7/24/2019 Percepția extrasenzorială

Percepția extrasenzorială
--> 

MANUAL DE SUPRAVIEȚUIRE
Vasile Rudan

Vasile Rudan este cercetător în domeniul fenomenologiilor

de frontieră. Timp de trei decenii, a efectuat cercetări experimentale la cererea și
sub controlul Armatei. ste autorul descoperirii efectului Rudan (1965) în
structura energetică externă a organismelor !ii - un bioindicator extern al funcțiilor
"ziologice !itale, detectabil de la distanțe apreciabile. A participat la misiuni
speciale, a!#nd ca obiect monitorizarea extrasenzorială a unor ținte umane, a$ate
 în teatre de operațiuni militare. %n luna iulie &'(', )asile *udan a susținut în
+ucurești cursul intensiv teoretic și practic de protecție și autoapărare
extrasenzorială. mediat după terminarea acestui curs, )asile *udan a suferit un
atac cerebral, în urma căruia i-a fost afectată funcția !orbirii și, p#nă în prezent, nu
a mai putut continua aceste cursuri. anualul conine unele noiuni ce pot "
dez!oltate în te/nici extrasenzoriale nedorite de autor. *ăm#ne la latitudinea
cititorului cum le !a folosi.

Potri!it părerii unui erudit din 0omitetul pentru decernarea premiilor 1obel, omul se
na2te cu o parte bună 2i una rea. Prin educaie, se încearcă stabilirea unui ec/ilibru
 între cele două segmente comportamentale ale omului. 3a educaie, a2 adăuga 2i
suferină. 0u ani în urmă, particip#nd la o inută a unei organizaii iniiatice
mondiale în care dob#ndisem rangul de Principe al secretului regal, am fost întrebat
dacă a!eam disponibilitatea să iert pe du2manul meu cel mai în!er2unat. Am
răspuns cu sinceritate că 4umnezeu îl poate ierta, dar eu, ca om, nu. 5i am
procedat în consecină, p#nă m-am îmbolnă!it gra! în iulie, &'('.

http://slidepdf.com/reader/full/percepia-extrasenzoriala 1/16
7/24/2019 Percepția extrasenzorială

1u am dat curs unor recomandări !enite din sectorul ser!iciilor de informaii pri!ind
interdicia punerii la dispoziie publică a unor date asupra abilităilor extrasenzoriale
ale omului, obinute în urma unor cercetări făcute pentru armată 2i imediat ce am
terminat de predat primul modul din cursul meu de protecie 2i autoapărare
extrasenzorială am 6făcut7 un atac !ascular cerebral, care mi-a afectat centrul
!orbirii, braul 2i piciorul drept. ar în primul spital în care am fost internat, a apărut
o complicaie cu un !irus necunoscut care m-a inut la pat două luni de zile, în
dureri peste limita suportabilităii.
%n zilele 2i în nopile de c/in care au urmat, mi-am spus că nimeni - nici măcar cei
mai în!er2unai du2mani ai mei - nu trebuie să treacă prin suferinele pe care le
 înduram eu. 5i atunci am simit că mi se luminează mintea 2i m-am deta2at de
uni!ersul frăm#ntărilor omene2ti. -am iertat pe toi cei care mi-au făcut rău, m-am
 împăcat cu toată lumea. Pentru mine nu mai există inamici. Toi sunt oameni. 8nii
indi!izi sunt programai genetic să facă bine pentru semenii lor9 alii sunt
programai să facă rău. 1u e !ina lor că s-au născut cu un program cerebral negati!.
)iaa lor e un co2mar, "ind ne!oii să g#ndească în permanenă cum să-și 2icaneze
semenii, în loc să-2i canalizeze energiile psi/ice către ce!a cu ade!ărat notabil9 iar
plata pentru acest comportament se a$ă mai sus de !rerea noastră.

*om#nia ocupă primul loc în lume în ce pri!e2te moartea prin atac !ascular
cerebral. 3a "ecare (' minute pierdem pe cine!a din această cauză, inclusi!
persoane tinere. :gomotul 2i 2icanele zilnice la care este supusă populaia se a$ă
printre cauzele atacului !ascular cerebral. ;r, zgomotul ambiant 2i 2icanele pe care
ni le facem noi, rom#nii, indică gradul de ci!ilizaie la care ne a$ăm. 3a rom#ni, rea-
!oina faă de semeni atinge uneori cote paroxistice, sinuciga2e. 8ra, in!idia 2i alte
tare omene2ti sunt considerate păcate primordiale în budism 2i în alte credine. 0el
ce urăște, cel ce in!idiază pe semenul său se transformă în <iller-ul propriei !iei 2i a
!ieilor celor din =ur. 0reierul său de!ine calibrat să emane energii negati!e,
uciga2e, care își pun amprenta asupra sa, a familiei sale 2i a colecti!ității în care
trăie2te.

4in timpuri stră!ec/i, luminaii omenirii au a=uns la concluzia că numai faptele bune
pot da măsură omului. *e!erberaiile acestor cugetări se găsesc în credinele
tuturor popoarelor, de pe toate continentele planetei noastre.

- %n cre2tinism se spune că 6ceea ce !rei să facă oamenii pentru tine, să faci tu înt#i
pentru ei.7 %n mozaism 60eea ce nu !rei să-i pricinuiască aii, nu le face nici tu
lor.7

http://slidepdf.com/reader/full/percepia-extrasenzoriala 2/16
7/24/2019 Percepția extrasenzorială

- %n islamism 61u este bun credincios cel ce nu g#nde2te 2i nu face pentru fratele
său, ceea ce ar face lui însu2i.7
- %n budism 6Arată-le celorlali aceeași iubire, acelea2i bucurii 2i aceea2i milă pe
care tu !rei să i le arate ei.7

