CAUZELE SPIRITUALE ALE BOLILOR,

NECAZURILOR ŞI SUFERINŢELOR NOASTRE

- prima parte –
1. DE CE NE ÎNBOLNĂVIM?
Majoritatea oamenilor privesc boala ca pe un ghinion în viaţa lor, o nedreptate, mai ales dacă este vorba de o
maladie ereditară sau e luată de la cineva. Orice boală sau accident apărut în viaţa ta a fost provocat de tine. Boala
este pur şi simplu un semnal al corpului tău.
Supraconştiinţa ta, latura ta divină, Dumezeul tău interior îţi trimite un mesaj ca să-ţi atragă atenţia asupra
faptului că în acţiunile, vorbele şi gndurile tale este ceva care se opune legii iubirii. !e aceea este necesar să
capte"işimesajul
bolile şi sătale
accidentele mulţumeşti supraconştiinţei
nu vor face tale că ţi l-a transmis. !acă nu reuşeşti să descifre"i mesajul,
dect să se intensifice.
#ănd starea de rău persistă, e timpul să ve"i neapărat despre ce e vorba. !acă boala e puternică înseamnă că
ea s-a instalat în tine de multă vreme. $ste sufletul tău care strigă ajutor. %rebuie să revii pe drumul cel bun, pe
drumul dragostei.
&iecare boală, indispo"iţie sau accident nu este dect un semnal. Boala încetea"ă de îndată ce ai înţeles
mesajul. #u ct doreşte omul mai mult să se schimbe cu att mai repede şi mai uşor se desfăşoară însănătoşirea
lui.
Bolile sunt cu miile, iar cau"a este una singură' insuici!nta iu"ir! #! $u%n!&!u' !e îndată ce încetăm să
nă"uim către !ivin noi ne cufundăm în uman şi începem să depindem de acesta, adică de viaţă, desfătare se(uală,
mncare, dorinţe şi conştiinţă. Cu cât depindem mai mult de acestea cu atât mai mare va fi îmbolnăvirea.
%oate aceste boli se lecuiesc într-un singur mod' să accepţi pierderea umanului, să ve"i în aceasta voinţa
divină şi să înţelegi că fără boală nu e(istă de"voltare spirituală. Boala este un bec roşu care ne averti"ea"ă asupra
faptului că noi ne aflăm pe un drum greşit.
$ac( ani )n şir aci prostii, r!p!t*n# +r!ş!i!, -in! o -r!%! a p(ţii prin "oaa p! car! sin+ur ţi.ai cr!at.o'
!e fapt boala se datoreşte pierderii divinului din noi, iar însănătoşirea este re"ultatul restabilirii acestei legături.
)ractic t! -in#!ci trup!şt! #ac( t!.ai -in#!cat su!t!şt!'
*oi oamenii suntem alcătuiţi din trei componente' trup, suflet şi spirit, asemeni +finei %reimi' Tatăl, Fiul şi
fântul Du! şi orice de"echilibru al uneia din cele trei structuri ne aduce suferinţă.
Boaa şi star!a #! r(u sunt opus! s(n(t(ţii şi st(rii #! "in! şi s! %ani!st( )n r!aitat!a ta #in -ina ta' %u nu
poţi să fii bolnav fără ca la un anumit nivel să-ţi cau"e"i boala şi poţi să te faci iarăşi bine într-o clipă, pur şi
simplu deci"nd aceasta.
Oamenii care nu cred în !umne"eu sunt mai e(puşi bolilor datorită coeficientului de imunitate care este
foarte scă"ut, !e acea, oamenii credincioşi sunt mai sănătoşi psi!ic şi fizic decât cei care nu au credin"ă. $ru%u
)ns(n(toşirii !st! #ru%u c*tr! $u%n!&!u'
Toat! "oi! sunt autocr!at!' )nă şi doctorii îşi dau seama acum de modul în care oamenii se
autoîmbolnăvesc. #amenii cu un orgoliu interior crescut atrag boala şi nenorocirea.
Boala ne obligă să ne schimbăm lăuntric, să ne transformăm, să acumulăm iubire pentru !umne"eu. #u ct
mai puternic se schimbă omul lăuntric în direcţia bună cu att mai puţine medicamente îi sunt necesare şi mai
repede poate învinge boala.
ntotdeauna bolile apar în cmpul energetic al omului cu mulţi ani înainte ca ele să se manifeste în planul
fi"ic. Câmpul energetic este primordial în raport cu corpul şi îi determină acestuia soarta, caracterul şi starea
fi"că. Organismul trebuie să bloche"e programele distructive ce au pătruns în cmpul omului. #u ct este mai
puternic şi mai periculos programul distructiv, cu att mai eficientă şi mai sigură poate să fie blocarea acestuia,
adică boala.

apar#nd
breşeomul încalcăsău
în sistemul egile +upreme
defensiv şi el se abateode
devine la calea
pradă sa de
uşoară evoluţie,
pentru i se deformea"ă
virusu, structura
care îndeplineşte energetică,
funcţiile unui
program punitiv. Omul începe să fie bolnav. Bolile grave contribuie la protejarea structurii spirituale.
$ac( #istru+!% ar%onia #intr! noi şi uni-!rs -o% a-!a part! #! "oi, n!!ricir!, n!ca&uri şi su!rinţ!'
ndurile sumbre, pline de neîncredre, grijile, ura şi frica, împreună cu rudele lor' an(ietatea, amărăciunea,
nerăbdarea, avariţia, lipsa de amabilitate, obiceiul de a judeca pe alţii şi de a-i condamna, toate acestea atacă
trupul la nivelul celulei, ceea ce va conduce la suferin"ă, nefericire şi deprimare. $n aceste condi"ii este imposibil
să ai un corp sănătos.
 )rin gndurile, dorinţele şi obiceiurile noastre inducem sănătate sau boală în corpul fizic. *oi suntem
singurii răspun"ători pentru starea noastră de sănătate, pentru fericirea şi nereuşitele noastre. Nu $u%n!&!u n!
tri%it! "oi, acci#!n t! sau su!rinţ!, ci noi ni ! cr!!% sin+uri prin +*n#uri ! noastr! #istruc ti-!' #u alte
cuvinte, culegem ce am semănat în trecut. +entimentul de prosperitate prin re"onanţă atrage prosperitatea.
A.ţi i t!a%( #! o "oa( )ns!a%n( a.i )n!sni !-ouţia, a o pro-oca' Dacă ave"i gânduri despre boală şi
suferin"ă trupul va atrage aceste gânduri în corpul fizic.
ndiţi-vă că )nt*%p(ri! nu sunt cau&! ci !!ct! a! st(rii %!nta! )n car! -( co%pac!ţi'
Boala nu trebuie considerată ca o pedeapsă sau ca o nedreptate. $a este cel mai drept act din e(istenţa noastră,
pentru că a fost generată de comportamentul nostru mental şi afectiv. Prin +*n# o%u s! )%"on(-!şt! şi tot prin
+*n# ! s! -in#!c('
Oric! "oa( porn!şt! #in %int!' /uţi "ona-i )şi pr!+(t!sc )n %!nta, cu str(#uinţ(, anii #!.a r*n#u, o
)n"on(-ir! #!initi-(' *imic nu se manifestă în corp fără să aibă un prototip mental corespun"ător.
A#!-(rata -in#!car! )nc!p! )n %o%!ntu )n car! n! +*n#i% c! a% -r!a s( ac!% atunci c*n# n! -o%
r!c*şti+a s(n(tat!a'
putin"ă celui *u0tratamentul
care crede . %&arcu ', medical
()* este cau"a vindecării, ci credinţa fermă. 0De ve"i crede, toate sunt cu
C*n# sunt!% "ona-i s( c!r!% s( ni s! #!a s(n(tat! şi nu să fim in!e"a#i !e $%a&ă.
1n ca&u unui o% "ona-, cu c*t -( t!%!ţi %ai %ut p!ntru ! cu at*t pro#uc!ţi un r(u %ai %ar! şi.
)%pi!#icaţi s( supra-i!ţuiasc('
#nd se îmbolnăveşte cineva să-i acordăm un ajutor minim şi foarte detaşat, nu unul sufocant . At!nţia
!2a+!rat( )n ti%pu "oii )ntr!ţin! "oaa şi #!p!n#!nţa'
$ac( co%p(ti%!şti un o%, t! poţi )%"on(-i' )e om poţi să-l ajuţi, dar nu să-l compătimeşti. #ompătimirea
se adresea"ă corpului şi poate prejudicia spiritul omului. #nd compătimeşti un om bolnav înseamnă să nu fii de
acord cu boala lui, dar nu iei în considerare cau"ele spirituale ale bolii respective, care favori"ea"ă destrămarea
spiritului. !e aceea, "oaa tr!"ui ! acc!ptat( cu s%!r!ni!' +ingura soluţie a celorlalţi este s( s! roa+! p!ntru
s(n(tat!a ui, #ar nu s(. co%p(ti%!asc('
/!#icu pans!a&( rana şi $u%n!&!u o -in#!c(' #nd rana este tratată cu iubire ea se vindecă repede.
/indecarea poate fi instantanee sau poate dura o viaţă, în funcţie de ct de mult a-ţi capitulat în faţa iubirii. n
măsura în care putem păstra în suflet starea de bucurie şi iubire vom putea să învingem treptat orice boală.
+indecările au loc doar atunci când greşelile sunt plătite, lec"iile învă"ate, aten"ionarea luată în seamă.
*u este suficient să acceptăm boala, tr!"ui! s( n! "ucur(% c( !a n! sa-!a&( su!tu şi trupu' *oi trebuie
să acceptăm toate umilinţele, neplăcerile pricinuite trupului nostru prin intermediul cărora ni se purifică sufletul.
Obiceiul oamenilor de a discuta în societate despre simtomele diverselor boli, cau"ele lor, morţi, agonii şi
scene de coşmar atra+ asupra or un tor!nt #! i%pr!sii #(un(toar!, car! ! -or pricinui "oi şi su!rinţ!'
S( nu uitaţi ocu )n c ar! -.aţi n(scut' !e locul în care aţi vă"ut lumina "ilei şi de poporul din care vă trageţi
v-a leagat şi vă leagă întotdeauna energii uriaşe, cu influenţe nebănuite. ă nu uita"i că un om bolnav va fi ajutat
cel mai bine să se vind ece în locu l în car e sa născut, pentru că numai acolo paternul lui bioenergetic
funcţionea"ă cel mai bine.
!acă avem curajul să fim cinstiţi cu noi putem uşor să observăm că' 3u%(tat! #in -iaţ( n! str(#ui% s( n!
#istru+!% s(n(t at!a p!ntru a-!r!, pentru ca apoi )n c!aat( 3u%(tat! s( c4!tui% a-!r!a p!ntru a n!
r!c*şti+a s(n(tat!a, cât se mai poate din ea.
'. C()*ELE +,II)(LE (LE BOLILO
)rin boală omul trebuie să înţeleagă că a greşit undeva pe drumul vieţii şi pnă nu-şi elimină greşeala nu se
poate vindeca dect parţial, deoarece în el persistă cau"a generatoare de rău.
!e aceea trebuie ca mai înti să fie depistată cau"a bolii, iar bolnavul să înţeleagă să evite pe viitor greşelile
comise, !acă nu se elimină cau"a aceasta poate alimenta în continuare boala sau poate migra de la un organ la
altul. C*n# cau&!! -or i !i%inat! "oaa -a #isp(r!a' 0stfel'
 (CNEE( 1coşurile2' înseamnă neacceptarea propriei persoane. *u îţi place propria persoană.
 (LCOOLI+M)L/ implică probleme legate de tatăl său3 trebuie cultivătă detaşarea de acesta.
0lcoolicul părăseşte familia, slujba, viaţa, dar nu se lasă de alcool. $l se află în relaţie de dependenţă de alcool şi
aceasta înseamnă că din suflet lipseşte iubirea. P!rsoana tr!"ui! s( iu"!asc(' +ă iubească lumea din jur şi, dacă
acest sentiment îi lipseşte, în suflet i se instalea"ă o stare de disconfort, de chin spiritual. !e aceea el încearcă să-

4
şi reprime această durere prin orice mijloace. %rebuie ca omul să încete"e să mai poarte supărarea pe lumea din
jur şi să intre în armonie cu ea, pentru că armonia înseamnă iubire.
#ine de nimeni nu este iubit şi pe nimeni nu iubeşte foarte uşor se pierde în valurile ispitelor. #ei mai mulţi
dintre oamenii nenorociţi şi dintre făcătorii de rele sunt jertfe ale unei copilării triste, în care au fost lipsi"i de
iubire şi de purtarea de grije. Ac!ştia nu au a3uns s( iu"!asc( p! ni%!ni'
Nu tr!"ui! uitat nicio#at( c( ucruri! car! n! ac #!p!n#!nţi +!n!r!a&( nu%ai su!rinţ('
 (0ECI)NILE ,)LMON(E/ păstrea"ă deseori jale reprimată, neca"uri, supărări, frica de a
simţi plăcerea şi bucuriile vieţii. %uberculo"a arată că într-o viaţă anterioară persoana respectivă a trăit numai
pentru valorile materiale.ndirea răului despre lumea înconjurătoare. %uberculo"a, pneumonia şi bronşita se
datorea"ă unor supărări de lungă durată. #nd nu iubim lumea înconjurătoare au de suferit plămnii.
 (0ECI)NI L( +),(EN(LE/ înseamnă indiferenţă, ignoranţă faţă de sine, an(ietate.
 (LE2IILE/ sunt re"ultatul supărărilor interioare, al nemulţumirilor faţă de oamenii apropiaţi şi
lumea înconjurătoare.
 (MI2D(LI(/ repre"intă consecinţele stărilor de teamă, a emoţiilor reprimate.
 (NEMI(/ este o utili"are incorectă a o(igenului la nivelul globulelor roşii şi este consecinţa unui
refu" de a-şi utili"a talentele în serviciul aproapelui.
 (N23IN(/ repre"intă teama de a se e(prima sau de a cere ceva părinţilor sau partenerului.
 (,ENDICI(/ frica de viaţă, blocarea curgerii binelui
 (I(/ apare la persoanele care nu sunt iubite. +pirit prea critic şi rigiditate provenită din
mental. *u încerca să-i schimbi pe ceilalţi, acceptă-i pe ceilalţi aşa cum sunt.
!acă artrita e pre"entă la nivelul minilor, braţelor, picioarelor şi şoldurilor eşti încredinţat că oamenii se
folosesc de tine. n realitate nu e(primi ceea ce vrei. 0cceptă întotdeauna să te sacrifici pentru ceilalţi şi apoi să
începi să-i critici. #orpul tău îţi spune că e vremea să te afirmi prin tine însuţi.
 (EO+CLEO*(/ re"istenţă, tensiuni, refu"ul de a vedea binele.
 (+M)L/ iubire ascunsă, înăbuşită. )lns suprimat. O femeie şi-a alungat fica din casă. 0ceasta a
crescut, apoi s-a îmbolnăvit de astm, care nu a mai putut fi tratat cu medicamente. #nd fica a reuşit să-şi ierte
mama, astmul i-a trecut.
 ()I+M/ întro e(perienţă anterioară, individul a manifestat refu" al societăţii 1mi"antropie2,
ducnd o viaţă marginală. 0cum singura soluţie este iubirea pe care va trebui să o dăruiască şi să o primească de
la apropia"ii săi.
 ((C4 (,O,LE5IE/ fuga de familie, de sine şi de viaţă. 5n accident indică un sentiment de
vinovăţie. 5n accident este de fapt un avertisment în plus pentru a deveni conştient de faptul că e inutil să te simţi
vinovat.
 B(*IN)L/ repre"intă aspecte creatoare şi procreatoare ale individului. O problemă a ba"inului
sublinia"ă că cha6ra rădăcină nu funcţionea"ă corect. n general, disfuncţia se datorea"ă schemelor negative
privind se(ualitatea.
 BIL(/ plăcerea pentru măncăruri fierbinţi, iuţi, acre, uscate şi sărate deranjea"ă funcţia bilei. !e
asemenea mnia, supărarea, frica, activitatea se(uală e(cesivă sunt factori de dereglare a bilei.
 BO(L( ,(6IN+ON/ repre"intă teama şi dorinţa intensă de a controla tot şi pe toţi.
 BOLILE DE ,IELE/ apar datorită acumulării to(inelor în snge. !ar mai sunt generate şi de
tulburările hormonale. )roblema pielei sublinia"ă teama individului de a se e(prima total, de a fi el însuşi, de a se
deschide complet. )soria"isul şi alte boli de piele repre"intă o lipsă de iubire pentru sine şi o respingere a tot ce
viaţa îi oferă individului. )soria"isul poate fi şi cau"a unui orgoliu nestăvilit, o trufie e(acerbată. #onflictul psihic
cu spaţiul poate predispune la boli de piele.
 BON7I(/ se declanşea"ă într-un mediu familial foarte tensionat.
 BOLILE NEVO(+E/ se referă la alsistemul nervos central, cel care conduce, coordonea"ă toată
viaţa omului. $l repre"intă comandamentul suprem sistemului nervos şi al întregului organism.
+tarea pe care medicii o numesc #!pr!si! este o lipsă a dorinţei de a trăi. 0cest program poate fi o urmare a
lipsei dorinţei de a avea copii sau se naşte un copil nedorit 1fată în loc de băiat sau invers, ş.a.2. !e fapt cele mai
multe greşeli ale părinţilor în timpul sarcinii faţă de viitorul copil crea"ă acestuia un program de autodistrugere.
!e aceea deprimarea odată insta lată nu mai poate fi uşor vindecată. C*n# t! si%ţi continuu n!!ricit şi

