Cunoasterea interioara

Cunoate-te pe tine nsui: aceasta trebuie s-i fie o regul de via, chiar dac nu slujete neaprat la descoperirea adevrului. Blaise Pascal

Descoperirea adevarului e o !unca de o viata. "ar #cunoate-te pe tine nsui$ a repre%entat dintotdeauna cel !ai i!portant nde!n al !arilor nelepi ai o!enirii ctre noi, se!enii lor. Cu !uli ani n ur!, c&nd a! au%it pentru pri!a dat acest lucru, !a! ntrebat de ce oare au considerat ei acest lucru a fi de !a'i! i!portan. Cunoate-te pe tine nsui ( ce-o fi nse!n&nd asta ) *n toi aceti ani de cutare a! gsit %eci de rspunsuri posibile ( i cu c&t avanse% !ai !ult n aceast e'plorare interioar, cu at&t lucrurile devin !ai co!ple'e. Deschi%i o u i n fa i stau alte %ece, apoi o sut i ve%i !ii i !ii de faete ale aceluiai lucru ( cine eti tu. +e spune c ignorana este o binecuv&ntare. ,entru cei care se te! de ei nii i de orice, aa o fi. -u e foarte practic s nu cunoti !ai ni!ic despre tine i despre lu!ea real n care trieti, dar dac asta alegi, i cree%i singur destinul aa cu! vrei, cu consecinele sale .!ai bine spus, tiparul, progra!area i-l crea% n locul tu/. Dar pentru cei ce vor s avanse%e, s caute, s e'plore%e, s se lupte, s deschid noi dru!uri, s caute noi nelesuri, s aduc la cunotina lu!ii noi ci de a tri !ai bine, binecuv&ntarea o constituie nsi cunoaterea interioar pe care o acu!ulea% n #cltoria$ lor. *ntr-adevr, nu e'ist o co!oar !ai !are. 0ricine a pornit i a naintat cu sinceritate i cu ini!a deschis pe acest dru! v-ar spune c nu ar schi!ba pe tot aurul din lu!e ceea ce a obinut n propriul su interior. ,entru c, de fapt, nu e'ist echivalent. +unt dou tipuri de cunoatere : e'terioar i interioar. Cunoaterea e'terioar presupune cunotine despre lucrurile din !ediul nconjurtor, tot ceea ce a! nvat la coal : geografie, istorie, !ate!atica, fi%ic, politic, infor!atic, econo!ie, chi!ie, !u%ic, sport s.a. ( cu toate !ultiplele lor ra!uri. Cu toii ave! cunotine din aceste do!enii, !ai !ult sau !ai puin profunde. Cunoaterea interioar, din pcate, nu este ceva care s fie studiat n !od organi%at, nc. "ci i acolo apar cri, cursuri, se!inarii, conferine, diferite coli conduse de profesori, !aetri, e'peri care predau, ntr-un !od

nu foarte organi%at, idei ce in de cunoaterea interioar. Care sunt co!ponentele unei fiine u!ane, ce sunt g&ndurile i e!oiile, cu! influenea% ele corpul fi%ic, ce sunt sufletul i spiritul, unde a! e'istat nainte de a ne nate i unde !erge! dup ce !uri!, cu! este lu!ea n care tri!, de ce sunte! diferii, cu! funcion! n interior i cu! s face! s obine! n e'terior ceea ce ne dori! i !ulte, !ulte altele ( toate acestea sunt lucruri nc puin cunoscute, a cror valoare este puin apreciat de ctre !ajoritatea oa!enilor. De ce ) 1oc!ai pentru c ni!eni nu le-a spus i nu i-a fcut s neleag. -u se pred acest lucru n coli ( sunt cunotine ce in de educaia contient. Cunoaterea interioar este practic !otorul vieii noastre ( este cel !ai i!portant lucru pe care ar trebui cu toii s-l studie!, nc de !ici. + tii cine ai fost n trecut i cu! ai ajuns s fii cine eti acu!, s i cunoti !ultiplele faete ale propriei tale persoane .lucruri ce tin de cunoastere/2 s tii cu! s te auto-!otive%i i s-i transfor!i prile care nu-i plac i nu-i aduc vreun folos, s tii cine poi deveni .lucruri ce tin de de%voltare personala/2 s cunoti natura lu!ii e'terioare i interioare n care trieti3.efectiv nu e'ist ni!ic altceva cu care s poi co!para toate acestea. Dar, din pcate, poi s nu-i dai sea!a de asta3i vei tri o via !ai puin bogat dec&t ar putea fi. Cine oare ar alege s fie, s fac i s aib n via !ai puin dec&t poate fi, face i avea) 1oi cei care nu cunosc faptul c este posibil. 4i adevrul e c totul este posibil atunci c&nd ai cunoaterea interioar potrivit. 1ot ce trebuie s faci este s-i deschi%i !intea ( s fii deschis la tot ce este nou i eficient de aplicat. 4i, pe !sur ce schi!barea din interiorul tu - a g&ndurilor pe care le ai despre tine nsui, despre lu!e, via, a e!oiilor pe care le ntreii, a corpului tu fi%ic ( se produce relativ uor i de la sine, viaa ta e'terioar, tot ceea ce faci i ce obii, se transfor! n !oduri uluitoare, nebnuite. 5i s-a dovedit acest principiul al vieii de nenu!rate ori n aceti aproape 6 ani de c&nd a! intrat pe crarea interioar . De %eci i sute de ori !i s-a nt&!plat ca, i!ediat ce g&ndea! i si!ea! altceva despre un anu!it lucru, s fac ceva .chiar fr s-!i dau sea!a/ i s obin acel lucru, pe care nainte, cu vechiul !od de g&ndire i si!ire, nu reuea! s-l a!. +au, ca i n #7lchi!istul$, universul se reaea% pe el nsui pentru a duce la ndeplinire ceea ce g&ndeti i si!i, indiferent ce ar fi acestea. 7cest ciclu continuu a fi-a face-a avea este de fapt !odul corect n care funcion! noi, ca fiine u!ane ( i el se dovedete adevrat tuturor celor ce caut cu sinceritate s afle principiile vieii i ale universului. *n aceast seciune vei gsi - structurate sub for! de articole - idei, concepte, preri, descoperiri, cunoateri, e'periente ale !ele insu!i si ale !ultor autori i coli de spiritualitate i cunoatere interioar. 5-a! oprit n special la 1aois!-coala chine% .pe care a! studiat-o !ai !ult n ulti!ii 8

ani/ ( asta i pentru c a! constatat c taoitii chine%i dein cea !ai avansat cunoatere interioar de pe nteaga planet, de-a lungul ntregii istorii .cel puin asta e prerea !ea, ba%at pe tot ce a! citit, studiat i practicat/. 7! !binat aceste idei cu idei ale altei coli deosebite .coala rus de contien, repre%entat de 9." 9urdjieff i discipolul su. ,.D. 0uspens:;/, cu idei din ,rogra!area -euro<ingvistic - -<,, psihologie, diveri autori i observaii personale ale lu!ii reale din jur. 1oate in scopul oferirii unor infor!atii cat !ai co!ple'e, care sa conture%e o i!agine cat !ai clara a fiintei noastre. 7sadar, sa porni! e'plorarea in interior. Cu cat ne vo! afunda !ai adanc in studiu, cu atat ne vo! a!inti, vo! respecta si vo! intelege sfaturile !ilenare : cauta si vei gasi, bate si ti se va deschide, cere si ti se va da, afla tot si alege ce e !ai bun pentru tine. "nde!nurile de !ai sus au fost inventate de catre persoane constiente si lasate noua !ostenire pentru cunoasterea universului interior propriu, evolutie si desavarsire.

,rogra!area

- =edeti, e'ista o singura constanta universala, un adevar peste tot valabil. Cau%alitatea.
7ctiune, reactiune. Cau%a si efect > - 1oate incep cu o alegere. - -?> 9resit> 7legerea este o ilu%ie creata intre cei cu putere si cei fara. ,riviti acolo> <a acea fe!eie. @'traordinara, nu) ,e Du!ne%eul !eu, doar priviti-o> "i atrage pe toti in jurul ei. 7tat de tipatoare... atat de burghe%a...atat de plictisitoare, dar, asteapta... ,riviti, i-a! tri!is o prAjitura. 0 prAjitura foarte speciala... 7! facut-o eu cu !ana !ea. "ncepe atat de si!plu, fiecare linie din progra! crea%a un nou efect, e'act ca... poe%ia. 5ai intai, se incal%este...ini!a incepe sa bata !ai repede... ,oti vedea, -eo, nu-i asa) Bara sa intelegi CDe ce)C.C@ste oare vinul) -u... 0are ce e atunci) Care e !otivul) "n curand nu !ai contea%A. "n curand Cde ceC-ul si !otivul au disparut, si tot ceea ce contea%a este senti!entul... insusi. "ar aceasta este natura ?niversului. -e lupta! i!potriva ei. <upta! pentru a o nega, dar este bineinteles prefacAtorie, este o !inciuna. +ub aparenta noastra otravita, adevarul este cA sunte! co!plet...iesiti de sub control. Cau%alitatea> (programarea n.a.) +i nu este nici o scApare din calea ei. +unte! sclavii ei pentru totdeauna. +ingura noastra speranta, probabil franturi pentru a o intelege, este sa te intrebi #De ce )$ #De ce)C, -eo, este sursa de putere. Bara ea esti neputincios. Dialog Merovingianul-Neo, Matrix Reloaded

"ntreaga natura ne de!onstrea%a ca e'ista progra!are. 0ricit ne-a! Dconcentra noi ca dintr-o sa!anta de lalea sa creasca un trandafir, sau dintr-o alta sa!anta sa nu creasca o planta .un copac/ ci un ani!al, de e'e!plu, nu vo! putea schi!ba ni!ic. 5intea noastra nu are putere asupra Cprogra!uluiC e'istent deja in natura. +a!anta contine in ea Dprogra!ul de%voltarii viitorului copac. +i daca natura face ca un arbore sa inregistre%e in se!intele sale for!a sa la !aturitate, inclusiv culoarea, di!ensiunea, gustul si parfu!ul fructelor sale, de ce n-ar fi facut acelasi lucru si pentru o! ) "n !od ase!anator copacului, orice fiinta u!ana are un Dprogra! de viata. 7cesta este constituit din doua parti co!ponente : Dprogra!ul cu care se naste .inscris in gene/ si influentele preluate din !ediul inconjurator. 7cestea duc la anu!ite eveni!ente inta!plate persoanei si actiuni desfasurate de persoana, care se inscriu in !e!oria sa si deter!ina un anu!e tip de co!porta!ent specific in toate !o!entele vietii .cau%a ( efect/. Biecare dintre noi functiona! la fel ( si ne aduce! a!inte de aceasta realitate cand e vorba de anu!ite eveni!ente D!ai deosebite .placute sau !ai ales neplacute/ de care cu totii a! avut parte. 7! ra!as cu anu!ite Dtrau!e .!ai usoare sau !ai puternice/ pe care le reactiva! .si actiona! la fel/ in situatii ase!anatoare. 7ceste doua influente .geneticul si !ediul/ sunt cele care ne fac sa actiona! in !od inconstient .lipsit de constienta, sa-i spune! ( adica nu ne da! sea!a ce face!, nu sti! de ce face! asta, nu sti! cum pute! face altfel/. Din fericire, se pare insa ca specia u!ana este singura de pe acesta planeta in%estrata cu capacitatea de constienti%are. @'ista o alta influenta care ne poate ajuta sa depasi! inconvenientele progra!arii ( e vorba deinfluenta .educatia/ constienta. Eaideti sa vorbi! acu! putin despre progra!area genetica si a !ediului. ,rogra!area genetica a fiecaruia dintre noi este o realitate - trecutul influentea%a intotdeauna pre%entul. 9andurile si e!otiile pe care le nu!i! Dale noastre i%vorasc dintr-o structura chi!ica a corpului influentata de !iliarde de stra!osi. 7cestia practic isi e'pri!a identitatile vietilor stravechi prin 7D- si prin genele fiecarei celule din trupul nostru. 5icile noastresubpersonalitati, Deu-ri sunt co!puse din atitudini, co!porta!ente, stiluri de viata diferite provenite din aceste !iliarde de gene ancestrale, dintre care se pare ca cele !ai do!inante sunt genele provenite din stra!osii de pana la a F-a generatie. 9anditi-va cat de colosala este influenta acestora > De la preferinta pentru un anu!e tip de barbat sau fe!eie .atractia biologica/ pana la inclinatia catre o anu!ita e!otie .furie sau !elancolie, de e'e!plu/, geneticul ne trasea%a anu!ite Dgranite inconstiente ale propriului co!porta!ent .in toate do!eniile vietii, de altfel/. 9ranite care, de cele !ai !ulte ori, nu ne sunt de folos pe

ter!en lung. +i ganditi-va, de ase!enea, cat de i!portant este sa reusesti sa Dpreiei controlul asupra propriului corp fi%ic. 7ltfel, trans!isiile chi!ice ale celor !ai do!inanti stra!osi vor constitui co!en%ile sau i!pulsurile ce vor crea for!a gandurilor si e!otiilor aparent Dale tale . Dar propriile lor !e!orii .ganduri, e!otii ( structura energetica inscrisa in for!a fi%ica in gene/ vor conduce practic trupul tau > -u e prea convenabil, totusi3.. G,rogra!area$ !ediului .se !ai nu!este si HculturalaH/ are si ea doua parti co!ponente : influente astrale si planetare si influente ale societatii. 1otusi, influentele astrale ar putea fi considerate un fel de Hparte culturalaH a progra!arii genetice. Belul in care sunt po%itionate astrele in !o!entul nasterii are o i!portanta deosebita pentru Dprogra!ul de viata individual. ,rintr-o harta astrala .astrogra!a/ se pot identifica potentialele influente ale astrelor in !ai !ulte do!enii in cursul intregii vieti. 7stfel, in functie de an, luna, %i si ora a nasterii pute! observa tendinte diferite in co!porta!entul fiintelor u!ane, precu! si diferite lucruri care se pot inta!pla in vietile lor. Dar aceste Dprevi%iuni de viitor nu sunt obligatorii ( intotdeauna poti schi!ba ceva in pre%ent, !odificand un posibil viitor neconvenabil. Chine%ii au de%voltat si ei astrologia - desi in !od diferit fata de cea europeana. 7strogra!ele lor sunt ceva !ai prag!atice ( in sensul ca releva proportia fiecaruia din cele 8 ele!ente esentiale .!etal, apa, le!n, foc, pa!ant/ in propria fiinta. 7cestea generea%a 8 tipuri diferite de energii cu care te nasti si pe care este nevoie sa le echilibre%i in ti!pul vietii pentru a atinge sanatatea .fi%ica, !entala, e!otionala si spirituala/ si longevitatea, pentru a te !entine pe GCalea de 5ijloc$. ,o%itia astrelor ne influentea%a practic in fiecare !o!ent al vietii ( asa ca o buna cunoastere a caracteristicilor fiecarei etape astrale .prin %odii si horoscoape credibile, inte!eiate pe interpretari realiste/ ne este de !are folos. 7strologia este o stiinta e'acta cu predictii valabile de !ii de ani - nu o filo%ofie. "nfluentele planetare se refera la !anifestari ale pa!antului, in general ( care ne pot afecta indiferent unde trai! .!iscarea de rotatie, !agnetis! s.a./. "n particular, cli!a in care trai! .cu !odificarile ei/, eventuale radiatii telurice s.a. se constituie in influente ale !ediului inconjurator natural. "n general, influentele astrale si cele planetare se considera a fi in afara posibilitatii de a fi !odificate de o! ( desi, cel putin in privinta celor planetare, in !od sigur s-ar putea e'ercita un control constient .!odificarea cli!ei prin reducerea drastica a poluarii si prin e'tinderea %onelor i!padurite, de e'e!plu/. "n ce priveste influentele societatii, ele sunt cele create de traiul in cadrul social. +unt influente ale rasei, natiunii, traditiilor, fa!iliei, prietenilor,