-- %n
%n confucianism
/induism 61u 6Portă-te
pricinui !ecinului tău, ceea
faă de ceilali, a2acecum
nu !rei să înduri
ai !rea din partea
să se poarte lui.7de
ei faă
tine.7
- %n =ainism 63a bucurie 2i fericire, ca 2i la suferină 2i ne!oie, trebuie să tratăm pe
ceilali ca pe noi în2ine.7
- %n parsism 63umină 2i generozitate e cel care nu pricinuie2te celorlali ceea ce nu
e bine pentru el însu2i.7
- %n taoism 60onsideră fericirea 2i suferința semenului tău, ca propria ta fericire 2i
suferină 2i dă-i silina să spore2ti binele, ca 2i cum ar " al tău.7

Acestea nu sunt raionamente înt#mplătoare9 ele sunt bazate pe o atentă obser!are

a mediului în care trăim. ?ă luăm de pildă aerul pe care-l respirăm. ste acela2i aer
pe care un !ecin bolna! îl expiră încărcat cu microbi 2i cu energii subcon2tiente
negati!e. Prin urmare, interesul nostru este ca toi oamenii să "e sănăto2i,
mulumii 2i fericii. Pentru că 2i energiile negati!e pe care le emană semenii no2tri
 în urma îmbolnă!irilor 2i nemulumirilor de tot felul cad asupra noastră sub formă
de radiaii noci!e, dătătoare de boli, adesea incurabile. nergiile subtile negati!e, ca
2i cele poziti!e, se propagă pe distane nedeterminate. ?ingura pa!ăză în
meninerea sănătăii "zice 2i psi/ice răm#ne comportamentul nostru în raport cu
biosfera terestră.

Psi/ismul omului poate de!eni sursă de poluare a mediului în care trăim. ;mul este
suma g#ndurilor lui. ar g#ndul, se 2tie, înseamnă energie 2i informaie. @#ndul
zide2te 2i dăr#mă. @#ndul bun poate !indeca boli incurabile9 g#ndul rău poate
 îmbolnă!i un om sănătos. @#ndurile rele au efecte male"ce at#t asupra indi!idului
care le generează, c#t 2i asupra celor din =ur. ?ă "m ateni la g#ndurile noastre,
pentru că ele !or " destinul nostru 6ii atent la g#ndurile tale, pentru că ele !or "
cu!inte. ii atent la cu!intele tale, pentru că ele !or " fapte. ii atent la faptele tale,
pentru că ele !or de!eni obiceiuri. ii atent la obiceiurile tale, pentru că ele !or
de!eni caracterul tău. ii atent la caracterul tău, pentru că el !a " destinul tău.7
BTalmudC

 Toate organismele !ii D prin urmare 2i oamenii D sunt conectate energetic între ele 2i
nu pot supra!ieui în deplină sănătate "zică 2i mentală dec#t în armonie desă!#r2ită

http://slidepdf.com/reader/full/percepia-extrasenzoriala 3/16
7/24/2019 Percepția extrasenzorială

2i în rezonană poziti!ă cu energiile subtile ale mediului încon=urător. %n 8ni!ersul

nostru totul este legat de tot. Popoarele care trăiesc în contradicie cu aceste
cerine uni!ersale sunt sortite dispariiei.

1oi, ca specie, ne a$ăm în pragul extinciei. Pe data de (& decembrie &'(& începe
să se deruleze un fenomen cosmic cu implicaii terestre ma=ore, ce se repetă la
"ecare &E.''' de ani. ?oarele se aliniază, împreună cu planeta noastră, pe nucleul
galaxiei 0alea 3actee. Potri!it descoperirilor 2tiini"ce recente, nucleul galaxiei e o
gigantică gaură neagră, cu efecte de!astatoare asupra corpurilor cosmice din =ur.
@ăurile negre din 8ni!ers sunt eminamente paranormale. 1u pot " explicate prin
legile "zicii actuale, au gra!itaie in"nită 2i pot să 6îng/ită7 planete, stele 2i sisteme
solare. %n !iitorul apropiat !or " bul!ersate magnetosfera solară, magnetosfera
terestră, atmosfera 2i biosfera, însoite de o sumă de alte fenomene cosmice 2i
terestre ce ne !or pune !iaa în grea cumpănă.

%n prezent, au loc fenomene precursoare marelui e!eniment cosmic, cum ar "

in!ersarea polarităii magnetice a planetei noastre - fenomen cu efecte incalculabile
asupra atmosferei 2i organismelor !ii terestre - 2i cutremure, erupii !ulcanice 2i
uragane !iolente. Potri!it ultimelor măsurători făcute de geo"zicieni, polul magnetic
1ord se deplasează în direcia *usiei cu EF <m pe an. Asta înseamnă mai mult de
(GH metri în &F ore. ?e a2teaptă bombardamente cosmice cu asteroizi 2i comete la
suprafaa Terrei 2i alte fenomene cu urmări pre!izibile 2i impre!izibile.

agnetosfera terestră este suportul atmosferei, umbrela care ne fere2te de

radiaiile cosmice noci!e B!#nt solar, radiaii ultra!iolete, infraro2ii, gama, IC.
agnetismul Păm#ntului este in$uenat de magnetismul ?olar 2i de magnetismul
3unar9 iar magnetismul planetei noastre este în legătură indisolubilă cu componenta
magnetică a bioc#mpului tuturor !ieuitoarelor terestre, prin urmare 2i a omului.
Prin ruperea ec/ilibrului dintre magnetosfera terestră 2i componenta magnetică a
bioc#mpului !or apărea dezorganizări ale funciilor psi/ice 2i organice ale omului 2i
ale altor !ieuitoare.

8n alt moti! de îngri=orare constă în accelerarea rezonanei ?c/umann, fenomen ce

interferează cu bioritmurile cerebrale umane 2i afectează procesele de generare a
undelor cerebrale, reglării /omeostazei 2i !indecării, abilităilor extrasenzoriale ale
indi!idului 2i perceperea trecerii timpului. )ibraiile naturale ?c/umann, cu
frec!ena medie G,J cicli pe secundă, se manifestă în ca!itatea rezonantă dintre
suprafaa planetei 2i baza ionosferei, situată la altitudinea de E'-J' <m. c/ilibrul

http://slidepdf.com/reader/full/percepia-extrasenzoriala 4/16
7/24/2019 Percepția extrasenzorială

energetic al ionosferei "ind deteriorat sistematic cu radiaii electromagnetice emise

de miliarde de instalaii te/nologice terestre și de experimente militare, rezonana
?c/umann a a=uns la frec!ena medie de (( Kz 2i este în continuă cre2tere. 4in
cauza acestui fenomen, încep#nd cu mi=locul anilor LG' a apărut o bul!ersare a
bioritmurilor cerebrale umane 2i animale. %n prezent, noi, ca specie, trăim subiecti!
durata unei zile în doar (E ore, în loc de &F ore.

