Sunteți pe pagina 1din 208

Acest document prezinta informatii pentru cei care sunt interesati de homeopati e si nu sfaturi medicale.

Pentru sfaturi medicale trebuie sa consultati un medic (homeopat)! Tratamentul pe cont propriu cu remedii homeopate nu este indicat ! Autorul nu garanteaza corectitudinea informatiilor prezente aici.

Lexicon cu afectiuni i tratarea lor homeopata Din articole adunate (i traduse)

Dureri de cap. 3 Raceala, gripa, tuse, bronsita. 5 Boli de nas, gat, urechi 7 Boli la caile respiratorii 10 Tuse. 11 Alegerea remediului dupa modalitati 13 Tratarea bolilor acute dupa cauza care le-a creeat 14 Frig, caldura, schimbari de vreme, umezeala, tristete, lovituri sentimentale. 14 Afectiuni in timpul calatoriilor. 15 Rau in timpul calatoriei 15 Probleme cu stomacul si intestinul 15 Ca urmare a vaccinelor. 16 Ca urmare a intoxicarii cu metale otravitoare, chimice, etc. 17 Ca urmare a suprasolicitarii 17 Ca urmare la antibiotice si cortizon sau alte medicamente. 17 Remedii dupa tratamente alopate i operatii 17

MINI-MATERIE MEDICAL.. 17 MINI-REPERTORIU AL IATROGENIILOR.. 18 Accidente, lovituri 19 Lovituri in partile moi 20 Lovituri la oase. 20 Eliminarea de corpuri straine din piele, organe, tesuturi 20 Crampe muschiulare. 20 Zdruncinarea creierului in urma unui accident 20 Traumatisme. 21 Abcess cu puroi 24 Intoxicatie alimentara. 24 Diaree. 25 Imbalonare. 25 Ragaieli 25 Constipatie. 25 Boli de stomac. 26 Diabet 28 Infarct de inima. 29 Miocardita acuta (inflamatia muschiului inimii) 30 Palpitatii i dereglari de ritm cardiac. 30 Insuficienta cardiaca. 31 Anghina pectorala. 32 REMEDII HOMEOPATICE INDICATE IN PATOLOGIA CARDIAC.. 33 Tromboza. 51 Varice si afectiuni ale venelor. 51 Arterioscreloza. 52 Tensiune arteriala slaba. 52 Tensiuna inalta. 52 Hemoroizi 53 Ratanhia peruviana: 53

Paeonia officinalis: 54 Collinsonia canadensis: 54 Aloe socotrina. 55 Aesculus hippocastanum... 56 Septicemie. 57 Sangerari din nas. 57 Sangerari in urma la operatii, rani 57 Sangereri de mai multe feluri (i la femei) 57 Anemie, boli de sange. 59 Cataracta. 60 Gingivita. 61 Scrasnit din dinti 62 Dureri de dinti 62 Boli la unghii 63 Vajaiala in urechi 63 Infectie la vezica biliara. 64 Pietre la fiere. 64 Boli de ficat 64 Infectie la fiere. 66 Boli de rinichi 66 Infectiuni ale aparatului urinar. 67 Bolile glandei tiroide. 69 Cauzele adevarate ale dereglarilor glandei tiroide. 69 Remedii homeopate pentru tratarea glandei tiroide. 70 Remedii pentru reumatism.. 70 Dureri n oase, articulatii, spate. 70 Dureri de mijloc. 71 Dureri n spatele umarului 72 Remedii pt. dureri 72 Afectiuni la maini si picioare. 72

Crampe. 73 TRATAMENTUL BOLILOR APARATULUI LOCOMOTOR.. 74 Boli de piele. 77 Abcese ( cu puroi) 80 Ulcere la piele. 81 Negi 81 Alcoolism, pervesitati sexuale. 82 Remedii pentru afectiuni sexuale. 87 Teama de examene. 88 Remedii homeopate sedative. 89 Insomnie. 99 Antidepresive homeopate. 100 Remedii pentru frici si fobii 100 Isterie. 101 Soc cu sperietura mare. 101 Alegerea remediilor pentru probleme pshice la copii 101 Remedii la climateriu. 104 Klimakterium.. 105 Miome la uter. 105 APLICAII ALE HOMEOPATIEI N SARCIN.. 106 APLICAII ALE HOMEOPATIEI N LUZIE.. 116

Dureri de cap Acidum phosphoricum Durere de cap de la crestere prea rapida, cu ameteala si congestie la cap la cel mai mic efort sau miscare Dilutia: D 1 - D3 Importanta 3

Aranea diadema Durere de cap care se amelioreaza la fumat sau aer curat. Dilutia: D 6 - D 30 Importanta 2

Argentum metallicum Epuizare cerebrala.. Durere de cap in special la frunte si in tample, si numai p e o parte. Durere de cap pe partea stanga care creste incet dar permanent. La du rerea cea mi mare pare ca s-ar fi rupt un nerv Dilutia: D6 - D30 Importanta 2

Calcium phosphoricum Durere de cap la orice efort fizic sau psihic, la schimbare de vreme. Sudaturile craniului dor. Senzatie de shiata pe spatle capului Agravare: efort fizic si psihic. Ganditul la durere Ameliorare: Mancarea. Dilutia: D 3 - D 30 si mai inalte Importanta 3

Chionanthus virginicus Migrena cauzata de ficat cu tendinta de cronicitate. Dureri de cap la frunte sau pe o singura parte, peste radacina nasului, peste ochi. Ochii foarte durerrosi. Voma cu bila, amara, verde. Agravare: Frig, miscare Ameliorare: Stat intins pe burta Dilutia: D3 - D6 Importanta 2

Cimicifuga racemosa Durere de cap ca urmare la mialgia muschilor fetie sau capului. Senzatie de dila tare a creierului, ca si cum ar vrea sa plezneasca. Ochi cu durere. Sensibilitat e la galagie Agravare: : efort psihic Ameliorare: la aer curat, mancare Dilutia: D 2 si mai inalte Importanta 3

Cyclamen europaeum Durere de cap pe fond genital cu vazut sacadat in fata ochilor. Migrena cu dereg

lari de vedere care apar mai intai. Vazut dublu cu ameteala si rau, rar vome. Ma rirea durerii de cap si a ametelilor cand dereglarile de vedere scad Agravare: : in timpul menstrei, dimineata, la repaus Ameliorare: comprese reci si umede. Plimbare prin camera Dilutia: D3 - D30 Importanta 3

Gelsemium sempervirens Durere de cap incepe in ceafa si se intuinde catre fata, se pune peste un ochi. Senzatie de banda de fier in jurul capului. Capul se simte dilatat. Migrena peri dica, de cele mai multe ori cauzata de menstra, cu rau si voma. Dereglari de ved ere. Durere de cap de la vantul cald de la munte Agravare: : Soare, miscare, atunci cand capul sat in jos, schimbari de presiu ne la aer Ameliorare: urinat, alcool, capul ridicat Dilutia: D 4 - D 12 Importanta 3

Glonoinum (Nitroglicerina) Durere de cap zvacnitoare si pulsatoare, sincrona cu pulsul. Violenta si brusca. Carotidele se simt si se vad. Fara rosie aprinsa Agravare: : Soare, foc deschis, alcool Ameliorare: freie Luft. Dilutia: D 4 - D 6 si mai inalte Importanta 3

Hepar sulfuris Durere de cap ca si cum ar fi un cui in cap. Numai pe o parte. Durere deasupra r adacinii nasului Dilutia: D 3 - D 30 Importanta 3

Ignatia Durere de cap ca de la un cui. Cauza: enervare, efort cerebral, vorbit, fumat, l umina puternica, convorbiri. Labilitate emotionala cu reactii paradoxe. Remediu in special la femei brunete, cu caracter puternic, actrite innascute Agravare: : aplecare Ameliorare: dupa urinat, aplecat, apasare sau presiune Dilutia: D4 - D30 si mai inalte Importanta 3

Iris versicolor Migrena de duminica. Apare in special in zilele de repaus. Dereglari de vedere si vazut sacadat in fata ochilor inainte sau in timpul migrenei.Durere in frunte , voma puternica si acra, si amara, cu bila, cu transpiatie si senzatie de infie rbanteala interioara, aciditate gastrica Agravare: : liniste, repaus Ameliorare: de la urina, miscare inceata Dilutia: D4 - D12 Importanta 3

Melilotus officinalis Durere de cap pleznitoare cu senzatie puternica de caldura in cap si fata aprins a. Senzatie de presiune. Aparitia brusca a atacurilor la scurt timp dupa incetar ea efortului fizic. Disparitia brusca a durerilor de la sangerarea din nas Agravare: : Caldura Ameliorare: la aer liber, miscare la aer curat Dilutia: D4 - D6 Importanta 2

Menyanthes trifoliata Durere de cap congestionala cu greutate si amorteala. Durere bestiala. Presiune in crestetul capului. Durere de la ceafa pana la frunte. Senzatie de rece insote ste tulburarile. Durere de cap cauzate de coloana (prinderea nervilor in zona ce rvicala, etc.) Agravare: : zdruncinatura, mers, aplecat Ameliorare: presiune puternica Dilutia: D1 - D3 Importanta 3 Natrium chloratum Durere de cap dupa edort psihic. Durere de cap la scolari. Apare periodic la fru nte si tample. De multe ori numai pe o parte cu zvacniri puternice, ca si de la o mie de ciocane. Apare si dispare cu soarele Agravare: : aplicatii locale de caldura, soare, eforturi psihice Ameliorare: aplicatii locale de rece, buat de lichide reci, mancarea Dilutia: D 3 - D 6 si mai inalte Importanta 2

Paris quadrifolia Dureri nevralgice la cap si faciale. Durere de cap la ceafa, sau care se intinde de la crestet pana la ochi. Cu senzatia ca ochi ar fi prea mari si ar fi trasi de o sfoara catre mijlocul capului Agravare: : efort vizual sau pshici, atingere Dilutia: D3 - D6 Importanta 2

Pulsatilla pratensis Durere de cap numai in jumtatea capului, seara, de parca ar plezni, sau ochii ar iesii din orbite. Durere plimbatoare, durere in spatele capului Agravare: : caldura, aplecat, inainte si dupa menstra Ameliorare: miscare in aer liber, legarea stransa a capului, compres reci Dilutia: D 4 - D 30 si mai inalte Importanta 3

Sanguinaria canadensis Durere de cap de la ficat, cu congestii de la ceafa prin crestet pana la ochiul drept. Scade si cresete cu soarele. Greata, voma amara. Tendita catre periodicta te ( la fiecare 7 zile) Agravare: : Galagie, lumina, mirosuri Ameliorare: intuneric, somn. Dilutia: D4 - D12 Importanta 2

Acidum picrinicum Stari de epuizare psihica cu durere de cap si ameteala ca urmare la eforturi mar i sau lipsa de somn. Durere de cap de parca ar plezni capul in toate partile cap ului, frunte, tample, occipital, in orbite. Incepe la ceafa si se intinde catre ochi Agravare: : miscare, efort psihic, lumina, miscarea ochilor Ameliorare: legarea stransa a capului; are rece si stat intins Dilutia: D6 - D30 Importanta 2

Argentum nitricum Durere de cap mit senzatia de dilatare a capului, de fierbanteala in cap si amet eli.Durerea de cap creste si scade cu soarele Agravare: : efort psihic, zdruncinare, mirosuri Ameliorare: legarea stransa a capului, presiune. Dilutia: D4 - D30 Importanta 3

Belladonna Durere zvacnitoare de cap cu senzatie de dilaterea capului si de cap plin, fata rosie si aprinsa, carotide zvacnitoare. Durere de cap dupa spalat pe cap sau tun s Agravare: : Lumina, galagie, zdruncinare, miscare, frig Ameliorare: Liniste, intuneric, caldura, stat intins. Dilutia: D 6

Importanta 3.

Raceala, gripa, tuse, bronsita Remediile homeopate cu care se pot trata aproape toate racelile, gripe precum i a fectiuni ale aparatului respirator ca i multe alte afectiuni i care ar trebui sa f ie prezente n casa orcarui om care se ingrijeste de sanatate sunt:

Aconitum (CH12) Bryonia (CH12 sau CH30) Belladona (CH30) Dulcamara (CH30) Rhus toxicodendron (CH30) Gelsemium (CH30) Pulsatilla (remediu standard pt. copii) (CH30) Phosphorus (CH30 sau CH12) Mercurius solubilis (CH30) Sulfur (CH12 sau CH30) Allium cepa (CH12) n plus foarte utile i la alte boli, la dezintoxicarea de medicamente i alimente st ricate ca i gripa la stomac cunt 12. Nux Vomica (CH30) 13. Arsenicum Album (CH30)

Aceste remedii ar trebui sa fie n dilutia CH 30 sau CH12. Bronsita/ secretie albastruie Ipecacuanha D 30 Expectoratie atoasa, albastruie, tuse dura creeaza durei de stomac, agravare d imineata 2 x zilnic 2 granule pana se amelioreaza. Bronsita/ cronica Sulfur D 30 Bronsita cronica 2 x zilnic 2 granule pana se amelioreaza. Bronsita/ secretie galbena Carbo vegetabilis D 30

Pacient in varsta, galagie in piept la tusit, seara raguseala, expectoratie ga lbena puternica 2 x zilnic 2 granule pana se amelioreaza. Bronsita/ secretie verde Dulcamara D 30 Pacient in varsta, secretie verde care iese usor prin tuse. De la schimbare de vreme catre vreme rece si umeda 2 x zilnic 2 granule pana se amelioreaza. Bronsita/ mancarime la marul lui Adam Belladonna D 30 Tuse uscata, sacadata. Manacrime la laringe, seara si noaptea se agraveaza. Pi ele fierbinte si uscata. Greutate la adormit in ciuda oboselii 2 x zilnic 2 granule pana se amelioreaza. Bronsita/ dimineata mai bine Phosphorus D 30 Pacienti inalti, slabi; tuse uscata si gadilatoare, dureri puternice sub osul pieptului, se agreveaza la schimbari de la cald la rece, dimineata mai bine, sec retie sarata-dulce, secretoasa sau puroiasa 2 x zilnic 2 granule pana se amelioreaza. Bronsita/dupa raceala Aconitum D 30 Dupa stat in vant rece si uscat; teama si neliniste; tuse uscata si puternica 2 x zilnic 2 granule pana se amelioreaza. Bronsita/ rana, aspra Mercurius D 30 Febra alternanta cu friguri si transpiratie; pofta de bauturi reci care inraut atesc, senzatie de rana si asprime in gat pana la mijlocul pieptului; tuse uscat a si epuizanta, secretie apoasa sau galbena 2 x zilnic 2 granule pana se amelioreaza. Bronsita/ durere ascutita in piept Bryonia D 30 Durere ascutita independenta de miscare; lipsa puternica de aer; tuse uscata i n capul pieptului, agravare dupa mese 2 x zilnic 2 granule pana se amelioreaza.

Raceala/ Dureri in membre Gelsemium D 30 Inceput lent, senzatie de rau cu dureri in membre, cap fierbinte si umflat, fr iguri puternice, raceala de la vreme umeda, inflamatie in gat, stranutat cu secr etie apoasa 2 x zilnic 2 granule pana se amelioreaza. Raceala /de la vreme rece si uscata Nux vomica D 30 Raceala de la vreme rece si uscata, nas infundat noapte, ziua curge, stranutat desc, zgariat in gat, nu se poate incalzi 2 x zilnic 2 granule pana se amelioreaza. Raceala/dupa umezeala Dulcamara D 30 Raceala de la udat;de la picoare ude; friguri, stranutat, senzatie alternanta de frig si caldura 2 x zilnic 2 granule pana se amelioreaza. Raceala / nas cu rani Allium cepa D30 Nas ranit de la secret; lacrimare, incaperi calde inrautatesc 2 x zilnic 2 granule pana se amelioreaza. Raceala / Buza de sus ranita Arsenicum album D 30 Secret subtire si apos creeaza rana la nas sau buza, friguri puternice, nevoie de bauturi reci 2 x zilnic 2 granule pana se amelioreaza. Raceala / buze crapate Pulsatilla D 30 Raceala lenta, secret gros, galben, buze crapate si ranite, durere in fata, se amelioreaza la aer liber 2 x zilnic 2 granule pana se amelioreaza. Gripa (puternica) Bryonia D 30

Gripa cu tuse puternica si dureri ascutite in gat si piept 2 ori pe 2 gobule Gripa Bryonia D 30 Gripa cu dureri in memnre, in piept, tuse dureroasa 1 x zilnic 2 granule pana se amelioreaza. Tuse (uscata) Bryonia D 30 Dureri subite de cap, tusea face eventual dureri in piept sau , eventual jungh iuri la vorbit si respirat. Incaperi calde inrautatesc 2 x zilnic 2 granule pana se amelioreaza. Tuse / latratoare Aconitum D 30 Tuse uscata, magareasca, expectoratie putina sau deloc 2 x zilnic 2 granule pana se amelioreaza. Tuse / senzatie de fulg in gat Calcium carbonicum D 30 Tuse declansata de un fulginexistent in gat, durere ascutita in piept de la tu se, la inceput tuse uscata, duapa aceea cu secret sarat 2 x zilnic 2 granule pana se amelioreaza. Tuse / bolnavul se tine de piept Bryonia D 30 Tuse uscata si dureroasa, pacientul se tine de piept din cauza dureri, durerea se duce si la alte parti( cap) 2 x zilnic 2 granule pana se amelioreaza. Tuse / tusitul creeaza si mai mult tusit Ignatia D 30 Tuse cu crampe dureroase, nevoase. Tusea inrautateste simptomele si provoasca si mai multa tuse. Seara si la stat intins este mai rau 2 x zilnic 2 granule pana se amelioreaza. Tuse /bauturi reci amelioreaza Causticum D 30

Tuse iritanta. Imbunatatire prin bauturi reci, gat aspru, raguseala, pierderea vocii. Pierdere de picaturi de urina de la tuse 2 x zilnic 2 granule pana se amelioreaza. Tuse / Durere de stomac Sepia D 12 Durere ascutita in stomac, vomitat 2 x zilnic 2 granule pana se amelioreaza. Tuse / Mancarime in gat Belladonna D 30 Tuse uscata, atacurile se declanseza prin gadilat in gat 2 x zilnic 2 granule pana se amelioreaza.

Boli de nas, gat, urechi Senzatie de par in gat Natrium muraticum D 12 Senzatie de par in gat 5 zile 2 x zilnic 2 granule Inflamatia gatului/ zgarie Dulcamara D 30 Gat aspru, zgariator dupa vreme umda 5 zile 2 x zilnic 2 granule Inflamatia gatului /dupa stat la frig Aconitum D 30 Dupa stat la aer rece si uscat, gat uscat, arzator, rosu 5 zile 2 x zilnic 2 granule Inflamatia gatului /subita Belladonna D 30 Inceput brusc, gat rosu aprins, foarte uscat, noaptea mai rau, trebuie sa ingh ita des, repulsie pentru bauturi, somn nelinistit 5 zile 2 x zilnic 2 granule

Inflamatia gatului /La fumatori Capsicum D 30 Gat inflamat la fumatori cu arsura si intepaturi, durerea radiaza in urechi, l a raceala se inrautateste 5 zile 2 x zilnic 2 granule Inflamatia gatului / Senzatia ca se sparge gatul Argentum nitricum D 30 Gat rosu inchis, aspru, gat inflamat, senzatie de teapa la inghitit 5 zile 2 x zilnic 2 granule Inflamatia gatului /uscat Bryonia D 30 Gura, gat si limba uscate, sete puternica 5 zile 2 x zilnic 2 granule Inflamatia gatului /rana Mercurius sol. D 30 Gat uscat si cu rani, trebuie sa inghita tot timpul, gat inflamat puternic, du rerros, miros rau in gura 5 zile 2 x zilnic 2 granule Inflamatie in gat Pulsatilla D30 Secretie verde, groasa cu gust mara, ii este frig, eventual tuse, imbunatatire de la aer proaspat, rece si miscare, eventual ameteli, dureri de cap, nu stimte gustul, mai bine la aer liber, caldura face rau zilnic cate 2 granule pana la ameliorare Raguseala /Secretie spumoasa Aconitum D 30 Raguseala, febra, gat aspru, secretie subtire si cu spuma 5 zile 2 x zilnic 2 granule Raguseala/aer umed Causticum D 30 Raguseala; inrautatire seara si de vreme si camere umezi 5 zile 2 x zilnic 2 granule

Raguseala /cu febra Hepar sulfuris D 30 Raguseala; febra usoara, tuse usoara cu expectoratie, agravare de la curent 5 zile 2 x zilnic 2 granule Raguseala /Tuse Spongia D 30 Raguseala; tuse tare, magareasca, gat sensibil la atingere, inrautatire in pat 5 zile 2 x zilnic 2 granule Raguseala /subita Belladonna D 30 Ineput subit cugat rosu si uscat, repulsie fata de bauturi 5 zile 2 x zilnic 2 granule Alerie, stranutat/ umflarea ochilor Allium cepa D 30 Ochi umflati si arzatori, secretie naszala acida, nas si buza ranita, stranuta t, dureri la ceafa, seara si in camere inrautatire 2 ori pe zi cate 2 granule pana la ameliorare Alergie, stranutat/ Mancarime in cerul gurii Arundo D 30 Mancarime la ochi, nas, cerul gurii. Secretie groasa, verde-galbene 2 ori pe zi cate 2 granule pana la ameliorare Alergie, stranutat / dureri in membre Gelsemium D 30 Ochi fierbinti si plini de sange, secret nazal acid, de obicei dimineata, gadi lat in nas, stranutat uscat, gat arzator, fata fierbinte, dureri in oase, transp irat, dimineata mai rau 2 ori pe zi cate 2 granule pana la ameliorare Alergie, stranutat /Iritarea gatului Nux vomica D 30 Ochi si nas cu mancarime; iritabilitatea se duce si la gat; starnutat des, inr autatire in incaperi inchise; nasul infundat la aer liber si noaptea, fata fierb inte, pacient iritat si cu friguri

2 ori pe zi cate 2 granule pana la ameliorare Alergie, stranutat /Nas infundat Arsenicum album D 30 Lacrimi fierbiniti si arzatoare, intepaturi in obraji, secretie subtire si apo asa din nas care irita buza de sus, nas infundat, gadilat in nas, epuizare, mai bine la caldura si in incaperi inchise 2 ori pe zi cate 2 granule pana la ameliorare Alergie, stranutat /Sangerari din nas Sabadilla D 30 Pleoape inrosite, lacirmi multe, secretul subtire din nas se ingroasa, nas inf undat si cu rani, stranutul creeaza dureri de cap si sangerari din nas, mai rau la miros de mere, usturoi si flori 2 ori pe zi cate 2 granule pana la ameliorare Alergie, stranutat / Kalium jodatum D 30 Ochi umflati, lacrimi arzatoare, dureri in sinusurile nazale, secret abundent altenant cu senzatie de caldura si de frig, dimineata si seara mai rau 2 ori pe zi cate 2 granule pana la ameliorare Senzatie de nod in gat Graphites D 12 Nod in gat 2 ori pe zi cate 2 granule pana la ameliorare Amigdalita/ Noduri limfatice umflate Barium carbonicum D 30 Noduri le limfatice de la gat si din spatele urechilor sunt umflate, magidale umflate, durere ascutita la inghitit. Raceala duce mereu la amigdalita 5 zile 2 x zilnic 2 granule Amigdalita / Zungenwurzelschmerz Phytolacca D 30 Dureri la radacina limbii care radiaza la urechi, amigdale umflate si albastru inchis, gat foarte uscat, dureros si arzator 5 zile 2 x zilnic 2 granule Amigdalita / gat rosu inchis Sinuzita

Lachesis D 30 Amigdale rosu inchis sau violete, gat exteriora umflat tare si sensibil, incep e pe stanga, durerea se duce in urcehe, inrautatire la bauturi fierbinti 5 zile 2 x zilnic 2 granule Amigdalita / friguri Hepar sulfuris D 30 Friguri cu tremurat sau friguri, durere ascutita in maigdale, gat care zvacnes te, amigdale cu puroi 5 zile 2 x zilnic 2 granule Sangerari din nas rosu deschis/ dupa lovituri Arnika D 30 Sangeri imediat dupa lovituri. Sange rosu deschis la fiecare jumatate de ora cate 2 granule pana se termina sangerarea. La inceput imediat o doza

Sangerari din nas /de la emotie Aconitum D 30 Sangerari din nas de la emotie si frica La fiecare jumatate de ora cate 2 granule pana se termina sangerarea. Sangerari din nas / din aripile nasului Sulfur D 30 Inflamatia aripilor nasului sau a mucoasei, foarte dureroase zilnic cate 2 pana la ameliorare Raceala/Nas racit Pulsatilla D30 Secret neacid, verde; ii este frig, eventual tuse, gust rau in gura; agravear seara, mai bine la aer curat si la caldura zilnic cate 2 pana la ameliorare Polipi nasali Sulfur D 30 Polipi nasali 5 zile 1x pe zi cate 2 granule

Polipi nasali /multipli Cadmium sulfuricum D 6 Polipi nasali multipli 2 x zilnic cate 2 granule pana la ameliorare Polipi nasali /Secret nazal Calcium carbonicum D 6 Nas uscat, rani la nas, secret nasal rau mirositor, galben 2 x zilnic cate 2 granule pana la ameliorare Polipi nasali / rana ca o cicatrice uscata Sulfur D 6 rana ca o cicatrice uscata, raceala uscata, polipi marit, tendinta la sangerar e din nas 2 x zilnic cate 2 granule pana la ameliorare Eczema la ureche/Secretie Graphites D 30 Eruptie uda, cu eczema ca o cicatrice in spatele urchii, crapata, lipitoare, cu secretie ca de miere 1x zilnic cate 2 granule pana la ameliorare Eczema la ureche/Eruptie Oleander D 30 Eruptie ca o rana cu scoarta in spatele urchii 1x zilnic cate 2 granule pana la ameliorare Eczema la ureche/sangeroasa Petroleum D 30 Piele uscata si crapata in spatele urchii, scarpinatul face sangerari, de mult e ori infectata 1x zilnic cate 2 granule pana la ameliorare Dureri la urechi/ ca un glonte care intra in ureche Allium cepa D 30 Durerile intra ca un glont din gat catre ureche 2 x zilnic cate 2 granule pana la ameliorare

Dureri la urechi/ umflate Pulsatilla D 30 Ureche rosie, umflata, dureri ascutite, secret mult galben-verde, inrautatire noaptea, vajaiala in urechi 1 x zilnic cate 2 granule pana la ameliorare Dureri la urechi/zvancnitoare Belladonna D 30 Incepere brusca a bolii cu dureri violente, arzatoare, zvacnitoare, fata rosie fierbinte, secret subtire arzator 1 x zilnic cate 2 granule pana la ameliorare Dureri la urechi/intepatoare Aconitum D 30 Ureche externa rosie, dureri zvacnitoare, taioase, dupa stat la frig sau vand rece uscat, inrautatire noapte 1 x zilnic cate 2 granule pana la ameliorare Dureri la urechi/cu puroi Hepar sulfuris D30 Secretie raumirositoare, galagie pocnitoare in ureche, scaderea auzului 1 x zilnic cate 2 granule pana la ameliorare Dureri la urechi/rana Apis D 30 Ureche exterioara rosie si cu rana, dureri ascutite 2 x zilnic cate 2 granule pana la ameliorare Inflamatie la urechi/cu puroi Silicea D12 Secretie rau mirositoare, sensibil la galagie, vajaieli puternice in ureche o saptamana 1x zi cate 2 granule Dureri la urechi/arzatoare Arsenikum album D30 Piele sensibila si arzatoare in jurul urechii, secret acid si arzator, vajait puternic in ureche cu durere 1 x zilnic cate 2 granule pana la ameliorare

Amigdale marite Agraphis D 30 Amigdale umflate 5 zile 2 x zilnic 2 granule Surzenie/auz infundat Kalium muraticum D 30 Senzatie surda in sinusurile frontale, nazale; auz greoi, eventual otita dupa raceala 5 zile 2 x zilnic 2 granule Amigdale marite/ cronica Calium phosphoricum D 30 Amigdale cronic marite 5 zile 2 x zilnic 2 granule Auz slabit/ Curs de nas Graphites D 30 Curs de nas, auz slabit 2 x zilnic cate 2 granule pana la ameliorare Senzatie de teapa in gat Hepar sulfuris D 12 Durere ascutita ca de la o teapa 2 x zilnic cate 2 granule pana la ameliorare Nas infundat/vreme umeda Dulcamara D 30 Nas infundat complet, de cele mai multe ori la vreme umeda 2 x zilnic cate 2 granule pana la ameliorare Nas infundat / nara dreapta Pulsatilla D 30 Nara infundata, mai ales cea dreapta, seara mai rau, dimineata multa secretie galbene, mirosul ingreunat (remediu standard la copii) 4 zile 2 x zilnic 2 granule Nas infundat /Curs de nas

Arsenicum album D 30 Stranutatul nu elibereaza nasul, secretie subtire si apoasa 4 zile 2 x zilnic 2 granule

Boli la caile respiratorii Tuse (dureroasa) Bryonia D30 Tuse uscata dureroasa care cauzeaza crampe durere in piept, de cap. Cerinta de bauturi reci, miscarea creeaza dureri 2 x zilnic cate 2 granule pana la ameliorare Bronsita (atacuri de tuse) Arsenicum album D 30 Senzatie de sufocat de la tuse, statul intins agraveaza 2 x zilnic cate 2 granule pana la ameliorare Tuse (la raceala) Belladonna D30 Tuse uscata, cu crampe, zgarietoare, dureroasa 2 x zilnic cate 2 granule pana la ameliorare Tuse cu crampe Drosera D 30 Tusea creeaza senzatie de sufocat sau vomitat, noaptea se agraveaza la aer cur at mai bine 2 x zilnic cate 2 granule pana la ameliorare Laringita Hepar sulfuris D30/Spongia D30 Remediu ajutator 2 x zilnic cate 2 granule pana la ameliorare Bronsita (dureri) Drosera D 30

Tusea poate creea vomitat, dureri puternice, ascutite in bronsii 2 x zilnic cate 2 granule pana la ameliorare Tuse magareasca Drosera D 30 In plus fata de alte terapii 2 x zilnic cate 2 granule pana la ameliorare Tuse (latratoare) Aconitum D30 Tuse seaca, grea, ca un latrat cu putina expectoratie sau deloc, inceput subit de boala de la vreme rece si uscata, febra usoara si neliniste 2 x zilnic cate 2 granule pana la ameliorare Tuse (cu rana, aspra) Phosphorus D30 Tuse uscata, grea, zgarietoare; senzatie de rana in gat si sub osul pieptului, pacientul se tine de dureri de piept, tusea cauzeaza dureri de cap, schimbarea de petemeratura inrautateste 2 x zilnic cate 2 granule pana la ameliorare Astma/de la vant rece si uscat Aconitum D 30 Atacuri puternice dupa stat in vant rece si uscat, nelistit, cu teama, tuse us cata, lipsa de aer la cel mai mic efort 2 x zilnic cate 2 granule pana la ameliorare Astma/ cu formare de secret Antimonium tartaricum D 30

Galagie la bronsii de la respirat, secretie puternica, lipsa mare de aer, amet it si transpirat, aer nevoie de ajutor la ridicat, nu poate sa expectoreue secre tia, nu are sete, palid, iritabil 2 x zilnic cate 2 granule pana la ameliorare Astma/ mai rau la stat intins Aralia D 30 Tusea se agraveaza la stat intins, atacuri catre miezul noptii, senzatie de co rp strain in gat, stranutat des 2 x zilnic cate 2 granule pana la ameliorare Astma/mai bine cand se apleaca in fata

Arsenicum Album D 30 Atacuri intre ora 12 si 3 noaptea, neliniste cu teama de sufocat, mai bine can d se apleaca in fata, la comprese calde pe piept si bauturi calde 2 x zilnic cate 2 granule pana la ameliorare Astma/ umiditatea face bine Hepar sulfuris D 30 Agravare la aer uscat si rece, ameliorare de la aer umed 2 x zilnic cate 2 granule pana la ameliorare Astma/la schimbare de vreme Hypericum D 30 Atac la schimbare de vreme si furtzna; agravare la vreme cetoasa, mai bine dup a transpiratie 2 x zilnic cate 2 granule pana la ameliorare Astma/ alergie la poleni, fan Lachesis D 30 Allergii, atacuri de stranut 2 x zilnic cate 2 granule pana la ameliorare Tuse La tuse ragusita, uscata, dureroasa, care este in general noaptea asa de puterni ca incat pacientul nu mai are aer sau gafaie: Aconitum Atunci cand tusea este dura, uscata si dureroasa si pieptul doare asa de tare in cat pacientul trebuie sa si-l tina; cand pacientul are pofta sa bea apa rece cu inghitituri mari, cand le merge mai bine in pozitie drepata sezand, cand incape rile calde inrautatesc tusea: Bryonia La tuse latratoare, continua, care ia respiratia si aproape ca creeza senzatie d e voma: cand pacientul isi tine burta cu mana la nivelul subsoarei pentru a alin a durerea, cand are senzatia ca sta un fulg in gat: Drosera. La tuse latratoare, dureroasa, care devine mai rea la rece sau aer rece, atunci cand iese mucoasa galbena din piept care este greu de expectorat; cand sunteti s labit si mofturos: Hepar sulfuris La tuse goala, latratoare care suna de parca s-ar taia lemn cu ferastrauk; cand aveti senzatia ca va sufocati pentru ca pieptul este plin: Spongia Sudoare Sudoare ziua si noapte, transpira usor la cea mai mica miscare sau efort. Slabic iune mare, de cele mai multe ori palid, fata cazuta, cu cercuri inchise la ochi; sensibilitate extraordinara la atingere. China D 2-6. sudoare impreuna cu slabiciune mare, durere de spate permanenta si inrautatire c atre ora 3 dimineata. Kalium carbonicum D 15-30.

Sudoare noaptea epuizanta cu slabiciunea mare la boala cailor repsiratorii. Expe ctoratie puternica cu durere interioara intre umeri. Secret gros, verde, cu gust sarat. Kalium jodatum D 12. Sudoare puternica si lunga cu slabiciune mare in piept si slabiciune generala. P acientul este lipsit de curaj, tendinta la plans. Durerile cresc si dispar lent. Secretul are gust dulce. Stannum D 6-30-200. Suodare ziua si noaptea cu simptomul caracteristic: transpiratia incepe de indat a ce adoarme sau inchide ochii Conium D 6-30. Transpiratie puternica la cap, in special la copiii cu capul mare si craniul nei nchis. De asemena remediu potrivit la toti cei care transpira numai in anumite l ocuri (talpi, etc) cand pielea este rece si sudoarea este acra, in special la pi cioare. Calcium carbonicum D 4-15-30. Transpiratii de lunga durata fara imbunatatirea bolii, simptomele pot dimpotriva sa se agraveze cu transpiratia. Agravare noaptea, de la caldura, in special de la caldura patului. Mercurius solubilis D 4-12. Bolnavul transpira zi si nopate fara ameliorarea bolii. Simptomul caracteristic: Foarte sensibil la atingere, la durer si la aer rece. Hepar sulfuris D 4-15-30. Remediul se potriveste bine luat alternativ cu Mercurius sau dupa acesta. Sudoare rece, in special pe frunte, cu slabiciune mare, epuizare sau lesin, indi ferent de boala, atunci cand simptomele urmatoare sunt prezente: pierdere rapid a a puterii, epuizare completa, sudoare rece, respiratie rece, intregul corp est e rece, piele albastruie si rece, nas ascutit. Veratrum album D 3-3-30 -- Transpiratii epuizante la pacienti anemici, palizi si slabiti la boli infecti oase in stadiul incepator. Congestie de sange in cap si febra. Ferrum phosphoric um D 12. Transpiratie indelungata, puternica, ca si cum ar fi facut baie, temperatura ina lta alteneaza cu cea joasa sau cu friguri, simptome septice, epuizare adanca. Ch ininum arsenicosum D 2-3. Sudoare la partile neacoperite. Thuja D 6-12. Sudoare la partile acoperite. Belladonna D 4-6. Sudoare numai pe o parte. Pulsatilla D 4-30. Transpiratii indelungate, exagerate care nu se vindeca cu alte remedii. Acidum s ulfuricum D 3-6. Transpiratii exagerate cu piele fierbinte si umeda. Remediu pentru febra si nerv i. Acidum phosphoricum D 3-4. Transpiratii indelungate si exagerate dar de la care pacientul se simte mai bine : Arsenicum album, Natrium muriaticum, Psorinum. Remediul potrivit se alege in functie se simptomele caracteristice

Alegerea remediului dupa modalitati

Modalitatile sunt simptome caracteristice care ajuta la alegerea remediului i rep rezinta situatiile n care simptomele se agraveaza sau se amelioreaza.

Agravare la pranz dupa masa, dupa sculat, dupa efort cerebral, la aer rece i usca t. Nux vomica

Agravare dupa cea mai miga ingurgitare de lichide sau mancare, la dureri de spat e noaptea n pat i dimineata la sculare. Staphysagria

Agravare noaptea la caldura patului cu transpiratie profunda care nu ajuta la am eliorarea simptomelor. Mercurius solubilis.

Agravare de la efort cerebral, nu este capabil sa gandeasca sau sa lucreze cereb ral, durerile de cap se agraveaza la caldura soarelui sau apare slabiciune ca ur mare a ei, n plus ameteli i senzatie de anesteziat. Natrium carbonicum.

Senzatia ca fiecare respiratie ar fi ultima . Apis

Schimbarea simptomelor: Pulsatilla, Ignatia, Nux moschata.

Lipsa totala de reactie i durere la boala grava: Opium

Tendinta de nepotolit de a strange dintii i de a musca tot ce intra n gura: Phytol acca

Mirosul de mancare face greata mare pana la lesin. Orice boala este atunci cand acest simptom este accentuat atunci Colchium este remediul potrivit.

Agravare catre miezul noptii, n special intre 1-3 dimineata, la stat intins pe pa rtea bolnava, prin frig i umezeala. Dureri arzatoare. Ameliorare la aplicare de c aldura i prin alimente i bauturi calde. Arsenicum album.

Nu suporta absolut deloc mirosul de tutun. Ignatia

Nu suporta sa fie atins sau privit, este trist i prost dispus. n special cand sun

t prezente boli de stomac, rau i vomitat. Antimonium crudum.

Pofta mare de bauturi alcoolice, se imbata cu mare placere dar dupa aceea se sim te rau. Selenium

Inrautatire la presiune sau strangere. Indiferent la orice organe sau la orice boala, cand se simte durere la cea mai mica atingere sau presiune sau cand nu su porta ca ceva sa fie strans, sugrumat sau senzatie de sugrumat la gat sau n piep, atunci este un simptom important pentr Lachesis.

Agravare la aer cald, n camere incalzite, n pat cald, seara. Ameliorare la aer lib er, rece, proaspat. Pulsatilla.

Agravare la vreme umeda i furtunoasa, n special inainte de furtuna. Agravare la re paus iameliorare la miscare. Rhododendron.

Agravare la repaus i la inceputul miscarii, ameliorare dupa miscare mai multa. Rh us toxicodendron

Boli de orice cauza insa n special cele reumatice care sunt pornite sau agravate de schimbare de vreme de la cald la rece. Dulcamara.

Agravare de la miscare, indiferent de boala. Cand pacientul se simte bine la rep aus i orice miscare mica il face sa sufere, suferinta care se agraveaza cu ct mai mare este miscarea. Atunci Bryonia est eremediul potrivit. n plusla Bryonia se ma i constata i : ameliorare prin presiune, pacientull vrea sa stea pe partea cu dur ere sau sa exercite presiune asupra ei.

Agravare de la sperietura sau cauza bolii fiind sperietura, cu efect imediat sau tardiv, cu teama i frica de la sperietura. Agravare de la aer rece i uscat sau ra ceala de pe urma lui atunci cand sunt prezente neliniste, teama. Aconitum

Camera calda face durerea de cap sa creasca, patul cald durerea n fata. Glonoinum .

Agravare de la schimbarea de vreme de la vreme uscata la vreme umeda. Astma i gri pa la stomac cu imbalonare i ragaieli sau diaree. Natrium sulfuricum

Simptomele incep pe partea dreapta i se continua pe partea dreapta dupa care se i ntorc pe stanga din nou. Piciorul drept devine rece; fracturi pe dreapta, indife rent de boala, inflamatii la ovare, dureri de mijloc care incep din dreapta i se duc pe stanga: Lycopodium

Pofta mare de dulciuri sau zahar, ragaieli i galagie din intestine. Argentum nitr icum

Tratarea bolilor acute dupa cauza care le-a creeat

Frig, caldura, schimbari de vreme, umezeala, tristete, lovituri sentimentale Frig: Aconitum (frig uscat, curent), Pulsatilla, Rhus tox.(umed), Belladonna, Hepar su lfuris, Capsicum, Dulcamara (udatura, haine ude) Toamna: Nux vomica, Rhus toxicodendron, Dulcamara Ceata: Colchicum, Rhus toxicodendron Schimbari de vreme de la cald la rece: Dulcamara, Veratrum album Furtuna, vant: Rhus toxicodendron, Dulcamara, Hepar sulfuris,Spigelia Curent de aer: Aconitum, Hepar sulfuris, Nux vomica Durere sentimentala: Cocculus, Colocynthis, Gelsemium, Ignatia, Lachesis, Nux vo mica, Pulsatilla Dor si durere de/dela iubit/a: Ignatia, Lachesis

Furie/Suparare: Aconitum, Apis, Arsenicum album, Belladonna, Bryonia, Chamomilla , Cocculus,Colocynthis, Gelsemium, Ignatia, Ipecacuanha, Lachesis, Nux vomica, P ulsatilla

Tristete: Ignatia Sperietura: Aconitum, Apis, Belladonna, Gelsemium, Hypericum, Ignatia, Lachesis, Nux vomica, Phosphor, Pulsatilla, Rhus toxicodendron, Opium

Umilire: Bryonia, Colocynthis, Ignatia, Pulsatilla

Gelozie: Apis, Lachesis, Nux vomica, Pulsatilla Examene, teze, teama de aparitie in public : Gelsemium

Fracturi Vindecarea se poate accelera cu ajutorul remediilor homeopate In prima zi Arnica, a doua zi Hypericum si dupa aceea Symphytum pentru intarirea tendoanelor. Ruta urmeaza in zilele urmatoare pentr regenerarea pielii oaselor

Operatii: Pentru a evita complicatiile ce pot aparea se pot folosi urmatoarele: Dupa operatie se poate incepe imediat cu Arnica pentru vindecarea ranilor. Pentru : Nux Pentru La rau Pentru a ajuta la eliminarea anesteziei si a proteja ficatul inainte de operatie Vomica. a elimina efectul narcozei la persoane cu nervii slabi : Phosphorus de la narcoza: Nux vomica, Arsenicum album a opri sangerarile : Phosphorus, Millefolium

La umflaturi puternice in jurul operatiei Symphytum Pentru vindecarea si inchiderea taieturii de la operatie : Ledum sau Staphysagri a (la taieturi mari) La La La 4 dureri mari si operatie la care s-au sectionat multi nervi: Hypericum hematoame de la operatie: Calendula, Arnica operatii la intestine: Collinsonia, de 3 ori pe zi cate 3 globule D6 timp de zile

Afectiuni in timpul calatoriilor Emotii inaintea calatoriei : Aconitum, Gelsemium.

Zbor cu avionul, teama de zbor - Aconitum: panica, claustrofobie, teama de a se prabusi - Gelsemium: tremurat, frica de aparitie in public, diaree inainte de calatorie - Borax: probleme la aterizare datorita miscarii catre inapoi

Profilaxia la tromboza:

Arnica D4 oder D 6 : previne sangerarile Hamamelis D 4: remediu pentru vene, varice, hematoame, rani

Dor de casa : Capsicum

Rau in timpul calatoriei Rau la mers cu masina :Cocculus Arsenicum album: extenuare, lipsa ded vlaga, senzatie de sufocat la vomitat, nel iniste si chin mare Tabacum: alb ca ceara si fara vlaga. Transpiratie rece care se amelioreaza la fr ig si rece

Pe vapor Tabacum: vomitat, lipsa de puterem sudoare rece, palid. Mai bine cand e cu ochii inchisi Cocculus: ameteli la ridicatul capului, la miscare. Mmai bine cand sta intins si linistit

Zbor cu avionul Eupatorium perfoliatum: Jet lag, obosit din cauza schimbarii orei, se simte ca s i batut, totul doare Nux vomica: senzatie ca de dupa betie Cocculus: ameteli din cauza lipsei de somn

Cu bicicleta Arnica: Dureri in muschi, suprasolicitare Rhus toxicodendron: supralsolicitare cu neliniste noaptea. Crema y galbenele pentru funduletul ranit (piele care se freaca si face rani)

Probleme cu stomacul si intestinul Constipatie: Nux vomica: la efort fara succes de a iesi afara

Diaree: de la alimente gresite, stricate: Arsenicum album.

De la mancat prea mult: Nux vomica. De la mancare grasa : Pulsatilla. De la fructe de mare: Urtica urens (urzica): la urticarie dupa aceea De la bere: Kalium bichromicum De la inghetata, baut rece: Arsenicum album, Pulsatilla, Bryonia. Rhus toxicodendron: de la apa rece atunci cand corpul era fierbinte De la fructe : Pulsatilla, China. Arsenicum album: la fructe apoase, pepeni De la schimbare de hrana in tari exotice : Okoubaka: preventiv D 3 bis D 6 1-2 pe zi

Schimbari de vreme, influenta vremii

Arsuri de soare : Belladonna : piele rosie si fierbinte, cu friguri. Vrea caldura Cantharis : basici ca de arsura de gradul 1, senzatie mare de arsura Arnica: se simte ca batut, teama de a fi atins Rhus toxicodendron: basici, se simte ca batut insa cu mare neliniste si sete

Insolatie: Lachesis: fata rosu inchis, frica, senzatie de sufocare, nu suporta soarele. Se da ca primul remediul Aconitum: neliniste, se tavalaste incoace si incolo Belladonna: transpiratie, durei de cap zvacnitoare Apis: febra uscata, dureri ascutite de cap, delir

Alergie cauzata de soare (sau mai bine zis de la cremele de protectie de soare) Urtica urens: pielea se simte ca urzicata Apis: umflaturi apoase si rosi ca de la arsuri de soare Cantharis: basici mici si arzatoare ca de la arsura de soare

Caldura umeda Gelsemium: de la foen. Obosit, fara vlaga, apatic, durere de cap de jurimprejur Carbo vegetabilis: burta umflata, fara aer, stagnare in vene

Ploaie, umezeala, frig Aconitum: racire. Vanturi reci si uscate, furtuna, curent Belladonna: dupa splatul capului, de la mersul cu capul dezvelit Dulcamara: frig, umezeala, picioare ude. Zile fierbinti, nopti reci. De la trece rea de la frig in incaperi calde. De la aer conditionat. Rhus toxicodendron : vreme umeda si rece, vanturoasa. Pentru cei care merg cu ma sina deschisa (decovertibil) Nux vomica: proasta dispozitie, irascitabil, stranut, inghetat.

Intepenirea cefei ca urmare a curentului: Aconitum, Rhus toxicodendron

Muscaturi si intepaturi de insecte

Intepaturi: Ledum: tantari, capuse, viespii uriase. Recele amelioreaza.(D 200 ca profilaxe d e capuse) Apis: de la albina si vespie. Umflaturi rosu deschis, apoase, recele amelioreaza (D 200 la alergii de la intepaturi de albina si vespie) Lachesis: intepaturi rosu inchis cu margini albastre, tendinta de septicemie Urtica urens: urzicarie dupa intepaturi

Meduze: Rhus toxicodendron: cu mancarime, arsura si basici, eventul si cu febra

Febra, gripa de vara Aconitum: ca urmare la raceala, trasnpirat in curent. Nelinistit, se tavalaeste. Pacientul este fierbinte si are sete puternica Belladonna: dupa soare intensiv, insolatie. Pacientul este linistit, miscarea fa ce rau. Transpiratie fierbinte, pupile dilatate, sete moderata Dulcamara: dupa raceala, udatura, picioare ude Nux vomica: dupa curent, incepe cu stranut si irascibilitate Eupatorium perfoliatum: dureri reumatice de la raceala, dureri de oase, senzatie de batut Rhus toxicodendron: dupa raceala, suprasolicitare, pacientul este nelinistit, se tavaleste noaptea

Ca urmare a vaccinelor Thuja occidentalis Dereglari dupa vaccine, in special la copii. Teama si irascibiliate emotionala. Aparitia de negi, condiloame, alunite. Depunere de grasime la coapse. Digestie s labita cu flatulenta. Aparitia de trasnpiratii (la locurile acoperite de haine), trasnpiratie in timpul somnului Dilutia: D4 -D 30 si mai inalta

Ca urmare a intoxicarii cu metale otravitoare, chimice, etc. Hepar sulfuris Ca urmare a intoxicarii cu plumb, cupru, mercur. Aceste substante se gasesc in v accine, plombe dentare cu amalgam, tevi de apa Dilutia: D3 - D6

Okoubaka aubrevillei Intoxicatie alimentara de orice fel, instecticide, profilactic la calatorii in t ari exotice Dilutia: D2 - D4 Ca urmare a suprasolicitarii Rhus toxicodendron Dureri in muschi dupa efort. Inflamatia tendoanelor, a benzilor, entorse, sucitu ri. Dupa un efort subit sau puternic, de la miscari gresite. Duereri in muschi si tesutul periarticular Agravare: la repaus si inceput de miscare Ameliorare: la schimbare de pozitie si miscare continua Dilutie: D 6 - D 30

Ruta graveolens (virnanul) Ca urmare la entorse si eforturi mari, lovituri, vanatai,. Umflareea pielei osul ui dupa lovituri. Umflaturi. Se simte ca batut atat la miscare cat si la repaus. La suprasolicitarea ochilor, lumina insuficienta Agravare: atunci cand se sta intins pe partea cu dureri Ameliorare: la miscare. Dilutia : D1 - D3

Ca urmare la antibiotice si cortizon sau alte medicamente Sulfur Boli aparute dupa tratamentul (suprimarea) altor boli cu antibiotice, cortizon s au alte medicamente sintetice puternice. Diluatie D 4 - D 30 si mai inalta

Atentie: cortinzonul opreste efectul la aproape toate remediile homeopate.

Remedii dupa tratamente alopate i operatii Sursa: http://teleianuhomeopat.3x.ro/Iatrogenia.htm

MINI-MATERIE MEDICAL ARNICA: Indicat nainte i dup intervenii chirurgicale invazive, cu rol hemostatic i reparator, prevenind ocul traumatic sau toxico-septic al unor infecii poteniale precum i traume le psihice post traumatice.

ACONITUM:

Indicat n fric, anxietate sau crize de panic, nainte i dup intervenii medico-chirurgic le, n apariia brusc a unor stri acute febrile, cu fric de moarte, agitaie intens i se de ap.

AVENA SATIVA:

Indicat n strile de buimceal dup morfin, eroin i alte opiacee, dup anestezie i hip iind i un tonic al debilitii nervoase dup astenii i boli istovitoare.

BELLIS-PERENNIS:

n special indicat dup operaii, fiind primul dintre remediile indicate n traumatismel e esuturilor profunde, dup intervenii mari, cu tropism special pentru traumatismele organelor pelviene; de asemenea, n durerile abdominale i n lezarea fibrelor nervoa se, exteriorizate prin dureri intense i intoleran fa de bile reci. O combinaie fericit toate aceste cazuri poate fi realizat administrnd Arnica nainte de operaie i Bellis p erennis dup operaie.

CALENDULA: Excelent cicatrizant al plgilor i esuturilor lezate, cu efect preventiv al infeciilo r posibile. mpreun cu Arnica i Bellis perennis formeaz trio-ul convalescenei dup inter venii chirurgicale.

CHINA: Remediu prompt n restabilirea echilibrelor biochimice dup pierderi masive de lichi de organice de valoare vital (hemoragii, deshidratri, vomismente, diarei, etc.) in clusiv n drame hemoragice n timpul graviditii.

HYPERICUM: Indicat n interveniile stomatologice i n general n traumatisme ale nervilor, n dureril e de dup unele infecii sau nepturi ale fibrelor nervoase, iradiate n susul nervului, p recum i n efectele adverse acute locale n imunizri.

IPECA:

n persistena indelungat a greurilor i vrsturilor, n special dup tratamente cu iradia izante, limba fiind curat.

LEDUM:

n durerile acute n caz de nepturi de injecii sau insecte i n tieturi punctiforme, cu aie de amoreal rece, frecvente dup imunizrile n mas.

NUX VOMICA: Este remediul exceselor de tot felul: medicamente, stimulante, tonice, narcotice , etc. ce induc iritabilitate marcat i furie, inclusiv constipaie.

