Sunteți pe pagina 1din 30

DUREREA DE SPATE (LOMBALGIA)

CUPRINS
Definitie
Tipuri de lom!l"ii
Prin#ipii !le iome#!ni#ii $erter!le
An!tomi! #olo!nei $erter!le
Epidemiolo"i!
Me#!ni%mele %i !n!tomop!tolo"i! lom!l"iei
Di!"no%ti#
E&!mene im!"i%ti#e
E$oluti!
Tr!t!mentul lom!l"iei #omune
E&er#itiile fi'i#e( )inetoter!pi!
Medi#!menteTr!t!mentul p%i*i!tri#
Centurile lom!re
Lomo%t!tul
Ri'oli'!
E&#i'i! *erniei de di%# (di%#e#tomi! lom!r+)
Artrode'! $erter!l+
Prote'! de di%# inter$erter!l
Alte tr!t!mente
Lombalgia reprezint o durere situat la nivelul vertebrelor lombare , adic dedesuptul
ultimei vertebre la care se ataseaz coastele (respectiv vetrebrele cuprinse ntre T12 si pn la
S1)
Durerile situate deasupra vertebrei T12 sunt numite dorsalgii !le au cauze, mecanisme si
tratamente di"erite "at de lombalgie
Durerile legate de lombalgie pot cobor ctre "ese, partea posterioar a coapselor si a
genunc#ilor, pn la gambe si picioare constituind durerea de tip sciatic
Sciatica poate sau nu s nsoteasc lombar, dup cum si durerea lombar poate sau nu s
nsoteasc sciatica De asemeni, trebuie precizat c sciatica poate "i uni sau bilateral $auza
cea mai "recvent a durerii de tip sciatalgie este reprezentat de #ernia de disc care comprim
o rdcin nervoas la iesirea din canalul vertebral

Teritoriul de inervatie senzitiv a rdcinilor nervoase lombare Durerea de tip sciatic
iradiaz pe teritoriul rdcinilor nervoase (L% si S1 cel mai "recvent)
TIPURI DE LOMBALGII
Dup evolutia n timp a durerii, lombalgia poate "i clasi"icata ca "iind acut, cronic sau
recidivant, dup cum se poate observa in gra"icul alturat
ANATOMIA COLOANEI ,ERTEBRALE
$oloana vertebral este alctuit din segmente osoase (vertebrele), discurile
intervertebrale dintre dou corpuri vertebrale succesive, si din elementele associate (musc#i,
ligamente,), care asigur coeziunea si mobilitatea ansamblului mor"ologic al coloanei
vertebrale
&ertebrele (ntre '' si '% n total) sunt repartizate n % grupe
1&ertebrele cervicale (()
2&ertebrele toracice (12)
'&ertebrele lombare (%)
)Sacrum
%$occis

$orpul osos* vertebra
!ste compus dintr+un cilindru care suport principalele "orte n timpul e"ortului si arcul
posterior care delimiteaz n interiorul lui canalul vertebral$ilindrul (corpul vertebral) este
constituit din os masiv
,cesta se poate tasa odat cu naintarea n vrst sau s se "ractureze (o consecint
"recvent a osteoporozei)
-osterior de corpul vertebral se a"l structuri osoase care delimiteaz un arc posterior
.mpreun cu peretele posterior al corpului vertebral, arcul posterior delimiteaz un canal osos
care contine rdcinile nervoase* canalul medular

Structurile osoase sunt conectate si sustinute de structuri ligamentare comple/e De
asemeni, pe structurile osoase se inser musculatura paravertebral

PRINCIPII ALE BIOMECANICII ,ERTEBRALE
Efortul in po'ite $erti#!l+
.n timpul zilei, "ie c sunteti n picioare sau asezat pe scaun, discurile intervertebrale sunt
supuse unor "orte si presiuni mari
,ceste "orte se datoreaz presiunii directe e/ercitate de ctre greutatea corpului si de
ctre "ortele musculare care actioneaz asupra coloanei $ea mai mare parte a "ortelor de
presiune este repartizat la nivelul corpurilor vertebrale si a discurilor intervertebrale
Colo!n! $erter!l+ in po'itie ori'ont!l+
Discul intervertebral prezint o presiune #idraulic si o calitate de amortizor care
variaz n "unctie de gradul de #idratare al nucleului central ntre zi si noapte
Datorit scderii dramatice a solicitrilor mecanice a coloanei lombare n pozitia
orizontal, ma0oritatea durerilor scad n intensitate la repausul n aceast pozitie
.n timpul zilei, sub in"luenta greuttii corporale si a e"orturilor "izice verticale,
presiunea din interiorul discului scade progresiv ceea ce diminu calitatea de
amortizor #idraulic
.n timpul noptii, nucleul central si recstig #idratarea, ca si un balon care se um"l
,st"el se e/plic di"erenta de nltime (talie) msurat dimineata si seara la acelasi individ
,cest proces de re#idratare al nucleului discal este sensibil la modi"icrile sangvine locale
generate de vrst, nicotin, vibratii, etc iar discul si pierde ast"el propriettile #idraulice
-rimele discuri la care ncepe acest proces sunt cele lombare distale + acestea "iind si cel mai
solicitate din punct de vedere mecanic -e radiogra"ia de pro"il a coloanei lombare acest
"enomen se traduce prin scderea nltimii discului vertebral