7
n!%uţu%it, c*n# ni%ic #in 3ur nu.ţi %ai pac! t! )n#r!pţi spr! #!pr!si!' !epresia este o agresiune împotriva ta
însuţi. #onflictul cu spaţiul în care trăieşti predispune la di"armonii nervoase.
rijile permanente sunt păcate împotriva propriei tale naturi. $le au urmări asupra sistemului nervos sau
asupra acelor boli care ţin de somati"ări nervoase. *emulţumirea de sine, neîncrederea în propria persoană duce la
di"armonii psihice, bolile de vedere, de au", de percepţie.
!acă te autoculpabili"e"i, predispo"iţia de a achi"iţiona o boală psihică este foarte mare.
+tresul, tensiunea, îngrijorarea provocă insomnie, dureri de cap, alergii, boli cronice, ulcere, tensiune
arterială, infecţii etc. Bolile pe fond nervos provin din ciudă, mnie şi alimentarea cu gnduri negative.
+tările de stres din copilărie şi adolescenţă care n-au fost depăşite pot influenţa negativ caracterul, sănătatea şi
soarta urmaşilor. !acă un om păstrea"ă pică celui decedat, acest lucru se va reflecta negativ asupra sa şi poate
duce la diferite boli, tulburări psihice, schimbarea caracterului.
#ei care nu cred în !umne"eu sunt alienaţi, înstrăinaţi, îndepărtaţi de natura umană, de !umne"eu. $! ac!ia
oa%!nii car! nu cr!# )n $u%n!&!u sunt %ai !2puşi a "oi #atorit( sc(#!rii co!ici!ntuui #! i%unitat!'
-eliniştea
*evro"a estese
an(ioasă ucigătoare. /alul
caracteri"ea"ă de nelinişte
printr-o dinnelinişte,
stare de sufletul nostru
adeseaeste oglinda
e(tremă, cuangoasei, a an(ietăţii,
frică de moarte şi cu fricii etc.
sufocări,
cu palpitaţii, transpiraţii, ameţeli, tremurături şi cu sen"aţia de oprire a inimii.
 C(NCE)L/ este boala întristării, reprimarea sentimentului negativ, deprimarea şi nemulţumirea
faţă de sine, de soartă şi ataşament faţă de viitor. Bolnavii de cancer cad în depresie şi regretă trecutul.
8egenerarea iubirii faţă de alţi oameni este prima cale spre vindecarea cancerului şi a altor boli. &emeile care
ţin mari supărări în profun"ime se îmbolnăvesc de cancer. !e fapt toate emoţiile înăbuşite produc cancerul.
$moţiile ascunse multă vreme în tine sfrşesc prin a e(ploda, ceea ce provoacă şi e(plo"ia celulelor din corpul
tău.
!acă jignim prin cuvinte persoana iubită putem să ne alegem cu cancer la bu"e, la limbă sau gingii, iar dacă
vom critica în permanenţă ne vom îmbolnăvi de cancer hepatic. !acă ne vom supăra în permanenţă pe persoana
iubită, pe sine şi pe soartă ne vom îmbolnăvi de cancer la piept. !acă vom gndi agresiv despre cei apropiaţi
riscăm un cancer la stomac.
#au"a spirituală a cancerului constă în faptul că individul nu a asimilat cel pu"in jumătate din lec"iile armice
ce iau fost propuse în această via"ă, refuzând astfel evolu"ia. #ancerul repre"intă o autodistrugere, ceea ce face
vindecarea dificilă. !e fapt, cancerul este o boală a sufletului şi #! ac!!a tr!"ui! -in#!cat )nt*i su!tu'
 C(NCE)L M(M(/ se datorea"ă supărărilor pe tema iubirii şi o permanentă nemulţumire în
legătură
 cu banii, cu situaţia materială.
C(NCE)L L( ,O+(Ă/ apare datorită lipsei dorinţei de a trăi, care loveşte în prima
cha6ră. #ancerul stopea"ă dorinţa de a-ţi ucide propriul suflet.
 CE0(LEE4 MI2ENELE/ supărarea puternică pe un semen al tău duce la un blocaj
energetic.8emediul se reali"ea"ă prin sc!imbarea gândului de ură în pace şi adoptarea unei gândiri pozitive.
8estabilind legea iubirii prin iertare îţi recapeţi sănătatea.
 CE(0( ÎNE,ENIĂ/ refu"ul de a se schimba, teama de noutate.
 CEL)LI(/ înseamnă mânie depozitată.
 C3ELI(/ e(primă teamă, tensiune şi încercarea de a controla totul. *eîncrederea în procesul
vieţii.
 COLE+EOL)L CE+C)/ corespunde înăspririi naturii sentimentale, rigidităţii persoanelor
care îşi crea"ă o carapace de protecţie. 0cel individ are o mare teamă de a accepta bucuria. E ar tr!"ui ca )n
p!r%an!nţ( s( as! !%oţia şi !n!r+ia iu"irii s( cur+( prin iinţa ui'
 COLO(N( VEEB(LĂ/ este a(ul care poartă amprenta împlinirilor noastre, a blocajelor
noastre şi a temerilor noastre, a refu"ului de a evolua, de a iubi, a tuturor suferinţelor şi temerilor pe care acestea
le generea"ă. !urerea în coloana vertebrală este de regulă supărarea pe omul apropiat, pe sine şi pe soartă. !acă
amploarea supărărilor este mare poate să apară o deformare a coloanei, o fractură sau să se forme"e o cocoaşe.
n această situaţie trebui e s( -( ru+aţi p!ntru #-s' şi p!ntru )ntr!+u n!a% ca să fie îndepărtate supărările,
nemulţumirile de sine, de situaţie şi de soartă. Omul apropiat, îndrăgit, este dat de soartă şi !umne"eu, iar
supărările mari la adresa lui sunt, simultan, supărări pe soartă şi !umne"eu.
/locajele în partea de jos a coloanei indică teama de viitor şi lipsa de susţinere financiară. Durerile sau
blocajele în partea de mijloc a coloanei indică un sentiment de culpabilitate şi dificultăţi de detaşare faţă de trecut.
Durerile sau blocajele în partea de sus a coloanei indică neînţelegerea de către anturaj, o lipsă de susţinere
9
afectivă, impresia permanentă că are nişte responsabilităţi greu de suportat. # sciatică, de e(emplu, indică teama
de viitor şi de problemele băneşti, nesusţinerea din partea anturajului. Fracturile de coloană apar nu numai că te
superi rău, dar şi pentru că te superi pe cineva. Oamenii supărăcioşi nu ştiu să accepte umilirea dorinţelor şi, de
aceea, au coloana încovoiată. .
 COM(/ fuga de cineva sau de ceva.
 CON2E+I( CEEB(LĂ/ se datorea"ă respingerii vieţii şi afişarea unei încăpăţnări. 5ra se
naşte în cap şi se blochea"ă prin traumatism cranio-cerebral.
 CON8)CIVI(/ mnie nee(primată, frustare.
 CON+I,(I(/ ataşament, posesivitate, refu" de a se debarasa de vechile scheme devenite
inutile. *u vrea să facă loc la ceva nou. %rebuie să lase trecutul şi să meargă mai departe.
 DE2EELE (IICE/ dorinţa de a fi pedepsit, culpabili"ări, sen"aţia de victimă.
 DI(EE(/ teamă, refu"ul de a slăbi încordarea. 8efu"ul de accepta idei noi.
 nu-iale
att o boală ctpătrunse
o reacţieîn de apărare a organi"mului.
bloche"e DI(BE)L/
programele distructive altor oameni cmpul acestuia. #u ct maiOrganismul trebuie
puternic şi mai să
periculos
este programul distructiv cu att mai eficientă şi mai sigură trebuie să fie blocarea acestuia, respectiv a bolii
semnalate.
Cau&a principa( !st! #orir!a unui r(u #in tot su!tu un!i p!rsoan! iu"it! şi #! car! t!.ai #!sp(rţit' 0ceste
sentimente provoacă diabetul pentru că au ucis iubirea şi prin aceasta legătura cu cosmosul. !e aceea să nu
renunţaţi niciodată la persoana iubită.
a paispre"ece ani o fată se îndrăgosteşte puternic de un tnăr, însă a trebuit să se despartă că erau
incompatibili. &ata a început să-l urască de moarte pe tnăr. )rin uciderea acestei iubiri ea a căpătat diabet,
întruct a încălcat legile de ba"ă ale universului. +-a produs o ruptură între ea şi !umne"eu.
 DINII/ !ifi"u&tă#i 9n a &ua !e"i:ii. !istrugerea dinţilor apare ca efect al vorbelor rele adresate
părinţilor, rudelor şi urarea răului oamenilor apropiaţi. )lngerea de soarta proprie şi o alimentaţie incorectă,
e(istenţa gelo"iei şi a supărărilor ascunse. O durere a dinţilor înseamnă că e timpul să iei o deci"ie fără să-ţi fie
teamă de re"ultate..
ntruct dinţii ţin de dorinţe, lipsa dinţilor din faţă este dovada unei blocări dure a s:(ualităţii necontrolate.
 ENCE0(LO,(IE/ certurile foarte puternice înainte de naşterea unui copil, ajungnd pnă la
limita divorţului şi, chiar, la gnduri de sinucidere fi(ea"ă în structura cmpului copilului programe puternic
distructive. #opilul care se naşte plăteşte prin această boală.
 E,ILE,+I(/ este re"ultatul unei depresii de profun"ime.
 0EB(/ este un semn de furie interioară gata să e(plode"e. %oate dorinţele înăbuşite, închise în
tine e(plodea"ă. ncetea"ă să aduni totul în tine. +upărarea şi furia nu-ţi sunt benefice, te pedepseşti singur.
 0IC()L/ este organul care ripostea"ă la supărarile pe oamenii apropiaţi şi păstrea"ă deseori
mnie reprimată. &icatul este sediul celor mai negative emoţii 1ura, mnia, furia2. )roblemele de ficat vin dintr-o
mnie îndreptată împotriva propriei persoane, ca re"ultat al unui conflict între suflet şi mental. &icatul suferă la
persoanele cărora le place să facă o apreciere dură a celor apropiaţi.
+tresurile de orice natură au un efect negativ asupra ficatului. &icatul este un instrument al sufletului şi, de
aceea trata%!ntu #!pr!si!i nu poat! i #!sp(rţit #! c! a icatuui'
O mare putere o au emoţiile asupra ficatului şi a secreţiilor bilei. $moţiile po"itive ; bucuria, buna dispo"iţie,
voia bună ; măresc secreţia bilei, iar supărările o opresc parţial sau complect. Ficatu !st! oart! s!nsi"i a
sup(r(ri' +ă ne amintim de un proverb popular care spune de supărare i sa vărsat fierea în sânge. Sup(r(ri!
a+r!si-! pe %amenii apr%pia#i !etermină "an"eru& fi"atu&ui.
)roblemele de ve"ică biliară arată îngustime de spirit. 0cterul se poate declanşa la individul care suferă un
prejudiciu pe care el nu-l va şti să-l îndrepte.
<epatita repre"intă re"istenţă la schimbare. 8efu"ul de a vedea limpede, de a discerne.
Ficatu !st! !+at şi #! cr!#inţ(' #redinţa în univers permite emoţiilor negative să curgă pentru a curăţa
ficatul.
 0I2IDI(E(/ teamă, negarea plăcerii. #redinţa că se(ul este rău. )arteneri insensibili.
 2(MBELE/ repre"intă personalitatea, $u- inferior. +unt în analogie cu semnul vărsătorului.
 2;)L/ orice problemă legată de gt corespunde temerii de a întreba şi de a se e(prima, sau un
blocaj al creativităţii inspirate. 8efu"ul schimbării, rigiditate, mnie ascunsă datorită unor cuvinte jignitoare.
=
  2EN)C3II/ simboli"ea"ă legătura între suflet şi personalitate. O problemă la genuchi indică o
îndepărtare de scopul său din această încarnare şi un refu" de a evolua, mndrie înmaga"inată, încăpăţnare şi
lipsă de fle(ibilitate..
 2IN2IILE/ durerea gingiilor înseamnă că trebuie să-ţi întăreşti hotărrea luată.
 2LE*NELE/ repre"intă capacitatea de a lua noi direcţii. &iinţa încarnată este duală, dispunnd de
parte masculină şi de parte femenină. $ste natural ca gamba, ce repre"intă tocmai personalitatea, să aibă două
oase ; tibia şi peroneul. )entru o femeie tibia corespunde se(ului său, iar peroneul repre"intă partea sa masculină
inconştientă. a bărbat tibia îi repre"intă se(ul, iar peroneul partea sa femenină inconştientă.
 2E((4 VĂ+Ă)ILE/ respingerea unei idei, a unei persoane sau a unei e(perienţe. )entru
o femeie însărcinată arată că nu a vrut să aibă copilul.
 2))(I)L/ se declanşea"ă într-o perioadă de confu"ie a individului sau în urma unei temeri,
culpabilităţi. *asul care curge repre"intă lacrimi şi o purificare necesară.


3EMO(2IILE
3EMOOI*II/ teama N(*(LE/ cau"a
de a slăbi principală este trufia.
încordarea.
 3ENI( DE DI+C/ înseamnă indeci"ie, sen"aţia că viaţa a devenit de nesuportat.
 3E,E+)L/ culpabilitate se(uală.
 3I,EEN+I)NE(/ sublinia"ă o facultate de a iubi prea limitat şi o lipsă de compasiune.
)ersoana trebuie să-şi e(prime iubirea pentru tot ceea ce întlneşte şi pentru tot ceea ce vede. O altă cau"ă poate fi
vechile probleme emoţionale, nere"olvate.
 3I,OEN+I)NE(/ arată, de asemenea, o iubire limitată, dar în sensul că această persoană a fost
foarte negativă şi defetistă, necre"nd în iubire. O altă cau"ă ar fi lipsa de iubire în copilărie.
 3OMO+E5)(LI(E(/ femeia geloasă răpeşte aptitudinile copiilor şi nepoţilor ei şi îi împinge
la homose(ualitate. elosul ajunge nu numai la sterilitatea fi"ică, ci şi creatoare. 5n om homose(ual este
incredibil de gelos în interior. 0lcolismul şi narcomania sunt alte forme de blocare a gelo"iei.
 IM,OEN(/ 0pare din cau"a gelo"iei, a supărărilor şi a dispreţului faţă de femei. 0ceastă
agresiune se de"voltă şi programul de autodistrugere afectea"ă sistemul urogenital. !acă bărbatul a fost deseori
supărat pe femei, a gndit rău despre ele, el este un viitor impotent.
INIM(/ repre"intă centrul iubirii. !acă nu-şi e(primă deschis sentimentele individul îşi închide cha6ra inimii
şi riscă să aibă probleme cardiace. !atorită reprimării emoţionale şi a sentimentelor multe persoane au probleme
cardiace. Un o% "ona- #! ini%( !st! #!po&itaru un!i cantit(ţi !nor%! #! +*n#uri #! ur(' )roblemele
conflictuale îndelungate, insatisfacţiile, conflictele interpersonale generea"ă hipertensiuni esenţiale şi boli de
inimă. Boi! car#iac! au #r!pt cau&! +!o&ia şi sup(rar!a p! oa%!nii apropiaţi'
)rin gnduri de iubire a semenilor şi a ui !umne"eu se vor putea anula gndurile de ură. ipsa afecţiunii
poate deregla inima. !ragostea şi compasiunea pot constitui forţa terapeutică care ajută la refacerea inimii.
)ersoanele care îşi reprimă sentimentele acumulea"ă blocaje energetice la nivelul inimii. >tim că verdele este
culoarea predominantă a inimii. !e aceea o plimbare într-o pădure îndepărtată de agitaţia oraşelor sau într-un lan
înver"it va spori sănătatea şi vitalitatea inimii. 0celeaşi efecte se pot obţine prin folosirea în timpul meditaţiei a
unor pietre sau cristale de culoare verde.
8eumatismul cardiovascular are două cau"e' o lungă perioadă de supărare sau triste"e precum şi din cau"a
unei e1puneri repetate la factorii climaterici nocivi, cum este frigul.
Un atac car#iac arat( c( p!rsoana nu trans%it! suici!nt !n!r+ia iu"irii' $a va trebui să-şi manifeste
iubirea în toate relaţiile sale.
 IN+OMNI(/ provine din totala incapacitate a spiritului de a-şi concentra puterile pentru a-şi
focali"a gndurile. %ratamentul pentru vindecarea insomniei trebuie să înceapă "iua. $ste necesar să vă deprindeţi
spiritul să-şi îndrepte toată forţa gndirii asupra actului pe care tocmai î-l efectuaţi.
#nd împrăştiaţi forţa gîndirilor în mai multe locuri, slăbiţi capacitatea spiritului de a se concentra, din care
cau"ă seara îi este din ce în ce mai greu să se detaşe"e de trup şi să se reîntoarcă dimineaţa cu forţele refăcute. *u
putem avea un somn bun noaptea dect dacă spiritul se retrage din corp.
Inso%nia %ai !st! +!n!rat( #! )ntr!ţin!r!a unor +*n#uri #! cupa"iitat!'
Oglin"ile din dormitor sunt răspun"ătoare de ca"urile de insomnie.

