CONCEPTIA LUI RAJAN SANKARAN DESPRE BOALA, MIASME, REGNURI

SI IMPORTANTA SENZATIEI IN HOMEOPATIE

Dr Doina Pavlovschi

Rajan Sankaran a promovat Bombay Homoeopathic College in 1981. A fost asistent

profesor la Homoeopathic Medical College in 1986, Medic de onoare al Spitalului
Homeopatic din Mumbai din 1986. Autor de carti : “The spirit of Homoeopathy” 1991,
“The substance of Homoeopathy” 1994, “The Elements of Homoeopathy” 1996, “The
soul of remedies” 1997, “Provings” 1998, “The system of Homoeopathy” 2000, “An
insight into Plants” vol. I si II 2002, “Sankaran’s schema” 2003 si “ The Sensation in
Homoeopathy” 2004. A fost elevul tatalui sau, medic homeopat elev al lui Phatak si a
altor mari homeopati. Sustine Seminarii in lumea intreaga, programate cu mult inainte.
In homeopatie, ca si multi dintre noi, a dat si el peste multa confuzie si nesiguranta, s-a
lovit si el de dilemele de care ne-am lovit si noi : un remediu sau mai multe remedii,
potenta si ritmul de administrare, simptome mentale sau somatice, miasme sau nu.
S-a adancit in studiu si experimente si a elaborat, in cel mai interesant mod de la
Hahnemann incoace, conceptia sa despre boala, miasme, regnuri si importanta senzatiei
in homeopatie. A fondat o noua metoda de preluarea cazului pentru identificarea mai
rapida si mai exacta a remediului homeopatic similimum.

BOALA
In stress realitatea nu coincide cu perceptia ei interioara, este o falsa perceptie care, odata
fixata, va face ca orice situatie noua sa fie perceputa la fel. Perceptia alterata = iluzia,
nu apare din ratiune, nici din emotie, ci dintr-un plan profund, expresia unei
experiente comune cu altceva neuman din natura, mineral, planta sau animal.
Boala vine din aceasta dereglare profunda, este o stare similara cu ceva din natura
exprimat in fiinta umana, este tulburarea fortei vitale, a energiei, exprimata in
senzatia vitala. Tulburarea centrala determina tulburari mintale si generale care
duc la simptome patologice locale.

CELE 7 NIVELURI ALE TRAIRII

1. Nume – specific unei persoane – diagnosticul.
2. Fapte – specific unui grup de persoane – simptomele.
3. Emotii – specifice omenirii
4. Iluzii (Fantasme)– specifice regnului animal.
5. Senzatii – fenomen terestru comun regnurilor animal, mineral, vegetal.
6. Energia – este in tot universul.
7. Nivelul 7
Persoana este fixata predominant la un nivel in trairea sa, nu numai in boala, ci in toate si
se exprima ca atare. Ex .: cutremur – 2 = de 8 grade la ora3, 3 = am fost teribil de speriat,
4 = m-am simtit ca si cand lumea intreaga s-ar fi distrus, 5 = am fost zguduit cu totul,
6 = miscare, viteza, directie, culori, sunete, pattern energetic.
Nivelul 7 este un “spatiu gol”, limitat in timp, inchide cercul celor 7 niveluri.
Contine potentialul intregului univers, il experimentam cand suntem conceputi si la
moarte. Din el se formeaza modelul energetic.

Energia este imateriala. Somatizarea ei este Senzatia. Energia e universala. Un model

energetic poate fi acelasi pentru un om, un animal, o planta sau un mineral.
Modelul energetic tulburat este caracteristic a “ceva” din univers neuman = boala.
Daca cele doua modele, uman si neuman, se armonizeaza intre ele, cat de cat, modelul
neuman apare in hobiuri, interese si mai ales in vise.

Senzatia vitala este expresia modelului energetic imprumutat din natura si se manifesta
in tot : acuza principala, simptome caracteristice, hobiuri, interese, vise, gesturi ale
mainilor, cuvinte, metafore, imagini, senzatii. In sanatate nu este sau poate fi temporara
si adecvata intr-o actiune, nu este fixa.Patologic, in boala, este fixa, manifesta in tot.

Iluzia este imaginea falsa prin care senzatia vitala este perceputa de minte in orice
situatie, adevarata pentru ceva din alt regn.

Emotiile decurg din iluzie. Sunt 3 de baza : furie, frica, suparare si opusele lor : calm,
bucurie, siguranta. Emotia variaza dela om la om, e individualizata.

Fapte – emotiile sunt baza faptelor, implica intelectul si gandirea.

Nume – acumularea de fapte duce la identificarea, numirea obiectului.

