de ani de zile, dar cu asocierea

235
ceaiurilor de ienuplir şi muguri de pin) este eficace şi în insuficiente
pancreatice, stări de voml, vllrsături, laringite.
ConJine lichelinii şi izolichelinii, zaharuri, mucilagii, acid cetraric,
principiu amar. .
Prepararea şi administrarea (infuzie): 1 linguriji planti la un
sfert de litru apll ln clocot. Se combini cu un virf de cuţit de
bicarbonat de sodiu şi se beau trei ceaiuri pe zi. ·

NALBA-MARE (Althaea officina/is L. - Fam. Ma/vaceae). Indicat

în traheite, laringite, bronşite acute, furunculoze. Conţine zaharuri, be-
taină, tanin, substanţe rezinoase, pectine, asparagină, mucilagii, amidon,
acizii uronici, etc.
Macerat: 1 linguril riidilclnil ln 250 ml api nelnclilziti. Dupii 30
minute se strecoaril, apoi se adaugi. citeva grame de bicarbonat de
sodiu pentru a-i anihila causticitatea. Se consumi în pa,.tru reprize
pe parcursul unei zile. (Vezi figura pe pagina umultoare).

PĂTLAGINA (Plantago lanceolata L.; Plantago major L.; Plan-

tago media L -Fam. Plantaginaceae). Datorită unor principii active ca:
acid polivronic, tanin, mucilagii, pentazone, carotene, fitochinonă, au-
cobozidil, pectine, planteozii, vitamina K, ceaiul are indicaţii în asan şi
bronşite, traheite, laringite, ulcer varicos, hipertensiune, hemoragii, dia-
ree, colesterol mărit etc.

236
NALBA--MARE

PĂTLAGINA

237
 Infuzie: 1 linguri frunze fllrâmitate (uscate) la 200 ml api
îndulceşte cu zahllr, bându-se o linguri la 2 ore pe
clocotitli; se
stomacul gol.

PINUL (Pinus montane Mill.; Pinus silvestris L. -Fam. Pinaceae).

Mugurii de pin (Turiones Pini) sunt cei care se folosesc pentru
prepararea acelui ceai ·vindeciltor, cu efecte atât de precise şi rapide
asupra tuturor afecţiunilor pulmonare', bronşice (mai ales), ·ale traheei,
laringelui sau faringelui.

Este unul dintre puţinele ceaiuri care aqioneaza şi asupra rinichiului,

aproximativ cu aceeaşi foria ca şi asupra cailor respiratorii~ El vind~
şi unele boli ale aparatului urogenital cum ar fi: uretrita , cistitele ,

Se exclud afecfiunile netratate, ajunse ln faze prinwjdioase care necesild

intervenJii chirurgicale grele fi tratamente tndelungote cu medicamente
moderne li sintetice.
2 Uretrita e o boaliJ care se manifestă prin inflamarea uretrei: canalul prin care
se elimin4 urina din vezica urinar4.
3 Boa/A a vezicii urinare monifestatlJ prin inflamarea acesteia (nu e boa/4 strict
/emininll!).

238
pielita 1 • Principiile active ale mugurilor sunt rezinele şi uleiul volatil
(foarte necesar sanătăţii).
Infuzie: I llngurifli muguri la 250 ml apll. Îndulcirea cu miere
neagrl (montanl). Se pot bea §15 sau chiar 6 clnute mici lntr-o zi.
Ceaiul se bea fierbinte. ·
Cura trebuie sa· fie de cel pu!ln 6 luni, I an. După cură întregul
aparat respirator se întremează„ corpul devin~ elastic, viguros, cresc&nd
totodată randamentul şi rezistenţa la eforturi fizice.

PLĂMÂNĂRICA (Pulmonaria ojficinalis L. - Fam. Borogi-

naceae). Are acţiune vindecătoare asupni bronhiilor şi a laringelui, dar
şi asupra intestinelor (cazuri de scaun dereglat), indicat în reumatism şi
ulcere etc. datorită unor principii active ca saponina, săruri de potasiu,
tanin, acid silicic, mucilagii, alantoina. Este şi un bun remineralizant.

Infuzie: I lingurii plantii la un sfert de litru de api ftartii; 3-4

ceaiuri pe zi, dupil mese, indulcite cu miere poliflorll.

Stare de irifec1ie a rinichilor daUJratil mai multor cauze.

239
 PLOPUL (Populu,; nigra L - Pam. Salicaceae). Ceaiul din muguri
de plop e un excelent expectorant natural, cu efecte liniştitoare în tusea
bolnavilor de bronşita.

Principiile active conţinute în acest ceai sunt: salicina, taninul,

populina, tectocrisina, uleiul volatil, crisina, glucozizi şi fac din acest
ceai şi un leac foarte ciutat pentru vindecarea reumatismului, a rănilor
provenite din arsuri grave (bai), a hemoroizilor şi a bolilor renale.
lnfUzia se preparli dintr-un sfert de litru api în. clocot şi o
lingurifll muguri. Ceaiul rezultat se bea în douli reprize.

PODBALUL (Tussilago farfara L - Pam. Compositae). Inulina,

nitratul de potasiu, sterolii, taninul şi tusilagina îl fac foarte eficace în
emfizem pulmonar, astm, bronşite vechi, laringite, faringite etc.
Se folosesc pentru ceai florile şi frunzele.
Infuzie: 10-15 g plantli (frunze sau flori) la 200 ml api în cl~cot.
Prudenfll la administrare! 4 lingurite la 4 ore, neîndulcit, dupli mese,
la o jumătate de orii. (Vezi figura pe pagina unnătoare).
 ROSTOPASCA (Chelidonium majus L. - Pam. Papaveraceae).
Ceaiul se bea cu precauţiune datorită unor alcaloizi (substanţe toxice)

241
conpnu1e de către planta, cum ar fi: sanghinarina, protopina, chelidonina,
hemochelidonina, cheleritrina. Calmează tusea cea mai violentA şi dur-
erile de ficat. Vindecă anghina, bronşi1ele, boli de piele (tuberculoza
pielii), bila şi es1e antitumoral.
Infuzie: o jumltate de lingurltA plantA fArAmifatA fin la 200 ml
de api fiartli, din care se bea o linguri la 3 ore: cantitatea pentru o
zi.

SCAIUL-VÂNĂT (Eryngium p/anum L. - Fam. Umbeliferae). Ex-

pectorant excepponal !li tuse şi bronşite. Conpne .saponice.

Decoc!ia: 10 g plantA fArâmifatA llsatA în 200 ml apii rece. Apoi

se strecoarii şi se îndulceşte cu miere de fâneafll; se beau 3-4 linguri
pezi.

SOVÂRFUL (Origanum vulgare L. - Fam. Labiatae). Conţinutul

!li principii ca: timol, carvacrol, ulei volatil face din ceaiul de sovfirf un
eficace medicament natural al bronşitelor, astmului (bronşie), tuse vio-

242
lentă, eficacitatea lui extin7.ându-se şi asupra bolilor de stomac (gastrite
hipoacide).
Se folosesc 20 g din toatli planta infloritli llirAmlfatli, la un sfert
litru apii liartii (sau 300 ml). Se beau câte 4 linguri înainte de masele
principale, neindulciL

SULFINA (Melilotus officinalis Medik. - Fam. Leguminosae)

Multe sunt indicaţiile ceaiului preparat din flori de sulfinii (Flores
Meliloti): tratarea bronşitelor, a astmului bronşic, a hepatitei cronice, a
unor nlni, a unor boli de ochi, abcese (sub formă de bai) şi chiar
tratamentul bolilor de rinichi şi a hipertensiunii arteriale.
Florile conţin principii active ca: acid cumarinic, glucoză, tanin,
melilotizida.
Se preparii sub formii de infuzie: 1 linguritii flori la 200 ml apii

243
 S,ULFINA

TREJ ..FRAŢJ--PĂTAŢI

244
clocotilli. Nu se îndulceşte. Se pol bea_l ceaiuri pe zi, dupli mese, la
oor,I. ·

TREI-FRAŢI-PĂTAŢl(Viohl tricolorL.; ViolaarvensisL. -Pam.

Viohlceae). Planta (firă rădăcină) conline Vitamine (A şi C), rudnl,
violină, saponine triterpenice, compuşi salicilici, tanin, gume etc., ceea
ce face ca ceaiul mzultat din această plantă să combată cu succes, pe
Ungă afecţiuni bronşice, pe cele de piele şi pe cele renale.
Ceaiul se consumi sub forml de infuzie: 1 llngurifl (cu vâri') de
planlli uscatl bine, la un sfert litru api în clocot, neîndulcit, seara,
la culcare Iar dlmineafa (înainte de ora 11), pe stomacul gol.

UNGURAŞUL (Marrubium vulgare L - Pam. Labiatae). Eficace

în astmă, tuse, bronşite, boli de piele, anemie datorită unor principii ca:
marubina, acid ursolic, ~aponinc. tanin, ulei volatil. Mai e eficace în
dereglarea pulsaţiilor cardiace şi în combaterea stărilor virotice.
Ceaiul: se foloseşte o lingurifl planlli la o canl cu apli Darii,
bându-se 3 astfel de ceaiuri pe stomacul gol.

245
 ~ment complemenţar YOGA I
Mahat-Yoga-Pranayama (Marea Respiraţie)
Modalitatea de execuţie cât~ celelalte detalii necesare practiclrii lui
Mahat-Yoga-Pranayama le gas11i în cirţile din ciclul "Tainele Marii
Respiraţii":
voi. 1 - Respiraţia şi Via1a .
voi. 2 - Respiraţia şi Strivirea dependentelor
voi. 3 - Izvorul de Tami!duire Meditaţia întru ISUS HRISTOS:

6. AFECflUNI DIGESTNE
~utilizate în terapia afecţiunilor digestive I
Despre importanta organdor digestive, ar fi în plus orice comentariu.
Prin tractusu[ digestiv·,. adică gura, faringele, laringele, esofagul,
stomllful, intestinul subţire, cel gros (colonul), precllJ!l şi prin glandele
anexe- (bineînteles că mai sunt şi alte organe"), hrana este ruptă, meste-
cată, umezită, înghitită, digerată, asimilată şi defecată. De sănătatea
acestor organe depinde sănătatea corpului nostru•.
Pe lllngă regulile .generale de igienă este bine să ştim că plantele
medicinale contribuie la vitalizarea acestor organe şi, atunci cllnd e cazul,
la însănătoşirea lor.
Pentru cei interesaţi vom descrie efectele tămăduitoare ale câtorva
din cele mai verificate plante romllneşti de leac. Printre acestea se află şi
coada-calului, izma, obligeana, nalba, feniculul, sulfina, jliilbenelele,
anghinarea, mllceşul, iarba-mare şi porumbarul -descrise anterior.
Facem, în continuare, descrierea celorlalte: ·
ANASONUL (Pimpinella anisum L. -Fam. Umbeliferae). Principii
cum ar fi: zaharuri, lipide, anetol, ulei volatil, minerale etc. n fac un
apreciat medicament natural, indicat în balonări de stomac, boli de
pancreas şi intestine, lipsa a poftei de mllncare, paraziţi intestinali,
bronşite.

1 Adicll aparatu.I digestiv.

2 Glandele anexe sunt acele organe cu juncJie de structuro glandulartJ care
/urnizeazli tractusului substanJele necesare deglutiJiei, digestiei, absorb/iei şi
defeca/iei normale. Ele sunt: glandele salivare, glanda parotid4, glanda
submandibulard, sublingua/'2,ficatul (cu vezica biliar4), pancreasul.
3 E vorba de limbiJ ,; de dinJi.
4 . Ca dealtfel şi de stlniltatea celorla/teorgane,aparate şi sisteme etc., organismul
fiind, un tot unitar. ·
 Ceaiul: se pune o lingurita (fructe) la 350 ml apii 1n clocot
(infuzie). E bine si se consume doar 150 ml din ceai, deci 50 ml de 3
ori p~ zi, combinat cu lapte dulce şi cu ceai de chimen.
CICOAREA (Cichorium intybu., L. - Pam. Compo,itae). Datorită
inulinei, a acidului cichoric şi a altor principii active acest ceai vindecă
boli cum ar fi: bolile bilei şi bila iene§ă, hepatita cronic!, constipatia
rebelă, boli de intoxicatie ale pielii (vezi figura pe pagina următoare).
Într-un sfert de litru ,pii rece se lasii la macerat 2-3 lingurite
plante (inclusiv radllcina) . Dopa un clocot scurt se sb"ecoaril şi se
bea fierbinte, îndulcit cu miere; 3-4 ceaiuri pe zi, cu o orii lnainte de
masll. ·
CHIMENUL (Carum carvi L. · Pam. Umbeliferae). Uleiul volatil
(deosebit de eficace) face din acest ceai un medicament valoros în
afecli,uni ca: enterocolite, balonări, colici (gastro-in~tinale), inape-
ten!a-, infec!ii stomacale ţi intestinale, tuse şi mictiune slabă.
I Se cukge la lnflorln.
2 Sau anorexie. Stare bolnăvicioasă caracterizat.! prin lip~a poftei (U m8ncare
1i chiar prin aversiu.nefa/d de orice aliment.
3 Eliminarea winei.

247
 CICOAREA

CHIMENUL

248
 Se pun 2 lin11urite de seminte 1n 300 ml api fiartll (infuzie). Se
bea de 4 ori pe zi, îndulcit cu miere de coriandru, tei, saldm.

,CIMBRIŞORUL (Thymus serpyllumL.; Thymus vulgaris L. -Fam.

Labiatae): Conţine principii amare şi un ulei volatil prejios pentru
silnătate. Deosebit de eficace în stimularea ficatului, stomacului şi în
calmarea nervilor (băi). · ·
Indicat în astm, brOnşite, guturai, tuse convulsivă, eliminarea
viennilor din intestine, infecjii ale pielii, reumatisme, anemie, dereglări
nervoase.

Infuzia se preparl din 2 llnaurlte plantii la un sfert litru api

ftartii; se beau 2-3 clinlte pe zi.

COADA-RACULUI (Potentilla anserina L. - Fam. Rosaceae).

Conţine multe principii printre care enumeram mucilagiile, saruri (min-
erale), taninul, flavonele, uleiul volatil, substante amare. Datorita acestui
preţios conţinut, ceaiul de coada-racului combate cu succes durerile de
stomac, diareea, inflamapile intestinale, anemia, reumatismul, ulcerapile
pielii, ciclul dereglat.
Ceaiul se preparl dintr-o linguritAjumltate de plantl (uscată şi

249
tlirâmifatl) infuzata 1n SOO ml api clocotita. Se bea numai dupl mese
(lndulcit sau 1n lapte), timp de o zi §i o noapte. ln Upsa laptelui se
poate combina cu ceaiul de mU§ete). ·
COADA-ŞORICELULUI (Achil/ea millefolium L. -Fam. Compo-
sitae). Datorită principiilor pe care ie conpne: azuien, acizi organici. ulei

250
volatil, cineol, alcooli, limonen ·etc. este indicat în majoritatea
afeqiunilor (mai ales cele care sc manifesta prin dureri intermitente)
hepatice, gastro-intestinale, combătllnd, în acelaşi timp, infeclia intesti-
nalJl, acumularea gazelor (carminativ), antianemic, antialergic, anti-
hemoroidal, depurativ (purifică sllngele), combate viermii intestinali,
bolile vezicii winare şi este un regulator al ciclului menstrual.
Ceaiul ae prepară din circa 500 ml api docotiti peste 2 linguri
cu vârf din planti, firi ridicini (preferabil ftori). Se bea cu clini
mici timp de 24 ore. ·

CORIANDRUL (Coriandrum sativum L. - Fam. Umbeliferae).

Vindeca, datorita geraniolului, terpinenului, pectinelor, uleiului volatil
etc. diferite tulburari ale funcţiei digestive, lipsa poftei de mllncare;
elimina viermii din intestine (pentru aceasta ae face infuzie de 10- 15
g planti la o clni!l de api fiarti care ae bea deodati pe stomacul
gol, neindulciti).

Se infuzează o lingurifl fructe la un sfert litru sau 300 ml apli

fiartii. Se îndulceşte cu miere (salcâm sau fâneafl). Aceasti cantitate
se bea dupll, dar şi înainte de mese (alternativ), de 3 ori pe zi.

INUL (Linum usitatissimum L. - Fam. Linaceae). Conline principii

active care sc întâlnesc mai rar la alte plante. E,ţ.emplu: acid galacturonic,
protide, heterozide, lipide, mucilagii. Ceaiul ae prepară numai prin

251
seminţe astfel: 3 Ungurite se fin ln apii clllâie o orii (circa 80-100 ml
apii), E bine sii se bea seara, înainte de culcare, firii sii se consume
hranii şi firii a fi îndulcit maceratul. Sub aceasta formii este indicat
în c;ele mai dificile scaune (constipa!li). Adiiugând incll o lingurip la
aceeaşi cantitate de apll efectul sllu va fi şi mai bun, ajutând pe cei
care suferi de vezica urinarii. ·

LEMNUL-DULCE (Glycy"hiza glabra L. - Fsm. LeguminosaeJ.

252
Combate constipaţiile rebele, traheitele, bronşitele, faringite, rewnatism,
nisip sau pialri la fl!'at (sau rinichi), deregliri de ciclu (menstre).
Ceaiul: la un sfert litru api clocotitl se adaugi o lingurifl (cu
virfl din ridiicina fllrâmifatl. Se beau 3-4 ceaiuri, dupli mese. Nu
se indulcesc, deoarece au destull dulceafll naturali datoritl procen•
tulul mare de zai,aruri, gliclrizinl. Mai con!;ine şi licviritinl, hormon
estrogen, manitol, nucinA, acid glabric şi vitaminele B.