?
  INE+IN)L 2O+ 7I +)BIE/ refu"ul de a înţelege unele lecţii de viaţă din punct de vedere
evolutiv. !acă omul nu suportă stresul se îmbolnăveşte intestinul gros, iar dacă se înfurie acumulea"ă agresivitate
şi se îmbolnăveşte cel subţire. @ntestinul subţire suferă cnd agresivitatea nu este suprimată.
@nformaţia este receptată în primul rnd de intestin, care are rolul principal în prelucrarea primară a acesteia.
8eaua dispo"iţie, plictiseala şi nereuşitele la serviciu conduc la o funcţionare defectuoasă a intestinului gros.
n ca"ul cnd se manifestă constipaţia, ea trebuie de urgenţă tratată, pentru a nu se într"ia prea mult
evacuarea. Star!a #! s(n(tat! a un!i p!rsoan! !st! )n !+(tur( #ir!ct( cu !-acuar!a r!+uat( a int!stinuui
+ros'
 ÎMBĂ;NIE( ,ECOCE/ !e fapt, cau&a )%"(tr*nirii pr!coc! const( )n otr(-ir!a cronic(
a or+anis%uui cu to2in!! #in int!stinu +ros' @aurtul, laptele acru, derivate ale laptelui conţinnd acid lactic,
distrug bacteriile din intestinul gros şi reduc astfel to(inele.
 L(IN2I(/ în acest ca" ţi-e teamă să te e(primi şi nu eşti în stare să-ţi spui părerea. !acă
laringita ta ascunde supărare şi furie trebuie să o e(primi, altfel furia va creşte în tine.
 LE)CEMI(/ înseamnă mndrie necontrolată.
 LIM0(/ plăcerea e(agerată pentru dulciuri, pentru mncăruri acre şi sărate, alimente greu
digerabile şi e(ces de produse lactate.
 M;INILE/ minile şi picioarele oamenilor geloşi sunt prost irigate cu snge. !eci, r(cir!a
%!%"r!or !st! o pro"!%( #! +!o&i! şi #! ataşar! #! r!aţii' !acă palmele transpiră înseamnă că e(istă o
tendinţă mărită în subconştent de a controla situaţia. 0dică e(istă un ataşament crescut faţă de aptitudini şi un
destin favorabil. #u ct ne transpiră mai mult minile cu att avem mai multe neplăceri şi insuccese.
ngrijirea, tăierea şi pilirea unghiilor de la mini şi picioare să se facă numai în "ilele de vineri, după apusul
soarelui,pentru că devin mai tari. %raumatismele, facturile, pierderea minilor şi picioarelor repre"intă un orgoliu
e(agerat.
 M)7CĂ)ILE DE (NIM(L/ mnie interioară, simte nevoia de pedeapsă.
 N(+)L/ te deranjea"ă ceva sau cineva pe care nu poţi să-l suporţi. %oate sunt semanle ale corpului
tău care-ţi spun că nu este bine ce faci, că nu trebuie să te laşi afectat. *asul repre"intă intuiţia şi cunoaşterea de
sine, fiind legat de char6a frontală.
 OC3II/ indică teama de viitor, frica de a vedea înainte şi faptul că )ntr.o !2p!ri!nţ( pr!c!#!nt(
in#i-i#u nu a #orit s( -a#( nici s(.i a3ut! p! apropiaţii s(i'
ură, #au"a
precummiopiei o constituie deformarea
şi de nemulţumirea structurilor
de sine şi frica cmpului
de a vedea la nivelul
înainte. capului,
O principală determinate
cau"ă de sentimentul
este agresivitatea de
al cărui
motiv este gelo"ia. #u ct un om are un caracter mai rigid cu att mai ascuns, mai profund pătrunde agresivitatea
în subconştient şi devine mai periculoasă. !acă la invidie se adaugă distreţul, dacă în caracter avem vanitate şi
cru"ime se produce un program de autodistrugere care se manifestă cu ruperea retinei sau orbire, sau un grav
traumatism cranian.
/ederea slabă este determinată de ura împotriva unei femei sau bărbat. )urificarea se face prin spovedanie şi
rugăciune. 0taşarea de relaţii şi idealuri distruge vederea. laucomul este cau"at de subiecte de neiertare restante
de mult timp. 0tunci c*n# iu"!şti u%!a %ai %ut #!c*t p! $u%n!&!u )ţi pi!r&i -!#!r!a' Mulţi la bătrneţe îşi
pierd vederea pentru că se leagă prea mult de această lume.
 O+EO,OO*(/ persoana afectată simte că nu mai are un suport în această viaţă. n majoritatea
produselor de srcine animală e(istă acid uric, care poate fi neutrali"at numai cu calciu. n ca"ul în care corpul nu
l-ar neutrali"a cu calciu, noi am muri. !e aceea corpul nostru este nevoit să e(tragă calciu din oase, ceea ce
conduce la osteoporză. !e asemenea şi concentratele "aharoase, care sunt alimente acide, pot agrava fenomenul.
)ersoana în cau"ă să caute să consume peşte 1heringi2 la cuptor, care conţine vitamina !4, necesară
metaboli"ării calciului în organism.
 ,(NCE(+)L/ are rolul de a echilibra contribuţia de gluco"ă 1"ahăr2 în snge. !acă individul
consumă prea
de insulină, mult
care "ahăr şi
conduce la dulciuri concentrate
hiperglicemie. 0stfelacestea
insulinaprovoacă
secretatăde"ordini în organismul
în cantităţi său şisinte"a
mari favori"ea"ă o hipersecreţie
crescută
de grăsimi, conducnd la obe"itate, diabet "aharat, aterosclero"ă.
2ancreatita, diabetul za!arat şi cancerul pancreatic sunt semne ale faptului că omul iubit şi iubirea pentru el
au devenit o valoare absolută. !e fapt, prioritar era în primul rnd iubirea pentru !umne"eu.
!in cau"a acestui sistem eronat al valorilor, a început să crească brusc agresivitatea subconştientă şi, în
consecinţă, s-a format tumoarea. #nd vei înţelege că fericirea supremă şi sensul vie"ii înseamnă de fapt iubirea
A
pentru Dumnezeu, dispare agresivitatea şi, astfel, tumoarea. !e obicei problemele pancreasului apar la persoanele
care cred că nu merită să se bucure de nimic în viaţă. !e multe ori fac plăcerile altora, persoanele respective au în
interiorul lor o mare tristeţe ascunsă foarte bine.
 ,ICIO(ELE/ repre"intă ancorarea, cone(iunea cu terra şi cu manifestarea. )roblemele de la
picioare simboli"ea"ă un refu" de a avansa, de a evolua, sau teama de a stagna în viaţă, teamă de viitor.
0tunci cnd omul este nemulţumit de soarta sa îl dor adeseori picioarele. 0tunci cnd omul este gata ca
pentru o soartă mai bună să facă un rău unei persoane sau să se dispreţuiască pe sine, dacă prosperitatea se năruie,
atunci toate acestea pot da şi dureri, traume ale picioarelor şi o dilatare varicioasă a venelor.
/aricele vin din faptul că sunteţi supărat pe sine, pe soartă, că nu vreţi să trăiţi atunci cnd soţia iubită vă
provoacă neplăceri. A-!ţi +ri3! s( a-!ţi picioar!! ca#!5 0ceasta este valabil pentru toţi bolnavii, dar în special
cei de rinichi. O încălţăminte proastă face rău nu numai la picioare ci întregului corp. !acă ai bătături înseamnă că
nu gndeşti şi acţione"i aşa cum ar trebui.
 ,IEELE L( 0IEE 7I INIC3I/ apar datorită consumului de "aharuri, amidon concentrat,
care împiedică eliminarea din corp a depo"itelor de calciu organic. #au"a este judecarea oamenilor şi supărarea pe
soartă.
 ,O+(Ă/ afecţiunile ei sunt legate de un sentiment de culpabilitate, precum şi teama de a
îmbătrni.
 ,O+I)(Ă/ cel mai adesea devine prostitută o femeie care ar muri dacă ar avea un singur
iubit. &aptul că se prostituiea"ă ni-i permite să se ataşe"e de sentimentul iubirii pentru un singur om.
 Ă) DE M(E/ este în legătură cu teama de moarte.
 Ă) DE MI8LO(CE DE (N+,O/ teama de a pierde controlul.
 EENIE DE (,Ă/ refu"ul de a slăbi încordarea.
 E)M(I+M/ resentiment, slăbirea iubirii de aproapele sau rigiditate, asprime. )ersoana
respectivă se simte victimi"ată, lipsită de iubire, are o amărăciune cronică.
 INIC3I/ repre"intă capacitatea de a e(prima, de a e(teriori"a tot ceea ce este în sine. #el care nu-
şi e(primă talentele, capacităţile, dorinţele sau credinţele sale, se e(pune la tulburări renale. Tot c!!a c! !st!
r!pri%at, rica şi t!a%a s("!sc rinic4ii'
!acă orgoliul individului nu este mare în rinichi se formea"ă nisip, iar pentru nivel mare se formea"ă pietre,
care pot fi eliminate. !acă însă nivelul trufiei este periculos pentru urmaşi începe formarea de pietre ce nu
trebuiesc îndepărtate,
itia"a renală maipietre
aparede formă
cnd coralică.
individul are probleme de mnie nere"olvate de mult timp. )ersoanele certăreţe
şi care sunt de multe ori de"amăgite sau frustate vor avea probleme cu rinichii.
 +;N2ELE/ "ahărul, sarea, iaurtul şi măncărurile acre au o acţiune to(ică asupra sngelui, mai ales
cnd sunt folosite în e(ces. !e asemenea, ura şi %*nia +!n!r!a&( to2in! )n corp' #eaiul de rădăcini de brusture
este mijlocul cel mai eficace de epurare a sngelui. )entru toate problemele sngelui este util s( s! consu%!
&inic saat( #! cru#it(ţi'
 +CLEO*Ă ÎN ,LĂCI/ au drept cau"e frica, rigiditatea, inima împietrită şi îngreunată.
 +0OĂI)L/ refu"ul încăpăţnat de a se desprinde de vechile tipare. !ormitul cu faţa în sus
favori"ea"ă sforăitul.
 +IN)*I(/ iritaţie faţă de o anumită persoană.
 +I+EM)L DI2E+IV/ stomacul repre"intă facultatea de a digera e(perienţele e(istenţei şi de a
accepta cele învăţate. Ura, %*nia, rica, r!+r!tu !+at #! tr!cut, pr!cu% şi +ri3a, t!a%a şi )n+ri3orar!a aţ( #!
-iitor a-ori&!a&( "oi! sto%acuui, a! -!&icii "iiar! şi a int!stin!or'
0versiunea, neliniştea, o agresivitate conştientă şi resentimentul de ură împotriva oamenilor sunt principalele
cau"e ale ulcerelo r. $ac( o%u s! sup(r( #!s şi nu nu%ai p! c!i apropiaţi ci şi p! sin! -a a-!a pro"!%! cu
sto%acu'
Cancerul repre"intă o autodistrugere, ceea ce face vindecarea dificilă. #au"a spirituală a cancerului constă în
faptul că individul nu a asimilat lecţiile 6armice ce i-au fost propuse în această viaţă, refu"nd evoluţia.
 +I+EM)L E,OD)CĂO/ probleme ale acestuia apar datorită unei proaste utili"ări a
se(ualităţii în această viaţă sau în cea precedentă. 0gresiunea inconştientă asupra ta însuţi naşte predispo"iţii
maladive în "ona ba"ală. Bolile uterului pornesc de la această autodepreciere.


 inecologia este o "onă a iubirii. !acă din copilărie aţi avut probleme ginecologice înseamnă că v-aţi
reprimat sentimentele de iubire sau nu aţi dorit să daţi naştere copiilor, sau prin trăirile dvs. emoţionale şi prin
comportament aţi ucis iubirea într-un alt om, considerndu-l vinovat de toate neca"urile. Pro"!%!! +in!coo+ic!
%ai pot i şi r!&utatu a+r!si-it(ţii aţ( #! "(r"aţi' #iclul dureros la femei se produce cnd agresivitatea
conştientă făţă de bărbaţi este mărită.
Mnia faţă de partenerul se(ual crea"ă probleme legate de organele se(uale în ca" de infecţie urinară.
Menopau"a înseamnă teama dea nu mai fi iubită, teama de îmbătrnire. @mpotenţa se datorea"ă unei tensiuni
se(uale, stres, culpabilitate.
+terilitatea este cau"a unei gndiri permanente şi o pedeapsă pentru adulter. 0ceasta declanşea"ă un program
de distrugere a iubirii şi a vieţii. Uci#!r!a iu"irii )ntr! #ou( p!rsoan! car! s! a#or( !st! o cri%( i%!ns(, de fapt
se întrerupe legătura cu !umne"eu.
!urerile de sni sunt datorate unei atitudini prea autoritare faţă de cineva.
#ulpabilitatea se(uală aduce boli transmise pe cale se(uală, precum bolile venerice, +@!0 etc.

problemă sublinia"ărepre"intă
7OLD)ILE/
la şolduri o lipsă de utili"area
utili"are aliberului arbitru
propriului liberpentru
arbitruaşigăsi propria
faptul de a cale în planul
nu avea material.
un scop O
în viaţă.
O durere la şolduri indică o frică în a lua deci"ii importante.
 +,LIN(/ repre"intă un depozit de snge, de energie. )roblemele splinei arată o incapacitate de
e(primare a iubirii sau o obsesie, n acest ultim ca" e necesară o purificare prin eliminarea sentimentelor negative
şi a grijilor înmaga"inate în timp. +entimentele de lăcomie şi de avariţie au o influenţă negativă asupra splinei şi
inimii. +plina mai este legată şi de stările psihice şi depresie.
 (B(2I+M/ este legat de o problemă de înţărcare , va trebui cultiva tă detaşarea de mama sa. n
unele ca"uri poate de tatăl său.
 E(NO+/ mnie, dorinţa de a controla pe alţii, refu"ul de a e(prima sentimentele.
 IOID(/ problemele cu tiroida sublinia"ă faptul că persoana respectivă nu se poate e(prima cum
doreşte şi poate încerca umilinţa.
 ()M(I+M CEEB(L/ înseamnă c!rturi %ari cu soţia, sup(r(ri şi +!o&i!' elo"ia
înseamnă ură şi crea"ă un blocaj la nivelul capului. !acă un om are caracter dur şi nutreşte gnduri urte, pline de
gelo"ie faţă de alţi oameni, apare cancerul creierului.
 )+E(/ cine tuşeşte tot timpul este o fiinţă sufocată de viaţă. %rece printr-o stare de mare
nervo"itate. +e simte strivită de o situaţie oarecare. O tuse oca"ională este un semn de plictiseală sau dorinţa de
ceartă.
 )EC3ILE/ refu"ul de a înţelege ceva sau pe cineva. %e laşi afectat de ceea ce au"i. +en"aţia
lăuntrică că eşti superior faţă de persoanele iubite ; părin"i, copii, so"ie ; declanşea"ă un program de
autodistrugere care este blocat prin apariţia unor dureri în ureche.
 V(M,II+M)L/ egoism e(agerat manifestat în gnduri, emoţii sau fapte, precum şi cru"imea
duc la deconectarea de cosmos şi atunci omul este nevoit să ia energia de la alţi oameni. Pro-ocar!a #! c4inuri
i&ic! şi spiritua! unui o% !st! una #in or%!! -a%piris%uui'
 V(ICELE/ prestarea unei mun"i "are nu-şi p&a"e.
 *ON( *O+E/ indică teama de viitor, antrennd gnduri negative
555

 rufia s! "oc4!a&( prin "oi canc!roas!, !pi!psi!, psoria&is

 )ra ! tot c! poat! i %ai #istructi- p!ntru o%' Tr(ir!a urii #!canş!a&( "oi oart! -io!nt!, #!
apt ura 9şi !istru<e stăp=nu&. Fi!car! +*n# )nc(rcat #! ur( ! ca o )n+4iţitur( #! otra-('
 Dispre#u& aţ( #! oa%!ni !st! tot o or%( sp!cia( a urii' Ura ia naşt!r! )n conştiinţ( şi #! ac!!a
!a s! a
#uc! "oc4!a&(
sc(#!r!aprin "oi#ur!ri
-!#!rii, a! capuui, sc(#!r!a
articuar! -!#!rii şiaa#!or%ar!a
)n +!nunc4i, au&uui' $ispr!ţu aţ( #! p!rsoana
t(pii picioar!or !tc' iu"it( poat!
 0%n!u& !e ură şi !e supărare s! #!&-ot( şi s! transor%( )ntr.un pro+ra% #! auto#istru+!r!' La
)nc!put apariţia ui poat! ua or%a unor p!r% an!nt! #ur! ri #! cap, a s("iciunii +!n!ra !, a 4!%ora+iior
na&a!, pro"!%! #! -!#!r! şi au&, ina%aţii rinoarin+i!n!, a #istru+!rii #inţior' Apoi totu s! as( )n 3os şi

