/

•.. ~,
~~.
..
f ~.', • "'"'

NEI CHING
' HUANG Dl SU WEN

colecţia "cărţi fundamentale"

 SUWEN
,anonim, circa 100 8.C.
rescrisă de WANG PING în 760 A.O.

' r ·• .
~

TRATATUL DE MEDICINĂ
INTKRNĂ AL ÎMPARATULUi
GALBEN

prelucrare s/ traducere CIORNEI Sll VIA

" i
!
.!.

dedica/ed to MARK, AURICA, KIMBERLY

Toate drepturile aparţin traducătorului. Nici o parte a

acestei versiuni, nu poate fi reprodusă, prin nici un fel
de mijloace , fără acordul traducătorului.
REVISTA DAO
Publicată de revista DAO.
'Nu eu serpuiesc, ci drumul serpuie-">le...-zise sarpele.'
 PREFAŢĂ
.
' ·- Nei Ching, Tratatul clasic de medicină internă, atribuit lui
Huang Di, Împăratul Galben, este o carte foarte importantă dacă
,, nu cca mai importantă carte de medicină a Chinei timpurii, în
.~: ' particular prima ei parte Su Wen, sau conversat ia dintre Împărat
I ., , ,· i
şi Ch'i Po. Este importantă deoarece dezvoltă într-un mod lucid
..
~ ? şi atractiv o teorie despre sănătatea şi boala omului, o teorie de
medicină. Face acest lucru folosind concepte filozofice despre
timp şi prczentînd omul ca un microcosmos care reflectă mac-
rocosmosul. Această teorie expusă în carte a dominat întreaga
medicină chineză pînă în zilele noastre.
Scrisă în forma unui dialog dintre Împărat şi Ch'i Po şi dind
răspunsuri la multe întrebări referitoare la sănătatea omului şi la
arta vindecării, această carte a rămas o piatră de hotar în civili-
zatia chineză, innuienta ei întinzîndu-se dincolo de hotarele ei.
Investigaţiile ştiinţifice cele mai moderne au confirmat multe

'
din teoriile prezentate în această carte, iar cele rămase necon-
'I firmate îşi vor găsi confirmarea pc măsură cc ştiinţa se va dez-
volta.
Nei Ching se află la baza întregii arte a acupuncturii; fără
cunoaşterea acestor principii şi a lui TAO, nu se poate face
acupunctură chineză !
·,'
,, Incercaţi o perioadă de timp să îndepliniti minimele reguli
expuse în această carte şi rezultatul nu va trebui să vă uimească,
căci TAO este cîteodată tradus prin CALE ...
Succes!
. , ...
13.M.+ B.D.

5
 CARTEA ÎNTÎIA

.,,.. ~

I. Tratat despre adevărul natural în timpurile

,. străvechi

În timpurile străvechi cînd Împăratul Galben s-a născut, el a

.. , fost înzestrat cu talente divine. Astfel, din fragedă pruncie el a
putut să vorbească; din copilărie era capabil să priceapă cele
mai adînci lucruri , era sinccr_şl_\Q!erant şi cind a devenit per-
fect el s-a urcai la cer.
Într-o zi Împăratul Galben s-a adresat lui T'ien Shih pro-
;. fesorul său inspirator divin: ·
- Am auz.ii că în timpurile străvechi oamenii trăiau o sută de
ani rămînînd activi şi fără a-şi ruina corpul. Dar în zilele noas-
tre oamenii ajung doar la jumătatea acestei perioade şi ei sînt
deja decreriti şi decăzu!i. Acest lucru este datorat schimbărilor
de la o generaţie la alta sau omenirea devine neglijentă cu legile
naturii?
C'i Po a răspuns:
- În timpurile străvechi acei oa111cni au întelcs TAO (calea
autocultivării) modelindu-se pe ci înşişi prin YIN şi YANO
(cele două principii din natură) şi au trăit în ar111onic cu artele
divinatici. 1

1
Artele divina fi ci sînt marile reguli de protectie ale vie1ii. Este dcnmnilă
astfel ştiînta străveche combinînd astrologia cu divinaJia. Crononrnfia pc
calendar este una din fazele artei de divinasţie.

7
 / ... ,.- ...
Exist~ •empcran\ă la băutură şi mincarc. Orcic de somn şi de
muncă erau •·-.:gulate, nu dezordonate şi necugetate. Prin toate
de ani fără a-şi ruina corpurile, deoarece virtuţiile lor erau per-
fecte şi niciodată primejduite.
Iti:t :;
acestea, străbunii şi-au păstrat unite corpurile cu sunetele, îndc-
plinindu-şi,menirea de timp în mod complet, menirea de o sută
de ani în'aintc de a trece dincolo.
În zilele noastre oamenii nu mai sini aşa, ci utilizează vinul
Împăratul a întrebat:
• Cînd oamenii îmbătrîncsc ci nu mai pot da naştere unui
copil. Aşa este sortit sau îşi pierd puterea prin depravare?
C 'i Po a răspuns:
,llls
-;~_ I;~.~: .:
•J7 l''·· ..
ca pe obăutură ameţitoare şi adoptă nepăsarea ca şi comporta- - Cîml o ram arc şapte ani emanaţiile rinichiului ci devin
ment uzuâl. Ei intră în camera dragostei impuri,pasiunile lor îi
'golesc de forţele vitale, poficle lor împrăştie esenţa adevărată, şi
\/ 1!1:1 ştiu, să găsea~că ~!1.l!.IJ~1_11!.in.c::aJ1!.Lă_u11_t!_u_l__ l.2_r. Nu-şi pot con-
trola propriul spirit. lşi dedică toată atcn\ia amuzării min\ii lor,
abundente, începe să-şi schimbe dinţii şi părul ci creşte lung.
Cînd fata atinge 14 ani ii începe menstruaţia şi ca devine
capabilă de a rămînc gravidă. Mişcarea în marca arteră a pul-
sului .este puternică. Menstruaţia este regulată.
!jj
-:.• ~ -':.~'";.i..;
..._..r·: • :;. .
tăindtfşi astfel singuri firul lung al vic\ii. Cînd fata ajunge la 21 de ani emanaţiile rinichiului sînt
~~1 ~;~. ·~
.-..... ,·,.::·1::- ..
În cele mai vchi timpuri invă\ăturilc Legendarilor erau ur- regulate, apar ultimii clinii şi ca este crescută complet.
mate de cei de dcdcsuptul lor. Ei spuneau că sJăb.ifjunca , in-
_flu!~ţl_Q_IJoci_y_~ Şl_".Îil!Ul _yătămător pol fi evitate la tii11pi:ifJ9r.
Legendarii au venit din calmul neant şi adevăratele forţe vitale
i-au ac;ompaniat întotdeauna. Spiritul lor originar vital a fost
La 28 de ani muşchii şi oasele sînt tari, părul atinge deplina
lungime, corpul este în noarc şi fertil.
Cînd femeia atinge 35 de ani, pulsul indicind meridianul
Yang-ului Absolut se deteriorează, faţa începe să se rideze şi
:11,;
<'fil,,-.,, ·:;
,;,.·;: :
;.,-~""-".
păstra't'înăuntru -şi astfel cum ar fi putut intra boala în ci? părul începe să cadă. ~i.- ......-:
~~: ~j;.

Eî a\J exersat stăpinirca voinţei şi şi-au redus plr1cerilc . In- La 42 de ani pulsul celor trei regiuni Yang se deteriorează în ;1;·,?:l~
. ~·
,-.:_ :: \•'
imile lor trăiau în pace , fără nici o teamă, corpurile le erau cu-
rate şi 11u deveneau rapid istovite.
Spiritul lor îi urma în obcdicn\ă şi armonic; totul era satis-
partea de sus a corpului, întreaga fa\ă este ridam şi părul începe
să-şi schimbe culoarea spre alb.
La 49 de ani femeia nu mai poate răminc gravidă şi circu-
ft~,;~r
,?k • ·.,,.a ,
r'ti,' r-, ·
făcător şi ei puteau atinge tot ce-şi doreau. Orice fel de mîncare laţia în marca arteră a pulsului se micşorează. rvJcnstrua\ia se
era egal pentru ci şi orice haină era satisfăcătoare .. S.1e,.s!n1~~ răreşte, corpul se dctcriorcază. 1
--
fericiJi _în orice condi\ii. Pentru ci nu conta treapta socială pc
. ·-
care"se"ăflă cmeva. Aceşti oameni erau puri la inimă. Nici o
'

dorinţă nu îi putea tenta şi mintea lor nu putea fi înşelată de nici

un rău sau exces. 1
Canatul Ren Mai devine gol şi canah1I Du Mai se dctcrioica1.ă. Se spune
Într-o astfel de societate 1111 conta dacă oamenii erau proşti că atunci cînd meridianul Ren Mai devine bolnav ci cm11ci1z:'i. 1111 hlocni sm1- . ...... .....
~.•,;.,.
···:... . ..
<;>:·
sau deştep\i, virtuoşi sau răi- ci erau lară teamă fiind în armonie t,111in în partea de jos a nbdomcnului( c,rga11clc genitale ln femei). Cinel ·me- ..... ~

cu TAO- Calea Dreaptă. Astfel ei puteau trăi mai mult de o sută ridianul Du Mai se imholn,iveştc rezultă o pneu111011ic pcriculo:is:1 şi distur- ·.·-: ...
bări duretoasc în inlcriornl corpului cnrc se mnnifcs.t,; prin inµroşi1rca ahd0-
me11ului.

1 ·:

')
i. ;tJ:
:'f.J:<'.
: ·t;:.~ :ţ
' ....
 Cind un băiat arc 8 ani c111ana\iilc testiculelor lui sin! în
plină dezvoltare, părul creşte mai lung şi începe să-şi schimbe
dintii.
La 16 ani emanaliile testiculelor dcvi.n abundente şi încep să
secrete spermă pc care caută si\ o imprfiştic ş I dacfi în acest
punct' băroa!ul şl femeia se unesc în armonic un copil poate fi
. concepui.
La 24 de ani emanaţiile testiculelor sini regulate, muşchii şi
oasele sini fcnnc,ultimii dinJi au crescut şi ci a atins inăl\imca
n1axin,~.:.
La 32 de ani muşchii şi oasele sint deplin dezvoltate, corpul
este sănătos şi fertil.
La 40 de ani cmana\iilc testiculelor devin mai mici. el inccpc
să piardă părnl şi diu\ii încep să se cnriczc.
La 48 de ani masculinilatca lui se reduce, apar ridurile pc
faţă şi părul începe să incnrunţească.
La 56 de ani for\a ficatului se deteriorează, muşchii nu mai
func\ioncază normal, sccrc\ia de spcrn1r1 este rărili'i, vitalitatea
se diminuază, !csliculclc se dctcriorcazri şi puterea lui fizică
ajunge hi sf1rşit:
La 64 de ani îşi picnic pflrul şi dinlii.
Rinichii omului guvernează peste apă care primeşte şi in-
mag~:zincază sc_crcpilc celor cinci viscere şi celor şase slp(c. /1,, ''f
C1nd cele c111c1 viscere sini umplute d111 abundcn\rt ele sint
capabile să imprăşlic sccrc\iile- clar cind cele cinci viscere sint
I 1
Partca de deasupra stonrncului este zona <le s11s a celor 3 focare-funciia ci
este de a p1clua şi nu <le a da afm ă. Pnrtc.a p1 incipalfi a stomacului este nu-
mită incăb:itoni„l mijlociu şi functia ci este de a digcrn mincarea (digestia}.
Partea de jos a Jncălzitorului este mgn11 de climin:-.rc- deci dă afa1 fi şi nu
primeşte înă1:11trn.
2
10
'! • . • • •, ••..
uscate muşchii şl oasele se deteriorează, secreţiile rcg.cncralivc
sînt mai rare şi în acest timp părul incărun\cştc, corpul devine
greoi, nu poale sta timp îndelungat în postură drcaptri şi nu este
capabil să producă urmaşi.
Huang Di a întrebat:
- ŞI lotuşi există oameni bătrini care au urmaşi. Cum explici
asta?
C'i l'o a răspuns:.
- Există oameni a căror limită de virsW este mai inaltii.
Vigoarea pulsului lor răminc aclivri şi cxistr. un plus de sccrc\ic
în testicolc. Însă dacă ci fac copii, fii lor 1111 vor dq1ăşi (vi de ani
şi fiicele lor ,19 de ani deoarece la acel timp cscnJa Cerului şi a
l'funîntului va fi rărilă.
Împăratul a întrebat:
- Cei care unncază T i\O şi [\Jllng la o virstă inainlală pol
avea copii?
- Cei cnrc urmează Ti\O pot [ţjungc la virstc inaintalc şi-şi
pot păstra corpul într-o ordine perfectă pulînd avea urmaşi .
I luang Di a spus:
- Am auzit că in timpurile străvechi existau aşa-nu111i\ ii
Oameni Spirituali- ci conduceau Univcisul şi ct1nlr(1lau Yin-ul·
şl Yang-ul. Ei au respirat cscn\a vic\ii, îşi prezervau spiritul,
muşchii şi carnea lor rărnincau ncschimlrnlc- şi aşa se puteau
buc\ira de o via(rt lungă- toate în acord cu Ti\0- Calea Dreaptă.
ln timpurile de mijloc au existat ÎnJclcp\ii. Virtutea lor a
fost păstram şi ci au mcn\inul Calea Dreaptă. Fi au trăit în
acord cu Yin-ul şi Yang-ul şi in annonic cu cele patrn sezoane.
S-au îndepă1tat de această lume şi s-au retras din viata lumea-
scă. Şi-au salvat cncrgias şi şi-au prezervat complet spirilul
călătorind prin tot Universul putind vedea şi au1.i dincolo de
cele 011t _locuri indcpă_rtatc. Datorită acestor lucrnri ci şi-au
II

mărit durata viei ii ajungind în final la pozijia de Oameni Spiri-
.luali.
Ei au fost urmaţi de Legendari. Aceştia au atins armonia cu
Cerul şi Pămîntul şi au urmat îndeaproape legea celor opt vîn-
(uri. ;•.
Ei erau capabili să-şi ajusteze dorin!clc în acord cu afacerile
lumeşti şi în inimile lor itu exista teama sau minia. Ei nu doreau
să separe activităJilc lor de lume şi puteau fi indircrcnli la
datini. Nu şi-au supus corpul la munca fizică şl nici mintea la
meditaţia activă. Ei nu erau interesaţi de nimic, priveau fericirea
şl pacea interioară ca pc cele mai fundamentale şi satisfăcătoare
realizări. Corpurile lor nu puteau fi vătămate şi facullă!ilc lor
mentale niciodată împrăştiate. Astfel ci puteau ajunge la o sulă
de ani şi chiar mai mult.
Ei au fost urmaJi de Oamenii Virtu\ii Excelente care urmau
legile Universului şi se lntrcccau cu soarele şi luna, descoperis-
eră aranjamentul stelelor, ci puteau prevede munca Yin-ului şi
Yang-/.ui şl se supuneau lor, puteau deosebi cele patru anotim-
puri. Ei urmau regulile timpurilor strr,vcchi şi căutau să menjină
armonia cu TAO. Puteau ajunge la virstc înaintate.
2, Marele tratat despre annonia atmosrerci celor patru
sezoane cu spiritul uman
Cele trei luni ale Primuvcrii sînt numite.perioada începutului
şi_ dezvoltării vicpi. Rcspiralia Cerului şi Pămîntului sînt
pregătitesă dea naştere- astrei totul este în înflorire şi dczvol-
!~~c. . - - - - - ·----~- .. -··-·
După ._, noapte de somn oamenii trebuie să .se_ scoale
dc!rcmc dimincaJa, să se plimbe vioi prin curte, să-şi piepten~
·---·---··---
12
-··-··· ·-- . ._ ..... -·· .-.,- --··· ...
~-~~\.I-·,,
părul şi să-şi incetinească.-mişcărilc corpului- prin aceasta în-
seamnă că ci pol să-ş, mdeplincască dorin\n de a trăi în
sănătate.
Cit durează această perioadă corptd trebuie incurajat s~~1i-
ascri şi să nu .fie uc_i,s: treb11i!!_j_~J.~,_c_\)f~_libcJ.tQ\\;.a şi n11~sA.l. ~e
i~,_gS)!'P~!~bt~~ r~-~-0~11p_~_n_sa.tşl!!lJ.JlCd~P.Sit. t.:) J1..,-..\..12Y:gw~
Toate acestea sînt în armonic cu răsuflarea primăvcilii şl
aceasta este metoda pentru a proteja viata. Cei care nu se supun
legilor primăverii vor fi pcdcpsi\i prin vărnmarca ficuiului.
Pentru ci, vara care urmează le va aduce frisoane şi schimbări
rele; astrei ei vor avea pufină energic pentru „a suporta dezvol-
tarea din vară.
Cele trei luni ale Verii sini numite pe~la cr9tcrii luxuri-
ante. Respirat ia Cerului este amestecată cu rcspira1ia Pămintu­
ÎUirezultînd erecte benefice. Totul este în explozie şi încep să
apară fructele. ...-----..·-··--··-·-·
După o noapte de somn oamenii trebuie să se scoale
dcv~o:;mc. Ei nu trebuie să se obosească jn timpul zilei şî 11ii"irc:
huliiă înglldu1e1nh1tl.ilii~Jt ~ţ-~uii'~r.e:i ··;· ·- . .. . ..
-- Ei ar trebui să pcrmilă.celci mai !iunc părţi a corpului sau a ,
spiritului lor să se dezvolte, ar trebui să permită respirat iei lor să/ '
comunice cu lumea de afară:; ar trebui să iubească totul.
Toate acestea sint în armonic clJ atmosfera ·verii sl aceasta
este metoda de a proteja dezvoltarea victii.
Toţi cei căre nu se supun legilor verii vor fi pedepsi\i prin
vătămarea inim.ii. Pentru ci toamna va aduce febră inlcrmitentă
şi vor avea putină energie pentru a suprn1a sec~rişul Toai111ici.
În iarnă vor sureri boli grave.
Cele trei luni ale Toamnei sin! nu1ititc perioada de conducere
liniştită. Atmosrcra Cerului este.grăbită şi lilil~~slcra l'ămintului
este clari\. 19,1,J[ ")Î"l-""'L
IJ
 Oamenii lrcbuic să se culce devreme şi să se scoale la ·
răsăritul soarelui. ·6ci;;;;c-să· aihc"riiii11i1e· linişi,ic" .i~cniiu·a
. micşora pedeapsa Toa111nci. Stiflci-tX şi spirit~i- trcl1uie să fie
împreună penlru a linişli rcspira{ia loa111nci. Pcnlnr a-şi păslrn ---~
pţ~mînii_curnti ci nu lrsbuic s~ dcalibcr dorintclor lor. - . ?oiSl.l'G
Toaic'" accslca sini · în armonic cu atmosfera loarnnci şi
aceasta ~sic rnelnda de a proteja secerişul. ·cei care nu se supun
legilor Joanmei vor fi pedcpsi{i prin vărnmarca pWmînilor. Pen-
Im ci iarna va aduce incligcstiul clinrcr ,f ,Lslfcl vor avea pu\inrt
cncrgi~ penlrii'â-sirpOrta depozitarea icrn ii.
Cele trei ltmi ale Iernii sin! nurnilc pcr:ionda Ît)Chi~crii _şU.n­
magazinării. Apa înghcată şl l'ămînlul se despică. Nu disturbati
Yang-uJ! 1 . .. . Mareic Yang. Atmosfera inimii lor va deveni vidf1.
· Oam~nii trebuie să se culc\. dcvrcmc.71 s~ se scoale tî17.Ît1
dirnincata nşteptind răsărilul soarelui. l::i lrcbuic să-şi reprime
dorintclc. Trebui . să sca 1c de frio şi sri caute căldura fără să
"fr~i[c'JJC pic C. Toa(c accslca sini în armonic cu atmosfera .
iernii ş aceasta cslc metoda de protccJrc a î11nrnga1.111ărn. Cer
care nu se supun legilor iernii vor suf"cri vnlănrnrea rinichilor.
Pcnfui nrimăvnra uclr1cc impolenţă.
T{csp~cmhri este p1rrri şi lu111i11nas:1. Ccnrl işi mcnlinc
înlotdcmrna virlutca originală şi :rsllcl nu cade nicimlată: Dacă · ·
Cerul s-ar deschide complcl atunci soarele şi luna n-ar mai
străluci niciodată. rriul ar putea veni în această pcrioadf1 de yid,
atmosfera Yang-ului s-nr putea închide şi l'ftnrînlul şi-ar pierde
strălucirea. Norii şi ceata nu ar mai fi în stare să suporlc schim-
bările :,i drept consccintă circulatia clcmcnlclor naturale nu va
· mai comunica cu viata tuluror în crca\ie. /\ceastă situaţie poale
fi numită 1101111/i/irnrea şi ca o consccintă !oală vcgctaJia s-ar
dislrugc. În plus. aenrl vătămfitor mr va mai dispare, vîntul şi
1
, .. nng~ul csle aţipii i:irnn. bnrn cslc sc101111l Yin-ului.
1,1
ploaia nu vor nrni li în arn1onic. roua m1 va mai cfaka sl vcL?.C-
tatia nu va mai înflori niciodată. Vor fi virlluri violente: ploi-cu
grindină şi Cerul şi l'ămîntul şi cele patrn m1olimpuri uu ,·or
mai fi iu slarc să se prolcjczc uncie pc a Ileie, vor pierde T,\O sl
vor fi distruse. '
Legendarii urmau legile nalurii şi de aceea corpurile lor 1111
cunoşteau bolile; ci nu pierdeau nimic din ceea cc primiscrrr de
la natură şi energia lor vitală nu s-a rărit nicioda!fi.
Cei care nu se conformează spiritului primăverii 1111 vor
aduce la vială regiunile cele mai neînscmnalc ale Yang-ului.
/\fmosfcra ficatului lor Ic va schimba co11stil11\ia.
Cei care nu se confonnă al.mosrcrci verii nu-şi n1r dezvolta
Cei c;nrc nu se vor conforma almosfcrci tnamnci nu vor se-
cera Mareic lor Yin. Atmosrcrn plilrnînilor lor va fi blocam la
nivelul Trei Focare iurcrior.
Cei care nu se conformează almosfcrei iernii 1111 vor în-
mag~iria Yin-111 lor mai mic. Almosfcrn lcsticnlclnr( rinichilor)
va fi msolală şi micşoram.
Astfel inlcrnqiunca celor pairu sezoane şi i11tnac1i1111ca din-
Irc Yin şi Yang coustituic temelia de crca1ie a tot. De aici l.cg-
e;1darii au couccput şi dczvnllat Yang-ul prin1ăvara şi vara şi
1 111-ul lnanma şi rama pcnlru a respecta regula regulilor şi ast-
f~I l:egendarii imrcună cu !oală crca\ia s-au menţinut la pomi a
vrct11 şi dezvoltării.
. Cei care nu vor rcspecla legile de lrnzfi ale 1111ircrsuliri îşi
chslrug propriile rădăcini şi-şi ruinează adcvărn!clc suflete. Yin-
ul şi Yan?-ul, cele două priucipii iu naturri precum şi cele patrn
sezoa'.1c_~r~1t începutul şi sllrşilul la tot, ele fiind c,1111a vicJii şi a
morţtL Cer care nu se supun legilor universului nir da naşlcre la
calamrli1\1 şi pedepse, în timp cc cei care sini ohcdicnJi rărnin
liberi oh\inînd T i\O, Calea Dreaptă.
,,
,'
··--·~------ _.,_. ..•... , ..• s•,.--,--.. "·-···•c-·--·"~~,-r.s;"""-~'·'.-""'·',.....'•<«-•,,,,,,~~-"""''r~_,,...,ţ'°"''.".:.,.~'.:-:::.7:7'.·~~}
 T/\0 a rost practicat de Legendari şi admirat de ignornn!i.
Supunerea Ia legile universului inscam.nă .viată- nesupunerea
înseamnă moarte. Cd supus va conduce 111 l1111p cc rebelul se va
a Ila în dezordine şi confuzie. T_o.t,.ce. 9_slc conlrar armoniei. in-
0 0
SCel!J1l!lk!)esup__!!ne_lS_şl..rebel iunc fată de n~lll:~: . .
;j Astfel, Legendarii nu-şi tratau bolnavu c1 11 111str~iau doar pc
I cei sănătoşi. Ei nu doreau să-i conducă pc cei rcbcl1. /\ ~d1'.1111-
:\ islra medicamente bolii care deja s-a dezvoltat şi să supmrn rc-
voltele deja manifestate este comparabil cu comportam?ntul
Dacă oamenii lucrcazrt împotriva acestor lilctori atunci in-
nuienţelc vătămătoare vor ataca natura umană. /\cesta este fim- " .
damenlul unei vieţi lungi. Cum rcspirafia cerului albastru este
calmă şi astfel dori11ta şi inima aceluia care este pur va fi în
pace iar respirn!ia Yang-ului va fi stabilă în cel în armonic cu
natura. Chiar dacă există spirite nocive ele nu pot cauza
vătămări la cei care urmează legile universului. De aceea Leg-
endarii au păstrai spirilul natural şi au ftist în armonic cu rcspi-
ra1ia Cerului, fiind astfel in comunica{ic dircclil cu ci.

l
1.
'I
!;'
unei persoane care începe să sape o llntînă cind este dc_1a msc- "
tată sau cu crearea de arme după angajarea într-o bătălie. Nu
sini aceste acţiuni cam tirzii?
Cei care nu păstrează lcgritura cu acesta vor avea cele nouă
orificii inchisc pc dinăuntru, dezvoltarea 111uşchilor şi a cărnii
lor va fi obslructională din exterior şi rcspirntias de prolcc1ic va
,.___
fi pierdută pentru ci. /\cest fapt va cauza vritămarca wrpului şi
distrugerea forţei lui de via{i\.
3 • ·1· I··1tat
' '
1I 0 s111·c c1•1111111'1ca1·c:1
'. '
dintre forfn vieţii cu Atmosfera Yang-ului este similari\ Cerului şi Soarelui. Cei
Cerul care pierd accasrn atmosferă îşi scurtează via{a. l\1işcărilc Ce-
rului sini iluminate de soare, Yang-ul răsare pentru a proteja
' corpul omenesc exterior.
Împăratul
Galben a spus: Iarna, cinci este frig, trebuie s1! te mişti repede şi spiritul şi {\ ~ .:.<7.
- Din cele mai vechi timpuri co111u11icmca cu Cerul a fost rcspirapa voi- 11 instabile. În timpul arşilci verii transpiralia este
adevărata temelie a vic\ii;accastă con11111icnrc cxistri între Yin şi
Yang, între Cer şi l'ă111înl şi în intcritirul celor şase puncte_ cm:-
dinaic1 . Rcspiratia cerească domină asupra celor nouă d1v1z1-
neregulată (supărMoarc), oamenii răsună din greu, zgomotos iar
cînd se liniştesc devin vorbărcJi şi chiar confuzi. Atunci corpul
lor se aseamănă cu un cărbune arzînd şi bolile vor fi dispersate
lt.<\
.....~ .~ •;
uni celor nouă orificii:nchi. urechi, nări. gură- corespunz.înd drnir. prin transpira! ic. -· - ·-· -· ··--· ..._-~·- .-·. •
·> ·,' .
•:
pri1;cipiului masculin şi cele două orificii de jos,anusul şi uretra · În Îi1ii11iil„t111i'icliÎrilii toamnei oamenii se simt ca şi cum ;ir
;··: '/·
corcspunzind principiului feminin. asupra celor c111c1 viscere, a
ct.:lor 12 articulaţii- !oale sint.do111inatc de respira!ia Cerului.
avea capelele band,ţjalc şi arşiţa corpului ·va fi dală afară, •'·· --~{. ·'..·
muşchii mari se \'or contracta consecutiv în timp cc muşchii
Viata arc numărul 5. respiraţia 3'. · mici devin slabi şi alungiţi. Contrnctiilc cauzează crampe. ~
..~.. .... .~·.
·-=~·
slăbiciune iar clonga{ia duce la paralizii.
În timpul combinaţiei de cald+u111iclitalc apar imniHuri. cele
1
Est.vest, 11ord, sud. nadir şi zenit. .. .
2În acord cu \Vang Ping cei ln:i factori sint: clinrntul ceresc. spmtul subtil ni patru cJcmenlc ale corpului unite ( muşchii, oasele. sîn1cclc şi fi
pămintului 11 norocul. prnea) suferă succesiv şi-şi pierd forJa I(\ ~ \-" L) ţ )O,C,ifi ...
r , : ~-
,• .
.,··-
.
> .
.....·,-:.;.·-
16 17 -·::;~_~,.
.•·,:....,,:

.,
:."I .:, ..
., - :•·- .. ··~
'
 lpma, cînd este frig, trebuie să le mişti repede şi spirilul şi
respiraţia vor fi instabile. În timpul arşi\ci verii transpiraţia este
· neregulată (supărătoare), oamenii rrtsunri din greu, zgomotos iar
cînd se liniştesc devin vorhărc!i şi chiar confuzi. J\tunei corpul
lor se aseamllnll cu un cărbune a17ind şi bolile vor fi dispersate
doar pri11 transpirai ic.
În timpul umidiWlii toamnei oamenii se simt ca şi cum ar
avea qpctelc bandajate şi arşija corpului va fi dată afară,
muşchii mari se vor contracta consecutiv în ti!llp cc muşchii
mici d.evin slabi şi alungi\i. Contracţiile cau,.cazn crampe,
slăbiciune iar clongapa duce I~ paralizii. ,
În timpul combina\ici de cald+mniuitalc apar îmOături, cele
patru elemente ale corpului unite ( muşchii, oasele, sîngclc şi
carnea) suferă succesiv şi-şi picni for!a Yang-ului. Cind această
forţă SC răreşt~ sub presiunea surmcm~ului şi obosc.:Hi,. atunci
escn\a eorpulu1 este tnrntă scurt, dcscl11derilc corpuh11 s111t ob-
struc\ionate şi secre\iile rc\inulc. /\ceste fapte cauzează boli
vara şi tristeţe. J\poi ochii omncnilor devin orbi, urc.chile se vor{)· 'r
.
închide .---,... ~ \ CF;f;TV L C • I r· •-..,--,"\ t"tv.
şi nu vor auzi, se vor sm1t1 con,uz1 ca ş cum ar 1 1ntr-o
stare de colaps, vointa le va sl:"ibi continuu- acestea m1 vor putea
fi oprite.
Dacă atmosfera Yang-ului este c.~pusii unei mari 111î11ii, forta
de viaţă a corpului este întreruptă şi sîngclc se va prccipita în
sus cauzînd boli.
Cînd o,1111e11ii eontractcază o viltămntmă în muşchi, aceştia
devin moi şi-şi vor pierde for\a.
··Dacă oamenii transpiră doar parţial ci vor contracta o paral-
izie parţială.
Cînd transpiratia llcvinc vizibilă şi î11til11eştc umiditatea vor
fi erupţii pe piele şi o stare de slăbi11ne se va instala; dacă lran-
spira\ia se instalează după efort apare slăbiciunea îaţă de vîntul
~-·...--F ....•'.·•·•• •·•-• - .. -· ... - ....... . -.. --- ·-· .. . . . -.. ~-·-~~~·:-4~~ft~~$114Xi#f!~Ji·dh~~~«~'lS?;.~~~:...-:·~--~.·.;~·~-~ .. ----... --
~~·:,; ;; . .
rău care cauzează erup(ii pc piele şi dacă această cruptic este
iritată ca va deveni dureroasă.
Esenţa fortci Y;1ng-ului protejează spiritul, hlîndetca Gi pro-
tejează muşchii. Dacă atmosfera Yang-ului 1il1 se ·poate in~hidc
şi dcsch1dc libet, aerul rece va urma şi rezultatul va fi o difor-
mitate (cocoaşă). Pt1lsul adînc aduce ulcere ciirc·sint transmise
cărnii şi rcspirapa canalului va srnbi cauzînd Ji·ică şi tremurături
(tresăriri). ,Dacă atmosfera principalelor canale nu este în armo-
nic cu sislcn111l de; came vor apare ulcere şi umflături. Atunci
transpira\ia spiritului animal nu va mai fi capabilă să iasă, cor-
pul va fi slăbit, fo11a de via\ă se va dizolva, punctele de acu-
punctură se vor închide, se vor ridica vînturi şi febră inter-
mitentă. 1
0. f
! . _Y(r._lul este _cauzJ a peste o Âută de boli. Cind oamenii sint
lm1şt1 1 sl clan, pielea ş_l can{ea lor sint închise şi protejate .
L
li
. 1iar şi cca mai puternică furtuiiă, întristare sm1 otravă nu-i va
putea vătăma pc acei care trăiesc în acord cu ordinea naturală.
... Dacă o boal(t este îndelungată există pericolul să se ucs-
lâşoare şi aslfol partea de sus a corpului să încclezc să comu-
1
j nice cu partea de jos şi în acest caz nici cel mai calificat medic
· nu va mai putea fac\, nimic.
Dacă cineva acumulează prea mull Yang ci va muri din
boala rczultatit. Dacă forta Yang-ului este blocată, bloc:\iul tre-
buie împr(tştiat- căci altfel vor apare distrugeri. Fnqa Yang-ului
trebuie sri se mişte spre exterior în fiecare zi.
La răsăritul soarelui respira\ia omului vine la vială: la ami-
ază rcspira(ia Yang-ului este mai abundentă; cînd soarele bate
spre asfin\it Yang-ul este în declin şi devine fără substan\ă apoi
uşa rcspira(ici cslc închisă la miezul nop\ii. Din acest motiv at-
mosfera_ Yang-ului trebuie să fie protcjat/l de in011icntclc rele
pentru .a nu cauza vătămări muşchilor şi cărnii. Trebuie evitată
18 IC)
········--····--· .• , .. _. ..,. .. ~<- ......... ,~ .. -, .. ~--.· ---··· .. - ... _. '.' .. ',"?"';'."." • ' .. :""'' ,, ·,'i,,~:s;-,·-~
 ..• •: ~;-.
, .....
~-.,-=~-
vitală vor fi distruse. Dacă cca)a scrii şi vinlul vor atinge omul ;ţ}[..
expunerea la ceaţă sau jJ!_ plaia măruntnpacă se acţioncazn aflat în această stare vor apare frisoane şl febră. Astfel, lovit de ~--: ,_ .
, contrar, corpul va slăbi şi se va goli. vînl în aceste condiţii, omul va rămînc cu innuienţele rele în ..... •, 1
C' i Po a spus: corp, influien1c care vor crea o fisură. ).'.~,.-.
, : - Y!.p-uJ, înmagazinează csenta şi o _11rcpa_~n pentrn a fi Dacă cineva este atins vara de arşiţă atunci toamna va avea vi. :,., ,:-,~_'.!::::'.~.:__;_~'."";·i···,
folqs,ită;"· Yang-ul serveşte ca jiTOl~1mpol11va pc11colelo1
1
febră intermitenrn. Dacă cineva este vntămat \Qanmn de 11111.U!L 1 1,·--:> ~ __ :. ·
externe şi de aceea trebuie să fie puternic. Dacă Y111-ul nu este l.a!C-,iiccasta va răsări în partea de sus a corpului cuuzind - ~
1
\\ţ:._.
coal cu Yang-ul atunci pulsul devine slab şi vor apare boli. care se va transforma apoi în parali1.ie_sau impotcn!ă._ ':~~:
Dacă Yang-ul nu este egal cu Yin-ul atunci atmosferele care Dacă cineva este atins iarna de frigul excesiv ci va suferi de - ~.·,
sînt \-,.,tinutc în cele cinci viscere vor fi în connict_ ~n~lc cu boli calde primăvara. Respiraţia celor patru sezoane vatnmă cele ·_·'.ţ_~~-~}; ___.:
altele şi circulaţia va înceta în interiorul_ celor nouă onf1c11. Din cinci viscere în di Ieri te feluri. . •.
această cauză Legendarii spuneau că Y111-ul şi Yang-ul trcb~nc .
J\eelca care sînt produse de Yin crează cele cinci 1111rosun.
. ... ,{"-
,:'.'tr ·
să fie în armonic. Ei lşi mentincau m_uşchii şi pulsul în cch11i- Cele cinci viscere care reglează funcţionarea corpului sînl ala- .:}\;;:
bru oasele şi mr1duva ernu puternice şi respiraţia împreună cu
sînge~u asculU\toarc raţr1 de legile naturii.\În a~est !el or- cale de cele cinci mirosuri ~~ . d /-.,~.-:?·;_ ._:._.:, _·....
Astfel dacă a c i ~ este mai puternică cei! cc 1c1a1te •.-.
ganelcintcrnc crnu în armonic cu cele externe şi 1nnme11ţele atrn1ci_ ficatul !.a _fi obligat să producă un exces de salivă şi for\a _~: i'~;:{:_i
rele nu puteau face nimic care sit aducă prejudicii. Foqa de
spl111e1 va fi taială dm scurt. . L,~Q.QA.--tl\P .~ >;;·c;~
viaţă a omului rămînca în stadiul originaL . . Dacă gustul. să1_at va prcdomma_ atunci manie oase vor ~c- (· , Jfi1~
Dacă vîntul jnfră jn corp şi goleşte răsuflarea omului atunci
esenţa lui va fi pierdută şi influienţcle rele ii vor afecta ficatul.
veni slabe, 111uşch11 şi carnea vor fi 111 deficit şi 111111tca se va 111- .4?1"~ :~<f· .-
Dacă .omul mănîncă prea mult ~uşchii şi pulsul lor vor colapsa trista. ~ , ·, ,.. .
Dacr1 d~clc accede celei alt~ gusturi _alunei_ rcspi1aţia inimii_ ,.f ,A~~':.:
şi intestinele lui vor fi afectate rez.ullîml hemoroizi sîngcrînzi. .
va fi astmatlcă şl plină şl f?qa nn1eh1ulu1 v~ li 111 deficit. ~ ·-:1:0 ~ :lj, li/
1 1
;>,?:ţ ·.
Dacă omul va bea prea mult forja lui de viată va deveni
~înd amarul este ..)J18J puternic. at111~c1 atmosfc1 a St?~ ' ' ;;ii f;.-;.:-
gălăgioas~. Cei care îndrăgesc prea mult relaţiile sexuale vor
dcvmc uscată şl at!llosfcra stomacului devine densă.. "·'.:,,:.::.
inf]uienţa forta rinichilor şi-şi vor vătăma salcfc.
Principiul escn\ial al yin-ului şl Yang-ului este de a păstra
I i:JÎ-6;.,l.pacă ~ v a preclom1na muşcl111 şi pulsul ,·or slăbi şl ·?· ~V.~: :
spmt11! 11.a fi vătălllal. ~ :>f.:;·:::,.2. ~
elementul Yang şi de a-l face puternic. Dac!i elementele nu sînl - Astfel dacă oamenii vor fi aten!i la cele cinci gusturi şi Ic . :C::·i."
armonizat,,şl unite este ca ş[ cum arcxista primăvară lară iarnă.
vor mixa' bine, oasele vor rămînc puternice, llluş_chii vor f ~ :jti/,r;\ . '
Acesta est,: sistemul Legcmlarilor. linşi şl tineri, rcspmiiia şl sîngele vor circula liber. porii vor li __:ţ:_:':':ff .:
Chiar dacă Yang-ul este pulcrnic·dacă acesta nu este păstrat ~ ·.:...S· -~- .:.,: :
perfect atunci atmosfera Yin-ului va fi micşorată. Dac~ ':'.in-ul N t\- S . p - \"l'.:.--;- ,-.--...ai .;,i' .<i'='-'.
se află într-o stare liniştim şi Yang-ul este perfect alunei spmtul
1
Cel_c cioci ~rg:111c ~u fu,~cli~lc lor sir~~ l;rc2"~~~?,;;: ,.ia.ai~-·. '.ni ros: limbă- . . . .f~-.:\\_._~f
. :, ·.
~
este în ordine.- Daca ! in-ul şi Yang-ul se separă esenţa ş 1r,or\a vorbire; oc)11-vnz; p1e)c-s1111)trc. \' it:"llS ~ !:_\ - , V~ V ,_·'\- . ~:Î"';_·_::_; .
I , /) i f u · (li,,....J.....: ~- ..-frj)l.'.'.Cl!J !Ş.(•';•; ·
V ~'-T \ \ - -
r· - - .· ···<· . .--- -~;;;·.r~:(~--~
(l c..,I..'-"'. - \ ~') i_J2.V"'V'-- ' I'. .. ·" ' ..

