Fitoterapia- dr.

Chirila Cand am terminat eu aceasta facultate, mi-as fi dorit sa aflu cateva lucruri despre plante si efectul lor terapeutic. La cursul de farmacologie care ni s-a tinut noua pe vremea aceea s-a vorbit o singura data despre medicina alternativa, un sfer de ora, si atunci impotriva ei. Iata au trecut 40 de ani si acum avem posibilitatea sa vorbim despre limitele ei, in primul rand, cum zicea colega mea, dar si despre virtutile si valorile ei. Noi traim astazi, acest, aceasta observatie, acest panseu pe care l-a emis domnul profesor Bologa, unul din cei mai mari profesori de istorie a medicinei din Europa care a trait la Clu , la !niversitatea de acolo de medicina si ca istoric al medicinei sigur ca a fost preocupat si de aceasta medicina care pana acum "00 de ani a fost singura medicina. Noi traim aceastta epoca pentruc a incepand cu descoperirea aspirinei in secolul #$III % #I# si pana astazi, curbele celor doua medicini, cea academica numita si alopatie, ceai stiintifica cum ii mai place ei sa isi spuna, a urcat tot timpul si ca descoperiri si ca premii Nobel si ca vanzare de medicamente si mai cu seama vanzare de medicamente in timp ce fitoterapie a tot scazut. &unt doua curbe inverse, una ascendenta si una descendenta. In ultimele "-' deceniii noi traim aceaasta perioada in care fitoterapia avand la indemana mi loacele de investigatie si de analiza ale medicinei mari, iese din pestera si ca apele Carstice incepe sa se afirme tot mai mult. E adevarat ca foarte multe din scucesele noastre se bazeaza pe insuccesele voastre, ale medicinei alopate, asa au evoluat lucrurile in sensul ca medicamentele c(imice au o istorie scurta in general in viata lor, este o istorioara sau o istoriola cum spun unii cercetatori ai medicinei, ai istoriei medicinei, pe cand plantele sunt constante in efectele lor de mii de ani. )lantele sunt mult mai fidele, nu te pacalesc atat de usor si de repede ca o substanta c(imica de sinteza. Bazati pe mi loacele de analiza care merg acum foarte departe, dincolo de numarul lui *vogadro, bazati pe o e+perienta empirica dar milenara si bazati in ultima vreme si pe studii clinice care apar tot mai multe in ultima vreme, asta este punctul slab al fitoterapiei dupa cum vom vedea, dar treptat, treptat se amelioreaza acest domeniu. *stazi fitoterapia este cautata in primul rand de bolnavi si in al doilea rand de tot mai multi medici tineri. In primul rand de bolnavi pentru ca bolnavii nu au preconceptii, daca lui nu ii merge bine cu un tratament oarecare el isi cauta solutii, in ciuda piedicilor sau reclamei negative care se face adeseori in spitalele clinice universitare sau in general in medicina alopata. $reau sa pun o intrebare care pentru voi nu are nici o importanta, care pentru noi are asa importanta cercetarii opiniilor la ora actuala, &tie cineva ce este fitoterapia- .erapia cu plante. /aca ii dau unui bolnav o fiola de atropina la camera de garda care provine din atropa beladona este fitoterapie sau alopatie*lopatie. 0ai sa vedem definitaia. 1etoda terapeutica bazata pe observatii clinice empirice indelungate pe modele e+perimentale si pe studii clinice recente folosind e+tracte vegetale comple+e sau totale. *ceste ultime doua cuvinte sunt foarte importante pentru definitia fitoterapieie. /aca vrem sa despicam firul in 4 si sa facem teoria c(ibritului, un e+tract total nu prea e+ista, pentru ca oricat ne-am stradui de mult sa e+tragem din planta totul, totul nu se poate. Nici alcoolul, nici uleiul, nici vinul, nici mierea, nici otetul nici alti e+tractori nu pot sa e+traga totul dintr-o planta si atunci ma oritatea cercetatorilor prefera denumirea de e+tract vegetal comple+. Compe+ inseamna ca, vin in solutia finala cat mai multe principii active, asta este un lucru foarte important, si al doilea lucru la fel de important sau poate mai important

decat primul este ca vin in solutia finala in aceeasi proportie ca in planta. &ecretul unei plante aici rezida, in faptul ca reusim sa ducem in corpul bolnavului o constelatie de substante farmacologic active care au intre ele acelasi raport ca in planta. &-a pastrat si cuvantul total pentru ca a fost o vreme si astazi mi-a povestit odata un pacinent de-al meu, pe vremuri, un general de armata care a facut in C(ina niste aplicatii si s-a imbolnavit acolo intr-o padure ca au c(emat o doctorita care i-a cules niste plante din padure, I le-a taiat cu forfecuta in macare si I le-a dat. *colo este un e+tract total. 2acuse o to+infectie alimentara, nu era o problema grava. &-a rezolvat foarte repede. /a acolo cand planta merge in intregime in corpul omului, putem vorbi de un e+tract total. *ceasta moda si realizare a e+tractului total este posibila astazi pentru ca te(nica ne permite sa uscam planta s-o finisam foarte fin si sa o incapsulam si atunci ea merge in organism tot ca planta totala sau e+tract total. Iata, o diferenta, ce spunea colega voastra3 eu am e+tras doar putin, m-am uitat asa intr-un memorator de medicamente, de-al domneavoastra. /upa cum stiti in scoarata de sali+ alba, salcie se gaseste un comple+ de salaicilati, acid acetil salicilic si saliciliati diversi care in mod sinergic,toti au un efect antiinflamator care domina ca actiune farmacologica. )ana acum in istoria medicinei nu s-au descoperit otraviri cu salcie, nu e+ista. &pune in farmacognozia lui salai+ alba ca daca bei prea mult ceai poti avea putina greata. /esc(idem memoratorul dumneavoastra la aspirina si avem 4 randuri de indicatii terapeutice, ' randuri de contraindicatii, 45 randuri de atentionari, 40 randuri de reactii adverse. &i am e+tras din reactiile adverse doar 4, ulcer (emoragic sau perforat, confuzie, delir, (ipertensiune, tulburari ale ec(ilibrului acido-bazic etc. Iata diferenta intre fitoterapie si alopatie. /e ce preferam noi planta intreaga- &igur, sa nu va imaginati ca noi facem aici o apologie continua si fara discernamant a plantelor. &alicilatii din &ali+ alba nu au reactii adverse, pot fi folositi timp indelungat dar au un efect mai lent, mai usor antiinflamator,mai slab si se instaleaza in timp ameliorarea bolnavului. *preciem ca prin actul creatiei planta a fost creata perfecta nu imperfecta, deci este unul din argumentele filozofiei medicinei cand incercam sa analizam un remediu. /e aceea medicina plantelor face aceasta, teoretizeaza filozofic si teologic daca vreti problema. /e ce- )entru ca in secolul nostru ne lovim de multe deviante in fitoterapie, de tendinta unora de a utiliza palnte modificate genetic si pentru a obtine o concentratie ma+ima de anumite principii active foarte repede si la preturi foarte mici. 2itoterapia traditionala si traditionalista, cum o promovam noi, nu este de acord cu aceste te(nici. !niii dintre voi daca sunteti mai religiosi si va duceti la geneza, capitolul 4, o sa vedeti acolo la zilele creatiei ca apare dupa fiecare verset o sintagma, dupa fiecare regn creat, care spune, 6&i a fost bine asa7. In aceasta conceptie teologica, /umnezeu fiind un /umnezeu al perfectiunii nu putea crea ceva imperfect, ca sa vina in anul "000, o firma de porumb modificat genetic si sa spuna, /umnezeu nu a facut bine pentru ca nu se pricepea la porumb, noi facem acuma unul traznet. )rincipiile active actioneaza sinergic. *cest lucru este foarte important, este unul din secretele fitoterapiei. !nele principii active tamponeaza reactiile adverse ale altor principii active. E suficient sa va dau e+emplu o planta de care profesorul meu de doctorat s-a ocupat foarte multi ani, pot sa spun ca pana la moarte, l-a pasionat, desi nu era un plantist, era un imunolog vestit. &-a ocupat de simfitum oficinalis, sau tataneasa se mai c(eama in popor. *ceasta planta este considerata cand antimitotica, cand mitogena dupa cei care nu o cunosc. )entru ca in realaitate ea contine 8 glicozizi, numiti c(iar de profesorul meu *, B, C, /, E ca el i-a izolat cel mai mult, s-a ocupat de

