Documente Academic
Documente Profesional
Documente Cultură
Definitie
Cefalee = durere oriunde in regiunea capului sau cervicala; durere resimţită la nivelul
capului, al meningelui sau al învelişului creierului, poate cuprinde nivelul feţei, al gâtului, al
scalpului.
= orice durere de cap, indiferent de cauza ei.
= cel mai frecvent tip de durere
Poate fi simptom in multe si variate patologii.
Evolutia = foarte variabila, de la cateva ore la cateva zile, accesele putand sa se repete timp de mai
multi ani.
Epidimiologie
~ 64–97% dintre indivizi au avut cel putin un episod de cefalee in timpul vietii.
Doar ~1–5% dintre pacientii care se prezinta pentru cefalee la camerele de garda au o patologie
grava ce genereaza acest simptom.
Peste 90% dintre cefalei sunt primare. Majoritatea dintre acestea sunt reprezentate de cefaleea de
tensiune, cu caracter episodic.
Fiziopatologie
CREIERUL NU DOARE ☜ nu are receptori pentru durere.
Doar în aparenţă durerea vine din interiorul capului, creierul în sine nu simte nici o durere. Iluzia că
aceasta suferinţa provine din interiorul capului = durere referită, în care creierul interpretează greşit
sursa impulsului senzorial.
Totusi durerea este datorata stimularii structurilor din jurul creierului, care sunt bogate in
nociceptori: arterele extracraniene, artera meningee medie, marile vene, sinusurile venoase,
nervii cranieni si spinali, muschii cervicali sau ai capului, meningele, falx cerebri, globii
oculari, urechile, dintii sau mucoasa bucala, arterele piale, craniul (periostul), tesutul
subcutanat, mucoasele
cefaleea = frecvent prin tractionarea sau iritarea meningelui sau a vaselor de sange
nociceptorii pot fi stimulati de traumatisme sau tumori
spasm vascular, dilatarea vaselor de sange, inflamatia si/sau infectia meningelor
tensiunea musculara
Cefaleea primara este mai dificil de explicat comparativ cu cea secundara. Mecanismul exact
al migrenei, cefaleei de tensiune sau cefaleei cluster raman incomplet elucidate ➪ mai multe teorii,
care incearca sa explice ce se petrece in creier si provoaca durerea.
Clasificare
Sunt descrise peste 150 tipuri de cefalee.
Exista mai multe clasificari ale cefaleelor. Cea mai cunoscuta = cea a International Headache
Society.
O parte sunt fara gravitate, dar o parte sunt dovada unei patologii foarte grave.
Descrierea cefaleei si semnele neurologice asociate vor orienta atitudinea: necesitatea unor teste
paraclinice pentru un tratament optim.
Cauze
Cefaleea primara
= nu este in legatura cu o patologie subiacenta
= celemaifrecventetipuri:
migrena
cefaleede tensiune
cefaleetip cluster
cefaleepersistentazilnica
= 90% din toate cefaleele
-debutul= frecventintre20-40ani.
Criteriile de diagnostic ale migrenei conform clasificării IHS
A. Cel puţin 5 atacuri ce îndeplinesc criteriile B-D
B. Cefalee cu durata 4 –72h (netratată sau tratată fără succes)
C. Cefaleea are cel puţin două din următoarelecaracteristici:
1. localizare unilaterală
2. caracter pulsatil
3. intensitate moderată sau severă
4. Este agravată de sau duce la evitarea activităţii fizice de rutină (ex. mersul sau urcatul
scărilor)
D. În timpul cefaleei cel puţin una din următoarele:
1. greaţă şi/sau vărsături
2. fotofobie şi fonofobie
E. Nu este atribuită altei afecţiuni
Diagnosticul migrenei
Diagnosticul migrenei se bazează pe istoricul tipic al pacientului şi pe un examen neurologic
normal.
Investigaţii paraclinice suplimentare, în particular imagistică cerebrală, sunt necesare dacă se
suspectează o cefalee secundară.