20
- - 21 i~i}t
~"l"r-"'·"- ....' ~ · . · · · · .. ···- -
JtffJ(:
:.;t·:; ;;
.,,,<.,:; . · ' '
 .<;,;•·•.•

ţţ.;~ ,'
deschişi şi în consecin(ă respiraţia şi oasele vor fi pline de Acele boli rezultînd din atmosfera primăverii vor fi locali- . ~~.': •
esenţa vicJii. zale Î11...Q!J1. 13olilc ,YQii.._vor fi localizate în viscere. 13olilc f·<'ţ ..; __
Dacă oamenii ar unna cu aten(ia T/\O ca pc o lege, alunei rezultate din atmosfera toamnei vor sălăşui în umeri şi spate iar ~.q,-;'; :
viata lor ar fi mai lungă. cele provenite din atmosferî°iernii vor afecta cele patru mcm- i'.~~:,

~) ~ boală particulară a primăverii este hemofilia- sîngerarea :' :~{ '.;

· · '· · 4. Trntat despre adevărul cutiei de atll'
nas~~~Îa specifică mijlocului verii va afecta interiorul pieptului -~'. (
şi coastele. :r.._ţ,, ·•
Huang Di a întrebat: Boala intersczonului este golirea cavităţilor şi frigul. r~<a{ţ:,; ·_ -
- Există cele opt vînturi in Cer şi există cinci feluri diferite 13oala specifică toamnei este febra intermitentă. ~~.;)'
'- Boala specifică iernii este paralizia (convulsiile). ,;;,,ir'.{'.
de VÎJJt în artere- care este expltca(ia?
· ·• Cînd există răul care urcă din cele opt vînturi atunci răul
devine vîntul arterelor şi afectează cele cinci viscere- acest rău
--»~ 1
EscnJa este temelia corpului şi astfel dacă ca este bine
'reţinută în viscere, bol ilc calde nu vor mai apare primăvara. -;~f; ·
~1;i?.:;
va cauza boala./\şa numita regulă a celor patru anotimpuri Dacă ~ 1 \ i a nu va fi liberă în arşiJa verii toamna vor apare '+>i}ţ,~:
spune că: a sînt regulile puls~lui. şi 7 nimc1 1i ~1~i se po~ _
febre. '·/\ccs~- _ h,%'ţf0
Primăvara con/roleazâ Lunga Vară( extrasezonul sau sustrage. ~o,..f::~~, \ ~ \ î o-><.e~JL . .-,.&~:,,
intersezonul stomacului} L~<i( . P, . Se spune c· ~xistă Yin iii int~\-ioruf Yin-ului _şi '.ai'.g _în intc-cL, j J~/;
Lzinga vară conlroleazâ iama.
lame. co11troleau11·ara.
Vara controleaz,1 toamna. ~
~ -\\- A
·:__'tt>-fr'\
norul Yang-ulm. ~or~ul ~mulu_i este astfel aran.1at 111~1t 111 araf1t.J\-j:::>
se află Yang-ul şi 111 mtenor Y111-ul. Yang-ul se ană 111 spate şi o-ft;{/'<.U
Yin-ul în fa\ă. Visccrcle sînt Yinşl organele cavitaresint \'ang. k :-. •,}~ !
1-i'',
-1... -~~\ l

Toamna controleaz(I prinuh•ara. \'-"\ -i\,---- L ~~~ala ternii est'? localiwlă~n rcgit~nc_a ~ang-ului boalaşi te,~ ~_·):îl\ i
Vintul de est urcă în primăvară. Boala lui este localizată în vcrn 111 regiunea Ym. Bolile pr1111ăver11 smt 111 regiunea Ym şi -~~ - - ~ _, _
ficat şi vor exista deranjamente 111_,gît amigdale, faringe.
Vin tul de sud urcă în _yar~ şi boala lui este loc.a fi zală Jn
bolile toamnei sînl_!n Y__l!!1g. ~ceste
folosul acupuncturn. lpv~Qf ':':'-
;~~:~1-
r,
buic c1_111pscute î1Ji_ Cf/-i,--1-fl 17- ~ /
,z.c.,t;_ (). type-vt'j t'k~ . ,,.p{~·:
_inimă. Vor exista deranjamente în piept şi c.9aste. Îo1 ~;]qy'\ Astfel spatele este Yang-Yang în Yang e c inima. · I _I ·'., ..i~Ft:i.<
· Vîntul de vest urcă toamna, boala l~ste oc~'rft'âtă \ în Spatele este regiune Yang şi Yin în Yang sînt piăm în ii_ ;:; , ~,ţ-:,ft,;,:
pJămini sl deranjamentele vor 1, în."uii1cri şi la spate. M ~re L.
Vîntul de nord urcă în iarnă. Boala lui este localizată în
Fata este regiune Yin şi Yin înYin sinl rinichii. 1 I:®'}:)
rinichi şi deranjamentele vor afecta femurul şi şalele. 1
Viscerele: ficatul, inima, plăminii, rinichii, splina sint di reci concclatc la. ."'"-:-~:;~? .':
În centru este pămîntul, boala este locâITzată în splină şi anotimpuri şi astfel ele devin direct afcc1atc de ,·inimile anotimpurilor. Gi111l ~~~:t~:· ·.
şi amigdalele, pieptul şi coasle-lc, precum şi celelalte sini indirect conectate · ~-~1~~~- ~
deranjamentele influicnJează coloana vertebrala. la sezoane şI astfel vinturilc diverse Ic pol cauza doar dcrn11jmncntc. ..":),":.'~;';' .·~
Cf?. )/t1"~ C002._.j ·- :;;;:-. ,;,_ HU \ \. ,~
• \. :-:'•'f":",
~.>--!-; •
~.,:· ·:: -

·t4gţ.f :_
,~-t>.
22
fi:
rii;'.:t ..... ·, ·,
.ţ ~
.. :-:;.:-;·._.:-;,: ·.
 ... .
' . .·,
·•':'
''.•

Fata este regiune Yin şi Y a i ~ Negru este culoarea nardului, conJinc rinichii şi se deschide
Fata este regiune Yin şi Yin ex este splina. în cele două orificii care a arin Yin-ului (oriliciile de jos).
Toate acestea sini astfel aranjate inc1 Yin şi Yang rc\inînd cscn(clc în interiorul rinichi or. oa a se locnlizca;.ă în
(complementare fiecare) să se conformeze Yinului şi Yang-ului interiorul cavită(ilor, gustul este sărat. Elementul este apa. ani-
.Cerului. . 111alul- porcul; săn1inJa este rasolea. Planeta este Venus- steaua
.Ve,:de este culoarea estului, cuprindc.f)ca111I, se deschide i11 de diminca\ă. 13oala se localizează în interiorul oaselor. Sunetul
ochi şl'rctinc substanfcle cscntialc în interiorul lkatului. LJolilc este YU, nu111ărul este G, 111irosul este putred, stricat.
specifice sini afcc(iunilc nervoase. Gustul este ncru- acid, clc- Astfel persoana care este adepta invcstigaJici pulsului trebuie
rrieriti:il\~sfo"iarlia şi lcnii'iur; iiiftnHilul este puiul, săminta -griul. să examineze cu multă atentie ordinea celor cinci viscere şi a
· Planeta. este Jupiter-steaua anului. Răsufla. re~-P{(·trnăverii este " celor şase organe cavitare, conformitatea şi opozit ia. Yin-ul şi
localizată în cap. Sunetul este Cl·llO, num~!t3, Sc cunoaşte
10 Yang-ul, interiorul. şi exteriorul, clementul feminin sau mascu-
că bolile se localizează în muşchi. Mirosiircste ofensiv şi fetid. lin, treb~ic să tină 111intc totul şi în acord cu spiritul superior să
r, (t Roşu este culoarea sudului, cuprinde inima şi se deschide în diagnosticheze.NU TREBUIE NICIODATĂ SĂ ÎNVETE O
Vi!'' ,v("11 yrechi refinind substantc.le cscn(ialc în inimă. Bolile sini locali- PERSOANĂ RĂU INTENŢIONATĂ. să nu sp1111ă nici 0° min-
•• zale în cele cinci viscere. Gustul este a111ar, clementul este fo- ciună, să nu facă rău niciodată- aceasta inscanmn sii. fie în ar-
cul, animalul- oaia, sămin(a-mciul panicolat lipicios. Core- monie, pc aceiaşi linie cu TAO.
spunde planetei rvfa11~ Bolile sînt localizotc în puls, sunetul
este Cl~IH, numărulii ,,
l 111irosul
I
este de ars (pîrlit, uscat).
Galben este culoarea centrului; cuprinde splina şi merge
pînă în gură. Men(inc substan\cle cscntialc în interiorul splinei.
Boala este localizată la rădăcina. limbii, gustul este dulce, cle-
mentul- părnint; animalul este boul, stlmînta este meiul panico-
lat cu infl0rcsccnJă de tip ciorchine. Steaua este Saturn. Boala
se localizează în interiorul cărnii. Sunetul este KUNG, numărul-
5; mirosul este aromat-dulce.
~Alb est~ culoarea vestului, cuprinde plr1111î11ii şi se deschide
yas, te\inînd clementele esen(ialc în plămîni. Bolile se local-
1zează în interiorul snatcluj gustul este p_icgnLclemcntul este
metalul, animalul- calul, săminta- orezul. Steaua este Yenul-
steaua înserării. Bolile se ană pc piele sau pc păr. Sunetul este
SI IANG, numărulf9,, 1_mirosul este putred şi respingător.

24 25

~ - - - . . . -..-··· .. - ...... - .. ·, ·-•· ......... · ~ ..- ·' · ... · . -~.·-,:~~~~_4f.SR,;;:,,_i

.... _....-r,• :-~-'.?_:~.-~."":._c..4.i!!&_ ..';)<:1.f~P::t!a::_vz..:. f. ... !;'!q!)<"';+" _ ___.., __
~l:-:;. ;; - ~~.-\:~~---~- ··. --~.,-· ....;r· ~ ··-:;
 /'; :,:,•_-..

Elemcnlul de lumină pură şi lucidă reprezintă Cerul şi cle-

CARTEA A DOUA
~\..
''.':: ~s. Mareic !ratat despre inlcrncfiunca Viu-ului cu
Yang-ul
Împăratul Galben a spus:
- Principiul Yin-ului şi Yang-ului este principiul de bază al
întregului univers. Esle principiul a toate, este rădăcina , este
sursa vietii şi a mortiL Ea a fost găsită şi în interiorul templelor
şi vorbeşte despre transformările pc linia părintească.
Pentru a trata şi vindeca bolile trebuie căutate rădăcinile lor.
Cerul a fost creat de o acumulare Yang- clementul luminii.
Pămîntul a fost creat de o acumulare Yin- clementul in-
tuncriculu;.
Yang-ul stă în linişte şi serenitate. Yin-ul stă în nepăsare şi
tumult Yang-ul strt pentru distrugere şi Yin-ul pentru eonscr-;:;,.
vare. Yang-ul cauzează cvnporarca, Yin-ul crează lucruriÎe .
Frigul ~xtrcm dă arşiţă intensă şi febra aduce tremurături.
Acrul rece generează mizerie şi corupţie. Acrul fierbinte aduce
claritalc şi onestitate.
Dacă acrul de dcasuprn l'ămintului este clar ntunci hrana
este produsă şi ingestia uşoară. Dacă acrul este dezgustător ci va
cauza umnături hidropice.
Prin aceste interacţiuni ale funcţiilor lor, Yin-ul şi Yang-ul
sint responsabile pentru bolile care-i lovesc pc cei care m, se
supun legilor naturii .
mentul de întuneric (confuz) şi tulbure reprezintă PămîntuL
Cînd vaporii Pămînlului urcă, ci crează norii iar cinel vaporii.
Cerului coboară ei crează ploaia. Astfel ploaia parc să fie cli-
matul Pămîntului şi norii cel al Cerului.
Elementul luminos se manifestă în orificiile de sus şi cle-
mentul tulbure se manifcrstil în orificiile de jos.
Yang-ul îşi arc originea în pori;Yin-ul se mişcă în interiorul
celor cinci viscere. Yang-ul este reprezentat de cele pairu ex-
trcmităfi şi Yin-ul restituie puterea celor Ş?~~c comori ale naturii.
Apa reprezintă Yin-ul şi focul reprezintă Yang-ul.
Yang-ul crează aerul şi Yin-ul crează usturilc.Gusturile
apartin corpului fizic. Cînd corpul moare spiritu eteric este
restituit aerului suferind astfel o completă metamorfoză.
Spiritul cleric primeşte astfel hrnna din Cer şi corpul îşi
primeşte hrana din gusturi.
Spiritul cleric este creat prin metamorfoză. cel fizic crează
viafă prin respiraţie.Prin transformare spiritul cleric devine aer ,! .
şi aerul varnmă pcrcep\ia gusturilor. I
i
Gusturile care sînt controlate de Yin emană din orificiile de I'I
jos. Resp1ratm cmc este controlată de Yang este emanată de ori-
ficiile de sus.
Cînd aromele sînt grele atunci Yin-ul, elementul feminin
este slăbit şi permite Yang-ului, clementul masculin să intre în
_Yin. Cînd respiraţia este slabă şi grea atunci Yang-ul este redus
şi permite Yin-ului să intre în Yang.
Cînd aroma grea a clementului feminin se scurge afară şi se
extinde ea comunică cu aura elementului masculin. Dacă
această aură este slabă, ca va avea tendinta de a curge afară:
dacă este groasă, va deveni inflamată şi înficrbîntatn.
Pasiunile puternice reduc şi rarcsr cmanatiilc în timp cc
pasiunile moderate întăresc emanatiile şi Ic fac fertile. Pasiunile

26 27

········---·-··-·-----~---.......-,---···---•~, . ,.. ----.--~ ... ··-.---·-·· .,,,_ ,'.·-····-·:. '

 putem.~c condumă cmanatiilc proprn 111 timp cc cmanatiilc
hrănesc o flacără modestă a pHiccrilor trupeşti. Pasnmca putcr-
. riică împrăştie cnrnnaliilc în timp cc flacăra moderată a plăcer-
ilor dii naştere victii prin cnumatiilc proprii. . .
, : Gus(urile ni,cant şi dulce au calitatea de d1spcrs1e ca şi
Yang-uCclementul "M.s~ul1)!. Gusturile acid ŞÎ~rat curg ca şi
Yin-ul, clementul fcnfi'1hir ţ LI . .
Dac1!_ Yin-ul este sănătos. atunci Yang-ul poa~c !1 dcranJat şi
dacă Yang-ul este sănătos, atunci Yin-ul poate !t bolnav. Dacă
elementul masculin este victoris atunci va fi căldurii rnr dacă
elementul feminin este victorios atunci va li li"ig.
Expunerea repetată la frigul sever va cau1.a febră( senzaţie de
1icrbin1cală). Expunerea repetată la cilldura cxccsivr'. va_ cauza
senzaţia de frig( tremurături). Frigul valăm<1 corpul 111 timp cc
căldura varnmr, spiritul. · stare să reţină lrrana vara.
· r ., ·, Cînd spiritul este văWmat unncază dur~ri s~:,cr~, cinu _cor_1_ml
"f 'stc vă!Amat vor apare ,n llamat n. /\s!fcl, 111 acele ca7.UII 111 c<11 e
, urcrilc sc·•.·cre au apărut primele şi !nllama!i!c mai lirziu put~m
. pune cil spiritul a vritru1rnt trupul. ln cazul 111 care 1nflamap1lc
. ~u apărui primele şi dure, ilc severe Ic-au urmat putem spune că
1 trupul a vătămat spiritul. . - Se spune că în timpurile vechi, de formare. Legendarii vor-
CîncJ vîntul este victorios totul este în mişcare şi schm1barc.
CîncJ e,~Jdura învinge lumea atunci in.llmnatiilc vor apare la
sfirşit. Cînd uscuciu~a învinge atunci_ totul va li _ars. C,'.nd
fri~ul este victorios totul devine ltmrn1os şi. plutito~. Cmd
umezeala csJ!e.,biruitomc atunci um1d1tatca este dispersat~. _ .
Natura arc patru sezoane şi cinci clemente. Pentru a 111gacJu1
O vială lungii cele patru anotimpuri şi cele cinci clemc:1tc î'.1.-
magazincazi\ puterea creaţiei din interiorul fngulu1, c a ~
-----
uscăciunii extreme, umezelii şi vintului.
....__..
- delimita unele de altele.
28
~"':""'.,.,.,":"" .........
;.;~-;:-:; :.
Omul arc cinci viscere în care aceste cinci atmoslcrc se
transformă pentru a crea ~ucuria, minia, sin_1patia. m~rca şi
teama. ~ -\- ·L P' 0
r,Jiîcuîtl' şi minia vatămă spiritul. Frigul şi căldura sini
vătămări ale corpului.Minia violcn!ii răneşte Yin "' bucuria
violentă răneşte Yang-ul C1!1d cmotiilc rebele răsar în Cer pul-
sul expiră şi părăseşte corpul.
Cînd bucuria şi mînia sint fără mocJcratic, alunei frigul şi
căldura întrec orice măsurii şi viala nu mai este în sigurnnlfi.
Yin-ul şi Yang-ul trebuie respectate şi egalizate.
Se spune: .
Cînd oamenii sînt vătămaţi d frigul mternic al iemri holile
vor veni primăv ·
C în o a III e11 ii vor fi răniţi de 'C'..:.:.::'.:f""-"=.:.o;;,
Cînd oamenii vor fi răni/i ,l
aveafeb/'(i i11termite11tă toamna.
Cînd oamenii vorfi răniţi de umiditateo tom1111ei ei l'(Jr tuşi
;~
lmpărnlul Galben a spus:
.
beau despre corpul uman şi despre viscere şi organele cavitare
separat Ei vorbeau despre originea vaselor de singe şi de siste-
mul vascular şi spuneau că unde se intilncsc vasele de singc cu
arterele( venele) există şase jonctiuni (puncte de intilnire). Ur-
mărind cursul fiecărei artere există J65 de puncte vitale pentru
acupunctură.
Fiecare dintre aceste puncte arc un loc spccilic şi un nume.
la fel cum golul se referă la oase şi toate au sectoare pentru a se
NU contează dacă oamenii sint rebeli sau supuşi. există me-
tode de ;.cgularizarc în munca celor patru scwnnc şi n Yin-uh,i
• ....... _,., --~·- ..._._., - . ·------- --,.-~--- '.'. ',. ?•'._;:: _·.,,;·} '
 şi Yang-ului. Totul este subiectul legilor lor inviolabile şi a
regulilor lor care guvernează rclaJiile dintre influicntele interne
· şi externe.
Există sau nu simptome interne. şi externe ale l,J5i.!ii?
, · Ch'i._Po a răspuns: ~'\{~L, l\,~~ J
-. Esiyl crează vînttii; vî.nllll crcaz,\ lemnul; lemnul crează
gustul acru-acid; gusiul acru-acid întăreşte ficatul; t;i.c.a1.uJ..
~răneşte muşchii; muşchii întl\rcsc inima; ficatul guvernează
ochii. 'r.-:;hii văd întunericul şi misterul Cerului şi ci descoperă
TAO, Calea Dreaptă în mijlocul omenirii.
Pc Părnînt c.xistă schimbMi şi transformări care produc cele
cinci gusturi. Realizarea lui TAO, calea dreaptă, produce
înţelepciune în timp cc puterile su1.1i:.mrnl\!!!1lc vin din întuneric
şi mister. /;, ·--\
Puterile supranaturale creazi\ 'vintul în Cer şi crează lemnul
11e Pămînt. În interiorul corp(1lu1 c.....cri:nz-lf muşchii şi dintre
cele cinci "iscerc crează ficatu'!. Dintre miori este creai verdele
şi dintre m,tele muzicalc° CI 110. Ele dau vocii umane abililatca
să formeze un sunet Jipător (să Jipe, să strige). În timpul schim-
bărilor ele asigură capacilalca de control. Dintre orificii crc1v:ă
ochii, dintre gusturi, pc cel acru-acid şi dintre cmo(ii cca creată
ţstc mînia.
Minia vatnmă ficatul şi simpatia contracarează minia. Vintul
vatămă muşchii dar căldura şi uscăciunea contracnrcază vîntul.
Gustul acru-acid vatămă muşcgii dar gustul picant-usturător
contracarează acrul-acid.
Din sud vine ~!dura cxtrcmil(arşiJa). Căldura prQ(j_uce foc şi
focul pro,~ycc.gu~tul ~mar. ~l!Stul a"ntar intărcştc~1mi)şl inima
hrăncşte(~mr smgclc msuflcteştc stomacul.îTiTiirn guver-
nează limba.
Puterile supranaturale ale verii crează arşiJa în Cer şi focul
pc Pămînt. Ele crează pulsul în interiorul corpului şi căldura în
JO
... .- .-- ..- --·.· :-:..~.·~·7"'.·~Ţ.~~-.....
. ~
viscere. Dintre culorile crează roşul şi nota muzicală este CI 1111;
_ele dau vocii umane abilitatea de a exprima bucuria. În timpul
schimbărilor ele crează melancolia şi lristcJca. Dintre orificiile
crează gurn şi palatul ci; gustul născut este amarul iar cmoJiilc
sînt<@!circa ş! bucuriă>. . ·
IJucuna puternică vatăm · inima ,dar teama contracarează
fericirea. ~vatămă spiritul ar frigul iernii contracarează
arşita veriT'G'iis'iul .amar vatămă spiritul şi gustul sărai contra-
carează amaru I.
Umjdilajl,,'l este creată de centru. Umiditatea hrăneşte
păn j11tul şi pămîntul crează gustul dulce. Dulcele ltrăncşlc
ioma~u1' care la rindul lui intăreşte(§m~t iar carnea pn1tc-
jează plămînii. Stomacul guvernează asupra gurii.
Puterile misterioase ale pămîntului crează umiditatea Cerului
şi stratul fertil al l'ăminlului. Ele crează carnea din interiorul
corpului . Visccrul creat este stomacul. Dintre culori galbenul
este creat şi nota muzicală aferentă cslc KL/NCi; ele dau vocii
umane abilitatea de a cinta. În timpul schimbărilor ele cauzează
rîgîilurile. Orificiul creat este gura, gustul creat este cel dulce.
c111~t.ia apărută este ~imEatia.
Sunpatm extremă vatămă lomacul clar minia contracarează
simpatia. Umiditatea
. vatămă · a ~
. /
clar vînlul contracarează
umiditatea. Gustul Uulce răneşte carnea dar gustul acru-acid
contracarează gustul dulce.
Uscăciunea arzătoare este creată de vest. Uscăciunea crează
metalul şi metalul produce gustul picant-usturător. Gustul pi-
cant hrăneşte plăminii iar plămînii inlărcsc pielea şi părul. Părul
şi pielea protejează rinichii. Plămînii guvernează nasul.
Puterile misterioase ale toamnei crează uscăciunea Cerului sl
metalul pc l'ămînt. l'c corp ele crează pielea şi părul şi dintre '
viscere- plămînii. Albul este creat de clcşi nota muzicală este
SHANG; ·dau abilitatea vocii umane de a plîngc şi a geme. În
31
.....
 timpul schimbărilor crează tusea. Orificiul este nasul şi nările,
. gustul este cel picant-usturător şi emotia cream este melancolia.
· ... ' : Me!Borxtremă vatămă plăn3nii dar bucuria o contra-
•... ,tG((\li~fl1eazll. ăl 1ra val_llmll pielea ~I părt1'i\1ar efectele c1il~lurii pol
V4 · fi conţracara c de fng. Gustul picant vatămă părul şi pielea dar
poate li contracara! de gustul anrnr.
Frigul extrem este creat de nord. Frigul crează apa care la
rîndul-.ei crează sarea. Sarea hrăneşte rinichii şi rinichii întăresc
oasele şi măduva. Măduva întăreşte licattil. Rinichii guvernează
asupra urechilor.
Puterile misterioase ale iernii crează. frigul extrem în Cer şi
apa pc Părninl; în corpul uman ele crează oasele şi oriciciile
create sînt rinichii(leslicolcle). Culoarea este negrul şi nota
muzicală YU. Ele dau vocii umane abilitatea de a ofta şi a se
bîlbîi. În timpul schimbărilor crează !remuratul şi crnojia creată
este spaima.
Fr;r.a extremă vatămă rinichii dar ca poale li contracarată de
contern'µlarc. Frigul atacă singcle dar căldura uscată îl poale
contrabalansa. Sarea vatnrnă sîngclc tlar dulcele contracarează
sarea.
Se spune că Cerul şi l'ămînlul sinl partea tic sus şi de jos a
ereatiei. Yin-ul şi Yang-ni sinl cele două principii în natură care
crează dorinţele şi vigoarea în oameni. J\pa şi focul sin! sim-
bolurile !Jr. Yin-ul şi Yang-ul sin! sursele puterii şi începutul a
!oale.
Se mai spune că Yin-ul este activ în interior şi activează ca
un gardian al Yang-ului. Yang-111 activează în exterior şi lu-·
crează ca regulator al Yin-ului.
Cînd Yang-ul este puternic în organism acesta devine fier-
binte, porii sînt închişi şi oamenii încep sri gil1ic; ci devin zgo-
motoşi şi grosolani şi la efort 1111 transpiră. Corpul este febril,
gingiile sînt uscate şi Ic pricinuiesc necazuri, stomacul este
32
......•- :,, . . .,. .... -- ,. ··:,· ···- ·.·
_____ .._________ ,, --------·--·---·.-· -·--.-- • ',-
afectat şl oamenii mor de constipaţie. Cinci Yang-ul este puter-
nic oamenii pol suporta iarna clar nu suportă vara .
Cînd Yin-ul este puternic corpul este rece şi lranspiratia
apare regula! pc !ol corpul. Oamenii îşi văd destinul foarte clar;
ei tresar şi au spaime nefondate. Cind !resar spiritul lor se re-
voltă. Stomacul nu mai digeră şi ci mor. Cinci Yi1H1l este
puternic oamenii pol suporta vara dar nu suportă iarna.
Astfel Yin-ul şi Yang-ul alternează, victoria lor variază şi
astfel apar caracteristicile fiecărei boli.
Dacă cineva are abilitatea să cunoască cele şapte vărnmări şi
cele opt avantaje, aceste tlouă principii pol fi aduse în armonic.
D·acă"-ăcer 'dri'eva nu ştie să folosească aceste cunoştin\e
speranţa lui de viaţă va fi limitată la o perioadă scurtă.
La patruzeci tle ani Yin-ul din interiorul organismului este
redus la jumătate din capacitatea lui normaln şi comporlarnentul
uman uzual se deteriorează.
La cincizeci de ani corpul este slăbit, urechile nu mai aud
bine şi vederea nu mai este clară.
La şasczeci de ani forţa de protlucere a vicJii Yin este slăbită
şi se instalează impotenţa. Cele nouă orificii nu mai inlcr-
ac(ionează. Orificiile de jos devin fără suhstanJă şi vacante în
timp cc cele de sus rămîn în subslantă şi reală şi abilitatea lor
de a plînge este total golită.
Se spune că cei care au adevărata inJelepciunc devin puter-
nici în timp cc cei care nu m1 cunoşlin\e şi înţelepciune devin
bălrîni şi debili. DE aceea ar !rebui să păstreze această infelep-
ciunc şi numele lor va deveni faimos. ;::·:·~·>::
f! :--:~ ;: .,'
Cei care sînt înţelepţi se întreabă şi caută împreună, în timp - . ". '· ..
.~.
ce cei care sînt ignoran(i şi stupizi întreabă şi caută singuri. Cei t -: ~-- :;-
3: ". ,-~ :·'
care sînt proşti şi lipsiţi de cunoştinJc nu exersează suficient cu
ci înşişi_ în căutarea Căii Drepte în timp cc cei lnJelcpti caută
dincolo de limitele naturale.
.1.1
..... ..... ---·······• ""' ---·--····-. ······--·-
,.
-- :.r:;,:~::...::::•'"'·-····· . - . -
·,··,•J,>-C.. 1X>,"......
Cei care caută dincolo de limitele na1uralc vor nbline un auz
bun şi o vedere clară, corpul ior va rămînc luminos şi pu_tcrnic
.. şi chiar dacă vor îmbi\trîni în ani ci vor avea corpul folositor şi
înfloritor( vor rămine tineri şi la bntrinctc) şi cei apli vor nblinc
mari avantaje.
· Pentru acest motiv Legendarii practicau metoda de a nu-şi
as1i,;1a nici o problcn1i\(afaccrc) lumească şi în prnccrca şi bucu-
ria lor ei erau demni şi linişlili. Ei îşi urmau propriile dorinlc şi
nu şi-â'tl direcJional niciodată voin(a înspre 1111 scop fiiră de
în!cles. Astfel măsura de vintil alocată lor crn fnrri limită ca
Pămîntul şi Cerul. Aceasta era calea pc care Legendarii o con-
trolau şi se conduceau pc sine.
Cerul nu este complet doar cu vestul şi nordul; iar__:'estul ş_l
nordul sînt regiune Yin-ului. Auzul şi vă1.ul omului nu sînt alit
de cfarc-jic partea dreaptă cum sini pc partea stingă. Pi\mintul şi
Cerul nu sînt complclc doar cu estul şi cu suuul; estul şi sudul
sin( regiunile Yang-ului. Mina şi piciorul sllng al omului 1111
slnt atit de puternice ca cele din partea dreaptă.
Estul este regiunea Yang-ului, clementul luminii. Escn(clc
Yang-ului se unesc şi urcn la Cer, astfel există clari(alc şi lu-
mină deasupra şi întuneric şi nercalitalc(ncanlul, ncliin(a)
dcdesupt. Aceasta cauzca,ă un auz şi,> vedere cxcdcntă in timp
cc miinile şi picioarele nu pot fi folosite pentru avanl,tj.
Vestul este regiunea Yin-ului. regiunea inluncricului.
Escntele Yin-ului se unesc şi se coboarri spre l'ăminl; itstlcl ex-
istă ai,,,.,dcn(ă şi claritate ucdcsupl in ti111p cc lot cc este deasu-
pra este. gol şi nereal. A cens la cmizează o vedere şi un auz slab
în timp ce mîinile şi picioarele pol li lcilositc avantajos.
Totul poate fi influicnfat de c111ana(iile dăunătoare. Cind ele
urcă, dreapta devine afectată; cînd ele coboară, partea stingă
devine afectată. Astfel, nici Cerni , nici l',1mintul, nici Yin-ul,
34
i
nici Yang-ul, 111m1c nu poate fi complet din cmm1 acestor
emanafii dăunătoare.
Î~ Cer există spirite eterice, pc Pi\mînl există forme şi mod-
ele. ln Cer există opt regulatori, pc l'ihnint sin( cinci principii şi
aceasta înseamnă că toate creaturile vii pot fi transformate în
' •
phnnp. • I
Yang, clcn1cntul lucid urcă spre Cer; Yin, ele111cnlul tulbure
se reîntoarce spre l'ămînt. De aici Universul rcprc1.intă mişcarea
şi odihna, controrată de in!clcpciunca naturii( ue Zei). Natura
asigură puterea de a da naştere şi de a crcşlc, de a rccolia şi de a
înmagazina, de a termina şi de a începe din nou.
Oamenii Virtufii au egalat Cerul cind şi-au cultivat 111in(ilc;
ci erau asemănători l'ămintului cînd se hrăneau suficient şi erau
de partea oamenilor în grija pentru cele cinci viscere.
Cli111at11/ ceresc cirrn/ă în interiorul 11lă111î11ilor.
Climat11/ l'ă111înt11l11i circulâ în interiorul gî11i/11i.
/lîntul circulă în i11teriorul.fkat11/11i.
Time/ul penetrează inima.
Aerul ravinei( trecătoarei) penetreazâ stomacul.
Ploaia penetrează rinichiul.
Cele şase artere generează cure11ţii(.fl111·i11{, /or<'n/ii) .
/11/estinefe şi stomacu{ generează oceanele.
Cele nouă orificii generează apa curgătoare.
Cerul şi l'ămîntuf genereazii rin-ul şi Vang-ul , cele douc1
· principii fn opoziţie.
Transpirn(ia care este generală de Yang arc aceiaşi impor-
lanfă ca şi ploaia care este generată de Univers. Aernl care eslc
generat de Yang are aceiaşi importantă ca şi puternicul vini care
este generat de Univers. Co111porta111cnl11l violcnl şi acrul ar-
1
Wang Ping spune c;'i c~i opt regulatori sini cele opt YÎnlmÎ .. cil cele cinci
principii sau cele cinci căi si111 cele cinci clcmc111c.
.J5
,,.... --•- .···· ...
 'Zătorsînt asemenea tunetului, Comportamentul rebel este ase-
,menea Yang-ului.
Regularizarea şi tratamentul fără metodă arată că regulile
Cerului nu au fost urmate şi calamitălilc şi vizitele pe Pămînt
vor ajunge la extremele lor,
Otiicciurile rele afectează corpul la Ici de mult ca şi vîntul şi
, ploaia care afectează corpul, Cei care dau corpului lor o dictă
bună tratează prima dată pielea şi părul; următorul tratament
priveşte interiorul.cu m~1şchii şi cat9ca; urmrttorul pas este in-
teriorul cu cele şase or~1c cavitare; apoi urmează cele cinci
viscere. Tratamentul celor cinci viscere trebuie să aibc loc la
jumătatea drumului dintre via\i\ şi moarte.
Cînd Cerul este afectat de emanaţiile toxice, alunei cele cinci
viscere sînt atinse. Cînd apa şi sămîn\a sînt nfcctatc de frig sau
arşiţă cele şase organe cavitare se vor îmbolnăvi. Cind Pămîntul
este afectat de umiditate, pielea, carnea, muşchii şi pulsul se vor
îmbolnăvi. \-Â f /_. F Cînd pulsul este plin, lung şi uşor încordat, boala va fi di-
Cei care sint experţi în folosirea acelor de acupunctură ur-
mează Yin-ul, principiul fcmini pentru a scoate Yang-ul şi ci
urmează Y rng-ul , principiul masculin pentru a scoate Yin-ul.
Ei folosesc mina dreaptă pentru a trata bolile părţii stingi şi
folosesc mina stingă pentru a trata bolile păflii drepte.
Trebuie privit dincolo de limitele ordinare iar observaţia tre-
buie să !ic minu\ioasă, căci numai astfel cel care tratează nu
devine periculos.
Cei care sint exper\i în examinarea pacienţilor judecă
aparentele lor generale; ci simt pulsul şi disting cind Yin-ul sau
Yang-ul cauzează boala. Cind aparen1a se schimbă de la clar la
tulbure atunci localizarea bolii este evidentă. Tusea şi rcspira\ia
scurtă trebuie privite foarte atent; trebuie ascultate sunetele şi
atunci localizarea afecţiunii va apare. Trebuie examinate iregu-
~~·--.-··,•,••-,•.,-- , • • • "' • • W • · a : "• ••.• ~ - ~ · · - • - • • •W•
·;~:;:; .:,
larităţilc care trebuie ajustate în acord cu obiceiurile şi atunci
locul unde boala a apărut va deveni cunoscut.
. ~·:.-
t· .Y
Trebuie simţit pulsul dacă este superficial sau dacă este '
adînc, dacă este variabil şi atunci devine evident de unde a por-
nit boala şl cum poate fi tratată.
. Nimic nu depăşeşte examinarea pulsului, examinarea lui nu
produce erori.
I:?acă lucruri_le materiale nu sint în stare să reînvie în pacient,
r~sp1raţia trebuie folosită; dacă esenţa spirituală nu este capa-
bilă s_ă aduc~ imbunăl1\ţ iri unui pacient, atunci cele cinci gusturi
l~ebu1e folo;,Jte. 13olile grave pot li înlăturate şi bolile uşoare pot
11 tratate şi 111 final îndepărtate.
C_ei care sint complet afectaţi pot să o disperseze în interior
şi cei ~arc sint posedaţi de in!luien\ele rele îşi cură\ă corpul prin
transp1ra11e. Cind boala este localizatl\ în piele se va manifesta
prin transpiratie.
zolvată şi pacientul îşi va reveni.
_Pen_tn~ a examina dacă yang-ul sau Yin-ul predomină, tre-
buie d1st1ns felul pulsului. ln timpul unei boli Yin predomină
~ang-ul şi în timpul unei boli Yang predomină Yin-ul. Cinu
vigoarea şi constitu\ia sint detcnninale totul este la locul
propice liccăruia. 1
_ Cînd singelc se intrireşte ci trebuie să fie cură\at şi fâcut să
f1şne8:5că. Cind rcspiratia slllbcşle, acea parte care ob-
strucţ1oncază respiraţia lrcbuic înlMurată.
1
.Pulsul_ Y.a11g cş;tc puternic şi săltai în timp ce pulsul Yi11 este ~l;ih şi ten·
sional, JOS-W ANG PING.
3(, 37
•• , •

6. Tratatul despre <lcsp~rFrca şi înlîlnirca dintre Yin şi
Yang
~;,~.
Împăratul Galben a spus:
- Se.spune că Cerul a fost creat de Yang şi Yin-ul a creat
Pămîntul, Se spune că .Soarele reprezintă Yang-ul şi Luna -Yin-
~ ul. Lunile mari şi mici luate împreună au fileul 360 de zile şi
.astfel au alcătuit un an, şi omenirea a trăit totdeauna in acord cu
acest sistem. Este adevărat că în zilele noastre cele trei clemente
ale Yang-ului nu mai corespund cu sistemul lui Yin şi Yang din
vechime?
Ch' i Po a răspuns:
- Yin-ul şi Yang-ul pot fi adunate pentru a forma numărul
zece; acest num.ăr poate f1 extins şl însemna o sută sau numărul
poate fi estimat la o mic sau poale fi zece mii, este atit de
cuprinzător incit nu poate li egalat de nici un număr şi acelaşi
este adevărul pentru importanţa lui.
Totul în creaţie este acoperit de Cer şi suportat de l'ămînt;
cînd nimic nu a tîşnit încă din pămînt, este denumit- locul uildc.
locuieşte Yin-ul; este de asemeni cunoscut ca Yin în Yin. Yang- ·
ul aprovizionează ceea cc este pc verticală în timp cc Yin-ul,
pl!mintul, funcţionează ca un conducător al :'(ang-ului.
Sl\dj\1!.l şl naşterea sint in acord cu primăvara, creşterea şi
cultivarea sint în acord cu vara; recoltarea este in acord cu
tOl!!lllla şl înmagazinarea recoltei cstcmîicord cu .~)acă
oamenii neglijciiză 111 traiul lorrtc zi cu zi să urmeze aceste
reguli, atunci munca Cerului şi l'ămînlului şi a celor patru se-
zoane va fi împiedicată. Dacă Yin-ul şi Yang-ul se schimbă,
oamenii se vor schimba de asemeni şi destinul lor va putea f1
prefigurat.
38
.··
~-.. ~.
Anticii Legendari priveau în faţă sudul şi astfel ci s-au or-
ganizat pc sine.
Mareic Yang este localizat în interiorul solului şi în ci se ană
Micul Yin. Cînd acest Mic Yin urcă deasupra Pi\mîntului ci
vine sub inOuienţa Marelui Yang.
Mareic Yang este fundamentul existenţei de la începuturi la
sf1rşit. Mareic Yin este veriga de legătura dintre viaţă şi Poarta
Vieţii şi astfel devine evident că în interiorul Yin-ului există de
asemeni Yang. Este în interiorul corpului şi deasupra şi este
numii Spatiul Luminos(însoril) dar dacă acest apaţiu luminos
îşi trimite rnzelc mai jos atunci vorbim de Mareic Yin. Fata
Marelui Yin se ştie că este iluminată de Lumina Soarelui.
Lumina Soarelui este fundamentul a toate, pătrunde totul şi
este de· asemeni cunoscută ca Yang în Yin. Dacă Yin-ul devine
aparent exterior atunci este cunoscut ca Micul. Yang.
Micul Yang este fundamentul şi aduce la viată orificiile
Yin şi astfel este numit Micul Yang în Yin.
Atunci aceasta este despărţirea şi intîlnirca celor trei Vang-
uri. Mareic Yang lucrează ca un factor acoperitor şi Micul
Yang lucrează ca o axă sau ca un punct central.
Cele trei artere principale nu trebuie să se piardă una pc alta,
ele trebuie să se întindă împreună şi cînd pulsul lor nu sună su-
perpcial alunei numele lui este Yang-ul Unu(unic) (puls).
lmpărntul Galben a spus :
-Aş vrea să stiu mai multe despre cei trei Yin.
Ch ' l'o a răspuns :
- În cxlerior(în afară) există Yang dar în interior este Yin
care este activ. Yin este activ în interior şi este efectiv mai jos-
astfel nume lui este Mareic Yin.
Marele Yin este fundamentul a tot ce este ascuns. misterios
şi gol, şl atunci el este numit Yin în Yin; inăltarea(sf1rşitul?)
Marelui·Yin este numit Micul Yin.
39

Micul Yin este ongmca a tot cc curge rnpid şi a tuturor
· primăverilor şi I se mai spune Micul Yin în Yin. (primăvară,
· · salt, săritură, izvor).
Fata Micului Yin este numită Yinul Absolut. Acest Yin este
fundamentul gratitudinii (recunostintci) şi onoarei(oncstită!ii).
Unde Yjn-ul se fringe există Yang şi acel punct este numit Yin
în Absolutul Yin.
·1.:.~! avem despărlirea şi întilnirca celor trei Yin. Marele Yin
lucreaiă ca factor de deschidere, Yin-ul Absolut lucrează ca un
factor acoperitor şi Micul Yin lucrează ca axă sau ca un punct
central.
Cele trei artere principale nu trebuie să se piardă una pc alta,
ele trebuie să se întindă împreună şi cînd pulsul lor nu mai sună
adînc atullci este numit Yin-ul singur(puls).
Clin\atelc Yin-ului şl Yang-ului alternează şi climatele lor
acumulate lucrează ca o unitate completă. S~iritul intern şi cel
fizic extern se crează perfect unul pc celălalt.
7. Trnlatul despre Yin şi Y:ing luate separat
Împăratul Galben a spus:
- Omul are patru artere principale şi 12 vase sccundare. 2
Ch'i Po a spus:
- Cele patru artere principale corespund celor patru sezoane
şi cele 2 vase secundare corespund celor 12 luni ale anului şi
cele 12 luni corespund celor 12 pulsuri.
1
Poarta Vieţii se presupune a li localizati'i. intre rinichi şi cslc orgnnul unde
slngele merge uentm a se transfonna în spermă. ·
2
Sistemul vascular este alcfiluit din 12 perechi de ,·ase principale şi ramurile
·colaterale respective. Ele duc singclc şi acrnl în di fetite păqi ale corpului.
~J(; ::·: ~···.·.··:... .. -· - ....
,·
Pulsurile se compun din Yin şi Yang, cele două principii .în
natură. Cinci proporţia Yang-ului este cunoscută, Yin-ul este
... ~·
relevat; cinci proporţia Yin-ului este cunoscută, Yang-ul se rev-
elează. Cele cinci viscere sint pătrunse de clementul Yang şi
::·
fiecare dintre cele cinci viscere arc cinci clemente Yang. Astfel
există cinci timpi sau 25 ele clemente Yang. Dintre intestine
uncie aparţin cu lotul clementului Yin (organe solide ) şi cînd
acestea devin vizibile ele vor fi impicdica!c şi cind aceste intes-
tine sinl împiedicate urmează moartea. Uncie intestine apar\in
cu lotul elementului Yang şi acelea sint canalele in corp şi
stomacul.
Cînd Yang-ul este tratat separat atunci locali1.arca holii va fi
dezvăluită; cind Yin-ul este tratat separat atunci sc dezvăluie
speranJa de viaţă şi data moqii.
Cele trei pulsuri Yang sînl localizate în cap şi cele trei pul-
suri Yin sînt localizate în mînă; impreunrt ele formează un în-
treg.
Cind Yang-ul este tratat separat se va şti de cc boală să ne
temem într-un anumit sezon; cind Yin-ul este tratat separat claia
mortii va fi cunoscută.Se spune că asasinii sînt influienjaJi de
Yin şi cei care dau dovadă de mulii\ hunntatc sîntinfluienJati de
Yang. Cei paşnici şi liniştiJi sînl influienJati de Yin iar cei ac-
tivi sin! Yang; cei lenţi, înccJi şi care amină mereu linalul unei
acJ(uni sint Yin şi cei rapizi sînt Yang.
ln general se spune că viaţa este suportată de adcvfiratul puls . ·,. ~~.
al visccrclor. Cind pulsul ficatului este extrem de neregulat (cu ·" ..
asperităţi, variabil) şi iute moartea va smvcni în 18 zile.
. ;,.
Cînd pulsul inimii este extrem de neregula! moartea va sur-
vcn i după 9 zi Ic.
Cind pulsul plămînilor este foarte neregulat moartea va
apare după 12 zi Ic.
.. ·,
,' :- .
...
....
•'
·.
40 ,11
. ··-:- ,-,~:~ ..""!f;<==-~.e~it,,it}...t"~ ,:~~·~"'-nn:- . :.-,...-~i-~~~::.~-.... -····.··
I
 Cinci pulsul rinichilor este extrem de neregulat moartea va
.apare după 7 z.ilc.
Cînd pulsul splinei este foarte neregula! monr!ca va surveni
după 4 zile.
· Goala celor două Yang-uri (Yang-ul Absolut şi Mareic
YangJ· afectează inima şi splina şi accasW boaln 1111 trcb11ic să
rămină ascunsă ~I igmorarn allmintcri fcn1cia nu va mai avea
mcnstruapc şi bărbatul nu va nrni avea suficientă spermă. Dacă
această stare se perpetuează ca va avea o innuicntă clisipaloarc
şi deslruct1vă, va inhiba !oale energiile şi moartea nu va mai "
putea fi ocolită.
Se spune că dacă cele trei Yang-uri cauzează boli, vor apare
frisoane, s1ări febrile. ulcere, inllamări in interiorul corpului şi
acestea din urmă vor conduce căire impotentă, s11ghit11ri, respi-
ra\ic scurtă şi cont11zii.
Ci11:: aceste afcctitmi se desfăşoară ele ca11zcază slăbiciune şi
umezeală care prin transmitere vor produce hernii şi deteriorări
ale corpului.
Se spune că un clement Yang cm1zca1.ă scurtimea respirat ici
şi prod11cc tusea şi diarcca. Cinci aceste boli sc dcsfăşom-r1 cau-
zează palpitatii ale inimii şi cind starea sc perpetuează vor apare
iregularităţi in functionarea corpului.
Două elemente Yang cu un clem~nt Yin produc boli care
vor fi indicate de stări de alannă şi teroare, dureri de spate;
oamenii rîgîic şi nu sînt suficient fortificaţi. Vor apare convul-
sii.
Două elc111entc Yin şi un clement Yang cauzează obezitatea
şi boli de inimă.
Un clcmcnl Yang cu trei elcmenle Yin cauzează paralizii pc
o parte şi transformări variate şi men1brclc supcriare sau/şi infe-
rioare nu mai pot fi mişcate.
,12
----·- ......,. ..-··- ·.• ..... .
Yang-ul care a fost trezit va deveni o problcrnă acum. este
. tensional ca o .coardă muzicală trcni'c1lo .
Yin-ul tinde spre interior, Ym1g-11I spre exterior luind forma
lranspira\ici care nu poale fi ascunsă. Nesupunerea la cele palm
sezoane se va manifesta cu siguran\ă şi această manil'cstarc va
lua forma unei boli rele a plăminilor cauzind gif1ială şi rcspi-
rapc cu dilicullatc.
Yin-ul crează pacea şi armonia şi rădăcina a !ol ceea cc este
pacea şi armonia. Astfel cind această stare cslc constantă aduce
îndurare. Emanajiilc Yang-ului au un efect dispersiv şi dcslruc-
liv.
Cînd moartea a fost adusă de o boa!n a Yin-ului vor li nccc-
smc trei zile pentru ca moartea si\ se producă.
Cinci ficatul fortifică inima vorbim de viata suportam de
Yang. Cind inima hrăneşte ficatul vorbim de moartea concclală
la Yin. Cinci plăminii fortifică rinichii vorbim de importanta
Yin-ului. Cind rinichii fortifică splina vorbim de pedeapsa Yin-
ului şi că 111oartea nu va putea fi ocolită.
Cind Yang-ul se coagulează, cele pairu 111embrc sc vor în-
groşa. Cind Yin-ul coagulează, este bine să se ia singc.
Cind nu există suficient/\ apă stomacul se umn,1. Cind două
clemente Yang se conectează rezultă digcslia. 1
Cind trei clemente Yang se conectează (inlcslinul subtirc
vezică urinară şi vintre) rezultatul este un sistem filtrant. Efcc~
· tul conectrtrii a lrci clemente Yin este Al' A. 2
Cind un clement Yin şi un clement Yang se conectează
efectul produs este paralizia (amorjirca, întcpcnirca) gîlului.
; \VAN<? PING-cc.le două cicm:n!e Yang pul fi ::;tonrncul şi inlcslinul gros.
. C?t~cxmnca a trei elc_mcnte Y111111sea11m;i că pulsurile splinei şi pliiminilor
111d1ca coagularea şi frisoanele. Accstcn cauzca1.:i o schimbnrc tic tempera-
tură şi gcne1c:v.:i apă.
 Conectarea pulsului inimii cu pulsul celor trei focare crează
febra internă.
· · Cind Yin-ul atacă şi Yang-ul scparrt se spune că un copil a
fost concepul. Cînd Yin-ul şi Yang-ul sin! golite, intestinele sin! CARTEA A TREI A
splălate ş_l moartea apare. Cind Yang-ul egalizează Yin-ul ele
devin aparente prin transpira(ic. Cînd Yin-ul cs\c golit şi Yang-
·.. ul plin şi din abundenţă rezultatul este colapsul._ . _
Cînd cele trei elemente Yin atacă şi se prcc1p1tă uncie catrc 8. Trnlat dcsp,·c ingeniozitate şi subtilitnlc
. altele, moartea va apare la mijlocul nop\ii după 20 de zil_c.
2

