HOMEOPATIE SI BIOTIPOLOGIE. CONSTITUTII. Dr Doina Pavlovschi - Note e c!r s "#$-#% ian!

arie #&&'(

HOMEOPATIE SI BIOTIPOLOGIE Confucius sfat dat printului Ling :Puneti n ordine denumirile. Cand denumirile sunt incorecte, rationamentele sunt incorecte. Biotipologia este stiinta care cauta pentru fiecare individ corelatia posibila intre forma corporala, tendintele fiziologice si comportamentul psihic. Bioterenul este un ansamblu structural normal si patologic. Omul sanatos este definit prin constitutie si temperament. Constitutia este fixa, ereditara, formata din anumite caractere morfologice, fiziologice si psihice care pot conduce la o inclinatie spre o anumita morbiditate. Temperamentul este castigat n timpul vietii si dupa unii autori !urian"#la$eni de ex. % evolueaza dupa varsta. &iecare temperament reprezinta o anumita predominanta metabolica ce"i determina semne fiziologice, psihice si tendinte morbide, modificate continuu de agresiunea mediului intern si extern. Omul bolnav este definit prin constitutie, temperament si miasma . Miasmele sunt grupari patologice cu simptome si reactii fiziopatologice comune. 'oxinele metabolice si microbiene actioneaza asupra constitutiei si temperamentului si pot modifica prin transmitere ereditara constitutia.

Diateza este dispozitia generala care predispune individul la anumite afectiuni patologice Constitutia, temperamentul si miasma formeaza tripticul diatezic ce caracterizeaza bolnavul n afara caracterelor proprii ale bolii. Diateza ar fi fondul morbid pe care se aseaza boala, impreuna cu care alcatuieste aspectul clinic. Etiologia, cauzalitatea homeopatica, este ansamblul cauzelor declansante si favorizante , endo sau exogene, care transforma, impreuna cu boala, omul sanatos n om bolnav. Biotipologia e interesanta pentru corespondentele clinico" terapeutice spre care conduce, ca predispozitie, la un mod de reactie specific al unui organism, pentru prevederea cauzelor profunde ale afectiunilor patologice si incercarea unei profilaxii. (eci interes diagnostic, pronostic si chiar terapeutic prin orientarea spre un anumit grup de remedii. )mportant de subliniat : nu trebuie confundat diagnosticul biotipologic cu diagnosticul patogenezic. Nu se prescrie un remediu pe considerente biotipologice, ci pe similitudinea tabloului simptomatic prezent cu patogenezia remediului. ISTORI !ippocrate n antichitate din relatia celor * elemente primordiale : pamant, apa, foc si aer cu cele * stari : uscat, umed, cald si rece a descris cele * tipuri de temperamente : limfatic, sanguin, bilios si atrabiliar sau nervos. +l spunea : ,trebuie sa stii spre ce boala tinde fiecare constitutie individuala. Broca la inceputul secolului nostru a fost fondatorul antropologiei si al antropometriei. Sigaud pe criterii clinice a descris tipurile respirator, digestiv, muscular si cerebral.

"iola si #ende au descris tipurile endocrinologice hiper, iso si discrinic. $artin% a descris tipurile embrioblastice : cordo, meso, ento si ectoblastic. &retsc'mer, psihiatru, a descris tipurile somato"psihice : picnic ciclotim, leptosom schizotim si atletic ixotimic. S'eldon a descris tipurile endomorf visceroton, mesomorf somatoton, ectomorf cerebroton (rauvogl a descris cele - stari biochimice : " carbonitrogenoid caracterizat prin oxidare incetinita ce duce la o supraincarcare cu metaboliti si la tulburari de excretie " hidrogenoid caracterizat prin retentie hidroclorurata , duce la infiltrare, hidropexie. " oxigenoid caracterizat prin accelerarea metabolismului, duce la slabire cu uscaciune cutaneo"mucoasa si a fanerelor. $orfotipologie 'omeopata Nebel, elvetian si )eon "annier, francez, au pus bazele tipologiei homeopatice cu clasificarea n - tipuri constitutionale minerale calcice, reprezentate prin carbonic, phosphoric si fluoric, reflectate n policrestele Calcarea carbonica, Calcarea phosphorica si Calcarea fluorica si carora le corespund miasmele psora, tuberculinism si luetism. !enri Bernard considera constitutia mai putin fixa, in sensul ca, pe langa un fond de caractere comune, se poate, sub influenta mediului, sa apara caractere noi corespunzatoare unor serii homeoterapice , care sunt sarurile diferite ale aceluiasi acid, de unde stadiile evolutive. +l distinge - constitutii primitive carbonica, sulphurica si phosphorica. La centru este sulphuricul neutru care poate evolua spre sulphuric gras sau sulphuric slab, la stanga se gaseste tipul carbonic, iar la dreapta tipul phosphoric. Constitutia fluorica este considerata autonoma, dar secundara, ea se poate grefa pe oricare din constitutiile principale dand tipuri constitutionale mixte. Constitutiile mixte apar din combinatiile intre . sau -

constitutii principale si secundara si sunt cele mai frecvent intalnite. /ingura combinatie imposibila este cea carbo" phosphorica. Cu toate c aceste clasificri nu pot acoperi sintetic complexitatea i varietatea patogenezic din homeopatia hanemanniana, ele capt un cert interes didactic in studiul fiziopatologic al remediilor respective, aducnd i un plus de congruen demn de a fi avut in vedere n practica homeoterapic, pe stadii evolutive, a patologiei. *Dr. Ioan Teleianu+ ONSTIT,TI- S,)#!,RI $orfologie Aspect general : armonios, echilibrat, talie normoligna, greutate mi$locie, atitudine armonioasa, dreapta, mers regulat, cadentat, sobru, gesturi controlate, actiuni bine gandite. Ap. locomotor : segmente mi$locii, armonioase, muschi, ligamente, articulatii cu tonicitate normala n hiperextensie unghi usor inferior la 012 grade n artic. cot, genunchi Ap. buco-dentar dinti usor dreptunghiulari, albi sau alb"galbui, rare carii, radacini mi$locii si paralele, ligament alveolo"dentar solid, arcade circulare, regulate, bolta palatina rotun$ita,

ocluzie perfecta

.iziologie si tendinte patologice !rmonie fiziologica, echilibrat neuro"endocrin cu amfotonie, hiperhipofizie moderata. 'endinta la pletora compensata prin eliminari naturale pe fond congestiv general, cu congestii active arteriale si venoase acute localizate : piele furuncule, eczeme, mucoase " hemoroizi, seroase reactii artritice, sau generalizate : 3'!, alergie. $entalitate (orinta si nevoie de activitate moderata, rationala, spirit intreprinzator, dar cu $udecata, obiectiv, dinamism si optimism moderat de ratiune, constient de responsabilitatile sale, cu ,self control si incredere n sine. 'ipul decompensat este incapatanat, obtuz, iritabil si exploziv. E/amene complementare Poate usoara poliglobulie, hipercolesterolemie si hiperazotemie mici. ONSTIT,TI- -RBONI $orfologie Aspect general : talie breviligna, scurta, greutate marita, obezitate, aspect trapu, patrat sau sferic, dezvoltat n largime, fata sferica, lunara sau n para, abdomen important, atitudine hipotona n copilarie, rigida la adult, mers regulat, lent, greoi, sacadat, talonat, actiuni gandite si precise Ap. locomotor : craniu brahicefalic cu frunte larga, rotun$ita, segmente scurte, maini scurte, patrate, carnoase, moi, picioare scurte, late, muschi, ligamente si articulatii hipotone la copil, rigide la adult n hiperextensie unghi inferior la 012 grade n articulatiile cot, genunchi Ap. buco-dentar : dinti albi, patrati, solizi, dar cu carii de colet, radacini puternice, divergente, ligament dens si solid, arcade

eliptice si largi, bolta palatina rotun$ita, ocluzie aproape perfecta .iziologie si tendinte patologice Predominanta limfatica si digestiva cu hipotonie la copil, rigiditate scleroasa la adult. (istonie neuro"endocrina cu un prim stadiu stenic cu hipersuprarenalism de origine hipofizara si apoi un stadiu astenic cu vagotonie de epuizare si hiposuprarenalism terminal, hipotiroidie de fond si hipogenitalism. 'endinta la obezitate cu blocarea eliminarilor deseurilor metabolice, cu congestii pasive si degenerescente scleroase, neuroartritism, 3'! scleroasa cu hipercolesterolemie si hiperazotemie, boli de nutritie diabet, guta, artroze. &riguros care se teme de caldura, mai ales solara, sensibil la umiditate hidrogenoid% $entalitate (omina pasivitatea si economia, se repliaza asupra sa oferind mediului exterior un minimum de efort posibil. (oreste liniste, pace, ordine. +ste econom, un realizator metodic cu rationament de bun simt, perseverent, vorbeste putin, doar ce stie. 'ipul decompensat este lenes, incapatanat, indiferent afectiv. E/amene complementare 4ree sanguina crescuta, hipercolesterolemie, scleroza renala, diminuarea metabolismului bazal, hipercorticism la stres, artroze precoce. ONSTIT,TI- #!OS#!ORI $orfologie Aspect general : talie longilina, greutate mica, tendinta la slabire, inalt, adus de spate, torace alungit si aplatizat dinainte inapoi, bazin basculat inainte, atitudine supla, eleganta, dar aplecata n repaus, mers suplu si gratios, rapid si usor, gesturi suple, expansive, vii, actiuni spontane si dezordonate depasind scopul prin exagerare afectiva, exteriorizari zgomotoase

Ap. locomotor : craniu dolicocefalic, frunte inalta, segmente lungi si subtiri, maini lungi, suple, elegante, cu degete si unghii lungi si fine picioare lungi si subtiri cu tendinta la platfus, muschi, ligamente si articulatii hipotone cu laxitate moderata, rectitudine n hiperextensia articulatiilor cot, genunchi, Ap. buco-dentar : dinti galbeni, dreptunghiulari, cu mici deviatii, carii multiple simetrice radacini lungi si paralele, ligament alveolo"dentar subtire si nu prea solid arcade n elipsa, bolta palatina alungita, ocluzie imperfecta .iziologie si tendinte patologice Predominanta bilio"nervoasa cu hipersensibilitate nervoasa, insuficienta hepatica si spasme hepato"biliare, tendinta la demineralizare celulara. 3iposuprarenalism de fond si distonie neuro"endocrina cu un stadiu stenic cu simpaticotonie, hipertiroidie, hipergenitalism si un stadiu astenic cu vagotonie de epuizare, hipotiroidie si depresie sexuala. 'endinta la slabire, chiar cu apetit exagerat, cu prezenta de ptoze viscerale, congestie venoasa periferica ce accentueaza hipotensiunea arteriala esentiala, demineralizare si pierdere de substanta tisulara. #oli inflamatorii ale mucoaselor, seroaselor, organelor nobile. 'uberculoza excavata pulmonara, renala, meningee. /ulphuric : tbc cutanat, Carbonic : tbc fibroasa, osteo"articulara% )nstabilitate termica : frilozitate, dar nu suporta aerul inchis, sensibilitate la frig. (ecalcifiere osoasa. !rtrite. $entalitate !ipersensi"ilitate nervoasa si fatiga"ilitate, tendinta la exaltare si deprimare rapida, hipersensibilitate imaginativa si afectiva, mai

mult intuitiv decat rational, mai mult visator decat realizator. (istrat, boem, sentimental si superficial. !re oroare de ordine si disciplina, nu are rabdare.!ctiunile reusite trebuie sa fie de scurta durata, in cursul unei perioade de exaltare. 5u rezista la efort, cade in depresie, suicid. 'ipul superior poate fi artist genial, dar cu realizari capricioase. 'ipul inferior este infatuat, palavragiu, superficial si meschin, cu faze de depresie n care senzatia de gol din viata sa il poate duce la sinucidere. E/amene complementare !nemie, limfocitoza, uree si colesterol scazute, demineralizare calciu, fosfor, magneziu. ONSTIT,TI- .),ORI $orfologie Aspect general : variabil, talie mai mult mica, greutate variabila, asimetrie, aspect batranicios, atitudine dezechilibrata, dislocata si instabila, mers neregulat, disgratios, gesturi dezordonate, stangace, inutile, actiuni variabile si paradoxale, imprevizibile Ap. locomotor : asimetric, maini flexibile, prea suple, degete efilate, hiperlaxitate, unghii mici, moi, triunghiulare sau trapezice, platfus, entorse, malformatii osoase de toate felurile, hipotonus muscular, hiperlaxitate articulara, elastopatie, n hiperextensie unghi peste 012 grade n articulatiile cot, genunchi. Ap. buco-dentar : dinti gri triunghiulari si mici, incalecati sau cu spatii libere, radacini conice sau convergente, policarii, ligament gros si lax, arcade variabile, retrognatie inferioara, bolta palatina foarte ogivala, asimetrica, ocluzie foarte defectoasa. .iziologie si tendinte patologice (isarmonie distrofica, instabilitate, hiperlaxitate ligamentara, scleroza, induratie, malformatii

(istonie neuro"endocrina cu raspunsuri variabile, imprevizibile. )nstabilitatea fluoricului accentueaza demineralizarea phosphoricului, dar prin tendinta la scleroza i cicatrizeaza excavatiile, precipita scleroza carbonicului, dar i anima ritmul de viata, agraveaza decompensarea sulphuricului. $entalitate #nsta"ilitate si paradox. )ndecis, dezordonat, agitat. 5u are continuitate n actiuni, capricios, n miscare continua, cu nevoia de schimbare. 'ipul superior este intuitiv, asimileaza repede, fara a invata, actioneaza fara multa gandire, dar cade $ust printr"un deosebit simt de observare si intelegere. 'ipul inferior este ambitios fara scrupule, irational, depravat, vicios, personalitate disarmonic structurata cu tendinta la perversiuni sexuale. ONSTIT,TII $I0TE Combinatii de . sau - din tipurile descrise anterior. RE$EDII ONSTIT,TION-)E arbonic : Calc. c. , 6agn. c. , 7ali c. , 5atr. c. , #ar8ta c. , !mmon. c. , Carbo anim. , Carbo v. Sulp'uric : /ulphur gras : Calc. s. , 3epar s. , 6agn. s. , 7ali s. , 5atr. s. , #ar. s. , /ulph. ac. slab : Calc. mur. , 6agn. m. , 7ali m. , 5atr. m. , !mmon. m. , 6ur. ac. #'osp'oric : Calc. ph. , 6agn. ph. , 7ali ph. , 5atr. ph. , !mmon. ph. , Phos. ac. , Phosphorus .luoric : Calc. fl. , 5atr. fl. , &luoric acid. #RO.I)-0IE ONSTIT,TION-)Sulp'uric

1 se combate plethora si supraincarcarea " va evita sedentaritatea si aerul inchis " se recomanda sporturile, chiar violente, competitiile, transpiratia " va evita excesele alimentare repetate " educatia : mai mult trebuie franat " profesional : profesiuni in care isi poate exercita dinamismul, responsabilitatea arbonic 1 se combate limfatismul, obezitatea, scleroza " se evita sedentaritatea, climat uscat si cald " sporturi neviolente, evitarea competitiilor, masa$ " alimentar : lupta cu atonia prin alimente gustoase, picante, restrictie de sare, grasimi " profesiuni subalterne, fara responsabilitate si fara rapiditate de executie #'osp'oric " se combate hipersensibilitatea, demineralizarea, insuficienta hepatica " se evita eforturile mari, necesita repaos si calm " mare sau munte de mica altitudine " activitate in aer liber, fara expunere la soare " sporturi neviolente, fara competitie si transpiratie " alimentatie variata, bogata in materiale azotate si minerale " educatie : incura$at, calmat, tact in educatia sexuala " profesiuni ce necesita intuitie si imaginatie, activitati artistice .luoric " se combate instabilitatea " necesita climat sedativ, munte, nu mare " alimentatie hipotoxica, cu masura " educatie : trebuie avut tot timpul sub control " profesiuni care sa nu necesite eforturi, animate si nesablonizate

TE$#ER-$ENTE )imfatic1digestiv : mai ales n copilarie cand predomina organele digestive, iar endocrin timusul, tiroida, sistemul adeno"limfoid. Sanguin1respirator : mai ales n adolescenta cand predomina organele respiratiei si circulatiei sanguine, iar endocrin glandele genitale. Bilios1muscular : mai ales la adult cand predomina ficatul. Nervos1cerebral : mai ales la batran cand predomina scleroza. RE$EDII DE TE$#ER-$ENT )imfatic 2 Calc. c. , #ar8ta c. , 9raph. , /il. , Puls , 5atr. s. , 7ali c. , si altele Sanguin 2 /ulphur, !rnica, !urum, 7ali bich. , &errum si altele Bilios 2 L8c. , )od. , 5ux v. , 5itri ac. , China, #r8. , !ct. rac. si altele Nervos 2 5atr. mur. , /epia, !lum. , !rg. nitr. , Conium, Caust. , :hus tox. si altele. $I-S$E Cele - miasme hahnemaniene psora, sicoza si luetismul, descrise n ,#olile cronice plus alte . miasme noi tuberculinismul si cancerinismul. #SOR3ahnemann intelegea prin psora un complex de simptome comune mai multor categorii patologice, atasate unei patologii predominante, scabia. Caracteristici dupa 3ahnemann : " la inceput boala generala si interna " aparitie secundara de semne cutanate, care tratate duc la metastaze morbide, la disparitia semnelor cutanate si la alternante morbide, deplasari pe alte organe.