C
c*n# a3un+! a pri%a c4a6r( pro+ra%u s! poat! r!ai&a )ntro -ariant( %ut %ai #ur(' P!rtur"ar!a uncţiior
tr!c! a #!or%(ri or+anic!'
 P(rinţii sunt a%a"ii şi "uni a !2t!rior, )ns( c*n# !i #ispr!ţui!sc, copii or #!-in uci+aşi şi
ni%!ni nu poat! )nţ!!+! c! s! )nt*%p(' P(rinţii car! s! #!&ic #! iu"ir!, o cac( )n picioar!, )n !i şi )n aţii,
copii or s! nasc cu tu%ori canc!roas!'
 La o%u cr!#incios şi "un a su!t s! -a acu%ua iu"ir! şi n(&uinţa spr! $u%n!&!u' Ur%aşi ui
-or i ta!ntaţi' La o%u sup(r(cios, ranc4iunos şi #!scura3at copii şi n!poţii pot i +ra- "ona-i'
 $ac( +*n#uri!, -or"!! şi acţiuni! ta! t! )%pi!#ic( s( pro+r!s!&i )n -iaţ( apar pro"!%! a
ni-!u "raţ!or, picioar!or, oc4ior, ur!c4ior sau nasuui'
 2e&%:ia #! r!+u( pro-oac( sc(#!r!a -!#!rii, au&uui, sc!ro&a )n p(ci, trau%atis%!! capuui,
#ia"!t, ina%aţii articuar!' $ac( +!o&ia !st! +r!-at( #! trui!, atunci !st! #! #ou( ori %ai p!ricuoas('
 Ne9nfr=narea !%rin#e&%r4 )n #!os!"i a c!or s!2ua!, constitui! o ca! #ir!ct( spr! )%"on(-ir! şi
)%"(tr*nir!'
 $ac( iu"ir!a aţ( #! "(r"aţi şi p(c!ri! s!2ua! sunt %ai put!rnic! #!c*t iu"ir!a p!ntru
$u%n!&!u ac!asta s! "oc4!a&( prin -io, "oi -!n!ric!, st!riitat!'
 E>"esu& se>ua& şi a&imentar +!n!r!a&( #!p!n#!nţ( su"conşti!nt( #! un#a%!nt!! !ricirii
u%an! şi, #up( un ti%p, s! %ani!st( prin 4o%os!2uaitat!, to2ico%ani!, sc4i&or!ni!, st!riitat!' C*n#
#orinţ!! noastr! #!-in scop şi s! aş!a&( %ai pr!sus #! iu"ir!a p!ntru $u%n!&!u )n ac! %o%!nt s(#i%
+!r%!nii -iitoar!or n!norociri, "oi şi n!ca&uri'
 $ac( o !%!i! )şi pi!r#! cr!#inţa )n $u%n!&!u !a )nc!p! s( cr!a#( )n ru%us!ţ!a sa, iar %ai
#!part! )nc!p "oi! şi trau%atis%!!'
 R!+r!tu p!ntru tr!cut !st! o a+r!siun! #ir!ct( )n raport cu ti%pu şi #uc! a "oi #in c!! %ai
+ra-!' T!a%a #! -iitor a !'
 Lu%!a #! ast(&i !-ou!a&( oart! rapi# şi p!rsoan!! car! ţin oart! %ut a -!c4i! or i#!i pot i
#!p(şit! #! !-!ni%!nt!, nu s! pot a#ap ta a noi! )%pr!3ur(ri' (tun"i apar pr%$&eme manifestate prin
"%nstipa#ie4 em%r%i:i4 pr%$&eme !e e:i"ă4 umf&area "%rpu&ui şi re#inerea !e apă 9n %r<anism4 "ă"i
e&iminarea se fa"e nu numai prin intestine "i şi prin rini"i. ("este nep&ă"eri %r<ani"e in!i"ă un $&%"a@ &a
nie&u& <=n!uri&%r şi i!ei&%r.
 C(n# -iaţa şi acti-itat!a o%uui s! #!s(şoa r( )n &on! supus! str!su ui t!uric s! a-ori&!a&(
#!&-otar!a

unor "oi cronic!'
Actorii car! s! con!ct!a&( tota a star!a !%oţiona( a p!rsona3uui p! car! ) int!rpr!t!a&(,
r!p!t*n# #!stin!! !roior p! car! )i r!pr!&int(, )n ti%p !i s! )%"on(-!sc şi %or'
 Oa%!nii n!!rici ţi sau c!i atinşi #! "oi +ra-! sunt c!i car! nu sunt )n star! s( +(s!asc( ni%ic
ru%os )n !i şi )n 3uru or' Nu ştiu să prieas"ă &u"ruri&e frum%ase.
 0ri"a %icşor!a&( #ia%!tru -as!or #! s*n+!, ca ur%ar! a un!i -(rs(ri !2c!si-! #! a#r!nain( )n
s*n+!' Ac!st apt #uc! a o su"ai%!ntar! a tuturor or+an!or, c!!a c! cau&!&( "oi or+anic!, cu% ar i "oaa
coronarian( 7isc4!%ia8, 4!patita, i%pot!nţa şi ri+i#itat!a s!2ua(, "oi #! pi!!, n!-ro&! şi psi4o&!'
 $u%n!&!u nu a cr!at r(utat!a, tot E nu a cr!at nici "oaa, nici #ur!ri! corpora!' Ac!st!a sunt
pur şi si%pu !!ct!! natura! a! n!ascut(rii o%uui'
 Oric! "oa( !st! c4!&(şia !ricirii -iitoar!' Cu c*t %ai %ut! "oi şi )nc!rc(ri )ţi o!r( soarta cu
at*t t! aşt!apt( o %ai %ar! !ricir! )n -iitor'
 N!%uţu%ir!a p!r%an!nt( aţ( #! u%!a )ntr!a+( şi propria soart( poat! +!n!ra a!cţiuni
cronic! +ra-!, incura"i!'
 Oric! in#ispo&iţi! )ţi in#ic( aptu c( acţiuni! şi +*n#uri! ta! nu.ţi sunt "!n!ic!' Ori"e fa"i4
spui4 <=n!eşti sau sim#i4 !a"ă "ea nu e $ine4 primeşti un semna&. +in<ura ta <ri@e este !e a răm=ne atent.
Da"ă 9n!ată apare un semna&4 9nseamnă "ă se 9nt=mp&ă "ea. E % in!i"a#ie "ă ai &uat-% pe un !rum <reşit.
(tun"i eşti re"emat pe !rumu& "e& $un4 "e& a& !ra<%stei. Ascut*n#u.ţi corpu i&ic şi )ţi -!i sc4i%"a -iaţa'
' C()*ELE +,II)(LE (LE NEC(*)ILO
7I +)0EINELO NO(+E

DE
 &iecare lucru ce ţi se întmplă în viaţă este o parte din e(perienţa legată de !umne"eu. 5neori tragediile se
transformă în binecuvntări neaşteptate. 0-ţi au"it oameni care spun' mul"umesc lui Dumnezeu pentru cancerul pe
care îl sufăr. &ără el nu mi-aşi fi schimbat viaţa. +au' &ul"umesc 3ui Dumnezeu pentru lec"ia pe care am promit
o când mia murit copilul, ea m-a ajutat să mă tre"esc şi să-mi găsesc scopul în această viaţă. )ne%ri "eea "e ă
este &uat4 ! #! apt c! %ai %ar! #ar, deoarece vă împinge înainte, spre evoluţia spirituală.
Durerea este un mare e<a&i:at%r. $a ne aşea"ă pe toţi în genuchi, ne face mai umili şi mai sensibili la
nevoile celorlalţi. Fără durere nu e1istă dezvoltare spirituală.
S( p(str(% iu"ir!a aţ( #! $u%n!&!u indiferent ce ni sa întâmplat şi să nu învinuim pe nimeni niciodată. $n
tot ceea ce se întâmplă să vedem voin"a Divină. >tiinţa de a primi în orice secundă pierderea fericirii omeneşti,
aspirnd în acel moment spre !ivin, reprezintă posibilitatea unei evolu"ii spirituale normale.
Da"ă n%i nu ştim să pier!em4 atunci suntem priva"i de posibilitatea de a dobândi. Orice boală pe care o
primim de la soartă constituie "ălogul fericirii viitoare.
Cu c*t un o% !st! %ai p!r!ct cu att îi vine mai greu să suporte înjosirea sau pierderea şi devine mai
agresiv. n final,
#ri de el cade
câte ori răpusmdeînunordinea
interveni puternicfirească
program
a de autodistrugere.
lucrurilor apare suferin"a. ndată ce nu mai intervenim
suferin"a încetează. *oi suntem creatorii fericirii sau a nefericirii noastre.
Cu "=t e>istă 9n su$"%nştientu& !s. mai mu&tă iu$ire "u at=t suntem mai uni#i "u Dumne:eu. n acest
ca", orice încercare de a vă conduce şi de a vă influenţa înseamnă o agresiune la adresa 3ui Dumnezeu şi cu ct
va fi mai puternic agresorul, cu att va fi mai periculos pentru el.
4n rău făcut cândva de om nu se pierde niciodată , el se cuibăreşte în subconştient şi, mai devreme sau mai
tr"iu, răbufneşte în e(terior şi, adesea, se îndreaptă spre cei care ne sunt alături şi pe care noi îi iubim cel mai
mult.
entimentele şi trăirile negative, pătrun"nd în subconştient, nu mai pot fi controlate de om şi, întruct
sănătatea fi"ică este strns legată de subconştient, apar anumite porniri greu de controlat. 0pare astfel o influenţă
a subconştientului asupra tuturor sistemelor de autoreglare fi"iologică şi psihică.
Dacă omul are o supărare şi el o e1teriorizeză ea nu se mai duce în profun"ime şi nu-l atacă dinăuntru. Când
omul îşi ascunde supărarea sau ura îşi face rău lui şi urmaşilor. !acă nu te manifeşti la suprafaţă, şi-ţi împingi
sentimnetele în tine, te vor răpune şi mai repede. +entimentele omeneşti trebuie să se e(teriori"e"e, )n(untru
tr!"ui! s( i! consacrat ui $u%n!&!u' Sup(rar!a )n#!un+ #ospit(4 ura, blamarea, dorinţa de ră"bunare se
transformă într-un program de autodistrugere, într-o anihilare fi"ică, lentă şi rapidă.
-emul"umirea permanentă fa"ă de lumea întreagă şi fa"ă de propria soartă poate genera afec"ini cronice
grave, incurabile. *u este permis să ascundeţi în suflet ura, compătimirea, supărarea. #rice emo"ie înăbuşită în
prezent înseamnă o boală în viitor.
#nd cineva te jigneşte nu te ră"buna pe el, nu-l urî şi nu te supăra pe el întruct ac!ast( 3i+nir! !st! un #ar
#! a $u%n!&!u' !acă n-o accepţi urmea"ă ca purificarea sufletului să se înfăptuiească prin boli şi nenorociri, iar
dacă nu eşti pregătit nici pentru aceasta ea vine prin moarte.
5ceastă formă de purificare ne este dată prin intermediul celor apropia"i, de aceea în măsura în care reuşim
să-i iertăm, în aceeaşi măsură sunt posibile schimbări interioare de profun"ime. S! cu-in! s( i!rt(% nu nu%ai )n
+*n# ci şi cu su!tu'
!acă v-a jignit o persoană aprop iată, iubită, iar dvs. încercaţi faţă de ea sentimente de ură sau de dispreţ,
toate acestea se transformă, cu timpul, într-un program de autodistrugere care te ucide în mod automat, iar tu nici
nu bănuieşti lucrul acesta.
!acă nu reuşiţi să iertaţi un om care a greşit faţă de dvs. să vă imaginaţi că el este nevinovat, dar absolut de
loc, atunci supărarea va trece de la sine. C! %ai %ut n! !a+( #! tr!cut sup(r(ri! n!i!rtat!'
!acă un om vrea să dobndească mulţi bani, nu va reuşi de loc. &iindcă pentru el banii sunt un scop şi nu un
mijloc pentru sus"inerea e1isten"ei. )e un astfel de om primirea banilor îi va ucide întâi sufletul şi apoi trupul.
!acă omul primeşte o sumă de bani care depăşeşte limita periculoasă pentru el, fie că pierde aceşti bani, fie că
începe să se îmbolnăvească, sau începe să aibe neplăceri. P!ntru ca "anii s( -in( )nspr! #-s' tr!"ui! ca )n pan
(untric
$ac(s()n-(-iaţ(
)n#!p(rtaţi
#or!şti #!
s( !i'
ai %ai %ut #!c*t ai n!-oi!, -!i a3un+! s( pi!r&i şi c! ai #o"*n#it' )e măsură ce
acumulaţi banii devin atrăgători pentru !o"i. C=n! &ua#i deveniţi dependent, vă simţiţi obligaţi, iar "=n! !a#i ă
e&i$era#i. $!p!n#!nţa naşt! rica, )n#oiaa, #!pr!sia şi sup(rar!a'
#el orgolios aşteaptă să primească, fără a şti să dăruiască şi suferinţa lui vine din neîmplinire. #el mai bun
mijloc de a vă îndepărta de prosepritate este să fiţi invidioşi şi să-i criticaţi şi pe cei care se bucură de ea. !in
această cau"ă in-i#ia constitui! principaa cau&( a s(r(ci!i )n ca&u %utor p!rsoan!'
DD
 0mintiţi-vă mereu că -!ţi pi!r#! tot c!!a c! con#a%naţi şi nicio#at( nu -!ţi a-!a tot c!!a c! criticaţi' De
aceea este bine să dorim tuturor fiin"elor să se bucure de ambunden"ă, să ducă o via"ă fără lipsuri şi plină de
fericire. S!nti%!ntu #! prosp!ritat! atra+! prin r!&onanţ( prosp!ritat!a'
Omul care a primit o funcţie sau un titlu ce depăşeşte posibilităţile sale, aceasta poate să se închee tragic, ne
mai vorbind de boli. !e aceea -aori! %at!ria!, )n%uţit! "rusc, n! pot )n#!p(rta #! #i-initat!a p! car! o
purt(% )n su!t'
#nd spre noi vine o mare cantitate de fericire omenească ; bani, bunăstare, atitudini, împlinirea planurilor
noastre şi a speran"elor 6 noi trăim o sen"aţie de bucurie şi euforie. *oi nu ştim că fericirea ucide mai repede
decât nenorocirea. !acă în suflet cantitatea de iubire este mai mică dect fericirea care ne-a parvenit, dependen"a
sporită de valorile umane ne destramă sufletul şi ne ucide corpul foarte repede.
+ă fiţi foarte atenţi când vi se oferă mâncare, bani, se1 sau aten"ie, fără să vi se ceară ceva în sc!imb, ceea ce
vi se cere nu se vede cu oc!iul liber7
A pri%i (r( a #a !st! un ucru )n #i&ar%oni! cu natura şi -oia $i-in(' +e creea"ă astfel o mare dependenţă
faţă
i de ofertant,
!riciţi, cu at*tiar-!ţi
dependenţa naştere agresivităţii. Cu c*t cr!#!ţi c( a-!ţi %ai %ut( n!-oi! #! aţii p!ntru a
dărociţi'
i %ai n!no
*u căutaţi plată, nici laudă şi nici o răsplată, orice aţi face. +ăvrşind ceva bun noi pretindem imediat
recompensă. 0ceste dorinţe aduc ca rezultat suferin"a. #u ct veţi intensifica dorinţele omeneşti cu att va creşte
nivelul de agresivitate şi se va întări programul de autodistrugere.
Oric! #orinţ( c*n# s! a+aţ( #! tin! #!-in! st(p*nu t(u' #nd eşti mnios, mnia devine stăpnul tău, te
acaparea"ă complect. 0stfel mânia ta, în această stare, va face lucruri pe care mai târziu le vei regreta.
S( nu -or"iţi #!spr! n!norociri! tr(it! p!ntru c( !! pot pr!un+i #urata or' #nd nu vorbim cuiva despre
problemele noastre noi ne îndepărtăm de ele. ndepărtarea de ele este primul pas pentru depăşirea acestora.
$senţial este cnd vorbiţi despre problemele şi emoţiile dvs. să nu căuta"i milă sau compătimiri.
8ân"arii şi furnicile apar când este prezentă trufia. #nd ţnţarul vă înţeapă este o umilinţă pentru dvs. $l este
de mii de ori mai mic dect dvs. şi reuşeşte să vă înţepe simţitor. n această situaţie dacă nu vă enervaţi trufia
descreşte. !eci ţnţarii ne pot ajuta la ameliorarea destinului şi micşorarea trufiei.
9*n#uri! oa%!nior s! stratiic( p! toat! ucruri! #in 3uru or' 0devărul este de fapt că omul creează
lucruri şi locuri bune sau rele . Oamenii nu-şi pot imagina că un obiect poate fi încărcat cu gndurile lor, care le
pot influenţa e(istenţa în bine sau în rău. #mpul fiecărui obiect viu şi neviu conţine informaţii nu numai despre
obiectul respectiv, dar şi în legătură cu ceea ce s-a întmplat în jurul său.
Oa%!nii car! s! c!art( )ntro )nc(p!r! nici nu le trece prin minte că acest lucru are un impact mare asupra
sănătăţii tuturor celor care se găsesc în ea, întruct are loc acumularea de energii negative în structurile
informaţionale ale încăperii respective. 5supra omului are o influen"ă absolut tot cel înconjoară 6 spaţiul,
obiectele de u" casnic, cărţile, filmele, spectacolele, pentru că toate acestea dispun de cmpuri energo-
informaţionale care influen"ează câmpul omului cu urmări greu de stăpânit. Un ni-! ri#icat a a+r!si-it(ţii
su"conşti!nt! )n structuri! inor%aţiona! a! o%uui poat! #!t!r%ina )ntrun -iitor apropiat o s!ri! #!
catastro! +o"a! +r!u #! controat'
!acă un pictor care pictea"ă un tablou are o puternică ataşare de idealuri şi o dorinţă de a muri cnd idealurile
se năruiau, în acel tablou el induce un program de autodistrugere care se răspndeşte în tot apartamentul şi pe
obiectele din apropiere.
Nu tr!"ui! s( a-!% )n cas( icoan! (cut! #! hoţi, puşcăriaşi şi oameni preponderent negativi, pentru că
energia stocată în aceste obiecte de cult ne atacă sistemul imunitar, ca şi hainele cumpărate de la second-hand,
purtate de alţi oameni. :ain!!, simbolul câmpului energetic, memorea"ă şi păstrea"ă cmpul energetic al
stăpnului. !e aceea nu este bine să dăruim altor persoane hainele noastre, ci să le ardem.
!acă aveţi o mare supărare sau tristeţe încerca"i să nu aduce"i sentimente acasă . @eşiţi în stradă - cu deosebire
în locurile înver"ite ; şi plimbaţi-vă. Nu ac!ţi #in casa #-s' o +roap( #! +unoi !n!r+!tic' !acă locuiţi de cţiva
ani şi a"i saturat spa"iul cu regrete, supărări şi spaime, aminti"ivă momentele în care v"i certat şi supărat,
aşeza"ivă în acel loc, i!rtaţi, anuaţi a+r!si-itat!a aţ( #! iu"ir!, ru+aţi.-('
!acă ulterior
negative, vorbim la telefonul
începe mobil lent.
să cede"e în primele 7E de secunde
O convorbire energia
telefonică organismului
ce durea"ă blochea"ă
mai mul t de un influenţele
minut se poate
răsfrnge negativ asupra sănătăţii. !e altfel, orict ar părea de straniu, cel mai puternic pătimeşte nu "ona capului,
ci "ona sistemului genito-urinar.
!upă o convorbire de trei minute are loc deformarea cmpului în "ona capului, în "ona sternului 1adică are
loc slăbirea sistemului imunitar2 şi, de asemenea, în "ona primei cha6re. O convorbire telefonică care depăşeşte
un minut este de nedorit.
D4
 /*ncatu !st! un s!r-iciu #i-in şi, ca ata re, nu trebuie să se desfăşoare întro atmosferă apăsătoare.
Măncarea ne poate da energii superioare #ac( !st! "in!cu-*ntat( #! $u%n!&!u şi !st! +(tit( cu #!-ota%!nt
spiritua' Cea mai bună măncare, cel mai sănătos meniu natural, se transformă în otravă în corpul dvs. dacă
atmosfera în care găti"i %gândurile şi sentimentele* şi mănca"i este tensionată.
#rice carne care provine de la un animal tăiat transmite celor ce o mănncă toată ura faţă de cel ce l-a
sacrificat, toată teama şi consumatorii vor ajunge să se urască între ei.
!acă supui trupul la prea mari greutăţi sau la prea multe plăceri te vei îmbolnăvi. %rebuie aleasă calea de
mijloc, a cumpătării.
Mun"a nu tre$uie să ne %m%are4 ci să ne de"v olte. nseamnă că supraîncărcările nu trebuie să fie
permanente şi în fiecare ocupa"ie să găsim plăcerea. !acă nu e(istă plăcere, orice activitate se poate transforma
într-o suprasolicitare şi va dăuna sănătăţii.
!acă un om bolnav roagă o rudă să accepte să aibă grije de copii lui şi să-i gospodărească averea pe care o va
lăsa în ca" de deces, dacă această rudă nu-şi va respecta angajamentul luat şi va cheltui averea copiilor în folosul
său,viitor,
n el vacnd
fi urmărit
nu se în
vaviitor pentru
aştepta, acestfapta sa, căci
om fără şi-avalegat
inimă e(istenţalaluirndul
fi deposedat viitoare
său,dededestinul
un altul,acelor copii în
rămnnd nefericiţi.
mi"erie
şi astfel legea divină este aplicată. !in această lecţie amară va trage conclu"ia că nu !st! )n+(#uit a ua "unu
atuia'
Da"ă un %m fură şi 9nşe&ă pe a&#ii % ia#ă 9ntrea<ă4 el va fi pedepsit să suporte şi pagubele pe care le-a făcut
altora. n conclu"ie, cel care a făcut bine va recolta binele, iar cel care a făcut un rău fizic sau spiritual va recolta
răul fizic sau spiritual.
Le<i&e &ui Dumne:eu sunt !estinate pentru %$#inerea sănătă#ii spiritua&e şi a feri"irii umane4 opo"iţia
faţă de ele generea"ă durere spirituală şi suferinţă. !acă un om încalcă flagrant legile supreme poate muri, nu
numai el ci şi întreg neamul său.

