Explorați Cărți electronice
Categorii
Explorați Cărți audio
Categorii
Explorați Reviste
Categorii
Explorați Documente
Categorii
NATURISTE
ADUNATE DE LA
CUNOSCATORI
Plante medicinale
1/17/2016
Page 2 of 1147
Artrit temporo-mandibular
- amestec de ceaiuri de coada calului, mesteacn, soc, urzic, lemn dulce, diet,
reflexoterapie, acupunctur.
Arteroscleroz, fragilitate vascular
- pulbere de ctin 1 linguri de 4 ori/zi, pe stomacul gol, ajut la elasticitatea i
integritii vasculare.
- Efecte miraculoase se obin cu ajutorul amestecului format din, 1 linguri
pulbere de ctin, una de polen i una de miere, 4 lingurie/zi, timp de 2 luni.
- Coada calului, 3 4 lingurie pulbere/zi, cu vrsta cantitatea de siliciu scade din
organism, determinnd rigidizarea si scleroza vaselor de snge, planta conine cea
mai mare cantitate de siliciu solubil, n cure de 2 3 luni.
Astenia, oboseala
- tinctur de smirn 20 30 pic, diluate n puin ap, de 4 6 ori/zi. Efect
nviortor puternic, stimulnd circulaia cerebral, favoriznd activitatea
Page 3 of 1147
Cderea prului
- 1 lingur gaz lampant, 1 lingur oet de mere, 1 ou, 1 cpn usturoi pisat, se
amestec, se face prul crri i se unge. Se las s acioneze 3 ore, apoi se spal
cu ampon. Tratamentul se face o data pe sptmn.
- Cura cu oet de lavand (10 linguri de plant mrunit cu litru de oet, se
macereaz 10 zile la temperatura camerei), se maseaz la rdcina prului.
Rdcin de brusture pus la macerat cu alcool, timp de 10 zile, se maseaz capul
uor, zilnic timp de o lun.
- Amestec de ceap cu miere, la 4 pri de past de ceap crud se adaug 1 parte
de miere. Se ntinde amestecul pe cap, se las timp de 1 or, apoi se spal capul
cu ap cldu. Dac prul este uscat, se poate pune n amestec puin ulei de
msline.
- Amestec de suc de castravei cu miere, previne cderea prului i contribuie la
scderea colesterolului. 1 pahar de suc de castravei cu 1 lingur de miere se ia pe
stomacul gol dimineaa i seara nainte de culcare.
- ampon cu miere, 30 g. flori de mueel puse n 100 ml. ap fierbinte, se
infuzeaz 1 or, se strecoar i se adaug 1 linguri de miere, prul se umezete
cu aceast 9infuzie, dup 30 - 40 min. se limpezete cu ap cldu, se repet la
10 zile.
- 200 ml. gaz lampant, 4 ou, 200 ml. alcool 90, 200 ml. ulei de ricin, 200 g.
usturoi pisat, vitamina B6 4 fiole de 5 ml, 4 linguri sare de mare. Se pun la
macerat, timp de 2 sptmni. Preparatul se folosete de 2 ori/spt., se
frecioneaz prul la rdcin i dup 4 5 ore se cltete cu ceai de rdcin de
brusture sau urzic.
Cataract
Page 4 of 1147
- 1 pictur miere nclzit puin, se unge pleoapa de sus apoi se clipete, ustur
puin
- Brocoli, conine sruri minerale, fosfor, calciu, fier, potasiu, vitamine A i C, care
au efect antioxidant. Se folosete sub form de suc, sau salata crud cu zeam de
lmie.
Cearcne, vase de snge sparte pe fa
- alimentaie greit sau o afeciune hepatic.
nceputul de varice
- evideniaz lipsa de elasticitate a vaselor.
- Diet fr colorani, arome, conservani, carne de porc, tutun, alcool i cafea.
- Se ia echinaceea, anghinare i preparate cu Aloe Vera, capsule cu ulei de pete,
care regleaz secreiile hormonale. Pe fa se unge cu unguent de glbenele sau
ulei de msline.
Cancer de limb (vezi cancer esofagian)
- pulbere de ctin - 1 linguri nainte de mas, mrete apetitul, stimuleaz
puterea de aprare a organismului. ( vezi, medicamente..)
Candidoz lingual
-
Page 5 of 1147
Page 6 of 1147
brusc, poate declana noi crize. Uneori insuflaia aerului n spaiul arahnoidian,
poate nltura pentru mult timp crizele. Deci bolnavii de epilepsie nu sunt
invalizi, dac se trateaz corect i duc o via cumptat, boala se ine n fru.
- Bila de bou, care se gsete n fiere i se ia de la abator. Se scoate cu o sering 5
ml. bul, 1 vrf de cuit de bicarbonat, 75 ml. apa distilat, 10 pic. suc de lmie,
se pun la fiert, amestec bine, se dau n cteva clocote.
Prima sptmn, 10 pic. de 3 ori/zi, n puin ap, nainte de mas.
Sptmna a 2 a, 15 pic. de 3 ori/zi.
Sptmna a 3 a, 20 pic. de 3 ori/zi.
Sptmna a 4 a, 30 pic. de 3 ori/zi
Amestecul se pstreaz la frigider, se face mereu proaspt
Exoftalmie
- eficient o asociere terapeutic ntre acupunctur i fitoterapie. Se face un
amestec din semine de armurariu, limba mielului, albstrele, silur, rdcin de
ppdie, i coada oricelului n pri egale, se mrunesc prin maina de cafea, se
ia 1 linguri de pulbere de 4 ori/zi, pe care o inei sub limb timp de 15 min.
apoi se nghite cu ap plat. Aceste plante au rol de antiinflamatoare, acionnd
asupra ochilor i regleaz glanda suprarenal ( care produce cortizonul). Local se
pot pune comprese cu macerat rece din mueel, coada oricelului, silur,
albstrele. nainte de a face maceratul se spal plantele (se pun ntr-o sit i se
las cteva min. la jetul de ap).
Fr miros i gust
- se renun la Bixtonim i Rinofug.
Fotofobia
- simptom care ine de patologia ficatului, masai-v la ceaf, la baza craniului i
punctele de la mini i picioare pe meridianul intestinului gros, plmn i ficat.
Gripa, guturai
- tinctur muguri plop negru in alcool 90 timp de 10 - 12 zile - macerat, 50 - 100
pic. de 4 ori /zi, nu se iau cu ap, se depreciaz, se iau pe pine sau zahr.
Untul de lmie, 1 lmie se pune n ap fierbinte 1 min., se toac prin maina de
tocat mpreun cu coaja, se amestec cu 100 g. unt, se adaug 1 - 2 linguri de
miere, se folosete n cantiti mari n timpul epidemiilor de grip.
Guturai, sensibilitate la rceli; sirop de ctin, (vezi, medicamente) se iau
preventiv 5 - 6 lingurie/zi, pe stomacul gol, timp de minimum 3 sptmni.
n cazul n care afeciunea este declanat, se iau 10 - 12 lingurie/zi, pentru a
ajuta organismul s se apere.
Page 7 of 1147
Page 8 of 1147
circulaia
Lichen plan oral; Dr. Tovaru, Facultatea de Stomatologie Bucureti, cabinet
particular Str. M Emineacu nr.29. Buc. mari i joi.
Limba; tietor sub limb Stelian Fulga, Sos. Mihai Bravu 227, corp 1B, ap. 2 , la
curte, tel. 2550291.
Mahmureala; se poate nltura cu tinctur de ment, 20 pic. Se pun ntr-un pahar
cu ap rece, se bea toat apa o dat, dispare durerea de cap i senzaia de cap
greu.
Mtrea; 2 linguri oet de mere, sau sucul de la o lmie cu 2 linguri ap distilata
si 2 linguri ulei de msline, se amestec i se maseaz capul, se las 2o de
minute, apoi se spal cu ampon.
Sau; n ampon se pun 30 de aspirine pisate se amesteca bine
Masaj extern ureche; 3 pic. lavand, 3 pic. tei, 6 pic. mueel, se amestec i se
maseaz in jurul urechii.
Memorie; dac la trezire avei minile i picioarele reci, este un semn al slabei
circulaii periferice i inclusiv a creierului. Pentru ameliorare se ia Ginkgo
Biloba, Bilobil. n alimentaie se introduc urmtoarele alimente pentru
mbuntirea circulaiei, usturoi (germaniu nvioreaz circulaia), elin, ardei
iute, hrean, cuioare, scorioar, urzici.
Eficient tratamentul cu ZEICAN, asigur organismului calciu, alimenteaz
sistemul nervos, sporete capacitatea intelectual, frneaz mbtrnirea, conine
lecitin.
SUPER SOYA LECITIN; mbuntete activitatea intelectual, atenia.
MEGA B COMPLEX; efect anti-stres, mrete puterea de concentrare,
stimuleaz creterea i dezvoltarea organismului. Sunt de la California Fitnes.
Lipsa puterii de concentrare este dat de prezena polipilor n mare msur. Un
medic O.R.L. a sftuit un printe s nu-i opereze copilul i s-i dea 1 aspirin
mprit n 4 astfel, la ora 19, la ora 19,15. la ora 19,30, la ora 19,45.
La ora 20, bea o can de lapte cald, ndulcit cu miere, timp de 10 zile.
Migrena; cauzele sunt generate de unele alimente. Un regim alimentar ar putea
duce la vindecare. Trebuie eliminat consumul de ciocolat, cacaval, citrice i
cafea. Se reduce cantitativ oule, laptele, mezelurile, carnea de porc, dulciurile pe
baz de zahr, petele i conservele din pete, produsele conservate prin srare
excesiv, berea, cola, zmeura, grul, porumbul, mazrea, ciupercile, nucile.
Pentru gsirea vinovatului, ar trebui excluse pe rnd din diet. Dac nu se mai
declaneaz nici o criz n perioada de abstinen, produsul incriminat se
introduce n diet, pentru o scurt perioad n alimentaia zilnic, reapariia unei
noi crize confirmnd rolul nefast al acestuia. Alte alimente se recomand a fi
consumate sub forma unor mese mici i numeroase; cereale, pine prjit, unt sau
Page 9 of 1147
margarin, biscuii, ceai, iaurt, orez, paste finoase, cartofi, salat, legume (varz,
mrar, fasole verde, ridichi), vin alb, brnz de vaci, sau telemea, mere, ciree,
produse apicole, care s nlocuiasc zahrul. De asemenea sunt necesare
suplimente nutritive bogate n vitaminele B2, B6, i E, sruri de magneziu, calciu
i zinc.
Otita; se pune n ureche un tampon mbibat cu 10 - 15 pic. de propolis, soluie
alcoolic de 5 - 7 %, de 2 ori/zi. Boala este cauzat de o disfuncie a rinichiului i
a vezicii biliare. Se consum ceaiuri de glbenele, lemn dulce i ppdie.
Alimentaia cu ct mai multe legume, fructe, suc de morcovi, elin, usturoi,
ceap i ct mai puin carne.
Bronhoron; vezi infeciile respiratorii.
Inflamaia urechii medii sau otita acut se ntlnete la copii, este o infecie n
urechea medie provocat de rceal. grip, scarlatin puroiul i scade auzul.
Tratament, se pun n ureche picturi n amestec n pri egale de tinctur de
propolis cu miere, 2 pic. n ambele urechi 1 dat/zi seara. Se mai poate pune
miere cald de 2 - 3 pic., o dat /zi seara. Pentru a scpa de durere se introduce n
ureche o frunz proaspt de mucat, care va calma durerea i nltur inflamaia
O dat pe zi se pune n ureche 1 - 2 pic. zeam de lmie.
Operaie plastic i reparatorie la ochi; Spitalul de oftalmologie Bucureti.
Ozen nazal, rinita atrofic; tratament la bile Techirghiol. Bronhoron, (vezi
infeciile respiratorii).
Suferina ncepe de la pubertate i se accentueaz cu vrsta, durere de cap,
mucoziti purulente i coji uscate. Vitamina A nu este suficient. Splturile cu
ap srat n nas, apoi se badijoneaz interiorul nrilor cu ulei de ctin, se
completeaz tratamentul cu aerosoli i cu antibiotic recomandat de medic.
Orice tratament amelioreaz, vindecarea se face prin operaie cu anestezie local,
care const n strmtarea foselor nazale, fr a modifica aspectul exterior al
nasului.
Paradontoza; plante cu aciune antiseptic, antiinflamatorie, anticicatrizant.
Splturi bucale cu ceai de mueel concentrat, 3 linguri la o can de ap, de 3 4
ori/zi. Sau ceai de salvie, 2 lingurie la 100 ml. de ap. Suntoarea calmeaz
durerile dentare, 2 linguri la 200 ml. ap, de 4 5 ori/zi. Masarea gingiilor
grbete vindecarea mbuntind circulaia sngelui. Se face direct cu degetul pe
gingie, sau din exterior, prin obraji.
Esenial este o diet srac n zahr rafinat i bogat n fibre. Importante sunt
vitaminele A, C i E, zincul, flavonidele prezente mai ales n ceapa proaspt.
Pr bogat; se iau cantiti egale, cte un pumn din plantele, urzic, frunze de nuc,
de mesteacn, de soc i o tulpin nct rostopasc, se pun n 2 litri de ap rece. Se
fierbe, apoi vasul se acoper cu un capac i se las 5 min. Cu infuzie se spal
prul cu spun de cas, se cltete cu ap, iar cu cealalt de infuzie se cltete
prul, se las s acioneze, nu se mai cltete cu ap.
Page 10 of 1147
Page 11 of 1147
GT
Amigdalite, ganglioni inflamai: lichen de piatr cu rdcin de brusture i
echinaceea pulbere in pari egale 4 lingurie pe zi.
Gargar cu ap srat.
Bronhoron; vezi infeciile respiratorii.
Amigdalita, bronita; tinctur muguri plop negru, 4 lingurie cu 4 lingurie miere,
se amestec, se ia toata ziua cte 1 linguri/or.
Faringit; peste 1 litru de ap clocotit se pune o mn de fructe de afin, se fierbe
pn scade la jumtate, se cltete gura n caz de stomatite sau se face gargar
pentru faringite.
Policlinica Apimedica 2123772, trateaz cu propolis, acelai lucru i pentru
laringit.
Glosit cronic; decoct (fierbinte) din rdcin de ttneas bine mrunit. Se
pun 4 - 5 linguri, n 250 ml. ap, se fierb 15 - 20 min. Dup rcire se cltete gura
de 3 - 4 ori/zi. Se ia propolis brut se rupe ct un bob de piper i se nghite seara.
Tinctur de propolis 20 - 30% cte 40 pic. de 3 ori/zi, n 100 ml. ap. Se maseaz
sub brbie cu crem de Spirulin.
Hipertiroid; 1 litru de ap, se pune la fiert, n care se adaug 2 linguri de ovz
boabe macinate cu coaje cu tot, se fierbe timp de 10 min., cu grije s nu dea n
foc, apoi se adaug 2 linguri de drgaic, se acoper vasul i se ia dup foc, se
infuzeaz 20 30 min. Toat cantitatea se bea fracionat, n decursul unei zile,
dup mese. Seara se prepar o infuzie4 din talpa gtii i suntoqre, cte o
linguri din fiecare plant la 300 ml. ap, care se bea cu 1 or nainte de culcare.
Tratamentul durez 6 sptmni, urmat de o pauz de 2 sptmni. In funcie de
rezultatul analizelor, se poate repeta tratamentul de cteva ori. Se va consuma ct
mai mult usturoi. In acest timp vor apare unele efecte benefice ca, stabilizarea
tensiunii arterilae, reglarea funciei rinichilor, eliminarea stresului i a insomniei,
o stare general bun, determinat de eliminarea roxinelor.
Hipotiroida; ovzul este un stimulent al tiroidei, fulgii de ovz vor fi introdui
pentru mult timp n alimentaie. Suplimentar se va bea ceai din 7 linguri de boabe
Page 12 of 1147
Page 13 of 1147
Page 14 of 1147
arterioscleroza.
Ischemie cardiac, Arteroscleroz, fragilitate vascular; se consum semine de
floarea soarelui, neprelucrate termic, care conin substane cu efect de consolidare
a elasticitii i permeabilitii vaselor de snge.
Cura cu tinctur de lavand (vezi cap depresia), n bolile cardiace acioneaz
direct la nivelul sistemului nervos central, 1 linguri de 3 - 4 ori/zi n pahar cu
ap, pe stomacul gol.
O inim sntoas, cu pducel, care scade iritabilitatea sistemului nervos central,
tonific muchiul cardiac, mbuntete circulaia coronarian, nltur
tahicardia i aritmia, scade tensiunea. kg. fructe coapte de pducel se piseaz
cu o lingur de lemn, se adaug 100 ml. de ap se nclzete totul al 40 grade, se
stoarce sucul, se ia 1 lingur de 3 ori/zi, nainte de mas.
Sau 1 lingur fructe de pducel uscate se pune ntr-un pahar cu ap fierbinte, se
infuzeaz 2 ore la ntuneric, se strecoar, se iau 1 - 2 linguri de 3 - 4 ori/zi, nainte
de mas.
n tulburrile de ritm cardiac, infuzie de glbenele , 2 lingurie n 2 pahare de ap
fiart, se infuzeaz 1 or, se bea cte pahar de 4 ori/zi.
n cazul durerilor n zona inimii, al palpitaiilor i insomniei, se folosete infuzia
din frunze de roini, 15 g. ntr-un pahar de ap fierbinte timp de 30 min., se iau 2
linguri de 5 - 6 ori/zi.
Infuzia din ment, 2 lingurie se pun in 1 pahar de ap fierbinte, se infuzeaz 30
min., se cu nghiituri mici toat ziua.
Stenocardia i respiraia greoaie, 1 kg. miere, 10 lmi, 5 cpni de usturoi. Se
amestec, sucul de lmie cu usturoiul pisat i mierea, ntr-un borcan cu capac la
loc rcoros, timp de 1 sptmn, se iau 4 lingurie/zi.
Palpitaii; (vezi insomnia).
PLMNI
Astm bronic; - suc de ridiche cu miere, 1 - 2 lingurie de 3 - 4 ori/zi.
Sau - 200g. hrean ras cu sucul a 2 lmi, 1/2 lingur de 2 ori/zi, se ia stomacul
gol sau cu 1/2 de or dup masa.
Sau - sucul de la 10 lmi amestecat cu 1Kg. miere i 10 cpni usturoi pisate,
se las o sptmn in vas nchis. S4 lingurie/zi.
Amestec de miere, ctin, arnic i echinaceea, sub form de tincturi, se iau 50 60 pic de 3 ori/zi, pe stomacul gol, timp de 1 lun. Echinaceea este imunostimulator, elimin toxinele, n timp ce arnica regleaz tensiunea arterial i
mbuntete circulaia. Ienuprul folosit sub form de tinctur, are proprieti
Page 15 of 1147
balsamice n astm.
Se poate controla uor cu ajutorul siropului Carob, 3 lingurie n 1 pahar de ap
Bronhoron; vezi infecii respiratorii.
Vezi tuse convulsiv.
Se iau 25 de nuci mici verzi ca pentru dulcea, 1 kg. miere. Nucile se dau ntr-un
clocot, se scurg. Separat mierea se d n clocot, apoi se pun nucile i se clocotesc
8 min., la foc mic. Se rcete se pune n borcan, se ia dup fiecare mas, o lingur
i nu se mai mnnc nimic. Cura se tine o dat pe an. Inainte de folosire, se
amestec bine.
Isop pulbere linguri ras de 2 3 ori/zi, pe stomacul gol. Tratamentul
dureaz 2 sptmni, cu efect de decongestionare a mucoasei, antiinfecios i
amplific imunitatea.
Astm alergic; cur de 240 de ou de prepeli crude, luate pe stomacul gol, cte 5
n fiecare diminea, timp de 2 ore nu se mnnc nimic.
Astm cardiac; pducelul este foarte bun stabilizator al tensiunii i excelent tonic
pentru inim. Talpa gtii este un calmant al inimii de 3 ori mai eficace dect
valeriana. Se bea 3 4 ceaiuri din fiecare n parte. Se exclude carnea, alcoolul,
cafeaua, tutunul, sarea.
Boli respiratorii, infecii; gripa : lichen piatra cu rdcin de brusture si
echinaceea pulbere n pri egale 4 lingurie pe zi.
Frunzele de trifoi i de urzic , pe lng acestea se recomand uleiul de msline,
sucuri naturale, de morcovi i ceap
Ptrunjelul, verde mestecat d un miros plcut respiraiei, acioneaz ca un
dezinfectant asupra caqilor respiratorii medii i superioare, pentru cei cu boli
respiratorii cronice..
Bronhoron; tratament curativ i profilactic, medicament homeopatic, adulii i
copii peste 16 ani. Tratament profilactic; 5 granule 1 dat/zi 10 - 15 zile/.lun.
Pentru copii ntre 2 - 5 ai 1 granule/zi; ntre 6 - 10 ani 3 granule/zi; ntre 11 - 15
ani 4 granule/zi. Tratamentul curativ 5 granule 1 dat/zi, pn la vindecare.
Granulele nu se ating cu mna, se numr n capacul tubului, se pun pe limb i
se sug, nu se bea nimic cel puin or, se iau cu cel puin or nainte sau dup
mas.
Bronita; 500g. ceap ras cu 400g. zahr, 50g. miere n 1 litru de ap se fierbe pe
foc mic timp de 3 ore, cu capac. Se consum 1 linguri de 4 - 6 ori/zi.
Fulgi de orz (vezi T.B.C.)
Cura de lavand ulei (farmacii naturiste), 2 pic. amestecate cu 1 lingur de miere,
se ia cte puin din acest amestec, nu se nghite direct, ci va aluneca uor pe gt
pentru efectele antiinfecioase i calmante. Pentru aduli 6 pic., 2 pic. pentru copii
Bronhoron; vezi infecii respiratorii.
Coada calului, se ia de 3 ori/zi pulbere pe stomacul gol, efect antibacterian, reface
esutul distrus de infecii, eficient cnd boala s-a instalat i tinde la cronicizare.
Page 16 of 1147
Tinctur de smirn, (10 g. sirm n 100 ml. alcool de 90, timp de 7 zile), 1
linguri diluat n jumtate de pahar de ap, de 3 ori/zi. Este un antimicrobian
puternic, scade febra, combate strile de grea i durerile de cap. Un tratament
dureaz 7 zile, dar se poate prelungi pn la 2 sptmni. Se va folosi smirna
procurat din farmaciile i magazinele naturiste.
Emfizem pulmonar; compres cu coada calului ( 1 pumn de plant se pune ntr-o
sit deasupra unui vas cu ap clocotit. Vaporii nfierbnt i umezesc planta,
care se va pune pe o bucat de pnz) pe toat regiunea plmnului, toat
noaptea. Amestec de ceaiuri, cimbru de cmp i ptlagin n pri egale, se beau 3
- 4 ceti/zi.
Expectorante; amestec din plante uscate, nalb mare, frunze de podbal, ovrf, n
proporie de 2:1:1. Peste 1 lingur de amestec se pun 400 ml. ap clocotit, se
infuzeaz pn se rcete, se bea cte 100 ml. 3 - 4 ori/zi.
Sau peste 1 linguri de ptlagin se toarn 200 ml. ap clocotit, se infuzeaz 1
or, se bea 1 lingur de 3 - 4 ori/zi.
Turi mare, o ceac de ceai de 3 ori/zi, amelioreaz emfizemul, cordul mrit,
dilatarea stomacului, a intestinelor, bolile renale i vezicale, dac remediul este
folosit un timp mai ndelungat. Ceaiul nu se renclzete pentru c i pierde
proprietile, se prepar cte o can, pentru consum.
Inflamaii ale mucoasei respiratorii; peste 1 lingur flori uscate de soc se toarn
200 ml. ap clocotit, se infuzeaz 30 min., se bea cald, cte 50 ml. de 3 - 4
ori/zi, nainte de mas
Imunitate pe segmentul respirator; se consum 200 g. semine de floarea soarelui
pe zi. Uleiul din seminele neprelucrate termic are efect imuno-stimulator foarte
puternic.
Intoxicaia cu monoxid de carbon; Betaguard, un integrator nutriional natural,
creat pentru cei care lucreaz n medii toxice sau pentru fumtorii nrii sau cei
pasivi. Medicamentul nu se gsete la noi.
Neo pulmonar; se beau 250 - 300 ml./zi suc de sfecl.
Se face o past din praf de pelin (plafar), fagure de miere, miere poliflor, spirt
din cereale de 87, se amestec ntr-un vas de porelan cu o lingur de lemn, se
pune pe un tifon, compresa se pune pe spate unde este tumor, se prinde cu un
pansament elastic. Pe pat se pune o folie de plastic, ca s nu pteze. Compresa se
pune seara i se ia dimineaa, se umezete i se folosete timp de 7 zile, dup care
se prepar alt past. Pe zi se mnnc 5 pere, 20 alune crude dimineaa i 20
alune crude seara
Sau pulbere de ctin, - 1 linguri pe stomacul gol nainte de mas, mrete
apetitul i sistemul imunitar. (vezi, medicamente).
Plmn uscat; din cauza fumatului, preparat care oprete fumatul numit Mai, se
Page 17 of 1147
Page 18 of 1147
SNI
Cancer ; sistem COD (TM ) Tea - ceai cod i diet
Cancer mamar; n fiecare diminea i dup fiecare mas se cltete gura cu ap
srat, 1 linguri de sare grunjoas la 1 litru de ap.
Ceai nendulcit 2 litri pe zi alternativ din urmtoarele plante; ment, busuioc,
chimen, nuci, levnic, anason, valerian, sunt plante care nu fac cancer.
Dup fiecare mas se bea 1 - 2 lingurie de sirop de busuioc preparat cu miere.
Seara 2 - 3 picturi de valerian sau 1 - 2 extraveral.
Zilnic miezul de la 10 - 15 nuci.
Splatul pe cap numai cu fiertur de frunz de nuci sau flori de glbenele, vara
proaspete iarna uscate. Pe sn comprese cu frunze de nuc cldue sau se maseaz
cu crem de glbenele. Mnnc numai legume si fructe ,( fr carne, ou, lapte),
ptrunjel tocat, ulei presat la rece, pine graham 2 felii, gru ncolit.
Tratamentul ine 60 de zile, nentrerupt, cu pauz de 15 zile dup care se reia
regimul vegetarian timp de 2 ani.
Sau mmligu tare care se ntinde n strat de 2 - 3 cm., pe o pnz, apoi se
presar tmie. Se aplic ct mai fierbinte pe snul afectat, se acoper cu un fular
i se ine pn se rcete . Celulele canceroase se distrug la cldur i nu se mai
nmulesc. Tratamentul se face 10 zile de 2 ori/zi.
Sau pulbere de ctin, - 1 linguri pe stomacul gol, nainte de mas, mrete
apetitul i sistemul imunitar. (vezi, medicamente..)
Crpturi ale snilor; peste o mn de smburi de gutui se toarn 150 ml. ap
clocotit, se infuzeaz 25 - 30 min., se aplic pe sni sub form de compres.
Displazie mamar; boal de origine endocrin, interveniile chirurgicale sunt de
prisos, nodulii pot aprea din nou. Se amestec 1 linguri de oet de mere cu 1
Page 19 of 1147
linguri miere n 200 ml. ap, se bea cte 1 can de 3 ori/zi, cu 20 min. nainte de
mese.. Tratamentul va fi urmat pn se va consuma 1 litru oet de mere, dac mai
este nevoie se reia dup o pauz de 2 sptmni. Tratamentul se reia ori de cte
ori apar simptomele bolii.
Fibroadenom (benogn); comprese cu mrul lupului de 3 ori/zi timp de 1 or. Apoi
se aplic crem de glbenele i mrul lupului. Tratamentul este valabil i pentru
noduli sau rni greu vindecabile
Inflamarea snului; infuzie de tmie (1 2 bobie de tmie de pun ntr-un pahar
cu ap clocotit, se las o or ), se aplic comprese pe zona afectat, timp de 12 ore/zi. Are efect cicatrizant i antiinfecios, puternic antiinflamator. Se procura
numai de la farmacii i magazine naturiste.
Mastoz chistic; Centrul Medical Simptom Bucureti cartier Crngai.
Scurgere glbuie din sni; aceste simptome sunt caracteristice displaziilor
mamare, ce reprezint frontiere ctre o transformare malign. Intervenind
chirurgical, exist posibilitatea unei recidive.. Exist un program nutriional
Phytodefence, realizat de dr. Artur Furst, sunt capsule cu o gam variat de
substane antioxidante, detoxifiant i care cresc imunitatea.
Sni foarte mari; tratament intern, pentru reglarea metabolismului i sistemului
endocrin, cu rol de scdere a stratului adipos,: creioar, frunze de zmeur, salvie,
ppdie, chimen (jumtate de cantitate fa de celelalte), amestecul se rnete se
administreaz o linguri de pulbere de 4 ori/zi, se in 15 min. sublingual, apoi se
nghite cu ap.
Tratament extern; masaje cu tinctur din scoar de salcie i coada racului diluate
1:1 cu ap n care se pun cteva picturi de ulei de portocal (20 pic. la 50 ml.
tinctur diluat). Se fac micri circulare cu ambele mini pe prile laterale si pe
sni.
ABDOMEN; STOMAC
Bolile digestive; mrarul verde are darul de a neferi de indigestie, hipoaciditate
sau balonare, este folositor i n colite ntruct substanele aromate mpiedic
dezvoltarea bacteriilor n intestin. Se va consuma mncare condimentat cu mult
mrar sau salat de mrar, cu ulei de msline i suc de lmie, iar vara se adaug
i roii.
Bolile de stomac: se pot trata cu roturi de legume, pentru lecuirea tractului
gastro intestinal i n mod special al stomacului. rotul de legume i fructe
partea care rmne dup stoarcerea legumelor.
Digestie dificil; din coji de par se face o infuzie, se poate bea dup mese.
Page 20 of 1147
Page 21 of 1147
Page 22 of 1147
Page 23 of 1147
calului, suntoare, trei frai ptai, n pri egale, 5 g. Din amestec se pun n 3oo
ml ap clocotit, selas 10 min., se strecoar i se beau zilnic 200 ml. de 3 ori/zi,
nainte de mas. Fitoterapia se folosete timp de 2 luni, de 2 ori/an, sau dac
situaia este mai grav tot timpul.
