Susține

Premierul Nicolae Ciucă a plagiat în teza de doctorat. Printre

sursele copiate se numără alte două teze de doctorat

Emilia
Şercan

Data: 18/01/2022

Nicolae Ciucă la 21 noiembrie 2021, cu câteva zile înainte de a 몭 învestit în funcția de prim-ministru.
FOTO: George Călin / INQUAM PHOTOS

Teza lui Nicolae Ciucă, în baza căreia a devenit doctor în Științe militare în
 2003, include conținut plagiat în cel puțin 42 de pagini din totalul de 138.

Avem cookies pentru tine! Ele sunt bucățele de cod care ne permit să avem un site adaptat dorințelor
Conținutul
tale, să integrăm elementedindecel puțin
social 19
media și pagini
să a몭șămareclame
fost plagiat
care nu tedin alte două
enervează. teze de
Nu le gătim noi,doctorat
ci le preluăm de la Google, Facebook și ceilalți parteneri similari. Toate datele sunt anonimizate și ne ACCEPT
susținute
ajută pe noi anterior
la statistici lapublicului
și la analiza Universitatea Națională
care ne vizitează. de Apărare
Dacă ești de acord cu„Carol I” (UNAP), una
aceste cookies,
apasă ACCEPT și ele vor 몭 activate automat.
dintre ele coordonată chiar de îndrumătorul premierului.

Cu câteva excepții, porțiunile plagiate depistate au fost copiate din surse

tipărite, care nu ar putea 몭 detectate cu un soft anti-plagiat.

Accesul la teză l-am primit în decembrie 2021, după trei solicitări scrise făcute
de PressOne către Biblioteca Națională începând cu luna mai 2020. Săptămâna
trecută am primit acces și la Biblioteca UNAP.

În acest articol nu voi putea prezenta fotocopii, pentru că atât regulamentul

Bibliotecii Naționale, cât și cel al UNAP interzic fotogra몭erea paginilor dintr-o

teză de doctorat. În schimb, veți putea citi, comparativ, transcrierile unor

pagini din lucrarea premierului și din textele-sursă. 

Analiza lucrării a revelat – pe lângă copierea mot à mot – patru tehnici clasice
de mascare a plagiatului folosite în teza prim-ministrului. 

Într-o declarație transmisă aseară, premierul Nicolae Ciucă susține că teza sa

de doctorat „a fost întocmită în concordanță cu cerințele legale existente la
momentul respectiv”. Punctul de vedere integral al premierului poate 몭 citit
mai jos, în text. 

Premierul României, generalul în rezervă Nicolae Ciucă, a plagiat în lucrarea de

doctorat pe care a susținut-o în 2003 la Universitatea Națională de Apărare „Carol I”
(UNAP). 

Mai multe pagini din lucrarea sa au fost copiate fără ca textele preluate să 몭 fost
atribuite în mod corect autorilor originali și fără să 몭 fost marcate cu ghilimele, așa
cum cer normele academice și în acea perioadă.  
Analiza celor 138 de pagini ale tezei am făcut-o bazându-mă pe resurse bibliogra몭ce
limitate, disponibile în format tipărit la Biblioteca Națională a României și la
biblioteca UNAP.

Dincolo de conținutul copiat descoperit deja, nu este exclus ca o analiză bazată pe

surse bibliogra몭ce extinse – de tipul unor documente interne ale departamentelor de
Integrare Euro-Atlantică și Relații Militare Internaționale din Ministerul Apărării
Naționale, invocate în teză – să dezvăluie și alte porțiuni de conținut plagiat. 

Chiar și fără conținutul plagiat identi몭cat, teza de doctorat a premierului Nicolae

Ciucă nu are nicio relevanță academică. Nu are o metodologie de cercetare și nici o
parte de cercetare, elemente obligatorii pentru o teză de doctorat. 
 ***
Sursa principala a conținutului plagiat în teza premierului Nicolae Ciucă este
reprezentată de două teze de doctorat, care ulterior au fost publicate în volum, și de
alte două cărți. 

Prima teză identi몭cată ca sursă de conținut plagiat pentru lucrarea lui Ciucă îi
aparține lui Paul Dănuț Duță și a fost susținută la UNAP în 2001. Lucrarea științi몭că se
numește Acțiuni militare internaționale legitime și a fost coordonată de profesorul
Emil Chețe, îndrumătorul pe care l-a avut și premierul. 

Paul Dănuț Duță a publicat o parte din teză în 2001, la Editura Militară din București,
într-un volum care are titlul Legitimitatea operațiilor militare altele decât războiul.
Această carte este semnată de Iosif Armaș, Cornel Purcărea și Paul Dănuț Duță. 

Armaș a fost deputat PSD în legislatura 2000 – 2004, 몭ind considerat unul dintre
„baronii” partidului la acel moment. Purcărea a fost o몭țer de informații militare,
potrivit Rise Project.

Cea de-a doua teză îi aparține lui Mircea Mândru și a fost susținută, tot la UNAP, în
1999. Lucrarea, care are titlul Conținutul principalelor acțiuni strategice ale armatei
României în cadrul operațiunilor multinaționale, altele decât războiul, a fost
coordonată de profesorul  Valentin Arsenie. 