profesiei, scolii, facultatii sau altor tipuri de educatii traditionale. 1oate acestea se traduc prin obiceiuri .obisnuinte/ ( din care se spune ca peste 6IJ ajung sa fie progra!ate auto!at la nivel inconstient. Ce sunt de fapt obiceiurile ) @le repre%inta reactii conditionate fata de anu!iti sti!uli. +unt invatate ca re%ultat al repetitiei per!anente pana cand se fi'ea%a foarte bine in subconstient. 7poi functionea%a auto!at ori de cate ori sunt declansate de anu!iti sti!uli e'teriori si devin chiar un co!porta!ent obisnuit .parte a propriului concept de sine /. ?n si!plu e'e!plu ( felul in care !irosul de la o patiserie ne face sa ne opri! si sa cu!para! o placinta .desi inainte sa ajunge! in dreptul ei nici nu ne trecea prin cap sa !anca! placinta/. 5irosul a declansat reactia auto!ata de a !anca ( probabil a! invatat asta inca de !ici, cand !irosul i!bietor repre%enta pentru noi pro!isiunea a ceva bun din partea !a!ei. +i ne a!inti! de ea tot ti!pul pentru ca ne provoaca o placere cu care ne-a! obisnuit .sau de care, din pacate, uneori chiar deveni! dependenti/. ,ute! deveni chiar renu!iti pentru consu!ul redutabil de placinte si pute! chiar capata o porecla, de e'e!plu .ce intra in propriul concept de sine /. +i acelasi lucru e valabil in ca%ul obisnuintelor .sau dependentelor/ de orice fel, din orice do!eniu. "nfluenta obisnuintelor in viata noastra este denu!ita !ecanicitate , iar ea a fost studiata e'tre! de co!plet in cadrul scolii de ganditori si practicieni 9urdjieff-0uspens:;. @i afir!a ca pentru o!ul !ecanic totul se inta!pla : gandurile, e!otiile, cuvintele, actiunile sunt auto!ate .acest proces se !ai nu!este si reactivitate /. 7ceasta insea!na ca ele sunt facute intr-un !od i!perceptibil pentru el insusi - el nu le observa, nu-si da sea!a ca le e'pri!a deoarece este identificat cu ele. +i toate sunt re%ultatul unor influente .sti!uli/ din e'terior. Daca nu ne controla! propriile ganduri, e!otii, cuvinte, actiuni ( ele ne vor controla pe noi. +e vor transfor!a, cu! spune proverbul chine%esc, in obiceiuri, care devin caracterul nostru, care conduce la un destin Dprogra!at . Deveni! produsul progra!arii din partea altcuiva si, in i!ensa !ajoritate a ca%urilor, acest lucru nu ne duce catre obtinerea a ceea ce ne dori!. 7cu! lucrurile se inta!pla invers decat ne dori! datorita conditionarilor trecute 2 fara ca !acar sa observa!, face! lucruri in contradictie cu ceea ce vre! sa obtine! si cu ceea ce ne este de folos. ,rogra!area pri!ita de-a lungul anilor ne-a schi!bat starea noastra fireasca ( starea naturala a succesului a devenit Dnenaturala pentru i!ensa !ajoritate a oa!enilor. 0bisnuintele ne predispun sa face! lucrurile la cel !ai si!plu !od posibil .auto!atis!ul sau principiul consu!ului !ini! de energie/. 5ajoritatea oa!enilor traiesc intr-un fel de Dincre!enire in care nu !ai contea%a ni!ic, cu e'ceptia satisfactiilor i!ediate. Desi, treptat, in aceste vre!uri, observa! cu! lucrurile incep sa se schi!be si oa!enii incep sa vada

o alta realitate. #<uptaG pentru observarea auto!atis!elor de gandire, si!tire, vorbire, actiune si pentru corectarea lor, in sensul e'pri!arii constiente, se nu!este tre%ire .sau Dproactivitate /. @a insea!na de fapt reprogra!areafiintei noastre, dupa cu! vo! vedea intr-un alt articol. Daca nu esti constient de ceea ce faci, nu poti sa schi!bi ceea ce faci. "ar daca nu schi!bi ceea ce faci, viata ta va ra!ane la fel. Kobert Li;osa:i spunea CDaca faci ce face toata lu!ea, vei sfarsi prin a avea ce are toata lu!ea. "ar pentru !area !ajoritate, ce au este !unca trudnica ani de %ile, ta'e incorecte si o viata de datorii.$ +i, as adauga eu, boli de orice fel, i!batranire pre!atura, stress, agitatie, te!eri ( si !ulte altele ase!anatoare. 0biceiurile, auto!atis!ele se afla in inconstientul propriu si sunt dificil de scos de acolo de unii singuri. 5ajoritatea sunt invatate inca din copilarie si fac parte din ba%a structurilor de credinte si convingeri proprii. ,roble!a lor este ca ajunge! sa vede! lu!ea prin pris!a lor ( si n-ar fi ni!ic rau in asta daca vi%iunea pe care ne-o dau nu ar fi destul de li!itata. De cele !ai !ulte ori obisnuintele sunt invatate prin copiere de la parinti, rude, prieteni, oa!eni pe care ii ad!ira! ( nici !acar nu sunt ale noastre proprii > Dar asta e situatia, ni!eni nu e de vina pentru ea ( asa au functionat lucrurile dintotdeauna. Cei din jur ne iubesc si ne vor binele, dar nu sunt nici ei constienti de obisnuintele proprii pe care le trans!it altora, de !ulte ori. -u pot sa ne ofere !ai !ult, nu pentru ca nu vor, ci pentru ca nu stiu ( nu au fost nici ei invatati, la randul lor. "!portant este ca incepand cu noi aceasta trans!itere inconstienta a obisnuintelor sa ia sfarsit. Din pacate, !ajoritatea oa!enilor, pana nu ajung intr-o situatie critica de e'tre!a nefericire nu stau aproape nici o clipa sa se gandeasca ce au facut cu viata lor. 7sa sunte! progra!ati noi oa!enii. 7bia in !o!entul in care ne tre%i! reali%a! ceea ce ni s-a inta!plat pana atunci ( faptul ca a! trait o viata !ecanica. +i va trebui sa lua! deci%ia de a ne continua viata din acel !o!ent in !od constient. "ar asta pentru a trans!ite ur!asilor nostri, prin gene si educatie directa, o alta progra!are !ult !ai eficienta si adaptata vietii din viitor. Sa N se inteleaga ca programarea in sine este un lucru rau ! -ici pe departe ( ea oricu! e'ista in ca%ul fiecaruia dintre noi, este o parte din ceea ce sunte! noi, este o Dlege a ?niversului . -u!ai ca progra!area ne poate fi sau nu de folos, in functie de ceea ce alege! noi sa fi!, sa face! si sa ave!. Datorita progra!arii genetice fiecare o! se naste cu o constitutie fi%ica specifica si un te!pera!ent deter!inat. @ste i!portant ca el sa fie constient de gusturile si de tendintele pe care le are, pentru a nu porni in directii care nu sunt facute pentru el, care nu-i sunt favorabile. 7ceasta este Dpartea buna a progra!arii genetice.

"n ce priveste influenta !ediului - daca dori! sa fi! sanatosi, de e'e!plu, nu ne e de nici un folos sa continua! cu obisnuintele Dprogra!ate .invatate de la altii/ de a !anca nesanatos, de a fu!a, bea, pierde noptile s.a. Cu totii ne da! sea!a de acest lucru ( si cu toate acestea pare ca nu ne pute! opri. @'e!plu : !ental, o afir!atie precu! fu!atul ucide de pe pachetele de tigari are sens pentru fu!atori, dar e!otional si fi%ic acesti oa!eni nu se pot opri. Cand e vorba de viciul lor, ei nu pot intar%ia placerea sau avea puterea vointei de a se opri. De !ulte ori ajunge deja o dependenta ( iar asta duce la o re%istenta e!otionala .i!unitate/ e'tre! de sca%uta la anu!iti sti!uli e'teriori, ce pot induce anu!ite e!otii, ce duc la anu!ite co!porta!ente3si tot asa, un cerc vicios. Doar prin dorinta puternica de a se lasa .pe ba%a anu!itor !otivatii esentiale pentru ei/ pot reusi efectiv acest lucru. 0bisnuintele sunt bune atata vre!e cat iti aduc ceea ce doresti si iti sunt de folos pe ter!en lung. Cand devin obstacole in calea fericirii, ele trebuie !odificate. Daca deja esti fericit cu viata ta insea!na ca ai convingeri po%itive ce operea%a benefic in favoarea ta. Daca nu, insea!na ca ai acceptat convingeri false de la altii drept adevaruri, iar acu! ele operea%a in !od negativ. De fapt, trebuie sa discerne! si sa le pastra! doar pe cele ce ne sunt de folos dintre influentele genetice si de !ediu. +i sa crea! propria noastra Dprogra!are care sa ne duca inspre succesul visat> =o! vedea cu! ( in articolul ur!ator.

Keprogra!area

Bii atent la g&ndurile tale, ele vor deveni cuvinte 2 fii atent la cuvintele tale, ele vor deveni aciuni 2 fii atent la aciunile tale, ele vor deveni obiceiuri 2 fii atent la obiceiurile tale, ele vor deveni caracter 2 iar caracterul tu va deveni destinul tu. Prover" c#ine$esc

Dup cu! spunea! n articolul trecut, n natur se !anifest feno!enul de Dprogra!are pentru toate entitile vii .plante, ani!ale, oa!eni/. *n ca%ul nostru e'ist progra!e transferate genetic, de la str!oi, i progra!e preluate din !ediul n care tri! .inclusiv %odia sub care ne nate!/. De cele !ai !ulte ori progra!area nu ne este de folos n ceea ce dori! s face! .se produce

contradicia ntre ce vor str!oii, ce vor persoanele din !ediul nostru i ce vre! noi nine/ astfel c practic sunte! Dsabotai din interior ( i de cele !ai !ulte ori nici nu ne d! sea!a. "ar n !o!entul n care ne tre%i! i vede! foarte clar acest lucru, nelege! c pentru ndeplinirea propriilor dorine trebuie s ne Dre-progra!! . =incent Koa%%i, autorul G+piritualitii succesului$ spunea : G,entru a putea schi!ba i reprogra!a ceea ce ti!, trebuie !ai nt&i s afl! cine sunte!, pentru c sunte! ceea ce ti!. +unte! su!a cunotinelor acu!ulate de-a lungul anilor. 7ceste cunotine sunt factorul deter!inant pentru alegerea locului n care tri!, a !odului n care ne !brc!, a persoanei cu care ne cstori! i a locului n care !unci!. Kaiunea i !otivele noastre se ba%ea% pe cunotinele i convingerile noastre care n cea !ai !are parte sunt re%ultatul progra!rii.G 7stfel c pri!ul pas al reprogra!rii l constituie anali%area acestor cunotine i convingeri. ,roverbul chine%esc insista : Bii atent3, fii atent3 7tentia, Dobservarea de sine este esentiala si ne conduce s recunoate! necesitatea de a ni le schi!ba i de a lucra cu noi nine. "ndiferent c&t de talentat sau hotr&t este o persoan, orice ncercare de obinere a succesului va fi sortit eecului dac nu i va anali%a propriile convingeri .ce duc la co!porta!ente autodestructive/ i dac nu va face !odificrile necesare. @ necesar Gs-i schi!bi viaa pentru a-i schi!ba viaa$. 7dic, pentru a avea viaa pe care o doreti trebuie s% &ii persoana Dcorespun%toare ei. Din pcate e'ist oa!eni care n loc s se Dreprogra!e%e pentru a avea succes prefer s r!&n cu progra!area iniial .genetic, %odie, !ediu/ i s nu aib succes, pl&ng&ndu-se i d&nd vina pe alii. 7su!area propriei responsabiliti ns este cheia aici. 4i, din fericire, din ce n ce !ai !uli oa!eni Dse tre%esc la aceast realitate. @ste foarte adevrat c uneori, cand te schi!bi i nvei ceva nou nu progrese%i i!ediat i nu obii re%ultate at&t de repede cu! i doreti. Dar dac ba%a de la care ncepi s construieti este corect, poi fi sigur c pe !sur ce avanse%i i stp&neti din ce n ce !ai bine Dtehnicile reprogra!rii , viaa se va !bunti. -u pute! ajunge la re%ultate dec&t prin eforturi proprii. 1ot ceea ce altcineva poate face pentru noi este s ne sti!ule%e la lucru. 7nali%area, observarea de sine sunt parte a procesului de contienti%are. 7 contienti%a nsea!n a fi atent la sti!ulii ce provoac !odificri n g&nduri i e!oii, a fi atent i a percepe actele refle'e auto!ate. Contiena nsea!n a avea din ce n ce !ai puine auto!atis!e. C&nd eti contient de g&nduri, e!oii, vorbe crete capacitatea de a controla propriile aciuni i stri de contiin. 7 fi contient nsea!n, !ai si!plu, a fi atent la ceea ce faci n orice !o!ent .a fi pre%ent/. -u e ceva foarte uor ( e dificil s-i !enii atenia n pre%ent. *ncepi cu

perioade !ici, uii, i revii ( e o !unc de-o via. Dar e pri!ul pas pe calea Dreprogra!rii . *nsea!n ieirea din De!oional .incontient/ i intrarea n Draional .contient/ i de aici n Dintuitiv .supracontient/ ( locul unde slluiete succesul. *n perioadele de contien .cu! spunea!, la nceput !ici dar care treptat se !resc/ se petrece n fiina noastr ceea ce s-ar putea nu!i Dstoparea pierderilor de energie i Dacu!ularea de energie . +e produce o tre%ire a energiei corpului, pe care o poi observa i si!i. 7poi o poi Dprogra!a tu nsui ntr-un !od care s tearg infor!aiile bolii .provenite din progra!ele anterioare/ i s duc la nsntoire. @ste o !odalitate n care funcionea% reprogra!area. De fapt, c&nd propria progra!are continu o perioad ndelungat, ea crea% noi Dtrsturi n 7D- care vor fi trans!ise generaiilor tale viitoare. Dar pentru asta trebuie s dispui de o putere considerabil, pentru a depi caracteristicile trupului i s treci dincolo de genele do!inante .ale ulti!ilor apte str!oi/, de progra!area %odiei i a !ediului din jur. 1rebuie s ,evii fondul genetic, astrologic i preluat i s !ergi direct la esena ta interioar, nivelul spiritului ( sursa cea !ai i!portant a energiei succesului de orice fel. *n fapt, reprogra!area nsea!n doar tre%irea !e!oriei ancestrale prin cunoatere n pre%ent. *n interiorul nostru, n !e!oria celular e'ist toat cunoaterea teoretic i practic, !otenirea ntregii o!eniri i chiar a ntregului univers ( i tot ce ai de fcut este s o scoi din interior. + devii contient de ea i s o foloseti pentru a-i recrea fiina Dn cea !ai grandioas versiune a celei !ai !ree vi%iuni pe care o ai despre tine nsui , cu! spunea -.D. Malsch n Dconversaiile sale cu Du!ne%eu . Keprogra!area nu nsea!n s Dtergi tot ce e'ista p&n atunci i s pui altceva n loc. -ici nu se pune proble!a > Nu 'nseamn% neap%rat a modi&ica ceva ( dar 'nseamn% neap%rat a 'm"un%t%)i ! Boarte !ult din ceea ce sunte! i face! deja este bun, este folositor, este sufletul nostru n !anifestare ( chiar dac nu reui! de cele !ai !ulte ori s-l discerne!. Keprogra!area nsea!n toc!ai a discerne toate calitile .+uflet/ i defectele .@go/ progra!rii iniiale .genetic, %odie, !ediu/, a le observa, a deveni contient de ele i de rolul lor n crearea propriei viei, n atragerea reali%rilor dorite. "ar apoi n gsirea de !odaliti prin care s ntri! trsturile folositoare i s di!inu! !anifestarea celorlalte. Eaidei s vede! cu! pute! face acest lucru. ,ute! co!para corpul nostru fi%ic cu un co!puter iar !intea cu softul, cu setul de progra!e. 7a cu! de la o perioad la alta ne !odific! softul, folosi! progra!e noi i !buntite, aa pute! proceda i cu softul !inii noastre prin reprogra!are. ,ute! Drescrie un progra! ori de c&te ori consider! c nu sunte! satisfcui de !odul n care arat un anu!it aspect al

