MOTTO MOTTO

Medicina nu este o meserie ci un cult pentru om.

Nu druiete nimic oamenilor dac nu te druieti pe tine nsui.
MOTIVATIE MOTIVATIE
Lucrarea de fata am intocmit-o pe baza cunostintelor acumulate in timpul
stagiilor si din literatura de specialitate.
Pe perioada celor trei ani de studiu am reusit sa-mi acumulez cunostintele
necesare despre aceasta afectiune astfel incat , pus in situatia de a acorda ingriirile
unui pacient cu spondiloza cer!icala , sa nu intalnesc piedici in scopul tratarii acestei
boli.
Astfel, sper ca aceasta lucrare sa imi fie de mare autor in !iitoarea mea
meserie de asistent medical, pentru a fi apt in orice situatie de apre!eni o recidi!a a
bolii si daca este posibil, c"iar sa ii dez!olt capacitatile fiziologice si psi"ologice, pentru
ca riscul de recidi!a a bolii sa fie cat mai scazut.
1
#APITOL$L I #APITOL$L I
Anatomia si fiziologia coloanei !ertebrale
#oloana !ertebrala reprezinta sc"eletul de sustinere a%ial al trunc"iului. Este
formata din &&-&' de !ertebre , repartizate dupa cum urmeaza( sapte cer!icale,
doisprezece toracale sau dorsale, cinci lombare, cinci sacrale, si patru-cinci coccigiene.
#oloana se articuleaza superior, prin intermediul sacrului cu oasele co%ale) *ig.+,.
*ig. +#oloana !ertebrala
*iecare !ertebra prezinta anterior un corp !ertebral ) fig.-, si posterior un arc
!ertebral. Arcul !ertebral este alcatuit dintr-un pedicul, doua lame !ertebrale, doua
procese trans!erse, doua procese articulare superioare, doua procese articulare
inferioare si un proces spinos. Pentru o elasticitate si o rezistenta crescuta, coloana
!ertebrala prezinta ' curburi normale(
*ig.- #orp !ertebral
2
Lordoza cer!icala, con!e%a anterior
#ifoza toracala, con!e%a posterior
Lordoza lombara, con!e%a anterior
#ifoza sacro-coccigiana, con!e%a posterior.a!and o importanta esentiala in
mobilizarea capului, sustinerea lui si protecia madu!ei spinarii. Prima !ertebra se
numeste Atlas si sustine o mare parte din greutatea capului, iar a doua se numeste A%is
) *ig. &,, aceasta din urma are un /cioc0 care fa!orizeaza miscarea de rotire a capului.
*ig.& Atlas si A%is
Adaptarea coloanei la noile conditii mecanice impuse de pozitia bipeda, a necesitat
modificari structurale comple%e caracteristice omului. Acest proces de restructurare
este in desfasurare, ortostatismul fiind o ac"izitie relati! recenta. Astfel la ni!elul
coloanei !ertebrale, se obser!a zone !ulnerabile unde readaptarea structurilor nu a
raspuns inca in modul cel mai adec!at noilor solicitari. 1e referim mai ales la coloana
lombara si la cea cer!icala, segmentele cele mai interesate in aceste modificari.
O data cu lordoza lombara a aparut predispozitia pentru lombalgie prin
degenerarea discala L2-3+, spondololistezisul, etc. In ceea ce pri!este coloana
cer!icala, pe langa aparitia lordozei, se modifica si distributia greutatii capului. Odata
cu ortostatismul, forma capului de!ine sfenoida, se mareste planul nucal al
occipitalului, gaura occipitala si condilii se deplaseaza spre fata, astfel incat de la
parg"ie de gradul II, initiala la patrupede, la care capul este suspendat de puternicul
ligament al cefei, se aunge la om, la o parg"ie de gradul I de ec"ilibru.
Lordoza cer!icala si redistributia greutatii, alaturi de mobilitatea coloanei
cer!icale si cu importantele ei relatii anatomice )madu!a spinarii, radacinile ner!oase,
arterele !ertebrale, fac segmentul cer!ical deosebit de !ulnerabil de di!erse traume.
4e asemenea, modificarile patologice aparute la ni!elul coloanei cer!icale se pot
3
rasfrange negati! si asupra altor organe, stan-P56d la baza asa numitei /patologii
repercursi!e0.
In ultimele decenii cunostintele legate de patologia repercursi!a a afectiunilor
coloanei cer!icale au luat o amploare apreciabila. 3-a adunat un material imens de
date, aratand ca leziunile coloanei pot pro!oca nenumarate si !ariate tulburari la
distanta in sistemul ner!os, organele de simt, membre si trunc"i. *aptul ca leziunile
coloanei cer!icale pot cauza suferinte in domeniul !iscerelor este de asemenea unanim
recunoscut. 1otiunea a intrat in domeniul cunostintelor generale curente si este
e%primata de unii autori sub denumirea de /boli !ertebrogene0 sau /!isceropatii
spondilogene0. In realitate patologia !iscerala !ertebrogena se spriina nu numai pe
obser!atii clinice ci si pe o serie de argumente "istopatologice, e%perimentale,
radiologice etc., de o !aloare indiscutabila, care dau notiunii un fundament solid.
Leziunile coloanei !ertebrale pot constitui un factor etiologic in geneza suferintelor
!iscerale.
Patologia repercursi!a !ertebrogena cer!icala este foarte bogata si !ariata, fiind
e%presia, pe plan patologic a particularitatilor anatomo-functionale ale coloanei
cer!icale. La ni!elul canalelor inter!ertebrale cer!icale, radacinile ner!ilor spinali se
incruciseaza cu artera !ertebrala si ner!ul !ertebral. 1er!ul !ertebral este un ner!
!egetati! simpatic, care are cone%iuni cu intregul lant ganglionar simpatic si cu ner!ii
situati in urul arterelor ce iriga o buna parte din sistemul ner!os central si din
organele de simt. In acest fel, modificarile din zona canalelor inter!ertebrale )gaurile
de conugare, pot determina atat durerile locale cat si la distanta )precordiale,
faringolaringiene, retro-oculare, etc.,
Orice modificare suferita de artera !ertebrala direct sau prin intermediul
ner!ului !ertebral, !a declansa perturbarea irigatiei sang!ine a trunc"iului cerebral, a
cerebelului etc., si se !a cointeresa si substanta reticulara. Primele semne clinice de
a!ertisment sunt consecintele suprasolicitarii musculare si se traduc prin dureri in
regiunea cer!icala si occipitala si prin contracturi musculare care bloc"eaza
intermitent miscarile gatului si care pot fi insotite de dureri ne!ralgice iradiate in
brate sau amorteli la ni!elul mainilor. #u timpul se instaleaza si
suferinta discala, care produce iritarea ner!ilor cer!icali la ni!elul orificiilor de
emergenta, fapt datorat scaderii in inaltime a discurilor, prin pierderea fortei de
elasticitate a acestora. Aceasta etapa a suferintei discale )discopatia, este re!ersibila,
daca se asigura restabilirea unei bune nutritii a discului inter!ertebral si restaurarea
lordozei coloanei cer!icale prin reeducarea musculaturii cefei. 4e obicei, in momentul
aparitiei semnelor de suferinta discala, curba coloanei cer!icale se in!erseaza iar
lordoza fiziologica este inlocuita cu cifoza.
Orice profesie care solicita pentru un timp indelungat coloana cer!icala intr-o
pozitie cifotica, predispune la spondiloza cer!icala. Pozitia cifotica, cu capul aplecat
mult inainte, se intalneste la dactilografe, ele!i, studenti, scriitori, profesori, c"irurgi,
muncitori de precizie din industria electronica, croitori, etc. #ontinuitatea pozitiei cu
capul aplecat mult inainte, pro!oaca oboseala musc"ilor cefei, iar cu timpul nu mai
ec"ilibreaza greutatea e%tremitatii cefalice, fapt ce pro!oaca suprasolicitarea discului
inter!ertebral, discul des"idratandu-se cu timpul. Acesta se turteste si isi pierde
elasticitatea, iar !ertebrele se apropie comprimand radacinile ner!oase, care dau
dureri ne!ralgice. Amortizarea socurilor in timpul miscarilor gatului, nu mai este
4
realizata de discurile inter!ertebrale, iar fortele e%ercitate aici se transmit direct si
brutal platourilor !ertebrale, acestea ingrosandu-se si aparand osteofite) fig.',.
*ig.' Osteofitele
Osteofitele reprezinta rezultatul unor mecanisme de aparare si in unele situatii
reduc deplasarea !ertebrelor, impiedicand pana la o anumita limita, ingustarea
spatiului inter!ertebral. Osteofitul nu reprezinta elementul primar al leziunii
degenerati!e cer!icale. El apare in cadrul fenomenelor reparatorii, fiind consecinta
suprasolicitarii discale. 4eci, osteofitul oaca un rol in declansarea unor simptome
dureroase, mai ales daca pozitia lui este posterioara. Osteofitele situate anterior nu
pro!oaca in general simptome dureroase. Asa se e%plica de ce un numar de indi!izi, la
care se descopera cu ocazia unor radiografii ocazionale si care au o musculatura
cer!icala normala, numeroase osteofite anterioare care nu prezinta suferinta.Atunci
cand, prin gimnastica si 7inetoterapie, s-a restabilit ec"ilibrul mecanic al coloanei
cer!icale, osteofitele nu mai produc semne dureroase. 4e aceea bolna!ii nu trebuie sa
fie preocupati de prezenta sau de numarul osteofitelor, ci de respectarea metodelor de
restabilire a miscarilor si a pozitiei normale a coloanei cer!icale. #ei care sufera de
aceasta boala, trebuie sa fie con!insi ca faza discopatica este re!ersibila. Tratamentul
se a%eaza pe repaosul coloanei cer!icale, cu capul in "ipere%tensie, suprimand pernele.
In modul acesta se restabileste curbura normala )lordoza,. Pentru a usura refacerea
lordozei fiziologice, se recomanda folosirea unui sul )burete din material plastic in!elit
in panza, care sa fie introdus sub ceafa, intre occipit si torace, bolna!ul odi"nindu-se
cu fata in sus pe un pat dur.
#oncomitent cu repausul coloanei cer!icale in "ipere%tensie si refacerea lordozei
fiziologice, ce urmareste restabilirea tonusului normal al musculaturii cer!icale,
pentru a reface mecanica coloanei si a decongestiona discul.
8olul static al coloanei !ertebrale, consta in mentinerea atitudinii !erticale a
capului, in mod special, si a corpului in general. #oloana !ertebrala este suport al
greutatii corpului, cap-gat-trunc"i, de care sunt legate prin centuri membrele
5
inferioare si superioare. *unctionalitatea dinamica a coloanei !ertebrale este in raport
cu mobilitatea sa. Mobilitatea articulatiilor inter!ertebrale este mica, in general
redusa, dar atunci cand se insumeaza mobilitatea )portiunea cer!icala si cea toracala ,,
determina o amplitudine mai mare. #oloana cer!icala este cea mai mobila, apoi
coloana lombara si ultima este coloana dorsala. *ortele care actioneaza asupra
coloanei !ertebrale sunt, pe de o parte gra!itatia, iar pe de alta parte musc"ii,
ligamentele si discurile inter!ertebrale.
Articulatiile sunt(
Intrinsece )inter!ertebrale,
E%trinsece )capul, coastele, bazinul,
Miscarile coloanei !ertebrale se orienteaza dupa cele trei planuri principale(
sagital, frontal, trans!ersal.
*le%ia in plan sagital( o amplitudine mai mare a fle%iei o e%ecuta coloana
cer!icala si cea lombara. #oloana toracala )dorsala este cea mai putin mobila,.
Insumata, fle%ia aunge la +9: de grade. E%tensia este mai mult redusa, 2: 22 de grade.