Este recomandată imagistica prin IRM cerebrala (nu prin CT, sensibilitatea ei fiind inferioară în
detectarea de anomalii vasculare şi/sau leziuni parenhimatoase) atunci când:
- examenul neurologic nu este normal
- atacurile migrenoase tipice apar pentru prima dată după vârsta de 40 de ani
- frecvenţa sau intensitatea atacurilor migrenoase creşte constant
- se schimbă simptomele de acompaniere a atacurilor migrenoase
- apar noi simptome psihiatrice în relaţie cu atacurile
2. Aura: inconstanta, inaintea debutului crizei migrenoase, cu durata de circa 20-60 minute :
- tulburari vizuale: spoturi luminoase, scaderea acuitatii
- parestezii la nivelul membrelor
- dificultati de vorbire
- tinitus
- miscari involuntare
- deficite motorii (migrena hemiplegica)
3. Atacul migrenos
Clinic: - durere pulsatila moderata/severa fara o cauza obiectivabila
- durata: 4 ore - 3 zile
- periodica (cateva atacuri/luna➪cateva/an) uni/bilaterala (hemicranie)
- pulsatila sau oscilanta
- +/- greata/varsaturi
- accentuata de miscare
- +fotofobie
- +fonofobie
Diagnosticul migrenei
Recomandari ale The American Headache Society:
- nu sunt necesare investigatii imagistice pentru pacientii cu cefalee stabila, care indeplinesc
criteriile pentru diagnosticul de migrena.
- nu se recomanda CT cerebral, daca este posibila efectuarea unui RMN cerebral, cu exceptia unor
situatii de urgenta.
- nu se vor prescrie opioizi in tratamentul migrenei ca terapie de prima intentie.
- se va evita utilizarea frecventa sau supradozele de antialgice.
Cauze benigne:
➣ durere cervicogena (origine artrozica/musculatura cervicala).
➣ cefalee reactiva (exces de medicatie antialgica); supradozarea antialgicelor poate fi urmata de
exacerbarea paradoxala a cefaleei
➣ dureri ORL (sinuzita, otita) (prin inflamatia/congestia cavitatilor sinusale, urchii medii)
➣ dureri spinale (prin presiunea scazuta a LCR, posibil secundara unui traumatism, punctiei
lombare sau anesteziei rahidiene
➣ hemicranie continua: durere continua unilaterala cu episoade de exacerbare. Poate raspunde
spectaculos la indometacin.
➣ dureri dentare
Cauzele severe:
- hemoragiile intracerebrale/intracraniene
- hemoragia subarahnoidiana (cefalee acuta, severa, redoare de ceafa FARA febra)
- ruptura anevrismelor/malformatiilor arteriovenoase
- tumori cerebrale: cefalee moderata, ce se agraveaza cu modificarile de pozitie sau la efort,
acompaniata de greata si varsaturi (care pot precede cefaleea cu saptamani).
- arterita temporala
- glaucom (cresterea presiunii intraoculare): cefalee cu debut la nivelul globului ocular asociind
vederea incetosata.
Artrita temporala
= vasculita inflamatorie sistemica cu etiologie necunoscuta, predominanat la varstnici (~ 70 ani)
= clinic: febra, cefalee, scadere ponderala, claudicatie mandibulara, sensibilitatea vaselor+/-
scalpului temporal, tulburari de vedere➪cecitate (neuropatie optica anterioara ischemica-
AION, datorata vasculitei arterei ciliare posterioare; scaderea AV poate precede cu 36 de ore
modificarile fundului de ochi prin infarctul nervului optic), polimialgia reumatica.
- determina scaderea fluxului sanguin spre creier.
- diagnostic: VSH (=test diagnostic), PCR + biopsie de artera temporala.
Tratament
CORTICOTERAPIE
Ghidurile elaborate de Marea Britanie recomanda:
- prednison 40-60 mg (>0.75 mg/kg) 4 saptamani (sau pana la disparitia simptomelor si
normalizarea analizelor), apoi
- scaderea dozelor cu 10mg la 2 saptamani pana la 20mg, apoi
- scaderea dozelor cu 2,5mg la 2-4 saptamani pana la 10mg, apoi
- scaderea dozelor cu 1mg la fiecare 1-2 luni, pentru prevenirea recidivelor
In mai 2017, US Food and Drug Administration (FDA) a extins indicatia de utilizare a tocilizumab
pentru arterita temporala (anterior aprobata pentru tratamentul artritei reumatoide).
Hemoragiile cerebrale
Debut foarte brusc (ca un “traznet”)
Hemoragiile cerebrale: hemoragia subarahnoidiana, hemoragia intracerebrala/
intracraniana, hematom subdural/epidural, hemoragie in tumora, malformatii vasculare,
apoplexia pituitara.