vieii noastre. Bace! aceast !odificare n interior i, dup o vre!e, re%ultatul dorit apare n e'terior > 1rebuie doar ncredere, rbdare i perseveren. ,entru c tot vorbea! de perseveren, reprogra!area ncepe cu Dprogra!e %ilnice care durea% o anu!it perioad de ti!p. +pecialitii consider c este nevoie de !ini! NO de %ile pentru de%voltarea unui nou tipar de g&ndire, a unei noi obinuine. NO de %ile n care repei acelai progra!, n !od contient .contiena e o condiie esenial/. 1aoitii chine%i consider c e nevoie de !ini! PI de %ile de insisten n practic pentru a eli!ina un tipar vechi i a crea unul nou .dar aici e vorba de practic energetic, lucru oarecu! diferit de celelalte tipuri de reprogra!ri/. 1ot ei consider c poi atinge un nivel !ediu doar dup !ini! OII de %ile de practic serioas i nentrerupt .Dcele OII de %ile ale nceptorului /. =orbind doar de cele NO de %ile, n aceast perioad ceea ce ave! de fcut este o Dbo!bardare deliberat i continu a !inii cu o serie de !esaje constructive .afir!aii po%itive nsoite de vi%uali%area i si!irea atingerii obiectivului/. Qineneles c trebuie nceput i o purificare a corpului fi%ic, a e!oiilor, o deschidere a !inii ctre nou .cri, cursuri, asocierea cu persoane opti!iste i de la care poi afla lucruri de interes i de folos .a./. 5ai !ulte detalii ve%i gsi n nenu!ratele cri propuse laKesurse Cunoastere "nterioara. <a nceput, !intea va opune re%isten la progra!ul de Ddecondiionare i reprogra!are. =o! avea de luptat cu tot felul de re%iduuri !ental-e!oionale care se vor ridica din ad&ncul subcontientului. De cele !ai !ulte ori aceste progra!e condiionate .tiparele obinuinei/ sunt !ai puternice dec&t propria voin i ne trag napoi ctre vechiul !od de trai. 7stfel c este necesar dorin)a intens%de a obine succesul, reali%area acolo unde o dori!. Br ea nu vo! avea fora necesar de a continua dificila !isiune de autoe'a!inare i schi!bare. Cine dorete cu adevrat s-i reali%e%e un obiectiv s se ntrebe !ai nt&i la ce este dispus s renune, din ceea ce face acu!. Dac nu vrea s renune la ni!ic i ateapt ca reali%area obiectivului s-i pice din cer.....e puin ca! nerealist. De cele !ai !ulte ori dorina este cea care ne lipsete. -e-a! obinuit prea !ult cu stilul nostru de via i nu gsi! practic vreo !otivaie pentru a-l !bunti. Bie nu crede! c e posibil, fie ni se pare prea greu s lucr! cu noi nine ( gsi! o !uli!e de justificri pentru a nu face ceea ce, la un anu!it nivel, contiina, sufletul nostru ne se!nali%ea% c ar fi necesar. De !ulte ori, nici !car o suferin intens nu ne !pinge de la spate .pentru c perspectiva unui viitor lu!inos nu a fcut-o nici at&t/. ,are fr speran, nu-i aa ) Dar ( e nu!ai o aparen. *n ulti!ii OI-O8 ani lucrurile au nceput s se schi!be ntr-un !od e'traordinar pe p!&nt. +unte! !artorii unor vre!uri deosebite, n care

fiinele u!ane caut !ai !ult ca niciodat n interior pentru a-i crea viaa aa cu! o doresc, n e'terior. 5ijloacele !edia sunt !ai nu!eroase i !ai disponibile ca niciodat > 1ot ce ave! de fcut este s le acces!. 4i asta se i nt&!pl, din ce n ce !ai !ult, cu tot !ai !uli oa!eni. Bacei i voi parte dintre ei > 4i a!intii-v c reprogra!area e un proces ce durea% ntreaga via. ,entru cel nelept, fiecare clip e un prilej de e'ersare a cunoaterii.

@90-?<

0!ul a uitat cine este el cu adevarat. @l este aproape hipnoti%at de o anu!ita idee despre el insusi pe care o poarta cu sine toata viata fara sa stie ca nu este el, ci nu!ai u!bra sa. "ar aceasta u!bra nu poate cunoase nici un fel de i!plinire. *S+* ( G=iata este aici si acu!$

Din nou intrebarea aproape Dobsesiva : cine sunte! noi ) +punea! intr-un alt articol ca fiinta noastra se poate i!parti in doua !ari subpersonalitati : +ufletul .cine sunte! noi cu adevarat/ si @go-ul. +unt si!ple definitii intelectuale ( nu are !are i!portanta denu!irea lor, ci observarea caracteristicilor fiecareia si e'pri!area constienta a trasaturilor folositoare ale fiecareia. Biecare din aceste doua subpersonalitati se e'pri!a prin acelasi corp fi%ic iar noi ne identifica! cand cu una cand cu cealalta, cre%and ca ,asa sunte! noi . "n realitate, lucrurile stau un pic altfel. Eaideti sa vede! ce este cu una din ju!atatile fiintei noastre, ego-ul. 1oti !arii ganditori au vorbit despre ego, chiar daca nu!ele pe care i lau atribuit este diferit .Rung il nu!ea u!bra , @c:hart 1olle vorbea despre corpul-durere , ,.D. 0uspens:; ii spunea falsa personalitate /. "n esenta, ideea de ba%a la toti era cea confor! careia ego-ul repre%inta partea din tine care crede ca esti o persoana individuala separata de toti ceilalti .si in general, de orice/. 7cest principiu al separarii .contrar unitatii / este cel ce sta la ba%a notiunii de ego, ca parte co!ponenta a fiintei noastre. @ste e'act cu! spunea! !ai sus : cand cre%i ca esti o persoana individuala separata de orice !anifesti de fapt ego-ul prin fiinta ta. 9andesti in ter!eni de eu si restul lu!ii .

@ste destul de dificil sa nu te ve%i ca fiind separat, pentru ca asta re!arci peste tot : oa!eni separati ducand vieti individuale. Cu toate acestea, partile co!ponente ale universului nu sunt separate unele de altele .desi dau i!presia ca sunt asa/, ci doar diferite .ceea ce este cu totul alt lucru/. -e vede! separati datorita progra!arii si conditionarii din trecut. "n cea !ai !are parte, cel ce sunte! a%i este ceea ce a! decis sa fi! pe ba%a a ceea ce a! stiut. "ar ceea ce a! stiut tot ti!pul si sti! a%i se ba%ea%a pe ceea ce a! fost invatati de altii, incepand din frageda copilarie pana in pre%ent. "ar acesti altii .parinti, prieteni, profesori s.a./ au fost si ei, la randul lor, invatati de altii si tot asa, pana cine stie la a cata generatie. +i, de vre!e ce inca din vechi!e oa!enii au tras conclu%ia ca sunt separati unii de altii si de restul lucrurilor de pe planeta si din univers, asta este ceea ce au trans!is !ai departe si a ajuns si la noi. -i!eni nu e de vina in acest proces si nu trebuie acu%at. -eavand cunoastere, intr-un fel e nor!ala conclu%ia separarii e'terioare la nivelul egoului. Dar in !o!entul in care intelegi si si!ti, adevarul se revelea%a de la sine, asa cu! au constienti%at !ii si !ii de intelepti ce au trans!is o!enirii cunoasterea unitatii interioare la nivelul sufletului . Constienti%area ne inalta la trairea libertatii sufletului. <ipsa ei ne coboara la a deveni sclavii ego-ului si a ceea ce produce el. Ce este de fapt ego-ul ) ,ute! spune ca el repre%inta o #colectie de ganduri tinute laolalta de !e!orieG ce crea%a un %go!ot !ental neincetat. ?n ecran de concepte, etichete, i!agini, judecati, definitii ce ofera i!presia ca esti separat de altcineva. 7stfel tu uiti, !ai bine %is nu !ai si!ti ca dincolo de for!ele diferite e'ista unitatea a tot ceea ce este. @go-ul pune o bariera prin care adevarata ta natura .ce are si ea diferite denu!iri ( Du!ne%eu, @senta, Biinta, ,re%enta, Divinitatea launtrica, =idul, ?ni!ea ( ce insea!na acelasi lucru/ nu se !ai poate e'pri!a. "!ensa !ajoritate a acestor ganduri .pute! spune peste 6IJ/ sunt repetitive, inutile, disfunctionale, daunatoare si se constituie intr-o epui%are !entala si pierdere de energie vitala. 7junge! practic ,dependenti de !inte , iar aceasta identificare cu !intea crea%a un sine fals ( ego-ul. ,rin inter!ediul sau ajunge! sa percepe! lu!ea si nu!i! perceptia realitate . 7devarul este ca e vorba de fapt de propriul !od de a vedea lucrurile datorat felului in care este construit propriul ego .in ,rogra!area -euro<ingvistica-<, nu!i! acest !od individual de a privi lucrurile harta !entala /. +e spune ca #oa!enii nu vad lu!ea asa cu! este ea, ci asa cu! sunt eiG. ?n alt !od de a spune ca hartile !entale, ego-urile sunt diferite. 7cesta este si !otivul pentru care intervine lipsa de co!unicare cu tot cortegiul de efecte ce o insotesc : neintelegeri, certuri, violenta verbala si fi%ica, batai, chiar ra%boaie. 1oate acestea au loc intre ego-urile din interiorul nostru, nu intre suflete .care

cauta linistea, pacea, intelegerea, aro!onia/. +ocietatea este de fapt constituita din persoane al caror ego le conduce viata in cea !ai !are parte ( iar ei au investit !ult in el, inca de la inceputul vietii. -u le e usor sa renunte la el si la suferinta pe care le-o aduce acesta. -u !ai stiu e'act unde a! intalnit ur!atoarea re!arca : #Cei !ai !ulti oa!eni isi iubesc dra!a vietii lor. <ucrul de care se te! cel !ai !ult si caruia i se i!potrivesc cel !ai !ult este sfarsitul dra!ei proprii. 7tat ti!p cat sunt identificati cu ego-ul, lucrul de care se te! cel !ai !ult si caruia i se i!potrivesc cel !ai !ult este tre%irea propriului suflet.G 1rist, dar adevarat. 5o!entan, cu! spunea! !ai sus, adevarul este ca in ca%ul !ajoritatii oa!enilor ego-ul e cel ce are controlul. "ar efectele acestui fapt se traduc in principal in alegeri nefolositoare .atat pe ter!en scurt cat !ai ales pe ter!en lung/ si concentrarea asupra unor obiective individuale, egoiste . @go-ul ne deter!ina sa ne concentra! doar asupra noastra, si din !o!ent ce succesul se obtine prin inter!ediul celorlalti, el este de obicei cau%a propriei infrangeri. Concentrarea asupra unui tel egotic duce la ratarea lui. @'ista doua e!otii de ba%a in univers- frica si iubirea ( iar din ele deriva toate celelalte. @!otia de ba%a a ego-ului este frica .insotita de celelalte e!otii negative/. "ar un ego ba%at pe tea!a va produce dorinte si teluri ba%ate pe tea!a. @ vorba in pri!ul rand de tea!a de a pierde ceea ce deja ai obtinut, indiferent daca esti sau nu !ultu!it. +copul bun, folositor al ego-ului este acela ca el asigura supravietuirea, conservarea propriei fiinte. Dar daca nu ne e'ercita! liberul arbitru, capacitatea de a alege, lasa! practic ego-ul sa reactione%e instinctiv la orice provocare pe care o considera o a!enintare pentru indeplinirea rolului sau de ba%a ( supravietuirea. @l stabileste daca un anu!e eveni!ent, sti!ul este favorabil sau nefavorabil vietii. Cand ego-ul percepe pericole de natura e!otionala, !entala sau fi%ica, va cauta intotdeauna siguranta si confortul .pe care le percepe auto!at ca supravietuire/. 7cesta nu este un lucru rau ( doar ca astfel nu ne folosi! libertatea de a alege si de a raspunde inteligent schi!barilor si provocarilor pe care le aduce viata. 0ri de cate ori se iveste o oca%ie, si dat fiind ca orice oca%ie i!plica un risc, in !od auto!at si!ti! disconfort. "ntentia noastra este sa cauta! siguranta, fiindca ceea ce ego-ul percepe ca risc poate inse!na uneori chiar ,!oartea lui. 1endinta este deci sa ne continua! viata ca si pana atunci, pentru ca era sigura, chiar daca lipsa succesului facea parte din acea viata. Daca totusi ne trece prin !inte sa risca!, apare frica de a pierde .perceputa de ego drept !oarte opusa supravietuirii/ stilul de viata din pre%ent .confortabil, cunoscut, chiar daca poate nu ave! ceea ce dori!/. De cele !ai !ulte ori, oricat de ne!ultu!iti ar fi de starea lor actuala si oricat de departe ar fi de visurile si sperantele lor, oa!enii vor alege in !od inconstient acelasi dru! stiut.

@go-ul se conduce dupa %icala #in propria viata, raul pe care il ai este !ai bun decat binele pe care nu-l aiG. Brica de a pierde cunoscutul este cea care ne tine pri%onierii ego-ului, i!piedicandu-ne accesul la succesul autentic. Cand te!erile dispar, pas cu pas, ego-ul se di%olva. Cu fiecare tea!a pe care o eli!ini, lu!ea se largeste tot !ai !ult pentru tine. -u este usor - ego-ul e viclean si cauta sa te ,seduca pe !ai !ulte cai pentru a nu pierde controlul asupra ta. +tie ca atunci cand institui disciplina interioara el va pierde ( si nu cedea%a teren decat atunci cand e reali!ente obligat sa o faca, datorita vointei, perseverentei, fer!itatii si increderii pe care le !anifesti. "deea este ca ego-ul .cine crede! noi ca sunte! sau ca ar trebui sa fi!/ nu ne lasa de fapt sa ne reali%a! pe deplin potentialul interior. ,rogra!area, a!intirea a ceea ce ni s-a inta!plat si ce a! fost invatati inainte de a putea discerene singuri ne afectea%a !ereu in tot ce face! si in fiecare deci%ie pe care o lua!. +unte! vesnic victi!ele dus!anului nostru interior, ego-ul, pana in !o!entul in care vo! face o evaluare sincera a ceea ce alege! sa face! si a !otivelor pentru alegerile noastre. Cand va veni acea %i, conditionarea ego-ului isi va pierde din putere asupra noastra. +i cu cat vo! intelege !ai !ult despre noi insine cu atat vo! capata !ai !ulta putere, pana cand directia se va schi!ba si noi insine .sufletul, cine sunte! noi cu adevarat/ vo! fi aceia care vo! detine controlul vietii noastre Din fericire, acest lucru se inta!pla in vre!urile actuale !ai des ca in orice alta perioada a istoriei cunoscute > Datorita de%voltarii fara precedent a co!unicatiilor, a !ass-!ediei, acu! sunt disponibile enor! de !ulte resurse de educatie constienta .orice fel de !ateriale scrise, !ateriale audio-video, cursuri, conferinte, intalniri directe cu profesori, !entori, !aestri/ care ne pot ajuta sa ne tre%i! acea parte uitata din noi (sufletul. +ingura care ne poate duce catre succesul !ult visat. +i inca ceva : ego-ul nu este ceva rau in !od absolut. @'istenta sa este necesara in fiecare dintre noi, pentru ca nu!ai prin lupta cu el ne pute! tre%i +ufletul. Daca el nu are e'ista, prin contrast, noi nu a! putea sa ne cunoaste! +ufletul si nu a! avea la dispo%itie !aterial cu care sa ni-l construi!. 7sta pentru ca transfor!a! eneergia ego-ului in energie a +ufletului in procesul tre%irii , constienti%arii, evolutiei. 0 lista cu alegeri .caracteristici/ ale ego-ului si ale +ufletului gasiti aici. 0 ulti!a re!arca. ?ndeva se spunea : #Cele !ai dificile trei lucruri din lu!e pentru un o! sunt: sa raspun%i la ura cu iubire 2 sa-i accepti pe cei e'clusi 2 sa ad!iti ca gresesti. Dar acestea ar fi cele !ai usoare lucruri din lu!e daca nu te-ai identifica cu ego-ulG. Cand vo! fi +uflet, chiar va fi usor.