In e%tensie se e%erseaza curbura cer!icala si cea lombara, iar cea dorsala de
redreseaza.
*le%ia in plan frontal( in cea mai mare masura se e%ecuta din zona lombara si
cer!icala -22 de grade.
8asucirea( zona cer!icala si cea lombara insumeaza +-: de grade. #ombinat cu
rotirea soldurilor si a membrelor inferioare, se poate aunge la o rasucire completa de
+9: de grade.Mobilitatea coloanei !ertebrale !ariaza dupa !arsta si se%; la copii si
femei mobilitatea este mai mare. #u !arsta, discurile inter!ertebrale se turtesc si isi
pierd elasticitatea. In plus, e%ista si diferentieri indi!iduale destul de mari. Mobilitatea
coloanei !ertebrale poate fi mult marita prin e%ercitii speciale de mobilitate,
permanente, inca de la !arste fragede si se mentine prin practica continua.
#APITOL$L II #APITOL$L II
3pondiloza cer!icala 3pondiloza cer!icala
6
-.+ 4efinitie
Este o afectiune pro!ocata de uzarea articulatiilor coloanei !ertebrale cer!icale
legate de !arsta pacientului. Afectiunea apare <n general la persoanele cu !=rsta mai
mare de ': de ani si e!olueaza in timp. 4esi spondiloza afecteaza ambele se%e <n mod
egal, b>rbatii sunt afectati mai de!reme decat femeile.)fig.2,
*ig.2
Odata cu imbatranirea, oasele si cartilagiile care alcatuiesc coloana !ertebrala
imbatranesc si formeaza neregularitati ale oaselor numite osteofite. Osteofitele sunt
depuneri de calciu la ni!elul platourilor discale sau <n urul articulatiilor, si se mai
numesc si ?ciocuri de papagal0.
In ultimele decenii reumatismele degenerati!e apar in prim plan al preocuparilor
populatiei si asistentei medicale. Putem afirma ca artroza si spondiloza sunt
considerate destul de importante in patologia reumatismala si constituie preocupari in
randul populatie de peste '2 de ani.
4esi nu pun in pericol !iata indi!idului, simptomele maore ale reumatismelor
degenerati!e sunt printre maladiile care preocupa cel mai mult pe omul societatii
contemporane.
3pondiloza nu este o boala recenta, ea a e%istat in toate epocile si a interesat, ca si
astazi, populatia adulta de peste ': de ani. 4eosebirea consta in faptul ca omul
contemporan, a carui durata medie de !iata trece peste @: de ani, intampina
dificultatile si disconfortul articular pe o perioada mai lunga de timp.
Astazi s-a creat o stare de deruta si de alarma in urul reumatismelor
degenerati!e, conditionata pe de o parte de carentele informationale pri!ind natura si
pre!enirea bolii, iar pe de alta parte de e%aminarea simptomelor si interpretarea
gresita a e%amenelor medicale si in special a celui radiologic.
#and spunem spondiloza cer!icala ne gandim imediat la forma de reumatism
degenerati!, localizata in zona cer!icala a coloanei !ertebrale ,care apare in urma
uzurii discurilor si articulatiilor inter!ertebrale, insotite de reactii de reparare
)osteofiteAciocuri, la ni!elul corpilor !ertebrali. Aceste e%crescente osoase impreuna cu
scaderea diametrului canalului medular produc lezari ale ner!ilor si madu!ei spinarii
cunoscute sub numele de radiculopatii sau mieolopatie cer!icala.
7
-.- Etiologie
#ercetatorii considera ca principala cauza a acestei afectiuni este datorata
imbatranirii tesutului, dar trebuie luate in considerare si urmatoarele cauze(
4es"idratarea si lipsa de elasticitate a discurilor inter!ertebrale.
3caderea tonsului muscular din diferite cauze )sedentarism,.
4urerile de ceafa apar si ca urmare a starii de tensiune interioara si stres, care
determina o contractura permanenta a musc"ilor cefei.
Adoptarea unei pozitii !icioase a coloanei !ertebrale )statul prelungit in fata
calculatorului sau la birou, cu capul aplecat si in tensiune permanenta,.
Anomalii congenitale la ni!elul !ertebrelor sau a unor structuri de la ni!elul
coloanei !ertebrale.
Traumatisme ale coloanei !ertebrale.

-.&. 3imptomtologie
Toate aceste actiuni au ca si consecinta urmatoarele simptome asociate
spondilozei cer!icale (
8edoare articulara matinala )limitarea in proportii diferite a miscarilor la ni!el
articular,.
4ureri la ni!elul coloanei !ertebrale cer!icale si gatului.
4ureri la ni!elul umerilor, toracelui sau membrului superior.
Tulburari de sensibilitate )intepaturi, furnicaturi, la ni!elul bratelor.
Amorteli si scaderea fortei bratelor.
4ificultati de coordonare a miscarilor.
Tulburari ale mersului.
Tulburari ale refle%elor neurologice.
3indrom !ertiginos )ameteli,.
In regiunea cer!icala, e%ista in corpii !ertebrali laterali, un canal prin care trec
artere !ertebrale care duc sange la cerebel, acestea fiind comprimate, se reduce
cantitatea de sange care iriga cerebelul, responsabil cu ec"ilibrul. Acest fenomen se
manifesta prin cefalee, ameteli si tulburari de mers.
Oamenii in !arsta sunt mai e%pusi la reumatismele degenerati!e din cauza
intreruperii acti!itatii profesionale, acceptarii sedentarismului, cresterii in greutate si
diminuarii considerabile a acti!itatii aparatului locomotor. In aceste cazuri produc
diminuari ale tonusului muscular, apar atrofii musculare, musc"ii isi pierd din functii
alaturi de modificari in a%ele e%tremitatilor osoase modificand raporturile de contact
ale suprafetelor osoase ale unei articulatii, pro!ocand tulburari in nutritia articulara si
modificari bioc"imice la ni!elul cartilaelor articulare.
-.' 4iagnostic
4urerea de cap, amorteala in brate si picioare este adesea ignorata insa, atunci
cand de!ine greu de suportat, multi se trateaza cu antiinflamatorii precum Ibuprofen,
4iclofenac, Betoprofen, Algocalmin si Aspirina. Atunci cand administrarea acestor
substante nu mai in"iba senzatia de durere este absolut necesara prezentarea la un
medic specialist.
8
3imptomele descrise, impreuna cu istoricul medical al bolii si cu e%aminarea
clinica pot dez!alui un diagnostic de spondiloza cer!icala.

-.2. In!estigatii clinice si paraclinice
Pentru certitudintea diagnosticului, medicul specialist !a face o seria de
in!estigatii(

E!aluarea fle%ibilitatii coloanei cer!icale( spondiloza cer!icala limiteaza
miscarile gatului. Pentru a obser!a acest efect, medicul !a cere pacientului sa incline
capul in mai multe directii catre umeri si sa roteasca capul.
E%amenul neurologic( pentru a afla daca e%ista o presiune asupra
madu!ei spinarii sau a radacinilor ner!oase, medicul !a testa refle%ele neurologice si
se !a asigura de sensibilitatea in limitele normale ale mainilor si picioarelor
pacientului. Medicul poate !erifica de asemenea daca presiunea asupra madu!ei
afecteaza mersul.
8adiografia coloanei cer!icale( o radiografie poate arata anomalii,
precum osteofitoza !ertebrala, care sunt do!ada a spondilozei cer!icale.
#omputer tomografia )#T, sau rezonanta magnetica nucleara )8M1,(
#T foloseste razele C pentru a !izualiza coloana !ertebrala, ca si o radiografie, insa
obtine mai multe detalii decat o radiografie obisnuita. 8M1 foloseste campuri
magnetice si unde radio pentru a produce detalii imagistice ale structurilor ner!oase.
Aceste teste auta medicul sa e!alueze e%tinderea locala a procesului patologic.
Mielograma, care este tot o in!estigatie radiologica, obtinuta prin
inectarea unei substante speciale in canalul spinal care permite o mai buna
!izualizare a madu!ei.
Termografia (o metoda e%celenta de diagnosticare, precisa,
neiradianta si foarte a!ansata ca numar si tip de informatii pe care la aduce este
termografia.
Termografia este o in!estigatie nein!azi!a, nedaunatoare nici pentru pacient, nici
pentru medic, de o acuratete comparabila cel putin cu celalte metode de diagnostic
imagistic, este complementara cu acestea, dar mult mai putin costisitoare. *iind o
metoda functionala, facand parte din familia EBD, EED, EMD, ea e%ploreaza
termogeneza celulara in conditii de sanatate sau de boala.
Astfel cu autorul termografiei se pot detecta boli inainte de a se manifesta,
tratamentul fiind mai usor si mai putin costisitor. Poate fi repetabila la infinit si
confera posibilitatea unor in!estigatii comparati!e in special la !erificarea rezulatelor
unor tratamente )oncologice, antiinflamatorii, antireumatice, endocrine, etc,. Prin
dialog cu pacientul si cu un consult medical adec!at, acuratetea diagnosticului se
apropie de ni!elul ma%im. #u autorul termografiei se pot descoperi peste E: de boli.
A!and in !edere ca traim intr-o perioada in care maladiile canceroase au
cunoscut o crestere neasteptat de mare, termografia indeplineste un rol important in
lupta cu aceasta boala. Prin posibilitatile ei de diagnostic termografia ofera
e%ploratorului o cantitate imensa de date care impreuna cu alte in!estigatii pot
9
!indeca rapid, pot urmari eficienta unor tratamente, in final asigurand acea stare de
bine dorita de toata lumea. Pe langa acestea, termografia face o diferentiere a
sindromului dureros si pune diagnosticul unor urgente medicale )apendicita acuta,
pancreatita acuta,, apreciaza starea sistemului osos )osteopenie, osteoporoza, osteofite,
si identifica stadiile "ipocalcemiei la copii. Este singura metoda imagistica care
e!identiaza afectiunile tiroidiene in mod direct )"ipotiroidie, "ipertiroidie, gusa
nodulara, cancerul de tiroida,. 3e preconizeaza ca in !iitor tot mai multe persoane !or
beneficia in folosul lor de a!antaele e%traordinare oferite de termografie si !or fi
constiente ca o boala descoperita cat mai de!reme ofera posibilitatea !indecarii rapide,
prin aceasta imbunatatindu-se calitatea !ietii, capacitatea de munca si nu in ultimul
rand c"eltuelile curati!e reduse..
4in punct de !edere termografic spondiloza are cinci stadii de e!olutie.
Primul stadiu al spondilozei- local
Este faza in care procesul de degradare incepe la ni!elul discului inter!ertebral,
deci e%ista fenomene localizate doar la ni!elul unui disc. 3e poate spune ca in acest
stadiu este doar o discopatie.
#a simptomatologie, in acest stadiu al spondilozei se simte o durere care poate fi
de mai mica intensitate, dar care este locala doar la ni!elul discului bolna!
)discopatia,. Aceasta este un prim semnal de alarma si in acest caz ar fi foarte bine ca
cei care simt o asemanare durere sa se prezinte la medic pentru o scanare
termografica, pentru un diagnostic corect si un tratament corespunzator. In aceasta
etapa, recuperarea este mai rapida si mai ieftina. In caz contrar, boala a!anseaza si se
aunge la urmatorul stadiu, spondiloza cer!icala in stadiul -, miotonic.
Al doilea stadiu al spondilozei Fmiotonic
Este faza in care procesele degenerati!e cuprind doua sau mai multe discuri
inter!ertebrale, precum si structurile adiacente. Procesul de degradare depaseste zona
coloanei cer!icale si cuprinde si musculatura para!ertebrala, de aceea se numeste
mitonic.