MUŞEŢELUL (Matricaria chamomil/a L. - Pam. Compositae).

Datorită unor principii ca azulenul, uleiul volatil, rez.ine, marcina,
epigenina, wnbeliferona etc. este indicat în boli ca: enterocolită , gas-
trite, colici (dureri), diaree, infecţii ale organelor interne (digestive şi de
excrepe), menstruatil dureroase, iar extern (ca bai) în infecţii bucale,
oculare, dentare, vaginale, hemoroidale, diferite eczeme, scurgeri (or-

lnjlamaJ~ intestiPUlta.

253
gane sexuale), inflamări aJi, pielii, arsuri şi complicaţiile acestora, der-
matoze inflamatorii, prurit', şezut etc.
Se face o infuzie din 1-2 lingurite Dori Ia un sfert litru api fiarta
şi se beau 3-5 ceaiuri in 24 ore, îndulcit cu Zl;'hlr.

MUŞTARUL ALB (Sinapis alba L - Pam. Cruciferae). Pentru o

epurare perfectă a materiilor staţionate in intestinul gros (constipalio) se

ia o dozii de I linguri de semlnte de muştar alb (preferabil cu o ciinifl

de apii) dupii ce bineinteles s-a continuat cu doze descrescinde: 3-2-1
zile pânii ce constipatia inceteazii de a mai apare. Dupii disparitia
constipatiei, preventiv (dar şi curativ) se va lua o datl pe slptlmânii
(o singuri zi) 1 linguri (doza de la început). Sinalbina, mirozina şi
prepoasele mucilagii sunt principiile care fac din aceste seminte unul din
cele mai eficace medicamente naturale indicate în tratamentul con-
stipapilor cronice.

PELINUL (Artemis ia absinthium L - Fam. Compositae). Principiile

254
active (azulen, artamarină, tuionă, ulei volatil etc.) îl fac eficient în: lipsa
poftei de milncare, constipatu, stomac leneş, gastrite (aciditate scizutl),
rinichi, gutl, iar extern (băi) plăgi pe piele, hemoroizi, viermi (băi de
şezut), degenerlri ale mucoasei vaginale (spllături) etc. ·
Se pune o·llngurifi de plantll (lntreagi) 1n 250 ml api fiartll. E
bine Sll se bea nelndulcit (cu toate ci e foarte amar), Intre mese.

ROINIŢĂ (Melissa of!icinalis L. - Pam. Labiatae). Citrolul, gera-

niolul, taninul, uleiul volatil, linalolul, un principiu amar, acidul cafeic
etc. îi dau proprietăţi medicinale deosebite. De aceea este indicat în
.afecţiuni ca: bilă leneşi, colită (fonne cronice), boli de origine nervoasă
ale intestinelor şi stomacului manifestate prin dureri, stlri de greaţA,
anemie etc. Este şi un excelent leac al deiegllrii nervilor simpatici. Se
mai foloseşte şi pentru îngrijirea diferitelor răni de pe piele (băi şi
cataplasme).

255
 Ceaiul: la 150-200 ml apll.fiartil se adaugi {pentru infuzare) o
lingurifl de plantil {frunze). Se pot bea 2-3 ceaiuri pe zi lndulclte cu
zahlr (pufin).

SALCÂMUL (Robinia pseudaccacia L. - Pam. Leguminosae).

Acacina, glucozidele falvonice, robinina şi uleiul volatil nînzestrează cu

256
puteri tamăduitoare în: ulcer duodenal şi stomacal, gasttite şi usturimi
stomacale.
Se face o infuzie dintr-o lingurii de flori la 20(} ml apil fiartil; se bea
frac/ionat - o cllni/ll de 2-3 ori pe zi, îndulcit cu miere.

SUNĂTOARE (Hypericum perforatum L. - Fam. Hypericaceae).

Datorită unui conţinut
valoros în principii active (hipericină, hiperină,
rutină, galactoză,flavone, ulei volatil, cvercetrol, cvercitrină, colină,
saponine, caroten) şi vitamine PP şi C), ceaiul de sunătoare este indicat

în boli ca: colită (cronică), hepatite (cronice), ulcer gasttic, afectiuni ale
vezicii biliare, ale urechii (ca ulei, preparat de sunătoare), calmant al
diferitelor leziuni pe piele (sub fonnl de spălături), gingii bolnave (ca
gargară ş' ,pă de gură).
Se infuzează o lingură de sunătoare (toată planta, cu flori) 1n

257
200 ml de api fiarll. Îndulcire cu miere. Se beau 3-4 ceaiuri pe zi,
Intre mese.

ŢINTAURĂ (Centaurium umbe/latum Gilib. -Fam. Gentianaceae).

Conţine: minerale, rezine, eritricină, principiu amar, eritaurină etc. fiind

indicată în bilă leneşă,

ficat, febre, anemii. Se preparii o infuzie dintr-o
lingurifl (cu vârf) de planii uscată (flrâmifall în prealabil), la 300
ml api fiartll. Se beau 1-2 clnite îndulcite cu zahlr.

URZICA-MOARTĂ (Lamium album L. -Fam.Labiatae). E indicat

în tratarea unor tulburări gastrice sau abdominale manifestate cu diaree.
Ceaiul: 1.Jingurifl de planii se infuzeazll la 250 ml api fiartll. Se
beau 2-3 ceaiuri pe zi lndulcite cu miere. Mucilagiile, uleiul volatil,
slrurile de potasiu, fJavonele, saponinele şi taninul li fac valoros şi
ln tratarea hipertrofiei de prostatii, a bronşitei, insomniei, Jeucoreei
(s)Hllllturi). (Vezi figura pe pagina următoare).

258
 lAii.iieiita~~ de· ii~e;enire şi tratare a coiistÎpajieîj
Alimenta/ia baz.a/4 pe vegetale prezervii intestinul gros:
Atât digestia cât şi defeca\ia devin neproblematice, asimilările sunt
rapide, sângele nu e intoxicat, corpul rămâne suplu şi viguros (tânăr).
Ceea ce distruge 101 organismul este carnea.

Alimenta/ia de prevenire a conslipaJiUor.fn sezonul rece constă din:

-- fructe uscate (prune sub formă de compot), struguri, mere, porto-
~ale. curmale. smochine, prune uscate, nuci, alune, stafide.

În sezonul cald: fructele crude, în special cele care conţin zaharuri

în cantităţi mai mari: prune, struguri, pere, fragi, zmeură, corcoduşe etc.
se vor consuma crude (chiar şi rase), pe stomacul gol, cu coajă cu tot.

Zarzavaturile şi legumele sunt materiile prime pentru salatele de

crudităti. Din acestea se mai pot face borşuri în amestec cu cartofi, fasole,
varza, roşii,.mazilre, linte etc. Se admit, la 2-3 zile, borşuri din came de
vacă sau din peşte cu legume tăiat în bucăţi mici, baza Tămânind supele

259
reci de fructe, borşul oe zarzavaturi, ciorbele acrite cu zeama de la vll!Ză
muralăetc. ·

Cei care suferi de alte afecţiuni (renale, hepatice, stomacale) pot

folosi condimente ca: hrean, muştar dietetic, oţeluri dietetice (de mere
şi miere); salatelor li se ·va adăuga ulei de porumb sau de pa,afinA. Este
bine ca mesele să fie urmale de prăjituri cu nucte, marmelade, miere,
compoturi de fructe, foietaj, alune, ii _;hetate dietetice.

Alimente intenise:
-- tobele, salamurile, conservele de ~arne, peştele, ciocolata, cacao,
ceaiul de mentă, afinele şi sucul de afine, supa de morcovi; orezul
(fllinoasele 1n general), bulionul, plinea albă, budincile, tele-
meaua neslratl, ceaiul rusesc, cremele de cacao cu amidon,
pelteaua de gutui, chiselul, vinul roşu şi negru (taninul este
constipant), aluaturile uscate (fllrli grlisimi), gelatina de gutui,
plinea prăjită, br8nza de vaci proaspătă, urda. caşul, piftia de carne
slabă, carnea fiartă (slabă) sau friptă în cantităp mari, bluturile
calde.
Se permite adăugarea sm8nt8nii Ia ciorne şi supe de nucte. Ouăle se
pot amesteca cu ciuperci, muştar, ardei gras, mărar, cu adaos de caşcaval
sau br8nză rasli deasupra.

Alimente recomandat6:
-- salatele de crudităp conswnate zilnic şi preparate cu ulei mai mult.
Din aceste salale nu trebuie să lipseaseă !elina. ridichile, sfecla
fiartă, andivele. Se pot servi cu maioneze şi peşte fiert.

E:rempk de meniuri pentru combaterea canstipa/iBi:

-- chiftelute de legume cu smântână, salată de crudităp cu caşcaval,
ardei gras cu pline intermediară (neagră), iaurt cu miere de albine,
salată de vinete toeale şi roşii, friptură de gâscă cu vll!Ză (fiartă),
borş de zarzavaturi cu verdeală multă, salată de vinete (cu cartofi,
măsline, muştar, castravep, mărar), supă rece de vişine, de gutui,
budincă de griş cu cireşe zaharisite şi unt, cartofi cu mărar şi
sm8nt8nă, friptură la grătar cu salată de varză crudli şi morcovi
glasap, ciorbă de porc cu tarhon, mâncare de praz cu carne semi-
grasă, borş rusesc, mere coapte cu arahide-(sau nuci), carne friptă,
prăjitură cu nuci şi miere, sarmale cu varză răsliartă, tarte cu fructe
însiropale şi cu adl!,Os de drojdie crudă, salată de cartofi cu ulei de

260
 parafină ("111 adaos) şi maioneză, ţelină, morcovi fierii,conopidă cu
pesmet, tarte cu fructe §Î frişca, ceaiuri (tei, muşeţel, măceşe) tăiate
(cu lapte 25%), lapte bătut, compoturi asortate, gogoşi (răcite) cu
unt şi marmelada, fulgi de ovăz fierti în lapte însiropat, cu stafide
şi alune twceşti, biscuiţi în lapte fierbinte cu adaos de drojdie de
târlite
bere ("111 cursul răcirii), pârjoale de cartofi cu şi smint§nă cu
prune fierte, înghetate de rom §i vanilie cu alune şi caise răscoapte
etc.
Dar cea mai siguri milsuril împotriva constipaliei este mâncare
putini §i mi§CBl'e intensii (fizici).

Alimentatia de prevenire şi tratare

a colitei de fermentatie
Enterocolita este inflama1ia mucoasei intestinului subţire şi a colonu-
lui. Enterita este o inflamaţie a intestinului su!Jtire. Inflamaţia intestinului
gros (colonul) duce la apari!ia colitei•
. Alte cauze ale bolilor menţionate pot fi: constipaţiile cronice ne-
tratate (pot provoca §i leziuni), digestii defectuoase, vienni intestinali
(nevacua1i prin tratament.corespunzător), hrănirea în fugă (la repezeală)
fără o masticaţie adecvată (completă), stări nervoase netratate mult timp,
ingerarea mâncărurilor iritante pentru intestin (hrean, usturoi, ceapă în
exces, fructe crude în cantitate mare, marmelade de proastă calitate,
fructe oleaginoase în exces, nuci, alune), alcoolul, adormirea cu stomacul
plin. etc. .
Boala se faqe suntită prin slăbire, lipsa poftei de mincare, scaun
moale cu mucozită!i (uneori cu sânge), dureri abdominale (colici),
balonări şi zgomote specifice (bolboroseli), deprimări, anxi.ozitate.
Colitele sunt de putrefacţie şi de fermenta!ie, în funcţie de predomi-
nanta florei respective.
Vindecarea bolnavului de eolit.ii (se pot obline vindecllrl totale!)
poate fi determinat.ii de gradul de dlsclpllnll dietetici a acestuia.

Alimente interzise bolnavUor de colil4 cronicii de fermenta1k:

-- carnea grasă de toate provenien!ele, tocăturile iritante, afumAturile,
conservele de came, rântaşul, prăjelile cu ceapă şi grAsuni, brân-
zeturile fermentate sau sărate, băuturile alcoolice ca: bere, ţuica,
vermut, rachiuri de drojdie, mustul, orice băutură rece sau cu
bioxid de carbon (sifon), laptele bătut, iaurtul acru. AIAturi de cele
enumerate anterior, la fel de nocive sunt: grlsimile ca: slinina.

261
 smântlina, untura, frişca; sosurile cu: rântaş, piper, ceapa, boia,
ciuperci, sosul de unt negru, sosul de muştar, maionezele; plinea
calda sau neprăjită, fainoasele d'e proasta calitate, fierte incomplet
sau preparate cu: nuci, grăsimi în exces şi grăsimi prajite. Lista
alimentelor care stau sub zodia lui „NU" poate fi întregită cu:
supele grase din orice came, de leguminoase sau de fructe, ciorbele
acrite cu zeamă de vană sau cu zeama de murături, borşuri sau
supe cu zarzavaturi nepasate, supele cu boia sau rântaş; legumele
uscate (mazăre, linte, bo~, fasole); ouă prăjite, maioneze, oui cu
muştar sau umplute (cu sardele), oua cu ciuperci, sos picant; fructe
crude cu coji şi sâmburi, castane, fructe ac~ compoturi prea dulci.
Dintre fructele interzise cu desăvârşire, amintim: curmale, smo-
chine, caise (uscate), stafide, nuci, migdale, arahide, alune. Alaiuri
de cele menţionate până aici, la fel de nocive pentru bolnavul de
colită cronică sunt şi: ceapa (crudă sau prăjită), muştarul, ardeiul,
verdeţurile netocate, otetul. Acestora li se adaugă: chiftele de
legume prăjite, varză, gulii, conopidă, ridichi, praz, legume grati-
nate; înghe1ate, clătite, miere, gem, fructe zaharisite, şerbet, alu-
aturi proaspete sau .dospite în a căror compoziţie intră nuci sau
alune, prăjituri cu creme de unt sau migdale, plăcinte cu grăsime
multă.

Alimente recomandate bolnavilor de colitli cronicii (de fer-

menta/ie): ·
-- pâinea alba prajita, carnea slaba.; bAuturi ca.ldu\e, pu\in vin roşu,
citronade şi oranjade (sunt de preferat cele preparate în casă),
sucuri de legume şi fructe (proaspete). infuzii de: muşeiel, mentă,
măceş, fiertura de tărâţe, chisel de cacao, pudră de orez,
mămăliguţă fiartă moale, tăilei fierţi bine (în budinci şi sufleuri),
zeamil; fidea. Suni de preferat pastele făinoase preparate din făină
de buna calitate. Lista alimentelor ce nu sunt supuse restrictiilor
poate fi continuată cu: conserve din came slabă - vaca, viţel, pasare
etc.

Exemple de meniuri JHmtru bolnavii de colilii cronicii (de fer-

menta/ie):
-- sufleu de şvaiţer cu gtiş, orez cu lapte; bulion cu came cu zdrenţe
de ou, friptura înabuşită; supă de pasăre cu galuşti de griş, cartofi
copii cu telemea şi unt; musaca dietetică cu salată de sfecla rasă
(porţia de salată va fi mică), sufleu de brânză de vaci; pilaf cu

262
 caşcaval moale (sare foane pu\ină), aluat fraged cu peltea; gratar
de vacă, chec cu cacao; budinca de came cu salata verde proaspatll
(po,:ţie foane mica - până la 100 g), chisel cu suc de afine.
Mentionam că la toate salatele este de preferat uleiul dietetic şi
zeama de lămâie. Rasol cu unt şi spumă de griş, spumă de albuş
cu piureu de mere, cafea de orz cu lapte; bulion de legume cu
zdrente de ou, tanină cu pastă de came; cremă de conopida, ochiuri
româneşti; piureu de spanac şi gelatină de vin roşu; ardei umpluţi
(dietetici) cu iaurt (una lingură), tartine cu şvaiţer; cafea de orz cu
lapte şi pliine prăjită, şuncă slabă şi budinca de zeamil; borş cu
perişoare, găluşti de came cu pireu de morcovi, peltea de fructe;
găină rasol cu piureu de morcovi şi cartofi, colţunaşi cu bd.nză;
mititei fripli, tanină cu pastă de anşoa bătută cu unt, gelatină de
cacao; m4măliguţă pripită cu telemea şi unt, compot de pere; supă
de tărâte cu unt, tartină cu salam dietetic şi usturoi, chisel de gutui;
sote de morcovi cu unt, vitei rece, ceai .de menta cu biscuiP,; carote
şi dovlecei „a la grec", spumă de griş cu lapte; supă de oase cu
fulgi de ou, colturuişi cu brânză de vaci; ou răscopt, sufleu de
morcovi; ştiucă rasol şi lapte de pasăre; peşte slab (alb)în aspic şi
tartină cu telemea; salată de creier cu lămâie şi ulei dietetic, ge;latină
cu fructe proaspete; supă de pui cu fulgi de ou, budincă de taitei ·
cu sos de roşii (dietetic); ruladă de cartofi umplută cu came tocată
şi salată din două roşii, gelatină din suc de struguri; pilaf cu unt,
prăjitură cu peltea, cacao cu apă şi pâine albă prăjită, şvaiter; ceai
cu lapte şi pesmeti cu anason, budincă de tăi!ei cu sos de legume;
cafea de orz cu lapte, pâine prăjită şi peltea de măceşe; omletă
dietetică şi tartină cu peltea, ceai de măceşe; pui fript cu piureu de
mazăre şi unt, peltea de fructe; vitei rece cu salată de fasole_ verde
şi mărar, budincă de griş cu jeleu de fructe; caşcaval moale cu pliine
prăjită, cremă de cacao cu frişcă; supă clară de găluşte cu griş, peşte
la grătar, spumă de zmeură; ceai de muşetel cu lapte şi biscuiti cu
albuş.