Cine sunte! noi cu adevarat ( +inele Keal

0 fe!eie aflata in co!a era pe punctul de a !uri. Dintr-o data, ea se si!ti ridicata la cer si s-a tre%it in fata +caunului Rudecatii de 7poi. - Cine esti ) a intrebat-o o =oce. - +unt sotia pri!arului, a raspuns ea. - -u te-a! intrebat a cui sotie esti, ci cine esti tu. - +unt !a!a a patru copii. - -u te-a! intrebat a cui !a!a esti, ci cine esti tu. - +unt invatatoare. - -u te-a! intrebat ce profesie ai, ci cine esti tu. +i dialogul a continuat in acelasi fel. 0rice ar fi raspuns fe!eia, cuvintele ei nu pareau sa raspunda la intrebarea : #Cine esti tu)C - +unt crestina. - -u te-a! intrebat care este religia ta, ci cine esti tu. - +unt cea care a fost la biserica in fiecare %i si le-a dat de po!ana celor sar!ani. - -u te-a! intrebat ce ai facut, ci cine esti tu. "n !od evident, ea nu a trecut de e'a!en, caci a fost tri!isa inapoi pe pa!ant. Cand s-a tre%it din co!a, fe!eia s-a decis sa afle cine este. +i astfel intreaga ei viata s-a schi!bat. Datoria voastra este sa fiti. -u sa fiti cineva, nici sa nu fiti ni!ic - caci asa se nasc laco!iile si a!bitiile2 nu sa fiti cutare si cutare - caci asa deveniti conditionati 2 ci pur si si!plu sa fiti. ,nt#on- de Mello

Cine sunte! noi cu adevrat ) @ste una din cele !ai i!portante ntrebri la care este necesar s ne rspunde! n aceast via. -u tiu dac a trece De'a!enul din povestirea de !ai sus, dar voi rspunde la ntrebare din propria e'perien de p&n acu!. @'ist o !are diferen ntre cine sunte! noi cu adevrat i cinecredem noi c sunte!. *n acest !o!ent, i!aginea noastr de sine este cea a unui individ separat trind ntr-o lu!e cu alte fiine separate. -e vede! separai unii de alii2 consider! c sinele nostru individual este corpul fi%ic 2 noiunea de Dsine colectiv pentru noi se li!itea% la propria fa!ilie, rareori unele rude i prieteni foarte apropiai 2 i e'clude! restul. ,entru noi, !intea, sufletul i spiritul aproape c nu e'ist ca parte a noiunii de sine individual. "ar ceilali oa!eni, n afara celor !enionai nu fac parte din conceptul de Dsine colectiv . Cu! a! ajuns la acest concept de sine at&t de li!itat ) 7a a! fost nvai de ctre cei din jur. "ar ei, la r&ndul lor, au fost nvai acelai lucru, la vre!ea lor ( i tot aa, !erg&nd n trecut3,rogra!area genetic i a !ediului sunt nc foarte puternice i ne influenea% fr s ne d! sea!a ( p&n c&nd deveni! contieni de ele.

Dar noi nu sunte! ceea ce ne-au nvat alii. "ar acu! trebuie s ncet! s ne !ai folosi! trecutul pentru a r!&ne ancorai n ideile noastre despre cine sunte!. -u e necesar s ndeprt! tot ce a! fost nvai. @ nevoie doar s observ!, s discerne!, s pstr! ce ne este de folos i s ne redefini! confor! noilor idei despre via care sunt e'puse lu!ii acu!, n aceste vre!uri. "dei despre unitatea i interdependena a tot ceea ce e'ist pe p!&nt i n univers. Kedefinirea presupune e'tinderea definiiei propriului +ine. ,roble!ele noastre n via nu apar deoarece sunte! Dcentrai pe propriul sine. @le apar deoarece a! definit greit sinele n jurul cruia ne centr!. 7ve! proble!e doar c&nd ne centr! n jurul unui sine !ai !ic dec&t +inele real, c&nd ne defini! propriul sine .cine crede! noi c sunte!/ ca pe ceva !ai !ic dec&t +ufletul, +inele real .cine sunte! noi cu adevrat/. Definiia u!an actual pentru Dsine e prea li!itat. Dar nu trebuie s ne nvinovi!, pe noi nine sau unii pe alii. -u avea! de unde s ti! !ai !ult. -i!eni nu ne-a nvat ( nu pentru c nu au vrut, ci pentru c nu au tiut nici ei .prini, rude, profesori, prieten, cunotine, alii/. 7cu! ns ave! oca%ia s cre! noi nine un nou concept de sine, ba%at pe adevrurile lu!ii reale n care tri!. Eaideti sa vede! care este in pre%ent conceptul de sine al !ajoritatii oa!enilor. ,rincipala sa caracteristica este ca Dsinele , cine crede! noi ca sunte!, este inte!eiat in jurul unor valori conditionate - lucruri pe care altii le considera i!portante in viata si care ne-au fost trans!ise si noua, iar noi le-a! preluat in !od auto!at. 5ajoritatea acestor valori conditionate au de-a face cu Dpovesti pe care ni le spune! noua insine de generatii intregi, pentru ca propriul ego sa se si!ta bine. De fapt, !ulte sunt valori ale ego-ului .si in !ica !asura ale +ufletului/. 5ulte din ele sunt Dilu%ii pe ba%a carora oa!enii si-au inte!eiat viata de !ii de ani si care s-au perpetuat auto!at pana a%i. "ata cateva e'e!ple binecunoscute : S poti sa !ananci orice in !od haotic, sa bei, sa fu!e%i, sa faci se' cu oricine si oricu!, sa pier%i noptile cu distractii ( asta insea!na viata adevarata > S n-are rost sa afli prea !ulte lucruri despre viata 2 oricu! , ce nu stii nu-ti face rau 2 S in nici un ca% sa nu te ocupi de lucruri Dspirituale ca sunt niste prostii si !inciuni 2 realitatea e nu!ai ce ve%i cu ochii S tu esti nu!ai corpul tau fi%ic 2 gandurile, e!otiile nu sunt chiar asa de i!portante 2 iar sufletul si spiritul sunt doar filo%ofii Dieftine S trai! doar o singura viata, deci trebuie sa pune! accent pe satisfactiile de !o!ent, ca nu se stie daca vo! !ai avea oca%ia3

S oricu! nu contea%a decat sa-ti fie bine tie si celor apropiati, asa ca poti sa !inti, sa furi, sa inseli, sa faci orice altor oa!eni pentru a obtine ce doresti 2 oricu! nu e'ista consecinte, dupa !oarte nu !ai e ni!ic .sau daca e, te rogi putin si ajungi in rai/ S si chiar daca nu ranesti pe altul pentru a obtine ce doresti, lu!ea e un loc Drau si trebuie sa faci tot ce poti sa acu!ule%i cat !ai !ulte, ca sa te asiguri ca traiesti Dbine 3..si !ulte, !ulte altele ase!anatoare. "ar toate acestea sunt ilu%ii ( idei eronate despre lu!e si viata. 0 lista cu alte valori conditionate ( caracteristici ale ego-ului puteti gasi aici. 1oate co!porta!entele u!ane care deriva din ase!enea valori Dconditionate sunt de fapt e'presia unui sine conditionat. 7dica a unei i!agini pe care o ai despre tine ( dar pe care ti-ai creat-o pe ba%a a ceea ce ti-au spus si ai observat la altii .in general cei apropiati/. 5ajoritatea oa!enilor au un astfel de Dsine . -u este absolut nici o proble!a cu asta cand cei de la care Dcopie%i valori, credinte, co!porta!ente sunt persoane constiente .conduse de +uflet/. @ chiar indicat sa Dcopie%i de la ele > Dar in i!ensa !ajoritate e vorba de persoane cu constienta joasa .conduse de ego/ ( si a-i i!ita nu face decat sa ne aduca deservicii pe ter!en lung. 1oate aceste valori, credinte si co!porta!ente conditionate au la ba%a principala idee intretinuta de o!enire de foarte !ult ti!p. Din cau%a acestei idei oa!enii isi fac rau lor insisi si unii altora, naturii si ,a!antului fara nici o tea!a de consecinte. @ vorba de ideea ca sunte! separati unii de altii, separati de natura si univers, separati de Divinitate. .ar aceasta idee este &alsa. Noi suntem una cu totul. / un adevar pe care toti oamenii constienti ai acestei planete l-au repetat de milenii. Si pe care &i$ica cuantica l-a demonstrat in vremurile noastre ! +inele li!itat se vede traind intr-o lu!e separata. +i nu ii plac deosebirile. 0a!enilor condusi de acest sine le place unifor!itatea, pentru ca isi inchipuie ca unifor!itatea le validea%a faptul ca au dreptate. Cu alte cuvinte, Gdaca procede%i la fel ca !ine, felul in care procede% eu trebuie sa fie corect. De indata ce faci ceva diferit de !ine, si!t ca nu !i se da dreptate$. +i ni!anui nu-i place sa-i fie puse la indoiala valorile si credintele, oricat de li!itate ar fi. +au cel putin pot sa si!ta astfel in functie de gradul propriu de siguranta interioara. +inele li!itat isi crea%a siguranta interioara din lucruri e'terioare .casa, fa!ilie, serviciu, bani la banca s.a./. -u insea!na ca este un lucru Dgresit . Cine

doreste sa ra!ana centrat toata viata in jurul sinelui li!itat e liber sa o faca. -u are nici o obligatie sa-si e'tinda li!itele. .n viata nu exista o"ligatii ( numai oportunitati. 0portunitati de a alege. +i fiecare alegere are consecinte diferite. 7devarata siguranta interioara vine din intoarcerea la puterea noastra originara de a crea, din intelegerea relatie noastre profunde cu Divinitatea launtrica. 7tunci vo! fi cine sunte! noi cu adevarat, +inele nostru Keal. "n general, orice concept de Dsine , fie ca e vorba de sinele li!itat .@goul/ fie ca e vorba de sinele real .+ufletul/ are trei co!ponente : S i!aginea de sine : !odul in care te ve%i pe tine insuti, in care gandesti %ilnic despre tine S respectul de sine : ce si!ti despre tine, cat de !erituos, valoros te consideri, cat de co!petent, capabil te si!ti, cat de !ult iti place de tine insuti S idealul propriu : descrierea ideala a persoanei ce doresti sa fii 7cest ideal propriu repre%inta in fapt vi%iunea cea !ai apropiata de +inele nostru Keal. Cu! pute! sa-l descoperi! in interior ) 0 !odalitate si!pla este aceea de a privi la caracteristicile %odiei in care sunte! nascuti si de a prelua de acolo nu!ai calitatile. @le repre%inta atribute ale propriului suflet, D!ostenirea noastra inca de la nastere ( si tot ce ave! de facut este sa le !anifesta! > =incent Koa%%i, autorul G+piritualitatii succesului$ ne propune o alta !etoda si!pla dar e'tre! de adevarata si eficienta. @l spune sa scrie! pe o hartie toate persoanele pe care le ad!ira! .indiferent daca sunt sau nu in viata/ si sa trece! in dreptul fiecareia !otivele pentru care o ad!ira! .sa %ice!, pentru curaj, fer!itate, intelegere, altruis!, inteligenta, intelepciune s.a./. 1oate aceste D!otive sunt de fapt valori ( si ad!ira! aceste persoane deoarece acelea sunt de fapt valorile funda!entale si pentru noi .principiul oglin%ii/ si repre%inta un ideal dupa care a! dori, inconstient, sa ne conduce! > "n lista de fapt e o descriere a propriului +uflet ( este chiar +inele nostru Keal > =alorile funda!entale pentru noi pot fi calitatile propriei %odii, dar pot fi si alte lucruri ce ne plac la altii. 0 lista cu alte valori funda!entale ( caracteristici ale suflet-ului puteti gasi aici. 7tata vre!e cat ur!a! aceste valori funda!entale .diferite total de cele conditionate/ ne si!ti! bine cu noi insine. 1ot ce considera! po%itiv la propria persoana .aptitudini, bucurii, succese/ repre%inta re%ultatul valorilor funda!entale. 7tunci cand le nega!, cand face! vreo actiune fara a le respecta, parca nu ne si!ti! bine cu noi insine .este propria constiinta, +ufletul care iti vorbeste, cu conditia sa si asculti/. 1ot ce considera! negativ la propria persoana .slabiciuni, suferinte, esecuri/ repre%inta re%ultatul valorilor conditionate. Daca idealul de +ine repre%inta valorile funda!entale ale celor pe care-i ad!ira! .si care de fapt sunt si ale noastre/, i!aginea de +ine insea!na cea

!ai inalta idee pe care o poti avea despre tine insuti. Ce ai face, ce ai spune, ce ai gandi, cu! ai raspunde la ceea ce fac sau spun ceilalti ( care ar fi cele !ai inalte alegeri pe care le-ai putea face. +i pentru a ajunge la ea, ve%i diferenta dintre aceasta i!agine si ceea ce esti tu acu!, iar apoi incepe sa schi!bi in !od constient gandurile,cuvintele, actiunile pentru a se potrivi cu vi%iunea ta !areata. @ste ceea ce fac din ce in ce !ai !ulti oa!eni in aceste vre!uri, folosind nenu!arate resurse, Dinstru!ente ale constientei . "ntotdeauna straduieste-te sa devii un produs al ideilor tale cele !ai inalte despre tine insuti ( scopul tau supre!. +i nu te identifica cu parerea altora despre tine, cu !odul in care ai fost perceput dintotdeauna de altii. 7tunci cand tu te schi!bi si devii +inele tau cel !ai inalt, datorita faptului ca acea co!unitate din care faci parte are o idee preconceputa fi'a despre tine, ea s-ar putea sa continue sa te priveasca prin pris!a acelei idei. -iciodata sa nu reactione%i la ce spun altii. Bii tu insuti ( intrucat tradarea de sine este cea !ai inalta for!a de tradare. ,olonius in Ea!let spunea : G5ai presus de orice Bii tie credincios, de aici ?r!and, precu! %orii ur!ea%a noaptea %ilei, Ca n-ai sa poti fi prefacut cu ni!eni.$ +unte! intr-un per!anent proces de a ne crea pe noi insine. Decide! in fiecare !o!ent cine sunte! prin alegerile pe care le face!. +i cine intentiona! sa deveni!. Ba tot ceea ce faci nu pentru a obtine vreo recunoastere, ci ca pe o e'pri!are a Cine @sti 1u cu 7devarat. Daca recunoasterea vine, nu te identifica cu ea 2 daca nu vine, nu o cere. ,ur si si!plu fii +inele tau Keal. Bii tu insuti.