!stazi psora este socotita o entitate patologica definita printr"un mod de reactie particular al unui grup de indivizi la agresiuni patogene cunoscute sau nu. aracteristici : " " " tendinta la recidive alternante morbide cutaneo"mucoase ameliorare generala prin eliminari" diaree, transpiratie, menstra, etc.

linic : " alternanta de stari stenice si astenice, de euforie si anxietate " tulburari digestive cu alternanta diaree"constipatie, pusee hemoroidare " tulburari eliminatorii genito"urinare " tulburari alergice respiratorii " tulburari cutaneo"mucoase Etiologie 2 nu numai scabia, infectiile cronice virale, ereditare sau;si castigate si altele. Psora are rezonanta mai mare asupra constitutiei sulphurice. SI O33ahnemann descrie sicoza ca boala cu transmitere predominant sexuala care se caracterizeaza prin aparitia de vegetatii cutaneo" mucoase de tip condilomatos, verucos, etc, mai ales pe organele genitale, putand fi sau nu asociate cu gonoree. Prin gonoree 3ahnemann intelegea scurgerea 5eisser va descoperi gonococul abia peste 022 ani.

3enri #ernard numea sicoza reticuloendotelioza sau mezenchimatoza cronica de origine politoxica si polimicrobiana, a carei modalitate reactionala este tendinta la incarcerare, la staza, incetinire a eliminarilor centrifuge. aracteristici : " retentie hidrolipopexica " tendinta la neoformatii " catabolism incetinit, eliminari cutaneo"mucoase torpide linic 2 " psihic lentoare cu tendinta depresiva " hipersensibilitate hidrometrica " infiltrare hidrica si adipoasa : palid, buze groase, facies ,bouffi, piele lucioasa si grasa, infiltratii ale 0;- inferioare a gambelor mai ales seara " secretii subacute si cronice rino"faringee sau genito" urinare " incetinirea tranzitului intestinal si oligurie, congestii hepato"biliare " neoformatii : veruci, condiloame, polipi, adenoame, fibroame, etc " tulburari ale fanerelor : unghii casante, deformate, par rarefiat, fragil " mana sicotica 6ichaud% : unghii casante, striate, dedublate, cu disparitia lunulei, iar pe dosul mainii vene accentuate si pete melanice. Etiologie 2 gonococia, mai ales cea recidivanta

vaccinari repetate, seroterapie poliinfectii, mai ales colibacili, bacili tifici si paratifici politoxicoza toate noxele moderne Constitutia carbonica ar facilita instalarea sicozei ),ETIS$ /ifilisul este tot o boala generala cu manifestari locale a caror reprimare prin tratament duce la aparitia de complicatii secundare cu caracteristicele 2 " mod reactional fiziopatologic centripet " formare de leziuni ulcero"necrotice " procese tisulare cu tendinta sclerogena linic 2 " labilitate neuro"senzoriala si emotionala " hiperalgii dureri liniare nocturne " morfologic asimetrie " anomalii dentare " hiperlaxitate ligamentara " piele uscata si crapata, unghii subtiri, par rar " scleroza arterio"venoasa, ulceratii cutaneo"mucoase trenante Etiologia 2 infectia sifilitica, alcoolismul cronic, ecotoxicologia Constitutia fluorica este mai receptiva la luetism

T,BER ,)INIS$ . aracteristici 2 " insuficienta hepatica congenitala, disritmic vegetativ, discrinic " " " " " variabilitatea simptomelor alternari excitatie"depresie congestie venoasa periferica, cianoza periferica procese inflamatoare, apoi ulcerative, acute si cronice demineralizare cu deshidratare si slabire, pete albe pe unghii, carii dentare tendinta de a raci, fragilitate respiratorie

1 eliminari cutaneo"mucoase de deseuri metabolice coriza repetitiva, eczema zemuinda, ulceratii varicoase zemuinde < eliminari toxinice% linic 2 " sindrom neuro"endocrin"psihic : instabilitate caracteriala, ras si plans facil, alternante de astenie"hiperstenie, hipertiroidie, frilozitate, transpiratii, tremor. " " sindrom cardio"vascular : eretism circulator, palpitatii, extrasistole, cianoza sindrom digestiv : apetit capricios, absenta setei, desgust de grasimi, diaree urmata de constipatie, parazitoze intestinale oxiuri mai ales sindrom loco"motor : dureri dorsale, deformari ale coloanei vertebrale, dis=inezii articulare, tulburari n metabolismul calcic si fosforic, carii dentare piele marmorata, eruptii zemuinde sau pruriginoase

"

"

Patologie : ru$eola, pertussis, bronsite, pleurezie, eritem nodos, colibaciloza, gripe, rinofaringite, reumatism articular acut, adenopatii. 5ebel il asemuia cu psora lui 3ahnemann. Constitutia phosphorica reprezinta terenul favorabil -N ERINIS$ +ste o stare de disfunctie care poate duce la degenerescenta oncogena. aracteristici 2 " depresie endogena, astenie psiho"fizica, slabire fara cauza " " contrarietati familiale si gri$i profesionale tulburari de somn

linic 2 " neuro"endocrino"psihic : hipostenie, hipotimie, cancerofobie algii centrale si periferice diminuarea transpiratiei hipotiroidie cu ten palid, umflarea pleoapelor, par rar si casant, frilozitate " digestiv : gura amara, desgust de carne, limba fisurata, buze livide si fisurate, greata matinala, ficat gros, sensibil, pete galben"brune n regiunea hepatica, constipatie cu hipotonie intestinala, hemoroizi, $ena n hipocondrul stang cardio"vascular : tulburari ale tensiunii arteriale genito"urinar : lombalgii, oligurie

" "

"

piele inchisa, flasca, puncte negre, comedoane, nevi rubinii, cheratoza, melanoza

Etiologie 2 cauze endogene : disritmie neuro"endocrina, varsta, imbatranirea prematura cauze exogene : factori telurici si hidro"climatici factori ecotoxicologici si psiho"sociali alimentatie si igiena defectuoase raspunsuri imunitare anormale virusuri oncogene, infectii microbiene cronice NOSODE :emedii antitoxinice% #sora : Psorinum Sicoza : 6edorrhinum,Colibacilinum,>accinotoxinum,etc )uetism : Luesinum,+th8licum,!bsinthium Tuberculinism 2 'uberculine : '7,':,6armore=,/pengler,(en8s,#acilinum ancerinism : Carcinosinum RE$EDII $I-S$-TI E #sora 2 Sulphur,Calc.c.,L c.,3epar s.,9raph.,Carbo v.,/il.,si altele Sicoza 2 Thu a,!atr.s.,Caust.,/taph.,Lach.,(ulc.,38dr.si altele )uetism 2 Merc.,Aurum,Arg.nitr.,7ali bich.,Plat.,Ph8t.,5itri ac.,#ar.c.si altele Tuberculinism 2 !atrum mur.,"ali c.,#hos.,Puls.,)gn.,!pis./tan.,&err.,)od.si altele ancerinism 2 Ars.alb.,Carbo an.,Conium,#romium,38dr.,7reos.,'hu8a si altele

BIB)IO(R-.IE !urian"#la$eni C. 3omeopatia +dituraLitera #ucuresti 0?1#ungetzianu 9., Chirila P. 6anual de homeopatie +ditura 6edicala #ucuresti 0?1+nc8clopedie 6edico"Chirurgicale +ditions 'echni@ues Paris 3ahnemann /. 'he chronic diseases Aulian B. !. !bregee dChomeopathie +d. 6asson 0?10 Little (. Les miasmas 3omeopath8 on line Brtega P./. 5otes on the miasms or 3ahnemannCs chronic diseases +d. 5.3.&. 0?12 Dissu :. 6atiere 6edicale homeopathi@ue constitutionelle 44 44 44 top

)EMEDII *)EC+ENT INDICATE IN T)AUMATISME "MATE)IA MEDICA( Dr. Ileana )in as! , note e c!rs "#$.&-.#&&'( T)AUMATISMELE IN HOMEOPATIE -RNI - $ONT-N* arul z5nelor, arul p6durilor, Iarba Soarelui, #odbalul de munte +

Planta e larg raspandita, in +uropa, 5ordul !siei si al !mericii, pe fanete si pasuni din zona montana si subalpina. Planta este din ce in ce mai rara in flora noastra spontana, din cauza poluarii, de aceea se recomanda reinsamantarea ei toamna. (escriere: 'ulpina atinge E2 cm inaltime, iar radacina cilindrica si oblica are cca 02 cm lungime si o culoare rosie"maronie in exterior, alba in interior. La baza tulpinii se afla o rozeta de * frunze, avand o forma alungita, in continuare tulpina propriu"zisa avand cel mult 0" . frunze. (in mai pana in iulie, cresc pe ea 0"F flori galben"aurii, asemanatoare cu o floare a soarelui in miniaturaG de obicei, planta se caracterizeaza printr"o inflorescenta terminala si . inflorescente laterale situate dedesubt. Plansa 0 Parti utilizate )ntreaga planta proaspata sau uscataG calitatile curative sunt mai eficiente la flori. Compozitie chimica )nflorescentele contin ses@uiterpene de tipul henelaninei, cu actiune imunostimulatoare. :adacina , dar si restul plantei contin principii amare: calendulina si arnicina. &armacologie fitoterapie % Preparatele aplicate local au actiune antiinflamatoare, analgetica si antiseptica , dar nu se aplica extern pe plagi deschise, eventual se aplica diluate, sub forma de comprese. )nfuzia de flori si radacini stimuleaza sistemul nervos si circulatia sanguina, diureza si transpiratia. Ceaiul de flori sedeaza mai ales dupa o sperietura sau cadere. (r. #ohn o folosea in tratamentul sangerarilor ascunse si al hematoamelor.

Cantaretii o prefera ca tratament pentru combaterea oboselii corzilor vocale si a raguselii. !ctioneaza eficient in catarul insotit de febra si stimuleaza expectoratia. 'oxicitate !dministrata pe cale interna in doze mai mari de Hg .F ml tinctura < F l"te %, este toxica, producand ameteli, tulburari de echilibru, tremuraturi ale membrelor, tulburari respiratorii si digestive. Trasaturi esentiale * dupa (. "it'oul7as + Tema principala a remediului2 o e/perienta traumatica profunda ce s"a exercitat asupra nivelului fizic si ; sau emotional sau mental. 'rauma poate fi reprezentata de o cadere; lovitura; comotie, alteori poate fi rezultatul fricii sau al unui soc emotional cum ar fi cel legat de o importanta pierdere financiara. Tipul -rnica2 persoana posomorata ce vrea sa fie lasata singura si in pace, nu vrea sa ) se vorbeasca si mai ales, nu vrea sa fie atinsa, mai ales in partile dureroase. +ste ca si cum persoana ar suferi de o frica fundamentala, de a nu fi atinsa, de aceea are o atitudine defensiva exprimata prin I 5u te apropia de mineJ fizic;emotional, frica ce provine din senzatia ca a fost ranita profund, iar rana nu s"a inchis :uggero (u$an8: floarea aminteste putin de aceasta atitudine: ea creste la distanta de alte floriG o alta paralela posibila cu remediul este aspectul plantei care privita de departe, pare frumoasa, dar de aproape se observa ca arareori este sanatoasaG rozetele ei avand urme de muscaturi datorate insectei 'r8peta cerasi sau musca !rncae%. Ca si la alte remedii, simptomele evolueaza in mai multe stadii: )n primul stadiu de patologie, se obs. o reactie de agresivitate, cu tendinta de a ataca pt. a preveni un contact prea apropiat. Pacientul este irascibil, certaret, autoritar, dispretuitor. Poate fi furios, in$ura,

vrea un obiect, apoi nu il mai vrea si il arunca cat colo Cina, 5ux" v %. 5u accepta autoritatea nimanui si se considera atotstiutor Causticum %. )n urmatorul stadiu, pacientul devine foarte sensibil si pasiv, se inchide in elG este stadiul in care apare tabloul bine cunoscut, cand vrea sa fie lasat in pace, ca un 5at"mur. !semanarea este cu atat mai mare cu cat la incecarea de consolare, reactioneaza cu agresivitate. Pacientul !rnica are senzatia de contuzii peste tot, ca si cand ar fi batut, de aceea are teama de a nu fi abordat, atins sau penetrat. La femei, se poate intalni frica de viol si chiar de raportul sexual normal. /tadiul urmator : apare starea de anxietate ce isi arte originea in socurileK anterioare provocate de o spaima, suprasolicitare,etc. &rica a$unge rapid in subconstient si produce atacuri de panica in timpul noptii, cu treziri insotite de senzxatia de moarte iminenta si teama ca ceva nu e in regula cu inima sa. !ceste stari pot sa apara in urma unui accident !conit, !rg"nitr., Lachesis%. )n aceasta etapa a suferintei sale, pacientul devine distrat, uituc, isi pierde interesul pentru munca, nu se mai poate concentra, trebuie sa verifice mereu daca nu a uitat lumina sau aragazul deschise. !lt tablou mental caracteristic este cel asociat febrei inalte din boli infectioase severe malarie, scarlatina % sau cel din accidentul vascular cerebral : se observa prostratia profunda urmata de delir, inconstienta si coma. 3alucinatii G vede cladiri care se prabusesc peste el, forme negre, fantome, crede ca va fi arestat. !lteori, desi aflat intr"o stare grava, are iluzia ca se simte bine si vrea sa goneasca medicul: I 5u am nevoie de tine, nu vreau medicamenteJ Cand se instaleaza starea semicomatoasa, initial este capabil sa raspunda la intrebari, dar recade rapid la starea initiala, uneori inainte de a termina propozitia.