Alimentatia de prevenire şi de tratare a gastritei

(hiperacide, hipoacide), a bolii ulceroase
GASTRITA HIPERACIDĂ
Ca şi în cazul altor boli ce afectează diferite organe situate pe tractusul
digestiv, o alimentaţie neingienică poate fi una dintre principalele cauze
de îmbolnăvire a stomacului. Mesele nereaulate (,,a sări peste mese" -

263
 cum se spune în popor}, cele foarte condimentate sau constituite din
grăsimi prăjite, precum şi mllnclrurile oţetite, alături de faptul el nu se
face o masticaiie completă, enervArile şi discuţiile Ia masă, alcoolurile
băute des şi în cantităţi mari, reprezintă surse primejdioase de îmbol-
năvire a stomacului.
Ca şi în cazul altor boli, este bine să se ia măsurile de rigoare pentru
a preveni apariţia şi respectiv instalarea gastritei hiperacide, înlrucât
tratarea ei este dificilă iar agravarea ei duce la ulcerul gastric.
Mecanismul de producere a gastritei hiperacide constă din infla-
marea mucoasei stomacale datorită unei secreţii în plus (hipersecreţie)
de acid clorhidric şi enzime necesare digestiei. Cel afectat simte o arsură
în capul pieptului şi este chinuit de regurgitaţii acide (adică de rigllieli).
O altă senzaţie este senzaţia dureroasă care se datorează contractării
.violente a muşchilor stomacului datorită acidităţii excesive.
Fumatul este unul dintre factorii care accelerează apariţia bolii şi
intensifici simptomele dureroase. Lipsa unor dinţi sau măsele, cariile şt
alte boli netratate la nivelul cavităţii bucale determină o masticaţie
defectuoasa iar bolul alimentar astfel pregătit devine greu digerabil,
constituind şi el un factor de apariţie şi agravare a bolii. Simptomele bolii
hiperacide trebuie sa constituie ultimul semnal de alannă al acestui organ
atât de important care este stomacul.
Neglijarea simptomelor dureroase şi continuarea unei vieţi dezor-
donate (cu practicarea erorilor dietetice amintite mai sus) duce la
agravarea bolii, adică Ia instalarea bolii ulceroase.
ln urma studiilor şi observatiilor efectuate, s-a tras concluzia cli
factorul de tensiune pslhlCI, mal ales frica, genereaZli la unii bolnavi
tulburiiri grave ln armonia proceselor ce au Ioc Ia nivelul scoartei
cerebrale, tulburlri ce pot li responsabile Ia rândul lor de boala
ulceroasl. Acest fapt explică şi apariţia puseelor acute, adică a crizelor
de ulcer, în anotimpurile de tranziţie (primăvara şi toamna}, anotimpuri
în care se declanşează şi tulburările atât de specifice (şi de cunoscute de
altfel) ale bolnavilor de nevroză.
Cei ce suferă de aceste boli trebuie sa se prezinte la medic căci numai
acesta poate stabili tratamentul care trebuie unnat (lucru ce este necesar
imperios, riiai ales în perioada crizelor dureroase).

264
 Treb'!ie sl reţinem ci regimul de viata şi cel dietetic rlmin
adevlrata salvare, calea cea mai siguri a vindeclrii to1ale.
Bolnavul trebuie să mănlince de 4-5 ori pe zi pentru a-şi cruţa
stomacul. Mesele ·trebuie să fie servite la ore regulate (fără abateri),
ntancarea trebuie să fie bine mestecată, 1n cea mal deplini linişte §I
armonie ainbientalll. Hrana sau blluturile (apă, lapte, sucuri) să fie
servite la temperaturi moderate, hrana fierbinte sau rece putând declanşa
o criză dureroasă. Ceaiurile şi laptele dulce nu trebuie sl Hpseasci din
dietele zilnice ale bolnavului.

Alimente interzise bolnavilor de gastrita fi ulcer:

-- condimente (ardei iute, boia, piper, muştar; sare scorţişoară, cio-
colată, cscao, csfea), băuturi (rachiuri, !Uici, lichioruri), siropuri şi
băuturi reci, sifon, csfea naturală, ape minerale sărate sau gazoase,
sosurile nedietetice (cu lintaş şi grăsimi încinse, condimentate),
grăsimile (sntantână învechită, slănină sau unt sărat, untură, mar-
garină sărată, grăsimi prăjite), blinzeturile (sărate, fermentate,
conservate, afumate), supe (de came şi peşte cu lintaş, cu zarzavat
tăiat grosier, acrite cu zeamă de varză, borş, sare de lămfiie,
colorate cu boia de ardei), fructe (necoapte şi cu coajă), nuci,
arahide, migdale, dulciuri (prăjiturile cu fructe acre şi sllmburi, cu
dulcelllă, gem, rom, conisc, foietaj, clătite, îngheţate, aluaturi calde
şi dospite), legume {mazăre, Hote, fasole uşcată, soia), murături de
varză, acrituri, ridichi, gulii, varză, castraveţi, ardei gras şi iute,
usturoi, ceapă, precum şi legumele gratinate, prijite în rlintaş, peşte
(gras, conservat, marinat), făinoase, preparate cu grăsimi prăjite la
cuptor, fierte incomplet, cit şi mămăligă vfirtoasă sau nefiartă bine.
Tot atât de nocivă pentru bolnavul de gastrită hiperscidă sau de
ulcer este şi carnea: în conserve, tocată, grasă (de orice fel),
condimentată, afumată, sărată, piftie, şnilei cu grăsimi prăjite.
Alaturi de toate alimentele enumerate până aici, avllnci menpunea
,,contraindicate" este şi plinea albă proaspătă, mai ales caldă.
Tutunul este interzis cu desllvlrşire!

Alimente recomandate bolnavUor de gastrita hiperacidil şi ulcer

Măsuri terapeutice 1n faza acutll dureroasl: căldură pe abdomen,
repaos la pat;

265
-- in ulcer cu sângerliri - aplicilri de pungă cu gheata;
-- regim in prima sliptlimânli de dureri: din 3 în 3 ore una cană
lapte cald;
-- după o săptămână sunt permise alimente uşoare, ca: ouă fierte
(moi), supe de orez (strecurate), arpacaş cu adaos de una lunguriţă
unt de casă proaspat; gelatina de lapte (uşor îndulcit); fulgi de ovaz,
griş, frişca proaspăta. Untul trebuie sa fie nesărat. Se permite uleiul
rafinat (dar neîncins), gălbenuş de ou proaspăt de la găini de curte.
Mâncărurile trebuie să fie moderate ca temperatura.
-- după două săptămâni se permit supe de zarzavat bine strecurate
prin sită, perişoare dietetice fierte, diferite prăjituri dietetice, de
~xemplu: biscuiti, pandişpan, ecleruri. Trebuie să se lina cont ca
în aceasta perioadă mesele trebuie să fie desc (6 mese pe zi),

Exempk de meniuri pentru bolnavii de gastrilJJ hiperacidil fi ulcer:

-- brânză de vaci şi tarte cu cremă de vanilie; şniţel fiert cu piureu de
conopida, lapte cu frişcă; crema de orez, budincă de franzelă cu
cremă de caise; mămilligu1a·cu smântână, lapte cu ceai de măceşe
şi pâine prăjită; rasol de viţel, ciulama de pasăre, spumă de mere
- dulci - cu albuş; crochete de griş cu unt, crema de vanilie; crema
de brânză de vaci cu unt, gelatină de lapte; musaca dietetică, chisel
de căpşuni; perişoare de aburi cu sos alb, lapte de pasăre; supă
limpede de legume cu găluşti de griş, soteu de dovlecei cu unt;
pasta de ou cleios cu unt, sufleu dulce de brânză cu morcovi;
ochiuri dietetice în cuib, cremă de lapte; perişoare cu sos alb,
biscuip dietetici cu lapte şi ceai de măceşe; budincă de came,
şodou; supa-crema de conopida,· budincă de franzelă cu piureu de
fructe; piureu de morcovi, pastă de came fiartă cu unt, spumă de
griş; budincă din tăi tei; rasol de came cu smântână, compot de pere
pasate; mămăliga cu brânză şi unt, mere coapte; rasol cu carne cu
smântână, cremă de ou; ruladă de came tocată cu cartofi şi sos alb,
cremă de vanilie; peşte rasol cu unt, gelatina de caise; crema de
zarzavat, brânză de vaci cu unt şi peltea; supă groasă (pasată) de
fulgi de ovăz, pilaf de carne fiartă, spumă de griş; cremă ruseasca,
pateuri dietetice, gelatină de gutui; taitci cu unt, piureu de morcovi;
omletă la abur, lapte cu cafea de orz şi biscuiţi dietetici; cartofi
copLi cu unt, budincă de orez cu piureu de mere; ciulama de pasăre
cu mămăligu1ă, cremă de orez; musaca dietetică, ecler cu cremă

266
 vanilie; perişoare la abur cu caşă de griş şi unt, conopidă cu
smântână; supă cremă cu morcovi cu unt; papară cu branză de vaci;
peşte alb cu sos olandez, cartofi cu soteu de unt, spumă de gutui
coapte; budincă de came, cartofi cu smântină; came rasol, gelatină
de lapte; piureu de cartofi cu unt, papanaşi fierţi cu smântână; caşă
de orez cu unt, chiftelu(e cu sos dietetic; supă clară cu fidea, came
fiartă cu sos alb; supă-cremă de dovlecei cu uni, brânză cu smân-
tână; cremă de.brânză de vaci cu llnt, lapte cu plline priljită şi miere
de salclim.
[C]ASţtţi'r~ ~if~A~iii~J
Gastrita hipoacida este datorată insuficientei secrelii de acid şi
enzime gastrice.

Alimente interzise bolnavilor de gastrit/J hipoacid/J:

-- alcool, oricare aliment iritant, înghetate, fructe crude, lapte
· (nepreparat cu alte alimente), zarzavaturi crude, sosuri nedietetice,
boia, dulceţuri, usturoi, murături, hrean, piper, ceapă, prăjeli cu
grăsimi, aluaturi dospite (cu unt), vllnat, aluaturi proaspete, pâine
proapătă sau neagră. mezeluri, ape minerale alcaline, conserve de
came, brânzeturi grase, omletă prăjită, slănină, came (de porc, ra(ă,
gâs.că, came grasă de oaie), peşte gras sau prăjit, untură, muştar.
E bine să se tină seama că mâncărurile trebuiesc consumate la
temperaturi potrivite, la ore regulate, în linişte, bine şi îndelung meste-
cate, mesele să fie egale îlltre ele cantitativ, consumul apei este bine a se
face la o oră după terminarea mesei; în caz de carii sau dinti lipsă, dantura
trebuie bine tratată şi îngrijită!
Fumatul strict interzis!

Alimente recomandate bolnavilor de gastrit/J hipoacid/J:

-- borşuri pasate, sosuri de roşii cu rllntaş dietetic, biscuili, gelatină
de fructe, supe degresate din came şi oase, unt proaspăt, untdelemn
(crud), brânză de vaci, peşte de apă dulce (lin, biban, păstrăv,
ştiucă, şalău), şuncă slabă, carne slabă de vită (înăbuşită, tocată,
friptă), came de vi1el, pui (sau gtlina); fructe coapte la cuptor sau
fructe pasate din compotul de prune, mere, pere, caise, agrişe,
cireşe, vişine, piersici; sufleuri, frunze de mărar, leuştean, pătnanw
Jel, tarhon, biscuili şi aluaturi uscate; lactate ca: unt proaspăt,
telemea desilratil, caş sărat, şvai1er, brânză de vaci; legume fierte

267
 şi pasate: dovlecei, spanac; morcovi, conopidă, mazire verde;
orez, paste făinoase (bine fierte), fulgi de ovăz pasaţi, griş fiert
bine, piureu de cartofi, pâine albă uscată, sucuri de fructe, supe de
roşii, budinci din carne sau peşte, sucuri de legume, cafea, omletă
la aburi, sifon (în cantităţi mici), mămăligă prăjită, cacao, chisel,
p8ine prăjită, ape minerale clorosodice.

Exempt,, de meniuri pentru bolnavii de gastrilil hipoacidil:

-- ceai cu lapte şi pâine prăjită; mititei dietetici, compot pasat;
sărmaluţe de carne în foi de viţă acrite cu borş, sufleu de fasole
verde. cu caşcaval ras; piftie de carne cu sos picant, cremă de
zeamil; supă-cremă de salată verde acrită cu iaurt, şalău rasol cu
ulei şi oţet dietetic, mere coapte; pilaf cu dovlecei şi caşcaval,
chisel de ciocolată; friptură înăbuşită, biscuiţi cu fulgi de ovăz, ceai
de tei cu lapte; supă de rolil cu fulgi de ou, piureu de mazăre verde
cu unt, spumă de griş; tăiţei cu şuncă, ecler cu cremă de vanilie;
budineă de spanac cu caşcaval, gelatină de mere cu albuş; telemea
cu roşii descojite, gelatină de lăm&ie; şuncă de Praga, spumă de
griş cu cacao; sufleu de cartofi cu brânză de vaci, compot pasat cu
biscui!i dietetici; perişoare marinate cu iaurt, caşă de griş cu unt;
budincă de piureu de cartofi şi brânză de vaci cu sos de roşii, cremă
de lăm8ie; friptură la. grătar, ·tartă cu vişine; borş de came cu
zarzavat pasat, friptură la cuptor; pilaf cu came, sos de roşii
dietetic, salată de morcovi cruzi; piureu de cartofi cu unt; şuncă de
Praga, mere coapte; pastă de anşoa cu pâine prăjită, ruladă de
biscui!i cu peltea; ochiuri rqmâneşti cu piureu de spanac, chisel de
cafea; cremă de legume, musaca de dovlecei; pilaf fiert în zeamă
de ciuperci, ceai rusesc şi lapte; chifteluţe fripte, piureu de mere
rase cu scorpşoară şi zahăr ars (sos caramel); mămaligă cu telemea
şi unt, spumă de griş cu lapte; sufleu de morcovi cu brânză de vaci,
tartă cu peltea de coarne; musaca de carne cu cartofi piureu,
prăjitură cu brânză de vaci; supă de oase cu giiluşti de griş, ruladă
de carne cu sos de măceşe; borş de dovlecei cu iaurt, omletă pe
aburi cu caşcaval, cremă de ciocolată; perişoare cu sos olandez,
spumă de fructe cu albuş; saramură de crap, budincă de griş cu
stafide şi sos de vin; friptură înăbuşită, budincă de orez cu brânză;
cartofi sote cu unt şi sos de roşii, urzici piureli cu hrean şi
mămăliguţă; pastă de scrumbii cu unt, cacao cu apă şi bezele; rasol
cu sos picant, spumă de griş fiartă în compot de vişine (uscate);
grătar, cartofi fie,ţi cu iaurt, prăjitură cu piureu de mere şi

268
 scorpşoală; macaroane cu came şi sos de roşii, siriJele; supt-
crema de legume acrita cu iaurt, peşte fript, ceai de menta; borş cu
perişoare, budincă de brlnză, ceai cu lapte şi pline prăjita;
mămăligulii cu blinzii şi iaurt, grătar, mere coapte.

ITratament complementar YOGA!

Grup de S asane pentru tratarea afecjiunilor digestive
a) Uddyana Bandha
b) Sahaj Agnisava dhanti
c) Halasana
d) Matsyasana
e) Savasana
Modalitatea de execuJie afiecdrei asane Oi parte, cdt şi toate celelahe
detalii 1i condiJii privind practicarea acestui grup de asane, [e gilsiJi
explicate pe larg Cn cartea YOGA -Calea vleJII de acelafi autor,
iniJiatul Aluandru Dobor, carte ap4rut4 odata cu prezenta carte, tot
tn cadrul Editurii NIRVANA. YOGA -Calea vielll esM o reeditare,
dar revlzutii 11i readlugltii. a cdlp/or YOGA §I locul el ln recupe-
rare 11i De la YOGA la MÂNTUIRE.

7.AFECŢIUNISEXUALEŞIUROGENITALE

Ceaiuri utilizate în terapia afecfiunilor renale şi a

afecfiunilor cililor oro-genitale
Una din cele mai imponante functiuni ale organismului şi anume
eliminarea materiei toxice de consistenţă fluidă (urina) pe de o parte, iar
pe de altă parte a celei reproducătoare-erotice, este asigurata de către
aparatul genito-urinar.
Vom enumera o serie dintre cele mai imponante plante medicinale
romineşti care au actiune beneficii asupra organismului, ajutindu-1 sii
învingă bolile aparatului oro-genital.
Din categoria acestor plante fac parte şi: coada-racului, mlceşul,
porumbul,· cozile de cire§e, inul, urzica, fragul, iarba-mare,
ienuplrul, plpldia, pinul (mugurii), salvia şi talpa-gi§tei, plante
descrise în paginile anterioare, dar mai fac parte şi altele pe care le
descriem, după cum urmeazll:

269
 ALBĂSTRELELE (Centaurea cyanus L. - Fam. Compositae).
Cianina, mucilagiile, taninul, ccntaurina, glucozidul şi alte principii
active fac din acest ceai un medicament natural indicat în boli de rinichi
şi de vezică, deregliri ale func1iunii digestive, diaree, dar şi în combaterea
stărilor de oboseală ale ochilor (comprese).

La 350 ml apă clocotita se adauga 2 Ungurite (rase) de flori de

albastrele. Se lasa vasul acoperit timp de un sfert pânfi la o Juma.tale
de ora apoi, dupa strecurare, se îndulceşte cu zahăr candel sau orice
zahar. Cantitatea astfel preparată va n biutli în douli rânduri:
dimineata şi seara (numai pe stomacul gol!).

