CONSTITUTIA ANATOMIC I TIPOLOGIA UMAN

CONSTITU}IA ANATOMIC~ A CORPULUI

Reprezint` totalitatea \nsu[irilor morfologice, fiziologice,

biochimice [i psihice ale individului. Constitu]ia uman` este
determinat` genetic, realiz#ndu-se \n mai multe etape de
dezvoltare (factorul intern), dar este influen]at` \n mod decisiv [i de
factori din mediul extern (factorul extern).

Fenotipul

Fenotipul reprezint` totalitatea caracterelor generale,

caracteristice speciei umane [i a caracterelor particulare,
caracteristice fiec`rui individ, care pot fi observate cu ochiul liber.
Caracterele morfologice ale fenotipului sunt: aspectul general al
corpului, \n`l]ime, forma capului, tr`s`turile fe]ei, forma nasului, a
buzelor [i a pavilioanelor urechilor, culoarea ochilor, forma
toracelui, forma abdomenului, etc.

Genotipul

Genotipul reprezint` suma genelor transmise de p`rin]i

urma[ilor. Genele sunt unit`]i structurale [i func]ionale specifice
individului, dispuse \n secven]` liniar` \n molecule dublu helicoidale
a AND. Ele con]in informa]ia genetic`, care se transmite de la
p`rin]i la copii [i care, \n final, se materializeaz` prin sinteza de
proteine. Cu alte cuvinte, proteinele din organismul copilului nu
sunt altceva dec#t fenotipul genelor transmise de p`rin]i. |n
rezumat, genotipul este reprezentat de suma informa]iilor genetice
ale urma[ilor, mo[tenite de la p`rin]i, \n timp ce fenotipul, este
expresia vizibil` a materializ`rii acestor informa]ii. Deci, fenotipul
unui individ este expresia genotipului s`u.

Clasificarea fenotipurilor

3
Exist` dou` tipuri de fenotipuri:

a) fenotipul normal, care este un fenotip ce ia na[tere prin

transmiterea caracterelor ereditare de la p`rin]i la copil, \n urma
unor legi precise [i repetabile.
b) fenotipul mutant, care este expresia unui genotip mutant, deci a
unui genotip asupra c`ruia au ac]ionat factorii mutageni.
Genotipul, \n acest caz, a suferit o muta]ie (o modificare).
Factorii mutageni sunt:
- factori fizici (raze X, raze ultraviolete, c`ldura, etc),
- factori chimici (acidul nitros, iperita),
- factori biologici.
Existen]a fenotipului mutant, deci a posibilit`]ii modific`rii
fenotipului uman ([i nu numai uman) \n func]ie de factori
externi, a avut [i are o importan]` cov#r[itoare asupra evolu]iei
vie]ii pe p`m#nt [i a omului ca specie. Fenomenul muta]iilor
explic` evolu]ia [i variabilitatea organismelor [i speciilor.

TIPUL CONSTITU}IONAL

De-a lungul timpului s-a \ncercat s` se realizeze o clasificare

c#t mai simpl` a tipurilor constitu]ionale umane. Prin numeroase
studii de anatomie comparat`, statistic, s-a putut defini un tip
constitu]ional normal, care a devenit tipul constitu]ional uman la
care se raporteaz` diferitele muta]ii. L`s#nd la o parte studiile
anatomice statistice, medicii, plec#nd de la observa]iile clinice
legate de reactivitatea individual` [i de predispozi]iile morbide ale
pacien]ilor, au pus bazele unei tipologii umane clinice. Realizarea
unei tipologii umane, reprezint` o sarcin` dificil de realizat, ]in#nd
seama c` elementele la care trebuie raportat individul pentru a fi
\ncadrat \ntr-o grup` sau alta, sunt numeroase. Unele caractere la
care ne putem raporta ]in de structur`, altele de func]ii, altele de
psihic. De aici [i multitudinea clasific`rilor tipologice existente.

1. Tipologia hipocratic`

Hipocrat considera c` omul este alc`tuit din patru umori:

s#ngele, bila galben` (cu sediul \n ficat), bila neagr` (cu sediul \n
splin`) [i flegma (cu sediul \n creier). |n func]ie de predominan]a
uneia dintre ele, Hipocrat \mp`r]ea oamenii \n patru tipuri:

- tipul sanguin. Sunt energici, \ntreprinz`tori.

- tipul coleric (la care predomin` bila galben`). Sunt
indivizi impulsivi, iu]i la m#nie.
4
 - tipul melancolic (la care predomin` bila neagr`). Sunt
indivizi melancolici, indispu[i, retra[i.
- tipul flegmatic. Sunt indivizi lini[ti]i, len]i, serio[i.

2. Tipologia lui Sigaud

|n clasificarea lui, Sigaud a pornit de la aprecierea func]iilor

de baz` ale sistemelor [i aparatelor, baz#ndu-se pe observa]ia
clinic`.
Tipuri umane:
- tipul respirator. Cuprinde indivizi cu torace bine
dezvoltat, musculo[i [i care tr`iesc mult \n aer liber.
- tipul digestiv. Cuprinde indivizi care m`n#nc` mult, sunt
scunzi, grasi [i duc o via]` sedentar`.
- tipul muscular. Cuprinde indivizi cu propor]ii armonioase.
Este tipul de frumuse]e clasic`, antic`. Musculatura este
bine dezvoltat`.
- tipul cerebral. Cuprinde indivizi cu neurocraniul mare [i
corp firav, pl`p#nd.

3. Tipologia lui Young

Grupeaza tipurile constitu]ionale din clasificarea precedent`

(a lui Sigaud).
Tipuri umane:

- tipul brevilin. Cuprinde tipul muscular [i tipul digestiv din

clasificarea lui Sigaud.
- tipul longilin. Cuprinde tipul respirator [i tipul cerebral
din clasificarea lui Sigaud.
Tot Young, ceva mai t#rziu, plec#nd de la clasificarea tipologic` a
lui Pavlov, a descris dou` tipuri umane:

- tipul introvertit, la care predomin` procesele de inhibi]ie.

Sunt indivizi izola]i, t`cu]i, re]inu]i, care ]in totul \n`untrul
lor. Au leg`turi slabe cu mediul extern.
- tipul extrovertit, la care predomin` procesele de
excita]ie. Sunt exuberan]i, veseli, comunicativi.
Comunic` \ncontinuu cu mediul extern.

4. Tipologia lui Pavlov

Plec#nd de la procesele de excita]ie [i de inhibi]ie, de la

nivelul sistemului nervos central, savantul rus a \mp`rtit oamenii \n
dou` tipuri:
5
 - tipul echilibrat, \n care cele dou` procese au o pondere
egal`.
- tipul dezechilibrat, \n care cele dou` procese au o
pondere diferit`, put#nd predomina sau excita]ia sau
inhibi]ia.

5. Tipologia corelat` (Chernoru]ki)

Este o clasificare tipologic` uman` care \ncearc` s` coreleze

mai mul]i factori: activitatea nervoas` superioar` [i particularit`]ile
umorale [i endocrine ale individului. |n func]ie de ace[ti factori,
oamenii pot fi \mp`r]i]i \n:

- tipul normostenic. Are mare suple]e a r`spunsului la

stimulii nocivi, este echilibrat neuro-vegetativ, iar
dezvoltarea corpului este armonioas`.
- tipul astenic. Este longilin. Are un metabolism accentuat,
cu predominan]a catabolismului. Prezint` vagotonie, cu
predispozi]ie la bradicardie [i hipotensiune arterial`. Este
predispus la psihoze.
- tipul hiperstenic. Este robust. Are torace [i abdomen
voluminoase, iar membrele scurte. Prezint` tendin]a la
\ngr`[are. Predomin` anabolismul. Are tendin]a la
hipertensiune arterial` [i psihoze maniaco depresive.

6. Tipologia endocrin`

|ncearc` s` fac` leg`tura \ntre tipurile constitu]ionale umane

[i activitatea glandelor endocrine. La noi \n ]ar`, studii legate de
aceast` tem` au fost efectuate de profesorul C.I.Parhon. |n Italia,
Pende, \n urma corel`rii unor date de antropometrie cu doz`ri
hormonale [i cu examene clinice am`nun]ite a descris patru
biotipuri endocrine:

- biotipul longilin stenic. Este armonios dezvoltat,

puternic, hipertiroidian, hiperhipofizar [i hipergenital.
Trunchiul este mai scurt \n timp ce membrele inferioare
sunt lungi. Din punct de vedere metabolic, predomin`
catabolismul.
- biotipul longilin astenic. Este slab, este \nalt, cu
membre inferioare lungi, musculatura este slab dezvoltat`.
Este hipertiroidian, hiposuprarenalian [i hipogenital. Din
punct de vedere metabolic, predomin` catabolismul.
- biotipul brevilin stenic. Este scund, cu membrele
inferioare scurte [i trunchiul mai lung. Este hiperhipofizar,
6
 hipersuprarenalian [i hipotiroidian. Din punct de vedere
metabolic, predomin` anabolismul.
- biotipul brevilin astenic. Este scund, are membre
inferioare scurte. Este hipotiroidian, hiposuprarenalian [i
hipohipofizar. Din punct de vedere metabolic, predomin`
anabolismul. Este predispus la obezitate. Este un tip
sedentar, calm [i apatic.
7. Viola

Pleac` de la clasificarea descris` anterior [i raporteaz` tipurile

umane numai la elementul \n`l]ime. Astfel, el pune \n eviden]` dou`
biotipuri:

- tipul brevilin (scund). Are o predispozi]ie spre boli

coronariene, boli infecto-contagioase [i sifilis.
- tipul longilin (\nalt). Are predispozi]ie pentru ulcerul
gastric [i duodenal, astm bronsic [i tulbur`ri func]ionale
vagale.

TIPUL CONSTITU}IONAL NORMAL SAU IDEAL

|nc` din antichitate, oamenii de [tiin]` au \ncercat, pe baza a

numeroase studii efectuate, s` defineasc` tipul constitu]ional ideal.
Cu c#t s-au efectuat mai multe studii [i cu c#t ele au fost mai
am`nun]ite, s-a observat c` aceast` no]iune este practic imposibil
de caracterizat.
|n primul r#nd, se [tie c` fiecare individ reprezint` un unicat,
deci cu alte cuvinte, statistic s-a observat c` exist` anumite
caractere comune speciei umane, care exist` la nivelul fiec`rui
individ, dar exist` [i o multitudine de caractere specifice fiec`ruia,
datorit` c`rora fiecare om devine \n felul s`u unic.
|n al doilea r#nd, num`rul caracterelor comune [i al
caracterelor specifice este foarte mare. Pentru a se putea stabili un
tip constitu]ional uman normal din punct de vedere somatic, s-a
recurs la m`sur`torile antropometrice [i la statistic`. Astfel s-au
stabilit, \n urma unor numeroase m`sur`tori antropometrice
efectuate pe loturi mari de indivizi, precum [i a compar`rii statistice
a acestor date, care ar fi limitele (maxima minima) acestor
dimensiuni, \ntre care individul poate fi \ncadrat \n tipul
constitu]ional normal.

NO}IUNI ELEMENTARE DE ANTROPOMETRIE

7
 Antropometria este [tiin]a care se ocup` cu studiul
dimensiunilor corpului uman. Dimensiunile corpului uman sunt
foarte variate, fiind influen]ate de v#rsta, sex, ras`, diferite boli,
etc. Cele dou` elemente de care se folose[te antropometria sunt
m`sur`torile [i metoda statistic`.
Termenul generic de antropometrie cuprinde: somatometria
(m`sur`torile se fac la nivelul \ntregului corp), craniometria
(m`sur`torile se fac la nivelul craniului), pelvimetria intern`/extern`
(m`sur`torile se fac la nivelul pelvisului), etc. Pentru a putea
m`sura anumite structuri anatomice, s-au stabilit conven]ional ni[te
repere osoase , \ntre care se fac determin`rile respective, numite
puncte antropometrice.
Instrumentele folosite \n antropometrie sunt: antropometrul
(un compas cu cursor), banda metric` (metalic`, flexibil`), compasul
cu fixator al unghiului, c#ntarul [i goniometrul.
M`sur`torile antropometrice se efectueaz` diminea]a (la
aceea[i or`, dac` se repet`), individul fiind dezbr`cat. Examinarea
se face pe nem#ncate. Reperele osoase sunt decelate clinic, prin
palpare [i notate cu creion dermatografic. Exist` numeroase date
antropometrice care pot fi ob]inute prin m`sur`tori efectuate \ntre
punctele antropometrice. Cele mai importante, folosite curent \n
clinic` pentru a putea \ncadra individul \ntr-o grup` constitu]ional`
sau alta, sunt: greutatea corporal` (G exprimat` \n kilograme),
\n`l]imea (I exprimat` \n centimetri) [i perimetrul toracic (P.T.-
exprimat \n centimetri). Indici antropometrici mai importan]i sunt:
indicele greutate/\n`l]ime (o valoare sub 32 ne indic` un individ
subponderal, iar una peste 40, unul supraponderal), indicele de
propor]ionalitate (o valoare sub 50 ne indic` un torace str#mt, iar
una peste 55, un torace voluminos) [i indice de robusticitate (o
valoare sub 10 ne indic` un tip hiperstenic, iar una peste 30, un tip
astenic).
|n afara acestor indici antropometrici se mai pot calcula:
\n`l]imea propor]ional` a trunchiului, lungimea propor]ional` a
umerilor, lungimea propor]ional` a membrelor superioare, lungimea
propor]ional` a pelvisului, indicele de l`]ime a pelvisului, lungimea
propor]ional` a membrelor superioare, indicele lungime/l`]ime a
capului, indicele morfologic al fe]ei, etc.
To]i ace[ti indici, \n urma m`sur`torilor [i a calcul`rii lor prin
diferite formule, dau rezultate care apoi sunt raportate la valorile
normale ob]inute statistic, d#nd \n final informa]ii utile privind
dezvoltarea somatic` a individului.

8
 ELEMENTE DE ORIENTARE AXE {I PLANURI

Corpul omului, construit pe principiul simetriei bilaterale, este

un corp tridimensional, ce poate fi raportat la trei axe [i trei planuri.

Axele corespund dimensiunilor spa]iului [i se \ntretaie \n unghi

drept.

Axul longitudinal sau axul lungimii corpului este vertical, la

om [i are doi poli: superior (cranial) [i inferior (caudal). El pleac` din
cre[tetul capului, numit vertex [i merge p#n` \n centrul poligonului
de sus]inere al corpului, reprezentat de suprafa]a t`lpilor [i de
spa]iul dintre ele.

Axul sagital sau axul antero-posterior este axul grosimii

corpului. Are un pol anterior [i un pol posterior.

Axul transversal corespunde l`]imii corpului. Este orizontal

[i are un pol st#ng [i altul drept.

Planurile sunt \n num`r de trei: sagital, frontal [i transversal. Prin

c#te dou` din axele amintite trece c#te un plan al corpului.

Planul sagital trece prin axul longitudinal [i cel sagital.

Planul care trece prin mijlocul corpului, \mp`r]indu-l \n dou` jum`t`]i
simetrice, numite antimere, se nume[te plan medio-sagital.
Forma]iunile corpului mai apropiate de acest plan sunt mediale iar
cele mai dep`rtate sunt laterale. Planul medio-sagital este planul
simetriei bilaterale. Toate celelalte planuri sagitale sunt paralele cu
9
el [i \ntre ele [i sunt perpendiculare pe planul frontal. Ele se numesc
planuri parasagitale.

Planul frontal merge paralel cu fruntea [i trece prin axul

longitudinal [i prin cel transversal. El \mparte corpul \ntr-o parte
anterioar` (ventral`) [i alta posterioar` (dorsal`). Putem trage c#te
planuri frontale dorim, toate acestea fiind paralele \ntre ele [i
perpendiculare pe planul transversal.

Planul transversal se mai nume[te [i planul orizontal. Trece

prin axul sagital [i prin cel transversal. El \mparte corpul \ntr-o
parte superioar` (cranial`) [i alta inferioar` (caudal`). Sec]ion`rile
corpului prin acest plan \l taie \n sec]iuni suprapuse, paralele \ntre
ele, unele superioare [i altele inferioare numite metamere. Din
aceast` cauz` planul transversal mai este numit [i planul
metameriei corpului.

OSTEOLOGIE

NO}IUNI GENERALE DESPRE SCHELETUL UMAN

Defini]ii

Scheletul osos este alc`tuit din totalitatea oaselor din

organismul uman.
Osteologia (osteon-os +logos-[tiin]a) reprezint` ramura
anatomiei care se ocup` cu studiul oaselor.

Clasificarea oaselor \n func]ie de form`

|n func]ie de form`, oasele scheletului osos uman pot fi

\mp`r]ite \n: oase scurte, oase lungi, oase late [i oase mixte.

Oasele scurte au toate cele trei dimensiuni, lungimea , grosimea [i

l`]imea, aproape egale. Ex: oasele carpiene, tarsiene, vertebrele.

10
Oasele lungi au lungimea mult mai mare dec#t grosimea [i l`]imea.
Ex: humerus, radius, femur, tibie, etc.
Osul lung este alc`tuit din trei p`r]i:

- epifizele - zonele anatomice situate la extremit`]i , zone mai

voluminoase.
- diafiza - zona anatomic` situat` \n regiunea mijlocie a osului,
av#nd o form` relativ cilindric` , lung`.
- metafizele - zone anatomice situate \ntre diafiz` [i epifiz`. La
nivelul metafizelor, oasele lungi tinere au dou` discuri
cartilaginoase(proximal [i distal) care se numesc cartilaje de
cre[tere sau cartilaje epifizo-diafizare.

Oasele late au form` de lam`, la care grosimea este mult mai mic`
dec#t celelalte dimensiuni. Ex: oasele calotei craniene, scapula,
vomerul.

Oasele mixte au form` neregulat` [i nu prezint` caracteristicile

celorlalte grupe de oase. Ex: osul maxilar, zigomatic, temporal, etc.

Elemente anatomice osoase

Oricare ar fi forma oaselor, ele prezint` numeroase elemente

ce contribuie la \ndeplinirea rolului lor. |n cadrul elementelor
anatomice osoase se descriu: suprafe]ele articulare, proeminen]ele
osoase [i scobiturile osoase.

Suprafe]ele articulare servesc pentru articularea cu alte oase.

Exemple:

- fa]ete articulare c#nd sunt mici.

- condil suprafe]e articulare de form` aproximativ
emisferic`.
- cap suprafe]e articulare de form` sferic`.
- trohlee suprafa]` articular` de forma unui scripete.
- cavitate - de forma unei scobituri sferice.
- incizura - de forma unei scobituri cilindrice.

Proeminentele osoase servesc pentru inser]iile musculare,

articulare [i ligamentare. Exemple:

- apofiza proeminen]` osoas` conic` sau cilindric`.

- spina proeminen]` osoas` lamelar` sau margine l`]it`
osoas`.
- tubercul sau trohanter proeminen]e osoase de
form` neregulat`.
11
 - creasta - de forma unei margini ascuti]e.

Scobiturile osoase. Exemple:

- fose osoase - scobituri osoase de form` oval`.

- [an]uri osoase - scobituri osoase \n form` alungit`.

STRUCTURA OASELOR

Generalit`]i

Oasele sunt structuri anatomice care \mbin` \n modul cel mai

eficient posibil rezisten]a cu elasticitatea. Oasele au din punct de
vedere func]ional 4 ordine de structur` (clasificarea lui Petersen):

structurile de prim ordin (arhitectura macroscopic` a

compactei [i spongioasei, m`duva osoas`, periostul,
cartilajul articular, cartilajul de cre[tere)
structurile de ordinul doi (sistemele haversiene, lamele
circumferen]iale, vasele, nervii)
structurile de ordinul trei (fibrele colagene [i elastice,
celulele osoase, substan]a fundamental`, s`rurile
minerale, apa, gra`simile)
structurile de ordinul patru (dispozi]ia molecular` a
substan]ei organice [i anorganice).

1) Structurile de prim ordin se pot vedea cu ochiul liber. Ele

reflecta pe plan func]ional rolul de sus]inere pe care \l joac` osul
studiat precum [i modul \n care sunt exercitate asupra lui for]ele
mecanice. Structurile de prim ordin difer` dup` tipurile mari de
oase (lungi, scurte, late).

Exemple: periostul, cartilajul articular, osul propriu-zis

(compacta), ]esutul osos spongios, canalul medular cu m`duva
osoas`, cartilajul de conjugare (diafizo-epifizar).

PERIOSTUL este un man[on fibros de culoare albicioas` care

\nconjoar` diafiza, metafizele [i se continu` la nivelul epifizelor cu
capsula articular`. Pe fa]a sa intern` intra \n contact direct cu osul.
El este cu at#t mai aderent de suprafa]a osoas` cu c#t aceasta
este mai neregulat`.
12
CARTILAJUL ARTICULAR acoper` extremit`]ile articulare ale
osului. Are o culoare alb sidefie. Este suplu, elastic [i de grosimi
diferite \n func]ie de presiunile pe care le suport`.

}ESUTUL OSOS COMPACT este situat sub periost [i sub cartilajul

articular. El rezult` din suprapunerea lamelelor osoase. Este
perforat de numeroase orificii prin care trec vasele de s#nge.

}ESUTUL OSOS SPONGIOS are forma unui burete. Aspectul lui

exterior rezult` din \ntret`ierea trabeculelor osoase orientate \n
mod diferit. Aceste trabecule osoase delimiteaz` \ntre ele mici
cavit`]i umplute cu m`duv` osoas`. Comparativ cu ]esutul osos
compact (care d` rezisten]a osului) ]esutul osos spongios este mai
pu]in rezistent la ac]iunea for]elor externe, dar are o capacitate de
reconstruc]ie mai mare.

CANALUL MEDULAR {I M~DUVA OSOAS~. Canalul medular

este c`ptu[it de endostiu (membran` similar` periostului dar
situat` pe fa]a intern` a compactei). Canalul medular este situat la
nivelul diafizei [i metafizei. Are pere]i neregula]i [i con]ine m`duv`
osoas` ro[ie (osteogen` [i hematogen`) [i m`duv` osoas` cenu[ie.
M`duva osoas` ro[ie osteogen` este format` din celule ce se
pot diferen]ia transform#ndu-se \n osteoblaste (celule osoase
tinere), osteocite (celule osoase adulte) [i osteoclaste (celule
fagocitare). Astfel prin linia celular` - osteoblast - osteocit, ea poate
forma ]esut osos t#n`r (func]ie de osteogenez`). Prin osteoclaste,
ea poate distruge ]esut osos \mb`tr#nit (func]ie de rezorb]ie).
M`duva osoas` ro[ie hematogen` este format` din celule ce
se pot diferen]ia transform#ndu-se \n celule sanguine ( func]ie de
hematopoiez`) care este func]ia de producere a s#ngelui. La
adult, \n unele oase, ea se poate transforma \n m`duv` galben`
(adipoas`).
M`duva osoas` cenu[ie este m`duva care rezult` prin
transformarea m`duvei osoase ro[ii, prin \naintarea \n v#rst`. Ea
este alc`tuit` din abundente fibre colagene [i substan]`
fundamental`.

CARTILAJUL DE CONJUGARE (cartilaj diafizo-epifizar / cartilaj

de cre[tere).
Se g`se[te la nivelul metafizelor oaselor, la copii [i adolescen]i. Are
rol \n cre[terea oaselor mari.

2) Structurile de ordinul 2 au dimensiuni de cca. 100

microni. Se observ` foarte bine la un examen microscopic
obi[nuit. Din ele fac parte: lamelele osoase, re]eaua vascular`
osoas` [i re]eaua nervoas`.
13
LAMELELE OSOASE particip` la alc`tuirea ]esutului osos
compact [i spongios. Sunt formate din sisteme haversiene sau
osteoni (tubi oso[i). Osteonul este unitatea morfo func]ional` a ]
esutului osos compact. El este format din lamele osoase dispuse
concentric \n jurul unor spa]ii conjuctivo - vasculare, spa]ii de forma
unor canale numite canalele Havers. |n interiorul canalului Havers
se g`sesc : o arter`, o ven`, un capilar sanguin, un vas limfatic, o
fibr` nervoas` [i ]esut conjuctiv. Canalele haversiene sunt
longitudinale [i str`bat osul \n toat` lungimea lui. Ele se unesc prin
alte canale care sunt transversale (canalele Volkmann). Osteonul
poate fi asemuit cu o diafiz` osoas` \n miniatur`.

RE}EAUA VASCULAR~ OSOAS~ este reprezentat` de : artere,

vene [i vase limfatice.
Aceast` re]ea vascular` este \n str#ns` leg`tur` cu re]elele
vasculare ale ]esuturilor vecine.
Re]eaua arterial` este format` din : artera nutritiv` a osului aduce
50- 70% din s#ngele arterial al osului, vasele periostale, vase
epifizo - diafizare [i vase haversiene. Toate aceste sisteme arteriale
prezint` bogat` anastomoz` \ntre ele.
Artera nutritiv` intr` \n canalul medular prin mijlocul diafizei [i se
divide \ntr-un ram acendent [i unul descendent.
Arterele periostale vascularizeaz` periostul.
Arterele epifizo - diafizare vascularizeaz` zona epifizo-diafizar`.
Arterele haversiene se afl` \n grosimea compactei, la nivelul
canalelor haversiene.
Re]eaua venoas` are o dispozi]ie complet diferit` de a re]elei
arteriale. |n afara a dou` venule care \nso]esc artera nutritiv` a
osului, cea mai mare parte a venelor osoase merg spre epifiz`, pe
unde ies din os. Drenajul s#ngelui venos se face deci la nivelul
epifizelor.

RE}EAUA NERVOAS~. Osul are o bogat` re]ea nervoas`

reprezentat` de fibrele nervoase din canalul Havers dar mai ales de
fibrele nervoase periostale.

3) Structurile de al treilea ordin. Se pot observa numai cu

microscopul. Au dimensiuni de cca. 10 microni.
Periostul are la examenul microscopic trei structuri
histologice : stratul extern (rol de hr`nire [i ap`rare), stratul
intermediar (fibros) [i stratul intern (osteoblastic, cu rol \n
osteogenez`).

14
 Artera nutritiv` [i arterele periostale au cele trei tunici clasice
extern`, medie [i intern`. Toate celelalte vase sunt capilare,
reduse la stratul endotelial.
Tonusul muscular [i mi[carea sunt doi factori esen]iali \n
men]inerea unei circula]ii sanguine normale la nivelul osului. O
activitate muscular` normal` este cea mai bun` metod` de
men]inere a unui aport normal de s#nge \n oase [i deci cel mai bun
diriguitor al proceselor de osificare rezorb]ie.
Canalul medular. La microscop se observ` c` este c`ptu[it de
o membran` fibro-celular`, numit` endostiu, asem`n`toare
periostului.
Celulele osoase sunt de trei tipuri : osteocit, osteoblast [i
osteoclast.
Osteocitul se afl` situat \n substan]a fundamental`, \n spa]iile goale
numite osteoplaste. Sunt celule osoase mature. Osteoblastul este
celula t#n`r` care prin maturizare se transform` \n osteocit.
Osteoclastul este celula osoas` ce intervine \n rezorb]ia osului.

4) Structurile de ordinul al patrulea sunt reprezentate

de dispozi]ia molecular` a substan]ei organice [i anorganice. Osul
este format din : ap` 10-50%, reziduuri 30-40% [i gr`simi 30%.
Rezidurile pot fi organice (40%), reprezentate de substan]a
fundamental`, fibre elastice, fibre colagene, celule [i anorganice
(60%), reprezentate de sodiu 81%, fosfat (50%) [i calciu (36%).
Substan]a fundamental` se prezint` sub forma unui gel
protidic foarte v#scos, f`r` structur`. Cel mai bine reprezentate
sunt mucopolizaharidele [i proteinele. Prezint` zone lacunare printre
care se afl` celulele osoase. Fibrele de colagen sunt abundente [i
orientate, de obicei, \n axul lung al diafizei sau osului. Fibrele
elastice nu prezint` nici un caracter particular fa]` de fibrele
elastice ale altor ]esuturi conjuctive.
S`rurile minerale au o dispozi]ie [i o structur` foarte mult
discutat`. Cele mai bogat reprezentate sunt fosfatul tricalcic, 75% [i
carbonatul de calciu, 11%. Microcristalele de s`ruri minerale se pot
g`si la nivelul osului sub form` de : fluoroapatit`, cloroapatit`,
hidroxiapatit` [i carbonatoapatit`.
Apa constituie solventul principal al s`rurilor minerale ale ]
esutului osos. Con]inutul de ap` al osului scade cu \naintarea \n
v#rst`. Apa este elementul care se schimb` cel mai des la nivelul
osului. Astfel, \n 24 ore toat` apa din os este schimbat`.
Fosfataza alcalin` osoas` este cea mai important` enzim` osoas`.
Este cel mai bine reprezentat` la nivelul osteoclastelor, \n perioada
de fagocitoz` sau la nivelul periostului, \n perioada de remaniere
osoas`.

15
 OSTEOGENEZA

Defini]ie

Osteogeneza este procesul de formare [i cre[tere al oaselor.

Clasificare

Se descriu dou` tipuri de osteogenez`: osteogeneza

membranoas` [i osteogeneza cartilaginoas`.
Osteogeneza membranoas` se mai nume[te [i osteogeneza
desmal`. |n cadrul ei oasele se formeaz` direct din mezenchim,
numindu-se oase de membran` .
Osteogeneza cartilaginoas` se mai nume[te [i osteogeneza
encondral`. Oasele se formeaz` plec#nd tot de la ]esutul
mezenchimal, dar trec printr-un stadiu intermediar de modele
cartilaginoase. Formarea acestor modele cartilaginoase se
realizeaz` prin focare de condrogenez`. Cele mai multe oase din
organism se formeaz` prin osificare encondral`. Oasele se numesc
oase de cartilaj .
}esutul mezenchimal este ]esutul embrionar de la care se formeaz`
toate ]esuturile conjuctive din organism.

1.Osteogeneza membranoas` (desmal`)

|ncepe \naintea celei encondrale , \n s`pt`m#na a 6-a de

via]` intrauterin`. Prin ea se formeaz` oasele late ale neurocraniului
precum [i oasele fe]ei.
Osteogeneza membranoas` prezint` trei faze :

a) faza proteic`
b) faza mineral`
c) faza de remaniere osificare secundar`

a) Faza proteic`. |n aceasta` faz` fibrele colagene din

membranele conjunctive se \ngr`m`desc \n centrele de osificare [i
se dispun \n direc]ia viitoarelor trabecule osoase. Celulele din
membrana conjuctiv` se transform` \n osteoblaste care se dispun
sub forma unui strat \n lungul trabeculelor, numit strat osteogen
.
Trabeculele se impregneaz` cu diferite substan]e, din care cea mai
important` este oseina. Aceast` substan]`, din care sunt formate
trabeculele, se nume[te substan]a preosoas`. Osteoblastele
p`trund \n substan]a preosoas` produc#nd oseina.
16
b) Faza mineral`. Substan]a preosoas` este impregnat` cu s`ruri
de calciu, mai ales fosfat tricalcic \n stare coloidal`. Substan]a
preosoas` se transform` \n substan]` osoas`. Osteoblastele se
transform` \n osteocite. La suprafa]a osului apare periostul. La
sf#r[itul acestei faze, osul format are o dispozi]ie
necorespunz`toare func]iilor lui.

c) Faza de remaniere.(osificare secundar`). Osul primar este

modelat pentru a fi adus la o dispozi]ie corespunz`toare func]iilor
lui. Aceast` remaniere osoas` se produce prin osteoliz` [i
osteoclazie. Osteoliza reprezint` distrugerea substan]ei osoase f`r`
interven]ia osteclastelor. Se produce datorit` faptului c` s`rurile
minerale se separ` de osein` [i trec \n circula]ie, iar oseina se
distruge. Osteoclazia reprezint` distrugerea substan]ei osoase prin
osteoclaste.

2. Osteogeneza cartilaginoas` ( encondral` )

Este procesul prin care se formeaz` cele mai multe oase ale
scheletului uman Prezint` 3 faze:

a) faza de distrugere a cartilajului

b) faza de osificare
c) faza de remaniere

a) Faza de distrugere a cartilajului. Piesele osoase

cartilaginoase, formate \n etapa premerg`toare, sufer` diferite
modific`ri, \n urma c`rora ]esutul conjunctiv [i vascular
p`trund \n interiorul structurii cartilaginoase prin canalele
neoformate ( formate din condroblaste).

b) Faza de osificare. }esutul conjunctiv embrionar se transform`,

o parte din celulele lui form#nd osteoblaste. Ele vor produce
treptat substan]a osoas`, care \nlocuie[te structura
cartilaginoas`.

c) Faza de remaniere. Intervin cele 2 procese, de osteoliz` [i

osteoclazie, prin care osul neoformat cap`t` o structur` adecvat`
func]iilor lui.

Osteogeneza cartilaginoas` are loc la nivelul a dou` forma]iuni:

punctelor de osificare [i cartilajelor de cre[tere.

Punctele de osificare.
17
 Modelele cartilaginoase ale osului apar \n via]a
intrauterin`, \nainte de organizarea re]elei vasculare a osului.
Cartilajul este lipsit de vase [i se hr`ne[te prin imbibi]ie
(p`trunderea unui lichid \n ]esut prin spa]iile intercelulare). Cu
timpul, \n aceste modele cartilaginoase intr` vasele de s#nge.
Acolo unde intr`, ]esutul cartilaginos se transform` \n ]esut osos,
punctele respective numindu-se puncte de osificare. Exist` 2
puncte de osificare epifizare [i unul diafizar. Sensul de evolu]ie al
acestor puncte este radiar. Prezen]a [i osificarea acestor puncte
este caracteristic` pentru fiecare os.

Cartilajul de crestere.
Se afl` la nivelul metafizei. Prin osificare encondral` a
cartilajului de cre[tere se realizeaz` cre[terea osului \n lungime. Are
urm`toarele zone: zona cartilajului hialin, zona cartilajului seriat
(zona de cre[tere), zona cartilajului hipertrofiat (zona calcificat`),
zona hemoragic` (zona de eroziune) [i zona osteoid` (]esut osos
t#n`r).

CRE{TEREA OASELOR

Oasele cresc \n lungime [i grosime.

Cre[terea \n lungime se face la nivelul cartilajului de cre[tere.
El se men]ine activ p#n` la v#rsta de 20-24 de ani, c#nd
cre[terea \n \n`l]ime a individului ia sf#r[it. La aceast` v#rst` ele se
calcific` ( se \nchid ).
Cresterea \n grosime a oaselor se face de la nivelul stratului
intern al periostului, numit strat osteogen. Periostul \[i \nceteaz`
activitatea de cre[tere la v#rsta maturit`]ii, dar \n cazuri particulare
( fracturi ) , el are poten]ialul de a creea os nou, particip#nd la
formarea calusului osos, ce une[te fragmentele osoase fracturate.

PROCESELE BIOFIZICE ALE OSULUI

Osul este un organ \n continu` remaniere datorat` urm`toarelor

procese:

- osificarea
- rezorb]ia
- condensarea

Osificarea
18
 Este un proces prin care se realizeaz` fixarea s`rurilor
minerale fosfo - calcice pe suportul anorganic al osului. Define[te [i
procesul de transformare a ]esutului conjunctiv \n ]esut osos. Difer`
de calcifiere, care este un fenomen de depozitare a s`rurilor
minerale la nivelul unui ]esut necrozat. Osificarea este legat` de ]
esutul osos viu.

Rezorb]ia

Reprezint` sc`derea consisten]ei osului prin pierderea

con]inutului s`u mineral sau organic. Exist` :

- rezorb]ie mineral`, care poart` numele de demineralizare

[i care duce la boala numit` osteomalacie.
- rezorb]ie organic`, care poart` numele de depolimerizare
[i care duce la boala numit` osteoporoz`.
|n realitate, nu exist` la nivelul osului un proces separat de
cel`lalt ci mai cur#nd o predominan]` a unei forme sau alta.

Condensarea

Reprezint` \ngro[area, densificarea sau hiperemia ]esutului

osos normal. Realizeaz` o boal` numit` osteosleroz`.

EFECTELE FOR}ELOR MECANICE ASUPRA OSULUI

Osul are rol \n sus]inere [i locomo]ie. For]ele mecanice

determin` la nivelul osului, prin greutate [i jocul for]elor musculare,
o stare de tensiune sau de eforturi unitare.
Din punct de vedere al rezisten]ei, osul prezint` o construc]ie
capabil` s` reziste la for]e maxime cu minimum de material. |n
urma calculelor efectuate, s-a ajuns la concluzia c` are caracteristici
mecanice asem`n`toare betonului. Efectele structurale ale fortelor
mecanice pot fi urm`rite la toate cele 4 ordine de structur`.

Structurile de prim ordin.

Dispozi]ia structurilor este conform` legilor rezisten]ei. La

nivelul diafizei materialul compact este dispus la periferie sub
forma unui tub. La nivelul epifizelor trabeculele osoase sunt dispuse
dup` direc]ia traiectoriilor de presiune [i trac]iune la care este
supus fiecare os.
Exista mai multe legi care se refer` la faptul c`, la nivelul
epifizelor, o for]` puternic` [i continu` de presiune determin`
19
condensarea [i mic[orarea volumului osului \n zona respectiv` [i
invers, o for]` puternic` [i continu` de trac]iune determin` o
mic[orare a consisten]ei osului [i o m`rire a volumului s`u. Acest
fenomen este valabil [i la nivelul diafizelor.

Structurile de al 2 [i al 3 lea ordin.

La nivelul lor influen]a factorilor mecanici este de asemenea

evident`. Astfel, sistemele haversiene sunt \ndreptate dup`
traiectoriile de tensiune dominante.

Structurile de al 4 lea ordin.

For]ele de presiune determin` urm`toarele modififc`ri (Rainer

Riga): cre[terea coeziunii intermoleculare, modificarea
moleculelor imediat \nvecinate [i orientarea fibrilelor \n direc]ia
celei mai mari solicit`ri. Osul reac]ioneaz` la trac]iune sau
compresiune, adapt#ndu-[i deci structura \n func]ie de necesit`]i.
Aceast` adaptare are la baz` un mecanism de feed-back \n care
curen]ii bioelectrici, ce iau na[tere \n os, par s` fie elementul cheie.
( Fukada Yasuda 1957 ).

ROLUL OASELOR |N ORGANISM

Schematic, rolurile oaselor \n organism sunt urm`toarele:

1) Rol de sus]inere pentru greutatea diferitelor p`r]i ale

organismului.
2) Rol de protec]ie alc`tuiesc cavit`]i \n care organele sunt
protejate (cutie cranian`, cutie toracic`, coloana vertebral`).
3) Rol \n mi[c`rile corpului rol pasiv. Inser]ii [i origini pentru
mu[chi.
4) Rol de depozit de calciu [i acid fosforic.
5) Rol antitoxic - plumbul, arsenicul, radiul sunt re]inute temporar.

20
 SCHELETUL OSOS

CRANIUL

Scheletul capului, format din 22 de oase, poart` numele de

craniu. El este sub\mp`r]it \n dou` p`r]i: craniul cerebral sau
neurocraniul [i craniul facial sau viscerocraniul.

NEUROCRANIUL

Neurocraniul este alc`tuit din 8 oase: frontal, etmoid, sfenoid,

occipital, 2 oase temporale, 2 oase parietale. Neurocraniul are axul
mare orientat antero-posterior [i \n ansamblu i se delimiteaz` dou`
p`r]i: bolta craniului [i baza craniului.
Baza craniului prezint` o fa]` extern`, numit` exobaz` [i o fa]`
intern`, numit` endobaz`; ambele, endobaza [i exobaza, prezint`
depresiuni, proeminen]e, fisuri [i orificii. Orificiile [i fisurile
reprezint` locul de intrare [i de ie[ire din craniu a diferite forma]iuni,
cum ar fi: nervii cranieni, bulbul rahidian, arterele [i venele
neurocraniului [i encefalului.

OSUL FRONTAL

Osul frontal este un os nepereche, asezat \n partea anterioar`

a craniului, deasupra masivului facial. El este alc`tuit dintr-o parte
vertical` [i una orizontal`.
Partea vertical`, numit` scoama frontalului, prezint`,
deasupra orbitelor, arcadele spr#ncenoase, iar \ntre arcade,
deasupra nasului, prezint` glabella .
Partea orizontal` a frontalului prezint` o scobitur` ad#nc`,
numit` incizura etmoidal`, \n care p`trunde lama ciuruit` a
etmoidului.
Osul frontal prezint` o fa]` endocranian` \n raport cu creierul
[i o fa]` exocranian` \n raport cu pielea capului.

OSUL ETMOID

21
 Osul etmoid este un os nepereche, a[ezat \n partea anterioar`
[i median` a bazei craniului, sub por]iunea orizontal` a osului
frontal. El este alc`tuit din partea orizontal`, partea vertical` [i dou`
mase laterale.
Partea orizontal` este reprezentat` de o lam` osoas` cu multe
orificii, numit` lama ciuruit` a etmoidului, a[ezat` \n incizura
etmoidal` a frontalului. Ea formeaz` plafonul cavit`]ii nazale; prin
aceste orificii trec fibrele nervilor olfactivi.
Partea vertical` este reprezentat` de o lam` osoas` pe care
lama ciuruit` a etmoidului o \mparte \n dou` por]iuni: apofiza crista
galli, o por]iune situat` deasupra lamei ciuruite [i lama
perpendicular`, o por]iune situat` sub lama ciuruit`.
Lama perpendicular` ia parte la alc`tuirea septului nazal osos.
Masele laterale sunt forma]iuni osoase situate pe p`r]ile
laterale [i inferioare ale lamei ciuruite. Contribuie la formarea
pere]ilor cavit`]ilor orbitale [i a foselor nazale.

OSUL SFENOID

Osul sfenoid este un os nepereche, a[ezat \n partea central` a

bazei craniului, \ntre etmoid [i frontal, situate \naintea lui [i occipital
[i temporale, situate \napoia lui. Sfenoidul este alc`tuit din corp,
aripile mici, aripile mari [i apofizele pterigoide.
Corpul sfenoidului prezint` pe fa]a sa superioar` o depresiune
numit` [eaua turceasc` , \n care este ad`postit` glanda hipofiz`.
Aripile mici sunt dou` lame osoase, de o parte [i de alta a
corpului sfenoidului, care iau parte la formarea peretelui superior al
orbitei.
Aripile mari iau parte la formarea peretelui extern al orbitei.
Apofizele pterigoide sunt dou` proeminen]e osoase situate pe
fa]a inferioar` a corpului sfenoidului, de o parte [i de alta a
acestuia.

OSUL OCCIPITAL

Osul occipital este un os nepereche, a[ezat \n partea

median`, posterioar` [i inferioar` a craniului. |n partea sa inferioar`
el prezint` un orificiu numit gaura occipital` care face
comunicarea \ntre cavitatea cranian` [i canalul rahidian. Occipitalul
este alc`tuit din patru p`r]i: partea bazilar`, dou` p`r]i laterale [i
scoama occipitalului.
Partea bazilar` se afl` dispus` \naintea g`urii occipitale.
Par]ile laterale sunt reprezentate de dou` forma]iuni osoase
neregulate, de o parte [i de alta a g`urii occipitale; pe fa]a lor
exocranian` se afla condilii occipitali, care se articuleaz` cu
cavit`]ile glenoide ale vertebrei atlas.
22
 Scoama occipitalului se afl` dispus` \napoia g`urii occipitale;
ea are dou` fe]e: fa]a endocranian` [i fa]a exocranian`. Fa]a
endocranian` vine \n raport cu emisferele cerebrale [i cu cerebelul,
prezent#nd dou` fose cerebrale [i dou` fose cerebeloase. Fa]a
exocranian` vine \n raport cu pielea [i mu[chii capului.

OSUL TEMPORAL

Osul temporal este un os pereche, a[ezat \n partea inferioar`

[i lateral` a cutiei craniene. El este alc`tuit din 5 p`r]i: st#nca
temporalului (partea pietroas`), partea mastoidian`, partea
hioidian`, partea timpanic` [i scoama temporalului.
St#nca temporalului se afl` la baza creierului, \ntre sfenoid [i
occipital; pe fa]a sa posterioar` se g`se[te orificiul endocranian al
conductului auditiv intern. |n interiorul st#ncii temporalului se
g`se[te labirintul osos al urechii interne [i cavitatea osoas` care
g`zduie[te urechea medie. St#nca temporalului este str`b`tut` de
canalul nervului facial, de canalul arterei carotide interne [i de
canalul musculotubar prin care trece trompa lui Eustachio.
Partea mastoidian` prezint`, pe fa]a exocranian`, o
proeminen]` osoas` numit` apofiza mastoid`.
Partea hioidian` este reprezentat` de apofiza stiloid`.
Partea timpanic` este format` dintr-o lam` osoas` curbat`
spre superior, care alc`tuie[te 3/4 din orificiul conductului auditiv
extern.
Scoama temporalului prezint` pe fa]a exocranian` o
proeminen]` osoas`, apofiza zigomatic` [i o depresiune osoas`, fosa
mandibular`. Apofiza zigomatic` se articuleaz` cu osul zigomatic,
iar fosa mandibular` se articuleaz` cu condilul mandibulei, alc`tuind
articula]ia temporo-mandibular`.

OSUL PARIETAL

Osul parietal este un os pereche, a[ezat \n partea superioar`

[i lateral` a craniului, av#nd anterior frontalul, posterior parietalul [i
inferior temporalul.

VISCEROCRANIUL

Viscerocraniul este alc`tuit din 14 oase dintre care 6 sunt

pereche [i 2 nepereche: 2 maxilare, 2 palatine, 2 zigomatice, 2
lacrimale, 2 nazale, 2 cornete nazale inferioare, vomerul [i
mandibula.
23
 Aceste oase alc`tuiesc \mpreun` un masiv osos, situat \n
partea anterioar` a craniului, \n care sunt ad`postite globul ocular,
fosele nazale, cavitatea bucal` [i faringele.

MAXILARUL

Maxilarul este un os pereche. |mpreun` cu cel din partea

opus`, particip` la formarea cavit`]ilor bucale, orbitale [i a foselor
nazale. El prezint` un corp [i patru apofize: frontal`, zigomatic`,
alveolar` [i palatin`. Apofiza palatin` este orizontal` [i prin unirea ei
cu apofiza palatin` a maxilarului de pe partea opus` formeaz`
partea anterioar` a bol]ii palatine, care desparte cavitatea bucal`
de cavitatea nazal`.

PALATINUL

Palatinul este un os pereche, a[ezat posterior de osul maxilar.

El este format dintr-o lam` orizontal` [i una vertical`; lama
orizontal` se une[te cu cea de pe partea opus` [i formeaz` 1/3
posterioar` a bol]ii palatine. Lama vertical` formeaz` o parte din
peretele lateral al cavit`]ii nazale.

ZIGOMATICUL

Zigomaticul este un os pereche, a[ezat \n partea superioar` [i

lateral` a fe]ei; el particip` la formarea peretelui lateral al orbitei [i
al arcadei zigomatice.

LACRIMALUL

Lacrimalul este un os pereche, a[ezat \n peretele median al

fosei orbitale. |mpreun` cu apofiza frontal` a maxilarului formeaz`
canalul nazo-lacrimal.

NAZALUL

Nazalul este un os pereche, a[ezat la r`d`cina nasului. Cele

dou` oase nazale se articuleaz` pe linia median`, lu#nd parte la
formarea piramidei nazale osoase.

CORNETUL NAZAL INFERIOR

24
 Cornetul nazal inferior este un os pereche, a[ezat \n peretele
lateral al cavit`]ii nazale.

VOMERUL

Vomerul este un os nepereche, a[ezat posterior de lama

perpendicular` a etmoidului; marginea sa anterioar` se articuleaz`
cu lama perpendicular` a etmoidului, particip#nd la formarea
septului median osos al cavit`]ilor nazale.

MANDIBULA

Mandibula este un os nepereche, a[ezat \n partea inferioar` a

craniului visceral, fiind singurul os mobil al scheletului capului. Ea
este alc`tuit` dintr-un corp [i dou` ramuri.
Corpul are form` de potcoav` cu convexitatea orientat`
anterior. Corpul prezint` pe marginea superioar` 16 alveole
dentare. Pe linia median` prezint` protuberan]a mental`, iar lateral
de aceasta, gaura mental`.
Ramurile formeaz` cu corpul un unghi de 90 - 140 grade,
numit gonion. Pe marginea superioar`, fiecare ram prezint` anterior
apofiza coronoid` [i posterior condilul mandibulei; \ntre cele dou`
forma]iuni se afla incizura mandibular`.

COLOANA VERTEBRAL~

Coloana vertebral` reprezint` segmentul axial al scheletului.

Coloana vertebral` face parte, al`turi de stern [i coaste, din
scheletul trunchiului.
Segmentul toracal al coloanei vertebrale \mpreun` cu
coastele [i cu sternul formeaz` scheletul toracelui sau cutia
toracic`, \n care sunt ad`postite inima, vasele mari, pl`m#nii,
traheea, esofagul, etc.
Segmentul sacral al coloanei vertebrale \mpreun` cu cele
dou` oase coxale formeaz` bazinul, \n care sunt ad`postite vezica
urinar`, uterul, o parte din intestinul gros [i intestinul subtire,
precum [i ramurile principale ale aortei [i venei cave inferioare.
Coloana vertebral` este alc`tuit`, pe de o parte, din piese
osoase numite vertebre, iar pe de alt` parte, din piese fibro-
cartilaginoase numite discuri intervertebrale. Aceste piese,
25
articulate \ntre ele, confer` coloanei vertebrale rezisten]` [i \n
acela[i timp flexibilitate.
|n alc`tuirea coloanei vertebrale intr` 33 - 34 vertebre,
grupate \n 5 regiuni: cervical` (7 vertebre), toracala` (12 vertebre),
lombar` (5 vertebre), sacral` (5 vertebre), coccigian` (4 - 5
vertebre).
Cele 5 vertebre care alc`tuiesc regiunea sacral` sunt
sudate \ntre ele form#nd osul sacrum. De asemenea, cele 4 - 5
vertebre care alc`tuiesc regiunea coccigian` formeaz` \mpreun`
osul coccis.
Dup` modul lor de alc`tuire, vertebrele au caracteristici
comune, particularit`]i regionale [i particularit`]i speciale.

CARACTERE COMUNE ALE VERTEBRELOR - VERTEBRA TIP

Vertebra este alc`tuit` dintr-un corp aproape cilindric, situat

anterior [i un arc vertebral, situat posterior. Arcul este fixat de corp
prin doi pediculi vertebrali, care prin suprapunerea vertebrelor
formeaz` g`urile intervertebrale, prin care ies nervii spinali. Arcul
prezint` mai multe feluri de apofize si anume:

2 apofize transverse, \ndreptate spre lateral;

apofiza spinoas`, \ndreptat` posterior [i caudal; ea este legat` de
baza apofizelor transverse prin lamele vertebrale;
4 apofize articulare : 2 sunt superioare [i au fa]a articular`
orientat` posterior, celelalte dou` sunt inferioare [i au fa]a
articular` orientat` anterior.

|ntre corp [i arc este cuprins` gaura vertebral` care prin

suprapunerea vertebrelor realizeaz` canalul vertebral. Articula]ia
dintre corpurile vertebrale se face cu ajutorul discurilor
intervertebrale, de natur` fibro-cartilaginoas`, iar cea dintre arcuri
prin intermediul apofizelor.

CARACTERE REGIONALE ALE VERTEBRELOR

26
VERTEBRELE REGIUNII CERVICALE

Aceste vertebre au corpul mic [i alungit transversal. Fa]a

superioar` a corpului apare concav` \n sens transversal datorit`
apofizelor semilunare care sunt ni[te proeminen]e sagitale
situate \n p`r]ile ei laterale. Pediculii sunt divergen]i. Apofizele
transverse se termin` cu doi tuberculi, iar la baz` au un orificiu
numit gaura transversal`, prin care trec vasele vertebrale, ceea ce
este caracteristic pentru vertebrele regiunii cervicale. Apofiza
spinoas` este scurt`, pu]in \nclinat` [i bituberculat`, iar lamele
vertebrale au l`]imea mai mare ca \n`l]imea. Gaura vertebral` este
mai mare [i de forma triunghiulara.

VERTEBRELE REGIUNII TORACALE

Aceste vertebre au corpul aproape cilindric [i ceva mai mare

fa]` de vertebrele cervicale. Pe fe]ele lor laterale se g`sesc fa]ete
articulare costale ce sunt caracteristice pentru acest tip de
vertebre. Se descriu 2 superioare [i 2 inferioare. Ele se articuleaz`
cu capul coastei, care p`trunde \ntre dou` vertebre. Pediculii sunt
paraleli. Apofizele transverse sunt puternice [i prezint` o fa]`
articular` pentru tuberculul costal. Apofiza spinoas` este lunga [i
mult \nclinat` \n jos, iar lamele vertebrale sunt aproape p`trate.
Apofizele articulare au fe]e plane, verticale [i \n plan frontal
(aproximativ). Gaura vertebral` este rotund`.

VERTEBRELE REGIUNII LOMBARE

Aceste vertebre au corpul foarte voluminos [i reniform, cu

marginea concav` situat` posterior. Pediculii arcului vertebral sunt
foarte gro[i. Prelungirile laterale sunt lungi [i se numesc apofize
costiforme. La baza lor se g`se[te procesul accesor, un tubercul
care are semnifica]ia adev`ratei apofize transverse. Apofiza
spinoas` este voluminoas`, patrulater`, cu direc]ie orizontal`.
Lamele vertebrale sunt \nalte [i \nguste. Apofizele articulare au fe]e
cilindrice; cele superioare sunt concave iar cele inferioare sunt
convexe. Gaura vertebral` este mai mic` [i de form` aproximativ
triunghiular`.
Vertebra lombar` 5 are corpul mai \nalt \n partea anterioar`
dec#t \n partea posterioar` a[a \nc#t fa]a inferioar` apare oblic`.
Din aceast` cauz` \ntre fa]a anterioar` a sacrului [i fa]a anterioar` a
corpului vertebrei lombare 5 se formeaz` un unghi obtuz, deschis
posterior, numit promontoriu.

27
 VERTEBRELE DE TRANZI}IE

Sunt reprezentate de C1 (atlas) , C2 (axis), C7, T1, T12, L1,

L5. Dintre ele, C1, C2 [i C7 au caractere evidente.
Prima vertebr` cervical` (C1), numit` atlas, este format` din
dou` mase laterale unite printr-un arc anterior mai mic [i un arc
posterior mai mare. Atlasul nu are corp, acesta fiind reprezentat de
dintele axisului. Pe fa]a superioar` a maselor laterale se g`se[te o
fa]` articular` concav` pentru articula]ia cu condilii occipitali, iar pe
cea inferioar`, o fa]` articular` pentru axis. Orificiul inelar al
atlasului este \mp`r]it printr-un ligament transvers \ntr-o parte
anterioar` (articular` pentru dintele axisului) [i una posterioar`
(care reprezint` gaura vertebral`).
A doua vertebr` cervical` (C2), numit` axis, are pe suprafa]a
corpului (pe fa]a superioar`) o apofiz` numit` dinte (sau apofiz`
odontoid`), care se articuleaz` cu arcul anterior [i ligamentul
transvers al atlasului.
Vertebra a 7 - a cervical`, numit` [i proeminenta, se
deosebe[te de celelalte vertebre cervicale prin faptul c` apofiza
spinoas` a acesteia nu se bifurc`, este lunga [i proemin` sub piele.

COLOANA VERTEBRAL~ CA |NTREG

Coloana vertebral` fiind supus` greut`]ii capului, trunchiului [i

membrelor superioare, datorit` trecerii la sta]iunea biped`, \[i
m`re[te rezisten]a prin formarea unor curburi \n plan sagital [i
frontal, care ac]ioneaz` ca ni[te resorturi, asigur#ndu-i
elasticitatea.
Curburile \n plan sagital se numesc lordoze , dac` au
concavitatea orientat` posterior ( ex: lordoza cervical` [i lordoza
lombar`) [i cifoze , dac` au convexitatea orientat` posterior ( ex:
cifoza toracal`).
Curburile \n plan sagital apar \n urm`toarea succesiune: la 3
luni, c#nd copilul \[i ridic` capul singur, apare lordoza cervical`; la 6
luni, c#nd poate sta \n [ezut, se formeaz` cifoza toracal`, iar la 9
luni, c#nd se poate ]ine \n picioare, apare lordoza lombar`. Desigur
ca promontoriul este prezent de la na[tere, el fiind determinat de
forma vertebrei L5.
Curburile \n plan frontal se numesc scolioze [i pot fi drepte
sau st#ngi dup` locul unde este \ndreptat` convexitatea. |n mod
28
normal, coloana prezinta` o scolioz` toracal` dreapt`, cu scolioze de
compensa]ie \n sens invers \n regiunile cervical` [i lombar`. Acesta
este tipul obi[nuit (90%) [i este determinat de tonusul mai crescut
al mu[chilor membrului superior la dreptaci. La st#ngaci (cca.10%)
curburile se inverseaz`. Aceste curburi poart` denumirea corect` de
atitudini scoliotice deoarece sunt redresabile, deosebindu-se \n
acest fel de scolioza vertebral` , boal` \n care curburile coloanei
vertebrale sunt fixe, nefiind modificate de mi[c`ri.

CUTIA TORACIC~

Scheletul cutiei toracice este alc`tuit din coloana vertebral`

toracal`, a[ezat` posterior, stern, a[ezat anterior, coaste [i cartilaje
costale, situate \ntre stern [i coloan`.

STERNUL este un os lat [i alungit, a[ezat \n partea anterioar` a

toracelui, pe linia median`, av#nd form` asem`n`toare unui
triunghi cu baza orientat` superior [i v#rful orientat inferior. El este
alc`tuit din 3 p`r]i: manubriul sternal, corpul sternului [i apendicele
xifoid.
Manubriul sternal formeaza la locul de unire cu corpul
sternului un unghi, cu deschidere posterioar`, numit unghiul sternal
(unghiul lui Louis). |n unghiul supero-lateral al manubriului, de
fiecare parte, se afl` c#te o scobitur` numit` incizura clavicular`.
Aceste scobituri constituie fa]etele articulare prin care manubriul
sternal se articuleaz` cu clavicula. Marginea superioar` a
manubriului sternal este u[or concav` [i poart` denumirea de
furculi]a sternala .
Apendicele xifoid, reprezentat de cele mai multe ori printr-un
cartilaj, se afl` la extremitatea inferioar` a sternului (care la unele
persoane se poate osifica, la maturitate).
Sternul prezint` dou` fe]e, anterioar` [i posterioar`, dou`
margini laterale [i dou` extremit`]i, una superioar`,
corespunz`toare manubriului strenal [i alta inferioar`,
corespunz`toare apendicelui xifoid. Fa]a anterioar` a sternului este
u[or convex`. La nivelul ei se observ` linia de unire dintre manubriul
sternal [i corpul sternului, care corespunde unghiului sternal -
unghiul lui Louis. Fa]a posterioar` este u[or concav`. Pe marginile
laterale ale sternului se g`sesc de fiecare parte c#te 7 scobituri
(numite incizuri costale) care servesc la articularea cu cartilajele
costale. Extremitatea superioar` a sternului prezint` de ambele
p`r]i c#te o scobitur` (numita incizura clavicular`). Aceste scobituri
constituie fa]etele prin care manubriul sternal se articuleaza cu
clavicula.
29
COASTELE sunt oase late, foarte alungite, de forma unor arcuri,
situate \ntre coloana vertebral` [i stern. Ele sunt \n num`r de 12
perechi [i se sub\mpart \n 3 categorii: adev`rate, false [i flotante.
Fiecare coast` este format` dintr-un corp [i dou` extremit`]i:

- o extremitate posterioar`, alc`tuit` din capul [i colul

coastei;
- o extremitate anterioar`, care se prelunge[te cu cartilajul
costal.

Corpul coastei prezint` o fa]` extern`, convex`, o fa]` intern`,

concav`, o margine superioar` [i o margine inferioar`. Pe marginea
inferioar`, c`tre fa]a intern`, se afl` [an]ul costal \n care sunt
ad`postite artera, vena [i nervul intercostal. Corpul coastei
formeaz`, la locul de unire cu extremitatea posterioar`, unghiul
costal care are deschiderea c`tre interiorul toracelui.
Extremitatea posterioar` a coastei, care se articuleaz` cu
coloana vertebral`, prezint` trei forma]iuni osoase importante:
capul coastei, colul coastei [i tuberozitatea costal`. Capul coastei
este mai voluminos [i are o fa]` articular` prin care se articuleaz` cu
corpul a dou` vertebre suprapuse. Tuberozitatea sau tuberculul
coastei este o proeminen]` osoas` care prezint` o fa]` articular`
prin intermediul c`reia se articuleaz` cu v#rful apofizei transverse
(numai tuberozit`]ile primelor 10 coaste se articuleaz` cu apofizele
transverse). Colul coastei este reprezentat de segmentul osos
situat \ntre capul coastei [i tuberculul costal.
Extremitatea anterioar` a coastei se prelunge[te cu cartilajul
costal. El face leg`tura \ntre coaste [i stern.

CARACTERE PARTICULARE ALE COASTELOR

Prima coast` se deosebe[te de celelalte prin orientarea

fe]elor, fiind una superioar` [i alta inferioar` [i prin prezen]a pe fa]a
superioar` a dou` [an]uri: [an]ul arterei subclaviculare [i [antul
venei subclaviculare.
Coastele adev`rate, primele 7 perechi, se articuleaz` prin
intermediul cartilajelor costale direct cu sternul. Coastele false,
perechile 8,9 si 10, se articuleaz` indirect cu sternul; cartilajele lor
se unesc form#nd un arc cartilaginos care se articuleaz` cu sternul.
Coastele flotante, perechile 11 si 12, nu se articuleaz` cu sternul,
ele termin#ndu-se liber la nivelul peretelui abdominal lateral.

30
CONFIGURA}IA SCHELETULUI CUTIEI TORACICE

Privit` \n ansamblu, cutia toracic` are form` de trunchi de con

cu baza mare orientat` \n jos [i cu diametrul transversal mai mare
dec#t diametrul antero-posterior. Ea prezint` un orificiu superior [i
unul inferior.
Orificiul superior este delimitat de prima vertebr` toracal`,
prima pereche de coaste [i de marginea superioar` a sternului,
respectiv manubriul sternal.
Orificiul inferior, mai larg dec#t cel superior, este delimitat de
vertebra a 12-a toracal`, de coastele 11 [i 12, de cele dou` arcuri
cartilaginoase ale coastelor [i de apendicele xifoid.

SCAPULA

Scapula sau omoplatul (omos = spate; platos = turtit - gr.)

este un os lat, triunghiular, cu baza situat` superior, concav
anterior. Ea este a[ezat` pe fa]a posterioar` a toracelui \n dreptul
coastelor 2 - 7.
Scapula prezint`: dou` fe]e, trei margini [i trei unghiuri.
Fa]a anterioar` este orientat` anterior [i medial; este concav`
[i prezint` fosa subscapular` ce serve[te pentru inser]ii musculare.
|n partea sa lateral` se g`se[te gaura nutritiv`.
Fa]a posterioar` este convex`. Dinspre medial spre lateral ea
este str`b`tut` de spina scapulei; aceasta cre[te progresiv \n
\n`l]ime spre marginea lateral`, pe care o dep`[e[te sub forma unei
apofize voluminoase numit` acromion. |ntre acromion [i spina
scapulei se formeaz` unghiul acromial. Spina scapulei \mparte
aceast` fa]` \n dou` fose: fosa supraspinoas` [i fosa infraspinoas`.
Acromionul are pe marginea sa medial` o fa]` articular` acromial`
prin care face articula]ia cu clavicula.
Marginea superioar` este ascu]it`; \n partea ei lateral` se
g`se[te incizura scapulei care se va transforma \ntr-un orificiu prin
prezen]a ligamentului transvers al scapulei. Prin orificiu trece
nervul suprascapular iar deasupra ligamentului transvers trece
artera suprascapular`. |n partea lateral` a acestei margini se afl`
procesul coracoid (\ndreptat anterior [i lateral).
Marginea medial` este sub]ire, ascu]it`, fiind orientat` c`tre
coloana vertebral`.
Marginea lateral` se termin` \n dreptul tuberculului
infraglenoidian.
Unghiul supero-medial este u[or rotunjit..
31
 Unghiul inferior este cel mai ascu]it.
Unghiul supero-lateral prezint` cavitatea glenoid`, u[or
concav`; ea se articuleaz` cu suprafa]a articular` ce apar]ine
capului humerusului. Superior de ea se afl` tuberculul
supraglenoidal, iar inferior se afl` tuberculul infraglenoidal.

CLAVICULA

Clavicula este un os alungit, \n forma literei S, a[ezat

orizontal \n partea superioar` [i lateral` a toracelui, lateral de stern.
Ea prezint` dou` extremit`]i, un corp, dou` fe]e [i dou` margini
(anterioar` [i posterioar`).
Extremitatea sternal` sau medial` prezint` fa]a articular`
sternal`, neregulat`.
Extremitatea acromial` sau lateral` este turtit` supero-inferior
[i prezint` fa]a articular` acromial`.
Fa]a superioar` este neted` [i se poate palpa deoarece este
situat` imediat sub tegument.
Fa]a inferioar` prezint`, spre extremitatea medial`, o
proeminen]` osoas` rugoas` pe care se inser` ligamentul
costoclavicular, iar spre extremitatea lateral`, dou` proemine]e
osoase rugoase numite impresiunea ligamentului conoid [i
impresiunea ligamentului trapezoid, pe care se inser` ligamentul
conoid [i ligamentul trapezoid (ligamente coracoclaviculare).

SCHELETUL MEMBRULUI SUPERIOR

Scheletul membrului superior (membrului toracic) este format

din humerus (scheletul bra]ului), radius [i cubitus (scheletul
antebra]ului) [i carp, metacarp [i falange (scheletul m#inii).

SCHELETUL BRA}ULUI

32
HUMERUSUL

Humerusul este un os lung care formeaz` singur scheletul

bra]ului. El este alc`tuit dintr-un corp (diafiz`) [i dou` extremit`]i
(epifize).
Epifiza proximal` prezint` o forma]iune c#t o treime dintr-o
sfer`, orientat` superior, medial [i posterior, numita capul
humerusului. Axul s`u fa]` de diafiz` realizeaz` un unghi de 130 -
150 grade. El se articuleaz` cu cavitatea glenoid` a scapulei. Capul
humeral este m`rginit de un [ant numit col anatomic; antero-medial
[i inferior de colul anatomic se afl` tuberculul mic (trohin), iar
antero-lateral de cap se g`se[te tuberculul mare (trohiter). |ntre cei
doi tuberculi [i crestele ce \i continu` distal, numite creasta
tuberculului mic [i creasta tuberculului mare, se formeaz` [an]ul
intertubercular (culisa bicipital`) \n care alunec` tendonul capului
lung al mu[chiului biceps brahial. |ntre extremitatea proximal` [i
diafiz` se afl` colul chirurgical.
Corpul humerusului are form` cilindric` neregulat` \n
jum`tatea superioar` [i prismatic triunghiular` \n cea inferioar`. El
prezint`:
- fa]a antero-lateral`, la jum`tatea c`reia se afl`
tuberozitatea deltoidian`, \n forma literei V numit`
[i V ul deltoidian.
- fa]a antero-medial`, \n a c`rei por]iune mijlocie se afl`
orificiul nutritiv.
- fa]a posterioar`, la nivelul c`reia se afl` [an]ul nervului
radial ce coboar` spre marginea lateral` a humerusului
oblic \n jos, dinspre medial spre lateral; \n el se g`sesc
nervul radial [i artera brahial` profund`.
- marginea medial` [i marginea lateral`, care se termin` ca
ni[te creste \n dreptul epicondililor. Marginea laterala
este \ntrerupt` la unirea 1/3 sale inferioare cu cele 2/3
superioare de [an]ul nervului radial.

Extremitatea distal` este prismatic triunghiular`, turtit`

antero-posterior [i se mai nume[te paleta humeral` ; ea prezint`
trohleea humeral` (\n partea sa medial`), capitulum humeral
(lateral de trohlee). Pe fa]a anterioar` a paletei humerale se g`se[te
fosa radial` (superior de capitulum) [i fosa coronoid` (superior de
trohlee).
Pe fa]a posterioar` a paletei humerale se g`se[te fosa olecranian`.
Paleta humeral` prezint` medial condilul humeral medial care se
termin` cu epicondilul humeral medial, numit [i epitrohlee [i lateral
cu condilul humeral lateral care se termin` cu epicondilul humeral
lateral.

33
Posterior de epicondilul medial se afl` [an]ul nervului ulnar prin
care trece nervul ulnar.

SCHELETUL ANTEBRA}ULUI

Scheletul antebra]ului este reprezentat de cubitus (ulna) [i radius.

CUBITUSUL (ULNA)

Cubitusul este un os lung situat \n partea medial` a

antebra]ului, c#nd m#na se afl` \n supina]ie, fiind format dintr-un
corp (diafiz`) [i dou` extremit`]i (epifize).
Extremitatea proximal` prezint` superior incizura trohlear`,
care se articuleaz` cu trohleea humeral`; ea are dou` por]iuni: una
vertical`, corespunz#nd olecranului, iar alta orizontal`,
corespunz#nd procesului coronoid.
Sagital, incizura trohlear` prezint` o creast` vertical` care
corespunde [an]ului trohleei humerale. Posterior de incizur` se afl`
olecranul [i anterior procesul coronoid. Inferior de procesul coronoid
se afl` tuberozitatea ulnar`, iar pe fa]a lateral` a procesului
coronoid se g`se[te incizura radial`.
Corpul ulnei este mai voluminos proximal, invers ca la radius,
fiind prismatic triunghiular \n partea superioar` [i cilindric \n partea
inferioar`. El prezint` trei fe]e (anterioar`, posterioar` [i medial`) [i
trei margini (anterioar`, posterioar` [i interosoas`).
Fa]a anterioar` prezint` orificiul nutritiv al osului.
Marginea lateral` se nume[te marginea interosoas` [i este ascu]it` ;
proximal se bifurc`. Pe ea se inser` membrana interosoas` a
antebra]ului.
Extremitatea distal` are form` aproximativ sferic` [i se
nume[te capul ulnei. Fa]a sa lateral`, ce ocup` 2/3 din circumferin]a
capului se articuleaz` cu epifiza distal` a radiusului [i se nume[te
circumferin]` articular`.
Capul ulnei se prelunge[te inferior [i medial cu procesul stiloid sau
stiloida radial`.

34
RADIUSUL

Radiusul este un os lung situat \n partea lateral` a

antebra]ului, c#nd m#na este \n supina]ie [i este format dintr-un
corp (diafiz) [i dou` extremit`]i (epifize).
Extremitatea proximal` prezint` un segment de cilindru,
concav superior, numit capul radiusului. Acesta prezint` dou`
suprafe]e articulare:
- superioar` - concav`, numit` cupu[oara radial` , ce se va
articula cu capitulum;
- circumferin]a articular` a capului radial, ce se va articula cu
incizura radial` a ulnei. Distal de cap se afl` colul radiusului.
Inferior de col [i anterior se afl` tuberozitatea radiusului; ea se
continu` cu c#te o creast` proximal [i distal. Creasta distal` se
continu` inferior cu marginea anterioar` a radiusului.
Corpul radiusului este cilindric \n partea superioar` si
prismatic triunghiular \n partea inferioar`. Prezint` trei fe]e [i trei
margini.
Fa]a anterioar` este neted` [i prezint` proximal orificiul nutritiv.
Fe]ele lateral` [i posterioar` sunt convexe.
Marginile sunt: anterioar`, posterioar` (rotunjit`) [i interosoas`.
Marginea interosoas` este ascu]it`; ea \ncepe la 3 - 4 cm inferior de
tuberozitatea radiusului [i la nivelul s`u se inser` membrana
interosoas`. Distal, marginea interosoas` se bifurc` cuprinz#nd
\ntre bra]ele ei incizura ulnar` a radiusului.
Extremitatea distal` este mai voluminoas` fa]` de cea
proximal` ; fa]a sa inferioar` se nume[te fa]a articular` carpian` [i
este triunghiular`, cu v#rful lateral. Prezint` o mic` creast` sagital`
care o subdivide \n dou` fa]ete articulare: lateral`, triunghiular`,
pentru osul scafoid [i medial`, patrulater`, pentru osul semilunar.
Lateral, v#rful suprafe]ei triunghiulare se termin` cu o puternic`
apofiz` orientat` distal, numit` proces stiloid sau stiloida cubital`
.
Fa]a anterioar` este u[or concav`, iar cea posterioar` u[or convex`.
Posterior, epifiza distal` prezint` dou` [an]uri pentru tendoanele
mu[chilor. {i la nivelul fe]ei laterale sunt dou` [an]uri verticale
pentru tendoanele mu[chilor.
Medial, extremitatea distal` prezint` incizura ulnar` a radiusului ce
se va articula cu circumferin]a articular` a capului ulnei.

SCHELETUL M@INII

Scheletul m#inii este format din 27 oase a[ezate \n trei grupe:

carp, metacarp [i falange.

35
CARPUL

Carpul este alc`tuit din 8 oase carpiene [i constituie

segmentul proximal al scheletului m#inii; el une[te metacarpul cu
extremit`]ile distale ale oaselor antebra]ului. Cele 8 oase carpiene
sunt a[ezate pe dou` r#nduri transversale: proximal [i distal.
R#ndul proximal este format dinspre lateral spre medial, c#nd
m#na este \n supina]ie, din scafoid, semilunar, piramidal [i
pisiform. R#ndul distal este format (\n aceea[i ordine) din: trapez,
trapezoid, osul mare [i osul cu c#rlig.

SCAFOIDUL - este un os u[or alungit, cu axul mare oblic, inferior [i

lateral. Fiind os cap de r#nd, prezint` 3 fe]e articulare [i 3 fe]e
nearticulare. Fe]ele nearticulare sunt anterioar`, posterioar` [i
lateral`; cea anterioar` prezint` tuberculul osului scafoid. Fe]ele
articulare sunt superioar`, inferioar` [i medial`; fa]a superioar` se
articuleaz` cu fa]a articular` carpian` a radiusului. Fa]a inferioar` se
articuleaz` cu trapezul [i trapezoidul, iar fa]a medial` se articuleaz`
cu semilunarul, superior [i cu osul mare, inferior.

SEMILUNARUL prezint` 2 fe]e nearticulare [i anume anterioar` [i

posterioar`. Superior se articuleaz` cu fa]a articular` carpian` a
radiusului, inferior se articuleaz` cu osul mare [i osul cu c#rlig, iar
medial se articuleaz` cu piramidalul. Lateral prezint` fa]a articular`
cu scafoidul.

PIRAMIDALUL - este cel mai medial os al r#ndului, deoarece

pisiformul este a[ezat anterior. Prezint` dou` fe]e nearticulare [i
anume posterioar` [i medial`. Superior se articuleaz` cu fa]a
articular` carpian` a radiusului, inferior cu osul cu c#rlig, iar lateral
cu semilunarul. Anterior se articuleaz` cu pisiformul.

PISIFORMUL - este cel mai mic os al carpului. Prezint` 4 fe]e [i 2 poli

(superior [i inferior). Cele 4 fe]e sunt: lateral`, medial`, anterioar` [i
posterioar`. Numai fa]a posterioar` este articular` (cu piramidalul).
Medial, pisiformul mai prezint` un [ant pe unde trece nervul ulnar.

TRAPEZUL - este primul [i cel mai lateral os al r#ndului distal al

carpului. Prezint` 3 fe]e articulare [i 3 fe]e nearticulare, fapt ce este
o caracteristic` a oaselor cap de r#nd. Fa]a anterioar` prezint`
tuberculul osului trapez [i este nearticular`. Fe]ele lateral` [i
posterioar` sunt nearticulare. Superior, realizeaz` articula]ia cu
scafoidul, medial realizeaz` articula]ia cu trapezoidul, superior [i cu
metacarpianul II, inferior. Inferior, prin fa]a sa articular`, \n form` de
[a, se articuleaz` cu baza primului metacarpian.

36
TRAPEZOIDUL prezint` 2 fe]e nearticulare, anterioar` [i
posterioar`. Fa]a superioar` se articuleaz` cu scafoidul, cea lateral`
se articuleaz` cu trapezul, cea medial` cu osul mare, iar fa]a
inferioar` se articuleaz` cu metacarpianul II.

OSUL MARE - este cel mai voluminos os al carpului, fiind situat

central. Fa]a superioar` are forma unui cap articular [i de aici deriv`
[i numele s`u de os capitatum . Ea se articuleaz` cu scafoidul [i
semilunarul. Inferior, prezint` 3 fe]e articulare pentru
metacarpienele II, III, IV. Fa]a lateral` se articuleaz` cu trapezoidul,
iar cea medial` cu osul cu c#rlig. Anterior [i posterior prezint` fe]e
nearticulare.

OSUL CU C@RLIG prezint` 2 fe]e nearticulare, anterioar`, la

nivelul c`reia se g`se[te c#rligul osului [i posterioar`. Are 4 fe]e
articulare [i anume: lateral`, medial`, inferioar` [i superioar`. Fa]a
lateral` se articuleaz` cu osul mare, cea medial` se articuleaz` cu
piramidalul, cea inferioara se articuleaz` cu metacarpienele IV - V,
iar cea superioar` se articuleaza cu semilunarul.

METACARPUL

Metacarpul formeaz` scheletul palmei [i reprezint` primul r#nd de

oase lungi ale m#inii. Este alc`tuit din oasele metacarpiene,
numerotate de la I la V, dinspre lateral spre medial, c#nd m#na se
afl` \n supina]ie. Metacarpienele se articuleaz` superior, prin bazele
lor, cu oasele carpiene din r#ndul distal, iar inferior, prin capul lor,
cu baza falangei proximale corespondente. Metacarpienele prezint`
un corp, numit diafiz` [i dou` extremit`]i: baza [i capul. Baza este
situat` proximal [i prezint` o fa]` articular` concava. Capul este
situat distal [i prezint` o suprafa]` articular` convex` pentru falanga
proximal` corespondent`.
|ntre cele 5 metacarpiene se delimiteaz` 4 spa]ii interosoase
intermetacarpiene.

METACARPIANUL I - este cel mai scurt [i cel mai gros; el se

articuleaz` superior cu trapezul.

METACARPIANUL II - este cel mai lung; superior se articuleaz` cu

trapezul, trapezoidul [i osul mare, iar medial baza se articuleaz` cu
metacarpianul III.

METACARPIANUL III - se articuleaz` superior cu osul mare. Baza sa

are lateral o fa]` articular` cu metacarpianul II, iar medial, o fa]`

37
articular` cu metacarpianul IV. Posterior, baza are procesul stiloid,
ce intra \ntre osul mare [i trapezoidul.

METACARPIANUL IV - se articuleaz` cu metacarpienele III [i V

(lateral), iar superior, baza se articuleaz` cu osul mare [i osul cu
c#rlig.

METACARPIANUL V - este cel mai mic [i mai sub]ire. Baza, pe

lateral, se articuleaz` cu metacarpianul IV, iar superior se
articuleaz` cu osul cu c#rlig.

SCHELETUL DEGETELOR M@INII

Scheletul degetelor m#inii este alc`tuit din 14 oase, numite

falange, care reprezint` segmentul distal al scheletului m#inii.
M#na are 5 degete, care sunt numerotate de la 1 la 5, dinspre
lateral spre medial, c#nd mana este \n supina]ie. |n limbajul curent,
obi[nuit, ele se mai numesc: degetul 1 (police), degetul 2 (ar`t`tor,
index), degetul 3 (medius), degetul 4 ( inelar), degetul 5 (auricular).
Policele este alc`tuit din dou` falange, una proximal` [i una distal`.
Degetele 2, 3, 4 [i 5 sunt alc`tuite din c#te 3 falange [i anume
falanga proximal`, falanga medie sau intermediar` [i falanga distal`
sau unghial`. Fiecare falang` prezint` o extremitate proximal`,
numit` baza falangei, un corp sau diafiz` [i o extremitate distal`,
numit` capul falangei. Baza prezint` o suprafa]` articular` concav`,
iar capul o suprafa]` articular` convex`.

SCHELETUL BAZINULUI

Scheletul bazinului este format din coxale, sacru [i coccis.

OSUL COXAL

Osul coxal este un os lat, de forma unui patrulater neregulat,

comparat cu o elice. Fiecare coxal este format din 3 oase. Acestea
sunt unite prin cartilaj, la tineri [i se sudeaz` treptat p#n` la v#rsta
de 13 - 14 ani. Cele 3 oase se numesc ilion, ischion [i pubis.

