DIN CUPRINS

Uruswati

~ambala - Cetatea Fraplor Albi Guvernul mondial invizibil Moanea nu e cu nimic mai mult decit 0 tunsoare

..

Karma-Legea Cosmie1i

- fondatoarea inv1i~twii

Agni Yoga

ElenaRoerich

Dincolo de pragul mOl"pi Reincarnarea, a~a cum se petrece in realitate Gindul fiint1ia planului Sf>iritual Fantastica f0rta a gindului PuIificarea spatiului prin ginduri Pastrap aura tinerep.i! Aura, eel mai sigur act de identitate al omului Feriti-va de invadatori!

AGNIYOGA
Dictarecelesta
Paranormalii tdiiesc deja printre noi. Invatatura Agni Yoga ii considera mesageri ai Viitorului,
repn!zentanti ai cclei de a ~asea rase. Va propunem 0,scurta incursiune in fascinanta Lumc.de Foe pentru a-i intelege unele taine. Poate ca vom reu~i sa facem mai mult decit atit... Poate ca vom. reu~i sa aprindem in noi 0 Scinteic din Focul Celest, Scinteie care ne va ajuta sa invingem ~i sa urdim mereu.

-I

Energia psihid1 -marele tezaur al omenirii

A ~asea ras~

Declan~areaputerilor paranormale Curi1p.rearupului ~i sufletului t Distrugerea imperilului Evolutia religiilor Splendoarea~iputerea Universului Agni Focul e puterea noastra Sfir~itulLumii? SlujitoriiLojii negre Pamintul, 0 noua Atlantidi1? Conjuratiaf0rtelor intunericului Cel care a p~it pe Calea Luminii

Leglle dlSClpOJUJUl Agm r oga Agni Yoga invi1tatura Universal~ Uruswati in Tabi1raSalvatorilor

I.S.B.N.973-95595-3-3

GEMENII & HELIKON

Pretu~lOO lei

J I

_ _~

,,'

..d

Elena Roerich
'f

AGNIYOGA
Dictare celesta
. Texte

selectate ~i comentate de

AlIa Ter-Akopian Traducerea din 1. rosa: Iulia Gu{U

GEMENII & HELIKON 1992

,.-\

,. -

'-

YOGA FOCULUI
Tdim intr-o lume misterioas~ despre care cunoa~tem extrem de pufine lucruri. ~tim deja s11 zburi1m in cosmos, putem deja si1distrugem planeta cu explozii nucleare, am inviitat si1ne in~eli1m,si1ne schilodim ori si1ne ucidem unli pe atpi, dar incii nu am aflat cine sintem, de unde venim, care este menirea noastrn pe Pi1mint, cine ne sint aliatii ~i cine du~manli. Multi dintre noi triiiesc incl in imperiul CricHde moarte ori sint adeppi dictonului Vanitas vanitatum et omnia vanitas. Forte extrem de putemice Calsificiizi de zi marile adeviiruri menite si1elibereze omenirea din lanturile-i milenare, impunind cu titlul de mari adeviiruri teze ~iteorii care nu rezistiila cea mai simplii verificare flicutii de un modest elev de ~coalii primarli. Crede ~inu cerceta! este 0 poruncii anticre~tinii, clci Sfintul Apostol Pavel spunea: Ci cercetafi toate lucrurile ~i pilstrafi ce este bun! in spiritul acestei clare pOfimci, cu cercclez pcntru a crcdc. Pupni oameni sint depniitori ai marilor adeviiruri ale omenirii. Sint con~tient de Captul cii nu mii numm printre ei, dar acest lucru nu mii demobilizeazii. Drumul cuno~terH este lung ~ianevoios, astCelcii nu top eei pomip pe el vor ajunge la capiit, la Marea Luminii a Adeviirului. Cineva trebuie si1deschidli drumul, si1Caciiprimul pas, asumindu-~i inclusiv riseul de a fi primul ei1zuL Acest lueru trebuie sii-I Cacem acum, cind imaginea rugului pe care ardca marele Giordano Bruno este mai actualii decit oricind. Credinle .taraacoperirenu semai pot accepta,c~ci Dumnezeu ne-a inzestrat cu rafiune tocmai pentru a cerceta~i a cuno~te. In spiritul acestui crez al meu, public lucrarea Agni Yoga. Nu af1J'111 cl ea contine Adeviirul Suprem, dar cred cft unele idei exprimate de autoare, Elena Roerich, sim de 0 deosebitii insemniitate pentru intelegerea lumH in care triiim. La vremea dnd aceastii carte a COSl crisii, dupii dictare cereascl s

- cum

afirmii autoarea

- multe

din ideile cuprinse in ea nu erau incii verificate

de ~tiinti1.Acum, 0 bunii parte dintre ele sint sigure, ci1ciau girul unor inalte personalitiiti din domeniul psihologiei ~iparapsihologiei. Mai mult, cititorul va descoperi in carte multe dintre triiirile~i visele sale, pe care mult timp nu

~ile-apututexplica.
l).,.,..1 r'nnrt

I.S.B.N. 973-95595-3-3 3

'---

URUSWATI-FONDATOAREA iNVATATURIl AGNIYOGA

Misiunea Elenei Roerich
Uruswati-Luccatarul de dimincatli. Acesta este numele pe care Marii inviitatori ai omenirii I-au dat Elenei Roerich. Rusia ~i India au constituit rndacinile ~i coroana uimitorului arbore al viepi sale. 0 vedem in copilMie, 0 fetitli cu ochi mari, expresivi, i~ind cu 0 Biblie groasii in miini din cabinetul tat1ilui ei; cunoscutul arhitect rus Sapo~nikov. Ceva mai tirziu, Elena, una dintre cele mai fermecatoare fete din Sankt-Petersburg, devine faimoasii prin Iipsa de mila cu care respinge propunerile in casatorie din partca multor milionari. A1esul inimii sale, Nikobi Roerich, poseda 0 avere net superioara: era pictor ~i poet de mare talent, explorator indr1iznet, militant pe tiirim social. Au avut impreunii doi fii care au mo~tenit din pIin talentele p1irin~lor: luri a intrat in istoria orientalisticii, iar Sviatoslav s-a remarcat ca un pictor de exceppe. Aria preocupMilor Elenei Roerich a fost deosebit de larga: pianistii straIlIcitii, pictoritli, exploratoare, pasionatii de arta fotografiei ~ide tehnica restaurarii operelor de artii, a atins culmca in domeniul pentru care se nascuse pe Pili.nint - Yoga. Membru fondator ~iprimul pre~edinteal Institutuluide cercetari pentru Himalaya, aceastii femeie extraordinara a muncit intrcaga ei viatii cu 0 deosebitii abnega~e, lasindu-ne un tezaur spiritual deosebit de valoros: Criptogramele Orientului, Pe drumurile Orientului, Bazele
budllismului, Scrisori ciItre Sirmet, traduceri din limba engleza dupa Doctrinele

intclesese di in fata ei se afla 0 fortli divin~ Aceasta a fost prima intilnire cu Inviitlitorul care, ulterior, i-a dUiiuzit p~ii de-a lungul intregii vieti. Initial, inviitlitorul i~i transmitca mesajele prin aluzii discrete, pe timpul scurtelor aparitii nocturne. Mai tirziu, dupii ce toat~ centrele energetice is-au deschis, Invatiitorul a trecut la dictarea celestii, Elena notind fidel, in limba matemii, cele dictate. Unele texte i-au fost ariitate gata scrise. Deschiderca unui centru energetic (calera) este inso~tii de dureri fizice deosebite, pe care inviitlitura Ienumc~te dureri sflnte.Durerilcprovocatede deschidercacentrelor energetice au fost compensate in cazul Elenei Roerich de dobindirea unor calitati de exceppe, in primul rind de auzul spiritual divin, absolut necesar receptiirii dicl1irii celeste. Ani in ~ir, in contactele zilnice cu invatlitorul, Elena a scris cele 16 CM~despre Yoga Focului, in care a sintetizat cuno~tinte de excePtionalii insemniitate pentru orice yoghin ~i, de ce nu, pentru intreaga

omenire.

mama ~ansa acordatA PamintuJui

Elena Roerich este Mama inviitliturii Agni Yoga, inviitlitura datii planetei noastre bolnave, sfi~iatede discordie ~iurn. Pcntru a ajunge din wmiI planctele superioare, PiImintul mm are de parcurs 0 lungiI cale de evolulie. in cea de a patra dimensiunc, lupta din Forlcle Luminii ~i forlele intunericului s-a incheiat in anul1949, cu victoria Forlelor Luminli. Prin urmare, aici, pe Pamint, intunericul este condamnat. EI a intrat deja in agonie, convulsiile lui sint hidoase ~i tocmai de aceca viata noastrii e atit de grea. Cazanul urii clocote~te, degajind in cosmos emanatii toxice. Civilizatiile cosmice superioare au \inut deja un consiliu ~iau analizat daca nu ar fi bine sa distrugii planeta noaslrii, vinovata de emanatiile toxice. Deocamdatii ni s-a mai oferit o ~ansii, 0 ultima ~ns~ pentru a supravie\ui. Ce se inumplii de fapt? Piimintul se sufoc1i sub cercul de gaze toxice care I-a strins de jur imprejur. Aceste toxine sint reziduurile gindirii omului, in fata ciirora reziduurile industriale, care fac co~marul ecologi~tilor. nu sint dccit palide efccte secundare. Pamintul hOstru este 0 simplii moleculii a Infinitului, plina, insii, de nenumarate forme de viatli. Omul zjJclor noastre este plin de ingimfare individualf1, familia/ii, naponalif ~i, mm nou, planetariI. ingimfarea sa esle lipsitii de tcmci, cifci nu sintcm nici pc departe flinle supcrioare; pc scam evoJulicl cosmlce, ocupam un lOCU~IW ut: IlIUUc;:;t. iV!<U IIIUIL, "'~l,.."'... U capacitatea de a accelera propria evolutie, precum ~ievolupa Piimintului, Doi Ie friniim, prin activitatca noastrii nesiibuitii. Civilizatia noastra tehnocratic~, cu r1izboaiele, crimele ~i inchisorile ei, a adus Piimintul la ultima limitii, dincolo de care nu mai poate fi decit 0 explozie a intregii planete. Dacii 5

secrcte ale Elenei Blavatski. Din piicate, foarte multe dintre lucrnrile sale continua sii zaciiin arhive.
Majoritatea specia/i~ti1or1n yoga sint de piIrere ciI Elena Rocricll a avut

nobila misiune de a stabiJj legiIlura dintre omenire ~i IerarlJia Luminii, reprczentatiI de inviIliItorii $amba/ei. latii ce spune despre ea Marele Stiipin al lerarhiei Luminii: Pe planeta voastriI avem omul Nostru de incredcre care a biIut cupa expericnlei. V-a fost trimisiI ca martoriI a fcnomenelor cosmice, ca purtiftoare a mesajelor Mele, ca preziciIloare a viilorului vostru...
("'U",

" ~n,.pn"l"TOP",.nl:!r:lnSCf".dentaia t a Elenei Roerich? Pe la virsta

de 28 de ani, intr-o noapte, s-a trezit din cauza unei lumini orbitoare. A vazut in fata ei un om inviiluit intr-o lumina striilucitoare. Chipullui era de 0 frumusete dumnezeiasca. Vibratii foarte puternice umplusera dormitorul. Primul gind al Elenei a fost la moarte, la copiii SID,incii mici. Gindul infiorator s-a retras insii incet, incet, liisind locul unei bucurii de nedescris:

i.

accastlinebuniea consumatorismuluinu se va indrepta c~trealbia necesitlipi rezonabile,nu va mai fi necesar~0 explozie nuclearnpentru sf1f~itul umii. L Dac~ pe P~int nu ar exista Inv~~torii Luminii, Fratii omenirii, Oamenii Dumnezeirii, ~ambala din Himalaya,planeta noas~ ar fj pierit de mull Frapi Albi salveaz~ zi de zi P~mintul printr-o muncl incordatli, supraomeneasc~, in care sim folosite energii deosebit de putemice. Ei seaman~ in spatiu ginduri bune ~i idei pentru noi descoperiri, pentru noi inventii.Cercetlitorulmindru de revelatia sa, carei~iatribuie meritulintegral al noii descopcriri, nici nu biinuie~tec~ de fapt a "prins" 0 idee celesti1, trimis~in lume de locuitorii ~ambalei. Ati putea sa va intrebati:De ce FrapiAlbi nu oferoin mod direct cuno$tin/elenecesare evolu/iei rapide a omenirii7 Riispunsul e simplu: R11spunde rofesorulla intrebarea pe care a pus-o el insu~i?Nu! Profesorul p pune intrebarea,elevul mspunde. Dacl elevul nu poate r11spun<le, pcofesorul poate sa-l ajute cu intreMri ajutlitoare,cu aluzii sugestive. Via\a este totu~i un examen care nu trebuie sa se transformc intr-o farsit in plus, cel care prime~tetotul de-a gata are tendinta de a se lenevi. Cei care i~i dedicii intreaga via~, inteaga energie slujirii binelui vor primi 0 "notli" mare, cei avizi ~i lene~i vor ajunge "corigenti", 1n coada evolutiei umane.

(Agni). Menpon~ cii propozitia Cu sfinlii, odihneascil-sel nu place Inva\!ltorilor, deoarece in Cosmos nu existli lini~te ~i odihn~ il) sens de inactivitate. DimpotrivA, Cosmosul inseamn~ luptli ~i muncA asiduii. Aspirapa inimii cltre lerarhia Luminii, munca pentru binele com un, esen\8 inflac11ratli(de foc) a sufletului, energia ~ispiritul activ, buniivointa ~i dorinta de a veni oricind in ajutorul altuia, rugiiciunea. care purifid1 spapul, iniperea in artli, prcocup11ricit mai diverse, dorinta de unitate ~iinfiintarea de comunitlip spirituale, rafinamentul spiritului, curajul, capacitatea de sacrificiu, intelegerea ~~ fiturirea frumosului, participarea laritrnul cosmic ~ideschiderca toate acestea sint necesare evolupei, sint necesare centrelor energetice

Cosmosului. Despre toate acestea ne inva~ Agni Yoga sau Etica Vie, invii\!lturape caream primit-0prin intermediulEleneiRoerich,prin nepre\uita

Uruswati. Uruswati in yjziunea inva,aturii Agni Yoga

Inv~W\tura poate fi primitli numai de un spirit infl11dirat(de foe) ale d1rui legaturi cu lerarhia numiirii milenii. Nu stri1lucirea,ci dimensiunea cosmici1caracterizeaz11 xperienta nepretuitei Uruswati, Mama InvA\11turii e Agni Yoga. MesajulMeu,dat prin FondatoareaInv~~turii Agni Yoga, si1fie eel mai inalt acord pe planetli. Fapta ecoici1a Nepre\uitei Uruswati este un simbol al Luminii
Ci1.lAuzitoare. Radiritiile chipurilor purtlitoare de lumini1 aduc bucurie ~i hranA spiritual11. Noi, Fra\ii Omenirii, consider~ accste emanatii drept ~uvoaie de foc, ~uvoaie vitale. Spiritul infl11cAratal discipolului Agni Yoga f11ure~tecu lumina pe care 0 poartli. Nu v11 intrista\i daca Inviitatura va fi atribuiti1 eelor mai diferite surse, chiar ~i unor scriitori necunoscuti. Nu este exc1us ca la un moment dat si1fie atribuitli chiar dumneavoastr11.Esen\ialul estcca mesajele necesare schimbiirii viepi sa patrunda in popor. Sunetul mesajului cosmic, al notei cosmice, poate fi recePtionat numai de catre un spirit capabil sA simtli energiile suprasensibile. Acesl mesaj, aparent imperceptibil, poate sa transmitli bucuria ori triste\ea spatialii,lupta ~i vicloria, chemarea ~i indemnul, strig11tul de durere ori de izbindii. ()"""ni"mlll "I'n<:ihil:11 PI1Tti1torului e Foe tresare la fiecare notli venitli din d Spatiu. Cel care distinge aceste sunete, cel care a Slmtll cnemalt:<t VCIIUU contactul spatial ~ibucuria real izArii lui, poate fi numit Mare Purtlitor de Foe. A~a este ~i inima inflacAratei Uruswati. Ea ~tie cit de mult seamiinA tumul Nostru cu 0 stind natural11.Sora NoastrA a vazut ~idepozitele noastre situate la mare adincime. A vazut ~imulte din aparatele noastre, acponatede energie

Karma - Lcgea Cosmica

Din cauza unei crase ignorante, omul i~icultiva, zi de zi, reflexele de insu~ire a bunurilor din jur. El se ci1.liiuz~tein via~ de formula adinc inradi1cinatli in con~tiin\8 soeietlipi - 0 via/if are omuJ. Unde c gre~a
fundamental~? Omul are mm multe viep $i, in fiecarc din cle, este obligat sil indrepte gre$elile, sil ispif$eascifpifcatele, sif n'lspundiIpentru impcrfecliunile vicpi anterioare. Aceasta este Legea Cosmidi. In sanscritli, kanna inseamn~ ri1zbunarc. Karma este Legea Cosmicii a bumerangului. De obicei, ori de cite ori apare cite un necaz, omul exc1ama: Dumnczeu l-a pcdepsit! Afirma\ia nu este tocmai exactli: Nu Dumnezeu, ci insu~i omul sc pedepse~te, datoritli actiunilor ~i gindurilor sale. Puterea gindului este imcnsa, ~a cum cste ~i puterea foqelor psihice insetate de libertate, incatu~ate ca intr-o . .. .. .. ,~
~,",Ja \"", l. a b --,;,-- -Inva~tura spune: Fericirea va veni cind se vor inchcia vcchilc socotcli

- adic~ atunci cind va fi isp~itli karma. Isp~indu-~i pacmele, omul i~i va

incheia ultima via~ pe P~int ~ise va putea reincama pe 0 planetlicu un nivel superior de via~. Desigur, el se va pulea ridiea ~imai sus, in planurile superioare ale Lumii Invizibile: Lumea Suprasensibil~ ~i Lumea de Foe 6

, '-

psihidi. A vi\zut ~i depozitele noastre cu monumente de artli clasificate pc epoci. adev1irate rezervoare de aurA. purtind razele fo~tilor creatori. Focurile de pe culmile mun\ilor care pi\reau sAamenin\e pe Uruswati erau de fapt desci\rci\ri ale Focului Celest. Acest foc a curAtat spa~ul de tot ce-l ingreuna. Discipolul Agni Yoga destinde spapul ~i distruge emanapile nQcive. El este un os~ care luptl1impotriva intunericului.

$AMBALA

- CETATEA FRATILOR ALBI

Guvernul mondial invizibil

Trezirea focului interior-treaptl11a care a ajuns Uruswati

-constituie

reaiizare deosebitl1. Alchimi~tii cuno~teau despre existenta focului lichid. in forma sa cea mai putemici\. focul poate fi p11trunsnumai de spiritul care trlIie~te 0 via\i1 psihoenergetici\. Cea mm putemiciI ~i mm tmniciI pirghie a

Cosmosului este Inima.

Uruswati ~tie eit de greu este s11transmiti gindurile la distan\i1. c11ci gindurile se lovesc de numeroase obstacole. Uruswati poate vorbi de vibrapile t11maduitoare pe care Ie trim item Noi. Ritmurile sint foarte variate. nu toti sint in stare sAle reeunoasci1. Uruswati ~tie ins11limba NoastrA. N oi. la nndul Nostru. ~tim graiurile tuturor popoarelor.

Pe lingiI guvemcle ofldale care i~i conduc, de bine de rlIu, fi1rile,pe PiImint existlI un guvem mondial invizibil. Ac~tia sint Fralii Albi. Soar putea ca existenta Comunitl1pi Fratilor Albi sit fie pus11sub semoul indoielii, s11fie intimpinatl1 cu eel mai adinc scepticism. De ce accastl1 atitudine? Pentru c11noi nu sintem in stare si1 instaurl1m spiritul curat ~i in111\i1tor fratemitl1~i eel pupn il;1 al familie, ca s11 mai vorbim de eolectivul nu in care muncim, statui in care tr11im,planeta pe care ne-am n11scut. Lozinca - Libcrtate, egalitate, fratemitate -a fost lipsitiI de realism de la bun inceput. .in conditiile existentei noastre terestre, adici1 fizice, nu poate fi vorba de libertate, egalitate. fratemitate. Si1analizAm putin problema: inca. din. na~tcrc oamcnii nu sint nid egali, nid liberi. Unii sc nase inzestrati cu hart intelepciune ~i spirit rafinat, in timp ce altii due 0 via\i1de animal. Unul se n~te unt. altul fmmos, unul se bucur11de 0 si\ni1tate de fier. altul e mAcinat de boli, unul este bogat ~i se bucurA deo pozitie privilegiatl1 in societate, in timp ce altul cer~e~te pc marginea trotuarului. Mai crede cineva ci\ sin tern egali? Dar libertatea? veli intreba. S11arunc11m 0 privire in jur, sit vedem libertatea. Hecare om sta.inchis fntr-o coli vie familiali1.,economici1., sociali1., politicil ~i statali1..Pi1mintul este bri1zdat de sirma ghimpati1 a granitelor, existenta statelor este reglementatl1 de cimitire intregi de legi moarte, familiile nu pot depi1~icercul vicios al conventionalismelor ~i preocupi\rilor materiale. Mai ad11ugap la toate aeestea ~iei1tu~elecorpului fizit care. de la . '0 anumitl1 virstl1. nu se mai poate bucura nici mi1carde libertatea deplasi1rii. Si1nu uiti1m ~i teribilul, neiertl1torul cle~te al karmei care ne tine si1plAtim dup11 legi necunoscute nou11. Karma ne obligi1 sit ne n~Lem in condipi nefavorabile, in familii lipsite de cele necesare traiului decent, sit trl1imintre persoane pc care nu Ie agreem... Prin unnare, pe Pi1mint, nu poate exista ~i nid nu cxistA libertate. Ce ne-a mm rJmas? Fratemitatea. Poate ~i aspiralia clItre libertate. Acestea sint 0 realitate numm in sfintulloc~ al Fraplor Albi. Cme SlOtrra\l1 AWl! rUII\\,;UIJICIIC,?U -i:.uu : : :w....:...:_:. :_~~: . "..." terestre, au atins perfecpunea supremi1. De~i ar fi putut tr11iin beatitudinea Lumii de Foe sau pe unele planete superioare. ei au renuntat la aceastl1 posibilitate iri numcle salvi\rii Pi1mintului ~i acceler11riievolupei umane. Ei sint din sinul omenirii. Nu existl1 Sori1 sau Frate care pe timpul vietii pe P11mintsit nu fi fost supu~i pcrsecupilor ~i torturilor.