+ioritmurile cerebrale umane sunt corelate la !ibraiile naturale ale planetei. ;rice
modi"care a frec!enei ?c/umann determină dezorganizarea funciilor organismelor
!ii, p#nă la ni!el celular. Perceperea subiecti!ă a spaiului 2i a timpului este
importantă pentru organismele !ii e!oluate. 4e exemplu, statura noastră subiecti!ă
o putem percepe în două moduri diferite. 4acă ne apropiem de un plan orizontal
situat mai =os de linia pri!irii noastre - să spunem c/iu!eta sau cada din baie - 2i ne
impunem s-o pri!im de la înălime, !om a!ea senzaia că suntem mai înali de c#t
2tiam. 4acă o pri!im de aproape, !om constata că suntem mai scunzi. *epet#nd
acest exerciiu, riscăm să pierdem controlul asupra spaiului în planul !ertical.

mportant pentru !iaa unei "ine nu este timpul calendaristic, ci modul în care
indi!idul percepe trecerea timpului cu simurile sale. ;mul poate neutraliza efectul
psi/ic indus de accelerarea frec!enei ?c/umann, înc#t să trăiască subiecti! ziua de
&F ore, într-un inter!al de timp ec/i!alent cu două p#nă la &J de zile calendaristice.
xistă o metodă !eri"cată experimental, de realizare a extensiei subiecti!e a
timpului. 4ar trebuie să ne g#ndim bine dacă !rem acest lucru. Pe l#ngă factorul
bene"c
grea saudealprelungire a !ieii,nefa!orabile,
altor împre=urări apar efecte nedorite. %n cazul îmbolnă!irii
extensia timpului de!ine greu de
de o boală
suportat.

?ecolul II a fost secolul marilor realizări te/nico-2tiini"ce. ?ecolul II, apreciază

oamenii de 2tiină lucizi, trebuie să "e secolul dez!oltării psi/ismului uman D capitol
pe care omul l-a negli=at nepermis de mult. 5i această scăpare are implicaii profund
negati!e la ni!elul întregii specii /omo sapiens. 0omparati! cu lumea animală 2i
!egetală, omul 2i-a pierdut însușirile extrasenzoriale, care erau o garanie de
supra!ieuire pe planeta
concluziilor exprimate denoastră, frăm#ntată
geo"zicieni, geologi,de fenomene cosmologi,
!ulcanologi, naturale. Potri!it
ne a2teaptă
fenomene telurice, meteorologice 2i cosmice incomparabil mai intense de c#t cele
care loc în prezent.

http://slidepdf.com/reader/full/percepia-extrasenzoriala 5/16
7/24/2019 Percepția extrasenzorială

Are loc totodată, dez!oltarea fără precedent în istoria scrisă a omenirii a focarelor
geopatogene, care de!in din ce în ce mai !irulente. 5i nu există nicio aparatură
te/nică capabilă să ne a!ertizeze de acest lucru. ?ă reinem faptul că animalele
sunt dotate din na2tere cu abilităi extrasenzoriale ce le permit să anticipeze
calamităi locale sau regionale 2i să procedeze în consecină. 4e pildă, uria2ul !al
tsunami din && decembrie &''F, declan2at de cutremurul cu magnitudinea de peste
M grade pe scara *ic/ter, care a făcut peste &H'.''' de !ictime umane în zonele de
litoral din Asia de sud-est, n-a ucis niciun animal. Animalele, prin super-simurile lor
primordiale, au sesizat fenomenele precursoare cataclismului, au delimitat zonele
supuse riscului 2i s-au refugiat în interiorul continentului, pe platourile înalte, cu
c#te!a zile înainte de marele cutremur din oceanul Paci"c. ;amenii de 2tiină care
au studiat acest comportament au spus că fenomenul este normal pentru lumea
animală.

@rosul speciei umane trăie2te în du2mănie cu celelalte specii biologice terestre, de

pe poziia de dominatori ai planetei Păm#nt. Prin eludarea drepturilor speciilor care
au fost înaintea noastră pe Terra, specia umană a făcut o gre2eală pentru care !om
plăti în !iitorului apropiat.

%n "nalul acestui prolog, semnalez o altă problemă, interzisă discuiilor publice. %n

prezent, omenirea se confruntă cu o criză profundă în cadrul speciei. 4ominaia
bărbailor în conducerea treburilor Terrei trebuia să înceteze de milenii. %n mod
"resc, trebuia să urmeze epoca matriar/atului. orminte găsite pe teritoriul
8crainei, dat#nd
de conducere de peste
2i erau F milenii,
îngropate sunt fără
cu arme, ec/i!oc
iar bărbaii femeile
erau deineau
în/umai prerogati!e
cu podoabe, în
morminte separate. 3a fel stăteau lucrurile 2i cu amazoanele de la 4unărea de Nos 2i
cu amazoanele din pădurile ce mărginesc $u!iul Amazon, din America de ?ud.
lu!iul sud-american, cu cel mai !ast bazin /idrogra"c de pe Terra, poartă numele
femeilor luptătoare 2i conducătoare ce stăp#neau un imperiu despre care nu se mai
!orbe2te. Papa Paul al -lea a emis ipoteza potri!it căreia 4umnezeu ar putea "
femeie.