Alimentaia se face n funcie de zilele sptmnii luni lactate, mari mncare
gtit, dar nu gras,miercuri cruditi, joi atenie la excese, vineri se mnnc ce
v place, smbt mncai mai puin, duminic putei ncera o mncare nou.
Pancreatit, insuficien pancreatic, diabet, chist:
Lichen de piatr cu afin, pulbere n pri egale 4 lingurie pe zi pe stomacul gol
Ceai de busuioc o linguri cu scorioar un vrf de cuit n 300 ml. ap ,seara
nainte de culcare.
Sau ceai teci de fasole, suntoare, melis, fructe de mce, ctin alb i coada
oricelului, amestecate n pri egale, se bea n loc de ap, cu 30 min. nainte de
fiecare mas se bea ceai de intaur.
Farmacia verde din Oradea
RINICHI
Carcinom tranziional pseudopapilar al vezicii; George Motorca, Farmacia Verde,
Oradea, cartier Nufrul 2, Str. Traian Goga nr. 17, tel. 0259/225252, 467704,
tratament cu ceaiuri circa 7 luni.
Sau pulbere de ctin, - 1 linguri nainte de mas pe stomacul gol, mrete
apetitul i sistemul imunitar.(vezi, medicamente.)
Carcinom vezical; tratament naturist tibetan, prin administrarea n primele 2 3
luni a ceaiului antilipemic, Holican i Cordiceps, pentru a stopa creterea
tumoral primar, precum i diseminarea pe cale limfatica sau hematogen.
Cistita, infecii urinare; tinctur muguri plop negru (vezi cap), 60 pic. cu 1
linguri de miere se iau de 4 - 5 ori/zi timp de 2 zile
Suc proaspt de mrar, 4 linguri de 3 4 ori/zi, n cure de 2 sptmni, stimulent
pentru activitatea rinichilor, combate calculoza, infeciile renale. Nu are reacii
adverse, se poate administra pe perioade lungi.
Colibaciloza; tinctur de ienupr 3 picturi de 3 ori pe zi nainte de mas.
Caete cu albastru de metil 1/ sear.
Cldur - sticle cu ap cald pe burt.
Alimentaie; fr sare, zahr, vegetarian 80%, ceai coada oricelului.
Iaurt un tampon n vagin seara la culcare sau se unge mucoasa cu ulei de ctin
Cur cu bere, timp de 3 sptmni, 1 sticl de litru seara.
E. Coli triete n intestinul gros. Fr el nu s-ar putea face bolul fecal. Din cauze
Page 24 of 1147
Page 25 of 1147
Page 26 of 1147
Page 27 of 1147
Sirop de Lactulose.
Peste 30g. cicoare uscat se toarn 1 litru de ap clocotit, se infuzeaz
10 min., se strecoar i se bea cte 200 ml. dimineaa, sau cte 100 ml.
de 2 ori/zi.
Colon iritabil; 2 - 3 pahare de macerat rece (vezi obezitatea), din
semine de in, pe stomacul gol, nainte de mese. Mucilagiul de semine
are efect antiinflamator.
Colon iritabil pe fond nervos; extract din mldie de merior, i
Sediphyt, se gsesc n farmacii.
Diaree, colita, giardia; tratament 7 zile, 50 - 100 pic. tinctur de muguri
plop negru (vezi cap), pe pine prjit.
Peste 100g. afine se toarn 1 litru de votc, se macereaz 2 sptmni,
se ia 15 - 20g.
Diaree cronic funcional; se adun 10 15 nuci verzi ca pentru
dulcea, se dau prin maina de tocat, se pun ntr-un borcan i se
adaug aceeai cantitate de zahr, se las la macerat 2 3 zile
amestecndu-se. Din acest preparat se ia 1 linguri dimineaa, pe
stomacul gol. Preparatul este foarte puternic, scaunul se oprete imediat,
dac boala este mai veche se mai ia cte o linguri, dar cu grij pentru
c produce constipaia. Produsul se poate pstra la rece mult timp fr
s se altereze.
Eridiarom, medicament, 3 4 tab./zicu puin ceai.
Dolicocolon, diverticuloz sigmoidian; de seara se fierbe 1 sau 1,5
litri de ap de robinet, se las la rcit, la temperatura camerei, pn
dimineaa. Imediat dup trezire se bea o can din apa fiart, dup care
la intervale de 2 ore se mai bea o can chiar dac nu exist senzaia de
sete. n acest interval de timp nu se mnnc nimic, cel mult se bea o
cafea. Nu se st n pat se pot face diverse treburi prin cas. Din cnd n
cnd se face un masaj uor pe abdomen, concentric de la dreapta spre
stnga, n jurul ombilicului, pornind de la exterior spre interior. Dac nu
se reuete nimic n prima zi de a doua zi, lucrurile se rezolv cu succes.
Prin acest procedeu, se cur intestinul foarte bine, se elimin toate
toxinele i chiar se poate slbi. Este preferabil ca din alimentaie s se
elimine brnzeturile fermentate. Procedeul se repet mai multe zile la
rnd. Dup reglarea tranzitului nu mai este nevoie de atta ap. Va fi
suficient o can de ap rece i masajul uor. Rezolvarea survine n
maximul o or.
Stafide puse la nmuiat ntr-o can cu ap, inute la frigider, iar dimineaa
urmtoare se bea apa i se mnnc stafidele, pe stomacul gol
Enterocolit de fermentaie; se manifest prin gaze i balonri intestinale, tratament
cu SAPROSAN 1 - 2 tb., de 3 ori/zi, sau
TETRACICLIN 1 capsul la 6 ore. CARBO MEDICINALIS 2 tb, de 3
ori/zi, care absorb secreiile i gazele din tubul digestiv, produse de
fermentaie i putrefacie. Eficient este i ceaiul anticolitic, care conine 8
plante cu efect antispasmodic i antiseptic intestinal.
Sau se consum suc proaspt de ctin n combinaie cu suc de morcov
Page 28 of 1147
Page 29 of 1147
Page 30 of 1147
Page 31 of 1147
Page 32 of 1147
Page 33 of 1147
Page 34 of 1147
Page 35 of 1147
Page 36 of 1147
Page 37 of 1147
Page 38 of 1147
Page 39 of 1147
Page 40 of 1147
Page 41 of 1147
Page 42 of 1147
Page 43 of 1147
Scabia (ria); boal iritant, netratat la timp, poate cpta forme grave
ce pot provoca moartea. Pentru a scpa de mncrimile date de scabie,
se folosete uleiul de rozmarin, se freac pielea din or n or, pn se
observ o ameliorare, apoi se rrete progresiv tratamentul. Vechii
scandinavi puneau pe zonele afectate felii de mr decojite. Sau un
amestec din 2/3 de oet cu 1/3 ap, sau o crem pe baz de bicarbonat
de sodiu. nainte de a aplica pe piele unul din remediile de mai sus, este
indicat o baie fierbinte, s se frece pielea cu un burete aspru, porii pielii
se deschid, fapt ce contribuie la o vindecare mai rapid. Nu se mai face
baie timp de 12 ore.
Se taie un mr n dou, se scot mijlocul i seminele, n golul rmas se
pune puin floare de sulf. Cele 2 pri se leag cu o sforicic se pune la
cuptor se coace. Se las la rcit, se zdrobete i se frecioneaz prile
bolnave cu terciul obinut.
Pentru rufrie se folosete leia, n loc de detergent, se pune ntr-o
gleat cenu de cu seara, peste ea ap, a doua zi apa limpede se
folosete la splat lucrurile contaminate i lenjeria. Pielea se freac cu o
pomad, din cenu i gaz, pe locurile afectate.
Scarlatina; loiune pe baz de oet i eucalipt n pri egale, cu
proprietate antiseptic i scade febra..
Transpiraie excesiv; se bea ceai de salvie, creioar, coada calului,
o can dimineaa pe stomacul gol o perioad ct mai lung.
Zona Zoster; 10g. mueel, 25g . rozmarin, 25g. levnic, 10g. cimbru,
20g. brusture, 20g salvie, se amesteca, se face o infuzie 1 linguri la 1
cana ap clocotit, se pun comprese cldue pe locul afectat timp de 15 min. de cteva
ori in 1 zi.
n a 2 a zi, 2 g, rozmarin, 1 g. ulei ienupr, 90 ml. alcool 90, se
amestec, se unge locul afectat de 2 - 3 /zi. Se iau zi 1g. ulei citronela,
1g. ulei levnic, 2g. ulei busuioc, 2g. ulei salvie, 1g. ulei cimbru. 2g.
ulei vitamine naturale sau B
Sau pentru creterea imunitii se ia SPIRULUN 400 mg., cte 3 tb. /zi,
2 dimineaa i 1 la prnz, cu 30 min. nainte de mas i tinctur de
Echinaceea, 30 pic. de 3 ori/zi. mpotriva infeciei dimineaa i seara cte
30 pic. propolis, pe o bucic de pine. Pe locul inflamat se pune o foaie
de varza crud, zdrobit cu sticla. Dimineaa dup igiena locului afectat
se unge cu alifie de glbenele.
Sau 100 g. cear de albine, 25 g. rin de brad, 50 g. untdelemn, 250
g. margarin. Se topete ceara, rina, margarina, apoi se adaug uleiul,
se pstreaz n recipiente la rece. Se aplic pe locul afectat de 2 - 3
ori/zi.
Sau unguent Zona Zoster Lis de dr. Ciuhri. Durerile dispar dup cteva
ore de la aplicarea medicamentului. n paralel se mai ia Sinerdol.
Veruc; n fiecare sear se aplic propolis brut fixat cu un plasture.
Vindecarea se obine dup o lun. Se mai poate folosi albude ou,
umectd verucile ziua i noaptea, le v-a sufoca i dispar.
Vitiligo; nu se expune la soare, vara se poart o plrie, tratament cu
Page 44 of 1147
Page 45 of 1147
Page 46 of 1147
Page 47 of 1147
Page 48 of 1147
Page 49 of 1147
Page 50 of 1147
Page 51 of 1147
Page 52 of 1147
Page 53 of 1147
Page 54 of 1147
Page 55 of 1147
Page 56 of 1147
Page 57 of 1147
Page 58 of 1147
Page 59 of 1147
Page 60 of 1147
Page 61 of 1147
Page 62 of 1147
drojdia de bere.
Celulita; se face o salt din frunze de ptrunjel, tiat foarte fin, cu suc de
lmie, puin ulei, o roie tiat, se consum cu 2 felii de pine prjit,
nainte de masa de diminea i de sear.
Chist pe burt; pe toat suprafaa se pune slnin, tiat n felii subiri
(slnin de cas), se pune pe o burtier , s stea ct mai strns, timp de
o sptmn. Dac chistul are puroi, slnina grbete colectarea lui,
fcndu-i loc s ias. Se pune slnin nc 2 - 3 zile pn la vindecare.
Dac nu are puroi, n 2 - 3 zile se micoreaz, apoi dispare.
Climax; ceai de traista ciobanului, 1 can dimineaa i 1 can seara,
(regleaz tensiunea i un adjuvant n cazul tensiunii oscilante), ceai de
pducel (echilibreaz sistemul neurovegetativ)
Colagenoza; siliciul coninut de coada calului, este un mineral esenial
n producerea de colagen un adeziv corporal ce menine unite
esuturile musculare cu pielea - 4 g de pulbere/zi, susinut de regim
vegetarian duce la ameliorarea bolii.
Diabet; cercettori americani au studiat pe 1 loturi de 200 voluntari, toi
avnd prini diabetici, efectele nlocuirii totale a zahrului cu miere.
Rezultatele au fost uluitoare, dup 20 de ani, rata mbolnvirii de diabet
este 0, pentru cei ce au consumat numai miere, n timp ce lotul martor
40% are diabet de diferite grade.
Cromul reduce pofta de dulce.
Dislipidemie; pentru reducerea colesterolului, se iau 2 mere mari i o
felie de elin (100 - 150 g ), se rad, se consum pe stomacul gol
dimineaa timp de 30 zile.
Guturai, gripa; vezi plmn, bronite.
Hipercolesterolemie; cu 30 min. nainte de mas se nghite de 3 ori/zi 1
linguri cu boabe de mutar auriu cu ap nemestecate, timp de 3 - 4
luni.
Hodghin; tratament naturist cu Culevit, stimulator al imnitaii pasive,
Shark Aid cartilagiu de rechin mcinat n form pur,, Coenzima Q10, Polinesian
Noni regele fructelor, sirop cu remarcabile propieti de
vindecare, cunoscute de reste 2000 de ani n Polinezia, China, India,
npreun cu cel cu citostatice.
Leucemie; cte o lingur din fiecare cereal, porumb, gru, ovz,
secara, mei, cu 2 litri ap, se fierbe pn rmne 1 litru. Se beau 2-3
pahare pe zi..
Lipom; masaj cu ulei de ricin, unguent de glbenele i crema Spirulin,
se nmoaie i dispar
Mastoz chistic si fibroadenom;
- dezintoxicarea organismului- 1 can cu ap clocotit de seara se bea
dimineaa pe stomacul gol .
- dup o . ora drojdie de bere cat o nuc i 2 linguri tre de gru
nmuiate n lapte sau iaurt.
- regim lacto-vegetarian, carne pasare, zahrul nlocuit cu miere i oetul
cu lmie.
Page 63 of 1147
Page 64 of 1147
Page 65 of 1147
Page 66 of 1147
Page 67 of 1147
Page 68 of 1147
Page 69 of 1147
Conjunctivita
- afecteaza membrana care protejeaza fata posterioara a pleoapelor si globul ocular pana
la periferia corneei. Inflamatia mucoasei conjunctive, insotita de usturimi, senzatia de
nisip in ochi, mancarimi - este cauzata de microbi.
Grava este boala numita conjunctivita granuloasa sau trahomul produs de un virus
Rickettsia trahomatis". Este foarte raspandita. Poate duce la ulcere corneene,
deformarea pleoapelor, uscarea corneei (scleroza), orbire.
Mai poate fi produsa de agenti iritanti fizici sau chimici. Fumul, praful, polenul, corpii
straini, gazele toxice, apa din bazin sunt factori favorizanti ai producerii conjunctivitei.
Secretia conjunctivala poate fi: mucoasa, purulenta, fibrinoasa, functie de felul
microbului si gravitatea bolii.
Nu trebuie sa se lege ochiul, deoarece pansamentul stagneaza secretia care poate
imbolnavi corneea, putand duce la pierderea vederii. Este foarte importanta igiena
individuala. Se vor lua masuri (prosop, perna, batista individuale) ca secretia de la omul
bolnav sa nu ajunga la cel sanatos sau la alte persoane din jur. La nou-nascut poate
exista conjunctivita blenoragica. Se previne prin instilarea in conjunctiva a unei picaturi
de nitrat de argint.
Mancarimi si granule in ochi, pleoape granuloase, ochi rosii arata o lipsa de vitamina
B2.
Ajuta vitamina B2.
Pentru conjunctivita se vor bea sucuri de legume:
- morcovi + sfecla + spanac ;
- morcovi + sfecla + castraveti.
Page 70 of 1147
Page 71 of 1147
Mararul
Mararul combate depresia, intareste oasele si creste fermitatea sanilor
Page 72 of 1147
Page 73 of 1147
Trebuie administrat cu precauie copiilor, fiind interzis copiilor sub doi ani.
n utilizarea de lung durat mrarul poate deveni neorotoxic.
Principalele beneficii pentru sanatate ale mararului:
1. Te scapa de kilogramele in plus. Mararul este folosit cu succes in regimurile pentru
slabit, deoarece are proprietatea de a aplatiza abdomenul. Proprietatile sale diuretice
impiedica retentia de lichide din organism si actioneaza asupra depunerilor in zonele
celulitice.
2. Stimuleaza activitatea rinichilor. Patru linguri de suc proaspat de marar luate zilnic
timp de doua saptamani previne si combate calculii, cistitele si infectiile renale.
3. Calmeaza durerile abdominale. Mararul l actioneaza foarte eficient stimuland toate
functiile intestinale si are un puternic efect antispastic. Calmeaza durerile abdominale,
limiteaza acumularea de gaze si scuteste nou-nascutul de colici.
4. Benefic sistemului nervos. Mararul mai este un puternic tonic fizic si psihic, combate
depresia si readuce bucuria de a trai.
5. Intareste oasele. Semintele de marar au cea mai mare concentratie de calciu dint tot
regnul vegetal. O lingurita cu seminte contine mai mult calciu decat o cana cu lapte.
Calciul este necesar in special pentru prevenirea osteoporozei.
6. Sani mai fermi. Frunzele de marar si semintele contin mici cantitati de estrogen
hormonul feminin responsabil de cresterea naturala a sanilor si de intretinerea supletii
pielii.
7. Improspateaza respiratia. Mesteca frunze si seminte de marar daca vrei o respiratie
proaspata. In plus, semintele au capacitatea de a calma durerile usoare de dinti.
O JUMATATE DE KG ULEI DE MASLINE LA 12 LINGURI DE MARAR USCAT,
SE LASA LA MACERAT 2 SAPTAMANI, IAR DUPA CE SA MACERAT SE
STRECOARA SI UNG SINI IN FIECARE SEARA TIMP DE O LUNA. O SA
VEDETI REZULTATUL. SANII CAPATA FERMITATE SI SE MARESC NATURAL,
FARA OPERATII ESTETICE.
MARARUL ESTE FOARTE BUN SI DACA IL FOLOSESTI IN ALIMENTATIA
CURENTA.
n faimosul Papirus Ebers, scriere n care vechii egipteni se refera la numeroase
plante cu efecte terapeutice, apare mentionata si o planta-condiment, raspndita astazi si
la noi: mararul.
Dar nu numai frunzele sunt recunoscute pentru asemenea calitati, ci si semintele, care
stim ca sunt puse, uscate, n recipientele cu muraturi. Cea mai importanta proprietate
luata n consideratie este aceea de ntaritor ai aparatului digestiv si de stimulent al
diurezei.
Totodata, semintele calmeaza durerile abdominale si favorizeaza eliminarea gazelor din
intestin, au proprietati de reglare a ciclului menstrual, dar sunt si sedative; combate
insomnia; precum si voma sau sughitul rebel (sunt antispastice).
Frunzele de marar se consuma ca adaos la diverse mncaruri: Din seminte, se poate
prepara infuzia - o lingurita la cana cu apa, se beau zilnic 2-3 cani - sau decoct - o
lingurita de seminte fierte ntr-o cana cu lapte - acest din urma preparat consumndu-se
nainte de culcare, seara; pentru combaterea insomniei.
Mararul este o sursa excelenta de vitamina A, vitamina C, riboflavina, vitamna B6, acid
Page 74 of 1147
folic, calciu, fier, magneziu si potasiu. In plus, mararul contine si fibre alimentare,
niacina, fosfor si zinc.
Cu siguranta cu totii stim ce aroma da mararul macarurilor sau castravetilor la otet, insa
sunt putini cei care stiu de actiunile terapeutice ale mararului.
La marar toate partile pot fi folosite, frunze, tulpina, seminte, radacina
Semintele de marar sunt cele mai putin folosite, in ciuda faptului ca au proprietati
deosebite. Pulberea si tinctura extrase din seminte de marar au efect stimulator si
reglator hormonal. In urma unui tratament de aproximativ 20 de zile cu pulbere sau cu
tinctura de seminte de marar la femei s-a observat cresterea sanilor, reglarea ciclului
menstrual, estomparea efectelor menopauzei,cresterea vitalitatii si a tonusului, sporirea
secretiei mamare la femeile care alapteaza, scaderea duratei de somn. La barbati s-a
observat cresterea armonioasa a masei corporale si a vigorii in plan sexual si sporirea
vitalitatii.
Compresele cu extract lichid din seminte de marar ajuta in cazulul ulcioarelor si al
inflamatiilor, iar baile cu acesta sunt utile impotriva hemoroizilor.
Frunzele de marar datorita continutului de estrogen ajuta la cresterea armonioasa a
sanilor si la mentinerea tineretii pielii.
Pentru a calma durerile de cap si a ameliora starile de nevroza e suficient sa mestecati
niste tulpini de marar.
De asemenea nu trebuie sa uitam ca mararul ajuta la vindecarea si prevenirea
afectiunilor renale, stimularea activitatii rinichilor si la combaterea celulitei.
Mararul este mai sanatos decat ne imaginam.
Mararul si patrunjelul sunt usor de folosit drept ingrediente in aproape orice fel de
mancare, asigurand un continut extrem de ridicat de vitamina C, cel mai puternic
antioxidant natural. Daca doza zilnica recomandata de vitamica C este de 40 mg, aflati
ca aceste plante o pot asigura lejer - 100 de grame de marar contin 100 mg de vitamina
C, iar aceeasi cantitate de patrunjel are o concentratie dubla de vitamina C.
Folosita mai ales pe post de condiment al mancarurilor, putina lume stie ca aceasta
planta este una dintre cele mai folositoare pentru sanatate.
Mararul contine flavonoide, substante cu actiune asemanatoare estrogenului (hormoni
feminini), numite fitoestrogeni .
Cercetatorii spun ca aceste substante din marar echilibreaza nivelul hormonilor
feminini.
De aceea , consumul regulat de marar este recomandat in sindromul premenstrual
(dureri in sani si abdominale, nervozitate in perioada ciclului), stimularea lactatiei ,
menstre abundente.
La inceputul menopauzei , mararul inlatura bufeurile si transpiratiile nocturne. Luati
zilnic doua lingurite de pulbere uscata de marar pentru a scapa de neplaceri.
Page 75 of 1147
Lista cauzelor care slabesc imunitatea este destul de lunga. Cea mai mare grija pentru
mentinerea sau intarirea imunitatii trebuie sa o aiba oamenii care fac eforturi psihice sau
fizice exagerate, nu dorm suficient, sunt supusi radiatiilor nocive, temperaturi lor
scazute, traiesc in medii cu gaze poluante. Tot atat de periculoase sunt alimentatia
nesanatoasa, consumul de alcool si fumatul - chiar si 2-3 tigari pe zi afecteaza structura
protectoare a corpului. Un efect negativ au si injuraturile, metalele cu energie negativa
(de ex. plumbul), muzica cu caracter agresiv, zonele geografice geopatogene. O alta
cauza importanta de scadere a imunitatii este disbacterioza - dereglarea echilibrului
florei intestinale, al microflorei din cavitatea bucala, a mucoaselor si a pielii. Fabrica de
imunitate se afla in intestine, iar disbacterioza este falimentul ei produs de om, prin
consumul de alimente nesanatoase, de alcool si droguri.
Sistemul imunitar slabit este reprimat si mai mult atunci cand omul se indoapa cu tot
felul de medicamente la moda, experimentandu-le pe cont propriu, fara sa consulte
medicul. Analizele de laborator arata ca o mare parte dintre produsele farmaceutice nu
au efectul preconizat. In schimb, folosirea lor indelungata sau in exces are urmari fatale
pentru imunitate. De exemplu, antibioticele prescrise pentru afectiuni reumatice nu se
elimina din organismul nostru timp de 5 ani, iar o cantitate mare acumulata in timp
slabeste considerabil imunitatea.
Metode de intarire a imunitatii
* Saturarea organismului cu minerale si vitamine, de preferat luate din alimentatie.
Vitaminele A, E si C franeaza inmultirea si raspandirea virusului gripal, iar vitaminele
din grupa B contribuie la profilaxia urmarilor grave datorate gripei.
* Imbunatatirea circulatiei sangvine prin eforturi fizice dozate rational (gimnastica,
alergare, inot, munca in gradina); iesirea in aer liber (aer curat, apa, soare); frectii cu
peria uscata, dimineata, si cu apa sarata, inainte de culcare.
* Sauna si baile sudorifice favorizeaza descarcarea rinichilor, eliminarea surplusului de
saruri si cresterea pH-ului cu 0,3-0,4 unitati. In conditiile acestea, se produce in
organism o cantitate mai mare de ozon (O3), creste imunitatea, mor virusii, bacteriile si
microbii.
* Kombucha. Se administreaza regulat, pentru prevenirea si vindecarea disbacteriozei
(2-3 pahare pe zi). La fel de bune sunt si alte bauturi fermentate, ca iaurtul de casa,
laptele acru, borsul etc.
* Gandirea pozitiva, bucuria si veselia stimuleaza producerea hormonului endorfina,
care activeaza functiile sistemului imunitar. S-a dovedit stiintific cresterea imunitatii la
oamenii care aud multe cuvinte bune, de alinare si de iubire.
Page 76 of 1147
Page 77 of 1147
Page 78 of 1147
hrean ras. 2-3 lingurite de hrean ras se invelesc in tifon si se aplica la radacina nasului
sau pe frunte. Se tine pana apare senzatia de arsura pe piele
Tratament sinuzita cu hrean uz intern:
sirop de hrean. O radacina de hrean data prin razatoare, amestecata cu 4 linguri de
miere, se lasa cateva minute la macerat. Se strecoara si se obtine siropul crud. Resturile
ramase se pun la fiert cu putina apa (cat sa le acopere). Dupa fierbere, se strecoara prin
presare, se lasa sa se raceasca, apoi se amesteca impreuna cu siropul crud. Se iau trei
linguri pe zi. Se recomanda in cazul astmului, bronsitei cronice, afectiuni ale cailor
respiratorii medii si inferioare in general.
tinctura de hrean. Radacinile de hrean se dau printr-o razatoare mica, dupa care se pun
intr-un borcan pana se umple o treime, restul completandu-se cu alcool alb alimentar de
80 de grade. Dupa 8 zile se strecoara, presand amestecul printr-un tifon. Se ia o
jumatate de lingurita de 3-4 ori pe zi pentru tratarea tusei, guturaiului, gripei. Alte
indicatii: tratament adjuvant in anemie, anorexie, tratamentul simptomatic al infectiilor
urinare, atonii digestive, gastrite hipoacide.
Efecte secundare si contraindicatii:
Hreanul aplicat extern poate cauza inrosirea pielii si iritatii. Protejati pielea cu o crema
hidratanta aplicata inainte cu cel putin un sfert de ora, intr-un strat consistent.
Hreanul ca tratament de uz intern ar trebui evitat de persoanele care sufera de
hipotiroidie, hemoroizi, afectiuni cardiace si afectiuni renale.
Substante active continute in hrean
Hreanul contine uleiuri volatile asemanatoare cu cele din mustar (planta cu care se
inrudeste). Radacina de hrean este foarte bogata in vitaminele C si B, si minerale: fier,
potasiu, calciu, magneziu. Substantele volatile au urmatoarele efecte: antibiotice;
expectorante; bronhodilatatoare; antibacteriene; cresc tensiunea arteriala;
vasodilatatoare coronarian; incalzesc organismul; stimuleaza imunitatea generala a
organismului; antiinflamatoare; antiparazitare (teniaza); antianemice; antiscorbutice;
diuretice.
2.
urmatoarea reteta: se rade
un cartof crud, se amesteca cu sare grunjoasa si tuica si se pun intr-un tifon
care se asaza pe frunte. Pe deasupra se pune un fular de lana si un cojocel
de miel. Se tin pana dimineata. Se repeta procedeul de 2-3 ori. Se face si
inhalatie cu drob de sare ars pe foc pana se inroseste si apoi pus intr-o oala
cu apa. Se trag pe nas aburii, avand pe cap un prosop.
Sedinte cu ultra sono Proposept care elimina rapid puroiul. Sedintele se
fac in statiunea Govora, jud. Valcea. Se mai fac 12 sedinte de aerosoli cu
Proposept (vezi Policlinica de Apiterapie din Bucuresti, str. CA. Rosetti
nr. 31).
Se beau sucuri de legume:
- morcov + sfecla + spanac (curata sangele).
- hrean ras + lamaie (dizolva mucozitatile).
- morcov + sfecla + castravete (elimina mucozitatile).
Page 79 of 1147
Page 80 of 1147
3.
REMEDII NATURISTE PENTRU SINUZITA
SINUZITA este inflamarea si blocarea sinusurilor din cauza unei infectii. In mod
normal, sinusurile umezesc aerul pe care il respiram si retin bacteriile nocive. Cand
aerul nu mai trece liber, in general din cauza excesului de mucus provocat de o raceala,
bacteriile incep sa se inmulteasca si provoaca infectia. Printre simptome se numara
senzatia de apasare in oasele fetei, durere a fetei, congestia capului, febra si dureri de
cap.
Mentineti umiditatea sinusurilor, folosind in casa un umidificator. Beti multa apa, opt
cani pe zi, pentru a subtia mucusul si a elimina blocajul. Mancati mai mult coriandru,
portocale, mandarine, grepfrut, samburi de caise dulci, bulbi de crin. Aceste alimente
ajuta la curatarea nasului. Faceti regulat exercitii fizice, mergand zilnic pe jos, cel putin
30 de minute.
Apare frecvent pe o rinita banala a mucoasei nazale dupa instalarea unei infectii cu
microbi, inspirati pe nas, proveniti de la persoane deja bolnave, prin tuse, stranut,
vorbire si sarut. De asemenea poate fi o complicatie a gripei, a guturaiului, a rujeolei si
a scarlatinei.
Boala se manifesta prin scurgeri nazale, stranuturi, febra, dureri frontale, de ochi si sub
pometii obrajilor, congestii nazale, astuparea nasului cu secretii mucoase sau purulente,
tumefactia pleoapelor superioare si stare generala proasta.
Dupa infectarea sinusurilor sunt posibile reactii negative, mai ales la persoane cu
diferite tipuri de alergii la care organismul elibereaza cantitati sporite de histamine.
Sinuzita poate fi acuta sau cronicizata, purulenta sau nepurulenta. In forma acuta,
durerile sunt suborbitale, cu iradieri in molarii superiori (sinuzita maxilara), frontale, cu
iradieri in tample (sinuzita frontala) si dureri la ceafa (sinuzita sferoidala).