BRUSTURUL (Arctium lappa L. - Fam. Compositae). Cunoscllt şi

sub denumirea de lăpuc sau lipan, con\ine substanţe antiseptice, s.1rliri
de potasiu, inulină, ulei volatil. Modul de preparare diferă proceduntl
fală de ceaiul similar descris la capilolul,;Ceaiuri utilizate in tera11ia
alectiunilor nervoase, glllndulare şi circulatorii", în sensul că aceasta
e mult mai concenlraL.
l11tr-o Jumătate litru de apli Oartli bine se pun douli linguri de

270
rădăcină uscată, filrilmitati şi se lasă acoperit vasul timp de 15
minute. Dupil strecurare se bea in 4 reprize, neîndulcit, cu o orii
inaintea meselor.
E cam amar, dare unul din cele mai eficace leacuri pentru o serie de
boli care se manifestă, de multe ori, concomitent: boli de rinichi în-
tovărăşite de boli ale pielii (eczeme, furuncule, acnee), diabet, boli.ale
bilei: slabă rezistenţă faţă de temperaturi scăzute soldate de multe ori cu
răceli, gripe, boli de ficat şi alte dereglări (eventual cardiace) rezultate
din proasta funcţiune a rinichilor.

CIUBOŢICA-CUCULUI (Primula officinali.r (L.) Hill., Primula

elatior (L.) Grufb. - Fam. Primulaceae). Rădăcina de ciubotica-cucului
cCmline sapono1jde, ceea.ce face ca ea să fie un bun medicament na1ural
în anumite boli de rinichi şi de vezica, efectul acesta terapeutic fiind
completat şi de ahe efecte, cum ar fi producerea unei 'abundente ttM·
spiralii (deci eliminări masive de tox,ine), efecte de calmare a sistemului
nervos şi efecte de reglare a activitălii gastrointestinale.

Ceaiul: 4,5 g radacinii bine uscată şi flirilmifatil se inmoaie şi se

fierb intr-o canil de apil obfimindu-se un decoct. Di~ ceaiul rezul1at
se consuma 3.4 linguri pe zi.

271
 MERIŞORUL (Vaccinium vitis idaea L. - Fam. Ericaceae).
Continlind ericolină, arbut<>zid, săruri minerale, hidrochinonă, tanin,
vitamine etc. ceaiul vindecă boli ale vezicii urinare (cistite) şi ale rinichi-
ului (pielite); este indic'at totodată şi în reumatisme, gută, fiind unul din
ceaiurile cu efecte foarte puternice.

În 150 ml apa proaspAta (§i rece) se Jasa timp de 15-20 minute

doua lingurife (cu vârf) de frunza de meri1or uscata §i fArilmifatll.
DupA acest timp se strecoarll, iar frunzelor rllmase li se adaugi inel
100 ml apA în clocot §I se fierbe circa .15 minute. Se lasli vasul acoperit
alte 10 minute, iar dupA strecurare se amesteci cele doul lichide. Se
îndulceşte cu zahlr candel, la un interval de 2-3 ore se ia câte o
linguri pe stomacul gol.

MESTEACĂNUL (Betula verrucosa Ehrlt. - Fam. Betulaceae).

Datorită unor principii ca mucila,gii, saponine, tanţn 1, rezine, ulei volatil,
betuiozida, zaharoza etc •. acest ceai combate cu succes deosebit bolile
renale şi piatra de la rinichi (nefrite, edeme renale şi cardiace), reumatis-
mul, colesterolul, diferite infectii organice.

De natură pirocatehiniclt.

272
 Se pun 4 linguriţe de frunze de mesteadln (filrâmiţate, bine
uscate) la 200 ml api în clocot, se lasll o Jumltate de orii apoi se
adaugi un vârf de cuţit de bicarbonat de sodiu şi se bea lndulcit cu
miere, fracţionat, înaintea meselor, cu circa 2 ore.

PIRUL (Agropyron. repens (L.) Pal. - Fam. Gramineae). Cesiul

conJine mai multe principii 1 şi pe 18nga efectele de remineralizare ale
oaselor este un excelent leac pentru boli ca: cistite, boli renale, reuma-
tism, gută, bronşite, toxine în corp, şensibilitate în raceli.
Una linguri cu vârf de rizomi· de pir (uscap şi bine fărâmitaJi) se
fierb în 200 ml apa timp de câteva minute. Se strecoara, îndulcindu-se
cu zahar tos.

TRAISTA-CIOBANULUI (Capsei/a bursa pastoris (L.) Medik -

Fam. Cruciferae). ConJine colini, amine, tiramina, acetilcolinl, deriv&li
Vitamina A §Î B, sifruri de potasiu, acid. salicilic, fructozane, saponine,
mucilagii, ulei volatil etc.
2 Tulpini subterane.

273
fenolici, glucozide, acid protocatchic, săruri de potasiu. Vindecă mai ales
b(?lile rinichilor şi complicatiile rezultate din netratarea acestor boli,
dereglarile tensiunii, hemoragii uterine, cicluri dureroase, dar şi alte boli
(exemplu: anghina pectorala).
Preparilm o infuzie din: 200 ml apll în clocot, adllugam o lin•
gurili planta uscata. Ceaiul rezultat se bea îndulcit slab cu miere
(salcâm). ·

TURIŢA-MARE (Agrinwnia eupatoria L. · Fam. Rosaceae).

Uleiul volatil din aceasta planta, cvercitrina, acidul ursolic, taninul,
precum şi o serie de vitamine cum ar fi: vitamina C. K şi acidul nicotinic
(precursorul vitaminei PP) îi d~u însuşiri curative într-o serie de boli ale
aparatului urinar. dar eficacitatea sa se arata mai ales în calculoza renală
(şi cea biliară) şi în complica\iile ivi.te din proastafunc\ionare a rinichilor.
Mai este indicaţ în boli de stomac şi intestine leneşe, diaree, unele boli
de piele manifestate prin mâncărime (urticarii).
274
 La un sfert de litru de apli ln cl~cot se pune o lingurltii cu vârl
de planta uscata şi f'llrâmitata. A ceasta cantitate se bea de dimineata
pinii seara, uşor îndulcita cu mine de salcâm (pe stomacul gol).

[~li~;;~~a î~ afe~~e_renal~_i
Infecţiile dentare (granuioame dentare) şi cele rino-amigdaliene,
sinuzitele repetate, frigul, umiditatea, combinate cu oboseala duc ia o
inllamatie difuză renală numită nefrită. Cronicizarea acesteia poate duce
ia nefrite cronice urmate de insuficienţă renală. În cazul unei nefrite acute
apar edemele' faciale şi ale gleznelor.
Este recomandabil ca bolnavul de nefrită să ia măsuri urgente de
tratare a focarelor de infeqie amintite, cu antibiotice corespunzătoare

Edem: acumularea de lichid sero.t l'n Jesutul subcutanat sau fn spaJiile dintre
celulele unor organe, cum ar fi: ficatul, creierul, plllmJJnii.

275
 gormenilor (stabiliţi prin examenele de laborator), pe baza retetei în-
tocmite de către medicul terapeut. Pilnă la revenire (ameliorare) bolnavul
nu trebuie să facă eforturi fizice considerabile şi este bine să evite frigul,
staţionarile în medii umede. stress-ul.
Este indicat regimul de m8ncare nesărat, sărac în lipide şi nu prea
bogat în albumine. Cei ce au această afecţiune nu au voie să consume
alcool, condimente, cafea. Sunt recomandate ceaiurile diuretice-expuse
în capitolul de fitoterapie, fiind obligatorie consumarea în doze mici -
100-150 ml la 1-2 ore, astfel ca în 24 de ore să se bea plină la 2000 ml
(adie! 2 litri) lichid. Este de preferat ·sa se consume albumine din surse
ca: lapte, brânzii, oua (far! a se face exces nici din acestea), carnea sau
legumele uscate prezentând marele risc al unor cantit!ţi apreciabile de
toxine a c!ror evacuare suprasolicita rinichii deja extenuaţi. Piinea să fie
f!ră sare, precum şi celelalte alimente. Legumele şi fructele trebuie să
eonstituie hrsna de baza ţinilnd cont de cantitatea de uree crescută la unii
bolnavi. Hrana bogatll în celulozi se elimini deosebit de uşor şi
exclude intoxicarea intestinelor datoritll stagnării materiei fecale
nedigerate, dând totodatil organismului posibilitatea de a-şi extrage
şi necesarul de glucide. Mai ales curele de crudităţi (salate de crudităţi
şi fructele ca atare) pot aduce ll!D"liorari vizibile în starea nefriticului.
Este de dorit ca totuşi să nu se prelungească acest regim mai mult de o
săptamilnă. Grăsimile vegetale sunt de preferat (untdelemnul, fructe
uleioase). Se recomilnd!, în general, un regim de cruţare alimentara, dar
şi un regim de cruţare fizicii, cu evitarea eforturilor mari şi cu pauze în
care să se includă poziţia întins la orizontală.

Alimentele interdse tn boala nefriticiS:

-- cărnurile (mai ales cele s!rate, afumate, conservate), peştele de
mare şi icrele sale, mezelurile, pâinea cu sare, grasimile sărate,
afumate, băuturi ca: ape minerale clorosodice, băuturi alcoolice
(111ică, rachiu, lichior, drojdie, whisky, rom, vodcă, gin, tescovină
etc.) lichide peste cantităţile stabilite. de către doctor, supe de
camuri, din legume conservate (cu salicilat şi sare), din oase,
milnc!ruri de orice natura cu ados de condimente iritante: piper,
boia, ardei iute, scoq:işoară etc. Se interzic, de asemenea.: măslin·
ele, muştarul, aluaturile sarate (sau cu adaos de bicarbonat), alu-
aturile cu drojdie în exces, plăcintele (sau foile de plicintă) sarate,
zemurile de ciupercr, came (şi sosurile din acestea), alimentele

276
 constipante: cărnuri, orezul, pâinea prăjită (multă), ceapa crudă,
uşturoiul crud (mult), lninza (în exces), morcovii (în exces),
mâncăruri din frunze de măcriş etc.

Alimente recomandalll fii dulta bolna,Uor tk nefrite croniee:

-- fructele de toate soiurile (de preferinţă cele crude), prăjituri cu
ftucte (torturi, tarte, spwne, salate, fructe confiate), pireuri, com-
poturi, dulceţuri, magiun, marmelade, preparate de cofetlrie
(napolitane, torturi de fructe), legume uscate (putine), gălbenu1 de
ou, brânzeturi nesarate (de vaci, urdă, caş, C&§Caval di.etetic), peşte
de râu (crap, lin, ştiucă etc.) la grătar sau fiert; supe (fară sare) de
legume (şi fructe), borşuri de zarzavaturi, supe din paste făinoase
(puţine), griş, mămăligă, fidea, tăiţei, pâine nesărată, cafea de orz,
sucuri de legume şi fructe, chisel de fructe, lapte dulce (puţin),
s.iropuri şi ceaiuri de măceşe, zmeură, de struguri, lămâi, pepeni
roşii (verzi), ceai de cozi de cireşe, mătasea porumbului, sirop cu
sifon etc.

Exemple de meniuri pentru bolna,ii tk nefri/4

Alimentaţie de purificare:
-- salată de crudităţi, salată verde cu ulei dietetic şi lămâie stoarsă,
fructe, salată de roşii, de morcovi raşi şi rădăcinoase (rase), pere
coapte, cantităţi mici până la 300 g de mere, pere, struguri, pepeni;
salată verde cu ulei şi otet de fructe plus mărar şi ulei de floarea
soarelui; 2-4 nuci curăta,te (nesărate), frişcă (1 căniţă), 2-3 mere
rase, miere (40-45 g), alune sfarâmate (50 g); orez fiert cu compot
de struguri (100-150 g) plus coajă de lămâie rasă, miere (1 lin-
gurită), frişcă (l lingurită); cartofi copţi cu unt (10-15 g), struguri
(150 g), varză rasă (200-300 g), orez fiert în zeamă de roşii (100
g), salată de fructe (200 g) cu frişcă (2 linguriie); pere coapte cu
miere de salcâm; salată de roşii cu 1- 2 linguri de smântână.

Exemple de meniuri dietetice propriu-zise:

-- grătar cu salată verde (cu ulei dietetic şi rara, sare), spumă de griş
cu cartofi, chiftele de cartofi cu tărâ\e şi pepene galben cu miere,
brânzoaice cu chisel de fructe, pilaf sârbesc şi tarte de caise,
musaca de vinete şi cremă de amidon cu caise, macaroane cu came
(slabă) cu sos de legume, salată orientală cu ardei gras, verdeaţă,
roşii, castravete, otet de fructe şi ulei (germeni de porumb); dovle-

277
 cei cu smântână şi mere coapte umplute cu dulceaţă şi arahide;
şuncă fiarta (nesărată) şi spumă de griş cu struguri, ardei umplup
cu came, budincă de orez cu came, chifteluţe de morcovi cu i:nere,
budincă de griş cu stafide, cremă de conopidă cu unt, cremă de
vanilie, peşte (de râu) rasol cu sole de morcovi şi cartofifielţi fira
sare, papanaşi prăji!i cu smântână, felii de portocale, 1-2 ouă
răseoapte, biscuip cu magiun şi ceai de măceşe; budincă de orez
cu mere şi corn uns cu marmeladă, briază de vaci cu salată de
sreclă roşie (fiartă sau coaptă), piure de cartofi, mere coapte cu
dulceată, supă de mere cu smântână, clătite cu magiun, salată
orientală cu andive, ţelină, cartofi, ulei şi oţet dietetic, borş de
cartofi, lăiţei cu nucă, mămăligu!ă cu smântână, salată rusească
preparată cu: morcovi, andive, cartofi, lămllie, ulei dietetic, grătar
de came slabă şi compot de fructe, macaroane cu came şi sos de
roşii, orez cu lapte şi fructe zaharisite, plăcintă cu mere, şniţel
dietetic şi ceai cu lapte îndulcit cu miere de salcSm, brânză de vaci
cu verdea!ă, supă de roşii cu tăiţei, conopidă cu came de vacă şi
smântână, borş de dovlecei cu orez şi smântână, gelatină cu fructe,
cremă de dovlecei cu unt, şni!el cu salată verde, fasole verde cu
smântână, îngheiată de fructe.

I Alimentaţia de prevenire (sau de combatere)

i a colecistitelor şi a litiazelor biliare
L. •••.

Vezica biliară (colecistul) joacă un rol important în organism. Este

situată pe fata interioară a ficatului şi anume pe fa1a anterioară a şan\ului
antero-posterior drept (într-o scobitură a acestuia numită foseta biliară).
Ea functionează ca un rezervor de depozit şi concentrare a bilei (în timpul
repaosului digestiv).
S-a constatat că îmbolnăvirea veziculei biliare se datorează inflamării
ei (colecistită) rapt ce poate ravoriza litiaza biliara (formarea pietrelor).
Cauzele: mâncărurile grase, retetele culinare demodate cu rântaş şi
grăsimi animale, oboseala, supărările, bolile nervoase netratate, apen-
dicita, consumul de alimente grele, mezelurile, conserveJe, grăsimile,
perioadele lungi lipsite de mâneăruri calde (gătite), consumul redus de
lichide şi apă etc.

Alimente interzise bolnavilor de co/ecislit4:

-- grăsimi de origine animala: frişca, smântână, untura de peşte şi
grăsimea de peşte, porc:, nqa, g&sca; scul; carnea de pon:: (mai ales

278
 cea grasil), de vinat şi viscerele albe (creier, momiţe), camuri
prăjite, afumate, mezeluri, conserve, preparate nedietetice; supe de
oase şi maduva, prăjeli, r&nu,şuri, condimente iup; pline calda şi
necoapta. bine; maioneze, omlete, ·ouă prăjite, galbenu1 în exces;
fructe oleaginoase; migdale, alune, nuc~ arahide (mai ales în stare
cn,da); legume în ghiveci prăjite, iahnie, tocană sau gratinate,
salate de vinete cu ceapă şi usturoi, ardei gras, castravep, praz,
ridichi, varzl cu came de porc, conopidă la cuptor; leguminoase
în cantităti (portie) mare sau leguminoase nepasate; făinoase în
cantitate mare, fiene incomplet; pregătite cu grăsimi prăjite, la
cuptor, ciulama, pilaf servite în chip de caşă·; bauturi reci şi
gazoase, ciocolată cu lapte, cafea şi cacao, vinuri (noi) şi vinuri
roşii concentrate, ceai rusesc, cocteiluri, rachiuri tari, alcooluri tari;
creme de unt, ciocolată, il'i:îgdale, baclava, sarailie,·gogoşi, plăcintă
cu foi, aluat dospit, foetaj, tort cu nuci, creme cu unt şi frişcă; piper,
ardei iute, muştar, boia, praz, ceapă, usturoi şi, în special, ceea ce·
observă bolnavul că îi face rău!