Cînd două elemente Yin atacă ,moartea va apare 111 scara

celei de-a 13 zi .)
Cînd trei elemente Yang atacă, totul se va inflama şi monrtca
va apare după trei zile.
Cînd trei clemente Yang şi trei elemente Yin atacă şi se prc-
cipită uncie asupra celorlalte atunci inima şi stomacul sin! pline
şi nu mai pol fi golite în totalitate de matcne şi moartea va
apare după 5 zile. . conducerii jurisdicţiei oficiale şi regularizării; ficatul arc
Cind două clemente Yang atacă pacientul va muri după 1O
zile.
1 Cind pulsul Yin-ului este insuficient şi cel al Yang-ului în abundentă, acest
fapt va cauza rni11a intcmă şl singclc se va scurge afară.
2 Pulsul splinei şi al plăminilor au bătăile pentrn numărnl necesar.
3 Bătăile pulsurilor inimii şl rinichilor sint multă mărite ..
Împăratul Galben a spus:
- Aş vrea să aud cum este posibil ca cele 12 viscere să-şi
trimită unul altuia ceea cc este preţios.
- Inima este ca ministrul unui rege care excelează prin per-
spicacitate şi inţelegerc; plăminii sin! simbolul interpretării şi
funcţiile unui conducător militar care excelează in planurile
strategice; vezica biliară ocupă poziţia unui important şi drept
oficial care excelează prii judecata şi deciziile sale; mijlocul
toracelui( partea dintre sini) este ca un centru oficial care
ghidează subiecţii în bucuria şi plăcerea lor; stomacul lucrează
ca un gardian public şi permite cele cinci gusturi. Intestinul
gros este cel care propagă Calea Dreaptă de viată şi ci guvcr-
11ează evoluţia şi schimbarea. Intestinul sub\irc este cel care se
bizuie pe bogăţii şi el crează schimbările substan\ci fizice;
rinichii fac munca energetică şi exccleazi'i prin abilitatea şi
deşteptăciunea lor. Cele trei focare plănuiesc constructia ca-
nalelor şi stăvilarelor crcînd căi de apă. Vintrele şi vezica uri-
nară sin! ca magistraţii unei regiuni sau unui jude!, ci înmaga-
zinează smplusul şi fluidele secretate care servesc rcgulnrizării

44
·· · evaporării. Aceşti 12 oliciali nu trebuie să cadă pcntrn a nu se
.. sista unul pc altul.
· Cînd regele este inteligent şi luminal este pace şi multumirc;
· popula\ia dă naştere la urmaşi, îşi cresc copiii, îşi cişligă exis-
tenta şi duc o viaţă lungă şi fericită.Şi pentru că primejdiile nu-i
ame1iin\ă;-considcră pămîntul glorios şi prosper.
Dacă monarhul nu este inteligcnl şi luminal, cei 12 oliciali
devin periculoşi, TAO este obstrucţional şi ci nu va mai avertiza
· asupra pericolelor.
Cind cineva atinge TAO , chiar şi în lucrurile cele mai
mărunte şi neînsemnate schimbilrilc apilrnte nu-l vor împovăra
şl ei vor şti să se caute pc sine.
· Necăji(i sînl cei care se risipesc, ci devin speriaţi şi nervoşi.
Numărul celor care sînt confuzi şi au viziunea întunecată sînt ca
.numărul atomilor sau ai părului.
9. Tratat des11rc cei şase regulatori cnrc guvcrneazl\
mnnifestarca visccrclor
Împăratul Galben a spus:
- Eu infeleg că Cerul angajează şase ori şase regulatori(
diviziuni de timp) pentru a face un an şi omul arc nevoie de
nouă ori noul\ legi pentru a forma societatea. În acord cu planul
, omul este alcătuit din 36.'i de pă11i care par să fie ·similare
părţilor universului. /\ş vrea să ştiu mai multe despre aceste lu-
cruri.
Ch'i Po a răspuns:
- Cum pol cu ilustra accasti\ întrebare? Şase ori şase regula-
tori şi nouă ori nouă legi sini combinate pentru a ajusta legile
naturii şi destinul corespondent.
46
După regulile Cerului astfel ajustate, luna şi s0arclc pol intra
în acfiune, destinul poate li regularizat şi transformarea şi
naşterea pot funcfiona.
~;t}~.
Cerul reprezintă Yang-ul şi Pămînlul rcprczinW Yin-ul.
iri
Mişcarea soarelui şi a lunii împarte între ele inuatoririlc de
regularizare; o mişcare completă a soarelui serveşte ca principiu
de bază în Taoism. Soarele se mişcă o măsură în timp cc luna se
mişcă 13 măsuri şi mai mult. Lunile mari şi mici fac 365 de zile
şi astfel vom avea un an complet. În timp cc există un surplus
de atmosferă concentrată se va avea grijă să se intercaleze zile şi
luni. 1
La început doctrina este organizam; lucrurile importante sini
plasate la mijloc, surplusul este pus la urmă şi astfel măsura
Ccmlui este completă.
Împăratul Galben a întrebat: ir~·: .:i~-:~·:,
- Am auzit despre legea Cerului, acum aş vrea să aud despre ~. ::s
:-oţi,,
rcla\iilc ci cu destinul mnan. . '!~·,)\~;'
- Cerul angajează şase ori şase regulatori şi 1'/i111întul util-
izează ori ori nouă legi pentru a forma un întreg. Cerul arc 7.ccc
trunchinri cclcsJe, ziua are şase perechi de carnctcrc orare care
se rotesc. Cind CHIS, primul trunchi ceresc s-a rotit de şase ori,
un ciclu de 60 de ani sau un timp de viată a fost complet, bazat
pc cele 365 de zile standard ale anului.
. Din timpuri străvechi comunicarea cu Cerul a fusl originea
viefii; şi de la început respira!ia Yin-ului şi Yang-ului a circulat
prin cele nouă provincii la fel de bine ca şi prin cele nouă orifi-
cii. VLa\a este inlluicntată de cele cinci clemente, spirilul este
inlluicn\al de cei trei factori. Trei factori servesc pcnlrn com-
pletarea Ccrnlui ,trei factori servesc pentru completarea
}J. ::i
"',:. •
_:; . ::· .
• • • I
' ;.
' ·'
O ltmă intercalată eslc insctntii de 7 ori în 19 ani penim a 1c111cdia defi-
1
cienţele anilor solari şi lmrnri.
 i ·,
Pămîntului şi trei factori servesc completării omului. Trei ori
,,trei factori fac nouă şi nouă lucrează ca nouă scctii şi nouă
sectii sînt cele 9 viscere.
·. ·•.'. . -Corpµ,! exterior nrc patru viscere- capul, ochii şi urechile,
.· gura, ~u âintii, .-şi corpul intern arc cinci viscere şi ele se unesc
· . pei:tru· a forma nouă viscere corespunzătoare sistemului general.
lmpăratut Galben a spus:
- Ani' auzit de asemeni că şase ori şase şi nouă ori nouă se
unesc, dar de cc acea putere a surplusului de atmosferă încăr­
cată are grijă să intercaleze zile şi tuni? Aş vrea să ştiu despre
înţelesul acestei mase atmosrcrice şi te rog să ridici acest văl al
ignorantei .
Ch'i Po a răspuns:
- Ceea ce a fost tinut secret de împăra\ii din vechime a fost
propagat şi perpetuat de maeştrii timpurii. Cinci zile sînt nu-
mite-perioada de cinci zile; trei din aceste perioade de cinci zile
alcătuiesc una din cele 24 de perioade solare ale anului; şase
din aceste perioade alcătuiesc un sezon; patru sezoane crează
anul şi fiecare din aceste perioade de timp sint subiectul unui
control difcrit. 1
lnteraqiunea celor cinci clemente aclucc armonic şi totul este
în ordine. La slirşitul unui an soarele a făcut un curs complet şi
totul începe din nou cu primul sezon, care este începutul
primăverii( 5- I 8 februarie). Acest sistem se poate compara cu
un inel care nu are început şi sfirşit. Fiecare p'erioadă de cinci
zile împarte acest aranjament Trebuie spus că acel care nu ia în
seamă mărirea anului, înflorirea, deteriorarea, golirea şi um-
plerea celor patru sezoane nu poate face o muncă bună.
1
72 de perioade de cinci zile alcătuiesc un an. Piccarc pc1ioadfi îşi arc nu-
~nele său şl ne dă indica1ii asupra sc1.011nlui.
~:-:;:,·-::.-~~-=~-·-·-- -... ,...... ,, ·-
~ --.·.·. -.-
Cele cinci inOuien\c atmosferice îşi schimbă sferele de ac-
tivitate; etc se contracarează reciproc şi există constan\ă în
tra:1srormarea lor de la abundentă la golire. 1
lmpărntul Galben a întrebat:
-Cum poate cineva ajunge la o atmosferă liniştită?
Ch 'i Po a răspuns:
- Prin respectarea legilor naturii. Această pcrreqiunc este
conţinută în regulile de conducere care nu pot fi schimbate.
Primăvara contracarează Lunga Vară ; Lunga Vară contra-
carează Iarna; iarna contracarează Toamna şi toamna contra-
carează primăvara. Acesta este efectul conlrnac\iunii .celor cinci
clemente şi a sezoanelor respective. Fiecare clement îşi util-
izează principiul dătător de viaţă pentru a inOuicn\a destinul
vise,:crului de care răspunde.
lmpăratul Galben a întrebat:
- Cum poate cineva folosi aceste cunoştin\e?
Ch'i Po a răspuns:
- Prin căutarea binelui. Totul este restituit la începutul
primăverii. Dacă oamenii 1111 au ajuns la cel mai înalt bine dar
cu toate acestea caută să ajungă ac\iunca lor este numită c.xces.
Atunci există nepăsare pretutindeni care nu poate li contra-
carată şi ceea cc trebuie învins este multiplicat. Comportamen-
tul generat este imoral şi licenţios şi oamenii nu-i mai pot
separa pc cei a căror viaţă interioară este depravat/I şi non-
·confonnistă de acei care în slujbă nu pol aplica rcstric\iilc şi
prohibiţiile.
Cei care năzuiesc spre înăl\imi dar nu Ic pot :;linge sini inca-
pabili de a-şi îndeplini sarcina. Atunci ceea ce a fost ciştigat
Ccl.c cinci inOuicnfc ntmosfCrice sinl: ploaia- care cslc sub influicnţa lcm-
1
r, umonsă-cnre se află sub in nuicn\a metalului; arşi \a-care se
1.1t1~11; \T~mc~
~na ~ub inn.mcn\a focului; frigul-sub innuicnţa apei şi vintul care se ană sub
1110u1cnţa păn1i111ului.
.·.·.
'
.•.:
·: :. 7
.
{~3
·-: -. - ,- .. ,. .....
/_ ...
. ... .;_,~ :•, ,,'•.' ....
' - ·····- ... _____ ·····--~. -- ,. .. ~-~·~--.. -.......... ..,,.,...._, --- _,,.._ ......,._ · ....

... ','\ :v; ..<Ji,'+,.-. • ·
·.. deja se risipeşte în prostic şl conducere nepăsătoare. Aceasta va
produce diferite boli . În aceste timpuri critice, cei care caută
înălfimile se întorc către principiile cele mai înalte ale vieţii re-
spectivului sezon.
Chiar dacă cineva se alătură respectuos perioadei de cinci
zile, sczopului şi influienfclor at111osrcricc respective, este încă
posibil·,sll.facă greşeli in raport cu unul întreg şi sfi luc10.c îm-
.·.11otriva sistemului şi a celor cinci clc111c11tc.
- Exi:.,ă vreo inlluicntă crcditarm
- Influienfa at111osforică a Cerului este constantă dar acest
climat nu poate fi moştenit. Cli111atul cerului se schimbă pc cii1d
Cerul însuşi rămine neschimbat şi invariabil.
Schimbarea afectează corpul şi astfel boala este adusii. Dacă
boala poate fi învinsu ca va rilminc ascunsă şi mănmtă; daci\ ca
nu poate li biruită, ea va deveni mai importantă dccit cauza ci şi
fom1c severi\ şi dacă se vor adiiuga iulluintc rele atunci moartea
nu va mai pi!lea fi ocolită.
Împăratul Galben a spus:
- Am auzit ci\ influicnJclc atmosf'crice se unesc şi iau formă
şi din accasrn cm11.ă schimbarea uncia Ic poate clcfi11i pc cele-
lalte în lenm:ni precişi. Mişcarea Ccrul11i şi Pămintului precum
şl transformările aduse de Yin şi Yang îşi au efectul asupra a tot
în creaţie. Putem obJinc cunoştinte despre extinderea acestei
innuiente?
- Cerul este nemărginit şl nu poale li n1,1sural.· l'ăminlul este
fără limite. Iarba şi plantele medicinale prczintn cinci culori-
nimic nu poate întrece vmintia acestor cinci culori- roşu verde
galben, negru, alb. Iarba şi plantele medicinale pro;luc d~
asemeni cele cinci gusturi şl nimic nu poate întrece clcliciozi-
tatca acestor cinci gusturi. Dorinţele umane 1111 sint identice , de
aceea nu vom avea doi oameni identici.
50
Omul primeşte cete cinci intluicn\c atmosferice ca hrnnri din
aer şl cele cinci gusturi ca hrană din pămînt. ~ele cin~i. in-
fluicnţe atmosferice intră prin nări şi sini înmagaz111atc de 111'.mă
·'
şi de plămîni de unde li se permite apoi să ră.sară. C~lc cmc1
culori restituie strălucirea şi lumina. Sunetele s111t 111an1fcstnnlc
talentului şi abilită\ii. Cele cinci gusturi intră prin gură şi sint
inmauazinatc de sto111ac. Gusturile in111agazinatc hrănesc cele
cinci\1nuiente atmosferice şi cind aceste innuicnţc sini bine
amestecate ele produc saliva. Împreună toate aceste innuicntc
ajută la perfecţionarea mintii care atunci începe să funct1oncze
spontan. . . .
I< '.; / . \
tni111a este rădăcina viet ii şi cauzează divcrs1tatca lacultă\ll~1r
spirituale. Inima influicn\cază fata şi umple pulsul de sîngc. ln
\:\.\: -)
!.: .. '. .. •...
interiorul Yang-ului inima lucrează ca Marele Yang care îm- .;..: .... \:
,'.. ·~ \:'..·-·
bibă climatul verii.
Plămînii sînt originea respiratici şl lăcaşul spirilului animal
(sunetul inferior). Plă111înii innuicnţcază părnl corpului şl au
efect asupra pielii. În interiorul Yang-ului plăminii lucrează ca
Mmcle Yin care î111bibă climatul toamnei.
Rinichii cheamă la viaţă ceea cc este adormit şi închis. Ei
sînt organele naturale c.le înmagazinare şl sînt de asemeni locul
unde secreţiile sînt adăpostite. Rinichii influic11\enză pi\rnl de pc
cap şi au erect asupra oaselor. În interiorul Yin-ului rinichii lu-
crează ca Micul Yin care îmbibă climatul iernii.
Ficatul cm11eazr1 oboseala (plictiseala) extremă şi este locul
st10ctulni (partea spirituală a omului care ascende spre Cer).
Ficatul innuicntcază unghiile şi lucrează ercctiv asupra
muşchilor; aduce in faţă dorinţele animalice şi vigo_area. Gustul
conectat este acru-acid şi culoarea este verdele. 111 interiorul
Yang-ului ficatul lucrează ca Micul Yang care îmbibă cerul
primăverii.
51
• •--w··, ,.~-·,·~- '• • ' . '
 În stomac şi intestinul gros găsim principiu I de bază al ham-
.. b!lrului public. Aceste organe au puterea de a transfionna
l O. Tratat despre cele cinci vi . - .
resturile şi sedimentele şi cauzează circulaJia aromelor. Aceste lor în perfecfionarca vicfii sccr c rn relaţie cu partea
organe influienJează buzele, ele lucrează efectiv pc carne şi pe
muşchi. Ele aparJin Yin-ului şi îmbibă climatul pămîntului.
Clrid oamenii au un puls plin şi abundent boala se allă in
[:':;.:.. ;):-
\ ·-;·.:.:
Inima este în acord cu ml I A :'
. ; ,:. ··~
.. regiunea Micului Yang .. Cînd două pulsuri sini pline şi abun- ·wrrn eind . . • l su . spcctul unei persoane ne
, , ' rn1111a este rntr-o stare bună I . . : ~ -~ ··.:..~
dente boala se află în regiunea Marelui Yang. Cînd trei pulsuri rinichilor. ' '· nrma guvernează asupra
sini pline şi abunr.Jcnlc boala se află în regiunea Yang-ului Ab-
Prnmînii sînt conectati cu >ielea c· .. .
.. ·,\'. :·/?..
•·. ~ ,' ~
......
solut. Cînd patru pulsuri sini pline şi abundente boala a ajuns la ne arată cînd J>lă • ·· - . 1 · ond,pa părului corpului ."
' -
. ~

final şi puterile r.Je r.Jeasupra lucrează ca regulatori ai Yang-ului. ' 'mn111 smt mtr-o stare excel tă 1,1 ·,:''. ? ....
vernează asupra inimii. · ' · cn · · ihninii gu-
Cînd pulsul încheieturii mîinii bate o dată plin şi abundent ·:·}
Ficatul este conectat c ··
boala este localizată in regiunea Yin-ului Absolut. Cînd pulsul unghiilor dela picioar; ne u muşc 1'.11. Condiţia degetului şi a
încheieturii mîinii bate de două ori plin şi abundent boala se bună şi înfloritoare 1\cat I arată c111d ficatul este într-o stare
află în regiunea Micului Yin. Cînd pulsul încheieturii mîinii S . . · ' li guvcrneaz11 asupra plilminilor
bate de :~~i ori plin şi abundent boala este localizat!\ în regiunea • P1ma este conectată cu carnea C 1 . ·
ne arată eînd stornacul est • t . , u t:a.rea şi aspectul buzelor
Marelui Yin. Cînd pulsul încheieturii bate de patru ori plin şi (oare. . e m r-o condl)re splcndir.Jă şi inflori-
:'.i,') .-.... ;~·.
abundent boala a ajuns la final şi puterile de deasupra închid
Yin-ul. Rinichii sini concctati cu oasele A . . '\:.:": :,: .·:,;_-
arată cînd rinichii sini s·tnă; . ·R. spee_t_ul păruitu capului ne ~-- ·::
-~.
' '
Cînd pulsurile încheieturii mîinii sînt concurente şi în floare, splinei. ' oşr. mrch 11 guvernează asupra /, :.·,.·",:.:. ·.-·-·
-
cele patru pulsuri se unesc şi ajung la un final şi puterile de . ~·.-
Astfel, dacă este folosită pr . ·· · -·
deasupra se închid intermitent şi reglează pulsul. Prin acest intensific\ lacrimile îş;' I, ~amu 1lăsare 111 hrană, pulsul se
;'. .:: I • · •.
.. ,-: .
~-,:_:.;,
·. :
sistem de închidere şi reglare , pulsul nu poate fi niciodată în schimba or ace apantra şi aspectul se va ... . ;,
surplus. Cî11d escnJa Cerului şi l'ămîntului a ,,juns la final (a , ,.,-
Dacă se va folosi prea mult • . . ! ~ • •...

fost micşorată) urmează moartca. 1 ofilită şi părul corpului va cădc:maru 1 111 hrană, pielea \"a deveni ' / : ..
: ·....~
Dacă se va folosi in hrană >r I . ~
~

deveni cu noduri şi de ctel. J ca n~'.1 l p1eantul muşchii vor ,·

deteriora. g c şi unghule de la picioare se vor
Dacii se va folosi prea mult a . I . "d
zbîrci şi bu~cle vor deveni slăbit/lU -<1c1 carnea se va intilri şi
1
\Vang Ping explică că Yin-ul AbsCllut esle regiunea ficatului~ Micul Yin Dacă există prea inuit r.Julcc în 1 .
este regiunea rinichilor şi Mareic Yin este regiunea stomacului. şi pilrul de pc cap va cădea. uană, oasele vor fi dureroase
.~: .:··.

..
;:: '

52
5.1
-~-- ·-----·-
.',,I '
----····· -- ... ·- ••• ,. • ••,•·.•"-•- • •-·•-•···-..-~-u~,ii,Jţf"t"~·.:,•':'•'··," ~·'.'.----·--·••••··••
 Acestea sin! deci vălllmărilc care pot fi aduse de cele cinci
· gusturi corpului.
' · Noi ştim că inima dorcşlc gustul amar; plăminii vor guslul
picant-usturător; ficatul doreşte acrul-acid, splina vrea dulcele
. şi ·rinichij săratul. Accslca sini combinatiile corecte ale celor
. cinci ·gusturi şi starea viscerclor poale fi observam prin aspectul
,şi culoarea organelor exlcrnc cu care sini in relat ic.
Cînd c.uloarea lor este verde ca iarba, ele sinl fără viată; cinci
. culoarea lor este galbenă ca portocalele ele sinl fllră viată: cinci
culoarea lor este neagră ca a cărbunelui ele sin! fllră viată; cind
culoarea lor este roşie ca singclc ele sin! fără viată; cind cu-
loarea lor cslc albă ca a oaselor uscalc şi ofilile ele sini fllră
viată. Acesta este modul in care cele cinci culori manifestă
moartea.
Cind viscercle exterioare sînt verzi, ca aripile unui pescăruş,
ele sin! plin~ de viată; cind ele sini roşii ca o crcasti1 de cocoş,
ele sini pline ele viată; cinci sini galbene ca burta crabului sînt
pline de viată; cinci sînt albe ca unturn de porc ele sini pline de
viată. Cind ele sini negre ca penele corbului ele sini pline de
viată. Acesta este modul în care cele cinci culori manifestă
viata.
Culoarea vietii expusă de inimă este ca o linie roşie-aprinsă
pe o robă de mătase albă; culoarea de viată expusă de plămini
este ca o linie roşie norocoasă pc o robă albă; cnjoarca de viată
a ficatului este ca o linie violclă pc o robă de mătase albă· cu-
loarea de viată exrrnsă de slomac este ca o linie de cul~area
semintci de ienupăr pc o robă albă de mătase 1 .Culoarca de viaJă
expusă de rinichi este ca o linie purpmic 2 pc o robă de mritase
albă. Acestea sini culorile şi semnele externe splendide de viaJă
1
.Culoarca eslc ncgru-albăslrni.
Violet bătind spre roştMnov.
2
a celor cinci visccre.riecare culoare şi gust aparţine unuia din
cele cinci viscere.Albul apartinc plămînilnr, ca şi gustul picant- .... -:.
,'
.
usturător. Roşul aparJine inimii ca şi gustul amar; verdele
apaqine ficatului ca şi gustul acru-acid;. galb.cnul. aparJinc ··'!
. "! -: :
stomacului ca şi gustul dulce; negrul apartme n111ch1lor ca şi ..
.:.: /
-:
_: .' ~ .
gustul sărat.
Astfel albul apartinc de asemeni şi pielii, roşul apartinc pul-
sului, verdele aparţine muşchilor, galbenul aparţine cărnii şi
negrul apar\inc oaselor.
Pulsul este conectat cu ochii; măduva este concctală cu
creierul; muşchii sint conectafi cu articulafiilc, singclc este ~. :... ·.-~ :- . :;
conectat cu inima şi rcspiratia este coneciată cu plăminii.
Cele patru membre cu cele opt încheieturi sini folosite de
....'. .
~
·,·,
dimineaţa devreme plnă tlrziu in noapte. Cind oamenii se întind
la odihnă singele curge înapoi în ficat. Cind ficatul primeşte
singelc, el întăreşte privirea.
Cinel picioarele primesc sîngcle, ele fortifică· paşii. CincJ
palma primeşte singclc, mina poate fi folosim pentru a
prinde.Cinu degetele primesc singelc ele pol fi folosite la a căra.
Cind o 'persoană este expusă la vini, chiar dacă ca se culcă
sau se plimbă, singelc ii va fi afectat. Sîngclc se va coagula în
carne, iar rezultatul va fi amorţirea miinilor şi picioarelor. Cînc.l
se coagulează în interiorul pulsului singelc încetează să mai cir-
cule în scop bcnefic.Cînd singele se coagulează in interiorul
· picioarelor, ci cauzează dureri şi trcmurnturi.
Cind sîngclc intră în aceste trei organe (carne, puls şi pi-
cioare) şi nu se mai poate întoarce, trecerile devin goale şi
amorţite şi urmează aspectul ncpH\cut.
Omul are 12 grupe de canale largi sau vase principale şi 364
de vase mici-LOH şi I2 vase secundare care protejează cle-
mentul dătător de viatit şi care previn inlrnrca influicniclor
55
 negative. Cind acupunctura este aplicată ea cauzează ieşirea aminarca bolilor şi dacă cineva arc abilitatea de a combina
influienţelor rele. semnificaţia pulsurilor cu semnificaţia culorilor o diagnoză
La începutul unei examinări trebuie investigat dacă pulsurile completă poate fi făcută.
. celor ,pinci viscere sint întrerupte. Pentru a şti timpul propice Cînd pulsul are o aparenţă roşie şl există o tuse indi1jită ex-
pţ9tru· aceasta, la început trebuie stabilit care dintre cele zece aminatorul va deduce că există o masă de aer în interiorul inimii
trunclîiuri este prima lună a anului. şi va spune că este periculos să măninci în acest timp.Această
· Cele cinci pulsuri indică că funcl ionarca celor cinci viscere boală este numită înţepenirea inimii. Ea a fost conlractntă prin
. este întreruptă. Durerile de cap şi nebunia sînt indicate de pul- in fluien\ele rele externe, cauzind anxietate .
sul de jos care este gol şi încet şi de pulsul de sus grăbit şl plin. Cînd pulsul arc o aparentă albă şl există o tuse uşoară şi pul-
Cînd aceste boli sînt examinate la pulsul piciorului , se simte că' sul de dedesupt este plin şi cel de deasupra este gol examina-
ele sini în regiunea Micului Yin şi a Marelui Yang, ceea cc in- torul poate suspecta că există o masă de aer în interiorul
dică de asemeni că au intrnt în rinichi. toracelui cauzind o respiraţie scurtă şi un sunet cavernos. Nu-
Absenţa disccrnămintului cauzează răul. Vederea întunecată mele acestei boli este in\epenirea plăminilor şl semnele externe
a ochilor şi auzul defectuos sini indicate de pulsul de jos care vizibile sint frisoanele şl febra. Boala a fost cauzată de toxinele
este plin şi de pulsul de sus care este gol. Cind aceste boli sint care influicn\ează corpul intern.
examinate la pulsul piciorului se simte că ele se află în regiunea Cînd pulsul arc un aspect verde şl pulsurile de la mina slingr1
Micului Yang şi a Marelui Yang-acest fapt ne indică că bonla a şi dreaptă sint apăsate în jos pentru un timp îndelungat. exami-
intrat în ficat. natorul va găsi că există o masă de aer în interiorul inimii care
Cind ~tomacul este prea plin vor apare inflamări, îngroşări coboară în membre şi coaste. /\ceasta este amorţeala ficatului.
buhăite la membre, disfragmă, coaste precum şi crăpături, apoi Ea a fost contractată prin umezeală şi este asociată cu fracturi
pulsul este rebel mai jos şi înfloritor deasupra. Dacă aceste boli afcctînd spatele, şalele, apoi picioarele şi capul vor durea.
sint exar<1inate la pulsul de la picior se vn constata că ele se află Cind pulsul are o aparentă galbenă, pulsul devine larg şl
în regiur,ea Yang-ului Absolut şi a Marelui Yang. încet şi atunci spunem că există o masă de aer în splină. Vor fi
Cind ,int dureri de inimă şi dureri de cap boala este locali- . vinturi jenante. Accastrt boală este cunoscută sub numele de
zată în interiorul toracelui. Cirul aceste boli sînt e.xaminate la ruptură cauzată de gazul jenant. Femeile vor fi de asemeni vic-
pulsul miinilor se simte că ele se află în regiunea Marelui Yang time ale acestei boli care este contractată prin transpiraţii pc
şi a Micului Yin. cele patru membre cinci sînt expuse la vin!.
Astfel pot fi observate pulsurile cu caracteristicele lor pre- Cind pulsul arc o aparenţă neagră, pulsu I de sus este puter-
cum şi aspectul exterior al celor cinci viscere. nic şi marc , examinatorul va găsi că există o masă de aer în in-
..
f... ..
Cind cele cinci viscere sînt conectate cu cele. cinci note testinul subţire care este regiunea Yin. Numele bolii este
muzicale, ele pot fi discernutc şi recunoscute. Cele cinci culori am011eala rinichilor. /\ceastă boală poate fi tratată prin hăi cu
.:. · ..
pot h 1olosite pentru o subtilă examinare şi [ţjută ochii la ex- apă pură şi odihnă la orizontală.
; . ': : -·
.:.- .. -::
.-:· .·, ..
_;.. ...·

56 57 .::·:- -;~
: ...
." . .
~~,~---:-·;-.. -~--- --.---,., ... - .--··...., --,;.,·,--~-- ... ~-· .... :,.-- -·- .... _,._ -•... ~--.lt !lt,.1i,!f',.4.f.;.,P,1,:ţp.: . ...;.._~...- - - - - - . ...
r ·.
.r·
·. -;"-:I'':.,·,;,:,··-..·-
 ·.·
•:·
Fiecare boală are un simbol prin varietatea celor cinci culori Stomacul, intestinul gros, intestinul subţire, trei focare şi
· ale pulsului. Cînd suprafaţa este galbenă şi ochii văd verde, vezica urinară, aceste cinci viscere au un miros rău şi numele
. cînd suprnfata este galbenă şi ochii văd roşu, cind suprafata e lor este intestinele cm1dudJtoal'c şi tran.~formatnarc. În interiorul
galbenă şi ochii văd alb, cînd suprnfata e galbenă şi ochii văd acestora nimic 1111 poate ră111îne timp îndelungat pentru că ele
negru, ajoarlca nu va lovi. transportă şl î111prăşlie.
Dar aîncl suprafala este verde şi ochii văd roşu, cînd supra- Rectul este de asemeni o pmte a celor cinci viscere şi pre- ...
fata c roşie şi ochii văd alb, cind suprafala c verde şl ochii văd vine ca apa şi sămînta(hrana) să fie reţinute prea mult în vis- .....-
,I
:.
•• •. '.
negru, cind suprafnta este neagră şl ochii ,·ăd alb, cînd suprafnp1 cere.
este roşie şi ochii văd verde, moartea v.i lovi. 1 Aşa- numitele cele cinci viscere în11rngazi11ca,.r1 cscn1clc
:' viet ii şi nu le risipesc; ele 1rcbuie umplute şi nu pot fi solide.
Cele şase organe cavitare conduc şi tn111slor111n subsl,mlclc
· 11. Tratat despre mcloda tic a distinge cele cinci vis- şi nu Ic înmagazinează, astfel ele sînl solide şi nu pol fi 11111-
cerc plule.
Astfel apa şl sămînta i11trr1 în gură şi trec în sto111ac care
devine plin, în timp cc organele cavitare sînl încă goale. l'ind ' ..
.: -~~ ..
,.:,

Împăratul Galben a întrebat:
- lntcleg că savantii crudili sînl ncsigun 111 prcscrip(ii
deoarece nu ştiu dacă creierul şi măduva guvcrncazrt visccrclc
· sau dacă visccrclc guvcrncnză cclc şa.se orgnnc cavitare. Pot în-
treba dacă tcndinta naturală a acestor organe este să se asiste
reciproc sau să se opunfi una alteia?
Ch'i Po a răspuns:
- Creierul, măduva, oasele, pulsul,ficrca şi pînlecclc femeii,
aceste şase organe au fost produse de de a1mosl'cra pămînlului.
Ele toate sini viscere aparfinînd Yin-ului şi ci~ sînl simboluri
naturale ale pă111înlului. Astfel ele înmagazinează şi nu risipesc
şi IHJmclc lor este inre.winl'i<' 11chtdirom·r şi ne.,wwe.
1
Wang Ping explică- dacă aspcct11l exterior este g.1lbct1 acest lucru indic:1 că
mîncarca coboarl\, nlunci organele cavitare devin pline şi
~ ·:
stomacul este gol din 11011. De aici putem conduzinna: cînd or- I,; '
.( t .. ;:
ganele cavitare şi visccrclc sînt solide ele 1111 pol fi umplute şi
cînd trebuie să fie umplute ele nu vor fi solide.
Stomacul lucrează ca un loc de acumulare pentru apă şi
srunîntă şi ca o sursă de aprovizionare pentru cele şase organe
cavitare.
Cele cinci gusturi intră în gură şi sînt innrngazinalc de
stomac pentru a hrăni cele cinci viscere şi respirat ia victii. Cele
cinci viscere sînl concclalc cu pulsul încheieturii mîinii care
este activ în regiunea Marelui Yin.
Astfel toată forta victii şi loalc gusturile merg către sl(111rnc
unde sin! digerate şi devin aparente în pulsul încheieturii miinii.
Cele cinci intluicn\e atmosferice intră prin nări şi sinl în-
magazinate în inimă şi în plămîni. Cînd inima şi plămînii sint
...:
C :

stomacul este plin de spirit dătfitor de vi.1ţă ş1 sănătate~ dacii tenul nu este
galben Vil fi monrtc din cnm:.1 lipsei de csc111:i vil.ilil cmmrnlă de stomac;
bolnavi, alunei nasul nu poale functiona bine. Pentru a trata
slomacul este cel nmi cscnţi,,I visccr.

58 .S9 .... \
 ~c~ste boli trebuie să examinăm dacă ele se întind mai departe ::-}._:J.
· · JnJos,. pulsul trebuie o.bscrvat pentru scopul şi tcndinfclc lui. ~I •. '. •" :

Cei c~re vor. să rcf111ă d~monii şl zeii( spiritele rele şi bune) , ..

,nu vor,,atmge virtutea vorbind despre ca; cei cllrora nu Ic place -.
·'·.·.
acupunctura nu pot ajunge la rezultate remarcabile vorbind de- CARTEA A PATRA
spre elc.
· Cc;,,_ ~arc nu îngăduie :ratarncntul bolilor cu siguranlă nu vor .,:.-
fi tralati şi rezultatul pnn forp1 ( adică silili) nu arc rezultate 12. Metode diferite de tratament şi prcscriplii ap-
..
{ .· :- ~-
bune. ropiate
'.; : '. ',;'
<.·.; .
!' ·.

,, . :.
~- .

Împăratul Galben a întrebat: -'; ..

:; .' .. ;
- Cînd un medic (ratează bolile, poate ci trata Îlccarc boală .: . :
separat sau pol Îl ele tratate împreună ? ·.,
Ch' i Po a răspuns:
- Ele pol li vindecate în acord cu particularităţile fizicice ale
-~i, . :;
locului unde s-au localizat.
Începutul şi crcafia vin din est. Peştele şi sarea sînt produsele ..
!,"!.·;
, -
.·
'
ţJ .. ;~
apei şi oceanului şi litoralului. Oamenii regiunii estului . : ~~: ...
mănîncă peşte şl doresc sarea; traiul lor este liniştit şi hrana lor i ::.: ·.. :'·.:
este delicioasă. Peştele cauzează oamenilor arsuri în intc- ' "\ \ ::·.
-;.,: - , .,
rior(sete) şl consumul sări·i vatămă sîngcle. De aceea oamenii
,:, ....
•;
·.
acestei regiuni au un aspect întunecat şi sînt lipsiti de griji., ,t·: '
.... :
..

nepăsători şl delăsători în principiile lor. Bolile lor sini ulcerele

care se tratează cel mai bine prin acupunctură cu ace de cre-
.~: ...
: :i ., ...
.,....
).
. -
/
mcnc(piatră). Astfel tratamentul cu ace de cremene îşi arc origi-
..; '
,~'. ? ..
nea în regiunile estului. t·, :·_.; •.
Metalele preţioase şl jadul vin din regiunile vestului. Locu- . ;r ..
.·,-=~:.....
' ~-
in\cle din vest sînt contruite din bolovani de piatră şl gresie.
Natura (Cerul şi Pămîntul) se exercită pc sine pentru a aduce un
bun seceriş (o bună recoltă). Oamenii acestor regiuni locuiesc
pc dealuri' şi din cauza marilor perioade de vlnt,apci şi a muncii
::\: . ...: ·..
.. ::: :
-:-..'..

