Durerile de cap (cefaleea) datorate starilor de tensiune

Generalitati
Sus
Cefaleea datorata starilor de tensiune se manifesta printr-o durere constanta
sau senzatie de apasare la nivelul fruntii si tamplelor sau la nivelul cefei si
gatului. De obicei cefaleea are o intensitate medie sau usoara si nu
impiedica efectuarea activitatilor zilnice. Pot insa exista cazuri in care
durerea este severa, continua sau intermitenta.
Acest tip de cefalee este comun si are tendinta de recurenta, in special in
perioadele de stres. Episoadele de cefalee datorata tensiunii pot dura de la
30 de minute pana la cateva zile.
Cuprins articol
1. Generalitati
2. Cauze
3. Simptome
4. Mecanism fiziopatogenic
5. Factori de risc
6. Consult de specialitate
7. Expectativa vigilenta
8. Medici specialisti recomandati
9. Investigatii
10.
Tratament
11.
Profilaxie
Cauze
Sus
Cauzele cefaleei datorata tensiunii nu sunt determinate. Specialistii
considera ca exista mai multi factori ce pot determina acest tip de cefalee. In
trecut se considera ca un rol important in determinarea cefaleei era dat de
spasmul sau tensiunea musculaturii de la nivelul gatului, fetei, mandibulei
sau scalpului. Acum se considera ca poate avea un rol important si
modificarea compozitiei chimice a creierului.
Simptome
Sus
Simtomatologia cefaleei datorata starilor de tensiune include:
- o durere constanta ce nu pulseaza; de obicei senzatia de durere sau
presiune este bilaterala;
- senzatie de apasare, strangere la nivelul fruntii;
- durere acuta la nivelul tamplelor sau la nivelul gatului si cefei.
Spre deosebire de migrene, durerile de cap datorate starilor de tensiune nu
se asociaza cu greata, varsaturi, sensibilitate la lumina si la zgomot si nu
sunt asa de puternice incat sa interfere cu activitatea zilnica. Episoadele de
dureri de cap datorate tensiunii dureaza intre 30 de minute si cateva zile. Se
considera ca aceste dureri sunt cronice atunci cand apar pentru o perioada
mai mare de 15 zile sau o luna.
Durerile cronice de cap datorate tensiunii, se asociaza frecvent cu alte
afectiuni de genul anxietatii sau depresiei. Desi nu se intampla frecvent,
cefaleea poate fi provocata si de tumori sau de infectii.

Mecanism fiziopatogenic
Sus
Cefaleea datorata starilor de tensiune reprezinta una dintre cele mai
frecvente forme de cefalee. Aceasta poate fi provocata de
stres, anxietate, depresie, foame, furie, oboseala, extenuare, pozitie
incorecta si tensiune musculara. Durerile de cap se pot instala lent sau
brusc. Pozitia sezanda indelungata sau pozitia incorecta, incomoda si
tulburarile de vedere, pot de asemenea sa declanseze durerile de cap.
Cefaleea poate sa dispara dupa relaxare sau dupa administrarea unui
medicament de genul aspirinei sau ibuprofenului.
Cefaleea datorata starilor de tensiune poate dura intre 30 de minute si 7 zile.
In cazul in care apar cel putin 15 episoade de cefalee pe luna, pentru o
perioada de 6 luni, se poate considera ca este cefalee cronica. Cefaleea
cronica poate determina anxietate si depesie, care la randul lor pot
determina cefalee. Terapia ajuta la reducerea frecventei sau sistarea
durerilor de cap datorate starilor de tensiune.
Factori de risc
Sus
Persoanele cu varste intre 30 si 39 de ani au riscul cel mai mare de a
dezvolta cefalee datorata starilor de tensiune; pe masura ce se inainteaza in
varsta scade riscul.
Aproximativ 2% dintre persoane au cefalee datorata starilor de tensiune.
Simptomele pot debuta in copilarie, dar au o frecventa mai mare la adulti si
sunt legate de evenimente stresante.
Consult de specialitate
Sus
Persoanele care au cefalee si care au fost diagnosticate anterior cu cefalee
datorata starilor de stres, trebuie sa apeleze de urgenta la medic in cazul in
care:
- apare o durere intensa de cap, ce se instaleaza brusc si pare diferita de
durerile anterioare
- sunt prezente simptome de accident vascular cerebral.
Simptomele de accident vascular cerebral pot fi:
- paralizie, senzatie de amorteala instalate brusc, senzatie de slabiciune la
nivelul fetei, bratului sau piciorului, in special daca sunt pe o singura parte a
corpului
- senzatie de ameteala sau tulburari de mers
- tulburari de vedere aparute brusc
- tulburari de vorbire sau de constienta instalate brutal
- tulburari de mers sau de mentinere a pozitiei.
Persoana cu cefalee trebuie sa se prezinte de urgenta la medic in cazul in
care:
- apare febra
- apare imposibilitatea de a misca gatul
- se instaleaza greata, voma
- durerea de cap nu cedeaza intr-un interval de 24 de ore.
Este indicata monitorizarea cu atentie a starii de sanatate si prezentarea la
medic in cazul in care:

- cefaleea nu cedeaza in 1-2 zile sau trezeste persoana din somn

- episoadele dureroase se intensifica sau cefaleea este mai puternica
- apar simptome noi
- apar prombleme legate de administrarea unor medicamente
- persoanele cu varsta peste 50 de ani au cefalee din ce in ce mai frecventa
- cefaleea se instaleaza dupa exercitiile fizice, activitatea sexuala, tuse sau
stranut
- activitatea zilnica este perturbata de durerile de cap (de exemplu este
necesar frecvent sa se lipseasca de la servici sau de la scoala din cauza
durerilor de cap).
Expectativa vigilenta
Sus
In cazul in care durerile dde cap se amelioreaza de la sine nu va fi nevoie de
tratament. In cazul in care durerile se accentueaza si sunt din ce in ce mai
frecvente, medicul va hotari ce este de facut. Expectativa vigilenta si
administrarea de medicamente ce nu necesita reteta, sunt metodele folosite
cel mai frecvent in cazul durerilor de cap provocate de starile de tensiune ce
nu afecteaza activitatea zilnica.
In cazul in care apar mai mult de 15 episoade de cefalee pe luna pentru o
perioada mai mare de 6 luni, se indica administrarea unui tratament pentru
cefalee cronica.
Medici specialisti recomandati
Sus
Majoritatea medicilor pot sa diagnosticheze si sa trateze durerile de cap
datorate starilor de tensiune. Poate fi necesar consultul urmatorilor medici:
- medicul de familie
- medicul de medicina interna
- medicul neurolog, in cazul durerilor ce nu se amelioreaza sub tratament.
In cazul in care se presupune ca durerile ar fi produse de o stare depresiva
sau de anxietate, se indica consultul unuipsihiatru sau psiholog.
Investigatii
Medicul poate pune diagnosticul de dureri de cap produse de starile de
tensiune, prin anamneza privind stilul de viata si prin examinarea fizica.
Este important de realizat diagnosticul diferential intre durerea de cap
provocata de starile de tensiune si alte tipuri de dureri de cap (de exemplu
migrene), deoarece simptomele pot fi asemanatoare dar tratamentul variaza.
De obicei migrenele se insotesc de durere in ambele parti ale capului, pe
cand cefaleea datorata starilor de tensiune este unilaterala.
Pot exista anumite cazuri in care cefaleea este produsa de alte afectiuni, ca
tumorile cerebrale sau anevrismele. Medicul poate indica anumite
investigatii pentru a exclude alte cauze de cefalee.
Aceste investigatii pot fi:
- punctie lombara: o examinare ce presupune recoltarea unei cantitati mici
de lichid din canalul medular; acest fluid (lichid cefalorahidian) va fi
examinat pentru detectarea semnelor de infectie;
- electroencefalograma: este o investigatie ce inregistreaza activitatea
electrica a creierului, prin utilizarea de senzori ce vor fi atasati de cap si

conectati la un computer;
- RMN: utilizeaza campul magnetic si unde radio pentru a realiza imagini ale
creierului;
- CT: o investigatie ce utilizeaza razele X pentru a realiza imagini detaliate
ale structurilor organismului.
Unii parinti sunt foarte ingrijorati atunci cand copilul manifesta dureri de cap
si vor sa excluda alte cauze de cefalee prin efectuarea de analize multiple.
Totusi, medicul poate evalua cefaleea copilului fara a fi nevoie de analize
extensive. Copiii ce prezinta dureri de cap, sunt monitorizati timp de 6 luni
sau mai mult dupa momentul aparitiei durerilor.
Tratament
Sus
Durerile de cap pot diminua dupa administrarea de medicamente ce nu
necesita prescriptie, ca antiinflamatoarele nesteriodiene (de genul ibuprofen
sau aspirina). In cazul in care durerile sunt severe poate fi necesara
administrarea de medicamente cu reteta, de genul antidepresivelor, pentru a
reduce frecventa si intensitatea durerilor. De asemenea pot fi incercate
terapii complementare (acupunctura sau meditatia), pentru a diminua stresul
si astfel vor fi prevenite durerile de cap.
Tratament medicamentos
La debutul primelor dureri provocate de starile de tensiune se pot administra
medicamente ce nu necesita reteta. Acestea au efecte adverse mai putine
decat medicamentele ce se dau cu reteta. De asemenea durerile de cap
provocate de starile de tensiune pot fi prevenite prin descoperirea cauzelor
care le produc, de exemplu stres sauanxietate si evitarea lor.
Medicamente ce nu necesita reteta. Antiinflamatoarele nesteriodiene (de
genul Aspirinei sau Ibuprofenului) de obicei, reduc durerea de cap provocata
de starile de tensiune. Trebuie evitata administrarea de antiinflamatoare
nesteriodiene mai mult de 3 ori pe saptamana, deoarece pot aparea dureri
de cap de rebound. Durerile de cap de rebound sunt diferite de durerile de
cap datorate starilor de tensiune. De obicei se declanseaza in momentul in
care medicamentul si-a terminat efectul, astfel fiind nevoie de o noua doza.
Eventual se pot produce deureri de cap de fiecare data cand se opreste
administrarea medicamentului.
Medicamente ce necesita reteta. In cazul in care medicamentele ce nu
necesita reteta nu au oprit durerile de cap, medicul poate recomanda
administrarea de medicamente mai puternice, ce necesita reteta.
Agentii terapeutici cel mai des folositi sunt:
- antidepresivele: in general amitriptilina administrata zilnic reduce frecventa
si intensitatea durerilor de cap provocate de starile de tensiune;
- anxiolitice de genul buspironei, in cazul in care durerile de cap sunt
provocate de anxietate;
- anticonvulsivante, in special divalopex sodat, ce reduce frecventa si durata
durerilor de cap provocate de starile de tensiune;
- relaxanti musculari, de genul tiazinidei, in cazul in care tensiunea
musculara cauzeaza durerile de cap.

In unele cazuri medicul poate prescrie medicamente de

genul barbiturice sau narcotice, atunci cand alti agenti sunt ineficienti. Acesti
agenti pot da dependenta si trebuie administrati numai ocazional.
De retinut!
Anumite medicamente pentru durere interactioneaza cu alte medicamente,
de aceea este necesar sa se comunice medicului toate medicamentele ce se
administreaza si alte terapii alternative ce sunt efectuate de pacient, inainte
de a incepe administrarea de antialgice.
Adultii si copii ce iau antidepresive trebuie monitorizati permanent pentru ca
exista riscul de suicid. Acest lucru este important, in special in cazul in care o
persoana incepe tratamentul cu antidepresive sau cand sunt modificate
dozele.
Semnele alarmante includ anxietatea crescuta, atacuri de panica, agitatie,
iritabilitate, insomnie, impulsivitate, ostilitate si manie. Este important de
urmarit aceste simptome la copii, deoarece copiii au un control mai mic al
impulsurilor, decat adultii si de aceea riscul de suicid este mai mare la copii.
Nu este recomandata oprirea administrarii de antidepresive. Este indicata
monitorizarea atenta a persoanelor ce iau antidepresive.
Tratarea stresului
Eliminarea sau diminuarea stresului, a depresiilor sau anxietatii, pot reduce
frecventa durerilor de cap datorate starilor de tensiune. Cea mai buna
terapie in cazul acestor dureri include administrarea de medicamente in
combinatie cu terapii pentru reducerea stresului.
Terapii de reducere a stres-ului nemedicamentoase:
- biofeedback, o metoda de relaxare, ce ajuta la realizarea controlului unei
functii a organismului ce nu se afla in mod obisnuit sub control voluntar, de
genul tensiunii musculare
- exercitii de relaxare, in care persoana se concentreaza pe relaxarea fiecarei
grupe musculare in parte
- acupunctura, ce consta in introducerea unor ace fine la nivelul pielii, in
anumite zone ale organismului, pentru a produce fluxuri de energie de-a
lungul unor meridiane ale organismului (acupunctura poate fi utila in
tratamentul durerilor de cap)
- stimulare electrica nervoasa transcutanata, ce determina diminuarea
durerii
- terapie cognitiv-comportamentala sau terapii de solutionare a problemelor
in cadrul sedintelor terapeutice psihologice
- yoga
- meditatia.
Tratament de intretinere
Este important de realizat o formula terapeutica optima pentru controlulul
durerilor de cap provocate de starile de tensiune, in special pentru cele
cronice. Medicul trebuie sa lucreze impreuna cu pacientul, pentru a realiza
cea mai buna metoda terapeutica pantru a diminua sau preveni durerile de
cap. De obicei tratamentul de intretinere consta in administrarea de
medicamente pentru indepartarea durerii si practicarea de tehnici de
reducere a stresului, de genul meditatiei sau exercitiilor de relaxare.
Tratamentul de intretinere implica descoperirea agentului medicamentos

care este cel mai potrivit pentru durerea de cap, identificarea cauzelor ce
determina durerile de cap si evitarea durerilor de cap de rebound provocate
de utilizarea in exces a antialgicelor.
Tratament in cazul agravarii bolii
In cazul in care durerile de cap nu cedeaza in urma tratamentului, medicul
poate incerca o noua formula terapeutica. Schimbarea medicamentelor,
administrarea de alt tip de antialgice sau administrarea zilnica de
antidepresive pot imbunatati simptomele si reduce frecventa durerilor de cap
provocate de starile de tensiune. In cazul in care au fost deja incercate mai
multe formule terapeutice si nu au avut efect, medicul poate indica
efectuarea de analize suplimentare de genul RMN sau CT pentru a exclude
alte cauze de cefalee.
De retinut!
Chiar si cu tratament, durerile de cap provocate de starile de tensiune pot
aparea. Alegerea unui agent medicamentos eficient poate necesita mai mult
timp. Pot fi necesare cateva incercari pana la descoperirea medicamentului
care va functiona cel mai bine pentru acel pacient.
In cazul in care se presupune ca depresia sau anxietatea ar fi cauza durerilor
de cap, este necesar sa se discute cu medicul pe aceasta tema. In aceste
conditii sunt posibile eliminarea si reducerea frecventei durerilor de cap
provocate de starile de tensiune, cu tratament potrivit.
Au fost facute cateva cercetari privin utilizarea toxinei botulinice tip A (BTXA) in tratamentul durerilor de cap provocate de starile de tensiune.
Rezultatele acestor teste sunt mixte. Botulina este injectata in muschii fetei
si ai gatului pentru a reduce spasmul muscular ce se presupune ca ar cauza
durerilor de cap. Totusi, botulina poate provoca slabiciune a musculaturii
faciale si va afecta inghititul. Mai multe cercetari sunt in realizare, pentru a
determina daca botulina poate (sau nu) fi utilizata in tratamentul durerilor de
cap datorate starilor de tensiune.
Tratament ambulator (la domiciliu)
Exista mai multe optiuni terapeutice ce pot fi realizate la domiciliu, pentru a
reduce frecventa si severitatea durerilor de cap datorate starilor de tensiune.
Diminuarea stresului, efectuarea de exercitii fizice regulate, alimentatia
sanatoasa si gasirea unor cai de a aborda depresia si anxietatea, pot fi utile
pentru diminuarea durerilor de cap.
Pot fi incercate urmatoarele:
- gasirea de cai noi de a aborda situatiile stresante: probabilitatea de a avea
dureri de cap legate de starile de tensiune este mai mare in timpul
perioadelor stresante;
- efectuarea de exercitii de relaxare, pentru a reduce tensiunea musculara si
stresul (pot scadea frecventa si intensitatea durerilor de cap);
- administrarea de medicamente prescrise de medic, pentru a preveni si
trata cefaleea; acest lucru va preveni de asemenea aparitia durerilor de cap
de rebound, ce pot aparea in cazul folosirii in exces a antialgicelor

(medicamente ce inlatura durerea);

- identificarea triggerilor pentru durerile de cap poate fi utila; de asemenea
este indicat sa se tina un calendar al durerilor, pentru a stabili daca sunt mai
frecvente sau mai severe.
In cazul in care durerile de cap sunt provocate de depresie sau de anxietate,
este necesar consultul de specialitate. Tratamentul optim pentru aceste
afectiuni poate determina reducerea frecventei durerilor de cap, pe langa
eliminarea simptomelor de anxietate sau depresie.
Durerile de cap datorate starilor de tensiune la copii
In cazul in care durerile de cap datorate starilor de tensiune apar la copii, ele
pot fi legate de situatiile stresante de la scoala, de genul lucrarilor de control
sau alte evenimente legate de scoala (competitii, serbari). Durerile de cap
pot fi provocate si de somn insuficient. Poate fi necesar intocmirea unui
calendar al durerilor, pentru a determina cauzele acestora. Trebuie discutat
cu medicul pentru stabilirea unui tratament optim. In cazul in care durerile
nu se amelioreaza sub tratament, trebuie consultat medicul.
Tratament chirurgical
Nu exista tratament chirurgical pentru durerile de cap provocate de starile
de tensiune
Profilaxie
Sus
Frecventa si severitatea durerilor de cap provocate de starile de tensiune pot
fi prevenite prin reducerea tensiunii musculare si evitarea triggerilor, de
genul anxietate, stres, oboseala, foame, furie, pozitia inadecvata, sau
extenuare.
In cazul in care durerile de cap sunt datorate tensiunii musculare din gat,
umeri sau spate, trebuie corectata pozitia si postura in cadrul activitatilor
zilnice.

Cefaleea, sau durerea de cap, este cel mai frecvent simptom pentru care pacientii se
prezinta la medic. 85% dintre europeni acuza periodic dureri de cap.
Cefaleea poate fi clasificata in doua categorii.
1. Prima clasa, cefaleea primara, apare in absenta altor simptome. Cele mai
cunoscute tipuri din aceasta categorie sunt migerna si cefaleea tensionala.
2. A doua clasa este reprezentata de cefaleea secundara care apare ca rezultat al
unei alte patologii. Spre exemplu, cefaleea din sinuzita, tulburari vasculare,
secundara unui traumatism sau administrarii unor medicamente.
Subiectul acestui articol il constituie prima clasa, cefaleea primara, cea care apare
"fara motiv".

Cefaleea tensionala
Cefaleea din starile tensionale apare, asa cum ii spune si numele, in
momente de stres, de foame, depresie, agitatie, anxietate, oboseala s.a.
Mecanismul de aparitie a durerii nu este complet cunoscut. Se pare ca
situatiile de stres determina modificari in compozitia chimica sanguina de
la nivelul creierului.
Semne si simptome
- dureri de cap cu senzatie de presiune, de apasare
- durerea este bilaterala, nepulsatila
- durata durerii este de aproximativ 30 min, insa, in situatii exceptionale, poate dura
si saptamani sau chiar luni
- se asociaza cu stare de agitatie si de oboseala
- nu se asociata cu greata, varsaturi
Diagnostic
Se face pe baza unei anamneze atente. In cazul suspiciunii unei alte afectiuni se
poate face elecrtoencefalograma, RMN, CT, punctie lombara.
Diagnostic diferential
Se face cu cefalee secundara, migrena, meningita, accident vascular cerebral (AVC),
anevrisme, tumori s.a.
Tratament
In cazul cefaleei tensionale durerea cedeaza la antiinflamatoare nesteroidiene (AINS)
precum aspirina sau ibuprofenul.
Totusi, acest tratament este simptomatic. La fel ca in oricare alta patologie, trebuie
tratata cauza care, in aceasta situatie este reprezentata de stres. In vederea
reducerii acestuia se poate apela la ajutorul unui psiholog sau la medicina
alternativa. In mod evident, un prim pas este reprezentat si de reducerea stresului
prin eliminarea motivelor care il cauzeaza.
Migrena
Migrena este caracterizata de dureri mult mai mari decat cele din cefaleea
tensionala. In cazul cefaleei din migrena individul nu isi mai poate desfasura
activitatile zilnice.