In acest stadiu al spondilozei durerea este mai acuta si cuprinde o zona mai
e%tinsa, de obicei coborand pana la ni!elul !ertebrei #@. Acesta este semnalul de
alarma iar cel in suferinta trebuie sa mearga la medic pentru a fi diagnosticat si trecut
pe tratament combinat cu masa recuperatoriu. Altfel boala isi continua procesul de
degradare afectand structura si rezistenta coloanei !ertebrale cer!icale si aunge la
stadiul trei.
Al treilea stadiu al spondilozei - iritati!a
In aceasta etapa sunt afectati ner!ii care pleaca de la ni!elul coloanei !ertebrale
cer!icale. 4urerea creste in intensitate si se e%tinde spre regiunea inter-
scapulo!ertebrala si apar noi afectiuni si anume(
3indromul musc"ilor scaleni
Periartrita periscapulo-"umerala
4istonia neuro!egetati!a
10
3indromul /8eino0
Gipertensiune arteriala
4aca nici de aceasta data nu se merge la medic, boala !a e!olua si se !a indrepta
spre stadiul radicular.
Al patrulea stadiu al spondilozei- radicular
In acest stadiu, spondiloza cer!icala se concretizeaza prin fenomenul de
compresiune a radacinilor ner!oase care pleaca de la ni!elul cer!ical cu raspandire a
simptomatologiei pe toata zona iner!ata de respecti!a radacina ner!oasa.
4aca sunt afectate radacinile ner!oase de la ni!elul #+-#&, atunci se dez!olta
sindromul de insuficienta circulatorie !ertebrobazilara )I#VH,.
4aca spondiloza cer!icala in stadiul al patrulea )radicular, este tratata
superficial, necorespunzator si prea tarziu aceasta a!anseaza si trece in ultimul stadiu
numii atrofic.
$ltimul stadiu al spondilozei -atrofic
In acest stadiu al spondilozei apar disfunctii trofice ale segmentului !ertebral
afectat. Toata simptomatologia mai sus mentionata se accentueaza, se agra!eaza si de
cele mai multe ori se aunge la complicatii.
Intre cele trei segmente ale coloanei !ertebrale )cer!ical, toracal si lombar, pot
e%ista diferente in ceea ce pri!este dez!oltarea spondilozei, poate fi un anumit stadiu
de dez!oltare, in timp ce in altul poate fi un stadiu mai a!ansat, sau in!ers sa nu se fi
auns inca la acel stadiu. Acest lucru depinde de gradul in care este solicitat
organismul de-a lungul anilor.
3edintele comple%e de recuperare medicala din care fac parte, refle%oterapia si
masaul medical, au un efect curati! si poziti! pregatind pacientul pentru aplicarea
tratamentului de recuperare medicala; infiltratiile cu produse naturiste cu efect
regenerati!, care au o precizie foarte mare si cu un randament foarte bun si sub stricta
spra!eg"ere termografica. Termograful nu numai ca permite aplicarea unei metode
foarte a!ansate de tratament, dar da si posibilitatea de a !erifica si eficacitatea
tratamentului aplicat.
1umarul de sedinte de tratament se stabileste la scanarea termografica, in
functie de gra!itatea bolii. La inceput sedintele se fac zilnic, in numarul indicat de
medic, apoi se trece la sedinte de intretinere, facuta saptamanal pentru a da
posibilitatea coloanei sa se regenereze cat mai bine.
-.E.#omplicatiile spondilozei cer!icale
Acestea sunt rezultatul afectarii madu!ei spinarii, prin presarea acesteia de catre
!ertebre si discurile inter!ertebrale afectate de spondiloza. Orice compresie asupra
madu!ei spinarii necesita tratament c"irurgical pentru a e!ita leziunile permanente
ale madu!ei si ner!ilor.
11
Tratamentul medicamentos actioneaza impotri!a durerii cer!icale, insa efectele
lui sunt de scurta durata si uneori pot fi agresi!e pentru persoanele cu probleme
gastrice. Aceasta medicatie se ia cel mult +2 zile. In lipsa 7inetoterapiei fenomenele
dureroase reapar .
4aca nu se restabileste pozitia si mecanica normala a coloanei, persistenta
contracturii musc"ilor cer!icali pro!oaca dislocari ale !ertebrelor cer!icale,
suprasolicitand discul si apofizele articulare. Alaturi de uzura discului apar leziuni
artrozice la ni!elul articulatiilor inter!ertebrale apofizare, instalandu-se faza de
spondilartroza. In acest stadiu apar iritatii ale !aselor din zona cer!icala )artera
!ertebrala, si a ner!ilor !egetati!i cer!icali. 3imptomatologia de!ine bogata si !ariata.
8educerea debitului in artera !ertebrala pro!oaca simptome zgomotoase traduse prin
ameteli )!erti,, pierderi de ec"ilibru, !aaieturi in urec"i. Holna!ii se alarmeaza,
solicita consultatii la specialisti neurologi sau otorino-laringologi. Iritatia ner!ilor si
ganglionilor !egetati!i pro!oaca stari de oboseala, palpitatii, dureri proiectate in urul
inimii, imitand suferinte coronariene, care-i determina sa se adreseze ser!iciilor de
cardiologie. Atat simptomele pro!ocate de iritarea arterei !ertebrale cat si a
formatiunilor !egetati!e simpatice, sunt declansate sau accentuate de inclinarea sau
rotirea brusca a capului. Abia in acest stadiu maoritatea bolna!ilor cu spondiloza
cer!icala se adreseaza medicului de specialitate. 4in fericire si faza de spondiloza, cu
multiplele simptome dezagreabile, este curabila, dar necesita un tratament comple% si
perse!erent cu durata ce!a mai lunga.
Tratamentul spondilozei urmeaza aceleasi obiecti!e de despo!arare a coloanei,
de refacere a curburii fiziologice si a tonicitatii normale a musculaturii cer!icale.
8estabilirea functionalitatii cer!icale se face ca si in faza discopatica prin suprimarea
pernelor, folosirea sulului introdus sub ceafa. Procedeele de fizioterapie !or urmari
decontractarea musculaturii cer!icale prin ionizari, curenti diadinamici si 3olu%.
#ontractura musculara si durerile ne!ralgice, in cazuri rebele, !or fi tratate cu
infiltratii cu Procaina, Cilina sau Telo%, la ni!elul emergentei ner!ului Arnold sau in
masele musculare cu tonus ridicat. Medicamentul indicat pentru combaterea
contracturii musculare este #lorzo%azonul, care !a fi administrat sub prescriptie
medicala. Ameteala si durerile precordiale sunt bine influentate de tranc"ilizante
)Gidro%izin, 4iazepam, uneori asociate cu 8edergin.
Efectuarea gimnasticii medicale si procedeele fizioterapeutice remit simptomele
zgomotoase, de ameteli si dureri precordiale in inter!al de cate!a saptamani. Holna!ii
trebuie sa respecte cu calm si perse!erenta aceste tratamente simple, pentru a e!ita
recidi!a.
4urerea de cap este o senzatie neplacuta, sacaitore, deseori insuportabila.
Medicii recunosc ca intre 2:-I:J din populatie sufera de dureri de cap.
3imptomatologia durerii de cap este di!ersa, durerile de cap sunt pro!ocate de mai
multe cauze, au diferite mecanisme de declansare, e%istand diferente indi!iduale.
#ele mai dese cauze ale durerii de cap sunt traumele fizice si psi"ice, bolile
infectioase, into%icatiile, racelile, dereglarile endocrine, afectiunile !aselor, organelor
interne, ale coloanei !ertebrale, tumorile, marirea presiunii intercraniene,etc.
Mecanismele si metodele de tratament pentru inlaturarea durerilor de cap sunt
!ariate. 4eseori nu este suficient sa se ia o pastila analgezica pentru a se scapa de
durere, trebuie gasita cauza si sa fie tratata, apeland la un specialist.
12
4urerile de cap sunt cunoscute omenirii din totdeauna. In #"ina, durerea de cap
se trata prin acupunctura, o te"nica !ec"e de mai bine de -2:: de ani.
In Egiptul antic e%istau preoti care se ocupau numai cu tratarea durerilor de
cap. #laudiu Dalen introduce termenul de /"emicranie0 adica durere a umatatii de
cap.
#aracterul, intensitatea, durata si localizarea durerii pot fi foarte diferite.
Intotdeauna durerea ne !a a!ertiza asupra starii de sanatate a corpului, a sistemelor si
a organelor. Drecii in !ec"ime spuneau ca durerea este /cainele de paza la sanatatii0.
4urerea pre!ine organismul despre influenta nefasta a agentilor mecanici, c"imici,
electrici, aceasta obliga organismul sa ia masuri cu pri!ire la eliminarea cauzelor si
influentelor nedorite. Acest lucru se produce reflector. *iecare persoana simte senzatia
de durere datorita acti!itatii sistemului ner!os-central, !egetati!, si periferic. 4e la
receptorii pielii si pana la organele interne, energia iritata, trecand prin madu!a
spinarii si aungand la creier, se transforma in impulsuri ner!oase care informeaza
sistemul ner!os despre functia tuturor organelor si sistemelor.
*oarte multe afectiuni sunt insotite de dureri de cap ca simptom la( boala
"ipertonica, "ipotonica, arteroscleroza cerebrala, migrene alergii, dereglari tiroidiene,
"ipofizare, a supra renalelor, o!ariene, prostatei, maningita, encefalita, sinuzita, otita,
ne!ralgii trigeminale, ner!ul occipital si facial, bolile ca!itatii bucale, afectiunile
oftalmice, into%icatiile, tumori, etc.
8ecomandari
In toate cazurile aparitiei durerii de cap, trebuie sa ne intindem in pat, sa nu
suprasolicitam regiunea cer!icala, sa nu miscam brusc capul si gatul si sa e!itam mai
ales, aplecarea si ridicarea capului;
Putem folosi medicamente !aso-dilatatoare, care maresc circulatia craniana si
cardiaca.
La recomandarea medicului, putem folosi medicamente ce normalizeaza
procesele metabolice )Aspirina, Vitamina #, H+, ceaiuri din plante, Migrenostop,
produse "omeopate, etc,
Pentru mentinerea sanatatii este necesara efectuarea e%ercitiilor fizice pentru
coloana cer!icala in stadiul de remisie si cu scop profilactic, se pot folosi si proceduri
fizioterapeutice.
Este necesar sa respectam regimul de munca, odi"na, alimentatie, eliminarea
stresului, autoeducarea si autocontrolul emotiilor si sc"imbarea gandirii negati!e in
gandire poziti!a
Patul trebuie sa fie tare, iar perna mai mica
Este bine ca o data sau de doua ori pe an sa se faca refle%oterapie, masaul
coloanei !ertebrale si 7inetoterapie. Prin masa si 7inetoterapie se inlatura blocaele si
deplasarile !ertebrelor, se elibereaza !asele sang!ine si firele ner!oase, se restabileste
13
circulatia si incet, incet, dispar simptome cer!icalgiei si se restabileste functia normala
a organismului.
-.@.Tratament
3copul tratamentului in spondiloza cer!icala este ameliorarea durerii si e!itarea
leziunilor permanente ale madu!ei si ner!ilor.
#azurile usoare beneficiaza de pe urma tratamentului antiinflamator
)Ibuprofen,, a e%ercitiilor fizice prescrise de un fizioterapeut, cu scopul de a intari
musc"ii si articulatiile. $neori poate fi prescrisa purtarea unei orteze cer!icale pentru
a limita miscarile gatului si a reduce inflamatia ner!ilor. #azurile mai gra!e necesita
spitalizare cu imobilizarea gatului si admistrare de miorela%ante si corticosteroizi
pentru reducerea inflamatiei si a durerii.
4aca tratamentele de mai sus nu dau rezultate si durerea persista sau daca au
aparut semne si simptome neurologice, este necesar tratamentul c"irurgical. 8iscurile
inter!entiei c"irurgicale includ infectiile, sangerarile, formarea, trombilor, etc.