38
ILIONUL - este situat \n partea superioar` a coxalului [i prezint`
corpul ilionului, a[ezat inferior [i aripa osului iliac, a[ezat` superior.

ISCHIONUL - este situat inferior [i posterior [i prezint` corpul

ischionului, situat superior [i posterior [i ramura ischionului, ce se
afl` inferior [i posterior.

PUBISUL - este situat \n partea inferioar` [i anterioar` [i prezint`

corpul pubisului, superior [i ramurile pubisului (superioar` [i
inferioar`).

Ramurile ischionului [i pubisului delimiteaz` gaura obturat`.

Corpurile celor 3 oase se \nt#lnesc la nivelul acetabulului,
liniile lor de sudur` av#nd aspectul literei Y . Partea superioar` a
acetabulului va corespunde ilionului, cea inferioar` ischionului, iar
cea anterioar` pubisului.
|n ansamblu, coxalul prezint` o fa]` lateral`, o fa]` medial`, 4
margini [i 4 unghiuri.

FA}A LATERAL~ prezint`, \n sens supero-inferior, fa]a extern` a

aripii osului iliac, acetabulul [i gaura obturat`.
Fa]a extern` a aripii osului iliac prezint` 3 linii fesiere [i anume
anterioar`, posterioar` [i inferioar`.
Acetabulul este o cavitate aproximativ hemisferic`, situat` la
jum`tatea acestei fe]e laterale. Prezint`, \n partea inferioar`, o
scobitur` numit` incizura acetabular`; pe marginea anterioar` a
incizurii acetabulare se afl` tuberculul obturator posterior. Fundul
acetabulului este nearticular [i se nume[te fosa acetabular`.
Periferia cavit`]ii este semilunar` [i se nume[te facies lunata
(fa]a lunat`), servind pentru articula]ia cu capul femural \n
articula]ia [oldului.
Gaura obturat` se afl` \n partea cea mai inferioar` a fe]ei
laterale; ea este acoperit` de membrana obturatoare. Marginea sa
superioar` prezint` [antul obturator, ce este m`rginit medial [i
inferior de creasta obturatoare. La jum`tatea crestei se afl`
tuberculul obturator anterior, ce corespunde marginii inferioare a
ramurii superioare a pubisului. {antul obturator este transformat \n
canal obturator, c`ci superior gaura obturat` este astupat` de
membrana obturatoare; marginea liber`, superioar`, a acesteia
constituie limita inferioar` a canalului obturator. Canalul obturator
este o legatur` \ntre bazin [i coaps`; la nivelul s`u trec \n ordine
supero-inferioar` nervul, artera [i vena obturatoare.

FA}A MEDIAL~ sau pelvin` prezint` fosa iliac`, fa]a auricular`,

tuberozitatea iliac` [i linia arcuat`.
Fosa iliac` serve[te inser]iilor musculare.
Fa]a auricular` se afl` posterior de fosa iliac` [i este articular`
cu fa]a corespunz`toare de pe sacru.
39
 Tuberozitatea iliac` este situat` posterior de fa]a auricular`.
Linia arcuat` este situat` inferior [i anterior de fa]a auricular`;
ea ajunge la marginea anterioar` a osului, la nivelul crestei
pectineale.

MARGINEA SUPERIOAR~ corespunde crestei iliace.

MARGINEA ANTERIOAR~ prezint`, \n sens supero inferior, spina

iliac` antero-superioar`, spina iliac` antero-inferioar` (separat` de
precedenta printr-o incizur`), eminen]a iliopectinee (ce corespunde
unirii ilion - pubis), creasta pectineal` [i tuberculul pubic. Tuberculul
pubic se continu`, medial [i posterior, cu creasta pubisului.

MARGINEA POSTERIOAR~ prezint`, \n sens supero inferior, spina

iliac` postero - superioar`, spina iliac` postero inferioar`, marea
incizur` ischiatic`, spina ischiatic` (\ncruci[at` posterior de pachetul
vasculonervos ru[inos intern), mica incizur` ischiatic` [i
tuberozitatea ischiatic`.

MARGINEA INFERIOAR~ este format` din marginile inferioare ale

ramurii inferioare a ischionului [i ramurii inferioare a pubisului.

Cele 4 unghiuri ale coxalului corespund spinei iliace antero-

superioare, spinei iliace postero-superioare, tuberozit`]ii ischiatice [i
fe]ei simfizare. Fa]a simfizar` corespunde unghiului antero-inferior,
este \ndreptat` medial [i serve[te pentru articularea cu coxalul
opus.

SACRUL

Sacrul este un os median, impar, format prin sudarea

vertebrelor sacrale. Sacrul prezint` dou` fe]e, o baz`, un v#rf, dou`
p`r]i laterale [i canalul sacral.

Fa]a pelvin` este concav` anterior, prezint` 4 linii transverse

(realizate prin sudarea corpurilor vertebrelor sacrale; lateral se afl`
4 perechi de g`uri sacrale anterioare, prin care ies ramurile
anterioare ale nervilor sacrali.

Fa]a dorsal` este convex`; prezint` creasta sacral` median`, ce ia

na[tere prin sudarea proceselor spinoase; de o parte [i de alta a ei
se afl`, dinspre medial spre lateral, urm`toarele forma]iuni
anatomice:

- creasta sacral` intermediar`, care ia na[tere prin sudarea

proceselor articulare;
40
 - g`urile sacrale posterioare, \n num`r de 4 perechi; la
nivelul lor se g`sesc ramurile posterioare ale nervilor
sacrali;
- creasta sacral` lateral`, ce este realizat` prin sudarea
proceselor transverse.

Baza sacrului prive[te superior [i anterior; posterior de fa]a

superioar` a corpului primei vertebre sacrale, se afl` orificiul
superior al canalului sacral. |ntre fa]a anterioar` a corpului
vertebrei lombare 5 [i fa]a anterioar` a corpului vertebrei sacrale 1,
ia na[tere un unghi obtuz, cu deschidere posterioar`, numit
promontoriu.

P`r]ile laterale prezint`, superior, fe]e auriculare pentru articula]ia

cu fe]ele corespunz`toare ale oaselor coxale (form#nd articula]iile
sacro - iliace).

V#rful sacrului este orientat inferior [i este articular, anterior, cu

coccisul.

Canalul sacral este continuarea, \n interiorul sacrului, a canalului

vertebral.

BAZINUL IN ANSAMBLU

Prin articularea \n partea anterioar` a oaselor coxale \ntre ele,

la nivelul simfizei pubiene, iar in partea lor posterioar` cu sacrul, se
delimiteaz` bazinul sau pelvisul, \n alc`tuirea c`ruia intr` [i coccisul.

BAZA BAZINULUI este reprezentat` de linia care porne[te de la

promontoriu, merge de-a lungul crestei iliace [i apoi pe marginea
anterioar` a coxalului p#n` la simfiza pubian`, pentru a se continua
cu cea din partea opus`.

SUPRAFA}A EXOPELVIN~ este format`, anterior, din simfiza pubian`,

pubis [i gaura obturat`, posterior, din fa]a posterioar` a sacrului,
articula]ia sacro-iliac` [i marginea posterioar` a coxalului. Lateral se
afl` fa]a lateral` a fiec`rui coxal.

SUPRAFA}A ENDOPELVIN~ - la interior, bazinul este \mp`r]it de o

linie conventional`, numit` linia terminal`, \n bazin mare [i bazin
mic. Linia terminal` porne[te de la promontoriu, se continu` pe
marginea anterioar` a p`r]ii laterale a sacrului, apoi pe linia arcuat`
[i creasta pectineal` p#n` la marginea superioar` a simfizei
pubiene.

41
 Bazinul mare continu`, inferior, cavitatea abdominal`, de care
este delimitat prin p`r]ile laterale ale sacrului, creasta iliac` [i
marginea anterioar` a coxalului. Pere]ii s`i laterali sunt forma]i de
fosele iliace.
Bazinul mic sau bazinul obstetrical, este mai str#mt [i de
aceea se mai nume[te [i canal pelvin. El prezint`:

- un perete anterior, alc`tuit din fa]a posterioar` a simfizei

pubiene;
- 2 pere]i laterali, ce sunt alc`tui]i din fe]ele mediale ale
coxalelor, \ntre linia arcuat` [i tuberozitatea ischiatic`;
- un perete posterior, alc`tuit din fa]a anterioar` a sacrului [i
cea a coccisului

Linia terminal` indic` limita anatomic` \ntre bazinul mare [i mic. |n

practica obstetrical` se folose[te, pentru a indica aceast` limit`,
no]iunea de str#mtoare superioar`, care se deosebe[te de linia
terminal` prin faptul c` nu trece ca aceasta prin tuberculul pubic ci
retropubian.

Str#mtoarea superioar` are urm`toarele diametre:

- diametrul antero-posterior; acesta pleac` de la

promontoriu [i, \n functie de limita anterioar`, poate fi:
promonto-suprapubian (11,5 cm), ce ajunge la marginea
superioar` a simfizei pubiene, promonto-retropubian (10,5
cm), posterior simfizei [i promonto-subpubian (12 cm ), ce
ajunge p#n` la marginea inferioara a simfizei pubiene.

- diametrul transvers poate fi: transvers maxim (13,5 cm ),

distan]a \ntre punctele cele mai dep`rtate ale liniei arcuate
[i transvers mediu (13 cm), intersecteaz` la jum`tate
distan]a dintre promontoriu [i simfiz`.
- diametrul oblic poate fi drept [i st#ng (12 cm), \ntre
eminen]a iliopubian` [i articula]ia sacro-iliac` opus`.

Inferior, bazinul mic este delimitat de str#mtoarea inferioar`.

Str#mtoarea inferioar` este delimitat` posterior de coccis, lateral
de ligamentele sacrotuberoase [i coxale, iar anterior de marginea
inferioar` a simfizei pubiene. Str#mtoarea inferioar` prezint`
urm`toarele diametre:

- antero - posterior (9 cm); aceast` str#mtoare este

extensibil`.
- transversal biischiatic (12 cm), \ntre tuberozit`]ile
ischiatice.
- oblic (11 cm), \ntre ligamentul sacrococcigian [i jum`tatea
ramurei ischiopubiene.
42
 SCHELETUL MEMBRULUI INFERIOR

Scheletul membrului inferior (membrului pelvin) este alc`tuit

din femur, ce realizeaz` scheletul coapsei, tibie [i fibul`, ce
realizeaz` scheletul gambei [i oasele piciorului, respectiv tarsiene,
metatarsiene [i falange.

SCHELETUL COAPSEI

FEMURUL

Femurul formeaz` singur scheletul coapsei; este un os lung,

alc`tuit dintr-un corp sau diafiz` [i dou` extremit`]i sau epifize,
proximal` [i distal`.

Epifiza proximal` prezint`:

- capul femural (2/3 dintr-o sfer`), acoperit de cartilaj hialin.

|n centrul suprafe]ei articulare a capului femural se afl`
foseta ligamentului rotund, unde se inser` ligamentul cu
acela[i nume, care une[te capul femural cu fosa
acetabular`;
- distal de cap se afl` o por]iune \ngustat`, zona de minim`
rezisten]` a femurului, numit` colul femural;
- colul femural se continu` cu masivul trohanterian, o zon`
osoas` voluminoas`, delimitat` lateral de o proeminen]`
osoas` mare, rugoas`, numit` trohanterul mare [i medial,
de una mai mic`, numit` trohanterul mic. |ntre cei doi
trohanteri, pe fa]a anterioar` a masivului trohanterian, se
afl` linia intertrohanteric`, iar posterior, se afl` creasta
intertrohanteric`;
- posterior [i medial de trohanterul mare, se afl` o mic`
depresiune numit` fosa trohanteric`.

Corpul femurului are form` prismatic`, cu trei fe]e [i trei margini [i

prezint` o u[oar` curbur` cu concavitatea posterior.

43
 - fa]a anterioar` este convex` [i neted`;
- fe]ele posterioare (lateral` [i medial`) prezint`, la unirea
lor, o margine posterioar` numit` linia aspr`. Superior, linia
aspr` se trifurc`, iar inferior se bifurc`. Linia de trifurca]ie
mijlocie este numit` linie pectineal`. Linia de trifurca]ie
medial` trece pe sub trohanterul mic [i se continu`,
anterior, cu linia intertrohanteric`. Inferior, ramurile de
bifurca]ie ale liniei aspre se termin` pe cei doi condili ai
femurului. Astfel se delimiteaz` \ntre ele o regiune
triunghiular`, cu v#rful \n sus, numit` fa]a poplitee. Linia
de bifurca]ie medial`, inferior, se termin` la o proeminen]`
numit` tuberculul adductorului.

Epifiza distal` este mai voluminoas` dec#t cea proximal` [i prezint`

dou` proeminen]e numite condilii femurali: lateral [i medial.

- \n partea anterioar` a epifizei este fa]a patelar`,

corespunz`toare articula]iei cu patella.
- condilii sunt desp`r]i]i posterior de fosa intercondilian`;
deasupra acesteia, \ntre ramurile de bifurca]ie ale liniei
aspre, se afl` fa]a poplitee.
- pe fa]a medial` a condilului medial se afl` epicondilul
medial, iar pe fa]a lateral` a epicondilului lateral se afla
condilul lateral.
- condilul medial este mai voluminos [i mai cobor#t dec#t
cel lateral; superior de el se afl` tuberculul adductorului.
- o alt` caracteristic` a condililor femurali este curbura
suprafe]elor articulare; astfel, raza de curbur` a celor doi
condili descre[te dinainte - \napoi, de la valoarea de 43
mm la 17 mm.

SCHELETUL GAMBEI

Scheletul gambei este alc`tuit din dou` oase lungi \ntre care
se afl` membrana interosoas`. Ele sunt tibia, os a[ezat medial [i
fibula, a[ezat` lateral. La gamb` se mai g`se[te \n plus rotula,
situat` \n partea anterioar` a articula]iei genunchiului.

44
TIBIA

Tibia este un os lung situat, \n partea medial` a gambei [i

reprezint` principalul os de sprijin al acesteia; ea are un corp sau
diafiz` [i dou` extremit`]i sau epifize.

Epifiza proximal` este voluminoas`, u[or curbat` posterior. Ea este

format` din doi condili, unul medial [i altul lateral. Fiecare condil are
c#te o fa]` articular` superioar` pentru condilul femural
corespondent; aceste fe]e sunt concave. |ntre cele dou` suprafe]e
articulare se afl` eminenta intercondilian`. Ea este alc`tuit` din
tuberculul intercondilian medial [i tuberculul intercondilian lateral.
Anterior [i posterior de eminen]`, \ntre suprafe]ele articulare, se
afl` c#te o depresiune ce poart` numele de arie intercondilian`
(anterioar` [i posterioar`).
|n clinic`, pentru partea superioar` a epifizei proximale a
tibiei, este folosit termenul de platou tibial . Pe fa]a lateral` a
condilului lateral se afl` fa]a articular` pentru fibul`. Pe fa]a
anterioar` a extremit`]ii superioare a tibiei, la locul de origine al
marginii anterioare, se g`se[te tuberozitatea tibial` anterioar`;
lateral de ea se afl` tuberculul Gerdy.

Corpul tibiei are o curbur` superioar`, concav` lateral [i alta

inferioar`, concav` medial. El este prismatic, cu trei fe]e [i trei
margini. Fa]a medial` este neted`, situat` sub piele; ea se poate
palpa. Fa]a lateral` este concav` superior [i convex` inferior. Fa]a
posterioar` prezint`, inferior, o creast` vertical` care \mparte
zona \n dou` por]iuni: medial [i lateral. Marginea anterioar` este
cea mai ascu]it`, are forma literei S [i se palpeaz` subcutan.
Superior, \ncepe de la tuberozitatea tibiei, iar inferior, se termin` la
maleola medial`. Corpul mai prezinta margine medial` [i margine
lateral`; cea lateral` se mai nume[te [i interosoas`, deoarece aici se
inser` membrana interosoas`.

Epifiza distal` are form` prismatic`. Fa]a anterioar` este neted`; cea
posterioar` este concav` [i prezint` un [ant oblic. Fa]a lateral`
prezint` incizura fibular`, ce este articular` cu extremitatea
inferioar` a fibulei. Fa]a inferioar` prezint` fa]a articular` inferioar`
pentru talus (astragal). Fa]a medial` se prelunge[te cu o
proeminen]` osoas`, alungit` inferior, ce se nume[te maleola
medial` sau maleola tibial`. Aceasta prezint` fa]a articular`
maleolar` pentru talus, iar posterior, [an]ul retromaleolar.

45
FIBULA ( PERONEUL )

Fibula prezint` un corp sau diafiz` [i dou` extremit`]i sau

epifize.

Epifiza proximal` prezint` capul fibulei, care are medial fa]a

articular` a capului fibulei, corespunz`toare condilului lateral al
tibiei. La limita inferioar` a capului, numit clasic colul fibulei,
trece \n contact cu osul nervul peronier comun (sciatic popliteu
extern); acest raport are mare importan]` deoarece lezarea
nervului duce la paralizia mu[chilor regiunii anterioare [i laterale a
gambei.

Corpul fibulei are trei fe]e [i trei margini. Fe]ele sunt: lateral`,
medial` [i posterioar`. Cea medial` este mai \ngust`, iar la nivelul ei
se afl` creasta medial`.
Marginile sunt: anterioar`, posterioar` [i interosoas`; cea
posterioar` este mai ascu]it`. Pe marginea interosoas` se prinde
membrana interosoas`.

Epifiza distal` prezint`, lateral [i inferior, maleola lateral` sau

maleola peronier`. Pe fa]a medial` a maleolei este fa]a articular`
maleolar` pentru articula]ia cu talusul. Posterior de fa]a articular`
se g`se[te fosa maleolei laterale. Epifiza distal` a tibiei, \mpreun`
cu cea a fibulei, formeaz` scoaba tibio-peronier`, care se articuleaz`
cu astragalul, form#nd articula]ia talo-crural` sau articula]ia
gleznei.

ROTULA ( PATELLA )

Rotula este un os rotund, turtit antero-posterior, situat la

extremitatea distal` a femurului. Ea prezint` dou` fe]e, o baz` [i un
v#rf.

Fa]a anterioar` are o form` triunghiular`, cu v#rful spre inferior [i

este rugoas`.
Fa]a posterioar` are o suprafa]` articular`, de la baz` p#n` aproape
de v#rful ei. Fa]a articular`, convex` \n sens transversal, prezint` o
creast` rotunjit` ce o separ` \n dou` fa]ete inegale (una lateral`,
mai larg` [i una medial`, mai \ngust`).
Baza rotulei este \nclinat` anterior.
V#rful rotulei este orientat inferior [i serve[te la inser]ia tendonului
rotulian.

46
 SCHELETUL PICIORULUI

Scheletul piciorului este format din 26 oase, a[ezate \n trei

grupe: tars, metatars [i falange.

TARSUL

Oasele tarsiene sunt \n num`r de 7: talus (astragal),

calcaneu, navicular, cuboid, 3 oase cuneiforme.

TALUSUL este situat superior de calcaneu, fiind alc`tuit din cap,

situat anterior, col, situat \n pozi]ie intermediar` [i corp, situat
posterior. Capul talusului prezint` o fa]` articular` pentru navicular.
Corpul prezint`, superior, trohleea talusului, care se continu` lateral
[i medial cu fe]ele articulare pentru maleolele lateral` [i medial`.
Fa]a inferioar` a corpului talusului prezint` trei fe]e articulare
pentru calcaneu (anterioar`, mijlocie [i posterioar`).

CALCANEUL este cel mai mare os al tarsului, fiind situat inferior de

talus. Fa]a sa superioar` se articuleaz` cu talusul; fa]a sa inferioar`
prezint` doi tuberculi, lateral [i medial. |n partea posterioar`,
corespunz`toare c`lc#iului, osul prezint` tuberozitatea calcanean`,
loc unde se va insera tendonul lui Ahile, iar anterior se g`se[te
apofiza anterioar` a calcaneului, ce se articuleaz` cu cuboidul.

OSUL NAVICULAR (scafoidul tarsian) este situat pe marginea

medial` a scheletului piciorului. Posterior, se articuleaz` cu talusul,
iar anterior, cu cele trei oase cuneiforme. Fa]a sa plantar` prezint`
tuberozitatea osului navicular unde se inser` tendonul mu[chiului
tibial posterior.

OSUL CUBOID este situat pe marginea lateral` a scheletului

piciorului. Anterior se articuleaz` cu metetarsienele IV [i V,
posterior cu calcaneul, iar medial, cu cuneiformul al III-lea. Fa]a sa
plantar` prezint` tuberozitatea cuboidului.

OASELE CUNEIFORME sunt \n num`r de 3, fiind situate \ntre

navicular (posterior) [i primele 3 metatarsiene (anterior). Ele sunt

47
numite cuneiform medial, cuneiform lateral [i cuneiform
intermediar.

METATARSUL

Metatarsul este alc`tuit din cinci oase metatarsiene,

numerotate de la I la V dinspre medial spre lateral. |ntre ele se afl`
4 spa]ii interosoase. Fiecare metatarsian este alc`tuit din baz`,
posterior, corp [i cap, anterior.

OASELE DEGETELOR PICIORULUI

Scheletul degetelor piciorului este format din falange.

Degetele picorului se numeroteaz` de la I la V, dinspre medial spre
lateral. Degetul I poart` numele de haluce.
Fiecare deget (cu excep]ia halucelui) este alc`tuit din trei falange:
proximal`, medie [i distal` sau unghial`. Halucele prezint` numai
dou` falange: proximal` [i distal`.
Fiecarei falange i se descriu o baz` (epifiza posterioar`), un corp,
diafiza [i un cap (epifiza anterioar`).

48
 ARTROLOGIE

NO}IUNI GENERALE DESPRE ARTICULA}II

Artrologia este ramura anatomiei care studiaz` articula]iile.

Articula]ia reprezint` totalitatea elementelor anatomice prin care
se unesc dou` sau mai multe oase.

Clasificare

Articula]iile se pot clasifica \n func]ie de gradul de mobilitate [i \n

func]ie de gradul de libertate.

1. Clasificarea articula]iilor \n func]ie de gradul de

mobilitate:

a) articula]ii fixe. Se mai numesc [i SINARTROZE. Sunt

articula]ii \n care mi[c`rile sunt minime sau inexistente .
Tipuri :

- Sincondroza. Este o articula]ie fix` realizat` cu ajutorul ]

esutului cartilaginos care \i confer` un oarecare grad de
elasticitate. Este pu]in r`sp#ndit` \n organism. Ex:
articula]ia dintre prima pereche de coaste [i stern.

- Sindesmoza. Este o articula]ie fix` realizat` cu ajutorul ]

esutului conjuctiv fibros. Ex: articula]ia sacro iliac`.

- Sinostoza. La v#rstnici, ]esutul cartilaginos sau fibros din

articula]iile prezentate mai sus se osific`. Ex: articula]iile
calotei craniene.

49
 b) articula]ii semimobile. Se mai numesc [i AMFIARTROZE.
Sunt articula]ii cu o mobilitate redus` (semimobile). Suprafe]ele
articulare sunt u[or concave. Cavitatea articular` [i capetele
articulare aici nu se mai observ`. Alunecarea suprafe]elor articulare
este redus`. Ex: articula]ia corpurilor vertebrale.

c) articulatii mobile. Se mai numesc [i ARTRODII.

Amfiatrozele [i artrodiile formeaz` diartrozele. Artrodiile sunt
articula]ii adev`rate. Au toate elementele caracteristice unei
articula]ii. Fiecare element are o structur` [i un rol func]ional
particular. Elementele componente ale artrodiilor sunt:

1.Extremit`]ile osoase
2.Cartilajul articular
3.Capsula articular` [i ligamentele
4.Sinoviala
5.Lichidul sinovial
6.Mu[chii periarticulari

|n unele articula]ii putem \nt#lni bureletul fibro-cartilaginos sau

discuri sau meniscuri.

1.Extremit`]ile osoase. Tipul de mi[care dintr-o articula]ie este

legat de forma extremit`]ii osoase. La nivelul articula]iei, liniile de
for]` se transmit de la o suprafa]` articular` la alta. Pentru o bun`
func]ionalitate articular` este necesar ca suprafe]ele articulare s`
se adapteze perfect, realiz#ndu-se astfel congruen]a articular`. |n
caz contrar, apar zone de hiperpresiune la nivelul suprafe]elor
articulare, urmate de distrugerea unor zone din suprafa]a articular`.
Dac` procesul de distrugere continu` [i la nivelul osului, la nivelul
articula]iei apare o stare patologic`, degenerativ`, denumit`
artroz`.

2.Cartilajul articular. Este un cartilaj hialin. Dureaz` tot timpul

vie]ii. Are un aspect albicios, lucios. Grosimea cartilajului articular
nu este egal` pe toat` \ntinderea suprafe]ei articulare. Este mai
mare la nivelul punctelor de maxim` presiune [i mai mic` la nivelul
zonelor de presiune mai mic`. Grosimea cartilajului este legat` [i de
forma suprafe]ei articulare pe care o acoper`. Dac` aceasta este
sferic`, cartilajul este mai gros \n centru [i mai sub]ire la periferia
suprafe]ei articulare. Dac` este concav`, este mai gros la periferie [i
mai sub]ire \n centrul suprafe]ei articulare. Grosimea cartilajului
50
este legat` [i de v#rst`. Este mai gros la tineri [i mai sub]ire la
b`tr#ni. Rolul cartilajului articular este de a permite adaptarea mai
bun` a suprafe]elor articulare ale extremit`]ilor osoase \ntre ele,
realiz#nd deci o congruen]` articular` [i repartiz#nd uniform for]ele
primite, pe toat` suprafa]a articular` pe care o acoper`. Cartilajul
articular nu are o vasculariza]ie proprie, deci nu are posibilitate de
cicatrizare sau regenerare. El se hr`ne[te prin imbibi]ie, prin vasele
capsulo-sinoviale aflate \n jur [i prin vasele ]esutului osos
subiacent. Cartilajul nu are inerva]ie proprie. Agresiunile de orice
natur`, care au loc asupra lui, nu determin` apari]ia senza]iei
dureroase. Cartilajul articular are trei propriet`]i importante :
compresibilitate, elasticitate [i porozitate.
Mi[carea are o importan]` capital` pentru men]inerea integrit`]ii
morfo-func]ionale a cartilajului. |n cazul unei imobiliz`ri articulare
prelungite \n aparate gipsate, cartilajul articular se rezoarbe [i,
treptat, cavitatea articular` se umple cu ]esut conjunctiv fibros
realiz#ndu-se o anchiloz` fibroas`. Dac` imobilizarea gipsat` se
prelunge[te, ]esutul conjunctiv fibros se metaplaziaz` \n ]esut
fibros, realiz#ndu-se o anchiloz` osoas`. |n acest fel mobilitatea
articular` dispare complet.

3.Capsula articular` [i ligamentele. Capsula articular` este o

forma]iune conjuctiv` care continu` periostul celor dou` segmente
osoase, reprezent#nd, al`turi de ligamente, un mijloc de unire al
acestora. Ea se afl` la periferia capetelor osoase, pe care le ]ine \n
contact, av#nd forma unui man[on. Are dou` straturi: un strat
fibros, corespunz`tor periostului [i un strat intern, sinovial, care se
opre[te la nivelul cartilajului articular.
Ligamentele au rolul de a uni cele dou` extremit`]i osoase, dar \n
acela[i timp, ele se opun unor mi[c`ri care dep`[esc o anumit` limit`
de amplitudine. Ligamentele se clasific` \n :

- ligamente ajut`toare, care consolideaz` leg`tura dintre

capetele articulare.
- ligamente frenatoare, care fr#neaz` mi[carea, dac`
aceasta dep`[este o anumit` amplitudine.

4.Sinoviala. Reprezint` stratul intern al capsulei articulare. Se

\ntinde pe toat` fa]a profund` a acesteia, oprindu-se la nivelul
cartilajului articular. Sinoviala se prelunge[te spre interior cu
vilozit`]ile sinoviale, care sunt ni[te prelungiri digitiforme al caror
v#rf este \ndreptat c`tre interiorul cavit`]ii articulare. Ele sunt
foarte bine vascularizate.
Func]iile sinovialei sunt:

51
 - de rezorb]ie a lichidului sinovial, ce umple cavitatea
articular`.
- func]ie de reglare a temperaturii [i presiunii lichidului
sinovial.
- rol plastic, umpl#nd spa]iile goale care apar \n timpul
mi[c`rilor, \ntre suprafe]ele articulare.

5.Lichidul sinovial. Se g`se[te \n interiorul cavit`]ii articulare.

Mi[carea reprezint` principalul stimul \n producerea de lichid
sinovial.
Rolurile lichidului sinovial sunt:

- de nutri]ie a cartilajului articular.

- de cur`]ire. Lichidul sinovial \nglobeaz` detritusurile
celulare din cavitatea articular`. Sinoviala rezoarbe lichidul
sinovial \mpreun` cu aceste detritusuri celulare.
- de lubrefiere. Lichidul sinovial unge suprafe]ele
articulare, respectiv cartilajul hialin ce le acoper`,
favoriz#nd alunecarea acestora, una fa]` de cealalt`, prin
sc`derea for]ei de frecare dintre ele.
El este \n permanen]` schimbat, iar de[eurile cartilaginoase sunt
fagocitate.

6). Mu[chii periarticulari. Sunt mu[chii care se afl` \n jurul

articula]iei, fiind elementul activ \n men]inerea \n contact a
suprafe]elor articulare, \n timp ce capsula articular` [i ligamentele
sunt elementele pasive. Rolul de a men]ine suprafe]ele articulare
ale extremit`]ilor osoase \n contact se manifest` at#t \n pozi]ia de
repaus articular c#t [i \n timpul mi[c`rii articula]iei.

7). Discurile [i meniscurile. Dac` suprafe]ele articulare nu se

adapteaz` perfect, atunci \n articula]ii apar, pentru stabilirea
congruen]ei articulare, ni[te forma]iuni fibro-cartilaginoase.
Ele pot fi :

- discuri rotunde [i uniforme ca grosime.

- meniscuri semilunare [i ovale, cu grosimi variate \n
diferite por]iuni. Ex: discurile intervertebrale dintre corpii
vertebrali, meniscurile de la nivelul genunchiului. Atit
meniscurile c#t [i discurile reprezint` forma]iuni cu rol de
a amortiza [ocurile dintre cele dou` suprafe]e articulare.

8). Bureletul fibrocartilaginos. Unele articula]ii nu au suprafe]e

articulare egale ca \ntindere. Ex: articula]ia scapulo-humeral` [i
52
articula]ia coxo-femural`. Pentru compensarea acestei inegalit`]i,
exist` o forma]iune fibro-cartilaginoas`, cu numele de burelet
fibrocartilaginos. Pe o sec]iune frontal`, forma bureletului fibro-
cartilaginos este aproximativ triunghiular`, prezent#nd o baz`, un
v#rf, o latur` extern` [i o latur` intern`. Baza se inser` pe marginea
suprafe]ei articulare, v#rful, opus bazei, este \ndreptat c`tre
cealalt` suprafa]` articular`, latura extern` se inser` pe fa]a intern`
a capsulei articulare, iar latura intern` este \ndreptat` c`tre
cavitatea articular`.

2. Clasificarea articula]iilor \n func]ie de gradul de

libertate:

Dup` gradul de libertate, raportat la cele trei planuri ale spa]iului,

sunt :

a. articula]ii uniaxiale ( cu un grad de libertate). |n

aceste articula]ii, mi[c`rile se fac \ntr-un singur plan [i \n jurul unui
ax. Ele se pot clasifica \n :

- articula]ii de tip cilindric. Mi[carea se efectueaz` \n jurul

axului longitudinal al osului. Ex: articula]ia radio-cubital`
proximal` (mi[carea de prona]ie supina]ie).

- articula]ii de tip trohlear ( \n balama sau ginglim). |n

aceste articula]ii, una din suprafe]ele articulare este o
trohlee. Mi[carea se face \ntr-un singur plan, \n jurul axului
transvers . Ex: articula]ia cotului (mi[carea de flexie
extensie).

b. articula]ii biaxiale ( cu dou` grade de libertate). |n

aceste articula]ii, mi[c`rile se fac \n dou` planuri [i \n jurul a dou`
axe. Din aceste articula]ii fac parte:
- articula]iile de tip elipsoid (ovoid). Aceste articula]ii
prezint` suprafe]e articulare elipsoidale. Ex: articula]ia
radio-carpian` (mi[carea de flexie-extensie/\nclinare
lateral`-\nclinare medial`).

- Articula]iile \n [a. Au fe]e articulare concave [i convexe.

Ex: articula]ia carpo-metacarpian`.

c.Articula]ii triaxiale (pluriaxiale). |n aceste articula]ii,

mi[c`rile se pot efectua \n mai multe planuri [i \n jurul a mai multor
53
axe. Din aceast` categorie face parte articula]ia de tip sferic, \n
care una dintre suprafe]ele articulare are forma unei por]iuni dintr-o
sfer`, \n timp ce a doua suprafa]` articular` este concav`. Este tipul
cel mai mobil de articula]ie. Ex: articula]ia scapulo-humeral` [i
articula]ia coxo-femural`.

ARTICULA}IILE CORPULUI UMAN

ARTICULA}IILE CAPULUI

SINARTROZELE

Oasele capului se unesc \ntre ele prin articula]ii fixe numite

sinartroze sau suturi. |ntre cele dou` oase care se articuleaz` se
g`se[te ]esut cartilaginos (sincondroze) sau ]esut fibros
(sindesmoze). Cu timpul, aceste ]esuturi se pot osifica, cele dou`
oase unindu-se deci prin ]esut osos (sinostoze).

ARTICULA}IA TEMPORO-MANDIBULAR~

Articula]ia temporo-mandibular` este singura articula]ie

mobil` a capului. Este o articula]ie prin care vin \n contact
mandibula [i temporalul. |n urma mi[c`rilor ce au loc la acest nivel
se poate produce procesul de mastica]ie.
Suprafa]a articular` a mandibulei prezint` condilul
mandibular (c#te unul de fiecare parte); are o form` convex`,
prezent#nd dou` fe]e (anterioar` [i posterioar`).
Suprafa]a articular` a temporalului prezint`, dinspre
anterior spre posterior, condilul temporalului, de form` convex` [i
cavitatea glenoid` a temporalului, de forma elipsoidal`.
Suprafe]ele articulare ale mandibulei [i temporalului sunt
incongruente [i deci, exist` un menisc ce va avea rol de a realiza
congruen]a articular`. Meniscul are form` eliptic`.
Suprafe]ele articulare sunt unite printr-o capsul` articular` ce
este \nt`rit` la exterior de ligamentele laterale:

- extern: ligamentul sfeno-mandibular, ligamentul stilo-

mandibular [i ligamentul pterigo-mandibular
- intern

54
 Capsula articular` este c`ptu[it` \n interior de membrana
sinovial`. Meniscul este a[ezat orizontal, \mp`r]ind astfel cavitatea
articular` \ntr-un etaj suprameniscal [i unul inframeniscal.

ARTICULA}IILE COLOANEI VERTEBRALE

Articula]iile coloanei vertebrale se pot clasifica \n:

- articula]iile corpilor vertebrali (intersomatice)

- articula]iile apofizelor articulare
- articula]iile lamelor vertebrale
- articula]iile apofizelor spinoase
- articula]iile apofizelor transverse

ARTICULA}IILE CORPILOR VERTEBRALI

Sunt amfiartroze (articula]ii semimobile). Suprafe]ele articulare

sunt reprezentate de fa]a articular` inferioar` a unui corp vertebral
[i de fa]a articular` superioar` a corpului vertebral subiacent.
Suprafa]a articular` are form` u[or concav`; datorit`
incongruen]ei, \ntre suprafe]ele articulare se interpune discul
intervertebral. Acesta are o structur` fibrocartilaginoas`, fiind
alc`tuit la periferie din inelul fibros, iar \n centru din nucleul pulpos.
Inelul fibros are o structur` format` din lame de fibre conjunctive,
cu o dispozi]ie \n spa]iu caracteristic`. Inelul fibros este mai
rezistent \n partea anterioar` [i mai pu]in rezistent \n partea
posterioar`. |n centrul discului intervertebral se g`se[te nucleul
pulpos, alc`tuit dintr-o mas` de ]esut cu aspect gelatinos, infiltrat
cu lichid. Are forma unei lentile optice turtite. Nucleul pulpos este
deformabil, elastic [i expansibil; el are o mare capacitate de
imbibi]ie (de a se umple cu lichid). El absoarbe sau pierde lichid, \n
func]ie de presiunea la care este supus. Uneori inelul fibros se
rupe, nucleul pulpos herniaz` ap`s#nd pe o r`d`cin` nervoas` [i
rezult#nd astfel hernia de disc. Rolul discurilor intervertebrale
este multiplu:

- men]inerea curburilor coloanei vertebrale;

- confer` o mai mare elasticitate coloanei vertebrale;
- repartizeaz` uniform for]ele de presiune, care apar \ntre
cele dou` corpuri vertebrale;
- amortizeaz` [ocurile primite de coloana vertebral`.

55
Capsula articular` [i ligamentele: \ntre cele dou` corpuri vertebrale
se afl` capsula articular` care solidarizeaz` corpurile \ntre ele.
Capsula este \nt`rit`, la exterior, de ligamentul vertebral comun
anterior [i ligamentul vertebral comun posterior.

ARTICULA}IILE APOFIZELOR ARTICULARE

Sunt articula]ii plane ce permit numai simpla alunecare a

suprafe]elor articulare una fa]` de cealalt`. Suprafe]ele articulare
sunt reprezentate de apofizele articulare.
Aparatul capsulo-ligamentar este format dintr-o capsul` foarte
sub]ire; \n regiunile toracal` [i lombar`, capsula este \nt`rit` de un
ligament posterior. Sinoviala este foarte lax`.
Articula]iile apofizelor articulare joac` rolul unui adev`rat ghid al
mi[c`rilor, limit#nd deplasarea excesiv` a vertebrelor una fa]` de
alta. Pentru fiecare vertebr`, exist` dou` articula]ii apofizare
superioare [i doua inferioare.

ARTICULA}IILE LAMELOR VERTEBRALE

|ntre lamele vertebrale nu exist` articula]ii propriu-zise. Ele sunt

unite prin ligamente galbene alc`tuite din fibre conjunctive
elastice. Structura lor elastic` permite apropierea [i \ndep`rtarea
lamelor vertebrale una fa]` de alta \n timpul mi[c`rilor coloanei
vertebrale.

ARTICULA}IILE APOFIZELOR SPINOASE

Apofizele spinoase sunt unite prin dou` ligamente interspinoase,

situate \ntre baza apofizelor spinoase [i v#rful lor [i ligamentul
supraspinos, situat la nivelul v#rfului apofizelor spinoase [i
\ntinz#ndu-se de-a lungul \ntregii coloane.

ARTICULA}IILE APOFIZELOR TRANSVERSE

Apofizele transverse sunt unite prin ligamentele intertransversare

care se \ntind de la baza apofizelor p#n` la v#rful lor.

56
 ARTICULA}IILE TORACELUI

Se clasific` \n:

- articula]ii costo-vertebrale
- articula]ii costo-transversare
- articula]ii costo-condrale
- articula]ii condro-sternale

ARTICULA}IILE COSTO-VERTEBRALE

Sunt articula]ii plane. Suprafe]ele articulare sunt reprezentate de

fe]ele articulare ale capetelor costale [i fe]ele articulare ale corpilor
vertebrali toracali. Cele dou` suprafe]e articulare sunt ]inute \n
contact de o capsul` articular` \nt`rit` de dou` ligamente:
ligamentul costo-vertebral anterior [i ligamentul costo-vertebral
posterior (sunt ligamente extra-articulare). |n interiorul articula]iei
exist` [i un ligament interosos.

ARTICULA}IILE COSTO-TRANSVERSALE

Sunt articula]ii plane. Se realizeaz` \ntre fa]etele articulare ale

tuberozit`]ilor costale [i fa]etele articulare ale apofizelor transverse.
Suprafe]ele articulare sunt ]inute \n contact de o capsul` articular`
foarte sub]ire, \nt`rit` de 4 ligamente: costo-transversale anterior,
posterior, superior [i inferior.

ARTICULA}IILE COSTO-CONDRALE

Sunt articula]ii fixe (sincondroze). La nivelul lor periostul coastelor

se continu` cu pericondrul cartilajului costal.

ARTICULA}IILE CONDRO-STERNALE

Sunt articula]ii plane. Se realizeaz` \ntre cartilajele costale [i

fa]etele articulare ale sternului, de la nivelul marginilor laterale ale
acestuia, numite incizuri costale.
Suprafe]ele articulare sunt ]inute \n contact de o capsul` articular`,
de dou` ligamente condro-sternale (anterior [i posterior) [i de un
ligament interosos.

57
 ARTICULA}IILE CENTURII SCAPULARE

ARTICULA}IA STERNO CLAVICULAR~

Denumirea corect` este de articula]ie sterno-costo-clavicular`,

deoarece la alc`tuirea ei particip` suprafe]ele articulare ce apar]in
sternului, claviculei [i cartilajului primei coaste.

Suprafe]e articulare:

- incizura clavicular` (de la nivelul unghiului superior al

manubriului sternal); este concav` \n plan frontal [i
convex` \n plan sagital; diametrul sagital este mai mic
dec#t cel al fe]ei articulare corespunz`toare de pe
clavicul`.

- fa]a articular` clavicular`; ea este alc`tuit` din dou` mici

suprafe]e, una orizontal`, corespunz`toare unei fe]e
articulare aflate pe marginea superioar` a cartilajului
primei coaste [i alta vertical`, corespunz`toare
manubriului.

- discul articular; apare din cauza incongruen]ei suprafe]elor

articulare; este de natur` fibrocartilaginoas`. Este mai gros
la periferie, unde ader` de capsul` [i mai sub]ire central.
Este a[ezat \n plan sagital, \mp`r]ind cavitatea articular` \n
dou` segmente: medial [i lateral.

Mijloace de unire:

- capsula articular`; are form` de man[on [i este \nt`rit` de

ligamente.

- ligamentul sterno-clavicular anterior (\ntre extremitatea

medial` a claviculei [i fa]a anterioar` a manubriului
sternal).

- ligamentul sterno-clavicular posterior .

58
 - ligamentul interclavicular (alc`tuit din fibre a[ezate \ntre
clavicul` [i incizura jugular` a manubriului [i din fibre ce
unesc \ntre ele extremit`]ile mediale ale claviculelor).

- ligamentul costoclavicular (dispus \ntre fa]a inferioar` a

claviculei [i cartilajul primei coaste).

- Sinoviala c`ptu[e[te capsula [i se inser` pe marginea

cartilajelor articulare. Cavitatea articular` are dou`
compartimente: meniscosternal [i meniscoclavicular.

ARTICULA}IA ACROMIO CLAVICULAR~

Este articula]ia dintre acromion [i clavicul`.

Suprafe]ele articulare sunt reprezentate de:

- fa]a articular` de pe acromion (ovalar`, cu axul mare

orientat sagital).
- fa]a articular` de pe extremitatea lateral` a claviculei
(convex`).

- discul articular este situat \ntre fe]ele articulare, fiind mai

gros superior [i lateral.

Mijloace de unire:

- capsula articular` (se inser` la periferia suprafe]elor

articulare).

- ligamentul acromioclavicular este situat superior, este

gros.

- ligamentul coracoclavicular este situat \ntre procesul

coracoid [i fa]a inferioar` a treimii laterale a claviculei; are
dou` p`r]i:
ligamentul trapezoid (situat antero-lateral,
orientat sagital)
ligamentul conoid (situat postero-medial,
turtit \n plan frontal)

- ligamentul transvers superior al scapulei este situat \ntre

baza procesului coracoid [i partea superioar` a incizurii
scapulare (pe care o transform` \n orificiu). Prin orificiul
realizat trece nervul suprascapular, iar superior de

59
 ligament trece artera suprascapular` (\nso]it` de vena
satelit`).

- ligamentul transvers inferior al scapulei este situat \ntre

marginea lateral` a scapulei [i marginea posterioar` a
cavit`]ii glenoide. Pe sub el trec nervul mu[chiului
infraspinos [i o ramur` a arterei suprascapulare.

- ligamentul coraco-acromial are form` triunghiular`, cu

baza spre fa]a lateral` a procesului coracoid [i v#rful spre
acromion.

- sinoviala (poate fi simpl` sau dubl`, c#nd articula]ia este

separat` de discul articular).

ARTICULA}IA SCAPULO TORACIC~

Nu este o articula]ie propriu-zis` dar este denumit` a[a de unii

autori, datorit` importan]ei func]ionale deosebite a spa]iului dintre
scapul` [i torace, care joac` rolul unei adev`rate articula]ii.

Este reprezentat` de spa]iul anatomic care se g`se[te \ntre fa]a

anterioara` a scapulei [i fa]a postero-lateral` a peretelui costal,
\ntre coasta II VII. |n acest spa]iu, \ntre planurile musculare ce
acoper` fa]a anterioar` a scapulei [i fa]a postero-lateral` a peretelui
costal, se g`se[te un ]esut conjunctiv lax, care are rolul de a facilita
alunecarea scapulei fa]` de peretele toracic, \n timpul mi[c`rii de
bascul` a omoplatului.

ARTICULA}IILE MEMBRULUI SUPERIOR

ARTICULA}IA UM~RULUI ( ARTICULA}IA SCAPULO HUMERAL~ )

Este articula]ia care leag` centura scapular` de membrul superior

liber.

Suprafe]ele articulare sunt reprezentate de:

- cavitatea glenoid` a scapulei - este u[or concav`, acoperit`

de cartilaj hialin; este mai mic` dec#t capul humeral [i
prezint` la periferie bureletul glenoidian (labrul glenoidal)
care este o forma]iune fibro-cartilaginoas`, de form`
60
 triunghiular` pe sec]iune. Fa]a sa extern` este \n raport cu
capsula articular`, iar fa]a intern` este \n raport cu
cavitatea articular`. Labrul glenoidal este mai lat \n partea
inferioar` a cavit`]ii glenoide.

- capul humeral - are o form` aproximativ sferic`; cartilajul

articular al capului (cartilaj hialin) este mai gros \n partea
superioar` [i prezint` o mic` depresiune \n dreptul
tuberculului mic, unde se inser` ligamentul glenohumeral.

Mijloacele de unire sunt reprezentate de:

- capsula articular` - se inser` pe circumferin]a cavit`tii

glenoide, pe fata externa a labrului glenoidal [i pe colul
anatomic. (la nivelul labrului glenoidal, inser]ia capsulei
sare peste tendonul capului lung al bicepsului [i se inser`
pe baza procesului coracoid). Este o capsul` sub]ire [i lax`,
permi]#nd mi[c`ri ample. Prezint` o serie de orificii pe
unde ies recesuri sinoviale. La exterior se g`sesc fibre
longitudinale, la interior circulare, iar printre ele fibre
oblice. Mu[chii supraspinos [i subscapular se prind pe
capsul` [i nu permit prinderea ei \ntre fe]ele articulare, \n
timpul diferitelor mi[c`ri. Capsula articular` este \nt`rit` de
ligamente.

- ligamentele glenohumerale - sunt situate \ntre glen` [i

epifiza proximal` a humerusului [i au rolul de a \nt`ri
capsula \n zona anterioar`. Ele sunt \n num`r de 3:
superior, mijlociu [i inferior. Cel superior se inser` pe
tuberculul mic, cel mijlociu se inser` inferior de cel
superior, iar ligamentul gleno-humeral inferior se inser` pe
colul chirurgical.

- ligamentul coraco-humeral - se afl` \ntre apofiza coracoid`

[i tuberculul mare al humerusului. Un fascicul al acestui
ligament ajunge la labrul glenoidal. Ligamentul coraco-
humeral este situat superior de ligamentele
glenohumerale. Este puternic [i bine individualizat. Are rol
de a limita flexia um`rului.

- sinoviala - \nt`re[te capsula pe fa]a intern`, fiind bine

reprezentat`. Ea are multe recesuri, cele mai importante
form#nd burse pentru mu[chi.

ARTICULA}IA COTULUI
61
Este o articula]ie complex`, fiind alc`tuit` de fapt din 3 articula]ii:

- articula]ia humero-ulnar` (\ntre trohleea humeral` [i

incizura trohlear` a cubitusului);
- articula]ia humero-radial` (\ntre capitulum [i cupu[oara
radial`);
- articula]ia radio-cubital` proximal` (\ntre circumferin]a
articular` a capului radial [i incizura radial` a cubitusului).

Cele trei cavit`]i articulare comunic` \ntre ele, capsula fiind

comun`.

Suprafe]ele articulare sunt:

humerusul prezint` capitulum (lateral) [i trohleea humeral`

(medial);
cubitusul prezint` incizura trohlear` (superior) [i incizura radial`
(lateral);
radiusul prezint` cupu[oara radial` (superior), pentru capitulum
[i circumferin]a articular` a capului radiusului, pentru incizura
radial` a cubitusului.

Mijloace de unire:

- capsula articular` - at#t capsula articular` c#t [i membrana

sinovial` sunt comune pentru toate cele trei articula]ii
(humero-radiala`, humero-cubital` [i radio-ulnar` proximal`)
ale cotului [i de aceea denumirea corecta a acestei articula]ii
este articula]ia cotului, chiar dac` din punct de vedere
anatomic ea este format` din trei articula]ii. Capsula
articular` este relativ lax`. Ea este \nt`rit` de mai multe
ligamente.
Pe humerus, capsula articular` m`rgine[te
superior fosele olecranian`, coronoid` [i radial`, trec#nd
distal de epicondili, care r`m#n astfel extraarticular.
Pe uln`, capsula articular` se inser` pe marginile
incizurii trohleare, p#n` la nivelul incizurii radiale, unde trece
pe radius, inser#ndu-se \n continuare pe colul acesteia p#n`
la 5 7 mm distal de cap.
Capsula articular` prezint` la exterior fascicule
longitudinale. |ntre acestea sunt recesuri ale sinovialei.

Ligamentele articula]iei cotului sunt:

62
 - ligamentul colateral radial (extern). Se \ntinde \ntre
epicondilul humeral extern (proximal) [i fa]a extern` a
olecranului [i zona extern` a ligamentului inelar (distal);

- ligamentul colateral ulnar (intern). Se \ntinde \ntre

epicondilul humeral intern (proximal) [i fe]ele interne ale
apofizei coronoide [i olecranului (distal);

- ligamentul inelar al radiusului. Se \ntinde de la partea

anterioar` a incizurii radiale, \nconjur` g#tul radiusului [i
se inser` pe partea posterioar` a incizurii radiale a
cubitusului;

- ligamentul p`trat (Dnuce). Este situat \ntre incizura

radial` a cubitusului [i marginea intern` a g#tului
radiusului.

Ligamentul inelar [i ligamentul p`trat leag`, deci, epifiza proximal`

a radiusului de epifiza proximal` a cubitusului.

- sinoviala este bine reprezentat`. |ntre sinovial` [i capsula

articular` exist` o cantitate variabil` de ]esut adipos.
Sinoviala prone[te de pe marginile trohleei [i capitulului,
p`trunde \n cele trei fose, apoi se reflect` pe capsul`.

MEMBRANA INTEROSOAS~ A ANTEBRA}ULUI

Realizeaz` sindesmoza radio-ulnar`. Se \ntinde \ntre radius [i

cubitus, la nivelul 1/3 medii [i 1/3 distale ale celor dou` oase ale
antebra]ului. Por]iunea superioar` treimii superioare este ocupat`
de coarda oblic`, structur` fibroas` care se inser` pe marginea
lateral` a tuberozit`]ii ulnare [i pe marginea medial` a tuberozit`]ii
radiale. Membrana interosoas` este alc`tuit` din fibre oblice inferior
[i medial, fiind foarte groas` \n partea proximal`. |n partea distal`
este mai sub]ire fiind alc`tuit` dintr-un strat de fibre anterioare,
orizontale [i altul din fibre posterioare, oblice inferior [i lateral.

ARTICULA}IA RADIO-ULNAR~ DISTAL~

Este articula]ia dintre epifiza distal` a radiusului [i cea a cubitusului.

Suprafe]ele articulare sunt:

- incizura cubital` a radiusului s

- circumferin]a articular` a cubitusului.

63
 - Discul articular restabile[te congruen]a articular`, el fiind
a[ezat transversal, intraarticular (\ntre capul ulnei pe de o
parte [i piramidal [i lunat pe de alta). V#rful s`u se prinde pe
procesul stiloid ulnar, iar baza pe marginea distal` a incizurii
ulnare. Discul este mai gros la periferie, \n special \n dreptul
v#rfului.

Capsula articular` se inser` pe marginile suprafe]elor articulare,

continu#ndu-se apoi cu capsula articular` a articula]iei radio-
carpiene; este \nt`rit`, anterior [i posterior, de ligamente.

Sinoviala c`ptu[e[te capsula articular` \n interior, prezent#nd \ntre

cele dou` suprafe]e articulare recesul saciform care dep`[e[te
proximal articula]ia [i care este frecvent interesat \n sinovitele
reumatismale.

ARTICULA}IA RADIO-CARPIAN~

Este articula]ia dintre epifiza distal` a radiusului [i oasele carpiene

din r#ndul proximal.

Suprafe]ele articulare sunt:

- suprafa]a articular` a epifizei distale a radiusului. Este

orientat` inferior, carpian [i este concav`;

- suprafa]a articulara a oaselor carpiene din primul r#nd.

Privite \n totalitate, au o suprafa]` convex`.

Mijloacele de unire sunt reprezentate de:

- capsula articular`. Se insera pe oase, la periferia

suprafe]elor articulare [I pe discul articular.

- ligamente. Au rol de a \nt`ri capsula articular`. Sunt

extracapsulare.
- ligamentul colateral carpian radial (lateral) are form`
triunghiular`, cu baza distal; se prinde pe v#rful procesului
stiloid radial [i pe fa]a lateral` a scafoidului.

- ligamentul colateral carpian ulnar (medial) - se \ntinde

\ntre stiloida cubital` [i piramidal [i pisiform.

- ligamentul radio-carpian palmar - se afl` pe fa]a palmar` a

capsulei, \ntre marginea anterioar` a epifizei distale a
64
 radiusului [i baza procesului stiloid, de unde se inser`
printr-un fascicul superior pe lunat [i pe piramidal [i printr-
un fascicul inferior pe capitat.

- ligamentul radio-carpian dorsal - se afl` pe fa]a dorsal` a

capsulei, \ntre marginea posterioar` a epifizei distale a
radiusului [i piramidal (ajung#nd uneori p#n` la lunat [i
capitat).

- ligamentul ulno-carpian palmar pleac` de pe disc [i se

inser` prin fascicule proximale, orizontale pe osul lunat, iar
prin altele oblice, distale, pe piramidal [i pe capitat.

- sinoviala trimite o prelungire spre articula]ia radio-ulnar`

distal`.

ARTICULA}IILE INTERCARPIENE

Se realizeaz` \ntre oasele carpiene.

|n r#ndul proximal exist` 3 articula]ii \ntre: scafoid [i
semilunar, semilunar [i piramidal [i piramidal [i pisiform.
|n r#ndul distal exist` 3 articula]ii \ntre: trapez [i
trapezoid, trapezoid [i osul mare [i osul mare [i osul cu c#rlig.
Fiecare articula]ie prezint` 3 ligamente: un ligament
interosos, un ligament palmar [i un ligament dorsal. Sinoviala
acestor articula]ii se continu` cu sinoviala articula]iilor medio-
carpiene.
Privite \n ansamblu, \n afara articula]iilor intercarpiene,
dintre oasele carpiene ale aceluia[i r#nd, oasele carpului iau parte
la urm`toarele articula]ii:

- proximal: articula]ia radio-carpian`.

- intermediar: articula]ia medio-carpian`, \ntre primul r#nd
de oase carpiene [i al doilea r#nd de oase carpiene.
- distal: articula]ia carpo-metacarpian`, \ntre al doilea r#nd
de oase carpiene [i baza metacarpienelor.

ARTICULA}IILE CARPO - METACARPIENE

Aceste articula]ii se realizeaz` \ntre oasele carpiene din r#ndul doi

[i baza metacarpienelor. Articula]iile intermetacarpiene se
realizeaz` \ntre bazele metacarpienelor. Articula]iile metacarpo-
falangiene se realizeaz` \ntre capul metacarpienelor [i baza
falangei proximale. Articula]iile interfalangiene se realizeaz` \ntre
capul falangei [i baza falangei urm`toare.

65
 ARTICULA}IILE BAZINULUI

SIMFIZA PUBIAN~

Este o articula]ie semimobil` [i reprezint` articula]ia anterioar` a

coxalelor.

Suprafe]ele articulare sunt ovale, acoperite de cartilaj hialin; ele

sunt situate imediat sub tuberculul pubic. Axul mare al suprafetelor
articulare este \ndreptat oblic \n jos [i \napoi.

Mijloacele de unire sunt:

- capsula articular`. Este relativ rezistent`.

- ligamentele. Sunt situate extraarticular fiind numite:

anterior, posterior, superior [i inferior. Mai exist` un
ligament intraarticular interosos.
|ntre cele dou` suprafe]e articulare se afl` discul fibro-
cartilaginos.

ARTICULA}IILE SACRO - ILIACE

Sunt semimobile [i \n num`r de dou`, respectiv dreapt` [i st#ng`.

Suprafe]ele articulare sunt fa]a auricular` a coxalului [i fata

auricular` a sacrului. Ele sunt perfect congruente.

Mijloacele de unire sunt reprezentate de: capsula fibroas`,

ligamentele sacro - iliace anterior [i posterior [i ligamentele
extrinseci - ligamentul sacro - iliac dorsal, ce se afl` \ntre sacru [i
spina iliac` postero superioar`, ligamentul sacro - spinal, situat
\ntre sacru [i spina ischiatic` [i ligamentul sacro - tuberal, situat
\ntre sacru [i tuberozitatea ischiatic`.

66
 ARTICULA}IILE MEMBRULUI INFERIOR LIBER

ARTICULA}IA {OLDULUI ( ARTICULA}IA COXO FEMURAL~)

Aceast` articula]ie leag` membrul inferior liber de coxal.

Suprafe]ele articulare sunt reprezentate de:

- suprafa]a articular` a capului femural, de form` sferic`,

acoperit` de cartilaj hialin mai gros \n partea central`. |n
centrul suprafe]ei articulare se afl` o depresiune numit`
fosa capului femural sau fovea capitis, loc de inser]ie
pentru ligamentul rotund;

- acetabulum care este o cavitate hemisferic` situat` pe

fa]a lateral` a coxalului, la unirea corpurilor celor trei oase
componente. El prezint` suprafa]a articular` a coxalului
pentru capul femural, numit` facies lunata. |n fundul
acetabulului se g`se[te fosa acetabular` ce este o
suprafa]` nearticular`. Marginile acetabulului se
prelungesc cu labrul acetabular asem`n`tor ca form` [i
structur` cu bureletul glenoidian. Labrul acetabular trece
ca o punte peste incizura acetabulului constituind
ligamentul transvers al acetabulului; \n acest fel, incizura
este transformat` \ntr-un orificiu pe unde trec vasele
ligamentului rotund.

Mijloacele de unire sunt reprezentate de:

- capsula articular`, ce are form` de trunchi de con, cu baza

mare inserat` medial pe circumferin]a acetabulului [i baza
mic`, situat` lateral, inserat` anterior pe linia
intertrohanteric`, iar posterior pe fa]a posterioar` a colului
femural la 1 1,5 cm medial de creasta intertrohanteric`.
Fa]` de aceast` linie de inser]ie a capsulei, trohanterul
mare, trohanterul mic [i fosa trohanteric` r`m#n
extracapsular.
Capsula articular` este mai puternic` dec#t capsula
articular` a um`rului. Ea este format` din fibre circulare \n
stratul profund [i longitudinal la suprafa]`. |n pozi]ie
normal` a membrului inferior liber, ea este \n tensiune.
Pozi]ia \n care se relaxeaz`, numit` pozi]ie antalgic`, este
c#nd [oldul se afl` \n semi-flexie [i membrul inferior \n
rota]ie extern`.

67
- ligamentul ilio-femural se afl` pe fa]a anterioar` a
articula]iei, dispus \n evntai, cu v#rful inserat sub spina
iliac` antero-inferioar`, iar baza pe linia intertrohanteric`.
El prezint` dou` fascicule:
- un fascicul cu direc]ie oblic`, care
se termin` pe marginea anterioar` a trohanterului mare,
sub inser]ia mu[chiului fesier mic (numit [i ligament
iliopretrohanterian);
- un fascicul aproape vertical, care
coboar` [i se prinde anterior de trohanterul mic;

- ligamentul pubo-femural - este situat tot anterior, dar cu

o inser]ie larg`, situat` medial pe eminen]a iliopectinee,
creasta pectinee, ramura superioar` a pubisului [i una
\ngust` lateral, anterior de trohanterul mic. |mpreun` cu
fasciculele ligamentului precedent formeaz` un N
(bra]ele paralele sunt ligamentele pubo-femural [i
iliopretrohanterian, iar linia oblic` fasciculul vertical). Acest
N a fost denumit ligamentul lui Welcker.

- ligamentul ischio-femural - este situat pe fa]a posterioar`

a articula]iei. El se inser` \n partea postero-inferioar` a
spr#ncenei [i incizurii acetabulare, \ngust#ndu-se pe
m`sur` ce merge lateral [i superior [i se termin` anterior
de fosa trohanteric`. O parte din fibrele acestui ligament
se pierd \n capsul`, \n zona orbicular`.

- zona orbicular`, numit` [i ligamentul inelar Weber, este o

condensare a fibrelor circulare profunde ale capsulei.
Fibrele acestui ligament sunt de dou` feluri: cu originea
osoas`, care pleac` inferior de spina iliac` antero-
inferioar`, \nconjur` colul femural anterior [i posterior [i
fibre proprii semicirculare paralele cu spr#nceana
acetabulului, cu rol \n \nt`rirea primelor. Zona orbicular`
solidarizeaz` cele trei ligamente de mai sus [i contribuie la
men]inerea capului femural \n acetabul.

- ligamentul capului femural, numit [i ligament rotund, este

situat \ntre fosa acetabular` [i fovea capitis; el este
intraarticular, fiind foarte rezistent. Pe capul femural se
prinde \n partea antero-superioar` a fosei capului, iar pe
coxal, prin trei fascicule pe: ligamentul transvers al
acetabulului [i pe partea anterioar` [i posterioar` a incizurii
acetabulare. Con]ine vase ce asigur` aproximativ 1/5 din
vasculariza]ia capului femural.

- sinoviala - \nvele[te capsula \n interior, precum [i

ligamentul rotund.
68
ARTICULA}IA GENUNCHIULUI

Articula]ia genunchiului este format` din articula]iile femuro-tibial`

[i femuro-patelar`. Articula]ia femuro-tibial` [i articula]ia femuro-
patelar` au o singur` capsul` articular` [i func]ional se comport` ca
o singur` articula]ie. Articula]ia genunchiului este cea mai mare
articula]ie din corpul uman.

Suprafe]ele articulare sunt reprezentate de:

- suprafe]ele articulare ale condililor femurali [i trohleea
femural` (proximal)- axele antero-posterioare ale celor doi
condili sunt divergente posterior, astfel \nc#t epifiza
inferioar` a femurului este mai voluminoas` posterior
dec#t anterior. Curbura fe]ei articulare a condililor, privit`
din profil, descre[te ca raz` progresiv spre posterior,
descriind o linie spiral`. Astfel, segmentul anterior al
curburii face parte dintr-un cerc cu raza de aproximativ 45
mm, pentru ca cel posterior s` ajung` la aproximativ 15
mm. Acest fapt, la care se adaug` diferen]a dimensiunilor
antero-posterioare dintre fe]ele articulare ale condililor
femurali [i cele ale tibiei, imprim` particularit`]i flexiei [i
extensiei. Condilul medial este mai proeminent inferior
dec#t cel lateral, \nc#t femurul este a[ezat pe fe]ele
articulare ale tibiei relativ orizontale, descrie cu aceasta un
unghi obtuz deschis lateral de 170 177 grade (genu
valgum fiziologic). Suprafa]a articular` a condililor femurali
se continu` anterior cu fa]a paelar`, prin care femurul se
articuleaz` cu rotula. Aceast` fa]` poate fi limitat` de fa]a
articular` a condililor printr-o creast` transversal`, numit`
linia condilotrohlear`.

- epifiza superioar` a tibiei particip` la aceast` articula]ie

prin fe]ele superioare ale condililor tibiali. Cele dou` fe]e
articulare ale condilior tibiali sunt u[or concave [i ovalare,
cu axul mare sagital. |ntre cele dou` suprafe]e articulare
se afl` o proeminen]` osoas`, numit` eminen]a
intercondilian`, format` la r#ndul ei din tuberculul
intercondilar medial [i tuberculul intercondilar lateral.

- fa]a posterioar` a patelei este \mp`r]it` de o creast` \n

dou` suprafe]e articulare, una lateral` [i alta medial`,
acoperite de cartilaj hialin.

Meniscurile genunchiului:

69
Deoarece suprafe]ele articulare sunt incongruente, apar dou`
meniscuri intraarticulare: un menisc extern, de forma literei O [i
un menisc intern, de forma literei C .
Meniscurile intraarticulare sunt alc`tuite din fibrocartilaj [i
se g`sesc la periferia suprafe]elor articulare ale condililor tibiali. |n
sec]iune vertical`, meniscurile au form` triunghiular`, prezent#nd o
fa]` superioar` concav`, \n raport cu condilul femural respectiv, o
fa]` inferioar` plan`, \n raport cu fa]a articular` a condilului tibial [i
o baz` prin care ader` la capsula articular`.
Fiecare menisc se inser` prin c#te dou` extremit`]i, una
anterioar` [i alta posterioar`, \n aria intercondilian`
corespunz`toare. Extremit`]ile anterioare ale celor dou` meniscuri
sunt unite prin ligamentul transvers al genunchiului.
Meniscul lateral, spre deosebire de cel medial, este mai
\ngust, dar mai gros la periferie. Datorit` acestei conforma]ii,
meniscurile pot fi mobile \n articula]ie, deplas#ndu-se odat` cu
condilii femurali pe suprafe]ele articulare ale condililor tibiali.
Aderen]a lor la capsul` \mparte cavitatea articular` \ntr-un etaj
suprameniscal [i unul inframeniscal.
Zona extern` a meniscului este vascular` [i deci se poate
cicatriza, \n timp ce zona intern` este avascular` [i nu se poate
cicatriza.

Mijloacele de unire \n articula]ia genunchiului sunt:

- capsula articular`, ce are form` de man[on [i se inser` pe

marginea suprafe]elor articulare [i pe marginea extern` a
meniscurilor; ea prezint` anterior un orificiu pentru rotul`.
Traiectul inser]iei pe femur este sinuos,
plec#nd superior de pe fa]a trohlear`, cobor#nd pe
condilii femurali [i apoi inferior de epicondili, pe care \i las`
extracapsular [i ajunge astfel posterior \n fosa
intercondilian`. La nivelul acestei fose, capsula se
\ntrerupe [i fibrele ei fuzioneaz` cu ligamentele \ncruci[ate.
Inser]ia tibial` se face la 2 4 mm de
cartilajul articular, \ncep#nd de la aria intercondilian`
anterioar` [i termin#ndu-se la cea posterioar`, f`r` s`
cuprind` articula]ia tibiofibular` superioar`.
Capsula articular` este format` din fibre
longitudinale, situate la exterior [i din fibre transversale [i
oblice, situate profund; anterior este mai sub]ire, aici
fiind \nt`rit` de tendonul rotulian; posterior este mai
groas`, \n special \n dreptul condililor.

- tendonul rotulian, este trapezoidal, situat anterior,

\ntinz#ndu-se \ntre v#rful rotulei (baza mare)[i
tuberozitatea tibial` anterioar` (baza mic`). Este turtit \n
plan frontal [i vine \n raport, anterior, cu fascia femural`,
70
 iar posterior, cu corpul adipos infrapatelar. Este separat de
tibie prin bursa pretibial`.

- ligamentul popliteu arcuat este format din fibre oblice,

fiind situat sub ligamentul popliteu oblic; \nt`re[te capsula
din dreptul condilului femural lateral p#n` \n dreptul fosei
intercondiliene posterioare a tibiei.

- ligamentul popliteu oblic se desprinde din tendonul

mu[chiului semimembranos [i se \ndreapt` spre condilul
femural lateral (se mai nume[te tendon recurent al
mu[chiului semimembranos).

- ligamentul colateral fibular este format din fibre

\ntinse \ntre capul fibulei [i epicondilul lateral; posterior,
este separat de mu[chiul biceps femural printr-o burs`. Nu
ader` la capsul`.

- ligamentul colateral tibial este mai turtit [i se inser` pe

capsul`; are fibre verticale, dispuse de la epicondilul
femural la tibie, fibre oblice descendente, de la epicondilul
medial la meniscul medial [i fibre oblice ascendente, de la
condilul medial al tibiei la meniscul medial.

- ligamentele \ncruci[ate. Ligamentele \ncruci[ate sunt

antero-extern [i postero-intern. Ele se \ntind \ntre condilii
femurali [i ariile intercondiliene ale tibiei. De[i se g`sesc
profund, \n centrul articula]iei [i au fost considerate
intraarticulare, dispozi]ia sinovialei care le acoper` numai
anterior [i lateral, l`s#ndu-le astfel extrasinovial, infirm`
acest lucru.
Ligamentul \ncruci[at antero-extern
se inser` \n aria intercondilian` anterioar`, are un traiect
oblic ascendent [i lateral, inser#ndu-se pe fa[a medial` a
condilului femural lateral.
Ligamentul \ncruci[at postero-intern
se inser` pe aria intercondilian` posterioar`, \napoia
inser]iei coarnelor posterioare ale celor dou` meniscuri. El
are un traiect ascendent, \ncruci[#nd ligamentul anterior
pentru a se insera pe fa]a lateral` a condilului femural
medial.

- sinoviala articula]iei genunchiului este groas` [i foarte bine

vascularizat`. Ea este \mp`r]it` de inser]iile meniscale \n
dou` zone [i anume zona suprameniscal` [i zona
submeniscal`.

71
 Sinoviala pleac`, anterior, de la limita cartilajului
articular al trohleei [i condililor femurali, urc` sub tendonul
mu[chiului cvadriceps, alc`tuind bursa suprapatelar`, apoi
se reflect` \n jos, termin#ndu-se la limita cartilajului
articular de pe patel`. |n continuare, trece peste corpul
adipos infrapatelar [i se inser` anterior de ligamentul
\ncruci[at anterior. Lateral, se inser` pe marginea
cartilajului articular de la nivelul condililor femurali [i
tibiali. Inferior de ligamentele colaterale tibial [i fibular se
formeaz` funduri de sac subligamentare. |n continuare, se
reflect` pe capsul` pe care o c`ptu[e[te. Posterior,
sinoviala c`ptu[e[te capsula [i se inser` apoi la limita
dintre cartilajul articular [i condili p#n` la inser]ia
ligamentului \ncruci[at posterior. Ligamentele \ncruci[ate
sunt situate extrasinovial.

ARTICULA}IA TIBIO FIBULAR~

Suprafe]ele articulare sunt reprezentate de:

- fa]a articular` a capului fibulei

- fa]a articular` fibular` a condilului lateral al tibiei

Mijloace de unire:

- capsula articular` - este mai groas` anterior [i se inser` la

periferia suprafe]elor articulare.

- ligamentul anterior al capului fibulei

- ligamentul posterior al capului fibulei

- sinoviala nu prezint` particularit`]i.

ARTICULA}IA GLEZNEI (ARTICULA}IA TALO CRURAL~)

Suprafe]ele sale articulare sunt reprezentate de fa]a articular` a

scoabei tibio-peroniere [i de fa]a articular` superioar` , lateral` [i
medial` a corpului astragalului.

Mijloacele de unire sunt:

- capsula articular`, care este mai laxa` [i mai sub]ire \n

partea anterioar` [i posterioar`. |n p`r]ile lateral` [i
medial` ea este \nt`rit` de ligamente puternice.
72
 - ligamentul medial sau deltoidian \[i are originea superior
pe maleola tibial`, de unde se \mpr`[tie \n evantai pe
oasele tarsului. Are patru p`r]i:
partea tibionavicular` - care se prinde pe fa]a dorsal` [i
medial` a navicularului;
partea tibiocalcanean` - ale c`rei fibre se inser` pe
sustentaculum tali;
partea tibiotalar` anterioar` - fibrele sale se inser` pe
marginea medial` a colului talusului;
partea tibiotalar` posterioar` - fibrele sale se inser` pe
procesul posterior al talusului.

- Lateral articula]ia este \nt`rit` de trei ligamente:

ligamentul talofibular anterior de la maleola fibular` la
partea lateral` a colului talusului;
ligamentul talofibular posterior se inser` \n fosa
maleolei laterale [i pe tuberculul lateral al procesului
posterior al talusului;
ligamentul calcaneofibular se prinde pe v#rful
maleolei laterale [i pe fa]a lateral` a calcaneului.

Sinoviala c`ptu[e[te la interior capsula [i are dou` funduri de sac,

anterior [i posterior.

ARTICULA}IILE INTERTARSIENE

Se realizeaz` \ntre cele 7 oase ale tarsului.

Clasificare:
articula]ia subtalar`, ce este alc`tuit`, posterior, de articula]ia
talo-calcanean`, iar anterior, de articula]ia talo-calcaneo-
naviculara`;
articula]ia calcaneo-cuboidian`;
articula]ia transvers` a tarsului, numit` [i articula]ia lui Chopart;
articula]ia cuneo-navicular`;
articula]iile intercuneene;
articula]ia cuneo-cuboidian`.

ARTICULA}IA TALO-CALCANEAN~

Suprafe]ele articulare sunt reprezentate de fa]a articular`

calcanean` posterioar` a talusului [i fa]a articular` talar`
posterioar` a calcaneului.

73
Mijloacele de unire sunt: capsula articular`, dou` ligamente talo-
calcaneene, medial [i lateral [i un ligament talo-calcanean
interosos.

ARTICULA}IA TALO-CALCANEO-NAVICULAR~

Suprafe]ele articulare sunt reprezentate de capul talusului, fa]a

articular` posterioar` a navicularului [i fe]ele articulare anterioar` [i
medial` ale calcaneului.
Ligamentul calcaneo-navicular plantar une[te cele dou` suprafe]e
articulare ale navicularului [i calcaneului.

Mijloacele de unire sunt:

- capsula articular`.
- ligamente: ligamentul talo-calcanean interosos, ligamentul
bifurcat, ce este alc`tuit din ligamentul calcaneo-navicular
[i ligamentul calcaneo-cuboidian [i ligamentul talo-
navicular.

ARTICULA}IA CALCANEO-CUBOIDIAN~

Suprafe]ele articulare sunt reprezentate de fa]a articular`

cuboidian` a calcaneului [i fa]a articular` posterioar` a cuboidului.

Mijloacele de unire sunt alc`tuite din capsula articular`, ligamentul

bifurcat [i ligamentul plantar lung.

ARTICULA}IA TRANSVERS~ A TARSULUI

Este o interlinie articular` transversal`, cu traseu prin dou`

articula]ii: talo-navicular` [i calcaneo-cuboidian`. Se realizeaz` \ntre
primul [i al doilea r#nd de oase tarsiene.

ARTICULA}IA CUNEO-NAVICULAR~

Suprafe]ele articulare sunt reprezentate de fa]a anterioar` a

navicularului [i fe]ele posterioare ale celor trei oase cuneiforme.

Mijloacele de unire sunt reprezentate de capsula articular` [i de

ligamentele cuneo-naviculare, dorsale [i plantare.

ARTICULA}IILE INTERCUNEENE

74
Se realizeaz` \ntre fe]ele articulare ale celor trei oase cuneiforme,
unite \ntre ele prin capsule articulare [i prin trei tipuri de ligamente:
dorsale, plantare [i interosoase.

ARTICULA}IA CUNEO-CUBOIDIAN~

Se realizeaz` \ntre fa]a medial` a cuboidului [i cuneiformul lateral.

Mijloacele de unire ale acestei articula]ii sunt reprezentate de
capsula articular` [i de cele trei ligamente: plantar, dorsal [i
interosos.

MIOLOGIE

No]iuni generale despre mu[chi

Miologia - este ramura anatomiei care se ocup` cu studiul

mu[chilor.
Mu[chii - sunt structuri anatomice care au proprietatea de se
contracta, produc#nd lucru mecanic [i implicit mi[care. |n cadrul
mi[c`rii, mu[chii reprezint` organele active, iar oasele, organele
pasive. Totalitatea mu[chilor din organism formeaz` sistemul
muscular.

Clasificarea mu[chilor

1. Clasificarea mu[chilor \n func]ie de structur`.

|n func]ie de structura pe care o au mu[chii se \mpart \n :

- mu[chi stria]i, alc`tui]i din fibre musculare striate cu

contrac]ie voluntar` (mai pu]in miocardul). Totalitatea
acestor mu[chi formeaz` musculatura scheletic` sau
somatic`. Ace[ti mu[chi reprezint` elemente active ale

75
 mi[c`rii, contribuie la realizarea formei generale a corpului
[i la men]inerea pozi]iei ortostatice.

- mu[chi netezi, alc`tui]i din fibre musculare netede cu

contrac]ie involuntar`. Totalitatea acestor mu[chi formeaz`
musculatura viscerelor.

2. Clasificarea mu[chilor \n func]ie de form`

|n cadrul structurii anatomice a corpului uman, mu[chii ocup` un

loc important reprezent#nd circa 40% din greutatea acestuia.
Forma mu[chilor este foarte variat`, ea fiind determinat` de func]ia
specific` a fiec`ruia dintre ei.
|n func]ie de form`, mu[chii se \mpart \n: mu[chi scur]i, mu[chi
lungi, mu[chi la]i [i mu[chi inelari (circulari).

Mu[chii lungi. Se \mpart \n :

- Mu[chi lungi fusiformi. Ex: mu[chii membrelor. Prin

contrac]ie produc mi[c`ri de amplitudine mare. Sunt
mu[chi puternici.

- Mu[chi lungi cilindrici. Ex: mu[chii membrelor. Au for]a mai

mic` dec#t preceden]ii.

- Mu[chi lungi mic[ti. Au form` variat`.

Mu[chii scur]i . Sunt mu[chi sub]iri av#nd drept caracteristic` faptul

c` lungimea lor este mai mic` dec#t l`]imea. Ex: mu[chii [an]urilor
vertebrale.

Mu[chii la]i. Sunt mu[chi care au grosimea mai mic` dec#t celelalte
dimensiuni, dar l`]imea lor este mai mic` dec#t lungimea. Ex:
mu[chiul deltoid, mu[chiul drept abdominal, mu[chiul temporal, etc.

Mu[chii inelari. Poart` aceast` denumire deoarece forma lor

exterioar` este asem`n`toare cu cea a unui inel. Prin contrac]ie
determin` deschiderea sau \nchiderea unor orificii. Ex: mu[chi
sfincterieni, orbicularul ochiului, orbicularul buzelor, etc.

Structura mu[chiului striat

76
Mu[chiul striat este alc`tuit din urm`toarele structuri anatomice
distincte: corpul mu[chiului, tendonul, vase sanguine [i nervi.
Fiecare din ele are o structur` proprie.
Corpul reprezint` partea cea mai voluminoas` a mu[chiului, fiind
zona contractil`, activ`, a acestuia. |n func]ie de modul \n care este
studiat, se disting patru ordine de structuri :

1. Structuri de ordinul 1. Se v`d cu ochiul liber. Din ele fac parte:

- fascia comun` (aponevroza). Mu[chiul este \nvelit, la

exterior, de o membran` conjuctiv` numit` aponevroz`.
Dac` mu[chiul este supus unui efort muscular foarte
puternic, aponevroza se poate rupe, produc#ndu-se hernia
muscular`.

- perimisium extern. Fiecare corp muscular este \nvelit la

exterior de o membran` conjuctiv` proprie, numit`
perimisium extern.

- spa]iul subfascial. Reprezint` zona umplut` cu ]esut

conjuctiv lax, aflat` \ntre aponevroz` [i perimisium extern.
El permite alunecarea perimisiumului extern fa]` de
aponevroz`.

- perimisium intern. Sub aceast` denumire sunt cuprinse

septurile conjunctive care pleac` de la nivelul fe]ei interne
a perimisiumului extern, c`tre interiorul corpului muscular,
desp`r]ind \ntre ele fasciculele musculare.

- endomisium. Sub aceast` denumire sunt cuprinse septurile

conjunctive care pleac` de la nivelul fe]ei interne a
perimisiumului intern, c`tre interiorul fasciculului
muscular, separ#nd \n interiorul acestuia fibrele
musculare \ntre ele.