4in punct de !edere funcional, creierul feminin este diferit de creierul masculin. 4e
pildă, la analiza detaliilor, în creierul femeilor se acti!ează M centri ner!o2i, dispu2i
 în ambele emisfere cerebrale, ceea ce permite o analiză multilaterală a fenomenelor
din mediul încon=urător. %n creierul masculin, la analiza detaliilor se acti!ează numai
doi centri ner!o2i, într-o singură emisferă cerebrală.

4ominaia bărbailor a transformat planeta într-un c#mp de luptă perpetuă pentru

putere 2i subordonare, fără responsabilitate pentru generaiile !iitoare. anipul#nd

http://slidepdf.com/reader/full/percepia-extrasenzoriala 6/16
7/24/2019 Percepția extrasenzorială

mass-media mondială, conducătorii bărbai au redus femeia la un simplu obiect

sexual, pri!#nd-o de prerogati!ele "re2ti de conducere a societăii. ar efectele
negati!e ale acestei stări de fapt se !ăd pregnant în unele ări care au anulat, prin
religie, participarea femeilor la !iaa societăii. ;menirea a rămas la acest capitol în
contradicie cu legile "rii. 3a animalele sociale, femela conduce familia. 3a elefani,
lupi, lei, /iene, manguste etc. femelele au rolul conducător, iar masculii se ocupă de
protecia familiei.
A!em 2anse de supra!ieuire numai prin reconsiderarea relaiilor cu semenii no2tri
2i cu celelalte specii terestre și prin acti!area abilităilor noastre extrasenzoriale,
a$ate în stare latentă în subcon2tientul nostru din !remuri ancestrale.

Susa!  VASILE RUDAN

"E#NI$I DE A"A$ PSI

U"ILI%A"E DE SERVI$IILE SE$RE"E DIN R&MANIA

)asile *udan, specialist în percepie extrasenzorială, a lucrat sub contract strict

pentru ser!iciile secrete din *om#nia. A condus experimente extrasenzoriale cu
copii superdotai, iar rapoartele, fotogra"ile 2i negati!ele, precum 2i "lmele erau
predate unităii respecti!e. 1-a!ea !oie să oprească nimic.

*omania a făcut primii pași în folosirea armei parapsi/ologice către sf#rșitul anilor
OG'. %n (MJM, inisterul Apărării era pe punctul de a în"ința prima unitate militară de
telepați din *om#nia, sub comanda directă a generalului lie 0eaușescu. nstructor

http://slidepdf.com/reader/full/percepia-extrasenzoriala 7/16
7/24/2019 Percepția extrasenzorială

urma să "e )asile *udan, un absol!ent AT0, care a de!enit încă din anii G' unul
dintre cei mai titrați parapsi/ologi din *om#nia. %ncepuse să-și formeze în secret o
ec/ipă de telepați, sub protecția armatei, încă din (MJ'. *ostul acestei unități
militare era să detecteze de la mare distanță pozițiile în teren ale unui potențial
inamic. 4ar nu numai at#t. Telepații rom#ni trebuiau să "e capabili să radiogra"eze
subteranul cu puterea minții, pentru a găsi ca!ități ascunse, !estigii ar/eologice sau
c/iar zăcăminte minerale. Aceasta capacitate de a scana păm#ntul a fost numită
biodetecție.

%n septembrie (MJJ, )asile *udan a fost con!ocat la inisterul Apărării 1aționale, la

generalul lie 0eaușescu, șeful armatei la acea !reme. 4in ordinul acestuia, pe (( și
(& octombrie (MJJ a a!ut loc, în sudul =udețului 0onstanța, experimentul
Q4obrogeaQ, prima demonstrație de biodetecție cu asistență militară la ni!el înalt, în
*om#nia. Printre alte teste, lui *udan i s-a cerut să localizeze un obiect mic, ascuns
 în păm#nt, pe o suprafață de teren de aproximati! (,H /ectare. 3ucru pe care l-a
reușit în & minute și F' de secunde. 8rmătorul pas a fost formarea nucleului de
bază al unității, care trebuia să ia "ință efecti! în (MM'. Acest lucru nu s-a mai
 înt#mplat.

R4escoperirea absolut înt#mplătoare a zonei bene"ce din +ucegi, @ura de *ai în

tradiție populară, !ine să rotun=ească ceea ce știam p#nă acum despre anomaliile
magnetice atipice. %n primul r#nd, ne întărește ideea că nimic din ceea ce a!em
lăsat ca memorie colecti!ă nu este gratuit, are cel puțin un s#mbure de ade!ărR,
declară )asile *udan.

3ucrurile de!in mult mai e!idente după ce )asile *udan începe să participe la
e!enimente de tip RSR ale 4epartamentului :ero. %ncă din momentul anunțării
publice a 60ursului de protecție și apărare extrasenzorială - ni!elul (7, susținut de
dl. *udan la domiciliul dumnealui, au început să sune telefoane și să se perinde tot
felul de o"ciali, actuali sau foști, colegi și 6prieteni bine!oitori7 din 6ser!icii7, a!#nd
cu toții același mesa= )ă rugăm insistent să "ți atent cu acest curs. 1u di!ulgați
informații care ar putea aduce atingere siguranței naționale.

8nii s-ar putea întreba păi bine, ce legătură are siguranța națională cu protecția
extrasenzorială 0ei puțini D care cunosc trecutul lui )asile *udan, studiile și
cercetările făcute de el, faptul că a pregătit generații întregi de ?PP-iști și 4A Bși nu
numaiC în domeniul apărării extrasenzoriale, că a fost consultantul 0onsiliului
?uprem de Apărare al Uării B0?ATC în domeniul biodetecției la distanță D înțeleg

http://slidepdf.com/reader/full/percepia-extrasenzoriala 8/16
7/24/2019 Percepția extrasenzorială

despre ce este !orba. )oiau să se asigure că )asile *udan nu !a di!ulga informații

de genul
- cum poți detecta dacă o persoană pe care o !ezi la tele!izor sau într-o poză este
moartă sau în !iață, dacă este persoana care se spune că este Bcea asociată

numeluiC sau doar o dublură.