Tratamentele fitoterapeutice
Se fac, in majoritate, pe cale externa prin:
inhalatii sau bai de aburi, seara, cu flori de musetel, lavanda, coada soricelului, menta,
cimbrisor, maghiran, salvie, cetina de pin, ceapa, sare, cu efecte antiseptice,
antiinflamatoare, sedative si sudorifice;
aspiratii nazale cu infuzii caldute de musetel, menta, salvie, soc, coada calului,
sunatoare, coada soricelului, radacini de cerentel, seminte macinate de schinduf sau de
in;
cataplasme locale cu terci de tataneasa, coada calului, cartofi cruzi, stropiti cu alcool,
radacini de schinduf, flori de fan sau frunze zdrobite de varza alba, tinute peste noapte;
masaje locale cu uleiuri eterice (menta, lavanda, pin, eucalipt), cu tinctura de propolis si
bitter suedez si cu alifie de galbenele si catina.In uz intern sunt indicate infuziile din
flori de musetel, salvie, coada soricelului, trei frati patati, rachitan (cate 2-3 cani pe zi),
iar in cazul unui focar de infectie sunt eficiente ceaiurile de galbenele, cretisoara,
coacaz negru si rachitan (cate 2-3 ceaiuri pe zi), cu efecte antiseptice si antibiotice.
Page 81 of 1147
Apiterapia recomanda:
solutie de propolis 5% in alcool din care se pun cate 5 picaturi in fiecare nara de 3 ori pe
zi;
mestecarea unei bucati de fagure cu miere (15 minute pe zi) si consumul zilnic a 2
lingurite cu capaceala de fagure, timp de 3 zile consecutiv.
Regimul alimentar
Recomanda cel putin 2-3 zile repaus alimentar absolut, numai cu lichide sub forma de
sucuri si ceaiuri antiinflamatoare, cu musetel si cimbrisor, avand rolul de a pastra umeda
mucoasa nazala.
In continuare se administreaza o alimentatie usoara, bogata in legume si fructe cu
vitamina C si saruri minerale (suc de lamaie diluat cu apa calduta luat dimineata inainte
de masa, suc de orz verde, spanac, varza alba, ridichi negre, caise, boabe de ienupar,
germeni de cereale, lapte si produse lactate (iaurt, branzeturi). Este indicat hreanul ras si
amestecat cu putin suc de lamaie (cate o lingurita de 2 ori pe zi, dimineata si seara, dupa
care nu se mai consuma nimic timp de 30 minute).
Se impun restrictii la grasimi animale si carnuri, cartofi, paine alba, dulceturi,
condimente iuti si otet.
Regimul de viata
Impune un repaus odihnitor la pat, intr-o camera curata (fara praf), cu aer umidificat si
bine incalzita (la temperatura de circa 20C) in care nu se fumeaza (desigur eliminarea
definitiva a fumatului de catre pacient). Se interzice pastrarea in camera a florilor
puternic mirositoare si a animalelor de casa.
Pe zona sinusurilor se pun comprese cu apa calda, cataplasme cu ceapa taiata marunt,
sare sau malai, bai calde de sezut (2 pe saptamana) si bai alternative (calde-reci) de
picioare. Pe sinusuri se pot pune saculeti plini cu nisip fierbinte, care vor fi schimbati
dupa ce se racesc.
Exista in China un obicei pe care foarte multi il respecta: in fiecarezi - dimineata, sau la
orice alta ora din zi - se efectueaza un anumemasaj al fetei, atat cu palmele, cat si cu
buricul degetelor, atingandmai toate punctele reflexogene legate de meridianele ochilor,
urechilor,cavitatii nazale si sinusurilor. De aceea, sa nu ne miram de faptul cafoarte rar
se intalneste la chinezi sinuzita.
Putand afecta sinusurile sfenoidale (in spatele cavitatii nazale), celeetmoidale (la
radacina nasului), cele frontale si/sau cele, axilare,boala este un fenomen inflamator
acut sau cronic ce se instaleaza usorca urmare a unui guturai puternic, a unei variatii
mari si bruste detemperatura sau a unei expuneri indelungate a fetei la curenti reci.
Fiindatat de grijulii cu sanatatea lor, chinezii au foarte putine remediipentru sinuzite,
tinand seama de frecventa scazuta a cazurilor acute si,cu atat mai mult, a celor cronice.
Totusi, nu putem neglija cateva reteteinteresante.
Produsele apicole i-au fascinat si pe medicii chinezi, deopotriva cucei europeni.
Specialistii chinezi au observat ca aplicarea unor masaje,urmate de cataplasme cu
miere, poate da rezultate minunate in sinuzitaacuta. Tinctura de propolis - concentratie
10% - poate avea efectemiraculoase in cazurile cronicizate, daca se toarna zilnic cate 4-
Page 82 of 1147
Page 83 of 1147
Page 84 of 1147
Page 85 of 1147
Page 86 of 1147
Propolisul
* Un remediu bun pentru curatarea sangelui si intarirea imunitatii este propolisul. * Se
consuma cate 7-10 g de propolis curat (fara ceara), de 3 ori pe zi, inainte de masa. * O
Page 87 of 1147
bucatica cat o maslina se mesteca timp de 15-20 minute, apoi se inghite. Pe timpul
epidemiei de gripa, se recomanda sa tinem in coltul gurii o bucatica de propolis cand
vizitam locurile aglomerate, dar si in timpul somnului, lipita de dinti.
* Untul de propolis. Nu trebuie sa lipseasca din meniul persoanelor cu imunitate scazuta
sau cu boli cronice ale aparatului respirator. Se consuma fara dozare. Preparare: un
kilogram unt de calitate se aduce, intr-un vas emailat, pana la punctul de fierbere. Vasul
se ia de pe foc si se amesteca cu 150-200 g de propolis dat pe razatoare. Se tine din nou
pe foc, in bain-marie (un alt vas mai mare, cu apa la temperatura de 80 grade), timp de
30 minute. Se amesteca permanent cu o lingura de lemn. Se consuma uns pe o felie de
paine integrala sau amestecat cu pilaf de cereale.
* Laptisor de matca. De trei ori pe zi, cu 40-50 minute inainte de masa, se tin sub limba
cate 10 picaturi laptisor de matca, cu cate o picatura miere de albine sau 2-3 cristale de
zahar. Dupa o cura de 10 zile, se face o pauza de 10 zile. Se repeta de 3-10 ori.
Tinctura de ciuperci
Un imunostimulator puternic este ciuperca Licoperdon Perlatum (in popor se numeste
pufai, gogoasa, papalau), care la maturitate se preface intr-o pulbere fina. Un pahar de
pulbere se pune intr-un borcan de un litru, se adauga 500 ml de tuica de casa (de 60-70
grade), se fixeaza capacul etans si se inveleste in polietilena de culoare neagra. Se tine,
la oras, in partea de jos a frigiderului, iar la tara, poate fi ingropat in beci, la 20 cm
adancime. Dupa 24 de zile, borcanul se deschide, se lasa putin sa se limpezeasca, si se
strecoara prin panza. Se consuma cate o lingurita, dimineata, pe nemancate, cu 30
minute inainte de masa.
Miere de pin
Un kg de conuri de pin se spala, se taie fiecare in patru si se fierb in 3 litri de apa, pe un
foc slab, pana devin moi. Se strecoara lichidul si se amesteca cu 1 kg de zahar. Se pune
inca o data pe foc si se aduce pana aproape de fierbere, dar nici intr-un caz nu se fierbe.
Se toarna in borcane, adaugandu-se 2-3 linguri suc de lamaie la fiecare 700 ml.
Conurile ramase se piseaza, se amesteca cu putin sirop si se folosesc in loc de dulceata.
Page 88 of 1147
Retete cu miere
Lapte cu ovaz
* Un pahar de ovaz zdrobit se fierbe in 5 pahare de apa, pe un foc foarte slab, pana
devine ca piureul. Se strecoara, se amesteca cu o cantitate egala de lapte de la tarani
(daca se poate de capra) si se mai tine pe foc 5 minute. Dupa racire, cand ajunge la 3538 de grade, se adauga 4-5 linguri miere de albine si se amesteca bine pana se dizolva
mierea. Se bea cald, cate un pahar, de 3 ori pe zi, inainte de masa.
Lamaie cu plante si mirodenii
* Se toaca in robot 4 lamai fara samburi, dar cu coaja, 20 frunze de muscata cu petiol,
20 de migdale dulci, o lingura de scortisoara, 500 g miere de albine, cate 20 ml tinctura
de paducel si de odolean (din farmacie). Amestecul se consuma cu 20 de minute inainte
de masa, cate o lingura, pana se termina toata cantitatea.
Albus si lamaie
Page 89 of 1147
* Se separa albusul de la doua oua proaspete de gaina (nu mai vechi de 36 de ore), se
adauga suc de la o jumatate de lamaie si se amesteca (nu se mixeaza!) timp de 10
minute. Se adauga 400 ml apa fiarta si racita, se pune intr-un vas emailat pe un foc mic
si se incalzeste pana la 51-52 de grade, amestecand permanent, apoi se ia de pe foc si se
pune intr-un vas cu apa rece. Dupa racire, amestecul se strecoara prin 3-4 straturi de
tifon, se mai adauga suc de la o jumatate de lamaie, 2 linguri miere de albine. Se
consuma cate 1-2 linguri, la fiecare 3 ore, daca organismul este slabit. Pentru profilaxie,
se consuma lunar, timp de 3-4 zile, cate 3 linguri pe zi, intre mese, in perioadele reci ale
anului. Pentru copii pana la 7 ani, se da jumatate din doza, iar pentru cei peste 7 ani, se
micsoreaza doza cu 1/3.
Infuzie de ceapa
* Daca apar primele semne de raceala, se prepara infuzie dintr-o ceapa de marime
medie, taiata in 4, si un litru de apa fierbinte. Vasul se lasa acoperit 20 de minute, apoi
se adauga o lingura de miere de albine si se bea pe timpul zilei in loc de apa. In caz de
gripa sau raceala, starea omului se imbunatateste in 2 zile. Pentru bronsita sau
pneumonie, se bea timp de 1-2 saptamani, concomitent cu alte tratamente.
Tuica si aloe
* Intr-un borcan de 500 ml se pun 2 linguri miere de albine si se umple cu frunze de
aloe taiate marunt. Se toarna tuica cat incape in borcan, se inchide etans si se lasa la
macerat 5 zile. Se consuma cate o lingura, de 3 ori pe zi, cu 30 minute inainte de masa.
Se pastreaza in partea de jos a frigiderului.
Bautura fermentata
* Se prepara o bautura fermentata din: 10 l apa, un kg miere de albine, cate 500g frunze
de iarba mare, flori de hamei, boabe de secara, care se lasa doua saptamani la fermentat,
apoi se adauga inca 200-300 g miere de albine si se mai lasa inca doua saptamani la
fermentat. Bautura se strecoara si se bea inainte de culcare, dupa schema urmatoare: * 3
zile, cate 200 ml, urmate de o pauza de 3 zile, * apoi 3 zile, cate 250 ml, urmate de o
pauza de 7 zile, * inca 3 zile, cate 100 ml. Daca imunitatea este foarte slabita, cura se
repeta luna urmatoare.
Leacuri rapide
* Amestecati cantitati egale de miere de albine cu ceapa rasa si mere rase. Mancati cate
2-3 lingurite de 3 ori pe zi.
Page 90 of 1147
* Intr-un borcan de 1 litru se amesteca 100-150 g de ceapa taiata marunt, 100 g miere de
albine si un vin natural alb sau rosu. Se infuzeaza doua saptamani la intuneric, se
strecoara si se bea cate 3-4 linguri pe zi, intre mese.
* Mierea de albine se foloseste si pentru bai, cand trebuie sa intarim imunitatea la un
copil bolnavicios sau la un batran slabit de boli cronice. La o cada cu apa fierbinte sau
calduta se adauga 250 g miere de albine.
* Dimineata se consuma un galbenus de ou crud, amestecat cu o lingurita miere de
albine si cateva picaturi suc de lamaie.
* Se prepara un elixir din parti egale de suc de lamaie, miere de albine si tinctura de
usturoi. Prepararea tincturii: o sticla de culoare inchisa se umple 1/4 cu usturoi pisat, se
toarna tuica de calitate pana se umple si se lasa la macerat 21 de zile. Se bea o data pe
zi, seara, inainte de culcare, cate 30 ml de elixir.
Programul De Vara
Coacazul Negru(Ribes nigrum)
Coacazul negru este o tufa, un arbust, care creste spontan la margini de padure, acolo
unde are suficienta lumina. El este cultivat si in gradini, avand locul lui privilegiat in
preajma gardurilor, unde alcatuieste asociatii dense, ca un fel de hotar natural. Are
fructele mici, negre si parfumate, dar gustul lor nu este prea imbietor. In schimb,
calitatile terapeutice fac din coacazul negru o minune a naturii. El dezintoxica
organismul, regleaza activitatile hormonale, elimina anemia, stimuleaza cresterea si
consolidarea oaselor, ajuta la regenerarea organismului si prelungeste viata. In medicina
popoarelor nordice si baltice, acest fruct, care se coace in semiumbra padurilor si a
poienilor, este considerat un adevarat panaceu. Mirosul sau puternic, culoarea inchisa a
sucului si vitalitatea sa extraordinara i-au inspirat pe primii vindecatori populari, care au
considerat aceasta planta drept magica.
Page 91 of 1147
Oboseala cronica, suprasolicitare intelectuala - daca in aceasta vara nu v-ati putut inca
permite o vacanta si cautati un mijloc regenerant rapid, atunci cu siguranta ca sucul de
coacaze negre va va ajuta foarte mult. Beti cate 1-2 pahare pe zi, in reprize (in cazul
cand nu va impacati cu gustul sau), vreme de macar o saptamana. Pentru cei care fac
eforturi intelectuale mari este recomandat in mod special siropul de coacaze negre, din
care se iau 1-2 lingurite, atunci cand apar starile specifice de ameteala, somnolenta,
incapacitate de concentrare.
Dureri de gat, tuse, raguseala, amigdalita- siropul de coacaze negre are dublu efect: pe
de o parte, actioneaza direct asupra agentilor microbieni, distrugandu-i si "reparand"
tesuturile (epiteliile) lezate, iar pe de alta parte, mareste pe termen lung imunitatea
locala, impiedicand imbolnavirea ulterioara. Se iau pana la 8 lingurite de sirop pe zi,
fara apa, inghitind extrem de lent, asa incat planta sa poata actiona la nivelul zonei
afectate.
Page 92 of 1147
Page 93 of 1147
Intepaturi de viespe, albina, tauni etc. - se freaca imediat locul afectat cu cateva fructe
de coacaz negru. Senzatia de durere sau mancarime, precum si tumefierea, dispar
repede.
Oboseala vizuala, miopie progresiva - coacazele negre, fructele si frunzele, cresc
acuitatea vizuala(inclusiv cea nocturna), favorizeaza corectarea anumitor deficiente ale
vederii. Se fac cure indelungate (3-6 luni) cu pulbere sau cu macerat de coacaze negre.
Cresterea la copii - coacazele negre crude, la fel ca si sucul, stimuleaza formarea
tesuturilor, a oaselor mai ales. Se consuma zilnic 100-200 g de coacaze negre sau se bea
un pahar de suc. In afara sezonului, se ia inainte de fiecare masa jumatate de lingurita
de pulbere de coacaze negre.
Sensibilitate la infectii (respiratorii, intestinale, renale) - se consuma zilnic 100 g de
fragi si 100 g de coacaze negre. In afara sezonului se ia o jumatate de lingurita de
pulbere de coacaze negre si o jumatate de lingurita de pulbere de macese pe zi.
Articulatii umflate, dureroase - sucul si ceaiul de coacaze negre (obtinut cu apa calduta
din fructe si frunze) are efecte antiinflamatoare si depurative ideale, fiind in mod
deosebit indicat in cure de 21 de zile pentru reumatici.
Reumatism cronic degenerativ - se recomanda cura cu suc (500-750 ml pe zi) sau, in
afara sezonului, un pahar de macerat dimineata si doua cani de ceai fierbinte (obtinut
din fructe si frunze) spre seara.
Ateroscleroza, arterita, trombagenita obliteranta, hipertensiune - in toate aceste cazuri se
recomanda o cura de fructe - 500 g pe zi, vreme de doua saptamani.
Litiaza renala (cu urati) - in fiecare zi se bea de dimineata o cana de suc proaspat, iar
seara o cana de ceai fierbinte de fructe si frunze. In a zecea zi de cura se bea un litru din
ceaiul obtinut dintr-o lingura de frunze de mesteacan, o lingura de boabe de ienupar si o
lingura de frunze de coacaz negru, la un litru de apa clocotita.
Alcoolism - doua linguri de fructe uscate si o lingurita de seminte de patrunjel se fierb
la foc domol in trei sferturi de litru de apa, vreme de 15 minute, dupa care se lasa sa se
raceasca. Se bea tot acest preparat o data, pe stomacul gol; cura dureaza 6 luni. Pot
aparea reactii puternice de voma, diaree, ca semn al dezintoxicarii organismului. Daca
cura nu este intrerupta cateva saptamani si nu este consumat alcool, dependenta dispare
relativ repede si apare chiar o anumita intoleranta la alcool.
Tulburari specifice debutului menopauzei - pulberea de fructe uscate, la fel ca si ceaiul
fierbinte, are efecte usor sedative, opreste hemoragiile, normalizeaza activitatea
endocrina. Se beau una-doua cani de ceai pe zi sau se iau trei lingurite de pulbere pe
stomacul gol.
Page 94 of 1147
Afinele
Cu fructul lor ca niste margele negre, brumate, afinele inglobeaza in ele toata energia
solara captata pe platourile muntoase pe care cresc. Sunt fructe specifice marilor
inaltimi, facute special, parca, pentru a completa hrana destul de saraca a oamenilor de
munte. O portie de afine valoreaza cat 3-4 casete cu vitamine, cu specificatia ca
vitaminele A, E, F, Pp si B (B1 si B2) continute de afine sunt mult mai usor de asimilat,
deoarece sunt in formula naturala. Cat despre actiunile terapeutice, lista impresioneaza
nu atat prin marime, cat prin efectul neobisnuit al acestor alimente-medicament sau, mai
bine zis, medicamente-aliment care sunt afinele.
Fructul proaspat de afin, dar mai ales cel uscat, ajuta la regenerarea vaselor de sange, la
normalizarea glicemiei si la regenerarea purpurei retinei, creste sensibilitatea
fotoreceptorilor de la nivelul ochiului, neutralizeaza infectiile din intestin, dilata usor
vasele coronare, protejeaza organismul contra radioactivitatii. Mirtilina, o substanta
continuta de fructe si frunze, penetreaza celula bacteriei si ii slabeste vitalitatea, iar
administrata intern, scade glicemia. Pigmentii care dau nuanta albastruie fructului
protejeaza corpul impotriva radioactivitatii si regleaza anumite procese imunitare. Din
lista de afectiuni in care se folosesc cu succes fructele de afin am selectat cateva:
Ateroscleroza cerebrala, tulburari de circulatie encefalica - se consuma in fiecare zi
200-300 g de fructe proaspete, inainte de fiecare masa. In afara sezonului se consuma o
lingurita de pulbere de afine uscate de trei ori pe zi.
Diaree, enterocolita de fermentatie - pulberea de afine uscate este un leac care
actioneaza fara gres in aceste afectiuni. In cazurile acute se ia o lingurita rasa din doua
in doua ore. Suplimentar, se poate bea un ceai cald din fructe si frunze pentru
rehidratare.
Enterocolite de putrefactie - se face o cura de afine proaspete - 300-500 g zilnic repartizate in trei portii egale. Prima portie se ia dimineata pe stomacul gol, iar restul
inainte de mesele principale.
Oxiuroza - se face un macerat dintr-o lingura de fructe zdrobite la 400 ml apa rece; in
afara sezonului, se pune pulbere de fructe in apa si se lasa la temperatura camerei,
vreme de 8 ore; se bea in trei reprize, in decursul unei zile.
Diabet, maladii vasculare ale diabeticilor - se pun la inmuiat de seara pana dimineata
doua linguri de frunze maruntite in jumatate de litru de apa. Dimineata se strecoara, se
pune licoarea obtinuta deoparte, iar frunzele se oparesc cu o cana de apa clocotita si se
lasa sa se raceasca 20 de minute. Se combina cele doua extracte si se bea acest amestec,
pe parcursul unei zile, pe stomacul gol. Tratamentul se tine 40 de zile, apoi se face
pauza 14 zile, dupa care se repeta.
Page 95 of 1147
Infectii urinare - se folosesc fructele uscate si macinate, se ia cate un varf de cutit din
doua in doua ore. Se poate face si o tinctura dintr-o cana de afine zdrobite si frunze de
afin taiate marunt, peste care se toarna patru cani de alcool diluat (50) sau rachiu. Se
lasa la macerat 10-14 zile, timp in care sticla se scutura de doua-trei ori pe zi. Se
strecoara in sticle inchise la culoare. Se consuma circa doua-trei linguri pe zi.
Arterite ale membrelor inferioare, sechele dupa infarct, coronarite - se bea macerat de
fructe uscate (o lingurita de pulbere la un pahar de apa) in cure de sase luni, doua-trei
pahare pe zi.
Tulburari specifice varstei a treia - o serie intreaga de probleme, cum ar fi tulburarile
vasculare, tulburarile de vedere (presbitia) si senilitatea se atenueaza daca se bea zilnic
jumatate de litru din preparatul obtinut prin combinarea unei cani de macerat la rece de
afine cu o cana de decoct de afine. Maceratul se obtine la fel ca in reteta anterioara, in
timp ce decoctul se obtine astfel: o lingura de fructe zdrobite se fierb 2-3 minute intr-o
cana de apa, se lasa la racit, dupa care se combina cu maceratul.
Candidoza bucala si digestiva - jumatate de kilogram de afine proaspete consumate
zilnic, vreme de o saptamana, elimina aceasta afectiune, care de altfel este destul de
refractara la tratamentele clasice.
Tulburari produse de folosirea antibioticelor - sechelele abuzului de antibiotice
(tulburari de imunitate, infectii cu ciuperci parazite, tulburari digestive, hormonale s.a.)
sunt atenuate si, gradat, eliminate, daca se consuma doua saptamani la rand cate 300 g
de afine crude. Pe timpul iernii se fac cure indelungate cu afine, de-a lungul carora se
beau una-doua cani de macerat de afine uscate zilnic.
Faringite, stomatite, afte - se face o infuzie din doua lingurite de afine uscate zdrobite,
peste care se toarna 200 ml apa clocotita; se infuzeaza 20-30 minute. Se face gargara de
mai multe ori pe zi, din care una inainte de culcare.
Micoze, eczeme, rani sangerande - se fierbe o lingurita de fructe uscate intr-un pahar de
apa, vreme de 5 minute, la foc domol; se filtreaza, dupa care cu solutia obtinuta se fac
lotionari cu un tampon de vata; fructele ramase dupa filtrare se aplica pe locul afectat
sub forma de cataplasme, folosindu-se un pansament steril.
Page 96 of 1147
Page 97 of 1147
- Patlagina (Plantago major si Plantago lanceolata) este una din plantele cele mai
folosite in medicina populara pentru uz extern. Este antiinflamatoare, calmanta,
antiseptica, cicatrizanta, ajuta la refacerea tesuturilor. Este utilizata pentru calmarea
usturimilor, a mancarimilor, pentru a urgenta cicatrizarea ranilor, pentru combaterea
infectiilor cutanate.- Piciorul cocosului (Ranununculus acris) este o planta iritantrevulsiva, antispastica, antinevralgica, antibiotica. Este utilizata popular pentru tratarea
reumatismului, a nevralgiilor, a dermatozelor si a durerilor de spate (nevralgie sciatica).
- Sanzienele galbene (Galium verum) sunt cicatrizante, grabesc refacerea tesuturilor,
infrumuseteaza pielea, ajuta la refacerea pigmentatiei normale.
- Sunatoarea (Hipericum perforatum) este prin excelenta o planta calmanta la nivelul
pielii, fiind indicata contra alergiilor, a mancarimilor si usturimilor, a bolilor de ficat.
Utilizata sub forma de bai, are proprietati calmante si hipnotice (produce somnul).
- Trifoiul rosu (Trifolium pratense) este o planta antiseptica, antireumatica, antiasmatica
si antiinflamatoare, decongestiva, calmant usor.
- Drobita (Genista tinctoria) este utilizata traditional in uz intern pentru tratarea
hipotiroidiei, a afectiunilor renale si dezintoxicare (seminte). Actiunile sale sunt inca
putin cunoscute din punct de vedere stiintific.Florile si frunzele de fragi (Fragaria vesca) au proprietati cicatrizante si sunt folosite
pentru tratarea gingivitelor si pentru grabirea cicatrizarii ranilor.
- Menta (Mentha) este antiinflamatoare, reconfortanta, stimuleaza respiratia, fiind un
bun antiseptic pentru caile respiratorii superioare.
- Angelica (Angelica archangelica) se gaseste in fanul recoltat toamna din zona
montana, de pe terenuri mai umede si cu sol nisipos. Utilizata extern, are proprietati
regenerative epiteliale, antiinflamatoare si cicatrizante. Se pare ca, utilizata extern cu
consecventa, accelereaza vindecarea unor boli interne (infectii, tulburari de asimilatie,
tulburari nervoase).
- Branca ursului (Heracleum sphondylium) apare in fanul recoltat in lunile iulie-augustseptembrie din zona montana. Are proprietati tonice nervoase si antitumorale. Este un
remediu traditional pentru scleroza in placi.
Page 98 of 1147
Efecte terapeutice
Baia fierbinte cu flori de fan activeaza circulatia, permite preluarea principiilor active
din plante cu repeziciune, mareste pe moment capacitatea de aparare a organismului in
fata infectiilor. Este un remediu excelent contra infectiilor renale si a cistitei, a
reumatismului, guturaiului si gripei in faza incipienta. Este recomandata cu precadere
persoanelor cu mare sensibilitate la frig si la curentii de aer rece.
Baile fierbinti partiale, cum ar fi cea de sezut sau a membrelor, se fac intr-un lighean,
numai cu infuzie racita pana la temperatura de 37-39 C, fara adaos de apa.
Contraindicatii si precautii
La baia completa cu flori de fan, cresterea temperaturii se va face gradat, pornind de la
temperatura de 36-37 C.
Nu vor face aceste bai fierbinti persoanele hipertensive, care sufera de ischemie
cardiaca, epilepsie, tromboflebita, arterita obliteranta in forme grave si cele care au
suferit accidente vasculare.
Page 99 of 1147
Avantaje si
dezavantaje
Este una din modalitatile cele mai naturale de extragere a principiilor active din
florile de fan, pastrand in plus anumite proprietati bioenergetice ale acestora. Acest
extract este indicat cu predilectie pentru tratamentele de fond, mai ales ale bolilor psihosomatice (boli fizice care apar pe fond nervos) si nervoase. Aceste bai au aroma cea mai
placuta (foarte apropiata de cea a fanului), fiind din acest motiv foarte agreate.
Principalul dezavantaj al acestei forme de preparare este ca anumite principii active din
florile de fan (cum ar fi taninurile - foarte utile in tratamentul bolilor de piele) nu sunt
extrase prin aceasta modalitate. Din acest motiv a fost imaginat extractul complet pe
care vi-l vom prezenta in continuare.
Baia cu extract complet din flori de fan
Mod de preparare: In 5 litri de apa se pun la inmuiat 7-10 maini de flori de fan, timp de
8-10 ore, la temperatura camerei (de dimineata pana seara). Se filtreaza maceratul si se
pune deoparte intr-un vas. Florile de fan ramase, la care se mai adauga 3-4 maini de
flori proaspete, se pun la fiert 1-2 minute in 5 litri de apa clocotita, dupa care se lasa sa
mai infuzeze timp de 20-30 de minute. Dupa ce s-a racit acest decoct, se filtreaza si se
combina cu maceratul la rece obtinut initial, dupa care se toarna in apa de baie.
Avantaje si dezavantaje
Acest extract contine atat principiile active obtinute prin macerare, cat si cele extrase la
temperaturi inalte, fiind din acest motiv cel mai activ, dar este mai greu de elaborat.
Cataplasma cu flori de fan
Cataplasma calda: O mana de flori de fan se oparesc cu o cana de apa clocotita, vreme
de 10-15 minute. Se scot apoi florile de fan si se filtreaza. Se invelesc in tifon si se
aplica pe locul afectat, cat se poate de calde.
Cataplasma rece: O mana de flori de fan se macina cu rasnita de cafea sau se maruntesc
in piua. Se adauga peste ele putina apa calduta (la 37-42 grade C) si se lasa sa stea
vreme de 1-2 ore. Se invelesc in tifon si se aplica pe locul afectat.
Cu ajutorul florilor de fan, se trateaza cu succes urmatoarele boli: cistita si bolile renale,
cancerul, bolile de piele, reumatismul, febra, insomnia, migrena.
Tratamente cu trandafiri
Din antichitate si pana in prezent, trandafirul a fost pretuit nu numai pentru frumusetea
si parfumul sau deosebit, dar si pentru calitatile lui vindecatoare. Medicii antici aveau
dreptate cand scriau ca trandafirul este un medicament natural universal. In medicina
chineza si tibetana, petalele de trandafir se foloseau pentru curatarea ficatului de toxine,
ridicarea tonusului organismului. Ceaiul aromat se recomanda pentru imbunatatirea
vederii, auzului si activitatii muschiului cardiac la persoanele varstnice. Femeilor care
nu pot sa devina mamici medicina orientala le propune siropul din flori de culoare alba
si roz, iar in caz de sterilitate masculina, siropul de flori rosii si bordo. Persoanele
afectate de depresie erau sfatuite sa-si stropeasca zilnic locuinta cu infuzie de trandafir.
In Grecia antica si mai tarziu in Europa, medicii foloseau apa de trandafir in cazuri de
afectiuni psihice, boli de inima si de rinichi. Bolile de plamani se tratau cu fumul
petalelor uscate, iar bolnavilor de tuberculoza li se prescria inhalarea miresmelor de
trandafiri proaspeti.