- sf=rşitu& primei păr#i -

D7
 CAUZELE PRINCIPALE ALE BOLILOR,
NECAZURILOR ŞI SUFERINŢELOR NOASTRE
- partea a !%ua –
A. O CEE( CE ,)NEM M(I ,E+)+ DE D)MNE*E)
VOM ,IEDE
!ragostea îndreptată mai înti spre pămnt şi apoi către !umne"eu ucide, ea ne lipeşte sufletul de
pămnt şi-l schilodeşte.
#nd sufletul se lipeşte de cele pămnteşti, el trebuie ca prin intermediul bolilor, traumatismelor şi
nenorocirilor să fie de"lipit de cele pămînteşti, pentru ca să poată aspira către !umne"eu. #aută în
permanenţă !ivinul, pentru că pnă ce nu îl descoperi nu poţi fi eliberat de suferinţele fi"ice. Su!rinţa ac!
part!Dacă
#in !-ouţia
ne facemnoastr
"el din( omul
spiritua('
iubit, atunci forţa şi iubirea le răpim de la acesta, iar asta înseamnă deja jaf.
n acest fel mamele, iu"in#u.şi n!"un!şt! copiii )n %o# inconşti!nt, ! ur( s(n(tat!a şi !ricir!a' Dacă
ne facem "el din Dumnezeu, atunci puterea şi dragostea o luăm de la 9l.
Dacă iubi"i un lucru mai mult dect pe !umne"eu, mai tr"iu acest lucru o să începe"i săl urâ"i.
nvăţaţi să păstraţi iubirea faţă de !umne"eu în ca"ul orcăror neplăceri şi îmbolnăviri, învăţaţi să-i
mulţumiţi ui !umne"eu pentru supărarea care vă vine din partea oamenilor.
*oi, în fiecare secundă, trebuie s( %ani!st(% iu"ir!a şi s( n(&ui% spr! $u%n!&!u' Cu cât emanăm
mai multă iubire cu atât vom primi mai multă iubire. #u ct femeia vede mai puţin divinul din lumea
înconjurătoare şi din omul îndrăgit cu att mai mult îl leagă pe acesta de ce este omenesc, cu iubirea ei.
0tunci fie el moare, fie se îmbolnăveşte, fie i se deformea"ă caracterul şi pierde ceea ce femeia venerea"ă la
el.
Din orice ve"i face "el, în afară de Dumnerzeu, se transformă în opusul său. !e aceea, tot ceea ce
absolutizăm şi se transformă în "el, în afară de !umne"eu, trebuie să pierdem. !acă femeia şi-a făcut un ţel
şi o raţiune a vieţii ei din dorinţa de a avea copii, ea va deveni foarte geloasă şi se va umple de agresivitate,
iar copii nu va avea. 0bsoluti"area procreierii poate duce la sterilitate.
!acă un om îşi iubeşte părinţii mai mult ca pe !umne"eu, în viaţa următoare părinţii se vor purta urt
cu el pentru
)eriodic ca sufletul
relaţiile dintre să nu setrebuiesc
oameni ataşe"e deîntrerupte
ei, pentrupentru
ca el ca
să-şi
ei oriente"e întreaga
să se oriente"e spreiubire către
ce este mai!umne"eu.
important
legătura cu Dumnezeu. @ubirea pentru oameni nu poate fi un ţel ci doar un mijloc al iubirii pentru
!umne"eu.
!acă în viaţa aceasta vă divini"aţi tatăl, în viaţa următoare veţi avea parte de un tată golan, şnapan sau
beţiv.

D9
 !acă începem să iubim un lucru sau o fiinţă mai mult dect pe !umne"eu sufletul începe să depindă de
acel lucru sau fiinţă. +entimentul de iubire se stinge şi apar pretenţiile. !acă cantitatea de iubire începe să se
micşore"e apare agresivitatea şi, odată cu ea, bolile şi nenorocirile.
Omul care se gndeşte numai la sine încearcă să ucidă !ivinitatea şi universul. #onsecinţa este apariţia
bolilor, a traumatismelor şi a nenorocirilor. !acă dragostea omenească este mai mare dect cea divină şi
disproporţia se măreşte dependenţa faţă de ceea ce iubim se intensifică brusc. 0stfel apare şi creşte
agresivitatea, după care încep bolile.
A+r!si-itat!a apar! atunci c*n# su!tu s! ataş!a&( #! -aori! u%an!' +imţirea, voinţa şi dorinţele să
fie orientate, în primul rnd, spre !umne"eu şi doar apoi spre toate cele lumeşti..
A+r!si-itat!a %uti!a&( su!tu, iar su!tu "ona- #( naşt!r! unui corp "ona-' !e aceea trebuie
mai înti vindecat sufletul. $l se poate vindeca prin rugăciune şi pocăinţă. 8ugaţi-vă în permanenţă ca ura,
supărarea şi gelo"ia să părăsească sufletul dvs. !acă veţi condamna cee ce este pămntesc vă veţi ataşa de
pămnt, vă va creşte agresivitatea şi, de aceea, vă puteţi îmbolnăvi.
$!p!n#!nţa
e(terior #! -aori!
acest lucru o%!n!şti
se manifestă cnd iubimşiînpretenţiilor
aparesupărărilor
sub forma omul drag faţă
mai de
mult omenescul
omul iubit. ndect divinul.
această a
situaţie
să-i cereţi iertare lui !umne"eu că aţi iubit omenescul mai mult dect divinul, să acceptaţi umilinţele din
partea omului iubit ca un prilej de purificare.
!acă dependenţa dvs. faţă de iubirea pentru soţ este foarte mare intervine mecanismul de protecţie şi
anume' ivirea atrac"iei fa"ă de un alt bărbat. !eci cu ct vă veţi iubi mai puternic soţul cu att mai repede
se va ivi o atracţie se(uală pentru alt bărbat. !acă veţi reprima acest sentiment, se poate intensifica
agresivitatea subconştientă faţă de propriul soţ, fiindcă dependenţa va creşte, cea ce poate duce la
îmbolnăvirea şi declanşarea unor probleme grave la soţ. )rin urmare, nu se admite înfânarea interesului
pentru al"i bărba"i.
n măsura în care veţi învă ţa să vă iubiţi soţul cu toate neajunsurile lui, să-l ierta ţi, să nu-i purtaţ i
resentimente şi vă veţi strădui ca sentimentul iubirii din sufletul dvs. să nu depindă de nimic, orientarea
către alţi bărbaţi va fi mai mică şi relaţia cu propriul soţ mai armonioasă.
!acă femeia iubită şi familia sunt pentru dvs. mai presus de !umne"eu, atunci femeile vor rupe relaţiile
cu dvs., vă vor trăda şi vă vor înjosi. !acă nu le luaţi toate acestea drept motiv de purificare dvs. începeţi să
dispreţuiţi femeile, după un program distructiv. !ispreţul este mai periculos dect ura sau umilinţa.
C(n# o !%!i! s! )n#r(+o st!şt! #! un "(r"at şi. pun! %ai pr!sus #! $u%n!&!u, atunci o%u iu"it
%oar! )n scurt ti%p' !acă vă iubiţi soţul înainte de !umne"eu îl îndepărtaţi de !umne"eu, îi afundaţi
sufletul în pămnt cu iubirea dvs. şi îl faceţi trufaş. !e aceea el poate pieri.
Iu"ir!a )n#!p(rtat( spr! t!uric uci#! %ai r!p!#! #!c*t ura. !acă vreţi ca omul iubit să fie sănătos
dimineaţa, cnd vă sculaţi, să spuneţi' Doamne Te iubesc pe Tine mai presus decât omul iubit.
a ba"a gelo"iei stă dorinţa de a-l pune pe omul iubit şi relaţiile cu el mai presus de iubirea pentru
!umne"eu. !e aceea oamenii apropiaţi trebuie să vă jignească, să vă certe şi să rupă relaţiile cu !vs.
*eacceptnd toate acestea acumulaţi agresivitate, care mai devreme sau mai tr"iu trebuie să genere"e
boală. 5ntidotul !st! s( acc!ptaţi totu ca p! c!-a tri%is #! $u%n!&!u'

. ÎNODE()N( NOI VOM ,IEDE L)C)L +() 0IIN(

DE C(E NE ((7EM 0O(E M)L
Ataşa%!nt înseamnă alipirea sufletului de ceva sau cineva 1părinţi, persoana iubită, copii, profesie,
obiecte, daruri etc2. 0taşamentul faţă de cele pămnteşti produce un uriaş rău lucrului de care ne ataşem, în
acelaş timp suferă şi cel ce se ataşea"ă.
!acă omul se ataşea"ă sufleteşte de' hrană, plăceri se(uale, casă, avere, bani etc. sufletul lui este
cuprins de lăcomie, de ură şi frustare. n această situaţie el trebuie să piardă toate bunurile pentru a-şi
purifica sufletul. #mul ştie foarte bine că nu va lua nimic cu sine în mormânt.
Ataşa%!ntu aţ( #! u%! a#uc! #ur!r!' *e bucurăm de plăcerile lumeşti, dar de la un anumit punct
ele ne provoacă durere. )lăcerile au viaţă scurtă şi ne pot îmbolnăvi sau distruge, atunci cnd suntem prea
ataşaţi de ele.
0taşamentul creea"ă întotdeauna circumstanţe care duc la desprinderea de omul, fiinţa, lucrul de care
suntem ataşaţi. *oi trebuie doar să iubim, fără ca via"a noastră să depindă de cei pe care îi iubim.
@ncapacitatea de a iubi transformă iubirea în ataşament, iar ataşamentul ne obligă să uităm de !umne"eu.
D=
 Toat! ucruri! )n nu%!! c(rora noi #istru+!% iu"ir!a ur%!a&( s( n! i! uat!' 0taşamentul e(agerat
faţă de tot ce-i lumesc deformea"ă structurile cmpului energetic şi duce la îmbolnăvire.
#nd vă ataşaţi de cineva îi anulaţi din structurile biocmpului sistemul de apărare şi îii influenţaţi
soarta. 0taşamentul faţă de persoanele iubite este att de puternic înct, după pierderea fiinţelor dragi, se
produce o durere profundă în inimă şi dă naştere la tot felul de gnduri rebele.
Oric! ! #! ataşa%!nt şi n!+ati-is% +!n!r!a&( a+r!si-itat!' a fel, cnd încălcăm libertatea cuiva,
cnd încercăm să ne impunem punctul de vedere, devenim agresivi.
#u ct mai mult vă ataşaţi de o femeie cu att mai puternică devine agresivitatea dvs. 2rin agresivitatea
interioară noi provocăm al"i oameni să ne jignească şi să ne înjosească. 0taşamentul de persoana iubită
generea"ă gelozia. $ac( -!ţi )nc!p! s( -( ataşaţi #! cin!-a, s(. a#oraţi, ac! o% poat! s( %oar('
!acă stăpnul se ataşea"ă foarte mult de animalul preferat, atunci acesta se poate îmbolnăvi şi pieri ca
şi omul iubit. 5taşamentul animalelor fa"ă de stăpân le provoacă acestora multă suferin"ă. !e aceea este
foarte indicat ca în casele unde unul din stăpni este bolnav animalele să fie despărţite de stăpnul lor.
#nd sufletul
agresivitatea omului
şi acest lucrucare are daruri
generea"ă boli.!umne"eeşti
Omul devine se leagăiarprea
semeţ, puternic
semeţia estede ceva pe
blocată prinpămnt, apare
suferinţe grave
şi prin moarte. ntotdeauna sufletul devine trufaş şi agresiv dacă se ataşează de ceva pământesc.
0gresivitatea crescută în suflet este re"ultatul unei puternice ancorări în teluric.
!e îndată ce omul se ataşea"ă de ceva, el începe să depindă de asta. O asemenea dependenţă generea"ă
o agresivitate din ce în ce mai mare, iar după aceea vine boala. 0taşamentul generea"ă aroganţă şi dispreţ
faţă de cei mai puţin dotaţi şi mai puţin inteligenţi.
!acă fiul dvs. este ataşat de talentul de a cnta la vioară, el va manifesta dispreţ faţă de oameni din
cau"a talentului. !eci îi va trata de sus pe ceilalţi. n acest ca" înseamnă că ori îşi va pierde talentul, ori
mna, ori viaţa.$ispr!ţu s! transor%( rapi# )ntr.un pro+ra% #! auto#istru+!r!'
Ataşa%!ntu aţ( #! )nţ!!pciun! s! "oc4!a&( a copii prin sc4i&or!ni!, oi+or!ni!, !pi!psi!,
canc!r' #u ct suntem mai ataşaţi de stabilitate cu att mai greu suportăm schimbările vremii şi suntem mai
bolnăvicioşi. Ataşa%!ntu aţ( #! #orinţ! #uc! a #!str(%ar!a r!aţiior a%iiar! şi a acelora din afara
familiei.
#u ct ne concentrăm mai mult asupra dorinţelor şi facem din ele un ţel, cu att începem mai mult să
depindem de ele. 0taşamentul faţă de această lume, care este re"ultatul dorinţelor noastre, constituie o sursă
de dureri, chinuri şi suferinţe.
!acă soţiei îi creşte ataşamentul subconştient faţă de plăcerile se(uale, acesta se blochea"ă în felul
următor' ori soţul îi aduce o boală venerică, ori o înşeală în permanenţă. &emeilor pofticioase li se dau soţi
impotenţi sau destinul le transformă în prostituate, pentru a le atenua ataşamentul pentru plăcerile trupeşti.
0tt timp ct suntem ataşaţi de o persoană, aliment, medicament sau orice alt lucru devenim sclavii acelui
lucru.
Atunci c*n# pos!&i p! cin!-a şi tu !şti pos!#at, atunci cnd constrngi pe cineva la sclavie şi tu, la
rndul tău, devii sclav. !eci, dacă pose"i ceva şi lucrul acela te va poseda. 5taşeazăte de ceva şi te vei
sim"i întemni"at.
!acă dependenţa bărbatului de cele umane este mică, cea care se poate îmbolnăvi şi muri este femeia,
care se agaţă de el. !acă devenim prea ataşaţi de lucrurile materiale, la un moment dat va trebui să suferim
durere, durerea pierderii.
O femeie îşi iubeşte bărbatul că este bogat, alta pentru că este corect. #u ct dependenţa este mai mare
cu att mai repede vor trebui să piardă soţii lor valorile sau sănăta tea. $n dragostea omenească trebuie
întotdeauna să e1iste o detaşare de omul iubit. #u ct aveţi mai multe pretenţii, iritări şi nemulţumiri faţă de
omul apropiat cu att mai mult creşte dependenţa de el. $!p!n#!nţa #! -aori! u%an! n! -a o%or) )nc!tu
cu )nc!tu şi spiritu şi su!tu'
!acă invidiaţi în permanenţă pe cineva, din cau"a banilor sufletul vostru se va ataşa de ei şi bani nu veţi
avea niciodată. a fel se întmplă atunci cnd dispreţuiţi un om care a pierdut bani sau n-a fost în stare să-i