Și această teză a fost publicată în volum, cu titlul Lumea între războiul rece și pacea
몭erbinte. A apărut în 2000 sub semnătura lui Mândru la Editura Expert din București.

Plagierea unei alte teze de doctorat este un act de încălcare a integrității academice
deosebit de grav. 

O teză de doctorat reprezintă, prin de몭niție, rezultatul unei cercetări științi몭ce

originale al cărei scop este să contribuie, prin descoperirile făcute, la cunoașterea
comună și la progresul umanității. Însușirea rezultatelor muncii altcuiva nesocotește
scopul însuși al studiilor doctorale.

În acest caz, gravitatea este cu atât mai mare cu cât ambele teze din care Nicolae Ciucă
a plagiat au fost susținute cu câțiva ani înainte în aceeași școală doctorală, una dintre
ele 몭ind coordonată chiar de îndrumătorul actualului premier, generalul de brigadă în
rezervă (r) Emil Chețe.  

Nu este prima situație în care un doctorand de la UNAP plagiază din teza unui alt
doctorand de la UNAP.

O altă teză în care am descoperit o situație similară, tot de la UNAP, este cea a fostului
ministru al Internelor, Petre Tobă, despre care am scris, în exclusivitate pe PressOne,
în noiembrie 2015. 

Revenind la teza premierului, pe lângă cele două teze, acesta a preluat conținut și din
două cărți. 

Prima carte din care am descoperit conținut plagiat a fost publicată cu câteva luni
înainte de susținerea tezei lui Ciucă. Autorii acesteia sunt generalul (r) Eugen Bădălan,
fost șef al Statului General Major al Armatei, și generalul (r) Teodor Frunzeti, fost
rector al UNAP și fost consilier la Administrația Prezidențială în mandatul
președintelui Klaus Iohannis. 

Cea de-a doua carte are un colectiv de patru autori, toți provenind din armată: Mircea
Mândru, Ion Dragoman, Dorin Mara, Dan Stroescu. 
 ***
Nici cele două teze de doctorat, nici variantele lor publicate și nici cele două volume
din care a copiat prim-ministrul Ciucă nu sunt accesibile în format digitalizat, ceea ce
înseamnă că, la o veri몭care cu un soft de identi몭care a similitudinilor, probele care
atestă plagiatul nu ar 몭 descoperite.  

Ministrul Educației Sorin Cîmpeanu, care este cel mai insistent promotor al folosirii
softurilor anti-plagiat ca soluție pentru „rezolvarea” crizei plagiatelor din
universitățile românești, a impus universităților în luna septembrie 2021 veri몭carea
tuturor tezelor de doctorat susținute după 1990. O astfel de veri몭care, care cuprinde
aproape trei decenii, nu poate 몭 făcută decât cu ajutorul unor astfel de programe. 

Softul, deși util ca instrument de prevenție înainte de susținerea tezelor, are două
neajunsuri majore atunci când e folosit pentru identi몭carea unui plagiat într-o lucrare
deja 몭nalizată: 

poate face veri몭cări doar printre sursele digitalizate și disponibile online;

nu poate depista plagiate: semnalează doar similitudini între lucrări, care uneori
pot 몭 legitime, dar nu poate identi몭ca plagierea de idei și de structură.  

Cu câteva luni înainte de a cere universităților, în septembrie 2021, să veri몭ce toate

tezele de doctorat susținute în perioada 1996-2016, ministrul Cîmpeanu a încercat să
impună softul ca procedeu în metodologia CNATDCU de analiză a sesizărilor de
plagiat. 

Planul ministrului era să oblige CNATDCU să analizeze „in integrum” toate tezele
pentru care existau sesizări, lucru care putea 몭 făcut doar cu ajutorul softului. Odată
pronunțat un verdict de neplagiat, potrivit intenției lui Cîmpeanu, orice sesizare
ulterioară trebuia respinsă, indiferent de probele aduse. 

94,2% din conținutul descoperit plagiat în teza premierului Nicolae Ciucă provine din
lucrări nedigitalizate, care nu ar putea 몭 depistate cu ajutorul softului.

Istoria ultimului deceniu consemnează numeroase cazuri de plagiat din surse

nedigitalizate. Fostul premier Victor Ponta, fostul vicepremier Gabriel Oprea, fostul
ministru al Finanțelor Darius Vâlcov sau fostul ministru al Sănătății Florian Bodog au
fost declarați plagiatori de CNATDCU pe baza probelor existente doar în format tipărit.

Disclaimer: de ce nu puteți vedea, astăzi, fotogra몭i

cu probele plagiatului
Am consultat teza de doctorat a premierului Nicolae Ciucă în două biblioteci distincte.
La Biblioteca Națională am avut acces la lucrare în format electronic, pe un computer,
iar la biblioteca UNAP, în format tipărit.

În cazul Bibliotecii Naționale, începând cu 2016, tezele de doctorat pot 몭 consultate

doar în format digitalizat. 

Digitalizarea unei lucrări poate dura luni de zile. Durata maximă de scanare, în
experiența mea, a fost de zece luni. 