@90 si +?B<@1. Ce sunte! noi )

G?n ceretor sttea la !arginea unui dru! de !ai bine de TI de ani. *ntr-o %i, trecu pe acolo un strin. D1e nduri s-!i dai un ban ) !ur!ur !ecanic ceretorul, ntin%&ndu-i vechea lui apc de baseball. D-u a! ni!ic s-i dau spuse strinul. DDar pe ce eti ae%at ) ntreb acesta. ?n gunoi , rspunse ceretorul. @ doar o cutie veche. +tau pe ea de c&nd ! tiu . 1e-ai uitat vreodat nuntru ) ntreb strinul. -u rspunse ceretorul. Ce rost are ) -u e ni!ic n ea. ?it-te nuntru insist strinul. Ceretorul reui s ridice puin capacul. 4ocat, nevenindu-i s cread, v%u c toat cutia era plin cu aur.C @u sunt strainul care nu are ni!ic sa va dea si care va spune sa va uitati inauntru. -u in interiorul

unei cutii, ca in parabola, ci undeva !ai aproape : in interiorul dvs. DDar eu nu sunt un cersetor ( !i se pare ca va aud protestand. Cei ce nu si-au gasit inca adevarata bogatie, care este stralucitoarea fericire a Biintei .+ufletul/ si senti!entul profund si indestructibil de pace care vine odata cu ea, sunt cersetori, chiar daca detin cele !ai !ari bogatii !ateriale. @i cauta in afara lor fara!e de placere sau de satisfactie, de recunoastere, de siguranta sau de bucurie, desi au in sine o co!oara care contine nu nu!ai aceste lucruri, ci este infinit !ai bogata decat orice le-ar putea oferi lu!ea.G

7cest pasaj dintr-o carte e'traordinara, D,uterea pre%entului de @c:hart 1olle, ne arata e'act conditia in care se afla oa!enii : cersetori stand pe propria co!oara. *amenii nu stiu cine sunt ei cu adevarat. +i nici nu pare a-i interesa foarte tare sa afle. ,oate pentru ca nu-si dau sea!a de enor!ele beneficii ale acestei cunoasteri de sine. @ un lucru trist, dar perfect real. +i pute! vedea asta la tot pasul. 0a!enii se nasc si traiesc toata viata fara a avea Dinstructiunile de folosire a propriei fiinte. -i!eni nu le spune ce anu!e sa fie si sa faca pentru a-si crea viata pe care o doresc. 7stfel ca fiecare i!provi%ea%a si se descurca asa cu! poate el !ai bine pentru a supravietui si pentru a si!ti !acar un gra! de fericire sau bucurie, din cand in cand. ,alida consolare pentru ceea ce sunte! noi cu adevarat > +a ne !ultu!i! cu un gra! cand in noi se afla tone intregi, o adevarata co!oara > ( cine oare ar fi atat de Dlipsit de logica incat sa accepte acest !od li!itat de a trai ) Cine ) 1oti cei ce nu stiu, nu cred, nu pot sa vada acest lucru > Ca! 6IJ din populatia Dlu!ii civili%ate occidentale .in contrast cu 0rientul, unde oa!enii sunt !ult !ai constienti de ceea ce sunt ei/. De ce ei nu stiu, nu cred, nu pot sa vada asta ) Pentru ca stiinta, credinta, vederea le-au &ost luate inca de cand sau nascut. @fectiv nu au avut aproape nici o sansa sa afle, sa inteleaga, sa observe adevarul despre cine sunt ei .ve%i e'peri!entul cu pisicile de aici/. "nca de la nastere !inciuna i-a i!presurat din toate partile, denaturandu-le adevaratele perceptii despre viata. 5ediul in care au crescut .parinti, prieteni, scoala, societate in general/ i-a transfor!at din copii inocenti, spontani, iubitori, curiosi in adulti bolnavi, lenesi, rai, egoisti, fricosi, violenti. +i ni!eni nu pare sa observe asta. 1oata lu!ea a aceptat deja !inciuna drept adevar. @ incredibil ce se inta!pla. +a vede! e'act cu! s-a ajuns aici. Dar !ai intai sa la!uri! partile co!ponente ale fiintei u!ane. Corpul ( toata lu!ea stie ce este : un ansa!blu de organe, tesuturi, siste!e .digestiv, circulator, respirator, etc/ for!ate la randul lor din celule .sunt cca. FI de !iliarde, se pare/. Biecare celula are trei co!ponente, intre

care si nucleul, ce contine 7D--ul u!an, for!at din gene .acele structuri co!ple'e in care se pare ca sunt inscrise toate caracteristicile fi%ice, !entale, e!otionale preluate de la stra!osi si care ne influentea%a in pre%ent, uneori chiar aproape total/. -oi, la randul nostru, trans!ite! ur!asilor ase!enea caracteristici prin felul nostru de a fi ce se inscrie in propriile gene. 5intea ( o pute! defini drept totalitatea gandurilor, ideilor ce ne trec prin cap. "nteresant este ca !intea nu este locali%ata doar in creier, cu! se crede in !od obisnuit 2 fiecare celula are propria sa D!e!orie , astfel ca !intea e pre%enta practic in tot corpul, creierul fiind doar locul in care gandurile sunt Dsi!tite , percepute ca locatie. Cat despre +uflet,din pacate, aceasta notiune este privita acu! !ai !ult in sens ro!antic, filo%ofic sau religios, precu! o D!etafora ( dar el este ceva e'tre! de concret. +ufletul repre%inta, de fapt, totalitatea e!otiilor, senti!entelor po%itive pe care o persoana le are intr-o viata .curaj, dreptate, blandete, genero%itate, sinceritate, creativitate, bunatate, iubire, rabdare, onoare, deschidere, cinste, co!pasiune, incredere s.a./. @ste o Denergie .ceva subtil ce se poate si!ti atunci cand esti linistit/, care penetrea%a si i!presoara corpul. @l este de fapt D!otorul intregii fiinte .in li!ba engle%a e-!otion U energie in !iscare/ ( cel ce deter!ina toate lucrurile bune care i se inta!pla fiintei u!ane intr-o viata. ,entru ca acesta este un adevar al universului ( in functie de cantitatea de D+uflet pe care o !anifesta!, atrage! catre noi lucrurile cu adevarat &olositoare .din punct de vedere financiar, fa!ilial, social, spiritual s.a/. 1oate celelalte lucruri pe care noi le ave! si crede! ca ne sunt Dbune sunt de fapt D&alse "ene&icii0, dupa cu! ajunge! in cele din ur!a aproape toti sa ne da! sea!a. <a nastere sufletul iese din lu!ea sa .o lu!e concreta, pe care nu o pute! percepe cu cele cinci si!turi co!une, ci cu acel asa nu!it Dal saselea si!t ( care este foarte real, desi e privit !ai !ult in sens abstract/. =enind in acesta lu!e fi%ica, el este asaltat de forte specifice acestei lu!i, aparute ca ur!are a po%itiei planetei noastre in univers si intretinute de !ilioane de ani de cei ce locuiesc aici .noi, oa!enii/. @u le nu!esc Dpara%iti ( e vorba de e!otiile negative pe care ne este !ult !ai co!od, usor sa le !anifesta! : tristete, suparare, frica, furie, agresiune, nerabdare, aroganta, violenta, ingrijorare, lene, egois!, s.a. 7stfel ca se produce o co!binatie intre Dsuflet si Dpara%iti pe care o fiinta u!ana o denu!este Deu ( spunand Dasa sunt eu .eu sunt bun, eu sunt sincer sau eu sunt lenes, eu sunt fricos s.a./. @ o e'pri!are incorecta, pentru ca el este cu adevarat doar su&letul.calitatile, e!otiile ( Genergiile in !iscare$ po%itive/( para%itii .defectele, e!otiile negative, @go-ul/ sunt Dceea ce nu este el cu adevarat, dar se !anifesta prin corpul sau . @ o !are diferenta, pe care oa!enii, din pacate, fie nu o cunosc .nu i-a invatat ni!eni/ fie, desi o cunosc, Duita sa o ia in considerare .!ai bine spus : creierul lor este sabotat din interior

sa uite, si vo! vedea cu!/. @ ca si cu! sufletul ar fi softul calculatorului iar para%itii ar fi virusii infor!atici - e clar ca siste!ul nu functionea%a corespun%ator in aceste conditii, ba chiar se auto-distruge, lucru valabil si in ca%ul fiintei u!ane .de asta ne i!bolnavi!, i!batrani! si !uri!, de e'e!plu/. Dar in fiecare o! e'ista de fapt T parti : o parte constructiva .sufletul ( Denergie po%itiva/, o parte destructiva .para%itii ( Denergie negativa/ si o parte care le priveste pe a!andoua si hotaraste care din ele sa se !anifeste prin corpul sau .sa o nu!i! 1o"servator0 ( cel ce ia deci%ii, o parte neutra/. <a inceputul vietii sufletul, adica cine sunte! noi cu adevarat, locuia singur in corpul sau, pe care si-l luase pentru a incepe Gcalatoria in scop e'peri!ental$ pe pa!ant ( sa considera! ca avea OIIJ .de fapt se pare ca sufletul intra in corpul copilului chiar in perioada sarcinii/. Dupa cu! spunea!, pe parcurs, dupa ce a intrat in aceasta viata, alte forte din jur au inceput sa-i D!anance din acest OIIJ si sa se e'pri!e tot prin acelasi corp. @ vorba de ceea ce eu nu!esc D!ediul social ( parinti, rude, anturaj, scoala, institutii ( toate au luat cate putin din sufletul nostru si au pus altceva in loc ( ceva al lor. 7! preluat de la ei, fara sa ne da! sea!a, tot felul de e!otii, ganduri, co!porta!ente care nu erau specifice sufletului nostru cand ne-a! nascut .ni!eni nu s-a nascut cu tigara in gura sau sticla de alcool in !ana ( altii ne-au Di!biat sa le Dgusta! , datorita placerii i!ediate pe care o provoaca/. "ntr-o oarecare !asura, le-a! luat si pentru ca, datorita %odiei .po%itiei astrelor ce ne influentea%a/, avea! o inclinatie catre ele .progra!are/. +e spune ca astrele predispun, dar o!ul dispune ( deci nu era obligatoriu sa le prelua!, dar nestiind sa ne proteja! .ni!eni nu ne-a invatat cu!/, s-au lipit de noi si ne Dpara%itea%a . "n acest !o!ent un anu!it procent din fiinta noastra !ai este sufletul propriu si restul sunt para%iti ( adica ceea ce altii au luat de la noi si au pus in locul sufletului. ,oate vi se pare e'agerat, dar e realist ( ne poate fi furata pana la chiar 68J din propria viata > Celor !ai !ulti li s-a luat pana si increderea ca pot reusi sa-si schi!be viata in bine. Cu! sufletul e doar, sa %ice! OI-PIJ si Dpara%itii sunt restul de VI-6IJ, ave! un deficit, ceea ce insea!na ca viata ne !erge in acest !o!ent pe o varianta de destin diferita de cea opti!a, aleasa de suflet cand s-a nascut. 5ai pe scurt, ceea ce a! preluat de la altii .adica ceea ce nu sunte! noi/ ne conduce, in loc sa ne conduca sufletul nostru .adica ceea ce sunte! noi cu adevarat/. D,ara%itii , @go-ul deter!ina o fiinta u!ana sa functione%e dupa doua !ari principii : O. principiul consu!ului !ini! de energie ( o!ul face tot ce poate sa nu se agite prea !ult, ii este lene, oboseste repede, se enervea%a repede daca lucrurile nu ies cu! vrea el, doreste sa pri!easca din ce in ce !ai !ult dar sa lucre%e cat !ai putin ( acea asa-nu!ita D%ona de confort . N. principiul

placerii. @ste principiul dupa care practic se conduc oa!enii ( Gtot ce fac trebuie sa-!i provoace o placere de un anu!it fel, indiferent ca e de natura fi%ica sau e!otionala$. -u e ni!ic gresit in asta, ba e chiar nor!al si natural, dar proble!a este ceea ce oa!enii considera Dplaceri , pentru ca de fapt, in !area lor !ajoritate, ele sunt dependente. 1oate dependentele sunt de fapt co!porta!ente induse de e!otii negative care practic il Ddroghea%a pe o! .atat creierul cat si toate organele/ si il i!piedica sa judece corect daca ceva ii este cu adevarat de folos sau nu. @ ca si cu! cineva ti-ar pune un val in fata ochilor cu un anu!it peisaj, iar tu nu ai !ai putea vedea lu!ea reala ci ai vedea tot ti!pul doar peisajul .5atri'/ ( asta fac dependentele de orice fel. =oi enu!era doar cateva ce tin de partea fi%ica : sen%atia data de gustul placut al unei !ese copioase la care se a!esteca fripturi, cartofi, prajituri, sucuri s.a .un peisaj !inunat care te i!piedica sa ve%i realitatea ( se provoaca niste distrugeri de !ai !are fru!usetea in organis!/, sen%atia oferita de fu!ul de tigara sau de Cola, cafea .peisaj Udestresare, realitateUotravirea celulelor/ si !ulte altele .cel !ai rau, dependenta de anu!ite stari e!otionale - daca persoana nu se afla o perioada a %ilei in acele stari Dnu se si!te bine /. Dupa cu! spunea!, aceste dependente sunt induse din exterior, si o sa vedeti i!ediat cu!. Ke!e!orati-va trecutul : pana pe la doi ( trei ani ani copii sunt ca niste coli albe de hartie, inocenti, puri, veseli, deschisi. 7sta pana cand parintii si rudele i!pregnea%a in ei propriile lor co!porta!ente .iar copiii le absorb inconstient, pentru ca nu pot discerne ni!ic la acea varsta/. 7poi, pe !asura ce cresc, copiii incep sa i!ite iar !ai apoi sa copie%e ce fac ceilalti din jurul lor ( e un proces absolut nor!al. 7sa face! cu totii ( copie! unii de la altii idei, co!porta!ente, nici nu sti! daca ne sunt de folos sau nu, nu discerne! ni!ic .pentru ca ni!eni nu ne-a invatat cu! sa ne de%volta! aceasta capacitate si de ce este i!portant acest lucru/. 1otul intra de-a val!a si ajunge! la un !o!ent dat sa ave! proble!e fara sa sti! de ce .si fara sa sti!, cine si ce sunte! noi, de fapt/. 5ai vine si scoala, si alte institutii ale societatii care ne vara pe gat tot felul de conceptii si gata ( ai o fiinta u!ana gen Drobotel , progra!at ce sa creada si cu! sa se co!porte din e'terior. ,riviti cu atentie in jurul vostru si veti observa asta la tot pasul. Cand a! constienti%at pri!a data acest adevar a! fost e'tre! de frustrat. Cu! au putut sa !a aduca in acesta stare ) De ce nu au stiut sa !a creasca astfel incat acu! sa fiu si sa a! ceea ce doresc ) De ce nu a! stiut toate aceste infor!atii !ai devre!e, cu !ulti ani in ur!a ) ,oate nu as !ai fi facut Dgreselile care !-au adus aici. ,oate nu as fi avut co!porta!ente autodestructive, fi%ic, !ental, e!otional, care au facut ca viata !ea sa fie !ai putin decat ar fi putut fi. 7poi, !i-a! dat sea!a ca frustrarea e inutila. -ici ei nu au stiut sa procede%e !ai bine ( parintii, scoala, societatea ne-au crescut asa cu! au

cre%ut ei ca e !ai bine .cel putin parintii, rudele si prietenii, pentru ca le sunte! dragi/. Daca ar fi stiut !ai !ulte, ne-ar fi crescut in alt fel. -e-ar fi invatat de !ici cu! sa ne feri! de co!porta!ente auto-destructive, pentru a nu ajunge sa suferi! !ai tar%iu, cu! !ulti dintre ei o fac. -e-ar fi invatat cu! sa ne cunoaste! si sa ne iubi! pe noi insine. Dar nu au stiut, asta e situatia, nu are rost sa da! vina pe cineva - asa au fost si ei invatati, la randul lor, de catre generatiile trecute, si tot asa, cine !ai stie de cand. 5ai bine sa le !ultu!i! pentru ca ne-au adus pana aici, indiferent care ar fi situatia noastra, si sa ne ocupa! personal, de acu! inainte, de noi. +a acu!ula! educatie constienta. "deea este sa nu ne plange! de !ila. +a intelege! aceasta realitate si sa vede! cu! o pute! schi!ba, toc!ai pentru a ne crea viata asa cu! ne dori! noi insine, in functiile de criteriile pe care le stabili! noi insine. +i niciodata nu e prea tar%iu. ?n !are specialist in educatie financiara, Kobert Li;osa:i spunea : GDaca faci ce face toata lu!ea, vei sfarsi prin a avea ce are toata lu!ea. "ar pentru !area !ajoritate, ceea ce au este !unca trudnica ani de %ile, ta'e incorecte si o viata de datorii.$ Dar noi ne pute! opri din Dcadere si pute! fi si face altceva, pentru a i!bunatati ceea ce ave! deja. ,entru ca tot ceea ce ave! noi in viata in acest !o!ent ca sanatate, bani, serviciu, relatii de orice fel cu oa!enii, alte bunuri !ateriale si nu nu!ai se datorea%a a ceea ce suntem noi acum ( adica acel procent de suflet pe care il !ai !anifesta! in pre%ent. +uflet de N8J, sa %ice! U bani de N8J, relatii de N8J, sanatate de N8J, bunuri, serviciu de N8J, gandire asupra vietii de N8J. 7sta pentru ca intotdeauna viata iti aduce ceea ce ai in functie de ceea ce esti. Daca vrei sa ai altceva !ai bun, trebuie sa !aresti procentul de suflet, sa &ii !ai !ult .nu sa te agiti sa faci !ai !ult &iind la fel ca inainte/. +uflet de 8IJ U sanatate, bani, relatii, orice de 8IJ, si asa !ai departe. -u va conta ceea ce vei face pentru a avea aceste lucruri, ci nu!ai ceea ce vei fi. -u va i!aginati ca daca veti ra!ane la N8J suflet veti avea ceva de 8IJ - nu e posibil, sunt niste legi precise ale universului care guvernea%a ceea ce ni se inta!pla in viata pe care !o!entan !ajoritatea oa!enilor nu le cunosc .dar ar avea posibilitatea sa le afle, aceasta cunoastere e acu! disponibila peste tot, e nevoie doar de curio%itate si deschidere/. Doar cand oa!enii isi vor intari calitatile .care e'ista potential in toti/, cand vor pune accent in !od constient pe de%voltarea lor, sufletul se va intari si va atrage catre el ceva corespun%ator, potrivit pentru si cu ceea ce va &i el in acel !o!ent ( si totul in viata persoanei se va i!bunatati, in !od real .nu fals, precu! falsa Dprosperitate datorata banilor !ulti, de e'e!plu/. 7sta pentru ca de%voltarea acestor calitati va aduce acel plus de energie po%itiva care ii va !odifica destinul pe o noua cale !ai Dlu!inoasa , i!posibil de va%ut sau de i!aginat inainte. +titi de ce oa!enii nu au stiut aceste lucruri pana acu! sau nu le-au fost foarte clare ) ,entru ca in ei nu e'ista aproape deloc a treia forta

