HOMEOPATIE SI BIOTIPOLOGIE. CONSTITUTII.

Dr Doina Pavlovschi - Note de curs (27-28 ianuarie 2006)

HOMEOPATIE SI BIOTIPOLOGIE Confucius sfat dat printului Ling :Puneti n ordine denumirile. Cand denumirile sunt incorecte, rationamentele sunt incorecte. Biotipologia este stiinta care cauta pentru fiecare individ corelatia posibila intre forma corporala, tendintele fiziologice si comportamentul psihic. Bioterenul este un ansamblu structural normal si patologic. Omul sanatos este definit prin constitutie si temperament. Constitutia este fixa, ereditara, formata din anumite caractere morfologice, fiziologice si psihice care pot conduce la o inclinatie spre o anumita morbiditate. Temperamentul este castigat n timpul vietii si dupa unii autori (Aurian-Blajeni de ex. ) evolueaza dupa varsta. Fiecare temperament reprezinta o anumita predominanta metabolica ce-i determina semne fiziologice, psihice si tendinte morbide, modificate continuu de agresiunea mediului intern si extern. Omul bolnav este definit prin constitutie, temperament si miasma . Miasmele sunt grupari patologice cu simptome si reactii fiziopatologice comune. Toxinele metabolice si microbiene actioneaza asupra constitutiei si temperamentului si pot modifica prin transmitere ereditara constitutia. Diateza este dispozitia generala care predispune individul la anumite afectiuni patologice

Constitutia, temperamentul si miasma formeaza tripticul diatezic ce caracterizeaza bolnavul n afara caracterelor proprii ale bolii. Diateza ar fi fondul morbid pe care se aseaza boala, impreuna cu care alcatuieste aspectul clinic. Etiologia, cauzalitatea homeopatica, este ansamblul cauzelor declansante si favorizante , endo sau exogene, care transforma, impreuna cu boala, omul sanatos n om bolnav. Biotipologia e interesanta pentru corespondentele clinicoterapeutice spre care conduce, ca predispozitie, la un mod de reactie specific al unui organism, pentru prevederea cauzelor profunde ale afectiunilor patologice si incercarea unei profilaxii. Deci interes diagnostic, pronostic si chiar terapeutic prin orientarea spre un anumit grup de remedii. Important de subliniat : nu trebuie confundat diagnosticul biotipologic cu diagnosticul patogenezic. Nu se prescrie un remediu pe considerente biotipologice, ci pe similitudinea tabloului simptomatic prezent cu patogenezia remediului. ISTORIC Hippocrate n antichitate din relatia celor 4 elemente primordiale : pamant, apa, foc si aer cu cele 4 stari : uscat, umed, cald si rece a descris cele 4 tipuri de temperamente : limfatic, sanguin, bilios si atrabiliar sau nervos. El spunea : trebuie sa stii spre ce boala tinde fiecare constitutie individuala. Broca la inceputul secolului nostru a fost fondatorul antropologiei si al antropometriei. Sigaud pe criterii clinice a descris tipurile respirator, digestiv, muscular si cerebral. Viola si Pende au descris tipurile endocrinologice hiper, iso si discrinic.

Martiny a descris tipurile embrioblastice : cordo, meso, ento si ectoblastic. Kretschmer, psihiatru, a descris tipurile somato-psihice : picnic ciclotim, leptosom schizotim si atletic ixotimic. Sheldon a descris tipurile endomorf visceroton, mesomorf somatoton, ectomorf cerebroton Grauvogl a descris cele 3 stari biochimice : carbonitrogenoid caracterizat prin oxidare incetinita ce duce la o supraincarcare cu metaboliti si la tulburari de excretie hidrogenoid caracterizat prin retentie hidroclorurata , duce la infiltrare, hidropexie. oxigenoid caracterizat prin accelerarea metabolismului, duce la slabire cu uscaciune cutaneo-mucoasa si a fanerelor. Morfotipologie homeopata Nebel, elvetian si Leon Vannier, francez, au pus bazele tipologiei homeopatice cu clasificarea n 3 tipuri constitutionale minerale calcice, reprezentate prin carbonic, phosphoric si fluoric, reflectate n policrestele Calcarea carbonica, Calcarea phosphorica si Calcarea fluorica si carora le corespund miasmele psora, tuberculinism si luetism. Henri Bernard considera constitutia mai putin fixa, in sensul ca, pe langa un fond de caractere comune, se poate, sub influenta mediului, sa apara caractere noi corespunzatoare unor serii homeoterapice , care sunt sarurile diferite ale aceluiasi acid, de unde stadiile evolutive. El distinge 3 constitutii primitive carbonica, sulphurica si phosphorica. La centru este sulphuricul neutru care poate evolua spre sulphuric gras sau sulphuric slab, la stanga se gaseste tipul carbonic, iar la dreapta tipul phosphoric. Constitutia fluorica este considerata autonoma, dar secundara, ea se poate grefa pe oricare din constitutiile principale dand tipuri constitutionale mixte. Constitutiile mixte apar din combinatiile intre 2 sau 3 constitutii principale si secundara si sunt cele mai frecvent intalnite. Singura combinatie imposibila este cea carbo-phosphorica.

Cu toate c aceste clasificri nu pot acoperi sintetic complexitatea i varietatea patogenezic din homeopatia hanemanniana, ele capt un cert interes didactic in studiul fiziopatologic al remediilor respective, aducnd i un plus de congruen demn de a fi avut in vedere n practica homeoterapic, pe stadii evolutive, a patologiei. (Dr. Ioan Teleianu) CONSTITUTIA SULPHURICA Morfologie Aspect general : armonios, echilibrat, talie normoligna, greutate mijlocie, atitudine armonioasa, dreapta, mers regulat, cadentat, sobru, gesturi controlate, actiuni bine gandite. Ap. locomotor : segmente mijlocii, armonioase, muschi, ligamente, articulatii cu tonicitate normala n hiperextensie unghi usor inferior la 180 grade n artic. cot, genunchi Ap. buco-dentar : dinti usor dreptunghiulari, albi sau alb-galbui, rare carii, radacini mijlocii si paralele, ligament alveolo-dentar solid, arcade circulare, regulate, bolta palatina rotunjita, ocluzie perfecta Fiziologie si tendinte patologice Armonie fiziologica, echilibrat neuro-endocrin cu amfotonie, hiperhipofizie moderata.

Tendinta la pletora compensata prin eliminari naturale pe fond congestiv general, cu congestii active arteriale si venoase acute localizate : piele furuncule, eczeme, mucoase - hemoroizi, seroase reactii artritice, sau generalizate : HTA, alergie. Mentalitate Dorinta si nevoie de activitate moderata, rationala, spirit intreprinzator, dar cu judecata, obiectiv, dinamism si optimism moderat de ratiune, constient de responsabilitatile sale, cu self control si incredere n sine. Tipul decompensat este incapatanat, obtuz, iritabil si exploziv. Examene complementare Poate usoara poliglobulie, hipercolesterolemie si hiperazotemie mici. CONSTITUTIA CARBONICA Morfologie Aspect general : talie breviligna, scurta, greutate marita, obezitate, aspect trapu, patrat sau sferic, dezvoltat n largime, fata sferica, lunara sau n para, abdomen important, atitudine hipotona n copilarie, rigida la adult, mers regulat, lent, greoi, sacadat, talonat, actiuni gandite si precise Ap. locomotor : craniu brahicefalic cu frunte larga, rotunjita, segmente scurte, maini scurte, patrate, carnoase, moi, picioare scurte, late, muschi, ligamente si articulatii hipotone la copil, rigide la adult n hiperextensie unghi inferior la 180 grade n articulatiile cot, genunchi Ap. buco-dentar : dinti albi, patrati, solizi, dar cu carii de colet, radacini puternice, divergente, ligament dens si solid, arcade eliptice si largi, bolta palatina rotunjita, ocluzie aproape perfecta Fiziologie si tendinte patologice Predominanta limfatica si digestiva cu hipotonie la copil, rigiditate scleroasa la adult.

Distonie neuro-endocrina cu un prim stadiu stenic cu hipersuprarenalism de origine hipofizara si apoi un stadiu astenic cu vagotonie de epuizare si hiposuprarenalism terminal, hipotiroidie de fond si hipogenitalism. Tendinta la obezitate cu blocarea eliminarilor deseurilor metabolice, cu congestii pasive si degenerescente scleroase, neuroartritism, HTA scleroasa cu hipercolesterolemie si hiperazotemie, boli de nutritie diabet, guta, artroze. Friguros care se teme de caldura, mai ales solara, sensibil la umiditate (hidrogenoid) Mentalitate Domina pasivitatea si economia, se repliaza asupra sa oferind mediului exterior un minimum de efort posibil. Doreste liniste, pace, ordine. Este econom, un realizator metodic cu rationament de bun simt, perseverent, vorbeste putin, doar ce stie. Tipul decompensat este lenes, incapatanat, indiferent afectiv. Examene complementare Uree sanguina crescuta, hipercolesterolemie, scleroza renala, diminuarea metabolismului bazal, hipercorticism la stres, artroze precoce. CONSTITUTIA PHOSPHORICA Morfologie Aspect general : talie longilina, greutate mica, tendinta la slabire, inalt, adus de spate, torace alungit si aplatizat dinainte inapoi, bazin basculat inainte, atitudine supla, eleganta, dar aplecata n repaus, mers suplu si gratios, rapid si usor, gesturi suple, expansive, vii, actiuni spontane si dezordonate depasind scopul prin exagerare afectiva, exteriorizari zgomotoase Ap. locomotor : craniu dolicocefalic, frunte inalta, segmente lungi si subtiri, maini lungi, suple, elegante, cu degete si unghii lungi si fine picioare lungi si subtiri cu tendinta la platfus, muschi, ligamente si articulatii hipotone cu laxitate moderata, rectitudine n hiperextensia articulatiilor cot, genunchi,

Ap. buco-dentar : dinti galbeni, dreptunghiulari, cu mici deviatii, carii multiple simetrice radacini lungi si paralele, ligament alveolo-dentar subtire si nu prea solid arcade n elipsa, bolta palatina alungita, ocluzie imperfecta Fiziologie si tendinte patologice Predominanta bilio-nervoasa cu hipersensibilitate nervoasa, insuficienta hepatica si spasme hepato-biliare, tendinta la demineralizare celulara. Hiposuprarenalism de fond si distonie neuro-endocrina cu un stadiu stenic cu simpaticotonie, hipertiroidie, hipergenitalism si un stadiu astenic cu vagotonie de epuizare, hipotiroidie si depresie sexuala. Tendinta la slabire, chiar cu apetit exagerat, cu prezenta de ptoze viscerale, congestie venoasa periferica ce accentueaza hipotensiunea arteriala esentiala, demineralizare si pierdere de substanta tisulara. Boli inflamatorii ale mucoaselor, seroaselor, organelor nobile. Tuberculoza excavata pulmonara, renala, meningee. (Sulphuric : tbc cutanat, Carbonic : tbc fibroasa, osteo-articulara) Instabilitate termica : frilozitate, dar nu suporta aerul inchis, sensibilitate la frig. Decalcifiere osoasa. Artrite. Mentalitate Hipersensibilitate nervoasa si fatigabilitate, tendinta la exaltare si deprimare rapida, hipersensibilitate imaginativa si afectiva, mai mult intuitiv decat rational, mai mult visator decat realizator. Distrat, boem, sentimental si superficial. Are oroare de ordine si disciplina, nu are rabdare.Actiunile reusite trebuie sa fie de scurta durata, in cursul unei perioade de exaltare. Nu rezista la efort, cade in depresie, suicid. Tipul superior poate fi artist genial, dar cu realizari capricioase.

Tipul inferior este infatuat, palavragiu, superficial si meschin, cu faze de depresie n care senzatia de gol din viata sa il poate duce la sinucidere. Examene complementare Anemie, limfocitoza, uree si colesterol scazute, demineralizare calciu, fosfor, magneziu. CONSTITUTIA FLUORICA Morfologie Aspect general : variabil, talie mai mult mica, greutate variabila, asimetrie, aspect batranicios, atitudine dezechilibrata, dislocata si instabila, mers neregulat, disgratios, gesturi dezordonate, stangace, inutile, actiuni variabile si paradoxale, imprevizibile Ap. locomotor : asimetric, maini flexibile, prea suple, degete efilate, hiperlaxitate, unghii mici, moi, triunghiulare sau trapezice, platfus, entorse, malformatii osoase de toate felurile, hipotonus muscular, hiperlaxitate articulara, elastopatie, n hiperextensie unghi peste 180 grade n articulatiile cot, genunchi. Ap. buco-dentar : dinti gri triunghiulari si mici, incalecati sau cu spatii libere, radacini conice sau convergente, policarii, ligament gros si lax, arcade variabile, retrognatie inferioara, bolta palatina foarte ogivala, asimetrica, ocluzie foarte defectoasa. Fiziologie si tendinte patologice Disarmonie distrofica, instabilitate, hiperlaxitate ligamentara, scleroza, induratie, malformatii Distonie neuro-endocrina cu raspunsuri variabile, imprevizibile. Instabilitatea fluoricului accentueaza demineralizarea phosphoricului, dar prin tendinta la scleroza i cicatrizeaza excavatiile, precipita scleroza carbonicului, dar i anima ritmul de viata, agraveaza decompensarea sulphuricului.

Mentalitate Instabilitate si paradox. Indecis, dezordonat, agitat. Nu are continuitate n actiuni, capricios, n miscare continua, cu nevoia de schimbare. Tipul superior este intuitiv, asimileaza repede, fara a invata, actioneaza fara multa gandire, dar cade just printr-un deosebit simt de observare si intelegere. Tipul inferior este ambitios fara scrupule, irational, depravat, vicios, personalitate disarmonic structurata cu tendinta la perversiuni sexuale. CONSTITUTII MIXTE Combinatii de 2 sau 3 din tipurile descrise anterior. REMEDII CONSTITUTIONALE Carbonic : Calc. c. , Magn. c. , Kali c. , Natr. c. , Baryta c. , Ammon. c. , Carbo anim. , Carbo v. Sulphuric : Sulphur gras : Calc. s. , Hepar s. , Magn. s. , Kali s. , Natr. s. , Bar. s. , Sulph. ac. slab : Calc. mur. , Magn. m. , Kali m. , Natr. m. , Ammon. m. , Mur. ac. Phosphoric : Calc. ph. , Magn. ph. , Kali ph. , Natr. ph. , Ammon. ph. , Phos. ac. , Phosphorus Fluoric : Calc. fl. , Natr. fl. , Fluoric acid. PROFILAXIE CONSTITUTIONALA Sulphuric - se combate plethora si supraincarcarea - va evita sedentaritatea si aerul inchis - se recomanda sporturile, chiar violente, competitiile, transpiratia - va evita excesele alimentare repetate - educatia : mai mult trebuie franat

- profesional : profesiuni in care isi poate exercita dinamismul, responsabilitatea Carbonic - se combate limfatismul, obezitatea, scleroza - se evita sedentaritatea, climat uscat si cald - sporturi neviolente, evitarea competitiilor, masaj - alimentar : lupta cu atonia prin alimente gustoase, picante, restrictie de sare, grasimi - profesiuni subalterne, fara responsabilitate si fara rapiditate de executie Phosphoric - se combate hipersensibilitatea, demineralizarea, insuficienta hepatica - se evita eforturile mari, necesita repaos si calm - mare sau munte de mica altitudine - activitate in aer liber, fara expunere la soare - sporturi neviolente, fara competitie si transpiratie - alimentatie variata, bogata in materiale azotate si minerale - educatie : incurajat, calmat, tact in educatia sexuala - profesiuni ce necesita intuitie si imaginatie, activitati artistice Fluoric - se combate instabilitatea - necesita climat sedativ, munte, nu mare - alimentatie hipotoxica, cu masura - educatie : trebuie avut tot timpul sub control - profesiuni care sa nu necesite eforturi, animate si nesablonizate TEMPERAMENTE Limfatic-digestiv : mai ales n copilarie cand predomina organele digestive, iar endocrin timusul, tiroida, sistemul adeno-limfoid.