Sugarul -rnica Capricios, sensibil la durere, are tendinta sa tipe daca mama ii atinge mainile sau picioarele. Plange in somn, mai ales dupa ce a mancat sau dupa tuse. )n timpul febrei, seamana cu bell., are corpul rece si capul fierbinte. -specte generale, caracteristici generale si modalitati Traumatisme, inclusiv consecintele pe termen lung ale traumatismelor, produse de un obiect bont, insotite de extravazare sanguina, cu aparitia vanatailorG senzatia de contuzii, durere in tot corpul, ca si cum a fost batut. Contuzii, luxatii, entorse )ndicat postoperator si dupa extractii dentare pentru resorbtia sangelui si vindecare mai rapida +xcelent remediu la nastere, a$uta impotriva senzatiei de contuzii la nivelul uterului si la dilatarea colului uterin Nu se indica daca exista solutii de continuitate, cu sange care curge din plaga 7ent : I #atul ii pare prea tare, ceea ce este un alt fel de a spune ca il dor toate. Durerea pare sa treaca un timp, daca isi schimba pozitia, de aceea este nelinistit, se misca in pat, se intoarce de pe o parte pe alta.$ 6iros putred de oua stricate al secretiilor amintesc de mirosul respingator al plantei proaspete %. !gravari: "efortul fizic " atingerea " zdruncinaturile " repaosul indelungat " culcat pe o parte timp indelunngat " seara si noaptea in pat " frigul umed " dupa somn

!meliorari culcat, cu capul in pozitie $oasa in aer liber baile reci schimbarea pozitiei daca se dezveleste (orinte si aversiuni alimentare (oreste acru, bauturi reci, alcool Khis=8, bere % !v. pentru carne si lapteG fumat. Nucleul remediului * "ermeulen + 0. traumatisme fiziceG senzatia de batut, contuzii .. frica de apropiere si de a nu fi atins -. secretiile respingatoare, putride *. capul fierbinte, corpul rece F. tresare din somn dupa un accident sau alta spaimaG agr. noaptea ateva simptome prezentate repertorial >ertigo G Concussion of brain, from G >ision: Loss of vision, in$ur8 to e8e, after 3earing: )mpaired,concussions, from G 5ose: epistaxis, exertion fromG Kashing face from &ace : heat, cold limbs :ectum G diarrhoea, in$uries, after #ladder: calculi, after operation forG retantion of urine, exertion after /=in: eruptions, boils, small /leep: falling asleep, ansKering Khen :emedii complementareG !conit, :hus"tox., /ul"ac. )ndicatii clinice:

!bcese, !>C, Comotie, Contuzii, (upa interventii chirurgicale, +xtractii dentare, Luxatii, 5astere, Psoriazis, Purpura, 'raumatisme craniene, etc Cazuri 0, ., -. R,T- (R-"EO)ENS * "5rnan8+ 9enul :uta cuprinde mai multe specii ce include: :uta angustifolia egipteana % :uta graveolens comuna % :uta montana Planta perena intalnita mai ales in bazinul mediteranean, ce poate a$unge la inaltimea de E2 cm, florile sale galbene au *" F petale, iar fructele sunt formate din tot atatea capsule ce contin numeroase seminte. &oarte utila in leziuni si traumatisme, mai ales ale tesutului con$unctivG in afectiuni reumatice. )n antichitate, in medicina greaca si romana, era folosita ca mi$loc anticonceptional si abortiv. )n folclorul englezesc, simbolizeaza regretele si cainta, fiind numita uneori si planta gratiei divine%, denumire sub care o gasim intr"un monolog al Bfelii, in 3amlet. Compozitia chimica include grasimi, uleiuri, alcaloizi, flavonoide. /ubstantele abortive aparti clasei alcaloizilor !borinina, 9raveolimina, /=imianina%, iar Chalepensina este cea care combate fertilitatea. Planse aracteristici

Cea mai importanta caracteristicaG senzatia teribila de intepeneala redoare% resimtita in muschi si tendoane. Stare mentala 2 " Pacient melancolic, trist, nemultumit de el insusi si de ceilalti, certaret " !lteoriG plin de remuscari " !nxietate si atacuri de panica, cu frica de moarte, mai ales in timpul febrei sau in timp ce este supraincalzit >ithoul=as a vindecat cu acest remediu unele cazuri de nevroza anxioasa -specte generale, modalitati " Bboseste usor, agravat de exercitii fizice " )ntepeneala in tot corpul " !gitatie " (ureri pe partea pe care se spri$ina " 'raumatisme ale tesutului con$unctiv, tendoanelor si periostului " Contuzii si entorse, mai ales de glezna si pumn -gravari " la vreme rece si umeda " effort fizic " in repaos :hus"tox. -meliorari " vreme uscata si calda " in pozitie culcat desi uneori, se agraveaza, mai ales durerea % " daca isi misca memrele sau intregul corp ateva simptome locale caracteristice Bchi : !fectarea ochilor prin suprasolicitare, urmata de cefaleeG senzatia de redoare in $urul ochilor prin solicitarea vederii, mai ales dupa o munca migaloasa % e, pain, reading &hile' se&ing &hile' e(ertion of )ision from

9astro"intestinal G o Constipatie, cu efort de defecatie ineficient o Prolaps rectal inainte de scaun *ectum, prolapsus, stool before+ +xtremitati : o (ureri articulare agravate de vremea rece si umeda si de efortul fizic, de suprasolicitare o (ureri cu caracter de contuzie si intepeneala o Leziuni ale tendoanelor dupa suprasolicitare sau torsiune articulara o #ursite si tendinite acute post"traumatice o Leziuni traumatice ale periostului, cu ingrosare, dupa contuzii o &ibroze si proliferari nodulare ale tendoanelor, dupa suprasolicitare si microtraumatisme cronice, de ex.la nivelul palmelor o Chisturi sinoviale :emedii complementare Calc"phos (iagnostic dif. :hus"tox " intepeneala agravata dimineata, amel. de miscare, agr. de vreme rece si umeda, redoarea cefei, leziuni tendinoase. )ndicatii clinice !rtrite, !tacuri de panica, #ursite, Cefalee, Lombalgii, &ibrozite, Leziuni tendinoase, Leziuni ale periostului, Prolaps rectal, /ciatica, /uprasolicitarea vederii, /uprasolicitari musculare.

!9#ERI ,$ #ER.OR-T,$ *#ER.O)I-T,$+

*Sun6toare, #o:arni86, Iarba Sf. Ioan+ PlantL erbacee perenL, cu tulpina ce poate atinge 0 m inaltime si numeroase ramuri ce se dezvolta la axilele frunzelor. &runzele ovale prezinta pe fete numeroase puncte negreG florile galbene, numeroase, prezinta si ele punctulete negre glande % si stamine multiple. Creste mai ales in zonele de deal sau montane. Plansa &armacologie +xtractelede sunatoare au actiune usor antidepresiva datorita hipericineice este un inhibitor al monoaminoxidazei. !ntibacterian, antiviral !ntiinflamator 3epatoprotector Remediul !%pericum +ste extrem de util in leziunile traumatismele% nervilor si ale coloanei vertebrale. /imptomul cheie : durerile ascutite, insuportabile ca niste I impuscaturi. !specte generale: Leziuni, contuzii, sfasieri de tesuturi,, intepaturi; striviri in zone bogat inervate varful degetelor, limba,ochi % (ureri dupa operatii dentare sau alte interventii chirurgicale Leziuni ale nervilor mari ex. nervul median% Convulsii dupa traumatisme craniene sau ale coloanei vertebrale Comotie /pate Leziuni ale coloanei vertebrale fracturi, luxatii % Leziuni ale coccisului dupa lovituri, cazaturi, nastere

+xtremitati (ureri in membrul fantomaG cicatrici dureroase Leziuni provocate de strivirea varfului degetelor Comparatii Ledum, !rnica, :uta, :hus"tox, 5at"s BE))IS #ERENIS * B6nu8i, #6scu8e, engl. 1 dais% + /e aseamana mult cu !rnica, desi e mai putin folosit. Primul remediu al traumatismelor tesuturilor profunde ex. traumatisme ale trunchiului si al organelor pelvine % -specte generale Luxatii, entorse , contuzii cu extravazari sanguine si echimoze foarte dureroase (upa interventii chirurgicale, atat pentru dureri cat si pt. a grabi vindecarea /tarea generala este agravata de frig sau daca pacientul se uda sau se spala cu apa rece cand este transpirat Simptome locale mai importante !bdomen (ureri postoperatorii si echimoze (ureri ale peretelui abdominal la gravide 'orace Cancer mamar dupa o lovitura sau rana /pate

Lombalgii la gradinarii de duminica, rupti de spate la lasarea serii, precum si la persoane ce calatoresc mult cu avionul sau automobilul si apoi isi indreapta spatele cu greu +xtremitati Contuzii, cu echimoze si;sau hematoame Luxatii /enzatia de redoare si racire a membrelor !bcese S9$#!9T,$ O..I IN-)E *T6t6neasa+ Planta erbacee perena, cu F"02 flori terminale, avand corola tubuloasa rosie"violacee. :izomul si radacinile au culoare neagra" lucioasa si contin o substanta cristalina, alantoina ce stimuleaza reepitelizarea suprafetelor ulcerate si are efect antiinflamator !plicarea per os a fost interzisa datorita unor alcaloizi cu efect cancerigen si hepatotoxic. )n fitoterapie, se poate folosi in aolicatii externe. Remediul S%mp'%tum +ste extrem de util mai ales in fracturile care nu se sudeaza, englezii numindu"l si I repara" oase bone"setter %. -specte generale /timuleaza formarea calusului in fracturi )ndicat in dureri osoase sau ale periostului dupa traumatisme si in (ureri ale bontului de amputatie membru" fantoma %, ca si 38pericum, /taph8sagria, !llium cepa.

Simptome locale Bchi Contuzii ale globului ocular, neintrecut de alt remediu /tomac 9astralgie 4lcer duodenal +xtremitati 5evralgia genunchiului dupa traumatisme /labiciune dureroasa a articulatiilor Comparatii -rnica, Calc"c, alc1fl., alc1p'os, :uta, /ilicea, 3amamelis MMMMMMMMMMMMMMMMMMMMMMMMMMMMMMMMMMMMMMMMMMMMMMMMM top

ABO)DA)EA HOMEOPATICA IN TE)APEUTICA T)AUMATISMELO) Dr. Silvia Ne elc! , note e c!rs "#$.&-.#&&'(

T)ATAMENTUL HOMEOPATIC AL UNO) T)AUMATISME

-. -(ENTI TR-,$-TI3-NTI $E -NI I ;. TR-,$-TIS$E IN !ISE < ONT,3II, ENTORSE, ),0-TII, .R- T,RI -RNI - * e/travazare sangvin6+ L+(46" tegument rece G modificLri de culoare care persistL mult timp +ntorse, luxaNii -rnicaG (acL n .*"*1 h. nu se amelioreazL : " Bellis p., " R'us to/icodendron dureri reumatice Oi redoare dupL o entorsL , agg. de repaus% " Ruta slLbiciune Oi ;sau durere mult timp dupL : alcarea carbonica, Strontium carbonicum edem cronic al gleznei: Bovista slLbiciune a gleznelor entorse frecvente: Natrum carbonicum luxaNie temporomandibularL : R'us1t &racturi " -rnica " S%mp'%tum " Ruta " alc1p, alc1c " .err " !%pericum. BsteoporozL posttraumaticL: ortisonum Traumatisme la nivelul capului

" " "

-rnica !%pericum inclusiv n leziuni penetrante% icuta virosa convulsii, midriazL care poate persista mult timp dupL traumatism% " Opium :somnolenNL accentuatL, miozLG n comL respiraNie stertoroasL sau Che8ne"/to=es " !elleborus : confuzie, stupoare , Oi rostogoleOte capul pe pernL, miOcLri masticatorii, fruntea ncruntatL" ncreNitL , midriazL , cu oligo ;anurieG " (elsemium: dureri occipitale, stare de slLbiciune Oi tremurLturi ale membrelor, greutate a pleoapelor . ,rm6ri ale traumatismelor craniene2 Natrum sulp'uricum " verti:21 arn.G cic.G !at-s Gop.G rutaG " c6derea p6rului2 38per. " amnezie2 am"c.G -RNG cic.G h8per.G merc.G !at-s Grhus"t.G " depresie2 arn.G carc.G CicG con.G hell.G h8per.G !at-sG puls.G rhus"t.G sul"ac.G sulph.G " pierderea vederii sau a auzului 2 arn. " convulsii: -RN Gart"v.G I G , per' !at-s Traumatisme ale coloanei vertebrale ;. -rnica =. !%pericum >. Natrum sulp'uricum " cu transpiraNii ale mPinilor Oi;sau picioarelor: Nitricum acidum? " cu anurie: ArnG rhus"tG Tarent Traumatisme oculare " la nivelul orbitei: -rnicaG " la nivelul globului ocular: S%mp'%tum? " leziuni corneene: Eup'rasia: produce n special inflamaNii oculare Oi nazale, cu secreNii abundente: secreNia lacrimarL este

iritantL Oi vLscoasL iritantL apoasL : 6ercurius% iar cea nazalL neiritantL lacrimarL neiritantL Oi nazalL iritantL: !llium cepa%G ag. de cLldurL, seara, luminL, amel. de aer rece. " cu dezlipirea retinei: (elsemium " leziuni penetrante2 !%pericum, alendula Posttraumatic: " cataractL: Tellurium G " strabism: icuta. !lte probleme care pot apLrea dupL traumatisme nchise: " edem testicular dupL lovituri: -RN G Con.' #uls " avort: ArnG cinnm.G ham.G #uls.G *us-t.G ruta. " menstruaNie: RO ,S. " amenoree: Coloc nthis. " cancer mamar: arn.G -ell-p.G calen.G Con. h8per. $. a. TR-,$-TIS$E DES !ISE < pl6gi2 #rin zg5riere, sf5@iere, t6iere

-)END,)- acNioneazL ca antiseptic aplicatL local, prevenind infecNia, Oi poate vindeca plLgi de$a infectate" n potenNe nalteG are, de asemeni, efect hemostatic Oi antialgic. /imptome extrase din repertoar pentru Calendula cu max. F remedii; rubricL% $IND 1 DE),SIONS 1 falling " heightG from a AB; !E-D 1 .R- T,RES 1 /=ullG of =B; !E-D 1 INC,RIES of the headG after /calp ;B; !E-RIN( 1 I$#-IRED 1 distance " amel. >B;

!E-RIN( 1 I$#-IRED 1 noises " amel. AB; !E-RIN( 1 I$#-IRED 1 riding in a carriage " amel. DB; NOSE < )- ER-TION ;B; $O,T! 1 INC,RIES 1 'ongue laceration =B; STO$- ! 1 !E-RTB,RN 1 horripilation, Kith ;B; B)-DDER 1 INC,R9, operations after >B; ,RET!R- 1 #-IN 1 tearing " chill, during ;B; .E$-)E (ENIT-)I-BSE0 1 OND9)O$-T- 1 4terus Cervix >B; .E$-)E (ENIT-)I-BSE0 1 )O !I- 1 offensive " deliver8, after instrumental ;B; .E$-)E (ENIT-)I-BSE0 1 $ENSES 1 copious " abortion or parturition, after " deliver8G after instrumental ;B; )-R9N0 -ND TR- !E- 1 INC,RIES to air passages 0;0 !EST 1 -BS ESS " 6ammae " threatening, in old cicatrices DB; !EST 1 -N ER 1 6ammae " contusion, from DB; B- & 1 EO,NDS, spinal >B; E0TRE$ITIES 1 .R- T,RES 1 open fractures ;B; E0TRE$ITIES 1 !E-T 1 .oot 1 eatingG after ;B; ST-#!9S-(RI- ca Oi !rnica, un policrest important este remediul de elecNie n tratamentul plLgilor tLiate, cu margini

regulate, curate sau cu contaminare minimL anfractuoase Oi contaminate " Calend. %, cum este Oi cazul plLgilor operatoriiG o altL indicaNie ma$orL o reprezintL traumatismele aparatului urogenital. !9#ERI ,$ este util n orice tip de traumatism n care este afectat direct sistemul nervos, inclusiv n plLgile penetrante la nivel cerebral, ocular, n fracturile cominutive cu lezarea nervilor , n orice fel de leziune care afecteazL o zonL bogat inervatL etc. /pecific pentru 38pericum este caracterul ascu8it, iradiant al durerilor. b. #rin Fn8epare2 )ED,$ < plLgi nNepate, infectate, nNepLturi de insecte sau muOcLturi de animale dar Oi entorse sau contuzii% cu inflamaNie, edem, coloraNie violacee sau tegumente marmorate modificLrile de culoare persistL mult timp% Oi reci cu simptomatologie ameliorat6 de aplica8ii reci G profilaxia tetanosului tetanigene. )nNepLturile de insecte se pot trata doar local cu tincturi de Ledum, 4rtica, 38pericum sau Calendula, sau, n cazul unei reacNii exagerate, se pot administra Oi intern : )edum edem rece , durere amel. de aplicaNii reciG -pis inflamaNie care se dezvoltL foarte rapid cu edem, durere arzLtoare usturLtoare , prurit, culoare roOie sau roz Oi tegumente fierbinNi, amel. de aplicaNii reciG ant'aris vezicule cu durere intens arzLtoare Oi prurit, amel. de aplicaNii reci. " Fn8ep6tur6 de albin6: !pis, !rn.G Carb"ac.G Led.G 4rt.G ; Ooc anafilactic: -RBO)I ,$ - ID,$ " Fn8ep6tur6 de viespe2 !rn.G Led.G mez. 6uOcLturile de Oerpi: !pis, !rs.G #ell.G Camph. G Cedr.G +chi.G +uph.G L!C3.G L+(.G >ip.

