Documente Academic
Documente Profesional
Documente Cultură
BUCURESTI
CEFALEEA
Definitie
Cefalee = durere oriunde in regiunea capului sau cervicala; durere
resimit la nivelul capului, al meningelui sau al nveliului
creierului, poate cuprinde nivelul feei, al gtului, al scalpului.
= orice durere de cap, indiferent de cauza ei.
= cel mai frecvent tip de durere
Epidemiologie
Fiziopatologie
CREIERUL NU DOARE nu are receptori pentru durere.
Doar n aparen durerea vine din interiorul capului, creierul n
sine nu simte nici o durere. Iluzia aceasta c suferina provine
din interiorul capului = durere referit, n care creierul
interpreteaz greit sursa impulsului senzorial.
Totusi durerea este datorata stimularii structurilor din jurul
creierului, care sunt bogate in nociceptori: arterele
extracraniene, artera meningee medie, marile vene,
sinusurile venoase, nervii cranieni si spinali, muschii
cervicali sau ai capului, meningele, falx cerebri, globii
oculari, urechile, dintii sau mucoasa bucala, arterele piale,
craniul (periostul), tesutul subcutanat, mucoasele.
Fiziopatologie
cefaleea = frecvent prin tractionarea sau iritarea
meningelui sau a vaselor de sange
nociceptorii pot fi stimulati de traumatisme sau tumori
spasm vascular, dilatarea vaselor de sange, inflamatia
si/sau infectia meningelor
tensiunea musculara
stimularea nociceptorilor trimit mesaje de-a lungul
fibrelor nervoase catre celulele nervoase din creier,
semnaland ca o parte a corpului doare.
Fiziopatologie
Cefaleea primara este mai dificil de inteles comparativ cu
cea secundara. Mecanismul exact al migrenei, cefaleei de
tensiune sau cefaleei cluster raman incomplet elucidate. Au
existat mai multe teorii de-a lungul timpului, care incearca
sa explice ce se petrece in creier si provoaca cefaleea.
Migrena se presupune ca este datorata disfunctiei
nervilor in creier. Teoria vasculara nu mai este acceptata.
Studiile au demonstrat ca migrena nu se asociaza cu
vasodilatatie extracraniana, ci mai degraba cu usoara
vasodilatatie intracraniana.
Clasificare
Clasificare
Cefalee: - "primara
- "secundara".
Cefaleele primare sunt adesea benigne (fara gravitate),
recurente, fara o cauza structurala, dar pot determina
dureri zilnice si dizabilitati.
Cefaleele secundare sunt datorate unei stari patologice,
unei cauze obiective (cefaleea din afectiunile infectioase, neoplazice,
vasculare sau indusa de administrarea de medicamente).
Cauze
Cefaleea poate fi rezultatul unor multiple cauze benigne
sau serioase.
Cefaleea este un simptom nespecific: pot exista cauze
multiple, ce includ privarea de somn, stress, epuizare
fizica, efectul unor medicamente, sau droguri, infectii
virale sau raceli simple, traumatisme craniene,
ingestia rapida a unor bauturi foarte reci, patologii
sinusale sau dentare, etc.
Cefaleea primara
= nu este in legatura cu vreo patologie subiacenta
= cele mai frecvente tipuri:
migrena
cefalee de tensiune
cefalee tip cluster
- fara varsaturi
- fara aura
- exceptional foto/fonofobie
- arterita temporala
- glaucom (cresterea presiunii intraoculare): cefalee cu debut la nivelul
globului ocular asociind vederea incetosata.
Arterita temporala
= boala inflamatorie a arterelor
= predominanat la varstnici (~ 70 ani)
- clinic febra, cefalee, scadere ponderala, claudicatie
mandibulara, sensibilitatea vaselor temporale,
tulburari de vedere, polimialgia reumatica.
- determina scaderea fluxului sanguin spre creier
determinand derere.
- VSH (test diagnostic).
Hemoragiile cerebrale
Debut foarte brusc (ca un traznet)
Hemoragiile cerebrale: hemoragia subarahnoidiana, hemoragia
intracerebrala/ intracraniana, hematom subdural/epidural,
hemoragie in tumora, malformatii vasculare, apoplexia pituitara.
Sangele irita meningele, ceea ce determina durere.
Apoplexia pituitara (sangerarea sau ischemia glandei) este
acompaniata de diplopie sau dfecte de camp vizual, prin
vecinatatea glandei cu chiasma optica.