Sanguin-respirator : mai ales n adolescenta cand predomina organele respiratiei si circulatiei sanguine, iar endocrin glandele genitale. Bilios-muscular : mai ales la adult cand predomina ficatul. Nervos-cerebral : mai ales la batran cand predomina scleroza. REMEDII DE TEMPERAMENT Limfatic : Calc. c. , Baryta c. , Graph. , Sil. , Puls , Natr. s. , Kali c. , si altele Sanguin : Sulphur, Arnica, Aurum, Kali bich. , Ferrum si altele Bilios : Lyc. , Iod. , Nux v. , Nitri ac. , China, Bry. , Act. rac. si altele Nervos : Natr. mur. , Sepia, Alum. , Arg. nitr. , Conium, Caust. , Rhus tox. si altele. MIASME Cele 3 miasme hahnemaniene psora, sicoza si luetismul, descrise n Bolile cronice plus alte 2 miasme noi tuberculinismul si cancerinismul. PSORA Hahnemann intelegea prin psora un complex de simptome comune mai multor categorii patologice, atasate unei patologii predominante, scabia. Caracteristici dupa Hahnemann : - la inceput boala generala si interna - aparitie secundara de semne cutanate, care tratate duc la metastaze morbide, la disparitia semnelor cutanate si la alternante morbide, deplasari pe alte organe.

Astazi psora este socotita o entitate patologica definita printr-un mod de reactie particular al unui grup de indivizi la agresiuni patogene cunoscute sau nu. Caracteristici : tendinta la recidive alternante morbide cutaneo-mucoase ameliorare generala prin eliminari- diaree, transpiratie, menstra, etc.

Clinic : - alternanta de stari stenice si astenice, de euforie si anxietate - tulburari digestive cu alternanta diaree-constipatie, pusee hemoroidare - tulburari eliminatorii genito-urinare - tulburari alergice respiratorii - tulburari cutaneo-mucoase Etiologie : nu numai scabia, infectiile cronice virale, ereditare sau/si castigate si altele. Psora are rezonanta mai mare asupra constitutiei sulphurice. SICOZA Hahnemann descrie sicoza ca boala cu transmitere predominant sexuala care se caracterizeaza prin aparitia de vegetatii cutaneomucoase de tip condilomatos, verucos, etc, mai ales pe organele genitale, putand fi sau nu asociate cu gonoree. Prin gonoree Hahnemann intelegea scurgerea Neisser va descoperi gonococul abia peste 100 ani.

Henri Bernard numea sicoza reticuloendotelioza sau mezenchimatoza cronica de origine politoxica si polimicrobiana, a carei modalitate reactionala este tendinta la incarcerare, la staza, incetinire a eliminarilor centrifuge. Caracteristici : - retentie hidrolipopexica - tendinta la neoformatii - catabolism incetinit, eliminari cutaneo-mucoase torpide Clinic : - psihic lentoare cu tendinta depresiva - hipersensibilitate hidrometrica - infiltrare hidrica si adipoasa : palid, buze groase, facies bouffi, piele lucioasa si grasa, infiltratii ale 1/3 inferioare a gambelor mai ales seara - secretii subacute si cronice rino-faringee sau genito-urinare - incetinirea tranzitului intestinal si oligurie, congestii hepato-biliare - neoformatii : veruci, condiloame, polipi, adenoame, fibroame, etc - tulburari ale fanerelor : unghii casante, deformate, par rarefiat, fragil - mana sicotica (Michaud) : unghii casante, striate, dedublate, cu disparitia lunulei, iar pe dosul mainii vene accentuate si pete melanice. Etiologie : gonococia, mai ales cea recidivanta vaccinari repetate, seroterapie

poliinfectii, mai ales colibacili, bacili tifici si paratifici politoxicoza toate noxele moderne Constitutia carbonica ar facilita instalarea sicozei LUETISM Sifilisul este tot o boala generala cu manifestari locale a caror reprimare prin tratament duce la aparitia de complicatii secundare cu caracteristicele : - mod reactional fiziopatologic centripet - formare de leziuni ulcero-necrotice - procese tisulare cu tendinta sclerogena Clinic : - labilitate neuro-senzoriala si emotionala - hiperalgii dureri liniare nocturne - morfologic asimetrie - anomalii dentare - hiperlaxitate ligamentara - piele uscata si crapata, unghii subtiri, par rar - scleroza arterio-venoasa, ulceratii cutaneo-mucoase trenante Etiologia : infectia sifilitica, alcoolismul cronic, ecotoxicologia Constitutia fluorica este mai receptiva la luetism TUBERCULINISM

. Caracteristici : - insuficienta hepatica congenitala, disritmic vegetativ, discrinic variabilitatea simptomelor alternari excitatie-depresie congestie venoasa periferica, cianoza periferica procese inflamatoare, apoi ulcerative, acute si cronice demineralizare cu deshidratare si slabire, pete albe pe unghii, carii dentare tendinta de a raci, fragilitate respiratorie

- eliminari cutaneo-mucoase de deseuri metabolice (coriza repetitiva, eczema zemuinda, ulceratii varicoase zemuinde = eliminari toxinice) Clinic : - sindrom neuro-endocrin-psihic : instabilitate caracteriala, ras si plans facil, alternante de astenie-hiperstenie, hipertiroidie, frilozitate, transpiratii, tremor. sindrom cardio-vascular : eretism circulator, palpitatii, extrasistole, cianoza sindrom digestiv : apetit capricios, absenta setei, desgust de grasimi, diaree urmata de constipatie, parazitoze intestinale oxiuri mai ales sindrom loco-motor : dureri dorsale, deformari ale coloanei vertebrale, diskinezii articulare, tulburari n metabolismul calcic si fosforic, carii dentare piele marmorata, eruptii zemuinde sau pruriginoase

Patologie : rujeola, pertussis, bronsite, pleurezie, eritem nodos, colibaciloza, gripe, rinofaringite, reumatism articular acut, adenopatii. Nebel il asemuia cu psora lui Hahnemann.

Constitutia phosphorica reprezinta terenul favorabil CANCERINISM Este o stare de disfunctie care poate duce la degenerescenta oncogena. Caracteristici : - depresie endogena, astenie psiho-fizica, slabire fara cauza contrarietati familiale si griji profesionale tulburari de somn

Clinic : - neuro-endocrino-psihic : hipostenie, hipotimie, cancerofobie algii centrale si periferice diminuarea transpiratiei hipotiroidie cu ten palid, umflarea pleoapelor, par rar si casant, frilozitate digestiv : gura amara, desgust de carne, limba fisurata, buze livide si fisurate, greata matinala, ficat gros, sensibil, pete galben-brune n regiunea hepatica, constipatie cu hipotonie intestinala, hemoroizi, jena n hipocondrul stang cardio-vascular : tulburari ale tensiunii arteriale genito-urinar : lombalgii, oligurie piele inchisa, flasca, puncte negre, comedoane, nevi rubinii, cheratoza, melanoza

Etiologie : cauze endogene : disritmie neuro-endocrina, varsta, imbatranirea prematura

cauze exogene : factori telurici si hidro-climatici factori ecotoxicologici si psiho-sociali alimentatie si igiena defectuoase raspunsuri imunitare anormale virusuri oncogene, infectii microbiene cronice NOSODE (Remedii antitoxinice) Psora : Psorinum Sicoza : Medorrhinum,Colibacilinum,Vaccinotoxinum,etc Luetism : Luesinum,Ethylicum,Absinthium Tuberculinism : Tuberculine : TK,TR,Marmorek,Spengler,Denys,Bacilinum Cancerinism : Carcinosinum REMEDII MIASMATICE Psora : Sulphur,Calc.c.,Lyc.,Hepar s.,Graph.,Carbo v.,Sil.,si altele Sicoza : Thuya,Natr.s.,Caust.,Staph.,Lach.,Dulc.,Hydr.si altele Luetism : Merc.,Aurum,Arg.nitr.,Kali bich.,Plat.,Phyt.,Nitri ac.,Bar.c.si altele Tuberculinism : Natrum mur.,Kali c.,Phos.,Puls.,Ign.,Apis.Stan.,Ferr.,Iod.si altele Cancerinism : Ars.alb.,Carbo an.,Conium,Bromium,Hydr.,Kreos.,Thuya si altele BIBLIOGRAFIE Aurian-Blajeni C. Homeopatia EdituraLitera Bucuresti 1983 Bungetzianu G., Chirila P. Manual de homeopatie Editura Medicala Bucuresti 1983 Encyclopedie Medico-Chirurgicale Editions Techniques Paris Hahnemann S. The chronic diseases

Julian O. A. Abregee d`homeopathie Ed. Masson 1981 Little D. Les miasmas Homeopathy on line Ortega P.S. Notes on the miasms or Hahnemann`s chronic diseases Ed. N.H.F. 1980 Zissu R. Matiere Medicale homeopathique constitutionelle ** ** ** top

REMEDII FRECVENT INDICATE IN TRAUMATISME (MATERIA MEDICA) Dr. Ileana Rindasu note de curs (27.01.2006) TRAUMATISMELE IN HOMEOPATIE ARNICA MONTANA (Carul znelor, Carul pdurilor, Iarba Soarelui, Podbalul de munte ) Planta e larg raspandita, in Europa, Nordul Asiei si al Americii, pe fanete si pasuni din zona montana si subalpina. Planta este din ce in ce mai rara in flora noastra spontana, din cauza poluarii, de aceea se recomanda reinsamantarea ei toamna. Descriere:

Tulpina atinge 60 cm inaltime, iar radacina cilindrica si oblica are cca 10 cm lungime si o culoare rosie-maronie in exterior, alba in interior. La baza tulpinii se afla o rozeta de 4 frunze, avand o forma alungita, in continuare tulpina propriu-zisa avand cel mult 1-2 frunze. Din mai pana in iulie, cresc pe ea 1-5 flori galben-aurii, asemanatoare cu o floare a soarelui in miniatura; de obicei, planta se caracterizeaza printr-o inflorescenta terminala si 2 inflorescente laterale situate dedesubt. Plansa 1 Parti utilizate Intreaga planta proaspata sau uscata; calitatile curative sunt mai eficiente la flori. Compozitie chimica Inflorescentele contin sesquiterpene de tipul henelaninei, cu actiune imunostimulatoare. Radacina , dar si restul plantei contin principii amare: calendulina si arnicina. Farmacologie ( fitoterapie ) Preparatele aplicate local au actiune antiinflamatoare, analgetica si antiseptica , dar nu se aplica extern pe plagi deschise, eventual se aplica diluate, sub forma de comprese. Infuzia de flori si radacini stimuleaza sistemul nervos si circulatia sanguina, diureza si transpiratia. Ceaiul de flori sedeaza mai ales dupa o sperietura sau cadere. Dr. Bohn o folosea in tratamentul sangerarilor ascunse si al hematoamelor. Cantaretii o prefera ca tratament pentru combaterea oboselii corzilor vocale si a raguselii. Actioneaza eficient in catarul insotit de febra si stimuleaza expectoratia. Toxicitate

Administrata pe cale interna in doze mai mari de 7g( 25 ml tinctura = 5 l-te ), este toxica, producand ameteli, tulburari de echilibru, tremuraturi ale membrelor, tulburari respiratorii si digestive. Trasaturi esentiale ( dupa G. Vithoulkas ) Tema principala a remediului: o experienta traumatica profunda ce s-a exercitat asupra nivelului fizic si / sau emotional sau mental. Trauma poate fi reprezentata de o cadere/ lovitura/ comotie, alteori poate fi rezultatul fricii sau al unui soc emotional cum ar fi cel legat de o importanta pierdere financiara. Tipul Arnica: persoana posomorata ce vrea sa fie lasata singura si in pace, nu vrea sa I se vorbeasca si mai ales, nu vrea sa fie atinsa, mai ales in partile dureroase. Este ca si cum persoana ar suferi de o frica fundamentala, de a nu fi atinsa, de aceea are o atitudine defensiva exprimata prin Nu te apropia de mine! fizic/emotional, frica ce provine din senzatia ca a fost ranita profund, iar rana nu s-a inchis ( Ruggero Dujany: floarea aminteste putin de aceasta atitudine: ea creste la distanta de alte flori; o alta paralela posibila cu remediul este aspectul plantei care privita de departe, pare frumoasa, dar de aproape se observa ca arareori este sanatoasa; rozetele ei avand urme de muscaturi datorate insectei Trypeta cerasi sau musca Arncae). Ca si la alte remedii, simptomele evolueaza in mai multe stadii: In primul stadiu de patologie, se obs. o reactie de agresivitate, cu tendinta de a ataca pt. a preveni un contact prea apropiat. Pacientul este irascibil, certaret, autoritar, dispretuitor. Poate fi furios, injura, vrea un obiect, apoi nu il mai vrea si il arunca cat colo ( Cina, Nux-v ). Nu accepta autoritatea nimanui si se considera atotstiutor ( Causticum ). In urmatorul stadiu, pacientul devine foarte sensibil si pasiv, se inchide in el; este stadiul in care apare tabloul bine cunoscut, cand

vrea sa fie lasat in pace, ca un Nat-mur. Asemanarea este cu atat mai mare cu cat la incecarea de consolare, reactioneaza cu agresivitate. Pacientul Arnica are senzatia de contuzii peste tot, ca si cand ar fi batut, de aceea are teama de a nu fi abordat, atins sau penetrat. La femei, se poate intalni frica de viol si chiar de raportul sexual normal. Stadiul urmator : apare starea de anxietate ce isi arte originea in socurilew anterioare provocate de o spaima, suprasolicitare,etc. Frica ajunge rapid in subconstient si produce atacuri de panica in timpul noptii, cu treziri insotite de senzxatia de moarte iminenta si teama ca ceva nu e in regula cu inima sa. Aceste stari pot sa apara in urma unui accident ( Aconit, Arg-nitr., Lachesis). In aceasta etapa a suferintei sale, pacientul devine distrat, uituc, isi pierde interesul pentru munca, nu se mai poate concentra, trebuie sa verifice mereu daca nu a uitat lumina sau aragazul deschise. Alt tablou mental caracteristic este cel asociat febrei inalte din boli infectioase severe ( malarie, scarlatina ) sau cel din accidentul vascular cerebral : se observa prostratia profunda urmata de delir, inconstienta si coma. Halucinatii ; vede cladiri care se prabusesc peste el, forme negre, fantome, crede ca va fi arestat. Alteori, desi aflat intr-o stare grava, are iluzia ca se simte bine si vrea sa goneasca medicul: Nu am nevoie de tine, nu vreau medicamente! Cand se instaleaza starea semicomatoasa, initial este capabil sa raspunda la intrebari, dar recade rapid la starea initiala, uneori inainte de a termina propozitia. Sugarul Arnica Capricios, sensibil la durere, are tendinta sa tipe daca mama ii atinge mainile sau picioarele. Plange in somn, mai ales dupa ce a mancat sau dupa tuse. In timpul febrei, seamana cu bell., are corpul rece si capul fierbinte. Aspecte generale, caracteristici generale si modalitati