- cum poți detecta de la distanță Bdoar pe baza unei fotogra"iC locul exact în care se
a$ă o persoană, starea ei de sănătate și alte informatei ce țin de acea persoană.
- cum poți detecta cu exactitate anumite resurse subterane Bmineraliere, petroliere
etc.C fără mi=loace te/nice.
- cum poți detecta din timp, uneori c/iar cu zile întregi înainte, producerea unui
cutremur de păm#nt într-o anumită zonă, fără mi=loace te/nice.

4espre toate acestea, 6organele7 nu doreau să se !orbească, domnul *udan "ind

a!ertizat să nu dez!ăluie metode de antrenament al capacităților extrasenzoriale,
dez!oltate de ser!iciile secrete rom#nești, care au fost foarte apreciate la !remea
lor pentru e"ciență, în lumea 6ser!iciilor7 Bspre exemplu, acuratețea transmisiilor
telepatice între subiecții antrenați prin această metodă a=ungea și la M'V, față de
metodele rusești sau americane, care obținuseră maximum H'V rată de succesC. 4e
aceea, nimeni nu s-a mirat c#nd pe lista cursanților s-au regăsit înscriși și o"țeri,
cursanți ai diferitelor instituții de stat, care au atribuții în domeniul securității
naționale. 1u a mirat nici solicitarea adresată de )asile *udan la sf#rșitul primei zi
de curs colonelului în rezer!ă 4umitru Pric/ici B6părintele7 noii legi a siguranței
naționaleC de altfel prieten !ec/i al dlui *udan, care asista din fundul sălii la acest
curs, de a-i con"rma că n-a prezentat informații care să aducă atingere siguranței
naționale, fapt con"rmat de dl. colonel. ?e pare că, totuși, informațiile oferite
publicului în cadrul acestui curs au depășit limita impusă, astfel că, atunci c#nd dl.
*udan a anunțat că în luna august &'(' !a a!ea loc continuarea cursului Bni!elul &C,
au început problemele de sănătate.

0e dorea d-l *udan să predea la ni!elul & al acestui curs 0ităm din inter!iul acordat
*e!istei 1exus 6Aplicațiile ci!ile și militare ale telepatiei și teledetecției
extrasenzoriale. ?upersimțurile umane pe c#mpul de luptă mental. onitorizarea
prin teledetecție extrasenzorială a unor ținte umane a$ate în teatre de operațiuni
militare Bdemonstrații practiceC. 4eterminarea de la distanță a ni!elului de stres al
unor ținte umane, cu prerogati!e de decizie și comandă Bdemonstrații practiceC.
4etecția și localizarea zăcămintelor petrolifere în anticlinal Bdemonstrații practice în
terenC7. %nsă, stranie coincidență, la doar două zile de la anunțarea publică a datei și
locului unde urma să se țină modulul & de curs, dl. *udan a suferit un atac cerebral.

http://slidepdf.com/reader/full/percepia-extrasenzoriala 9/16
7/24/2019 Percepția extrasenzorială

%n momentul de față, starea de sănătate a domnului )asile *udan este critică, "ind
internat în spital, incapabil să !orbească Ba!#nd afectată, în principal, funcția
!orbiriiC.

Prezentăm în continuare un fragment dintr-un articol publicat în *e!ista 1exus nr.

(W de către dl. )asile *udan, articol intitulat XSilerii Psi7, în care !orbește pe larg
despre posibilitățile pe care le au anumite persoane antrenate, de a afecta starea
de sănătate, sau c/iar ucide prin metode așa-zis paranormale, persoane
considerate indezirabile.

6%n realitate, abilitățile paranormale ale <illerilor P? sunt ce!a mai modeste, dar nu
lipsite cu totul de speci"cul lor teri"ant. %ncep#nd cu faimoasa <ag/ebistă 1ina
Salug/ina, care într-o primă fază exersa pe broaște asasinatul prin puterea
g#ndului, trec#nd apoi direct la subiecți umani, recrutați din r#ndul deținuților de
drept comun Bgurile rele spun ca nu toți erau de drept comunC și termin#nd cu
eleganții 6men în blac<7 cu accent sla!, englezesc, e!reiesc sau mai nou c/inezesc,
te/nica uciderii prin mi=loace psi/ice a progresat, di!ersi"c#ndu-se totodată
metodele de execuție a unor persoane a$ate în calea unor deziderate cu caracter
politic sau de altă natură. Potri!it unor date declasi"cate recent, un <iller psi bine
antrenat ar putea suprima relati! instantaneu !iața unei ținte umane incomode, sau
ar putea prelungi supliciul acesteia la cote insuportabile sub aspect "zic și psi/ic, în
funcție de instrucțiunile primite pentru înfăptuirea respecti!ului act abdominal. 4e
cele mai multe ori, <illerul extrasenziti! acționează de la distanță asupra funcțiilor
cardiace ale țintei
miocardului, sale,
sau prin pro!oc#ndcontracțiilor
accelerarea decesul prinacestuia.
reducerea%n treptata
aparență,a lucrul
pulsațiilor
pare
simplu9 în realitate, e destul de complicat.7

0eea ce ne pune și mai mult pe g#nduri este faptul că, în momentul în care "ul d-lui
*udan a a=uns la domiciliul tatălui său, găsindu-l pe acesta căzut în casă, a a!ut
surpriza să descopere că cine!a acoperise numele proprietarului )asile *udan cu o
banda albă de /#rtie, pe cutia poștală a acestuia, ca și cum acolo nu mai locuia
nimeniY
Susa!  nexusmagazine.ro

ADEV'RUL DESPRE LA$'RA VI&LE"*

http://slidepdf.com/reader/full/percepia-extrasenzoriala 10/16
7/24/2019 Percepția extrasenzorială