domeniul acesta si unul dintre ei este puternic mitogen si altul este puternic antimitotic. /ar planta nu isi dezvaluie nici unul din aceste actiuni dominante decat in prezenta unui bolnav, daca bolnavul are o neoplazie functioneaza principiul antimitotic, daca bolnavul este sanatos si I se da o planta a la long, timp indelungat in mod repetat cum vom vedea noi mai tarziu ce inseamna asta, e+ista riscul sa lucreze celalat principiu, cel mitogen. E+perienta empirica milenara se refera la e+tractul comple+, nu la principii izolate. /aca noi ne raportam la un folclor medical autentic, autentic inseamna pana in secolul 49, pentru ca dupa aceea s-au copiat carti din carti si s-au facut alte carti, deci acest folclor medical autentic nu vorbeste de principii active. )oporul nu a stiut si probabil ca nici nu ar fi vrut sa e+traga atropina din beladona, sa e+traga scopolamina din (iosciamus, sa e+traga papaverina din papaver, sa e+traga aspirina din sali+ si asa mai departe. &igur, acuma toata lumea vorbeste de finante desi noi nu ar trebui sa vorbim la cursul acesta pentru ca nu este un curs de management, remediul final este mult mai ieftin apeland la comple+ul fitoterapeutic de la principii izolate. Iata de e+emplu foarte sc(ematic, imaginativa apropo de atropa beladona, ca atropina este principiul activ cel mai concentrat in planta si in clinica domina efectul parasimpatolitic al acestei plante. /ar ea este blindata de miii de principii active, retineti, nu zeci nu sute ci mii de principii active, neidentificate pana in prezent toate si probabil va trebui sa treaca sute sau mii de ani ca sa se identifice toate,din concentratii din ce in ce mai mici din ce in ce mai mici. Ele pe deoparte tamponeaza efectele adverse posibile ale atropinei, care este glicozidul principal si pe de alta parte imbogatesc efectiv efectul clinic al atropinei in clinica, al plantei nu al atropinei. Iata un fenomen pentru care noi ne oprim mult si la cursurile cu medicii post universitare pe care le facem, prin ministerul sanatatii de fitoterapie, si care nu vi se spune in facultate deloc, dupa stiinta mea. &unt multi ani decand eu am fost cadru didactic aici, deci nu mai stiu ce se intampla acuma. *sa numitul fenomen al inductiei patogenezice, a gresit putin secretara noastra, patogenezice. Nimic nu este mai periculos decat a lua o substanta farmacologic activa timp indelungat in mod repetat. *cesta este asa numitul principiu al inducitie patogenezice. &i este cunoscut de 8000 de ani in C(ina. *icea dumneavoastra il cunoasteti astazi. Ce vrea sa spuna acest cuvant. 2ac o paranteza ca sa il intelegeti ca va foloseste toata viata c(iar daca nu veti practica fitoterapia. /aca cunoasteti aceasta legitate in biologia umana si nu numai, puteti sa rasturnati foarte multe diagnostice in cariera voastra. $a dau un e+emplu concret din clinica si atunci incepem sa comentam si acest fenomen. E+ista inca de pe vermea lui 0aneman de la 4:00 si ceva o carte numita 1ateria medica. 0aneman nu a fost fitoterapeut, a fost (omeopat. El ce a facut- Cu cativa ani inainte de Claude Bernard pe care il invatati voi la fiziologie ca fiind primul cercetator e+perimental in medicina, nu a fost primul, 0aneman a fost primul. El ce a facut* luat un grup de oameni sanatosi, asa ca voi, si le-a administrat o substanta, farmacologic activa, timp indelungat in mod repetat. &i a studiat acel grup. )rimul lui grup a fost de 40 oameni si a studiat c(inina. * urmarit foarte atent, el era un fin clinician si a urmarit foarte atent ce se intampla cu acest grup. &i a observat ca dupa un timp acestor oameni incep sa le apara niste simptome. Nu grave, nu complicatii nu iatrogenii in adevaratul sens al cuvantului, cum stiti voi cuvantul acesta, dar omul a inceput sa spuna, ca transpira mai mult, altul ca are balonare, altul aca are o diaree, altul ca se constipa, altul ca are un verti , altul ca ameteste putin. El a notat aceste simptome cu mare

acuratete si a alcatuit ceea ce se c(eama patogenezia c(iniei. )atos genezis, este simplu pentru voi, ce determina ceava o substanta, ce simptom determina o anumita substanta, asta inseamna patogeneza. In feleul acesta el a alcatuit patogenezia catorva sute de substante farmacologi active. &-a folosit de ele pentru a identifica remediul &imilia in (omeopatie. *bandonam zona, pentru ca (omeopatia e altceva, poate altadata. /ar in felul acesta el a alcatuit o carte numita 1ateria medica cu cateva sute de patogenezii, adica cu simptomele pe care le determia o substanta farmacologic activa la un grup de oameni sanatosi. Cand lucram eu la institutul de medicina interna am avut privilegiul, numai 8 ani, sa fac cercetare clinica in terapiile alternative. Imi vine un pacient cu un simptom bizar. $oi a-ti facut semiologie- *-ti facut. *cest pacient acuza senzatia de bila, sau corp stain sau iritatie in regiunea perineala. &-a adresat medicului de medicina generala. L-a trimit la c(irurg. 0emoroizi nu avea. L-a trimis la gastroenterolog, l-a cercetat nu a gasit nimic pe zona respectiva. L-a trimis la psi(iatru, i-a dat psi(iatrul ceva acolo, dar acesta senzatie de corp stain in rect, de bila in rect nu disparea. Era obsesia lui. L-a trimis la urolog. !rologul om practic, i-a scos prostata. /upa operatia senzatia de bila in rect continua. Iar la psi(iatru si omul a unge intr-un tarziu intr-un cabinet de terapie alternativa. *namneza la noi, la mine si la doamna doctor, voi sunteti in alta, alta semiologie, alta tabara, anamenza la noi e mai lunga, e mai complicata si noi nu uitam niciodata sa cercetam fenomenul inductiei patogenezice si atunci l-am intrebat. Iei medicamente timp indelungat in mod repetat- *sta e intrebarea. *sa se formuleaza. Nu, decat ocazional pe unde m-am dus. /a ceaiuri medicinale bei- /a, pentru ca printr-o traditie de familie strabunica mea, bunica mea, mama mea in fiecare an aduna 40 saci de e;uisetum arvenze. E;uisetum arvenze este coada calului popular. &i podul nostru e plin si toata familia noastra bea, de la nasteresi pana la moarte, in fiecare zi, un ceai doua de e;uisetum arvenze. Este planta noastra, a familiei, este emblema, este<.. facusera o pasiune pentru aceasta planta.&i atuncea m-am dus la 0aneman, am desc(is 1ateria medica la e;uisetum arvenze. &i era scris cu litere mari senzatia de bila in rect. *cesta era diagnosticul lui,o inductie patogenezica la o substanta farmacologic activa luata timp indelungat in mod repetat. *cesta a+ioma in biologia umana cunoscuta de traditia c(ineza cu 8000 de ani in urma, este foarte moderna, pentru ca toti pacientii vostri iau trei pe zi, timp indelungat in mod repetat.&unteti de acord- .oata viata= .oata viata, deci asta este e+presia. Eu de vre-o "0 de ani incoace nu mai fac alopatie. *m facut destul, la spitatlul de urgenta, la Colentina la tara, pe vremuri. *cuma fac e+clusiv terapie alternativa. $orba care o aud cel mai des la mine in cabinet este aceasta, 6.rei pe zi, toata viata7. I-am spus unei doamne, foarte des am bolnavi, nu e deontologic si nici nu am sa fac greseala asta, daca as vrea sa o fac asa, sa fac o clasificare, care medicament da cele mai multe inductii patogenezice, adica cele mai multe complicatii, care spital din Bucuresti da cele mai multe si care doctor din Bucuresti. )ot sa o fac dar nu e frumos. /a mi se intampla, am avut o pacienta, doamna poate nu toata viata trebuie sa iei eutiro+. Nu, zice, mi-a zis domnul doctor al meu, ca era glumet un endocrinolog, ca si o zi dupa ce mor sa mai iau putin eutiro+. Noi, care practicam terapiile alternative, cand auzim aceasta e+presie, toata viata, greu ne stapanim sa nu zambim in e+terior ca in interior sigur nu ne putem abtine. 2iinta umana care are un dinamism, o elasticitate, care cum este maine nu a fost astazi, care cum este azi, ieri, in fiecare clipa totul se preface pana la moarte nu poti sa psui ' pe zi toata viata. Nu poti. Nu se poate. Nu e o problema stiintifica savanta, este o problema de bun simt, asa biologic cumva, incat, de ce spun ca