Cauza migrenelor nu a fost pe deplin elucidata. Se pare ca transmiterea genetica

joaca un rol important in aparitia acesteia. O alta cauza probabila este modificarea
calibrului vaselor de la nivelul creierului (fie prin vasoconstrictie - micsorarea
diametrului, avand ca rezultat un debit cerebral scazut, fie prin vasodilatatie marirea calibrului asociata cu un debit sanguin cerebral crescut).
Semne si simptome
- dureri de cap care cresc in intensitate pana la aparitia episodului migrenos in care
respectiva persoana nu isi mai poate desfasura activitatea

- durerea este unilaterale (doare jumatate de cap), pulsatila

- durata durerii este de aproximativ 4-5 ore, insa poate dura si cateva zile
- se asociaza cu greata, varsaturi, fotofobie (sensibilitate la lumina)
- durerea are caracter recidivant
Diagnostic
Se face pe baza unei anamneze atente. In cazul suspiciunii unei alte afectiuni se
poate face elecrtoencefalograma, RMN, CT, punctie lombara.
Tratament
Nu exista un tratament definitiv pentru migrena. Este posibila insa ameliorarea
simptomelor cu ajutorul unor medicamente care sa inlature starea generala proasta.
De exemplu, pentru durerea de cap se pot folosi antiinflamatoare nesteroidiene
(aspirina), pentru greata si varsaturi, antiemetice (Motilium este de preferat fiindca
nu strabate bariera hematoencefalica si nu da la randul sau stari de greata. In situatia
in care durerea nu cedeaza la aceste medicamente este necesar un consult de
specialitate si eventual administrarea de calmante mai puternice recomandate numai
de medic.
In cazul in care migrena are drept principala cauza depresia, este indicat consultul
unui psiholog.

Migrenele, tumorile cerebrale, hipo sau hipertensiunea sunt cele mai frecvente afeciuni
care se manifest prin dureri de cap, care nu cedeaz la tratament nici dup 24 de ore.
O durere de cap ce nu trece cu un tratament la o zi de la debut poate fi cauza unei
afeciuni mai grave, de genul tumorilor cerebrale, benigne sau maligne, hiper sau
hipotensiune. n acest caz, e indicat s mergei la medic pentru depistarea precoce a
cauzei.
"Dac durerea nu poate fi tratat doar cu paracetamol sau aspi rin nseamn c
necesit o abordare complex (consult la neurologie, psihiatrie, neurochirurgie) i o
serie de investigaii specifice: radiografie cranio-cerebral, radiografii de coloan cer
vical, CT sau RMN", explic Andreea Zaharia, medic de familie n cadrul cabinetului
Cristal Me dical din Capital.
Stresul, una dintre cauze
"Durerea de cap cea mai frecvent este vasomotorie i e cauzat de stres. Poate fi
episodic sau cronic", explic Zaharia. n cazul durerilor episodice, simptomele se
manifest mai puin de 15 zile ntr-o lun. De regul, durerile debuteaz treptat, apar la
mijlocul zilei i se pot manifesta de la 30 de minute pn la cteva zile, afectnd
fruntea, tmplele, cre tetul capului i prile sale laterale.
Durerea de cap cronic dureaz peste 15 zile pe lun. Simptome asociate: oboseala
cronic, starea de iritabilitate, nervozitate, anxietate, insomnie, dureri de cap la trezire,
tulburri de concentrare, sensibilitate la zgomot i lumin, dureri musculare generalizate
i, uneori, stri de vom.
"Printre cauzele cele mai frecvente ale acestei stri se numr surmenajul intelectual
sau fizic, nerespectarea ritmului somn-veghe, stri de foame. Se adaug situaiile

conflictuale, schimbrile meteorologice, intoxicaiile cronice, alcoolismul, tutunul, abuzul

de cafea", adaug Zaharia.
Migrena, mai ales la femei
Migrena e o durere de cap intens, cu o durat de 4 pn la 72 de ore, care se repet.
Apare mai ales la femeile cu nevroze, afeciuni hepatice, gastrice, tulburri hormonale,
patologii biliare sau n parazitoze intestinale. "Migrena apare adesea unilateral n
regiunea frontal sau la tmple i se extinde treptat", explic medicul. Simptomele sunt
periodice i pot fi nsoite de sensibilitate la frig sau la zgomot.
Durerea de cap dat de hipertensiune sau hipotensiune apare n special dimineaa, e
asociat cu ameeli, tulburri de vedere, vjituri n urechi i e localizat predominant n
regiunea occipital (la ceaf). Poate preceda i un accident vascular.
Cnd are o cauz sinusal, durerea se manifest la nivelul pomeilor, frunii sau
rdcinii nasului i se intensific la mi carea brusc a capului, la tuse sau la strnut.
Se pot aduga i alte simptome: rinoree (nas care curge), urechi nfundate, febr.
Cefaleea persistent, care evolueaz pe parcursul mai multor sptmni i care se
accentueaz mai ales dimineaa, poate indica o tumor cerebral malign, mai ales
dac e nsoit de vrsturi. "E important s nu neglijai aceste simptome, fiindc
tumorile cerebrale depistate din timp au anse mai mari de recuperare", spune Zaharia.
1.

5 tipuri de dureri de cap

Medicina
Durerea de cap tensionata
Majoritatea durerilor de cap sunt dureri tensionate cauzate de stress si se repeta destul
de des. De obicei nu prezic ceva grav, dar pot fi foarte greu de suportat si de trait cu
ele. Nu se stie exact ce cauzeaza durerea de cap tensionata. Ea poate dura de la 30 de
minute la cateva zile. Ca tratament se pot lua pastile prescrise de doctor sau de
farmacist.
Durerile de cap de tip ciorchine
Aceste dureri afecteaza mai mult barbatii decat femeile si apar in grupuri sau in cicluri.
Se declanseaza subit si sunt foarte severe si istovitoare, fiind localizate intr-o singura
parte a capului. Provoaca lacrimari ale ochilor si congestie nazala pe aceeasi parte a
fetei. In timpul unui atac, suferinzii nu au stare si nu pot sta intinsi in pat. Printre
declansatorii acestor dureri se numara: fumatul, alcoolul, problemele de somn (cel mai
bine ar fi sa va treziti si sa va culcati la aceeasi ora si nu dormiti dup-amiaza), stressul.
Ca tratament, doar medicamente impotriva durerii, prescrise de doctor.
Durerile de sinusuri
Cand un sinus se inflameaza, de obicei, din cauza unei infectii, el cauzeaza durere. De
obicei e insotit de febra si se poate depista cu ajutorul unui RMN sau al unei
tomografii.Durerile de cap provocate de sinusuri pot fi tratate cu ajutorul antibioticelor,
antihistaminicelor sau decongestionatelor.
Durerile de cap de tip recul
Folosirea excesiva a calmantelor pentru incetarea durerii de cap, poate duce... tot la
dureri de cap. Vinovatii" sunt aspirina sau ibruprofenul.Una dintre teorii sustine ca prea

multa medicatie poate excita creierul si astfel se pot

declansa mai multe dureri. Alta sustine ca durerea reapare
imediat ce medicamentul scade in fluxul sanguin.
Migrenele
Durerile migrenoase provin dintr-o problema neurologica
care circula in familie si sunt definite de anumite criterii:

cel putin cinci episoade de durere anterioare

durata de la patru ore inspre 72

cel putin doua din aceste simptome: durere pe o singura parte a capului, durere
palpitanta, durere crescatoare de la foarte usoara pana insprea foarte puternica,
durere ce impiedica activitatea zilnica

cel putin una dintre simptomele asociate: greata sa stari de voma, sensibilitate la
lumina si la zgomote.
Un atac migrenos poate fi anticipat de distorsiuni vizuale (linii valurite sau puncte) sau
amortirea mainilor.
O migrena este o forma de durere de cap vasculara. Migrena este cauzata de
vasodilatatie (o largire a vaselor de sange) ce cauzeaza eliberarea de substante
chimice din fibrele nervoase ce inconjoara arterele din creier. Substantele chimice
cauzeaza inflamatie si provoaca durere. Marirea dilatarii cauzeaza dureri mai mari.
Migrenele activeaza sistemul nervos simpatic din corp. Acest sistem nervos simpatic
este vazut ca o parte a sistemului nervos ce cauzeaza raspunsul primar la stres si
durere, iar acesta poate sa provoace multe dintre simptomele asociate migrenelor. De
exemplu, activitatea marita a acestui sistem nervos simpatic din intestin poate provoca
greata, varsaturi sau diaree.
Activitatea acestui sistem intarzie de asemenea golirea stomacului in intestinul subtire si
previne medicamentelor administrate oral sa intre in intestin si sa fie absorbite. Acesta
este motivul pentru care medicamentatia luata contra migrenei nu este eficienta.
Marirea activitatii sistemului simpatic poate scadea circulatia sangelui si provoaca o
paloare a fetei, racirea mainilor si picioarelor. Un alt efect este sensibilitatea la lumina
sau o vedere intetosata.
Migrenele ne impiedica sa lucram si ne reduce activitatea zilnica, insa din pacate inca
nu pot fi bine diagnosticate si tratate. Mai putin de jumatate din ce care au migrene sunt
diagnosticati de catre doctori.
Durerile de cap afecteaza foarte multi oameni, iar tratamentul lor difera. Iata care
sunt cele mai comune tipuri de dureri de cap si remediile fiecareia!
Durerile de cap induse pe cale orala
Epicentrul dureri de cap nu se afla in cap, ci mai degraba in gura sau in
maxilar. Desi aceste dureri pot fi simtite toata ziua, ele sunt mai intense
dimineata (dupa o noapte de scrasnit dintii in somn) sau ziua (in perioadele
stresante, cand iti scrasnesti dintii). Ai nevoie de tratament la dentist pentru a
rezolva problema ocluziei (muscaturii), deoarece aceasta iti provoaca durerile
de cap si de gat.
Durerile de cap migrenoase
Aceste dureri sunt de-a dreptul incapacitante, asociate cu greturi, varsaturi,
vedere incetosata si sensibilitate la lumina si la sunete. Se stiu putine despre

cauza exacta a migrenelor, iar tratamenteleinclud o serie intreaba de tehnici:

acupunctura, metode de relaxare, suplimente cu vitamina B12 si magneziu,
medicamente pe baza de triptani, injectii cu botox.
Durerile de cap provocate de abuzul de medicamente
Iei medicamente pentru a scapa de dureri, nu pentru a le agrava! Insa expertii
ne avertizeaza ca un nou tip de durere ce devine din ce in ce mai comuna este
cea provocata de abuzul de medicamente contra durerii de cap. Daca iei
medicamente, dar durerea de cap tot nu dispare, s-ar putea sa suferi de
aceasta boala. Aspirina, acetaminofenul sau ibuprofenul pot determina dureri
de cap mai frecvente. In acest caz, tratamentele variaza in functie de pacient
si de severitatea durerilor de cap.
Durerile de cap induse de sinusuri
Fie ca sunt provocate de infectii ale sinusurilor sau de alergiile sezoniere,
aceste dureri de cap sunt simtite adanc in frunte, in obraji sau intre
sprancene. Durerile de sinusuri se intensifica brusc la miscarile capului (cand
persoana se apleaca dupa un obiect), deoarece mucusul se aduna si
presiunea se modifica in cavitatile sinusale. Se recomanda decongestionante,
antihistaminice si antibiotice.
Durerile de cap provocate de somn
Petrecerile care se intind pana tarziu in noapte pot avea mai multe consecinte
a doua zi decat ochii umflati si pofta de cascat. Lipsa somnului provoaca
dureri de cap intense, ce pot fi anihilate cu acetaminofen sau ibuprofen.
Acestea nu functioneaza la infinit, fiind necesare mai multe ore de somn.
Durerile de cap datorate stresului
Seful care-ti face viata grea, sanatatea copiilor, cainele vecinului care latra
cand ti-e lumea mai draga - toate acestea sunt surse de stres ce provoaca
dureri de cap. Ia o pastila si incearca sa reduci pe cat posibil factorii
stresanti.
Durerile de cap tensionate
Expertii estimeaza ca acestea sunt cele mai comune tipuri de dureri de cap
ale adultilor. Cauzele lor pot fi; oboseala, foamea, expunerea la mirosuri
puternice chiar si parfumul iubitului. Tratamentul include acetaminofen sau
ibuprofen, iar pentru durerile cronice medicul poate prescrie antidepresive.
Durere de cap
Orice durere de cap, indiferent de cauza ei.
Cefaleele, numite de obicei dureri de cap, sunt localizate pe bolta craniana.
Evolutia lor este foarte variabila, de la cateva ore la cateva zile, accesele
putand sa se repete timp de mai multi ani.
Tipuri de cefalee - Clasic, se disting trei tipuri de cefalee:
- cefaleele psihogene, foarte frecvente, sunt consecinta unei oboseli, a

unor tulburari psihologice benigne (anxietate,stress), chiar si a unei

veritabile depresiuni. tensiunea psihica poate provoca o contractie exagerata
a muschilorcefei, cu iradierea durerii spre cap. Cefaleele psihogene sunt
permanente si pot obliga o incetinire moderata a activitatilor individului.
Evolutia lor este cronica.
- migrenele afecteaza aproximativ 5-10% din populatia globului. Cauza lor
primitiva este necunoscuta, dar se stie ca are loc o constrictie urmata de o
dilatare a anumitor artere ale capului si ca exista adesea un teren familial. In
general, durerea este intensa, pulsatila, localizata la jumatate din craniu,
asociata cu tulburari digestive (senzatie de greata, voma), exacerbata de
lumina, zgomot, activitate fizica. Evolutia este cronica si paroxistica: se
observa crize de frecventa foarte variabila (de la una pe an la cateva pe
luna), durand intre doua ore si cateva zile.
- cefaleele simptomatice nu constituie ele in sine o boala, dar sunt
simptomul unei afectiuni organice, in special a bolii Horton, a unor afectiuni
oculare (glaucom, tulburari de vedere), otorinolaringologice (sinuzita, otita),
dentare sau reumatologice (artroza cervicala). Ele sunt uneori declansate
de hipertensiunea arteriala, intoxicatia cu carbon,
unelemedicamente (vasodilatatoarele), febra. O cefalee simptomatica poate,
de asemenea, sa fie consecinta unei hemoragii meningeene, a unei
meningite, a unor tumori cerebrale, care, stanjenind circulatia lichidului
cefalorahidian, declanseaza in amonte hipertensiune intracraniana, a unui
hematom cerebral posttraumatic sau a unui anevrism cerebral. In caz de
hipertensiune intracraniana, cefaleea predomina la sfarsitul noptii sau la
trezire.
Tratament In afara eradicarii eventualei cauze si a folosirii unor mijloace
specifice (medicamente antimigrenoase daca este vorba de o migrena),
tratamentul este cel al durerii in general; el face apel la analgezicele uzuale
ca de exemplu paracetamol. Unele masuri calmeaza uneori durerea:
pacientul poate sa se intinda in pozitia culcat, sa evite factorii agravanti
(camera zgomotoasa, prost aerisita), sa-si intinda sau sa-si maseze muschii
umerilor, gatului, fetei si pielii capului si, atunci cand este posibil, sa doarma
cateva ore.
n general, durerile de cap, dei foarte suprtoare, nu sunt alarmante. Unele dintre ele
pot semnala ns probleme grave, cum ar fi atacul cerebral sau meningita.
Cauzele migrenelor de diminea
Scap de durerile de cap cu ajutorul plantelor!
Fiecare dintre noi are, periodic, dureri de cap, dar de regul le tratm cu un analgezic
sau cu un antiinflamator i ateptm s treac. Exist ns anumite tipuri de dureri de
cap care nu trebuie neglijate, pentru c pot fi semnul unor boli ce necesit intervenie
medical de urgen. Iat 3 situaii n care trebuie s mergem ct mai repede la spital:
1.Dureri puternice de cap nsoite de febr, de vrsturi i de gt nepenit. Acestea pot
fi semn de meningit, o inflamaie a membranelor care nvelesc creierul i mduva
spinrii. Meningita este cauzat de regul de virusuri i de bacterii, mai rar de ciuperci
i de parazii, iar infecia de cauz viral poate duce la deces dac nu este tratat. Un
alt simptom care poate semnala meningita este sensibilitatea la lumin (fotofobia), ns
acesta nu apare n toate cazurile.

2.Dureri de cap severe nsoite de grea/vom i de simptome neurologice, cum ar fi

starea de confuzie, tulburrile de vorbire sau de nelegere a cuvintelor celorlali,
ameeal sau paralizie a feei, braului sau piciorului (pe o parte a corpului), pierderea
echilibrului i coordonrii. Toate acestea semnaleaz un accident vascular cerebral.
Eficiena tratamentului depinde n mare msur de rapiditatea cu care este instituit,
ceea ce nseamn c bolnavul trebuie s mearg la spital ntr-un timp ct mai scurt de
la apariia simptomelor.
3.Dureri de cap foarte puternice, instalate brusc i foarte diferite de cele anterioare. Ele pot
indica existena unui anevrism cerebral, care reprezint dilataia unei artere cerebrale. n
majoritatea cazurilor, anevrismele nu dau simptome dac nu se rup, dar exist cazuri n care ele
exercit o presiune pe zonele nvecinate din creier. Dac anevrismul se rupe, el provoac
hemoragie, iar aceasta poate afecta permanent funciile cerebrale i poate duce la deces.
Durerile de cap (cefaleea) datorate starilor de tensiune
Generalitati
Cefaleea datorata starilor de tensiune se manifesta printr-o durere constanta
sau senzatie de apasare la nivelul fruntii si tamplelor sau la nivelul cefei si
gatului. De obicei cefaleea are o intensitate medie sau usoara si nu
impiedica efectuarea activitatilor zilnice. Pot insa exista cazuri in care
durerea este severa, continua sau intermitenta.
Acest tip de cefalee este comun si are tendinta de recurenta, in special in
perioadele de stres. Episoadele de cefalee datorata tensiunii pot dura de la
30 de minute pana la cateva zile.
Cuprins articol
1. Generalitati
2. Cauze
3. Simptome
4. Mecanism fiziopatogenic
5. Factori de risc
6. Consult de specialitate
7. Expectativa vigilenta
8. Medici specialisti recomandati
9. Investigatii
10.
Tratament
11.
Profilaxie
Cauze
Sus
Cauzele cefaleei datorata tensiunii nu sunt determinate. Specialistii
considera ca exista mai multi factori ce pot determina acest tip de cefalee. In
trecut se considera ca un rol important in determinarea cefaleei era dat de
spasmul sau tensiunea musculaturii de la nivelul gatului, fetei, mandibulei
sau scalpului. Acum se considera ca poate avea un rol important si
modificarea compozitiei chimice a creierului.
Simptome
Sus
Simtomatologia cefaleei datorata starilor de tensiune include:
- o durere constanta ce nu pulseaza; de obicei senzatia de durere sau
presiune este bilaterala;

- senzatie de apasare, strangere la nivelul fruntii;

- durere acuta la nivelul tamplelor sau la nivelul gatului si cefei.
Spre deosebire de migrene, durerile de cap datorate starilor de tensiune nu
se asociaza cu greata, varsaturi, sensibilitate la lumina si la zgomot si nu
sunt asa de puternice incat sa interfere cu activitatea zilnica. Episoadele de
dureri de cap datorate tensiunii dureaza intre 30 de minute si cateva zile. Se
considera ca aceste dureri sunt cronice atunci cand apar pentru o perioada
mai mare de 15 zile sau o luna.
Durerile cronice de cap datorate tensiunii, se asociaza frecvent cu alte
afectiuni de genul anxietatii sau depresiei. Desi nu se intampla frecvent,
cefaleea poate fi provocata si de tumori sau de infectii.
Mecanism fiziopatogenic
Sus
Cefaleea datorata starilor de tensiune reprezinta una dintre cele mai
frecvente forme de cefalee. Aceasta poate fi provocata de
stres, anxietate, depresie, foame, furie, oboseala, extenuare, pozitie
incorecta si tensiune musculara. Durerile de cap se pot instala lent sau
brusc. Pozitia sezanda indelungata sau pozitia incorecta, incomoda si
tulburarile de vedere, pot de asemenea sa declanseze durerile de cap.
Cefaleea poate sa dispara dupa relaxare sau dupa administrarea unui
medicament de genul aspirinei sau ibuprofenului.
Cefaleea datorata starilor de tensiune poate dura intre 30 de minute si 7 zile.
In cazul in care apar cel putin 15 episoade de cefalee pe luna, pentru o
perioada de 6 luni, se poate considera ca este cefalee cronica. Cefaleea
cronica poate determina anxietate si depesie, care la randul lor pot
determina cefalee. Terapia ajuta la reducerea frecventei sau sistarea
durerilor de cap datorate starilor de tensiune.
Factori de risc
Sus
Persoanele cu varste intre 30 si 39 de ani au riscul cel mai mare de a
dezvolta cefalee datorata starilor de tensiune; pe masura ce se inainteaza in
varsta scade riscul.
Aproximativ 2% dintre persoane au cefalee datorata starilor de tensiune.
Simptomele pot debuta in copilarie, dar au o frecventa mai mare la adulti si
sunt legate de evenimente stresante.
Consult de specialitate
Sus
Persoanele care au cefalee si care au fost diagnosticate anterior cu cefalee
datorata starilor de stres, trebuie sa apeleze de urgenta la medic in cazul in
care:
- apare o durere intensa de cap, ce se instaleaza brusc si pare diferita de
durerile anterioare
- sunt prezente simptome de accident vascular cerebral.
Simptomele de accident vascular cerebral pot fi:
- paralizie, senzatie de amorteala instalate brusc, senzatie de slabiciune la
nivelul fetei, bratului sau piciorului, in special daca sunt pe o singura parte a
corpului
- senzatie de ameteala sau tulburari de mers

- tulburari de vedere aparute brusc

- tulburari de vorbire sau de constienta instalate brutal
- tulburari de mers sau de mentinere a pozitiei.
Persoana cu cefalee trebuie sa se prezinte de urgenta la medic in cazul in
care:
- apare febra
- apare imposibilitatea de a misca gatul
- se instaleaza greata, voma
- durerea de cap nu cedeaza intr-un interval de 24 de ore.
Este indicata monitorizarea cu atentie a starii de sanatate si prezentarea la
medic in cazul in care:
- cefaleea nu cedeaza in 1-2 zile sau trezeste persoana din somn
- episoadele dureroase se intensifica sau cefaleea este mai puternica
- apar simptome noi
- apar prombleme legate de administrarea unor medicamente
- persoanele cu varsta peste 50 de ani au cefalee din ce in ce mai frecventa
- cefaleea se instaleaza dupa exercitiile fizice, activitatea sexuala, tuse sau
stranut
- activitatea zilnica este perturbata de durerile de cap (de exemplu este
necesar frecvent sa se lipseasca de la servici sau de la scoala din cauza
durerilor de cap).
Expectativa vigilenta
Sus
In cazul in care durerile dde cap se amelioreaza de la sine nu va fi nevoie de
tratament. In cazul in care durerile se accentueaza si sunt din ce in ce mai
frecvente, medicul va hotari ce este de facut. Expectativa vigilenta si
administrarea de medicamente ce nu necesita reteta, sunt metodele folosite
cel mai frecvent in cazul durerilor de cap provocate de starile de tensiune ce
nu afecteaza activitatea zilnica.
In cazul in care apar mai mult de 15 episoade de cefalee pe luna pentru o
perioada mai mare de 6 luni, se indica administrarea unui tratament pentru
cefalee cronica.
Medici specialisti recomandati
Sus
Majoritatea medicilor pot sa diagnosticheze si sa trateze durerile de cap
datorate starilor de tensiune. Poate fi necesar consultul urmatorilor medici:
- medicul de familie
- medicul de medicina interna
- medicul neurolog, in cazul durerilor ce nu se amelioreaza sub tratament.
In cazul in care se presupune ca durerile ar fi produse de o stare depresiva
sau de anxietate, se indica consultul unuipsihiatru sau psiholog.