Traumatisme, inclusiv consecintele pe termen lung ale traumatismelor, produse de un obiect bont, insotite de extravazare sanguina, cu aparitia vanatailor; senzatia de contuzii, durere in tot corpul, ca si cum a fost batut. Contuzii, luxatii, entorse Indicat postoperator si dupa extractii dentare pentru resorbtia sangelui si vindecare mai rapida Excelent remediu la nastere, ajuta impotriva senzatiei de contuzii la nivelul uterului si la dilatarea colului uterin Nu se indica daca exista solutii de continuitate, cu sange care curge din plaga Kent : Patul ii pare prea tare, ceea ce este un alt fel de a spune ca il dor toate. Durerea pare sa treaca un timp, daca isi schimba pozitia, de aceea este nelinistit, se misca in pat, se intoarce de pe o parte pe alta. Miros putred de oua stricate al secretiilor ( amintesc de mirosul respingator al plantei proaspete ). Agravari: -efortul fizic - atingerea - zdruncinaturile - repaosul indelungat - culcat pe o parte timp indelunngat - seara si noaptea in pat - frigul umed - dupa somn Ameliorari culcat, cu capul in pozitie joasa in aer liber baile reci schimbarea pozitiei daca se dezveleste Dorinte si aversiuni alimentare

Doreste acru, bauturi reci, alcool ( whisky, bere ) Av. pentru carne si lapte; fumat.

Nucleul remediului ( Vermeulen ) 1. traumatisme fizice; senzatia de batut, contuzii 2. frica de apropiere si de a nu fi atins 3. secretiile respingatoare, putride 4. capul fierbinte, corpul rece 5. tresare din somn dupa un accident sau alta spaima; agr. noaptea Cateva simptome prezentate repertorial Vertigo ; Concussion of brain, from ; Vision: Loss of vision, injury to eye, after Hearing: Impaired,concussions, from ; Nose: epistaxis, exertion from; washing face from Face : heat, cold limbs Rectum ; diarrhoea, injuries, after Bladder: calculi, after operation for; retantion of urine, exertion after Skin: eruptions, boils, small Sleep: falling asleep, answering when Remedii complementare; Aconit, Rhus-tox., Sul-ac. Indicatii clinice: Abcese, AVC, Comotie, Contuzii, Dupa interventii chirurgicale, Extractii dentare, Luxatii, Nastere, Psoriazis, Purpura, Traumatisme craniene, etc Cazuri 1, 2, 3. RUTA GRAVEOLENS ( Vrnan)

Genul Ruta cuprinde mai multe specii ce include: Ruta angustifolia (egipteana ) Ruta graveolens ( comuna ) Ruta montana Planta perena intalnita mai ales in bazinul mediteranean, ce poate ajunge la inaltimea de 60 cm, florile sale galbene au 4- 5 petale, iar fructele sunt formate din tot atatea capsule ce contin numeroase seminte. Foarte utila in leziuni si traumatisme, mai ales ale tesutului conjunctiv; in afectiuni reumatice. In antichitate, in medicina greaca si romana, era folosita ca mijloc anticonceptional si abortiv. In folclorul englezesc, simbolizeaza regretele si cainta, fiind numita uneori si planta gratiei( divine), denumire sub care o gasim intr-un monolog al Ofelii, in Hamlet. Compozitia chimica include grasimi, uleiuri, alcaloizi, flavonoide. Substantele abortive aparti clasei alcaloizilor( Aborinina, Graveolimina, Skimianina), iar Chalepensina este cea care combate fertilitatea. Planse Caracteristici Cea mai importanta caracteristica; senzatia teribila de intepeneala (redoare) resimtita in muschi si tendoane. Stare mentala : Pacient melancolic, trist, nemultumit de el insusi si de ceilalti, certaret Alteori; plin de remuscari Anxietate si atacuri de panica, cu frica de moarte, mai ales in timpul febrei sau in timp ce este supraincalzit Vithoulkas a vindecat cu acest remediu unele cazuri de nevroza anxioasa

Aspecte generale, modalitati Oboseste usor, agravat de exercitii fizice Intepeneala in tot corpul Agitatie Dureri pe partea pe care se sprijina Traumatisme ale tesutului conjunctiv, tendoanelor si periostului Contuzii si entorse, mai ales de glezna si pumn Agravari la vreme rece si umeda effort fizic in repaos ( Rhus-tox. Ameliorari vreme uscata si calda in pozitie culcat ( desi uneori, se agraveaza, mai ales durerea ) daca isi misca memrele sau intregul corp Cateva simptome locale caracteristice Ochi : Afectarea ochilor prin suprasolicitare, urmata de cefalee; senzatia de redoare in jurul ochilor prin solicitarea vederii, mai ales dupa o munca migaloasa Eye, pain, reading while; sewing while; exertion of vision from Gastro-intestinal ; o Constipatie, cu efort de defecatie ineficient o Prolaps rectal inainte de scaun (Rectum, prolapsus, stool before) Extremitati : o Dureri articulare agravate de vremea rece si umeda si de efortul fizic, de suprasolicitare

o o o o o o

Dureri cu caracter de contuzie si intepeneala Leziuni ale tendoanelor dupa suprasolicitare sau torsiune articulara Bursite si tendinite acute post-traumatice Leziuni traumatice ale periostului, cu ingrosare, dupa contuzii Fibroze si proliferari nodulare ale tendoanelor, dupa suprasolicitare si microtraumatisme cronice, de ex.la nivelul palmelor Chisturi sinoviale

Remedii complementare Calc-phos Diagnostic dif. Rhus-tox - intepeneala agravata dimineata, amel. de miscare, agr. de vreme rece si umeda, redoarea cefei, leziuni tendinoase. Indicatii clinice Artrite, Atacuri de panica, Bursite, Cefalee, Lombalgii, Fibrozite, Leziuni tendinoase, Leziuni ale periostului, Prolaps rectal, Sciatica, Suprasolicitarea vederii, Suprasolicitari musculare.

HYPERICUM PERFORATUM (PERFOLIATUM) (Suntoare, Pojarni, Iarba Sf. Ioan) Plant erbacee peren, cu tulpina ce poate atinge 1 m inaltime si numeroase ramuri ce se dezvolta la axilele frunzelor. Frunzele ovale prezinta pe fete numeroase puncte negre; florile galbene, numeroase, prezinta si ele punctulete negre ( glande ) si stamine multiple. Creste mai ales in zonele de deal sau montane. Plansa

Farmacologie Extractelede sunatoare au actiune usor antidepresiva datorita hipericineice este un inhibitor al monoaminoxidazei. Antibacterian, antiviral Antiinflamator Hepatoprotector Remediul Hypericum Este extrem de util in leziunile (traumatismele) nervilor si ale coloanei vertebrale. Simptomul cheie : durerile ascutite, insuportabile ca niste impuscaturi. Aspecte generale: Leziuni, contuzii, sfasieri de tesuturi,, intepaturi/ striviri in zone bogat inervate ( varful degetelor, limba,ochi ) Dureri dupa operatii dentare sau alte interventii chirurgicale Leziuni ale nervilor mari ( ex. nervul median) Convulsii dupa traumatisme craniene sau ale coloanei vertebrale Comotie Spate Leziuni ale coloanei vertebrale ( fracturi, luxatii ) Leziuni ale coccisului dupa lovituri, cazaturi, nastere Extremitati Dureri in membrul fantoma; cicatrici dureroase Leziuni provocate de strivirea varfului degetelor Comparatii Ledum, Arnica, Ruta, Rhus-tox, Nat-s BELLIS PERENIS

( Bnui, Pscue, engl. - daisy ) Se aseamana mult cu Arnica, desi e mai putin folosit. Primul remediu al traumatismelor tesuturilor profunde ( ex. traumatisme ale trunchiului si al organelor pelvine ) Aspecte generale Luxatii, entorse , contuzii cu extravazari sanguine si echimoze foarte dureroase Dupa interventii chirurgicale, atat pentru dureri cat si pt. a grabi vindecarea Starea generala este agravata de frig sau daca pacientul se uda sau se spala cu apa rece cand este transpirat Simptome locale mai importante Abdomen Dureri postoperatorii si echimoze Dureri ale peretelui abdominal la gravide Torace Cancer mamar dupa o lovitura sau rana Spate Lombalgii la gradinarii de duminica, rupti de spate la lasarea serii, precum si la persoane ce calatoresc mult cu avionul sau automobilul si apoi isi indreapta spatele cu greu Extremitati Contuzii, cu echimoze si/sau hematoame Luxatii Senzatia de redoare si racire a membrelor Abcese

SYMPHYTUM OFFICINALE (Ttneasa) Planta erbacee perena, cu 5-10 flori terminale, avand corola tubuloasa rosie-violacee. Rizomul si radacinile au culoare neagralucioasa si contin o substanta cristalina, alantoina ce stimuleaza reepitelizarea suprafetelor ulcerate si are efect antiinflamator Aplicarea per os a fost interzisa datorita unor alcaloizi cu efect cancerigen si hepatotoxic. In fitoterapie, se poate folosi in aolicatii externe. Remediul Symphytum Este extrem de util mai ales in fracturile care nu se sudeaza, englezii numindu-l si repara- oase ( bone-setter ). Aspecte generale Stimuleaza formarea calusului in fracturi Indicat in dureri osoase sau ale periostului dupa traumatisme si in Dureri ale bontului de amputatie ( membru- fantoma ), ca si Hypericum, Staphysagria, Allium cepa. Simptome locale Ochi Contuzii ale globului ocular, neintrecut de alt remediu Stomac Gastralgie Ulcer duodenal Extremitati

Nevralgia genunchiului dupa traumatisme Slabiciune dureroasa a articulatiilor Comparatii Arnica, Calc-c, Calc-fl., Calc-phos, Ruta, Silicea, Hamamelis _________________________________________________ top

ABORDAREA HOMEOPATICA IN TERAPEUTICA TRAUMATISMELOR Dr. Silvia Nedelcu note de curs (27.01.2006)

TRATAMENTUL HOMEOPATIC AL UNOR TRAUMATISME A. AGENTI TRAUMATIZANTI MECANICI 1. TRAUMATISME INCHISE CONTUZII, ENTORSE, LUXATII, FRACTURI ARNICA ( extravazare sangvin) LEDUM- tegument rece ; modificri de culoare care persist mult timp Entorse, luxaii

Arnica; Dac n 24-48 h. nu se amelioreaz : Bellis p., Rhus toxicodendron ( dureri reumatice i redoare dup o entors , agg. de repaus) Ruta slbiciune i /sau durere mult timp dup : Calcarea carbonica, Strontium carbonicum edem cronic al gleznei: Bovista slbiciune a gleznelor entorse frecvente: Natrum carbonicum luxaie temporomandibular : Rhus-t Fracturi Arnica Symphytum Ruta Calc-p, Calc-c Ferr Hypericum. Osteoporoz posttraumatic: Cortisonum Traumatisme la nivelul capului Arnica Hypericum (inclusiv n leziuni penetrante) Cicuta virosa convulsii, midriaz ( care poate persista mult timp dup traumatism) Opium :somnolen accentuat, mioz; n com respiraie stertoroas sau Cheyne-Stokes Helleborus : confuzie, stupoare , i rostogolete capul pe pern, micri masticatorii, fruntea ncruntat- ncreit , midriaz , cu oligo /anurie;

Gelsemium: dureri occipitale, stare de slbiciune i tremurturi ale membrelor, greutate a pleoapelor .

Urmri ale traumatismelor craniene: Natrum sulphuricum vertij:- arn.; cic.; Nat-s ;op.; ruta; cderea prului: Hyper. amnezie: am-c.; ARN; cic.; hyper.; merc.; Nat-s ;rhus-t.; depresie: arn.; carc.; Cic; con.; hell.; hyper.; Nat-s; puls.; rhus-t.; sul-ac.; sulph.; pierderea vederii sau a auzului : arn. convulsii: ARN ;art-v.; CIC; Hyper; Nat-s Traumatisme ale coloanei vertebrale 1. Arnica 2. Hypericum 3. Natrum sulphuricum cu transpiraii ale minilor i/sau picioarelor: Nitricum acidum; cu anurie: Arn; rhus-t; Tarent Traumatisme oculare la nivelul orbitei: Arnica; la nivelul globului ocular: Symphytum; leziuni corneene: Euphrasia: produce n special inflamaii oculare i nazale, cu secreii abundente: secreia lacrimar este iritant i vscoas ( iritant apoas : Mercurius) iar cea nazal neiritant (lacrimar neiritant i nazal iritant: Allium cepa); ag. de cldur, seara, lumin, amel. de aer rece. cu dezlipirea retinei: Gelsemium leziuni penetrante: Hypericum, Calendula Posttraumatic: cataract: Tellurium ; strabism: Cicuta.