:\ ·:·

60 61 ~. \ ..
.......-·:
.•. !
· .... ·.
~ ,\ -··-·
·t·,·•':'.I·.(, '*':•·• fi I ,::;,
..... ... :.: •. . : ,· ·• • ;°"
 · pămintului ei devin robuşti şi energici.Ei poartă haine din lină
grosolană sau rogojină. Mănincă hrană bună, vmiată şi de
Anticii Legendari combinau aceste tratamente variate in
scopul curei şi fiecare pacient primea. tratamentul care îi era cel
>.' _:
·.. ' ...
aceea ei sin! înOoritori şi fc11ili. De aceea răul nu Ic poale ,:··: .• ::·
vătăma corpul extern şi dacă se îmbolnăvesc, bolile vizează
mai indicat bolii lui. Aceste tratamente erau a!it de extraordi-
nare şl alit de diferite în fiecare ca?. incit toate bolile erau vin- I... '.
.•.
corpul intern. /\ceste boli sinl tratate cu succes cu medicamente decate. Astfel circumslantelc şi nevoile fiecărei boli erau sta-
'
provenite"din
vest.
~
otrăvuri. Astfel acest tip de tratament vine din bilite şi principiile artei vindecării au devenit cunoscute. r . .-: .
~

Nordu) este regiunea înmagazinării şi a stabilirii. Regiunea

. este muntoasă şi deluroasă. sinl vînturi reci care hat, inghe\ şi 13. Tratat despre lrnnsmiterea csenjci şi trnnsformnrca
gheată Oamenii acestor regiuni găsesc plriccre în a trăi in principiului llătii!or de via\ă
această sr,lbăticic şi ci victuicsc cu produsele din npi\. Frigul I :
extern cauzcală multe boli. /\ceste boli \'or fi tratate cel mai I
t .. .!
potrivit prin cauterizare, ardere (mo:d\) a iascăi usculc de ar- Împăratul Galben a întrebat:
teinisia. /\si'fcl tratamentul prin cnutcrirnrc îşi arc originea în - În\elcg crt în timpurile străvechi tratamentul bolilor consta
f··.' ;
f ..
regiunile nordice. în transmiterea simplă a esenţei şi transformarea principiului t
t·".....'··-
Ali1111.:1ila\ia (hrana) şi creşterea vin din sud. Soarele face dătător de via(ă. Cineva putea invoca Zeii şi aceasta era calea
viata pentru cei care locuiesc în sud itnhclşugntă şi hrănitoare de tratament. Gencrn\ia prezentă tratează bolile interne cu cinci .,
Deşi există apă deasupra păminlului, solul nu este bun, ci co- medicamente din otrăvuri şl bolile externe cu acupunctură şi .. ,
lectează rou.1 şi ceata. Oamenii care locuiesc in regiunile sudu-
•
uneori pacientii se vindecă, alteori ci nu se vindecă. Cum poţi ; : .
lui doresc.hrană acru-acidă şi lapte acru. Ei sînl închişi la fire şi
maleabili (moi in căile lor) şi ataşati culorii roşu. Bolile lor sin!
explica asta?
- în timpurile de formare oamenii trăiau alături de păsări,
i .
t
...;
{,·,:
.

muşchi contractati şi încovoiaţi. mnorteli (intcpcneli, parali1,ii). · animale şi reptile; ei munceau, se mişcau şi se agitau pcnlfll a ~ ~ '.,:
. •.
Aceste boli se tratca7,i1 cel mai bine cu acupunctura cu ace fine. evita şi a scăpa de frig şi întuneric şi-şi crmtau o locuin\ă in care ....
;,• . ,• I

De aceea tratamentul cu ace fine vine din sud.
Regiunea centrului, Pă111înlul. este umcdn şl dreaptă . Tot
ceea ce este creat ele univers se intilncştc in centru şi este absor-
bit de Pămînl. Oamenii regiunii ccnlrului mănîncă hrană ame-
stecată şi nu suferă să n111nccască din greu. IJolile lor sînt multe·
ei suferă de paralizii complete, de ltcnrnri\lmi şi febră. !Jolil~
lor sint cel mai bine tratate cu cxcrcitii de rcspira\ic, masajul
pielii şl al cărnii, cu cxcrci\ii ele miini şi picioare. De aceea
,.
să fie apăraţi de arşi\ă. În interiorul lor nu existau lcgătmi de • t
familie care srt-i lege cu dragoste. În exterior nu existau oficia_li
care să-i îndrume şi să le corecteze aparenta lor lizidt. ln
această eră liniştită şi paşnică innuientclc rele nu putem1 pene-
tra adine. Astfel nu era nevoie de medicamente din otrăvuri
pentru tratarea bolilor interne şi nu era nevoie de acupunclmă t'
li .
pentru tratarea bolilor externe. De aceea cm suficient să sc
...I'

;
transmită escn\a şi să se invoce zeii; aceasta era calea de trnla-
acest tip de tratament îşi arc originea în regiunile centrului. menl.
f :

'.r·

62 (iJ
I...,
.... •.
•?.
' ..
'' ".
I_.

i·
 Dar lumea prezentă este diferită. Durerea, melancolia, ca- Aspectul feţei corespunde soarelui; pulsu I corespunde lunci. I
, )amită\ile, răul cauzează amărăciuni interne, în timp cc corpul Aspectul feţei suferă o schimbare în acord cu pulsul respectiv şi
primeşte ofense din exterior; mai mult, există nepăsare pentru a celor patru sezoane şl această schimbare a fost ţinută în cel I'
legi şi pentru cele patru sezoane; există nesupunere şi rebeliune rnai marc respect de vechii împăraţi. Aici ci erau de acord cu
şl exist!î-cei care violează datinile şi tot ceea cc este propice în Legendarii şi astfel moartea era trimisă la marc depărtare, în I.
timp ce viata era adusă aproape. · I
timpul frigului iernii şi a arşi\ci verii. Reprimarea este în zadar. I
lnfluientclc rele lovesc de dimincata pină scara, ele vatămă cele Cind savan\ii epocii de mijloc tratau bolile ci foloseau apa \.
fierbinte şl tratamentul cu lichide pentru zece zile pentru a muta 1·:
cinci viscere, oasele şi n1ăduva din interiorul corpului şi în exte-
rior ele vatămă mintea şi reduc inteligenţa şi rănesc de asemeni
muşchii şi carnea. De aceea bolile minore sint hotărite să devină.
grave şi bolile serioase sînt hotărîle să aducă moartea. Astfel
cele cinci boli ale amoqelii care erau aduse deasupra de cele opt
vînturi. Cinci aceste zece zile de tratament nu terminau boala ei
prescriau cimbru şi rădăcini de plante. '
r
invocarea Zeilor nu mai este calea de tratament. ŞI cind tulpinile şi rădăcinile rămîncau fără efect, cele mai
bun~ crengi şi cele mai îndepărtate rădăcini erau înghiţite ca r:
Împăratul a spus:
Aş vrc~ să fiu lingă o persoană bolnavă şi să observ cinu
loveşte moartea. Apropierea sfirşitului vie\ii n1r1 umple de
111cd1camcnt şi erau considerate ca lucrînd la îndepărtarea in-
fluicnţclor rele. 1
r
curiozitate şi întrebări. Aş vrea să ştiu dacă punctul mort ii ponte Tratamentele în trecut erau diferite. Nu se bazau pc cele pa-
fi clar stabilit ca lumina soarelui sau u lunii. tru sezoane, nu existau cunoştinţe despre soare şi luni\, nu exista
Ch' i Po a răspuns: nici o examinare a supunerii sau insubordonării la legile naturii.
- Împăra\ii antici lincau aspectul, culoarea pielii şi pulsul în l'en!ru a elimina bolile fizice şi a aduce si\ni!tatca. bolile c.xtcmc
mare ?noare. Savanţii timpurii proclamau doctrina acestor indi- erau tratate cu acupunctură şi bolile interne cu apă fierbinte, cu
ca\ii. ln timpurile vechi savanţii s-au aliat cu sistemul celor pa- supe şi medicamente lichide.
tru sezoane. El se baza pe aspectul feţei şi pc puls: ci au înţeles Munca medicală făcută neglijent şi fări\ griji trebuie com-
menirea lor. bătu~ă deoarece o boală care nu este complet tratată poate uşor ".
,.
Lei,cndarii au amestecat apa, focul. lemnul, metalul şi hrăm o altă boală sau poate provoca o revenire a unei boli mai
pămîntul, cele patru anotimpuri şi cele opt vlnturi, cele patru
vechi.
puncte cardinale, zenitul şi nadirul,şi Ic-au {inul ca inseparabile Împăratul Galben a spus:
şi constante. Ei au suferit transfonnări prin influicnţc reciproce - Mi-ar place să fiu informat despre doctrinele cscn\iale de
vindecare. ·"',,-'·
mutuale şi cineva ar fi putut observa puterea lor minunată şi
subtilă şl Ic-ar fi putut şti 1rchuinţclc. Astfel dacă cineva vrea să
''.' I
Wang Ping explică că cele cinci amoqcli sini: cele de piele. de came. de
1
cunoască în\clesul acestor forte , acela Ic va afla expuse în as- I •
muşchi, de oase şi de puls.
pectul feţei şi pulsului. Rădiicini_k şJ
mic sau prăjite
crengile din cele mai indcpărtnlc locuri trebuie fierte ln foc
în ulei. I
!.

65 Ir·
 ·. · - Cea mai imporlanli'i prclcntic a arici vindecării este cr~ nici
o greşeală sau neglijentă nu lrebu_ic _să apa:ă. Nu trclnne sa ex-
iste nici un dubiu sau vreo confl1z1c 111 analizarea aspcctult~1 şi a
pulsului. Acestea sini maximele arici vindcci'irii. Cind cei cmc
Din timpuri străvechi Legendarii au prescris supe, lichide,
drojdia vinului şi vinul dulce ca medicamente, dar principalul
accent a fost pus pc prepararea lor. J\strcl, din vechime. aceste
supe şi medicamente lichide erau preparate dar nu erau inghîtitc
I l;
i
· sint: rebeli. la legile naturii au obtinul pulcrc, 111ccl1ca111c11tcle ca medicament. iI
. preparate '4in cele mai pul~rnice pl~nle 11u vor mai p11t~a fi ad= În timpurile de mijloc, cind morala s-a deteriorat. aceste
· ministrate, spirilul divin fi111d dclcnnrat. Dacă cei rebeli V?I. fi medicamente au fost luate pentru prima dali'i cind innuicntclc I
·· inlătu·r,ali şi în locu iii de cei care respcctn legile: _1oale pracllcilc rele apăreau şi ele lucrau crccliv.
bune vor reveni la viată şi se va atinge din nou I J\O. Genernpa prezcnlă trebuie să respecte olrăv111ilc medicale 1·
· Cind mi11iile om11c11ilor sinl închise şi în\cil'pciunca nu poate care ataci'i bolile în interiorul corpului şi trebuie si1 respcclc
pătrunde, oamenii ră111in kgati de boal1i. lnsi'i scnl111~cntclc şi
dorintcle lor trebuie investigate şi ctmuscutc, ck t~·ch111c urnwlc ,1 a.cupuncturn şi tratamentul cu moxă. care tralca,.ă corpul extc-
nor.
\I·
I
şi atunci dc"ine vizibil că acei care au a(ms sp~nlul şi energia Împăratul a întrebat: I

sînt înflorito ·i şi prosperi în timp cc cclialt1 se ofilesc. - Cinci corpul este epuizat şi singclc sl.iilil. este posibil.1
I
obtinerea de rezultate bune? t
- Nu, deoarece nu mai există energic de plecare. /\ceasta este !
I
14. Tratat dcsprr trntamrntul cn ap1i 11rrhinlc, calea acupuncturii; dacă energia şi vitalitatea omului nu-l
medicamente lichide, drojdie de vin şi vin <lnkc im~ing înainte, boala lui nu mai poate fi tralali'i.
ln zilele noastre vitalitatea şi energia sini considerate fun-
damentul victii; pentru a le păstra înnoritoarc, ele trebuie pro-
II
.• r
.\. !
Împăratul Galben a întrebat: . . . tejate şi for(a dătătoare de viată trebuie să Ic conduci'i. Cind [
_ Cum poate prepara cineva supă smi lidmlc _clare şl d11~r această roqă nu mai poale suporla viata, ru11d:11ncntul se di-
drojdie de vin şi vin dulce folosind cele c111c1 feluri de scmmţc? zolvă- şi cum poate fi lecuim o boarn cind nu mai există energic r
Ch' i Po a răspui1s: ·· · . .. . .
- Trebuie folosit orezul ncdccorlical c~pus la nbun. l ulp1111lc
spirituală în interiorul corpului? [
!ală cum viala însăşi poale fi începutul real al bolii! I
orezului nedecorticat vor servi pentru foc. Cind fierberea
orezului este complcti'i, extractul va li puternic.
Efectul este obţinui prin mixarea produsclur Cerului şi
lmp:iralul Galben a spus:
- Particulele mici intră prima dată în corp prin piele şi toti
:I
'
'•\
medicii numesc arest grup de boli-''bolilc i11ci'ipilti1rnlc". Dacă
Pămintului, substantc de bază în propo1ţia adecvată. Deci clacă ele nu pol li tratate prin acupunctură, nici un alt tip de mcdicini'i
acest lucru poale fi făcut şi plantele vor fi tniatc la momentul nu Ic va putea vimlcca.
r
i
propice, poţiunea va fipulcrnicn. În zilele noastre medicii şi-au dezvoltat o mctod:1 dcfinili'i- ci i'
urmăresc destinul pi'irinJilor, a familiei, a stn1inilor precum şi a
/.
f
1~
,·l:
66
(, 7 I
I
I
 Dar lumea prezentă este diferită. Durerea, melancolia, ca-
_lamitl!tile., răul cauzează amărăciuni interne, în timp cc corpul
primeşte ofense din exterior; mai mult, există nepăsare pentru
legi şi pentru cele patru sezoane; există nesupunere şi rebeliune
şi există cei care violează datinile şi tot ceea ce este propice în
timpul ffigului iernii şi a arşiţei verii. Reprimarea este în zadar.
lnnuicnţele rele lovesc de dimineaţa pînă scara, ele vatrimă cele
cinci viscere, oasele şi măduva din interiorul corpului şi în exte-
rior ele vatămă mintea şi reduc inteligenţa şi rănesc de asemeni
muşchii şi carnea. IJc aceea bolile minore sînt hotnrîtc să devină
grave şi bolile serioase sînt hotărite să aducă moartea. Astfel
invocarea Zeilor nu mai este calea tic tratament.
Împăratul a spus:
Aş vrea să fiu lîngă o persoană bolnavă şi să observ cînd
loveşte moartea. Apropierea sfirşitului vieţii mă umple de
curiozitate şi întrebări. Aş vrea să ştiu dacă punctul moqii poate
fi clar stabilit ca lumina soarelui sau a lunii.
Ch'i Po a răspuns:
- Împăraţii antici ţineau aspectul, culoarea pielii şi pulsul în
mare onoare. Savanţii timpurii proclanrnu doctrina accst0f indi-
caţii. În timpurile vechi savanţii s-au aliat cu sistc111ul celor pa-
tru sezoane. El se baza pc aspectul feţei şl pc puls: ci au în\clcs
menirea lor.
Legendarii au mncstecat apa, focul. lemnul, metalul şl
pămîntul, cele patru anoti111puri şi cele opt vînturi, cele patru
puncte cnrdinale, zenitul şi nadirul,şi Ic-au \inul ca inseparabile
şl constante. Ei au suferit transformări prin innuicn\e reciproce
mutuale şl cineva ar fi putut observa puterea lor minunată şl
subtilă şl le-ar fi putut şti trebuinţele. Astfel dacr1 cineva vrea să
cunoască înţelesul acestor forţe , acela Ic va ana expuse în as-
pectul feţei şi pulsului.
/\spectul feţei corespunde soarelui; pulsul corespunde lunci.
Aspectul feţei suferă o schimbare în acord cu pulsul respectiv şi
a celor patru sezoane şl această schimbare a fost ţinută în cel
mai marc respect de vechii împăraţi. Aici ci erau de acord cu
Legendarii şl astfel moartea era trimisă la marc depărtare, în
timp ce viaţa era adusă aproape.
Cînd savanţii epocii de mijloc tratau bolile ci foloseau apa
fierbinte şi tratamentul cu lichide pentru zece 1.ilc pentru a muta
cele cinci boli ale amorţelii care erau aduse deasupra de cele opt
vînturi. Cînd aceste zece zile de tratament nu terminau boala, ci
prescriau cimbru şi rădăcini de plante.
ŞI cînd tulpinile şi rădăcinile rămincau fără efect, cele mai
bune crengi şi cele mai îndepărtate rădăcini erau înghi\itc ca
medicament şi erau considerate ca lucrînd la îndepărtarea in-
lluicn\clor rele. 1
Tratamentele în trecut erau diferite. Nu se bazau pc cele pa-
tru sezoane, nu existau cunoştin\e despre soare şi lunii. nu exista
nici o examinare a supunerii sau insubordonării la legile naturii. ,.
h ..
Pentru a elimina bolile fizice şi a aduce sănătatea, bolile externe
erau tratate cu acupunctură şi bolile interne cu apă fierbinte, cu
supe şl medicamente lid1ide.
Munca medicală făcută neglijent şi fără gri.ii trebuie com-
bătută deoarece o boală care nu este complet tratată poate uşor :· '
hrăni o nită boală sau poate provoca o revenire a unei boli mai .i_
vechi.
Împăratul Galben a spus:
- Mi-nr place să fiu informat despre doctrinele esenţiale de
vindecare. ·
Waug Ping explică că cele cinci nmor1cti sint: cele de piele, de came. de
1
muşchi, de uasc şi de puls.
Rădăcinile şi crengile din cele mai îndcpiirlatc lo<.:rni lrchuic fierte ln foc
mic sau 1)rf\ji1c in ulei. i
I
65 I -
/..
.
.
 . . - Cea mai importantă prctentic a art~i vindecării est? cr1 nici
• 0 greşeală sau neglijenţă nu trc_buic _să apa'.·11. Nu .treb1}1c s~ ex-
iste nici un dubiu sau vreo conl11z1c 111 anahzarca <1spectuh'.1 şi a
pulsului. Acestea sînl maximele arici vindecării. Cind CCI care
•sînt rebeli la legile naturii au ob!inut p11lcrc, 111cd1camc'.1tclc
Din timpuri străvechi Legendarii au prescris supe, lichide,
drojdia vinului şi vinul dulce ca medicamente, dar principalul
accent a fost pus pc prepararea lor. Astfel, din \'echimc. aceste
supe şi medicamente lichide erau preparate dar 1111 erau înghililc
ca medicament.
I i
'
i
I
.. preparat/din cele mai puternice plante nu vo~ mai put~,_l li ml~ În timpurile de mijloc, cind morala s-a dclcricnal, aceste
ministr•'"· spiritul divin fiind dcten"rnl. Daca cer rebeli vm. fi medicamente au fost luate pentru prima dată cind influienţclc \
înlăturati..şl înlocuiţi de cei care r~spcc!ii legrk, _toate prnct1c1lc rele apăreau şi ele lucrau clccti\'.
bune vor reveni la viaFi şi se va atinge dm nou I /\O.
· Cînd minţile oamenilor sînt închise şi în\ckpciunca nu poate
Gcncratia prczcnlă trebuie să respecte otrăvurile medicale
care atacă bolile în interiorul corpului şi trebuie să respecte
r
pătrunde, oamenii rămin legali de boală. lnsr1 scnt1111cntclc şi
dorinţele lor trebuie investigate şi ctmL>scu_tc, ck t'.·eh111e urma~c 'l
acupunctura ~I lralamcnlul cu moxă. care trntea1.ă corpul exte-
rior.
\I·
şl atunci de\'inc vizibil că acei care au al111s spintul şi energia Împăratu I a întrebat: I

sînl înnoritori şl prosperi în timp cc ccrlalţ1 se ofilesc.

I
- Cînd corpul este cpui,.at şi sîngelc slăbit, cslc posibil:i
obJinerea de rezultate bune? t
- Nu. deoarece nu mai există energic de plecnre. Aceasla este I
I.
14. Tratat despre trntnmrntul cu :1pl1 !irrhintc, calea acupuncturii; dacă energia şi \'italitatca omului nu-l t
rncdicnrncntc lichide, drnjdic ci~ vin şi •,in dulce împing înainte, boala lui nu mai poale fi tratată.
În zilele noastre vitalitatea şi energia sinl considerate lim- Il I
'·
damcntul victii; pentru a Ic păstra înnoriloarc, ele lrcbuic pro-
Împăratul Galben a întrebat: . .
_ Cum poale prepara cineva supă sau hch1dc clare şl chiar
.

drojdie de vin şi vin dulce folosind cele cinci !cluri de semin!c?

tejate şi forţa dătătoare de vială trebuie să Ic conducă. Cinu
această fortă nu mai poate suporta via1a, fundmncnlul se di-
zolvă- şi cum poale fi lecuită o boală cînd nu mai cxislă energic
:!
Ch'i flo a răspti'ns: . .. . . spirituală în intcriornl corpului? I,.
- Trebuie folosit orezul nedecorticat expus la aburi. I ulp1111lc !ală cum viaJa insăşi poate fi înccputnl real :li bolii!
orezului nedecorticat vor servi pentru foc. C:ind fierberea lmpăralul Galben a spus: Jtl,
orezului este completă, extractul va li puternic. - Particulele mici intră prima dată în corp prin piele şi toli
, ..
Efectul este obţinui prin mixarea produselor Cerului şi medicii numesc acest grup de boli-"bolilc incăpă!înatc". Dacă :!
Pămîntului, subslantc de hază în propoqia adecvată. Deci dacă ele nu pot fi tratate prin acupunctură, nici un all tip de medicină i
I
acest lucru poale fi făcut şi plantele vor fi triialc la momentul nu Ic va puica vindcc:1.
propice, potiunea va fi puternică. În zilele noastre medicii şi-au dezvoltat o metodă definită- ci
urmăresc destinul păriniilor, a familiei, a străinilor precum şi a I

f'
•.t.
I

66
67 I
 prietenilor apropiaJi. Ei înteleg sunetele şi z.gomotcle zilei cu
urechile lor şi ci observă culorile .
Ch'i Po a spus:
• Boala este comparabi111 cu o rădăcină; munca medicală
:j:stc comparabilă cu cca mai bună creangă sau cu un far. Dacă
· '·. această rădăcină nu este atinsă, inOuienJcle rele nu vor fi în-
frînte.
Împăratul Galben a spus: I cinci culori şi schimbările pulsului şi iau în considerare dacă
- Acei care nu ascultă de micile fracţiuni mai pot trăi, dar
Yang-ul din interiorul celor cinci viscere este slăbit. Sa,liva şi
secretiile lichide lucrează ca o margine pentru sunetul lor ani-
mal , care este slăbit. Spiritul este limitat în interior în timpul
atacului acrului vătămător şi distrugător care vine din afară .
Corpul nu mai poate purta haine şi să-şi protejeze cele patru
extremităţi. Astfel, discomfortul se poale muta în plămini şi in-
tnirea forţei dătătoare de viată este împiedicată în interior în
timp cc corpul este neglijent în exterior. Cum ponte avea efect o
cură în aceste condiţii?
• Cel mai cinstit tratament este să cîntăreşti şi să consideri cu
gr'jă mişcarea. Chiar dacă ulcerează, cele patru extremităţi tre-
buie mişcate cu grijă, încet şi îmbrăcate călduros. Medicul tre-
buie să critice şi să corecteze greşelile din modul de viată al pa-
cientului. Trebuie să restituie pacicntilor corpurile lor şi să Ic
deschidă anusul pentru a curăţa organele cavitare şi a~tfel se-
cretiile vor veni la timpul propice. şi vor servi cele cinci viscere
care aparţin Yang-ului.
Vindecătorii trebuie să pună în ordine cele cinci viscere care
15. Tratat despre planurile preţioase
Eu iau în considerare gradul bolii, dacă este gravă sau nu,
rară sau frecventă. Cînd vorbesc de bolile rare folosesc cel mai
extrem efort în urmarea lui TAO. Eu fac discriminări între cele ,:.
sînt rare sau obişnuite. Urmez TAO în ambele cazuri.
O dată spiritul întors din cale, el-ca o regulă- nu se va mai
întoarce. Chiar dacă s-ar întoarce, ci nu va îmbunătăţi, de aceea
mişcarea puterii naturii este pierdută. Importanta culorilor şi a
:' .
pulsului este marc, cu toate că aceste investigaţii trebuie făcute
subtil.
Culoarea pacientului trebuie privită sus şi jos, de la stînga la
dreapta, !iecare parte este esentială. Cînd aspectul este luminos, .·,:
pacientul trebuie tratat cu supe şi medicamente lichide zece
zile, apoi boala trebuie să dispară. Cînd aspectul este întunecat,
pacientul trebuie tratat în aceiaşi manieră timp de 21 de zile.
Cînd aspectul este foarte întunecat, pacientului trebuie să I se
administreze drojdie de vin şi licoare fermentată timp de I00 de
zile. Cînd aspectul este tînăr şi proaspăt , (dar boala pacientului
nu s-a terminat) tratamentul nu trebuie să depăşească l 00 de
zile. Cînd pulsul este deficient şi încordat şi respiraţia între-
ruptă, va urma moaitea. Cînd va exista o revenire a bolii şi pul-
.......
~-~.:
,
.-
sul devine încet şi vacant, moartea va surveni. .~·,:-
Pulsul drept al femeii indică dezordinea, pulsul ci stîng in- f:- . . ~

sînt molatice , să le curătc şi să Ic purifice. Atunci cu sigurantă dică ordinea. Pulsul sting al bărbatului indică dezordinea în •:f.
i
.:,
sccretiile vor produce viaţă şi corpul va conţine oase înOoritoare timp cc pulsul lui drept indică ordinea.
şi came, lără nici un ajutor. Ele toate se ajută şi se protejează Cînd apar schimbări serioase în Yang monrtca apare şi cind
reciproc şi astfel for\a dătătoare de viaţă devine puternici\ şi ele apar în Yin tot moartea urmează, deoarece Yin-ul şi Yang-ul
paşnică. · se opun unul altuia. În vederea tratamentului mcclical trebuie ..
j..
·:,

68 (,9 _·.t
·:
L'.
f,;!t:..,;:r=····.
illlJI:;,._ '"' -;;-,: :;-r: ~ •.
-d :..,·.. '·! '· .--~. ,··
I
luat în considerare de asemeni că cele do\1ă for\c se pol _ataca
unele pe altele ln ocazii neobişnuite sau chrnr regulat. /\sllcl lol
ceea ce se poale înlimpla trebuie prcvl\7.ul. . . •.
Cind pulsul este sll\pînil, apuca.l: apar an'.or\ch .şi sd1101'.:tr1,
unmiÎe de O variaţie a \cmpcra\ul'II corpuhn şi fnso~ne: Cmd
pulsUÎ este insola\ el va slăhi respiraţia şi cind rc_s111ra\t~ este
micşor;ită ca va lovi ln slngc. lnsola\ta este. co111pmab11ă cu de·
zordinea în timp cc încetineala este compah1lă cu onltnca. .
Cînd cineva urmează metoda corccll't pentru tratarea holi lor
rare sa'.! frecvente, el se bazează pc f\•larclc Yin. Dacă nu poa,l~
fi lnvins11 ln acest fel, hoaln devine lnciipii\lnatrt şl cinci este
încl\pă\îna\11, urmează moartea. Dacă. unninu acc:,lc metode,
boala este învinsă, boala a fost ascnl!Moarc şi c111d este as-
cu!Ultoarc, pacientul revine la viaţii şi aclivi\atc.
Cînd cele 8 vînluri şi cele 4 sezoane înving mum1ca, ele r~s-
tiluic corpului statutul lui original. Dar cei care nu asculUI legile
naturii nu primesc înapoi statutul lor original.
16_. Tratai despre examinarea legilor de nrschin1hat ulc
morţii
în prima şl în a doua lună respiraţia e~reaseă a creat
pămintul;respira\ia pămintului a creai omul şi 1-a m'.1~11a\ fic~-
tul; în luna a \reia şi a patra climatul ceresc a stab1ltt durabil
pămîntul şi climatul pămintului a adus prima _dată o fon~ă defi-
nită pentru om şi rcspirn\ia i-a animat splin~. ln luna a ~mcea_ şi
a şaşea climatul ceresc s-a dczvollal şi cl!matul păm1ntulu1 a
ridicat omul şi respira\ia i-a animat capul. ln luna a şa~lc~ Ş~ a
. opta Yin-ul,a inc~put să omoare omul, ln li~np ce '.esp1ra\1a 1-a
animat pll\minii. ln luna a noua şi a zecea Ym-ul a mcepul să se
70
consolideze şi innuicnţele subtile, care animă pălllinlul au
început _să obstrucţioneze respiraţia omului care acum i-a atins
inima. ln luna a unsprezecea şi a douăsprezecea îngheţul a
congelat din nou pămînlul a cărui respiraţie s-a unit_ cu rcspi-
ra\ia omului în animarea rinichilor lui.
Dar primăvara slrilpungc şi îlllprăşlic îngheţul şi dispersează
şi sparge ghea\a. Stimulează de asemeni curgerea singclui şi
întreruperile lui. Sîngelc este apoi indus să curgă intre inter-
valele respira\ ici, crcînd astfel .rcspirnf ia.
Vara pcnclrcazl\ vasele de sînge aşa că sîngele devine slăbii
şi încetează să circule. Şi in timp cc circulaţia acrului este şi ca
obs\111c\ionatfi, sint dureri cxtrcllle şi sini aduse bolile cnrc tre-
buie alungate.
To~mna pc_nelrcază pielea şi asta este în acord cu legile
naturn; pulsunlc de sus şi de JOS lucrează ascmrmălor; energia
suferă o transformare şi încetează să funcţioneze.
lnnl.!!. penetrează mintea şi distruge judecata şi intcligcn\a.
Ceea cc a rost construit trainic acum este sub111inal ·şi 111 11 tlcrr
este străpunsă.
Primăvara. vara, toamna şi iarna, fiecare sezon arc un c(Cct
particular şi împreună au o metodă. Cind primăvara arc un efect
s\inailnlor, vara nre un efect diilJ:lli.!1itor. Disturbă rcspira\ia şi L \
cauzează imoralitate şi licentiozita1e-:care în schimb. ca117.cază
boli ale oaselor şi măduvei, care nu pot li tratate. Din această
cauză omul nu se poale bucura de hrana lui şi în consecintn en-
ergia lui este redusă.
..Cind prirmiVarn arc un efect s\inrnlalor.. toa111na arc 1111 efect
~
ns1pitor; face ca muşchi să se slrîmbc şi să se 111covoaic şi
forţele rebele vor fonnaun inel, astfel inducînd o \u,e care nu
v.a mai_ pute~ li tratată, îi va [i speria şi alarma p~mcni în
\impun spcc1 fice şi îi va face să p lingă.
71
.·.. : Cind primăvara are un efect şimulator i ~ distribuie in-
..fluienfele rele care devin manifeste în interiorul v1sccrelor şi
cauzează inflamatii hidropice care nu pot fi tratate. Oamenii
atinşi astfel de boală vor avea o vorbire mormăită.
· Cind yara are un efect stimulativ, primăvara distribuie bolile
• , - - - 4
care nu p61 fi tratate şi astfel oamenii devin indolenfi.
--- ·- - · -
Cî,1d vara are un efect stimulativ, toamna distribuie boli caic
1111 pot IT'!ralate şi astfel oamenii vor simii în iniei iorul inimii
· dorinla de a nu vorbi despre tcrncrilc şi problemele lor; sini
stăpîniti şi infclcgători.
Cinci vara arc un efect stimulator, iarna distribuie bolile care
nu pot fi tratate; ele reduc viL1litatea oamenilor deşi ci sint ca-
pabili de vjolente şi fu-;:;-;- - greşită, apar convulsii, culoarea ochilor este albă. Viaţa este in-
Cind to.1mna arc un efect stimulativ, pri111ăvara distribuie
bolile care Ul pot fi tratate şi asta va cauza alar111ă. Oamenii se
simt plini , sini ncglijenti şi uită ceea cc abia au început.
Cind toamna are un efect stimulator, vara distribuie bolile
care nu pot fi tratate şi acest fopt măreşte dorinta oamenilor de a
se aşeza pentru odihnă şi dorinta lor de somn„
Cînd toamna arc un efect sti111ulativ iama distribuie bolile
care nu pot fi vindecate cauzînd oa111cnilor dorinfa de a sc în-
tinde dar somnul lor este superficial, ci liind conştienţi .
.Cind iarna are un efect stimulativ, toamna distribuie bolile
nevindecabile cauzînd oamenilor o permancnUi sete.
În general toate stimulările afecteză l?ieptul, mintea şi
stomacul~ este bine săsc evite ca ele să afecteze cele cine, vis-
cere. O dată cc stimularea a penetrat inima, aceasta devine
încercuită şi rezultă moartea. Cînd stimularea penetrează splina
rezultă.:..!_noartea jn cmc, zile; cînd stimularea penetrează dia-
fragma toate organele interne sînt vătămate, bolile rezultate sînt
dificil de .:alat şi după un an tofi cei afcctafi vor muri cu sigu~
ranfă.
72
Bolile curabile sini situate în fiafragmă, in splină şi in
rinichi, dar dacă acest lucru nu este ştiut, boala va reveni.
Cind toracele şi burta sini penetrate trebuie luate imediat
măsuri pentru protejarea organelor căci această boalit este
a
I
curabiln .
Cînd acupunctura nu dă rezultate imediate, ca trebuie re-
petată. Acele trebuie aplicate în linişte şi cu grijă extremă. Cintl
sini tratate innamaliile, acele vor fi stimulate.
Cînd acupunctura este aplicată bolilor sîngclui, acele 1111 vor
fi stimulate. /\cesta este modul de aplica acupunctura.
Cind pulsul Marelui Yang cauzează sfirşitul, pupila ochiu-
lui nuaşi mai ponte reveni şi se întoarce in sus dar intr-o direct ic
j
trcruptil, apare lrm1spirafia şi cinci energia s-a epuizat, apare I
moartea.
Cînd Micul Yang cauzează moartea, urechile 11t1 mai aud, l.
cele I 00 de legături se relaxează complet, ochii sînt încercăna!i
şi nu mai văd, toate legăturile din interior Se rup şi intr-o zi .
pacientul este aproape mo,t·La începui aspectul lui este verde,
mai lirziu se albeşte şi alunei urmează moartea.
Cinci Yang-ul Absolut cauzează moartea, pacientul este
foarte inspăimintat, vorbeşte incoerent. Culoarea lui bate spre
galben şi arterele sini pline, nu mai are nici o senzatic şi
momtea vine.
Cinci Micul Yin cauzează moartea, dinlii ies in afnril şi devin
respingători, pintecclc se îngroaşă şi se închide, circul.1\ia se
întrerupe şl moartea urmează.
Cînd Marele Yin cauzează sfirşitul, pintccclc se îngroaşă şi
se închide, pacientul nu mai poale respira, apar ginieli şi vom-
itisme. Rîgiitul este indiciul unui aer contrar şi in acest caz cu-
loare fclei este roşie. Cinci respirnfia devine imposibilă, culoarea
..!
7.l
.·•• feJei devine neagră, pielea şi păiul sînt uscate ş! moartea ur-
.··.:·mează .

. \: ·,: ~i~d . Yin:ul Absolut cauzează moartea, racicnlul simte ~C'--A'-"·_,l..,_t...,_T-'E"'--_,_/\,.___-"-A. C I N C E A

ta
arş_ilă m J~tcnorul _gîtului, are severe probleme de inimă, limba
se_m~o!ăceşte, dcvme poroasă şi spongioasă, se contractă în sus 11
şi mJos; şf-moartea vine. e
17.Tralat llcsprc im11ortanjn pulsului
. A~e~ta ~stc povestea mor(ii în lcgritură cu cele 12 n1cridi-
ane pnnc1paie.
Împăratul Galben a întrebat:
- Care este calea tratamentului medical?
Ch' i Po a rispuns:
- Calea tratamentului medical este consecvenţa. Tratamentul
trebuie executat cu grijă la răsăritul soarelui , cind respirn!ia
Yin-ului nu a început încă să se mişte şi cind respiraţia Yang-
ului nu a început încă să se difuzeze, cîml hrnna şi băutura nu
au fost incă ingerale, cind cele 12 meridiane principale sini încă
abundente şi cind vasele Lo sinl agitate complet; dnd vigiiarea
şi energia nu sini incă disturbatc- acesta este timpul pr0rice
cînd trebuie examinat pulsul.
Trebuie simţit dacă pulsul este in mişcare sau liniştit, lrcbuic
observate cu atenţie cele cinci culori şi cele cinci viscere, dacf1
sini in exces sau în insuficienţă, trebuie observate cele şase or-
gane cavitare dacă sin\ puternice sau slabe.Trebuie stabilit dacf1 .. , ..
;~. ~ ..
corrul este înfloritor sau se deteriorează. Toate aceste tiruri de
exa111i1iări trebuie rolosite şi combinate rezultatele lor căci nu-
1: ... -··
,•'.

mai atunci vom putea decide asuprn srcranţei de viatu a ra- '. :,._J '.".
! \t: .-.
cientului. : ,,f;
Pulsul este magazia singelui. Cînd bătăile pulsului sini lungi ' '.
'/,,. ,·
I
şi loviturile lui deosebit de prelungile, atunci conslilu\ia lui este
bine reglată ..Cind bătăile pulsului sin! scurte şi fără volum
atunci constituţia pulsului este în dezordine. Cînd rulsul este
grăbii şi con!ine şase băti!i la un ciclu de rcspirnţic atunci acest

••:.

7~ 75 ''

. - - - - - - - - - - - ~ - ~~=-"'7~ .••. ,......,,..,,.., ...

 lj
fapt indică probleme de inimă; cind pulsul este lung, bolile
devin grave.
. Cînd pulsul de sus este abundent atunci i111pulsul este puter-
nic; cinci pulsul de jos este abundent acest lucru indi•? o în-
grăm~dir.c de gaze în intestine şi sto111ac (meteonsm). ~md pul-
sul este neregulat şi tremurător şi bătălie lui au loc la intervale
· · nercgula_te, atunci impulsul de viaJr1 scade. <?ind pulsul :ste
. slab, inai mic, apoi neglijabil dar încă perceptibil, slab ca hla-
mentul de mi\tasc atunci impulsul vie(ii este mic. Cind pulsul
este ,;,ic şi fin, încet şi ·scurt ca zgîricrca unui bambus cu un "
cuţit, acest lucru arntn ci\ inima este iritată şi durcroasli._
Cînd forta pulsului este tulbure şi culoarea dcratllată ca o
fintînă carr bolboroseşte este semn că boala a intrat în corp şi
culoarea a devenit coruptă şi constiluJia delicată. ,51 cîml con-
stitu(ia este delicată, ca se va rnpc ca o coanlii de vioară şi pa-
cientul va muri. De aceea este bine si\ fie înţeleasă forja celor
cinci viscc re.
Cei caiificafi şi inteligenţi observă fiecare creatură vie. Ei
disting negrul de alb: examinează dacă pulsul este scurt sau
lung- dacă acest lucru nu se intîmpll\, trebuie pusă la îndoială
calificarea examinatorului.
Cele cinci viscere care se ană în interiorul corpului trebuie
bine păzite. Cind visccrcle sint înfloritoare, ele sin! pline de
farţa dătătoare de viafă şi sînt capabilă sri invi(1gă vătămările şi
teama şi tonurile emise sin! armonioase şi similare acelora care
vin din inm!criorul familii- aceasta înseamnă că aerul din inte-
riorul corpului este umed, că tonurile sînl delicate şi fine şl nu
există zgomote- toate acestea înseamnă că farta vie!ii arc su-
premaţie asupra bolii.
Cînd apa şi izvoarele nu încetează sr1 fugă, este ca şi cum
vezica urinară nu ar li capabilu sti retină lichidul. Cei care sînt
atenţi la aceste func\ii vor trăi, iar cai care neglijează aceste
76
funcţii vor muri pentru că cele cinci viscere alciHuiesc fortnrea(a
corpului.
. Capul e_ste_ casa calificării şl inteligentei. Cind capul omul
este gol (ltps1t de cunoşti111c), acesta vede doar ceea cc este
dcdesupt şi vitalitatea lui spirituală se va sparge. ·
.spatele este casa structurii toracelui. Cînd spatele este inco-
vornt, ca o consecinţă a ducerii de poveri, toracele va fi ruinat.
Şalele sînt casa rinichilor; eind ci nu mai au pcterea să
transmită şi să se schimbe, vor slăbi.
G_e1~unchii sini casn muşchilor. Cînd muşchii 1111 mai au
clas!ic1tatc şi nu se mai pot ridica sau contracta dupl\ voinţă, 0
cocoaşl\ se va dezvolta şl muşchii se vor deteriora. ··:: ..
Oasele sit~! casa măduvei. Cînd cineva nu mai este capabil
s_ă stea drep!t sau să se ~limbe o perioadă mai îndelungată de
t111_1p, oasele se vor detenora, se vor lovi frecvent şi omul va fi
agitat. .
. . Cînd vigoarca __ cste păstrată, via(a este în sigurnn111; cînd : •. ·:
v1goa~ea este ncgluent păstrată- acest lucru înseamnă moarte.
Ce, care lucr~a~ă con~rar celor patru anotimpuri şi trăiesc in
e~ces, au secrejtt tnsufietentc şi Ic risipesc.Şi în aceste condi!ii
Ym-ul şi Yang-ul nu vor mai corespunde unul altuia şi boala
car~ va rezulta va influienta pulsul din centru.
fmpăratul Galben a întrebat;
- Este_ influienţat pulsul de cele patru anotimpuri? Cum se ·.. :i .
poa_lc ş!t_ unde este localizată boala? Cum se pot cunoaşte ..
..., · ,\' .
sch1mb~nl~ ad~1se de boală? Cum se poate şti dacă boala s-a
mstalat 111 mtenor sau în exterior? f~
,'>,•
1 • ;:
Ch'i Po a răspuns: : ,.
·:.• ....
- Păstrează _în minte că puterea Cerului este marc şf acest lu-
cru_ poale ~ch1mba boala cu noroc in mai bine. În interiorul
Untvers_ulu1 la fel ca şf în interioru[ omului sînl lrnnsfonnări
aduse de Cer şi Păn1înt şi de intcrrcla(ia: Yin-ului cu Yang-ul.
77 ~
..
;·
f'
 ;~ileie calde ale primăverii conduc spre arşila verii şi furia
simfită toamna face drum uitării şi compasiunii iernii. Acestă
schimbare a celor patru sezoane innuientcază pulsurile de sus şi
de jos.
, A regiµ intcriOJu I este în acord cu primăvnra; a avea în inte-
rior 1.11odelul de conducere este în aconl cu vara; a te supune
auioritaţi1 este în acord cu tomnna şi în acord cu imna este să
·: · cîntărcşti drepturile inerente.
lama durează 45 de zile şi in acest timp innuien(a Ynng-ului
„ este slabă \:1 pulsul de sus şi inlluicnln Yin-ului este slabă în
pulsul de jos.
Vara durează 45 de zile şi in acest timp inlluicn1a Yin-ului
este slabă în pulsul de sus şi inllzuicn\a Ynng-ului este slabă în
pulsul de jm.
Yin-.;; şi Yang-ul îşi au perioadele specifice în timpul cărora
ele influicntcază pulsul. Din asislcn(a pc care şi-o dau unul al-
tuia în această perioadă, putem şti li.mcţiilc pulsului. Aceste
funcţii cad în perioade stabilite şi deci putem li capabili să
cunoaştem data mort ii.
Fără calificare nu este posibiln examinarea pulsului. Exami-
narea trebuie făcută după un plan şl sistemul Yin-Yang serveşte
drept bază de examinare. Cind accastn bază este stabilită pot fi
investigate cele 12 meridiane principale şi cele cinci clemente
care generează viaţa. Viata însăşi urmează un model care a fost
aranjat de cele patru anotimpuri.
Pentru a efectua un tratament nu trebuie comise erori împo-
triva legilor Cerului şi l'ărnintului pentru că ele formează o
unitate. Cînd acest fapt este conşliC11ti?.at de către cineva, acel
cineva va cunoaşte la Ici de bine viata ca şi moartea.
Muzica este alcătuită din cinci note muzicale, aspectul fizic
este alcătuit din cele cinci clemente şi pulsul este alcătuit din
Yin şi Yang. Cind Yin-ul este innoritor apar coşmaruri cu trc-
78
ceri prin apil, fapt care cauzează tcamr1; cind Yang-ul este înflo-
ritor vor apare vise cu incendii mari . Cind amindouă sînl înOo-
ritoare vor apare vise în care aceste forţe se vor distruge recip-
roc . Cînd pulsul de sus înOorcştc, vor fi vise despre zboruri(
planări). Ciml pulsul de jos este innoritor vor fi vise despre
căderi de la inăllimc. Cînd cineva este saturat de hrană va avea
vise în care va ceda din surplusul interior; cîml cineva este
llămind sau epuizat visele vor fi despre metoda de a ob(inc ceea
cc lipseşte.
Plenitudinea plă111înilor produce visuri triste. Dacfl în reali-
tate sînt în preajmă o mullimc de insecte mici se va visa despre
colectarea lor. Cînd insectele din prc,\jmă sini mari, visele vor
· arăta despre izbirea lor una de alta, vălămarca şi distrugerea lor.
Sim\irea pulsului trebuie făcută cu marc atcnJic. Atunci cind
pulsul este încet şi tăcut, ci lucrează ca protector şi gardian. În
zilele primăverii pulsul este superficial ca lemnul plutind pc apă
sau ca peştele care alunecă uşor printre valuri. Vara pulsul din
I ,
interiorul pielii este mişcător şi uşor şi peste lot cslc un exces de '
crcatie. Toamna, insectele amorţite, înţepenite de dcdcs11pl11I
pielii vor să iasă afarn. Iarna, aceste insecte ainorţilc sinl i11 ju-
rul osului, liniştit şi delicat ca un nobil rezident în palatul săt;.
De altfel se spune că cei care vor să cunoscă corpul interior
•
simt pulsul şi au astfel fundamentul pentru diagnostic. Acei
care vor să cunoscă exteriorul corpului observă moartea şi
I
1rnşterca.
1
\Vang Ping explică astfel:
- a cunoaşle extcriornl co1Ţ>t1lui însca111nă n cunoaşlc cu loarca pic li i ş I
aparenta; pentru asta se folosesc cele cinci culori pentru dingnm;ticul 111oqii
St1\I :ii miştcrii.
- a c1111oaşte inlcrio111l înseamnă a cunoaşte pulsul şi rcspirnţia-accsta este
principiul diag,io:Hicnlui.
79
 Dintre cele cinci culori şi puls, simţirea pulsului este cel mai
important lucru în stabilirea diagnosticului.
· Cînd pulsul inimii bale viguros şi loviturile sînt deosebit de
prelungi(pulsul mîinii) boala corespondentă lhcc ca limba să se
· încolăcească şi pacientul să nu fie în stare să vorbească. Cînd
bătăile' pulsului sînt moi şi împrăştiate ca florile de salcie im-
. prăştiate de vînt este potrivit să se disperseze încercuirea bolilor
corespondente.
Cînd pulsul plămînilor bate viguros şl lung, boala corespon-
dentă produce sîngc în spută. Cînd bătăile pulsului sînt moi şi
împrăştiate bolile corespunzătoare produc torente de transpira\ic
care nu pot fi absorbite şi se revarsă din nou.
Cînd pulsul ficatului bale viguros şi lung şi cînd culoarea nu
este verdc-c·enuşic, bolile corespondente prodwc o senzaţie de
cufundare, astfel că acel cineva este fatahncntc copleşit şi
sîngelc din interiorul coastelor coboară părăsind oamenii în
durere şi slilbiciunc.Cînd bătăile pulsului sînt moi şi împrăştiate
şi culoarea este luminoasă şi lucioasn, boala corespondentă
reclamă licliidc din abundentă, setea este violentă şi schimburile
suferite de carne şl de piele sini transmise în exterior prin
stomac şi intestine.
Cînd pulsul stomacului bate viguros şi lung şi culoarea este
spre ro~t1, boala corespondentă cauzează încovoieri sau ruperi
de coaste. Cînd bă!i"tile pulsului sînt moi şi împrăştiate bolile
cauzează. dureri mari în timpul ingerării hranei. ·
Cînd pulsul splinei bate vigurtos şi lung şi culoarea bate spre
galben, bolile corespondente prodtic respiraţii scurte şi fo11a de
via\ă este redusă. Cînd bălilile pulsului sînt moi şi împrăştiate şi
aspectul nu este lucios şi luminos, bolile corespondente produc
inflamaţii ale coccisului şi picioarelor care dau un aspect ca şi
cum ar conţine apă.
80
Cînd pulsul rinichilor bate viguros şi lung şi aspectu\ este
galben şi roşu, bolile corespondente produc o poziţia înco~
voiată. Cînd bătăile pulsului sînt moi şi împrăştiate, bolile
rez\tate cauzează o reducere a sîngelui care devine incapabil să
se mişte.
Cînd pulsul ini111ii este iute numele bolii este "ruptură a in-
imii"1 şl este localizată în intestinul subţire unde boala devine
vizibilă.
Inima lucrează ca o sită a uşii unei cămări; intestinul subţire
lucrează ca mesager, de aceea se spune că intestinul subţire este
locul unde boala se manifestă.
. _Cîn_d pulsul stomacului este plin şi tensionat, superficial, ci
md1că mnamări hidropice; cînd pulsul este gol, încet şi com-
primat, ci indică o scurgere.
Împăratul Galben a întrebat:
- Cum poate. fi descris procesul de îmbolnăvire şi schim-
I[.
bările pe care Ic produce?
- Cele opt vînturi şi vremea sînt cele care cauzează frisoanele
I
şi febra. Bolile produse de extenuare cauzeazi\ slăbirea diafrag- i
I
mei. Astfel, deşi oamenii mănîncă suficient. ci rămîn slabi.
Acrul apăsător sau vremea contrară cauzează nebunie· vîn-
turile constante cauzează incapacitatea de a rcJinc min~arca,
hr.ana rămînînd nedigerată; vînturilc abundente cauzează boli în
interiorul pulsului, aducînd ulcere şi dureri (inflamări). Trans-
formările şi schimbările aduse de boală nu pot fi învinse sau
enu mcrate.
Împăratul Galben a întrebat:
-Pot fi calmate ulcerele, innnmaţiile, muşchii contractaţi şi
oasele dureroase? Mai poate fi prezervată viaţa?
Această bOnlă este cunoscută sub 111nnclc de anghi11:1 pcctornlă.
1
81
 . ., . . I e a im lin schimb,11 ilor nduse
- Innama\iilc cauzate de _111ţ i, \ ;;
~·wz·1~e ilc cele patru se-
, de cele opt vînturi_ Ele apmtm ,o I< ' .,