Eforturile r!telor %i #olo!n! $erter!l+
1usc#ii bratelor sau ai antebratelor nu pot s actioneze dac nu au un punct de spri0in "i/
2n musc#i care se contract "r un punct de spri0in nu realizeaz nici un lucru
mecanic ,st"el insertia pe un punct "i/ a unui musc#i realizeaz n timpul contractiei
deplasarea obiectelor situate la cellalt capt al musc#iului
,cest punct "i/ de care se ancoreaz musc#ii este reprezentat de ctre coloana vertebral
,ceasta e/plic de ce atunci cnd e"ectum un e"ort muscular important cu bratele, c#iar si
"r a sustine o greutate (de e/emplu cnd trageti un obiect), vertebrele lombare pot sa "ie
solicitate mecanic semni"icativ
EPIDEMIOLOGIA
Lombalgia este un simptom "oarte "recvent ,st"el ntre 33 si (%4 dintre pacienti su"er
cel putin odat n viat o durere de tip lombalgie2na din zece lombalgii evolueaz ctre o
decompensare ps#i#ologic si "izic .nsntosirea este n aceste cazuri di"icil si poate
necesita aportul mai multor medici* reumatolog, 5inetoterapeut, c#irurg, si poate dura luni sau
c#iar ani
Mecanismele si anatomopatologia lombalgiei
-m+tr.nire! n!tur!l+ ! %tru#turilor #olo!nei $erter!le
.n 674 din cazuri, lombalgia comun se datoreaz e"ectului de suprasolicitare a unor
vertebre care compenseaz rigiditatea altor articulatii vertebrale datorit sedentarittii
-ierderea #idratrii nucleului central discal se asociaz cu aparitia "isurilor la nivelul
8anulus "ibrosus9 prin care nucleul se poate in"iltra si #ernia ctre posterior ctre canalul
vertebral genernd #ernia discal $el mai "recvent, #ernia discal este asimptomatic
Durerea apare atunci cnd #ernia vine n contact cu o structur nervoas, ligamentar, sau
dac creeaz un obstacol mecanic ce mpiedic "unctionarea normal a discului
/ernie de di%# #u #ompre%i! unei r+d+#ini ner$o!%e0
1odi"icrile structurale determinate de vrst la nivelul coloanei vertebrale nu sunt
ntotdeauna simptomatice, ceea ce "ace ca interpretarea rezultatelor e/amenelor imagistice
medicale sa "ie di"icil
Efe#tu!re! unui efort in!d!pt!t
Solicitarea brusc a coloanei vertebrale n "le/ie sau e/tensie "r a adopta o postur
adecvat si "r a compensa si anticipa la nivelul musculaturii vertebrale e"ortul necesar poate
duce la aparitia brusc a lombalgiei de mare intensitate 1odi"icarea posturii si a gesturilor
e"ectuate pot duce la disparitia simptomatologiei
Gr!dul !ntren!mentului muscular ca si $.r%t! pacientului pot determina modi"icri
semni"icative ale capacittii de e"ort la nivelul coloanei lombare
Sedent!rit!te! scade tonusul muscular la nivelul musculaturii abdominale si
paravertebrale Toate acestea "ac ca "ortele suportate de structurile discoligamentare si osoase
ale vertebrelor lombare s nu mai "ie compensate si ec#ilibrate optim, cu suprasolicitarea
mecanic a coloanei lombare
Oe'it!te! scade tonusul musculaturii abdominale si creste stressul mecanic la care este
solicitat coloana lombar
La cei care e"ectueaz activitate "izic intens la locul de munc, musculatura posterioar
devine #ipertro"ic, cu pierderea elasticittii isc#iogambierilor Datorit acestei rigiditti
musculare, coloana este suprasolicitat n e/tensie, genernd lombalgii intense ,poi e/ist
conceptia gresit c e"ectuarea unui e"ort "izic la locul de munc nu mai "ace necesar
e"ectuarea unei activitti "izice usoare, de ntretinere a tonusului si a elasticittii musculare
-ntretinere! #er#ului $i#io% n generarea lombalgiei
:dat cu generarea lombalgiei, obezitatea si inactivitatea secundare pot ntretine un
adevrat cerc vicios
Lom!l"i! d!tor!t+ mun#ii prelun"ite 1n domeniul inform!ti#