Investigatii
Sus
Medicul poate pune diagnosticul de dureri de cap produse de starile de
tensiune, prin anamneza privind stilul de viata si prin examinarea fizica.
Este important de realizat diagnosticul diferential intre durerea de cap

provocata de starile de tensiune si alte tipuri de dureri de cap (de exemplu

migrene), deoarece simptomele pot fi asemanatoare dar tratamentul variaza.
De obicei migrenele se insotesc de durere in ambele parti ale capului, pe
cand cefaleea datorata starilor de tensiune este unilaterala.
Pot exista anumite cazuri in care cefaleea este produsa de alte afectiuni, ca
tumorile cerebrale sau anevrismele. Medicul poate indica anumite
investigatii pentru a exclude alte cauze de cefalee.
Aceste investigatii pot fi:
- punctie lombara: o examinare ce presupune recoltarea unei cantitati mici
de lichid din canalul medular; acest fluid (lichid cefalorahidian) va fi
examinat pentru detectarea semnelor de infectie;
- electroencefalograma: este o investigatie ce inregistreaza activitatea
electrica a creierului, prin utilizarea de senzori ce vor fi atasati de cap si
conectati la un computer;
- RMN: utilizeaza campul magnetic si unde radio pentru a realiza imagini ale
creierului;
- CT: o investigatie ce utilizeaza razele X pentru a realiza imagini detaliate
ale structurilor organismului.
Unii parinti sunt foarte ingrijorati atunci cand copilul manifesta dureri de cap
si vor sa excluda alte cauze de cefalee prin efectuarea de analize multiple.
Totusi, medicul poate evalua cefaleea copilului fara a fi nevoie de analize
extensive. Copiii ce prezinta dureri de cap, sunt monitorizati timp de 6 luni
sau mai mult dupa momentul aparitiei durerilor.
Tratament
Sus
Durerile de cap pot diminua dupa administrarea de medicamente ce nu
necesita prescriptie, ca antiinflamatoarele nesteriodiene (de genul ibuprofen
sau aspirina). In cazul in care durerile sunt severe poate fi necesara
administrarea de medicamente cu reteta, de genul antidepresivelor, pentru a
reduce frecventa si intensitatea durerilor. De asemenea pot fi incercate
terapii complementare (acupunctura sau meditatia), pentru a diminua stresul
si astfel vor fi prevenite durerile de cap.
Tratament medicamentos
La debutul primelor dureri provocate de starile de tensiune se pot administra
medicamente ce nu necesita reteta. Acestea au efecte adverse mai putine
decat medicamentele ce se dau cu reteta. De asemenea durerile de cap
provocate de starile de tensiune pot fi prevenite prin descoperirea cauzelor
care le produc, de exemplu stres sauanxietate si evitarea lor.
Medicamente ce nu necesita reteta. Antiinflamatoarele nesteriodiene (de
genul Aspirinei sau Ibuprofenului) de obicei, reduc durerea de cap provocata
de starile de tensiune. Trebuie evitata administrarea de antiinflamatoare
nesteriodiene mai mult de 3 ori pe saptamana, deoarece pot aparea dureri
de cap de rebound. Durerile de cap de rebound sunt diferite de durerile de
cap datorate starilor de tensiune. De obicei se declanseaza in momentul in
care medicamentul si-a terminat efectul, astfel fiind nevoie de o noua doza.
Eventual se pot produce deureri de cap de fiecare data cand se opreste
administrarea medicamentului.

Medicamente ce necesita reteta. In cazul in care medicamentele ce nu

necesita reteta nu au oprit durerile de cap, medicul poate recomanda
administrarea de medicamente mai puternice, ce necesita reteta.
Agentii terapeutici cel mai des folositi sunt:
- antidepresivele: in general amitriptilina administrata zilnic reduce frecventa
si intensitatea durerilor de cap provocate de starile de tensiune;
- anxiolitice de genul buspironei, in cazul in care durerile de cap sunt
provocate de anxietate;
- anticonvulsivante, in special divalopex sodat, ce reduce frecventa si durata
durerilor de cap provocate de starile de tensiune;
- relaxanti musculari, de genul tiazinidei, in cazul in care tensiunea
musculara cauzeaza durerile de cap.
In unele cazuri medicul poate prescrie medicamente de
genul barbiturice sau narcotice, atunci cand alti agenti sunt ineficienti. Acesti
agenti pot da dependenta si trebuie administrati numai ocazional.
De retinut!
Anumite medicamente pentru durere interactioneaza cu alte medicamente,
de aceea este necesar sa se comunice medicului toate medicamentele ce se
administreaza si alte terapii alternative ce sunt efectuate de pacient, inainte
de a incepe administrarea de antialgice.
Adultii si copii ce iau antidepresive trebuie monitorizati permanent pentru ca
exista riscul de suicid. Acest lucru este important, in special in cazul in care o
persoana incepe tratamentul cu antidepresive sau cand sunt modificate
dozele.
Semnele alarmante includ anxietatea crescuta, atacuri de panica, agitatie,
iritabilitate, insomnie, impulsivitate, ostilitate si manie. Este important de
urmarit aceste simptome la copii, deoarece copiii au un control mai mic al
impulsurilor, decat adultii si de aceea riscul de suicid este mai mare la copii.
Nu este recomandata oprirea administrarii de antidepresive. Este indicata
monitorizarea atenta a persoanelor ce iau antidepresive.
Tratarea stresului
Eliminarea sau diminuarea stresului, a depresiilor sau anxietatii, pot reduce
frecventa durerilor de cap datorate starilor de tensiune. Cea mai buna
terapie in cazul acestor dureri include administrarea de medicamente in
combinatie cu terapii pentru reducerea stresului.
Terapii de reducere a stres-ului nemedicamentoase:
- biofeedback, o metoda de relaxare, ce ajuta la realizarea controlului unei
functii a organismului ce nu se afla in mod obisnuit sub control voluntar, de
genul tensiunii musculare
- exercitii de relaxare, in care persoana se concentreaza pe relaxarea fiecarei
grupe musculare in parte
- acupunctura, ce consta in introducerea unor ace fine la nivelul pielii, in
anumite zone ale organismului, pentru a produce fluxuri de energie de-a
lungul unor meridiane ale organismului (acupunctura poate fi utila in
tratamentul durerilor de cap)
- stimulare electrica nervoasa transcutanata, ce determina diminuarea
durerii

- terapie cognitiv-comportamentala sau terapii de solutionare a problemelor

in cadrul sedintelor terapeutice psihologice
- yoga
- meditatia.
Tratament de intretinere
Este important de realizat o formula terapeutica optima pentru controlulul
durerilor de cap provocate de starile de tensiune, in special pentru cele
cronice. Medicul trebuie sa lucreze impreuna cu pacientul, pentru a realiza
cea mai buna metoda terapeutica pantru a diminua sau preveni durerile de
cap. De obicei tratamentul de intretinere consta in administrarea de
medicamente pentru indepartarea durerii si practicarea de tehnici de
reducere a stresului, de genul meditatiei sau exercitiilor de relaxare.
Tratamentul de intretinere implica descoperirea agentului medicamentos
care este cel mai potrivit pentru durerea de cap, identificarea cauzelor ce
determina durerile de cap si evitarea durerilor de cap de rebound provocate
de utilizarea in exces a antialgicelor.
Tratament in cazul agravarii bolii
In cazul in care durerile de cap nu cedeaza in urma tratamentului, medicul
poate incerca o noua formula terapeutica. Schimbarea medicamentelor,
administrarea de alt tip de antialgice sau administrarea zilnica de
antidepresive pot imbunatati simptomele si reduce frecventa durerilor de cap
provocate de starile de tensiune. In cazul in care au fost deja incercate mai
multe formule terapeutice si nu au avut efect, medicul poate indica
efectuarea de analize suplimentare de genul RMN sau CT pentru a exclude
alte cauze de cefalee.
De retinut!
Chiar si cu tratament, durerile de cap provocate de starile de tensiune pot
aparea. Alegerea unui agent medicamentos eficient poate necesita mai mult
timp. Pot fi necesare cateva incercari pana la descoperirea medicamentului
care va functiona cel mai bine pentru acel pacient.
In cazul in care se presupune ca depresia sau anxietatea ar fi cauza durerilor
de cap, este necesar sa se discute cu medicul pe aceasta tema. In aceste
conditii sunt posibile eliminarea si reducerea frecventei durerilor de cap
provocate de starile de tensiune, cu tratament potrivit.
Au fost facute cateva cercetari privin utilizarea toxinei botulinice tip A (BTXA) in tratamentul durerilor de cap provocate de starile de tensiune.
Rezultatele acestor teste sunt mixte. Botulina este injectata in muschii fetei
si ai gatului pentru a reduce spasmul muscular ce se presupune ca ar cauza
durerilor de cap. Totusi, botulina poate provoca slabiciune a musculaturii
faciale si va afecta inghititul. Mai multe cercetari sunt in realizare, pentru a
determina daca botulina poate (sau nu) fi utilizata in tratamentul durerilor de
cap datorate starilor de tensiune.
Tratament ambulator (la domiciliu)

Exista mai multe optiuni terapeutice ce pot fi realizate la domiciliu, pentru a

reduce frecventa si severitatea durerilor de cap datorate starilor de tensiune.
Diminuarea stresului, efectuarea de exercitii fizice regulate, alimentatia
sanatoasa si gasirea unor cai de a aborda depresia si anxietatea, pot fi utile
pentru diminuarea durerilor de cap.
Pot fi incercate urmatoarele:
- gasirea de cai noi de a aborda situatiile stresante: probabilitatea de a avea
dureri de cap legate de starile de tensiune este mai mare in timpul
perioadelor stresante;
- efectuarea de exercitii de relaxare, pentru a reduce tensiunea musculara si
stresul (pot scadea frecventa si intensitatea durerilor de cap);
- administrarea de medicamente prescrise de medic, pentru a preveni si
trata cefaleea; acest lucru va preveni de asemenea aparitia durerilor de cap
de rebound, ce pot aparea in cazul folosirii in exces a antialgicelor
(medicamente ce inlatura durerea);
- identificarea triggerilor pentru durerile de cap poate fi utila; de asemenea
este indicat sa se tina un calendar al durerilor, pentru a stabili daca sunt mai
frecvente sau mai severe.
In cazul in care durerile de cap sunt provocate de depresie sau de anxietate,
este necesar consultul de specialitate. Tratamentul optim pentru aceste
afectiuni poate determina reducerea frecventei durerilor de cap, pe langa
eliminarea simptomelor de anxietate sau depresie.
Durerile de cap datorate starilor de tensiune la copii
In cazul in care durerile de cap datorate starilor de tensiune apar la copii, ele
pot fi legate de situatiile stresante de la scoala, de genul lucrarilor de control
sau alte evenimente legate de scoala (competitii, serbari). Durerile de cap
pot fi provocate si de somn insuficient. Poate fi necesar intocmirea unui
calendar al durerilor, pentru a determina cauzele acestora. Trebuie discutat
cu medicul pentru stabilirea unui tratament optim. In cazul in care durerile
nu se amelioreaza sub tratament, trebuie consultat medicul.
Tratament chirurgical
Nu exista tratament chirurgical pentru durerile de cap provocate de starile
de tensiune
Profilaxie
Sus
Frecventa si severitatea durerilor de cap provocate de starile de tensiune pot
fi prevenite prin reducerea tensiunii musculare si evitarea triggerilor, de
genul anxietate, stres, oboseala, foame, furie, pozitia inadecvata, sau
extenuare.
In cazul in care durerile de cap sunt datorate tensiunii musculare din gat,
umeri sau spate, trebuie corectata pozitia si postura in cadrul activitatilor
zilnice.

Durerile de cap la copii

Generalitati
Sus
Durerile de cap la copii sunt frecvente si nu sunt, de obicei, serioase. Ca si in
cazul adultilor, copiii pot manifesta diferite tipuri de dureri de cap,
inclusiv migrene sau dureri de cap declansate de stres (tensiune), dar si
dureri de cap cronice. In unele situatii, simptomul este cauzat de o infectie,
de nivelul ridicat de stres, anxietate sau traumatisme minore ale capului. De
aceea este important sa se acorde importanta cuvenita acestor manifestari
si sa se consulte medicul in cazul in care situatia se inrautateste sau daca
apar frecvent. Durerile de cap la copii pot fi tratate cu medicamente
eliberate fara prescriptie medicala, prin modificarea stilului de viata si alte
masuri ce pot fi luate la domiciliu.
Cuprins articol
1. Generalitati
2. Simptome
3. Cand se va consulta medicul
4. Investigatii si diagnostic
5. Tratamente si medicamente
6. Terapii
7. Stil de viata si remedii la domiciliu
8. Modalitati de prevenire
Simptome
Sus
Copiii pot manifesta aceleasi tipuri de dureri de cap ca si adultii, desi uneori
simptomele acestora pot fi diferite. La copiii mici, durerea de cap este dificil
de identificat intrucat acestia nu sunt capabili sa descrie in mod adecvat
ceea ce simt. Pe masura ce un copil creste, manifestarile pot evolua.
Migrenele pot avea urmatoarele simptome:
- durere de cap;
- greata;
- varsaturi;
- dureri abdominale;
- sensibilitate accentuata la lumina si sunet.
Chiar si sugarii pot avea migrene. Daca un copil e prea mic si nu va putea
spune ce simte, faptul ca plange incontinuu si isi va tine capul in pozitie
verticala cu dificultate, pot indica dureri severe de cap. Migrenele la copii pot
dura o ora sau mai mult.
Durerea de cap declansata de starile de tensiune (cefaleea) sunt de obicei
caracterizate de:
- senzatie de apasare, presiune manifestata in ambele parti ale capului;
- durere constanta;
- durerea nu este amplificata de activitatea fizica;
- durerea de cap nu este insotita de greata si varsaturi (ca in cazul migrenei).

 Semnele la copiii mici pot include evitarea jocurilor zilnice si dorinta de

a dormi mai mult. Durerea de cap declansata de starile de tensiune poate
dura de la 30 de minute la mai multe zile.
Nevralgiile migrenoase sunt mai putin frecvente la copiii sub 10 ani, in
cazul acestora fiind specifice:
- gruparea episoadelor dureroase, de la unul la opt episoade zilnic;
- prezenta unor dureri ascutite, junghiuri pe o parte a capului, care dureaza
de la 15 minute pana la trei ore;
- sunt insotite de congestie, secretii nazale abundente sau sentiment de
neliniste si agitatie.
Durerea cronica de cap (zilnica).
Atat migrena cat si tensiunea cauzata de durerea de cap poate creste
frecventa durerilor de cap. In cazul in care copilul are dureri de cap mai mult
de 15 zile, pe o perioada mai lunga de trei luni, durerea de cap este cronica
(zilnica). Uneori o infectie sau un traumatism cranian minor precipita o
durere persistenta de cap. Aceasta problema poate sa apara atunci cand
copilului i se administreaza frecvent medicamente pentru durere (eliberate
fara prescriptie mediala).
Cand se va consulta medicul
Sus
Cele mai multe tipuri de dureri de cap nu sunt grave, dar trebuie sa se
solicite asistenta medicala de urgenta, in cazul copilului atunci cand
simptomul:
- se manifesta cel putin o data pe saptamana;
- este consecinta unui prejudiciu, cum ar fi o lovitura de cap;
- este insotit de varsaturi persistente si tulburari de vedere;
- este asociat cu febra, impreuna cu dureri de gat si rigiditate.
Factori de risc
Acestia se dezvolta in mod frecvent mai ales in cazul:
- fetelor care au ajuns la pubertate;
- copiilor care au un istoric familial de dureri de cap sau migrene.
Investigatii si diagnostic
Sus
Pentru a afla mai multe detalii legate de natura durerilor de cap ale copilului,
pot fi implicati urmatorii pasi:
- istoricul durerilor de cap - medicul va solicita parintilor si copilului detalii
legate de durerile de cap ale micutului, pentru a se vedea daca modelul
urmeaza anumite legaturi sau durerea de cap este provocata de anumiti
factori declansatori, in mod constant. Medicul poate solicita familiei sa
noteze intr-un jurnal detalii legate despre durerile de cap ale copilului, cum
ar fi frecventa si severitatea durerii si posibilele cauze declansatoare.
- examen fizic - doctorul va face un examen fizic, inclusiv masurarea inaltimii
copilului, a greutatii, circumferinta capului,tensiunea arteriala si pulsul. Se va
evalua si sanatatea ochilor, gatului, capului, umerilor si a coloanei vertebrale

a copilului.
- examen neurologic - specialistul va face diverse investigatii pentru
depistarea a diverse tulburari legate de mobilitate, coordonare sau senzatii.
Daca copilul este sanatos si durereade cap este singurul simptom, nu sunt
necesare alte teste suplimentare. In cazul in care medicul suspecteaza boli
mai grave, vor fi necesare diverse investigatii suplimentare pentru a se
exclude alte boli, care ar putea declansa durerea de cap.
Printre acesta pot fi incluse:
- tomografia computerizata (CT) - prin intermediul aceastei proceduri
imagistice vor fi furnizate imagini transversale alecreierului copilului.
Investigatia este recomandata in cazul in care se suspicioneaza prezenta
unor tumori, infectii, etc.
- imagistica prin rezonanta magnetica - utilizeaza undele radio si un magnet
puternic pentru a se obtine imagini detaliate ale creierului. Este utila pentru
diagnosticarea unor tumori, accidente vasculare, anevrisme, boli neurologice
si alte anomalii cerebrale. RMN-ul poate fi utilizat pentru examinarea vaselor
de sange care furnizeaza creierului, sange.
- punctia lombara - daca medicul suspecteaza vreo conditie de baza, cum ar
fi meningita bacteriana sau virala este cauza durerilor de cap, medicul poate
recomanda punctia lombara. In cazul acestei proceduri este introdus un ac
subtire intre doua vertebre din partea inferioara a coloanei vertebrale, pentru
a se preleva o mostra de lichid cefalorahidian care va fi analizat in laborator.
Tratamente si medicamente
Sus
De cele mai multe ori, tratamentul durerilor de cap ale copilului consta
in odihna, consumul a cat mai multor lichide, mese echilibrate si calmante
fara prescriptie medicala.
In cazul in care copilul este mai mare, si are dureri frecvente de cap, medicul
va recomanda invatarea a diverse tehnici de relaxare si de gestionare a
stresului prin intermediul a diferite forme de terapie.
Medicul ar putea indica urmatoarele medicamentele pentru durerile de cap:
- Antialgice eliberate fara prescriptie medicala. Acetaminofenul
sau ibuprofenul pot calma, de obicei, durerile de cap in cazul copilului. Unele
studii au demonstrat ca ibuprofenul poate actiona mai rapid decat
acetaminofenul pentru ameliorarea durerii provocate de migrena.
Medicamentele de tip OTC sunt ieftine si usor accesibile. Acestea ar trebui
luate de la primul semn de durere de cap. Aspirina va fi utilizata cu prudenta
la copii si adolescenti, mai ales in cazul in care acestia se afla in perioada de
recuperare dupa varicela sau au simptome asemanatoare cu cele ale gripei
(intrucat exista riscuri mari de declansare a sindromului Reye, care poate
pune viata oricui in pericol).
- Medicamente eliberate cu prescriptie medicala - sumatripanul este un
medicament de prima electie care este eficient si poate fi utilizat in siguranta
la copiii cu varsta de peste 12 ani.