Un corp muscular este alc`tuit deci din fascicule musculare, iar

fiecare fascicul muscular este alc`tuit din mai multe fibre
musculare.

2.Structuri de ordinul 2. Sunt vizibile cu microscopul optic. Au

dimensiuni sub 100 microni. Sunt reprezentate de fibra muscular` [i
elementele ce o alc`tuiesc :

- endomisium (la exterior ), sarcolema (pe fa]a interioar` a

endomisiumului), sarcoplasma (separ` coloanele de
miofibrile) [i coloanele de miofibrile (mai multe pentru
fiecare fibr` muscular`).
77
3.Structuri de al-3-lea ordin. Sunt structuri vizibile cu
microscopul electronic. Au dimensiuni sub 10 microni. Reprezentate
de elementele structurale ale miofibrilelor. Miofibrilele sunt
filamente foarte sub]iri, de 1-3 microni grosime, cu o lungime egal`
cu cea a fibrei musculare, fiind paralele cu aceasta. Fiecare
miofibril` este alc`tuit` din:

- telofragma. Este o membran` sub]ire, transversal` pe axa

miofibrilei, pe care o \mparte \n mai multe c`su]e numite
sarcomere. Fiecare miofibril` are mai multe telofragme.

- sarcomerul. Este o zon` a miofibrilei, situat` \ntre dou`

telofragme. Este alc`tuit din o por]iune central`, care
apare ca un disc \ntunecat, cuprins` \ntre 2 por]iuni
periferice, care apar ca 2 discuri clare. Rezult` deci c`
miofibrila nu este altceva dec#t o succesiune de
sarcomere.

4.Structura de al 4-lea ordin. Reprezint` structura histo-chimica

a ]esutului muscular. Chimic mu[chiul este alc`tuit din 70% ap` [i
30% alte substan]e. Sistemul muscular reprezint` marele rezervor
hidric al organismului, 50% din apa organic` fiind localizat` la acest
nivel. |n structura chimic` a mu[chiului, intr` o protein`
(actomiozina), care are proprietatea enzimatic` de a scinda acidul
adenozintrifosforic (ATP), rezult#nd acid fosforic [i energie. Actina [i
miozina alc`tuiesc, \n interiorul sarcomerului, filamente dispuse
paralel. Discurile clare au mult` actin`, discurile \ntunecate au mai
mult` miozin`. Filamentele cu actin` (filamente A) intr` \ntre
filamentele cu miozin` (filamente M). Capetele filamentelor de
actin` sunt unite prin filamente sub]iri, numite filamente S. |n
timpul contrac]iei musculare, filamentele S se scurteaz`, capetele
filamentelor de actin` apropiindu-se \ntre ele. |n acest fel fibrele
musculare se scurteaz`. |n timpul relax`rii musculare, filamentele S
se lungesc, iar capetele filamentelor de actin` se \ndep`rteaz`, \n
acest fel fibrele musculare alungindu-se.
|n afar` de ap` [i proteine, mu[chiul mai con]ine glucide [i lipide.

Tendonul. Este o forma]iune anatomic` aflat` la extremit`]ile

corpului muscular, prin care corpul se leag` de os. Este rezistent,
inextensibil, alb sidefiu. Este alc`tuit din fibre conjuctive, dispuse
longitudinal \n unul sau mai multe fascicule, \n func]ie de grosimea
lui. La exterior este acoperit de peritendon. Fibrele musculare nu se
continu` cu fibrele tendinoase. Elementele anatomice care fac
leg`tura \ntre corp [i tendon sunt fibrilele conjuctive din
endomisiumul corpului. Fibrele musculare sunt foarte elastice [i
78
tendonul este foarte rezistent. Zona de unire dintre mu[chi [i
tendon se nume[te jonc]iunea tendino-muscular`, fiind zon`
slab`, la nivelul c`reia se produc \ntinderi sau rupturi musculare.

Vasele sanguine. Mu[chiul are o vasculariza]ie foarte bogat`. |n el

p`trund o arter` sau mai multe, care se ramific` form#nd o re]ea
arteriolar` foarte bogat`. Acestei re]ele bogate arteriolare \i
corespunde o re]ea venular`, de la care pleac` vena sau venele
mu[chiului respectiv. Re]eaua vascular` , \n general, este
cuprins` \n ]esutul conjuctiv al mu[chiului. |n timpul contrac]iei,
lumenul vaselor sanguine cre[te, iar \n repaus scade.

Inerva]ia. Fiecare mu[chi este inervat de unul sau mai mul]i nervi.
Ace[tia p`trund \n mu[chi [i formeaz` un plex intramuscular, din
care pleac` trei tipuri de fibre nervoase : fibre nervoase motorii [i
fibre nervoase senzitive, care merg la fibrele musculare [i fibrele
nervoase vegetative, care se \ndreapt` c`tre vasele sanguine.
Fibrele nervoase motorii se termin` la nivelul fibrei musculare prin
forma]iuni numite pl`ci motorii sau jonc]iuni neuro - musculare, prin
care impulsul nervos este transmis de la nerv la fibra muscular`.
Fibrele nervoase senzitive culeg stimulii nervo[i de la nivelul
termina]iilor libere dintre fibrele musculare sau fusurile neuro-
musculare, transmi]#ndu-l spre scoarta cerebral`, inform#nd-o de
starea de contrac]ie sau relaxare a mu[chiului, de tonusul lui,
precum [i de pozi]ia segmentelor corpului.
Fibrele nervoase vegetative regleaz` schimburile dintre vasele de
s#nge [i mu[chi, av#nd rol trofic.

Anexele mu[chilor

Anexele mu[chilor sunt forma]iuni anatomice care vin n raport

intim cu mu[chii, ajut#nd la o mai bun` func]ionalitate a acestora.
Ele se pot clasifica n: fascii musculare, teci fibroase ale
tendoanelor, burse seroase [i teci sinoviale.

1. Fasciile musculare. Sunt forma]iuni fibro-conjunctive ce

\nvelesc mu[chii. O fascie muscular` poate acoperi unul sau mai
mul]i mu[chi. n cazul n care acoper` mai mul]i mu[chi, ea trimite
septuri ce se insinueaz` \ntre masele musculare respective,
separ#ndu-le. Au rolul de a men]ine mu[chiul n pozi]ie fiziologic`,
constituind uneori [i un mijloc de fixare a mu[chiului.

2. Tecile fibroase ale tendoanelor. Poart` numele de ligamente

inelare.
Au forma semicircular`, fix#ndu-se pe marginile [an]urilor osoase
prin care trec tendoanele. Au rolul de a men]ine tendonul n [an]ul
osos n care se g`se[te, n timpul contrac]iei musculare. Sunt
79
numeroase la m#n` [i la picior, unde formeaz` arcade fibroase
sau chingi fibroase.

3. Burse sinoviale. Sunt forma]iuni anatomice ce au rolul de a

favoriza mi[c`rile tendoanelor [i mu[chilor fa]` de alte structuri. Din
punct de vedere histologic, se aseam`n` cu membrana sinovial` a
articula]iilor [i cu tecile sinoviale. Este deci o structur` de tip
sinovial (pere]i, cavitate [i lichid sinovial). Ea apare acolo unde
mu[chiul sau tendonul trebuie s` alunece peste o proeminen]`
osoas`. Ex: bursa retro-calcanean` (\ntre tendonul lui Achile [i
calcaneu), bursa subacromial` (\ntre fa]a inferioar` a acromionului
[i rotatorii externi ai um`rului).
n urma eforturilor musculare exagerate, bursa se irit`,
rezult#nd o boal` numita bursit`, \n care cre[te cantitatea de lichid
sinovial din interiorul bursei, ea devenind hiperemic`, dureroas` [i
de volum crescut.

4. Tecile sinoviale. Sunt structuri anatomice de forma unui sac

f`r` deschidere. Au o structur` de tip sinovial. Sunt alc`tuite din un
perete sinovial, o cavitate [i din lichid sinovial aflat n interior. Ele
apar acolo unde tendonul trece prin canale osteo-fibroase,
favoriz#nd alunecarea acestuia fa]` de suprafe]ele osoase [i
fibroase ale canalelor respective.
Teaca sinovial` este alc`tuit` dintr-o foi]` visceral` , care
acoper` tendonul [i o foi]` parietal`, care tapeteaz` canalul osteo-
fibros. |ntre cele dou` foi]e de tip sinovial exist` o cavitate virtual`,
n care se afl` lichid sinovial, n cantitate mic`.
|n cazul unor eforturi musculare intense [i prelungite n timp,
tecile sinoviale pot fi iritate mecanic, ap`r#nd tenosinovitele de
efort, traduse prin durere [i tumefac]ie local`. Durerea devine mai
puternic` la mi[carea tendonului n cauz`, deci poate fi provocat` n
mod specific, pentru stabilirea diagnosticului pozitiv.

Inser]ie - Origine muscular`

Mu[chiul striat se poate prinde, prin capetele sale, fie pe oase, fie
pe un os [i un alt organ. Ex: mu[chii mimicii, care au inser]ie pe
oasele fe]ei [i pe piele.
n func]ie de num`rul capetelor de la o extremitate a sa,
mu[chii pot avea: un cap - majoritatea, dou` capete (bicepsul
brahial, bicepsul femural), trei capete (tricepsul brahial, tricepsul
sural) [i patru capete (cvadricepsul femural).
Punctele de fixare ale mu[chilor se numesc inser]ii. n timpul
contrac]iei musculare, cele dou` sau mai multe puncte de fixare se
apropie \ntre ele. Conven]ional, s-a stabilit s` se numeasc` originea
mu[chiului, punctul care ram#ne fix n timpul contrac]iei [i inser]ia

80
mu[chiului, punctul care este mobil n timpul contrac]iei musculare,
apropiindu-se de origine.

Tonusul muscular

Reprezint` starea de contrac]ie permanent` a musculaturii n

condi]ia de repaus (de relaxare). Cu alte cuvinte, chiar [i n repaus,
mu[chiul are o u[oar` stare de contrac]ie. Aceast` stare fiziologic`,
denumit` tonus muscular, este datorat` impulsurilor nervoase
continue ce pleac` din centrii nervo[i medulari [i ajung la mu[chi,
men]in#nd n activitate un num`r restr#ns de unit`]i musculare.
Existen]a tonusului muscular, deci a st`rii de contrac]ie
minimal` n starea de repaus muscular, poate fi u[or demonstrat`
prin sec]ionarea unui tendon la un animal de experien]`, rezultatul
tenotomiei fiind scurtarea mu[chiului aflat n repaus. Dac`
sec]ion`m n schimb nervul aferent mu[chiului, nerv prin care vin
impulsurile nervoase de la centri nervo[i medulari la mu[chi,
observ`m c` acesta se relaxeaz` complet, devine flasc [i n urma
unei tenotomii, nu se mai scurteaz`.
Tonusul muscular este influen]at de starea func]ional` a
etajelor nervoase superioare. n timpul somnului este mai sc`zut ,
iar n timpul st`rii de veghe este mai ridicat.
Rolurile tonusului muscular sunt:
men]inerea pozi]iei statice a corplui (tonus postural);
producerea unei p`r]i din c`ldura corpului (rol n
termogenez`);
influen]area expresiei fe]ei (rol n mimic`).
Tonusul muscular reprezint` punctul de plecare n contrac]iile
musculare (mu[chiul tonic se contract` mai repede).

For]a muscular`

Este for]a ce ia na[tere la nivelul unui mu[chi care se contract`.

Exist` o for]` muscular` absolut` [i o for]` muscular` specific`.

For]a muscular` absolut`. Corespunde contrac]iei maxime

a mu[chiului. Este direct propor]ional` cu intensitatea contrac]iei.
Ea se determin` at#rn#nd o greutate de capul liber al mu[chiului.
Practic se calculeaz` care este greutatea care \mpiedic` scurtarea
mu[chiului, c#nd acesta este supus unei excita]ii maximale. Cu c#t
un mu[chi este mai voluminos , for]a muscular` a acestuia este mai
mare.

For]a muscular` specific`. Este for]a muscular` raportat` la

1 cm2 din suprafa]a sec]iunii transversale a mu[chiului. Este
necesar` pentru a putea face o compara]ie \ntre for]a muscular` a
81
diferi]ilor mu[chi. Practic se calculeaz` for]a muscular` absolut` [i
se \mparte la num`rul de cm 2 ai suprafe]ei sec]iunii transversale a
mu[chiului respectiv.

Rolul mu[chilor n organism

Rolul mu[chilor n organism este diferit, n func]ie de cele dou`

grupe mari de mu[chi existen]i : mu[chii stria]i (somatici, scheletici)
[i mu[chi netezi (viscerali).
Rolurile mu[chilor stria]i sunt: men]inerea pozi]iei verticale a
corpului (pozi]ia ortostatic`) [i mi[carea diferitelor segmente ale
corpului.
Men]inerea pozi]iei verticale a corpului se face prin contrac]ia
simultan` a unui num`r mare de grupe musculare, care prin
ac]iunea lor determin` men]inerea constanta` a centrului de
greutate a corpului, n mijlocul poligonului de sus]inere. Dintre
aceste grupe musculare amintim doar c#teva [i anume: mu[chii
cefei, care ]in capul n pozi]ie vertical`, el tinz#nd s` cad` anterior,
mu[chii jgheaburilor vertebrale, care ]in coloana vertebral` \ntr-o
pozi]ie fiziologic`, trunchiul tinz#nd s` cad` anterior [i mu[chii
anteriori ai coapsei, care realizeaz` extensia gambei pe coaps` [i
deci, men]inerea centrului de greutate n interiorul poligonului de
sprijin.
Al doilea rol al mu[chilor stria]i este acela de a realiza
mi[carea diferitelor segmente ale corpului, unul fa]` de cel`lalt.
Astfel, ei realizeaz`, prin contrac]ie, mi[c`ri simple de tipul flexie-
extensie, rota]ie, etc, dar [i mi[c`ri complexe, cum ar fi mersul, fuga
[i s`ritura. De remarcat c`, pentru realizarea mersului sau a fugii, pe
de o parte se contract` musculatura scheletic` a diferitelor
segmente ale membrelor inferioare, iar pe de alt` parte se
contract` alte grupe musculare scheletice care realizeaz`
men]inerea echilibrului.
Rolurile mu[chilor netezi. Amintim c` musculatura organelor
interne este alc`tuit` din mu[chi netezi, mu[chi cu contrac]ie
involuntar`. Una din excep]iile de la aceast` regul` este miocardul,
care este mu[chiul inimii. De[i este un mu[chi care face parte din
structura unui organ intern, nu este un mu[chi neted ci este un
mu[chi striat. Prin contrac]ia mu[chilor netezi se asigur`
\ndeplinirea func]iilor specifice fiec`rui organ intern n structura
c`ruia intr`.

82
 MUCHII CORPULUI UMAN

MU{CHII CAPULUI

Din punct de vedere func]ional [i topografic, mu[chii capului se

clasific` \n:
mu[chii mimicii
mu[chii masticatori
mu[chii situa]i paravertebral
Conform Nomenclaturii Interna]ionale, \n aceast` clasificare ar fi
inclu[i [i mu[chii mare drept posterior al capului, micul drept
posterior al capului, oblicul superior al capului [i oblicul inferior al
capului.

MU{CHII MIMICII (mu[chii pielo[i ai capului)

Ace[ti mu[chi sunt situa]i subcutan, prezint` un cap fix inserat pe

oasele fe]ei [i un cap mobil inserat pe piele. Inser#ndu-se pe piele,
prin contrac]ie, pot exprima diferite st`ri psihice (bucurii,
depresiune, durere, etc); \mpreun` cu reparti]ia ]esutului adipos al
fe]ei [i configura]ia masivului facial, mu[chii mimicii dau aspectul
static al fe]ei, fizionomia.
Un alt rol al acestor mu[chi, secundar, este acela de a
interveni \n mastica]ie, degluti]ie, fona]ie.
Inerva]ia acestor mu[chi provine din nervul facial.

Clasificare:
mu[chiul epicranian
mu[chiul orbicular al ochiului
mu[chiul orbicular al gurii
mu[chiul buccinator
mu[chiul ridic`tor al buzei superioare
mu[chiul ridic`tor al unghiului gurii
mu[chii zigomatic mic [i mare
mu[chiul rizorius
mu[chiul cobor#tor al buzei inferioare
mu[chiul mental

83
MU{CHIUL EPICRANIAN este format din mu[chiul occipito-frontal
[i mu[chiul temporo-parietal; \ntre p#ntecele mu[chiului occipito-
frontal se afl` un tendon numit aponevroz` epicranian`.

Ac]iuni: trage medial [i posterior pavilionul urechii (p#ntecele

occipital), trage \n sus pielea frun]ii, produc#nd cute transversale
ce exprim` aten]ia, frica, spaima (p#ntecele frontal), ajut` la
ridicarea pleoapei superioare (p#ntecele frontal) exprim#nd
surpriza.

MU{CHIUL ORBICULAR AL OCHIULUI este un mu[chi alc`tuit din

trei p`r]i distincte: palpebral`, orbital` [i lacrimal`. Partea palpebral`
se afl` \n grosimea pleoapei, partea orbital` acoper` mu[chiul
spr#ncenos, iar partea lacrimal` este situat` posterior de sacul
lacrimal. Primele dou` p`r]i determin` ocluzia fantei palpebrale [i
intervin \n dirijarea lacrimilor spre unghiul medial al orbitei.

MU{CHIUL ORBICULAR AL GURII este alc`tuit din dou` p`r]i [i

anume partea marginal` [i partea labial`. Partea labial` se
situeaz` \n grosimea buzelor.
Acest mu[chi are valoare de sfincter; astfel, prin contrac]ia
p`r]ii labiale, el produce \nchiderea gurii; prin contrac]ia p`r]ii
marginale, particip` la suflat, fluierat, supt, mastica]ie (\mpiedic`
scurgerea salivei).

MU{CHIUL BUCCINATOR este singurul acoperit de fascie,

respectiv de fascia bucofaringian`. Prin inser]ia sa pe comisura
bucal`, acest mu[chi cre[te diametrul transvers al gurii \n caz de
contrac]ie, intervine \n expulzarea for]at` a aerului (fluierat, suflat)
de unde [i denumirea lui (buccina = trompet`). Are rol [i \n
mastica]ie datorit` faptului c` men]ine alimentele \n contact cu
din]ii particip#nd [i la formarea bolului alimentar.

MU{CHIUL RIDIC~TOR AL BUZEI SUPERIOARE pleac` de pe

zigomatic [i fa]a anterioar` a corpului maxilarului [i se inser` pe
buza superioar`; el acoper` mu[chiul ridic`tor al unghiului gurii [i
este acoperit de mu[chiul orbicular al ochiului.

MU{CHIUL RIDIC~TOR AL UNGHIULUI GURII are inser]ia pe

comisura buzelor; prin contrac]ie, ridic` buza superioar` [i trage
lateral comisura buzelor.

84
MU{CHIUL ZIGOMATIC MIC pleac` de la osul zigomatic, inferior,
inser#ndu-se \n buza superioar`. Ac]iunea sa este de a trage
superior [i lateral buza superioar`.

MU{CHIUL ZIGOMATIC MARE pleac` inferior de precedentul [i se

inser` la comisura buzelor. Intervine \n r#s, prin ac]iunea sa de a
trage superior [i lateral comisura buzelor.

MU{CHIUL RIZORIUS acoper` mu[chiul buccinator [i mu[chiul

maseter, av#nd inser]ia la comisura buzelor. Rolul s`u este de a
trage lateral comisura buzelor, realiz#nd sur#sul.

MU{CHIUL COBOR@TOR AL BUZEI INFERIOARE pleac` de la

linia oblic` a mandibulei [i se inser` \n pielea buzei inferioare. Este
medial de mu[chiul cobor#tor al unghiului gurii. Ac]iunea sa este
de a trage buza inferioar` anterior [i inferior (exprim` ironia).

MU{CHIUL COBOR@TOR AL UNGHIULUI GURII pleac` inferior [i

lateral de mu[chiul cobor#tor al buzei inferioare, av#nd inser]ia la
comisura buzelor. Ac]iunea sa este de a trage comisura buzelor \n
jos [i lateral.

MU{CHIUL MENTAL pleac` de pe fa]a laterala` a mandibulei, \n

dreptul incisivilor mediali [i se inser` pe pielea b`rbiei. Rolul s`u
este de a \ncre]i pielea b`rbiei (exprim` \ndoial`, dispre]).

MU{CHII MASTICATORI

Sunt mu[chi ce actioneaz` asupra articula]iei temporo-

mandibulare, av#nd inerva]ie comun` nervul mandibular.

Clasificare:
mu[chiul temporal
mu[chiul maseter
mu[chiul pterigoidian medial
mu[chiul pterigoidian lateral

85
MU{CHIUL TEMPORAL are originea \n fosa temporal` [i arcada
zigomatic`, iar inser]ia pe procesul coracoid [i ramura mandibulei.
Inferior este acoperit de mu[chiul maseter.
Ac]iunea sa const` \n deplasarea lateral` a mandibulei, ridicarea
mandibulei [i tragerea ei posterior. Este cel mai puternic ridic`tor al
mandibulei.

MU{CHIUL MASETER prezint` o parte superficial` [i una

profund`. Partea superficial` are originea pe marginea inferioar` a
arcadei zigomatice, anterior, iar partea profund` are originea \n
aceea[i zon` dar posterior. Dup` ce realizeaz` unirea celor dou`
p`r]i, inser]ia se face pe fa]a lateral` a ramului [i a unghiului
mandibulei.
Ac]iunea sa este de a ridica mandibula, \n caz de contrac]ie
bilateral` [i de a trage mandibula lateral, \n caz de contrac]ie
unilateral`.

MU{CHIUL PTERIGOIDIAN MEDIAL are originea la nivelul fosei

pterigoidiene [i palatinului, iar inser]ia pe ramul [i unghiul
mandibulei. Ac]iunea sa const` \n ridicarea mandibulei.

MU{CHIUL PTERIGOIDIAN LATERAL are originea pe procesul

pterigoid [i inser]ia pe capsula articula]iei temporo-mandibulare [i
condilul mandibulei. Ac]iunea sa este propulsia [i tragerea \n jos a
mandibulei, prin contrac]ie bilateral`.

MU{CHII SITUA}I PARAVERTEBRAL

Clasificare:
mu[chiul lungul capului
mu[chiul drept anterior al capului
mu[chiul drept lateral al capului

MU{CHIUL LUNGUL CAPULUI are originea pe occipital, inferior [i

insertia pe tuberculii anteriori ai vertebrelor C3 - C6.
Ac]iunea sa este flexia capului, \n cazul contrac]iei bilaterale [i
rota]ia capului de aceea[i parte, \n cazul contrac]iei unilaterale.

86
MU{CHIUL DREPT ANTERIOR AL CAPULUI are originea pe
occipital [i inser]ia pe masele laterale [i procesul transvers ale
atlasului. Ac]iunea const` \n flexia lateral` a capului, \n caz de
contrac]ie unilateral` sau flexia anterioar` a capului, \n caz de
contrac]ie bilateral`.

MU{CHIUL DREPT LATERAL AL CAPULUI are originea pe

procesul transvers al atlasului [i inser]ia pe occipital. Actiunea sa
este de flexie lateral` a capului.

MU{CHII G@TULUI

Clasificare:

mu[chiul platysma
mu[chiul sternocleidomastoidian
mu[chii scaleni
mu[chii infrahioidieni
mu[chii suprahioidieni
mu[chiul lungul g#tului
mu[chiul splenius al g#tului

MU{CHIUL PLATYSMA se \ntinde ca o lam` muscular` \ntre

regiunile deltoidian` [i infraclavicular` p#n` \n partea inferioar` a
fe]ei. Este inervat de nervul facial.
Ac]iunea sa const` \n cobor#rea unghiului gurii (expresie de
triste]e, dispre], suferin]`) c#nd contrac]ia are punct fix inser]iile
inferioare de la nivelul regiunilor infraclaviculare [i deltoidian` [i de
pe fasciile mu[chilor pectoral mare [i deltoid.

MU{CHIUL STERNOCLEIDOMASTOIDIAN se afl` situat pe partea

lateral` a g#tului. Este un mu[chi craniomotor [i inspirator accesor.
Prezint` dou` origini [i anume o origine sternal`, care pleac` de pe
fa]a anterioar` a manubriului sternal [i o origine clavicular`, care
pleac` de pe clavicul` - \n vecin`tatea extremit`]ii sternale.
Inser]ia celor dou` p`r]i se face pe procesul mastoidian.

87
Inerva]ia este asigurat` de ramuri ale nervului accesor [i de plexul
cervical.
Ac]iunile constau \n flexia capului, \nclinarea de aceea[i parte
[i rotarea de partea opus`, \n cazul contrac]iei unilaterale cu punct
fix sternoclavicular.
Contrac]ia bilateral` determin` o m`rire a amplitudinii flexiei, c#nd
aceasta a fost ini]iat` de mu[chii drep]i anteriori [i lungi ai capului.
Contrac]ia bilateral` cu punct fix occipitomastoidian determin` rolul
lor ca mu[chi inspiratori auxiliari.

MU{CHII SCALENI sunt :

mu[chiul scalen anterior

mu[chiul scalen mijlociu
mu[chiul scalen posterior
|n ansamblu se \ntind \ntre coloana cervical` [i primele dou`
coaste, fiind situa]i \n planul profund al regiunii laterale a
g#tului.

Ac]iunea lor const` \n:

- \nclinarea coloanei cervicale de aceea[i parte, \n cazul

contrac]iei unilaterale cu punct fix costal;
- flexia coloanei, \n cazul contrac]iei bilaterale a mu[chilor
scaleni anteriori;
- cre[terea rigidit`]ii coloanei, \n cazul contrac]iei bilaterale a
mu[chilor scaleni mijlocii [i posteriori;
- cu punct fix la nivelul inser]iilor cervicale, mu[chii scaleni sunt
inspiratori auxiliari.

MU{CHII SUPRAHIOIDIENI sunt localiza]i \n regiunea anterioar` a

g#tului [i se clasific` astfel:

mu[chiul stilohioidian
mu[chiul digastric
mu[chiul milohioidian
mu[chiul geniohioidian

MU{CHIUL STILOHIOIDIAN are originea pe procesul stiloid [i

inser]ia pe cornul mare [i corpul osului hioid.

88
MU{CHIUL DIGASTRIC se \ntinde de la procesul mastoidian la
corpul mandibulei. Prezint` un p#ntece posterior [i unul anterior.

MU{CHIUL MILOHIOIDIAN este un mu[chi patrulater, situat \ntre

osul hioid [i corpul mandibulei; \mpreun` cu cel opus, particip` la
alc`tuirea plan[eului cavit`]ii bucale propriu-zise.

MU{CHIUL GENIOHIOIDIAN se situeaz` superior de mu[chiul

milohioidian [i se inser` pe corpul osului hioid.

Ac]iunile mu[chilor suprahioidieni:

- insera]i prin unul din capete pe osul hioid, ace[ti mu[chi vor
avea rol \n cursul unor acte fiziologice ca degluti]ia, fona]ia,
respiratia, mastica]ia. Astfel, mu[chii milohioidieni,
geniohioidieni [i p#ntecele anterior al digastricului (lu#nd
punct fix osul hioid) coboar` mandibula.
- contrac]ia izolat` a mu[chiului milohioidian, cu punct fix pe
mandibul`, ajut` la \mpingerea bolului alimentar \n primul
timp al degluti]iei.
- contrac]ia tuturor mu[chilor suprahioidieni, \n timpul faringian
al degluti]iei, realizeaz` \nchiderea laringelui [i separarea c`ii
digestive de cea aerian`.

MU{CHII INFRAHIOIDIENI sunt situa]i \n regiunea anterioar` a

g#tului, cu excep]ia p#ntecelui inferior al mu[chiului omohioidian.

Clasificare:

mu[chiul sternohioidian
mu[chiul omohioidian
mu[chiul sternotiroidian
mu[chiul tirohioidian

MU{CHIUL STERNOHIOIDIAN este situat \ntre stern [i hioid.

MU{CHIUL OMOHIOIDIAN prezint` dou` p#ntece reunite printr-

un tendon; p#ntecele inferior porne[te de la marginea superioar` a
scapulei, apoi prin p#ntecele superior urc` vertical spre osul hioid.

89
MU{CHIUL STERNOTIROIDIAN pleac` de pe fa]a posterioar` a
manubriului sternal [i primul cartilaj costal, ajung#nd la cartilajul
tiroid.

MU{CHIUL TIROHIOIDIAN continu` mu[chiul precedent

inser#ndu-se pe corpul [i cornul mare al osului hioid.

Mu[chii infrahioidieni, prin inser]ia cu unul din capete pe osul

hioid, au rol \n acte fiziologice ca degluti]ia, fona]ia, respira]ia.

MU{CHIUL LUNGUL G@TULUI este situat \n partea anterioar` [i

lateral` a coloanei cervicale [i a primelor trei vertebre toracice; este
alc`tuit din fascicule cu orientare diferit`. Ac]iunea sa const` \n
\nclinarea coloanei cervicale de aceea[i parte, \n cazul contrac]iei
unilaterale sau flectarea coloanei, \n cazul contrac]iei bilaterale.

MU{CHIUL SPLENIUSUL G@TULUI apar]ine topografic [i

func]ional mu[chilor cefii (capitol ce va fi descris).

MU{CHII TRUNCHIULUI

Mu[chii trunchiului se clasific` \n :

mu[chii spatelui [i cefii

mu[chii antero-laterali ai trunchiului

MU{CHII SPATELUI {I AI CEFII

- clasificare -

A. Mu[chi migra]i ai spatelui:

mu[chiul trapez
mu[chiul latissimus dorsi
mu[chul romboid mare
mu[chiul romboid mic
90
 mu[chiul ridic`tor al scapulei
mu[chiul din]at postero-superior
mu[chiul din]at postero-inferior

B. Mu[chi erectori ai trunchiului:

mu[chiul iliocostal
mu[chiul longissimus
mu[chiul spinal
mu[chii intertransversari
mu[chii interspinosi
mu[chiul semispinal
mu[chiul multifid
mu[chii rotatori
mu[chiul oblic superior al capului
mu[chiul spleniusul g#tului
mu[chiul spleniusul capului
mu[chiul oblicul inferior al capului

Caractere generale ale grupei A:

sunt mu[chi situa]i superficial;

ac]ioneaz` asupra centurii scapulare, articula]iei um`rului,
coastelor;
sunt inerva]i de ramurile anterioare ale nervilor spinali.

1. MU{CHII MIGRA}I AI SPATELUI CU AC}IUNE PE CENTURA

SCAPULAR~ ( mu[chi vertebroscapulari ):

mu[chiul trapez
mu[chiul romboid mare
mu[chiul romboid mic
mu[chiul ridic`tor al scapulei (levator scapulae)

MU{CHIUL TRAPEZ

91
 Originea se afl` pe protuberan]a occipital` extern` [i pe
procesele spinoase C7 - T12, respectiv pe ligamentele
interspinoase corespunz`toare.

Inser]ia se face pe clavicul`, \n treimea lateral` a marginii

posterioare, pe marginea medial` a acromionului [i pe spina
scapulei.

Vasculariza]ia este asigurat` de ramuri din arterele

suprascapulare, occipital` [i transvers` a g#tului.

Inerva]ia este dat` de nervul accesor [i ramurile anterioare

din C3 - C4.

Ac]iune:

ridic` um`rul, \n cazul \n care ac]ioneaz` fibrele sale

ascendente lu#nd punct fix medial;
trage um`rul \napoi, \n cazul \n care ac]ioneaz`
fibrele sale orizontale;
trage um`rul \n jos, \n cazul c#nd ac]ioneaz` fibrele
sale ascendente;
bascularea scapulei, ac]iune realizat` \n comun de
fibrele ascendente [i descendente;
rota]ia capului de partea opus`, c#nd ac]ioneaz`
fibrele descendente lu#nd punct fix pe scapul`;
intervine \n mi[carea de c`]`rare, prin fibrele
ascendente ce iau punct fix pe scapul`;
men]ine pozi]ia vertical` a capului [i extensia
acestuia, ac]iune realizat` prin contrac]ia simultan`
a ambilor mu[chi, cu punct fix pe scapul` [i pe
clavicul`.

MU{CHIUL ROMBOID MARE

Originea se afl` pe procesele spinoase T2 - T5 [i pe

ligamentul supraspinos.

Inser]ia este pe marginea medial` a scapulei.

Vasculariza]ia se realizeaz` prin ramuri din artera

transvers` a g#tului [i din primele 6 intercostale.

Inerva]ia este dat` de nervul dorsal al scapulei, ce ia na[tere

din plexul brahial.

92
 Ac]iune: apropie um`rul de coloan`.

MU{CHIUL ROMBOID MIC

Originea se afl` pe procesele spinoase T1 - C6.

Inser]ia este pe marginea medial` a scapulei, superior de

inser]ia mu[chiului romboid mare

Vasculariza]ia se realizeaz` prin ramuri din artera

transvers` a g#tului [i din primele 6 intercostale.

Inerva]ia este dat` de nervul dorsal al scapulei.

Ac]iune: apropie um`rul de coloan`.

MU{CHIUL LEVATOR SCAPULAE (mu[chiul ridic`tor al

scapulei)

Originea este pe procesele transverse C1 - C4.

Inser]ia se face pe unghiul supero-medial al scapulei.

Vasculariza]ia este realizat` de artera subscapular` [i artera

cervical` ascendent`.

Inerva]ia este dat` de ramurile anterioare C3 - C5.

Ac]iune:

ridic` um`rul; aceast` ac]iune are loc c#nd ia punct

fix pe coloan`.
flexia lateral` a g#tului; ac]iunea se realizeaz` c#nd
ia punct fix pe scapul`.

2. MU{CHII MIGRA}I AI SPATELUI CU AC}IUNE PE

ARTICULA}IA UM~RULUI ( mu[chi vertebrohumerali):

93
MU{CHIUL LATISSIMUS DORSI

Originea se afla pe:

procesele spinoase ale vertebrelor T7 -L5 [i pe

ligamentele supraspinoase corespunz`toare;
creasta sacral` medie;
creasta iliac`, \n jum`tatea ei posterioar`.
Prinderea de creasta iliac` [i coloana vertebral` se face
prin intermediul fasciei toracolombare.

Inser]ia este pe humerus, \n [an]ul intertubercular.

Vasculariza]ia este dat` de artera subscapular`, ultima

intercostal` [i arterele lombare.

Inerva]ia este dat` de nervul toracodorsal.

Actiune:

extensia, adductia [i rota]ia medial` a bra]ului;

ac]iunea se realizeaz` c#nd ia punct fix posterior.
ridic`tor al coastelor; ac]iunea se realizeaz` c#nd ia
punct fix pe humerus.
intervine \n c`]`rare.

3. MU{CHII MIGRA}I AI SPATELUI CU AC}IUNE ASUPRA

COASTELOR (mu[chi respiratori):

MU{CHIUL DIN}AT POSTERO - SUPERIOR

Originea se afl` pe procesele spinoase C6 - T2.

Inser]ia se face pe coastele II - IV la nivelul unghiului coastei.

Vasculariza]ia este dat` de ramurile posterioare ale

primelor artere intercostale.

Inerva]ia este dat` de nervii intercostali I - V.

Ac]iune: ridic` coastele; este deci mu[chi inspirator.

94
MU{CHIUL DIN}AT POSTERO - INFERIOR

Originea se afl` pe procesele spinoase T10 - L2.

Inser]ia se face pe ultimele coaste (IX-XII).

Vasculariza]ia este dat` de ultimele 5 artere intercostale.

Inerva]ia este dat` de nervii intercostali IX - XI.

Ac]iune: coboar` coastele; este deci mu[chi expirator

Caractere generale ale grupei B (mu[chii erectori spinali):

sunt situa]i profund;

au ac]iune asupra coloanei vertebrale; produc extensia
coloanei [i a capului [i de aici deriv` numele de erectori;
sunt inerva]i de ramurile dorsale ale nervilor spinali.

Mu[chii erectori se mai numesc mu[chi autohtoni sau ai jgheaburilor

vertebrale.

CLASIFICARE :

1. superficiali:
- mu[chiul sacrospinal (o mas` comun`) din care se desprind 3
coloane musculare:
mu[chiul iliocostal
mu[chiul longissimus
mu[chiul spinal

2. profunzi:

- mu[chiul semispinal
- mu[chiul multifid
- mu[chii rotatori
- mu[chii intertransversari
- mu[chii interspinali
- mu[chii profunzi ai capului [i sacrococcigieni

CLASIFICAREA LUI BRAUS :

95
 I. SISTEMUL INTERTRANSVERSAR :
Caracteristica mu[chilor din acest sistem, dup` cum
arat` [i denumirea, const` \n \ntinderea \ntre procesele
transverse sau procesele corespondente lor. Sistemul
intertransversar cuprinde:

a) superficial: mu[chii iliocostal [i longissimus.

b) profund: mu[chii intertransversari lombari, toracici [i

cervicali.

MU{CHIUL ILIOCOSTAL

Originea se face \n masa sacrospinal`; prezint` 3 por]iuni, \n

func]ie de regiunile pe care le str`bate: lombar`, toracic` [i
cervical`.

Inser]ia se face pe unghiul ultimelor 10 coaste, \n cazul

masei lombare, pe primele 6 coaste [i pe tuberculul posterior
al lui C7, \n cazul masei toracice [i pe tuberculii posteriori C4 -
C6, \n cazul masei cervicale.

MU{CHIUL LONGISSIMUS

Prezint` 3 por]iuni : toracic`, cervical` [i a capului.

Por]iunea toracic` are originea \n masa sacrolombar`, iar
inser]ia pe procesele transverse toracice [i pe marginea
inferioar` a coastelor IX - X.
Por]iunea cervical` are originea pe procesele transverse T1 -
T5, iar inser]ia pe procesele transverse C3 - C7.
Por]iunea capului are originea pe procesele transverse C3 -
T5, iar inser]ia pe procesul mastoid.

MU{CHII INTERTRANSVERSARI

Sunt mu[chi profunzi; se \ntind \ntre procesele transverse a

dou` vertebre vecine. Dup` regiunea \n care se g`sesc se
\mpart \n:

- intertransversari lombari (medial [i lateral)

- intertransversari toracici
- intertransversari cervicali (anterior [i posterior)

II. SISTEMUL INTERSPINOS :

96
 Mu[chii din acest sistem se \ntind \ntre procesele spinoase.
Ei se \mpart \n:

a) superficiali: mu[chiul spinal

b) profunzi :

mu[chii interspinosi
mu[chiul marele drept posterior al capului
mu[chiul micul drept posterior al capului
mu[chii sacrococcigieni anterior [i posterior

MU{CHIUL SPINAL

Prezint` 3 por]iuni: toracic`, cervical` [i a capului.

Por]iunea toracic` are originea pe procesele spinoase T11 -
L3, iar inser]ia pe procesele spinoase ale celorlalte vertebre
toracice.
Por]iunea cervical` are originea pe ligamentul nucal, iar
inser]ia pe tuberculul posterior al lui C1.
Por]iunea capului continu` ascendent direc]ia precedentului.

MU{CHII INTERSPINO{I

Prezint` por]iunile cervical`, toracic` [i lombar`. Se \ntind pe

procesele spinoase a dou` vertebre vecine.

MU{CHIUL MARELE DREPT POSTERIOR AL CAPULUI

Originea se afl` pe procesul spinos al lui C2.

Inser]ia este pe linia nucal`.

MU{CHIUL MICUL DREPT POSTERIOR AL CAPULUI

Originea este pe tuberculul posterior al lui C1.

Inser]ia se afl` \n jurul g`urii occipitale, medial de

precedentul.

MU{CHII SACROCOCCIGIENI ANTERIOR {I POSTERIOR

97
 Sunt situa]i \ntre sacru [i coccis; sunt rudimentari.

III. SISTEMUL TRANSVERSOSPINOS :

Acest sistem cuprinde mu[chi cu origine pe procesele
transverse ale vertebrelor inferioare [i inser]ie pe procesele
spinoase ale vertebrelor superioare, diferen]iindu-se prin
num`rul de vertebre peste care sar. Sistemul cuprinde:

mu[chiul semispinal
mu[chiul multifid
mu[chii rotatori
mu[chiul oblic superior al capului

MU{CHIUL SEMISPINAL

Originea este pe procesele transverse T6 - T10, pentru

por]iunea toracic`, pe procesele transverse T1 - T6, pentru
por]iunea cervical` [i pe procesele transverse T1 - T6 pentru
por]iunea capului.

Inser]ia se face pe procesele spinoase C6 - T3, pentru

por]iunea toracic`, pe procesele spinoase C2 - C5, pentru por]iunea
cervical` [i pe planul nucal pentru por]iunea capului.
Mu[chiul semispinal sare peste minim cinci vertebre.

MU{CHIUL MULTIFID sare peste 3 - 4 vertebre.

MU{CHII ROTATORI sar peste o vertebr`; de obicei sunt prezen]i

\n regiunea toracic`.

MU{CHIUL OBLICUL SUPERIOR AL CAPULUI

Originea este pe procesul transvers al lui C1.

Inser]ia se face pe planul nucal, lateral de semispinalul
capului.

IV. SISTEMUL SPINOTRANSVERSAR:

Acest sistem cuprinde mu[chi cu originea pe procesul
spinos al unei vertebre inferioare [i inser]ia pe procesul
transvers al unei vertebre superioare. Sistemul cuprinde:

98
 mu[chiul spleniusul g#tului
mu[chiul spleniusul capului
mu[chiul oblic inferior al capului

MU{CHIUL SPLENIUSUL G@TULUI

Are originea pe procesele spinoase T3 - T6, iar inser]ia pe

procesele transverse C1 - C3.

MU{CHIUL SPLENIUSUL CAPULUI

Are originea pe procesele spinoase C7 - T4 [i ligamentul

nucal, iar inser]ia pe procesul mastoid [i linia nucal`.

MU{CHIUL OBLICUL INFERIOR AL CAPULUI

Are originea pe procesul spinos al lui C2, iar inser]ia pe

procesul transvers al lui C1.

MU{CHII ANTEROLATERALI AI TRUNCHIULUI

Mu[chii anterolaterali ai trunchiului se clasific` \n :

mu[chi ai toracelui
mu[chi ai abdomenului

MU{CHII TORACELUI

Dup` origine, a[ezare [i ac]iune, mu[chii toracelui se

clasific` \n:

a. mu[chi superficiali:

- mu[chiul pectoral mare

- mu[chiul pectoral mic
- mu[chiul subclavicular
- mu[chiul dintat anterior
0.
b. mu[chi profunzi:

99
 - mu[chii intercostali externi
- mu[chii intercostali interni
- mu[chii ridic`tori ai coastelor
- mu[chii subcostali
- mu[chii intercostali intimi
- mu[chiul transvers toracic

A. MU{CHII SUPERFICIALI

Mu[chii superficiali leag` membrul superior de trunchi,

reprezent#nd mu[chii migra]i ai toracelui care ac]ioneaz` \n
special asupra membrului superior.

MU{CHIUL PECTORAL MARE

Originea se realizeaz` prin trei p`r]i:

Clavicular`, \n jum`tatea medial` a marginii

anterioare a claviculei;
Sternocostal`, pe fa]a anterioar` a sternului;
Abdominal`, pe teaca dreptului abdominal.

Inser]ia se realizeaz` printr-un tendon comun pe creasta

tuberculului mare al humerusului.

Vasculariza]ia este dat` de ramuri din artera

toracoacromiala [i de ramuri din artera toracic` intern`.

Inerva]ia provine din nervii pectorali, din plexul brahial.

Ac]iune:
coboara [i proiecteaz` anterior um`rul; aceast`
ac]iune are loc c#nd punctul fix este pe torace;
adduc]ie, rota]ie medial`, flexie a bra]ului; aceast`
ac]iune are loc c#nd punctul fix este pe torace;
intervine \n c`]`rare; ac]iunea are loc c#nd punctul
fix este pe humerus;
este inspirator auxiliar.

MU{CHIUL PECTORAL MIC

Originea este pe fe]ele anterolaterale ale costelor 3 - 5.

100
 Inser]ia este pe procesul coracoid.

Vasculariza]ia este realizat` de ramuri din artera axilar`.

Inerva]ia este dat` de nervii pectorali, din plexul brahial.

Ac]iune:

proiecteaz` anterior um`rul [i coboar` unghiul lateral

al scapulei; ac]iunea se realizeaz` c#nd ia punct fix
pe coaste.
ridic` coastele, fiind mu[chi inspirator auxiliar;
ac]iunea are loc c#nd ia punct fix pe procesul
coracoid.

MU{CHIUL SUBCLAVICULAR

Originea este pe fa]a superioar` a primei coaste (medial).

Inser]ia este pe fa]a inferioar` a claviculei.

Inerva]ia provine din plexul brahial.

Ac]iune:

coboar` clavicula, \n cazul \n care ia punct fix pe

coaste.
ridic` prima coast`, fiind mu[chi inspirator; ac]iunea
se realizeaz` c#nd ia punct fix pe clavicul`.

MU{CHIUL DIN}AT ANTERIOR (mu[chiul serratus anterior)

Originea este pe fe]ele laterale [i marginile superioare ale

primelor 10 coaste.

Inser]ia este pe marginea medial` a scapulei.

Vasculariza]ia este realizat` de ramuri din arterele toracic`
lateral`, subscapular` [i scapular` posterioar`.

Ac]iune :

coboar` coastele; ac]iunea are loc c#nd ac]ioneaz`

fibrele sale superioare ce iau punct fix pe scapul`;

101
 ridic` coastele; ac]iunea are loc c#nd ac]ioneaz`
fibrele sale inferioare ce iau punct fix pe scapul`;
ajut` mu[chiul deltoid \n ridicarea bra]ului;
particip` la proiec]ia anterioar` a scapulei (aceast`
ac]iune este realizat` \mpreun` cu mu[chiul pectoral
mic);
intervine \n bascula scapulei, ac]iune realizat` de
fibrele sale inferioare \mpreun` cu fibrele
ascendente ale mu[chiului trapez.

B. MU{CHII PROFUNZI

Mu[chii profunzi intervin \n mecanica respira]iei, fiind mu[chi

proprii ai toracelui (intrinseci). Ei ocup` spa]iile intercostale, fiind
dispu[i \n trei straturi:

extern: mu[chii intercostali externi

mijlociu: mu[chii intercostali interni
intern:

- mu[chii ridic`tori ai coastelor

- mu[chii subcostali
- mu[chii intercostali intimi
- mu[chiul transvers toracic

MU{CHII INTERCOSTALI EXTERNI

Au originea pe marginea inferioar` a coastei superioare,

inser]ia pe marginea superioar` a coastei inferioare, iar ca
ac]iune sunt mu[chi inspiratori, deci ridic` coastele.

MU{CHII INTERCOSTALI INTERNI

Au originea [i inser]ia invers ca preceden]ii, iar ca ac]iune

sunt mu[chi expiratori, deci coboar` coastele.

MU{CHII RIDIC~TORI AI COASTELOR

102
 Au originea pe procesele transverse C7 - T11, inser]ia pe
fa]a lateral` a coastei inferioare, iar ac]iunea este de a ridica
coastele.

MU{CHII SUBCOSTALI

Au originea pe fa]a medial` a unei coaste, inser]ia pe a

doua, a treia coast` supraiacent`, iar ca ac]iune sunt mu[chi
expiratori.

MU{CHII INTERCOSTALI INTIMI

Sunt situa]i \n treimea lateral` a spa]iilor intercostale

inferioare.

MU{CHIUL TRANSVERS TORACIC

Originea este pe fa]a posterioar` a procesului xifoid [i pe

cartilajele costale 3 - 7.

Inser]ia este pe cartilajele costale 2- 6, pe marginea lor

inferioar`.

Ac]iune: este mu[chi expirator.

Mu[chii profunzi ai toracelui sunt vasculariza]i de arterele

intercostale. Inerva]ia provine din nervii intercostali.

MU{CHII ABDOMENULUI

Pentru fiecare jum`tate de abdomen se afl` c#te 6 mu[chi:

- mu[chiul drept al abdomenului (rectus abdominis)

- mu[chiul piramidal
- mu[chiul oblic extern al abdomenului
- mu[chiul oblic intern al abdomenului
- mu[chiul transvers al abdomenului
- mu[chiul p`trat al lombelor

Caracteristici ale mu[chilor abdomenului:

103
 - datorit` tonusului lor men]in viscerele abdominale \n pozi]ia
normal`;
- prin presa abdominal` efectuat`, ajut` la mic]iune, defeca]ie,
vom`, na[tere;
- au rol \n statica [i dinamica trunchiului;
- sunt mu[chi expratori auxiliari.

MU{CHIUL OBLIC EXTERN AL ABDOMENULUI

Mu[chiul oblic extern al abdomenului este cel mai mare [i cel mai
superficial dintre mu[chii la]i ai abdomenului.

Originea se realizeaz` prin 8 digita]ii musculo-tendinoase pe fe]ele

externe [i marginile inferioare ale coastelor V - XII. P#ntecele
muscular prezint` 4 margini: superioar`, inferioar`, posterioar` [i
anterioar`. Aponevroza mu[chiului continu` marginea anterioar` [i
segmentul anterior al marginii inferioare a corpului muscular.
Partea din aponevroz` care continu` marginea anterioar` se
\ndreapt` anterior [i medial [i se inser` pe procesul xifoid, pe linia
alb` (p#n` la simfiza pubian`); \n acest fel se realizeaz` inser]ia
medial` a mu[chiului. Inser]ia inferioar` se face pe urm`toarele
forma]iuni, dinspre lateral spre medial: creasta iliac`, spina iliac`
antero-superioar`, fascia lata, fascia iliac`.

Vasculariza]ia este realizat` de arterele intercostale VI - XI, artera

subcostal`, artera toracic` lateral` [i artera circumflex` iliac`
superficial`.

Inerva]ia este dat` de nervii intercostali (V - XII), nervul

iliohipogastric [i nervul ilioinghinal.

Ac]iune:

- \nclin` trunchiul de aceea[i parte, cu rotire de partea opus`;

aceast` ac]iune se realizeaz` prin contrac]ie unilateral`.
- apleac` trunchiul \nainte; ac]iunea se realizeaz` prin
contrac]ie bilateral` cu punct fix pe pelvis.
- fixeaz` coloana lombar`, tr`g#nd bazinul anterior; ac]iunea
se realizeaz` prin contrac]ie bilateral` cu punct fix pe torace.
- coboar` coastele, deci este expirator auxiliar; ac]iunea se
realizeaz` dac` pelvisul [i coloana vertebral` sunt fixate.

MU{CHIUL OBLIC INTERN AL ABDOMENULUI

104
Originea este pe fascia toracolombar`, pe creasta iliac` [i pe
ligamentul inghinal.

Inser]ia se face pe marginea inferioar` a ultimelor 3 - 4 coaste, pe

membrana sternal` [i linia alb`, de la procesul xifoid la simfiza
pubian`.

Vasculariza]ia este realizat` de ramuri din arterele intercostale,

artera subcostal`, arterele epigastric` superioar` [i inferioar`, artera
musculofrenic`.

Inerva]ia este dat` de nervii intercostali (VIII - XI), nervul

subcostal, nervul iliohipogastric [i nervul ilioinghinal.

Ac]iune:

- \nclin` [i rote[te trunchiul de aceea[i parte; ac]iunea se

realizeaz` prin contrac]ie unilateral` c#nd punctul fix este pe
creasta iliac`.
- trage coastele \n jos (ultimele patru coaste); ac]iunea se
realizeaz` prin contrac]ie bilaterala` cu punct fix pe creasta
iliac`, deci este mu[chi expirator auxiliar.
- flecteaz` trunchiul pe bazin; ac]iunea se realizeaz` \n
continuarea precedentei.
- \mpinge bazinul [i \l flecteaz` pe abdomen; ac]iunea se
realizeaz` prin contrac]ie bilateral` cu punct fix pe baza
toracelui.

MU{CHIUL TRANSVERS AL ABDOMENULUI

Mu[chiul transvers al abdomenului este cel mai profund dintre

mu[chii la]i.

Originea se face prin 6 digita]ii pe fa]a intern` [i marginile

inferioare ale ultimelor 6 coaste [i cartilagii costale; alte puncte de
origine sunt pe fascia toracolombar`, pe creasta iliac`, \n treimea
anterioar` a buzei interne, pe ligamentul inghinal, \n treimea sa
lateral`. Fasciculele musculare, plecate de la nivelul acestor puncte
de origine, alc`tuiesc corpul mu[chiului, care prezint` 4 margini [i
anume superioar`, posterioar`, inferioar` [i anterioar`.

Inser]ia se face pe linia alb`, pe creasta pubelui [i pe tuberculul

pubic.

Vasculariza]ia este dat` de ramuri din arterele epigastrice

superioar` [i inferioar`, ultimele cinci artere intercostale, artera

105
subcostala, artera lombara, artera musculofrenica`, artera
circumflex` iliac` profunda`.

Inerva]ia este realizat` de ultimii cinci nervi intercostali, de nervul

intercostal , de nervul iliohipogastric [i nervul ilioinghinal.

Ac]iune:

- este principalul mu[chi care realizeaz` presa abdominal`.

- particip` la mic]iune, defeca]ie, na[tere (prin contrac]ie
bilateral`).
- apropie arcurile costale de linia median`; ac]iunea este
realizat` prin contrac]ia fasciculelor superioare; astfel se face
expir for]at.

MU{CHIUL DREPT AL ABDOMENULUI

Cei doi mu[chi drep]i abdominali sunt separa]i \ntre ei de linia alb`.

Originea se realizeaz` prin trei digita]ii pe fa]a anterioar` [i

marginea inferioar` a cartilagiilor costale V, VI, VII [i pe fa]a
anterioar` a procesului xifoid.

Inser]ia se face pe creasta pubelui [i pe fa]a anterioar` a simfizei

pubiene. Mu[chiul drept abdominal este \nvelit \ntr-o teac` fibroas`
aponevrotic`, realizat` de aponevrozele mu[chilor la]i ai
abdomenului.

Vasculariza]ia provine din artera epigastric` superioar` [i artera

epigastric` inferioar` precum [i din ramuri din arterele intercostale.

Inerva]ia se face prin nervii intercostali T5 - T12, nervul

iliohipogastric [i nervul ilioinghinal.

Ac]iune:

- men]ine capul \n pozi]ie vertical`.

- flecteaz` trunchiul pe bazin; ac]iunea se realizeaz` prin
contrac]ie bilateral` cu punct fix pe bazin.
- flecteaz` bazinul pe trunchi; ac]iunea se realizeaz` prin
contrac]ie bilateral` cu punct fix pe torace.
- este un mu[chi respirator auxiliar.

MU{CHIUL PIRAMIDAL
106
Originea este pe simfiza pubian`.

Inser]ia este pe linia alb` [i pe marginea medial` a mu[chiului

drept abdominal.

Vasculariza]ia este realizat` de artera epigastric` inferioar` [i

artera cremasteric`.

Inerva]ia este datorat` nervului subcostal.

Ac]iune:

- este tensor al liniei albe.

- particip` la ac]iunile mu[chiului drept abdominal.

MU{CHIUL P~TRAT AL LOMBELOR

Mu[chiul p`trat al lombelor este alc`tuit din dou` planuri musculare:

planul posterior:Originea este pe creasta iliac` [i pe ligamentul

iliolombar. Inser]ia este pe procesele costiforme ale primelor 3
- 4 vertebre lombare, pe vertebra XII toracal` [i pe marginea
inferioar` a coastei a XII -a.

planul anterior:Originea este pe procesele costiforme ale

ultimelor 3 - 4 vertebre lombare. Inser]ia este pe marginea
inferioar` a ultimei coaste.Vasculariza]ia este dat` de ramuri
din arterele subcostal`, lombare, iliolombar`. Inerva]ia este
realizat` de ramuri din nervul subcostal [i plexul lombar.
Ac]iune:

- \nclin` lateral trunchiul, coboar` ultima coast`.

- fixeaz` coloana vertebral` lombar`, prin contrac]ie
bilateral`.
- fixeaz` ultimele coaste \n expira]ia for]at`.

MU{CHII MEMBRULUI SUPERIOR

Din punct de vedere topografic, mu[chii membrului superior se

\mpart \n:
107
 - mu[chii centurii scapulare
- mu[chii um`rului
- mu[chii bra]ului
- mu[chii antebra]ului
- mu[chii m#inii

Mu[chii cu ac]iune asupra centurii scapulare au fost descri[i la

peretele toracic.

MU{CHII UM~RULUI

Mu[chii um`rului cuprind mu[chii deltoid, supraspinos, infraspinos,

rotund mic, rotund mare [i subscapular.

MU{CHIUL DELTOID

Este cel mai superficial [i cel mai voluminos mu[chi din aceast`
grup`.

Originea este pe jum`tatea lateral` a marginii anterioare a

claviculei, pe marginea lateral` a acromionului [i pe marginea
inferioar` a spinei scapulei.

Inser]ia se face printr-un tendon comun (ce reune[te cele 3

fascicule - anterior, mijlociu [i posterior) pe tuberozitatea
deltoidian` a humerusului.

Inerva]ia este realizat` de nervul axilar.

Ac]iune:

- flexia [i rota]ia medial` a bra]ului; ac]iunea este realizat`

de fasciculele anterior [i mijlociu.
- extensia [i rota]ia lateral` a bra]ului; ac]iunea este
realizat` de fasciculul posterior.
- Abduc]ie p#n` la orizontal` a bra]ului; ac]iunea este
realizat` prin contrac]ie \n totalitate.

MU{CHIUL SUPRASPINOS
Originea este \n fosa supraspinoas`.

Inser]ia este pe tuberculul mare al humerusului.

108
Inerva]ia este data de nervul suprascapular.

Ac]iune:

- este considerat starter al abduc]iei bra]ului.

- are rol de ligament activ al articula]iei um`rului [i tensor al
capsulei articulare.

MU{CHIUL INFRASPINOS

Originea este \n fosa infraspinoas`.

Inser]ia este pe tuberculul mare al humerusului.

Inerva]ia este dat` de nervul suprascapular.

Ac]iune:

- este rotator lateral [i adductor al bra]ului.

- este tensor al capsulei articulare.

MU{CHIUL ROTUND MIC

Originea este pe marginea lateral` a scapulei.

Inser]ia este pe tuberculul mare al humerusului.

Inerva]ia este dat` de nervul axilar.

Ac]iune:

- este rotator lateral [i adductor al bra]ului.

- este tensor al capsulei articulare.

MU{CHIUL ROTUND MARE

Originea este pe unghiul inferior [i marginea lateral` a scapulei.

Inser]ia este pe creasta tuberculului mic al humerusului.

Inerva]ia este dat` de nervul toracodorsal.

Ac]iune:

- adductor, rotator medial al bratului, extensor.

109
 - basculeaz` lateral unghiul inferior al scapulei; aceast`
ac]iune se realizeaz` c#nd ia punct fix pe humerus.

MU{CHIUL SUBSCAPULAR

Originea este pe fa]a anterioar` a scapulei.

Inser]ia este pe tuberculul mic al humerusului.

Inerva]ia este dat` de nervii subscapulari.

Ac]iune:

- adductor [i rotator medial al bra]ului.

- tensor al capsulei articulare.

MU{CHII BRA}ULUI

Clasificare:

mu[chii regiunii anterioare:

- mu[chiul biceps brahial
- mu[chiul coracobrahial
- mu[chiul brahial

mu[chii regiunii posterioare:

- mu[chiul triceps brahial
- mu[chiul anconeu

MU{CHIUL BICEPS BRAHIAL

Originea este pe procesul coracoid, prin capul scurt [i pe

tuberculul supraglenoidian al scapulei, prin capul lung.

Inser]ia se face pe tuberozitatea radial`.

Inerva]ia este dat` de nervul musculocutan.

Ac]iune:

este puternic flexor al antebra]ului pe bra].

la \nceputul contrac]iei este supinator.

110
 este rotator medial al bra]ului; aceast` ac]iune este
realizat` prin capul lung.

MU{CHIUL CORACOBRAHIAL

Originea este pe procesul coracoid al scapulei.

Inser]ia se face pe fa]a medial` a humerusului.

Inerva]ia este dat` de nervul musculocutan.

Ac]iune:

flexie [i adductie a bra]ului.

coboar` um`rul; ac]iunea se realizeaz` c#nd ia punct fix
pe bra].

MU{CHIUL BRAHIAL

Originea este pe fe]ele anterioare [i marginile humerusului.

Inser]ia este pe tuberozitatea cubitusului.

Inerva]ia este dat` de nervul musculocutan.

Ac]iune:

flexia antebra]ului pe bra].

tensor al capsulei articulare.
Ajut` la c`]`rat; ac]iunea se realizeaz` c#nd ia punct fix pe
antebra].

MU{CHIUL TRICEPS BRAHIAL

Originea este pe tuberculul infraglenoidian (capul lung), pe

fa]a posterioar` a humerusului, superior de [an]ul nervului
radial (capul lateral) [i pe fa]a posterioar` a humerusului,
inferior de [an]ul nervului radial (capul medial).

Inser]ia se face printr-un tendon unic pe olecran.

Inerva]ia este realizat` de nervul radial.

111
 Ac]iune:

extensor al bra]ului [i antebra]ului.

adductor al bra]ului; ac]iunea se realizeaz` prin capul lung.

MU{CHIUL ANCONEU

Originea este pe epicondilul lateral al humerusului.

Inser]ia este pe marginea lateral` a olecranului.

Inerva]ia este realizat` de nervul radial.

Ac]iune: extensor al antebra]ului.

MU{CHII ANTEBRA}ULUI

Mu[chii antebra]ului sunt grupa]i \n 3 regiuni: anterioar`, lateral` [i

posterioar`.

MU{CHII ANTERIORI AI ANTEBRA}ULUI - \n aceast` regiune

mu[chii sunt dispu[i \n 4 planuri:

1) planul superficial:
mu[chiul rotund pronator
mu[chiul flexor radial al carpului
mu[chiul palmar lung
mu[chiul flexor ulnar al carpului

2) planul al doilea:
mu[chiul flexor superficial al degetelor

3) planul al treilea:
mu[chiul flexor profund al degetelor
mu[chiul flexor lung al policelui

4) planul profund:
mu[chiul p`trat pronator
112
 Ace[ti mu[chi sunt inerva]i de nervul median, cu excep]ia
mu[chiului flexor ulnar al carpului [i a fasciculului medial al
mu[chiului flexor profund al degetelor (care sunt inerva]i de nervul
ulnar).

MU{CHIUL ROTUND PRONATOR

Originea este pe epicondilul medial al humerusului (capul

sau humeral) [i pe procesul coronoid (capul sau ulnar).

Inser]ia este pe fata lateral` a radiusului \n treimea sa

mijlocie.

Ac]iunea const` \n flexia antebra]ului [i prona]ie.

MU{CHIUL FLEXOR RADIAL AL CARPULUI

Originea este pe epicondilul medial al humerusului.

Inser]ia este pe fa]a anterioar` a bazei metacarpului II.

Ac]iune: flexor al m#inii [i pronator al antebra]ului.

MU{CHIUL PALMAR LUNG

Originea este pe epicondilul medial al humerusului.

Inser]ia se face pe aponevroza palmar`.

Ac]iune: este flexor al m#inii [i tensor al capsulei palmare.

MU{CHIUL FLEXOR ULNAR AL CARPULUI

Originea este pe epicondilul medial al humerusului (prin

capul humeral) [i pe olecran [i marginea posterioar` a ulnei
(prin capul ulnar).

Inser]ia se face pe osul pisiform.

Ac]iune: flexor [i adductor al m#inii.

MU{CHIUL FLEXOR SUPERFICIAL AL DEGETELOR

113
 Originea este pe epicondilul medial al humerusului, pe
procesul coronoid (capul humero-ulnar) [i pe fa]a anterioar` a
radiusului, \n treimea mijlocie (capul radial).

Inser]ia se realizeaz` prin c#te un tendon pentru degetele II

- V ce se prinde de baza falangei mijlocii prin dou` f#[ii:
lateral [i medial.

Actiune:

flexor al falangelor mijlocii ale degetelor II - V.

flexor al degetelor pe m#n`, al m#inii pe antebra] [i a
antebra]ului pe bra] (aceasta este ac]iune secundar`).

MU{CHIUL FLEXOR PORFUND AL DEGETELOR

Originea este pe fa]a anterioar` a ulnei, \n 3/4 superioare,

pe membrana interosoas` [i pe radius, la nivelul fe]ei sale
anterioare.

Inser]ia se face prin 4 tendoane pe fa]a palmar` a bazei

falangei distale a degetelor II - V.

Ac]iune:

flexia falangei distale

ac]iune secundar` identic` cu flexorul superficial
(excep]ie : flexia antebra]ului pe bra])

MU{CHIUL FLEXOR LUNG AL POLICELUI

Originea este pe radius, treimea proximal` a fe]ei sale

anterioare [i pe membrana interosoas`.

Inser]ia se face pe fa]a anterioar` a bazei falangei distale a

policelui.

Ac]iune:

flexor al ultimei falange a policelui.

ac]iune secundar`: flexia primei falange a metacarpianului
I.
114
MU{CHIUL P~TRAT PRONATOR

Originea este pe marginea anterioar` [i medial` a ulnei, \n

1/4 inferioar`.

Inser]ia se face pe radius, pe fa]a sa anterioar` \n 1/4

distal`.

Ac]iune: pronator al antebra]ului.

MU{CHII LATERALI AI ANTEBRA}ULUI - clasificare:

- mu[chiul brahioradial
- mu[chiul lung extensor radial al carpului
- mu[chiul scurt extensor radial al carpului
- mu[chiul supinator

Mu[chii laterali ai antebra]ului sunt inerva]i de nervul radial.

MU{CHIUL BRAHIORADIAL

Originea este pe humerus, pe marginea sa lateral`, distal de

[an]ul nervului radial.

Inser]ia se face pe apofiza stiloid` a radiusului.

Ac]iune:

supinator al antebra]ului (este supinator numai atunci

c#nd antebra]ul este \n prona]ie)
flexor al antebra]ului pe bra].

MU{CHIUL LUNG EXTENSOR RADIAL AL CARPULUI

Originea este pe humerus, sub cea a brahioradialului.

Inser]ia se face pe fa]a posterioar` a bazei metacarpianului

II.
Mu[chiul este acoperit proximal de brahioradial, iar distal de
mu[chiul lung abductor [i mu[chiul scurt extensor al policelui.

Ac]iune:
115
 extensor al m#inii pe antebra]
abductor al m#inii pe antebra]
flexor accesor al antebra]ului

MU{CHIUL SCURT EXTENSOR RADIAL AL CARPULUI

Originea este pe epicondilul lateral [i ligamentul lat al

cotului.

Inser]ia se face pe baza metacarpianului III (fa]a dorsal`).

Ac]iunea este identic` cu lungul extensor radial al carpului,

dar abduc]ia este mai redus`.

MU{CHIUL SUPINATOR

Originea este \n 1/4 proximal` a marginii laterale a

cubitusului, pe ligamentul inelar [i pe ligamentul lateral al
cotului.

Inser]ia se face pe radius, \n 1/3 proximal` a fe]ei sale

laterale [i anterioare.

Ac]iune: supinator al antebra]ului.

MU{CHII POSTERIORI AI ANTEBRA}ULUI - sunt 8 mu[chi

dispu[i \n dou` planuri:

1. planul superficial:
mu[chiul extensor al degetelor
mu[chiul extensor al degetului mic
mu[chiul extensor ulnar al carpului
mu[chiul anconeu

2. planul profund:
mu[chiul lung abductor al policelui
mu[chiul scurt extensor al policelui
mu[chiul lung extensor al policelui
mu[chiul extensor al indexului

Mu[chii posteriori ai antebra]ului sunt inerva]i de nervul

radial.

116
MU{CHIUL EXTENSOR AL DEGETELOR

Originea este pe epicondilul lateral al humerusului [i pe

fascia antebrahial`.

Inser]ia se face prin 3 lame tendinoase pentru fiecare deget:

una mijlocie, pentru fa]a posterioar` a bazei falangei mijlocii
[i 2 colaterale, pentru falanga distal`.

Ac]iune:

extensia falangei mijlocii pe cea proximal`.

ac]iune secundar`: extensia falangei distale.
extensia degetelor pe metacarp, a m#inii [i a antebra]ului.

MU{CHIUL EXTENSOR AL DEGETULUI MIC

Originea este pe epicondilul lateral al humerusului [i pe

fascia antebrahial`.

Inser]ia se face pe fe]ele dorsale ale bazelor falangelor II [i

III ale degetului mic, dup` ce s-a unit cu tendonul mu[chiului
extensor al degetelor.

Ac]iune: extensor al degetului mic.

MU{CHIUL EXTENSOR ULNAR AL CARPULUI

Originea este pe epicondilul lateral al humerusului (capul

humeral) [i pe fa]a posterioar` a ulnei (capul ulnar).

Inser]ia se face pe partea medial` a bazei metacarpului V.

Ac]iune: extensor [i adductor al m#inii.

MU{CHIUL LUNG ABDUCTOR AL POLICELUI

Originea este pe fa]a posterioar` a ulnei [i a radiusului [i pe

membrana interosoas`.

Inser]ia se face pe partea lateral` a bazei metacarpului I.

Ac]iune:

abductor al policelui
abductor al m#inii (produce [i anteduc]ia policelui).

117
MU{CHIUL SCURT EXTENSOR AL POLICELUI

Originea este pe fa]a posterioar` a ulnei [i radiusului [i pe

membrana interosoas`.

Inser]ia se afl` pe fa]a dorsal` a bazei proximale a policelui.

Ac]iune:

extensor al falangei proximale

abductor al policelui

MU{CHIUL LUNG EXTENSOR AL POLICELUI

Originea este pe fa]a posterioar` a ulnei [i pe membrana

interosoas`.

Inser]ia se face pe fa]a dorsal` a falangei distale a policelui.

Ac]iune: extensor [i abductor al policelui.

MU{CHIUL ANCONEU

Originea este pe epicondilul lateral al humerusului.

Inser]ia se afl` pe marginea lateral` a olecranului.

Ac]iune: extensor al antebra]ului.

MU{CHIUL EXTENSOR AL INDEXULUI

Originea este pe fa]a posterioar` a ulnei [i pe membrana

interosoas`.

Inser]ia se face pe articula]ia metacarpo-falangian` a

indexului, unde fuzioneaz` cu tendonul mu[chiului extensor
al degetelor.

Ac]iune: extensia indexului.

118
 MU{CHII M@INII

Mu[chii m#inii se grupeaz` \n 3 zone:

mu[chii eminen]ei tenare (lateral)

mu[chii eminen]ei hipotenare (medial)
mu[chii intermediari (\ntre cele dou` zone
precedente)

MU{CHII EMINEN}EI TENARE

Sunt mu[chi situa]i lateral c#nd m#na este \n supina]ie. Ei se

clasific` \n:

- mu[chiul scurt abductor al policelui

- mu[chiul scurt flexor al policelui
- mu[chiul opozant al policelui
- mu[chiul adductor al policelui

MU{CHIUL SCURT ABDUCTOR AL POLICELUI

Originea este pe fa]a palmar` a navicularului carpian [i a

trapezului, pe retinaculul flexorilor [i pe tendonul mu[chiului
lung abductor al policelui.

Inser]ia se face pe fa]a lateral` a bazei falangei proximale a

policelui.

Inerva]ia este dat` de nervul median.

Ac]iune: abduc]ia policelui.

MU{CHIUL SCURT FLEXOR AL POLICELUI

Originea este pe retinaculul flexorilor (prin capul superficial)

[i pe trapez, trapezoid [i osul mare (prin capul profund).

Inser]ia se face pe baza falangei proximale a policelui.

Inerva]ia este realizat` de nervul median, pentru capul
superficial [i de nervul ulnar, pentru capul ulnar - profund.

Ac]iune: roteaz` metacarpianul I \n jurul axului s`u

longitudinal [i \l deplaseaz` anterior [i medial; ajut` mu[chiul
scurt abductor al policelui [i opozantul.

119
MU{CHIUL OPOZANT AL POLICELUI

Originea este pe retinaculul flexorilor [i pe trapez.

Inser]ia se face pe partea lateral` a fe]ei palmare a

metacarpului I.

Inerva]ia este dat` de nervul median.

Ac]iune:

aduce metacarpul I anterior [i medial, rotindu-l medial \n

jurul axului s`u longitudinal.
Particip` la realizarea mi[c`rii de opozi]ie a policelui
(plasarea sa anterior fa]` de fe]ele palmare ale degetelor II
- V).

MU{CHIUL ADDUCTOR AL POLICELUI

Originea este pe fa]a palmar` a oaselor carpiene din r#ndul

I (capul oblic) precum [i pe baza [i marginea palmar` a bazei
metacarpului II (capul transvers).

Inser]ia este pe osul sesamoid medial [i fa]a medial` a bazei

falangei proximale a policelui.
Este cel mai profund [i cel mai \ntins mu[chi al regiunii. Are
form` triunghiular` [i ocup` primul spa]iu interosos.

Inerva]ia este dat` de nervul ulnar.

Ac]iune: realizeaz` adduc]ia policelui.

MU{CHII EMINEN}EI HIPOTENARE

Sunt mu[chi situa]i medial c#nd m#na este \n supina]ie. Ei se

clasific` \n:
- mu[chiul palmar scurt
- mu[chiul scurt flexor al degetului mic
- mu[chiul opozant al degetului mic
- mu[chiul abductor al degetului mic

MU{CHIUL PALMAR SCURT

Originea este pe fa]a profund` a dermului din regiunea

hipotenar`.
120
 Inser]ia se face pe aponevroza palmar`.

Este un mu[chi pielos, rudimentar; el produce cutele transversale

ale pielii regiunii hipotenare; este involuntar.

MU{CHIUL SCURT FLEXOR AL DEGETULUI MIC

Originea este pe c#rligul osului cu c#rlig [i pe retinaculul

flexorilor.

Inser]ia se face pe partea medial` a falangei proximale a

degetului V.

Este acoperit de mu[chiul palmar scurt, afl#ndu-se \n acela[i plan

cu mu[chiul abductor al degetului mic, lateral de el.

Inerva]ia este dat` de un ram al nervului ulnar.

Ac]iune: realizeaz` flexia degetului mic.

MU{CHIUL OPOZANT AL DEGETULUI MIC

Originea este pe c#rligul osului hamat [i pe retinaculul

flexorilor.

Inser]ia se face pe fa]a medial` a metacarpului V.

Este cel mai profund mu[chi al regiunii hipotenare.

Inerva]ia este dat` de un ram al nervului ulnar.

Ac]iune: apropie metacarpul V de axul m#inii [i-l duce u[or

palmar.

MU{CHIUL ABDUCTOR AL DEGETULUI MIC

Originea este pe pisiform [i tendonul mu[chiului flexor ulnar

al carpului.

Inser]ia se face pe partea medial` a bazei falangei proximale

a degetului mic.

Ac]iune: abduc]ia degetului mic.

121
MU{CHII LOMBRICALI {I INTEROSO{I

Sunt mu[chi dispu[i \n dou` planuri: superficial, mu[chii

lombricali [i profund, mu[chii interoso[i.

MU{CHII LOMBRICALI sunt \n num`r de 4.

Originea este pe tendoanele mu[chiului flexor profund al

degetelor.

Inser]ia se face pe fa]a lateral` a articula]iilor metacarpo-

falangiene a ultimelor 4 degete [i pe tendonul extensor
comun al degetului respectiv.

Inerva]ia este dat` de nervul median, pentru cei doi

lombricali laterali [i de c`tre nervul ulnar, pentru cei doi
lombricali mediali.

Ac]iune: flexori ai primei falange/ extensori ai falangelor II -

III.

MU{CHII INTEROSO{I sunt \n num`r de 7 , dintre care 3

sunt palmari [i 4 sunt dorsali.

MU{CHII INTEROSO{I PALMARI ocup` spa]iile

interosoase II - III - IV.

Originea este pe fa]a metacarpienelor care prive[te spre

axul m#inii, cu excep]ia metacarpianului III care trece peste
ax.

Inser]ia este pe tendonul mu[chiului extensor al degetului

respectiv, distal de articula]ia metacarpo-falangian`.

Inerva]ia este dat` de nervul ulnar.

Ac]iune: flexori ai falangei proximale/ extensori ai falangelor

II - III.
Adductori ai degetelor (apropie degetele).

MU{CHII INTEROSO{I DORSALI se prind de ambele

metacarpiene care delimiteaz` spa]iul interosos respectiv.

Originea este pe jum`tatea dorsal` a fe]elor

metacarpienelor.

122
 Inser]ia se face pe baza falangei proximale printr-o f#[ie [i
pe extensorul comun al degetelor, prin a doua f#[ie.

Inerva]ia este dat` de nervul ulnar.

Ac]iune: flexori ai falangei proximale/ extensori ai falangelor

II - III.
Abductori ai degetelor (r`sfir` degetele).

MU{CHII MEMBRULUI INFERIOR

|n func]ie de a[ezarea lor topografic`, mu[chii membrului inferior se

\mpart \n mu[chii bazinului, mu[chii coapsei, mu[chii gambei [i
mu[chii piciorului.

MU{CHII BAZINULUI

Mu[chii bazinului se \mpart \n:

a. mu[chii intrinseci, care formeaz` diafragma pelvin`.

b. Mu[chii extrinseci, ce au luat aceast` denumire datorit`
originii [i situa]iei lor topografice. Astfel, ei au origine pe
oasele pelvisului [i inser]ie pe extremitatea superioar` a
femurului; sunt mu[chi scur]i, gro[i, cu o mare for]` de
contrac]ie.

MU{CHIUL ILIOPSOAS

Este alc`tuit din mu[chiul psoas mare, mu[chiul psoas mic [i

mu[chiul iliac, to]i fiind \nveli]i \n fascia iliac`.

MU{CHIUL PSOAS MARE

Originea este pe fa]a lateral` a corpurilor vertebrelor T12, L1

- L4 [i pe fe]ele anterioare ale proceselor transverse ale
tuturor vertebrelor lombare.

Inser]ia se face pe trohanterul mic, \mpreun` cu tendonul

mu[chiului iliac.

123
 MU{CHIUL PSOAS MIC

Originea este pe fe]ele laterale ale corpurilor vertebrelor T12

- L1.

Inser]ia este pe creasta pectineal` a pubisului.

MU{CHIUL ILIAC

Originea este \n fosa iliac`, pe care o ocup` \n \ntregime.

Inser]ia se face pe trohanterul mic, dupa ce s-a unit \n

prealabil cu tendonul mu[chiului psoas mare.

Mu[chiul psoas mare [i mu[chiul iliac, trec pe sub ligamentul

inghinal \mpreun` cu nervul femural. Tendoanele lor se unesc [i au
inser]ie comun`.

Inerva]ia mu[chiului iliopsoas este realizat` de ramuri colaterale

ale plexului lombar [i de nervul femural.

Ac]iunea mu[chiului iliopsoas:

puternic` flexie a coapsei, c#nd au punct fix oasele

pelvisului. |n mi[carea de flexie, mu[chiul iliac reprezint`
for]a, iar mu[chiul psoas este lungimea.
rota]ia lateral` a coapsei [i u[oar` adduc]ie a coapsei;
aceast` ac]iune este secundar`.
flexia pelvisului [i a coloanei vertebrale, c#nd punctul fix
este pe femur.

MU{CHII REGIUNII FESIERE

Mu[chii regiunii fesiere sunt dispu[i \n 3 planuri:

1. planul superficial, reprezentat de mu[chiul fesier mare;

2. planul mijlociu, reprezentat de mu[chiul fesier mijlociu;
3. planul profund, reprezentat de mu[chiul fesier mic [i de
mu[chii pelvitrohanterieni. La r#ndul lor, mu[chii
pelvitrohanterieni sunt 6 (piriform, obturator intern, p`trat
femural, gemen superior, gemen inferior, obturator
extern).

124
MU{CHIUL FESIER MARE

Este cel mai voluminos mu[chi al fesei.

Originea este pe:

fa]a lateral` a aripii osului iliac, posterior de linia fesier`

posterioar`;
par]ile laterale ale fe]elor posterioare ale sacrului [i
coccisului;
fascia toracolombar`;
ligamentele sacroiliace posterioare [i sacrotuberos.

Inser]ia se face pe tractul iliotibial, pe ramura lateral` de

bifurca]ie a liniei aspre [i pe al 3-lea trohanter (tuberozitatea
fesier`).

Inerva]ia este realizat` de nervul fesier inferior.

Ac]iune: rotator lateral, adductor [i extensor al coapsei.

Mu[chiul fesier mare este un puternic extensor, av#nd rol

important \n men]inerea sta]iunii bipede. |n ortostatism sau \n
mersul obi[nuit este inactiv. |n raport cu axul sagital al mi[c`rii de
abduc]ie-adduc]ie, fibrele situate superior de acesta intervin \n
abduc]ie, iar cele situate inferior intervin \n adduc]ie.