1unca prelungit la birou cumuleaz doi "actori care genereaz
lombalgia* sedentaritateasi imobilizarea ntr+o pozitie incomod pentru o perioad
ndelungat de+a lungul unei zile ,ceasta are ca prim repercursiune generarea de contracturi
musculare re"le/e la nivelul lombar cu rela/area insu"icient n repaus
.n plus, tendinta general este de a adopta o atitudine n "le/ie a coloanei vertebrale, cu
un e"ect global de 8rulare9, ncovoiere, a spatelui
De aceea se recomand ca pacientul s e"ectueze periodic pauze de munc cu sc#imbarea
pozitiei si e/ercitii "izice de intensitate moderat
DIAGNOSTIC
1edicul trebuie sa interog#eze pacientul despre semnele de gravitate ale lombalgiei
.n cazul urmatoarelor simptome care nsotesc lombalgia trebuie consultat de urgent un
medic
1. Pierderea n greutate recent inexplicabil
2. Dificultti la urinat si defecatie, scderea fortei musculare a gambelor, tulburri de
sensibilitate n regiunea perianal si fesier de tip sa
. !raumatism imortant". #ntecedente de cancer
$. %ebr
&. 'tilizarea de medicamente intravenos
(. 'tilizarea de medicamente corticoide
). *+rsta superioar a $$ de ani sau inferioar a 2, de ani
-. Dureri agravate de repausul orizontal
1,. Dureri nocturne severe
#ceste simptome pot necesit o interventie c.irurgical de urgent deoarece pot fi
datorate unei infectii ra.idiene, unei tumori, unei fracturi vertebrale, unei
compresii ma/ore nervoase 0sindromul de coad de cal1.
Sistematic trebuie evaluate re"le/ele osteotendinoase, sensibilitatea cutanat si "orta
musculaturii membrelor in"erioare, asocierea sau nu a sciatalgiei la lombalgie
;umeroase teste clinice pot "i e"ectuate de medic pentru a evalua cauzele lombalgiei
.n durerile cauzate de #ernia de disc, cauza lombalgiei si a sciaticii sunt reprezentate de
#ernia de disc Totusi, ntr+un numr semni"icativ de cazuri cauzele lombalgiei ale sciaticii nu
coincid, ceea ce "ace tratamentul mai di"icil
EXAMENE IMAGISTICE
E2AMENUL RADIOLOGIC
<adiogra"ia coloanei vertebrale lombare trebuie e"ectuat n minim dou incidente, de
pre"erat n ortostatism La nevoie, medicul poate sa cear incidente speciale, ca si radiogra"ii
dinamice ( n "le/ie si e/tensie)
<adiogra"ia coloanei lombare de pro"il care arat scderea discului intervetrebral L)+L%
comparativ cu cea a discului L'+L)
<adiogra"ia normal a coloanei lombare e"ectuat n incidenta de "at
Mielo"r!fi! reprezint in0ectarea unei substante de contrast radiologice n interiorul
spatiului dural pentru a vizualiza continutul nervos al canalului medular ,ctual e/amenul
<1; a inlocuit n mare parte mielogra"ia
E&!menul CT3 mielo CT


,cest e/amen presupune iradierea de intensitate mare a regiunii e/aminate De aceea
dac pacienta care trebuie e/aminat este nsrcinat se contraindic n principiu e/amenul
$T Se pot obtine di"erite sectiuni ale coloanei vertebrale si la nevoie se poate obtine o
imagine tridimensional a coloanei prin reconstructia imaginilor obtinute cu a0utorul unui
program in"ormatic special $a si e/amenul radiogra"ic standard, $T poate "i combinat cu
mielogra"ia pentru a creste acuratetea vizualizrii structurilor nervoase ,ctual se consider c
e/amenul $T obtine date "oarte utile n privinta structurilor osoase

De asemeni, dac la nivelul coloanei este prezent un implant metalic, e/amenul $T poate
inca vizualiza detalii osoase, spre deosebire de e/amenul <1; $T poate "i e"ectuat destul de
rapid, "iind "olosit pentru diagnosticul n urgent al patologiei vertebrale, unde obtinerea unui
diagnostic si momentul nceperii tratamentului sunt esentiale n privinta prognosticului
leziunilor nervoase ;u in ultimul rnd pretul acestui e/amen "at de cel <1; este mult mai
mic

S#inti"r!fi! o%o!%+
<eprezint vizualizarea sc#eletului dup administrarea unei substante radioactive care se
"i/eaz la nivelul unde e/ist o leziune osoas ,st"el scintigra"ia poate "i pozitiv cnd
radiotrasorul #iper"i/eaz la nivelul coloanei vertebrale n spondilodiscit, tumori, artroz
etc ,ctual scintigra"ia este prescris de ctre medic mai ales n cazul e/istentei leziunlor
osoase multiple ("recvent metastaze) pentru a evalua invazia la nivelul ntregului sc#elet a
maladiei
E2AMENUL RMN
:"er detalii ale ale structurilor nervoase, si discale pe care nici o alt te#nic imagistic nu
le egaleaz -retul unui e/amen <1; este destul de mare, iar interpretarea rezultatului nu este
ntotdeauna usoar :bservarea unor anomalii anatomice la e/amenul <1; nu este
responsabil totdeauna de simptomatologia curent adic <1; este un e/amen "oarte sensibil
dar nu si speci"ic
!/istenta unui implant metalic, ca si a unui pacema5er (stimulator) cardiac contraindic
e/amenul <1;
.n principiu ma0oritatea pacientilor care urmeaz s bene"icieze de o interventie
c#irurgical la nivelul coloanei vertebrale au nevoie de un e/amen <1;

,ctual se consider c cea mai mare acuratete n interpretarea durerii de tip discal o reprezint
corelarea vizualizrii leziunii <1; cu rezultate pozitive ale discogra"iei
!/amen <1; care evidentiaz o #ernie de disc cu protruzie intracanalar, compresia
rdcinilor nervoase
DISCOGRA4IA
<eprezint in0ectarea unei substante de contrast radiologic n discul intervertebral Se
urmreste modul n care aceast substant se distribuie n interiorul discului intervertebral si
de asemeni este evaluat si reactia dureroas n momentul in0ectrii Discogra"ia este un
e/amen considerat destul de speci"ic pentru durerea cauzat de degenerarea discal, iar
aceast investigatie se e"ectueaz de pre"erint naintea practicrii unei interventii
c#irurgicale vertebrale