Alte probleme care pot aprea dup traumatisme nchise: edem testicular dup lovituri: ARN ; Con.; Puls avort: Arn; cinnm.; ham.; Puls.; Rus-t.; ruta. menstruaie: CROCUS. amenoree: Colocynthis. cancer mamar: arn.; Bell-p.; calen.; Con. hyper. 2. a. TRAUMATISME DESCHISE plgi: Prin zgriere, sfiere, tiere

CALENDULA acioneaz ca antiseptic aplicat local, prevenind infecia, i poate vindeca plgi deja infectate- n potene nalte; are, de asemeni, efect hemostatic i antialgic. (Simptome extrase din repertoar pentru Calendula cu max. 5 remedii/ rubric) MIND - DELUSIONS - falling - height; from a 5/1 HEAD FRACTURES Skull; of 2/1 HEAD - INJURIES of the head; after Scalp 1/1 HEARING - IMPAIRED - distance - amel. 3/1 HEARING - IMPAIRED - noises - amel. 5/1 HEARING - IMPAIRED - riding in a carriage - amel. 4/1 NOSE LACERATION 1/1 MOUTH - INJURIES - Tongue laceration 2/1 STOMACH - HEARTBURN - horripilation, with 1/1

BLADDER - INJURY, operations after 3/1 URETHRA - PAIN - tearing - chill, during 1/1 FEMALE GENITALIA/SEX - CONDYLOMATA - Uterus Cervix 3/1 FEMALE GENITALIA/SEX - LOCHIA - offensive - delivery, after instrumental 1/1 FEMALE GENITALIA/SEX - MENSES - copious - abortion or parturition, after - delivery; after instrumental 1/1 LARYNX AND TRACHEA - INJURIES to air passages 1/1 CHEST - ABSCESS - Mammae - threatening, in old cicatrices 4/1 CHEST CANCER Mammae contusion, from 4/1 BACK - WOUNDS, spinal 3/1 EXTREMITIES FRACTURES open fractures 1/1 EXTREMITIES HEAT Foot eating; after 1/1 STAPHYSAGRIA ca i Arnica, un policrest important este remediul de elecie n tratamentul plgilor tiate, cu margini regulate, curate sau cu contaminare minim ( anfractuoase i contaminate - Calend. ), cum este i cazul plgilor operatorii; o alt indicaie major o reprezint traumatismele aparatului urogenital. HYPERICUM este util n orice tip de traumatism n care este afectat direct sistemul nervos, inclusiv n plgile penetrante la nivel cerebral, ocular, n fracturile cominutive cu lezarea nervilor , n orice fel de leziune care afecteaz o zon bogat inervat etc.

Specific pentru Hypericum este caracterul ascuit, iradiant al durerilor. b. Prin nepare: LEDUM plgi nepate, infectate, nepturi de insecte sau mucturi de animale (dar i entorse sau contuzii) cu inflamaie, edem, coloraie violacee sau tegumente marmorate (modificrile de culoare persist mult timp) i reci cu simptomatologie ameliorat de aplicaii reci ; profilaxia tetanosului tetanigene. Inepturile de insecte se pot trata doar local cu tincturi de Ledum, Urtica, Hypericum sau Calendula, sau, n cazul unei reacii exagerate, se pot administra i intern : Ledum edem rece , durere amel. de aplicaii reci; Apis inflamaie care se dezvolt foarte rapid cu edem, durere arztoare usturtoare , prurit, culoare roie sau roz i tegumente fierbini, amel. de aplicaii reci; Cantharis vezicule cu durere intens arztoare i prurit, amel. de aplicaii reci. neptur de albin: Apis, Arn.; Carb-ac.; Led.; Urt.; / oc anafilactic: CARBOLICUM ACIDUM neptur de viespe: Arn.; Led.; mez. Mucturile de erpi: Apis, Ars.; Bell.; Camph. ; Cedr.; Echi.; Euph.; LACH.; LED.; Vip. B. Ageni traumatizani termici 1. Degerturi: AGAR(dureri neptoare ca i cum ar fi mpuns de mii de ace fierbini sau dimpotriv, reci ca gheaa).; LACH.; NIT-AC.; PETR.; PULS. 2. Arsuri:

uoare- grd I II : local Urtica, Hypericum, Calendula i intern Urtica sau Cantharis, care controleaz foarte bine durerea; grave: se trateaz nti ocul cu Arnica, Aconitum, Opium .a Urtica urens: eritem, dureri neptoare prurit Cantharis: flictene, dureri foarte intense, arztoare( senzaie ca de ap clocotit), amel. de aplicaii reci; Arsenicum album: leziuni nchise la culoare tent negricioas (flictene, escare, ulceraii, gangren), dureri foarte intense, violente, arztoare ( senzaie ca de crbuni ncini), ameliorate de aplicaii calde. Pentru arsuri care se vindec greu: carb-ac.; Caust Arsuri de iradiere: calc-f; phos; rad-br.; X-ray 3. Insolaia: Aconitum, Belladonna, Glonoinum , Natrum carbonicum

C. Electrocutarea: starea de oc se trateaz cu Acon.; Morph, iar arsurile i eventualele fracturi, cum s-a artat mai sus. GENERALS - DEATH APPARENT - lightning-stroke; after: lach.; nux-v. GENERALS - ELECTROSHOCK; ailments from: morph.; phos. D Inecul: Antimonium tartaricum, Lachesis. E. Intoxicaia cu CO: GENERALS -DEATH APPARENT - carbon monoxide, poisoning from: acon.; bell.; op. Samuel Hahnemann: ORGANON OF MEDICINE ( Ed. Marineasa, Timioara 1999) pag.186 : Tratamentul unor asemenea boli (care se datoreaz doar unei leziuni externe) este lasat n seama chirurgiei, dar acest lucru este corect doar atta timp ct partile afectate solicita ajutor mecanic, prin care obstacolele externe din calea vindecarii, care este de asteptat sa aiba loc doar prin agentii

fortei vitale, pot fi ndepartate prin mijloace mecanice, ca de exemplu: reducerea dislocarilor, prin ace si bandaje pentru sutura plagilor, prin presiune mecanica pentru a opri hemoragia din arterele deschise, prin extragerea corpurilor straine ce au penetrat partile vii, prin efectuarea unei deschideri a unei cavitati n scopul ndepartarii unei substante iritante sau pentru a nlesni evacuarea puroiului sau a colectiilor de lichide, prin apropierea extremitatilor unui os fracturat si pastrarea lor n aceasta pozitie printr-un bandaj potrivit - ghips. Bibliografie BOERICKE W., Pocket Manual of Homeopathic Materia Medica; BORLAND D., Homeopathy in practice; CASTRO J.B.D., Homoeopathy in Emergencies of Medicine; CLARKE J. H., The Prescriber; GIBSON Douglas M., Manuel dUrgence Homeopathique dans les accident et les maladies ( trad. Dr. Jean Lafeuillade) LILIENTHAL , Therapeutics; NASH E. B., Nash Expanded Work- Therapeutics; SHEPHERD D., Homoeopathy for the First-Aider RADAR 8 ----------------------------------------------top

ORGANON - MIASMELE IN HOMEOPATIE

Dr. Ioan Teleianu - Note de curs: 27-28 ianuarie 2007 MIASMELE IN HOMEOPATIE (Noiuni introductive) Hippocrate a fost primul medic care a folosit termenul de miasm, termen plecat din limba greac, semnificnd pat sau greeal. El pleca de la ipoteza c anumite boli infecioase erau transmise oamenilor de aerul i apa murdrit de miasme. La sfritul secolului 18, se obinuia s se cread c miasmele erau gaze impure, responsabile de propagarea epidemiilor n rndul populaiei. Hahnemann i-a dat seama c aerul putea vehicula boli infecioase dar, dup prerea sa, elementul patologic nu putea s fie gazos. La sfritul anului 1790, Hahnemann s-a sesizat c sifilisul era o boal a sngelui putnd s se ascund sub masca unor numeroase alte boli. La debutul vieii sale profesionale, el creiase un preparat special denumit Mercurius Solubilis Hahnemanni, care era tratamentul clasic al sifilisului n toat Europa. El a descoperit rapid c Mercurul n dinamizare homeopatic avea i mai mult eficacitate asupra sifilisului dect toxicul sub forma sa brut i a reuit mai multe vindecri complete. Un naturalist german, Van Leeuwenhoek a inventat microscopul i a publicat nainte de moartea sa, n 1723, observaiile sale asupra unor mici " animalcule " vivante. Aceast informaie i-a permis lui Hahnemann s presupun c aceste micro-organisme erau la originea numeroaselor boli infecioase. Pe aceast baz, el a susinut ideile celor ce susineau rolul animalcule-lor dar n acelai timp a aprat importana predispoziiei organismului-gazd. Tot la debutul vieii sale profesionale, Hahnemann a sugerat c anumite erupii cutanate, ca acele cruste de lapte, trebuiau s fie datorate

microscopicelor vieti (animalcule) miasmatice, adic microorganismelor. n aceast epoc, existau patru teorii principale privind bolile cu propagare de tip infecios. Deci, n Homeopatia hahnemannian, semnificaia termenului " miasm " se refer la efectele unui micro-organism asupra forei vitale, incluznd i simptomele transmise de generaiile precedente. Aceste miasme cronice sunt capabile de a produce maladii degenerative, boli auto-imune, am zice noi astzi, i pot ajunge pn la o imuno-deficien. Hahnemann a remarcat c fiecare boal cronic cuprindea trei faze, o faz primar, latent, una secundar si alta teriar. Efectele acestor miasme se transmiteau de la o generaie la alta prin ereditate i provocau predispoziii la anumite boli. Cele trei miasme cronice pe care Hahnemann le-a introdus n 1828 sunt Psora (Psora : miasma pruriginoas), Sicoza (Sycosis : miasma gonoreei) i Lueza (miasma ancrului sifilitic). Hahnemann a publicat aceast teorie cu mult nainte ca prezena germenilor s fi fost larg acceptat i majoritatea prescriptorilor contemporani cu el au avut dificulti n nelegerea acestei teorii sofisticate despre bolile contagioase . nc de pe vremea lui Hippocrate, oamenii de profesie ai medicinii bnuiau existena de organisme invizibile responsabile de producerea bolilor dar Hahnemann este cel care a creiat conceptul modern de infecie. n fapt deci, patologia homeopatic este de bun seam mult mai avansat de ct modernul su echivalent alopatic care nu nelege totdeauna efectele procesului miasmatic, nici sindroamele constituionale transmise. n prefaa de la Organon-ul tradus de Charles Hempel, Constantin Hering povestea c la sfritul vieii sale, Hahnemann fcuse descoperiri complementare i dezvoltase un nou aspect al teoriei Psorei, cu introducerea unei miasme noi pe care a denumit-o Pseudo-Psora.

" Hahnemann a stabilit o distincie ntre miasmele veneriene, adic Sifilis i Sicoz; i de asemenea a creiat o subgrup n Psor, Pseudo-psora. " (Hering) Teoria miasmatic a lui Hahnemann cuprindea de atunci dou miasme veneriene i dou neveneriene, responsabile de boli cronice de lung durat. Cele dou miasme neveneriene sunt deci Psora (boala pruriginoas) i Pseudo-psora (boala tuberculoas). Cele dou miasme veneriene sunt Sicoza (boala negilor) et Lueza (ancrul). Hahnemann a remarcat c evoluia ctorva cazuri care preau a depinde de Psor nu erau legate de o manier exclusiv de o erupie cutanat. El a observat c acest tip de afeciune era de natur infecioas i avea simptome primare, latente i secundare ca i elemente ereditare. El a conchis c aceast afeciune era datorat unui agent miasmatic cu o etiologie distinct, cu simptome pe care le-a deosebit de psor i a creiat astfel o nou afeciune miasmatic pe care a denumit-o Pseudo-psora, miasma tuberculinic .Toate aceste miasme pot fi dobndite plecnd de la o infecie sau prin transmitere ereditar. S-a emis, uneori, ideea c Hahnemann ar fi neles c toate bolile de lung durat erau datorate miasmelor cronice. Acest lucru nu este n intregime exact. n Organon, el menioneaz trei categorii de maladii cronice: cele datorate unor stress-uri continui (tulburri legate de cauze persistente care prin natura lor nu sunt foramente tulburri cronice, Aforismul 73), cele datorate unei toxiciti medicamentoase i unor erori terapeutice (cauze medicale, Aforismul 74), i cele datorate miasmelor infecioase (cauze naturale, Aforismul 78).

n zilele noastre, bolile datorate toxicelor fabricate de om trebuie s includ miile de produse chimice potenial nocive eliminate n jurul nostru de complexe industriale, diateza vaccinal datorat imunizrilor obligatorii, i marele numr de noi medicamente produse de industria farmaceutic, cea de a doua categorie (cauze medicale) a crescut de o manier considerabil.. Bolile legate de aceste trei etiologii (stress permanent ; droguri, toxine, vaccinuri ; i miasme naturale) sunt din ce n ce mai greu de tratat cci aceste trei cauze se ntreptrund i formeaz situaii i mai complexe.. SIMPTOMATOLOGIA CONSTITUIONAL I MIASMELE Etiologia unei boli, temperamentul constituional al pacientului i totalitatea semnelor i simptomelor sunt cei trei factori care constitue tabloul complet al unei maladii. n homeopatie noi vorbim adesea despre totalitatea semnelor ca fiind la baza alegerii remediului homeopatic, dar adesea uitm de a asocia acestora factorii etiologici, miasmele i constituia fizic a subiectului. Semnele fizice ale individului sunt fundamentale pentru tratamentul tulburrilor cronice ntruct constituia i temperamentul reflect motenirea miasmatic. Noi trebuie s contm n mod unic pe istoria personal i familial a individului pentru a descoperi miasmele. Miasmele sunt prezente n nsi simptomatologia pacientului. Sindroamele produse de miasme atrag atenia asupra cauzei fundamentale chiar i atunci cnd ea nu poate fi legat, n cadrul observaiei, de un factor etiologic specific. Fiecare miasm cronic are semne caracteristice care fac parte integrant din totalitatea simptomelor. De exemplu:

Psora are tendin de a induce iritaie, inflamaie i hipersensibilitate ; Sicoza: infiltraie, indurie, i excrescene ; Pseudo Psora are tendin de a induce tuberculi, fibroze i supuraii ; Sifilisul , granulaie, degenerescen i ulceraie. Att ct permite constituia fizic: Psora face ca organismul s devin intoxicat, pielea nesntoas i s perturbe funciile digestive i eliminatorii. Pseudo Psora are tendina de a produce oase lungi i fine, un torace strmt, obraji scobii i ochi strlucitori. Sicoza duce la formarea de oase grele, la retenie de ap, la excrescene de esuturi i la o lentoare a metabolismului. Sifilisul are tendina de a produce malformaii congenitale, o structur osoas asimetric, dini malformai i o fa buhit de tip buldog. Temperamentul: Temperamentul psoric este plin de idei pseudotiinifice, filozofice, politice, religioase. Ei sunt foarte expresivi, vorbrei, se supraestimeaz i pot gndi c ei sunt geniali, dar pentru alii ei par nesocotii i nerealiti. Pseudo Psoricul (Tuberculinism) este romantic, erotic, monden, extrovertit, cosmopolit, schimbtor, optimist, dar nesatisfcut i dorete s-i schimbe locul, slujba, partenerii, etc. Sicozicul est pesimist, realist fr concesiuni, septic, secret, bnuitor, gelos, cu idei fixe i un ascuns dezgust pentru sine nsui. Sifiliticul este un amestec de nebunie i de geniu cu un sim ascuit al ironiei care-l conduce la obsesia morii i

destruciei. Ei au tendin de a se culpabiliza, au tendin suicidar i pot evolua spre idiotie, demen sau suicid. Durerile: Psora resimte ca dureri: mncrimi, senzaii de reptaii furnictoare, gdileli i arsuri ; Pseudo-Psoricii resimt dureri nevralgice, acute, penetrante, perforante , nepturi lancinante; Sicoza are dureri brute, intense, spasmodice, de tipul crampelor sau colicilor ; Sifilis: durerile par absente n etapa actual sau sunt profunde, nedefinite i acute, groaznice i n special agravate noaptea. Scurgerile: Psora are scurgeri destul de puin abundente, iritante, pruriginoase ; Pseudo Psora are scurgeri purulente, galbene, sngernde, cu miros de mucegai ; Sicoza are scurgeri apoase, verzui sau murdar nchis cu miros acru, de pete ; Lueza are scurgeri foarte urt mirositoare, ca de infecie, fetide, foarte puternice. Pielea: Pielea la Psora est uscat, aspr, nengrijit, cea mai mic plag infectndu-se uor iar leziunile sunt pruriginoase cu secreie purulent abundent. Pielea la Pseudo Psora este diafan, delicat, neted, se lezeaz i sngereaz cu uurin, producnd multe secreii purulente. Pielea la Sicoz este acoperit de veruci, pete, puncte de frumusee, excrescene, de culoare nchis cu dezvoltare excesiv a pilozitii.