- .",-'-

$ambala

- Cetatea

FraJilor Albi

iI

~ambala, sfintulloca~ din Himalaya, atrage muM Iwne. Cel nechemal, ins11,nu va ajunge ~iciodal1i acolo. inal\i demnitari ai lumii, chiar dOla\i cu 0 condi\ie flZic11ie~il1i din com un, organiza\i in expedi\ii ultradolate ~i inzestrate nu vor putea p11trundeniciodal1i in ~ambala. Numai spiritul e voluat, . desav~it prin epuizarea reincamiIrilor succesive ~iindeplinirea kannei, va putea ajunge la $ambaJa. Accesul strllinilor nepofti\i este barat de gindul invi1\1itorilor.Neavenipi vor fi impiedica\i de aluneeitri de teren, de rngazuri ap1irute din senin, de raze ucigAtoare, de gaze asfixiante. Dar, poate, lAe~ul Fra\ilor se vede din avion ori elicoptcr? Nici acest lucru nu e cu putin\1i: tumurile sint camuflate cu iscusin\1i sub stinci. Curiozitatca omeneascanu are acces in $ambaJa.Ne putem intreba de ce aceast1i izolare a Fratilor de rcstullumii? Propriu zis nu e vorba de 0 izolare, dici Fra\ii au legiituri dintre cele mai sifmse cu lumea. Ei se vad ncvoi~ ~ ia unele m1isuride prevedere, deoarece unii oameni ar fiin stare sAzMamiceascA tot ajutorul pe care invii\1itorii it dau zi de zi omenirii. Ar fi suficient ca pozipa ~ambalei sAfie dezviiluilii, ca valuri de curio~i sii niiviileascA asupra ei. VAinchipui\i ce ar urma? ~ambala este celatea Cunoa~terii, cu depozite ~iarhive situate la mare adincime, cu aparate dintre cele mai desl1vir~ite, puse in mi~care de energii psihice.$ambaJaestelaea~ul Creatorilor. Toate cuno~tin\Cle dobindite aici sint trimise in spa\iu, in lume, de unde sint receplate de oameni. lalii de ce, atunci cind un cercel1itor este strl1fulgerala de 0 idee novatoare trcbuie si1-~i aduc11aminte cu recuno~tin\i1 de Frapi Albi care i-au sugerat-o. $ambaJa estelacB~ulOst~ilor, cad lupta impotriva forJelorintunericului
nu S-B sfir~iL

$ambala estelocul celei mai strinse contopiri ~i coopcrllri dintre planul flzic ~ieel spiritual. Vnii invA\1itorii~i duc existenta in corpul flZic (material), al\ii in cel intermediar ori subtil. Corpul material al Fra\ilor Albi se deosebe~te net de corpul nostru fizic, allor fiind de mii de ori mai sensibil. Tocmai de aceea, Fra\ii se deplaseaz1i cu greu in atmosfera ora~elor noastre, cufundate intr-o adeviiralii mocirll1 ecologicl1, psihicl1~imorall1.in cazuri excepponale, pentru salvarea om~nirii, ei fac, totu~i, acestlucru. Corpul subtil al Fra\ilor Albi se deosebe~te, de asemenea, de corpul nostru subtil. Vibratiile lui sint aut de putemice, incit organismul nostru suport1i cu greu apropierea Fraplor. Deosebirile de aur11,energie ~ivibrapi ii obligii pe Frap s11 respecte distanta. Munca ~i Lupta - iata conJinutul concret al aclivitiIJii colidiene pc care o dcsfa$oari1Marii invafi1tori ai omenirii. Ei a~teaplii colaborarea din partea oamcnilor, noi, in~, Ie r1ispundem numai cu obslacolc. Strig11tclemul~milor, chiar prod use la cell1laltcap11tal planetei, determinl1 deregl11riin experientele de mare complexilate efectuate in laboratoarele ~ambalei.
. $ambalaajutaoamenii n modinvizibil, salvindPamintul. Fratii Albi i nu pot rezolva ins11toate problemele omenirii, cl1ciasla ar insemna 0 interven\ieinadmisibil11 karma. Via!a este0proM, un examen. invl1\1itorul in

intunerieul este inca fcarte dens pe planela noastro. Lupla

impotriva lui este grea aici, pe P11mint,dar acolo, sus, cste de mii de ori mai grea. Vneori, ni se pare c11intunericul invinge. Este numai 0 iluzie, cl1ci . triumful intunericului este provizoriu. Luminainvingeintotdeaunail).LW:!ericul. Icrarhia intunericului exislii in paralel cu lerarhia Luminii. Aici(pe Pi1mint, foqele intunerieului sint uneori mai bine organizate decit For\Cle Luminii nu intotdcauna vigilente ~i energiee. Criteriile dc identifieare a foqelor intunericul ui? Rl1ulatea,1l1comia,egoismul, cinismul, profanarea celor sfinte... lncle~tarea este durl1,limpul Jum<,Uaplorae masura a U"ecUl. ralllll1LUI:st: afli1pc marginea pr11pastiei. For\ele Luminii trebuie s11 uneasdi pentru a se salva planela de la pieire. Fiecare din noi trebuie saseintrebe: Cu cine sint, cu intunericul ori cu Lumina? Cel eare este absoluteonvinscl1este de partea Luminii, sA-~iindrepte gindurile ciitre ~ambala, ciitre Frapi Albi ~i va munci inzecit pentru binele tuturor.

nu trcbuie sA pun11~i intrebarea s11dea ~i r1ispunsul, ciici examenul ~i-ar picrde caractcrul scrios. invA\i1torulpeate numai s11 facl10 aluzie, sAsugereze calea coreclii. Din pacate, omenirea a 111sat l1-itreac11pe aliituri 0 intreagii s mulpme de aluzii ~i sugestii fi1cute de Frapi Albi. E timpul sii ne curA\i1m urechile spirituale, s11-iauzim! FIIri1sa-~i deaseama,omul a ei1ruiinimiI esteindrcptata eiItre lcrarhie primc~te ajutor in situa!ii eritice pentru el: Poate primi un ajutor material (in bani ori obiecte), unul real, printr-o persoan11 trimis11 pe nea~teplate, ori asisten\i1 medical11, prin vibra~ii curative care ajung prin spa~u pinl1 la persoana bolnavii. Fra\ii Albi se bucurii de orice om hamic ~i-i acordii deplinA incredere. Evolu\ia piiminteascA ne va ridica ~i pc noi la nivelul spiritual al Marllor inv11\1itoriai ~ambalei. Fra!ii Albi sint Viitorulomenirii. t..omunnaL(;(1 rlafllul r11Ul u~,-u.)a

u'- 1.6'" .a Vo"

Cautafi-ne spirit, nupc hartagoografiea! in Oamenii nu se mira cind inulnesc un pustnic,dari~i imagineaziicu greu comunilatea unor asemenea pustnici. Se ~tie cine urn~te no\iunea de Comunilate. Accste fiin\e cunosc despre existenta Comunit11\ii ~itremur111a 11

10
,t,

'---

gindul cit Adeviirul ar putea sit ajung1lla oameni. Toate, ins11,la timpullor. Deplasindu-se in corpul subtil, invit~torii aduc oamenilor atit folos incit nici un fel de cronici nu I-ar putea cuprinde. Pe Pi1mint, existii oameni care aduc mesajele noastre. Fiecare nou1l treaptii a cooperiirii ~ste WI pas c!ltre apropierea de Comunitate. Aid, la Noi, se intilnesc multe chipuri pe care vremea le-a despiirtit. Nllmai Inima un~te con~tiintele despiirtite de veacuri. in timp ce vl1indep1irtap de munpi no~tri, vep fi cuprin~i de 0 mare tristete. Ea va fi sporiti1de imposibilitatea de a relata despre cele viizute. Cu excePtia unor cazuri autorizate de Noi, nimeni nu are voic sl1spun1l ceva din ceea ce a viizutaici. Pe cei care dorescsil ajungilla ComunitateaNoastril ii sfiItuiesc sil-~i aprofundeze cuno~tinlele. Dorinla de a ajunge In Valea Noaslra, pentru a sorbi de la izvoruJ cunoa~terii, vil apropie mereu de leI. imbog,T/ifi-vl1,deci, neintreropt cuno~tinlelel Aspirafia estecheia care duce ciltre CetateaNoastril. Discutia sau gindulla Noi apropie vibrapa sfintii. Multi nu inteleg cum are loc colaborarea dintre Fiintele Superioare in cele trei stiiri. in realitate, nu e un lucru complicat. Corpul suprasensibH al fratilor poate fi viizut uneori datoritii unor elemente chimice care aqioncazl\ asupra densitiipi substantei. Pe timpul celui de-al doilea rnzboi mondial, foarte multe persoane au avut asemenea viziuni, fl1rila putea s!I-~iexplice natum acestui fenomen. Condipile planurilor de existen\!! diferii atit de mult, incit ceea ce este dezintegrant in lumea materialii poate fi integmnt in Lumea Suprasensibilil.

MOARTEA E CU NIMICMAlMUL NU T

DECrr0 TUNSOARE
Dincolo de pragul morJii

-prezcnla cncrgiei vitale. inveli~ulenergetic aI omuluipoate fi asemiinatcu

o gardcrobii bogati1,el fiind alciituit din patru corpuri invizibile: corpul
eteric, corpul astral

Princesedeosebe~te viu decel mort?Existil0 singurildeosebire omul

- corpul

dorintelor ~i emopilor noastre, corpul mental

~ ..

care cuprinde totalitatea activiti1tilornoastre psihomentale ~i, in 'sfir~it, miezul spiritului nostru - corpul de foc sau corpul agni. Toate aceste COlpUri invizibilealciituiesccorpulnostrusubtil sau suprasensibil,care, in momentul mortii, se separii de corpul fizic. Cercetiitorii americani au stabilit pinii ~i grcutatea corp~lui subtil al omului (de 2,5 piniila 6,5 grame). Agni Yoga precizeazii cii ~icorpul subtil are un schelet. Daci1scheletul corpului fizic este compus din oase, eel al corpului subtil este format din nervi. Important csteinsil unaltlucru - corpulsubtilareco~tiinlil. Oamenii
,de ~tiin~ au adunat numeroase miirturii ~iprobe in favoarea acestei afirma\ii, in special de la persoane care au trecut prin faza de moarte clinicii, fiind apoi readuse la via\!!.Toli cei careau trecut prin faza de moarte clinicil au relatat cil in momentul morfii con~tiinJaa continuat sil fie prezentil. Acest lucru este mai putin crezut de ciitre cei pentru care omul se reduce la corpul fizic. Pentru ace~ti sceptici yom prezenta citeva exemple, respectiv relatiirile unor . persoane care s-au intors de pc celi11alttiirim: Traduciitoarea D. din Tbilisi a decedat pe masa de operatie. Cunoscind din literatura ocultii studiatii anterior cii, dupii moarte, oamenii i~i viid corpul oe undeva de sus, D. a fost foarte mimtii sit constate ci1propriul corp fizic se afla aliituri de ea. Explicapa: uneori corpul subtil nu iese prin cap, ci prin picioare, ridicindu-se ceva mai incet. Dar sit continui1mcu relatiirile "moartei". Sperind sit-~i regitseasci1 rudele decedate anterior, D. a aruncat 0 privire in jur. Tabloul care i se infi1p~a a uimit-o ~i mai mult. in jurul corpului ei se adunaserii 0 mulpme de fiinte cenu~ii care vorbeau toate in acel~i timp. Acestca erau fiinte din straturile inferioarc ale Lumii suprasensibile, atrase .:. .:-- , ::1- n~~~~I..; Aono m""<1tip nm~r:1li~. Dunil aceasta, a urmato scurtli eclipsii ~i D. a deschis ochii, intilnind figura chirurgului aplccat asupra el. Un alt caz: A., profesoariila un liceu din Tver, s-a aflat timp de 20 de minute in faza de moarte clinicii, pe timpul unei operatii foarte grele. in acest ritstimp, a zburat prin indlpere (corpul ei subtil a zburat, desigur) carii si1

I 1 \

Omul trebuiesl1invoce ajutorol Nostru in clipele grele, la suferinle ~i ncnorociri. Omul primc~te ajutorol Nostro /Mil sil ~tie, bincln/eles dacil nu are 0 iniml1 de pialriI. Nofiunea de invil/l1tor este sflntil pentru Noi. Hecare din Noi are invaliltar ~i pc aceaslil scaril numilrul treptelor este inflnit. AcoJo unde cxislil cuno~tin/e, exislil ~iputere. Nu intimpliitor unii viseazl\ sit ajungit la Noi. Altii, in schimb, ne uritsc ~i ar dori s1ldistrugii Uica~ul Nostru. Acum, oamenii inventeazil roboti. dar, dupii aceastii erit mecanici1, '>'"",i,, \/<1i din ntlllincircntatiiciitre fortele omului. Studiile desf~urate in f labomtoarele noastre au drcpt scop sii-I scoatA pe, om ae suo pULt:n:a ma~inilor.

~ I "

12 ....-

13

simt1l.durere, contemplindu-~i curioasA corpul fizic pe care medicii incercau sa-I reinvie. Corpul meu era undevajos,infi1$urat in pansamen te 1i tuburi, a declarat mai lirziu A. La virsla de 15 ani, ingineml S. din Moscova a fost lovit cu un cu\it in spate, pe timpul unei inclHerAricu un grup de Miep. S. s-a vAzut plutind undeva sus, de unde i~i urm1irea camarazii care, flirii sA-iscoat1l.cu\itul din spate, it ttansporlau ciilre spilal. La imrarea in spilal, tinerii au fost opri\i, insit corpul subtil allui S. a zburat direct in sala de opera\ii, asistin~ la discu~ile dintte chirurgil. Ace~tia i~i exprimau scepticismul cu privire la posibililalea salvmi. S. a piir~it spilalul, ajungind pe malul unui du. Pe malul opus, ~i-a vAzut veri~orii deceda\i anterior, tltcindu-i semne cu mina. in acest moment, insii, medicii au reu~it sa-I ttezeascii la via\i1...

Reincarcarea, a~a cum se petrece in realitate

Corpul eleric, cel mai dens dintre corpurile invizibile, se descompune foarte repede, fiind unnat apoi de corpul astral ~i de cel menlal. Corpul de foe, corpul agni, eSle, insit, indestructibil; el nu se dezintegreazii niciodat1l.. inmntes unei noi reincamM, corpuJ de foe coboariIdin sfereJe supcrioare, "imbrilcind" in ordine inversil ceJeJalte inve/i~uri: corpuJ mental, corpul
astra/, corpuJ eteric ~i, in s~it, cemzic

-in momentul

concep/iei.

Toale

aceste

l io

Misterele lumii suprasensibile

Lumes suprasensibilil este imensil ~i vanatil. Fiecare om ajunge pc planul care corespunde niveJului de dezvoltare aI con~tiinlei sale. Planurile inferioare sint dens populale, au 0 atmosferii intoxicat1l.~iconstrucpi greoaie, h.doase. Cu cit ne ridiciim mai sus, cu alit mai luminoase, mai curate, mai frurnoase sim planurile exislen\ei. in planurile superioare, au loe adevi'irate miracole; ele sint inundate de culori fine ~i buniilale sufleteascit. Treapla cea mai de sus, Lumea de Foe, Agni, este lumea fiin\Clor superioare. Ea este inundat1l.de lumina, esle expresia iubirii ~i frumuse\ii. Aerul esle plin de straIucire, iar sferele vibreazii, raspindind in jur 0 muzicii nepiUninteascit. CO}1~tiin\a nedesiivir~it1l.,care nu s-a trezit pe timpul existen\ei terestre, continua sa se afle in aceast1l. tare ~iin Lumea Suprasensibila. In schimb, eel s care a avut pe Piimint 0 gindire lucida ~i0 imagina\ie bogat1l.se va sim\i foarte bine in Lumea Suprasensibilii, caci eel care tltptuie~te aici este Gindul. Cel cu imagina~a siiracit se va umple de ridicol in Lumea Suprasensibilii, unde Gindul creazii ~i imbr1lciiminlea, ~i clMirile, ~i strazile ~i ora~ele. Foart.e. mul\i dintre cei incapabili sa se lase in zoom I fanteziei concep totul dupa modelele piiminle~ti, transpunind hido~niile de pe Piimim in sferele Lumii SlInr:!sensibile. Pinii la urma. ajUlati de Inva\i1tori, reu~esc cu to\ii sa se ridice pe planurile superioare.

corpuri sint prod use ale Cosmoului. Legea cosmicit it trimile pe om pe Piimint cu 0 misiune concret1l..Iat1l. e ce avortul esle 0 crimit foarle gray!. La d reI ~i sinuciderea. Periodic, ne intoarcem in aceast1l.lume, Mnd chip uman, in numele evolu\iei nOOSlre~i a inlregii omeniri. Misiunea noaslrii este sa incheiem fiecare ciclu terestru cit mai cura\i, cit mai buni, cit mai desiivi~i\i spirilUal. Dupii expirarea ciclului karmic, existenta noastrit continuA in planurile superioare ale Lumii Suprasensibile sau in Lumea de Foe - Agni. Desigur, in anumite cazuri, viata cominuii pe aile plariete, mull mai evoluale decit Piimintul. Slagnare nu exist1l.. Crea\ia cosmic! esle infinit1l. $i tocmai in aceasla const1l.fmmuse\ea ~i miirepa Universului. in trecut, intervalele dintre ciclurile vie\ilor terestre erau de secole ori de milenii. Acum, ne afU1mintt-un proces mult mai rapid, guvemat de legea cosmic! a accelerMii. Conform acestei legi, omul poate reveni pe Piimintla un inlerval de doi-trei ani de la "moarte" sau chiar in cursul anului in care a "murit" (adicii ~i-a incelat viata flZicii). Voin\a ~i liberlatea de oppune sint acum mai imporlanteca oricind. ~i in Lumea Suprasensibilii exist1l."Ien~i", "chiulangii" care preferii sii-~i prelungeascii-~ederea in planurile mijloeii. Legea karmei ii obligii insA sit se intoarcit pe Piimint, penttu a munci ~i a-~i desavir~i existen\a terestrn. Amintirea vie/ilor anterioare se ~terge din con~tiinla in mod intentionat, din considerente rationale: omul nu ttebuie sa se gindeascii la necazurile ~i bucuriile vie\ii anlerioare, la vechile du~miinii ~i prietenii. Egoismullui nu trebuie sa fie activat de amintirea unor incamm anterioare, in familii privilegiate. Vieple anterioare nu lrebuie sa incatu~eze existen\a actuala. Singura lintil ciltre care trebuie sil ne indreptam este viitorul. Exist1l.insA nprc:n:mp.initiate oentru care cuno3$terea vieplor anterioare este absolut inofensiva. De exemplu, vecina mea a avut un DatalCar\;a U;UlIL a 147 ; tirziu, a niiscut 0 feti\ii care,la virSla de doi ani, i-a spus: Nu mm plinge mamil, acum eu sint Iura. Nu e singuml caz in care un copil i~i cuno~te via \a

I,

I' I

I :I

anterioarii. 14 '-

15

Persoanele care au un corp subtil desi1vi~it se pot desprinde u~r de corpul fizic, pAstrind legAtura energetic1i cu acesta. La Moscova. existA multe persoane care au.o astfel de capacitate. Ele pot fi un sprijin de b~ pentru astronomi. avind in vedere cAnici eel mai sofisticat aparat creat de om nu este capabil si1cuprindA imensitatea ~i inCmitul Universului. Lumea flzicl ~i Lumea SuprasensibiltJ sint de necuprins. in epoca scJumbiIrilor ~i prefacerilor, pe care 0 trtJim azi, va cldea ~i zidul care dcsparte accste doutJ lumi. incet, incet, ele se vor apropia ~i, prin asta, se va imensifica ~i cooperarea dintre ele. Astfel de cooperare a existat cindva ~i nimic nu poate opri refacerea ei. Persoanele foarte evoluate pe plan spiritual o vad ~i 0 simt. Curind, insA, vor putea-o simp ~i oamenii obi~nuip.

GiNDUL

- FliNT A A PLANULUI SPIRITUAL

Fantastica forti a gindului

Glllduleste material deoarece este formatdin energie.Calitateamaerial1i a gindului a fost mult1i vreme contestatA de matcrialismul vulgar, inchis in gAoacea vibrapilor dense. Desrre acesl materialism Agni Yoga spune: in istoria ci vilizaJici, matcrialismul a cunoscut pcrioade foarte scurte care s-au fnchciat fntotdeauna cu convu!sii singeroasc. La aSlfel de convulsii asistWn ~iast1izi, dnd plancta noastrA bolnavA este supus1i purificihii prin foc. ~tiinta a adus numcroase dovezi ~i argumente care au probat fiIrli dubiu calitatea materialA a gindului. in cartea Progres in creape, medicul american Saflka Karagula relatea~ un caz uimitor. Un mineralog a inventat un aparat destinat fotografierii structurii mincralclor ~i, dupil cc I-a folosit un Limp, la vindut. La noul proprietar. aparatul se incApiipna si1nu funcponeze, fapt pentru care acesta I-a convocat de urgen~ pe inventator. Uimire: in prezenta inventatorului, aparatul functiona. DupA 0 cercetare minupoasn a aparatului, s-a constatat c1i din el lipsca tocmai dispoziLivul de fotografiere, aceSta fiind inlocuit cu gindul inventatorului. Pentru demonstrapaacestei ipoteze aparent fantastice, mineralogul inventator a fost pus sii tin1iin minA un film foto nou, ambalat, ~i si1-~iim~gineze un mineral oarecare. Ce s-a in urn plat? Pe filmul fOlo,a api1rut imag,inca mineralului ca ~i cum ar fi fost fotografiat cu un aparaL Un alt caz interesant a fost consttttt de catre un grup de fizicieni ru~i care se ocupau de mAsurarea cimpului biocI1ergctic al unor persoane. Unul dilltre ace~tia ~i-a imaginat un om stind in picioare in coltul incAperii ~i aparatul a mAsurat cimpul biologic al persoanei prezente numai in mintea fizicianului expcrimentator. De indat1i ce chipul imaginar a fost ~tcrs din gind, indicapile aparatului s-au red us la zero. Parapsihologul Nattlia Antonian, pc care 0 cunosc bine, deplaseazii cu ajutorul gindului acul unui aparat de inalt1i sensibilitate aflat la 0 disttn~ foarte mare de ca. Nu este ~i asIa 0 dovada a materialitiitii gindului? Oricc fel de gind, luminos ori intunecat, pdtrunde ~i aqioneazi1 in spatiu. Avind in vederc acest lucru, ce crcdcti cd e mai bine si1cultiv1im

I:

II ~ ,~

gmuun-uucuc

:>au 1:>I11UUl1 VL'V&U". ~

~ r,

17 -y- ---~

'--

:;1

Puterea gfndului colectiv

sAgeatl. lJacil, ins4, necate va regreta sitgeata lansatil, intreaga o~tire va Gindurile venind de la trei persoane sint nude (rei on, ci de ~ii de on mai putemice decit gindurile unuisingur pm. Alianlaadoi-ttei pfieteni poare constitui eelmaiputemie teaum inorice de activitate- spuneInv1l\Atum. leI

rl,minenl18pilratl.
A~ia

Cum, in ce Iel ~e progresie inaccesibiUtrapunii noasb'e.areloc sporirea puteriigindului,cind acesta devlne colectiv? Gindulroucolcctiv.estein stare sa transfonile0 regiune inflQdtoareintr~unde$ert. Fratii eonsider1t e~ertul d ca pe 0 mare ru~ine a omenirii ~i un ~omaJat naturii.Pustiuri.ghetari, 31unec1lri de teren - toate aces tea sim () urinare a gindirii murdare a omenirii.
Chiar dadi ea s-ar purifica ~i insitnitto~i, ar fi necesari zeci de ani pentnl refacerea scoar\ei terestre distruse. Din plicate, gindirea omeneasdl mai are de str1iMtut 0 cale lungit pin1i la purificare ~i insitnitto~ire. Seecta, foamea, maladiile de tot felul, smt $i ele roade ale gindurilor mesehine, inferioare. Aeestor stihii Ii se pot eontrapune numai ginduri h(minoasecolccti e.Furtuni rauprevestitoare, uragane, culremure. inundatii... v au rarit milioane de vie~, dar contiinfa oineneasdi continu~ s! degradeze in juru-i. Dc cite zed de milioanc de victime ar avea nevoie omenirea pentru 0
transformarc profundil

a contiinlei?

se intreab11 FratH Albi.