Energia vitala se reduce dela nivelul 6 la 1. Tulburarea energetica duce la

tulburarea senzatiei vitale, care duce la iluzii, care duc la emotii, care duc la
simptome patologice, care formeaza boala. O substanta din natura cu acelasi model
energetic poate restaura sanatatea. In cursul consultatiei trebuie recunoscute toate
nivelurile. Tinta este Senzatia vitala, nivel la care se poate identifica miasma strans
legata de senzatie si de aici remediul similimum.

MIASME
Miasma este felul in care se percepe Senzatia vitala, se exprima in atitudine si grad
de disperare, este perspectiva umana a acestei senzatii anormale. Senzatia vitala si
miasma sunt 2 aspecte ale aceluiasi fenomen = boala.
Senzatia e “CE” al cazului, miasma e “CUM” si “CAT” al cazului.

Miasma acuta – Senzatia vitala e perceputa ca ceva brusc, temporar periculos si

amenintator pentru viata.
Atitudinea e de panica, reflex instinctiv de lupta sau fuga, exista speranta, totusi.
Cuvinte cheie : brusc, violent, panica, pericol, scapare, fara ajutor, teroare, frica, alarma.

Psora – Senzatia vitala e permanenta, nesiguranta de a depasi, exista speranta.

Atitudinea : efort, o lupta permanenta cu speranta succesului.
Cuvinte cheie : lupta, efort, incredere, dificultate, speranta, anxietate.
Sicoza – Senzatia e permanenta si fixa, dar nu distructiva, iremediabila, benigna.
Atitudinea e de acceptare si evitare, mascare, acoperire.
Cuvinte cheie : fix, acoperit, vinovat, ascuns, secret, evitat, acceptat.

Luetism – Senzatia e perceputa profund, permanenta, distructiva si fatala, fara speranta si

disperata, senzatia de izolare, ca nimeni nu-l poate ajuta, singur pe lume, iremediabil.
Atitudinea e disperata
Cuvinte cheie : distrus, devastate, fara speranta, imposibil, suicid, homicid, sfarsit.

Miasma tifoida – intre miasma acuta si psora. Ceva subit, temporar si amenintator pentru
viata, care cere mai mult de un raspuns instinctiv si care cere efort.
Atitudinea : efort concentrat pe o scurta durata.Daca efortul dureaza apare colaps.
Cuvant cheie : criza.

Miasma malarica – intre miasma acuta si sicoza. Senzatia e de situatie fixa, permanenta,
benigna cu atacuri intermitente, cu sentimentul de persecutat si impiedecat.
Atitudinea : acceptare cu sentimentul ca e nenorocos, plangaret, nu e multa speranta,
nefericit, teoretizeaza, fantazeaza. In acut poate fi un raspuns instinctiv.
Cuvinte cheje : atacat, hartuit, torturat, persecutat, impiedecat, nenoroc.

Miasma fungica ( Ringworm ) – intre psora si sicoza. Senzatia e permanenta si fixa, dar
nu atat de iremediabila ca in sicoza.
Atitudinea e de speranta si lupta, alternata cu acceptare, nesiguranta, slabiciune interna.
Cuvinte cheie : incercare, efort, lupta, predare, acceptare.

Cancerinism – intre fixitatea sicozei si distructia luetismului. Senzatia e profunda, haos

scapat de sub control, dar nu e distrugere totala, mai e ceva speranta.
Atitudinea : sfortare dincolo de puteri.
Cuvinte cheie : control, perfect, asteptari, ordine, haos, efort, supraomenesc.

Tuberculinism – intre sicoza si luetism. Senzatia e mai profunda si cu mai mare

disperare decat in cancerinism – de opresiune, sufocare, capcana.
Atitudinea : activitate febrila si nevoia de schimbare totala, foarte mica speranta,
distrugerea pare iminenta, izolare asemanatoare cu cea din luetism.
Cuvinte cheie : activitate, febril, schimbare, intens, libertate, opresiune, sufocare, capcana

Miasma leprei – intre tuberculinism si luetism. Senzatia e de distrugere, disperare, lipsa

sperantei, opresiune.
Atitudinea e disperata, violenta ( sfasie, musca), fara speranta si cu sentiment de
insingurare, izolare, a fost uitat de toti, mai ales de cei dragi, dezgust de sine, e murdar si
blestemat.
Cuvinte cheie : opresiune, fara speranta, sufocare, izolare, declasat, nenoroc, blestemat,
repulsie, murdar, dezgust, mutilate, muscat, sfasiat, disperat, nesuferit, sadism.
REGNURI
REGNUL MINERAL – structura – senzatia de lipsa, pierdere in structura sau functie.
Sunt punctuali, sistematizati, haine corecte cu modele simetrice, in dungi, culori potrivite.
Scrisul e net, literele la rand. Vorbesc organizat, précis, sistematici in prezentare.
Cronologici, minutiosi si precisi in descriere. Rol in mentinerea ordinei si structurii.
Afectati de ruperea relatiilor, slujbei, pierderi financiare, esecuri. Fricile lor sunt axate pe
relatii. Puternici, calculati, sistematici, conservatori. Au relatii cu persoane care le
completeaza ce la lipseste lor sau la care ei completeaza. Vise axate pe structura si functie