La ambele biblioteci am fost nevoită să semnez câte un document prin care am

certi몭cat faptul că am luat la cunoștință că fotogra몭erea este interzisă, măsură
justi몭cată prin protejarea drepturilor de autor. Dacă aș 몭 făcut fotogra몭i, aș 몭 riscat
suspendarea permisului de acces la cele două biblioteci. 
Din acest motiv foarte simplu, în articol nu veți putea vedea așezate față în față,
comparativ, pagini din teza de doctorat a premierului Nicolae Ciucă cu cele din
lucrările plagiate. 

Ca alternativă, am transcris câteva pagini pe care le-am redat întocmai din punct de
vedere al conținutului, dar și al așezării în pagină. 

***
Nicolae Ciucă s-a înscris la doctorat în 1999, iar patru ani mai târziu a obținut titlul de
doctor în Științe militare la Universitatea Națională de Apărare „Carol I” (UNAP).  

Titlul lucrării este Dimensiunea angajării armatei României în operațiuni întrunite

multinaționale. 

La data de 31 iulie 2003, ziua susținerii publice a tezei de doctorat, Nicolae Ciucă era
locotenent colonel la UM 01047 Craiova. 

Potrivit CV-ului său, în 1998, cu un an înainte să se înscrie la studiile doctorale, lt. col.
Ciucă a devenit șef de stat major al Batalionului 26 Infanterie „Neagoe Basarab” din
Craiova. 

Perioada studiilor doctorale se suprapune cu cel puțin două misiuni pe care Nicolae
Ciucă menționează în CV că le-a îndeplinit în străinătate: exercițiul multinațional
Dynamic Response, care a avut loc în aprilie – mai 2001 în Bosnia și Herțegovina și
misiunea Enduring Freedom, care s-a derulat între iunie 2002 – ianuarie 2003 în
Afganistan. 

În 2006, la trei ani după ce a obținut titlul de doctor în România, Nicolae Ciucă a urmat
un program de masterat în Studii strategice la Army War College din Statele Unite ale
un program de masterat în Studii strategice la Army War College din Statele Unite ale
Americii (SUA). 

Fostul ambasador Cătălin Avramescu, care este conferențiar universitar la Facultatea

de Științe Politice a Universității din București, se întreba la 몭nalul anului trecut, într-
o postare pe Facebook, cum a fost posibil ca Nicolae Ciucă să facă un masterat în SUA
după ce a obținut titlul de doctor în România în același domeniu – științele militare. 

Doctoratul este un program de învățământ superior masteratului, fapt care face total
neuzuală opțiunea cuiva care a dobândit titlul științi몭c de doctor să dorească să obțină
abia ulterior, în același domeniu, un titlu de master. 

I. PLAGIATUL LUI NICOLAE CIUCĂ

Teza de doctorat a premierului Nicolae Ciucă are un total de 309 pagini. 147 de pagini
are teza în totalitatea sa, inclusiv paginile de titlu, cuprins și bibliogra몭e, iar alte 162
de pagini reprezintă anexele.  

Conținutul propriu-zis, dacă eliminăm paginile cu titlul lucrării și cuprinsul, se

întinde pe 138 de pagini. Introducerea lucrării are două pagini, Capitolul I are 54 de
pagini, Capitolul II are 44 de pagini, Capitolul III are 35 de pagini, iar Concluziile și
propunerile au trei pagini. Bibliogra몭a are cinci pagini. 

Am analizat teza de doctorat a lui Nicolae Ciucă atât la Biblioteca Națională, cât și la
biblioteca UNAP. 

PressOne a făcut o primă cerere la Biblioteca Națională pentru acces la teza de

doctorat a premierului în luna septembrie 2020. O a doua cerere a fost înaintată în mai
2021, iar o a treia cerere a fost depusă în luna octombrie. Teza a fost digitalizată și a
devenit accesibilă abia pe 16 decembrie 2021. 

Analiza pe care am făcut-o a fost limitată deoarece nici în fondul Bibliotecii Naționale,
nici în cel al UNAP nu am găsit toate materialele pe care le-am suspectat că ar putea 몭
sursă a plagiatului. 
 ***
Primele indicii de plagiat le-am descoperit chiar în Introducerea tezei de doctorat a lui
Nicolae Ciucă.

Pentru a stabili cu maximă exactitate conținutul de text plagiat, am numărat rândurile

copiate de pe 몭ecare pagină a tezei, pe care le-am indicat în mai multe tabele, care se
regăsesc mai jos. 

Premierul preia în Introducere, fără citare, paragrafe din trei articole dintr-o ediție
din 2003 a Revistei Impact Strategic, apărută cu câteva luni înainte de susținerea tezei.
Publicația Impact Strategic este editată de Centrul de Studii Strategice de Securitate de
pe lângă Ministerul Apărării Naționale.  

Alte paragrafe descoperite ca 몭ind plagiate din surse online sunt din Strategia militară
a României din anul 2000. 

În mod normal, textele din documente legislative pot 몭 preluate într-o lucrare
academică dacă scopul este de a le comenta, analiza, critica sau explica. 

În teza premierului, conținutul preluat din Strategia militară a României este

prezentat fără ghilimele, în așa fel încât lasă impresia că reprezintă contribuția
originală a doctorandului. 