Alim•nt• '""omandalll balna•ilo~ d• co/ecistilil:

-- fructe în plină coacere: cireşe pietroase, inere, prune; Este indicat
ca prunelor consumate sa li se scoatA coaja, dar cele mai inofensive
sunt compoturile, piureurile cu fructe cu albuş de ou, fructele rase
pe nlzltoare nemetalici (de preferin)i de sticli),
Br&nzeturile sunt admise cu condiJia să fie olabe şi proaspete. Spre
exemplu: brlnz.a de vaci, telemea nesărata, unii, caş, caşcaval moale.
Este recomandat ca pâinea să fie consumată veche sau prăjitll. ·
Peştele slab, de preferinlă de râu: crapcean, p;lslnlv, şalău, ştiuca, iar
dintre cărnurile' slabe: viJel, ·vaca, pasăre, miel, şuncă dietetică; Prepa-
ratele din aceste camuri sil se facil după reţete dietetice - sosuri dietetice,
rasol.
Legumele neinterzise este recomandabil sl fie folosite fierte, ca
piureuri, la abur, soteuri, înlbuşite, coapte.
Ouăle să fie consumate moi (2-3 pe săplilmină), omletă pe aburi
(numai din albuş), în budirici şi s\JOeuri (albuşul batut spumă). Oul de
rată este interzis.
Sosurile dietetice (fări rintaş de ceapă prăjită, grăsimi şi făini prăjită)
să lie pregătite pe bază de ulei liert sau unt adăugai înainte de servire, cu

Cafil: cua ce se aeniq,e co garniturii lafripturd.

279
 verdeaţa. Sunt de asemenea recomandate sosurile de iegume, caramel
sau de fructe. Grăsimile folosite la prepararea acestora vor fi: uleiul,
untul, smântAna (proaspete), de preferinţa în stare crudă şi în cantitate
redusă. ·
Pin~ făinoasele (albe) bine fierte sunt recomandate: tăiţeii, fulgii
de ovăz,.orezu~ macaroanele,.grişul, mămăliga fiartă bine, la foc mic.
Supele-cremă (date prin sită) sunt gustoase cu verdeaţa tocată.
Al:,'.uri de alimentele şi preparatele enumerate până aici mai pot fi folosite
p: coji de l4m8ie şi portocale rase, scc1pşoară, vanilie (foarte putină);
spume de albuş bătute cu zahăr (nu cu frişcă), peltele, biscuiJ;i fără creme,
biscuip cu albuş, aluat uscat fiert sub fonnă de ecler, tarte cu peltea de
gutui, spume de griş cu suc de afine (sau sos de cacao), suc.uri de fructe
şi brânză de vaci prcupătă, gelatină din ceai de mentă, cacao.
Dintre sosuri amintim pe cele de legume (date prin sită), de roşii
coapte, de vin roşu, cacao şi afine, cele legate cu zeamă de orez sau sosuri
preparate cu ulei fiert şi unt (pe bază de zeamă de came).
Recomandate mai sunt: untul crud, frişcă foaJ1e pupn, uleiul fiert
înăbuşit cu soteuri de legume (sau în sos dietetic), supe slabe de came
cu orez, supe de legume cu orez şi lămSie, de chimen cu pSine prăjită,·
de vin roşu (curat), de tirâţe, precum şi supele de perişoare de came,
zdrenţe de ou, supe.,crenie de pasăre, supe cu gaJuşti de brAnză, supe de
oase (numai strecurate).
Fructele vor fi consumate coapte la cuptor, sub formă de compoturi
(în care fructele să fie descojite), piureuri, sucuri (între mese) proaspete.
Nu trebuiesc uitate: soteurile tăiate sub\iri (fideluţe), sufleurile fierte
la aburi, conopida, dovleceii, fasolea verde, carotele şi cartofii (în supe-
creme), precum şi brânzeturile ca: şvaiţer, caşcaval moale (nesărat), caş.,
telemea (nesărată), urdă, brânză de vaci. Nu neglijaţi nici peştele de du ·
(slab) care este bine să fie consumat sub formă de: rasol, în aspic, la
grătar, în pergament (la cuptor), precum şi albuşul din ou fiert, omleta
dietetică etc.
Vă mai sugerăm: supe cu zarzavaturi bine pasate, din legume stre-
curate şi îngroşate cu făinoase, borşuri de perişoare din came proaspătă,
bogate în zarzavaturi. ttiate nulrunt, supe „a la grec". Dintre deserturi
recomandate sunt cele din făinoase cu lapte, fructele lilsiropate, saleuri
de brânză de vaci, creme pe bază de amidon şi siropuri, sucuri, lapte,
piYreuri de fructe, zemuri de compot, budinci din făinoase însiropate,
garnisite cu fructe în gelatină din brânză de vaci, peltele, cafea cu lapte,
prăjituri de aluat usca,t cu brânză de vaci, marmelade, chec cu albuşuri
etc.

280
 1n prlvlnta condimentelor folosite la mâncăruri şi deserturi este
bine ca orientarea să fie spre cele autohtone şi către cele care !IU agravează
inflamaţia vezicii biliare. în aceste sens, enumertm citeva pentru orien-
tare: leuştean, cimbru, ţelina, tarhon, mărar, pătrunjel (frunze tocate fm),
anason, vanilie, chimen, scortişoară, sucuri şi coji de citrice, sare puţină
şicât mai rar.
Băuturile cuprind o gamă ceva mai largă: ape minerale specifice cum
arii: ·
- Bodoc, Slănic Modova, Olăneşti (strict nominalizate pe izvoare de
către medicul terapeut). Ah'lturi de acestea recomandăm: sucuri de
fructe şi legume, siropuri de fructe, zemuri de compot, iaurturi
slabe, cafi:a de orz cu lapte, ceaiuri ca atare de: măceş, tei, muşeţel,
sunătoare, mentă etc.

Exempll! de meniuri,pentru bolnavU de call!cistilil:

-- ceaiuri taiate cu lapte, pâine prâjită şi peltea, mici dietetici, carne
rece de viţel şi spumă de caise, şalău rasol cu morcovi şi cartofi
lieiţi, orez cu lapte şi zmeură, omletă de albuş cu piureu de spanac,
savarină cu frişcă de albuş, roşii umplute cu brânză de vaci, grâtar
cu salată verde, budincă de taiţei cu brânza, chifteluţe de mărar cu
iaurt, saleuri de brânză de vaci, salată de fasole verde cu mărar,
fulgi de ovăz cu lapte şi vişine, pastă de telemea cu roşii descojite,
supă „a la giec" cil orei, cafea de orz cu lapte, supă de mazăre
verde cu crutoane de pâine prăjita, budincă de dovlecei cu came
slabă şi sos dietetic, ecler cu cremă de vanilie, fripturii dietetică cu
sos de legume şi gamitură de macaroane, sufleu de căpşuni cu
mareng, supă de pui slab cu taitei de casa, rasol dietetic de şalău,
spumă de griş cu fructe rase, ghiveci dietetic cu came, sufleu de
brânză de vaci cu morcov, rasol împănat cu salată verde, saJ.tă
orientala cu: fasole verde, mlrar, cartofi, roşii, orez cu lapte, cu
suc de fructe, supă-=A de dovlecei cu iaurt, friptura la grătar cu
salată de andive, borş de sfeclă cu orez, ardei umpluli dietetici,
supă de grif cu sos caramel, supă de roşii (bulion), taiţei cu came
de vacă în sos picant (dietetic), pere în aluat, borş de sfech'I cu orez,
budincă de taitei, tarte cu dulceaţă, supă de legume cu perişoare
de carne slaba, pilaf dietetic cu came (vacă), biscuip de albuş, supă
clară de legume cu găluşti de grâu, ochi românesc cu mămăliguţă
pripita, batoane de brânzii de vaci, compot de gutui.
Alături de sugestiile anterioare vă mai n:comandăm: gelatină de
fructe uscate, ceai cu lapte şi pesme1i de anason, prâjiturâ cu brânză de

281
vaci, cafea de o,z cu lapte şi pâine prăjită cu gem, cartofi sate cu unt,
ceai de sunătoare cu biscuiti, caşcaval moale cu ceai de măceşe, pâine
prăjită cu miere etc. ·
ln principiu mlin.canuile pentru această afec\iune se prepară confonn
prescrippilor medicale şi reţetelor culinare dietetice. Un rol însemnat ln
procesul de vindecare §i atenuare a bolii li joacil odihna 1i relaxarea
psihica, apropierea bolnavului de natura, practicarea unei munci
U§Oare şi. atragatoare, întemeierea unor relalii armonioase cu se•
menii, evitarea stressurilor etc. ·

ITratament complement~r YO-~

Grup de 5 asane pentru tratarea afectiunilor renale §i uro-genitale
a) Cobra
b) Sarvangasana
c) Matsyasana
d) Badrasana
e) Savasana

Modalitatea de execuJie afiecdrei asa ne fnparte, c8t 1i toate celelalte

detalii fi condiJii privind practicarea acestui grup de a.rane, le gtJsiJi
explicate pe larg fn cartea YOGA -Calea viefii de acela1i autor,
iniJiarul Alexandru Dobo.f, carte apilruliJ odaUJ cu prezenta carte, tot
tn cadrul Editurii NIRVANA. YOGA -Calea vieJii ute o reeditare,
dar revlzutl şi readlugitl, a cdrJllor YOGA §Î locul ei în recupe-
rare 1i De la YOGA la_MÂNTUIRI!. . .

8. AFECŢIUNI ALE PIELII

ICeaiuri utilizate în terapia unor afectiuni aleyleiii]
Vom reda modul de preparare (şi folosire) a unora dintre ceaiurile
cele.mai eficace în combaterea afec\iunilor pielii, menponlind că despre
unele plante (care sunt indicate şi în tratamentul acestor afeC!iuni), am
mai vorbit I în paginile precedente. Acestea sunt: muşetelul, brusturele,
plopul, levllntica, clubolica,cucului, rostopasca, unguraşul, salcia,
Descriind modul de preparare,/olosi11J4, efectele, compoziJia etc.

282
nalba, coada-şoricelului, slpunllrifa, trei-frati-plllali, socul, sulfina,
iarba-mare, fintaura, urzica. Le descriem şi pe celelalte.

GĂLBENELELE (Calendula officinali• L. - Fam. Compositae).

Principiile amare, carotenul, rezinele, gumele, calendulina, mucilagiile,
saponinele, acidul malic, vitamina C fac din acest ceai un bun medica-
ment al unor boli ca ulcerul (gastric şi duodenal), enterocolite, dis-
chinezie biliara şi bi!A leneşa, boli de ficat.

Extern se fota.,eşte prin aplicarea norilor, ca pansament, direct

pe ulcera!ii, acnee . degerAturi, arsuri, rAni durabile, plăgi purulente etc.
La un sfert de litru de api clocotitll (sau 300 ml) se pun 2 linguri!e
cu vârf de nori objinându-se o infuzie. Se pot bea 3-6 linguri pe zi,
neîndulcite, pe stomacul gol, lnainte cu o jumătate de orii de masă.
Bllut este ellcace ln combaterea bolilor interne sus- amintite. Pentru
leucoree li tricbomonas vaginalis • splilAturi: 10 grame flori Ia 100
ml api clocotitll, rAcitll p strecurata. ·
Sp1Uiturile zilnice combat tricomonasul, hemoroizii, metroragi-
ile2, leucoreea3.
RĂCHITANUL (Lythrum ,alicaria L. - Fam. Lythraceae). Prin-
1 Sau CO§Ul'Î.
2 Sunt sdngertJri ale uterului, Intre cicluri.
3 Leucoree .sau poaltJ a/btJ, scurgere a/bd l'Dginalil.

283
cipiile active: colini, salicarina, lawsonA, derivaţi flavonici, ulei volatil,
glucozid îl fac eficient în.. leucoree, ulcer varicos·,. dizenterie, hemoragii
intestinale sau gastrice.
Preparăm (pentru uz infern) o infuzie dintr-o canii de apii

clocotitl la care se adaugi una lingurifjl de planii; se beau 3-4

ceaiuri pe zi.
Extern: pentru biii, comprese, irigaţii (se dublează cantitatea de
planta conform reţetei de mai sus).

SAPUNARIŢA (Saponaria officinalis L. -Fam. Caryophillaceae).

Datorită principiilor conţinute (saponarină, saponine triterpcnice, fla-
vone, glucide, gipnosegini) este eficace ln boli datorate insuficientei
eliminări de toxine (slabă funcţionare a rinichilor şi lnrnagazinarea
toxinelor·ln corp, reţinerea apei ln ţesuturi etc.) şi ln bile leneşe sau ln
bronşite, oxiurază, eczeme, plăgi etc.

Ceaiul se prepară astfel: 1. Pentru uz infern:

Ulcera/ie gnu vindecabi/4 (ln innqicien/a venoasa cronicll).

284
 a/ se macereazi una lingurifli de plantll la 200 ml apA rece. Dupa
8 ore se bea în cantitllti mici, pe întreg parcursul zilei;
bi se face un decoct: la 250 ml api rece se pun 2 lingurite plantA.
Se fierbe o jumatate de orii. Se riice§te; se consumi 4-5 linguri pe zi.
2. Pentru uz extern; avându-se grijii ca sii nu se foloseascii ln
cantitll!i mari • întrucât riidiicina este toxicii • se taie buciitele fine
care apoi se fierb; cu fiertura rezultatll se spalii furuncule, eczeme,
plligi. Biiile la 1ezut, din aceastll fierturii sunt eficace în eliminarea
oxiurilor.

SCHINELUL (Cnicus benedictus L. - Pam. Compositae). Datorită

principiilor conţinute: mucilagii, principii amare, cnicină, ulei volatil,
benedictină (principiu specific), tanin, vitamina B1 • ceaiul e şi un
excelent aperitiv şi tonic, combătând şi aciditatea gastrică.
La un sfert de litru de apA clocotitll se pune una linguritii cu vârf
de plantll uscatll şi bine fllrâmiptll (infuzie). Dupii rlicire se stre-

285
coarli şi se îndulceşte bine cu miere de fâneaţll. Cantitatea rezullatil
se bea înaintea meselor principale, cu aproximativ o ora.
Se poate aplica extern sub formli de prişnite în caz de ulceratii,
arsuri, degeraturL ·

STEJARUL (Quercus robur L.; Quercus petraea (Matt.) Lieb. sin.;

Quercus sessiliflora Salisb. - Fam. Fagaceae). Principii: floroglucina,
rezine, acid cvercitanic, cvercina, ~id galic, substanţe pectice etc.

286
 Pe Ianga indicapile în diferite afecţiuni ale pielii, ceaiul din coajă de
stejar mai este indicat şi în tratarea altor boli ca: leucorea (scurgerea
vaginală), degerarea anumitor pi!Jti ale corpului, hemoroizi, melenă
(prezenta sângelui în fecale), hemoragii uterine (între cicluri), leziuni ale
anusului, inflamaţii intestinale (intestin subţire), trasnpiraţii ale extre-
mităţilor,arsuri, gingivite etc.
Se preparl un decoct din 200 ml api rece şi 2 linguriţe de coajl;
fierbe 30 minute; se beau 2·3 ceaiuri pe zi. Extern este folosit pentru
diferite boli ale pielii sau gargare, splliiturl (şezut, vaginale), com•
prese; se face un decoct preparat astfel: 3 linguriţe coajă la 200 ml
api.

TĂTĂNEASA (Symphytum ojiicinalis L. • Fam. Boraginaceae).

Rezinele, mucilagiile, taninul, alantoina şi uleiul volatil n fac eficace în
ulcer (stomacal) şi bronşite, ·

1n 300 ml apă rece se fierbe la foc încet, 20-30 minute, o linguritll

rldlcina de tiltllneasil, obţinându-se un decoct; se beau 3· 4 ceaiuri
pe zi (pentru uz intern).

287
 ·Pentru uz extern rlmine valabil modul de preparare, cu
menţiunea ci rldlcina se pune 1n cantitate dubli. Baile, clismele,
compresele §i blile §l!Zlltului se fac cu decoctul rezultat din cea de a
doua refeti (cea pentru uz extern).

VOLBURA (Convolvulus arvensis - Fam. Convo/vulaceae). Rez-

inclc, taninul, jalapina, convolvulina, mineralele şi vitamina C sunt
principii care o fac eficace în dereglari de bilă sau de defecaţie (scaune
tari).

fn 100 ml alcool (70.) se vor lăsa timp de 10 zile 20 g pl&11t!. Din

această tinctura se vor lua, 3-4 linguri pe zi, înaintea meselor, cu un sfert
de oră.
Extern, pentru furuncule sau abcese, se pun cataplasme.

ITratament complementar YOGA I

Grup de 5 asane pentru tratarea afecţiunilor pielii
a) Viparata Karani
b) Supta Vajraasana (variantă Matsyasana)
c) Trikoasana
d) Danurasana
e) Savasana

288
 ca,
Modalitatea de tx«utie ajiecllrei asane ln parte, fi toate celelalte
detalii li condiJii privind practicarea acestui grup de asane, le g4siJi
explicate pe larg fn cart• YOGA -Calea vie&ii de acelap. autor,
iniJiatul Alexandru Dobo§, carte apilnlld odalll cu prezenta carte, tot
1n cadrul Editurii NIRVANA. YOGA-Colea >ie1ii ute o reeditare,
d4r revlzulll fÎ readlugllll, a cdltilor YOGA 11 locul el ia recupe-
rare fi De la YOGA la MANTuiRE.