acest proverb este foarte modern- )entru ca toate reactiile adverse ale medicamentelor c(imice, noi le numim asa, ca am facut si facultatea de medicina, dar de fapt pe limba ul nostru, noi le numim inductii patogenezice. *ceste ' pe zi toata viata, (ipertensivi care iau '0 de ani cate o tableta pe zi, tiroidieni pana trec din (iper in (ipo din (ipo in (iper si tot asa oscileaza ani si ani de zile sunt in realitate, aici vreau sa a ung sunt in realitate inductii patogenezice. )entru ca, poate va complic putin mintea, o sa mai auziti cand o sa fiti putin mai mari cand o sa faceti una din specializarile (omeopatie sau fitoterapie, e+ista bolnavi in baza acestui principiu la care daca insisti cu doza si cumedicatia si cu repetitivitatea, reactioneaza parado+al si dezvolta simptome e+act pe dos de cat te astepti. *sa se e+plica faptul ca sunt bolnavi pusi pe cortizon "0 de ani cu lupus sau cu alte boli de colagen sau poliartrita reumatoida etc, si sub prednison fiind cu suprarenala in(ibata cu concentratie plasmatica mare de cortizon in sange, dezvolta sindroame poliartritice de ii tintesc la pat. &i colegii noastri alopati, cand faceam garzi, antuncea ne mai contraziceam noi pentru ca primeam in garda si se mirau la raport cand le prezentam raportul de garda la urgenta sua la Colentina3 e cum e posibil ca sub 8 tablete de prednison de "0 de ani sa cada la pat cu poliartrita ca nu are nici o e+plicatie si inceapua sa o banuioasca pe bolnava ca urmareste ceva o revendicare oarecare. &unt aceste particularitati de raspuns ale fiecarui bolnav foarte importante. )e cartile pe care am avut posibilitatea sa le studiez intr-o viata si pe e+perienta personala, tot de o viata, va spun sa contati ca aceste boli se pot trata e+clusiv prin fitoterapie. &igur, de tinut cont ca e+ista bolnavi cu particularitati, cu complicatii, cu alte boli asociate. !lcerul gastroduodenal, (epatita cronica, rectocolita ulcero (emoragia este una din bolile care raspunde cel mai bine, infectia urinara,urticaria, edemul angio neurotic, distonia neurovegetativa, starea depresiva, forme usoare si medii as putea spune eu, an+ietatea, (ipertensiunea arteriala, infectia acuta de cai respiratorii, disc(inezia biliara, colon iritabil, litiaza renala cu calculi mici, prostatitele microbiene si candidozice, vaginitele microbiene si candidozice, stomatitele microbiene si candidozice, etc. 1ai lasam diapozitivul un minut doua ca sa copieze. .oti acesti bolnavi, avanta ul care este pana la urma, al bolnavului. .oti acesti bilnavi ar scapa de agresiunea medicamentoasa. &igur dupa ce invatati, va mai spun cat sta diapozitivul, deci dac anoi suntem antrenati de a cerceta inductiile patogenezice in viata noastra am aflat tot felul de nazbatii. *m avut o pacienta, e adevarat saraca, saracuta de ea, ca era sc(izoida, si s-a adresat stomatologului pentru o nevralgie faciala si fiind cu sc(izofrenie, ma rog, nu avea discernamant i-a spus scoate maseaua asta ca de aici ma doare. El i-a scos-o, vanzad-o asa. )este o luna a venit din nou. Nu mi-a trecut, e+trage-o si pe cea de langa ea= * fost edentata complet pe partea asta. Eu am vazut-o in cabinet. Ea a dezvoltat o patogenezie de (ipericum perforatum de sunatoare. 1arii consumatori de sunatoare dezvolta nevralgii filiforme, asa spune 1ateria medica din secolul 4>. *m avut pe vremuri un director care avea 40 intalniri pe zi cu diverse delegatii si secretara facea de 40 ori cafele si lui ii facea de 40 ori cate un ceai de sunatoare ca zicea ca, c(iar se mandrea ca el nu bea cafea nicioadata. &i a dezvoltat o nevralgie cervico % bra(iala pentru care s-a cautat in foarte multe locuri, ce erau pe vremea aceea, nu erau inca ?1Nuri, neurologi, reumatologi, etc. El a dezvoltat tipic o patogenezie de (ipericum perforatum. *m avut odata un doctor la cursurile de (omeopatie acum "8 de ani care venise cu tatal lui, tatal lui a fost paznic la colectiv si a facut o viroza respiratorie, o infectie respiratorie de cai respiratorii superioare. @ batrana din sat l-a invatat sa bea ceai de ceapa. $iroza i-a trecut intr-o saptama iar el ca sa nu

mai faca viroze a continuat sa bea ceai de ceapa 40 ani, cam un litru pe zi. /upa 40 ani i-a parut o senzatie de constrictie retrosternala, i-a aparut o tuse seaca si putina dispnee. *vand feciorul doctor, l-a dus la clinica din Clu de cardiologie si cu EAB un pic mia tras de par asa, tronc, cardiopatie isc(emica, da-I inca 40 ani cu dCeale dumneavoastra, coronaro-dilatatoare, beta blocante, etc. &i tanarul doctor l-am indemnat sa desc(ida 1ateria medica la alium cepa si a gasit senzatie de constrictie retrosternala, dispnee, tuse seaca, etc, e+cact ca la carte. * fost suficient sa intrerupa acest obicei ca sa se rezolve problema. Limitele fitoterapiei. Nu poate fi utilizata ca tratament unic in ciroza, cancer,glomerulonefrita, tumori maligne, scleroza multipla, tulburari de ritm, cazuri c(irurgicale, litiaza biliara, accidente vasculare, coronaropatii isc(emice, penumonie acuta, meningita, septicemie, in general bolile infectioase sistemice spre deosebire de cele de focar, angine, infectii urinare, stafilococii cutanate care merg la fitoterapie, le-ati vazut mai devreme. *m avut caz de bolnav cu ulcer, care ulterior a fost diagnosticat cu astm bronsic. )e vremea mea era o carte mare de 4000 de pagini a lu 0eglin se c(ema /iagnostic diferential si el avea un capitol care nu il mia gasiti in cartile de semiologie astazi, sau daca il gasiti sa imi psuneti ca il gasiti si imi retrag vorba. Boli care se e+clud si boli care se asociaza. !lcerul cu astmul bronsic nu se asociaza de regula. *cest bolnav purta diagnosticul de ulcer si de astm bronsic. /e ce- In momentul in care I s-a pus diagnosticul de ulcer el s-a ase zat vre-o 40-"0 de ani pe ceai de calendula oficinalis sau galbenele care intr-adevar este o planta cu efecte cicatrizante pe mucoasa gastrica. Numai ca daca o cercetati la patogenezii o sa vedeti ca dezvolta, daca e luata in abuz timp indelungat in mod repetat, cum zicea proverbul c(inezesc, dezvolta senzatia de lipsa de aer. Iar, alta incurcatura de diagnostic. /e aceea am insistat pe acest fenomen al inductiei patogenezice pentru ca va prinde bine in toata cariera c(iar daca nu faceti fitoterapie. &a nu uitam insa ca fitoterapia are indicatii pentru tratament simptomatic in orice boala care raspunde sau care nu raspunde la fitoterapie. Cred ca e clar enuntul. Concret. La un moment dat un bolnav, un pacient de-al meu a facut un infart miocardic. L-au internat in spitalul de urgenta, tulburari de ritm, tratate alopat, perfuzii, repaos, cala infart, morfina. Numai ca bolnavul avea o insomnie rebela, poate si din cauza aparatelor de acolo si din cauza agresiunii asistentelor, sunt si ele agresive cateodata. &i atunci pentru insomnia lui a apelat numai la fitoterapie. &i in felul acesta si-a prote at ficatul, stomacul, sangele de somnifere, barbiturice, psi(oleptice etc. *ceasta valoare de terapie simptomatica se aplica in foarte multe boli, inclusiv in cancer. La noi vin in cabinet zilnic desi nu suntem oncologi, 4-8 pacienti cu cancer, zilnic. )entru ca toti isi cauta o solutie si in fitoterapie. !nii vin tintit, si spun stiu ca fitoterapia nu merge in cancer, dar vreau sa imi creasca leucocitele si intr-adevar cresc leucocitele dupa un remediu (omeopatic numit cianotus si dupa e+tract de ec(inaceea si de salvia aglutinona. !nii spun citostaticele mi-au marit transaminazele la dublu, la triplu, intr-adevar e+ista remedii in fitoterapie care rezolva problema citolizei (epatice, foarte bine, mai bine decat interferonul, numai ca nu se stie. !nii bolnavi afla, sunt curiosi, ei vin pentru valoarea terapiei simptomatice intr-o alta boala care de fond nu raspunde la fitoterapie. E+emple sunt cu miile. &i mai e+ista o indicatie a fitoterapiei care este pur deontologica as putea sa spun. &unt boli grave, incurabile in 90D din cazuri, aia nu raspunde, aia nu raspunde aia nu raspunde si bolnavul in disperare de cauza te roga, insista, iti cade in genunc(i, bate la usa, nu pleaca spune, Nu am alta solutie, incercati cu mine. Nu trebuie sa stati in rezerva ca s-ar putea sa