!acăDacă
cştige. ave"i mai mul"i
îl condamnaţi
banisgrcit
pe omul
decât sau
al"iipe
nuacela
ave"i care
dreptul
are săi
mna
dispre"ui"i pentru dvs.
spartă, sufletul
acestsemotiv.
va ataşa de bani
atunci nu-i veţi avea niciodată. -imeni nu poate strânge bani dacăi dispre"uieşte. +grcenia şi risipa
acţionea"ă ca ră"bunări groasnice. S+*rc!nia şi !cono%ia a#uc "oa( şi #!&astr!'
!acă o femeie se ataşea"ă de un bărbat bogat, drept re"ultat el poate fie să moară, fie să se
îmbolnăvească, fie să piardă banii. $! o"ic!i "(r"atu iu"it #! o !%!i! pi!r#! c!!a c! ac!asta a#or( a !'

D?
 . BOLI4 NEC(*)I 7I +)0EINE ,OVOC(E
DE EL(I( ÎN C),L)
$ste important ca cei doi parteneri de viaţă să înveţe să-şi împărtăşească orice supărare din viaţa lor, ca
doi prieteni. 0ceasta presupune să-ţi asumi răspunderea pentru tot ce ţi se întmplă. !acă-ţi asumi
răspunderea de a culege ce ai semănat, vei privi situaţia dintr-un punct de vedere complect diferit. !acă e o
situaţie care apare în mod curent în viaţa ta întrebă-te ce anume din atitudinea ta provoacă acea reacţie la
soţul tău. $ mai bine să-ţi asumi răspunderea dect să te înfurie felul lui de a reacţiona. 0sumndu-ţi
responsabilitatea, emoţiile tale se vor risipi încetul cu încetul. &uria pe care o simţi faţă de soţul tău va
dispărea. 0stfel îl vei vedea pe soţul tău în cu totul altă lum ină. 3egea responsabilită"ii ne înva"ă să
acceptăm că tot ce ni se întâmplă, e rodul faptelor şi gândurilor noastre.
!e regulă, purtarea soţului dvs. este o reflectare a stării dvs. interioare. 1n-(ţaţi.-( s( -( iu"iţi soţu cu
toat! n!a3unsuri! ui' #nd veţi simţi schimbarea în interiorul dvs. atunci ele vor fi urmate şi de schimbări
în sufletul soţului tău.
!acă o femeie te urăşte, această ură te va străpunge doar în ca"ul în care eşti purtătorul unui program
similar îndreptat împotriva ei. !ar dacă femeia te adoră la nebunie ea te distruge cu forţă şi mai mare şi
iarăşi eşti ameninţat de nenoriociri şi boli. nsă şi într-un ca" şi în celălalt vei fi protejat dacă nu vei avea
supărări lăuntrice la adresa femeilor. !acă o femeie este nebună după tine, primul lucru pe care trebuie să-l
faci este să te îndrep"i către Dumnezeu. $ste unica modalitate de a te salva.
!acă femeia îşi iubeşte soţul fiindcă acesta este bogat ea se agaţă prin această iubire de banii lui de "ece
ori mai puternic. n această situaţie soţul îşi pierde banii sau sănătatea şi viaţa. !acă ea îl iubeşte că e bun
familist, atuci el se poate îmbolnăvi şi muri. !acă ea îl iubeşte că el este capabil şi inteligent el ar trebui să
aibă parte de înşelăciune şi insuccese sau va trebui să-şi piardă aptitudinile. !acă femeia iubeşte un bărbat
pentru că acesta este spiritual, nobil, el începe să se poarte josnic.
&emeii ancorate în relaţii şi trufie i se dă drept iubit un om căsătorit, pentru că însăşi această situaţie
distruge trufia şi idolatria familiei, acţionnd po"itiv asupra sufletului ei. #u ct o femeia aşteaptă mai mult
de la un bărbat, cu att mai dureros va fi eşecul dorinţelor sale.
O femeie frumoasă, sensibilă, pătimaşe, alături de un bărbat slab degenerea"ă. !orinţele vor depăşi
iubirea şi rapid vor începe să dea naştere la agresivitate.
#u ct bărbatul iubeşte mai mult o femeie, cu att mai mult se va teme de înşelare sau impotenţă. n
acest ca" cu
put!rnic fericirea se %ut!
at*t %ai transformă în suferinţă
su!rinţ! şi, apoi,
s! ascun# începe
)n spat!! degradarea. Cu c*t un s!nti%!nt !st! %ai
s(u'
Iu"ir!a #! $u%n!&!u !st! sin+ura posi"iitat! #! a i )ntot#!auna !ricit'
#u ct iubim mai mult femeia, cu att îi suntem mai puţin pe plac, deoarece ţelul dvs. fiind posedarea
femeii, a frumuseţii trupului ei, primind toate acestea, fie sentimentele se vor răci brusc, fie posednd-o veţi
fi tot mai gelos şi o veţi urî, fie vă veţi îmbolnăvi şi veţi muri.
#nd în cei doi soţi se adună resentimente, neîncrederea, suspiciunea şi mnia, acestea slăbesc şi
epui"ea"ă unitatea cuplului. 4ra dezbină ceea ce uneşte iubirea. u<=n!u-se 9mpreună !%i iu$i#i se %r
arm%ni:a &a t%ate nie&uri&e fiin#ei &%r şi %r răm=ne mereu 9mpreună.
S( nu -( %ustraţi soţu p!ntru apt!! #in tr!cut, căci dacă nu v-aţi schimbat dvs. nu puteţi schimba
nici trecutul. !acă vă veţi educa soţul amplificndu-i comple(ul de vinovăţie şi regrete îl veţi ucide cu o
astfel de pedagogie. n procesul educaţiei esenţialul nu este pedeapsa pentru cele înfăptuite deja ci
prevenirea repetării aceleiaş fapte.
!acă ne vom supăra în permanenţă pe persoana iubită, pe sine şi pe soartă ne vom îmbolnăvi de cancer
la piept. !acă jignim prin cuvinte persoana iubită putem să ne alegem cu cancer la bu"e, la limbă sau gingii.
@ar dacă vom critica în permanenţă ne vom îmbolnăvi de hepatită sau cancer hepatic.
!acă femeia are o agresivitate subconştientă faţă de un bărbat, bărbatul respectiv va fi atras de băutură,
pentru a se apăra. 2ână când nul ve"i accepta lăuntric şi nul ve"i ierta pe omul iubit care bea va fi greu să
conta"i pe o via"ă de cuplu.
!acă pentru femeie principala fericire este plăcerea se(uală, bărbatul respectiv fie moare, fie suferă o
boală grea, fie devine impotent.
C*n# c(s(toria !st! "a&at( nu%ai p! s!nti%!nt! s!2ua!, !a nu poat! i )n#!un+at(' #nd
sentimentele slăbesc intervine înşelarea, iar căsnicia se destramă. &amiliile care sunt întemeiate în primul
rnd pe prietenie şi respect sunt fericite şi durea"ă mult.
DA
 Un soţ tr!"ui! s( !-it! s( o transor%! p! soţi! )ntr.o copi! i#!( a sa' &iecare om are personalitatea
lui proprie şi astfel de tentative sunt împotriva firii, ducnd în timp la destrămarea cuplului. -ul
considera"i pe celălalt ca fiind un obiect destinat să vă servească, ci ca pe o fiinţă divină, cu individualitate
şi cerinţe proprii.
$ac( un "(r"at consi#!r( c( !st! sup!rior !%!ii )ns!a%n( c( ! !st! #!3a "ona-. >i cu ct va încerca
mai tare să susţină această orientare cu att mai repede bolile îl vor răpune.
;io!nţa )n a%i! -in! #in n!-oia #! a. controa şi #o%ina p! c!(at . &iecare încearcă astfel să aibă
controlul şi să rămnă deasupra întregii situaţii. #înd controle"i o altă fiinţă îi iei energia, îţi faci plinul pe
socoteala altuia. 0stfel devii vampir energetic. Ori de cîte ori cădem în acest prost obicei ne deconectăm de
la sursă şi intrăm în suferinţă.
8ăcirea relaţiilor dintre doi parteneri se datorea"ă creşterii nivelului de agresivitate interioară. ipsa de
compatibilitate duce la lipsa de comunicare. Lipsa #! co%unicar! #uc! a #!&astru' ipsa de comunicare
prin iubire duce la ură.
!acă
sunteţi bloca"idirect.
implicat libertatea partenerului
O agresivitate : partenereifaţă
subconştientă dvs.dedebărbaţi
cuplu Fvăfemei
bloca"i practic propria
se transformă libertate,
într-un programcăci
de
autodistrugere. Dacă doi parteneri abuzează fizic sau emo"ional unul de celălalt, atunci ei nu merită să
rămână împreună.
&emeile din viaţa ta sunt doar începutul e(perienţei tale cu ele. !acă te părăsesc ia-le aşa cum sunt şi
mulţumeşte-le că te-au părăsit.
I!rtar!a !st! c4!ia succ!suui )n i!car! r!aţi!' !acă tu şi cealaltă persoană vă iertaţi reciproc puteţi
trăi împreună cu succes, chira dacă nu aveţi prea multe în comun.
#ei care divorţea"ă de soţiile lor atunci cnd sunt sătui de ele , dar şi din oricare motiv diferit de
infidelitate comit adulter. Oricine se căsătoreşte cu o femeie divorţată din orce alt motiv diferit de adulter
comite un adulter. !ouă fiinţe care se căsătoresc trebuie să-şi fie fidele una celeilalte.
C(s(toria tr!"ui! stu#iat( )nt*i cu oc4iu, apoi cu %icroscopu şi )n s*rşit cu t!!scopu'
. NEC(*)I 7I +)0EINE 2ENE(E DE 2ELO*IE
elo"ia nu e nimic altceva dect ataşamentul faţă de relaţii, de dorinţe şi, în cele din urmă, faţă
de viaţa însăşi. #u ct ne concentrăm lăuntric asupra vieţii îmbătrnim şi ne despărţim repede de
viaţă.
0tunci cnd soţia este geloasă îşi critică în permanenţă soţul şi e nemulţumită de acesta, atunci
ea amplifică brusc în propria persoană şi în copiii săi posibilitatea apariţiei unor afecţiuni. elo"ia
şi supărarea unei femei generea"ă tocmai acele afecţiuni care ne scurtea"ă viaţa, apropiind
bătrneţea.
5neori la femeie gelo"ia, supărările şi pretenţiile pot fi att de profunde înct soţul poate muri
sau se poate îmbolnăvi grav.
Bărbaţii geloşi şi femeile geloase nici nu bănuiesc că ei mutilea"ă în primul rnd sufletele
copiilor lor şi că omoară copiii care încă nu au apărut pe lume. 2entru ca să se nască un copil
armonios bărbatul şi femeia trebuie să se iubească unul pe celălalt.
elo"ia este o ancorare în relaţii şi, cănd acestea se rup, omul resimte o teribilă groa"ă de ură
sau lipsa dorinţei de a trăi.
&emeia geloasă şi supărăcioasă atacă în plan subtil pe soţul său. n această situaţie soţul fie se
va îmbolnăvi în permanenţă, fie va deveni alcoolic, fie va divorţa.
)retenţiile faţă de cei apropiaţi, gelozia şi blamarea grăbesc procesul de îmbătrânire. 5n om
mndru, fiind gelos, îi doreţte cu sinceritate moartea celui pe care e gelos, dar moare el însuşi.
!acă sunteţi gelos şi vă amplificaţi sentimentele agresive de profun"ime, atunci puteţi avea
probleme cu orce animal, veţi putea avea şi alergie şi boli contactate de la ele. !e asemenea, veţi
putea deveni obiectul agresiunii din partea animalelor.
#u ct este mai mare amploarea dorinţelor, cu att mai puternică va fi gelo"ia, durerea
sufletească, agresivitatea şi, cu att mai repede, vor apărea bolile. !e îndată ce dependenţa de
dorinţele profunde se transformă în dependenţă de alcool )nc!p! #istru+!r!a' !acă boala a pătruns
mai adnc, atunci în acest ca", nu ajută nici alcoolul, nici drogurile.
D
 #u ct aşteptăm mai multe de la o persoană cu att mai puternică va fi depresia şi supărarea
mea dacă nu primesc ce doresc. 0 aştepta înseamnă dependenţă. #u ct depindem mai mult de
fericirea umană cu att mai puţină iubire va e(ista în noi şi va e(ista mai multă supărare şi boală.
Dependen"a naşte agresivitatea. 0ar agresivitatea produce boala. Boala purifică sufletul
omului şi îi fortifică sistemul imunitar. !ependenţa de dorinţe, frica, depresia şi supărarea atrag
gelo"ia.
Cu cât este mai puternică dependen"a de persoana iubită, cu atât mai numeroase sunt
preten"iile noastre fa"ă de ea.
. 0OND)L DE )Ă 7I DE +),Ă(E +E DE*VOLĂ 7I +E
(N+0OMĂ ÎN-)N ,O2(M DE ()ODI+)2EE
Oamenii trebuie să încete"e să se urască unul pe altul. 0cest lucru slăbeşte organismul şi aduce boala.
#earta, mnia, nerăbdarea emit în tăcere o mare for"ă destructivă. +upărarea pe aproapele tău este una
dintre cele mai răspndite încălcări ale legilor universului care pot determina diferite neplăceri în viaţă, att
celui pe care te superi, ct şi în propria ta viaţă.
*imeni nu poate să facă ceva contra aproapelui său fără să plătească scump această dovadă de lipsă de
iubire. -umai prin iubire poate seca izvorul răută"ilor.
Omul care comite o faptă reprobabilă îşi va înregistra fapta în propria cau"ă, cu timpul, ea se va
întoarce ca efect. #el care face binele va găsi binele. +ă nu scuipăm în fntnă căci s-ar putea să bem apă
din ea. Nu put!ţi opri ura, oosin# r(&"unar!a )n upta )%potri-a !i' &iecare violenţă dă naştere la un
contraatac. Nu put!ţi upta contra r(uui cu r(u' $ste ca şi cum ai lupta contra focului cu foc.
$ste mai bine să plngeţi dect să urţi. !acă n-aţi reuşit să vă învingeţi pe dvs. înşivă agresiunea se
acumulea"ă în mod inevitabil. 0tunci cnd plîngeţi agresiunea apărută se distruge.
!acă cineva te calcă fără să vrea pe un picior înseamnă că el nu are nici o vină. !eci vina celor
întmplate se află în tine. )rin urmare, trebuie să-i ceri iertare în gnd pentru asta. 0stfel veţi constata că
supărarea va dispare imediat. # supărare grea care nu trece este deja o boală destul de gravă.
n situaţii critice, în nici un ca" să nu te laşi cuprins de frică sau de mnie, că vei rata.
+uferinţele de care ne plngem deseori, acu"nd pe nedrept destinul, sunt opera noastră şi ne aparţin în
totalitate. Totu s! p(t!şt!, şi apta "un( ca şi c!a r!a' egea care reglea"ă diversele fapte ale oamenilor,
po"itive sau negative, este cunoscută din vechime şi poartă numele de !+!a taionuui, ce "ie nu"i place
altuia nu face.
!acă în fiecare secundă sufletul urăşte şi blamea"ă lumea înconjurătoare atunci în fiecare fracţiune de
secundă omul se autodistrugere. !acă e(istă ură faţă de adversar, atunci este imposibil de învins. P!ntru a
)n-in+! a#-!rsaru tr!"ui! s(. iu"!şti' Omul care învinge prin ură şi consideră că el a cîştigat, în realitate a
piedut. *umai că el nu vede acest lucru. #hiar dacă a nimicit adversarul el va pieri apoi sigur. 0stfel pentru
a învinge adversarul el trebuie iubit. 5ra faţă de o altă persoană înseamnă întotdeauna sinucidere. !ragostea
are o mare putere de vindecare fi"ică, mentală, emoţională şi spirituală.
)lăcerea de a brfi, minţii şi răni alţi oameni provoacă efecte 6armice devastatoare pentru sufletul care
critică. $l se condamnă singur să trăiască în înc!isoarea neliniştii interioare. %oţi cei care seamănă răutate
vor culege suferinţă şi amăgire. ă nu te aperi emo"ional când te supără cineva, adică niciodată să nu
răspunzi cu un reproş sau cu supărare la supărare. #nd vecinul tău este mnios pe tine trimetei iubire în
loc de ură şi mânie. .
2entru ani!ilarea agresivită"ii cel în cau"ă trebuie să se roage cu bucurie în fiecare seară pentru
sănătatea persoanei pe care o urăşte. !acă ai o aversiune faţă de cineva, atunci la rugăciune evocăi fa"a
senină şi dăruieştei mental pace, sănătate şi iubire, restabilind legea iubirii prin iertare î"i recape"i
sănătatea.. I!rt*n# un o% car! n!.a 3i+nit sau n!.a sup(rat ne putem in!e"a !e % $%a&ă <raă.
Roa+(.t! )n0ceastă
binecuvntată. p!r%an!nţ( ca toţi
rugăciune v-a c!i #inatt
iradia 3uru
de t(u
multăs(iubire
i! !riciţi, s(n(toşilume
către întreaga şi întreaga lume săsefieva
înct iubirea
întoarce la tine din belşug. Cu% #(rui!şti aşa pri%!şti'
R(&"un*n#u.t! t! aci !+a cu a#-!rsau' 0ertândul te ară"i superior. @ertnd ne eliberăm pentru a ne
putea înălţa. +ă fim conştienţi că iertnd îi eliberăm pe cei care ne-au greşit, deci i!rt*n# o!ri% i"!rtat!'
S( a!+i ca!a i!rt(rii, pentru că numai ea desface rana încleştată în timp. Că de nu ierta"i voi, nici Tatăl
vostru nu vă va ierta vouă greşelile voastre. %&arcu ;;.(<*.
DC
 @ertarea este sigură doar atunci cnd nu gndeşti negativ despre cel iertat. #nd îl poţi avea în faţa ta
fără să apară vre-un resentiment, vre-o judecată, cnd îl accepţi aşa cum este. *umai astfel iertarea devine
reală. !acă încercăm să ne apărăm cu att mai mult atragem atacul asupra noastră. 0părarea noastră trebuie
să se a(e"e numai pe iubire, trans%iţ*n# a+r!soruui un #ar #! iu"ir! şi nu #! ur('
0devărata cau"ă a narcomaniei şi alcoolismului este un nivel scă"ut de iubire. 0ceasta apare din cau"a
unor puternice frustări, a reprimării dragostei faţă de oameni. Omul trebuie să încete"e să mai poarte
supărare pe lumea din jur, să intre în armonie cu ea.
Omenirea tre$uie să 9ne#e !in n%u să iu$eas"ă/ p! $u%n!&!u, Uni-!rsu, oa%!nii, u%!a
)ncon3ur(toar!, tr!cutu, pr!&!ntu şi -iitoru'
!acă vreţi să-l transformaţi pe criminal, trebuie s( )nc!taţi #! a. %ai p!#!psi şi s( )nc!p!ţi s(. iu"iţi'
n acest fel cel mai cumplit criminal se va înmuia atunci cnd este pus în faţa iubirii şi grijei adevărate.
!acă noi ajutăm un om să se ridice cnd a că"ut se cheamă sprijin. !acă însă noi continuăm să-l
susţinem după ce s-a ridicat şi a început să meargă se c!eamă umilire şi pervertire. F(r( co%pasiun! şi
a3utorar!a
să dăune"e aproap!ui o%upen.ar
sufletului celui careiîlo%' !ar dacă această
compătimim, compasiune
opaci"nd pătrunde adnc
parcă răspunderea în interior,
personală a omuluiea începe
în faţa
ui !umne"eu.
!acă ajutăm o familie oropsită cu alimente, îmbrăcăminte etc. în viaţa viitoare acea familie se va achita
la rndul ei faţă de noi, pentru ca în acest mod 6arma să fie satisfăcută.
C*n# o!riţi cui-a un sat acor#aţi p!rsoan!i r!sp!cti-! şi #r!ptu #! a a!+! . n ca"ul în care sfatul a
fost nepotrivit ea singură va trebui să decidă dacă să-l urme"e sau nu astfel responsabilitatea va cădea pe
umerii ei nu ai dvs. $ac( satu a ost #at p! un ton cat!+oric c! car! -a suporta cons!cinţ!! un!i
acţiuni +r!şit! -!ţi i c4iar #-s'
F. 2;ND)L E+E CEL C(E ((2E BINELE +() Ă)L
ÎN E5I+EN( NO(+Ă
ndirea noastră dispune de cea mai puternică forţă creatoare din întregul univers. ndul este cel care
aduce pacea şi liniştea în sufletul nostru. =ândul este cel care atrage binele sau răul în e1isten"a noastră.
Toate gândurile emise plutesc în aer ca nişte mine amenin"ătoare pentru a lovi pe cel ce lea produs.
O gndire sau o acţiune negativă este resimţită dureros de mii de organisme. !e aceea e(istă o lege a
naturii şi a ştiinţei conform căreia răul pricinuit altora ne face rău şi nouă înşine. !e aceea străduinţa de a
ierta duşmanii şi de a îndrepta spre ei numai gnduri de pace şi iubire constituie un act protector pentru noi.
!acă deslănţuiţi în voi ceea ce aveţi mai rău, este normal să vină asupra voastră numai ce-i rău. Dacă
ve"i dărui iubire şi lumină, atunci asta se va întoarce însutit ' 1ntot#!auna pri%!şti )napoi c!!a c! !%iţi'
%oate se întorc la noi aşa cum le-am împrăştiat în mediul nostru înconjurător.
)otrivit legii bumerangului, tot ceea ce emitem în atmosferă, din punct de vedere vibratoriu' gnduri,
vorbe, dorinţe, fapte, semnt imente etc. se întorc la noi producănd efecte pertur batoare în cmpul nostru
energetic. !e aceea nimeni nu poate face rău altuia fără să plătească. !e aceea oricnd aveţi gnduri
negative despre o persoană să vă ruga"i în permanen"ă pentru sănătatea ei.
u eşti uni"a fiin#ă "e-#i "au:e:i Gpr%!u"iH 9nt=mp&ări&e şi nimeni sau nimic nu pot fi răspun"ători de
producerea lor. 9*n#uri! noastr! cr!!a&( r!aitat!a noastr('
#nd ne gndim la cineva se creea"ă instantaneu o punte energetică între noi şi omul la care ne gndim.
!e aceea, orice gând rău reprezintă un atac energetic care aduce un prejudiciu omului respectiv. 0stfel
ne atacăm şi ne omorm unul pe altul în mod inconştient, de multe ori fără să ne dăm seama de acest lucru.
Orice e(presie dură, afirmată pe un ton categoric poate provoca un rău att sieşi ct şi unui alt om.
C(n# -( +*n#iţi c( -i s! poat! )nt*%pa c!-a r(u, #-s' atra+!ţi n!norociri!' Şi cu ct vi le repre"entaţi
într-un mod mai real, cu att este mai mare răul pe care îl provocaţi. !acă veţi gndi că vă veţi îmbolnăvi,
aveţi toate şansele să vă îmbolnăviţi. !acă vă gndiţi că va veni cineva şi vă va jigni acest lucru se va
petrece
#eaînmai
realitate. I%a+inaţia
mică supărare ar! put!r!a
pe cineva, aduce#!prejudicii sănătăţii. şi destinului persoanei pe care ne supărăm.
a cr!a r!aitat!a
5gresivitatea fa"ă de un om reprezintă un program de distrugere a tuturor rudelor şi a copiilor săi. 5ceastă
influen"ă negativă se reîntoarce împotriva agresorului şi a rudelor acestuia. a nivelul biocmpurilor omul
este într-o cone(iune directă cu toate rudele sale, cu copii săi,, astfel înct lovitura traversea"ă întregul lanţ
al rudeniei, şi ca recul vine pedeapsa împotriva agresorului şi a familiei acestuia.