OPIUM: n distensiile paralitice abdominale cu dificulti n restabilirea tranzitului intestin al, post-anestezice.

PHOSPHORUS:

n urmri ale anesteziei precum i n sngerrile excesive dup extracii dentare sau alte in venii sngernde.

STAPHYSAGRIA: n durerile consecutive inciziilor chirurgicale, n special n zona organelor genitourinare i n urma cateterizrilor.

THUYA: Excelent n combaterea reaciilor adverse dup imunizri, vaccinri, sero-reacii.

MINI-REPERTORIU AL IATROGENIILOR ABUZ de: -Digitalice: chin., dig., nit-ac. -Droguri: ars., AVEN., hydr., Ip., NUX-V., Puls., Sulph. -Purgative: aloe., hydr., Nux-v., op., sulph. -Plante aromatice : camph., NUX-V.

AGRAVRI dup antibiotice:

apis., ars., chin., lyc., nat-p., Nit-ac., thuj.

COMPLICAII post-chirurgicale: acet-ac., Acon., ARN., BELL-P., CALEN., Carb-v.,Chi n., Chlf., Op., Phos., Piloc., STAPH., Stront-c.

-Aderene: calc-f., calen., sil. -Hemoragie: arn., calen., Phos. -Cancer: Coca -Colici dupa litotomie sau ovarotomie: Staph. -Fistule: berb., calc., calc-f., calen., caust., graph., sil., sulph.,thuj. -Colecistectomie: CHIN., lyc. -Hernie (dureri): Hyper. -Inflamaii: acon., Anthr., arn., ars., Bell., bell-p., calc-s.,CALEN., Hep., hype r., Pyrog., rhus-t., Sil., Staph. -Paralizia intestinelor dup laparotomie: Op. -Articulaii: bry., calen., hyper.

-Mastectomie: calen., bell-p., x-ray -Orificii,traiecte: calen., coloc., staph. -Chirurgia plgilor: CALEN., Staph. -Traumatism dentar: HYPER. -ntinderi tisulare: staph.

INTERVENII stomatologice: -Extracii,sngerri: arn., calen., ferr-p., Phos. -Odontalgii dupa : Hyper., staph. -Obturaii, dureri dup: ARN., hyper., merc., Merc-i-f., NUX-V., sep. -Nervul ar fi descoperit, ca i cnd: Cham., Coff., Hyper. -Nevralgii dentare: BELL., Kalm., CHAM., COFF., Coloc., hyper.,MAG-P., Nux-m., S il.

PREVENTIV, n imunizri: Hyper., Led., puls., sil., sulph., Thuj., vario.

REACII ADVERSE dup: -Chimioterapice: ars., CADM-S., chin., Ip., nux-v. -Imunizri (acute): acon., apis., arn., bell., calen., cic., hep., HYPER.,LED., py rog., Thuj. -Iradieri: ars., CADM-S., calc-f., chin., fl-ac., Ip., nux-v.,phos., rad-br., SO L., x-ray.

REACII DUP REMEDII homeopatice: -Reacii violente fr vindecare: ars., CARC., cupr., med., MERC., Ph-ac.,phos., teuc r. -Hipersensibilitate la remedii: acon., arn., asar., carc., cham., chin., cof f., cupr., ign., lyc., MED., MERC., nit-ac., NUX-V., PHOS., PULS., Sep., Sil.,SULPH., teucr., Valer. -Potene nalte, la: ars-i., Ars., caust., hep., lyc., Med., Merc., NIT-AC., nux-v., PHOS., Zinc. SENSIBILTATE la plgi, cu febr: Acon.

URMRI ale anesteziei: Acet-ac., am-c., Carb-v., Chlf., hep., ph-ac., PHOS.

Accidente, lovituri

Arnica. Este remediul de baza, principal, la orice tip de lovituri, rani, hemato ame, cu lipsa de constiinta sau nu, cu trauma i soc. Se da in dilutie C6, C12 sa u C30 la fiecare 1-8 ore in functie de gravitate. Durerile se maresc la miscare . Teama de a fi atins. Arnica se poate aplica i local (tinctura de arnica de la P lafar aplicata local este si ea foarte buna pt. rani. lovituri si bube)

Bellis perenis. C6-C30 la fiecare 1-8 ore dupa gravitate. Recomandat in special la lovituri in muschi, glande (sani, testicule) i nervi (ca i Hypericum). Atunci c and acestea sunt dureroase, sensibile i se umfla puternic, cu congestie in vene i umflaturi puternice. Este mai indicat pentru oameni cu muschiulosi, musculatura puternica, muncitori, gradinari, sportivi. Cand Arnica nu-si face efectul trebu ie incercat Bellis.

Ledum. C30 , 3-4 zile care 4-5 globule la fiecare 12/24 ore. Este indicat la lov ituri i hematoame mai vechi la care Arnica nu a mai facut progrese. Ledum este in dicat la hematoame intinse care se simt reci la atingere. Aplicarea de caldura n u este suportata, la aplicatii reci se simte imbuntatire. Este bun i la lovituri la ochi sau la cap.

Acidum sulphuricum. Este un remediu bun, se poate folosi dupa Arnica la lovitur i atunci cand vanataile i hematoamele sunt dureroase i creeaza o senzatie de tras,. In comoaratie cu Ledum, aplicarea de caldura face bine. Remediu potrivit mai ale s la persoane slabite, in varsta care au suferit un accident. Oboseala i epuizare a lor stau in contradictie cu nervozitatea. Epuizarea i tremuratul sunt doua simp tome caracteristice. Dac durerea nu a incetat dupa cateva zile i hematoamele sunt inca prezente atunci Acidum sulphuricum ar fi un remediu demn de incercat. Dilit ia CH30 , 3-4 zile care 4-5 globule la fiecare 12/24 ore.

Hamamelis virginica. La lovituri care au creeat vanatai pe suprafata intinsa cu dureri puternice. i la lovituri la cap i fata atunci cand locul este foarte durer os i foarte sensibil la atingere i presiune. Dilutia CH5-CH30 , 1-2 zile care 4-5 globule la fiecare 6/8 ore.

Lovituri in partile moi

Lovituri in partile moi (sani, testicule, genitale, parti cu glande). Lovitura f ace tesutul cu glande s se intareasca. Intariturile care apar pot fi insotite de dureri sau nu. Conicum maculatum C30 la fiecare 12-24 ore cate 4-5 globule timp de 3-4 zile.

La lovituri in sani, care aduc cu sine congestie puternica de sange i intarire. D ureri de la frig i treceri la rece cand corpul este cald. Bellis perenis. C30 , 3 -4 zile care 4-5 globule la fiecare 12/24 ore.

Hamamelis. La lovituri n testicole cu adunare de sange dureroasa i hematoame. Es te i remediul ideal dupa operatii de varice. La lovituri cu dureri insuportabile, strivirea degetelor la usa sau lovituri la osul sacral cu dureri puternice Hypericum este remediul ideal. (CH30 in primele 4 ore la 4-5 globule la fiecare 30 de minute, dupa aceea la fiecare 8 ore timp d e 1-2 zile. In acest caz se pot folosi i comprese in apa in care sau diluat granu le de Hypericum.

Lovituri la oase Lovituri in osul gambei Ruta (C15-C30 la fiecare 1-2 ore) pentru fotbalisti sau alti sportivi care se lovesc rau.

Dezinfectarea ranilor

Calendula officinalis. Tinctura de galbenele . Cateva picaturi de calendula se d ilueaza in apa sterila i se pun pe rana. In plus se dau granule de CH6-Ch15-CH30. CH200 se da la rani foarte mari i rani care se vindeca greu. Rani care sangereaza puternic. Millefolium (CH12-CH30 in primele ore la fiecare 30 de minute dupa aceea la fiecare 4/8 ore.

Eliminarea de corpuri straine din piele, organe, tesuturi Silicea

Crampe muschiulare Magnesium phosphoricum. Cand ia nastere ca urmare a unei sfortari.

Calcium carbonicum. Cand apare in timpul somnului Cuprum metalicum (gambe, stomac)

Zdruncinarea creierului in urma unui accident Hypericum i Arnica . Aceste doua remedii se iau n acest caz alternativ , nu deoadata ci la ceva timp unul fata de altul de mai multe ori pe zi.

Degeratura, racire puternica a corpului

Racire masiva cu crampe puternice muschiulare. Cuprum metallicum C6-C12 (la fiec are 10-15minute) Degeraturi: Degete, nas, urechi degerate, cu mancarimne, roseata . Agaricus. Al te simptome: Oboseala mare dupa masa. Nu are chef de vorbit.

Traumatisme Dr. Silvia Nedelcu note de curs (27.01.2006)

http://teleianuhomeopat.3x.ro/Curs_03.htm

A. AGENTI TRAUMATIZANTI MECANICI 1. TRAUMATISME INCHISE CONTUZII, ENTORSE, LUXATII, FRACTURI

ARNICA ( extravazare sangvin)

LEDUM- tegument rece ; modificri de culoare care persist mult timp

Arnica;

Entorse, luxaii

Dac n 24-48 h. nu se amelioreaz :

paus) -

Bellis p., Rhus toxicodendron ( dureri reumatice i redoare dup o entors , agg. de re Ruta

icum

slbiciune i /sau durere mult timp dup : Calcarea carbonica, Strontium carbon edem cronic al gleznei: Bovista slbiciune a gleznelor entorse frecvente: Natrum carbonicum luxaie temporomandibular : Rhus-t

Fracturi Arnica Symphytum Ruta Calc-p, Calc-c Ferr Hypericum.

Osteoporoz posttraumatic: Cortisonum

Traumatisme la nivelul capului

Arnica Hypericum (inclusiv n leziuni penetrante)

Cicuta virosa convulsii, midriaz ( care poate persista mult timp dup tra umatism) -

Opium :somnolen accentuat, mioz; n com respiraie stertoroas sau Cheyne-Stok

Helleborus : confuzie, stupoare , i rostogolete capul pe pern, micri mastica torii, fruntea ncruntat- ncreit , midriaz , cu oligo /anurie;

Gelsemium: dureri occipitale, stare de slbiciune i tremurturi ale membrel or, greutate a pleoapelor .

Urmri ale traumatismelor craniene: Natrum sulphuricum vertij:- arn.; cic.; Nat-s ;op.; ruta; cderea prului: Hyper. amnezie: am-c.; ARN; cic.; hyper.; merc.; Nat-s ;rhus-t.;

depresie: arn.; carc.; Cic; con.; hell.; hyper.; Nat-s; puls.; rhus-t. ; sul-ac.; sulph.; pierderea vederii sau a auzului : arn. convulsii: ARN ;art-v.; CIC; Hyper; Nat-s

Traumatisme ale coloanei vertebrale 1. 2. 3. Arnica Hypericum Natrum sulphuricum

cu transpiraii ale minilor i/sau picioarelor: Nitricum acidum; cu anurie: Arn; rhus-t; Tarent

Traumatisme oculare la nivelul orbitei: Arnica; la nivelul globului ocular: Symphytum;

leziuni corneene: Euphrasia: produce n special inflamaii oculare i nazale , cu secreii abundente: secreia lacrimar este iritant i vscoas ( iritant apoas : Mer s) iar cea nazal neiritant (lacrimar neiritant i nazal iritant: Allium cepa); ag. de c ur, seara, lumin, amel. de aer rece.

cu dezlipirea retinei: Gelsemium leziuni penetrante: Hypericum, Calendula

Posttraumatic: cataract: Tellurium ; strabism: Cicuta.

Alte probleme care pot aprea dup traumatisme nchise:

edem testicular dup lovituri: ARN ; Con.; Puls avort: Arn; cinnm.; ham.; Puls.; Rus-t.; ruta. menstruaie: CROCUS. amenoree: Colocynthis. cancer mamar: arn.; Bell-p.; calen.; Con. hyper.

2. a.

TRAUMATISME DESCHISE plgi: Prin zgriere, sfiere, tiere

CALENDULA acioneaz ca antiseptic aplicat local, prevenind infecia, i poate vindeca plg i deja infectate- n potene nalte; are, de asemeni, efect hemostatic i antialgic.

(Simptome extrase din repertoar pentru Calendula cu max. 5 remedii/ rubric)

MIND - DELUSIONS - falling - height; from a HEAD - FRACTURES - Skull; of HEAD - INJURIES of the head; after Scalp HEARING - IMPAIRED - distance - amel. HEARING - IMPAIRED - noises - amel. HEARING - IMPAIRED - riding in a carriage - amel. NOSE LACERATION MOUTH - INJURIES - Tongue laceration STOMACH - HEARTBURN - horripilation, with BLADDER - INJURY, operations after 1/1 4/1

5/1 2/1 1/1 3/1 5/1

1/1 2/1

3/1

URETHRA - PAIN - tearing - chill, during FEMALE GENITALIA/SEX - CONDYLOMATA - Uterus Cervix FEMALE GENITALIA/SEX - LOCHIA - offensive - delivery, after instrumental

1/1 3/1 1/1

FEMALE GENITALIA/SEX - MENSES - copious - abortion or parturition, after - deliv ery; after instrumental 1/1 LARYNX AND TRACHEA - INJURIES to air passages CHEST - ABSCESS - Mammae - threatening, in old cicatrices /1 CHEST - CANCER - Mammae - contusion, from 4/1 BACK - WOUNDS, spinal 3/1 EXTREMITIES - FRACTURES - open fractures 1/1 EXTREMITIES - HEAT - Foot - eating; after 1/1 1/1 4

STAPHYSAGRIA ca i Arnica, un policrest important este remediul de elecie n tratamen tul plgilor tiate, cu margini regulate, curate sau cu contaminare minim ( anfractu oase i contaminate - Calend. ), cum este i cazul plgilor operatorii; o alt indicaie major o reprezint traumatismele aparatului urogenital.

HYPERICUM este util n orice tip de traumatism n care este afectat direct sistemul nervos, inclusiv n plgile penetrante la nivel cerebral, ocular, n fracturile cominu tive cu lezarea nervilor , n orice fel de leziune care afecteaz o zon bogat inervat etc. Specific pentru Hypericum este caracterul ascuit, iradiant al durerilor.

b.

Prin nepare:

LEDUM plgi nepate, infectate, nepturi de insecte sau mucturi de animale (dar i ent u contuzii) cu inflamaie, edem, coloraie violacee sau tegumente marmorate (modif icrile de culoare persist mult timp) i reci cu simptomatologie ameliorat de aplicaii reci ; profilaxia tetanosului tetanigene.

Inepturile de insecte se pot trata doar local cu tincturi de Ledum, Urtica, Hyperi cum sau Calendula, sau, n cazul unei reacii exagerate, se pot administra i intern :

Ledum edem rece , durere amel. de aplicaii reci;

Apis inflamaie care se dezvolt foarte rapid cu edem, durere arztoare usturtoare , pr urit, culoare roie sau roz i tegumente fierbini, amel. de aplicaii reci;

Cantharis vezicule cu durere intens arztoare i prurit, amel. de aplicaii reci.

neptur de albin: Apis, Arn.; Carb-ac.; Led.; Urt.; / oc anafilactic: CARBOLICUM ACIDUM

neptur de viespe: Arn.; Led.; mez.

Mucturile de erpi: Apis, Ars.; Bell.; Camph. ; Cedr.; Echi.; Euph.; LACH.; LED.; Vi p.

B. Ageni traumatizani termici

1. Degerturi: AGAR(dureri neptoare ca i cum ar fi mpuns de mii de ace fierbini sa dimpotriv, reci ca gheaa).; LACH.; NIT-AC.; PETR.; PULS.

2.

Arsuri:

uoare- grd I II : local Urtica, Hypericum, Calendula i intern Urtica sau Ca ntharis, care controleaz foarte bine durerea; grave: se trateaz nti ocul cu Arnica, Aconitum, Opium .a

Urtica urens: eritem, dureri neptoare prurit Cantharis: flictene, dureri foarte intense, arztoare( senzaie ca de ap clocotit), amel . de aplicaii reci;

Arsenicum album: leziuni nchise la culoare tent negricioas (flictene, escare, ulcer aii, gangren), dureri foarte intense, violente, arztoare ( senzaie ca de crbuni ncini meliorate de aplicaii calde. Pentru arsuri care se vindec greu: carb-ac.; Caust Arsuri de iradiere: calc-f; phos; rad-br.; X-ray

3.

Insolaia: Aconitum, Belladonna, Glonoinum , Natrum carbonicum

C. Electrocutarea: starea de oc se trateaz cu Acon.; Morph, iar arsurile i eventual ele fracturi, cum s-a artat mai sus. GENERALS - DEATH APPARENT - lightning-stroke; after: lach.; nux-v. GENERALS - ELECTROSHOCK; ailments from: morph.; phos.

D Inecul: Antimonium tartaricum, Lachesis. E. Intoxicaia cu CO: GENERALS -DEATH APPARENT - carbon monoxide, poisoning from: acon.; bell.; op.

Samuel Hahnemann: ORGANON OF MEDICINE ( Ed. Marineasa, Timioara 1999) pag.186 :

Tratamentul unor asemenea boli (care se datoreaz doar unei leziuni externe) este la sat n seama chirurgiei, dar acest lucru este corect doar atta timp ct partile afect ate solicita ajutor mecanic, prin care obstacolele externe din calea vindecarii, care este de asteptat sa aiba loc doar prin agentii fortei vitale, pot fi ndepar tate prin mijloace mecanice, ca de exemplu: reducerea dislocarilor, prin ace si bandaje pentru sutura plagilor, prin presiune mecanica pentru a opri hemoragia d in arterele deschise, prin extragerea corpurilor straine ce au penetrat partile vii, prin efectuarea unei deschideri a unei cavitati n scopul ndepartarii unei sub stante iritante sau pentru a nlesni evacuarea puroiului sau a colectiilor de lich ide, prin apropierea extremitatilor unui os fracturat si pastrarea lor n aceasta pozitie printr-un bandaj potrivit - ghips. Abcess cu puroi Hepar sulfuris dar nu la locuri inchise (dinti) !

Intoxicatie alimentara Alimente Remediu imediat Tratare ulterioara Carne Ars., Botul. Cupr-ars. Carb-v. Carnati Ars. Bell., Botul. Acet-acid. Bry. Carb-v.

Scoici i crabi/creveti Ars. Cupr-ars. Urt-u. Carb-v. Ceai de urzica Carb-v. Peste i icre Ars., Botul. Cupr-ars. Merc-corr. Carb-v. Branza/Cascaval vechi Ars. Carb-v. Branza/Cascaval stricate Ars., Cupr-ars., Bot.ul. Carb-v. Grasime ranceda Ars. Carb-v. Oua Carb-v. Carb-v. Conserve Ars. Botul. Carb-v. Inghetata, ciocolata, Lapte, dulciuri facute cu acestea

Fructe Lapte Ars. Carb-v. Fructe Puls. Carb-an. Cartofi Nux-v. Stram. Carb-an. Legume Ars. Ceai de ghimbir Carb-an. Vin stricat Ars. Carb-v.

Diaree Argentum nitricum. Cand diareea devine mai puternica dupa mancat sau baut, scaun verde si amestecata cu pielea intestinului. Apare deseori la copii care au mancat prea multe dulciuri.

Arsenicum album. Cand diareea apare dupa o toxifiere alimentara, man care stricata. Scaun urat mirositor si senzatia de arsura in rect.

Dupa mancare grasa: Nux Vomica sau Pulsatilla Dupa excese alimentare: Nux Vomica Dupa mancare stricata: Arsenicum album Diaree apoasa, cu sange, secretoasa: Mercurius solubilis Dupa lapte: Calcium carbonicum Dupa soc psihic, emotii: Aconitum Dimineata imediat dupa sculare, eventual cu hemorizi: Sulfur C6 sau C12 Dupa mancat de fructe, scaun ca oua batute, gaze. China C6 Diaree cu crampe puternice care se amelioreaza atunci cand se sta aplecat peste burta. Scaun subtire, spumos i galben. Colocynthis C6 Imbalonare Carbo vegetabilis. Imbalonare normala Arsenicum album. Cand gazele au un miros urat Argentumm nitricum: la ulcer, gastrita, nervozitate, irascibilitate. Lycopodium. Cand dupa lasarea de gaze imbalonarea se reduce

Sulfur. Cand durerile de burta sunt insotite de gaze rau mirositoare care apar seara si noaptea. Pulsatilla (mai ales la copii, dac simptomele se potrivesc)

Ragaieli Ragaieli acre, aciditate la stomac, gust acru, voma acra, scaune acre, corpul in treg miroase a ascur. Magnesium carbonicum D 4-6. aciditate, gust acru, voma acra, diaree verde, acida, dereglari gastrice-intestin ale cu supraciditate si lipsa de bila. Natrium sulfuricum D 6.

dupa fiecara masa, ca si cum stomacul ar plezni de la imbalonare, gazele ies cu galagie prin esofag; pofta insatiabila de zahar sau dulciuri; durei de stomac; s labiciune la digestie, dureri de stomac si ulcere. Argentum nitricum D 4-6. Constipatie - Constipatie indaratnica. Scaune neregulate, tari, ca de oaie. Uscaciunea mucoa selor; intepaturi in anus care creeaza stari proaste. Lenea intestinelor fara du reri, scaun greoi insotita de ruperea anusului cu sangerari si senzatie de rana. Hemoroizi. Natrium muriaticum D 6-12.

- Constipatie ca urmare a lenii intestinelor si a parezei a partii finale ale i ntestinului gros. Senzatie de cartof in anus care doreste sa iasa afara. Anacard ium D 6-30.

- lenea partii finale ale intestinului gros, chiar si scaune moi necesita sfort are, pacientul nu simte nevoia de golire. Alumina D 10-30-200. Remediul se potr iveste bine la persoane slabe, anemice sau la copii mici. Bryonia D 6-15-30 este un remediu suplimentar care are simptome similare.

- Scaune dese si fara folos; scaune mici cu golire insuficienta ca urmare a nef unctionarii adecvate a intestinului gros. In special la persoane brunete cu ochi caprui, burta umflata, limba incarcata. Nux vomica D 6-15-30-200.

- Scaun tare, uscat si care se farama, in parte acoperit cu secretie, care iese foarte greu. Stare melancolica, trista. Inrautatire seara si noaptea. Amonium mu riaticum D 3-4.

- Scaun tare, uscat si faramicios, iesire necompleta, tendinta la crampe. Inrau tatire dupa pauze de liniste, mancarecare. Imbunatatire la miscare si la aer lib er. Magnesium muriaticum D 30-15-4.

- constipatie ca urmare a lipsei de secretiilor, scaun uscat, tare, fara nevoia de a iesi. Inrautatire dupa miscare. Imbunatatire la presiune. Bryonia D 4-6.

- Constipatie indaratnica. Constipatie la gravide. Scaunele se lipesc de anus ca lutul. Simptome tipice: tip de om arogant, mandru, suprasensibil, enervari ist erice legate de actul sexual. Inrautatire la liniste, in camera si seara. Platin um D 4-6-12. In principal un remediu pt. femei.

- Constipatie alternanta cu diaree, in general la batrani. Diaree cu resturi de mancare nedigerata. Scaune tari si lichide in acelasi timp. Presiune in stomac. Inrautatire de la fierbinte, de la mancare, dupa udari cu apa rece. Antimonium c rudum D 4-6.

- Atonie, pareza a intestinului ca urmare a slabicunii sau ca urmare a crampelor dupa scaun uscat si noduros. Nu se simte nevoia de a iesi afara. Opium D 8-30 a lternat cu Nux vomica D 4.

rea burtii si senzatia hise la culoare, tari, nus. Thuja D 6-15-30.

Constipatie brusca, incapatanata, de cateva zile cu umfla ca ceva se misca in ea; constipatie cronica cu scaune inc de multe ori mari. Scaunul intra cateodata si inapoi in a Remediu se potriveste la constitutia limfatica.

- Nevoia de a iesi fara succes, cu dureri mari de la sfortare si inrosire a fete i; scaun greoi din cauza la hemoroizi, hemoroizi care ard, mananca, durerosi, ra na. Inrautatire la mers, vorbit tare. Causticum D 6-15-30.

- Constipatie la femei in timpul sarcinii sau la boli ale aparatului genital. S epia D 6, Graphites D 3-4.

-Constipatie la apendicita. Bryonia D 3, in special la persoane blonde cu ochii albastri; Nux vomica D 4 la bruneti

- Constipatie cronica si de durata. Lycopodium D 6, in cazuri cronice Lycopodiu m D 30 si des cate o o doza de Sulfur D 30, in special la persoane predispusi l a guta si la boli de rnichi, vezica si organe genitale.

- Constipatie cronica cu dureri de cap si imbalonoare. Scaun greu si uscat cu te ndinta de iesire prin anus a intestinului gros. Acest lucru se intampla indeoseb i la cei cu afectiuni de ficat, vezica biliara. Podophyllum D 2-6. Boli de stomac Gastrita, ulcer. Probleme cu stomacul, cu ragaiali si rau dupa fiecare masa, ca si cum burta ar vrea sa explodeze de imbalonare; ragaieli puternice: mare dorint a de dulciuri. Dureri, senzatie de rana in stomac; sufocare, voma secretoasa si inchisa la culoare; ulcer cu radiatii in piept burta si umeri. Se agraveaza dupa masa si bauturi. Argentum nitricum D 30-15. In special potrivit la oamenii irascibili, grabiti, c are vorbesc ori repede ori deloc, ulcer din cauza nervoasa. La ulcere si gastrit a cronica acest remediu a fost dovedit ca fiind foarte potrivit, mais ales cand este alternat cu Atropinum sulfuricum D 4-6. Dureri de stomac. Sunt cele mai rele doua pana la trei ore dupa masa. Dureri car e strang stomacul, crampe; se inrautatesc la atingere sau aer rece. Dureri inten

se, rotitoare; rau, iritatie; ameteli. Gust acru, ragait acru. Imbunatatire de a bia dupa ce s-a terminat digestia. In special la persoane cu piele inchisa si o chi de culoare inchisi. Nux vomica D 6-15-30-200. - Inflamatia mucoasei stomacului, ulcer la stomac. Dureri arzatoare, de gen cram pe la stomac si in corp care se inrautatesc de indata ce se mananca si se bea ce va, in special ceva rece. Arsura, slabiciune, neliniste, frica sunt simptomele i mportante. Se inrautateste intre 12 si 2 noaptea, la frig, umezeala. Imbunatatir e la caldura, bauturi calde. Arsenicum album D 6-15-30. - Ragaieli si senzatie de arsura in esofag, ragaieli acre, aciditate, sughit, im balonare si crampe in plexul solar cu dureri ale acestuia, imbalonare si senzati e de saturatie dupa putina mancare. Ragaieli si scaune la copiii care primesc la pte la sticla, intariri ale iesirii stomacului. Simptomele caracteristice: nisip rosu in urina; senzatie de saturatie si dupa mancare putina, aciditate generala , gaze puternice. Inrautatire dupa ce s-au consumat fainoase, fasole, varza, de la caldura, intre ora 13-14. Lycopodium D 10-15-30. - Dyspepsie cu ragaieli acre sau miros putrezit, umflarea burtii. Senzatie de ra u cu inegrirea vederii; senzatie de rau cu mare slabiciune pana la lesin; senzat ie dureroasa de gol in stomac. Vomitatul si sufocatul de/cu mancare. Voma la gra vide, saliva amara sau acra.Senzatia ca ceva ar fi intors in stomac sau ar iesi prin stomac afara. Simptomele caracteristice: senzatie ca ceva ar patrunde in st omac, senzatie ipohondrica, slabiciune, fata galben-palida. Remediu pt. femei: S epia D 6-15-30-200

Senzatie de rau puternica si de durata, fara dureri deosebite; salivare accent uata, trebuie sa o inghita mereu; raceala la stomac, deranjare la stomac cu senz atie de rau si vomitat, senzatie de scarba la toate mancarurile, vomitat de sang e inchis la culoare, rosu deschis sau negru ca smoala, membre reci, puls slab, pielea fetei cazuta insa fara dureri intepatoare sau arzatoare. Simptomele carac teristice: rau, sangerari profunde, inrautatire la caldura, umezeala, mancat pre a mult: Ipecacuanha D 4-6.

Raceala la stomac dupa prajituri, mancare grea, grasa. Stomac deranjat cu puti na sete sau deloc. Ragaiala mancarii, gaze, fiere cu senzatie de rau; Senzatia c a a mancat prea mult, stomac nervos, imbalonoari cu dureri, repulsie fata de man care grasa si fainose coapte, pofta de fructe si acrituri. In general la oameni blonzi cu piele deschisa care au tendinta sa planga usor. Tendinte pentru raceli . Inrautatire la caldura. Pulsatilla D 2-4.

- Afectiuni dupa imbalonari exagerate, stomacul este plin si intins, ragaieli fa ra continut dupa mancare sau bautura sau ragaieli permanente; dureri si arsuri i n stomac care sunt mai rele atunci cand se sta pe spate; durerea incepe la ora d upa masa. Inactivitatea deplina a stomacului, mancarea inghitita ramane nedigera ta si putrezeste in stomac. Simptomele caracteristice:fata albastra sau albastra -neagra. Tendinta la imbalonari cu ragaieli ca de ulei stricat, slabiciune gener ala. Carbo vegetabilis D 30-15-10.

Gastrita, ulcer, ulcer pe fond nervos, sispepsie atonica. Stramtorarea intrari

i stomacului, mancarurile digerate ies din nou afara. Vomitat de mancare sau san ge curat sau amestec de mancare cu secretie, sange si fiere. Vomitat ca satzul d e cafea, umflare, durere, senzatie de durere la presiune ca si arsura in capul p ieptului : vomitat de sange sau mase inchise ca si durerile puternice care radia za catre umeri indica procese ulceroase iar senzatia de gol si de slabiciune ind ica dispepsie. Simptome caracteristice: arsuri, imbunatatire temporara dupa bau turi reci, inrautatire dupa caldura. Phosphorus D 30-15.

dureri gen crampa la stomac atunci cand limba este neincarcata; dureri taietoar e si scurte in zona stomacului care se imbunatatesc atunci cand se ghemuieste. O inghititura dintr-o bautura rece inrautateste mult; sughit necontenit; dureri a rzatiare cu vomitat si sughit necontenit. Nevralgii la stomac cu ragaiala si vom itat de mancare sie fiere. Simptome caracteristice: inrautatire de la rece si ba uturi reci, la atingeri si miscare. Imbunatatire la caldura. Magnesium phosphori cum D 3-6.

Senzatie de slabiciune si gol in stomac si la plexul solar sau senzatie de ca s i cum peretii stomacului ar atarna fara putere. Aceasta senzatie este insotita d e oftat, cascat si respiratie adanca. Dureri de stomac pe fond nervos sau de la raniri sentimentale si pierderi. Colici la femei isterice. Inrautatire dupa schi mbari de stare, sperietura, dor, lipsa cuiva. Vrea sa fie singur. Urinat puterni c. Ignatia D 30-15-6.

Dureri de stomac, crampe pe baza nervoasa cu presiune intre umeri. Arsuri pute rnice in stomac si dureri. Ulcere. Vomitat de mancare multa care a stat mult in stomac, salivare puternica, scuipat de apa. Bismutum subnitricum D 2-3.

Aciditate, ragaieli acre, vomitat acru, gust acru in gura, scaune acre, tot omul miroase acru. Agravare noaptea si la liniste. Pofte de acrituri. Magnesium carb onicum D 1-3

Aciditate, si cronica, de obicei cu apetit si sete puternice, dorinta de a manca lucruri nedigerabile, inrautatire de la frig uscat sau umed. A se analiza bine tipul Calcium. Calcium carbonicum D 3-6, ca remediu de constitutie. Acest remedi u in dilutii joase leaga acidul din corp si mucoase Ulcere . Bismutum subnitricum D 1-2 ca remediu principal, la fiecare 2 ore un var f de cutit. In plus Calcium carbonicum D 2 pentru legarea acidului in surplus s i atunci cand este vorba de bruneti cu piele inchisa si ochi caprui ca remediu u ntermediar Calcium jodatum D 4. Pentru schimbarea starii odata pe saptamana o doza de Silicea D 30 si de Sulfur D 30. Pentru vindecarea ulcerului s-a dovedit util urmatorul ceai : Herba (Hb) Veronic a, Herba Thymus vulg., Hb. Petroselinum, Hb. Hypericum, Fol. Menthae pip., Cort. Condurango. La tendinte catre ulcer si gastrita cel mai bun remediu pentru intarirea mucoase i stomacului s-a dovedit: Aqua marina D 3 si Acidum sulfuricum D 30.

Ulcere, si la duoden, vomitat de secret gros si atos, dureri ascutite in plex car e radiaza pana la gura imediat dupa masa. Imbalonare. Inrautatire la aer curat, bere, dupa ora 2-4 noaptea. Aspect important: toate secretiile sunt groase si at oase. Kalium bichromicum D 3-6. Vomitat sau ragaieli dupa masa, mancarurile stazu in stomac si sunt vomitate noa ptea.. Lipsa completa de apetit care alterneaza cu foame permanenta. Carnea, unt ul, painea nu sunt suportate. Dureri in intestine, scaune cu mancare nedigerata fara a fi insotite de durere. Constitutie anemica. Simptome caracteristice leich tes inrosire brusca a fetei, mersul incet prin camere face bine, desi eset slabi ciune mare care il sileste sa se aseze din nou. Ferrum metallicum D 30-15.

Vomitat neincetat la ulcer si cancer la stomac. La dispozitie pentru cancer la stomac si banuiala sa se dea din timp Cadmium sulfuricum D 4. Dereglari de digestie, presiune in stomca, senzatie de piatra la stomac, vomitat dupa mancat, agravare la miscare, durere ca de rana in capul pieptului la tusit , atacuri de febra la vezica biliare, in special potrivit la persoane brunete. B ryonia D 3-4-6. Arsuri si dureri intepatoare la intrarea sau iesirea stomacului, tumori, cancer la stomac, dureri arzatoare in sani si uter, cancer la uter cu aceste simptome p ot fi vindecate cu Lapis albus D 15-10-6.

Diabet Cu dieta alimentara potrivita, vointa si incredere, cateva remedii naturiste sau homeopate potrivite si evitarea medicamentelor chimice se poate vindeca orice f orma de diabet. Insulina artificiala nu face nimic altceva decat sa impiedice vi ndecarea, sa creeze dependenta si sa distruga complet pancreasul care nu mai est e in stare sa produca singur hormonii necesari. Acest lucru este dorit de indust ria farmaceutica Cauzad o gramada de dependenti pe viata de drogul numit insulin a de care este greu de lepadat mai ales cand domneste frica. Avantajul bolnavulu i de diabet este ca el este in stare sa vada schimbarile in sange daca isi monit orizeaza zaharul si este in stare sa vada ce alimente ii fac rau si daca remedii le ii fac bine. La diabet ca si la bolile de rinichi este importanta evitarea ma rgarinei si a uleiurilor rafinate si consumarea numai de ulei presat la rece (ma sline sau mai bine floarea soaerlui) si de unt.

Mai jos un extract dintr-un articol de pe http://www.eva.ro/sanatate/articol152 .html :

In medicina chineza ele sunt atat de complementare incat sunt considerate a fi un singur organ. Stomacul este organul asociat lor si impreuna reprezinta elementu l pamant; splina si pancreasul ca organ plin, Yang si stomacul ca organ gol, Yin . Culoarea elementului pamant este galben, anotimpul este vara indiana sau vara ta

rzie (corespunzator lunilor august-septembrie), emotiile negative sunt ingrijora rea, anxietatea, depresia, iar cele pozitive deschidere, claritate, comunicare, stabilitate. Organul de simt al splinei-pancreasului sunt buzele si, din punct d e vedere energetic, ele controleaza sistemul nervos. Binenteles ca apare de la sine intrebarea cum de controleaza sistemul nervos? Si mplu, cand noi traim intens o emotie negativa, cum ar fi ingrijorarea, simtim un gol in stomac. Aceasta senzatie blocheaza mai intai stomacul, splina si pancrea sul, dupa care intregul plex solar. Odata blocat plexul solar, puterea noastra d e concentrare scade, echilibrul nostru energetic se pierde si, odata cu el, clar itatea in gandire. Comunicarea cu cei din jurul nostru devine tot mai greoaie, c reste anxietatea si sentimentul de insingurare; toate acestea culminand cu depre siile nervoase care pot fi de scurta durata sau se pot agrava, cand aceste stari se repeta la un interval mic de timp. 1. Pancreasul joaca un rol important in intregul sistem digestiv, ceea ce inseam na, printre altele, faptul ca acesta controleaza nivelului glucozei in sange. De exemplu, daca pancreasul este slabit si incepe sa lase sa scape secretii (insul ina) in fluxul sanguin, el va neutraliza zaharul care se gaseste acolo si va pro voca o afectiune numita hipoglicemie care este de fapt o insuficienta a nivelulu i glucozei in sange. O persoana care sufera de hipoglicemie vrea sa manance mult si mai ales lucruri dulci; aceste substante patrund in fluxul sanguin si stimul eaza pancreasul, ceea ce provoaca o noua scadere a nivelului de glucoza in sange . Dupa aceasta prima etapa, diabetul (hiperglicemia) are toate sansele sa se ins taleze. Daca acest lucru se intampla, pancreasul se deterioreaza. Diabetul face ca persoana bolnava sa devina dependenta de injectiile cu insulina ; aceste injectii neutralizeaza glucoza din sange, dar nu contribuie in nici un fel la activarea sistemului digestiv. In plus, hiperglicemia ingroasa sangele si il ingreuneaza, ceea ce afecteaza puternic circulatia. Inima trebuie sa lucreze mai mult in aceste conditii, astfel incat oamenii care sufera de diabet au, in acelasi timp, si probleme cardiace. In sfarsit, cum cele sapte glande endocrine depind unele de altele, o functionare proasta a pancreasului determina un dezech ilibru al glandelor suprarenale, iar acest dezechilibru afecteaza la randul lui glandele sexuale (impreuna cu rinichii), bila, tiroida si chiar pineala si pitui tara.

2. Splina joaca de asemenea un important rol in sistemul imunitar prin participa rea ei la procesul de hematopoeza (sau, mai simplu spus, de fabricare) a sangelu i. Sanatatea ei ne asigura o buna rezistenta la efort. Cu toti am simtit cateoda ta, cand am depus efort fizic intens sau am alergat mai mult decat eram obisnuit i, dureri care ne indicau suprasolicitarea splinei. Energia stabila a splinei da sistemului nostru energetic putere si echilibru, o eventuala extirpare a spline i creand un dezechilibru major ce deschide o veritabila cutie a Pandorei din car e se vor revarsa multe probleme. De aceea, cel mai bine este avem grija de intregul nostru corp care, functionand in conditii optime, ne va da posibilitatea sa ne urmam visurile in deplina sana tate.

Diabetes melitus

Pentru inceput se da Natrium sulfuricum D 4-6-12 ca se fie activate ficatul, vez ica biliara, splina si panecreasul. De doua ori cate o doza cu o ora, o ora juma

tate inainte de masa si de 2 ori pe zi cate 10 picaturi de Lycopodium D 12-6.

Remediul principal pentr pancreas si diabet este Uranium nitricum D 4-6 cu urmat oarele simptome: slabiciune mare, lipsa de putere, oboseala, senzatie de frig, a meteala, dureri la cap la ceafa, proasta dispozitie, umflarea pleoapelor inferio are, nu ii place lumina, lacrimari.

La pierdere mare de putere si a greutatii Arsenicum D 6-30. La depresie, oboseal a si astenie, memorie slaba, dureri de cap: Kreosotum D 4-30 si la depresii si s enzatie de arsura la zona rnichilor Acidum phosphoricum D 3-4-6.

Cand in afara de sete si foame permanenta exista si dureri reumatice in articula tii este indicat Acidum lacticum D 6-200 care este un remediu important si efici ent.

La mucoase uscate cu sete si anemie Natrium muriaticum D 200-30.

Daca la diabet se mai adauga pe langa simptomele normale si urina puternica, set e exagerata, uscaciune a gurii, zahar in urina ca si : scaune usoare si apoase, pierderea greutatii, somnolenta atunci Magnesium sulfuricum D 4-6 este un alt re mediu potrivit. Dupa autori americani Syzygium Jambolanum D 2 ar fi un remediu principal la dia bet care a vindecat multe cazuri grele cu o doza zilnica in timp de cateva sapta mani.

Diabetes insipidus. La acesasta forma de diabet este prezentza o anomalie a meta bolismului apei, cu urinat puternic, sete chinuitoare fara schimbarea anatomica a rinichilor. Urina nu congtine nici zahar nici albumina. Cauza este o dereglare in creieu la hipofiza. Remediul potrivit este Acidum phosphoricum D 2. Infarct de inima La infarct se poate da imediat Cactus. La infarctul tipic cu durere distrugatoar e, rau, mai trebuie considerate i Latrodectus mactans i Lobelia. Cactus are senzatia unui inel de fier (sau o ghiara) in jurul pieptului care dev ine din ce in ce mai stramt. Latrodectus mactans simte o durere distrugatoare, tipete din cauza durerii, burt a tare ca piatra, intinderea durerii n mana stanga, piele rece ca de marmora, pul s rapid i slab. Lobelia : arsura n piept, lipsa de aer, agravare de la cel mai mic efort, dureri le de inima mai mici la umblat , se agraveaza de la fumat. La celelalte remedii vezi anghina pectorala.

Remediu de casa pentru infarct i comotie cerebrala

Sursa: http://www.melhorn.de/Herzinfarkt/Herzinfarkt2.htm#1821

Infarctul i comotia cerebrala se creeaza de fapt lucru inca ignorat inca de medic ina clasica - din cauza supraaciditatii sangelui. Cei mai multi oameni au un san ge mai acid ca otetul de casa ! Riscul de infarct i comotie cerebrala este calcu labil, se poate masura n sange dupa valoarea PH a sangelui i nu depinde decat de a limentatie, stress i fumat. Cu ct mai acid este sangele cu att mai mare este riscul . Sangele, ca i toate lichidele corpului, este la oameni sanatosi bazic i nu acid. Cele mai multe accidente cerebrale sau cardiace se petrec dupa mese copioase sau alimentatie gresita, bauturi alcoolice i mai ales cafele care maresc aciditatea sangelui n mod brusc. n caz de infarct trebuie neutralizata ca urmare ct mai repede aciditatea i pentru acest lucru se poate folosi o substanta prezenta aproape n or ice casa: Bicarbonatul de sodiu. Acest lucru se poate face i preventiv dupa astfe l de excese alimentare. Deja la numai cateva minute dupa luare de bicarbonat de sodiu pacientul cu pericol de infarct sau comotie cerebrala simte o usurare. Bi carbonatul de sodiu ii poate salva viata ! Orice om care a avut deja un infarct ar trebui sa-l poarte la el (impreuna cu remediile homeopate Cactus si Strophan tus) Acest remediu trebuie insa dat cat mai repede i in doza mare: circa o lingurita plina la jumatate de pahar de apa !

Dupa infarct

Rhus toxicodendron. Atunci cand bratul stang se simte slab i fara simt dupa infar ct.

Miocardita acuta (inflamatia muschiului inimii) Lachesis - tendinta de lesin, puls neregulat, buze i limba vanate.

Digitalis - la palpitatii care se agraveaza la cea mai mica miscare, puls rapid , lipsa de aer, inima se simte de parca ar vrea sa inceteze sa mai bata, glezne umflate

Vipera glezne umflate puternic de parca ar exploda, mai ales atunci cand picioar ele atarna i buza superioara sensibila la atingere

Palpitatii i dereglari de ritm cardiac

Nux vomica puls rapid dupa mese, consum de alcool sau extenuare nervoasa, n plus friguri i supraexcibilitate Cactus batai puternice de inima care se agraveaza de la stat intins pe partea st anga i mai puternice inainte de menstruatie. Ameteala, lipsa de aer i imbalonare Lachesis tendinta de lesin, senzatie de stramtorare n piept, teama, mai ales la c limateriu Mochus palpitatii n urma emotiilor puternice (isterice) sau n urma frigului, tremu ratul inimii, puls slab, tendinta de lesin Natrium muriaticum palpitatii care tremura intregul corp. Senzatie de stramtorar e n piept, caldura i simpatia altora agraveaza. Mari consumatori de sare. Oameni t risti, mai introvesrtiti, sensibili. Pulsatilla palpitatii dupa caldura sau mancare multa i grasa, slabiciune generala Spigelia palpitatii, miros rau din gura, dorinta de bauturi fierbinti, bautul pa re sa linisteasca inima Digitalis Palpitatii care incep cu senzatia ca inima a stat pe loc, cea mai mica miscare intareste aceasta senzatie Aconitum - palpitatii subitem dupa un soc, teama de moarte

Palpitatii, dureri de inima, fibrilatii. Atacuri de sufocat cu lesin, sudoare re ce la fata i lipsa de constiinta; batai neregulate, lipsa de batai, zgomote la in ima bolnava organic. Edeme la menbrele din partea stanga. Mersul sau statul inti ns pe stanga agravarea rau. Senzatie ca inima ar fi tinuta de o banda metalica. Amorteala n mana stanga. Slabiciune generala i epuizare. Insomnie cu pulsare mare a arteriilor de la tample. Dereglari de circulatie pe baza nervoasa sau organica . Cactus grandiflorus D1-4, la dereglari nervoase D4-D6-D30

Dureri de inima, puls neregulat, defecte la ventile, activitate extrema a inimii ( se vede prin haine), cu nervozitate i teama. Palpitatii puternice i zgomote de la inima. Pacientul poate sta numai pe partea dreapta sau cu capul ridicat, dure ri periodice, nevralgii, migrene, n special pe stanga. Spigelia D3-6 un remediu v aloros la cele mai acute, violente defecte de ventile. La nervozitate mare se da u dilutii mai inalte D15-D30.

Palpitatii puternice cu teama, vene pulsatoare la gat i cap, congestie catre piep t, presiune la zona inimii cu senzatia ca inima ar vrea sa stea pe loc, tensiune inalta cu dureri de cap i insomnie. Depunere de calc pe arterii. Inimga grasa la persoane n varsta, corpulente. Anghina pectorala. Depresiuni i lipsa de chef de v iata i ganduri de sinucidere. Aurum met. CH6-30.

Crampe cardiace, anghina pectorala, lesin, pierdere subita de putere. Piele rece ca ghiata i sudoare rece. Camphora Rubini, un remediu foarte eficient.

Palpitatii cu slabiciune i senzatie de lesin. Mai rau la intins. Pierderea neregu lata de batai de inima. Mai rau la stat intins pe partea stanga. Puls puternic c are zdruncina tot corpul, n special la persoane anemice sau slabite ca urmare a supararilor, pierderilor de sange i a exceselor. Natrium muriaticum (chloratum) C H30-CH200. Slabiciune cronica a inimii cu lipsa de aer, congestii, retentii de apa n picoae, dilaterea inimii. Urmari ale ventilelor bolnave ale inimii, inima grasa. Kalium arsenicosum D3-4. S-a dovedit util ca tonic cardiac la bolile cronice.

Defecte de ventile n legatura cu reumatism cronic, dureri reumatice n zona inimii. Dureri puternice la aplecat; dureri de inima la urinat sau la menstruatie. Fibr ilatii la nervozitate. n plus simptome reumatice: Umflarea i inrosirea articulatii lor mici cu sensibilitate mare. n urina se gasesc cantitati mari de secretie, aci d uric, puroi. Lithium carbonicum D1-3 Insuficienta cardiaca La insuficenta cardiaca pe partea dreapta a inimii creste tensiunea n venele care duc la inima i lichidele sunt manate n organe i tesuturi. Simptomele tipice sunt: oboseala, slabiciune, umflarea gleznelor, ale picioarelor i la partea inferioara a trunchiului. Cand se apasa cu degetul pe piele ramane o gaura. Des apar i durer i n burta n zona ficatului.

La insuficenta pe partea stanga a inimii creste presiunea din venele pulmonare, lichidele sunt presate n plamani astfel incat apare gafaiala, lipsa de aer, dure ri n piept i expectoratie cu spuma i sange.

Ammonium carbonicum cel mai potrivit remediu la insufiecienta cardiaca Arsenium album un remediu alternativ n caz ca ammoniumm nu este prezent

La o insuficenta globala sunt afectate att partea stanga ct i cea dreapta a inimii. n afara de simptomele dinainte mai pot apare lipsa de apetit, dezorientare psihi ca, muschii incep sa se diminueze astfel incat edemele din corp par sa dispara. Daca plamanul se umple cu apa atunci poate aparea inflamatia lor.

Digitalis palpitatii sua bataie puternica a inimii dupa cel mia mic efort, glezn e umflate, puls slab i incet, cateodata buze albastre, senzatie brusca ca inima a incetat sa mai bata

Cactus simtomele de insuficienta i n plus de anghina pectorala, dureri care se duc n bratul stang

Naja - simtomele de insuficienta i n plus de anghina, dureri care se duc n bratul stang, puls neregulat i puternic. Teama mare pana la cea de moarte

Spigelia - simtomele de insuficienta care se amelioreaza dupa intinsul pe parte a stanga cu capul ridicat mai sus ca i prin bautul de apa fierbinte.

Carbo vegetabilis simptome de insuficienta cardiaca i n plus friguri generale, mai ni i picioare albastre, dorinta de a primi aer cu evantaiul.

Arsenicum jodatum afectiuni cardiace avansate, arterioscreloza, adunare de apa l a plamani

Anghina pectorala

La diagnoza de Angina pectoris se poate da in cazuri acute Cactus, care corespun de in multe aspecte la aceasta boala. Tipica la acest remediu este senzatia de ghiara de fier care tine inima presata. Cand nici un alt remediu nu sare in ochi se poate folosi Cactus. Alte remedii ar fi Lilium tigrinum, Bryonia sau Lobeli a. Simptome acute: Cactus are senzatia unui inel de fier sau o ghiara in jurul pieptului care devi ne din ce in ce mai stramt(a). Bryonia are o durere intepatoare la fiecare miscare, trebuie s stea intins pe par tea cu durerea Lobelia are lipsa de aer la orice efort, durere de inima mai mica la plimbat, ma i rea de la fumat Carbo vegetabilis este colaptic, albastru, are nevoie de aer proaspat; durere ar zatoate, puls slab Aconitum are teama de moarte cu mare neliniste La Arnica inima se simte ranita sau sub presiune; durerea apare brusc. Cuprum simte o crampa sau junghiuri in inima, pacientul devine vanat Kalmia durerea de inima se intinde catre mana stanga. Lachesis nu poate s suporte haine la gat i torax.

Lillium tinigrum durerile se duc in mana dreapta. Spigelia are palpitatii vizibile i auzibile, durerile se duc in mana stanga, este prezenta dorinta de a bea apa fierbinte

Palpitatii puternice cu teama, vene pulsatoare la gat i cap, congestie catre piep t, presiune la zona inimii cu senzatia ca inima ar vrea sa stea pe loc, tensiune inalta cu dureri de cap i insomnie. Depunere de calc pe arterii. Inimga grasa la persoane n varsta, corpulente. Anghina pectorala. Depresiuni i lipsa de chef de v iata i ganduri de sinucidere. Aurum met. CH6-30.

Crampe cardiace, anghina pectorala, lesin, pierdere subita de putere. Piele rece ca ghiata i sudoare rece. Camphora Rubini, un remediu foarte eficient.

Naja - simtomele de insuficienta i n plus de anghina, dureri care se duc n bratul stang, puls neregulat i puternic. Teama mare pana la cea de moarte

REMEDII HOMEOPATICE INDICATE IN PATOLOGIA CARDIAC Culegere de texte dup diferii autori: Dr.Ioan Teleianu Traducere din limba englez: Dr.Daniela Criu

http://teleianuhomeopat.3x.ro/Rem_cardiace.htm

Aconitum napellus: Farrington A. "The Comparative Materia Medica":

Congestie cardiac; hiperemie care precede pericardita sau endocardita cu febr, an xietate mental, apsare, palpitaii, se agraveaz la mersul pe jos; dureri ascuite care m piedic ridicarea n picioare sau inspiraia adnc. Angina pectoral, cu durere intens n l stng inferior, amoreal i furnicturi n degete. Hipertrofie necomplicat. Frica de a mu i pe strad.

Devey W.A. Pactical Homeopathic Therapeutics:

Printre remediile care au o influen important asupra inimii este Aconitum. Este pre zent amoreala braului stng ; furnicturi n degete, asociate cu o boal a inimii. Aconitu prezint congestie cardiac cu anxietate, apsare i palpitaii, se agraveaz la mersul pe jos ; dureri ascuite i atacuri de durere intens. Este remediul pentru hipertrofia n ecomplicat a inimii. n pericardite i endocardite cnd apare inflamarea cu febr, cu anx

ietate mental intens. Doza de 30 CH acioneaz foarte bine n aceste stri.