. ___ ·_ • .
: z6âne şl pot fi tratate. I I este redus sl aspectul nu este
,Cînd existn dovada că pu su .: d ,!sul \iu este încă diso-
Cînd o boală şi--a fl!cut apariţia şi se vindecă foarte încet şi
pulsul de sus este plin şi larg şi pulsul de jos este gol şi încet-
aceste simptome indică nebunia. Cînd boala care a venit se
tratează greu şi căml pulsul de sus este încet şi gol şi pulsul de
I!
l
I
. -·· . · -· · b I este recentă cm JJl jos este plin şi larg- acest fopt indică influicnlc rele. Astfel I
·· violat, atugc1 oa a r l ati;uci boala este cronică.Cinci ş 1 Yang-ul suferă inlluicnJe rele în interiorul corpului.
.. nant şl ,asli.ectul este a cela_-' 1 ·itunci boala este cronici\.
, pulsul_ şi aspectul Sini '1110_,1tt~1~t~11;1d, egal ncdislurbatc, atunci Cînd bătăile pulsului sînt greoaie, pacientul trebuie examinnt
Cînd puls.~! şi aspectu sm cu atcnJic deoarece regiunea Micului Yin este revoltată. Cînd
. ·I rinichilor coincid şi culorile in re-. pulsul bale greoi şi pc fondul unei examinări este găsit îm-

I
_ boala este re;entr1.
Cînd pu!s_t~I fical1'.lu1 ş ·1c corespondente sînl vătămătoare şi prăştiat şi nercg11lnt, acest fapt indică liisoanc şi febră. Cinel
Jaţie sini. azum şi roşii, boit . . :li- ·iungc la sfirşit şl sîngclc pulsul bate uşor şi curgător, dar de asemeni împr/\ştinl şi
''" i etc care este 11iv1z1 i 1 '\ neregulat, acest fnpt indică ameţeli şi viziuni estompate şi
0

'. d. I' . ă dă impresia că se scurge ca

-
destructive. ,,11 g
care este vizibil este attt c ,c 1li(1 c, ' · oamenii pot cădea fără vlagă.
Cînd toate bătăile pulsului sînt uşoare şi curgMoarc şi m1
ap\utsurile interioare ale brntelo'. denotă _st_areaa;~g~~1~,!~~:r aJ!: iuli, atunci toate bolile îşi au originea în rcgi1111ca Yang-ului,
I . t Pulsurile cxtcrio,ue ' ' fapt care indică febra.
acente, a coaste or scur c. d I -·1e bratelor sini examinate
· · ·I ·1 · Cin pu sm,
notă starea nmc Ho1._
., ·
• • ~im iVi cu stomacul. Pulsul ex- Cînd bătăile pulsului sînt mici şi greoaie atunci bolile îşi au
1,.
pentru interior ele mdică cc se 111 Ir· 'alL1l1·,., în tim11 cc pulsul originea în regiunea Yin-ului şi acest fapt indici\ oase_ dure-
· t"111 g arată starea te, · . roase. Cînd pulsul este calm şi liniştit, boala este indicată de
terior al brn\t~ Iui_ s ' 'd'. ·0 . c· l'ul,ut 11crifcric drept 111-
. · tidică starea ta,rngm '- · - · pulsul piciorului.
stîng mten~r 1 . ' · ' .' 1 1 1 drept interior starea sp 1111c1.
dică cond1\ia stomacului ş pusu . . · J'c't cc ·se intî11111lă în· Cînd boala este indicată de pulsul Yang-ului urina şi scaunul
1 d I I sus exterior 1m 1 , vor conpnc puroi şi sînge.
Mai mult, pulsu _rcpd ( c · .·, ' tă condi\ia inimii. Pulsul sling
· torace iar pulsul stmg c sus ueno , : . Cind pulsul este fin, încet şi scurt, cxisrn un exces de Yang
. . d. ă 5t ea mijlocului torace 1ut. iar cînd pulsul este alunecos ca o pictricic:1 rostogolindu-se într-
de sus interior 111 ,_c, ar stabili contli\ia ci. Spatele este t
FaJa este exammată. pc1~tru a·. ii despre starea lui. Înaintea un bazin, există un exces Yin.
1
examinat pentn~ a ?~ ţ'.nc :nfoint~I taica toracelui şi interiorul Cind exisU\ un exces Yang corpul este fierbinte şi febril, fltră ;.:(:
tcm1inării examinăm si_nt conlho a el\' c apscle genunchii şi lranspiraJic. Cînd există un exces Yin, corpul transpiră mult,
gîtului, intestinul sub11rc, ta 18 , şa c c, o, · ' există frisoane şi o stare de frig. ':'t'·:... .
.'

tibia.. i lnrg. con\inutul lui de clc- Cind se simte în interior pulsul care indică c.xtcriorul şi cînd t '.
C111d pulsul este dens, greo ş.I • · I de clemente acest puls nu indică exteriorul, există o acumulare păgubitoare !I .
mcn
t Yin este insulicient şi exista un surp us în interiorul inimii şi stomacului. ,.r.
Yangccare cauzează febra în mtcnoru
· · I COI ·I1l 1lu1 .

t
·: :..
I;
82
R.1 I
I
'.
. .

Cînd cineva simte în exterior pulsul care indic_ă interior'.il şi
cînd acesta nu indică interiorul, corpul este febril şi ftcrbmte.
Cînd pulsul se simte la o colă foarte înaltă şi nu co?oară, acest
fapt indică că şalele şi picioarele sin! înlr-o cond1(1e proastă.
CÎlid pulsul atinge cota cca mai de jos şi nu urcă, acest fapl m-
. 'dică o durere în inlcriorul capului şi gîtului.
Dacn puterea pulsului oaselor este mică, acest lu~ru indică
dureri de şale şi de coloană şi corpul suferă de amor(el1.
18. Tratat despre manifestarea sllnăti'lţii la om
Împăratul Galben a întrebat:
- Din cc este constituită starea de sănătate?
- Omul expiră pe o bătaie de puls şi inspiră de asemeni pc?
bătaie de puls. lnspira(ia şi expiraţia determină bătaia pulsului.
Cînd sint cinci mişcări respiratorii pc o bntaie de puls, înseamnă
că cxis!ll intercalată o cxtramişcarc aducind respiraţia adincă a
unei persoane bine- echilibrate şl srmătoasc. /\ceastă persoană
nu este afectată de boli.
Cei sănătoşi trebuie să îi antreneze şi să-i trateze pc cei bol-
navi pentru că cei care vindecă trebuie să fie l_iheri de boli. I'~'.
cienţilor trebuie să li se amelioreze rcsp1rnpa iar cel care 11
tratează trebuie să slujească drept exemplu:
Cînd o persoană expiră pe trei bătăi ale pulstdui ş!_i,~h~le~ză
pc trei bătăi ale pulsului şi cind pulsul închcictum 111111111 111d1că
febră se poate vorbi de boli calde.
Cind pulsul incheicturii miinii nu indică febra şi pulsul este
alunecos se poate vorbi de boli cauzale de vini.
Cind bă!llilc pulsului sînt mici şi încete vorbim de mnor\cli.
\ '
Cînd o persoană are o expiraţie pc patru mişcări ale pulsului l
de deasupra acest fapt indică apariţia mor\ii.
Cînd pulsul se întrerupe şi nu se cxlindc, de asemeni ur-
l I
mează moartea. r
Cind pulsul se deconectează abrupl sau se accelerează subit, '
urmează moartea.
Respira(ia ncîntreruplă şi regulată csle a unei persoane
\:
sănătoase , cu un slomac sănMos, cilci slonrncu I cauzează rcspi-
rafia regulată şi constitufia fermă a unei persoane lipsite de boli. I
l:
Cînd o persoană nu are respira(ic în slomac, ci este descris ca
fiind în dezordine şi cei afla\i astfel, trebuie să moară.
Primăvara pulsul stomacului trebuie să fie fin şi delical,
asemănător corzilor unui instrument muzical. Dacă strunele sînt
atinse prea frecvent, stomacul va funcţiona intcnnilcnl şi bolile
rezultate vor afecta ficatul. Dacă strunele dau un singur ton,
stomacul îşi încetează funcţionarea şi rezultă moartea. Cinci t
stomacul are un defect va apare o boală în timpul toamnei. Cind [.
defectul sau dcfornm\ia este marc, boala va lovi imediat.
Toate visccrclc dau în ficat. Astfel, licatul adăposteşte for(a
vieVi, a muşchilor şi a membranelor sub\iri.
ln vară, bătăile pulsului slomacului trebuie să fie
asemănătoare unui fin ciocănel- atunci există sănntatc şi echili-
' ' .
bru.
Cind ciocănelul bate prea greoi stomacul lucrează insufi-
. cient şi o boală de inimă va rczulla. Cînd există o singură bătaie
de ciocănel, stomacul şi-a oprit func(ionarca şi urmează
moartea. Cind slomacul con(inc pietre , boala îşi va face
;. 1..·.
apariţia în iarnă. Cînd piclrelc sînt mari, boala va izbucni ime-
;, 1. '
diat.
Viscerelc comunică complet şi sint strins legale prin circu-
t
I ,
lnlie de inimă şi de sîngclc stocat de inimă şi astrei singclc um-
ple pulsul cu forţa victii. !,·l' '
85
 în timpul lungii veri, pulsul stomacului trebuie să fie moale
şi slab- aceasta este starea de sănătate şi echilibru. Dar cînd este
prea slab, stomacul functionează insuficient şi de aici rezultă
boli ale splinei. Cind pulsul este moaie şi slab şi sînt de
asemeni pietre în sto1irnc, boala îşi va racc aparitia în iarnă.
·c.:,id pulsul este foarte slab, boala va lovi imediat.
. Viscerele umplu splina cu umiditate- astrei splina
adăposteşte roqa vitală a cărnii.
Toamna pulsul stomacului trebuie să fie mic şi aspru.
Acemta este starea de echilibru. Dar cînd pulsul este prea aspru,
stomacul runctionează insuficient şi va rezulta o boală de
plărnîni. Cind pulsul este aspru de tot va rezulta moartea. Cînd
pulsul este aspru dar încordai ca şi strunele unei lăute, boala va
lovi primăvara. Cîml hătnile pulsului sini ascmănflloare corzilor
prea încordate ale unui instrument muzical, atunci boala va lovi
imediat. Plămînii sînt viscere.Ic situate cel mai sus în corp şi fac
sîngcle şi esentele vitale s1\ circule liber apărînd şi protejînd
Yin-ul şi Yang-ul.
Iarna pulsul stomacuului trebuie să fie mic şi asemănător
unei pietre-aceasta este starea de sănătate şi echilibru. Cînd este
prea mul! ca o piatră, stomacul funcţionează insuficient şi o
boală de rinichi va apare. Cînd ci sună ca o piatră solitară,
stomacul încetează să funcfionezc şi va rezulta moartea. Cinci
pulsul este ca piatra dar de asemeni seamănă ci.1 lovitura unui
ciocan, boala îşi va face apariţia în vară. Cînd sunetul compara-
bil cu bătăile unui ciocan este prea puternic, boala se va dez-
volta imediat.
Viscerul situat cel mai jos este rinichiul- astfel rinichii
adăpostesc for!a vitală a oaselor şi măduvei.
Marile artere( vasele LO) ale stomacului sînt descrise ca tre-
ceri goale creînd o conexiune cu vasele plămînilor care coboară
de-a lungul pieptului slîng. Deplasarea acestor vase corespunde
8G
cu cca a pulsului în suportarca forţei vitale. Cînd tusea este
multă şi respira\ia este µroblemalică, rcspiratia este deseori în-
treruptă- în acest caz se va dezvolta o boală in interiorul
stomacului cauzînd coagularea şi iritarea prin _acumularea
hranei. Aceasta nu va putea trece şi va rezulta mnartca.
Mişcarea vaselor dcdcsuptul pieptului serveşte la suporlarca
forţei vitale şi la ocrotirea ci.
Cînd pulsul din interiorul mîinii este seuri şi fără volum
rezultă o durere de cap. Cind pulsul este prea prelung, vor
rezulta dureri în picioare şi tibie. Cind pulsul sconnoncşlc şi
loveşte în sus, rczultalul este o durere de spate şi de umăr. Cind
pulsul este adinc ca o piatră azvirlită în apă şi viguros va rC?ulta
o boală în interiorul corpului. Cînd pulsul este superlicial ca o
bucală de lemn plutind pc apă şi abundent. alunei rn rcrnlla o
boală în exteriorul corpului.
Cînd pulsul încheieturii mîinii este adinc şi sl,th vor apare
frisoane şi rcbră şi chiar rupturi de intestine şi dureri în intes-
tinul sub\irc. Cinci pulsul este adînc şi violent înseamnă că ex-
istă o congestie sub coaste şi în interiorul slomacului sînl acu-
mulări rele localizalc transversal care cauzează umeri. Cinci
pulsul este adinc şi respiraţia scurm, vor li frisoane şi rcbră.
Cînd pulsul este abundent ,alunecos şi viguros se spune că
boala afcele7.ă corpul extern; cînd pulsul este mic, lung şi ten-
sionat, viguros, boala afectează corpul intern. Cind rulsul este
inic, slab şi lin, încet şi scurt, acest fnpt indică o boală cronică.
Cînd pulsul este alunecos şi supcrfaial şi de asc111cni grăbit. va
apare o boală nouă.
Cînd pulsul este iritat înseamnă că cxistl\ o dificullalc in rcs-
pira\ie şi dureri în inlcsti11ul subjire. Cî11d pulsul este alunecos
inscmnnă că cele opt vînturi lucrează. Cind pulsul cslc mic şi
fin înseamnă că există amorţeli. Cînd pulsul este leneş ca ra-
mnrile salciei legănate de o uşoară briză şi ah111CC\>S ca o pieiri-
R7
,..,,.,,,,,,,,.,.."C',.-:"'·'- .-,---··----··-·· .
 \.
· · · cică rostogolindu-se în bazin înseamnă că există o febră care Cind în relaţie cu plămînii trunchiul celest ping ling I devine l
'niacină în interiorul corpului. Cînd pulsul este abundent dar vizibil înseamnă moarte.
tel)sionat, greu şi plin ca o coardă, înseamnă că vor apare um- Cind în relaţie cu rinichii trunchiul celest 11·11 chi2 devine
i
flături hidropice.
Cîni~ulsul bate în acord cu Yin-ul şi Yang-ul cursul bolii
vizibil înseamnă moarte.
Aceste fapte denotă că toate visccrclc pot cauza moartea.
Il
Cind mişcarea pulsului gitului este abundentă apar tusea şi
se schimbă către vindecare, terminindu-se, dar cind pulsul bate
în opozilie cu Yin-ul şi Yang-ul boala se înraulăţeştc. Cînd pul-
sul urmăreşte ascultător cele 4 sezoane nu vor vi boli, dar cînd
respiraţia problc111atică- despre această boală se spune că a fost
cauzată de apă. 3
II
pulsul nu bale în acord cu cele 4 anotimpuri, el nu se va extinde Cînd în interiorul ochiului este o in namat ic mică ca un 'j'
spre regiunile dintre cele 5 viscere şi vor re7.ulla boli dificil de " vier111e de 111ătasc adormit se spune că boala a fost cauzată de
apă. 4
l
tratat. Cînd culoarea braţelor tinde spre gri-verzui se spune că I
pulsul este golit de sîngc. Cînd urina este roşie-galbenă deşi pacientul este rcla.xat.
Cî11d pulsul încheieturii miinii este încet, leneş şi mic se acest fapt indică hcpatitil şi ulcere. 5 f.
!
spune c11 el trebuie desfăcut, dizolvat şl îmbunătăţit. Cind pul- Cînd o persoană simte foame deşi tocmai a terminat de mîn- I
sul este abundent se spune - corpul este. golit de sînge: Cînd cat, acest fapt indică ulcer stomacal. Cînd faţa se uml1[1 cauzn r
pulsul încheieturii mîinii este mic şi pulsul în general este este vîntul.''Cînd picioarele şi genunchii se umnă cauza este ~
alunecos •;xistă un exces de singe. Cînd pulsul încheieturii apa. Cind ochii sint galbeni hepatita este prezentă în corp.
mîinii este slab şi pulsul în general este subţire (firav) există o
scurgere îffposteriorul pacientului. Cind pulsul general şi cel al
Mina femeii aparţine regiunii Micului Yin. Cind mişcarea
pulsului ci este mare, ea este însărcinată. Pulsul poate indica ,,j'
'·.'·
încheieturii mîinii, în particular sini grosoloanc şi aspre dacă P/l~icntul se SUJ?unc sau nu legilor celor patru anotimpmi, :'.- .
(pietroase) există o arşiţă continuă care indică febră în interiorul da_că există sau nu s1111pto111e ascunse. Dacă pulsul este subţire
corpului.
Cînd în relaţie cu ficatul, trunchiul celest ke11g hsin 1 devine
pnm11vara şi vara şi superficial şi larg toamna şi ianrn. este clar
că pacientul este în dezacord cu cele patru sezoane.
"r
r
I

vizibil acest lucru înseamnă moarte. .

Cînd în relaţie cu inima trunchiul celcstje11 kue? apare acest 1
lucru însea111nă moarte. CHIA I \inc de clementul lemn dar splina c~tc concctnlii la clementul
pă111int. . 1.
I
Cîn<l în relatie cu splina trunchiul celest chia P devine vizibil /, f
WU CHI ţine de clc111cntul p5minlului in timp cc rinichii ~inl concct,qi ln
2

acest fapt înseamnă moarte. clementul apei. ~'[ ·'

:\ WANO PING prin ridicarea vaporilor ele apă.

2
JEN KUEI ţine de elementul apă dar inima ,este conectată la clementul foc.
; Wang PingMprin apa din interion1I stomacului. I
· W~i~~ P~ngMaccastă boală este cnuzată de rinichi ş I <le febra din intcrfrirul
3
CHTA I ţine de elementul lemn dnr splina este conectată la clementul Yez1c11 urmare.
6
i·'
pătnint \Vang Ping-vintul din intcriornl sto111ac11l11i. I
f·
r
~-
88 '
-.•. J~,-_.=-,.···. .·,.. . -r·.:-~ ·.--~.--=·~~ . • ...........
·~ ~T- +-......
f
I.
,
• _ _ , . .- . ·~ - .• ·-~-·
· •.•
•,f#Jl>'r'.r.,,.tr-··--:?.V.~·-··.~ ·M·_.,:;:r.r..·.. r:.·.-.·-.':'.·: 7.~,-7'.·.-·:.:_,·..:-.·.-·.-.·
·;,;,:r..
_
,.. . ~ . . ·.' . ·. . ··~ ·;.."'-1':"
~ ~- ~I -
·- • ,._..,....._,
:"':: • ,: •
____. •·~
• ---:-,·~"':";• ·--:-:: ~--.
 .............. ..-..
, ,_~ . .-- ....... .
Pulsul poale fi liniştit şi calm chiar dacă exisW o hoală şi
febră· chiar dacă există scurgeri şi pierderi de singe, pulsul
: :··poate' fi plin şi larg. Boala este în inlcrior cind pulsul este gol şi
· · î11cct şi ca se aOă în exterior cind pulsul este mic, fin şi încă
viguroş,: 'i"oatc bolile cauzate de opozi)ia fală de cele patru ano-
timpuri-sin! dificil de tratat şi vindecat. Omul foloseşte apa şi
săminţa ca bază a existcn)ei sale astfel că lipsa lor îi duce la
moarto.
Cind pulsul nu este revigorat de stomac, omul moare. Acele
pulsuri care nu sint revigorate de stomac cu totul obţin sprijinul _ .,
visccrelor dar nu şi foqa vilalit a slomac11lui. Cei care sini pri-
va)i de for)a vitală a stomacului au un puls al ficnlului care 1111
este incorelal ca o strunn mnzicală şi un puls al rinichilor care
nu cslc greoi şi pietros.
Pulsurile regiunilor Micului Yin sună apn,pial la început dar
apoi ele se schimbă brusc către sunete mai ,.kpărtate; ele sinl
scurte la început apoi se schimbă în sunete mai lungi.
Pulsmilc regiunilor Yin-ului Absolut sini superficiale şi largi
şi de asemeni scurte şi [liră volum. 1-:lc lovesc degetul clar şi ii
părăsesc repcelc.
Cînd omul este liniştit şi srmritos pulsul inimii curge şi se
leag~ '.'a perlele unui şirng- in acest cnz putem vorbi de o inimă
sănătoasă.
Vara, foria drttălome de viată a s1<111rnc11l11i este privim drept
originea viet ii.
Cînd omul este bolnav. pulsul inimii se prccipiW şi palpită.
Cind palpila\ia este conlinur1 şi sare din interior şi bătăile pul-
sului sin\ greşite şi mici, putem vorbi de o inimă bolnavă.
În punctul moqii, pulsul inimii curge in fa)ă, dar ci este cu
lipsuri şi slab în spate, apoi stn calm ca şi cum nr fi împiedicat
de o agrnl1\- putem vorbi în acest mo111cnl ele moartea inimii.
90
Cind omul este liniştit şi sănătos. pulsul plăminilor vine
calm şi linişlil. Cind el este liniştit ca semintclc unui ulm putem
vorbi de plămîni sănătoşi.
Toamna, forta dălntoarc de via\ă a stomacului este consiel-
crală sursa vic)ii.
Cinel omul este bolnav, pulsul plnmînilor se mişcă clar nu
urcă şi nici 1111 coboară ca aripile unui pui- atunci putem vorbi
despre plămini bolnavi.
ln punctul moqii pulsul plăminilor se mişcă rn un obiect
care pluteşte fără substan)ă, ca firele de păr b.il11tc de vini-
atunci putem vorbi de moartea plăminilor.
Cîncl omul este liniştii şi sănntos pnlsul ficatului b;itc moale
şi slab ca şi cmn cineva ar măsura adîncimca cu un brq Junu de
bambus sub)irc fără a-l înclina. Atunci vorbim de 1111 ficat
sănătos.
Primăvara, f(1qa diităloare ele viaJil a stomac11l11i este consid-
erată funda111cntul vic)ii.
Cînd omul este bolnav, pulsul ficatului se 111işcă plin şi este
larg, lung şi tensionat superficial şi :;e simte ln o presare 11şonrri
şi slabă, dar de asemeni este alunecos ca un sunet de nuiele
lun~i de ha111bus legate împreună. ;\tunei ficatul este bolnav.
ln punctul mor)ii pulsul ticalului se mişcă c11 o viteză şi 0
'.
putere murită ca un arcuş lung şi nou al unui inslru111cnt muzi-
cal.
Cinci 0111111 este liniştit şi srmălos pulsul splinei curge 111onle
venind 1111prcună şi căzfnd într-o parte ca un pui· c:11ciiHI ,J
,-.[
pilmintul. - ·'"_1
,
;....
Vara, forja clărntoarc ele via)fi a sto111acului este considcrnrn : I.
baza viqii. i•
'
Cill(t'omul este bolnav, pulsul splinei se mişc.i plin şi este
larg, lung şi încordat superficial şi există un surplus de bătăi ale
pulsului ca un pui ridicîndu-şi picioarele.
It
ţ
'I
91
r'
 · 1·:..
, în punctul morţii, pulsul splinei se mişcă_brusc şi puternic ca
,· .. pliscul unei păsări sau ca pintenul cocoşului sau ca torentele de
r
I
· apă. · · I ·1 ca
'. Cîn.d omul este liniştit şi si\nl\los, pulsu 1 fllllC li or rnrge . "'C'---/\'-'--'l"-~_,·1'-·"""E~A,._,·---'/\__,_____l; A S E A I
şl.cîncfa; palpita şi ar fi obosit, ca şi cind ar fi altcrna\1v repic-
sat ş I conectat foarte ferm. . .
· în iarnă forja dătătoare de via\ă a stomacului este cons1d
. _ I[.
19. Tratat despre mecanismul prc!ios ni visccrclor I
erată originea vie\ii. . . . . t.
Cînd omui este bolnav, pulsul n:11ch1lor curge ca şi sunetul
făcut prm atingerea fibrelor întinse ele fasole şi puterea este· În primăvară pulsul este cel al ficatului. Lemnul este cle-
mărită. ·c ă I mentul estului. Primăvara este anotimpul crca\iei şi al ÎIÎn\clor,
în punctul mor\ii pulsul rinichilor curge şi se man1,cst _ca Ş de aceea respiraJia lor este încă moale şi slab curgătoare; pulsul
smulgerea unei coreic strîmbc sau ca rnpcrea degetelor pc piatră. lor este încet şi alunecos, se jin ve11icali şi corecţi. Se află în
Aceasta este moartea rinichilor. -~ .> ..
proces de creştere. Cînd condi\ia lor este opusă alunei sint bol-
navi.
Dacă respiraţia lor se mişcă adinc şi. puternic, aceasta se
poate numi exces şi dincolo de limitele propice, boala este des-
tinată să urce pc exterior. Dar dacă respira\ia nu vine adim; dar
delicat, se poale spune că este inadecvată şi boala a ,tjuns în in-
teriorul corpului.
Împăratul Galben a întrebat:
- Ce se poate întimpla dacă există un exces de acţiune a pul-
sului primăvara? Va ataca atunci boala întregul sistem?
Ch'i Po a răspuns:
i - Excesul cauzează uitarea a ceea ce este· propice şi bun şi
omul devine nepăsător. Nepăsarea îl face să se comporte ca şi
cum n-ar mai vedea şi ci cade pradă nebuniei. ŞI chiar dacă
acest lucru nu se înlîmplă, el va avea dureri în torace, dureri
care-i vor înovoia spatele, afcctîndu-i ambele păr\i şi subţiorile.
Vara pulsul este cel al inimii; focul este clemen\111 sudului.
I :_
Toate lucrurile în creajie înfloresc şi cresc şi de aceea rcspiralia I
l I.

92
r. :
:· ·•

I
 tuturor creaturilor este abumlcnrn ln venire şi clescrcşte la ple- redusă, ci va .tuşi. Astfel, poale fi observat cil deasupra singc\c II.·
care şi astfel se spune că este ca bălaia unui ciocan. Cînd con- este secretai eu rcspira\ia şi poate (i percepui sunct11I tipic al II •
di\ia cs'.e în opoziţie alunei există boală. bolii.
i
Iarna pulsul este cel al rinichilor şi apa este clementul nor-
Împ,lratul Galben a spus:
-Cc··mi roti spune despre condiţia opusă? dului. Toate lucrurile în crcatic sînl închise . Deci, rcspira\ia i'' .
i
. , - 'pacă respiraţia lor vine în plc'.1itudinc şi plcacn _la fel de vine din aclinc, din interior şi loveşte afară pulcrnic şi astfel se I
încărcată, atunci acest lucru poale fi 11111111[ exces şi d111co~o l!c spune că este bine reglată. Cinci conditia cslc în np0zi1ic. omul
limitele propice , boala va urca pc exterior. Dar dacri rcsp1raţ1a este bolnav.
nu v·ine încărcată şi pleacă în condiţie opusă atunci se poale Dacă rcspira\ia vine ca o pocnitură a degetelor pc piatră,
\·:
' .
'.
spune că este insuficientă şi \wala a atins interiorul corpului. ' putem nun11 acest lucru exces şi boala va urca pc exterior. Dar I.
I
Împăratul Galben a întrebat: · ·"
- Cc se va inlîmpla ciml cxi~t11 un exces a acţiunii pulsului în
i
dacă rcspirntia vine prea frecvent alunei este inadccvatri şi boala
a atins inlerk,rul corpului. I'.
vară? Va afecta boala întregul sistem?
- Excesul cauzcazfl arşiţa C\>rpului şi dureri în piele şi oase;
Excesul cauzează rcl~xarca coloanei vertebrale şi a aqiunii
pulsului şi vor fi dureri. ln limp cc capacitatea de respiraţie este
l'
I

corpul va fi graclal inundat şi incapabil să ldliască, vor li prob-

leme de inimă; tusea şl scuipatu\ vor apare deasupra în timp cc
jos rcspira\ia vieţii curge afară.
Toamna pulsul cslc cel al plămînilor şi metalul este cle-
mentul vestului. Toate lucrurile in creaţie se apropie de seceriş,
ele perfecţiune şi împlinire. De aceea respira\ia curge încet şi
superficial. în limp cc rcspira\ia Yinc grf1bilă şi pleacă îm-
prăşlialll, putem spune că este supc1T1cială. Dar claca condiţia
este în opozipc, atunci putem spune că există boală.
Dacă respirat ia vine grosolană şi inima bate viguros, în timp
cc amînclouă llcpind de pulsul încet, alunei pulem numi acest
lucru exces şi boala va urca jic exterior. Dar clacă respiraţia vine
grosolană şi cu tonlc acestea slabă, aceasta înseamnă că este
inadecvată şi boala a ajuns în interiorul corpului.
Excesul cauzează probleme în timpul respiraţiei şi in con-
sccin\ă spatele va provoca dureri mari şi va fi febră , acţiuni
I redusă, nu va exista dorin\a de comunicare şi asta îl va face im-
l
I !
propriu vic\ii eauzind neîncredere anxioasă, care este si111ilară
unei boli. Lipsa şi foamea se declanşează in interiorul conslclor.
I:
I
I există dureri în interiorul intestinului subţire şi ele asemcni .I.
I chiar dacă omul este plin, există mici transformări în mină. ' ,. I·
I Pulsul splinei este conecta\ cu clementul pă1nint11lui. Splinn i:f
·I
este 111~ ?rgan solitar clar ci poale iriga celelalte patru organe
(ficat, mnnă, plămini şi rinichi) care sini alături. . ,i'
Cinel splina este într-o stare excelcnlii 1111 este ni111ic ele per-
cepui. Dar cinci se ană într-o stare rea, pnalc fi uşm detectat.
Atunci pulsul splinei hale ca inslnbilul nisip rnişcfilor .ii apei şi
I
I
poale fi descris ca excesiv şi boala este la cxlcriorul corpului. i
~)nr ci1~cl ci sună ca ciupitura pliscu!11i unei păsări. alunei este
111s~fic1cnl şi boala a penetrat în interiorul corpului.
lmpăratul Galben a spus:
?I·
. i'
- Maestrul a descris splina în acţinca sa ca un ort!nn solitar I

care vor face corpul impropriu vieţii. El va fi obligat să gî!lic îu

timpul insirnţici şi cxpirn\ici şi din cam:ă că for\a respiraţiei este
localizat în centru, ca şi pămîntul care irÎ[![1 cele pat~ 11 organe. II
!
I

I
1..

<) 5 j
,·
'
i

.··.-.·,..:~,:;;" .
care sint localizate în apropiere. Cin<l splina lucrează.~xcesiv,
nu este bine vor li atunci toate organele afectate <le boh.
- Excest;I ii face incapabil pc om să-şi ridice cele_ patru
membre şi acest fapt face ca cele nou~ orificii al~ corpului să nu
m.:(comunice unul cu altul în scurt tunp, atunci se poate spune
că i111pulsul visccrelor a devenit abundent sau violent.
Împăratul s-a înfiorat apoi s-a ridicai, a plătit ofrande şi s-a
incl\inat spre pămint, apoi a spus: .
- Cc bine cil acum ştiu cscn\ialul despre puls, dest111ul final a
tot ce aparţine Cerului. Cele cinci culori şi sd1imb_ru-ilc pc_ c~rc
pulsul le poate aduce pot li prevăzute şl calculate. ? este c1Udat
şi minunat că TAO, calea dreaptă este în liecarc dintre ele şl le
combină într-un singur întreg!
Cind puterile spirituale sini depăşite şi !ransmise, el~ nu se
mai întorc pentru mult timp; şl clnd ele se 111\orc, nu mai ~ol li
transmise şl atunci puterile de mişcare sini pierdute în umvcrs.
Pentru a îndeplini dcslinul,omul trebuie să meargă dinc?lo _de
ceea cc este aproape de mln!\ şi să considere aceste lucruri nc111-
semnate.
Cele cinci viscere primesc impactul forţei dătritoarc de via\ă
de la cei care le guvernează şi ele o trec acelora pc care Ic sub-
jugă. Forţa lor de via\rt este acordam acelor.a pc care ii nasc, dar
ele dau moartea acelora care nu pot depăşi boala. Pc deasupra,
moartea acord!\ preferinţă in mod natural acelora care au atins
starea în care nu pot învinge bolile şi astfel trebuie să moarri.
Aceasta înseamnă că viaţa în opoziţie cu respiraţia vic\ii aduce
moartea. .
Clnd ficatul primeşte forţa de via\ă de la i'.1imă'. ea e~t~
transmisă de acolo splinei, de unde este trecută n111ch1lor. A1c1
ea ajunge la punctul extrem, de aceea ca întîlncşte moartea cind
ajunge în pH\mini.
96
Cind inima primeşte forţa de via\ă de ln splinrt, ca este
transmisă plămînilor, apoi ficatului. Aici ca atinge limita ex-
tremă, de aceea întîlncşte moartea cind ajunge la rinichi.
Cind splina primeşte forţa de via\ă de la plrtmiui, ea este
transmisă de aici rinichilor, care o trec inimii. Ea atinge aici
punctul extrem, de aceea lntilncştc moartea cînd •\itmge în ficat.
Cind plăminii primesc for\a de via\ă de la rinichi, ca este
transmisă ficatului şi de aici transmisă splinei. Aici este punctul
extrem aşa că ea intîlncştc moartea cinci ajunge în inimă.
Cind rinichii primesc forla de via\ă de la ficat. ca cslzc
transmisă de acolo inimii, apoi trecută plămînilor. Aici este
punctul ci extrem aşa că întîlncşlc moartea cind ajunge la
splină.
Toate acestea reprezintă moartea adusă de procedee nenatu-
rale. După o observare de o zi şi o noapte şi a celor cinci divizi- I
uni, poate fi prevăzută moartea şl via\a şi dacă moartea va lovi
:
i.
i
mai devreme sau via\a va li îndelungată. i
· Cele cinci viscere sînt în comunicare unul cu celălalt şi se
innuienţcază reciproc şi fiecare dintre viscere arc unul care îi
este secund. Cind cele cinci viscere sînt bolnave, atunci fiecare
se paseazr1 celui care li este inferior. Clnd cineva nu cunoaşte
metoda ele tratament,. atunci trei luni sînt ca şase luni, boala se
va împrăştia asupra celor cinci viscere şi moartea va urma,
deoarece este in acord cu natura, că boala se va transcra acelor
viscere care sin! inferioare şi superioare , în ordine. De aceea se i
spune că vindecătorul trebuie să facă distincţie intre cele trei rt·
regiuni Yang şi să fie atent la bolile lor de la început; şi mai
trebuie sil facă distinc(ic între cele trei regiuni Yin pentru a şti
datele vieţii şl morţii. Asta înseamnă că vindecătorul trebuie sil
cunoa~că limita de oboseală a visecrelor.
Vînlurilc rele contribuie la dezvoltarea a I 00 de boli. Cinu
vînllll prezent este rece şi loveşte omul, părul corpului se va de-
!,.
'
97
: ·'
'
··.-.·-. -
 sprindc şi pielea lui se va închide şi omul va deveni licbintc_ şi venele se vor dcspăqi uncie ele altele şi boli acule se vor tlc7.-
febril. În acel timp ci ponte transpira şi astfel trimite alilră 1n- volta, producînd convulsii. 1
lluicn1clc rele din interior. . În acest caz, dacă cauterizarea dală de moxa ar?.indă şi
Dar este de asemeni posibilă şi paralizia adusă de durcn şi medicamentele nu dau rc7.llltatc, în zece zile va 11mm moartea,
inflanulii. În acest timp trebuie aplicate lichide !icrhinti şi licr pentru că, după cc rinichii afectează inima, boala înaintează şi
încă~i' pc acele locuri, aplli se va utiliza focul_ sub fonnii _de rclransmilc infcc\ia plăminilor unde devine manift.:stati\ prin i
moxă pentru cauteriznrc şi astfel se va aduce dispersarea v1n- frisoane ş I febril. I
turi lor rele.
1:iacă nu se tratează la timp accaslfl boală, ca va intra în corp
Ţi cele cinci cmo\ii pot cnurn boli grave. /\st fel, cinci bucu-
I'
ria este siniptă, ca crcazl\ nn gol marc şi astfel foqa riniehilur
şi se va stabili în plămîni unde va produce tuse în tractul sup~- poale urca. 2 !.
nor. furia răsare din plenitudinea ficatului. Simpatia rrisare din
Dacă nu se vor trata plăminii, atunci buala se va împrăştia şi plenitudinea plărninilor. Teama eliberează i111p11lsurilc splinei.
va afecta ficatul, cau7.înd dureri la ingerarea hranei. În acest lngrijoarea eliberează impulsurile inimii. /\cestea sini căile i'
ti11: 1, urechea va fi iritată şi dacă ficatul nu este lrntat, boala se :;
emoliilor şl astfel bolile au 25 de posibile transformări în timp
va extinde şi asupra splinei, unde va cauza senzaţia de foame cc trec şi se schimbă din nou.Pentru a împrăştia a boală trebuie I'
continuă, teamă şi senzaţia de arsuri în stomac, o iritapc a in- să o eliberezi, s-o multiplici şi să o faci să vini\ în fa\ă.
imii şi faţa se va colora în galben. Cînd omul îmbătrîneştc\ oasele lui devin usfate şi fragile ca
..\
În acest timp boala poate fi vindecată prin achninistarca de i
paiul şi carnea lui se lasă. ln interiorul toracelui este prea mult f
medicamente şi aplicarea tic hăi. Dacă acest tratament nu aduce aer rczultind giliială şi respiraţie problematică; cînd ci nu-şi
vindecarea, splina va transmite boala rinichilor, primind numele poate uşura natura şi ·să se descotorosească de vapori şi s/1-şi '!
,.-r
de hernie. Intestinul subţire este victima. El devine febril şi mişte intestinele, ci va muri în timp de şase luni. Dnr daci\ acest 'j
,' j.
afectat de dureri şi secre!iilc albe îşi vor focc apari!ia. Această lucru devine evident în pulsul plărninilor, această pcrioadi\ se va
boală va cauza.de asemeni innama\ii hidropice. reduce la o singură zi. !.
Încă boala mai puate fi vindecată prin administarea de 'I
Cinci omul nu-şi mai poate uşura natura la bătrinctc va simii II
medicamcnte 1• Dacă tratamentul a dat grcş,rinichii vor trece dureri în co1p. /\poi virful umerilor şi ccafo se vor contracta şi >
boala asupra inimii. Muşchii, tendoanele, nervii , nrterclc şi l
!
!
Wang I'i11g spune: cind rinichii nu lucrcnză suficient ntrn,ci m1 r:stc gc11-
1

cn1lă opn, cn urmare. muşchii <levin uscaţi şi tremurători şi dt' accc-ri se dcs- I
1
Cititorul trebuie să înţeleagă că lcnnc1111l ele mc:dicamenfe folosit aici se pnrt unii de nl{ii.
2
referă la medicamentele străvechi utilizate tic chinezi, alcăluitc din difcrilc _\~c1n~ l~ing- bucuri:1 este cmoţin inimii care i11n11ic111cazf1 ~poi pl:'iminii, r
otrăvuri, pulberi şi plante mcdicitrnlc şi nicidecum nu se referă la mcdica- las~nd IT!1111a 111:prolc_1nlii-m;tfcl i110uic11ţci rinichilor I se pcm,ilc !->;1 vinilin '
mcnte1c chimice motlcmc.(N.T.) fa\n. j
!
[
I
l