In cazul in care copilul dumneavoastra manifesta greata si varsaturi alaturi

de migrene, medicul poate prescrie si un medicament antiemetic. Schema
de tratament difera de la copil la copil, in functie de situatie.
Atentie: administrarea excesiva a medicamentelor este un factor care poate
contribui la declansarea durerilor de cap (cefalee de rebound). De-a lungul
timpului, calmantele sau alte medicamente isi pot diminua efectele. In plus,
toate medicamentele au efecte secundare. In cazul in care copilul utilizeaza
medicamente in mod regulat, inclusiv cele tip OTC, se va cere medicului
detalii legate de riscurile si beneficiile adminstrarii acestora.
Terapii
Sus
Stresul pare sa declanseze durerile de cap sau le poate agrava, ca
si depresia si alte probleme de sanatate mintala. In cazul acestor situatii
medicul poate recomanda una sau mai multe terapii comportamentale, cum
ar fi:
- invatarea unor tehnici de relaxare - acestea includ respiratia
profunda, yoga, medicatia si relaxarea musculara progresiva, care se
realizeaza prin incordarea unui muschi si apoi eliberarea completa a
tensiunii, pana cand fiecare muschi din corp este relaxat. Un copil mai mare
poate invata diverse tehnici de relaxare la domiciliu.
- biofeedback - cu ajutorul biofeedbackului copilul poate invata sa-si
controleze anumite raspunsuri ale organismului, care pot contribui la durere.
In timpul unei sedinte de biofeedback, copilul va fi conectat la o serie de
dispozitive care vor monitoriza raspunsurile fizice si emotionale la stres (ritm
cardiac, tensiune arteriala, etc.). Scopul tehnicii este sa invete copilul sa-si
controleze respiratia sau tensiunea musculara pentru a se relaxa si pentru a
face fata mai bine durerii.
- terapie cognitiv comportamentala - acest tip de terapie poate ajuta copilul
sa invete sa gestioneze stresul pentru reducerea frecventei si severitatii
durerilor de cap. In timpul acestui tip de terapie, copilul va discuta cu
un psihoterapeutcare il va invata diverse modalitati prin care poate sa faca
fata unor evenimente de viata intr-un mod pozitiv.

Stil de viata si remedii la domiciliu

Sus
Medicamentele de tip OTC pentru durere (acetaminofe, ibuprofen) sunt de de
obicei eficiente in ameliorarea durerilor de cap.
Inainte de a i se oferi copilului aceste medicamente trebuie:
- sa se citeasca cu atentie prospectul medicamentului si sa i se administreze
conform recomandarilor medicului;
- sa nu i se dea copilului medicamente tip OTC mai mult de doua sau trei zile
pe saptamana. Cu cat un medicament este utilizat mai frecvent, exista sanse
mai mari sa apara dureri de cap de tip rebound;
- sa se utilizeze cu prudenta aspirina la adolescenti si copii. Desi aceasta
este permisa in cazul copiilor cu varsta de peste 2 ani, cei care se afla in
perioada de recuperare dupa manifestarea varicelei sau au simptome
asemanatoaregripei nu trebuie sa foloseasca aspirina (intrucat exista riscuri
mari de declansare a sindromului Reye, care poate pune viata oricui in
pericol).

Exista si alte masuri care pot contribui la calmarea durerilor de cap:

- odihna si relaxare - indicat ar fi ca micutul sa se odihneasca intr-o
camera intunecata, in liniste;
- folosirea de comprese cu apa rece, care se vor aplica pe frunte;
- o gustare sanatoasa (fructe, branza degresata, etc.).
Modalitati de prevenire
Sus
Urmatoarele tehnici pot ajuta la prevenirea sau reducerea severitatii durerilor
de cap la copii:
- un comportament sanatos - care sa promoveze un stil de viata sanatos,
poate ajuta la preintampinarea durerilor de cap. Acesta poate include odihna
suficienta, activitate fizica, mese si gustari sanatoase si evitarea cofeinei.
- diminuarea stresului - stresul si un program suprasolicitant pot creste
frecventa durerilor de cap. Parintii trebuie sa fie atenti la lucrurile care pot
provoca stresul in viata copiilor lor (de exemplu, dificultati in a face fata
sarcinilor scolare, relatii tensionate cu colegii, etc.). Daca durerile de cap
sunt legate de starile de anxietate sau depresie se va solicita sfatul unui
psihoterapeut.
- un jurnal in care vor fi notate detalii legate de durerile de cap - care sa
contina posibilii factori declansatori, cei care amelioreaza durerile de cap,
etc. ar putea sa ajute la stabilirea cauzelor acestora si a diagnosticului
potrivit.
- evitarea factorilor declansatori ai durerilor de cap - se vor evita alimente
sau bauturi, mai ales cele care contin cofeina.
- respectarea planului de tratament recomandat de medic - poate contine
masuri preventive (inclusiv medicamente) daca durerile de cap sunt severe,
apar zilnic sau interfera cu desfasurarea vietii de zi cu zi a copilului. Anumite
medicamente, administrate la intervale regulate (cum ar fi antidepresivele
sau medicamentele anticonvulsii) pot reduce frecventa si severitatea
durerilor de cap.
Durerile de cap (Cefaleea)
Generalitati
Sus
Potrivit specialistilor, peste 45 de milioane de americani sufera de cefalee
repetitiva, iar dintre acestia, 28 de milioane sufera de migrene. De
asemenea, aproximativ 20% dintre copii si adolescenti au dureri de cap.
Cefaleea se poate mosteni?
Da, cefaleea se poate mosteni, si mai ales migrenele. Cei mai multi copii si
adolescenti (90%) care au migrene au si alti membri ai familiei afectati de
cefalee. Cand ambii parinti au istoric de migrena sansa ca si copilul sa aiba
migrene este de 70%. Daca doar unul dintre parinti a avut migrene, riscul
scade la 25-50%.
Cefaleea copiilor dispare odata cu inaintarea in varsta?
De obicei durerile de cap se amelioreaza odata cu cresterea in varsta. Uneori
ele pot reaparea de-a lungul vietii. Pana la inceputul liceului, majoritatea

baietilor care au avut migrene le depasesc, dar in cazul fetelor aceste

migrene pot persista ca urmare a modificarilor hormonale. In timpul
adolescentei, migrenele apar cu o frecventa de trei ori mai mare in cazul
fetelor decat in cazul baietilor.
Cuprins articol
1. Generalitati
2. Clasificare
3. Cauze
4. Evaluare si diagnosticare
5. Tratament
Clasificare
Sus
Exista mai multe tipuri de durere de cap, pana acum au fost descoperite
aproximativ 150 de tipuri diferite de durere de cap!
Iata o lista a celor mai frecvent intalnite dureri de cap:
1. Durerile de cap date de starile de tensiune
Numite si dureri de cap cronice sau non-progresive, durerile de cap cauzate
de incordarea nervoasa sunt cele mai frecvente in randul adultilor si
adolescentilor. Contractia muschilor capului cauzeaza dureri usoare pana la
moderate si apar si dispar de-a lungul unor perioade de timp mai mari.
2. Migrenele
Cauzele exacte ale migrenelor nu sunt pe deplin elucidate, desi ele sunt
legate de contractia vaselor de sange si alte modificari ale creierului precum
si de diverse anomalii ale unor arii corticale. Durerea migrenoasa este
moderata pana la severa, deseori descrisa ca avand caracter pulsatil. Poate
dura de la 4 ore la 3 zile consecutive, si de obicei apare de pana la 4 ori in
fiecare luna. Migrenele sunt asociate cu simptome precum fotofobia sau
sensibilitatea exagerata la mirosuri sau zgomote, vertij sau voma, scaderea
apetitului si dureri de burta. Cand un copil are migrena el are un aspect
palid, este ametit, vede incetosat, poate avea febra, dureri abdominale si
oricare dintre simptomele de mai sus. Un mic procent dintre migrenele
copiilor includ simptome digestive recurente, ciclice, printre care voma este
cea mai comuna. Voma care apare ciclic se refera la situatiile in care
simptomele de repeta in mod regulat cam o data pe luna. Acest tip de
migrena este numit deseori migrena abdominala.
3. Sindromul cefaleii mixte
Numit si migrena transformata, acesta reprezinta o combinatie de migrena si
durere de cap data de incordare. Atat adultii cat si copiii pot suferi de acest
tip de durere de cap.
4. Cefaleea de tip cluster
Rar intalnita si de departe cea mai frecventa, durerea de cap de tip cluster
este intensa si poate fi descrisa ca si pulsatie sau arsura constanta. Durerea
este atat de severa inca majoritatea celor care sufera de sindromul cluster
lesina in timpul atacului dureros. Durerea se localizeaza la nivelul orbitei sau
in spatele ochiului, de o singura partea, aceeasi intotdeauna. Termenul de
cluster (incetatenit in limbajul medical romanesc ca atare) se refera la
dureri de cap ce survin grupate sub forma de atacuri. Durerile de tip cluster

pot aparea de pana la 3 ori pe zi intr-o anumita perioada, care poate dura
intre 2 saptamani si 3 luni. Durerile de cap pot disparea total, intrand in
remisiune pentru luni sau ani de zile, dupa care pot reaparea.
5. Durerile de sinusuri
Durerile de cap cauzate de inflamatia sau infectia sinusurilor se asociaza cu
dureri constante profunde la nivelul oaselor obrajilor, fruntii sau nasului.
Miscarile se accentueaza la miscari bruste ale capului si de obicei apar
impreuna cu alte manifestari ale afectarii sinusurilor precum rinoreea,
senzatia de urechi infundate, febra sau umflarea fetei.
6. Durerea de cap acuta
Observata la copii, acest tip de durere cu debut brusc are simptome care
dispar dupa foarte scurt timp. Daca nu exista semne neurologice asociate,
cea mai frecventa cauza a durerilor acute de cap la copii sunt infectiile
sinusurilor sau infectiile respiratorii.
7. Cefaleea hormonala
Durerile de cap la femei sunt deseori asociate cu modificari hormonale
precum cele din timpul ciclului menstrual,sarcinii sau menopauzei. Uneori
aceste dureri de cap pot fi declansate si de substante medicamentoase care
produc modificari hormonale, cum ar fi pilulele contraceptive.
8. Cefaleea cronica progresiva
Numita si cefalee inflamatorie, cefaleea cronica progresiva devine mai
puternica si mai frecventa odata cu trecerea timpului. Este cea mai rar
intalnita forma de cefalee, aparand in 5% din cazurile de cefalee la adult si
sub 2% la copil. Cefaleea cronica progresiva poate fi rezultatul unei afectiuni
a creierului sau a oaselor craniului.
Cauze
Sus
Durerile de cap apar din interactiunea creierului cu vasele de sange si nervii
cranieni. In timpul unei dureri de cap, terminatiile nervoase de la
nivelul vaselor de sange si al muschilor capului sunt activate si transmit
semnale catre creier. Nu este insa clar modul in care aceste semnale sunt
declansate. Exista un centru al durerii migrenoase la nivelul creierului.
O migrena incepe cand celulele nervoase hiperactive trimit impulsuri catre
vasele de sange, cauzandvasoconstrictie, urmata de dilatatia vaselor si
eliberarea de prostaglandine, serotonina si alte substante inflamatorii care
cauzeaza pulsatii dureroase. Serotonina este un mediator natural util in
diferite procese biologice din cadrul organismului.
Durerile de cap cu debut brusc sunt de obicei datorate unor boli
precum infectiile, raceala sau febra. Alte afectiuni care pot cauza cefalee
acuta sunt sinuzita (inflamatia sinusurilor), faringita (inflamatia sau infectia
faringelui) si otita (infectia sau inflamatia urechii).
In unele cazuri, durerile de cap pot fi rezultatul unor lovituri primite la nivelul
capului (traumatisme) sau, mai rar, semnele unor afectiuni medicale foarte
grave.
Cauza comuna a durerii de cap declansata de tensiune
este stresul emotional legat de familie, prieteni, munca sau scoala; se pot

adauga: consumul de alcool, foametea, modificarile orarului somnului,

consumul excesiv de medicamente, incordarea sau depresia.
Alte cauze de cefalee sunt contractiile musculaturii spatelui sau gatului
legate de postura deficitara.
Cefaleea poate fi declansata de factori de mediu precum fumatul, expunerea
la parfumuri sau substante chimice din gospodarie, alergeni diversi sau
anumite mancaruri. Stresul, poluarea, zgomotul, fulgerul si schimbarile
climatice pot sa declanseze dureri de cap la anumite persoane.
Activitatea fizica sustinuta poate de asemenea sa declanseze o migrena atat
la adulti, cat si la copii.
Consultati un medic pentru a afla care sunt cauzele cefaleii in cazul
dumneavoastra.

Evaluare si diagnosticare
Sus
Partea buna este ca odata ce a fost stabilit un diagnostic corect se poate
initia un plan terapeutic eficient.
Primul pas este sa adresati problema medicului de familie. Acesta va efectua
un examen clinic amanuntit si o evaluare a suferintei cauzate de durerea de
cap. Un rol important il au istoricul personal de durere de cap si descrierea
cefaleii. Vi se poate cere sa descrieti cat mai amanuntit posibil durerea de
cap de care suferiti.
Evaluarea durerii de cap include tomografia computerizata si rezonanta
magnetica nucleara daca medicul suspicioneaza o anomalie structurala
a sistemului nervos central. Aceste doua investigatii produc imagini de
sectiune a creierului, care pot scoate la iveala eventualele modificari ale
sistemului nervos.
Radiografiile craniene nu sunt utile. O electroencefalograma este de
asemenea inutila, in afara situatiei in care pe parcursul durerii de cap a
intervenit si pierderea cunostintei.
Daca simptomele se inrautatesc sau devin mai dese in ciuda tratamentului,
cereti medicului o trimitere catre un specialist. Medicul de familie va poate
indruma catre un specialist neurolog. Daca aveti nevoie de mai multe
informatii, puteti contacta si grupurile de suport alcatuite de pacientii care
sufera de cefalee.
Tratament
Sus
Medicul poate recomanda diverse variante de tratament sau poate cere
investigatii aprofundate sau o evaluare neurologica.
Tratamentul potrivit depinde de multi factori, printre care si frecventa
durerilor de cap si cauza acestora. Nu toate durerile de cap necesita
tratament medical. Tratamentul poate include consiliere psihologica, strategii
demanagement al stresului sau medicamente. Tratamentul este
individualizat pentru a intruni necesitatile fiecarei persoane.
Ce se intampla odata se incepe tratamentul?
Cand medicul initiaza un tratament impotriva durerilor de cap, tebuie sa fiti

atent la rezultatele acestuia. Mergeti la control conform

recomandarilor medicului astfel incat acesta sa poata monitoriza
eventualele progrese si sa poata ajusta tratamentul in functie de
necesitati.

Cefaleea la varstnici
Generalitati
Sus
Dintre numeroasele tipuri de durere care afecteaza omul
modern, cefaleea este una din cele mai comune. Cel putin 80% din populatia
generala a suferit o astfel de durere si aproximativ 20% din pacienti se
prezinta la medic avand ca principala acuza cefaleea. Un procent insemnat
dintre acesti pacienti sunt invarsta, iar cauza de aparitie a cefaleei este
foarte variata.
Incidenta de aparitie a cefaleei la diverse varste este urmatoarea (diferentiat
pe sexe):
- intre 21-34 de ani, 92% dintrre femei si 74% dintre barbati sufera adesea
de cefalee,
- intre 55-74 de ani, 66% dintre femei si 53% dintre barbati,
- dupa 75 de ani, 55% dintre femei si 22% dintre barbati se plang de astfel
de dureri.
Desi peste 90% din cazurile de cefalee descrise la pacientii tineri sunt
primare, la varstnici procentul de cefalee primara este mai scazut, in jur de
66%. Prevalenta cefaleei in randul varstnicilor este diminuata comparativ cu
a persoanelor adulte. Dupa 70 de ani doar 5% din femei si 2% din barbati se
mai plang de cefalee. Declansarea acestor dureri la varste inaintate pune
probleme importante de diagnostic si tratament. O parte din ele apar
secundar altor procese patologice sistemice care afecteaza organismul si
care pot fi chiar ingrijoratoare: riscul ca cefaleea sa aibe o cauza grava (si sa
se instaleze secundar acesteia) este de 10 ori mai mare la o persoana de
peste 65 de ani comparativ cu un adult tanar.
Cefaleea geriatrica are foarte multe similitudini cu cefaleea care afecteaza
pacientii mai tineri, insa si o serie de caracteristici unice si semne clinice
foarte importante. Principalele cauze sunt in general de natura intracraniana
si extracerebrala, boli sistemice sau locale, afectiuni induse de situatii
personale, stres exagerat sau combinarea acestor factori.
Cuprins articol
1.
2.
3.
4.
5.
6.

Generalitati
Simptomatologia cefaleei
Tipuri particulare de cefalee
Cefalee cauzata de contractura musculara
Cefaleea de cauza vasculara
Arterita temporala

7. Nevralgia trigeminala
8. Nevralgia postherpetica
9. Sinuzita
10.
Cefalee de cauza inflamatorie
11.
Cefaleea asociata altor boli
Simptomatologia cefaleei
Sus
Datorita cresterii procentului populatiei varstnice si cefaleea geriatrica a
devenit un motiv din ce in ce mai frecvent de consult medical specializat. In
ciuda faptului ca prevalenta generala pe grupe de varsta este mai scazuta
dupa varsta a treia, cefaleele sunt in continuare cauza pentru importante
morbiditati.
Cele mai frecvente simptome ce acompaniaza cefaleea si pe care pacientul
le descrie atunci cand se prezinta la medic sunt:
- tulburari vizuale tranzitorii (apar si dispar periodic), asociate puseului
dureros
- manifestari neurologice de natura motorie, senzoriala si modificari
comportamentale ce sunt foarte asemanatoare aurei migrenei
- cefaleea este asociata in proportie de 50% cazurilor de migrena si poate fi
moderata in intensitate.
Aceste simptome sunt mai frecvente in cazul barbatilor decat al femeilor. In
ordinea frecventei de aparitie se numara:
- manifestari vizuale - cecitate tranzitorie, hemianopsie homonima, acuitate
vizuala scazuta;
- manifestari neurologice - parestezii, amorteli, furnicaturi, senzatie de
intepatura;
- tulburari cerebeloase, cum ar fi ataxia, tinitus, vertij;
- pierderea constientei (sincopa);
- tulburari de vorbire, cum ar fi disartria sau afazia (pierderea totala sau
partiala a capacitatii de a emite sunete articulate).
Daca cefaleea are caractere deosebite si diferite de cele obisnuite, sau daca
pacientul este luat in urmarire clinica dupa primul episod, se pot investiga si
semnele de ischemie cerebrala tranzitorie. Pentru a evalua aceasta boala se
efectueaza teste specifice care au indicatie in special daca cefaleea este
insotita de convulsii (acestea denota o suferinta cerebrala grava).
Elementele importante care ajuta la realizarea diagnosticului diferential intre
cefalee siaccident ischemic tranzitor sunt in special cele de afectare
senzoriala (care sunt si foarte zgomotoase din punct de vedere clinic),
parestezii ce au tendinta de agravare de la un episod la altul, dureaza mai
mult (90% din accidentele ischemice tranzitorii au o durata de minim 15
minute) si sunt stereotipice.
Daca episoadele sunt frecvente, se poate administra tratament preventiv,
cum ar fi verapamil, topiramat, aspirina si clopidogrel. Tratamentul in
suferinta acuta trebuie sa evite substante de tipul triptanilor
si ergotaminei datorita faptului ca acestia cresc tensiunea arteriala foarte
mult.
Tipuri particulare de cefalee

Sus
Specialistii clasifica cefaleea geriatrica in cateva categorii importante:
- indusa de contractia musculara: tensiune, depresie, boala Parkinson,
afectiuni ale articulatiei temporo-mandibulare;
- de cauza vasculara: migrena, hemoragie, hipertensiune arteriala, boala
cardiaca ischemica;
- prin cresterea presiunii intracraniene: tumorala, hematoame;
- de cauza inflamatorie: meningita, arterita temporala, nevralgie, sinuzita;
- de cauza medicamentoasa: nitrati, analgezice care dau fenomenul de
rebound.

Cefalee cauzata de contractura musculara

Sus
Acest tip este unul din cel mai intalnite in practica medicala (peste 70% din
cefalee apar in aceste situatii). Se datoreaza unor contractii dureroase ale
musculaturii extracraniene, iar durerea este adesea moderata si difuza.
Cefaleea asociata depresiei este un simptom descris frecvent in bolile cu
componenta depresiva. Este o durere moderata, fara caracter pulsatil, care
este refractara la tratament analgezic standard (a carui eficienta a fost
dovedita in cefaleea de alte cauze).
Cefaleea asociata bolii Parkinson apare la 35% din pacientii diagnosticati cu
aceasta bola neurologica. Pacientii o descriu ca o suferinta de intensitate
moderata, relativ uniforma, fara acutizare importanta, localizata in special in
regiunea occipito-nucala. Durerea apare datorita existentei unei
hipertonicitatii musculare (o caracteristica importanta a musculaturii in
aceasta boala).
Afectarea articulatiei temporomandibulare prin procese artritice sau
stomatologice degenerative poate fi cauza de aparitie a cefaleei.
Masticatia si deschiderea gurii creeaza pacientilor un disconfort foarte
puternic si sunt insotite de obicei de cracmente articulare. Durerea
musculara asociata este constanta si apare unilateral. La examinarea clinica,
pacientul descrie durere la palpare si existenta sensibilitatii dureroase a
muschilor maseteri sau pterigoidian intern.
Cefaleea de cauza vasculara
Sus
Cefaleea de cauza vasculara afecteaza un procent semnificativ din populatia
generala, intre 5-10%. Exista o predominanta pentru sexul feminin.
Caracteristicile acesteia sunt hemicrania si accesele dureroase paroxistice.
Cefaleea acompaniaza de cele mai multe ori procesele patologice grave,
cum ar fi accidente vasculare crebrale.
Intr-un studu retrospectiv efectuat de un lot de 163 de pacienti cu accidente
vasculare cerebrale, cefaleea a fost prezenta la 29% din cei cu infarcte
cerebrale, 57% din cei cu hemoragie parenchimatoasa, 36% din cei
cu atacuri ischemice si la 17% din cei cu infarcte lacunare. Dintre acesti
pacienti, femeile si persoanele cu cefalee intensa in antecedente au fost cei
mai afectati. Cefaleea a debutat anterior instalarii AVC in 60% din cazuri sau

concomitent cu acesta la 25% din pacienti.