Borland D. "The Treatment of certain Heart Conditions": n angina cardiac i pseudoangin:

-Caracteristica majoritii cazurilor la primul atac este o fric absolut copleitoare. Pacientul este sigur c o s moar foarte repede i el este ngrozit. El nu este n stare s menin calmul i orice micare pare s-i agraveze suferina. ntr-un astfel de caz, o doz Aconitum l va calma aproape instantaneu. Am vzut un astfel de caz ; i-am pus pe li mba pacientului o doz de Aconitum i nainte ca remediul s fie nghiit, pacientul s-a sim t mai bine. I-am dat cea mai mare poten utilizat de mine n practic, de 10 M.

-Acel brbat a avut un atac similar la o dat ulterioar, dar anxietatea, suferina i fri ca nu au mai fost aa de puternice deoarece el a mai trecut printr-un astfel de at ac i Aconitum nu mai are nici un efect. Cnd pacientul este la primul atac i el este destul de sigur c o s moar, atunci Aconitum l calmeaz, dar Aconitum nu mai are acelai efect la al doilea atac i la urmtorul atac. Dac pacientul a avut un atac anterior este puin probabil c Aconitum l va ajuta.

Tyler M.L. "Pointers to the Common Remedies"

-Mare durere la inim i n piept. O apsare puternic n regiunea precordial din cauza fric i.

-O compresie spre interior n regiunea inimii. Palpitaii cu anxietate puternic i difi cultate n respiraie. Chin cu dispnee. Senzaia c ceva nvlete n cap, cu confuzie i n feei. -Atacuri brute de durere la inim, cu dispnee. -Aconitum are ANXIETATE ; agitaie cu team ; fric de moarte. Stri acute brute de frig, oc, spaim. Toate suferinele i teama se agraveaz noaptea.

- St n picioare i respir din greu; excitaie cardiac violent, puls neregulat, slab; s at n poziia ezut, strngere de gt, dorete s arunce totul; nainte de miezul nopii are a fierbinte, sete puternic, team mare. Atacuri brute de durere la inim cu dispnee; t ranspiraie puternic, anxietate mare : KENT.

Adonis vernalis: Farrington A. "The Comparative Materia Medica":

Regurgitare mitral i aortic. Durere precordial, palpitaii, dispnee; astm cardiac; inim gras. Valoros n hidropizia cardiac.

Devey W.A. Pactical Homeopathic Therapeutics:

Crete tensiuunea arterial, regleaz btile inimii prin reducerea frecvenei pulsului i cr erea forei de contracie cardiace. BLACKWOOD crede c anasarca ar fi un simptom impor tant cu eliminare puin de urin, cu coninut mic de uree, dar astmul i dispnea sunt pre zente. Dr. GISEVIUS din Germania crede c simptomul major pentru Adonis este un at ac anterior de reumatism. Poate fi util n dilatarea grav sau chiar n degenerarea gr as. Remediul este bine tolerat, crete diureza i acioneaz cu rapiditate. Este similar cu Digitalis. COWPERTHWAITE l recomand pentru funcionarea slab a inimii, spunnd c es te de departe mai bun i mai sigur dect Digitalis, pentru c administrarea continu a D igitalis este foarte periculoas.

Agaricinum (Devey W.A. Pactical Homeopathic Therapeutics) Agaricine ar trebui s fie administrat pacienilor care consum n mod excesiv ceai, caf ea sau tutun. Convulsiile clonice sunt simptomele care indic administrarea remedi ului. Dilatare asociat cu emfizem.

Amylenum nitrosum (Devey W.A. Pactical Homeopathic Therapeutics) Amyl nitrite are respiraia grea i constricie n jurul inimii. Ambele remedii sunt fo losite n angin pectoral.

Anacardium orientale (Farrington A. "The Comparative Materia Medica")

Pericardit reumatic, cu duble dureri ascuite, palpitaii, memorie slab; rinit acut la p rsoane n vrst.

Antimonium tartaricum (Borland D. "The Treatment of certain Heart Conditions") n insuficiena cardiac acut:

-Pacienii prezint un tablou oarecum similar, dar exist diferenieri clare. Astfel n An timonium tart. pacienii au o tendin mai clar spre cianoz dect n Arsenic; nu exist n onium tart pacient fr semne clare de cianoz. Aceasta poate implica toate extremitile sau poate fi limitat la unghiile de la mini i de la picioare.

-Nu exist acelai tip de anxietate mental n Antimonium tart. Pacienii sunt mult mai ne cjii i mai istovii, mult mai fr de speran i mai deprimai. Sunt mai agitai i mai p

-Nu este setea care se ntlnete la Arsenic, orice ar bea pacientul, se pare c, i crete suferina.

-Alt contrast este acela c la Antimonium tart. starea pacientului este mult agrav at de cldur, i n special, de atmosfera sufocant. Dar exist o trstur pentru Antimon t. : pacienilor nu le place curentul de aer care circul n jurul lor. Le place camer a proaspt aerisit i linitit.

-Pacienii au o tendin prematur spre edem al extremitilor inferioare.

-Alt simptom care te ajut s selecionezi pacienii este cela c toi pacienii au limba aco erit cu un strat alb i o gur inconfortabil. Ei au senzaia de a avea pieptul plin n co mparaie cu senzaia de presiune acut ntlnit la Arsenic. Horcituri difuze n partea de j a pieptului pe ambele pri.

-n contrast cu Arsenic, pacientul prezint un fel de colaps care se ntlnete dup o criz neumonic; dac pacientul rspunde la Antimonium tart. , acest remediu l va ajuta s trac repede peste aceast criz. Nu treebuie s cutm un remediu de completare ca n cazul Arsen ic.

Apis mellifica: Farrington A. "The Comparative Materia Medica":

Inflamarea cardiac i hidropizia; hydrothorax; nu poate s stea culcat; ca i cum nu ar mai putea s respire; se simte ca i cum va muri, dar nu se teme de moarte ca la Ac onitum.

Pericardit cu dureri neptoare brute, dispnee i agitaie care ns nu este de tip Arseni doar o agitaie i o anxietate de ngrijorare.

Devey W.A. Pactical Homeopathic Therapeutics: Apis are un simptom care va conduce la utilizarea lui n afeciunile cardiace i anume : El nu vede cum ar putea s-i recape respiraia . n pericardita cu efuziune este unul din cele mai bune remedii rivaliznd aici cu Cantharis, dar acesta din urm are ca s imptom arsurile i spasmele. CARTIER recomand doza de 30 sau 200.

La fel ca la Arsenic i ca la Lachesis, tilizat cu precauie i numai cnd este alte numeroase simptome care vor indica c, oftat adnc, respiraie lent, tuse

tendina Digitalis este n scdere i el trebuie u indicat din punct de vedere homeopatic. Exist i Digitalis. Somn tulburat, cuprins de fri uscat, crize de sufocare; de fapt, astfel de simp

tome pot fi cauzate de o distribuire neregulat a sngelui. Digitalis este de asemen ea indicat n strile de hidropizie dependente de tulburrile cardiace, de umflare a p icioarelor i a gleznelor, anasarc, hidropizie cardiac asociat cu puls slab, urin puin au rar.

Apocynum este similar n acest relaie. Domeniul special de utilizare a Digitalis est e inflamarea muchiului inimii care ncepe n mod neltor i n cazurile brute de miocardi ocardit cu simptomele mai sus menionate. Primul beneficiu observabil este o funcion are mai constant a inimii i un debit mrit de urin. Utilizarea remediului n doze puter nice pe o lung perioad de timp va face pacientul incurabil.

Tyler M.L. "Pointers to the Common Remedies":

- Dureri violente, sgettoare, palpitaii, ortopnee, fac Apis ca fiind de nepreuit n inf lamaiile cardiace i n hidropizie. Edemele, dispneele brute, durerile brute, violente i ptoare; agitaia i anxietatea. Dureri arztoare i neptoare oriunde. n general fr

-Se agraveaz dup somn: ntr-o camer cald i de la cldur: se amelioreaz la aer rece, ca ce i aplicaii reci. (inversul Ars. ) Pielea este alternativ uscat i fierbinte sau tr anspir .

Apocynum cannabinum (Farrington A. "The Comparative Materia Medica") Regurgitare mitral i tricuspidian.

Fluttering-ul inimii, puls mic, slab; bti neregulate ale inimii, acum slabe, acum puternice; coborte la epigastru; respir greu cnd vorbete, chiar dup o mas uoar; umfla picioarelor i gleznelor. Anasarc, hidropizie cardiac, urin rar sau puin.

Argentum nitricum (Farrington A. "The Comparative Materia Medica") Anxietate cardiac constant; palpitaii violente care se simt prin tot corpul de la c ea mai slab emoie; se agraveaz n poziia orizontal; se amelioreaz cnd pacientul merge jos repede.

Arnica montana (Tyler M.L. "Pointers to the Common Remedies") -Durere n regiunea inimii, ca i cum inima ar fi stoars (Cact. , Lil. tigr. ) sau a avut un oc sau o lovitur. Inima bate mai nti rapid, apoi bate extrem de lent.

-nepturi n regiunea cardiac : nepturi n stnga i n dreapta inimii. Puls slab, grb .

-Groaz de moarte grabnic i durere cardiac n timpul nopii. -Este unul din remediile cele mai bune pentru inima obosit: dilatat dup efort sau d up exerciiu fizic. Obosit de la efort fizic sau mental. Se simte lovit, btut, rni t. -Agitaie din cauz c simte patul prea tare. Nu dorete s fie atins : fric de apropiere.

Arsenicum album: Farrington A. "The Comparative Materia Medica": Faze finale : endocardit, pericardit, angin pectoral; dup suprimarea pojarului, scarl atinei; n septicemie, la degenerarea gras a vaselor de snge.

Insuficiena valvelor aortice anxietatea precordial, apsarea, palpitaii, agitaie i ede , umflare a ochilor, umflarea picioarelor; sete puternic; bea cte puin; dispnee mar e, nu poate sta culcat pe spate; se agraveaz dup miezul nopii. Afecteaz mai degrab in ima stng. Ortopnee, anasarc; nu poate urca scrile.

Devey W.A. Pactical Homeopathic Therapeutics: Arsenicum este un remediu folosit adesea n afeciunile cardiace. Ca i Lachesis este mai bun pentru fazele finale ale tulburrilor cardiace cnd evoluia se agraveaz. Arse nicum produce o puternic neregularitate a inimii, sau pulsul poate s fie rapid i sl ab. Este utilizat n mod deosebit n pericardit sau endocardit dup suprimarea pojarului sau scarlatinei. Este un remediu important n bolile de inim cauzate de septicemie sau de afeciunile inimii cauzate de degenerarea gras a vaselor sanguine. Agitaia v a fi prezent; edem, umflarea ochilor i picioarelor. Dispnee mare, atac de sufocare pe timpul nopii n poziie orizontal i n mod deosebit dup miezul nopii.

Arsenicum afecteaz n mod eosebit inima stng, mpiedic mai mult respiraia, agraveaz o pnea i anasarca. Pacientul nu poate sta ntins sau nu poate urca scrile.

Borland D. "The Treatment of certain Heart Conditions":

n insuficiena cardiac acut:

-Arsenicum este tipic pentru suferinele mentale, cu team extrem, anxietate maxim, ag itaie mental i fizic, cu sete constant i dorin pentru nghiituri mici de ap rece cu

-Pn n prezent sunt luate n considerare simptomele locale, principalul simptom este s enzaia de presiune cardiac mare i o senzaie de greutate mare sau constricia pieptului . n asociere cu acest simptom, pacienii simt c nu pot inspira suficient aer n plmni i u senzaia c o s moar n curnd. De regul pacienii sunt reci, ei simt frigul dei simt o it durere arztoare n piept.

-Ca aparen, ei par ntotdeauna extrem de anxioi. Ei au culoarea gri, au buzele palide , sunt un pic cianotici i dau impresia c sunt deosebit de bolnavi. Foarte des au u n aspect deosebit de ridat, gri.

-De regul, evoluia acestor cazuri se caracterizeaz printr-un atac destul de brusc, iar rspunsul la Arsenicum ar trebui s fie destul de rapid. Dac un pacient nu obine u n rspuns la Arsenicum ntr-un interval de un sfert de or atunci pacientul nu este pe ntru Arsenicum. Primul rspuns pe care ar trebui s-l obin este diminuarea anxietii ment ale i a fricii extreme, a agitaiei, iar pacientul s nceap s se simt un pic mai cald.

-ntr-un asemenea caz, din experiena mea, am administrat cea mai mare poten de Arseni cum, deoarece acesta era cazul care ar fi putut s moar foarte repede i nu trebuia p ierdut timpul cu potene mici. Se pare c Arsenicum acioneaz foarte asemntor ca un stimu lent cardiac i am constatat c n majoritatea unor asemenea cazuri trebuie repetat doz a, ncepnd cu intervale de aproximativ 15 minute.

-n legtur cu aceste cazuri este o problem practic foarte important, i anume, pacientul rspunde foarte bine, starea lui se amelioreaz, dar dup 3 sau 4 ore sau 6 ore simpto mele ncep s revin, iar pacientul nu mai rspunde la Arsenicum, intervine colapsul i pa cientul moare. Aceasta a fost i experiena mea la un moment dat.

-Apoi mi-a trecut prin minte faptul c ntr-un alt caz nu am administrat remeniu n pe rioada reactiv i astfel am putut s ameliorez pacientul.

-Am constatat c atunci cnd eu fac acest lucru, pacienii nu mai au al doilea colaps i ei pot fi salvai. Dar pentru asta trebuie ca dministrarea celei de-a doua doze s se fac n intervalul de 4-6 ore de la primul colaps i atunci pacientul rspuunde bine la Arsenicum, n caz contrar exist pericolul unui al doilea colaps i pacienii nu mai pot fi salvai.

-Acest fapt, se pare c, este unul din puinele situaii cnd se aplic dictonul :cu ct pac ientul se amelioreaz ntr-o perioad mai lung, el se amelioreaz cu acelai remediu. n ace te cazuri acute de Arsenicum, dac se instaleaz o reacie ct de mic, atunci trebuie fol osit acest avantaj al reaciei, n caz contrar pacientul nu va mai putea fi salvat.

-Remediile care pot fi folosite n aceste cazuri de Arsenicum, n faza reactiv, sunt

Phos. sau Sulph.

-Se poate uor prezenta tabloul unui pacient : anxios, gri, cu aspect cu riduri ca re rspunde la Arsenicum; el devine un pic mai cald, mai puin gri, mai puin anxios, un pic mai colorat i care continu tratamentul cu Phosphorus. De asemenea se poate descrie tabloul unui pacient care merge spre alt extrem cnd el devine fierbinte, cu valuri neregulate de cldur i rceal, cu tendina de a arunca ptura de pe el, cu foame d aer i care continu tratamentul cu Sulphur.

-Sunt 2 remedii foarte obinuite, dar oricare ar fi rspunsul trebuie s tii s-l adminis trezi imediat ce reacia este pe drumul cel bun.

n angina pectoral i psudoangina:

-Ocazional, poi ntlni un pacient care s aibe un atac anginos, cu senzaia de constricie , nu aa de intens ca n cazul Cactus, unde ea domin, dar o senzaie definit de constrici . Pacientul simte durerea un anumit timp, este anxios i ngrijorat, i este foarte fr ig i mpreun cu senzaia de constricie, are o senzaie acut, dureroas, arztoare n piep enii angioi rspund foarte bine la o doz de Arsenicum. Nu am vzut niciodat ca Arsenicum s fac ceva ntr-un atac anginos, cu excepia doar n cazul cnd pacientul arat bolnav, se simte slbit, este palid, fr vlag, foarte anxios, nspimntat i cu acea senzaie de cons nsoit de disconfort arztor n piept; n acest caz Arsenicum amelioreaz pacientul destul de repede.

Tyler M.L. "Pointers to the Common Remedies": -Util n cazurile avansate i disperate ale bolilor de inim;

-Palpitaii, cu chinuri; nu poate sta culcat pe spate :se nrutete la urcatul scrilor, l mersul pe jos; bti ale inimii iritabile. Palpitaii i slbiciune tremurtoare dup scaun.

-Angina pectoral; compresie brusc deasupra inimii, durere precordial agonizant; dure rile se extind la gt i occiput. (Latrodect. i Kalm spre braul stng i mna stng); resp dificil; neputin de vorbi. Cea mai mic micare l face s-i piard respiraia; st aplec cu capul dat pe spate. Se agraveaz n timpul nopii, n mod deosebit de la ora 1 la ora 5 am. -Reumatism care afecteaz inima, cu mare descurajare, transpiraie rece, lipicioas; m are anxietate i deprimare; ardere n jurul inimii. Puls mic, rapid, slab :intermite nt. -Boal valvular, cu dispnee, anasarc. Hidropericardium cu mare iritabilitate, chin i agitaie. -N. B. :-Simptomele cardinale ale Ars. sunt n general prezente: agitaie extrem, nu poate sta n pat. -Sete pentru cantiti mici de lichid; se agraveaz la rece; se amelioreaz la cald (inv ersul lui Apis. Dar cine a vzut un caz disperat de hidropericardium vindecat rapi d cu Arsenicum unde aceste simptome sunt absente).

Asclepias tuberosa: Farrington A. "The Comparative Materia Medica": Similar cu Bryonia dar nu aa de acut; dureri ameliorate prin aplecarea n fa.

Devey W.A. Pactical Homeopathic Therapeutics:

Este similar cu Bryonia, dar simptomele nu sunt aa de acute, febra nu este aa de i ntens, durerea este neptoare i se extinde spre umrul stng; tuse uscat, spasmodic iar rea se amelioreaz prin aplecarea n fa. Un grup valoros de simptome asemntoare cu Bryon ia: crampe n regiunea inimii, agravate prin mersul pe jos, ridicatul n picioare sa u prin cel mai uor exerciiu fizic, chiar prin ridicarea braului. Inima bate violent i rapid.

Aurum metallicum: Farrington A. "The Comparative Materia Medica":

Hipertrofia cardiac pur fr dilatare. For mrit a btii inimii i hiperemia plmnilor care strivete n stern, ca i cum pieptul ar plesni; se nrutete la exerciiul fizic; ca inima ar nceta s mai bat i apoi ar rencepe s bat tumultuos. Infiltraie de grsime (A hos. - degenerarea gras). Ateromul inimii i al vaselor sanguine; mare chin i tendin d e sinucidere.

Tyler M.L. "Pointers to the Common Remedies": -Atacuri frecvente de durere n jurul inimii i fric tremurtoare. Palpitaii violente al e inimii. -Reumatism care a atins inima (Kalm). -Reumatism acut cu stri disperate ale inimii, dispnee extrem; imposibilitate de a sta culcat. -Un simptom ciudat inima pare c se scutur ca i cum ar fi slobod, la mersul pe jos. -Starea mental Aurum este de suprare profund i melancolie. Dezgust de via. Tendin de ucidere. Piedere total a bucuriei pentru orice. Durerile vin din articulii i se loc alizeaz la inim.

Aurum muriaticum (Tyler M.L. "Pointers to the Common Remedies") -Este de asemenea foarte preios n bolile de inim. -HERING (Guiding Symptoms) menioneaz : Angina pectoral ( dup indispensabilul Arnica). -Greutate, durere, senzaie de rigiditate la inim, chin cardiac. nepturi la inim.

Benzoicum acidum (Farrington A. "The Comparative Materia Medica") Gut i reumatism care afecteaz inima cu depozite valvulare. Urin de culoare nchis, cu m iros ofensiv i caracteristic. Palpitaiile alterneaz cu reumatismul.

Bromium (Farrington A. "The Comparative Materia Medica") Astm cardiac de la hipertrofie fr afeciuni valvulare; palpitaii atunci cnd ncepe s se ite, cnd se ridic n picioare. Ast cardiac care se amelioreaz la mare.

n hipertrofia necomplicat fr leziune valvular, asemntoare cu Aconitum, dar fr fric ate. Asemntor cu Arnica i Rhux Tox. dup efort fizic intens.

Bryonia alba: Farrington A. "The Comparative Materia Medica":

Pericardit cu efuziune, puls puternic, dureri neptoare care mpiedic micarea, chiar res iraia, sunet de frecare persistent; crampe n regiunea inimii, de la cel mai mic ex erciiu fizic, chiar la ridicarea braului; inima bate violent i rapid.

Devey W.A. Pactical Homeopathic Therapeutics:

n afeciuni ale membranelor inimii, desigur, Bryonia este unul din cele mai importa nte remedii. El corespunde primei sau celei de-a doua faze din pericardit, cnd est e de origine reumatic i n mod deosebit, sunt simptome pleuritice. Este prezent febr a puternic, durerea de cap frontal sau occipital i durerile acute neptoare care sunt a ravate de micare, i este prezent murmurul de friciune. De obicei nu corespunde peri carditei din boala Bright sau piemiei (infecie purulent).

Cactus grandiflorus: Farrington A. "The Comparative Materia Medica":

Endocardita, pericardita. Constricia, ca i cum inima ar fi stoars n mn sau oprirea res piraiei datorit unor panglici nchipuite care ar strnge de jur mprejur i care oblig sn e s urce spre cap i produce o durere intens. Entuziasm sczut, plngre. Nu poate sta nt pe partea stng. Durerile cresc gradat i scad gradat. Palpitaii de la emoii, flutteri ng ca aripile unei psri, se agraveaz la menstre, la aplecatul n fa, dar prin mersul pe jos nu se amelioreaz. Dureri sgettoare n braul stng, edem, puls rapid i tare, cu senz e constrictiv.

Devey W.A. Pactical Homeopathic Therapeutics:

Poate cel mai important remediu n afeciunile cardiace, din punct de vedere homeopa tic. Este bine cunoscut simptomul caracteristic : senzaia c inima a fost apucat cu o mn de fier , se contract i se relaxeaz alternativ; aceasta este imaginea prezent n c er. Trebuuie s avem n vedere c nu toi pacienii tiu s se exprime n acest fel. O senza stoarcere a inimii poate s nsemne acelai simptom. Totui, pot fi i alte simptome. Est e simptomul asemntor cu Arnica, de durere n piept i de constricie; el are dureri sgett are n braul stng; edem i un puls rapid, tremurtor, puternic, ncordat care poate fi sau nu poate fi intermitent.

Cardita i pericardita. Se obine o ameliorare mai bun a carditei dect cu alt remediu. Se pare c se afl la mijlocul distanei dintre Aconitum i Digitalis. Controleaz starea inflamatorie i ntrete contraciile inimii i nu intoxic inima ca Digitalis sau Strophan us. Este prezent o exitaie puternic a nervilor cardiaci; i Cactus poate fi un remedi u pentru angina pectoral. Este un remediu adaptat pentru hipertrofia inimii la oa menii tineri. Este foarte util la palpitaii puternice i senzaia de futtering la in im; este indicat pentru astfel de simptome la fetele tinere la vrsta pubertii i n peri oadele de menstre. Respiraie dificil, sufocare, lein, palpitaii violente i neplcerea d e a sta culcat sunt simptomele care indic astmul cardiac sau dispnea cardiac.

Borland D. "The Treatment of certain Heart Conditions": n angina pectoral i pseudoangina:

-Dac ai un pacient care are un atac n ultima faz, cel mai bun remediu pentru a-l aj uta este Cactus. El prezint anxietate mare i fric mare, dar este destul de diferit fa de Aconitum. Aici nu mai este teama de un atac imediat dup care ar putea s moar. A ici este mai mult o convingere c el are o stare absolut incurabil care eventual ar putea s-l conduc la moarte.

-Acesta este un aspect privind indicaiile Cactus. Alt aspect este tipul de suferi n (durere) de care se plnge pacientul. El se simte ca i cum ar avea pieptul nfurat str i care devine din ce n ce mai strns i dac acest bandaj nu se desface repede, inima v a fi incapabil s mai funcioneze. Exist acest sentiment de tensiune cresctoare care in dic remediul Cactus.

-Pe lng aceast constricie mai pot fi dureri radiante ca nite lovituri de pumnal de l a precordium, dar ele nu sunt aa de caracteristice pentru Cactus aa cum este senti mentul de constricie, care este, desigur, aa cum l descriu majoritatea pacienilor de angin pectoral.

-n aceste stri acute, eu administrez remediu n cantitate mare, deoarece el acionaez m ai rapid i se amelioreaz ct mai repede posibil.

(Tyler M.L. "Pointers to the Common Remedies") ????

-Palpitaii : presiune precordial.

-Senzaie de strngere a inimii, ca i cnd o band metalic ar mpiedica micrile ei norma -Frecvente i violente bti neregulate ale inimii, cu senzaie de presiune i greutate ( apsare). -Pulsaii cardiace slabe i neregulate, cu nevoia de a inspira profund (dispnee). -Congestie toracic. -Constricie dureroas n toracele inferior; " ca o coard strns la rebordul falselor coa ste, mpiedicnd respiraia". -Mare constricie (stern) "strngere ca de clete". -"Natura Cactus-ului e s produc constricie". -Strngere i constricie la cap piept diafragm inim uter - : - ghiar. -Pieptul este npdit de afux cald de snge. -"Cactus are o profund aciune curativ asupra inimii". -Fric i disperare. Violent chin. -ip de dureri. -Pulsaii puternice simite n zone stranii - stomac - intestine chiar i la extremiti. -"Remediu de ora 11 : de la 11 a.m. pn la 11 p.m. "

Calcarea carbonica (Farrington A. "The Comparative Materia Medica")

Spaim anxioas de boal de inim. Palpitaii nervoase, dispnee i dureri de cap, care se ag raveaz la urcat, dup mas, n timpul nopii; chin; nclinaii pentru inspiraii adnci; ver extremitile inferioare reci. Menstr abundent.

Calcarea fluorica: Boericke The twelve Tissue remedies of Schussler: Dilatare, lrgire a vaselor sanguine; remediu important pentru a restabili contrac tilitatea fibrelor elastice. Dilatarea i lrgirea inimii. Funcionare slab a inimii.

Kansal C. "The Biochemics": Remediu excelent pentru bolile valvulare i pentru muchii inimii. Dilatarea inimii. Funcionarea slab a inimii.

Calcarea phosphorica: Boericke The twelve Tissue remedies of Schussler

Nenchiderea ovalului foramen. Palpitaii cu anxietate, urmate de slbire tremurtoare. Funcionare slab a inimii. Durere ascuit la inim n timpul inspiraiei.

Kansal C. "The Biochemics":

Inim slab; durere ascuit la inim; palpitaii cu anxietate urmat de slbire tremurtoare

Carbo vegetabilis (Borland D. "The Treatment of certain Heart Conditions") n insuficiena cardiac acut:

-Prezint tabloul clasic al pacienilor cu toate simptomele de colaps. Ei au pielea transpirat rece, sunt prostnaci mental, cu privirea n cea, nu le este clar unde sunt i ce o s li se ntmple. Au mare nevoie de aer i n ciuda extremitilor reci i umezi ei si nevoia de curent de aer, nu suport lenjeria de pat n jurul gtului i se amelioreaz pri n administrarea de oxigen. -Ei sunt mai palizi dect pacienii Antimonium tart. , buzele sunt palide, nu cianot ice i nu este prezentt albstreala care este prezent la Antimonium tart. -Urmtoarea caracteristic este c ei au ntotdeauna un sentiment de dilatare groaznic. Foarte des se plng de durere n abdomenul superior i nu n piept, iar durerea cardiac este asociat cu flatulen puternic.

-La fel ca la Antimonium tart. , cnd pacienii ncearc s mnnce sau s bea, durerea lor c foarte mult, ei nu au acea sete de la Arsenic. Alt contradicie aparent pe care o ntl neti la Carbo vegetabilis este aceea c n ciuda dorinei lor de a nu se acoperi i intol eranei lor la pturi n jurul gtului i pieptului, aceti pacieni se plng de extremiti gheaa, ei se simt ca i cum picioarele sunt de plumb i ei nu se nclzesc de loc. -Eu cred c la Carbo vegetabilis trebuie s fii atent ct timp ar trebui s menii adminis trarea dup ce pacientul rspunde prin : reducerea transpiraiei, nclzirea suprafeei corp ului iar durerea se reduce. Este atunci nelept s caui un al doilea remediu n caz de n evoie deoarece unii pacieni Carbo vegetabilis recidiveaz , totui muli dintre ei se a melioreaz puternic cu Carbo vegetabilis. Trebuie s fii atent. Dac ai un pacient car e a rspuns bine pn la un moment dat cu Carbo vegetabilis, nu trebuie continuat cu idea c o poten mai mare de Carbo vegetabilis va da rezultate bune. De regul, nu se c ontinu aa, este mai bine s caui un nou remediu pentru a menine reacia. Adesea aceste r emedii sunt Sulphur i mai ales ntotdeauna Kali carb.

Cimifuga racemosa: Farrington A. "The Comparative Materia Medica":

Angina pectoral; durerile radiaz din tot pieptul; amorire a braului stng, senzaia c es e legat de corp. Congestie cerebral i incontien.

Devey W.A. Pactical Homeopathic Therapeutics:

Remediu indicat adesea n bolile de inim, n special cnd ele survin din coree sau reum atismul muchilor. Durere de cap limitat la frunte sau senzaie c vrful capului ncepe s boare, este o caracteristic specific. Durerea de sub mamelonul stng i n partea inferi oar a braului stng pot fi prezente. Durerea poate veni n ocuri. Insomnia este persist ent.

Coffeinum (Devey W.A. Pactical Homeopathic Therapeutics) Cafeina este un energizant puternic al inimii, dar nu este un remediu curativ.

Colchicum autumnale (Farrington A. "The Comparative Materia Medica") Boal de inm care apare dup reumatism. Pericardit; dureri violente tietoare, neptoare deprimare mare i dispnee; se agraveaz n timpul nopii, cnd doarme pe partea stng.

Collinsonia canadensis Farrington A. "The Comparative Materia Medica": Palpitaii rapide dar slabe. Hidropizia. Dup ce simptomele cardiace se amelioreaz, r evin hemoroizii i menstrele; simptomele cardiace alterneaz cu hemoroizii.

Devey W.A. Pactical Homeopathic Therapeutics:

Este un remediu excelent pentru tulburrile funcionale ale inimii, n special atunci cnd ele sunt reflexe ale tulburrilor hemoroidale sau alterneaz cu ele. Este utilzat n iritabilitatea mare a inimii, la hemoragii hemoroidale, cnd nervii cardiaci sun t iritai i la o mare sensibilitate a inimii, obezitate i apsare n jurul pieptului cu respiraie dificil i lein. S-a vindecat un caz de durere constrictiv sever la inim la u brbat care avea snge n scaun; dup dispariia sngelui din scaun, simptomele cardiace au nceput s apar, dar cnd s-a restabilit debitul cardiac simptomele inimii au disprut.

Collinsonia a ameliorat ambele stri. O alt caracteristic este prezena pulsului persi stent, rapid dar slab; funcionarea este excesiv dar fora este insuficient. HALE cred e c Collinsonia acioneaz asupra inimii prin ndeprtarea obstruciilor sau iritaiilor din ficat, din sistemul portal sau din rinichi i prin creterea tonocitii musculare.

Convallaria majalis Farrington A. "The Comparative Materia Medica":

Simptomele inimii asociate cu cele legate de uter. Boli valvulare asociate cu el iminare redus de urin. Hidropizia i dispnea; inim slab, murmur anemic, durere i flutte ring. Endocardit cu ortopnee extrem; Angina pectoral. Inima nceteaz s mai bat apoi por ete foarte repede. Convallaria este un remediu nou pentru bolile de inim. Este fol ositor n bolile valvulare ale inimii cu eliminare redus de urin, hidropizie i dispne e puternic. A ameliorat edemul la un numr de cazuri, pacienii au putut s se culce. D ispnea, palpitaiile i edemul datorat bolii mitrale au fost ameliorate. Simptome: s unet slab al inimii, murmure anemice la vena jugular, durere n regiunea inimii, fl uttering; senzaia de oprire-pornire a inimii n timpul exerciiului fizic, cauznd o se nzaie de lein, de ru. Aceast comportare sugereaz folosirea remediului n starea cunoscu t de inim-igar sau inim-tabac.

Devey W.A. Pactical Homeopathic Therapeutics:

Exist cu adevrat o mare clas de remedii care afecteaz inima i care pot fi denumite re medii noi. Printre acestea se numr i Convallaria. Este indicat n bolile valvulare ale inimii cu oligurie, edeme i mare dispnee. Ea a ameliorat edemele in numeroase ca zuri care nu mai puteau s stea alungite. Dispnee, palpitaii i edeme n boala mitral au putut fi tratate cu succes. Provingul acestui remediu a reprodus slbirea zgomote lor inimii, murmure anemice ale venelor jugulare, durere n regiunea inimii i flutt ering; senzaia n timpul efortului c inima nceteaz s bat dup care pornete din nou, pr lein i stri de ru. Aceste stri legate de sfera cardiac sugereaz utilitatea remediului n manifestrile cunoscute n urma fumatului de tutun i igri (inima tabagic).

Crataegus oxyacantha: Farrington A. "The Comparative Materia Medica": Degenerarea gras; dispnea extrem la cel mai mic effort fizic fr creterea pulsului. In im dilatat, primul sunet slab, compensare insufiecient. Anemie, edem. Insuficien car diac amenintoare n timpul bolilor acute.

Devey W.A. Pactical Homeopathic Therapeutics:

Este un remediu nou utilizat la funcionarea slab i neregulat a inimii, cu pulsul mic i intermitent; senzaie de oprire a inimii; compensare insuficient, cu dilatarea in imii i inim gras. Acest remediu acioneaz bine n bolile funcionale ale inimii, palpita tahicardie dependent de anemie. n insuficiena cardiac amenintoare din timpul bolior a cute va da rezultate. Efort prea mare. ocul nervos i neurastenia sunt simptomele c auzale. Dr. G. H. WELLS menioneaz senzaia dureroas de presiune n partea stng a pieptul i sub clavicul ca o indicaie verificat. Ca paliativ n afeciunile cardiace este de par te un remediu mai sigur dect Digitalis i poate fi utilizat o lung perioad de timp ca un tonic al inimii slbite.

Borland D. "The Treatment of certain Heart Conditions":

n tulburrile cardiace n general: -Foarte valoros n degenerarea miocardic cu insuficien cardiac constant. -Alte simptome nsoitoare: creterea constant a frecvenei pulsului, semne de congestie pulmonar, un anumit edem, uoar cianoz i agravare de la orice efort fizic. -n potene mici a produs efectele cele mai impresionante, inimile aparent ireparabi le au fost ameliorate foarte bine. Administrez Crataegus 3x la 3-4 ore timp de ct eva sptmni.

Tyler M.L. "Pointers to the Common Remedies": Muchii inimii slbii. Puls neregulat, slab, intermitent. Trebuie utilizat un anumit timp pentru a obine rezultate bune BOERICKE.

Cuprum aceticum (Devey W.A. Pactical Homeopathic Therapeutics) Alt remediu utilizat n degenerarea gras a inimii. Phytolacca decandra un alt remed iu utilizat n degenerarea gras a inimii.

Digitalis purpurea: Farrington A. "The Comparative Materia Medica":

Inflamarea subacut a inimii. Puls intermitent, slab, neregulat, anormal de lent; debilitate i dilatare a miocardului. Slbiciune, lein, respiraie neregulat, rcire a pie lii, hepatit, hipertrofie a ficatului. Hidropericardium, hidrotorax, ascit, edem a l scrotului i al penisului, anasarc. Cea mai mic micare produce palpitaii violente; s enzaia c inima se oprete n timpul deplasrii; puls foarte lent, n timpul repaosului i p ls accelerat la cel mai mic exerciiu fixic. Hidropizie cardiac cu eliminare redus d e urin(Apis).

Devey W.A. Pactical Homeopathic Therapeutics:

Este cunoscut pentru aciunea lui asupra inimii, i este rar faptul c un pacient care sufer de o afeciune a inimii s nu ia Digitalis sub o anumit form. Nu este nici o ndoi al c se face abuz de acest remediu i cnd este utilzat n doze mari aciunea lui este cum ulativ i periculoas. Simptomele sunt clare : Pulsul este lent, dar puternic la ncepu t, este prezent o slbiciune mare a esutului cardiac, i pulsul devine slab. Un exercii u fizic mrete rapid pulsul, dar diminueaz fora lui n aa fel nct pulsul rapid devine n gulat i intermitent. Aceast intermiten neregulat este un simptom caracteristic. Senzai a este c sngele st pe loc. Este prezent o slbiciune i o amoreal a braului stng i a

albstreala suprafeei corpului sau cianoza. Pacientul se teme c inima se va opri dac el ar face vreo micare. Acest sentiment este rareori nsoit de durere.

Tyler M.L. "Pointers to the Common Remedies":

-Senzaia c inima st linitit, cu mare anxietate; trebuie s-i in respiraia, nu ndrz . Puls foarte lent, intermitent. Senzaia c inima se oprete dac se mic (Gels. trebuie s se mite sau inima se va opri). Respiraie dificil; oftatul se oprete cnd adoarme. Digi talis afecteaz inima i ficatul : hepatit, scaune albe, cu puls foarte lent (Kalm. ) . Diaree i grea cu boal a inimii. Ferrum phosphoricum: Boericke The twelve Tissue remedies of Schussler Prima faz a tuturor afeciunilor inflamatorii ale inimii. Endocardit, cardit, pericar dit dilatare a inimii sau a vaselor sanguine (n alternan cu Calc. fluor, principalul remediu). Palpitaii ale inimii.

Kansal C. "The Biochemics": Boli inflamatorii acute ale inimii, puls rapid. Ajut la reglarea circulaiei. Dilat area inimii, palpitaii.

Gelsemium sempervirens: Farrington A. "The Comparative Materia Medica":

La deteptare are sentimentul c inima lui va nceta s mai bat dac el nu se mic puin. N , i este frig, dar pielea este cald; dorete s fie sprijinit pentru ca el s nu mai tre mure.

Devey W.A. Pactical Homeopathic Therapeutics: La trezire are sentimentul c inima lui se va opri i el este obligat s se mite pentru a-i menine inima n funciune.

Exist un numr de remedii cu amoreal a braului stng n afeciunile inimii, astfel : Acon m, Kalmia, Rhus i Pulsatilla. Nu exist remedii cheie . Pacienii Digitalis au o culoa re palid a pielii; exist o senzaie de ru la stomac dup mncat.

Glonoinum: Farrington A. "The Comparative Materia Medica":

Palpitaii excesive ale inimii; puls rapid i plin de for; palpitaie a vaselor gtului; d urere de cap pulsatil. ncovoierea produce durere n regiunea cardiac; inima funcioneaz din greu; sngele se urc la cap; nepturi de la inim spre spate; se agraveaz la culcatul

pe partea stng; se simte mai bine culcat pe partea dreapt; trebuie s-i in capul sus.

Devey W.A. Pactical Homeopathic Therapeutics:

Senzaia de plin n regiunea inimii, cu unele dureri ascuite, fluttering al inimii cu bti violente ca i cum pieptul ar plesni; respiraie dificil; dureri care iradiaz n toa e direciile, chiar n brae. Trebuie s-i in capul sus i o durere de cap pulsatil va in acest remediu.

Graphites (Devey W.A. Pactical Homeopathic Therapeutics) Are un simptom similar i de asemenea o senzaie de frig n jurul inimii, simptome gsit e i la Petroleum i Natrium muriaticum.

Iodium. Borland D. "The Treatment of certain Heart Conditions": n angina pectoral i psudoangina:

-Exist un alt tip de pacient care este foarte asemntor cu cel anterior, de la Arsen icum album, cu aceeai senzaie de constricie i cu senzaia de tensiune care se manifest inim i nu n ntregul piept de pe partea inimii. Pacienii sunt tot anxioi, dar n loc ca lor s le fie foarte frig, ei se simt inconfortabili la cldur i n ncperi neaerisite. Ei sunt agitai, dar n loc s fie palizi ei sunt aproape mbujorai i de regul au prul nchi tenul nchis. Sunt de obicei subponderali, dei au avut un trai bun i un apetit bun peste medie, dar nu au ctigat n greutate. Aceste cazuri rspund foarte bine la Iodine .

Kalium carbonicum: Farrington A. "The Comparative Materia Medica":

Depozite pe valve; ultima faz a endocarditei i pericarditei cu dureri tioase, neptoare ; se nrutete la inspiraii adnci, tuse, dar nu se agraveaz la micare; sufocare, impos tatea de a sta culcat. Insuficiena valvelor mitrale; murmure sistolice. Puls ineg al, neregulat, intermitent sau rapid i slab. Se continu cu Spigelia, atunci cnd dur erile ascuite persist i exist o agravare la ora 3 a. m.

Tyler M.L. "Pointers to the Common Remedies":

Dureri neptoare n piept-inim, scoate ipete. nepturi n jurul inimii i pn la scapu intermitent, neregulat, tumultoas, slab a inimii. Insuficien mitral. Se sprijin n f nindu-se pe brae pentru a prelua din greutatea pieptului (reversul lui Spig. ). D ureri neptoare (ca la Bry. ), dar independent de micare i respiraie (nu ca la Bry. ). Orele de agravare sunt 2-4 a. m. . Transpiraie profund. Umflarea ochilor. Este fol

osit complementar cu Carbo veg. A fost un caz de copil pe moarte tratat cu Kali carb. urmat de cteva doze de Carbo veg. i care a fost readus la via : un caz de valv mitral mbtrnit cu pericardit cu efuziune i pneumonie cu efuziune pleural.

Kalium iodatum: Farrington A. "The Comparative Materia Medica": Atacuri repetate de endocardit sau pericardit de origine reumatic, cu dureri ascuite , sgettoare care se nrutesc la mersul pe jos. Este o senzaie groaznic de sufocare de inim, trezindu-l din somn i forndu-l s ias afar (la fel ca la Lachesis). Devey W.A. Pactical Homeopathic Therapeutics: Kali hydroiodicum are aceei senzaie de sufocare de la inim, trezindu-l i obligndu-l s ias afar din pat.

Kalium bichromicum (Farrington A. "The Comparative Materia Medica") Are acelai simptom ca i Graphites. O senzaie de frig de la inim (Petrol. , Nat. Mur. ).

Kalium muriaticum: Boericke The twelve Tissue remedies of Schussler Pentru acea stare a sngelui care favorizeaz formarea de emboli, i care acioneaz ca un tampon. La pericardite ca al doilea remediu, poate completa tratamentul. Palpit aii datorit debitului excesiv de snge spre inim n strile hipertrofice. Kansal C. "The Biochemics": Pericardit, dilatarea inimii, tromboz coronarian i embolie.

Kalium phosphoricum: Boericke The twelve Tissue remedies of Schussler

Tulburri funcionale intermitente ale inimii, cu palpitaii dup febra reumatic, cu epui zare. Funcionare intermitent a inimii, cu sensibilitate nervoas morbid; efect al emoi ilor violente; mhnire sau ngrijorare; slbire a inimii, palpitaii din entuziasm direc t la urcatul scrilor, cu scurtarea respiraiei. Palpitaii cu nervozitate, anxietate, melancolie, somnolen i agitaie. Lein de fric i oboseal datorit funcionrii slabe a Palpitaii de la cea mai uoar emoie mental sau de la urcatul scrilor.

Kansal C. "The Biochemics": Funcionare intermitent a inimii; ru de la emoii; palpitaii, durere, etc.; palpitaii de

la cel mai nensemnat motiv; tendin fizic i mental de a leina.

Kalium sulphuricum (Boericke The twelve Tissue remedies of Schussler) Puls rapid i lent, palpitnd, durere sfredelitoare pe creasta osului iliac; nu are dorina de a vorbi. Fa palid. Boal de inim care produce hidropizia (Kali mur. ). Palpit aii de la efectele cldurii.

Kalmia latifolia: Farrington A. "The Comparative Materia Medica":

Migraia gutei sau reumatismului de la ncheieturi la inim dup aplicaii externe; durere ascuit, sever care taie respiraia, sgettoare de la stomac, cu nepenirea braului st Btaie tumultuoas, rapid, vizibil a inimii. Hipertrofie cu palpitaii, se agraveaz l a culcatul pe partea stng; puls lent.

Devey W.A. Pactical Homeopathic Therapeutics: Este un remediu pentru hipertrofia cardiac, n special dup reumatism i are un simptom obinuit n afeciunile cardiace : nepenirea braului stng. Exist mult durere, chin de im, dispnee, palpitaii i presiune de la epigastru spre inim. Btile inimii sunt neregul ate i intermitente. Aceast stare este la fiecare a 3-a btaie din 4 bti ale inimii. Su nt dureri sgettoare din piept spre scapula. Este un remediu excelent pentru tulburr ile cardiace cnd ele au fost cauzate de suprimarea reumatismului prin aplicaii ext erne. Pulsul este lent ca la Digitalis.

Tyler M.L. "Pointers to the Common Remedies":

Palpitaii violente, cu senzaia de lein; cu respiraie dificil; dureri reumatice n regiu nea inimii, care se extind n jos la braul stng. (Lat. mact. , Med. ). Boal a inimii dup frecvente atacuri de reumatism sau alternnd cu el. Hipertrofie i insuficien valvu lar, sau ngroarea dup reumatism; paroxism de chin de la inim, cu dispnee i excitaie fe ril. ncetineal remarcabil a pulsului (Dig. ). Puls foarte slab; sau funcionare tumul tuoas a inimii, rapid i vizibil (Spig. ). Cnd reumatismul a fost tratat extern apar s imptomele cardiace KENT.

Lachesis mutus: Farrington A. "The Comparative Materia Medica": Reumatismul inimii, ultima faz. Ca i cum inima ar fi prea mare pentru piept; sufoc are groaznic; se trezete din somn i este obligat s ias din pat; spaima de a merge din nou la culcare; nu poate suporta presiunea de la gt; amoreal a braului stng. Hidrope ricardium i hidrotorax, urin de culoare nchis, aproape neagr i cu miros ofensiv.

Devey W.A. Pactical Homeopathic Therapeutics:

Veninul de arpe exercit un efect puternic asupra inimii i circulaiei ct i asupra sngel i. Pacientul Lachesis are palpitaii ale inimi i o senzaie constrictiv n jurul inimii. Este o senzaie de sufocare de la inim, trezind pacientul din somn. Nu poate supor ta nici un fel de presiune pe piept. Puls mic i slab. Remediu are mai multe eleme nte septice.

Borland D. "The Treatment of certain Heart Conditions" n insuficiena cardiac cronic:

n toate aceste cazuri care indic venin de arpe este prezent aspectul de gras (buhit) purpuriu. Toi sufer de senzaia de constricie n piept, mult mai frecvent n partea de s s a pieptului i toi nu tolereaz nici o greutate sau presiune a lenjeriei de pat sau orice mbrcminte strns n jurul prii superioare a pieptului sau gtului. Toi sunt sen la cldur; ei se simt calzi i nu le place camera neaerisit. Starea lor se agraveaz foa rte mult dup somn. Au atacuri de sufocare acute cnd adorm i se trezesc cu o durere mrit. Toi aceti pacieni se agraveaz cnd se ntorc pe pat pe partea stng. Toi au un puternic, minile le tremur. i, majoritatea din ei, cnd situaia lor se agraveaz, devin dificili i suspicioi. Atunci trebuie s le dai Lachesis. Dar ntr-un anumit numr de ca zuri exist dureri acute neptoare care vin din piept de la precordium la regiunea sca pulei, asociate cu amoreli puternice, n mod deosebit n braul i mna stng. i acolo und ast amoreal este pronunat se poate da Naja n loc de Lachesis. Dac durerea neptoare i puternic se d Naja. Dac sentimentul de constricie este mai puternic se d Lachesis. Dar simptomele generale sunt identice. Cred c pacientul Naja este un pic mai rou, mai puin gras ca aspect, un pic mai palid dect Lachesis, dar asta nu este att de iz bitor. Dup prerea mea alegerea unui remediu din cele 2 este ntotdeauna guvernat de s imptomele generale dect de tabloul pur cardiac. De exemplu, un pacient poate s aib e nevoie de Crotalus horridus n cazul unei insuficiene cardiace asociat cu septicem ie acut, iar la altul este mai important starea septic dect simptomele cardiace.

Tyler M.L. "Pointers to the Common Remedies":

Dureri ca de crampe n regiunea precordial, cauznd palpitaii i anxietate. Inima se sim te prea mare penttru cavitatea ei. Buze albstrui. Cianoz (Spongia). Intoleran la ati ngere sau presiune pe gt laringe abdomen/stomac. Ca i cum ceva nghiit pe gt l-ar suf ca. Se agraveaz dup somn (Spongia). Lachesis este unul din cele mai utile remedii n bolile cardiace acute i cronice; sufocare mare, tuse; agravare de la constricie s unt simptomele caracteristice NASH.

Latrodectus mactans:

Borland D. "The Treatment of certain Heart Conditions": n tulburrile cardiace n general:

Indicaiile pentru Latrodectus sunt tot cazurile de insuficien cardiac. Tipul de caz pe care Y l-a gsit cel mai util este insufiena cardiac nsoit de, sau dependent de, o l ziune valvular clar. Ca la Cactus, sunt prezente semnele fizice obinuite ale insufi

cienei cardiace, dar n plus, la Latrodectus exist ntotdeuna o foarte mare iritabili tate, i pacienii se plng ntotdeauna de nepenirea braului i inimii stngi i ei au de dureri precordiale care pot fi de un anumit grad de severitate. ntr-un astfel de caz mi-a fost de mare ajutor administrarea de Latrodectus 12 sau 30, la interval e scurte, adic de 2 la 4 ore timp de 24 de ore i apoi repetat doar dac este nevoie.

Tyler M.L. "Pointers to the Common Remedies":

Dureri violente precordiale spre axil i n jos spre braul stng i la antebra spre degete cu nepturi i apnee. Angin. Dureri precordiale violente i dureri la braul stng care ap pe c era paralizat. . Puls incontrolabil; rapid i curgtor.

Laurocerasus (Borland D. "The Treatment of certain Heart Conditions") n insuficiena cardiac cronic:

Tabloul simptomelor este foarte clar. Aspectul unui pacient de 16-18 ani cu inim congenital, cu degete oarecum ngroate, care sunt mai degrab congestionate, i aspectul specific albstrui aproape ca de struguri copi al buzelor. Aceast culoare este asoc iat cu Laurocerasus. Aceti pacieni sufer ntotdeuna de dispnee extrem i tipul de dispn e este foarte aproape de caracterul Cheyne Stokes. Ei au respiraie exploziv urmat d e 2 sau 3 respiraii lungi apoi respiraia se reduce treptat, apoi o pauz, urmat de 2 sau 3 gfituri i apoi se repet. Alt trstur este aceea c dispnea, respiraia se nrut lt dac ei stau n poziia seznd; se amelioreaz n poziia semi-prone. Exist o tendin f e de dezvoltare timpurie a pneumoniei hipostatice n astfel de cazuri i odat ce acea sta apare, tusea pacientului este problematic dac pacienii nu sunt asezai n poziia sez d nclinat. n poziia culcat tusea se agraveaz. Poziia seznd drept n sus produce o senza de constricie extrem n piept. De aceea poziia semi-prone este optim.

Ledum palustre (Farrington A. "The Comparative Materia Medica") Depozite valvulare cu artrit (de asemenea, Lithium Carb. , Kalmia, Benzoic Acid, etc. ).

Lilium tigrinum: Farrington A. "The Comparative Materia Medica": Tulburri cardiace cu boal de uter. Palpitaii nervoase. Ca i cum inima ar fi prins ntro menghin, se trezete brusc, fluuttering mult i lein. Ca i cum inima ar conine prea mu lt snge; aceast senzaie ar putea fi ndeprtat prin scoarerea afar a inimii. Palpitaii lente i durere ascuit de la mamelonul stng din piept spre spate; se amelioreaz prin c ulcatul pe partea stng i n aer liber.

Devey W.A. Pactical Homeopathic Therapeutics:

Exist cteva simptome importante ale inimii. O durere n inim ca i cum inima ar fi prin s ntr-o menghin, care trezete pacientul brusc. Este fluttering mult i lein. Este senza a c inima a fost apucat cu ceva apoi eliberat. Litium se folosete n afeciunile pur fun cionale, independent de leziunea organic. Este mult iritabilitate, palpitaii nervoas e, i simptomele sunt ameliorate prin culcatul pe partea stng. Micarea agraveaz.

Borland D. "The Treatment of certain Heart Conditions": n insuficiena cardiac acut:

Este o stare care nu este de loc angin, dar care se ntlnete la femei isterice. Nu gset i nici o leziune cardiac. Pacienii vor prezenta un tablou al simptomelor din care cu greu vei distinge un atac anginos real. Ei au o durere ca de la o lovitur de p umnal, dureri radiante i foarte des au hiperestezie a peretelui toracic. Ei sunt foarte deprimai, le este fric i sunt foarte iritabili. Sunt sensibili la cldur i sufer ina lor este agravat de orice micare. n plus, durerile lor ca de pumnal au sensul a nginos al constriciei peretelui toracic. Aceste cazuri sunt de obicei asociate cu un fel de leziune pelvian sau au un trecut de boal ginecologic. Am vzut un numr sufi cient de astfel de cazuri, aveau electrocardiograma fcut i nu prezentau nici o lezi une. i toate simptomele s-au ameliorat cu doze de Lilium tig. Exist alte 2 remedi i care sunt de mare valoare n tratamentul strilor inimii, i anume : Cratoegus Oxyac antha i Lactrodectus mactans.