MU{CHIUL FESIER MIJLOCIU

Originea este pe:

3/4 anterioare ale buzei externe a crestei iliace;

spina iliac` antero-superioar`;
fa]a extern` a aripii osului iliac, \ntre liniile fesier`
anterioar` [i posterioar`;
fascia fesier`.

Inser]ia se face pe fa]a lateral` a marelui trohanter.

Inerva]ia este dat` de nervul fesier superior.

Actiune:

1. c#nd ia punct fix pe pelvis, realizeaz`:

a. abduc]ie [i rota]ie medial`, prin fasciculul anterior;
125
 b. abduc]ie [i rota]ie lateral`, prin fasciculul posterior;
c. extensie [i rota]ie lateral`, prin fasciculul posterior.
2. contrac]ia \n totalitate realizeaz` rota]ia medial` [i
abduc]ia.
3. c#nd ia punct fix pe femur realizeaz` men]inerea bazinului
\n pozi]ie orizontal` sau \nclinarea de partea membrului de
sprijin.

MU{CHIUL FESIER MIC

Originea este pe fa]a extern` a aripii osului iliac, \ntre linia

fesier` anterioar` [i cea inferioar`.

Inser]ia se face pe marginea anterioar` a trohanterului

mare.

Inerva]ia este dat` de nervul fesier superior.

Ac]iune: identic` cu mu[chiul fesier mijlociu.

MU{CHII PELVITROHANTERIENI

MU{CHIUL PIRIFORM

Originea este pe fa]a pelvin` a sacrului, lateral de g`urile

sacrate anterioare, pe marea incizur` ischiatic` [i pe
ligamentul sacro-ischiatic.

Insertia se face pe v#rful trohanterului mare printr-un

tendon comun cu cel al mu[chilor gemeni [i mu[chiului
obturator intern.

Inerva]ia este dat` de un ram propriu din plexul sacral.

Ac]iune: abductor, rotator lateral [i extensor al coapsei.

MU{CHIUL OBTURATOR INTERN

Originea este pe conturul g`urii obturate, pe fa]a medial` a

membranei obturatorii [i pe fa]a medial` a coxalului, \ntr-o
regiune ce corespunde acetabulului.

126
 Inser]ia se face \n fosa trohanteric`, la partea ei cea mai
superioar`.

Inerva]ia este dat` de un ram din plexul sacrat.

Ac]iune: rotator lateral al coapsei.

MU{CHIUL GEMEN SUPERIOR

Originea este pe marginea superioar` [i fa]a extern` a spinei

ischiatice.

Inser]ia se face \n fosa trohanteric`, \mpreun` cu mu[chiul

obturator intern.

Inerva]ia este dat` de nervul obturator intern.

Ac]iune: rotator lateral al coapsei.

MU{CHIUL GEMEN INFERIOR

Originea este pe tuberozitatea ischiatic`.

Inser]ia se face \n fosa trohanteric`, \mpreun` cu mu[chiul

obturator intern.

Inerva]ia este dat` de nervul p`trat femural.

Ac]iune: rotator lateral al coapsei.

MU{CHIUL P~TRAT FEMURAL

Originea este pe tuberozitatea ischiatic`.

Inser]ia se face pe femur, sub creasta intertrohanteric`.

Inerva]ia este realizat` de un ram din plexul sacral.

Ac]iune: puternic rotator lateral al coapsei.

MU{CHIUL OBTURATOR EXTERN

Originea este realizat` prin 3 fascicule pe fa]a extern` a

conturului osos al g`urii obturate.
127
 Inser]ia se realizeaz` \n fosa trohanteric`.

Inerva]ia este dat` de un ram al nervului obturator.

Ac]iune: rotator lateral al coapsei; men]ine activ capul

femural \n articula]ia [oldului.

MU{CHII COAPSEI

Mu[chii coapsei sunt \nveli]i \n totalitate de fascia lata. |ntre cele

dou` buze ale liniei aspre ale femurului [i fascia lata, se afl` dou`
septuri intermusculare, unul lateral [i altul medial. Aceste
septuri \mpart mu[chii coapsei \n dou` regiuni: anterioar` [i
posterioar`. Posterior de septul intermuscular medial, se afl` grupul
medial al mu[chilor coapsei.

MU{CHII REGIUNII ANTERIOARE AI COPASEI

MU{CHIUL TENSOR AL FASCIEI LATA

Originea este pe creasta iliac`, la extremitatea anterioar` [i

pe spina iliac` antero-superioar`.

Inser]ia se face prin intermediul fibrelor musculare cu

direc]ie descendent`, ce converg \ntr-un corp continuat cu
tractul iliotibial, ce se inser` pe condilul lateral al tibiei.

Inerva]ia este dat` de nervul fesier superior.

Actiune:

fixeaz` articula]ia genunchiului \n extensie;

este flexor al gambei, c#nd mi[carea a fost ini]iat`
de al]i mu[chi;
este abductor [i flexor al coapsei, cu punct fix pe
pelvis;
comprim` capul femural \n acetabul;
are rol \n men]inerea echilibrului, \n static` [i mers.

MU{CHIUL CROITOR

128
 Este cel mai lung mu[chi din organism.

Originea este pe spina iliac` antero-superioar`.

Inser]ia este pe tibie, fa]a sa medial`, proximal, la nivelul

labei de g#sca , loc ce serve[te drept inser]ie [i mu[chilor
gracilis [i semitendinos.

Inerva]ia este realizat` de ramuri din nervul femural.

Ac]iune:
flexor al coapsei;
flexor al gambei pe coaps`;
slab` ac]iune de abduc]ie, rota]ie lateral` a coapsei
[i rota]ie medial` a gambei;
\nclin` [i roteaz` pelvisul, ac]iune ce are loc c#nd ia
punct fix pe tibie.

MU{CHIUL CVADRICEPS FEMURAL

Este cel mai mare [i cel mai puternic mu[chi din organism. El este
alc`tuit din 4 fascicule musculare, care au superior origini distincte,
iar inferior se unesc la baza rotulei \ntr-un tendon unic. Cele 4
fascicule sunt:

mu[chiul drept femural

mu[chiul vast medial
mu[chiul vast lateral
mu[chiul vast intermediar

Mu[chiul drept femural are originea, prin tendonul direct, pe

spina iliac` antero-inferioar`, iar prin tendonul reflectat, superior de
acetabul.

Mu[chiul vast lateral are originea pe linia de trifurca]ie lateral`

a liniei aspre, pe trohanterul mare, fa]a anterioar` [i pe femur, fa]a
sa lateral`.

Muschiul vast medial are originea pe linia medial` de trifurca]ie

a liniei aspre [i pe fa]a inferioar` a colului femural.

Muschiul vast intermediar are originea pe femur, fa]a

anterioar` [i pe linia aspr`, lateral.

129
 Tendonul unic al mu[chiului cvadriceps se prinde pe baza [i
marginile rotulei [i se continu` inferior cu tendonul rotulian,
care se inser` pe tuberozitatea tibial` anterioar`.

Inerva]ia este dat` de ramuri din nervul femural.

Ac]iune:

extensia gambei pe coaps`;

flexor al coapsei pe trunchi [i u[or abductor, ac]iuni
realizate de mu[chiul drept femural;
stabilizeaz` genunchiul \n extensie.

MU{CHIUL ARTICULAR AL GENUNCHIULUI

Originea este pe fa]a anterioar` a femurului, sub vastul

intermediar.

Inser]ia se face \n fundul prelungirii subcvadricipitale a

sinovialei genunchiului.

Inerva]ia este dat` de nervul femural.

Ac]iune: \mpiedic` prinderea fundului de sac sinovial \ntre

fe]ele articulare ale genunchiului.

MU{CHII REGIUNII MEDIALE AI COAPSEI

MU{CHIUL PECTINEU

Originea se realizeaz` superficial pe creasta pectineal`,

ligamentul pubian superior [i fascia pectinee, iar profund pe
ligamentul pubo-femural.

Inser]ia este pe linia pectinee.

Inerva]ia este dat` de nervul femural [i nervul obturator.

Ac]iune:

flexia coapsei;
adduc]ie [i rota]ie lateral` a coapsei;

130
 flexie anterioar` a pelvisului, ac]iune ce are loc c#nd
mu[chiul ia punct fix pe femur.

MU{CHIUL ADDUCTOR LUNG

Originea este pe ramul inferior al pubisului.

Inser]ia se realizeaz` \n 1/3 mijlocie a femurului, pe linia

aspr`.

Inerva]ia este dat` de ramuri din nervul obturator [i din

nervul femural.

Ac]iune:

adduc]ia [i flexia coapsei;

rota]ia lateral` a coapsei.

MU{CHIUL ADDUCTOR SCURT

Originea este pe ramul inferior al pubisului, inferior de

mu[chiul adductor lung.

Inser]ia se face pe femur, \n treimea sa superioar`.

Inerva]ia este dat` de un ram din nervul obturator.

Ac]iune:
adductor, flexor [i rotator lateral al coapsei.

MU{CHIUL ADDUCTOR MARE

Originea este pe tuberozitatea ischiatic` [i pe ramurile

inferioare ale pubisului [i ischionului.

Insertia se realizeaz` prin trei fascicule [i anume prin

fasciculul superior pe sfertul superior al liniei de trifurca]ie
lateral` a liniei aspre, prin fasciculul mijlociu pe intersti]iul
liniei aspre, iar prin fasciculul inferior pe tuberculul
adductorului.
Inerva]ia este dat` de un ram din nervul obturator [i nervul
ischiatic.

Ac]iune:

131
 adductor [i extensor al coapsei;
rotator medial al coapsei, ac]iune ce este realizat`
de fasciculul inferior;
rotator lateral al coapsei, ac]iune ce este realizat` de
fasciculele superior [i mijlociu.

MU{CHIUL GRACILIS ( numit [i mu[chiul drept intern):

Originea este pe ramul inferior al pubisului.

Inser]ia se face \n treimea proximal` a fe]ei mediale a tibiei,

prin laba de g#sc`.

Inerva]ia este dat` de un ram anterior din nervul obturator.

Ac]iune:

adductor al coapsei;
continu` flexia gambei, c#nd ac]iunea a fost ini]iat`
de mu[chii posteriori ai coapsei;
pe gamba flectat` este rotator medial.

MU{CHII REGIUNII POSTERIOARE AI COAPSEI

Ace[ti mu[chi se \ntind \ntre pelvis [i oasele gambei [i au rol \n

sta]iunea biped` [i deplasare.

MU{CHIUL BICEPS FEMURAL

Originea este pe tuberozitatea ischiatic`, prin capul lung [i

pe jum`tatea inferioar` a intersti]iului liniei aspre, prin capul
scurt.

Inser]ia este pe capul fibulei.

Inerva]ia este dat` de nervul ischiatic.

Ac]iune:

flexor al gambei pe coaps`;

rotator lateral al gambei, c#nd gamba este flectat`;
extensor al coapsei, ac]iune realizat` de capul lung.
132
MU{CHIUL SEMITENDINOS

Originea este pe tuberozitatea ischiatic`.

Inser]ia se realizeaz` \n treimea proximal` a fe]ei mediale a

tibiei, \n laba de g#sc`.

Inerva]ia este dat` de un ram al nervului ischiatic.

Ac]iune:

extensor al coapsei;
flexor al gambei;
rotator medial al gambei flectate.

MU{CHIUL SEMIMEMBRANOS

Originea este pe tuberozitatea ischiatic`.

Inser]ia se realizeaz` prin trei fascicule divergente pe

condilul medial al tibiei.

Inerva]ia este dat` de un ram al nervului ischiatic.

Ac]iunea este identic` cu cea a muschiului semitendinos.

MU{CHII GAMBEI

Mu[chii gambei se \mpart \n:

- mu[chii regiunii anterioare.

- mu[chii regiunii posterioare.
- mu[chii laterali.

MU{CHII GAMBEI - REGIUNEA ANTERIOAR~

133
MU{CHIUL TIBIAL ANTERIOR

Originea este pe condilul lateral al tibiei, pe membrana

interosoas` [i pe fascia gambei.

Inser]ia se face pe cuneiformul medial [i pe baza primului

metatarsian.

Inerva]ia provine din nervul tibial anterior (peronier

profund).

Ac]iune:

flexie dorsal` a piciorului;

adduc]ia [i rota]ia medial` a piciorului;
rol \n men]inerea bol]ii plantare, \mpreun` cu
mu[chiul peronier lung.

MU{CHIUL LUNG EXTENSOR AL DEGETELOR

Originea este pe condilul lateral al tibiei, pe marginea

anterioar` a fibulei, pe membrana interosoas` [i pe fascia
gambei.

Inser]ia se realizeaz` prin patru tendoane pe falangele

degetelor II - V.

Inerva]ia este dat` de nervul peronier profund (tibial

anterior).

Ac]iune:

extensor al degetelor II - V;
abductor, rotator lateral [i flexor dorsal al piciorului.

MU{CHIUL EXTENSOR LUNG AL HALUCELUI

Originea este \n treimea mijlocie a fe]ei mediale a fibulei [i

pe membrana interosoas`.

Inser]ia se realizeaz` pe falangele halucelui.

Inerva]ia este dat` de nervul peronier profund (nervul tibial

anterior).

134
 Ac]iune:

extensor al halucelui;
flexor dorsal [i rotator medial al piciorului.

MU{CHIUL AL TREILEA PERONIER

Originea este pe fa]a medial` a peroneului, \n jum`tatea sa

inferioar` [i pe membrana interosoas`.

Inser]ia se realizeaz` la nivelul metatarsului V.

Inerva]ia este dat` de nervul peronier profund (nervul tibial

anterior).

Ac]iune: flexor dorsal, abductor, rotator lateral al piciorului.

MU{CHII GAMBEI - REGIUNEA LATERAL~

MU{CHIUL LUNG PERONIER

Originea este pe capul fibulei, pe marginea anterioar` a

tibei, \n treimea sa proximal`, precum [i pe fascia gambei.

Inser]ia este pe metatarsul I.

Inerva]ia este dat` de nervul peronier superficial.

Ac]iune:

flexor plantar al piciorului;

adductor [i rotator lateral al piciorului;
fixeaz` gamba pe picior (cu punct fix inferior);
rol \n men]inerea bol]ilor plantare.

MU{CHIUL SCURT PERONIER

Originea este pe fa]a lateral` a peroneului, \n jum`tatea

distal`.

Inser]ia se face pe baza metatarsianului V.

135
 Inerva]ia este dat` de nervul peronier superficial.

Ac]iunea este identic` cu cea a precedentului.

MU{CHII GAMBEI - REGIUNEA POSTERIOAR~

Cuprind un plan superficial, alc`tuit din mu[chiul triceps sural [i

mu[chiul plantar [i un plan profund, alc`tuit din mu[chiul popliteu,
mu[chiul tibial posterior, mu[chiul lung flexor al degetelor [i
mu[chiul lung flexor al halucelui.

MU{CHIUL TRICEPS SURAL

Este format din mu[chiul gastrocnemian, cu cele dou` capete

(superficial) [i din mu[chiul solear (profund).

MU{CHIUL GASTROCNEMIAN

Originea este pe fa]a posterioar` a condilului medial al

femurului, prin capul medial [i pe fa]a lateral` a
condilului lateral al femurului, prin capul lateral.
Cele dou` capete se unesc [i se vor insera, \mpreun`
cu tendonul mu[chiului solear, pe tuberozitatea
calcanean`. Ele formeaz` tendonul lui Ahile.

MU{CHIUL SOLEAR

Originea este pe tibie [i pe fibul`, \n sfertul proximal.

Inser]ia se face prin tendonul lui Ahile pe tuberozitatea
calcanean`.

Inerva]ia mu[chiului triceps sural este dat` de nervul tibial

posterior.

Ac]iunea mu[chiului triceps sural:

este cel mai puternic flexor plantar;

este stabilizator al articula]iei talo-crurale; are rol
important \n mers;
este adductor [i rotator medial al piciorului, c#nd se
contract` \n totalitate.

136
MU{CHIUL PLANTAR

Originea este pe fa]a superioar` a condilului lateral al

femurului.

Inser]ia este pe tuberozitatea calcanean`.

Inerva]ia este dat` de nervul tibial posterior.

Ac]iunea este de tensor al articula]iei genunchiului.

MU{CHIUL FLEXOR LUNG AL DEGETELOR

Originea este pe buza inferioar` a liniei soleare [i fa]a

posterioar` a tibiei, \n treimea mijlocie.

Inser]ia este pe baza falangelor distale, pentru degetele II -

V.

Inerva]ia este dat` de nervul tibial posterior.

Ac]iune:

flexor al degetelor;
fexie plantar`, adduc]ie [i inversiunea piciorului;
rol \n men]inerea bol]ii plantare.

MU{CHIUL FLEXOR LUNG AL HALUCELUI

Originea este pe fa]a posterioar` a fibulei, \n 2/3 distale ale

ei.

Inser]ia se face la baza falangei halucelui.

Inerva]ia este dat` de nervul tibial posterior.

Ac]iune:

flexor al halucelui;
flexia plantar`, adduc]ia [i rota]ia medial` a
piciorului;
rol \n men]inerea bol]ii plantare.

137
MU{CHIUL TIBIAL POSTERIOR

Originea este pe tibie [i pe 2/3 din fa]a posterioar` a fibulei

(superior).

Inser]ia se face pe tuberculul navicularului.

Inerva]ia este dat` de nervul tibial posterior.

Ac]iune:

rol major \n men]inerea bol]ii plantare.

execut` flexia plantar`, rota]ia medial` [i adduc]ia
piciorului.

MU{CHIUL POPLITEU

Originea este pe fa]a lateral` a condilului lateral al

femurului.

Inser]ia este pe fa]a posterioar` a tibiei.

Inerva]ia este dat` de nervul tibial posterior.

Ac]iunea const` \n flexia gambei.

MU{CHII PICIORULUI

MU{CHIUL SCURT EXTENSOR AL HALUCELUI

Originea este pe fa]a superioar` a calcaneului [i pe

retinaculul extensorilor.

Inser]ia se face pe falanga proximal` a halucelui.

Inerva]ia este dat` de nervul peronier profund (tibial

anterior).

Ac]iunea este de extensie a falangei proximale a halucelui.

MU{CHIUL SCURT EXTENSOR AL DEGETELOR

138
 Originea este pe fa]a dorsal` [i lateral` a calcaneului [i pe
retinaculul extensorilor.

Inser]ia se face pe articula]iile metatarsofalangiene II - IV [i

pe tendonul mu[chiului lung extensor al degetelor.

Inerva]ia este dat` de nervul peronier profund (tibial

anterior).

Ac]iunea const` \n extensia degetelor II - IV.

MU{CHII PLANTEI

Mu[chii plantei sunt dispu[i \n trei loji: medial`, lateral` [i mijlocie.

MU{CHII MEDIALI AI PLANTEI

Ace[ti mu[chi ac]ioneaz` asupra halucelui.

MU{CHIUL ABDUCTOR AL HALUCELUI

Originea este pe tuberculul medial al calcaneului, pe

retinaculul flexorilor [i pe aponevroza plantar`.

Inser]ia se face pe falanga proximal` a halucelui [i pe

sesamoidul medial.

Inerva]ia este dat` de nervul plantar medial.

Ac]iune:

abductor al halucelui (\l \ndep`rteaz` de axul

piciorului);
rol \n men]inerea bol]ii plantare.

MU{CHIUL SCURT FLEXOR AL HALUCELUI

Originea este pe fa]a inferioar` a cuboidului, pe cuneiformul

lateral [i pe tendonul mu[chiului tibial posterior.

139
 Inser]ia se realizeaz` prin dou` fascicule, medial [i lateral, pe
falanga proximal` a halucelui.

Inerva]ia este dat` de nervii plantar medial [i lateral.

Ac]iune:

flexia halucelui;
rol \n men]inerea bol]ii plantare.

MU{CHIUL ADDUCTOR AL HALUCELUI

Originea se realizeaz` prin capul oblic pe cuboid,

cuneiformul lateral, bazele metatarsienelor II - IV [i prin capul
transvers pe ultimele 3 - 4 articula]ii metatarsofalangiene.

Inser]ia se face pe falanga proximal` a halucelui.

Inerva]ia este dat` de nervul plantar lateral.

Ac]iune:
flexor al falangei proximale [i adductor al halucelui;
rol \n men]inerea bol]ii transversale a piciorului;
apropie degetele de axul piciorului.

MU{CHII LATERALI AI PLANTEI

MU{CHIUL ABDUCTOR AL DEGETULUI MIC

Originea este pe tuberculii lateral [i medial ai calcaneului [i

pe aponevroza plantar`.

Inser]ia se face pe falanga proximal` a degeteului mic.

Inerva]ia este dat` de nervul plantar lateral.

Ac]iune:
abductor al degetului mic [i flexor al falangei sale
proximale.

MU{CHIUL SCURT FLEXOR AL DEGETULUI MIC

140
 Originea este la baza metatarsului V.

Inser]ia se face pe falanga proximal` a degetului mic.

Inerva]ia este dat` de nervul plantar lateral.

Ac]iunea este de flexie a degetului mic.

MU{CHII LOJEI MIJLOCII AI PLANTEI

MU{CHIUL SCURT FLEXOR AL DEGETELOR

Orginea este pe tuberculul medial al calcaneului [i pe

aponevroza plantar`.

Inser]ia se face prin 4 tendoane pe falangele mijlocii ale

ultimelor 4 degete.

Inerva]ia este dat` de nervul plantar medial.

Ac]iunea este de flexie a primelor dou` falange ale

degetelor.

MU{CHIUL P~TRAT AL PLANTEI sau MU{CHIUL ACCESOR

Originea se realizeaz` prin dou` fascicule pe calcaneu.

Inser]ia este pe marginea lateral` a tendoanelor mu[chiului

lung flexor al degetelor.

Inerva]ia este dat` de nervii plantar lateral [i medial.

Ac]iunea const` \n a ajuta mu[chiul lung flexor al degetelor.

MU{CHII LOMBRICALI

Sunt \n num`r de 4.

Originea se realizeaz` prin dou` capete pe tendonul

mu[chiului lung flexor al degetelor.

Inser]ia se face pe ultimele articula]ii metatarsofalangiene

(4).
141
 Inerva]ia este dat` de nervii plantar medial [i lateral.

Ac]iunea const` \n flexia falangei proximale [i extensia

ultimelor dou`.

MU{CHII INTEROSO{I DORSALI

Sunt \n num`r de 4.

Originea este pe fe]ele care se privesc ale ambelor

metatarsiene \nvecinate.

Inser]ia este pe marginea opus` a axului piciorului a

falangelor proximale.

Inerva]ia este dat` de nervul plantar lateral.

Ac]iune:

flexori ai falangei proximale;

slabi extensori ai celorlalte dou` falange;
departeaz` ultimele patru degete de axul piciorului.

MU{CHII INTEROSO{I PLANTARI

Sunt \n num`r de 3.

Originea este pe fa]a dinspre axul piciorului a

metatarsienelor III - V.

Inser]ia se face pe marginea care prive[te spre axul

piciorului a falangei proximale a degetelor corespunz`toare.

Inerva]ia este dat` de nervul plantar lateral.

Ac]iunea este de flexie [i extensie asem`n`toare celor

dorsali, dar apropie degetele de axul piciorului.

142
 APARATUL RESPIRATOR

Aparatul respirator este alc`tuit din c`ile respiratorii

extrapulmonare [i pl`m#ni. C`ile respiratorii extrapulmonare sunt
alc`tuite la r#ndul lor din: c`i respiratorii superioare (cavitatea
nazal` [i faringele) [i c`i respiratorii inferioare (laringe, trahee [i
bronhii primare).

NASUL

Nasul este un organ complex, cu func]ie respiratorie [i

senzorial`. El este alc`tuit din: piramida nazal` (nasul extern),
fosele nazale [i cavit`]ile anexate foselor nazale.

Piramida nazal`

Piramida nazal` este o proeminen]` situat` \n mijlocul fe]ei, pe linia

median`.

143
1. Conforma]ie extern`. Piramida nazal` are forma unei piramide
triunghiulare, cu baza \n jos. Ea este alc`tuit` din :

- r`d`cina nasului : este zona anatomic` prin care nasul se

prinde de scheletul fe]ei, la nivelul suturii nazo-frontale.

- dou` fe]e laterale : dreapt` [i st#ng`, care poart` numele

de aripile nasului. Ele se unesc anterior la nivelul liniei
mediane a fe]ei.

- trei margini : dou` laterale [i una median` (dorsul nasului),

care se termin` la v#rful nasului.

- baza nasului : prive[te \n jos [i prezint` dou` orificii numite

narine. Forma bazei nasului este triunghiular`.

2. Structura anatomic` a piramidei nazale. Piramida nazal`

este alc`tuit` din scheletul osteo-cartilaginos, care d` forma [i
rezisten]a piramidei nazale [i din \nveli[urile moi, care acoper`
scheletul osteo-cartilaginos.

a).Scheletul osteo-cartilaginos

Oasele formeaz` zona rezistent` a piramidei nazale, care

poart` denumirea de "piramida nazal` osoas`", aceasta fiind situat`
posterior [i corespunz#nd r`d`cinii nasului, iar cartilajele [i
membranele formeaz` zona deformabil` a piramidei nazale, numit`
"piramida nazal` cartilaginoas`", fiind situata anterior.
Oasele din structura piramidei nazale sunt : dou` oase nazale,
marginea anterioar` a apofizei palatine [i partea nazal` a
maxilarului.
Cartilajele din structura piramidei nazale sunt :

- cartilajul septal, care se afl` \n continuarea vomerului [i a

lamei perpendiculare a etmoidului [i formeaz` "septul
nazal cartilaginos" , care completeaz` anterior septul nazal
osos;

- dou` cartilaje laterale (drept [i st#ng);

- dou` cartilaje ale aripilor nasului (drept [i st#ng), care sunt

situate anterior de cartilajele laterale.

Cartilajele laterale (superior) [i cartilajele aripilor nasului

(inferior) formeaz` \mpreun` fe]ele laterale ale piramidei

144
 nazale cartilaginoase. Exist` [i cartilaje accesorii: p`trate,
sesamoide [i vomeriene.

Membranele fibroase sunt forma]iuni anatomice care au rolul

de a uni cartilajele nazale \ntre ele [i cu oasele nazale.

b).Inveli[urile moi.
Sunt structuri anatomice care acoper` scheletul osteo-
cartilaginos al nasului. Sunt reprezentate de : piele, ]esut celular
subcutanat [i mu[chii nasului.
Pielea este sub]ire, mobil`, la nivelul piramidei osoase [i
groas`, aderent`, la nivelul piramidei cartilaginoase.
}esutul celular subcutanat este prezent numai la nivelul
piramidei osoase, unde pielea este mobil`.
Mu[chii nasului sunt reprezenta]i de o serie de mu[chi care
ac]ioneaz` asupra aripii nasului [i asupra orificiilor inferioare nazale.

Fosele nazale

Sunt dou` forma]iuni anatomice asem`n`toare cu dou`

culoare, care au direc]ia antero-posterioar` [i comunic` cu
exteriorul prin narine [i posterior cu faringele, prin dou` orificii
numite coane.
In interior, fosele nazale sunt c`ptu[ite cu o mucoas`, numit`
mucoasa nazal` sau mucoasa pituitar`.
Fosele nazale sunt \mp`r]ite \n dou` zone: zona anterioar`,
numit` vestibulul nazal sau canalul narinar (drept st#ng) [i zona
posterioar`, numit` fosa nazal` propriu-zis` (dreapt` - st#ng`).

a). Vestibulul nazal. Este situat \n zona anterioar` a foselor

nazale, fiind c`ptu[it cu piele [i mucoas`. Fiecare vestibul este
alc`tuit din :
- un perete lateral,
- un perete medial (septul cartilaginos),
- un orificiu narinar (situat la nivelul bazei nasului)
- un orificiu superior, prin care comunic` cu fosele
nazale propriu-zise, numit nara intern`.

Vasculariza]ia [i inerva]ia vestibulului nazal. Arterele provin

din artera etmoidal`, artera sfenopalatin` [i artera facial`. Venele se
vars` \n vena facial`. Nervii sunt senzitivi [i pleac` de la nivelul
mucoasei, \ndrept#ndu-se spre ganglionul lui Gasser.

b). Fosele nazale propriu-zise. Se gasesc \ntre vestibul [i

faringe. Fiecare fos` nazal` este format` din patru pere]i :

145
 - peretele superior sau bolta fosei nazale. Are aspectul unui
[an] antero-posterior. Este reprezentat de lama ciuruit` a
etmoidului, prin care trec fibrele nervului olfactiv.
- peretele inferior sau plan[eul fosei nazale. Are aspectul
unui [an] antero-posterior. Posterior se continu` cu fa]a
nazal` a v`lului palatin (palatul moale).
- peretele intern (medial) sau septul nazal. Are trei regiuni :
anterioar` cartilaginoas`, numit` septul cartilaginos,
posterioar`, osoas`, format` din vomer [i lama
perpendicular` a etmoidului, numit` septul osos [i
intermediar`, membranoas`.
- peretele extern (lateral). Este \n \ntregime osos [i este
format din : maxilarul superior, etmoid, palatin, lacrimal,
sfenoid [i cornetul inferior

Vasculariza]ia [i inerva]ia foselor nazale

Arterele provin din sistemul arterelor carotide intern` [i

extern`. Venele se vars` \n vena facial`, plexul venos pterigoidian [i
vena oftalmic`. Nervii provin din nervul oftalmic [i nervul maxilar
(fibre somatice trigeminale). Inerva]ia simpatic` provine din
simpaticul cranian, iar cea parasimpatic`, din nervii anexa]i
nervului facial.

Cavit`]ile anexate foselor nazale

Sunt denumite sinusuri [i sunt \n num`r de opt : sinusul

maxilar, sinus frontal, sinus sfenoidal, sinus etmoidal (toate sunt
pereche). Poart` denumirea osului \n care se afl`. Ele sunt pline cu
aer, reprezent#nd prelungiri ale cavit`]ilor foselor nazale la nivelul
oaselor fe]ei. Dimensiunile sinusurilor sunt variabile de la individ la
individ.

FARINGELE

Faringele este organul la nivelul c`ruia se \nt#lnesc dou` c`i :

calea respiratorie [i calea digestiv`. Se \ntinde de la baza craniului
(superior) p#n` la nivelul esofagului (inferior). Are forma unei p#lnii
cu baza superior.

Regiunile faringelui

146
 - nazofaringele. Este partea superioar` a faringelui, care
comunic` anterior cu fosele nazale prin coane. Pe pere]ii
laterali ai nazofaringelui se g`sesc orificiile trompelor lui
Eustachio, prin care se face comunicarea \ntre faringe [i
urechea medie. Pe peretele superior al nazofaringelui se
afl` amigdala faringian`. Hipertrofia sa inflamatorie
formeaz` vegeta]iile adenoide, la copii.

- bucofaringele. Reprezint` regiunea mijlocie a faringelui,

care comunic` anterior cu cavitatea bucal`. Pe pere]ii
laterali se g`sesc amigdalele palatine. Hipertrofia
inflamatorie a acestora poart` denumirea de amigdalit`.

- laringofaringele. Este regiunea inferioar` a faringelui

care comunic` cu laringele (anterior) [i cu esofagul
(posterior).

Structura

Faringele este format din urm`toarele tunici:

- adventicea : tunica extern`, de natur` conjunctiv`.

- tunica muscular` : format` din mu[chi stria]i. Exist` mu[chi

dispu[i circular, care formeaz` mu[chii constrictori ai
faringelui [i mu[chi dispu[i longitudinal, care formeaz`
mu[chii ridic`tori ai faringelui, cu rol \n degluti]ie.

- tunica fibroas` sau tunica submucoas`. Ea constitue

scheletul fibros al faringelui, care sus]ine tunica muscular`
[i tunica mucoas`.

- tunica mucoas` : c`ptu[e[te \n interior faringele. Este

format` dintr-un epiteliu pavimentos stratificat, cu
excep]ia nazofaringelui, care este c`ptu[it cu o mucoas`
format` din epiteliu cilindric ciliat.

Vasculariza]ia [i inerva]ia

Arterele provin din artera faringian`, artera laringian`

superioar` [i artera palatin` ascendent`.
Venele formeaz` o re]ea submucoas` [i se vars` \n vena
jugular` intern`.
Inerva]ia este asigurat` de ramuri din nervul trigemen,
glosofaringian, vag [i hipoglos.

147
LARINGELE

Laringele este organul care face leg`tura \ntre faringe [i

trahee, fiind \n acela[i timp principalul organ al fona]iei, dar nu
singurul, deorece la realizarea vorbirii, c#ntatului, etc. intervine
\ntregul aparat respirator.

Situa]ia topografic`

Laringele ocup` partea anterioar` a g#tului sub osul hioid,

corespunz#nd vertebrelor C3 - C6. |n general, laringele este mai
ridicat la femei dec#t la b`rba]i. De asemenea, este mai ridicat la
nou n`scut, unde epiglota poate ajunge la nivelul axisului.
Mobilitatea laringelui este foarte mare.

Dinamica laringelui

Laringele se ridic` \n timpul degluti]iei, \n emiterea

sunetelor \nalte [i \n timpul respira]iei.
Laringele coboar` dup` trecerea bolului alimentar, \n
emiterea sunetelor joase [i \n timpul inspira]iei.
Mi[carea de ridicare este \nso]it`, \n mod obligatoriu, de o
deplasare anterioar` a acestuia, iar cea de cobor#re, de o
deplasare posterioar`. Toate aceste mi[c`ri sunt active.

Conforma]ie extern`

Forma exterioar` a laringelui este asem`n`toare unei

piramide triunghiulare, cu baza orientat` \n sus [i cu v#rful \n jos. I
se pot descrie, deci, o baz`, un v#rf, o fa]` posterioar`, dou` fe]e
antero-laterale [i trei margini.

Conforma]ia intern`

Forma interioar` a laringelui este tubular`. Coardele

vocale \mpart lumenul laringelui \n trei etaje : supraglotic, glotic
mijlociu [i subglotic.

- etajul supraglotic este ovalar [i se numes[e vestibul

laringian. Peretele anterior al acestei cavit`]i este format
din epiglot`.

- etajul glotic este zona \n care se g`sesc coardele vocale

[i cavit`]ile dintre ele, numite ventriculii laringelui. Exist`
dou` coarde vocale superioare [i dou` coarde vocale
inferioare. Cele superioare se numesc coarde vocale
148
 false, deoarece au un rol pasiv \n fona]ie. Ele au dou`
margini : lateral` [i medial`. Cea lateral` este aderent` la
pere]ii laringelui, iar cea medial` este liber` \n cavitatea
laringelui. Coardele vocale inferioare au forma unor prisme
triunghiulare, \ntr-o sec]iune frontal` a laringelui. Ele se
numesc coarde vocale adev`rate", deoarece au un rol
activ \n fona]ie. Ele prezint` trei fe]e [i trei margini. Fe]ele
sunt: fa]a superioar` (orizontal` - delimiteaz` ventriculul
faringian), fa]a inferioar`(oblica \n jos [i \n`untru prive[te
spre zona subglotic`) [i fa]a extern` (aderent` de carilajul
tiroid). Marginile sunt: marginea inferioar` (se continu` cu
zona subglotic`), marginea extern` (este locul unde
mucoasa laringian` se r`sfr#nge pe cartilajul tiroid) [i
marginea intern` (delimiteaz` \mpreun` cu cea de partea
opus` comunicarea cu traheea).
Glota. Reprezint` spa]iul cuprins \ntre coardele vocale
superioare [i inferioare (coardele vocale inferioare se mai
numesc [i plici vocale). Glota este alcatuit` din dou`
regiuni : glota respiratorie , care se g`se[te \ntre marginile
interne ale cartilajelor aritenoide [i glota vocal` , care se
g`se[te \ntre marginile interne ale corzilor vocale
inferioare.
Ventriculii laringieni sunt cavit`]i ad#nci, situate \ntre
coardele vocale superioare [i inferioare de aceea[i parte.

- etajul subglotic. Este regiunea situat` sub cordele vocale

inferioare, care se deschide \n trahee. |n por]iunea
superioar` are form` de p#lnie, iar \n cea inferioar` de
cilindru.

Structura

Laringele este alc`tuit din urm`toarele structuri:

- scheletul cartilaginos, compus din nou` cartilaje : trei

neperechi (epiglota, tiroid, cricoid) [i [ase perechi
(aritenoide, corniculate, cuneiforme).
- articula]iile [i ligamentele, care unesc piesele
cartilaginoase.
- mu[chi motori : dilatatori, constrictori, ridic`tori [i
cobor#tori.
- corpul gr`sos laringian (periepiglotic).
- mucoasa laringian` [i glandele anexe.
- vasele [i nervii laringelui.

Vasculariza]ia [i inerva]ia
149
 Arterele provin din artera carotid` extern` [i artera
subclavicular` (artera laringian` superioar`, artera laringian`
inferioar` [i artera laringian` posterioar`).
Venele urmeaz` traiectul invers al arterelor, v`rs#ndu-se \n
vena laringian` superioar`, vena laringian` inferioar` [i vena
laringian` posterioar`.
Inerva]ia este dat` de nervi motori (nervul laringeu superior [i
inferior), nervi senzitivi (nervul laringeu superior [i inferior) [i nervi
vegetativi (ramuri simpatice).

TRAHEEA

Traheea este un organ cavitar, ce intr` \n alc`tuirea c`ilor

respiratorii extrapulmonare. Se afl` \ntre laringe, situat superior [i
bronhiile principale, situate inferior, pe linia median` a g#tului.

Limite

Limita superioar` se g`se[te \n dreptul unui plan orizontal ce

trece prin corpul vertebrei C6.
Limita inferioar` se g`se[te \n dreptul unui plan orizontal ce
trece prin discul intervertebral dintre T4 si T5.

Forma

Traheea are forma unui cilindru gol pe din`untru, \n 1/5

posterioar` fiind \nlocuit de o suprafa]` plan`, membranoas`,
numit` membrana traheal`. Aceast` form` cilindric` sufer` dou`
depresiuni: depresiunea aortic` [i depresiunea tiroidian`.
Depresiunea aortic` este situat` pe partea st#ng` a traheei,
deasupra locului de bifurca]ie a acesteia, \n cele dou` bronhii
principale. Depresiunea tiroidian` este situat` pe fa]a anterioar` a
traheei, posterior de glanga tiroid`.

Mobilitate

Traheea se mi[c` \mpreun` cu laringele, put#ndu-se alungi

sau scurta. Aceste mi[c`ri sunt posibile datorit` extremit`]ii
superioare a traheei, care este mobil`, \n timp ce extremitatea
inferioar` este fix`. De asemenea, mobilitatea traheei este
favorizat` [i de tunica extern` a traheei, format` din ]esut
conjunctiv lax.

Regiunile traheei

150
 Traheea prezint` dou` regiuni: regiunea cervical`, care se
g`se[te la nivelul g#tului [i regiunea mediastinal` (toracal`), care se
g`se[te \n interiorul cutiei toracice, la nivelul mediastinului.

Structur`

Traheea este alc`tuit` din 15 20 inele cartilaginoase, numite

arcuri cartilaginoase, unite \ntre ele printr-o membrana` fibro-
musculo-elastic`. La exterior este acoperit` de adventice, iar \n
interior este c`ptu[it` de mucoasa traheal`. |n partea posterioar`,
arcurile cartilaginoase lipsesc, \n spa]iul dintre capetele arcurilor
exist#nd o membran` plat`, numit` peretele membranos. |n
grosimea acesteia se afl` mu[chiul traheal, alc`tuit din fibre
musculare netede, longitudinale [i transversale. Prin contrac]ia
fibrelor musculare longitudinale, traheea se scurteaz`, \n timp ce
prin contrac]ia fibrelor musculare transversale, ea \[i mic[oreaz`
lumenul, prin apropierea capetelor posterioare ale arcurilor
cartilaginoase. Mucoasa traheal` este aderent`, sub]ire,
semitransparent`, neprezent#nd nici o plic`, continu#ndu-se direct
cu mucoasa laringian` [i bronhial`, \ntre aceste mucoase
neexist#nd nici o limit` de demarca]ie.

Inerva]ie [i vasculariza]ie

Arterele care vascularizeaz` traheea provin din arterele

tiroidiene, arterele timice [i artera bron[ic` dreapt`.
Venele traheei se vars` \n dou` trunchiuri venoase, care la
r#ndul lor conflueaz` \n vena azygos.
Inerva]ia traheei este simpatic` [i provine din lan]ul simpatic
cervical [i toracal superior [i parasimpatic`, care se realizeaz` prin
nervul recurent sau direct din nervul vag.

BRONHIILE

Sunt dou` structuri anatomice care provin din bifurca]ia

traheei [i care se \ndreapt` spre hilul pulmonar, \n care p`trund. Mai
poart` denumirea [i de bronhii principale, bronhii extrapulmonare
sau bronhii de ordinul I.

Limite

Bronhiile principale, dreapt` [i st#ng`, prezint` dou` regiuni:

regiunea mediastinal` [i regiunea pleuro-pulmonar`.
Regiunea mediastinal` se \ntinde de la bifurca]ia traheei p#n`
la regiunea ce trece pe sub crosa marii vene azygos (bronhia
dreapt`), sau care vine \n contact cu arcul aortic (bronhia st#ng`).
151
 Regiunea pleuro-pulmonar` este cuprins` \ntre limitele
superioare descrise anterior [i hilul pulmonar.

Structur`

Structura anmatomic` a bronhiilor este asem`n`toare cu cea

a traheei. Bronhia dreapt` are 6 7 arcuri cartilaginoase, \n timp ce
bronhia st#ng` are 9 12 arcuri cartilaginoase. |ntre cele dou`
bronhii exist` c#teva deosebiri: bronhia dreapt` este mai oblic` [i
mai voluminoas` dec#t cea st#ng`. De asemenea, bronhia st#ng`
are aproximativ 5 cm lungime, \n timp ce bronhia dreapt` are
aproximativ 2,5 cm lungime.

Vasculariza]ie [i inerva]ie

Arterele care vascularizeaz` bronhiile sunt ramuri din arterele

bron[ice, care la r#ndul lor provin din artera aort` toracal`.
Venele care dreneaz` s#ngele venos al traheei se vars` \n
final \n mica [i marea ven` azygos.
Inerva]ia bronhiilor este de natur` simpatic`, ce provine din
simpaticul toracal [i de natur` parasimpatic`, ce provine din nervul
vag.

PL~M@NII

Sunt organele de schimb ale aparatului respirator.

Generalit`]i

Dimensiunile pl`m#nilor variaz` foarte mult cu v#rsta, sexul

[i constitu]ia individual`. Valorile medii sunt: de 16 cm (diametrul
sagital), 25 cm (diametrul vertical) [i 10 cm (diametrul transversal).
Pl`m#nul este foarte bogat \n fibre elastice, av#nd deci o
mare elasticitate. Dac` se deschide pleura, \n mod accidental sau
chirurgical, pl`m#nul \[i reduce volumul s`u la aproximativ o
treime, str#ng#ndu-se \n jurul hilului pulmonar. Aceast` mare
elasticitate permite pl`m#nului s` urmeze excursiile peretelui
toracic, \n timpul respira]iei.
Consisten]a pl`m#nului este moale. Str#ns \n m#n`, el d`
senza]ia unui burete. Dac` este str#ns mai energic, se pot auzi
ni[te zgomote caracteristice, similare unor b`[icu]e care pleznesc,
zgomote numite crepita]ii pulmonare.
Greutatea pl`m#nului drept este de aproximativ 700 grame [i
a celui st#ng de aproximativ 600 grame.
Culoarea pl`m#nului variaz` cu v#rsta [i cu patologia
respiratorie a individului. La f`t este ro[u \nchis, la copil roz pal [i la
152
adult alb cenusiu, cu pete negricioase [i cu un desen poligonal
foarte evident.

Configura]ie extern`

Privit din exterior, pl`m#nul poate fi asem`nat cu un con t`iat

\n jum`tate, de la v#rf la baz`. I se pot descrie trei fe]e, trei
margini, o baz` [i un v#rf.

Fe]ele pl`m#nului sunt:

- fa]a costal`. Se muleaz` pe peretele toracic. Este

convex`, fiind \n raport cu coastele [i spa]iile intercostale.

- fa]a mediastinal`. Poart` aceast` denumire deoarece

este orientat` c`tre mediastin. Este concav`. |ntre cele
dou` fe]e mediastinale, pe linia median`, se delimiteaz`
regiunea topografic` numit` mediastin. La nivelul acestei
fe]e se afl` hilul pulmonar. Acesta este locul pe unde
intr` [i ies elementele anatomice ce intr` \n alc`tuirea
pl`m#nului. Totalitatea acestor elemente formeaz`, la
nivelul hilului, pediculul pulmonar.

- fa]a diafragmatic`. Corespunde bazei pl`m#nului. Se

g`se[te \n raport cu fa]a superioar` a diafragmului. Este
concav` [i are o form` triunghiular`.

Marginile pl`m#nului sunt:

- marginea anterioar`. Este reprezentat` de o lam`

sub]ire de ]esut pulmonar, care p`trunde \ntre fa]a
posterioar` a sternului [i elementele anatomice ale
mediastinului anterior.

- marginea posterioar`. Este groas` [i rotunjit`. Intr` \n

raport cu fe]ele laterale ale corpurilor vertebrelor toracale,
cu extremit`]ile posterioare ale coastelor [i cu spa]iile
intercostale corespondente.

- marginea inferioar`. Reprezint` circumferin]a bazei.

V#rful pl`m#nului se g`se[te la limita superioar` a cutiei toracice,

dep`[ind cu 5 cm prima coast` [i cu 2,5 cm, clavicula.

Structura

Din punct de vedere structural, pl`m#nului i se pot descrie

dou` componente: arborele bron[ic [i parenchimul pulmonar.
153
 Arborele bron[ic este reprezentat de un sistem de canale ce
provin din ramifica]ia bronhiei extrapulmonare. Schematic, arborele
bron[ic este alc`tuit \n felul urm`tor: bronhie principal` (de ordinul
I), bronhii lobare (de ordinul II), bronhii segmentare (de ordinul III)
bronhii supralobulare (cu schelet cartilaginos), bronhii intralobulare
(f`r` schelet cartilaginos), bronhiole terminale [i bronhiole
respiratorii (acinoase se termin` \n alveolele pulmonare).
Parenchimul pulmonar este alc`tuit din : lobi (trei drep]i, doi
st#ngi), segmente (11 drepte, 10 st#ngi), lobuli, acini pulmonari [i
alveole pulmonare.
Alveola pulmonar` este forma]iunea anatomic` caracteristic`
pl`m#nului. Ea are o form` aproximativ hemisferic`. Peretele
alveolei pulmonare are o structur` complex`, la nivelul lui
realiz#ndu-se schimburile gazoase.

Vasculariza]ie [i inerva]ie

La nivelul pl`m#nului se pot descrie dou` tipuri de circula]ie:

func]ional` [i de nutri]ie.

a)Circula]ia functional` asigur` func]ia respiratorie a

pl`m#nului. Mai este numit` [i mica circula]ie. |n cadrul ei,
circuitul sanguin este urm`torul: ventriculul drept, artera
pulmonar`, re]eaua arterial` pulmonar`, re]eaua venoas`
pulmonar`, venele pulmonare (4) [i atriul st#ng.

b)Circula]ia de nutri]ie este cea care aduce parenchimului

pulmonar, oxigen [i substante nutritive. Ea provine din marea
circula]ie, s#ngele av#nd urm`torul circuit: ventriculul st#ng,
artera aort`, arterele bron[ice (dreapt`, st#ng`), venele bron[ice,
venele azygos (mare [i mic`), vena cav` superioar` [i atriul drept.
Inerva]ia pl`m#nului se realizeaz` prin plexurile nervoase
situate \n jurul bronhiei principale, c#te dou` pentru fiecare
pl`m#n. Aceste plexuri con]in fibre nervoase simpatice [i fibre
nervoase parasimpatice.

PLEURA

Pl`m#nii sunt \nveli]i la exterior de o membran` seroas`,

numit` pleur`. Aceasta este format` din dou` foi]e:

- foi]a extern` (parietal`): vine \n contact cu fa]a intern` a

peretelui toracic.
- foi]a intern` (visceral`): vine \n contact intim cu suprafa]a
extern` a pl`m#nului.
|ntre cele dou` foi]e ale pleurei, se g`se[te un spa]iu virtual, care
poart` denumirea de cavitate pleural`. |n interiorul ei exist` o
154
presiune negativ`. |n cazuri patologice, aceast` cavitate se poate
umple cu puroi (piotorax), s#nge (hemotorax), aer (pneumotorax),
lichid seros (hidrotorax), etc.
Fe]ele foi]elor pleurale care vin \n contact, sunt umezite de
un lichid, numit lichidul pleural, care favorizeaz` alunecarea lor, una
fa]` de alta, \n timpul mi[c`rilor respiratorii. |n condi]ii fiziologice,
acest lichid se g`se[te \n cantitate mic`.

APARATUL CARDIO VASCULAR

Aparatul cardio-vascular este alc`tuit din:

- inim` (cord)
- sistem arterial
- sistem capilar
- sistem venos

INIMA

Defini]ie

Inima este un organ cavitar situat \n cavitatea toracic`, care are

rolul de a aspira s#ngele venos [i de a pompa spre organe, s#ngele
arterial.

Generalit`]i

Inima se g`se[te \n mediastinul mijlociu. Axul sau este orientat oblic

de sus \n jos, de la dreapta la st#nga, [i dinapoi \nainte. Acest ax
este \nclinat la 45 grade fa]` de cele trei planuri ale spa]iului.
Capacitatea cordului este de 500-700 cm3. Cordul are o capacitate
medie de aproximativ 250-300 g.

Configura]ie extern`

Privit` din exterior, inima prezint`: 3 fe]e (sterno-costal`,

diafragmatic`, pulmonar`), o margine dreapt`, o baz`, un v#rf.

155
 Fa]a sterno-costal`: este convex`, orientat` antero-
superior. 2/3 inferioare corespund ventriculilor, 1/3 superioar`
corespunde atriilor. Cele dou` atrii se prelungesc lateral cu c#te un
auricul (auricul drept -auricul st#ng). La acest nivel se g`sesc dou`
[an]uri :

- [an]ul interventricular anterior. El indic` limita

superficial` dintre cei doi ventriculi. Con]ine o
ramur` anterioar` a arterei coronare st#ngi [i vena
mare a inimii.
- [an]ul coronar. Este \mp`r]it de locul de ie[ire din
cord al arterei aorte [i al trunchiului arterei
pulmonare, \n dou` segmente, drept [i st#ng. |n
segmentul drept se g`se[te artera coronar` dreapt`
[i vena coronar` mic`. |n segmentul st#ng se g`se[te
o ramur` a arterei coronare st#ngi.
{an]ul coronar indic` limita extern` dintre atrii [i
ventricule.
Fa]a sterno-costal` vine \n raport, prin intermediul
pericardului, cu peretele anterior al toracelui.

Fa]a diafragmatic` este plan`. La nivelul ei se g`sesc dou`

[an]uri:

- [an]ul interventricular posterior. Este continuarea

posterioar` a [an]ului interventricular anterior.
Con]ine artera [i vena cu acela[i nume.
- continuarea posterioar` a [an]ului coronar. Con]ine
sinusul coronar.
Fa]a diafragmatic` este a[ezat` pe diafragm` \n zona
central` a acesteia, numit` centrul tendinos.

Fa]a pulmonar` se afl` \n st#nga cordului \ntre fa]a sterno-

costal` [i cea diafragmatic`. Este format` \n cea mai mare parte din
peretele ventriculului st#ng [i \n mai mic` masur`, \n zona
posterioar`, de atriul st#ng [i auriculul st#ng.

Marginea dreapt` formeaz` limita dintre fa]a sterno-costal` [i cea

diafragmatic`. Se \ntinde de la orificiul venei cave inferioare p#n`
la v#rful inimii.
Baza cordului este situat` superior, posterior [i la dreapta.
Corespunde fe]ei posterioare a atriilor. Ea se g`se[te \n pozi]ie
ortostatic` \ntre vertebrele T4 T8.
V#rful inimii este orientat anterior, inferior [i la st#nga. Se afl` \n
dreptul spa]iului V intercostal pe linia medio-clavicular` st#ng`, \n
clinostatism [i \n condi]ii fiziologice.

156
Configura]ie intern`

Cordul este alc`tuit din dou` atrii (drept st#ng) [i dou`

ventricule (drept st#ng). Atriile au pere]ii mai sub]iri, ventriculele
au pere]ii mai gro[i. |ntre cele dou` atrii se g`se[te septul
interatrial. |ntre cele dou` ventricule se g`se[te septul
interventricular, continuarea inferioar` a septului interatrial. La
nivelul atriului drept se g`sesc orificiile venei cave superioare [i
venei cave inferioare. La nivelul ventriculului drept se g`se[te
orificiul arterei pulmonare. La nivelul atriului st#ng se g`sesc
orificiile venelor pulmonare (4). La nivelul ventriculului st#ng se
g`se[te orificiul arterei aorte. |ntre atriul drept [i ventriculul drept se
observ` orificiul de comunicare atrio-ventricular drept str`juit de
valvula tricuspid`. |ntre atriul st#ng [i ventriculul st#ng se
observ` orificiul de comunicare atrio-ventricular st#ng str`juit de
valvula mitral`. Pere]ii atriilor [i ventriculilor sunt c`ptu[I]i de o
tunic` intern` numit` endocard. |n zona inferioar` a ventriculilor,
spre v#rful cordului, se g`sesc mu[chii papilari care se prind cu un
cap`t de peretele ventricular, iar capul superior se continu` cu
corzile tendinoase, care la r#ndul lor se prind de valvulele cuspide
ce intr` \n alc`tuirea valvulei tricuspide (3) [i valvulei mitrale(2).

Structura inimii

Peretele inimii este alc`tuit dinspre exterior spre interior din:

- epicard
- miocard
- endocard

Epicardul reprezint` foi]a visceral` a pericardului. Pericardul

mai prezint` [i o foi]` parietal`, extern`. |ntre foi]a extern` a
pericardului [i cea intern` a acestuia, se afl` cavitatea pericardic`.
Miocardul este mu[chiul inimii. Este mai bine dezvoltat la
nivelul ventriculilor, care pompeaz` s#ngele, dec#t la nivelul
atriilor. De asemenea miocardul ventriculului st#ng este de trei ori
mai gros dec#t cel al ventriculului drept. La nivelul ventriculilor
miocardul este alc`tuit din trei straturi: stratul superficial, stratul
mijlociu [i stratul profund. Din punct de vedere func]ional miocardul
este format din ]esut propriu-zis de tip adult [i din ]esut excito-
conductor. Primul are rol \n contrac]ia miocardului, deci \n
realizarea sistolei atriale [i sistolei ventriculare. Din punct de vedere
structural miocardul este alc`tuit din fibre musculare striate, dar
activitatea sa este ritmic` [i involuntar`. }esutul de conducere este
alc`tuit din:

157
 - nodul sino atrial (Keith Flack) se g`se[te \n
peretele atriului drept la locul de v`rsare al venei
cave superioare \n acesta. El este peace makerul
activ al contrac]iilor cardiace. Genereaz` impulsuri
cu o frecven]` de 60 80 b`tai/min.

- nodul atrio-ventricular (Aschoff Tawara) se

g`se[te \n partea inferioar` a septului interatrial.
Genereaz` impulsuri cu frecven]` de 40 b`tai/min.

- fasciculul lui Hiss, pleac` de la nodul atrio-ventricular

[i se afl` \n grosimea septului interventricular. Se
termin` inferior cu dou` ramuri, ramura dreapt` [i
ramura st#ng`.

- re]eaua lui Purkinje continu` cele dou` ramuri ale

fasciculului lui Hiss, conduc#nd impulsul nervos de
la v#rful cordului spre baz` [i dinspre endocard spre
miocard. Excita]ia ia na[tere la nivelul nodului
sinoatrial, \ndrept#ndu-se prin nodul atrio-
ventricular, fasciculul lui Hiss, ramura dreapt` [i
ramura st#ng`, c`tre re]eaua lui Purkinje, ajung#nd
la miocard [i produc#nd contrac]ia acestuia.

Vasculariza]ia inimii

Inima este vascularizat` de cele dou` artere coronare care

pleac` din bulbul arterei aorte. Acestea sunt artere de tip terminal [i
se numesc artera coronar` dreapt` [i artera coronar` st#ng`.
Artera coronar` dreapt` porne[te din bulbul arterei aorte,
trece prin [an]ul coronar de pe fa]a anterioar` a inimii, trece \n
[an]ul coronar de pe fa]a posterioar` a inimii [i se termin` aproape
de v#rful cordului. Ea d` ramuri care vascularizeaz` cea mai mare
parte a inimii drepte, o parte a septului interventricular [i o mic`
parte din ventriculul st#ng.
Artera coronar` st#ng` pleac` din partea st#ng` a bulbului
arterei aorte [i dup` un scurt traiect se bifurc` d#nd na[tere arterei
interventriculare anterioare [i arterei circumflexe. Artera
interventriculara anterioar` merge prin [an]ul longitudinal anterior
[i se termin` pe fa]a diafragmatic` a inimii. Artera circumflex`
merge prin partea st#ng` a [an]ului coronar, ajung#nd pe fa]a
posterioar` a inimii.
S#ngele venos, ce provine de la nivelul inimii, se vars` \n
venele coronare [i \n venele cardiace accesorii. Venele coronare
sunt \n num`r de trei: marea ven` coronar`, vena interventricular`
posterioar` [i mica ven` coronar`. Toate se vars` \n atriul drept.

158
Inerva]ia inimii

Inerva]ia inimii este de dou` tipuri: intrinsec` [i extrinsec`.

Inerva]ia intrinsec` este dat` de nodulul sino-atrial, nodulul atrio-
ventricular, fasciculul Hiss [i cele dou` ramuri ale sale, re]eaua lui
Purkinje. Inerva]ia extrinsec` este de natur` simpatic` [i
parasimpatic` [i are rolul de a modela activitatea cardiac`.

ARTERELE

Generalit`]i

S#ngele circul` \n organism prin trei tipuri de vase sanguine:

artere, capilare [i vene. Arterele duc s#ngele oxigenat (arterial) de
la inim` spre organe, iar venele duc s#ngele neoxigenat (venos) de
la organe c`tre inim`. |n func]ie de calibru, arterele pot fi: mari,
mijlocii [i mici (arteriole). Ramurile care pleac` dintr-o arter` mare
poart` numele de colaterale arteriale , iar ramurile prin care se
termin` poart` numele de artere terminale.

Structura

Peretele unei artere este alc`tuit din trei tunici:

- tunica intern` (intima)

- tunica mijlocie (media)
- tunica extern` (adventicea)

Tunica intern` este alc`tuita din endoteliu, stratul

subendotelial [i limitanta elastic` intern`. Endoteliul se g`se[te spre
lumenul vascular. Este un strat sub]ire format din celule endoteliale
vasculare, celule turtite, aplatizate. Stratul subendotelial poart`
numele de membran` bazal` [i este alc`tuit din fibre elastice,
colagene [i de reticulin`. Limitanta elastic` intern` se mai nume[te
[i periteliu [i este reprezentat` de o membran` groas`, elastic`.
Tunica mijlocie este alc`tuit` din fibre musculare netede [i din
fibre elastice, dispuse circular. |n structura peretelui arterelor, ]
esutul elastic se sub]iaz` cu c#t ne dep`rt`m de cord, iar ]esutul
muscular se \ngroa[`. Rezult` de aici c` arterele mari, apropiate de
cord, sunt artere de tip elastic, \n timp ce arterele mici sunt artere
de tip contractil. La periferia tunicii mijlocii se g`se[te limitanta
elastic` extern`.

159
 Tunica extern` este alc`tuit` din fibre elastice, fibre de
colagen [i fibre musculare. Este sub]ire [i \n grosimea ei se g`sesc
capilarele sanguine prin care sunt hr`ni]i pere]ii vaselor capilare, ce
se numesc vasa vasorum". Tot \n grosimea tunicii externe se mai
g`sesc [i termina]ii nervoase vegetative.

Raporturi

Pe parcursul traiectului lor, arterele pot avea raporturi cu

oasele, mu[chii, articula]iile, pielea, venele [i nervii.
Raporturile cu oasele unele artere pot s` aib` un raport
direct cu oasele. |n urma contactului direct dintre arter` [i os, la
nivelul osului, apar urme care poart` denumirea de amprente
arteriale. Exemplu: artera subclavicular`, care intr` \n raport direct
cu prima coast`, la nivelul fe]ei superioare a acesteia put#ndu-se
observa un [an] care poart` denumirea de amprenta arterei
subclaviculare.
Raporturile cu articula]iile - la nivelul membrelor, trunchiurile
arteriale principale se afl` la nivelul suprafe]elor de flexie ale
articula]iilor. De la nivelul suprafe]elor de flexie ale articula]iilor,
trunchiul arterial principal trimite numeroase colaterale sau
terminale care au o direc]ie transversal` sau oblic`, spre
suprafe]ele de extensie. Exemplu: artera brahial` se afl` pe fa]a
anterioar` (de flexie a cotului), de la care pleac` cele dou` ramuri
terminale, artera radial` [i artera cubital`, spre antebra] [i
numeroase colaterale spre fa]a posterioar` (de extensie a cotului),
care formeaz` plexul arterial posterior al cotului.
Raporturile cu mu[chii arterele se g`sesc la nivelul
intersti]iului dintre mu[chi sau dintre grupele musculare. Dac` o
arter` are un raport mai str#ns cu un anumit mu[chi atunci acesta
poart` denumirea de mu[chi satelit. Exemplu: mu[chiul biceps
brahial este mu[chiul satelit al arterei humerale. Unele artere, \n
traiectul lor, pot trece din intersti]iul aflat \ntre mu[chi \n sau printr-
un corp muscular . |n acest caz, contrac]ia muscular` ar avea un
efect nociv asupra circula]iei s#ngelui \n artera respectiv`,
comprim#nd-o. |n realitate, \n interiorul mu[chiului, artera este
ap`rat` de efectul mecanic direct al contrac]iei musculare prin
intermediul unei arcade fibroase, \n interiorul c`reia se afl`.
Raporturile cu pielea marea majoritate a arterelor principale
este situat` profund \n organism. Exist` \ns` [i artere numite artere
superficiale, care au traiectul prin ]esutul adipos subcutanat.
Afl#ndu-se sub tegument, ele pot fi palpate u[or, deform#nd \n
mod pulsatil, periodic, zona \n care se afl`. Fiind \ns` superficiale,
sunt expuse mult mai frecvent traumatismelor.
Raporturile cu venele [i nervii arterele, venele [i nervii care
se \ndreapt` spre diferite organe, formeaz` un m`nunchi numit
clasic pachet vasculo-nervos.
160
Sistemul arterial propriu-zis

Toate arterele din organismul uman au originea \n cele dou`

trunchiuri principale: artera aort` [i artera pulmonar`.

Artera pulmonar` pleac` din ventriculul drept, are un scurt traiect

ascendent [i se \mparte \n dou` ramuri terminale: artera pulmonar`
dreapt` [i artera pulmonar` st#ng`. Fiecare din aceste dou` ramuri
terminale se \ndreapt` c`tre pl`m#nul omonim, duc#nd s#ngele
venos spre a fi oxigenat. Artera pulmonar` dreapt` d` trei ramuri
lobare pentru cei trei lobi pulmonari drep]i. Artera pulmonar`
st#ng` d` dou` ramuri lobare pentru cei doi lobi pulmonari st#ngi.
Arterele lobare se ramific` \n ramuri arteriale din ce \n ce mai mici,
ajung#ndu-se \n final la capilare arteriolare alveolare a c`ror perete
se afl` \n raport intim cu peretele alveolei pulmonare. At#t peretele
capilarului arteriolar c#t [i al alveolei pulmonare sunt foarte sub]iri,
form#nd \mpreun` membrana alveolo-capilar`, care reprezint`
zona prin care se fac schimburile gazoase propriu-zise.

Artera aort` este cea mai voluminoas` arter` din organism. Ea are
mai multe segmente:
- bulbul aortei. Este o regiune \ngro[at` aflat` imediat
deasupra locului de ie[ire al arterei aorte din
ventriculul st#ng.
- aorta ascendent`. Urmeaz` bulbului aortei. Are un
traiect ascendent. Por]iunea inferioar` este
intrapericardic` (cea mai mare parte) iar por]iunea
superioar` este extrapericardic`.
- arcul aortei sau crosa aortei. Urmeaz` aortei
ascendente [i poart` aceste denumiri deoarece
reprezint` acel segment al arterei aorte care se
curbeaz` spre st#nga.
- aorta descendent`. Este situat` \ntre arcul aortei
(superior) [i arterele iliace comune (inferior). Este
\mp`r]it` de diafragm \n dou` por]iuni: aorta
toracal`, situat` \n cavitatea toracic`, deasupra
diafragmului [i aorta abdominal`, situat` \n cavitatea
abdominal`, inferior de diafragm.

Ramurile arterei aorte:

- din bulbul aortei se desprind artera coronar` dreapt` [i

artera coronar` st#ng` care vascularizeaz` inima.
- din arcul aortei se desprind trunchiul arterial brahiocefalic,
artera carotid` comun` st#ng` [i artera subclavicular`
st#ng`. Trunchiul arterial brahiocefalic are un scurt traiect
161
 ascendent [i apoi se bifurc` \n artera carotid` comun` dreapt`
[i artera subclavicular` dreapt`. Cele dou` artere carotide
vascularizeaz` capul [i g#tul, \n timp ce arterele
subclaviculare vascularizeaz`, prin ramurile lor, membrele
superioare.

Ramurile arterei subclaviculare:

- artera subclavicular` se continu`, la nivelul axilei, cu

artera axilar`. Din aceasta pleac`, de la nivelul marginii
inferioare a mu[chiului pectoral mare, artera brahial`. La
nivelul plicii cotului, din artera brahial` iau na[tere artera
brahial`, artera cubital` [i apoi artera interoasoas`
anterioar` [i posterioar`. La nivelul pumnului, at#t artera
radial` c#t [i artera cubital` dau na[tere unui ram arterial
superficial, ram arterial profund [i un ram arterial dorsal.
Ramurile arteriale superficiale se anastomozeaz` \ntre ele
form#nd arcada arterial` palmar` supeficial`, iar ramurile
arteriale profunde se anastomozeaz` \ntre ele form#nd
arcada arterial` palmar` profund`. Ramurile arteriale
terminale se anastomozeaz` \ntre ele formand arcada
arterial` dorsal` a m#inii. Din arcada arterial` palmar`
profund` iau na[tere arterele metacarpiene palmare, iar
din arcada arterial` dorsal` a m#inii iau na[tere arterele
metacarpiene dorsale. Din arterele metacarpiene palmare
se desprind cele dou` artere digitale palmare (dreapt` [i
st#ng`). Din arterele metacarpiene dorsale iau na[tere
cele dou` artere digitale dorsale (dreapt` [i st#ng`). Artera
brahial` vascularizeaz` structurile anatomice de la nivelul
bra]ului, artera radial`, artera cubital` [i arterele
interosoase vascularizeaz` structurile anatomice ale
antebra]ului, arcadele arteriale palmare [i dorsal`
\mpreun` cu ramurile lor vascularizeaz` structurile
anatomice ale m#inii.
- din aorta toracal` se desprind ramuri arteriale viscerale
toracale, care vascularizeaz` viscerele ce se g`sesc \n cavitatea
toracic` [i ramuri arteriale parietale care vascularizeaz` pere]ii
cutiei toracice. Din ramurile viscerale se desprind arterele
esofagiene, arterele pericardice [i arterele bronsice. Din ramurile
parietale se desprind arterele intercostale [i arterle diafragmatice
superioare (care vascularizeaz` fa]a superioar` a diafragmului).
- din aorta abdominal` pleaca trei tipuri de ramuri: viscerale,
parietale [i terminale. Aorta abdominal` se afl` retroperitoneal,
\ntre orificiul aortic al diafragmei [i L4.

1. Ramurile viscerale sunt : trunchiul celiac (din care pleac` artera

gastric` st#ng`, artera hepatic` [i artera splenic`), artera
mezenteric` superioar` (care d` ramuri ce vascularizeaz`
162
pancreasul, intestinul sub]ire [i jum`tatea dreapt` a intestinului
gros), arterele renale, arterele genitale [i artera mezenteric`
inferioar` ( care d` ramuri ce vascularizeaz` jum`tatea st#ng` a
intestinului gros [i rectul).

2.Ramurile parietale sunt : arterele diafragmatice inferioare (care

vascularizeaz` fa]a inferioar` a diafragmei) [i arterele lombare (care
vascularizeaz` mu[chii jgheaburilor vertebrale, meningele, m`duva
spin`rii [i pere]ii antero-laterali ai cavit`]ii abdominale).

3.Ramurile terminale sunt: artera sacral` medie (care

vascularizeaz` mu[chii din zona sacral` [i rectul) [i arterele iliace
comune (dreapt` [i st#ng`).

Artera iliac` comun` (dreapt`, st#ng`), la nivelul articula]iei

sacroiliace, d` na[tere la artera iliac` intern` [i la artera iliac`
extern`.
Artera iliac` intern` vascularizeaz` vezica urinar`, organele
genitale, mu[chii regiunii perineale, rectul, mu[chii regiunii fesiere [i
partea superioar` [i medial` a coapsei.
Artera iliac` extern` d` na[tere la ramuri ascendente [i la
artera femural`. Ramurile ascendente vascularizeaz` mu[chii
peretelui abdominal [i organele genitale.
Artera femural` continu` artera iliac` extern`. Vascularizeaz`
prin ramurile sale (artera epigastric` superficial`, artera circumflex`
iliac` superficial` [i artera femural` profund`) pielea regiunii antero-
inferioare a abdomenului, pielea peretelui lateral abdominal [i
mu[chii din regiunea coapsei. Artera femural` str`bate toat`
coapsa, continu#ndu-se la nivelul fosei poplitee cu artera poplitee.
Artera poplitee str`bate \ntreaga fos` poplitee ajung#nd p#n` la
nivelul inelului tendinos al mu[chiului solear, unde se bifurc` \n
artera tibial` anterioar` [i artera tibial` posterioar`.
Artera tibial` anterioar` se g`se[te profund \n loja tibial`
anterioar`, \n timp ce artera tibial` posterioar` se gase[te
profund \n loja tibial` posterioar`, \ntre mu[chii din planul
superficial [i cei din planul profund. Dup` ce str`bate toat` loja
anterioar` a gambei, artera tibial` anterioar` d` na[tere, la nivelul
fe]ei dorsale a piciorului , la artera pedioas`.
Artera tibial` posterioar` are un scurt traiect descendent, d`
na[tere arterei peroniere, care se \ndreapt` c`tre mu[chii din loja
lateral` a gambei, dup` care str`bate toat` loja posterioar` a
gambei, \ndrept#ndu-se c`tre spa]iul retromaleolar medial pe
care \l str`bate, dup` care se bifurc` \n artera plantar` medial` [i
artera plantar` lateral`, care se g`sesc profund la nivelul plantei.
Artera femural` vascularizeaz` prin ramurile sale cea mai
mare parte a p`r]ilor moi ale coapsei, artera poplitee [i ramurile
sale vascularizeaz` p`r]ile moi de pe fa]a posterioar` a
genunchiului, artera tibial` anterioar`, artera peronier` [i artera
163
tibial` posterioar` vascularizeaz` p`r]ile moi ale gambei, artera
pedioas` vascularizeaz`, prin ramurile ei, p`r]ile moi de pe fa]a
dorsal` a picorului, iar arterele plantare vascularizeaz`, prin
ramurile lor, p`r]ile moi ale plantei.

CAPILARELE SANGUINE

Generalit`]i

La nivelul organelor, arterele dau na[tere la arteriole, iar

acestea la metarteriole. Caracteristica acestora este c` au pere]ii
mai sub]iri [i lumenul mai mic dec#t al arteriolelor. Peretele
metarteriolelor este alc`tuit cu predominan]` din ]esut muscular. La
r#ndul lor metarteriolele se divid \n ramuri foarte fine, numite
capilare arteriale. S#ngele care ajunge la capilarele arteriale este
s#nge arterial (oxigenat). Odat` efectuate schimburile \ntre
s#ngele arterial [i ]esuturile vascularizate, acesta preia dioxidul de
carbon [i substan]ele provenite din catabolismul celular, devenind
s#nge venos. S#ngele venos este preluat de capilarele venoase,
care se vars` \n venule. Mai multe venule conflueaz` \ntr-o ven`.
Capilarele formeaz` o re]ea foarte fin` [i ramificat`, care
vascularizeaz` fiecare ]esut din organism [i poart` numele de re]ea
capilar`. Diametrul lumenului unui capilar este \n medie de 4 30
microni, el variind cu ]esutul \n care se afl`, precum [i cu starea lui
func]ional` (vasoconstric]ie vasodilata]ie). Grosimea peretelui
unui capilar este de aproximativ 1 micron.

Structura

Peretele unui capilar este alc`tuit din trei straturi:

- endoteliu
- membrana bazal`
- periteliu

Endoteliu este stratul (tunica) situat spre lumenul

capilarului. Este alc`tuit dintr-un singur strat de celule endoteliale,
turtite. Caracteristic endoteliului capilar este faptul c` \ntre celulele
endoteliale exist` pori. Prin ace[tia trec \n mod pasiv, din
capilar \n ]esut, oxigenul [i substan]ele nutritive necesare
metabolismului celular. |n citoplasma celulelor endoteliale capilare
exist` vezicule de pinocitoz` , prin care anumite substan]e trec \n
mod activ din lumenul capilar \n ]esuturi.
Membrana bazal` este structura pe care se afl` celulele
endoteliale. Este alc`tuita din fibre elastice, colagene [i de

164
reticulin`. Ca [i endoteliul capilar [i membrana bazal` capilar`
prezint` pori cu acela[i rol ca [i \n cazul endoteliului.
Periteliu este stratul (tunica) extern al peretelui capilar. El
este alc`tuit din ni[te celule caracteristice, numite pericite. |ntre
acestea se afl` pori.

|n func]ie de structur`, capilarele se pot \mp`r]i \n dou` tipuri:

capilare tipice, care au structura descris` anterior [i capilare atipice,
care prezint` anumite particularit`]i (capilarele sinusoide din ficat [i
capilarele fenestrate din mucoasa intestinal`).

VENELE

Defini]ie

Venele sunt vase convergente, care au rolul de a str#nge

s#ngele venos din capilarele venoase [i de a-l transporta spre
inim`.

Forma

|n mod obi[nuit, venele au o form` cilindric`. |n compara]ie cu

arterele, care r`m#n mereu cilindrice, indiferent dac` sunt pline cu
s#nge sau nu, venele \[i schimb` forma \n func]ie de cantitatea de
s#nge pe care \l con]in.

Clasificare

Din punct de vedere topografic, venele pot fi clasificate \n:

- vene superficiale
- vene profunde
- vene viscerale
- vene parietale

1.Venele superficiale se mai numesc [i vene subcutanate ,

datorit` faptului c` se afl` situate \n ]esutul celular subcutanat.
Fiind situate imediat sub tegument sunt frecvent expuse
traumatismelor, dar sunt [i usor de inspectat [i de palpat, \n cadrul
unui examen clinic general. Forma [i calibrul acestor vene sunt
foarte variabile, de la individ la individ. |n general, indivizii care au
o activitate fizic` intens`, prelungit` \n timp, au o re]ea venoas`
superficial` foarte dezvoltat`.

2.Venele profunde se mai numesc [i vene subaponevrotice

deoarece la nivelul membrelor superioare [i inferioare se g`sesc
situate profund de aponevroza superficial`. De cele mai multe ori
165
venele \nso]esc arterele profunde, lu#nd denumirea de vene
satelite ale arterei respective. Ele prezint` aceea[i localizare,
acelea[i raporturi, aceea[i origine [i acela[i mod de a se ramifica cu
artera pe care o \nso]esc.

3.Venele parietale sunt venele care se afl` \n pere]ii celor trei

cavit`]i: cavitatea cranian`, cavitatea toracic` [i cavitatea
abdominal`.

4.Venele viscerale sunt venele care vin de la nivelul viscerelor.

Din punct de vedere func]ional, venele se \mpart \n:

- vene propulsive
- vene receptive

1.Venele propulsive sunt foarte bogate \n fibre musculare netede,

din aceast` cauz` put#nd fi asem`nate \n oarecare m`sur` cu
arterele de tip muscular, av#nd un rol activ \n circula]ia s#ngelui
venos.

2.Venele receptive au un perete sub]ire \n care nu exist` fibre

musculare sau acestea sunt foarte slab reprezentate. Aceste vene
au rolul unor simple rezervoare de s#nge venos, deci au un rol
complet pasiv \n circula]ia s#ngelui venos.

Structura

Peretele venelor este format din :

- tunica intern` (endovena)

- tunica mijlocie (mezovena)
- tunica extern` (perivena)

Tunica intern` este format` din endoteliul venos, care

c`ptu[e[te lumenul venei [i dintr-un strat conjunctiv elastic,
a[ezat \n jurul endoteliului venos. La nivelul acestei tunici, pot
exista ni[te pliuri semilunare care poart` denumirea de valvule
venoase. Venele care au asemenea valvule se numesc vene
valvulare, \n timp ce venele care nu prezint` aceste valvule se
numesc vene avalvulare. Aceste valvule apar acolo unde s#ngele
venos circula de jos \n sus, impotriva gravita]iei (venele membrelor
inferioare, vena cav` inferioara). Ele au o form` de cuib de
r#ndunic`, cu concavitatea orientat` \n sus. Rolul acestor valvule
venoase este foarte important, ele \mpiedic#nd s#ngele venos s`
se acumuleze \n zonele declive (inferioare), segment#nd coloana
de s#nge venos.
166
 Tunica mijlocie este mai sub]ire dec#t tunica mijlocie a
arterelor. Este format` din ]esut conjunctiv lax [i din fibre musculare
netede. Propor]ia fibrelor musculare netede \n aceast` tunic` este
foarte variat`, de la zon` la zon` [i de la individ la individ.
|n functie de structura tunicii mijlocii venele se \mpart \n : vene
fibroase (predomin` fibrele de colagen), vene fibro-elastice (tunica
mijlocie este alc`tuit` din fibre conjunctive, dispuse circular [i fibre
elastice, dispuse longitudinal. Fibrele musculare sunt foarte pu]ine)
[i vene musculoase (predomina fibrele musculare).
Tunica extern` este mai groas` dec#t tunica mijlocie. Este
alc`tuit` tot din ]esut conjunctiv lax. |ntre tunica mijlocie [i tunica
extern` a venelor nu exist` o limit` precis`.

Alc`tuirea sistemului venos

Sistemul venos este alc`tuit din :

- sistemul venelor pulmonare, care intr` \n alc`tuirea

sistemului micii circula]ii
- sistemul venelor cave [i venelor cardiace, care
intr` \n alc`tuirea sistemului venelor marii circula]ii

1.Sistemul venelor pulmonare originea venelor pulmonare se

afl` la nivelul peretelui alveolelor pulmonare. De aici pleac` capilare
venoase alveolare, care se unesc form#nd venule pulmonare, care
se vars` \n vena lobular`. Aceasta se vars` mai departe \n vena
lobar` pentru ca toate venele lobare s` conflueze \n final \n vena
pulmonar`. Exist` dou` vene pulmonare drepte [i dou` vene
pulmonare st#ngi. Toate cele patru vene pulmonare se vars` \n
atriul st#ng.

2.Sistemul venelor cave (sistemul venelor cardiace este descris

la cord) s#ngele venos din organism se \ntoarce \n atriul drept
prin dou` sisteme venoase: sistemul venei cave superioare (VCS) [i
sistemul venei cave inferioare (VCI). S#ngele venos al cordului
se \ntoarce \n atriul drept dar prin venele proprii, numite vene
cardiace.