E,OLUTIA
6 din 17 pacienti cu lombalgie se vindec dup o lun, iar ma0oritatea recupereaz rapid
Dup aparitie, obiectivul este vindecarea rapid ;u ezitati s v prezentati la medic si s
practicati e/ercitiile prescrise si eventualul tratament medicamentos !ste demonstrat statitsic
ca, cu ct pacientii lombalgici intrerup munca mai mult, cu att sansa de a se ntoarce la locul
de munc este mai sczut ,sadar lombalgia trebuie tratat repede pentru a dispare repede
nc mi-e ru dup o lun de tratament
.n acest caz medicul dumneavoastr trebuie s veri"ie c lombalgia dumneavoastr este
comun si nu simptomatic -entru aceasta este posibil s v "ie prescrise analize de snge,
radiogra"ii, <1; .n cazul lombalgiei simptomatice, madicul dumneavoastr curant va
e"ectua tratementul maladiei speci"ice
TRATAMENTUL LOMBALGIEI COMUNE
Oie#ti$e
Dac asteptati ca medicul dumneavoastr s gseasc solutia nsntosirii si aveti o
atitudine pasiv aveti putine sanse s v vindecati tratamentul lombalgiei presupune n mare
parte participarea activ a pacientului
S#+dere! durerii
Scopul nu este deci disparitia durerii !/ist ntotdeauna o durere n timpul e"ortului "izic,
sau n caz de imobilizare ndelungat ntr+o pozitie incomod c#iar si la un individ normal .n
acest sens obiectivul este de a scade nivelul durerii, n asa "el nct pacientul s poat avea o
viat normal, "r restrictii
$utarea altor cauze ale lombalgiei nu trebuie s "ie un obiectiv, deoarece cauzele si
mecanismele sunt comple/e si adesea di"icil de identi"icat* "actori anatomici, "actori
comportamentali, "actori psi#ologici si "actori sociali (personali si pro"esionali)
,ceast cutare poate s v deturneze de la intensitatea cu care participati la vindecarea
lombalgiei, si descoperirea intmpltoare a unor anomalii anatomice "r o legtur
cauzal cu lombalgia v pot "ace s pierdeti mult timp pn la in"irmarea dignosticului
cauzal
.n unele lombalgii cauza nu are o cauza clar, de"init, asupra creia s se poat actiona
terapeutic tintit