Tyler M.L. "Pointers to the Common Remedies":

Durere de apsare n inim; durere ascuit, rapid, cu fluttering. Se trezete din cauza dur rii ca i cum inima ar fi apucat violent, iar apoi eliberat treptat, cu ntreruperea bti lor inimii i a respiraiei. Senzaia de apucare a inimii ntr-o menghin (Cactus); ca i cu m sngele ar lipsi din inim; trebuie s se aplece de 2 ori (inversul lui Spig. ). Ini ma este apucat i eliberat alternativ. Inima se simte suprancrcat cu snge. Palpitaii v ente, cu palpitaia carotidei. Depresie mental. Plnset. Caracteristici: senzaia de gr ab pentru a rezolva sarcini imperative i incapacitatea de a le rezolva. Presiune p e rect i vezica urinar. Impuls groaznic de a avea scaun, de a urina tot timpul. Se nzaie de mare greutate n pelvis, ca i cum ntregul coninut al pelvisului ar iei prin va gin, dar prin presarea n sus cu mna.

Lithium carbonicum

(Farrington A. "The Comparative Materia Medica") Durere reumatic, ocuri i spasme, deficiene valvulare, fluttering datorat emoiilor men tale (Calc. , Carb. , Nat. Mur. , Sepia); durere cardiac la aplecarea n fa i ameliora re prin urinare.

Lycopus virginicus: Borland D. "The Treatment of certain Heart Conditions":

n insuficiena cardiac cronic:

strile n care inima ncepe s fie insuficient; ncepe s se dilate un pic i pulsul tinde vin un pic neregulat. Pacienii tind s devin palizi, dar nu cianotici i sunt ntotdeauna agitai. Simptomul caractertistic al Lycopus este acela c pacienii se plng de senzaia tumultuoas groznic din regiunea cardiac. Foarte des ei spun c sunt ca i cum inima lo r a luat-o brusc din loc i a nnebunit (a ieit de sub control). Aceast stare este nsoit de palpitaii intense ale vaselor, palpitaie care se extinde n sus spre gt i spre cap. . Cellalt simptom al Lycopus care te ajut este o tendin mare de a tui. Simte c inima a luat-o din loc i se instaleaz o iritare acut i ei tuesc. Alt simptom de difereniere a Lycopus este acela c durerea lor este accentuat puternic prin rsturnarea pe part ea dreapt n contrast cu veninul de arpe cnd starea se agraveaz la rsturnarea pe partea stng. n sfrit, aceti pacieni Lycopus nu au apetit pentru alimente, n mod deosebit nu place s miroas alimentele.

Farrington A. "The Comparative Materia Medica": Durere precordial, funcionare tumultuoas a inimii, puls rapid, neregulat tremurtor. Hipertrofie excesiv dup depresoare sau stimulante; astm cardiac.

Devey W.A. Pactical Homeopathic Therapeutics:

Este utilizat n iritabilitatea cardiac cu for redus, dup abuz de depresoare cardiace s au stimulante cardiace; hipertrofie excesiv; slbiciune muscular, etc. Folosirea lui a fost limitat, dar este bun pentru starea cunoscut de astm cardiac. Pulsul rapid , regulat, funcionarea tumultoas i puternic a inimii l recomand n gua exoftalmic(Boa i Basedow). Alt remediu utilizat pentru inima iritabil este Collinsonia i la fel ca Digitalis i Lycopus este un remediu secundar.

Este corespunztoor pentru hipertrofia inimii cu palpitaii i dureri. Iritabilitatea inimii datorit suprimrii scurgerilor hemoroidale indic folosirea Collinsonia.

Tyler M.L. "Pointers to the Common Remedies": Umflarea ochilor i funcionarea tumultoas a inimii (Spig. ). Simte ochii plini i grei , presnd spre exterior. Iritabilitate cardiac. Puls frecvent mic, compresibil; sau rapid, tare, metalic, necompresibil; mini tremurnde.

Magnesium phosphoricum: Boericke The twelve Tissue remedies of Schussler

Palpitaii brute, cnd exist o afeciune pur spasmodic. Durere sgettoare n regiunea ini

Kansal C. "The Biochemics": Durere sgettoare n jurul inimii cu atacuri spasmodice de palpitaii.

Naja tripudians: Farrington A. "The Comparative Materia Medica":

Dup Lachesis n endocardit, cu tuse uscat, puternic. Funcionarea tumultoas a inimii cu ureri ascuite, neptoare i cu senzaia de presare n piept. Nu poate sta nici un moment p partea stng, se amelioreaz la aezatul pe partea dreapt (inversul lui Lilium tig. )

Devey W.A. Pactical Homeopathic Therapeutics:

Este un alt venin de arpe care a fost utilizat cu efect bun n afeciunile valvulare ale inimii, cu tuse uscat, scitoare. Este prezent o funcionare tumultoas a inimii. Pul sul este lent. Pacientul este melancolic i toate simptomele se agraveaz de la stim ulante i se amelioreaz de la plimbri sau clrit n aer liber. Este un remediu care nu tr ebuie uitat. Hipotensiune mare. Exist mult durere i aici pare c se aseamn cu Spigelia, dar se folosete mai trziu n afeciunile valvulare. Palpitaii reflexe i durere cardiac asociat cu nevralgia ovarian recomand folosirea Naja.

Tyler M.L. "Pointers to the Common Remedies": -Este un mare remediu cardiac, numai dac e dat n potene joase, n lipsa unor indicaii mai precise. -Inim debil. Cu suferine post-difteritice. -"n cazul afectrii inimii de ctre reumatismul acut".

Natrium muriaticum: Farrington A. "The Comparative Materia Medica":

Senzaia de frig n jurul inimii n timpul exerciiilor mentale. Hipertrofie, tuburri val vulare cronice; puls puternic; tremuratul ntregului corp; fluttering; senzaia de l ein slab din cauza micrii sau a zgomotului brusc. Pacieni triti, nlcrimai, care se ag eaz de la consolare.

Boericke The twelve Tissue remedies of Schussler Palpitaii cu stri anemice. snge apos, umflri hidropizice etc. Palpitaii cu anxietate, tristee, etc. Puls rapid, intermitent, cu dureri de cap dimineaa. Hidremie i scorb ut. Fluttering, senzaie de constricie.

Kansal C. "The Biochemics": Anemie, umflturi hidropice, mbujorare i palpitaii. Constricie n jurul inimii. Flutteri ng i puls intermitent.

Nux moschata (Farrington A. "The Comparative Materia Medica") Isteria cordis; funcionare violent a inimii; palpitaii i lein urmat de somn; nclinaie pre lein de la dureri uoare.

Nux vomica (Farrington A. "The Comparative Materia Medica") Hipertrofie de la obstrucia portal; dilatare; palpitaii la culcat. Caut celelalte si mptome ale Nux vomica.

Oxalicum acidum:

Devey W.A. Pactical Homeopathic Therapeutics Este un remediu folosit pentru a ameliora durerea precordial care radiaz frecvent spre umrul drept n cazurile de insuficien aortic. i Lachesis are simptomul de senzaie inima este prea mare pentru piept. Strile ateromatoase ale inimii i a vaselor sang uine l recomand pe Lachesis, n special la oamenii n vrst cnd sunt prezente simptomele e hidropizie.

Borland D. "The Treatment of certain Heart Conditions":

n insuficiena cardiac acut:

Are unul sau dou simptome foarte importante care adesea se ntlnesc n cazurile de col aps i care sunt de mare ajutor pentru alegerea remediului. n primul rnd, pacienii se plng ntotdeauna de senzaia de cea mai intens epuizare. Asociat cu aceast epuizare es te senzaia de nepenire. Pacienii spun adesea c nu-i mai simt deloc picioarele. Suprafa pielii este tot aa de rece i umed. ca la Carbo veget. , dar la Oxalic acid. exist o cianoz cu pete care nu se ntlnete la alte remedii. Vrfurile degetelor de la mini i pi ioare sunt clar cianotice, dar n plus este un aspect ptat al minilor i picioarelor c are este destul de distinctiv. Un aspect oarecum ptat al feei, foarte des peste oa sele malare. Aceti pacieni, n contrast cu pacienii Arsenic, sunt complet linitii, oric e micare le agraveaz puternic suferina. Pe lng suferina lor general, pacienii Oxalic d. se plng de dureri precordiale ascuite, clare. Durerea nu este tipic cum este la angin, este un fel de durere ascuit care vine de obicei din spate i urc pe partea stng

a sternului spre clavicul sau coboar pe partea stng a sternului n epigastru. . Cele m ai multe cazuri uimitoare care formeaz tabloul pe care eu i-am vzut n fazele critic e de pneumonie gripal cnd pacientul era deja epuizat, preau c i-au pierdut orice vlag, erau ca i btui pe moarte, iar inima era epuizat. Toi pacienii de acest tip pe care iam vzut aveau pneumonii bazale. Am vzut 2 sau 3 cazuri care se ameliorau aparent d estul de bine cu Natrum sulph. , dar au colapsat; ns au reacionat bine la Oxalic ac id. Oxalic acid este indicat i pentru bolile cardiace cronice.

Phosphorus: Farrington A. "The Comparative Materia Medica": Endocardit sau miocardit din perioada reumatismului inflamator acut sau a pneumoni ei; Pericardit. Palpitaii de la emoii, cnd un vizitator apare brusc, de la micare; n s pecial la tnrul care crete rapid. Degenerare gras care implic inima dreapt; stagnare v enoas; umflarea feei. Arsenic afecteaz inima dreapt cu o mai mare mpiedicare a respir aiei, mai mult ortopnee i mai mult anasarca.

Devey W.A. Pactical Homeopathic Therapeutics:

Afecteaz mai degrab inima dreapt, prezentnd o stagnare venoas i este foarte util n deg nerarea gras a acestui organ.

Tyler M.L. "Pointers to the Common Remedies":

Palpitaii violente la cea mai uoar micare; violente la culcatul pe partea stng. Chin p recordial de la emoii. Greutate pe piept, ca i cum o greutate ar sta pe pieptul lu i. Constricie, senzaie de presare a inimii. Durere arztoare ntre scapule (Lyc. ). Ti pul Phos. este nal, frumos, fric de singurtate, nchis la culoare. Sete pentru buturi reci.

Phytolacca decandra: Farrington A. "The Comparative Materia Medica":

Endocardit reumatic cronic; ocuri de durere n regiunea cardiac; sgei n braul drept.

Devey W.A. Pactical Homeopathic Therapeutics:

Prezint furnicturi i amoreal n braul drept, dar cele 3 remedii principale care au aces simptom n braul drept sunt : Kali. , Rhus. i Aconitum. Aceste dureri, aa cum sublin ia Prof. W. B. HINSDALE, nu ar trebui considerate ca simptome cheie. Valoarea lo r simptomatic const n a sublinia o clas de remedii, mai degrab dect un remediu individ ual. Trebuie studiate detaliile acestor dureri. Pericardita acut care depinde de reumatism este simptomul pentru Kalmia; durerea ascuit care taie respiraia atrage a tenia pentru acest remediu. HERING zice c, Kalmia are aciunea cea mai bun pentru dim

inuarea pulsaiei prea rapide a inimii.

Pulsatilla pratensis:

Farrington A. "The Comparative Materia Medica":

Dureri reumatice ale inimii. Dureri care se schimb rapid din loc n loc. Hipertrofi e dau dilatare a ventriculului drept, cu amoreal deasupra cotului (vezi Amenorrhoe a). Sumbul are dureri de apsare i dureri ascuite n degete, nsoite de afeciuni cardiace

Tyler M.L. "Pointers to the Common Remedies":

Iritaie reumatic a inimii cnd durerile circul rapid prin corp. Simptome reflexe de l a indigestie. Apsare, presare, senzaie de plin n inim. Palpitaii violente cu chin; ve dere slab. Pacient nervos, plngre, intolerant la cldur; dorete cu nflcrare aerul i ea.

Rhus toxicodendron:

Farrington A. "The Comparative Materia Medica":

Hipertrofie reumatic; de asemenea de la exerciiu fizic prea mare; hipertrofie neco mplicat, fr leziuni valvulare; furnicare i amoreal a braului stng. Endocardita i per ita de la umezeal, de la o stare septic. Simptomele generale ale acestui remediu s unt decisive. Se continu bine cu Bry.

Devey W.A. Pactical Homeopathic Therapeutics:

Hipertrofia reumatic necesit Rhus. Exist palpitaii ale inimii de la exerciii fizice e xagerate, cu amorire i paralizie uoar a braului i umrului stng. Pericardit i endoca la expunere la ploaie, de la udare, etc. Simptomele se nrutesc la schimbarea vremii. Hipertrofie necomplicat cum este la atlei. Printre alte remedii pentru aceast star e pot fi menionate Arnica i Bromine.

Spigelia anthelmia:

Farrington A. "The Comparative Materia Medica":

Este un remediu important pentru cardita i pericardita reumatic. Dureri ascuite, sge ttoare de la inim spre spate i care radiaz spre bra, piept i ira spinrii; presiune ma palpitaii de la orice micare a braului sau corpului; mare dispnee la schimbarea po

ziiei cu bti tumultoase ale inimii. Suflu sistolic; puls intermitent, non-sincron c u btile inimii.

Simptomele inimii de la neuralgie. Poate sta ntins numai pe partea dreapt, cu capu l sus. Tremuratul carotidelor i pieptului. Senzaie de funcionare linitit a inimii, cu vibraii. Strile de mai sus care apar imediat sau dup febr de la atacuri reumatice f ac din Spigelia un remediu important pentru cardita i pericardita reumatic, etc. mp reun cu Aconitum, Byonia, Cactus, Colchicum, Kalmia, Kali Carb. , Rhus Tox. i alte le. Se vor lua n consideraie caracteristicele individuale ale fiecrui remediu. Spig elia este antidotul pentru abuzul de Colchi. i precede Kali carb.

Devey W.A. Pactical Homeopathic Therapeutics:

Este alt remediu pentru afeciunile dureroase ale inimii. El st n capul listei pentr u cardita i pericardita acut. Exist dureri sgettoare dinspre inim spre spate i care ra iaz de la inim n jos spre bra, spre piept i n jos spre ira spinrii. Exist palpitaii e agraveaz de la orice micare a braului sau corpului. Este o senzaie c inima funcionea z linitit cnd pune mna n zona inimii. Puls intermitent, non-sincron cu btile inimii, c a mai uoar micare a braului sau minilor face ca pacientul s se simt mai ru. Simptomel are acompaniaz neuralgia necesit Spigelia. Funcionare neregulat i tumultuoas a inimii. Uneori btile intermitente sunt auzite. Uneori am gsit acest simptom la Arsenicum c are este utilizat n hipertrofia inimii produs la alpiniti, etc. , dar Spigelia este mai bun n fazele de nceput ale tulburrile cardiace dect Arsenicum. Endocardita reum atic se amelioreaz cu Spigelia i acest remediu are aciune benefic n angina pectoral. nflamaiile cardiace el vine dup Aconitum. El corespunde bine n afeciunile cronice al e inimii, ndeosebi n bolile valvulare i hipertrofie.

Borland D. "The Treatment of certain Heart Conditions": n insuficiena cardiac acut: Utilizat n cazul n care nu are constricie anginoas tipic, dar sunt prezente lovituri de pumnal pseudoanginoase care iradiaz dureri ascuite; loviturile de pumnal ncep di n precordium i se rspndesc spre gt, n partea dreapt; poate exista amoreal a ntregii afectate i de regul durerea este ameliorat prin rsturnarea pe partea dreapt. Durerile de pumnal sunt nsoite de hiperestezie mai slab sau mai puternic a precordului. Dac nc erci s percutezi zonele de surditate cardiac, pacientul simte foarte puter nic acest lucru. Orice micare agraveaz durerea sau produce un atac violent. Aceste cazuri rspund foarte bine la Spigelia.

Tyler M.L. "Pointers to the Common Remedies":

Btaie violent a inimii i frecvent pacientul aude pulsaia sau btile inimii pot fi obser vate prin mbrcminte. Palpitaii agravate de poziia ezut i aplecat n fa (opus lui Kal ). Inima pare s fie ntr-o micare tremurtoare. Se nrutete la inspiraia adnc sau l piraiei. Sunetele inimii pot fi auzite de la civa inches - NASH. Trebuie s stea pe pa rtea dreapt sau cu capul foarte sus. Durerile de Spigelia sunt neptoare. Dureri ascui te neuralgice (n piept,cap,inim, ochi,etc. ). Se agraveaz la cea mai mic micare.

Spongia tosta:

Farrington A. "The Comparative Materia Medica":

Afeciuni organice ale inimii. Nu poate sta ntins pe spate. Se trezete din somn ca i cum ar fi sufocat i st eznd cu o privire anxioas, cu faa mbujorat i respirsia rapid ic. Pericardit reumatic dup ce are loc efuziunea (urmeaz Acon. ). Insuficien valvular urmur mai jos, suflu puternic la fiecare btaie a inimii; Durere neptoare, gfire violen t a inimii la respiraie; ca i cum ar respira printr-un burete uscat. Frecvent puls puternic, plin sau slab. La tratamentul bolilor de inim este mai sigur s se nceap cu Aconitum, Bryonia, Spigelia, Spongi, Phosphorus, etc. n primele faze dac nu ai un tablou complet pentru Arsenic, Lachesis sau alte remedii care sunt utilizate n m od obinuit n fazele finale.

Borland D. "The Treatment of certain Heart Conditions":

n insuficiena cardiac acut:

Este un alt tip de caz n care n loc de constricie este senzaia de umflare progresiv n regiunea inimii. Simte ca i cum inima devine tot mai mare pn ce n final ar urma s ple sneasc i aceast senzaie de umplere se rspndete spre gt. Aceast senzaie de umplere este foarte mult agravat prin culcat cnd pacientul simte c se sufoc i aceast stare e ste nsoit de o durere destul de acut. Pacienii sunt nfrigurai i orice curent de aer l ete suferina. Pe lng sentimentul de dilatare ei se plng mai mult sau mai puin de un pi c de amoreal n special a braului i a minii stngi, dei foarte frecvent are loc amorir ilor fr vreo implicare a braului i mai rar se plng de amoirea extremitilor inferioare e regul, faa i gtul las impresia de a fi oarecum congestionate; ei au un aspect palid , slbit, aspectul ridat de la Arsenic. Aceste cazuri rspund bine la Spongia.

Tyler M.L. "Pointers to the Common Remedies":

Durere cardiac constrictiv cu anxietate. Atacuri de presiune i durere cardiac agrava t prin culcat cu capul cobort. Transpiraie anxioas. Palpitaii violente cu durere, res piraie gfit; se trezete brusc dup miezul nopii cu sufocare, foarte alarmat; anxietate. Se trezete adesea cu fric, se simte sufocat (Lach. ). Buze albstrii (Lach. ). Angin pectoral; durere constrictiv n piept; cldur, sufocare, lein, tranpitraie anxioas.

Strophanthus hispidus

(Devey W.A. Pactical Homeopathic Therapeutics)

Este unul din remediile recente. Dr. GEORGE ROYAL crede c el acioneaz mai bine n dil uii mai mici, de 1, 2 sau 3, dect n doze mari, obinuite i muli observatori au verifica t acest lucru. Este util n inima slab, hipertrofiat i iritabil, cu artere ncordate i o eliminare liber a urinii. Acest remediu amelioreaz dispnea i durerea precordial i aju t diureza i amelioreaz hidropizia. Este util n insuficiena cardiac a bolilor de inim a celor n vrst i a copiilor. Reduce pulsul i crete puterea inimii. Probabil c este mai b n pentru tulburrile cardiace dependente de bolile de rinichi sau acolo unde cafea ua, ceaiul, tutunul sau alcoolul au otrvit deja inima.

Sparteinum sulphuricum (Devey W.A. Pactical Homeopathic Therapeutics) A fost utilizat n inima slab i la persoane nervoase i isterice i la climaterici . Deo arece cele mai multe dintre aceste remedii sunt utilizate pentru efectul lor fiz iologic, totui ele nu ar trebui s-i gseasc locul n homeopatie. Sparteinum este recoman dat cnd nu mai are loc compensarea inimii i funcionarea inimii este slab; pulsul est e regulat, slab i este prezent hidropizia; exist simptome dispeptice, cu acumulare mare de gaz n canalul gastro-intestinal, iar pacientul este supus la atacuri nerv oase i isterice. Strngerea brusc i dureroas a inimii mai poate indica folosirea Spar teinum. n astfel de cazuri utilizarea lui este paliativ.

Sepia officinalis (Tyler M.L. "Pointers to the Common Remedies")

Palpitaii violente ale inimii i palpitaia tuturor arterelor, cnd este n pat. nepturi im. Palpitaii violente ale inimii ca i cum ea ar fora ieirea din piept. Se amelioreaz prin mersul pe jos pe o distan mare i la mersul pe jos foarte repede. Pacientul Sep ia este indiferent, urte dezordinea. Tendin spre ptoz i eliminarea afar, n special di rganele pelvice (Lil. tigr. ). Transpiraie puternic, n special sub bra. Ameliorare g eneral dup micare, mncat i somn.

Strychnium purum

(Devey W.A. Pactical Homeopathic Therapeutics)

Este pur i simplu un stimulator al inimii. Singurul lui domeniu este cnd paralizi a devine amenintoare i n timpul oricrei afeciuni ca : dispnee, albstrirea vrfului deg lor i buzelor, rgieli acide i simptome de tulburare a digestiei. Aici 1/64 dintr-o g ranul poate ameliora n mod hipodermic (subcutanat). Utilizarea frecvent i nejudicioa s este mai mult dect duntoare i conduce la o mortalitate crescut la unele afeciuni.

Sulphur: Devey W.A. Pactical Homeopathic Therapeutics: Poate fi un remediu atunci cnd este senzaia c prea mult snge este trimis spre inim, p rezentnd palpitaii, sufocare i senzaia c inima este prea mare pentru piept. Lilium es te utilizat n strile de palpitaii nervoase i de tulburri funcionale cardiace la femei asociate cu boli de uter.

Tyler M.L. "Pointers to the Common Remedies":

Palpitaii anxioase, violente. Afluxul sngelui spre inim. Prea mult snge pentru inim ( Cact. ). Inima se simte lrgit. Debit mare de snge; cu minile arznd. nepturi n inim t; se agraveaz la respiraie adnc. Sulphur este un tip flmnd, neglijent, amator de disc uii. Se agraveaz la cald. Nu tolereaz mbrcmintea, i place gras.

Sulphuricum acidum

(Farrington A. "The Comparative Materia Medica")

Palpitaii; se agraveaz la urcatul scrilor. Se scoal noaptea cu aflux brusc de snge la inim. Palpitaii, gfieli, i trebuie aer proaspt, trebuie s aibe ua i fereastra desch

Vanadium metallicum (Devey W.A. Pactical Homeopathic Therapeutics) Vanadium 6x, zice Dr. A. L. BLACKWOOD este folositor la ntrirea funcionrii inimii cn d este prezent degenerarea gras a ficatului i a inimii, mpreun cu degenerarea pereilo r arterelor. S-a constatat c este util n acele cazuri cnd este prezent anemia, reumt ismul cronic, diabetul, neurastenia sau tuberculoza. Acest remediu crete apetitul i ntrete funcia digerstiv.

Veratrum viride: Farrington A. "The Comparative Materia Medica":

Endocardita i pericardita simpl sau reumatoid; dispnee cardio-pulmonar. Congestia in imii i a plmnilor, cu febr violent, fluttering, palpitaii ale carotidelor, respiraie r pid, etc.

Devey W.A. Pactical Homeopathic Therapeutics: Stare de excitaie arterial intens. Utilizat continuu n hipertrofia cu dilatare. Fora i frecvena pulsului sunt anormale; de regul, este lent sau uneori rapid. Este un re mediu important n toate afeciunile inflamatorii ale inimii i membranelor ei, n speci al n acelea cauzate de infecii.

Zincum metallicum (Farrington A. "The Comparative Materia Medica")

ocuri brute i spasme n regiunea cardiac. Umflare i sensibilitate mare n regiunea inimi . Palpitaii severe, durere sfietoare, funcionare spasmodic, neregulat a inimii; n mod cazional simte un ghiont violent (asemntor Conium i Aurum).

Tromboza Bothrops circulatie proasta, infarcte sau comotii n familie sau infarcte/comotii deja prezente Lachesis cand la locul unde este pezenta tromboza pielea s-a facut rosie-albastr a

Varice si afectiuni ale venelor Remediile de baza : Aesculus, Hamamelis, Calcium floratum, Pulsatilla

Inflamatii ale venelor cu stangari si tensiuni in vene. Lachesis D 15 imediat sa u ca remediu intermediar, cel mai bun ca injectie subcutana. Dupa aceea Apis D 3 alernat cu Hamamelis D 1-3. La inflamatii foarte grave Chininum arsenicosum D 4 .

Inflamatia venelor: Arnica, Lachesis, Pulsatilla

Calcium fluoratum Stagnarea circulatiei subcutana. Nevoia de a ridica picioarele. Durere la atinge re. Intinde picioarele din pat si le trage inapoi. Sensibilitate la frig. Varice vizibile la coapse. Agravare: la vreme cald, apasatoare. Ameliorare: aer liber si cand picioarele sunt puse sus. Dilutia: D 4 - D 30 si mai inalta

Clemnatis Empiric, la ulcer de varice de suprafata care se intinde. Secretie putina. Sange reaza usor, cu margini rosii Dilutia: D1 - D2

Hamamelis virginiana Congestie venoasa pasiva. Varice albastre dureroase, sensibile la atingere. Senzatie de presiune si de greutate. Senzatie de explodare a venelor. Agravare: de la atingere, zdruncinare Dilutia: D1 - D 2

Pulsatilla pratensis Stagnari venoase. Aspect vilet marmorat al genuchilor, coapselor, mainilor Venele stagnate vizibil. Agravare de la: caldura, lipsa de miscare. Ameliorare: aer curat, aplicare de rece Dilutia: D 4 - D 30 si mai inalte

Sabdariffa (Hibiscus sabdariffa) Stagnari veoase. Senzatie de greutate in picioare cu retentie de apa. Lipsa de Senzatie. Tendinta la crampe muschiulare. Ulcus cruris. Dilutia: D2

Vipera berus (Venin de vipera) Varice, ulcere la vene. Thrombophlebitis cacuta si cornica. Vene dilatate. Senzatia de a a exploda la aplecare. Piele livida, rosie inchis, albastra, sau n eagra Dilutiae: D2 -D30

Aesculus hippocastanum (Castan) Varice, Ulcus cruris. Stagnare in venele de la picioare cu crampe dureroase si t romboza Dilutia: D 1 - D 3

Arterioscreloza La arterioscreloza cu sange mult (adunare de sange in cap, dureri de cap, ametel i, insomnie, palpitatii sunte indicate: Arnica D4 Aurum metallicum D4 Conium D4 Ergotinum D4 Strontium Carbonicum D12 La arterioscreloza palida ( imbatranire rapida, senzatie permanenta de frig, vars ta inaintata, pierderea memoriei, pareze sunt indicate:

Barium Carbonicum D6 Plumbum Metallicum D6 Cuprum Metallicum D6 Arsenicum Album D6 Tensiune arteriala slaba Tensiunea slaba vine des de la dezhidratare lipsa cronica de apa in tesuturi, li psa de apa din hrana ca si de la insuficienta renala si afectiuni ale rinichilor . Sangele nu mai poate fi filtrat cum trebuie de rinichi sau exista lipsa de apa in sange, sangele fiind prea gros. Mancatul fara a bea lichide ulterior, bautul zilnic de cafea care consuma apa din tesut, bautul de sucuri sintetice in loc d e apa, infectii renale, pietre la rinichi sunt cauzele principale care creeaza si mentin tensiune artiarala slaba. A bea cafea este cel mai rau lucru cu care s e trateaza oamenii in cazul acesta - sfat dat des de doctori pentru ca afectiune a este prin acest mod mentinuta si chiar accentuata, cafeaua dezhidratind si mai mult corpul. Consumul de cafea distruge mineralele necesare corpului datorita aciditatii mari ale cafelei pe care corpul incearca sa o anihileze si n acest mod se creeaza i pietre la organe. Si arterioscreloza este un factor important care duce la tensiune arteriala slabita.

Pentru tratarea tensiunii dereglate de sange slabe este necesara o tratarea inde lungata a rinichilor cu remedii naturale si homeopate, evitarea completa a cafel ei, cola si a sucurilor sintetice, cresterea cantitati de apa consumate zilnic, dar care trebuie bauta cu masura si incetul cu incetul. Dupa fiecare masa trebui e baut cel putin un pahar de apa ! Atat tensiunea de sange inalta cat si cea sla ba isi au cauza organica in cea mai mare parte n rinichi ! Tensiuna inalta Aurum metallicum. Cand pacientul este gras si ii este frig usor. Adun are de sange in cap. Se trezeste noaptea brusc. Fata este deseori rosie, simte s tramtoare la piept si are valuri de caldura care apar impreuna cu frica. Aerul r ece sau bai rece imbunatatesc starea. Aconitum. Cand apar brusc palpitatii violente si in acelasi timp senz atii de teama. Dureri de cap, fata rosie, ameteli cand se ridica in picioare. Barium carbonicum. Cand pacientul sufera de arterioscreloza. Acest lu cru este aratat de ameteli, vajaiala in urechi si slabirea memoriei. Cele mai mi ci eforturi va obosesc si bataia inimii devine mai puternica de indata ce se int inde pe partea stanga. Pulsul este incet si regulat. Glonoinum. Cand cineva simte brusc ridicarea sangelui la cap cu apart ia de dureri de cap si nu stie unde se afla si este dezorientat. Caldura inrauta teste starea. Sulfur. Impotriva la tensiunea inalta cronica. Bolnavul este nervos, nu are apetit, capul ii este fierbinte si simte cum se aduna sangele in cap si c um pulseaza arteriile. Simptomele se inrautatesc dupa mese, la caldura, la ridic area in picioare si cand se odihneste. Miscari domoale si aer curat si uscat imb unatatesc starea. Viscum album. Cand cineva sufera de insuficienta cardiaca si are in a celasi timp si o insuficienta renala. In urina se gasesc albumine. Pulsul este n eregular si cele mai mici eforturi creeaza palpitatii si lipsa de aer. Intinsul

pe partea stanga inrautateste starea.

Hemoroizi In afara de remediile constitutionale se pot folosi Aesculus, Hamamelis, Ratanhi a, Paeonia, Aloe sau Collinsonia canadensis ca remedii ajutatoare.

Pentru hemoroizi i afectiuni ale rectului vezi si articolul Dr. Teleianu de aici: http://teleianuhomeopat.3x.ro/Psih_unor_rem.htm

Extras din articol:

Ratanhia peruviana: iritabilitate constant i proast dispoziie, cu tendina de a se supra i ofensa cu uurin din orice, de a se certa, de a acuza pe alii;

mereu fnos , afind n jurul su o expresie de nemulumire agitat linite mental sau neastmpr, cu exacerbri de excesiv nervozitate chiar la stimuli minor i;

starea persist oarecum i n somn, trezindu-se noaptea cu team i fric, srind n sus din pat, n special spre ora 2. 00.

stri depresive cu team de singurtate, uurat prin conversaie i p in imprtirea cu cei din jur a temerilor sau gndurilor sale;

uneori adevrate stri de confuzie mental, ce se amelioreaz n ae r liber (se tie c, de obicei, constipaia cronic se simte ca la ea acas la sedentari, plimbarea n aer liber devenind factor reconfortant);

inclinare spre fantasme i superstiii; Vithoulkas a remarcat nevroze obsesionale creia i cad victime pacienii Ratanhia. El a descris i un tip de superstiie cu constrngeri de natur religioas. Pacientul i impune n general constrnge ndeosebi n legtur cu igiena rectal.

pacientul i simte capul plin, greoi, ca i cnd ar fi ameit sau

intoxicat, cu dureri n puncte limitate, n diferite pri, uneori violente; efortul de evacuare a scaunului produce aproape constant dureri mari de cap, avnd chiar senz aia c i explodeaz capul dup ce a evacuat; alteori are senzaia de nepturi n cap, mai d face anumite micri sau cnd respir adnc;

se plnge de o stare general de nesiguran, de slbiciune fizic i e prostraie, cu anxietate i transpiraie a ntregului corp;

uneori, cnd merge, are senzaia c ar fi picat de insecte n dife rite pri ale corpului, n special la ceaf i membre, care se amelioreaz prin frecare sau grataj; asemenea senzaii, ca de nepturi, arsuri sau viermuieli, cea mai cunoscut fii nd senzaia de cioburi sparte n rect , pot apare i n alte pri (genunchi, axil, talp c., uneori cu caracter subit, violent, ce oblig pacientul s ipe;

senzaia de mncrime n nas, n diferite alte zone, n special pe sp ate i zona genital-perineal, fiind urmate, dup gratajul obinuit, de iritaii i erupii v ziculoase;

la gravide se descriu dureri mari de dini, cu senzaia c dinii s-au alungit, agravate noaptea (legat de sarcin, se tie c n scrierile din antichita te Ratanhia e menionat ca plant abortiv).

ziua, pacientul are crize de cscat repetat, ca i sughi viole nt, apucndu-l somnul n timpul mesei, iar noaptea are un somn greu cu unele tresriri brute de spaim, acest somn fiind dominat de vise anxioase cu diverse ncierri, certur i, suprri i necazuri, uneori vise cu nmormntri, cu cimitire, etc., sculndu-se diminea uficient de terorizat i alarmat pentru un psihism i aa destul de afectat.

Cu asemenea acuze mentale, nu ne mai punem ntrebarea de ce , n popor, se i zice cu atta precizie: s-a sculat cu fundul n sus , n astfel de tablou i psihice ale multor cazuri cu patologie dominant ano-rectal!

Paeonia officinalis: este cunoscut n special datorit suferinelor congestive i inflamatorii din zona anal: hemoroizi, fisuri, ulceraii i fistule, cu mari dureri la defecaie i discon fort legat de secreiile locale iritante, pruriginoase i de arsuri, fenomenele algi ce durnd mult timp, chiar ore, dup evacuarea att de laborioas a scaunului ;

pot apare dureri i la articulaiile minii i degetelor, adesea la genunchi, cu o senzaie de slbire a forei de susinere a picioarelor n timpul mersului ; este po ate mai puin cunoscut, acea senzaie particular ca de eap, de achie nfipt n pielea d i mare de la piciorul drept i de la degetul mic al piciorului stng, provocat sau ag

ravat de apsare pe locul respectiv;

Ca psihism, desprindem:

mare excitabilitate nervoas, aprehensiune; mare anxietate i n general ngr ijorare, nelinite, spre sear;

stare de proast dispoziie i de depresie;

dup orele 17. 00, pacientul devine foarte iritabil i deprimat, fr cauz (co nfundabil cu agravarea general de la Lycopodium);

stare psihic este influenat negativ de aflarea unor veti rele sau alarman te, sau de discuii cu acest subiect, producnd spaim i nelinite (Clarke menioneaz la ca itolul cauzaliti , la Paeonia, tocmai vetile rele, alturi de frecarea sau presarea esu urilor zonei anale, fiind tiut c durerile sunt aa de mari nct pacientul adesea nu sup ort nici atingerea feselor);

somnul este n mod deosebit tulburat de repetate comaruri, de vise terif iante, cu moartea unor rude, cu fantome care l sugrum oprindu-i respiraia etc., dar pot fi i vise plcute, fantastice, amoroase, cu emisii seminale, n special dup miezu l nopii;

Collinsonia canadensis: Acest remediu este extrem de important pentru acuzele rectale, avnd o configuraie mai complex n privina simptomelor fizice i ceva mai redus ca psihism. Suferinele remed iului sunt legate de congestia portal i pelvian care predomin tabloul simptomatologi c, producnd acuze polimorfe ce cuprind o varietate larg de localizri, unele insufic ient cunoscute, astfel:

mare remediu al tusei ce apare dup folosirea intensiv a vocii, este vor ba de suferina vocii oratorului , cu dureri locale, rgueal i mai ales o tuse uscat, e zant;

remediu valoros, dac e administrat naintea unei intervenii chirurgicale pentru afeciuni rectale, combtnd atonia fibrelor musculare, constipaia, catarul muco aselor, staza portal;

important remediu n hemoroizi, a cror crize dureroase alterneaz cu episo ade de palpitaii i de alte acuze cardiace (dureri, opresiune, dispnee, aritmie, te ndin la lipotimii ce se amelioreaz eznd);

Psihic, remediul se remarc prin:

agravarea simptomelor de baz, la cea mai mic emoie sau excitaie precum i s eara i noaptea (alturi de binecunoscuta agravare la frig, respectiv ameliorare la cldur);

de asemenea, pacientul se plnge de o senzaie de greutate n tot corpul, nd eosebi la cap i n zona frontal, ca o cefalee surd, mai ales dup supresii ale crizelor hemoroidale;

ca manifestri senzoriale, cel mai cunoscut simptom este acea senzaie de ace sau de achii de lemn n rect, cu constricii i tenesme; exist totodat, la femei, o senzaie de amoreal parestezic a feei, membrelor i vulvei, n aceast zon fiind descris aia de tumefacie a labiilor i clitorisului.

Spre deosebire de remediile prezentate mai sus, exist i unele remedii cu o sfer mai general de cuprindere simptomatologic, dar tot att de importante n privina simptomel or din zona recto-anal, respectiv i a rezonanei lor psihice, dintre care vom cita i relata pe scurt, despre: Aloe socotrina i Aesculus hippocastanum.

Aloe socotrina

Este un excelent remediu cu aciune precumpnitoare asupra organelor abdominale i pel viene, ce au ca manifestri patologice caracteristice diverse efecte ale fenomenul ui de staz portal ca: iritaie cataral a colonului, hemoroizi i n general fenomene de c ongestie pelvin, n mod secundar semnalndu-se i fenomene de congestie cefalic. Aloe tr ece, poate, drept cel mai important remediu homeopatic n privina simptomelor de co ngestie portal, fcndu-l extrem de util att n patologia fizic primar ct i n cea secu tip congestiv ce apare cu pregnan n zona sa de elecie; aa se ntmpl de exemplu cu pers ele sedentare, cu cele de vrst naintat, ale cror esuturi i-au mai pierdut din vitalita e, cu marii consumatori de buturi, n special de bere, cu cei ce au obosit organism ul prin abuzuri alimentare i agresiuni digestive repetate, etc.

Remediul are ns i un psihism destul de bine conturat, adesea lsat n umbra importanei s emnelor abdomino-rectale:

stare de nepsare, indolen, descurajare sau mai degrab de delsare, care duc

la neglijarea activitii, ndrtnicie pentru munca intelectual, chiar la aversiune pentr u munc i n general pentru micare, mobilitate, ca i cnd ar fi nencreztori n obinerea ultate performante sau de succese;

pacientul este nemulumit de sine, chiar suprat pe el nsui, uor iritabil, c eea ce ni-l prezint ca pe o persoan deseori prost dispus, cu stri comportamentale uor de strnit, iscndu-se uor certuri cu cei din jur, rbufniri nestpnite, nesuportnd s fi ontrazii, fiind deranjai de zgomotul prea puternic al pailor sau al mersului prea r apid, cu alte cuvinte fiind extrem de excitabili din punct de vedere nervos, putn d da natere i unor scene cu reacii mai violente, cum ar fi asvrlirea sau spargerea d e obiecte, etc. ;

strile de nervozitate, inclusiv cele depresive, ca i celelalte acuze de acest tip, sunt n mod pregnant legate, ca apariie i grad de intensitate, de suferi nele digestive i recto-anale, de durerile i colicile intestinale provocate de const ipaie i de congestiile pelvine, hemoroidale n special (strile depresive sunt favoriz ate de vremea nchis, ceoas sau noroas, sau devin dominante pe la mijlocul zilei), toa te acestea agravnd sau adncind zona de gravitate a acuzelor psihice susmenionate; n schimb, un oarecare efect de uurare l pot aduce ceaiurile i unele stimulante uoare;

mai mult sau mai puin simplele stri de proast dispoziie i de nervozitate p t deveni stri de mare anxietate, de timorare i agitaie, cu spaime diverse, cu prese ntimentul sau frica de o moarte apropiat, pn la hipochondrie, stri de epuizare cu tr anspiraie, antropofobie, fantezii erotice etc. Vorbind de antropofobie, trebuie s remarcm faptul c este descris, ca atare, o fric de oameni, de brbai, Aloe fiind apreci at ca un remediu ntlnit, n practica homeopatic, destul de frecvent la femei;

starea de lasitudine poate alterna cu o mare activitate mental, cu gndu ri multe i contrariante, dup cum exist i observaii clinice certe privind alternana, la Aloe, dintre crizele de cefalee cu cele de lumbago;

se remarc faptul c Aloe, ca i la Psorinum, este remediul la care apare prurit n f iecare an odat cu apropierea iernii (s fie din cauza acumulrilor toxinice favorizat e de regimul de via mai sedentar i de dieta specific acestui sezon ?).

Revznd acest scurt tablou clinic aparinnd patogenetic remediului Aloe, nelegem mai uor dece acesta convine organismelor obosite, btrnilor, femeilor cu temperament mai mo ale, flegmatic i n special celor expui efectelor unui regim de munc mai puin activ sa u unor obiceiuri de via, de micare i de diet alimentar, insuficient adaptate menineri unui convenabil echilibru eutrofic.

Aesculus hippocastanum Acest remediu, nrudit cu precedentele, se remarc prin interesarea ntregei sfere a c irculaiei venoase care este rspunztoare de apariia unui tablou clinic destul de ntins

i variat, n care vom gsi att fenomene de pletor venoas (ectazii venoase, varice, staz portal sau ngreunare a circulaiei portale, hemoroizi, congestie hepatic i pelvin . a. ct i suferinele consecutive acesteia (iritaie uscat a mucoaselor, ndeosebi a mucoasei bucale, faringiene i rectale, dispepsie acid i flatulent, constipaie, algii sacro-il iace, reumatism de tip gutos, etc. ).

Ca psihism, menionm:

greutate i lentoare n gndire i n micare, simit ca o stare de dezorientare, mineaa la trezire, pacientul punndu-se pe roate dup un timp mai mult sau mai puin nd lungat de la scularea din pat, fr certitudinea refacerii complete a forelor necesar e unei activiti normale n timpul primei pri a zilei;

de altfel, n timpul zilei pacientul Aesculus casc repetat, se ntinde, st n repaos prelungit, alungnd n mod trndav sperana atingerii unei forme performante de munc; adesea pacienii Aesculus sunt mai degrab dominai de lncezeal, de o pronunat len e, fiind chiar contieni de acest lucru dar neavnd fora sau voina de a iei din aceast s are; faptul este cu att mai contrariant cu ct tocmai micarea i n general exerciiile i ctivitatea sunt factorii care aduc ameliorri suferinelor specifice acestui remediu , prin aceea c ajut la stimularea circulaiei venoase, lucru pe care ei l tiu dar nu-l pot respecta; din contr, ncep s manifeste nepsare, indiferen i indolen fa de obli , neglijndu-i chiar propria lor imagine, ca i cnd le-a disprut, din cauza suferinelor, iubirea de sine i voina de a se redresa;

nepeneala mental de la trezire este nsoit de o greutate marcat att din pun de vedere fizic ct i psihic, ca o mbcsire cerebral blocant, care devine cu timpul tot mai greu reversibil, agravnd i diversificnd efectele ei negative; apare astfel o mor ozitate manifest ce traduce o nemulumire perpetu, pacientul bombnind posomort i deznd uit, uneori cu stupiditate, din orice;

viaa sa se complic din punct de vedere relaional, ntruct, de i pacientul Ae sculus este n genere agreabil i inteligent, activ, cu sclipiri i idei angajante, to tui, odat cu suferinele hemoroidale, cu cortegiul durerilor atroce de spate, el dev ine din ce n ce mai iritabil, trist i mohort, i pierde apoi vlaga, memoria i facultate a de a-i ndeplini obligaiile, se instaleaz descurajarea i ideea c nu mai poate face fa cestor obligaii, munca devenind un obiectiv tot mai greu de atins, tot mai difici l, o adevrat aversiune pentru psihismul att de afectat al pacientului;

randamentul n ceea ce face scade, i simte capul ntunecat, greu i mintea nce t, apare confuzia de idei, intr din ce n ce mai uor n stri de depresie hipochondriac s u de prelungit indispoziie din care scap extrem de lent, iar anturajul remarc tot ma i frecvent cum pacientul i pierde de asemenea cu uurin stpnirea de sine, iritarea i m fcndu-l s-i piard deseori controlul; aceste stri de grav iritaie devin durabile, ele oat ziua iar agitaia se prelungete i n prima parte a nopii.

simptomele mentale pot dispare sau sunt sensibil ameliorate atunci cnd

pacientul face exerciii sau proceduri fizice moderate care combat staza venoas, n timp ce durerile de spate ale acestui remediu sunt uor exacerbate de micri, sugerndu -i facil ideea de renunare.

Sfarsitul extrasului. Septicemie Dupa operatii: Lachesis, Pulsatilla sau Arsenicum album Dupa perforatia duodenului: Pyrogenium Dupa muscatura de sarpe veninos: Arsenicum album, Secale cornutum

Sangerari din nas Ca remediu universal Millefolium. In rest remediile constitutionale. La copii: Ferrum phosphoricum. Uneori Pulsatilla. Phosphor sau Calcium carbonicu m. Sangerari in urma la operatii, rani Remediile standard : Phosphorus, Millefolium, Hamamelis

Sangerari din nas, plamani, intestine, uter. Sange rosu inchis, venos, inchegat. Sangerari de la hemoroizi, dureri in burta si spate, in special la menstruatie. Hamamelis D 26-30-200. Sangereri de mai multe feluri (i la femei) La sangerari se pot folosi si ceauri (diluate sau nu) din plantele urmatoare: Co ada soricelului (Millefollium) Traista-coibanului (Bursa pastoris)

Sangereri din nas, in special la anemie Ferrum phosphoricum D6. Atunci cand sang ererea la oameni tineri se opreste dupa spalat, atunci Ammonium carbonicum D 3 e ste remediu principal

Sangerari dupa lovitura, cazaturi rani sau strivire Arnica D 3-D6.

- In toate cazurile de sangerare se da dupa remediul indicat si cateva doze de Calcium carb. D 30.

- din nas, sangele atarna ca un sloi de gheata. Mercurius solubilis D 6.

- din nas la spalatul fetei, in special la persoane gingase, fara putere si cu constitutie limpfatica. Tendinta de sangerari. Ammonium carbonicum D 2-6.

- din mucoase, din nas, plamani, stomac, intestine cu slabiciune mare, piele si fata foaret palida. Carbo vegetabilis D 6-15-30.

- de la rinichi, vezica urinara, intestine, cu simptomele caracteristice: limba luciosa, rosie, lucioasa si burta umflata puternic. Terebenthina D3-D6-D12 - rani mici sangereaza puternic, un simptom important. Afectiuni nazale la care este expectorat sange sau sangeri mici si repetate din nas. Putere slaba de coag ulare a sangelui, diateza hemoragica. Tendinta la sangerari cu umflaturi ca de b urete, fibroide, cancer, Phosphorus D6-15-30

- sangerari din nas cu congestie la cap, fatra rosie si febra; vomitat de sange cu senzatie de sugrumat si arsuri la stomac; hemoroizi sangerori, sange in urina la infectie la vezica urinara; sangerare din uter. Cele mai impritante simptome pe langa sangerari: iritare puternica a parti finale a intestinului gros si a v ezicii urinare. Erigeron D6-D30

- sangerari din toate orificiile corpului, de cele mai multe ori rosu deschis, i n special la tifos si hemoroizi. Acidum nitricum D 4-6-12. - sangerari din toate orificiile corpului ; pete de sange sub piele, constitutie discrasica, slabiciune mare si tendinta de a cadea pe jos, sangerari din stomac . Acidum sulfuricum D2-6-4

- sangerari din plamani cu tuse uscata, sange rosu deschis dimineata, seara ros u inchis. Acalypha indica D 2-6.

sangerari din nas, plamani, stomac, intestin, uter. Sange rosu inchis, lipicios, cu cheaguri, formeaza fire lungi inchise la culoare. Congestie de sange la cap, durere de cap apasatoare, fata fierbinte, rosie inchisa. Crocus D3-6, remediu c u predilectie pt. copii si femei

sangerari din nas, plamani, intestine, uter, sange foarte inchis la culoare, in chegat, din vene, sangerari pasive, sangerari din hemoroizi, dureri in burta si la spate, in special in timpul menstruatuiei cu dureri puternice si tari Hamamel

is D 26-30-200. sangerari pasive, din toate orificiile corpului, sange inchis la culoare si lich id, ca urmare a amestecarii de sange si a descompunerii lui, sangerari puternice din nas. Remediu principal la difterie cand apare sangerare prea mare din nas; vomitat de sange, diaree cu sange, procese septice cu tendinta la sangerare, cu febra, slabiciunea inimii, slabiciune mare si disparitie subita de putere. Crota lus D 15-30.

- sangerari acute, profuze din toate orificiile, cu respiratie ingreunata si ra u. Sangele este rosu deschis si nu este descompus. Sangerari dupa nastere. Ipeca cuanha D 4-6.

sangerari pasive, noaptea in pat sau dimineata devreme, sange inchis la culoare, sangerari din uter indaratnice cu anemie puternica si dereglari de inima ca ura mre a pierderii de sange; constitutie scrofuloasa , diateza hemoragica. Bovista D 4-6-30.

sangerari pasive, de durata, dupa nasteri de copiii vii sau decedati cu slabiciun e si tremurat interior, menstruatii puternice, sangerari din uter, crampe la men struatie, remediu pt. Femei. Caulophyllum D 3-6.

sangerari acute si pasive, sange rosu deschis, in special cand ciclul vine la fi ecare 14 zile, dureaza o saptamana si este profund. Pe langa asta dureri puterni ce de spate si de mijloc, senzatie de parca spatele ar vrea sa se rupa, pericol de abort cu sangerari Trillium D 2-4. din mucoase si orificii la apartie discrasica, umflari ale glandelor si intaritu ri, procese carcinoase, scrofuloza Jodum D 6-15-30. sangerari pasive, profunde, ca urmarea a descompunerii sangelui, discrasie, rani mici au tendinta sa sangerere puternic impreuna cu un secret acid si alb din ut er precum si sangerari ale uterului, ulcere rau mirositoare si sangeroase cu car acter cancerigen Kreosotum D 3-6.

sangerari de durata, pasive din uter, de orice fel, ciclu de durata, de cele mai multe ori fara dureri, cateodata cu dureri in ovare, in special la climatteriu. Ustilago maidis D 3-6-30-200.

sangerari profunde din uter care apar numai in forma de atac, la avort, dupa nas tere, menstruatie prea puternica. Simptomul principal: dureri din spate catre zo na genitala. Acest simptom poate apare si la pericol de pierdere a sarcinii si l a dereglari de ciclu. Sabina D4-6-12 Pentru a impiedica pierderea sarcinii se da iau zilnic cate 10 picaturi de Sabina 6 de la inceputul sarcinii timp de 3 luni .

Sangerari pasive din uter, in special la persoane slabe, osoase sau la persoane in varsta slabite. Sangele eset inchis la culoare, fluid, agravare la cea mai mi ca miscare.

Sangerari in timpul si dupa nastere. Arsita interioara, sudoare rece, slabiciune, teama, crampe, dureri de naster cu crampe, lipsa de ciclu din cauza durerilor, iesirea de sange din vene, diaree cu voma, colera, dezinterie. Secal e cornutum D3-6

- Sangerare de tip pasiv, sangerari climaterice cu valuri de caldura si stare de irascibilitate, sangereri de la mioame, menstruatie prea indelungata si prea pu ternica. Sangerari din plamani la tuberculoza. Blocarea sangelui in circulatia venoasa, varice, ulcere la coapsele inferioare. Sanguisoria D 4-6

- Sangerari anormale de orce fel, menstruatii puternice si neregulare dupa naste re, pierderea sarcinii si la mioame. Sange in urina, in saliva, sangerari din na s sau din hemoroizi. Thlaspi Bursa pastoris D 3-30.