Traumatismele pot provoca sangerare intracerebrala sau or
traumatizeaza nervii determinand cefalee posttraumatica.
Imagistica cerebrala, craniana sau cervicala, punctia lombara,
daca CT este negativa.
Tumori cerebrale
Diagnostic
Cele mai multe cazuri sunt diagnosticate doar pe
baza anamnezei si a examenului clinic.
Daca anamneza sugereaza o cauza cu gravitate
mare, sunt necesare investigatii suplimentare
(imagistica, punctie lombara).
Primul pas in diagnosticul cefaleeieste stabilirea
debutului: este cefalee nou instalata sau veche.
O cefalee noua" poate fi considerata nu doar una
cu debut recent, ci si una cronica care isi
modifica caracterul.
Red flags
Red flags
Poate fi o provocare diferentierea unei cefalei benigne de una in
contextul unei afectiuni grave, simptomul fiind similar: CEFALEE.
The American College for Emergency Physicians a publicat criterii
pentru apreciere unui risc scazut de gravitate (low-risk
headaches):
varsta sub 30 ani
caracteristici specifice cefaleei primare
istoric de cefalee similara
fara modificari obiective ale examenului neurologic
fara modificarea pattern-ului cefaleei
fara comorbiditati (HIV)
fara modificarea recenta a examenului clinic sau istoricului
Red flags
Anumite caracteristici ale cefaleei pot orienta catre afectiuni
gravece stau la baza acestui simptom. Exista semne considerate
"red flag pentru aceste potentiale cauze cu gravitate mare, ce
impun investigatii suplimentare (neuroimagistica, teste de
laborator).
The American Headache Society recomanda formula SSNOOP",
pentru simptomele sugerand gravitatea cauzei red flags:
Systemic symptoms (febra, scadere ponderala)
Systemic disease (HIV , afectiuni maligne)
Neurologic symptoms or signs
Onset sudden (instalare brusca)
Onset after age 40 years
Previous headache history (first, worst, or different headache)
Treatment
Cefaleea primara beneficiaza de multiple terapii.
In afara eradicarii eventualei cauze si a folosirii unor
mijloace specifice (medicamente antimigrenoase daca
este vorba de o migrena), tratamentul este cel al
durerii in general; analgezicele uzuale (paracetamol).
Unele masuri calmeaza uneori durerea: pozitia culcat,
evitarea factorilor agravanti (zgomote, camere
neaerisite), intinderea sau masarea muschilor umerilor,
gatului, fetei si pielii capului si, cand este posibil,
somn.
Tratament: Migrena
- se poate ameliora prin modificarea stilului de viata,
Tratament: Migrena
Medicatie de preventie: sunt recomandate cand pacientii
au mai mult de 4 atacuri migrenoase/luna, dureaza
peste 12 ore sau sunt foarte invalidante.
- terapii posibile: beta blocante, AINS, antidepresive,
anticonvulsivante.
- tipul de medicatie este ales in functie de simptomele
asociate cefaleei.
Tratament: Migrena
Terapii abortive: pot fi orale, daca migrena este usoara sau
moderata, sau poate necesita medicamente mai incisive,
administrate i.v., intranazal sau i.m..
- migrenele usoare sau moderate trebuie initial tratate cu AINS
si/sau acetaminophen.
- daca se asociaza greata si varsaturile, se va asocia un antiemetic
oral sau intrarectal.
- atacurile moderate sau severe se trateaza initial cu triptan, cu
administrare orala, care este un agonist al serotoninei ce
determina blocarea receptorilor de serotonina si vasoconstrictie
moderata.
- daca se asociaza greata si varsaturi, se vor administra triptani
parenteral si antiemetice.
Tratament: Migrena
Exista strategii complementare si alternative ce pot ameliora simptomatologia:
AAN guidelines for migraine treatment apreciaza stated relaxation training, electromyographic
feedback and cognitive behavioral therapy may be considered for migraine treatment (+
medications).
Remedii naturale (vitamine, minerale si alte suplimente)
Mind-body medicine (meditatie, yoga, acupunctura, tai chi, hipnoterapie)
De evitat alimente /bauturi cu rol in declansarea crizelor migrenoase:
Alcool vin rosu, bere
Branza fermentata (cu doze mari de tyramine): Swiss, Parmesan, cheddar, Brie
Ciocolata
Preparate cu drojdie
Grasimi
Inghetata
Citrice