Remedii cu trandafiri
Petalele de trandafir
Se culeg dimineata, cand aerul este curat si umed, de preferat dupa o ploaie sau roua
abundenta. Se aleg florile complet desfacute, dar nu vestejite. Ca sa nu se piarda nimic
din calitatile lor utile, florile nu se spala. Petalele se folosesc pentru prepararea
leacurilor, in stare proaspata sau uscata.
Stomatita. Se taie marunt 3 linguri de petale, se infuzeaza in 2 pahare de apa clocotita
pana la racire si se clateste gura de cateva ori in timpul zilei.
Conjunctivita. O lingura de petale uscate se infuzeaza in 200 ml apa clocotita 30
minute, apoi se strecoara si se lasa la racit. De cateva ori pe zi, se sterg ochii cu infuzie,
iar inainte de culcare, tampoane de vata imbibate cu infuzie se lasa pe pleoape 30
minute.
Amigdalita. Se amesteca parti egale de petale de trandafir (proaspete sau uscate) cu
miere de albine. Amestecul se tine in gura 20-30 de minute, apoi se scuipa. Se repeta de
doua ori pe zi, timp de 3-4 zile.
Paradontoza, stomatita. Pulberea din flori uscate amestecata cu miere de albine este un
remediu pentru orice proces inflamator in cavitatea bucala. Cu amestecul aromat se
frectioneaza gingiile bolnave.
Raceala, bronsita, faringita, nevroze, avitaminoza. Se bea ceai din petale uscate de
trandafir (o lingurita la un pahar de apa fierbinte).
Spondiloza. Se macereaza 7-10 petale de trandafir in 125 ml de tuica timp de 5 zile.
Locurile bolnave se frectioneaza cu solutie inainte de culcare, apoi se leaga cu un fular
de lana sau blana de iepure.
Boli de piele. Pentru diminuarea iritatiei in cazuri de eczema, psoriazis, cosuri, erizipel,
prurit alergic, pe locurile afectate se aplica un strat de petale proaspete, care apoi se
fixeaza cu plasture sau tifon. Plagile infectate si arsurile se vindeca mai repede daca se
aplica zilnic cate un strat de petale proaspete.
Constipatie. Se recomanda mestecarea meticuloasa si inghitirea a 8-10 petale proaspete
de trandafir, de 2-3 ori pe zi, cu 30 minute inainte de masa.
Accesele de migrena, vertij, greata, slabiciune. S-a demonstrat stiintific ca inhalarea
aromei de flori de trandafir vindeca aceste afectiuni. Persoanele cu sistemul nervos slab,
predispuse la depresii, nevroze, trebuie sa foloseasca de asemenea cat mai des inhalarea
aromei de trandafir. Intr-un lighenas cu apa fierbinte, se pun cateva flori de trandafir si
se lasa in camera unde se afla persoana afectata. Metoda da rezultate si in cazuri de
raceala, gripa, guturai.
Astm bronsic. Amestecati 10 linguri de petale de trandafir cu 500 g dovleac tocat, o
lingura de frunze de patlagina taiate marunt si un litru de vin rosu (natural). Amestecul
se aduce pana aproape de fierbere, apoi se ia de pe foc. Dupa racire, se adauga 2 linguri
de miere de albine. Se consuma cate o lingura, de 5 ori pe zi, timp de 3 zile, apoi
urmeaza o pauza de 3 zile. Cura dureaza pana la consumarea produsului. Dupa o pauza
de o luna, poate fi repetata.
Uleiul de trandafiri
Insomnie,
depresie. Se inhaleaza, de mai multe ori pe parcursul zilei, aroma uleiului de trandafiri.
Angina pectorala: bolnavilor li se recomanda purtarea unui medalion cu un tampon de
vata imbibat cu o picatura de ulei de trandafir.
In caz de otita: 2-3 picaturi de ulei se picura in ureche, de trei ori pe
zi.
Blefarita: se ung pleoapele inflamate de 2-3 ori pe zi cu ulei
de trandafir, timp de o luna. In acelasi timp, se bea si ceai din petale de trandafir.
Celulita: 12 picaturi de ulei de trandafir se amesteca cu 100 ml ulei de masline. Se
frectioneaza locurile cu probleme, dupa un dus cald.
Arsuri, ulcer varicos, escara:
se aplica ulei de trandafir sub forma de comprese.
Apa de trandafir
Stramosii ne-au lasat secretele folosirii unui remediu usor de preparat, care se numeste
apa de trandafir. O mana de petale proaspete sau uscate se pun intr-un vas emailat sau
de sticla. Peste flori se toarna apa fiarta si racita si se lasa sa infuzeze 5-6 ore. Varianta
rapida: peste o lingura de petale se toarna un pahar de apa fierbinte, se acopera si se lasa
pana la racire.
Recomandari:
Reumatism: se fac bai calde la picioare.
Dureri lombare: se aplica in zona lombara comprese fierbinti cu apa de trandafir.
Raceala: inainte de culcare, bolnavii se incalta cu sosetele inmuiate in apa calda de
trandafir si stoarse
putin.
CASTANE(Purtatoare de noroc)
Cei ce poarta in buzunar trei castane sunt feriti de boli, asa se credea in Evul Mediu
timpuriu. Legatorii de carti au preparat multa vreme din fructele amarui un lipici care sa
protejeze hartia de mucegai. In schimb, faptul ca extractele din castane intaresc venele,
stimuleaza irigarea sanguina si calmeaza mancarimile a fost descoperit mult mai tarziu. Astazi, substantele active din frunze, coaja si fructe sunt utilizate la prepararea unor
produse cosmetice care intaresc tesutul si previn senzatia de "picioare grele". Si pentru
ca au un efect protector impotriva razelor ultraviolete, extractele pot fi gasite si in
compozitia unor creme si uleiuri solare.
Masca pentru picioare "grele" - se fierb 4 linguri de castane decojite in 100 ml apa,
aproximativ 30 de minute, si cand s-au inmuiat castanele se zdrobesc si piureul astfel
obtinut se intinde intr-un strat subtire pe toata suprafata gambelor. Se invelesc picioarele
cu un prosop de bucatarie, se sprijina pe o perna, astfel incat sa fie mai sus decat corpul,
se lasa "masca" sa actioneze 20 de min si se clatesc cu apa rece.
GALBENELE(Vraja dragostei)
In Evul Mediu, florile portocalii nu erau doar o podoaba indragita de pus in par. Femeile
tinere amestecau florile uscate cu miere si otet, si cu alifia astfel preparata se ungeau
seara la culcare, ca sa-si viseze iubitul.
Hildegard von Bingen vorbea si ea despre "calendule", pe care le folosea impreuna cu
ghimbirul pentru alinarea durerilor de stomac si vindecarea afectiunilor splinei. Si
despre culoarea lor luminoasa care amelioreaza vederea doar privindu-le. Astazi,
producatorii de cosmetice incorporeaza extractele de galbenele in creme hranitoare
pentru fata si corp si chiar in alifii pentru vindecarea ranilor (pentru ca mentin umezeala
din piele si calmeaza).
Crema pentru piele uscata - se topesc - intr-o craticioara - 100 g de vaselina, se adauga
doi pumni de galbenele proaspete sau uscate, si se lasa sa fiarba, pana ce crema devine
portocalie. Se filtreaza, se lasa sa se raceasca si se pastreaza la frigider.
ROINITA(Elixir vindecator)
In Evul Mediu era considerata drept "elixirul tineretii vesnice": femeile se spalau pe fata
cu ceai de roinita, pentru a scapa mai repede de impuritati. Dar frunzele ei cu miros de
lamaie erau folosite si in cazul afectiunilor pielii, al dereglarilor de somn, al tulburarilor
circulatorii si al depresiilor.
Cea mai renumita licoare vindecatoare a fost preparata in anul 1805, la Bruxelles, de
catre calugarita Marie Clementine Martin. Pentru munca de infirmiera in timpul bataliei
de la Waterloo, ea a obtinut o renta anuala de 160 de taleri (de aur), cu care a infiintat la
Kln, in 1826, o intreprindere care produce si astazi cunoscutul "Klosterfrau
Melissengeist", un remediu impotriva racelii, a sen- sibilitatii la schimbarile de vreme si
a nervozitatii launtrice, compus din alcool, roinita (melisa), gentiana, ghimbir si
scortisoara.
SALVIE(Protectie secreta)
In 1630, in timpul marii epidemii de ciuma, s-a constatat ca unii dintre hotii care au
jefuit cadavrele nu s-au molipsit de cumplita boala. Odata prinsi, acestora li s-a crutat
viata in schimbul "secretului" lor: legenda spune ca ei se frecasera cu salvie inmuiata in
otet, la care s-au mai adaugat cimbru, levantica si rozmarin. Inca din Evul Mediu,
frunzele de salvie erau arse pentru "curatirea" incaperilor in care zaceau persoane grav
bolnave. In plus, ele erau folosite impotriva febrei, a racelilor si a durerilor de dinti. Si
astazi, extractele antibacteriene intra in compozitia unor creme impotriva impuritatilor
pielii, a unor deodorante si sampoane pentru par gras, deoarece stopeaza producerea
transpiratiei.
Decoct pentru clatitul parului gras - se toarna 1/4 l de apa clocotita peste 4 linguri de
frunze de salvie, se lasa sa se infuzeze 10 minute si se strecoara. Lichidul se aplica pe
pielea capului (parul se fie spalat), se lasa sa actioneze 5 minute si se clateste.
ARNICA(Remediul-minune)
Datorita efectului sau anti-inflamator, calugaritele o foloseau deja cu secole in urma
pentru vindecarea vanatailor si contuziilor. In acelasi timp, fiind un stimulator al
circulatiei sanguine, arnica intra in compozitia apei de par. Extractele de arnica se
numara, de asemenea, printre substantele componente ale unor medicamente pentru
inima si circulatie, cu care celebrul scriitor Johann Wolfgang Goethe, de pilda, isi
linistea "falfaielile inimii".
Intre timp, s-a putut demonstra ca flavonoidele din arnica amelioreaza efectiv irigarea
sanguina si intaresc inima. Dar pentru ca arnica poate sa aiba un numar prea mare de
efecte secundare, se recomanda folosirea unor produse gata preparate, cumparate din
farmacii, si respectarea stricta a dozelor prescrise.
Descriere: Alte denumiri: mamorita, maraiul-ciinelui, matricea, moruna, musete-decimp, roman, romanita, romasca. Creste pe ogoare, soluri argiloase, cimpii, luminisuri,
costise, pe lanuri de cereale, cimpuri de porumb, trifoi, cartofi si sfecla. Valorosul nostru
musetel este izgonit tot mai mult din cauza folosirii excesive a ingrasamintelor chimice
si a combaterii buruienilor prin erbicide. Dupa ierni bogate in zapada si primaveri cu
multa umezeala, poate fi intilnit foarte des. Receptaculul este, spre deosebire de al
musetelului salbatic, concav, mirosul deosebit de aromat si placut. Nu cred ca este
necesara o descriere mai amanuntita a acestei flori atit de cunoscute. Capitulele florale
terminale se colecteaza din mai pina in august, de preferat in orele amiezii. Nu este o
exagerare daca citez musetelul ca pe un leac universal, mai ales pentru copiii mici.
Pruncilor li se poate da ceai de musetel la orice indispozitie, mai laes contra crampelor
si a durerilor abdominale (colici). El ajuta si in balonari, diaree, eruptii, dureri de
stomac si secretii stomacale abundente, tulburari menstruale (cum ar fi amenoreea) si
alte afectiuni ale organelor pelviene, in insomnii, epididimita, febra, dureri de pe urma
ranilor si dureri de dinti. Musetelul are efect sudorific, calmant, antispasmodic,
dezinfectant si antiinflamator in inflamatii de tot felul, mai ales ale mucoaselor. Extern,
musetelul se administreaza sub forma de comprese si spalaturi in conjunctivie si alte
inflamatii ale ochilor, in eruptii cutanate care provoaca mincarimi sau supuratii, ca
gargara in dureri de dintit, precum si in spalarea ranilor. Cind avem suparari, ar fi bine
sa bem de fiecare data cite o ceasca cu infuzie de mustel; ne-am linisti inainte ca inima
sa ne fie afectata. Foarte indicata este o perna uscata cu musetel, aplicata calda local.
Baile si spalaturile cu musetel au un efect calmant, cu influenta benefica asupra
intregului sistem nervos. Dupa boli grele sau stari de epuizare va veti simti curind mai
bine si linistiti sufleteste. In ingrijirea dumneavostra cosmetica sa nu uitati musetelul.
Daca faceti saptaminal o baie a fetei cu infuzie de musetel, veti vedea cum tenul
dumneavoastra inloreste si culoarea fetei se imporspateaza. Si in ingrijirea parului ar
trebui sa folositi infuzia de musetel, mai ales daca aveti parul blond. Spalindu-va astfel
pe cap, parul va va deveni mai vaporos si va capata un luciu frumos. Musetelul usureaza
scaunul fara a avea efectul laxativ si este astfel indicat indirect in tratamentul intern al
hemoroizilor, care pot fi tratati extern cu alifie de musetel. Aceasta pomada poate fi
folosita si pentru vindecarea ranilor. Guturailul si sinuzita se amelioreaza repede daca se
inhaleaza vapori de musetel. Dupa un astfel de tratament trebuie stat, bineinteles, la
caldura. Uleiul de musetel era folosit inca din antichitate ca frectie contra nevralgiilor si
a reumatismului articular. La vechii egipteni, musetelul era considerat, datorita puterii
sale de a scade febra, drept floarea zeului soare. Numele de Matricaria este derivat din
latinescul mater = mama, deoarece musetelul este utilizate in bolile mamelor si ale
femeilor in general! In vechile carti despre plante medicinale se poate citi ca uleiul de
musetel alunga oboseala membrelor, iar musetelul fiert in apa si aplicat pe vezica
bolnava calmeaza durerile. Medicul naturist Johann Kunzle relateaza despre o femeie
din sta, numita vrajitoarea musetelului si foarte cautat de bolnavi; a ajutat cinci
persoane cu auzul slab sa-si recapete auzul, prajind o ceapa-de-mare, Urginea maritima
(care se cultia in horticultura), in ulei de musetel si picurind de mai multe ori uleiul cald
in ureche. Aceasta vrajitoare facea sa se miste iarasi membrele paralizate, cu ajutorul
frictiunilor cu ulei de musetel. Consta durerilor de ochi punea la fiert musetel in lapte si
il apica sub forma de comprese clade pe ochii inchisi, care se vindecau curind. In
continuare, preotul Kunzle istoriseste: Un tesator nu mai putea dormi decit sezind;
altfel avea senzatia ca se sufoca. Femeia l-a privit pe om drept in ochi si i-a declarat ca
el nu poate urina, ceea ce omul i-a confirmat, i-a spus sa-si pregateasca imediat o sticla
mare de vin pe care sa-l firaba cu mustel din care sa bea, un pahar plin dimineata si unul
seara. Urmarea a fost ca a reusit sa elimine o cantitate incredibila de urina, mai intii
tulbure, apoi tot mai clara; in opt zile era vindecat.
GINECOLOGIE
Cei mai multi dintre noi au, probabil, amintiri mai placute sau mai putin placute, legate
de musetel, inca din anii copilariei, cand mama sau bunica ne punea sa inhalam aburii
plantei de cate ori aveam guturai, ne tratau durerile de gat cu tinctura diluata de musetel
pentru gargara sau ne faceau un ceai contra durerilor de burta. Toate aceste domenii de
utilizare sunt justificate in continuare si astazi, caci s-a demonstrat ca si cantitatile
infime de ulei eteric din musetel pot contribui la eliminarea toxinelor produse de
streptococi si stafilococi. Este un fapt dovedit acela ca florile de musetel contin in uleiul
lor eteric substante antibiotice (ex. chamazulena), care impiedica inmultirea bacteriilor
si a ciupercilor. De aceea, planta constituie un remediu eficient pentru femeile care au
scurgeri de origine bacteriana sau infectii micotice acute ale vaginului. Fiindca
musetelul usuca totusi pielea, el ar trebui folosit mai ales ca prim ajutor si remediu
destinat stadiului acut al afectiunilor respective.
* Inflamatii si mancarimi. Infuzia preparata din flori poate fi intrebuintata sub forma
spalaturilor vaginale, pentru reducerea inflamatiei si calmarea mancarimilor. Ori se
utilizeaza uleiul eteric, amestecat cu iaurt natural si introdus in vagin (ex. 1 picatura de
ulei albastru de anilina la 2 linguri de iaurt). Desigur, se pot face comprese, spalaturi,
tamponari sau bai de sezut, in care se pun tinctura-mama sau tincturi diluate. Contra
mancarimilor de la intrarea in vagin sau a eczemelor din zona perineului, mai ales dupa
administrarea de antibiotice, tratamentul local cu musetel s-a dovedit de fiecare data
util. De aceea, n-ar trebui sa ne mire faptul ca proprietatile antibiotice ale musetelului
erau elogiate deja intr-un vechi descantec englez cu noua ierburi: "Aminteste-ti,
musetelule, ce ai fagaduit, ce ai infaptuit: ca nimeni n-a fost rapus de o boala, daca a
inghitit musetel".
* Actiune antispastica si usor calmanta. Suferinte menstruale de tip convulsiv:
amelioreaza durerile la ciclu ale tinerelor fete, atat prin infuzia din flori, cat si prin
tinctura-mama sau prin dilutiile homeopate (D6 sau C30).
Un preparat deosebit de interesant pentru combaterea acestor neplaceri menstruale este
produs de firma de remedii antropozofice Weleda: Chamomilla Cupro culta.
In gradina de plante medicinale a firmei, parcelele cu musetel sunt ingrasate cu solutii
diluate de cupru. In al doilea si al treilea an, plantele ingrasate cu metal sunt
transformate in compost pentru rasadurile noi. Abia a treia generatie este recoltata si
prelucrata, pentru a deveni medicament.
O alta particularitate a acestui remediu inspirat din practicile alchimistilor o reprezinta
faptul ca nu se prelucreaza florile, ci radacina. Potrivit conceptiei antropozofice,
radacina actioneaza in primul rand asupra organelor senzoriale, din care cauza remediul
Chamomilla Cupro culta s-a dovedit eficient, mai ales in spasmele de origine nervoasa.
Nu in ultimul rand, musetelul homeopatic (ex. dilutiile D6 ori C30) este indispensabil in
tratarea copiilor, indeosebi la aparitia dentitiei. Musetelul (ex. D6) potoleste durerile,
elimina spasmele, calmeaza nelinistea interioara a copiilor si ii face sa doarma mai bine,
ceea ce inseamna o adevarata binefacere pentru mame.
Spalaturi vaginale contra mancarimilor
* Turnati 250 ml apa in clocot peste 2 linguri de flori de musetel.
* Infuzati cam 15 minute, strecurati si lasati lichidul sa se raceasca pana la temperatura
corpului.
* Amestecati infuzia de musetel cu 1-2 linguri de zer sau otet de mere (preferabil bio).
Administrare: Amestecul cald (la temperatura corpului) poate fi turnat intr-un irigator si
introdus cu prudenta in vagin, fie deasupra toaletei, fie in cada, stand in picioare. In
Argila
Prezentare generala Nu exista, inca, o explicatie stiintifica despre modul cum
actioneaza argila. Face mult bine deoarece, odata intrata in organism, ea se indreapta
acolo unde se afla raul. Se spune ca se intampla asta pentru ca a fost inzestrata de
Dumnezeu cu inteligenta... Sa-I multumim Lui pentru darul binecuvantat si sa folosim
cu incredere acest panaceu universal.
Calitati curative si actiune
farmaceutica
Stiati ca argila are o
compozitie asemanatoare cu aceea a corpului nostru? Contine minerale (calciu,
magneziu, siliciu, fier, potasiu etc.), fapt care ii permite sa curete toxinele din sange.
Acest amestec de silicati si fragmente de cuart si mica, este un adevarat miracol pentru
sanatate. Se pare ca silicatul de aluminiu ii confera proprietatile cicatrizante, iar alti
produsi de care dispune ii explica proprietatile antitoxice. Completeaza necesarul de
compusi anorganici, restabileste echilibrul acido-bazic, reglementeaza digestia,
stimuleaza activitatea glandelor endocrine si combate hiperaciditatea.
Se gaseste sub diverse sortimente: argila alba, galbena, rosie, verde si gri, cea mai buna
(in sensul continutului de informatii si energii benefice) fiind cea galbena (are cel mai
mare continut de fier, magneziu si calciu), urmata de argila alba.
Fie ca e folosita intern, fie ca doar ia contact exterior cu organismul, ea se localizeaza in
final spre locul afectat, absoarbe ceea ce este nociv, apoi expulzeaza, de regula pe calea
tubului digestiv. Este absolut uluitor cum acest pamant viu si misterios, dar
binecuvantat de Dumnezeu, indiferent ca ia contact cu organismul pe cale bucala, anala,
vaginala sau dermica, se indreapta exact catre locul in care se afla cantonat raul care a
afectat organismul...
Asadar, argila:
-are o remarcabila putere de absortie, dar si putere
antitoxica;
-are deosebite proprietati cicatrizante;
---potenteaza fortele de aparare ale
organismului;
-ajuta la
echilibrarea radioactiva a
corpului;
-reincarca celulele
organismului cu energie vitala, revigorandu-le;
-ajuta
la normalizarea tensiunii
arteriale;
---protejeaza bolnavii
de diabet;
are efect tonic asupra sistemului nervos si alunga stress-ul.
Afectiuni pentru care se recomanda: afectiuni ale cailor respiratorii; arsuri; probleme ale
ochilor; ulcer si gastrita; insufiecienta hepatica si biliara; colite nefritice sau litiazice;
probleme ale tenului.
Recomandari
Pentru uz extern - pudra de argila
- cataplasme reci cu pudra, pe piept si spate, alternativ in tratarea bronsitelor
- cataplasma cu pudra impotriva arsurilor
Pe tifon se aplica cataplasme groase de argila rece, timp de o ora.
- cataplasma impotriva arteritei
In afara crizelor dureroase: 3 cataplasme pe zi, calde + un pahar de apa argiloasa ce va
fi baut pe stomacul gol, dimineata, iar altul inainte de cina cu o jumatate de ora.
- cataplasma cu pudra de argila pentru acnee
Amestec de pudra de argila cu apa (apa de tarate de grau da un randament mai bun),
aplicata pe fata, sub forma de masca;
- masti cosmetice cu pudra de argila pentru ten
Pudra de argila se amesteca cu diferite fructe, legume, iaurt, miere de albine, ulei de
masline, galbenus de ou, in functie de tipul de ten;
- bai de argila
Pentru intregul corp, se pot face bai de argila, in cada de baie. Pentru o cura se folosesc
10 pungi de argila (a 1 kg fiecare). In prima zi, se pun in cada 2 pungi de argila, peste
care se adauga putina apa, pentru a se inmuia. Apoi, se adauga apa calda si se face baie,
40 de minute. Dupa baie, nu se goleste cada. A doua zi, se scoate doar apa, cu un furtun,
si se adauga alte doua pungi, peste cea din cada. Se inmoaie, apoi se face baie. La fel se
procedeaza si in urmatoarele zile, pana se epuizeaza intreaga cantitate de argila. Apoi,
se poate continua, inca 6 zile, fara a mai pune alta argila. Schimbati doar apa. Are un
efect deosebit asupra intregului organism, ajutand la eliminarea toxinelor si la intarirea
sistemului imunitar.
Pentru uz extern - apa de argila
- inhalatii cu apa argiloasa impotriva guturaiului si sinuzitei
- bomboane din argila impotriva durerilor in gat
Se va suge, ca o bomboana, o bucatica de argila, pana la dizolvarea completa
- comprese cu apa de argila pentru ochi inlacrimati, blefarita, conjunctivita, cataracta
O suta de grame de argila se pun intr-un litru de apa si apoi aplicati comprese local, pe
ochiul inchis, de 1-3 ori pe zi.
- gargara cu apa argiloasa in tratarea amigdalitei si bronsitei.
Pentru uz intern - apa de argila
- apa de argila impotriva gastro-duodenitei si ulcerului gastro-duodenal
Un pahar cu apa de argila inainte de mesele principale cu o jumatate de ora +
cataplasme aplicate pe stomac sau duoden; arsuri la stomac. Se bea amestecul dupa
fiecare masa sau atunci cand apar durerile.
- apa de argila in tratamentul impotriva insuficientei hepatica si biliara
Apa de argila + cataplasme pe ficat, de 1-2 ori pe zi;
- apa argiloasa in colicele nefritice sau litiazice (dureri produse de pietrele renale)
Dimineata, pe stomacul gol, un pahar de apa argiloasa, iar dupa-amiaza cataplasme pe
ariile renale
Apa de argila
Se poate folosi ca agent terapeutic fie sub forma de apa, careia i s-a adaugat continutul
necesar de argila, apa pe care o folosim in special in cura interna, fie sub forma de
cataplasme sau pansamente.
Dizolva intr-o jumatate de pahar cu apa o lingura de argila alba. Apa argiloasa va fi
preparata cu cateva ore inainte de a fi bauta (4-8 ore), astfel: intr-un pahar sau cana
(numai sticla sau portelan, nu plastic) de apa (plata sau de izvor, nu de chiuveta contine clor) o lingurita de argila (lingura sa fie de lemn - spatula, nu se va folosi
metal). Se ia inainte de masa cu o jumatate de ora. In perioada curei de argila, nu se bea
alcool de nici un fel. Cura dureaza 3 saptamani.
Pasta de argila
institute de profil din lume), cat si la Institutul de Sanatate Publica "Prof. Dr. Iuliu
Moldovan" din Cluj-Napoca. Ambele analize mentioneaza ca argila nu are incarcare
radioactiva si poate fi destinata consumului uman.
- Pana acum, mii de oameni bolnavi au folosit argila dvs. in scop terapeutic. In ce boli
si-a dovedit eficienta?
-Pe baza rezultatelor clinice primite de la utilizatori, am constatat ca acest tip de argila
are rezultate in foarte multe boli. Dintre acestea, as mentiona: - afectiuni ale aparatului
digestiv si anexe: ulcer, gastrita, colita, enterocolita, rectocolita, hemoroizi, constipatie
(daca nu exista modificari anatomice ale colonului), pancreatite cronice, hepatite
cronice, colecistite fara calculi, diaree, dizenterie; - afectiuni renale: infectii urinare
rebele, calculi renali si nisip (mal) renal, insuficiente renale; - tulburari metabolice si
dereglari glandulare diverse: diabet zaharat tip Ii, hiper si hipotiroidie, noduli tiroidieni,
noduli mamari (tumori benigne), spasmofilie; - tulburari ale aparatului cardiovascular:
hipertensiune arteriala de origine renala, ameliorarea circulatiei arteriale si venoase,
hipotensiune; - afectiuni ale aparatului uro-genital: tulburari de menopauza, dereglari
ale ciclului menstrual, fibromatoza uterina in faza incipienta, afectiuni ale prostatei.
Rezultate bune se obtin si in dureri reumatice, migrene, plagi, ulcere varicoase, bronsite,
anemii, stari de stres, acnee.
- In ce consta, practic, cura cu argila?
- Cura de argila (cura de baza) este obligatorie pe durata a 3 saptamani, timp in care se
bea apa argiloasa foarte tulbure, de 3 ori pe zi. Cura de intretinere se continua in
urmatoarele 4-6 luni, luandu-se doar o doza dimineata, timp de 10 zile consecutiv, in
fiecare luna. In functie de vechimea bolii, de varsta, de stresul acumulat, de conditiile
de munca si de viata ale fiecaruia, cura de intretinere poate varia de la 10 zile pe luna la
15-20 de zile sau, in cazurile mai grave, cateva luni la rand, fara intrerupere. Daca dupa
cura de baza problemele nu sunt rezolvate, aceasta poate fi prelungita cu 1-2 saptamani.
Supradozarea nu are efecte secundare.
Cand bolnavul este dependent de medicamente (pentru boli cardiovasculare sau diabet),
este necesar ca la inceputul tratamentului sa nu se renunte la ele. Se vor controla atent
tensiunea arteriala sau glicemia la 3-4 zile, iar, cand acestea incep sa scada, se va
micsora treptat doza de medicamente, proportional cu scaderea tensiunii sau a
glicemiei, la indicatiile medicului curant, pana cand medicatia nu va mai fi necesara.
Persoanele care au facut mult timp tratamente cu antibiotice se vor vindeca mai greu, iar
durata tratamentului (atat a curei de baza, cat si a curei de intretinere) va fi mult mai
lunga. Este important ca in timpul curei de argila sa nu se consume antibiotice deloc. Se
vor lua doar medicamentele strict necesare.
Pentru copii de orice varsta (incepand de la o luna de viata), tratamentul este acelasi ca
si pentru adulti, dar doza de argila se reduce la jumatate.
Preparare: intr-un pahar de sticla sau intr-o cana de portelan se pun 100-150 ml apa. Se
adauga o lingurita plina cu argila sau un bulgaras de argila de marimea unei nuci mici.
Argila sub forma de bulgarasi nu trebuie faramitata, intrucat se dizolva singura in apa.
Pregatirea argilei se face din ajun: se lasa de dimineata pana seara, cand se amesteca
bine cu o spatula de lemn si se bea rapid apa foarte tulbure, pe stomacul gol, cu 30 de
minute inainte de masa. Sedimentul (ca un zat de cafea) se arunca si se pregateste apa
cu argila pentru masa urmatoare. Acest procedeu se repeta de trei ori pe zi, inaintea
meselor principale. Esential este sa se bea apa argiloasa foarte tulbure inainte de masa,
nu dupa masa. Cei care postesc sau nu mananca dimineata ori seara, pot sa consume
argila linistiti, fara a manca nimic dupa aceea. Este important sa nu se foloseasca in
manipularea argilei metalul sau plasticul, ci numai sticla, portelanul si lemnul.
- Cum se prepara argila pentru uzul extern?
-In uz extern, argila poate fi utilizata sub forma de cataplasme, pentru noduli tiroidieni,
gusa, noduli mamari, prostata, dureri articulare.
Cataplasma: din argila si putina apa se face o pasta groasa, consistenta, care se aplica pe
locul bolnav in grosime de 0,5-1 cm, fie direct pe piele, fie pe un tifon. Cataplasmele se
aplica de 2-3 ori pe zi, timp de 2-3 ore, sau se lasa de seara pana dimineata.