Anemie, boli de sange Boli de sange, anemie, fata palida, gri, cenusie sua verzuie, mucoase (in specia l cele din gura) foarte palide; cel mai mic efort creeaza roseata, cngestie la c ap, fierbateala la fata; dureri de cap zvacnitoare, ca lovituri de ciocan. Plimb atul amelioreaza, in ciuda slabicunii mari care il sileste pe pacient sa se asez e. Menstruatie prea puternica, prea devreme, de lunga durata, cu sangerare epuiz anta cu sange apos, fara culoare; Fata este rosie ca focul cu congestie la cap, piept, sangerari din nas, plamani, rinichi, uter, cu semne de inflamatii. Ferr um metl. D 6-12-30, sau atunci cand ultimile somptome predomina Ferrum phosphori cum D 6-12.

Anemie datorita pierderii de lichide, menstrautie sau dureri sufletesti; depresi une puternica este caracteristica, plange mult, consoleara face rau ( la Pulsati ll face bine) ; Fibrilatii si palpitaii la inima, incetari temporare ale bataii inimii. Paliditate si pierderea greutatii in ciuda mancari normale, se simte obo sit, morocanos si somnoros dupa masa; Senzatie de plin in regeiunea stomacului; repulse petru paine (si fainoase); eventual dureri de cap cronice, in general a par dupa menstruatie; Buze, colturile gurii sunt uscate, crapate si exista o usc aciune puternica in gura. Senzatie de amorteala sau furnicaturi pe limba, bute s au nas in legatura cu dereglari de ficat sau digestie. Natrium muriaticum D 30-2 00-6. Anemie, slabicune puterncia, piele ca laptele, pleoape umflate cu apa, durere si senzatie de slabiciune in zona (lombara) mijlocului. Ciclul apere tarziu. Acest stadiu apare des la fete in pubertate si la climateriu, cu tendinda de edeme la fata. De cele mai multe ori este prezenta si puls neregulat si intermitent iar ca simptom caracteristic durere de spate permanenta cu senzatia ca spatele si pi cioarele nu mai au deloc putere. Epuizare totala cu nevoia de a sta jos sau inti ns. Durerea de spate radiaza des in coapse sauin fund. Transpiratie. Legatura di ntre transpiratie, durere de spate si slabiciune este caracteristiica si unica p

entru acest remediul care este Kalium carbonicum D 30-200-6.

Anemie. Bolnavul este palid, slab i obosit, trebuie s se aseze ca s se odihneasca. Menstra este slaba, cu sange deschis la culoare, intarziata, pacienta este dupa aceea palida i epuizata. Des exista pofte de a manca lucruri nedigerabile ca cre ta, amidon, carbune. Nu poate s mananca cartofi, nu i fac bine. Alumina D 3-630. Re mediu constitutional la boli indaratnice, discrasie, prosa. Un remediu care lucr eaza adanc in special la boli cronice, la care se dau dilutii inalte i rare.

Anemie, infatisare de ceara, palida. Analizele sangelui arata sangele schimbat i prost. Sangele nu coaguleaza bine. Purpuramie, . Tendinta la sangerari i hematoa me. Un simptom important este: rani mici sangereaza puternic. Sangerare la negi buretosi, fibroide, cancer i umflaturi edematice de pe fata sau de langa ochi. Se nzatie intensiva de arsura pe intreg spate i care se duc inspre sus. Pielea i main ile ard. Neliniste puternica generala, trebuie s se plimbe mereu, nu poate s sta l inistit nici o secunda. Phosphorus D 6-12-30.

Anemie, sange prea diluat, amestec nesanatos de sange; sangerari din mucoase, in special din nas, gura si uter; descompunerea sangelui, rani care se vindeca gre u, sange in urina. Simptome principale: picoare rece ca ghiata de la laba pana l a gamba, fata palida, trasaturile fetei sunt moi, oboseala fizica si psihica, ca p greu si ametit, adoarme greu, dimineata somnoros, nu vrea sa se scoale. Picoar ele dunt grele si se simt ca batute. Pierderea de greutate si slabicune mare cu sete mare si transpiratie. Natrium nitricum D 3-6. La sangerari 1-3 pe ora cate o doza . Ca remediu constitutional zilnic cate 1-2 doze pe timp mai indelungat.

La anemie la persoane slabite si hranite prost s-a dovedit dupa Burnett a fi ext rem de folositoare Rubia tinktorum D0 (tinctutra) in doze de 10 picaturi zilnic. In plus eficienta si la femei anemice care nu au menstra, la boli ale splinei. (n.t. toate bolile de sange vin de la splina, care este organul care produce san gele. La astfel de boli vezi si faina de castane salbatice insorita dupa indicat iile lui Jakob Lorber la rubrica heliopatie)

Pe langa remediile principale la anemie si boli de sange se pot considera si urm atoare remedii suplimentare pentru curatirea sangelui : Natrium carbonicum D 2-3 -6, Kalium permanganicum D 3-4. Pentru constitutie mai sunt importante si Calcium carb. D 30, Phosphorus D 30 + Arsenicum album D 30. Iar pentru formarea sangelui este bun si ceaiul de coada soricelului sau ibn forma homeopata Millefolium D1- 2 Cataracta Arnica D4-D30. Atunci cand cataracta provine de la un accident, truama, lovitura .

Silicea. C6, D12-D30. La stadiu avansat, la oameni batrani; In remediu recomand

at si general la ochi obositi, la oameni care isi folosesc prea mult ochii.

Phosphorus C6 atunci cand pare sa se puna un val peste ochi sau cand este prezen ta senzatia ca ce este tras peste ochi

Calcium carbonicum D12-D30 - im stadiu precoce, cand pe lentila apar cercuri. Sau cand apare ca o ceata, un nor. Nu se da des. Se asteapta rezultatul.

Calcium fluoricum D12. Cataracta, opacitatea corneii, inflamatia pleoapelor.

Boli de ochi

La toate inflamatiile ochilor se pot da pe langa remediile indicate Aconitum sau Belladona, in functie de simptomele principale. In cazuri cronice sa nu se uite Sulfur ca remediu intermediar si cronic. Causticum Hahnemanni. Oameni slabiti, uscati i slabi. Infectie la pleoape. Conjuc tivta. Uscaciunea ochilor cu fotofobie. Senzatie de nisip in ochi. Greutate i par eza a pleoapelor superioare. Pleoape inflamate. Cataracta i opacitatea corneei. D 4-D30. Cyclamen europaeum. Strabism la copii, odata pe zi timp de mai multe luni . Dilu tia D12 sai CH6. Mercurius nitricus oxydatus. Oftalmie cronica. Dilutiae D6-D12 Ruta D0-D3 este un remediu foarte bun la slabirea vederii. Euphrasia D4-D12. Boli acute i cronice de ochi cu simptomele: fotofobie, curs de lacrimi, curs de nas, indeosebi la pojar. Boli de ochi cu adunare de secretie a toasa pe cornee. Calcium fluoricum D12. Inflamatia pleoapei, catarcte. Graunte in coltul ochilor. Se ia pe lunga durata, cate 1-3 doze saptamanal. Argentum nitricum CH6- CH12-CH30. Inflamatia la ochi, cu umflarea i inflamatia re tinei, cu puroi mult i cornee opaca. Un simptom caracteristic este un varf de lib a dureroasa i rosie ca i papile ridicate pe limba. Borax CH6-15-30 Infectii cu lipirea pleoapelor in special in legatura cu afte in gura i putreziciune din gura. Se potriveste bine la copii. Graphites CH30-200-12-15. Eczeme la pleoape, secretii lipicoase, pleoape crapate , acoperite cu cruste, coltul pleoapelor cu rana, conjuctivita i inflamatia pleoa pelor cu mancarime i arsuri. In general la constitutie grasa, lenesa i umflata cu

piele i mucoase palide. Negi, cresteri, condiloame, tumori la pleoape, conjuctivita, fotofobie, lacrimi acide i arzatoare. Urmari de la raceli, vaccine, infectii. Thuja CH30-200 Cataracta verde. Calcium carbonicum D3-4 alternant cu Lycopodium D3-4. Eventual i Causticum. Vazut dublu, vazut de scantei, pete, culori de curcubeu. Tremurat i tresarit al p leoapelor. Pareza a pleoapelor superioare, dureri de nervi in i deaspra ochilor. Strabism. Inrautatire de la frig, noaptea. Imbunatatire de la caldura. Magnesium phosphoricum D3-D6-D12. Inflamatia ochiului in special dupa raceli recidive cu pleoape inrosite cu manca rime i conjuctiva uscata i arzatoare. Lacrimat puternica. Conjuctivita i inflamati a corneii. Se potriveste in special la femei blonde, plangacioase i copii plangac iosi. Pulsatilla D6-D12-D30. Inflamatia ochiului interior. Aconitum D4-6 i Apis D4-6 alternant. Ca remediu spe cial se adauga i Bellis perennis D6-D30 i Onosis spinoza D6-30 impreuna cu remediu constitutional Conchae D30. Desprinderea retinei de la rani i lovituri. Arnica D6-D12 Desprinderea retinei de la infectii acute: Apis D4 + Belladona D4. Desprinderea retinei. Infiltrate sub retina. Vazut in ceata, opacitatea corpului ocular. Dureri de nervi in ochi. Inflamatie seroasa in ochi. Gelsemium D3-D6 Desprinderea retinei a fost vindecata de multe ori cu Carboneum sulfuricum phosp horatum D3 alternat cu Gelsemium D4. Dupa aceea Phosphor D6 alternat cu Bryonia D6. Intermediar cate o doza de Hepar sulfuris D4. Dereglari de vedere pana la orbire. Vedere neclara, vazut dublu, vazut de tantar i, cataracta neagra. Tabacum D 30-200. A se compara simptomele nervoase ! Lacrimat, arsura, muscaturi in ochi, curs de nas. Secretiile insa nu sunt acid e. Inrautatire seara, in special de la caldura camerei, de la umezeala si frig. Mai bine la aer liber. Cepa allium D 6. Pareza pleoapelor; Dereglari la vedere, se vede ca printr-un nor, ceata (inceput de cataracta verde). Causticum D 12-30. Nu se ia des, caci are efect lent Caderea pleoapelor. Conium D 6 sau Gelsemium sau Causticum sau Sepia. Simptomel e insotitoare hotarasc la alegerea remediului potrivit. Semiopie (Hemiopie), vede numai jumatatea de jos a obiectelor. Desprinderea reti nei; Opacitatea corpului vitros. Aurum D 30-200. Semiopie datorita desrpeinderii retinei, veder numai jumatatea stanga a obiectel or. Vede scantei. Ctaracta de batranete la slabiciune generala. Lycopodium D 3015-6. Semiopie, vede numai jumatatea stanga a obiectelor. Vedere slabita, ochii dor la vedere fortata. Constitutie: reumatica, cu guta, cu mult acid uric. Lithium carbonicum D 1-3. La slabirea vederii combintai urmatoare de remedii s-a dovedit a fi un mijloc mi nunat pentru intarirea ochilor: Bellis perenis D 3-6-30 + Ononis spinosa D 3-6-3

0 + Euphrasia D 3-6-30 + Ruta D 3-6-30 + Taraxacum D 30 + Conchae D 30 luate in parti egale. La slabirea puternica a vederii se incepe cu dilutii joase pana se ajunge incet la D30, la slabirea mica vederii se poate incep cu dilutiile inalt e. Gingivita Echinacea purpurea. Spalaturi locale. D1-D4 Kreosotum Gingivita cu sangerare. Inflamatie cronica a gingiei, umflata, ca un burete, ros u inchis, albastruie, dureroasa cu sangerare usoara. Salivare marita. D3-D12. Mercurius solubilis Gingivita. Roseata mucoase. Limba umflata, galbena, cu urme de la dinti. Gingie umflata, ca un bnurete, sangereaza usor, ulceroasa. Se desprinde de dinti. Depun ere galbena-albicioasa. Saliva abundenta, cu miros puted.. Dilutiae D6-D30 i mai inalte. Tormentilla (Potentilla erecta) Aplicatii locale la gingie cu tinctura D0, D1 sau D2.

Scrasnit din dinti Cina Copil nervis si supersensibil. Somn agitat. Scrasnit din dinti Dilutia: D 4 si mai inalta Importanta 2

Stramonium Teama de intuneric si de a sta singur. Vrea sa aiba lumina aprinsa sa ca cineva sa fie cu el sa adoarma. Stari de anxietate noaptea. Scrasnit din dinti. Dat din cap. Dilutia: D30 Importanta 3

Zincum metallicum (Zinc) Speriat din somn cu tipete. Copii dau din cap dintr-o parte in alta, isi afunda capul in perna. Scrasnit din dinti. Se sperie usor. Dilutia: D 4 - D 30 Importanta 3

Zincum valerianicum Insomnie la copii slabi, nervosi, cu scrasnit din dinti si picioare agitate. Dilutia: D 4 - D 12 Importanta 3 Apis mellifica Copilul tipa in somn, cand e trezit nu are nimic. Scrasnit din dinti in timpul s omnului Dilutia: D 3 - D 30 Importanta 2

Dureri de dinti

Chamomilla recutita (musetel) Senzatie de amorteala, crampe, diaree verde. Un obraz rosu si fierbinte si unul palid si rece. Nervozitate si capricios cu neliniste si suprasensibilitate. Sete . Somn nelinistit, trezire cu sperietura. Salivatie puternica Agravare: noaptea, pana la miezul noptii Ameliorare: la copii mici: de la purtat in brate, leganat Dilutia: D 2 si mai inalte Importanta: 3

Cobaltum nitricum Dureri de dinti in special in dintii care au fost extrasi Dilutia: D3 - D30 Importanta2

Coffea arabica (Kaffee) Dureri de dinti nevralnice. Febra amelioreaza pana se pune apa rece in gura Dilutia: D6 - D12 Importanta : 3

Hekla lava (Lava de pe vulcanul de pe insula Hekla) Nevralgie faciala la carii dupa extractie si infectie locala. Umflarea maxilarul

ui. Abcese la gingie Dilutia: D4 - D 6 Importanta: 3

Magnesium carbonicum Nevralgie cu ameliorare de la baut rece si atunci cand apa rece este tinuta in g ura. Mai rau de la cea mai mica atingere cu limba a dintilor sau a gingiei Schli mmer Dilutia: D 3 - D 12 si mai inalte Importanta: 3

Plantago major (planta medicinala) Dureri puternice de dinti care radiaza in urechi, fata si in ochi. Lacrimat. Gin gie cu sangerare. Dintii par lungi. Salivare. Agravare: cea mai mica atingere a dintelui, noaptea, extreme de temperatura Dilutia: D1 - D6 Importanta: 2

Boli la unghii Anatherum muriaticum Unghii subtiri si crapate (D 1) sau groase si deformate (D 6). Dilutia: D1 D6 Importanta 3

Antimonium crudum Unghi cu crapatura. Unghii ingrosate. Cresc prost dupa raniri Dilutia: D4 - D 30 Importanta 3

Castor equi Ungii crapate, Brchige Ngel, main crapate. Boli la unghii. Dilutia: D3 - D6 Importanta 3

Graphites (Grafit)

Unghii inconvoiate, ingrosate, crapate si care se misca Dilutia: D 4 - D 30 si mai inalte Importanta 3

Marum verum Dilutia: D1 - D3 Importanta 3 Ungii de la degetele de picioare crescute in carne cu tentinda de facut

Silicea (siliciu) Remediu general la problem se rup la taiat. Unghii de mediu se ia mai mult timp, Dilutia: D 3 - D 6 si mai Importanta 3

cu pielea, unghiile si parul. Unghii crapate si care la degetul mare de la picior care creste in carne. Re are efect lent. inalte

Vajaiala in urechi o surzenie cu bazaiala, galagie, vajaiala si alte sunete in urechi. Se aude vocea proprie si restul de sunete ca un ecou. Causticum D 30-15-6.

o vajaiala in urechi. Silicea D200-30-6. Cel mai important remediu la t oate bolile cronice ale urechii mijlocii.

vajaiala in urechi ca urmare la depunerilor la ureche la batrani: se da Nux Vomica D4 alternativ cu Sulfur D4-6 si Hepar sulfuris D3.

o Vajaiala in urechi ca urmare a prezentei arterioscrelozei Barum joda tum D3. S-a dovedit cu folos si la batrani. Ca si Phosphorus D12 si Kalium muri aticum D4.

Infectie la vezica biliara Remediul principal la infectii la vezica biliara este Coccus cacti D 3-6. Simpto mele caracteristice sunt: dureri puternice care trag, dispozitie catre acid uri c in urina in exces, dispozitie la formarea de pietre , urina inchisa la culoare , rosiatica, in cantitate mica, tulbure, nisipoasa, acra, senzatie de presiune i n zona ficatului cu senzatie de frig pe spate. In plus se dau remediile urmatoar e, in functie de simptomele caracteristice ale infectiei: Bryonia D3, Arnica D3, Apis D3. Exterior se fac comprese calde cu ceaiuri recomandate.

- blocaj la fiere, secretie de fiere redusa, dereglari in functionarea ficatulu i. Mercurius dulcis D 2-4.

Pietre la fiere La colici la vezica biliara se dizolva 2-4 tablete de Magnesium phosphoricum D 46 intr-un pahar cu apa calda si se bea apa putin cate putin. (O lingurita la 3-5 minute). La dureri gen crampa se ia Colocynthis D 4-D30, la dureri care trag si care apar si dispar se da Dioscorea D 2-D12 atunci cand alte remedii nu ajuta. Alt remediu impotriva la dureri este noch Atropinum sulfuricium D3-D4, cate 10 p icaturi intr-o lingura de apa fierbinte. Din aceasta dilutie se iau 5, 10 sau 15 picaturi la intevale de 10-15 Minute. Pentru combaterea bolii ce foloseste remediul principal la boli de vezica biliar a si ficat Carduus marianus D0-D 1. (D0 este tinctura de Armurariu (Carduus mari anus). Dilutia D1 se poate face prin amestecul de 1 picatura de tinctura cu 10 p icaturi de apa care se pun intr-o sticluta nefolosita si se zdruncina de 10 ori.

Simptomele pentru acest remediu sunt: senzatie de imbalonare in zona ficatului c u dureri care se duc inspre spate, gust amara in gura, limba cu depunere alba pe mijloc, rau, voma, galbinare, dureri surde in cap. Acest remediu actioneaza in special pe lobul stang al ficatului.

Lycopodium D6-12-30 la ficat sensibil la presiune, constipatie cronica, scaun ne terminat, piele galbena. Remediul acesta are un efect de durata la ficat, este i ndicat la cazuri cronice si se da la intervale mai mari, mai ales in dilutii ina lte.

Berber D9-2-12 este indicat la nisip si pietre la vezica biliara, scaun de culoa re gri, ficat umflat, acid uric in excess in urina, sedimente rosii ca de carami da in urina.

Dolichos D 2-6 la hepatita cu scaune dechise la culoare, mancarime mare la piele si burta umflata.

Natrium sulfuricum D6 este indicat la dereglari de metabolism, dereglari la fica t si intestine, umflare cronica a ficatului, hepatita, voma de fiere, diareee di mineata, constipatie cronica.

Podophyllum D 2-4 este indicat la dureri in zona ficatului si a vezicii biliare, gust putred in gura, depunere albicioasa pe limba, cerinta de acrituri, rau, vo

ma, acididitate la stomac, voma cu fiere si sange, colica cu burta tinuta restra nsa.

Cholesterinum D 15-30 este un remediu foarte important si de prevenirea formarii de pietre.

Boli de ficat Durere apasatoare in zona ficatului, indiferent daca umflata sau sensibila la ap asare, gust amar in gura, limba groasa, galbene si cu margine rosie si semne de la dinti, scaun galben, gri sau auriu, urina de culoare maron inchis sau galbenaurie, senzatie de scarba, rau sau voma cu fiere.

Un simptom caracteristic este: durere sub unghiul interior drept al umarului. Ch elidonium D 2-6, este remediul principal la boli de ficat alternat impreuna cu B ryonia D 3-6. A se controla simptomele caracteristice ale acestui remediu: inrau tatire la miscare, imbunatatire prin miscare. Buze uscate si crapate.

- durere si greutate in zona ficatului care se inrautatesc atunci cand bolnavul sta intins pe partea stanga. Intoarcera in pat pe partea stanga creeaza o senzat ie de rudere; in acelasi timp pot fi prezente constipatie sau diaree sau amandol a alternativ, sau odeme. Ptelea trifolata D30.

- dureri cronice in zona ficatului, ficatul este des umflat si tare, senzibil la presine. Pielite ochiului este galbena, urina inchisa la culoare, scaunul galbe n. Daca mai este prezent o burta umflata cu necesitatea de a ragai sau senzatia ca burta este umflata la plin si ragaiala nu ajuta absolut deloc, atunci China D 2-6 este un remediu excelent, in special atunci cand sunt prezente : lipsa de pu tere, somnolenta in timpul zilei si insomnie in timpul noptii iar simptomele bol ii sunt intrerupte de pauze, nu apar decat la anumite ore si se repeta la anumi te intervale. China este la fel de bun si la suferinte colaterale ( umflaturi, i ntepaturi) atunci cand simptomele de mai sus sunt prezente.

- inflamatia cronica a ficatului. Tensione in zona ficatului, ca si cum burta a r fi incinsa de o curea, vomitat verzui amar, hust amar in gura, presine in stom ac si durere in osul pieptului. Sila fata de consumul de carne, mancarile dulci sunt preferate, burta plina de gaze care fac presiune catre partea superiora du pa a caror eliminare se simte o usurare, constipatie indratnica; urina inchisa l a culoare cu nisip si acid uric in exces. Pacientul este palid, slabitm arata ma i batran decat este, are riduri adanci pe fata. Lycopodium D 30-15-6.

- durere in zona ficatului cu ameteli, miros rau in gura, piele galbena, limba a lba cu margine rosie si urme de dinti. Adunari de sange in ficat si vena porta c u senzatie de burta plina, presine si junghiuri. Pietre la fiere si colica la fi ere, impiedica formarea de pietre. Carduus marianus 0 - D 4.

- galbinare puternica (hepatita), icter hemoragic (descompunerea sangelui). Crot alus D10-15-30.

- hepatita cronica indaratnica cu scaune albicioase dupa care urmeaza scaune inc hise la culoare cu senzatie de anestezie in cap, miros rau in gura, senzatie de burta plina si durere in partea dreapta si inumar care apar des, voma de fiere s i diaree a fost vindecata permanent cu o doza de Aurum muriaticum natronatum D 1 000 dupa care au fost date cate o doza din Veronica officinalis D 500, D 200, D 30 la un interval de 2-3 zile.

- blocaj de ficat, blocaj la vena porta, de tip cronic, Ficat marit, dureros, se nsibil la durere. Burta tare, intinsa, umflata, constipatie. Nu poate sa stea in tins pe partea dreapta. Limba fara vlaga, galbena, cu strat, cu urme de dinti. I n special atunci cand sunt prezente stari isterice, nervoase. Magnesium muriatic um D 4-6.

- dureri si senzatii ciudate in zona ficatului, sensibil la presine si zdruncina re, de cele mai multe ori imbruna cu diaree, gust amara in gura, nevose de ragai t, limba muradara maron, hepatita, voma a fierei cu dureri de tip colic. Inrauta tirea tuturor simptomelor la vreme umeda. Natrium sulfuricum D 6.

- Ficat umflat, blocaj de sange la ficat, blocaj la fiere. Mercurius dulcis D 4-12, un remediu excelent la dereglari de ficat.

- boli de ficat cu dureri ascutite care se duc pana in zona umarului sau dureri in partea dorsala a capului. Blocaje ale fierei cu hepatita si diaree verde si arzatoare. Juglans cinerea D 3-6.

- dureri (care nu sunt ascutite) in zona ficatului la hepatita, galagie in inte stine cu lasare de aer, scaune cu culoare de argila, secretie de fiere redusa, c ancer la ficat, hepatita la noi nascuti. Myrica cerifera D 2-4.

Remediile care trebuie luate in primul rand sunt : Nux vomica D 4, Carduus maria nus D 2 (Carduus marianus este planta armurariu), Chelidonium D 3-4. Dupa aceea urmeaza Mercurius solubilis D 4, Hydrastis D 6 si ca remediu intermediar Sulfur D 30. Dupa aceea urmeaza Aurum muriaticum natronatum D 4-6 ca remediu principal .

- la ficat gras remediile principale sunt: Magnesium muriaticum D 4-6, Ferrum ph osphoricum D 6, Phosphorus D 30-100.

- la cancer la ficat remediile principale sunt Cadmium sulfuricum D 4 si Aurum jodatum D 4.

- la dereglari ficat si vezica biliara, cu senzatie de rau, fire grosolanica, v oma de lichid verziu care pare fierbinte, in special la oameni cu pielea mai inc hisa la culoare. Simptomele se inrautatesc periodic. Iris versicolor D 3-4.

Infectie la fiere Remediul principal la infectii la fiere este Coccus cacti D 3-6. Simptomele cara cteristice sunt: dureri puternice care trag, dispozitie catre acid uric in exce s, dispozitie pentru formarea de pietre , urina inchisa la culoare, rosiatica, i n cantitate mica, tulbure, nisipoasa, acra, senzatie de presine in zona ficatulu i cu senzatie de frig pe spate. In plus se dau remediile urmatoare, in functie d e simptomele caracteristice ale infectiei: Bryonia D3, Arnica D3, Apis D3. Exter ior se fac comprese calde cu ceaiuri recomandate.

- blocaj la fiere, secretie de fiere medusa, dereglari in functionarea ficatulu i. Mercurius dulcis D 2-4.

Boli de rinichi - Infectii renale acute se manifesta cu simptomele urmatoare: umflarea tesutulu i cu apa, fata umflata, urina putina, de cele mai multe ori de culoare deschisa , rareori cu sange. Somnolenta, lipsa de sete. Apis D3-6. De cele mai multe ori o infectie renala apare dupa o boala infectioasa, in spec ial dupa scarlatina. In aceste cazuri se administreaza in mod preventiv si reme diile recomandate pentru boala care a cauzat infectia renala. La infectii renale cu febra se da Apis alternativ cu remediul contra la febra.

- Infectie renala acuta dupa scarlatina sau alte boli infectioase. Scarlatina c ontribuie la dauna rinichilor datorita eliminarii pe lunga durata a otravii scar latinei. In caz de scarlatina sau in caz de prezenta albuminei in urina se da in mod preventiv Arsenicum album D 6-30 trei saptamani la rand de 1-2 ori cate 5-1 0 picaturi sau granule, in special cand sunt prezente simptomele urmatoare: arsu ri, nevoia deasa de a urina, urina putina, si cu sange. Friguri, sete puternica dupa care se vomita, fata rosie cu umflarea ochilor, deseori si diaree.

Acest remediu este indicat si la infectie renala cronica. In acest caz fata este palida, ca de ceara, cu o consistenta de aluat. Modalitatile principale sunt: arsuri, neliniste mare, slabiciune mare, inrautatirea simptomelor catre ora 0-3

noaptea, imbunatatire cu aer curat si umed. Imbunatatire la caldura.

- Infectie renala cronica, raceala la rinichi. Albumina in urina, nisip sau pi etre la rinichi. Simptome: dureri de spate in zona rinichilor care se intind cat re vezica, nevoia de a urina, sensibilitatea rinichilor la presiune, mancarime si basici sub brate, roseli pe picioare cu dereglari ale urinatului, urina puti na, inchisa la culoare cu reziduuri: proteine (albumina), sange, secretie mucoas a; si urina deschisa la culoare care miroase rau. Marirea si umflarea prostatei. Solidago virga aurea D0 - D 2.

- boli de rinichi de orice fel. Dureri in rinichi, vezica, uretra; urina putina , maron pana pana la rosu-maron, tulbure cu reziduuri rosii, o tragere dureroas a de-a lungul uretrei, urinat greoi, senzatie de frig la spate, pietre, namol si nisip la rinichi. Urina acra cu mult acid uric, tendinta la reumatism. Coccus cacti D 3-6, un remediu dovedit pentru rinichi pe langa Solidago.

- dureri adanci in zona rinichilor, in special dupa zdruncinari sau mers pe pama nt tare, asfalt, etc. Senzatie de basici pline cu apa in zona rinichilor. Junghi uri si arsuri in uretra. Urina rosiatica, tulbure sau galben deschisa cu mult ni sip sau secretie mucoasa sunt semnele la pietre la rinichi; dureri la spate, in lemnire, senzatia de paralizatie, nesimtire in zona spatelui, rinichilor, vezici i; durerile de spate se inrautatesc la sezut sau intins, ridicarea de pe scaun s au din pat este anevoioasa, la toate aceste aparitii mai exista si o oboseala ma re, slabiciune in spate, fata palida, culoare de pamant cu obraji cazuti, cearca ne albastre. Inrautatire la miscare. Berberis D2-4.

- Infectie renala cronica, rinichi atrofiati cu afectiuni cardiace si lipsa de a er, retentie de apa in picioare. Simptome: dispozitie proasa, cu chef de cearta, nemultumit, expresie plina de teama, obosela, culoare de fata palida si murdara , obraji cazuti, piele uscata si fara tensiune, slabit pana la oase, exzeme usca te sau umede cu mancarime la caldura. Kalium arsenicosum D3-4.

- Un alt remediu important la rinichi atrofiati este Aurum jodatum D 4, care act ioneaza adanc si contribuie la resorbtia tesuturilor distruse si la formarea de tesuturi noi. Remediul acesta actioneaza incet si trebuie luat pe timp lung.

- Abcese la rinichi, puroi la rinichi; dureri puternice la rinichi cu eliminare a de cantitati mari de puroi. Calcium sulfuricum D 3-6-12. Remediul are o influe nta puternica la reducerea de puroi si abcese, in special cand acestea au fost d eschise. In plus actioneata la formarea cronica de puroi si fistule. Remediul co mplemnetar este Silicea, care se potriveste bine dupa el.

- durere arzatoare in zona rinichilor sau la vezica. Colica renala, pietre la ri nichi. Urina este inchisa, cu sange, grasa, tulbure, laptoasa sau urina clara da r cu reziduuri nisipoase rosiatice. Senzatie de imbalonare, trasul de gaze cu ga lagie puternica sunt alte simptome tipice. Ragaiala acra, arsura in piept de la

aciditate sunt alte simptome importante la Lycopodium D 30-200.

- Pietre la rinichi si la vezica. Junghiuri si arsuri in uretra sau la urinare. Urina inchisa cu reziduuri rosiatice. Infectie la vezica sau la uretra. Modalit ate : inrautatire la vreme umeda, in beciuri umezi. Imbunatatire la aer uscat si proaspat. Natrium sulfuricum D3-6

Pietre si nisip la rinichi la ar caror dizolvare pe langa remediile prin cipale mentionate mai inainte se folosesc si Lithium D3-4 ca si Calcium renalis D 4 sau complexele Rubia fabricate de diferiti producatori.

- Sangerari de la rinichi. Arnica D4-6 - infectie acuta la rinichi cu o greutate specifica a urinei de 1002-1010; sedim ent maron-rosiatic cu celule rosii si cilindrii urinari in ea. Fara retinere de apa si tensiune inalta. De cele mai multe insotita de amorteli ale membrelor. Si mptomele caracteristice: depresiuni, piele uscata cu ton galben. Plumbum D 30-2 00.

Infectiuni ale aparatului urinar Aalserum (Serum anguillae) Nefrita, acuta sau cronica. Putina urina, inchisa la co culoare. Sete mare. Rete ntie slaba de apa. Hipertonie arteriala. Atunci cand se blocheaza rinichiul ca u rmare a unei afectiuni cardiace. Dilutie: D4 - D6

Acidum nitricum Urina raumirositoare ca de cal. Se simte rece in uretra. Urina cu sange si cu albumina. Dilutie: D4 - D12

Anagallis arvensis Urinat greoie, trebuie sa exercite presiune. Jet usturator si despartit in doau su jet inconsistent Dilutie: D4 - D6

Apis mellifica Urinat des, senzatie de arsura si rana la urinat, ca si oparit. Dilutie: D 3 D 30

Betula alba (Succus betulae) La retentie de apa renale si cardiace. Dilutie: D1

Calcium arsenicosum Nefita subacuta cu albumirie. Mare sensibiltate a rinichilor si in zona lor. Mic tiuni dese. Dilutie: D4 - D6

Cantharis Dureri puternice in uretra si in vezica urinara. Senzatie de taiere si arsura in timp si dupa urinat. Crampe puternice al vezica urinara. Urina curge in picatur i, rosu inchis. Dureri si inflmatie a rinichilor cu mare sensibilitate la cea ma i mica miscare Agrvare: la vazut, auzit si baut de apa, la atingere. Ameliorare: la aplicatii de caldura. Dilutie: D4 - D 12

Capsella bursa pastoris Sediment fainos de culoarea caramizii. Tendinta la pietre la rinichi si vezica. Dilutie: D1 - D2

Chimaphila umbellata Cistita cronica. Secretie groasa si secretoasa in urina. Urina putina. Mictiuni dese. Nevoie puternica de a urina. Durere de.a lungul uretrei de la vezica pana la cap atul ei in timpul mictiunii si dupa. Durere surda si vibratoare in zona rinichil or Agravare: frig umed. Ameliorare: la mers. Dilutie: D2 - D6

Clematis recta Cistita, uretrita, strictura a tevii urinare. Inflamatie acuta sau subacuta a ve zicii urinare. Mictiuni dese, care pornesc incet, durere arzatoare si ascutita i n uretra in timpul si dupa mictiune. Urina putina, care curge in picaturi. Sent iment de golire incompleta. Intreruperea jetului. Dilutie: D2 - D6

Dulcamara (Solanum dulcamara) Cistita dupa racire (picoare ude, slip de baie ud) Dureri in uretra la mictiune. Urina opaca, cu sediment, secretoasa si rau mirositoare. Agravare: frig umed Dilutie: D 2 - D 6 si mai inalta. Cauza: Ca urmare a frigului umed Equisetum hiemale

Cistita acuta si cronica. Pietre la rinichi si vezica urinara. Dureri puternice gen crampa in hipogastric. Se amelioreaza prin urinat. Vezica se simte ca ranita si supraplina. Senzatie de arsura si taietura in uretra. Urina inchisa la culoa re si secretoasa. Previne colici renale. Dilutie: D2 - D6

Eucalytus globulus S-a dovedit util in mod empiric. Infectie acuta sau cronica a uretrei cu secreti e cu puroi, rau mirositoare Dilutie: D 1 - D 2

Eapatorium purpureum Cistita si vezica urinara nervoasa in legatura cu alte afectiuni de femei. Excit abilitate mare a vezicii urinare. Mictiuni dureroase. Cistaita in timpul sarcini i. Dilutie: D2 - D6

Juniperus communis (ienupar) Infectia cronica a bazinului renal. Blocajul absortiei tubulare de acid uric. Sediment fainos caramiziu. Colici renale si de uter cu explusie de piatra de ura t. Dupa baut de cafea apar dureri si o miscorare a cantitati de urina eliminate. Agraveaza: acidele: carnea, dulciurile, cafeaua, vinul, frigul, sauna, noaptea. Ameliorare: bauturi calde, miscare, caldura uscata, dieta fara carne Dilutie: D2 - D4

Lycopodium clavatum Infectie la vezica urinara si la bazinul renal. Usturime la urinat la copii (ti pa). Usturime la urinat.Dureri la mijloc si in zona rinichilor care se ameliorea za dupa urinat. Miros aspru al urinei. Sediment fainos caramiziu. Dilutie: D 3 - D 30 si mai inalta

Ononis spinosa S-a dovedit util in mod empiric. Activeaza diureza. Dilutie: D1

Orthosiphon aristatus Imflenta diuretica mare. Albumirie, nefrita, cistita. Dilutie: D 1 - D 2

Pareira brava Cistita, colici renale, inflamatie a bazinului renal. Nevoia permanenta de a uri

na fara a reusi insa. Dureri colice radiaza din rinichi in vezica si pana in coa pse. Mictiune numai la stat pe genunchi cu sfortare. Sediment fainos caramiziu s au secretos Dilutie: D 1 - D 3

Petroselinum crispum (Patrunjel) Cistita acuta, subacuta si cronica. Nevoie puternica de a urina. Arsura in timpu l si dupa mictiune. Vezica irascibila. Cistita dupa introducerea de catre doctor a catetului in vezica. Dilutie: D2 - D6

Rubia tinctorum Pietre la rinichi (fosfatoase). De mai multe ori pe zi 15- 20 picaturi in D1. Di lutie: D 1

Sarsaparilla (Sinilax utilis) Cistita, inflamatia bazinului renal. Spasme la gura vezicii urinare. Durere pute rnica la sfarsitul mictiunii. Spamse in timpul urinatului in picioare, urinat nu mai in picaturi. Stand in picoare urinatul pare mai usor si mai putin dureros, U rina opaca, flocoasa, cu un sediment ca de gris. Friguri in timpul si dupa micti une. Copii tipa in timpul si inainte de mictiune. Dilutie: D4 - D12

Solidago virgaurea (Goldrute) Nefrita cronica. Urinare greoaie. Urina putina si inchisa la culoare.Sediment fa inis caramiziu. Zona rinichilor dureroasa la apasare. Tragere de la rinichi catr e burta in vezica urinara. Dilutie: D1 - D2

Thuja occidentalis Inflamatia uretrei, a vulvei, a vaginului. Secretie galbena, verde, acida. Tenti nda de cronicitate. Sudoare genitala. Mictiune deasa cu nevoie puternica de a ur ina. Friguri la urinat. Durei taietoare la sfarsitul urinatului. Senzatie ca ram an cateva picaturi inapoi. Dilutie: D 4 - D 30 si mai inalta

Uva ursi (Arctostapylos uva ursi) Cistita. Durere taietoare, asrzatoare in uretra, cu durere gen crampa care trage in spate. Urina cu secretie Dilutie: D1

Berberis vulgaris Boli renale cronice. Dureri intepatoare sau adanci care radiaza din zona rinichi lor in toate directiile, in special de-a lungul uretrei, cu nevoie marita de a urina. Arsura si senzatie de taiat in uretra, in special in timpul si dupa urina

t. Urina isi schimba permanent infatisarea, cu secretie nisipoasa galbena sau ro sie. Senzatie ca vezica explodeaza in zona rinichilor Agravare: de la zdruncinare, miscare. Ameliorare: de la liniste. Dilutie: D2 D6

Bolile glandei tiroide Glanda tiroida se imbolnaveste ca urmare a factorilor psihici. Ea este in plus d istrusa de dozele de iod sintetic din medicamente si sare ca si de hormoni arti ficiali, adica exact de medicamentele date de doctori in cazul afectiunilor glan dei tiroide si care fac omul dependent pe lunga durata de aceste substante dauna toare. Glanda tiroida se reface atunci cand factorii psihici care au declansat-o dispar si cand se renunta la medicamente chimice si hormoni in favoarea remediilor nat uriste care nu trebuie luate in nici un caz toata viata pentru a o vindeca. Dere glarile care apar in glanda tiroida sunt n principiu oglinda sufletului si a prob lemelor lui.

Cauzele adevarate ale dereglarilor glandei tiroide umilinte indurate in special la pubertate sau copilarie, trebuie sa renu nte intotdeauna la ceva, nu poate sa-si exprime spontan sentimentele tacere, in special in copilarie, pana cand presiunea ramane in gat socuri i sperieturi la nastere (blocarea n canal, etc.) tensiune psihica mare si frici puternice

stres la lucru, cel mai mult din cauza munci nesatisfacatoare, plictisit oare, sub nivelul personal, cu suprimarea fortelor proprii si a respectului de s ine suprasolicitare, prea mari cerinte de la sine insusi cu aparitie de frus tare si resignare atunci cand acestea nu sunt indeplinite apreciere proprie slaba, fara incredere in sine si curaj, speranta ca sa lvarea vine din afara Glanda tiroida ca glanda a temperamentului are nevoie de exprimare, de a se arat a, de posibilitatea de a trai ceea ce simte si de a arata. Aceptarea sortii, a s erviciului, a colegilor, a lucrurului, cat si intelegerea atat fata de ceilalti cat si pentru sine insusi pot ajuta pacientul sa incheie singur cu aceasta dereg lare. Cine observa catva pacienti care sufera cu dereglari de glanda tiroide va remarc a intotdeauna unul din aceste aspecte psihice sau altele asemanatoare. Atata vre me cat omul este suprimat psihic sau isi consuma fortele in mod inutil, anumite organe din corp ii vor arata ca ceva nu este in ordine in el. Prin umplerea tru pului cu chimicale nu putem face sa dispara cauza care a declansat defectiunea o rganica, ci vom dauna numai organului si intregului corp cu astfel de tratamente , caci substantele chimice intrate in corp nu mai ies deloc usor din el si acest ea sunt cunoscute deja ca fiind daunatoare (iodul si hormonii artificiali) Pe plan corporal gasim la afectiunile glanzi tiroide alimentatie gresita cu carn

e multa, cu plante cu efect puternic hormonal (linte, soia, fasole, secara), tr atamente cu hormoni, hormoni anticonceptionali, infectii bacteriele. Bolile glan dei tiroide apar in 80% din cazuri la femei. Acest lucru este favorizat si de ma rile schimbari hormonale din viata unei femei: pubertate, maturitate, nasteri, c limateriu. Iodarea sarii cu iod sintetic (poatsiu de iod), actiune silita chiar prin legi i n multe tari, iod recirculat din deseuri industriale si medicinale radioactive s i care nu are nimic in comun cu iodul din plante si peste aduce mari daune gland ei tiroide accentuand cauzele si suferintele sufletesti si va agrava boala care se vindeca de la sine atunci cand omul isi schimba lucrul, partenerul, casa pari nteasca sau locul unde este suprimat temperamentul natural sau atunci cand se sc himba modul de gandire, cand dispare stresul sau suprasolicitarea. Luarea ulterioara de medicamente cu cantitati enorme de iod (potasiu de iod) sau de hormoni pentru o glanda care contine numai cateva micrograme de iod va pune capac orice incercari de redresare a corpului facand dintr-o stare acuta a unui organ o boala cronica si o dependenta e lunga durata de medicamente chimice daun atoare spre bucuria doctorilor si mai ales a industriei farmaceutice (Citeste articolul despre supraiodarea populatiei http://www.leacuri.net/html/fa rma/Iod.htm)

Remedii homeopate pentru tratarea glandei tiroide Badiaga (Spongilla lacustris) Struma. Suprafunctie. Boala Basedov. Palpitatii, mai ales la stat intins pe drea pta, chiar la liniste deplina sau emotii foarte slabe. Dilutie: D3 - D6

Calcium fluoratum Pierdere de greutate la apetit sanatos. Suprafunctie. Activitate corporala mare cu stare euforica de a face mereu ceva. Senzatie de neliniste interioara. Senzat ie de presiune in zona glandei tiroide cu zvacanit. Trebuie sa poarte gulerul de schis. Agravare: de la mancare. Ameliorare: de la vreme calda si apasatoare Dilutie: D 4 - D 30 si mai inalte

Flor de piedra Noduri in gland. Suprafunctie. Struma la fete tinere. Senzatie de presiune la ga t.Dilutie: D 6 - D 12

Fucus vesiculosus Suprafunctie, struma. Atentie la sensibiltate la iod in dilutii joase! Dilutie: D6

Lycopus europaeus Se poate folosi ca si Lycopus virginicus. Dilutie: D1 - D6

Lycopus virginicus Irascibilatate marita, palpitatii si dureri in inima. Tachicardie. Pierdere de g reutate. Neliniste sufleteasca si corporala. Usor tremur al mainilor. Boala M. Basedow. Agravare;: de la miscare, dimineata, sau intins pe partea stanga Dilutie: D1 - D6

Remedii pentru reumatism Reumatismul ia nastere ca urmare a suprimarii bolilor de piele, prin suprimarea procesului de eliminare a toxinelor, prin supra-acidifierea tesuturilor (cafea, carne de porc, zahar, proteine, excese alimentare, vin, alcool, etc.)

Rhus tox. D30: simptomele se imbunatatesc la miscare; Afectiuni ale muschilor, t esutului fibros, articulatiilor, tendoanelor, intersectia tendoanelor. Dureri la mijloc, nevralgii (dupa haine udate) , Eruptie la piele ( la toate bolile copii lor!=), basicute, mancarime puternica, herpes .

Dulcamara D30: Reumatism dupa boli de piele zilele sunt fierbinti noptile sunt r eci; herpes

Ledum D30: diateza reumatica, articulatii umflate, herpes Bryonia D30: (nu exista reactii ale pielii). Orice miscare inrautateste simptome le, genunchi intepenit sau dureros, articulatii umflate. Vezi si Apis.

Dureri n oase, articulatii, spate Dureri violente, n oase, articulatii, talpi, noaptea. Eventual cu intepenire. Lu esinum CH200- CH1000 sau mai inalta. Se ia numai doze puine i rare (2-3)

Dureri violente n oase, articulatii, talpi n timpul zilei. Eventual cu intepenir e. Medorrhinum CH200-CH1000 sau mai inalta. Se ia numai doze puine i rare. (2-3)

Dureri reumatice, intepenirea gatului, a spatelui, n membre, cu paralizie n specia l de la raceli de la frig umed. Agravare la schimbare de vreme umeda i rece. Dulc amara D6-12. In cazuri cronice D30.

Dureri acute, inflamatoare n genunchi. Atacurile sosesc brusc cu dureri puternice . Sticta D3-4.

Dureri care se plimba dintr-o parte n alta. Inrosirea i inflamatia articulatiilor. Amerliorare de la rece. Pulsatilla.

Dureri reumatice n articulatii sau alte parti, schimbatoare, plimbatoarea. Imbunt atire de la aer curat, inrautatire de la caldura. Kalium sulfuricum D3-D6

Dueri reumatice. Forma acuta. Articulatiile, n special cele mici, sunt umflate i d ureroase i ferbiniti insa nu sunt rosii ci palide. Incepe n general la picioare i s e ridica. Forma cronica: articulatii umflate i dureroase, noduri dureroase i dep unei mai intai la picioare i la maini, pielea oaselor sensibila la presiune. Agra vare noaptea i la caldura patului. Pacientul dispune de putina caldura i totusi se simte mai bine datorita la rece. Ledum

Dureri intepatoare n articulatii, n special de la inflamatii n piept, acid uric n ur ina. n special la persoane slabanoage cu fata de culoare inchisa. Inrautatire de la miscare. Bryonia

Dureri n spate, n oase, se simte ca batut sau ca dupa cazatura. Lovituri i rani ale oaselor. Entorse. Mersul pe sacri face probleme. Inrautatire la vreme umeda i re ce, la odihna, seara i noaptea. Mai bine la miscare. Ruta D1-3. Frecare cu tinctu ra de Ruta.

Dureri de spate intepatoare, de parca rup, impreuna cu intepeneala. Dureri de m ijloc. Dureri n vezica urinara i uretra. Inrautatire de la miscare, la ridicare. B erberis

Dureri de mijloc Dureri de mijloc, mai rau n pat sau la stat n picioare, mai ales cand sunt prezen ti i hemoroizi. Dureri de spate de la onanie i excese sexuale. Durerile se pot duc e pe coloana sau catre coapse. Agravare n pat noaptea cu intepeneala i neputinta d e a se intoarce. Senzatie n spate de amorteala, intepeneala sau strivire. Multipl a screloza. Nux Vomica CH30-200.

Dureri de mijloc, mai bine la mers i stat n picioare, insa puternice la ridicat de pe scaun, insotite de antebrate i gambe obsite i intinse i mai ales atunci cand ap are ameteala sau tremuratul membrelor i senzatia de parca tot corpul sau parti di n el s-ar dilata. Bazait sau vajaiala n ureche i n cap, ameteala cu slabiciune gene rala i tremurat. Nu poate sa mearga cu ochii inchisi. Argentum Nitricum CH30-CH20 0

Dureri la mijloc i coapse. Se agraveaza la mers i aplecat n mod evident. Senzatie d e burta imbalonata i hemoroizi. Senzatie de zvacnire i pulsare. Aesculus CH12-CH30

Dureri de mijloc legate de boli ale organelor sexuale i cu simptomul tipic: mai r au noaptea n pat i dimineata la sculare. Staphysagria CH30.

Dureri ascutite ca de lance n nervi i muschi n parti diferite ale corpului, mai ale s la mijloc i burta i mai ales cand sunt prezente derglari ale organelor femeisti i ale ciclului. Cimicifuga D3-6-12.

Dureri violente de spate i de cap. Senzatie de batut n tot corpul cu sentimentul c a trebuie sa se miste i totusi miscarea inrautateste simptomele i durerea foarte mul t. Dureri n oase i n pielea oaselor, n glande. Inrautatire de la caldura i frig umed. Tendinta de a tine dintii inclestati Phytolacca. CH6-12-15

Dureri de spate dupa raceli, udaturi i eforturi mari, ridicat de greutati. Parali zie, intepeneala muschilor spatelui cu durere la inceputul miscarii dupa odihna sau dormit i imbunatatire la miscare continuata. Limba uscata i cu depunere inchis a la culoare i cu o pata ca un tringhi rosu pe vraful limbii. Rhus toxicondrendon CH6-15-30

Durere de spate permanenta cu senzatia ca picioarele nu mai au putere i eupizare completa cu sudori. Durerea radiaza des pana n coapse i muschii fundului. Des insu ficenta cardiaca. Aceste simptome se gasesc des la femei n menopauza. Simptomele principale: dureri intepatoare indiferent de repaus sau miscare. Epuizare, sudo ri, durere de spate de lunga durata i agravarea catre ora 3 dimineata. Kalium car bonicum Ch12-CH15-CH30

Dureri violente ca urmare la infectii la rinichi i vezica urinara cu arsuri i dure ri la urinat. Urina rosie sau maron-neagra cu sange. Simptomul principal: limba rosie, lucioasa, burta umflata puternic cu sensibiltate la atingere. Terebinthin a CH6-12. Un remediu dovedit i la sangerari, scuipat de sange i sangerari din inte stine.

Dureri n spatele umarului

Dureri i intepaturi sub omoplatul stang. Chenopodium.

Dureri i intepaturi sub omoplatul drept. Chelodonium. Remedii pt. dureri Nux vomica D30: de la stres Gelsemium D30 : de la vant, curent Spigelia D30 : migrena periodica, nervul Trigeminus Ferrum phoshoricum D 12: pe baza hormonala Rhus tox. D30 ., Bryonia D30 : pe baza reumatica

Afectiuni la maini si picioare Vanatai verzi-albastre/entorse Ledum D 30 Rani la piele sensibila (articulatii), vanatai verzi-negre cu senzatie de rece. Comprese reci amelioreara. 2 x zilnic 2 granule pana se amelioreaza. Imediat dupa accident 1 doza

Vanatai / dupa entorse Arnika D 30 Umflaturi, vanatai, dureri, agravare la miscare, neliniste, se simte ca batut 2 x zilnic 2 Granule pana se amelioreaza. Imediat dupa accident 1 doza.

Maini arzatoare/ transpiratie Sulfur D 6 Maini fierbiniti si transpirate, noaptea se inrautatesc 2 x zilnic 2 Granule pana se amelioreaza.

Deget mare la picior deformat Benzoicum acidum D 30 Dureri de la deget mare de la picior deformat 2 x saptamanal 2 granule pana se amelioreaza. Crapatura in calcai / foarte dureroasa Antimonium crudum D 6 + Arsenicum alb. D 30 Bataturi cu scoarte si fisuri, eventual sangerare usoara, foarte dureroase, imp iedica mersul 2 x zilnic 1 tableta de Antimonium crudum + 1x zilnic 2 Granule de Arsenicum pan a la ameliorare

Picioare transpirate/ Crapaturi in calcai Arundo D 6 Transpiratie rau mirositoare la picioare, fisuri, cel mai mult la calcai 2 x zilnic 1 tableta pana la ameliorare

Transpiratie la picioare/picioare cu rani Silicea D 6 Picoare reci ca ghiata, transpiratie rau mirositoare, rani la picioaere 2 x zilnic 3 granule sau 1 tableta pana se amelioreaza.

Transpiratie la picioare /Maini si picioare reci Jodum D 6 Maini si picioare reci, transpiratie acida la picoare 2 x zilnic 3 granule sau 1 tableta pana se amelioreaza.

Transpiratie la picioare / bataturi dureroase Lycopodium D 6 Transpiratie puternica la picioare, dureri in calcai la mers, bataturi dureroas e in talpi 2 x zilnic 2 granule pana se amelioreaza.