Pielea la Luez prezint pete roii nchise, sau culoare armie, cu erupii fr prurit dar cu tendina de a ulcera cu uurin.

n ceea ce privete simptomatologia mental, ceea ce pare a caracteriza destul de bine cea mai puternic caracteristic miasmatic, este: Psora: anxietatea Sicoza: Frica Sifilis: Desndejdea, disperarea Lucrarea dr. Rakshit ne permite s nuanm mai bine profilul psihic ale celor trei miasme care cuprind toat patologia genului uman. Mentalul psoric este foarte activ, dar repede poate intra in stri de prostraie, obosind relativ uor n urma efortului mental. 1. n cursul bolilor, are fric de moarte, gndete c este incurabil i fr speran. 2. Memoria sa este scurt, e distrat, are o putere de concentrare mediocr. 3. Psihismul su nu este niciodat satisfcut, gsete c tot ce face el nu e niciodat bine, e melancolic, se tulbur din orice fleacuri i este perturbat cu uurin pe plan psihic; 4. Aceste tulburri mentale de origin Psoric sunt ameliorate de procesele de eliminare sub forma de transpiraii abundente i de miciuni tot att de importante. Mentalul Sifilitic este deprimat, niciodat deschis, niciodat sincer, cu dorin de sinucidere; 5. Fric de noapte, puterea sa de gndire (raionamentul) este lent, vrea s comande dar in acela timp are instincte ucigae, cu dorin de a distruge vieile altora;

6.

Psihismul Sifilitic latent este moate, greoi i ncpnat; 7. Acest psihism Sifilitic este alinat de manifestrile externe ale bolilor pe care le prezint, ca i de procesele patologice eliminatorii, cum ar fi de ex. leucoreea, etc. Mentalul Sicosic este imbufnat (morocnos), iritabil, i aduce aminte cu greutate de evenimentele recente, n timp ce faptele demult petrtecute i revin cu uurin n minte; 8. Este un tip de psihism foarte pasionat, foarte emotiv, cu raionament lent, revenind repede asupra a ceea ce a zis sau a gndit; 9. Ca i n cazul mentalului Sifilitic, el vrea deasemenea s ucid , s distrug pe alii; 10. Acest psihism se amelioreaz prin eliminri patologice, cum este leucoreea, gonoreea, etc. Fr ndoial, n analiza cazului, proces deosebit de important n stabilirea remediilor homeopatice vindectoare, se pleac de la inventarierea inteligent a totalitii simptomelor pacientului. Aceasta ne face s acordm o atenie deosebit discuiei cu bolnavul pentru a intra n posesia tuturor datelor privind boala. Totui expresia: totalitatea simptomelor, cel puin la nceputul practicii homeopatiei, te incit s dai atenie prioritar ndeosebi aspectelor strict semiologice, legate de tipul simptomelor, felul cum pacientul simte suferinele sale, particularitile de apariie, dispariie, etc. n orice caz stresul medicului este legat de teama de a nu fi ratat detectarea unora din datele eseniale ale manifestrii bolii la pacientul respectiv. Conceptul hahnemann-ian al consultaiei homeopatice cere ceva mai mult. n analiza cazului avem nevoie att de datele bolii ct i de alte dou tipuri de date: de datele etiologice referitoare la cauzele posibile ale mbolnvirii, analiznd istoric evoluia procesului morbid i de datele constituiei fizice i temperamentale

ale individului bolnav, reflectnd starea actual a forelor sale de aprare i gradul afectrii acestora. Acestea alctuiesc tabloul complet al unei boli. Datele acestui tablou sunt cele care constituie cu adevrat ceea ce denumim totalitatea simptomelor, iar cunoaterea lor este absolut necesar n cazul bolilor cronice, boli care ne oblig s tratm miasmatic tulburrile pacientului, n funcie de profunzimea afectrii organismului i de resursele vitale ale acestuia. n Organon, Hahnemann se refer cu claritate la cauzele bolilor, preciznd c exist cauze ocazionale i cauze fundamentale. Acestea din urm se refer la miasmele cronice. Fiecare miasm cronic are semnele sale caracteristice care se exprim mai mult sau mai puin n cadrul totalitii simptomelor. Deci cunoaterea atent a acestora ne ajut s stabilim strategia de tratament n cunotin de cauz. Sigur, un caz cronic va avea o patologie mai mult sau mai puin intricat din punct de vedere miasmatic. Plecnd de la cele 3 miasme fundamentale, crora Hahnemann le-a adogat pe cea de a 4-a, Pseudo-psora - denumit mai trziu "Miasma tuberculinic" - astzi studiul cauzelor fundamentale ale bolilor au inceput s lrgeasc evantaiul miasmelor de baz, fiind acceptat n zilele noastre nc o miasm de actualitate "cancerinismul" sau "miasma cancerinic". Ali autori contemporani, ca de ex. Sankaran, aduce argumente etiologice in legtur i cu alte miasme. dintre cele care au avut i au o nrurire general n cauzalitile patologiei secolelor. Toate acestea vor constitui obiect de studiu n prelegile viitoare ale acestui curs. Efortul de cunoatere a patologiei miasmatice dominante este n msur s ne indice cel puin modalitatea de ncepere ct mai corect a tratamentului homeopatic.

Din cele de mai sus nelegem cu uurin profunda valoare a acestor noiuni despre miasme i bineneles despre valoarea supresiilor ce se produc n timpul tratamentelor medicamentoase, care pot schimba spectrul simptomelor att de minuios necesar pentru punerea diagnosticului homeopatic. Totodat, repetm: nu trebuie uitat c baza prescripiei homeopatice se bizuie pe totalitatea simptomelor (sau ansamblul, universalitatea lor); imediat ce ne ndeprtm de aceasta, ne ndeprtm de Organon. ----------------------------------------top

DOCTRINA: PSORA Dr. Ioan Teleianu - Note de curs: 27 - 28 ianuarie 2007

MIASMA PSORIC. Este cea mai intins din intreaga patologie i evolueaz sub form latent cu rbufniri periodice sub form de acutizare a unor dereglri miasmatice profunde. Clinica sa este cel mai bine reprezentat de Sulphur. CARACTERISTICI: alternana simptomelor ntre ele;

periodicitatea episoadelor morbide, respectiv predispoziie la alergie sub toate formele sale: cutanat, respiratorie, digestiv, genital

tropism cutanat frecvent, la orice agresiune sau morbiditate boli acute cu debut brutal, net, cu febr mare urmate de ameliorare general ameliorare prin tot ceea ce faciliteaz o scurgere exterioar transpiraie diaree urinare snge predomin simptomatologia fizic n raport cu cea intelectual; psihismul este puin exteriorizat (mnie violent); sensibilitate redus la durere, psoricul nu se vait, el suport durerea fara s se plng; tendin la congestie arterial i hipertensiune prin pletor; tendin la suprancrcare metabolic: gut, diabet gras, etc. patologie predominant pe tubul digestiv ; psoricul nu se oprete de la mncare cnd este bolnav; Constituia carbonic ntruchipeaz in cel mai mare grad aceast miasm.

REMEDII PSORICE Exist dou serii de remedii adaptate psorei: - o serie legat direct de aceast diatez : unul care marcheaz debutul ciclului evolutiv i altul sfritul acestuia, respectiv : SULPHUR i PSORINUM; - alt serie este cea legat de decompensarea progresiv a psoricului n interiorul celei mai reprezentative i stufoase constituii, cea carbonic, pe linia: CALCAREA CARBONICA spre CARBO VEGETABILIS i CARBO ANIMALIS EVOLUTIE GENERAL Exist dou eventualiti: a. Pacient care i exteriorizeaz precoce (devreme) patologia: n primul rnd sub forma afeciunilor cutanate (furunculi, abcese, eczeme, piodermite, cruste de lapte - sau cel puin prurit i transpiraii ; n al 2-lea rnd sub forma de afeciuni acute, de diferite localizri, dar totdeauna febrile i cu evoluie ferm. Adesea e vorba de afeciuni respiratorii (de ex. pneumopatiile zise virale ; pneumonia franc lobar acut a adultului sntos descris pe vremuri este o form tipic de boal psoric. Sub form de afeciuni digestive : crize hepatice, migrene, hemoroizi, ulcer gastric;

Spontan sau cel mai frecvent sub influena terapeuticilor oficiale, mai mult sau mai puin fericite, psoricul de mai sus se declar mai devreme sau mai trziu alergic i nu mai suport aspirinele, antibioticele, cortizonicele ; Totodat devine tot mai sensibil la diferitele alte alergene, insecte, vaccinri, etc. care declaneaz reacii de eliminri de salvgardare a integritii biologice. alergie cutanat (urticarie, edem Quincke) alergie respiratorie (boala de fn, astm) alergie digestiv (migren, criz vezicular, intoxicaie alimentar) alergie genital (sindrom premenstrual) Mai trziu apar fenomene congestive circulatorii, mai nti arteriale, cu hipertensiune, apoi venoase, cu varice. Se ajunge, n continuare, la retenii toxinice i perturbri metabolice, cu: litiaze renale un fel de ntoarcere la carbonismul primitiv al diatezei, care solicit Calcarea carbonica, ca un fel de isoterapic; litiaze veziculare martor al colmatrii emonctoriilor digestive ; diabet, gut - n aceiai categorie; scleroze de tot felul cu pierdere de memorie,vertij, insuficien renal, dureri articulare i anorexie neobinuite la psoric semn de decompensare grav. b. Pacient, mult vreme fr acuze patologice, care se laud c nu tia ce este boala, care ajunge la consultaie dup vrsta de 50 ani, pentru acuze aparent nensemnate : astenie, mici crize de palpitaii, de dispnee de efort, arsuri gastrice, hemoroizi, reumatism dar care persist.

La acesti pacieni, adesea euforici, se profileaz la orizont afectri organice ca infactul sau insuficiena cardiac. Alii surprind prin modificri de caracter, stri de nelinite, anxietate, tristee, iritabilitate, etc. semne de decompensare i organicitate. REMEDII PSORICE EVOLUTIVE Practica homeopatic arat c organismul uman ofer o mare varietate de tablouri de tip psoric, uneori chiar la acelai remediu, ceea ce se reflect i prin stadiile evolutive spre care ne trimit repertorizrile, n cursul tratamentului bolilor cronice la unul sau altul dintre indivizii urmrii n timp. Se pot observa fie evoluii favorabile, compensate, fie evoluii decompensate. In acest fel s-au remarcat etape de legtur ntre remediile anti-psorice cele mai rspndite, astfel: Decompensare diatezic progresiv: Sulphur Hepar sulphur Graphites Lycopodium Psorinum Decompensare constituional: seria carbonic: o Calcarea carbonica o Magnesia carbonica o Kalium carbonicum o Natriu carbonic o Baryta carbonica o Ammonium carbonicum

o o -

Carbo vegetabilis Carbo animalis

seria sulfuric: o Calcarea sulfurica o Magnesia sulfurica o Kalium sulfuricum o Natrum sulfuricum o Baryta sulfurica o Ammonium sulfuricum o Sulfuricum acidum

REMEDII DE DRENAJ: Nebel i Vanier, innd seama de efectele uneori extrem de vulcanice declanate de unele potene greu de precizat n raport cu reactivitatea diferit a pacienilor, fa de remediile antipsorice, n special n cazul Sulphurului, au dezvoltat o teorie pragmatic de evitare sau de atenuare a acestor reacii, folosind unele remedii care au un impact favorabil, n anumite diluii, asupra pregtirii emonctoriilor de drenaj toxinic dominant, cu reale avantaje pentru bolnavii cronici. Acest efect apare, de bun seam, folosind i diluiile joase ale remediului simillimum dar inconstant. Printre remediile de drenaj se numr: o Nux vomica : sistem nervos o Berberis : ficat i rinichi o Iris versicolor : pancreas o Glonoinum : artere o Aesculus : vene o Urtica urens : piele, alergii o Ledum palustre : articulaii o Arnica : muchi.