Tratamentul in spodiloza cer!icala este unul care trebuie sa fie tratat cu ma%ima
seriozitate. El este compus din tratament medicamentos cu admistrare de analgezice,
recomandate de medic si intotdeauna insotit de 7inetoterapie care este singurul
tratament care in!inge boala )e%ceptand cazurile care necesita inter!entie
c"irurgicala,.
Tratament medicamentos
Actioneaza impotri!a durerii cer!icale, insa efectele lui sunt de scurta durata si
uneori pot fi agresi!e pentru persoanele cu probleme gastrice )de aceea
antiinflamatoarele se asociaza cu medicamente tip pansament gastric,; aceasta
medicatie se ia cel mult +2 zile. Efectele sunt limitate deoarece se trateaza durerea si
nu cauza )in lipsa 7inetoterapiei fenomenele dureroase reapar,.
*izioterapia asociata cu masaul terapeutic
Aceasta actioneaza impotri!a durerii cer!icale a!and efect antialgic, auta la
cresterea troficitatii zonelor adiacente coloanei !ertebrale si la decontractarea
musculaturii para!ertebrale cer!icale. Efectele fizioterapiei sunt mult mai benefice si
de lunga durata daca aceste proceduri se asociaza cu masaul terapeutic.
In caz de spondiloza se !a insista cu geluiri, frictiuni, !ibratii pe tot traseul
coloanei cer!icale, se !a decontracta musculatura contractata si se !a face o usoara
gimnastica la ni!elul coloanei cer!icale. In caz de ne!ralgii Arnold se !a insista cu
geluiri si frictiuni in urul gaurilor ner!ului Arnold si pe linia nucala. In contracturi
musculare se insista pe zona contractata.
Dimnastica gatului(
*le%ie-e%tensie
Lateral dreapta-lateral stanga
Miscari de rotatie
14
Miscari de circumductie
In caz de torticolis, se !a face un masa sedati! asupra regiunii contractate
)musc"iul trapez, si un masa tonifiant pe musculatura antagonista sanatoasa,
incercand o reec"ilibrare a situatiei. 4aca situatia este mai gra!a se incearca o metoda
de suprasolicitare a musc"iului trapez contractat prin miscari cu rezistenta, apoi
masa de rela%are al intregii regiuni.
Binetoterapia
Actioneaza direct asupra cauzei; asupra degenerarii !ertebrelor si discurilor
inter!ertebrale autand la re"idratarea acestora. #onduce la redobandirea mobilitatii
articulare, cresterea elasticitatii si tonusului muscular, actioneaza benefic asupra
efectelor negati!e ale osteofitelor si imbunatateste starea generala a organismului din
punct de !edere psi"o-motor. Binetoterapia se incepe dupa cele +- sedinte de
fizioterapie asociate cu masa terpeutic.
Tratamente balneare
3e recomanda dupa trecerea simptomelor zgomotoase pro!ocate de iritarea
arterei !ertebrale si a simpaticului cer!ical si sunt deosebit de utile.
Indicarea statiunilor balneare se !a numai de catre medicul curant. 8ezultate
bune se obtin in statiunea Tec"irg"iol, 3o!ata, *eli%, pentru !arstnici si bolna!ii cu
sistemul ner!os labil. In statiunile Gerculane si Do!ora se pot trata bolna!ii obezi, cu
!alori tensionate normale.
Tratamentul c"irurgical
Acesta se face in formele se!ere de boala cu limitarea miscarilor in articulatiile
afectate.
4aca tratamentul conser!ator nu da rezultate sau daca semnele neurologice si
simptomele, cum ar fi scaderea fortei mainilor sau picioarelor, de!in mai pregnante,
probabil !a fi ne!oie de o inter!entie c"irurgicala. Tipul de inter!entie c"irurgicala !a
depinde de tipul de compresie a structurior ner!oase )osteofitii !ertebrali, stenoza
spinala,. #ele mai frec!ente tipuri de inter!entii c"irurgicale includ(

Abordarea anterioara( c"irurgul face o incizie anterioara la ni!elul gatului, si
acceseaza portiunea anterioara a coloanei !ertebrale. Apoi, acesta poate scoate discul
inter!ertebral si portiunea "erniata a discului )"ernia de disc cer!icala,, in functie de
procesul patologic e%istent. $neori, dupa inlaturarea discului inter!ertebral, c"irurgul
prefera sa umple spatiul dintre !ertebre cu o grefa osoasa sau cu un implant )caa
inter!ertebrala,.

Abordarea posterioara( prin acest abord c"irurgul repozitioneaza oasele din
portiunea posterioara a coloanei !ertebrale cer!icale, mai ales in cazul in care canalul
!ertebral prezinta o stenoza la mai multe ni!ele. Aceasta operatie, numita
laminectomie, rezeca portiunea osoasa posterioara a !etebrelor printr-o incizie situata
la ni!elul regiunii posterioare a gatului.
15
8iscurile acestei proceduri includ infectia, ruptura unei membrane care acopera
madu!a spinarii la ni!elul locului unde s-a efectuat actul c"irurgical, "emoragia,
tromboza !enoasa profunda, agra!area semnelor neurologice. In plus, c"irurgia poate
sa nu elimine toate problemele pe care le a!eti datorita spondilozei cer!icale.
Dimnastica medicala
Dimnastica medicala antagonica se !a a%a pe miscarile de "ipere%tensie si
refacerea lordozei fiziologice. 3e urmareste restabilirea tonusului normal al
musculaturii cer!icale, pentru a reface mecanica coloanei ai a despo!ara discul.
Dimnastica medicala antagonica se !a a%a pe miscarile de "ipere%tensie, rotatia si
fle%ia gatului.
Este necesar sa se e%ecute aceasta gimnastica zilnic dimineata inaintea inceperii
acti!itatii profesionale si la sfarsitul acesteia, cel putin +:-+2 minute. 4e asemenea in
cursul acti!itatii profesionale , cei afectati trebuie sa e%ecute periodic miscari de
redresare ale coloanei cer!icale)e%tensie, fle%ie, rotatie, pentru a pre!eni oboseala
musculara si a fa!oriza nutritia discurilor inter!ertebrale. Aceste miscari care au o
importanta "otaratoare in pre!enirea artrozei cer!icale sau in oprirea e!olutiei si
tratamentului acesteia, trebuie e%ecutate inainte sa apara oboseala sau contractura
musc"ilor cefei, frec!enta lor fiind in functie si de sensibilitatea indi!iduala.
Ele se pot e%ecuta la locul de munca fara a necesita intreruperea acti!itatii
profesionale. 4e un real folos este si auto masaul care trebuie practicat cu blandete,
de sus in os, de-a lungul musculaturii posterioare a gatului, de la ni!elul regiunii
occipitale spre umeri. 4urata masaul !a fi de 2-+: minute si !a fi precedat de miscari
de fle%ie-e%tensie si rotatie a capului, pana dispar senzatiile de crepitatii.
Aceste metode practicate cu perse!erenta, zilnic, ani si ani de zile duc la
disparitia durerilor musculare si ne!ralgice din regiunea cefei si la pre!enirea
spondilozei cer!icale, fara a mai fi ne!oie de tratamente medicamentoase.
Programul de gimnastica medicala se !a practica zilnic, de regula dimineata la
desteptare, sub forma de gimnastica de in!iorare si dureaza -: minute. La ne!oie se
poate repeta in timpul zilei. E%ercitiile se fac in pozitie stand, sezand pe genunc"i si
culcat. In regiunea cer!icala se pot efectua miscarile de fle%ie e%tensie, indoiri,
rasuciri, si rotiri ale capului si gatului, in ritm lent. Odi"na se face pe un pat tare, fara
perna cu un sul sub ceafa.
3unt contraindicate miscarile bruste in segmentul cer!ical, mai ales cand
musc"ii sunt rigizi si durerosi.
Program de e%ercitii fizice
+. 3tand cu mainile pe solduri se efectueaza rotiri ale umerilor in ambele
sensuri, de cate+:-+2 ori in fiecare sens.
-. In aceeasi pozitie se duc bratele prin lateral in sus si se lasa capul pe spate, se
re!ine in pozitia initiala.
&. 3tand in departat cu mainile pe ceafa se duce lent capul pe spate cu barbia
inainte si re!enire, de +2 ori.
16
'. 3tand in departat se ridica si se coboara umerii in ritm lent de +2 ori.
2. 3tand pe scaun cu spatele rezemat de spatar si mainile pe solduri se face
fle%ia capului e%ecutata lent cu inspiratie-e%piratie. 3e e%ecuta de +:-+- ori cu
ma%imum de amplitudine.
E. Aceeasi pozitie, indoirea trunc"iului si a gatului spre stanga si inspiratie, se
re!ine in pozitia initiala cu e%piratie si apoi spre dreapta. 3e e%ecuta de +:-+- ori.
@. In aceeasi pozitie, rasucirea capului si a gatului spre stanga , re!enire si spre
dreapta, se e%ecuta de +:-+- ori.
9. Aceeasi pozitie, rotatia ampla si lenta a capului si a gatului spre stanga si
dreapta , se e%ecuta de E-2 ori fiecare.
I. #ulcat pe spate cu bratele pe langa corp, ducerea bratelor prin inainte peste
cap, cu inclestarea degetelor si intinderea coloanei !ertebrale )elongatia,, re!enire in
pozitia initiala, se repeta de +:-+2 ori.
+:. 4in aceeasi pozitie rasucirea trunc"iului spre stanga aungand in culcat cu
fata in os; re!enire, se e%ecuta spre dreapta. 3e repeta de 2 ori in fiecare parte.
++. #ulcat cu fata in os, cu mainile inclestate la spate se face e%tensia capului si
a gatului departand barbia de corp si se duc bratele sus-inapoi cu inspiratie profunda,
se re!ine cu e%piratie. 3e e%ecuta lent de +:-+2 ori.
+-. Aceeasi pozitie, se rasuceste corpul si gatul spre stanga si apoi spre dreapta,
se e%ecuta alternati! de +:-+- ori.
+&. #ulcat cu fata in os, mainile in dreptul umerilor, e%tensia capului si a gatului
odata cu intinderea bratelor si re!ine in pozitia initiala. 3e repeta de @-9 ori.
+'. Aceiasi pozitie, rasucirea capului si a gatului spre stanga, cu inspiratie si
mentinerea pozitiei 2 secunde, re!enire cu e%piratie si se repeta spre dreapta. 3e
e%ecuta de cate 2-E ori in fiecare parte.
+2. In aceiasi pozitie rotiri ale capului si gatului timp de un minut.
+E. 3ezand pe un scaun cu spatele rezemat de spatar, fle%ia capului cu ducerea
genunc"iului stang la piept si apropierea de cap, se re!ine la pozitia initiala si apoi se
e%ecuta aceeasi miscare cu dreptul. 3e repeta de 2-E ori cu fiecare genunc"i.
+@. 3tand in departat cu mainile pe solduri, se rasuceste capului si gatului spre
stanga cu arcuire,se re!ine si apoi se repeta spre dreapta. 3e e%ecuta de +2 ori in ritm
lent.
+9. Mers prin camera cu ridicarea a cate unui genunc"i la piept, cu autorul
mainilor se e%ecuta apropierea capului de genunc"i, la 2 pasi. 3e e%ecuta +-- minute.
+I. Mers prin camera cu rasucirea trunc"iului spre stanga si apoi spre dreapta,
la cinci pasi, cu ducerea mainilor la ceafa si rasucirea capului. 3e e%ecuta +-- minute.
17
Intocmirea unui program de gimnastica
La prima intalnire cu pacientul, terapeutul trebuie sa-i afle moti!atia si sa
intocmeasca o sc"ema de tratament.$n program de gimnastica trebuie sa cuprinda
trei parti( o parte incalzire, o parte fundamentala si inc"eierea.