9. ALIMENTAŢIA DE PREVENIRE
ŞI TRATARE A DIABETULUI ZAHARAT
Organismul, în unna digestiei alimentelor, reJine substantele nece-
sare metabolismuluL Una din principalele substante energetice este
glucoza, rezultată din digestia alimentelor carecontm zaharuri şi amidon.
·Valorificarea glucozei în organism se face în condi!iile unui echilibru
între seaetfile anumitor glandeendoctjne. Pancreaaul ~ unhonnon
indispensabil viepi.: insulina. Hipofiza (anterioară) emite, la rindul ei,
alte secretii; acelaşi lucru se întâmplă cu tiroida fi glanda cortico-su-
prarenală, ale ciror secrelil - pe de altă parte - concurează cu aqiunea
panaeasului care, prin insulină, tinde să valorifice glucoza în organismul
uman. Lezarea, îmbolnăvirea, ieşirea totală sau parţială din func!iune a
insulelor luiLangherhans1 are drept unnare scăderea seae!iei de insulină
sa~ încetarea completă a seae!iei acesteia, fapt ce se repercutează direct
şi imediat în sectorul utilizării glucozei în organism. Tulburări în
economia glucozei se pot produce în singe (hiperglicemie) şi apari!ia ei
în urină (glicozurie) reprţZintă dereglări fi tulburări care afectează me-
tabolismul proteinelor fi lipidelor fi creează terenul aterosclerozei, a
cataractei, a infec!iilorcronice etc. O dată ajuns în această stare diabeticul
se tratează prin injectarea cu insulină, în vederea corectării lipsei acesteia.
Este bine să fie evitată această situa!ie printr-un regim dietetic.
ln regiunea capului ti a cozii pancreasului, Intre ocinii glandulari, ,e afliJ niţe ·
celule glandulare care alcdhde.rc pancreasul endocrin li sunt .rpecialimte fn.
secreJia insu/Ni. Aceste celule glandulare poartiJ numele tu „Insulele lui
Langhomans".

289
Alimente interzise diabeticilor: •·
-- în general alimentele care con\in zahăr (zaharoasele), făinoasele,
fructele cu un con1inut care depăşeşte 20% glucide, legume uscate
(şi proaspete) cu un con1inut glucidic de peste 10%, ficatul,
grăsimile, berea, vinul, lichiorul, mustul, siropurile, carnea grasă
(de porc în special), peşte pane, cartofi în exces, mazire, morcovi,
legume uscate, fructe uscate (stafide, curmale, smochine, prune),
lapte gras, smântână, ouă, brânzeturi grase, fructe oleaginoase
(migdale, nuci, alune).

Alimente recomandate pentrll diabetici:

-- bame, macriş, fasole, lăptuci, conopidă, ridichi, ·untişor, roşii,
urzici, dOvlecei, andive, castrave\i, spanac, varza roşie, vinete,
· ciuperci, varză albă (cruda şi acră), ardei gras, păpădie, ştevie, .
orice ceai neîndulcit cu excep\ia ceaiurilor bogate în glucozizi,
zaharuri, lapte degresat, vin sec (acrişor), fructe cu con\inut mic
de zaharuri (se vor consuma'în cantilăli mici), grepfruit, portocale,
cireşe timpurii, vişine, caise, agrişe, mere, pere, zmeură, fragi,
căpşuni,mure, gutui; pepene verde, grăsimi vegetale (ulei din
germeni de porumb, margarine, ulei de floarea soarelui), peşte
proaspăt, icre, făinoase (numai lacâqtardupă indica1iamedicului),
mămăliga (terci), fulgi de ovaz, griş, tăi!ei, brânzeturi (urdă, brânză
de vaci, brânză topilă, caş, şvai1er, telemea, caşcaval), sosuri
dietetice (hipocalorice), compoturi neîndulcite din fructe fără
conţinut mare de zaharuri, desenuri rara conţinut de zahar, pâine
de secară (mai veche),.ape miner8le, sifon. lapte bătui.

Exemple de meniuri pentru diabetici:

-- salate de crudităli, borş de peşte (fără paste), plachie de crap cu
ceapă şi roşii, iaurt (1 borcan), cafea cu lapte (:?50 ml cu zaharină),
salată de vinete cu ceapă, sole de conopidă cu chimen şi un canof
(mic), şuncă_ de Praga, ceapă, roşii, una felie pâine veche, ciuperci
.,alagrec",gutui coapte (1-2 gutui mici), brânză cu roşii proaspete,
salată cu peştişori, ceapa. şi roşii. musaca de vinele cu sos de roşii.
salată din castraveLi cu marar, ciorbă de dovlecei drea.c;a cu iaun
(un pahar mic), supa de came cu zdrenie de ou, salată de fasole·
verde cu mărar şi ulei dietetic, musaca de dovlecei cu ardei copii,
rasol cu cartofi fierii (2 cartofi mici) şi salată verde, salată dintr-un

190
 cartof mic, sos de maioneză (cu ulei dietetic), roşii, salata verde şi
praz. gelalină de laple (un pahar mic), telemea cu roşii şi ceapă,
gratar cu un canof (mic) fiert şi o felie pâine dietetica; borş de
zarzavaturi cu un canof (mijlociu), fripturi de vită la cuptor (sau
din orice came slabă), vi(el (rece) cu o felie de pâine rece (dielelică)
şi un borcănel de iaurt, borş de perişoare, omleta cu verdea\a,
ghiveci cu came, sote de morcovi (20() g), varză cu came, borş de
peşte, salata de spanac cu ou rascopt, caşcaval la capac, crenvurşti,
mâncare de came cu cas1rave1i, peşte prăjit în ulei dietetic cu salată
de păpădie (cu ulei dietetic), omleta cu cozi de ceapă verde, supa
de bulion cu un canof (mijlociu) tăiat cubule1e, supă de oase cu
varza, ou răscopt cu I 00 ml lapte acru şi una felie pâine veche,
cârna1i prajili, supă de legume cu găluşti de brânză, friptură cu
salată de ridichi negre, omleta cu praz, grepfruit cu zaharina, cafea
cu lapte degresat, ciocolată dietetică (în cantilăli foarte mici vor
consuma numai diabetici care nu au alte complicatii - hipenensi-
une, hepatita, obezitate). compoturi dietetice.

Tratament ~mplementar ~o_G~,

Grup de S asane pentru tratarea diabetului
a) Uddyana Bandha
b) Halasana
c) Sarvangasana
d) Danurasana
e) Savasana

·-·i.Îodalitaiia de exec~Jie ~/iecarei·a.fa~~ i~·par,,:;41 şiitXlle.~ilelali~

. detalii şi condiJii prfrind pra,·rica,·e" "':e."rtui grup de asa11e, le g~siJi
i explicate pe larg rn cartea VOGA - Calea viejii de acela§i auror,
iniJiatul Alexandru D0h<11, cc,rte t1pdrutd odat4 cu prezenta carte, tot
l'n cc,dru/ Editurii NJRVANA. YOGA -Calea vletli e.,te o reedita,y, ·
dar revAzutl şi readAugitA. a cdt1ilor·YOGA şi locul el ln recupe• !
rare fi De la YOGA la MÂNTUIRE. .... ___;

:?91
 10. ALIMENTAŢIA DE PREVENIRE
ŞI VINDECARE A HEPATITEI EPIDEMICE
Cunoscută în popor sub numele de glllbenare, hepatita este o boală
deosebit de primejdioasă mai ales dacă nu este ttatată corespunzător iar
regimul alimentar şi de odihnă nu este aplicat conform indicapilor
medicului.
Icterul epidemic sau hepatita epidemică poate degenera în hepatită
cronică datorită nerespectării regimului de covalescenlă- Pot apărea
modificări inflamatorii urmate uneori de leziuni chiar şi în cazul în care
nuanţa patologicii, glllbuie, f'lclnd loc linei nuanţe naturale a pielii lasă
impresia însănătoşirii. De multe ori bolnavul nu ştie că boala trece în faza
sa cronicii, chiar dacă anumite stări îşi fac aparipa: slăbire, stare de
oboseală, somn0Ient4, tulburări dispeptice, colorape galbenă a ochilor,
subfebră, senzatia de apăsare în zona ficatului etc.
Alcoolismul, sifilisul, malaria, subnutripa, unele ttatamente cu dif-
erite medicamente pot favoriza cronicizarea bolii. Măsuri ca: repausul la
pat timp de două - trei sl!ptămllni, un somn profund de minim 12 ore pc
noapte, un regim alimentar caloric (300 calorii) bogat în albumine (2 g
albuminll/1 kg greutate corporală), bogat în vitaminele C şi B şi în glucide
(cuca 400 g/zi) constituie factori de prezervare, de cruţare a ficatului, de
însănătoşire. Este bine ca mesele să fie cât mai dese (4-5 mese pe zi) şi
să nu fie voluminoase. Este de asemenea indicată o masticape completă,
iar conswnul apei în timpul mesei este interzis pentru a nu se dilua sucul
gastric. Psihicul să fie destins.
Mlncărurile nu trebuiesc sărate sau condimentate. Este reco-
mandabil ca după mese bolnavul să stea (nu să doarmă) culcat pe partea
dreptă, obicei care trebuie continuat ani de zile după refacere. Este
indicată consumarea laptelui dulce, a unor ceaiuri ca: sunătoare, mentă,
muşeţel precum şi a unor medicamente bogate în colină, betaină (m sucul
de sfeclă) şi metionină (m brânza de vaci).

Alimente interzise bolnavilor. u hepatitlJ epidemicii:

-- băuturile alcoolice, cărnurile grase iau afumate, precum şi cele
condimentate, conservate, prăjite (pane, şniţel), măruntaiele (or-
gane), droburi, vlnat, mezeluri, pastrame, pateuri, cllmaJi, cal-
taboşi. La fel de nocive sunt: oullle prăjite, ochiuri, omlete,
maioneză; oul de r~ţa este total exclus. Contraindicate sunt şi:

292
 brânzeturile (burduf, Olanda, trapist, caşcaval gras, brânză
fdlmântată), pâinea caldă şi neprăjită, peştele (cu came grasă,
prăjit,conservat, afumat, sărat, marinat, zacuscă), racii. Alături de
alimentele contraindicate enumerate mai sus, mai amintim: paste
făinoase pregătite cu grăsime, nefierte bine sau de calitate proastă;
mămăligă pripită sau crudă, supe din oase şi măduvă; ciorbele cu
rântaş din carne grasă sau peşte gras. seul, smâtâna sau grăsimile
animale. În categoria deserturilor interzise menponăm: deserturi
cu creme de unt, cu ciocolată, cacao, cafea, ness, cozonaci, torturi
cu creme, foietaj, aluaturi calde sau dospite, baclavale, pateuri. Tot
atât de nocive sunt şi: condimentele iritante, iup, şărate (boia iute,
muştar, piper, hrean), sosurile condimentate cu boia, antei iute,
piper, precum şi cele grase sau cu rântaş, cu usturoi, hrean sau
ceapă. Grăsimile de orice natură se înscriu şi ele pe lista alimentelor
contraindicate alături de: maţoneză, jumări, unt topit, legume
uscate (mazăre bob, fasole, linte), ceapă ~ită în rântaş, salate de
ridichi, castravep, varză, gulii, usturoi, precum şi: fructe nccoapte
(tari, crude), prăjite în înveliş de aluat, smochine, alune, migdale,
nuci, apă şi siropuri la temperaturi scăzute.

Alinwnf4 recomandaf4 bolnavilor dii hepati/4 epil/Jlmu:4:

-- pâine neagră (rece) sau albii prăjită, pişcoturi, biscui!i din albuş,
lapte, iaurt bătut, lapte acidofil sau lapte cu cafea de oiz, lapte tăiat
(amestecat) cu ceai, lapte cu sucuri de fructe. în lista - destul de
amplă - a alimentelor care nu au interdicpe, intră şi: legumele (rase
fin) pentru salate de crudită!i (varză albii, sfeclă, morcov) preparate
cu ulei dietetic şi zeamă de lămfiie; 'l'âncăruri de legume cu sosuri
dietetice (firă rântaşuri), soteuri (şi piureuri) de legume înăbuşite
cu adaos de lapte şi unt în cantităp mici; peşte de apă dulce
(preferabil de râu) fără grăsime (slab), cum ar fi: şalău, ştiucii, lin
(fript sau fiert). În larga categorie a alimentelor nesupuse re-
stricfiilor intră şi: mămăliga fiartă complet (coaptă), pastele fili-
noase: budincă cu brânză sau carne fiartă, tăitei de casii, fidea, orez,
macaroane, griş; şuncă de Praga (slabă); brânzii: telemea de vaci
(desărată), urdă, brânza de vaci, caşul, untul proaspăt (până la 10
g/zi) şi uleiul dietetic (până la 25 g/zi). Dintre sosuri amintim: sos
caramel şi sos alb. de legume, sos de roşii şi verdeţuri, sosuri de
fructe ca: agrişe, mere, vişine, măceşe. Nici deserturlle nu lipsesc

293
 din lista alimentelor recomandate bolnavilor de hepatita
epidemica: dintre acestea va recomandam câteva: diferite creme
din sucuri de fructe şi amidon, creme din lapte, făinoase cu lapte,
tarte cu fructe. compoturi, ceaiuri, marmelade, prljituri dietetice,
miere, magiun, siropuri, şerbet, peltea de măceşe şi gutui, bezele,
aluat cu fructe Jnsiropate sau briinzA, col1unaşi, pateuri dietetice,
papanaşi, piureuri cu fructe şi albuş. gelatine din lapte, budinci din
fainoase şi lapte, sufleuri din brânza de vaci. Firi a avea pretenţia
unCi liste complete • practic imposibil de întocmit - la cea prezen-
tata pâna acum mai putem adauga:·supe. şi ciorbe: de perişoare de
came slaba, creme de legume (de preferin1a cele îngroşate cu
făinoase), supe de fructe sau roşii, de salată verde, lobodă, fasole
grasa, dovlecei, canafi, sfecla. conopidă. Lângl cele men1ionate
pânA aici se mai pot adăugi: sucuri de fructe, ceaiuri, cafea diluată,
sucuri de legume, chisel de lapte şi fructe coapte. cum ar fi:
struguri, clpşuni, pere, piersici, caise, mere (rase). citrice; sufleuri,
gelatine, compoturi, spume. Recomandam a se folo,;.i condimente
autohtone (în principal): borş. suc de rosii, de usturoi.,. , liană,
tarhon, chimion, ţelina, leuştean, pitrunjel, iar a~aturi de acL. !a şi
scorţişoara, zeamA de lămâie, vanilie, dafin. Sarea esh.- cu
deslvâ11ire interzisa. Atragem atenlia asupra faptului ca glu-
cidele nu trebuie sa depaşeasci ISO g/zi.

Exen,p/6 de meniuri-pentru. bolllavii de hepfJti14 epidemic4:

-- supa de -roşii cu fulgi de ou, pilaf cu zeamă de legume, compot,
borş de sfecla, gratar de vaca. budincă de fulgi de ovăz cu căpşuni,
mamaligu1a cu brânză, budinca de griş cu mere şi stafide, lapte cu
. cafea de orz, dovlecei cu brânzi la cuptor, salată de ardei copţi,
pnijilură cu marmelada, muşchi de. vaca la grătar cu caşa de griş
în zeama de legume. crema de lapte cu albuş. conopida cu brânza
la cuplor, şuncă slaba. de Praga, budinci de legume, crema de lapte
cu albuş, conopida cu brllnza la cuptor. şunca slaba de Praga,
·budinca de franzela cu fructe zaharisite (zaharata), rasol de pasare
cu hrean, piureu de cartofi cu salată de andive, compot de prune
uscate şi mere, supă·cremă de cartofi, came cu sos alb şi salată de
roşii. căpşuni, gelatină de brânza de vaci, cartofi.umpluli cu came
şi sos dietetic (alb), piersici, salata ori~tall din: cartofi, roşii, ardei
gras. lămlie. chiftele marinate, caise, borş de sfeclă, ardei umpluti

294
 şi sos dietetic, orez cu lapte şi sos caramel, supi.,,a lagrecHcu orez
şi lămâie, friptură cu sos de legume, struguri, supă cu găluşti de
griş, ochi românesc, chisel de lapte cu biscui\i dietetici, macaroane
cu brânză şi sos de roşii (dietetic), cartofi copţi cu chimen şi unt
(nesărat), compot de piersici, supa-crema de conopida cu iaun,
muşchi de vită la grătar, spumă de căpşuni, supa de roşii cu fulgi
de ou, sufleu de brânză de vaci, suc de portocale, borş rusesc cu
orez, macaroane cu brânzi, iaurt cu biscuiţi dietetici, salată de
vinele, papară cu brânzi de vaci, savarină cu. frişcă de albuş,
chiflele umplute cu brânza de vaci, gelatina de fructe, peşte de râu
rasol cu morcovi şi cartofi, sole de fasole verde cu iaun, prăjitură
cu brânză de vaci, perişoare cu sos de roşii şi cartofi, fasole verde,
sote cu unt, gelatina de fructe, conopida cu caşcaval la cuptor, orez
cu lapte şi zmeură, carne rece de viţel cu sote de legume, tartă de
piersici, mititei dietetici, batoane de brânză de vaci, suc de fructe,
friptura de pasăre cu salata de: ardei gras, roşii şi cartofi, prăjitură
cu căpşuni, ciulama de pasare cu mămăliguţă. îngheţatJl de fructe,
ardei umplu1i (dietetici) cu iaun, spumil de griş cu lapte, budincă
de franzelă cu brânză de vaci şi sos de roşii (dietetic), tanil cu
dulcea\ă, tartine cu pâine pnl.jită, unt, telemea nesărală şi ceai de
măceşe îndulcit cu miere (de salcâm), borş de legume cu perişoare
dietetice, cano li cu brânză, iaun şi salată de sfeclă, mere coapte pe
plită, pilaf dietetic cu carne slabă. ceai de sunătoare, omletă de
albuş cu telemea rasil, compot de piersici, supă-cremă de legume
cu crutoane, şalău rasol cu zeama de lămâie, praji tură cu fructe etc.
iiâiainent compiemeritar-YOGA]
Grup de 8 asane pentru tratarea hepatitei
~) Uddyana Bandha '
b) Sahaj agnisara dhanti
c) Halasana
d) Cobra
e) Danurasana
f) Shirshasana
g) Matsyasana
h) Savasana

295
 _ Modalitatea do uecuJie ajiec<lrei asane ba parte, c,lt §i toate celelalte
tktalii,; condiJii privind practicarea acestui grup rh asane, k gdsiJi
uplicate pe larg ba cartea YOGA -Calea •lejll do acellJ§Î alllOr,
inqiatrd Alexandru Dobo§, carte apllruld odatd cu prezenta carte, tot
ba cadrul Editurii NIRVANA. YOGA -<:alea ylejll este o reeditare,
dar revlzulA # readlugilA, a cllrJilbr YOGA fi locul ei 1n recupe-
rare# De la YOGA la MÂNTUIRE.