Sistemul VCS

VCS este o ven` mare care colecteaz` s#ngele venos din

partea supradiafragmatic` a corpului [i anume : cap, g#t, membre
superioare, peretele cutiei toracice [i organele din cavitatea
toracic`. Are un traiect vertical, descendent, \napoia marginii
drepte a sternului. |n ea se vars` cele dou` trunchiuri venoase
brahiocefalice drept [i st#ng [i marea ven` azygos. La r#ndul ei,
VCS se vars` \n atriul drept. |n VCS se vars` [i venele membrului
superior.
167
 Venele membrului superior se \mpart \n:

- vene superficiale
- vene profunde

Venele superficiale poart` aceast` denumire deoarece sunt

a[ezate imediat sub tegument. La nivelul m#inii, ele sunt
reprezentate de : re]eaua dorsal` digital`, arcul venos digital (la
baza degetului), venele metacarpiene dorsale, re]eaua venoas`
dorsal` a m#inii. La nivelul antebra]ului, s#ngele venos este
colectat de trei vene superficiale numite vena radial` superficial` a
antebra]ului, vena ulnar` superficial` a antebra]ului [i vena
median` a antebra]ului (se g`se[te \ntre cele dou` vene enun]ate
anterior). Aceste trei vene dau na[tere, la nivelul plicii de flexie a
cotului, unei forma]iuni venoase superficiale numite M ul venos
. Din aceast` forma]iune pleac` lateral, la nivelul bra]ului, vena
cefalic`, iar medial, vena bazilic`. Aceste dou` vene str`bat pe toat`
lungimea sa bra]ul, vena cefalic` v`rs#ndu-se \n final \n vena
subclavicular`, iar vena bazilic` \n vena brahial`. Importan]a M-
ului venos este dat` de faptul c` \ntre el [i re]eaua venoas`
profund` a membrului superior se g`se[te un ram venos
perpendicular ce realizeaz` leg`tura \ntre cele dou` sisteme
venoase ale membrului superior (superficial [i profund).
Venele profunde urmeaz` acela[i traiect cu arterele, au
aceea[i denumire [i acelea[i raporturi. |n general, sunt \n num`r de
dou` pentru fiecare arter`, purt#nd numele de vene satelite ale
arterei respective. De la nivelul arterei axilare \n sus nu mai exist`
dec#t o ven` satelit`.

Sistemul VCI

VCI este trunchiul venos care colecteaz` s#ngele din etajul

subdiafragmatic al organismului, de la nivelul organelor
abdominale, pere]ilor cavit`]ii abdominale [i membrelor inferioare.
VCI se vars` tot \n atriul drept. Se afl` pe marginea dreapt` a
coloanei lombare, lu#nd na[tere prin unirea celor dou` vene iliace
comune, dreapt` [i st#ng`. |n abdomen, VCI merge la dreapta
arterei aorte. |n ea se vars` dou` tipuri de vene: vene viscerale [i
vene parietale.
Vena port` este un trunchi venos important, situat \n
cavitatea abdominal`. Ia na[tere prin unirea venei splenice, venei
mezenterice superioare [i venei mezenterice inferioare, care
colecteaz` s#ngele venos de la nivelul splinei, intestinului subtire [i
intestinului gros. Ea aduce s#nge func]ional la nivelul ficatului, \n
care intr`, ramific#ndu-se p#n` la nivelul capilarelor sinusoide. Mai
departe, s#ngele venos provenit din ficat, este colectat \n venele
suprahepatice, care se vars` \n VCI.
168
 Venele membrului inferior sunt grupate \n dou` sisteme :

- sistemul venelor superficiale

- sistemul venelor profunde

Sistemul venelor superficiale este format din vene situate

imediat sub tegument. Acest sistem este reprezentat de: venele
digitale dorsale, venele metatarsiene dorsale, arcada venoas`
dorsal` a piciorului. Din aceast` arcad` pornesc dou` vene: vena
safen` mare, care str`bate fa]a medial` a gleznei, gambei,
genunchiului [i coapsei [i se vars` \n vena femural` \n triunghiul lui
Scarpa [i vena safen` mic`, care str`bate fa]a posterioar` a gambei
v`rs#ndu-se la nivelul fe]ei posterioare a genunchiului \n vena
poplitee.

Sistemul venelor profunde au acela[i traiect, origini [i ramuri

cu arterele profunde ale membrului inferior. Sunt \n num`r de dou`
pentru fiecare arter`. Toate venele sistemului profund sunt vene
valvulare. |ntre sistemul superficial [i sistemul profund exist` vene
comunicante, perpendiculare pe cele dou` sisteme, \n care, datorit`
modului de orientare al valvulelor, s#ngele circul` numai \ntr-un
singur sens, dinspre sistemul superficial spre sistemul profund.

APARATUL DIGESTIV {I ANEXELE SALE

Aparatul digestiv este alc`tuit dintr-un tub cilindric neregulat,

numit tubul digestiv [i dintr-o serie de forma]iuni glandulare,
care se dezvolt` \n jurul lui, numite anexele tubului digestiv .
Tubul digestiv este delimitat de orificiul bucal [i orificiul anal; el este
alc`tuit din urm`toarele segmente : cavitatea bucal`, faringe,
esofag, stomac, intestin subtire, intestin gros.

CAVITATEA BUCAL~

Generalit`]i

Cavitatea bucal` se g`se[te \n craniul facial, \ntre fosele

nazale [i regiunile superioare ale g#tului. Bolta palatin` o desparte
169
de fosele nazale, iar mu[chiul milohioidian (inserat pe osul hioid [i
mandibul`) o separ` de regiunile cervicale; posterior, cavitatea
bucal` comunic` larg cu faringele, iar anterior este limitat` de buze
[i obraji. Arcadele dentare, prin ocluzia lor, \mpart cavitatea bucal`
astfel delimitat` \n dou` compartimente: unul anterior (numit
vestibul bucal) [i altul posterior (cavitatea bucal` propriu zis`).

Vestibulul bucal are forma unei potcoave, cu concavitatea

posterioar` delimitat` \napoi de arcadele alveolo - dentare, iar
\nainte de buze [i obraji. Mucoasa vestibular` realizeaz` dou`
[an]uri:

- superior, \ntre buza superioar` [i maxilar (fundul de sac

vestibular superior) - inferior, \ntre buza inferioar` [i
mandibul`(fundul de sac vestibular inferior)

Fiecare fund de sac are pe linia median` o plic` a mucoasei,

orientat` sagital (numit` fr#ul buzelor ). Comunica]ia \ntre
cavitatea bucal` [i vestibul se face prin spa]iile interdentare [i prin
spa]iul retromolar. Peretele antero - lateral al vestibulului bucal este
format de buze [i obraji. Obrajii sunt limita]i anterior de [an]ul nazo
- labial, \napoi de marginea anterioar` a ramurii mandibulare [i
maseter, \n sus de osul zigomatic [i tuberozitatea maxilar`, iar \n
jos de linia oblic` a mandibulei. Obrajii prezint`, \ntre tegument [i
mucoas`, un strat muscular format din mu[chiul buccinator
(\nvelit \n fascia buccinatoare); pe fa]a sa extern`, de fiecare parte,
se afl` corpul adipos al obrazului (numit [i bula gr`soas` a lui
Bichat ). Corpul adipos este t`iat transversal de canalul lui Stenon
(canal excretor al glandei parotide ), care perforeaz` apoi mu[chiul
buccinator, pentru a se deschide \n vestibulul bucal.

Cavitatea bucal` propriu zis` se afl` \napoia vestibulului bucal

(de care este desp`r]it` prin arcadele alveolo - dentare ). Acestei
forma]iuni anatomice i se descriu mai mul]i pere]i : superior,
inferior, antero - lateral; posterior comunic` larg cu faringele.
Peretele superior este realizat de bolta palatin`; ea desparte
cavitatea bucal` de fosele nazale [i prezint` dou` por]iuni: palatul
dur (situat anterior ocup` 2/3) [i v`lul palatin (situat posterior
ocup` 1/3 ). Bolta palatin` prezint` orificii de deschidere a glandelor
palatine ( numite foveole palatine). V`lul palatin se prezint` ca o
perdea musculo aponevrotic`, patrulater`, dispus` frontal [i poate
fi considerat ca un perete posterior incomplet al cavit`]ii bucale.
Marginea sa inferioar` este liber` [i prezint` median o prelungire
vertical` uvula . De la baza uvulei , pornesc c#te dou` arcuri
palatine (anterior [i posterior ) de fiecare parte.
Peretele inferior este realizat de limb` [i regiunea alveolo
lingual`, fiind cuprins \ntre arcul mandibular [i osul hioid. Are ca
suport cei doi mu[chi milohioidieni care se unesc pe linia median`
170
form#nd astfel o plac` muscular` numit` diafragma oris .
Regiunea alveolo lingual` este situat` \naintea limbii ( se mai
nume[te regiunea sublingual` ); la acest nivel se afl` glandele
sublinguale (2).

Limba este un organ muscular ce ocup` cea mai mare parte a

acestei regiuni; ea prezint` o por]iune liber` ( format` din corp [i
v#rf ) [i alta fix` ( r`d`cina ). Mucoasa sa este \n continuarea
mucoasei buco-faringiene [i prezint` dorsal papile linguale (care
ad`postesc aparatul gustativ ). Papilele linguale sunt de patru
categorii: filiforme (nu au func]ie gustativ`), fungiforme, foliate [i
circumvalate.
Glandele limbii se afl` \n submucoas` [i \ntre fasciculele
musculare; ele se clasific` \n glande seroase ( numite [i glandele lui
Ebner ) [i glande mucoase (alc`tuiesc trei grupe principale : la
nivelul v#rfului, marginale [i la r`d`cina limbii ).

Glandele salivare se pot clasifica astfel:

1. dup` m`rime : glande mici [i glande voluminoase.

2. dup` secre]ia lor : glande mucoase, seroase [i mixte.

Glandele mici sunt \nt#lnite \n toat` mucoasa bucal` [i

vestibular`, \n buze (glande labiale), \n mucoasa obrajilor (glande
bucale [i molare), \n bolta palatin` [i \n palatul moale (glande
palatine).
Glandele voluminoase sunt : parotida, sublinguala [i
submandibulara.

Glanda parotid` este cea mai voluminoas` dintre glandele

salivare; este situat` \n regiunea retromandibular`, ocup#nd loja
parotidei. Canalul s`u excretor, numit canalul lui Stenon, se
formeaz` \n partea inferioar` [i posterioar` a glandei apoi str`bate
glanda oblic ascendent, anterior, trece deasupra mu[chiului
maseter, strabate mu[chiul buccinator [i se deschide \n vestibulul
bucal la nivelul celui de-al doilea molar.
Glanda submandibular` se afl` (ca [i parotida ) \n afara
cavit`]ii bucale, \ntr-o regiune numit` trigonul glandei
submandibulare (spa]iu delimitat de mandibul`, mu[chiul digastric,
mu[chiul milohioidian [i mu[chiul hioglos ). Canalul s`u excretor,
numit canalul lui Wharton, se deschide \n cavitatea bucal`, la baza
fr#ului.
Glanda sublingual` este cea mai mic`; ea este situat`
deasupra mu[chiului milohioidian, pe care se sprijin`; \n structura
sa intr` grupe glandulare mici (a[ezate lateral, av#nd fiecare un
canal excretor ) [i grupe glandulare mari (ce prezint` un singur

171
canal excretor Bartholini, care se deschide la baza fr#ului
limbii ).
Glandele mucoase sunt glandele linguale posterioare [i
laterale [i glandele palatine.
Glandele seroase sunt reprezentate de parotid` [i glandele lui
Ebner.
Glandele mixte sunt sublingual`, submandibular`, glandele
labiale [i bucale.

FARINGELE

Generalit`]i

Faringele este un conduct musculo-membranos \ntins \ntre

baza craniului [i orificiul superior al esofagului (cu care se continu`).
Se afl` \naintea coloanei vertebrale [i \napoia foselor nazale, a
cavit`]ii bucale [i a laringelui, cavit`]i cu care este \n comunica]ie.
La nivelul faringelui str`bat dou` c`i : digestiv` [i respiratorie.

Vestibulul faringian este o str#mtoare muscular` cuprins` \ntre

dou` orificii: anterior [i posterior. Orificiul anterior este limitat
superior de v`lul palatin, inferior de r`d`cina limbii, iar lateral de
arcurile gloso-palatine (aceste arcuri sunt st#lpii anteriori ai v`lului
palatin).Orificiul posterior este limitat superior de v`lul palatin,
posterior de peretele posterior al faringelui, iar lateral de arcurile
faringo-palatine (acestea sunt st#lpii posteriori ai v`lului palatin).
Peretele lateral al vestibulului faringian este format de sinusul
tonsilar sau fosa amigdalian` , spa]iu unde se afl` tonsila sau
amigdala palatin`. Aceasta este un organ limfoid care nu ocup`
\ntreg sinusul tonsilar (superior r`m#ne o depresiune numit` fosa
supratonsilar`).

Endofaringele sau cavitatea faringelui este mai larg superior,

unde formeaz` bolta faringelui [i se str#mtoreaz` pe m`sur` ce
coboar` spre esofag. Anterior prezint` trei orificii de comunicare :
unul superior (spre fosele nazale), unul mijlociu (spre cavitatea
bucal`) [i unul inferior (spre laringe).
Faringele are trei etaje : nazal, bucal [i laringian.

1.Etajul nazal este por]iunea cranial` a endofaringelui; el prezint`:

- un perete superior (bolta faringelui);

- doi pere]i laterali (la nivelul fiec`ruia se afl` orificiul
tubei lui Eustachio, prin care faringele nazal comunic`
cu urechea medie);
- anterior comunic` cu fosele nazale;
172
 - inferior comunic` cu etajul bucal.

2.Etajul bucal este limitat de v`lul palatin [i de un plan orizontal ce

trece prin osul hioid.

3.Etajul laringian este cuprins \ntre planul ce trece prin osul hioid [i
marginea inferioar` a cartilajului cricoid; anterior se afl` laringele.

Structura

Peretele faringelui este format din: mucoas`, submucoas`,

muscular` [i adventice. Mucoasa c`ptu[e[te peretele faringelui; ea
se continu` superior cu mucoasa nazal`, iar inferior con]ine un
epiteliu asem`n`tor cavit`]ii bucale. Submucoasa se mai nume[te [i
tunica fibroas` sau aponevroza intern` a faringelui [i este situat`
\ntre mucoas` [i stratul muscular. Musculara este format` din
mu[chi circulari (constrictori: superior, mijlociu [i inferior) [i mu[chi
longitudinali (ridic`tori: stilo-faringeu [i faringo-palatin). Adventicea
sau fascia perifaringian` este o membran` conjunctiv` sub]ire ce
acoper` stratul muscular.

ESOFAGUL

Generalit`]i

Esofagul este un canal musculo-membranos cu direc]ie

longitudinal`, limitat superior de un plan orizontal ce trece razant la
marginea inferioar` a cartilajului cricoid, iar inferior de orificiul
cardia, prin care se deschide \n stomac (orificiul cardia corespunde
spa]iului unde al 7-lea cartilaj costal st#ng se articuleaz` cu
sternul).
Topografic, \n func]ie de zonele anatomice str`batute, i se
descriu urm`toarele por]iuni : cervical`, toracal`, diafragmatic` [i
abdominal`.
Esofagul este un organ cavitar moale, foarte extensibil, ce se las`
deplasat cu mare u[urin]`.

Structura

Peretele esofagului este alc`tuit din trei tunici concentrice:

musculara (extern), submucoasa [i mucoasa (intern). Unii
anatomi[ti descriu [i o a 4-a tunic`, ce acoper` musculara, care la
nivel supradiafragmatic se nume[te adventice, iar subdiafragmatic
poart` denumirea de peritoneu.

173
 Tunica extern` - musculara : este alc`tuit` din dou` tipuri de
fibre (externe - longitudinale [i interne - circulare). Histologic, \n 1/4
superioar` se g`sesc numai fibre musculare striate, iar \n 1/2
inferioar` doar fibre musculare netede. |ntre aceste dou` por]iuni,
exist` o a treia por]iune unde fibrele striate \ncep s` fie \nlocuite
treptat de cele netede (zona de tranzi]ie).
Tunica submucoas` continu` submucoasa faringelui ; se mai
nume[te [i tunica fibroas`. Este slab aderent` la tunica muscular` [i
intim unit` de cea mucoas`. Histologic este de natur` pur
conjunctiv`, cu o predominan]` a fibrelor elastice.
Tunica mucoas` c`ptu[e[te esofagul; histologic are structur`
identic` cu mucoasa faringian`.

Vasculariza]ie [i inerva]ie

Arterele sunt reprezentate de esofagienele superioare (ramuri

din tiroidiana inferioar`), esofagienele mijlocii (ramuri din aorta
toracic`, arterele bron[ice, arterele intercostale) [i esofagienele
inferioare (ramuri din aorta abdominal`).
Venele : capilarele venoase formeaz` un plex venos
submucos bogat din care pleac` vene ce str`bat musculara,
form#nd un plex venos periesofagian; din acesta pleac` vene ce se
vars` la nivelul g#tului \n venele tiroidiene inferioare, la nivelul
toracelui \n vena cav` superioara [i la nivelul abdomenului \n vena
port`.
Inerva]ia este asigurat` de nervul vag [i de simpatic.

STOMACUL

Generalit`]i

Stomacul este o por]iune dilatat` a tubului digestiv, situat \n

partea superioar` a cavit`]ii abdominale, inferior de esofag [i
diafragm [i deasupra colonului transvers.
Pe viu, forma stomacului este foarte variabil`; \n variabilitatea
formei stomacului intervine \n primul r#nd aparatul s`u motor,
mu[chii, care pot ac]iona activ sau pasiv, \n diferitele pozi]ii ale
omului; intervine, de asemenea, greutatea con]inutului gastric,
starea organelor vecine [i presa abdominal`, c#nd diafragma [i
musculatura peretelui apas` asupra viscerelor.
|n ortostatism, stomacul are forma unui c#rlig; el prezint` o
por]iune vertical` lung` [i una orizontal` scurt`. |n decubit lateral,
stomacul este globulos.

Configura]ia extern`

174
 Stomacul prezint` dou` fe]e, dou` margini [i dou` orificii.
Fe]ele stomacului sunt orientate una anterior [i alta posterior;
\n por]iunea inferioar` a stomacului, din cauza colonului transvers [i
a anselor jejunale, fe]ele stomacului \[i schimb` orientarea: fa]a
anterioar` este orientat` \n sus, iar cea posterioar` \n jos.
Marginile stomacului continu` marginile esofagului.
Marginea dreapt` coboar` vertical, u[or concav [i se
recurbeaz` apoi brusc, lu#nd o direc]ie la dreapta [i u[or
ascendent; ea se nume[te curbura mic` [i are dou` ramuri: una
vertical` [i alta orizontal` [i pu]in ascendent`. Unghiul dintre cele
dou` ramuri este incizura angularis . Ramura orizontal` a curburii
mici este prevazut` cu dou` incizuri: una, incizura duodeno-
piloric` , este situat` la limita stomacului cu duodenul, iar cealalt`,
numit` [an]ul piloric superior , la st#nga acesteia.
Marginea st#ng` a stomacului - curbura mare - se continu` cu
marginea st#ng` a esofagului, dup` ce a format cu acesta, la
nivelul cardiei, un unghi ascu]it, deschis \n sus - incizura cardiac`
. De aici, marginea st#ng` a stomacului se \ndreapt` \n sus [i la
st#nga, formeaz` un arc \n jurul fundului gastric, apoi coboar`
vertical [i paralel cu marginea dreapt` p#n` la cap`tul inferior,
unde se recurbeaz` din nou cu direc]ie spre dreapta [i \n sus.
Aceast` ultim` por]iune orizontal` are o incizur` duodeno-piloric` [i
un [an] piloric inferior \n dreptul incizurilor similare de pe mica
curbur`.
Orificiile : orificiul superior - cardia - este orientat spre
dreapta, deoarece esofagul nu se continu` cu cap`tul cranial al
stomacului, ci se deschide pe marginea lui dreapt`.
Orificiul duodenal - pilorul - este orientat aproape \n plan
frontal. Sediul s`u este indicat la exterior de incizurile duodeno-
pilorice.

Por]iunile stomacului

Stomacul are dou` por]iuni : una vertical` [i alta orizontal`.

Por]iunea vertical` - pars digestoria - este sub\mp`r]it` \n:

1. fundul stomacului - fornix ventriculi - segment situat

deasupra planului orizontal care trece prin cardia;

2. corpul stomacului - corpus ventriculi - segment

cuprins \ntre planul de mai sus [i planul orizontal care
trece prin incizura angularis. Fornixul reprezint` camera cu
aer.

Por]iunea orizontal` - canalis egestorius - are dou`

segmente:

175
 1. antrul piloric - este limitat la st#nga de a[a numitul
genunchi al stomacului - locul unde marginea st#ng` a
stomacului formeaz` cotul inferior [i se continu`, la
nivelul [an]ului piloric, cu canalul piloric.

2. canalul piloric - este un segment cilindric, orientat spre

dreapta, \n sus [i \napoi, lung de 2-3 cm, cuprins \ntre
antrul piloric [i duoden, limitat la exterior de [an]ul piloric
de o parte [i incizura duodeno-piloric` de alt` parte.

Structura

Peretele stomacului este alc`tuit din trei straturi (dinspre

extern spre intern): tunica seroas`, tunica muscular`, tunica
mucoas`.

a) Aparatul motor al stomacului este format din tunica sa

muscular`; ea are trei straturi:

- stratul extern (stratum longitudinale), care continu` fibrele

stratului extern al musculaturii esofagului.Un fascicul mai
dens - fascicul longitudinal medial - trece pe mica curbur`;
fibrele sale trec par]ial spre duoden, de-a lungul micii curburi,
dar cele mai numeroase, din dreptul incizurii angulare, se
r`sfir` pe fe]ele stomacului. La nivelul antrului, sub incizura
angularis, ]esutul conjunctiv se condenseaz` [i formeaz`, pe
fa]a ventral` [i dorsal` a antrului, ligamenta ventriculi ; ele
sunt situate sub seroas`. Un alt fascicul de fibre
longitudinale \nconjur` toat` curbura mare a stomacului, de la
esofag la duoden. Pe fe]ele stomacului, musculatura
longitudinal` este rar` [i prin ea se vede stratul circular.
- stratul mijlociu (stratum circulare) este a[ezat uniform pe
toat` \ntinderea stomacului [i continu` stratul circular al
musculaturii esofagiene. Este mai \ngro[at la nivelul canalului
piloric; la nivelul pilorului el formeaz` sfincterul piloric.
- stratul intern (fibrae obliquae) - numai stomacul posed` fibre
oblice; nu exist` astfel de fibre \n alt segment al tubului
digestiv. Fibrele oblice sunt dispuse \ntr-un fascicul peste
incizura cardiac` [i se r`sfir` apoi pe ambele fe]e ale
stomacului; ele au la \nceput o direc]ie longitudinal`, paralel`
cu mica curbur`, apoi se recurbeaz` [i devin orizontale,
perpendiculare pe axul stomacului; ele se termin` prin capete
scurte \n submucoas`; o parte se termin` \n tunica circular`.
Fibrele oblice se g`sesc numai \n por]iunea vertical`,
digestorie, a stomacului; ele realizeaz` limita dintre stomacul
digestor [i stomacul egestor.

176
b) Aparatul secretor al stomacului este alc`tuit din mucoas` [i
glandele gastrice.
Mucoasa c`ptu[e[te stomacul [i reprezint` aproape jum`tate
din grosimea peretelui s`u; este mai groas` la pilor [i mai sub]ire la
nivelul fornixului, are o culoare ro[iatic` - cenu[ie [i este plicaturat`.
|ntre mucoas` [i stratul muscular este un ]esut foarte lax - tunica
submucoas` - care permite adaptarea mucoasei la contrac]iile [i
relax`rile musculaturii. Plicile mucoasei apar ca un material de
rezerv` care permite distensia stomacului. Sunt mai numeroase \n
por]iunea digestorie [i mai rare \n canalul egestor.
Mucoasa gastric` are un epiteliu format din celule
unistratificate care elaboreaz` o secre]ie uniform` ce ap`r`
mucoasa de ac]iuni nocive.
Glandele gastrice sunt foarte numeroase:
|n corpul [i fundul stomacului g`sim glandele gastrice proprii -
glandele fundice - care prezint` dou` feluri de celule:

- celule principale - mari, care secret` profermentul pepsinei;

- celule secundare - care secret` acidul clorhidric.

La nivelul cardiei sunt glandele cardiei (nu au celule

secundare). |n canalul egestor sunt glandele pilorice (con]in pu]ine
celule secundare).

c) Tunica seroas` este peritoneul visceral. Fe]ele stomacului

sunt \mbr`cate de foi]ele seroasei peritoneale care, la nivelul
curburilor gastrice, se alipesc [i formeaz` ligamente. Ligamentele
peritoneale leag` stomacul de organele vecine. Se descriu:

- ligamentul gastro - hepatic ( o lam` peritoneal` \ntins` de

la mica curbur` a stomacului p#n` la [an]ul sagital st#ng
de pe fa]a visceral` a ficatului);
- ligamentul gastro - colic (se \ntinde de la curbura mare a
stomacului la colonul transvers)
- ligamentul freno - gastric (leag` fundul stomacului de
diafragm`).
- ligamentul profund al stomacului(este o cut` triangular` a
peritoneului parietal posterior)

Raporturi

Stomacul se afl` \n etajul supracolic; corpul [i fundul sunt

situate la st#nga planului median, iar por]iunea piloric` spre
dreapta. Stomacul ocup` un spa]iu numit loja gastric` . Ficatul
reprezint` peretele drept al lojei, diafragma este sus, la st#nga se
afl` splina, \n jos colonul transvers, \napoi pancreasul, iar \nainte
peretele abdominal anterior.
177
 Stomacul este deplasabil \n loja lui, \n raport cu mi[c`rile
diafragmului, cu starea sa de plenitudine, cu situa]ia colonului
transvers, a[a \nc#t raporturile cu organele vecine sunt variabile.

1.fa]a anterioar` :

|naintea stomacului, \n contact direct cu el, se afl` fa]a visceral` a

lobului st#ng al ficatului fa]a gastric` - [i lobul p`trat. |ntre
marginea anterioar` a ficatului [i marginea st#ng` a falselor coaste
este por]iunea liber` (epigastric`) a stomacului; ea intr` \n raport cu
peretele abdominal anterior \ntr-o zon` numit` c#mpul gastric ,
limitat` astfel: o linie dreapt` care une[te punctele caudale ale
arcadelor costale, marginea st#ng` a falselor coaste, o linie oblic`
de la punctul caudal al arcului drept la mijlocul arcului costal st#ng.
Acest c#mp gastric se mai nume[te [i triunghiul lui Labbe . La
st#nga [i deasupra c#mpului gastric, fa]a anterioar` a stomacului
corespunde peretelui toracic prin intermediul diafragmei [i al
sinusului costo-diafragmatic. Aceast` zona ( numit` spa]iul lui
Traube ) are forma unei calote [i este delimitat` de o linie dreapt`
care une[te de-a lungul marginii costale apendicele xifoid cu
cap`tul anterior al coastei a XI-a [i o linie curb`, a c`rei concavitate
prive[te linia dreapt` [i se termin` la extremit`]ile acesteia. Fundul
stomacului este acoperit medial de ficat, iar lateral de bolta
diafragmei, prin care stomacul intr` \n raport intim cu inima.

2.fa]a posterioar` :

Formeaz` peretele anterior al bursei omentale; prin

intermediul acestei burse, ea se deplaseaz` fa]` de organele situate
pe peretele posterior. Pancreasul se afl` la mijloc [i transversal, iar
stomacul se imprim` pe fa]a antero-posterioar` a pancreasului \ntr-
o excava]ie (pulvinar ventriculi ). Sus [i la st#nga se afl` splina,
c`reia stomacul \i determin` fa]a prehilar`. Fa]a posterioar` a
stomacului mai vine \n contact, prin intermediul pancreasului, cu
rinichiul st#ng [i glanda suprarenal`, iar dedesubtul pancreasului,
cu mezocolonul transvers, care separ` stomacul de ansele jejunale
[i flexura duodeno-jejunal`.

3.cardia :

Orificiul superior al stomacului, se proiecteaz` \ntre

vertebrele T10 - T11, se sprijin` posterior pe aort`, are la st#nga
gr`simea retro-peritoneal`, iar anterior, lobul st#ng al ficatului.

4.pilorul :

Este mobil [i are o situa]ie variabil` dup` pozi]ia corpului,

dup` gradul de plenitudine al stomacului [i schimbarea de pozi]ie a
178
diafragmei. |n decubit dorsal, pilorul se afl` la dreapta primei
vertebre lombare. |n pozi]ie vertical`, pilorul coboar` p#n` la a treia
sau a patra vertebr` lombar`. Anterior este acoperit de lobul p`trat
al ficatului, iar posterior este desp`r]it de coloana vertebral` prin
vasele hepatice, vena port` [i artera hepatic`.

5.curbura mic` :

Este fix` [i st` culcat` pe st#lpul medial al diafragmei, de la

vertebrele T11 [i T12 p#n` la vertebra L1; de aici, curbura mic` \[i
modific` direc]ia spre pilor, la dreapta [i \n sus.

Vasculariza]ie [i inerva]ie

Arterele stomacului provin din artera celiac`, ale c`rei ramuri

formeaz` dou` coroane arteriale: una \n jurul micii curburi [i alta \n
jurul curburii mari. Din aceste coroane arteriale pornesc ramuri
c`tre pere]ii gastrici. Stomacul, spre deosebire de restul tubului
digestiv, are deci dou` hiluri: unul pe marea curbur` [i altul pe
mica curbur`. Stomacul prime[te artere prin cele trei ramuri ale
arterei celiace. Coroana arterial` a curburii mici este format` din
artera gastric` st#ng` (ramur` din artera celiac`) [i din artera
gastric` dreapt` (ramur` din artera hepatic`).Coroana arterial` a
curburii mari este alc`tuit` din artera gastro-epiploic` dreapt`
(provenit` din artera gastro-duodenal`, ramur` a arterei hepatice) [i
din artera gastro-epiploic` st#ng` (ramur` din artera lienal`).
Coroana gastro-epiploicelor se afl` \ntre foi]ele ligamentului gastro-
colic [i trimite ramuri c`tre stomac [i c`tre epiploon. Fundul
stomacului prime[te arterele scurte (ramuri din artera lienal`), care
trec prin ligamentul gastro-splenic. Arterele, la \nceput subseroase,
str`bat tunica muscular` [i formeaz` o prim` re]ea vascular` \n
submucoas`; din aceast` re]ea pornesc ramuri fine care alc`tuiesc
re]ele capilare bogate, p#n` la nivelul epiteliului. Curbura mic` [i
por]iunea piloric` sunt mai slab vascularizate; aici lipsesc
anastomozele capilare [i canalele arterio-venoase observate \n
restul stomacului.
Venele stomacului se formeaz` din re]elele capilare
superficiale venite din submucoas`, str`bat peretele stomacului, se
adun` pe traiectul arterelor [i se vars`, fie direct \n vena port`,
fie \n afluen]ii venei porte. Cercul venos perigastric se adun` \n
vena splenic` prin venele scurte [i vena gastro- epiploic` st#ng` ;
se adun` \n vena mezenteric` superioar` prin vena gastro
epiploic` dreapt`. Vena gastric` st#ng` se vars` direct \n vena
port`.
Limfaticele provin din re]ele submucoase, musculare [i
subseroase de unde colectoarele limfatice se \ndreapt` spre
curburile stomacului.

179
 Nervii provin din dou` surse: din nervul vag [i din simpatic.
Cei doi nervi vagi ajung la stomac: cel st#ng pe fa]a anterioar` a
stomacului, iar cel drept pe fa]a posterioar`. Din ramifica]iile
nervilor vagi se formeaz` pediculul curburii mici, care cuprinde
ramura principal` [i ramuri secundare, un pedicul piloric (format din
ramuri ale nervilor hepatici) [i un pedicul subpiloric (format din
ramuri care \nso]esc artera gastro- epiploic` dreapt`). Fibrele
simpatice vin din plexul celiac [i ajung la stomac pe calea ramurilor
arterei celiace. Ramurile fine din vag [i simpatic formeaz` re]ele \n
tunica muscular` [i \n tunica submucoas`, unde se afl` [i celule
nervoase, izolate sau aglomerate - ganglioni vegetativi intramurali.
Nervul vag con]ine fibre parasimpatice preganglionare, a c`ror
origine este \n nucleul dorsal al vagului; sinapsa cu fibrele
postganglionare se face \n plexurile perigastrice [i \n ganglionii
vegetativi intramurali. Fibrele simpatice au centrii \n segmentele
medulare VII - IX, ele urmeaz` calea nervilor splanhnici [i fac
sinaps` \n ganglionii semilunari cu neuronul simpatic
postganglionar. Nervul vag este un nerv excitomotor [i secretor, \n
timp ce fibrele simpatice sunt inhibitoare. Ambele categorii de nervi
au rol \n mi[c`rile [i \n secre]ia stomacului.

INTESTINUL SUBTIRE

Generalit`]i

Intestinul subtire continu` stomacul [i se \ntinde de la orificiul

piloric p#n` la valvula coli, unde \ncepe intestinul gros. Pe fa]a
extern` a intestinului sub]ire, limita este indicat` de [an]ul
duodeno-piloric [i de incizura ileo-colic`; are o lungime de
aproximativ 5 1/2 m; este un organ de digestie [i absorb]ie;
arhitectura sa este adaptat` func]iilor sale.

Structura

|n peretele s`u g`sim un aparat motor (alc`tuit din tunica

muscular`) [i un aparat secretor [i de resorb]ie (format din mucoasa
intestinului cu dispozitivele ei glandulare).
Tunica seroas` este reprezentat` prin peritoneul visceral, care
\mbrac` \ntreg tubul intestinal.

a) Aparatul motor este alc`tuit din dou` straturi musculare

netede care sunt legate \ntre ele prin pun]i sub]iri dispuse oblic.
Aceste pun]i de leg`tur` dau musculaturii circulare o dispozi]ie
spiral`. Ambele straturi continu` pe toat` lungimea intestinului
sub]ire, uniform, cele dou` straturi musculare, circular [i
longitudinal, de la stomac. Stratul circular este mai \ngro[at la cele
180
doua` capete ale intestinului: la un cap`t se afl` sfincterul piloric,
iar la cel`lalt exist` o \ngro[are \n form` de sfincter la nivelul
valvulei coli.

b) Aparatul secretor [i de resorb]ie cuprinde mucoasa cu

epiteliul ei [i glandele anexe.
Mucoasa este plicaturat` [i prezint` pe aproape toat`
\ntinderea ei cute circulare, dispuse transversal, perpendicular pe
axul intestinului - sunt a[a-numitele valvule conivente (Kerkringi).
Acestea con]in \n axul lor vase, nervi [i fibre musculare din
musculara mucoasei. Ele apar \n por]iunea descendent` a
duodenului [i se men]in dese p#n` la mijlocul jejunului (apoi
num`rul lor scade, iar la mic` distan]` de valvula coli dispar ). Pe
suprafa]a liber` a mucoasei intestinale, inclusiv a plicilor circulare,
se afl` vilozit`]i intestinale (mici ridic`turi cilindrice sau conice). Ele
se \ntind de la pilor p#n` la marginea liber` a valvulei ileo-colice,
sunt \n num`r de 4 - 10 milioane, sunt mai dese \nspre pilor [i mai
pu]in numeroase \n por]iunea distal` a intestinului. Vilozit`]ile
intestinale sunt organe de resorb]ie; \nveli[ul epitelial cilindric al
vilozit`]ii este a[ezat pe o membran` bazal` permeabil` pentru
substan]ele resorbite. |n interiorul vilozit`]ilor se afl` un aparat
vascular [i unul muscular. Aparatul vascular este alc`tuit dintr-o
re]ea capilar` care, la v#rful vilozit`]ii, prin capilarizare, intr` \n
contact direct cu vena axial` a vilozit`]ii (\n centrul vilozit`]ii se afl`
vena axial` precum [i un vas limfatic axial); Aparatul muscular este
format din fibre musculare netede, provenite din musculara
mucoasei (unele longitudinale, iar altele dispuse transversal).
Aparatul muscular regleaz` debitul circulator al vilozit`]ii.
Glandele mucoasei sunt glandele lui Brunner (la nivelul
duodenului) [i glandele lui Lieberkuhn (la nivelul \ntregului intestin
sub]ire). Glandele lui Brunner se deschid liber la suprafa]a
mucoasei, iar cele ale lui Lieberkuhn au orificiul de deschidere \ntre
vilozit`]ile intestinale.

DUODENUL

Generalit`]i

Duodenul este ansa fix` a intestinului sub]ire; m`soar` circa

22 - 30 cm; \ncepe la pilor [i se termin` la flexura duodeno-jejunal`.
Are form` asem`n`toare cu o potcoav`, av#nd curbura spre
dreapta, \n jurul capului pancreatic.

Por]iunile duodenului

Duodenului i se descriu patru por]iuni:

181
 1. por]iunea superioar` ( prima por]iune a duodenului ) este
mai larg`, mai scurt` [i singura mobil`. Radiologic are
aspect de bulb ( bulbus duodeni ), este orientat` spre
dreapta, \n sus [i \napoi, de la pilor la colul veziculei
biliare. Are 3 - 4 cm [i la colul veziculei biliare formeaz` un
cot - flexura duodeni superior - apoi se continu` cu
por]iunea a doua.

2. por]iunea a doua (descendent`) este situat` de-a lungul

flancului drept al coloanei lombare [i ]ine de la colul
veziculei biliare p#n` la marginea inferioar` a rinichiului
drept, unde formeaz` al doilea cot - flexura duodeni
inferior - apoi se continu` cu por]iunea a treia.

3. por]iunea a treia (orizontal`) are 8 - 9 cm [i un traiect

orizontal, de la dreapta la st#nga, pe dinapoia vaselor mezenterice
superioare [i pe dinaintea coloanei vertebrale [i a vaselor mari; se
mai nume[te por]iune preaortic`.

4. por]iunea a patra (ascendent`) are 6 cm [i merge

ascendent, de-a lungul flancului st#ng al aortei, p#n` la marginea
inferioar` a corpului pancreasului ; aici se continu` cu por]iunea
mobil` a intestinului subtire, realiz#nd flexura duodeno jejunal`.

Duodenul corespunde peretelui anterior al abdomenului; \n

profunzime, el este fixat de peretele abdominal posterior, fiind \n
cea mai mare parte retroperitoneal.
De pe fa]a posterioar` a primei por]iuni [i p#n` la [an]ul
transvers al ficatului se \ntinde ligamentul hepato - duodenal. De la
marginea inferioar` a primei por]iuni, foi]ele peritoneale de pe
ambele fe]e trec spre colon [i formeaz` ligamentul duodeno - colic.
Prima por]iune a duodenului este mobil` datorit` acestor dou`
ligamente, c#t [i prin faptul c` peritoneul o \mbrac` aproape pe
toat` suprafa]a ei. |n afar` de peritoneu cu ligamentele sale,
duodenul mai este fixat de pediculul hepatic, canalele biliar [i
pancreatic, de vasele duodeno-pancreatice [i de mu[chiul Treitz
(este un mu[chi neted cu originea pe unghiul duodeno-jejunal [i
portiunea superioar` a duodenului ascendent, de unde urc` \napoia
pancreasului [i pe dinaintea aortei, ca s` se insere pe st#lpul st#ng
al diafragmei).
Mucoasa duodenal` are caracterele mucoasei intestinului
sub]ire. Plicile circulare - Kerkringi - lipsesc \n prima por]iune, fiind
dezvoltate \n restul duodenului. La mijlocul por]iunii
descendente, \napoia marginii mediale, se afl` papila duodeni
majoi Vateri , ce reprezint` o papil` ce con]ine ampula lui Vater
(cavitate \n care se deschid \mpreun` canalul coledoc [i ductul
pancreatic). Mai sus, la 2 - 3 cm, poate s` existe papila duodeni
182
minor \n care se deschide canalul Santorini, al doilea canal al
pancreasului, c#nd acesta exist`. Duodenul are pe toat` \ntinderea
lui glande Lieberkuhn; printre acestea se afla glandele specifice
duodenului - glandele lui Brunner .

Raporturi

Prima por]iune:

- superior are lobul p`trat al ficatului [i colul veziculei biliare;

- anterior are fa]a inferioar` a ficatului [i corpul veziculei
biliare;
- inferior p`trunde \ntr-un [an] al pancreasului ([an]ul
duodenal);
- posterior se afl` pediculul hepatic.

A doua por]iune este culcat` pe hilul rinichiului drept (se numeste [i

por]iune prerenal`):

- anterior las` amprenta duodenal` pe fa]a visceral` a

ficatului.

A treia por]iune trece pe dinaintea vertebrei L4:

- anterior sunt vasele mezenterice superioare;

- posterior este \n raport cu vena cav` inferioar` [i aorta
abdominal`;
- superior are raport cu capul pancreasului.

A patra por]iune este aproape vertical`, de-a lungul flancului st#ng

al aortei abdominale:

- anterior se afl` ansele intestinului mezenterial;

- posterior sunt vasele renale [i spermatice st#ngi;
- la dreapta se afl` pancreasul [i aorta;
- la st#nga este despar]it` de rinichiul st#ng prin arcul
vascular al lui Treitz (arc vascular ce este format din vena
mezenteric` inferioar` [i artera colic` st#ng` superioar`).

INTESTINUL MEZENTERIAL

Intestinul mezenterial este por]iunea mobil` a intestinului

sub]ire; el se mai nume[te jejuno - ileon [i este cuprins \ntre flexura
duodeno jejunal` [i valvula coli. Are forma unui tub cilindric turtit,
183
cu o margine liber` [i cu alta - marginea opus` - suspendat` de
mezenter; este marginea mezenterial`, unde se afl` [i hilul
intestinului. Are o lungime variabil` (\n medie de 5 m) [i un calibru
ce se reduce progresiv spre valvula coli. Mobilitatea este asigurat`
de mezenter, deoarece marginea fix` a mezenterului r`d`cina -
este de 20 - 30 ori mai scurt` dec#t marginea lui liber`, intestinal`.
Din acest motiv, mezenterul se dispune \n pliuri, la marginea c`rora
stau ansele intestinale. S-au num`rat 14 - 16 anse intestinale, care
pot fi oarecum sistematizate topografic astfel :

- un grup jejunal superior, cu ansele dispuse orizontal;

- un grup jejunal inferior, cu ansele dispuse vertical [i sagital;
- un grup ileal, situat \n pelvis.

Mezenterul este organul de sus]inere, de nutri]ie [i mobilitate

al intestinului sub]ire. Marginea lui posterioar` - radix mesosteni -
este fixat` de peretele posterior al abdomenului, de-a lungul unei
linii cu direc]ie oblic`, de la st#nga la dreapta [i de sus \n jos;
r`d`cina mezenterului \ncepe de la flexura duodeno-jejunal`,
coboar` peste a 3-a [i a 4-a vertebr` lombar` [i se termin` \naintea
articula]iei sacro-iliace drepte. |n drumul ei, r`d`cina
mezenterului \ncruci[eaz` [i acoper` por]iunea orizontal` a
duodenului, aorta [i vena cav` inferioar`, mu[chiul psoas drept,
ureterul drept [i p`trunde apoi \n fosa iliac` dreapt`.
Nu se poate preciza o limit` net` \ntre jejun [i ileon; exist`
totu[i elemente diferen]iale \ntre aceste dou` segmente ale
intestinului mezenterial:

- prezen]a plicilor circulare foarte dese la nivel jejunal (mai

rar ileal);
- jejunul are o iriga]ie mai bogat` (\n ileon arcadele vasculare
sunt mai reduse);

Dup` unii autori, limita dintre jejun [i ileon este marcat` de cap`tul
terminal al arterei mezenterice superioare.

INTESTINUL GROS

Intestinul gros este segmentul terminal al tubului digestiv;

are o lungime medie de 1,40-1,70 m. Limita superioar` este
reprezentat` de valvula coli, iar cea inferioar` de orificiul anal.

Por]iuni

184
 |n drumul s`u spre orificiul anal, intestinul gros descrie a[a
numitul cadru colic cu deschidere caudal, \n mijlocul c`ruia se
afl` ansele intestinului mezenterial. Cadrul colic este alc`tuit din:
cec, colon ascendent, colon transvers, colon descendent, colon
sigmoid.

Configura]ie extern` a intestinului gros

Din punct de vedere al configuratiei externe, intestinul gros

prezint` c#teva caracteristici ce \l diferen]iaz` de intestinul sub]ire
(exist#nd numai aici):

- tenii (benzi musculare rezultate din condensarea fibrelor

din stratul longitudinal).
- plici semilunare ( cute transversale rezultate din
condensarea fibrelor musculare circulare).
- haustre ( segmente situate \ntre dou` plici semilunare).
- ciucuri epiploici ( diverticuli ai serosei peritoneale a[eza]i
de-a lungul teniilor).

Intestinul gros cuprinde: cecul, colonul [i rectul.

Cecul, superior continu` cu colonul ascendent, iar inferior cu
apendicele vermicular; la nivelul s`u \nt#lnim plici [i haustre.
Colonul ascendent este delimitat de valvula coli [i flexura
colic` dreapt`; prezint` toate caracteristicile intestinului gros.
Colonul transvers este delimitat de flexura colic` dreapt` [i
flexura colic` st#ng`.
Colonul descendent se \ntinde \ntre flexura colic` st#ng` [i
creasta iliac`.
Colonul sigmoid este situat \n fosa iliac` st#ng` [i \n micul
bazin.
Rectul este \ntins de la nivelul vertebrei S3 p#n` la anus. |n
structura sa intr` ampula rectal` (mai dilatat`) [i canalul anal
(mai \ngust).

Structura

Intestinul gros are urm`toarele caracteristici:

- mucoasa nu are vilozit`]i intestinale;
- submucoasa are structur` asem`n`toare cu cea a
intestinului sub]ire;
- musculara are dou` straturi (longitudinal extern [i circular
intern).La nivelul canalului anal, stratul circular formeaz`
sfincterul anal intern;
- seroasa este alc`tuit` din peritoneul visceral (care
acoper` \n \ntregime intestinul gros).

Vasculariza]ia [i inerva]ia
185
Duodenul:

- arterele provin din artera pancreaticoduodenal` superioar`

(ram al arterei gastroduodenale) [i din artera
pancreaticoduodenal` inferioar` (ram al arterei
mezenterice superioare); re]eau venoas` \ncepe la nivelul
vilozit`]ilor intestinale; capilarele venoase de la acest nivel
dreneaz` \n re]eaua venoas` submucoas`, iar din aceasta
pleac` vene care str`bat pere]ii duodenului,
anastomoz#ndu-se [i form#nd o a doua re]ea re]ea
venoas` subperitoneal`. |n final, toate venele care pleac`
de la aceast` re]ea ajung s` se verse \n vena port`.

- inerva]ia provine din plexul solear (ce con]ine fibre

simpatice [i parasimpatice); din acesta pleac` fibre ce
realizeaz` la nivelul duodenului plexul nervos Meissner (\n
submucoas`) [i plexul Auerbach (\n muscular`).

Intestinul mezenterial :

- arterele provin din artera mezenteric` superioar`; re]eaua

venoas` se vars` \n final \n vena mezenteric` superioar`
(afluent al venei porte).
- inerva]ia este de natur` simpatic` [i parasimpatic` (nervul
vag).

Intestinul gros :

- arterele provin din mezenterica superioar`, mezenterica

inferioar` [i artera iliac` intern`; venele conduc s#ngele spre
vena port` [i cava inferioar`. |ntre sistemul port [i cel cav
exist` anastomoze porto-cave.
- inerva]ia provine din plexurile mezenterice (superior [i
inferior) [i din plexul hipogastric.

FICATUL

Generalit`]i

Ficatul este o glanda anex` a tubului digestiv, av#nd o

greutate medie de 1500 g. Este situat \n etajul abdominal

186
supramezocolic, \n loja hepatic` (delimitat` de bolta
diafragmatic`, flexura colic` dreapt` [i stomac).

Configura]ie extern`

Ficatul prezint` dou` margini [i dou` fe]e:

Marginea anterioar` are o direc]ie oblic`, ascendent`, de la

dreapta spre st#nga [i prezint` dou` incizuri: incizura ombilical` [i
incizura cistic` (con]ine fundul veziculei biliare).
Marginea posterioar` corespunde ariei nuda .
Fa]a superioar` (numit` [i diafragmatic`) este convex`;
superior prezint` ligamentul falciform, ligamentul coronar [i
ligamentele triunghiulare. Ligamentul falciform este dispus \n plan
sagital, ligamentul coronar este alc`tuit din dou` foi]e peritoneale
unite prin extremit`]ile lor laterale (form#nd astfel ligamentele
triunghiulare - drept [i st#ng). Ligamentele triunghiulare se fixeaz`
pe diafragm. |ntre cele dou` foi]e ale ligamentului coronar se afl` o
zon` \n care ficatul nu este \nvelit de peritoneu ( area nuda ).
Fa]a superioar` are raporturi cu baza pl`m#nului, inima [i
pericardul (prin intermediul diafragmului).
Fa]a inferioar` (numit` [i visceral`) prezint` [an]uri, ligamente,
lobi [i impresiuni.

{an]urile sunt:

- [an]ul sagital drept [i [an]ul sagital st#ng;

- [an]ul transvers(care une[te cele dou` [an]uri sagitale). La
nivelul [an]ului transvers se afl` o depresiune pe unde intr` [i
ies elementele pediculului hepatic (artera hepatic`, vena
port`, canalul hepatocoledoc, vase limfatice [i nervi).

{an]ul sagital st#ng este \mp`r]it de cel transvers \ntr-o zon`

anterioar` [i una posterioar`; \n cea anterioar` se afl` vena
ombilical` (la f`t) sau ligamentul rotund (la adult), iar \n cea
posterioar` se afl` canalul venos al lui Aran]ius (la f`t) sau
ligamentul lui Aran]ius (la adult).

{an]ul sagital drept este \mp`r]it de cel transvers \ntr-o zon`

anterioar` (\n care se afl` vezicula biliar`) [i o zon`
posterioar` ( [an]ul venei cave inferioare ).

Ligamentele sunt:

La nivelul fe]ei inferioare a ficatului exist` un ligament hepato

- esofago - gastro - duodenal, alc`tuit din doua foi]e
peritoneale (numit [i omentul mic ).

187
Lobii sunt delimitati de [an]uri; se descriu patru lobi:

- lobul drept (\n afara [an]ului sagital drept);

- lobul st#ng (\n afara [an]ului sagital st#ng);
- lobul p`trat (\naintea [an]ului transvers);
- lobul caudat (\napoia [an]ului transvers; se nume[te [i lobul
lui Spiegel).

Impresiunile sunt un rezultat al contactului \ntre diferitele organe [i

aceast` fa]`. Se descriu impresiunea renal` (rinichiul drept),
impresiunea suprarenal` (glanda suprarenal` dreapt`), impresiunea
duodenal` (duodenul), impresiunea colic` (flexura colic` dreapt`),
impresiunea gastric` (fa]a anterioar` a stomacului), impresiunea
esofagian` (esofagul abdominal).

Structura

Anatomic, se disting lobi, segmente [i lobuli. Fiecare lob

hepatic este alc`tuit din dou` segmente (lobul st#ng - segment
lateral [i medial; lobul drept - segment anterior [i posterior). Fiecare
segment are c#te un pedicul segmentar (ce con]ine o ramur` a
arterei hepatice, un canal biliar, o ramur` a venei porte). Ficatul
este \nvelit de capsula Glisson (conjunctiv`). |ntre lobulii hepatici
(pe sec]iune transversal`) se afl` ni[te spa]ii portale numite spa]ii
Kiernan; la nivelul lor se afl` o ramur` a arterei hepatice, o ramur` a
venei porte, un canal biliar, limfatice [i nervi.
|n structura unui lobul hepatic distingem : hepatocite, re]ea
de capilare sinusoide, re]ea de capilare biliare, ]esut conjunctiv.
Hepatocitele (celulele hepatice) realizeaz` o re]ea tridimensional`
radiar` fa]` de vena centrolobular`. |n ochiurile acestei re]ele se
afl` capilarele sinusoide. |ntre hepatocite [i peretele capilarului
sinusoid sunt ni[te spa]ii numite spa]ii Disse prin care circul`
lichid interstitial. Re]eaua de capilare sinusoide este o re]ea
admirabil` de tip venos. Capilarele sinusoide se nasc prin
capilarizarea ramurilor venei porte (ce se afl` \n spa]iile
interlobulare). Aceast` re]ea este dispus` tridimensional, radiar.
Capilarele sinusoide se deschid \n vena centrolobular`; pere]ii lor
sunt c`ptu[i]i cu celule Kupfer - ce particip` la func]ia antitoxic`
[i biligenetic` a ficatului. Re]eaua de capilare biliare este o re]ea
alc`tuit` dintr-un sistem de canalicule biliare f`r` pere]i proprii.
Aceste canalicule au dispozi]ie radiar`, tridimensional`, fiind
delimitate de hepatocitele cu care vin \n contact.( din capilarele
biliare intralobulare iau na[tere capilare biliare cu pere]i proprii -
colangiole - iar din acestea iau na[tere canale biliare interlobulare -
situate \n spa]iile portale). }esutul conjunctiv particip` la formarea
pere]ilor capilarelor sinusoide [i la formarea unei re]ele de sus]inere
pentru celulele hepatice.

188
Vasculariza]ie

Vasculariza]ia nutritiv` este asigurat` de artera hepatic`.

Aceasta este ram al trunchiului celiac [i aduce s#nge oxigenat din
sistemul aortic. P`trunde \n ficat prin hilul hepatic [i se ramific` \n:
ramura lobar` st#ng` [i ramura lobar` dreapt`. Ramurile lobare se
divid \n ramuri segmentare. Din ramurile segmentare iau na[tere
ultimele ramifica]ii, care se g`sesc \n spa]iile portale.
Vasculariza]ia func]ional` este asigurat` de vena port`.
Aceasta se formeaz` din trei trunchiuri venoase principale: vena
mezenteric` superioar`, vena mezenteric` inferioar` [i vena
splenic`. Aduce s#nge venos din pere]ii tubului digestiv, con]ine
substan]e nutritive, iar la nivelul hilului hepatic se divide \n dou`
ramuri: ramura lobar` st#ng` [i ramura lobar` dreapt`. Ramurile
lobare se divid \n ramuri segmentare. Din ramurile segmentare iau
na[tere arterele interlobulare situate \n spa]iile portale, acestea
d#nd na[tere capilarelor sinusoide. Capilarele sinusoide se vars` \n
venele centrolobulare. Din venele centrolobulare se formeaz`
venele colectoare (sublobulare), care se vars` \n final \n venele
hepatice, dreapt` [i st#ng`. Venele hepatice se vars` \n vena cav`
inferioar`.

Inerva]ie

Este realizat` de sistemul nervos vegetativ simpatic (ramuri

din plexul celiac) [i de sistemul nervos vegetativ parasimpatic
(ramuri din nervul vag).

C~ILE BILIARE EXTRAHEPATICE

Aceste c`i realizeaz` transportul bilei de la nivel hepatic la

duoden. Sunt reprezentate de canalul hepatic comun (rezultat din
unirea canalelor hepatice drept [i st#ng), canalul coledoc, vezicula
biliar`, canalul cistic.
Canalul hepatic \mpreun` cu canalul coledoc realizeaz`
canalul hepatocoledoc sau canalul colector, cu rol de a drena bila \n
duoden.
Canalul cistic \mpreun` cu vezicula biliar` realizeaza aparatul
diverticular al c`ilor biliare extrahepatice.
Canalul hepatic comun iese din ficat la nivelul hilului [i se
\ntinde p#n` la confluen]a sa cu canalul cistic. Canalul coledoc
continu` canalul hepatic comun p#n` la deschiderea \n duoden (la
nivelul ampulei lui Vater ) unde se afl` sfincterul lui Oddi (cu rol \n
reglarea evacu`rii sucului biliopancreatic \n duoden.

189
 Vezicula biliar` este un organ cavitar \n care se depoziteaz` [i
se concentreaz` bila. Este situat` pe fa]a inferioar` a ficatului, \n
regiunea anterioar` a [an]ului sagital drept (\n fosa veziculei
biliare). I se descriu trei por]iuni:

- fundul veziculei (\n raport cu peretele abdominal).

- corpul veziculei (\n raport cu colonul transvers [i prima
por]iune a duodenului).
- colul veziculei (\n raport cu bulbul duodenal).

Vasculariza]ie [i inerva]ie

Arterele sunt ramuri din artera hepatic` (cea mai important` este
artera cistic`).
Venele se vars` \n vena port`.
Inerva]ia este realizat` de sistemul nervos vegetativ (din plexul
celiac).

PANCREASUL

Pancreasul este o gland` anex` a tubului digestiv. Este a[ezat

anterior coloanei vertebrale lombare (L1 - L2), \napoia
stomacului, \ntre duoden [i splin`. Este traversat de r`d`cina
mezocolonului transvers. Pancreasul are o mobilitate redus`
datorit` fix`rii sale de c`tre peritoneul parietal posterior [i leg`turilor
sale cu duodenul.

Configura]ie extern`

Pancreasul prezint` cap, g#t, corp [i coad`.

Capul este extremitatea dreapt` a sa [i se afl` \n cadrul
duodenal; prezint` o fa]` anterioar`, una posterioar` [i o
circumferin]`.
G#tul face leg`tura \ntre cap [i coad`.
Corpul prezint` o fa]` anterioar`, una antero-inferioar`, una
posterioar` [i trei margini (superioar`, anterioar` [i inferioar`).
Coada pancreasului este por]iunea sa mobil`; este \n raport
cu aorta, vena cav` inferioar`, vena port`, artera mezenteric`
superioar`, artera [i vena splenic`.

Structura

Din punct de vedere al pancreasului exocrin, distingem o

gland` tubulo-acinoas` compus`, ce secret` suc pancreatic;
prezint`:
190
 - capsul` conjunctiv` (la exterior).
- septuri conjunctive (cu punct de plecare capsula).
- lobuli (delimita]i de septurile conjunctive); fiecare lobul
prezint` acini glandulari [i canale excretorii mari (iau
na[tere din confluen]a canaliculelor acinilor).
- aparatul excretor: canalul principal [i canalul accesor (iau
na[tere din unirea canalelor de excre]ie ale
acinilor).Canalul principal Wirsung se une[te cu canalul
coledoc [i se deschide \n duoden (\n ampula lui Vater).
Canalul accesor Santorini se deschide \n duoden, deasupra
celui principal.

Vasculariza]ie [i inerva]ie

Pancreasul este vascularizat de artera pancreaticoduodenal`

superioar` (ram din gastroduodenal` ), artera pancreaticoduodenal`
inferioar` (ram din mezenterica superioar`) [i ramuri din artera
splenic`.
Venele se vars` \n vena mezenteric` superioar` [i \n vena
splenic`.
Inerva]ia este realizat` de fibre simpatice [i parasimpatice
( din plexul celiac).

APARATUL URINAR

Aparatul urinar este alc`tuit din dou` p`r]i: un organ secretor,

care are rolul de a produce urina [i anume rinichiul [i un sistem de
canale, care colecteaz` urina [i o transport` spre mediul extern.
Acest sistem este alc`tuit din bazinet, uretere, vezica urinar` [i
uretra.

RINICHIUL

Rinichiul este un organ glandular foarte bine vascularizat,

care are func]ia de a elabora urina. Constituie partea fundamental`
a aparatului urinar.

Situa]ie topografic`

Rinichii ocup` partea posterioar` a abdomenului, de o parte [i

de alta a coloanei vertebrale. Limita superioar` se g`se[te la nivelul
T11, iar limita inferioar` la nivelul L2 sau L3.
Rinichiul drept este situat mai jos dec#t rinichiul st#ng. La
femei rinichii sunt situa]i ceva mai jos ca la b`rba]i.
191
Direc]ie

Rinichii sunt alungi]i \n sens vertical. Axul longitudinal al

rinichiului nu este paralel cu planul medio-sagital, ci este \ndreptat
de sus \n jos [i din`untru spre \nafar`.

Mijloace de fixare

Rinichii sunt men]inu]i \n pozi]ia pe care o au, de trei

forma]iuni:

- -vasele renale (artera [i vena renal`). Ac]iunea lor de fixare

a rinichiului este foarte slab`. Dac` sunt sec]ionate, pozi]ia
rinichiului nu se modific`.
- peritoneul. Este vorba despre peritoneul parietal, care
trece peste fa]a anterioar` a rinichilor [i-i fixeaz` de
peretele abdominal posterior. Ac]iunea de fixare a
rinichilor de c`tre peritoneu este slab`.
- fascia renal`. Este o forma]iune fibroas`, care \nvele[te
rinichiul [i de aceea se mai nume[te [i fascia perirenal`.
Fascia renal` este adev`ratul mijloc de fixare a rinichiului.
Sec]ionat`, rinichiul devine mobil.

Num`r

Rinichii sunt \n num`r de doi, plasa]i de o parte [i de alta a

coloanei vertebrale, \n cavitatea abdominal`. Uneori exist` [i un al
treilea rinichi, el purt#nd numele de "rinichi suplimentar". De
asemenea, \n unele cazuri, nu exist` dec#t un rinichi, care ia
numele de "rinichi unic.

Dimensiuni

Dimensiunile rinichiului sunt foarte variabile, \n functie de

sex, v#rst`, constitu]ie individual` . Aceste varia]ii sunt \ns` mai
reduse comparativ cu alte organe. Valorile medii sunt: lungimea -
12 cm, l`rgimea - 7 cm [i grosimea - 3 cm.

Configura]ie extern`

Privit din exterior, rinichiul seam`n` cu un bob de cafea. Este

alungit, de sus \n jos, aplatizat din anterior spre posterior,
convex \n afar` [i concav \n`untru.
Prezint` : o fa]` anterioar`, o fa]` posterioar`, o margine
extern`, o margine intern`, la nivelul c`reia se afl` hilul renal, pe
unde trec vasele, nervii [i canalul excretor, un pol superior [i un pol
inferior.
192
Structura

Rinichiul este unul din cele mai complexe organe, privit din
punct de vedere al structurii anatomice. El este alc`tuit din :
\nveli[ul fibros ( capsula fibroas` ), ]esutul propriu [i ]esutul
conjuctiv interstitial ( stroma conjuctiv` a organului ).
Capsula fibroas` renal`. Este reprezentat` de o membran`
sub]ire albicioas`, foarte rezistent`. Spre exterior, ea intr` \n raport
direct cu gr`simea perirenal`, iar spre interior, ader` la rinichi. Din
punct de vedere histologic, capsula fibroas` renal` este alc`tuit` din
fascicule de ]esut conjuctiv, printre care se afl` [i fibre elastice.
}esutul propriu. Constituie structura anatomic` esen]ial` a
rinichiului. El este alc`tuit dintr-o multitudine de elemente tubulare
numite tubi uriniferi, care se grupeaz` \n lobuli [i apoi \n lobi.
Stroma conjuctiv` renal` reprezint` zona de ]esut conjuctiv ce
se g`se[te \ntre tubii uriniferi ai rinichiului. Este de fapt un ]esut de
leg`tur` [i de sus]inere a acestora.

Structura anatomic` a rinichiului pe sec]iune:

Sec]ion#nd rinichiul \n sens longitudinal, din exterior spre interior,

putem observa :

- capsula fibroas` a rinichiului. Are dou` straturi : extern [i

intern (p`trunde \n hilul renal [i c`ptu[e[te sinusul renal).
Se afl` la exteriorul rinichiului.
- parenchinul renal. Se afl` sub capsula fibroas` [i reprezint`
rinichiul propriu- zis. Parenchimul renal este alc`tuit din
dou` zone: zona medular` la interior [i zona cortical` la
exterior. Zona medular` (zona tubular`) este alc`tuit` din
8-15 forma]iuni triunghiulare, numite piramide renale sau
piramidele lui Malpighi. Ele sunt orientate cu baza \n sus,
spre cortical` [i cu v#rful spre bazinetul renal. Fiecare
piramid` poate fi simpl` sau compus` (dou`- trei piramide
simple la un loc care se deschid \ntr-un v#rf comun).
V#rful piramidei se nume[te papila renal`. La nivelul ei se
afl` 15-20 de orificii, prin care urina se scurge \n calicele
renale mici. |ntre piramidele lui Malpighi se g`sesc f#[ii ce
provin din zona cortical` [i care se numesc coloanele
Bertin. Zona cortical` se afl` imediat sub capsula fibroas`
renal`, deci c`tre exterior. Imediat sub capsul`, zona de
cortical` se nume[te cortex corticis. |ntre cortex corticis
(deasupra) [i piramidele lui Malpighi (dedesubt), se afl`
ni[te forma]iuni triunghiulare mici, care poart` numele de
piramidele lui Ferrein. Exist` c#te 400-500 piramide
Ferrein pentru fiecare piramid` Malpighi. Substan]a
cortical` p`trunde \ntre piramidele Ferrein alc`tuind
193
 labirintul cortical, format din arter`, ven`, corpusculi
Malpighi [i tubii contor]i.

Nefronul reprezint` unitatea structural` [i func]ional` a

rinichiului. Este alc`tuit din : corpuscul renal (Malpighi) [i tubul
urinifer.

- corpusculul renal. Este o forma]iune sferic`, situat` \n zona

cortical` renal`. Este alc`tuit dintr-un ghem de capilare
arteriolare, numit glomerul renal [i dintr-o capsul` cu pere]i
dubli, care \nconjur` glomerulul renal (capsula lui
Bowman). Arteriola care vine la glomerulul renal se
nume[te arteriola aferent`, iar cea care pleac` de la el se
nume[te arteriola eferent`.
- tubul urinifer. Este un tub lung de 3-4 cm alc`tuit din :

- tub contort proximal. Por]iune sinuoas` situat` \n

substan]a cortical`, continu#nd capsula lui Bowman
la nivelul polului urinar al corpusculului renal.
- ansa lui Henle. Continu` tubul contort proximal,
p`trunz#nd \n interiorul piramidei Malpighi. Are
forma literei "U", fiind format` dintr-un ram
descendent, mai sub]ire [i un ram ascendent, mai
gros.
- tubul contort distal. Continu` ramul ascendent al
ansei lui Henle, p`trunz#nd \n corticala rinichiului.
Tubii contor]i distali se str#ng mai departe \n tubii
colectori (nu mai fac parte din nefron), care se
deschid la nivelul orificiilor papilei renale.

Vasculariza]ie [i inerva]ie

Rinichiul este vascularizat de artera renala, care provine din

aorta abdominal`. Ea aduce rinichiului at#t s#nge nutritiv (hr`ne[te
structurile rinichiului), c#t [i s#nge func]ional.
Vena renal` se vars` \n vena cav` inferioar`.
Inerva]ia este simpatic` [i parasimpatic`.
Toate forma]iunile arteriale, venoase, nervoase p`trund sau ies din
rinichi prin hilul renal.

C~ILE URINARE

Sunt reprezentate de: calicele renale, bazinetul renal, uretere,

vezica urinar` [i uretra.
194
 Urina, secretat` de rinichi, iese prin papilele renale, fiind
colectat` de ni[te cilindrii membrano[i, numi]i calice renale. Acestea
se unesc \ntr-o forma]iune unic`, numit` bazinet renal, \n care urina
provenit` din calicele renale este colectat`. Mai departe, urina trece
din bazinet n uretere, vezica urinar`, uretr` [i este n final eliminat`
\n mediul extern.

CALICELE RENALE
Calicele renale sunt mici tuburi membranoase care leag` papilele
renale de bazinetul renal.

Dimensiuni

Lungimea lor este de cca. 1 cm, iar l`rgimea lor este de 6-12mm.

Num`r

|n mod normal, num`rul calicelor renale este egal cu cel al

papilelor renale. Uneori num`rul lor este mai mic dec#t al papilelor
renale, acestea put#nd s` se deschid` mai multe \ntr-o singur`
calice. Num`rul mediu al calicelor renale, pentru un singur rinichi,
este de 9, cu un minim de 7 [i un maxim de 13.

Configura]ie

Fiecare din calicele renale prezint` c#te o suprafa]` intern`,

extern`, superioar` [i inferioar`.
Suprafa]a intern` este dreapt`, f`r` rugozit`]i.Ea este
continuu udat` de urin`.
Suprafa]a extern` este \n raport cu gr`simea care umple
sinusul renal [i cu ramurile din artera [i vena renal`.
Extremitatea superioar` corespunde bazei papilei renale, care
se deschide \n calicele renal.
Extremitatea inferioar` este mai larg` dec#t cea superioar`.
Astfel, \n ansamblu calicele renal are forma unui trunchi de con .Ea
se deschide \n bazinetul renal.

Clasificare

Calicele renale sunt de dou` feluri: calice renale mici (cele

care pleac` de la papil` spre bazinet) [i calice renale mari (cele care
se formeaz` prin unirea calicelor renale mici, constituind bazinetul
renal).

195
BAZINETUL RENAL

Este un gen de rezervor membranos, \n care se deschid

calicele renale mari.

Dimensiuni

|n`l]imea este de cca. 20-30mm, iar l`rgimea de cca. 15-

20mm, m`surat` la baza lui.

Configura]ie extern`

Bazinetul renal are o form` relativ triunghiular`, fiind turtit \n

sens antero-posterior.
El prezint`: dou` fe]e, dou` margini, un v#rf [i o baz`.

Fe]ele. Bazinetul are dou` fe]e: anterioar` [i posterioar`. Ele

sunt plane, c#nd bazinetul este gol [i cap`ta` o form` convex`,
c#nd bazinetul con]ine urin`.
Marginile. Bazinetul are dou` margini: superioar` [i inferioar`.
Ambele margini sunt orientate oblic de sus \n jos [i din afar`
\n`untru.
V#rful. Se continu` cu ureterul. De cele mai multe ori nu
exist` o zon` vizibil` prin care s` se fac` trecerea de la bazinet la
ureter. C#nd exist`, atunci apare ca o u[oar` strangulare a v#rfului
bazinetului [i poart` numele de colul bazinetului.
Baza. Prive[te spre sinusul renal. Partea sa mijlocie este
concav`. Cele dou` extremit`]i poart` numele de coarnele
bazinetului.

Raporturi

Bazinetul este situat o parte \n sinusul renal [i o parte \n afara

lui, cele dou` por]iuni purt#nd numele de por]iunea intrarenal` [i
extrarenal`.
Por]iunea intrarenal` se afl` \n sinusul renal, \n grosimea
acestuia. Ea intr` \n raport cu ramurile arterei [i venei renale.
Por]iunea extrarenal` este mult mai mare ca por]iunea
intrarenal`, reprezent#nd cea mai mare parte a bazinetului. Pozi]ia
sa extrarenal`, o face accesibil` mult mai u[or din punct de vedere
chirurgical [i este expus` mai frecvent traumatismelor.

196
URETERELE

Sunt acea parte a c`ilor urinare, care face leg`tura \ntre

bazinetul renal [i vezica urinar`.

Dimensiuni

Lungimea ureterului este de cca. 26-30cm. Ureterul drept este cu 1-

2cm mai scurt. L`rgimea ureterului este de cca. 5-6mm.

|mp`r]ire topografic`

|n func]ie de zonele anatomice pe care le traverseaz`,

ureterul poate fi \mp`r]it n urm`toarele por]iuni: abdominal`,
iliaca` (str`bate fosa iliac` intern`), pelvin` [i vezical` (\n peretele
vezicii urinare).

Structura
Unui ureter i se descriu 3 tunici: extern` (conjunctiv`), medie
(muscular`) [i intern` (mucoas`).
Tunica extern` este de natur` conjunctiv`. Mai poart` numele
de adventice. Este alc`tuit` din ]esut conjunctiv elastic.
Tunica muscular` reprezint` cam 1/2 din grosimea total` a
peretelui ureterului. Este alc`tuit`, \n ansamblu, din fibre musculare
netede, unite prin ]esut conjunctiv.
Fibrele musculare sunt dispuse \n 3 planuri: superficial (fibre
longitudinale), mijlociu (fibre circulare) [i profund (fibre
longitudinale).
Tunica intern` continu` superior tunica intern` a bazinetului [i
inferior, tunica intern` a vezicii urinare. Este alc`tuit` dintr-un
epiteliu stratificat.

Vasculariza]ie [i inerva]ie

Ureterul este vascularizat de artera renal`, spermatic`

intern`, vezical` inferioar` [i hipogastric`.
Venele sunt reprezentate de venele ureterale, care se vars` \n
final \n vena hipogastric`.
Inerva]ia este asigurat` de fibre din plexul renal [i hipogastric
(inerva]ie simpatic`) [i fibre din plexul pelvic (parasimpatice).

VEZICA URINAR~

197
 Este un rezervor musculo-membranos, care colecteaz` urina
[i care prin contrac]ia pere]ilor ei, o elimin` prin uretr` \n mediul
exterior.

Situa]ie topografic`

Vezica urinar` este situat` \n micul bazin, \n loja vezical`.

Peritoneul acoper` numai partea superioar`, abdominal`, a vezicii
urinare.

Configura]ie extern`

Forma vezicii urinare variaz` \n func]ie de con]inutul ei. Dac`

este goal` are form` de cup`, iar dac` este plin` cu urin`, are form`
ovoid`.
Vezica urinar` prezint` 3 por]iuni: superioar`, care apar]ine
v#rfului vezicii (polul vezicii) [i care este orientat` superior [i
anterior, intermediar` (corpul vezicii) [i inferioar` (fundul vezicii).
La nivelul fundului vezicii, se deschid cele dou` orificii ale ureterelor
[i orificiul uretrei. |ntre cele trei orificii, se formeaz` o zon` numit`
trigonul vezical. Por]iunea care se afl` n dreptul orificiului vezical al
uretrei, poart` numele de colul vezicii.

Mijloace de fixare

Vezica este fixat` n pozi]ia sa de:

-ligamentul ombilical mijlociu. Leag` ombilicul de v#rful

vezicii urinare.
-peritoneul. Acoper` partea superioar` a vezicii.
-ureterele. Sunt mijloace auxiliare de fixare.
-vasele [i nervii vezicii urinare.

Raporturi

Fa]a anterioar` vine \n raport cu simfiza pubian`.

Fa]a posterioar` vine \n raport cu ansele intestinului sub]ire,
colonul sigmoid, rectul [i uterul.
Fundul vezicii urinare ia raport cu canalele deferente,
veziculele seminale [i prostata la b`rba]i, iar la femei, cu
ligamentele late.

Structura

Peretele vezicii urinare este alc`tuit din 4 tunici:

1. Tunica mucoas` este format` dintr-un epiteliu stratificat, din

corion [i din glande.
198
2. Tunica submucoas` se interpune \ntre tunica mucoas` [i tunica
muscular`, facilit#nd alunecarea uneia fa]` de cealalt`.

3. Tunica muscular` este format` din fibre musculare netede,

dispuse \n trei straturi: extern cu fibre longitudinale, mijlociu cu
fibre circulare [i intern cu fibre longitudinale. Fibrele circulare
formeaz`, la nivelul orificiului vezical al uretrei, sfincterul uretral
intern, care este involuntar.

4. Tunica seroas`.Vezica urinar` are un perete contractil [i elastic.

Structura peretelui sau \i permite s` se dilate suficient de mult,
put#nd s` \nmagazineze 200-400ml de urin`. Volumul pe care
\l \nmagazineaz` este mai mare la femeie dec#t la b`rbat. C#nd
acest volum este depa[it, pe cale reflex`, apare senza]ia de
mic]iune.

Vasculariza]ie [i inerva]ie

Vasculariza]ia arterial` este asigurat` de : artera ombilical`,

artera hipogastic`, artera hemoroidal`, artera ru[inoas` [i artera
obturatorie.
Venele se vars` \n final \n vena hipogastric`.
Inerva]ia motorie se face prin fibre simpatice, din L2-L4 si
parasimpatice, din S1-S3. Fibrele simpatice m`resc tonusul
sfincterului intern, favoriz#nd reten]ia de urin`. Fibrele
parasimpatice, contract` musculatura vezicii [i relaxeaz` sfincterul
intern, stimul#nd eliminarea urinii. Sfincterul vezical extern este
inervat de fibre somatice [i este deci voluntar. Inerva]ia senzitiv`
este dat` de nervii pelvieni.

URETRA

Este canalul prin care se elimin` urina, din vezica urinar` \n mediul
extern.

URETRA LA B~RBAT

Are o lungime de cca.15-20cm. Prin uretr` se elimin` at#t urin` c#t

[i lichidul spermatic.

Por]iuni

Are 3 por]iuni: uretra prostatic`, membranoas` [i pelvin`.

199
 Uretra prostatic` trece prin prostat`. Are 3-4cm. |n ea se
deschid [i canalele ejaculatoare. Spre vezica urinar`, prezint`
sfincterul intern al uretrei sau sfincterul vezical (involuntar).
Uretra membranoas` are lungime de 1-2cm. Este cuprins` \n
perineu, \n grosimea ei afl#ndu-se sfincterul uretral extern
(voluntar).
Uretra penian` este cea mai lung` por]iune a uretrei av#nd
aproximativ 10-14cm. Se afl` \n interiorul penisului. Reprezint`
traiectul mobil al uretrei.

Vasculariza]ie [i inerva]ie

Arterele care vascularizeaz` uretra la b`rbat sunt: artera

prostatic`, artera hemoroidal`, artera bulbar` [i artera vezical`
inferioar`.
Venele se vars` \n vena dorsal` a penisului, \n plexul venos
seminal [i \n vena ru[inoas` intern`.
Inerva]ia provine din plexul hipogastric [i din plexul pelvin.

URETRA LA FEMEIE

Uretra la femeie este mult mai scurt` dec#t la b`rbat. Se

deschide \n vestibulul vaginului, imediat sub clitoris. La femeie
serve[te numai la eliminarea urinii.

Vasculariza]ie [i inerva]ie

Arterele care vascularizeaz` uretra la femeie provin din artera

ru[inoas` intern`.
Venele converg \n plexul venos vaginal.
Inerva]ia provine din plexul hipogastic inferior [i din plexul
ru[inos intern.

GLANDELE CU SECRE}IE INTERN~

Generalit`]i

Glandele sunt forma]iuni anatomice care au ca func]ie

elaborarea unor produse speciale, care se vars`, fie \n mediul
intern, fie \n mediul extern.

Clasificare

200
|n func]ie de locul \n care se vars` produsul de secre]ie, glandele se
clasific` \n :

- glande cu secre]ie intern`, numite glande endocrine, care \

[i vars` con]inutul \n mediul intern (s#nge, limf`). Ex:
glanda tiroid`, timusul, glanda hipofiz`, etc.
- glande cu secre]ie extern`, numite glande exocrine, care \
[i vars` produsul de secre]ie printr-un canal excretor, fie \n
tubul digestiv, fie \n mediul extern. Ex: glandele
sudoripare, glandele salivare, glandele gastrice, etc.
- glande mixte. Sunt glande care func]ioneaz` at#t ca
glande endocrine c#t [i ca glande exocrine. Ex: ficatul
(secret` bila, care prin canalele hepatice [i canalul coledoc
ajunge \n duoden, comport#ndu-se ca o gland` exocrin`.
Tot ficatul secret` [i glicogen, care din celulele hepatice
trece \n capilarele sanguine, fiind deci, \n acest caz, o
gland` endocrin`.)

Morfologie

Glandele cu secre]ie intern` au o structur` foarte simpl`. Sunt

alc`tuite din celule glandulare \nconjurate de o re]ea sanguin`
bogat`. Celulele glandulare au un contact intim cu capilarele
sanguine, \n care \[i vars` produsul de secre]ie. Celulele glandulare
pot fi exclusiv de tip epitelial (glanda tiroid`, paratiroide), sau de tip
limfoid (splina, organe hemolimfatice).
Glandele endocrine sunt : tiroida, paratiroida, timusul,
hipofiza, pancreasul endocrin (insulele lui Langerhans),
suprarenalele [i glandele endocrine \ncorporate \n glandele
sexuale.

TIROIDA

Tiroida este o gland` nepereche, median`, situat` pe partea

anterioar` a conductului laringo-traheal, de care ader` intim [i pe
care \l urmeaz` \n toate mi[c`rile sale.

Situa]ia topografic`

Corpul tiroidei ocup` fa]a anterioar` a g#tului, la nivelul unirii

treimii inferioare a acestuia, cu dou` treimi superioare, \ntre cele
dou` artere carotide primitive, posterior de mu[chii subhioidieni [i
de cele dou` aponevroze cervicale (superficial` [i mijlocie).
Regiunea \n care se g`se[te poart` numele de loja tiroidian`.

Culoare
201
 |n condi]ii fiziologice, tiroida are o culoare gri rozat`,
merg#nd spre galben. Culoarea sa variaz` \n func]ie de
vasculariza]ia sa. C#nd este hipervascularizat`, cap`t` o tent` ro[ie,
\n schimb, \n cazul unei staze sanguine, cap`t` o tent` violacee.