Masca de frumusete: se ia un castravete mic, care se rade pe razatoarea mica. Se stoarce
sucul, in care se dizolva o lingurita de argila sau un bulgaras, amestecandu-se pana ce se
obtine o pasta omogena. Se intinde uniform pe toata fata, se lasa 10-15 minute sa se
usuce bine, apoi se spala fata cu apa calduta. In cazul acneei, pe langa cura interna,
masca va fi aplicata zilnic.
- Tratamentul cu argila are si contraindicatii?
- Argila nu are nici un efect secundar, deci nu poate face nici un rau. Ca orice cura
naturala, poate provoca o aparenta deteriorare a starii generale a organismului in prima
faza (7-10 zile), ca urmare a eliminarii toxinelor din organism. Daca in primele zile de
tratament urina si scaunul vor prezenta modificari (miros urat, usoara constipatie sau
diaree, urina cu sediment, tulbure si inchisa la culoare), nu trebuie sa se intrerupa
tratamentul! Atunci se elimina toxinele si organismul se purifica, urmand ca dupa
aceasta perioada sa inceapa faza de vindecare.
In timpul curei de argila exista doua restrictii alimentare: sa nu se consume grasimi
animale, respectiv carne de porc grasa, untura, slanina (se pot consuma carne macra de
orice fel, unt, margarina, lactate); sa nu se consume alcool.
- Cat costa doza de argila necesara pentru un tratament?
- Chiar daca acum importam argila, am pastrat acelasi pret: 200.000 lei pachetul cu 2 kg
de argila, cantitate suficienta pentru cura de 3 saptamani si pentru alte 4-5 luni de
tratament de intretinere. Distribuirea argilei se face numai prin colet postal, cu plata
Argila terapeutica se poate comanda telefonic, de luni- vineri, intre orele 9-17,
la tel. 058/83.34.87 sau in scris, la adresa:Mircea Bocan - str. Avantului nr. 19, bl. J6,
ap. 8, Alba-Iulia, jud. Alba, cod 2500
- Oana Mateescu - str. Visarion nr. 5, sector 1, Bucuresti. "Cu ajutorul argilei, am reusit
sa ma vindec de o colibaciloza care ma chinuia de peste doi ani."
- Rodica Balan - str. Musatin nr. 9, bl. H15, ap. 5, Iasi. "Am respectat intru totul
recomandarile dvs. si pot sa va spun ca ma simt excelent. Inainte, dormeam 3-4 ore pe
noapte; acum, dorm 7-8 ore si ma trezesc odihnita. Mi-am reglat scaunul, in prezent
avand un tranzit intestinal normal. Dar cea mai mare realizare este ca am scapat de
hipertensiunea arteriala care ma chinuia ingrozitor. Din a treia saptamana de tratament,
am observat ca nu mai trebuie sa iau medicamente."
- A. Ciobanu - str. Valea Ursului nr. 4, Campulung Muscel, jud. Arges. "Am facut
tratamentul cu argila timp de trei saptamani si cred ca problema mea cu sanii e rezolvata
mai mult de jumatate (displazie mamara bilaterala cu nodul mamar si retractie
mamelon). Nu mai stiu ce inseamna durerile de san. Am scapat si de constipatie.
Psihicul meu, care era <> din cauza stresului enorm (sunt functionar public), acum e la
cote maxime."
- Ioan Labu - str. dr. Ioan Senchea nr. 140, Fagaras, jud. Brasov. "In urma curei cu
argila, atat eu, cat si sotia mea am obtinut rezultate foarte bune, constand in
imbunatatirea functiilor hepatice si biliare si vindecarea completa a colitei de
fermentatie si a constipatiei cronice."
- Elena Lungu - str. Constructorilor nr. 7, Bl. E2, ap. 68, Galati. "Vreau sa va multumesc
din suflet pentru tratamentul cu argila, al carui rezultat este excelent. Ma simt foarte
bine, am scapat de constipatie, mi-am reglat tensiunea arteriala, mi-au disparut doi
ganglioni care trebuia sa fie operati, iar pe fond alergic nu am mai facut crize de
sufocare si voma, cum faceam inainte."
- dr. Ecaterina Szanto - str. Caius Iacob nr. 17, bl. I, ap. 13, Arad: "Mama mea a urmat
tratamentul cu argila dvs. la indicatia d-lui prof. dr. Alexandru Maruta din Bucuresti si,
in ciuda diagnosticului sever (neo rectal operat), se simte foarte bine."
- Georgeta Desliu - str. Podului nr. 11, Campina, jud. Prahova. "Sunt in a 15-a zi de
cura. Tensiunea oscilanta, care ma chinuia groaznic de cativa ani, a inceput sa se
stabilizeze. Glicemia mi-a scazut de la 196 la 135."
- Mihail Brughiu - com. Cerna, jud. Tulcea. "Sufeream de infectie urinara si eram in
prag de dializa. Tratamentul dvs. m-a salvat. Dializa nu mai e necesara."
- Costina Chivu - str. Matei Basarab, bl. 45, sc. A, ap. 12, Slobozia, jud. Ialomita. "Dupa
trei saptamani de tratament cu argila, calculul de 12 mm de la rinichiul stang al sotului
meu a fost dizolvat! Pur si simplu nu a mai aparut nimic la ecografie."
Ing. chimist MIRCEA BOCAN
"Un panaceu universal"
- De zece ani, "Formula AS" va confirma succesul tratamentelor cu argila. Ati gasit
explicatia pentru toate aceste efecte terapeutice?
Argila ALGO are o compozitie chimica speciala. Analizele au demonstrat ca alaturi de
gama integrala de minerale naturale, adaptate perfect organismului uman, contine si
anumite microelemente regasite numai in algele marine, care-i sporesc efectul
terapeutic. Datorita acestei compozitii, argila are puterea sa regleze metabolismul si sa
imbunatateasca procesele vitale ale intregului organism. Mai mult, asa cum spunea
marele medic Jean Valnet, argila "poseda inteligenta naturii". Pe langa continutul bogat
in minerale naturale, valoarea terapeutica este sporita de incarcatura energetica, de
vibratia moleculei, chiar si memoria argilei. De aceea este obligatoriu ca argila sa fie
pura, sa nu i se modifice structura moleculara, iar noi facem selectia argilei manual,
astfel incat sa ramana 100% naturala, fara tratare chimica sau mecanica.
- In ce afectiuni s-au observat cele mai impresionante vindecari cu ajutorul argilei?
Pe baza rezultatelor comunicate de consumatori, in mare majoritate cititori ai revistei
"Formula AS", pot spune ca argila are aproape rol de panaceu universal. Cele mai
spectaculoase rezultate au fost obtinute in urmatoarele afectiuni:
Probleme ale tubului digestiv
Prin caracterul sau bazic, argila neutralizeaza excesul de acid gastric si are efect
cicatrizant, ceea ce explica rezultatele de exceptie in ulcere gastro-duodenale, melene,
gastrite, gastro-duodenite si colite de orice natura. De asemenea, argila elimina infectiile
cu Helicobacter Pylori, care genereaza gastritele, dar si anumite parazitoze intestinale.
Este important de precizat faptul ca efectul curei cu argila nu este la fel de eficient la cei
care au urmat tratamente indelungate cu antibiotice, efectul acestora asupra florei
microbiene intestinale fiind devastator. La aceste persoane se impune prelungirea curei
pana la 2-3 luni, cu o doza de argila mai mare, pentru ca microbii sunt mai rezistenti.
Efecte terapeutice deosebite s-au observat si in cazul polipilor intestinali, responsabili
(dupa parerea specialistilor) de aparitia cancerului de colon. O cura cu argila, de 2-3
luni, este suficienta pentru disparitia totala a polipilor.
Toxiinfectii alimentare, enterocolite
In cazul toxiinfectiilor alimentare, o doza mare de argila pune, in cateva ore, bolnavul
"pe picioare". De obicei, el ramane sensibil si va suferi de colite si de alte probleme
digestive. Dozele mari de argila - consumata atat dizolvata in apa, cat si mestecata, pur
si simplu - panseaza tot tractul digestiv, distrugand microbii care au generat toxiinfectia.
Afectiuni ale glandei tiroide, noduli tiroidieni
Argila regleaza activitatea glandei tiroide, indiferent daca este hiperactiva sau
hipoactiva, iar bolile tiroidiene neoperate se rezolva spectaculos. Dupa cure interne
prelungite, de circa 2-3 luni, utilizandu-se in paralel si cataplasmele cu argila pe zona
glandei tiroide, se observa regresia sau chiar disparitia nodulilor tiroidieni.
Afectiuni renale
Argila are un efect de exceptie in calculoza renala. Bolnavii ne-au declarat ca au scapat
de calculii renali, unii dintre ei dizolvandu-se, altii fiind maruntiti si eliminati in mod
natural. De asemenea, argila curata si depunerile de nisip din vezica urinara, rezultate
evidentiate de analizele medicale pe care pacientii le-au facut ulterior. Pe langa
curatarea rinichiului, argila restabileste echilibrul glandelor endocrine si astfel nu mai
apar in exces oxalati sau urati, substante care produc calculii renali. In conditiile in care
se face si o cura de intretinere cu argila, este diminuat si riscul de refacere a calculilor.
Efecte terapeutice spectaculoase se obtin in insuficienta renala, boala de care m-am
vindecat si eu, cu ajutorul argilei. Vindecari rapide se observa mai ales la rinichii
imbolnaviti din cauza infectiilor la distanta (amigdalite, carii etc.). In unele cazuri, dupa
o cura cu argila, bolnavii dependenti de dializa au facut, in loc de trei sedinte de dializa
pe saptamana, numai doua sau una singura; altii, care faceau o singura dializa, au scapat
definitiv de acest chin. Ne bucura atitudinea unor medici urologi, care observand
rezultatele tratamentului cu argila asupra pacientilor dependenti de dializa ii indruma pe
bolnavi sa urmeze in paralel si aceasta cura naturala.
Un alt efect terapeutic important al argilei este capacitatea ei de a elimina Escherichia
Coli, principala cauza de aparitie a infectiilor urinare. Exista insa si unele cazuri grave
(cand rinichiul nu mai este functional sau exista chisturi renale), la care argila nu mai
are nici un efect. Ajuta la diureza, dar nu mai poate trata rinichiul bolnav.
Diabet zaharat de tip II
Dupa o cura de 3 saptamani cu argila, bolnavii de diabet tip II isi pot reduce (la sfatul
medicului, bineinteles) doza de medicamente, valoarea glicemiei scazand pana aproape
de limitele normale.
Afectiuni reumatice, guta
Argila amelioreaza reumatismul in mod spectaculos - durerile articulare sunt diminuate
dupa numai doua saptamani de tratament, ca urmare a efectului antiinflamator al argilei.
De asemenea, prin efectul ei detoxifiant, argila reduce depozitele de urati din tesuturile
cartilaginoase, ameliorand astfel crizele de guta. In cazul durerilor reumatice, foarte
eficiente sunt si cataplasmele cu argila, care se aplica pe tesutul afectat. In acelasi timp,
s-a observat si imbunatatirea circulatiei periferice, iar bolnavii cardiaci se simt mult mai
bine.
ale argilei, multi pacienti au avut o stare psihica mai buna, fiind mai putin depresivi si
mai optimisti in fata bolii.
Detoxifiant general
Argila are un efect antitoxic demonstrat. Ea capteaza particulele de metale grele,
daunatoare pentru organism, si le elimina pe caile naturale. La prima cura cu argila,
consumatorilor li se tulbura puternic urina, semn ca rinichiul se curata. Concomitent,
transpiratia si materiile fecale sunt foarte urat mirositoare, fapt ce demonstreaza ca
substantele toxice si infectiile sunt eliminate din organism.
Nu exista o explicatie stiintifica a efectelor terapeutice ale argilei. Chiar daca a fost
studiata de numerosi cercetatori, nimeni nu a reusit sa-i descopere exact mecanismul de
actiune. Insa este clar ca argila contine toate elementele necesare functionarii normale a
organismului, iar aportul de minerale naturale are efecte benefice asupra sanatatii.
- Eficienta argilei este mai mare daca se consuma o perioada mai lunga?
Cura de baza de 3 saptamani si curele de intretinere (10 zile pe luna, timp de 4-5 luni)
sunt de ajuns pentru rezolvarea majoritatii problemelor de sanatate cu care se confrunta
consumatorii. In functie de bolile de care sufera si de felul cum se simt, ei isi pot
prelungi cura de intretinere cu argila, pentru ca nu are contraindicatii. Curele de
intretinere consolideaza rezultatul curei de baza, stiut fiind faptul ca 2-3 zile de stres
sunt suficiente pentru pierderea mineralelor acumulate in decurs de o luna. Tratamentul
cu argila este recomandat tuturor varstelor si nu are efecte secundare.
OPINIA CONSUMATORILOR
O scurta privire prin miile de scrisori primite de d-l Mircea Bocan atesta ca "minunile"
pe care le face argila nu sunt vorbe-n vant... Pentru a atesta puterea sa tamaduitoare, am
luat, la intamplare, cateva declaratii ale celor care au urmat cura cu argila, pe care vi le
prezentam mai jos.
MIHAELA SURU - Resita: "Am fost diagnosticata cu noduli tiroidieni si am fost
programata pentru operatie dupa trei saptamani. In tot acest timp, am luat tratamentul
prescris de medici, dar in paralel am urmat si cura interna cu argila si am aplicat
cataplasme cu argila in zona glandei tiroide. Cand am fost la controlul preoperator,
medicii mi-au facut din nou analizele si o ecografie. Au fost mirati sa constate ca
valoarea hormonilor tiroidieni revenise la parametri optimi si ca nu au mai gasit nici un
nodul. In concluzie, nu mai era cazul de operatie! Tot in acea perioada, aveam valoarea
colesterolului peste 300, iar dupa cura cu argila, a scazut la 144. Si VSH-ul mi-a scazut
- de la 62, pana la limitele normale. De atunci am continuat cura de intretinere cu argila
aproape permanent si nu am mai avut probleme de sanatate. Ma simt minunat, sunt
perfect echilibrata si nu mai iau nici un medicament."
MARIA CHIRCEA - Targu-Mures: "Am apelat la cura cu argila pentru ameliorarea
unor simptome ale menopauzei si in prezent ma simt foarte bine. Nu mai am bufeuri si
nici celelalte simptome neplacute ale menopauzei."
OLIVIA MATEI - Sat Geamana, jud. Arges: "Am avut mari probleme cu rinichii
(infectie urinara, pietre la rinichi si nisip la vezica urinara) si m-am vindecat dupa o
cura prelungita cu argila ALGO. Nu credeam ca un leac atat de simplu poate inlocui o
intreaga farmacie! O recomand cu caldura tuturor celor care sufera de rinichi, face
adevarate minuni!"
DORINA CRISTEA - Bucuresti: "De cand am inceput cura cu argila, sunt un alt om!
De atunci, o consum in fiecare zi, fara intrerupere. Ma simt ca la 20 de ani (pe
19.10.2009 implinesc 51 de ani), am un tonus ridicat, nu ma mai doare nimic, muncesc
mult si cu placere si toata lumea se mira cat de bine arat."
CIULCU ION - Onesti: "Am constatat personal ca tot ce s-a scris in revista Formula AS
se adevereste intocmai. Dupa cura cu argila nu a mai fost necesar sa iau medicamente
pentru reglarea tensiunii arteriale, durerile reumatice s-au ameliorat simtitor si nu mai
simt efectele colitei."
ELISABETA VARGA - com. Sanger, jud. Mures: "Am 63 de ani si sufar de multe boli.
Cu argila d-lui Bocan mi-am rezolvat (aproape vindecat) majoritatea problemelor de
sanatate care ma chinuiau. Tensiunea arteriala s-a reglat uimitor - de la 190/100 am
ajuns la maximum 140/80. Din cauza unei constipatii cronice facusem hemoroizi, dar
cu ajutorul argilei am scapat de chinuri. Ulcerul gastro-duodenal s-a vindecat - acum pot
manca orice, fara sa mai am probleme. Va multumesc din suflet pentru ca ne puneti la
dispozitie aceasta minune a naturii, cu care ma simt mult mai bine!"
CRISTINA CALINESCU - Com. Mavrodin, jud. Teleorman: "Acum trei ani am
descoperit efectele binefacatoare ale argilei ALGO. Starea mea de sanatate s-a ameliorat
simtitor: hipertensiunea a scazut, nodulii tiroidieni au regresat, iar problemele digestive
au fost invinse. Si fetele mele au urmat cura cu argila si starea lor de sanatate s-a
imbunatatit."
MIRELA STROESCU - Campina: "Folosesc din 2001 argila ALGO si pot sa spun ca
datorita acestui leac natural nu mai sunt internata in spitale tot timpul. Mi-am rezolvat
infectia urinara, pielonefrita, litiaza renala, hipertiroidia si multe altele. Multumesc din
suflet pentru minunea pe care ne-o puneti la dispozitie!"
FLORIN IONUT HULEA - Galati: "Ma confruntam de cativa ani cu o problema grava
de sanatate - o colita de fermentatie, din cauza careia nu puteam sa consum deloc fructe
si legume crude. Am folosit argila ALGO, iar boala mea a ramas o amintire. Mananc
aproape orice, fara sa mai am acele crize care ma chinuiau ingrozitor."
POMPILIA MARIN - Voluntari, jud. Ilfov: "Am fost diagnosticata cu diabet de tip II,
iar doctorii mi-au recomandat o multime de medicamente. Am urmat tratamentul, dar
glicemia mea nu scadea deloc. Auzisem de argila d-lui Bocan de la o vecina, care se
vindecase de un ulcer varicos, si m-am hotarat sa urmez si eu acest tratament natural.
Dupa patru saptamani de cura cu argila, glicemia mi-a scazut de la 174 la 121. Voi
prelungi perioada de tratament, cu speranta ca-mi voi rezolva complet problema
glicemiei, pentru ca nu vreau sa fiu dependenta de insulina."
Dr. STEFANIA P. - Constanta: "Am auzit de argila d-lui Bocan de la un pacient bolnav
de ulcer gastro-duodenal, cu inceput de melena, pe care chiar eu l-am consultat si i-am
prescris medicatia adecvata. L-am sfatuit sa nu incerce astfel de paleative, pentru ca nu
au fundamente stiintifice. Totusi, a urmat cura cu argila fara acceptul meu. La
examinarea endoscopica, efectuata dupa o luna, am fost surprinsa de rezultate. Am
constatat ca pacientul nu mai prezenta inflamatii ale mucoasei gastrice, iar tesutul lezat
era sanatos, perfect cicatrizat. Am recomandat si altor pacienti cu probleme
asemanatoare argila, in paralel cu medicatia alopata, si am observat aceleasi rezultate de
exceptie. Fiind o adepta a medicinii naturale (am competenta in fitoterapie), consider ca
tratamentul cu argila este benefic in afectiunile gastroenterologice, avand efecte vizibile
si de durata."
Iat un citat dintr-o carte foarte veche de plante medicinale: "Dac un om a avut hernie,
fie el tnr sau btrn, s pun s fiarb un pumn de creioar ntr-o msur de ap, att
ct lai un ou tare s fiarb i s bea fiertura".
n medicina popular actual, aceast plant i ocup locul binemeritat. Medicul
naturist i preotul elveian Johann Kunzle releva aceasta: "Dou treimi din toate
operaiile femeieti ar deveni de prisos dac planta asta de leac ar fi fost folosit din
timp i vreme mai ndelungat; cci ea vindec toate inflamaiile organelor pelviene,
febra, arsura, supuraia purulent, abcesele i herniile. Orice luz ar trebui s bea 8-10
zile din acest ceai; muli copii ar mai avea parte de mama lor i muli vduvi de soiile
lor dac ar fi cunoscut acest dar dumnezeiesc. Aplicat extern, zdrobit i fcut
compres, creioara vindec rni, nepturi, tieturi. Copiii care, n ciuda alimentaiei
bune, au o musculatur slab, se ntresc prin uzul continuu al acestui ceai". Pentru
prepararea ceaiului de creioar se folosete, de regul, 1 linguri (cu vrf) de plant la
500 ml de ap. Planta se oprete i se las s stea puin.
Creioara care crete la nlimi mai mari i are partea inferioar a frunzelor argintie se
ntrebuineaz, mai ales, n obezitate: 2-3 ceti/zi. Combinat cu traista ciobanului,
creioara ajut contra atrofiei musculare i n bolile musculare grele, incurabile.
Aceast plant medicinal extrem de valoroas se folosete i n scleroza multipl.
Brnca-ursului (Heracleum sphondylium)
Extrasul prin metode perfect naturale (tinctura)din planta brnca-ursului este printre
cele mai puternice revigorante, ntineritoare si stimulente naturale ale activitatii sexuale.
Este un adevarat elixir contra sterilitatii masculine si feminine, contra menopauzei
premature si a andropauzei premature, precum si contra frigiditatii si impotentei.
Contine substante active care actioneaza simultan asupra glandelor endocrine, a
sistemului nervos si a aparatului cardiovascular.
Mod de preparare:Se culeg frunze si tulpinile de brnca-ursului, se taie marunt si se
introduc ntr-o sticla. Se toarna alcool rafinat de 38-40 grade si se lasa doua saptamni
la loc calduros.
Intern: cte 30 picaturi, de doua ori pe zi, mpreuna cu ceai de cretisoara
Precautii: supradozarea acestui remediu din brnca ursului produce reactii de tip alergic,
vasodilatatie periferica si hipotensiune. Problemele de prostata manifestate sau latente
pot fi activate de brnca ursului, caz n care tratamentul va fi ntrerupt pentru o perioada
de timp.
Contraindicatii: este contraindicata femeilor gravide. Dupa tratamentul extern cu brnca
ursului este interzisa expunerea la soare, deoarece are proprietati fotosensibilizante.
Actiuni ale extractului de brnca ursului:
Relanseaza activitatea glandelor sexuale la barbati. n urma administrarii vreme de 60
zile s-au constatat cresteri de pna la 500% (n unele cazuri si mai mult) a concentratiei
de spermatozoizi, precum si o marire semnificativa a motilitatii acestora.
Stimuleaza puternic activitatea ovarelor la femei, fiind un foarte puternic rentineritor,
util n tratarea amenoreei, sterilitatii, menopauzei premature.
Mareste afluxul de snge n zona aparatului genital, att la barbati ct si la femei, fiind
un puternic afrodiziac.
Favorizeaza relaxarea mucoaselor uterine la femei, mareste cantitatea de secretii
vaginale cu rol de lubrefiere, induce totodata o stare usor euforica.
Scade tensiunea arteriala, stimulnd foarte puternic circulatia sanguina periferica.
Actiuni
terapeutice:
-adjuvant n boli venerice (efectul de stimulare a imunitatii locale si intensificarea
circulatiei sangvine n zona genitala face ca remediul sa fie recomandat ca adjuvant n
tratarea anexitei si metroanexitei, dar si a bolilor venerice ca gonoree, sifilis, chlamidya,
etc. a caror vindecare poate fi considerabil accelerata),
-frigiditate (ca afrodiziac feminin brnca ursului este ideala, actionnd simultan pe mai
multe fronturi, cum ar fi :stimuleaza activitatea ovarelor, favorizeaza relaxarea
musculaturii vaginale si uterine prin efectul sau antispastic),
-impotenta hormonala si vasculara (are actiune terapeutica rapida datorita puternicului
efect de stimulare a secretiei gonadelor si de dilatare a vaselor din zona genitala o
actiune extraordinar de importanta pentru cei la care impotenta apare pe fondul
restrngerii calibrului vaselor sanguine),
-menopauza prematura, amenoree (are un intens efect emenagog, provocnd reaparitia
ciclului menstrual, dupa tratament de 4-9 saptamni),
sub limba vreme de cateva minute, dupa care se inghite cu apa. Este recomandata mai
ales acolo unde aportul de alcool este contraindicat: ulcerul gastric, gastrita hiperacida,
bolile hepatice grave.
Infuzia combinata
Se obtine prin punerea la macerat a 3-4 lingurite de lemn-dulce intr-o cana de apa, de
seara pana dimineata, dupa care se filtreaza. Extractul rezultat se pune deoparte, iar
planta ramasa se opareste cu inca o cana de apa clocotita si se lasa sa se raceasca. Dupa
racire, infuzia se filtreaza, iar in final se combina cele doua extracte, obtinandu-se astfel
un preparat ce poate fi folosit atat intern, cat si extern.
Recomandari
Osteoporoza (prevenire si combatere) - se face un tratament cu tinctura de lemn-dulce
vreme de 3 saptamani, cu 2 saptamani de pauza. Se ia cate o lingurita diluata in
jumatate de pahar de apa, de 3 ori pe zi. Acest preparat este foarte bogat in estrogeni
naturali, substante hormonale care favorizeaza la femei asimilarea calciului si
mentinerea densitatii osoase normale. Tratamentul este mult mai eficient daca se
asociaza cu o alimentatie vegetariana cu multe cruditati, indicatie valabila si pentru
urmatoarea categorie de afectiuni:
Tulburari specifice premenopauzei (bufeuri, transpiratie, iritabilitate) - se face vreme de
trei luni un tratament cu tinctura de lemn-dulce. Se iau in fiecare zi 3-4 lingurite de
tinctura, vreme de 2 saptamani, dupa care se face o saptamana de pauza, dupa care se
reia administrarea preparatului vreme de 2 saptamani s.a.m.d. Femeile care au urmat
aceasta cura au relatat ca primele imbunatatiri ale starii de sanatate apar inca din
primele saptamani de administrare.
Hepatita virala de tip A, B, C - cercetari facute in Japonia de catre profesorul K. Yasuda
si colaboratorii sai au pus in evidenta faptul ca tratamentul cu lemn-dulce favorizeaza
stagnarea hepatitelor virale. La un grup de pacienti cu hepatita B si C tratati cu aceasta
planta s-a observat dupa zece ani o rata a cirozei si a cancerului hepatic semnificativ
mai mica (sub 50%) decat la grupul martor. De asemenea, s-au tratat cu un extraordinar
succes carcinoamele hepatice, mai ales in faza incipienta (studiul profesorului Arase Y.).
Mai mult, aceasta planta s-a dovedit ca stimuleaza secretia de interferon - substanta
folosita frecvent in tratarea acestei afectiuni. Se administreaza pulbere de lemn-dulce: o
jumatate de lingurita de 4 ori pe zi, in cure de 15 zile, cu 10 zile de pauza.
Gastrita hiperacida, ulcerul gastric si duodenal - in anul 1987, un medic bulgar, G.
Brailski, a tratat cu lemn-dulce un grup de pacienti ce sufereau de ulcer gastric. Dupa 40
de zile de tratament, 47% dintre ei erau vindecati, iar la 32% dintre ei se redusesera
semnificativ dimensiunile leziunilor. Planta se administreaza sub forma de pulbere:
jumatate de lingurita, de 4 ori pe zi, pe stomacul gol.
Reumatism, reumatism degenerativ - se ia lemnul-dulce sub forma de tinctura, 3-4
lingurite pe zi, in cure de 21 de zile, cu 10 zile pauza. Tinctura de lemn-dulce
stimuleaza productia de hidrocortizon de catre corp, substanta care reduce rapid
Pentru cresterea si redobandirea fermitatii sanilor - se fac cure de cate 15-20 de zile cu
tinctura de lemn-dulce, incepand cu ultima zi a ciclului menstrual. Zilnic, se iau 3-4
lingurite de tinctura, pe stomacul gol, fiecare doza administrandu-se dizolvata in apa.
Tratamentul este mult mai puternic decat cel cu seminte de marar, efectele estrogene ale
lemnului-dulce fiind foarte intense.
Combaterea hirsutismului si a masculinizarii la femei - se face un tratament de 21 de
zile cu tinctura de lemn-dulce, administrat de 3 ori pe zi, inainte de mesele principale.
Dupa cele 21 de zile de administrare, se fac 12 zile de pauza, dupa care se poate relua.
Acest preparat are efecte estrogene directe, scade concentratia de hormoni masculini si,
in timp, favorizeaza amplificarea caracterelor feminine: pielea catifelata, accentuarea
contrastului intre talie si bazin, incetinirea ritmului de crestere a pilozitatilor si oprirea
aparitiei lor pe noi zone.
Contraindicatii la tratamentul cu lemn-dulce
Administrarea de lemn-dulce este contraindicata in cazurile de hipertensiune grava,
sarcina (poate produce nasterea prematura), boli tumorale in faze foarte avansate,
hipotiroidie pronuntata, ciroza avansata, boli biliare aflate in faza acuta. Persoanele care
fac tratamente cu medicamente care contin digoxina nu vor lua intern lemn-dulce.
Persoanele cu probleme cardiace care iau lemn-dulce vor lua si suplimente nutritionale
pe baza de potasiu, intrucat nivelul acestuia scade la administrarea acestei plante.
Traista ciobanului (Capsella bursa-pastoris)
Specie ierboas mrunt, foarte ntlnit n flora spontan a rii noastre, crescnd
aproape oriunde.
n scopuri medicinale, aceast plant se recolteaz primvara (aprilie-mai), cnd
nflorete n mas i nc nu s-au format multe semine. Colectarea i pregtirea
materiei prime se face fie prin tierea cu foarfeca a plantei la nivelul coletului,
ntotdeauna sub rozeta de frunze, fie, acolo unde terenul permite, prin smulgerea plantei
cu rdcin cu tot (n acest caz rdcina se ndeprteaz ulterior). Materia prim
recoltat se prelucreaz sau se supune uscrii fr a fi fragmentat, mrunirea
executndu-se doar atunci cnd partea aerian de la traista ciobanului este complet
uscat.
Aceste reguli trebuiesc urmate deoarece, n cazul lezrii sau secionrii organelor
plantei, acesta va sintetiza cantiti mari de substane de aprare (izotiocianai), compui
care ajuni n organismul omului, inhib funcia tiroidei i pot declana alergii.
n timpul uscrii plantei, enzimele implicate n sinteza izotiocianailor se distrug i acest
neajuns dispare.