?untei pregătii să a$ai lucruri puin 2tiute direct din gura unuia care a a!ut de-a
face
care cu
nu-lageni P? în
!ei auzi ai media.
securităii Tot cecănenurelatează
0u toate el este
!ei înt#lni ade!ărul
termenul gol-golu,
6$acăra pemai
!iolet7,
 =os !ei înelege ce s-a înt#mplat cu ircea @eoană, precum 2i cu 0rin Antonescu în
timpul campaniei electorale 2i de ce au putut " at#t de u2or ridiculizai c/iar de
către unii din s#nul partidelor lor. Cei !ai u"or dec#t să r#zi despre ceva ce nu
cuno"ti$ )or " descrise modalităile de a distruge un om fără arme, de către ageni
specializai în a2a ce!a. Te/nicile care fac uz de arme au fost atacate în mod
competent aici D de bandele ci!ile auto-intitulate 6zona7, ai auzit probabil. Adaug
doar că at#t agenii P?, c#t 2i simpli operatori de arme exotice sunt recrutai, în
ma=oritatea lor, din r#ndul iganilor, nu că nu ar " 2i rom#ni iganizai Bdacă nu după
culoarea pielii, în mod sigur după comportamentC printre ei. Asta o spun !ictimele
lor, care după ani de zile în care-au fost /ăruii în bandă de către indi!izi tuciurii, nu
mai au dubii.

!ident, gradul de /ăruire a unui om poate !aria, în funcie de notorietatea lui 2i de

c#t de periculos este pentru sistem. ndiferent dacă lucrarea !ictimei B6cobai7 în
articolC se face prin mi=loace te/nice sau P?, urmările sunt acelea2i at#t pentru
!ictime, c#t 2i pentru torionarii lor. ?ă le a$ăm

uli ageni sunt indi!izi dotai cu calităi paranormale. 3a ni!el minim, ei reu2esc să
comunice 2i să manipuleze telepatic aproape orice om mai puin dotat, să
!izualizeze c#t mai multe aspecte de interes din trecutul, prezentul sau !iitorul lui
timp de c#i!a ani buni 2i cu o mar=ă de eroare c#t mai redusă. 8n departament '
poate " oric#nd creat cu o m#nă de "latori. 4eci nu se pune problema dacă a2a
ce!a a existatY

http://slidepdf.com/reader/full/percepia-extrasenzoriala 11/16
7/24/2019 Percepția extrasenzorială

0um sunt produ2i asemenea ageni Păi, mai simplu dec#t se crede. 0a să se
 îneleagă, o să dau un exemplu concret, contemporan. 8n profesor de sport din a2i
pune m#na pe o carte cu te/nici de cre2tere a calităilor paranormale. Primul lucru

pe care îl realizează
alcătuie2te este
un grup de că, cu
lucru cu c#i!a
c#t e2ticopii
mai 2it#năr, cuani
c#i!a at#t
numai
facebine.
dec#tmediat
să aplice
ceea ce scrie în carte. *ezultatele nu se lasă a2teptate 2i copiii încep să-2i dea
drumul. Acum ar cam trebui să ne întoarcem la oile noastre 2i să ne întrebăm ce au
făcut ru2ii cu 2coala ??-lui în anii OH', atunci c#nd epurarea a atins 2i acest
domeniu, cu cine au fost înlocuii, ce consecine peste timp au apărut etc.

1u există o 2coală con!enională pentru acest domeniu, cu cări, stat în banca,

scoatere la tabla 2i materiale care pot " 6împră2tiate7, măcar prin beletristică, 2i

publicului larg. Ace2ti

diferite obiecti!e, ageni grade
cu diferite sunt pregătii la botulAdică
de di"cultate. calului
nicidemăcar
mici, trecui "ind prin
cările scrise de
fo2ti profesioni2ti, "e 2i generali, nu !or oferi elemente concrete din această muncă.
1ici măcar de iniiere, de formă. 1u am găsit pe piaă nici o singură carte scrisă de
ace2ti domni, din care să transpară ce!a realitate. *omantism, patriotism către
patriotardism, fabulaie, elemente de ezoterism ieftin ca substitut pentru
paranormal. %ntr-un cu!#nt o literatură bună pentru cei ce caută senzaii tari în
propriul spaiu domestic.

4eci am rămas la istoria acestui tip de agent 2i la ce poate face. i bine, încep cu o
relatare a unui t#năr, luptător în muni. Proaspăt ie2it de pe băncile liceului, aderă la
un grup de partizani. 0ade rănit într-o luptă cu forele securităii 2i este luat
prizonier. ste dus la un spital, pentru a " operat. %ntins 2i spintecat de sus p#nă =os,
securistul cominternist o aduce pe mamă pentru a-i arăta "ul D un episod inutil de
cinism. )indecat de doctor, este z!#rlit în pu2cărie, unde este supus la tot felul de
6tratamente7 speci"ce timpului. 3a un moment dat, simte că nu-2i mai poate
controla mintea D cine!a i-o scotocea, îi inducea fel de fel de stări psi/ice 2i, noapte
de noapte, a!ea co2maruri cu 2obolani. 0#t au stat în mintea lui, a a!ut loc un fel de
dialog. 5i-au făcut baga=ele după ce au a$at tot ceea ce doreau, dar nu înainte de a-
i lăsa o săm#nă de !ino!ăie !ina de a " tras în soldatul rom#n. Peste ani,
octogenar "ind, săm#na de !ină încă îl tulbura. 0e concluzie putem trage 0ine
erau agenii rau din cei neepurai din ??-ul lui 0ristescu, sau de import Bepisod
relatat în 6emorialul durerii7 de 3ucia Kossu-3onginC.