Volum

Tiroida este una din glandele care prezint` varia]ii importante

de volum, de la un individ la altul, de la un sex la cel`lalt [i de la o
v#rst` la alta.

a).Varia]ii sexuale. Tiroida este mai voluminoas` la femeie

dec#t la b`rba]i. Varia]iile de volum legate de sex sunt \ns`
minime. Glanda tiroid` \[i cre[te volumul \n perioada
menstrua]iei [i a sarcinii.

b).Varia]ii individuale. Sunt destul de importante. La unii

indivizi, glanda tiroid` este minuscul`, la al]ii are dimensiuni
considerabile. Uneori, cre[terea de volum a tiroidei poate
c`p`ta aspecte patologice, fiind \nt#lnit` \n boala numit`
"cretinism". Exist` zone geografice, unde hipertrofia tiroidei
este endemic` (mun]ii Pirinei sau Alpi).

c).Varia]ii legate de v#rst`. Tiroida este mai pu]in

voluminoas` la copii fa]` de adul]i [i mai voluminoas` la
adul]i, fa]` de b`tr#ni.

Configura]ia extern`

Privit` \n ansamblu, tiroida poate fi asem`nat` cu o jum`tate

de inel, la care concavitatea este orientat` posterior. Ea poate fi
asemuit` [i cu litera "H", la care cele dou` linii verticale au o
orientare \n jos [i \n`untru, iar bara orizontal` une[te cele dou` bare
verticale. Tiroidei i se descriu trei p`r]i :

- partea mijlocie. Este relativ str#mt` [i se nume[te istm.

- dou` p`r]i laterale. Sunt voluminoase \n compara]ie cu
istmul [i se numesc lobi (lobul drept [i lobul st#ng).

Istmul glandei tiroide reprezint` bara orizontal` a "H"- ului. I

se descriu dou` extremit`]i (dreapt` [i st#ng`), dou` fe]e
(anterioare [i posterioare) [i dou` margini (superioar` [i inferioar`).
Extremit`]ile. Sunt \n num`r de dou` : dreapt` [i st#ng`.
Fiecare se continu` cu lobul tiroidian corespondent. Nu exist` linie
de separare, \ntre extremit`]ile istmului [i lobii tiroidieni.
Fa]a anterioar` este convex`. Vine \n contact cu mu[chii
subhioidieni, acoperi]i de aponevroza cervical` superficial`.
202
 Fa]a posterioar` este concav`. |mbrac` cartilajul cricoid [i
primele dou` inele cartilaginoase traheale.
Marginea inferioar` corespunde celui de al doilea inel
cartilaginos traheal. Se g`se[te la 30mm la adult [i la 20mm de
furculi]a sternal`, la copil. Uneori, istmul este foarte dezvoltat,
marginea inferioar` cobor#nd sub nivelul lobilor tiroidieni laterali. |
n acest caz, istmul se nume[te lobul median tiroidian.
Marginea superioara este concav`. Corespunde primului inel
cartilaginos traheal. De la acest nivel pleac` o prelungire superioar`
"piramida lui Lalouette".
Lobii glandei tiroide sunt mai la]i [i mai gro[i \n partea
inferioar` [i se \ngusteaz` superior termin#ndu-se cu un v#rf.
Seam`n` cu o piramid` triunghiular`. I se descriu : o baz`, un v#rf,
trei fe]e [i trei margini. Baza prive[te inferior. Este \n raport cu
ramura inferioar` a arterei tiroidiene inferioare. Corespunde inelului
5 cartilaginos al traheei. V#rful este orientat \n sus [i \napoi. Este
rotunjit [i corespunde marginii posterioare a cartilajului tiroid. La
nivelul lui, artera tiroidian` superioar` intr` \n glanda tiroid`.
Lobului tiroidian i se descriu trei fe]e : extern`, intern` [i
posterioar`. Cele trei fe]e se unesc la nivelul a trei margini :
anterioara, postero-extern` [i postero-intern`.

Structura

Din punct de vedere anatomic, glanda tiroid` este alc`tuit` din :

strom` conjuctiv`, foliculii tiroidieni [i celulele "C" parafoliculare.

A. Stroma conjuctiv`. Este alc`tuit` din ]esut conjuctiv. Acesta

formeaz`, la exteriorul glandei, capsula fibroas`. De la nivelul
fe]ei interne a capsulei fibroase, ]esutul conjuctiv formeaz`
septuri interlobulare, care p`trund \n interiorul glandei separ#nd
\ntre ei lobulii tiroidieni. Din septurile interlobulare, pornesc
septuri intralobulare, care p`trund \n interiorul lobulilor tiroidieni,
separ#nd \ntre ei foliculii tiroidieni. Din punct de vedere
histologic, stroma tiroidian` este alc`tuit` din ]esut conjuctiv
care con]ine [i fibre elastice, precum [i dintr-o cantitate relativ
sc`zut` de ]esut adipos.

B. Foliculii tiroidieni. Reprezint` elementul func]ional secretor al

glandei tiroide. Au dimensiuni de 50-100 microni. Sunt mai
volumino[i la b`tr#ni dec#t la copii. Au o form` ovoid` sau
sferic`. Sunt alc`tui]i din membran` proprie, epiteliu, substan]`
coloid`.

- membrana proprie \mbrac` la exterior foliculul tiroidian.

Serve[te ca structur` de sprijin epiteliului secretor tiroidian.
Se interpune \ntre vase [i epiteliul secretor.

203
 - epiteliul secretor tiroidian c`ptu[e[te fa]a intern` a
membranei foliculare, fiind alc`tuit dintr-un singur r#nd de
celule prismatice, care au rolul de a secreta substan]a
coloid`. C#nd aceste celule sunt \n stare de repaus ( nu
secret` substan]a coloid`), poart` numele de celule principale
[i sunt aplatizate. C#nd secret` substan]a coloid`, poart`
numele de celule coloide [i sunt mai \nalte. Cu alte cuvinte,
celulele epiteliale tiroidiene pot fi \n stare pasiv` (celule
principale) sau active (celule coloide).
- substan]a coloid` reprezint` produsul de secre]ie al celulelor
coloide. Se g`se[te depozitat` \n interiorul foliculului tiroidian.
|n substan]a coloid` se g`se[te o substan]` proteic`, numita
tireoglobulin`, care con]ine tirozina. Iodul provenit din
alimenta]ie este captat de celulele epiteliale tiroidiene [i
eliberat \n substan]a coloid`, unde intr` \n reac]ie cu tirozina,
form#nd cei doi hormoni tiroidieni, "T3" (triiodotironina) [i
"T4" (tetraiodotironina sau tiroxina), care trec \n s#nge, de
unde ajung la organele ]int`. T3, T4 au efect de stimulare a
catabolismului celular, precum [i a diferen]ierii celulare, mai
ales la nivelul ]esutului nervos.

Hipofunc]ia tiroidian` determin` apari]ia nanismului tiroidian

sau cretinismului (la copii) [i a mixedemului (la adul]i). Nanismul
tiroidian este caracterizat prin \nt#rziere \n cre[tere [i deficien]`
mental`, merg#nd p#n` la idio]ie. Mixedemul este caracterizat prin
\ngr`[are, tulbur`ri trofice (p`rul \[i pierde luciul, pielea devine aspr`
[i rece), ]esutul celular subcutanat se infiltreaz` cu un lichid
gelatinos.
Hiperfunc]ia tiroidian` duce la apari]ia bolii lui Basedow,
manifestat` prin sl`bire, nervozitate, agita]ie, tahicardie, tahipnee [i
exoftalmie (proeminen]a globilor oculari).

C. Celulele C parafoliculare. Se g`sesc \ntre foliculii tiroidieni, \n ]

esutul conjunctiv lax, care formeaz` septurile interfoliculare.
Poart` denumirea de "celule clare". Secret` calcitonina, hormon
antagonist parathormonului, secretat de glandele paratiroide.
Calcitonina stimuleaz` depozitarea calciului la nivelul osului,
av#nd efect hipocalcemiant (scade concentra]ia calciului \n
s#ngele circulant).

Vasculariza]ia [i inerva]ia

Corpul glandei tiroide este foarte bine vascularizat. Exist` 4

artere voluminoase, c#te dou` de fiecare parte a tiroidei. Ele sunt :
artera tiroidian` superioar` (dreapta [i st#ng`) [i artera tiroidian`
inferioar` (dreapt` [i st#ng`). Arterele tiroidiene superioare sunt
ramuri din artera carotida externa, iar cele inferioare, din artera
subclavie. Uneori, la aceste patru artere se mai adaug` [i a cincea,
204
numit` artera tiroidian` mijlocie, care vascularizeaz` istmul glandei
tiroide.
Venele iau na[tere la nivelul re]elei venoase, perifoliculare, se
\ndreapt` spre suprafa]a glandei, unde formeaz` un plex venos
peritiroidian. Din acest plex pleac` venele tiroidiene superioare,
mijlocii [i inferioare. Acestea se vars` \n final \n vena jugular`
intern`.
Filetele nervoase tiroidiene provin din simpaticul cervical,
form#nd dou` plexuri : plexul tiroidian superior [i inferior. Glanda
tiroid` este inervat` [i de nervul laringeu superior [i recurent,
precum [i de filete nervoase provenind din nervul hipoglos.

GLANDELE PARATIROIDE

Generalit`]i

Sunt forma]iuni anatomice rotunjite, anexate glandei

tiroide, \n num`r de patru. De[i se afl` \n raport intim cu tiroida,
paratiroidele au o func]ie complet diferit` de aceasta. Extirparea
chirurgical` a acestor mici glande produce tetania paratireopriv`,
care duce la exitus \n scurt timp. Se descriu patru glande
paratiroide, grupate \n : glandele paratiroide externe (2) [i glandele
paratiroide interne (2).
Glandele paratiroide externe se afl` pe fa]a posterioar` a
glandei tiroide. Glandele paratiroide interne se afl` \n
interiorul glandei tiroide.

GLANDELE PARATIROIDE EXTERNE

Situa]ie topografic`

Se afl`, \n marea majoritate a cazurilor, pe fa]a posterioar` a

lobilor laterali ai glandei tiroide, fie inferior, fie mijlociu, mult mai
rar, superior.

Culoare

Sunt de culoare brun-ro[cat` sau galben`. Datorit` acestei

culori galbene, uneori, pot fi confundate cu mase de ]esut adipos
peritiroidian, fapt ce explic` abla]ia chirurgical` accidental`, care
este mortal`.

Dimensiuni

Sunt foarte variabile. De la 1 mm la 12 mm.

205
Forma

Este foarte variabil`. Pot fi sferice, ovoide, aplatizate, etc. De

cele mai multe ori sunt reniforme.

GLANDELE PARATIROIDE INTERNE

Se deosebesc de cele externe, deoarece nu sunt situate la

suprafa]a glandei tiroide, ci \n interiorul ei. Sunt \n num`r de dou`. |
n interiorul glandei tiroide, ele sunt \nvelite \ntr-o capsul` foarte
sub]ire, care le separ` de ]esutul tiroidian.

Structura

Din punct de vedere anatomic, glandele paratiroide sunt

alc`tuite din celule epiteliale (secretoare), dispuse \ntr-o re]ea
trabecular`, \n mijlocul c`reia se afl` ]esut conjuctiv [i vascular. Cu
alte cuvinte, schematic, glandele paratiroide sunt alc`tuite din:
celule epiteliale, ]esut conjunctiv [i vase.
Celulele epiteliale sunt alc`tuite din : celule fundamentale,
celule cromafile [i celule cilindrice. Celulele fundamentale, poart`
aceast` denumire, deoarece constituie cea mai mare parte a
cordoanelor paratiroidiene. Sunt relativ voluminoase, rotunde sau
ovalare. Sunt celule secretoare \n "stadiu de repaus". Celulele
cromafile, poart` aceast` denumire, datorit` afinit`]ii lor pentru
coloran]i, mai ales pentru eozin`. Sunt mai voluminoase dec#t
celulele fundamentale. Caracteristica acestor celule, este faptul c`
prezint` numeroase granula]ii \n citoplasma lor. Acestea reprezint`
de fapt materialul de secre]ie. C#nd granula]iile sunt eliminate din
citoplasm`, aceste celule se transform` \n celule fundamentale.
Rezult` deci, c` aceste celule reprezint` "stadiul activ", secretor, al
celulelor fundamentale. Celulele cilindrice, sunt celule cu form` mai
mult piramidal`. Reprezint` o form` de trecere \ntre cele 2 tipuri de
celule amintite mai sus, av#nd \n citoplasm` granula]ii fine, mai
pu]ine ca num`r dec#t \n celulele cromafine.
}esutul conjunctiv. Se dispune \n jurul glandelor paratiroide,
form#nd o capsul` foarte fin`. De pe fa]a intern` a capsulei
pornesc, spre interiorul glandei, septuri conjunctive, care separ`
\ntre ele cordoanele de celule epiteliale (secretoare), constituind ]
esutul de sus]inere sau stroma.

Vasculariza]ie [i inerva]ie

Vasele. Acestea au acela[i traiect cu septurile de ]esut

conjunctiv \n interiorul c`rora se g`sesc. Arterele [i venele se
ramific` treptat, ajung#nd \n final s` formeze \n jurul celulelor
206
epiteliale, re]ele capilare (artere [i vene), foarte bogate, care vin \n
contact direct cu celulele.
Arterele ce vascularizeaz` glandele paratiroide provin din
arterele paratiroidiene superioare [i inferioare
Venele care dreneaz` s#ngele venos al glandelor paratiroide
se vars` \n final \n venele paratiroidiene.
Glandele paratiroide secret` un hormon, numit parathormon,
care stimuleaz` rezorb]ia Ca2+ din os [i eliberarea Ca 2+ - ului \n
s#nge , cre[te reabsorb]ia Ca2+ [i diminueaz` excre]ia lui la nivel
renal [i m`re[te absorbtia Ca2+ - ului la nivelul intestinului. Prin
aceste mecanisme, parathormonul, are un efect hipercalcemiant.
Hiposecre]ia de parathormon, duce la apari]ia spasmofiliei
(hiperexcitabilitate neuro-muscular` ), datorat` hipocalcemiei.
Extirparea chirurgical` accidental`, duce la tetenie paratireopriv`
(contrac]ii musculare tetanice ) [i \n final, la exitus.
Hipersecre]ia de parathormon duce la mobilizarea excesiv`
de Ca2+ din oase, care trece \n s#nge, ap`r#nd o boal` numit`
osteoza paratiroidian` (boala Reckinghausen), caracterizat` prin
dureri osoase, osteoporoz`, fracturi spontane [i deform`ri osoase.
Glandele paratiroide sunt inervate de filete nervoase
simpatice, provenite din ganglionii simpatici cervicali superior [i
mijlociu [i din plexul tiroidian. Inerva]ia parasimpatic` a glandelor
paratiroidiene, este dat` de nervul laringeu superior, ramur` a
nervului vag.

GLANDA HIPOFIZ~

Situa]ie topografic`

Glanda hipofiz` este a[ezat` \n dreptul fe]ei inferioare a

creierului, posterior de chiasma optic`, anterior de corpii mamilari,
continu#nd extremitatea inferioar` a tijei pituitare. Ea se g`se[te
ad`postit` \n "[aua turceasc`" a sfenoidului.

Dimensiuni [i greutate

Hipofiza are o form` elipsoidal`, alungita \n sens transversal [i

u[or aplatizat` de sus \n jos.
Diametrul transversal (cel mai lung ) este de 12 -15 mm,
diametrul antero-posterior de 8 mm [i diametrul vertical de 6mm.
Greutatea hipofizei este de 0,4 -0,6 g. Ea variaz` cu diferite
st`ri fiziologice, cresc#nd \n timpul menstrua]iei [i cu v#rsta ,
sc`z#nd la b`tr#ni.

Structura

207
 Hipofiza este alc`tuit` din trei lobi : anterior, intermediar [i
posterior.
Lobul anterior, lobul intermediar [i por]iunea tubar`, formeaz`
adenohipofiza, iar lobul posterior formeaz` neurohipofiza.
Lobul anterior este foarte bine vascularizat, av#nd culoare
ro[ietic`. Din punct de vedere histologic, lobul anterior al hippofizei
este alc`tuit din ]esut conjunctiv (strom`) [i celule glandulare.
}esutul conjunctiv formeaz` o re]ea de septuri foarte fine,
care delimiteaz` un sistem de loji, de diferite m`rimi, \n interiorul
c`rora se afl` celulele glandulare. |n interiorul acestor septuri
conjunctive se afl` capilare venoase [i arteriale.
Celulele glandulare sunt de dou` feluri: cromofobe (nu se
coloreaz`) [i cromofile (se coloreaz`). Celulele cromofobe con]in \n
citoplasm` foarte pu]ine granula]ii sau sunt lipsite complet de
granula]ii. Celulele cromofile, au n citoplasm` numeroase
granula]ii. La r#ndul lor se \mpart \n celule acidofile (se coloreaz`
cu coloran]i acizi ) [i celule bazofile (se coloreaz` cu coloran]i
bazici ).
Din punct de vedere func]ional, celulele cormofobe, sunt
considerate celule aflate \n stare de repaus, \n timp ce celulele
cromofile sunt \n stare de activitate (granula]iile intracitoplasmatice
reprezint` produsul de secre]ie a celulelor).
Lobul intermediar. Este o f#[ie sub]ire, dispus` \ntre lobul
anterior [i cel posterior al hipofizei. El ader` de lobul anterior,
av#nd aceea[i origine cu acesta. Din punct de vedere structural,
este alc`tuit din ]esut conjunctiv (strom`) [i din celule glandulare
bazofile. Se dezvolt` mai mult la animale.
Lobul posterior. Deriv` din nevrax, fiind o structur` mai pu]in
dezvoltat`, rudimentar`. Din punct de vedere structural, este
alc`tuit din ]esut conjunctiv [i elemente nervoase.
}esutul conjunctiv formeaz` o membran` fin`, care \nvele[te
lobul posterior \n totalitate, prelungindu-se \n sus pe tija pituitar`,
fiind \n leg`tur` cu piamater. Aceast` membran` nu trimite spre
interiorul ei nici o prelungire.
Elementele nervoase sunt reprezentate de celule nervoase [i
fibre nervoase. Celulele nervoase sunt la r#ndul lor de dou` tipuri :
celule ependimare (pituicite), care sunt celulele secretoare [i
nevroglii (celule bazofile). Fibrele nervoase sunt foarte numeroase,
fine, merg#nd \n toate sensurile. Provin din tractul hipotalamo-
hipofizar.

Leg`turile hipofizei

Hipofiza are leg`turi func]ionale [i morfologice cu

hipotalamusul.
Morfologic, leg`tura se realizeaz` pe cale vascular` [i
nervoas`.

208
 Nervos, leg`tura se face prin fasciculele de fibre nervoase
simpatice, care leag` nucleii hipotalamici, de lobul posterior al
hipofizei (neurohipofiza), form#nd tractul hipotalamo-hipofizar.
Vascular, leg`tura se realizeaz` prin sistemul vascular portal,
care se \ndreapt` spre lobul anterior al hipofizei. Sistemul portal, ia
na[tere din ramurile arteriale hipofizare ale arterei carotide interne.
Venele se vars` n sinusurile venoase din jurul hipofizei, numite
sinusuri cavernoase ( apar]in duramater-ului ).

Inerva]ia

Hipofiza are inerva]ie simpatic` [i parasimpatic`. Inerva]ia

simpatic` provine din ganglionii simpatici superiori, iar cea
parasimpatic`, din ganglionul pterigopalatin [i din fasciculul
hipotalamo-hipofizar.

Hormonii

Adenohipofiza secret` : STH (hormonul somatotrop), ACTH

(hormonul adrenocorticotrop), FSH (hormonul foliculostimulant ), LH
(hormonul luteinizant) , TSH (hormonul tireostimulant ), prolactina
(hormonul lactogen) [i ICSH ( hormonul stimulant al secre]iei de
testosteron).
STH stimuleaz` cre[terea, ACTH stimuleaz` secre]ia
corticosuprarenalei, FSH stimuleaz` dezvoltarea foliculului ovarian,
ovula]ia [i spermatogeneza, LH (la femei ) stimuleaz` formarea
corpului galben, secre]ia de estrogeni [i de progesteron, FSH
stimuleaz` secre]ia de tiroxin`, prolactina stimuleaz` secre]ia
lactat` \n timpul sarcinii [i ICSH ( la b`rba]i ) stimuleaz` secre]ia de
testosteron.
Lobul intermediar secret` MSH ,hormonul care stimuleaz`
secre]ia de melanin` de c`tre celulele numite melanocite.
Lobul posterior secret` ocitocina, care stimuleaz` contrac]ia
uterin` \n timpul travaliului [i ejec]ia laptelui \n timpul suptului [i
ADH- ul (vasopresina ), hormonul antidiuretic, care stimuleaz`
reabsorb]ia apei la nivelul tubilor contor]i distali [i al tubilor
colectori, de la nivelul rinichilor.
Prin hormonii pe care-i secret` , hipofiza ac]ioneaz` asupra
celor mai multe glande endocrine, influen]#ndu-le at#t
dezvoltarea, c#t [i func]ia. Datorit` rolului pe care \l are \n cadrul
sistemului endocrin, ea a fost denumit` [i creierul endocrin.

EPIFIZA

Generalit`]i

209
 Epifiza este o gland` endocrin`, mult mai bine reprezentat` \n
perioada de cre[tere. Odat` cu maturizarea organismului, ea
involueaz` [i se impregneaz` cu s`ruri de Ca 2+ [i Mg2+. Se g`se[te \n
depresiunea dintre coliculii cvadrigemeni anteriori, fiind legat` de
tavanul ventriculului al treilea printr-o prelungire digitiform`. Are o
culoare ro[ie-cenu[ie.

Structura

Epifiza este alc`tuit` din capsul`, strom` (]esut de sus]inere)

[i parenchim secretor.
Capsula. Este reprezentat` de piamater, \nvelind glanda [i
trimi]#nd spre interiorul acesteia septuri fine ce o \mpart \n lobuli. |
n interiorul acestor septuri se g`sesc capilare arteriale [i venoase.
Stroma. Este alc`tuit` din fibre conjunctive de reticulin` [i
fibre nevroglice.
Parenchimul secretor. Este alc`tuit din urm`toarele tipuri de
celule: pinocite, celule gliale, celule pigmentare [i celule nervoase.
Dintre aceste celule, cele mai importante sunt pinocitele sau
celulele secretoare.

Vasculariza]ie [i inerva]ie

Vasele sanguine provin din plexurile coroide .

Inerva]ia este de natur` simpatic`, provenind din ganglionul
simpatic cervical superior [i parasimpatic`, provenind din
parasimpaticul cranian.

Hormonii

Hormonii secreta]i de epifiz` nu sunt pe deplin cunoscu]i. Se

pare c` epifiza secret` urm`torii hormoni : hormonul antigonadotrop
( nu a fost \nc` izolat ), glomerulotropina (stimuleaz` secre]ia de
aldosteron) [i pinealina (hormon hipoglicemiant).
|n ansamblu, chiar dac` nu se cunosc exact mecanismele de
ac]iune ale hormonilor hipofizari, s-a observat c` acea[tia au rol n
dezvoltarea organelor genitale, sexualit`]ii, metabolismului glucidic,
protidic [i lipidic.

TIMUSUL

Generalit`]i

Timusul este o gland` cu secre]ie intern`, impar` [i median`.

Este o gland` tranzitorie, esen]ial` \n via]a embrionar` [i fetal`.
Timusul \[i face apari]ia la \nceputul lunii a doua de via]`
210
intrauterin`, cresc#nd \n mod gradat, p#n` la sf#r[itul lunii a noua
de via]` intrauterin`. Dup` na[tere, cre[te n continuare, p#n` la trei
ani, dup` care \ncepe s` involueze. La adult nu mai r`m#ne dec#t
un vestigiu. Func]ia sa este \nc` discutat`. Se consider` c` timusul
este un organ limfoid, fiind primul dintre acestea \n ordinea
apari]iei embriologice, juc#nd un rol foarte important \n producerea
de leucocite la embrion.

A[ezare
Timusul se afl` situat \n por]iunea inferioar` a g#tului [i \n
partea antero-superioar` a toracelui. La nivelul g#tului se afl`
anterior de trahee [i la nivelul toracelui, se afl` \n mediastinul
anterior, posterior de stern, \ntre cei doi pl`m#ni.

Culoare

La foetus este roz, devenind alb-gri la copil. Treptat, culoarea

lui devine galben`, pe m`sur` ce involueaz` [i este invadat de ]esut
adipos.

Configura]ie extern`

Privit din exterior, timusul are o form` alungita de sus \n jos,

pe linia median`. El prezint`: extremitatea superioar` (v#rf), corpul
[i extremitatea inferioar` (baza).
Extremitatea superioar` este format` din dou` prelungiri
inegale ca lungime, care poart` numele de coarnele timusului.
Cornul st#ng este mai \nalt . Coarnele timusului se \ndreapt`
cranial spre corpul glandei tiroide, cu care nu intr` totu[i \n contact.
Corpul timusului este alc`tuit din doi lobi (st#ng [i drept ),
care vin \n contact intim, la nivelul fe]elor interne. Cei doi lobi timici
sunt separa]i printr-o zon` foarte fin` de ]esut conjunctiv.
Baza timusului este mai larg` dec#t extremitatea superioar`,
fiind orientat` spre diafragm.

Structura

Timusul este alc`tuit din ]esut conjunctiv ( strom`) [i ]esut

propriu.
}esutul conjunctiv formeaz` o capsul` fibroas`, care
\nvele[te \n \ntregime glanda. Aceast` capsul` trimite spre interiorul
glandei prelungiri sub forma de septuri, care delimiteaz` lobulii
timici.
}esutul propriu este alc`tuit din lobulii timici. Ace[tia sunt
forma]i din substan]a cortical` [i substan]a medular`. Substan]a
cortical` are un aspect mai \ntunecat. Este alc`tuit` din celule
asem`n`toare limfocitelor, numite timocite. Substan]a medular` are
211
un aspect mai clar. Este alc`tuit` din limfoblaste, celulele reticulare
[i corpusculii Hassall, forma]i din straturi concentrice de celule mici,
dispuse \n jurul a dou` sau mai multe celule mari, degenerate,
impregnate cu s`ruri de calciu.

Vasculariza]ie [i inerva]ie

Arterele provin din artera tiroidian` inferioar`, artera toracic`

intern` [i trunchiul arterial brahiocefalic.
Venele se vars` \n vena brahiocefalic` st#ng`.
Inerva]ie este simpatic` [i parasimpatic` (nervul vag ). La
inerva]ia timusului mai particip` [i nervul frenic.

Func]ii
Timusul are urm`toarele func]ii: favorizeaz` cre[terea
somatic`, favorizeaz` osificarea scheletului, stimuleaz` dezvoltarea
[i maturizarea organelor genitale, prelunge[te via]a activ` a
individului.
Timocitele, care din punct de vedere morfologic sunt
limfocite, secret` anticorpi, timusul juc#nd un rol esen]ial \n
procesele imunitare, \n via]a intrauterin` [i \n copilarie.

GLANDELE SUPRARENALE

A[ezare

Glandele suprarenale sunt situate deasupra polului superior

al rinichilor, \n ni[te spa]ii numite lojile glandelor suprarenale. Loja
este delimitat` de un sept de natur` conjunctiv`, sub]ire, care se
interpune \ntre polul superior renal [i gland` [i de cele dou` foi]e ale
fasciei perirenale, anterioar` [i posterioar`.

Greutate, culoare [i consisten]`

Greutatea medie a unei glande suprarenale este de 5-6 g.

Glanda suprarenal` are o culoare brun-g`lbuie. |n caz de staz`
sanguin`, culoarea devine ro[ietic`. Consisten]a ei este moale.

Configura]ie extern`

Privit` din exterior, glanda suprarenal` are forma unui coif

sau con turtit. Prezint` :

- fa]a anterioar`, care vine \n contact cu peritoneul parietal

posterior
- fa]a posterioar`, care vine \n contact cu diafragmul
212
 - fa]a inferioar`, care vine \n contact cu polul superior renal
- v#rful, acoperit de diafragm
- dou` margini ( medial` [i lateral`).

Structura

Glanda suprarenal` este alc`tuit` din ]esut conjunctiv

( stroma glandei) [i ]esut glandular (parenchimul glandei).
}esutul conjunctiv formeaz` la exteriorul glandei o capsul`
fibroas`. De la nivelul fe]ei interne a capsulei pornesc septuri fine
conjunctivo-vasculare, care p`trund \n interiorul glandei,
form#nd \n final o re]ea dispus` \n jurul celulelor glandulare.
}esutul glandular. Pe o sec]iune efectuat` \n lungul glandei,
se observ` dou` zone distincte, care \mpreun` formeaz` ]esutul
glandular. Imediat sub capsul`, se observ` o zon` de culoare
galben` , numit` zona cortical` sau corticosuprarenal`, iar central,
se observ` o zon` de culoare cenu[ie, numit` zona medular` sau
medulosuprarenala.

Corticosuprarenala. Este zona situat` \ntre capsula renal` [i

medulosuprarenal`. Dinspre capsul` spre zona medular`, ea este
alc`tuit` din 3 zone :

a) zona glomerular`. Este sub]ire, fiind alc`tuit` din celule

glandulare dispuse sub form` de glomeruli sau de arc. Aceste celule
secret` hormonii mineralocorticoizi ce intervin \n metabolismul apei
[i al electroli]ilor.

b) zona fasciculat`. Este mai groas` , fiind alc`tuit` din celule

glandulare a[ezate sub form` de cordoane paralele. Aceste celule
secret` hormonii glucocorticoizi, ce intervin \n metabolismul
glucidic, lipidic, protidic.

c) zona reticulat`. Este mai sub]ire, fiind format` din celule

glandulare a[ezate sub form` de re]ea, \n ochiurile c`reia se g`sesc
sinusuri venoase largi. Aceste celule secret` hormoni androgeni [i
estrogeni.

Medulosuprarenala. Este a[ezat` \n interiorul glandei, spre

centrul acesteia. Ea este format` din celule glandulare mici, dispuse
\n cordoane, care se anastomozeaz` \ntre ele, cre#nd o re]ea \n
interiorul c`reia se delimiteaz` spa]ii, \n care se g`sesc capilare
sinusoide arteriale [i venoase. Celulele au doi poli : un pol
arterial, care vine \n contact cu capilarul arterial [i un pol venos,
care vine \n contact cu capilarul venos.
Celulele substan]ei medulare sunt caracterizate de faptul c`
se coloreaz` \n brun cu s`ruri de crom, purt#nd [i denumirea de
celule cromafine. Ele secret` adrenalin` [i noradrenalin`.
213
Vasculariza]ie [i inerva]ie

Arterele provin din artera frenic` inferioar` , aorta abdominal`

[i artera renal`.
Capilarele venoase se vars` \n vena central` medular` . Vena
central` medular` dreapt` se vars` \n vena cav` inferioar` , iar cea
st#ng` \n vena renal`.
Inerva]ia este de natur` simpatic` (din plexul celiac) [i
parasimpatic` (din nervul vag).

PANCREASUL ENDOCRIN

Pancreasul este o gland` cu secre]ie mixt`, endocrin` (prin

insulin` [i glucagon ) [i exocrin` (prin sucul pancreatic).

Situa]ie topografic`

Pancreasul este a[ezat \n cavitatea abdominal`,

retroperitoneal, \ntinz#ndu-se \ntre concavitatea duodenului
(dreapta ) [i splin` (st#nga ).

Raporturi

|n partea dreapt` cadrul duodenal, \n partea st#ng` hilul

splinei, anterior peritoneul parietal [i fa]a posterioar` a stomacului,
iar posterior corpurile vertebrelor L1 , L2.

Configura]ie extern`

Pancreasul are o form` asem`n`toare literei J, a[ezate

orizontal. I se descriu patru regiuni :

a) capul. Este partea cea mai voluminoas`. Are o form` oval`.

Se afl` situat n cadrul duodenal . |n partea inferioar` se
prelunge[te cu procesul uncinat.
b) g#tul (istmul). Este por]iunea \ngust` care leag` capul de
corp. Pe marginea inferioar` a acestuia se afl` incizura
pancreatic`.
c) corpul. Este por]iunea cel mai bine vizibil`. Este alungit,
av#nd forma unei prisme triunghiulare.
d) coada. Vine \n raport cu splina, reprezent#nd por]iunea
terminal` a pancreasului, fiind partea mobil` a acestuia.

Structura

214
 Pancreasul este format din dou` tipuri de glande : exocrine [i
endocrine.
Pancreasul exocrin este o gland` tubulo-acinoas`,
asem`n`toare ca structur` cu glandele salivare, care secret` sucul
pancreatic. Acesta se vars` \n duoden, prin cele dou` canale
pancreatice: Wirsung [i Santorini, particip#nd la digestia
alimentelor.
Pancreasul endocrin este alc`tuit din insulele lui Langerhans,
r`sp#ndite \n interiorul lobulilor pancreasului exocrin. Ele sunt
alc`tuite din celule alfa [i beta, care formeaz` cordoane celulare
anastomozate \ntre ele, constituind o re]ea \n ochiurile c`reia se
g`sesc capilare sanguine. Celulele alfa se g`sesc \n centrul insulelor
lui Langerhans, ele secret#nd hormonul numit glucagon, cu rol
hiperglicemiant. Celulele beta se g`sesc la periferia insulelor lui
Langerhans. Ele secret` insulina, hormon hipoglicemiant.

Vasculariza]ie [i inerva]ie

Pancreasul este vascularizat de artera splenic`, artera

hepatic` [i artera mezenteric` superioar`.
Venele pancreasului se vars` \n final \n vena splenica [i vena
mezenteric` superioar`.
Inerva]ia pancreasului este simpatic` [i parasimpatic`.

APARATUL GENITAL

Aparatul genital, ca [i aparatul urinar, ia na[tere din

metanefros. El este alc`tuit din organele genitale interne [i externe.

215
 ORGANELE GENITALE LA B~RBAT

Organele genitale la b`rbat se clasific` \n: organe genitale

interne (testiculele, epididimul [i c`ile spermatice) [i organe
genitale externe (penisul [i scrotul).

TESTICULUL

Generalit`]i

Testiculul este gland` genital` masculin`. Este o gland`

pereche, care produce celulele sexuale masculine (spermatozoizii)
[i hormonul sexual masculin (testosteronul). Testiculele se g`sesc n
scrot. Uneori, ele nu coboar` p#n` \n scrot, put#nd s` r`m#n` fie \n
canalul inghinal, fie \n abdomen, aceast` situa]ie patologic`
numindu-se ectopie testicular` sau criptorhidie.
Testiculul are o greutate medie de 25 g [i o lungime de 4-6
cm.

Configura]ie extern`

Testiculul are form` ovoidal`, turtit`. Prezint` un pol superior,

un pol inferior, o fa]` medial`, o fa]` lateral`, o margine anterioar`
[i o margine posterioar` (la nivelul ei g`sindu-se epididimul).

Structura

Pe sec]iune longitudinal` testiculul apare alc`tuit din tunica

vaginal`, alc`tuit` din foi]a parietal`, foi]a visceral` [i cavitatea
seroas`, albugineea [i ]esutul propriu (parenchimul testicular).

a) Tunica vaginal` \nvele[te la exterior testiculul. Ea provine

din peritoneul parietal abdominal, luat \n cap de c`tre
testicul, \n timpul migr`rii lui din abdomen, prin canalul
inghinal, \n scrot. Prezint` o foi]` parietal` [i una visceral`.

b) Albugineea. Se g`se[te imediat sub tunica vaginal`. Este

format` din ]esut conjunctiv [i are o culoare alb sidefie.
Albugineea \nvele[te tot testiculul, iar la nivelul marginii
posterioare p`trunde \n interiorul acestuia, printr-o zon`
\ngro[at`, care poart` numele de mediastinul
testiculului(corpul lui Highmore). De la mediastinul
testiculului, albugineea p`trunde \n interiorul lui , radiar,
form#nd pere]i desp`r]itori (septuri), ce \mpart ]esutul
propriu \n structuri de form` piramidal`, dispuse cu v#rful
216
 spre mediastin, numite lobulii testiculului. Ace[tia sunt \n
num`r de 150-200 pentru fiecare testicul.

c) }esutul propriu al testiculului este format din lobulii

testiculului, ]esutul interstitial [i ]esutul conjunctivo-vascular.
Lobulul testiculului este format dintr-un sistem de tuburi foarte
sub]iri, \ntortocheate, numite canale seminifere contorte sau tubi
seminiferi contor]i. Pere]ii acestor tubi sunt alc`tui]i din celule
seminale, \n diferite stadii de dezvoltare, stadiul final fiind
reprezentat de spermatozoizi [i din celule Sertoli, cu rol de
sus]inere [i de nutri]ie. Fiecare lobul testicular con]ine 2-3 tubi
seminiferi contor]i, care p`r`sind lobulul, se unesc \ntr-un tub
seminifer drept. Tubii seminiferi drep]i se unesc la r#ndul lor, la
nivelul mediastinului testiculului, form#nd o re]ea de tubi, numit`
rete testis sau re]eaua lui Haller. Din aceast` re]ea iau na[tere
tubii eferen]i, care str`bat albugineea, intr#nd \n capul
epididimului, unde se unesc [i formeaz` canalul epididimar. }esutul
conjunctivo-vascular [i ]esutul intersti]ial se g`sesc la nivelul
testiculului, \ntre lobulii acestuia. }esutul conjunctivo-vascular are
rol de sus]inere [i \n interiorul acestuia se g`sesc celule interstitiale
Leydig. Totalitatea acestora formeaz` ]esutul intersti]ial. Celulele
Leydig au rolul de a secreta testosteron. Testiculul este deci, ca [i
ovarul, o gland` cu secre]ie mixt`. El secret` spermatozoizi
(secre]ie exocrin`) [i testosteron (secre]ie endocrin`).

Vasculariza]ie [i inerva]ie

Arterele ce vascularizeaz` testiculul sunt artera spermatic`,

artera deferen]ial` [i artera cremasteric`.
Venele ce dreneaz` s#ngele venos al testiculului sunt vena
spermatic` dreapt` [i st#ng`. Vena spermatic` dreapt` se vars` \n
vena cav` inferioar`, iar cea st#ng`, \n vena renal` st#ng`.
Testiculul este inervat de nervii spermatici externi, ramuri din
nervul genito-femural [i ramurile femurale ale nervului ru[inos.
Inerva]ia vegetativ` provine din plexul hipogastric, aortic [i renal.

Hormoni

Celulele Leydig secret` un hormon numit testosteron. Acesta

are urm`toarele roluri: dezvolt` prostata [i glandele seminale,
determin` apari]ia [i dezvoltarea caracterelor sexuale secundare
(pilozitate, voce, organe genitale externe), favorizeaz` anabolismul
protidic, gr`be[te osificarea [i dezvolt` organele sexuale.

EPIDIDIMUL

Epididimul rezult` prin confluen]a tubilor seminali eferen]i ai

testiculului. El prezint` urm`toarele por]iuni: capul, corpul [i coada.
217
 a) Capul este por]iunea mai dilatat` a epididimului. Se afl` la
polul superior al testiculului.

b) Corpul. Este o por]iune intermediar` a epididimului. Este

sub]ire. Se afl` pe marginea posterioar` a testiculului, sub
capul epididimului.

c) Coada. Este por]iunea inferioar` a epididimului, aflat` la

nivelul polului inferior al testiculului.
La nivelul corpului [i cozii epididimului se g`se[te canalul
epididimar. Acesta ajunge p#n` la regiunea cozii, unde face o
cotitur` brusc` [i se continu` cu canalul deferent.

C~ILE SPERMATICE

C`ile spermatice sunt acelea care transport` sperma de la

tubii seminiferi, unde se formeaz`, p#n` la uretr`, aceasta fiind o
cale comun` pentru eliminarea urinii [i a spermei. |n c`ile
spermatice sunt incluse urm`toarele structuri anatomice: tubii
seminiferi drep]i, re]eaua lui Haller, tubii eferen]i, canalul
epididimar, canalul deferent [i canalul ejaculator.
Canalul deferent este un canal de form` cilindric`, cu o
lungime medie de 35 40 cm, care se \ntinde de la coada
epididimului p#n` la canalul ejaculator. De la coada epididimului,
canalul deferent se \ndreapt` \n sus, str`bate canalul inghinal,
p`trunde \n cavitatea pelvin` [i se \ndreapt` spre fundul vezicii
urinare. La acest nivel, el prezint` o mic` dilatare, numit` ampula
canalului deferent, care se continu` cu un canal sub]ire, ce se
une[te cu g#tul veziculei seminale [i formeaz` canalul ejaculator.
Canalul deferent, \mpreun` cu vasele [i nervii sateli]i,
formeaz` funiculul spermatic, ce se \ntinde \ntre testicul [i orificiul
abdominal al canalului inghinal.
Canalul ejaculator continu` canalul deferent, rezult#nd din
unirea acestuia cu g#tul veziculei seminale. Se g`se[te \n grosimea
prostatei [i se deschide \n por]iunea prostatic` a uretrei.

PENISUL

Este organul de copula]ie al b`rbatului.

Configura]ie extern`

Din punct de vedere al configura]iei externe, penisului i se

descriu : r`d`cina [i por]iunea liber` (format` din corp [i gland).
R`d`cina. Este cuprins` \n grosimea perineului.
218
 Corpul penisului. Are form` cilindric`, fiind u[or turtit dorso-
ventral. Este acoperit de piele.
Glandul. Se g`se[te la extremitatea liber` a corpului penisului.
Are o form` relativ conic`, prezent#nd un v#rf [i o baz`. Baza
glandului se mai nume[te [i coroana glandului [i este separat` de
extremitatea corpului, prin [an]ul balano-prepu]ial.
Glandul este acoperit de un repliu cutaneo-mucos, foarte
mobil, numit prepu]. Acesta este legat de gland, numai pe fa]a
dorsal` a acestuia, la nivelul fr#ului prepu]ului.

Structura

Din punct de vedere structural, penisul este alc`tuit din corpii

erectili (corpii caverno[i [i corpul spongios al uretrei) [i din uretr`.
Corpii caverno[i. Sunt situa]i pe p`r]ile laterale ale penisului.
Au aspectul a doi cilindrii, care vin \n contact pe linia median`, la
nivelul septului penian. Septul prezint` numeroase orificii, prin care
cei doi corpi caverno[i comunic` \ntre ei. Ei sunt alc`tui]i dintr-un
\nveli[ extern, numit albuginee, un sistem de trabecule [i unul de
areole. Trabeculele pornesc de la nivelul fe]ei interne a albugineei [i
se \ndreapt` c`tre interiorul corpilor caverno[i, anastomoz#ndu-
se \ntre ele, d#nd astfel na[tere la compartimente numite areole,
ce se pot umple sau goli de s#nge.
Corpul spongios al uretrei. Este o forma]iune nepereche,
a[ezat` pe fa]a ventral` a penisului. Are aceea[i structur` cu cea a
corpilor caverno[i.

Vasculariza]ie [i inerva]ie

Arterele ce vascularizeaz` penisul provin din artera ru[inoas`

extern`, artera perineal` superficial`, artera dorsal` a penisului
(pentru \nveli[urile penisului) [i artera ru[inoas` intern` (pentru
corpii erectili).
Venele formeaz` dou` sisteme venoase, unul superficial, care
se vars` \n final \n vena dorsal` superficial` a penisului [i unul
profund, care se vars` \n final \n vena dorsal` profund` a penisului.

SCROTUL

Reprezint` o pung` tegumentar` \n care sunt ad`postite

testiculele.

Structura

Dinspre superficial spre profund, peretele scrotului este

format din piele (sub]ire, pigmentat`, \ncre]it`, acoperit` cu fire de
p`r), lama muscular` (format` din fibre musculare netede; are rol \n
219
\ncre]irea pielii scrotului; particip` la formarea septului desp`r]itor
dintre cele dou` burse \n care se afl` testiculele), tunica celuloas`,
tunica muscular` (formata din fibre musculare striate), tunica
fibroas` [i tunica seroas`, numit` [i tunica vaginal` (acoper`
albugineea testiculului).

Vasculariza]ie [i inerva]ie

Arterele care vascularizeaz` scrotul sunt artera ru[inoas`

extern` [i artera ru[inoas` intern`.
Venele ce colecteaz` s#ngele venos al scrotului se vars` \n
venele ru[inoase externe [i venele ru[inoase interne. Venele
ru[inoase externe se vars` \n vena femural`, iar venele ru[inoase
interne se vars` \n vena hipogastric`.
Inerva]ia scrotului este dat` de ramurile genitale ale nervilor
genito-femural [i abdomino- genital.

ORGANELE GENITALE LA FEMEIE

Organele genitale la femeie se \mpart \n organe genitale

interne (ovarele, trompele uterine, uterul [i vaginul) [i organe
genitale externe (labiile mari, labiile mici, spa]iul interlabial [i
aparatul erectil).

OVARUL

Reprezint` glanda sexual` a femeii, av#nd rolul de a produce

ovule [i hormoni sexuali.

Situa]ie topografic`

Ovarele sunt situate \n micul bazin, de o parte [i de alta a

uterului [i rectului, \n apropierea por]iunii terminale a trompei
uterine.

Forma. Dimensiuni. Greutate

Ovarul are forma unei migdale. Are o lungime de 3-5 mm [i o

greutate de 4-8 g.

Configura]ie extern`

Ovarul prezint` dou` extremit`]i, infero-intern` [i supero-

extern`, dou` fe]e, intern` [i extern` [i dou` margini, anterioar`
(aderenta ) [i posterioar` (liber` ).
220
 Extremitatea extern` este orientat` spre pavilionul trompei
uterine, extremitatea intern` c`tre uter, fa]a extern` spre trompa
uterin` [i fa]a intern` spre uter.

Mijloace de fixare

Ovarul este ]inut n pozi]ia sa de dou` ligamente : ligamentul

utero-ovarian [i ligamentul tubo-ovarian.

Structura

Ovarul este acoperit de un epiteliu simplu, numit epiteliul

ovarian. Sub acesta se g`se[te o membran` conjunctiv`, numit`
albugineea ovarului. Sub albuginee, se g`se[te ]esutul propriu
ovarian, format din zona cortical` [i zona medular`.

a) Zona cortical` se afl` dispus` spre exteriorul ovarului,

imediat sub albuginee. Este format` din stroma conjunctiv` [i
foliculi ovarieni, \n diferite stadii de evolu]ie.
Foliculul ovarian este unitatea histologic` [i func]ional` a
ovarului. |n primul stadiu de evolu]ie a foliculului ovarian, acesta se
nume[te folicul primordial. El este format dintr-o celul` central`,
numit` ovocit de ordinul I (din care se va dezvolta ovulul) [i un r#nd
de celule epiteliale, situate \n jurul ovocitului. Num`rul foliculilor
este de 40.000-400.000. Dintre ace[tia vor ajunge la maturitate
numai 300-400, c#te unul \n fiecare lun`, aproxiativ 30 de ani. |n
timp, foliculul primordial sufer` diferite transform`ri, matur#ndu-se
[i ajung#nd la forma final`, de folicul matur sau de Graaf. Acesta
este alc`tuit din teaca extern` , teaca intern`, membrana
granuloas` cu cumulus proliger, lichidul folicular [i ovocit. Foliculul
matur se apropie de suprafa]a ovarului, pe care o rupe [i
expulzeaz` lichidul folicular [i ovocitul , \n ziua 12-16. Procesul se
numeste ovula]ie. Ovocitul, ajuns n trompa uterin`, devine ovul,
fiind apt pentru fecundare. Ceea ce r`m#ne din foliculul matur sau
foliculul de Graaf , dup` ovula]ie, se nume[te corpul galben.
Acesta secret` al doilea hormon sexual feminin, numit progesteron
sau lutein`. Dac` fecunda]ia are loc, corpul galben se dezvolt`,
devenind corp galben de sarcin`. Spre sf#r[itul celor 9 luni de
sarcin`, corpul galben gravidic involueaz`, devenind corpus
albicans. Dac` fecunda]ia nu are loc , el involueaz` rapid, \n 10-12
zile, devenind corp galben menstrual.

b) Zona medular`. Este situat` \n centrul ovarului [i este

format` din ]esut conjunctiv fibros, bogat \n vase sanguine [i
limfatice. Con]ine foarte pu]ine celule secretoare, fibre nervoase [i
fibre musculare netede. Are rol de sus]inere [i nutri]ie a ovarului.

Vasculariza]ie [i inerva]ie
221
 Ovarul este vascularizat de artera ovarian`, ram din aorta
abdominal` [i de artera uterin`.
Venele formeaz` plexul pampiniform. De aici s#ngele venos
dreneaz` \n vena ovarian`, care \n dreapta se vars` \n vena cav`
inferioar`, iar \n st#nga, \n vena renal`.
Nervii ovarului vin din plexul ovarian, care \nso]e[te artera
ovarian`. La nivelul ovarului, exist` fibre nervoase senzitive, motorii
[i fibre nervoase care se termin` \n pere]ii vaselor.

Hormoni

Ovarul secret` foliculina (hormon estrogen) [i luteina

(progesteron).
Foliculina are rol \n cre[terea [i dezvoltarea organelor sexuale
feminine, apari]ia caracterelor sexuale secundare feminine [i
comportarea specific` sexului feminin.
Luteina are rol \n implantarea ovulului, dezvoltarea celulei
ou \n sarcin` [i lacta]ie (spre sf#r[itul lunii a 9-a ).

TROMPA UTERIN~

Este un organ pereche, tubular, lung de 10 15 cm, a[ezat

lateral de uter, \n por]iunea superioar` a ligamentelor largi. Are o
form` cilindric neregulat`, cu o extremitate extern`, ce se prinde de
ovar [i una intern`, ce se continu` cu uterul.

Por]iuni

Dinspre ovar spre uter, trompei uterine i se descriu: pavilionul

trompei uterine (por]iune mai larg`, cu margine extern` franjurat`),
ampula (o zon` ceva mai dilatat`), istmul (o zon` ceva mai \ngust`)
[i por]iunea uterin` a tubei (se g`se[te \n peretele uterului; este cea
mai \ngust` por]iune a trompei).

Structura

De la exterior la interior, trompa uterin` este alc`tuit` din

peritoneu, adventice (tunic` conjunctiv` situat` sub peritoneu),
tunic` muscular` (format` din fibre musculare netede longitudinale
la exterior [i circulare la interior) [i tunic` mucoas`.
Tunica mucoas` prezint` numeroase cute, mai ales la nivelul
ampulei, unde formeaz` labirintul trompei uterine. Mucoasa
prezint` cili vibratili. Prin mi[c`rile cililor, precum [i prin mi[c`rile
pere]ilor trompei uterine, ovulul captat de pavilionul trompei, este
condus c`tre uter.
222
Vasculariza]ie [i inerva]ie

Arterele care vascularizeaz` trompa uterin` sunt artera tubar`

extern`, ram al arterei ovariene [i artera tubar` intern`, ram al
arterei uterine.
Venele care dreneaz` s#ngele venos al trompei uterine se
vars` \n venele ovariene [i venele uterine.
Inerva]ia trompei uterine se realizeaz` prin fibre nervoase ce
provin din plexul ovarian [i din plexul hipogastric inferior.

UTERUL

Este un organ cavitar, nepereche, a[ezat \n partea median` a

cavit`]ii pelvine, \ntre vezica urinar` [i rect. El are rolul de a fixa [i
de a hr`ni ovulul fecundat [i de a expulza f`tul la sf#r[itul sarcinii.

Configura]ie extern`

Uterul are o form` de par`, cu por]iunea mai mare \n sus. El

este u[or turtit antero-posterior. I se descriu: o fa]` anterioar`,
orientat` c`tre vezica urinar`, o fa]` posterioar` orientat` c`tre rect
[i dou` margini laterale, dreapt` [i st#ng`.
Uterul prezint` trei por]iuni: superioar` (fundul uterului),
mijlocie (corpul uterului) [i inferioar` (colul uterului). Por]iunea
inferioar` este \ngust` [i se continu` cu vaginul. Datorit` modului \n
care vaginul se prinde de colul uterin, acestuia i se pot descrie dou`
regiuni, supravaginal` [i vaginal`. |n condi]ii fiziologice, corpul
uterin este u[or \ndoit fa]` de colul uterin (anteflexia fiziologic` a
uterului), iar fundul uterin este orientat anterior, \n timp ce colul
este orientat posterior (anteversia fiziologic` a uterului)

Structura

Dac` facem o sec]iune frontal` prin uter, observ`m c` acesta

este alc`tuit dintr-o cavitate [i un perete.
Peretele uterin este format din trei tunici: seroas`, muscular`
[i mucoas`.
Tunica seroas`. Este reprezentat` de peritoneu, care acoper`
fa]a anterioar` [i fa]a posterioar` a uterului, iar la nivelul marginilor,
cele dou` foi]e peritoneale se unesc form#nd baza ligamentelor
late.
Tunica muscular`. Este foarte dezvoltat` [i este format` din
fibre musculare netede, dispuse \n trei straturi. |n timpul sarcinii,
aceste fibre se \nmul]esc [i se hipertrofiaz`.

223
 Tunica mucoas`. Este format` din epiteliu cilindric ciliat,
corion [i glande. Glandele secret` mucus, cu un pH alcalin. |n timpul
ciclului menstrual, mucoasa sufer` modific`ri ciclice, iar \n timpul
sarcinii se \ngroa[` foarte mult.

Mijloace de fixare

Uterul este men]inut \n pozi]ia sa de mijloace de suspensie

(ligamentele late [i ligamentele rotunde) [i de mijloace de sus]inere
(ligamentele utero-sacrale, perineu [i chinga mu[chilor ridic`tori
anali).

Vasculariza]ie [i inerva]ie

Arterele care vascularizeaz` uterul sunt artera uterin`, artera

ovarian` [i artera ligamentului rotund.
Venele care colecteaz` s#ngele venos de la uter se vars` \n
venele uterine, plexul pampiniform [i venele ligamentului rotund,
toate v`rs#ndu-se \n final \n vena utero-ovarian`.
Inerva]ia uterului este dat` de fibre nervoase ce provin din
plexul hipogastric inferior, plexul utero-ovarian, perechea III IV de
nervi sacrali [i simpaticul pelvin.

VAGINUL

Este organul copulator al femeii, fiind reprezentat de un canal

musculo-membranos, turtit antero-posterior, lung de 8 12 cm [i lat
de 2,5 cm.

Situa]ie topografic`

Vaginul este situat \ntre uter (superior) [i vulv` (inferior), fiind

orientat oblic, de sus \n jos [i din posterior spre anterior. Fa]a
anterioar` prive[te c`tre vezica urinar` [i uretr`, iar fa]a posterioar`
c`tre rect.

Structura

Pere]ii vaginului sunt mult mai sub]iri dec#t cei ai uterului,

av#nd o grosime de 0,3 0,4 cm. Pere]ii lui sunt alc`tui]i din dou`
tunici: tunica muscular` [i tunica mucoas`.
Tunica muscular` (tunica extern`). Este alc`tuit` din fibre
musculare netede longitudinale [i circulare. |n partea inferioar` a
vaginului, fibrele circulare se aglomereaz`, form#nd sfincterul
inferior al vaginului.

224
 Tunica mucoas` (tunica intern`). La nivelul ei, pe peretele
anterior [i pe cel posterior, se pot observa crestele transversale ale
vaginului.

Mijloace de fixare

Vaginul este ]inut \n pozi]ia sa datorit` mijloacelor de

suspensie [i mijloacelor de sus]inere.

Mijloacele de suspensie. Sunt reprezentate de leg`tura cu colul

uterin, vezica urinar`, uretra (anterior) [i rectul (posterior).

Mijloace de sus]inere. Sunt reprezentate de perineu [i de chinga

mu[chilor ridic`tori anali.

Vasculariza]ie [i inerva]ie

Arterele ce vascularizeaz` vaginul provin din artera vaginal` [i

ramuri din artera uterin`, artera vezical` inferioar`, artera
hemoroidal` mijlocie [i artera ru[inoas` intern`.
Venele care dreneaz` s#ngele venos al vaginului se str#ng \n
dou` plexuri venoase vaginale laterale, iar acestea se vars` \n vena
hipogastric`.
Inerva]ia vaginului provine din plexul hipogastric inferior [i din
nervul ru[inos intern.

LABIILE MARI

Reprezint` p`r]ile externe ale vulvei (forma]iunile labiale,

spa]iul interlabial [i aparatul erectil) fiind ni[te cute tegumentare a
c`ror fa]` extern` este acoperit` cu fire de p`r. Fa]a intern` este
reprezentat` de o mucoas` umed`. Cele dou` labii mari se unesc
anterior [i posterior, la nivelul comisurii vulvare anterioare [i
comisurii vulvare posterioare. Comisura anterioar` se continu` cu o
proeminen]` rotunjit`, acoperit` cu p`r, numit` muntele lui Venus.
Comisura posterioar` se afl` \n apropierea orificiului anal.

LABIILE MICI

Sunt a[ezate \n`untrul labiilor mari, fiind paralele cu acestea,

mai scurte [i mai groase.
Fa]a intern` a labiilor mici este c`ptu[it` cu o mucoas`, \n care
se g`sesc numeroase glande ce secret` mucus.

225
SPA}IUL INTERLABIAL

Spa]iul dintre labiile mari poart` denumirea de deschidere

vulvar`.
Spa]iul dintre labiile mici se nume[te vestibul vaginal. |n zona
anterioar` a vestibulului vaginal, se observ` deschiderea orificiului
extern al uretrei, iar \n zona posterioar`, se observ` orificiul vaginal.
De o parte [i de alta a orificiului vaginal, se g`sesc orificiile
glandelor vulvo-vaginale.

APARATUL ERECTIL

Este reprezentat de clitoris [i bulbii vaginului.

Clitorisul este un organ erectil nepereche, situat \n partea
antero-superioar` a vulvei. Are o form` cilindric`. Este alc`tuit din
r`d`cin`, corp [i gland. Corpul este format din doi corpi caverno[i,
asem`n`tori cu cei ai penisului, dar mai rudimentari.
Bulbii vaginului \nconjoar` uretra [i intrarea \n vagin.
Corespund bulbului corpului cavernos al uretrei masculine.

SISTEMUL NERVOS

Func]ia de baz` a sistemului nervos este de a men]ine

leg`tura dintre organism [i mediul \nconjur`tor [i de a coordona [i
regla activitatea tuturor ]esuturilor, organelor [i sistemelor care
alc`tuiesc organismul. |n raport cu aceste dou` func]ii principale,
sistemul nervos este sistematizat \n sistem nervos somatic (ce
asigur` leg`tura cu mediul extern) [i sistem nervos vegetativ (care
coordoneaz` func]iile organelor interne). Sistemul nervos somatic
se \mparte \n sistemul nervos central [i sistemul nervos periferic.
Sistemul nervos central este alc`tuit din encefal (\n
constitu]ia c`ruia intr` emisferele cerebrale, diencefalul, cerebelul [i
trunchiul cerebral) [i m`duva spin`rii.
Sistemul nervos periferic este alc`tuit din nervii cranieni [i
nervii spinali. At#t encefalul c#t [i m`duva spin`rii sunt \nvelite \n
membrane cu rol trofic [i de protec]ie numite meninge (meninge
cerebrale [i meninge spinale).

NEURONUL
226
Generalit`]i

Neuronul este unitatea structural` [i func]ional` a sistemului

nervos; el este reprezentat de o celul` specializat` \n generarea [i
conducerea unor semnale (de natur` electrochimic`) numite
impulsuri nervoase.

Structura

Neuronul este alc`tuit din corpul celular (pericarion) [i

prelungirile acestuia (dendrite [i axon).
Corpul celular (soma, pericarion) al neuronului este delimitat
de o membran` neuronal` [i con]ine citoplasm`, nucleu [i diverse
organite celulare. Membrana neuronal` apare trilaminar` la
microscopul electronic (dou` straturi proteice ce \ncadreaz` unul de
natur` lipidica). Dintre organitele celulare sunt de men]ionat cele
specifice neuronului: corpii Nissl [i neurofibrilele. Corpii Nissl sunt
reprezenta]i de mase dense de membrane endoplasmice (reticul
endoplasmic) asociate cu unele granula]ii tipice (ribozomi).
Ribozomii sunt sediul sintezei proteice neuronale.. Neurofibrilele
sunt reprezentate de o re]ea omogen` de fibre ce traverseaz`
\ntreaga citoplasm` [i corpusculii Nissl.
Prelungirile neuronale sunt reprezentate de dendrite [i axon;
astfel, dendritele sunt prelungiri specializate \n generarea
impulsurilor (\n cazul unor analizatori) [i mai ales \n recep]ia
impulsurilor. Suprafa]a dendritelor (dendrolema) este rugoas` din
cauza prezen]ei de numeroase sinapse. Axonul este o prelungire
neuronal` cu originea la suprafa]a neuronului; poate avea lungimi
diferite, de la c#]iva microni p#n` la peste un metru. Este delimitat
la exterior de o membran` numit` axolem`. Axonul este \nvelit \ntr-
o serie de lame lipoproteice, constituind \n ansamblu teaca de
mielin` care \l acoper` [i \l izoleaz` de-a lungul \ntregii sale
lungimi. Teaca de mielin` a fibrelor nervoase periferice este la
r#ndul ei acoperit` de celulele Schwann , iar \n sistemul nervos
central teaca de mielin` este acoperit` de celulele
oligodendrogliale. Teaca de mielin` este \ntrerupt` \n sens
longitudinal de nodurile Ranvier, iar \n segmentul internodal
teaca prezint` un num`r de incizuri oblice numite incizuri Schmidt -
Lantermann ce con]in citoplasma celulelor Schwann.

M~DUVA SPIN~RII

Generalit`]i

227
 M`duva spin`rii reprezint` o parte a sistemului nervos central
fiind situat` \n canalul vertebral (rahidian) format prin
suprapunerea orificiilor vertebrale; ea nu ocupa \n \ntregime
canalul \ntruc#t acesta cre[te mai mult dec#t m`duva.
Limita superioar` a m`duvei este reprezentat` de mai multe
elemente:

- marginea superioar` a g`urii occipitale (anterior);

- arcul posterior al atlasului (posterior);
- planul orizontal ce trece prin emergen]a primului nerv
spinal;
- planul orizontal de sub decusa]ia piramidelor.

Limita inferioar` a m`duvei este discutabil` (L1 - L2), unde \ncepe

conul medular prin fillum terminale; lateral de conul medular [i
fillum terminale se observ` nervii lombari [i sacrali (care formeaz`
coada de cal ). Fillum terminale p`r`se[te canalul sacral prin
hiatusul sacral [i se prinde pe fa]a posterioar` a vertebrei CC2 sau
CC3. (coccigiene).
Forma m`duvei este de cilindru turtit antero-posterior;
diametrul transversal este cu c#]iva mm mai mare dec#t cel
antero-posterior. Lungimea m`duvei este de 43 - 45 cm (mai lung`
la b`rbat).

Configura]ie extern`

La nivelul m`duvei observ`m intumescen]e [i [an]uri:

Intumescen]ele, cervical` (C5 - T2) [i lombar` (T9 - T12 / L1),

sunt aglomer`ri de neuroni motori, ai c`ror axoni inerveaz`
musculatura membrelor (la persoanele n`scute f`r` un membru
intumescen]a nu mai exist`).
{anturile sunt:

1. fisura median` ventral` (este cel mai ad#nc [an] , fiind

situat pe fa]a anterioar` [i pe linia median`);
2. [an]ul median posterior (situat \n partea posterioar`, pe
linia median`);
3. [an]ul antero-lateral (situat \n partea anterioar`, la 3 mm
de fisura median` ventral`; la acest nivel ies r`d`cinile
anterioare ale nervilor spinali);
4. [an]ul postero-lateral (situat \n partea posterioar`, la 3-4
mm de [an]ul median posterior; pe aici intr` r`d`cinile
posterioare ale nervilor spinali);
5. [an]ul intermediar posterior (se afl` \ntre [an]ul median
posterior [i [an]ul postero-lateral; de la el pleac` \n
profunzimea funiculului posterior septul intermediar, care
desparte fasciculele Goll [i Burdach). Deoarece fasciculul
228
 Burdach se formeaz` de la vertebra T5 \n sus, [an]ul
intermediar posterior [i septul exist` numai de la T5 \n sus.

Structura

Deosebim dou` feluri de substan]`, alb` (dispus` periferic) [i

cenu[ie (dispus` central).

Substan]a alb` este dispus` \n cordoane:

1. cordonul anterior : \ntre coarnele anterioare [i r`d`cinile

anterioare ale nervilor spinali; con]ine fibre descendente, o
mic` parte de fibre ascendente [i fibre de asocia]ie.
2. cordonul posterior : \ntre r`d`cinile posterioare ale nervilor
spinali [i coarnele posterioare; con]ine fibre ascendente [i
fibre de asocia]ie (nu are fibre descendente).
3. cordoanele laterale (drept [i st#ng) : cuprinse \ntre
coarnele anterioare [i r`d`cinile anterioare, pe de o parte [i
\ntre coarnele posterioare [i r`d`cinile posterioare ale nervilor
spinali, pe de alt` parte; con]in fibre ascendente,
descendente [i de asocia]ie.

Substan]a cenu[ie este a[ezat` central sub forma literei H (pe

sec]iune transversal`). Ramul orizontal al H-ului este reprezentat de
comisura cenu[ie; bra]ele laterale ale H-ului sunt subdivizate \n :
coarne anterioare, coarne posterioare [i coarne laterale pe toat`
lungimea m`duvei (cu excep]ia coarnelor laterale \ntre T2 - L1).
Comisura cenu[ie prezint` central canalul ependimar. Acesta
comunic` \n regiunea superioar` cu ventriculul IV, iar inferior
(m`duva sacrat`) se dilat` [i devine ventriculul V al lui Krause.
|n interiorul canalului se afl` lichid cefalo-rahidian. |n afara
canalului exist` o substan]` cu func]ie vegetativ`, substan]a
grisea centralis . |naintea canalului se afl` comisura cenu[ie
anterioar`, iar posterior canalului, comisura cenu[ie posterioar`.
|naintea comisurii cenu[ii anterioare se afl` comisura
anterioar`.
Cornul posterior are func]ie senzitiv`; este mai lung dec#t cel
anterior dar mai \ngust; are o direc]ie oblic` dinainte \napoi (pe
sec]iune transversal`) [i este alc`tuit din baz`, col [i cap.
Cornul lateral are func]ie vegetativ`; este alc`tuit dintr-o zon`
anterioar` visceromotorie [i o zon` posterioar` viscerosenzitiv`.
Cornul anterior are func]ie motorie; este mai lat dec#t cel
posterior [i nu este oblic pe sec]iune transversal`. Prezint` cap [i
baz`.

229
C`ile ascendente

Toate \[i au protoneuronul \n ganglionul spinal. Prelungirile lor

axonice sunt de trei feluri:

1. sub]iri [i scurte (intr` \n alc`tuirea fasciculelor spinotalamic

lateral [i spinotalamic anterior).
2. groase [i mjlocii ca lungime (intr` \n alc`tuirea fasciculelor
spinocerebelos ventral [i spinocerebelos dorsal).
3. groase [i foarte lungi (formeaz` fasciculele Goll [i
Burdach).

C`ile ascendente se pot \mp`r]i \n trei sisteme:

A. Sistemul c`ilor spino-cerebeloase.

Acestea transmit excita]ii proprioceptive legate de tonusul

muscular. |n aceast` categorie intr` fasciculele spinocerebelos
ventral, spinocerebelos dorsal.

B. Sistemele lemniscale.

Acestea conduc excita]ii bine localizate (conducere rapid`),

au proiec]ie cortical` \n aria somestezic` [i au pu]ine sinapse. |n
aceast` categorie intr` fasciculele spinotalamic lateral, Goll,
Burdach [i lemniscul trigeminal.

C. Sistemul extralemniscal.

Acesta conduce excita]iile difuz localizate (conducere lent`),

nu ajunge \n aria somestezic` (se termin` \n nuclei din trunchiul
cerebral) [i au multe sinapse. |n aceast` categorie intr` fasciculele
spinotalamic anterior, spino-reticular, spino-olivar, spino-vestibular,
spino-cortical.

Fasciculul spinotalamic anterior. Este situat \n cordonul

anterior. Conduce excita]iile exteroceptive tactile con[tiente.

Fasciculul spinotalamic lateral. Este situat \n cordonul lateral.

Conduce excita]iile exteroceptive tactile incon[tiente.

Fasciculul spinocerebelos ventral (Gowers sau \ncruci[at). Este

situat \n cordonul lateral. Conduce excita]iile de la nivelul
mu[chilor, tendoanelor, articula]iilor.

Fasciculul spinocerebelos dorsal (Flechsig sau direct). Este

situat \n cordonul lateral. Conduce impulsuri proprioceptive
incon[tiente.
230
Fasciculele spinobulbare (Goll [i Burdach). Sunt situate \n
cordonul posterior. Conduc sensibilitatea profund` con[tient`.

C`ile descendente

Se \mpart \n fascicule piramidale [i extrapiramidale.

a)Fasciculele piramidale. Controleaz` motilitatea

voluntar`. Au origini corticale multiple. Fiecare fascicul piramidal
are circa 1 milion de fibre (aproximativ 7-800000 mielinizate; 90 %
sunt sub]iri [i cu conducere lent`). Mielinizarea fibrelor piramidale
\ncepe \n lunile VII - VIII [i se termin` la v#rsta de 2 ani. Din
totalitatea fibrelor piramidale 55 % se termin` \n regiunea cervical`
(la nivelul intumescen]ei cervicale, plexul brahial, \n legatur` cu
mi[c`rile fine ale membrului superior), 20 % se termin` \n regiunea
toracal` [i 25 % merg \n regiunea lombar` [i sacral` (c#te 12,5 %
pentru plexul lombar [i plexul sacrat). Fasciculele piramidale, \n
traiectul lor descendent, str`bat mai multe forma]iuni:

1. capsula intern` (anterior sunt situate fibrele pentru

membrul superior, la mijloc cele pentru trunchi, iar
posterior cele pentru membrul inferior).
2. mezencefalul - prin pedunculii cerebrali (fibrele pentru
membrul superior sunt situate intern, cele pentru trunchi
la mijloc, iar cele pentru membrul inferior sunt situate
extern).
3. puntea (fibrele sunt diseminate de nucleii pontini [i de
c`tre fibrele transversale pontine).
4. bulbul - fibrele fasciculelor piramidale se concentreaz` \n
partea anterioar` a bulbului, form#nd piramidele bulbare. |
n partea inferioar` a bulbului, 75 - 90% din fibre se
\ncruci[eaz` cu cele de partea opus`, form#nd decusa]ia
piramidal` (vizibil` pe fa]a anterioar` a bulbului); restul, 10
- 25 % din fibre nu se \ncruci[eaz` \n bulb.

Fibrele care se \ncruci[eaz` la nivel bulbar formeaz` fasciculul

cortico-spinal (piramidal) \ncruci[at, care ajunge \n funiculul lateral
de partea opus`. Aici el este plasat medial de fasciculul
spinocerebelos dorsal [i posterior de fasciculul spinotalamic lateral.
Fibrele care nu se \ncruci[eaz` bulbar coboar` \n m`duv`,
alc`tuind fasciculul cortico-spinal (piramidal) direct, impropriu
numit astfel, \ntruc#t [i aceste fibre se \ncruci[eaz` la nivel medular
\ns`, mai precis \n comisura alb`, ajung#nd [i ele de partea opus`
fisurii mediane centrale.
Fibrele ambelor fascicule piramidale nu se termin` direct \n
neuronii alfa sau gamma (neuronii alfa controleaz` contrac]ia, iar
231
neuronii gamma r`spund de tonus). Fibrele fasciculelor piramidale
se termin` pe interneuroni, iar prin ace[tia impulsul este transmis
neuronilor alfa [i gamma .

b)Fasciculele extrapiramidale. Au origine \n toate etajele

encefalului. Controleaz` motilitatea automat` [i semiautomat`, care
\nso]esc activitatea motorie voluntar`.
Fasciculele extrapiramidale sunt reprezentate de : fasciculul
vestibo-spinal , reticulo-spinal, rubro-spinal, tecto-spinal, olivo-
spinal , nigro-spinal, (toate av#nd originea \n nuclei de substan]`
cenu[ie dispu[i \n etajele trunchiului cerebral).

NERVII RAHIDIENI

Defini]ie - sunt nervii care iau na[tere din m`duva spin`rii,

traverseaz` g`urile de conjugare [i se \ndreapt` c`tre organele pe
care le inerveaz`. Se mai numesc [i nervi spinali .

Num`r - \mp`r]ire : nervii rahidieni se \mpart \n:

- nervi cervicali (8 perechi)

- nervi dorsali (toracali) (12 perechi)
- nervi lombari (5 perechi)
- nervi sacrali (5 perechi)
- nervi coccigieni (1 pereche)

Origine - nervii rahidieni se deta[eaz` de m`duva spin`rii prin dou`

tipuri de r`d`cini:
- anterioare (ventrale)
- posterioare (dorsale)
R`d`cinile anterioare sunt motorii, r`d`cinile posterioare sunt
senzitive.
Ca [i la nervii cranieni, r`d`cinile nervilor spinali au dou` origini :
aparent` [i real`.

Originea aparent` - este punctul de la suprafa]a m`duvei spin`rii

de unde apare r`d`cina. Cu alte cuvinte este locul din care pare
c` ia na[tere r`d`cina nervoas`.
R`d`cinile anterioare ies din m`duva spin`rii prin partea
antero-lateral`, pu]in lateral de fisura median` anterioar`, prin
[an]ul antero-lateral.
R`d`cinile posterioare intr` \n m`duva spin`rii prin partea
postero-lateral`, pu]in lateral de [an]ul median posterior, prin [an]ul
postero-lateral.

232
Originea real` - ca [i la nervii cranieni, filetele nervoase ce
alc`tuiesc r`d`cinile nervilor spinali intr` \n m`duva spin`rii [i dup`
un parcurs variabil ajung la nucleii de substan]` cenu[ie. Ace[tia
devin nuclei de origine , dac` este vorba de fibre motorii
(r`d`cina anterioar`) sau nuclei terminali , dac` este vorba de
fibre senzitive (r`d`cina posterioar`).

Traiect extramedular - fibrele motorii ale r`d`cinilor anterioare se

\ndreapt` oblic \n afar` [i posterior c`tre gaura din dura mater.
Pu]in \nainte de a ajunge la acest orificiu, fibrele radiculare
anterioare se unesc \ntr-un fascicul unic numit trunchiul radicular
anterior care se angajeaz` \n partea anterioar` a canalului dural.
La fel, fibrele radiculare posterioare se dirijeaz` oblic \n afar` [i
anterior, form#nd \mpreun` trunchiul radicular posterior care se
angajeaz` \n partea posterioar` a canalului dural.
Ajunse la partea extern` a g`urii de conjugare, cele dou`
trunchiuri radiculare (anterior [i posterior ) se unesc la r#ndul lor,
alc`tuind un trunchi unic mixt, ce poart` numele de nerv rahidian
. Ceea ce deosebe[te r`d`cina anterioar` de cea posterioar` a
nervului spinal (\n afara tipului de fibre nervoase ce le con]in) este
prezen]a ganglionului rahidian sau ganglionului spinal, care se
g`se[te numai pe traiectul r`d`cinii posterioare a nervului spinal.

Caractere proprii nervilor spinali \n func]ie de regiuni:

- nervii rahidieni difer` \ntre ei, \n func]ie de regiunile \n

care se afl`. Ei se deosebesc prin gradul de oblicitate al
r`d`cinilor, prin lungimea traiectului intrarahidian, prin
diferen]a de volum dintre cele dou` r`d`cini, etc.

1. Nervii cervicali - cresc de volum de la primul la al [aselea .

Al [aptelea [i al optulea sunt aproape egali, ca dezvoltare, cu al
[aselea.
2. Nervii dorsali (toracali) - cu excep]ia primului, care se
\ndreapt` c`tre membrul superior [i care are acelea[i caractere cu
ultimii patru nervi cervicali, sunt \n general slab dezvolta]i. Aceasta
se datoreaz` faptului c` ace[ti nervi sunt destina]i mai ales pere]ilor
cutiei toracice [i au deci un c#mp de distribu]ie relativ restr#ns.
3. Nervii lombari - sunt volumino[i; volumul lor cre[te de la
primul la al cincilea. Sunt destina]i membrului inferior.
4. Nervii sacrali - sunt relativ volumino[i. Sunt destina]i [i ei
membrului inferior.
Primul nerv sacral este cel mai voluminos nerv rahidian. Volumul
nervilor sacrali scade de la primul la al cincilea, care este relativ
mic.
5. Nervul coccigian - este cel mai mic dintre nervii spinali.

R`d`cinile posterioare ale nervilor rahidieni :

233
Sunt \n num`r de 31, de fiecare parte. Aceste ramuri se separ` din
trunchiurile nervilor rahidieni, imediat \n afara g`urilor de
conjugare. De aici, ele se \ndreapt` orizontal, posterior, trec#nd
printre apofizele transverse a dou` vertebre corespondente,
ajung#nd astfel la mu[chii [an]urilor vertebrale. Aici ele merg prin
intersti]iile ce separ` ace[ti mu[chi [i dau dou` tipuri de ramuri:

- ramuri musculare (pentru mu[chii cefei, spatelui, lombei [i

[an]urilor sacrate);
- ramuri cutanate (pentru pielea din acelea[i regiuni).

Singura ramur` care face excep]ie de la aceast` regul` este prima

ramur` posterioar`, care se distribuie exclusiv mu[chilor.
|n func]ie de regiunea \n care se afl`, r`d`cinile posterioare
ale nervilor spinali se \mpart \n:
- ramuri cervicale, dorsale, lombare, sacrale [i
coccigian`.

1. R`d`cina posterioar` a primului nerv cervical.

|n mod contrar a ceea ce se \ntampl` de obicei, ramura
posterioar` a primului nerv cervical este mai groas` dec#t cea
anterioar`. Ea d` dou` tipuri de ramuri:

- ramura anastomotic` - \nconjoar` masele laterale ale

atlasului [i se une[te cu un filet nervos ascendent, ce provine din
ramura posterioar` a celui de-al doilea nerv cervical.
- ramuri musculare - se distribuie mu[chilor \nvecina]i,
micul [i marele drept posterior al capului, micul oblic [i marele oblic.

2. R`d`cina posterioar` a celui de-al doilea nerv

cervical.
Poart` denumirea de marele nerv occipital sau
nervul suboccipital al lui Arnold . Este de 3 - 4 ori mai voluminos
dec#t r`d`cina anterioar` corespondent`. Iese din canalul
rahidian, \ntre arcul posterior al atlasului [i lama osoas` subiacent`
a axisului, imediat inferior de mu[chiul marele oblic al capului. Apoi
traverseaz` mu[chiul trapez, ajung#nd la pielea din regiunea
occipital`, unde se termin`.
Ea d` dou` tipuri de ramuri:
- ramuri colaterale; se descriu dou` ramuri
anastomotice, pentru primul [i al treilea nerv cervical [i ramuri
musculare pentru mu[chii marele oblic al capului, splenius, trapez.
Ramurile anastomotice ale primilor trei nervi cervicali formeaz`
\mpreun` plexul cervical posterior .
- ramuri terminale ; poart` denumirea [i de ramuri
cutanate deoarece se termin` \n tegumentul regiunii occipitale,

234
inerv#nd strict pielea [i anexele sale. Mu[chiul occipital este inervat
de ramura auricular` din nervul facial.

3. R`d`cinile posterioare ale ultimilor [ase nervi

cervicali.
Ramurile posterioare ale acestor nervi descresc \n
volum merg#nd de sus \n jos. Imediat dup` ce au ajuns \n [an]ul
vertebral, dau ramuri musculare pentru mu[chii marele complex,
transvers al g#tului, transvers spinos [i apoi se \ndreapt` c`tre
pielea cefei (unde se termin`), pe care o inerveaz`.

4. R`d`cinile posterioare ale nervilor dorsali (toracali).

Sunt \n num`r de 12. Ele formeaz` un grup superior
(primele 8 r`d`cini posterioare) [i un grup inferior (ultimele 4
r`d`cini posterioare).
Ramurile posterioare ale primilor 8 nervi dorsali sunt
destinate regiunii posterioare a trunchiului, mai ales por]iunii
posterioare a peretelui toracic.
Ramurile posterioare ale ultimilor 4 nervi dorsali sunt
destinate regiunii postero-inferioare a toracelui [i mai ales pere]ilor
abdominali.

5. R`d`cinile posterioare ale nervilor lombari.

Sunt \n num`r de 5. Se distribuie pere]ilor abdominali.

6. R`d`cinile posterioare ale nervilor sacrali.

Sunt \n num`r de 5. |[i mic[oreaz` diametrul dinspre
superior spre inferior.
Au urm`toarele particularit`]i:
- ies prin g`urile sacrale posterioare;
- imediat dup` ce ies din g`urile sacrale posterioare, se
anastomozeaz` \ntre ele, form#nd un sistem de arcade;
- din aceste arcade nervoase, situate \n [an]urile sacrale,
pleac` filete musculare care inerveaz` mu[chii \nvecina]i [i filete
cutanate care inerveaz` pielea din regiunea sacro-coccigian`.