-----------------------------------------------top

MATERIA MEDICA: SULPHUR Dr. Ioan Teleianu - Note de curs 27 - 28 ianuarie 2007

SULPHURUS Este aproape imposibil de fcut un rezumat al punctelor eseniale ale remediului Sulphur, deoarece spectrul remediului este att de vast, nct fiecare trstur caracteristic menionat poate prea contrazis de alt caracteristic la fel de valabil, ns cu simptome opuse. Sulphur este cu siguran cel mai folosit remediu, ceea ce l-a fcut pe Kent s afirme c nu s-ar putea face deosebirea ntre un homeopat cu experien i un novice numai pe baza frecvenei cu care acetia prescriu pacienilor remediul, deosebirea const n faptul c unii l folosesc cu succes i alii nu. Sulphur este mai frecvent un remediu masculin. Exist dou mari tipuri de personalitate, caracteristice remediului: 1)- tipul filozofic, cu preocupri intelectuale, dar cu legturi umane superficiale (cu familia, prietenii). Este un gnditor adevrat,

profund, cntrind ndelung probleme intelectuale adnci, ntr-un mod detaat. Inteligena sa tinde s-l ndeprteze de ceilali, astfel nct devine plin de sine, preocupat numai de realizrile sale. Cea mai mare dorin a sa ar fi s descopere vreun adevr sau nite cunotine noi care s l fac celebru. Este un om ambiios, tipul de intelectual rece, detaat, adoptnd o atitudine cinic, condescendent, n faa vieii. Uneori ajunge s simt dezgust fa de alii. ncrederea n sine pe care o nutrete e de nezdruncinat. 2)- tipul de idealist practic, care pune accent mai ales pe relaiile sociale i munc. Acest tip de pacient tinde s fie extrovertit, prietenos, fermector, oarecum inocent, n mare msur. Oamenii depind de el, este plin de via i de entuziasm. Acest tip are nevoie de aprobare i de afeciune din partea celorlali; dei pare plin de ncredere n sine, vrea s simt c e aprobat i preuit. Dei e ludros i plin de sine, fanfaronada lui este att de naiv, nct nu e respingtoare. Poate fi generos, de asemenea poate avea multe temeri i stri de anxietate, n legtur cu sntatea sau cu familia sa. Poate avea perioade de posomorre, nelinite i depresie. Femei: Pacienta Sulphur poate s nu prezinte aceeai personalitate, cu acelea descrise mai sus n cazul brbailor. Dei poate fi preocupat excesiv de persoana sa, i intelectual, ea este mai interesat de probleme materiale, practice, de afaceri, etc. Este foarte competent, vioaie, i place s fie mereu ocupat, are o minte ascuit. Mai exist un tip de femeie Sulphur care, dei este inteligent i realizat pe mai multe planuri, pare totui mprtiat i dezorganizat. Femeia Sulphur tipic are o fire masculin, dominatoare. i place s conduc din poziii de autoritate, control i responsabilitate. Simptomele emoionale vor fi relevate de familie, mai degrab dect de pacienta nsi: familia va spune c ea este ncpnat i irascibil; de asemenea poate fi foarte anxioas i

ipochondr n manifestri. Are o nfiare robust sau chiar corpolent, o constituie fizic foarte solid. Lenea: Una din marile caracteristici ale pacientului Sulphur este lenea. Pacientul zbovete, amn ndeplinirea sarcinilor, se gndete la multe proiecte dar rareori le duce la bun sfrit. i place mai mult s stea i s discute filozofic dect s acioneze practic. Unul dintre pacienii Sulphur a elucidat odat aceast caracteristic, spunnd c prefer s citeasc un comentariu critic dintr-o revist, despre o carte nou, deoarece, dei dorea s fie versat n literatura modern, nu reuea s fac efortul necesar pentru a citi chiar cartea respectiv. Neglijena: Este o alt caracteristic a pacienilor Sulphur; n trecut era chiar i mai evident, nainte de apariia facilitilor igienice i a tehnicilor de combatere a aspectului murdar al pielii. Chiar i acum, n ciuda igienei moderne, pacientul Sulphur are un aspect exterior nengrijit: hainele ptate cu mncare, prul unsuros i nepieptnat, cmaa descheiat, mototolit sau cu nasturii ncheiai greit. Pacientului i e lene s se spele sau are aversiune fa de splat sau se spal doar pe poriuni. Casa sau biroul su au un aspect de zon calamitat, cu vrafuri de cri i de hrtii i vase murdare peste tot. Uneori pacienii Sulphur pot fi anormal de meticuloi i de ordonai. Criticism: Pacientul gsete cusururi oricui. Pare s cread c ar fi putut scrie o carte mult mai bine dect autorul nsui, etc.. Uneori simte chiar dezgust fa de ali oameni, de exemplu fa de oameni n vrst sau obezi. Anxietate: Anxietatea e frecvent ntlnit la acest remediu, n general legat de

sntate sau de familie. Pacientul poate ajunge la o adevrat ipochondrie, de asemenea poate fi ngrijorat, n mod iraional, sau speriat s nu se ntmple ceva ru familiei sale; dac un membru al familiei ntrzie, pacientului i este imediat team s nu sa fi ntmplat un accident, etc. Arogan: Egotismul este o alt caracteristic a remediului, dei unii pacieni prezint simptomul nencrederii n sine i au nevoie de sprijin. n general pacientul e foarte mndru de acuitatea sa mintal i de inteligena sa. El are mult ncredere n sine i i consider pe ceilali plicticoi, mai ales dac acetia nu l gsesc pe el fascinant. Copii: Copiii Sulphur sunt robuti, plini de curiozitate, cu o voin puternic i extrovertii. Vor s fie centrul ateniei i pot reaciona cu gelozie sau mnie dac alii devin centrul preocuprilor. Arogana adulilor se observ i la copii. Bieii Sulphur sunt atrai de mecanic, fiind foarte curioi s afle cum sunt construite diverse mecanisme. Ao o constituie fizic robust, greoaie i sunt btioi, certrei. Dac au o fire echilibrat, ei sunt foarte populari n coal, devenind lideri. Dac au o fire dezechilibrat. devin btui sau copii cu probleme de comportament. Copiii Sulphur pot fi foarte deschii i inoceni. Le place s stabileasc legturi prietenoase cu adulii i nu suport s fie tratai altfel dect ca nite aduli, considernd c e necinstit s fie trimii la culcare devreme, n timp ce adulii continu conversaia. Fizic: Orice stare patologic fizic rspunde la tratamentul cu Sulphur. Zonele problematice obinuite sunt: pielea (abcese, acnee, eczem, psoriazis, etc.) i traiectul digestiv (diaree, ulcer, hemoroizi, etc.). Stri mentale:

plin de sine, ludros, face parad privind calitile sale; (gr.3); adversar inascut a tot ce este rafinat: lene; (gr.3); neglijent, dezordonat (gr.2), murdar (gr.2); nu i pas cum arat (gr.3); aversiune de a se spla (gr.2, la copil, gr.3); intelectual, i place s filozofeze, s teoretizeze; extrovertit, nestpnit, glgios, prietenos; extrovertire la copii autoritari, cu preocupare pentru mecanic; nelinite n legtur cu sntatea; nelinite n legtur cu familia i copiii; i e team de accidente, de boli; ambiios; critic; dezgust, o sensibilitate visceral pentru mirosuri, obiecte sau chiar oameni; team de nlimi, team cnd vede pe alii la nlime; team de boli; claustrofobie; team de infecii, de cancer, de eec, team s nu fie respins de oameni; metodic, cusurgiu, i impune constrngeri; i muc unghiile; ncpnat; lipsa ncrederii n sine; are nevoie s fie ludat, sprijinit; pacientul colecteaz lucruri, are impresia sau halucinaia c lucrurile vechi sunt la fel ca lucrurile de valoare, c l fac s par bogat; impulsuri de a face ru familiei, care l nspimnt; plns la menopauz;

pacientul repet ntrebarea nainte de a rspunde;

Stare generala: clduros (cu snge cald), agravare la cldur, dei unii pacieni sunt friguroi; agravare general i local din pricina cldurii patului; agravare general iarna; agravare la ora 11h., foame, cefalee, etc.; agravare cnd st n picioare (dureri lombare, diaree, lein); ameliorare cnd st ntins n pat; aversiune fa de (sau agravare dup) baie; scurgeri, scaun, secreii, transpiraie cu miros fetid; transpiraie excesiv; agravare general dup supresia erupiilor i scurgerilor; dureri cu senzaia de arsur; agravare general la sfritul sptmnii, n week-end; agravare n zilele noroase, cnd soarele de abia se zrete printre nori; nfiare: 1) corp subire, uneori ncovoiat, sfrijit, supt; 2) robust, rumen la fa, pletoric, buze roii, pr unsuros, nepieptnat, nengrijit; Cap

cefalee n week-end; cefalee cu senzaia de cordon strns n jurul capului; cefalee sau arsur n vertex, ameliorat de comprese reci; cefalee mai sever iarna, agravat de mirosuri; erupii pe pielea capului sau la marginea scalpului; mtrea, seboree a pielii capului, la marginea prului, la sprncene; infecii dentare recurente; faa rumen, uneori congestionare alcoolic sau dilatarea venelor nasului i obrajilor; bufeuri de cldur la menopauz; otit, otoree, mai ales la urechea stng;

acnee rozacee; acnee pe nas; buze rumene;

Ochi: sprncene groase, stufoase; conjunctivit cu senzaie de nisip n ochi; blefarit, roea, usturimi i iritaie la merginile pleoapelor; irit; retinit; hemoragie retinian; Nas: mare sensibilitate la mirosuri; nu suport mirosul corpurilor altora (dar i place mirosul su propriu); sinuzit, scurgeri cronice, purulente din nas; boala fnului; polipi nazali;

Stomac: apetit nesios, i place s mnnce; senzaie de foame i de gol n stomac n fiecare zi la ora 11h.; sete puternic cu dorin de a bea buturi reci de la ghia; dorete: dulciuri, ciocolat, ngheat, grsimi, condimente, alcool (mai ales bere sau whisky), carne, mncare cu gust picant (ardei iute, etc.,), mere; dorete dulciuri i ciocolat mai ales nainte de menstre; aversiune: ou, mai ales glbenu de ou moale, pete, mncare acr, msline, dovlecei, terci, ficat, rareori dulciuri;

dispepsii (arsuri n stomac, mai ales din pricina abuzurilor alimentare), gastrite; ulcer peptic; indigestie n timpul menstruaiei; Rect: diaree sau scaun moale n fiecare diminea, deseori trezindu-l din somn pe pacient la ora 5 sau 6h. ; uneori pacientul are mai multe scaune n fiecare diminea; nevoie subit, puternic, de defecaie; scaun cu miros extrem de puternic, toat familia tie cnd a evacuat; eliminare de gaze cu miros puternic; diaree dup ce bea bere; prurit sau senzaia de arsuri n rect agravate la cldur, ameliorate la frig; hemoroizi; fistul rectal; secreii, prelingeri ale rectului foarte iritante; Uro-genital: erupii n jurul organelor genitale; herpes; apetit sexual crescut la tipul de pacieni pletorici; la tipul de pacieni intelectual, usciv, activitatea sexual nu este o prioritate sau este chiar dezagreabil; impoten sau absena ereciei; enurezis; fimoz, balanit ; prostatit, arsuri uretrale sau prostatice; hipertrofie de prostat; scurgeri uretrale; urin cu miros puternic; leucoree galben cu miros puternic;

prurit vaginal; transpiraie cu miros puternic n zona inghinal, la plici;

Cardiac: dureri precordiale (angin pectoral); palpitaii, mai severe noaptea n pat, sau n somn; boli cardiace n stadiu avansat; Torace: astm, mai sever cnd pacientul rcete; respiraie mai dificil seara; apnee n somn, pacientul tresare din somn cu senzaia de sufocare; tuse, mai sever noaptea n pat; pneumonie; bronit; emfizem; tuberculoz; Spate: slbiciune a spatelui, pacientul se sprijin pe sptarul scaunului; dureri lombare i sciatic; dureri de spate, mai severe cnd pacientul st n picioare mult timp, sau cnd se apleac; nu poate sta drept (eapn), cnd e n picioare; acnee pe spate; Extremiti: dureri n umrul stng; artrit agravat de nclzire exagerat, ameliorat de comprese reci; artrit reumatismal; gut; artrit psoriazic;

celulit, limfabgit, mai ales pe antebrae; panariiu paraunghial; varice; unghiile ngroate i distorsionate, mai ales unghiile picioarelor; transpiraia picioarelor cu miros puternic; cldur la picioare; pacientul i scoate picioarele de sub cuvertur sau caut cu neastmpr locuri mai reci prin pat;

Somn: insomnie; doarme bine 3 sau 4 ore, apoi se trezete i dormiteaz intermitent tot restul nopii; apnee n somn, se trezete brusc cu senzaia de sufocare; rde n somn (Lyc.); comaruri, mai ales dormind pe spate; prefer s doarm pe stnga; Piele: prurit agravat de cldur, n pat, noaptea, dup baie sau cnd poart haine de ln; erupii cu scurgeri i mncrime insuportabil; eczem; psoriazis; seboree; urticarie provocat de stejarul otrvitor; scabie; abcese, furunculi dureroi, de obicei recureni; herpes; impetigo; micoze rotunde; vrsat de vnt; erizipel; celulit; Indicaii clinice: Abces rectal; Abces; Acnee; Alcoolism; Alergie; Amigdalit;

Angin pectoral; Anxietate; Aritmie; Artrit reumatismal; Artrit; Astm; Blefarit; Boli ale esutului conjunctiv; Bronit; Bufeuri de menopauz; Bursit; Cefalee; Ciroz; Colit; Conjunctivit; Constipaie; Demen; Depresie; Diabet; Diaree; Eczem; Faringit; Fistul rectal; Fisur recto-anal; Gut; Hemoroizi; Hepatit; Hernie hiatal; Herpes; Hipertensiune; Impetigo; Inflamaii intestinale; Insuficien cardiac congestiv; Irit; Lombalgii; Malignitate; Mtrea; Micoze rotunde (Tinea); Migren; Otit medie; Pneumonie; Polipi nazali; Prostatit; Prurit anal; Psoriazis; Reflux esofagian; Rinit; Sciatic; Scleroz amiotrofic lateral; Scleroz multipl; Seboree; Sindromul oboselii cronice; Sinuzit; Ulcer peptic; Remedii complementare: Ars., Nux-v., Psor., Acon., Puls., >>>> ciclul: Sulph. --> Calc. --> Lyc. --> Sulph. <<<< (constitue aa numita "triad antipsoric, care trebuie s nceap totdeauna cu Sulphur) Stri acute: - Rceli, grip, amigdalit, bronit, pneumonie, neglijate i care se prelungesc: pacientului i e cald, transpir mult, poart haine vechi i nu i schimb hainele timp de zile ntregi, prul devine unsuros i se lipete de cap; - Pojar (Apis., Bell., Bry., Euphr., Gels., Puls., Rhus-t.); Comparaii: Nux-v.: Ambiios, plin de sine, nerbdtor, dorete grsimi i condimente, dereglri gastro-intestinale; Puls.:Clduros (cu snge cald), agravare la cldur, team de nlime, iritabil, dezgust, dorete dulciuri, cefalee, picioare fierbini, boli de piele; Arg-n.: Clduros (cu snge cald), extrovertit, team de nlime, probleme gastro-intestinale, diaree, dorete dulciuri; Alte remedii: Psor., Aloe., Med., Lyc., Plat., Ant-c., Graph., Mez.

ADDENDA SULFUR, comme SILICEA, est un remde dangereux donner lorsquil y a une maladie du parenchyme dans des organes d importance vitale, en particulier dans les poumons. Lorsque les bouffes commencent dans la poitrine, autour du coeur, cela ressemble davantage SULFUR, mais quand cest dans le dos ou dans lestomac, cela rappelle davantage PHOSPHORUS. Il ne peut prendre un bain sans attraper "froid". Veut reprendre son sommeil, et lorsquil est bien rendormi, on peut grand peine le rveiller, et il a besoin de dormir tard dans la matine. Cest le moment de son meilleur repos et son sommeil le plus profond. Mais cest un remde dangereux administrer dans les cas avancs de phtisie, et si on le donne, il ne faut pas le prescrire trs hautes dilutions. Nentreprenez pas darrter les sueurs nocturnes qui surviennent aux stades avancs, mme si SULFUR parat tre indiqu par les symptmes; en fait, il nest pas indiqu. Cest un grand remde pour extrioriser ce qui a t masqu; de l vient que lon voit SULFUR sur toutes les listes de remdes utiles pour les ruptions supprimes, ou pour tout ce qui a pu tre supprim par les drogues. Mme quand ce sont des ruptions aigus qui ont t supprimes SULFUR est un remde de valeur. Ce que SULFUR est pour la psore, MERCURIUS lest pour la syphilis, et THUYA pour la sycose.