Trebuie s fac repaus la pat
<epausul prelungit la pat este o conceptie eronat pentru tratamentul lombalgiei ,ceast
conceptie vec#e a "ost mult vreme motivul rezultatelor ne"avorabile ale tratamentului
E$it!re! rep!u%ului %tri#t
!ste demonstrat statistic c repausul prelungit la pat prelungeste evolutia lombalgiei De
aceea este de pre"erat ca pacientul s e"ectieze o activitate "izic adaptat n timpul zilei 2n
repaus de scurt durat (minute) este n general admis n durerile de intensitate mare
E&er#itiile fi'i#e( )inetoter!pi!
,cestea trebuiesc e"ectuate dup prescrierea medicului n a"ara episoadelor dureroase de
intensitate mare si sub ndrumarea unui 5inetoterapeut
!ste demonstrat statistic ca e"ectuarea e/ercitilor "izice sub ndrumarea 5inetoterapeutului
scade semni"icativ riscul recidivei lombalgiei
: sedint de 5inetoterapie cuprinde dou etape* de practicare a e/ercitiilor si de nvtare si
de urmrire a e/ercitiilor pe care pacientul le va practica singur =inetoterapia reprezint
un tratament esential al lombalgiei, "r de care arsenalul terapeutic este
considerat incomplet
!!Tratament kinetoterpeutic n lombalgii !!
2eprezinta durerea lombara inferioara, afectata printr3un proces degenarativ, a
tesuturilor moi lombare si4sau a structurilor vertebrale 0disc, ligamente, articulatii vertebrate
posterioare, padiculi vertebrali1.
Po!te fi5
1 $u durerea localizata in regiunea lombara, numita lombalgie
2 $u durere iradiata de+a lungul nervului sciatic, numita lombosciatica
'
Pro"r!mul )ineti# %e imp!rte in 6 perio!de5
,$2T> ? contractura lombara, cu sau "ara blocada, iar durerile nu se calmeaza nici in
decubit@
S2A,$2T> ? in decubit, durerea se calmeaza, iar bolnavul se poate misca pe distante
scurte si poate sta pe scaun cu durere suportabila@
$<:;B$> ? dureri in ortostatism si mers, cu contracturi sau nu pe musculatura
paravertebrala@
REMISIE COMPLET7
Perio!d! ACUTA pre'int! urm!to!rele oie#ti$e5
:1 <eec#ilibrarea S;&@
:2 <ela/area generala@
:' Scaderea iradiatiei radiculare@
:) Scaderea iritatiei radiculare@
:% <ela/area musculaturii lombare
Perio!d! SUBACUT7 urm!re%te5
:1 <ela/area musculaturii contracturate@
:2 ,suplizarea trunc#iului in"erior
Perio!d! CRONIC7 %e #!r!#teri'e!'! prin5
:1 ,suplizare lombara@
:2 Toni"ierea musculaturii
Perio!d! de REMISIUNE COMPLET7 urm!re%te pre$enire! re#idi$elor #u oie#ti$e
#!5
:1 <einvatarea pozitiei corecte a coloanei lombare si bazinului@
:2 Toni"ierea musculaturii lombare@
:' 1entinerea "ortei musculare
8INETOTERAPIE IN PERIOADA ACUTA*
1 <eec#ilibrarea S;&* ma0oritatea bolnavilor prezinta o #ipersimpaticotonie cu
rasunet asupra "unctiei cardiocirculatorii (ta#icardie, tensiune arteriala crescuta)ase
urmareste cresterea tonusului vagal si reec#ilibrarea sistemului nervos vegetativ
In #omin!tie #u tr!t!mentul medi#!mento% %e folo%e%# %i #!te$! mi9lo!#e
fi'io)inetoter!peuti#e5
+postura de decubit ventral cu perna mare sub abdomen pentru a reduce lordoza lombara,
comprimand ple/ul celiac@
+daca postura nu este suportata se incearca decubit lateral, in g#emuit, prinzand cu mainile o
perna in epigastru@
+repaus la pat in usor Trendelenburg (pentru e/citarea sinusului carotidian)@
+masa0 bland al musculaturii paravertebrale@
+caldura neutra in zona lombara
2 <ela/area generala* este indicata scaderea tensiunii psi#ice data de durere si care
intretine
durerea, dar si pentru e"ectul de decontracturare generala (inclusiv a musculaturii
paravetebrale)
Mi9lo!#e5
+e/ercitiu de respiratie pro"unda cu e/piratie prelungita si zgomotoasa, pacientul
concentrandu+se numai asupra miscarilor respiratorii@
+metoda Cacobson are la baza rela/area progresiva pe baza principiului de indenti"icare
5inestezica a starii de tensiune (contractia) musculara@ prin antiteza cu lipsa de tensiune
(rela/area)asedinte repetate cu durata de 1%+)7 minute in ' parti* prolog, antrenament propriu,
revenire
' Scaderea iritatiei radiculare (cand e/ista proces patologic la nivel vertebral intracanal)*
se realizeaza prin*
+adaptarea unor posturi antalgice in Decubit Dorsal (cel mai "recvent cu genunc#ii
"lectati), Decubit Lateral (Dcocos de puscaD) sau in orice alta pozitie rela/anta@
+tractiuni vertebrale continue la pat, cu cadru special sau improvizand tractiunea pe bazin
cu o centura lata de care cablul este tractionat prin scripete@ contrar este data de corpul
pacientului, patul "iind in Trendelenburg
) <ela/area musculaturii lombare este "oarte importanta, pentru ca contractura
declanseaza durerea "iind un cerc vicios
Metode5
+aplicarea e/ercitiului de "acilitare D#old+rela/D modi"icat@ rezistenta care se aplica va "i
moderata sau minima@ contractia este urmata de rela/area musc#ilor activati@
+abordarea grupei musculare se va "ace de la distant de zona a"ectata@
+se utilizeaza pozitii "inale ale diagonalel1or =abat pentru membre@
+diagonalele membrului superior in"luenteaza musculatura superioara abductoare si cea
e/tensoare superioara a trunc#iului@
+diagonalele membrului in"erior in"luenteaza musculatura in"erioara abdominala si pe cea
a trunc#iului
8INETOTERAPIE IN PERIOADA SUBACUTA5
Oie#ti$e5 rel!&!re! mu%#ul!turii #ontr!#t!te:
!%upli'!re! trun#*iului inferior0
1 <ela/area musculaturii contractate este necesara pentru a permite mobilizarea libera a
truncunc#iului@ continuarea cu rezistenta mai mare a izometriei prin metoda D#old+rela/D@
trecerea la e/ercitii cu contractie izotona, e/ecutate pe tot parcursul diagonalelor =abat
2 ,suplizarea trunc#iului in"erior se "ace in programe care sa continue programul de
rela/are
musculara Se includ e/ercitii de mobilizare a coloanei vertebrale si a musc#ilor psoas iliac si
e/tensor al coloanei vertebrale lombare (cuprinse in programul Eilliams, aplicabila "iind "aza
B)@ dupa apro/imativ 2 saptamani, in partea a BB+a a programului subacut e/ercitiile devin mai