Bataturi Ranunculus bulbosus D 6 Bataturi sensibile, piele ingrosata la picoare 2 x zilnic 3 granule sau 1 tableta pana se amelioreaza Bataturi/ cu rani;arzatoare Ranunculus sceleratus D 6 Bataturi arzatoare, ranite. Agravare atunci cand picioarele atarna 2 x zilnic 3 granule sau 1 tableta pana se amelioreaza Picioare reci/ restul corpului cald Belladonna D 6 Circulatie slaba in picioare, picoare reci, restul corpului cald 2 x zilnic 3 granule sau 1 tableta pana se amelioreaza Picioare reci/Fumatori Secale D 6 Maini si picioare reci si uscate la fumatori, limba cu furnicaturi, crampe pute rnice, caldura face rau 2 x zilnic 3 granule sau 1 tableta pana se amelioreaza Picioare reci /amortite Aconitum D 6 Picioare amortite, cu furnicaturi, preci, des maini fierbinti 2 x zilnic 3 granule sau 1 tableta pana se amelioreaza

Picioare reci /degete cu rani Barium carbonicum D 6 Picioare reci si rau mirositoare, talpi si degete cu rani 2 x zilnic 3 granule sau 1 tableta pana se amelioreaza Intepaturi/de la cuie, etc. Ledum D 30

Durere surda la rana 2 x zilnic 3 granule sau 1 tableta pana se amelioreaza. Dupa accident imediat o doza. Rani la degete (si la cele de la picioare) Hypericum D 30 Deget strivit, prins undeva, crapat, durere puternica, de lunga durata, se inti nde mult mai departe de rana, asemanator cu cea de dinti,nerv iritat puternic 2 x zilnic 2 granule pana se amelioreaza. Dupa accident imediat o doza.

Talpi transpirate i picioare reci: Calcium Carbonicum, Sepia (remediu pt. femei) . Remediul potrivit se alege n functie de simptomele prezente care corespund cu Cal cium carb. sau Sepia.

Crampe Dureri in talpi. Crampe dureroase in gambe. - Agaricus muscarius Picioare reci si umede - Calcium carbonicum

Laba piciorului dureroasa, care se simte amortita la atingere - Carbo ve getabilis Dureri in zona soldului care radiaza pana la genunchi. Crampele se ameli oreaza la caldura si presiune. Colocynthis Crampe in gambe si laba piciorului. Cuprum metallicum Crampe in antebrat. Gelsemium

Mainile si picioarele amortesc. Crampe in partea inferioara a picioarelo r. Mainile si picioarele se simt dimineata ca adormite. Nux Vomica Crampe in ceafa care se amelioreaza la caldura. Trifolium Pratense

Crampe la gambe. Pielea se simt erece. Lesin la cea mai mica oboseala. V eratrum Album

TRATAMENTUL BOLILOR APARATULUI LOCOMOTOR

Este vorba de un capitol de patologie extrem de important, prin inciden, prevale n i prin dificultile cunoscute n obinerea rezultatelor terapeutice favorabile n prac a medical curent, capitol care, n viziune homeopatic, nu trebuie vzut sau conceput se parat de restul organismului.

Toate remediile sunt mai mult sau mai puin legate de simptome focalizate pe suferine ale aparatului locomotor, fr a lsa n umbr vastitatea unora n cadrul tablo lui clinic general . Dac ar fi s ne referim numai la dureri de tip reumatismal sau nevralgic, ale articulaiilor sau maselor musculare, apoi la diferite senzaii ca: furnicturi, rigiditate, nepenire, etc, ca s nu mai vorbim de simptomele legate de st atica i dinamica locomotorie, de micare, de poziia corpului n repaos, culcat sau n pi cioare i altele i este suficient s argumentm afirmaia fcut.

Prin aceasta vrem s avertizm c, de fapt, ntr-o lecie de homeopatie privind a cest subiect nu ne putem referi la toate remediile legate de ntregul spectru al s uferinelui acestui aparat. Totodat menionm, tot de la nceput, c, insistnd poate prea m lt asupra unui mare numr de remedii mici, nu avem voie s nu ne gndim mai nti la maril e remedii ale acestui domeniu i anume: Rhus toxicodendron, Arnica, Ruta, Pulsatil la, Bryonia, Rhododendron, Dulcamara, Lycopodium, Phytolacca, Sulfur, Calcarea c arbonica, Causticum, Ledum, Kaliu carbonic, Apis mellifica i nc altele. Nemenionarea lor expres , n unele localizri, nu exclude punerea lor n discuie i extrema lor utilit ate.

Spunem aceasta pentru c materia medical, la acest capitol, are o sumedeni e de remedii mai puin cunoscute, cu polaritate cert pe aparatul locomotor, dovedit e foarte utile n practica medical i pe care le vom prezenta cu prioritate.

Patologia aparatului locomotor este complex, ea cuprinznd: traumatisme sau acciden te, apoi inflamaii i infecii i bineneles afeciuni degenerative. Accidentele i traumat ele vor constitui obiectul unei expuneri separate.

Noi vom acorda, pe localizri, o prim i mare importan durerilor n general i a celor reu atice i metabolice n special. Celelalte acuze vor fi circumscrise fiecrui remediu pentru a lmuri i a confirma diagnosticul de remediu, astfel nct acesta s fie ct mai b ine ales.

Schema expunerii privind localizrile:

Coloana vertebral Cervical Dorsal Lombar

Lombo-sacrat Zona sacro-iliac

Articulaiile i segmentele membrelor:

Articulaia umrului: drept, stng, ambii; Articulaia cotului; Bra i antebra; Articulaia minii (pumnului); Mna i degetele minii; Articulaiile oldului Articulaia genunchiului; Articulaia piciorului (glezna); Degetele picioarelor; Calcaneum; Tendonul lui Achille

Articulaiile temporo-mandibulare; Muchii. Artrozele Reumatismele inflamatorii cronice: Poliartrita reumatoid: Guta

Inainte de focalizarea principalelor remedii pe segmentele anatomo-funcionale meni onate mai sus, ne vom referi la tehnica stabilirii diagnosticului de remediu ntro afeciune de tip reumatismal, respectiv la corecta detectare a simptomelor i a mo dalitilor.

Alegerea remediului n funcie de modaliti, este nu numai util ci logic, ntruc unoar ameliorarea sau agravarea reprezint prin definiie o caracteristic a modului rea

cional individual.

In reumatism, de regul e vorba de modalitile durerilor articulare n funcie, n primul r d, de micare sau repaos i n al doilea rnd de cldur sau frig.

Exemple:

Ameliorare prin micare: Rhus toxicodendron, Ruta graveolens, Radium bromatum, Dulcamara,Rhododendron, Ka lium bichromicum

Ameliorare prin repaos: prin repaos i cldur: Bryonia, Colocynthis, Nux vomica; prin repaos i frig: Ledum palustre Ameliorare la cldur: Rhus toxicodendron, Bryonia, Nux vomica, Colocynthis; Ameliorare la frig: Ledum palustre, Apis melifica

Alegerea remediului n funcie de localizarea simptomelor trebuie luat cu meniunea c numai puine remedii sunt specifice unei articulaii sau unui grup de localizri. Aleg erea cea mai bun ine cont mai degrab de esutul atins i de modaliti.

Unele remedii revin totui mai frecvent la anumite localizri, astfel:

Coloana vertebral:

Remedii ale rachisului cervical (cervicalgii): Actea racemosa, Lachnantes, Rhus toxicodendron, Bryonia, Aconitum napellus, Magn esia phosphorica, Magnesia carbonica, Kalmia latifolia, Arsenicum album, Chamomi lla, Aranea diadema, Agaricus, Angustura, Causticum, Gnaphallium, Radium bromat, Chelidonium, .a.

Remedii ale rachisului dorsal: Actea racemos, Agaricus, Caulophyllum, Cobaltum, Cyclamen, Kali carbonic, Lappa major, Medorrhinum, Oxalic acid, Tellurium, Zincum, Natrum sufuric.

Remedii ale rachisului lombar i sciatalgiilor: Agaricus, Cobaltum, Guaiacum, Kaliu bichromic, Kaliu carbonic, Kreosotum, Ledum, Lycopodium, Nux vomica,Radium bromatum, Rauwolfia, Ruta..bineneles Rhus tox., Bryo nia, Colocynthis, Arsenicum album, Hypericum, Chamomilla, Gnaphallium, Ammoniun muriaticum, Ammonium carbonic, Causticum,Tuberculinum residuum,etc.

Remedii ale rachisului lombo-sacrat: Aesculus, Agaricus, Ammonium carbonic, Cobaltum, Lac caninum, Melilotus, Rauwol fia.

Remedii ale zonei sacro-iliace: Aesculus, Equisetum, Rauwolfia, Ruta, Tellurium.

Articulaia umrului (periartrita scapulo-umeral): Predomonena umrului drept: Aesculus, Carduus marianus, Cedron, Chelidonium, Colocynthis, Ferrum aceticum, F errum phosphoricum, Ferrum muriaticum, Fluoric acidum, Lithium carbonic, Magnesi a carbonica, Palladium, Sanguinaria, Sticta pulmonaria, Strontiana carbonica, Ur tica urens.

Predominena umrului stng: Nux moschata; Agaricus, Asparagos, Ferrum metallicum, Ledum, Natrum fluoricum,

Lateralitae indiferent: Berberis, Fagopyrum,Gambogia, Medorrhinum, Phytolacca, Ranonculus bulbosus, Rhod odendron, Solanum malacoxylon;

Articulaia cotului: Ferrum muriaticum, Lycopodium, Sticta pulmonaria, Symphytum officinale, Cedron, Iodum, Kalmia;

Bra i antebra: Aranea diadema, Causticum, Kalmia, Phytolacca, Stellaria

Lateralitate braul drept: Cyclamen, Ferrum muriatic, Sanguinaria, Sticta pulmonaria; Lateralitate braul stng: Carduus marianus;

Articulaia pumnului: Actea spicata, Caulophyllum, Lycopodium, Oxalic acid, Ruta, Sabina, Sulfur, Ulmu s campestris, Viola odorata, Verbascum, Berberis, Kali carbonicum, .a.

Degetele minii: Actea spicata, Ammonium phosphoricum, Antimonium crudum, Caulophyllum, Colchicum , Kreosotum, Ledum, Lithiu carbonic i lactic, Natrum phosphoricum, Sarsaparilla

Articulaia oldului: Allium sativa, Berberis, Capsicum, Carduus marianus, Causticum, Drosera, Iridium , Iris versicolor, Natrum sulfuric, Palladium, Phytolacca, Rauwolfia, Rhododendr on;

Articulaia genunchiului: Angustura, Benzoic acid, Daphne indica, Helianthus, Jacaranda, Kalium carbonicum , Kalium iodatum, Kalium muriaticum, Ledum, Lithium carbonicum, Petroleum, Aurum , Radium bromatum, Rauwolfia, Ruta, Sarsaparilla, Sticta pulmonaria, Symphytum, Tellurium, Thuyai bine neles remedii mai mari printre care Manganum, Pulsatilla, Rhu s toxicodendron;

Articulaia piciorului: Actea spicata, Caulophyllum, Ledum, Lithium carbonic, Ruta, Strontiana carbonica ;

Degetele picioarelor: Actea spicata, Benzoic acid, Caulophyllum, Colchitum, Daphne indica, Jalapa, Led um, Lithium carbonic, Manganum, Radium bromatum, Rauwolfia, Sabina, Sarsaparilla , Antimonium crudum, Berberis, Kaliu iodat;

Calcaneum: Antimonium crudum, Berberis, Chelidonium, Cyclamen, Hekla lava, Kaliu bichromicu

m, Kaliu iodat, Medorrhinum, Oxalic acid, Phytolacca, Pulsatilla, Rhus toxicoden dron, Sabina, Aranea diadema, Valeriana, Lycopodium;

Tendonul lui Achille: Actea racemosa, Benzoic acid, Hedeoma, Kalium bichromicum, Ruta, Graphites, Vale riana,.dar i marile remedii ale tendoanelor: Causticum, Guajacum, Rhus toxicodendr on.

Articulaia temporo-mandibular: Causticum, Niccolum, Rhus toxicodendron, Sarsaparilla, Dulcamara, Angustura, Mag nesia carbonica.

Afeciuni reumatice ale muchilor: Actea racemosa, Angustura, Badiaga, Carduus marianus, Causticum, Cimex, Daphne i ndica, Dulcamara, Ferrum metallicum, Guajacum, Lachnanthes, Magnolia, Phytolacca , Ranunculus, Rhododendron, Rhus toxicodendron, Ruta, Sanguinaria, Sticta pulmon aria, Strophantus

Artrozele i locul homeopatiei n tratamentul acestora: Artroza primitiv Artroza secundar Tratamentul de teren

Reumatismele inflamatorii cronice: Spondilartrita anchilozant: adium bromatum, Remedii cu aciune locala: Rhus toxicodendron, Apis mellifica, R

Dulcamara, Calcarea fluorica; Remedii reacionale cronice: Thuja, Natrum sulfuricum, Medorrhi num, Sulfur, Sulfur iodatum, Tuberculinum residuum.

Poliartrita reumatoid: modul de abordare, terapeutica de teren., remedii mai frec vente.

Guta: mod de abordare, terapeutica de teren, remedii mai frecvente.

Nota: n acest sumar remediile au fost doar enunate, urmnd ca la curs s se dea amnunte i s se fac comentarii comparative.

Boli de piele Acidum hydrofluoricum Decubitus, rani dupa stat in pat indelungat. Mancarime puternica pe intreaga pie le. Eczema care incepe sa se agraveze inainte de timpul cald. Mancarime la batra nete. Ameliorare dupa racire. Dilutia: D6 - D30

Acidum nitricum Fisuri la coltul gurii, la trecerile de la piele la mucoasa, dureri ca la tepi Dilutia: D4 - D12

Acidum sulfuricum Furunculoza si eczeme la diabet. Rani de la degerat. Purpura rheumatica. Vanata i, sange sub piele. Mancarime puternica la tot corpul ca de la lana pe piele. Se nzatie de albus de ou uscat pe piele Doza: D3 - D12

Agaricus muscarius Mancarime, arsura, intepaturi ca cu acele (de ghiata), furnicaturi, distrugerea capilariilor de la ger. Agravare : presiune slaba. Dilutia: D 6 - D 30,

Alumina Piele uscata, care se crapa, se vindeca greu. Mancarime puternica. Ameliorare la caldura din pat Dilutia: D4 - D30

Apis mellifica Mancarime dupa muscaturi de insecte Dilutia: D 3 - D 30

Calcium carbonicum Hahnemanni Lapteschorf, Urzicarie, eczema cronica. Secretie de puroi mucos, mancarime usoar a, mai ales la fata si la capul unde are par, infectii cu puroi. Agravare dupa spalat, vreme umeda Dilutia: D 4 - D 30 si mai inalta

Calcium fluoratum Alergie la soare, herpse simplex, herpes care da in bube pe piele umede. Mancarime deranjanta. Cicatrici vechi mananca. Dereglari la cresterea unghiilor Agravare: caldura patului. Ameliorare: aer curat, scarpinat. Dilutia: D 4 - D 30 si mai inalta

Cantharis (Lytta vesicatoria) Dermatita acuta, vesiculoasa. Arsuri. Piele arzatoare sau cu mancarime. Tendinta catre basici, lipsa de formare a cojii ranilor. Exzeme cu predilectie la podul palmei si in lateral la degete. Ameliorare dupa aplicatii in parte calde, in par te reci. Dilutia: D4 - D12

Castor equi Negi la sfarc, sfarc cu rani, crapat, la femei care alapteaza Dilutia: D3 - D6

Clematis (Clematis recta) Impetigo, Herpes. Pustuli sau basici, secret galben i acid, mancarime Agravare de la: apa rece, caldura patului. Dilutia: D2 - D6

Dolichos prariens (Fasolea iute) Mancarime puternica fara eruptii. In special la constipatie. Mancarime de piele

la batrani. Agravare: noaptea, la caldura patului Dilutia: D1 - D 3

Dulcamara (Solanum dulcamara) Urticarie rece, basici. Senzatie de mncarime, arsura, junghi. Agravare dupa aer umed si apa rece a urmare a umezelii reci Dilutia: D2 - D6 si mai inalta

Graphites (Grafit) Erisipel. Coji la pielea din barba. Cicatrice prost vindecate. Piele uscata, cu matreata sau crusta umeda cu o secretie ca de miere. Rani la trecerea dintre pie le si mucoasa, usor sangeroasa. Umflarea partii anterioare a genunchiului, pleoa pelor, in spatele urechiilor, rani intre coapse din cauza mersului. Dilutia: D 4 - D 30 si mai inalta

Hepar sulfuris Pioderme de toate formele, in special de stafolococi. Furunculi. Piele galbenoas a, murdara, cu tentinde la crapaturi si puroi, usor sangeroasa. Sensibil la atin gere si cel mai usor frig. Miros rau al puroiului. Caderea parului. Dilutia: D3 - D30

Hydrocotyle asiatica (Centella asiatica) Psoriasis, Erisipel. Lupus. Dermatoze care fac coaja cu pierdere mare de crusta. Rani rotunde cu margini scortoase usor ridicate si care se scutura, cu sau fara mancarime. Mai ales la trunchi si membre Dilutia: D 1 - D 6

Juglans regia (Nuca) Seboree. Tinea favosa. Iesiri pe piele umede, cu mancarime. Furunculoza. Agravar e: noaptea. Dilutia: D2 - D12

Kalium sulfuricum Reinnoirea pielii dupa pojar, scarlatina si rosa.

Dilutia: D4 - D6

Kreosotum Mancarime si arsura puternica (Pruritus senilis, Pruritus la diabet). basici, ulcere de piele, cangrena umeda (diabet) . Rani mici sangereaza puternic . Puroi acid, rau mirositor. Agravare: seara, la scarpinat, caldura patului, aer rece Dilutia: D6 - D12

Ledum (Ledum Palustre) Mancarime ca de la purici care duc la scarpinat. Pete rosii sau albastre. Agrava re la caldura, caldura patului, scarpinat. Ameliorare: rece, aplicatii de rece / Dilutia: D 2 - D 12

Mezereum (Daphne mezereum) Impetigo, erispiel. Apere periodic, indeosebi vara. Mancarime puternica si cu ar suri. Basici cu un pata rosie in jur. Bube umede care fac coaja. Adunare de puroi gros , alb sau galben, cu miros ascutit si rau sub cruste. Mancarimea isi schimba poz itia dupa scarpinat. Localizarea: cap, pielea capului, fata, corp, de-a lungul n ervilor. Agravare: caldura, caldura patului, spalat / Dilutia: D 6 si mai inalta

Natrium chloratum Acnee, seboree, urticarie. Scoarte: solzuroase, umede, cu puroi. Loc des: la radacina parului, in barba, in pliurile de la piele. Piele uscata, o filita si grasa. Excitari ale pielii de la transpiratie sau miscare. Herpes labi lis. Mancarime puternica. Eczem crustos in spatele urechilor. Acnee la fata. Agravare de la soare, mare, primavara pana toamna. / Dilutia: D3 - D6 si mai inalta

Petroleum rectificatum (Petroleum) Eruptii pe piele iarna: Pielea uscata, aspra, crapata. Bube umede. Rendinta de a face puroi, formare de crusta. Localizare: maini, antebrat, pliuri de piele, zo na genitala, trecerea de la piele la mucoasa. Bube la pielea capului. Eczema in ureche. Caderea parului. Agravare : iarna, vreme rece, aer rece Ameliorare: vara, vreme calda,aer cald si uscat

Dilutia: D 6 si mai inalta

Rhus toxicodendron Bube de piele erimatoze sau vesiculare. Herpes labialis si genitalis. Eczeme, dermatite. Mancarime si arzatura. Scarpinatul nu aduce ameliorare. Umeze ala. Agravare: de la cea mai mic curent de aer rece, apa rece Ameliorare: apa fierbinte Dilutia: D 4 - D 6

Sepia Scoarte in forma de inel pe baza seboreica, de preferat dosul palmei, spatele ge nuchilor. Psoriasis. Herpes labialis si la barbie inainte de menstruatie Dilutia: D 4 - D 30 si mai inalta

Silicea (Acidum silicicum) Eczeme indeosebi la maini si picioare. Sudoare la picioare face rani la degetele de la picioare. Bataturi dureroare. Umflari de cicatrice dureroase. Dilutia: D 3 - D 6 si mai inalta

Staphisagria Eczme cu mancarime puternica. Secretii rau mirositoare, ascutite, care formeaza crusta. Scarpinatul muta mancarimea in alt loc. Localizare: ceafa, radacina paru lui, in spatele urechilor. Cadere de par, matreata. Ameliorare : de la scarpinat Dilutia: D 4 - D 30 si mai inalta

Sulfur Piele aspra, uscata, muradara, de nevindecat. Mancarime, arsura. Miros rau in ci uda spalatzului. Transpiratie puternica. Eczemele nu se pot manifesta sau ele su nt suprimate. Agravare: baie, caldura patului Dilutia: D 4 - D 30 si mai inalta

Sulfur jodatum Furunculoza, scoarte in barba cu infiltratii ale pieleii. Scoarte umede si arzat oare. Rosu inchis inconjoara bubele. Mancarime puternica. Agravare: caldura. Ameliorare: aer proaspat, iarna Dilutia: D4 - D6 Antimonium crudum (Stibium sulfuratum nigrum) Eruptii pe piele cu basici pline de puroi, ca dupa urucat cu mancarime puternica . Bataturi groase dureroase pe talpa. Bataturi dureroase. Pielea sensibila la apa rece. Dilutia: D4 - D 30, Amp. D6

Arsenicum album (Acidum arsenicosum) Neurodermita, psoriasis, urticarie, Lichen ruber, Lupus, Herpes, furunculosa. Piele uscata, cu solzi. Mancarime puternica si arzatura. Agrvare dupa scarpinat. Pustuli sau eruptii ulceroase cu mancarime puternica. Secretiile sunt arzatoare, fac Agravare: noaptea, frig, la mare Amelioarare: caldura locala Dilutia: D 3 - D 4

Berberis aquifolium Psoriasis. Basici, puste. Mancarimea se indinde seara pe intregul corp Agravare: seara, noapte Ameliorare: spalaturi cu apa rece Dilutia: D4 si mai inalta

Abcese ( cu puroi) Bufo bufo Septicemie, otravirea sangelui. Infectii la ungii (Panaritium). Puroi coroziv si rau mirositor. Temdinta la unceratie sau cangrena. La infectiile la unghii dure rile radiaza in maini Agravare: caldura camerei Ameliorare: aer curat

Dilutia: D 6 si mai inalte Importanta 2

Calcium sulfuricum Puroi la tesut de orice fel, dupa deschiderea abceselor. Secretie puternica, gal bena, groasa. Agravare : umezeala, camera calda, curent Ameliorare: uscaciune fara vant, corp dezvelit Dilutia: D2 - D12 Importanta 3

Hepar sulfuris Abcese acute si puroi. Tnedinta la croniciatet. Chiar si cele mai mici rani fac puroi Sensibilitate locala la atingere si frig. Senzatie de pulsare locala. Puroi galb en-verdem cu sange, miroase a cascaval Agravare: atingere, are rece, aplicatii de rece Ameliorare: caldura aplicata local Dilutia: D 3 - D 30 Importanta 3

Lapis albus Fistule cu puroi cronice. Dovedit empiric Dilutia: D4 - D6 Importanta: 1

Mercurius solubilis Secretii de la mucoase de la infectii si inflamatii. Caustice, arzatoare, des cu sange, devin mucoase in mod rapid. Puroi galben pana la verde, cu piros de putr eziciune. Agrvare: noaptea Dilutia: D 4 - D 30 si mai inalte Importanta 3

Myristica sebifera Aceste remediu este numit si bisturiul homeopat. Infectii la unghii (Panaritium), abcese in canalul auditiv, abcese in general. Este folosit la vindecarea de abce se cu puroi. Accelereaza vindecarea si deschide abcesul Dilutia: D 2 - D 6 Importanta 3

Pyrogenium

Abscese. Infectii la ungiii (Panaritium). Septicemie. Miros ca de cadavru al sec retiilor Ameliorare: la aplicatii calde Dilutia: D 30 Importanta 3

Silicea Infectii cronice cu puroi. Atunci cand dupa desciderea abcesului vindecarea are loc lent si greoi. Tendinta de formare de fistule. Toate secretiile sunt lichide si rau mirositoare Dilutia: D 3 - D 6 si mai inalte Importanta 3

Ulcere la piele Acidum nitricum Tendinta la ulcere care arata ca si carnea cruda. Durere la crapaturi. Vindecare grea. Dilutia: D4 - D12 / Importanta 3

Kalium bichromicum Ulceratia mucoaselor si a pielii. Cerc rosu in jurul ulcerelor. Secretie atoasa. Tendinta la descompunerea ulcerelor. Ulcerele sunt fara durere, ca si cum ar fi fost stantate. Merg mai mult in adanc decat in largime Dilutia: D4 - D 12 / Importanta 3

Kreosotum Descompunere grava a tesutului. Inflamatii putrezite cu tentinda la secretii cor ozice,putrede, acide cu sangerari. Cangrena. Imun sistem slab (ca la diabet). Ca rcinoame. Pierdere de greutate patologica Dilutia: D3 - D12 / Importanta 3

Lachesis muta Inflamatii si ulcere la piele si mucoase. Albastru inchis sau rosu purpu. Margin i rosii-albastre. Foarte sensibil la atingere. Tendinta la cangrene. Secretii laptoase, rau mirositoare si cu sange Agravare: atingere, caldura radianta Ameliorare: aplicatii locale de caldura Dilutia: D 12 - D 3 0 si mai inalte / Importanta 2

Negi

Acidum nitricum Negi la buza de sus. Cu durere ca de crapat . Sangereaza usor la spalat Dilutia: D4 - D12. Importanta 2

Antimonium crudum Negi la degete, ca o batatura Dilutia: D4 - D 30. Importanta 2

Castor equi Negi la frunte si pe piept Dilutia: D3 - D6. Importanta 2

Causticum Hahnemanni La persoane slabe si slabite. Negi largi, plati sau cu tulpina si care sangereaz a usor. Sub unghii, la nas, la sprancene Dilutia: D 4 - D 30 si mai inalte. Importanta 3

Dulcamara Negi plati, largi, netezi, nu prea asemenatori cu bataturile. La fata, degere, s patele mainilor. La persoane sensibile la frigul umed Dilutia: D 2 - D 6 si mai inalte Cauza: ca urmare la frig umed. Importanta 2

Sabina Negi la anus si vagin, durerosi si cu mancarime Agravare de la caldura Dilutia: D4-D12 Importanta 2

Thuja Negi plati, netezi, ca conopida. Tari, ca o batatura. Umezi. Cu mancarime. Sange reaza usor Dilutia: D4 - D30 si mai inalte Importanta 3

Alcoolism, pervesitati sexuale

Remedii homeopate pentru alcoolism, geloziem, onanie, nimfomanie, excese sexuale , voyorism, pedofilie, homoxexuali, lesbianism de la doctorul homeopat folosite cu succes de doctorul francez. Jean-Pierre Gallavardin J.P. Gallavardin, medic homeopat scrie: Am tratat cu succes peste 50% din pacient ii alcoolici, daca cauza bolii nu era ereditara.. la cei mai multi li s-au dat r emediile de partenerii lor fara ca ei sa stie (in apa, bauturi).In cartile despr e homeopatie se afla peste 40 de remedii care pot ajuta la alcoolism. Acestea fu nctioneaza atunci cand se potrivesc la aspectele sufletesti si corporale ale pac ientului. Mai jos voi arata remediile care s-au dovedit cele mai eficace, in ord inea eficacitatii si succesului care l-am avut cu ele. Din aceste remedii se da cel care se potriveste cel mai vine la bolnavul respect iv, cate o doza (6-7 granule) la fiecare 2, 3, 4, 6, 7 saptamani in concentrati a CH 200. (se topeste sub limba sau se dizolva in apa care se bea incet) Aceste remedii pot vindeca boala complet sau temporar. In afara de asta ele pot impiedica simptomele care apar la betie, simptome care sunt descrise la fiecare remediu. In afara de acestea, alte remedii potrivite se pot da in plus pentru a combate alte simptome. Atunci ele se dau in dilutia de CH 3, 6, 12, sau 30. Ca te 6-8 granule se dizolva intr-o jumatate de pahar cu apa proaspata. Din acest p ahar se bea la fiecare 5,10,15 si 20 de minute cate o lingurita. Dosajul Cu cat doza are o dilutie mai mare cu atat mai mult tine efectul ei. Deci dozele cu numar mai mic trebuie date mai des decat cele cu numar mare. Unei femei cu migrene de dimineata ii ajuta o doza de Nux Vomica 200 timp de 1-2 saptamani in timp de o doza de Nux Vomica 10000 intre 6 si 12 luni. Se pare ca doza de 200 si 10000 nu numai ca is face efectul mai mult timp dar si are o influenta mai adanca asupra organismului. De aceea se pot da diluatia de 3,6,12 de la remedii diferite la boli aleatoare si usoare fara ca efectul indel ungat al unei dilutii de 200 si 10000 sa fie oprita. Dilutia de 3 sau 6 poate de s sa fie cel mai bun remediu atunci cand cea de 200 si 10000 este prea puternica . Nu se poate spune insa ca efectul unul remediu este cu atat mai puternic cu ca t este mai mare dilutia. La unele boli sunt mai eficiente dilutiile de 3 si 6 in doze mai mari. 1. Nux vomica Indicata la: Oameni violenti care se supara usor, care sunt manati de griji sau do r sa bea.. Scuipa des. Oameni de natura blanda, sensibili care devini violenti, injura sau p lang atunci dupa ce au baut. sexuala Tendinta catre gelozie, sinucidere inainte si dupa betie In timpul betiei tendinta catre tristete, impotenta sau supraexcitare Cerinta lacoma de vin rosu sau alb, bere, absint si rom (tarii)

Oameni smecheri si cu doua fete care tendeaza la constipatie, vomitat , aciditate la stomac si deranjamente de digestie.

2. Lachesis

Oameni care beau din cauza lipsei de loc de munca sau ocupatie Femei care beau in timpul sarcinii Jucatori de noroc, fumatori, risipitori, risipitori numai ca urmare a laudei de sine, zgraciti fara de familia proprie insa generosi catre straini. Oameni care nu fug de societate, insa de familie.

Indicata la: esti. 3. Sulfur Indicata la: Oameni cu scoarte pe piele (Flechten) Cei care au hemoroizi. Mereu pe drumuri, harnici, lucratori, inventivi Adorm tarziu. Somn lung dar nu odihnitor Isi pierde timpul in mod inutil Beau in secret Lipsa de datoria raspunderii, nu vor sa-si faca datoria Oameni cu caracter prost cu care nu este bine sa te imprieten

Oameni care se lasa ispititi la facutul de crime si violenta, violuri, razbunatori, rai, gelosi, invidiosi, perversi sexual. Oameni care vorbesc inainte si in timpul betiei fara oprire Spun in timpul betiei ceea ce nu ar spune fara a fi beti Lacomie la tarii si absint, rom Cand risipitori cand zgarciti Usuratici, fara minte Potrivit la oameni care au pierdu pe cineva iubit Adulti care se comporta ca copiii Se potriveste cateodata la hoti. Fumatori Nu pot sa traiasca fara sex Fete tinere care vor neaparat sa se marite Mari risipitori

Dorinta de a bea bere si vin Bland inainte de abea, violent dupa ce a baut Inteligenta crescuta in timpul betiei Spun in timpul betiei ceea ce nu ar spune fara a fi beti Oameni grasi si corpulenti Dorinta de a fura si minti Invidiosi Se potriveste cateodata la oameni sireti si escroci Fumatori, jucatori de jocuri de noroc

4. Calcarea carbonis Indicata la: toria exuale prea mari Oameni grasi si corpulenti Oameni care nu au simtul datoriei si nici nuvor sa-si faca da Nu fac servicii altora cu placere Nu suporta anumite persoane fara motiv Dorinta de a fura si minti Oameni invidiosi, razbunatori, rai insa care nu au tendinte s Se potriveste si la jucatori de jocuri de noroc Cand zgarciti, cand risipitori. Nu pot sa refuze nici un pahar de vin

5. Hepar sulfuris Lipsit de iubire, nemultumit mereu, se enerveaza usor, manios pana la omor. Se l asa ispitit la fapte rele, au nevoie de vin sa poata lucra cerebral. etc. Vezi d escriptia de la Hepar. 6. Arsenicum Indicata la: Oameni rai, razbnunatori, fara crutare si gelosi Tendinte criminale Tendinta de sinucidere

Oameni carora le e mereu sete si beau orice, pana si apa Tendinta de vomitat si in special de diaree Tendinta puternica de a urmari pe alti

7. Petroleum Indicata la: r 8. Staphysgria Indicata la: Betivi care au abuzat de excese sexuale. Cred ca alcoolul act ioneaza ca un afrodiziac 9. Pulsatilla Indicata la: Oameni care cred ca bautura le ajuta la digestie. Digestia lor este i ntradevar slaba. Tristi in timpul betiei Fricosi, chiar lasi Gelosi, foarte invidiosi, chiar i ura Bautori de tarii. Risipitori din cauza laudaroseniei, fricosi chiar i lasi 10. Belladona Oameni violenti, actioneaza neaspteptat, fata rosie sau vanata, se congestioneaz a. Catedodata fata palida alternanta cu rosie. Sensibili la lumina, galagie. Vor beste foarte repede sau nu vorbeste deloc sau decat putin, morocanos. Depresiv, apatic, melancolic. Vorbeste ce nu ar vorbi cand este treaz. Lamenteaza, plange si tipa. Tendinta de sinucidere si ucidere. Ii place sa danseze, sa cante, sa r ada. Tendinta de a distruge ce-l inconjoara. Nelinistit, agitat, nervos. Dorinta sexuala diminuate chiar cu indiferenta. Inima: batai violente, palpitatii. Afectiuni apar in general pe partea dreapta. Prefera lichioruri dulci in loc de tarie Tristi si inainte si in timpul betiei Betivi fara energie si vointa care nu pot refuza nici un paha Vomita dupa ce au baut mai mult decat pot sa bea Vorbesc mult cand sunt beti

11.

Mercurius vivus

Mereu nemultumiti cu toate i de toti, i de sine insusi, tendinta la carii, gingivi te i paradontoze, saliva multa, nevralgi, diaree, viermi la intestine, mari jucat ori (de jocuri de noroc), cand risipitori cand zgarciti, oameni care traiesc de pe azi pe maine, caractere f. proaste, inteligenta slaba, bolile lor se pot numa i ameliora dar nu vindeca Rezumat la insusiri pentru alegerea potrivita a remediului n caz de alcoolism Remediul la care se potrivesc cel mai mult la cele descrise jos s-ar putea potri vi la pacientul cu pricina. In plus mai trebuie studiata cu atentia si materia m edica descriptia remediilor n detaliu - pentru a compara remediul cu caracterul pacientului. ladona Convulsii dupa betie cu contuzii puternice la membre: Nux Vomica, Bel

Gelozie: Nux Vomica, Lachesis, Pulsatilla, Staphysagria si inainte de toate Hyoscyamus niger. Violenta: Nux vomica, Hepar, Veratrum album, Hyoscyamus Distruge in jurul lui la manie: Veratrum, Belladona Vrea sa ucida: Belladona, Hepar, Hyoscyamus Vrea sa se omoare: Arsenicum, Nux vomica, Belladona Foarte vesel: Opium, Coffea Joaca comedie: Stramonium, Belladona Inteligent: Sulfur, Calcarea carbonica Adoarme: Opium, Belladona Nu poate sa adoarma: Nux vomica, Coffea

Vorbeste neincetat: Lachesis, Causticum, Hepar, Petroleum, Magnesium carbonicum Chef de cearta: Stramonium, Hyocyamus, Ignatia, Causticum Este jignitor: Nux vomica, Ignatia, Causticum

Prost dispus, morocanos inainte si in timpul betiei: Hydrastis canade nsis, Nux vomica, Causticum, Lachesis Vrea sa se dezbrace sau sa se arate gol: Hyoscyamus

Supraexcitat sexual: Nux vomica, China, Phosphorus, Cantharis si in mod special Causticum Spune ce nu ar spune cand nu este beat: Lachesis, Beladonna, Sulfur.

Sub influenta la Nux Vomica de exemplu se poate ca un bautor care se imbata inai nte la un pahar de vin sa se imbete dupa tratament de abia dupa o sticla sau inv ers. La un alcoolic care primeste remediile fara sa stie se poate sa i se diminu

eze setea de vin, n timp ce altuia sa i se va face scarba sa mai bea vin Altii isi schimba caracterul sau anumite insusiri se accentueaza temporar Cazuri O doamna de 28 de ani bea de sase ani de zile, aa incat barbatul dorea sa se desp arta de ea. Incepuse sa bea n timpul sarcinii. I-am dat 6-7 granule de Nux Vomica ( Granulele s-au lasat sa se dilueze 15 minute intr-o jumatate de pahar de apa, dupa aia s-a amestecat apa 8-10 minute cu lingurita, s-a pus intr-o supa i s-a amestecat bine. Aceasta supa sa constituie intreaga masa i sa nu mai i se dea ala tceva sa manance inainte sau dupa. Insa granulele se pot da i n apa, ceai, chiar i n vin sau tari, sau direct pe limba pentru a fi subte). Doamna a primit remediul fara sa stie i a fost vindecata complet de alcoolism. O alta doamna care era patrona unui bar a sosit la mine sa o vindec spunand ca e ste fortata sa bea din cauza profesiunii i m-a intrebat daca nu am ceva sa-i dau ca sa nu mai aiba chef sa bea. I-am dat Nux Vomica 6-7 granule n concentratia 200 pe limba. Dupa 3 saptamani a venit din nou sa-mi spuna ca nu mai are chef sa be a deloc. Dupa o recidiva la 2-3 luni i-am mai dat inca o doza de Nux Vomica 200 care a vindecat-o complet. Un barbat casatorit de 39 de ani bea de 10 ani, era risipitor, manios, doritor d e cearta i morocanos. Dupa cate o doza de Lachesis 200 la un imterval de 2 luni i inca una dupa un an de la prima doza a fost vindecat complet. Desi la sfarsit s otia n parasise i el nici macar nu stia unde se afla, el nu a recidivat. Un barbat de 68 de ani, nepotul unui alcoolic i fiul unei mame rele la suflet bea de 34 de ani n special tarie. Are un caracter rau i este manios. Cand e beat inju ra i jigneste timp de 6 ore neintrerupt. Din cauza la tratamentului dat s-a redus treptat timpul acesta la numai 1 ora. Tratamentul a fost aa: 30.3 o doza de Causticum 200 11.5 Nici un succes. O doza de Lachesis 200. 2.6 Nici un succes. O doza de Petroleum 200. 23.6. Vorbeste mai puin, doar 2-3 ore. Petroleum 3000 13.7 Jigneste mai puin. Petroleum 1000 24.8. Nu a s-a mai imbatat de la 1.8 i jigneste mai puin pe fica lui 23.11. Imbunatatiri ale caracterului 11.1 anul urmator: s-a imbatat de mai multe ori 8.2. s-a imbatat de mai multe ori. Plange. Causticum 200 1.3 mai linistit, dar rau. Poate este numai o inrautatire temporara din cauza re mediului 29.3 Inca este rau, vrea sa-l ucida pe vecin i familia: Hepar 200. Dupa aceea ame iliorare stabila 18.10 : recidiva. Hepar 200 9.01 anul urmator: Stare buna stabila.. Hepar 3000 De atunci numai cateva recidive care au fost vindecate cu Petroleum 10000. Un barbat bea pana la 30 pahare de absint pe zi. Dupa o singura doza de Caustic um 200, pe care a primit-o fara sa stie a primit o scarba aa de mare pentru Absin t i chiar i pentru vin incat nu numai ca numai a baut, dar chiar putea i sa vada cu m beau altii. La un tata i ginere care beau mult Absint li s-a dat fara stirea lor cate o de Lachesis 200 la unul i celuilalt o doza de Nux Vomica 200. La amandoi li reat o aa de mare scarba pentru aceasta bautura incat sotiile lor care erau ta au putut fi martorii urmatoare conversatii: Nu gasesti i tu ca Absintul doza s-a c de fa nu mai

este bun ? - Intradevar. Cand am baut mai inainte un pahar era prost. Lumea nu ar trebui sa mai bea absint, ca nu se mai face cum trebuie. - i eu cred la fel. N u o sa mai beau deacum inainte nici un absint. Gelozie O fata tanara a venit la mine spunandu-mi Domnule doctor, am auzit ca puteti schi mba caracterul unui om, faceti va rog asta la sora mea ! Are 30 de ani i o fata urata. Acum cateva saptamani un baiat mi-a cerut mana i de atunci sora mea a fost amarata ca nimeni nu ii cere ei mana. Acum a devenit aa de geloasa i imi arata atata ura i manie incat nu mai pot sa stau cu ea impreuna. Da ca ramane aa va trebui sa ma mut. I-am precris o doza de Lachesis 200. Trei saptam ani mai tarziu fata mi-a spus ca la doua zile dupa ce sora ei a luat remediul i-a revenit deodata la normal aa ca putut sa ramana n locuinta cu ea. Onanie, tendinte sexuale exagerate Origanum majorana D4. 5-6 granule se dilueaza in 4 lingurite de apa. Se ia cate o lingurita din aceasta apa la fiecare doua zile. Daca nu apare vindecarea compl eta se mai repeta procedura inca o data. Daca este necesar ca remediul sa fie l uat fara cunostinta pacientului, se pune cate o lingurita din solutie in supa sa u laptele pacientului. Remediul isi face efectul foarte des, cateodata foarte ra pid. Origanum nu are insa intotdeaua efect la onanie. Atunci se pot folosi urmatoarel e remedii: China, Coffea, Pulsatilla, in special Staphysagria, Nux vomica, Sulf ur si Causticum.

Puterea de a ramane abstinent Urmatoarele trei remedii ajuta de a ramane abstinent si de a-si dezvolta fortele spirituale: Alumina,Conium,Causticum. Pentru a domoli dorintele sexuale excesive nascute din fantasii sexuale, dorinte care sunt cele mai greu de domolit, ajuta urmatoare remedii: Conium, China,Nux vomica, Platina, Lycopodium.

Porniri sexuale extreme Pentru a domoli pornirile sexuale extreme se pot folosi urmatoarele remedii: Ca usticum, Platina, Phosphorus, Veratrum, Cantharis, Stramonium, Belladonn. Pedofilie Urmatoarele remedii se potrivesc la barbati care alearga dupa fete tinere (pedof ili): Platina,Phosphorus, Veratrum, Causticum. Pofte sexuale perverse Pentru barbati insurati care cer lucruri obscene de la sotiile lor: Causticum, P latina.

Homosexuali, lesbiene Pentru barbatii homoxesuali, ca si la lesbiene se recomanda : Calcarea carbonica , Platina. Pentru barbatii care au repulsie fata de femei si aplecare catre barb ati: Platina.Pentru oameni fara senzatia de rusine: Hyoscyamus, Belladon na, Phosphorus. Pentru barbatii care au pofta de contact sexual in stadiu de bet ie Dr. Gallavardin a gasit 4 remedii care impiedica pe barbat sa mai aiba chef d e act sexual in timpul betiei : Conium, Nux vomica, Calcarea carbonica si in spe cial Causticum.

Polutii nocturne Urmatoarele remedii sunt eficiente impotriva la polutii nocturne, mai ales cand acestea apar des si duc la extenuare: Sepia, Sulfur, in special Causticum, Con ium, Phosphorus, China, Acidum phosphoricum, Staphysagria. Impotriva la polutii extenuatoare au fost in special eficiente Acidum phophoricum C6 si Staphysagria C12. Tradarea partenerului Remedii care ajuta ca persoane tinere sa se gandeasca la casatorie in loc sa pia rda timpul cu aventuri trecatoare: Nux vomica, Lachesis, Staphysagria. Remedii care ajuta in cazul cand barbati insurati vor sa-si paraseasca sotia pen tru amante: Staphysagria, Lachesis, Pulsatilla, Causticurn, Platina, Phosphoris, Veratrum. Eschibitionism Remediu care ajuta celor care se dezbraca in public: Hyoscyamus niger Remedii pentru afectiuni sexuale Nimfomanie, pofta de sex mare exagerata la femei dupa nastere, mancari me i gadilat n corp, organe genitale supersensibile, nu suporta atingerea, primes te crampe la atingere i lesina la act sexual. Tendinta la anemie. Platinum D4-6-3 0

Nimfomanie. Murex purpureus D6-12

Exicitabilitate mare a organelor genitale, vise erotice, polutii noctu rne, isterie, nimfomanie, mancarime a sanilor. Origanum vulgare D2-4

Eschibitonsim extrem att la barbati ct i la femei, deseori cu impotenta, dorinta dar neputinta. Phosphorus D6-12

Impotenta puternica cu erectii temporare dar care se pierd repede, imp otenta cauzata de onanie. y picrinicum D6-12-30

Impotenta la barbati pe plan sufletesc, cu excitatie dar neputinta. Or gane genitale reci, n special tsticulele, dorinta de sex puzernica i cu erectii fa ra motiv, infertilitate i aversiune pentru femei, lipsa de lapte la femei care au nascut; imbatranire precoce ca urmare a exceselor sexuale, melancolie dupa nast ere cu oprirea alaptarii; la congestii i dureri n uter de la menstruatie suprimata . Agnus cactus D6-D30.

Impotenta la barabati cu mare dorinta insa neputinta de a exercita act ul sexual. Polutii la gandul unei femei i n prezenta acesteia, erectii slabe, inco mplete urmate de oboseala i suparare, se naste o ipcondrie care poate aparea la a mbele sexe n urma exceselor sexuale insa i de la abstinenta sau onanie rara. Coniu m D6-30

Slabciune mare a organelor genitale masculine cu slabiciune general, e puizare dupa act sexual, lucru fizic sau cerebral, ejaculatie precoce, slabiciun ea sexuala devine impotenta deplina n ciuda dorintei, polutii dese cu slabiciune i spate amortit. Selenium D30-200

Supraexcitare nervoasa cu slabiciune ulterioara. Erectii noaptea intre aga, polutii atonice noaptea, dese, genunchi slabi, miros i transpiratie puternic a indeosebi la genitale. Dioscorea D6-12-30

Onanie, dureri de spate care sunt mai puternice n pat i la genitale. Sta phisagria D4-6-30

Impotenta, infertilitate ca urmare a lipsei dorintei sexuale i cu slabi rea organelor genitale. Stare nervoasa, slabiciune, insomnie, nervi slabi, migre na. Damiana D0 (tinctura). 5-8 picaturi zilnic o saptamana n sir.

Impotenta deplina sau partiala la varsta mijlocie sau avansata ca uram are a exceselor sexuale. Senzatie de burta plina chiar i de la mancare putina, im balonare cu flatulente puternice. Dispepsie. Lycopodium D30-200

Inflamatia testiculelor. Testiculele devini tari ca piatra i se umfla, des dupa gonoree. Pulsatila D6-30. Cand remediul acesta ia durerea insa nu este n stare sa ia umflatura se incheie cu Clematis D3-6.

Inflamatia testiculelor i a canalelor de lichid spermic. Foarte dureroa se cu senzatie de strivire i rana. Hamamelis D0-D4

Testicule umflate, dureri tragatoare ca i cum ar fi strivite pana la bu rta sau coapse, sensibill la durere, din cauza reumatica sau dupa raceala, la sc himbarea vremii de la cal dla rece. Rhododendron D2-6

Intarirea testiculelor. Aurum D6-30

Teama de examene De multe examene atarna viitorul nostru. Unii oameni au o slabiciune innascuta d e care nu sunt constienti, slabiciune care ii face neconcentrati si slabi la exa mene. Acest lucru se poate vindeca sau intari cu ajutorul remediilor homeopate c aci atat psihicul cat si trupul depind de sanatatea sufletului care poate fi int arita.

AETHUSA CYNAPIUM Concentratie dificila. Incapabil de a invata, de a-si concentra gandurile. Ceea ce invata se pierde. A devenit prea mult, el nu mai suporta nimic. Apar probleme c u stomacul (de ex. vomitat) inainte de examen. Lipsa totala de sete la epuizare totala. Ii este frica ca nu ia examenul. Aerul liber amelioreaza

ANARCADIUM Frica de examene la elevii carora parintii le fac presiune mare. Se simt indator ati sa primeasca note bune. Invata mult insa ajung din cauza oboselii psihice sa nu mai tina minte bine. Lipsa de concentrare. Lipsa mare de incredere in sine.

ARGENTUM NITRICUM Lipsa de echilibru dintre psihic si corp. Neliniste mare in timpul invatatului d inainte de examen. Palpitatii, cel mai bine ar fi ca examenul sa fie amanat. Dia ree dupa efort psihic. Crede ca spiritul lui va da gres. Memorie slaba. Vrea sa faca totul in graba. Nervozitate mare. La incercarea de a se concentra ii se fac e negru in fata ochilor.

ARSENICUM ALBUM Invata intensiv pana si cel mai mic detaliu. Tocilar, epuizat dupa ce a lucrat p rea mult. Neliniste si teama inaintea examenului, de aceea insomnie. Teama mare ca nu stie ce ii va veni la examen. (teama de viitor)

AURUM METALLICUM

Invata bine si are note bune. Motivatia este frica de a da gres si de a fi refuz a. Melancolic, depresiv. Lipsa de incredere n sine, crede ca altii nu au increder e in el, ceea ce il face trist.

CALCIUM CARBONICUM Efortul psihic nu-i o problema. Trebuie sa exzerseze mult si des. Ce a invata in sa stie. Uituc. Ameteala dupa efort spiritual, la citit, frica cu palpitatii. Ep uizare din cauza la suprasolicitare. Frica si teama c alti ii vor observa starea .

GELSEMIUM Palpitatii la gandul examenului. Treama cu tremurat. Invata totul bine si face t oate variatiunile posibile. Are frica sa nu aiba un blackout la examen. La incer carea de a se concentra apare senzatia de gol. Diaree la vesti proaste, palpitat ii la gandul acesta.

KALIUM PHOSPHORICUM Lipsa de putere spirituala. Problema incepe dupa ce a luat o nota proasta. Invat a prea mult pana apare o oboseala a creierului. Nervozitate cu frica. Descurajat cu privire la examen. Cele mai simple lucruri devin o problema grea. Dureri de cap de la nervozitate. Nervos si irascibil.

LYCOPODIUM Ar dori sa fie cel mai bun insa are complexe de inferioritate. Teama de a da gre s si de a-si pierde fata. Inainte de examene nu invata bine si este cu frica. Da ca incepe examenul insa are mare succes (muzicant, actor). Slabiciuni ale memori ei. Greseli la scris si calculat. Umflat (atat corporal cat si spiritual).

MEDORRHINUM Incepe multe odata cu invatatul. II vine greu sa faca o tema pana la capat. Nu s e poate concentra. Face greseli de scris. Memorie slaba, uituc. Ii se face frica cand se stabileste ziua examenului. Proroceste ca nu ia examenul. Lipsa de incr edere in sine.

NATRIUM CARBONICUM Concentratie greoaie la citit, invatat, studiat. Nu este in stare sa gandeasca r apid, intelege de abia dupa mult timp. Are ganduri neranduite. Se agraveaza la e forturi cerebrale. Depresie mare, dureri de cap care se agraveaza la soare si lu mina. Sensibil la muzica si zgomote.

NATRIUM MURIATICUM Invatatul cade greu in general. Apar tot felul de ganduri (de dor, de durere). G andurile dispar la efort cerebral. Concentratie dificila mai ales la vorbit (ora l). Senzatie de gol. Anemie, palid, pierdere de greutate, melancolic.

PHOSPHORUS Concentrare dificila, nu poat invata. Idee fixa ca nu poate sa adune nici un gan d. Ganduri la tot felul. Sensibil la influente, simturi. Nervozitate mare. Teama de a pica. Nu poate sa stea linistit.

SILICEA Lipsa de incredere in sine (nu iau niciodata examenul). De aceea invata mult si atunci capul ii se simte gol. Friguros. Are frica sa nu-si piarda fortele la exa men. La efort cerebral simte caldura in cap.

SULFUR O sumedenie de ganduri. Incepe sa invete si descopera din ce in ce mai multe tem e care il intereseaza. Se pierde in tot felul de lucruri. Cam arogant si egoist, narcis.