#. -gen8i traumatizan8i termici 0. Deger6turi: !9!: dureri nNepLtoare ca Oi cum ar fi mpuns de mii de ace fierbinNi sau dimpotrivL, reci ca gheaNa%.G L!C3.G 5)'"!C.G P+':.G P4L/. =. -rsuri2 uOoare" grd ) )) : local 4rtica, 38pericum, Calendula Oi intern 4rtica sau Cantharis, care controleazL foarte bine durereaG grave: se trateazL ntPi Oocul cu !rnica, !conitum, Bpium O.a ,rtica urens: eritem, dureri nNepLtoare Q prurit ant'aris: flictene, dureri foarte intense, arzLtoare senzaNie ca Ide apL clocotitL%, amel. de aplicaNii reciG -rsenicum album: leziuni nchise la culoare tentL negricioasL flictene, escare, ulceraNii, gangrenL%, dureri foarte intense, violente, arzLtoare senzaNie ca Ide cLrbuni ncinOi%, ameliorate de aplicaNii calde. Pentru arsuri care se vindecL greu: carb"ac.G Caust !rsuri de iradiere: calc"fG phosG rad"br.G R"ra8 -. Insola8ia: !conitum, #elladonna, (lonoinum , 5atrum carbonicum

. Electrocutarea: starea de Ooc se trateazL cu !con.G 6orph, iar arsurile Oi eventualele fracturi, cum s"a arLtat mai sus. 9+5+:!L/ " (+!'3 !PP!:+5' " lightning"stro=eG after: lach.G nux"v. 9+5+:!L/ " +L+C':B/3BC7G ailments from: morph.G phos. D Inecul: !ntimonium tartaricum, Lachesis. E. Into/ica8ia cu O: 9+5+:!L/ "(+!'3 !PP!:+5' " carbon monoxide, poisoning from: acon.G bell.G op.

%amuel !ahnemann2 OR(-NON O. $EDI INE +d. 6arineasa, 'imiOoara 0???% pag.01E 2 &.Tratamentul unor asemenea boli /care se datoreaz0 doar unei leziuni e(terne+ este lasat 1n seama chirurgiei, dar acest lucru este corect doar at2ta timp c2t partile afectate solicita a3utor mecanic, prin care obstacolele e(terne din calea )indecarii, care este de asteptat sa aiba loc doar prin agentii fortei )itale, pot fi 1ndepartate prin mi3loace mecanice, ca de e(emplu: reducerea dislocarilor, prin ace si banda3e pentru sutura plagilor, prin presiune mecanica pentru a opri hemoragia din arterele deschise, prin e(tragerea corpurilor straine ce au penetrat partile )ii, prin efectuarea unei deschideri a unei ca)itati 1n scopul 1ndepartarii unei substante iritante sau pentru a 1nlesni e)acuarea puroiului sau a colectiilor de lichide, prin apropierea e(tremitatilor unui os fracturat si pastrarea lor 1n aceasta pozitie printr-un banda3 potri)it - ghips. .$ Bibliografie " " " " " " " " " #B+:)C7+ S., Poc=et 6anual of 3omeopathic 6ateria 6edicaG #B:L!5( (., 3omeopath8 in practiceG C!/':B A.#.(., 3omoeopath8 in +mergencies of 6edicineG CL!:7+ A. 3., 'he PrescriberG 9)#/B5 (ouglas 6., 6anuel dT4rgence 3omeopathi@ue dans les accident et les maladies trad. (r. Aean Lafeuillade% L)L)+5'3!L , 'herapeuticsG 5!/3 +. #., 5ash +xpanded Sor=" 'herapeuticsG /3+P3+:( (., 3omoeopath8 for the &irst"!ider :!(!: 1

""""""""""""""""""""""""""""""""""""""""""""""" top

O)GANON - MIASMELE IN HOMEOPATIE Dr. Ioan Teleian! - Note e c!rs. #$-#% ian!arie #&&$ MIASMELE IN HOMEOPATIE *No8iuni introductive+ !ippocrate a fost primul medic care a folosit termenul de miasm6, termen plecat din limba greacL, semnific5nd pat6 sau gre@eal6. +l pleca de la ipoteza cL anumite boli infecNioase erau transmise oamenilor de aerul Oi apa murdLritL de miasme. La sfPrOitul secolului 01, se obiOnuia sL se creadL cL miasmele erau gaze impure, responsabile de propagarea epidemiilor n rPndul populaNiei. !a'nemann Oi"a dat seama cL aerul putea vehicula boli infecNioase dar, dupL pLrerea sa, elementul patologic nu putea sL fie gazos. La sfPrOitul anului 0H?2, 3ahnemann s"a sesizat cL sifilisul era o boalL a sPngelui putPnd sL se ascundL sub masca unor numeroase alte boli. La debutul vieNii sale profesionale, el creiase un preparat special denumit $ercurius Solubilis !a'nemanni, care era tratamentul clasic al sifilisului Fn toat6 Europa. +l a descoperit rapid cL 6ercurul n dinamizare homeopaticL avea Oi mai multL eficacitate asupra sifilisului decPt toxicul sub forma sa brutL Oi a reuOit mai multe vindecLri complete.

4n naturalist german, >an LeeuKenhoe= a inventat microscopul Oi a publicat nainte de moartea sa, n 0H.-, observaNiile sale asupra unor mici U animalcule U vivante. !ceastL informaNie i"a permis lui 3ahnemann sL presupunL cL aceste micro"organisme erau la originea numeroaselor boli infecNioase. Pe aceastL bazL, el a susNinut ideile celor ce susNineau rolul Ianimalcule"lor dar n acelaOi timp a apLrat importanNa predispoziNiei organismului"gazdL. 'ot la debutul vieNii sale profesionale, 3ahnemann a sugerat cL anumite erupNii cutanate, ca acele Icruste de lapte, trebuiau sL fie datorate microscopicelor vietLNi animalcule% miasmatice, adicL micro"organismelor. Vn aceastL epocL, existau patru teorii principale privind bolile cu propagare de tip infecNios. Deci, n 3omeopatia hahnemannianL, semnifica4ia termenului 5 miasm0 5 se refer0 la efectele unui micro-organism asupra for4ei )itale, incluz2nd 6i simptomele transmise de genera4iile precedente. -ceste miasme cronice sunt capabile de a produce maladii degenerative, boli auto1imune, am zice noi ast6zi, @i pot a:unge p5n6 la o imuno1deficien86. !a'nemann a remarcat c6 fiecare boal6 cronic6 cuprindea trei faze, o fazL primarL, latentL, una secundarL si alta terNiarL. +fectele acestor miasme se transmiteau de la o generaNie la alta prin ereditate Oi provocau predispoziNii la anumite boli. ele trei miasme cronice pe care 3ahnemann le"a introdus n 01.1 sunt #sora Psora : miasma pruriginoasL%, Sicoza /8cosis : miasma gonoreei% Oi )ueza miasma Oancrului sifilitic%. 3ahnemann a publicat aceastL teorie cu mult nainte ca prezenNa germenilor sL fi fost larg acceptatL Oi ma$oritatea prescriptorilor contemporani cu el au avut dificultLNi n nNelegerea acestei teorii sofisticate despre bolile contagioase . VncL de pe vremea lui 3ippocrate, oamenii de profesie ai medicinii bLnuiau existenNa de organisme invizibile responsabile de producerea bolilor dar !a'nemann este cel care a creiat conceptul modern de infec8ie. Vn fapt deci, patologia homeopaticL este de bunL seamL mult mai avansatL de cPt

modernul sLu echivalent alopatic care nu nNelege totdeauna efectele procesului miasmatic, nici sindroamele constituNionale transmise. Vn prefaNa de la Brganon"ul tradus de Charles 3empel, Constantin 3ering povestea cL la sfPrOitul vieNii sale, !a'nemann fLcuse descoperiri complementare Oi dezvoltase un nou aspect al teoriei Psorei, cu introducerea unei miasme noi pe care a denumit"o Pseudo"Psora. U 3ahnemann a stabilit o distincNie ntre miasmele veneriene, adicL /ifilis Oi /icozLG Oi de asemenea a creiat o subgrupL n PsorL, Pseudo"psora. U 3ering% 'eoria miasmaticL a lui 3ahnemann cuprindea de atunci douL miasme veneriene Oi douL neveneriene, responsabile de boli cronice de lungL duratL. Cele douL miasme neveneriene sunt deci Psora boala pruriginoasL% Oi Pseudo"psora boala tuberculoasL%. Cele douL miasme veneriene sunt /icoza boala Inegilor% et Lueza Oancrul%. 3ahnemann a remarcat cL evoluNia cPtorva cazuri care pLreau a depinde de PsorL nu erau legate de o manierL exclusivL de o erupNie cutanatL. +l a observat cL acest tip de afecNiune era de naturL infecNioasL Oi avea simptome primare, latente Oi secundare ca Oi elemente ereditare. +l a conchis cL aceastL afecNiune era datoratL unui agent miasmatic cu o etiologie distinctL, cu simptome pe care le"a deosebit de psorL Oi a creiat astfel o nouL afecNiune miasmaticL pe care a denumit"o Pseudo"psora, miasma tuberculinicL .'oate aceste miasme pot fi dobPndite plecPnd de la o infecNie sau prin transmitere ereditarL. S-a emis, uneori, ideea c0 ,ahnemann ar fi 1n4eles c0 toate bolile de lung0 durat0 erau datorate miasmelor cronice. Acest lucru nu este 1n intregime e(act. Vn Brganon, el menNioneazL trei categorii de maladii cronice

cele datorate unor stress'uri continui tulburLri legate de cauze persistente care prin natura lor nu sunt forNamente tulburLri cronice, -forismul H-%, cele datorate unei toxicitLNi medicamentoase Oi unor erori terapeutice cauze medicale, (forismul H*%, Oi cele datorate miasmelor infecNioase cauze naturale, (forismul H1%. Vn zilele noastre, bolile datorate toxicelor fabricate de om trebuie sL includL miile de produse chimice potenNial nocive eliminate n $urul nostru de complexe industriale, diateza vaccinalL datoratL imunizLrilor obligatorii, Oi marele numLr de noi medicamente produse de industria farmaceuticL, cea de a doua categorie cauze medicale% a crescut de o manierL considerabilL.. -olile legate de aceste trei etiologii /stress permanent ' droguri, to(ine, )accinuri ' 6i miasme naturale+ sunt din ce 1n ce mai greu de tratat c0ci aceste trei cauze se 1ntrep0trund 6i formeaz0 situa4ii 6i mai comple(e.. SI$#TO$-TO)O(I- ONSTIT,GION-)H II $I-S$E)E )tiologia unei "oli, temperamentul constituional al pacientului Oi totalitatea semnelor i simptomelor sunt cei trei factori care constitue ta"loul complet al unei maladii. Vn homeopatie noi vorbim adesea despre totalitatea semnelor ca fiind la baza alegerii remediului homeopatic, dar adesea uitLm de a asocia acestora factorii etiologici, miasmele Oi constituNia fizicL a subiectului. Semnele fizice ale indi)idului sunt fundamentale pentru tratamentul tulbur0rilor cronice 1ntruc2t constitu4ia 6i temperamentul reflect0 mo6tenirea miasmatic0. !oi trebuie s0 cont0m 1n mod unic pe istoria personal0 6i familial0 a indi)idului pentru a descoperi miasmele. $iasmele sunt prezente Fn Fns6@i simptomatologia pacientului. /indroamele produse de miasme

atrag aten8ia asupra cauzei fundamentale chiar Oi atunci cPnd ea nu poate fi legatL, n cadrul observaNiei, de un factor etiologic specific. .iecare miasm6 cronic6 are semne caracteristice care fac parte integrantL din totalitatea simptomelor. (e exemplu: #sora are tendinNL de a induce irita4ie, inflama4ie 6i hipersensibilitate G Sicoza2 infiltra4ie, indur4ie, 6i e(crescen4e G #seudo #sora are tendinNL de a induce tuberculi, fibroze 6i supura4ii G Sifilisul , granula4ie, degenerescen40 6i ulcera4ie. -t5t c5t permite constitu8ia fizic62 #sora face ca organismul s0 de)in0 into(icat, pielea nes0n0toas0 6i s0 perturbe func4iile digesti)e 6i eliminatorii. #seudo #sora are tendin4a de a produce oase lungi 6i fine, un torace str2mt, obra3i scobi4i 6i ochi str0lucitori. Sicoza duce la formarea de oase grele, la reten4ie de ap0, la e(crescen4e de 4esuturi 6i la o lentoare a metabolismului. Sifilisul are tendin4a de a produce malforma4ii congenitale, o structur0 osoas0 asimetric0, din4i malforma4i 6i o fa40 buh0it0 de tip buldog. Temperamentul2 Temperamentul psoric este plin de idei pseudo6tiin4ifice, filozofice, politice, religioase. %i sunt foarte e(presi)i, )orb0re4i, se supraestimeaz0 6i pot g2ndi c0 ei sunt geniali, dar pentru al4ii ei par nesocoti4i 6i nereali6ti. #seudo #soricul *Tuberculinism+ este romantic, erotic, monden, e(tro)ertit, cosmopolit, schimb0tor, optimist, dar

nesatisf0cut 6i dore6te s0-6i schimbe locul, slu3ba, partenerii, etc. Sicozicul est pesimist, realist f0r0 concesiuni, septic, secret, b0nuitor, gelos, cu idei fi(e 6i un ascuns dezgust pentru sine 1nsu6i. Sifiliticul este un amestec de nebunie 6i de geniu cu un sim4 ascu4it al ironiei care-l conduce la obsesia mor4ii 6i destruc4iei. %i au tendin40 de a se culpabiliza, au tendin40 suicidar0 6i pot e)olua spre idiotie, demen40 sau suicid. Durerile2 #sora resimte ca dureri: m2nc0rimi, senza4ii de repta4ii furnic0toare, g2dileli 6i arsuri ' #seudo1#soricii resimt dureri ne)ralgice, acute, penetrante, perforante , 1n4ep0turi lancinante' Sicoza are dureri bruOte, intense, spasmodice, de tipul crampelor sau colicilor ' Sifilis2 durerile par absente 1n etapa actual0 sau sunt profunde, nedefinite 6i acute, groaznice 6i 1n special agra)ate noaptea. Scurgerile2 #sora are scurgeri destul de pu4in abundente, iritante, pruriginoase ' #seudo *sora are scurgeri purulente, galbene, s2nger2nde, cu miros de mucegai ' Sicoza are scurgeri apoase, verzui sau murdar nchis cu miros acru, de peOte G )ueza are scurgeri foarte urPt mirositoare, ca de infec4ie, fetide, foarte puternice. #ielea2