Proprietati, recomandari
Din planta recoltat, condiionat i uscat corect, se prepar o infuzie cu virtui
oficinale. Traista ciobanului se mai poate utiliza sub form de tinctur sau infuzie din
prile aeriene proaspete (se obin din planta verde ntreag).
Extractele pe baz de traista ciobanului au efect trofic asupra musculaturii cardiace i a
uterului. De asemeni, utilizate corespunztor, acestea regleaz i normalizeaz tensiunea
Rezultatele studiului indica faptul ca primul lot de subiecti au prezentat cu 69% mai
putine cazuri de cancer fata de lotul doi. Interesant este ca la cei care consuma si ceapa
pe langa usturoi, rata imunitatii la aceste forme de cancer ajunge pana la cifra record de
83%.
Cancerul de rect - un colectiv de medici americani de la Universitatea Carolina de Nord,
condus de dr. Lenore Arab, a analizat mai multe studii realizate pe consumatorii
constanti de usturoi. In raport se arata ca un consum regulat de usturoi reduce riscul
cancerului de colon si de rect cu 10% (la cei care consuma preponderent carne) si cu
pana la 50% (la cei care, pe langa faptul ca sunt consumatori de usturoi, au si o dieta
preponderent vegetariana, cu multe cruditati).
Gripa - trei-patru catei de usturoi consumati zilnic reduc cu cel putin o treime sansele de
a ne imbolnavi de gripa in timpul unei epidemii, arata studii facute de medicii israelieni.
Aceasta, pentru ca usturoiul, pe langa faptul ca are un efect de intarire a imunitatii,
contine substante care distrug sau incetinesc ritmul de inmultire al virusilor gripali.
Infarct miocardic - riscul de infarct scade foarte mult la persoanele care tin periodic o
cura cu usturoi, arata un studiu italian. Pe langa faptul ca normalizeaza tensiunea
arteriala si desfunda vasele de sange ingrosate de depunerile de colesterol, usturoiul este
si un excelent protector al sistemului nervos, direct implicat in declansarea crizelor
cardiace care duc la infarct. Mai ales persoanele peste 50 de ani ar trebui sa faca macar
de patru ori pe an o cura de o luna cu usturoi consumat proaspat sau sub forma de
mujdei preparat cu ulei de masline si lamaie.
Diabet - daca ceapa, despre care am vorbit in articolul trecut, este un foarte bun
hipoglicemiant, se considera ca usturoiul o completeaza, prevenind in buna masura
complicatiile bolii diabetice. Utilizarea regulata a unor doze terapeutice cu usturoi
(minimum 5 grame pe zi) are efect de prevenire al arteriopatiilor diabetice, precum si al
bolilor cardiace produse de aceasta boala.
Viermi intestinali - un leac traditional de mare actualitate este laptele cu usturoi, a carui
reteta este detaliat prezentata in cadrul acestui articol. Preparatul este foarte util, mai
ales pentru copii, care atunci cand se joaca, pot ajunge in contact si pot ingera ouale
diferitilor paraziti intestinali. Mai ales ei este bine sa faca periodic cure preventive de
cate 2-3 saptamani cu decoct de usturoi in lapte, minimum jumatate de pahar pe zi.
Tratamente interne cu usturoi
Raceala (rinita, bronsita, laringita produsa de virusul gripal) - un studiu al medicilor
britanici, prezentat in 2007 de BBC, arata ca usturoiul are efecte semnificative de
reducere a efectelor racelii comune.
Tratamente externe
Candida bucala - un studiu de medicina experimentala arata un efect antiseptic
impotriva ciupercilor parazite mai puternic la usturoi decat la Nistatin, medicamentul
anticandidozic uzual. Se fac clatiri ale gurii de 2-3 ori pe zi, cu cate un sfert de pahar de
apa, in care s-a dizolvat o jumatate de lingura de macerat de usturoi in alcool.
Candida vaginala - siropul de usturoi prezentat in cadrul acestui articol nu este eficient
doar administrat intern, in cazul bronsitei sau al tusei, ci si extern. Un tampon de vata
inmuiat in acest sirop se introduce in vagin si se lasa 10-15 minute, pentru ca usturoiul
sa-si exercite efectul anticandidozic. Se repeta zilnic acest tratament pana la disparitia
simptomelor. Este important ca tratamentul sa se faca de la primele semne ale
candidozei, atunci cand e aplicat din timp, el putand scuti de suferintele inimaginabile
pe care aceasta afectiune, scapata de sub control, le poate produce.
Boala piciorului de atlet - se pune o cataplasma de mici dimensiuni, preparata din 1-2
catei de usturoi, intre degetele afectate. S-a demonstrat prin teste directe ca acest
tratament simplu are efecte cel putin comparabile cu cele ale sofisticatelor creme de
sinteza, utilizate pentru tratarea acestei boli.
Chelire, pelada barbii- se aplica un tratament simplu si foarte eficient: un catel de
usturoi se taie in doua, si cu fiecare jumatate proaspat taiata se face o frictionare a zonei
afectate, cate 2 sedinte a 5 minute pe zi. Se freaca portiunea de piele din locul unde a
cazut parul cu catelul de usturoi, energic, dar cu blandete. In maximum 2 saptamani,
firele de par vor aparea, la inceput ca un puf fin, si pe masura ce se continua
tratamentul, se vor dezvolta ca fire de par normale.
Precautii si contraindicatii
Primul lucru care trebuie spus despre acest remediu este ca nu toata lumea il suporta la
fel de usor si de aceea, daca nu sunteti obisnuiti sa ingerati cantitati mari de usturoi,
incepeti tratamentul gradat. La inceput, consumati cantitati mici de usturoi sau de
preparate pe baza de usturoi, marind doza pe masura ce vedeti ca este bine suportat.
Exista numeroase cazuri de persoane care s-au grabit sa manance mult usturoi, pentru a
obtine efecte terapeutice rapide, dupa care s-au confruntat cu indigestii severe, voma ori
arsuri gastrice, capatand astfel intoleranta la usturoi, pe care nu l-au mai suportat nici in
doze mici. Consumul de usturoi nu este recomandat femeilor care alapteaza, deoarece
anumite substante pe care le contine se transmit in lapte, dandu-i un gust neplacut si
facand posibile probleme gastrice ori intestinale la sugar. Usturoiul se va administra cu
prudenta si in cazul persoanelor cu gastrita in faza de criza, precum si celor cu enterita
ori cu colita de fermentatie. Aceeasi prudenta este recomandata si in cazul persoanelor
cu boli pulmonare insotite de tuse seaca, sanguinolenta, unde poate amplifica
inflamatia. Cercetari recente arata ca este de dorit ca persoanele care urmeaza sa suporte
o interventie chirurgicala sa nu consume usturoi cu 10 zile inainte de operatie, deoarece
proprietatile antiagregante plachetare ale usturoiului fac cicatrizarea mai lenta. Oamenii
de stiinta subliniaza insa ca aceasta observatie are caracter de recomandare si nu de
contraindicatie.
Cum se administreaza usturoiul
Usturoiul ca atare
Se consuma 2-4 catei de usturoi zilnic, in timpul mesei sau, daca il suportati, intre mese,
cand are efectul terapeutic cel mai puternic. Practic, nu exista limita pentru cura cu
usturoi, care poate fi consumat zilnic, fara probleme, pentru perioade lungi de timp.
Unii cercetatori sustin, totusi, ca este bine ca dupa 3 saptamani de consum, sa se urmeze
o saptamana de pauza, pentru a nu obisnui organismul cu acest remediu, lucru care ar
duce la diminuarea eficientei sale terapeutice.
Mujdeiul
Este forma ideala de consum pentru tratamentul unor boli unde este necesara ingerarea
zilnica a unei cantitati mai mari de usturoi. Se piseaza marunt 7 catei de usturoi, se pune
un varf de cutit de sare, un sfert de lamaie stoarsa, o lingurita de ulei de masline presat
la rece si o jumatate de legatura de patrunjel taiat foarte fin. Se amesteca bine, apoi se
lasa sa se patrunda vreme de 10-20 de minute, dupa care mujdeiul este gata. Daca
simtiti nevoia, puteti sa adaugati si cateva linguri de apa plata sau de izvor, pentru a-l
dilua si a-i reduce astfel efectul iritant. Se consuma in 1-2 reprize, pe parcursul unei
zile. Este mai bine tolerat de organism decat usturoiul simplu, pentru ca ingredientele
din mujdei (sarea, sucul de lamaie, patrunjelul) compenseaza efectul sau usor iritant,
stimuleaza digestia (care poate fi incetinita de anumiti compusi din usturoi), reduce
chiar si din mirosul neplacut. Uleiul de masline ii potenteaza actiunea de reducere a
colesterolului, precum si efectul benefic in cazul litiazei biliare.
Decoctul in lapte
Se foloseste in afectiunile respiratorii si contra viermilor intestinali si se consuma cat de
fierbinte se poate suporta, dimineata si seara. Iata reteta de preparare: se spala si se taie
marunt o capatana de usturoi cu tot cu coaja, apoi se fierbe vreme de cinci minute intr-o
cana de lapte, dupa care preparatul se lasa sa se raceasca acoperit, vreme de 10 minute.
Se strecoara si se administreaza cat de cald posibil.
Siropul de usturoi
Se amesteca foarte bine 10-15 catei de usturoi pisati cu 20 de linguri de miere de
salcam, dupa care se pune totul intr-un borcan si se lasa sa macereze vreme de doua
saptamani. In final, se strecoara amestecul, si din preparatul astfel obtinut, se
administreaza cate 2-3 lingurite, de trei ori pe zi.
Maceratul in alcool
Doua capatani de usturoi se taie marunt si se pun la macerat intr-un borcan transparent
(de 500 g) cu alcool de 70 de grade. Vasul se inchide ermetic. Atunci cand continutul
borcanului capata culoarea paiului (galben), procesul de macerare s-a incheiat.
i se pstreaz n pungi de hrtie. n aceste condiii, codiele vor avea gust amruiastringent i culoare brun-verzuie.
Decoctul din cozi de ciree calmeaz durerile de
rinichi
Cozile de ciree sau de viine au
puternice efecte diuretice, datorit coninutului ridicat de sruri de potasiu i flavonoide.
Ceaiul din cozi de ciree sau viine este recomandat n:
- afeciuni renale (litiaz uric, pielite, nefrite, pielonefrite, cistite, uretrite, retenie
urinar, colici renali, infecii renale, hidropizie);
- afeciuni ale aparatului digestiv (diaree, ascit); - reumatism, gut, artrite; - prevenirea
aterosclerozei i pericarditei; - tratarea edemelor i a celulitei.
Utilizarea cozilor de ciree se face sub form de:
- decoct preparat dintr-un
pumn de codie uscate la 600 ml ap rece; se fierbe 10 minute la foc mic, se infuzeaz
acoperit 20 de minute, se ndulcete i se bea cldu ntre mese, prin fracionare n 3-4
reprize n cursul zilei, avnd efect n tratarea durerilor de rinichi provocate de litiaz
renal. Efectul diuretic se mrete n cazul n care se asociaz cu frunze de merior,
mesteacn, coada calului, teci de fasole, mtase de porumb i semine de mcee.
Viinele i cireele alung
migrenele
Cura de
ceai din codie de cire va trebui s dureze minimum 10-14 zile, atunci cnd se
urmresc efectele depurative i antiinflamatoare. De menionat c aciunea diuretic a
cozilor de ciree este mai blnd dect cea a mtsii de
porumb.
- infuzia din cozi de
ciree nendulcit se bea contra tusei, n dureri de stomac i lumbago, precum i n cazul
bolilor de rinichi.
n uz extern, se fac bi de mini i picioare cu decoct din cozi de ciree (un pumn de
cozi uscate la un litru ap clocotit); se fierbe 5 minute, se infuzeaz acoperit 10 minute
i se fac dou bi pe zi.
Fructele de cire sau viin prezint efecte diuretice, laxative, depurative, detoxifiante,
antianemice, hemostatice, sedative, antimigrenoase, diaforetice, antigripale,
hipotensoare, antireumatismale, remineralizante, energizante fizic i psihic, tonice,
reconfortante,
rcoritoare.
Viinele au proprieti astringente, diaforetice i rcoritoare mai evidente dect
cireele.
Fructele zdrobite combat
pistruii
Consumul de
fructe are efecte vindectoare n:
- boli ale aparatului digestiv
(constipaie, gastrite, atonie hepatic, vome, colite de fermentaie i de putrefacie,
hepatite cronice, litiaz biliar, dureri de stomac, gastroenterite). Un rol important al
fructelor const n favorizarea digestiei ca urmare a normalizrii tranzitului intestinal.
ntruct sunt mai puin dulci, cireele de la soiurile timpurii pot fi considerate ca un
panaceu n tratarea unor boli metabolice (diabet zaharat, colesterol ridicat, obezitate,
celulit); - boli cardiovasculare (hipertensiune arterial, ateroscleroz, insuficien
cardiac, arterit);
- afeciuni respiratorii
Fructele se culeg n perioada de maturitate (cnd sunt bine coapte) n lunile iulie septembrie, consumndu-se fie uscate fie proaspete.
Moduri de recoltare
Pentru recoltarea afinelor se
folosete un pieptene alctuit din srme de oel paralele, situate la distana "D" ntre
ele, fixate ntr-un mner, nclinate astfel nct afinele recoltate s se strng la baza
instrumentului. Distana "D" este foarte important. Dac srmele sunt prea rare, afinele
vor cdea printre srme, dac srmele sunt prea dese, vor jumuli i frunze i ramuri,
distrugnd tufa de afin. Bineneles srmele sunt rotunjite la captul
liber.
Fructele se
desprind de frunze prin scufundarea ntr-un vas cu ap, se zvnt la soare i se aaz pe
policioare de plas. Se depoziteaz n ncperi aerisite, fr praf, nclzite,
smochinndu-se. Se mut ulterior n pungi sau sculei de hrtie.
Preparare
Suc -se obtine prin zdrobirea boabelor, urmata de filtrare prin tifon sau strecuratoare de
plastic. Sucul se consuma foarte proaspat Se iau 3-4 linguri de suc, amestecat cu putina
apa, inainte de mese.
Vin - 500 g afine, 1 l vin rosu. Se varsa afinele intr-un vas, se adauga doua pahare cu
apa si se fierb incet 15 minute. Se adauga vinul rosu si se prelungeste fierberea inca 15
minute. Se lasa sa se raceasca si se filtreaza.
Se zdrobesc 500 g afine, se adauga 1 l vin alb, o lingurita scortisoara pudra, o lingurita
de cuisoare si 100 g miere. Se lasa la macerat 8 zile, se filtreaza si se pune in sticle.
- cate 25 ml, de trei ori pe zi, inainte de mese.
Precautii, contraindicatii : nu exista.
Aloe vera
Factorul curativ: frunze
Afectiuni pentru care se recomanda: alergie, astm, anemie, artrite, artroze, afectiuni ale
prostatei, afectiuni ale unghiilor, abcese, boli carentiale, bronsite, colita intestinala,
cefalee, cistite, crampe musculare, combaterea efectelor secundare ale chimioterapiei si
radioterapiei, cataracta, constipatie cronica, diabet zaharat, depresii, entorse, escoriatii,
eruptii cutanate, foliculite, furunculoze, faringite, gingivite, hemoroizi, herpes, hepatita
cronica, insomnie, inflamatii cutanate, infectii fungice, intinderi musculare, ligamente,
intepaturi de insecte, keratroza, keratite, pancreatita cronica, psoriazis, piele uscata,
scleroza multipla, unghie incarnata, urticarie, viroze, vergeturi, varice, zona zoster.
Prezentare generala
Scurta descriere:
Inca din antichitate, Aloe Vera a fost utilizata in tratarea diferitelor afectiuni de catre
oamenii din intreaga lume, pentru efectele sale binefacatoare asupra sanatatii, dar si
frumusetii.
Calitati curative si actiune farmaceutica:
Ca si P (osteogeneza); K necesar activitatii musculare; Fe, componenta a hemoglobinei;
sistemului imunitar, are un efect preventiv durabil asupra organismului, acesta fiind
capabil sa valorifice cele 240 de substante active, conform necesitatilor sale.
Aloe Vera este o planta inalta de aproximativ 1 m, cu 12-15 frunze late, carnoase,
greutatea fiecarei frunze atingind 700-1500gr.
Aloe Vera creste indeosebi in zonele subtropicale, dar este deja binecunoscuta n multe
tari pentru efectele sale terapeutice extraordinare, fiind considerata de aceea ca un
veritabil medicament natural.
Planta a fost utilizata nca din antichitate, fiind renumita pentru virtutile sale curative.
Vechii egipteni numeau Aloe Vera chiar "planta nemuririi" iar tratatul medical antic,
Papyrus Ebers, vechi de peste 3500 de ani, mentioneaza multiple efecte vindecatoare
ale Aloe Vera.
Frunzele de Aloe Vera contin componenta cea mai valoroasa a plantei, faimosul gel de
aloe vera, foarte bogat de substante necesare organismului: peste 75 nutrienti, 200
componenti activi,20 minerale,18 aminoacizi si 12 vitamine.
Instabilitatea accentuata a gelului de aloe vera a constituit un obstacol important in
calea raspandirii sale. In contact cu aerul acesta se oxideaza rapid, in decursul a doua
ore pierzandu-si majoritatea principiilor active.
Forever Living Products detine patru brevete de stabilizare a gelului de aloe vera prin
metode strict naturale, fara aditivi sau conservanti chimici de sinteza, ce i-au permis sa
obtina un gel stabilizat 100%, cu termen de garantie ce a crescut de la 2 ore la patru ani!
Produsele Forever Living Products cu gel stabilizat Aloe Vera au fost primele care au
fost primele care au atins standardele de calitate ale Consiliului Stiintific International
pentru Aloe (IASC).
Aloe Barbadensis Miller, supranumita Aloe Vera, este o planta subtropicala din familia
liliaceelor (ca si usturoiul, ceapa, crinul, laleaua, etc.). Ea este una din cele peste 250 de
specii de aloe, binecunoscuta n multe tari pentru efectul sau terapeutic extraordinar,
fiind considerata de aceea ca un veritabil medicament natural. Denumirea de "aloe"
provine de la cuvntul arab "aloeh" care nseamna n limba araba "seva cristalina si
amara", iar planta a fost utilizata nca din antichitate, fiind renumita pentru virtutile sale
curative.
Numele de Aloe Barbadensis Miller l-a primit dupa botanistul Miller care a descris
pentru prima data planta aloe din insulele Barbados. Alti botanisti i-au dat numele de
Aloe Vera Linn, Aloe Vera Lemarck. n comert Aloe Barbadensis Miller este cunoscuta
sub numele de Aloe Vera, "vera" fiind cuvntul latin care nseamna "adevarata",
denumire ce se datoreaza efectului terapeutic foarte puternic. Desi nu este singura
specie de aloe cu efecte curative, conform cu ultimele cercetari medicale n domeniu,
Aloe Vera este specia cu cele mai puternice rezultate medicale.
Vechii egipteni o numeau "planta nemuririi" si o puneau printre darurile funerare
nmormntate mpreuna cu faraonii, pentru a asigura, chiar si dupa moarte, sanatate
spiritului faraonului. Cu sute de ani n urma africanii agatau planta n manunchiuri
deasupra usii pentru a alunga spiritele malefice. Medici celebri ai antichitatii si
personalitati istorice remarcabile au fost fascinate de puterea curativa a acestei plante.
Prima atestare "documentara" a plantei miracol aloe vera o gasim ncrustata n piatra pe
o placuta descoperita ntr-un mormnt egiptean de acum 3500 de ani.
Primul tratat medical antic care mentioneaza planta de aloe vera si efectele ei
vindecatoare se numeste "Papyrus Ebers" si se estimeaza ca a fost redactat n jurul datei
1553-1550 .d.H.
De la descoperirea plantei aloe n urma cu mii de ani, aloe vera a fost folosita cu succes
n scopuri terapeutice. Efectele aloe vera erau cunoscute de marile civilizatii antice, de
la persani si egipteni n Est, greci si romani n Europa, pna la popoarele de pe
continentul african si subcontinentul indian. Planta era raspndita n Asia si zona
Pacificului, regasindu-se si n folclorul japonez, filipinez si hawaiian.
Va oferim n continuare cteva date importante din ndelungata istorie a plantei Aloe
Vera.
- 333 .d.H. n antichitate planta a fost considerata att de importanta, nct Aristotel l-a
sfatuit pe Alexandru cel Mare sa ocupe insula Socotra, renumita pentru plantatiile mari
de aloe de acolo, aloe fiind folosita la tratarea ranilor soldatilor.
nsusi Alexandru cel Mare a fost ranit de o sageata si vindecat de catre un preot care a
folosit gel stors din frunzele plantei de aloe.
- 1000 - 1300 d.H. Planta uscata devine un medicament de raspndire larga n toata
Europa.
- 1300 - 1500. Planta prelucrata uscata intra n medicina engleza pe post de laxativ si ca
un tratament al bolilor si ranilor exterioare. Planta uscata se importa din Africa, mai ales
de pe insula Socotra.
Printre multe minunatii mentionate de Marco Polo n urma calatoriilor sale n Orient se
afla si descrierea numeroaselor aplicatii terapeutice ale plantei de Aloe Vera.
- 1500 - 1600. Conchistadorii spanioli au descoperit ca la baza multor remedii medicale
aztece se afla Aloe Vera, cunoscuta ca un agent curativ de mare efect. Cultivata apoi n
vecinatatea bisericilor catolice, a fost folosita intens de misionari si populatie ca un
medicament universal, mai ales n regiunea insulelor Caraibe, America de Sud si
Centrala.
- 1600 - 1700. Fermierii spanioli si olandezi au ntemeiat primele plantatii comerciale
pe insulele Barbados si Curaao. O solutie obtinuta prin fierberea frunzelor de aloe se
exporta n principal n Europa.
- 1700 - 1900. Carl Von Linn n 1720 foloseste pentru prima data denumirea de Aloe
Vera Linn pentru descrierea plantei. Apar sute de articole si referinte medicale n toata
lumea, descriind varietatea aplicatiilor aloei n diferite tratamente.
- n 1820 Aloe Vera a fost amintita oficial ca laxativ si protector al pielii n lucrarea
United States Pharmacopoeia (U.S.P.).
- 1900. Datorita efectelor terapeutice, planta se cultiva pe scara larga n regiunile calde.
Frunza proaspata sau deshidratata se vinde pentru tratarea ranilor si afectiunilor pielii,
incluznd ulcerul, arsurile, dermatita si altele. n 1912 colonelul H.W.Johnston fondeaza
prima plantatie comerciala americana de aloe n Florida.
n botanica sunt enumerate pna acum peste 250 de specii de aloe. Dintre acestea,
printre cele mai importante amintim:
- Aloe socotrina: Planta cu originea de pe insula Socotra, Yemenul de Sud, a fost mult
timp cea mai raspndita specie de aloe. Datorita efectelor terapeutice considerate
magice, negustorii arabi au comercializat-o peste tot, timp de secole, de pe malurile
Marii Mediterane pna n China.
- Aloe africana: Aloe Africana a fost cultivata de fermierii olandezi si, pna la aparitia
Aloei vera, a fost cea mai cautata specie de aloe din lume. A fost comercia-lizata sub
forma de praf sau gel uscat.
galbui, cu gust amar, precum si frunzele groase, cu suprafata dura si neteda, care la
pipait da impresia de cauciuc sau de piele, fac din aloe si un remediu de uz intern pentru
ficat si vezica biliara. Pentru ca frunzele se apara cu succes de deshidratare in climatul
desertic, ele servesc ca leac pentru pielea uscata. Miezul lor gelatinos actioneaza, printre
altele, si asupra mucoaselor. O similitudine frapanta intre planta si actiunea ei se
constata daca infasuram intr-o panza o frunza taiata: lichidul secretat din taietura
seamana in chip uimitor cu secretia purulenta provenita din ranile oamenilor sau ale
animalelor. (Multe plante vindecatoare au fost identificate de-a lungul istoriei omenirii
prin asemanarea lor cu organismul omenesc.)
Substante active: Frunzele contin derivati de antracen, aloina, aloenina (glicozida
amara), substante mucilaginoase, rasini, polizaharide, vitamine, minerale, lignine,
saponine, antrachinone, enzime si o cantitate mai mica de acid salicilic.
Proprietati terapeutice: Efect antiinflamator, cicatrizant, racoritor, antipruritic, usor
antimicotic si antibacterian, epitelizant si hidratant, regenerator pentru piele, ducand la
intinerirea ei.
GINECOLOGIE
Gelul obtinut din diferite specii de aloe a dobandit o mare notorietate in cosmetica, dar
insusirile sale regeneratoare si cicatrizante sunt de folos si in bolile tipic femeiesti. Sa
amintim aici, in primul rand, uscaciunea vaginului care, incepand din premenopauza,
poate deveni o problema, din cauza deficitului crescand de estrogen. Cand secretia de
estrogen scade, mucoasa vaginului se subtiaza, devine mai vulnerabila la infectii
micotice si mai sensibila la iritari mecanice, astfel incat contactul sexual provoaca
dureri.
Aici poate da o mana de ajutor gelul natural si foarte placut de aloe, ce reface mucoasa
vaginala, in acelasi timp protejand-o intr-o oarecare masura impotriva bacteriilor sau
ciupercilor. Aplicat zilnic sau cat de des se poate, acest gel regenereaza chiar si mucoasa
vaginala iritata cronic. Intrucat planta stie sa se protejeze pe sine de deshidratare, arsita
si leziuni produse de radiatiile solare, ea detine puteri tamaduitoare nu numai impotriva
uscaciunii, ci si a arsurilor si in mod special a vatamarilor provocate de iradieri, de pilda
in terapia cancerului sau de tratamentele cu laser pentru negi. In orice caz, ar fi bine ca
femeia sa-si procure mai multe plante, pentru a-si prepara singura gelul de aloe, din
frunzele proaspete.
Gel de Aloe Vera pentru ingrijirea mucoasei vaginale iritate
Gelul de aloe care se gaseste in comert se obtine prin indepartarea cojii amare a
frunzelor si presarea miezului. Pentru a-i prelungi durata de intrebuintare, i se adauga
un conservant (de exemplu sorbat de potasiu, benzoat de sodiu, sulfit de sodiu, acid
citric). Cine doreste sa evite conservantele isi poate prepara fara nici un fel de
dificultate propriul sau gel de aloe.
Cum se procedeaza:
* Luati o frunza proaspata de aloe si curatati-o de coaja ca pe un morcov, pana cand va
ramane doar miezul transparent si lipicios. Indepartati neaparat toate portiunile galbene
si amare, deoarece ele irita pielea.
* Taiati miezul frunzei in cateva bucati, introduceti-le intr-un vas de yena, apoi
transformati-le intr-o pasta cat mai omogena, cu ajutorul mixerului - asta e tot.
* O parte din gelul proaspat preparat poate fi divizat in portii foarte mici si congelat,
pentru a fi scos din frigider si intrebuintat in momentul cand aveti nevoie de el. Totusi,
gelul obtinut in casa ar trebui folosit mai ales proaspat: congelat, el nu rezista mai mult
de doua zile.
Administrare: Pentru ingrijirea vaginului e suficient sa aplicati gelul, cu degetele curate,
pe mucoasa iritata de la intrarea in vagin. El regenereaza mucoasa fisurata in afectiunea
numita scleroatrofie vulvara, atenueaza uscaciunea vaginului, calmeaza mucoasa
vaginala iritata din cauza unei eczeme, in urma iradierii sau a unui tratament cu laser, si
serveste ca lubrifiant natural in timpul contactelor sexuale. Pentru a-l face sa tina mai
mult si a-i intari proprietatile terapeutice antimicrobiene, i se pot adauga uleiuri eterice
neagresive si argint coloidal, de pilda 2 pana la 5 picaturi de ulei de lavanda si 5 pana la
10 picaturi de argint coloidal la 10 ml gel de aloe. Inflamatiile mucoasei vaginale se pot
trata cu acest amestec agitat bine si introdus prudent in vagin, cu o seringa curata, de
unica folosinta. Sugestii de recoltare: Daca vreti sa culegeti frunze de la plante care nu
mai sunt tinere, cel mai bine este s-o faceti atunci cand faza crescatoare a Lunii sta sub
un semn de apa (ex. Rac ori Scorpion). Restrictii de administrare: Aplicarea externa a
gelului nu prezinta nici un fel de riscuri. Administrat intern, sucul galben de aloe are un
puternic efect purgativ, irita intestinul, favorizeaza sangerarile si poate provoca un
avort. De aceea, ingerarea lui e contraindicata femeilor gravide, ca si celor cu
menstruatii abundente, de asemenea, si persoanelor care sufera de colon iritabil, diaree
sau insu- ficienta renala.
Busuioc(Ocimum Basilicum L.)
Factorul curativ: partea aeriana - frunzele (verzi, uscate sau pudra).
Afectiuni pentru care se recomanda: tuse, raceala, gripa; probleme digestive
(meteorism, colici, colita de fermentatie); inapetenta; diabet, calculoza biliara; probleme
ale pielii (ten seboreic - gras, acnee, furunculoza, eczeme uscate).
Prezentare generala
Denumirea uzuala: Busuioc, denumiri alternative: borjolica, bosioc, matacina, vasileac.
Scurta descriere:
Specie erbacee, care creste anual, in cultura. Planta propriu-zisa este ramificata la baza,
avand o inaltime de 20-60 cm, cu tulpini paroase in 4 muchii, frunze ovale, opuse si
inflorescenta asemanatoare unor spice.
Calitati curative si actiune farmaceutica: - ulei volatil, saponozide triterpenice, taninuri.
- carminativ, spasmolitic, stomachic, sedativ si antimigrenos, antitusiv, diuretic,
galactolog, antiseptic.
Recomandari:
- infuzie din frunze pentru tuse, raceli, gripe.
- suc din frunze pentru tuse, raceala, gripa.
- ceai din frunze impotriva problemelor digestive.
- frunze crude impotriva inapetentei.
- pasta din frunze in probleme ale tenului (comprese).
- pudra din frunze de busuioc uscate congestiilor nazale.