7. r`d`cina posterioar` a nervului coccigian.

Este foarte sub]ire. Se separ` de r`d`cina anterioar` a
nervului coccigian la extremitatea inferioar` a canalului sacral. De
aici merge posterior [i se anastomozeaz` cu r`d`cina posterioar` a
celui de-al cincilea nerv sacral, termin#ndu-se \mpreun` \n pielea
coccigian`.

R`d`cinile anterioare ale nervilor rahidieni

235
 R`d`cinile anterioar` [i posterioar` ale nervilor rahidieni se
comport` diferit. |n timp ce r`d`cinile posterioare au o mare
analogie a distribu]iei lor, r`d`cinile anterioare, mult mai complexe,
au tendin]a de a se anastomoza. Ele se unesc [i se despart \n
modurile cele mai diverse, form#nd \n ansamblu lor plexuri
nervoase .
Aceast` dispozi]ie \n plexuri are ca consecin]` inervarea unei
regiuni sau a unor organe de mai mul]i nervi spinali.
Exist` 5 plexuri:

- plexul cervical - format din r`d`cinile anterioare ale

primilor 4 nervi cervicali.
- plexul brahial - format din r`d`cinile anterioare ale
ultimilor 4 nervi cervicali [i a primului nerv toracal (dorsal).
- plexul lombar - format din r`d`cinile anterioare ale
primilor 4 nervi lombari.
- plexul sacral - format din r`d`cinile anterioare ale
ultimului nerv lombar [i a primilor 4 nervi sacrali.
- plexul coccigian - format din r`d`cinile anterioare ale
ultimilor 2 nervi sacrali [i a nervului coccigian.

1. Plexul cervical

Formare - acest plex este format prin unirea r`d`cinilor anterioare

ale primilor 4 nervi cervicali.

Raporturi - este situat profund, posterior de marginea posterioar`

a sternocleidomastoidianului, \ntre mu[chii paravertebrali situa]i
medial [i inser]iile cervicale ale mu[chilor splenius [i angularului,
aflate lateral.
Vena jugulara intern`, carotida intern` [i nervul vag coboar`
vertical, pu]in lateral de plexul cervical.

Anastomoze - plexul cervical se anstomozeaz` cu urm`torii trei

nervi cranieni: nervul hipoglos, nervul vag, marele simpatic.

Distribu]ie - din plexul cervical se desprind numeroase ramuri

nervoase. |n func]ie de pozi]ia lor, se \mpart \n:

- ramuri cutanate (superficiale);

- ramuri musculare (profunde).

Ramurile superficiale alc`tuiesc plexul cervical superficial \n

timp ce ramurile profunde alc`tuiesc plexul cervical profund .
Din plexul cervical superficial pleac` urm`toarele ramuri:
- ramura auricular`
236
 - ramura mastoidian`
- ramura cervical` transvers`
- ramura supraclavicular`
- ramura supraacromial`

Din plexul cervical profund pleac` urm`toarele ramuri:

- nervul mu[chiului drept lateral
- nervul mu[chiului mic drept anterior
- ramura descendent` intern`
- nervul frenic
- nervul mu[chiului mare drept anterior
- nervul mu[chiului lung al g#tului
- nervul mu[chiului sternocleidomastoidian
- nervul mu[chiului trapez
- nervul mu[chiului angular
- nervul mu[chiului romboid.

2. Plexul brahial

Mod de formare - plexul brahial se formeaz` din r`d`cinile

anterioare ale ultimilor patru nervi cervicali (5,6,7,8) la care se
adaug` r`d`cina anterioar` a primului nerv dorsal (toracal).
R`d`cina anterioar` a celui de-al 5-lea nerv cervical se une[te
cu r`d`cina anterioar` a celui de-al 6-lea nerv cervical formand un
cordon unic lateral, care dup` un scurt traiect se bifurc` \ntr-o
ramur` superioar` [i una inferioar`. Se formeaz` astfel un X .
R`d`cina anterioar` a celui de-al 8-lea nerv cervical se une[te
cu r`d`cina anterioar` a primului nerv dorsal form#nd un al doilea
cordon, medial, care se bifurc` [i el \ntr-o ramur` superioar` [i una
inferioar`, rezult#nd astfel un al doilea X , situat inferior de
primul.
|ntre ace[ti doi X se afl` izolat` r`d`cina anterioar` a celui
de-al 7-lea nerv cervical. Dup` un scurt traiect descendent ea se
bifurc` \ntr-o ramur` superioar`, care se une[te cu cordonul superior
[i o ramur` inferioar`, care se une[te cu cordonul inferior.

Situa]ie topografic` - dac` lu`m ca zon` de referin]` clavicula,

atunci putem s`-i descriem plexului brahial trei por]iuni:

- por]iunea supraclavicular` sau cervical`.

- por]iunea retroclavicular` sau por]iunea mijlocie.
- por]iunea subclavicular` sau axilar`.

Anastomoze - plexul brahial se anastomozeaz` cu urm`toarele

forma]iuni nervoase:

237
 - cu plexul cervical, printr-o ramur` care coboar` de la a 4-a la
a 5-a r`d`cin` anterioar` a nervilor cranieni.
- cu marele simpatic.
- cu al doilea nerv intercostal.

Distribu]ie - ramurile nervoase ce provin din plexul brahial sunt \n

num`r de 18, cu excep]ia unor nervi foarte sub]iri, care se
\ndreapt` imediat de la originea lor spre mu[chii scaleni [i poart`
numele de nervii mu[chilor scaleni.
Didactic, ramurile plexului brahial se \mpart \n:
- ramuri colaterale
- ramuri terminale

I. Ramurile colaterale ale plexului brahial.

Sunt \n num`r de 12. |n func]ie de direc]ia lor, dup`
emergen]a din plex, ele sunt \mp`r]ite \n trei grupe:

1. ramuri anterioare
2. ramuri posterioare
3. ramuri inferioare sau descendente

1. Ramurile anterioare sunt:

- nervul mu[chiului subclavicular

- nervul mu[chiului pectoral mare
- nervul mu[chiului pectoral mic

2. Ramurile posterioare sunt \n num`r de 7:

- nervul mu[chiului subscapular

- nervul mu[chiului angular
- nervul mu[chiului romboid
- nervul superior al mu[chiului suprascapular
- nervul inferior al mu[chiului subscapular
- nervul mu[chiului dorsal mare
- nervul mu[chiului rotund mare.

3. Ramurile inferioare sau descendente sunt \n num`r de dou`:

- nervul mu[chiului din]at mare

- accesor al nervului brahial cutanat intern

II. Ramurile terminale ale plexului brahial sunt \n num`r de 6:

- nervul circumflex
- nervul brahial cutanat intern
- nervul musculocutan
- nervul median
238
 - nervul ulnar (cubital)
- nervul radial

Toate ramurile terminale iau na[tere \n axil`, separ#ndu-se de

partea inferioar` a plexului brahial \n felul urm`tor:

- nervul median ia na[tere prin unirea a dou` r`d`cini, una

extern` [i alta intern`, care se unesc \n partea inferioara \n V .
- nervul musculocutan se desprinde din r`d`cina extern` a
nervului median.
- nervul brahial cutanat intern [i nervul cubital se desprind din
r`d`cina intern` a nervului median.
- nervul radial [i nervul circumflex se desprind din cordonul
posterior al plexului brahial.

Ramurile terminale ale plexului brahial inerveaz` membrul toracic

(membrul superior).

a) Nervul circumflex - nervul axilar

Origine - cordonul posterior al plexului brahial.

Traiect - merge pe fa]a intern` a mu[chiului subscapular,

\nconjoar` marginea inferioar` a acestui mu[chi [i intr` \mpreun` cu
artera circumflex` posterioar` \ntr-un spa]iu patrulater format de
humerus (lateral), bra]ul lung al tricepsului brahial (medial),
mu[chiul rotund mic (superior), mu[chiul rotund mare (inferior).
Dup` ce str`bate acest patrulater, dinspre anterior spre posterior,
nervul se angajeaz` \ntre mu[chiul deltoid [i fa]a posterioar` a
colului chirurgical al humerusului.

Distribu]ie - nervul circumflex d` dou` tipuri de ramuri:

1. ramuri colaterale:
- nervul mu[chiului rotund mic
- nervul cutanat al um`rului

2. ramuri terminale - ramuri nervoase pentru mu[chiul

deltoid. Aceste ramuri sunt \n general numeroase, dispuse \n
evantai [i p`trund \n mu[chiul deltoid, pe fa]a sa profund`. |n mod
constant aceste ramuri trimit c#teva filete nervoase [i spre
articula]ia um`rului.

|n rezumat, se poate spune c` nervul circumflex (axilar) are

dou` tipuri de fibre: motorii [i senzitive. Fibrele motorii
inerveaz` mu[chiul rotund mic [i mu[chiul deltoid \n timp ce
239
fibrele senzitive inerveaz` pielea um`rului [i a regiunii
supero-laterale a bra]ului.

b) Nervul cutanat brahial intern

Origine - se desprinde din r`d`cina intern` a nervului median.

Traiect ini]ial nervul este situat postero-inferior fa]` de artera

axilar`. Apoi se plaseaz` anterior de aceasta [i se \ndreapt` spre
vena bazilic`. Perforeaz`, \mpreuna cu vena bazilic`, fascia
superficial` a bra]ului (la unirea 1/3 proximale cu 1/3 medie a
acestuia) [i devine subcutanat. Coboar` vertical p#n` la cot, pe
marginea intern` a bra]ului, unde se termin` printr-o bifurca]ie.

Distribu]ie - \n traiectul s`u nervul cutanat brahial intern d` dou`

tipuri de ramuri:

1. ramur` colateral`: nervul cutanat al bra]ului (care

inerveaz` tegumentul din partea medial` a bra]ului);
2. ramuri terminale :
- ramura posterioar` (epitrohlean`); se g`se[te posterior
de epitrohlee, ajunge la nivelul fe]ei posterioare interne a
antebra]ului, inerv#nd tegumentul din aceast` zon` (de la cot p#n`
la pumn);
- ramura anterioar` (cubital`); continu` direc]ia
trunchiului nervos primitiv, merg#nd l#ng` vena bazilic` [i ajunge
pe fa]a antero-intern` a antebra]ului, inerv#nd tegumentul din
aceast` regiune (de la cot p#n` la pumn).

|n rezumat, nervul brahial cutanat intern este un nerv

exclusiv senzitiv, care inerveaz` prin ramurile sale fa]a
intern` (medial`) a bra]ului [i antebra]ului.

c) Nervul musculocutan

Origine - ia na[tere din r`d`cina extern` a nervului median.

Traiect dup` ce se desprinde din r`d`cina extern` a nervului

median, se \ndreapt` oblic \n jos [i \n afar`, \ncruci[eaz` tendonul
mu[chiului subscapular, ajunge pe marginea intern` a mu[chiului
coracobrahial, pe care-l perforeaz` (de aici denumirea dat` de unii
autori de mu[chi perforant al coracobrahialului ). Dup` ce iese
din acest mu[chi se plaseaz` \n intersti]iul dintre mu[chiul biceps
brahial (anterior) [i mu[chiul brahial (posterior). |n acest intersti]iu
nervul coboar` oblic dinspre medial spre lateral, \n diagonal`, la

240
nivelul bra]ului, ajung#nd \n raport cu marginea lateral` a
tendonului mu[chiului biceps brahial. Apoi perforeaz` aponevroza
superficial`, imediat sub plica cotului, devenind subcutanat [i se
ramific` la nivelul jum`t`]ii externe a plicii antebra]ului.

Distribu]ie - pe traiectul s`u nervul musculocutan d` dou` tipuri de

ramuri :

1. ramuri colaterale :
- nervul mu[chiului coracobrahial (se deta[eaz` imediat
dup` emergen]a nervului musculocutan). Are dou`
ramuri: superioar` (penetreaz` \n regiunea superioar` a
mu[chiului coracobrahial [i ajunge p#n` la bra]ul scurt
al bicepsului brahial) [i inferioar` (mult mai lung`, care
penetreaz` \n mu[chiul coracobrahial abia l#ng`
inser]ia acestuia pe humerus).
- nervul mu[chiului brahial anterior
- nervul mu[chiului biceps brahial. Ia na[tere din nervul
musculocutan, imediat ce acesta iese din mu[chiul
coracobrahial. Dup` un scurt traiect, se divide \ntr-o
ramur` nervoas` pentru lunga por]iune a bicepsului
brahial [i o ramur` nervoas` pentru scurta por]iune.

2. ramuri terminale:
- ramura posterioar`. Merge posterior de vena medio-
cefalic`, ajunge pe fa]a extern` [i apoi posterioar` a antebra]ului,
ajung#nd p#n` la articula]ia pumnului.
- ramura anterioar`. Merge anterior de vena medio-
cefalic`, plas#ndu-se la nivelul antebra]ului, lateral de vena
median`. Ajunge p#n` la zona anterioar` a articula]iei pumnului.

|n rezumat, nervul musculocutan este un nerv mixt, motor [i

senzitiv. Ramurile motorii (colaterale) inerveaz` cei trei
mu[chi din regiunea anterioar` a bra]ului (coracobrahial,
biceps brahial, brahial anterior) \n timp ce ramurile
senzitive (terminale) inerveaz` pielea din regiunile antero-
extern` [i postero-extern` a antebra]ului.

d) Nervul median

Origine - ia na[tere prin unirea r`d`cinii externe, ce provine din

cordonul lateral al plexului brahial, cu r`d`cina intern`, ce provine
din cordonul medial al plexului.

241
Traiect coboar` vertical pe fa]a intern` a bra]ului, \n intersti]iul
dintre mu[chiul biceps brahial [i mu[chiul brahial anterior. Pe acest
traiect, nervul median se afl` \ntr-un raport foarte important cu
artera humeral`. |n 1/3 proximal` a bra]ului este situat lateral fa]`
de arter`, \n 1/3 medie este anterior [i \n 1/3 distal` se plaseaz`
medial.
La plica cotului, trece prin mu[chiul rotund pronator (\ntre
capul epitrohlean [i capul coronoidian), \ncruci[eaz` anterior artera
cubital`, dinspre median spre lateral [i se plaseaz` pe linia median`
a antebra]ului, \ntre mu[chiul flexor superficial al degetelor
(anterior) [i mu[chiul flexor profund al degetelor [i mu[chiul flexor
lung al policelui. Ajuns la nivelul fe]ei anterioare a pumnului, trece
posterior de retinaculul flexorilor.
La nivelul fe]ei palmare a m#inii, trece profund de
aponevroza palmar` urm#nd conturul medial al eminen]ei tenare.
La nivelul canalului carpian, nervul median d` ramuri
terminale, sub form` de evantai, care merg posterior de
aponevroza palmar` superficial` [i anterior de tendoanele flexorilor
degetelor.

Distribu]ie - \n traiectul s`u nervul median d` dou` tipuri de

ramuri:

1. ramuri colaterale:
- ramuri articulare (una superioar` [i una inferioar`, care
inerveaz` articula]ia cotului).
- nervul superior al mu[chiului rotund pronator.
- ramuri musculare (care inerveaz` mu[chii din loja
anterioar` a antebra]ului, cu excep]ia por]iunii mediale
a mu[chiului flexor profund al degetelor [i a mu[chiului
flexor ulnar al carpului, care sunt inerva]i de
nervul cubital).
- nervul interosos. Este satelit al arterei interosoase
anterioare. |mpreun` cu artera, nervul interosos
coboar` vertical \ntre membrana interosoas` (posterior)
[i mu[chiul lung flexor al policelui [i mu[chiul flexor
profund al degetelor (anterior).
- nervul cutanat palmar. Se desprinde din nervul
median, proximal de retinaculul flexorilor, trece anterior
de acesta fiind situat \n ]esutul celular subcutanat,
imediat deasupra aponevrozei palmare superficiale [i se
divide \n dou` ramuri: extern` (inerveaz` pielea din
zona eminen]ei tenare) [i intern` (inerveaz` pielea din
zona palmar` mijlocie, \ntre eminen]a tenar` [i
eminen]a hipotenar`).

2. ramuri terminale.

242
 Iau na[tere \n canalul carpian, posterior de retinaculul
flexorilor. Sunt \n num`r de 6:
- prima ramur` d` na[tere nervului abductorului
policelui, nervului scurtului flexor al policelui (fasciculul
extern), nervului opozantului policelui.
- a doua ramur` d` na[tere primului colateral palmar
extern al policelui.
- a treia ramur` d` na[tere colateralului palmar intern al
policelui.
- a patra ramur` d` na[tere nervului primului lombrical,
nervului colateral palmar extern al indexului [i nervului
colateral dorsal extern al indexului.
- a cincea ramur` d` na[tere, \n al doilea spa]iu
interosos, nervului celui de-al doilea lombrical, nervului
colateral palmar intern al indexului, nervului colateral
palmar extern al mediusului. Fiecare din ultimele dou`
ramuri, ajunse la nivelul degetului res-pectiv se divide
\ntr-un nerv colateral palmar [i un nerv colateral dorsal.
- a [asea ramur` d` na[tere, \n al treilea spa]iu
interosos, nervului colateral palmar intern al mediusului [i
nervului colateral palmar extern al inelarului. Fiecare din
aceste ramuri, ajunse la nivelul degetului respectiv, dau o
ramur` colateral` dorsal`.

|n rezumat, se poate spune c` nervul median este un nerv

mixt ce d` ramuri nervoase musculare [i ramuri nervoase
cutanate.
Ramurile musculare inerveaz` :
1. to]i mu[chii din regiunea anterioar` a
antebra]ului, cu excep]ia mu[chiului flexor ulnar
al carpului [i por]iunii mediale din mu[chiul flexor
profund al degetelor.
2. primii doi mu[chi lombricali.
3. to]i mu[chii eminen]ei tenare, cu excep]ia
mu[chiului adductor al policelui [i fasciculului
intern al mu[chiului scurt flexor al policelui.
Ramurile cutanate sunt responsabile de sensibilitatea
cutanat` din:
1. zona tenar`
2. zona palmar` mijlocie
3. zona palmar` a policelui
4. zona palmar` [i cea mai mare parte a zonei
dorsale a indexului
5. zona palmar` [i cea mai mare parte a zonei
dorsale a mediusului
6. zona palmar` [i cea mai mare parte a zonei
dorsale a jum`ta`]ii externe a inelarului.

243
e) Nervul cubital (nervul ulnar) - |n terminologia englez`
[i german`.

Origine - se desprinde din r`d`cina intern` a nervului median. Este

un nerv voluminos, \ns` ceva mai pu]in dec#t nervul median.

Traiect ini]ial nervul cubital, la nivelul axilei, este foarte apropiat

de nervul median, de care este desp`r]it prin artera axilar`. La
nivelul 1/3 proximale a bra]ului el coboar` pe fa]a medial` a
acestuia, fiind situat postero-intern de artera humeral`. La acest
nivel nervul cubital perforeaz` septul intermuscular medial al
bra]ului, cobor#nd p#n` la nivelul cotului \ntr-un spa]iu delimitat
posterior de bra]ul medial al tricepsului brahial [i septul
intermuscular medial al bra]ului. Septul separ` nervul cubital de
mu[chiul brahial anterior, nervul median [i artera humeral` (situate
anterior).
La nivelul cotului, nervul cubital se plaseaz` \n [an]ul
epitrohleo-olecranian (delimitat de epitrohlee [i olecran) fiind
separat de piele printr-o mic` bandelet` fibroas` transversal`
numit` bandeleta epitrohleo-olecranian` .
La nivelul antebra]ului, \n jum`tatea proximal`, coboar` \n
intersti]iul dintre mu[chiul flexor profund al degetelor (posterior) [i
mu[chiul flexor ulnar al carpului (anterior). |n jum`tatea distal`,
nervul cubital r`m#ne \n raport posterior cu mu[chiul flexor profund
al degetelor [i apoi cu mu[chiul p`trat pronator (\n apropierea
pumnului) dar anterior, devine superficial, merg#nd paralel cu
marginea medial` a tendonului mu[chiului flexor ulnar al carpului.
La nivelul pumnului, spre deosebire de nervul median, nervul
cubital trece anterior de retinaculul flexorilor, \n culisa nervului
cubital delimitat` de pisiform (medial) [i osul cu c#rlig (lateral).

Distribu]ie - pe parcursul traiectului s`u, nervul cubital d` dou`

tipuri de ramuri: colaterale [i terminale.

1. Ramurile colaterale sunt:

- ramuri articulare (sunt destinate articula]iei cotului).
- ramuri musculare (inerveaz` mu[chiul flexor ulnar al
carpului [i jum`tatea medial` a mu[chiului flexor
profund al degetelor).
- ram anastomotic (d` dou` ramuri: cutanat` - se
anastomozeaz` cu nervul cutanat brahial intern;
vascular` - intr` \n peretele arterei cubitale).
- nervul cutanat dorsal al m#inii. La nivelul regiunii
posterioare a antebra]ului da trei ramuri: intern`, mijlocie, extern`.

244
 Ramura intern` merge pe marginea medial` a m#inii
form#nd nervul colateral dorsal intern al degetului mic.
Ramura mijlocie se \ndreapt` c`tre spa]iul IV interosos al
m#inii, d#nd na[tere nervului colateral dorsal extern al degetului
mic.
Ramura extern` se \ndreapt` c`tre spa]iul III interosos al
m#inii d#nd na[tere unor filete nervoase foarte sub]iri care se
\ndreapt` c`tre fa]a dorsal` a primei falange a inelarului [i a
mediusului.

2. Ramurile terminale : la nivelul pumnului, nervul cubital se

divide \ntr-o ramur` superficial` [i una profund`.

a) ramura superficiala este situata imediat sub piele. Ea coboar`

vertical d#nd filete nervoase pentru pielea eminen]ei hipotenare [i
pentru mu[chiul palmar cutanat. Apoi \[i continu` traseul, ceva mai
distal diviz#ndu-se \n dou` ramuri:
- ramura intern`. |ncruci[eaz` eminen]a hipotenar` [i
formeaz` nervul colateral palmar intern al degetului
mic.
- ramura extern`. Se \ndreapt` c`tre spa]iul IV interosos
d#nd la extremitatea distal` a acestui spa]iu dou`
ramuri: nervul colateral palmar extern al degetului mic
[i nervul colateral palmar intern al inelarului.

b) ramura profund` este exclusiv muscular`. Se desprinde din

nervul cubital la nivelul fe]ei laterale a pisiformului. Coboar`
vertical, curb#ndu-se spre lateral la nivelul bazelor
metacarpienelor, form#nd arcada palmar` nervoas` a nervului
cubital. Din aceast` arcad` palmar` nervoas` pleac` filete nervoase
ce inerveaz` mu[chii eminen]ei hipotenare, al treilea [i al patrulea
mu[chi lombrical, mu[chii interoso[i, mu[chiul adductor al policelui
[i mu[chiul scurt flexor al policelui.

|n rezumat, nervul cubital d` (ca [i nervul median) dou`

tipuri de ramuri: musculare [i cutanate.
Ramurile musculare inerveaz`:
- la nivelul antebra]ului, mu[chiul flexor ulnar al
carpului [i jum`tatea medial` a mu[chiului
flexor comun al degetelor;
- la nivelul m#inii, mu[chii eminen]ei hipotenare,
ultimii doi lombricali, adductorul policelui,
scurtul flexor al policelui [i to]i mu[chii interoso[i
(palmari, dorsali)
Ramurile cutanate asigur` sensibilitatea pielii din
jum`tatea medial` a regiunii dorsale a m#inii, regiunea
hipotenar`, degetul mic [i jum`tatea medial` a inelarului.

245
7. Nervul radial

Este un nerv voluminos, uneori chiar mai voluminos dec#t nervul

median. Ca [i nervii median [i cubital [i nervul radial se \ntinde de la
v#rful axilei p#n` la degetele m#inii.

Origine pleac` din cordonul posterior al plexului brahial, ca [i

nervul circumflex (axilar).

Traiect plec#nd din cordonul posterior, nervul radial se \ndreapt`

\n jos, lateral [i posterior. Se angajeaz` \n [an]ul nervului radial (de
la nivelul fe]ei posterioare a humerusului) pe care-l parcurge \n
\ntregime, \mpreun` cu artera humeral` profund` [i ajunge la
nivelul fe]ei laterale a bra]ului \n treimea distal`. Aici nervul radial
perforeaz` septul intermuscular lateral al bra]ului [i se plaseaz` \n
intersti]iul dintre mu[chiul brahioradial [i mu[chiul lung extensor
radial al carpului (lateral) [i mu[chiul biceps brahial (medial)
ajung#nd la nivelul fe]ei anterioare a cotului, unde d` dou` ramuri
terminale : anterioar` (cutanat` - senzitiv`) [i posterioar`
(muscular`).

Distribu]ie - pe traiectul s`u nervul radial d` dou` tipuri de ramuri:

colaterale [i terminale.

1. Ramurile colaterale sunt:

- nervul cutanat intern inerveaz` pielea din regiunea
posterioar` medial` a bra]ului.
- nervul por]iunii lungi a tricepsului brahial.
- nervul mu[chiului vast medial (triceps brahial).
- nervul mu[chiului vast lateral (triceps brahial) [i nervul
mu[-chiului anconeu.
- nervul cutanat extern inerveaz` pielea din regiunea
poste-rioar` lateral` a bra]ului.
- nervul mu[chiului brahioradial.
- nervul mu[chiului lung flexor radial al carpului.

2. Ramurile terminale sunt: muscular` (posterioar`), cutanat`

(anterioar`).

Ramura muscular` (posterioar`) d`, imediat l#ng` originea

sa, o ramur` nervoas` pentru mu[chiul scurt flexor radial al
carpului. Perforeaz` mu[chiul , ocole[te g#tul radiusului, fiind \n
contact direct cu planul osos [i ajunge la nivelul fe]ei posterioare a

246
antebra]ului, unde se afl` \ntre mu[chii planului superficial [i cei ai
planului profund.
Aceast` ramur` d` filete nervoase care inerveaz` to]i mu[chii din
loja posterioar` a antebra]ului. Ajuns` la nivelul fe]ei dorsale a
pumnului, ramura muscular` d` mai multe filete nervoase [i pentru
articula]ia pumnului.
Ramura cutanat` (anterioar`) coboar` de la bifurca]ia nervului
radial pe toat` lungimea antebra]ului, pe fa]a profund` (posterioar`)
a mu[chiului brahioradial, \mpreun` cu artera radial`. Mu[chiul
brahioradial reprezint` un reper anatomic foarte important, el
constituind mu[chi satelit al arterei radiale [i a ramurii
anterioare a nervului radial. Ramura anterioar` a nervului radial
este situat` lateral de artera radial`. Ajuns` la nivelul pumnului,
ramura anterioar` perforeaz` fascia antebrahial` de-a lungul
marginii posterioare a mu[chiului brahioradial, ajunge \n
tabachera anatomic` [i apoi d` 3 ramuri: extern`, mijlocie, intern`.

- ramura extern` d` na[tere nervului colateral

dorsal extern al policelui.
- ramura mijlocie d` na[tere nervului colateral
dorsal intern al policelui.
- ramura intern` d` na[tere unor filete nervoase
care se \ndreapt` c`tre pielea regiunii dorsale a
m#inii.

|n rezumat, nervul radial d` na[tere la dou` tipuri de ramuri:

musculare [i cutanate.
1. ramurile musculare inerveaz` to]i mu[chii din
regiunea posterioar` a bra]ului, to]i mu[chii din regiunea
posterioar` a antebra]ului, mu[chii eminen]ei tenare,
mu[chiul scurt abductor al policelui.
2. ramurile cutanate inerveaz` pielea din zona
postero-intern` a bra]ului, zona median` posterioar` a
antebra]ului, jum`tatea lateral` a fe]ei dorsale a m#inii,
fe]ei dorsale a policelui, fe]ei dorsale a primei falange a
indexului [i fe]ei dorsale (jum`tatea extern`) a primei
falange a mediusului.

NERVII INTERCOSTALI

Generalit`]i :

- sunt nervi proveni]i din r`d`cinile anterioare ale nervilor I -

XII dorsali (toracali);
- poart` aceast` denumire deoarece str`bat dinspre posterior
spre anterior spa]iile intercostale;
247
 - sunt nervi mic[ti, senzitivi [i motori, destina]i peretelui
cavit`]ii toracale [i cavit`]ii abdominale;
- sunt \n num`r de 12, numerot#ndu-se de la 1 la 12 dinspre
cranial spre caudal. Primul nerv intercostal este situat \n primul
spa]iu intercostal, iar ultimul este situat la nivelul marginii
inferioare a coastei a 12-a (\n [an]ul costal).

A. Caractere comune :

1. Origine - se numesc nervi intercostali, imediat ce au ie[it

din g`urile de conjugare, \n momentul \n care trunchiurile nervoase
rahidiene se bifurc` \ntr-o ramur` anterioar` [i una posterioar`.

2. Anastomoze - traiect - raporturi - imediat l#ng`

origine, fiecare nerv intercostal d` dou` ramuri anastomotice
(ramuri comunicante): ramura ascendent`, care se duce la
ganglionul toracic situat deasupra [i ramura descendent`,
care se duce la ganglionul toracic situat dedesubt.
Dupa ce a dat aceste dou` ramuri, nervul intercostal se
\ndreapt` \n afar` c`tre spa]iul intercostal corespunzator.
Ini]ial este situat \ntre mu[chiul intercostal extern [i lama fibroas`
care prelunge[te posterior mu[chiul intercostal intern. Apoi se
angajeaz` \ntre mu[chii intercostal intern [i extern [i r`m#ne \n
acest intersti]iu, p#n` la extremitatea anterioar` a acestuia. Trebuie
subliniat c` nervul intercostal intr` \n [an]ul intercostal imediat dup`
ce dep`[e[te unghiul costal, fiind \nso]it de o arter` [i ven`
intercostal`.

3. Distribu]ie - pe traiectul lor, de form` semicircular`, \n

jurul toracelui, nervii intercostali dau numeroase ramuri:

a) ramuri musculare pentru mu[chii intercostali interni [i

externi, mu[chii subcostali, mu[chiul triunghiular al sternului,
mu[chii supracostali, mu[chii abdominali.
b) ramuri anastomotice. Difer` de ramurile comunicante
amintite mai sus (care mergeau spre ganglionii simpatici toracali).
Sunt ramuri nervoase prin care nervii intercostali se
anastomozeaz`.
c) ramuri cutanate (perforante). Sunt \n num`r de dou`
pentru fiecare nerv intercostal: nervul perforant lateral [i nervul
perforant anterior.

B. Caractere particulare :

1. Primul nerv intercostal este foarte sub]ire [i scurt. Nu

are un ram perforant lateral. Se \ntinde p#n` la stern, unde se
distribuie pielii.

248
 2. Al doilea nerv intercostal - nervul perforant lateral, \n
loc s` se distribuie tegumentului toracelui, se \ndreapt` c`tre axil`
unde se anastomozeaz` cu nervul accesor al nervului brahial
cutanat intern, pentru ca \n final s` ajung` la pielea din regiunea
intern` a bra]ului.

3. Al treilea nerv intercostal - ramul perforant al acestuia

se comport` asem`n`tor cu omologul s`u ce provine din nervul 2
intercostal.

4. Nervii 4 - 5 intercostali - au trei particularit`]i:

- filetul posterior al ramului perforant lateral se

distribuie fe]ei posterioare a um`rului.
- filetul anterior se distribuie, \n principal, glandei
mamare [i mamelonului.
- dau c#teva filete nervoase pentru mu[chiul
triunghiular al sternului.

5. Nervii 6 - 7 intercostali - dau c#teva filete nervoase

care inerveaz` partea superioara a mu[chilor oblic mare [i drept
mare ai abdomenului.

6. Nervii 8 - 9 - 10 - 11 intercostali ini]ial se g`sesc \n

spa]iile intercostale formate de coastele false , \ntre mu[chii
intercostal intern [i intercostal extern. Ajun[i la extremitatea
anterioar` a acestor spa]ii, perforeaz` cartilajele costale, intr#nd
\ntre mu[chii largi ai abdomenului. Aici dau primul ram perforant
anterior , care traverseaz`, dinspre porterior spre anterior,
marginea lateral` a mu[chiului drept abdominal [i se distribuie pielii
din aceast` regiune. Apoi, trunchiul principal penetreaz` \n teaca
mu[chiului drept abdominal, str`bate mu[chiul, perforeaz` marginea
intern` (median`) a mu[chiului, d#nd al doilea ram perforant
anterior , care se distribuie pielii din regiunea median` a
abdomenului.

7. Nervul 12 intercostal - nu se g`se[te \ntr-un spa]iu

intercostal propriu-zis. El parcurge spa]iul anatomic situat distal de
ultima coast`. Acest nerv se distinge de to]i ceilal]i nervi
intercostali prin traiect [i distribu]ie.
Ramul perforant lateral perforeaz` mu[chiul oblic mare,
\ncruci[eaz` creasta iliac` [i se distribuie pielii din regiunea fesier`.

249
3. PLEXUL LOMBAR

Mod de formare : plexul lombar este format din r`d`cinile

anterioare ale nervilor 1, 2, 3 [i 4 lombari.

Forma : fiecare ramur` anterioar` a nervilor lombari se leag` de

r`d`cinile vecine prin anastomoze oblice care abordeaz`
trunchiurile nervoase \n unghi ascu]it. Prima ramur` se
anastomozeaz` imediat \n apropierea g`urii de conjugare. A doua
se anastomozeaz` cu a treia pu]in mai \n afar`. A treia se
anastomozeaz` cu a patra [i mai \n afar`, etc. Acest mod de
anastomozare face ca plexul lombar s` aib` o form` triunghiular`,
cu baza \ndreptat` spre coloana vertebral` [i cu v#rful
corespunz#nd unirii dintre a 3-a ramur` lombar` cu ramul
ascendent al celei de-a 4-a ramuri.

Raporturi : Plexul lombar este situat profund \n unghiul format de

corpurile vertebrale cu apofizele transverse corespondente. Este
acoperit de mu[chiul psoas.

Anastomoze : Plexul lombar se anastomozeaz` cu:

- ultimul nerv intercostal
- plexul sacrat
- cu simpaticul lombar

Distribu]ie : Plexul lombar d` ramuri colaterale [i ramuri

terminale:

1. Ramurile colaterale sunt:

- nervul abdomino-genital mare
- nervul abdomino-genital mic
- nervul femuro-cutanat
- nervul genito-femural

2. Ramurile terminale sunt:

- nervul obturator
- nervul femural

Pentru profilul universit`]ii, mai importante sunt ramurile terminale

ale plexului lombar, care particip` la inerva]ia membrului pelvin.

a. NERVUL OBTURATOR

Origine : se formeaz` prin unirea a 3 r`d`cini ce provin din nervii

lombari 2- 3- 4. Aceste 3 r`d`cini se unesc \n interiorul mu[chiului
psoas, form#nd nervul obturator.

250
Traiect : nervul obturator odat` format, iese prin marginea intern`
a mu[chiului psoas, \ncruci[eaz` articula]ia sacro-iliac`, merge pe
fa]a intern` a bazinului, pu]in caudal fa]` de creasta ilio-pectinee [i
ajunge la gaura obturatorie sau canalul subpubian, \n care se
angajeaz` \mpreun` cu artera [i vena omonim`.

Ramuri colaterale : |n traiectul s`u abdominal [i pelvin, nervul

obturator nu furnizeaz` nici o ramur` colateral`. Pu]in \nainte de a
intra \n canalul subpubian, nervul obturator d` o ramur` foarte
sub]ire, numit` nerv superior al mu[chiului obturator extern
care se distribuie mu[chiului obturator extern.

Ramuri terminale : |n canalul subpubian, nervul obturator se

divide \n dou` ramuri terminale:
- ramura anterioar`
- ramura posterioar`
Ramura anterioar` iese din canalul subpubian [i se
plaseaz` \ntre mu[chiul pectineu [i adductorul mic. Ea d` ramuri
musculare care inerveaz` mu[chii adductor mic, adductor mare [i
drept intern.
Ramura posterioar` iese din canalul subpubian, traverseaz`
fasciculele superioare ale mu[chiului obturator extern, plas#ndu-
se \ntre acest mu[chi [i mu[chiul adductor scurt. Ea d` ramuri
musculare care inerveaz` mu[chiul adductor mare [i mu[chiul
obturator extern [i ramuri articulare care se distribuie p`r]ii interne
a articula]iei [oldului [i genunchiului (partea poste-rioar`).

|n rezumat, nervul obturator este un nerv mixt ce con]ine

fibre motorii [i senzitive. Ramurile motorii inerveaz`
mu[chiul obturator extern, cei 3 mu[chi adductori ai
coapsei, mu[chiul drept intern, mu[chiul pectineu (uneori).
Ramurile senzitive se distribuie articula]iei [oldului [i
genunchiului [i pielii din regiunea intern` (medial`) a
genunchiului [i gambei (datorit` anastomozei pe care nervul
obturator o are cu nervul safen).

b. NERVUL FEMURAL

Este cel mai voluminos nerv al plexului lombar. Este un nerv

mixt destinat mu[chilor fe]ei anterioare a coapsei [i pielii din
regiunea antero-extern` a membrului inferior.

251
Origine : ia na[tere din unirea r`d`cinilor anterioare ale nervilor
rahidieni lombari 2- 3- 4.

Traiect : cele 3 r`d`cini anterioare se unesc \n grosimea mu[chiului

psoas. Apoi iese pe marginea extern` a acestuia [i se plaseaz` \n
[an]ul dintre mu[chiul psoas [i mu[chiul iliac. Coboar` \n acest [an]
p#n` la nivelul zonei inghinale, p`trunde pe sub ligamentul
inghinal, fiind situat lateral de artera [i vena femural` [i d`
numeroase ramuri.

Distribu]ie : pe traiectul s`u, nervul femural d` dou` tipuri de

ramuri: colaterale [i terminale.

1. Ramurile colaterale:
- nervul mu[chiului psoas
- nervii (\n num`r de 4) mu[chiului iliac
- nervii arterei femurale

2. Ramuri terminale:

a. nervul musculocutan extern. Este o ramur` superficial` [i

lateral` a nervului femural. Coboar` spre genunchi, \ntre
mu[chiul psoas [i mu[chiul croitor, d#nd filete nervoase:
- musculare (scurte [i lungi) - care inerveaz`
mu[chiul croitor;
- cutanate (perforant superior, perforant mijlociu
[i accesor al safenei interne). Ramul perforant
superior inerveaz` pielea din regiunea anterioar`
a coapsei, ramul perforant inferior inerveaz`
pielea din regiunea antero-medial` a coapsei, iar
ramul accesor al safenei mari inerveaz` pielea din
regiunea medial` a genunchiului.

b. nervul musculocutan intern. Este o ramur` superficial` [i

medial` a nervului femural. Imediat dup` origine, nervul d`
ramuri:
- musculare - care inerveaz` mu[chii pectineu [i
adductor lung;
- cutanate - care inerveaz` pielea din regiunea
supero-medial` a coapsei.

c. nervul mu[chiului cvadriceps. Este o ramur` profund` [i

lateral` a nervului femural. El se \mparte \n 4 ramuri, c#te
una pentru fiecare corp muscular al cvadricepsului femural.

d. nervul safen intern. Este o ramur` profund` [i medial` a

nervului femural. Merge \mpreun` cu artera [i vena femural`,
posterior de mu[chiul croitor (mu[chi satelit al pachetului vasculo-
252
nervos femural) str`b`t#nd loja anterioar` a coapsei oblic, dinspre
lateral spre medial. Ajunge \mpreun` cu artera [i vena femural`
p#n` la inelul celui de-al treilea adductor (mu[chiul adductor mare)
unde p`r`se[te vasele, perfor#nd teaca ce \nconjoar` pachetul
vasculo-nervos [i ajunge la nivelul condilului femural intern unde d`
dou` ra-muri terminale:
- ramul rotulian, care inerveaz` pielea din
regiunea rotulian`;
- ramul gambier, care se al`tur` venei safene
mari p#n` la nivelul gleznei. Pe traiectul s`u d`
ramuri cutanate pentru pielea din regiunea
medial` a gambei [i medial` a piciorului [i ramuri
articulare pentru articula]ia gleznei.

|n rezumat, nervul femural este cel mai lung nerv spinal,

\ntinz#ndu-se de la a 2-a vertebr` lombar` p#n` la haluce.
Este un nerv mixt d#nd:
* ramuri musculare, care inerveaz` mu[chii psoas-iliac,
pectineu, adductor lung [i cvadriceps.
* ramuri cutanate, care inerveaz` pielea din regiunea
antero-medial` a coapsei [i genunchiului [i regiunea
medial` a gambei [i piciorului.

PLEXUL SACRAL

Mod de formare : plexul sacral se formeaz` prin unirea r`d`cinilor

anterioare ale nervului lombar 5 [i ale nervilor sacrali 1- 2- 3 si 4.
R`d`cina anterioar` a nervului lombar 5 se une[te cu r`d`cina
anterioar` a nervului sacral 1 form#nd un trunchi nervos numit
nerv lombar sacral . Acesta se une[te cu r`d`cinile anterioare ale
nervilor sacrali 2- 3 [i 4 form#nd un trunchi comun voluminos care
se g`se[te \n marea incizur` ischiatic`, din care se desprind apoi
ramurile plexului sacral.
Privit \n ansamblu, plexul sacral are forma unui triunghi, cu
baza orientat` c`tre coloana vertebral` [i v#rful orientat c`tre
marea incizur` ischiatic`.

Raporturi : Plexul sacral este situat profund \n micul bazin, av#nd

anterior aponevroza pelvin` superioar` (care-l separ` de viscerele
din pelvis), posterior mu[chiul piramidal (care-l separ` de fa]a
anterioar` a sacrului), median rectul [i lateral marginea posterioar`
a mu[chiului ridic`tor al anusului [i vasele hipogastrice.
253
Anastomoze : Plexul sacral se anastomozeaz` cu:
1. plexul lombar
2. plexul sacro-coccigian
3. marele simpatic

Distribu]ie : Plexul sacral d` dou` tipuri de ramuri:

colaterale(numeroase) [i terminal` (nervul sciatic).

A. Ramurile colaterale sunt \n num`r de 10 [i se \mpart \n:

- anterioare:
- nervul obturator intern
- nervul anal (nervul hemoroidal)
- nervul mu[chiului ridic`tor al anusului
- nervul ru[inos intern
- nervi viscerali
- posterioare:
- nervul fesier superior (inerveaz` mu[chiul fesier
mic [i mu[chiul fesier mijlociu)
- nervul mu[chiului piramidal
- nervul mu[chiului gemen superior
- nervul mu[chiului gemen inferior [i al mu[chiului
p`trat femural
- nervul fesier inferior (nervul sciatic mic)
inerveaz` mu[chiul fesier mare [i pielea regiunii
fesiere, pielea regiunii perineale, supero-mediale
[i posterioare a coapsei, scrotului [i labiilor mari.
Ramurile terminale ale nervului fesier
inferior inerveaz` regiunea postero-superioar` a
gambei.

B. Ramura terminal` : nervul sciatic (nervul ischiatic)

Traiect : Nervul sciatic este cel mai voluminos nerv al

organismului uman. El iese din micul bazin, prin partea inferioar` a
marii incizuri ischiatice, ajung#nd \n zona fesier`. Se angajeaz` \n
[an]ul profund, delimitat lateral de trohanterul mare [i medial de
ischion, cobor#nd spre fa]a poplitee a genunchiului, la nivelul p`r]ii
posterioare a coapsei, imediat sub cap`tul lung al mu[chiului biceps
femural. Ajuns \n regiunea proximal` a fosei poplitee, nervul sciatic
se termin` d#nd dou` ramuri. Pe traiectul s`u, nervul sciatic este
\nso]it de artera nervului sciatic, p#n` la nivelul fosei poplitee.
* La nivelul fesei, nervul sciatic vine \n raport anterior cu
mu[chii gemen superior, obturator intern, gemen inferior [i p`trat
femural (dinspre proximal spre distal) [i posterior cu mu[chiul fesier
mare.

254
Distribu]ie : Nervul sciatic d` dou` tipuri de ramuri: colaterale [i
terminale.

1. Ramurile colaterale:
- ramuri musculare inerveaz` mu[chii din regiunea
posterioar` a coapsei;
- ramuri articulare :
*superioare (inerveaz` articula]ia [oldului);
*inferioare ( inerveaz` articula]ia
genunchiului);

2. Ramuri terminale - sunt \n num`r de dou`:

- nervul sciatic popliteu extern

- nervul sciatic popliteu intern

NERVUL SCIATIC POPLITEU EXTERN

Traiect : se \ntinde de la regiunea proximal` a fosei poplitee p#n`

la g#tul peroneului. El urmeaz` marginea posterioar` a tendonului
mu[chiului biceps femural, \ndrept#ndu-se distal spre g#tul
peroneului, pe care-l \nconjoar` dinspre posterior spre anterior,
intr` \n mu[chiul peronier lung [i se bifurc` \n cele dou` ramuri
terminale.

Distribu]ie : nervul sciatic popliteu extern d` dou` tipuri de

ramuri: colaterale [i terminale.

A. Ramurile colaterale sunt:

1. ramul articular inerveaz` fa]a postero-extern` a

articula]iei genunchiului;

2. nervul accesor al venei safene externe (vena safen` mic`)

inerveaz` tegumentele din regiunea maleolar` extern` [i
regiunea extern` a c`lc#iului;

3. nervul peronier cutanat inerveaz` pielea din regiunea

lateral` a gambei;

4. ramuri musculare. Sunt dou` ramuri foarte sub]iri care se

termin` \n mu[chiul extensor lung al degetelor [i \n mu[chiul
tibial anterior.

255
B. Ramurile terminale sunt:

1. nervul musculocutan = nervul peronier comun. Se

desprinde din sciaticul popliteu extern, \n grosimea
mu[chiului peronier lung [i coboar` spre maleola peronier`,
fiind situat \ntre mu[chiul peronier lung [i mu[chiul peronier
scurt. El d` ramuri colaterale:
- nervul mu[chiului peronier lung
- nervul mu[chiului peronier scurt
- ramuri cutanate (inerveaz` pielea din regiunea
infero-lateral` a gambei)
[i ramuri terminale:
- ramura medial` (intern`) d` na[tere la nervii
colaterali dorsali de la 1 - 5, ai degetelor
piciorului.
- ramura lateral` (extern`) d` na[tere la nervii
colaterali dorsali 6 - 7, ai degetelor piciorului
(nervii sunt num`ra]i dinspre haluce spre degetul
mic).

2. nervul tibial anterior. Se desprinde din sciaticul popliteu

extern tot \n grosimea mu[chiului peronier lung. Este ramura
medial` de bifurca]ie a nervului sciatic popliteu extern. Se
\ndreapt` spre loja anterioar` a gambei, str`b`t#nd originea
mu[chiului extensor lung al degetelor piciorului, ajung#nd pe
fa]a anterioar` a membranei interosoase a gambei, coboar`
spre glezn`, \mpreun` cu artera [i vena tibial` anterioar`,
\ntre mu[chiul extensor lung al degetelor [i mu[chiul tibial
anterior (proximal) [i mu[chiul tibial anterior [i mu[chiul
extensor lung al halucelui (distal). Proximal de retinaculul
extensorilor se a[eaz` (\mpreun` cu artera tibial` anterioar`)
pe marginea lateral` a tendonului mu[chiului extensor lung al
halucelui, apoi p`trunde pe sub retinacul, ajung#nd pe fa]a
dorsal` a piciorului, unde se termin` bifurc#ndu-se \n ramura
medial` (intern`) [i ramura lateral` (extern`).
Pe traiectul sau d` dou` tipuri de ramuri:

A. Ramuri colaterale:

- nervul mu[chiului tibial anterior

- nervul mu[chiului extensor lung al
degetelor
- nervul mu[chiului extensor lung al
halucelui
- ramuri articulare (inerveaz` fa]a
anterioar` a articula]iei gleznei)

256
 B. Ramuri terminale:

- ramura lateral` (extern`) inerveaz`

mu[chiul pedios [i articula]iile tarsului,
metatarsului [i falangelor.
- ramura medial` (intern`) coboar` \n
spa]iul 1 interosos inerv#nd pielea din
aceast` regiune [i se anastomozeaz` \n final
cu ramura medial` din nervul
musculocutan.

|n rezumat - nervul sciatic popliteu extern este un nerv

mixt, alc`tuit din fibre senzitive [i fibre motorii. El inerveaz`
to]i mu[chii din regiunea antero-extern` a gambei [i
mu[chiul pedios. Prin fibrele senzitive, inerveaz` pielea din
regiunea extern` a gambei [i din cea mai mare parte a
regiunii dorsale a piciorului.

NERVUL SCIATIC POPLITEU INTERN

Este ramura intern` de bifurca]ie a nervului sciatic, fiind mult mai

voluminoas` dac#t ramura extern` de bifurca]ie (nervul sciatic
popliteu extern).

Traiect : se \ntinde de la unghiul superior al fosei poplitee p#n` la

unghiul inferior al acesteia. Apoi p`trunde pe sub arcada mu[chiului
solear schimb#ndu-[i numele \n nervul tibial posterior.
La nivelul fosei poplitee, nervul sciatic popliteu intern are un raport
foarte important cu artera [i vena poplitee, de care este \nso]it.
Dinspre superficial spre profund \nt#lnim \n aceast` regiune nervul,
vena poplitee [i artera poplitee.

Distributie : nervul sciatic popliteu intern d` dou` tipuri de

ramuri:

Ramuri colaterale:

- ramuri musculare inerveaz` mu[chii din loja

posterioar` a gambei;
- ramuri articulare inerveaz` articula]ia genunchiului;
- nerv safen extern (nervul sural) - este superficial
fiind satelit venei safene mici (vena safena extern`);
inerveaz` pielea din regiunea extern` a gambei, din
257
 regiunea maleolei externe [i din regiunea extern` a
c`lc#iului, precum [i articula]ia gleznei [i articula]ia
astragalo-calcanean`.

Nervul safen extern se termin` prin dou` ramuri:

* extern`. Continu` direc]ia nervului din care a luat

na[tere, merg#nd pe marginea extern` a piciorului,
form#nd \n final nervul colateral dorsal extern al
degetului mic.

* intern`. Se \ndreapt` spre al 4- lea spa]iu interosos al

piciorului, form#nd \n final nervul colateral dorsal
extern al degetului IV [i nervul colateral dorsal intern al
degetului V.

Ramura terminal`: este reprezentat` de nervul tibial posterior.

Traiect: de la nivelul arcadei mu[chiului solear, nervul tibial

posterior coboar` pe fa]a posterioar` a gambei, oblic, spre maleola
tibial`, trece prin regiunea retromaleolar` intern`, ajung#nd pe fa]a
medial` a calcaneului, unde se termin` bifurc#ndu-se la nivelul a
2/3 proximale ale gambei (nervul tibial posterior se g`se[te \ntre
planul superficial [i cel profund, \mpreun` cu artera [i vena tibial`
posterioar`). |n 1/3 distal`, nervul devine superficial, fiind \n raport
cu marginea medial` a tendonului lui Achile.
Distribu]ie: el d` dou` tipuri de ramuri: colaterale [i terminale.

Ramuri colaterale:

- ramura muscular` - inerveaz` to]i mu[chii din loja

posterioar` a gambei
- ramura articular` - inerveaz` articula]ia gleznei.
- nervul calcanean medial inerveaz` pielea de pe fa]a
intern` a c`lc#iului.
- nervul cutanat plantar inerveaz` pielea din regiunea
plantar`.

Ramuri terminale - ajuns \n [an]ul calcanean medial, nervul tibial

posterior d` dou` ramuri terminale:

- nervul plantar medial (omologul nervului median la

m#n`). Acesta d`:
* ramuri musculare inerveaz` mu[chii abductor
al halucelui, scurt flexor al halucelui, por]iunea
medial` a mu[chiului accesor al mu[chiului flexor
lung al degetelor;

258
 * ramuri terminale - dau \n final nervii colaterali
plantari ai degetelor 1 - 2 - 3 [i colateral plantar
medial al degetului 4

- nervul plantar lateral (omologul nervului cubital la

m#n`). Acesta d`:
* ramuri musculare : inerveaz` por]iunea lateral`
a mu[chiului accesor al mu[chiului flexor lung al
degetelor, mu[chiul abductor al degetului 5 [i
mu[chiului scurt flexor al degetului 5.
* ramuri terminale - sunt de dou` feluri:

1. Ramura superficial`, care se termin` prin nervul

colateral plantar lateral al degetului 4 , nervul
colateral plantar medial al degetului 5 [i nervul
colateral plantar lateral al degetului 5.
2. Ramura profund` , care inerveaz` articula]iile
tarsiene [i tarso-metatarsiene, al 3-lea [i al 4-lea
mu[chi lombricali, abductorul halucelui, mu[chii
interoso[i (dorsali [i plantari).

PLEXUL SACRO - COCCIGIAN

Mod de formare: plexul sacro-coccigian se formeaz` prin unirea

r`d`cinilor anterioare ale nervilor 4 - 5 sacra]i cu r`d`cina anterioar`
a nervului coccigian.

Distribu]ie: de la nivelul plexului sacro-coccigian pleac` 2 tipuri de

ramuri:
- ramuri anterioare: care se \ndreapt` spre plexul
hipogastric.
- ramuri posterioare : care se anastomozeaz` cu
ramurile posterioare ale ultimilor nervi sacrali [i se
termin` \n pielea ce acoper` coccisul.

Nervul coccigian d` o ramur` anastomotic` pentru r`d`cina

anterioar` a nervului 5 sacral [i apoi se divide \ntr-o ramur`
intern` [i una extern`. Ramura intern` traverseaz` mu[chiul
ischio-coccigian, pe care-l inerveaz` [i se termin` \n pielea
regiunii coccigiene. Ramura extern` traverseaz` [i ea
mu[chiul ischio-coccigian [i se termin` \n regiunea inferioar` a
mu[chiului fesier mare (pe care o inerveaz`).

259
TRUNCHIUL CEREBRAL

Configura]ie extern`

Trunchiul cerebral este o structur` nervoas` alc`tuit` din trei

etaje: bulb, punte [i mezencefal. El prezint` dou` fe]e (anterioar` [i
posterioar`).

Fa]a anterioar` a trunchiului cerebral

1.Etajul bulbar este delimitat inferior de decusa]ia

piramidal`, iar superior de [an]ul bulbo-pontin. Pe linia median` se
afl` [an]ul median ventral (\ntrerupt inferior de decusa]ia
piramidelor); superior el se dilat` \n vecin`tatea [an]ului bulbo-
pontin. Lateral de [an]ul median ventral sunt piramidele bulbare,
ridicate de filetele fasciculelor piramidale care la nivel bulbar sunt
foarte superficiale. Lateral de piramidele bulbare se afl` [an]ul
antero-lateral, care prelunge[te [an]ul omonim de la nivelul
m`duvei. |n afara lor se afl` olivele bulbare (forma]iuni ovalare). |n
afara lor este [an]ul postero-lateral. |ntre cele dou` [an]uri este
funiculul lateral bulbar. Por]iunea din [an]ul antero-lateral, ce
corespunde olivei, se nume[te [an] preolivar [i la acest nivel se afl`
originea aparent` a hipoglosului (XII). La nivelul [an]ului retroolivar
se afl` originea aparent` a IX, X, XI. Pe dinaintea piramidelor [i pe
sub oliv` trec fibrele arcuate externe ventrale; ele pornesc de la
nucleul arcuat, situat medial de piramidele bulbare [i ajung la
cerebel (fibre arcuato-cerebeloase).

2.Etajul pontin este delimitat inferior de [an]ul bulbo-

pontin, iar superior de [an]ul ponto-peduncular. Caracteristic pun]ii
sunt fibrele transversale ce continu` \n pedunculii cerebelo[i
mijlocii. Median se afl` [an]ul arterei bazilare, iar lateral piramidele
pontine. Mai lateral se afl` originea aparent` a nervului trigemen
(V). Cel mai lateral sunt situa]i pedunculii cerebelo[i mijlocii.

3.Etajul peduncular este reprezentat de crus cerebri

(picioarele pedunculilor) care sunt dou` mase de substan]` alb`
divergente. |n 3/5 mijlocii ale acestei forma]iuni trec fibrele cortico-
spinale, dispuse dinspre medial spre lateral, pentru membrul
superior, trunchi [i membrul inferior. |n 1/5 mediala trec fibrele

260
fasciculului cortico-nuclear (geniculat) [i ale fasciculului fronto-
pontin, iar \n 1/5 laterale fibrele fasciculului temporo-occipito-
pontin.
|mpreun` cu corpii mamilari, picioarele pedunculilor
delimiteaz` fosa interpeduncular`. |n partea sa inferioar` se g`se[te
substan]a perforat` posterioar`. Aici p`trund ramuri din artera
cerebral` posterioar`.
|n partea lateral` a pedunculilor, spre punte, se v`d dou`
forma]iuni: plica lateralis (p`trunde prin pedunculii cerebelo[i
superiori \n cerebel) [i taenia pontis (un fascicul de fibre ce ajunge
la cerebel prin pedunculii cerebelosi superiori [i mijlocii).

Fa]a posterioar` a trunchiului cerebral

1.Etajul bulbar prezint` dou` p`r]i: una inferioar`

(asem`n`toare cu fa]a posterioar` a m`duvei) [i una superioar` (ce
corespunde trigonului inferior al fosei romboide). Astfel, fa]a
inferioar` prezint`:

median [an]ul median posterior;

\n afara [an]ului median posterior se afl` fosa gracilis
(Goll) [i mai lateral - fosa cuneat (Burdach); \ntre cele dou`
fose este [an]ul intermediar, iar superior de fose, la nivelul
fasciculului gracillis este tuberculul nucleului gracillis, iar la
nivelul fasciculului cuneat este tuberculul nucleului cuneat.
Fosa romboid` reprezint` podi[ul ventriculului III; are dou`
[an]uri: unul medial, ce reprezint` axul lung al fosei [i unul
transvers, ce corespunde [an]ului bulbo-pontin.
de o parte [i de alta a [an]ului median sunt dou`
proeminen]e numite eminen]e mediale. Trigonul bulbar al
fosei romboide cuprinde: de o parte [i de alta a [an]ului
median dorsal - trigonul nervului hipoglos. Lateral se afl`
trigonul nervului vag; mai lateral este aria vestibular`
(are \n profunzime cei patru nuclei vestibulari: lateral,
medial, superior [i inferior). |n partea cea mai lateral` se
afla tuberculul acustic ce are \n profunzime nucleul cohlear
dorsal. La nivelul trigonului bulbar observ`m striile
medulare ce se \ntind \ntre [an]ul median dorsal [i
tuberculul acustic.

2.Etajul pontin este reprezentat de trigonul superior pontin

al fosei romboide; este mai mare fa]` de cel bulbar [i este \ndreptat
superior (unde se g`se[te apeductul Sylvius). Lateral de el sunt cei
trei pedunculi cerebelo[i: inferior, mijlociu [i superior.

261
 Trigonul pontin al fosei romboide cuprinde: de o parte [i de
alta a [an]ului median sunt coliculii faciali (2). |n profunzimea lor
este nucleul nervului abducens, \nconjurat de fibrele nervului facial.

3.Etajul peduncular este reprezentat de lama cvadrigemina

(tectum), care ocup` 1/4 posterioar` a mezencefalului [i este
format` din patru coliculi: doi superiori [i doi inferiori. |ntre cei patru
coliculi este un [an] longitudinal [i unul transvers ce formeaz` [an]ul
cruciat. |n partea superioar` a acestuia este a[ezat` epifiza (corpul
pineal).
Coliculii sunt \n leg`tur` cu corpii genicula]i ai
metatalamusului (cei superiori cu cei laterali, iar cei inferiori cu cei
mediali). Pe fa]a posterioar` a etajului peduncular se observ`
originea aparent` a nervului trohlear (IV), singurul nerv ce are
originea aparent` pe fa]a posterioar` [i singurul ce se \ncruci[eaz`.

Structura

Substan]a alb` este situat` la exterior (excep]ie: fa]a

posterioar` a pedunculilor cerebrali, unde se afl` substan]a cenu[ie
ce alterneaz` cu substan]a alb`) iar substan]a cenu[ie este
situat` \n interior (unde realizeaz` nuclei). Nucleii trunchiului
cerebral sunt dispu[i la diferite etaje fiind alc`tui]i din substan]`
cenu[ie. Se admite existen]a a 9 categorii de nuclei.

La nivelul etajului bulbar \nt#lnim nuclei motori, nuclei

senzitivi, nuclei vegetativi [i nuclei proprii.
Nucleii motori sunt nucleul ambiguu (din el iau na[tere IX, X,
XI) [i nucleul hipoglosului (XII).
Nucleii senzitivi corespund coarnelor posterioare ale m`duvei.
Reprezint` al II-lea neuron pe calea sensibilita`]ii generale. Includ:
nucleul solitar (cu fibre din X,IX,VII bis) [i nucleul senzitiv al
trigemenului (V).
Nucleii vegetativi corespund coarnelor laterale ale m`duvei.
Sunt centrii reflexelor vegetative. Includ: nucleul dorsal al vagului
(X) [i nucleul salivator inferior (nucleul glosofaringian).
Nucleii proprii nu au echivalent la nivelul m`duvei. Includ:
nucleii substan]ei reticulate, nucleii olivari, nucleul Goll [i nucleul
Burdach.

La nivelul etajului pontin \nt#lnim nuclei motori, nuclei

senzitivi, nuclei vegetativi [i nuclei proprii.
Nucleii motori sunt nucleul nervului trigemen (V), nucleul
nervului abducens (VI) [i nucleul nervului facial (VII).
Nucleii senzitivi sunt nucleul terminal principal al nervului
trigemen (V) [i nucleii nervilor acustici (VIII).

262
 Nucleii vegetativi sunt nucleul salivator superior [i nucleul
lacrimal.
Nucleii proprii sunt nucleii pontini, oliva superioar` [i nucleul
corpului trapezoid.

La nivelul mezencefalului \nt#lnim nuclei motori, nuclei

senzitivi, nuclei vegetativi [i nuclei proprii.
Nucleii motori sunt nucleul nervului trohlear (IV) [i nucleul
nervului oculomotor (III).
Nucleii senzitivi sunt reprezenta]i de un singur nucleu, numit
nucleul tractului mezencefalic al nervului trigemen (V).
Nucleii vegetativi sunt reprezenta]i de nucleul accesor sau
autonom al nervului oculomotor (III).
Nucleii proprii sunt substan]a neagr` [i nucleul ro[u.
Substan]a neagr` se g`se[te \ntre marginea superioar` a pun]ii [i
regiunea subtalamic`. Pe sec]iune are form` de semilun`, cu
extremitatea medial` voluminoas`, str`b`tut` de fibrele nervului
oculomotor. Structural are dou` zone: una compact`, situat`
posterior [i alta reticular`, situat` anterior [i bogat` \n pigment
melanic.

C`ile trunchiului cerebral

1. C`ile ascendente sunt reprezentate de:

- fasciculul spinocerebelos ventral : str`bate bulbul, puntea

[i mezencefalul; ajunge la cerebel prin pedunculii
cerebelo[i superiori.
- fasciculul spinocerebelos dorsal : str`bate numai bulbul [i
prin pedunculii cerebelo[i inferiori ajunge la cerebel.
- lemniscul medial : \ncepe \n nucleii Goll [i Burdach din
bulb. Fibrele lor decuseaz` (decusa]ie senzitiv`) apoi au un
traiect ascendent form#nd lemniscul medial. Acesta
ajunge la nivelul pun]ii de unde trece \n pedunculii
cerebrali.
- lemniscul lateral : se formeaz` \n punte.
- fasciculul spinotalamic lateral : str`bate bulbul, puntea ,
apoi pedunculii.
- fasciculul spinotalamic anterior : merge \mpreun` cu
lemniscul medial.

2. C`ile descendente sunt reprezentate de :

- c`ile piramidale : trec \n mezencefal \n zona median`,

anterior \n punte, iar \n bulb determin` piramidele bulbare.

263
 - c`ile extrapiramidale : au origini diferite \n etaje diferite
ale trunchiului cerebral. Unele str`bat toate etajele
trunchiului (exemplu: fibrele rubro-spinale, vestibulo-
spinale), altele str`bat numai bulbul (exemplu: fibrele
olivo-spinale). Fasciculul rubro-spinal \ncruci[eaz` \n
pedunculii cerebrali; fasciculul tectospinal vine din coliculii
cvadrigemeni [i \ncruci[eaz` \n pedunculii cerebrali;
fasciculul vestibulo-spinal vine din nucleul vestibular din
bulb, iar cel olivospinal vine din olivele bulbare.

3. C`ile de asocia]ie :

Sunt c`i de leg`tur` ce str`bat trunchiul cerebral realiz#nd

conexiuni \ntre diferi]ii nuclei din trunchiul cerebral sau realiz#nd
fibre ascendente [i descendente de la forma]ia reticular`.

4. Alte c`i ale trunchiului cerebral :

Sunt reprezentate de calea vestibular` [i calea cohlear` (ce vor fi

analizate la capitolul analizatori).

NERVII CRANIENI

Defini]ie - sunt nervii care iau na[tere din encefal sau din bulbul
rahidian, traverseaz` g`urile bazei craniului \ndrept#ndu-se c`tre
organele pe care le inerveaz`.

Caractere comune - nervii cranieni, privi]i \n ansamblu, au mai

multe caractere generale comune:

1. sunt simetrici. Pentru fiecare pereche de nervi cranieni un

nerv pleac` din dreapta nevraxului [i cel`lalt din st#nga.
2. ocup` cavitatea cranian` imediat l#ng` originea lor.
3. pentru a ie[i din aceast` cavitate, str`bat piamater,
arahnoida, duramater [i peretele osos al cutiei craniene.

Mod de origine - fiecare nerv cranian are o dubl` origine: origine

aparent` [i real`.
Originea real` reprezinta locul din care ia na[tere nervul
cranian [i anume un nucleu simplu sau multiplu de substan]`
cenu[ie.

264
 Originea aparent` reprezint` locul prin care iese nervul
cranian, la nivelul suprafe]ei externe a nevraxului. Cu alte cuvinte
este locul \n care pare c` ia na[tere nervul cranian.

Clasificare exist` dou` tipuri de clasific`ri ale nervilor cranieni :

anatomic` [i fiziologic`.

1. Clasificarea anatomic` cuprinde:

- prima pereche - nervul olfactiv.

- a doua pereche - nervul optic.
- a treia pereche - nervul oculomotor comun.
- a patra pereche - nervul trohlear.
- a cincea pereche - nervul trigemen
- a [asea pereche - nervul abducens (oculomotor extern).
- a [aptea pereche - nervul facial.
- a opta pereche - nervul acustico - vestibular.
- a noua pereche - nervul glosofaringian.
- a zecea pereche - nervul vag (pneumogastric).
- a unsprezecea pereche - nervul accesor.
- a doisprezecea pereche - nervul hipoglos.

2. Clasificarea fiziologic` cuprinde:

- nervi senzitivi (senzoriali): - olfactiv, optic, acustico-

vestibular.

- nervi motori :
- nervul oculomotor comun
- nervul trohlear
- nervul abducens
- nervul accesor
- nervul hipoglos

- nervi mic[ti (\n structura lor intr` [i fibre nervoase senzitive

[i fibre nervoase motorii):
- nervul trigemen
- nervul facial
- nervul glosofaringian
- nervul vag

1. Nervul olfactiv (prima pereche)

Originea aparent` : nervul olfactiv apare la nivelul fe]ei inferioare

a bulbului olfactiv care se g`se[te deasupra lamei ciuruite a
etmoidului, de fiecare parte a apofizei crista galli. Volumul lui este
foarte inegal, ca [i num`rul filetelor nervoase. Num`rul filetelor

265
nervoase olfactive difer` nu numai de la individ la individ dar [i de o
parte [i de cealalt` a apofizei crista galli.

Traiect si distribu]ie: p`r`sind bulbul olfactiv, nervul olfactiv are

un traiect \ntr-o prelungire a durei mater, ajung#nd \n final la
partea superioar` a foselor nazale. La acest nivel se separ` \n
ramuri externe [i interne.
Ramurile externe se distribuie mucoasei ce acoper` cornetul
nazal superior [i cornetul nazal mijlociu.
Ramurile interne au un scurt traiect descendent,
\ndrept#ndu-se c`tre mucoasa foselor nazale \n a c`rei fa]`
profund` se distribuie.

Terminare: fiecare fibra nervoas` olfactiv` se continu` cu

prelungirea central` a unei fibre olfactive (care joac` rol de receptor
periferic olfactiv).

2. Nervul optic

Origine aparent` : nervul optic apare la nivelul unghiului antero-

extern al chiasmei optice, constituind de fapt prelungirea anterioar`
a acesteia. Prelungirea posterioar` a chiasmei optice este
reprezentat` de bandeleta optic`.

Traiect : plec#nd de la chiasma optic`, nervul optic se \ndreapt`

oblic, dinspre posterior spre anterior [i dinspre \n`untru spre \n
afar`, ajung#nd la gaura sau canalul optic (se g`se[te la nivelul
fe]ei posterioare a orbitei) pe care o str`bate dinspre posterior spre
anterior, p`trunz#nd astfel \n cavitatea orbital`. O dat` intrat \n
cavitatea orbital`, nervul optic se cudeaz` u[or (cudura cu
convexitatea privind \n afar`) [i apoi se \ndreapt` c`tre fa]a
posterioar` a globului ocular, \n care intr`.

Segmente - nervul optic este \mp`r]it \n mai multe segmente:

intracranian, intracanalicular, intraorbital, intraocular.

Segmentul intracranian se g`se[te \ntre chiasma optic` [i canalul

optic.
Segmentul intracanalicular este por]iunea din nerv care se g`se[te
situat` \n canalul optic.
Segmentul intraorbital este por]iunea cuprins` \ntre orificiul
anterior al canalului optic [i fa]a posterioar` a globului ocular.
Segmentul intraocular este por]iunea nervului optic care se g`se[te
la nivelul scleroticii [i coroidei. P`trunz#nd prin orificiul celor dou`
membrane, nervul optic se \ngusteaz` treptat ajung#nd de la 3 mm
266
la 1,5 mm. Ia astfel forma unui trunchi de con, cu baza mic`
orientat` anterior. Baza mica se afl` \n dreptul laminei cribrosa .

Terminare : fasciculele nervoase ce alc`tuiesc nervul optic,

ajung#nd la globul ocular \[i pierd teaca de mielin`, mic[or#ndu-[i
diametrul. Devenite astfel mai sub]iri, ele str`bat orificiile laminei
cribrosa , \ndrept#ndu-se anterior spre retin` , la nivelul c`reia se
termin`.

3. Nervul oculomotor comun

Este cel mai voluminos nerv motor al globului ocular, el

distribuindu-se tuturor mu[chilor orbitei cu excep]ia mu[chiului
drept extern [i mu[chiului mare oblic.

Origine aparent` : nervul oculomotor comun apare medial de

pedunculul cerebral, \ntre protuberan]a anular` [i tuberculul
mamilar. Privi]i \n ansamblu, cei doi nervi oculomotori comuni,
formeaz` \ntre cei doi pedunculi cerebrali un V cu deschiderea
orientat` anterior.

Originea real` : vezi S.N.C.

Traiect : p`r`sind pedunculul cerebral, nervul oculomotor comun se

\ndreapt` oblic \nainte [i \n afar` [i u[or \n sus, c`tre fanta
sfenoidal`, prin care p`trunde \n orbit`.

Distribu]ie : p`trunzand \n orbit`, nervul se \mparte \n dou` ramuri

(superioar` [i inferioar`).
Ramura superioar` se bifurc`, d#nd o ramur` nervoas`
inferioar` care se distribuie mu[chiului drept superior [i o ramura
superioar` care ajunge la mu[chiul ridic`tor al pleoapei superioare.
Ramura inferioar` este mai voluminoas` [i \ndrept#ndu-se
anterior, dup` numai c#]iva mm d` trei ramuri:
- ram intern, care merge la mu[chiul drept intern al globului
ocular;
- ram inferior, care merge la mu[chiul drept inferior al globului
ocular;
- ram anterior, care merge la mu[chiul micul oblic al globului
ocular.

267
4. Nervul trohlear (nervul patetic)

Particularit`]i : este cel mai sub]ire nerv cranian [i are cel mai
lung traiect \n cavitatea cranian`.

Origine aparent` : nervul trohlear apare pe fa]a superioar` a

istmului encefalului, imediat posterior de tuberculii cvadrigemeni
posteriori.

Origine real` : vezi S.N.C.

Traiect : de la nivelul locului de origine aparent`, se \ndreapt` oblic

\n afar`, \n jos [i \nainte. El \nconjur` ini]ial protuberan]a anular` [i
apoi pedunculul cerebral, ajung#nd astfel la baza encefalului. De
aici \[i schimb` direc]ia [i se \ndreapt` anterior, traverseaz` dura
mater [i p`trunde \n peretele extern al sinusului cavernos, pe care \l
str`bate \n totalitate, intr#nd apoi prin fanta sfenoidal` \n orbit`.
Terminare : ajuns \n orbit`, nervul trohlear d` dou` tipuri de ramuri
nervoase :
- ramuri colaterale;
- ramuri terminale.
Ramurile colaterale se distribuie cerebelului [i durei mater, iar
ramurile terminale ajung la mu[chiul oblic mare al ochiului.

5. Nervul trigemen

Este cel mai voluminos nerv cranian, fiind un nerv mixt. El

posed` dou` r`d`cini distincte: motorie [i senzitiv`. Prin r`d`cina
motorie, trigemenul inerveaz` to]i mu[chii masticatori, iar prin
r`d`cina senzitiv` asigur` sensibilitatea fe]ei [i a jum`t`]ii anterioare
a capului.

Origine aparent` : nervul trigemen apare imediat medial, fa]` de

planul conven]ional ce delimiteaz` puntea lui Varolio de pedunculul
cerebelos mijlociu. Originea aparent` este realizat` prin unirea celor
dou` r`d`cini ale nervului: groasa [i sub]ire. R`d`cina groas` este
senzitiv` \n timp ce r`d`cina sub]ire este motorie.

Traiect : de la nivelul originii aparente, cele dou` r`d`cini ale

trigemenului se \ndreapt` oblic \n sus, \nainte [i \n afar`, c`tre
partea intern` a st#ncii temporalului, unde se termin`.

Raporturi : fa]a superioar` a r`d`cinii groase vine \n raport cu

cerebelul, care o acoper`, \n timp ce fa]a inferioar` \mpreun` cu
268
r`d`cina sub]ire se afl` \n contact cu fa]a posterioar` a st#ncii
temporalului. La \nceput, cele dou` r`d`cini sunt situate \ntre
arahnoid` [i piamater, iar apoi \n apropierea st#ncii sunt \nvelite
\ntr-o teac` arahnoidian` comun` care le \nso]e[te p#n` la
ganglionul lui Gasser.
Ganglionul lui Gasser este o mas` de substan]` nervoas`, de
culoare gri-galben`, situat` pe partea intern` a fe]ei anterioare a
st#ncii, \n fosa ce-i poart` numele.
Din punct de vedere structural este alc`tuit dintr-o \ngr`m`dire
neregulat` de celule nervoase ce se g`sesc \ntre ochiurile unei
re]ele formate prin \ntret`ierea fibrelor nervoase. Ramurile
ganglionului lui Gasser sunt:

- r`d`cina groas` a trigemenului;

- r`d`cina sub]ire a trigemenului (ambele ramuri fiind
aferente);
- ramuri aferente simpatice;
- ramuri pentru dura mater (eferente);
- ramuri terminale : - nervul oftalmic, nervul maxilar,
nervul mandibular (ramuri eferente ).

Terminare :
Nervul oftalmic, ajuns la fanta sfenoidal`, se \mparte \n trei
ramuri:
- nervul nazal (nervul nazo-ciliar);
- nervul frontal;
- nervul lacrimal.

Nervul maxilar se deta[eaz` din marginea inferioar` a

ganglionului lui Gasser, de unde se \ndreapt` anterior, inferior [i
lateral. El iese din craniu [i intr` \n fosa pterigo-maxilar`, pe care o
str`bate oblic, \ndrept#ndu-se c`tre extremitatea posterioar` a
[an]ului suborbital. Str`bate acest [an], apoi canalul suborbital [i se
termin` \n p`r]ile moi ale obrajilor.
El d` urm`toarele ramuri:

1. colaterale :
- ramura meningeal` mijlocie;
- ramura orbital`;
- ramura ganglionului sfeno-palatin;
- ramuri dentare posterioare;
- ramuri dentare anterioare.

2. terminale :
- ramuri palpebrale;
- ramuri labiale;
- ramuri nazale.

269
Pe traiectul nervului maxilar se afl` ganglionul sfeno-palatin sau
ganglionul lui Meckel.

Nervul mandibular este alc`tuit din dou` r`d`cini: r`d`cina

senzitiv` [i r`d`cina motorie. Acest nerv prezint` o asem`nare
remarcabil` cu un nerv spinal, deoarece ca [i acesta are dou`
r`d`cini (motorie [i senzitiv`) iar r`d`cina senzitiv` are pe traiectul
ei un ganglion. |n cazul nervului mandibular acest ganglion se
nume[te ganglion otic.
Nervul mandibular este foarte scurt. La c#]iva mm de gaura oval`,
el d` na[tere la urm`toarele ramuri:

- nervul temporal profund mijlociu;

- nervul maseterian;
- nervul buccal;
- nervul pterigoidian intern;
- nervul auriculo-temporal;
- nervul dentar inferior;
- nervul lingual.

6. Nervul oculomotor extern

Este un nerv sub]ire care se \ntinde de la bulbul rahidian

p#n` la cavitatea orbital`. |n terminologia francez` este denumit
nerv oculomotor extern, iar \n cea englez` [i german` poart`
numele de nerv abducens.

Origine aparent` : nervul abducens apare la nivelul fe]ei

anterioare a bulbului rahidian, \n [an]ul transversal bulbo-pontin,
mai precis \ntre piramida bulbar` de aceea[i parte [i puntea lui
Varolio

Origine real` : vezi S.N.C.

Traiect : de la baza piramidei bulbare, nervul abducens se

\ndreapt` anterior, superior, c`tre marginea extern` a lamei
patrulatere a sfenoidului, unde perforeaz` dura mater [i intr` \n
sinusul cavernos. Str`bate, mai departe, sinusul cavernos, dinspre
posterior spre anterior, ajung#nd la fanta sfenoidal`, pe care o
str`bate, intr#nd \n orbit`.

270
Anastomoze : pe parcursul traiectului \n sinusul cavernos, nervul
abducens se anastomozeaz` cu nervul oftalmic [i cu marele
simpatic.

Distribu]ie : \n interiorul orbitei, nervul abducens se separ` \n

unghi ascu]it de nervul oculomotor comun (ramura inferioar`). Dup`
un traiect de aproximativ 1 - 1,5 cm se termin` prin mai multe filete
nervoase, \n mu[chiul drept extern al ochiului, pe care-l inerveaz`.

7. Nervul facial

Este un nerv care se distribuie tuturor mu[chilor pielo[i ai

capului [i g#tului, fiind nervul fizionomiei sau nervul expresiei.
Nervul facial inerveaz` [i alte forma]iuni anatomice fiind unul dintre
cei mai importan]i nervi cranieni, privit din punct de vedere
func]ional. Din punct de vedere morfologic, este unul din cei mai
complec[i nervi cranieni, datorit` originii, traiectului [i distribu]iei
sale.

Originea aparent` - se afl` la nivelul [an]ului bulbo-pontin, lateral

de nervul abducens. Este format din dou` r`d`cini distincte, intern`
[i extern`.
R`d`cina intern`, mai voluminoas`, constituie nervul facial
propriu-zis. Ea \[i face apari]ia lateral [i posterior de originea
aparent` a nervului abducens.
R`d`cina extern`, mai sub]ire, apare \ntre r`d`cina intern` a
nervului facial [i nervul auditiv, purt#nd numele de nerv
intermediar al lui Wrisberg.

Originea real` - vezi S.N.C.