Sangele irita meningele, ceea ce determina durere.
Traumatismele pot provoca sangerare intracerebrala sau traumatizeaza nervii determinand
cefalee posttraumatica.
Imagistica cerebrala, craniana sau cervicala, punctia lombara, daca CT este negativa.
Tumori cerebrale
Cefalee cu intensitate progresiva ca frecventa sau severitate.
Tumori: primare, metastaze, hematoame subdurale.
Cu cresterea dimensiunilor tumorii sau hematomului, structurile inconjuratoare sunt impinse
➡ durere.
Diagnostic
Cele mai multe cazuri sunt diagnosticate doar pe baza anamnezei si a examenului clinic.
Daca anamneza sugereaza o cefalee secundara, sunt necesare investigatii suplimentare
(imagistica, punctie lombara).
Primul pas in diagnosticul cefaleei este stabilirea debutului: este cefalee nou instalata sau
veche.
O “cefalee noua" poate fi considerata nu doar una cu debut recent, ci si una cronica care isi
modifica caracterul.
Red flags
Cefaleele secundare pot/nu pot fi cauzate de afectiuni grave.
Exista semne de avertizare = "red flags" care pot indica gravitatea afectiunii ce a determinat
cefaleea.
Exista semne considerate "red flag“ pentru potentiale cauze cu gravitate mare ale cefaleei,
ce impun investigatii suplimentare (neuroimagistica, teste de laborator).
The American Headache Society recomanda formula ”SSNOOP", pentru simptomele
sugerand gravitatea cauzei red flags:
Systemic symptoms (febra, scadere ponderala)
Systemic disease (HIV, afectiuni maligne)
Neurologic symptoms or signs
Onset sudden (instalare brusca)
Onset after age 40 years
Previous headache history (first, worst, or different headache)
Poate fi o provocare diferentierea unei cefalei benigne de una in contextul unei afectiuni
grave, simptomul fiind similar: CEFALEE.
The American College for Emergency Physicians a publicat criterii pentru apreciere unui risc
scazut de gravitate (low-risk headaches):
varsta sub 30 ani
caracteristici specifice cefaleei primare
istoric de cefalee similara
fara modificari obiective ale examenului neurologic
fara modificarea pattern-ului cefaleei
fara comorbiditati (HIV)
fara modificarea recenta a examenului clinic sau istoricului
Tratament
Cefaleea beneficiaza de multiple/variate terapii.
Tratamentul este cel al durerii in general: analgezicele uzuale (paracetamol)
Daca este secundara: eradicarea cauzei; folosirea unor mijloace specifice (medicamente
antimigrenoase daca este vorba de o migrena).
Unele masuri generale calmeaza uneori durerea: pozitia culcat, evitarea factorilor agravanti
(zgomote, camere neaerisite), intinderea sau masarea muschilor umerilor, gatului, fetei si pielii
capului si, cand este posibil, somn pentru cefaleele benigne.
Tratament : Migrena
- se poate ameliora prin modificarea stilului de viata, dar majoritatea pacientilor necesita
medicatie pentru controlul simptomelor.
-medicatia poate fi de:
1. preventie a crizelor migrenoase
2. ameliorare a simptomelor dupa debutul crizei migrenoase.
Terapii abortive: pot fi cu administrare orala (migrena usoara sau moderata), sau i.v.,
intranazal, i.m. (in formele grave)
- migrenele usoare sau moderate trebuie initial tratate cu AINS si/sau acetaminofen+/-
antiemetice (oral, intrarectal).
- atacurile moderate sau severe se trateaza initial cu triptani, cu administrare orala (agonist al
serotoninei ce determina blocarea receptorilor de serotonina si vasoconstrictie moderata).
- daca se asociaza greata si varsaturi, se vor administra triptani parenteral si antiemetice.
- Relaxare: pauze, masaj, baie calda, plimbare, exercitii fizice, orice scoate din rutina.
- Educarea in fata stress-ului: serviciu stresant, situatie stresanta ce nu poate fi evitata, exercitii de
relaxare si respiratie care sa previna posibile dureri de cap.
- Exercitii fizice regulate (cefaleea de tensiune este mai frecventa la personale sedentare): mers pe
jos, urcat pe scari in loc de a lua liftul.
- Tratarea depresiei: tratament adecvat.