E foarlC bine C4I oam.enii sa-i trimit4 unii altora ginduri 1a 0 om llX/1. prodl1ce 0 eAiJaordinn cw'~pre spa~ului. In fiecare clip~ a zilei, a undeva, pe pJane~ are loe un naufragiu, 0 nenorocire. Sit bimjtem sinistraplor gindul nosDu salvator. Ca un magnet se va alittura gindul nostru bun .ajl!torul~i acordaL de Frapi Albi, iar frumusetea ~i milretia unei astfeJ de ~~;b:i va cOlltribui fa purificarea ~i consolidarea spapului. Invil\ittura ne @{at;1 gipd!Ui1e curatesil1t ozonul spatiului. Gindul nerostit este mult mm ~ I1Ule/tJ]fIl.eciteel fostil deOarece.focullui cste mm viu i mai firese. PuteIJ1a ginqulw mJc4 obiecteJe din Joe. Foarte mulp au unn11rit ~x,~*n~t.e de (el~kine.pe prezentate de Nina Kulaghina. Ea poate ~ deplas~.~ cu puterea gindului diferite obiectc, chiar ~i cind acestea sint ~operj~ cu u,1;\ I9.~otpe stic1it. Dupa cutn se vede! pentru gind, stic1a nu c ~onstituie un obstaco}.In anlicbilale, oamenii atirnau de lavan fire de atitde &rosimi i culori diferite. ASUPJ"d era canalizatli puterea gindului ~i lor acoosiJ. hawli a spiritulul incepea sit vibreze. Fiecare gind acpona cisupra unei anumite cutori. De altfel, aceastli experientit este la indemina orici1ruia

t d

fo Ir

~-'
ill

~!

Cum a dispi1rut Atlantida? Gindul colectiv negativ at atJantilor a concentrat noei grei de energie care au scufundat-o in citeva ore. Cit de mult se aseamilna epoca in care triiim cu ultimile zile din viaJ<!Atlantidei! Cite crime invizibile se silvJr$esepePllmint!? Nu este neap1irat nevoie ca uciga~ul sa stea undeva ascuns fa pinda cu cU~tul oei cu pistolul in mina. EI poale sla lini~tit in propria casa, ucigind de la dis~t1I, cu puterea gindului. Desigur, in ultima instan~, e1i~i va priini pedeapsa. conform legii katmice, cl, aulorul gindurilor criminale, lahsate in spa~lJ. Gindurilepot Ii eaun balsamtifmllduitoT or; ea 0 otravl1uciglfloare. Gindul colectiv al credincio~iIor care se roag1t in biseric!t are 0 putere purificaloare uria~iI.Dad oamenii ar fiinstaresit-~iconcentrezeconcotnitent in spatiu gindurile la binele general, arreu~isit efectueze ocura(enie generalil a spatiului. Ar fi imeresant de organizat 0 mare zi de muncit colectiv1t la nivel planetar. Posturile de radio, televiziunea, intreaga massmedie ar putea

dintreno;.

&iJjCM'Cfj spljJiuluj prin ginduri bune

.

vindul

la Frumos

indicA dmmul

catre in vitiator i e eel mm important

rcmediu pentiU multe sufednJe. in Ioe sa ne tinguim, sl ne indignam, sit judec:trnpe al,ii, e mult.mai bine sa canalizilm gindurile catre Frumos. Acest gindesLe cea roai trainic4~imai sigura punte d1treFratii Albi. Cel care trimite in spa;i~bueurie,0prime*teinapoiindoit, eel care tri!nite amitritciune - are, . in raspuns,amirilciunc. A~casta esteLegea Cosmosului. Glndurile spa,iale trimise omeQieiide catre Frapi Albi sint recepponate incon~tient de zeci de mii de locuitori ai planetei. Transferul unor asemenea ginduri necesiia 0 puternicit incordare ~i multil di1ruire de sine. Spatiul este iptesat eu tot felul de parazip energetici ~i fiinte cenu~ii care fac rau in mod

i
J t ~ !> I

contribui la realizarea acestui proiect. Cu ajutorul mijloacelor de

lc1ecomunica(ie existenle astilzi, 0 aslfel de ac(iune s-ar putea realiza foarte
U~UI. CititoruJe,

con~lient, arindcaleagindului catre destinatar.In timpul canalizilrii b .

gindului fa distante marl, seproduce uri fenomen asemanittor cu un scurt
"U~UI' ~(1Jt,; U~l,t;IOV!vt: t:1I1l~LOrUIgmqulUI. V (Jindul estc sonor, vibrind in.spapu. Aceasta nu esle 0 metaforil; U ruswati

aduna-p prieteniicu ajutoruJgindului! Acest gind colectiv,

pUlemic sil fie: PENTRU BlNELE OMENIRII! Se vor gi1si.desigur, sceptici care sa rid ice din umeri ~i sil se intrebe; Ce inseamnil gindul meu pentru omenire? Acestora Ie raspunde Invil\i1tura: Fieeare luptator sa traga 0 singuriI 18

a auzit.suneteleargintii ale gindurilor concentrate. Iakov Rudakov, un om inzestrat cu puteri paranonnale, a v~ut mi~carileondulatorii ale gindurilor umane, pc timpuI zborurilor sale ( a corpului subtil, desigur) ciltre lumi indcpilrtate.

19
.I,
, -

'-

..

lnviIfAtura subJiniaziIputerea tiImiIduitoare a gindului indreptat ciItre viitor ~i esenfa otrilvitoare ascunsil in regretele dupiI trecut. Invil.\Atura avertizeazi!.lmpotri va gindurilor meschine, inCerioare, care due la inlOxiearea spatiului ~i constituie focare de epidcmii. Invil.tittura avertizeazil. impotriva egoismului care adaugil. zi de zi otravil. ucigil.toare la aura bolnavi1 a planetei. InvJ1ti\turaavertizeazl1 impotriva deprimi1rii, dcoJCcce gindul cillucrurilesint in mare parte incognoscibile vine de la tilrimul fortelor intunericului. Gindurile aqioneazil. chiar ~i asupra secrepilor organismului umana Astfel, saliva unui om nervos sau a celui care pune la cale 0 fi!.rMelege este otrlivitoare, chiar illicit omul e s11n!1tos.n acela~i timp, saliva unui om i bolnav, dar cu intrcaga fiin~ intors ci1treSuprem, e Iliml1duitoare. Iatli de ce copiii trebuiesc invittati ~ gindeas~ Crumos. N-ar fi mu, chiar, ~ fie introduse in ~coli ore speciale destinate educatiei gindirii. Gindule 0 fiintJ nou nilsculil a planului spiritual. SIJavcm grijiI de sanlJtatea s..J ei, Ocre$tem,sil 0 alinlilm $i sJ 0 pfIstrilm capc propriul nostru copi/.

maladii concrete, care au afectat anumite organe, se pot folosi pasele magnetice, aplicate asupraorganului afectat.Nu ni se cere 0 putere deosebitli pentru efcctul paselor; este suficientlirugiiciuneainimii care creazi1legiitura magneticii cu Supremul. in timpul paselor, nu trebuie ~ fi~ cu gindulla boalii,ci s11 comunica\i cu Supremu!. . Num1iru1crimelor invizibile este infinit mai mare decit num1iru1 asasinatelor singeroase din lumca materialii.Din urii, ignorarititsau Cricii, oamenii lanseazi1in spatiu ~geti ogrnvitoare a diror putere este uneori

deosebit demare.

Putcrea gindului in viziunca Agni Yoga

La inceput, oamenii au rilspuns numai pentru faptele lor, silvir$ite in lumea materialiI. Mai apoi, au inleles for{acuvintului $i au inceput sil extindiI rilspunderea $i pentru acesta. Acum, e timpul ca omenirea sil cunoascil puterea de foe a gindului $i sil-$i asume responsabiIitiI1i1ece dcriviI din folosirea ei. Omenirea i$i impovilreazi1karma nu numai cu fapta, ci $i cu ginduriie sale.

Viermii gindurilor meschine,inferioare slilbesc energia superioaril. Oamenii se sficsc sit rosteascii cu voce tare cuvinte urite. De ce, atunci, nu se Ccresc s11 imbibe spaiiul cu ginduri trivialc? Alungap gindurile inCerioare! Noi ne suCoc11m datoritlilor. !?!.~ toateenerj{iile spatia/c,ceamai flnil csleI!indul. El estenemuritor. tri1ic$tcclem, crcind noi ~i noi imbiniIri. Nu exislil crimil mai mare dedt sil incetezi sil ginde$ti fromos. Prin bre~a Cilcutcl n substanta nervoasii, poate piltrunde orice intrus, de i la obsesie ~i pinii la cancer. Substanta nervoasli poate fi api!.ratli numai cu ajulOrul energiei psihice. Educatia ~i Cormareapsihoenergiei va constitui 0 adevi!.ratli profilaxie a omenirii. Pentru inceput, se practi~ insistent gindul curat, asigurind p!1trunderea lui in substanta ncrvoasii. Compara~ influenta asupra spectrului aurei in cazul unui om care se gind~te la crimii ~i in cazul celui care a ~vir~it deja crima. Yeti constata cit urmi!.rile acelca~i:Asta trebuicsilinlelegem, ciIgindul $i fapta au accl8$i sint efect. ..Dad gindul ar avea culoarea flZicii, actiunea sa la distan\A ar fi la Celde evidcntcl ca ~i radiatiile undelor luminoase. In aceaslli situa~e, oamenii u putc.a deosebi ~i intelege riiul derivat din ipocrizie ~i minciunil. Foarte probabil, ar deveni mult mai atenti cu rudcle ~i prietenii lor. Un singur gind efemer poate modiCicape loc culoarea intregii aure. Aparent, gindul cste absolut tainic, de nedeslu$itpentru cei dinjur. Culoareaaurei ii trildeazilinsil

Noi, Fmtii Albi, putem trimite ginduri eapabile sit provoace senzatii .
fiziologice. Este 0 dovad!1 in plus di gindul inseamn11energie. Nici 0 aqiune demonstrativii nu d11 dacii nu este purtatii pe aripile rod gindului luminos, in!1l\Ator.Gindirea greoaie, inCerioam n~te paraziti care inehid dreptele c!1i ale omenirii. Yoi, oameni, care alungati de pc voi inscctele parazitare, de ce nu procedati la Celcu parazitii spirituali? Hecare gind prezent in spatiu i$i gilsc$te pinil 18 urmil executantul:. Vedcp ce nIspundere avem fiecare pcntru gindurile pe care Ie trimitem in spaliu?

prezen/8iconpnutul. $
IUUU...U.

Gindul esle temelia crealiei. El poale fi viIzut $i milsurat. Gindul este fiin/8 nou nilsculil pe plan spiritual. A vind naluril spiritualil. S!indulnu noate
JJ

. I

. A .'.

__..=::; ~_ v.v_. v_ 1"'.<U""""UUUI IICI VU~I~I ut:pa~e~LC In greutate numeroase microorganisme. E timpul sil ne concentnIm atcnlia asupranumilrului mare de maladii cauzatc de ginduri. lmpotriva acestor maladii trebuie luptat cu $edinle de sugesliemenile sil distrugiI gindurile ncgre, negative. De asemenea, pcntru

1
I

20
.....-

PASTRATI AURATINERETIII
Aurn. eel m~ sigur act de identitate al omului.
Fiecare dintre noi posediI un act de identitate care nu poate fi [alsiflcat niciodatiI, de ciItre nimeni. Aceasta este aura, jnveJj~ul energetic specific fieciIrui om. Ea are dimensiuni, contur ~i culoare. Ace~ti trei parametri ai aurei se modifidl func~e de starea saniitii\ii omului, precum ~i func~e de gindurile ~i sentimentele sale. Mii de oameni inzestra\i cu darul vederii suprasensibile au capacitatea de a vedea aura semenilor. Aura omului saniitos este mare, ovalii, inconjurat11 de 0 plasii de pOtecpe de culoare purpurie. Fire~te, este vorba de 0 plasa magneticii. Ovalul aurei este marcat de 0 mulpme de puncte mici, luminoase. Daci1 accastii plasa de protec\icnu este afcctatii, nici un intrus nu va putca piitrunde prin ea. Daca omenirea ar avea ca tr1satura distinctiva puritatea spirituala ~i gindurile inal\atoare, privite de sus, aurele noastre ar semana cu 0 grndina paradisiadl de aure multicolore: violete, oz, aurii, trandafirii, v~rzi. Din p~cate, insa, aurele noastre sint de cele mai multe od de un O~umurdar, caracteristic camii alterate. De asemenea, ele pot avea 0 nuan\a maronie, respingaLoare, sau 0 culoare portocalie, insolentii, tipiitoare. N umai gindurile infcrioare, crude, meschine, perfide, false, senzualc pot da na~tere unor asemenea nuan\e. Dupa cum am ariitat mai sus, omul siinatos are aura mare ~i corectii. Mic~orarea aurei vade~te starea de oboseala. Modificarea formci releva cxisLenta unei suferinte ori boli.

Nervozitatea are consecinte dintre cele mai nefaste in ~coli ~i gradinite de copii, deoarcce aura copiilor este deosebit de vulnerabila. Starea psihica negativa a invati1torilor, pOfesorilor, educatorilor poate constitui cauza unor imbolnaviri in masa in rindul copiilor. De aceea, piirinpi trebuie sa fie

deosebit de atenti cu copiii lor: ei trebuie sa Ii fereasdl de acpunea

imperilului, acasil od la ~coala, sa creasdl oameni sani1to~i din punct de vedere fizic ~i psihic. Otrava urii ~i netvozitiIlii se dcpune, de ascmenea,pe obiecte/e dinjur, pe zidurile cJiIdirilor,pe bijuterii ~i alte obiecte, in inciIperi. Imaginati-va ce ar insemna dad1 toate obiectele din jurul nostru ar deveni otravitoare. Cel care degaja imperil aduce prejudicii nu numai celor din jur, dar ~i corpurilor sale fizic ~i suprasensibil (subtil). Corp.ul suprasensibil absoarbe ~iel imperil, otravindu-se. Pe timpul trecerii catre cea de a patra dimensiune (dupa "moarte"), conform legii cosmice, focul spatial trebuie si1arilli imperilul, fapt ce se produce cu senzatii dureroase, deloc plaCllte.De aici ~iexpresia a arde ill [ocuI Ghccnei.

oil

Ferip-va de invadatori!
Persoana rifuliIcioasiI ~i nervoasiI i~i mai produce un gray prejudiciu. Starea de ncrvozitate sporitiI afecteazil aura dinspre interior, fiIcind giIuri prill care pot intra in orice moment fiinle dezgustiItoare de pe planurile inferioarc ale Lumii Suprasensibile. Aceste fiinte sint strins legate de emana~ile terestre, de pasiunile ~i instinctele lor primare. Elc nu nazuiesc sprc lumina, pentru a se relncama dllpa purificarca prin foc. Aceste fiinte prefera sa paraziteze pe corpuri stri1ine, in sulletc straine. Ele pun stiipinire pe sufletul unui om care devine obscdat OI:i,cum se mai spune in popor, apucat. Expresia "parca ar avea pe dracul in el" se refern la fenomenul obscsiei. In secolul XX, il) special spre sfir~itullui, fcnomenul respcctiv a capatat caracter epidemic, de masa. AstcJzine izbim foarte des depersoane dedublate,purtiItoarc a douiI corpuri suprasensibile. Fiinta care pune sti1pinire pe mintea ~isulletul altuia, caruia ii yom zice de acum inc.olo obsedant ori factor obsedant, poate Ii un bepv; un sinuciga~, dczmi1tat, sadic, uciga~, hOl,avar, rauvoitor etc... EI se bucura de suferinta ~i necazul alLuia,hrdnindu-se cu emana\iilerezulLate din indignarea sau durerea acestuia. Oricedezintegrare il face sajubilcze. Vaporiialocolului, duhoarea IUllldlUJUl,IIIUU:SUJ :Slllge, :SlJlgeleIfISU~1 m: SlfIl un aaevarm ospat pentru fortele intunericului din care face parte obsedantul. Caracterele obsedan~lor ~i gradul lor de agrcsivitate siot diferite.
Dauna pc care (, provoaca celui care le-a permis sa-I posede este foarte mare:

,I j~ !~I 1~ I' Ii :! Ii

Lupta eu imperilul
NenoOcireaeste cii, in prezent, se inulnesc tot mai mulp oameni cu aura gauritii,afectatl1.Cum ~iin ce mod s-a ajuns la aceastiistare de uzurii? Du~manul de moarte al aurei este nervozitatea. AceSLfenomen rcspingatoremanii0 substan\atoxiciinumitiiimperil, care poate existaaut in forma gazoasa, cit ~i cristalizat. Imperilul pattuns in corp se depune pe
np.ri':lii v!I<;p.lor<;l1hformil cJP.mir.i r.ri<;I:\I~r.:\r~ cJi<;lrmronmnismlll clin interior, provocind un mare numiir de boli, inclusiv cancerul.ln stare gazoasa, imperilul patrunde in organism prin porii corpului. Top ~tim cit de incordati1
esLe atmosferain incaperea in

, '!

care se ana un om nervos. Pielea absoarbepe

loe orice subsLanta Loxica~ide aceea, clnd va aflap in camera cu nervosul, ori o piiri1siti de indati1, ori deschideti urgent fereastra pentru a se elimina impcrilul. 22

in acela~i inveli~, nu pot exista doua energii psihice, deoarece aceastii 23 I.

--

,
'--

~~

..

veciniitate va duce la sliibirea reciprocii. Profilaxia cea mai elementadi in asemenea cazuri este gindul curat, iar procedura cea mai eficientii de a ne asigura cudttenia gindurilor este legiitura cu lerarhia Luminii. Nu existii nenorocire de la care Fratii Albi sii nu-~i salveze discipoluI. Dacil fiinfa intunecatil a piltruns totu~i in aura afecmtil, ea poate fi alungatil numai de clitre un medic domt cu 0 energie psihicil extrem de putemicil. Pentru aceasta, e necesarun orelinscurt, fenn, dat prin surprindere; E mult mai u~or sa alungi din om factorul obsedant, dedt s11aperi aura bolnavii de 0 noua intruziune a fiintei intunecate. Gaura, odatii fltcutii, se inch ide foarte incet. Agni Yoga recomandii pentru astfel de cazuri ca omul afectat sii trillasdt 0 mie de zile retras. evitind orice sursl1 de iritare ~i ncrvozitate care ar putea s11 atragl1 din nou locatarul funest. Varianta cea mai buna ar fi ca omul respectiv sl1tr1tiasdi intr-o zonl1 rurall1, curatli, cu muM verdeat11.Or~ele, in special metropolele sint adev1trate abcese energetice. Oamenii trebuie sl1se stabileasadi uniform pc suprafata planetei. Inva!iilura Agni Yoga recomanda medicilor cu spirit de observatie sa examineze spitalele de psihiatrie ~i inchisorile. Vor constata ca circa 90% dinLre locatarii acestora sint obsedati, apucati. Majoritatea persoanelor aflate in aslfel de locuri au nevoie de un tratament urgent, efecluat de medici foarte buni, cu un pUlemic potential psihoenergetic. Ace~li oameni nu trebuie pedcpsiti, ci vindecap. . Purificarea Paminlului de murd1trieesle un proces anevoios dar inevitabil. Ne intreab11 Agni Yoga: Care sint trilsilturilc definitorii ale omului? Caracterul, inleleclul, sludiile, situapa materiala ~isociala, meseria, sanatatea, frumusetea? Nu! Omul este caracterizat de razele pe care Ie emanil el insu~i. Un om poate face faple bune pentru cei dinjur,dar, cu toale acestea, aura sa nu se va deosebi prea mult de a celui care emana inlotdeauna bunatale ~i dildura sufleteascl1, care trille~te in ardere ~i nazuint11 permanentii catre Inva!iilor. Aceste raze sint un leac pentru toate bolile, precum ~i 0 chezl1~ie a ascensiunii individuale ~ia particip1trii la acpunea de purificare a spatiului.