98 Il
!-
i

moartea va rezulta în decurs de o lună.Dar cînd acest l_ucru
devine evident în pulsul inimii, perioada se vn reduce la o ~1.
Cînd omul îmbălrîneştc şi oasele devin uscate şi fragile_ :a
paiul, r:3mca se las/\ şi este prea mul~ ac:· î1~ ~oracc şi dur?n 11~
stmnac; există o senzaţie inconfortabilă 111 1111111ă, ceafa g1tulu1
şi vîfful umerilor sin! contractaţi, corpul arde de fcbră,.oaselc s~
desprind şi se întind goale de carne şi ochii slnt um_na11 şl l~sa\1.
Clnd apoi,pulsul ficatului ponte fi văzut,da~ 0~111'. nu _m?.' pot
recuno~şte pentru mult timp, moartea va l~v1. l.:1m1la v1:ţ11 ~m-
ului poate fi pcrccputri cînd 0111111 nu-ş1 mm poate mvmge
bolile atunci timpul morJii a sosit. . .
Gr~ba şi golul din interiornl corpului vin repede. Ce~c c111c1
viscere sînt întrerupte în munca lor şi sini astupate; căile pu~-
sului nu mai funcţionează şi circulă pentru mult ~1111p. Respi-
raţia nu mai merge şi se întoarce, este - ca să folos11~~ un cxcm~
piu - ca şl cum ai cădea şi ai li abandonat scufundr'.rn şi nu mai
este timp deloc 1. Pulsurile sini întrerupte _şi nu ma_1 curg ,astfel
că omul devine una cu moartea. Respira\ ia va mm vcm de 5-6
ori şl apoi forma fizică a omului va înceta să existe_; carnea va
începe să se lase, dar deşi pulsurile visccrclor nu mm pol fi pcr-
c~nute este în dubiu dacă omul este mort.
·cîn'd pulsul ficatului se opreşte va li anxietate _în afara şl
înăuntrul corpului, astfel că omul este urmărit de tăişul pedep-
sitor al unei săbii care este înntlcăral acuzatoare. on ca lăutele
lăsate în jos. Tenul se schimbă spre verde şi alb şi-şi pierde as-
pectul lucios, părul corpului cade şi moartea loveşte.. .
Cind pulsul inimii încetează să bată ferm şi s_oh_d şl dcvmc
slăbit, aspectul se schimbă spre roşu şl negru ş1-ş1 pierde as-
pectul lucios, părul corpului cade şl moartea loveşte.
1
Wang Ping - 111om1ca vn hwi într-o zi.
100
~.-.':!-. ":'--.
I'I
Cînd pulsul plăminilor se opreşte din bătăile lui largi şi I
încete şi sună ca şi cum ar fi din păr şi pene, aspectul pielii
I
!
umane bate spre alb şi roşu şi-şi picnic aparcn\a lucioasă, părul
corpului cade şi moartea loveşte.
'
Cind pulsul rinichilor îşi opreşte băutile şl devine întrerupt ca
degetele care pocnesc pc o piatră şi se îndepărtează, aspectul se 'l
schimbă spre negru şi galben şi-şi pierde luciul. părul corpului i·
I.
cade şi moartea loveşte.
Cinci pulsul splinei îşi opreşte bătăile moi şi ndinci şi cresc I;
curind şl apoi brusc descresc, aspectul se schimbă în galben şi
t
verde picrzindu-şi luciu I, moartea loveşte. I,.
Toate aceste aspecte vizibile ale viscere lor, to.itc sînt urmate
de moarte şi nu pot fi tratate. ii
Cele cinci viscere, toate cer respiraţia vieţii de la splină; ast-
fol splina este fundamclllul existenţei celor cinci viscere.
Visccrcle nu pot innuien\a prin ele însele pulsul miinii şi
regiunea Marelui Yin. Ele trebuie să innuicn\czc splina a cărei ,I
I
.1
forţă vitală atinge apoi mina şi regiunea Marelui Yin. Dar fie-
"II
care dintre cele cinci viscere îşi arc perioada specială în care
poate acţiona prin sine şi să innuien\ezc mina şi regiunea ;I
Marelui Yin.
.:1:
Cîncl inlluien\clc rele sint victorioase, secre\iile se deteri-
orează; astfel cîml boala este gravă, forţa vital,1 a stomacului nu
poate li predată total pulsului mîinii în regiunea Marelui Yin.
Datorită acestor circumstanţe, forţa vitală a visccrclor poate fi
doar percepută, boala a cucerit visccrclc şi de acea se vorbeşte
de moarte.
Cind for)clc vitale ale corpului sînt în acord mutual, în-
seamnă că vindecarea va urma. Cind aspectul şi umezeala sint
excesive, boala ponte fi adusă foarte uşor la un srtrşit. Cind pul-
sul este. în acord cu cele patru sezoane, înseamn.1 c.1 boala poate
li tratatrl. Cind pulsul este slab şi alunecos, influicn\al de l<1r1clc
101
-,••,••-·P-- --. "";--"..~-- -:--,,,, -·~ -
 vitale ale stomacului inscamn/1 că boala poate fi uşor vindecată Cînd pulsurile sini subtiri ca firul de mătase, pielea este rece,
dacă este selectat sezonul apropiat. există respiratic scurtă şi hrana nu mai poate intra. Atunci se rI
Cind foqclc vitale ale corpului sini in dezacord mutual, se spupc că cele cinci viscere sini goale.
spupe el! boala este greu de tratat. Ciml aspectul este tînăr dar
nu 'lucios, se spune că este dilicil s/\ tratezi boala. Cind pulsul
hnpăratul Galben a întrebat:
- Oamenii au perioadft determinată de via\ă?
!
· ~stc plin şi viguros, înseamn/\ dl boala a devenit gravă. Cin~ Ch 'i Po a rnspuns:
I
I
. '
'i
· pulsul este în dc1.acord cu cele paliu scmanc, boala nu poate r1 - Cind piinca şi fiertura de orez intră in stomac şi apoi cmg
vi11dccată. La acei cnrc sînt m11ni\i i11 dezacord cu cefe /Jllfr11 afarn, trebuie sri ne concentrăm pc oprirea acestei cL1ndilii dacă
!
i
sezoa11e poale fi simjit pulsul plăminilor pri1nr1vara, pulsul nu, visccrcle vor deveni goale. Cînd corpul este activ. transpi-
rinichilor vara, pulsul inimii toamna şi pulsul splinei iarna.,.ŞI rapa poate fi atinsă cu rezultate avantnjoasc şi visccrcle vor de-
toate aceste pufsuri sint·suspcndatc şi întrerupte. veni pline şi solide. Astfel activilatca cs!e cca care determină
Pulsurile sint adinci ca pietrele aruncate în apă şi rine şi lungimea victii. f
incctc ca scărpinarea unui hmnhus cu un cu\il. Din aceste mo- )
E
tive se spune că sint în dczawrd cu cele patru anotim-
puri. Viscerclc nu trebuie să fie niciodată vizibile. Cinci 20. Tratat despre cele trei regiuni şi cdc nouil snh-
I
primăvara şi vara pulsul este adinc, impresionat şi fin şi încet şi diviziuni I
cînd toamna şi iarna pulsul este superficial şi larg, se spune că I
el este în dezacord cu cele patru scwane şi vor apare boli şi '
febră.
Cinci pulsul este liniştit, există o scurgere; cînd este larg,
. În acord ct~ calculele finale natura începe ca UNU şi se tcr-
n11nil ca NOU/\.
'
există o pierdere de singc şi cinci pulsul este larg şi lung şi in- Primul este Cerul, al doilea este Pămînlul, al treilea este
cordat superficial, boala este în corp. Cind pulsul este plin şi
larg şi de asemeni viguros,· boala atacă exteriorul corpului.
Toate aceste boli sint dificil de vindecat. .
Dacă pulsurile celor cinci viscere sună în totalitate solid-
omul. /\cestea sinl cele trei; de trei ori trei este nou/I şi core-
spunde celor nouă regiuni sălbatice pc păminl. Astfel on1ul este
compus din trei păr(i. Şl liccare parte arc trei subdiviziuni care
decid asupra v!c!ii şi moqii. Ele servesc controlului asupra ce-
I.
înseamnă moarte. Dacă ele sună în totalitate a gol- de asemeni
înseamnă moarte.
Cînd pulsurile sini abundente, pielea este fierbinte, stomacul
lor l 00 de boit şi servesc la amestecarea a ceea cc este gol şi
s~!id,_ cec~ ce este abstract ş! concret ş! astfel ele lupt/\ impo-
tnva 111f1u1enJelor nocive şl bolilor.
i I.
este bombat de hidropizie, nu există circulape intre fa\ă şi . Există o regiune de jos, una de mijloc şi una de sus. Fiecare ?f •
,.,ate, centrul este neclar-alunei se spune că cele cinci viscere d111 aceste trei regiuni arc trei subdiviziuni şi în interiorul aces-
sînt pline in totalitate cu i11nuicnţele rele.· tor subdiviziuni sînt continutc clemente de Cer. l'ămint şi de I
I
;
L
f
t
102
I()}
I- .
I.
I
 om. Aceste lucruri trebuie punctate şi învă\atc pentru a atinge
adevărul.
Partea de sus care contine clementele Cerului este alcătuită
din arterele ambelor păr(i ale frunlii( arterele temporale) .
. , '' Pm1ea de sus care conţine elementele Pămîntului este al-
că1t1ită din interiorul ambilor obraji(maxilarele),
. P1rtea de sus care con\ine clementele omului este alcătuită
di;1 arterele din fata urechilor.
Regiunea de mijloc care conţine clementele Cerului este re-
giunea Marelui Yin, în interiorul mîinii. -··
Regiunea de mijloc care conţine clcmcntclc Pămîntului este
regiunea Yin-ului Absolut din interiorul mîinii.
Regiunea de mijloc care conţine clcmcntclc Omului este re-
giunea Micului Yin în interiorul mîinii.
Regiunea de jos care con\ine clementele Cerului este regi-
unea Yin-ului Absolut din picioare.
Regiunea de jos care conţine clementele Pămîntului este
regiunea Micului Yin.de la picioare.
Regiunea de jos care con\inc clementele Omului este regi-
unea Marelui Yin de la picioare.
Astfel elementele Cern lui din regiunea de jos au ficatul drept
ajutor; elementele l'ămîntului din partea de jos au rinichiul
drept ajutor; elementele omului din regiunea de jos au în ajutor
forţa vieţii splinei şi stomacului. .
Regiunile de mijloc con\in de asemeni clemente de Cer,
Pămint şi Om. Elementul Cerului din regiunea de mijloc este
ajutat de plămîni. Elementele Pămîntului din regiunea de mijloc
ajută respiratici din piept, clementele Omului din regiunea de
mijloc ajută inimii.
Regiunile părţii de sus conţin de asemeni clemente de Cer,
Pămint şi Om. Elc111cntcle Cerului ajută limplclor capului şi
104
sprînccnclor; clementele Pămîntului ajută colţului gurii şi
dinţilor şi clementele omului ajută la colţul urechilor şi ochilor.
Fiecare dintre aceste trei regiuni conţine un clement de Cer.
de Pă111int şi unul de Om. Trei clemente sint necesare pentru ~
face un cer perfect. Trei clemente sini necesare pentru a face un
pămînt perfect şi trei elemente sini necesare pcntni a face un om
.
perfect. Totalul acestor trei ori trei fac nouă . ŞI acest nouă . .
'
\
poate fi echivalat cu cele nouă resurse din corp.
Sini cinci resurse spiritualc 1 şi există patru resurse
fiziec carc luate împreună lac nouă.
2
. Cind cele cinci viscere încetează să fu net ionezc ele se dete-
riorează, culoarea şi aspectul lor tinde să se degradeze şi
moartea va rezulta în mod necesar.
Cind corpul este înnoritor, dar pulsurile sint sulitiri şi deli-
cat~ şi cînd există o foqă de viaţă mică, nu sini co.ndi\ii de a
rezista pn111~1d1ei.
Cind corpul este slab şi vlăguit, dar pulsurile sin! largi şi
este prea multă respiraţie in piept- va fi moarte.
Cînd forţele variate ale corpului lucrează in armonic mutu-
ală, va fi viaţă; cind ele se asociază una cu alta dar nu se ame-
stecă, va rezulta boala.
Cind cele trei regiuni şi cele nomi subdiviziuni lucrează
mutual una impotriv·a celeilalte- va rezulta moartea.
t
.~.
(,:,
1
.Wang Ping spune- cinci mijloace spirituale sini controlate de cele cinci
viscere~ l'icatul co~lrol~ază sufletul ~au facultă!ile spirihmlc: ini111a con- .;·_,··
•\' [ '
.
lr~le~z~. partea de 1nsp1'.n.1ic ~i,·ină; splirrn controlează ideile şi µiridircn;
plamum co11lr~olea1.ă spmtul 111fcrior sau animal şi rinichii co11trnlcază dor- l
mtele şi holănrilc.
2
Wang ~ing explică- resursele fizice sînt: timplcle cnpului. 111cchilc şi ochii
I
gura şi <lmtii şi spaţiul din piept. · l
I
I.
105 r..
I
 ·. ·.
Cînd pulsurile de sus şl jos, dr; dreapta şi stîng.a lu~rcază în
c 01 cspondenţă unul cu altul, cu loalc că ele s-au combmat pen-
tru a sfănna sămin\a, o boală marc va apare.
,,, Cînd pulsurile de sus, de jos. din drcnpta şi din slinga lu-
Cele noul\ subdiviziuni trebuie să răspumlă una alteia. Partea
de sus şl cea de jos trebuie să lucreze ca şi cum ar fi una; nu
trebuie să cadă nici una.
Cînd o subdivi7.inne este în n1inus, urmează boala; cind
l ' ....

['
: .·:·
....

.:
'

wează unul împotriva altuia. ele nu pot rî calculate şi moartea două subdiviz.inni sini rilmase în umil\, boala cnre va urma este

va apare. gravă; cînd trei subdiviziuni sini în minus, boala care va urma '1 .: .....
.: : .

,I : :t·
;• '•,
. Cind subdiviziunile rl,giunii de mijloc sini mixate împreună este periculoasă. Aşa numita răminerc în urm:i înseamnă a nu
~hiar şi aşa, ele pot rî solitare, visccrcle slăbesc fiecare şi rewltr1
I'.: .·'· \
lucra cum trebuie. .. ,;:·

n1oartca. Prin examinarea intestinelor şi a viscerclor. putem şti cil va

Cind subdiviziunile regiunii de mijloc luereazr1 pentru a se
reduce una pc alta, rcwlU\ de asemeni moartea. Şl cînd ochii
cad în interiorul orbitei urmea7.ă moarlca.
Pentru a afla unde este localizat/\ boala trebuie investigate
cele nouă subdiviziuni separat, şi apoi examinăm separat bolile
nesemnificative şl bolile grave, inclispozi\iilc grave şi bolile
penetrante, croi1icc, care zăbovesc, bolile cu febră şi bolile cu
friguri şi cele care sini acompaniate de cildcri.
Trebuie l11al p11lsul miinii şl piciorului sling, apoi se urcă
către gleznă şi se plasează mina la 12 cm deasupra; apoi se ia
pulsul miinii drepte şi se plasează mina pc gleznă şl se presca1J1
în jos. Cinu răspunsul pulsurilor poate rî încă perceput după
urcare. mai mult de 12 cm şi cinci este simtil ca şerpuirea unui
vierme, nu există boală.
Cînd pulsurile imegis1rea,ă n distm.harc şi se simte haotic şi
tulbure în mină, alunei este boală. Ciml pulsurile din miini sini
încete şi leneşe, este de asemeni bnală.
Cind emanaţiile regiunii medii sint curiml întrerupte, sau
accelerate, rezulli\ moartea.
trăi cineva şi data morţii lui. Trebuie cunoscui inlii sislcmul
vascular şi alunei vor rî cunosculc bolile care vor ataca vasele.
Prin ţinerea snb observaţie a pulsurilor visccrelor, putem rî în
!::-::·,~:·:.}.
stare să învingem moartea. f.:;
Picioarele sînt în regiunea Marelui Yang. Cind emanaţiile I·
sînt înlreruplc în picior, pacientul nu se poale îndoi, îşi pierde
elasticitatea şi va muri. ·.;
Toale pulsurile celor nouă subdiviziuni care hal adinc şi
subţire, care sînt suspendate şi inlrcruple, sini cauzate de Yin.
principiul întunericului care guvernează asupra iernii. De aici
numărul de mor\i petrecute la miezul nop\ii.
...
Toate acele pulsuri ale căror bălăi sini abunclcnlc , grrtliitc '
palpitinde şi accelerate sînt cauzate de Yang, principiul luminii ··:
;:' ' ' '·.
care guvernează peste vară. De aici numărul de morţi survenile
la amiază.
Din aceste motive bolile aduse de căldură şi de frig îşi
găsesc în lina! moartea la răsăritul soarelui, diminca\a devreme.
Acei care ard in interior din cauza unei boli aduse ele căldură îşi
găsesc moartea la amiază. Acei care suferă din cauza unei boli ,·
.•

Cinel bftlăile pulsului sini neregulate şi ascmănăloare cioca-
r:1lui, boala este localizată în vasele de singe.
cauzate de vint. mor în amurg. Acei care surcră de o hnali\ cau-
zată de apă vor muri la miezul nopţii. Cei care au bătăile de
l.'
puls _subit inlreruple, accelerate, întirzialc sau prccipilale, îşi
•.

t
1:
r.
106 1117 i;
t
"T ·,::-' .
 găsesc moartea in timpul celor patru sezoane, cînd soarele
\.· '
răsare.
r ..
Cind corpul şi carnea sînt epuizate şi cad, deşi cele nouă iI
sµbdiviziuni încă funcJioncază armonios, înseamnă moarte.· CARTEA ;\ Ş A I' T E_i:,
i
~ Cînd după şapte examinări devine evident că cele nouă sub- !
t
. div•ziuni sinl toate în acord, nu va rî moarte. I
-. Pacientul examinat trebuie întrebat despre începutul bolii şi I.
simptomelor, despre starea actualii şi locnlizarea lor. Apoi fie- I·.
'
care puls este simţit şi :irtcrcle şi venele şi vasele LO sînl in- 21, Tratat clesprc cum să distingem sistemul vascular lI
spectate pentru a Ic simţi supcrrîcialitalca şi atlincimca. Părţile
de sus şi de jos ale corpului sinl examinate pentru .ordinea sau
:'.czordinca lor. ŞI cînd pulsul este în ordine, boala nu este
. În ~cncral frica, aprehensiunea, pasiunea. furia. sufcrinla. f
gravă. Dar cinel pulsul este în!irziat, este o boală serioasă. Cînd ''
1111şcănle, odihna, toate cauzează schimbări 1nilsului. ·
bătăile pulsului nu alternează în venirea şi ducerea lor, rezultă
Cei care .sînt .abăt~ti noaptea, au dirîcultnti de respiraţie
L
i ·~ . -.
moartea. Cind boala devine cvidentrt prin aspectul pielii, ur-
emari_at~ de .nn1chL_ Cei a c~ror purtare este libertină au boli de
mează moartea.
P!ăm1111. ~c1 care smt leneşi şi plini de nenîncrcderc teamă ·ni
t
Împăratul Galben a întrebat:
- Cum se execută o cmr1?
d1ficultăţ1 d~ respirat ie emanate de plărnîni. Cei cu' co:np~~;a- L
m~n.t hccnţ1os şi excesiv. îşi vor vătnma splina. Cei cnre sînt
Ch "i l'o a răspuns: ~hn1 de teamă şl_a~reh~ns1une vor .avea dificultăJi de respiraţie
- Pentru bolile arterclor-lraU\m arterele; pentru bolile capi-
manate de ?l.ămm1. Cei al căror comportament este imporal îşi
larelor şi venelor-tratăm capilarele, venele şi sîngelc; pentru vor vă!ilma muna. ·
bolile singelui corpul trebuie să se mişte şi trebuie tratate ar- . '
.cei .care sînt bravi, vor învinge boala în timp cc cei care sini
terele şi venele. Cinel pacientul este vlăguit şl nu-şi poale mişca laşi se mfcctează şl cad pradă bolilor. ·
cxtrcmilăţilc, trebuie tratat cu acupunct\Jră.
Pentr~ a inv.cstiga desfăşurarea bolii trebuie studiat carac-
Cînd pulsurile indicînd starea părţii de sus a corpului sînt
terul pac1entulm, .sentimentele care-l domină, trebuie examinate
solide şi pline, şl cele ale părţii de jos sini goale, corpul este oasele, carnea, pielea, şi atunci vom cunoaşte calea de trata- ,,):;-, I!
inegal în asentimentul lui; trebuie căutată coagularea din interi- ment. ' ':"
orul venelor ca slngclc să poatrt intra şi circulaţia să poatrl de-
_După o masă cu mîncarc şi băutură din abundcn\ă. transpi- I
veni aparentă. r~tia ap~r~tă_ este cca a st?r~rncului. Cînd omul este şocat şi spc-
Pupila ochiului este cca mai impo1tanlă comoarr1 a omului.
Cînd Mareic Yang este insuficient, omul trebuie să-şi acopere
ochii.
natd el rş1 v1?l~ntcază_ spmtul şi vitalitatea iar transpirat ia este
pro usă de mimă. Cmd omul duce greută!i transpiratia este
I I

108 109

., ·. ·'
i
·,. .-_-,,.... : .. , ,<.,:
 produsă de rinichi. în timpul_ unui mers _rap!d, dacă omul .este nat~ra gcncrnlă a lichidului o face să cob<1arc şi o introduce în
stăpînit de teamă şi aprehensiune, transp1ra\m va li pro~usă d: vezică.

ficat. Cînd corpul este supus unei munci grele, transpll"a\1a va li
produsă de splină. . . • .
;,'.Astfel, în primăvar/\ şi toamnă, rnrna şi vara, m
~1m1rnl pe-
. 'rioadclor Yin şi Yang, bolile sînt cauzale de pracl1c1 greşite şi
neglijente care devin obişnuinlc. . . . . _. • ·
·,Mîncarca intră în stomac: esenţa c1 cslc llistnbu1ta 111 ficat şi
forţa ci vitală intră în muşchi.
1
• . . .
Mincarca intră în stomac şi gazele ci, putrede s111\ tnm1sc . 111
sus inimii şi esenţa ei se revarsă în puls.·
forţa pulsului curge în artere şi ~or\a artcrc~or urcă în
plă111ini; plăminii o trimit in toate 1n:lsunlc care apoi transportă
csen\a ci\\rc piele şi părul corpului ..lntrcgul sistc111 va_scular se
uneşte cu secreţiile şi trece for\a vic\ii într-o magazie' ~are slo~
chează energia, vitalitatea şl inlcligen\a. Acestea smt apoi
transmise celor pairu păr\i ale corpului (de sus, ele jos, intc'.ne şi
externe) şi for\a vitală a celor cinci viscere este pusă în ordme.
Sănătatea înseamnă repunerea în ordine.
Băutura intră în sto111ac, curge şi se revarsă în sccrc\ii;
~scnţa ci asccndc şi este introdusă în splină. Splina distribuie
secreţiile ci care urcri şi intră in plămîni şi circulă prin ci. Apoi
sun este redusă şi forţa slrnnacului nu este echilibram. acest
Sei:rcţ_iilc lichide se desfnşoară în pairu dircc\ii şi se unesc in
cele c111c1 artere. _As_tfcl_ se conformă sistemului celor patru sc-
zonn: şi celor c111c1 viscere şi schemei Yin şi Yang care se
ment111 constante şi imuabile .
. ~înd vis~erul i11n1iien\at de Mareic Ynng va ajunge singur ln
ll_1111tă vor 11 sughlţun şi rcspira(ie greoaie. Respirat ia va li lip-
sită de substm1ţă şi în dezordine, apoi va li o insuficicn1ă de Yin .: <:
şi un surplus de Yang. Organele apropiate din interior sl din
c~terior vor scoate din corp surplusul şi insuficienţa elcme;1tclor
Ym şi Yang. 1
'?h~d vis~crul inOuienţat de Yang-ul Absolut singur ajunge
I~ hm1rn, există o supraabundentă de Yang. trebuie scos afară
clin acest surplus şi suplimentat Yin-ul.
. ~înd vi.~ccrul inll~ien\al de Micul Yang singur ;ţj1111gc la
l11111rn, vor_h c~nvuls11; pacientul îşi aruncă picioarele înainte şi
11_1oaie s~b1t. Cmd ~1'.ccr~I care este inOuicntat de Micul Yang. .l '
smgur ;ţ1un~e la l11111tă, mseamnă că acest particular clc111cnl
Yang a comis o severă infrac\iunc.
Cind vis~erul care este inOuien\at de Mareic Yin loveşte şi
ata~ă, lrcbmc dată o atcntic deosebită cînd forţa celor cinci pul-
• .' I

1 \Vang Ping spune: stotnac11l distribuie cscnţn săminţci care inti5 în fie.al şI
apoi este absorbită şl hrăneşte muşchii şl ve1~clc._' . . . _
fapt_s~ datorează celui de-,il treilea clement Yin. Tratamentul
potrivit este n introduce secrctiilc dedcsupt, n suplimrntn Ynng-
r,.
2 Wang Ping spune- gazul pulred este al să111m\c1; mnna cslc locahzata
ul şi a drena Yin-ul.
deasupra stomacult1i. /\st fel, vaporii sfiminţci intră în inimă: revărsarea for:
mc.iză O cscn\fi delicată care intră in puls. Astrei, inima controlează puls11l 111 Cînd un_ singur clement Yang influicntcază visccrcle există \iii. ·. .
toate modurile. un sunet şw~riltor ~I sîsîitor ca sughiiul, produs ele Micul Yang. }'- ·: .

Yang-ul se impotnvcştc cu partea de sus a corpului 51 cu cele

;, •. J. •..

I .
JWang Ping spune- 11.1agazia cslc local iz.ală acolo unde forţele vilak se intîl- patru pulsuri şi caută să domine şi apoi foqa vic\ii se întoarce la
nesc, cu alte cuvinte, este locul acunmlăiii respiraţiei care se ană între cele
dm.ă sfircuri şi numele ei cslc in m,:ifm:11/ toracelui.
(N.T.- probabil Ren ll,fai l 7).
I ••
Wang Pmg spune c:i aceste organe sint rinichii şi ,·c1icn Hrinaril I
I .
I·· ...
I .
I
110
111 I1-
., . J'
 rinichi. Tratamentul potrivit este a drena arterele şi venele(
vasele LO) care sînl inOuicn\ate de Yang şi să suplnnenteze pc
acelea care sini inOuicn\ate de Yin. . .
"Cînd adevăratele viscere sint goale şi fărri suhstantă, 1111ma
, suferă de contuzie 1, rcspira(ia devine stagnantă şi densă şi trai:-
. spiraţia albă este produsă. Pentru a vi1_1deca problema _1rcbu1e
drenată partea de jos a corpului iar mcd1camcnlclc trebuie ame-
stecate cu hrana.
Împăratul Galben a întrebat:
- Cc aparentă au visccrctc care sini inOuicn\alc de M!!rclc
Yang?
- Ele sini ascmănritoare celui de-at treilea clcmcnl Yang şi
dau exces şi abunclcn\ă. . , . . pămmtut. Sch1111bănlc tor, valoarea tor crescîndi'I sau dcprccirca
- Care este aparenta acelor viscere care sini 111nu1entatc de
Micul Yang? . c~su) s_au insuccesul unei cure. Ele determină puterea celor
- Etc se aseatnănă primului element Yang. Vtscerelc care
aparţin primului element Yang sini netede şi alunecoase şi nu
sînt pline şi solide.
- Care este aparenta acelor viscere care sini inOuicn(alc de
Yang-ul /\bsolul? . . , .·
, - Ele au aparen\a de abundcn\ă şi super!ic1ahtate. Cmd vis-
ecrele anate sub inOuicn\a Marelui Yin sini lovite înseamnă că
sînt inOama\ii ascunse; eînd acele viscere anale sub inOuicn\a
celui de-al doilea element Yin sint lovite, atunci rinichii se dis-
trug şi nu mai sint uşori şi plutitori.
1 ~au dureri muscu1are-K 'ang-1 lsi Tzu Ticn.
22, Tratat despre sezoane ca modele ale viscerclor·
Împăratul Galben a spus:
- Pentru a aduce în armonie corpul uman, trebuie luate drept
constante legile celor patru .sezoane şi cele cinci elcmcnlc.
Această metodă serveşte ca un regulator pentru 0111 şi nu con-
tează dacă el este rebel sau obedient lui. /\ş vrea să ştiu mai
multe despre acest lucru.
Ch' i Po a continuat să povestească:
- , Cete cin~i ctc~ncntc sînt: metalul, lemnul. apa, focul şi
lor serveşte pentru cunoaşterea vietii şi mortii şi determină suc-
cmc1 viscere, stabilesc diviziunea tor în acord cu cele pairu se-
zoane.
Ficatul guvernează peste primăvară. Rtgiunca Yin-ului Ab-
solut şi a Mi~ului Yan în_ interiorul piciorului controlează tra-
9
tam_entul şi vmdecarea. Zilele primăverii sini cele ale trunchi-
ulm celest CHIJ\ 1. Cînd ficatul suferă un atac acut trebuie
ingerată imediat hrană dulce pentru a calma acest alac. l
Inima guv~rncază peste vară. Regiunea Micului Yin şi regi-
unea Marelui Yang controlează tratamentul şi vindecarea. t
:/ li
/;
,.
1
Regi~mca Yin~ului Absolut include meridianul ficatului: regiunea Micului
I
Yang mclu~c meridianul veziculei Uiliare. ficatul şi vezicula biliară sint leg~ f
ate şi trelm1c tratate împreună. l
Natur~ dulcelui este nnnonizntoarc şi liniştitoare. Cind ficatul suferit un
2
I
atac acest lucm indică că există un exces, că ficatul se afhi în plenitudine. i
I

I'

112
11:i
I
I
I
,r.
.,I
 ..··-. : ..
'Zilele verii sini ale lrunchiului cclesl PING TING. Cind inima suferă de uscăciune trebuie ingerată hrană picant-uslurătonrc, J . :
,.
• ·:

s~feră de o încclineală trebuie ingcrală hrană acră-acidă care arc

• 2
care ii va umezi. Acest gust va deschide porii şl va aduce o cir-
culaţie liberă a salivei şl secreţiilor nu ide.
tL: .. :. ::
un efect aslrmgenl. . . . !
Splina guvernează peslc lm1ga v~ră. Regiunea Marelui Ym Boala ficatului trebuie vindecată în vară. Cind nu csle vin- ;
şl riigiunea Yang-ului /\bsoh1I d111 r.1c1or c'.mlroleaz~ lr~lamen- decată vnra, va deveni gravă toa111na ; cînd 111oartcn nu va lovi l.
-tul şi vindecarea.' Zilele lungii ven apmlm tr~n~l11ul111_ cele.st
WU Cili. Cîml splina s11feră de umezeală, lrebu1c ingerata rnp1d
în toamnă, ea poate li parată iarna. Dar boala va răs/\ri din nou
primăvara şl b1.Jl11avul va trebui să evile slricl expunerea la vin-
II
hrană amar1\ care arc un efect de uscare. . . turi. I I

Plămînii guvernează peste loamnă. Rcgi11nca Marelui Y111 şl
regiunea Yang-11lui Ahsolul din miini.con.trolează l_r~tan~entul şl
cura. 'zilele toamnei apar\in 1rnnch1uh11 celest KloNG l lSlN.
Cînd plămînii suferă de obslruc\ia a tracctul'.1i rcspiralor de .sus,
trebuie ingernHI rnpid hrană amară care va dispersa obstruc\1a şl
va restabili curgerea.5 .
Rinichii guvcrncazr1 asupra iernii. Regiunea Mic'.1h1i Yin ş),
regiunea Marelui Yang controlează tratamcnlul_ şi v.111de~a'.·ca ...
Zilele iernii apar\in trnnchiului celest JEN KUU. Cmd nn1ch11
1 Regiunea Micului Yin include 111cridima_1t inimi_i: rcp,J1mcc1 M~rch~i Ynng
include meri<linnul inlcstitll1lui suhţi1c. huma şl mtcstmul suh\irc smt legate
împreună, t\e aceea ele trebuie tratate î1~1prcu11ă. .. . . • .. . ~curgerea şi se foloseşte hrana acră- acidă pentru a o drena şi
2Dispoziţia gustului acru-acid este astrmgcnţa. Cmd 111111m sufcra <le ltlcclm-
eală înseamnă c;\ ea este lipsită de putere.
1 Regiunea Marelui Yi11 inch,<le meridianul splinei şl Yang-ul Ahsolut 111-
clude meridianul stomacului. Splina şi sto!nacul ~int conectntc, de aceea ele
trcn11ie tratate împreună. . .
4 Regiunea Marelui Yin include mctidimrnl plăminilor şi rcgnmca Yang-ulm
Ac~i ca.re su reră de boli ale ficatului trebuie trata!i in limpul I
trunch1ulu1 celest PING TING. Cînd nu a avui Ioc nici o îm-
bunătăţire în această perioadă, va fi la fel in perioada KENG I
11S!N. Cin~ moarl~a nu loveşle acum, ca va puica li parată în
r,erioada Jl:N KUEL Dar boala va răsări din 11011 in perioada
CHIi\ I.
!i
'
Acei care_ au o boa!~ d: ficat sinl agilaţi şi ageri lliminea\a
dcvr~lllC. _S~ml~le !or
S111l lllăl\ate scara şi la miezul nop!ii sin[
?ahm şl hn1şt1t1. Cmd ficatule bonav, arc tcmlin\a de a se dcz-
mtcgra. Alunei lrcbuie ingcral1\ hrană picanl-ustun11oarc care va
împrăştia această tcndin\ă. Trebuie folosită acest tip de hrană in
legătură cu lica~ul pentru a suplimenta funqia lui şi a stopa
1111prăşlm.
.
Cînd boala este localizată în inimă ca trebuie să se i111-
~u'.1ătă\cască ~n timpul ~ungii Ve'.i. Dacă nu se imbunătn\cşlc
m accaslă penoadă,. devme gravă iama. Dac,1 în iarnă nu apare

Absolut include mc1idianul intestinului gws. PHiminii şi intestinul gros si11t

moartea, ca poale fi parati\ primăvara, dar boala va răsări din
conectaţi şi trebuie trataţi împreună. . _ _. . nou vara. _Atunci trebuie să ne ferim de a minca fierbinte şl să
~ Efoclttl gustului mnar este <le a disper::;n, _astfel :sic util !1\~mn.1\0!.Cmd purtăm hnme călduroase. 2
ttac,ul superior al pl5111inilor este olJstrucţmnnt. mscanma ca exista m1 sur-
~m dc
6
= .. ... .
Regiunea micului Yin include mcnc\1m1ul n111ch1lor. rcgmnea M_mclm Yang
. , --------------
IF . I .
·~qa \'Init! m este cca care pcnclrcază ficat1d. aslfcl c.:.11rcbuir. ~ii 11 c ferim
include meridianul" \'Czicii urinare.Rinichii ş I vezica siul C<.mccta\1, <le aceea stnct Uc ci pentru a preveni transgresia. i
trchuic trataţi împreună.
2
Arşiţa evaporă iuimat de aceen ca trebuie slrict cvilalii. I
I I.

,
111
115 '
i
I
.,-,-::- f
 Cd care au inima bolnavi\ sini agitati şi agili la an_1ia;-ă, în
jurul miezului nopfii spirit_ul __lor cs~c înăllat .şi _d111111H:ata
,1,,,,reme ei sint paşnici şi Jin1şllj1. O 1111111ă bol~avă me_ tendmta
să .se slăbească şi să rămînă fără ror(ă. Trebuie folosită hrm;a
Cind boala este localizată în rinichi, ca ar trebui să se lm-
bm'.ălilfească primăvara. Dacă nu se îmbun/Hă!cştc în accas!i\
perioadă, va deveni serioasă în serile Lungii Veri. Daci\ moartea
II

nu loveşte în acest timp, ca va putea fi parată toamna dar va

. ·sărată pentru a face inima flexibilă_. Hrana sărată ;5C f°.loscştc 1t1 răsări din nou iarna. Cei bolnavi trebuie si\ se ferească de focuri
legătură cu inima pentru a o s11plm:enta şl a o mtăr r şl hrana de hrana fierbinte şi de hainele prea călduroase. '
dulce se foloseşte pentru a drena şi (hspcrsa. . • Cei care suferă de boli ale rinichilor vor fi agi!ali la miezul
·Ciml boala este Jocalizntn în splină, boala trcburc să se 1111- nopf\ spiritul lor se va inălJa întreaga zi li vor deveni calmi şi
bunălă!cască toamna. Dacă acest lucru nu s~ inlî1:1plă, boala va paşmc1 la apusul soarelui. Rinichii bolnavi au lcndinta de a se I
deveni gravă primăvara. Dacă m~art_ca nu v~nc prnnăvarn, b?_ala întări şi atunci trebuie ingcrnlă hrană mnară pentru a-i fortifica. !
poate fi paral1't vara dar va răsăn dm nou 111 Lm~ga Var~. I_re-
buie evitată consumarea hranei calde şl a suprnal11ncntărn. 1 rc-
Hrana sărată se va folosi pentru a drena şi dispersa rinichii. I
Astfel, cîncl innuie111ele rele intră în corp ele trebuie înfrîntc i
buic evitate mlaştinile şi hainele umede. . şi să prevenim creşterea lor. Acest !ci trebuie atins de cei t
Cei care suferă de boli ale splinei sln! agitai! la apusul sănă~oşi sau. ele :ci bolnavi ele boli vindecabile, ca şi de cei I'
soarelui, spiritul lor se înaltă ln răsăritul sonrclu! şi spre scară gravi bolnavi. Cei care sînt mulJurniJi şi sa!isfâcuti de starea lor ,.·
devin liniştiţi şi calmi. O splină bolnavă arc tcndmfa să lucreze
încet şi leneş, ele aceea este nevoie de hrană dulce pentr~1 a o
vor u'.ca deasupra ci. Indiferent de starea pacientului, totdeauna
trebuie consultate pulsurile celor cinci viscere, trebuie dctcrrni,
!I
uşura. Hrana amară drenează splina ş! hrana dulce o supl11nen-
nată .!icrioada de intervcnfic, apoi stabilite data vieţii şi a
!
I
!ează şi întăreşte. . . • morj11. 1
Clnd boala este localizată în plă111î111 boala trcburc 1111: Boala ficatului cauzează innamări dcdcs11ptul mnbclor păqi
bunătl\filă iama. Dacă acest lucru nu se petrece, boala va deveru ale coastelor, dcforrnlnd intestinul subţire şi cei atinşi au accese
f
•
serioasă vara. Dacă moartea nu loveşte vara, boala va. p~tca 0 dese de minie. Cînd ficatul este în deficit, atunci ochii sl ure-
parată in lunga vară dar va răsări din nou toarnr'.a. Tr~bme evi- chile îşi pierd acuitatea. Acest fopt ii uă ormrlui tc11din1a'c1e a-i
tate mlncărurilc şi băuturile reci şi trcbu~c folos1lc ha111c căldu- fi frică de atacuri. I
roase. . . • !'
,I .
Cei care suferă de boli ale plărninilor sint ag~Lap 111 1~11rn 1 '-
L~'; I
i
serii, spiritul lor se înalţă la amiază şi_ sîn! cahrn .şi p~şnrcr la 1
Wa11g Ping spu11c: Pufsurile celor cinci viscere lrclmic sfi fie:
miezul nopţii. Plărnînii bolnavi au tcndmta ele as~ mchtdc, de~ ~pulsul ficatului trebuie să sune ca un ton evocat de cor7.Î!c m11 7.ic.1Jc i
se strîngc- atunci trebuie ingcrală hrană acru-acidă pc~1tru a-1 ~pulsul inimii trebuie să sune ca băliiile unui ciocan continuu. · ' ·
face să primească ceea cc Ii se ~uvinc. "I (~a~a acru-acid~, este ~p~lsul plăminilor trebuie s:1 sune superficial, ca o bt1ci115 de lemn plutind pc I
pentru a suplimenta şi a intăn plăm11111 rnr hrana p1cant- apa.
ustură!oarc este pcntr a-i drena şl dispersa. ~ pulsul ri11~ch~}or trc.buie să sune ca tm regiment bine rcgl:1! I
- pu1sul spltnc1 trclmic să fie lrcmurător I
I!
II
•
116 '
I 17
 Pentru a vindeca ficatul, trebuie alese de pe sistemul vascu-
lar acele vase care sînt controlate de Yin-ul Absolut şi de Micul
P.e _exteriorul corpului controlate de Mareic Yang şi acele mc-
ndmne de pc corp controlate de Yin-ul Absolut. [t.. ...' .-
·~.··. :··
Yang. Cind rcspira\ia este obstrucponată, ca cauzează dureri de Boala ri!ii_cl~ilor cauzează mărirea stomacului, îngroşarea şi . '.

c_ap, surzenie, pierderea pcrccp\ici şi îngroşări ale maxilarului. lum_cfierea !1b1c1. Ca_uzc_ază o respira\ic greoaie şi tuse, corpul
~ Boala inimii cauzează dureri în piept, extinzindu-se dincolo
de ramificaţiile coastelor şi de piept. Vîrful 11merilor şi spa\iile
dcv111e slăbit, lransp1ra\rn apare în timpul somnului. care este
dureros. 1 ·
ir
I
dintre unghiile degetelor dor şi există de asemeni dureri in am- . Cînd rini:hi! sînl _în deficit vor fi dureri în torace , în intes- I

bele. miini. întreaga regiune extinzindu-sc de la coaste spre la- tuw) gros ş! 111 11:tcs~1md suh\ire. Spirilul poale fi uşor provocat !'
şi mlat şi g111dunlc smt lipsite de bucurie. i
turi este afectată şi plină de durere. I
Pentru a trata inima, trebuie selectate acele artere care sini Pentru a trata rinichii, trebuie selectate meridianele contro- l !

r:ontrolate de Micul Yin şi de Marele Yang şi singclc care este late de Micul Yin şl Marele Yang. I
con\inul dcdcsupt11l rădăcinii limbii. Schimbările lor indică Culoarea corcspunzfi!oarc ficatului este verdele, gnstl!i" i
I
boala. Trebuie pMruns c11 ac11p11nctura loc11l care ca111.cază de- propice este dulcele. Se va consuma mcz ncglulinal, car~c de
vilă, curmale, nalbă. · I'
zordinea pentru a aj11nge la singclc care este conţinut acolo. i.'
Boala splinei aduce îngroşarea şl slăbirea capului, face ca . Ct'.loarea inimii este roşul şi gustul propice este cel acru- I
!
muşchii şi carnea să aibc spasme nervoase în timpul so111nul11i, ac1d. Se va consuma came de ciinc, prunc. praz.
piciorul îşi pierde abilitatea de a merge, vor fi conv11lsii şi dur- C_uloarea corespunzătoare plăminilor este albul şi gustul ';
!
eri coborînd în picioare. Cinu splina este in deficit, stomacul propice .este amarul. Se va consuma griu, carne de berbec mig- ,.
·,~ i
rămînc plin, intestinele scol borhorismc, hrana 1111 se mai digeră dale, caise, haşme. ' !
I

şi se scurge în afară. Pentru a vindeca splina, trebuie golit . Culoarea corespunzătoare splinei este galbenul şi gustul i

p1op1cc este săratul. Se vor consunm fasolea lată, carnea de '•'

singelc din aiicrclc care sini controlate de Mareic Yin· şi de· !
Yang-ul Absolu şi de Micul Yin. porc, alunele şi vegetalele obişnuite.
Culoarea ~orcspun7:ătoare rinichilor este negrul şi gustul i''
Boala plăminilor cauzează o respira\ic greoaie şi tuse. Acrul I
care este în dezordine penetrează virful umerilor şi spatele. pro~1cc este p1cantul. Se vor consuma meiul galben paniclal sl I
; .