In prima parte se incalzesc treptat musc"ii si articulatiile si adapteaza progresi!,
organismul la efort. $n rol important il !a uca e%ercitiul de respiratie. Terapeutul !a
e!alua pacientul si !a urmari amplitudinea miscarilor, starea generala si e!olutia
pacientului.
In partea fundamentala se introduc e%ercitii cu grad de comple%itate ma%im,
necesare pentru recuperarea afectiunii respecti!e in general doar miscari acti!e, mai
rar pasi!e, prin care sa fie mobilizate si solicitate toate articulatiile si toate grupele de
musc"i.
In partea finala, e%ercitiile re!in la un ritm mai lent, instalandu-se pe e%ercitii de
respiratie, astfel incat organismul sa re!ina usor la normal.
Programul se !a inc"eia cand pulsul si respiratia au re!enit la normal.
Apiterapia
Mierea
Mierea este singurul produs dulce nedaunator cu calitati datatoare de !iata, care
nu se gasesc in nici un alt aliment. In timp ce za"arul trebuie supus unui proces de
in!ertire in organism, in cazul mierii, in cazul mierii, acest proces este efectuat dea de
catre albina, cu autorul secretiilor sali!are glandulare.
Mierea contine( monoza"aride direct asimilabile )le!uloza, de%troza, minerale,
fier, clor, potasiu, calciu, sodiu, fosfor, aluminiu, magneziu, !itamine, enzime, "ormoni,
in"ibine, )antibiotici naturali, etc. Mierea umple toate golurile care ar putea aparea in
"rana zilnica, sustinand si intretinand starea de sanatate a organismului. Mierea se
asimileaza usor si repede. Mai mult, aceasta nu are nici un element comun cu za"arul.
In cazul mierii maturate procentul de apa trebuie sa fie de ma%im +9J. Mierea
maturata are ardere completa; in procesul de metabolizare nu necesita nicio
prelucrare din partea organismului uman. 4ensitatea mierii este mai mare decat a
apei; cu cat densitatea ei este mai mare, cu atat mierea intra mai mult intr-un proces
natural de cristalizare care-i conser!a calitatile.
Este un tonic muscular, prin arderea ei rezulta apa, energie si dio%id de carbon si
mai ales nu ingrasa. 4in punct de !edere medical, mierea este recomandata in di!erse
afectiuni, ca si antibiotic, in curele de slabire , pentru imunizare, in anemii, iar in cazul
copiilor, fi%eaza calciul.
#eara
4in cele mai !ec"i timpuri ceara a fost folosita in tratamentul plagilor infectate si
al bolilor de piele, iar in farmacologie se foloseste ca emplastru. In ultima perioada de
timp ceara a castigat in !aloare terapeutica prin asocierea cu alte produse apicole sau
farmaceutice.
18
Pentru a produce un 7ilogram de ceara )!itamina A condensata,, albina consuma
cam +:7g de miere. #eara este o substanta grasa care se poate consuma sub forma de
fagure cu miere, este folosita in fabricarea unor creme cosmetice, impotri!a arsurilor,
in creme depilatorii ,etc.#apacelele de la fagure contin si fractiuni de propolis care pot
fi masticate in afectiuni respiratorii.
Polenul
#ontine absolut toate !itaminele si comple%ele !itaminice, proteine)in
apro%imati! de 2 ori mai mult decat carnea,, si toti aminoacizii esentiali si neesentiali.
Este foarte benefic in mai multe afectiuni( in terapia anemiei, a starilor de slabire,
con!alescenta, inaptenta si este un foarte bun protector "epatic. 3e administreaza in
timpul meselor, trebuie mestecat foarte bine )dizol!at aproape, in gura,, iar in
perioadele critice se iau - lingurite pe zi. #ura cu polen !a dura cam o luna, apoi se
face pauza --& luni. 1u se fac mai mult de --& cure cu polen pe an.
Pastura
Este polenul prelucrat natural de catre albina si are proprietati net superioare
polenului, insa este destul de greu de recoltat si in cantitati foarte mici. Pastura este
cea mai buna protectoare si reconstructoare a ficatului; combinata cu propolisul are
rezultate e%ceptionale si in "epatita H sau "epatita #. 3e consuma cca. o umatate de
lingurita pe zi. Este foarte eficienta, pe langa celelalte afectiuni mai usoare, in "epatite
si in scleroza multipla.
#ompozitia c"imica a polenului este urmatoarea( carbo"idrati &2J, lipide +-EJ,
caretonoizi)pro!itamina A, -::-9@2mgA7g, !itamina E +.@gA7g, !itamina # E-
-::mgA+::gr de produs.
Propolis
In decursul timpului oamenii au sesizat efectele benefice ale propolisului, iar daca
la inceput s-au bazat pe intuitie, obser!atia efectelor sale benefice si utilizarea
empirica a calitatilor sale, in ultima !reme oamenii de stiinta au cercetat compozitia
bioc"imica a propolisului si l-au supus la numeroase studii desfasurate in
laboaratoarele medicale si spitale. #ompozitia c"imica reprezinta un coc7tail de
substante cu efecte terapeutice deosebite, cum sunt( deri!atii fla!onici, acid ferulic
)acti! contra germenilor Dram poziti! si Dram negati!,, ceruri, aminoacizi,
balsamuri, fermenti, microelemente )siliciu, magneziu, cupru, molibden, arsen, staniu,
aluminiu, !anadiu, Kolfram, fier, aur, iridiu, calciu, cadmiu, cobalt, strontiu,,
substante antibiotice, rasini, acizi, acizi aromatici, in functie de compozitia si specia
!egetala de pe care s-a cules propolisul. El contine in medie 22J rasini si balsamuri,
&:J ceruri si +:J uleuri eterice, proportii care sunt asemanatoare pentru orice fel de
propolis.
Este un produs natural cel mai apropiat de panaceu. #ompozitia sa este inca
insuficient elucidata. Este cel mai puternic antibiotic natural cunoscut, este
restructurant si regenerator celular )!indeca rani interne si e%terne,, antitumoral,
in"iband inmultirea celulelor canceroase. #ontine o serie intreaga de elemente foarte
rare.
19
8egleaza metabolismele interne celulare; contine foarte multe elementeAuleiuri
esentiale, )printre care si substante antibiotice ale plantelor,)se!a din muguri,
e%tin,etc.,. Propolisul este singurul remediu in paradontoza, este foarte eficient in
giardoza, candidoza si trebuie supt sub forma pura )dar mare atentie sa nu se
adoarma cu el in gura datorita causticitatii sale,, foarte bun pentru intarirea
imunitatii si in infectii ascunse.
Poate fi folosit(
3ub forma pura, in stare bruta, ca atare; se pot face bobite de marimea unui
bob de mazare si pastrat in miere de salcam, inc"is ermetic. 3e consuma cate
o bobita pe zi;
3ub forma de cataplasma pe rani, bataturi, furuncule;
#el mai adesea se foloseste sub forma prelucrata( tinctura de propolis )cu o
concentratie de &:J Lalcool natural din cereale,
La adulti doza zilnica este de -: de picaturi dizol!at in apa, lapte sau ceai;
daca afectiunea este mai gra!a doza poate fi usor marita.
La copii mici, &-2 picaturi pe zi;
La preadolescenti +:-+2 picaturi pe zi.
Propolisul se recolteaza foarte greu si in cantitati foarte mici de ceara se prepara
sub forma de tinctura.
Laptisorul de matca
Este un produs glandular al albinei, secretat de glanda "ipofaringiana din
creierul acesteia. Acesta este secretat doar de albinele tinere, sub +- zile si cu el se
"raneste doar matca.
Laptisorul de matca intensifica acti!itatea "ormonala, reuseste sa intinereasca
permanent celulele. $n e%emplu concludent, o albina traieste !ara '2 de zile, iarna --&
luni, iar matca E ani )depune zilnic +2:: de oua, adica dublul greutatii ei, datorita
laptisorului de matca cu care se "raneste, care este foarte eficient impotri!a uzurii, a
imbatranirii celulare si in acti!itatea "ormonala intensa.Laptisorul de matca regleaza
foarte bine acti!itatea "ormonala( pentru fete in perioada pubertatii, pentru copii in
co!alescenta, pentru sporti!i cand incepe sa apara o uzura a organismului; pentru
intinerire, in premenopauza si menopauza, drept tratament de pre!enire a
osteoporozei, iar combinat cu apa distilata se poate folosi in cosmetica sub forma de
masca.
#ompozitia laptisorului de matca pur ( apa )E2-E@ J,; proteine )+-,2J,, amino-
acizi esentiali )<ntreaga gamM,; glucide ++ J; acizi grasi )2J,; !itamina H2 )+2:--2:
mg J,; calciu, magneziu, sodiu, potasiu, zinc, cupru, fier, mangan, !itamine di!erse
)A, H+, H-, HE, H+-, 4, E, B,. Laptisorul de matcM are probabil cea mai mare
concentratie de !itaminM H2 dintre toate produsele naturale cunoscute.
Laptisorul de matca se poate folosi sub doua forme(
20
Pur - de la recoltare pana la inceperea tratamentului se tine in congelator,
iar cand incepe tratamentul se tine la frigider. 3e ia o bobita cat un bob de
mazare. 3ublingual, inainte de masa; cura cu laptisor( - - 2 grame dupa
care se !a face pauza;
Prelucrat - fiole sau draeuri )amestecat cu glicol,
#ura cu otet de mere - cura dupa dr. Nar!is
Otetul se face din suc natural de mere combinat cu miere, contine magneziu,
potasiu, calciu, fluor, brom, iod, etc. este un reglator metabolic. Acesta dizol!a calciul
si uratii din articulatii si este foarte bun pentru rinic"i prin reglarea ec"ilibrului
acido-bazic.
4e asemenea, acesta reuseste in a regla metabolismul grasimilor si scade
colesterolul si acidul uric. Este foarte benefic pentru cei cu depuneri calcice, cu guta
sau cu infectii renale si este un e%celent energizant pentru omul sanatos.3e
administreaza cate doua lingurite de otet L +-- lingurite de miere, amestecate bine
intr-o cana, de +-& ori pe zi. La persoanele sanatoase poate fi administrat oricand, iar
la cele cu probleme digesti!e la +2 minute dupa masa. La persoanele cu ulcer acti! nu
se administreaza.
*abricarea otetului de mere si miere
Merele spalate si cantarite se dau prin razatoarea mare. La un 7g de mere se pun
-l de apa, +2:grame miere. 3e pun intr-un !as descoperit si se lasa sa fermenteze la
temperatura camerei)-' de grade,. 4upa - saptamani se strecoara prin tifon iar sucul
este pus inapoi, la fiecare litru de suc se pun 2:g miere. 3e acopera !asul cu un tifon si
acest cidru usor alcolizat se lasa iar la fermentat ':-E: de zile. Procesul e gata cand
deasupra se formeaza o membrana gelatinoasa de --& cm, iar lic"idul este limpede. 3e
da membrana la o parte, se trage in alt !as strecurandu-se prin tifon. 4upa doua
saptamani se poate folosi. Are o tarie de '-@ grade, iar timp de doi ani isi pastreaza
calitatile.
Este triturat de lar!e de trantori, cu o zi inainte ca lar!a sa fie capacita. Acesta
contine laptisor de matca si precursor "ormonal masculin. Aceasta este foarte bun
pentru sporti!i, culturisti )pentru cresterea masei musculare,, pentru persoanele cu
probleme de dinamica se%uala. In general este un produs destinat barbatilor dar in
cazuri speciale poate fi folosit si de femei.