pe cea albastra. Aceste complctiiri disimuleaza curenpi provenind din energii tainice. Gama searbad11a culorilorterestre nu esle in stare s11 redea diversitatea ~i bogiipa vibratiilor culorilor celeste. La fel, gama sunetelor piiminte~ti nu poate exprima simfonia sferelor celesle. Aura afectall1 ~i aura cu contururi deformale creazl1 in spapu efecte corespunzatoare: in atire identice, provoadi sporirea potenpalului negativ iar in cele opuse-nazuinta ~i mai putemica de a invinge intunericul ~i de-a sluji binele. Aura bolnavl1 se hrl1ne~te cu emanatiile aurei sanaloase. De aceea este foarte imporant ca aura afectatii sii fie pus11"in cama~l1de zale". Razei Mele i se supun fiintele inve~mintate in purpuriul ap1trl1toral curajului. Concentrali-vil mereu asupra aurei! in caz contrar, ea nu va cre~te. Eu, Eu, Eu va citesc gindurile in fiecare zi. Invl1t11lorul erificl1 creatia v discipolilor preferap. Clt de siHbalic ~i instrlIinal poale fi spirilul dad oamcl1ii sinl in starc sa tiiIiastil condamnindu-se mereu unii pe alpi! Daca 1l1ipse~tipe un asemenea cirtitor ~i clevetitor de posibilitatea de a vorbi, el va pieri, se va ofili ca 0 pJantii fam apl1.De fapt, este un tip de vampirism obsesiv, cind obsedantul are nevoie de un fluid vital mult Q1aiaCliv. . E foarle greu sa mvingi obsesia. Obsesia lasiI porple deschise pentru orice vizitalor. Se cere 0 atentie ~i vigilent11sporilii pentru a-I feri pe obsedat de orice nervozitate care Ii spore~te vulnerabilitatea. Inima eSle paza cea mai bunl1impotriva obsesiei, dar pentru aceasta ea trebuie sa fie mereu treaza. Ati auzit despre mireasma pe care 0 emanii corpurile sfinplor. Aura sfintii care ii intoarce pe oameni in imp1triitia imalerialului ii face sa riispindeasca in jurullor miresme nepaminte~ii. Gindurile cenu~ii i~i lasa amprenta lor nocivii pe aura ~i cel care seamiina asemenea ginduri va culege ~i roadele lor. Orice impuls ostil, rl1uvoitor este nociv. E adev1trat cii, uneori, sabia revoltei spiritului este scoasa din leaca, dar numai in cazuri foarte rare, deoarece revolta spiritului duce la uzura ~nveli~ului energetic. Clnd oamenii se deplaseaza, aura lor ramine in urmii, pardi prinsa de obiectc, ori se agilii cuprinsa de fiorul ina1t1trii. Sint ,_..1._ cei _ ai Mei : nelegali de camin, cei care nu pn la obiecle scumpe, cei ,".. .......
-.~._.,~ ~, ""' ~ ~~ 1-'w..., v.., "''''.II care respiril aernl proaspal al zorilor, cei care pre/uiesc nu timpul, ci fapla, cei care inleleg fiorile, cei care manifestil curaj in mod dezinteresat, cei care
If I~ 'il

II
iff '~I ,m

.,

,a

t
II

Agni Yoga despre aura ~i obsesie

ConturuJ aurei trebuie sa fie intotdeauna marr:at de 0 relea de scintei vitale. Chiar ~iaurele liliachii ori albastre trebuie sa aiba straIuciri rubinii pe margin I. AceSl mecanlsm se pune In ml~care cu aJutorul con~':llntel on a unUi eforl voliponal. La prima vedere, luminitele vii seamanii cu beculetele indicatoare ale unui aparat. In realitate, ele sint paznicii no~tri vigilenp, gata sii respingii orice atac du~man. Aura violetii apare alaturi de cea verde, iar aura trandafIrie oaccentueazii

nu birfesc ~i nu impr;1~tie zvonuri, cei care prefuiesc care viId viala dincolo de hotarele vizibilului.

bucuria frnmosului,

cei

24

25
J,

---------

ENERGIAPSIHICA- MARELE TEZAURAL OMENIRII

A ~asearasl
Privifi in jurI Cite fenomene uimitoare ne inconjoam? Unul aude voci indepill"tate, altul particip~ la activitatea Lumii Suprasensibile, unul vede cu ochiul fizic fiinte care locuiesc in Universul Suprasensibil, altul eman~ raze de lumiru1.Unul se ridic~ in aer, altul merge pe suprafata apei, unul trece prin foc, altul inghite otrav~ f~ ~-~i ri~te viata, unul nu are nevoie de somn, altul de hranit, unul vede prin corpurile netransparente, altul scrie concomitent, cu dou~ miini, dou~ texte diferite, unul poate atrage ~i vorbi cu fiarele, altul intelege orice limbii fi1r~sit 0 fi invittat. unul cite~te gindurile altora, altul cilc~te cu ochii inchi~i 0 carte inchisl1, unul nu simtc niciodat11durcrea, alLul transpirit printre ghetari ~i ~pezi, unul nu cunoa~te oboseala, altul vinde~

II

cu aj~torul biocurentilor, unul prezice viitoml, altul~ 1mbinate intr-o singuril persoanil, aceste calitilli formeazil omul transfigurat, reprezcntantul celei de-a ~asea rase. Escnlialul estc cil aceste calitilli existil deja, e drept, in mod separat. in viitor, trebuie numai siI Ie imbinilm, sille sintetizilm. Care este puterea ce pennite apaIifia unor astfel de miracole? Este ea

energia psihi~ ori energia primar~? Sau energia care dirij~ migratia pasm;lor, cunoscut11 sub denumirea de energie de foe? Studierea Marii invillilturi,Agni Yoga, trebuieinceputifcu inlelegereacon$tientila energiei psihicc. Astilzi,cind curen~i cosmici sint suprasolicita~,are lOeun putemic proces de desditu~are a psihoenergiei. Agni Yoga aminte~te despre existenta unor localit11(.i, unor zone a terestre cu 0 concentra ie s orit11 mineralizarea solului, a i i aemlUJ: de '--ceea ce avorizea~ trezirea rapidl1 a ener~iei Dsihice. Sub acest aspect, fiillietatea rcvine Bulgariei. intr-adcvill", in timpul unei cl1l1itoriide douii s11pt11mini aceast11 tac11am intilnit uncle persoane afiate in contact cu in civilizatii extraterestre, citeva persoane cu insu~iri paranormale (intre care trei vizionari) ~i multe alte fenomene de acest fel. in toate cazurile intilnite, "" - " ,.."...,..~.: 1 ,.I , I )t --, , 1o.J' --~ J ~...v

aceast11planeLii ~i a primit din partea locuitorilor ei sarcini concrete. CiLii admiratie exprima figura lui in momentul cind descria cele v~ute: oamenii, fiorile, aerul trandafuiu, lacurile de lumin~ lichicUl Zborurile bulgarilor in corpul sensibil au caracter frecvent. Au ap~t chiar ~i cazuri de levitatie. Din punct de vedere al desciitu~i energiei psihice, Bulgaria este urmat11,cred, de Ucraina. Acolo s-au n~scut un Kaspirovski, un Ignatenko, uil Lavrancnko, alte sute de persoane cu insu~iri paranormale. S~ nu uit11m, apor, cazul "biiiatului de foc" din Donetk care provoca incendii prin simpla prezen\1i; in acest caz, este evidenLii disarmonia dintre focul interior al biiiatului ~i mediul inconju~tor. Am asistat cu uimire la dou~ experiente efectuate de V. Lavranenko, pe care merit11~ Ie relatez: Lavranenko a intrat intr-o ca~ cu apii clocoti~, sub care ardea un foc puternic. Un om obi~nuit ar fi murit pe loc, in~ Lavranenko a ie~it viu ~i neviiLiimat: focul ~u interior dep~ea temperatura de fierbere a apei. Cel de-al doilea experiment ar~ta foarte spectaculos: Lavranenkoi~i transformase dcgelul ar11t11lorntr-o luminare arLinilli. Care e explica~ia "minunii"? i Croindu-~i drum c~tre lumin~, focul ~u interior s-a exteriorizat, permitindu-i . lui Lavranenko ~ decupeze cu degetul un articol dintr-un ziar. Persoanele cu asemenea calit11tisint impr!i~tiate astilzi ca ni~te perle in toate popoarele lumii. De exemplu, in urm~ cu patru ani, un Mietel de cinci ani din Lusakert (Armenia) le-a spus p!irin~lor: IIAs~zi m-am in~ltat la cer ~i I-am vdzut pe Isus Hristos care mi-a spus VINDECA OAMENII!" Probabil corpul suprasensibil al copilului s-a ridicat in straturile superioare a celei de-a patra dimensiuni. Din acel moment, prin simpla atingere cu mina, Taron a inceput ~ pund pe picioare persoane z11cindde paralizie. CopiluI a ajuns s~ vindece cu simpla privire, astfel c~ in fata casei p!irint~ti se flicuse un rind de suferinzi mai mare decit putea tiala intr-un singur an.

'i

il:
.1'
Ir

"

~ :1

I
1

Declan~area puterilor paranormaJe

Cum sil punem in mi$care energia psihic~, cum sil dezvoltilm in noi puterile paranonnale? inainte de toate, trebuie sil ne indreptilm inima ciltre inviIliltorul nostru invizibil ~i, prin El, ciltre intreaga lerarhie a Luminij, Devotamcntul, cooperarea, munca asiduil, dilruirea de sine, revelafia ne vor
rfp..w~hirfp.ralpa rlSfrp ~,,;,,'pm ....

uv""...lo.Ua'i""'vc.I

paranormalului.Citeva exemple de care am luat cuno~tin\1i c timpul vizitei p in Bulgaria. Un tinill"veterinar, foarte jovial ~i prielenos, a inceput prin re esarea cimpului energetic la animale, ajungind s11 traLezcprin aceea~i meta ~ amenll. n 6, un simplu timplar a inceput s11 comunke cu 0 civilizatie extrate~estriifoarte evoluaLii.in corpul silu subLil,el a vizitat

I I I I
I

Agni Yoga spune cil orice purtiltor al unei energii psihice putemice face parte din patrimoniul unui popor. Cum valorific~m noi acest patrimoniu? Deseori, in cele mai bune tradi~i ale fostei Inchizitii. Numai pe rug nu-i ardem. Ca ~i in vremurile demult apuse, du~manul nostru principal este profunda ignoran\~.
27

26._ _

'-

Ii

I.

_.

~._,

"

~""'~"""n"I'.'_. ~_)

1
.

La femei, energiapsihiciIeste deosebitde dezvo1tatiI i rafinat.1. stfel, A

Inv1i!i1turarecomand1i prezenta emeu In tImpu operatiilor cu un inalt grad decomplexitate. Inv1i!i1lurarecomandJtparticiparea energiei psihice feminine la functionarea unor aparale ~i dispozitive, deoarece, manevrate de femei, aces lea vor functiona mai bine ~i mai mull limp. Acest lucru esle lesne sesizabil in purtarea imbrJtcJtminpi: cei care posedJt 0 energie negaliv1i distrug lucrurile inainlea celor cu 0 energie psihic1is<'tn1itoas1[, sJtprevinJt aptJt uzura rapidJt a acestora. Oamenii cu energie psihid1 sJtn1itoasJt oartJt tuturor p norne, au minJt "u~oar;t" la cultivarea florilor ~iplantelor, copiii ~ianimalele se siml bine in prezenta lor.
Energia pslhiciI se dezvo1tiI eel mai bine in case care privesc ciItre viitor.

de~ienergia psihiciiacumulatJtindrepta omenireacittre cucerireaaltor lumi. Vointa omenirii a denalurat valorile predestinate. Ciitre mijlocul seeolului nostru, se vor ivi din nou semnele unor energii nevalorificate ~i, din nou, oamenii se vor zbale in direactii gre~ite.(N.n.: La data cind Elena Roerich seria Agni Yoga, in primele douii decenii ale seeolului nostru, nu avea de unde ~ti de al doilea rnzboi mondial, care, intr-adev5r, s-a produs c<'ttre mijlocul secolului). CancerulD(J8fp iI(jnnpratcu ajutoru1 F psihoenendei
psihice nml{J}aci1 Rrf!Rt;l.ffShrlRlfS

I ! b 'f :1 II'
i

Urmillip gindurile care populeaz1i spatiul. Ele sintcapabile s1isporeascJt potentialul psihoenergetic, dar. tot ele il pot distruge. Totul depinde de calilatea gindurilor. Gindul in1il!i1tor,inspirat, care te face sa-ti ridici ochii la cer sau la binele general va atrage energia psihicJt. Dimpotrivii, gindul r1[u, meschin, egoist 0 va respinge. In~esind spapul cu rautalc ~i nervozitate, ~It:ptati boli ~i nccazuri. _Prezenta p.np.rgieiDsihice in1ocuiC$te vaccinuri1e si pasti1e!E:. Se cunosc foarte multe cazuri de medici care au p1itruns in focarele de ciumii ~ileprJt fJtrJta fi afectap deloc: spiritullor, arzind de dorinta de a-i ajuta pe cei bolnavi, invingea boala. Ani inde1ungafi, seco1e ~i chiar milenii, energia psihiciI s-a depus in straturipe obiecte1e dinjuru1 nostru. Tocmai deaceca exist1iobiecte purtiItoare de noroc $i obiecte care aduc nefericii'e. Psihoenergia locatarilor patrunde in zidurile ~i peretii cladirilor sau apartamentelor, fapt pentru care uncle case sim "fericite", rutele "nefericitc". Deseori, in spatiu, se declan~eazii nu numai furtuni magnetice, ci ~i furtuni psihoenergetice. Alunci, Mina Inviitiitorului, devine cu adeviirat necesarii. Ierarhia Luminii este ocrotitoarea ~i salvatoarea noastra in toate $i intotdeauna.

. Deseori, energia psihicJt se epuizeazii i\n urma unor putemice cforturi spirituale. A~a s-a intimplat cu Ramakrishna ~i alpi. Fire~te, potenpalullor energetic este uria~, insc1impulsurile psihoenergetice trimise la marl distante ii pot liisa 0 vreme fiid apiirare. Energia psihiciI sugereaza singura unui organism sensibil cind sa-$i reduca ore1e de somn, hrana ori bautura.
Exist.1 oameni care poart.1 noroc ~i oameni care poarta ncnoroc, oameni care aduc fericire $i oameni care aduc nefericire. Cu cit energia de bazii in

I I I I I~I ,~I
:11' :11 l' I, !~: 'Ii! ~ ~ ..

om este mai integrii, eu atit niai pozitive sint consecintele. Clnd aceastJt energie este focul, loate elementele necesare vor zbura in juml omului ca ni~te fluturi de noapte in jurullJtmpii. Clnd omul vede un foc care nu frige considerii ciie vorba de electricime. Clnd aude sunete in viizduh, dar nu vede dopotul, are 0 vagii idee despre unda sonor11.Atunci cind vede imprejur stele colorate, merge, desigur, la oculist. Clnd prime~te obiccte din spa\iu i~i Mnuie~te vecinul. Aproape niciodatii omul nu-~i indreaptJt atentia ciitre organismul siiu.

Atit timp

eft crista1u1

energici psihice nu este stabflit, nu poate fj

Agni Yoga despre energiapsihica

~

Mecanisme1e psihospirituale vor dezva1ui omenirii adeviIrurile vieW Curcnfii acestei energii se afla in fjecare om, dar caracteru1 brut a1materiei impiedica receptarea lor. _v..::'. "'" JU"L"'~CI UCI.-111::1 ut:lllonstreaza caJltatea energiei psihice. Oamenii trebuie sa dezvolte ~i sii-~i cizeleze aceastJt calitate. Numai comunicarea cu Supremul poate indica direqiajustJt de acpune ~i comportare: De aceca, trebuie sii ne ridiciim pinii la intelegerea Principiului Supremo

; i
I

receptata.nici substanfa focu1ui,.. Focul spafia1 se vede cu ochiu1liber in cazuri foarte rare, atunci cind sa eoncentreazi1 fingiI granifa purpurie a aurei. o.mu1 care vorbe~tc eu 1ucruri1e nu este intotdcaunaridicol. In jurul obieclului inviiluil de gindul omului se cre-1zii 0 atmosferii deosebit11. Acumularca POZilivii a energiei psihice face ca obieclul sa Illmineze din interior sau sit sugercze anumite ginduri. Aceasta esle explica\ia putcrii unor obiecte sfinte. Encrgia psihica estc numitiI uneori $i Taros.Ap auzitvreodatii a un c yoghin sii fie sfi~iat de fiare? Nu existJt asemenea cazuri, deoarece instinctele
UVII:::st: alllllla11:: :sa :Sl;at UIII.:t;asupra SI.:UIUIUlIUI 1 t:roS. vru.:e manUCSLafe ae

'1

rea voinVl, orice intentie agresivii se va zdrobi de seulullui Teros.

Ceamai 28
Ii ~.--,-,

e de acum 1. a ener iei sihicecsteadmiraia.

29

Inceputul acestui secol a fost marcat de rJtzboaie ~i coliziuni sociale,

--

--

'--

CURATIREA

TRUPULUI~' SUFlETULUI
. Distrugerea imperilului

-,
putemice sint striivechile man~e sanscrite! Ruglciunea nu trebuie 51 fie numairitual-fonnala. Rugllciunea rostiti1 ~u tot focul i1Jjmii, cu propriilc cuvinte: rugaciunea plinll de iubire va ajunge n~plrat /a ForteleDivine. Pe timpul rogiciunH, a~ omuIui apare in cele mai strlll uci toare cuIori: IlIbastre, trandallrii, auri;, argintii. Ar fi un sacrilegiu sit-p imaginezi cit I'Ug~ciunea poate imbrb aura in nuante brune, purpurii ori negre. Citit josnicie ~icinism poate fi in inima celui care nutre~te asemenea ginduri. Pinil ~i voua poate Ji prefi1cutli, razele inimii ;.niciodatii. Rug~ciunea a fost ~i este eel mai bun mijJoc de curafare. SiInatatea spiritua/4 detenninl slnatateatrupcasca. Rugitciunea permanentii, curatii, din inimA oste capabilii ~ dMuiascii omului 0 tinereteftzicit indelungatii. Un medicgerontologimi povesteacitainulnitintr-o manastire din Transcarpatia o pictori\4 cu un chip foarte tinM ~i inspiral Era atit de ginga~it ~i de supla incit nu-i cll1deaimai mult de 18 ani. Tablourile sale erau insil prea mature peRtru 0 asemenea virsti1. 0 fi avind vreo 23 de ani, a gindit medicuI in sinea 1ui. Spre suq,rinderea sa, pictorita avea 53 de ani. Dupit ~ocul produs de uimirea inerentli, medicul a intrebat-o cum a reu~it ~-~i pastreze acest chip , tinere~. ]a care pictorita i-a rnspuns zimbind: Ma rog permanent, tritiesc in mijl~1 unei naturi incintlitoare ~i in fiecare dimll1ea~ m~ bucur c~ pot si1 incep 0 nou4lucrare. Este en adev!lrat uimitor, dar ,pinJi ~i secrepile omului- lacrimile, saliva, &lanspira~a se deosebesc foarte mult funqie de starea spiritual~ in we se aflii acesta. Asuel, saliva unui om bolnav, care se roagit sincer, din adlncut inimii, este inlIematoare, in timp ce saliva unui om sanatos, dar plin de r4utate, este otrl1vitoare.

:f

Cristalele de imperil, aidoma micilor stalactite din pe~teri, s-au lipit de vasek organismului nostru. S~ nu existe, oare, remediu care sl( De ajute 811 ne izoavim de ele? 511 existe un dizolvant? Bada,existJ. Natura a prev!lut nu

lotul in mod genial -esentialul este ~ nu m'ergiimpotriva ei.

.'1
i\1

..

Rug.kiunile lntremeaz~ sufletul ~i trupuJ. Cel mai bun remediu penlrU fortificarea ~niltiitii fizice este meditatia, gindul pennanent la Fortele Supreme. 1mbinarea extraordinad de sunete care il aduce pe om in contact cu ce1e mai putemice energii cosmice este sunetul AUM, pronunfat ca un triftong preJungit, adicll AOUM. Aceast4 uimitoare imbinRM dl'! 1IiI"~ cOHstituie 0 expresie a Puterii. A;~Q,nI1ui ~j lJinf'lIvintHri; divme ~j f/l lI~~(crein C?!Kanism unci substan/e celeste care di:m1v!JirripPri1111 PsihoenergIa se obi~nuie~te cu interventia Fortelor Divine, irltlirind astfel ~ubstanta nervoasi1. Rugaciunea uman~ atrage ca,un magnet cele mai

? i

curateginduridinspapu.

,~

'

~tie amendea sd se roage?

Omenirea s-a'transfonnat intr-o gloatll de cer~etori care cere de /a Dumnezeu sanatate ~i bunilstare materia/Il, ca ~i cind FotJele Divine nu ar ~ti de ce au nevoie oamenii ~i~!!l.~R~nnit~rop~al1J1l(s!I..Q.~J!!!.~:J: interesant sa urmi1rim istoria rugilciunii. La inceput se rosteau imnuri solemne, 3tJrrnat apoi rugilciunea colectiva ~i abia mai lirziu omul a inceput s1lcearA F0rteIor Divine lucruri care il priveau pe el personal. Ce sll spunem de poc/Jire? Omul se roagll sll fie iertat dar nu~i schimM moduJ de via/a. Se indoaie sub lovituri/e destinului, dar nu se leaplldA de obiceiurile urite. Da-mi! iatii cuvintul principal din toate rugaciunile. Altul trebuie sll fie acest cuvint: la! Numai in Cooperare rezidit sensul unitiipi eu Supremu!. Nu fiti ipocriti, asemanindu-vit fumicilor nevinovate! Fiecare este dator s3 contribuie la lucrarea Cosmosului cu ginduri creatoare!
in"~t~tnn11p
-1'3~norn-~"

uindurile curate, inlllJi1toare intllresc nu numai substan{anervoasa ci cura'" Ii singelc. Rugaciunea sinccrll, ca 0 diIruire de sine, intllre~te aura omuIw ~iestc eel mai bun scut impotriva tuturornenorociriJor. S~ nu vit fie fricil sil vil ruga(i neincetat: in rugaciune, inima nu obose~te
niciodatli.,Unii vorincerca sit se justifice, invocind lipsa~dclimp. Rugaciunea

~ I '1

ins4nu cere mult timp

- ea

poate fi scurtii, rostitii in tilcere, ingind.

E bine sa

rn~

-'1'10

...:

___..... . <--

.......-........

g4si~iin timpul zilei !:reiclipe pentru rugaciune (dimineata, la prinz ~i seara). Vi puteti ruga culcat, ~ezind, in picioare. Nu pozitia corpului conteaza, ci (ocul illhirii ne care inima it inrlre;m.i! dltrp. ('p.r Con~tiin~omului evoluearli in trepte: mai inguste, decite trei ani ~imai largi, de cite ~pte ani. Ond, Ja virsta de cinci ani, am fost intrebatii ce este fericirea, am ri'lpuns Brii multe eziti1ri: Fericirea Inseamnit un sac de bomboane (de~i era foamete, visam ~ m~inc ceva dulce) ~i .. sa vild India. De ce tocmai India?