.observatorul/ ( cea care priveste sufletul si ego-ul si care hotaraste pe care sa o lase sa se !anifeste. 0bservatorul este de fapt cel ce !anifesta Dliberul arbitru de care se vorbeste !ereu ( el ar trebui sa observe care din cele doua parti ce se !anifesta prin el ii este de folos si sa ii per!ita sa se afle la conducere. 7r trebui sa-si puna intrebarile : Ce castig, ce beneficii a! daca sunt +uflet si ce castig daca sunt @go, pe ter!en lung ) Ce pierd, ce de%avantaje a! pe ter!en lung daca sunt @go si ce pierd daca sunt +uflet ) Cu! pot sa-!i dau sea!a de asta ) De unde aflu aceste lucruri, cu cine vorbesc despre asta ) Cu! !a conving personal ) Cu! sa cultiv, in !od concret, calitatile pe care le a! si cele pe care le doresc si cu! sa scap de defecte ) De fapt, ce i!i doresc eu cu adevarat ) Care sunt adevaratele !ele interese ) @fectiv oa!enii nu-si pun aproape niciodata aceste intrebari ( din acest !otiv, partea !ai !are .@go-ul/ se !anifesta prin corpul lor aproape intotdeauna, in !od inconstient .ni!eni nu o blochea%a/ iar +ufletul doar din cand in cand, cand are oca%ia, in functie de anu!ite conditii e'terioare in care persoana se gaseste in anu!ite !o!ente ale vietii. Credeti ca daca ar fi e'istat un !o!ent in viata lor in care sa-si puna aceste intrebari si sa pri!easca raspunsuri care sa-i !ultu!easca si care sa-i convinga, ar !ai fi ales sa-si duca viata asa cu! au facut-o pana atunci ) 7r !ai fi ales sa !anifeste in !ajoritate @go-ul daca s-ar fi convins de de%avantaje ) "n nici un ca%. +ingura proble!a e ca e'ista prea putini oa!eni care stiu, care se pricep sa vorbeasca sufletelor noastre, astfel incat sa le !otive%e sa sparga %idurile i!puse de ego. 7! constatat ca poti !otiva un suflet in trei !oduri : fie prin !ijloace audio-vi%uale .carti, articole, fil!e, cursuri/, fie prin discutii individuale .sau in grup restrans, unde sa se efectue%e si ceva practic, care sa convinga pe loc de veridicitatea unor afir!atii/ fie prin e'e!plul personal. Cand acestea trei nu dau nici un re%ultat, vietii ii !ai ra!ane la dispo%itie un singur !od de a tre%i sufletul : suferinta proprie. @a este practic inevitabila pentru fiecare dintre noi, avand in vedere ca nu prea reusi! sa invata! din greselile si e'perienta altora. 5ajoritatea nu invata nici din ale lor proprii ( de fapt nu invata ni!ic niciodata, traiesc pur si si!plu pentru satisfactia de !o!ent ignorand planurile pe ter!en lung, ceea ce nu prea insea!na a trai ci a vegeta . ,rin ei se !anifesta doar dependenta de placerea i!ediata , care invariabil, in final, se transfor!a in durere. 0a!enii nu reusesc sa inteleaga ca fericirea, bucuria, i!plinirea pe ter!en lung nu au nici o legatura cu satisfactia .!ai bine %is dependenta/ pe ter!en scurt. =alorile interioare dupa care isi conduc viata .ceea ce ei considera cel !ai i!portant pentru ei/ sunt valori ale @go-ului i!pru!utate de la altii, nu ale sufletului propriu. De aceea oa!enii se si!t goi in interior si cauta tot ti!pul in alta parte. 1rist, dar adevarat.

De ce oare s-a ajuns pana aici ) @ !ult de spus, asa a functionat lu!ea de !ii de ani. 5atri' -ul a functionat bine in directia tinerii oa!enilor in intuneric .chiar daca, in esenta, el are un scop po%itiv ( acela de Dca!p conte'tual de contrarii prin care sa ne cunoaste! adevarata identitate/. Dar viata a facut brese prin %idurile groase de necunoastere. +i, din pacate, cei !ai !ulti fie nu au capacitatea de a le vedea, fie le ignora sau le co!bat, prin propriile ganduri .sau, !ai corect spus, prin gandurile @go-ului ce se e'pri!a prin fiinta lor, fara ca +ufletul lor sa-si dea sea!a/. 7cesta este acel sabotaj interior, de care vorbea! ( %go!otul !ental si e!otional neincetat care ne spune ca nu pute! fi, face, avea !ai !ult de atat, proiectand u!bre de frica si suferinta, si care ne i!piedica sa gasi! lu!ea linistii interioare specifica sufletului. ,artea buna a situatiei este ca ave! cu totii posibilitatea si !ijloacele acu!, in aceste vre!uri de deschidere spirituala e'traordinara, de a ne Drecupera sufletul pierdut si a ne regasi destinul fericit pe care sufletul si l-a ales. +unt atat de !ulte infor!atii noi despre !odul in care sa de%volta! ceea ce suntem pentru a obtine ceea ce dori! > @ nevoie doar de deschidere din partea noastra si o noua lu!e, necunoscuta pana acu!, dar e'traordinara si reala, ni se va revela ochilor nostri. +per nu!ai sa poata fi va%uta de cat !ai !ulti.

0!ul si =iata

De-a lungul ti!pului oa!enii au observat lu!ea inconjuratoare si si-au pus o !ulti!e de intrebari. "ar unele din cele !ai i!portante se refera la propria lor fiinta : GDe ce lucrurile se inta!pla in acest !od in lu!e ) De ce oa!enii se co!porta unii cu altii in acest !od ( un per!anent Dra%boi in fa!ilie, la locul de !unca, in societate, in tara si chiar pe planeta, intre tari ) De ce unii oa!eni sunt !ai sanatosi, !ai prosperi, !ai fericiti, iar altii sunt bolnavi .unii inca de la nastere/, saraci, ducand vieti disperate ) De ce unii oa!eni !or in accidente sau de boli grave, iar altii traiesc bine pana la adanci batraneti ) +unt oare toate acestea lucruri asupra carora nu ave! nici un control ) Cine

hotaraste ce fel de viata trai!)$ +i au e'istat nenu!arate personalitati .filo%ofi, psihologi, artisi, scriitori, oa!eni de stiinta, specialisti in terapii, persoane cu capacitati Dparanor!ale , persoane nu!ite Dsfinti , D!aestri , lideri religiosi si spirituali ( cei !ai cunoscuti fiind "isus, Quddha, 5aho!ed / care au incercat sa ofere oa!enilor diverse raspunsuri. Kaspunsurile, chiar daca la suprafata par diferite, in esenta lor contin aceleasi adevaruri eterne, ce au fost, sunt si vor fi valabile intotdeauna ( si pe care, din pacate, oa!enii le-au ignorat tot ti!pul si le ignora in special in vre!urile actuale, unde se constata cea !ai puternica degradare a fiintei u!ane. D-e!ultu!iti de D!argaritarele pe care le-au pri!it, oa!enii le-au Dingropat in noroi , ajungand sa traiasca haotic, distrugand totul in jurul lor .si in pri!ul rand pe ei insisi, fara a-si da sea!a/. ,oate ca e !ult spus, dar !area proble!a in %iua de a%i e ca oa!enii nu suporta adevarul despre cine au ajuns ei sa fie acu!, dupa !ii de ani de trai pe acest ,a!ant. -esuportand adevarul dur, ei incearca sa-l ascunda, sa fuga de el, sa faca orice sa nu-l auda, sa nu-l vada, prelungindu-si astfel agonia in care isi traiesc viata inconstienta. Biecare dintre noi face! acest lucru ( desi e posibil sa pretinde! fata de noi insine si fata de altii ca Dnoi sunte! altfel . ,oate ca va veti intreba de ce a! facut aceste afir!atii relativ Ddure ) "n nici un ca% nu a! facut-o pentru a invinovati pe cineva, pentru a rade de cineva sau pentru a e'pri!a ideea Dasta e, nu se poate face ni!ic . "n pri!ul rand, nu sunt eu cel care i!i per!it sa fac aceste aprecieri ( sunt personalitatile pe care le-a! !entionat !ai sus, si care, intr-o for!a sau alta, au spus acelasi lucru. @u nu fac decat sa sinteti%e% Dtonele de infor!atii pe care ei le-au lansat, asa ca daca veti alege sa nu !a credeti pe !ine si tot ceea ce voi spune, aflati ce au avut ei de spus direct si credeti-i pe ei ( pe cei pe care-i considerati surse de!ne de incredere pentru voi, fie ca e vorba de "isus, parintele Cleopa, 7lbert @instein, 9alileo 9alilei, scriitorul si o!ul de stiinta 9regg Qraden .de e'e!plu/, !isticul 0sho, poetul Lhalil 9ibran, scriitorul si psihologul ,.D. 0uspens:; si altii. =eti vedea ca ideile lor sunt relativ ase!anatoare ( difera doar li!bajul folosit .confor! e'presiei G-u e'ista idei si adevaruri noi in univers, ci doar refor!ulari ale adevarului etern$/. +i, atunci cand personalitati ce au trait in diferite epoci spun cu toate ca! acelasi lucru, insea!na ca ave! o ba%a credibila la care sa ne raporta! si din care sa invata!. "n al doilea rand, aceste afir!atii Ddure ascund de fapt latura po%itiva a situatiei. Kecunoasterea faptului ca fiinta u!ana a ajuns in actualul stadiu de Ddegradare , fara precedent pana acu!, contine in el ger!enii unei i!ense posibilitati de transfor!are in bine .sau, dupa cu! se spune in popor Gatunci cand ai ajuns la fund singura directie in care poti sa o iei este in sus$/. 7ceasta posibilitate este valabila pentru fiecare dintre noi, cu o singura conditie ( sa

constienti%a! situatia nostra actuala si sa fi! dispusi sa lua! !asuri pentru a o corecta. @'act asta a! sa incerc eu sa fac ( sa pre%int idei si adevaruri pe care !ajoritatea oa!enilor nu le stiu .sau %ic ei ca Dle stiu dar in realitate nu le baga prea !ult in sea!a/, care sa ne ajute sa ne da! sea!a unde ne afla! in acest !o!ent ca indivi%i si sa Dpropun directii inspre care ne pute! indrepta. Biecare poate alege sa creada si sa faca ce doreste ( dar inainte de a respinge ceva, !acar sa se gandeasca la faptul ca nu e intelept sa ignori ideile si solutiile !iilor si !iilor de personalitati constiente .din care, repet, a! sinteti%at esentialul, asa cu! l-a! inteles eu/. 7 crede ca noi sunte! !ai destepti si !ai intelepti decat ei ar fi doar o i!ensa dovada de orgoliu prostesc ce nu va duce decat la autodistrugere, individuala si colectiva. Ceea ce din pacate se ca! si inta!pla pe acest pa!ant acu!, cu aproape fiecare fiinta, chiar daca nu-si da sea!a de asta. Dar, repet, acest lucru are si latura sa po%itiva, dupa cu! vo! vedea in continuare, pe parcursul !aterialului. Cel !ai i!portant adevar e!is de-a lungul ti!pului poate fi condensat in doar patru cuvinte : 23u totii suntem na4. Detaliat, asta insea!na ca ceea ce este bun pentru altul este bun pentru tine, ca ceea ce este rau pentru altul este rau pentru tine, ca ceea ce faci pentru altul .sau i!potriva altuia/ faci de fapt pentru tine .sau i!potriva ta/ iar ceea ce nu reusesti sau nu vrei sa faci pentru altul nu reusesti sau nu vrei sa faci pentru tine. @ste un adevar pe care !ajoritatea oa!enilor nu l-au constienti%at inca, desi a fost e!is in !ii de feluri de catre !ii de personalitati inca de la inceputul istoriei scrise. Cu! poate fi adevarat acest lucru ) "nca din vechi!e, o !ulti!e de intelepti au afir!at ca separarea intre oa!eni, intre oa!eni si natura, intre ,a!ant si ?nivers, intre ?nivers si toate celelalte universuri este o ilu%ie ( ca tot ceea ce e'ista este parte a unui urias 101 in care toate partile, desi aparent separate prin for!a, sunt legate de cone'iuni neva%ute care crea%a destinul unui o!, unei for!e de relief, unei planete, unui univers. 7u e'pri!at acest lucru intr-un !od !ai !ult filo%ofic ( !od care, iata, in %ilele noastre, capata recunoastere oficiala prin descoperirile fi%icii cuantice, care postulea%a ca dincolo de separarea si for!a fiecarui lucru e'ista o esenta co!una, e'tre! de puternica, ce repre%inta Dsursa fiecarui lucru pe care-l pute! observa cu cele 8 si!turi .!iros, gust, va%, pipait, au%/ si cu cele n e'tra-si!turi de care nici !acar nu sunte! constienti. 5ai pe scurt, referindu-ne strict la o!, cea !ai profunda parte ce co!pune o fiinta u!ana este co!una pentru toate fiintele u!ane de pe aceasta planeta. 7dica ( sunte! cu totii una. "ar lucru cel !ai interesant este ca acesta parte co!una este cea care crea%a in totalitate fiinta unui o!, cu tot ceea ce

repre%inta el ( corp fi%ic, ganduri, e!otii, cuvinte, co!porta!ent, credinte, valori si, in cele din ur!a, destin pe pa!ant. +i !ai pe scurt, fiecare o! isi crea%a singur destinul, in fiecare clipa, prin ceea ce Dse !anifesta ca ganduri, cuvinte, e!otii, co!porta!ent prin fiinta sa. Ca sa fiu !ult !ai e'plicit pana acu!, a! sa va spun al doilea !are adevar e!is de-a lungul ti!pului : o!ul nu este 05, este o D!asina ( cau%a a progra!arii. Cat ti!p traieste in corp fi%ic pe ,a!ant se presupune ca o fiinta ar trebui sa evolue%e de la stadiul inconstient de D!asina la stadiul constient de 05 .sau cel putin asta este ceea ce intentionea%a fiinta atunci cand se naste/. De ce nu se inta!pla acest lucru in !ajoritatea ca%urilor, ba di!potriva, D!asina regresea%a ( vo! vedea in continuare. Dupa cu! spunea!, fiinta u!ana este o D!asina co!pusa din !ai !ulte parti, iar in continuare vo! desco!pune fiinta in a!anunti!e, pentru a fi !ai e'acti. Cand se raportea%a la ei insisi !ajoritatea oa!enilor nu se vad ca o fiinta co!ple'a co!pusa din corp, ganduri, e!otii si acea Dsursa co!una tuturor .ce se !ai nu!este si Dspirit uneori/, ci se vad doar fiind corp fi%ic - de asta se si Dagita atat de !ult cand D!oare corpul fi%ic al cuiva drag, chiar daca, in realitate, acea fiinta nu !oare cu adevarat ( doar isi schi!ba for!a si trece, sub for!a de ganduri-e!otii, intr-un nivel de vibratii invi%ibil cu ochiul .insa persoanele !ai constiente, cu Dcapacitati paranor!ale pot vedea aceste for!e/. -u e'ista !oarte in univers ( doar viata sub !ultiple for!e. D=iata corpului fi%ic fara D!oartea sa nu e posibila. ?niversul e alcatuit din Dcontrarii care se co!pletea%a reciproc ( nu poate e'ista lu!ina fara intuneric .daca ar e'ista intotdeauna doar lu!ina nu ai putea avea notiunea de Dintuneric deci nu ai avea cu ce sa co!pari Dlu!ina ( nici nu ai sti ca e vorba de lu!ina in lipsa opusului/. <a fel, Dinalt nu poate e'ista fara Dscund , Dfierbinte fara Drece si nici Dviata corpului fi%ic fara D!oartea corpului fi%ic . Dar este la fel de adevarat ca una e sa-i spui unui o! asta si alta e sa inteleaga el ( infor!atia se adresea%a !intii, intelegerea e un atribut al Dsufletului . Ce este de fapt D+ufletul ) Din pacate, acesta notiune a ajuns a%i !ai !ult un fel de D!it , de Dpoveste pentru copii ( foarte putini sunt cei ce constienti%ea%a cu adevarat e'istenta sa, !ai putini fiind cei ce se folosesc in !od constient de el. +ufletul repre%inta, de fapt, totalitatea e!otiilor, senti!entelor po%itive pe care o persoana le are intr-o viata .curaj, dreptate, blandete, genero%itate, sinceritate, creativitate, bunatate, iubire, rabdare, onoare, deschidere, cinste, co!pasiune, incredere s.a./, prin contrast cu D@go-ul - cele considerate Dnegative .tristete, suparare, frica, furie, agresiune, nerabdare, aroganta, violenta, ingrijorare s.a./. ,robabil ati observat ca atunci cand in cursul unei %ile le !anifestati !ai !ult pe cele din pri!a categorie va si!titi !ai bine, !ai rela'ati, !ai linistiti, si!titi ca aveti !ai !ulta vigoare, Denergie - de fapt