#ielea la #sora est uscatL, asprL, nengri$itL, cea mai micL plagL infectPndu"se uOor iar leziunile sunt pruriginoase cu secreNie purulentL abundentL. #ielea la #seudo #sora este diafanL, delicatL, netedL, se lezeazL Oi sPngereazL cu uOurinNL, producPnd multe secreNii purulente. #ielea la Sicoz6 este acoperitL de veruci, pete, puncte de frumuseNe, excrescenNe, de culoare nchisL cu dezvoltare excesivL a pilozitLNii. #ielea la )uez6 prezintL pete roOii nchise, sau culoare arLmie, cu erupNii fLrL prurit dar cu tendinNa de a ulcera cu uOurinNL. Jn ceea ce prive@te simptomatologia mental6, ceea ce pare a caracteriza destul de bine cea mai puternicL caracteristicL miasmaticL, este: Psora: an/ietatea /icoza: .rica /ifilis: Desn6de:dea, disperarea Lucrarea dr. :a=shit ne permite sL nuanNLm mai bine profilul psihic ale celor trei miasme care cuprind toatL patologia genului uman. K$entalul psoric este foarte activ, dar repede poate intra in stLri de prostraNie, obosind relativ uOor n urma efortului mental. 0. Vn cursul bolilor, are fricL de moarte, gPndeOte cL este incurabil Oi fLrL speranNL. .. 6emoria sa este scurtL, e distrat, are o putere de concentrare mediocrL. -. Psihismul sLu nu este niciodatL satisfLcut, gLseOte cL tot ce face el nu e niciodatL bine, e melancolic, se tulburL

din orice fleacuri Oi este perturbat cu uOurinNL pe plan psihicG *. !ceste tulburLri mentale de originL PsoricL sunt ameliorate de procesele de eliminare sub forma de transpiraNii abundente Oi de micNiuni tot atPt de importante. ,$entalul Sifilitic este deprimat, niciodatL deschis, niciodatL sincer, cu dorinNL de sinucidereG F. &ricL de noapte, puterea sa de gPndire raNionamentul% este lentL, vrea sL comande dar in acelaO timp are instincte ucigaOe, cu dorinNL de a distruge vieNile altoraG E. Psihismul /ifilitic latent este moate, greoi Oi ncLpLNPnatG H. !cest psihism /ifilitic este alinat de manifestLrile externe ale bolilor pe care le prezintL, ca Oi de procesele patologice eliminatorii, cum ar fi de ex. leucoreea, etc. ,$entalul Sicosic este imbufnat morocLnos%, iritabil, Oi aduce aminte cu greutate de evenimentele recente, n timp ce faptele demult petrtecute i revin cu uOurinNL n minteG 1. +ste un tip de psihism foarte pasionat, foarte emotiv, cu raNionament lent, revenind repede asupra a ceea ce a zis sau a gPnditG ?. Ca Oi n cazul mentalului /ifilitic, el vrea deasemenea sL ucidL , sL distrugL pe alNiiG 02. !cest psihism se amelioreazL prin eliminLri patologice, cum este leucoreea, gonoreea, etc. 70r0 1ndoial0, 1n analiza cazului, proces deosebit de important 1n stabilirea remediilor homeopatice )indec0toare, se pleac0 de la in)entarierea inteligent0 a totalit04ii simptomelor pacientului. Aceasta ne face s0 acord0m o aten4ie deosebit0 discu4iei cu bolna)ul pentru a intra 1n posesia tuturor datelor pri)ind boala. Totu6i e(presia: 8 totalitatea simptomelor$, cel pu4in la 1nceputul

practicii homeopatiei, te incit0 s0 dai aten4ie prioritar0 1ndeosebi aspectelor strict semiologice, legate de tipul simptomelor, felul cum pacientul simte suferin4ele sale, particularit04ile de apari4ie, dispari4ie, etc. 9 1n orice caz 8stresul$ medicului este legat de teama de a nu fi ratat detectarea unora din datele esen4iale ale manifest0rii bolii la pacientul respecti). Conceptul hahnemann-ian al consulta4iei homeopatice cere ce)a mai mult. :n analiza cazului a)em ne)oie at2t de datele bolii c2t 6i de alte dou0 tipuri de date: de datele etiologice referitoare la cauzele posibile ale 1mboln0)irii, analiz2nd istoric e)olu4ia procesului morbid 6i de datele constitu4iei fizice 6i temperamentale ale indi)idului bolna), reflect2nd starea actual0 a for4elor sale de ap0rare 6i gradul afect0rii acestora. Acestea alc0tuiesc tabloul complet al unei boli. Datele acestui tablou sunt cele care constituie cu ade)0rat ceea ce denumim 8totalitatea simptomelor$, iar cunoa6terea lor este absolut necesar0 1n cazul bolilor cronice, boli care ne oblig0 s0 trat0m miasmatic tulbur0rile pacientului, 1n func4ie de profunzimea afect0rii organismului 6i de resursele )itale ale acestuia. :n ;rganon, ,ahnemann se refer0 cu claritate la cauzele bolilor, preciz2nd c0 e(ist0 cauze ocazionale 6i cauze fundamentale. Acestea din urm0 se refer0 la miasmele cronice. 7iecare miasm0 cronic0 are semnele sale caracteristice care se e(prim0 mai mult sau mai pu4in 1n cadrul 8totalit04ii simptomelor$. Deci cunoa6terea atent0 a acestora ne a3ut0 s0 stabilim strategia de tratament 1n cuno6tin40 de cauz0. %igur, un caz cronic va avea o patologie mai mult sau mai puin intricat din punct de vedere miasmatic. *lecnd de la cele + miasme fundamentale, crora !ahnemann le'a adogat pe cea de a ,'a, *seudo'psora ' denumit mai trziu -.iasma tu"erculinic- ' astzi studiul cauzelor fundamentale

ale "olilor au inceput s lrgeasc evantaiul miasmelor de "az, fiind acceptat n zilele noastre nc o miasm de actualitate ' -cancerinismul- sau -miasma cancerinic-. (li autori contemporani, ca de ex. %an/aran, aduce argumente etiologice in legtur i cu alte miasme. dintre cele care au avut i au o nrurire general n cauzalitile patologiei secolelor. 0oate acestea vor constitui o"iect de studiu n prelegile viitoare ale acestui curs. )fortul de cunoatere a patologiei miasmatice dominante este n msur s ne indice cel puin modalitatea de ncepere ct mai corect a tratamentului homeopatic. 1in cele de mai sus nelegem cu uurin profunda valoare a acestor noiuni despre miasme i "ineneles despre valoarea supresiilor ce se produc n timpul tratamentelor medicamentoase, care pot schim"a spectrul simptomelor att de minuios necesar pentru punerea diagnosticului homeopatic. 0otodat, repetm nu tre"uie uitat c "aza prescripiei homeopatice se "izuie pe totalitatea simptomelor 2sau ansam"lul, universalitatea lor34 imediat ce ne ndeprtm de aceasta, ne ndeprtm de 5rganon. """"""""""""""""""""""""""""""""""""""""" top

DOCT)INA. PSO)A Dr. Ioan Teleian! - Note ian!arie #&&$

e c!rs. #$ - #%

MIASMA PSO)IC/. +ste cea mai intinsL din intreaga patologie Oi evolueazL sub formL latentL cu rLbufniri periodice sub formL de acutizare a unor dereglLri miasmatice profunde. Clinica sa este cel mai bine reprezentatL de /ulphur. -R- TERISTI I2 alternanNa simptomelor ntre eleG periodicitatea episoadelor morbide, respectiv predispoziNie la alergie sub toate formele sale: cutanatL, respiratorie, digestivL, genitalL

tropism cutanat frecvent, la orice agresiune sau morbiditate boli acute cu debut brutal, net, cu febrL mare urmate de ameliorare generalL ameliorare prin tot ceea ce faciliteazL o scurgere exterioarL transpiraNie diaree urinare sPnge predominL simptomatologia fizicL n raport cu cea intelectualLG psihismul este puNin exteriorizat mPnie violentL%G

sensibilitate redusL la durere, psoricul nu se vaitL, el suportL durerea fara sL se plPngLG tendinNL la congestie arterialL Oi hipertensiune prin pletorLG tendinNL la suprancLrcare metabolicL: gutL, diabet gras, etc. patologie predominantL pe tubul digestiv G psoricul nu se opreOte de la mPncare cPnd este bolnavG ConstituNia carbonicL ntruchipeazL in cel mai mare grad aceastL miasmL.

RE$EDII #SORI E +xistL douL serii de remedii adaptate psorei: " o serie legatL direct de aceastL diatezL : unul care marcheazL debutul ciclului evolutiv Oi altul sfPrOitul acestuia, respectiv : /4LP34: Oi P/B:)546G " altL serie este cea legatL de decompensarea progresivL a psoricului n interiorul celei mai reprezentative Oi stufoase constituNii, cea carbonicL, pe linia: C!LC!:+! C!:#B5)C! spre C!:#B >+9+'!#)L)/ Oi C!:#B !5)6!L)/ E"O),TIE (ENER-)H +xistL douL eventualitLNi: a. Pacient care Oi exteriorizeazL precoce devreme% patologia:

Vn primul rPnd sub forma afecNiunilor cutanate furunculi, abcese, eczeme, piodermite, cruste de lapte " sau cel puNin prurit Oi transpiraNii G Vn al ."lea rPnd sub forma de afecNiuni acute, de diferite localizLri, dar totdeauna febrile Oi cu evoluNie fermL. !desea e vorba de afecNiuni respiratorii de ex. pneumopatiile zise virale G pneumonia francL lobarL acutL a adultului sLnLtos descrisL pe vremuri este o formL tipicL de boalL psoricL. /ub formL de afecNiuni digestive : crize hepatice, migrene, hemoroizi, ulcer gastricG /pontan sau cel mai frecvent sub influenNa terapeuticilor oficiale, mai mult sau mai puNin fericite, psoricul de mai sus se declarL mai devreme sau mai tPrziu , alergic , Oi nu mai suportL aspirinele, antibioticele, cortizonicele G 'otodatL devine tot mai sensibil la diferitele alte alergene, insecte, vaccinLri, etc. care declanOeazL reacNii de eliminLri de salvgardare a integritLNii biologice. " alergie cutanatL urticarie, edem Wuinc=e% " alergie respiratorie boala de fPn, astm% " alergie digestivL migrenL, crizL vezicularL, intoxicaNie alimentarL% " alergie genitalL sindrom premenstrual% 6ai tPrziu apar fenomene congestive circulatorii, mai ntPi arteriale, cu hipertensiune, apoi venoase, cu varice. /e a$unge, n continuare, la retenNii toxinice Oi perturbLri metabolice, cu: " litiaze renale un fel de ntoarcere la carbonismul primitiv al diatezei, care solicitL Calcarea carbonica, ca un fel de isoterapicG

"

litiaze veziculare martor al colmatLrii emonctoriilor digestive G " diabet, gutL " n aceiaOi categorieG " scleroze de tot felul cu pierdere de memorie,verti$, insuficienNL renalL, dureri articulare Oi anorexie neobiOnuite la psoric semn de decompensare gravL. b. Pacient, multL vreme fLrL acuze patologice, care se laudL cL nu Otia ce este boala, care a$unge la consultaNie dupL vPrsta de F2 ani, pentru acuze aparent nensemnate : astenie, mici crize de palpitaNii, de dispnee de efort, arsuri gastrice, hemoroizi, reumatism dar care persistL. La acesti pacienNi, adesea euforici, se profileazL la orizont afectLri organice ca infactul sau insuficienNa cardiacL. !lNii surprind prin modificLri de caracter, stLri de neliniOte, anxietate, tristeNe, iritabilitate, etc. semne de decompensare Oi organicitate. RE$EDII #SORI E E"O),TI"E Practica homeopaticL aratL cL organismul uman oferL o mare varietate de tablouri de tip psoric, uneori chiar la acelaOi remediu, ceea ce se reflectL Oi prin stadiile evolutive spre care ne trimit repertorizLrile, n cursul tratamentului bolilor cronice la unul sau altul dintre indivizii urmLriNi n timp. /e pot observa fie evoluNii favorabile, compensate, fie evoluNii decompensate. )n acest fel s"au remarcat etape de legLturL ntre remediile anti"psorice cele mai rLspPndite, astfel: 1ecompensare diatezic progresiv " Sulp'ur " !epar sulp'ur

" " "

(rap'ites )%copodium #sorinum

1ecompensare constituional " seria carbonic62 o alcarea carbonica o $agnesia carbonica o &alium carbonicum o Natriu carbonic o Bar%ta carbonica o -mmonium carbonicum o arbo vegetabilis o arbo animalis " seria sulfuric62 o alcarea sulfurica o $agnesia sulfurica o &alium sulfuricum o Natrum sulfuricum o Bar%ta sulfurica o -mmonium sulfuricum o Sulfuricum acidum

RE$EDII DE DREN-C2 Nebel @i "anier, 8in5nd seama de efectele uneori e/trem de vulcanice declan@ate de unele poten8e greu de precizat Fn raport cu reactivitatea diferit6 a pacien8ilor, fa86 de remediile antipsorice, Fn special Fn cazul Sulp'urului, au dezvoltat o teorie pragmatic6 de evitare sau de atenuare a acestor reac8ii, folosind unele remedii care au un impact favorabil, Fn anumite dilu8ii, asupra preg6tirii emonctoriilor de drena: to/inic dominant, cu reale avanta:e pentru bolnavii cronici. -cest

efect apare, de bun6 seam6, folosind @i dilu8iile :oase ale remediului simillimum dar inconstant. #rintre remediile de drena: se num6r62 o Nu/ vomica 2 sistem nervos o Berberis 2 ficat @i rinic'i o Iris versicolor 2 pancreas o (lonoinum 2 artere o -esculus 2 vene o ,rtica urens 2 piele, alergii o )edum palustre 2 articula8ii o -rnica 2 mu@c'i.

"""""""""""""""""""""""""""""""""""""""""""""""" top

MATE)IA MEDICA. SULPHU) Dr. Ioan Teleian! - Note e c!rs #$ - #% ian!arie #&&$

SULPHU)US %ste aproape imposibil de f0cut un rezumat al punctelor esen4iale ale remediului Sulphur, deoarece spectrul remediului este at2t de

)ast, 1nc2t fiecare tr0s0tur0 caracteristic0 men4ionat0 poate p0rea contrazis0 de alt0 caracteristic0 la fel de )alabil0, 1ns0 cu simptome opuse. Sulphur este cu siguran40 cel mai folosit remediu, ceea ce l-a f0cut pe "ent s0 afirme c0 nu s-ar putea face deosebirea 1ntre un homeopat cu e(perien40 6i un no)ice numai pe baza frec)en4ei cu care ace6tia prescriu pacien4ilor remediul, deosebirea const0 1n faptul c0 unii 1l folosesc cu succes 6i al4ii nu. Sulphur este mai frec)ent un remediu masculin. %(ist0 dou0 mari tipuri de personalitate, caracteristice remediului: 0%" tipul filozofic, cu preocupLri intelectuale, dar cu legLturi umane superficiale cu familia, prietenii%. +ste un gPnditor adevLrat, profund, cPntLrind ndelung probleme intelectuale adPnci, ntr"un mod detaOat. )nteligenNa sa tinde sL"l ndepLrteze de ceilalNi, astfel ncPt devine plin de sine, preocupat numai de realizLrile sale. Cea mai mare dorinNL a sa ar fi sL descopere vreun adevLr sau niOte cunoOtinNe noi care sL l facL celebru. +ste un om ambiNios, tipul de intelectual rece, detaOat, adoptPnd o atitudine cinicL, condescendentL, n faNa vieNii. 4neori a$unge sL simtL dezgust faNL de alNii. Vncrederea n sine pe care o nutreOte e de nezdruncinat. .%" tipul de Lidealist practicM, care pune accent mai ales pe relaNiile sociale Oi muncL. !cest tip de pacient tinde sL fie extrovertit, prietenos, fermecLtor, oarecum inocent, n mare mLsurL. Bamenii depind de el, este plin de viaNL Oi de entuziasm. !cest tip are nevoie de aprobare Oi de afecNiune din partea celorlalNiG deOi pare plin de ncredere n sine, vrea sL simtL cL e aprobat Oi preNuit. (eOi e l6ud6ros @i plin de sine, fanfaronada lui este atPt de naivL, ncPt nu e respingLtoare. Poate fi generos, de asemenea poate avea multe temeri Oi stLri de anxietate, n legLturL cu sLnLtatea sau cu familia sa. Poate avea perioade de posomor5re, nelini@te @i depresie.