comple/e Se trece la faza a BB-a Williams si se mai executa din atarnat la spalier.
A%upli'!re lom!r!5 %e urm!re%te5
+ameliorarea bascularii pelvisului prin e/ercitii din "aza a BBB+a Eilliams@
+intinderea "le/orilor soldului (in special tensorul "asciei lata), deoarece acestia sunt
musc#i ce lordozeaza coloana lombara si retractura lor limiteaza mobilitatea@
+intinderea e/tensorilor lombari (D#old+rela/D pe antagonisti+musculatura "le/oare decat pe
agonisti)
Tonifiere! mu%#ul!turii trun#*iului5 %#opul(trun#*iul inferior in orto%t!ti%m5 sa
realizeze
mentinerea unei pozitii neutre a pelvisului, sa creeze o presiune abdominala de preluare a unei
parti din presiunea transmisa discurilor@
+se toni"ica musculatura abdominala si e/tensoare lombara (e/tensorii
paravertebralilor si psoasilor)@
+"esierii mari trag in 0os de "ata posterioara a bazinului+realizeaza bascularea bazinului cu
delordozare@
+se merge pe principiul progresivitatii@
+pentru toni"ierea abdominalilor si "esierilor se pune accent pe izometrie@
+decubit lateral+se poate activa musculatura abdominala separat, "ara implicarea "le/orilor
soldului@
+se va toni"ia si musculatura rotatorilor trunc#iului in"erior
8INETOTERAPIE IN PERIOADA CRONICA5
Tonifiere! mu%#*l!turii trun"*iului5
E&ten%orii lom!ri %i m !domin!li0
!/ 1* DD, cu genunc#ii "lectati la 67 grade si lipiti unul de altul, talpile pe pat* se incearca
ridicarea lor spre tavan, dar 5t contreaza+ tot timpul e/ercitiului lomba trebuie sa "ie in contact
cu patul !/ercitiul acesta determina cea mai buna concentratie musuclara
!/ 2* DD, cu genunc#ii la 67 grade, talpile pe pat* se ridica capul+umerii+trunc#iul ( bratele
intinse), pana cand palmele a0ung despupra genunc#ilor la cca 17 cm, se revine apoi se repeat
!/ toni"ica m abdominal Bn continuare, ridicarea trunc#iului se "ace ducand mainile prin
lateral de genunc#i !/ pt toni"ierea musc#ilor oblici abdominali
!/ '* -ozitie initiala* patrupedie+ pentru cori0area lordozei* se contracta puternic peretele
abdominal si se mentine pozitia %+3 secunde, apoi se repeta !/ pentru m transvers
!/ )* DD cu genunc#ii la 67 grade si talpile pe pat* se duce lomba in 0os, presand planul
patului* se controleaza e/ecutia corecta
Se basculeaza sacrul si cocisul in sus, lomba ramanand insa presata pe pat* se conttracta
isometric "esierii mari
Se ridica capul+trunc#iul cu bratele inainte spre coapse
Bn maini un cordon elastic relative dur, de care se trage inspre lateral Se mentine %+3
secunde apoi se revine
!/ %* DD, cu genunc#ii "lectati la 67 grade pacientul duce ambii genunc#i uniti spre planul
patului, in e/cursia ma/ima a miscarii se e/ecuta izometria
8INETOTERAPIA IN 4A;A DE REMISIE COMPLETA
=inetoterapia devine 5inetopro"ila/ie secundara, urmarind prevenirea recidivelor
-rogramul de 5inetopro"ila/ie secundara a "ost denumit Dscoala spateluiD si introdus de
suedezi
Oie#ti$e5
constientizarea pozitiei corecte a coloanei lombare, bazinului@
+DinzavorareaD coloanei lombare@
+mentinerea "ortei musculare
1 $onstientizarea pozitiei corecte a coloanei lombare, bazinului se realizeaza prin controlul
permanent al tinutei neutre a coloanei lombare, indi"erent de pozitia corpului sau de natura
activitatilor
des"asurate ,cest lucru se realizeaza prin*
a)adaptarea unor posturi corecte in diverse situatii*
+in decubit dorsal+cu umerii usor ridicati si genunc#ii "lectati@
+in decubit lateral+cu coapsele si genunc#ii in "le/ie@
+in ortostatism+panto"i "ara tocuri@ urmarirea din pro"il in oglinda a retragerii peretului
abdominal si delordozarii lombare@
+in sezand+cu linia genunc#ilor deasupra liniei soldului cu F+17:@ picior peste picior@
lipirea spatelui de spatar@ tragerea aproape de volan a scaunului so"erului
b)practicarea constanta, individual, a e/ercitiilor de delordozare prin bascularea bazinului
c)insusirea unor miscari cotidiene uzuale bazate pe delordozare*
+ridicarea unei greutati prin genu"le/iune cu "le/ie din solduri, cu ambele maini, greutatea
la nivelul bazinului, cu bratele intinse (nu la nivelul pieptului)@
+luarea obiectelor de 0os in pozitie de DcumpanaD, cu aplecarea trunc#iului pe un genunc#i
care se "lecteaza, celalalt membru usor intins inapoi@
+aplecarea in "ata, nu din coloana, ci din "lectarea soldurilor
2 DBnzavorareaD coloanei lombare* se urmareste blocarea in timpul e"ectuarii a segmentului,
invatarea mentinerii pozitiei neutre si invatarea mobilizarii independente a membrului "ata de
trunc#i
Te*ni#! <in'!$or!rii< #uprinde 6 %t!dii5
a)5tadiul 6* inzavorarea ra#isului lombar in pozitie neutra, concomitent cu imobilizarea
membrelor Se adopta pozitii imobile din ortostatism, sezand, decubit, respirand lent si
pro"und, urmarind alungirea corpului+gatului in a/, "ara imobilizarea membrelor si ra#isului+
se constientizeaza imobilizarea corpului
b)5tadiul 66* mentinand trunc#iul imobil, se mobilizeaza independent membrele@ lomba
delordozata 6in sezand, decubit, ortostatism)
c)5tadiul 666* mobilizarea trunc#iului imobil ca pe o piesa unica !/* ridicare din pat prin
rostogolire laterala@ din sezand+ridicari si asezari pe scaun "ara mobilizarea coloanei
vertebrale
d)5tadiul 6** elemente din cele ' stadii se aplica selectiv in activitatile cotidiene, la
domiciliu, in activitatea pro"esionala !/* modul de a se ridica din pat sau de pe scaun@
ridicarea
greutatilor@ so"atul@ modul de a impinge o mobila
' 1entinerea "ortei musculare* pentru musculatura trunc#iului in"erior si "esierilor
!ombalgia si "iata profesional
!ste recomandat ca pacientul s nu ntrerup munca, dac aceasta nu presupune un e"ort
"izic intens 1unca particip la ntretinerea unei "unctii normale sociale si la o ntretinere a
activittii "izice minime utile De asemeni continuarea muncii scade rata depresiei care
nsoteste lombalgia cronic