8n alt episod nefericit cu ageni paranormali 2i nu în slu=ba patriei %n anii LM', în

ziarul *om#nia 3iberă apărea un articol despre un cobai al acestor ageni. ra !orba
despre un t#năr inginer alungat la periferia societăii rom#ne2ti. 1u 2tia să spună de

http://slidepdf.com/reader/full/percepia-extrasenzoriala 12/16
7/24/2019 Percepția extrasenzorială

c#nd era cobai. 5tia doar că a fost lăsat să termine acultatea de lectronică din
+ucure2ti, să se însoare, să aibă un copil, după care i-au întors lumea pe dos. 3-au
lăsat fără loc de muncă, l-au di!orat 2i, refugiat acasă la părini, au determinat
alungarea 2i din casa părintească. Trebuie speci"cat că, pe l#ngă practicile de
 îndrăcire ale ?ecurităii, un cobai al unor asemenea ageni generează în =urul său un
c#mp de ner!ozitate greu de îndurat. Adică cei a$ai în prea=ma cobaiului se
molipsesc instantaneu de m#nie. A fost ne!oit să se refugieze într-un sat, la o
mătu2ă D singura care l-a putut accepta cu tot circul. %n răstimpul petrecut ca ăran
2i aproape muritor de foame de la o lună la alta, omul nostru a experimentat fel de
fel de stări paranormale. 8na din cele mai ie2ite din comun era decorporalizarea. Pe
timpul nopii, agentul P? reu2ea să-l facă să se desprindă de trup 2i să colinde pe
unde poftea D o formă de compensaie a lipsei de libertate.

ac o paranteză aici 2i încerc să explic ce-i cu această decorporalizare. Americanii

au determinat-o pe căi te/nologice. Au realizat un generator de unde pe o anumită
frec!enă, care fa!orizează acest fenomen. Adică adormi cu generatorul l#ngă tine
2i de!ii plimbăreul fără trup. ?e pl#ngea mai ales de trei lucruri starea de m#nie cu
care era obligat să trăiască, lipsa unui loc de muncă 2i interdicia de a-2i face o
familie. 3uate pe r#nd, cele trei interdicii se pot traduce în felul următor

1+ nducerea de m#nie este o te/nică P? prin care subiectului i se reduce

autonomia indusă în mintea unui om de către agent, prin această stare reu2e2te să
se prote=eze de e!entualele e!enimente neplăcute care pot apărea inerial 2i
considerate necontrolabile.
apar fel de fel 4e-a
de e!enimente, lungul timpului,
accidente. s-aprotecie
ai multă constat că la locul
pentru supliciului
agent, dar mai
puină pentru cobai, în raport cu acela2i tip de e!enimente.
,+ 3ipsa unui loc de muncă. ?implu ai loc de muncă, ai bani, ai autonomie, adică te
poi plimba, ceea ce este un mare nea=uns pentru agentul P?. 3e plac intele
statice.
-+ nterdicia de a-2i întemeia o familie. 0omplică mult situaia. 4e obicei, familia se
opune oricărei forme de agresiune. ?ă nu uităm că 2i în acest domeniu sunt factori
de risc, at#t pentru ageni 2i cobai, c#t 2i pentru cei din =ur. *epet în această
experienă de înrobire
necontrolabile, telepată
pre!izibile a unui
dar greu de om apar
e!itat tot felul
pentru de e!enimente
ageni. *estul deducei d!.

1e întoarcem iar la istoria modernă a uropei, pentru a determina c#nd au apărut

ser!iciile de informaii mai elitiste, în componena cărora agentul P? a început să-2i
facă simită prezena. ste e!ident că primele ser!icii de genul acesta au apărut

http://slidepdf.com/reader/full/percepia-extrasenzoriala 13/16
7/24/2019 Percepția extrasenzorială

sub umbrela marilor imperii D Austro-8ngar, Zarist. 0ine a=unge să con2tientizeze

domeniul a=unge să rescrie istoria cunoscută. xempli"c cu un moment de referină
din istoria noastră, răscoala de la (M'G, cunoscută rom#nilor mai ales în !arianta
adaptată de cominterniști în anii LH'. storia reală a acestei răscoale a fost alta.
3a !remea aceea, mperiul Austro-8ngar, ca urmare a *e!oluiei de la (JFJ, a!ea
obligatoriu la conducere un prim-ministru de origine mag/iară. ra epoca de
expansiune maximă a imperiului, iar dorina lor cea mai arzătoare era de a pune
m#na pe întreaga zonă a +alcanilor. *om#nia se a$a în calea ambiiilor imperiale.
ără 2tirea împăratului, a fost pus la punct un plan de anar/izare a *om#niei. 0u
c#i!a ani înainte de (M'G, s-a înregistrat un $ux de in!estitori 2i comerciani din
imperiu către *om#nia. A2a s-a a=uns la situaia ca o importantă suprafaă agricolă
din oldo!a 2i din untenia să "e arendată de cetăeni ai imperiului, iar în cazul
comerului cu cereale s-a a=uns la un monopol. 3a momentul /otăr#t, toi ace2ti
in!estitori 2i comerciani au început să genereze bloca=e 2i nemulumiri. 0ei mai
!izai erau ăranii, prin politica specială de sărăcire, prin îndatorare. ?e dorea
obinerea unei re!olte.

0#nd s-a considerat că s-a a=uns la punctul critic, prin trecătorile dintre imperiu 2i
*om#nia au început să pătrundă grupuri de ageni imperiali, care au trecut la acte
sama!olnice, distrugătoare 2i de incitare la re!oltă. 0e!a gen Timi2oara. Atacau cu
preponderenă primarii, dădeau foc, omorau 2i treceau mai departe nesting/erii.
storia a consemnat situaii în care ăranii rom#ni, îneleg#nd cu cine au de-a face,
s-au pus de-a curmezi2ul gloatei imperiale, apăr#nd instituiile statului 2i conacele
boiere2ti. maginai-!ă că ace2tia 2i-au permis luxul de a tra!ersa oldo!a 2i
untenia, ie2ind pe la graniele de la 1istru 2i 4unăre, fără ca măcar un agent
imperial să-i prindă. 1egre2it, a!eau în componenă ageni P?, capabili să
anticipeze forele mobilizate pentru a-i captura. 0arol , informat de situaie, a făcut
apel la împărat pentru a-2i ine promisiunea făcută la înscăunare a=utorul frăesc
pentru !ărul său. Planul a fost stopat.

0#te!a amănunte despre ce înseamnă atacul P?. ?ă folosesc un limba= neortodox,

mi se pare inutil, a2a că am decis să impro!izez un dialog, pentru a se înelege mai
bine ce înseamnă să interacionezi cu un astfel de agent, ceea ce nu doresc
nimănui. Presupun că acest dialog a a!ut loc la începuturi, într-o zonă dominată de
un imperiu /otăr#t să acumuleze arme de tot felul, inclusi! o ga2că de ageni P?.