***
În partea de început a tezei apare o reverență pe care lt.-col Nicolae Ciucă o face
comandantului suprem al Armatei din 2003, președintele Ion Iliescu.

Acesta este citat în prima notă de subsol din Capitolul 1 – a doua notă din teză.
„Fragment din declarația Președintelui la Palatul Cotroceni, 23 noiembrie 2002” este
referirea pe care doctorandul Ciucă a considerat-o relevantă pentru tema sa privind
Dimensiunea angajării armatei României în operațiuni întrunite multinaționale. 

În discursul citat, președintele Iliescu spunea că „Admiterea României în NATO este

atât o recunoaștere a eforturilor poporului român pe calea reformelor democratice,
cât și a rolului său ca factor de stabilitate în această zonă a Europei Centrale […]. Am
parcurs doar o parte a drumului care ne duce spre racordarea deplină la instituțiile
europene și euro-atlantice”.

Și premierul țării din acea perioadă – Adrian Năstase – apare ca referință în teza de
doctorat a premierului de astăzi, Nicolae Ciucă. Năstase e citat cu lucrarea Drept
internațional public, apărută în anul 1995, și care îl are drept co-autor pe Alexandru
Bolintineanu. Editura lucrării nu este menționată nici în notele de subsol și nici în
Bibliogra몭e.

În realitate, conținutul în care face referire la fostul premier Năstase – inclusiv notele
de subsol în care acesta este indicat – este plagiat din lucrarea lui Paul Dănuț Duță. 

***
Capitolul 1 al tezei include, în 14 pagini, segmente plagiate dintr-un volum publicat la
Editura Academiei Forțelor Terestre „N. Bălcescu” din Sibiu cu puțin timp înainte de
susținerea o몭cială a tezei. 

Nicolae Ciucă preia, fără citare, pagini întregi din volumul Forțe și tendințe în mediul

de securitate european, semnat de Eugen Bădălan – unul dintre predecesorii lui Ciucă
la șe몭a Statului Major al Armatei – și de Teodor Frunzeti, fost consilier pe probleme
de apărare la Administrația Prezidențială în primul mandat al președintelui Iohannis. 
Am transcris de pe computerul Bibliotecii Naționale pagina 11 din teza premierului și
am reprodus-o întocmai, inclusiv notele de subsol, în imaginea de mai jos. Alături
sunt marcate cu roșu paragrafele copiate de Ciucă din lucrarea-sursă.

În total, din cartea semnată de Bădălan și Frunzeti, premierul Ciucă a copiat 353
rânduri. 

***
O altă sursă din care am descoperit conținut plagiat în acest prim capitol este teza de
doctorat a lui Paul Dănuț Duță, fost angajat la un centru de cercetare al UNAP.
Lucrarea, care are titlul Acțiuni militare internaționale legitime, a fost susținută la
UNAP în 2001. 

Cele două teze de doctorat, susținute la distanță de doi ani una de cealaltă – a lui Ciucă
și a lui Duță – au un punct comun: pe profesorul Emil  Chețe, care a fost coordonatorul
celor doi. 

În șapte pagini din teza de doctorat a premierului Ciucă am descoperit conținut plagiat
din teza lui Duță. Textele sunt preluate 몭del, însă fără citare corespunzătoare și fără
ghilimele, 몭ind copiate inclusiv notele de subsol din lucrarea lui Duță. 

Plagierea notelor de subsol indică în mod indubitabil un plagiat. 

De exemplu, notele de subsol 13 (de la pagina 16), 14, 15, 16, 17, 18 (de la pagina 17), și
19 (de la pagina 18) sunt preluate ad litteram. 

Teza de doctorat a lui Duță nu este menționată în bibliogra몭a 몭nală a tezei lui Ciucă. 
 ***
În Capitolele I și II se regăsește conținut plagiat din teza de doctorat a lui Mircea
Mândru, și el fost angajat al UNAP în trecut.  

Lucrarea intitulată Conținutul principalelor acțiuni strategice ale armatei României în

cadrul operațiunilor multinaționale, altele decât războiul a fost susținută în 1999 la
UNAP, sub coordonarea lui Valentin Arsenie. Ulterior, Mândru și-a publicat lucrarea
sub titlul Lumea între războiul rece și pacea 몭erbinte la editura Expert, din București. 

Ciucă citează în unele situații în note de subsol cartea lui Mândru, însă numărul de
pagină din lucrarea-sursă este speci몭cat greșit.

Revista Pressei
Un newsletter pentru cititori curioși și inteligenți.

Sunt curios

295 rânduri din teza lui Ciucă, copiate pe parcursul a nouă pagini, provin din teza lui
Mândru. 

În teza premierului se găsesc inclusiv elementele de formatare preluate din lucrarea

lui Mândru. Mai exact, cuvinte sau succesiuni de cuvinte îngroșate în teza lui Mândru
sunt îngroșate și în teza lui Ciucă. Două exemple de la pagina 38 din teza lui Ciucă:
„nou concept strategic”, „Securitate Colectivă prin Cooperare”. 
Un exemplu de pagină copiată în bloc este cea cu numărul 68. La începutul paginii,
Ciucă a adăugat cuvintele „Opinăm că”. Restul paginii este, cu modi몭cări
nesemni몭cative, plagiat. 