MEDICAMENTE
.n cazul lombalgiei acute sau cronice, tratamentul medicamentos trebuie ntotdeauna avut
n vedere alturi de 5inetoterapia adaptat

AINS-antiinflamatoriile nesteroidiene
<eprezint medicatia de electie n tratamentul lombalgiei acute ,cestea sunt prescrise
odat cu aparitia durerilor ,dministrarea ,B;S se poate "ace oral sau in0ectabil
intramuscular, alturi de un antialgic n "ormele dureroase ma0ore
.n cazul lombalgiei cronice, administrarea ,B;S trebuie s se "ac cu precautie n absenta
semnelor si simptomelor ulcerului gastric pentru a nu agrava evolutia ulcerului
Miorela#antele
Sunt prescrise sistematic atunci cnd se constat o contractur paravertebral marcat De
obicei se asociaz ,B;S
Antidepresi"ele
Sunt prescrise mai ales n lombalgia cronic, nsotit sau nu de depresie -rescrierea unui
ast"el de medicament poate ridica suspiciuni din partea pacientului n privinta strii mentale
(m trateaz un psi.iatru deci sunt nebun7medicul curant crede c durerea mea nu e real ci
doar n capul meu7) Totusi, acest medicament scade a nivelul sistemului nervos central
(adic acolo unde se "ormeaz n "inal senzatia de durere), nivelul unui mediator c#imic numit
serotonin ,cest mediator c#imic este prezent n cantitti crescute si la pacientii care prezint
un sindrom depresiv -rescrierea acestui medicament pentru lombalgie nu presupune deci
neprat ca pacientul s aib tulburri psi#ice
TRATAMENTUL PSI/IATRIC
Datorit e/istentei unei patologii psi#iatrice care precede sau nsoteste lombalgia, mai ales
n "ormele cronice, adesea tratamentul psi#iatric de specialitate este necesar pentru
completarea tratamentului !ste demonstrat statistic c, dac pacientul are o a"ectiune psi#ic
ce precede lombalgia, sansa vindecrii rapide este mai mic De aceea tratamentul psi#iatric
nu trebuie negli0at, iar pacientul trebuie s "ie constient c de e"icienta tratamentului psi#iatric
depinde de multe ori evolutia lombalgiei ctre cronicizare
CENTURILE LOMBARE
Sunt reprezentate de centuri suple cu rolul de contentie a zonei lombare
;u se prescriu niciodat independent de tratamentul "izic si medicamentos -ortul
ndelungat al centurii scade tonusul musculaturii paravertebrale si abdominale, cu e"ecte
ne"aste asupra lombalgiei Totusi, unii medici prescriu centurile lombare pentru perioade
scurte sau la pacientii care necesit e"orturi "izice intense la locul de munc
!/emplu de centuri lombare (lombostat) "olosite in tratamentul lombalgiei Bn imaginea
din dreapta se observa un lombostat rigid, iar in stanga un lombostat elastic ,ceste produse
sunt comercializate de catre "irma D:<T:-!DB$,D
LOMBOSTATUL
<eprezint o structur rigid realizat de ctre ortoprotezist dup msura pacientului
dintr+un material termo"ormabil si care permite imobilizarea relativ a primelor vertebre
lombare ,cest tip de ortez este recomandat pentru perioadele e/trem de dureroase ale
lombalgiei 2nii c#irurgi prescriu lombostatul ca test preterapeutic nainte de a e"ectua o
interventie c#irurgical de tip artrodez lombar
TRATAMENTUL C/IRURGICAL
Infiltr!tiile #u %teroi'i %i !n!l"e'i# peridur!le3 !rti#ul!re po%terio!re3 for!min!le
<eprezint tratamentul de prim intentie dup esuarea tratamentului
conservator Bn"iltratiile reprezint in0ectarea unei substante anestezice locale si a unui
antiin"lamator steroidian la nivelul unde terapeutul presupune c este cauza durerii Bn"iltratia
trebuie s "ie precis, cu regului de asepsie stricte, si de aceea se e"ectueaz la blocul operator
cu control radiologic .n "unctie de patologie, in"iltratia se poate s se "ac la nivelul
articulatiilor posterioare, a punctului de iesire a rdcinii nervoase din coloana vertebral
("oramen), sau n 0urul rdcinilor nervoase (peridural)
B;GBLT<,TB, ,<TB$2L,TBBL:< -:ST!<B:,<! &!<T!A<,L!
RI;OLI;A
<eprezint perenizarea e"ectului in"iltratiilor posterioare prin termocoagularea percutanat
a ramurii posterioare a rdcinii nervoasesi se realizeaz doar dup ce testul in"iltratiilor
posterioare a "ost pozitiv
1a0oritatea c#irurgilor sunt de acord c aceast interventie nu trebuie practicatla pacientii
mai tineri de %7 de ani datorit repercursiunilor ne"aste asupra musculaturii paravertebrale
posterioare (denervare) $a si in"iltratiile vertebrale, aceast procedur se realizeaz n
ambulator, cu anestezie local si sub control radiologic n blocul operator
E2CI;IA /ERNIEI DE DISC (DISCECTOMIA LOMBAR7)
Hernia discal poate prodice o durere lombar sever, scderea "ortei musculare a
membrelor in"erioare, si tulburri de sensibilitate $lasic, dup cum se observ n "igura
alturat, se practic o incizie posterioar la nivelul discului care trebuie e/cizat, apoi se
disec musculatura paravertebral care se dezinser de pe apo"iza spinoas ,poi se practic o
"ereastr osoas la nivelul peretelui posterior al canalului vertebral prin care se poate repera si
e/ciza portiunea discului care produce compresia nervoas .n general c#irurgii care practic
aceast interventie admit c rezultatele cele mai bune se observ la nivelul simptomatologiei
membrelor in"erioare (sciatica) si mai putin la nivelul lombalgiei
<ecent au aprut mai multe variante ale te#nicii clasice care e"ectueaz aceeasi procedur
(discectomia), prin incizii mai mici, disectie a tesuturilor mai mic, cu scderea durerii
postoperatorii si a scderea duratei spitalizrii
Trebuie mentionat c nu toate variantele anatomopatologice ale #erniei de disc permit
e"ectuarea unei te#nici noi miniinvazivesi c unii c#irurgi mentioneaz o rat a complicatiilor
mai mare cu variantele moderne ale discectomiei
Bmagine care demonstreaz sugestiv o #ernie a nucleului pulpos (albastru) care migreaz
posterior si comprim rdcina nervoas