Nu exista anumite caracteristici ale durerii de cap ce apare in
simptomatologia din cadrul AVC care sa influenteze prognosticul si evolutia
pacientilor: calitatea, debutul, intensitatea si durata cefaleelor difera foarte
mult de la caz la caz (fiind influentata de terenul patologic al fiecarui
pacient). Cefaleea apare de cele mai multe ori brusc cu intensitate progresiv
crescanda.
Cefaleea din AVC apare unilateral, este focala si are intensitate
moderata (chiar daca la 46% din pacienti cefaleea poate interfera cu
activitatile cotidiene ale pacientilor, ceea ce ii confera un statut debilitant).
Caracteristicile ei difera, poate fi lancinanta, asemanatoare unui junghi, se
localizeaza mai frecvent ipsilateral decat contralateral (de aceeasi parte cu
procesul ischemic). Cefaleea apare mai frecvent cand este afectata circulatia
in regiunea posterioara a creierului (comparativ cu regiunile anterioare) si
cand suferinta ischmica este a substantei cenusii (cortex) decat a
parenchimului cerebral (substanta alba).
Durata lunga sugereaza un infarct cardioembolic sau de natura trombotica,
durata medie un infarct lacunar si durata scurta un accident ischemic
tranzitor. Cefaleea de cauza cerebrovasculara este
datorata aterosclerozei sauhipertensiunii arteriale. Ele sunt procesele
patologice ce stau la baza aparitiei accidentelor vasculare cerebrale. Cea mai
mare incidenta a AVC este intre 60-80 de ani (peste 75% din pacienti au
peste 60 de ani).
Cefaleea cauzata de boala ischemica cardiovasculara acompaniaza sau
survine anterior diagnosticarii unei boli ateromatoase de
artera carotida interna sau/si artere vertebrale. Cand este afectata artera
carotida interna durerea apare anterior, cand este implicat sistemul
vertebrobazilar durerea este posterioara (unilateral si ipsilateral fata de vasul
afectat) si se agraveaza la nitroglicerina.
Migrena este o tulburare neurologica comuna ce apare la 5% din populatia
generala.
Caracteristicile ei principale sunt accesele dureroase paroxistice, recurente
(insa la intervale neregulate), de cele mai multe ori, dar nu totdeauna,
unilaterale, cu o durata intre 2-20 de ore si frecvent acompaniata de greata,
varsaturi si tulburari vizuale (sau alte simptome ce traduc afectare a
functiilor cerebrale).
Sunt descrise 2 tipuri principale: migrena clasica si migrena comuna.
Migrena clasica este o durere de cap unilaterala, precedata de un ansamblu
de fenomene ce constiutie o aura (cu importante manifestari vizuale).
Migrena comuna apare bilateral, este localizata mai ales in jurul si in spatele
ochilor, este lipsita de aura si intensitatea este mai scazuta.
Cefaleea de cauza hipertensiva apare mai rar chiar daca boala hipertensiva
este des intalnita la pacientii varstnici. Se instaleaza doar in bolile grave,
caracterizate prin tensiune diastolica peste 120 mmHg. Pacientii se trezesc
adesea dimineata cu dureri severe, pulsatile, localizate occipital. Pe parcursul
zilei durerea se mai amelioreaza in intensitate.
Cefaleea din hemoragiile intracraniene este o afectiune particulara deoarece

la varstnici pot sa apara toate tipurile de hemoragii. Din acest grup de

patologii hematomul subdural este una din cele mai frecvente cauze de
aparitie a cefaleei. Durerea este intensa, profunda, poate fi unilaterala sau
generalizata si poate fi acompaniata de ameteli, stari de confuzie, modificari
de vorbire si tulburari de echilibru si de mers. Traumatismul cranian care a
stat la baza aparitiei hematomului poate sa fi fost minor si trecut cu vederea
de catre pacienti. Doar in 50% din cazuri se identifica in mod corect
traumatismul. In multe situatii acest lucru este ingreunat si de suferinta
psihica a pacientului varstnic (de cela mai multe ori, dementa).
Desi in cazul varstnicilor exista o serie de tipuri de traumatisme, cele mai
frecvente sunt cele prin cadere. Aproximativ 30% din persoane cu varsta de
peste 65 de ani cad cel putin o data in cursul unui an. Urmarea acestor
traumatisme este, in 1% din cazuri, dezvoltarea unui hematom subdural
(chiar si incazul celor usoare). Hematoamele subdurale cronice apar mai
frecvent la varstnici datorita procesului de atrofie cerebrala care se
instaleaza treptat in cadrul imbatranirii generale a organismului. Atrofia
determina intinderea venelor parasagitale de conexiune ceea ce constituie
un factor favorizant pentru rupturile de perete vascular si laceratii. Datorita
involutiei structurale, hematoamele se pot acumula intracranian fara a fi
acompaniate de simptomatologie importanta pentru o lunga perioada de
timp (mult mai lunga decat in cazul pacientilor tineri, cu substanta cerebrala
intacta si cutie craniana inextensibila). Alti factori de risc pentru aparitia
hematoamelor sunt consumul cronic de alcool si aspirina sau warfarina.
Cefaleea este prezenta in pana la 90% din pacientii cu traumatisme
craniocerebrale, insa este nespecifica: poate fi moderata sau severa si
variaza de la paroxistica la constanta, instalandu-se unilateral sau bilateral.
Se poate agrava la tuse, stranut, miscari bruste. Daca pacientii efectueaza
un efort fizic intens pot sa apara si greata si varsaturile.
Aproximativ 50% din pacientii cu hematoame subdurale vor avea un status
mental si neurologic alterat (la aceasta complicatie participa si patologia
degenerativa a substantei cerebrale). Pe acest fond traumatic pot sa
aparahemipareze pasagere sau permanente si alte manifestari
asemanatoare unui accident vascular cerebral.
Arterita temporala
Sus
Arterita temporala sau arterita cu celule gigante este o panarterita sistemica
ce afecteaza in principal peretii arterelor ce contin o cantitate semnificativa
de elastina. Aproximativ 15% din pacientii cu arterita temporala au
si polimialgie reumatica si 15% din cei cu polimialgie au si arterita. Ambele
afectiuni apar mai ales la pacientii de peste 50 de ani, varsta medie de debut
fiind in jur de 70 de ani. Rata de afectare este de 3 femei la 1 barbat.
Incidenta anuala a bolii este de 18 cazuri la 100.000 persoane de peste 50
de ani.
Cel mai frecvent simptom al arteritei temporale este cefaleea (raportat la 6090% dintre pacienti).
Durerea este adesea pulsatila, insa foarte multi pacienti o descriu ca intensa,
ascutita, lancinanta sau asemanatoare unei arsuri. Durerea este intermitenta

sau are caracter continuu si cel mai frecvent este severa. Unii pacienti sufera
mai mult noaptea sau cand stau intinsi, altii cand se piaptana sau se spala
pe fata. La examenul fizic se constata sensibilitate dureroasa si lipsa
pulsatiilor la nivelul arterei temporale superficiale (in peste 50 % din cazuri).
Localizarea durerii difera: poate fi unilaterala sau bilaterala. Aproximativ 38%
din pacienti au si claudicatie maseterina (durerea apare la mestecat sau la
vorbit).
Diagnosticul de arterita temporala este foarte complex.
Presupune existenta unei suspiciuni clinice care este adesea, dar nu
intotdeauna, confirmata prin investigatiile de laborator.
Cele mai utile modalitati de diagnostic (din punct de vedere paraclinic) sunt:
determinarile VSH, PCR si biopsia de artera temporala.
In cazul pacientilor varstnici VSH variaza in mod normal intre 20 mm/ora si
40 mm/ora. Cresterea acestuia, ca unic factor paraclinic, este nespecifica
pentru arterita temporala (apare in infectii, inflamatii, boli reumatice si boli
de tesut de colagen), iar arterita temporala cu VSH in limitele superioare ale
normalului a fost raportat la 10-36% din pacienti. Valorile medii cu
importanta diagnostica sunt in jur de 70-80 mm/ora, dar pot ajunge si la 120130mm/ora. La momentul realizarii acestei determinari specialistii trebuie sa
se asigure ca pacientul nu are si alte boli care pot interfera cu un rezultat
normal, dand rezultate fals negative sau fals pozitive.
PCR este o proteina de faza acuta pe care ficatul (si in mai mica masura
tesutul adipos) o secreta in momentul in care oragnismul este supus unei
inflamatii sau infectii (unei boli acute). Ca si in cazul VSH, nici PCR nu are
valoare diagnostica, deoarece este crescuta in foarte multe boli. Nivelul PCR
nu este influentat de varsta sau de diversi factori hematologici si de aceea
reflecta mai fidel realitatea organismului, comparativ cu VSH. PCR singur nu
are valoare importanta, nici VSH, insa combinate au o mare specificitate
pentru boala (aproximativ 97%).
Diagnosticul de certitudine se realizeaza prin biopsia de artera
temporala, cand la microscop se observa modificarile specifice: arterita
necrotizanta caracterizata prin predominanta infiltratului cu mononucleare
sau a unui proces granulomatos cu celule gigante multinucleate.
Riscul de diagnostic fals negativ dupa biopsie variaza intre 5-44%.
Tratamentul pacientilor care nu prezinta contraindicatii este inceput cu
corticosteroizi, de preferat prednison 40-80mg/zi.
Cefaleea se va ameliora in 24 de ore, in mod spectaculos chiar.
Doza initiala trebuie mentinuta aproximativ 4 saptamani si apoi se reduce
treptat si in mod judicios de-a lungul mai multor luni, dupa scheme de
tratament foarte bine cunoscute si monitorizand permanent evolutia si
raspunsul pacientului la tratament, nivelul VSH si al PCR. Adesea este
necesar tratament cronic. Intarzierea, din diverse motive a instalarii
tratamentului poate duce la aparitia cecitatii permanente.
Nevralgia trigeminala
Sus

90% din cazurile de nevralgie trigeminala debuteaza dupa varsta de 40 de

ani, iar 80% dintre acestea sunt rezultatul unor compresii vasculare pe
radacina nervului trigeminal, cel mai adesea de catre o ramura din aretra
cerebrala anterioara. 5% sunt datorate tumorilor. Durerea este adesea
variabila (de la cateva secunde la cateva minute). Se localizaeaza de obicei
unilateral, pe zona maxilara sau mandibulara de distributie a nervului si mai
rar pe zona oftalmica. Nervul trigemen are 3 ramuri: ramura oftalmica,
maxilara si mandibulara. Durerea trigeminala apare aproape exclusiv pe
diviziunea maxilara si mandibulara. Pacientii resimt durera de-a lungul
obrajilor, nasului, buzei superioare si arcadei dentare superioare (in
afectarea ramurii maxilare) sau la nivelul mandibulei, buzei inferioare,
obrajilor inferiori, in afectarea mandibulara. In aproximativ 97% din cazuri,
durerea este limitata pe o parte a fetei si nu exista afectare bilaterala.
In aproximativ 90% din cazurile de nevralgie trigeminala pacientul are
anumite zone trigger (declansatoare) localizate de cele mai multe ori in zona
centrala a fetei, in jurul nasului si buzelor. La acesti pacienti stimulii de
natura nociceptiva sunt capabili sa declanseze durerea.
Astfel de stimuli includ:
- vorbirea,
- masticatia,
- spalatul fetei,
- periajul dintilor,
- barbieritul,
- contactul cu aerul rece.
Dupa un puseu dureros exista o perioada refractara ce dureaza cateva
minute, timp in care stimulii, indiferent de natura si de intensitatea lor nu vor
declansa durere. Durerea poate fi acompaniata de grimase faciale si de
spasm localizat.
Intre episoadele dureroase pacientul este asimptomatic, in ciuda faptului ca
poate persista o usoara senzatie neplacuta. Aceasta este resimtita mai ales
dupa ce crizele dureroase mai lungi sau dupa mai multe pusee alaturate.
Atacurile dureroase multiple pot sa apara timp de cateva luni sau saptamani.
Aproximativ 50% din pacienti cu nevralgie trigeminala pot avea remisiuni
spontane pentru o perioada mai lunga sau mai scurta, dar de obicei 6 luni.
Examenul clinic al pacientilor este de obicei normal, cu expceptia cazurilor
care au zone declansatoare la nivelul fetei. Un procent relativ semnificativ
din pacienti are totusi, o afectare senzoriala de tipul anesteziei localizate.
Caracteristicile durerii determina pacientii sa consulte inital un medic
stomatolog si abia apoi un internist, deoarece cred ca este vorba de o carie.
Tratamentul eficient impotriva nevralgiei trigeminale (administrat in
combinatii sau scheme monomedicamentoase) include:
- carbamazepina,
- baclofen,
- fenitoin,
- clomazepan,
- lamotrigina,
- gabapentina.
Acestea sunt si medicamente anticonvulsivante.

Ele scad din intensitatea stimularii tesutului nervos (care sta la baza aparitiei
sindromului dureros).
Dintre acestea, cele mai folosite sunt baclofenul, carbamazepina si fenitoina.
Baclofenul se considera a fi cel mai sigur dintre aceste 3 medicamente insa
datorita actiunii sale, carbamazepina este cel mai folosit.
Pacientii cu nevralgie trigeminala raspund atat de bine la acest tratament
incat specialistii sunt de parere ca daca dupa 2 zile de administrare
simptomatologia nu se amelioreaza, diagnosticul trebuie regandit. Reactiile
adverse ale carbamazepinei includ ameteala, sedare, reactii tegumentare si
mai rar, anemie aplastica (motiv pentru care se recomanda monitorizarea
pacientilor prin efectuarea periodica de analize sangvine).
In ciuda marii diversitati de medicamente utilizate in tratamentul acestei
afectiuni, aproximativ 30% din pacienti nu raspund corespunzator si
simptomatologia nu se amelioreaza. Totusi, ei raspund la metodele
chirurgicale de tratament (si acestea, la randul lor, sunt multiple).
Printre formele invazive de tratament se numara blocade nervoase,
distrugeri controlate de filamente nervoase si tehnici de decomprimare a
nervilor.
Adesea nevralgia trigeminala se mai numeste si "tic dureros" datorita
spasmului muscular ce insoteste durerea.
Nevralgia postherpetica
Sus
Desi herpes zoster apare cel mai adesea la nivelul regiunii toracice, a doua
localizare ca frecventa este reprezentata de tegumentul inervat de nervul
trigemen, mai ales in regiunea oftalmica (herpes zoster oftalmicus). Aceasta
localizare afecteaza 25% dintre pacienti. Zona este aproape intotdeauna
unilaterala.
Incidenta nevralgiei postherpetice (durere persistenta mai mult de 1 luna de
la izbucnirea initiala a eruptiei) creste foarte mult cu varsta (la peste 80 de
ani aproximativ 1.000 de persoane din 100.000 au o astfel de afectiune).
La pacientii de 50 de ani incidenta este de 50%, iar la cei de peste 80 de ani
este de 80%.
Herpes zoster cu localizare faciala asociaza un risc dublu de aparitie a
nevralgiei postherpetice cu localizare predominant faciala, o forma mai greu
de tratat si mai persistenta comparativ cu altele.
Procesul natural de evolutie include formarea unor cruste la suprafata
veziculelor herpetice, vindecarea tegumentului si disparitia durerii in 3-4
saptamani dupa debutul eruptiei zosteriene de la nivel cutanat.
Nevralgia postherpetica incude trei tipuri de durere:
- durere constanta cu caracter de arsura,
- durere intermitenta spontana cu caracter lancinant
- durere superficiala, ascutita, ce poate iradia, insotita de prurit si provocata
de orice atingere usoara si care in general nu reprezinta o agresiune pe un
tegument indemn (caracter allodinic). Aceasta este prezenta la peste 90%
din pacienti si adesea interfera cu somnul.
Schemele terapeutice actuale includ administrarea de corticoizi orali (de

exemplu prednison, incepand de la 60 mg/zi ce va fi redus apoi in

aproximativ 2 saptamani).
Se pare ca aceste medicamente sunt eficiente in reducerea durerii acute din
herpes zoster, insa nu scad riscul de aparitie a nevralgiei postherpetice.
O saptamana de tratament cu famciclovir (500 mg administrat la 8 ore) sau
valaciclovir (1000mg la 8 ore) instituit, in mod ideal, cu 72 de ore anterior
declansarii zosterului acut, pot reduce, insa nu semnificativ, riscul de aparitie
si durata nevralgiei postherpetice. In aceste moment exista o serie de
tratamente mai mult sau mai putin eficiente.
Printre cele mai utilizate medicamente se numara antidepresive
triciclice (amitriptilina) gabapentina, agenti cu aplicare topica
(capsaicina, lidocaina, aspirina si antiinflamatoare nesteroidiene), opioide
si tramadol. In ciuda eforturilor terapeutice, la peste 20% din pacienti
durerea persista mai mult de 1 an.

Sinuzita
Sus
Sinuzita nu este o boala foarte frecventa la varstnici, iar cand apare, cefaleea
ce o insoteste nu este semnificativa.
Sinuzita acuta determina aparitia unei dureri pulsatile cu localizare pe
sinusul afectat.
In cazul in care este o infectie de sinus maxilar se poate confunda cu durerea
din afectiunile stomatologice sau cu dureri de natura oftalmologica daca este
afectat sinusul etmoid.
Cefalee de cauza inflamatorie
Sus
Durerile inflamatorii din meningita sunt adesea foarte intense si se datoreaza
iritarii meningelui de catre un exudat inflamator.
Durerea este difuza sau localizata in special frontal si de obicei iradiaza spre
spate, prin regiunea cervicala si nucala. Durerea are caracter agonal si se
acutizeaza frecvent. Este profunda si se insoteste de redoarea de ceafa. Se
accentueaza daca pacientul se ridica brusc, scutura din cap sau realizeaza
miscari ce cresc presiunea intracraniana (cum ar fi ras, tuse, stranut).
Meningita este o boala prezenta la varstele extreme.
La varstnici cel mai adesea sunt incriminati ca agenti
etiologici Pneumococul, Stafiloccocul, Streptococul siHaemophilus influenzae.
Cefaleea asociata altor boli
Sus
Ischemia cardiaca poate sa fie si ea cauza de aparitie a unei cefalei (uni sau
bilaterala) insa doar in situatii rare. Adesea cefaleea este declansata
de exercitii fizice sau activitati fizice de orice tip si ameliorata la repaus.
Cefaleea poate sa apara izolat sau alaturi de alte simptome, cum ar fi
durerea retrosternala. Angina este resimtita datorita unor impulsuri aferente
ce traverseaza ganglionii simpatici cervicotoracici, intra in maduva prin
primele 5 radacini nervoase toracice si determina in final senzatia dureroasa
cu toate caracteristicile ei (iradiere de-a lungul bratului si antebratului sau
iradiere mentoniera). Aferentele cardiace vagale, fibre ce sunt raspunzatoare
de transmiterea durerii la un numar mai mic de pacienti ajung in tractul

solitar.
Durerea de cap din cadrul tumorilor sau altor leziuni inlocuitoare de spatiu
apare datorita compresiei efectuate de acestea pe structurile vasculare
intracraniale si pe alte structuri ce pot declansa stimuli durerosi.
Modificarea caracteristicilor durerii cronice sau debutul brusc al unui episod
de cefalee intensa poate sa ridice suspiciunea de neoplazie intracraniana.
Desi cefaleea este un simptom semnificativ la 2/3 din pacienti cu tumori
cerebrale, insa unele raman mult timp asimptomatice, cum este cazul celor
supratentoriale.
Cefaleea din tumori nu are nimic specific si nu poate fi diferentiata clinic de
cea de alte cauze. Durerea poate fi focala sau difuza, moderata sau severa,
pulsatila sau nu.
Este cel mai frecvent intermitenta (apare si dispare) insa pe masura ce
tumora se extinde, si episoadele dureroase devin mai frecvente si mai
prelungite. Datorita incidentei crescute a diverselor neoplazii la pacientii
varstnici, si riscul de a dezvolta metastaze cerebrale este mai crescut.
Extindere cerebrala au in special cancerele
pulmonare, mamare,melanoamele si mai putin cele din sfera
gastrointestinala (acestea invadeaza intai ficatul si plamanii).
Cefaleea hipnica este o tulburare relativ rara ce afecteaza in principal
persoanele intre 40-80 de ani. Cefaleea apare exclusiv in timpul somnului si
trezeste pacientul respectand un anumit interval orar. Greata este destul de
rara, la fel sunt si alte simptome vegetative. Cefaleea poate fi uni sau
bilaterala, pulsatila sau nu, poate dura intre 15 minute si 6 ore si poate sa
apara frecvent, chiar si in fiecare noapte, timp de cativa ani.
Masurile terapeutice eficiente sunt:
- consumul unei cesti de cafea, sau a 40-60 mg cafeina tablete inainte de
culcare;
- administrarea de carbonat de litiu (300 mg la culcare) indometacin,
atenolol melatonina sau prednison.
Diagnosticul acestei tulburari este in principal unul de excludere, deoarece
boala este destul de rara.
Cauzele secundare de cefalee nocturna ce trebuie sa fie excluse includ
sindromul de sevraj, arterita temporala, apnee de somn, desaturarea in
oxigen, feocromocitomul, neoplasme primare sau secundare, hematoame
subdurale, leziuni vasculare, migrena si hemicrania paroxistica cronica - sunt
alte afectiuni ce trezesc pacientii din somn: migrena are insa multe
simptome asociate si apare doar in timpul somnului, iar hemicrania apare
atat ziua cat si noaptea, dureaza mai putin de 30 de minute si poate sa
apara de 10-30 de ori pe zi.
Durerile de cap aparute in urma consumului de alimente si bauturi reci
Definitie
Sus