Ce poate fi mai simplu,mai limpede~i mai nobil decit aceasti

rugikiune?! Vit putep ruga cu propriile dumneavoastrAcuvinte, evitind ~ablonul,dar nu precupetip focul inimii. Cit de frumoase sint rug1tciunile cre~tine!Fiecare cuvint poartiiun inveli~luminos de energie psihic1l. it de C

30
-~

31 J

"---

Ce mii atr~gea pe mine, 0 fiin~ pl~pindii din Lcningradul de dup11bloca~ ciitre 0 \Bf11 despre a direi spiritualitate nu cuno~tcam nimic? La virsta de douiizeci de ani declaram Cericit11:Fericirea inseamn11 dragoste, creape, ci1l!itorii. 0 Craziicitit11 mai tirziu in Agni Yoga mi-a confumat piirerea, inciilzindu-mi sufIetul: Dintre toate luerurile pntninte~ti, dragoslea ~i eroaJia sc imbin/l in eel mw ferieit mod eu noliunea de Suprem, de Divinilate. Foarte mulp se intreabii care este atitudinea invA~turii Agni Yoga fa~ de cre~tinism. Agni Yoga recunoa~te toate religiile dici Adeviirul este numai unul: Nu exist110 Rapune Absolut11~i 0 Inimii Des4v~it11 pentru suedez, 0 Ra\iune Absolut11~i 0 Inimii Des4vir~it11pentru t!itar.

suprem11,tainicl1, mfumri1demnA de intilnirea cu Supremul, alAturi de care

orice rug!iminte personalil W pierde sensu!. Numw atunci dnd religiile au devenit un instrument al slatului, elc s-au umplut de eereri deplat4. Rugi1ciunea

~i plata sint de ncconciliat. InsE1$i bueuria rugi1ciunii disp81cla zgomotul metaJului. Nici 0 credinl111JUobligat la construcJiatemplelor. Accstea au apilrut a trcptat, ca expresie a veneraJiei. Porunca cea dintii a fost Jntotdeauna spiritual/l $i tlrcascl1. Abia mw tirziu,leges spirituJui se confonneazil rinduielilor pntnilllC~ti. Putemice aripi au fost pirjolite de [oeul pntnintese. Trcbuie s~ dcp~e~ti toate obstacolele, sii str~pungi toate bolple pentru a fi mereu in asccnsiunc. Cuvintul sacru AUM s!iumple inima de Binccuvintare, ~a cum a fost in timpurile cele bune ale omenirii. Antipodul rugiIeiunii sint vorbeleurite ~imurdare.Ele murdiirescspapul, ii afecteazi1 puritatca. Cite rugiiciuni ~iginduri frumoase sint necesare pentru a umple accstc gituri, accstc ulcere ale spapului?! Cel mai inver~unat atac se zdrobe~te de stinca spiritului. Li1ud11ro~enia fOf\elor intunericului constituie 0 dovadl1 a demcn\ei lor. Putemieul AUM respinge atacul eel mai demcnt $i mw invcr$unat. De ce trebuie siI rosti{i
(..

EvoluJia religillor
II I inv/lfi1tura tainicil nu st4 pe loe. De~i adevilrul estc unie, fiecarc seeol ~i chiar dcccniu vine eu 0 viziune proprie in interprelarca ei. Ncinlelcgcrilc $i discnsiunile dintre religii sint regrelabile. Fiecare rciigie a Cost dat11unui popor concret, intr-o perioadA concret11, avindu-se in vedere nivelul de dezvoltare al con~tiin\ei respectivului popor. Agni Yoga este indrcptat/l el1tresceolul XX, sccolul eea eunoseut astrofiziea, astroehimia ~i multe alte ~tiin{e, seeol in eareomul e gala sl1se
desehid/l pentru a primi energH superioare.

AUM in loe de a rosti 0 rugl1ciune?-lnsenli1, rugtIciunea c seidentiflc/lcu

AUM. dar accastiI imbinarc, AUM, mnd mai veche,produce vibraJii mai putemice. Armonia spatiului are nevoie de asemenea sunete. Unii se diiruiesc in intregime rug~ciunii, al~ii imbinii rug11ciunea cu munca. Sii nu ciit11ma cintiiri ce e mai bine; esenpalul e ca rugi1ciunei' ~i legittura cu Supremul s11existe ~i s11transfigurcze via\a. Rugi1ciunea este ca 0 poart!i ditre vii tor. SAnu uitiim niciodatii c!i rugi1ciunea arc 0 putere fituritoare. Nu vii limita\i, deci, lao rugiiciune formali1:astaarinscmna fit\1lmicie,neJegiuire. E de prisos s11Ie explici poe\i!or, muzicienilor, plasticienilor, ori cintiire\ilor sensul aspirapei ~iascensiunii ciitre Divinitate; ei ~tiu cit expresia frumosului i~i are sursa in inspira\ie. Cine poate delimita hotarul dintre inspira~ia obi~nuitii ~i cea de originc divinii, Inspirapa Icrarhiei? Numai cel care participii la fi1urirea frumosului simte cind asupra tritirilor ~iexpresiilor pitminte~ti pogoarn Principiul CiiIauzitor. ExistiI ~i alte intruchipilri alecuvintului AUM: prima-temelia existenlei;
~i ma! line energii suprasensibilc; a treia . . . ..,-............. " r-.' vor s!iconfirme statornicia ~i ve~niciaunei situapi, rostesc Amin. Analiza a doua
T.,.,..~,~..:_,..~:'.,'

Agni Yoga afirm!idi in toate

religiile, carn la trei secole dupA apari\ie, s-au prod us denaturiiri care trebuiesc indreptate grabnic. PurifieaIea religiilorde tot ee este superficial ~i intimpll1tor eonstituie 0 eauzl1 sfintl1. dnd Hristos spunca NU MURIM CI NE TRANSFIGURAM. avea in vcdcre existen\8 intr-o alt!i dimensiune. Acela~i in\eles il are~i expresia Veli

avea mame, tap,

sOlii, rap ~i surori.

Se apropie timpul- numar;1toarea nu se mai face in sccole, ci in dccenii

- cind

toate religiile se vor uni, formind una singurA, 0 religie dcsAvi~itii. Atunci Omcnirea nouA ~i curat11 spiritual se va indrepta c!itrc Divinitate, p11~ind Veacul situ de Aur. in

Rugaciuneain viziunea Agni Yoga

"U5"",uII"a th>Lt; 1I1ill\ill1,; :;;11Il1.:1I1Iare. KugaclUnea m care omul cere ceva pentru el personal este un fen omen mult mai tirziu. CUIIIpoate omul s11 se coage pentru sine? Ca ~i cum in\elcpciunea Suprc!TIitnu ar ~ti de ce are ncvoic omul. Rugiiciunea estc albia prin care se revars'11 Binccuvintiirii ~i nul Puterii Divine. Riul se revarsii din abunden~ dar trebuie s!i ~tii si1te apropii de el. Trebuie s!i gi1se~ti cu inima mi1sura care sii poat11 primi culoarea

t I:
T

..

cele mw subtile
T":"

, ..: . l!it__~:_

r.

acestui cuvint in greaci1, ebraicii, egipteanit ~i sumeriani1 conflCm11una ~i acce~i scmnifica\ie - este simbolul trinitiipi. AUM estesimbolul imbinilrii ~i concentrilrii energiilor superioare.

32
.- --

2 ('.emondo N! 30007

33

b .JiI

'--

SPLENDOAREA~I PUTEREA UNIVERSULUIAGNI

Lumea de Foe
.

Foe. Multe dintre cele create acolo nu ne-au fost ind

dezv1i1uite noua,

t{
ill

Cea mai spIcndida dintre toate LU11)ile Jnvizibileeste

Lumea de Foe, Lumea Madlor Hinfe.

Universul Agni,
di corpul

Dac11 <Iffiajuns la concluzia

subtil ese material, aceasta nu mai este valabil ~i pentru corpul agni; corpul de foe inseamni1 spiritualitate in forma cea mai pur~. Universul de foe nu trcbuie infeles ca un incendiu pennanent;aceasta este Lumea Focului . Nearzi1tor sau, cu alte cuvinte, UnivcrsUl Lumiilii Concentrate. Fiecare dintre noi are corpullui de foe, 0 scinteie din Foeul Existential, acea scinteie Divini1 atit de des invoeat1i in sens metaJoric, dar atil de pu~n comparabiUi cu realitatea. Omol fiicutdupi'i chipol ~iasemi'inarea lui Dumnezeu inseamna nu miini ~ipicioare, nas ~i gum, ci tocmai aceasti'i Scinteie. Viata noastra, mai precis vieple noastre de pe Pimint, constituie doar 0 pregatire, un preludiu la intrarea in Lumea de Foe. in lumea fizid1, noi consideri\rn ozonul ca fUnd de 0 puritate cereasc1L In Lumea de Foe, acesl element aunosferic este considerat a fi unul de cea mai joasi'i.calitate;,. Iati'ice spunc Invi'i\i'itura:inalt este seninul cerului vostro tcrcstru, dar alatun de lumina Universului dcFoc el nu este decit 0pinzl. Cei care pa~esc in Lumea de Foe numa; pot respira aeml PaminruIui... Fiin\ele Universului Agni nu sint intotdeauna inconjurate de limbi de foe; ele sint \esute din lumina concentrati'i iar aura lor de foe constituie actul de identitate pentru Implli"i'ipa Focului. Lumina permanenti'i din acest Univers, exclude existenta umbrelor. ~a cum scrie Inva\11tura: Multe inimi de pe Pamint ~idin Lumea Suprasensibila sint cuprinse de nostalgie dupa Universul de Foe, caci focul este insa~i esenla inimii ~i orice obstaeol api1mt in calea reunirii cu patria Ie intristeaza ~i Ie indurer.eaza. Daca in planul existentei materiale notiunea de colaborare este cu greu inteleasa, daca in Lumea SuprasensibiHi colaborarea are un caraqer selcctiv, de grl,lP,in Universul Agni, cooperarea este to41l1i. ocmai in numele acesl.ei . T

pi\rnintenilor. Vizionarii au insa posibilitatea de a vedea tot ce ne este predestinat. Deasupra Gri'idinii Suprasensibile str1Uuce~te, in frumuse\ea sa multicolora, Cerul de Foe. Nu existi'icuvinte care si'iredea mi'irepa, frumusetea, muzica, culorile ~iatmosfera acestei Marl lubiri. Elena Roerich ne-a relatat despre raze. stele, lotu~i ~i multe alte flori str1i1ucitoare din Sfera de Foe. Contactul cu aceasti'i sfer1ieste de neuitat, chiar daca el a avut loc <:> singuri'i dati'i. Mai intii, apare impresia vizuaU1-privirea incepesi'i deslu~easc1i diversitatea ~i bog1i\ia neasemuit1i de culori. Apare, apoi. perceppa auditiva muzica sferelor, clopotelor, coardelor Naturii. in fine, urmeazi1 pipi1itul, rnirosul ~igustul tot rnai des1ivir~ite, tot mai rafinate. Elena Roerich sim\ea de la distan\!i mirosul ornului, gustul unoI' metale din Universul Suprasensibil. Corpul fizicnu arde numai la contactul cu Fiinta de Foe, ci chiar la sirnpla apropiere a Acesteia. Prima noa')tri1 impresie e di Fiii Sferei de Foe sint inarma\i cu raze de foe; in realitate, acestea sint membrcle lor care radiaz1i lumin1i. Apropierea de Sfera de Foe are loe treptat; comunicarea cu Ea trebuie si'i fie perrnanenti'i, consecvent1i, neobosit1i. intr-o atmosfera deosebit1i, in punctul culminant aI increderii, Fiin\ele de Foe se arati'i celor ale~i; nu exist1i inimi1 care s11 uite acest contact, aceasti'i intilnire.

I i~ I~: I

Focul e puterea n.oastrll

Lumea de Foe cste Lumea Supremei Creapi. De aeolo, se revarsa pe Pmint un torent de idei ~ifonnule marefc. Omule, deschide-fi sufletulcurat ~i inalttor! Deschidefi aura cuprinsa de floml ini1lpIrii! Cu inima curata ~i gindul concentrat, prime~te $uvoiul de idei, fonnule ~i imagini! Orice transformare de pe Pi\rnint este doar un ecou al transformarilor din Lumea de foe care marcheaza inceputul Noii Ere. Fenomenele Univcrsolui Suprasensibil pot fi rareori vi1zute cu ochiul fizic. La rindullor, Fiin\ele Lumii Suprasensibile ii vi'id rar pe locuitorii Universului Agni. Manifesati'iriIe Lumii de Foe se intilnesc insi1destul de des pePi\rnint. Oameoii de Foe siot capabili sa emane prin to~ porii corpului raze ucigatoare de microbi. Clnd are lac concetrarea de foe, obiectele din jur
tfpvin tr~n~n~rpnlf>' fnrnl rif>7viltnif>f>o;:p.nl~ Inmino~!'\~ ~ materiei care se ana

':.

colaborari se aduna acolo Fiin\ele Superioare.

T Tniun.rC'1I1 A (Tni ~"tj:ll-;-n ~PT\lin ~rl'\rr1 rn In(;n,...1 1o::1r f"~lp~ , ~trp 11'1 rp'7icl~

in munca, in pri va\iuni pe planul existentei materiale, in de~area ~ieliberarca de toate pasiunile terestre in numele Supremului. Actul creapei se concepe in Universul Agni, apo; coboanJ in Lumea Suprasensibila ~i, in ultimul rind, in planul existenfei materiale. Prin urmare,

in temeliaintregiiexisten\e. .
Sunetul ~icoloarea sferelor, stralucirea Foeurilor Spatiale sint cele rnai importante man ifesti'iriale Lumii de Foe. Pot emana lumini1 degetele care lucreaz1i, viersurile inspirate, unele tablouri. Odati'i, am vi'izut 0 si'igeati'ide foe lansa~ din oehii unei cinti'ire\e care interpreta cu mult suflet un cintec.

tot ce se afla pe Pi1mintnu este dedt umbra, manifestarea Universului de 34

~

35

'-----

FocuJ are fonnule concise ~i clare. Nu uitati de legAtura ritmului eu foeul. Orbii aud deseori sunetul foeului. ~i nu numai orbii. 0 femeie din Kiev imi mill"turisea dt au de luminarea, dar nu zgomotul produs de flaeill"a arzindii, ei un sunet foarte inalt, abia perceptibil. Chinezii din antichitate au flteut incerciiri de a reda prin muzicll sunetul foeului. a inimil innIitil nu se poateapropia niciodatil de Urjversul Agni. In unna contaetului Fiintei de Foe cu Lumea suprasensibilll, uncle eorpuri subtile i~i intaresc potentialul de foe, altele se deseompun instantaneu. Corpurile subtile purt1itoare a energiei de foe pot realiza actiuni pe planul existentei fiLice, cum ar fi scrisul, deplasarea unor obiecte etc. Intr~un efon de maximll concentrare, spiritul se poate diviza ~iatunci omul poate fi vm:ut in mai multe locuri deodat1l. Cine aPartine puterii de foe nu poate cobon pe 0 alt1lsferil, inferioaril. In schimb, in1Utareadin orice aM putere catre cea de foe este posibilil.Foeul estc omniprczent. Sil nu uitilm, insil, de existenJa focului negru - focul distrugerii. El corespunde circulatiei venoase.In trecut, Htsarea de singe venos avea 0 semnificape coneretl1: pe aceastl1cale se anihila actiunea foeului negru. Ca~i corpulflzic, corpulagni este vulnerabil;el nu poatefi rilnit de cuJit,ci degind, iar in locul rilnii rilmine 0 cicatrice, mai bine zis un cheagde
encrgie

al ~ambalei. Numai curll\31'eaaceelerat1lpoate salva Pi1mintul~i aceasta inseamniipurificareaspapului,eon~tiintelor,invii\iiturilor. rietenia,buniitatea P sufleteascii, lill"girea ~i purifiearea con~tiintei ~i - esentialul legiitura cu Ierarhia Luminii vor eonstitui scutul nostru pentru aceste vremuri tulburi. Pupni sint cei pe care se pne Piimintul, dar tocmai din energiile lor, din inimile lor, se hriinescmultimile ignorante. .

Trebuie sil.a~teptilm nu sfiT$itullumii, ci sfir~itul intunericului, cind solzii lumii vechi vor cAdea,iar Lumea Nouil se va arilta in splendoareaei nemaivilzutil.

Focul in viziunea Agni Yoga

De la lumina obi~nuitil, ncvilzute a/e Focu/uiinimii
care se vede cu ochiulliber ~i pinilla Luminile - toate ne due ciltre sfera Universu/ui Agni.

de foe. "Rana" se cicatrizeaziigreu ~isustrage energia altor ct:iltre.

Fiecare organism are un corp agni ~i aut timp cit transcederea in Uni vcrsul Agni intirzie el este in perieol. Doar aeolo, in awncul Luminii Concentrate, el este ferit de primejdie. Sinuciderea corpului fizic insr.amnil riinirea eorpu!ui de foe.

Valurile de foe sint ingrozitoare dacil nu ai cuno~tinfAdespreele ~i nu /e prime~ti cu Focul inimii taJe. Yoghiniitree foe cuajutorul energiejinimii. Foeulinteriori~icroie~te prin drum prin pori ~i, fiind mai putemic dccit focul fizic, fonneaz~ 0 plato~ii rezistcntl1. Yoghinii care practici1 asemenca excicipi pot lua cu ei ~i alte pcrsoane care vor putea trece cu u~urinti\ prin foe, transferind integral con~inutul con~tiintei lor in inima yoghinului. inconjoaril-tecu foe ~i vei fi invulnerabil! g)1Isuie~te 0 porundi str~vcche. Cufundati tot mai mult in mla~tina existen~ci materiale, oamenii au uitat despre ce Foe este vorba. Focul a devenit fizic, au apilrut cercurile mag ice ale focului... Fire~te, orice foe viu cste intremiitor, dar niciunul nu se

compar~ Foculinimii. cu

Sfiqitullumii?
Nil

ropeJi omll/ de /a munca /ui cotidianil, nu stingcJi Focu/ din el! 0

via/if lini~titiI in inJe1csu/ gre~it a/ cuvintului inseamniI stingerea focu/ui.

Microbii eaneerului sint [oarte putemici dar ~iei pot fi nimiciti de Foeul inimii... RM~cinile multor plante con\in mari cantitl1\i de focuri vegetale ~i de aceea pot fi utile acolo unde focul inimii este ceva mai pasiv. Dc mici eopii, oamenii Puterii de Foe poart1l pecetea Foeului Supremo .

Pamintul se transformil intr-un uria~ Purgatoriu de Foe, eiici timpul Judeca\ii Cosmice a venit. Fieeare trebuicsa se intrebe: Cu cine sint eu, cu Lumina ori cu intunerieul? Se apropie ispll~irea karmei individuale, na\ionale .~i planetare. Invati\tura Agni avenizeazii despre maladiile de foe care vor afecta
rn..""...("'olo r"~"'..m co, rtn('n,.~ n ff'\rm~ nprllnn~("..t~ !I 11f'~tri nnlmnn~rp ~v7nrt

Seinteile ii fae s~ evite contactul eu aile persoane care nu suport1iochii infliteiira\i.

Mul\i ar dori sit afle dacil nu cumva apropierea de Universul Agni Ie va
.

prejudicia sani1tatca.Cel care se teme de Universul de Foe nu poate purta Focu/ in el. Mul~ ar dori si1~liedac.~nu eumva Inv~tiituraimpiedic~citirea
dlrlilor sfinte. Fiti oe oace! Noi vii sfi1tuim sil cititi cu atentie Sfintele Cill"ti. Oare nu vorbese ele despre Universul de Foc, intr-un limbaj atit de trumos ~l limpede? Nu murim ci ne transfiguriIm sauPrccum in Cera~a~ipc Pilmint... Numai eel care a cunoscut a putut sl1serie aceste Porunei.
Orice cre~tere de foe are nevoie de muzicil. Trebuie sf1 ale.gep numai

unnaLOarclesimptome: tuse, pete intunecate pe piele, dermatitc asemiin~toare erup\iilor varioliee ori de searlatin~. Persoanele atinse de aeeast1l maladie vor trebui izolate iar cadavrele incinerate pe loco Planeta ~i-a ratat misiunea ei in1U\iitoare~i purificatoare. Dar ceca ce vinedin Cosmos,cu {rumuscfcaCosmosului varilminc, spune MarcieSt1Ipin

muzicii bunil ~i sf10 aseultap atent, cu intercs.

36 ~.
..~ ~

37 .J'

intreaga gamll a sentimentelor omene~ti ~i are originea in Universu! Agni. Nu numai vederea, ci ~iauzul existii pe plan spiritual. Gustul are ~i el menire spiritualit; fliritel nu pot fi in\elese multe elemente chimice. Sim\urile trcbuicsc cizelate ~i rafinate incit de pe Pitmint. Nu e suficient sll nlldlljduip in venires solilor in eorpuri materiaJizate, vizibile pentru pllminteni. Stritduip-vitsit in\elege\i ~isitcuno~tep Universul Spiritual! in\elegind Lumea Suprasensibilit, pa~ip mai depane, contemplind cu curaj Lumea Foftelor de Foe. Trebuie sll ne obi~nuim eu gindu! ell mai dcvreme sau mai tirziu vom trage la Tilrmurile de Foe. impiiritpa Foeului, impiiritpa Cerului nu se ia insit cu asalt. Orice magie, fie chiar ~icea superioarit, pitIe~te aliituri de nimbul Lumii de Foe. Sfintul Serghie este venerat dar el a respins intotdeauna magia. El a avut viziuni de foe ~i a considerat munca drept singura cale de iniiltare; pe aceastii cale a mers cu mult inaintea altor Crap de spirit.

SLUJITORII OJIINEGRE L
Phnintul. 0 noul Adandidl?
Una din cauzele principale care au dus la scufundarea Atlantidei au constituit-o spceulapile magiei negre care luaserll proporlii uria~e. Spapul era strnpuns de proiectile ur~e, invizibile, de ginduri iicigittoare. Ca unnare, deasupra Atlantidei s-a concentrat o'imensit cantitate de energie negativit care a provoeat scufundarea insulei. Perioada pc care 0 lrwm seamllnll din multe puncte de vedere eu ultima pcrioadll din existenta AtJantidei. CircuH1 versiunea cit epicentrul magiei negre soar afla in Tibet. E adeviirat, ~i acolo magia inflore~te. Dar dacit ar fi numai acolo! Aidoma unor pinze de pilianjen ea a cuprins intreaga planetit. For\ele negre s-au infiltrat in 'cele mai importante activitiiti ale Pitmintului. Dacil ele ar fi constituite intr-o singurit organiza\ie, lupta impotriva lor ar
avea,mai muIte ~anse de reu~itii. Ne putem impllea oare cu gindu! ell ~efl de state ~i prelap, masoni ~i rebeli, judeei1tori ~i infraetori, medici ~i pacienli acponeazll deopotrivll in aeela~i cimp negro? se intreabit invit\i1tura? For\ele

negre aqionecm1 prin indivizi concreti, care pi1trundin sferele cele mai diverse. Membrii lojilor negre se recunosc foarte repede unii pe altii.
Tri1si1tura lordistinctivit oconstituie cruzimea. Omenia este piatra de incercare care indica culoarea, apartenenta sufletului.