11. ALIMENTE CU EFECTE TERAPEUTICE

FOLOSITE ÎN MEDICINA POPULARĂ
ROMÂNEASCĂ

Roşiile
învinuite de către unii nutrijionişti de producerea pietrelor la rinichi,
a artritismului şi a piettelor la ficat - roşiile sunt departe de a fi atât de
malefice (oxalajii sunt prezenji şi în alte alimente, cum ar fi cărnurile,
untul, ciocolata etc.)
Roşiile sunt i, sursă serioasă de vitamine, de pectine, azotap şi ttatap.
Ca efecte pozitive menţionăm: stimulează secreţiile digestive, neutral-
izcazăhipcraciditatca, contribuie la digestie, alcalinizcaz.ă s&ngele, reduc
umorile în artritism.
Este bine să fie evitate de către cei care au colici hepatice, cât şi de
către aceia care au acid oxalic în s&nge (oxalemie).
Roşiile conţin fier şi sunt indicate copiilor, anemicilor, cât şi în cazuri
de surmenaje însop.te de inapetenţă.

Vinetele
Ca şi roşiile, vinetele simt acuzate, la lindul lor, că au un conţinut
ridicat de substanţe toxice (belandona). Este bine totuşi ca şi acestea să
fie consumate în cantitap. moderate.
Sunt indicate în combaterea defecaţiilor lente (leneşe); seminţele lor,
departe de a fi cauza apendicitei, cum s-a crezut multă vreme, stimulează
activitatea intestinelor.

296
 Sparanghelul
Este bine ca suferinzii de gulii să evite consumul abuziv al
spar1111ghelului datorită purinelor pe care Ie conţ:ine acesta (în tot cazul
nu este mai periculos din aces.t punct de vedere decât creierul, momiţele,
carnea, măduva, ficatul etc.).
Sparanghelul stimulează intestinele, este diuretic, are efect de cal-
mare a inimii. Bătrinii obişnuiesc, cunoscând cele spuse de noi anterior,
să-şi facă sirop de sparanghel. Consumlil în exces de ciltre bolnavi de
rinichi poate deveni dăuni!tor. Este preJuit şi pentru efectele bune în
combaterea tuberculozei şi a bronşitei cronice.

Varza
At!t de mult acuzată de către unii (nu trebuie uitat cil mânciirurile de
came de porc şi varza sau sannalele cu varza consumate în exces au dat
naştere unor indigestii periculoase), varza este o adovlrată farmacie
naturala, fiind foarte bogată în fier, sulf, tanin, săruri de potasiu. Este
indicată şi în anemii, în carenic,le oaselor, pirului, unghiilor. Zeama de
varza crudă vindecii multe boli ale stomacului. Medicina populara o
recomandă, alături de conopidă, în constipaţ:iile cronice. Sucul de varza
crudă este preJuit şi pentru efectul ·benefic în cazul tratamentului de
combatere a viennilor .intestinali. Un pahar de zeama de varză acrii este
un purgativ natural si~!

Morcovul
Pe lângă conţinutul valoros în vitamine, zaharuri, fosfaţ:i, medicina
populara n recomandă pentru combaterea unor eczeme, bube; boli de
ficat, precum şi îh cazurile de scădere a vederii. Zeama de morcovi crudă
se consuma în cure care pot fi mai lungi de o jumătate de luna. Dacă
apare fenomenul de uşoara îngălbenire a pielii este semnalul că organis-
mul trebuie să ia o pauza de o săptămâni după care cura poate fi reluată
fără teamă.
Morcovul este la fel de eficace şi în cazul hepaticilor. Este recoman-
dat celor cu dentiţia în formare, cât şi celor cu gingiile mai slabe
(consumarea morcovului în acest caz este bine să se facă prin rontăirea,
mestecarea îndelungată a acestuia). Morcovul este, în acelaşi timp, şi un
bun curiţ:itor al dintilor.

297
 Ridichea albit şi neagra
Indicată în cazul pietrelor la ficat. Zeama rezultată în urma răzuirii
şia stoarcerii se conswna în cantilă\i cresc&nde, încep&nd de la o cana
(mica) pâna la şase astfel de căni pe zi (300-400 ml). Ridichea neagra
este tonilianta pentru stomac, colecist şi (ca şi zeama de morcovi) un bun
purificator al s&ngelui.

Ceapa
Învinuită de către cei care au abuzat de consumul ei în stare cruda,
ea are încă un efect terapeutic bine cunoscut încA din antichitate şi poale
fi utilizată cu succes în: combaterea tendinţelor de scleroza, în tuse,
mistuire dilicila, urinari greoaie (dilicile), edeme renale şi hepatice.
Vă oferim două re\ele foarte apreciate în medicina populară:
1. Supă de ceapa (folosita în combaterea abuzului de băuturi ·al·
coolice).
2. O plamadeala a opt cepe într-un litru de vin (alb) dă rezultate
deosebite în edeme renale şi hepatice.

Usturoiul
Ca şi ceapa, usturoiul este antisclerozant, anticancerigen, vennifug
(antihelmintic, combate viermii intestinali), vindecă tusea, diarea, fer-
mentaţiile. tensiunea.

Prazul
Are proprieta\i tonifiante şi diuretice.

Sfecla
Trebuie evitata de către diabetici, în schimb este un tonifiant general
şi stimulează intestinele.

Cartofii
Con\in vitamine şi saruri pre\ioase cu efecte mineralizante şi înlAri-
toare.

Ţelina
Deosebit de apreciata pentru efectele ei remarcabile în potenta

298
bărba\ilor. Este indicata şi în cazurile de reumatism şi gută (fiertură
obJinuta din 25 g rădăcină la I litru de apă). Consumata cruda, elimină
viermii intestinali.

Ciupercile
Eficace în poten\a redusă (virilitatea redusă).

Guliile
Curălă sângele, intestinele, intensifica diureza (urinarea).

Castravetii, fasolea verde şi dovleceii

Au meritul de· a nu fi contraindicate diabeticilor.

Ardeiul gras (sau iute), lllptuca şi salata

Indicat în anemii şi constipaţii, cu mentiunca că lăptuca este reco-
mandată în dispepsii (indigestie, tulburare digestivă func\ională), pentru
că neutralizează aciditatea gastrică. Medicina populară îi atribuie
calită!ile de: caimani al nervilor, al stărilor de atâ\are erotica (bolnăvi­
cioasă), al insomniilor.

Hreanul
Un vitaminizanl natural. Este de asemenea un depurativ, antiscorbu-
tic, antiscrofulos (scrofuloza este inflamatia - ce poate fi de na1ură
tuberculoasă - a ganglionilor cervicali), tonifiant şi dezinfectant al
stomacului şi intestinelor. Hreanul curăJă şi sub1iaza sângele, combate
bacilul Koch, este antisclerozant.

Spanacul
Contraindicat artriticilor. Combate anemia (este bogat în fier) şi
constipa1ia.

Urzica
Are efecte corespondente cu cele ale spanacului, fiind însa şi deosebit
de ei'icace în anemii, diaree. ciclu prelungit, în curele de slăbire. Urzica
este şi antireumatică.

299
 Untişorul şi cresonul
Vitaminizante şi depurative.

Lemnul-dulce
1n bacaniile, farmaciile şi .drogheriile de odinioară se vindea sub
formă de candel negru (sucul uscat al lemnului se turna sub formă de
baslonaşe) sau maibal şi era deosebit de apreciat ca leac contra tusei. ,

Leuşteanul

Este un stimulent al digestiei. Are efect canninativ, regleszi ciclurile

întârzi.ate.
MliduvA de os de vacii sau bou
Remediu rapid 1n anemie, scrofuloza, tifos, întârzieri în creşterea
copiilor.
Cidrul
Ceaiul de mere uscate (cu samburi) este un bun diuretic. Crud este .
un polivitaminizanL Stimulează digestia şi defecapa. Este calmant
Subţiază sângele. lntinereşte. Dii supleţe. Combate aciditatea sanguină.
Axe efecte bune în artritism şi migrene. Combate diareea. Medicina
popul"!ă n recomandă în diareele sugarilor sub fonni de suc şi pastă
crudă. In combinatie cu mierea vindecă guturaiul şi tusea. Cidrul (vinul
de mere) vindeca scleroza, obezitatea, guta, constip&lia, hemoroizii.
Meiul
Recomandat pentru calmarea durerilor intestinale (sub formă de
fierturăa seminţelor). Este sudorific. Calmează tusea. Eficient în bolile
de rinichi şi de vezicii, în tratamentul intoxicajiilor provenind de la lipsa
transpiraliei (transpiraţii dificile).
Migdala.
Aceasta este indicată în dispepsii. Coaja uscată înmuiată în lapte
fierbinte se foloseşte în cura de tonifiere (100 g migdale pe zi).
Momitele
Sunt ganglionii de la gatul vitelor (ghinduri). Deosebit de eficace în

30()°
combaterea leucemiei, a ·anemiei, a marasmului (slăbirea forţei), a
nevrqz.ei astenice. Sunt contraindicate în reumatism, sânge îhgroşat,
irascibilitate.

Moşmoanele
Sunt ftuctele comestibile ale unui arbust din familia rozaceelor.
Dintr-un kilogram de ftucte curăpte (sinătoase) de dmburi se face o
fiertură: 1 litru de apă plus ftuctele. Este foarte eficace în diaree. Se ·
consumă un sfert de litru dimineap.

Muştarul.
Făina (proaspătă) a muştarului este folosită sub fonnă de cataplasmă
(comprese), având meritul de a atenua durerile şi junghiurile. Baia de
muştar este indicată în raceli, tuse, bronhopnewnonie, leşin. Baia se face
prin adaugmea în apă caldă a unei pllmldeli de 200-300 g muştar.
Femeilor cu întâiziere de ciclu şi migrene li se aplici pe ceafă o oblojeala
de muştar. Medicina popularii n recomand! ca fiind foarte eficace în
apoplexii şi paralizii: folosirea unor oblojeli de cârpe înmuiate în api
fiartă cu muştar, aplicate plină la pulpe; desfacerea compreselor se face
dupa 20 de minute la adult şi 10 minute la copii. Celor otravip li se dă
!lină de muştar dizolvata în apă calda, pentru producerea vomei.

Napul
Folosit sub fonnă de ceai ajută la combaterea tusei. Reţeta este de 10
g de nap la 1 litru de apă.

Nucşoara
Este sAmlinţa unei plante exotice. Pl4mădită în ţuică potoleşte durer-
ile stomacului şi face poftă de mlincare.

Ochii de rac
Conţin un calciu total asimilabil cme combate tuben:uloza şi lipsa de
calciu din organism. întăresc organismul femeilor însărcinate. Vindecă
total fracturile socotite nevindecabile. fn general este foarte indicat în
cmentele glicerofosfatului de calciu.

Orezul
Binecunoscut pentru efectul sau antidiareic. Pudra de orez obţinută

301
din orez pisat şi cernut de trei ori vindeca: mllncarimea, roşeala, bubele
şi oparelile.

Orz:ul
Indicat de catre medicina populara în bolile vezicii urinare, a pietrei
şi a nisipului la rinichi. Este bine sa fie folosit sub forma de ceai: 20 g la
I litru de apă. Acelaşi ceai combate afec1iunile bucale şi amigdalitele.
Din făina cemuUI a orzului prajii se face cafeaua de orz: 2 Ungurite la o
cană de apă îndulcită. Aceasta este deosebit de apreciaUI de cllre diabetici
şi este tonifianta pentru copii. ·

Orz:ul incollit
Orzul încollil şi pus la uscare (înainte de înco11irea deplină) se
sfărâmă într-o piuă, se amestecă cu miere şi se di asLenicilor, covales-
cen!ilor, senililor, femeilor însăreinate şi celor care alaptează, sub formă
de cure: 2 linguri1e pe zi. Vitalizează.

Oletul de vin
01e1ul de vin tăiat cu apă este eficace în temperaturi (febre), precum
şi în combaterea pierderilor de sllnge (ciclu) sub formă de comprese reci
aplicate pe abdomenul inferior. Combinaţia de 2 g camfor cu 100 g 01e1
este eficientă în: dureri de oase. răceli, eriteme (urticarie. mâncărimi ale
pielii) înso1ite de răceală şi băşici.
Q\eturi cu utilizări medicinale sunt şi cele de: trandafir, pere sălba­
tice, mere, pere.

Oul
Pentru folosirea oului ca medicament va oferim următoarea reţeUI:
-- două albuşuri biitute in 50 de grame de 11pil rece;
se da copiilor cu diaree câte o linguriţă la interval de o ora.
· Punând mai multe albuşuri la băut, obţinem un leac eficace
şi rapid în cazul otr~virilor cu saruri de mercur. Menlionăm
ca medicina populară recomandă adăugarea unei canlit6ţi de
sare.
Glllbenuşurile (2-3) blltute cu zahllr şi puse in lupte (de calitate)
vindecă unele forme de astenie, laringite, anemii, boli pulmonare.
Albuşul mai este indicat în unele mâncărimi ale pielii.

302
 Oul este antipelagros, se foloseşte în loţiuni contra căderii părului şi
împotriva ma1reţii (gălbenuşul). Cojile de ou (spălate şi dezinfectate în
prealabil) sunt eficace în osteomalacie (oase moi), tuberculoza şi ex-
tenuari. Se adminisueaza sub fonnade pulbere (dupa o spălare insistenta
- prealabilii - a oului).

Oviizul
Sub fonna de ceai · (20 g la I litru apa) ovăzul este eficace în
combaterea nisipului, a pietrei la rinichi şi vezică, în gută şi în stări de
marasm. împreuna cu boabele de.orez, secara, orz, serveşte la prepararea
supei de cereale: din fiecare componenta se pun 20 g la l lillu apa şi ·se
fierbe încet timp de 6 ore, după care se sllecoara. Este indicata pentru
bolnavii de diaree. Se serveşte acestora sub fonna de portii - câte o
farfurie.
Pentrll înţărcarea copiilor mici ovăzul poate fi folosit în urmatoarea
reţeta: se face o mljpcare din faina de ovăz, orz, grilu, orez şi secara.
Aceasta se prepara astfel: o lingură din flinile menţionate mai sus se
amesteca şi se fierb în I 00 ml lapte şi puţin zahar. în tot timpul fierberii,
se amesteca încet. ln prima zi se înlocuieşte un supt. Peste doua săp­
tamâni, daca copilului îi prieşte, se fac doua astfel de înlocuiri ale
suptului. Este bine ca prepararea făinilor să se facă în casă prin spalarea
boabelor, dupa ce înainte au fost frecate în mâini şi vânturate bine. Dupa
care sonurile de boabe se pun separai în tavi diferite şi se coc uşor până
la rumenire. Se pun apoi în piua (Iii p4rli egale) şi se piseaza. Pot fi şi
râşnite. Făina astfel ob\inuti se cerne de trei ori prin site din ce în ce mai
fine. Conservarea se face în cutii metalice curate, uscate şi bine închise.
Pentru copii rahitici sau prea slabi se poate adăuga câte un vârf de cutit
de glicerofosfat de calciu sau pulbere de coajă de ou. Reţeta este dificil
de aplicat dar... merită!

Papara
O mâncare de pâine uscata (bucăţi) fiene în lapte dulce cu puţină sare
pesle care se poale (bsara brânză. Se poate adăuga şi ou. Este vitalizanta!

Piipiidia
Folosita sub fonna de salata tonifici ficatul, glandele, combate
litiazele, obezitatea, dă suple\e. Stimulează intestinele, întinereşte.

303
 Piltrunjelul
în faimacille de odinioară exisia: un produs extras din radlcina
patrunjelului denumit Apiol. Acest produs producea pornirea ciclului
îndrziat. Menţionam ca 100 g suc proaspat de radic.ina de pitrunjel
rlzuită pe rlzătoare nemetalica (de sticla) şi stoarsa, luată zilnic, are
acelaşi efect ca fostul Apiol.
Pentru persoanele suferinde de stomac, medicina populară reco-
mancli un ceai preparat din: 10 g frunze de pătrunjel la 1 litru de api!.
Are efecte benefice.

Pilstura
Produs hormonal al albinelor, cu aspectul unui polen de culoare
maroniu-galbui sau ruginiu. Are calităţi deosebite de refacere şi stimulare
a celulelor nervoase. Este un excepţional dezinfectant al celulei hepatice.
Luat în cure zilnice (de trei ori pe zi câte o llngurlpi, întinereşte), timp
de o luni de zile, are efecte benefice. Luat abuziv, poate produce
supdncărcari nedorite.

Propolisul
Gama efectelor binefăcătoare este mai largă în cazul propolisului
declltîn cel al păsturii: reface celulele şi le stimulează. Este şi un antibiotic
natural, e antireumatismal şi anticongestiv. Frimllntat între dinţi devine
o materie uşor de aplicat pe gingiile corespunzătoare dinţilor afectaţi
(pelicula de propolis se. ţine 6-8 ore pe porţiunea gingivala afectatl,
perioada de tratament fiind de 2-3 săptămllni). Salvia combinată cu
propolisul este antimicotică.

Pepenele (roşu)

Excepţional diuretic,· cu condiţia să fie consumat pe stomacul gol.

Curăţa şi subţiază sângele.