Transpira\ia este emanam de reci, de coapse şi de genunchi. glutmat, carnea de pui, ceapa şi piersicile. ' !
;''
Coapsele, călciiclc, tălpile şi picioarele sint pline de durere. Gustul picant arc un efect de dispersie; gustul acru-acid arc
Cind plăminii sini în deficit, este o descreştere a rcspira\ici şi ~m_ca~aclcr de colectare şi întărire; gustul dulce arc un efect de
omul îşi pierde abilitatea ele ·a inspira şi expira. Urechile îşi 111!1rz1crc; gustul amar arc un efect ele intflrire şi fortificare şi \
'I
pierd acuitatea şi gitul este uscat. gustul sărai arc un efect liniştilor, calmant.
Pentru a Irata 11lă111inii, trebuie sclcclalc acele meridiane de
la picior care sini controlate de Mareic Yin, acele meridiane de 1
\Vanp, Ping• ,'l' u11c-c111
• d runc
· · I111·· !>1111
· holn:i\'Î. oa!>clc 1111 nrni pot fi folo<:Îtc sl
ast r,ci co,pul sliihcştc. · ~

i
i

-··!Q:;;.,
118

I
~. ·-· _.,,.,
 •".:;

Otrăvurile şi medicamentele 1 atacă innuien\ele rele. Cele scurgeri. Cînd vezica urinară nu func(ioncază eficient cauzează
cinci seminţe2 lucrează ca nutrient; cele cinci fruc'.~ sei:v~sc la reten(ia urinei şi cind funcţionează fără restricţii aduce urina;e
creştere·'; cele 5 animale domestice aduc bene[ic11 ad~!1onale ab_undentă. Vezica biliară cauzează crize de furie .. Acestea ex-
omului4; cinci vegetale · servesc completăm nu-
cele plică cele. cinci boli. .
!
. triţiei. 1 Gusturile
şi aromele lor se unesc şi s~ c~nfonncază una Cele cinci spirite sînt egale cu cele cinci cscn\c. Cind ele sint I

alteia pentru a suplimenta esen\a benc[icl\ a v1eţ11. . . unite cauzează bucuria emanată de inimă, mila ctnanată de ';
I
Fiecare dintre aceste cinci gusturi aduce un avanlaJ sigur şi plămini, mihnirca emanată de ficat, anxietatea emanată de
un .. beneficiu corpului. Fiecare boală a celor patru sezoane şi a
celor cinci viscere reacţionează la gustul care ii corespunde.
splină şi teama emanată de rinichi. Acestea cxplic11 unitatea
celor cinci esen(e spirituale. Cînd cscnfclc sînl istovite, alunei
I
I
I
I
spiritele trebuie să se unească.

23. O cxplirnţic asupra celor cinci inn11icn\c atmosferice

Cele cinci rele care pot ataca visccrclc sint: Căluura valfimă
inima; frigul vatămă plămînii; vînlurile vatămă ficatul· I
umezeala vatămă splina; uscăciunea extremă vatămă rinichii'. I
Acestea explică cele cinci rele.
Cele cinci gusturi intră în organe în următoarea or~ine:
acrul-acidul intră în ficat; picantul intră în plămini; amarul 111\ră
Trasformările secreţiilor nuide aşa cum afectează ele viscere
s!nt: transpira\ia-inirna; mucus-plăminii; lacrimilc-ficalul: sa-
!'
i
în inimă· săratul intră în rinichi şi dulcele intră în splină. hva-splina; scuipatul-rinichii. Acestea sin\ cele cinci nuidc.·
Bolit~ aduse de cele cinci innuien\e atmosferice sin\: inima . /.\cestea sini indicaţiile şi prccaufiunile în legătură cu cele
cauzează rigii\ul; plămînii cauzează tusea; fic_a~ut ca_u7:c~~ lim- c11~c1 gusturi: cînd există o boală în tracctul respirator trebuie
buţia; splina cauzează dificultăţile de ingh1ţ1re, nn1~\111 c~u- evitat picantul. Cînd există o boală a singelui trebuie evilat
zează strănutul şi rinorcea; stomacul cauzează vapon şi c111d săratul. Cînd există o boală a oaselor nu trebuie abuzat de anrnr.
aceţ\ia sini refractari cauzează la rindul tor rigiicli şi vomitisme Cele cinci boli îşi au originea astfel: uncie boli ale clcmcn-
car~ produc teama. Intestinul subţire şi intestinul gros cauzează tu~u( Yin îşi au originea în oase; uncie boli ale Yang-ului îşi au
ongmca în sîng_e; unele boli ale Yin-ului îşi au originea în
1 Wang Ping spune că medicamentele sint nlc:ituit~ din: j~d, mct~I, P!•~1i~1t, carne; uncie boit ale Yang-ului sînt initiale de vnră: uncie boli !
ierbui, lemn, vegetale, frnctc, melci, insecte, boabe, repttlc, p~şll, pasan,
animale. Toate acestea servesc la disiparea innuie11telor rele, aJută şl
a!e :111-~tui sînt ini(iale de iarnă. Acestea explici\ originea celor
cme, boit.
hrănf.:sc.
2 Cele 5 seminte sint: orezul neglutinat, griul, fasolea lată. meiul galben glu- Cele cinci emana\ii dăunătoare crează urrnMoarelc dc-
linal şi paniclal şi orzul. zordi1~i: cind cele opr rele rezidi\ în elemcnlelc Yang ale omului
'Cele S fmcle sînt: piersicile. pruncie, caisele( migdalele) şi cunnalclc. at~nc1 rezultă cruzime. Cînd cele opt rele rezidă în clementele
-1 Cele 5 animale domestice sint:oaia, mielul, po_rcul, ciinele şi puiul.
s Cele 5 vegetale sint:ccapa, nalba, hnşmelc, prazul, legumele( \'Crdcata) Ym ale omului. rczt'.ltă paralizia. Cind relele lovesc Yang-ul
comună.
cauzează nebunie; c111d ele .lovesc Yin-ul, cauzează pierderea

120
121

: ; ~~il~;~r=;;•~•.
~~
,.P. ..,:...i_ ·._l1•"";'::·•':;·-:-::•·:::•.:;.-
-~~'!'· ,. . .1;•,', <;•-c;••?",.·~~.,.-~.,.,I""-···""'•
- ~ • - , •. , . ' . , .__ .,,. .. :·::•
•;:'.:'1· .;,
'";.'.·;:.-~•::••:-::-:••";':';'"':'.•".:'
~ c,,.·-·>f:•C!'
• . . -... •· :s;;;:-~· •.·.·..-.'*-:,--.·
"':•''7•""'.·-:•~•<'';•};' .:'r--
.. -,•.••.' ~
J· A~·~-'.."·•.·'<;;••~'
- "'~-·"'-".'--.•~
."7".:'!'·. .·;!«:::·••..
,:,".'7','.::"·"'
·., ,,.;•,....,......,,..,
. .· - . o• ' 'o - .- • ~ •• • •

' . '. . '' 4!':: . .·. 0~,:,::, .,

 ..
vorbirii. Cînd clementele Yang-ului intră în cele ale Y)n-ulu)
:-
· :·...
~.··~.,;_.
.·'•; .
rezultatul este pacea şi ordinea dar cind clementele Y111_-ulu1
mu~ic~l; pulsul inimii trebuie să sune ca loviturile continue ale
unui ciocan; pulsul splinei trebuie să !ic intermitent şi neregu-
.·: ·:

invadează pc cele ale Yang-ului rezultatul este o explozie de l~t;_ P'.rlsul pl111'.1înilor trebuie să fie moale ca penele; pulsul .' .
, mî11ie şi furie. Acestea explică cele cinci '.lczonlin_i. . . r1111chllor trebuie să sune ca o piatră. Acestea sinl pulsmilc
. , Cele cinci rele care pol li percepute s111t: să snn\1 pnmăvara corecte ale celor cinci viscere .
.· ;~
pulsul corespondent toamnei; să sim\i vnra pulsul cor_cspon0en~
:

al. iernii; să si1i11i în lunga vară pulsul pnmăvcm, să snn!~
to~mna pulsul verii, să sim\i iarna pulsul corcspunză!o~ lungu
veri. Toate acestea înseamnă că Yin-ul intră în Yang şi 111 con-
secin\ă bolile sc vor agrava şi nu vor putea li v}ndcca!e. _Acestea
explică cele cinci rele care pol li percepute. l:ste ho!ănt că ele
conduc spre moarte şi nu pol li vindecate. • ·
ele cinci viscere ascund şi înnrngaz1ncază astfel: 111111111 111-
magazincazrt şi adăposteşte spiritul div(n; .Plătni~i_i adăpostesc
spiritul animal; ficatul adăposteşte cah~ăţ1k spir~!uale şi su-
nctqti; splina adi\posteşte ideile şi ?p1n11le; nn1:l111 adăpostesc
dorinţele şi ambi\ia. Acestea exphc:1 cc este mmagazmat şi
adăpostit în cele cinci viscere. . .
Controlul celor cinci viscere lucrează astfel: mima con-
trolează pulsul; plrm1inii controlcu.n pielea; ficatul conlr?l~az~
mu<chii şl tendoanele; splina controlează carnea şi nn1ch11
. con~rolcază oasele. Acestea explică cele cinci control uri.
Cele cinci eforturi care sini vătămătoare corpului sînt:
folosirea prelungită a ochilor răneşte si1Jgelc; a sta timp în'.l?-
lungat lungit vatămă traectul respiratoriu; a sta într-o poz1pc
sezindă o lungă perioadă de timp este vătămător pentru carne; a
sta în picioare o lungă perioadă de timp este vătămător oaselor;
- te plimba pentru o lungă perioadă de timp este vătămător
pentru muşchi. Acestea explică cele· cinci eforturi care rănesc
corpul.
Cele cinci pulsuri trebuie să apară corect în felul următor:
pulsul ficatului trebuie să sune ca şi corzile unui instrument
24. Starea şi scopul vigorii umane şi constituţia fizirii
. Î1'. rcgi_une~ Mar~lui Yang este întotdeauna mult sîngc şi rcs-
P}ra{1e mică; 111 rcg1_un~a Micului Yang este întotdeauna putin
smge şi multă rcsp1raţ1e; în regiunea Yang-ului Absolut este II
in~otdcauna multă respiraţie şi mult singe; în regiunea Micului
Y~n est~ întotdeauna putin singe şi multă respiraţie; în regiunea
Y1'.1-ulu1 _Absolut este (nto_tdeaun~ mult sîngc şl pu\ină respiraţie
şi 1~ r:g1unca Marelui Ym este mtoclcauna multă rcspirntic şi
puţ!n smge. Aceasta este starea constantă cerească dctcrminarn. 1
ln le~ălură cu piciorul, Marele Yang şi Micul Yin lucrează
ca o hamă şi căptuşeala ei; Micul Yang şi Yin-ul Absolur lu-
cr~ază ca o haină cu căptuşeala ei; Yang-ul Absolut cu Mareic
Y'.n lucrează ca haina cu căptuşeala. Accasla cslc relat ia dinlrc
Y11:, şi Yang cu privire la picior.
ln_ zilele .~o-~stre ~s~e cun?scut că pentru a vindeca complet
su_fe1 mta _111111111 şi p1c1orulur, a Yin-ului şi Yang-ului, trebuie
~11ş_cat p'.·1_111a dată sîngcle; asta înseamnă că trcb11ic 111işcală şi
111d1spozqia care poate fi apoi examinată şi dacă se doreşte se
poate apoi drena surplusul sau suplimenta cind esteinsulicicnt:1.
I
I
I
1
\Vang Pi11g spu_nc că există o stare constantă cerească dctcnnirrn!ii pentru
I
i'
acumularea..de vigoare şi energie. De aceea întoldcauna se foloseşte mcloda
acupuncturn de a dispersa şi a drena excesul.

122
12.1 I
I
 Cind corpul este mul1umit dar dornic şi ambi!ia este în
suferinţă , boala va urca din puls; şi pentru a vinde trebuie
folosită moxa şl acupunctura.
,-., Cind corpul este mul!tnnit şi plin de ptnccrc şi cînd ambiţia CARTEA A OPT A
. ,.. este satisfăcută , atunci boala va urca din carne şi pentru a o
~

vindeca se foloseşte acupunctura

_ Cind corpul este în sufcrin!ă dar dorin!a şi ambi\ia sînt sat- 25. Trntat despre valoarea vic•ii
1
şi ntir1g•1·cn
corp perfect , unui
isfăcute, boala va răsări din muşchi, pentru a o vindeca se va
folosi moxa şi exerciţiile de respirai ie.
_J' Cind corpul este afectat şl dorinţa şi ambi\ia sînl de asemeni
în sufcrin\ă, boala va răsări din dificultăţile gillcjului la Împăratul Galben a spus:
-Acoperită de Cer şl suportată d
inghitirc, simţindu-se un nod în gil. Pentru a o vindeca se poate
aplica orice fel de medicament.
planificată unei mari realizări- O;n f 0<1m\nt,
px •
~oall\ crca1ia este
";

Cerului şi Pămintului ş! I t' u . ,n'.1 lră1cştc în rcspirntia

Cind corpul frecvent tresare şi este inspl\imîntat, circulaţia în
patru sezoane. Conducăt~n~l ll~~e ~erfc_ct11111ca r~rin legile celor
artere şi vene încetează şi boala r1\sarc din paralizie şi lipsa scn-
dorinlă- de a avea un corp 'r ' ş cei conduşi, au o singură
za\ici.Pentru a vindeca această boală se foloseşte masajul şi • ,per,cc 1.
mcdicamcntclc preparate din drojdia de vin. /\cest lucru explică C 1t timp circumstanJele i11 d" · ·· .
sint cunoscute . '. tspozt(nle, bolile corpului nu
cc:" cinci condiţii ale corpului şi dorinja. manifestate în' o~~~cs~:~;i11~1c: ~înt c?nlinuate şi devin profund
Cînd se punctează regiunea Yang-ului Absolut singcle şi d ' uvu, immă 111 viscere ;\ .
aerul ies în afară; cind se punctează regiunea Marelui Yang, acă a,~upunctura poate rcvolva acc;tc boli . ş vrea să ştiu
sîr:gele şi acrul toxic ies; cind se punctează regiunea Micului Cil I Po a răspuns: · ·. ',.1

Yrng, aerul şi singele infectat ies afari\; cind se punctează regi- - Gustul sării este sărat· cm „ .. :'
ducă secrcfii umed C- ' ana 111 1e sărn fac organele să pro- . ·.
unea Micului Yang acrul şi sîngelc infectat sînt scoa.~e afară;
cînd se punctează regiunea Micului Yin, aerul şi singele sînt corzile unui instrum:·nt i'.'.:~ifa~l~u: ~Calului care sună ca şi
scoase afară; cînd se punctează regiunea Yin-ului i\bsolul, t
zgomotos şf strident. Cind lemnu,5 i~lren1pt, .tonul lui devine
produce frunzele. Astfel cînd boala c eslllşoară _şi dezvolt/I, ci
sîngele şi aerul toxic sînl scoase afara.
care-i sini conectate sint vomitatul pcn:t~:ază -~d111c, zgomotele
care se pot intimpla orga ci . şi ng111uv,111l tret vălămări
'n or mtemc umane.
;-:::--~---- I'
I Cind lemnul îşi distribuie vigoare 1<l . .
devine înfloritor pe to:1tc ra "fi' ?j c cvme ma111fcst::1t în cxtc,ior şi I

centrul lobilor plă111înilor rm1-' 1:a.t.1~ c sale. ~stfcl boala trebnic să afcc1c1.c
• . anrn111 mmagazmeaz- . I .
apar zgomotele. Organele int 1 • . • .a sm~c c ncc11niţ:t1, de nici
emc a care se face rcfcrmţă aici ~int: ficatul.

I.
124
125
 Otrăvurile şi mcdieamcntclc nu pot vindeca accsbte nct~.1~:; Acupunctura este aplicabilă tuturor oamenilor, dar aceştia nu
' plcl şi astfel trc u1e ul, ştiu dccît să trăiască, ei nu aplică cele cinci metode de a învinge
suri, acele nu le pot c~tr~g~c~t:.,rc este atact;t de acrul care bolile. Prima metodă vindecă spiritul; a doua metodă dă
niclca
,
şi rămtă carnea ş smg
I
' ·
cunoştinţe despre cum trebuie nutrit corpul; a treia spune despre
111lră
. esteI negru. .
. ·1 Vl'l\'I .,ue 1a I'"ollll. 11 t' tl·tr so·nta lui depinde de adcvi\ratcle efecte ale otrăvurilor şi 111cdicmncntclor; a patra ex-
.' 2~~~:ru~ ~n/,'~:nin;u; se_ unesc pentru a da vigoarea dătătoare
' . '
plică acupunctura şi cum trebuie folosite acele mici şi mari şi a
cincea ne spune cum să cxamirn1m şi să lrnti\111 viscerclc şi or-
de viaţă şi destinu~ '.;':n;lu\11 se conformeze celor patru sezoane. ganele cavitare, sîngelc şi respira1ia. Aceste cinci metode merg
., Omul arc pos1 11 1 a ca ' Cel care este
Cerul şi Pămintul lucrct'.ză ca tatăl ş 1 mama. ·1 Fiul Cerului. în şir, fiecare are una care o precede şi una care o urmează.
eonştic11t de trebuinţele limţclor umane este numi .· t' J2"sub- În zilele noastre acupunctura este aplicată pentru a suplini
. ă y· 1 ·l Yang· pentru om cx1s" ceea cc lipseşte şi pentru a drena c,;ccsul. În timp cc accslc .. ,·:..
. l'.e'.1tn~ C<lccrt·11c/1p1stecru;1ar~ fri~ şi 'arşiţă, omul arc ahstractul şi 111ctodc sînt ale Cerului, Pi1n1întul îl ur111ca7,i1 şi iţjustca7.i\ nc!i-
<l IVIZIUlll ·
l"d
I 1 . unca lui. Cei care sini în armonic shr: ca un ecou, cei care ur-
concretul, golul_ şi so u : . b'le Cerul şi 1',nnintul, sclrnn-
"ot li folosite ca legi nnua 1 . . mează legile sînt ca nişte umbre-ci urmează calea lui TAO şi nu
. c ·t Tt tea celor patrn sezoane,
bărilc ,
Yin-ului şi Yang-ului,• m,ai Jt ~a, . . . 1ă au nevoie de zei sau demoni, pentru că sînt liberi şi inde-
cele 12 subdiviziuni de timp. Nici :Ina'.· 11~\cl~pcnmca unpcna pendenţi.
1
nu Ic poate lua avm_it(ljele saul s~ ~ m;;t;~i:~: cind focul atinge Pentru ca acupunctura să aibc efect, trebuie prima dată vin-
Cind lemnul atinge mela u ' c1 c ' trat· decat spirilul. Abia după ce pulsul celor cinci viscere a fost sta-
ap·1 el este stins· cind pămintul ajunge la lcm_n,del este ~cnc c '1,; bilit şl dc!ermina!c cele 12 diviziuni pot li aplicate acele. ,.
, ,, .' I· ~ c este dizolvat; cm apa aJung , Toate pulsurile rUmin invizibile şl nu trebuie neglijate as-
c~nd_
punl11l
nt1cctaalcu"l\ca.a1~~1;~;bi;~.
t ,, ' •
~cşi crcatu;ilc vii sînt perfecte, ele nu pectele periculoase. Trebuie combinate aspectele interne şi ex-
pot învinge golul. terne, nu trebuie să ne bizui111 pc experienţele trecute. ..,.
. . t '.',•
Cînd este aplicată acupunctura pentru dclicit vom supli- i:, . ·' ....
trei \"ătrunfiri sint: cind pulsul c2rc sun:i caMinsAlru· menta (tonilin); cind este aplicată acupunctura pentru plenitu-
plamm11 ş[ t?rncclc. ~ele- . . 11 ,bii 1)lă111inilor cau1.cază o boala; cmd
• A •• ....

mcntul muzical este mtrernpt. cmc Al• r· ) dine vom folosi dispersia. Cînd viguarca arterelor a fliuns la
1 · b" •111 · mitat şi 1ig11t (\Vang 111 il
tonurile se se 1101 a \!O . ' . l 1)" . ·ior de aceea mcdicnmentclc nu sfirşit, ele trebuie atinse cu marc atenţie pentru a 1111 se pri\hoşi
I Boala este transfcrati1 pc mtcnornl p am11110ă,in e.xte,ior şl de aceea şi complet.
. · <l A Icrele şi vene c nu se~ · b .
o ma1 pot vm ccn. ·t r I • b ala De •ne.cca pielea tre u1c
• 11 pot cxtrngc toa 1a o • ·
acele sml prea sem c ş n
tăiată şi camca ~ătăt\l~at~
timp îndelungat m P ammi.
J~C~:\~:l:r~~~~l
-

· •
. li lncal singcle infectat care a stat

.
,::a~c •C0.1t1Ut1ica din TIOU Ş( lovi.
M (W Pin )
Singelc va deveni vi1.ibil c t_ ~u~oa'.ea :'r:~~;a~:xtc~~~ la c:lc 12 h111i şi in
1 1 1

2 \Vang Ping· cele 12 5u1Jc1iv1z1~1111_se r •

interior la cele 12 meridiane pnnc1palc.

f
126
127 !-
)
 ···" - '·-·"·---······· .. ,· ..... ,_"., '"

cate. D~ aceea trebuie consultată vremea pentru ca tratamentul

să fie aJustată la ca.
26. Ţratat despre cele opt manircsrnri divine principale
În acord cu ordinea cerului perioadele plenitudinii vor in-
fluienta luminile cereşti; ele distribuie pozitiile luminilor şl le
~~ reglează şi de aceea trebuie folosite aceste perioade.
: Împăratul Galben a înlrebat: . . Aslfel cînd soarele şi luna sini noi şi se aplică dispersia
_ Pentru ca acupunctura să fie folositoare, ea trebb~~e să re-
ri:zultatul ~a fi un deficit al viscerclor. Cînd luna este plină şi
specte nişte legi ş 1metode. Care este nalura acestor legi.
cmeva tomfiază, sîngelc şi vigoarea se vor împrăştia se se vor
· _ Legile sînt cele ale Cerului şl melodele sî~t cele ale
revărsa, în vene va fi un blocaj de sînge şi va interveni su-
Pămintului; pentru a le combina trebuie urmat sistemul lu- prasarcina. ·
minilor cereşti. > A face cură cînd luna este goală la margine înseamnă de-
Toate legile acupuncturii lrebuie să se bazeze pe soare, _lună,
zordine şi confuzie; Yin-ul şi Yang-ul vor fi în connict şi ceea ·
· planete, stele, cele patru sezoane. Cind atmosfera este stabilă se
cc esle drept şi bun nu va mai putea fi distins de ceea cc este rău
po:1te aplica acupunctura. . . şi dău~ator. Deteri~ar.ar~a a _intrat, există deficit în exterior şi
Cînd vremea este călduroasă şi soarele cuŢal şl slră_luc~lor,
dezordm~ şi confuzie 111 111tenorul corpului, unde excesul şi răul
sîngelc omului curge blînd, secreţiile lui protcJează res~1ra\m şi
vor răsăn.
îl menţin volatil; de aceea sîngcle curge uşor şi respiraţia se
·. ·.;
Planetele şi stelele trebuie luate în considerare deoarece ele ;,·: .·
mişcă neted. · • • . detern~ină cu~sul soarelui şi lunii; atmosfera celor opt principali
Cînd vremea este rece şl soarele mtunecat, s111gelc omulm ' ~i
: . . :.
f~cton trcbme lu~~ă în considerare deoarece ca atinge dcfi-
se coagulează şi nu mai curge ne mai protejînd respiraţia care se . : .: /.
c.1entele_ şi eman~t11le ~ăunătoare ale celor opt vînturi şi-n ul-
cufundă în jos şi se distruge. . . . timul nnd, anotnnpunle. Toate sezoanele îşi dau concursul ,' ·.. ,. ,,•

Cînd luna este în creştere, alunei sîngclc şl rcsp1ra\ia vm la

; .... \
pentru~a annoniza respiraţia. Cînd slăbirea corpului coincide cu
via\ă; esenţa primeşte noi stimuli şi ap~ra respiraţi~ vieţi( care deficient~ rcsp.iraţici cele două deficiente se înşală reciproc şi
începe să fie activă. Cînd luna este pl~1.1ă la marg1~c exist~ o i.. .· ....
f~rţa lor 111tră 111 oase şi la întoarcere loveşte, rănind cele cinci
abundentă de sîngc şl respiraţie; muşcl)11 şl carne~. smt fcnm şl viscere.
puternici. Cînd luna este goală la margine muşclm şl carnea se
reduc arterele şi venele se golesc şl respiraţia părăseşte corpul i:c~apeutul trebuie întotdeauna să obs.erve toate aceste lu- I
i:·,
crun. Despre cei care sînt capabili să vadă fl\ră s/1 aibc nevoie
într-o' condiţie solitară. De aceea trebuie întepat în concordanţă
de simplomc şi cei , care sint capabili să simtă gusturi fl\ră :.·
cu vremea de afară şi anotimpurile pentru a avea sîngele şi res-
.

piraşia complet ajustate şl armonizate. .

Pc lună nouă nu se dispersează şl cind luna este plină nu se
tonifică. Cînd luna este goală la margine bolile nu pot fi vinde- 1
Wan~ Ping spm.1e că practicianul este di fetit de omul obişnuit; oamenii
comum şi vulgari nu sint capabili să v11dă,

I
128 129
I
.... f
-.~~~
 arome, se spune c,1 folosesc cunoştinţe prorundc şi misterioase. determină spiritul şl energia omului şi de aceea nu trebuie să ':'. . ...
că sint inspiraţi de Divinitate. lim ncglijcn\i fo\ă de ele. ....
Cc este drept şi cc este diiuni\lor? Cînd_corpul ~o_loscştc to~lă · Împăratul Galben a întrebat: \ ·.

puterea, transpiraţia curge liber prin porn desch1~1 şi apar 1n- - Cc se in\clcgc prin IISING- corpul (forma vi1.ibilă) şi prin I
lluicn\clc mici care slăbesc om11l. • SHEN- spiritul? . I
·' .·:11,·acticianul superior :1jurn îuain1c cn boala. sll _111: ''i
-Cl' este corpul? Corpul este văwt ca sus\inind ceea cc este I
mugureasc~. El trebuie să examin~ze mai intîi cele trei_ rcgn11'.1 subtil şl mic, şi este este lâcut repnnsahil şi investigat pentru
ale corpului, să definească atmoslcra celor nouă ~ubd1~1z1un'.: bolile lui. I
J
să vadă dacă. ca este in compl<.:tă mmon1c şi apoi să 1nccap.i Cc este spiritul? Spiritul nu poate li auz.it cu urechea. Ochiul
ajutorul. De accca·cl este m1111it prndician.supcrior. . ..
Practicianul inferior începe să a.111te emu boala de.ia s-a 111:
stala!, cind distrugerea a început._ Cele trei diviziuni ale corpul111
trebuie să fie extraordinar în pcrccp\ic şi inima deschisă şi al-
cnlil pentru a-1 vedea. Nu poate li cxprinwl prin vorbe doar
inima poate spune cum arată. Daci\ c~li liiartc atent po(i să-l
l
şi cele nouă subdiviziuni sc con\111 una pc alta şi de aceea boala
va li destructivă. /\cest practician este ignorant.
cunoşti dar romtc repede po\i pierde această cunoaştere. SIIEN t
devine clar la om ca vînlul care sullă 11orii.
l3olile celor trei regiuni ale corpului ~I a celor nouă sub-.
diviziuni sînt localizate în puls şi ele pol 1t vindccntc. De aceea
Cele trei păqi ale corpului şi cele nouă subdiviziuni sint
clementele originale. Tratamentul celor nouă ace 11t1 este sufi-
I
se spune că trebuie atinse li.,r\clc pulsului. Să li ignorant la
aceste circumstanlc înseamnă sr1 vezi doar aparen\clc. Pentru a
cient prin sine.
I
drena trebuie folosit F/\NG, condi\ia sau metoda ?r~aptă.
F/\NG înseamnă că trebuie aplicam drenarea cind co11d1\11le at- 27. Tratat despre desplirţirc:1 şi întîlnirra n ceea re i
mosferice sint favornbîlc, ciml luna c plin~, cintl ziua e ~ak!ă: este bcnc11c şi a ceea cc este dliunlltur
cind corpul se ann într-o stare_ ordonată. ln _tin'.pul 111sp11-a\1c1 · !
acul trebuie inserat şi acul trebuie scos pe exp1ra\1c. I
I
Pentru toni!icrc se va folosi YU/\N ( a rotunji) . Ce este ro- Împăratul Galben a spus: I
tunjirea? Este procedura de a inlcpa, de· a împinge şi de a re- -Lq'.ca universală spune că rcspirn\ia devine abundcnli\ şi I
trage acul. . descreşte, este I~ stînga şi la dreapta, este schimbată şi împinsă.
Trebuie folosit 1110111cntul inhalării pcnt.ru a mlroducc acul. Ceea cc este deasupra se combină cu ceea cc este dcdcsupl şi i,,, II
Se fa folosi F/\NG, condi\ia dreaptă şi YU/\N, rotirea. De aceea ceea ce este la stînga sc armonizează cu ceea cc este la dreapta.
pentru a hrilni şi a proteja spirilul şl mintea trcbt~ie să fim alc11\i Cînd există un surplus sau o insulicien\i\ trebuie tonifiat sau l
I
la aparcn\a corpului: dacă el este slab sau grns, 11'.alt_sau scm1~, dispersat ceea cc este necesar pentru singc. Singclc şi suh- i
gros sau lin, dacă singclc, cscn\clc vita~c. cons1_1lu\m şi r_c_sp_1- slanfclc vitale sini duse unde dc!icilul sau plenitudinea n1sarc. I
raţia sînt inlloritoarc sau dctcnoaratc. Const1tu\rn şi resp11a\m

130
1.11

" ,•.c.·~·--.
-- •-'-L•'--"-'-- -- - - - '

i
Aş vrea să ştiu, cînd innuienţclc rele sint în interiorul ar- ?orţile corpului sînt închise şl spiritul şi respiraţia sint ţinute I,·.,_ .-
terelor, cum poate li tratată boală? măuntru. Aceasta este tonifierea. I
Ch 'i Po a răspuns: Ci~d frigul şi căldura corpului nu sînt în acord mutual. \
, -Calculele necesare corespund Cerului şl Pămintului. A~tf~I
I
atunci tcmp~ratur~ normală a corpului -nu 'mai poate li ',_
C~rul arc legi şi constcla\ii, Pămintul arc legile arterelor prmc,- ~cnţ111:1tă. Cm~ v!ne ~n val de temperaturi\ trebuie aplicam
palc ale apei şi omul arc sistemul _vascular. Ci_ml. Cerul. şi dispersia .. R~sp1ra\1a viguroasă înseamnă respiraţie nonnal/\.
Pămîntul sînt calde şi blindc, atunci arterele princ,pale s111l Dacă rep1raţ1a nonn~lă vine prea jos nu trebuie obstrucţională
p'aşnice şl liniştite. Cind Cerul este rece şi Pămîntul îngheţat, tend1n\n acelor valuri care urcă. Cind respira\ia dăunătoare nu
atu·-1ci arterele principale de apă sini inghe\ate. Cind c_erul est_c este recunoscută, respira\ia normală va fi 11\sali\ si\ treacă. Dacă I
fierbinte şi Pămîntul dogoritor, arterele de api\ fierb. Cmd,.sub1~ b?ala este tratată prin dispersie constituţia va slăbi, răul va intra I
un vini aprig şi arzător răsare, arterele de apă vor _face ,valuri dm nou în pacient şi boala originală se va agrava. Trebuie tratat
înalte, vor curge rapid şi se vor ridica în sus. Acum 111n111cn\_cle r/\ul pină cind ci este complet diminuat prin dispersie. Mai
rele pot intra în puls. Cind este frig singclc se congelează; c111d ~cvrcmc sau mai tîrziu sîngelc şi vigoarea vor deveni complet
este cald respira\ia vine neted şi blînd. libere de boală care nu mai va reveni.
Din cauza deficitului şi răului, materia străină poate intra în De aceea se spune că cei care cunosc momentul propice şi
puls, aşa cum vîntul poate afecta arterele de ~pă. A li c~~1s_1_ant ~alea dreaptă nu vor utiliza un fir de păr pentru a trata dar cei
şi în regulă este ideal pentru mişcarea pulsuhn. Pul_sul 1~111111 se 1gnorm~\i pot mînui un ciocan la momentul propice şi boala nu
întinde către centru. Uneori este larg altcon este mic. Cmd este se va vindeca.
larg este dăunător, cinci este mic atunci este regulat ş_l sănătos. Pentru a ataca răul, boala trebuie să devină manifestali\.
Nu trebuie permis respiraţiei să intre în conll1ct _cu. acul. Dacă această boală este un musafir recent în corp şi dacă este
Înainte de introducerea acului trebuie aşteptat ca resp1rnţia pa- abun?cnlă, ca nu s-a fixat încă şi pentru a o alunga trebuie
cientului să !ic liniştită. Nu trebuie permis inlluicnţclor rele s~ folosită faţa. Cînd acupunctura face ca sîngclc să apară, boala J.
intre în corp. în timp ce pacientul încă inhalează aerul acului poate li stabilim !
introdus trebuie să I se dea o mică mişcare de rotire. Acul tre-
buie scos afară în timpul expirn\ici dar' nu trebuie scos brusc.
şi terminată.
Trebuie examinată pmtca stîngi1 a pacientului. apoi partea
i
I
;
Aceasta este dispersia. . dreaptă, partea de sus şi partea de jos pentru orice semn vizibil !
Cînd toată respiraţia este cheltuită prin exhalare a~unc1 tre~ sau pentru orice reducere sau îngroşare vizibilă. Pentru a ex-
buie inserat acul şi cîml respiraţia este complet slăbită atunci amina boala visccrclor trebuie determinată respirat ia lor şi apli-
trebuie mişcat acul cu mare atcn\ie şi precauţie. Dacă în_ timpul cată acupunctura. ·
inhalării acrului acul este retras rcspira\ia nu poate păr1is1 corpul A nu cunoaşte cele trei regiuni ale corpului însemnnă a nu
şl totul este la locul propice. Din cele de mai sus se înţelege că face deosebirea dintre Yin şi Yang, să nu facem distinc\ia intre I
Cer $1 Păn1înt. Pămîntul arc climatul Pămintului şi Cerul arc
I
I
132
I
f
i
 '., .~.-~ ... ___ ,.,,., -~'