.emei2 #acienta Sulphur poate s0 nu prezinte aceea6i personalitate, cu acelea descrise mai sus 1n cazul b0rba4ilor. De6i poate fi preocupat0 e(cesi) de persoana sa, 6i intelectual0, ea este mai interesat de pro"leme materiale, practice, de afaceri, etc. %ste foarte competent0, )ioaie, 1i place s0 fie mereu ocupat0, are o minte ascu4it0. Mai e(ist0 un tip de femeie Sulphur care, de6i este inteligent0 6i realizat0 pe mai multe planuri, pare totu6i mprtiat i dezorganizat. 7emeia Sulphur tipic0 are o fire masculin0, dominatoare. :i place s0 conduc0 din pozi4ii de autoritate, control 6i responsabilitate. Simptomele emo4ionale )or fi rele)ate de familie, mai degrab0 dec2t de pacienta 1ns06i: familia )a spune c0 ea este 1nc0p042nat0 6i irascibil0' de asemenea poate fi foarte an(ioas0 6i ipochondr0 1n manifest0ri. Are o 1nf04i6are robust0 sau chiar corpolent0, o constitu4ie fizic0 foarte solid0. )enea2 <na din marile caracteristici ale pacientului Sulphur este lenea. #acientul z0bo)e6te, am2n0 1ndeplinirea sarcinilor, se g2nde6te la multe proiecte dar rareori le duce la bun sf2r6it. :i place mai mult s0 stea 6i s0 discute filozofic dec2t s0 ac4ioneze practic. <nul dintre pacien4ii Sulphur a elucidat odat0 aceast0 caracteristic0, spun2nd c0 prefer0 s0 citeasc0 un comentariu critic dintr-o re)ist0, despre o carte nou0, deoarece, de6i dorea s0 fie )ersat 1n literatura modern0, nu reu6ea s0 fac0 efortul necesar pentru a citi chiar cartea respecti)0. Negli:en8a2 %ste o alt0 caracteristic0 a pacien4ilor Sulphur' 1n trecut era chiar 6i mai e)ident0, 1nainte de apari4ia facilit04ilor igienice 6i a tehnicilor de combatere a aspectului murdar al pielii. Chiar 6i acum, 1n ciuda igienei moderne, pacientul Sulphur are un aspect exterior nengri6it hainele p0tate cu m2ncare, p0rul unsuros 6i nepiept0nat, c0ma6a descheiat0, mototolit0 sau cu nasturii

1ncheia4i gre6it. #acientului 1i e lene s0 se spele sau are aversiune fa de splat sau se spal0 doar pe por4iuni. Casa sau "iroul su au un aspect de zon calamitat, cu vrafuri de cri i de hrtii i vase murdare peste tot. <neori pacien4ii Sulphur pot fi anormal de meticulo6i 6i de ordona4i. riticism2 *acientul gsete cusururi oricui. #are s0 cread0 c0 ar fi putut scrie o carte mult mai bine dec2t autorul 1nsu6i, etc.. <neori simte chiar dezgust fa40 de al4i oameni, de e(emplu fa40 de oameni 1n )2rst0 sau obezi. -n/ietate2 An(ietatea e frec)ent 1nt2lnit0 la acest remediu, 1n general legat de s0n0tate sau de familie. #acientul poate a3unge la o ade)0rat0 ipochondrie, de asemenea poate fi 1ngri3orat, 1n mod ira4ional, sau speriat s0 nu se 1nt2mple ce)a r0u familiei sale' dac0 un membru al familiei 1nt2rzie, pacientului 1i este imediat team0 s0 nu sa fi 1nt2mplat un accident, etc. -rogan862 %gotismul este o alt0 caracteristic0 a remediului, de6i unii pacien4i prezint0 simptomul ne1ncrederii 1n sine 6i au ne)oie de spri3in. :n general pacientul e foarte mndru de acuitatea sa mintal i de inteligena sa. %l are mult0 1ncredere 1n sine 6i 1i consider0 pe ceilal4i plictico6i, mai ales dac0 ace6tia nu 1l g0sesc pe el fascinant. opii2 Copiii Sulphur sunt robu6ti, plini de curiozitate, cu o )oin40 puternic0 6i e(tro)erti4i. =or s0 fie centrul aten4iei 6i pot reac4iona cu gelozie sau m2nie dac0 al4ii de)in centrul preocup0rilor. Arogan4a adul4ilor se obser)0 6i la copii. -0ie4ii Sulphur sunt atra6i de mecanic0, fiind foarte curio6i s0 afle cum sunt construite di)erse mecanisme. Ao o constitu4ie fizic0 robust0, greoaie 6i sunt

b0t0io6i, cert0re4i. Dac0 au o fire echilibrat0, ei sunt foarte populari 1n 6coal0, de)enind lideri. Dac0 au o fire dezechilibrat0. de)in b0t0u6i sau copii cu probleme de comportament. Copiii Sulphur pot fi foarte deschi6i 6i inocen4i. Le place s0 stabileasc0 leg0turi prietenoase cu adul4ii 6i nu suport0 s0 fie trata4i altfel dec2t ca ni6te adul4i, consider2nd c0 e necinstit s0 fie trimi6i la culcare de)reme, 1n timp ce adul4ii continu0 con)ersa4ia. .izic2 ;rice stare patologic0 fizic0 r0spunde la tratamentul cu Sulphur. >onele problematice obi6nuite sunt: pielea /abcese, acnee, eczem0, psoriazis, etc.+ 6i traiectul digestiv /diaree, ulcer, hemoroizi, etc.+. St6ri mentale2 plin de sine, lLudLros, face paradL privind calitLNile saleG gr.-%G adversar inascut a tot ce este rafinat: leneG gr.-%G negli$ent, dezordonat gr..%, murdar gr..%G nu i pasL cum aratL gr.-%G aversiune de a se spLla gr.., la copil, gr.-%G intelectual, i place sL filozofeze, sL teoretizezeG extrovertit, nestLpPnit, gLlLgios, prietenosG extrovertire la copii autoritari, cu preocupare pentru mecanicLG neliniOte n legLturL cu sLnLtateaG neliniOte n legLturL cu familia Oi copiiiG i e teamL de accidente, de boliG ambiNiosG criticG dezgust, o sensibilitate visceralL pentru mirosuri, obiecte sau chiar oameniG teamL de nLlNimi, teamL cPnd vede pe alNii la nLlNimeG

teamL de boliG claustrofobieG teamL de infecNii, de cancer, de eOec, teamL sL nu fie respins de oameniG metodic, cusurgiu, Oi impune constrPngeriG Oi muOcL unghiileG ncLpLNPnatG lipsa ncrederii n sineG are nevoie sL fie lLudat, spri$initG pacientul colecteazL lucruri, are impresia sau halucinaNia cL lucrurile vechi sunt la fel ca lucrurile de valoare, cL l fac sL parL bogatG impulsuri de a face rLu familiei, care l nspLimPntLG plPns la menopauzLG pacientul repetL ntrebarea nainte de a rLspundeG

Stare generala2 cLlduros cu sPnge cald%, agravare la cLldurL, deOi unii pacienNi sunt friguroOiG agravare generalL Oi localL din pricina cLldurii patuluiG agravare generalL iarnaG agravare la ora 00h., foame, cefalee, etc.G agravare cPnd stL n picioare dureri lombare, diaree, leOin%G ameliorare cPnd stL ntins n patG aversiune faNL de sau agravare dupL% baieG scurgeri, scaun, secreNii, transpiraNie cu miros fetidG transpiraNie excesivLG agravare generalL dupL supresia erupNiilor Oi scurgerilorG dureri cu senzaNia de arsurLG agravare generalL la sfPrOitul sLptLmPnii, n Kee="endG agravare n zilele noroase, cPnd soarele de abia se zLreOte printre noriG nfLNiOare:

0% corp subNire, uneori ncovoiat, sfri$it, suptG .% robust, rumen la faNL, pletoric, buze roOii, pLr unsuros, nepieptLnat, nengri$itG ap

cefalee n Kee="endG cefalee cu senzaNia de cordon strPns n $urul capuluiG cefalee sau arsurL n vertex, amelioratL de comprese reciG cefalee mai severL iarna, agravatL de mirosuriG erupNii pe pielea capului sau la marginea scalpuluiG mLtreaNL, seboree a pielii capului, la marginea pLrului, la sprPnceneG infecNii dentare recurenteG faNa rumenL, uneori congestionare alcoolicL sau dilatarea venelor nasului Oi obra$ilorG bufeuri de cLldurL la menopauzLG otitL, otoree, mai ales la urechea stPngLG acnee rozaceeG acnee pe nasG buze rumeneG

Oc'i2 sprPncene groase, stufoaseG con$unctivitL cu senzaNie de nisip n ochiG blefaritL, roOeaNL, usturimi Oi iritaNie la merginile pleoapelorG iritLG retinitLG hemoragie retinianLG Nas2 mare sensibilitate la mirosuriG nu suportL mirosul corpurilor altora dar i place mirosul sLu propriu%G sinuzitL, scurgeri cronice, purulente din nasG

boala fPnuluiG polipi nazaliG

Stomac2 apetit nesLNios, i place sL mLnPnceG senzaNie de foame Oi de gol n stomac n fiecare zi la ora 00h.G sete puternicL cu dorinNL de a bea bLuturi reci de la ghiaNLG doreOte: dulciuri, ciocolatL, ngheNatL, grLsimi, condimente, alcool mai ales bere sau Khis=8%, carne, mPncare cu gust picant ardei iute, etc.,%, mereG doreOte dulciuri Oi ciocolatL mai ales nainte de menstreG aversiune: ouL, mai ales gLlbenuO de ou moale, peOte, mPncare acrL, mLsline, dovlecei, terci, ficat, rareori dulciuriG dispepsii arsuri n stomac, mai ales din pricina abuzurilor alimentare%, gastriteG ulcer pepticG indigestie n timpul menstruaNieiG Rect2 diaree sau scaun moale n fiecare dimineaNL, deseori trezindu"l din somn pe pacient la ora F sau Eh. G uneori pacientul are mai multe scaune n fiecare dimineaNLG nevoie subitL, puternicL, de defecaNieG scaun cu miros extrem de puternic, toatL familia Otie cPnd a evacuatG eliminare de gaze cu miros puternicG diaree dupL ce bea bereG prurit sau senzaNia de arsuri n rect agravate la cLldurL, ameliorate la frigG hemoroiziG fistulL rectalLG secreNii, prelingeri ale rectului foarte iritanteG

,ro1genital2 erupNii n $urul organelor genitaleG herpesG apetit sexual crescut la tipul de pacienNi pletoriciG la tipul de pacienNi intelectual, uscLNiv, activitatea sexualL nu este o prioritate sau este chiar dezagreabilLG impotenNL sau absenNa erecNieiG enurezisG fimozL, balanitL G prostatitL, arsuri uretrale sau prostaticeG hipertrofie de prostatLG scurgeri uretraleG urinL cu miros puternicG leucoree galbenL cu miros puternicG prurit vaginalG transpiraNie cu miros puternic n zona inghinalL, la pliciG ardiac2 dureri precordiale anginL pectoralL%G palpitaNii, mai severe noaptea n pat, sau n somnG boli cardiace n stadiu avansatG Torace2 astm, mai sever cPnd pacientul rLceOteG respiraNie mai dificilL searaG apnee n somn, pacientul tresare din somn cu senzaNia de sufocareG tuse, mai severL noaptea n patG pneumonieG bronOitLG emfizemG

tuberculozLG

Spate2 slLbiciune a spatelui, pacientul se spri$inL pe spLtarul scaunuluiG dureri lombare Oi sciaticLG dureri de spate, mai severe cPnd pacientul stL n picioare mult timp, sau cPnd se apleacLG nu poate sta drept NeapLn%, cPnd e n picioareG acnee pe spateG E/tremit68i2 dureri n umLrul stPngG artritL agravatL de ncLlzire exageratL, amelioratL de comprese reciG artritL reumatismalLG gutLG artritL psoriazicLG celulitL, limfabgitL, mai ales pe antebraNeG panariNiu paraunghialG variceG unghiile ngroOate Oi distorsionate, mai ales unghiile picioarelorG transpiraNia picioarelor cu miros puternicG cLldurL la picioareG pacientul Oi scoate picioarele de sub cuverturL sau cautL cu neastLmpLr locuri mai reci prin patG Somn2 insomnieG doarme bine > sau D ore, apoi se treze@te @i dormiteaz6 intermitent tot restul nopNiiG apnee n somn, se trezeOte brusc cu senzaNia de sufocareG rPde n somn L8c.%G co@maruri, mai ales dormind pe spateG preferL sL doarmL pe stPngaG

#iele2 prurit agravat de cLldurL, n pat, noaptea, dupL baie sau cPnd poartL haine de lPnLG erupNii cu scurgeri Oi mPncLrime insuportabilLG eczemLG psoriazisG seboreeG urticarie provocatL de ste$arul otrLvitorG scabieG abcese, furunculi dureroOi, de obicei recurenNiG herpesG impetigoG micoze rotundeG vLrsat de vPntG erizipelG celulitLG #ndicaii clinice !bces rectalG !bcesG !cneeG !lcoolismG !lergieG !migdalitLG !nginL pectoralLG !nxietateG !ritmieG !rtritL reumatismalLG !rtritLG !stmG #lefaritLG #oli ale Nesutului con$unctivG #ronOitLG #ufeuri de menopauzLG #ursitLG CefaleeG CirozLG ColitLG Con$unctivitLG ConstipaNieG (emenNLG (epresieG (iabetG (iareeG +czemLG &aringitLG &istulL rectalLG &isurL recto"analLG 9utLG 3emoroiziG 3epatitLG 3ernie hiatalLG 3erpesG 3ipertensiuneG )mpetigoG )nflamaNii intestinaleG )nsuficienNL cardiacL congestivLG )ritLG LombalgiiG 6alignitateG 6LtreaNLG 6icoze rotunde 'inea%G 6igrenLG BtitL medieG PneumonieG Polipi nazaliG ProstatitLG Prurit analG PsoriazisG :eflux esofagianG :initLG /ciaticLG /clerozL amiotroficL lateralLG /clerozL multiplLG /eboreeG /indromul oboselii croniceG /inuzitLG 4lcer pepticG 7emedii complementare -rs., Nu/1v., #sor., -con., #uls., XXXX ciclul2 Sulp'. 11N alc. 11N )%c. 11N Sulp'. YYYY constitue aOa numita UtriadL antipsoricL, care trebuie sL nceapL totdeauna cu /ulphur%

%tri acute " :Lceli, gripL, amigdalitL, bronOitL, pneumonie, negli$ate Oi care se prelungesc: pacientului i e cald, transpirL mult, poartL haine vechi Oi nu Oi schimbL hainele timp de zile ntregi, pLrul devine unsuros Oi se lipeOte de capG " Po$ar !pis., #ell., #r8., +uphr., 9els., Puls., :hus"t.%G Comparaii 5ux"v.: !mbiNios, plin de sine, nerLbdLtor, doreOte grLsimi Oi condimente, dereglLri gastro"intestinaleG Puls.:CLlduros cu sPnge cald%, agravare la cLldurL, teamL de nLlNime, iritabil, dezgust, doreOte dulciuri, cefalee, picioare fierbinNi, boli de pieleG !rg"n.: CLlduros cu sPnge cald%, extrovertit, teamL de nLlNime, probleme gastro"intestinale, diaree, doreOte dulciuriG !lte remedii: Psor., !loe., 6ed., L8c., Plat., !nt"c., 9raph., 6ez. -DDEND/4L&4:, comme /)L)C+!, est un remZde dangereux [ donner lors@u\il 8 a une maladie du parench8me dans des organes d\importance vitale, en particulier dans les poumons. Lors@ue les bouff]es commencent dans la poitrine, autour du coeur, cela ressemble davantage [ /4L&4:, mais @uand c\est dans le dos ou dans l\estomac, cela rappelle davantage P3B/P3B:4/. )l ne peut prendre un bain sans attraper UfroidU. >eut reprendre son sommeil, et lors@u\il est bien rendormi, on peut [ grand peine le r]veiller, et il a besoin de dormir tard dans

la matin]e. C\est le moment de son meilleur repos et son sommeil le plus profond. 6ais c\est un remZde dangereux [ administrer dans les cas avanc]s de phtisie, et si on le donne, il ne faut pas le prescrire [ trZs hautes dilutions. 5\entreprenez pas d\arr^ter les sueurs nocturnes @ui surviennent aux stades avanc]s, m^me si /4L&4: parat ^tre indi@u] par les s8mpt_mesG en fait, il n\est pas indi@u]. C\est un grand remZde pour ext]rioriser ce @ui a ]t] mas@u]G de l[ vient @ue l\on voit /4L&4: sur toutes les listes de remZdes utiles pour les ]ruptions supprim]es, ou pour tout ce @ui a pu ^tre supprim] par les drogues. 6^me @uand ce sont des ]ruptions aigu`s @ui ont ]t] supprim]es /4L&4: est un remZde de valeur. Ce @ue /4L&4: est pour la psore, 6+:C4:)4/ l\est pour la s8philis, et '34a! pour la s8cose. Les personnes @ui passent leur vie [ bro8er du =aolin et les produits vari]s dont on se sert pour fabri@uer la porcelaine, et les travailleurs de la pierre, demandent surtout C!LC!:+! et /)L)C+!, mais ceux @ui travaillent dans les mines de charbon ont ordinairement besoin de /4L&4:. La rougeole, lors@u\elle sort avec cette couleur violac]e, r]clame trZs souvent /4L&4:. C\est un grand remZde de la rougeole. Le m]decin routinier peut faire du bon travail dans cette maladie avec P4L/!')LL! et /4L&4:, en recourant, occasionnellement, [ !CB5)' et +4P3:!/)!. +n particulier /4L&4: modifiera le cas lors@ue la peau est fonc]e et @ue la rougeole ne sort pas.