În cele două exemple de mai jos compar o pagină din teza lui Ciucă, nr. 68, cu ambele
versiuni ale lucrării lui Mândru: teza din 1999 și varianta publicată a acesteia din
2000. 
O situație aparte este la pagina 74 din teză, acolo unde Ciucă preia un paragraf de
șapte rânduri din teza lui Mândru, de la pagina 135, la 몭nalul căruia pune o notă de
subsol explicativă care are nu mai puțin de 17 rânduri de text scris cu corp 10.
Conținutul acestei note este preluat, de asemenea, din teza lui Mândru, unde textul se
întinde pe 21 de rânduri. 

***
Paginile 94-97, au conținut preluat fără citare dintr-o altă lucrare, semnată în 2000
de Mircea Mândru împreună cu alți trei autori.

În doar patru pagini, totalizând 160 rânduri, Ciucă copiază fără atribuire 76 de
rânduri.

II. TEHNICI DE CAMUFLARE A PLAGIATULUI

În cele 42 de pagini al tezei în care am descoperit conținut plagiat, am identi몭cat mai
multe modalități de mascare a porțiunilor preluate fără citare. 

Tehnica nr. 1: topica inversată

Topica unui paragraf e ușor de rearanjat și poate da impresia de formulare originală,
deși conținutul e practic același.

Două exemple:

Tehnica nr. 2: Reformularea începutului de paragraf

Textul plagiat este „îngropat”, prin acest truc, într-o propoziție aparent „curată”. De
obicei este vorba de cuvinte adăugate sau de ușoare reformulări – inclusiv prin
sinonime ori formulări echivalente – la începutul sau sfârșitul propoziției sau frazei.

În exemplul de mai jos, „Secolul XXI evoluează către…” din cartea lui Bădălan &
Frunzeti a devenit în teza lui Ciucă „Mileniul trei a demarat…”. După această
reformulare urmează o înșiruire de 31 de cuvinte identice. 

Un alt exemplu de reformulare la începutul paragrafului:

 Tehnica nr. 3: Eliminarea unor cuvinte neesențiale
În exemplul de mai jos, eliminarea unor formulări precum „ale statului”, „sub o
conducere strategică” ori „declanșarea războiului antiterorist” – într-un paragraf
care oricum se referă la atacurile teroriste și la reacția comunității internaționale
împotriva terorismului – maschează un plagiat evident.

În exemplul de mai jos, doctorandul a eliminat, dintr-un paragraf de 7 rânduri,

conjuncția „și” și un semn de punctuație.

De asemenea, în foarte multe situații, Ciucă folosește cuvinte sau formulări

sinonimice pentru a da senzația de conținut nou.

Tehnica nr. 4: Așezarea ideilor cu liniuță de la capăt

O altă formulă de mascare a plagiatului este schimbarea formatărilor: o enumerare
într-un paragraf compact preluat din lucrarea-sursă poate deveni, cu ușurință, o listă
în care ideile enumerate apar distinct, cu liniuță de la capăt. 
în care ideile enumerate apar distinct, cu liniuță de la capăt. 

Prima fraza de la pagina 12 din teză, copiată din Bădălan & Fruntezi, schimbă ordinea
din enumerare și așază cu liniuță de la capăt ideile redactate de cei doi autori într-o
fraza compactă. 

III. ALTE INDICII DE PLAGIAT

Notele de subsol
Notele de subsol indică și ele, în mai multe situații, plagiatul. 

Nota de subsol numărul 40, de la pagina 29 din teză, face referire la lucrarea Al treilea
și ultimul război mondial, de John Adams, Editura Antet, București, 1998. 

În realitate, autorul se numește James Adams, nu John, iar cartea a fost publicată la
Editura Antet în 1998 cu un alt titlu: Următorul-ultimul Război Mondial: armele sunt
computerele, iar frontul e pretutindeni.

Indicarea greșită a numelui autorului și a cărții este copiată din teza de doctorat a lui
Mircea Mândru, care este reluată și la pagina 145 din cartea Lumea între războiul rece
și pacea 몭erbinte, apărută la Editura Expert din București.

Și nota de subsol numărul 51 – a몭ată la pagina 40 în teză – e plagiată din teza lui
Mândru, unde are numărul 32. Această notă îl indică pe Paul Cerjan, cu lucrarea
Peacekeeping and Collective Security, NDU Press. 

Nota de subsol numărul 49, de la pagina 38 din teză, face referire la un citat care îi este
Nota de subsol numărul 49, de la pagina 38 din teză, face referire la un citat care îi este
atribuit lui Mândru și care este indicat în cartea Lumea între războiul rece și pacea
몭erbinte, la paginile 57-63. 

În acest caz, Ciucă a indicat prin nota de subsol un citat marcat corect cu ghilimele.
Problema este că acel citat nu îi aparține lui Mândru, ci lui Boutros Boutros Ghali.
Mândru îl citează în mod corect pe fostul secretar general al Organizației Națiunilor
Unite, cu ghilimele și atribuire.