cli111atul Cerului. Omul armonizează aceste c I'ima te •111 111ărun- Aşa numita supraabundent/\ este descrisă ca o marc febră:
Vapori fierbinţi şi un puls plin- toate aceste fenomene sînt nu-
taie·c sale. . . . . ă şi jefuieşte condi\ia naturală a mite plinătate dublă. . ,,•·
Dacă un prnct1cian mvci sc~z, · fi ·. · 1 rn rclăcută. Cei
îi t l J va mai putea 1 111c10<. a < Cînd arterele şi venele sînt pline, alunei pulsurile mînii
corpului, săn, ta.ca l l . .' lui cei care folosesc răul
<
devin unul accelerat şi grăbit şi altul înlirzial. Toalc accslca tre-
ciuc folosesc plmul pcnt1u ;1,crea go. Ic· fl\ră TAO acei practi-
- r l . c cei care ,o oscsc ace ' , . buie tratate. Se spune că dacă pulsul este neted atunci esle
pentru a ,ace 1111 , ' . . . , şi contnră şi vor răm asentiment şi cin<l este grosolan şi variabil. alunei este de-
. . d c doar o rcac\1c g1eş1 " · 1 '
c1cn1 vor a u. e . • I 1c de a aduce sănătatea prin con- zordine. De aici plenitudinea şi viciul trebuie clislribuile în aC0nl
sănătatea
.
pac1cntulu1. ln c I " ··1 rczistcn\ă. Singclc şi sub-
• t . încc·trcă să o a( uc,1 JH 11 . . . cu forma original,1 a ficc/1rci categorii, apoi cele cinci viscere.
s1111\ămm. c1 . ' .. ' I liatc constituţia normală dr.wmc oasele şi carnea· vor lucra neted (produc un puls nctccl) şi cu ~
.. ',,
~·
stanţele vitale d1spe1~ate ~ s~~c ;el~ vor sWpîni coqml.""Accs~ profit. ~ '::._-
complet p1cnlul~ şi in!lut~1~.. re nu cunosc cele trei regiu111 Cc se inlimplfl cinci vigoarea vasclC1r LO este insuficientă şi
lucru întrerupe viat.a :11 ~1ll ~ ; ci c~lmlui nu vor fi capabili să
11
şl cele nouă subd1vmum _d 1C CO vigoarea arterelor este în surplus? Atunci gura pulsului este
febrilă în timp cc pulsul mîinii este rece. Toamna şi Iarna alluc ..
practice medicina un timp mdcl'.mgat. c şi cele cinci -~. :·'
ti s't comllmi cele patru sczoan de dezordine în timp cc Primăvara ş! Vara este online. Toalc .
De aceea a nu ş ' . . 1 I"\ 1 crind for\clc rele acestea innuien!cază şi controlează bolile.
~~~- t~~~\~~~~ ~~n~~~~:;~~~i:\;~~~~/~~;tf~
1
~iaţa
~cc;a~e pacientului. Cinci venele sini pline şi arterele g11alc, trebuie aplicati1 cau-
terizarea prin n1oxa arzîndă pc rcgi1111ca Yin-ului şi aplicate
acele pc regiunea Yang-ului. Cînd arterele sint pline şi venele
28.0 discuţie despre gol şi solid, dcsp1·e plcnîludi11c goale, trebuie aplicată acupunctura pc regiunea Yin-ului şi ...
'.•
şi insuficienţă
moxa arzlndă pc regiunea Yang.
Cind constitu\ia( vigoarea pulsului) păr(ii de sus a corpului
este în lipsă şi pulsul mîinii este de asemeni în lipsă , avem
vidul dublu.
Cind inf1uicn\clc dăunălomc sin~ ~bu1_1~cntc, atu:~::,,11~1~~::~
vorbi de plenitudine: cinel escn\clc smt m1cşoiatc, pt Aşa numita lipsă de vigoare dcnotii o condi\ie neregulată.
Golul pulsului miinii cauzează o insu!îcicntil a meridianului.
ele vid. • - ·· IP în vid· cînd rcs- Deficienta pulsului nu apare în regiunea Yin. Cînd pulsul este
Cind rcs11ira\ia este absentă, plammll se a _.i ' t u
. · . 1 · it rcci Dac~ accs ca n neted- vom avea via\ă. Cîn<l pulsul cslc grosolan şi variahil-
liira\ia este ncascultntoarc, p1c1oa1c c_ sn . . 1 , t ·ăi Dacă
?
. · r p atunci pacientu 'a 1 · vom avea moarte.
re întimplă 111 ace 1aşi 1111 •. • • t 1 a muri Restul
acestea se întimplă în acelaşi tnnp, pac1cn u v, . Plenitudinea şi netezimea înseamnă via\ă. plrnitudinca şi
viscerclor lucrează toate în acord şl la fel. dezordinea insemnnn moarte.

...
13,1
1.,.s

J
 Cînd pulsul este plin şi complet şi cind mi\nile _şi picioarele
~1nt reci şi tremurătoare, cind capul este fier~mte mseamnă că
primăvara şi toamna aduc viaJă în timp ce iarna şi var_a ~duc
moarte. Cînd pulsul este excesiv şi dur( aspru) şi vanab1l şi
ciJJd întreg.corpul este fierbinte, înseamnă moarte. . .
Ordine înseamnă miini şi picioare calde, dezord111c 111seanmă
mîini şi picioare reci.
· Împăratul Galben întreabă: . .
- Cînd un copil arc în brate o boală cu febră şi mişcările pul-
sului sînt suspendate şi micşorate, cc va rezulta?. :•. .
- Dacă miinile şi picioarele sint calde, atunci 111scamnă viaţă,
dacă ele sînt reci înseamnă moarte.
- Cind un co~il arc în braţe un vînt interior .şi l~bră:. cînd
rcspira\ia lui este greoaie şi şuierătoare ( astn~.altc11) 111 tnnp cc
umerii se odihnesc, care va fi aspectul pulsului I . ve~11 trebuie tratate arterele principale, în timpul toamnei tre-
pend_at şi grosolan vom avea moarte. Trebuie luai de asemeni în
considerare şi sezonul fiecărui viscer. 1
~înd pulsu.I loveşte în bă!î\i lungi şi netede pentru o lungă
perioadă d? t11np şi apo_i bătăile pulsului devin mai mici şi .
grele,atunc1 o moarte rapidă va apare şi nici un tratament nu-şi
va mai face efectul.
Cinci sin! ata~uri ele nebunie şi pulsul este în lipsă atunci
boala poate fi v111decată; cînd pulsul este prea rlin atunci va
apare moartea.
În cazul unei b_oli digestive cu efecte de slăbire şi disipare,
d!că pulsul este plin şi larg; o boală cronică poale fi vindecată:
cmd pulsul este suspendat, mic şi greu, atunci boala cronic~ nu
poate fi vindecată.
!~
mijlo.cul primăverii pot fi tratate venele şi arterele; în toiul ;';
·,~;
,'

·.•.
- Cînd există respiraţie greoaie şi astmatică, atunci pulsul va buie tratate cel~ şase organe cavitare. Iarna nu se tratează nimic.
fi lung şi plin. Cînd ci este încet, înseamnă via\~, ~în~ este lotul este _închis şi oprit. ŞI din această cauză, trebuie folosite •:,·:

,. rapid, va fi moarte. Cînd corpul este ficbinte şi febril, 111 \Impui
cură\ării intestinelor şi a liniştirii_ sînî'clui, vom avea moarte.
Dacll corpul va fi rece, vom avea v1a\ă.
Cînd curăţarea intestinelor în coborire duce spumă albă. şi
pulsul este adînc, înseamnă via\ă. Cind pulsul este superficrnl,
doar medicamente şi_ doar cumpătat se recurge la acupunctură.
Dar aşa nwrnta folosire cumpătată a acupuncturii nu se referă la
tratamentul ulcerelor şi abceselor adînci localizate, care trebuie
tratate pentru a nu li se permite să revină.
~înd un ulcer se dezvoltă fără ca cineva să ştie unde este lo- • I ''

vom avea moarte. calizam exact rădăcina în corp şi cinci practicianul examinează . .:_ ......
Atunci cînd în curăţarea intestinelor în coborîre se duce ~~ totdcaw~a ~oatc găs! focarul, ~ăci un ulcer poate apare şi
puroi cu singe şi pulsul este suspendat şi întrerupt, va fi moarte. 1spa,c sub1t.C111d piacttcianul aplică aeuplmctura unui pacient
Cînd pulsul este neted şi larg, vom avea via\ă. .. . .
Cînd pulsul este neted şi larg în timpul curăţăm mtestmelor 1
Wang Ping spune: '•/·'

ş' nu există febră atunci vom avea via\ă; dacă pulsul va fi sus-
1Wang Ping a spus că fierbinţeala cauzează spolierea sî~gcl~1i, de aceea it~-
s,"!amnă moarte. Răcoreala caur.ează o atmosferă avanla.JOasa pcnlm menţin­
erea vieţii. de aceea înseamnă viaţă.
M c!nd ~~atul poate fi observat în timpul toamnei inscamnci moarte.
- cmd a11ma poate fi observată în timpul iernii. inscr111111ă moarte
M cind plămînii pot fi obscrva1i în I impui verii imcanmii moa;tc · I
- c!n<l rin~chii pot fi obscrvati în timpul lungii Ycri insc,an111:'i nH~arlc.
- cmd sp!rna poate fi observată în timpul primit varii inscamnii moarlc 1•
Aceasta mscamnă r1 hm în considerare anotimpurile viscc1-clor. ·
!I

I
I

136 1,1
i
I
,.' .
J
r .•• /
.o:;.:,.'l..
~ . ..
. ;,< ....-.$-,.--~_...~
 {·.;~: :~·-.
care suferă ele ulcer. ci străpunge mina de trei ori în regiunea În _general pol fi vindecate bolile digcslive. loviturile : .;' ~ tr:. ·.

Marelui Yin şi în regiunea Yang-ului Absolut a piciorului. v(ăgu_1!·1lc şi căderile, parezele, impotenţa şi acea plenitudine ~
Cind ulcerul cauzcnă fierbin{cala subbra{, prnct,crnnul va v1gorn_carc d~ naşlc~c- la. dczo.rd_ini. Cînd aceste boli apar ta
în(epa ele trei ori regiunea Micului Yin ele la pici?r şi _dacă fier- o~men11 bogaţi, at'.111c1_ 111tl1spozq11le lor sini cauzate de bogă!ic.
., bi'nţeala nu înceteazii, trchnie in)cpatrt de tre1 ?.n~·cgtunea pal- :1'.1tl .există . t11v1zărt, b~oclţjc, închideri, răniri şi mişcarea
mei, apoi de trei ori regiunea Mmclui Ym al 111111111 şi arterele şi mcetc.iză sus şi .ros, alune, există bolr aduse de slrcss violent sl
brusc. '
venele dintre umăr şl spate.
·. Cind ulcere serioase apar, muşchii devin nralcabili şi durerea Smzcnia pe_o parlc,bloclţjclc şi inchiclcrilc. lipsa de mişcare ~--~~-
-~-':·t.,."·•ţ·
este simtită pretutindeni, trn11spirn\ia iese fără oprire şi vor\a cauzca7:n. ca :·1goarc~ internă să devină inficrbintată şi slăbim. ~~.,_-;'~"
vezicii devine insuficientă. /\lunci trebuie tratată acea pa_rte a 1Jczordm.1lc dm 11:t:nor, din exterior şi din mijloc sinl boli cau- . ;·~~~-~~-
'f ......-~""\
arterelor care sînl ascunse în ochi. zntc de VUll.. De_ mer ele SC manifestă printr-o stare prclungit,1 de ·~ ~:·i,;·.
Cinci stomacul pacientului se simte plin şi nu 11oalc fi presat cmanc1c1e. Şchtopălarca şi Hilpilc reci sînt boli cauzate de vini :,:'i ;~
' • ·.. t'
?Ji-
în jos cu mina, trebuie lunii\ mina pacientului şi trnlntn rcg~un~a ŞI Ul11C7.eală.

Marelui Yang deoarece artele şi venele Marclt11 Yang ~mt 111

relaţie cu interiorul stomacului.
Cind ulcerul gr~lbcn devine dureros şi violent par:icnlul va
aven cnzc şi va dcltrn şi în final va lucrn contrar la ceea cc este
1\:f
.::,· .-..1}(
Cînd ulcerul apare în ace.a parte a Micului Yin care se alln la natural. /\l'.mci cele cinci viscere nu vor fi sănătoase; cele şase :-;:-/:~i-
8 cm de osul spatelui, prncticianul va trata prin în\eparc accasUl organe cav1ta:c vor fi închise la ceea cc este produs; capul va
regiune de cinci ori cu capătul rotund al acului.
Cîntl pacientul suferă de o dc7.0nlinc rapidă( holeră), prnclt-
. durea_. we~hilc vor auzi sunete, cele nouă nrilicii nu l'or
funcţiona hmc cu ceea cc este produs de s.lnmac şi intestine.
)/i{
cianul va trata ca mai sus, fc.,losiml ncclaşi instrument de cinci ?.~-· ;·{-:\•:
ori şl în ncclnşi ti111p va in\qrn de trei ori regiunea Yang-ului :-i •
._ :.
7 -t
/\1.Jsolut tic la picior şi în partea de sus. rcgiuuca Micului Yin. 29. Trnfat despre rcgiunr:r l\ln1-rl11i Yin şi regi- '.\.. :::·-
:.~; ,,_ . '. ·: '.':
Cinu un pacient suferrt de crize şi alarme bruşte, prncticianul unea Ynng-11lui Absolut '. : . ,.
.-· :!. . :~ ::·
va trata pulsul tic cinci ori (pulsi1I Y/\1'jG LING CI 1."U/\N- l'.1- .. . ~. ... '
.....- .. ··,•'
calizat în interiorul p5rlii de sus concave a gc11unch1ulu1) şi 111
~

\:~ :t _\:
acdaşi timp va in\epa de cinci ori fiecare mină a pacientului î1'. Î111piirat11I Galben n întrebat:
regiunea Marelui Yin; trebuie in\cpatc de ascmc111 de c111c1 ort ~ ~farele Yin şi Yang-ul Absolut sini in relaţie cu pulsul
arterele miinii în regiunea Marelui Yin şi a Micului Yin; trebuie sphnc, şl cu_ pulsul stomacului. Cinci o hC1alrt răsare sl acest .. ~-
în\cpatc arterele şl venele a Yang-ului Absolut din picior şl în sistem se sch1111bă, cc se intirnplă? '
final se va înţepa de trei ori partea care se anii la 13 cm deasu- .- Yin-ul şi Yang-ul nu poziţii diferite; ele se schi111hfi în rc-
pra gleznei. lapc _cii. golul sau CU plenitudinea, SC schimbă 111 rcJ;qic CU dc-
zoadtnC<I şi ascnl1111r:ntul. Dacă ele vor corespunde cxtcriorulni .....
I . ..
. .
I
•·' ,. ·•
,'

! .

138 1.19 /- ',

r• ··
·1-''
 sau interiorului nu este acelaşi lucru, de aceea bolile din această
1 su1er~l~ p~m v11_1t. va urca prima dată, în timp cc o vătamarc
sursă au descrieri difcrite.
Yang-ul este în rclatic cu at111osfcra Cerului şl co~trolcază
exteriorul. Yin-ul este în rcla!ic cu cli111at\1l Pă111înlu!u1 ~I con-
., trolcază interiorul. /\stfcl, calea Yang-uh11 este plcn1tud11:ca şl
calea Yin-ului este vidul. /\ te revolta şl a nu asculta de v111l va
aduce debilitate şi îndurarea inlluicntclor rele. /\cest fapt va
c;uza suferinţa elementului Yang. Mincarca şi bău~ura ~ră
moderaţie. orcic neregulate de odihnă vor cauza suferinţa Y11~-
ului. Cind elementul Yang suferă alunei cele şase orga_ne_cav1-
tare sin! afectate. Cind clementul Yin suferă, cele c1nc1 viscere
vor fi afectate. ·
Cinu cele şase organe cavitmc sînt afectate, atunci cr1Idura
corpului este ncrcgliială şi chiar odihna la orizont~lă cauzează
dureri în timpul expiraţiei în partea de sus a corpului. . Împăratul Galben a întrebat:
Cînd cele cinci viscere sin\ umplute şi îndesate, cobon'.ca
I este blocată, ceea cc cauzează rcvrir,arca hranei în partea de JOS
a cc1rpului. /\cest fapt dacă se prelungeşte va duce la spălarea
,ntestinelor( diaree). . . • •
Gitul este în relaţie cu atmosfera Cerului şi bloc(!1clc s111t 111
relaţie cu cli111atul l'runinlului, astfel Yang-ul su_rcră din cau1.a
vÎI (ului în timp cc Yin-ul suferă d111 cauza acrului umed. .
lnfluien\a Yin-ului începe la picioare şi în urcare atmgc
capul in timp cc coborirca ci urmează braţul spre degete. .
lnlluicnţa Yang-ului începe de la mină şi în urcare at111gc
capul în timp cc coborî rea ci duce jos la picioare. . . oce_an .. Ele scrve~c de asemeni la transportul vigorii la cele trei
Astfel o boală a clementului Yang urcă pină atinge cca mm
marc înălţime şl apoi coboară în timp cc boala elementului Yin
1 \VangPing spune că splina apartine Yin-ului şi stomacul Yang-~lui~ pulsul
Yang conduce in jos. pulsul Yin co~1ducc in sus; puls~il Ym~g-uhu care-
spundc cxtcriornlui; pulsul Yin-ulm corespunde_ 111tcno~ulu1: D~ aceea se
spune că Yin-ul şi Yang-ul nu corespund şi bolile lor smt di fente.
140
co?o~ră pi1.1ă 1~ punctul cel mai de jos şi apoi urcă. O vătămare
suf~nta pnn um1d1tatc va coborî prima dală.
lmpăralul Galben a întrebat:
- ~ind splina este bolnavă cele patrn cxtrc111itn1i 1111 pot fi
folos1tc normal. Cum poţi explica asta?
- Cele pair~ ext.rcmilăţi sinl in legătură cu sto111ac11I, dar ele
nu pol co1m1111c~ direct cu el. Splina este 1111 factor esenţial şl ca
crează legătura. Cind s~(ina este bolnavă ca 1111 poate <\Îllla
stomac.ul la crearea secrcţnlor şi deci cele palm membre nu vor
fi hră1~,t~. V1go~rea lor se va deteriora zilnic. calea pulsului nu
v'.1 mai fi avanl3.Joasă, muşchii, carnea şi oasele nu vor mai avea
vigoarea necesară vieţii şi de aceea cele ratru membre nu vor
functiona optim.
- De ~e splina nu se allă în relaţie cu vreun anotimp?
. - Splma corespunde Pămîntului. Ea regrcază centrul. care
este const~nt. /\cc~t lucru serveşte la extinderea în cele patru
scz?anc. 1-iccarc '.l111trc cele patrn viscere este incredintnt unei
pe11?ade de 18 zile de reglare. Splina, unul dintre viscere se.
manifestă const~nl ln csenta şi sccreliilc stomacului şi solului.
, T_ot cc cs~e viu este produs de sol şi apoi guvcnrnt de Cer şi .. ' .... '.
I ăn_1111t. Asll~I, deasupra şi dedesupt, capul şi picioarele, nu pot
fi direct 11~flu_1en!ale de temperatura celor patru sezoane.
Cele cmc1 viscere şi cele şase organe cavitare sint ca un
regmn1 Yang. V1s~crele şi organele cavitare se bizuie pc directa
lor eonnm1care, prnnesc vigoarea de la regiunea Yang-ului /\b- ..\)
solut.
.
_W~ng 1yng spune că vieoarca splinei distribuie şi transfo1111ă apa şi
1
sammta 111 C/;Cn\ă şi sccrctii cnre ajung ln cele patru ·membre şi Ic hn'incsc.
I1·· •
II
I
I
H1 r
'.
!
.. -·
 -·- ~ .-:.,,

Splina apaqinc Yin-ului şl stomacul aparţine Yang-ului; - Cînd clementul Yang este abund
splina apaqine interiorului, stomacul aparţine exteriorului, poz-
răceala fală de rude distanţ f ă d c1'.t ~I cauzează minciuna
simp nevoia de hra~ă şi o a a.ţ.' c toţi. ln acest timp nu se v~
iţia lor este diferită dar ele se asistă una pc cealaltă. donafi. arncnu vor deveni nepăsători şi dezor~
ţ:
. ;,.

30. Tratat despre distribuirea pulsului Yang-ului

Absolut

Pulsul Yang-ului Absolut este pulsul stomacului. Elen1entul

căci pămintul vătămat

stomacului este pămînlul. Astfel, cind cineva aude linul lem-
nului tresare, a fost
strînsă
de lemn. ,,, :-' ~
legătură cărnii. Dacă rezidă răul,
Yang Ming, regiunea Yang-ului. Absolut este în ~. '.,

arşiţă.
Dacă
va fi Cindarşiţa
cu pulsul
vătămător
în vigoarea sîngclui
este marc atunci va li focul.
'}~
·f;;i;;
..
vătămare.
apare durerea care întristează. există
Cind durere, există şl
regiunea Yang-ului Absolut este în deficit atunci va
'.ţ}ftţ
;;)~~

\;\ţi
deficienţecirculaţia
şi
:;

)
li.
Cinci sînt

Împăratul
unna moartea. Cînd nu este împiedicată. viaţă.
blocaje în circula\ia dintre viscere, va
este Jţ5r
-cr~(
~-.. :;,\Li·

Dacă făcute plimbări îmbrăcat

;1
., Galben a întrebat: . ··::,·,.,,·
·' jff(
ţinut să hrănim'/
- boala este gravi\, trebuie mai
lejer? Trebuie
răspuns:
post o z.i sau trebuie ne
:;ţ 1.<,ţ"•\
,. '):r.;l:

- Cîndcăldura
Ch' i Po a

Dacă este su[icien\ă li

pcntru'corp, pot puse hainele
l;~'tţ
,;{[~~

Dacă
deoparte. se simte nevoia mersului , se va proceda la

şi suficienţă,
plimbare. cele patru membre care sînt sub innuien\a iti~
înălţimile.
Yang-ului sini innoritoare în pot fi atinse (f 't}i~\.
Împăratul
··· .,, ..-.,1

a
Galben a mai spus:
Ce-mi po\ i spune despre acei oameni ca re spun 111 in ci uni,
_;i[.!,\i;;
'•_.·,~ -. :•ţ.'~-
ceartă blastllmă, şi îşi tratează răceală?
,···:._,·_.-_:'.r:_:··,';_';'.·:.:~._,
..

sc tot timpul, rudele cu • : .·.,

'" 143
.:f Jj
:c• &JS. r s&tii ? i i i ~~-r~..,,,.,;'<'tf(f-!€R%:»,-="""
... .,. -·. ' ... , . ....,,•~··,..,.,..~.,~-·
, . . .•r,~~·,::.:...,•.::·~- ~-::.-~
4~R~q)
~ _::, >.•::

... ,.. CARTEA A NOUA
' 31. Tratat despre bolile calde
ÎmpăratulGalben a întrebat:
- Ce sînt bolile calde? Ele ori pol fi vindecate, ori aduc
moartea. Moartea are loc totdeauna într-o perioadă de şapte zile
iar îmbunătăţirea are loc în zece zile. Aş vrea să ştiu mai multe
despre aceste boli.
Ch'i Po a răspuns:
- Pulsul Marelui Yang este conectat la magazia vîntului şi de
aceea el face ca întreg Yang-ul să fie în relaţie cu forţa vieţii.
· Cînd omul este vătămat de frig alunei va apare o boală
caldă. Dar cu toate că o febră mare va apare, moartea nu va
lovi. Cînd viscerele şi organele cavitare sînt afectate de frig şi
se îmbolnăvesc, moartea nu va mai putea fi evitată.
În prima zi vătămarea frigului este primită de regiunea
Marelui Yang. ŞI astfel capul şi gitul vor avea dureri şi mijlocul
şi spatele vor deveni rigide. În ziua a dbua, regiunea Yang-ului
·1·11:: Absolut primeşte boala. Yang-ul Absolut controlează carnea,
pulsul lui suportă nasul şi este conectat cu ochii. Corpul va fi
I .'
. '.
. '1 I:I: fierbinte, ochii vor durea, nasul va fi uscat şi pacientul nu se va
mai putea odihni. În a treia zi regiunea Micului Yang va re-
if.•i'I cepţiona boala. Micul Yang controlează vezicula biliară. Pulsul
. 'I;
ei urmează laturile şi este conectam. cu urechile. Astfel coastele
şi pieptul vor deveni dureroase şi urechea nu va mai auzi. Acum
144
cele trei regiuni Yang, arterele, venele, toate primesc boala dar
aceast~ n~ a intrat încă în visc~re. 1 De aceea trebuie produsă
tr~nsp1~a11a pentru a o vindeca. ln ziua a patra regiunea Marelui
Ym pnme_şte boala. Regiunea aceasta conduce spre interiorul
stomac~lut şi este conectată cu ~îtul şi astfel stomacul se um-
pl~ şi ~1tul rămlne uscat şi arid. ln a cincea zi regiunea Micului
Ym pnmeşte boala. Pulsul Micului Yin penetrează rinichii. El
este conec~at cu pl~mînii. şi cu ră~ăcina limbii. Astfel gura este
usc~tă şi hmba_av1dă şi msetată. ln ziua a şasea regiunea Yin-
ulm Absolut primeşte boala. Pulsul ei trece prin organele sexu-
ale ~l e~t~. conectat cu ficatul; rezultatul este o suferinţă a·
plemtud111!1, sc.rot~I se micşorează. Acum cele trei regiuni Yin
şi c~Ie trei regiun~ Yang, cele cinci viscere şi cele şase organe
cavitare a~ r~cepţ1onat toate boala; sîngele şi substanţele vitale
nu vor mat circula mult timp şi moartea va lovi.
<?Jnd nu sînt afecta~e de frig viscerele împreună cu organele
cav1t~e, boala Marelui : ~ng se. va îmbunătăţi şi în a şaptea zi
durenl_e de cap ~e vor d1mmua. ln ziua a opta Yang-ul Absolut
se va 11~bunătă\1 şi el şi corpul va pierde din febră. în ziua a
noua ~icul Yang devine mai puţin bolnav, urechile se desfundă
şi .în ziua a zecea Marele Yin îşi mai revine, umflarea stomacu-
1~1 se reduce şi pacientul se poate gîndi la hrană şi lichide. în
z1.ua. a unsprezecea Micul Yin îşi revine, setea şi uscăciunea se
d1mmuează. ş) str~nutul încetează. În ziua a douăsprezecea Yin-
ul Absolut 1ş1 revme, scrotul se destinde, stomacul îşi revine la
normal, toţi vaporii răi se disipează şi după încă o zi boala se
îmbunătăţeşte radical.
Met.oda de .vindecare a bolilor calde este de a stabiliza
comunicarea dmtre sistemul viscerelor şi sistemul vascular şi
boala astfel va slăbi. Cînd pacientul a fost bolnav mai puţin de
1
Boala este încă pe exterior şi poate fi scoasă prin transpira\ie- \Vang Ping.
145
.- .,.
 ....... - ...:;}.:,\.::,_ ·- ·.'
trei zile, el trebuie !'ncut să transpire. Cînd pacientul a fost bol-·
nav mai mult de trei zile, trebuie aplicată dispersia abdominală.
, Citcodată, la sllrşitul unor boli calde mai rămîn urmări şi
sech..:le. Aceste rcmincsccnJc ale bolii sint cauzate de îndoparea
. , p~ticntului cu mîncare în timpul febrei. Acest fapt atenţionează
că~boala a fost îndepărtată dar febra a rămas în corp, deoarece
energiile hranei se atacă unele pc altele, căci dacă dou/1 ele-
·m-cnte de căldură se leagă împreună va rezulta febra.
l3oala remanentă va putea li tratată prin determinarea
plenitudinii şi deficitului şi prin armonii.arca opoziţiei şi
atracţiei . Dacă în timpul bolii nu se va consnma carne, nu vor
exista reizbucniri ale bolii. Dacă nu se va focc abuz de hrană în
timpul bolii, ·1111 vor exista remanenţe. . timpul somnului; oasele sini pline de durere, miinilc şi pi-
Cinu boala este cauzam de frig, an1îndouă, regiunea Marelui
Yang şi regiunea Micului Yin sint afectate în prima zi a bolii;
atunci vor li dureri de cap, gurn uscată şi însetată. În a doua zi a
bolii regiunea Yâng-ului Absolut şi Mareic Yin sint afectate;
atunci stomacul se simte plin, corpul se simte fierbinte, pa-
cientul nu are pol\1\ de mîncarc şi vorbeşte delirant. În a treia zi
a bolii regiunea Micului Yang şi Yin-ului Absolut sînt afec-
tate; atunci urechea este surdă ,scrotul se contractă şi devine
deficient; apa şi supa nu pot li înghiţite, pacientul nu recunoaşte
pc nimeni şl în a şasea zi va muri.
Yang-ul Absolut este superiorul ccl9r cloui:lsprezccc vase
principale. Vigoarea singclui pacientului este i'.1că J_mtcr~,i~ă,
aşa că ci încă trăieşte dnr nu mai recunoaşte pc nimeni; trei zile
mai tîrziu această vigoare va li pierdută şi pacientul va muri.
În general pacienţii care suferă de bolile cauzate de frig îşi
revin. Acei pacienţi care se îmbolnăvesc înaintea solstiţiului _de
vară vor avea boli calde; cei care se imbolnavcsc după solst1\1ul
de vară vor avea boli foarte tîcrbinţi. Această arşi\ă trebuie
1,16
tratată prin transpiraţie şi toate inOuicn\clc rele vor li scoase
!'nră piedică.
32.Tratal llcsprc metoda aplic~rii acupuncturii în
bolile cahle
Cinci bolile cnldc sînt localizate în ficat, la început urina este
galbenă, apoi stomacul înec.pc să doară, pacientul vrea să se în-
tindă, inr corpul lui este febril. Elementele căldurii sinl în con-
nict în corp şi canzeazll vorbire delirantă, care se porneşte în
cioarele sint agitate şi pacientul nu este liniştit nici chiar cîml
stă întins.
Cinci regiunea trunchiului .celest KENO I ISIN este greoaie,
regiunea CI-IIA 1 produce mare transpira\ie; cînd respiraţia este
în dezordine KENG HSIN aduce moartea. 1
Trebuie aplicată acupunctura la picior în regiunea Yin-ului
Absolut şi a Micului Yang. Cind se lucrcaz/1 împotriva acestui
lucru vor urma amc\cli şi pulsul se va muta greoi în cap. 2
Cînd boala caldă este localizată în inimii clupă cilcva zile se
va instala febra. Cînd clementele căldurii se lupt/I în corp, ele
cauzează dureri subite în .inimă, probleme ascunse, vomit/\luri
periculoase, dureri de cap, aspect roşu şi lipsă a transpiraJici.
Cinci JEN KUEI este greoi, PING TINO produce multn tran-
spira\ie. Cînd respiraţia este în dezordine atunci JEN KlJEI
Wang Pin spune că ficntul guvcmcaz;i asupra Jcn11111lui; KENG I !SIN cotc-
1
.. •
spundc. metalului; metalul distrngc lemnul; astfel moartcn vine de ln metal '.
2
Yin-,il Absolut este conectat la pulsul ficntului; Micul Y;inl,?. c!.tc conectat
la pulsul \'Cziculci biliare.
. ·;· ~. ;•,..
·'./;,,
1,17 ~-.·' .. ,· ..
J.
~
.
-··~_... .,.... .•·· ....... - .. .··

aduce moartea. în acest caz trebuie apli~ată ac upunctura pe
1
mină pe regiunea Micului Yin şi a Marelui Yang.
Cî;id splina a contactat o boa I~ ca~d~, atunci la început capul
dev1ne greoi, obrajii sînt dureroşi şi 111nna este afec_tată. Aspec-
. foi 'SC schimbă spre verde, există dorintll de a vom1~a Ş'. corpul
. este firbinte. Cînd clementele căldurii sint în confl1ct tn co~p,
atunci şalele dor omul nu se va putea apleca, stomacul e plm,
există scurgeri şi maxilarele dor.
Cînd CHIA l este greoi regiunea WU CHI produce mulii\
,; ..:ispiratie. Cînd respiraţia este în dezordine, atunci ~1:lA. l
aduce moarte. Atunci trebuie aplicată acupunctura la p1c1or 111
regiunea Marelui Yin şi a Yang-ului Absolut. .
Cînd plămînii suferă de o boală c~ldă, pnma ~ală corpul
simte O senzaţie izbitoare de frig, bubuliţe uş~are se ivesc brusc
şi O aversiunea împotriva frigului şi a ae~ulu1 rece urcă: partea
de sus a limbii este galbenă şi corpul devme ficbmt~. Cmd _cle-
mentele căldurii sînt în conflict în corp, este rcspiraţie greoaie şi
gîflitoarc şi se se vor simţi dureri prin torace şi pt~pt. Spatele
pacientului va durea la poziţia culcaUl., vor fi duren de cap, va
apare transpiraţie şi frisoane.
Cînd PING TINO este greoi, KENG llSIN produce multă
tranpiraţie. Cînd respiraţia este în dezordine, PH:1G ·~1NG ~duce
moartea. Va trebui aplicată acupunctura pe mmă m regn'.nea
Marelui Yin şi a Yang-ului Absolut şJ. sîngelc va trebm să
ţîşnească afară. . .
rînd rinichii suferă de boală caldă, atunci pmna dată şalele
vor ·fi dureroase, coccisul va durea, va apare setea însoţită de
senzaţia de a bea frecvent şi corpul este fierbinte. Cinci clemen-
~ima guvernează peste foc; JEN KUEI corespu~de ap.ei; apa stinge focul;
astfol există greutate şl moartea vine de la apă. Micu~ Ym ~ste ~onec!at cu
pulsul inimii şl Marele Yang este conectat cu pulsul mtestmului subţlfe.
148
••••'.,<, .. m,.,."'·-•- •-----,-~.,--~-~-- -
tele căldurii sînt in conflict în corp, atunci gîtul doare şi devine
rigid; coccisul se simte rece şi dureros, talpa se simte fierbinte
şi pacientul nu poate vorbi.
Cînd WU Cl-11 devine greoi, JEN KUEI produce multă tran-
spiraJie. Cînd răsuflarea este în dezordine atunci WU CHI
aduce moartea. Trebuie aplicată acupunctura la picioare în re-
giunea Micului Yin (pulsul rinichilor) şi Marelui Yang (vezică
urinară).
Toate bolile calde trebuie tratate prin tranpira\ic.
Cind maxilarul sting îşi schimbă culorea în roşu o boală
caldă va fi localizată în ficat. Cind aspectul este roşu o boală
caldă este localizată în inimă. Cind nasul îşi schimbi\ culoarea
în roşu, o boală caldă este localizată în splină. Cind maxilarul
drept arc culoarea roşie o boală caldă este localizată in plămîni.
Cînd bărbia este roşie o boală caldă este localizată în rinichi.
Astfel deşi, boala nu s-a dezvoltat încă, ca poate fo observată
prin aspectul roşu al feţei şi acupunctura poate li aplicată.
Aceasta înseamnă a trata boala cînd ca nu este încă dezvoltată.
Boala caldă începe pe o parte oarecare a corpului şi este
simbolizată de două trunchiuri celeste şl va fi vindecată la o
dată care coincide cu acestea. Dacă această boiai\ este tratată pc
regiunea opusă de unde a urcat, va li nevoie de trei cicluri ale
trunchiurilor celeste pentru a o vindeca. Dacă din nou va fi
tratată pc o cale opusă va rezulta moartea.
Pentru a trata fiecare boală caldă, trebuie prima dată pre-
scrise poţiuni de apă rece şi apoi acupunctura. Pacientul trebuie
să îmbrace haine subţiri şi trebuie întins într-un loc rece şi cind
corpul lui devine rece, se va înceta acupunctura.
ln cazul unei boli calde care a început cu durerea toracelui şi
agitaţia mîinilor şi picioarelor trebuie aplicată acupunclurn la
picior în regiunea Micului Yang şi tonifiat piciorul în regiunea
Marelui Yin. Cind boala este severă vor fi aplicate 59 ele ace.
r,
I
J
'
----- i
,.·,' .: .. ..!
 Cîml boala caldă începe cu dureri în mîini şi braţe, trebuie
aplicată acupunctura la mîini în regiunea Yang-ului Absolut şi
a Marelui Yin şi încetat tratamentul cind pacientul începe să
transpire.
!' :.Cind boala caldă începe la cap trebuie aplicată acupunctura
gît
· -la în regiunea Marelui Ynng şi încetată cind pacientul începe
să transpire .
..Cînd boala caldă începe la vasele de la picior atunci t.rcbuic
aplicată acupunctura la picior în regiunea Yang-ului Absolut şi
încetat cînd pacientul începe să transpire. " vertebrale, care influicnţcază de asemeni coccisul. Spaţiul din-
Cînd boala cald/\ loveşte prima dată părţile importante ale
corpului, oasele dor şi urechile devin surde; atunci trebuie apli-
cată acupunctura în regiunea Micului Yin. Cînd boala este
gravi\ trebuie făcute 59 de în!epături.
Cînd boala caldă cauzcazr1 prima dată amc!cli, viziunea con-
fuză şi febră şi apoi toracele devine plin, trebuie aplicată acu-
punctura la picior în regiunea Micului Yin şi Micului Yang şi
pulsul Marelui Yang.
Cind culoarea tenului este luminoasă şi înnoritoare, la ex-
aminare se găseşte că oasele suferă de o boală caldă; aspectul
fizic înfloritor nu este uniform amestecat şi se spune că deşi în
prez:nt pot fi transpiraţii, trebuie aşteptat timpul propice.
Cind ccinnictul legal de pulsul Yin-ului Absolut devine
vizibil, moartea nu va intir7.ia mai mult de trei zile. Cinci hoala ·
caldă este în corp, ca vine în contact cu rinichii. Dacă apoi pul-
sul şi aspectul obrajilor arată înnoritor, se manifestă astfel
deoarece boala caldă este localiznti\ în muşchi; înnorirca as-
pectului fizic nu este complet amestecată şi se spune că deşi
există transpiraţie în prezent trebuie aşteptat timpul propice .
. Cind connictul în legătura cu pulsul Micului Yin devine
vizibil, atunci moartea va lovi în trei zile.
150
Punciul de acupunctură situat dcdcsuptu\ celei tic a \reia
secpuni vertebrale este în relaţie cu căldura stomacului. Dacă
căldura se anu în diafragmă, punctul de acupuncturi\ se ană
dedcsuptul secţiunii a patra a şirei spinării. Dacă cl\ldura se ani\
în ficat, punctul de acupunctură se ană dcclcsuptul scc\iunii a
cincea a şirei spinării. Dacă căldura se anii în splină, punctn de
acupunctură se află dedcsuptul sectorului a şaselea al colnm1ci
vertebrale. Dacă căldura se găseşte în rinichi, punctul de acu-
punctură se află dedesuptul sectorului al şaptelea al coloanei
tre cele trei sectoare ale şirei spiniirii de deasupra gîtulni, tre-
buie de asemeni lolosilc în acupunctură.
Daci\ căldura st/\ dcdcsuptul obrajilor, pc pomeţi. ca este
cauzală de o severi\ boală a organelor cavitare. Dacă clintii de
jos se mişel\ înseamnă că abdomenul este plin. Dacă boala se
întinde în spatele pomeţilor, ca cauzează dureri în coaste
deoarece partea de deasupra orajilor este în relaţie cu diafrngnrn'.
33.Comcntariu la (ratatul bolilor cahle
Împăratul Galben a spus:
- Există pacienţi cărora, deşi transpir~, febra li se întoarce
abrupt şi deşi pulsul Ic este precipitat şl iute nu pot 1ranspirn.
Pacicn\ii slăbesc şi nu sini capabili să mănîncc. Care este
înţelesul acestei boli?
Ch' i ro a răspuns:
- În cazul acestei boli Yin-111 şi Yang-ul sini cuplate şi acest
cuplaj înseamnă moarte.
Viata tuturor oamenilor care ti.mspiră vine de la si\minlil şi
sămin\a este produ5ă de esenţa purii. /\cum. cinci inf111icn1clc
15 I ... ~
... ~
. ,: .
..:,i.:..
·,
;i•
·
~
 rele sînt conectate împreună in lupta cu oasele şi carnea, atunci
transpiratia trebuie să vină înainte. Cind esenţa pură excelează,
pacientul este capabil să mănince şi căldura nu se întoarce.
Cînd căldura se întoarce înseamnă că mai există încă aer rău .
. , D~că transpiraţia apare şi căldura totuşi se int~rce înseamnă că
răul este victorios. Atunci pacientul nu va mai minca şi cscn\a
nu mai este de nici un ajutor pentru producerea transpira\ici.
·. Cînd căldura persistă, lungimea vieţii atribuiUI unui om se
va scurta şi ci poate muri. Cînd transpira\ia apnre şi pulsul este
încă iute şi plin, moartea va urma. Acum pulsul nu răspun9.e la
transpiraţie şi boala nu poate fi învinsă, deci apare moartea.
Cei care delirează şi-au pierdut determinarea, deci vor muri.
Am văzut trei feluri de moarte, acum să vedem un fel de a trăi. ·
Este dificil de vindecat o persoană destinată morţii.
Huang Di a întrebat:
- Dacă corpul este îmbolnăvit de boli în care apare transpi-
ra\i:t şi are probleme de plenitudine care nu cauzează transpi-
raţie, cum afectează acest lucru boala?
- Cînd transpiraţia apare şi corpul este fierbinte vor fi paral-
izii; cînd transpiraţia apare şi problemele de plenitudine nu se
dispersează, vor apare convulsii.
Marele Yang controlca:i:ă rcspiralia, de aceea este primul
care este subordonat inDuienţelor rele. Micul Yin şi Mareic
Yang constituie exteriorul şi interiorul. Pentru a stăpîni căldura,
trebuie să o urmăm în sus şi cînd este ·urmată în sus, atunci
ajungem convulsiile.
Trebuie aplicată acupunctura pentru exterior şi interior şi ca
băutură vor fi luate doze de lichid fierbinte.
Huang Di a întrebat:
- Vintul stînicnitor nu cauzează boli?
- Vîntul sti;1jenitor afectează, de regulă, locul de dcdcsuptul
plămînilor, aducind boli in acest loc şi cauzind omului omului
152
confuzie la privitul in jos. Saliva şl mucusul apar, vin\u\ aduce
apoi frisoane'care cauzează boala vintului jenant.
Pentru a ajuta la reinstaurarea elasticită\ii regiunii Marelui
Yang trebuie conduse secreţiile şi d.acă în perioada 3-5 zile nu
sint sccre\ii, atunci, după 7 zile tusea cu mucus verde şi galben
va apare;şi dacă nu va ieşi, va vătăma plămînii şi dacă plămlnii
sini vătămaţi, urmează moartea.
Împăratul Galben a întrebat:
- Există o boală care paralizcazi\ rinichii, suprafaţa şi intes-
tinele sint bolnave şi arzînde şi este este un obstacol văl1\mMor
în vorbire. Se poate aplica acupunctura?
Ch'i Po a spus:
- Cind există dc!icit, nu se aplică acupunctura. Cind nu tre-
buie aplicată acupunctura şi ca este aplicată, respiraţia va slăbi
··~.
la un punct extrem. În acest punct va li respiraţie scurtă şi pe- ..:;
. i·, ·.
,'
rioade de febră. Febra va veni din torace şi va urca pe spate la .
cel mai înalt punct, capul. Apare sudoarea, miinilc sini fierbinţi, .;
gura uscată, urina este galbenă. Sînt pungi sub ochi; borborismc
in stomac, corpul este greoi şi suferă în timpul mersului, mcn-
strcle nu vin, există probleme la mîncare; nu se poale sta in pi- ,.
cioare c.lar nici jos. Cînd se stă drept sau întins apare tusea. Nu-
mele bolii este apă şi vini şi este analizată in Tratatul de ncu-
puuctură (carte pierdută acum-spune Wang Ping).
I '·,
În punctul unde inDuienţelc rele curg împreună, cxis\1\ 1111
vid de respiraţie. Cînd Yin-ul este gol. Yang-ul trebuie să se
unească. De aceea acolo apare respiraţia scurtă şi perioadele de
febră şi transpira\ie, urina e galbenă şi puţină cantitativ, cxisrn
calc.Jură în stomac. Pacientul nu poale sta drept şi în stomac nu
este armonie. Cînd pacientul se se scoală sau stă culcat va fi
tuse severă care urcă şi presează plămînii. Vor putea fi obser-
vate pungi sub ochi.
I
15.,
 ',_•'_ ·.... ~·.-1"<,
/\pa este Yin şi regiunea de cledesuptul ochilor este Yin şi
punctul extrem al stonrncului este locul unde st/\ Yin-ul. Astfel
apa este în stomac şi trebuie, s/\ cauzeze umflăturile de sub
ochi. Rcspira(ia adcvărali\ urcă iii opoziJic, astfel gura şi limba
sîrit uscate, pacientul nu se ponte odihni. nici nu poate sta drept
· 'sau-î:,tins. Dacă srn sus sau culcnt, tuşeşte şi apa apare. Toată
această apă înseamnă bonli1; de aceea pacientul nu se poate odi-
hni. Dacă doarme. trcsnre uşor şi dacă tresare_, tuşeşte abundent
şi greoi. Sînt sunete în stomac şi boala îşi arc originea în
stomac. Splina slăbitn ca11zca7,ă probleme, pacientul nu poate
mînea şi hrana nu poate coborî; conductele care duc la stoiîrnc
· sînt rigidizate. Corpul este slăbit şi suferă în timpul de-
. plasărilor, deoarece meridianul stomacului este în picior. Mcn-
strclc 1111 vin şi pulsul torncclui este nhslruc\iom1t. Pulsul
toracelui apaqinc inimii şi vasele de singc se întind in torace.
Dacă acum rcspirnţia urcă. prcsea7.ă plămînii şi inima, dar apoi
respiraţia nu poate cobori şi cobori. astfel menstruaţia nu vine.
34. Trntnt <ksprc rchcliunc şi armonic
I luang Di a spus:
- Corpul unrnn nu este niciotlală constant rece sau constant
fierbinte. Care este cauza?
- Cind Yin-ul este în deficit. Yang-ul este in plcnitucline şi
,,'
1' astfel căldura este cca care cau7.eazi\ afluxul şi deficienţa.
- Citeodală corpu I uninn cînd este dezbrăcat produce
frisoane, de.şi în corp nu cslc aer rece. Sînt aceste frisoane pro-
i' duse de interior?
' 1
, .•=
! I
- În cazurile în care omul arc tendinţa de intcpcnirc a respi-
raţiei, exisU\ un deficit de Yang şi o abundenţă de Yin. Şl astfel
corpul se simte rece ca şi cum ar fi ieşit din apă.
- Omul are patru extremităţi. Cînd ele sint ficrbin\i şi se în-
tîlnesc cu vîntul, nu vor avea ele senzaţia de cauterizare, de
ardere?
- Aceste persoane au Yin-ul in delicil şi Yang-ul in plenitu-
dine. O cantitate insuficientă de apă nu poate stinge un roc marc
şl astfel Yang-ul guvernează singur. Dacă ins,1 guvernează sin-
gur, nu mai poate creşte. Dacă ci excelează în solitudine. va
înceta să existe. Dacă el se întîlneşte cu un vint şi este afectat ca
şi cum ar fi cauterizat sau ars, atunci carnea omului trebuie să
se dezintegreze.
- În cazul în care omul arc l'risoane şi nici focul şi nici hain-
ele nu-l pot încălzi, ce poate fncc acel om pentru a nu înghcta?
~ Constitupa originală a 0111ului biruie forţa rinichilor prin
aplicarea apei. Cind Marele Yang se dclcrimcază. grăsimea
rinichilor seacă şi nu se mai dezvoltă. Dar o parte ele apr1 nu în-
vinge două păr\i de foc; rinichii sînt aprt. Deşi cxistrl viată in
oase, rinichii nu pot trăi. Astfel măduva nu poate fi completă şi
frisoanele ajung la oa~c dar nu le inghca\ă.
Ficatul este o parte Yang; inima este două păqi Yang.
Rinichii sint izolaţi de viscere. O parte de apă 1111 poale învinge
două părţi de foc şi astfel nu poate congeln. Numele bolii este :.. _;.
. . :.
amor/ea/a oaselor. Asta se întîmpkli ciml oamenii· îşi curbi\
legăturile.' ·, . ~.:
- Cînd oasele corpului sînt afectate şi hainele groase nu mai
încălzesc corpul, cum se numeşte aceastn boală: i • r .:·
r .-:,,
\Vang Ping spune că atunci cind rinichii nu innorcsc. măd11Yr1 nu este com-
pletă; cind miiduva nn cstc·complct:1, atunci muşchii sini usci1\Î (scca1i) şi
nticşornti, nsl fel legăturile devin cm britc( au spasme ş I c.:1 ;1111pc ).
.......... '...:.~.... - .... :,• - .. .... -·
 . .: Cind este sînge, este deficientă; cind sini esente vitale, este
boară_. Astfel vasele principale sini oprite şi nu mai pol
1
plenitudine. Cînd este o deficientă din cauza sîngclui, este
funcţiona şl omul suferă de boli ale venelor.
amorjeală. Cînd este plenitudine din cauza esentelor vitale, cx-
trei;nitătilc( corpul) nu pot fi folosite. Cind ş[ singc!e şi cscntelc Dacă totuşi obiceiurile de via!ă sini ca de obicei şi rcspiratia
. vitâle sin! în deficit, atunci totul este lipsit de senzaţii, carnea est~ zgomotoasă şl dacă omul nu se poate odihni sau dacă se
îşi picde buna functionarc. Corpul uman îşi piede coordonarea od1h~eşte. are pr~bl~mc respiratorii- atunci este ceva temporar
· şi moartea loveşte într-o zi. · l?c.ah~at 1_i1 re~p1rape; apa urmează saliva şi se mişcă. /\pa
·Împăratul Galben a spus: n_111ch1lor 111flu1en1cază saliva, conturbă odihna şi cauzează res-
piraţia greoaie.
- Aş vrea să ştiu mai multe despre cauzele următoarelor ex-
emple: omul este afectat cînd nu se poate odihni şi cînd respi- Acesta a fost NEI CHING SIJU ,vEN sau Tratatul de
ratia lui este zgomotoasă sau cînd nu se poate odihni dar respi- medicină internă al Împăratului Galben. '
ratia lui este fără zgomot; ci se poate ridica sau odihni, obicei-
urile lui de viată pot fi din cauza vîrs(ci, şi respirat ia este zgo-
motoasă; ci se poate odihni sau face exerciţii şi respiraJia lui
este şuierătoare, astmatică sau nu se poate odihni şi este inca-
pabil să meargă şi rcspiratia lui este greoaie. Sin! aceste simp-
tome cauzate de viscere?
Ch 'i Po a răspuns:
·(.'·.
- Cei care nu se odihnesc şi a căror respirnpc este zgomo- ·;:
toasă au dezordini in regiunea Yang Ming (Yang-ul Absolut). ·. ~ • •
.
. ','
!.
.,.
Yang-ul piciorului în coborirc cauzează prezenta disturbare şi
în ascensiune cauzează zgomotul rcspiratici. Pulsul stomacului
este localizat în regiunea Yang-ului Absolut. Stomacul este ', .:. I ;,.,;~ ..

oceanul celor qinci viscere . Dacă rcspiratia stomacului 1111 ,:. ';_' .. ·.·-:· .
funcjionează este o dezordine în regiunea Yang-ului Absolut şi
ea nu-şi poate urma cursul; consccinta este incapacitatea de
odihn1!.
În cărjile vechi clasice se spune :cfnd m1 există armonie în
stomac, m1 este pace.
Astfel dacă obiceiurile de viată sini uzuale şi rcspira(in este
1
Nei C~ing prezi~lă trc( caractere diferite penim a desemna vascle.Înlclcsul f
şi funcţia lomu smt mc1odată exact descrise. Tenncncle de CIIIN LOII I
zgomotoasă, alunei venele plăminilor sint în dezordine. Vasele
nu. sini în armonic cu vasele principale care urcă şi co-
SUN au rolul de a desemna tipul vasului. În generat vorbind ele co~espun~
venelor, artcr~lor şi cap1larelor. Dar această. distinctie nu este făcufcl nicio-
I
r
dată clar. Vezi ISTORIA MEl)ICINII CIIINEZE de ll'ONG ,/ Wl.l
'
I
156

,-
157

.. : - . •
I
i'
 f/UANG 'l"f NE/ Cfl!NG SU WEN

1filJ ~ }f.f gI& i§B -~

' ~·· . PN\ AJ,p.
I .

~\':K~~\f::.~
,, ~ffi.t~~:t\1\
}R\11l~~~~li1:.
-N .
li
\1
11
li
.:1
' !l\
i
. I
,,j

!i)
' ''

• I

I
''; Diagrama arfitind aranjamentul pulsun"lor viscere/or
şi organelor cavitare

Cum este aplicată palparea pufsufui

 -.,
• 4· •
. .
t·f

Poz~ia celor cinci viS('ere -

• A O. JCSJJ( Ji. J!Att&:i-_ ..,_,.....,.._