Remedii homeopate sedative - Acidum phosphoricum la slabiciune nervoasa dupa suprasolictare, griji si lipsa de somn, mai ales atunci cand este lipsa de apetit si transpiratii nocturne - Avena sativa terapia de baza la slabiciunea nervoasa, insomnie si pentru intar irea sistemului nervos - Coffea la nervozitate cu neliniste, tremurat, dureri de cap cu insomnie, ai al es atunci cand apar simtome psihosomatice la inima si circulatie (palpiatii) - Ignatia remediu de baza la irascibilitate nervoasa su stare depresiva, mai al es cand apar dereglari la vedeer, simptome la inima, lipsa de apetit si presiune la cap - Nux vomica la nervozitate cronica datoria lucrului psihic, insosita de treziri dese, ameteala, dureri de mijloc, afectiuni la stomac si intestine - Phosphorus pentru oameni slabi, inalti, palizi, cu slabiciune nervoasa, insomn ii, dureri de spate si afectiuni cardio-vasculare - Valeriana remediu principal la nervozitate, irascibilitate, neliniste si insom nie, schimbari de stare insotite de imbalonare si probleme digestive - Zincum metallicum sau Zincum valerianicum la neliniste nervoasa cu tresariri si tremurat, mai ales la picioare, amorteala in spate, memorie slabita si presiu ne la cap

ELEVUL CU PROBLEME I HOMEOPATIA

http://teleianuhomeopat.3x.ro/elevii_problema.htm de Dr Robert BOURGARIT

Traducere i punere n pagin Dr. Ioan Teleianu

Este destul de greu de definit, intr-un singur cuvant, semnificaia mai complexa a ceea ce vrem s spunem cnd ne referim la expresiile comune, c, de ex. un un copil e ru sau dificil

Dac astfel de copii au probleme legate de nvtur acest lucru poate ine de propria lor c nstituie psihic, de caracterul lor dar i de circumstane care nu mai depind chiar de ei nii.

Adic, am putea spune c definindu-i ca atare, nu nsemneaz c ei singuri sunt responsabi li de dificultatea de a nva ci mai degraba c ei traduc aceast dificultate printr-un a numit comportament astfel etichetat.

Adesea sunt catalogai pe scurt ca LENEI, dar ei nu sunt aa n realitate.

Dac am defini lenevia prin refuzul deliberat de a lucra copilul dotat cu o inteli gen medie nu refuz niciodat s lucreze pentru o raiune deliberat. Judecata lui de valoa e nu-i permite acest demers naintea unei vrste situate n jurul pubertii. Pn atunci dif cultatea de a nva este un fel de fenomen involuntar i incontient.

Exist dou motivaii pentru a explica comportamentul normal al copilului considerat s tudios:

Curiozitatea de a cunoate i a-i explica i nelege ct de ct ce este n jurul lui, i Dorina de a place i a fi pe placul cadrului didactic care este identitatea de repr ezentare a mamei sale la coal.

Dac una din aceste dou motivaii i lipsete, se produce un fenomen de inhibiie a ateniei lui i a capacitii de a memoriza ceea ce se pred (de fapt ceea ce se spune) n clas.

Aceast inhibiie este deci explicabil prin dou mecanisme care nu mai tin de el: fie d e a nceta s mai vrea s cunoasc ce se ntmpl n mediul su, pierznd curiozitatea lui na ie nu mai are nicio raiune de a face plcere invtorului sau profesorului su.

Pierderea curiozitii sale naturale nu are totdeauna aceiai origine. n anumite cazuri el are dificulti n a nregistra infinitele i dificilele informaii noi pe care le compo rt un program colar n aparen elementar. Unii i fixeaz cu greutate atenia lor, pentru o imaginaie debordant. Ar trebui readui n mod constant la realitatea din clas. Pentru alii exist o lips de interes pentru tot, adesea n raport cu dificultile de ordin afec tiv din familia lor. Este un fel de refuz incontient de a se integra n via, ca i cnd e a n-ar mai merita s fie trit.

n acel refuz de a face plcere, se regsesc adesea aceleai motivaii afective. Dar ele v in fie din familie, cum am spus, fie in de personalitatea cadrului didactic. Dac personalitatea acestuia a afectat copilul prin indiferen sau ostilitate fa de el, co pilul refuz s mai asculte. i aici, iat c nimic nu este deliberat nici gndit, dar el re fuz ceea ce-i ofer pedagogul pentru c el nu se simte iubit i acceptat.

Cauzalitile legate de ceea ce denumim LENEVIE sunt deci foarte imbricate i foarte n umeroase. Ele sunt foarte greu de modificat i imposibil de suprimat. Idealul ar p utea fi, evident, s punem copilul n acele condiii nct el s fie perfect mplinit i rea at, dar nimic nu este mai greu n aceast privin.

Ne mulumim doar cu ncercarea de a-l ajuta s se adapteze la situaii care nu pot fi sc himbate i acest lucru este cel care este solicitat medicului. Dac el este homeopa t el trebue s judece n termeni de simptome pentru a ncerca s gseasc remediul care va p utea favoriza acest adaptare.

Personal am nceput prin a clasa aceti copii n diferite categorii dup un prim simptom care este cel al COMPORTAMENTULUI GLOBAL ; eu vd n ei: :

FRICOI TIMIZI DISTRAI LENI AGITAI

OPOZANI

Vom trece n revist aceste diferite grupe de copii, ncercnd s analizm caste comportamen te luate ca simptome complementare. Plecnd de la un astfel de grup simptomatic va putea fi ales un oarecare numr de remedii i vom ncerca s nelegem modalitatea de a rec unoate ntre ele pe cel care corespunde cel mai bine fiecrui caz.

1- COPIII FRICOI :

Ei sunt astfel, adesea, prin natura lor. Este vorba de hiperemotivi, de hipersen sibili care se trezesc ntr-un mediu ostil pe care nu-l suport. Adesea copii unici la prini sau supraprotejai de o mam fricoas i ea, ei se gsesc confruntai cu violena a se poate ntmpla nc de la sosirea lor n colectivitatea de copii, sau poate mai trziu, ntr-o clas unde educatorul ip prea tare, se inerveaz din nimic, lovete sau pedepsete u uurin. Uneori aceste atitudini vin din partea unor grupuri de copii agresivi care practic devreme tirania sau btaia de joc. n astfel de condiii sracul de el, micuul FR ICOS este literalmente terorizat, ntr-att nct nu mai poate s aud sau s rein nimic di se spune i din ce se face la coal. Acas el se simte fericit.

Pentru a regsi grupul de remedii care ar putea corespunde acestei stri, avem de co mparat rubricile:

URMARILE FRICII (fright complainte from, pag. 41) COPII HIPERSENSIBILI (Sensitive children, pag. 78) SENSIBILITATEA LA VIOLENTA (Sensitive rudeness, pag. 79)

Remediile care se regsesc aici valorizate i care ar putea fi adaptate acestor cazu ri de copii, sunt: ACONITUM, BELLADONNA, OPIUM, CALCAREA CARB., NATRUM MUR., PHOSPHORIC ACIDUM, PHOSPHORUS, PULSATILLA i STAPHYSAGRIA.

Alegerea ce va fi fcut ntre ele depinde pe de o parte de modalitile complementare ale fiecruia i mai ales de simptomele pe care le vom putea descoperi la copil, pe pla n general sau local.

Vom prezenta acum caracteristicele i indicaiile eseniale ale primelor trei remedii, pentru inceput de tratament, celelalte venind dup ele, dac va fi nevoie.

ACONITUM : are o fric ngrijortoare, aproape fizic, care se citete pe faa copilului; el are o fric de alii aa cum are fric de mulime, de boal, de durere de moarte. Sensibilitatea sa se manifest deopotriv i la zgomot, muzic.

BELLADONNA: aduce n imagine mai ales lucrurile nfricoetoare, rut atea oamenilor i ferocitatea animalelor i are o fric aa de mare nct este gata s fug d a coal (escape, pag. 39). Reacia lui poate fi violent, lovind i urlnd dac frica lui e rea puternic.

OPIUM : este, din contr, fricosul paralizat. El i pierde toate resursele i trece drept neinteligent dei nu este aa. Se retrage ntr-un col al curii, p rivindu-i colegii cum se joac. El numai n somnul su poate participa, n vis sau sub fo rm de comaruri cu aciuni violente.

CALCAREA CARBONICA : prezint ntructva cam acelai gen de fric, ntl it la BELLADONNA, i vine dup ea, dac temperamentul friguros, transpirant i indolent s e regsete asociat cu frica.

NATRUM MURIATICUM : este copilul terorizat de coal pentru c a pierdut protecia familial. El se crede abandonat, trdat de mama sa, ca i cnd ea l-a mp ins ntr-un mediu ostil. Incapabil s-i exprime frica sa, se repliaz n el-nsui i nu vre spun nimic despre ce se petrece n clas. Mai mult, ncurajrile sau sfaturile l fac furio s.

PHOSPHORIC ACIDUM : est cel care se situeaz cel mai aproape d e depresia nervoas i de disperare. El cade ntr-o stare de indiferen fa de tot, refuzn se alimenteze. Acesta va fi remediul strilor celor mai grave.

PHOSPHORUS : este cel care are cele mai multe frici, nafar de cea de coal. Paradoxal el are n acelai timp o teribil fric de a fi singur, mai ales n oaptea. In mod deosebit, el are fric de ap i furtun. Este de asemenea hipersensibi l, foarte afectuos: el are nevoie de dovezi de dragoste, fiind profund impresion at afectiv de mngieri i sruturi.

PULSATILLA : este fricosul care nu tie dect s plng. Pe toat durata colii, el rmne plngre ntr-un col. i-ar dori de bun seam s se refugieze n brae sau profesoarei, pentru c tie c numai acolo se simte bine, dar , nefiind acceptat, el nu tie dect s plng.

STAPHYSAGRIA : are fric s nu se abat asupra lui vreo pedeaps sa

u mustrare pe care n-ar merita-o. A remarcat deja c profesorul este adesea nedrep t i se ateapt n mod constant s fie viitoarea victim a unei sanciuni imprevizibile. Ace st atitudine atrage dup sine adesea, de altfel, necazurile de care se teme. El se descarc, dup programul de la clas i la el acas, prin furii violente.

2- COPIII TIMIZI :

Comportamentul lor este adesea foarte vecin cu cel al copiilor fricoi la care ne -am referit, dar n realitate timidul are mai mult fric de el dect de alii. Lui i e fri c de a fi remarcat, de a-i bate joc de el i mai ales de a lua cuvntul, chiar i pentru lucrul simplu de a se ridica de pe loc dac este ntrebat. Se spune clasic c el nu p articip n clas. i-ar dori, de bun seam, dar el este paralizat de sentimentul propriei sale incapaciti. i lipsete total ncrederea n el. Temele fcute acas sunt corecte, dar as el nici nu poate nici nu mai tie nimic s exprime.

In acest caz este vorba de o stare constituional adesea motenit de la unul din prini, deci greu de modificat. Cadrele didactice ale acestui tip de copii trebuie s aib o mare doz de rbdare i indulgen ca s scoat ceva din ei.

Medical, pentru a ncerca s-i ajutm, va trebui s cutm un remediu printre cele ce se ref er la rubricile:

TIMIDITATE : (Timidity, pag. 80) LIPS DE NCREDERE N SINE (Confidence, want of self, pag. 13) AVERSIUNE DE A RASPUNDE (Answer. Aversion, pag. 3) NU SUPORT S FIE PRIVIT (Looked at, cannot bear to, pag. 63)

Nu este de mirare s constatm c majoritatea remediilor care convin frisoilor pot fi d ate i timizilor i de aceea simptomele generale i locale, particulare fiecrui caz, v or fi cele care vor determina prescripia.

Nu vom mai reveni asupra remediilor fricoilor, cele la care ne-am referit mai sus : CALCAREA CARBONICA NATRUM MURIATICUM PHOSPHORUS PHOSPHORIC ACIDUM

PULSATILLA STAPHYSAGRIA

Ele sunt absolut indicate pentru timizi dac i celelalte simptome convin dar va tre bui, poate, s preferm anumite medicamente care sunt de asemenea foarte tipice aces tor cazuri, cum ar fi :

BARYTA CARBONICA : care este timidul ireductibil, dar de ase menea i puin retardat pe plan intelectual care tim c, de regul, merge i vorbete mai t iu . El are deci o contien vag asupra strii lui i se ascunde efectiv n spatele profeso ului sau a mobilierului din clas. El caut protecia dar i afeciunea adultului.

BARYTA MURIATICA : Are absolut acelai comportament i aceiai ntrzi ere mental, dar, graie componentei muriatice, el se arat mai introvertit, refuznd ncu rajrile i consolarea. El este cel care se duce mai degrab pe sub mobilier dect spre educator.

LYCOPODIUM : este de asemenea un mare timid, dar el domon ma i bine frica s nu fac ceva ru. El se teme n special de tot ce e nou i neateptat i asta se traduce adesea prin inversri ale cuvintelor sau silabelor, cnd citete sau scrie. El se blbie din cauza timiditii, n timp ce este foarte capabil de a face totul bine atunci cnd este singur acas

SILICEA : Este foarte vecin cu Lycopodium prin mentalitatea sa iar diferena va fi fcut mai mult pe baza simptomelor generale i modalitilor organic e sau funcionale dect pe cea a caracterului su.

ANACARDIUM : este ps de ncredere n el. El crede att ct cocoloete ciorna pe motiv c ar voin morbid l oblig s fac ceva prim moment.

dintre toate, cel care are cea mai mare li de puin c este capabil s fac o treab bun, o dicta avea avea greeli pe care nu le fcuse de prima dat. O ru pentru c este convins c el nu este capabil de a r

RHUS TOXICODENDRON : Este timidul gesticulant, care ascunde emoia sa sub forma unor comportamente bizare i unor gesturi necontrolate. Dac l priv eti sau l ntrebi, este cuprins de micri involuntare fiind incapabil de a rspunde corec t. n fapt el transpune ntr-o agitaie motorie dezordinea din capul su.

III - COPIII DISTRAI :

Acetia sunt cei despre care se spune c sunt totdeauna pe undeva pierdui, cu capul n nori, i c nu particip n clas, ca i cnd n-ar avea niciun interes fa de ce se ntmpl trebui ca profesorul s fie mereu n preajma lor pentru a-i readuce la realitate. A cas, nu fac nici aici nimic singuri : trebuie ca mama lor sau alt persoan s se in de c apul lor ca s-i determine s-i fac leciile. Prin fora lor proprie par incapabili de cev a, inafar de joac. n plus i pierd toate afacerile, jucriile, obiectele de coal, etc. ciodat nu tiu exact seara, ce teme au de fcut petru a doua zi. E nevoie aproape ntot deauna s telefoneze la unul din colegi ca s se informeze exact.

Vom vedea mai trziu cazul COPIILOR LENI, cu care se confund uneori, dar distratul e ste lent pentru c i pierde vremea n reverii, n timp ce lentul veritabil este astfel c hiar dac i fixeaz bine atenia pe ceea ce face.

Cutm remediile n rubricile care respect bine aceast stare de distragere, astfel :: DISTRACIE, LIPSA DE ATENIE : (absent minded, pag 1) DIFICULTATE DE A SE CONCENTRA (Concentration active difficult, pag. 13) IMAGINAIE DEBORDANT (Fancies, exaltation of, pag. 41)

Primele dou rubrici sunt foarte lungi i comport practic toate remediile pe care no i le-am trecut deja n revist pentru acesti copii nervoi i dificili aa cum sunt fricoii i timizii. Cred ns c n cea de a treia rubric vor fi gsite remediile cele mai valabil dac distragerea nu este n raport cu o stare constituional, dac ea este de o apariie r ecent i explicabil printr-un eveniment particular, colar sau familial.

Cele care mi se par c se potrivesc mai bine acestor copii vor fi:

CANNABIS INDICA : pentru cei care sunt intoxicai de televizi une i de desene animate. Ei retriesc aproape constant istoriile celor vzute sau s trnite de imaginaie, scpndu-le total cele ce se spun i se petrec n clas. Acas este a ai copil care nu termin s se mbrace dimineaa, nici s ia micul dejun, trebue ca mama s ac totul n locul lui, dac ine neaprat s fie gata ca s plece la coal.

HYOSCIAMUS : coresponde la fel destul de bine cu aceast imag ine a distratului pierdut n gndurile sale. Aici ns, gndurile sunt efectiv active : e l vorbete singur, pare s fie constant n compania unui camarad imaginar. El joac toat e rolurile istoriilor pe care le inventeaz. n general aceste imaginaii sunt mai deg rab violente. Se bate, ip, pe scurt poate s prseasc clasa in timpul orei, etc.

LACHESIS : Este n mod particular distrat dimineaa, are destule dificulti de fixare a ateniei sale, n timp ce seara i noaptea este mult mai lucid. D ac dimineaa este cam adormit, dup amiaza nu face dect s vorbeasc cu vecinii si. Este b vardul ireductibil pe care nicio pedeaps nu-l poate opri s vorbeasc. Este destul de

adesea, un gelos care se crede persecutat de profesor, care prefer pe colegii si.

NUX MOSCHATA : Se refugiaz mai degrab ntr-un vis inconsistent, are dintr-odat aerul c doarme, i i se ntmpl s-l apuce somnul n spatele unui maldr de l nu este, cu toate acestea lent, cnd se trezete din letargia sa i din contr arat o d ispoziie imprevizibil, plngnd i rznd prea mult pentru fleacuri.

IV - COPIII LENI :

Muli sunt aa pentru c-i fixeaz cu greu atenia asupra a ceea ce trebue s fac. Ei se di eaz de un nimic i chiar fr nici o raiune, cum am vzut la copii din grupul precedent. N e trebuie deci vigilen pentru a clasa copilul LENT n grupul distrailor sau n cel al c opiilor veritabil leni. Acetia din urm sunt constituional-leni : le este imposibil s m earg repede, gesturile lor sunt lente, gndirea lor este lent i aceasta nu este nici din greala lor nici din lipsa voinei. Ei petrec de dou ori mai mult timp fa de alii pe ntru a scrie, pentru a scrie pe tabl sau a da o lucrare scris. Ei depun de dou ori mai mult timp pentru a nva leciile i n-au niciodat timpul de a termina temele pentru a doua zi. Primesc note rele fr a fi neinteligeni. Sunt pur si simplu leni.

Pentru selecionarea remediilor de ncercat pentru aceste cazuri, vom lua n considera re rubricile :

CONCENTRARE INTELECTUAL DIFICIL (Concentration pag. 13) LENTOARE INTELECTUAL (slowness, pag. 8l) OBTUZIE CEREBRAL (Dullness, Sluggishness, pag. 37)

innd cont in mod particular de subrubricile privind copilul i n special activitatea c olar, am reinut remediile urmtoare:

AETHUSA CYNAPIUM : este n special remediul copilului care are probleme n ceea ce privete fixarea ateniei sale asupra muncii colare. Tradiional el era considerat ca un Students/root. Personal, eu l-am prescris adesea pentru cei c are, la apropierea unui examen spun c nu vor pute niciodat s vad tot programul i c sun t disperai c nu pot lucra suficient de repede.

BARYTA CARBONICA et

BARYTA MURIATICA au fost deja prezentate n cazul copiilor tim izi. Dar ei au de asemenea capaciti intelectuale mai degrab diminuate. Ei sunt leni

pentru c asimileaz cu greutate i progresiv ceea ce alii nva rapid la coal. Se spune e ei c le lipsete maturitatea. Ei vor face, poate, studii chiar strlucite mai trziu, dar la un moment dat pot prezenta o anumit vscozitate intelectual.

Ambele sunt, ntre altele, totdeauna purttoare de vegetaii i de amigdale mari, iar in suficiena respiratorie pe care o provoac pot fi, n parte, cauza dificultilor manifest ate.

Cea CARBONIC este mult mai adesea indicat dect cea MURIATIC, la copil, dar ultima va aciona posibil mai bine la cei slabi i mai puin timizi.

ANACARDIUM a fost a sa de ncredere n forele sale este nt ntre dou soluii : ezit n modul ze, de a da o soluie la o problem i

i el avut n vedere n caz de timiditate. Lips cea care i determin lentoarea. El ezit n mod const de a pronuna cuvintele, de a le scrie, de a face fra n acest fel el pierde timpul.

CARBO VEGETABILIS : este diminuat din punct de vedere fizic . El este lent pentru c nu are fora de a merge mai repede. El ar avea nevoie de a se oxigena, de a se duce n recreaie mai frecvent dect alii. Aerul mai nchis din clas l adoarme n mod veritabil. O fereastr deschis, puin aer proaspt i face bine, dar dac nv este friguroas, el nu mai este bun de nimic. Ajunge adesea la o astfel de stare n urma unei boli din care i revine cu greutate.

HELLEBORUS : este lentul care pare intoxicat, ca paralizat, ca i cnd ar fi fost drogat. El este cel care seamn cel mai bine cu aceti copii crora l i se dau doze puternice de VALLIUM sau de GARDENAL.

PHOSPHORUS : este din contr copilul inteligent dar care obos ete anormal de uor. El nu poate susine nici un efort de concentrare a ateniei mai mu lt de zece minute. Dup acest termen mintea lui scap i zboar n istorii imaginare. Am vorbit deja de copiii distrai. Efectiv este cazul su, dar distracia este provocat de fatigabilitatea lui exagerat, mai mult dect de imaginaia sa excesiv.

PULSATILLA : poate fi de asemenea un distrat i un fricos, da r lui I se ntmpl s fie lent numai pentru c este oprit de cea mai mic dificultate i c uc lacrimile de fiecare dat. i de fiecare dat trebue s fie consolat i potolit. Nu mir, astfel, pe nimeni c are nevoie de dou ori mai mult timp fa de alii, ca s-i aduc la n nire ndatoririle colare.

SEPIA : Rar ca remediu de copii, poate totui s fie indicat m ca zurile care se situeaz la limita depresiei nervoase. Copilul este paralizat psiho logic de o decepie profund pe care n-o tie i refuz s i-o exprime. Acesta poate fi simp ul fapt de a se crede alungat din caldul cmin familial; sau ca urmare a decesului unei bunici. El se nfund astfel n tristeea sa (Dwells, pag. 39) i nu mai are bucuri

a de a mai tri (Loathing life, pag. 62.)

V - COPIII AGITAI, INSTABILI :

Acestia sunt cei care nu pot sta locului i care tulbur clasa prin comportamentul lor. Sunt incapabili s se fixeze pe o acticitate puin mai prelungit.

Unii sunt aa datorit unui exces de vitalitate: ritmul colar le este insuportabil p entru c ei nu pot din punct de vedere fizic s accepte s rmn o or n intregime fr s banca lor.

Alii ali. oc s de la

sunt aa dintr-o raiune psihologic : nu pot s-i fixeze atenia timp ndelungat ca c Dar, n loc s se refugieze ntr-un vis cum fac distraii despre care am vorbit ; n l ncetineasc ritmul lor de gndire ca cei leni, ei nu pot dect s se deplaseze fizic locul lor, s discute sau s-i tachineze vecinul de banc.

Toi copii sunt n mod normal instabili. Ei au, toi, nevoie de a schimba activitatea i de a alterna un efort mental cu unul fizic. Dar dac unul dintre scopurile colii e ste acela de a disciplina aceast tendin, INSTABILII despre care ne ocupm acum, nu po t asimila aceast disciplin. Att ct ne este posibil din punct de vedere medical s face m ceva pentru ei, ne oblig s alegem dintre destul de numeroase remedii, pe cel mai indicat.

Am fcut o selecie plecnd de la rubricile urmtoare din Kent : AGITAIA COPILULUI: (Restlessness, children, Pag. 13) rubric puin cam scurt. NERBDAREA : (impatience pag. 53)

DIFICULTATREA DE A SE CONCENTRA asupra studiilor sale: (Concentration. dif ficult, studying, pag. 13) CA NTR-UN VIS (dream, as if in a, pag. 31) DEZORDINE N GNDIREA SA : chaotic, pag. 10)

Din acest ansamblu, rezult c am putea avea de dat dou grupe de remedii, dup cum este vorba de agitaie fizic sau de instabilitate psihologic..

AGITAII FIZICI :

ACONITUM : care este instabilul anxiox, cel care nu gsete repa os dect n micare. Pentru a se simi mai bine, pentru a ti mai mult, el se ntoarce, i p locul, ntreab pe alii i n final se face remarcat i pedepsit. Sub pretextul de a face m ai bine el devine cel mai ru elev. il devient le plus mauvais lve.

CHAMOMILLA : Este agitatul certre, violent, furios. Lui i place cearta i gsete toate ocaziile de a provoca i de a agresa vecinii si. n recreaie el es e cel care url cel mai puternic i care se aga de toat lumea.

RHUS TOXICODENDRON : Are o nevoie fizic de a mica ceva. Dac nu se poate ridica de pe locul su, ceea ce nu-i lipsete s fac cu sau fr motiv, el mic n e caz totdeauna un picior sau un bra. Nu este elev ru dar se spune aproape c are da nsul lui Saint-Guy (?).

TARENTULA HISPANICA : Combin agitaia fizic de la RHUS cu: rutate a de la CHAMOMILLA. El are gesturi involuntare puin coreice ale primului, dar i ag resivitatea celui de al doilea. Un singur lucru l calmeaz numaidect, anume muzica. El nu e calm dect n clasa de muzic sau de cnt.

TUBERCULINUM : este nc un "affreux Jojo" cruia nimeni nu-i vine de hac. Dar el este n acelai timp mai slab dect precedenii. Este micul David care s e lupt voluntar cu nite Goliai. Dac este att de nervos, aceasta se datoreaz absenelor recvente de la coal, din cauza bolilor care reapar mereu (rinite, angine, otite).

AGITAII PSIHICI : vor fi mai ales

LACHESIS : pe care l-am vzut printre distrai, din cauz c este v orbre. Are, deci, aceast nevoie de a vorbi cu alii care-l agit. Dac vorbete ntr-att pentru c la el totul poate fi subiect de comentarii, sau punct de plecare al unei istorioare. Pretinde ntotdeauna c tie mai mult dect alii.

ARSENICUM ALBUM : Este echivalentul lui ACONITUM pe care l-a m clasat puin cam arbitrar printre agitaii fizici. Ambii sunt nainte de toate nite n elinitii, nite anxioi. i acest anxietate este cea care i agit. Dar ARSENICUM se aseam n fragilitatea sa, sensibilitatea la frig i la rceli, cu TUBERCULINUM, n timp ce AC ONITUM este n general un robust.

NATRUM CARBONICUM : Este veritabilul instabil mental. El nu poate s-i fixeze atenia pe un subiect sau o activitate mai mult de cinci pn la zece m inute. Dac e obligat s reflecteze, aceasta va fi ceva dificil de realizat i n orice

caz el se va plnge curnd de dureri de cap. Efortul mental l obosete, ca i soarele din timpul verii.

MERCURIUS : Este argintul viu clasic. i el este destul de greu de stpnit, ca o pictur de mercur pe o foaie de hrtie. Mai mult, nici el nsui nu tie c s se stpneasc. Face totul repede (Hurry, pag. 52), acum plnge, acum rde (weeping alter n pag. 13). El are memorie slab (memory weakness, pag. 64) i nu e niciodat mulumit ( discontented, pag. 56).

PLANTAGO : este semnalat ca un remediu tradiional al copilulu i agitat, fr alt caracter ct de ct particular. Va trebui s ne gndim la el dac copilul ace de asemenea i pipi n pat noaptea.

V I COPIII OPOZANI :

Acetia sunt copiii care refuz sistematic s fac ceea ce li se cere ; ei au alt mod de a se ocupa, fie c deranjeaz pe ceilali din clas, fie c nu fac absolut nimic. Aceiai a titudine o au i n familie, pentru c la originea acestui comportament exist totdeauna o greeal de educaie sau o reacie afectiv fa de o dorin refuzat.

Este vorba de copii care au o puternic personalitate sau cel puin o contientizare a cut despre eul lor, ceea ce i face foarte susceptibili. Nu accept nici cea mai mic co nstrngere. Ea este resimit ca o atingere a libertii lor. Se supr pentru un fleac. Ades a e vorba de copii unici la prini, care au fost supraapreciai de o familie care de asemenea a refuzat s le impun vreo constrngere ct de mic. Este copilul rege, cu ce are el mai ru n el. El pune pe roate toat familia sa pentru a obin,e totdeauna, tot ce i convine i a refuza ce nu-i place. N-ar putea, deci, s se comporte diferit la coal.

n alte cazuri refuzul de a nva este motivat de o reacie fa de atitudinea unui cadru di actic: dac ip des la el, dac l pedepsete mereut, eventual chiar l lovete sau pur i s i bate joc de el n faa clasei, acest gen de copil se nchide n el i refuz de a mai lu .

n fine unii nceteaz de a face cel mai mic efort colar aa cum nceteaz, n mod incontie cread n toate. Traumatizai de ceea ce se petrece ntre prinii lor care nu se neleg bin ei nu mai resimt deloc gust de via. Se instaleaz un fel de disperare profund. La ce mai servete s fac ceva.

Remedierea acestor situaii, de bun seam, sunt rareori de sorginte medicamentoas. n lo c de a da oordonan, aici pediatrul va ncerca s se fac neles, de familii i educatorii la coal, asupra cauzelor i riscurilor pe care le reprezint atitudinea acestor copii. Dac nu poate fi schimbat nimic i dac nu mai este posibil ca ei s se mai adapteze la aceste situaii, unele din remediile noastre vor fi, poate, utile.

Pentru a desprinde unele din ele, prezint rubricile urmtoare:

CONTRAR, OPOZANT : (Contrary, pag. 16) CONTRAZICE : (Contradict, disposition to, pag. 16) OFENSAT CU UURIN : (Offended easily, pag. 69) URMRI ALE MNIEI-FURIEI : (Anger, with vexation, ailments from, pag. 2) DISPERARE, DESNDEJDE : (Despair, pag. 35)

Unele din remediile posibile pot fi :

ARNICA : indicat pentru cel care a suferit un oc afectif, dev enind suspicios (Suspicious, pag. 85) et fricos (frightfull, pag. 49) El se inte riorizeaz, refuznd s rspund (talk, indisposed, to, pag. 86). Poate transpune dificulti e sale n comaruri urte. Nopile sale sunt totdeauna agitate, simindu-se n mod constant obosii.

AURUM : Este cel mai disperat dintre opozani. Chiar dac nu tie s o spun, comportamentul su face s se neleag c el nu mai gsete nicio plcere s ma st lucru poate fi legat fie de pierderea unuia dintre prinii sau bunicii si, fie pe ntru c familia lui s-a destrmat.

CAUSTICUM : Este putin vecin cu AURUM, prin faeta lui depres iv. Dar el o traduce ca la ARNICA, printr-un sentiment de oboseal insurmontabil. Hi persensibil, el este n plus afectat i la vederea suferinei altora. O face ca i cnd el ar suferi i pentru pedepsele celorlali. Atitudinea violent a unui cadru didactic este resimit chiar i cnd nu el este victima.

HEPAR SULFUR : Este un anxiox i un iritabil. El este hiperse nsibil la toate tipurile de dureri i are tendina de a reaciona prin violen. Opoziia es te singurul lui mijloc pe care l-a gsit pentru a-i impune personalitatea sa la coal. Acas o face prin crize de furie nebun.

IGNATIA : Este remediul tipului de copii care au o suferin mor al, un necaz, sau care sufer din cauza unei nedrepti. Ei nu mai fac aproape nimic la coal, n plus pot avea un comportament imprevizibil : rznd atunci cnd sunt pedepsii, p gnd dac cineva se intereseaz de ei. Adesea au nevoie imperioas de nite respiraii profu nde, ca i cnd le-ar lipsi aerul. Ei suspin ca de inim frnt".

LACHESIS : Este tipul opozantului prin gelozie. Vorbindu-se att de ludabil despre fratele su mai mare, n familie, nct de retrage n el i lucreaz tt mai puin cu ct este convins c nimeni nu va ti s-l recunoasc i pe el. n loc s mun l parlamenteaz mereu i distrage clasa.

LYCOPODIUM : El a fost un excelent elev, dar ca urmare a un ei suprri el a ncetat s mai fac ceva, orice ar fi. Pretinde c tie totul naintea tutur c este inutil s nvee n plus. Special indicat pentru tineri care odat cu pubertatea, d evin cei mai opozani, la coal i n familie, gata oricnd s adere la idei ANARHISTE sau l alte CONFESIUNI.

MERCURIUS : Noi l-am vzut deja prea lent i prea agitat, dar el este n anumite cazuri ru, distructiv (mischievous pag. 66) un rutcios care devine aa pentru c este bolnav. Constituional este un hepatic "hipocondriac" slab, totdeaun a obosit, puin disperat, i el deasemenea, dar din motive fizice.

NUX VOMICA : Este mai curnd un opozant care ia n seam mai ales partea rea a lucrurilor i n special obligaiile colare ; este iritabilul prin excelen ; hipocondriac ca i MERCURIUS, dar ntr-un grad mult mai puin organic. El este de ase menea copilul care a fcut prea mult, care a lucrat prea mult i care, dintrodat, nu mai poate continua:

El clacheaz n urma surmenajului i din acest moment refuz orice efort.

STAPHYSAGRIA : Este prototipul subiectului susceptibil la e xces care refuz s lucreze pentru c a fost suprat, sau vizat prin remarci sau pedepse nemeritate, pentru c profesorul sau profesoara sa sunt incapabili s-l aprecieze l a justa lui valoare. De aceea este absolut inutil s mai continue s depun cel mai m ic efort.

* * *

Ajungnd la captul acestui studiu homeopatic al copiilor CONSIDERAI CA ELEVI RI, suntem contieni de puinul pe care-l putem atepta de la o terapeutic medicamentoas.

n toate cazurile exist, subiacent, o problem pedagogic sau familial care ar fi trebu it s fie rezolvat nainte de a face ceva ce se mai poate. Unii ar putea spune c s-ar potrivi mai bine s se fac psihoterapie, chiar o psihanaliz, a copilului sau prinilor si. Este poate adevrat acest lucru n anumite cazuri.

Cel mai adesea, cu toate acestea, cauzele acestor stri persist i ceea ce putem spun e este c elevul, copilul, rmne victima unei situaii complexe. Medicii aa cum sunt tre bue s ncerce s fac tot ce e posibil i ei vor fi acionat foarte bine n msura n care a ut permite, n anumite cazuri, unui copil n dificultate, s se adapteze mai bine aces tor situaii.

Indicaiile pe care mi-am permis s le dau pentru fiecare remediu nu sunt dect rareor i valabile, dac numai singure caracteristicile psihologice pe care le-am adogat s unt prezente. Trebue APROAPE TOTDEAUNA completat ancheta simptomatologic pentru a n cadra ansamblul simptomelor fiecrui caz n parte. Mi-ar fi fost dificil s revin pent ru fiecare remediu asupra descrierii sale globale. Aceasta rmne treaba oricrui bun practician de a gsi i alte simptome care i vor permite s accepte sau s resping cutare remediu sau un altul.

De altfel, eu m-am strduit s indic acele rubrici care m-au ajutat s gsesc calea ter apeutic. Aceasta pentru a fi urmat i eventual pentru a gsi ADEVRATUL REMEDIU, printre cele pe care eu nu le-am menionat aici.

n fine, se prea poate ca pentru cazuri asemntoare, ansamblul simptomatic s redescop ere o alt caracteristic general, funcional, sau local, mai important dect comportamen colar. n acest caz, evident c aceast caracteristic este cea cu care va trebui s se pl ece n vederea gsirii soluiei terapeutice veritabile, ne fcnd s intre simptomele psihic e dect ca un element secundar al ansamblului cazului.

Tocmai aceasta este condiia pentru ca prescripia homeopatic s fie valabil i s aib an a reui.

Insomnie - Acidum phosphoricum la insomnie pe cuza sufleteasc cu oboseala puternica ziua - Argentum nitricum la insomii cauzate de stres si suprasolicitare - Coffea cand este nervos sau excitat si nu poate sa opreasca gandurile - Gelsemium la insomnii cu dureri de cap si ameteli - Ignatia la insomni de la griji si rani sentimentale - Kalium carbonicum, cand somnul este intrerupt de dureri sau se scoala catre or a 3 plin de sudoare - Nux vomica la insomni cauzate de nervozitate sau dupa alcool, cafea si fumat, de la ganduri prea multe - Passiflora pentru tratarea din temelie la insomniile nervoase - Phosphorus la insomnii din cuza nervizitatii, slabicunii nervilor sau de teama de intuneric (des la copii) - Pulsatilla la neliniste nocturna cu oboseala ziua. Si la dereglari hormonale

- Sulfur la insomniii cauzate de arterioscreloza vaselor cerebrale - Valeriana, remediu general la insomnie, mai ales cu neliniste - Zincum valerianicum la insomnii cu neliniste in picioare

Insomnie datorita supraexitarii sau a fricii. Aconitum Insomnie ca urmare a unui eveniment care urmeaza zilele urmatoare (examen, etc.) Argentum nitricum Incapacitatea de a adormi sau trezire la ora 2 noaptea. Neliniste, trebuie sa se ridice din pat si sa umble prin camera. Arsenicum album

Gandurile la ceva petrecut de curand duc la insomnie si neliniste. Problem ele zilei apar mereu in ganduri. Sensibilitate la galagie. Coffea cruda ia Insomnie ca urmare unui eveniment nefericit sau care provoaca griji. Ignat

Trezire catre 4 dimineata si incapacitatea de a adormi din nou datorita su praactivitatii cerebrale. Lycopodium. Supraactivitate cerebrala; gandurile se invart mereu in jurul muncii zilni ce. Se enerveaza ca nu poate sa adoarme - Nux vomica Pesoane cu somn supra-usor care se trezesc la cel mai mic zgomot. Sulfur

Mancarime la intregul corp si tresariri ale muschilor la incercarea de a a dormi. Valeriana Antidepresive homeopate - Acidum phosphoricum la depresiune cronica cu epuizare, griji si teama de viito r - Aurum metallicum, un remediu principal la depresiuni cu schimbari intre melanc olie si supraactivitate, tendinta de a sta pe ganduri, sinucidere, insotite de a fectiuni cariovasculare - Cactus la depresiuni climaterice cu dereglari de cilcu, palpitati si frica - Cimicifuga la depresiuni dupa nastere (des la nasteri complicate), deseori la depresiuni climaterice cu tendinta de a face miscare multa, vorbarie, schimbari de mofturi si teama - Hyoscyamus la depresiuni cu teama puternica, excitatie, neincredere, disperare si halucinatii - Ignatia la depresiuni neurotice puternice si plans, nervozitate si teama, des ca urmare a pierderii celor iubiti - Llium tigrinum la depresiuni climaterice cu nervozitate, palpitati pe fond ne rvos, insotite de coborarea organelor genitale

- Lycopodium la oamenii rationali depresivi care tind sa se izoleze, sa-si ascun da sentimentele si sa aiba teama de viitor - Natrium chloratum la depresiuni cu teama, nervozitate, tensiune slaba, tendint a de constipatie, nevoie mare de sare si slabiciunea la ora 11 dimineata - Nux vomica depresiuni cu teama evidenta si nervozitate, in special dimineata, des la oamenii care au tendinte catre perfectiune - Pulsatilla la depresiuni cu sensibilitate mare si plans, des legate de ciclu n eregulat, mai ales la fete tinere la pubertate - Staphisagria depresiuni dupa nastere cu refuzarea copilului, des dupa nasteri foaret grele - Tarantula la depresiuni cu stari de teama si schimbari de stare, agresivitate , halucinatii si distorsionarea realitatii - Veratrum album la depresiuni puternice, dupa mari lovituri de soarta care insa nu ies in evidenta Remedii pentru frici si fobii - Aconitum la teama subita cu neliniste, frica de moarte si congestie de sange c atre cap sau inima - Argentum nitricum la teama cu nelioniste, dureri de cap, ameteala, palpitatii puternice care sunt declansate des de schimbari de vreme, in plus teama de a apa ritie in public, frica de examene, claustrofobie (frica de incaperi mici si inch ise) - Arsenicum album la frica cu neliniste, irasciibilitate, epuizare, frica de moa rte, cosmaruri si frici noaptea - Calcium carbonicum la frica cu lipsa de curaj, pesimism, epuizare si neputinta de a lua o hotarare - Lachesis la frica de viitor, de despartire, gelozi si neincredere, lucru care sta in legatura si cu dereglari hornmonale sau cardiovasculare - Natrium chloratum la teama prin durere sentimentala, griji, conflicte, stres c are sunt insotite de depresiuni si care se agraveaza catre ora 11 dimineata - Phosphorus la stari de teama datorita slabirii sistemului nervos, des cu inso mnie, teama de intuneric si uneori insotite de excitari sexuale - Veratrum la frica cu irascibilitate, neliniste, teama de moarte, epuizare, del ir

Hipocondrie

Are frica de cladiri inalte, de inaltime, grabit, vorbeste repede, se misca repe de, mananca n mare graba, se enerveaza de la nimicuri, frica de boli i de contagie re, frica sa dea gres, pofta de dulciuri, face diaree de asteptare. Argentum nit ricum D30-D15-D6

Injurat

Tendinta irezistibila de a injura i blestema. Senzatie ca ar fi doua persoane int r-una. Anarcadium D30-200.

Isterie Ignatia. De la pierderea unei persoane iubite, durere sentimentala. Se plange d e nod in gat, dureri in gat.

Soc cu sperietura mare

Opium C15-C30-C200. Speriat de moarte, incapabil de miscare, intepenit. Nu mai v orbeste.

Ignatia. CH12-Ch30 Isteric, plange i rade imediat dupa aceea.

Aconitum. CH12 CH30 Teama de moarte, palpitatii puternice.

Coffea. CH15-CH30. Nu mai poate adormi dupa soc.

Alegerea remediilor pentru probleme pshice la copii

Copii care se dezvolta timpuriu: Calcium phosphoricum Copii care se dezvolta tarziu: Barium carbonicum, Calcium carbonicum, Silicea

Depresiuni la copii: Aurum metallicum, Natrium chloratum Teama, frica, anxietati: Argentum nitricum, Arsenicum album, Calcium carb. Gelse mium, Pulsatilla, Silicea Fricos, las: Lycopodium, Silicea Cosmare: Aconitum, Calcium carb. Chamomilla, Phosphorus, Silicea, Sulfur, Zincum met. Dificultati la adormit: Avena sativa, Coffea cruda, Ignatia, Pssiflora, Stramoni um Se trezeste noaptea: Arsenicum album, Modorrhinum, Nux vomica. Probleme la concentrare: Acidum phosphoricum, Barium carb. , Lycopodium, Nux m ochata, Nux vomica, Phosphorus, Silicea

Pentru nevroze, frici i fobii vezi i articolul Dt. Teleianu de aici: http://teleianuhomeopat.3x.ro/Nevrozele.htm

Dereglari de menstruatie Dereglari de ciclu: Ciclu prea puternic sau sangereri din uter de natura pasiva, de cele mai multe ori cu dureri putine si senzatii de durere in ovare; un reme diu foarte folositor si la menopauza: Ustilago Maydis D200- 30. Dereglari de ciclu: ciclu prea puternic, cu dureri tari de cap, ameteli, deregla ri ale vederii, vazut dublu, Cyclamen D6-15-30. Dereglari de ciclu: ciclu prea puternic sau sangerari pasive ale uterului, in sp ecial la femei slabe, slabite, osoase sau cu muschi slabi. Sange inchis la culoa re, fluid, care la cea mai mica miscare curge mai tare. Secale cornutum D 3-6. Dereglari de ciclu: ciclu prea puternic sau crampe. Sange rosu deschis la culoar e. Atropinum sulfuricum D 4. Dereglari de ciclu: ciclu prea puternic, tine mult si apare la fiecare 2 saptama ni. Sange rosu deschis la culoare. Sangerari din uter cu senzatia ca soldurile si oasele fundului sa-r desprinde unele de altele. Sangerari inainte si dupa nas tere sau la menopauza, sau la mioame la uter si ovare; Alte simptome insotitoare : slabiciune generala, durere de cap la frunte, ameteli dimineata, calduri, amet eala la cap, vazut albastru. Trillium pendulum D 4-6-30. Dereglari de ciclu: ciclu prea puternic, devine mai rau noaptea in pat sau care apare de multe ori numai noaptea. Sangerari indelungate ale uterului. Bovista D30-200. Dereglari de ciclu: ciclu prea devreme si indelungat, cu sange palid, apos, care

slabeste organismul, fata rosu aprins, zgomote in urechi, si in plus des urcare de sange la cap si piept. Ferrum D12. Dereglari de ciclu: ciclu apare cateva zile mai devreme decat ar trebui, ceva p rea puternic sau tine cateva zile mai mult, apare cu simptome care raman si dupa ce ciclul a trecut. Nux vomica D 6-12-30. Dereglari de ciclu: ciclu apare prea tarziu, este slab si suprimat, in principal ca urmare a picioarelor ude sau reci. Cicul dureros cu neliniste mare; fluxul s e blocheaza mereu, se opreste si porneste din nou. Pulsatilla D 1-6. Dereglari de ciclu: ciclu inhibat de frig, mai ales dupa baie rece, umezeala, sp alaturi. Baile reci inrautatesc simptomele sau le creeaza. Antimonium crudum D 4 -6. Dereglari de ciclu: ciclu slab, intarziat, de culoare prea dechis, in special la femei slabe, palide, care dupa ciclu sunt extenuate, obosite si palide; plangac ioase, corp slab, de multe ori cu pofta de a manca lucruri care nu se mananca; n u pot manca cartofi; simptomele se inrautatesc la frig si schimbare de vreme. Alumina D 6-15-30. Dereglari de ciclu: ciclu dispare dintr-o data, cu dureri nervoase de cap, atacu ri isterice, rau, vomitat, maini si picioare reci ,, intregul corp este rece, su doare rece si respiratie rece. Fata este de culoarea pamantului, palida, albastr a. Veratrum album D 3-6. Dereglari de ciclu: ciclu inhibat, atunci cand dupa oprirea lui apar dureri de c ap, de burta, de spate, sangerari din nas, junghiuri in corp si constipatie. Bry onia D 4-6. Dereglari de ciclu: ciclu inhibat ca urmare a racelii, umezelii, dupa munca prea multa, la constitutii reumatice, nervoase. Nux moschata D 2-4. Dereglari de ciclu: ciclu nu mai apare ca urmare a unei sperieturi sau unei race li la are uscat si rece (deci nu la umezeala ca mai inainte) Aconitum D 4-6. Dereglari de ciclu: atunci cand ciclul la femei anemice si palide nu mai apare, se poate da si tinctura de Rubia cate 10 picaturi pe zi. Dereglari de ciclu: ciclu foarte dureros, de natura neuralgica, cu crampe. Dure rile sunt ascutite, taioase, intepatoare, ca un burghiu, apar si dispar brusc, v in in valuri si sunt aproape de nesuportat. Simptom: imbunatatire la comprese ca lde.Magnesium phosphoricum D 6-8-15-30-200. Dereglari de ciclu: ciclu foarte dureros, cu crampe violente, care se pot dezvo lta pana la crampe generale, isterice. Daca apare si constipatie cu scaun tare, noduros, in bucati mici, atunci Magnesium muriaticum D 6-30 este remediul potriv it. Dereglari de ciclu: ciclu dureros, de natura neuralgica. Simptomul principal: d urerile incep in spate, merg in jurul soldurilor pana la uter si se termina cu c rampe Viburnum obulus D0 - D 4. Dereglari de ciclu: dureri gen crampa, cu corp umflat de apa : slabiciune gene rala, asta de mare incat pacienta de abia poate sa stea, sa mearga sau sa vorbea sca. Acesta este un simptom foarte important. Slabiciunea nu este legata de pier derea de sange, aceasta poate fi chiar mica sau in loc de sange poate fi prezent a o scurgere de lichid albicios. Cocculus D6-15-30 Dereglari de ciclu: dureri gen crampa, cu tesut umlfat de apa; slabiciune gene

rala asa de mare incat pacienta de abia poate sa stea, sa mearga sau sa vorbeasc a. Acesta este un simptom foarte important. Slabiciunea nu este legata de pierde rea de sange, aceasta poate fi chiar mica sau in loc de sange poate fi prezenta o scurgere de lichid albicios. Cocculus D6-15-30 Dereglari de ciclu: Pierderi de sange intre cicluri care este cauzat de cel mai mic efort sau de presiune in timpul scaunului. Ambra D1-D3. Acest remediu se po triveste la suferinte nervoase, dergelari functionale ale nervilos, la femei sla be si foarte slabe, obosite si cu nervii la pamant Dereglari de ciclu: Ciclul mai puternic noaptea sau curge numai atunci cand se sta intins si se opreste la sculatul in picioare, in special cand pacienta miroa se acru. Magnesium carbonicum D 4-6. Dereglari de ciclu: Sangele curge numai cand se sta intins si se opreste la scu latul in picioare sau in timpul mersului. Arsenicum album D 6-30. Dereglari de ciclu: Sangele curge numai cand se merge si se opreste atunci cand se sta intins. Lilium tigrinum D 3-6-30.

Remedii la climateriu Amylenum nitrosum Amylnitrit

Psihic: frica ca s-ar putea intampla ceva cu necesitate puternica de aer curat, ametita psihic, insensibila.

Simptome: valuri de caldura care incep in fata sau in stomac si sunt insotite d e transpiratii puternice. Valurile de caldura se intind si la alte parti unde el e se opresc abrupt (genunchi, coate, coapse). Acestea sunt reci ca ghiata. Dupa aceste eruptii de caldura apare extenuare si slabiciune. dilatarea venelor, in special a trupului superior la cele mai mici miscari apare roseata la fata

congestie de sange brusca la cap cu fata rosie ca focul si senzatie d e zvacnire. rau zvacniri in urechi si cap. dureri de cap numai pe o parte cu fata palida insotita de senzatie de

palpitatii puternice si senzatie de teama, cele mai usoare senzatii p rovoaca palpiatii senzatie de strangere in gat si piept cu lipsa de aer

cerinta mare de aer curat, trebuie sa faca hainele lejere, sa se dezg oleasca, sa deschida ferestrele.

Calcium carbonicum

Epuizata fizic si psihic, indiferenta, melancolica, tematoare. Calcium carb. este indicat le femeiile care sunt friguroase si care la miscare t ranspira usor, sufera de constipatii si de supragreutate si au carne moale. Mioa me si schimbari in uter pot duce la sangereri dese si de durata.

Simptome: - valuri de caldura catre cap, transpirate la cea mai mica miscare - sangerari dese si de durata din uter care pot fi provocate de lucru fizic sau psihic - sangerari din mioame. Ele sunt insotite de crampe puternice si dureroase in co apse si spate si o umflare dureroasa sa sanilor - mutarea uterului ca urmare a suprasolicitarii - secretie vaginala acre cauzeaza rani cu mancarime, arsura, junghiuri in vagin

Agravare: frig in orice forma, solicitare fizica sau psihica, lapte, luna plina, statul in picioare Ameliorare: vreme calda si uscata, intinsul pe partea dureroase, masaj, frecat

Sabina

Psihic: muzica enerveaza si poate produce plansul. Foarte nervoasa si exicitabil a, trista, melancolica.

Sabina este un remediu pentru sangerari acute puternice ale organelor genitale feminine care pornesc in valuri si se inrautatesc la cea mai mica miscare. Menstruatia vine prea din timp, este prea puternica si rosie si contine cheaguri de sange. Cateedata sangerarea nu se mai opreste deloc intre cicluri. Sangerari care sunt insotite de dureri de spate care radiaza pana in osul vulvei .

Simptome:

ncet

congestie de sange catre cap si fata dureri de cap de parca s-ar crapa capul care apar brusc si se sting i

menoragie, metriragie, sangereri bruste si puternice cu dureri care a tarna in jos. Sangele este palid, rosu deschis si cu heaguri. Sangerarile se int aresc la cea mai mica miscare, dar se pot si micsora la mers. Sangerarile sunt i nsotite de excitari sexuale. Dismenoree. Dureri din mijloc pana in osul din vulva sau dureri puter nice, taioase de la vagin la uter tice Sangerari din uter legate de dureri de articulatii reumatice si artri Schimbarea pozitie uterului datorita tesutului slabit Negi arzatori care mananca

Agravare: noaptea (caldura patului, a camerei), solicitare fizica, climateriu, m uzica, sarcina Ameliorare: aer rece si curat, expiratie

Klimakterium Lachesis muta Dereglari circulatorii congestive sau vasomotorice ca urmare a slbacibiunii sau lipsei de menstra. Valuri de caldura la fata. Palpitatii cu sufocare. Senzatie de inima legata. Kon gestive oder vasomotorische Supersensibiltate mare la haine stramte. Dureri in o varul stang. Excitare emotionala cu dorinta mare de a vorbi. Gelozie, suspecteaz a, comportament autoritar. Depresiuni la trezire Agravare: caldura, soare, dimineata la trezire. Ameliorare: exsuduatii, la aer liber, seara. Dilutia: D 12 - D 3 0 si mai inalte Importanta 3

Sanguinaria canadensis Valuri de caldura si fata rosie. Palpitatii. Congestie la cap. Senzatie de arsur i la locuri diferite,indeosebi la extremitati. Irascibiltate. Nervozitate. Tendi nta catre slabicune generala. Suprasenibila la glagie si mirosuri. Somn tardiv s i superficial. Agravare: dimineata Ameliorare: de la aer curat Dilutia: D4 - D12

Importanta

Sepia officinalis Migrene la climateriu. Ameteala si congestie cu caldura. Durere de cap pe partea stanga, de la ochiul stang pana la ceafa. Pielea capului dureroasa. Durere de c ap extrema in ceafa si voma Agravare: dimineata Ameliorare: liniste, apasare, mancare. Dilutia: D 4 - D 30 si mai inalte. Importanta 3

Aristolochia clematitis Boli la articulatii din cauza climateriului, osteoporoza. Dureri intepatoarse si taietoare in toate articulatiile, Agravare: repaus. Ameliorare: miscare. Dilutia: D 12 glob.si mai inalte. Importanta 2

Miome la uter Aurum chloratum natronatum Congestie cronica de sange in ovare sau uter cu intarite evidenta, fara tendinta de sangerare Dilutia: D4 - D12 Importanta 3

Lapis albus Miome la uter, elastice sau nu, intarite sau nu. Myome des Uterus, entweder von elastischer Konsistenz oder nicht induriert. Sangerari profunde in timpul si in afara menstrei . Dureri la uter asrzatoare sau intepatoare imediat inainte de me nstra Dilutia: D4 - D6 Importanta 2

Ustilago maydis Sangerari din mioame. Sangerari la cel mai mic efort Dilutia: D2 - D6

Importanta

Aurum jodatum Miom nodul la uter Dilutia: D4 Importanta 3

APLICAII ALE HOMEOPATIEI N SARCIN Dr. Ioan TELEIANU

Sursa: http://teleianuhomeopat.3x.ro/Sarcina.htm

GENERALITATI

n acest domeniu al sarcinii i luziei converg cele dou vocaii - cea profilactic i cea c rativ ale homeopatiei. Nefiind o boal ci o stare fiziologic special, obiectivele med icului se circumscriu unor deziderate precise. Tratamentul homeopatic trebuie s u rmreasc:

favorizarea dezvoltrii normale, optime, a produsului de concepie i naterea u nui copil armonios constituit;

s asigure evoluia normal a gestaiei, fr tulburri deranjante, evitnd avortul naterea prematur; s obin, pe ct posibil, o natere spontan, fr complicaii;

s asigure revenirea, post-partum, a organismului mamei i s previn sau tratez e eventualele tulburri (stri) aprute dup natere.