Această notă de subsol indică foarte limpede plagiatul. Conținutul marcat cu ghilimele
ar 몭 fost citat corect dacă se folosea următoarea formulare: Boutros Boutros Ghali,
1992, p. 3, apud Mircea Mândru, 1999, Conținutul principalelor acțiuni strategice ale
armatei României în cadrul operațiunilor multinaționale, altele decât războiul, teză de
doctorat, UNAP. 

Alte note de subsol sunt copiate din cartea lui Bădălan și Frunzeti, de exemplu notele
de subsol 41 și 42, care se regăsesc în cartea celor doi la pagina 185. 

Bibliogra몭a 
Pe lângă conținutul plagiat în sine sau notele de subsol greșite, și bibliogra몭a tezei lui
Nicolae Ciucă are probleme serioase. 

Bibliogra몭a, care are cinci pagini, nu este ordonată alfabetic, așa cum prevăd nu
numai normele academice de redactare, ci și regulile tuturor editurilor din lume, 몭e
ele mari sau mici. De asemenea, Ciucă menționează în bibliogra몭e lucrări fără a
preciza anul apariției, editura și localitatea, conform normelor academice.

Mai multe lucrări citate în note de subsol nu au fost incluse în Bibliogra몭e, ceea ce
reprezintă un steag roșu important.  

De exemplu, Ciucă nu menționează deloc în Bibliogra몭e tezele de doctorat ale lui

Paul Dănuț Duță și Mircea Mândru. Include doar varianta publicată în volum a lucrării
lui Mândru, în vreme ce cea a lui Duță nu este menționată nici în această formulă.
Iată alte câteva exemple de lucrări indicate de Ciucă în note de subsol și netrecute în
bibliogra몭e, identi몭cate doar în primele 30 de pagini ale tezei – nu am veri몭cat și
restul conținutului, după pagina 30. Toate aceste lucrări provin din notele de subsol
plagiate din alți autori. 

La nota nr. 18 îl citează pe Calogeropoulos Stratis, Le recours a la force dans la

société internationale, Editura LEP, Paris, 1986, pp. 34–50. 

La nota nr. 19 îl citează pe F. Cardini, La culture de la guerre, Gllimard, Paris,

1992, pp. 34-44. Corect este Gallimard. 

La nota nr. 24 îl citează pe M. Jopp, Les relations étrangères de l’Europe

occidentale: implication de la crise yougoslave, Cahiers de Chaillot, 1994, pp. 43-
67. 

La nota nr. 25 îl citează pe S. Woodward, The Balkan Tragedy: Chaos and

Dissolution after the Cold War, The Brooking Institutions, Washington, 1995, pp.
8–24. 

La nr. nota 26 îl citează pe Butros Butros Ghali, Point de vue, l’ONU et les
opérations de maintien de la paix, a la croisée de chemin, în Relations
Internationales et Stratégique, Automne, 1993, p. 1.

În alte situații, în Bibliogra몭e sunt menționate lucrări care nu apar deloc citate în
teză. Unul dintre autorii menționați în Bibliogra몭e, dar necitați în lucrare, este chiar
îndrumătorul de doctorat al premierului, Emil Chețe. 

Câteva exemple de lucrări incluse în bibliogra몭e fără a 몭 citate:

Emil Chețe, Confruntarea. Cercetare-mascare, Editura Academiei de Înalte Studii

Militare, București, 1999. 

Emil Chețe, Mascarea strategică, Editura Academiei de Înalte Studii Militare,

București, 2001. 

Ionel Cloșcă, Despre diferendele internaționale și căile soluționării lor, Editura

Științi몭că, București, 1973.
 Științi몭că, București, 1973.

Ionel Cloșcă, Reglementarea prin mijloace pașnice a diferendelor dintre state,

Editura Politică, București, 1980. 

Ionel Cloșcă, Războiul întregului popor și dreptul internațional contemporan,

Editura Militară, București, 1986.

Anexele 
Teza de doctorat a prim-ministrului Nicolae Ciucă are 162 de pagini de anexe – mai
mult decât lucrarea propriu-zisă. Multe dintre aceste anexe nu au nicio legătură
directă cu conținutul tezei, singurul scop pentru care au fost incluse 몭ind, probabil,
acela de a-i dubla volumul și de a da senzația de consistență academică. 

Anexa nr. 1: Obiectivele de parteneriat: stadiul actual și plani몭care – 3 pagini

Anexa nr. 2: Participare în operații PSO conduse de NATO – 1 pagină
Anexa nr. 3: Resurse 몭nanciare plani몭cate ca posibil membru NATO – 1 pagină
Anexa nr. 4: Produsul intern brut și indicele prețurilor  – 1 pagină
Anexa nr. 5: Alocații și cheltuieli pentru apărare – 1 pagină
Anexa nr. 6: Media anuală pentru personalul militar (activ) – 1 pagină
Anexa nr. 7: Oferta graduală de forțe militare pentru posibile misiuni de apărare
colectivă – 1 pagină
Anexa nr. 8: Oferta de forțe militare pentru inițiativele de cooperare
multinațională – 1 pagină
Anexa nr. 9: Oferta graduală de forțe militare pentru operațiuni PfP – 1 pagină
Anexa nr. 10: Organizarea structurală și evoluția structurii forțelor terestre – 1
pagină
Anexa nr. 11: Situația și evoluția necesarului de personal la forțele terestre – 1
pagină
Anexa nr. 12: Nivelul de încadrare cu personal la forțele aeriene – 1 pagină
Anexa nr. 13: Structura forțelor navale – 1 pagină
Anexa nr. 14: Procedurile standard de operare ale batalionului… infanterie – 148
pagini
 pagini