Recoltarea
Cel mai bun timp pentru
recoltare este inainte ca planta sa infloreasca. Frunzele se usuca intinse pe suprafete
plane, sau atarnate. Dupa ce s-au uscat, se stocheaza in containere inchise ermetic, la
intuneric si racoare.
Toate varietatile de busuioc au in comun faptul ca frunzele uscate sunt mult mai putin
aromate decat cele proaspete; congelarea frunzelor proaspete este cea mai buna metoda
de stocare.
Preparare
Ceai: - 10-12 frunze spalate si strivite si o lingurita rasa de ghimbir se prajesc intr-o
tigaie, la foc mic, pana cand frunzele se inmoaie. Se adauga o cana cu apa si se fierb
cateva minute. Se adauga o lingurita de miere si se bea. Infuzie: - 10-15 frunze la doua
cani cu apa. Se bea cald. - se fierb 20 de frunze de busuioc in 250 ml de apa si se bea.
Suc: -se stoarce sucul a 10-15 frunze; se adauga o lingurita de suc de ghimbir si o
lingurita de miere. Se amesteca si se consuma dimineata si seara. Decoct: - 2 linguri de
radacina maruntita la 500 ml de apa clocotita; se continua fierberea inca 2 minute la foc
scazut, apoi se ia vasul de pe foc, se acopera si se lasa 15 minute. Lichidul rezultat se
bea caldut, in 3-4 reprize, in decursul unei zile. Sau: - 4 linguri de radacina maruntita la
500 ml de apa. Se prepara in acelasi mod. Se foloseste in aplicatii locale sub forma de
comprese. Pudra: - se foloseste pudra din frunze de busuioc uscate, care se prizeaza
pentru inlaturarea congestiilor nazale. Frunze crude: - se mesteca 4 frunze de busuioc
dimineata, pe stomacul gol. Pasta: - se face o pasta din cateva frunze proaspete si putina
apa. Se aplica pe zona afectata. Suplimentar, se consuma cate o lingurita de suc de
frunze de busuioc zilnic.
Busuiocul proaspat, pus in vaza, ajuta la improspatarea aerului din locuinta si alunga
insectele.
Precautii, contraindicatii : nu exista.
Coacaze rosii
Factorul curativ: fructe si frunze.
Afectiuni pentru care se recomanda: stimulent digestiv si drenor extrem de activ;
obezitate, in digestia lenesa si in bolile de piele.
Prezentare generala
Denumirea uzuala: Coacaz rosu, (lat. Ribes rubrum).
Sunt identice celor negre, doar culoarea fructelor difera.
Calitati curative si actiune farmaceutica:
Daca fragii si zmeura au un caracter cvasiuniversal, fiind adecvate tuturor constitutiilor
si unei game impresionante de boli, boabele rosii translucide de coacaze sunt un
remediu care actioneaza cu o "tinta" anume. Are un gust acru puternic, efect de
stimulent digestiv si drenor extrem de activ. Este o adevarata arma secreta a
dietoterapiei in obezitate, in digestia lenesa si in bolile de piele, rebele la alte forme de
tratament.
Recomandari:
- suc din fructe de coacaz impotriva digestiei lenese si previne dischinezia biliara si
migrenele cauzate de aceasta
Hepatita cronica, congestie hepatica, ciroza hepatica initiala, dischinezie biliara si
tulburari asociate: se bea un pahar de suc inainte de fiecare masa. Este bine sa se adopte
si o dieta vegetariana cu multe salate si multe fructe.
Se bea cate un pahar, cu un sfert de ora inainte de masa, fiind folosit mai ales ca tonic
- la o ora dupa masa, se beau 2 linguri de suc de ceapa diluate in jumatate de pahar de
suc de morcov. Tratamentul se face vreme de minimum trei saptamani, timp in care, in
cazul pacientilor insulino-dependenti, glicemia va fi verificata regulat, pentru a se ajusta
doza zilnica de insulina.
Astm, bronsita, tuse
- se amesteca doua linguri de suc de ceapa cu patru linguri de miere. Se administreaza
acest remediu pe parcursul unei zile.
Infectii renale si urinare (cistita) recidivante - intr-un pahar de suc de morcov, se adauga
2 linguri de suc de ceapa si 6 linguri de suc de telina. Se beau 2-3 asemenea doze pe zi,
in cure de minimum doua saptamani.
Dereglari ale glandelor cortico-suprarenale
- se bea sucul de mai sus (de la infectii renale): o doza pe zi, in cure de doua luni.
O combinatie puternic detoxifianta:
- 40 ml ceapa + 100 ml telina + 50 ml ridiche (neagra sau rosie). Se iau din acest suc
cate 6 linguri, de 4-5 ori pe zi. Este un excelent drenor si detoxifiant al organismului,
indicat pentru tratarea acneei, psoriazisului, eczemelor alergice, lupusului eritematos,
bolilor imune in general.
- vin din ceapa in astenie, hidrofizie, tulburari renale.
Diuretic, stimulent general, tonic cardiac.
Preparare
Suc -se stoarce ceapa in masina de stors fructe. Vin - 5 cepe, 1 l vin alb, 100 g miere.
Se rad cepele. Se adauga vinul si mierea. Se lasa la macerat 8 zile, apoi se filtreaza.
Varianta
Se paseaza 500 g ceapa la centrifuga. La sucul obtinut se adauga 150 g zahar. Se
amesteca bine si se filtreaza.
Cate 50 ml, de trei ori pe zi, inainte de mese.
Precautii, contraindicatii si alte comentarii
Este atat de puternic, incat nu poate fi consumat decat in doze mici (maximum 50 ml pe
zi) si in combinatie cu miere sau cu alte sucuri, cum ar fi cel de morcov.
Coada soricelului(Achillea Millefolium)
Factorul curativ: inflorescentele.
Afectiuni pentru care se recomanda: anorexie, enterocolite, colici gastrice, colici
hepatice, bronsite, gastrite, hipermenoree, dismenoree, hemoroizi, balonari abdominale,
cistite.
Prezentare generala
Denumirea uzuala: Coada soricleului, denumiri alternative: alunele, bradatel, ciuresica,
iarba oilor, sorocina.
Scurta descriere:
Specie ierboasa perena, inalta de 20-80 cm, cu frunze fin divizate si inflorescenta
bogata, alba.
Calitati curative si actiune farmaceutica: Ulei volatil cu azulee, substante amare, tanin,
colina, vitamina C, ulei gras, rezine.
Antiseptic similar musetelului; tonic-aperitiv; coleretic-colagog si stimulent al functiei
hepatice; antispastic; astringent; antiinflamator; cicatrizant.
Recomandari:
- infuzie din flori pentru probleme gastrice, hepatice; impotriva colicilor; diuretic,
laxativ; antihemoroidal; antiastmatic.
Reteta 1: Se bea caldut si fractionat in 4-5 reprize; in cursul unei zile.
Reteta 2: Se foloseste sub forma de comprese sau bai.
- alifie din flori impotriva hemoroizilor
- tinctura din flori
Planta are o influenta pozitiva asupra maduvei osoase, stimuleaza hematopoeza
(formarea sangelui), asupra osteoporozei, hemoragiei pulmonare, cancerului pulmonar.
Recoltare: De la aceasta planta se recolteaza florile, culese la amiaza, -Flores
millefolli - fara peduncul, in timpul infloririi, sau planta intreaga fara radacina.Infloreste
in luna iunie, pana in septembrie. Uscarea se face la umbra, in incaperi aerisite sau in
aer liber, pe rame acoperite cu hartie. Florile nu trebuie sa aiba fructificatii si nici
peduncule. Culoarea florilor dupa uscare trebuie sa fie alba-galbuie.
Preparare
Infuzie
- 2 linguri de flori la 500 ml de apa clocotita;
- 3 linguri la 500 ml de apa clocotita; Alifie
- se infierbanta bine 90 gr de unt nesarat sau untura de porc, se adauga 15 gr de flori de
coada soricelului, proaspete si taiate marunt, se prajeste putin in grasime, se amesteca si
se da tigaia deoparte, lasandu-se la macerat pana a doua zi,. Atunci, se incalzeste usor,
se strecoara prin tifon si se introduce in borcan uscat, care se pastreaza la frigider.
Tinctura Florile culese in soare se introduc, fara a se indesa, intr-o sticla, pana la gat, se
toarna deasupra tuica de fructe de 400, se lasa la macerat 15 zile la soare sau in
apropierea unei surse de caldura.
Precautii, contraindicatii : nu exista.
Patlagina(Plantago lanceolata)
Factorul curativ: frunzele
Afectiuni pentru care se recomanda:
- intern: bronsite cronice, astm bronsic; diaree; ulcer gastoduodenal;
hipercolesterolemie; hipertensiune arteriala;
- extern: ulcer varicos, ulceratii cutanate; conjunctivite; blefarite; laringite; traheite.
Prezentare generala
Denumirea uzuala: Patlagina, denumiri alternative: carutele, limba oii, limba broastei,
limba sarpelui, minciuna.
Scurta descriere:
Specie erbacee perena, inalta de 10-40 cm, frunze ovate sau lanceolate, tulpini florifere
drepte, cu inflorescente terminale de tip spic cu floricele mici, galbui.
Calitati curative si actiune farmaceutica:
Mucilagii, glicozidul aucubina, vitamina K, tanin, polifenoli, alantoina. Emolient si
expectorant; cicatrizant; antihemoragic; hipocolesterolemiant; usor hipotensor;
antiseptic.
Recomandari:
Infuzie - se oparesc cateva flori cu apa fierbinte, se acopera vasul cu un capac si se lasa
sa infuzeze.
Precautii, contraindicatii si alte comentarii
Diabeticii sa nu indulceasca ceaiul de tei.
Rostopasca(Chelidonium majus)
Factorul curativ: toata planta
Afectiuni pentru care se recomanda: negii, condiloamele acuminate (vegetatiile
veneriene), tratamentul fibromului uterin si al cervicitei, tumorile benigne si maligne,
ciupercile fixate la nivelul unghiilor de la maini si picioare.
Prezentare generala
Denumirea uzuala: Rostopasca denumiri alternative: buruiana de negi, calce mare,
crucea voinicului, galbinele, iarba randunicii, paparuna, salatea, scanteiuta, tatarcele.
Scurta descriere:
Este o planta ierbacee perena, bogat ramificata de la baza, cu tulpini cu peri lungi si rari
si frunze verzi-albastrui, mari, flori galbene cu cate 4 petale, cate 3-8 umbrele, fructe
capsule alungite. Planta lasa la locul de rupere un latex galben-portocaliu.
Calitati curative si actiune farmaceutica:
Alcaloizi, ulei volatil, flavonoide, saponozide. Stimulent al functiei hepatice, calmant al
colicilor hepato-biliare, coleretic-colagog, sedativ si narcotic al centrilor nervosi
superiori, antitumoral dezinfectant si cicatrizant.
Recomandari:
- suc din planta de rostopasca impotriva negilor, condiloamelor acuminate: se aplica suc
de rostopasca de trei ori pe zi, in straturi succesive, timp de minimum 2 saptamani. Este
necesar ca tratamentul sa continue minimum 5-7 zile si dupa caderea negilor.
- infuzie din planta de rostopasca in tratamentul fibromului uterin si al cervicitei,
tumorile benigne si maligne (cataplasma cu suc)
Cu irigatorul, cu para de cauciuc sau cu o seringa de capacitate mai mare (fara ac), se
introduce infuzia de rostopasca pentru uz extern (minimum 15 ml) in vagin. Dupa
administrarea cu seringa, bazinul va ramane ridicat fata de orizontala, timp de minimum
15 minute, astfel incat preparatul sa nu se scurga din vagin. Este bine ca in aceasta
perioada sa fie facute contractii si relaxari succesive ale muschilor vaginali pentru ca
circulatia sangvina sa se intensifice, iar principiile active sa fie preluate mai usor. Se fac
1-2 administrari pe zi. In cazul cervicitei, durata minima a tratamentului este de 2
saptamani, in timp ce la fibromul uterin durata minima este de 49 de zile. Acest
tratament mai este indicat in tratarea trichomonas-ului, candidei, cancerului uterin.
Acest tratament este valabil si in infectiile cu candida, chlamydia, trichomonas, precum
si in infectiile bacteriene. Chiar daca dispar simptomele bolii, este necesar un examen
clinic si de laborator inainte de a va hotari sa incheiati tratamentul.
- tinctura din planta de rostopasca in tratarea cipercilor fixate la nivelul unghiilor de la
maini si picioare: se aplica cataplasme cu rostopasca timp de minimum 49 de zile.
Rostopasca opreste dezvoltarea tumorilor si, in timp, determina chiar retragerea lor.
Eficienta sa creste daca in cataplasme este combinata in proportii egale cu radacina de
tataneasa. Daca pielea tinde sa se usuce si sa se degradeze sub actiunea cataplasmei, la o
ora dupa ce am luat-o, vom aplica un unguent cu tataneasa sau cu galbenele.
inclusiv a diskineziei. Se administreaza pulberea, cate un varf de cutit luat de trei ori pe
zi, la orele 8, 13 si 19. Acest tratament se face vreme de 30 de zile, urmate de 10 zile de
pauza, dupa care se poate relua. Are o eficienta greu de egalat de orice medicament de
sinteza. Tratamentul este foarte eficient si pentru prevenirea litiazei biliare.
Indigestia si dispepsia - conform cercetarilor medicului german J.C. Bauman, nu exista
medicament mai eficient ca rostopasca in tratarea problemelor legate de digestie.
Jumatate de lingurita de tinctura de rostopasca, administrata de 4 ori pe zi, diminueaza
senzatia de greata, stimuleaza puternic producerea de sucuri gastrice si de bila, elimina
starea de disconfort, de greutate in stomac, ce apare in cazul indigestiei. Fiecare doza de
rostopasca se ia cu 10 minute inainte de masa. Se tin cure de cate 3 saptamani.
Migrena biliara, migrena in general - se ia o lingurita rasa de pulbere de rostopasca pe
stomacul gol, in doza unica, pentru 24 de ore. Efectele sunt de-a dreptul spectaculoase:
in mai putin de o ora, bila este drenata, durerile de cap si senzatia de greata dispar, la fel
ca si sensibilitatea excesiva la zgomote, la lumina si la mirosuri. Tratamentul se face
ocazional, atunci cand apar durerile de cap si celelalte simptome specifice migrenei.
Pancreatita - iata o reteta care face adevarate minuni in aceasta afectiune periculoasa si
greu de tratat: cinci grame de rostopasca uscata si maruntita se oparesc cu un litru de
apa clocotita si se lasa sa se infuzeze 12 ore, intr-un vas smaltuit (extractul nu trebuie sa
intre in contact cu metale). Ideal este sa se prepare infuzia la ora sase seara si sa se
strecoare la sase dimineata, cand se mai adauga 200 de grame de miere de salcam sau
poliflora (nu de alt soi) si se amesteca bine. Se ia o lingura din acest preparat, din ora in
ora, inainte sau dupa ce mancam. Dupa 2 luni de tratament, simptomele bolii dispar.
Boli de ficat - ceea ce medicina populara stie dintotdeauna, a fost confirmat si pe cale
stiintifica: rostopasca este un extraordinar stimulent al functiei hepatice. Se
administreaza sub forma de pulbere, cate un varf de cutit (aproximativ 0,5 grame) de 4
ori pe zi, in cure de 21 de zile, cu 7-10 zile de pauza. Este un remediu excelent, pentru
persoanele cu afectiuni ale ficatului aparute in urma intoxicatiilor si a otravirilor, a
infectiilor cu virusul hepatitei.
Herpesul bucal si herpesul genital - se combat eficient, atat intern, cat si extern, cu
ajutorul tincturii de rostopasca. Intern, se administreaza cate o lingurita de tinctura de
trei ori pe zi in cure de 12 zile. Pentru utilizarea externa, se combina tinctura de
rostopasca, in proportii egale, cu tinctura de propolis, si se aplica prin picurare (nu prin
tamponare cu vata) pe zona afectata, de 4-6 ori pe zi. Efectele sunt rapide si de durata.
Cancerul - rostopasca este pe cale sa provoace o puternica disputa in lumea
specialistilor, legata de tratarea bolii canceroase. De "vina" sunt cercetatorii din spatiul
ex-sovietic, care au studiat efectele rostopascai asupra cancerului vreme de mai multe
decenii si au creat chiar un medicament de semi-sinteza, derivat din ea: "Ukrain". Din
cercetarile lor rezulta ca sucul de rostopasca aplicat pe zonele afectate de cancerul de
piele, dar si pe tumorile exteriorizate, face adevarate minuni, in timp ce pulberea
administrata intern amelioreaza starea bolnavilor de cancer. Se ia un sfert de lingurita de
pulbere de rostopasca de 4 ori pe zi, in cure de doua luni, cu 3 saptamani de pauza. Este
un remediu cu efecte imunomodulatoare certe (ajuta la distrugerea celulelor maligne de
catre sistemul imunitar) si cu o posibila actiune citostatica directa. Conform
cercetatorilor rusi si ucraineni, substantele active din rostopasca sunt eficiente in
cancerul pancreatic, ovarian, faringian, ano-rectal, de colon, de san, de ficat.
Tratamente de uz extern
Tuse convulsiva - gargara cu infuzie combinata de rostopasca are efect calmant foarte
eficient. Se fac 4-6 gargare pe zi, cu infuzie calduta.
Faringita, laringita, infectii in gat in general - se amesteca intr-un pahar de infuzie
combinata de rostopasca o lingurita de sare marina. Cu acest preparat se face gargara - 3
reprize pe zi, a cate 3 minute fiecare. Cercetatorii rusi afirma ca acest preparat are efecte
antibiotice si antivirale extrem de puternice, eliminand prompt infectiile de la nivelul
gatului.
Rani infectate - se pun comprese cu tinctura de rostopasca pe zona afectata si se tin
vreme de 30 de minute. Se fac 2-3 aplicatii pe zi. Eficienta lor este imediata. Studiile
cercetatorului rus Vladimir Molochko demonstreaza ca rostopasca distruge bacteriile
patogene din zona tratata, dar reuseste si sa penetreze tesuturile in profunzime,
vindecand astfel infectia complet.
Eczeme infectioase - se aplica, vreme de o ora pe zi, cataplasme cu rostopasca.
Tratamentul se face vreme de 3-4 saptamani si are efecte excelente, daca dupa aplicatia
cu rostopasca se spala zona tratata cu tinctura de propolis nediluata.
Hepatita virala - fitoterapeutul francez Maurice Messegue a tratat foarte eficient aceasta
boala, intr-un mod mai putin obisnuit: cu bai cu infuzie combinata de rostopasca. In
fiecare seara, se fac bai de maini si de picioare cu apa fierbinte, in care se pun 1-2 litri
de infuzie combinata de rostopasca. Se tine fiecare membru vreme de 15 minute in baie,
apoi se tamponeaza usor cu un prosop (nu se clateste si nu se sterge). Este un tratament
bland si eficient, prin care principiile active ale plantei sunt preluate de catre circulatia
sanguina periferica si sunt transportate in ficat, unde isi exercita actiunea terapeutica.
Sucul de
rostopasca
Se obtine prin stoarcere, din tulpinile de rostopasca proaspat rupte. Se obtine
un suc portocaliu, extrem de activ terapeutic, ce are o
multitudine de aplicatii medicale populare, mare parte dintre ele
fiind validate si de catre stiinta. De regula, sucul de rostopasca se
foloseste extern, intern el avand un potential toxic mult mai mare
decat rostopasca uscata si fiind ca atare foarte greu de folosit.
Negi - dimineata si seara, se pune pe zona afectata suc de
rostopasca, de mai multe ori succesiv, la intervale de jumatate de minut. Locul nu se
spala, ci se lasa sucul sa actioneze in profunzime. De regula, in 2-6 saptamani de
tratament zilnic, negii dispar. Remediul si-a dovedit eficienta si in vegetatiile veneriene.
Cataracta - se ung pleoapele inchise cu suc de rostopasca, care se lasa sa actioneze
vreme de 15 minute, apoi se spala. Aplicatia se face seara, si are o eficienta terapeutica
surprinzator de mare, in cazul cataractei, dar si al ochilor obositi si al hipermetropiei.
Cancer de piele si tumori exteriorizate - se pune suc de rostopasca pe zona afectata si
apoi se acopera cu o bucata de nailon, asa incat apa din latex sa nu se evapore.
Tratamentul se face vreme de jumatate de ora - o ora pe zi, cat mai des posibil (ideal ar
fi zilnic). Principiile active citostatice ale rostopascai actioneaza in profunzime,
inhiband si distrugand celulele maligne.
Chist ovarian, chisturi - se unge pielea din zona ovarelor (sau din alta zona afectata) cu
suc proaspat de rostopasca si apoi se maseaza foarte usor, circular. Intreaga procedura
dureaza 10 minute si se face dimineata.
Contraindicatii
Aceasta planta nu se va administra copiilor sub 12 ani, femeilor gravide sau care
alapteaza.
Precautii in utilizarea rostopascai
Administrata in supradoza (peste patru grame de planta uscata, luata zilnic, de catre un
adult de 75 de kilograme) rostopasca provoaca gastroenterita, tuse, probleme de
respiratie, spasme digestive. In doze foarte mari, poate da paralizie temporara si
tulburari cardiace. In cazuri rare (pana in anul 2006 fusesera raportate 30 cazuri in toata
lumea), care tin de o sensibilitate individuala, rostopasca poate da si tulburari hepatice,
mergand pana la hepatita. Aceste probleme au aparut chiar in cazul administrarii in doze
normale, motiv pentru care tratamentul cu rostopasca va fi inceput gradat, cu doze mici,
si va fi intrerupt imediat ce apar simptome cum ar fi greata, inapetenta, marirea in
volum a ficatului, colorarea in rosu a urinei ori ingalbenirea corneei. Aplicata pe piele,
rostopasca (mai ales sucul) poate produce alergie, motiv pentru care, inainte de
inceperea tratamentului se va face mai intai un test pe o suprafata mica de tegument si
abia apoi se va folosi in cantitate mare.
Germenii de grau
S-a demonstrat c prin germinare, cantitate de vitamine i
enzime din bobul de gru crete de cteva ori. Acesta este
motivul pentru care germenii de gru (grul ncolit) au
proprieti similare fructelor i legumelor proaspete,
remarcndu-se prin bogia de vitamine din grupul B,
vitamina E, calciu, magneziu, fosfor. n boabele uscate de
gru, enzimele se gsesc ntr-o stare latent. Atunci cnd
smna ncolete, se activeaz vitaminele i mineralele.
Astfel, seminele ncolite sunt digerate mai uor datorit enzimelor, iar vitaminele i
mineralele sunt absorbite mai bine.
Germenii de grau sunt usor de facut in casa si extrem de binefacatori pentru corpul
uman .
Contin o mare combinatie de vitamine, minerale , enzime ,aminoacizi , grasimi , ajutand
nu numai la revigorarea corpului ci si in cazul migrenelor, durerilor de cap ,etc. Copiii
care le consuma se pot concentra mai bine .
Cateva componente: Acid folic, Vitamina E , Zinc, Vitamina B1,B3, B6 .
Si asa se fac:
Semintele de grau se spala bine si se pun in apa rece pentru cca. 8 ore. Se strecoara apa
si se spala in mai multe ape . Se scurg bine de umezeala si se pun intr-un borcan curat .
Borcanul se inchide cu o bucata de tifon curat si un elastic si se lasa la loc curat , uscat,
intunecat, la temperatura camerei ( eu le-am pus intr-un dulap in bucatarie) .
O data pe zi se spala in apa rece curata , se scurg si se pun inapoi in borcan . Cam dupa
7 zile aveti germenii vostri de grau .
Ii puteti consuma ca atare, amestecati in miere, pe salate, in iaurt, in cereale la micul
dejun.
Indicatii
Graul incoltit este indicat in: crestere, tratamentul intarzierilor de crestere la copii; boli
de piele (acnee, eczeme, afectiuni infectioase recidivante); imbatranire, imbatranire
prematura; afectiuni hepatice; subponderalitate (are efect reglator asupra greutatii
corporale); la femei - in cazurile de estompare a caracterelor feminine: talia ingusta,
bazinul larg, vocea subtire, lipsa pilozitatilor (parului) din zona abdomenului, spatelui,
faciala etc; tromboflebita; arterita; tumori ale stomacului, tumori in general; cancer;
afectiuni oculare; afectiuni respiratorii recidivante (inclusiv astm si bronsita); impotenta
si sterilitate masculina (pentru barbatii cu vitalitate generala foarte scazuta); amenoree,
dismenoree (la femeile cu o constitutie fragila, anemice); anemie, lipsa de calciu si
magneziu; dureri de cap, migrene, insomnie.
Contraindicatii ale curei cu grau incoltit
Germenii de grau sunt contraindicati persoanelor care se confrunta cu dezechilibre
cauzate de excesul de hormoni estrogeni in organism. In consecinta, femeile cu ciclu
menstrual foarte abundent, barbati cu tendinta spre efeminare vor folosi cu prudenta
acest remediu-minune, care in cazul lor ar putea sa accentueze anumite probleme.
Sortimente de grau germinat ce se gasesc in comert
In comert se gaseste grau incoltit in urmatoarele forme de prezentare: pulbere obtinuta
prin uscarea si macinarea graului incoltit si apoi uscat; fulgi obtinuti prin prelucrarea
mecanica a boabelor de grau incoltit; diferite combinatii de fulgi sau pulbere de germeni
de grau cu fructe uscate (catina, fructe de padure, fructe exotice). Evident, nici unul din
aceste produse nu are puterea curativa a boabelor de grau proaspat germinate si date
prin masina de tocat.
Sunt abonata permanent la revista dvs. si urmaresc paginile de sanatate naturiste. Fiind
in posesia unui tratament pe care il administrez anual (am hepatita cronica toxica
activa), la intervale de cateva luni, am hotarat sa il ofer pentru publicare celor bolnavi,
sa-i ajut sa se vindece. Ingredientele le-am gasit intr-o revista ruseasca, unde se relata
vindecarea spectaculoasa a unui caz de cancer, cu ajutorul plantei Aloe Vera. Citez:
"Bolnava Saiber Maria a fost internata in Institutul Oncologic din Moscova, cu
diagnosticul cancer uterin, in stadiul metastaze. S-a facut iesirea din spital cu mentiunea
"nevindecabila". In septembrie a aceluiasi an, bolnava a venit la Moscova pentru
consultatii la acelasi institut. La examinare, s-a constatat ca este complet sanatoasa si a
crescut in greutate cu 22 kg. Intrebata cu ce s-a tratat, ea a declarat ca a luat un amestec
de aloe (Vera Sabur sau Stolotnic) trecuta prin masina de carne. Planta trebuie sa aiba
varsta de 3-5 ani.
Inainte de a se taia frunzele, planta nu trebuie udata timp de 5 zile. Modul de
administrare: 3 lingurite (o lingurita cu doua ore inainte de fiecare masa), vreme de o
saptamana, pe urma doar cate o lingurita, dimineata. Durata minima a tratamentului este
de 2-3 saptamani (15 zile este ideal). Cu aceeasi reteta se trateaza si se vindeca foarte
repede si alte boli: gripa, anghina pectorala, colita, orice afectiune a ficatului,
tromboflebita, eczema de orice fel, astmul, alergiile, infectiile cronice ale pielii,
paralizia, reumatismul, astenia nervoasa, alcoolismul, inflamatiile etc. Acest amestec in
aceleasi doze se poate administra si in tratarea bolilor de plamani, a ulcerului gastric si
ale organelor interne afectate de procese inflamatorii si ulceroase, cronicizate. O
pectine, betaina, tanin, substante rezinoase. Florile si frunzele contin: flavonoide, tanin
si mucilagii. Florile trebuie sa fie de culoare alb-roz si sa aiba calciu. Frunzele trebuie
sa fie de culoare verde, sa nu aiba petiolul mai lung de 2 cm; nu se admit resturi de
tulpina. Radacina trebuie sa fie de culoare alba, dupa decorticare. In acelasi scop si
avand aceleasi principii active, se mai folosesc si frunzele si florile recoltate de la Nalba
de cultura.
Actiune farmaceutica: Secretolitic, emolient, expectorant, antiinflamator al aparatului
respirator, renal si gastro-intestinal.
Indicatii: Glosite, laringite acute, bronsite, traheite, infectii renale, rani, ulcere,
amigdalite. In caz de rani deschise, baile de nalba impreuna cu frunze proaspete de
patlagina sunt eficiente. In cancer de laringe, chair atunci cand prezinta afonie (lipsa
vocii), nalba este eficienta. Se face gargara cu ceai de nalba caldut in timpul zilei, iar
resturile de la ceai, amestecate cu faina de orz, se pun ca prisnita peste noapte in
regiunea gatului. Se vor utiliza 2 1/2 l ca ratie zilnica. Planta se marunteste, se tine peste
noapte in apa rece (1 lingurita cu varf de planta la o cana de 250 ml apa rece).
Dimineata se strecoara si se incalzeste usor pe baia de apa calda, apoi se pastreaza intrun termos. Se beau 4 cani pe zi. Cu restul ceaiului se face gargara. Pentru senzatia de
uscaciune a cavitatii bucale, ceaiul de nalba se utilizeaza frecvent sub forma de gargara.
Mod de utilizare: Infuzie, macerat: o lingura cu varf de planta la 1/4 litru de apa se tine
peste noapte in apa rece si se incalzeste usor dimineata (30-40 grade C). Baia de maini
si de picioare: un pumn cu varf de nalba se lasa la inmuiat, intr-o galeata cu 5 l apa rece
timp de 12 ore. In ziua urmatoare se incalzeste putin (30-40 grade C). Baia dureaza 20
de minute. Prisnita: Reziduul de la prepararea ceaiului se incalzeste putin in apa, se
amesteca cu faina de orz, se pune peste o bucata de panza si se aplica calda.
Urzica (Urticae dioica)
Exista doua soiuri: urzica mare, cea care este comercializata in general prin trustul
Plafar, si urzica mica, care se foloseste in alimentatie primavara si serveste la
"primenirea sangelui", dupa expresia populara. Ambele soiuri au aceleasi intrebuintari
in medicina traditionala, dar urzica mica este ceva mai activa si urzica pielea mai
puternic decat cealalta.