Apilarnilul brut-proaspat, triturat si filtrat contine( calciu +',:: mgJ, magneziu
-,:: mgJ, fosfor +II,:: mgJ, fier &,-& mgJ, cupru +,+: mgJ, mangan ','I mgJ,
zinc 2,2' mgJ, sodiu &9,:: mgJ, potasiu :,2: mgJ, Vitamina A ):,2' $iAg,,
betacaroten )pro!itamina A :,'-E mgJ, %antofila ):,-I@ mgJ,; Vitamina H+ sub
limita de dozare; !itamina HE ):,@&I mgJ,; !itamina PP acid nicotinic )+2,I mgJ,,
colina )''-,9 mgJ,, lizinaO,@2gJ, "istidina :,&& gJ, arginina :,2 7 gJ, acid aspargic
+,2 gJ, treonina :,'+ gJ, serina :,'E gJ, glicina :,9' gJ, alanina :OEE gJ, !alina
:,E9 gJ, metionina :,&+ gJ, izoleucina :,2E gJ, leucina :,I2 gJ, tirozina :,'2 gJ,
fenilalanina :,'E gJ )total ++,' gJ aminoacizi,.
21
Veninul de albine
3e foloseste in toate cazurile in care imunitatea organismului trebuie crescuta, in
reumatisme, in boli anti-imune, in spondilita reumatoida, in scleroza multipla, este
radioprotector.
Veninul de albine a!=nd o compozi.ie comple%>, principalul s>u com ponent este
format din substan.e proteice <n procent de p=n> la @2J din !eninul uscat. 4in cele 9
frac.ii albuminoide e%istente, numai dou> prezint> importan.>. Prima frac.iune
alcalin> )pG P ++, are <n componen.> +& aminoacizi( glicocol, alanin>, !alin>, leucin>,
izoleucin>, serin>, treonin>, uzin>, arginin>, triptofan, prolin>, acid aspartic Qi acid
glutamic Aceast> frac.ie are ac.iune to%ic>.
A doua frac.ie are <n componen.a sa +9 aminoacizi, respecti! cei men.iona.i la
frac.ia anterioara plus tirozin>, cistina, metionina, fenilalanina Qi "istamin>. Aceast>
frac.ie nu are ac.iune to%ic>.
Veninul de albine con.ine, de asemenea, lipide, <n special din grupa sterinilor,
"idrocarbona.i, acizi )formic, clor"idric, ortofosforic, Qi baze. 4intre substan.ele
minerale, !eninul con.ine calciu, magneziu, mangan, fosfor, sulf Qi cupru.
3e poate administra sub trei forme(
Intepaturi naturale- se folosesc albine tinere. 3e face un test pentru a se obser!a
reactia organismului, daca este alergic sau nu la !enin. Intepatura se face la glezna, iar
daca este alergic nu !a fi afectat prea tare si !a a!ea un edem timp de +-- zile dupa
intepatura.
In functie de afectiune se !a urma sc"ema( o intepatura mai multe zile, apoi -%-,
&%&, '%', 2%2, E%E, stagnare in platou mai multe zile, apoi se scade progresi!, se face
pauza, se repeta. 1umarul ma%im de intepaturi admise la o singura sedinta este de +-.
Intepaturile se !or face in zona afectata, in scleroza pe membre, antebrat,
para!ertebral, in zone musculare sau articulatii. 1u se fac pe gat, fata, abdomen, sau
in zone sensibile.
3ub forma inectabila
$nguente speciale care contin !enin de albine )e%( Apire!in,
22
#APITOL$L III #APITOL$L III
8olul asistentei medicale <n <ngriirile acordate bolna!ilor
1e!oile umane reprezint> originea <ngriirilor infirmiere <n toate ser!iciile de
s>n>tate.
Trebuie men.ionat c> rolul asistentei medicale se sc"imb> de la un deceniu la
altul. 1u numai rolul ei se sc"imb>, dar Qi situa.iile <n care se g>seQte.
8olul asistentei medicale const> <n a Rauta persoana bolna!> sau s>n>toas> s>-
Qi c=Qtige s>n>tatea )sau s> o asiste <n ultimele sale clipe, prin <ndeplinirea sarcinilor pe
care le-ar fi <ndeplinit singur> dac> ar fi a!ut !oin.a sau cunoQtin.ele necesareR.
Asistenta medical> trebuie s> <ndeplineasc> aceste func.ii, a <ngrii astfel
bolna!ul s>-Qi rec=Qtige independen.a c=t mai repede posibil. Va auta bolna!ul s>
respecte prescrip.iile terapeutice ale medicului.
$nii pot considera foarte limitat acest rol al asistentei medicale de a suplini la
bolna! ceea ce-i lipseQte pentru a fi complet <ntreg sau independent din cauza
sl>biciunii fizice, a lipsei de !oin.> sau de cunoQtin.>. #u c=t ne g=ndim mai mult, cu
at=t rolul asistentei medicale este mai comple%.
Asistentele medicale trebuie s> <n.eleag> foarte bine ceea ce !rea pacientul Qi
care sunt ne!oile sale pentru a se men.ine <n !ia.> Qi pentru a-Qi c=Qtiga e%isten.a. Ea
!a fi pentru un timp( RconQtiin.a celui lipsit de cunoQtin.>, dorin.a de a tr>i pentru cel
ce a g=ndit la suicid, membru pentru cel c>ruia i-a fost amputat, oc"iul pentru cel ce a
orbit, milocul de locomo.ie pentru copil, cunoQtin.e Qi <ncredere pentru mama t=n>r>,
!ocea celor prea slabi pentru a se putea e%primaR.
8olul ei este cu totul aparte deoarece fiind <n locul unde este ne!oie de ea, poate
d>rui dragoste celor suferinzi. 4e mai multe ori, un z=mbet, o !orb> bun>, o ascultare
sunt mult mai benefice dec=t un tratament comple%.
Sn unit>.ile sanitare, <n general se trateaz> suferin.a fizic>, nepun=ndu-se mare
pre. pe cea sufleteasc>. Oamenii sunt niQte fiin.e minunate, de aceea trebuie trata.i ca
atare. Ei merit> toat> aten.ia noastr> Qi tot efortul nostru, trebuie <ndreptat spre a-i
aduce la starea de bine.
Via.a oric>rui cet>.ean poate fi amenin.at> la un moment dat, de o suferin.>
ap>rut> brusc, care-l aduce <ntr-o situa.ie critic> acut> ce trebuie rezol!at> de ser!iciul
sanitar cu promptitudine Qi deosebit> competen.>.
Asistenta medico-c"irurgical> solicit> zi Qi noapte corpul sanitar. Eficien.a
asisten.ei de urgen.> impune o munc> dus> <n ec"ip>, pentru a fi eficient>, cere din
partea fiec>ruia mult> d>ruire, dar <n acelaQi timp mult> responsabilitate. 3piritul
acestei responsabilit>.i cere la r=ndul ei conQtiin.> Qi competen.> profesional>, care s>
23
asigure pentru bolna!ul de urgen.>, a c>rui !ia.> este amenin.at> a se sf=rQi uneori <n
c=te!a zile, dar Qi <n c=te!a ore sau minute c"iar, aplicarea imediat> a tuturor
m>surilor terapeutice care s> <nl>ture cauzele care se opun supra!ie.uirii.
#ompeten.a corpului sanitar, pus> <n !aloare de o bun> organizare Qi dotare a
asisten.ei de urgen.>, impune, din partea medicilor Qi a cadrelor medicale,o continua
pregatire si perfectionare.
24
#APITOL$L IV #APITOL$L IV
P8O#E3$L 4E 1$83I1D
- Prezentare general> -
Procesul sau demersul de <ngriire este o metod> organizat> Qi sistematic> care
permite acordarea de <ngriiri indi!idualizate. Este centrat pe reac.iile particulare ale
fiec>rui indi!id la o modificare real> sau poten.ial> de s>n>tate.
4emersul mai poate fi definit ca un proces intelectual compus din di!erse etape,
logic ordonate, care au ca scop ob.inerea unei bune st>ri de s>n>tate a pacientului.
4up> Dene!ie!e 4ec"anoz, procesul de <ngriire reprezint> aplicarea modului
Qtiin.ific de rezol!are a problemelor, a analizei situa.iei, a <ngriirilor pentru a
r>spunde ne!oilor fizice, psi"o-sociale ale persoanei, pentru a renun.a la
administrarea <ngriirilor stereotipe Qi de rutin>, bazate pe necesit>.i presupuse, <n
fa!oarea unor <ngriiri indi!iduale, adaptate fiec>rui pacient.
Aplicarea cadrului conceput de Virginia Genderson <n procesul de <ngriire
uQureaz> identificarea ne!oilor pacientului pe plan bio-psi"o-social, cultural Qi
spiritual Qi g>sirea surselor de dificultate care <mpiedic> satisfacerea ne!oilor. 4e
asemenea permite stabilirea inter!en.iilor capabile s> reduc> influen.a acelor surse de
dificultate, <n scopul de a auta persoana s>-Qi recapete autonomia pe c=t posibil.
Etapele procesului de nursing(
+. #ulegerea de date
-. Analiza Qi interpretarea datelor
&. Planificarea <ngriirilor
'. 8ealizarea inter!en.iilor
2. E!aluarea
+. #ulegerea de date
1e permite s> facem o in!entariere a tuturor aspectelor pri!ind pacientul <n
globalitatea sa
1e informeaz> asupra a ceea ce este pacientul, asupra suferin.ei, obiceiurile
sale de !ia.> Qi st>rile de satisfacere a ne!oilor fundamentale
Este faza ini.ial>, debutul procesului de nursing de la care <ncepe derularea
acestui proces
#ulegerea informa.iilor este un proces continuu, <n sensul c> pe tot parcursul
muncii sale asistenta nu <nceteaz> de a obser!a, de a <ntreba, de a nota date
despre fiecare pacient.
25
Tipuri de informa.ii culese(
date obiecti!e )obser!ate de asistent> despre pacient,
date subiecti!e
date con.in=nd informa.ii trecute Qi actuale
date legate de !ia.a pacientului, obiceiurile sale, anturaul s>u cu mediul
<nconur>tor.
-. Analiza Qi interpretarea datelor
4atele culese trebuie analizate Qi interpretate
Analiza datelor se face prin(
e%aminarea datelor
clasificarea datelor )care sunt independente, permit satisfacerea autonom> a
ne!oilor,
date de dependen.>
stabilirea problemelor de <ngriire
recunoaQterea problemelor prioritare
Interpretarea datelor <nseamn> a da un sens, a e%plica originea sau cauza
problemelor de dependen.>, adic> a defini sursele de dificultate.
Analiza Qi interpretarea datelor !or conduce asistentul la stabilirea
diagnosticului de <ngriire.
4ificult>.ile <n clasificarea datelor dup> priorit>.i pro!in din( num>rul mare de
date culese, !arietatea surselor de informa.ie, caracterul sc"imb>rilor unui mare
num>r de date, subiecti!itatea persoanei care culege datele, caracterul adesea urgent Qi
gra! al situa.iei.
4iagnosticul de <ngriire - definirea lui a <nceput prin anii +92'-+922 de c>tre
*lorence 1eit"ingel
4iagnosticul de <ngriire este o form> simpl> Qi precis> care descrie r>spunsul
sau reac.ia persoanei sau grupului la o problem> de s>n>tate, el constituie o
udecat> practic> bazat> pe colectarea Qi analiza datelor Qi ser!eQte de pi!ot la
planificarea <ngriirilor
4iagnosticul de <ngriire este un enun. concis actual sau par.ial al
manifest>rilor de dependen.> ale persoanei, grupate sau nu Qi legate de o surs>
de dificultate.
&. Planificarea <ngriirilor
8eprezint> stabilirea unui plan de inter!en.ie, pre!ederea etapelor, a
miloacelor de desf>Qurare Qi a precau.iilor care trebuie luate.