X- xcelenă[ 0e ordine a!ei 

-  timpul să !ă !ăd la treabă. Am un obiecti! pentru !oi, un om care a început să
mă deran=eze. Are idei contrare cursului dorit de noi 2i considerăm că poate de!eni

http://slidepdf.com/reader/full/percepia-extrasenzoriala 14/16
7/24/2019 Percepția extrasenzorială

un pericol. Aș dori să-l ani/ilai discret, să nu bată la oc/i, să "e trecut în ne"ină c#t
mai natural cu putină. ?e poate 4acă credei că e periculos să-l ucidei, m-a2
mulumi în ultimă instană să-l transformai într-o legumă.
- Am îneles xcelenă. 4e îndată ne apucam de treabă. )-a2 ruga să ne acordai un

termen
un de graie,
c#t mai căci aceste lucruri necesită ce!a delicatee 2i timp, totul pentru
bun rezultat7.
Agentul nostru încerca în fapt să-2i ofere o portiă pentru orice surpriză posibilă. 5tia
că abordarea 2i supunerea minii unui om poate oferi surprize mari. 1u-i plăcea să
aibă de a face cu cre2tini, cu preoi, călugări. rau acolo fore care-i scăpau. 0eilali
erau !ulnerabili.

Primi pa2i D abordarea 2i supra!eg/erea la ni!el mental D se do!edi o treabă u2oară.

;amenii săi se succedau în sc/imburi regulate, fără probleme, încerc#nd să-i
sondeze g#ndurile c#t mai riguros trecut, prezent 2i !iitor. %nainte de a începe
atacul, !oia să 2tie tot ce obiecti!ul !a " g#ndit !reodată despre imperiu 2i familia
imperială. 5tia că acestea sunt deliciul xcelenei. %n plus, "ecare agent a!ea
obligaia permanentă de a sonda !iitorul obiecti!ului, de a determina cele mai
importante momente pe care acesta urma să le trăiască 2i de a a$a c#t îi !a mai
străluci steaua. Puteau să facă determinări cu precizie de p#nă la W' de ani în
!iitorul oricărui om, dacă acesta mai a!ea !iitor. 4ar mai 2tia că !iitorul acestuia
poate " sc/imbat. ?pera ca sarcina trasată să "e executată în cel mai scurt timp.
%nainte de a da ordinul de ani/ilare, inteniona ca pe perioada supra!eg/erii să-i
scadă coe"cientul de inteligenă 2i să-l izoleze de familie 2i prieteni, modi"c#ndu-i
comportamentul 2i făc#ndu-l
ani/ileze politic. Puteau c#t mai neplăcut
să-l des"gureze, celor din =ur,
să-l c/elească, să-ldar mai
facă c#tales
maisă-l
inexpresi!
cu putină. ra de preferat o !ictimă /idoasă unei !ictime cu 2arm, sănătoasă 2i
inteligentă. Putea să-i inducă orice, de la o perpetuă răceală, p#nă la cele mai
oribile boli cancere, ciroze, atacuri cerebrale, infarcturi. 4ar, surpriză[ 1ici nu
 începuse bine 6tratamentul7, că i se 2i raportase apariia primelor fenomene atipice,
neplăcute, mai sus pomenite un a%ent& după părăsirea sc'i!(ului& avusese un
accident la si!pla traversare a străzii& iar altuia i se )!(olnăvise copilul. 1ici unul
nici altul nu 2tiau de ce să apară ce!a at#t de important în !iaa lor. %2i periau
!iitorul constant, pre!enti!, dar iată că nu întotdeauna îi poi controla soarta.
0uno2tea fenomenele cu pricina 2i 2tia că acestea apar din prea multă grabă. 5i-a
dat seama că este obligat să raporteze noua situaie 2i să ceară mai mult timp.
- xcelenă, raportez, a!em probleme. ;mul are protecie de ?us 2i trebuie lucrat
mai mult timp.
- Km[ Protecie 4e ?us
- 4a, xcelenă. 0um !-am mai spus, sunt oameni pe care este mai greu să-i supui.
Acesta este bisericos, se spo!ede2te 2i se împărtă2e2te frec!ent, ine posturi, se

http://slidepdf.com/reader/full/percepia-extrasenzoriala 15/16
7/24/2019 Percepția extrasenzorială

roagă zilnic, este nelipsit de la slu=bele importante 2i are ca du/o!nic pe episcopul I

D cel mai mare du/o!nic al imperiului. 4e altfel, cre2tinismul este singura opreli2te
notabilă în acest domeniu. )a trebui să ne acordai un timp mai îndelungat, să-l
 în!ăăm minte cu patimi 2i pofte, să-l per!ertim, să-l îndepărtăm de rugăciune 2i
biserică, pentru a-l lăsa fără protecie, dar fără ca agenii mei să aibă necazuri.
- Am îneles. 4ar sper că se poate face. u am răbdare.
- 4a, xcelenă, se !a face. 5i apoi, sf#nt nu este. ulumesc7.

0/iar dacă rom#nesc, am încercat să cuprind ideile cele mai importante ale
fenomenului. Agentul de azi poate face u2or toate acestea. Trebuie să înelegei că
ceea ce cunosc despre subiect nu este din cări sau din auzite 2i mi-a2 dori ca
efortul de a !i le oferi să nu "e în zadar. Ro!#nii !erită "i au dreptul să
cunoască* Acest tip de lucrător, cu exact acela2i mod de g#ndire și acela2i pro"l îl
au toate celelalte ări. 4eci pretextul ar " Să ave! "i noi +ali,ii no"tri . 1ecazul
inter!ine la strategie. ?istemul nostru de sigurană este concentrat pe
supra!eg/erea și controlul populaiei, 2i nu pe factorii de risc interiori 2i mai ales
exteriori.

http://slidepdf.com/reader/full/percepia-extrasenzoriala 16/16