4E
 Dacă omul atacă individual, el plăteşte individual, iar dacă atacă în calitate de reprezentant al
societă"ii plăteşte întreaga societate. !e aceea să fim atenţi să nu facem rău nici măcar cu gndul.
B*ra şi cao%nia pro#uc un r(u n!%(surat' !eci prin puterea gndurilor noastre îi afectăm pe
ceilalţi. !epinde de noi dacă influenţa este malefică sau benefică. /ârfa ne scurtează via"a, ne distruge fizic
şi spiritual, ne influenţea"ă longevitatea. Murim devreme fiindcă în permanenţă ne autodistrugem. *e
ruinăm în permanenţă trupul şi sufletul.
Majoritatea oamenilor nu fac dect să critice şi să-i blame"e pe aceea care ne guvernea"ă. 0tunci
aceştia, fiind torturaţi de aceste gnduri negative şi rufăcătoare, sunt nevoiţi să ia deci"ii greşite pentru ţară
şi greşelile lor cad asupra întregului popor.
!acă te uiţi la un om şi-ţi spui în gnd' mutra acestui om cere palme, i-ai introdus un program agresiv
în subconştient. n el se cripsea"ă ceva şi în "iua aceea el va înjura, va violenta pe cineva, fără să ştie cau"a.
*u emiteţi nicioidată pretenţii faţă de nimeni şi nimic, nu faceţi nici un reproş nimănui. *u reproşaţi
nimic nici destinului, nici trecutului, nici oamenilor. *u uitaţi că orce reproş al dvs. reprezintă un program
de distrugere al aceluia
a om şi sufletul se căruia îl adresa"i.
deschide prin spate. Tot c! -!i rosti )n ur%a o%uui totu s! -a )%pini' /orba
noastră este ca o piatră aruncată în apă, de la care pornesc în toate direcţiile "eci şi sute de cercuri.
+ăvrşind o faptă oarecare, noi continuăm să o săvrşim de sute şi de mii de ori în subcoştient. 0ceastă
re"onanţă atrage acţiuni similare. !e aceea, dacă aţi rostit în urma cuiva un blestem veţi continua în
subconştient să rostiţi acest blestem oricărei persoane care v-a întors spatele, inclusiv propriilor dvs. copii.
De aceea, a toţi c!i car! p!ac( #! a noi s( ! trans%it!% nu%ai u%in(, iu"ir! şi ar%oni!' !acă nu
facem acest lucru prin subconştient vom transmite de"aprobare, supărare sau iritare.
;or"ir!a #! r(u a unui o% otr(-!şt! %int!a c!ui car! -or"!şt!, după care produce perturbări în
cmpul său energetic. +ă nu salutaţi niciodată pe cineva dimineaţa cu un vas gol, deoarece îi aduceţi vid
pentru toată "iua.
ntr-o noapte nişte jefuitori au pătruns într-o locuinţă şi sub ameninţarea pistoalelor au cerut toate
lucrurile de preţ din locuinţă. 5nul dintre soţi a început să se roage astfel' Doamne, dacă ei ne vor ucide
acum, îşi vor pierde sufletele. Doamne salveazăle sufletele, nu lăsa să se verse sânge. >i ceva s-a
întmplat. $i au plecat imediat fără să mai ceară nimic. !acă cei doi soţi se rugau pentru salvarea vieţilor
lor erau jefuiţi şi poate omorţi de atacatorii respectivi. 8ugăciunea făcută în gnd i-a salvat de la moarte.
5ceasta este puterea gândului.

1. COM,O(MEN)L ,ĂINILO ÎN IM,)L +(CINII

IN0L)ENE(*Ă C((CE)L 7I DE+IN)L VIIO)L)I CO,IL
#ele mai mici greşeli ale părinţilor în timpul sarcinii faţă de viitorul copil creia"ă acestuia un program
distructiv. 0cest program este de lungă durată pentru că este conceput de părinţi. #mpul părinţilor începe
să distrugă cmpul copilului şi acesta se va naşte bolnăvicios, fricos, obsedat.
Fapt!! %a%!i şi co%porta%!ntu )n ti%pu sarcinii #!t!r%in( soarta şi s(n(tat!a -iitoruui copi'
)ărinţii le transmit copiilor o informaţie complectă a comportamentului lor şi al strămoşilor lor. 0ceastă
informaţie stă la ba"a formării destinului copilului, a corpului, caracterului şi spiritului acestuia.
)rincipala informaţie ereditară se transmite nu numai genetic, dar şi prin intermediul cmpului. Mama
este indisolubil legată prin cmp de copilul său şi, de aceea, trăirile emoţionale ale mamei îl influenţea"ă
activ pe acesta. !acă este vorba de ură, de separare de omul iubit, acest lucru va însemna o adevărată
catastrofă pentru copil. +tructura negativă a cmpului femeii determină multe din viitoarele nenorociri ale
copilului.
O ură puternică, nutrită în timpul sarcinii acţionea"ă asupra copilului care se va naşte supărăcios sau
pot apărea tulburări ale vederii sau au"ului.
0gresiunea subconştientă ridicată la femeile gravide este foarte periculoasă deoarece spiritul mamei
devine trupul!ecopilului
periculoasă. şi cu de
aceea, astfel ctfemei
mai adncă
vor da este pătrunderea
naştere agresivităţii
la copii cu deformaţiiînpsihice
subconştient cu attcăeste
pentru faptul mai
ac!sta
s! &(%is!şt! )n +*n#uri! %a%!i'
O femeie trufaşe şi cu o voinţă puternică are puţine şanse de a naşte copii sănătoşi. &emeile bărbătoare
înseamnă nu numai sterilitate ci şi copii bolnavi şi agresivi faţă de lumea înconjurătoare. #opiii născuţi de o
mamă agresivă vor fi în esenţă atei.