Bmagine care ilustreaz te#nica c#irurgical standard a #erniei de disc* discectomia
ARTRODE;A ,ERTEBRAL7
2neori, atunci cnd durerea este n principal generat de degenerarea sever discal sau de
8alunecarea9 vertebrelor una "at de alta (spondilolistezis) , medicul poate decide s
e"ectueze o artrodez vertebral
,rtrodeza reprezint blocarea miscrii dintre dou sau mai multe vertebre adiacente prin
"ormarea unui bloc osos ntre vertebre (adrtrodeza vertebral) ,ceast interventie
c#irurgical are mai multe variante si poate "i realizat prin mai multe incizii si aborduri ale
coloanei ,ceasta nseamn c incizia poate "i situat pe partea anterioar a abdomenului, pe
partea lateral a acestuia, posterior lombar sau o combinatie a acestora
1edicul decide dac trebuie s "i/eze vertebrele prin intermediul unor suruburi care
sunt conectate ntre ele prin ti0e ,cest tip de 8instrumentatie 8 spinal determin o stabilitate
"oarte bun a vertebrelor n timpul procesului de "uziune osoas
Desi aceast operatie bloc#eaz miscarea dintre dou vertebre, pacientii prezint o
mobilitate postoperatorie de care sunt multumiti deoarece miscrile sunt compensate de
celelalte articulatii vertebrale si de articulatiile soldului
,ctual te#nicile c#irurgicale curente permit ca aceast operatie s "ie e"ectuat n
sigurant si cu rezultate postoperatorii predictibile
<adiogra"ii care ilustreaz artrodeza posterolateral cu suruburi si bare a vertebrelor L%+S1
PROTE;A DE DISC INTER,ERTEBRAL
.nlocuirea discului intervertebral uzat cu un alt disc arti"icial care permite o mobilitate a
coloanei vertebrale apropiat de cea natural reprezint o alternativ
c#irurgical modern pentru artrodeza intervertebral ,ceast interventie c#irurgical se
practic cu predilectie la pacientii tineri, activi "izic Scopul acestui implant este s pstreze
distanta dintre vertebre, satabilitatea, mobilitatea, "le/ibilitatea coloanei, (pentru a preveni
degenerarea secundar a segmentelor vertebrale), iar durata teoretic de "unctionare a acesteia
este de apro/omativ )7 de ani ,ctual proteza de disc nu este recunoscut de toate sistemele
de asigurri ca un tratament al durerii provocate de degenerarea discal si deci costurile
acestei interventii nu sunt rambursate 1otivul principal este acela c nu e/ist studii care s
urmreasc pacientii operati pe o perioad su"icient de ndelungat desi rezultatele actuale ale
artroplastiei discale sunt ncura0atoare
-<:T!I, D! DBS$ &!D!<! L,T!<,L,
<adiogra"ie lombar n incident lateral Se observ cele dou platouri metalice si
componenta de polietien care permite miscrile
ALTE TRATAMENTE
:steopatia, c#iropra/ia, masa0ul, acupunctura, etc, dau rezultate care depind de
pregtirea pro"esional a terapeutului si care sunt inconstante ,ctual aceste tratamente nu
sunt unanim acceptate n tratamentul lombalgiei ,cupunctura poate determina scderea
intensittii durerii "r rezolvarea patologiei de "ond
BIBLIOGRA4IE
.ttp844ortopediaonline.ro4content4vie942(4"&4 3Durere! de %p!te (lom!l"i!) #utor8 Dr.
:itulescu #lexandru, medic specialist ortopedie3traumatologie, data ultimei actualizari8
1,.,".2,,), email8 alexandru;orto<=a.oo.com