Durerile de cap aparute in urma consumului de alimente reci sunt

dureri de cap scurte, cu caracter de intepatura care apar in urma
consumului de mancaruri sau bauturi reci. Inghetata, bauturile
carbogazoase reci, bauturile cu fulgi de gheata toate pot cauza aparitia de
dureri de cap. Din fericire insa durata acestor dureri de cap este redusa: ele
trec de la sine in doar cateva secunde.
Cuprins articol
1. Definitie
2. Simptome
3. Cand este cazul sa cereti sfatul medicului
4. Cauze
5. Factori de risc
6. Metode terapeutice
7. Prevenire
Simptome
Sus
Simptomele durerilor de cap aparute in urma consumului de alimente reci
includ:
Dureri ale regiunii frontale, cu caracter de intepatura;
Dureri al caror varf de intensitate este atins intr-un interval de timp variind
intre 30 si 60 de secunde de la debutul simptomului;
Dureri care dispar spontan in mai putin de cinci minute.
Cand este cazul sa cereti sfatul medicului
Sus
Intrucat durerile de cap aparute in urma consumului de alimente sau bauturi
reci dispar spontan in cateva secunde, nu este necesar consultul medical.
Cauze
Sus
Durerile de cap aparute in urma consumului de alimente si bauturi reci sunt
cauzate de prezenta unor temperaturi scazute la nivelul tavanului cavitatii
bucale sau peretelui posterior al faringelui; acest fenomen apare in urma
ingestiei unei cantitati mari de inghetata dintr-o singura inghititura sau a
unei bauturi reci intr-un timp relativ scazut. Actualmente nu se cunoaste cu
exactitate mecanismul aparitiei acestor dureri de cap.
Exista o teorie care sustine ca alimentele si bauturile reci pot induce
tulburari ale fluxului de sange la nivel cerebral, ducand la aparitia durerilor
de cap. Cercetatorii cred ca durerea se transmite de la nivelul cavitatii
bucale prin intermediul nervului trigemen un nerv care conduce informatia
senzitiva de la nivelul fetei si al gurii catre sistemul nervos central.
Factori de risc
Sus
Durerile de cap aparute in urma consumului de alimente reci pot afecta orice
persoana, in grade diferite. Mai susceptibile sunt persoanele predispuse
la migrene. De asemenea, durerile de cap sunt mai frecvente in randul celor
care au un traumatism al extremitatii cefalice in antecedente.

Metode terapeutice
Sus
Durerile de cap aparute in urma consumului de alimente sau bauturi reci nu
necesita tratament; ele dispar la scurt timp dupa ce bolul alimentar a fost
inghitit. Durerea dispare mai repede daca incalziti cerul gurii cu ajutorul
limbii sau daca ingerati o bautura calda.
Prevenire
Sus
Pentru a preveni aparitia acestui tip de dureri de cap, se recomanda sa
consumati incet alimentele si bauturile reci. Masurile de preventie pot merge
pana la a se recomanda evitarea totala a consumului de produse alimentare
a caror temperatura este scazuta, in cazul in care componenta subiectiva
care insoteste manifestarile este exacerbata.

Durerea de cap: 16 posibile cauze

Orice factor care amplifica nivelul de stres poate cauza dureri de cap sau
migrene. Cefaleea determinata de starile de tensiune poate fi cauzata de
modificarea compozitiei chimice a creierului sau de spasmul musculaturii de
la nivelul gatului, fetei, mandibulei sau scalpului.Migrena este determinata
de dilatarea sau ingustarea vaselor cerebrale si se manifesta princefalee si
tulburari vizuale, ce pot fi insotite de senzatie de greata,
varsaturi si fotofobie.
Durerile de cap pot fi determinate de nenumarati factori, printre cei mai
importanti regasindu-se:
1. Activitatile fizice intense
Activitatile fizice epuizante, incluzand sexul, se pot finaliza cu dureri de cap
datorate efortului. Efortul fizic produce inflamarea vaselor de sange din cap,
gat si scalp, urmata de intensificarea tensiunii. Exemplu: Cefaleea legata de
activitatea sexuala. Aceste tipuri de durere sunt specifice persoanelor cu
istoric de migrena.
2. Parfumurile puternice
Mirosurile puternice - chiar si cele placute - cauzeaza migrene in cazul multor
persoane. Legatura dintre parfum si migrena este inca neclara, dar se
considera ca mirosul stimuleaza sistemul nervos. Cei mai importanti trigeri ai
durerilor de cap sunt considerati a fi: mirosul de vopsea, polenul si mireasma
anumitor tipuri de flori.
3. O pozitie incorecta a corpului
Nu este necesara munca pana la extenuare pentru a se acumula presiune la
nivelul muschilor capului si gatului, ci este suficienta o pozitie incorecta la
birou. Cele mai comune forme de adoptare a unei pozitii incorecte la birou,
includ: umerii curbati in afara, utilizarea unui scaun fara suport pentru zona
lombara, mentinerea monitorului intr-o pozitie prea joasa sau prea ridicata,

sustinerea telefonului cu umarul. In cazul in care suferiti frecvent de cefalee

determinata de starea de tensiune, incercati sa analizati pozitia corpului pe
care o adoptati pe parcursul unei zile de lucru.
4. Inactivitatea - "migrena de weekend"
Majoritatea migrenelor determinate de lipsa de activitate se manifesta in
weekend. Aceste dureri pot fi rezultatul unor factori care s-au cumulat pe
perioada saptamanii de lucru -stress, somn insuficient, omiterea servirii unor
mese - declansati de perioada de relaxare ce urmeaza. In cazul in care va
confruntati cu astfel de migrene, incercati sa va modificati programul de
weekend: petrecerea unui numar mare de ore in pat, un program de somn
mult prelungit fata de cel din cursul saptamanii, scaderea dozei de cafeina
(ex: omiterea cafelei de dimineata), modificarea orei de servire a micului
dejun, sunt principalele cauze ale durerilor de cap resimtite la final de
saptamana.
5. Accesoriile pentru par
Modul in care este purtat parul poate avea multe implicatii asupra capului.
Parul strans puternic cu un elastic poate incorda tesuturile conective de la
nivelul scalpului, cauzand astfel durere de cap; bentitele, panglicile, palariile
si fesurile stramte pot crea acelasi efect. Daca durerea de cap este cauzata
de purtarea unor accesorii inadecvate, tratamentul potrivit este indepartarea
acestora.
6. Fumatul
Fumatul este factor declansator al durerilor de cap nu numai pentru
persoanele ce fumeaza activ, ci si pentru fumatorii pasivi. Nicotina continuta
de tigari cauzeaza ingustarea vaselor de sange din creier. Studiile au
demonstrat carenuntarea la fumat sau reducerea/evitarea expunerii la fumul
de tigara are efecte pozitive semnificative in cazul pacientilor care sufera de
cefalee episodica - manifestata prin durere periorbitara intensa, congestie
nazala si/sau hiperlacrimatie.
7. Deshidratarea
Organismul uman este alcatuit in proportie de 65% din
apa. Deshidratarea apare ca rezultat al pierderii excesive de apa din
organism si include si pierderea de electroliti si minerale esentiale.
Deshidratarea poate reprezinta o cauza importanta a durerilor de cap, mai
ales tinand cont de faptul ca majoritatea persoanelor o definesc gresit,
asociind-o obligatoriu cu temperaturile ridicate si cu senzatia de sete. Pe
langa durerea de cap, deshidratarea mai este insotita si de simptome
precum slabiciune musculara, senzatie de oboseala, sete excesiva, stare
confuza, etc.
8. Branza nobila
Unul dintre cei mai comuni factori declansatori ai migrenei este branza
"veche" (matura), incluzand branza albastra (Gorgonzola, Roquefort, Danablu
etc), branza Brie, branza cheddar, feta, mozzarella, parmezan si branza
Swiss. Cauza este o substanta denumita tiramina, regasita in branza
fermentata si care se formeaza in momentul in care anumiteproteine se
descompun. Cu cat produsul esta mai vechi (mai matur) cu atat creste
continutul de tiramina si riscul dezvoltarii unei migrene.

9. Vinul rosu
Tiramina se regaseste, pe langa branza fermentata, si in continutul vinului
rosu si in anumite tipuri de lichior. Deoarecealcoolul creste fluxul de sange
catre creier, efectul poate fi mult mai intens. In cazul in care ati remarcat ca
evenimentele la care ati consumat vin rosu sunt urmate de episoade de
migrena, renuntati la acest produs. Pentru a putea consuma ocazional un
pahar de vin rosu, cereti medicului Dumneavoastra sa va recomande un
tratament medicamentos preventiv.
10. Semipreparatele din carne
Carnea procesata (salamuri, sunca presata, muschi file, etc) contine, pe
langa tiramina, aditivi alimentari cunoscuti sub denumirea de nitrati sau
nitriti. In cazul unor persoane, acesti aditivi cresc fluxul de sange spre creier,
cauzand dureri de cap atipice migrenelor: durerea este resimtita in paralel la
nivelul ambelor parti, in timp ce in cazul migrenei clasice, durerea afecteaza
o anumita partea a capului.
11. Nerespectarea programului de servire a mesei
Migrena determinata de foame nu este intotdeauna evidenta; in cazul in care
se omite servirea unei mese, durerea de cap se poate manifesta inaintea
aparitiei senzatiei de foame. Desi durerea este provocata de o scadere a
nivelului de zahar din sange, solutia nu o reprezinta servirea unei bomboane
sau unui alt aliment cu continut bogat de zahar - alimentele dulci cauzeaza
un efect tranzitoriu, urmat de o scadere si mai mare a glucozei.
12. Cafeina
Pentru persoanele predispuse la dureri de cap, cafeina face parte din
categoria produselor necesare dar totodata nocive. Utilizata in cantitati
moderate, cafeina este in cele mai multe cazuri benefica - fiind inclusa in
multe medicamente pentru dureri de cap. Pe de alta parte, consumata
excesiv, cafeaua favorizeaza aparitia durerii de cap. In cazul persoanelor
dependenta de cafea, intreruperea brusca a consumului poate duce la
inrautatirea situatiei.
13. Tulburarile de somn
Tulburarile de somn sunt adesea asociate cu starile de tensiune, migrenele si
cefaleea episodica. Oboseala survenita ca urmare a unui somn nelinistit
poate cauza contractii ale muschilor gatului si tensiune la nivelul capului.
Durerile de cap nocturne sau cele care apar in cursul diminetii pot fi
raportate la afectiuni precum apneea de somn sau insomnie. Schimbari ale
programului de somn - reducerea sau prelungirea perioadei de odihna - pot
cauza dureri de cap in cazul anumitor persoane; tratamentul recomandat in
astfel de situatii consta in stabilirea unui program strict atat seara cat si
dimineata.
14. Modificarile hormonale
In cazul femeilor, majoritatea migrenelor se dezvolta dupa incheierea
perioadei de pubertate. Specialistii considera ca fluctuatiile
de estrogen si progesteron pot cauza migrene. Aproape jumatate din cazurile
de migrena la femei sunt asociate cu perioada menstruala.

15. Accesele de furie

Intretinerea sentimentelor de nemultumire profunda, suparare, furie, ura,
reprezinta principala cauza emotionala de declansare a durerilor de cap, cu o
intensitate chiar mai mare decat a celor caracteristice depresiei sau
anxietatii. In momentele de furie, tensiunea de la nivelul spatelui, gatului si
scalpului de accentueaza, cauzand o senzatie puternica de apasare la nivelul
capului, simptomul clasic al cefaleei determinate de starile de tensiune.
16. Greutatea excesiva
Un studiu recent a demonstrat ca persoanele cu obezitate medie (cu un
indice de masa corporala de 30) prezinta un risc de 35% mai mare de a
dezvolta migrene fata de persoanele cu un indice de masa corporala mai
mic. In cazul persoanelor ce prezinta obezitate severa (cu un indice de 40),
riscul de dezvoltare a migrenelor creste cu 80 de procente.

Dac este un fenomen izolat, vertijul poate semnala o problem de moment, dar, dac
persist timp de dou- trei luni este cazul s faci un control medical amnunit pentru a
descoperi cauza i pentru a urma un tratament adecvat. Mergi nti la medicul de
familie i acesta va decide dac este cazul s te trimit la un specialist O.R.L. sau la un
neurolog.
Cnd tensiunea scade brusc
Senzaia de ameeal timp de cteva secunde poate aprea din cauza tensiunii care
scade brusc. Se instaleaz mai ales la schimbarea poziiei corporale. n general, acest
lucru se ntmpl celor care au tensiunea 10 sau 11. Dac tensiunea scade i mai mult,
apare vertijul.
Cel afectat ar trebui s stea la orizontal i s atepte s revin la normal. Apoi, va
trebui s se ridice treptat, s evite micrile brute i s nu stea picior peste picior.
Ulterior, ar trebui s consulte un medic pentru c ar putea avea i o anemie netratat.
Doctorul i poate prescrie un supliment alimentar cu fier i o alimentaie
corespunztoare. De asemenea, este indicat un stil de via echilibrat.
Este de vin sistemul nervos?
n acest caz, vertijul te ia pe nepregtite. Vertijul ncepe puternic, dar te liniteti peste
ceva vreme fr s faci nimic special. De multe ori, este secundat de tulburri de
vedere (vedere dubl), slbiciune la nivelul membrelor superioare sau inferioare,
amoreal sau nepturi, chiar i pierderea contienei.
Poate semnala un accident ischemic, vascular sau epilepsie. De aceea, n acest caz,
trebuie contactat de urgen medicul. Dac vertijul precede dureri de cap este vorba, de
obicei, de o simpl migren, dar poate semnala i o tumoare.

n acest caz, are un debut lent i este nsoit de dureri de cap care cresc n intensitate
odat cu trecerea timpului. Oricum, numai un consult de specialitate poate conchide
cauza simptomelor. Este bine ca persoana afectat s rmn culcat pn i revine i
apoi s se ridice gradat. Este bine s evite consumul buturilor alcoolice, care pot
nruti starea.
Glicemia face jocul
Hipoglicemia poate provoca i ea vertijuri. Creierul are nevoie de zahr pentru a
funciona. Dac nu are suficient, pot aprea probleme. n acest caz, ameelile sunt
nsoite de crampe musculare.
Dac i se ntmpl asta, mnnc un baton cu cereale sau o banan pentru a-i furniza
glucidele de care ai nevoie. Pe termen lung, asigur-te c iei ntotdeauna un mic- dejun
copios, din care s nu lipseasc cerealele sau pinea integral. Nu sri peste prnz i
mai ia o gustare pe la orele 16.00-17.00.
Tulburrile urechii interne i vertijul
Cel mai des, vertijul este provocat de tulburrile urechii interne: afeciuni benigne ale
urechii i, mai rar, infecii ale acesteia. Starea acut dureaz aproximativ trei zile, dar
persoana se va simi dezechilibrat timp de trei pn la patru sptmni. i anumite
micri ale capului sau poziiile inconfortabile din timpul somnului pot provoca vertijuri.
n acest caz, simpla repoziionare poate restabili echilibrul. Alteori, este un simptom
care nsoete boala Mnire. Femeile care sufer de aceast afeciune au vertijuri mai
ales naintea ciclului menstrual, din cauza reteniei de lichide. Este indicat un consum
sczut de sare i administrarea de diuretice. n cazurile grave, se recomand intervenia
chirurgical.
Problemele de vedere provoac ameeli
Dac nu evaluezi bine distanele i te simi nesigur atunci cnd te deplasezi, ai putea
avea tulburri de vedere. Pe de alt parte, asemenea probleme mai sunt provocate i
de rul de main sau de altitudine.
Pentru tulburrile de vedere, este nevoie de un consult oftalmologic, pentru a vedea
dac ai nevoie de ochelari sau este necesar schimbarea celor pe care i pori deja. n
cazul rului de nlime sau de main, este bine s priveti ntr-un punct fix pe
parcursul cltoriei.

CEFALEEA, CAUZE, SIMPTOME, TRATAMENT CEFALEE

Cefaleea
Hiperalgeziile profunde ale extremitatii cefalice cuprind cefaleea, migrena,
glosodinia si odontalgiile.
Cefaleea este termenul generic ce descrie o larga varietate de dureri care au
comun faptul ca se proiecteaza profund la nivelul extremitatii cefalice.
Cefaleea constituie motivul cel mai frecvent al consultatiilor ambulatorii,
simptomul recunoscand cauze multiple, printre care: migrena, nevralgia

unor nervi cranieni (V, IX, Arnold), contractura musculara (cefaleea de

tensiune), traumatismele craniene, tumorile cerebrale, boli vasculare
cerebrale (hemoragie, ischemie cerebrala), boli inflamatorii ale sistemului
nervos central (meningite, encefalite) afectiuni cervicale (cervicatroze,
spondiloze), boli generale, afectiuni oculare, ORL, dentare, etc., existand
chiar si cefalee de cauze nedeterminate.
Simptomul dureros pe cat de facil de diagnosticat, bolnavul putand descrie
cu lux de amanunte localizarea, tipul si desfasurarea, durerii (simptome
prodromale, orar, frecventa, durata etc.), asocierea ei cu alte simptome
locale, factorii declansanti sau agravanti etc., pe atat de dificil de precizat
cauzele care o genereaza si aceasta cu atat mai greu cu cat deseori
examenul clinic nu evidentiaza miari modificari patologice. Cefaleea este un
simptom dureros care in afara suferintei ce o genereaza, capata si o
dimensiune psihologica deosebita din mai multe motive: intereseaza in
ansamblu capul, sediul constientei, gindirii, memorizarii etc., cu un cuvant
sediul unor activitati nervoase superioare caracteristice fiintei umane,
creind astfel un sentiment profund de insecuritate, prin caracterul sau cronic
si intens, cefaleea trezeate deseori banuiala unor boli grave (frecvent tumori
cerebrale) si in fine prin faptul ca apare la bolnavi care deseori au o
personalitate sensibila, anxioasa, ambitioasa, minutioasa si perfectionista.
Cefaleea este produsa prin stimularea structurilor sensibile la durere
(terminatii nervoase libere) din interiorul craniului exceptand parenchimul
cerebral, care, in cea mai mare parte, nu este sensibil la stimulii care
produc obisnuit durere (meningele si in special dura mater bazala si cea care
acopera sinusurile venoase, marile artere de la baza craniului care formeaza
poligonul Willis si ramificatiile lor, nervii cranieni V, IX si X, nervii C2 si C3)
sau din tesuturile capului si cefei (cele mai sensibile fiind muschii occipitali,
temporali, frontali, scalpul, arterele tesutului subcutanat si periostul).
Stimularea receptorilor mentionati se produce prin: tractiunea si deplasarea
sinusurilor venoase intracraniene, a arterelor meningiene, cerebrale sau a
meningelor (tumori, pierderea LCR), dilatarea si distensia arterelor
intracraniene (hipertensiune, meningita), cresterea presiunii intracraniene
(tumori), dilatarea vaselor extracraniene (migrena), compresiunea directa a
nervilor V, IX si X (diferite procese vasculare, inflamatorii etc.), afectiuni
inflamatorii oculare sau sinuzale, artrite si spondiloze cervicale, spasmul
musculaturii cefei etc.
Impulsurile de la nivelul receptorilor din teritoriul supratentorial strabat calea
nervului oftalmic sau trigemen, iar cele din teritoriul infratentorial, radacinile
nervoase cervicale, urmand in creier o cale mai putin precizata, dar probabil
analoga cu aceea a impulsurilor dureroase provenite din alte teritorii. De
mentionat ca durerea asociata cu stimularea receptorilor supratentoriali este
"referita" in regiunea frontala, durerea infratentoriala este "referita" in
regiunea occipitala, iar durerea extracraniana, obisnuit, este simtita in aria
de stimulare a terminatiilor nervoase.
Dintre acestea cefaleea determinata de hipertensiunea arteriala este mult

mai rara decat se considera in practica, hipertensiunea dezvoltand o cefalee

vasculara sau de tensiune (Schoenen, 1982). Argumentul pentru afirmatia
de mai sus este reprezentat de faptul ca la valori tensionale egale, bolnavii
care-si cunosc hipertensiunea si care sunt in consecinta anxiosi se plang mai
frecvent de dureri de cap decat cei ce nu-si cunosc si deci ignora boala. Cand
insa presiunea diastolica depaseste 130140 mm de Hg cefaleea
determinata de hipertensiunea propriu-zisa devine persistenta si severa,
fiind frecvent occipito-nucala (regiunea posterioara a capului si cefei) sau cu
o distributie in banda si aparitie obisnuita matinala si ameliorare treptata
dupa desteptare, disparand apoi dupa dejun. Hipertensiunea mai poate
determina o cefalee importanta in cazuri mult mai grave cand tabloul bolii se
complica, aparand encefalopatia hipertensiva, caz in care tabloul clinic este
sugestiv (tulburari ale starii de constienfa si obligator staza si edemul
papilar). Cefaleea care apare in timpul desfasurarii actului sexual, atribuita
de asemenea unui puseu hipertensiv, este destul de rara si are un prognostic
peiorativ.
Tratament
In primul rand, se subintelege ca prezentarea la medic este strict necesara,
dar pentru cefaleele necomplicate tratamentul este in general cu
antiinflamatorii, analgezice, antipiretice.