Piperul
Consumat în cantitate mare, irită stomacul şi căile urinare. Medicina
populară ne înva!ă si-i folosim în tratamente de uz extern: presărat pe o
cârpă înmuiată în prealabil în twca (tare) sau în spirt medicinal sub formă
de prişniţă (comprese). Folosit în acest fel aduce uşurari în congestii şi
junghiuri, pneumonii etc.

304
 Piersicul
Foarte bun în multe afecliuni. Sub formă de oblojeli cu flori de piersic
se alină colicile abdominale, durerile reumatismale. Tot din florile sale
se prepară un ceai: 20 g flori la l litru apă, care combate tusea măgărească
(convulsivi). în acest caz, ceaiul se administreazA bolnavului de 3 ori/zi.
Ceaiul are şi un efect de curălire (depurativ). Din 10 g flori la 150 ml apă
fiartă şi strecurată în care s-a dizolvat 150 g zahăr se obline un exceplional
aliment curativ pentru sugari.

Porumbele
Sunt fructe negre ale arbustului porumbar. Zeama unei fienuri în care
s-au pus 25 g fructe la l litru apă, este deosebit de eficace în combaterea
diareelor şi a formelor dizenterice.

Portocala
Zeama de portocală este un suc vitaminizant care nu dăunează nici
măcar copiilor neînlărcati ci, dimpotriva, contribuie la o bună osificare
a corpului lor şi la o digestie perfectă. Se recomandă a se administra
sugarilor cille 2-3 linguriţe pe zi, câte una după fiecare supt sau după
mllncare. Sugarilor constipali li se poate dubla cantitatea.

Prazul
Poate fi folosit cu efecte remarcabile în curele de slabire. Cura trebuie
să conlinA însă şi alte elemente vegetale, iar alături de acestea pline,
lactate şi fructe, pentru a se putea evita apariţia pelagriei. Zeama de praz
este eficace tn tratarea bolilor de inimi, a tusci, a bolilor de rinichi,
precum şi în cazul hidropiziei.

Prunele
Sunt cele mai igienice purgative naturale. Pentru cei ce nu le supona
sub formă de compot este recomandabil să le consume sub formă de
magiun cu·nucA.

Pulberea de oase
Pulberea ob1,inutl prin micinarea oaselor de la vitele sinitoase

305
reprezintă un medicamente sigur în redresarea celor suferinzi de osteo-
malacie (oase moi), rahitism, mberculoză, astenie, diaree.

Ţuica

Deosebit de sinătoasă pentru gargare şi prişnite sau frictiuni, fiind

oricum mult mai recomandabil să fie folosită în scop terapeutic declt să
fie băută (şi în cantităp mari!). Menţionăm că efecte terapeutice ca şi cele
ale ţuicii le au toate băumrile tari cu excepţia romului, care poate deveni
periculos în fricpunile făcute pe piept.
Medicina populară atribuie ţuicii efecte pozitive în combaterea
răcelii şi a Junghiurilor., Prin gargara cu ţuică se pot combate multe
ciuperci localizate în gât fn lipsa totală a vasodilatatoarelor farmaceutice
sintetice 100-200 ml de ţuică (sau de orice altă băumră alcoolică naturală)
poate fi un salvator de moment al celor care suferă de crize de vasocon-
stricpe coronariană (este însă bine sa atragem aten1ia: să nu se faci un
obicei din aceasta deoarece se poate ajunge la alte probleme. •• !)

Rinichii
Opoterapia' îi recomandă în tratarea bolilor de rinichi. Este vorba de
bolile de rinichi cronice.

Salepul
Este rădăcina unei plante din ţ4rile răsăritene. Se foloseşte fiert în
lapte sau în supe de came. Uşor digerabil. Tonifiant natural al covales-
cenplor sau al celor suferi~zi de astenie.

Scorţişoara
Ca şi salepul este un tonifiant. Pus în ceaiuri, compoturi sau vin,
măreşte efecml acestora în combaterea răcelilor. Un adevărat medica-
ment natural se poate obţine din 25 g de scor!işoară pusă în 500 ml vin
vechi; se pne astfel timp de 5 zile. Câte două linguriţe pe zi din acest
preparat are efecte deosebit de bune şi de rapide în cazul unor stări de
Metodd terapeutiCIJ. ce utilizeazd diferile extracte glandulare .sau Jesuturi
animale (1druJtoa.se} tn vederea combaterii bolilor"rgane/01· coreq,unz4toare
laom.

306
disconfort de la nivelul abdomenului inferior, în cazul un(11" defecaţii
dificile, scaune neregulate etc.

Scoruşele
Sunt fructele comestibile ale scoruşului. O cantitate de 100 g fructe
fierte dau un leac bun contra diareei.

Seul (silui) de vitll sau de oaie

Un foarte bun emolient al tusei Aceasta în cazul în care este mâncat.
Poate fi folosit şi după cum urmează: se şterge puternic de o bucată de
flanela sau cllrpa uscata. ln urma acestei operaiiuni cllrpa rămllne impreg-
nată de părticele line de seu. Flanela (sau cllrpa) respectivă se încălzeşte
pe o plită apoi se aplică brusc pe locul răcit {pe gât sau pe piept),
acoperindu-se cu o blană, vată sau chiar. şi cu clllti. Terapia aceasta
naturală este mai eficace dacă cel bolnav bea înainte un ceai fierbinte.

Zmeura
Mai pu\in cunoscut este faptul că poate servi la oblojeli în cazul unor
eczeme. Ceaiul din flori de zmeura este recomandat a li folosit (spilAturi)
în tratamentul conjuctivitelor. Baut, acelaşi ceai ameliorează tusea şi
vindecă răceala. Din fiertura foilor sale se obtine un leac bun pentru boli
ale cavităţii bucale (afte) şi ale gâtulut
Siropul de zmeură înarmează organismul cu o rezistentil sporită f81ă
de unele boli molipsitoare.

Smochinele
Folosite în prepararea ceaiurilor cu efecte terapeutice: constipaţii
cronice, angină, tuse, răceală, amigdalită (caz în care se folose§!e pentru
gargară).

Spanacul
Unul dintre meritele sale importante este acela de purgativ natural.
Ceaiul făcut din frunzele sale este diuretic şi ameliorează bolile de ficat
şi pe cele ale vezicii urinare. Ceaiul preparat din semin\ele spanacului
(10 g la o cană) este un pura;ativ eficace.

307
 Stomacul (de vită)
Opoterapia, dar şi medicina populară, îl recomandă pentru refacerea
stomacului slăbit (după boli ssu excese alimentare). Poate fi folosit sub
fonnă de ciorbă (de burtă) şi ca suc stors din stomacul de vită sănătoasă.
Sucul se poate amesteca în orice fel de supe. Este Coane bun în com-
baterea oricărei anemii (pernicioasă). ·
Stomacul iepurilor de casii se poate da celor otrliviji; stomacul
crud dela 10 • 12 iepuri se mărun\eşte şi se dă celui otrăvit să-l mănânce.
În cazul în care otlilvitul este refractar la această terapie, buclifile se storc
într-o presa şi i se dl doar zeama. Este un leac natural care poate fi
folosit cu eficientă in lipsa medicamentului sintetic.

Strugurii
Diuretici şi laxativi. Curele de struguri combat obezitatea şi guta. O
cură se face astfel: timp de 6 săptămâni se mănâncă de 3 ori pe zi. Se
începe cu cantitli!i mici, ce se măresc treptat până la cliteva kilograme pe
zi, cantitate ce se reduce tot treptat, până se ajunge la volumul de fructe
cu care s-a început cura. Copiilor mici, de la 6 luni în sus, li se poate da
zeamă de struguri proaspeti, cliteva linguri1e pe zi, pentru creştere,
digestie şi contra constipa\iei.
Mustul sterilizat, lien în sticle bine astupate cu dopuri (liene şi ele
în apă clocotită), pecetluite cu smoală, rezistă şi în timpul iernii, fiind o
sursă de viaţii şi de sănătate.

Stafidele
Stafidele sunt excep1ionale şi tot ele, combinate cu smochine şi
roşcove, sunt remarcabile leacuri contra tusei.

Cerealele
Vin în ajutorul sugarilor, salvându-i de la moarte. Mai precis este
vorba despre diareea sugarilor. Tratamentul se face astfel: în primul rând
i se întrerupe sugarului orice fel de hrănire. I se da o linguri1ă de ricină
(ulei) care are rolul de a curăta perfect intestinul. Apoi i se dă copilului
timp de 12 ore, din oră în oră, cite o ceaşcă de apă fiartă şi răcită la

308
temperatura camerei. După aceasta, se dă supă ,h.• l·t"reale care se prepară
fierbind în apă timp de 6 ore câte o lingură de boabe de orez, grâu, secară,
orz, ovăz, foarte bine spălate în prealabil. Apa în care se fierb cerealele
este uşor sărată. După oprirea diareei, se reia alăptarea sugarului sau se
reia alimentarea acestuia cu lapte de vaca tăiat cu supa de cereale. Vă
atentionam asupra faptului că supa de cereale se prepară zilnic şi pe loc
pentru a nu se altera!

Legumele
Şi acestea servesc, la rindul lor, la prepararea unor supe cu efecte
terapeutice (mai ales pentru cei mici). Se pot combina cu cerealele
folosite la „Supa de cereale". Sunt foarte bune supele de gulii, cartofi,
pastâmac, morcov, foi de varza crudă, de mazare şi fasole. Se prepară
prin fierbere cu pu!,ină sare într-un litru de apă timp de 4 ore. Din zeama
strecurată se pot lua 200-300 g legume care se prepară cu o lingura de
făină sau orez şi se fierb încă putin. Preparatul este tonic, fiind recoman-
dat pentru copii de la 10 luni în sus.
Atât supa cât şi legumele - cu deosebire fierte- sunt indicate în stările
febrile, indiferent de vârstă.

Şofranul

Serveşte la prepararea unui ceai care calmează tusea şi reglează

ciclul.
Ceaiul: 10 fire de şofran la o cană de apă fiartă. Este indicat să se
consume 2 căni pe zi.

Ştevia

Un leac eficace în bolile de piele, scrofuloză, vărsături. în aceste

cazuri se foloseşte sub formă de ceai (din rădăcină): 20 g rădăcină la 1
litru apă. Se recomandă a se bea 3 ceşti pe zi. Acelaşi ceai este bun şi în
caz de anemii, tuben:uloză (ca adjuvant).

Tarhonul
Vermifug, diuretic, stimulent intestinal, restabileşte pofta de mincare
a convalescenţilor. Ceaiul de tarhon se prepară din 200 g foi la 1 litru de
al'ă. Se consumă 2 · 3 căni pe zi.

309
 TllrAţele de grâu
Virtu1ile terapeutice ale acestora sunt multiple. Dintre acestea amin-
tim câteva: vindeca unicaria şi eritemul, spuzele pielii. În acest caz
tratamentul se face prin afundarea în baia bolnavului a unor slculeţi cu
5 kg tărS!e.
Tarâţele de grâu servesc şi pentru clisme. 1n acest caz apa pentru
clisme se prepară astfel: la 1 litru .de apă se adaugă 50 g tărSje. Acestea
combat diareea şi hemoroizii (spălări). Compresele cu apă de tărSje
calmeaza pielea iritată (chiar şi în zonele cele mai intime), acneea.

Drojdia de bere
Un excepţional complex de vitamine B naturale. Este indicat sa se ia
zilnic, între mese, sub formă de cocoloaşe.
Combate antraxul (sau daiacul), boală de piele infecţioasă ce se
manifestă prin abcese ce afectează toate straturile pielii. Este la fel de
eficientă în caz de diabet şi constipaţie. Sub formă de spălătură ( 1
lingurilă la un pahar de apă) este buna în tratarea scurgerilor (feminine)
şi a poalei-albe. Ca oblojeala este indicată_în tratarea arsurilor.

Untura de peşte
Vindeca rahitismul, anemia, TBC-ul osos, scrofuloza, abcesele reci,
Se fac cure de 2-3 litri în perioada iernii.

Vanilia
Este afrodisiacă - stimulează libidoul.

Zerul de lapte
Eficace în tuberculoza pulmonară, în bolile de stomac şi intestine, în
anemii, surmenaje şi gută dar şi în caz de obezitate, constipa1ie (chiar şi
pentru sugari). Spre a fi eficace zerul trebuie să fie proaspăL

310
 CUPRINS
1. Purificarea şi educajia mentalului, conditle a practiclrii
Yo11Ai •.••.••.•..•....•..•.•...••.••.••..•••••••••••••• S
2. Deformarea simfului nutritiv •••••••••••••••••••••••••••• 9
I. CONCEPT NUTRITIV ŞI SIMŢ NUTRITIV • • . . • . • . • . • . . • • . . . 9
3. Alimentatia prin alimente cu viapi . . . . . • . • . . . . . . . . . . . . . . 12
I. EXPLICAŢIA NOŢIUNILOR DE ZONĂ-NOXĂ, SATVA,
RAJAS ŞI TAMAS . . . . . . . . • . . . . . . . • . . . . • . . . • . . . • • . • • . . • 15
2. CONCEPTUL NUTRITIV ERONAT ŞI CONCEPTUL NUTRI·
-TIV YOGHIN .................................•.••..•.. 18
3. DISCRIMINĂRILE ESENfELOR VIBRATORII
ALE ALIMENTELOR DE CĂTRE CRf!_IERUL ASTRAL. . . . . . 22
4. CARE SUNT ALIMENTELE CU VIAŢA. . . • . . • . . .. .. • . .. . . • 24
5. PRINCIPIUL HRĂNIRII NATURISTE .•..... : ..... : . . . . . . . . 28
4. Procedee de purificare yoahinii ••••••••••••••••••••••••• 29
I. ŞOCUL ALIMENTAR:
NECESITATE SAU OBLIGATIVITATE? ................... 29
2. DECEESTENEVOIESĂ SE FACĂ ŞOC ALIMENTAR? ....•. 31
3. PROCEDEE ŞI REŢETE YOGHINE DE ŞOC· ALIMENTAR.
REMEDII AYURVEDICEPENTRU CARENfEŞI ANEMII .... 33
4. PURIFICAREA INIMII . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . 39
S. Tulburările kafice . . . . . . . . . . . . • . . . . . . . . . . . . . . • . . . . . . . . 41
I. TOT CEEA CE ESTE NE-SATVIC DUCE LA DEREGLĂRI
KAFICE .............................................. 44
2. GĂNDUL NE-sATVIC SAU MENTALISMUL NEGATIV •..•. 51
3. NEMIŞCAREA SAU VIAŢA NE-SATVICĂ .. ; .....•......•. 54
6. Rqlmul alimentar de separare ........ , . , ...•.. , .. , ... , S7
I. CARE ESTE LINIA DE AUR ÎN ALIMENTAŢIE? ............ 58
2. CÂTEVA ÎNDRUMĂRI DE ALIMENTAŢIE SEPARATĂ,
INREZUMAT ......................................... 64
7. Autoizolarea mentalului şi a corpului fizic prin fllurirea
veşmântului de energie nuidico-astralll , , • , . • • • • • • • • • . • • • 66
I. TEHNICILE DE APARARE ÎMPOTRIVA FURTULUI DE
PRANA ATUNCI CÂND VAMPIRUL SE AFLĂ LA O MICĂ
DISTANŢĂ FAŢĂ DENOI .............................. ·72
2. TEHNICA APĂRĂRII NOCTURNE. . . . . . • . . . . . . . . . . . . . . . . . 77
8. Arta Ayurvedicii. Din Arta lui RISHI. • • • • • . • • • • • • • . • • • • . 82
I. ARTA MICROMASAJULUI ŞI DO-IN. . . . . . . . . . • . . . . . . • . . . • 82

311
 2. REl'LEXO'IERAPIA .. .. .. • .. .. . . .. .. .. .. .. • .. . .. .. .. .. 109
3. SHJATSU ........ ; ................................... 124
4. KUATSU (kua=viata; tsu=tehnica) ....................... 162
5. IRIDOLOGJE . . . . . . . .. . . . . . . . . . . .. . . . . . . . . . • • . . . . .. .. . 165
6. REIKI • . . . . . . . . • . • . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . .. . . . . . . . . . . . 168
7. ~API~ YA-Y~-c!upeşte-~-
migrene, msomnu, stiri deprestVe . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . 179
9. Vltallzarl li tratamente prin nutrlJle fi ntoteraple. . . • • • . • • 189
I. ALIMENTAŢIA PREVENTIVĂ ŞI TERAPEUTICĂ........ 189
2. VITAMINIZARE ŞI MINERALIZARE . . . . . . . . . . • . . . . . . . . . 191
3. AFECŢIUNI NERVOASE GLANDULARE ŞI CIRCULATORII. . 20S
4. OBFZITATE .......................................... 223
5. AFECŢIUNILE CĂILOR RESPIRATORII •.••• , •• , .••••••• , 232
6. AFECŢIUNI DIGESTIVE .. .. .. .. .. . .. .. • .. .. .. .. .. .. .. • 246
7. AFECŢIUNI SEXUALE ŞI UROGENITALE •........•...... 269
8. AFECŢIUNI ALE PIELII .............................. : . 282
9. ALIMENTAŢIA DE PREVENIRE ŞI TRATARE
A DIABETULUI ZAHARAT ............................ 289
10. ALIMENTAŢIA DE PREVENIRE ŞI VINDECARE
A HEPATITEI EPIDEMICE ............................. 292
li. ALIMENTE CU EFECTE TERAPEUTICE FOLOSITE
iN MEDICINA POPULARĂ ROMÂNEASCĂ . . . . . . . • • • . . . . 296

11parul a rost executat la tipografia edlturH

Tehnoredactare computerizatA: ROMFEL S.R.L.

312