va critice colegul alopatul, ii dati, e o obligatie morala pentru ca nu se stie . 2itoterapia isi bazeaza foarte mult efectele si pe particularitatile de reactie ale fiecarui organism. &i nu se stie cum reactioneaza, s-a putea sa reactioneze foarte bine. Noi avem mai multe, nu cred ca depasesc de 400, dar sufieciente pentru o cariera, de lupusuri care au raspuns perfect la fitoterapie. @ boala care altfel e etic(etata ca incurabila. Nici noua nu ne raspund toate lupusurile, dar in alopatie nu raspunde nici unul, si atunci merita sa. /a!nul din punctele slabe ale fitoterapiei moderne este saracia de studii clinice. &-a produs si un (iatus foarte mare intre farmacisiti si medici. /aca aveti prieteni la facultatea de farmacie o sa aflati ca ei cam la toate materiile lor, cel putin din pre clinic, invata si cate ceva despre plante. La farmacognozie invata despre plante, la botanica farmaceutica despre plante, la c(imie organica despre plante, cred ca si la farmacia clinica care o fac in ultimul an mai invata cate ceva despre plante. &i-au facut teze de licenta, si-au facut doctorate, au mers cu cercetarea fundamentala foarte mult inainte. *u clasat plantele, sunt teze de ta+onomie de farmacognozie, principii active, c(iar modele e+perimentale, ceea ce nu e un lucru rau. /in pacate medicii clinicieni si nu numai clinicieni au negli at cercetarea clinica in fitoterapie total sau aproape total. Cel putin in ?omania. Iata, am ales aceste doua e+emple ca sa va demonstrez ca cercetarea clinica in fitoterapie este posibila si este doveditoare, in final. &tiu de la profesoara !rsula &tanescu, o farmacognozista vestita de la !niversitatea din Iasi, ca pana prin 49>0 si ceva, cand dansa si-a facut un doctorat la 1unc(en, erau > mii de pagini scrise despre crategus monogina si crategus o+iacanta. Crategusul este un arbust cu flori albe si cu fructe rosii, mici, malaioase, in unele zone se mai c(eama si malaiul cucului, in altele se mai c(eama si goglin, in altele se mai c(eama si g(erg(in, in altele paducel. Cel mai mult este cunoscut sub denumirea aceasta. &unt doua specii la noi in tara, in realitate sunt mai multe, crategus monogina si crategus o+iacanta. )rincipiile active sunt tonicardiace, antiaritmice. *ici am insirat doar una doua trei patru cinci sase : studii. /in : numai unul a obtinut rezultate negative privind efectul, toleranta la efort si fractia de e ectie. *dica eu au studiat efectul de crategus pe insuficienta cardiaca. 5 studii din : au dovedit rezultate pozitive. &i mai sus este un studiu facut in laborator, prin sangerarea animalului de e+perienta s-a declansat fibrilatie ventriculara, la doua loturi. E o cercetare dublu orb facuta pe animal, si iata ce spune, la grupul prote at cu crategus, doar "0D din cazuri au intrat in fibrilatie ventriculara spre deosebire de grupul ne prote at cu crategus unde au intrat >> D in fibrilatie ventriculara. *ceste studii e+ista. Nu vi se spun voua pentru nu e+ista o catedra, o disciplina de fitoterapie la medicina. /ar cercetarea, este, e+ista in lume, este posibila si confirma clinica. )entru ca daca cercetam folclorul medical legat de crategus, alte cateva mii de pagini probabil, o sa vedem ca toate tintesc aici. Efect anti(ipertensiv, tonic cardiac, si usor diuretic. /eci practic este isuficienta cardiaca.. /a. % Ce inseamna prote at cu crategus- &e da.. % Li s-a dat crategus dinainte de a se provoca fibrilatia. Iata un al doilea e+emplu, o sa vedeti cuvantul asta sod aici. $i-l relatez dintr-o e+perienta personala. Institutul Cantacuzino a lansat acum vre-o '0 de ani un medicament alopat numit epuro+, a iesit din uz din pacate, nu a avut probabil cine sa il promoveze. *utorul acestui medicament a fost un cercetator foarte bun de la institut, doctorul B(eza. El ce a facut- * e+tras din placenta umana, si din maduca osoasa bovina doua enzime. &uper o+id dismutaza, prescurtarea &@/ si catalaza. &unt doua enzime cu efect anti radicali, atunci apruse teoria speciilor reactive de o+igen, despre care probabil a-ti invatat pe la

fiziologie pe undeva, sper. Nu- ?adicalii liberi de o+igeni, ca e o moda asa, toata lumea. &i aceste doua enzime aveau acest efect, ca eliberau tesuturile de radicalii de o+igen care sunt to+ici. &i care in general caracterizeaza metabolismul anaerob al celulei. Cand si-a pus medicamentul la punct, ne-a solicitat oarecum, cane eram la institutul de medicina interna sa participam la un studiu clinic cu el. In fine, l-am a utat, dar mi-a cazut o documentatie in mana din Eaponia care spunea ca e+tractul de orz verde are o actiune de tip epurare de radicali liberi de o+igen. I-am dus aceasta documentatie, el nefiind plantist, nu a crezut. * spus nu pot sa cred. )entru ca aceste enzime caracterizeaza specia animala, si se gasesc in tesuturile embrionare, de aceea a gasit-o in placenta si in maduva (ematogena, aceea care naste in continuu sange. *m insistat sa cerceteze putin sa vada daca se comfirma sau nu. )e vremea aceea, reactia de epurare de radicali liber de o+igen se facea mai rudimentar, cu nitro blue tetrazoluium, ulterior dupa cativa ani a aparut si c(emiluminescenta in ?omania. @ metoda care este acuma absolut peste tot. 1arcarea substantei pe care vrem sa o cercetam cu luminol, care este substanta din fundul licuricilor si care intr-un mediu intunecat stcintileaza si in functie de numarul de scintilatii se agat de substanta pe care vrem noi sa o cercetam. *cuma luminoul se obtine pe cale de sinteza, si vedem si concentratia ei in sange. &e foloseste foarte mult in endocrinologie in analiza (ormonilor, pentru ca se preteaza la dilutiile mari de substanta. Cand a pus suc de orz verde a vazut ca efectul antiradicali era de 40 ori mai mare decat al epuro+ului. &i atunci s-a convins si a si lasat in urma lui un alt medicament numit &@/ natural. &au supero+id dismutaza naturala care se vinde la institutul Cantacuzino. In primavara urmatoare i-am adus >0 de plante din flora spontana, co ma masina in viteza, asa in '-4 zile si a avut surpriza ca intr-o planta numita veronica oficinalis sa gaseasca de 40 ori mai multa supero+iddismutaza decat in orzul verde. /eci , acum, e+tractul de orz verde se gaseste absolut in toate farmaciile din occident, si la noi se gaseste sub numele de barleFgreen, care este denumirea englezeasca a orzului. *ceasta enzima, daca orzul depaseste 40 centimetri, scade, si in planta matura de orz, (ordeum vulgaris cum ii spun ta+onomisiti, nu se mia gaseste deloc. E zero. Intradevar se gaseste in tesuturile embrionare, dar nu numai cele animale ci si cele vegetale. &i noi folosim aceasta planta mult. &i stiti unde o folosim- &i in (epatita cronica, si in alergii dar o folosim mult in unguente pentru tratarea radiodermitei la bolnavii oncologici care sunt afectati de terapia radiologica. /e ce- Care este istoria aceste plante- * e+istat un cetatean la vremea respectiva, in 4948, un aponez, 0agivara in c(ema, care a fost prins de flama de la 0irosima. El nu a murit dar un batran aponez l-a invata sa bea orz verde. &uc de orz verde, nu ceai. &uc, prin presare. El a scapat de probleme si si-a dedicat toata viata lui acestei plante si in 498" a infiintat un institut al orzului verde numit. &i atunci asa a descoperit ca principalul principiu activ din aceasta planta este supero+id dismutaza. Intotdeauna, cercetarea in fitoterapie daca e bine facuta, este confirmata de medicina academica, daca vrea sa o confirme. In ultimii '0-40 de ani e+ista multe reactoare atomice in lume, care fac curent electric. In Elvetia sunt ', la noi unul, in Bulgaria 4, etc. Ce au descoperit biologii- Ca in apele reziduale ale reactoarelor atomice traiste o singura vietate, un microb. Nu am in memorie numele lui acum, dar cadn l-au analizat avea o cantitate enorma de supero+id dismutaza in el. *ceasta era particularitatea lui biologica, enzima care il prote a in acest mediu radioactiv. &unt doar doua e+emple. )e parcursul ciclului veti vedea destule cercetari in