Cefaleea este un simptom destul de frecvent, care, la copilul mic, ncepe s

contureze durerea abdominal, ca mijloc de a atrage atenia. Cauzele care
s explice frecvena bolii sunt multiple. Extremitatea cefalic are structuri
sensibile la durere, iar din cauza faptului c este puternic vascularizat i
inervat, este sensibil la factori generali i locali.
Investigarea unui bolnav care prezint cefalee trebuie s fie riguroas i s
se insiste asupra localizrii, modului n care a debutat, a intensitii durerii, a
duratei, a factorilor precipitani sau agravani, dac exist simptome
asociate, i asupra antecedentelor familiale.
La copil se pot observa urmtoarele categorii de cefalee:
- cefaleea vascular de tip migren;
- cefaleea din sinuzit;
- cefaleea cnd exist tulburri de acomodare vizual;

- cefalee din boli inflamatorii intra sau extracraniene (meningite,

meningoencefalite);
- cefaleea prin traciune (tumori cerebrale, hematoame, abces cerebral);
- cefaleea prin scderea cantitii de lichid cefalorahidian, ce apare dup
puncii rahidiene la bolnavul sntos i care se intensific dac bolnavul
ridic capul. Boala evolueaz spre vindecare n cteva zile;
- cefaleea prin hipertensiune intracranian;
- cefaleea din hipertensiunea arterial este mai intens dimineaa la
deteptare;
- cefaleea vascular nemigrenoas apare din cauza vasodilataiei arterelor
intracraniene n caz de hipoglicemie, hipoxie;
- cefaleea cu afeciuni psihice, n caz de depresie i anxietate.
Migrena poate fi ntlnit la copilul mare, dar i la adult. Ca definiie,
migrena este o boal familial caracterizat prin atacuri repetate de cefalee,
variabile ca intensitate, frecven i durat. De obicei, cefaleea este
unilateral, asociat cu anorexie, grea i vom, fiind precedat i uneori
nsoit de tulburri neurologice sau psihice.
La copil, diagnosticul de migren este posibil de stabilit pe baza unor
simptome ca: grea sau vrsturi, cefalee pulsatil, dureri abdominale,
antecedente familiale de migren. Criza de migren are ca simptom principal
durerea de cap de intensitate mare pe jumtate de cap, de durat scurt, de
la cteva ore pn la jumtate de zi, fiind nsoit de indispoziie, apatie,
somnolen, grea i vrsturi. La nceputul crizei apar mai totdeauna
tulburri vizuale.
Atacurile de migren pot fi uor confundate cu atacuri bilioase sau cu greaa
aprute dup mersul cu autobuzul sau cu trenul. Uneori, accesele de
migren pot fi precipitate de lovituri la nivelul capului, n timpul jocului, care,
chiar dac sunt minore, la un copil sensibil pot declana o criz acut. Dac
atacul migrenos aprut n urma unui traumatism cerebral este nsoit i de
tulburri de vorbire, atunci se consider a fi legat de o complicaie a
traumatismului cerebral.
Apariia acestor crize oblig medicul de familie s colaboreze cu medicul
specialist neurolog, pentru a trasa diagnosticul i pentru a institui un
tratament simptomatic, dar i tratamentul profilactic, care const n
menajarea copilului ce prezint aceste simptome. De ase-menea, vor trebui
atenuai factorii stresani din familie sau de la coal, fiind recomandat un
program limitat de vizionare TV sau acces la internet. Orele de culcare

tardive reprezint i ele un factor precipitant, ca i alimentaia neregulat

sau gustarea de diminea luat n prip.
Supratentoriale
Supratentoriale

Cefaleea la varstnici
Categoria: Articole
Generalitati
Dintre numeroasele tipuri de durere care afecteaza omul
modern, cefaleea este una din cele mai comune. Cel putin 80% din populatia
generala a suferit o astfel de durere si aproximativ 20% din pacienti se
prezinta la medic avand ca principala acuza cefaleea. Un procent insemnat
dintre acesti pacienti sunt invarsta, iar cauza de aparitie a cefaleei este
foarte variata.
Incidenta de aparitie a cefaleei la diverse varste este urmatoarea (diferentiat
pe sexe):
- intre 21-34 de ani, 92% dintrre femei si 74% dintre barbati sufera adesea
de cefalee,
- intre 55-74 de ani, 66% dintre femei si 53% dintre barbati,
- dupa 75 de ani, 55% dintre femei si 22% dintre barbati se plang de astfel
de dureri.
Desi peste 90% din cazurile de cefalee descrise la pacientii tineri sunt
primare, la varstnici procentul de cefalee primara este mai scazut, in jur de
66%. Prevalenta cefaleei in randul varstnicilor este diminuata comparativ cu
a persoanelor adulte. Dupa 70 de ani doar 5% din femei si 2% din barbati se
mai plang de cefalee. Declansarea acestor dureri la varste inaintate pune
probleme importante de diagnostic si tratament. O parte din ele apar
secundar altor procese patologice sistemice care afecteaza organismul si
care pot fi chiar ingrijoratoare: riscul ca cefaleea sa aibe o cauza grava (si sa
se instaleze secundar acesteia) este de 10 ori mai mare la o persoana de
peste 65 de ani comparativ cu un adult tanar.
Cefaleea geriatrica are foarte multe similitudini cu cefaleea care afecteaza
pacientii mai tineri, insa si o serie de caracteristici unice si semne clinice
foarte importante. Principalele cauze sunt in general de natura intracraniana
si extracerebrala, boli sistemice sau locale, afectiuni induse de situatii
personale, stres exagerat sau combinarea acestor factori.

Simptomatologia cefaleei
Datorita cresterii procentului populatiei varstnice si cefaleea geriatrica a
devenit un motiv din ce in ce mai frecvent de consult medical specializat. In
ciuda faptului ca prevalenta generala pe grupe de varsta este mai scazuta
dupa varsta a treia, cefaleele sunt in continuare cauza pentru importante
morbiditati.
Cele mai frecvente simptome ce acompaniaza cefaleea si pe care pacientul le
descrie atunci cand se prezinta la medic sunt:
- tulburari vizuale tranzitorii (apar si dispar periodic), asociate puseului
dureros
- manifestari neurologice de natura motorie, senzoriala si modificari
comportamentale ce sunt foarte asemanatoare aurei migrenei
- cefaleea este asociata in proportie de 50% cazurilor de migrena si poate fi
moderata in intensitate.
Aceste simptome sunt mai frecvente in cazul barbatilor decat al femeilor. In
ordinea frecventei de aparitie se numara:
- manifestari vizuale - cecitate tranzitorie, hemianopsie homonima, acuitate
vizuala scazuta;
- manifestari neurologice - parestezii, amorteli, furnicaturi, senzatie de
intepatura;
- tulburari cerebeloase, cum ar fi ataxia, tinitus, vertij;
- pierderea constientei (sincopa);
- tulburari de vorbire, cum ar fi disartria sau afazia (pierderea totala sau
partiala a capacitatii de a emite sunete articulate).
Daca cefaleea are caractere deosebite si diferite de cele obisnuite, sau daca
pacientul este luat in urmarire clinica dupa primul episod, se pot investiga si
semnele de ischemie cerebrala tranzitorie. Pentru a evalua aceasta boala se
efectueaza teste specifice care au indicatie in special daca cefaleea este
insotita de convulsii (acestea denota o suferinta cerebrala grava).
Elementele importante care ajuta la realizarea diagnosticului diferential intre
cefalee si accident ischemic tranzitor sunt in special cele de afectare
senzoriala (care sunt si foarte zgomotoase din punct de vedere clinic),
parestezii ce au tendinta de agravare de la un episod la altul, dureaza mai
mult (90% din accidentele ischemice tranzitorii au o durata de minim 15
minute) si sunt stereotipice.
Daca episoadele sunt frecvente, se poate administra tratament preventiv,
cum ar fi verapamil, topiramat, aspirina si clopidogrel. Tratamentul in
suferinta acuta trebuie sa evite substante de tipul triptanilor
si ergotaminei datorita faptului ca acestia cresc tensiunea arteriala foarte
mult.
Tipuri particulare de cefalee
Specialistii clasifica cefaleea geriatrica in cateva categorii importante:
- indusa de contractia musculara: tensiune, depresie, boala Parkinson,

afectiuni ale articulatiei temporo-mandibulare;

- de cauza vasculara: migrena, hemoragie, hipertensiune arteriala, boala
cardiaca ischemica;
- prin cresterea presiunii intracraniene: tumorala, hematoame;
- de cauza inflamatorie: meningita, arterita temporala, nevralgie, sinuzita;
- de cauza medicamentoasa: nitrati, analgezice care dau fenomenul de
rebound.
Cefalee cauzata de contractura musculara
Acest tip este unul din cel mai intalnite in practica medicala (peste 70% din
cefalee apar in aceste situatii). Se datoreaza unor contractii dureroase ale
musculaturii extracraniene, iar durerea este adesea moderata si difuza.
Cefaleea asociata depresiei este un simptom descris frecvent in bolile cu
componenta depresiva. Este o durere moderata, fara caracter pulsatil, care
este refractara la tratament analgezic standard (a carui eficienta a fost
dovedita in cefaleea de alte cauze).
Cefaleea asociata bolii Parkinson apare la 35% din pacientii diagnosticati cu
aceasta bola neurologica. Pacientii o descriu ca o suferinta de intensitate
moderata, relativ uniforma, fara acutizare importanta, localizata in special in
regiunea occipito-nucala. Durerea apare datorita existentei unei
hipertonicitatii musculare (o caracteristica importanta a musculaturii in
aceasta boala).
Afectarea articulatiei temporomandibulare prin procese artritice sau
stomatologice degenerative poate fi cauza de aparitie a cefaleei.
Masticatia si deschiderea gurii creeaza pacientilor un disconfort foarte
puternic si sunt insotite de obicei de cracmente articulare. Durerea
musculara asociata este constanta si apare unilateral. La examinarea clinica,
pacientul descrie durere la palpare si existenta sensibilitatii dureroase a
muschilor maseteri sau pterigoidian intern.

Cefaleea de cauza vasculara

Cefaleea de cauza vasculara afecteaza un procent semnificativ din populatia
generala, intre 5-10%. Exista o predominanta pentru sexul feminin. Caracteristicile acesteia
sunt hemicrania si accesele dureroase paroxistice.
Cefaleea acompaniaza de cele mai multe ori procesele patologice grave, cum ar fi accidente
vasculare crebrale.
Intr-un studu retrospectiv efectuat de un lot de 163 de pacienti cu accidente vasculare cerebrale,
cefaleea a fost prezenta la 29% din cei cu infarcte cerebrale, 57% din cei cu hemoragie
parenchimatoasa, 36% din cei cu atacuri ischemice si la 17% din cei cu infarcte
lacunare. Dintre acesti pacienti, femeile si persoanele cu cefalee intensa in antecedente au fost
cei mai afectati. Cefaleea a debutat anterior instalarii AVC in 60% din cazuri sau concomitent
cu acesta la 25% din pacienti.

Nu exista anumite caracteristici ale durerii de cap ce apare in simptomatologia din

cadrul AVC care sa influenteze prognosticul si evolutia pacientilor: calitatea, debutul,
intensitatea si durata cefaleelor difera foarte mult de la caz la caz (fiind influentata de
terenul patologic al fiecarui pacient). Cefaleea apare de cele mai multe ori brusc cu intensitate
progresiv crescanda.

Cefaleea din AVC apare unilateral, este focala si are

intensitate moderata (chiar daca la 46% din pacienti cefaleea poate interfera cu
activitatile cotidiene ale pacientilor, ceea ce ii confera un statut debilitant).
Caracteristicile ei difera, poate fi lancinanta, asemanatoare unui junghi, se localizeaza mai
frecvent ipsilateral decat contralateral (de aceeasi parte cu procesul ischemic). Cefaleea
apare mai frecvent cand este afectata circulatia in regiunea posterioara a creierului (comparativ
cu regiunile anterioare) si cand suferinta ischmica este a substantei cenusii (cortex) decat a
parenchimului cerebral (substanta alba).
Durata lunga sugereaza un infarct cardioembolic sau de natura trombotica, durata medie un
infarct lacunar si durata scurta un accident ischemic tranzitor. Cefaleea de cauza
cerebrovasculara este datorata aterosclerozei sau hipertensiunii arteriale. Ele
sunt procesele patologice ce stau la baza aparitiei accidentelor vasculare cerebrale. Cea mai mare
incidenta a AVC este intre 60-80 de ani (peste 75% din pacienti au peste 60 de ani).

Cefaleea cauzata de boala ischemica

cardiovasculara acompaniaza sau survine anterior diagnosticarii unei boli
ateromatoase de artera < class="clear"

Cefaleea la varstnici
Generalitati
Dintre numeroasele tipuri de durere care afecteaza omul
modern, cefaleea este una din cele mai comune. Cel putin 80%
din populatia generala a suferit o astfel de durere si aproximativ
20% din pacienti se prezinta la medic avand ca principala acuza
cefaleea. Un procent insemnat dintre acesti pacienti sunt
invarsta, iar cauza de aparitie a cefaleei este foarte variata.
Incidenta de aparitie a cefaleei la diverse varste este
urmatoarea (diferentiat pe sexe):
- intre 21-34 de ani, 92% dintrre femei si 74% dintre barbati
sufera adesea de cefalee,
- intre 55-74 de ani, 66% dintre femei si 53% dintre barbati,
- dupa 75 de ani, 55% dintre femei si 22% dintre barbati se plang
de astfel de dureri.
Desi peste 90% din cazurile de cefalee descrise la pacientii tineri
sunt primare, la varstnici procentul de cefalee primara este mai
scazut, in jur de 66%. Prevalenta cefaleei in randul varstnicilor
este diminuata comparativ cu a persoanelor adulte. Dupa 70 de
ani doar 5% din femei si 2% din barbati se mai plang de cefalee.

Declansarea acestor dureri la varste inaintate pune probleme

importante de diagnostic si tratament. O parte din ele apar
secundar altor procese patologice sistemice care afecteaza
organismul si care pot fi chiar ingrijoratoare: riscul ca cefaleea sa
aibe o cauza grava (si sa se instaleze secundar acesteia) este de
10 ori mai mare la o persoana de peste 65 de ani comparativ cu
un adult tanar.
Cefaleea geriatrica are foarte multe similitudini cu cefaleea
care afecteaza pacientii mai tineri, insa si o serie de caracteristici
unice si semne clinice foarte importante. Principalele cauze sunt
in general de natura intracraniana si extracerebrala, boli
sistemice sau locale, afectiuni induse de situatii
personale, stres exagerat sau combinarea acestor factori.
Cuprins articol
1. Generalitati
2. Simptomatologia cefaleei
3. Tipuri particulare de cefalee
4. Cefalee cauzata de contractura musculara
5. Cefaleea de cauza vasculara
6. Arterita temporala
7. Nevralgia trigeminala
8. Nevralgia postherpetica
9. Sinuzita
10.
Cefalee de cauza inflamatorie
11.
Cefaleea asociata altor boli
Simptomatologia cefaleei
Sus
Datorita cresterii procentului populatiei varstnice si cefaleea
geriatrica a devenit un motiv din ce in ce mai frecvent de consult
medical specializat. In ciuda faptului ca prevalenta generala pe
grupe de varsta este mai scazuta dupa varsta a treia, cefaleele
sunt in continuare cauza pentru importante morbiditati.
Cele mai frecvente simptome ce acompaniaza cefaleea si
pe care pacientul le descrie atunci cand se prezinta la
medic sunt:
- tulburari vizuale tranzitorii (apar si dispar periodic), asociate
puseului dureros
- manifestari neurologice de natura motorie, senzoriala si
modificari comportamentale ce sunt foarte asemanatoare
aurei migrenei
- cefaleea este asociata in proportie de 50% cazurilor de migrena

si poate fi moderata in intensitate.

Aceste simptome sunt mai frecvente in cazul barbatilor
decat al femeilor. In ordinea frecventei de aparitie se
numara:
- manifestari vizuale - cecitate tranzitorie, hemianopsie
homonima, acuitate vizuala scazuta;
- manifestari neurologice - parestezii, amorteli, furnicaturi,
senzatie de intepatura;
- tulburari cerebeloase, cum ar fi ataxia, tinitus, vertij;
- pierderea constientei (sincopa);
- tulburari de vorbire, cum ar fi disartria sau afazia (pierderea
totala sau partiala a capacitatii de a emite sunete articulate).
Daca cefaleea are caractere deosebite si diferite de cele
obisnuite, sau daca pacientul este luat in urmarire clinica dupa
primul episod, se pot investiga si semnele de ischemie cerebrala
tranzitorie. Pentru a evalua aceasta boala se efectueaza teste
specifice care au indicatie in special daca cefaleea este insotita
de convulsii (acestea denota o suferinta cerebrala grava).
Elementele importante care ajuta la realizarea diagnosticului
diferential intre cefalee siaccident ischemic tranzitor sunt in
special cele de afectare senzoriala (care sunt si foarte
zgomotoase din punct de vedere clinic), parestezii ce au tendinta
de agravare de la un episod la altul, dureaza mai mult (90% din
accidentele ischemice tranzitorii au o durata de minim 15 minute)
si sunt stereotipice.
Daca episoadele sunt frecvente, se poate administra tratament
preventiv, cum ar fi verapamil, topiramat, aspirina si clopidogrel.
Tratamentul in suferinta acuta trebuie sa evite substante de tipul
triptanilor si ergotaminei datorita faptului ca acestia cresc
tensiunea arteriala foarte mult.
Tipuri particulare de cefalee
Sus
Specialistii clasifica cefaleea geriatrica in cateva categorii
importante:
- indusa de contractia musculara: tensiune, depresie, boala
Parkinson, afectiuni ale articulatiei temporo-mandibulare;
- de cauza vasculara: migrena, hemoragie, hipertensiune
arteriala, boala cardiaca ischemica;
- prin cresterea presiunii
intracraniene: tumorala, hematoame;

- de cauza inflamatorie: meningita, arterita

temporala, nevralgie, sinuzita;
- de cauza medicamentoasa: nitrati, analgezice care dau
fenomenul de rebound.
Cefalee cauzata de contractura musculara
Sus
Acest tip este unul din cel mai intalnite in practica medicala
(peste 70% din cefalee apar in aceste situatii). Se datoreaza unor
contractii dureroase ale musculaturii extracraniene, iar durerea
este adesea moderata si difuza.
Cefaleea asociata depresiei este un simptom descris frecvent in
bolile cu componenta depresiva. Este o durere moderata, fara
caracter pulsatil, care este refractara la tratament analgezic
standard (a carui eficienta a fost dovedita in cefaleea de alte
cauze).
Cefaleea asociata bolii Parkinson apare la 35% din pacientii
diagnosticati cu aceasta bola neurologica. Pacientii o descriu ca o
suferinta de intensitate moderata, relativ uniforma, fara acutizare
importanta, localizata in special in regiunea occipito-nucala.
Durerea apare datorita existentei unei hipertonicitatii musculare
(o caracteristica importanta a musculaturii in aceasta boala).
Afectarea articulatiei temporomandibulare prin procese
artritice sau stomatologice degenerative poate fi cauza de
aparitie a cefaleei.
Masticatia si deschiderea gurii creeaza pacientilor un
disconfort foarte puternic si sunt insotite de obicei de cracmente
articulare. Durerea musculara asociata este constanta si apare
unilateral. La examinarea clinica, pacientul descrie durere la
palpare si existenta sensibilitatii dureroase a muschilor maseteri
sau pterigoidian intern.
Cefaleea de cauza vasculara
Sus
Cefaleea de cauza vasculara afecteaza un procent semnificativ
din populatia generala, intre 5-10%. Exista o predominanta pentru
sexul feminin. Caracteristicile acesteia sunt hemicrania si
accesele dureroase paroxistice.
Cefaleea acompaniaza de cele mai multe ori procesele patologice
grave, cum ar fi accidente vasculare crebrale.