26
Planul de inter!en.ie sau de afec.iune are loc dup> formularea diagnosticului de
<ngriire, trebuie s> influen.eze poziti! starea fizic> Qi psi"ic>, s> reduc> problemele de
dependen.> si s> .in> cont de prescrip.iile medicale.
Prezint> dou> componente(
Obiecti!e de <ngriire care pot fi definite ca un rezultat pe care dorim s>-l
ob.inem <n urma inter!en.iilor sau descrierea unui comportament pe care <l
aQtept>m de la pacient.
Inter!en.iile sunt a doua component>, alegerea inter!en.iei permite
determinarea modului de a ac.iona pentru a corecta problema de dependen.> a
pacientului; ele trebuie s> fie m>surabile, e!aluabile.
'. 8ealizarea Qi aplicarea inter!en.iilor
#onstituie momentul realiz>rii conQtiente Qi !oluntare a inter!en.iilor
planificate pentru a ob.ine rezultatul aQteptat.
2. E!aluarea <ngriirilor
#onst> <ntr-o apreciere asupra progresului pacientului <n raport cu
inter!en.iile asistentei.
E!aluarea este o condi.ie absolut> a calit>.ii <ngriirilor, ea trebuie s> se fac> cu
regularitate pe tot parcursul procesului de <ngriire.
Avantajele procesului de ngrijire:
4emersul se spriin> pe date furnizate de pacient sau din surse sigure, deci
constituie un instrument de indi!idualizare, de personalizare a <ngriirilor.
O alt> calitate a demersului const> <n faptul c> informarea constituie o surs>
foarte util> pentru controlul calit>.ii de <ngriire.
Pune la dispozi.ia <ntregii ec"ipe de <ngriire detaliile planific>rii <ngriirilor
f>c=nd posibil> ra.ionalizarea <ngriirilor, coordonarea Qi stabilirea priorit>.iilor
27
#APITOL$L V #APITOL$L V
PLA1 4E I1D8INI8E PE1T8$ #AT$8ILE 3T$4IATE
#A #AT$L + T$L +
3$83E
Pacient
*amilie
*oaie de obser!atie
Ec"ipa medicala
4ATE *ICE
1ume si prenume( 4obre Ileana
Varsta ( '- ani
4ata internarii( +'.:&
3tare ci!ila( casatorita
8eligie( ortodo%a
Drupa sanguina.8"( AH IV 8"L
4ata e%ternarii( -'.:&
1ationalitatea ( romana
4ATE VA8IAHILE
4omiciliul( #om. 4esa, ud. 4ol
#onditii de locuit( bune
Ocupatia( profesoara
A1TE#E4E1TE GE8E4O-#OLATE8ALE F fara importanta.
1eaga maladii infecto-contagioase TH# si inter!entii c"irurgicale.
A1TE#E4E1TE PE83O1ALE F nu a a!ut alte internari.
4IAD1O3TI#$L F 3pondiloza cer!icala
MOTIVELE I1TE81A8II F dureri cer!icale, cefalee occipitala,
senzatie de instabilitate , !==ituri in urec"i, !edere incetosata, tulburari ale secretiei
nazale, lacrimare si sali!are, an%ietate.
I3TO8I#$L HOLII( Pacienta afirma ca de apro%imati! doua
luni , prezinta dureri in zona gatului , refle%e anormale, dificultati de mers, migrene si
insomnii.3olicita internarea pentru a beneficia de tratamentul si ingriirile
corespunzatoare suferintei.
ECAME1$L OHIE#TIV
3tare generala - alterata
3tare de nutritie F satisfacatoare
3tare de constienta F alterata
Tegumente si mucoase F prezinta roseata
28
*acies F incercanat
Tesutul celular subcutanat F slab reprezentat
3istemul ganglionar F ganglioni nepalpabili
3istemul osteoarticular F prezinta redoare a coloanei cer!icale cu un grad de
contractura musculara para!ertebrala ; durere la mobilizarea segmentului cer!ical ,
mai ales in cursul miscarilor de inclinare laterala , cand se percep si cracmente.
Aparatul respirator F torace normal conformat , murmur !ezicular prezent,
sonoritate toracica normala.
Aparatul cardio-circulator( - cord in limite normale , soc ape%ian prezent in sp.V ic
santg pe linia mdiocla!iculara stanga, zgomote cardiace ritmice , bine batute.
Aparatul digesti!( - apetit normal
- tranzit intestinal prezent
- ficat, splina in limite normale.
Aparatul uro- genital( rinic"i nepalpabili, mictiuni fiziologice
31# - lipsa de ec"ilibru , senzatie de instabilitate.
E%plorari paraclinice (
- EBD
- 8%. coloana cer!icala ( e%. profil
- Pierderea lordozei cer!icale, coloana !ertebrala
rectilinie
- Osteotifoza anterioara
- 4iminuarea discurilor inter!ertebrale cu pensare
#'-#2, #2-#E si #E-#@.
1e!oile fundamentale dup> modelul conceptual al Virginiei Genderson
18.
#8T.
1EVOIA MA1I*E3T58I 4E
4EPE14E1U5
3$83A 4E 4I*I#$LTATE
+. A respira Qi a a!ea
o bun> circula.ie
-palpita.ii
-durere toracic>
-dispnee
-ritm cardiac crescut
-. A se alimenta Qi a se
"idrata
-lipsa poftei de m=ncare
-indigestie de alimente ce
nu satisfac ne!oile
organismului
-alimenta.ie insuficient>
cantitati!
-refuz de a se alimenta
&. A elimina -absen.a scaunului mai
multe zile
-meteorism
-constipa.ie
'. A se miQca, a p>stra
o bun> postur>
-dificultate de a se
mobiliza
-absen.a acti!it>.ilor fizice
-imobilitate
2. A dormi, a se
odi"ni
-ore insuficiente de somn
-treziri frec!ente
-insomnii
E. A se <mbr>ca Qi a se
dezbr>ca
-dificultate de a se
<mbr>ca Qi dezbr>ca
-ne<ndem=nare de a se
<mbr>ca Qi dezbr>ca
29
@. A men.ine
temperatura
corpului <n limitele
normale
-amor.eli Qi furnic>turi ale
e%tremit>.ilor
-"ipotermie
9. A fi curat Qi a-Qi
protea tegumentele
-negliarea .inutei Qi
<nf>.iQ>rii sale
-dezinteres fa.> de <nf>.iQarea
sa
I. A comunica -diminuarea interac.iunii
cu al.ii
-ne<ncredere <n propria
persoan>
-comunicare insuficient> la
ni!el afecti!
-stare de confuzie
+:. A e!ita pericole -perceperea negati!> a
propriului corp
-temeri
-apatie
-pierderea imaginii despre
sine
-an%ietate
++. A ac.iona dup>
credin.ele Qi
!alorile sale
-incapacitate de a
participa la acti!it>.ile
grupului religios de care
apar.ine
-dificutate de a participa la
acti!it>.i religioase din cauza
intern>rii <n spital
+-. A se realiza -incertitudine <n ceea ce
pri!eQte propria !aloare
-incapacitate de a rezol!a
probleme
-de!alorizare
+&. A se recrea -dificultatea de a se
concentra <n timpul
acti!it>.ilor recreati!e
-tensiune psi"ic>
+'. A <n!>.a -lipsa de informa.ii cu
pri!ire la boal>.
-cunoQtin.e insuficiente
30
31
32
33
34
E!aluare finala
Pacienta in !arsta de '- ani se interneaza cu diagnosticul de 3pondiloza
cer!icala.I se administreaza un tratament medicamentos cu AI13 si antialgice (
4iclotard +tbA zi, #lorzo%azon &tb Azi, Milgamma & tbA zi, Cana% +cpA zi .
Tratament fizical F #44,$$3
3tare generala buna, afebrila.3e e%terneaza ameliorata.
8ecomandari la e%ternare(
sa e!ite eforturile;
sa e!ite frigul
sa urmeze tratamentul conform scrisorii medicale;
sa re!ina la control dupa doua luni.
35
#A #AT$L - T$L -
3$83E
Pacient
*amilie
*oaie de obser!atie
Ec"ipa medicala
4ATE *ICE
1ume si prenume( Antonie Elena
Varsta ( E+ ani
4ata internarii( ++.:-
3tare ci!ila( casatorita
8eligie( ortodo%a
Drupa sanguina.8"( AH IV 8"L
4ata e%ternarii( -+.:-
1ationalitatea ( romana
4ATE VA8IAHILE
4omiciliul(#alafat, ud. 4ol
#onditii de locuit( bune
Ocupatia( pensionara
A1TE#E4E1TE GE8E4O-#OLATE8ALE F fara importanta.
1eaga maladii infecto-contagioase TH# si inter!entii c"irurgicale.
A1TE#E4E1TE PE83O1ALE F nu a a!ut alte internari.
4IAD1O3TI#$L F 3pondiloza cer!icala cu insuficienta
circulatorie !ertebro- bazilara. Tulburare depresi!a , an%ioasa.
MOTIVELE I1TE81A8II F cefalee occipitala si la ni!elul
!erte%ului, senzatie de instabilitate , ameteli, parestezii periorale, insomnie , labilitate
emotionala, depresie.
I3TO8I#$L HOLII( Pacienta afirma ca pe fondul dureros cronic
acuza de apro%imati! trei saptamani e%acerbarea sindromului de mai sus descris. A
urmat tratamentul in ambulatoriu fara ameliorarea simptomelor. 3e interneaza
pentru in!estigatii si tratament de specialitate.
ECAME1$L OHIE#TIV
3tare generala F usor alterata
3tare de nutritie F satisfacatoare
3tare de constienta F buna
*acies F simetric
36
Tesutul celular subcutanat F slab reprezentat si crepitatii
3istemul ganglionar Fnepalpabil
3istemul osteoarticular F redoare a coloanei cer!icale cu contractura musculara
para!ertebrala .Puncte A81OL4 sensibile la palparea apofizelor spinoase ale coloanei
cer!icale.
Aparatul respirator F torace normal conformat , murmur !ezicular prezent,
sonoritate toracica normala.
Aparatul cardio-circulator( - cord in limite normale , soc ape%ian prezent in
spatiul .V intercostal stang pe linia mediocla!iculara, zgomote cardiace ritmice , bine
batute.
Aparatul digesti!( abdomen suplu , elastic nedureros , spontan si la palpare , tranzit
intenstinal prezent;ficat, splina in limite normale.
Aparatul uro- genital( rinic"i nepalpabili, mictiuni fiziologice
31# - lipsa de ec"ilibru
- Proba 8omberg F tendinta de cadere.
E%plorari paraclinice (
- EBD
- 8%. coloana cer!icala ( e%. profil
- Pierderea lordozei cer!icale, coloana !ertebrala
rectilinie
- Osteotifoza anterioara
- 4iminuarea discurilor inter!ertebrale cu pensare
#'-#2, #2-#E si #E-#@.
1e!oile fundamentale dup> modelul conceptual al Virginiei Genderson
18.
#8T.
1EVOIA MA1I*E3T58I 4E
4EPE14E1U5
3$83A 4E 4I*I#$LTATE
+ A respira Qi a a!ea
o bun> circula.ie
-palpita.ii
-durere toracic>
-dispnee
-ritm cardiac crescut
- A se alimenta Qi a se
"idrata
-lipsa poftei de m=ncare
-indigestie de alimente ce
nu satisfac ne!oile
organismului
-alimenta.ie insuficient>
cantitati!