fitoterapie care sa va convinga. )entru ca voi aveti nevoie sa fiti convinsi, odata pentru ca sunteti medicinisti si odata pentru ca sunteti tineri. Care este relatia fitoterapiei cu medicina academica- &au relatia noastra cu voi. Ia sa vedem- *re cineva vre-o idee- Ne certam, ne iubim, ne stropim cu noroi- Este un medic pe aici prin bucuresti care daca aude ca bolnavul a fost la plante il da afara. % Ne compeltam. &a se completeze una pe celalata. % /e acord. Cine comleteaza pe cine- Ia sa vedem- % *vand in vedere ca si medicina alopata pe care o folosim noi a pornit tot de la plante, asa s-au inventat toate si s-au perfectionat pan ala niste doze optime, as tinde sa profilactic medicina alopata completeaza fitoterapia iar curativ fitoterapia completeaza medicina alopata. % Bine. *i cazut intr-o plasa atat de grea ca nu stiu daca toti pescarii din sala asta pot sa te scoata din mare. Eu, de cand sunt am auzit o singura vorba, 62itoterapia este o medicina complementara alopatiei7. *dica, este si ea pe undeva pe acolo. *devarul este ca asa a si fost practic. $a spuns o realitate statistica din cabinetul meu, dar sunt convins ca si doaman doctor are aceeasi statistica. Eu am facut-o pe viu aceasta statistica. 90 la suta din bolnavii care trec pragul cabinetului meu, si sunt convins ca la fel este peste tot, sunt ori insuccese ori victime ale medicinei clasice. 2ara ironie, fara bat ocora, fara sa ii clevetim pe colegii nostri, eu sunt prieten cu ei, ei nu prea. *u vrut sa imi ridice dreptul de libera parcatica. Nu au reusit. /ar, per global, in aceste conditii, succesele noastre sunt per global mai mici decat ale lor. /ar de ce sunt mai mici- )entru ca noi tratam bolnavi care nu au raspuns la nimic. Bolnavi esuati. /in punct de vedere terapeutic sua victime ale medicatiei. Intr-o lume normala, cand un om se imbolnaveste, prima data apeleaza la terapiile blande, lipsite de pericol. Ca sa va redau o statistica internationala, cam 50-:0 la suta din aceasta masa de bolnavi care actioneaza per primam la fitoterapie, se rezolva. Cei '0-40 D, e foarte bine sa mearga la alopatie, e indicat, e moral, e deontologic. Nu au solutii la terapiile blande. &igur trebuie sa incerce o metoda mai riscanta. Cu supraveg(ere, ' pe zi un timp, nu toata viata si asa mai departe. *sa ar trebui sa fie randuiala cum zice romanul sau normalitatea. /in pacate nu este asa. 1edicina academica careia nu ii contesta nimeni rezultatele, va spun ca un om care am lucrat la spitalul de urgenta, foc continuu. Iata poimaine sunt '8 de ani de cand am fost de garda in timpul cutremurului din 49::. * fost garda mea. /eci pot sa psun ca am tratat si cazuri grele si cazuri usoare, dar am vazut si socuri anafilactice care mi-au murit in mana dintr-o banala aspirina sau algocalmin. Nu e normal, nu e deontologic, nu e moral, nu e cum vreti sa o luati. 1ai bine luati salcie, scoarta . &a daca nu avea apa .. era mai moral. Cat priveste colega noastra cu profila+ia, aici este o alta capcana enorma. Nu e+ista profila+ie cu substante farmacologic active. *s vrea sa retineti fraza asta scurta si sa nu o uitati, cum a zis doctorul ala e la )ar(on, inca o zi dupac e muriti. E foarte important. )rofila+ia nu se face cu substante farmacologi active, pentru ca nu se poate ca sa faci un om sanatos, mai sanatos decat sanatos. Nu e+ista. Este e+act acelasi mecanism, cand dati voi pufuri bron(odilatatoare la un bolnav care nu se sufoca. Numai ca sa nu se sufoce. )ai poate sa fie bron(ia aia mai normala decat normala- Nu cred. Nu suna bine. % Este corecta sa facem profila+ia antibiotica pre operatorie- Este gresit si nu este. /at iti spun de ce bine sa faci, pentru ca spitalele sunt plin de microbi rezistenti si riscul de contaminare este foarte mare. Este singurul motiv. Este o e+ceptie foarte bien sesizata. 99D din oameni, la un alt curs, la o alta data, e un alt domeniu asta al profila+iei, se pot dezvolta "-' lectii numai din asta si o sa va sc(imbe viziunea total asupra

medicinei. /e fapt, ca sa revin, pentru ca eu am predat bioetica vreo 40 ani la studentii teologi, e+ista un verset in biblie care spune ca, Nu cei sanatosi au nevoei de doctor. &i voi incalcati versetul acesta daca tratati un om sanatos. *tentie= E pacat. .rebuie sa va spovediti. /eci, 99 la suta din oameni se nasc sanatosi. Isi pierd sanatoatea pe parcursul vietii lor incepand de la primele '-4 minute de dupa nastere si pana la moarte datorita unui stil de viata gresit. &i datorita agresiunilor medicamentoase cu iz profilactic pe parcursul vietii. Eu am avut o mamica cu un copil la consultatii si i-am zis, sigur am intuti ca a dezvoltat un sindrom post un vaccin oarecare. Nu desc(idem capitolul asta ca va oa domnul decan cursul a doua zi. Nu va mai lasa sa veniti. /ar iam spus ia da-mi carnetul de vaccinari= &i m-am uitat in carnetul de vaccinari. &i acolo scria asa. $arsat, 40 minute % vaccinul anti(epatitic. 1a oritatea sunteti femei, mame, ma oritatea veti naste. $i se pare normal ca la 40 minute dupa ce un copil sc(imba mediul intrauterin trece in cel e+trauterin, alta temperatura, alt aer, alta agresiune. *lte sunete, alta atmosfera. &a il iei asa de o aripa si sa infigi ceva in el. $arsta 40 minute. Nu am vazut in viata mea un carnet, un document un buletin, un ceva sa scrie varsata 40 minute. /eci la 40 minute dupa ce s-a nascut el a fost obligat sa fabrice anticorpi anit virus B, si poate, a fost sansa mea ca am facut un doctorat in imunologie, dar travaliul imunologic este enorm cand introduci o substanta cu capacitati antigenice in ea. Nu e orice substanta. /ar vaccinurile sunt substante cu capacitati, cu efecte antigenice. In momentul in care l-ai introdus in sange, incepe organismul sa fabrice anticorpi. $rea nu vrea, e obligat. /e aceea e bien ca raspuns colega asa, ca sa dezbatem problema aceasta. &a va feriti toata viata voastra, cele mai multe victime le veti avea in cariera voastra de la profila+ia cu substante farmacologic active. - E+ista la profila+ia primara sau si la cea secundara-- /epinde. /aca este un plin focar. $a dau un e+emplu. Lumea m-a receptat asa ca vorbesc impotriva vaccinurilor. *m avut un pacient, care a facut ' come printr-o meningita pneumococica. *vea o fisura aici undeva in zona lobului frontal, 2oarte fina, abia s-a depistat la ?1N la C., dar pe acolo el se contamina din sinusurile frontale si a facut in viata lui, om tanar pana in 48 de ani, de ' ori meningita pneumococica cu intrat in coma. @data eu l-am dus la spital, se clatina asa. L-am trimis la vaccin. &i i-a prins bine, are 8-5 ani de cand nu a mai facut nici un puseu. /ar eu am insistat sa faca vaccinul. /e ce- )entru ca in cazul lui avea dovada clara a unui gol imunologic de anticorpi, dau eu cand nu stiu cu ce zestre vine copilasul acela pe lume de la mama lui, poate ca are un titru de (epatita foarte sus. /aca eu vin cu un nou antigen si il oblig sa fabrice din nou anticorpi anti (epatitici, de aici se recolteaza cele mai multe reactii adverse. *m avut un pacineti, un profesor universitar de la polite(nica, mare alergic la antibiotice. /oua socuri anafilactice in antecedente si la un moement dat a facut un furuncul al fetei mai sus de comisura bucala. $oi a-ti inavatat poate la semiologie, dac anu o sa invatati ca furunculele care sunt mia sus de comisura bucala. *u un risc de complicatii enorm, pentru ca difuzeaza spre sinusul cavernos, fac encefalita, fac come, fac meningite, procentul de mortalitate e foarte mare. Infectionistul a venit sa ne consulte, era pacinetul nostru, sotia mea a fost alergolog la institutul de medicina interna. Ce e de facut cu acest bolnav care e+ista riscul sa devina septic, o septicemie cu poarta de intrare foarte periculoasa, foarte vascularizata si este un mare alergic la antibiotice cu doua socuri anafilactice in antecedente. Noi am spus. 2a antibiotic. Iscalit tot. Bolnavul a facut antibiotice, a mers foarte bine, s vindecat dupa care am zis opreste antibioticul. Infectionistul avand o gandire alopata, ma iertati, nu e cu rautate, ii