Les personnes qui passent leur vie broyer du kaolin et les produits varis dont on se sert pour fabriquer la porcelaine, et les travailleurs de la pierre, demandent surtout CALCAREA et SILICEA, mais ceux qui travaillent dans les mines de charbon ont ordinairement besoin de SULFUR. La rougeole, lorsquelle sort avec cette couleur violace, rclame trs souvent SULFUR. Cest un grand remde de la rougeole. Le mdecin routinier peut faire du bon travail dans cette maladie avec PULSATILLA et SULFUR, en recourant, occasionnellement, ACONIT et EUPHRASIA. En particulier SULFUR modifiera le cas lorsque la peau est fonce et que la rougeole ne sort pas. Les redoutables effets de la vaccination sont frquemment guris par SULFUR. Ici il fait concurrence THUYA et MALANDRINUM. Le malade SULFUR a de laversion pour le travail. Il restera assis ne rien faire, et laissera sa femme prendre du lavage et "suser les ongles au travail" en soccupant de lui; il pense quelle nest bonne qu cela. SULFUR est ladversaire-n de tout ce qui est raffin. ARSENICUM est le type de malade raffin, et ces deux remdes sont aux antipodes lun de lautre. ** ** **

MATERIA MEDICA: PSORINUM Dr. Adrian Dumitrescu - Note de curs 27 28 ianuarie 2007 PSORINUM (psor.) Istoric: Este un nosod. Hering l-a preparat din materia sero-purulent a veziculelor de scabie. D.p.d.v. terapeutic campul de aciune este cel al manifestrilor psorice cu lips de reacie n bolile cronice, lips de vitalitate i apetit dup cazuri acute severe, acolo unde remedii bine alese nu aduc ameliorarea sau nu o realizeaz pe deplin, acolo unde Sulphur este indicat dar nu apare ameliorare. Din punct de vedere al manifestrilor psorice este foarte apropiat de Sulphur. Se spune despre aceste dou remedii c fac lumin n cazurile confuze. Psorinum e util atat n manifestrile de la nivelul pielii (expresie superficial a bolii) cat i atunci cand datorit supresiilor erupiilor boala este mpins n profunzime, generand tulburri mentale i lips de vitalitate. Constituiile care beneficiaz cel mai mult sunt: 1. Persoanele cu boli de piele i adenopatii (care au avut n antecedente erupii supresate). 2. Persoanele nervoase, nelinitite care tresar uor. 3. Constituiile psorice cu lips de vitalitate i de reacie vital aprute dup boli severe.

4. Constituii psorice cu miros neplcut al corpului i care nu poate fi ndeprtat de splat. 5. Copii delicai, palizi, cu aspect bolnvicios, miros urat, capricioi i irascibili. CAUZALITATE : Probleme i tulburri dup boli infecioase, care dureaz de ani de zile. Emoii ; emoii uoare care genereaz tulburri severe. Probleme aprute dup ridicarea unor greuti prea mari, dislocri, luxaii, lovituri. ESENTA REMEDIULUI: George Vithoulkas, n Convorbiri despre homeopatia clasic, spune c 3 idei de baz se regsesc n tabloul lui Psorinum : 1. Mancarimea (Itching) intern i extern, 2.Descompunerea (Decomposition) intern i extern i 3. Srcia (Poverty) intern i extern. Pe plan fizic : Sunt afectate n principal pielea i plicile (orice gen de erupie cu mancrime), aparatul respirator, urechile i intestinul, partea dreapt a corpului. E considerat cel mai friguros remediu din toat MM (se mbrac gros vara uneori cu plrie sau cciul). Are o marcat tendin ctre boli acute; rcesc uor i vindecarea treneaz mult. Lips de vitalitate vrea notdeauna s ajung acas s se ntind- este un alt aspect al srciei despre care vorbeam mai sus( i lipsa de reacie vital nu reacioneaz la remedii corect alese), prostraie dup boli acute.

La acestea se adaug mirosul urat (putred, cadaveric) al corpului i al tuturor eliminrilor (diareea, transpiraia, otoreea, erupiile). Oamenii nu pot sta n aceeai camer cu pacientul Psorinum. Transpiraie urat mirositoare, abundent noaptea sau de la cel mai mic efort (n special dup o boal acut debilitant). Intotdeauna foame cu durerea de cap dac mnanc se amel cefaleea; foame n mijlocul nopii. Inainte de a avea un atac (cefalee, epilepsie, grip) se simt foarte bine. Pe plan mental: Anxietatea (gradul 4 impreun cu ARS, KALI-AR, CALC-AR) (este mancrimea intern care apare adesea dup supresia unor erupii la nivel extern) i disperarea n ceea ce privete viitorul (grd 2 impreun cu Nat-M rubric cu 8 remedii) ; fric de srcie i faliment (insecuritate la nivel material) grd 2- chiar dac e bogat are senzaia c o s dea faliment- aceast fric se regsete n cel mai nalt grad la Bryonia (singurul de grad 3). Ca o parantez e interesant c srcia real poate s produc aceste cazuri de Psorinum (n timpul ocupaiei Greciei de ctre germani, datorit stresului i condiiilor mizere 80% din populaie a avut scabie. senzaia c sunt abandonai ,prsii, angoase care pot s ajung la ganduri suicidare fric pentru sntate, disperat c nu se va face bine, fric de singurtate. Mind, Despair- itching of the skin from (rubrica cu 3 rem; singurul rem de gradul 3).

REMEDIUL pe larg: Mental: - ANXIETATE (gradul 4 impreun cu ARS, KALI-AR, CALCAR) SI DISPERARE IN CEEA CE PRIVESTE VIITORUL (Mind Despair future about rubrica de 8 remedii Nat-M si Psor singurele grd 2). SE SIMTE UN RATAT. Fr speran, pesimist. Descurajat. - Fric de cancer, eec. - SE SIMTE PARASIT, ABANDONAT. - FRICA DE SARACIE SI FALIMENT. - Se simte srac i c nu-i va reveni niciodat dup eecul n afaceri. -Viseaz hoi i pericole. - Fric de singurtate, de foc. - Anxietate n legtur cu sntatea. DISPERAT CA NU SE VA FACE BINE . - Depresie datorit mancrimii. - DISPERARE DE LA MANCARIMEA PIELII. (3 remedii, el fiind singurul de gradul 3 ; carbn-sulph, dolichos pruriens de gradul 1). - Morocnos i n mare depresie. Descurajat. Ganduri de sinucidere . - Melancolie religioas. - STARI DE ANGOASA agg. NOAPTEA,nsoite de mare nelinite. (Ars). - Copii: cu stare de bine i jucui ziua, ip i plang toat noaptea. sau bebelui bolnvicioi care nu dorm nici ziua nici noaptea, sperioi, iritabili i plangcioi. GENERALITATI : - Infiare murdar.

- Foarte friguros. (Se spune despre el c este cel mai friguros dintre remedii). - Ii lipsete cldura vital. (generals- heat- lack of vital heat). - Frecvente probleme acute, rcete uor, i se vindec greu. - SE SIMTE FOARTE BINE INAINTE DE A FACE O CRIZA. - ELIMINARI CU MIROS DE PUTRED, DE HOIT (scaun, transpiraie, secreii, ntregul corp indiferent cat s-ar spla). - Emaciere cu apetit crescut sau apetit pierdut dup o boal lung. - SLABICIUNE, LIPSA DE VITALITATE. - Menopauz: Bufeuri de cldur, ca i cum s-ar turna ap cald pe ea. - Corp dureros, face uor luxaii i se rnete uor. - Aversiune la carnea de porc. CAP: - SENZATIE DE FRIG, trebuie s si-l acopere chiar i n timpul verii. - Durere agg. de expunerea capului la frig, curent, agg de post, erupii supresate, amel. de epistaxis i de mancat. - Migrene, dureri cronice cu foame (nainte i n timpul migrenei) i vertij. Durere ca de ciocnele care bat (Nat-Mur). - Dureri ca dup o lovitur puternic nsoite de menstre supresate, dureri precedate de tulburri de vedere ; se amel la epistaxis. - Pr uscat, fr luciu, aspru, se ncurc uor. - ERUPTII la nivelul scalpului care fac s adere i prul la ele (Graph). OCHI : Oftalmie cronic cu recurene constante. Intunecarea vederii. Infecii recurente, cronice. Aglutinare, puroi. Blefarit.

URECHE : - Infecii cronice cu otoree urat mirositoare. - Erupii n conductul auditiv extern i n spatele urechilor. - Cruste cu secreii n jurul urechilor. - Herpes de la tample peste urechi pan la obraji. - Eliminri urat mirositoare de la eczema n jurul urechilor. Mancrime insuportabil. - Otoree cu miros putred nsoit de durere de cap i diaree apoas ofensiv ca miros. - Puroi fetid din urechi de culoare maronie. Cerumen rou. Senzaie de zgomote iluzorii ca i cum ar auzi cu nite urechi care nu-s ale lui. Nas: - Coriz constant ca n febra fanului. - Sinuzit. Fa: - Erupii umede, urat mirositoare. - Aspect murdar, ca i cum nu s-ar fi splat. - Palid, bolnvicioas. GURA: Crpturi recurente la colurile gurii. Simte c dinii se clatin, apoi apare durerea agg de atingere. Simte varful limbii ca oprit (ars). Gust murdar n gur sau amar. Ulceraii ale limbii i gingiilor; mucus cu gust prost adherent la palatul moale. Pioree a gingiilor, sangerare. Gingiile se retrag de pe dini. GAT:

Amigdalite recurente (recurring quinsy). Vindec tendina la a face amigdalite. Amigdale foarte mari, cu dureri la nghiire i iradiere n urechi. Salivaie abundent i urat mirositoare, mucus aderent n gat. Ca un dop n gat care mpiedic expectoraia. GAT EXTERN: - Adenopatii laterocervicale dureroase la atingere; durerea iradiaz la nivelul capului. - Ceaf cu excoriaii de la secreiile eczemelor scalpului. STOMAC: - INTOTDEAUNA II ESTE FOAME. - Apetit nesios dar cu toate acestea este slab. - SE TREZESTE NOAPTEA SI TREBUIE SA MANANCE (si la gravide) (Lyc, Phos). - Grea de la micrile ftului ; grea n sarcin neameliorat de alte remedii. - Pierdera apetitului dup o boal, cu sete mare. ABDOMEN: Flatulen i disfuncii hepatice. Flatus cu miros de ou stricate. RECT: Scaune cu mucus, sange, fluid ntunecat la culoare, excesiv de fetid, putred, care se rspandete n toat casa. Diareea sugarilor (cholera infantum). Constipaia sugarilor i copiilor mici la copii palizi, cu aspect bolnvicios i cu adenopatii.

Scaun dificil de eliminat, cu sange din rect i hemoroizi arztori.

RINICHI: Enurezis constant, agg la lun plin. GENITAL MASCULIN: - Erupii urat mirositoare. Gonoree cronic, secreii nedureroase, din uretr, care pateaz lenjeria n galben. Sifilis primar, tertiar. - Aversiune pentru sex. GENITAL FEMININ: - Leucoree fetid cu durere mare de spate i debilitate (slbiciune), erupii urat mirositoare. - Vomit constant i frecvent n timpul sarcinii. Fatul se mic violent. - Mancrime. - Aversiune pentru sex. RESPIRATIE: TUSE, BRONSITA, DISPNEE amel. STAND INTINS PE SPATE CU BRATELE INDEPARTATE DE CORP ca i cum ar fi crucificat, agg. STAND N SEZUT. Tuse uscat, puternic cu mare slbiciune n piept. Tuse care revine n fiecare iarn de la erupii supresate. Expectoraie cu sange i senzaie de cldur n piept. SPATE: - Durere lombar agg. de mers i stat n picioare. Durere ca de nepturi la nivelul spatelui. Durere surd seara, nu poate s-i ndrepte coloana.

PIEPT : Senzaie de fierbineal la nivelul pieptului. SENZATIE DE ULCERATIE SUB STERN . Durere n piept cu extindere la umeri, agg de baut lichide reci. EXTREMITATI: ERUPTII la nivelul plicilor articulaiilor; ntre degete, n jurul unghiilor. AMORTEALA A PICIOARELOR SI BRATELOR . SOMN : Insomnie de la mancrimi intolerabile. Tresare uor.Vise cu imagini vii care continu i dup ce se trezete. TRANSPIRATIE: - Fierbinte. - Mirosul este intolerabil. - Transpir abundent, de la cel mai mic efort (Tub, Calc, Sulphur) i noaptea. PIELE : - Aspect murdar, foarte uscat sau gras, uleioas. - ERUPTII de orice fel: eczem, acnee, psoriasis. Cruste peste tot. Pustule lang unghiile degetelor ; scabie ; pduchi recurent ; - MANCARIME chiar i fr erupie, CARE DA NASTERE DISPERARII : agg. NOAPTEA, LA CALDURA, LA CALDURA PATULUI, amel. de aer rece. - Se scarpin pan sangereaz sau pan la ran vie. (Skin itching scratching- bleeds; must scratch until : Psor, Graph, Med, grd 2, ARS grd 3); (raw;must scratch until it is: Graph, Petr grd 3; Sulph, Psor grd 2).

De multe ori leziunile de grataj seamn cu cele de scabie iar dg. Dif. se face la microscop (cele de grataj sunt mai superficiale). - ganglioni mrii; glandele sebacee secret excesiv ( piele gras). - veruci, furuncule. MODALITATI: - agg. AER RECE, FRIG, CURENTI DE AER, INAINTE DE FURTUNI, CAND POSTESTE, noaptea,haine de lan, schimbri de vreme, cldura patului, carne de porc. - agg. de ERUPTIILE SI ELIMINARILE SUPRESATE. - agg. de micare, plimbri. - amel. de cldur, cand se mbrac clduros (chiar i vara ar purta pardesiu sau cciul). Seamn cu vagabonzii aceia care miros puternic, nesplai i cu cciul pe cap n mijlocul verii. - amel. stand ntins cu capul mai jos decat corpul sau n linite, de stat ntins n general ; amel de odihn i cnd st n cas. - amel cand mnanc ; cand are epistaxis ; de transpiraia abundent ; REMEDII COMPLEMENTARE : Sulph, Tub. Bac, Sep. REMEDII SIMILARE: Sulph, Tub, Ars, Graph, Aur, Chin-s, Mez, Petr, Sil. DIAGNOSTIC DIFERENTIAL: Diagnosticul diferenial cu Sulphur se face n primul rand pe baza faptului c pacientul Psor. este foarte friguros i vrea s se mbrace gros chiar i vara, n timp ce pacientul Sulphur este predominant clduros.