e!otia chiar asta insea!na, in li!ba engle%a e-!otion, energie in !iscare. D,lusul de energie adus de senti!entele po%itive co!binat cu D!inusul de energie adus de cele negative co!pun Dceea ce se !anifesta printr-o persoana, ceea ce nu!i! Deu . Ce este, de fapt, Dsenti!entul ) @l repre%inta co!binatia dintre De!otie .energie in !iscare/ si Dgand .idee care iti trece prin !inte/. Despre gand nu e ca%ul sa insist ( toata lu!ea poate intelege ce este ( dar nu toata lu!ea e constienta de ceea ce insea!na De!otia . @!otia este e'act ceea ce a! spus !ai sus ( Denergie in !iscare, Denergie care curge si care daca este suficient de puternica si esti suficient de atent se poate si!ti, ca o caldura sau furnicatura, o sen%atie in corp sau chiar o i!agine, un sunet. "ar Denergia este Dpiatra de constructie a fiecarei for!e si fiinte din univers, este acea parte co!una tuturor lucrurilor, D!ateria pri!a din care cu ajutorul gandurilor toate fiintele u!ane isi construiesc viata. @ ca si apa ( o poti gasi sub !ai !ulte Dfor!e : rau, ocean, in pahar sau in ploaie ( dar esenta sa, co!po%itia sa .doua parti hidrogen, o parte o'igen/ e !ereu aceeasi. <a fel si Denergia ( o poti gasi condensata sub for!a de !unte, copac, stea, copil sau adult ( dar e aceeasi Dco!po%itie , aceeasi esenta ( de aceea Dsunte! cu totii una si totul ne influentea%a propria fiinta. "nteresant e ca pana si !edicina Doficiala recunoaste a%i e'istenta energiei in corp si i!portanta sa in vindecare, dand astfel dreptate intelepciunii din vechi!e. 1oate acestea sunt adevaruri putin cunoscute si intelese de oa!enii obisnuiti, care nu au alte preocupari decat viata de %i cu %i. +i, din pacate, ei sunt cei !ai De'pusi , pentru ca nefolosindu-se in !od constient de aceste infor!atii nu fac altceva decat sa se autodistruga %i de %i, fara a-si da sea!a. @ foarte i!portant sa intelegeti ideea D ceea ce faci pentru altul .sau i!potriva altuia/ faci de fapt pentru tine .sau i!potriva ta/ iar ceea ce nu reusesti sau nu vrei sa faci pentru altul nu reusesti sau nu vrei sa faci pentru tine .in popor se spune Dfa altuia ce vrei sa ti se faca tie si Dcine sapa groapa altuia cade singur in ea - e vorba de fapt de legea funda!entala a cau%ei si a efectului/. Daca esenta tuturor oa!enilor este Degala insea!na ca de fapt, atunci cand faci un bine cuiva, de fapt el se intoarce catre tine, iar cand Dagrese%i pe cineva cu gandul, vorba, fapta de fapt totul se intoarce catre tine, afectandu-te negativ, iar tu nu iti dai sea!a. "n general oa!enilor le vine greu sa inteleaga aceasta idee, astfel ca fiinta u!ana are sen%atia ca Daltcineva e de vina ca eu nu obtin ce doresc . "n realitate ei sunt singurii Dvinovati pentru ca fiecare o! este pe deplin responsabil pentru ceea ce i se inta!pla in viata .datorita esentei co!une ce crea%a/, iar faptul ca cineva iti face un Dbine sau Dun rau este o ilu%ie a ta. 1recand la partea de Dpropuneri , din !ultitudinea de solutii aratate de catre personalitatile de care vorbea! la inceput e'ista una care !i se pare ca le

inglobea%a pe toate celelalte. @ vorba de ideea de Da-ti crea +ufletul, a lucra cu tine insuti in !od constient pentru a cultiva senti!ente po%itive . 7ceasta este solutia trecerii de la stadiul inconstient de D!asina in care se afla oa!enii acu! la stadiul constient de D05 . 5ai pe larg despre ea, in articolul Keprogra!area. ,oate o sa vi se para contradictoriu cu ce a! spus pana acu!, dar e adevarat ( @go-ul, senti!entele negative nu e'ista cu adevarat ( ele repre%inta doar Su&let, 1sentimente po$itive0 la polul opus. "n realitate nu e'ista decat calitati, Dsenti!ente po%itive .curaj, dreptate, rela'are, blandete, genero%itate, sinceritate, creativitate, bunatate, iubire, rabdare, onoare, deschidere, cinste, co!pasiune si altele/, defectele, Dsenti!entele negative ce Dse e'pri!a prin corpul nostru .tristete, suparare, frica, furie, agresiune, nerabdare, aroganta, violenta, ingrijorare si altele/ repre%entand doar ceea ce s-ar putea nu!i Dcalitati supra-a!plificate . ?n o! care distruge totul in jur prin Dsenti!entele negative !anifestate, prin ce gandeste, spune, face nu este de fapt decat un !are creator care pur si si!plu Da dat prea tare calitatea sa de a crea, depasind li!ita in !od inconstient. 1ot ce are de facut este Dsa incetineasca rit!ul , sa observe !ai cu atentie ce i se inta!pla si cu! este afectat de ceea ce !anifesta si sa-si Dinvesteasca energia in !od constient, pentru a crea ceea ce doreste cu adevarat. +i fiecare dintre noi sunte! D!ici distrugatori inconstienti ai vietilor noastre .daca nu a! fi, nu ne-a! i!bolnavi, a! obtine foarte usor ceea ce ne dori!, a! trai foarte !ult si sufletul nostru ar putea pleca din corp in !od constient, cine stie ( toti !arii !aestri au vorbit si despre aceasta posibilitate/. 7ve! capacitatea de a ne transfor!a Dsenti!entele negative in Dsenti!ente po%itive .desi e relativ !ult de !unca si nu toti reusesc pe deplin/ si de a duce viata pe care o dori!. D,artile rele e'ista doar ca un Dca!p conte'tual de contrarii prin care noi sa ne cunoaste! ca fiind Dbuni .ceea ce sunte! deja, dar nu constienti%a!/. 7! !ai spus ca lu!ina nu poate e'ista in absenta intunericului, pentru ca nu ai avea cu ce sa co!pari lu!ina si sa o ve%i ca fiind lu!ina ( asa si in interiorul fiintei u!ane co!ple'e, daca nu ar e'ista Dceea ce nu este sufletul, adica ego-ul nu te-ai putea cunoaste pe tine insuti ca fiind D+ufletul ( adica ceea ce esti tu cu adevarat. 7sa ca nu bla!ati @go-ul ( el este cel !ai !are dar .desi, pentru cei ce nu inteleg asta poate repre%enta cea !ai !are nenorocire/, fiind pre%ent in fiecare dintre noi pentru a participa la !unca de Dtre%ire a sufletului ( singurul lucru care are loc pe ,a!ant, in fiecare clipa. ,entru ca de fapt asta se inta!pla in fiecare !o!ent al vietii ( Dsufletul propriu incearca sa se tre%easca, si atrage catre el conditiile, oa!enii, situatiile, locurile, lucrurile perfecte cu care sa faca acest lucru. -u e'ista ni!ic inta!plator in ceea ce are loc in viata ta .chiar daca nu-ti dai sea!a si nu cre%i asta/ ( nici !acar faptul ca ai citit ce a! scris eu pana acu!. <a un anu!it

nivel, ai che!at catre tine aceasta Ginta!plare$. "ar Dsufletul tau e foarte nerabdator sa afle ce vei face in continuare ( te vei co!porta ca pana acu! sau vei schi!ba ceva ) =iitorul tau depinde de asta, indiferent de ceea ce cre%i tu acu!. ?nul din !arile adevaruri care i se pot spune unei fiinte u!ane este ca D@R7 @+1@ DQ?-7, +1K7<?C"107K@, <?5"-07+7 . 1ot ce are de facut este sa constienti%e%e acest adevar si sa puna aplicare Dsenti!entele po%itive care sunt C"-@ @+1@ @< C? 7D@=7K71. @ste singurul !od in care poate !ari acel !ic procent de Dsuflet pe care il !anifesta acu! ( iar atunci cand fiecare va cunoaste !inunile pe care le va atrage in viata sa fiind Cine @ste @l cu 7devarat, in nici un ca% nu se va !ai lasa Dpara%itat de @go cu atata usurinta. -.D. Malsch spunea : GBiecare dintre noi este ="717, "?Q"K@, -@<"5"171, @1@K-, <"Q@K si !ai devre!e sau !ai tar%iu, depin%and de !o!entul in care isi va depasi frica, fiecare va cauta sa traiasca e'perienta de sine insusi ca fiind toate aceste lucruri.$ 1otul e sa-ti depasesti frica .de orice/ si sa constienti%e%i ca Dfrica nu este ceea ce esti tu cu adevarat ( e opusul sau. Ceea ce esti tu cu adevarat e iubirea. Cand o vei !anifesta pentru tot ceea ce e'ista ( boala din corpul tau si al celor dragi va disparea, visele ti se vor reali%a !ai usor ( si vei putea ajunge sa te nu!esti G05 . ,ana atunci, te afli in plin proces de evolutie, fie ca iti dai sea!a sau nu ca asta e singurul lucru pe care il faci, fie ca accepti sau nu ( procesul se derulea%a si nu poate fi oprit. ,oti sa-l incetinesti sau sa-l grabesti .depin%and de cat de constient esti/, poti sa-l iei drept altceva, dar nu poti sa-l opresti oricat ai incerca. Cu! poti sa grabesti procesul ) "n pri!ul rand, avand dorinta sincera de a afla !ai !ult. Bara ea, nici !acar nu ai facut pri!ul pas. 7poi, Dhranirea !intii cu infor!atii realiste despre Dce este viata . "ar apoi, pasul cel !ai dificil ( hranirea efectiva a Dsufletului cu Dsenti!entele po%itive . ?n rol deosebit aici il are evolutia prin asa nu!itele Dscoli de constienta ( scoli in care se predau in !od organi%at invataturi ale sufletului. +i a! sa va spun un Dsecret ( evolutia se face !ai ales prin trans!isii directe de stari, de Dsenti!ente po%itive de la sufletele !ai constiente la cele in curs de tre%ire. 7sa ca atunci cand intalniti in viata voastra persoane ce cunosc astfel de invataturi, sa aveti o atitudine corecta si sincera fata de ele ( si veti pri!i de la ele !ai !ult decat reusiti sa faceti singuri pentru voi. +i !ai ales, atunci cand vreti sa luati o hotarare cu privire la ce sa faceti in viitor incercati sa adunati cat !ai !ulte infor!atii .pe cat posibil/ despre ce se inta!pla pe acest pa!ant. Cand veti strange suficient de !ulte, va veti da sea!a ca cel !ai i!portant lucru pe care il puteti face, cel !ai bun plan de viata este sa va creati sufletul. 0rice altceva repre%inta Ddeci%ii luate in lipsa

unor infor!atii esentiale ( si intotdeauna vor repre%enta D!ai putin si vor fi D!ai nei!portante decat Dcrearea sufletului .!anifestarea senti!entelor po%itive/. +per ca toate aceste lucruri sa va fie de folos.

+ubpersonalitatile Biintei u!ane

,oate cel !ai i!portant aspect ce tine de cunoasterea interioara este ideea ca o!ul nu este unitar. @l este o colectie de !ici eu -ri interioare. 7tunci cand spui eu a! facut asta, eu a! gandit, si!tit asta e'pri!i de fapt un neadevar ( pentru ca, in realitate, nu 1?, intregul faci, gandesti, si!ti ceva, ci doar o !ica parte de tine, un !ic eu . 7ceste eu-ri ale noastre provin din atitudini, stiluri de viata diferite Dincrustate in !iliarde de gene ancestrale do!inante, astfel ca, in i!ensa !ajoritate, alegerile noastre vor proveni din acest colosal fond genetic stra!osesc. +i, din pacate, alegerile sunt in !ajoritate inconstiente. +a lua! un e'e!plu. "ti vine in !inte o idee ( sa faci un anu!it lucru i!portant pentru tine in acel !o!ent .poate fi orice la care va puteti gandi ( de e'e!plu, sa !ergi la o anu!ita conferinta instructiva !aine/. 7poi nu !ai faci acel lucru ( spui ca #te-ai ra%gandit$. Ce se inta!pla in realitate e ca, de fapt, o alta voce interioara a preluat in !od inconstient controlul, pe ba%a unei dispo%itii de !o!ent datorata unui eveni!ent e'terior .ai avut o cearta cu cineva si nu !ai ai chef sa !ergi/. 7ceasta voce a blocat a%i actiunea hotarata ieri de tine .de fapt hotarata ieri de catre o alta voce din interiorul 1W?, un !ic tu /. ,re%enta acestor voci in interiorul fiintei noastre este o legitatate a naturii ( pur si si!plu asa stau lucrurile in univers. ?niverul e co!pus dintr-o infinitate de particule disparate, care se unesc !ai !ulte si for!ea%a ceva . "n !od ase!anator, !ai !ulte ganduri insotite de e!otii se unesc si for!ea%a #interiorul$ unei fiinte u!ane. -eca%ul e ca aceste voci intervin in per!anenta una peste cealalta, se cearta !ereu, se lupta pentru supre!atie in interiorul nostru ( si re%ultatul este ca, pe %i ce trece, deveni! !ai slabiti, !ai