mai facem '-4 zile ca asa am invatat noi la infectioase. /upa ce se vindeca clinic, mai facem cateva zile de siguranta. * treia zi a trantit socul anafilactic. @rganismul stie. *sta inseamana falsa profila+ie si adevarata profila+ie. @rganismul te pedepseste aspru daca incerci sa faci o profila+ie fara sa mai fie nevoie. Cand lucram la spitalul de urgenta am mers la o conferinta cu o lucrare cu socurile anafilactice pe care noi le-am ingri it in spitalul de urgenta si care erau cu zecile sau cu sutele. Cele mai rele socuri si cu grad de mortalitate mare la antibiotice erau bolnavii care au primit antibiotice fara sa fie cazul. *m avut de la tara care ziceau, ca ma doare umarul % ia si tu un antibiotic. Ce te doare- Capul. Ia si tu un antibiotic. !ng(ia % ia si tu un antibiotic. Esti nervoasa- Ia si tu putina penicilina. /e aici se recrutau cele mai frecvente socuri anafilactice. &unt doar cateva. I le dau lui /ragos sa le puna pe site si ii dau si o lista mai bogata. 1ai e+ista un ideal terapuetic care se practica in unele scoli de medicina, nu pot sa zic in unele tari. /ar dupa evenimentele din >9. Eram directorul unui spital si a venit la mine un c(inez, cum isi cautat toti un destin in lumea asta care se desc(idea asa. /aca pot sa il anga ez la spitatlul respectiv. Nu s-a putut din motive uridice, acte. /ar el spunea, eu sunt gastroenterolog, medic cu diploma academica nu cealalta, traditionala. &i rezolv cam >0D din patologia digestiva. % Cum- &i a zis. %/aca am o colica biliara ii aplic ' ace si iese din colica, daca are un polip sigmoidian ii fac o endoscopie si ii operez polipul, daca are o rectocolita ulcero (emoragica am cateva plante care sa rezolve la precizie, daca e ulcer gastroduodenal am altceva si tot asa, daca e o piatra inclavata pe canalul (epatic i-o scot cu gastroscopul pe partea cealalta. /eci ce vrea sa spuna asta- *m vazut pe la congresele internationale pe unde am fost. !n medic alopat, absolvent al facultatii de medicina clasica, asa cum sunteti voi si noi, care cunoaste bine, clinician bun, s-a specializat pe o specializare ca in zilele noastre, cardiologie, gastro, alergologie, ce vreti voi si care a invatat toate metodele terapeutice care sunt in lume pe specialitatea lui. In felul acesta numarul final de bolnavi pe care ii rezolva este mult mai mare decat oricarui medic alopat care stie doar farmacologia clasica invatata in anul '. /aca puteti sa urmati aceasta cale, nimeni nu va opreste, acum in ?omania e+ista cursuri de (omeo, de fito de acupunctura etc si sa faceti o specialitate academica, cum vreti voi sa ii spuneti la facultatea de medicina. )ueti foarte bine sa fiti si medici de medicina generala si sa invatati una sau doua din aceste specialitati. Cand aplicati in clinica, in cabinetul vostru, una din aceste metode alternative sau complementare, trebuie sa fiti intelepti. &unt bolnavi la care trebuie sa le intrerupti atunci, in ziua aceea medicatia c(imica, pentru ca asa e bine asa e in interesul bolnavului. &a supara alopatul nu se supara, nu conteaza. )entru binele bolnavului. *m avut acum vre-o "-' luni doi pacienti intamplator unul dupa altul, legea serilor cum se spune, unul lua de 4 ani statine, unul lua de 9 ani statine ca avea un colesterol un pic mai mare acolo. *mandoi au facut diabet. 2ara sa aiba diabet in familie. 1-am dus am luat cartea, memoratorul de medicamente, memoratorul vostru de medicamente este foarte important pentru mine. Il am pe masa. *colo descopar eu toate nenorocirile pe care le am in fata si scria negru pe alb, ca reactii adverse diabet si am intrebat. /e ce iei daca ti-au provocat un diabet si in continuare iei acest medicament care ti-a dat diabet- &unt situatii in care nu puteti intrerupe brusc medicatia c(imica. &i atunci o suprapuneti medicatia fito peste cea c(imica si sunt situatii cand fitoterapia nu merge. &i ii spuneti bolnavului ca nu merge si ar fi bine nici sa nu ii ta+ati consultatia, daca nu merge. &unt situatii cand sunt de compormis, dar sunt foarte bune pentru bolnavi si acestea. /e e+emplu am cateva zeci, sute de (ipertensivi in

evidenta care din 4" luni din an reusesc sa ia medicatia c(imica doar o saptamana doua. /aca manaca sare, daca se cearta, daca fac un efort, mai le creste tensiunea brusc,atat si in rest stau numai cu fitoterapia. !na este sa il asezi pe un om la 48 de ani sau 80 de ani pe medicatie c(imica anti(ipertensiva pana la >0 cand moare, '0 de ani de into+icatie zi de zi, ritualic asa, pastila. &i alta e sa ia din cand in cand cate o pastila. &au, sunt situatii cand un cortico dependent care de ultima tabelta nu poate scapa, atunci nu avem in contro. /ar una este sa ia 8mg de prednison si alta este sa ia "0 de mg o viata intreaga. &a ii perforeze stomacul, sa ingrasa, sa faca depresii sa faca vergeturi, etc. )entru ca e+ista plante care au efect cortizon liGe, care au in ele niste diosgenine care sunt precursorii c(imici ai cortizonului natural, din organismul uman. &i asa am reusit in mai multe cazuri sa deturnam bolnavi cu lupus de la medicatia c(imca pe care o invatati voi spre fitoterapie si dupa aceea spre vindecare. Incainta atitudinea aceasta trebuie sa fie, una binevoitoare, eclectica si de la caz la caz nu trebuie sa dam cu piatra nici in alopatie si nici invers. /ar asta e problema celorlalti daca dau sau nu dau. /aca aveti intrebariI, /aca un pacient este alergic la o substanta c(imica si ii dam un tratament fitoterapeutic care are acea substanta<. ?, )arado+al nu. @ singura categorie de bolnavi, nu pot beneficia din punctul acesta de vedere de tratament fito. Este vorba de bolnavii astmatici cu alergie la polen. /ar si aici daca folosesti corte+ul plantei, sau radacina plantei, sau ramura plantei cum sunt, (edera este o planta la care e+tractul alcoolic are efect antitusiv, pnetru tusea seaca. .usea seaca se trateaza foarte bine cu e+tract de (edera. /ar folosind la (edera numai ramurile. Ea e o planta parazita, a-ti vazut-o voi prin padure asa, nu e alergica pentru ca nu e polen acolo. &i foarte rar e+ista, am vazut vre-o "-' cazuri in viata mea cu alergie tipica. &a nu confundam efectul de iritatie al unei plante cu efectul de alergie al uni plante. !na este prin mecanism (istaminic, cealalta este prin mecanism IBE. *-ti invatat asta sper. I, Contraindicatie la colita ulcero (emoragia- Este indicata si in cazuri de acutizare ale rectocolitei?, /e la caz la caz , am acum recent o bolnava care acum " ani sau ' ani a evoluat foarte bine cu fitoterapia , nu stiu din ce motive , banuiesc , la un moment dat insistand cu anamneza , insistand am aflat ca a tras o fasole tare asa, s-a considerat vindecata si a facut un puseu care a agravat un pic cu sangerari mari si n-a iestit decat cu ' tablete de prednison pe care eu i le-am dat deci ca sa retineti ca nu suntem.. -/ar oare < -Nu , a iesit ,de a a iesit dupa o saptamana sau doua a iesit din puseu si binenteles ca i-am oprit prednisonul ceea ce medicina alopata nu face , iar .. -* iesit cu prednisonul dar dupa aceea dupa episodul acut ea a continuat sa mai ia tratament -/a sigur , a mai luat< $in ma oritatea , punctual pe acest diagnostic care l-ati intrebat dumneavoastra , dupa cateva luni de obicei reusim sa oprim si fitoterapia pentru ca scopul nostru