Les redoutables effets de la vaccination sont fr]@uemment gu]ris par /4L&4:. )ci il fait concurrence [ '34a! et 6!L!5(:)546. Le malade /4L&4: a de l\aversion pour le travail. )l restera assis [ ne rien faire, et laissera sa femme prendre du lavage et Us\user les ongles au travailU en s\occupant de luiG il pense @u\elle n\est bonne @u\[ cela. /4L&4: est l\adversaire"n] de tout ce @ui est raffin]. !:/+5)C46 est le t8pe de malade raffin], et ces deux remZdes sont aux antipodes l\un de l\autre. bb bb bb

MATE)IA MEDICA. PSO)INUM Dr. A rian D!0itresc! - Note e c!rs #$ #% ian!arie #&&$ PSORINUM (psor.) Istoric: Este un nosod. Hering l-a preparat din materia sero-purulent a veziculelor de scabie. D.p.d.v. terapeutic campul de aciune este cel al manifestrilor psorice cu lips de reacie n bolile cronice, lips de vitalitate i apetit dup cazuri acute severe, acolo unde remedii bine alese nu aduc ameliorarea sau nu o

realizeaz pe deplin, acolo unde Sulphur este indicat dar nu apare ameliorare. Din punct de vedere al manifestrilor psorice este foarte apropiat de Sulphur. Se spune despre aceste dou remedii c fac lumin n cazurile confuze. sorinum e util atat n manifestrile de la nivelul pielii !e"presie superficial a bolii# cat i atunci cand datorit supresiilor erupiilor boala este mpins n profunzime, generand tulburri mentale i lips de vitalitate. $onstituiile care beneficiaz cel mai mult sunt% &. ersoanele cu boli de piele i adenopatii !care au avut n antecedente erupii supresate#. '. ersoanele nervoase, nelinitite care tresar uor. (. $onstituiile psorice cu lips de vitalitate i de reacie vital aprute dup boli severe. ). $onstituii psorice cu miros neplcut al corpului i care nu poate fi ndeprtat de splat. *. $opii delicai, palizi, cu aspect bolnvicios, miros urat, capricioi i irascibili. CAUZALITATE : robleme i tulburri dup boli infecioase, care dureaz de ani de zile. +moii , emoii uoare care genereaz tulburri severe. robleme aprute dup ridicarea unor greuti prea mari, dislocri, lu"aii, lovituri. ESENTA REMEDIULUI: -eorge .ithoul/as, n 0 $onvorbiri despre homeopatia clasic1, spune c ( idei de baz se regsesc n tabloul lui sorinum %

&. 2ancarimea !3tching# intern i e"tern, '.Descompunerea !Decomposition# intern i e"tern i (. Srcia ! overt4# intern i e"tern. Pe p !n "i#ic : Sunt afectate n principal pielea i plicile !orice gen de erupie cu mancrime#, aparatul respirator, urechile i intestinul, partea dreapt a corpului. + considerat cel mai friguros remediu din toat 22 !se mbrac gros vara 5 uneori cu plrie sau cciul#. 6re o marcat tendin ctre boli acute, rcesc uor i vindecarea treneaz mult. 7ips de vitalitate 5vrea notdeauna s a8ung acas s se ntind- este un alt aspect al srciei despre care vorbeam mai sus! i lipsa de reacie vital 5nu reacioneaz la remedii corect alese#, prostraie dup boli acute. 7a acestea se adaug mirosul urat !putred, cadaveric# al corpului i al tuturor eliminrilor !diareea, transpiraia, otoreea, erupiile#. 9amenii nu pot sta n aceeai camer cu pacientul sorinum. :ranspiraie urat mirositoare, abundent noaptea sau de la cel mai mic efort !n special dup o boal acut debilitant#. 3ntotdeauna foame cu durerea de cap 5 dac mnanc se amel cefaleea, foame n mi8locul nopii. 3nainte de a avea un atac !cefalee, epilepsie, grip# se simt foarte bine. Pe p !n $ent! : An%iet!te! !gradul ) impreun cu 6;S, <673-6;, $67$-6;# !este mancrimea intern care apare adesea dup supresia unor erupii la nivel e"tern# i

disper!re! &n cee! ce pri'e(te 'iitoru !grd ' impreun cu =at-2 5 rubric cu > remedii# , "ric) de s)r)cie (i "! i$ent (insecurit!te ! ni'e $!teri! # grd '- chiar dac e bogat are senzaia c o s dea faliment- aceast fric se regsete n cel mai nalt grad la ?r4onia !singurul de grad (#. $a o parantez e interesant c srcia real poate s produc aceste cazuri de sorinum !n timpul ocupaiei -reciei de ctre germani, datorit stresului i condiiilor mizere >@A din populaie a avut scabie. senzaia c sunt abandonai ,prsii, angoase care pot s a8ung la ganduri suicidare fric pentru sntate, disperat c nu se va face bine, fric de singurtate. 2ind, Despair- itching of the s/in from !rubrica cu ( rem, singurul rem de gradul (#.

REMEDIUL pe !r*: Ment! : - 6=B3+:6:+ !gradul ) impreun cu 6;S, <673-6;, $67$6;# S3 D3S +;6;+ 3= $++6 $+ ;3.+S:+ .33:9;C7 !2ind Despair future about rubrica de > remedii =at-2 si sor singurele grd '#. S+ S32:+ C= ;6:6:. Dr speran, pesimist. Descura8at. - Dric de cancer, eec. - S+ S32:+ 6;6S3:, 6?6=D9=6:. - D;3$6 D+ S6;6$3+ S3 D6732+=:. - Se simte srac i c nu-i va reveni niciodat dup eecul n afaceri. -.iseaz hoi i pericole. - Dric de singurtate, de foc.

- 6n"ietate n legtur cu sntatea. D3S +;6: $6 =C S+ .6 D6$+ ?3=+ . - Depresie datorit mancrimii. - D3S +;6;+ D+ 76 26=$6;32+6 3+733. !( remedii, el fiind singurul de gradul ( , carbn-sulph, dolichos pruriens de gradul &#. - 2orocnos i n mare depresie. Descura8at. -anduri de sinucidere . - 2elancolie religioas. - S:6;3 D+ 6=-96S6 agg. =96 :+6,nsoite de mare nelinite. !6rs#. - $opii% cu stare de bine i 8ucui ziua, ip i plang toat noaptea. sau bebelui bolnvicioi care nu dorm nici ziua nici noaptea, sperioi, iritabili i plangcioi. +ENERALITATI : - 3nfiare murdar. - Doarte friguros. !Se spune despre el c este cel mai friguros dintre remedii#. - 3i lipsete cldura vital. !generals- heat- lac/ of vital heat#. - Drecvente probleme acute, rcete uor, i se vindec greu. - S+ S32:+ D96;:+ ?3=+ 3=63=:+ D+ 6 D6$+ 9 $;3E6. - +7323=6;3 $C 23;9S D+ C:;+D, D+ H93: !scaun, transpiraie, secreii, ntregul corp indiferent cat s-ar spla#. - +maciere cu apetit crescut sau apetit pierdut dup o boal lung. - S76?3$3C=+, 73 S6 D+ .3:673:6:+. - 2enopauz% ?ufeuri de cldur, ca i cum s-ar turna ap cald pe ea. - $orp dureros, face uor lu"aii i se rnete uor. - 6versiune la carnea de porc.

CAP: - S+=E6:3+ D+ D;3-, trebuie s si-l acopere chiar i n timpul verii. - Durere agg. de e"punerea capului la frig, curent, agg de post, erupii supresate, amel. de epista"is i de mancat. - Mi*rene, dureri cronice cu "o!$e (&n!inte (i &n ti$pu $i*renei) i verti8. Durere ca de ciocnele care bat !=at2ur#. - Dureri ca dup o lovitur puternic nsoite de menstre supresate, dureri precedate de tulburri de vedere , se amel la epista"is. - r uscat, fr luciu, aspru, se ncurc uor. - +;C :33 la nivelul scalpului care fac s adere i prul la ele !-raph#. OC-I : O"t! $ie cronic) cu recuren.e const!nte. 3ntunecarea vederii. 3nfecii recurente, cronice. 6glutinare, puroi. ?lefarit.

UREC-E : - 3nfecii cronice cu otoree urat mirositoare. - +rupii n conductul auditiv e"tern i n spatele urechilor. / Cruste cu secre.ii &n 0uru urec1i or. - Herpes de la tample peste urechi pan la obra8i. / E i$in)ri ur!t $irosito!re de la eczema n 8urul urechilor. M!nc)ri$e insuport!2i ). - 9toree cu miros putred nsoit de durere de cap i diaree apoas ofensiv ca miros. - uroi fetid din urechi de culoare maronie. $erumen rou. Senzaie de zgomote iluzorii ca i cum ar auzi cu nite urechi care nu-s ale lui.

N!s: - $oriz constant ca n febra fanului. - Sinuzit. 3!.): - +rupii umede, urat mirositoare. - 6spect murdar, ca i cum nu s-ar fi splat. - alid, bolnvicioas. +URA: $rpturi recurente la colurile gurii. Simte c dinii se clatin, apoi apare durerea agg de atingere. Simte varful limbii ca oprit !ars#. -ust murdar n gur sau amar. Clceraii ale limbii i gingiilor, mucus cu gust prost adherent la palatul moale. ioree a gingiilor, sangerare. -ingiile se retrag de pe dini. +AT: 6migdalite recurente !recurring Fuins4#. .indec tendina la a face amigdalite. 6migdale foarte mari, cu dureri la nghiire i iradiere n urechi. Salivaie abundent i urat mirositoare, mucus aderent n gat. $a un dop n gat care mpiedic e"pectoraia. +AT E4TERN: - 6denopatii laterocervicale dureroase la atingere, durerea iradiaz la nivelul capului. - $eaf cu e"coriaii de la secreiile eczemelor scalpului. STOMAC:

- 3=:9:D+6C=6 33 +S:+ D962+. - 6petit nesios dar cu toate acestea este slab. - S+ :;+E+S:+ =96 :+6 S3 :;+?C3+ S6 26=6=$+ !si la gravide# !74c, hos#. - -rea de la micrile ftului , grea n sarcin neameliorat de alte remedii. - ierdera apetitului dup o boal, cu sete mare. A5DOMEN: Dlatulen i disfuncii hepatice. Dlatus cu miros de ou stricate. RECT: Scaune cu mucus, s!n*e, " uid &ntunec!t ! cu o!re, e%cesi' de "etid, putred, c!re se r)sp!nde(te &n to!t) c!s!. Diareea sugarilor !cholera infantum#. Constip!.i! su*!ri or (i copii or $ici la copii palizi, cu aspect bolnvicios i cu adenopatii. Scaun dificil de eliminat, cu sange din rect i hemoroizi arztori. RINIC-I: +nurezis constant, agg la lun plin. +ENITAL MASCULIN: - +rupii urat mirositoare. -onoree cronic, secreii nedureroase, din uretr, care pateaz len8eria n galben. Sifilis primar, tertiar. - 6versiune pentru se". +ENITAL 3EMININ:

/ Leucoree fetid cu durere $!re de sp!te (i de2i it!te !slbiciune#, erupii urat mirositoare. - .omit constant i frecvent n timpul sarcinii. Datul se mic violent. - 2ancrime. - 6versiune pentru se". RESPIRATIE: :CS+, ?;9=S3:6, D3S =++ amel. S:6=D 3=:3=S + S 6:+ $C ?;6:+7+ 3=D+ 6;:6:+ D+ $9; ca i cum ar fi crucificat, agg. S:6=D G= S+EC:. :use uscat, puternic cu mare slbiciune n piept. :use care revine n fiecare iarn de la erupii supresate. +"pectoraie cu sange i senzaie de cldur n piept. SPATE: - Durere lombar agg. de mers i stat n picioare. Durere ca de nepturi la nivelul spatelui. Durere surd seara, nu poate s-i ndrepte coloana. PIEPT : Senzaie de fierbineal la nivelul pieptului. S+=E6:3+ D+ C7$+;6:3+ SC? S:+;= . Durere n piept cu e"tindere la umeri, agg de baut lichide reci. E4TREMITATI: +;C :33 la nivelul plicilor articulaiilor, ntre degete, n 8urul unghiilor. 629;:+676 6 3$396;+79; S3 ?;6:+79; . SOMN :

3nsomnie de la mancrimi intolerabile. :resare uor..ise cu imagini vii care continu i dup ce se trezete. TRANSPIRATIE: - Dierbinte. - 2irosul este intolerabil. - :ranspir abundent, de la cel mai mic efort !:ub, $alc, Sulphur# i noaptea. PIELE : - 6spect murdar, foarte uscat sau gras, uleioas. - +;C :33 de orice fel% eczem, acnee, psoriasis. $ruste peste tot. ustule lang unghiile degetelor , scabie , pduchi recurent , - 26=$6;32+ chiar i fr erupie, $6;+ D6 =6S:+;+ D3S +;6;33 % agg. =96 :+6, 76 $67DC;6, 76 $67DC;6 6:C7C3, amel. de aer rece. - Se scarpin pan sangereaz sau pan la ran vie. !S/in itching 5scratching- bleeds, must scratch until % sor, -raph, 2ed, grd ', 6;S grd (#, !raH,must scratch until it is% -raph, etr grd (, Sulph, sor grd '#. De multe ori leziunile de grata8 seamn cu cele de scabie iar dg. Dif. se face la microscop !cele de grata8 sunt mai superficiale#. - ganglioni mrii, glandele sebacee secret e"cesiv ! piele gras#. - veruci, furuncule. MODALITATI: - agg. 6+; ;+$+, D;3-, $C;+=:3 D+ 6+;, 3=63=:+ D+ DC;:C=3, $6=D 9S:+S:+, noaptea,haine de lan, schimbri de vreme, cldura patului, carne de porc. - agg. de +;C :337+ S3 +7323=6;37+ SC ;+S6:+.

- agg. de micare, plimbri. - amel. de cldur, cand se mbrac clduros !chiar i vara ar purta pardesiu sau cciul#. Seamn cu vagabonzii aceia care miros puternic, nesplai i cu cciul pe cap n mi8locul verii. - amel. stand ntins cu capul mai 8os decat corpul sau n linite, de stat ntins n general , amel de odihn i cnd st n cas. - amel cand mnanc , cand are epista"is , de transpiraia abundent , ;+2+D33 $92 7+2+=:6;+ % Sulph, :ub. ?ac, Sep. ;+2+D33 S32376;+% Sulph, :ub, 6rs, -raph, 6ur, $hin-s, 2ez, etr, Sil. DIA+NOSTIC DI3ERENTIAL: Diagnosticul diferenial cu Sulphur se face n primul rand pe baza faptului c pacientul sor. este foarte friguros i vrea s se mbrace gros chiar i vara, n timp ce pacientul Sulphur este predominant clduros. H.$. 6llen mai menioneaz c sor e indicat n cazurile cronice unde remediile bine selectate nu produc ameliorarea !n cazuri acute Sulphur#, i de asemenea n cazurile n care Sulphur pare indicat i nu acioneaz. $omparatii% 6rs% an"ietate cu nelinite i prostraie, team pentru viitor, fric de srcie, foarte friguros, eczema Sulph% boli de piele cu prurit intens, apetit crescut, insomnie, an"ietate. $alc % disperat c nu se va mai nsntoi, an"ietate pentru viitor, team de srcie, friguros, boli frecvente.