De exemplu, Anexa nr. 4 prezintă un scurt tabel cu evoluția indicelui prețurilor și a

modi몭cării anuale a acestuia, a PIB-ului în prețurile curente și constante și a
modi몭cării anuale a acestuia în intervalul 1995 – 2004 (probabil estimare pentru
2004 – n.m). Nu doar că relevanța acestor date nu a fost explicată în contextul
angajării armatei României în operațiuni întrunite multinaționale, însă datele nu au
fost invocate deloc în conținutul tezei.

Un alt exemplu este Anexa nr. 5, care prezintă alocațiile și cheltuielile pentru apărare
ale României în intervalul 2000 – 2003. Nici datele din această anexă nu sunt
valori몭cate ca bază de cercetare în teză. 

Însă cea mai bizară este Anexa nr. 14, care are nu mai puțin de 148 de pagini și care
descrie procedurile standard de operare ale unui batalion de infanterie din Craiova.
Denumirea batalionului este scoasă de pe pagina de copertă a documentului, 몭ind
lăsate puncte de suspensie în dreptul denumirii acestuia. 

Anexa nr. 14 are aspectul unei broșuri care cuprinde procedurile de organizare ale unui
batalion de infanterie. Înscrisul este împărțit pe capitole și are un cuprins. Conținutul
acestuia – care face referire la procesul de luare a deciziei militare, la analiza misiunii,
la plani몭carea unei misiuni, la managementul informației, la exerciții de luptă etc. –
este prezentat drept relevant într-o lucrare științi몭că având drept temă modul în care
armata României este angajată „în operațiuni întrunite multinaționale”. 

Poate că această anexă ar 몭 avut vreo relevanță dacă doctorandul ar 몭 analizat critic
sau comparativ porțiuni din acest document cu un altul, similar unui alt batalion, sau
poate al aceluiași batalion dar dintr-o altă perioadă de timp, de exemplu de dinainte
ca România să 몭 fost invitată să devină membră NATO. 

Declarația premierului
Într-o declarație transmisă aseară prin intermediul Biroului de Presă al Guvernului
României, premierul Nicolae Ciucă susține că teza sa a fost „rodul cercetării științi몭ce
din anii de studii doctorale” și că „re몭ectă munca depusă”. 
din anii de studii doctorale” și că „re몭ectă munca depusă”. 

„Apreciez interesul dumneavoastră față de etica academică și respectarea acesteia în

cadrul lucrărilor științi몭ce. 

Vă asigur că în toată cariera mea de o몭țer al Armatei României mi-am asumat toate
responsabilitățile, indiferent de funcția ocupată. Nu voi renunța la acest principiu nici
în cariera de politician. Teza mea de doctorat este rodul cercetării științi몭ce din anii de
studii doctorale și re몭ectă munca depusă. 

Lucrarea a stat și stă la dispoziția publicului de aproape 20 de ani și a fost întocmită în

concordanță cu cerințele legale existente la momentul respectiv”, a declarat
premierul României. 

Premierii plagiatori 
Nicolae Ciucă este cel de-al doilea premier acuzat de plagiat în timpul exercitării
mandatului. Primul a fost Victor Ponta, care a deținut funcția de premier din partea
PSD între mai 2012 și noiembrie 2015. 

Pe 18 iunie 2012, revista britanică de știință Nature publica, în exclusivitate, un articol

în care premierul României în funcție la acel moment, Victor Ponta, era acuzat că a
plagiat în teza de doctorat. 

Ponta a negat plagiatul, iar pentru a scăpa de acuzație s-a folosit de puterea funcției
pentru a distruge normele și regulamentele anti-plagiat în vigoare, dar și pentru a
schimba componența comisiilor care ar 몭 trebuit să-i veri몭ce teza. A făcut toate astea
cu riscul de-a compromite reputația mediului academic românesc în plan
internațional.  

Regulamentul Consiliul Național de Atestare a Titlurilor, Diplomelor și Certi몭catelor

Universitare (CNATDCU) a fost schimbat chiar în timp ce membrii acestuia se a몭au în
ședință pentru a-i analiza teza, astfel că decizia de plagiat adoptată nu a produs efecte
juridice. 
Atribuțiile CNATDCU de a veri몭ca sesizările de plagiat au fost transferate abrupt la o
altă instituție, CNECSDTI – Consiliului Național de Etică a Cercetării Științi몭ce,
Dezvoltării Tehnologice și Inovării -, care a constatat că teza lui Victor Ponta întrunea
„cerințele academice” din anul susținerii tezei, adică 2003, și a decis menținerea
titlului de doctor deținut de premier. 

O zi mai târziu, Comisia de Etică a Universității din București a emis o decizie de

plagiat pentru teza lui Victor Ponta, însă Ponta a rămas cu titlul academic până în
2016. 