H.C. Allen mai menioneaz c Psor e indicat n cazurile cronice unde remediile bine selectate nu produc ameliorarea (n cazuri acute Sulphur), i de asemenea n cazurile n care Sulphur pare indicat i nu acioneaz. Comparatii: Ars: anxietate cu nelinite i prostraie; team pentru viitor, fric de srcie, foarte friguros, eczema Sulph: boli de piele cu prurit intens, apetit crescut, insomnie, anxietate. Calc : disperat c nu se va mai nsntoi, anxietate pentru viitor, team de srcie, friguros, boli frecvente. Clinic: Probleme ale pielii, ECZEMA, ERUPTII , MANCARIME, Acnee, Adenopatii, Alergii, Astm, Dureri de spate, Enurezis, Furuncule, Cancer (- prostat- grd 2, Sulphur grd 2, Thuja grd 3, Con grd 3), Constipaie, Cholera Infantum, Dispepsie, Diaree, Debilitate, Efecte post difterie, Gonoree, Sifilis (inclusiv teriar), Grip, Amigdalite, Febra fanului ,Hemoragii, Hemoroizi, Impoten, Leucoree, Migrene, Oftalmie, Otoree, fetid, Scabie, Sciatic, Disfuncii splenice, Paduchi, Disfuncii hepatice. -In practica lui Clarke, Psorinum a vindecat mai multe cazuri de boala fanului decat orice alt remediu. ( deoarece multe cazuri se dezvolt pe o constituie psoric i cand aceasta este vindecat, alergenii nu mai au nici un efect). -Polipi nazali au fost vindecai cu Psor. atunci cand simptomele generale indic remediul. - Psor. a vindecat de asemenea cazuri de cefalee precedat de nceoarea vederii sau de vederea cu puncte negre. CAZURI

1. Domnioara N. n varst de 20 ani a avut o erupie la plicile articulaiilor cotului i a genunchilor, uscat, solzoas cu mici vezicule n jurul marginilor nroite, care disprea n ntregime vara i reaprea iarna. Mancrime violent, agg de cldura patului i de scrpinat. Psor 50M, 2 doze la interval de 6 sptmani au vindecat cazul. 2. Hawley raporteaz un caz de cholera infantum cu scaune foarte subiri i apoase, cu coloraie verde murdar i miros cadaveric care nu s-a ameliorat la nici un remediu. Copil foarte iritabil nedormit de 2 zile i dou nopi. S-a administrat Psor. 50M 1 doz dizolvat n ap. In 2 ore copilul a adormit i n a 4-a zi era complet vindecat fr a se mai repeta remediul. 3. Bernard H raporteaz un caz al unui copil de 3 ani cu episoade de constipaie nc de la natere, cu durata de 3-4 zile, datorate unei inactivitti a rectului. In a 4-a zi defecaia era foarte dureroas ceea ce fcea ca pacientul s-i micoreze efortul pe cat posibil. In octombrie 1833 i s-a administrat Sulphur 30 CH. Scaunul a fost o singur dat fr dureri apoi constipaia a revenit. I s-a administrat Alumina 30 CH care a avut un efect ceva mai lung, dar n aprilie 1834 totul era ca la nceput. Psorinum 30 CH a adus vindecarea total. 4. Domnioara C, n convalescen dup febr tifoid i-a pierdut total pofta de mancare. Psor (200 CH) a fcut-o s-i redobandeasc un apetit sntos. 5. Domnul P, 50 ani se plangea doar de slbiciune, poft de mancare absent i transpiraie de la cel mai mic efort (se regsete n gradul 3 i la Sulph, Tub, Calc, Graphites). Psor (30 CH) a vindecat rapid cazul.

6. Dl X, 21 de ani, a fost obligat s alerge ntr-o zi pan aproape de epuizare. Dei puternic i sntos, de atunci a devenit uor fatigabil, transpir la cel mai mic efort, dureri severe n partea dreapt a corpului, agravate de tuse,de ras i de micare. Extrem lentoare a minii (dullness), ameliorat de epistaxis. Durere de cap precedat de vedere nceoat (negur n spatele ochilor). Psor 30CH a vindecat cazul. 7. Dl C, 43 de ani, ipohondru i cu iritabilitate de 9 luni; a trebuit s renune la afaceri; are depresie mental i senzaie de discomfort marcat la nivelul capului; se gandete c nu o s se mai fac bine niciodat, i-a pierdut orice speran; nu se poate concentra la afaceri; pare confuz. Prezint amoreal a picioarelor i braelor, mai acc. pe stanga, agg. n pat, cu furnicturi i usturimi la nivelul scalpului i membrelor. Limb acoperit cu un strat alb. Transpir foarte uor la efort i uneori noaptea i i-a pierdut din memorie. Psor CH 200 a ameliorat mult i l-a ajutat s revin n afaceri. Ca o precizare la final: remediul se prescrie ca i toate celelalte remedii numai pe baza simptomelor pacientului i nu doar pentru constituia psoric propriu zisa. BIBLIOGRAFIE : George Vithoulkas (Talks on Classical Homeopathy The Esalen Conferences 1980). Murphy R. ( Homeopathic Remedy Guide). Phatak S.R. (Materia Medica of Homeopathic Medicines). Morrison R. (Materia Medica). RADAR key notes. ** ** **

MATERIA MEDICA: SULPHUR IODATUM Dr. Atena Ioana Antonescu - Note de curs 27 - 28 ianuarie 2007 SULPHUR IODATUM Sulphur iodatum Sul-i. Sulfura de iod aspect macroscopic pulbere cristalin, de culoare cenuiu nchis, negricios. Sulfur-ul blnd , corespunznd miasmei tuberculinice. Combinaie ntre Sulf i Iod Combinaie ntre dou remedii cu aciune profund, ambele calde, Sul-I prezint intoleran pronunat la cldur, cu ameliorare la rece (iarna) Tropism : piele (erupii pustuloase, eczema umede, prurit), mucoase (secreii abundente, prelungite), sistem ganglionar, vascular (bufeuri, congestie cefalic, pletor) Caracteristici: Boli de piele persistente, specific : foliculita brbii, acnee. erupie pustuloas buz superioar eritem al brbiei Acnee supurat Eczem acut, zemuind - keynote rou nchis, edem, zemuind, prurit intens Hipertrofie nedureroas a glandelor, cu infiltrarea esuturilor, induraie i ngroare postinflamaie. Slbiciune, ca dup grip. Prostaie, slbit. Senzaie de cldur arztoare intern, cu rceal extern. Secreii acide, glbui.

Degetele devin albe, insensibile Supuraie- favorizeaz reabsorbia Mental Evit efortul (team de efort). Nehotrt. Grbit, agitat, trist. Incapabil de munc. Speriat la trezire. Agitaie noaptea. Tresare la trezire. Cap Senzaie: prul este ridicat (erect). Ca i cum este strns din lateral de o menghin Durere : > asfinit. Lateral & vertigo. < prinderea prului, ajunare, nainte i n timpul menstrei, camer nclzit. Vederea Zigzag-uri. Nas Mucus verde n narine. Excoriaia nrilor. Simul mirosului acutizat. Faa Parotide hipertrofice post-parotidit. Erupie papular. Acnee supurat. Gur Limba ngroat, glazurat , dup inflamaie. Uscat. Dini Senzaie de dini moi, acoperii cu puf moale. Gt Uvula i amigdalele mrite i roii. Edemaiate. Durere, uscciune la deglutiie. Hipertrofie cronic a amigdalelor

Mncare, butur Apetit crescut la copiii cu scdere n greutate (marasmus) Durere de cap agravat ajunnd. Anorexie. Sete. Dorin pentru: acru, murturi, limonad. Stomac Senzaie de tremurtur n epigastru, la efort.

Cldur n epigastru. Gol n epigastru. Abdomen Ganglioni mezenterici mrii.

Rect Constipaie refractar. Scaun galben deschis, urt mirositor. Cldur i prurit anal, flatus, hemoroizi. Urinar Urin purulent, cantitativ redus, nisip maro. Miros de zmeur. Stricturp post-gonoree, miciune dureroas, cu jet spiralat.

Genital Brbai: durere surd, prostat. Arsur la captul distal, penis. Hidrocel la copii. Femei menstre neregulate. Leucoree abundent, agrav nainte i dup menstr. Respiraie Asmatic, raluri, sufocant. Astm alergic cu strnuturi, catar Tuse Spasmodic, agrav dimineaa Sput verzuie, purulent, abundent, vscoas, galben. (Kalibi.) Torace Senzaie de constricie, pleurezie. Erupie cutanat

Inim Senzaie de cldur (Rhod.) Durere sfredelitoare, asociat cu dispnee. Palpitaii Membre inferioare Tlpile sunt dureroase, cu senzaie de arsur cnd st n picioare. (Merc., Carb-v)

Labele transpirate i reci noaptea, n pat.

Somn Somnoros ziua, neastmpr noaptea / (Staph). Somn neodihnitor, doarme cu gura deschis, se trezete speriat. Vise : Confuze Piele

Prurit urechi, nas, uretr Pustule gt. Acnee. Pruritul de brbier. Lichen plan. Erupie pruriginoas antebrae. Eczem acut, cu pielea de culoare rosu nchis, edem i prurit sever. Prul de pe membre st ridicat (Irid-met)

Modaliti Agravare: Efort, chiar minim. Cldur. Intins pe partea dreapt. nainte de furtun. Noaptea. La aplecare.

Amelioare : aer rece, ortostatism, expectoraie, iarna

Tipologie Copii slabi, agitai, se mic cu grab, ns obosesc repede Sunt clduroi, prezint facies adenoidian, cu roei localizate dup efort/emoie Clinic: poliadenopatii, frecvent laterocervicale, dure mtnii, vegetaii adenoidiene i/sau hipertrofie amigdalian. Amigdale: mrite, criptice, cu depozite de fibrin Transpir uor, mai ales la cap i mai ales noaptea Clinic : hidrocel. Adultul - clduros, senzaia de cldur intern, transpir uor, iese la aer i rcete (!)

Nelinite interioar, pare mereu grbit. Are senzaie de cldur intern concomitent cu cea de rceal extern. Nu suport cldura, iar micarea (nclzete !) l agraveaz, dei o dorete ca urmare a nelinitii interioare. Secreiile sunt acide (leucoreea, transpiraiile) Pielea sensibil, uscat, cu tendin la supuraie (pustule, abcese, furuncule) Patologie : tendine tuberculinice : cataruri simple pneumonii, pleurezii, tuberculoz.

Pierde n greutate n ciuda unui apetit crescut (Iod), cu stare de slbiciune-oboseal general mai accentuat la 11 am (Sulf) Frecvent copil / adolescent, uneori adult cu stare pronunat de slabiciune Dorin puternic de aer proaspt (Iod), ns rcete uor Senzaie de cldur. Picioarele ard (Sulf), ns n pat sunt reci (dg. dif. Sulf) Hipertrofia amigdalelor cu adenopatii multiple. Rinofaringite, otite recurente Bronit cu tuse violent, asfixiant acumulare mucoziti vscoase, dificil de eliminat Eczem cronic, mai ales umed, pruriginoas, agrav. la cldur Acnee a spatelui i frunii Modaliti Agravare : Ameliorare :

cldur Dimineaa, spre 11 am aer proaspt Expectoraie

Complementare : Acut :

Phosphorus tri iodatus, Arsenicum tri iodatus, Pulsatilla

Cronic : Silicea, Natrum muriaticum, Aviare, Tuberculinum Clinic : Acneea punctata (chiste retenie glande sebacee puncte albe), eczem acut (cu exudat abundent) , pruritul de brbier. Urechi, acufene. Gonoree. Rinit alergic. Grip. Rinichi, dureri. Lichen plan. Buz superioar, erupii. Parotid, hipertrofie. Prostat. Scalp, usturimi. Coloan vertebral, slbiciune. Uretr, strictur. Limb, ngroare. Amigdale, hipertrofie cronic.

Addenda Albert Einstein Epistemiologia (teoria) fr legtur cu tiina (experiment) devine vorb goal; tiina fr epistemologie este, n msura n care ea poate fi conceput ca atare, primitiv i ncurcat

Remediile sunt descrise n materia medica, tabloul lor este acceptat ca fiind solid. ns, cu ct reflectm mai mult, cu att ne dm seama c aceste tablouri sunt doar aproximri ale imaginii complete. Un nou prooving poate schimba descrierea care exist n literatur, ns nu va modifica n vreun fel remediul care rmne neschimbat. Dezvoltarea Materiei Medica este un proces de clarificare i completare a tabloului de remediu.

Primul pas este experimentarea / proving (pentru muli este i ultimul!).

Urmtorul pas aplicarea practic verificarea clinic, adic vindecarea Al treilea pas: compararea i clasificarea remediilor. Clasificarea este primul pas real spre tiin i elaborarea unei teorii. Este un pas esenial, fr de care toat informaia existent rmne neconectat. Exist n comunitatea homeopat credina c o clasificare este imposibil i c aceasta ar duce la false concluzii. Hahnemann contribuie la aceasta prin parag. 140 din Organon, fiindu-i team de speculaii (Epistemiologia fr legtur cu tiina (experiment) devine vorb goal), ns Einstein arat clar c opusul este la fel de ru. tiina care se prezint doar ca o colecie de date, fr a lua n considerare teorii privitoare la ele este primitiv i greoaie. Duce la o aduntur de date din care nu mai poi deosebi capul de coad. Nu mai vezi pdurea de copaci. Acesta este cazul medicinei, cu ntreaga sa colecie de boli i medicamente, ns acelai lucru poate fi spus i despre Materia medica homeopat. Pentru a progresa ca tiina, homeopatia are nevoie s treac la treapta de clasificare i elaborate de teorii. Un pas important n dezvoltarea tabloului remediilor este de a le gsi un sens. Acest lucru a fost fcut deja: esena descris de Vithoulkas, psora primar a lui Masi, senzaia vital a lui Sankaran. inta este s fie gsit simptomul de baz din care pot fi deduse toate celelalte simptome, ntregul tablou. Acest proces presupune c exist o ordine, c simptomele nu sunt ntmpltoare. Prezumia de ordine este una din cele dou presupuneri care stau la baza tiinei. Einstein avea o puternic convingere privind raionalitatea universului, anume n natur i deci i n tabloul remediilor. Iar ultimii 20 de ani au demonstrat adevrul acesta, anume c exist o structur n tablul remediilor. (Jan Scholten, Introducere la lanthanide)

** ** **