de%organi%ati in interior ( ceea ce ne afectea%a de fapt si capacitatea de !unca, si !asura in care ne bucura! de viata si sunte! fericiti. +ubpersonalitatile sunt constituite din !ici voci ce se e'pri!a indeosebi la nivel !ental-e!otional. Biecare idee ce ne trece prin cap e insotita de cate o e!otie, iar aceasta co!binatie gand-e!otie repre%inta de fapt o voce interioara. 5ai !ulte voci se unesc si for!ea%a o sub-personalitate. Biinta u!ana este practic o colectie de astfel de subpersonalitati. @fectiv, in fiecare dintre noi e'ista !ai !ulte persoane distincte, fiecare cu nevoile, dorintele, frustrarile, aspiratiile, grijile proprii ( si fiecare constituind, de fapt, o parte din !arele intreg @?$. +i, din !ultitudinea de criterii pe ba%a carora pute! grupa vocile, voi alege cateva. Dupa parerea !ea, cea !ai i!portanta i!partire a vocilor ar fi subpersonalitatea +uflet si subpersonalitatea @go. +ufletul repre%inta, de fapt, totalitatea e!otiilor, senti!entelor po%itive pe care o persoana le are intr-o viata .curaj, dreptate, blandete, genero%itate, sinceritate, creativitate, bunatate, iubire, rabdare, onoare, deschidere, cinste, co!pasiune, incredere s.a./, ego-ul - cele Dnegative .tristete, suparare, frica, furie, agresiune, nerabdare, aroganta, violenta, ingrijorare s.a./. ,e langa aceste doua !ari subpersonalitati e'ista o voce nu!ita 0bservator ( ea doar observa ce anu!e se !anifesta prin fiinta noastra intr-un anu!it !o!ent .sufletul sau ego-ul/ si ia !asuri pentru corectarea situatiei. Dar la i!ensa !ajoritate a oa!enilor acesta voce interioara nu este tre%ita, iar de cele !ai !ulte ori, din pacate, nu se tre%este niciodata in decursul vietii. 5ult !ai pe larg despre acestea ( in articolul # @go si suflet - Ce sunte! noi$. De ase!enea, aici veti gasi caracteristicile sufletului si ale ego-ului. 0 alta i!partire ar cuprinde !ultiplele personaje ce apar la ra!pa in interiorul nostru, in functie de situatie. Dintre ele a! putea selecta : O. 3riticul. De !ulte ori, cand nu reusi! sa face! ceva, apar voci interioare care ne critica si ne fac sa ne si!ti! prost. <a fel, cand trebuie sa face! un lucru si ceva din noi se opune, Criticul intervine si ne bla!ea%a pentru ca nu a! reusit sa ne !obili%a!. N. 3reatorul de scu$e. @ste o voce care intervine atunci cand ne inventa! tot felul de scu%e pentru a nu face ceva ce sunte! convinsi ca trebuie si pute! face. 7cest lucru se reali%ea%a de cele !ulte ori prin utili%area for!ulei standard de negare #Da, dar....$ .in acest fel se apara de Critic/. @a intervine indeosebi deoarece nu dori! sa ne asu!a! responsabilitatea pentru actiunile noastre si da! vina pe altii pentru propriile proble!e. T. .ngri5oratul este partea din noi plina de te!eri. 7pare in noi atunci cand ne gandi! la posibilele consecinte ale actiunilor noastre, la neincrederea in propriile posibilitati si capacitati de a face fata in anu!ite situatii. ,oate

aparea si atunci cand ne i!agina! !odul in care altii vor reactiona la ceea ce spune! sau face!. P. .ngri5itorul este o subpersonalitate ce apare atunci cand pune! pe prin plan relatia cu altii si grija fata de ei .opusul sau, !ult !ai raspandit, din pacate (@goistul/. "ngrijitorul isi blochea%a dorintele si nevoile legiti!e proprii, cedand in favoarea ajutorarii altora. "i este tea!a sa nu-i deceptione%e pe ceilaltii sau sa le raneasca senti!entele. 8. Negativistul este vocea care ne spune cat de incapabili sunte!, cat de rau ne !erge, ce jos a! ajuns si altele ase!anatoare. @a ne sublinia%a cat !ai !ult esecurile, !ini!i%andu-ne succesele. "n afara acestora, e'ista alte T !ari sub-personalitati do!inante. @le de fapt inglobea%a !ai !ulte !ici sub-personalitati .fie din cele cinci pre%entate, fie si altele/. ,ri!ul este Dominatorul (,cu$atorul). @ste un personaj dur, care se raportea%a la ceilalti de pe o po%itie de superioritate. "si i!pun vointa datorita po%itiei sociale, functiei, banilor, fortei fi%ice. 7ctionea%a prin inti!idare si !anipulare, cauta tapi ispasitori pe care sa dea vina atunci cand lucrurile nu !erg asa cu! vrea el ( totul pentru a pastra controlul asupra unei situatii. De fapt, in interior el este o personalitate slaba, dar are ghinionul ca slabiciunea sa sa fie refulata puternic in inconstient. Qineinteles, el nu este constient de acest lucru, cre%and despre el insusi ca este puternic si incercand sa dovedeasca asta in orice !od. Criticul si @goistul sunt doua din !icutele voci co!ponente ale sale. 7l doilea tip este cel de 6ictima. De fapt, !ajoritatea oa!enilor se incadrea%a in aceasta categorie .in sensul ca prin fiinta lor se !anifesta predo!inant sub-personalitatea =icti!a, in care sunt cuprinse si !icile voci ale Creatorului de scu%e, "ngrijoratului si -egativistului/. De !ulte ori apare si @goistul, dar nu cu aceeasi !otivatie ca in ca%ul Do!inatorului .si anu!e agresiunea/, ci !ai !ult cu rolul de auto-aparare, de !ulte ori justificata. Kefrenele sale favorite sunt #De ce !i se inta!pla asta toc!ai Xnu!ai !ie ) De ce nu pot fi fericitXa ) -u e drept ce se inta!pla. 0a!enii sunt rai si nu trebuie sa ai incredere aproape in ni!eni, pentru ca toti vor ceva de la tine.$ s.a. =icti!a are tendinta de a fi invidioasa pe ceilalti pentru ceea ce au si fac, dar are si sen%atia ca nu poate face ni!ic pentru a schi!ba situatia in care se afla. 7sta deoarece de cele !ai !ulte ori toate incercarile sale sunt sortite esecului, dar tendinta sa este de a da vina pe altii pentru acest lucru .guvernul, seful, parintii, sotul, altii/, scotandu-se total din culpa pe sine insusi. =icti!ele sunt in general persoane care au suferit de lipsa de iubire si atentie in relatiile cu cei apropiati, sau au suferit trau!e sau abu%uri si au tendinta de a nu avea incredere in oa!eni. De !ulte ori atitudinea lor este oarecu! justificata in pre%ent, datorita lipsurilor de pe toate nivelele .fi%ic-

uneori o infatisare defavorabila 2 !ental ( lipsa cunoasterii interioare si a naturii lu!ii in care trai!, aici incadrandu-se !area !ajoritate a oa!enilor, din pacate 2 e!otional ( lipsa iubirii, atentiei si aprecierii din partea celor apropiati sau a celor din jur/ 7l treilea tip de personalitate este cel predo!onant /c#ili"rat .sauNivelator). +unt oa!eni bine ancorati in realitate, centrati, care au !uncit din greu pentru a ajunge aici. +unt persoane aflate in ar!onie cu ele insele, care in general ii respecta si ajuta pe ceilalti .de !ulte ori, aici intra si "ngrijitorul, fiind considerat uneori prost de bun /. 7tat Do!inatorii, dar in special =icti!ele .datorita suferintei interioare/ pot ajunge la acest nivel. @ nevoie doar de lucru cu sine insusi si de pre%enta in jurul lor a unor persoane ce ii pot ghida si in care ei sa capete intr-un fel incredere. "ndiferent de tipul de subpersonalitate pe care il !anifesta! predo!inant, ideea e ca trebuie sa le accepta! pe toate cu iubire. Kespingand pe una sau alta, negand e'istenta ei nu vo! face decat sa prelungi! do!inatia ei asupra intregii fiinte .#ceea ce negi te controlea%a$/. Dar acceptandu-le, oferind atentie nevoilor fiecareia din ele, integrand ar!onios in tot energia fiecareia vo! fi dirijati catre ur!atorul pas benefic din e'istenta noastra.

-ivelurile identitatii

Cine sunte! noi ) @ste o perceptie pur subiectiva ( noi sunte! cine crede! .ne inchipui!/ noi ca sunte!. +i fiecare are o parere diferita ( si e nor!al sa fie asa. @'ista trei !ari nivele prin care se poate defini pe sine insasi o persoana, prin care se poate identifica in ochii proprii. +i fiecare nivel contine unele li!itari. De fapt, cele trei nivele sunt cele li!itative . ,entru ca, vo! vedea la sfarsit, e'ista si un al patrulea nivel care le inglobea%a pe pri!ele trei si aduce cu sine ceva in plus. -oi nu sta! aici sa judeca! persoanele ce isi afir!a identitatea .fie ca o

fac in !od constient, fie ca nu-si dau sea!a cu! o fac/ prin unul din cele patru nivele. ,ur si si!plu va fi o descriere obiectiva si realista a caracteristicilor fiecaruia din cele patru nivele, cu avantajele si de%avantajele lor. ,ri!ul nivel este cel fi%ic. @ste cel !ai intalnit nivel, si vo! %abovi ceva !ai !ult asupra sa. ,ersoana isi inchipuie ca este corpul sau fi%ic ( sau, !ai bine %is, se identifica pe ea insasi cu trupul sau. ,riveste la trupul sau si spune ( acesta sunt eu . De fapt, nu la intreg trupul ( doar la ceea ce tine de e'teriorul sau .aspect fi%ic/. "nteriorul sau este de cele !ai !ulte ori e'clus din identitatea proprie ( iar asta se observa foarte usor, oa!enii nu se ingrijesc !ai de loc de propria sanatate interioara, punand accent pe ingrijirea aspectului fi%ic e'terior. 5achiaje si trata!ente cos!etice, de !ulte ori cu produse nocive pentru piele, haine cat !ai stralucitoare, sport pentru intretinerea fru!usetii .nu sanatatii >/, tot felul de defor!ari al corpului in scopul de a arata cat !ai bine .operatii, diete fara rost - care duc la slabire prin i!bolnavire, pe ter!en lung/. @ cunoscut ca%ul unei cantarete si actrite care si-a scos doua coaste pentru a avea !ijlocel tras prin inel .ca! pe-aici s-a ajuns >/. 1otul pentru a arata cat !ai bine, cu orice pret. @ nor!al acest lucru ) "ntr-un fel, da. 1rai! intr-o societate care intretine acest fapt. +e poate observa foarte usor ca persoanele care arata bine obtin !ai !ulte avantaje. 5ass-!edia ne pre%inta aproape nu!ai astfel de e'e!ple, dintr-o !ulti!e de do!enii .1=, !oda, !u%ica, cine!a, etc ( indiferent ca sunt barbati sau fe!ei/. ,e de alta parte, distrugerea sanatatii pentru pastrarea cu orice pret a fru!usetii e un pret !ult prea !are pe ter!en lung, de care oa!enii ce se identifica prin acest nivel nu sunt constienti inca. ,oate ca intr-un anu!it fel isi dau sea!a, dar dependenta lor de fru!usete si avantajele .!ateriale si de i!agine/ pe care le obtin in acest fel e !ult prea puternica si ii tine pri%onieri . <a fel se inta!pla si in ca%ul persoanelor ce se identifica printr-un anu!it talent ce tine de fi%ic .e ca%ul sportivilor, indiferent de sportul practicat, sau al balerinilor, artistilor de circ, s.a./. +i aici, avantajele !ateriale si de i!agine le crea%a acestora dependenta de ceea ce obtin in acest !od. "n plus, oa!enii ce se identifica prin ceva ce tine e'clusiv de fi%icul lor tind sa aiba un nivel al orgoliului destul de ridicat. Kareori baga in sea!a si celelalte trei nivele, considerand suficient ceea ce au si sunt. @ste cel !ai li!itativ si periculos nivel din cele trei. Daca ra!ai toata viata aici nu ai nici o sansa sa intelegi natura lu!ii reale in care traiesi, iar succesul obtinut nu va fi unul autentic, ci pur !aterial.

Cine doreste sa ra!ana aici e liber sa o faca ( ni!eni nu-l obliga la altceva. Dar cine doreste !ai !ult de la viata, va trebui sa urce putin. ?n al doilea nivel este cel al persoanelor a caror identitate este legata de ceva ce tine de !intea lor. Bilo%ofi, scriitori, co!po%itori, unii artisti, !oderatori 1=, oa!eni de stiinta s.a. ( cu totii isi obtin avantaje datorita identitatii afir!ate in acest !od, indiferent de ceea ce tine de fi%icul lor. 7stfel de oa!eni pot fi personalitati stralucite in do!eniul lor, chiar cu o anu!ita putere de influenta datorita inteligentei si inventivitatii. "n aceasta categorie ar putea fi inclusi si cei ce se bucura de avantaje datorita averii sau po%itiei sociale, indiferent cu! au fost ele obtinute. +i pe acest nivel se inta!pla e'tre! de des sa apara orgoliul.... De fapt, daca !a gandesc !ai bine, pe acest nivel .co!binat cu cel fi%ic/ ar ca! trebui inclusi !ajoritatea oa!enilor ( pentru ca, de fapt, prin folosirea propriei !inti si a i!aginii fi%icului isi castiga e'istenta..... 7l treilea nivel de identitate este cel e!otional. "n aceasta categorie intra persoanele ce sunt foarte apropiate de religie .preoti, calugari, lucratori ai bisericii, credinciosi ferventi/, persoane cu inclinatii catre arte fru!oase. @ste nivelul la care orgoliul este cel !ai sca%ut .cu rare e'ceptii/, dar si el este li!itativ. 7l patrulea nivel este cel in care persoanele isi afir!a o identitate spirituala . "n general sunt persoane care inglobea%a in !od constient toate cele trei nivele anterioare ( se folosesc si de partea fi%ica, si de !inte si de e!otii pentru a-si crea propriul succes. Dar se folosesc de ele in !od constient, luand doar partea folositoare din fiecare dintre ele. "n general, sunt persoane care au grija de sanatate, care se preocupa de de%voltarea !intii , fiind la curent cu tendintele !ondiale, care au grija sa e!ita e!otii po%itive, in !od predo!inant. +unt persoane care isi propun un tel inalt si care lucrea%a pentru reali%area lui, i!plicandu-se activ in viata. @ un nivel la care se ajunge doar prin lucru cu tine insuti, prin re-progra!area fiintei lor intr-un !od in care sa-i sustina pe dru!ul catre succes. Din fericire, din ce in ce !ai !ulti oa!eni se definesc in acest !od, in aceste vre!uri. +unt oa!eni care au constienti%at natura reala a universuluisi care se adaptea%a vre!urilor deosebite pe care le trai!. +per ca din ce in ce !ai !ulti oa!eni sa le ur!e%e e'e!plul .

/tapele p#otoreading-ului sunt simple i intuitive:

Preg%tire7 i alegi un scop (de ce citeti acea carte sau ce vrei s obii din ea) i intri n ceea ce se cheam starea mental ideal, o stare care te relaxeaz i te face mai receptiv la informaiile pe care urmeaz s le primeti. Dureaz max ! de secunde s realizezi prima etap.

Previ$uali$are7 te uii atent pe coperi, citeti primele i ultimile r"nduri din carte, treci i prin cuprins. #a sf"ritul aceste etape care dureaz maxim $ minute te decizi dac vrei sau nu s citeti aceast carte i dac da, te asiguri c obiectivul tu este potrivit sau trebuie schimbat.

8otocitire7 este o activitate extrem de simpatic, are loc n %& minute, n funcie de mrimea cri. 'ti concentrat pe un pic de deasupra sau dedesubtul cri ca s generezi autofocus (o abilitate de care dispunem cu toii i n care ne folosim la capacitate maxim vederea periferic i celulele cu bastonae). Dai fiecare pagin din carte, nu eti concentrat pe coninut, ci pe acel punct necesar ca s rm"i n autofocus. (n minte i spui ,%, $ relax relax relax astfel nc"t s ii mintea contient ocupat. (nainte i dup aceast etap se rostesc nite afirmaii pentru a sedimenta i a face disponibil informaia descrcat n non& contient.

Postvi$uali$are7 )olosindu&te de un mindmap, extragi cuvinte cheie, ntrebri care au relevan pentru scopul tu. *tepi minim %! de minute nainte de a face ultima etap. +oi s i dormi. ,deal este s revii n maxim %- de ore pentru a .activa/ cartea. *ceast etap dureaz 0&$% minute, n funcie de fiecare persoan sau carte.

,ctivare7 'ste etapa cea mai revelatoare. 1reci n revist cuvintele cheie i ntrebrile pe care i le&ai formulat n etapa de postvizualizare i ncerci s deschizi cartea baz"ndu&te pe intuiie i ncepi s caui rspunsurile la ntrebrile tale. (n aceast etap au loc aha2 moments, pentru c simi cum mintea non& contient i dicteaz ritmul. *ceast etap e bine s dureze maxim %! de minute.

34ou m5 find helpful repeating the follo6ing phrases7 ,dentif5 and delete all self limiting programs and subprograms8 ,dentif5 and delete all self limiting thought patterns8 ,dentif5 and delete all povert5 consciousness programs and subprograms8 ,dentif5 and delete all mortalit5 programs and subprograms8 ,dentif5 and delete all aging and ph5sical deterioration programs and subprograms8 ,dentif5 and release all attachment programs and subprograms8 *ctivate and energize multidimensional operating s5stem7 , am a multidimensional creator of all realities8 *ctivate and energize total unconditional love core operating s5stem7 , am unconditional love8 *ctivate and energize self sustaining, free flo6ing light bod5 s5stem7 , am a self sustaining free flo6ing being of light.3