Conjurafia forte/or intunericuJui

in difcrite fllri ~i o~e existll cladiri in care slujitorii iiltunericu!ui i~i pn ~edinlele. Metodele lor de eonspiralie ar trezi invidia celui mai incereat ilega/ist. in exterior, totul ar"cltii it se poate de decent; nu sperati sit vedc\i c acolo imaginea Satanci! Dimpotrivit, yeti vedea pina ~i icoane cu chipul Mintuitorului. Ei sint neintrccuti in cinismullor. Numai 0 inim11delicati1, sensibi1i1va putea desc~pcri acolo viesparul, r11ul. Foqele intunericului nu dorm. Legi1tura lorcu ierarhia ncagra cstc mult mai strinsit dccit Ieg11turaFor\clor Luminoase cu lerarhia Luminii. S/ujitorii ,,...::: ~..~"C:"n,.. ""f'T'tn'~ ..;S"I,,; . '!)1rlp~rnmn"n~ri; :" ,,; P~ntrll rf"' 'lizarea
~ ~

accstui \el, elc sint in stare sit suporte orice durcre, sit sc sinucid1. Orice viirsare de singe constituie un adeviirat osp11t entru for\ele intunericului. p Orice descompunereprovoacitexaltarein rindurile lor. Aceastaeste meriirea lor ~ci, pc planetii.

38 39 ~ ~I)

'--

in activitateaJor,forteJeintunerieuJuiau exeeJat. rofiund de sl11biciunea P ~i Iipsa de coeziune a Fortelor Luminoase, eIe au adus planeta in praguI dezastrului. Foarte multi vorbesc asl11zidespre triumfuI rnuIui. Asemenea ginduri sint noeive ~i asemenea afirma~ii illiuniitoare; ele sIujesc f0rteIor intunericuIui. in realitate, triumful rnului este iluzoriu ~i provizoriu. in ultim~ instantli, victoria este totdeauna de p~a Fortelor Luminii. AtragereaoameniJoreu ajutoroJmiraeoJeJorereitehnicismuJuiesteun

Haosul nu scap~ nici 0 oeazie pentru a rope barajul slab. De regul~, tcldIDileau loe in ajunul activil11tilor tile, deoarece intunericul nu suport11 u

nici unfeIde activitatecreatoare, ~uritoare. f

sublerfugiu la eare reeurg forteJe intunerieului. EI este menit ~ sustrag11 atentia omuIui, ~-I abal1ide Ia problemeIe dezvoIl11riispirituaIe. Poate c~ ele i~i.ating seopuI pentru 0 anumil1i perioadii de timp, dar cind Pi1mintuI, gray bolnav, incepe ~ cul~ag~ roadeIe tehnicismului, viiIul de pe oehi cade. Abia atunci, oamenii inteIeg adevi1ratuI dezastru, abia atunci viid ei c11naturii i s-au adus prejudicii ireparabile, cii sufieteIe lor sint distruse ~i mutilate. ~i abia atunci i~i indreapl1i ei Inima eiitre Cer. Uncori, forteJe intunericului pillrund in difcrile piIturi sociale sub masca eclor roai zelo~i slujitori ai bineJui. Cum ii atrag fortele intunericului pe cei Iipsip de voin~ in Ioja neagrli? Cu promisiuni de via~ lungii, de bogiitie, de gIorie. Ele inciitu~eazi1 con~tiinta victimei lor in limita tridimensiQnalului: ni~te ani in plus, bani ~i pIi1ceri omene~ti, apoi... un mormint eu viermi. in schimb, inmormintarea se face cu toate onorurile. ForfeJe intunerieului priveazil omul de inlelegerea LumiJor superioare, de eunoa~tereaeu-lui nemuritor. Ele impi1rl1i~ .un singur principiu dus pina la feti~izare: Bueurn-te de plaeeri eittraie~ti, eiIci 0 viafil are omuJ! Cum ~tju foqeIe intunericuIui sii se apropie de cei pe care ii uriisel Cit de bine ~tiu s~ profite de legiituriIe karmicel Cu eit rafinament expIoateazi1 minciuna ~i ca!orimia pentru a eompromite 0 inimii cural1i1 De eeIe mai muIte ori, pentru a-~i atinge seopul, forteIe intunerieuIui folosesc un lant aIdUuit, de regulii, din eel pupn trei persoane. EIe acponeazi1 astfel incit victima vede in fata sa nu un suflet negro, ei 0 fiin~ in care poate avea incredere. Dupii aceasta, trlidarea nu mai intimpinii nici un obslacoi. SIujitorii riiului au eizelat acest proeedeu piniila eeIe mai mici detalii.

r~uIui.

AgniYoga ne indeamnil sil nu ne fie teamil de fOrfeJeintunericului. Persoana eu 0 psihoenergie siaM nu vafi niciodal1itinta atacuriIoracestora. Fratii AIbi se afI~ permanent in Mtaia gIoante1or sIujitoriIor r~ului, dar fiecare dintre Ei i~i intimpin~ du~manuIpe m~ura forteIor sale. ~i Isus Hristos a infrontat fortele intunericuIui. ~i inc~ ce fortel Insu~i lerofantul
.

'I

De muIte ori, reprezentantii r~uIui incearc~ s~-~i sporease~ puterea de influen~ cu ajutoruI obsesici. Aceasl1i metod~ ins~ este sortil1ie~ecuIui, c~ci obsesia provoac~ dezintegrare, obsesia distruge treptat organismul, duce in mod inevitabil la paralizia centrilor nervo~i. Se pare c~ in aceste cazuri, forteIe r~uIui sc clI~uzesc dup~ principiuI: Mai bine 0 viafil scurtil, dar eit mai respingiltoare. FOf\cIe r1iului creaz~ ~i de cite ceva; creatia lor este in~ monotonii. mccanicizal1i, Iipsil1ide via~. Ea nu este animal1i de arderea interioarii ~inu este incliIzil1i de FoeuI Inimii.

ast/Jziaproapetoategenurile de arfA~iaceasta Disonanfa earaeterizeazA vine.de JasJujitorii intunerieuJui. Atunci cind un artist i~i asumii curajuI de a reveIa in tonuri majore consonanta. eI este acuzat de conceptii ~i manier11

invechite. Dar inima are nevoie de armoniel ForteIe intunericuIui,

neindurl1toare ~i mi~eIe, nu doresc de~it haos ~i descompunere, fenomene care sint, din p11cate,contagioase.

SA vedem,deci, eare sint.trilsilturiJe distinctiveale riluJui: neomenia erozimca.trildarea, egoismuJ, Jileomia, cteadeputere,cinismul,adorarea s
vifeJuJui de aur, vampirismuJ energetic. Fiinte cu astfeI de caracteristici intiInim la tot pasul. Inima trebuie s11 invete a Ie deosebi dintr-odal1i, iar se con~tiinta trebuie ~ fie mereu vigiIenl1i. Din piicate. ignoranta noastr11ne joac11de multeori feste; ea ne face s11 sprijinim invoIuntarfortele intunerieuIui, toemai de teama de a nu p11rearetrograzi. Care sint portile intunericuJui? Frica ~i nervozitatea. Friea denatureazii forma aurei, paralizeam vointa. Pe un om Iipsit de oricevoin~, intunericuI if modeIeam dup11bunuI Iui pIac. Nervozitatea ~i substanta toxic11degajal1i de .ea, imperiIuI, distrug pIasa de protectie din-.... juruI aurei, faeiliteaz~ aeeesuI -. ~ .. . .
",VUlVA UU.UU".

Lupta dintre fOrJe1ebinelui ~i f0rtele dului

.. 1'

..
, ..u u""..u ,.,UI uu\, v JUJlLa jJ'-'JIUaJJCULa )'J JllVC;J~Ull.C1Li1 JIllpUlT1Va

''''-UU1,

.1~

"'" puu uuua

I.VL "''''U1

UV

Ii''''

u'i"

uv

}Iv

u.u UIIU.I.

Frafilor Albi. Ce armii putemicii, monstruo~ au invenlat eIe, intoxicind pIaneta eu eeIe mai ucig~toare otriivuril Inyentatorii gazeIor ~i substan\eIor toxice uil1i ci1 aeestea ii pot nenoroci ~i pe ei. Ura ~i riiutatea. fa~ de Comunitatea Fratilor Albi ~i fa~ de umanilate sint impotriva orie11reiIogici, dar eIe exisl1i ~i cuno~teti de la cine provin.

intunerieului, otr11vesespapuI eu eIementele deseompunerii, aut deaprecial1i de forteIe negre. Atingind eoardeIe fricii, forteIe riii.duicream situapi de impas, iI adue pe om in praguI dezn11dejdii, astfeI incit el nu mai poate face nici un pas: nici 41

40 t,~~
--~

'--

-- ..

.J

inapoi, nid inainte, nid Ia dreapta, nici Ia sunga. Pentru cei care nu cunosc ascensiunea0 asemeneasituape e cu adev11rat tragid\.Nudisperapl Legap-v~ Inima de Inima inv~~torului ~ibizuip-v~pe EI in toateimprejurnnle vietii. Mentinep mereu vie leg~tura prin flfUlde argint ~i~ nu v~ fie fricl, clci deasupravoas~ smscutul Smpinului,in inimavoas~ ~l~ui~te inv~~tura Luminii. Lumina este invincibil~.

Agni Yoga despre forte1edului

Loja neagriI are 0 singuriI menire

-siI compromitiI

Cauza noastriI ~i siI

distrogiIpJanela. FOf\eleintunericului ii atrag pc oameni in loja lor cu promisiuni de via~ lung~, de bog~tie ~iputere. Multi sint cei care vor ~ trliiasd 0 via~ indelungam, c~d oamenii nu se gindesc la viata Lumilor Cere~ti ei sint mult prea lega~ide P~mint. FOf\eleintunericului insufl~

vrajitor nu a reu~itsa-~idoboareadversarul, aceasta nu inseamn11 lovitura di sa nu a ucis alti oameni, undeva, departe, poate chiar in ~ diferite. Escaladareaioknlei ameninJiI v cuinslaurareaominapeiorJeJor d f nJului. VioJenla diuneazA evoJupei. trebuie ~ v~mire c~ pc continente situate Nu la mare distan~ unele de altele, obsedatii incep ~ rosteasac~ formule identice; este 0 dovadii in plus cllumea e guvernat11 invizibil de aceea~i sur~. Aut Lumina cit ~iintunericul sint monarhice. Care este procedeul traditionalal slujitorilorrnului? Sa-l inchidiipe eel urm[rlt inte-un cere vicios ~i ~-l conduclla crim11.~i atunci, cui ~ se adreseze victima dac~ nu cuno~te drumul ascensiunii? Pentru cei care au cunoscut binecuvintarea lerarhiei nu exist11 impas ori deznMejde.

patim:\ ~i li'icomia care, la rindullor, dau n~tcre la cele mai josnice trMiiri. Demascarea intwlCricului este0 faptiI buniI.Uruswati a cunoscut tlirimul inwnericului cu diversele sale trepte ~i a v~zut pe slujitorii acestuia; ea le-a vorbit deschis ~ifl1r[team~. intr-adev~, uneon puterea curajului este aut de mare, inch poate ~ reduc~ la mcere potenpalul fOf\elor r~ului. Siujitorii acestui tlirim nu pot fi convertiti; eforturile sus~nute vor sHibi ins~ puterea lor nefastii. lam de ce trebuie s11nu pregetl1m nid 0 clip11in demascarea fOf\elor intunericuui. Uruswati a v11zut~edintele slujitorilor logii negre, de altfel organizate impecabil, incit mulp ar putea inv11tadin acest mod de organizare. Ca mesager~ a noastr~, Uruswati a ar11tatpc bun11dreptate di in aceasta organizare consm marea lor putere. Ei se intrunesc des in ~edinte, in special atunci clnd evenimentele nu evolueaz11 favorabil st11pinului lor. Uruswati le-a spus: Voi considerafi ciI Salanaesteinvincibil, euinsiI viI spun ciI Salanaa ~i fost invinsl Nu exism intelegere cu Satana, exist11numai robia Satanei. Satana nu trebuie convins ori induplecat, ci atacat ~ip~it peste el tac11 team11.De multe ori, fiintele negre i~i v11descprezenta in corpurile fizice ale animalelor, cum ar fi pisici, c1ini vagabonzi, ~oareci, insecte sup~[toare. in anumite cazuri, aparitia lor poate fi mijlocit11 numai de animale. Pentru un spirit curajos, asuel de apari~i nn inscamnii nil1)ic. Pe el nu-I sperie ace~ti pllianjeni hido~i. Tn ~rhimh nP.ntm ~tiintil rehli::t 1Jlmea slIora<;ensibil~ animaleeste de

mare importaI1~. in orice caz, nu vii sf11tuiescs11 ~neti animale in dormitor. Vnljitoria trebuie caJificatiI drept crimiI impotrivaumanitiI{ii. Ea nu trebuie interpretat11a un rau ~i0 uneltire impotriva unui singur c individ. Vrnjitoria poate rnstuma echilibrul cosmic, poate denatura fenomenele cosmice, pentru a provoca derut1i in straturile circumterestre. Daca un

lI I \

42

'--

CEl CAREA PA$ITPE CAleA lUMINIl

Cum izbivim Pilmfntu1?
Planeta noasW seamlinii cu 0 gogoa~1IinflI~uratit in gaze oWvitoare produse deactivitatea fizicit ~ispiritualit a omului. Cum izMvim Plimintul de acestc scutece uciga~e?Existif 0 singurii cale: sli ne deschidem cittre Cuno;;tin/ele Superioarcpc care nj Ie oferit Frapi Albi, sli ne legiIm pentru totdcauna inimile noastre de Inimile Lor, sit colaboriIm cu strlIlucitoarea $ambali1la purificarea urgentit a PiImintului. Atunci cind omul esteatacat de for/ele ritului, calea de salvarc~oate fi p
nurnai in ascensiune cittre Marele Stifpin. Fire~te, imilnirea cu Supremul poate avea loe ~i r.w implicarea fortelor dlului, dar de cele mai multe ori

de ei, va p~~i d1u-eintrarea provizoriu inchisi1,ci1ciincerci1rile nu sint ve~nice,glilsuie~teinvitt!ltura.

'

Legile discipoJuluiAgni Yoga

Sentimentul desllviqirii lipse~te, clci nu existA,desitvir~ire acolo unde munca cste infinitif. Imensitatea muncH reelamii euraj, iar odati1eu acest

curaj vine ~i bucuria in\elegerii posibiliti1\iIor proprii. Centrele

energetice-cakra-reinvie,
Inarmarea omului

devin lOtmai active ~ise deschid. Se incoliic~te in .

inele W'Pele plexului solar, iar organismul devine suprasensibi1.

cu propriile putcri psillice in locul ma~inilor

omul i~i indrcap1<1inirna c11treCer numai alunci cind nu 'mai gilsc~lCaM ic~ire din impasul vie\ii. Abia atunci, firul de argint une~te inima sa cu Inima Inv1ijL1Lorului. inima, dupii cum ara1<1nv~l'1tura, este soarele organismului lar I

~iccntrul encrgiei psihice.

inainte de a trece la invitliitura

cittre care ne indcamnif

StApinul

~ambalei

trebuie s/I ne descliidem ~i sli ne purificlm con~tiinla. Aceasta se poate produce pe loe, cu ajulOrul unui efoct de voinlli- Cind fladlra spiritului s-a aprins, apare Invi1\11torul i, din acel moment, EI se aflit mcreu in preajma ~ discipolului situ. Dezvoltarea con~tiin\ei discipolului are loe in trcpte de cite trci ani. Prima treapLi1 deosebe~te calitativ de cea de a doua, care la rindul se ei sc deosebe~te de cea de a trcia ~.a.m.d. Deosebiri importante se observ~ ~i in cadrul uncia ~iaceleea~i Lrepte.Astfel, primul an este pregittitor; discipolul, la eelca orice aft copil (ciici, din punct de vedere spiritual, omul este un copil) esle 1i1udat,incurajat, i se ofer~ bucurii ~i recompense "intimplitLoare". Al doilea an inscamnil inceputul muncii care, dupit cum se va vedea, nu are capat. In al treilea an, apare presimprea vagi1 a greuLi1plor, urma1<1de ncastimparul suflctcsc ~i singuri1tatea spiriLuali1 pe care Invi1\i1tura Ie caractcrizcaz11 drept "pribegie pi1minteasc~". De cele mai multe ori aceasta inscamni1lipsa unui adilpost in adevi1ratul sens al cuvintului sau, in once caz, Jipsa ~im\ului adilpostului. Sentimentul pribegiei trebuie depii~it. Dupi1cum
ah1ld 1Ilva\4,wa,llV al"c<Ul4 I"al~ au "'''''lL IV" I"aU1dlVl11.
I

incapacitl1pinoastre spiripcriculoase (adevaral.eprotezc care stau mi1rturie tuale), va marca una dintre cele mai mare\C cueeriri ale omului. Discipolul Agni Yoga trebuie sit respecteanumite prescripfii stabilite de Marii Invlf.;iit(1ri.in primul rind, trebuie s11 renunte la consumul ci1rnii ~i preparatelor din came; in cazuri excepponale, cind apace pericolul morpi prin inanipe, poate eonsuma 0 micit cantitate de carne afumati1, fructe, legume, lapte ~ifi1inoase. in fiecare diminea\11trebuie s11 practice pranayama exerci\ii de respiratie timp de minim cinei minul.e, urmate de 0 plimbare in aer liber, curat. Discipolul Agni Yoga trebuie slI-$i cure/e permanent organele

respiratorii, folosind in acest scop un pOOarcu lapte fierbinte in care a dizolvat valeriani1. menti1 ori bicarbonat de sodiu. In acela~i scop se pot Colosi r~inile ~ialoia. Cur11\afeatubului digestiv se poate face cu lernn dulce ori siminichie. Discipolul Agni Yoga nu se inconjoarJ de obiecte care nu-i sint strict necesare. EI trcbuic si1 acorde atenpe deosebitii aurei obiectelor cu care se inconjoarit- emana\iile acestora trebuie ~ fie c1t mai pure. Obiectele care au aura afectaLi1trebuie arse in foc. Discipolul Aglli Yoga are spirit de economic dar nu esteavar. El este econom deoarece intclege valoarea energiei primordialc, universale. Marl iInvi1\11tori dezaproba spccializarea restrinsit; discipolul Agni Yoga trebuic sli $tie sf1facil de toate, sli aiM ocupafii diverse. Bineinteles, intr-un anumit domeniu trebuie si1ating11mi1iestria. A .__~' :n I.. nn ,"","""~; rlroff""'I'1J npntm ar~<:tRnil ;i riff rii,<;cinolului
Agni Yoga drcptul de a uri $i de a fi rlIuvoitor cu alt popor. .

Discipolului Ii sint hi1riizite~ibucuria iluminarii, ~i fri1minti1rileci1uti1rii ~iabisul singuriiti1pi ~isenzapa ci1poarti1 de unul singur pe umerii siii povara intregii plan etc. Sub arlpile duhului ceresc, el prinde puteri ~icuraj, astfel cit i~i poate continua calea ci1tre Lumini1. ~i cei carc cau1<1Calca. ~i cei in[rico~a\i, ~icei impovara\i trebuie si1vini1.Elle va ie~i in calc ~i,inconjurat 44

Pentru discipolul Agni Yoga rudenia spiritualli este r:nult mm scumpit

dedt rudenia esinge. d

EI prefero mun/ii, cimpiilor. Nu plAnenici un pre/ pc cuno$tinlele sale.

45

'---

;1 Se 1asllde hulire ~i de once condamnare. Este indiferent fa/Il de grade ~i titJuri. Nu participll1a ntualwi false. Inceteazll once contacte cu trIlcMtorilAdev4rului. Dacll i s-a disCrosmunca, 0 reia de 1a capllt, calm ~i clU8jos. Nu i~ipierde niciodatiI cchilibrul sufletesc. Via~ este plinlt de imprejuriUi de nepreviizut care cer 0 mare s~pinire de sine. Ochiul pamintesc nu este in stare intotdeauna ~ lege cauza de erect prin fwl adevaruIui; adeseori, ceea ce pare ingrozitor poate fi in realitate 6:biaf atmosferice, geologice. mi~clirile ~i prefacerile sociale. StSI'e8 brusci de somn()IenfA indicil faptul cil discipoluJ a fosl acceplal ,i ia parte la activitates Luthii suprasensibjle~ Persecutiile, obstacolele accelereaz1l cte~terea spiritualii a discipolului Agni Yoga.Cei din jur incep s4-i urmeze exemplui, cltci focul invizibil infl1iciireazlt inimile. Cel care practica Agni Yoga rn~re~tecu'duhul. Cel care se sacrifica unirii Focului spa~aI cu planeta ~ste 0 verigli in lan\ul care conecteaz! P1imintul de lumile
indep1b1ate. .. .. . .. _

.1

!U

;1

benefic.
inve~mintat in zalele de foc, discipolul Agni YOgBnu simte frka aco10 unde l~jj tremuril de grad' '

Cel-carea in\eles esenta evolupeitrebuie~-~ipurificecon~tiin\3 e tot d ceeste nociv ori de prisbs~i s1itninsmitli i altora cuno~tin\ele dobindite.
Inima ttebuie sa atraga ca un magnet noi discipoli,

tarna Ie constringe

con~tiin\3.

Discipolul Agni Yoga are 0 gindire1ucidlliaraura 1uieste den~invi1JS.

Dupil deschidetea centrelor energetice. discipolul Agni Yoga va auzi mcea invilfillorului invjzibil. Acest contact ~a' favoriza apari\ia fIltemi exLerioare care, la rindul ei, va puno contiin~ discipolului in contact cu conLiin\3 spapaHl Porii organismului situ vor emanaraze distrugl1toare de microbi. DiscipolulAgni Yoga va coillribui pC aceas~ cale la ~urn\3rea ~i inslli11iLo~irea lanetei noastre. ~i, abia atun~i~ va fi posibi14 apropierea de p energiile extraordinare, suprasensibile dar i foarte primejdioase. saU, cu alLecuvinte, apropierea de ceea ce transfigureaz4 viap. ~i inli1tur~ moartea. Deschiderea centrului plilminilor permite yoghinului sIl. zboare in COlpuJfizic ~i sI1se deplaseze pe suprafa/a apeL

invnfAtura trebuie sil alimenleze permanent spa/iul. CondiJia fizicil a omului ill; corespunde incil sarcinilor evolufieL Prin 11Irgirea orizonLului curioaLerii,prin apCQfundareade noi contiin\C, discipolul Agni Yoga i~i des1iv'ir~eLe orpul fizic, astral ~i mental,'in sensu I evolu\iei. c DiscipoluJ Agni Yoga esle ap/lral desculul invllfAloruIui. Cel care, in811, orbed1ie~te prin intimeric iese din raza de apiirare a SL1ipinului. Slilpinul ocrolc$lC nuinai pc eel c;ep~e~le pe un drum luminos. Cales este aici, in fiecarc rind al inviltilturii. Pe acessl1} ale vor p~i noile generaJii,cilci Agni c Yoga esle sunetul de com care trezc~le la viafAcea de a ~asea rasll.