Intr-un studu retrospectiv efectuat de un lot de 163 de pacienti cu

accidente vasculare cerebrale, cefaleea a fost prezenta la 29% din
cei cu infarcte cerebrale, 57% din cei cu hemoragie
parenchimatoasa, 36% din cei cu atacuri ischemice si la 17% din
cei cu infarcte lacunare. Dintre acesti pacienti, femeile si
persoanele cu cefalee intensa in antecedente au fost cei mai
afectati. Cefaleea a debutat anterior instalarii AVC in 60% din
cazuri sau concomitent cu acesta la 25% din pacienti.
Nu exista anumite caracteristici ale durerii de cap ce apare in
simptomatologia din cadrul AVC care sa influenteze prognosticul
si evolutia pacientilor: calitatea, debutul, intensitatea si durata
cefaleelor difera foarte mult de la caz la caz (fiind influentata de
terenul patologic al fiecarui pacient). Cefaleea apare de cele mai
multe ori brusc cu intensitate progresiv crescanda.
Cefaleea din AVC apare unilateral, este focala si are
intensitate moderata (chiar daca la 46% din pacienti cefaleea
poate interfera cu activitatile cotidiene ale pacientilor, ceea ce ii
confera un statut debilitant).
Caracteristicile ei difera, poate fi lancinanta, asemanatoare unui
junghi, se localizeaza mai frecvent ipsilateral decat contralateral
(de aceeasi parte cu procesul ischemic). Cefaleea apare mai
frecvent cand este afectata circulatia in regiunea posterioara a
creierului (comparativ cu regiunile anterioare) si cand suferinta
ischmica este a substantei cenusii (cortex) decat a parenchimului
cerebral (substanta alba).
Durata lunga sugereaza un infarct cardioembolic sau de natura
trombotica, durata medie un infarct lacunar si durata scurta
un accident ischemic tranzitor. Cefaleea de cauza
cerebrovasculara este datorata aterosclerozei sauhipertensiunii
arteriale. Ele sunt procesele patologice ce stau la baza aparitiei
accidentelor vasculare cerebrale. Cea mai mare incidenta a AVC
este intre 60-80 de ani (peste 75% din pacienti au peste 60 de
ani).
Cefaleea cauzata de boala ischemica
cardiovasculara acompaniaza sau survine anterior diagnosticarii
unei boli ateromatoase de artera carotida interna sau/si artere
vertebrale. Cand este afectata artera carotida interna durerea
apare anterior, cand este implicat sistemul vertebrobazilar
durerea este posterioara (unilateral si ipsilateral fata de vasul
afectat) si se agraveaza la nitroglicerina.
Migrena este o tulburare neurologica comuna ce apare la

5% din populatia generala.

Caracteristicile ei principale sunt accesele dureroase paroxistice,
recurente (insa la intervale neregulate), de cele mai multe ori, dar
nu totdeauna, unilaterale, cu o durata intre 2-20 de ore si frecvent
acompaniata de greata, varsaturi si tulburari vizuale (sau alte
simptome ce traduc afectare a functiilor cerebrale).
Sunt descrise 2 tipuri principale: migrena clasica si
migrena comuna.
Migrena clasica este o durere de cap unilaterala, precedata de un
ansamblu de fenomene ce constiutie o aura (cu importante
manifestari vizuale). Migrena comuna apare bilateral, este
localizata mai ales in jurul si in spatele ochilor, este lipsita de aura
si intensitatea este mai scazuta.
Cefaleea de cauza hipertensiva apare mai rar chiar daca boala
hipertensiva este des intalnita la pacientii varstnici. Se instaleaza
doar in bolile grave, caracterizate prin tensiune diastolica peste
120 mmHg. Pacientii se trezesc adesea dimineata cu dureri
severe, pulsatile, localizate occipital. Pe parcursul zilei durerea se
mai amelioreaza in intensitate.
Cefaleea din hemoragiile intracraniene este o afectiune
particulara deoarece la varstnici pot sa apara toate tipurile de
hemoragii. Din acest grup de patologii hematomul subdural este
una din cele mai frecvente cauze de aparitie a cefaleei. Durerea
este intensa, profunda, poate fi unilaterala sau generalizata si
poate fi acompaniata de ameteli, stari de confuzie, modificari de
vorbire si tulburari de echilibru si de mers. Traumatismul
cranian care a stat la baza aparitiei hematomului poate sa fi fost
minor si trecut cu vederea de catre pacienti. Doar in 50% din
cazuri se identifica in mod corect traumatismul. In multe situatii
acest lucru este ingreunat si de suferinta psihica a pacientului
varstnic (de cela mai multe ori, dementa).
Desi in cazul varstnicilor exista o serie de tipuri de traumatisme,
cele mai frecvente sunt cele prin cadere. Aproximativ 30% din
persoane cu varsta de peste 65 de ani cad cel putin o data in
cursul unui an. Urmarea acestor traumatisme este, in 1% din
cazuri, dezvoltarea unui hematom subdural (chiar si incazul celor
usoare). Hematoamele subdurale cronice apar mai frecvent la
varstnici datorita procesului de atrofie cerebrala care se
instaleaza treptat in cadrul imbatranirii generale a organismului.
Atrofia determina intinderea venelor parasagitale de conexiune
ceea ce constituie un factor favorizant pentru rupturile de perete

vascular si laceratii. Datorita involutiei structurale, hematoamele

se pot acumula intracranian fara a fi acompaniate de
simptomatologie importanta pentru o lunga perioada de timp
(mult mai lunga decat in cazul pacientilor tineri, cu substanta
cerebrala intacta si cutie craniana inextensibila). Alti factori de
risc pentru aparitia hematoamelor sunt consumul cronic de alcool
si aspirina sau warfarina.
Cefaleea este prezenta in pana la 90% din pacientii cu
traumatisme craniocerebrale, insa este nespecifica: poate fi
moderata sau severa si variaza de la paroxistica la constanta,
instalandu-se unilateral sau bilateral. Se poate agrava la tuse,
stranut, miscari bruste. Daca pacientii efectueaza un efort fizic
intens pot sa apara si greata si varsaturile.
Aproximativ 50% din pacientii cu hematoame subdurale vor avea
un status mental si neurologic alterat (la aceasta complicatie
participa si patologia degenerativa a substantei cerebrale). Pe
acest fond traumatic pot sa aparahemipareze pasagere sau
permanente si alte manifestari asemanatoare unui accident
vascular cerebral.
Arterita temporala
Sus
Arterita temporala sau arterita cu celule gigante este o
panarterita sistemica ce afecteaza in principal peretii arterelor ce
contin o cantitate semnificativa de elastina. Aproximativ 15% din
pacientii cu arterita temporala au si polimialgie reumatica si 15%
din cei cu polimialgie au si arterita. Ambele afectiuni apar mai
ales la pacientii de peste 50 de ani, varsta medie de debut fiind in
jur de 70 de ani. Rata de afectare este de 3 femei la 1 barbat.
Incidenta anuala a bolii este de 18 cazuri la 100.000 persoane de
peste 50 de ani.
Cel mai frecvent simptom al arteritei temporale este
cefaleea (raportat la 60- 90% dintre pacienti).
Durerea este adesea pulsatila, insa foarte multi pacienti o descriu
ca intensa, ascutita, lancinanta sau asemanatoare unei arsuri.
Durerea este intermitenta sau are caracter continuu si cel mai
frecvent este severa. Unii pacienti sufera mai mult noaptea sau
cand stau intinsi, altii cand se piaptana sau se spala pe fata. La
examenul fizic se constata sensibilitate dureroasa si lipsa
pulsatiilor la nivelul arterei temporale superficiale (in peste 50 %
din cazuri). Localizarea durerii difera: poate fi unilaterala sau
bilaterala. Aproximativ 38% din pacienti au si claudicatie

maseterina (durerea apare la mestecat sau la vorbit).

Diagnosticul de arterita temporala este foarte complex.
Presupune existenta unei suspiciuni clinice care este adesea, dar
nu intotdeauna, confirmata prin investigatiile de laborator.
Cele mai utile modalitati de diagnostic (din punct de
vedere paraclinic) sunt:
determinarile VSH, PCR si biopsia de artera temporala.
In cazul pacientilor varstnici VSH variaza in mod normal intre 20
mm/ora si 40 mm/ora. Cresterea acestuia, ca unic factor
paraclinic, este nespecifica pentru arterita temporala (apare in
infectii, inflamatii, boli reumatice si boli de tesut de colagen), iar
arterita temporala cu VSH in limitele superioare ale normalului a
fost raportat la 10-36% din pacienti. Valorile medii cu importanta
diagnostica sunt in jur de 70-80 mm/ora, dar pot ajunge si la 120130mm/ora. La momentul realizarii acestei determinari specialistii
trebuie sa se asigure ca pacientul nu are si alte boli care pot
interfera cu un rezultat normal, dand rezultate fals negative sau
fals pozitive.
PCR este o proteina de faza acuta pe care ficatul (si in mai mica
masura tesutul adipos) o secreta in momentul in care oragnismul
este supus unei inflamatii sau infectii (unei boli acute). Ca si in
cazul VSH, nici PCR nu are valoare diagnostica, deoarece este
crescuta in foarte multe boli. Nivelul PCR nu este influentat de
varsta sau de diversi factori hematologici si de aceea reflecta mai
fidel realitatea organismului, comparativ cu VSH. PCR singur nu
are valoare importanta, nici VSH, insa combinate au o mare
specificitate pentru boala (aproximativ 97%).
Diagnosticul de certitudine se realizeaza prin biopsia de
artera temporala, cand la microscop se observa modificarile
specifice: arterita necrotizanta caracterizata prin predominanta
infiltratului cu mononucleare sau a unui proces granulomatos cu
celule gigante multinucleate.
Riscul de diagnostic fals negativ dupa biopsie variaza intre 5-44%.
Tratamentul pacientilor care nu prezinta contraindicatii este
inceput cu corticosteroizi, de preferat prednison 40-80mg/zi.
Cefaleea se va ameliora in 24 de ore, in mod spectaculos chiar.
Doza initiala trebuie mentinuta aproximativ 4 saptamani si apoi se
reduce treptat si in mod judicios de-a lungul mai multor luni, dupa
scheme de tratament foarte bine cunoscute si monitorizand
permanent evolutia si raspunsul pacientului la tratament,

nivelul VSH si al PCR. Adesea este necesar tratament cronic.

Intarzierea, din diverse motive a instalarii tratamentului poate
duce la aparitia cecitatii permanente.
Nevralgia trigeminala
Sus
90% din cazurile de nevralgie trigeminala debuteaza dupa
varsta de 40 de ani, iar 80% dintre acestea sunt rezultatul unor
compresii vasculare pe radacina nervului trigeminal, cel mai
adesea de catre o ramura din aretra cerebrala anterioara. 5%
sunt datorate tumorilor. Durerea este adesea variabila (de la
cateva secunde la cateva minute). Se localizaeaza de obicei
unilateral, pe zona maxilara sau mandibulara de distributie a
nervului si mai rar pe zona oftalmica. Nervul trigemen are 3
ramuri: ramura oftalmica, maxilara si mandibulara. Durerea
trigeminala apare aproape exclusiv pe diviziunea maxilara si
mandibulara. Pacientii resimt durera de-a lungul obrajilor, nasului,
buzei superioare si arcadei dentare superioare (in afectarea
ramurii maxilare) sau la nivelul mandibulei, buzei inferioare,
obrajilor inferiori, in afectarea mandibulara. In aproximativ 97%
din cazuri, durerea este limitata pe o parte a fetei si nu exista
afectare bilaterala.
In aproximativ 90% din cazurile de nevralgie trigeminala
pacientul are anumite zone trigger (declansatoare) localizate
de cele mai multe ori in zona centrala a fetei, in jurul nasului si
buzelor. La acesti pacienti stimulii de natura nociceptiva sunt
capabili sa declanseze durerea.
Astfel de stimuli includ:
- vorbirea,
- masticatia,
- spalatul fetei,
- periajul dintilor,
- barbieritul,
- contactul cu aerul rece.
Dupa un puseu dureros exista o perioada refractara ce dureaza
cateva minute, timp in care stimulii, indiferent de natura si de
intensitatea lor nu vor declansa durere. Durerea poate fi
acompaniata de grimase faciale si de spasm localizat.
Intre episoadele dureroase pacientul este asimptomatic, in ciuda
faptului ca poate persista o usoara senzatie neplacuta. Aceasta
este resimtita mai ales dupa ce crizele dureroase mai lungi sau

dupa mai multe pusee alaturate. Atacurile dureroase multiple pot

sa apara timp de cateva luni sau saptamani. Aproximativ 50% din
pacienti cu nevralgie trigeminala pot avea remisiuni spontane
pentru o perioada mai lunga sau mai scurta, dar de obicei 6 luni.
Examenul clinic al pacientilor este de obicei normal, cu
expceptia cazurilor care au zone declansatoare la nivelul fetei. Un
procent relativ semnificativ din pacienti are totusi, o afectare
senzoriala de tipul anesteziei localizate. Caracteristicile durerii
determina pacientii sa consulte inital un medic stomatolog si abia
apoi un internist, deoarece cred ca este vorba de o carie.
Tratamentul eficient impotriva nevralgiei trigeminale
(administrat in combinatii sau scheme
monomedicamentoase) include:
- carbamazepina,
- baclofen,
- fenitoin,
- clomazepan,
- lamotrigina,
- gabapentina.
Acestea sunt si medicamente anticonvulsivante.
Ele scad din intensitatea stimularii tesutului nervos (care sta la
baza aparitiei sindromului dureros).
Dintre acestea, cele mai folosite sunt baclofenul, carbamazepina
si fenitoina. Baclofenul se considera a fi cel mai sigur dintre
aceste 3 medicamente insa datorita actiunii sale, carbamazepina
este cel mai folosit.
Pacientii cu nevralgie trigeminala raspund atat de bine la acest
tratament incat specialistii sunt de parere ca daca dupa 2 zile de
administrare simptomatologia nu se amelioreaza, diagnosticul
trebuie regandit. Reactiile adverse ale carbamazepinei
includ ameteala, sedare, reactii tegumentare si mai rar, anemie
aplastica (motiv pentru care se recomanda monitorizarea
pacientilor prin efectuarea periodica de analize sangvine).
In ciuda marii diversitati de medicamente utilizate in tratamentul
acestei afectiuni, aproximativ 30% din pacienti nu raspund
corespunzator si simptomatologia nu se amelioreaza. Totusi, ei
raspund la metodele chirurgicale de tratament (si acestea, la
randul lor, sunt multiple).
Printre formele invazive de tratament se numara blocade
nervoase, distrugeri controlate de filamente nervoase si tehnici

de decomprimare a nervilor.
Adesea nevralgia trigeminala se mai numeste si "tic dureros"
datorita spasmului muscular ce insoteste durerea.
Nevralgia postherpetica
Sus
Desi herpes zoster apare cel mai adesea la nivelul regiunii
toracice, a doua localizare ca frecventa este reprezentata de
tegumentul inervat de nervul trigemen, mai ales in regiunea
oftalmica (herpes zoster oftalmicus). Aceasta localizare afecteaza
25% dintre pacienti. Zona este aproape intotdeauna unilaterala.
Incidenta nevralgiei postherpetice (durere persistenta mai mult
de 1 luna de la izbucnirea initiala a eruptiei) creste foarte mult cu
varsta (la peste 80 de ani aproximativ 1.000 de persoane din
100.000 au o astfel de afectiune).
La pacientii de 50 de ani incidenta este de 50%, iar la cei de
peste 80 de ani este de 80%.
Herpes zoster cu localizare faciala asociaza un risc dublu de
aparitie a nevralgiei postherpetice cu localizare predominant
faciala, o forma mai greu de tratat si mai persistenta comparativ
cu altele.
Procesul natural de evolutie include formarea unor cruste la
suprafata veziculelor herpetice, vindecarea tegumentului si
disparitia durerii in 3-4 saptamani dupa debutul eruptiei
zosteriene de la nivel cutanat.
Nevralgia postherpetica incude trei tipuri de durere:
- durere constanta cu caracter de arsura,
- durere intermitenta spontana cu caracter lancinant
- durere superficiala, ascutita, ce poate iradia, insotita de prurit si
provocata de orice atingere usoara si care in general nu
reprezinta o agresiune pe un tegument indemn (caracter
allodinic). Aceasta este prezenta la peste 90% din pacienti si
adesea interfera cu somnul.
Schemele terapeutice actuale includ administrarea de corticoizi
orali (de exemplu prednison, incepand de la 60 mg/zi ce va fi
redus apoi in aproximativ 2 saptamani).
Se pare ca aceste medicamente sunt eficiente in reducerea
durerii acute din herpes zoster, insa nu scad riscul de aparitie a
nevralgiei postherpetice.
O saptamana de tratament cu famciclovir (500 mg administrat la
8 ore) sau valaciclovir (1000mg la 8 ore) instituit, in mod ideal, cu
72 de ore anterior declansarii zosterului acut, pot reduce, insa nu
semnificativ, riscul de aparitie si durata nevralgiei postherpetice.

In aceste moment exista o serie de tratamente mai mult sau mai

putin eficiente.
Printre cele mai utilizate medicamente se numara antidepresive
triciclice (amitriptilina) gabapentina, agenti cu aplicare topica
(capsaicina, lidocaina, aspirina si antiinflamatoare nesteroidiene),
opioide si tramadol. In ciuda eforturilor terapeutice, la peste 20%
din pacienti durerea persista mai mult de 1 an.
Sinuzita
Sus
Sinuzita nu este o boala foarte frecventa la varstnici, iar cand
apare, cefaleea ce o insoteste nu este semnificativa.
Sinuzita acuta determina aparitia unei dureri pulsatile cu
localizare pe sinusul afectat.
In cazul in care este o infectie de sinus maxilar se poate confunda
cu durerea din afectiunile stomatologice sau cu dureri de
natura oftalmologica daca este afectat sinusul etmoid.
Cefalee de cauza inflamatorie
Sus
Durerile inflamatorii din meningita sunt adesea foarte intense si
se datoreaza iritarii meningelui de catre un exudat inflamator.
Durerea este difuza sau localizata in special frontal si de obicei
iradiaza spre spate, prin regiunea cervicala si nucala. Durerea are
caracter agonal si se acutizeaza frecvent. Este profunda si se
insoteste de redoarea de ceafa. Se accentueaza daca pacientul se
ridica brusc, scutura din cap sau realizeaza miscari ce cresc
presiunea intracraniana (cum ar fi ras, tuse, stranut).
Meningita este o boala prezenta la varstele extreme.
La varstnici cel mai adesea sunt incriminati ca agenti
etiologici Pneumococul, Stafiloccocul, Streptococul siHaemophilus
influenzae.
Cefaleea asociata altor boli
Sus
Ischemia cardiaca poate sa fie si ea cauza de aparitie a unei cefalei (uni sau
bilaterala) insa doar in situatii rare. Adesea cefaleea este declansata de exercitii fizice sau
activitati fizice de orice tip si ameliorata la repaus.
Cefaleea poate sa apara izolat sau alaturi de alte simptome, cum ar fi durerea retrosternala.
Angina este resimtita datorita unor impulsuri aferente ce traverseaza ganglionii simpatici
cervicotoracici, intra in maduva prin primele 5 radacini nervoase toracice si determina in final
senzatia dureroasa cu toate caracteristicile ei (iradiere de-a lungul bratului si antebratului sau
iradiere mentoniera). Aferentele cardiace vagale, fibre ce sunt raspunzatoare de transmiterea
durerii la un numar mai mic de pacienti ajung in tractul solitar.

Durerea de cap din cadrul tumorilor sau altor

leziuni inlocuitoare de spatiu apare datorita compresiei efectuate de acestea pe structurile

vasculare intracraniale si pe alte structuri ce pot declansa stimuli durerosi.
Modificarea caracteristicilor durerii cronice sau debutul brusc al unui episod de cefalee intensa
poate sa ridice suspiciunea de neoplazie intracraniana. Desi cefaleea este un simptom
semnificativ la 2/3 din pacienti cu tumori cerebrale, insa unele raman mult timp asimptomatice,
cum este cazul celor supratentoriale.
Cefaleea din tumori nu are nimic specific si nu poate fi diferentiata clinic de cea de alte cauze.
Durerea poate fi focala sau difuza, moderata sau severa, pulsatila sau nu.
Este cel mai frecvent intermitenta (apare si dispare) insa pe masura ce tumora se extinde, si
episoadele dureroase devin mai frecvente si mai prelungite. Datorita incidentei crescute a
diverselor neoplazii la pacientii varstnici, si riscul de a dezvolta metastaze cerebrale este
mai crescut. Extindere cerebrala au in special cancerele
pulmonare, mamare,melanoamele si mai putin cele din sfera gastrointestinala
(acestea invadeaza intai ficatul si plamanii).

Cefaleea hipnica este o tulburare relativ rara ce timpul

somnului si trezeste pacientul respectand un anumit interval orar.
Greata este destul de rara, la fel sunt si alte simptome vegetative.
Cefaleea poate fi uni sau bilaterala, pulsatila sau nu, poate dura
intre 15 minute si 6 ore si poate sa apara frecvent, chiar si in
fiecare noapte, timp de cativa ani.
Masurile terapeutice eficiente sunt:
- consumul unei cesti de cafea, sau a 40-60 mg cafeina tablete
inainte de culcare;
- administrarea de carbonat de litiu (300 mg la
culcare) indometacin, atenolol melatonina sau prednison.
Diagnosticul acestei tulburari este in principal unul de
excludere, deoarece boala este destul de rara.
Cauzele secundare de cefalee nocturna ce trebuie sa fie excluse
includ sindromul de sevraj, arterita temporala, apnee de somn,
desaturarea in oxigen, feocromocitomul, neoplasme primare sau
secundare, hematoame subdurale, leziuni vasculare, migrena si
hemicrania paroxistica cronica - sunt alte afectiuni ce trezesc
pacientii din somn: migrena are insa multe simptome asociate si
apare doar in timpul somnului, iar hemicrania apare atat ziua cat
si noaptea, dureaza mai putin de 30 de minute si poate sa apara
de 10-30 de ori pe zi.