Deci, nu ne propunem s abordm tratamentul homeopatic al gravidei propriu zise, ea ramnnd tot o persoana ca oricare alta, expus mai mult sau mai puin mbolnvirilor, ci ma i ales al sarcinii, al acelei graviditi vzute prin prisma profilaxiei nou-nscutului .

De aceea, de la bun nceput, trebuie s precizm c indicaia major a homeopatiei n sarcin zeaz terapeutica de teren. Va fi necesar, desigur, s ne referim i la o serie de tul burri, mai mult sau mai puin comune dar precis frecvent ntlnite, ce apar n sarcin i l e

Actul naterii, travaliul, dei e posibil s fie influenat i el n cazul unor devieri de l a normal, trebuie s rmn totui un domeniu mai puin indicat n abordul homeopatic, lsnd ra s lucreze cum tie ea mai bine.

Experiena marilor medici homeopai a dus la unele concluzii, ce trebuie precizate d e la nceput: Homeopatia nu pretinde c rezolv singur situaii distocice reale; Homeopatia nu-i permite s ia locul sau s amne aplicarea unor tehnici medicale indisp ensabile; Ea poate interveni ns n cazuri nelezionale sau ca terapeutic complementar; Are privilegiul de a fi deosebit de util n domeniul prevenirii prenatale i n protecia sntii noului nscut i sugarului. * * *

Recurgerea la un tratament homeopatic solicitat n cazul unei gravide sau luze este nainte de toate un act medical, ce nu poate fi prestat cu deplin responsabilitate dect de un medic abilitat legal n acest sens. Amatorii sau entuziatii care, vznd efe ctul spectacular al unor tratamente homeopatice, fr a ti c la baza obinerii acestora st o solid pregtire i experien, se transform rapid n sftuitori sau bgrei i pot a ne nu numai pacientelor ci homeopatiei n general. Nu exist scuza c, dac remediul hom eopatic nu a fost cel corect indicat, el nu duneaz i c deci putem s ncercm altul, rnd rnd, doar doar se va nimeri unul. Chiar i o posibil ameliorare minor aprut imediat s e poate dovedi o piedic mai trziu. Asta o tiu medicii homeopai cu experien.

Grija homeopatului apare nc de la prezentarea unei gravide la consultaie. La acest capitol, al aplicrii tratamentului n sarcin i luzie, medicul homeopat trebuie s-i pun lte ntrebri, ca oricare alt medic, nainte de a stabili tratamentul indicat:

dac gravida este sau nu nc urmrit sistematic de specialist, lunar, pentru cunoaterea e voluiei dezvoltrii ftului, a curbei ponderale, a tensiunii arteriale, a prezenei n ur in a albuminei, etc. dac este vorba de gravide foarte tinere, fr experien, dac au fost instruite cu temeini cie, mai ales c la acestea toxemia precoce este frecvent trecut cu vederea, la fel anemia sau posibilele malformaii congenitale;

dac pacienta urmeaz, din netiin, tratamente posibil periculoase n timpul sarcinii: tra nchilizante, cicline, corticoizi, antitiroidiene de sintez, hipotensive rezerpini ce, derivai sulfamidici, anumite antibiotice, anticoagulante de tip dicumarol; ch iar i clasica aspirin trebuie evitat n ultimele dou sptmni ale sarcinii, tiindu-se c prelungi gestaia i durata travaliului;

dac au fost efectuate explorri radiologice sau radiografice, n special n lunile inci piente ale sarcinii, n care caz, uzual, o priz de R-x, 9 CH poate fi indicat; dac gravida evit suficient vizionarea ndelungat i de aproape a emisiunilot de televiz iune; dac gravida a evitat n mod absolut efectuarea vaccinrilor, sporturile grele, expune rea la soare, etc.; daca respect reguli de alimentaie, legate de remineralizare (varz, morcovi, spanac, ptrunjel, salate dulci, fructe), de diminuarea feculentelor, a pastelor, a patis eriilor, etc. n favoarea crnii la grtar, dac a recurs la diminuarea srii, mai ales n u ltimele 2-3 luni, a ceaiului, cafelei, alcoolului, tutunului, etc. n favoarea lap telui, preparatelor proaspete de ficat, a drojdii de bere din cnd n cnd ;

Discutarea acestor probleme cu gravidele, dei de cultur elementar, nu fac dect s dea dimensiunea cuvenit interveniei homeopatiei alturi de celelalte intervenii medicale de specialitate, fr a neglija nimic din obligaiile comune.

HOMEOPATIA I SARCINA

Homeopatic vorbind, acoperirea ariei de succes a tratamentului homeopatic n cazu l femeii gravide, poate ncepe tocmai cu semiologia organismului femenin, asupra cr eia nu ne vom opri ntruct ea privete aspectele de repertorizare homeopatic n general, indiferent dac este vorba de graviditate sau nu.

Exist, precum se tie, n acest sens, n timpul sarcinii, multiple tablouri simptomatic e care se ncadreaz n patogenezii utile tratamentului global homeopatic, din rndul cro ra vom da spre exemplificare cteva, astfel: agitaia, algii diverse, sciatic, anemi e, nelinite, anxietate, iritabilitate, somnolen, astenie, dispnee, ameninare de avor t, congestie venoas, echimoze, crampe musculare, constipaie,tulburri de apetit,disp epsii,greuri, vrsturi, depresiune nervoas, diferite dermatite (herpes, prurit), ecla mpsie, pielonefrit gravidic, hemoragii, hemoroizi, sughi, sialoree, hipertensiune a rterial, palpitaii, incontinen de urin, obezitate, etc.

Ne-am delimitat totui, de la nceput, preciznd c ne vom referi ndeosebi la tratamentul homeopatic al graviditii vzut prin prisma profilaxiei nou nscutului i proteciei femei i gravide i apoi a luzei.

Hahnemann atrage atenia, n paragraful 284 din Organon, asupra rezultatelor bune obi

nute n tratamentul homeopatic adresat mamei i copilului, printr-o cur antipsoric mod erat, n timpul graviditii sau chiar nainte, cu Sulphur.

Leon Vannier i Leo de Mathes au pledat pentru administrarea, n acelai scop, alterna tiv, la 10-20 zile, n timpul sarcinii, de Sulphur Tuberculinum residuum Luesinum , i repetarea acestei cure; este o terapeutic puin cam hazardat i oricum nehomeopatic ce nu mai este mprtit, dei Leon Vannier are meritul de a fi pledat printre primii pent ru folosirea eugenic a homeopatiei.

Guermonprez, homeopat celebru, contemporan, se pare de origin romn, procedeaz mai lo gic recomandnd Sulphur numai dac exist efectiv semne de psor ce corespund acestui re mediu.

Cei mai muli homeopai consider c la baza terapeuticii homeopatice n sarcin trebuie s s ea administrarea remediului SIMILLIMUM, al mamei, determinat, avndu-se n vedere se mnele etiologice i strile produse de unele traume afective, printr-o repertorizare competent.

Este locul s artm c nc din antichitate se folosea efectul favorabil al infuziei de cui re, n ultimele luni de sarcin, pentru pregtirea naterii. De la numele plantei folosit e, Eugenia carophyllata, ne-a rmas termenul de eugenie , nlocuit n zilele noastre cu cel de prevenie pre-natal, cel dinti fiind deteriorat de unele practici naziste avnd l a baz concepii eronate.

* * *

La concret, n cele ce urmeaz, vom trata:

Atitudinea homeopatic n cazuri ce preced sarcina, n spe cele care pot favoriz a fecunditatea;

Atitudinea homeopatic n afeciuni genitale ale femeii, cu rol n sarcin i mai a es n meninerea sarcinii; Atitudinea homeopatic n timpul sarcinii: Tratamentul terenului mamei; Tratamentul unor dereglri din timpul sarcinii; Pregtirea naterii. Probleme ale luziei i alptrii.

A. ATITUDINEA TERAPEUTIC N CAZURI DE NEFECUNDITATE (individual sau de cuplu)

AGNUS CASTUS este un bun remediu n caz de slbiciune n general i, dei are re ume mai ales n tratarea unor forme de impoten masculin, patogenezia sa are legtur cert cu tulburrile ovariene, n special cnd dezvoltarea sexual i genital este ntrziat iar resul erotic este slab. n plus, pentru a apropia acest remediu, ct de ct, de aceast indicaie cert, legat de infecunditate, menionm faptul c i se descrie o leucoree veche de culoarea albuului de ou. Este totodat util pentru tratarea impotenei masculine, n cazul incriminrii acesteia n infecunditatea de cuplu.

BARYTA CARBONICA - tot unul din remediile de baz, dar mult mai general i deci mai puin specific dect Agnus castus. El este indicat pentru lipsa de maturi tate atins n funcia ovarian i n producerea hormonilor. De asemenea rspunde bine n caz ejaculare prematur i de slbiciune accentuat a funciei de reproducere.

CONIUM MACULATUM - are aciune puternic att asupra ovarelor ct i a glandelor mamare. La brbai poate fi un remediu valoros pentru erecie slab, parial sau impoten. il mai ales la abstineni sau chiar la abuzivii pentru care prea-puinul fa de multul d orit devine tot un fel de abstinen. IODUM - dei remediu tiroid, sau tocmai de aceea, are aciune i asupra ovare lor, mai ales cel drept, dac e sensibil i dureros. El se numr deci, printre remediil e auxiliare ale nefecunditii n general.

LYCOPODIUM - are indicaie precis n cazul afectrii post-inflamatorii a tromp ei sau ovarului drept; la fel n caz de ejaculare precipitat i impoten masculin sau n r laii nendeajuns de performante atinse de cuplu.

NUX VOMICA - are, printre multele sale disfuncii generale i acele ciclur i neregulate i dureroase care denot o funcionare ovarian ndoielnic; n plus, leucoree g uie, constipaie i acea iritabilitatea explosiv ce poate ndeprta furtunos pe un parten er de celalalt, n cele mai neateptate clipe. PHOSPHORIC ACID - este binecunoscut pentru epuizarea general ce trece a desea pe prim plan, mai ales n urma unor boli debilitante sau cu convalescen prelun git, dar i pentru aspectele emoionale ce pot influena o fecunditate sczut; de altfel, la brbat, att producia ct i funcionarea testiculelor sunt slabe, cu erecii incerte i ctuaii descurajante ale potenei. PLATINA - din cauza sensibilitii deranjante a funciei sexuale, cu spasme i vaginism, plus capriciile i ciudeniile sale de ordin relaional, exasperante i inhiban te pentru cuplu, poate fi luat n calcul dac aceasta poate fi principala problem. n or ice caz acest remediu nu prea iubete copiii, femeia avnd n genere o funcie ovarian di minuat i ovarul drept extrem de dureros. SABINA - este unul din remediile cele mai bine reprezentate n simptome u terine legate de infecunditate, fiind n mod expres indicat n avorturi repetate, nde osebi n celebrul avort repetat, ce apare, de regul, n a 12-a sptmn de sarcin. SEPIA - util ca remediu n cazuri cu libido slab i interes sczut, din cauza

blocajelor de comunicare i resentimentelor. La femei, extrem de util pentru cicl uri neregulate, act sexual dureros (dispareunie), cu stare de apsare n abdomenul i nferior, pierderea interesului sexual n general sau n acceptarea partenerului.

SILICEA - este un remediu de baz, acionnd asupra trompelor sau uterului, cn d aceast slbiciune exist, fiind i extrem de eficace n infeciile trenante sau n sechele postinflamatorii, formaii chistice, etc. TUBERCULINUM - este citat pentru rezultatele sale n infecunditate, n cazu l incriminrii tuberculozei cu localizare n organele abdominale, chiar dac suferina a existat cu muli ani n urm, lsnd urme funcionale.

B. ATITUDINEA HOMEOPATIC N AFECIUNI GENITALE ALE FEMEII CU IMPACT N MENINEREA sau P ERICLITAREA SARCINII.

B.1. FIBROAME UTERINE

Cteva remarci sumare privind urmtoarele remedii:

lui;

AURUM MURIATIC : cicluri abundente, adesea leucoree glbuie n timpul ciclu

BELLADONA : hemoragii puternice cu snge rou strlucitor i cheaguri, sensibi litate extrem la micri brute sau atingere.

rin;

CALCAREA IODATA , cu indicaie mai ales cnd fibromul nu este prea mare; FRAXINUS AMERICANUM : citat pentru rezultate, ca auxiliar; LACHESIS, remediu complex, indicat la femeile cu congestie uterin; PHOSPHORUS : specific cnd exist hemoragie puternic cu snge rou strlucitor; SEPIA : remediu femenin complex, cu puternice elemente de congestie ute SILICEA : excelent n fibroame mici, repetate;

TARENTULA HISPANICA : indicat n fibroame mari, foarte grave cu mari durer i, hemoragie puternic i nelinite.

B.2. TRAUMATISME I VIOL

Pot fi avute n vedere:

ACONITUM : cel mai eficace pentru teama acut, soc, anxietate; ARNICA : contuzii fizice i traume psihice, dureri, sensibilitate;

NATRIUM MURIATIC : pentru probleme emoionale prelungite, amintiri neplcu te vechi; ARGENTUM NITRICUM : cnd temerile i fobiile sunt accentuate;

STAPHYSAGRIA : contuzii dureroase ale vezicii i uretrei, cu suprare i res entimente.

Se pot adoga remediile indicate de repertorii n cazul urmrilor violenelor n general i aspectelor mentale induse de fricile consecutive, uneori de teama de reprouri sau de modul cum e privit acest fenomen de anturaj.

B.3. BOLI OVARIENE INFLAMATORII I CHISTICE

Ne putem gndi la: COLOCYNTHIS : colici spasmodice foarte puternice (stngi) care pliaz paci enta, iritabilitate, suprare i indignare. LYCOPODIUM : en, indigestie; dureri ovariene dup amiaza trziu, nervozitate, team, flatul

SABINA : dureri violente, persistente, nespasmodice, n ovare i spate, re giunea sacrat,agravate de cldur, micare i muzic; BARYTA CARBONICA : indicat n inflamaii chistice mari i unice, la femeie subd ezvoltat, timid. CALCAREA CARBONICA : remediu foarte util; slbiciune, sensibilitate la fr ig, corpolent, cu incetineal general i lips de elan.

GRAPHITES : util n chiste, contact sexual dureros; SILICEA : n chiste cronice.

B.4. AVORT REPETAT: CALCAREA CARBONICA : cnd apare hemoragie uoar, cu snge de culoare deschis, d eobicei dup emoii aparent nensemnate, la femei cu tendin la obezitate, friguroase, ce obosesc uor;

FERRUM METALLICUM : femeie anemic ce se mbujoreaz uor la fa, cu senzaie ca teristic de epuizare, respiraii scurte, sngerare redus, deschis la culoare; PULSATILLA : cnd exist dureri neregulate, eratice, sau pierdere uoar, star e general variabil, la femeie rece, agravat n camer cald, plngnd uor, fr sete, cu nt pasiv;

SABINA : previne dar i trateaz avortul de luna III-a (a 12-a sptmn), cu dure i n regiunea renal i n jos n abdomen, pn la coapse, cu mare sensibilitate la cldur, , zdruncinturi. Femeia este plinu, cu cicluri prelungite, abundente. SEPIA : alturi de Pulsatilla i Sabina, face parte din grupul remediilor majore: dureri de dini i migrene frecvente naintea ciclului, ce pot apare i n timpul sarcinii;

C. ATITUDINEA HOMEOPATIC N TIMPUL SARCINII

C.1.TRATAMENTUL PREVENTIV, DE TEREN :

Ne-am referit, la nceputul acestui capitol, la justificarea acestui demers homeop atic care poate fi considerat ca element de vocaie n echilibrarea funciilor organis mului gravidei i optimizarea condiiilor de care depinde dezvoltarea viitoarei prog enituri i protecia sa de tarele miasmatice ale prinilor.

Tratamentul recomandat de unii medici const n: C.1.1. Administrarea regulat, cam la 15 zile,de bioterapice specifice i remedii mi asmatice , adresate psorei, sicozei, luetismului sau tuberculinismului :

PSORA : Sulphur, mai ales dac descoperim n antecedente manifestri alergice , eczeme, urticarie, astm, boala fnului, reumatism cronic, obezitate, etc. SICOZA : Medorrhinum sau Thuya (diluia 7 sau 9 C.H.);

LUETISM : Luesinum;

TUBERCULINISM : Tuberculinum; cu semnele: depresie fizic, dureri variabi le, schimbtoare, eratice, halen fetid, tulburri digestive, diaree matinal, slbire pond eral chiar dac mannc bine, sensibilitate extrem la frig, corize repetate, transpiraii, etc.

Indicarea diluiilor nozodelor este de mare importan, ele trebuind s fie alese cu mar e grij, pentru evitarea reaciior, fiind cunoscut marea i uneori violenta reactivitat e din timpul graviditii. Aceast terapeutic trebuie condus de homeopai cu o deplin comp ten i rspundere.

C.1.2. n caz de demineralizare a viitoarei mame se indic administrarea Calcareei d e constituie, n diluii joase (3D-5CH), respectiv: Calcarea carbonica Calcarea phosphorica Calcarea fluorica

Este vorba de un tratament atent, n general de scurt durat, bine condus i instituit numai dac este nevoie.

C.1.3. Uneori sunt indicate remediile de fond (simillimum) sau bioterapicele cor espunztoare tatlui, administrate, evident, gravidei (cu aceleai precauii)

C.2. URMRIREA ATENT PENTRU DEPISTAREA I TRATAREA UNOR DEREGLRI IN TIMPUL SARCINII :

C.2.1. DIMINUAREA REACIILOR NEURO-VEGETATIVE CE APAR IN TIMPUL SARCINII (greuri, vrsturi, arsuri gastrice,dorin de lucruri indigeste sau bizare, diarei, contipaie, an xietate, etc.). Pentru multe din acestea e util repertorizarea simptomelor i gsirea celui mai indi cat remediu. Pentru altele, deobicei cele mai frecvente, menionm:

Greuri i vrsturi n general:

IGNATIA AMARA: este remediul principal al acestor manifestri. Greurile apa r dimineaa la trezire i se amelioreaz mncnd. Nod n gt mai ales cnd nghite n sec. Vo ele se calmeaz pe moment, mncnd, apoi reapar. Instabilitate, acuze adesea paradoxal e, indispoziie, nervozism, gravid agasat de sarcin i nemulumit. Cele mai mici emoii, trarieti, vederea alimentelor, mirosurile, etc. declaneaz greuri i vrsturi. Dac e di

totul dispare. n general acuzele neplcute dispar ctre sear (16-17h.). Remediul trebu ie dat precoce, n diluii nalte, 9 15 30 C.H. i repetat primele dou trei zile, apoi l. Unii autori recomand alternarea cu Arsenicum album, 9 C.H. ANACARDIUM ORIENTALE: Vomismentele, la acest remediu, sunt ameliorate t ot n timpul mesei, ceea ce determin gravida s repete masa. Este vorba de personaliti indecise, nefericite de ezitrile continui, de slbiciunea memoriei n timpul sarcinii , .a. Se recomand diluii joase i medii ( 7 C.H.).

THERIDION , mai rar folosit, n cazul gravidelor agitate, foarte precipita te. Greurile sunt nsoite de ameeli, aprute n mijloacele de transport i se agraveaz i hii nchii. Detest enorm orice zgomot.

Greuri i vrsturi, cu uscciunea gurii:

COCCULUS , e un remediu principal. Fenomenele apar la gravide dup emoii, mn care, cltorie. Chiar privirea a ceva n micare produce grea. Tabloul mai cuprinde: vert ije, migrene, distensie gastro-colic, n special noaptea.

SEPIA : greuri dimineaa la trezire, accentuate n timpul periajului dinilor i splrii cavitii bucale, disprnd

sau atenundu-se dup micul dejun. Dezgust de lapte (care provoac diaree), constipaie redutabil legat de

tulburri hepatice. Gur uscat, cu gust srat; plcere pentru alimentele acide. Masca sarc nii e foarte accentuat iar psihismul este arhicunoscut. Nu e prea ncntat de sarcin. NUX MOSCHATA : mare nevoie de somn, fr sete, dei gura este uscat.

MOSCHUS, dezechilibru psihic, greuri pn la lein, crize subite de plns, mnie fals; dorin de alcool i cafea.

reaz.

BRYONIA: greuri dimineaa, cu senzaie de piatr la stomac. Imobilizarea amelio

Greuri i vrsturi cu salivaie abundent:

IPECA : constitue o indicaie major; greuri persistente i constante, cu vrstur care nu amelioreaz; salivaie

continu. Gravida se simte obosit, epuizat, suspinnd frecvent. Are senzaia de stomac s uspendat n abdomen. Cu toat acuitatea acuzelor degestive, limba este curat. TABACUM : deasemenea este un mare remediu al acestor stri. Greurile i vrstur ile se nsoesc de vertije, cefalei, sudori reci i profuze iar gura prezint mucoziti.

MERCURIUS SOLUBILIS : renumit pentru salivaie, gust metalic, limb ngroat i m rdar, amprentat de dini. PETROLEUM : greuri, salivaie toat ziua, vomismente subite i accentuate de t ransport sau alimente (varz,carne, grsimi, vin); cldura le atenueaz; senzaie de foame noaptea. NUX VOMICA : prezint greuri la trezire, accentuate sau provocate de miros uri sau lumin; constipaie cu nevoi ineficace, poft de vin, condimente, cafea, etc. insomnie n partea a doua a n opii.

De obicei toate aceste tulburri dispar dup luna a treia.

C.2.2. ECHILIBRAREA SISTEMULUI NERVOS

Este vorba de tratarea efectelor dezechilibrului vago-simpatic din timpul sarcin ii, care de fapt reprezint exacerbri ale caracterului femeii. Tabloul lor clinic e ste bine conturat de unele remedii policreste, astfel:

IGNATIA : hipersensibil, hiperemotiv, mai mult sau mai puin nevropat, foart e iritabil i labil, cu caracter contradictoriu i paradoxal; are o mare sensibilitate la factorii emoionali, la cafea, tutun, mirosuri de buctrie i chiar parfumuri. Dac f umeaz ea, suport fumul de igar; se plnge c nu poate mnca din cauz c simte stomacul s nodat, de aceea vomit violent. La petreceri mnnc totui copios, fr probleme.

SEPIA : este remediul parturientelor deprimate, interiorizate, care vd n sarcin ceva catastrofic; triste, indispuse de anturaj, ndeosebi de rudele apropiat e; are oroare de consolare. Extrem de expuse unor stri depresive grave, psihasten ice sau melancolice.

PULSATILLA : este opus Sepiei; are caracter domol, reinut, resemnat i sens ibil, e impresionabil, cere dragoste, simpatie, consolare, plngnd foarte uor; extrem de cooperant dac gsete nelegere i persoana atent cu starea ei, ndeosebi persoana iu

HELONIAS DIOICA : numit i tonicul uterin, este un remediu indicat la nceput ul sarcinii pentru tulburri depresive ce se instaleaz dup ce rmne gravid; atunci devin e repede obosit , trist, tnguitoare; chiar i simte uterul. Fenomenele dispar n timpul straciei.

ACTEA RACEMOSA : este un remediu femenin foarte important pentru unele tulburri psihice ale graviditii. Femei friguroase, cu dispoziie schimbtoare, stri alte rnative de rs plns, nelinite, tristee, deprimare, extrem de obsedate de sarcin, de fr ica unor complicaii, a unor malformaii (adesea gravide din lumea medical, cu frica de a se fi expus unor consecine periculoase pentru ft). Uneori au senzaia sau impr esia c li se oprete inima; pot apare sufocri, vise urte, etc. Este vorba de femei ca re n antecedente prezentau agravrile cunoscute la acest remediu n timpul menstrelor , precum i dispariia semnelor psihice n timpul suferinelor fizice, ndeobte a durerilor de tip reumatic.

i acest tip de tulburri tind s dispar ctre a doua parte a sarcinii.

C.2.3. ATITUDINI, DACA SARCINA ESTE AMENINAT

Desigur, cea mai corect atitudine este aceea, ca la primele semne de gravitate, g ravida s fie ndrumat la medicul specialist. Homeopatia poate aduce, ns, mari servici i susinnd terapeutica alopat, cu condiia ca medicul homeopat s cunoasc bine cnd, ct trebuie s o fac. Autorii se refer de obicei la cele dou etape ale sarcinii: ameninri nainte de luna 5-a i ameninri dup luna 5-a. n prima parte este vorba de acuze care trezesc teama de un avort posibil sau de a meninare de avort, iar n partea a 2-a, teama de natere prematur sau de alte complicai i posibile. i unele i altele sunt legate de elemente clinice comune: dureri, pierd eri de snge, stri acute.

C.2.3.1. Ameninarea de avort (respectiv de natere prematur): repertoriile meni oneaz, n funcie de luna de sarcin remediile mai frecvente, astfel:

bum;

Avort n lunile timpurii: Apis, Caulophyllum, Viburnum; Avort n luna I-a: Apis, Viburnum; Avort la 6 sptmni: Ipeca, Spongia; Avort n luna 2-a: Kaliu carbonic, Cimicifuga, Apis, Kalium nitricum, Plum Avort n a 8-a sptmn: Spongia; Avort n luna 2-a i a 3-a: Kaliu carbonic, Cimicifuga, Sabina, Secale,Apis, Thuya, Trillium

pendulum, Viburnum; Avort n luna 3-a: Kaliu carbonic, Apis, Croccus, Eupatorium purpureum, Me rcurius, Nux-vomica,

Sabina, Secale, Trillium pendulum, Ustilago; Avort la sfritul lunii a 3-a: Mercurius; Avort n luna 4-a: Apis, Eupatorium purpureum; Avort n luna 5-a: Plumbum; Avort n lunile 5 i 6: Arsenicum; Avort n lunile 6 i 7: Sepia, Plumb; Avort n luna 6-a: Lac caninum, Crotalus horridus; Avort n luna 7-a: Ruta, Sepia; Avort n luna 8-a: Pulsatilla Avort n ultimele luni: Opium. Avort n aceeai perioada: Cedrum.

31);

Metroragiile ce pot apare, trebuie abordate repertorial (Kent, pag.729 i 7 Durerile de uter, de asemenea (Kent, pag.733,734);

C.2.3.2. Atitudinea homeopatic cea mai corect se bizuie ndeosebi pe cunoaterea cauze lor i tratarea lor, astfel:

a).Dac predomin cauze emoionale: Frica (Kent pag.715):

Aconitum: hemoragie cu snge rou cu debut violent, fric de moarte, anxietate , mare sete. Gelsemium: dureri acute, ca de natere, uterine cu iradieri n spate i olduri, la femeie slab,

zpcit, tremurnd, fr sete, cu nevoi urgente de urinare i scaun; lsii; Ignatia amara Opium Cimicifuga: dureri violente de spate, iradiate spre coapse, uneori convu

Suprare, necaz nbuit (Kent, pag.715); Ignatia amara Natriu muriatic

Excitaie emoional (Excitement, Kent, pag.714): Gelsemium;

b).Dac predomin cauze fizice, corporale: Traumatisme, surmenaj: Arnica

Rhus toxicodendron: senzaie de brizur lombar cu redoare, amel . de micare le nt, crampe n gambe, scurgeri de snge rou aprins; Cinnamomum: hemoragie profuz dup o micare, dureri de ale agrav. la cel mai mic efort, amel. de repaos i dup dejun.

c).Exces de efort:

Erigeron, Helonias, Millefolium, Nitric-acid, Rhus toxicodendron;

d).Cauze atmosferice: furtun:

Natrium carbonicum, Rhododendron.

e).Dac predomin durerea: (Kent, pag.733,734); cu remediile:

Chamomilla, Caullophyllum (un mare remediu al travaliului), Viburnum, Nux vomica, Podophyllum peltatum,

Cu meniuni pentru: Apis mellifica: dureri neptoare, arztoare n spate, la ovarul drept, agrav.de cldur, amel.de frig, abdomen dureros i n reg.uterin, lips de sete, agitaie, snge abundent.

Kali carbonic: senzaie de slbiciune n spate, ca i cnd s-ar rupe, nct trebuie e lungeasc sau s se sprijine pe ceva; dureri mpungtoare.

f).Dac predomin hemoragia: (Kent, pag.729,730,731):

Snge rou (Kent, pag.730); multe remedii, cu meniune pentru:

Hyosciamus: snge fluid, continu, cu creteri legate de spasme nocturne, am el.de cldur; pierdere a vederii, a cunotinei i auzului; Sabina: hemoragie profuz, rou aprins, cu chiaguri, agrav. de micare, dar m ergnd pierderile sunt mai mici;

Snge nchis (Kent, pag.730):

pentru:

Nux moschata, Cham., China, Platina, Secale, Crocus, Ustilago, cu meniuni

Platina: snge negru ca smoala, cu senzaie de presiune n jos i prile genitale;

Secale: scurgere pasiv, puin; arsuri, corp rece, se dezvelete, epuizare dei p ierderile sunt reduse;

Crocus sativus: indicat n avortul de luna 3-a, dar i luna 1-a, dup nclzire. impresia c are

ceva viu n abdomen. Ustilago maydis: snge negru filamentos, cu mici cheaguri, pierderi produs e de mici fleacuri (ex. tueu vaginal). Thuya occidentalis, n special la sfritul lunii a 3-a, cu snge puin abundent, timp de cinci zile apoi mai abundent; Snge alternnd de la culoare nchis la culoare deschis: Ferrum metallicum.

Exist desigur i alte acuze de disconfort, ne-amenintoare dar importante (pierderea apetitului, pirozis, sughi, colici abdominale, diaree, constipaie, oboseal, sfreal, et c.) ce pot fi repertorizate fr probleme deosebite.

D. NATEREA

a). La apropierea naterii:

Intervenim ct mai puin homeopatic pentru a lsa reaciile normale ale organismului s se ordoneze i s se desfoare n mod firesc, natural.

Se obinuiete, la insistena anturajului, combinat cu zelul unor homeopai, s se a ministreze, cu 10-15 zile nainte de data probabil a naterii, un drenaj preventiv cu:

Solidago, cu polaritate predominant hepatic i renal; Berberis, cu polaritate renal; Hydrastis canadensis, drenaj intestinal; Viola tricolor, Fumaria, Saponaria, cu polaritate cutanat.

(toate legate de indicaii precise i obligatoriu n diluii joase)

Ca tonifiante ale venelor, fiind tiut frecventa asociere a tendinei la varice cu condiiile graviditii, se pot prescrie unul sau dou dintre remediile:

Aesculus hippocastanum, Hamamelis virginica, Viburnum, Hydrastis canadensis.

Ca i mai sus, remediile de drenaj bineneles c se dau n diluii joase (D3 C.H.3), yilni sau la dou zile, circa 7 10 zile pe lun.

Cu rol n posibila influenare a supleei musculaturii se poate recurge la:

Pulsatilla Caullophyllum Arnica

Acestea se pot da, conform unei scheme pluraliste, cu circa dou sptmni nainte de nater e, tot n diluii joase, a 5-a C.H., zilnic sau de dou ori pe zi, fiecare, timp de 4 zile, serie ce se poate repeta nc 4 zile, dup o pauz de 2-3 zile. Nu mprtim ntrutotu osirea de scheme ablon n homeopatie, remediile prea des administrate, fr cunoaterea s imilitudinii i reactivitii organismului, pot creia riscuri.

Pentru atenuarea fricii de natere se pot administra: Gelsemium, 9 C.H. Actea racemosa, 5 C.H.

b). n momentul naterii:

Numai dac este nevoie i indicate numai de medici homeopai cu experien:

Caullophyllum, diluia 4 sau 5 C.H., n caz de neregulariti ale contraciilor ut erine, travaliu lent, dilataie ntrziat; rspunsul favorabil la acest remediu este uluitor i ar putea justific a cunoaterea < lui i de ctre obstetricieni;

Actea racemosa (Cimicifuga), tot diluia 4 sau 5 C.H., se recomand din cont r, n caz de contracii foarte dureroase i ineficace, pentru regularizarea travaliului i scderea intensitii d urerilor; Chamomilla, n mod accesoriu, ne poate atrage atenia cnd durerile par intole rabile i sunt nsoite de agitaie, gemete, tunete i fulgere la adresa anturajului, aruncri ale corpului dintr-o parte n alta, sete mare pentru ap rece, etc. Belladona, de asemenea n cazul durerilor violente cu senzaie de presiune n jos, abdomen foarte sensibil la atingere sau micri ale patului.

Ne gndim de asemenea, n funcie de unele stri, i la:

Pulsatilla, Sepia, Cocculus, Nux vomica, pentru psihismul lor particular , dac-l regsim la unele gravide; Calcarea fluorica, indicat dac un travaliu cu evoluie favorabil se abate pe un fga ameninttor; Kali carbonicum i Hellonias, la femei obeze.

c). Dup natere:

Timp de 12 - 24 ore nu se intervine cu nimic din punct de vedere homeopati c, asigurndu-ne c nu exist retenie de fragmente placentare.

Dup aceea se recomand totui: Arnica, 5 C.H, o priz la 2 4 ore, n caz de hemoragie, precum i China, tot diluie joas, dac parturienta a pierdut snge mult.

Aceast terapeutic ( cu China i Arnica) se poate constitui ntr-o intervenie eroic, altu i de asistena alopatic, i nainte de termenul naterii, n cazul unor drame hemoragice ce pot apare (accidente, placenta praevia, etc.).

APLICAII ALE HOMEOPATIEI N LUZIE

Dr. Ioan TELEIANU Sursa: http://teleianuhomeopat.3x.ro/Lauzia.htm

GENERALITATI Perioada post-partum pune adesea mari probleme fiind vorba nu numai de o revenir e fiziologic a funciilor organismului femeii la parametrii dinaintea sarcinii ci ai ales de o adaptare calitativ nou la noile condiii complexe de mam. Se produc ificri hormonale care pun la grea ncercare homeostazia chimismului cerebral care t la baza mecanismelor neuro-receptoare i modific astfel comportamentul general femeii.

m mod s al

A). ACUZE DE ORDIN PUERPERAL:

Se poate spune c se pot ntlni acuze la mai toate nivelurile: psihic general local (genito-urinar) spinal extremiti. a).Psihism:

Stri depresive sau depresivo-melancolice, uneori instalate chiar spre sfritul sarci nii; Stri confuzive i/sau delirante ce pot merge pn la sindroame de psihoz puerperal e xtrem de ngrijortoare. Ne gndim, n aceste situaii, la remedii, ca: Aconitum, indicat mai ales n strile de depresiune acut, cnd apare agitaia cun oscut, asociat cu teama i cu convingerea c moartea este iminent. Faa e congestionat, r e, iar persoana de obicei stenic.

Aurum metallicum, este cel mai indicat atunci cnd peste tristeea i desndejde a dus pn la disperare se adaog intenia de suicid. Tabloul este nsoit de acuze cardiace palpitaii, tensiune arterial crescut, dureri toracice;

Belladona: iese n eviden prin acuitatea semnelor, nelinitea fiind n competi e cu prbuirea psihic, mai ales dac i temperatura este ridicat i faa de aspect vultuos

Hyosciamus este remediul-cheie care era preferat n anii trecui dat fiind t abloul adesea bizar, n care se combin agitaia dezordonat, nelinitit, cu gelozia i depr marea;

Ignatia rmne remediul preferat n cazul n care deprimarea este exagerat sau nt einut de o pierdere afectiv periferic sarcinii, mama manifestndu-i suferina n mod tc etras i ndurerat, plngnd n tcere.

Pulsatilla gsete indicaie destul de frecvent prin aceea c o stare depresiv u se ntlnete mai n toate cazurile, ea innd puin timp i manifestndu-se printr-o stare d rit schimbtoare, imprevizibil, cu plns facil, uneori de tip isteric, care cedeaz la consolare i la dovezi convingtoare de tandree. Nu tolereaz deloc cldura camerei i nu a re sete. Sepia este, poate, cel mai sensibil pentru astfel de acuze, dintre remed

ii i trebuie luat n considerare printre primele. Slbiciunea, tristeea i epuizarea sun t dominate de sentimentul de indiferen pentru totul, plus constipaia, foamea contin u i decolorarea feei.

Secale cornutum este indicat ca remediu al maniei puerperale, cu manife stri necontrolate, expunndu-i corpul impudic, scrpinndu-i organele genitale pn d sn ovindu-se n cap cu minile, etc. Episodic aceste semne pot apare i n caz de avort. Natrum muriaticum, imprumut, ceva mai tranant, tabloul clinic al Pulsatill ei, cu tristee, iritabilitate, incapacitate de a se concentra i mai ales, spre deo sebire de aceasta, cu imperioasa dorin de a fi lsat n pace. Stramonium. Acest remediu va fi luat n seam n mod extrem, dac apar manii cu violen destructiv, pacienta neputndu-se odihni din cauza excitaiei, deranjndu-i pe cei din jur, avnd insomnie i o agitaie turbulent. Adesea tabloul este exacerbat de stri febrile.

Nota: Medicul homeopat poate ntmpina mari dificulti n tratamentul acestor stri, n sen ul c uneori pacientele nu rspund la remedii corect ncadrate din punct de vedere patog enic; n acest caz este bine s se verifice dac persoana respectiv nu a suportat cumva efectul unor medicamente anestezice la care se recurge adesea, n aceste stri. n ac est caz, tratamentul homeopatic poate rmne iluzoriu dac nu se intervine cu una sau dou doze de Opium, diluia 15 sau 30 C.H.

b).La nivelul strii generale:

Febre puerperale: (Kent, pag.1289): Echinacea, Lachesis, Lycopodium, Pul satilla, Pyrogenium, Rhus toxicodendron, Silicea, Sulphur, .a. Convulsii puerperale: (Kent, pag.1355): Belladona, Cicuta virosa, Hyosci amus, Stramonium; Cu orbire: Aurum muriaticum,Cocculus, Cuprum; Cu hemoragie: China, Hyosciamus, Platina, Secale.

c).La nivel loco-regional: Genital: prolaps (p.743), subinvoluie uterin (p.744), traumatism perineal, dureri arztoare uterine, etc. Rectal: prolaps post-partum (p.632), diaree n febra puerperal (Pyrogenium, Sulphur, Carbolic acid) Vezical: paralizie vezical (p.650), miciune involuntar (p.660), retenie de u rin (p.651)

d).La nivelul coloanei vertebrale i extremitilor:

Dureri dup natere, cu trimiteri multiple la repertoriu (pag.1228, 1231, 93 4, 929, 912, 1045, 1068, 1067, 1179, 910, 1068).

B). PROBLEME ALE ALPTRII:

Exist variate forme: sni dureroi n timpul alptrii; mameloane dureroase; congestia i infecia snilor; producie insuficient de lapte; oprire brusc a lactaiei; absena total de lapte; surplus de lapte n timpul lactaiei; indispoziii ale mamei legate de alptare; probleme ale nrcrii; a).Sni dureroi n timpul alptrii (turgescen mamar):

Belladona: sni tari, cu dureri sfietoare, cu pielea extrem de roie i fierbint e; durerile se agraveaz la atingere i micare iar femeia este nelinitit. Bryonia este unul din cele mai bune remedii acolo unde este o jen dureroa s. Snul poate fi fierbinte dei pielea este de culoare normal. Unii autori noteaz pred ilecia remediului pentru snul stng dar neobligatoriu.

Calcarea carbonica, prefer snul drept care este contractat i dureros, fr cldu local, deschis la culoare i umed la palpare din cauza transpiraiei. Phellandrium are calitatea de a rezolva fenomenele neplcute, dureroase, c are apar doar n timpul suptului.

Phytolacca e indicat n cazul induraiei puternice a snilor, n special cel stng devenind sensibil i dureros. Aconitum, indicat pentru dureri brute, cu efect atunci cnd priza se ia la nceput, imediat dup apariia durerilor; nu este totui un remediu uzual.

Mercurius solubilis, este consacrat strilor cu tendin la infecie i supuraie ( bcese). Snul este tare,sensibil i dureros, nsoit de cldur local i febr.

Se prefer, la toate aceste remedii, diluiile joase: 4 sau 5 C.H., Phytolacca chiar n 3, 4 D.

b).Mameloane dureroase:

Arnica: poate preveni durerile mamelonare la femei care au mai prezentat aceste acuze anterior, dndu-se chiar de la nceputul alptrii n diluia 5 sau 6 C.H.

Calendula : se poate da i ca tratament extern local, combinat cu cel inte rn, tot n diluii joase. (Un excelent preparat este cel realizat de Plantextrakt, s ub forma de unguent cicatrizant 15%) Graphites este remediul cel mai bun i eficient n cazul femeilor cu mamelo ane fisurate, sau cu taieturi mamelonare din cauza suptului, ceea ce provoac mari dureri n timpul alptrii. Castor equi: util atunci cnd Graphites nu s-a dovedit suficient n ntregime.

Chamomilla are indicaie tot n cazul mameloanelor dureroase dar fr crpturi at e evidente ca la Graphites. Femeia prezint n timpul alptrii crampe puternice n partea de jos a spatelui, regiunea sacrat i n abdomenul inferior. Nitric acid este indicat de ase menea n mameloane dureroase tot din cauza crpturilor i fisurilor, respectiv a tieturilor, simptomul dominant fiind acea durer e ca i cand mamelonul s-ar crpa n momentul suptului. Nux vomica prezint un mamelon dureros, crpat i inflamat n regiunea areolar; bineneles la o persoan cu constipaie, flatulen, stri de indigestii i iritabilitate.

Silicea rmne remediul clasic al strilor de inflamaie trenant, stimulnd proces l de vindecare, la mamelon fiind vorba tot de fisuri sau crpturi infectate, la per soane slabe , friguroase i cu evident reducere a rezistenei generale.

Sulphur, ca remediu al inflamaiei, este unul dintre cele mai bune remedii , chiar dac inflamaia nu se asociaz cu crpturile sau fisurile mamelonare. Zona intere sat este roie,congestiv i extrem de sensibil, ca o arsur, putnd apare i unele erupii le ale pielii; diaree la trezire.

c).Congestia i infecia snilor:

Poate pune n balan dac este cazul s recurgem la tratament homeopatic sau nu, dat fiin d faptul c o infecie mamar poate duce la stri toxemice grave, instalate rapid, care cer tratament cu antibiotice instituit n timp util. Ca remedii posibile, menionm:

Bryonia, este un remediu cu bune rezultate n formele timpurii; snul este t are ca piatra, sensibil la atingere i micare, cu semne iminente de formare a unui abces mamar; Belladona, merge foarte bine dup Bryonia cnd ncepe s se constituie abcesul, semnele clasice fiind sensibilitatea exagerat de mare, congestia, roeaa i cldura local. Calendula, sub forma de crem poate calma durerile i stimula reducerea cong

estiei.

Hepar sulphur este remediul consacrat al supuraiilor i are indicaie i n infec ile glandelor mamare, aprnd o iritabilitate specific precum i un tablou mai grav ca profunzime i vitez de aciune; p oate completa bine aciunea nceput sub Mercurius. Mercurius solubilis, pare cel mai indicat dac Belladona n-a rezolvat situ aia; pe lng reacia inflamatorie mult mai accentuat, apare transpiraia general, temperatuta ridicat i stare de epuizare. Phytolacca: sn tare i sensibil, persoana prezentnd dureri de cap, frisoane i ascensiuni febrile. Silicea, citat mai sus.

d).Producie insuficient de lapte:

Este categoria cea mai dramatic pentru proaspta mam i pentru anturaj

Agnus castus: fluxul de lapte se ntrerupe imediat dup declanare sau se redu ce progresiv i repede. Femeia este slab, palid i anemic, fr vlag. Asa foetida: convine cazurilor care, spre a 10-a zi observ o reducere a s ecreiei lactate pn la oprire complet.

Tipologia remediului vizeaz existena unei flatulene, cu catar respingtor i amoreal gen ralizat. Causticum: are un flux de lapte slab de la nceput, la persoan anxioas, obos it, rmas n urm cu somnul. Dulcamara, poate prin efectul ei descongestionant s permit snilor turgesceni , cu producie frnat de lapte, s reactiveze secreia mamar. Pulsatilla pare a fi, dup Agnus castus, cel mai bun remediu n cazul unui f lux slab, variabil i schimbtor, precum e i personalitatea remediului cu sensibilitile ei. Ricinus este indicat atunci cnd diminuarea laptelui este nsoit de tulburri di gestive, vom i diaree;

Urtica urens a putut rezolva situaii dificile, cnd laptele lipsete cu desvrir

, suptul fiind nsoit de nepturi, dureri i mncrime iritant nu numai n zona snilor ci i n alte pri.

Sunt recomandate, n general, diluiile joase, cu excepia remediilor care se adreseaz psihismului, atunci cnd acesta este incriminat n pierderea lactaiei.

e).Absena total de lapte:

Calcarea carbonica: prezint paradoxul: fie abunden fie absena laptelui.

Zincum metallicum: persoan cu dispoziie variabil, senzaii dezagreabile la ni velul picioarelor, pe care le mic nencetat, anxietate; n antecedente lips de reacie la remedii bine indicate;

f).Surplus de lapte n timpul lactaiei:

Borax: atrage atenia prin faptul c laptele curge spontan ntre dou alptri, fii d de consisten groas, iar cnd copilul suge la un sn apare jen sau durere n cellalt sn. Tot pe prim plan stau: teama i anxietatea, ca i nervozitatea accentuat la micrile de sus n jos, ca de exemplu cobo rtul scrilor i aplecarea. Calcarea carbonica: s-a menionat mai sus posibilitatea unui flux abundent de lapte, la o femeie lent,

supraponderal, obosit, palid, friguroas, acoperit deseori de transpiraie. China: are indicaie cnd, n urma unei producii excesive de lapte femeia prezi nt o mare slbiciune i debilitate. Natrum muriaticum: combinaie ntre congestie mamar i hipersensibilitate la ce a mai mic apsare, plus stare precar de sntate, influenat negativ de umezeal, sub orice form. Phosphorus: i la acest remediu se remarc o scurgere excesiv de lapte asocia t cu senzaie de disconfort sau clduri n cellalt sn. Pulsatilla: de regul, ofer cel mai frecvent tablou de flux variabil de lap te, uneori excesiv, care poate continua,

n mod episodic, i dup nrcare, la persoan pasiv, sensibil, cu variaii emoionale, al ze sunt agravate la caldura camerii. Rhus toxicodendron: este recomandat atunci cnd exist o sensibilitate gener al i o distensie mamar cu

sensiblitate i mncrime.

g).Indispoziii legate de alptare;

Sunt multe i diverse, cuprinse n repertorii, printre care: Refuzul laptelui de ctre sugar:

o o o o o o o o o o o o o o o o o

Calcarea phosphorica: secreie lactat cu miros neplcut sau prea apoas; Borax: lapte prea gros, vscos, pentru sugar; Rheum: secreie galben i amar; Aversiune pentru alptare: Sepia (trebuie repetata, n diluie medie: 6 -7 C.H., de 2-3 ori pe zi). Dureri de stomac de la alptare: Carbo vegetabilis; Diaree dup alptare, la sugar: Antimonium crudum, Croton tiglium, Natriu carbonic, Nux vomica. Diaree dup alptare, la femeie ce alpteaz: China, Rheum. Durere de spate alptnd: Chamomilla, Croton tiglium, Pulsatilla, Silicea. Tieturi,colici, cand copilul suge (imediat post-partum): Arnica, Chamomilla,

o o o

Conium, Pulsatilla, Silicea.

o o

Mama plnge alptnd: Lac caninum, Pulsatilla.

o o o o o o o o o o o

Dureri de cap dup alptare: Belladona, Bryonia, Calcarea c., Chamomilla, China, Dulcamara, Phosphor, Pulsatilla, Sepia, Silicea, Staphysagria.

o o o o o o o o

Dureri de dini la femeile care alpteaz: Aconitum, Arsenicum album, Belladona, Calcarea c., Dulcamara, Mercurius, Nux vomica, Phosphorus,

o o

Staphysagria, Sulphur.

Dureri de dini n timpul alptrii: China.

Griji,bti de cap din cauza agalactiei: Causticum

Durere uterin acut, sau metroragie, sau lochii, cand copilul suge: Silicea.

Tuse, sau expectoraie, n timpul alptrii: Ferrum metallicum.

o o o

Dureri de coloan, spasme, crampe, pe durata alptrii: Arnica, Chamomilla, Pulsatilla.

Erupii cutanate n timpul alptrii: Sepia.

Tremurturi dup ce a dat sn: Oleandrum.

Slbiciune general la femeie ce alpteaz: Carbo animalis, o China,

Oleandrum,

Phosphoric acid.

Pierderea libidoului n timpul perioadei puerperale:

o Arnica: mama e lipsit de energie, se simte plictisit, nu e n apele ei nc de la naterea copilului (6 CH); o China: oboseal accentuat, epuizare total, fara energie sau interes;

o Pulsatilla: fire schimbtoare, cu impuls libidinal slab, lips de ncredere, grij , ndoieli privind rolul su; o Sepia: cel mai bun remediu, dac exist constipaie,rceal, epuizare, iritabilit ate i indiferen.

Incapacitate de a restabili ciclul normal dup natere:

o Pulsatilla: cel mai frecvent, la tipologia cunoscut, cu frigurozitate, l ips de sete, plns, etc. o o Sepia: constipaie accentuat, foame, epuizare iritabil. Sulphur: cnd primele dou nu dau rezultat; diaree frecvent.

Tendin la obezitate dup natere: Calcarea carbonica, Phytolacca Berry (tinctu ra mama, 5 picturi pe zi);

Dup felul obezitii: o o o ; o Obezitate cu retenie hidric: Natrium muriatic Obezitate asociat cu metabolism lent: Thyroideum; Obezitate asociat cu constipaie: Bryonia, Nux vomica, Sepia (des indicat) Obezitate cu un apetit ce nu poate fi satisfcut: Sulphur, Sepia;

o Obezitate cu poft nesbuit de a mnca: Natrium muriatic, Lycopodium, Pulsatil la (dulciuri,creme)

h).Probleme ale nrcrii:

o o o o o o o o o

Lactaie i dup nrcare: Conium, Pulsatilla, care este marele remediu de reglare a secreiei lactate; Tumefacie mamar cu secreie lactat: Asa foetida, Cyclamen, Tuberculinum. Convulsii, ca urmare a suprimrii laptelui: Agaricus; Dureri, jen mamelonar dup nrcare : Dulcamara; Diaree, dup nrcare: Argentum nitricum, China.

Fr ndoial c aria de ntindere, ca i varietatea acuzelor legate de sarcin i luzie, e t mai larg, ea presupunnd o atent investigaie clinic i o repertorizare ireproabil, n aici mai mult ca oricnd, fiind vorba de a ajuta cu adevrat dou viei, a mamei i a cop ilului de abia nscut, diletantismul n homeopatie nu poate fi tolerat. Aici, tiina de a stabili remediile indicate trebuie s se mbine cu tiina manierii diluiilor i gsirii omentelor favorabile de administrare, dar mai ales cu tiina stoprii tratamentului l a momentul oportun.