nu este sa tinem legat bolnavul de noi toata viata ci la un moment dat sa incercam si fara , poate sa vindecat , ne place sa credem ca s-a vindecat I, - Bolile cronice H "4 , 85 I < tratamentul fitoterapeutic este recomandat sa il dam toata viata )rof,- Insuficienta cardiaca nu raspunde la fitoterapie ,decat insuficientele cardiace usoare , foarte usoare in formare , desi primul medicament % eu am mai prins epoca cand la spitalul de urgenta la insuficienta cardiaca globala dadeam /igitalis lanata care nu erau decat niste frunze de digitala sub forma de comprimate si e bine ca ai pus intrebarea asta ,acesta este un alt sa nu ii spunem parado+ pentru ca se abate de la principiul patogeneziei induse daca omul are nevoie % insuficienta cardiaca stiti bine ca o data aparuta s-a terminat , deci se decompenseaza din timp in timp , dar nu , o vindecare nu mai e+ista pentru ca este o tulburare (emodinamica dupa ce au cedat niste mecanisme de pompa ale cordului si atunci daca bolnavul are nevoie % e+act ca la profesorul cu socul anafilactic % daca are nevoie il suporta perfect si nu dezvolta reactii patogenezice , insa acum medicamentele c(imice , din fericire ca nu putem spune din pacate , sunt mai eficiente si mai rapide decat /igitalis lanata care a fost primul medicament in Insuficienta cardiaca cu e+tracte de frunze de degetel in sec #$III s.a.m.d. dar pana in sec ## a tot fost in farmacii , pana spre sfarsit. I,- 0epatitele J bolile (epatice tratamentul este<vorbesc de (epatitele virale )rof,-/urata tratamentului noua ne place sa o a ustam in functie de evolutia bolii .0epatita cronica e una din bolile care depind foarte mult de stilul de viata al pacientului , daca el<. *m avut intr-o zi un pacient ,apropos de stil de viata , care a facut o pancreatita acuta, operat la spitalul de urgenta si l-am intrebat ,-Cum de ati facut )ancreatita acut - pentru ca eu am lucrat acolo si aceasta boala nu se face decat daca supui pancreasul la un efort de digestie foarte mare si apropos de stil de viata pai ziceam erau patru prieteni si au mancat toti patru o oaie si au baut o galeata de vin , deci sigur ca i-au adus pe toti patru la spital . La (epatita cronica e foarte important stilul de viata , as putea spune ca stilul de viata e mai important decat tratamentul .)entru ca noi punem un mare accent pe stilul de viata si intrebam detalii , cum mananci , cum dormi , ,asa< apropos de stil de viata ati citit acum de e+emplu un studiu de cativa ani e+ista , ca antiperspirantele cu parabeni , alcool izopropil si sarurile de aluminu sunt incriminate in geneza cancerelor de san , in tumorile mamare , in cancere s-au gasit parabeni - cu care va spraF-ati voi toata ziua ,asa. La (epatita e clar ca tot ce intra in omul omul ala si prin aer , prin gura , prin piele trece prin ficat , finalul , metabolizarea este in ficat . /aca el are unstil de viata corect de regula ele nu recidiveaza aceasta vreau sa spun. I,-<<. $irusologic , in care este implicat virusul care nu are intotdeauna o legatura directa cu modul de viata al pacientului )rof,- d-na /r.as putea sa va contrazic un pic si va spun de ce % noi in urma cu "4 de ani am descoperit ca sa zic asa o maica la 1anastirea ?atesti lanaga Buzau , si am filmat-o facand un remediu pentru (epatita ,ulterior maica ne-a dat voie sa il reproducem , l-am si publicat cu numele ei , in fine , si noi folosim acest remediu , si cred asa fara sa umblu la ar(iva ca sunt batran acum si

ar(ivele nu imi plac asa mult , cred ca avem cateva sute de bolnavi cu (epatita B si C in evidenta noastra . Literatura mondiala %americanii s-au ocupat mai mult , dar si cea europeana spun ca la Interferon HI2NI raspund cam 80 D din bolnavi. /in acesti 80 D alti 80D dezvolta ?eactii adverse atat de intense ca trebuie sa il intrerupa , deci mai raman "8D asa ca beneficiu . *vem si noi statistica noastra pe lotul acesta :0->0D raspund foarte bine in decurs de cateva luni si ceea ce pot sa va spun , sa va raspund punctual este ca sindromul de citoliza (epatica nu se coreleaza cu viremia decat foarte rar.Cum s-ar spune viremia nu conteaza foarte mult % aceasta vrea sa spuna in esenta aceasta cifra statistica. &unt bolnavi cu viremie mica si cu functia (epatica foarte grav alterata si sunt bolnavi cu viremie mare si cu transaminaza bune sau aproape bune sau usor crescute.*ceasta ne face pe noi sa ne intoarcem tot timpul la o gandire pe care terapiile naturiste ne obliga sa o avem , sa tinem foarte mult cont de interesul bolnavului , de stofa % eu aveam un profesor la urgenta care zicea %noi lucram cu materialul clientului %deci e foarte important acesta si am observat asta la bolnavi. Nu este o corelatie matematica cum le-ar place infectionistilor sa fie le arata bolnavilor %!ite ti-a scazut viremia dupa I2N , intradevar I2N are acest efect bunca scade viremia , dar toti bolnavii % iarasi 90D ca si dincolo care vin la noi cu (epatita B si C sunt bolnati dupa I2N sau care au incercat I2N si au trebuit sa il opreasca . *m avut o singura bolnava , saraca de ea , care s-a programat la I2N si dureaza cam 4 an si a venit , zice , tot am de asteptat 4 an (ai sa ma duc si eu la astia cu plantele . * venit , a facut tratamentul cu remediul maicii si cu altele , in 5 luni s-a ec(ilibrat perfect , viremie os , transaminaze normale, tot. * mai durat vreo ' luni si a sunat-o de la minister ca i-a venit I2N , si ea s-a dus si l-a facut si a venit dupa inca cateva luni cu niste complicatii mult mai mari decat la (epatita , cu vasculita cu trombocite os , cu sangerari cu leucopenie , cu caderea parului , cu depresie , cu tot ce scrie in prospectul de la I2N , tot a facut si am intrebat-o K/-na ,dard aca erai bine, de ce ai facut I2N -C si mi-a dat un raspuns pentru care eu am pomenit-o si intr-o carte de a mea ,a zis , KC/-le dr. Era foarte scump si pentru ca mi l-a dat gratis l-am facut ca sa nu il pierd.CC. /eci intre viremie si functia (epatica nu suntem pusi sa optam, ideal ar fi sa fie os si viremia si functia (epatica , dar cel putin simtul clinic la care ma obliga terapiile alternative ma obliga sa tin cont mai mult de functia (epatica decat de numarul de virusi, care or fi ei mari , dard aca bolnavul are o imunitate buna , pe linia asta si nu au reusita acei virusi sa-i afecteze functia (epatica ma bucur, decat invers. *lte intrebari -