REGNUL VEGETAL – senzitivitate si reactivitate. Persoane emotive, imbraca

modele florale, neregulate, scris neregulat, descriu starea lor dezorganizat, la intamplare,
divagheaza, sensibili la socuri emotionale sau fizice. Vise variate. Interese : arta, muzica,
natura, flori, verdeata. Fiecare familie de plante isi are specificitatea ei.

REGNUL ANIMAL – supravietuire, competitie, victima-agresor.

Personifica acuza : “ei ma enerveaza”, “ei mi-au facut”, “ei ma persecuta”, “ei ma
lovesc”, “lovesc si eu inapoi”. Au nevoie sa atraga atentia. Imbraca haine in culori
luminoase, desene rare. Vioi, expresivi, comunicativi, contacte umane.
Fiecare regn are senzatia sa vitala, specifica pentru o substanta din natura.
Mineral : “ce-mi lipseste”, Vegetal : “ce ma afecteaza”, Animal : “cine ma afecteaza”?

CAZUL – metoda de preluare in 4 pasi :

1. Acuza principala este amanuntita la toate nivelurile de perceptie pana cand senzatia
vitala si miasma sunt clare. Acuza principala e o condensare a senzatiei vitale, este
reprezentarea locala a tulburarii vitale care e recognoscibila in toata viata omului
2. Se cerceteaza aria celor mai mici compensari : vise, hobi, copilaria, vocatia, interesele,
pentru confirmarea senzatiei vitale si a miasmei. Senzatia vitala e pura aici.
3. Alte arii importante in viata pacientului pentru confirmare.
4. Se urmareste senzatia vitala in profunzime in descrierea pacientului pana la sursa
remediului similimum. Gestica, daca exista, e intrebat CE arata cu ea, NU ce simte.
Pacientul spune “cand” si “dece”, trebuie intrebat “CE se intampla exact ?” si “CE
simte relativ la simptom ?” = Senzatia si “CUM simte?”= Miasma

POSOLOGIE
Nivelul 1 – diagnostic patologic – potente joase : 6 CH, 12 CH, LM 1 si 2
Nivelul 2 – simptome locale, modalitati : 30 CH, LM 3 si 4
Nivelul 3 – concomitente, efecte generale : 200 CH, LM 5 si 6
Nivelul 4 – simptome neuro-endocrino-imune, dorinte, somn, modalitati generale :
M, LM 7 si 8
Nivelul 5 – senzatii generale : 10 M, LM 9 si 10
Nivelul 6 – miscari generale, paternuri energetice – 50 M, LM 11 si 12
Nivelul 7 – coma : CM, LM 13 si 14
REGULI DE URMAT
1. Nu se folosesc cuvinte nefolosite de pacient. Se repeta acelasi cuvant si se cere
sa-l descrie mai departe sau sa spuna mai mult despre el sau ce simte si ce
senzatie are. Focus pe Senzatia vitala, NU pe emotii.
2. Se pune aceeasi intrebare in mai multe variante.
3. Se incurajeaza pacientul
4. Nu se pun intrebari directe, nu se intrerupe decat daca divagheaza. Nu se
interpreteaza spusele pacientului. Nu se recurge la Repertoriu prea devreme.
Senzatia vitala trebuie confirmata la toate nivelurile de perceptie
5. Se mentine legatura cu acuza principala
6. Nivelul 2 – Fapte – e foarte important – nivelul adevarului.
7. Gestica e foarte importanta mai ales la Nivelul 2 Fapte si 5 Senzatia.
Senzatia si actiunea sunt egale si opuse.
La orice e spus de pacient opusul e tot atat de adevarat.
Nu e nimeni si nimic in exterior decat el.
Functionam in acord cu ce percepem, fiecare percepe doar la ce e senzitiv.
Iti faci tie insuti ceeace vezi ca altii iti fac tie si faci altora sau lucrurilor ceeace ai
dori sa-ti faci tie.
Victima si agresor sunt doua fete ale aceleasi stari.
Senzatia arata regnul, cum ii face fata pacientul arata miasma.

Bibliografie : Sankaran R. The sensation in homoeopathy Homoeopathic Medical

Publishers Mumbai 2004