Traiect :

1. Nervul facial propriu-zis (r`d`cina intern`) se \ndreapt`, de

la nivelul originii aparente, oblic superior, anterior [i
lateral, c`tre conductul auditiv intern, \n care intr`
\mpreun` cu nervul auditiv [i cu nervul intermediar al lui
Wrisberg. Ajuns \n fundul conductului auditiv intern, nervul
facial p`trunde \n canalul lui Fallopa . Nervul urm`re[te
fidel toate inflexiunile canalului lui Fallopa prezent#nd din
acest motiv trei por]iuni: orizontal`, transversal`, vertical`.
Dup` ce str`bate canalul, facialul iese prin gaura stilo-
mastoidian`, \ndrept#ndu-se anterior [i inferior c`tre
glanda parotid`. Dup` ce p`trunde \n interiorul glandei, el
se \mparte \n dou` ramuri terminale: temporo-facial` [i
cervico-facial`.
271
 2. Nervul intermediar al lui Wrisberg \nso]e[te nervul facial
\n conductul auditiv intern, p`trunde apoi \n canalul lui
Fallopa [i la nivelul primei cud`ri a nervului facial se
termin` \ntr-un ganglion nervos, care poart` numele de
ganglion geniculat . Acest mic ganglion, de form`
piramidal-triunghiular` [i de culoare gri-albicioas`, este
alc`tuit din celule nervoase unipolare, exact ca [i
ganglionii spinali.
Trebuie subliniat c` nervul intermediar al lui Wrisberg este un
nerv senzitiv. Astfel, nervul facial, care ini]ial este un nerv
motor, devine dup` ganglionul geniculat, un nerv mixt care
cuprinde fibre nervoase motorii aduse de r`d`cina intern`
(nervul facial propriu-zis) [i fibre nervoase senzitive, aduse de
nervul intermediar al lui Wrisberg.

Distribu]ie - facialul d` dou` tipuri de ramuri: terminale [i

colaterale.

Ramurile terminale sunt:

- ramura temporo-facial`
- ramura cervico-facial`

Ramurile colaterale sunt:

- ramurile intra-pietroase: - nervul pietros mare superficial

- nervul pietros mic superficial
- nervul mu[chiului sc`ri]ei
- nervul coarda timpanului

- ramurile extra-pietroase:
- ramura anastomotic` cu nervul glosofaringian
- nervul auricular posterior
- nervul digastric
- nervul stilo-mastoidian
- nervul lingual

Ramura temporo facial` (ramura superioar`) d` numeroase

filete nervoase care inerveaz` mu[chiul auricular anterior, mu[chiul
frontal, mu[chii spr#ncenei [i ai pleoapei, mu[chii buzei superioare,
nasului, mu[chiul buccinator, etc.
Ramura cervico facial` (ramura inferioar`) d` ramuri bucale
inferioare care inerveaz` mu[chiul buccinator [i jum`tatea inferioar`
a mu[chiului orbicular al buzelor, ramuri mentoniere pentru pielea
b`rbiei [i ramuri cervicale care coboar` \n regiunea suprahioidian` [i
inerveaz` mu[chii pielo[i din aceast` regiune.

272
8. Nervul auditiv

Este un nerv senzorial care are rolul de a culege [i de a

transmite creierului (aria auditiv`) informa]ii acustice.

Origine aparent` - se realizeaz` prin dou` r`d`cini: intern` [i

extern`.
R`d`cina intern` se mai nume[te [i r`d`cina vestibular`.
Apare \n [an]ul bulbo-pontin, imediat lateral de nervul intermediar
al lui Wrisberg.
R`d`cina extern` se mai nume[te [i r`d`cina cohlear`. Apare
lateral de r`d`cina intern` a nervului auditiv.

Origine real` : vezi S.N.C.

Traiect - cele dou` r`d`cini ale nervului auditiv se unesc, imediat

dup` originea lor aparent`, form#nd trunchiul nervului auditiv.
Acesta se \ndreapt` oblic inferior [i lateral, \nconjur` pedunculul
cerebelos mijlociu [i se \ndreapt` c`tre conductul auditiv intern. El
se angajeaz` \n acest conduct pe care \l str`bate pe toat` lungimea
sa.

Distribu]ie ajung#nd la cap`tul conductului auditiv intern, nervul

auditiv se divide \n dou` ramuri terminale:
- ramura cohlear` (anterioar`)
- ramura vestibular` (posterioar`)
Aceste dou` ramuri dau numeroase filete nervoase care str`bat
fosetele aflate \n fundul conductului auditiv intern [i se distribuie
diferitelor por]iuni ale urechii interne (vestibul, canale
semicirculare, etc) pe care le inerveaz`.

9. Nervul glosofaringian

Este un nerv cranian mixt, fiind alc`tuit din fibre nervoase

motorii [i senzitive.

Origine aparent` - se afl` la nivelul bulbului rahidian, \n [an]ul

retroolivar.
Origine real` - vezi S.N.C.

Traiect - imediat dup` ce iese din bulbul rahidian, nervul

glosofaringian se \ndreapt` anterior [i lateral c`tre gaura rupt` de la
nivelul endobazei, pe care o str`bate, ie[ind din cavitatea cranian`.

273
Apoi se \ndreapt` de sus \n jos [i dinspre posterior spre anterior,
c`tre baza limbii, unde se termin`.

Ganglionii nervului glosofaringian: la ie[irea din gaura rupt`,

nervul prezint` pe traiectul lui un mic ganglion nervos, numit
ganglionul lui Andersch sau ganglionul pietros (deoarece se
afla \n st#nca temporalului). |n st#nca temporalului acest mic
ganglion nervos, de forma ovoid`, se g`se[te \n foseta pietroas`.
Este un ganglion asem`n`tor, at#t ca func]ie c#t [i ca structur`, cu
un ganglion spinal.

Anastomoze : la ie[irea din craniu, glosofaringianul se

anastomozeaz` cu trei nervi: facial, vag [i marele simpatic.

Ramuri - pe parcursul traiectului s`u, nervul glosofaringian d` dou`

tipuri de ramuri: colaterale si terminale.

Ramurile colaterale sunt:

- nervul lui Jacobson (nervul timpanic)
- nervul stilo-faringianului
- nervul stilo-glosului
- ramuri carotidiene externe
- ramuri faringiene
- ramuri tonsilare

Ramurile terminale: dup` ce a furnizat numeroase ramuri colaterale

care inerveaz` timpanul, mu[chiul stilo-faringian, mu[chiul stilo-
glos, carotida extern`, faringele, amigdalele, nervul glosofaringian \
[i reduce la jum`tate volumul, p`trunz#nd \n baza limbii, unde se
divide \ntr-o ramur` intern` [i una extern`. Aceste dou` ramuri dau
na[tere la numeroase filete nervoase care se anastomozeaz` \ntre
ele, form#nd o re]ea nervoas` foarte bogat` ce poart` numele de
plexul lingual ce inerveaz` limba.

10. Nervul vag

Este cel mai important dintre nervii cranieni [i cel mai lung. El
se \ntinde de la bulbul rahidian p#n` sub diafragm, d#nd \n drumul
s`u ramuri pentru toate viscerele de la nivelul g#tului, toracelui [i
abdomenului.

Origine aparent` - se afl` la nivelul bulbului rahidian, \n [an]ul

retroolivar, \ntre originea aparent` a nervului glosofargingian [i cea
a nervului accesor.

274
Origine real` - vezi S.N.C.

Traiect - de la nivelul [an]ului retroolivar, nervul vag se \ndreapt`

oblic superior, anterior [i lateral, c`tre gaura rupt` posterioar`. Aici
se cudeaz` \n unghi de 90 de grade, intr` \n gaura rupt` posterioar`
[i iese din craniu prin baza sa.
De la acest nivel, vagul are un traiect vertical descendent,
travers#nd succesiv g#tul, toracele [i diafragmul (la nivelul
orificiului esofagian), ajung#nd \n cavitatea abdominal`, unde se
termin` prin numeroase ramuri ce merg la stomac, ficat [i la plexul
solear.

Ganglionii nervului vag - trunchiul nervului vag prezint` pe

traiectul lui doi ganglioni: ganglionul jugular (superior) [i
ganglionul plexiform (inferior). Ambii ganglioni au aceea[i
semnifica]ie morfologic`, reprezent#nd ca [i ganglionul lui Gasser
sau ganglionul lui Anderseh, omologi ai ganglionilor spinali.
Ganglionul jugular se g`se[te pe traiectul nervului vag, \n
gaura rupt` posterioar`.
Ganglionul plexiform se g`se[te imediat inferior de ganglionul
jugular. El este plasat posterior de nervul glosofaringian [i al arterei
carotide interne [i anterior de ganglionul cervical superior al
marelui simpatic.

Anastomoze - \n apropierea g`urii rupte posterioare, nervul vag se

anastomozeaz` cu:
- nervul glosofaringian
- nervul facial
- nervul hipoglos
- nervul accesor
- marele simpatic
- primii doi nervi rahidieni

Distribu]ie - ramurile date de nervul vag sunt foarte numeroase.

Didactic ele se pot \mp`r]i \n:

1. ramura intracranian`
2. ramuri cervicale
3. ramuri toracale
4. ramuri abdominale

1. Ramura intracranian` pleac` de la ganglionul jugular, intr` \n

craniu prin gaura rupt` posterioar` [i se distribuie durei mater, de
aceea numindu-se [i nervul meningeal posterior.

2. Ramurile cervicale sunt:

- nervul faringian

275
 - ramuri cardiace cervicale (ramuri cardiace
superioare)
Se numesc a[a deoarece mai exist` [i ramuri cardiace mijlocii
ce provin din nervul laringian recurent [i ramuri cardiace inferioare,
ce provin din nervul vag toracal.
- nervul laringian superior
- nervul laringian inferior (recurent)

3. Ramurile toracale sunt:

- ramuri cardiace toracale
- ramuri pulmonare ; la nivelul bifurca]iei traheei
nervul vag d` numeroase ramuri sub]iri, unele merg#nd anterior de
bronhia primitiv` [i altele posterior. |n final, aceste ramuri se
anastomozeaz` form#nd un plex nervos foarte vast numit plexul
bron[ic sau plexul pulmonar. Din acest plex pleac` ramuri
traheale (inerveaz` regiunea superioar` a traheei), ramuri
esofagiene (inerveaz` por]iunea mijlocie a esofagului), ramuri
pericardice (inerveaz` partea superioar` [i posterioar` a
pericardului), ramuri pulmonare (inerveaz` pl`m#nul).
- ramuri esofagiene inferioare

4. Ramuri abdominale:
Ajun[i \n cavitatea abdominal`, cei doi nervi vagi se comport`
diferit:

a) nervul vag st#ng - se plaseaz` pe fa]a anterioar` a

orificiului cardia, de unde pleac` numeroase ramuri
divergente, pe fa]a anterioar` a stomacului. Cea mai mare
parte a acestor ramuri inerveaz` stomacul, \n timp ce o mic`
parte, cele mai externe, merg pe l#ng` mica curbur` a
stomacului [i apoi se \ndreapt` c`tre hilul hepatic, \n care
intr` \mpreun` cu vena port`, urm#nd diviziunea acesteia.
Deci, ramuri gastrice [i ramuri hepatice.

b) nervul vag drept - se situeaz` posterior de esofag [i de

orificiul cardia, cobor#nd spre stomac d` numeroase ramuri
nervoase colaterale care acoper` fa]a posterioar` a acestuia.
Apoi \[i urmeaz` drumul descendent, d#nd ramuri pentru
plexul solear [i pentru ganglionul semilunar (ganglionul
simpatic). Aceste anastomoze dintre nervul vag
(parasimpatic) [i ganglionul semilunar (simpatic) se realizeaz`
prin ansa lui Wrisberg .
Deci, ramuri gastrice, ramuri pentru plexul solear, ramuri
pentru ganglionul semilunar.

11. Nervul accesor

276
 Mai poart` denumirea, \n terminologia francez`, de nerv
spinal . Este un nerv motor.

Limite - nervul accesor se \ntinde de la jum`tatea inferioar` a

bulbului rahidian p#n` la trunchiul nervului vag, situat imediat
inferior de gaura rupt` posterioar`, \n care se termin`. Datorit`
modului \n care se termin`, nervul accesor a mai fost denumit
nerv accesor al vagului .

Origine aparent` - nervul accesor ia na[tere prin unirea r`d`cinilor

superioare (bulbare) [i a r`d`cinilor inferioare (medulare).
R`d`cinile bulbare, \n num`r de 4 sau 5, apar \n [an]ul
retroolivar, inferior de r`d`cina vagului.
R`d`cinile medulare apar la nivelul cordonului lateral al
por]iunii cervicale a m`duvei spinarii.

Originea real` - vezi S.N.C.

Traiect - filetele nervoase superioare se orienteaz` orizontal \n

afar`, \n timp ce filetele inferioare se orienteaz` superior [i lateral. |
n final, toate aceste r`d`cini nervoase se unesc form#nd un trunchi
nervos comun, ce reprezinta de fapt nervul accesor. Acesta se
\ndreapt` c`tre gaura rupt` posterioar`, pe care o str`bate, p`r`sind
astfel cavitatea cranian` [i intr#nd \n regiunea g#tului, unde se
termin`.

Anastomoze - pe parcursul traiectului s`u, nervul accesor se

anastomozeaz` cu primii doi nervi spinali cervicali, mai precis cu
r`d`cinile posterioare ale lor, precum [i cu nervul vag.

Distribu]ie dup` ie[irea din gaura rupt` posterioar`, nervul

accesor se divide \ntr-o ramur` intern` [i una extern`.
Ramura intern` provine mai ales din r`d`cinile bulbare; este
foarte scurt` [i se termin` \n ganglionul nervos plexiform al vagului.
Aceast` ramur` inerveaz` mu[chiul constrictor superior al faringelui
[i mu[chii intrinseci ai laringelui.
Ramura extern` este alc`tuit` mai ales din r`d`cinile
provenite din m`duva spin`rii (zona cervical`). Este mai
voluminoas` dec#t r`d`cina intern`. Ea trece \ntre vena jugular`
intern` [i artera occipital`, ajung#nd \n final la fa]a profund` a
mu[chiului sternocleido-mastoidian, pe care-l str`bate [i se
\ndreapt` mai departe c`tre mu[chiul trapez, unde se termin`. Ea d`
ramuri care inerveaz` mu[chiul sternocleidomastoidian [i mu[chiul
trapez.

277
12. Nervul hipoglos

Este un nerv exclusiv motor. Se \ntinde de la bulbul rahidian

p#n` la mu[chii din regiunea subhioidian` [i ai limbii.

Origine aparent` - nervul apare la nivelul fe]ei anterioare a

bulbului rahidian, \n [an]ul preolivar. Aceast` origine se realizeaz`
prin 10 - 15 filete nervoase orizontale, distincte.

Origine real` - vezi S.N.C.

Traiect - de la [an]ul preolivar, filetele nervoase de origine ale

hipoglosului converg lateral, \ndrept#ndu-se c`tre gaura condilian`
anterioar`.
Aceste filete sunt grupate \n : filete superioare [i filete
inferioare. Filetele superioare se unesc form#nd un trunchi comun
superior, iar cele inferioare formeaz` un trunchi comun inferior.
Aceste dou` trunchiuri formeaz` de fapt cele dou` r`d`cini ale
nervului hipoglos, superioar` [i inferioara.
R`d`cinile se angajeaz` \n gaura condilian` anterioar`, unde se
unesc, form#nd un trunchi comun unic, care se \ndreapt` oblic \n
jos [i \nainte, p#n` la marginea anterioar` a mu[chiului
sternocleidomastoidian. Dup` ce trece de marginea anterioar` a
sternocleidomastoidianului, ia o direc]ie aproape orizontal` p#n` la
marginea posterioar` a mu[chiului milo-hioidian. De aici el se
\ndreapt`, superior [i anterior, c`tre fa]a inferioar` a limbii, unde se
termin`

Por]iuni - nervului hipoglos i se descriu 4 por]iuni:

- por]iunea intracranian`
- por]iunea descendent`
- por]iunea orizontal`
- por]iunea ascendent`

Anastomoze - pe traiectul s`u, travers#nd p`r]ile moi ale g#tului,

nervul hipoglos se anastomozeaz` cu marele simpatic, cu nervul
vag, nervul lingual [i cu primele dou` perechi de nervi rahidieni.

Distribu]ie - \nainte de a ie[i din cavitatea cranian`, nervul

hipoglos d` un mic ram meningeal. Dup` ce a ie[it din craniu, el d`
urm`toarele ramuri:

- ram vascular (se \ndreapt` spre vena jugular`);

- ramuri musculare:
- ramura descendent`
- ramura mu[chiului tirohioidian

278
 - ramurile mu[chilor hio- [i stiloglos
- ramura mu[chiului geniohioidian
- ramuri terminale: sunt reprezentate de nervii mu[chilor
limbii.

DIENCEFALUL

Diencefalul este alc`tuit dintr-o serie de mase de substan]`

cenu[ie, dispuse \n jurul ventriculului III; este situat \n prelungirea
trunchiului cerebral, sub emisferele cerebrale; este considerat un
ansamblu autonom, individualizat anatomic [i func]ional, care
con]ine centrii superiori ai sistemului nervos vegetativ , fiind [i un
important centru secretor.

Configura]ie extern`

Diencefalul prezint` o fa]` superioar`, dou` fe]e laterale [i o

fa]` inferioar`.
Fe]ele laterale sunt acoperite de emisferele cerebrale [i au
raporturi cu nucleii bazali.
Fa]a superioar` prezint` median ventriculul III, iar lateral de
acesta sunt fe]ele dorsale ale talamusului. |n afara acestuia este
nucleul caudat (pentru a vedea aceast` fa]` trebuie \ndep`rtat
corpul calos [i picioarele fornixului).
Fa]a inferioar` este singura vizibil` [i corespunde unui spa]iu
delimitat de chiasma optic`, tracturile optice [i picioarele
pedunculilor. Aici se g`se[te neurohipofiza.

Structura

Din punct de vedere structural, diencefalul este alc`tuit din

cinci forma]iuni nervoase distincte: talamusul, metatalamusul,
subtalamusul, epitalamusul [i hipotalamusul.
Talamusul este dispus de o parte [i de alta a ventriculului III,
fiind cel mai voluminos element component al diencefalului. El este
alc`tuit din substan]` cenu[ie (care se afl` dispus` sub form` de
nuclei - anteriori, posteriori, mediali [i laterali) [i din substan]` alb`
(care separ` nucleii de substan]` cenu[ie).

279
 Metatalamusul este situat postero-inferior de talamus; \n
componen]a sa intr` corpii genicula]i mediali (sta]ii pentru calea
acustic`) [i corpii genicula]i laterali (sta]ii pentru calea optic`).
Subtalamusul este situat posterior de talamus (este numit [i
pragul diencefalo-mezencefalic); \n structura sa intr` substan]`
cenu[ie [i substan]` alb`; realizeaz` conexiuni cu corpii stria]i
(sistemul extrapiramidal).
Epitalamusul se g`se[te \napoia ventriculului III; la nivelul s`u
se afl` glanda epifiz` (glanda pineal`).
Hipotalamusul este singura parte vizibil` a diencefalului; el
poate fi v`zut pe fa]a bazal` a emisferelor cerebrale, \n`untrul
scizurii transversale Bichat.
Hipotalamusul este limitat pe fa]a bazal` de: chiasma optic`
(anterior), tracturile optice (lateral) [i substan]a perforat`
posterioar`, care se g`se[te \ntre cei doi pedunculi cerebrali.
Hipotalamusul este delimitat de talamus prin [an]ul hipotalamic
Monro, care \ncepe la orificiul interventricular Monro. Hipotalamusul
particip` at#t la formarea podi[ului ventricului III c#t [i la formarea
pere]ilor laterali ai ventricului III, \n 1/3 inferioar`.
Hipotalamusul este alc`tuit din substan]` cenu[ie dispus` sub
form` de nuclei [i din substan]` alb` (ce realizeaz` fascicule
internucleare, fascicule ascendente [i fascicule descendente).
Nucleii hipotalamusului : sunt patru grupe de nuclei (anterior,
median, posterior [i lateral).

1. grupul anterior cuprinde patru nuclei: nucleul supraoptic

(deasupra chiasmei optice), nucleul paraventricular (deasupra
precedentului), nucleul preoptic (anterior chiasmei optice) [i aria
hipotalamic` anterioar` (posterior nucleului supraoptic).
Nucleii supraoptic [i paraventricular sunt cei mai importan]i; ei au
neuroni mari, sunt foarte bine vasculariza]i [i prezint` propriet`]i de
neurosecre]ie (secret` doi hormoni - antidiuretic retrohipofizar sau
ADH [i ocitocina). Hormonii ajung \n hipofiz` prin tractul
hipotalamo-hipofizar (care este sub\mp`r]it \n dou` tracturi:
paraventriculo-hipofizar [i supraoptico-hipofizar).

2. grupul mijlociu con]ine patru nuclei: nucleul infundibular

(arcuat), nucleul ventro-medial, nucleul dorso-medial [i aria
hipotalamic` posterioar` (cel mai posterior nucleu).

3. grupul posterior cuprinde dou` categorii de nuclei: nuclei

mamilari [i nuclei premamilari.

4. grupul lateral este format din doi nuclei: nucleul tubero-

mamilar [i nucleul tuberal lateral (\n apropierea tracturilor optice).

Diencefalul reprezint` un punct nodal \n cadrul sistemului

nervos; astfel, el este sta]ie de releu pe c`ile senzitive [i senzoriale
280
(acest rol este rezervat talamusului [i metatalamusului) [i centru de
integrare pentru principalele func]ii vegetative (acest rol este
rezervat hipotalamusului).
|n privin]a func]iei de releu, putem preciza c` toate c`ile
aferente de la m`duv`, bulb, cerebel (cu excep]ia sensibilit`]ii
olfactive) fac sinapsa \n nucleii talamusului. Metatalamusul este
releu pentru c`ile optic` [i acustic`. Talamusul, deoarece este
centru subcortical, integreaz` impulsurile de la scoar]` (integrare
final`, discriminativ`).
|n privin]a func]iei de centru de integrare pentru principalele
func]ii vegetative, putem preciza c` hipotalamusul este cel ce
realizeaz` aceast` func]ie; astfel hipotalamusul are rol \n reglarea
aportului alimentar (la nivelul s`u fiind centrii foamei [i ai sa]iet`]ii),
rol \n actele emo]ionale (frica, furia- r`spunsuri de ap`rare a
organismului la factori de mediu extern), rol \n reglarea st`rii somn
- veghe, rol \n reglarea activit`]ii sexuale (prin func]ia sa de control
a activit`]ii endocrine a ovarului [i testiculului), rol \n reglarea
temperaturii corpului [i \n reglarea metabolismului apei.
Reglarea temperaturii corpului se realizeaz` prin dou`
procese: termoliza (hipotalamusul anterior prin sistemul nervos
vegetativ parasimpatic realizeaz` termoliza - efecte: vasodilata]ie,
sudora]ie, polipnee) [i termogeneza (hipotalamusul posterior prin
sistemul nervos vegetativ simpatic realizeaz` termogeneza - efecte:
vasoconstric]ie, frison, cre[terea metabolismului bazal).
Reglarea metabolismului apei se realizeaz` prin interven]ia
ADH-ului. Acesta se mai nume[te [i hormonul antidiuretic. Este
secretat \n nucleii supraoptici [i depozitat \n neurohipofiz`; rolul s`u
este de a \mpiedica eliminarea \n exces a apei la nivelul tubilor
renali. Astfel, c#nd presiunea osmotic` a lichidelor din organism
cre[te secre]ia de ADH cre[te implicit reabsorb]ia apei la nivel
renal [i deci scade volumul urinar. Invers, c#nd scade presiunea
osmotic` - scade reabsorb]ia apei la nivel renal [i deci cre[te
volumul urinar. Manifest`rile clinice, \n cazul tulbur`rilor legate de
ADH, sunt cuprinse \n cadrul diabetului insipid, c#nd din diferite
motive apare o patologie la nivelul nucleilor anteriori ai
hipotalamusului, la nivelul tijei pituitare sau \n neurohipofiz`.

CEREBELUL

Cerebelul este situat \n fosa posterioar` a craniului, dorsal de

bulb [i punte (fiind separat de acestea prin ventriculul IV ).

Configura]ie extern`

281
 Cerebelul are un aspect de fluture prezent#nd dou` p`r]i
laterale, numite emisfere cerebeloase [i o parte median`, numit`
vermis.
Fa]a superioar` este desp`r]it` de lobul occipital al
emisferelor cerebrale prin cortul cerebelului, iar fa]a inferioar`
prezint` o ad#ncitur` median` \n care se observ`, merg#nd \n
sens postero-anterior, lobii vermisului inferior (tuber, piramis, uvula
[i nodulus).
Fa]a anterioar` a cerebelului este \ncadrat` de cele trei
perechi de pedunculi cerebelo[i (superiori, mijlocii [i inferiori).
La nivelul suprafe]ei cerebelului distingem lame sau folii,
fisuri, lobi [i lobuli.
Lobii cerebelului sunt pentru vermisul superior: lingula, lobul
central, culmen, declive, folium, iar pentru vermisul inferior : tuber,
piramis, uvula, nodulus.
Fisurile cerebelului sunt: fisura postero-lateral` (desparte
uvula de nodulus ), fisura prima (desparte culmen de declive ),
fisura secunda ( desparte piramis de uvula ) [i fisura emisferic`
orizontal` sau [an]ul circumferen]ial Vicq dAzyr (\ntre uvula [i
nodulus).
Anatomic cerebelul poate fi \mp`r]it \n : lob anterior, lob
posterior [i lob floculo-nodular, iar func]ional [i filogenetic poate
fi \mp`r]it \n arhicerebel, paleocerebel [i neocerebel.

Structura

Cerebelul este alc`tuit din substan]` alb` [i substan]` cenu[ie.

Substan]a cenu[ie se dispune at#t la suprafa]` (form#nd scoar]a
cerebeloas`) c#t [i \n profunzime (form#nd nucleii cerebelo[i).
Substan]a alb` formeaz` aferen]ele [i eferen]ele cerebeloase [i are
o dispozi]ie caracteristic` de arbore de unde [i numele de arborele
vie]ii .
Scoar]a cerebeloas` este alc`tuit` din trei straturi, de la
suprafa]` spre profunzime : strat molecular, strat intermediar
(ganglionar) [i strat granular.
Stratul ganglionar este format dintr-un singur strat de celule
Purkinje, cu aspect piriform.
Nucleii cerebelului se clasific` \n nuclei ai vermisului (nucleii
fastigiali drept [i st#ng) [i nuclei ai emisferelor cerebeloase (nucleii
din]a]i, emboliformi [i globo[i).
Substan]a alb` este alc`tuit` din fibre aferente, eferente [i
fibre proprii de asocia]ie; majoritatea fibrelor de asocia]ie sunt
scurte [i nu trec \n emisfera opus`.
Exist` [i fibre comisurale ce sunt organizate \n dou` comisuri:
antero-superioar` [i postero-inferioar`. La nivelul acestor comisuri
se realizeaz` decusa]ia fibrelor apar]in#nd tracturilor spino-
cerebeloase [i cerebelo-vestibulare.

282
EMISFERELE CEREBRALE

Configura]ie extern`

Encefalul este alc`tuit din dou` emisfere ce sunt separate

incomplet prin fisura interemisferic` longitudinal` iar la baz` sunt
unite prin corpul calos. Encefalul este situat \n neurocraniu.
Emisferele cerebrale prezint` trei fe]e [i trei margini.
Fe]ele sunt :
supero-lateral` (convex`),
medial` (plan`),
inferioar` (sau bazal`).

Marginile sunt : supero-medial`, infero-medial` [i infero-

lateral`.

a)La nivelul fe]ei supero-laterale se observ` mai multe

[an]uri:

1.[an]ul lateral Sylvius : \ncepe pe fa]a bazal`, ajunge pe fa]a

lateral` [i se \mparte \n trei ramuri: orizontal` scurt` (anterior),
ascendent` [i orizontal` lung` (posterior).

2.[an]ul central Rolando : \ncepe pe fa]a medial` [i ajunge pe cea

lateral`, av#nd o direc]ie vertical`.

3.[an]ul occipital transvers : \ncepe pe muchia cranial` a

emisferelor cerebrale [i este scurt; el continu` pe fa]a medial` \n
[an]ul parieto-occipital.

4.incizura preoccipital` : \ncepe pe muchia infero-lateral` [i este

scurt`.

Aceste [an]uri delimiteaz` patru lobi: lobul frontal (situat

\naintea [an]ului central [i deasupra [an]ului lateral), lobul parietal
(situat deasupra [an]ului lateral, \napoia [an]ului central [i \naintea
[an]ului occipital transvers), lobul temporal (situat sub [an]ul
lateral) [i lobul occipital (situat \napoia [an]ului occipital transvers [i
a incizurii preoccipitale).

Lobul frontal. Partea sa cea mai proeminent`, situat`

anterior, se nume[te pol frontal. Lobul frontal prezint` dou` [an]uri
(frontal superior [i frontal inferior); ambele au direc]ie antero-
283
posterioar`, fiind paralele. La extremitatea lor posterioar`, ele se
bifurc` \n c#te un ram ascendent [i unul descendent (ramuri care
formeaz` [an]ul precentral).
|ntre [an]ul central [i cel precentral se g`se[te girul
precentral, aria 4 (arie motorie principal`). {an]urile frontale
determin` \nc` trei giri: girul frontal superior (deasupra [an]ului
frontal superior), girul frontal mijlociu (\ntre [an]urile frontale
superior [i inferior) [i girul frontal inferior (sub [an]ul frontal
inferior).

Lobul parietal. Prezint` dou` [an]uri ([an]ul intraparietal

transvers, care spre partea anterioar` se bifurc` \ntr-un ram
ascendent [i unul descendent form#nd [an]ul postcentral). La
nivelul lobului parietal se descriu trei giri : girul postcentral (\ntre
[an]ul central [i [an]ul postcentral - aici afl#ndu-se aria somestezic`
- c#mpurile 3,1,2), girul supramarginal (situat la extremitatea
posterioar` a [an]ului lateral), girul angular (\napoia girului
supramarginal).

Lobul occipital. Partea sa posterioar` formeaz` polul

occipital. Lobul occipital prezint` un [an] lunat [i \nc` dou` [an]uri
occipitale laterale, ce delimiteaz` girii occipitali laterali.

Lobul temporal. Partea sa anterioar` este mai proeminent`

[i se nume[te pol temporal. Lobul temporal prezint` dou` [an]uri cu
direc]ie antero-posterioar`, paralele: [an] temporal superior [i [an]
temporal inferior, \ntre care se delimiteaz` trei giri (temporal
superior, mijlociu [i inferior).

b)La nivelul fe]ei mediale se g`sesc mai multe forma]iuni. |n

partea superioar` se afl` corpul calos (alc`tuit din substan]` alb`).
Sub corpul calos se afl` fornixul (numit [i trigon cerebral sau bolta
cu patru arcuri Winslow). Fornixul prezint` central corpul, anterior
se continu` cu columnele fornixului , iar posterior cu picioarele
fornixului. La nivelul acestei fe]e se mai afl` [i comisura alb`
anterioar`. Sub corpul fornixului se afl` fa]a medial` a talamusului;
inferior de talamus este situat [an]ul hipotalamic. Sub [an]ul
hipotalamic se g`se[te hipotalamusul. Deasupra corpului calos [i
paralel cu el se afl` [an]ul corpului calos. Deasupra acestuia se
g`se[te girul cinguli, iar mai sus [an]ul cinguli. Anterior de acesta se
afl` [an]ul paracentral. |n partea posterioar` a fe]ei mediale exist`
dou` [an]uri: [an]ul parieto-occipital [i scizura calcarin`.
La nivelul acestei fe]e se g`sesc urm`torii giri: girul cinguli
(\ntre [an]ul corpului calos [i [an]ul cinguli), girul frontal medial
(deasupra girului cinguli), girul cuneus (\ntre [an]ul parieto-occipital
[i [an]ul calcarin), girul precuneus (anterior de [an]ul parieto-
occipital) [i girul lingual (inferior de scizura calcarin`).

284
 c)Fa]a bazal` prezint` urm`toarele forma]iuni: scizura
interemisferic` (situat` \n partea anterioar` a fe]ei bazale) [i [an]ul
transversal Bichat (\n centrul fe]ei bazale).
|n concavitatea lui, deschis` anterior, observ`m (dinainte
\napoi): chiasma optic`, tuber cinereum, de care, prin intermediul
infundibulului, at#rn` glanda hipofiz`; \napoia acestor forma]iuni se
g`sesc corpii mamilari. De o parte [i de alta observ`m fe]ele bazale
ale emisferelor cerebrale care sunt \mp`r]ite de scizura Sylvius,
care \ncepe pe aceast` fa]`, \n lobul orbitar [i lobul temporo-
occipital.
Lobul orbitar : la nivelul s`u se afl` [an]ul olfactiv, cu direc]ie
antero-posterioar`, \n care se g`se[te bulbul olfactiv (\n partea
anterioar`); acesta se continu` cu tractul olfactiv, care posterior
se \ngroa[` form#nd trigonul olfactiv; \napoia trigonului olfactiv se
afl` substan]a perforat` anterioar` (din dreptul acestei forma]iuni
pornesc at#t scizura lui Sylvius c#t [i [an]ul transversal Bichat).
Medial de [an]ul olfactiv se g`se[te girul rectus, iar lateral se
afl` [an]urile orbitare (care delimiteaz` girii orbitari.
Lobul temporo-occipital prezint` o serie de [an]uri: [an]ul
hipocampului (situat medial), [an]ul colateral (lateral de
precedentul) [i [an]ul temporo-occipital (situat cel mai lateral).

{an]urile de mai sus delimiteaz` urm`torii giri: girul

parahipocampal (\ntre [an]ul hipocampului [i [an]ul colateral), girul
temporo-occipital medial (\ntre [an]ul colateral [i cel temporo-
occipital) [i girul temporo-occipital lateral (situat \n afara [an]ului
temporo-occipital).

Structura

Emisferele cerebrale sunt formate din substan]` cenu[ie

(dispus` la exterior sub form` de scoar]` cerebral` [i \n profunzime
sub form` de nuclei bazali) [i substan]` alb` (a[ezat` deasupra
nucleilor bazali sub form` de centru areal, iar la nivelul nucleilor
bazali sub form` de capsule). Exist` 3 capsule de susbstan]` alb`:
intern`, extern` [i extrem`.
Scoar]a cerebral` are o grosime de 2 - 3 mm [i 14 - 16
miliarde neuroni (a[eza]i \n straturi).
Structural [i filogenetic exist` dou` feluri de scoar]e: una mai
veche - allocortex [i una mai nou` - neocortex.
Allocortexul are doar trei straturi : molecular, granular [i
infragranular (profund).
Neocortexul cuprinde [ase straturi; aceast` stratificare a
primit numele de izocortex. Izocortexul este alc`tuit din : strat
molecular, granular extern, piramidal extern, granular intern,
piramidal intern [i stratul polimorf.

285
 C#nd predomin` celulele piramidale, cortexul este agranular
(motor), iar c#nd predomin` celulele granulare cortexul este
granular (senzorial).
Nucleii bazali sunt alc`tui]i din substan]` cenu[ie; sunt \n
num`r de 3 ( caudat, lentiform [i claustrum ), iar ansamblul lor
poart` numele de corp striat.
Nucleul caudat este situat \n peretele ventricului III, fiind
desp`r]it de nucleul lentiform prin capsula intern` .
Nucleul lentiform este alc`tuit din globus pallidum [i
putamen . |ntre putamen [i scoar]a cerebral` se afl` al treilea
nucleu - claustrum. Putamen este separat de claustrum prin
substan]` alb` care realizeaz` capsula extern` , iar claustrum
este separat de scoar]` prin capsula extrem` (alc`tuit` tot din
substan]` alb`).

C#mpurile corticale

Neocortexul este \mp`r]it \n arii (sau c#mpuri) [i \n zone (sau

regiuni). Au fost descrise peste 50 de c#mpuri; dintre ele cele mai
importante sunt:

|n lobul frontal :

- aria 4 (girul precentral) - aria motorie principal`; este

reprezentat` de cortexul cerebral agranular; are conexiuni
cu aria 6;
- aria 6 (aria premotorie); este reprezentat` de cortexul din
lobul frontal, \naintea ariei 6. Este una din principalele
origini ale fibrelor extrapiramidale ce coboar` spre capsula
intern`. Are rol [i \n mi[c`rile inten]ionale.
- aria 8 ; este situat` \n fa]a ariei 6. Poart` denumirea de
c#mp frontal al ochiului ; are rol \n mi[carea conjugat` a
ochilor spre partea opus`. Realizeaz` conexiuni cu aria 18
din lobul occipital [i cu nucleul nervului oculomotor din
mezencefal.
- ariile 44 - 45 (\n girul frontal inferior). Aria 44 este
situat` \n partea inferioar` a girului precentral, \n emisfera
st#ng` la dreptaci [i invers la st#ngaci. Este denumit` [i
aria motorie pentru vorbire sau aria lui Broca.

|n lobul parietal:

- ariile 3,1,2 , reprezentate de cortexul granular \n girul

precentral ; realizeaz` zona de integrare a sensibilit`]ilor.
- aria 5 ;
- ariile 40 [i 43 (\n lobul parietal inferior).
286
|n lobul occipital :

- aria 17 (\nconjurat` de ariile 18 [i 19). Aria 17 se afl` \n

girii ce delimiteaz` [an]ul calcarin. Este aria vizualo-
senzorial` (segmentul central al analizatorului vizual). Aria
18 este a doua arie vizual`. Senza]iile vizuale sunt
interpretate [i integrate la nivelul acestei arii. Aria 19 se
afl` \naintea ariei 18; stimularea ei realizeaz` devia]ia
conjugat` a ochilor de partea opus`.

|n lobul temporal :

- ariile 41, 42 (auditive). Aria 41 este aria auditivo-senzorial`

(segmentul central al analizatorului auditiv).
- aria 22 ( tot auditive).

Ariile pot fi grupate \n 4 zone sau regiuni: receptoare, motoare, de

asocia]ie [i vegetative.
Zonele receptoare sunt regiuni ale scoar]ei cerebrale ce
recep]ioneaz` impulsuri nervoase de la receptori, venite pe calea
sensibilit`]ii. Se descriu zona senzitiv` [i zone senzoriale.
Zona senzitiv` cuprinde ariile 3, 1, 2 [i prime[te impulsuri ce
realizeaz` la acest nivel o proiec]ie invers` a corpului (
homunculus senzitiv ). Ea analizeaz` forma, dimensiunile,
greutatea obiectelor [i pozi]ia membrelor.
Zonele senzoriale sunt zone senzitive speciale: la ele vin
impulsuri de la organele vederii, auzului, mirosului, gustului.
Se descriu 4 zone senzoriale (ce reprezint` segmentul central
al analizatorului respectiv):

zona centrilor vizuali (ariile 17, 18, 19),

zona centrilor auditivi (ariile 41, 42),
zona centrilor olfactivi (girul cingului, girul hipocampului)
zona centrilor gustativi (aria 43).

Zonele efectoare sau motoare sunt acele regiuni din scoar]a

cerebral` ce trimit impulsuri motoare, fiind reprezentate de ariile 4,
6, 8. Principala arie este aria 4, cea la nivelul c`reia se realizeaza
homunculus motor .
Zonele de asocia]ie sunt regiuni ale scoar]ei cerebrale cu
func]ii psihice; exist` 3 zone de asocia]ie principale: frontal`,
temporal` [i parieto-occipital`.
Zonele vegetative sunt acele regiuni din scoar]a cerebral` ce
au rol de reglare a activit`]ii organelor interne. Pot fi senzitive (ariile
3, 1, 2) [i motoare (ariile 6 si 4).

287
MENINGELE CEREBRALE {I MENINGELE SPINALE

Sistemul nervos central, respectiv m`duva spin`rii [i

encefalul, sunt acoperite de trei membrane numite meninge ;
dinspre exterior spre interior ele sunt: dura mater, arahnoida [i pia
mater. Meningele spinale se continu` cu meningele cerebrale la
nivelul g`urii occipitale.

Duramater spinal` are urm`toarele caracteristici:

- delimitare: \ntre gaura occipital` [i vertebra S2.

- \ntre ea [i peretele canalului vertebral se afl` spa]iul
epidural, la nivelul c`ruia exist` plexuri venoase.
- ea formeaz` \n jurul nervilor spinali tecile radiculare.
- \ntre ea [i arahnoid` este spa]iul subdural (str`b`tut de
vase sanguine).

Arahnoida spinal` are urm`toarele caracteristici:

- este situat` \ntre dura mater [i pia mater.

- \ntre ea [i pia mater este spa]iul subarahnoidian \n care
se afl` lichidul cefalorahidian (produs de plexurile coroide).
Acest spa]iu este compartimentat de numeroase trabecule
[i de ligamentele din]ate (prelungiri ale piei mater
situate \n plan frontal, \ntre r`d`cinile anterioar` [i
posterioar` ale nervilor spinali).

Piamater spinal` are urm`toarele caracteristici:

- urmeaz` relieful m`duvei.

- este perforat` de vase sanguine ce irig` m`duva.

Duramater cerebral` are urm`toarele caracteristici:

- ader` de fa]a endocranian` a craniului.

- din ea se desprind 3 septuri ce compartimenteaz`
cavitatea cranian` (unul ajunge la corpul calos, separ#nd
astfel cele dou` emisfere cerebrale, altul se interpune \ntre
emisferele cerebeloase, iar altul este situat \ntre
emisferele cerebrale [i cele cerebeloase).

Arahnoida cerebral` are urm`toarele caracteristici:

288
 - este situat` \ntre dura mater [i pia mater.
- \ntre ea [i dura mater se afl` spa]iul subdural.
- \ntre ea [i pia mater este spa]iul subarahnoidian \n care se
g`se[te lichidul cefalorahidian.
Pia mater cerebral` este intim legat` de substan]a cerebral`, pe
care se muleaz`.

SISTEMUL VENTRICULAR

In interiorul encefalului exist` 4 cavit`]i pe traseul ce continu`

canalul central sau ependimar. Aceste cavit`]i con]in lichid
cefalorahidian [i se numesc ventriculi. Ventriculul IV este situat
\ntre trunchiul cerebral [i cerebel. Ventriculul III este \n interiorul
diencefalului. Comunicarea \ntre ventriculul III [i IV se face prin
apeductul lui Sylvius. Ventriculii I [i II sau ventriculii laterali se
afl` \n interiorul emisferelor cerebrale. Fiecare ventricul lateral are o
parte central` [i 3 prelungiri numite coarne: anterior, posterior [i
inferior. Cornul anterior p`trunde \n lobul frontal, cel posterior
p`trunde \n lobul occipital, iar cornul inferior p`trunde \n lobul
temporal. Comunicarea \ntre ventriculii laterali [i ventriculul III se
face prin orificiile interventriculare ale lui Monro.
|n por]iunea central` a ventriculilor laterali se afl` plexurile
coroide, forma]iuni vasculare ce secret` lichidul cefalorahidian.
Lichidul cefalorahidian este secretat at#t de plexurile coroide
c#t [i de stratul ependimar al canalului central al m`duvei. Lichidul
iese din ventriculul III prin orificiile existente, p`trunde \n spa]iul
subarahnoidian, coboar` pe fa]a posterioar` a m`duvei spin`rii, urc`
pe fa]a anterioar` a m`duvei prin spa]iul subarahnoidian al
meningelor cerebrale, unde este reabsorbit \n s#nge de c`tre
vilozit`]ile arahnoidiene (ce se afl` \n sinusul sagital al durei mater).

SISTEMUL NERVOS VEGETATIV

Sistemul nervos vegetativ este alc`tuit similar celui somatic

dintr-o parte central` [i una periferic`. \n constitu]ia p`r]ii centrale
intr` neuronii vegetativi situa]i \n trunchiul cerebral [i \n m`duva
spin`rii (unde ace[tia alc`tuiesc nucleii sau centrii nervo[i
vegetativi), iar \n constitu]ia p`r]ii periferice intr` neuronii situa]i \n
289
afara sistemului nervos central (unde ace[tia alc`tuiesc ganglioni
vegetativi, fibre nervoase [i plexuri).
Axonii fibrelor vegetative ce p`r`sesc m`duva spin`rii [i
trunchiul cerebral fac sinaps` cu corpii sau dendritele neuronilor din
ganglionii vegetativi [i se numesc fibre vegetative preganglionare.
Axonii fibrelor vegetative care p`r`sesc ganglionii vegetativi
periferici se \ndreapt` spre diferite organe interne, dup` ce \n
prealabil au format plexuri. Aceste fibre se numesc fibre vegetative
postganglionare.
Sistemul nervos vegetativ controleaz` [i regleaz` activitatea
organelor interne, vaselor sanguine, glandelor cu secre]ie intern` [i
extern`. Mecanismul principal prin care sistemul nervos vegetativ
ac]ioneaz` este arcul reflex vegetativ a c`rei baz` anatomic` o
constituie arcul reflex simpatic [i parasimpatic.
Fibrele vegetative postganglionare ac]ioneaz` asupra
organelor efectoare prin intermediul mediatorilor chimici:
acetilcolina, \n cazul fibrelor vegetative postganglionare
parasimpatice [i adrenalina [i noradrenalina , \n cazul fibrelor
vegetative postganglionare simpatice.
Dup` func]iile pe care le \ndepline[te, sistemul nervos
vegetativ se sub\mparte \n sistem nervos vegetativ simpatic [i
sistem nervos vegetativ parasimpatic.

SISTEMUL NERVOS VEGETATIV SIMPATIC

Aceast` frac]iune a sistemului nervos vegetativ este alc`tuit`

dintr-o por]iune central` [i una periferic`.
Por]iunea central` este alc`tuit` din neuronii vegetativi situa]i
\n coarnele laterale ale m`duvei spin`rii toracale , T1-T12 [i
lombare, L1-L2, unde formeaz` centrii nervo[i vegetativi simpatici.
Por]iunea periferic` este alc`tuit` din neuroni vegetativi
comasa]i \n ganglionii simpatici latero-vertebrali [i \n ganglionii
simpatico-viscerali. Ganglionii simpatici latero-vertebrali sunt
dispu[i sub forma a dou` lan]uri ganglionare, de o parte [i de alta a
coloanei vertebrale. Fiecare lan] ganglionar are \n alc`tuirea sa un
num`r de 20-22 ganglioni interconecta]i prin leg`turi
interganglionare. Fiecare ganglion este legat de c#te un nerv spinal
prin dou` ramuri: ramura comunicant` alba [i ramura comunicant`
cenu[ie. |n raport cu metameria coloanei vertebrale se disting: 3
ganglioni cervicali, 10-11 ganglioni toracali, 3-4 ganglioni lombari,
3-5 ganglioni simpatici pelvieni.
Ganglionii simpatici viscerali sunt situa]i aproape de viscerele
pe care le inerveaz`. Se descriu 3 ganglioni simpatici viscerali mai
importan]i: ganglionul celiac (\n apropierea trunchiului celiac),
ganglionul mezenteric superior [i ganglionul mezenteric inferior
(situa]i \n apropierea arterelor mezenterice superioar` [i inferioar`).
290
SISTEMUL NERVOS VEGETATIV PARASIMPATIC

Este alc`tuit, ca [i cel simpatic, dintr-o por]iune central` [i una

periferic`.
Por]iunea central` este alc`tuit` din neuronii vegetativi
localiza]i \n trunchiul cerebral [i \n m`duva sacrat`. Ace[ti neuroni
sunt dispu[i sub forma unor nuclei vegetativi parasimpatici sau sub
forma unor centrii nervo[i parasimpatici.
Nucleii vegetativi parasimpatici din trunchiul cerebral sunt :

nucleul accesor al oculomotorului (la nivelul

mezencefalului),
nucleii lacrimal [i salivator superior (la nivelul pun]ii lui
Varolio),
nucleul salivator inferior [i nucleul dorsal al vagului (la
nivelul bulbului rahidian).

Centrii vegetativi parasimpatici sunt \nt#lni]i la nivelul

m`duvei sacrate: centrul vezicospinal sacral (centrul mic]iunii),
centrul anospinal sacral (centrul defeca]iei) [i centru genitospinal
(centrul erec]iei).
Por]iunea periferic` a sistemului nervos vegetativ
parasimpatic este alc`tuit` din neuroni vegetativi grupa]i sau nu \n
ganglioni viscerali parasimpatici. Ace[tia se afl` \n imediata
apropiere sau chiar \n peretele organelor inervate. Ganglionii
vegetativi parasimpatici din regiunea cranian` sunt: ganglionul
ciliar (pentru globul ocular), ganglionul otic (pentru glanda parotid`)
[i ganglionul submaxilar (pentru glandele sublingual` [i
submandibular`).

ANALIZATORI

ANALIZATORUL VIZUAL

Segmente

291
Segmentele analizatorului vizual sunt reprezentate de :

- segmetul periferic, ce prime[te excita]iile exterioare

specifice (reprezentat de globul ocular);
- segmentul intermediar, ce conduce influxul nervos spre
scoarta cerebral` (reprezentat de calea optic`);
- segmentul central, respectiv proiec]ia cortical` \n jurul
scizurii calcarine de la nivelul lobului occipital al
emisferelor cerebrale (ariile 17,18,19).

GLOBUL OCULAR {I ANEXELE SALE

Globul ocular

Are o form` relativ sferic`, cu diametrul antero-posterior mai

mare dec#t cele transversal [i longitudinal. Prezint` doi poli: unul
anterior [i altul posterior. Linia ce trece prin cei doi poli este chiar
axul antero-posterior al globului ocular [i se nume[te axa optic`.
Globul ocular este situat \n orbit` la nivelul c`reia ocup` partea
anterioar`. |napoia sa se afl` spa]iul retrobulbar, ocupat de ]esut
conjunctiv gras.
Globului ocular i se descriu trei tunici suprapuse (extern`,
mijlocie [i intern`) [i trei medii transparente cuprinse \n interiorul
acestuia (umoarea apoas`, cristalinul [i corpul vitros).

1.Tunica extern` este reprezentat` de o membran` fibroas` alc`tuit`

din dou` p`r]i diferite ca structur`: sclerotica [i corneea. Tunica
extern` are rol protector pentru globul ocular.
Sclerotica este reprezentat` de o membran` fibroas`, alb-
sidefie, dur` [i inextensibil`, ce nu permite trecerea radia]iilor
luminoase. La polul ei posterior se afl` lama ciuruit`, o regiune
perforat` prin care trec fibrele nervului optic [i vasele sanguine. Pe
fa]a extern` a scleroticii se afl` o membran` conjunctiv` (capsula lui
Tenon) la nivelul c`reia se g`sesc inser]iile celor patru mu[chi drep]i
[i ale celor doi mu[chi oblici ai ochiului.
Corneea este reprezentat` de o membran` conjunctiv`
transparent`. Ea formeaz` peretele anterior al camerei anterioare a
ochiului, afl#ndu-se \n contact cu umoarea apoas`. Este separat`
de sclerotic` prin [an]ul scleral. Structural, corneea este alc`tuit`
din mai multe straturi suprapuse, care dinspre suprafa]` spre
profunzime sunt: epiteliul anterior, membrana elastic` anterioar`, ]
esutul propiu corneean sau parenchimul, membrana elastic`
posterioar` [i epiteliul posterior. Zona de tranzi]ie dintre cornee [i
sclerotic` se nume[te limb corneean. La acest nivel epiteliul
corneean este mai gros [i apar vase sanguine. Corneea este lipsit`
de vasculariza]ie proprie, ea fiind hr`nit` prin imbibi]ie de vasele de
la nivelul limbului.
292
2.Tunica mijlocie sau vascular` se mai nume[te [i uvee. Are o
bogat` vasculariza]ie [i multe celule pigmentare. |n constitu]ia sa
intr` coroida, corpul ciliar [i irisul. Coroida [i corpul ciliar sunt
separate \ntre ele prin ora serrata.
Coroida este o membran` vascular` cuprins` \ntre punctul de
emergen]` a nervului optic [i ora serrata. Coroida c`ptu[e[te
partea posterioar` a sclerei [i este alc`tuit` din urm`toarele straturi
(de la exterior spre interior): stratul supracoroidian, stratul vaselor
coroidiene, stratul de vase capilare [i membrana bazal`. Stratul
supracoroidian se mai nume[te [i lamina fusca iar membrana
bazal` se mai nume[te [i membrana Bruch.
Coroida realizeaz` nutri]ia mediilor transparente ale globului
ocular prin lichidul intersti]ial de imbibi]ie, iar prin celulele
pigmentare pe care le con]ine ea contribuie la formarea camerei
obscure.
Corpul ciliar este o forma]iune conjunctivo-muscular`
situat` \ntre ora serrata [i r`d`cina irisului. Pe sec]iune sagital` el
apare de form` triunghiular`, cu v#rful c`tre ora serrata iar baza
c`tre iris. Prezint` o fa]` anterioar`, \n contact direct cu sclerotica [i
o fa]` posterioar`, \n contact cu corpul vitros.
|n structura corpului ciliar intr` procesele ciliare [i mu[chiul
ciliar. Procesele ciliare sunt reprezentate de gheme vasculare
anastomozate \ntre ele, dispuse sub form` de creste radiale.
Sunt \n num`r de 70-80. Secret` umoarea apoas`. Mu[chiul ciliar
este alc`tuit din fibre musculare netede situate \n partea anterioar`
a corpului ciliar. Ele au o dispozi]ie longitudinal`, circular` [i radial`.
Are rol \n acomodare.
Irisul reprezint` partea anterioar` a tunicii mijlocii. Are forma
unui disc \n centrul c`ruia se afl` un orificiu numit pupil`. Mu[chii
irisului sunt reprezenta]i de fibre netede, circulare \n jurul pupilei
(realizeaz` sfincterul pupilar) [i radiare (alc`tuiesc mu[chiul dilatator
al pupilei). Prin mic[orarea (mioz`) sau m`rirea (midriaz`)
diametrului pupilei, irisul regleaz` cantitatea de radia]ii luminoase
ce p`trund \n globul ocular.

3.Tunica intern` sau nervoas`, se nume[te retin` [i este o

membran` fotosensibil`, transparent`, de culoare roz. Din punct de
vedere structural [i func]ional ea se compune din dou` regiuni
distincte: retina vizual` sau optic` [i retina oarb`.
Retina vizual` se \ntinde de la polul posterior al globului
ocular p#n` la ora serrata. La nivelul fe]ei sale interne, ce vine \n
contact cu corpul vitros, se disting dou` zone cu aspect diferit de
restul retinei: papila optic` [i pata galben`.
Papila optic` este o zon` \n form` de disc, de culoare roz,
situat` deasupra [i \n`untrul polului posterior al globului ocular [i
reprezint` zona prin care filetele nervoase din retin` se continu` cu
fasciculul optic.
293
 Pata galben` sau macula lutea este o zon` ovalar` situat` la
cap`tul posterior al axei vizuale a globului ocular. Ea reprezint`
punctul sensibilit`]ii maxime de pe suprafa]a retinei. La nivelul ei se
afl`, \n centru, o depresiune numit` fovea centralis.
Retina vizual` este alc`tuit` din celule nervoase, celule
pigmentare [i celule de sus]inere. Celulele nervoase sunt: vizuale,
bipolare, multipolare, orizontale [i amacrine. Celulele vizuale, la
r#ndul lor, sunt de dou` feluri: cu bastona[ [i cu con.
Celula cu bastona[ are form` de cilindru cu dou` por]iuni:
corp celular [i bastona[. Bastona[ul con]ine o substan]` chimic`
fotosensibil` numit` rodopsin` sau purpura vizual`.
Celula cu con este alc`tuit` tot din dou` por]iuni: una extern`,
mai groas`, \n form` de con [i alta intern`, mai sub]ire, respectiv
corpul. Conul con]ine o substan]` fotosensibil` numit` iodopsin`.
Celulele bipolare reprezint` protoneuronul retinei pe calea optic`.
Dendritele lor fac sinapsa cu celulele cu conuri sau bastona[e.
Axonii lor fac sinapsa cu celulele multipolare, care reprezint`
deutoneuronul retinei, al doilea neuron senzitiv al caii optice.
Dendritele celulelor multipolare fac sinaps` cu axonii celulelor
bipolare, iar axonii celulelor multipolare formeaz` fibrele nervului
optic.
Celulele orizontale sunt neuroni de asocia]ie cu form` stelat`
[i de m`rime variabil`.
Celelele amacrine sunt tot neuroni de asocia]ie diferi]i
structural de celulele orizontale.
Retina are o structur` stratificat` datorit` a[ez`rii \n lan] a
neuronilor [i a leg`turilor lor sinaptice. Se deosebesc urm`toarele
straturi retiniene:

- stratul celulelor pigmentare, ce este alc`tuit dintr-un r#nd

de celule \nc`rcate cu pigment melanic, cu rol \n
favorizarea concentr`rii excita]iilor luminoase \n celulele
vizuale.
- stratul conurilor [i bastona[elor, ce este reprezentat de
conurile [i bastona[ele neuronilor receptori din retin`.
- membrana limitant` extern`, ce este alc`tuit` dintr-o re]ea
de fibre fine (prelungiri ale celulelor gliale), a[ezat` la baza
conurilor [i bastona[elor.
- stratul granular extern, ce cuprinde corpurile [i nucleii
celulelor vizuale.
- stratul plexiform extern, care este alc`tuit din axonii
celulelor vizuale [i dendritele celulelor bipolare din stratul
urm`tor, la care se adaug` [i prelungirile celulelor
orizontale sau de asocia]ie.
- stratul granular intern este alc`tuit din corpii [i nucleii
celulelor bipolare, celulelor orizontale [i celulelor amacrine.
- stratul plexiform intern cuprinde axonii neuronilor bipolari
[i dendritele celulelor ganglionare din stratul urm`tor.
294
 - stratul celulelor ganglionare este alc`tuit din celulele
multipolare ce sunt a[ezate pe un singur r#nd.
- stratul fibrelor optice este alc`tuit din prelungirile axonice
ale neuronilor multipolari.
- membrana limitanta intern` este alc`tuit` din prelungiri ale
celulelor gliale; se intrepune \ntre retin` [i corpul vitros.

Retina oarb` se \ntinde de la ora serrata p#n` la orificiul

pupilar [i este alc`tuit` din dou` straturi epiteliale care acoper` fa]a
posterioar` a corpului ciliar [i a irisului. Ea se sub\mparte \n retin`
ciliar`, ce \nvele[te corpul ciliar [i retin` irian`, ce \nvele[te fa]a
posterioar` a irisului. Nu are propriet`]i fotoreceptoare.
Mediile transparente sau refringente ale globului ocular sunt:
umoarea apoas`, cristalinul [i corpul vitros.
Umoarea apoas` este un lichid incolor, perfect transparent, ce
umple camera anterioar` [i posterioar` a globului ocular.
Camera anterioar` este delimitat` anterior de cornee, iar
posterior de fa]a anterioar` a irisului [i de zona central` a
cristalinului.
Camera posterioar` este delimitat` anterior de fa]a
posterioar` a irisului, posterior de cristalin [i de ligamentul s`u
suspensor, iar periferic de corpul ciliar. Cele dou` camere comunic`
prin orificiul pupilar.
Cristalinul este o lentil` biconvex` a[ezat` \n plan frontal,
\ntre iris [i corpul vitros. El este men]inut \n aceast` pozi]ie de
ligamentul suspensor sau zonula lui Zinn. Acesta leag` ecuatorul
cristalinului de corpul ciliar.
Cristalinul este alc`tuit din capsul`, un epiteliu [i din fibre
cristaliniene. Capsula se nume[te cristaloid` [i este o membran`
elastic`, cu structur` lamelar`. Epiteliul este situat sub cristaloid`.
Fibrele cristalinului sunt a[ezate concentric \n form` de lame.
Corpul vitros este reprezentat de un gel ce ocup` spa]iul
dintre cristalin [i peretele globului ocular.

Anexele globului ocular

Sunt reprezentate de o serie de forma]iuni \n imediata

vecin`tate a globului ocular, cu rol \n protec]ia [i mobilitatea
acestuia. Se sub\mpart \n organe anexe de protec]ie [i organe
anexe de motilitate.

1.Organele anexe de protec]ie sunt reprezentate de orbite,

pleoape, spr#ncene, conjunctiv` [i aparatul lacrimal.
- orbitele sunt cavit`]i osoase situate \n masivul facial, de o
perte [i de alta a liniei mediane.
- pleoapele sunt forma]iuni musculo-cutanate perechi (una
superioar` [i alta inferioar`) ce acoper` [i protejeaz` globii
295
 oculari. Ele se unesc la extremit`]ile lor form#nd dou`
comisuri: comisura palpebral` lateral` [i comisura
palpebral` medial`. Pleoapa superioar` este mai mare [i
mai mobil` dec#t cea inferioar`. Pe marginea liber` a
pleoapelor se implateaz` genele sau cilii. |n apropierea
extremit`]ii mediale a fantei palpebrale se situeaz` papila
lacrimal` ce este prev`zut` cu un orificiu numit punct
lacrimal.
- spr#ncenele sunt forma]iuni musculo-cutanate la nivelul
marginii superioare a orbitelor, dispuse transversal de o
parte [i de alta a liniei mediane.
- conjunctiva este o membran` mucoas` ce \nvele[te fa]a
posterioar` a pleoapelor [i se r`sfr#nge [i pe partea
anterioar` a globului ocular. Prezint` dou` por]iuni: una ce
c`ptu[e[te pleoapele, numit` conjunctiva palpebral` [i alta
ce \nvele[te partea anterioar` a globului ocular, numit`
conjunctiva bulbar`.
- aparatul lacrimal este alc`tuit din glanda lacrimal` [i c`ile
lacrimale. Glanda lacrimal` este situat` \n regiunea
supero-extern` a orbitei, \n foseta lacrimal`. C`ile
lacrimale sunt reprezentate de un sistem de conducte cu
rol de a transporta lacrimile din fundul de sac
conjunctival \n meatul inferior al foselor nazale. |n
componen]a acestui sistem intr` punctele lacrimale,
canaliculele lacrimale, sacul lacrimal [i canalul lacrimo-
nazal.

2.Organele anexe de motilitate sunt reprezentate de mu[chii

extrinseci ai globului ocular. Mu[chii extrinseci ai globului ocular
sunt mu[chi stria]i: patru mu[chi drep]i (superior, inferior, lateral [i
medial) [i doi mu[chi oblici (superior [i inferior). Cu excep]ia
mu[chiului oblic inferior, ei se inser` printr-un tendon comun
(tendonul lui Zinn) \n v#rful orbitei.

CALEA OPTIC~ {I PROIEC}IA EI CORTICAL~

Segmentul de conducere al analizatorului vizual se nume[te

cale optic`. Este alc`tuit` din: protoneuron (celula bipolar`,
deutoneuron (celula multipolar`) [i al treilea neuron aflat \n corpul
geniculat lateral. Axonii deutoneuronului formeaz` nervul optic,
acesta \ncruci[eaz` cu cel opus la nivelul chiasmei optice, apoi, sub
forma tractului optic, se \ndreapt` spre ariile 17,18,19 din lobul
occipital (unde se proiecteaz` radia]iile optice).

296
 ANALIZATORUL ACUSTICO-VESTIBULAR

Analizatorul acustico-vestibular are \n constitu]ia sa

anatomic` urm`toarele segmente: urechea, segmentul intermediar,
calea acustic` [i vestibular`, segmentul central.

URECHEA

Urechea este alc`tuit` din urechea extern`, urechea mijlocie

[i urechea intern`.

Urechea extern` cuprinde pavilionul urechii [i conductul auditiv

extern.
Pavilionul urechii este o forma]iune \n form` de p#lnie,
alc`tuit` dintr-un schelet fibro-cartilaginos acoperit de piele.
Conductul auditiv extern este reprezentat de un canal lung de
2-3 cm ce ajunge p#n` la membrana timpanic`. El are ini]ial o
por]iune cartilaginoas` apoi o por]iune osoas` (situat` \n osul
temporal).

Urechea mijlocie este alc`tuit` din cavitatea timpanic` [i anexele

acesteia ( trompa lui Eustachio [i celulele mastoidiene).
Cavitatea timpanic` este s`pat` \n osul temporal, are form`
neregulat` [i prezint` [ase pere]i: unul lateral sau timpanic, unul
medial sau labirintic, unul superior sau cranian, unul inferior sau
jugular, unul anterior sau tubar [i unul posterior sau mastoidian.
Peretele lateral este alc`tuit din membrana timpanic` inserat`
pe un cadru osos prin ligamentul Gerlach.
Peretele medial prezint` dou` ferestre numite fereastra oval`
(vestibular`) [i fereastra rotund` (cohlear`).
Peretele superior este reprezentat de tegmen timpani, o
lam` osoas` sub]ire pe fa]a superioar` a st#ncii temporalului.
Peretele inferior este o por]iune osoas` \n raport cu golful
venei jugulare.
Peretele anterior este cel mai mic [i prezint` orificiul tubar
prin care trompa lui Eustachio se deschide \n urechea medie.
Peretele posterior prezint` un orificiu ce leag` sistemul celular
mastoidian de cavitatea timpanic`.
|n interiorul cavit`]ii timpanice se afl` trei oase articulate
\ntre ele (ciocanul nicovala [i sc`ri]a), mu[chi [i ligamente. Baza
sc`ri]ei este inclavat` \n fereastra oval`.
Anexele cavit`]ii timpanice sunt reprezenate de trompa lui
Eustachio (un conduct ce face leg`tura cu faringele) [i celulele
mastoidiene (cavit`]i pline cu aer s`pate \n por]iunea mastoidian` a
osului temporal).
297
Urechea intern` este reprezentat` de un sistem de canalicule
numit labirint. Se descrie un labirint osos, \n interiorul c`ruia se
g`se[te un labirint membranos. |ntre cele dou` se afl` un spa]iu
umplut cu perilimf`. |n interiorul labirintului membranos este un alt
lichid, numit endolimf`.
Labirintul osos cuprinde vestibulul osos, canalele
semicirculare osoase [i melcul osos (sau cohleea).
Vestibulul comunic` cu urechea medie prin cele dou` ferestre,
cu canalele semicirculare prin orificiile de deschidere ale acestora,
cu melcul osos [i cu cavitatea cranian` (prin conductul auditiv
intern).
Canalele semicirculare (superior, posterior [i lateral) sunt
cavit`]i tubulare orientate \n cele trei planuri ale spa]iului. Fiecare
canal prezint` la una din extremit`]i o dilata]ie numit` ampul`.
Canalele se deschid \n vestibul numai prin cinci orificii, deoarece
extremit`]ile a dou` dintre ele se unesc [i au un orificiu comun.
Melcul osos (cohleea) este o cavitate tubular`, spiralat` (de
dou` ori [i jum`tate) \n jurul unui ax central, numit columel` sau
modiol. |n interior, pe toat` lungimea sa, columela prezint` o
proeminen]` numit` lama spiral`. Aceasta \mparte incomplet
lumenul conductului \n dou` spa]ii, unul superior (numit rampa
vestibular`) [i altul inferior (numit rampa timpanic`). Lama osoas`
spiral` nu ajunge la fundul de sac al conductului cohlear, \ntre
aceasta [i peretele fundului de sac r`m#n#nd un spa]iu denumit
helicotrem`.
Labirintul membranos este alc`tuit din vestibul membranos,
canale semicirculare membranoase [i melc membranos.
Vestibulul membranos este alc`tuit dintr-o vezicul`
superioar`, numit` utricul` (\n care se deschid canalele
semicirculare membranoase) [i o vezicul` inferioar`, numit` sacul`.
Acestea comunic` \ntre ele printr-un canal. Sacula comunic` cu
por]iunea ini]ial` a membrului membranos prin canalul Hensen.
Canalele semicirculare membranoase se afl` \n interiorul
celor osoase. La nivelul utriculei, saculei [i ampulelor, epiteliul
prezint` zone cu structur` deosebit`, numite macule [i creste
ampulare. Aceste zone reprezint` segmentul periferic sau
receptorul analizatorului vestibular. Maculele sunt dou`, una la
nivelul utriculei [i alta la nivelul saculei. Crestele ampulare sunt trei,
fiind localizate \n cele trei ampule ale canalelor semicirculare.
Melcul membranos sau canalul cohlear ocup` numai o parte a
melcului osos. |n sec]iune transversal`, el are forma unui triunghi
cu baza spre periferie, spre lama de contur [i cu v#rful c`tre
columel`. Este desp`r]it de rampa vestibular` prin membrana
vestibular`, iar de rampa timpanic`, prin lama spiral` osoas`,
completat` de membrana bazilar`.

298
 Canalul cohlear are trei pere]i: unul extern (ligamentul spiral),
unul vestibular (membrana vestibular`) [i altul timpanic (lama
spiral` osoas` [i membrana bazilar`).
Pe fa]a cohlear` a membranei bazilare se afl` receptorul
analizatorului acustic, organul Corti. Acesta este alc`tuit din
membrana bazilar`, epiteliul senzorial auditiv [i membrana tectoria.

CALEA ACUSTIC~ {I PROIEC}IA EI CORTICAL~

Segmentul de conducere al analizatorului acustic se nume[te

cale cohlear` sau acustic`. Aceast` cale conduce impulsurile de la
receptor (situat \n melcul membranos) spre scoar]a cerebral` (lobul
temporal).
Calea acustic` cuprinde: protoneuronul (situat \n ganglionul
spiral Corti), deutoneuronul (\n nucleii cohleari dorsal [i ventral din
trunchiul cerebral) [i al treilea neuron (\n corpul geniculat medial
din metatalamus).

Segmentul central sau de percep]ie al analizatorului acustic se

afl` \n profunzimea scizurii Sylvius [i pe fa]a superioar` a lobului
temporal. Se realizeaz` numeroase conexiuni cu ariile 6 [i 8 din
lobul frontal [i cu aria 44 (centrii vorbirii).

CALEA VESTIBULAR~ {I PROIEC}IA EI CORTICAL~

Segmentul de conducere al analizatorului vestibular se nume[te

cale vestibular`. Ea conduce impulsurile de la receptori (situa]i \n
utricul` [i sacul`, la nivelul maculelor [i \n canalele semicirculare, la
nivelul crestelor ampulare) spre centrii din trunchiul cerebral,
cerebel [i scoar]`. Partea periferic` a acestei c`i este reprezentat`
de nervul vestibular, iar cea central` de fibre nervoase ce pornesc
din nucleii vestibulari [i apoi merg spre centrii subcorticali [i
corticali.

Segmentul central. Se consider` c` proiec]ia cortical` a c`ii

vestibulare se afl` localizat` \n scoar]a cerebral` a lobului temporal.

ANALIZATORUL GUSTATIV

299
Segmentul periferic al analizatorului gustativ este reprezentat de
mugurii gustativi din mucoasa lingual`. Ace[tia sunt situa]i la
nivelul papilelor circumvalate, fungiforme [i foliate. Papilele
filiforme nu con]in muguri gustativi.
Mugurele gustativ este alc`tuit din celule senzoriale gustative
[i din celule de sus]inere. Extremitatea sa extern` prezint` un canal
gustativ, ce se deschide la suprafa]a epiteliului printr-un por
gustativ. Polul apical al celulelor gustative prezint` cili gustativi
(microvilozit`]i). Ei sunt grupa]i \n canalul gustativ, unde vin \n
contact cu diferitele substan]e. Fibrele nervoase p`trund \n
mugurele gustativ [i formeaz` aici un plex. De la acest plex pleac`
fibre ce se ramific` at#t \n interiorul c#t [i \n jurul mugurelui
gustativ. Ele sunt dendrite ale neuronilor senzitivi din ganglionii
nervo[i situa]i pe traiectul nervilor cranieni ce inerveaz` mucoasa
lingual` (nervul facial, nervul glosofaringian, nervul vag).

Segmentul intermediar (calea gustativ`) este alc`tuit din trei

neuroni senzitivi. Primul neuron este situat \n ganglionii nervo[i de
pe traiectul nervilor facial, glosofaringian [i vag. Axonii fac sinaps`
cu al doilea neuron senzitiv situat \n nucleul tractului solitar din
trunchiul cerebral. Al treilea neuron senzitiv se afl` \n talamus.

Segmentul central se afl` \n scoar]a cerebral`, \n por]iunea

inferioar` a girului postcentral.

ANALIZATORUL OLFACTIV

Segmentul periferic al analizatorului olfactiv este reprezentat de

celulele olfactive din mucoasa olfactiv`. Aceast` mucoas` acoper`
lama ciuruit` a etmoidului, fa]a medial` a cornetului nazal superior
[i o parte din septul nazal (partea superioar`).
Mucoasa olfactiv` este alc`tuit` din epiteliu olfactiv [i din
corion. Epiteliul este alc`tuit din trei tipuri de celule a[ezate pe dou`
straturi: olfactive, de sus]inere [i bazale. Celulele olfactive sunt
reprezentate de neuroni bipolari senzitivi (primul neuron senzitiv al
analizatorului olfactiv). Dendritele lor se termin` prin buton
olfactiv, de la care pleac` cili olfactivi cu rol \n recep]ia excita]iilor
olfactive. Axonii pornesc de la polul bazal, p`trund \n corion [i
alc`tuiesc nervul olfactiv. Apoi este str`b`tut` lama ciuruit` a
etmoidului [i se ajunge la bulbul olfactiv unde se realizeaz`
sinapsa cu dendritele celulelor mitrale.

300
Segmentul intermediar sau calea de conducere (calea olfactiv`)
are \n componen]a sa axonii celulelor olfactive, care formeaz`
nervii olfactivi [i axonii celulelor mitrale, care formeaz` tracturile
olfactive. Protoneuronul este reprezentat de celula olfactiv`, iar
deutoneuronul este reprezentat de celula mitral`.

Segmentul central este reprezentat de centrii primari [i

secundari. Centrii primari sunt reprezenta]i de trigonul olfactiv,
substan]a perforat` anterioar` si girul subcalos.
Centrii secundari sunt reprezenta]i de girul hipocampului [i
nucleul amigdalian (situat \n profunzimea [an]ului lateral al
emisferelor cerebrale). |ntre centrii primari [i cei secundari sunt
numeroase conexiuni.

ANALIZATORUL CUTANAT

Analizatorul cutanat (pielea, tegumentul) este alc`tuit din

segment periferic (receptorii din piele), segment de conducere
(c`ile sensibilit`]ii tactile, termice [i dureroase) [i un segment
central (zona de proiec]ie a sensibilit`]ii generale la nivelul scoar]ei
cerebrale).

PIELEA {I ANEXELE SALE

Pielea sau tegumentul este un organ conjunctivo-epitelial cu o

suprafa]` neregulat`, br`zdat` de o serie de depresiuni, numite
pliuri sau cute.

1.Structur`: pielea este alc`tuit` din trei straturi principale:

epidermul, dermul [i hipodermul.
Epidermul este stratul superficial, de natur` epitelial`,
desp`r]it de derm printr-o membrana bazal`. El este str`batut de
tulpina firelor de p`r [i de canalele de excre]ie ale glandelor
sudoripare. Con]ine termina]ii nervoase libere. Epidermul se
compune din dou` straturi principale: un strat profund, gros, numit
strat mucos [i un strat superficial, sub]ire, numit strat cornos.
Dermul este reprezentat de o membran` conjunctiv` dens`. |n
constitu]ia sa intr` o substan]` fundamental`, fibre conjunctive [i
elemente celulare. La nivelul s`u se g`sesc glandele sebacee,
canalele de excre]ie ale glandelor sudoripare, partea dinspre
suprafa]` a foliculilor pilo[i, vase sanguine, nervi [i corpusculi
senzitivi. De[i nu sunt distincte, \n constitu]ia sa intr` dou` straturi:
stratul papilar [i stratul reticular.
301
 Hipodermul este stratul profund al pielii, situat sub derm,
alc`tuit din ]esut conjunctiv lax. |n ochiurile acestor fibre se afl`
celule grase mari, care formeaz` \n ansamblu paniculul adipos.
Hipodermul mai con]ine vase , nervi, copusculi senzitivi (Vater-
Pacini, Golgi Mazzoni, Ruffini), etc.

Receptorii cutana]i:
2. Inerva]ia pielii este deosebit de bogat`. La nivelul pielii \nt#lnim
fibre nervoase motorii [i fibre nervoase senzitive. Cele senzitive se
clasific` \n fibre nervoase senzitive libere [i fibre nervoase
senzitive \ncapsulate. Cele libere au aspect de arboriza]ii dendritice
[i se g`sesc \n epiderm [i \n derm. Cele \ncapsulate sunt prezente la
nivelul dermului [i hipodermului [i se numesc corpusculi senzitivi. Ei
sunt: corpusculii Meissner, corpusculi Krause, corpusculi Vater
Pacini, corpusculi Golgi Mazzoni, corpusculi Ruffini.

Glandele pielii

La nivelul pielii se g`sesc trei tipuri de glande: sebacee,

sudoripare [i mamare. Cele sebacee sunt de tip acinos [i pot fi
simple sau compuse. Glandele sudoripare sunt glande tubuloase
simple, ce prezinta trei por]iuni: una glomerular` sau secretoare, o
alta dreapt`, numit` canal sudoripar [i o por]iune \n spiral`, numit`
traiect sudoripar. Glandele mamare sunt de tip tubulo-acinos.

Fanerele

1.Structura. P`rul este un produs cornos al epidermului, cu aspect

filiform [i flexibil. El are \n componen]` o por]iune liber`, numit`
tulpin`, tija sau firul de p`r propriu-zis [i o por]iune profund`, \nfipt`
oblic \n piele, numit` r`d`cin`, ce \ncepe printr-o umfl`tur` ovoid`
sau bulb. R`d`cina p`rului este \mbr`cat` \ntr-un sac numit folicul
pilos.

2.Anexele p`rului. Anexele p`rului sunt mu[chiul erector [i glandele

sebacee. Mu[chiul erector are \n alc`tuire fibre musculare netede [i
se inser` pe sacul fibros al r`d`cinii p`rului, trece pe sub glanda
sebacee [i apoi, cu celalalt cap`t, se inser` pe fa]a profund` a
stratului papilar al dermului. Glandele sebacee pot fi simple sau
compuse.

Unghia

Unghia este o lam` cornoas` dur`, aflat` pe fa]a dorsal` a ultimelor

falange. Extremitatea posterioar` a lamei cornoase se nume[te
limbul unghiei. Por]iunea cuprins` \ntre corpul unghiei [i r`d`cina
unghiei se nume[te lunula.
302
Segmentul periferic al analizatorului cutanat este reprezentat de
termina]ii nervoase receptoare libere [i \ncapsulate.

SEGMENTUL DE CONDUCERE

Segmentul de conducere al analizatorului cutanat este alc`tuit din

c`ile nervoase cuprinse \ntre receptori [i segmentul central.
Acestea sunt c`ile sensibilit`]ii exteroceptive.

SEGMENTUL CENTRAL

Segmentul central al analizatorului cutanat este localizat \n girul

postcentral din lobul parietal, ariile, 3,1,2, precum [i aria 5 [i aria 7.
La acest nivel impulsurile sunt prelucrate de scoar]a cerebral` [i
devin con[tiente, prin capacitatea acesteia de analiz` [i sintez`.

303
BIBLIOGRAFIE

- BUZESCU A., SCURTU A.L. Lucr`ri practice anatomie

A.N.E.F.S. 1996;
- IAGNOV Z., REPCIUC F., RUSU G. Anatomia omului,
Ed.medical`, Bucure[ti, 1954;
- IAGNOV Z. Anatomia omului, Ed.medical`, Bucure[ti,
1958;
- IAGNOV Z. Anatomia omului, Ed.medical`, Bucure[ti,
1962;
- IFRIM M. Anatomia [i biomecanica educa]iei fizice [i
sportului, Ed.didactic` [i pedagogic`, Bucure[ti, 1978;
- MOGOS GH. Compendiu de anatomie [i fiziologie, Ed.
[tiin]ific`, Bucure[ti.
- RANGA V., SEICARU T., ALEXE F. Anatomia omului,
Ed.medical`, Bucure[ti, 1961;
- RANGA V., TEODORESCU EXARCU. Anatomia [i fiziologia
omului, Ed.medical`, Bucure[ti, 1969;
- ROUVIERE H. Anatomie humaine, Masson et Cio, Paris,
1932;
- SIMIONESCU N., CERNAIANU G. Anatomia [i fiziologia
omului, Ed.didactic` [i pedagogic`, Bucure[ti, 1966;
- STANESCU V., ANDRONESCU A., MIHAILESCU I. Anatomia
[i fiziologia omului, Ed.didactic` [i pedagogic`, Bucure[ti,
1969;
- SANTA N., SANIELEVICI E., ANGHELESCU V. Anatomia [i
fiziologia omului, Ed.didactic` [i pedagogic`, Bucure[ti,
1962;
- TESTUT L., LATARJET A. Traite danatomie humaine,
Gaston. Doin, Paris, 1940;
- VOICULESCU I.C., PETRICU I.C. Anatomia [i fiziologia
omului, Ed.medical`, Bucure[ti, 1971;
- ZARMA M. Anatomia [i fiziologia omului [i igiena [colar`,
Ed.didactic` [i pedagogic`, Bucure[ti, 1969;

304
305
306