I , $reau sa va intreb ce v-a determinat sa lasati medicina alopata si sa treceti la medicina alternativa )rof, da, sa va raspund.zice ca odata un bolnav trebuia sa se opereze s-a dus la c(irurg si i-a zis3CCd-le dr eu trebuie sa ma operez dar am citit intr-o carte ca mortalitatea in aceasta boala e de 99D. Ce ma fac- /r.i-a raspuns , 1ergem la sigur eu am operat 99 si au murit toti , deci este suficient %cred ca am fost clar- e suficient sa iti moara 4 singur in brate dintr-un algocalmin banal pe care i l-a facut o asistenta in uram cu o umatate de ora acasa , e suficent sa iti pui problema , dupa ce iti pui probleme vezi ce (otarare iei . )uneti-va probleme. *ltele E+ista o planta care te face sa vorbesti incontinuu , daca vreti, doriti -

I , In cazurile urgente , ce alegeti)rof, *lopatia este e+traordinara , numai sa nu uiti sa te opresti< I, < fitoterapie si alopatie )rof, 1edicina pe care o invatati voi e o medicina bazata pe efectul contraria , are un spasm ii dau un antispastic , are o infectie ii dau antibiotic care omoara agentul infectios , are un tranzit lent ii dau unul care il accelereaza . )rincipiul contraria sta la baza medicinii academice.0omeopatia se bazeaza pe principiu similia . Cum functioneaza acest principiu - reiau firul de la momentul cand 0a(nemann a KCinto+icat KC lent un numar de oameni sanatosi. * facut portretul fiecarei substante farmacologic active cu patogenezia lui pe omul sanatos.)e ce se bazeaza (omeopatia -)e identificare simptomelor unui bolnav cu unul din tabelele patologiei lui 0a(nemann. Ce inseamna identificarea - Este e+act operatiunea prin care eu descopar similia. /aca , sa luam un e+emplu % aspirina sau c(ininaLsa luam c(inina-de pe vremea lui 0a(nemann a administrat la 400 de oameni sanatosi si le-a dat ameteli , dureri de cap , va aituri in urec(i , lipotimiii , parestezii in e+tremitati etc. % dandu-le c(inia in doza mare , eu ce fac ca practicant (omeopat - /aca in cabinetul meu intra un bolnav care acuza ameteli , va aituri in urec(i , parestezii etc. care seamana perfect sau sau aproape similia cu tabloulmeu din materia medica eu trebuie sa ii dau lui c(inina in dilutie infinitezimala sa ii tratez simptomele similare date de c(inina la un grup de oameni sanatosi , nu stiu daca ati reusit sa ma urmariti - e greu , e complicat - )atogeneziile sunt de fapt un e+periment clinic pe omul sanatos , o into+icatie cronica nepericuloasa , un singur cercetator , unul 0ering care a si ramas in medicina clasica cu descrierea unui refle+ % al lui 0ering % l-ati invatat la fiziopatologie , unul singur a luat tinctura de lac(esis % este un sarpe din africa sau de undeva si a luat atat de mult pana a intrat intr-o stare subcomatoasa % era un e+periment , si-a riscat el oarecum situatia , viata , asa , sa vada ce se intampla.&i el a descris , a ramas o patogenezie clasica descrisa de el in care predomina simptomele bufeuri , sangerari , agitatie , vorbarie incoerenta , incontinuu si de atunci a ramas lac(esis-ulca un remediu foarte important in tulburarile de menopauza./eci daca bolnavul din fata mea are o simptomatologie identica cu una din patogeneziile descrise atunci el beneficiaza de o dilutie infinitezimala din acea substanta care la oamenii sanatosi au dat ceva similar dar fiind in doza mare.Nu e complicat daca o mai cititi de ' ori ati inteles-o. /eci pe de-o parte (omeopatia lucreaza cu substante in dilutie intinitezimala aceasta este prima deosebire importanta , contestata mult de-a lungul ultimelor "00 de ani , mai cu seama de cercetatorii cartezieni care ziceau KCd-le legea lui *vogadro zice clar ca peste 40 la -"' nu mai e nicio molecula acolo.Nu e c(iar asa , nu avem timp sa dezvoltam acum, prin 4980 a fost o cercetatoare din LFon Wuernser a c(emat-o care a into+icat mai multi sobolani cu arsenic a observat o faza post into+icatie cand arsenicul in mod spontan s-a eliberat din animale prin par , prin fecale , prin urina si la un moment dat s-a stopat aceasta eliminare fiziologica si restul arsenicului a ramas in corpul lor % in oase , in musc(i % cand fenomenele de eliminare spontana sau linistit, ea le-a in ectat arsenic in concentartie de 40 la -44, imaginati-va ca este o dilutie foarte mare , mai este ceva pana la numarul lui *vogadro 40 la -"', dar 40 la % 44 este mult , niciun cercetataor asa cu simtul realitatii materiale si materialiste nu crede ca la 40 la -44 ar mai fi ceva activ colo , .* doa ziurmarind animalele a inceput o eliminare masiva de arsenic prin urina , fecale,

par , fanere , piele , deci aceasta dilutie infinitezimala a efectuat o depurificare de arsenic , l-a mobilizat de peste tot..E unul din cele cateva mii de studii care dovedesc ca dilutia infinitezimala este eficienta ,dar nu numai asta. *cum ceea ce nu era prin 4900 si 4:00 pe vremea lui 0a(nemann prostaglandinele , endorfinele , mediatorii de sinapsa toti mediatorii si ceilaltio care nu sunt de sinapsa , care circula ,de tipul c(ininelor % bradic(inine , (istamine circula in dilutii infinitezimale foarte multe in corpul omului . @ granula de polen % daca un asmatic % imaginati-va o granula de polen intr-u amfiteatru care are cativa zeci sau sute de metri cubi volum , daca un asmatic se intalneste cu o granula de polen face o criza de e+emplu deci dilutia infinitezimala e dovedita a fi eficienta si in biologie si in clinica (omeopetia foloseste si substante otravitoare % venin de sarpe ,scorpion , tarantule pentru ca le foloseste in dilutie infinitezimala si nu sunt to+ice , dar sunt totusi active . 0omeopatia spre deosebire de medicina alopata are un asa numit principiu al strictei individualizari % si voi invatati la semiologie profesorul cand va desc(ide cursul KCnoi nu tratam boli ci bolnavi KCdar asta e cam o vorba goala asa, in medicina alopata.0omeopatii invata cursuri intregi de biotipologie umana , de e+emplu am in fata mea 8 bolnavi asmatici .In functie de trasaturile lor constitutionale , agravari , ameliorari , in functie de simptomatologie , in functie de debut % unul beneficiaza de tratament cu arsenic (omeopat , al doilea cu sulf , al treilea cu licopodium , al patrulea cu nozomico al cincilea cu calcarea carbonica ,desi este aceeasi boala sunt organisme diferite cu biotipologii diferite si raspunsul este diferit, la alta substanta . Este acum farmacologia moderna , mai incepe sa precizeze niste lucruri de cand s-a descoperit teoria receptorului in farmacologie . In (omeopatie conteaza foarte mult efectul calitativ al unei substante , nu cel cantitativ.Cel cantitativ , peste 40 la -4: oricum nu mai conteaza, desi daca o sa invatati (omeopatia o sa vedeti ca si acela conteaza ca diferente de maifestari clinice.Eu vreau sa va spun ca abia terminasem facultatea si m-au trimis , eram tanar cadru didactic la urgenta si m-au trimis cu studentii in practica la munca voluntara cum era pe vremea aceea si am facut o boalaasa destul de neplacuta si m-a adresat unui medic (omeopat , foarte bun,renumit pe vremea aceea era cam singur asa saracul , erau cam "-' in ?omania si el a apreciat ca eu sunt un tip de sulfur si mi-a dat centezimala a 8 a .)este "0 de ani m-am intalnit cu el si nu prinsesem eu gustul asa de,si zic KCmultumesc dl dr , nu mai am absolut nicio problema , e oG totul , mi-ati dat sulfur C0: acum< KC KCnu nu , ti-am dat C08, ai gri a la dilutie.CC /eci sunt nuante care conteaza .*cum in medicina care o invatam noi la facultate mai putin pentru ca "-'-4 tablete , merge.&i mai sunt si alte diferente ,dar principiul e vec(i .0ipocrate cunostea ,ca sa va creasca entuziasmul fata de profesia care ati ales-o am sa va spun ce zicea 0ipocrate cu 800 de ani iEN , zicea asa KC1a oritatea bolilor se vindeca singure , o mica parte se vindeca prin contraria si o mmica parte prin similiaCC.$a doresc succes =