A primit decizie de plagiat din partea CNATDCU și i-a fost retras titlul de doctor abia
în 2016, după ce și-a dat demisia ca urmare a tragediei de la Colectiv și după ce
CNATDCU și-a recăpătat atribuțiile de analizare a sesizărilor de plagiat. 

***
Un alt premier care s-a confruntat cu o acuzație de plagiat este Mihai Tudose. În cazul
acestuia, acuzația de plagiat a apărut înaintea numirii în funcția de șef al guvernului. 

Mihai Tudose a fost acuzat de plagiat în teza de doctorat în august 2015, însă acest
lucru nu l-a împiedicat pe președintele Klaus Iohannis să-l nominalizeze ca premier,
în iunie 2017. 

Teza lui Tudose nu a fost analizată de CNATDCU niciodată, deși instituția a înregistrat
o sesizare de plagiat care-l viza. 

În schimb, Mihai Tudose și-a recunoscut implicit plagiatul printr-o cerere de

renunțare la titlul de doctor, pe care a făcut-o în martie 2016.

În 2018, a dat în judecată Ministerul Educației și a cerut prin instanță ca titlul de

doctor să îi 몭e retras. 

Pseudo-argumentele plagiatorilor
Cazurile de plagiat ale unor persoane cu notorietate publică, mai ales în cazul unor
Cazurile de plagiat ale unor persoane cu notorietate publică, mai ales în cazul unor
teze de doctorat susținute înainte de 2011, când a fost adoptată legea educației, au fost
justi몭cate de multe ori prin argumente absurde, mincinoase sau inventate pentru a
justi몭ca furtul academic. 

Cele mai multe dintre scuzele găsite de plagiatori sau de apărătorii acestora se legau
de faptul că legislația nu reglementa domeniul doctoral și regulile de realizare ale unei
teze la data susținerii.

Primul plagiator de notorietate care a invocat lipsa reglementărilor, dând tonul la

acest narativ pentru un întreg deceniu, a fost fostul premier Victor Ponta, care a
plagiat într-o teză de doctorat susținută tot în 2003, la fel ca actualul premier Nicolae
Ciucă. 

Acest lucru este total fals. 

Potrivit legislației din epoca în care atât actualul premier Ciucă, cât și fostul premier
Ponta s-au înscris la studiile doctorale, era obligatoriu ca teza de doctorat să 몭e una
originală. 

Art. 22 din Hotărârea de Guvern nr. 37/1999 privind organizarea și desfășurarea

doctoratului, în vigoare în anul 2003, prevede că „teza de doctorat trebuie să conțină
elemente de originalitate speci몭ce domeniului abordat, precum și modalități de
validare științi몭că a acestora”. 

Condiția originalității era prevăzută și de art. 28, alin. (2), care făcea referire la
susținerea publică a tezei de doctorat, și în care se spune că „Dezbaterea se axează pe
elementele de originalitate ale tezei de doctorat și pe recunoașterea valorică a
rezultatelor obținute”.

Dincolo de condiția originalității, exista și obligația ca teza de doctorat să 몭e o lucrare

de cercetare științi몭că. 

Teza de doctorat a premierului Nicolae Ciucă, Dimensiunea angajării armatei

României în operațiuni întrunite multinaționale, nu este nici originală și nici nu are o
componentă de cercetare științi몭că, atestată de anumite rezultate, care să aducă
lucrării o „recunoaștere valorică”
 Poți face diferența.

Dacă te abonezi cu doar 3€ pe lună, noi vom putea să-ți oferim în

continuare jurnalism independent, onest, care merge în profunzime,
să ne continuăm lupta contra corupției, plagiatelor, dezinformării,
poluării, să facem reportaje imersive despre România reală și să
scriem despre oamenii care o transformă în bine.

Vrei să ne ajuți? Orice sumă contează.

Prin card sau PayPal:

O singură dată Lunar

3€ 5€ 10€
Altă sumă €

Adresă e-mail

Alege cum faci plata

Prin cont bancar:

RO54 BTRL RONC RT02 4298 9602

Fundația PressOne
Banca Transilvania, Sucursala Cluj-Napoca

Redirecționează:
20% din impozitul pe pro몭t al companiei

Din taxele pe pro몭tul companiei tale, poți alege ca până la 20% să meargă către
echipamente video și reportaje, nu către stat.

Descarcă draft-ul contractului de sponsorizare de AICI. Completează-l cu datele

companiei și suma. Trimite-l la marketing@pressone.ro.

*Baza legală poate 몭 consultată AICI.

3.5% din impozitul pe salariu

Din taxele pe salariul tău, poți alege ca 3.5% să meargă către articolele și
newsletterele noastre, nu către stat.

Descarcă formularul de AICI.

Trebuie să completezi doar secțiunea I, cu datele tale personale.

Apoi depune-l la ANAF până pe 25 Mai, la organul 몭scal de care aparții, 몭e direct, 몭e
prin scrisoare recomandată.

Poți găsi aici lista adreselor.

DESPRE NOI

POLITICA EDITORIALĂ

POLITICA DE VERIFICARE A CONȚINUTULUI

CONTACT

TERMENI ȘI CONDIȚII

@ 2022 PressOne Media SRL