C inic): Pro2 e$e ! e pie ii, ECZEMA, ERUPTII , MANCARIME, 6cnee, 6denopatii, Alergii, 6stm, Dureri de spate, +nurezis, Duruncule, $ancer !- prostat- grd ', Sulphur grd ', :hu8a grd (, $on grd (#, $onstipaie, $holera 3nfantum, Dispepsie, Diaree, Debilitate, +fecte post difterie, -onoree, Sifilis !inclusiv teriar#, -rip, 6migdalite, Debra fanului ,Hemoragii, Hemoroizi, 3mpoten, 7eucoree, 2igrene, 9ftalmie, 9toree, fetid, Scabie, Sciatic, Disfuncii splenice, aduchi, Disfuncii hepatice. -3n practica lui $lar/e, sorinum a vindecat mai multe cazuri de Iboala fanuluiI decat orice alt remediu. ! deoarece multe cazuri se dezvolt pe o constituie psoric i cand aceasta este vindecat, alergenii nu mai au nici un efect#. - olipi nazali au fost vindecai cu sor. atunci cand simptomele generale indic remediul. - sor. a vindecat de asemenea cazuri de cefalee precedat de nceoarea vederii sau de vederea cu puncte negre. CAZURI &. Domnioara =. n varst de '@ ani a avut o erupie la plicile articulaiilor cotului i a genunchilor, uscat, solzoas cu mici vezicule n 8urul marginilor nroite, care disprea n ntregime vara i reaprea iarna. 2ancrime violent, agg de cldura patului i de scrpinat. sor *@2, ' doze la interval de J sptmani au vindecat cazul. '. HaHle4 raporteaz un caz de cholera infantum cu scaune foarte subiri i apoase, cu coloraie verde murdar i miros cadaveric care nu s-a ameliorat la nici un remediu. $opil foarte iritabil nedormit de ' zile i

dou nopi. S-a administrat sor. *@2 & doz dizolvat n ap. 3n ' ore copilul a adormit i n a )-a zi era complet vindecat fr a se mai repeta remediul. (. ?ernard H 5 raporteaz un caz al unui copil de ( ani cu episoade de constipaie nc de la natere, cu durata de (-) zile, datorate unei inactivitti a rectului. 3n a )-a zi defecaia era foarte dureroas ceea ce fcea ca pacientul s-i micoreze efortul pe cat posibil. 3n octombrie &>(( i s-a administrat Sulphur (@ $H. Scaunul a fost o singur dat fr dureri apoi constipaia a revenit. 3 s-a administrat 6lumina (@ $H care a avut un efect ceva mai lung, dar n aprilie &>() totul era ca la nceput. sorinum (@ $H a adus vindecarea total. ). Domnioara $, n convalescen dup febr tifoid ia pierdut total pofta de mancare. sor !'@@ $H# a fcuto s-i redobandeasc un apetit sntos. *. Domnul , *@ ani se plangea doar de slbiciune, poft de mancare absent i transpiraie de la cel mai mic efort !se regsete n gradul ( i la Sulph, :ub, $alc, -raphites#. sor !(@ $H# a vindecat rapid cazul. J. Dl B, '& de ani, a fost obligat s alerge ntr-o zi pan aproape de epuizare. Dei puternic i sntos, de atunci a devenit uor fatigabil, transpir la cel mai mic efort, dureri severe n partea dreapt a corpului, agravate de tuse,de ras i de micare. +"trem lentoare a minii !dullness#, ameliorat de epista"is. Durere de cap precedat de vedere nceoat !negur n spatele ochilor#. sor (@$H a vindecat cazul. K. Dl $, )( de ani, ipohondru i cu iritabilitate de L luni, a trebuit s renune la afaceri, are depresie mental i senzaie de discomfort marcat la nivelul capului, se gandete c nu o s se mai fac bine niciodat, i-a

pierdut orice speran, nu se poate concentra la afaceri, pare confuz. rezint amoreal a picioarelor i braelor, mai acc. pe stanga, agg. n pat, cu furnicturi i usturimi la nivelul scalpului i membrelor. 7imb acoperit cu un strat alb. :ranspir foarte uor la efort i uneori noaptea i i-a pierdut din memorie. sor $H '@@ a ameliorat mult i l-a a8utat s revin n afaceri. $a o precizare la final% remediul se prescrie ca i toate celelalte remedii numai pe baza simptomelor pacientului i nu doar pentru constituia psoric propriu zisa. ?3?739-;6D3+ % -eorge .ithoul/as !:al/s on $lassical Homeopath4 5 :he +salen $onferences &L>@#. 2urph4 ;. ! Homeopathic ;emed4 -uide#. hata/ S.;. !2ateria 2edica of Homeopathic 2edicines#. 2orrison ;. !2ateria 2edica#. ;6D6; /e4 notes. bb bb bb

MATE)IA MEDICA. SULPHU) IODATUM Dr. Atena Ioana Antonesc! - Note e c!rs #$ - #% ian!arie #&&$ S,)#!,R IOD-T,$

/ulphur iodatum /ul"i.

/ulfura de iod aspect macroscopic pulbere cristalinL, de culoare cenuOiu nchis, negricios. /ulfur"ul c blPnd d, corespunzPnd miasmei tuberculinice. CombinaNie ntre /ulf Oi )od CombinaNie ntre douL remedii cu acNiune profundL, ambele calde, /ul") prezintL intoleran86 pronun8at6 la c6ldur6, cu ameliorare la rece /iarna+ 'ropism : piele erupNii pustuloase, eczema umede, prurit%, mucoase secreNii abundente, prelungite%, sistem ganglionar, vascular bufeuri, congestie cefalicL, pletorL% aracteristici: #oli de piele persistente, specific : foliculita bLrbii, acnee. c erupNie pustuloasL buzL superioarL d c eritem al bLrbiei d !cnee supuratL +czemL acutL, c zemuindL d " =e8note c roOu nchis, edem, zemuindL, prurit intens d 3ipertrofie nedureroasL a glandelor, cu infiltrarea Nesuturilor, induraNie Oi ngroOare postinflamaNie. /lLbiciune, ca dupL gripL. ProstaNie, slLbit. /enzaNie de cLldurL arzLtoare intern, cu rLcealL externL. /ecreNii acide, gLlbui. (egetele devin albe, insensibile /upuraNie" favorizeazL reabsorbNia $ental +vitL efortul teamL de efort%. 5ehotLrPt. 9rLbit, agitat, trist. )ncapabil de muncL. /periat la trezire. !gitaNie noaptea. 'resare la trezire. ap /enzaNie: pLrul este ridicat erect%. Ca Oi cum este strPns din lateral de o menghinL (urere : X asfinNit. LateralL e vertigo. Y prinderea pLrului, a$unare, nainte Oi n timpul menstrei, camerL ncLlzitL.

"ederea Digzag"uri. Nas 6ucus verde n narine. +xcoriaNia nLrilor. /imNul mirosului acutizat. .a8a Parotide hipertrofice post"parotiditL. +rupNie papularL. !cnee supuratL. (ur6 Limba ngroOatL, c glazuratL d, dupL inflamaNie. 4scatL. Din8i /enzaNie de dinNi moi, acoperiNi cu puf moale. (5t 4vula Oi amigdalele mLrite Oi roOii. +demaNiate. (urere, uscLciune la deglutiNie. 3ipertrofie cronicL a amigdalelor $5ncare, b6utur6 !petit crescut la copiii cu scLdere n greutate marasmus% (urere de cap agravatL a$unPnd. !norexie. /ete. (orinNL pentru: acru, murLturi, limonadL. Stomac /enzaNie de tremurLturL n epigastru, la efort. CLldurL n epigastru. 9ol n epigastru. !bdomen 9anglioni mezenterici mLriNi. Rect ConstipaNie refractarL. /caun galben deschis, urPt mirositor. CLldurL Oi prurit anal, flatus, hemoroizi. ,rinar 4rinL purulentL, cantitativ redusL, nisip maro. 6iros de zmeurL. /tricturp post"gonoree, micNiune dureroasL, cu $et spiralat. (enital

B6rba8i: durere surdL, prostatL. !rsurL la capLtul distal, penis. 3idrocel la copii. .emei menstre neregulate. Leucoree abundentL, agrav nainte Oi dupL menstrL. Respira8ie !smaticL, raluri, sufocantL. !stm alergic cu strLnuturi, catar Tuse /pasmodicL, agrav dimineaNa /putL verzuie, purulentL, abundentL, vPscoasL, galbenL. 7ali"bi.% Torace /enzaNie de constricNie, pleurezie. +rupNie cutanatL

Inim6 /enzaNie de cLldurL :hod.% (urere sfredelitoare, asociatL cu dispnee. PalpitaNii $embre inferioare 'Llpile sunt dureroase, cu senzaNie de arsurL cPnd stL n picioare. 6erc., Carb"v% Labele transpirate Oi reci noaptea, n pat. Somn /omnoros ziua, neastPmpLr noaptea ; /taph%. /omn neodihnitor, doarme cu gura deschisL, se trezeOte speriat. "ise : Confuze #iele

Prurit urechi, nas, uretrL Pustule gPt. !cnee.

Pruritul de IbLrbier. Lichen plan. +rupNie pruriginoasL antebraNe. +czemL acutL, cu pielea de culoare rosu nchis, edem Oi prurit sever. PLrul de pe membre stL ridicat )rid"met%

$odalit68i !gravare: +fort, chiar minim. CLldurL. )ntins pe partea dreaptL. Vnainte de furtunL. 5oaptea. La aplecare.

!melioare : aer rece, ortostatism, expectoraNie, iarna

0ipologie opii slabi, agitaNi, se miOcL cu grabL, nsL obosesc repede /unt c6lduro@i, prezintL facies adenoidian, cu roOeNi localizate dupL efort;emoNie Clinic: poliadenopatii, frecvent laterocervicale, dure ImLtLnii, vegeta8ii adenoidiene Oi;sau 'ipertrofie amigdalian6. !migdale: mLrite, criptice, cu depozite de fibrinL 'ranspirL uOor, mai ales la cap Oi mai ales noaptea Clinic : hidrocel. -dultul " c6lduros, senzaNia de cLldurL internL, transpirL uOor, iese la aer Oi rLceOte J% 5eliniOte interioarL, pare mereu grLbit. !re senzaNie de cLldurL internL concomitent cu cea de rLcealL externL. 5u suportL cLldura, iar miOcarea ncLlzeOte J% l agraveazL, deOi o doreOte ca urmare a neliniOtii interioare. /ecreNiile sunt acide leucoreea, transpiraNiilef% Pielea sensibilL, uscatL, cu tendinNL la supura8ie pustule, abcese, furuncule% Patologie : tendinNe tuberculinice : cataruri simple pneumonii, pleurezii, tuberculozL.

#ierde Fn greutate Fn ciuda unui apetit crescut )od%, cu stare de slLbiciune"obosealL generalL mai accentuatL la 00 am /ulf% &recvent copil B adolescent, uneori adult cu stare pronunNatL de slabiciune Dorin86 puternic6 de aer proasp6t )od%, nsL rLceOte uOor Senza8ie de c6ldur6. Picioarele ard /ulf%, nsL n pat sunt reci dg. dif. /ulf% !ipertrofia amigdalelor cu adenopatii multiple. Rinofaringite, otite recurente Bron@it6 cu tuse violent6, asfixiantL acumulare mucozitLNi vPscoase, dificil de eliminat Eczem6 cronic6, mai ales umed6, pruriginoasL, agrav. la cLldurL -cnee a spatelui @i frun8ii $odalit68i -gravare 2 -meliorare 2

cldur (imineaNa, spre 00 am aer proaspLt +xpectoraNie

omplementare 2 -cut 2 #'osp'orus tri iodatus, -rsenicum tri iodatus, #ulsatilla

ronic 2 Silicea, Natrum muriaticum, -viare, Tuberculinum

linic 2 !cneea punctata chiste retenNie glande sebacee puncte albe%, eczemL acutL cu exudat abundent% , pruritul de IbLrbier. 4rechi, acufene. 9onoree. :initL alergicL. 9ripL. :inichi, dureri. Lichen plan. #uzL superioarL, erupNii. ParotidL, hipertrofie. ProstatL. /calp, usturimi. ColoanL vertebralL, slLbiciune. 4retrL, stricturL. LimbL, ngroOare. !migdale, hipertrofie cronicL.

-ddenda -lbert Einstein LEpistemiologia *teoria+ f6r6 leg6tur6 cu @tiin8a *e/periment+ devine vorb6 goal6? @tiin8a f6r6 epistemologie este, Fn m6sura Fn care ea poate fi conceput6 ca atare, primitiv6 @i Fncurcat6M

Remediile sunt descrise Fn materia medica, tabloul lor este acceptat ca fiind solid. Jns6, cu c5t reflect6m mai mult, cu at5t ne d6m seama c6 aceste tablouri sunt doar apro/im6ri ale imaginii complete. ,n nou prooving poate sc'imba descrierea care e/ist6 Fn literatur6, Fns6 nu va modifica Fn vreun fel remediul care r6m5ne nesc'imbat. Dezvoltarea $ateriei $edica este un proces de clarificare @i completare a tabloului de remediu.

#rimul pas este e/perimentarea B proving *pentru mul8i este @i ultimulO+. ,rm6torul pas < aplicarea practic6 < verificarea clinic6, adic6 vindecarea -l treilea pas2 compararea @i clasificarea remediilor. lasificarea este primul pas real spre @tiin86 @i elaborarea unei teorii. Este un pas esen8ial, f6r6 de care toat6 informa8ia e/istent6 r6m6ne neconectat6. E/ist6 Fn comunitatea 'omeopat6 credin8a c6 o clasificare este imposibil6 @i c6 aceasta ar duce la false concluzii. !a'nemann contribuie la aceasta prin parag. ;DP din Organon, fiindu1i team6 de

specula8ii *Epistemiologia f6r6 leg6tur6 cu @tiin8a *e/periment+ devine vorb6 goal6+, Fns6 Einstein arat6 clar c6 opusul este la fel de r6u. Itiin8a care se prezint6 doar ca o colec8ie de date, f6r6 a lua Fn considerare teorii privitoare la ele este primitiv6 @i greoaie. Duce la o adun6tur6 de date din care nu mai po8i deosebi capul de coad6. Nu mai vezi p6durea de copaci. -cesta este cazul medicinei, cu Fntreaga sa colec8ie de boli @i medicamente, Fns6 acela@i lucru poate fi spus @i despre $ateria medica 'omeopat6. #entru a progresa ca @tiin8a, 'omeopatia are nevoie s6 treac6 la treapta de clasificare @i elaborate de teorii. ,n pas important Fn dezvoltarea tabloului remediilor este de a le g6si un sens. -cest lucru a fost f6cut de:a2 esen8a descris6 de "it'oul7as, psora primar6 a lui $asi, senza8ia vital6 a lui San7aran. Ginta este s6 fie g6sit simptomul de baz6 din care pot fi deduse toate celelalte simptome, Fntregul tablou. -cest proces presupune c6 e/ist6 o ordine, c6 simptomele nu sunt Fnt5mpl6toare. #rezum8ia de ordine este una din cele dou6 presupuneri care stau la baza @tiin8ei. Einstein avea o Lputernic6 convingere privind ra8ionalitatea universuluiM, anume Fn natur6 @i deci @i Fn tabloul remediilor. Iar ultimii =P de ani au demonstrat adev6rul acesta, anume c6 e/ist6 o structur6 Fn tablul remediilor. *Can Sc'olten, Introducere la lant'anide+ bb bb bb