4D
 !acă o femeie îşi reprimă sentimentele de iubire faţă de soţul ei, acest lucru se va răsfrnge neîntr"iat
asupra copilului. +ă nu uitaţi că atunci c*n# uci#!ţi iu"ir!a )n(ptuiţi o cri%('
!acă femeia îl blamea"ă pe soţ, copiii vor avea o imensă trufie şi vor avea o vitalitate scă"ută. !acă
bărbatul o va dispreţui pe soţie sau o va blama efectul este mult mai puternic pentru că ea naşte copii. !acă
un om se căsătoreşte a doua oară şi poartă în el supărarea pe prima soţie el îşi ucide viitorii copii. ntruct
cea de a doua soţie va deveni sterilă.
Oric! sup(r(ri şi r!proşuri a! p(rinţior, unul faţă de celălalt, ct şi faţă de lumea din jur, a!ct!a&(
+ra- su!tu -iitoruui copi, care va moştenii numai boli şi neca"uri.
upărarea este una din cele mai răspândite încălcări ale legilor universului, care poate determina
diferite neplăceri în viaţa, att a celui pe care te superi, ct şi în propria ta viaţă. +upărarea copilului pe
părinţii săi, a părinţilor pe copii creia"ă ruperea şi deformarea celor mai fine structuri energetice, cu
consecinţe din cele mai grave.
5tunci când supărarea este "inută un timp îndelungat ea devine de câteva ori mai periculoasă şi loveşte
nu să
ca numai pe celuncare
se nască o ţine,
copil dar şibărbatul
armonios în copiiişilui. 0eratarea
femeia este
trebuie săc!eia rezolvării
se iubească unulunei astfel de situa"ii. 2entru
pe celălalt.
n timpul sarcinii femeia trebuie să fie liniştită şi răbdătoare şi nu trebuie să se supere sau să trăiască
sentimente negative. $a trebuie să accepte cu seninătate realitatea, aşa cum este şi să nu admită părerile de
rău în legătură cu trecutul sau să grăbească viitorul.
F!%!i! +ra-i#! s( nu -i&ion!&! i%! car! r(sp*n#!sc -io!nţa , întruct agresivitatea lor
subconştientă devine necontrolabilă, cu efecte devastatoare asupra psihicului şi trupului viitorului copil. !e
aceea oamenii adulţi şi copiii ar trebui să vi"ione"e numai opere de artă, al căror nivel de agresiune
subconştientă este negativ.
Majoritatea mamelor cred că pot avea ori ce fel de gnduri în timpul sarcinii, că acest lucru nu are nici o
influenţă asupra copilului pe care îl poartă în pntece. /or începe să se ocupe de el imediat după naştere,
atunci îl vor educa, îi vor angaja profesori etc. *u cnd copilul s-a născut, este prea tr"iu, el este deja
determinat. *ici un pedagog, nici un pro!sor nu %ai poat! transor%a copiu #ac( !!%!nt!! #in car!
a ost or%at )n p*nt!cu %a%!i sunt #! o caitat! in!rioar(' Materia acestor elemente rămne aşa cum
este. #opilul va recădea neîncetat în slăbiciunile sale în ciuda educaţiei pe care o primeşte.
%rebuie să înţelegeţi c*t !st! #! i%portant aptu ca o !%!i! )ns(rcinat( s( )şi pun( )n %int! nu%ai
+*n#uri )nat!, u%inoas!' !atorită acestor gnduri germenele creşte în ea, absorbind "inic aceste materii
pure şi preţioase şi, în loc şă dea naştere unei fiinţe proaste, bolnave sau criminale, ea va aduce pe lume un
savant, un sfnt sau un mesager al ui !umne"eu.
*aşterea cu picioarele înainte şi prin ce"ariană repre"intă o trufie ridicată a mamei copilului. *aşterea
prematură înseamnă umilirea mndriei. #opiii născuţi prematur sunt deosebit de slabi şi bolnăvicioşi, iar
aceasta înseamnă aceaşi blocare a mndriei.
#nd p(rinţii a!+ nu%!! copiuui acesta se fi(ea"ă în 6arma copilului şi îi influenţea"ă structurile
cmpului. *umele se întipăreşte în cmpul bioenergetic şi depinde de 6arma celui al cărui nume îl poartă
copilul. nainte, nu întmplător, copiilor li se dădeau nume de sfinţi. Garma luminoasă, pură a sfinţilor se
unea cu 6arma copilului, îl proteja şi acţiona în favoarea lui. Dândui copilului numele unei rude riscăm,
deoarece greşelile şi viciile sale va trebui să le ispăşească cel care a luat odată cu numele şi o parte din
armă, adică copilul.
O bunică în anii săi de tinereţe a iubit un om, însă nu a dorit copilul şi a făcut avort. )entru uciderea
iubirii şi a copilului a trebuit să plătească fica şi nepoata, adică urmaşii ei.
n ca"ul unei lovituri cu pumnul suferă unul singur ; vinovatul, în ca"ul lovirii bioenergetice întruct
omul este la nivelul biocmpurilor, într-o conecsiune directă cu toate rudele sale, cu copii săi, lovitura
traversea"ă întregul lanţ de rudenie. >i ca recul, vine pedeapsa împotriva agresorului şi a familiei acestuia.
O femeie şi-a sfătuit prietena să facă un avort, la rndul lui bărbatul a insistat ca soţia să avorte"e.
0ceastă dorinţă e(primată în cuvinte sau în gnd de a nimici viitorul copil este o încălcare a legilor pentru
careOomul plăteşte
femeia cu sănătatea
ş-a abandonat şi cuînsoarta
copilul spital.sa.)rin aceasta ea a săvrşit o crimă att de mare înct nimeni n-o
putea absorbi de pedeapsă. !ragostea faţă de copii face parte din cele mai înalte legi ale universului şi de
aceea orice formă de încălcare a acestei iubiri, e(primată prin renegarea copilului, refu"ul de a avea copii
sau de a purta o sarcină, ne mai vorbind de avort, în special în fa"ele înaintate, renegarea omului iubit şi nu
numai cu faptele, cu vorba, ci chiar şi cu gndul, poate duce la urmări din cele mai grave.

44
 O fată la cinspre"ece ani a declarat' eu nam să fac copii. 9a consolidează acest program emo"ional,
iar peste câ"iva ani aduce pe lume un copil grav bolnav şi vinovată este numai ea pentru cele câteva vorbe
prosteşti pronun"ate cândva.
11. E2OI+M)L4 )(4 INVIDI(4 MINCI)N( 7I LENE(
N) () CE CĂ)( ÎN (C)L CO,ILĂIEI
Su" nici un %oti- s( nu spui unui copi< eşti leneş, nu eşti bun de nimic, eşti prost etc. fiindcă aceasta
cr!a&( )n ! cusuru c!.i s! r!proş!a&('
Mama care spune copilului' uite dacă ai să fii cuminte, dacă ai să înve"i bine î"i cumpăr cutare lucru
face din copilul său un sclav al cărui stăpn va fi lucrul promis. !acă părintele îndeplineşte toate capriciile
copilului şi începe să depindă de acesta, copilul se transformă într-un tiran şi poate muri.
Dacă copilul este ocrotit în permanen"ă el se va deprinde a nu se mai păzi singur şi în acest mod îşi va
pregăti primejdii în viitor.
o mare amărăciune. 3a fel Mamele
şi copiii,care
de asecăror
sacrifică pnăpărin"ii
naştere la umilinţă pentru
nu sau binele sunt
bucurat, copiilor lor sfrşesc
profund într-
nenoroci"i,
întrucât trăiesc întrun c!in spiritual.
!acă mama este inteligentă, severă şi cu voinţă şi încearcă în permanenţă să controle"e şi să supună
situaţia, atunci copiii şi nepoţii pot avea schi"ofrenie.
Copiii trataţi cu aspri%! nu #!-in "uni' $i vor vedea în părinţi lor adevăraţi duşmani, cănd aceştia
întrebuinţea"ă continuu pedepse şi ameninţări.
!acă actualii părinţi au fost dominaţi în copilărie de părinţii lor, acum ei trebuie să domine, pentru că în
trecut au fost dominaţi. 0şa se transmite violenţa psihologică de la o generaţie la alta.
#um vă purtaţi cu oamenii în această viaţă aşa se vor purta copiii cu dvs. în vieţile viitoare. 0titudinea
incorectă faţă de lume transmisă de către părinţi copiilor, conştient sau inconştient, este cau"a unor boli
grave incurabile.
$ac( )i "a%aţi p! tic(oşi s! transor%( )n tic(oşi copiii şi n!poţii noştri'
5ra, chiar dacă ar părea înte meiată, împotriva unui individ sau a unui grup începe să crească şi să
acţione"e asupra tuturor, ne schilodeşte sufletul şi-i transformă pe copiii noştri în ucigaşi.
Copiii abia născu"i care nu sunt iubi"i se îmbolnăvesc şi pot c!iar să moară . n acelaşi fel toţi simţim
nevoia să fim iubiţi de cineva, apreciaţi de altcineva şi recunoscuţi ca persoană, ca individ de sine stătător
de către cei cu care intrăm în contact. !e aceea, persoanelor care suferă de depresie li se spune să se alăture
unui grup . !acă sunt vă"uţi ca nimeni ei nu primesc porţia de recunoaştere în sensul apreciativ al
cuvântului care este foarte necesară pentru supravie"uire.
Orice greşeală a unui om se poate răsfrnge asupra a şapte sau nouă generaţii de urmaşi. a fel şi crima
săvărşită împotriva unui om, se transmite ca program e(ecutabil multor generaţii.
$ac( o%u )şi ac! un ţ! #in "ani, copiii ui s! -or naşt! c!rş!tori, spre a-şi purifica sufletele.
!umne"eu nu le va da bani sau chiar ei îi vor respinge pentru a supravieţui.
!acă omul îşi face un ţel din iubirea pentru oameni şi-i dispreţuieşte şi-i judecă pe cei care i-au înşelat
încrederea !umne"eu îi va priva pe copiii săi de iubirea faţă de oameni. 0stfel, ei vor respinge iubirea
pentru oameni şi vor deveni nişte netrebnici şi violatori.
E+ois%u, cru&i%!a )nc4i# cana!! !n!r+!tic! #! !+(tur( cu $u%n!&!u şi omul respectiv nu mai
primeşte energia necesară întreţinerii vieţii. n această situaţie el este nevoit să ia energia de la alţi oameni,
#!-!nin# -a%pir !n!r+!tic' 0cest lucru distruge sistemul de protecţie al copiilor săi. #opii încep să fie
bolnavi, pot avea tulburări psihice şi alte probleme.
#nd simţiţi că cineva vă fură energia, ruga"ivă ca aceluia săi fie dăruită iubirea divină şi energia
carel va sc!imba, îi va purifica sufletul şi3 va uni cu Dumnezeu.
8ăul nimicitor şi total vine atunci cnd copiii majori şi capabili de muncă continuă să trăiască lngă
mama lor, să se ba"e"e pe ea, iar ea, la rndul ei, permiţnd să fie e(ploatată din toate punctele de vedere. n
acestAmod stră"ile
)ntr!ţin! se un
)ns( umplu
copiîn%a3or
permanenţă
!st! nudenu%ai
copii neajutoraţi, incapabili
#(un(tor p!ntru de !a n!#r!pt
!, #ar se îngrijişipecru#'
ei însăşi.
n acest mod
se împiedică de"voltarea aptitudinilor care conduc această creatură în vltoarea vieţii, purtndu-l pe aripi
solide. @nstinctul le impune şi păsărilor să-şi cheme din cuibuşor puii crescuţi de îndată ce sunt în stare să
"boare. +-ar face un serviciu greşit puişorilor dacă ar fi lăsaţi să rămnă mai departe în cuibul lor, aripile li
s-ar atrofia din lipsă de e(erciţiu.

47
 !e fapt, la fel păţesc şi ficele care sunt în plin măritiş şi care, datorită avuţiei părinţilor, nu îndră"nesc
să intre în lupta independentă pentru e(istenţă. %oate aceste fiinţe sunt ca păsările rămase în cuiburi atta
timp, pnă cnd aripile n-au mai fost apte să "boare independent şi pe care părinţii sunt obligaţi să le
întreţină mereu.
S( %uţu%!şti p(rinţior c!!a c! !şti tu ast(&i, iar copii t(i ţi! )ţi -or %uţu%i p!ntru c!!a c! -or i !i
%*in!'
1J. E2OI+M)L ÎI 0(CE ,E O(MENI IN+EN+IBILI
L( NEVOILE (LO(
)nă la un anumit punct egoismul este normal, însă omul care nu se gndeşte dect la sine încearcă să
ucidă divinitatea şi universul. +igur acest lucru nu poate continua multă vreme. Mai devreme sau mai tr"iu
programul de nimicire a universului trebuie să fie blocat prin intermediul bolilor, al traumatismelor şi al
nenorocirilor.
$giosmul, lăcomia nemărginită pentru bunurile materiale ucid sentimentul cel mai important iubirea.
Si%ţu propri!t(ţii naşt! !+ois%u, iar !+ois%u su!rinţa' &iecare act şi gnd egoist ne leagă de ceva sau
cineva şi ne subjugă imediat de cte ori spunem eu şi al meu, ne punem cătuşe pe neobservate, făcndu-ne
robi. ndată ce vom spune al meu suferinţa se va ivi imediat.
+ă nu spuneţi nici măcar în gnd copilul meu, casa mea, so"i a mea sau trupul meu. %rupul nu vă
aparţine nici vouă nici altcuiva. %rupurile noastre vin şi pleacă, supunndu-se legilor naturii. *oi trebuie să
asistăm numai ca martori 1observatori2.
$goismul şi interesul personal ne i"olea"ă de restul oamenilor şi acest sim" al separării îi face pe
oameni insensibili la nevoile altora.
Dacă omul este egoist, se distruge singur. $goismul este cea mai mare violare a legii naturale a fiinţei
sale şi produce cele mai de"astroase re"ultate. O persoană egoistă manifestă un ataşament e(cesiv pentru ea
însăşi, este o plagă socială. $goiştii au foarte puţini prieteni. #teva cunoştinţe şi relaţii superficiale le
umplu viaţă. #ontactele cu ceilalţi sunt limitate. )rin felul de a gndi se închid în lumea lor strmtă. 2rin
gândurile voastre pute"i să sc!imba"i un egoist făcândul generos. ă se emită spre el numai vibra"ii de
generozitate şi bunăvion"ă.

1'. DI+,E)L E+E M(I ,EIC)LO+ DEC; )(

Dispre"ul fa"ă de noi şi profunda nemul"umire fa"ă de sine constituie o agresiune fa"ă de Dumnezeu.
Dispre"ul şi blamarea omoară înainte de toate iubirea fa"ă de un alt om. #rice ticăloşie ar comite un
om împotriva noastră noi nu avem dreptul să respingem iubirea fa"ă de el. +entimentul iubirii este sfnt,
intangibil şi nu este permisă atentarea la acesta.
!acă dispreţuiţi femeile şi le priviţi de sus nu veţi avea niciodată relaţii cu ele. Dispre"ul şi blamarea ne
ataşează de ceea ce blamăm. !e aceea, "(r"atu car! #ispr!ţui!şt! !%!ia s! #!+ra#!a&( spiritua , începe
să sufere de diferite boli şi îmbătrneşte mai repede ca de obicei. %rebuie să vă schimbaţi atitudinea faţă de
femei şi faţă de situaţiile legate de ele.
Dispre"ul se întoarce foarte repede înapoi şi se transformă în program de autodistrugere. !e multe ori
omul încetea"ă de a mai ur, însă continuă să dispreţuiască şi să blame"e şi, din această cau"ă, se
îmbolnăveşte şi moare. Dacă îl dipre"uim pe omul de lângă noi şi îl blamăm riscăm săi preluăm boala.
$ste imposibil să intri în noroi şi să nu te murdăreşti.
Dacă bărbatul va dispre"ui femeia el se va îmbolnăvi. Dacă femeia va dispre"ui bărbatul ea va deveni
sterilă. !acă vă dispreţuiţi soţia vă ucideţi viitorul fiu, şansele lui de a veni pe lume sunt aproape "ero. !e
aceea, ori trebuie să suferiţi de o boală gravă sau să muriţi ca el să se nască în viaţa următoare.
Trufia şi dispre"ul fa"ă de oameni generează lipsa voin"ei de a trăi, sentimentul pierderii sensului vieţii.
uicidul
$ispr!ţu aţ(este
#! dispre"ul
sin! s! trafa"ă de oameni,
nsor%( )ntr.un loveşte
pro+ra%mai
#! înti capul, iar după aceea sistemul uro-genital.
auto#istru+!r!'
2ierderea sensului vie"ii, a dorinţei de a trăi şi activarea programului de autodistrugere sunt generate în
primul rnd de dispreţul faţă de oameni.
Când dispre"uieşti pe cineva, deja stabileşti o legătură cu el. Dacă doreşti să fii eliberat de cineva să
nu-l mai reve"i niciodată, nu-l detestaţi, fiţi indiferenţi. !acă îl deteşti vei fi legat de el cu lanţuri pe care

49
nimeni nu le va putea deslega, vei fi mereu cu el şi vei avea de a face cu el ani şi ani la rnd. Ura !st! o
orţ( car! t! !a+( #! p!rsoana p! car! o ur(şti'
P!ntru a -( ap(ra #! #uş%anii -oştri iu"iţi.i. !acă îi detestaţi, îl dispreţuiţi sau îl urţi aura voastră se
destramă şi prin acele porţiuni destrămate se stabileşte o comunicare cu tot ceea ce este negativ, distrugător
în ei şi, astfel, veţi primi toate răutăţile lor, ura lor, care odată declanşată în voi va începe să vă distrugă.
0tunci cnd deteşti pe cineva devi vulnerabil. )entru a te apăra trebuie să intri în cetatea de netăgăduit a
iubirii. A.ţi iu"i #uş%anii !st! un ucru %ai +r!u #! r!ai&at, #ar !st! sin+uru %o# )n car! t! poţi ap(ra
#! !i'
0ncorarea de înţelepciune dă naştere dispreţului. 0cesta începe de la cap. !e aceea se bloche"ă
biocmpul în regiunea capului. n curnd dispreţul se întoarce împotriva propriei persoane. !e aceea, se
deteriorea"ă cmpul în jurul rinichilor şi apare distrugerea acestora.
Ni%!ni nu poat! str*n+! "ani #ac(.i #ispr!ţui!şt!' Z+*rc!nia şi !cono%ia a#uc "oa( şi #!&astr!'

4=