-I

Discipolul in viziunea Agni Yoga

Fi1r1ifiorul dorului, progresul spiritual este imposibil. NiclIicn nu se spune cil discipoluj trcbuie sil trlIiascil in singurillale lropeascil. Singurillalca spiriluall1 esleins/l inevilabiliI. Invi1~Lorii nu 1lUavut niciodaLit multi discipoli: eel mulL ~aisprezece, doisprezece ori mai pu~in. Apropierea ~i primirea Focului spapal ese foarte anevoioas1t

Leg~tura dintre lnvafAtor ~j discipol

DiscipoluJ Agni Yoga intnl in conlacl cu lnva/iilori inyjzibili. FimJ
~ndividual asigunI IegllllU8 cli un singur invllfAtor, iar lltUl spajia1.

-.u cifiva

In vilfAlOtL Prin fltUl spaJial,discipoluJ pnlfl~le cuno$tinle cosmice. Pc litnpul contacLelor dintre disci pol ~i inv1i~tor se. produce un mare consum de energie psihidi. De aceea, discipolul trebuie s1 fie foarte prccaut, s4-i proLejeze s4n1itaLea.De asemenea, disclpolul trcbuie sa tie ca pe timpul contactelor cu inv1i~Lorul are marl dureri, a~a numiLe dureri sacre, care ii transfigureaz1i intreaga fiin~. AcesLe dureri sim trecaLoare. r" 1""n,,;/-';I..1rI;",.;""I" ,,,; A,;n;V""" <:,. rt"/p.nf'n/,,'m In aI/!111m; n

Metsul pc suprafala apei saustalul pc suprafa/aapei, ca ~i mersuJprin foc, smt miIrturH miraculoaseale potenfialului gindului, Desigur, discipolul trebuie sa-~i purifice corpul cu ajutorul unui regim vegetarian sever, dar mai ales prin in~\ate spiritualit. EI trebuie, de asemenea, s11 Liesa inoate i sa stea culcatla suprafa\3 apei, pentru a se api1ra de ~arpele 'indoielii. Dupit ce ~i-a .. ......
We;) UJlIU\,t ",a,UtI, II~ pi""'" UU"'''''' v. .U 1"_ , __ ,_ _ h--- -.....

pe alteplanuri aleceJeide-apatradimensil111i prccum $i pc oriceplan al cxislenfei sublerane. Spectrul observapilor ~iviziunilor sale este extrernde
vast: de la atmosfera luminoas4 a lumilor superioare. cu locuiLorii ei, cu fIori ~i piisiiri neobi~nuiLe ~ipin1ila fosilele animalelor ~j vie\uitoarelor dispiirule de pe paminl. Discipolul Agni Yoga simLe de la distan\l1 schimb1irile 46

pluL1i oar1tsub picioare. Va intra in ap1tp'initla briu ~i,in ritmul pranayama, u se va seufunda ~i va ie~i la suprafa\i1, cu g'indul fixat la Supremul NerosLit. Acest exercitiu poate dura citeva zile, orele de repaos alteffi'ind cu clipele de exaltare spiritual1i. In aceasL1istare, se pot observa emana\ii luminoase ale

47

'----

~-

II ~-~--- J

corpului care, potrivit credin~ei. iIleag~ pe om de Cer. Perioadele de lun~ plin~ sint eele mai favorabile pentru aeeste exerci~i. Nu trebuie s~ ride~idae~ ve~iconstata c~in umpullevita~ei unii yoghini folosesc vargu~ ori sulul de papirus; aceasta este nuroai 0 form~ exterioar~ a ritualului. Esen~ialul este gindul, enefgia de foe. Prin asta nu afirm~m e~ nu exis~ ~i simboluri generatoare de energie. Astfel, in timpul ghieitului, ~igMeile folosesc ap~ sau cear~ topi~, elemente care, far~ 0 energie psihie~, ar fi absolut ineficiente. Din p~cate, con~tiin~ ~gMcilor l~ de dorit; de altfel, nu e singuml caz in care un potenpal psihoencrgetie superior eoexis~ eu 0 con~tiin~ inferioar~. Discipolii nO$lrirezistiI la proba focului grapeputcrii inimii. Mul~imile, ins~, au nevoie de aluzii din diferite parp, pentru a in~cIege. Nu e IIn secret e~ mul~ vor pieri lovip de Puterea de Foe. Acum, in aceste vrcmuri grele, spunep-Iecetorcare se tern ca, avindu-L pc Slapin in inimil.,nici un fir de piI.rnu se va clinti de pc capulloqi fiecMuia ii va fi hfu~zi~ impar~~a trupului ~ispiritului. Inima insa tr~buie sa fic curata pentm ca Eu sil.pot sil.vin ~ vii imbrac in zale. Lua~ aminte: DaciI ceea ce ap primit afi dat in numele StiIpinuIui, 1 viI variIsp1atiinsutlt. Ump1efi-viI inima cu StiIpinu1, astfe1 incit d~manuI siI nu se poata strecura in en/ Pace VouiI/ Centre Ie energetice ale diseipolului Agni Yoga it fac sil.semene cu un magnet cosmic. CInd ~tiin~ va putea siI.conecteze centrelc energetice cu fOI1aMagnetului Cosmic, in fa~ omenirii se va deschide 0 nouii fil~. CInd razele trimise de Noi se refIec~ in toate manifes~le discipolului, atunci Noi spunem: El refIectiI AdeviIru1. Discipo1uI Agni Yoga trebuie siI in1iIturedin con$liin/iI tot ce e invechit $isiI indrepte omenirea ciItre 0 nouiI con$liin/iI. Se1eclia trebuie fiIcutiIprintre cei mai lineri, pregiIlind 0 nouiI genera/ie. Spiritu1ui care se apropie de FocuI Cosmic i se deschide Ochiul lnfinituIui. OchiuI lnfinituIui deschide calen ciltre ln1ma Cosmosu1ui. Va sfatuiesc sa piIstrap ca pe un scut Numele lnva/atorului.

AGNI YOGA - iNVATATURA UNIVERSALA

Puterea gfnduJui
Chiar dadi unii nu au ob~inut in aceas~ via~ realizi1ri spirituale mare~e. prin ciurea Ci1I1i1orinva~turii, nu ea divertisment inainte de culcare, ci atent, cu mult siro\, i~i vor fortifica sanatatea, i~i vor puriflca via~, i~i vor schimba in bine existen~ lor coudiana.
Con$lient flind de puteren g1ndului, omuI trebuie curate, clici viata curatiI din e1eizvoriI$te. Orice gind

sa genereze

g1nduri

se materializeaza In "

acpune, in munca. Munca incon~tien~ nu intare~te spiritul iar eea facu~ in sil~ duce la dczintegrare. in fine,munca nu numai eon~tien~ dar ~i scalda~ in Lumina lerarhiei este 0 muncii sfin~. inva~~orul se bueura de orice mundi colecuvii deoarece aceasta spore~te for~ energiei psihiee ~ipurifidi spa\iul de tot felul de murdarii. Numai logica intunericului poate sa afirme ca individualitatea se men~ine datori~ izoli1rii ~inu unirii. For\ele intunericului substituie individualul cu egoismu!. De ee? Pentru di numai unirea invinge intuneriCu!.Caci,.a~a'cum serle jnvii~tura, doua aure caresearmonizeaza 1ncr6 pot fauri 0 Lume Noult e1e

Orice unire, in special pe plan interna\ional, trebuie cimenta~ eu ajutorul eulturii. Cuvintulculturiiare doulirMlicinirespectiv cult- in sens de
venerape ~i ur -care in sanseri~ inseamna lumina. Deci, venerarea Luminii!

Pe linga focul spiritual,aceastlivenera~iereclamacuno~tere care, ~timbine, este infini~; omul inva~ piniila adinciMtrinep. Fire~te,nu e vorba de studii formale, de obpnerea unci diplome care sii ateste incheierea studiilor, sau 0 simpla lecturare a cM~lorcare, subliniem - trebuieseciute selecuv dcoarece oeeanulliterar al zilelor noastre este piin de hoituri, trivialitil.p~iminei.UI:~li. o inimli cura~ ~uesa-~ialeagii sigur caI1ilede care are nevoie." .",.,, CuItura inseamna imbinarea fiedrei celule a fiin\ei umane eu

spiritualitatea. . Familiaeste 0 comunitate miniaturala, un examen colidian pecare

Starea moralli a familiei depinde in primul rind de capul familiei. Dad el va fi capabil sii creeze 0 atmosfern plinii de armonie. s1ipnii piept star-ilorde nervozitate, sli evite cIipele de
liecare trebuie sa-1 trecem cu cinsle. pl1CUSeala, sa-~l paslfczc ucmnmm:a UIIlt:ut:a:;l,;a, :;a IIU-~l uaw)lv , '~"\"

intr-o grMinii zoologic1i totul va fi in regulii. Din pacate, via~ socialii este plinli de asemenea grMini zoologice unde rage rautatca iar eopiii sint ve~nic

bolnavidineauzaimperllului manatdeparin\i.Copi1u1 are dezvoltat simJU1 e dreptiIpi mai pulemic deacit Drice judecator. spuneinva~tura.Trebuiesa 49 Ii. ""'---

- --

_.---,
'--

....--.-.--

..~~T~

'R_

fim foarte atenti cu copiii, cAci rAnile psihice 1884in inimile lor urme de n~ters. . PinAla virsta de 7 ani, copHi au adesea viziuni din Lumea suprasensibilil De acolo coboarA dltre ei zine frumoase ~i blinde sau copii de virsta lor cu care se joacA. Copiii vlid focuri, stele luminoase - toate invizibile pentru adulp. and ei vii vorbesc despre aceste viziuni avep rAbdare ~itact, nu ridep de ei ~i nu luati aceste povestiri drept nAscociri, jocuri ale fanteziei. Se apropie 0 nou~ epoc~ - Epoca Femeii, caracterizat~ printr-o sensibilitate sporit~ ~i un rafinament deosebit al rapunii ~i sim{Urilor. Cele dou11 principii - masculin ~i feminin - sint absolut egale in Cosmos. Pe PAmint, insA, milenii in ~ir, femeia a fost umilitli ~i tiranizatli, astfel cl\ abia acum dreptatea va triumfa. in aceastli nouA erA, femeia, cu potenpalul ei psihoenergetic deosebit, capabilA de compasiune ~i dl\ruire de sine, i~i va disputa rolul conducl\tor cu bl\rbatul. Fratii Albi insistli ca femeia sii fie prczcntli in toatc guvcmcle. in familie, ea trcbuie sAfie cirmuitorul spiritual, fire~te, fl1rA pierde din blindete. a
I

invAtAturA. SAnu vii fie fridi de schimMril Agni Yoga vii recomandii sA pl\rl\sitimurdAriaora~lor ~isAmergeti in sintul Naturii, sAlocuip distribuip proportional pe suprafa\l1planetei; aceasta e bine aut pentru sAnAtatea omului cit ~i pentru sliniitateaPAmintului.Omul este purtlitorul energiei psihice iarpentruechilibrulpsihic alplaneteienergiatrebuie siifierepartizatli in mod uniform in jurul ei. Natura va a~posti omul in timpul epidemiilor de foc.

Recomandm ale hlvllllturii Agni Yoga

Nu v~ lasapcuprin$ide deznMejdc, nu imbibap spapul cu bocete~i tinguieli, nu y~ plingeli de greutnp $i obstacole. infruntarea greutlitilor intlire~te spiritul. Suferintele inseamnii reducerea ciclului reineamlirilor, cAci suferintele purificii inima. Ce este mai presus decit inima? Universul-sistemul inimilor ~icultul Luminii cultul Inimii. Dragostea cura~ este cea mm apropiat~ deLumea Foe,ului; ea inobileazl\

Purificarea Pimintului
~

Tinind cont de faptul cJ PAmintului i s-a dat 0 ultim~ ~an~ de supraviefuire, sintem obligap s~ puriflcAm spapul. Purificarea trebuie sA inceapA cu ginduriJe, acpunile, intreaga noastrA existentA. Locuinta noastrA trebuie sii fie aranjatli cit mai modest ~iin acel~i timp cu cit mai mult gust Trebuie sArenun\i1m la orice lux, cAcide cele mai multe ori luxul inseamnA P!ost gust ~i nu frumusete. Debarasap-vA de obiectele inutile printre ele sufletul se sufocl\! Debarasap-vA de obiectele care vii displac! Sentimentul respectiv este un indice clar a faptului cl\ emanapile lor sint nocive. Cu trecerea anilor, obiectele pl\streazli aut psihoenergia celui care le-a creat, cit ~i psihoenergia fo~tilor proprietari. De aeeea, trebuie sAfip prudenp fa\i1de obiectele veehi de a cl\ror provenientA ItUcunoa~teti nimic. Dcbarasap- v~ de simful proprie~pi! Aceasta nu inseamnA dl trebuie sA fiti siiraci. De altfel, un slirac poate avea simtul proprietlitii iar unui bogat s11-i lipseasdl. Totul sc judccl\ prin atitudinea fatA de proprietate. Agni Yoga

I
I
I

i
I t
!

explid1 treze~te

sensul slm\uI

poruncii

bib lice

- S~

nu furi

- De

ce nu trebuie sA furi? Furtul

lU1Ql

~i~nsfigureazii omul. MI~tina bunAstlirii materiale este deosebit de noeiv! pentru cre~terea in duh. Bunl\starea stinge foeul, or focul inseamnA ardere interioarii, inseamnA viatA. Deci, buniistarea stinge viata. Nu rnv~ili trecutul. indreptati gindul spre antichitate pentru a sorbi din intelepciunea vremurilor, dar fiti deosebit de atenp: revenirea la trl\irile actuale atrage tot felul de vibratii inutile. Nu lip obsedapdeerorile trecutului. Ciiintasau, mai precis,intelegerea deplinii, profundA a erorilor sAvir~ite,trebuie sAfie de scurtl1duratli. Folosip-vii, deci, potenpalul psihoenergetic pentru a privi numai dtre viitor.Din acela~i motiv, nu acordati peea mare atenpe sup11rlirilor; acestea sint ea un abees latent, care se dezvoltli pe ml\surii ce ii ~m atenpe, de~i cauza lui a riimas in treeut. Con~tiinta trebuie sA fie mereu indreptatli c!tre viitor. Unadintretri1s~turjJe care caracterizeaznflinla umann esteatitudine fa/~ de alIi oamen;,DacAomul ar tine la aproapele siiu ca la 0 piatr~ scumpii ori la un metal pretios (pe acestea ~tiu sAIe pretuiascA ~i pAstreze!) cum ar fi?! Sau, cum se comportli omul cu animalele ~i plantele din jur? La 0 analizA atentl\, yom constata c! nici animalele nu sint tratate aut de rou cum i~i trateazii omul semenii. Violen\l1, tirania, cruzimea iatli trlisliturile distinctive
W'"' lVI~""~V. LU

propneJa~l1

In Ct:1 pU~1I UUUi11J1'1:'Ui11IC -1"C<ll"cUl;.> Q

~1"""

. ..
w

"'

.~.

, -0

..."_

__1...~_~___ ..__ _..

..,

de la care s-a furat o yiafA trni~ in munc~ $ispirit de abnegalie inseamM ardere interioar~ iarAgni Yogasalu~ oriceardereinteri~. CiiIAtoriile, excursiile,drumepile cu valoare instructivA,schimbarea locului de trai, chiar ~i schimbarea
locuintei ori a locului de muncii

- toate

aces tea sint recomandate

de

scApa de pedeapsa karmei. Cruzimea fa/~ de animale nu esteadmisibil~.Puii de animale trebuiesc ocrotip; ~iei sintcopii. Nu transformap animalele in mecanismedeincruci~, llisap-Ie sA munceascli pentru nevoile evolutiei. Agni Yogarespingeferm consumul decame, ati'tdin motive morale, cit 51

50 ....-

--,"'~'~-'" --

---

.-

I
~i din motive de silniltate. Carnea contine cadaverinA, 0 substan~ cu actiune extrem de negativA asupra organismului, care sliibe~te sistemul imUnitar al omului, ducind la aparitia multor maladii, inclusiv a cancerului. Singele ~i mirosul de came atrag fiintele inferioare din Lumea suprasensibilA; stoluri intregi de astfel de fiinte roiesc in jurul abatoarelor. Preg~tind ~i consumind carnea, omul atrage tot felul de duhuri necurate care, de regulA, se adunA la mirosul de alcool, carne, nicotinA ori vorbe murdare. Stn'lduifi-vil sil vil iertali unii pe allii. Cel care iartilnu silvir~e~te 0 faptil eroic;};el i~i apW propria kanniI. Nu wtafi siI viI gindili cu recuno~tinl4 la lerarhie, sub aI cArei scut viI afJafi, dacil trilili 0 vialiI cinstitil. Sentimentul recuno~tintei purific~ ~i organsimul uman ~i spatiul cosmic. Cind viI conduceli aproape/e in Lumea suprasensibiliiI, ajutafi-I sil se ridice cit mai SUS,prin rug~ciunea inimii, cu lumiMri, tiimiie, r~inA, trandafui, pelin, mcnt1i,euealipt. in general, e bine sit aveti in easit arbori eonifcri pitici. Crealia este calea superioariI. SunetuJ, culoarea ~iritmul, iatiI e/emente cu ajutorul ciIrora sufJetuJ comuniciI cu Lumea de Foe. Va trebui siIrenunlali la multe distracfii. Ana, ~tiinta inseamnit instruire ~i cultur~, nu distractie. Unele distractii, izvor aI trivialit1itii, vor trebui anulate. Frontul instruirii trebuie sit elibereze localurilede len~i ~i pierde yarn care stau la 0 halM de bere. De asemenea, specializarea ingust1i trebuie dezaprobat1i. Atitudinea faliIde injurii trebuiesil fie cit mmasprn.

Considerap discutiile despre spirit ea exercitii practice ale Inimii, diei Inima se bucur~ la cea mai mic~ aspirape in1tltittoare. Spuneli-i omului: Nu-li irosi puteri/el Nemullumirea, indoiala, autoeompiItimireaconsumil ~iepuizeaziIencrgiapsihiciI. La proeesul creapei trebuie siiparticipe nu numai oamenii de art1i,ci ~i intregul popor. Fiecare familie i~i fiiure~teun mod de viatit propriu. Orele libere trebuiese eonsaerate creatiei, cintecului. Cint~ul ~i acta eoralii sint puteri extraordinare. Oamenii nu trebuie sArespingiiconeurenta ereatoare, dlci maratonul ereatici c mult superior maratonului sportiv. Cooperativa nu este 0 priiviilie,ci 0 institutie de cultum. Aetivitatea ei comereialit trcbuie sit aiM la bazii principii de eulturalizare. Folosip cuvintul eu numai ineazurilein care implicii0 mare ritspundere
~i m1lrturie, iar cuvintul noi pentru via~ ~i cooperare. Nu intimpHltor intelePtii din antichitate ii sfiituiau pe oameni ~ se dedice artelor ~i me~te~ugurilor. Ei aveau in vedere citutarea unui mijloc de eoneentrare. E timpul sii revenim la luerul de minll care ne va imbogiiti

--I

Cotidianulin viziunea Agni Yoga

Munce$te,filur~te bine/e, venereaziIerarhiaLuminiil Poruncanoastrii l poate fi serisii chiar ~iin palma unui nou nliscut Nu este greu ineeputul care duce cittre Luminit; ca sii 0 poti primi, trebuie insll sit fii cu inima curat1i. Oamenii nu doresc sit se gindeascllla cauza scufundiirii Atlantidei? Pitmintul trcbuie salvat.

imaginatia.

UnulseimpiIrtiI$e$tedin Cupa de Foe,altul beacu lilcomie din cupacu vin purpuriu? Cel dintii se poateimp~i nelimitat,eel de-al doilea ajunge repede la limita intoxieatiei.Bepa este 0 denaturare regretabil! a Focului. lnima care se di1ruie~te. inelui emaniI 0 pennanentil binecuvintare. b Inima care a jurat credintit riiului arunc1t mereu sitgeti, fie eon~tient, fie incon~tient. 0 inimii bunii seami!:nllin jur numai slinittate, bucut:ie, bunittate, confort spiritual. Inima rea, dimpotrivit, creaz! disconformt, respinge c1tJdura ~i,asemenivampirului, ugeforteIevitale. s . Egoismul adaugil0 nouiI
rvu lUJlCf1 UIUW

portie de otravlI la aura bolnavil

_..

.. .

aplanetei. .. ..

uc; la luwu..a

""a ,",VUU'UIUoI. """.uu.&"ia u.. ""

b."""......

Pitagora Ie interzicea diseipolilor SIDsii facii observatii ironice care ar fi umbrit atmosfera solemnii. LiIsali batjocura pentru fOrJe/eintunericuluil S;} nu te cerli, sil nU-li bap joe, slI nu trJdczi, sil nu defi1imezi, sa nil love~ti, slI nu fii arogant, sil nu sluj~ti egoismul- ce fel cje vialil mai e asta? A$a se vor intreba unii. Noi mai adiiugiim: Sit nu faci murdiirie flZiea ori moralit, ciici murdiiria este pinii la urmii suportat1i de eel care 0 face. Acolo unde domn~te con$tiin/8 smbatecil, neinfrinatil, competilia duce la distrugcrc reciproclI. Invidia se cuibiire~te lingit spiritul competitiv ~i poate inspira ecle mai abominabile crime. Cooperarea trebuie sit echilibreze spiritul competitiv confuz. insu~i cuvintul competitie implicii eonsecinte grave; el mai poate insemna gelozie... ~'...r"'... nlnll"i,.in",,!( " nbnp.lp.i nnR~frp.p.~fenrovocat1i de scindarea si h

munci, energia de foc este prezent1i.Retragep-i omului p6sibilitatea de a munci ~i el va c1tdeainevitabil in marasm, va pierde focul intremittor al viepi. Nopunea de oameni liisatila vatrii sau la pensie trebuie sii dispar1i.
Oamenii seramo/esc nu din cauzaMtrinefii, ci din cauzlIciI Focul se stinge; cind spapul Focului devine aceesibil descompunerii, pagubele sint iminente.

lipsa de intelegere dintre foqele care ar trebui s! se uneascii in numele Binelui. E regretabilfaptul ciI nici milcar in Bisericil inimile oamenilor nu se
transfigureazil intru cooperare. La fiiurirea Lumii au muncit cele mai evoluate spirite ~i con~tiinte. Nu punep pe seama lor denaturiirile ~i ignoranta oamenilor!

52
.. --~
'--~~-.--.