-refuz de a se alimenta
& A elimina -absen.a scaunului mai
multe zile
-meteorism
-constipa.ie
' A se miQca, a p>stra
o bun> postur>
-dificultate de a se
mobiliza
-absen.a acti!it>.ilor fizice
-imobilitate
2 A dormi, a se
odi"ni
-ore insuficiente de somn
-treziri frec!ente
-insomnii
E A se <mbr>ca Qi a se -dificultate de a se -ne<ndem=nare de a se
37
dezbr>ca <mbr>ca Qi dezbr>ca <mbr>ca Qi dezbr>ca
@ A men.ine
temperatura
corpului <n limitele
normale
-amor.eli Qi furnic>turi ale
e%tremit>.ilor
-"ipotermie
9 A fi curat Qi a-Qi
protea tegumentele
-negliarea .inutei Qi
<nf>.iQ>rii sale
-dezinteres fa.> de <nf>.iQarea
sa
I A comunica -diminuarea interac.iunii
cu al.ii
-ne<ncredere <n propria
persoan>
-comunicare insuficient> la
ni!el afecti!
-stare de confuzie
+: A e!ita pericole -perceperea negati!> a
propriului corp
-temeri
-apatie
-pierderea imaginii despre
sine
-an%ietate
++ A ac.iona dup>
credin.ele Qi
!alorile sale
-incapacitate de a
participa la acti!it>.ile
grupului religios de care
apar.ine
-dificutate de a participa la
acti!it>.i religioase din cauza
intern>rii <n spital
+- A se realiza -incertitudine <n ceea ce
pri!eQte propria !aloare
-incapacitate de a rezol!a
probleme
-de!alorizare
+& A se recrea -dificultatea de a se
concentra <n timpul
acti!it>.ilor recreati!e
-tensiune psi"ic>
+' A <n!>.a -lipsa de informa.ii cu
pri!ire la boal>.
-cunoQtin.e insuficiente
38
39
40
41
42
E!aluare finala
Pacienta in !arsta de E+ de ani se interneaza cu diagnosticul de 3pondiloza
cer!icala cu insuficienta circulatorie cerebrala .I se administreaza Betonal +fA zi,
MVdocalm - cpA zi, Hilobil & tbA zi, Lucetam 9:: mg + tbA zi, Milgamma & tbAzi.
3tare generala buna , se e%terneaza ameliorata.
8ecomandari la e%ternare(
sa e!ite efortul fizic si frigul;
sa urmeze tratamentul conform scrisorii medicale;
dispensarizarea prin M* si ser!iciul H*T.
43
#A #AT$L & T$L &
3$83E
Pacient
*amilie
*oaie de obser!atie
Ec"ipa medicala
4ATE *ICE
1ume si prenume( Tudorac"e Marius
Varsta ( 2I ani
4ata internarii( :2.:'
3tare ci!ila( casatorit
8eligie( ortodo%a
Drupa sanguina.8"( :+ 8"L
4ata e%ternarii( +2.:'
1ationalitatea ( romana
4ATE VA8IAHILE
4omiciliul( #om. Hasarabi , ud. 4ol
#onditii de locuit( bune
Ocupatia( muncitor
A1TE#E4E1TE GE8E4O-#OLATE8ALE F fara importanta.
A1TE#E4E1TE PE83O1ALE patologice F GTA, *.A,
Obezitate, Gipercolesterolemie.
4IAD1O3TI#$L F 3pondiloza cer!icala cu ne!ralgie cer!ico-
bra"iala dreapta.
MOTIVELE I1TE81A8II F cer!icooccipitalgii, contractura
dureroasa a 3T#LM, parestezii nesistematizate la membrul superior drept,
accentuate la efort fizic si nocturn , pozitie antalgica , impotenta functionala ,
insomnie.

I3TO8I#$L HOLII( Pe fondul cronic dureros ,pacientul
prezinta de apro%imati! trei ani simptomatologia de mai sus. 4e apro%imati! o luna
durerile se accentueaza , bolna!ul se interneaza pentru in!estigatii si tratamentul de
specialitate.
ECAME1$L OHIE#TIV
3tare generala F usor alterata
3tare de nutritie F buna
3tare de constienta F buna
*acies F normal
44
Tesutul celular subcutanat F bine reprezentat
3istemul ganglionar Fnepalpabil
3istemul osteoarticular F durere si contractura musculara para!ertebrala
cer!icala, torticolis, durere si parestezii la membrul superior drept , pozitie antalgica ,
impotenta functionala .
Aparatul respirator F torace normal conformat , ampliatii respiratorii simetrice,
murmur !ezicular prezent bilateral, *r P+EA min.
Aparatul cardio-circulator( - cord in limite normale , soc ape%ian prezent in
spatiul .V intercostal stang pe linia mediocla!iculara, zgomote cardiace ritmice , bine
batute.TA +&: A E2 mmGg ; AV F @: bataiA minut
Aparatul digesti!( abdomen moale nedureros , spontan si la palpare , tranzit
intenstinal prezent, scaun normal ;ficat, splina nepalpabile.
Aparatul uro- genital( loi renale libere , mane!ra Diordano ) -, bilateral.
31# - orientat temporo-spatial.
E%plorari paraclinice (
- EBD
- 8%. coloana cer!icala ( e%. profil
- Pierderea lordozei cer!icale, coloana !ertebrala
rectilinie
- Osteotifoza anterioara
- 4iminuarea discurilor inter!ertebrale cu pensare
#'-#2, #2-#E si #E-#@.
1e!oile fundamentale dup> modelul conceptual al Virginiei Genderson
18.
#8T.
1EVOIA MA1I*E3T58I 4E
4EPE14E1U5
3$83A 4E 4I*I#$LTATE
+. A respira Qi a a!ea
o bun> circula.ie
-palpita.ii
-durere toracic>
-dispnee
-ritm cardiac crescut
-. A se alimenta Qi a se
"idrata
-lipsa poftei de m=ncare
-indigestie de alimente ce
nu satisfac ne!oile
organismului
-alimenta.ie insuficient>
cantitati!
-refuz de a se alimenta
&. A elimina -absen.a scaunului mai
multe zile
-meteorism
-constipa.ie
'. A se miQca, a p>stra
o bun> postur>
-dificultate de a se
mobiliza
-absen.a acti!it>.ilor fizice
-imobilitate
2. A dormi, a se
odi"ni
-ore insuficiente de somn
-treziri frec!ente
-insomnii
E. A se <mbr>ca Qi a se
dezbr>ca
-dificultate de a se
<mbr>ca Qi dezbr>ca
-ne<ndem=nare de a se
<mbr>ca Qi dezbr>ca
45
@. A men.ine
temperatura
corpului <n limitele
normale
-amor.eli Qi furnic>turi ale
e%tremit>.ilor
-"ipotermie
9. A fi curat Qi a-Qi
protea tegumentele
-negliarea .inutei Qi
<nf>.iQ>rii sale
-dezinteres fa.> de <nf>.iQarea
sa
I. A comunica -diminuarea interac.iunii
cu al.ii
-ne<ncredere <n propria
persoan>
-comunicare insuficient> la
ni!el afecti!
-stare de confuzie
+:. A e!ita pericole -perceperea negati!> a
propriului corp
-temeri
-apatie
-pierderea imaginii despre
sine
-an%ietate
++. A ac.iona dup>
credin.ele Qi
!alorile sale
-incapacitate de a
participa la acti!it>.ile
grupului religios de care
apar.ine
-dificutate de a participa la
acti!it>.i religioase din cauza
intern>rii <n spital
+-. A se realiza -incertitudine <n ceea ce
pri!eQte propria !aloare
-incapacitate de a rezol!a
probleme
-de!alorizare
+&. A se recrea -dificultatea de a se
concentra <n timpul
acti!it>.ilor recreati!e
-tensiune psi"ic>
+'. A <n!>.a -lipsa de informa.ii cu
pri!ire la boal>.
-cunoQtin.e insuficiente
46
47
48
49
50
E!aluare finala
Pacientul in !arsta de 2I de ani se interneaza cu diagnosticul de 3pondiloza cer!icala
cu ne!ralgie cer!icobra"iala dreapta .A urmat tratament medical ) Betonal + fA zi,
MVdocalm cp IIIA zi, 4iazepam cp I, Algocalmin cp II A zi, si fizical. 3e e%terneaza
ameliorat.
8ecomandari la e%ternare(
sa e!ite efortul fizic si frigul;
continua tratamentul conform scrisorii medicale;
dispensarizarea prin M* si ser!iciul H*T.
51
#APITOL$L VI #APITOL$L VI
E4$#ATIE 3A1ITA8A PE1T8$ P8EVE1I8EA APA8ITIEI 3PO14ILOTEI
#E8VI#ALE
3a e!ita pozitiile indelungate cu gatul fle%at. In cazul in care profesia le impune o
asemenea pozitie, este bine sa se e%ecute periodic miscari de redresare.
3a se odi"neasca fara a spriini capul pe perne inalte, folosind doar un sul
introdus sub ceafa.
3a e%ecute zilnic miscari de e%tensie, fle%ie si rotatie a capului pana la disparitia
durerii musculare si ne!ralgice.
8estabilirea functionalitatii musculaturii cer!icale prin gimnastica si masa, care
indeparteaza simptomele neplacute.
Aparitia spondilozei poate fi pre!enita daca se combat zilnic si cu perse!erenta
pozitiile !icioase ale coloanei, incepand din copilarie.
Tratamentele medicamentoase sunt doar autatoare pentru combaterea
simptomelor in fazele e!oluti!e ale bolii.
3pondiloza nu poate fi pre!enita, insa riscul aparitiei poate fi scazut daca se mentine
o postura corecta, cu gatul aliniat umerilor, daca se practica e%ercitii fizice regulate, pe tot
parcursul !ietii, pentru intarirea musculaturii cer!icale si a ligamentelor si e!itarea
producerii unor traumatisme la acest ni!el.
52
#O1#L$TII #O1#L$TII
3pondiloza nu este o boala recenta, ea a e%istat in toate epocile si a interesat , ca si
astazi populatia adulta de peste ': de ani.
#and spunem spondiloza cer!icala ne gandim imediat la forma de reumatism
degenerati! , localizata in zona cer!icala a coloanei !ertebrale , care apare in urma uzurii
discurilor si articulatiilor inter!ertebrale , insotite de reactii de reparare ) osteofiteA
ciocuri, la ni!elul corpilor !ertebrali.
#ercetatorii considera ca principala cauza a acestei afectiuni este datorata
imbatranirii tesutului , dar trebuie luate in considerare si alte cauze.
3pondiloza cer!icala are cinci stadii e!oluti!e ( local , miotonic, iritati! , radicular si
atrofic. 4aca spondiloza nu se trateaza corespunzator ea a!anseaza si trece prin toate
aceste stadii.
In ultimul stadiu al sponilozei cer!icale , apar disfunctii trofice ale segmentului
!ertebral afectat , toata simptomatologia se accentueaza , se agra!eaza si de cele mai
multe ori se aunge la complicatii.
53
HIHLIOD8A*IE HIHLIOD8A*IE
IO1EL A. H8AT$ , Dimnastica pentru pre!enirea si corectarea deficientelor fizice,
Editura 3port-Turism)+I@@,.
H8AT$ I. , Indicatii te"nico-metodice si concepte de lectii pentru corectarea deficientelor
morfo-functionale, Editura I.#.*. +IE'.
IO1E3#$ A148EI, 4espre atitudinea corecta a corpului, Hucuresti,Editura V.#.*.3.
+IE'.
N. BI33, *izio7inetoterapie si recuperare medicala <n afectiunile aparatului locomotor,
Editura Medicala -::'.
T$4O8 3HE1DGE, Binetologie Profilactica, terapeutica si de recuperare, Editura
Medicala, bucresti +I9@.
#ETA8 TG.1I#$LE3#$, VOI#$LE3#$ HOD4A1, #8I3TIA1 1IU5, 8A4$
#W8MA#I$, #A8ME1 35L5V53T8$, #OTALI1 #IO81E, Anatomia si fiziologia
omului compendiu, Editura #orint Hucuresti -::+.
DEL$ O1O3E, 8ecuperare, medicina fizica si balneocliatologie, !ol. I editura medicala
-::I.
54