53 '_._~--

Se poate spune, oare, cl1 ghiftuirea, funul, desfriul sau trlidarea sim fapte omene~ti? Ele nu pot fi comparate nici m11carcu comportamentul animalelor. Acestea au simtul ml1surii. Ajutali-vll Wlii pe alfiil Auzip71 Ajutap-vll cu fapte mici ~i cu fapte man! Ajutorul deschide u~a clltre viitor. Energia psihici1 nes11nl1toas11 afecteaz11~i distruge lucrurile din jur. Aspirapile in11ltiitoare transform11 ~i innobilearlt preocup11rile pentru cotidan. Chiar dac11ele ri1min mult timp acelea~i, sensullor devine mereu altul. Sll preferllm crestele in locul defileurilor.

URUSWATI N TABARA i FRATILOR ALBI

$ambala

,
II

- Tabara Salvatorilor planerei

Dupll incheierea ciclurilor reincarnilrilor terestre ~i ispll~irea kafmci, eel eliberat poole opta pentru iniIIfarea in minunatele sfere ale Lumii invizibile sau pcntru rcincarnare pc 0 planetil supcrioarll, WIde ins~i spaliU] vibreazll, in striIIucirea mllrilor de luminll ~i a unei muzici nepiIminte~ti. Cu alte cuvinte, acolo unde, in inchipuirea noastri1 pi1minteasc11,se afI11railil. Aceasta este 0 cale -calea eliber11rii individuale.Dar maiexistii0 cale - Calea Sacrificiului ~iillUuirii de sine. in numele Binelui, un spirit superior renun\i1 la marea r11splati1 devine Salvator al P11mintului. ~i $ambala estc Tabllra Salvatorilor planetei noastre. Pupni siot cei care complcteaz11 rindurile lor pe limpul cil sint inc11in viatii. in corpul fizic. Iatii ce scria Elena Roerich.la 20 aprilie 1936. in scrisoarca ditrc Sielbcrsdorf: in Citadela Fra~ilor Albi num1l.ruldiscipolilor in corpul fizic este extrcm de mic. in afar11de aceasta. ei sint cu totii Initiap. In deeurs de un secol doar una-doui1 persoane se al11tur11 ra~ilor Albi in corpul fizic. Astfcl. in anul F 1924. Li s-a al11turat E. P. Blavatski. in corp de b1l.rbat,de na~ionalitate maghiar11. Baljocoritii, defiiimatii, dezonoratii ~i perseeutatii, ea ~i-a ocupat locul demn printre Salvalorii omenirii. Elena Roerich a str11balul0 cale plina de sacrificiu ~i di1ruire de sine in numele binelui com un. PUlca ea. oare, s11 pi1r11seasc11 omenirea in clipa cea mai grea? Nu, inima ei de foc esle aUlluri de noi, c11ciUruswati s-a al1itural

Fratilor Albi in cOlpulsubtil.

I

r I
I
t
.

I
f ,

De cele mm multe ori, ajutorol Manlor lnvllliltori ai $ambalei este anonim ~i invizibil. Existii ins11cazuri cind Numele Lor trebuie dezviUuit ~i rostil pentru ca rezultatclc indrum1l.rii si1fie cit mai eficiente. In februarie 1991. am cunoscut la Tveri 0 tinar11femei. M.I. ciireia i-a rcvenit nobila misiune de a primi indrumiiri telepatice de la Uruswati. M.I. eSle 0 feineie cultii, cu un suflel cural ~i luminos. care manifestii un profllnd interes pentru Agni Yoga. dar nu esle preg1ilitiipe deplin pentru a comunica cu Inv11~11lorul. are insi1 0 prieten11 foarte tiniir11,N. care. de~i nu a citil Ea C1I.rtile inv11ti1turii, zboara eu u~urin\1i in corpul suprasensibil. Aceastii . prieten11s-a deplasal In SlfaLllfllt;:;UVCllVCUv Q.v..."';"';.:'"w}'W~_.:: :_-' unde a primit mesaje de la Inv11\1ilOrnve~mintat in alb. De asemenea, a i stabilit contaete telepatice cu reprezentanpi unor civilizatii extraterestre. primind cuno~tinte cosmogonice concentrate in formule. .

55

'--

intilniri cu Magnifica Uruswati

La rugiimintealui M.I. ~iin prezenta ei, tinMaN, a realizat trei ~edinte telepatice cu Uruswati, intrebMile ~irnspunsurile fiind inregislrate. C'md am tacut cuno~tintii eu M.I. nu avea caietul cu insemnMi la ea. Ulterior, in primAvara acelui~i an, am reintilnit-o pe M.I. "intimpUitor", la Moscova. Tot "intimplAtor" avea la ea eaietul cu insemnMi. Am avutastfel posibiliLatea s11 transcriu indrumMile date de Uruswati. Acele intilniri dintre mine ~iM.I. nu au fostdeloeintimplAlOare, cAci nimic in aceastillumenu estcintimpliltor. ParcA ii vM pe unii sceptici intrebind: Unde e garantia cAaceasLa a fost Uruswati ~i nu N.? DacA un actor din Iumea astfalA a jucat rolul Elenei Roerich? RAspunsul? StiIuI acestor mesaje nu seamAnAcu vorbirea tinerei N., ci corespunde pe deplin stilului InvA~turii Agni Yoga pe care N. nu 0 cuno~te. Nu existA dubii: indrumiirile.izvorAsc din Agni Yoga. Inima mea imi intMe~te convingerea c11nu e vorba de 0 fars11ori de 0 mistificare. Dc altfel, chiar un cititor neinitiat v!lrecunoa~te elementele specifice Agni Yoga in cele ce urmeazA: 12 mai 1990. BunA ziua. Eu sint Elena. Am venit sAvAajut s11g11siti Calea de Foe, Calea Armoniei AdevMate. . Pentru M.I.: Ce cite Foeul? Priviti-l! Cit este de frumos ~i de armbnios! El aduce bmenirii mult folos, inc11lzindsufletul oamenilor cu clidura sa. Omul insu~i
este un mare foe. Intreaga Iui fiintii se supune LegilorFoeuIui. Gindul este

. M.l.: Pot avea incredere in criteriul meu Uiuntrical adevMului? E.R.: Numai dadi it vei corela inlOtdeaunacu ac~unile invii~lOrilor care au lilsaturme adeviirate.Numai atunci vei avea un criteriu. Frumusetea culmilor muntoase 0 va vedea doar cel care intreaga viatii a fiiurit aceasli1
frumusete pentru binele tuturor. AdeviIrat $i armonios este doar Focul care,
inciUzind, salveazil oamenii de la pieire. Calea adeviIratil este nwnai Calea luminatil de MareleFoc, nwnit Iubire falil de tot ce este viu. Ajutorul adevMat este numai ajutorul aproapele nostru. care se dA cu foeul marii pasiuni ~i compasiuni fatii de

.Iunie 1990. Lwninos $i limpede estenumai focul care inciUu$te sufletul omului. Gindul este 0 avalan$il de foc, capabilil sil inciUzeasc::il sufletele dar $i sil pirjoleascil totul in calea sa. Gindul este Marele Foe care sro~uie~te in
Univers ~i de aceea este foarte important ca el sA fie curat. DacA foeul

CInd intilne$ti un om in care focul sufletului s-a stins, imparte cu el

focul tilu! Dacl in el mai pilpiie 0 scinteie cit de micA, aprinde-ol cstc ilicon~ticnt ~i neinduriiLor, sLi\pinc~Lc-1 ~i potolc~tc-1! Dar s11nu-I stingi, oricit de necru~tor ar fi! Menirea Laeste sA men~i aceasli1 fladirA. Dreptul de

a 0 stinge apartine numai lui Dumnezeu. Cel care pii~e~te fiirA teamii pe propria Cale a Foeului, acela va cuno~te adeviiraLa fericire a Marii Armonii. 5ii cuno~ti focul sufletului nu inseamnii sA-Iconsideri sclavul Li\uiar pe tine - sli1pinull ui. AdevMatul foe al Iubirii poate fi aprins chiar ~i pe cea mai greu

accesibiliiculme.

[oT/a motrice care trebuie orientatil pc calea cea dreaptil, este forfa care trebuie sil aClionezepentru indeplinirea predestinilrli. Dintr-o micAscinteie sa se aprindA flaciira ~i s11 ard11toatAviata, inclizind ~i nu pirjolind, spre a nu diluna celor din jur. Aprinde-li focul tilu $i dil-l oamenilor! Astfel vei alimcnta Mare1eFoc Cosmic. Aprinde-te, oricit de greu ti-ar fi, ~i vei p~i pe Calea la, tale care i~i este predestinatA de Sus. M.I.: Ce actiuni concrete trebuie sit intreprind? E.R.: Prive~te cum i~i educi copilul! Nu ii satisfaci capriciile, ii ceri s11 tinit mereu aprins Foeul Adeviirului. De ce, atunci, e~ti indulgentA fa~ de

Cosmosul e Tara Annoniei, dar pentru a ajunge acolo trebuie sil-$i transfonni viala intr-o tOT/ilmi1reala., luminind calea altorn. . 26 iulie 1990, ora 0 ~i40 de minute. Calea Focului esle milrealil dar spinoasil;liecare pil$c$tepe eacwn poate.Unii il impiedicA sii ardii cu putere, il tortureazA, il infrineazA, acoperindu-l de fricii sAnu-I vad11altii. $i tu ai Calea ta de Foc. $i tu pil$e$lipe acest drum. Strilbate-o, deei, astfcl incit, privind in unna ta, sil vczi muIte aIte focuri miei, aprinse cu ajutorul tilu. Veli inlclcge atunei ciSlimpul pc care Ii I-a milsurat Dumnezcu nu l-ai picrdut in zadar, cilci ai liIsat in accastil viafil 0 unnil milrealil $i lwninoasil.

altii?

unhnrnn..... E.R.: Trebuie sAcondamni obiectiv. nu vehement M.l.: De multe ori nu sim sigurit de cuno~tintele mele ori de actiunile pe care Ie intreprind. E.R.: Cint tuturor Ie este frig ~i foame, aprinzi focui. Te ginde~ti atunci' dacli e bine ori nu? Ai indoieli?

M'

M~

;n"nip",..

rt". flJlntl11 ~'S ~rn ,1,..a.ntnl co>C I"nnrl"rnn

-:.i

56 ~~ '--

DINCOLO DE FRONTIERE
Sintem in fata unei frontiere care desparte lumea noastrit de cealaltii lume, sau, mai precis, de celelalte lumi. Mulp dintre noi mi pot trece peste aceastii frontierit, fie pentru cii nu sint con~tienti de existenta ei, fie pentru c~, datoritii unei gre~ite educatii, cred cii acest lucru nu e pe miisura foqelor C?mene~ti. ~i totu~i, printre noi triiiesc paranormalii, ciiliiuze in fantasticele lumi de dincolo de cunoa~terea noastrn. Ei ne aduc de acolo imagini ~i informapi uluitoare, iar noi ii credem ori nu, dupii cum ne sint firea ~i conceppile de

LA MULTIANI FERICITI!
Profit de aparitia acestei bro~uri pentru a mii adresa cititorilor care mi-au scris, m-au vizitat, m-au incurajat in activitatea pe care 0 desfi[~orca editor ~iscriitor. De~iam folosit masculinul, trebuie s11 dezv11lui n secret: u am scris ciirple pentru b1irbapidin aceastiitarn,in dorinta de a-i mobiliza sa fac11 ceva util in viatit,insa majoritatea persoanelor care m-au contactat au fost femei. Se vede e11 Elena Roerichavea dreptatecind afirma c11 aceastii pe planetii urmeaziiEpoca Femeii. in primul rind, ~ dori sa Iemultumesc tulumr cititoarelor ~icititorilor penlru gindurile ~ivorbcle bune pc care mi Ie-auadresal. M1irlurisesc elc cil m-au mobilizat, m-au intiirit ~im-au determinat s11 aleg cu deosebitiigrij11 materialelece urmeaz11 fi publicate.N-~ vrea sa-mi deziluzionez cititorii; a am nevoie de ei, a~ cum ~iunii dintre ei au nevoie de mine, in paginile urmatoare voi prezenta pe scurt c1irpleplanificate sa apara la editura noastra in cursul anului viitor. Sper ca acestea sa ajunga la cititori mai u~ordecit cele din acest an ~isitse bucure eel putin de acela~isucces ca ~i primele apiirute. Mai sper cit toti difuzorii de publicatii vor dovcdi seriozitate in relatiile cu cditura, permipndu-mi s11ofer la timp caqile promise cititorilor. Agni Yoga va fi, probabil, ultima aparitie a editurii noastre pe anul 1992, a~a ca, la desPMtirea de vechiul an, urez tuturor citiloarelor ~i cititorilor LA MULTI ANI, FER/CIRE, NOROC $/ SANA TA TE

viatii.
Despre viata, activitatea ~i uimitoarele e~periente ale unei astfel de dU11uzevoi vorbi in cartea DINCOLO DEFRONTIERE. Violeta Ci,ubotaru c11liiuzaparanormalii, descinde dintr-un lung ~irde "vriijitoare" moldovence; bunica ~i mama ei vindccau oamenii cu leacuri ~i dcscintcce, fiirii a fi eon~tiente de eapacitl1ple lor pamnormale. Daloritfi unui ~irintreg de intimpliiri misterioase (cate nu par deloc intimplari!), Violeta a ajuns con~tientii de puterile ei ~i, dup11un curs de atestare medicalii, ~i-a dedicat viata vindec11rii prin metode bioenergetice. Uncle vindecfiri miraeuloase la care am asistat m-au determinat sii intuiesc faptul cii aceste capacitiiti ar putea fi folosite ~i in alte direcpi utile oamenilor, cum ar fi sondarea spatiului ~i timpului. De la gind la faptii n-a fost 0 calc prea lung11. Cu eonsimtiimintul Violetei ~iin prezenta unui martor neutru, am faeul mai multe experimente pe care nu indraznese s11 numese ~tiintifice, dici, Ie a~a cum am mai precizat, eu nu sint om de ~tiintit, ci un simplu seriitor curios din fire. Sondarea unor eonstelatii de pc bolta cereascii ne-au adus multe informapi care, intr-o prim11faz1i,1!fputCafi taxatedrept~tiintifico-fantastiec; rccunosc faptul ea, dac1i nu a~ fi participat eu insumi la experimen~e, mi-ar fi fost foarte greu s11 cred in rezultatelc acestora. Dezviiluirile sintintr-adev1ir fantastice, nu au suport in ~tiinta ~i logica noastr11actuala.Dac11 ne gindim insa c1ienergia electridi a fost cunoscula eu doua mii de ani inainte de a i se cuno~te suportul ~tiintifie, ea veehii chinezi tratau prin acupuQctur11 inc11in urmfi cu dou1i mii de ani (in timp ce biocimpul uman a fost demonstrnt ~tiin~ific abia in sccolul nostru) putem aceepta existenta aceslor fenomene din lumea paranormalului. Sper ins11e11nu vor fi necesari inca doua mii de ani pcntru a Ie gasi explicapa ~tiin~ifica. t . -, ,
A "eu\('If
X

Pavel Corol

"..,

In nn.;,.. .:... t'

,

_..1..

..,.,

--- ----.

-, r

~, ... ----

februarie 1993. Am spus probabil, dcoarcce intre dorinta mea ~ircalitiitile din societatea in care tr11imexista inca mari diferen~e care soar numi: fluclua~iiale pretului hirtiei ~itip1iriturilor, eseriozitatea unordifuzoricare n nu platesc la timp sumele datorate editurii, tergiversiiri la tipografii etc. Important este di aceastii carte va apare ~i sper sa aiba locullinga inima dumneavoastrJ. 59
~
'----

,-~

~",.~~._~..,.~--_......_----

~~

r,~

r
t IJ

PIRAMIDA SUCCESELOR
Am obiceiul de a-mi tine, in orice imprejurare ~i cu orice risc,
promisiunile flicute. in prima carte tipMitli de editura mca, CHElLE SUCCESULUI, am promis cii voi ofcri cititoriloro carte practid1 de educatie a copiilor in spiritul reu~itei in viatii. Lucrarea prinde viatii de la 0 zi la alta ~i tinde sl1devinii mult mai complexii decit mi-am imaginat initial. Subicctul m11 fascinea:d1, mii face sii mii extind mereu ciitre adolescentii ~itinercte. Pin11 la urm11,puiul de om va fi abordat pe 0 perioadit ceva mai mare decit hOli1riscmini~ial, rcspectiv dc la na~tcrc ~i pin11pc la virsta de 20 dc ani. In accstc condi~ii, sper ci1proiectatuI ghid pentru PMinti sii devinl1 0 interesantli lcCLura~i pentru adolescen\i ori tineri. Mil.simt dator sit fac 0 precizare: nu sint savant, nu sint om de ~tiintii, nu sint mare specialist in arta de a reu~i in viatii. Pur ~isimplu sint un tip curios ~i pasionat de acest domeniu (ca ~ide al tele), care stringe fapte de viat11,pune inu'cbari, cautli solutii, mobilizca:d1 ~i pe altii intr-o directie interesanL11 ori aha. Pot scrie ~i CMticu caractcr ~tiintific, in domeniul in care sint licen\iat, dar inima mea nu suportlilimbajul arid, lipsit de c11ldurl1 acestui gen de al scricri. Stilul meu natural, determinat de firea mea inl1scuL11, esLe altul: indemn oamenii sa priveasc11in jur cu ochii deschi~i ~is11 observe in ce lume misLerioas11tri1im, cit de mistcrio~i ~i necunoscup sintcm noi in~ine, cite posibiliti1ti exception ale de reu~itli avem in fatii, cit de splendid esLe s11te lansezi in aventura cunoa~terii. Daci1activitatea editurii se va desfil.~umca in visurile mele, PlRAMID A SUCCESELOR va apare in luna mai 1983.

EXILATI PE TERRA
De muM vreme m11fri1mintl1 0 idee: Englezii i~i exilau rebelii ~i rl1utac11torii'in Australia. Oare, nu cumva, 0 anumiti1 civilizatie galactfd1 a procedat la fel cu rebclii slii, exilindu-i pe Terra? Argumcnte in favoareaaccstci ipoteze,recunosc fantastice, se adun11. Nu siot putine ~i nici nedemne de luat in calcul. Urmele vizitMii Pi1mintului de c11trecivilizatii cosmicc sint foarte multe ~i se intind pe 0 perioad11 mai mare de citeva milioane de ani, depii~ind cu mulLmomentul Creatiei stabilit de Biblie ~i alte texte religioase. Unele popoare primitive au cunoscut date ~i tchnici pc care abia ~Liin\8 sccolului nostru le-a verificat ~i validat. Dc exemplu, mitologia dogonilor, trib african abia desprins de epoca pietrei, precizeazl1 cii Sirius estc 0 stca dubla-informatie verificaL11 abia de astrofizica secolului nostru. La fel, chinezii cunosc de peste doul1 mii de ani cimpul bioenergetic ~i acupunctum pe care abia cerceL11rileultimilor decenii Ie-au pus in evidcnt11cu probe ~tiintifice. De alLfel, in China s-au descoperit cele mai vechi marturii scrise. (circa 12.000 de ani) referitoare la sosirea pe P11mint a unor fiinte omene~ti din spa\iu (dropa) cu 0 navl1 interstclara. Variate scrieri religioase, studiate cu ochiul omului din secolul 20, i~i dezv11Iuiau0 serie de informatii pur ~tiintificecum ar fi: descrierea proiectilului atomic ~ia exploziei nucleare, descrierea m~inilor de zburat mai grele decit aerul ori a tancului (m~ini blindatc) etc. Prezenta tot mai insistenti1 a OZN-urilorpe cerul planetei, contactcle astronautilor cu pl1mintcnii, pledeari1 totmai insistent pcntru integrarea Terrei intr-un sistem de civilizatie galacticl1. Nu ~timinc11ce rol ne revine in acest sistem pentru c11,n primul rind, nu ~tim i incl1cine sintem, cum am apMut pe Terra, ce puteri ascunse zac nefolosite in organismul nostru, cum am putca intra in contact cu "neamurile noastre

r I

galactice".
Farmecul accsLeicMti constli in imbinarea fericit11dintre real ~ifantastic, intre vis ~i realitate, intre ipotez11~i certitudine. Sper ca pe timpullecturarii n; ";';'nr;; ,,);I"imt~ r~ nRrtir.inil 1:10 mare aventurn. la aventura ci1uL11rii

r I r I

cMMii pierdute ciitre civilizatia galacticl1 de baz11.~i mai sper s11 vact cartea tipMiti1pin11in august 1993.

61

'"

I, I
In<

'--

r
CUPRINS
Uruswati- fondatoarea InvlitlituriiAgniYoga
Karma - Legea Cosmieli Uruswati in viziunea invlitlilurii Agni Yoga ~ambala Cetalea Fratilor Albi Guvemul mondial invizibil

Misiunea Elenei Roerich Ultima ~ansliacordali1P~intului

~ambala Cetalea Fratilor Albi Comunitatea Fratilor Albi deserisii de Agni Yoga Moartea nu e eu nimie mai mult decit 0 tunsoare Dineolo de pragul mor~i Misterele Lumii Suprasensibile Reincarnarea, a~a cum se petreee in realitate Gindul fiintli a planului spiritual Fantastiea fortli agindului Puterea gindului eoleetiv Purifiearea spatiului prin ginduri bune Puterea gindului in viziunea Agni Yoga Pastra~ aura tinere~i! Aura, eel mai sigur act de identitate al omului

Si1f~itullumii? Focul in viziunea Agni Yoga Siujitorii Lojii negre P~mintul, 0 noua Atlantiilli? Conjuratia fOI1elorntunericului i Lupta dintre fOI1ele binelui ~ifOI1ele rnului Agni Yoga despre fOI1ele rnului Cel care a p~it pc Calea Luminii Cum izMvim P~intul? Legile discipolului Agni Yoga Leglitura dintre Invlitlitor~idiscipol Discipolul in viziunea Agni Yoga AgniYoga InvlitliturliUniversal~ Puterea gindului Purificarea P~intului Rccomandill"i le 1nvaii'llurii gni Yoga a A Cotidianul in viziunea Agni Yoga Uruswati in TabiiraFra~lor Albi ~ambala - Tabill"a Salvatorilor planetci

Intilniri cu magnifica Uruswati

Lupta eu imperilul
Feri~-va de invadatori! Agni Yoga despre aUid ~i obsesie Energia psihieli marele tezaur al omenirii A ~asea rasa Deelan~arca puterilorparanormale AgniY oga despre energia psihiea Cura~rea trupului ~i sufletului Distrugerea imperilului ~tie omenirea sa se raage? Evolutia religiilor KugaclUnea'in VlZlUneaAgm Yoga Splendoarea ~i puterea Universului Agni Lumea de Foc

Focul e pUlerea noastri1

62

63

'-~

'--