Utilizari: - Salate: Urzicile foarte tinere se pot utiliza si sub forma de salata, asociate cu
papadie sau laptuci, cu putin ulei si lamaie.
- Suc de frunze proaspete: 2-3 linguri/zi ca diuretic in boli de rinichi si vezica, in
hemoroizi, hemoptizii, epistaxis. Extractele de urzica antreneaza in circulatie acidul uric
din tesuturi si provoaca o eliminare renala abundenta a acestuia. Sucul de urzica poate fi
adaugat la toate retetele de sucuri prescrise persoanelor anemice sau femeilor cu
pierderi mari de sange menstrual. Sucul de urzici are proprietati tonifiante asupra
parului: dupa spalare, se clateste parul cu suc proaspat sau cu decoct (5 linguri la un
litru de apa).
Sucul proaspat sau decoctul se pot utiliza si ca gargara in amigdalite, gingivite, afte
bucale, avand si efect dezodorizant (anihileaza mirosul neplacut).
In diabetul zaharat, cel mai eficient este un amestec in parti egale de frunze de: urzici,
nuc, dud, teci de fasole si frunze de afine (uscate), macinate in rasnita electrica si
spontan, mai ales in regiunile umede, in vaile raurilor, la liziera padurilor sau cultivata
(in tara noastra, pe suprafete restranse, in Oltenia si Moldova). Este bogata in saruri de
calciu, potasiu, fier, magneziu, vitamina C, avand aceleasi indicatii ca si spanacul.
Are actiune laxativa prin acidul crisofanic.
Maceratul (24 ore) din 20-30 g frunze proaspete tocate, la un litru de apa, are efect
diuretic, depurativ si laxativ. Cel mai frecvent se prepara sub forma de ciorbe sau
mancaruri.
Untisorul
(Ficaria ranunculoides) Este o planta mica, herbacee, vivace, cu frunze rotunde,
lucioase si carnoase, de culoare verde. Sunt utilizate frunzele, dar si radacinile, pentru
proprietatea lor de a ameliora circulatia venoasa. Sunt indicate in tratamentul
hemoroizilor sau al varicelor. Se prepara ca salate sau ciorbe.
Loboda de gradina
(Atriplex hortensis) Loboda este o planta cu frunze catifelate, elastice si fara luciu, de
culoare rosie-visinie (sau verde). Este rezistenta la frig si apare primavara, devreme.
Principalii constituenti sunt similari cu cei ai spanacului. In gastronomie, frunzele sale
sunt utilizate in special pentru ciorbe. Are proprietati depurative, diuretice,
remineralizante, vitaminizante, fiind indicata in afectiuni ginecologice, hepatice si
renale. Semintele au efect purgativ (1/2 lingurita pulbere, de doua ori pe zi).
Salata verde
(Lactuca sativa) Productia de salata verde de cultura a crescut in ultimii 30 de ani intrun ritm geometric. Salata verde provenita din specia salbatica Lactuca scarola a fost
cunoscuta si cultivata din vremuri indepartate de catre egipteni, greci si romani. In
prezent, se cultiva in toate tarile globului, avand o perioada de vegetatie redusa.
Aceasta crestere spectaculoasa a consumului se datoreaza proprietatilor si compozitiei
sale. Saraca in protide si substante grase (1-2%), este bogata in minerale si, mai ales, in
fibre vegetale care previn cancerul de colon.
Se consuma ca atare, sub forma de salate, in amestec cu alte legume crude, ulei, sare si
suc de lamaie.
Folosita abundent la masa de seara, favorizeaza instalarea unui somn linistit, combate
constipatia si provoaca evacuarea bolului alimentar in dimineata urmatoare.
Maceratul (24 ore) din 80 g frunze de salata tocate la un litru de apa are efect antiseptic,
calmant, diuretic. Se indica in inflamatii intestinale, nefrita, hiperexcitabilitate nervoasa
si sexuala, psihoastenie. Semintele sunt indicate, in general, in afectiuni respiratorii,
fiind calmante ale tusei si antiasmatice. 100 g seminte macinate fin, in adaos cu 400 g
miere, se administreaza o lingurita pe zi, dimineata.
Patrunjelul(Petroselinum crispum)
Originar din zonele limitrofe cu Marea Mediterana, patrunjelul este nelipsit din
bucataria gospodinelor. Se foloseste la aromatizarea diferitelor mancaruri, insa putini
sunt cei care stiu ca aceasta planta poseda virtuti terapeutice importante in hipertensiuni,
dismenoree, alcoolism, tabagism, afectiuni renale si intoxicatii alimentare.
Frunzele si radacina sunt bogate in saruri minerale: sodiu, potasiu, calciu, fosfor, fier;
vitamine: A, C, B1, B2.
Aceasta compozitie explica proprietatile remineralizante si tonifiante ale patrunjelului.
S-a pus in evidenta si un fitohormon-estrogen: apiolul, care intra in compozitia unor
preparate farmaceutice.
Utilizari: Se consuma in diverse preparate culinare sau salate de cruditati ca tonic,
aperitiv si stomahic.
In tumori maligne se administreaza 40 g frunze proaspete de patrunjel, asociat cu
regimul Oschawa si alte remedii.
Radacina maruntita foarte bine si amestecul de frunze, radacina si seminte, foarte bine
macinate, administrate inainte de mese, o lingurita sublingual 7-10 minute, au actiune
hipotensiva, antiastmatica, diuretica.
Frunzele: Contra manifestarilor alcoolismului sau tabagismului este indicat consumul a
20-30 g/zi frunze de patrunjel proaspete. In plus, face sa dispara si mirosul urat al gurii.
Sucul de planta verde (100-150 ml/zi) se ia cu cateva zile inainte de menstruatie, ca
emenagog in caz de menstruatii neregulate si dureroase. Se pot adauga 20 g polen
apicol.
Semintele (un varf de cutit inainte de mese) au efect afrodisiac.
Extern: - Contra pistruilor se fac aplicatii de doua-trei ori pe zi, 20 de zile, cu suc
proaspat.
Pentru a favoriza disparitia echimozelor: se aplica pe piele cataplasme cu planta tocata.
Aceasta metoda se poate aplica cu succes si in purpura trombocitopenica idiopatica,
alaturi de alte remedii.
Spalaturi vaginale antileucoreice cu macerat (24 ore) din 30 g planta maruntita la 100
ml apa.
In final, trebuie precizat ca primavara sunt numeroase situatiile in care oamenii sufera
de guturai, raceala, gripa sau viroze respiratorii. Astfel de manifestari patologice, dupa
cum se stie, sunt specifice sezonului rece. Daca ele apar si in perioada de trecere la
caldura, aceasta arata o sensibilitate exagerata la curenti de aer, apa rece sau alte situatii
favorizante. Aceasta sensibilitate este cauzata de cele mai multe ori de o alimentatie
neadecvata sezonului cald, bogata in grasimi animale, carne, branzeturi etc., care
"incarca" excesiv organismul.
Unele din "canalele fiziologice" ale organismului vor fi "blocate" de reziduurile
alimentare, capacitatea de reactie a organismului va scadea, iar germenii patogeni vor
gasi un mediu propice de dezvoltare. Prin: febra, transpiratii, greata, varsaturi, diaree,
tuse, organismul cauta sa deblocheze "canalele fiziologice" si sa-si restabileasca
reactivitatea. Devine astfel evidenta necesitatea respectarii unei diete in concordanta cu
sezonul in care ne aflam. Cura de primavara cu verdeturi mentine organismul sanatos,
viguros si puternic, in armonie cu Natura si Universul.
Mararul
Scurt istoric
Originea acestui zarzavat-minune s-a pierdut in timp. Se pare ca initial a crescut
spontan, atat in sudul Europei, cat si in India si sudul Chinei, fiind luat mai apoi in
cultura si raspandit in toata lumea. Era cunoscut si utilizat in vindecare si ca aliment in
Egiptul Antic, in Roma si in Grecia Antica.
Boli care se vindeca cu marar
Astenie - lasati sa macereze, timp de 8 zile, 20 de linguri de seminte de marar intr-un
litru de vin rosu bun. Filtrati si beti dupa fiecare masa cate un paharel din acest excelent
intaritor.
Intern:
Ciclul menstrual neregulat sau dificil, lipsa ciclului menstrual - remediul cu adevarat
magic in toate aceste afectiuni este pulberea de inflorescente si seminte de marar,
obtinuta prin macinarea cu rasnita electrica de cafea. Tratamentul dureaza trei luni si
consta in administrarea acestei pulberi: se ia o lingurita rasa, de patru ori pe zi, pe
stomacul gol, cu putina apa. In timpul acestui tratament, se reduce pe cat posibil
consumul de carne, se elimina din alimentatie zaharul si inlocuitorii lui artificiali si
alimentele cu aditivi sintetici.
Colici - de cum apar durerile, fierbeti circa 10 minute o lingurita de marar intr-o ceasca
de lapte si beti cat puteti de cald. O sa va simtiti imediat mai bine.
Dureri menstruale - macinati fin in piua sau cu rasnita electrica de cafea inflorescente
uscate de marar. Luati in fiecare zi, de trei ori, pe stomacul gol, cate o lingurita din
pulberea astfel obtinuta, tineti-o sub limba vreme de cateva minute, dupa care inghititi-o
cu putina apa.
Digestie dificila, varsaturi - in Vrancea si Buzau, babele mestere puneau intr-o cana de
apa fierbinte seminte de marar cat se pot lua cu trei degete, lasau sa se infuzeze 20 de
minute, dupa care o administrau calda suferindului. Este un excelent intaritor al
aparatului digestiv.
Eczeme, eczema cauzata de disfunctii cortico-suprarenale - se piseaza foarte bine 10
inflorescente de marar, se pun intr-un borcan, se adauga rachiu de buna calitate atat cat
sa le acopere complet, dupa care se inchide borcanul si se lasa la macerat vreme de 10
zile. Dupa trecerea acestei perioade, se filtreaza totul, se ia o lingurita intr-un pahar de
apa de trei ori pe zi, pe stomacul gol. Pentru mai multa eficienta, in borcanul in care se
face maceratia se mai adauga 2-3 inflorescente de telina si un fir de ceapa verde.
Gripa - pentru a o preveni, mestecati seminte de marar.
si vasul cu un prosop.
Contraindicatii
Inflorescentele, frunzele si semintele, mai ales in cantitati mari, sunt contraindicate
persoanelor cu stomac foarte sensibil. Semintele sunt contraindicate in cancer (mai ales
ovarian si mamar), chist si fibrom uterin, mastoza, hipermenoree (ciclu menstrual
abundent). Se administreaza cu prudenta femeilor care au sindrom premenstrual.
Cateva secrete
Semintele de marar au un efect hormonal extrem de puternic. Ele au o actiune identica
cu a hormonului estrogen. Estrogenul este hormonul care este implicat in organism in
procesele de crestere si intretinere ale pielii, in producerea de secretii ale mucoaselor, in
dezvoltarea caracterelor feminine. La femei, semintele de marar produc cresterea
sanilor, subtierea vocii, largirea bazinului si subtierea taliei. Ele mai confera pielii
finete, incetinesc ritmul de crestere si impiedica aparitia de noi fire de par in regiunea
axiala, faciala, pubiana etc.
Magie
Folosirea mararului ca leac magic dateaza inca din Antichitate. Chinezii, care il utilizau
pentru vindecarea multor boli, spuneau ca are un efect magic de intarire a organismului,
avand proprietatea de a mentine vitalitatea si tineretea nealterate de trecerea timpului. In
anumite zone ale Frantei, se crede ca ramurile de marar uscat atarnate de o grinda a
casei alunga spiritele rele.
Descoperiri arheologice foarte recente, facute langa un lac din Elvetia, au aratat, insa, ca
aceasta planta era cunoscuta si folosita in Europa cel putin cu 7000 de ani inainte, fiind
cultivata la o distanta de sute de kilometri de tarmul Mediteranei, unde creste spontan.
Interesant este si ca acest zarzavat a "migrat" foarte de timpuriu din sudul Europei catre
Asia indepartata. Mararul a fost intens folosit si in medicina tibetana (Unani), si in cea
indiana (Ayurveda), unde era administrat ca tonic digestiv, antiinfectios si
antiinflamator. In Antichitate, romanii pretuiau in mod special mararul, care era un
remediu de prim ajutor contra tulburarilor digestive si a durerilor de cap ce apareau
dupa petrecerile prea imbelsugate. In medicina populara romaneasca, sucul proaspat sau
decoctul obtinut din tulpinile de marar se dadea contra bolilor de inima si contra tusei,
dar si pentru diverse "boli femeiesti" ori pentru "boli de pantece". O parte din secretul
frunzelor sale fine, de un verde ambrat, este constituit de uleiul aromat pe care il contin,
o substanta cu proprietati terapeutice exceptionale. Uleiul aromatic din marar actioneaza
in special asupra sistemului digestiv si a celui nervos, dar are si alte actiuni, asa cum
vom vedea in cele ce urmeaza:
Modalitati de preparare si de administrare a mararului
Pentru a obtine sucul de marar, se mixeaza (cu ajutorul mixerului electric) o mana de
frunze proaspete, la care s-au adaugat 6-10 linguri de apa, dupa care se lasa jumatate de
ora sa macereze si se filtreaza. Licoarea obtinuta este bine sa se consume imediat sau sa
fie pastrata la frigider, dar nu mai mult de 4 ore. Sucul proaspat obtinut din frunze de
marar de obicei nu se administreaza singur, ci diluat in putin suc de radacina de morcov.
De regula, se ia de 2 ori pe zi cate un sfert de pahar (50 ml) de suc de frunze de marar,
diluat in alt sfert de pahar de suc de morcov.
Infuzie
Se pun la macerat trei lingurite de frunze uscate sau o mana de frunze proaspete de
marar, in jumatate de litru de apa, vreme de 8-10 ore, dupa care se filtreaza. Preparatul
rezultat se pune deoparte, iar planta ramasa dupa filtrare se fierbe in inca jumatate de
litru de apa, vreme de cinci minute, dupa care se lasa sa se raceasca si se filtreaza. In
final se amesteca cele doua extracte, obtinandu-se aproximativ un litru de infuzie
combinata, care se foloseste intern (2-3 cani pe zi).
Mararul ca adaos in mancare
Adaugat in hrana de zi cu zi, mararul este deopotriva un condiment si un conservant
excelent. Pus in ciorbe sau in tocanite, el prelungeste "termenul de valabilitate" al
acestora cu cel putin 24 de ore, deoarece uleiul volatil pe care il contine impiedica
declansarea proceselor de fermentatie. Pus in salate, in sandviciuri sau in sosuri, le face
mai digerabile si le intensifica gustul. In medicina Ayurveda se face din frunze de marar
tocate fin si din iaurt (putem obtine acest amestec prin mixare) un sos racoritor, care se
consuma in zilele calduroase, dar si atunci cand consumam hrana picanta, uscata sau
fierbinte.
Tratamente interne
* Hipoaciditate, indigestie - se consuma cantitati moderate (1 lingurita) de marar verde
tocat inainte de masa sau la felul intai. In doze medii si mici, mararul este un excelent
stimulent al secretiei de sucuri gastrice si de bila, ajutand la procesul digestiv. Interesant
este ca, in doze mari, mararul are efectul opus, inhiband secretia de sucuri gastrice si
fiind foarte util in tratarea gastritei hiper-acide.
* Gastrita hiperacida - se pun 2-4 lingurite de marar taiat marunt in 250 ml de iaurt (de
preferinta de tip Bifidus) si se amesteca folosind mixerul electric, dupa care se lasa 40
de minute sa se intrepatrunda componentele. Se consuma acest remediu pe stomacul
gol, de doua ori pe zi. Asupra majoritatii suferinzilor de gastrita acest remediu are efecte
calmante ale durerii, reduce secretia acida, normalizeaza digestia si apetitul.
* Balonare, colita de fermentatie - substantele volatile continute de marar impiedica
dezvoltarea in exces a bacteriilor din intestin, prevenind formarea de gaze si aparitia
colicilor abdominale. Se face o cura cu o durata de o luna, timp in care se consuma la
fiecare masa cate o lingurita de frunze proaspete de marar tocate marunt.
* Colita de putrefactie - inainte de fiecare masa se consuma o salata de varza, de
castraveti sau de salata verde, in care se adauga 2 lingurite de marar tocat si o lingurita
de otet de mere. Tratamentul se face vreme de 1-2 luni si are un efect de reglare a florei
intestinale foarte rapid si sigur.
* Candidoza digestiva - se consuma zilnic jumatate de litru din preparatul cu marar si
iaurt Bifidus, descris la gastrita hiper-acida. Se face o cura de 30 de zile cu acest
remediu care, desi pare foarte simplu, are o actiune extrem de complexa. Frunzele de
marar contin substante aromatice cu un efect antifungic foarte puternic, in timp ce
iaurtul Bifidus reface flora digestiva normala, ceea ce duce la inhibarea dezvoltarii
apetitul alimentar, fiind recomandat in mod special atunci cand vrem sa slabim. Se face
o cura cu suc de marar, din care se administreaza cate 50 de ml, de doua ori pe zi, cu 5
minute inaintea mesei de pranz si a cinei. Cura dureaza 2 luni si se poate relua dupa o
pauza de 3 saptamani. Atunci cand simtiti apropierea iminenta a unui "acces de foame",
mestecati foarte lent si indelung cateva fire de marar proaspat. Are efecte calmante
psihice si regleaza apetitul.
* Dureri de cap - in medicina traditionala a popoarelor europene nordice, mararul este
renumit pentru efectele sale echilibrante asupra sistemului nervos. Mestecarea catorva
tulpini verzi de marar combate eficient durerile de cap (inclusiv cele insotite de
ameteala si de varsaturi), reda acuitatea si claritatea simturilor celor surmenati.
* Adjuvant in insomnie - flavonoidele si unele oligoelemente continute in marar
stimuleaza productia asa-numitilor "hormoni ai somnului" (de fapt sunt niste
neurotransmitatori eliberati de catre scoarta cerebrala). La masa de seara se recomanda,
asadar, o salata de cruditati in care sa punem macar 30 de grame (o legatura) de frunze
de marar proaspete, tocate foarte fin.
* Raceli (viroze respiratorii) - se recomanda administrarea sucului de marar, cate 100
ml pe zi, consumat in mai multe reprize. Are efect usor febrifug, diminueaza senzatia de
vertij, durerile musculare si articulare din timpul gripei. In plus, previne suprainfectiile
bacteriene si usureaza respiratia, decongestionand caile respiratorii. O reteta de
medicina populara care da efecte foarte bune contra racelii este mujdeiul facut din 2
catei de usturoi zdrobiti, o jumatate de lingurita de otet, 3 linguri de apa si o legatura de
marar taiat foarte marunt. Desi are nume de aliment, mujdeiul cu mult marar este un
adevarat medicament. Incercati si va veti convinge de acest lucru.
* Astm bronsic - kampferol este numele unei substante (o flavonoida) continuta de
catre frunzele proaspete de marar si care are efecte antiinflamatoare si antihistaminice
exceptionale. Bolnavilor de astm bronsic, de bronsita alergica si de alergii respiratorii in
general le este recomandata cura cu marar, din care se consuma cate 30-40 de grame
zilnic, vreme de 4-6 saptamani. Cura diminueaza inflamatia cailor respiratorii, ajuta la
decongestionarea acestora de secretiile in exces, diminueaza sensibilitatea alergica a
organismului pe ansamblu.
* Valori ridicate ale colesterolului negativ (LDL) - un studiu de medicina experimentala
facut in anul 2006 in laboratoarele Universitatii "Isfahan" din Iran a demonstrat ca
administrarea de doze repetate de marar duce in 6 saptamani la o reducere a
colesterolului din sange cu peste 10%. Ca atare, se recomanda introducerea acestui
zarzavat proaspat in alimentatie, consumand minimum 30 de grame de marar, in cure
cat mai indelungate.
* Prevenirea cancerului - consumul zilnic de zarzavaturi din familia Apiaceae, din care
fac parte alaturi de marar si patrunjelul, telina, morcovul si leusteanul, tine boala
canceroasa la distanta. Aceasta datorita flavonoidelor, substantelor aromatice si a
clorofilei continute de aceste zarzavaturi, care previn mutatiile celulare, inhiba cresterea
tumorilor si declanseaza apoptoza (programul de auto-distrugere) a celulelor maligne.
* Adjuvant in cancerul pulmonar, in cancerul cavitatii bucale - anumite substante
(monoterpene) continute in frunzele de patrunjel si, mai ales, in frunzele de marar,
previn actiunea cancerigena a unor gaze si suspensii toxice, cum ar fi cele eliminate de
autovehiculele cu ardere interna, de gropile de gunoi sau de tigarile aprinse. Aceste
"otravuri" pe care le respiram, vrand nevrand, zilnic, sunt responsabile in foarte mare
Scurt istoric
Tarhonul este o planta adusa din indepartatul Caucaz. Arata ca o tufa inaltuta - poate
ajunge la un metru -, cu frunze inguste si destul de lungi. Ea creste foarte ramificata,
incat trebuie legata ca sa nu se rupa. Se recolteaza cu putin timp inainte de inflorire,
prin tundere. Culese primavara, frunzele sale pot fi folosite la prepararea unei salate
foarte aromate si cu proprietati medicinale deosebite. Este o planta adeseori folosita in
arta culinara, dar si in medicina populara, mai ales in Ardeal.
Magie
In medicina magica i se atribuiau tarhonului virtuti purificatoare, el putand sa scoata
rautatea din trupul bolnav. Cand bolnavul nu mai dadea semne de intremare si nu mai
putea manca, i se dadea sa bea pe inima goala zeama proaspata de tarhon, ca sa scoata
rautatea si sa-i vina puterea.
Salvia
"Dorinta salviei este sa-i faca pe oameni nemuritori", se spunea in Evul Mediu. O
credinta straveche, inscrisa chiar in numele plantei. "Salvia" vine din latinescul
"salvare" - a fi sanatos, a vindeca, a salva. La romani, era o planta sacra, culeasa cu
protocol.
Despre aceasta planta extrem de aromata, cu frunze verzi, albicioase, si flori rozalbe si
violete, se spunea in Antichitate ca este sacra, fiind adusa pe pamant chiar de zei. "Cine
are salvie in gradina nu lasa batranetea sa se apropie" - spune un vechi proverb
chinezesc. Medicii greci si romani - Galen, Plinius, Dioscoride - elogiaza si ei salvia,
considerand-o o regina a ierburilor tamaduitoare, cu efecte protectoare magice. In Roma
antica, salvia era considerata o planta sacra, fiind adunata cu un intreg ritual. Cel care
oficia ceremonialul aducea drept jertfa paine si vin, imbracat intr-o tunica alba. Romanii
interziceau folosirea obiectelor de metal, considerand ca devin otravitoare in contact cu
salvia. Mai ales la trecerea dintre iarna si vara, salvia era un remediu nelipsit, fiind
folosita ca detoxifiant, protector impotriva diverselor infectii care apar in aceasta
perioada, tonic nervos si psihic, reintineritor. Se credea ca acela care va consuma salvie
inca de la inceputul primaverii va intineri si el odata cu natura. Exista multe mituri
terapeutice legate de aceasta planta sacra, mituri pe care stiinta moderna se straduieste
sa le inteleaga si sa le dea o utilitate practica. Salvia este o planta cercetata intens, careia
medicina ii descopera tot mai multe aplicatii practice. Ea nu este doar un medicament
natural cu multiple aplicatii, ci si un leac excelent pentru mentinerea sanatatii.
Si in medicina traditionala romaneasca, salvia are numeroase intrebuintari. Avand o
mare sensibilitate la ingheturile din timpul iernii, ea este o planta care necesita ingrijiri
speciale si, ca atare, nu creste spontan, ci doar cultivata, mai ales in zonele sudice ale
tarii. De la ea se folosesc frunzele si partile aeriene inflorite, care sunt foarte bogate in
uleiuri volatile, avand un gust puternic aromatic si astringent. Gasim aceasta planta sub
forma de ceai in practic toate magazinele specializate de tip Plafar, la fel ca si anumite
preparate pe baza de salvie, cum ar fi tinctura.
Pulberea
Se obtine prin macinare cat mai fina cu rasnita electrica de cafea. Depozitarea pulberii
de salvie se face in borcane de sticla inchise ermetic, in locuri intunecoase si reci, pe o
perioada de maximum doua saptamani (deoarece uleiurile volatile se evapora foarte
rapid). De regula, se administreaza de 3-4 ori pe zi, cate o jumatate de lingurita rasa, pe
stomacul gol.
Tinctura
Se pun intr-un borcan cu filet cincisprezece linguri de pulbere de salvie, peste care se
adauga doua pahare (400 ml) de alcool alimentar de 50 de grade. Se inchide borcanul
ermetic si se lasa la macerat vreme de doua saptamani, dupa care se filtreaza, iar
tinctura rezultata va fi pusa in sticlute mici, inchise la culoare. Se administreaza cate o
lingurita diluata in putina apa, de patru ori pe zi. Este folosita ca echilibrant nervos si
hormonal, stimulent al activitatii cerebrale si al memoriei.
Vinul stimulant de salvie
Intr-un litru de vin natural alb se pun douazeci de linguri de pulbere de salvie si se lasa
sa se macereze vreme de trei saptamani, dupa care se strecoara. Se iau cate 3 linguri din
acest vin, inainte sau dupa masa. Administrat inainte de masa, vinul de salvie
stimuleaza apetitul si invioreaza. Luat dupa ce am mancat, vinul de salvie - spune
medicul francez Jean Valnet - este un extraordinar remediu contra surmenajului si a
asteniei, contra astmului, contra distoniei neuro-vegetative. Potrivit aceluiasi medic,
vinul cald de salvie este un excelent profilactic pentru raceala si gripa.
Otetul de salvie
Era foarte mult folosit de catre calugarii benedictini, care il considerau un elixir pentru
nervi si digestie. Iata reteta sa de preparare: intr-un litru de otet natural de mere (sau de
mere cu miere) se lasa sa se macereze, vreme de doua saptamani, 50 de grame de frunze
de salvie maruntita. Va rezulta un otet foarte aromat, cu efecte tonice digestive,
carminative (reduce balonarea), invioratoare, un excelent adaos la salatele de primavara.
Extern este folosit ca frectie impotriva racelii, a durerilor reumatice, a starilor de
oboseala fizica si psihica.
Decoctul combinat
Se pun 3-4 linguri de salvie maruntita la macerat in jumatate de litru de apa, vreme de
8-10 ore, dupa care se filtreaza. Preparatul rezultat se pune deoparte, iar planta ramasa
dupa filtrare se fierbe in inca o jumatate de litru de apa, vreme de cinci minute, dupa
care se lasa sa se raceasca si se filtreaza. In final se amesteca cele doua extracte,
obtinandu-se aproximativ un litru de preparat, care se foloseste intern (1-2 cani pe zi)
sau extern, sub forma de comprese si bai.
Cataplasma cu salvie- o mana de frunze maruntite de salvie se lasa timp de 1-2 ore sa se
inmoaie in apa calda (40-50 de grade Celsius). Dupa trecerea acestui interval de timp se
aplica direct pe locul afectat, acoperindu-se cu un tifon. Se lasa vreme de o ora.
Bronsita, astmul, rinita, sinuzita, bolile respiratorii cu secretii abundente - pulberea de
salvie, administrata constant vreme de o luna, cate o jumatate de lingurita de 4 ori pe zi,
reduce cantitatea de secretii si are efecte antiinfectioase puternice. Este recomandata
mai ales in perioada de primavara, inclusiv bolnavilor cronici, pentru ca are efecte
detoxifiante puternice, actionand asupra cauzelor profunde ale acestor boli.
Indigestia, balonarea - se ia inainte de masa un sfert de lingurita de pulbere de salvie.
Aceasta planta stimuleaza digestia si echilibreaza apetitul, avand calitatea de a
impiedica formarea gazelor in intestin. In lumea araba, salvia este numita "iarba
beduinilor", decoctul combinat de salvie fiind un remediu celebru pentru tratarea tuturor
problemelor digestive, mai ales a diareei, a colitei de fermentatie si a diferitelor infectii
ale tubului digestiv. Pentru tratarea acestor afectiuni se iau 2-3 cani de decoct combinat
de salvie pe zi.
Ciclu menstrual neregulat, foarte abundent sau dureros, sterilitate feminina - se
administreaza o jumatate de lingurita de salvie, de patru ori pe zi, pe stomacul gol. Un
tratament va dura trei luni si va avea efecte ample de armonizare la nivel hormonal,
influentand atat productia glandelor endocrine, cat si receptorii diferitilor hormoni.
Tulburari de menopauza - contra acestor probleme, tinctura de salvie este un adevarat
elixir, reducand transpiratia, rarind aparitia bufeurilor, avand un puternic efect de
reintinerire. Se administreaza cate o lingurita de tinctura (intotdeauna diluata in apa) de
3-4 ori pe zi, pe stomacul gol. Efectele terapeutice apar dupa 4 saptamani. Contra
hemoragiilor care apar la debutul menopauzei se foloseste pulberea de salvie,
administrata in acelasi mod ca mai sus. Un studiu realizat in Italia in 1998, pe 30 de
femei, a aratat ca dupa 3 luni de tratament cu salvie, s-au rarit sau chiar au disparut
bufeurile nocturne, precum si transpiratia abundenta. De altfel, impotriva transpiratiei
excesive sau cu miros neplacut, salvia are efecte extraordinare, fiind un adevarat
deodorant cu administrare interna, asa cum vom vedea in continuare:
Transpiratia excesiva - studii facute in paralel in Anglia, Germania si Statele Unite au
aratat fara dubiu ca salvia reduce puternic sudoratia, inclusiv cea care apare pe fondul
unor dezechilibre la nivelul glandelor cortico-suprarenale. Se administreaza in acest
scop sub forma de tinctura, cate 4 lingurite pe zi, sau de decoct combinat, din care se
bea 1 cana pe parcursul unei zile (are un gust neplacut, dar este foarte eficient).
Diabetul de tip Ii - salvia sporeste foarte mult receptivitatea (cu pana la 2-3 ori)
organismului la insulina - este concluzia unui studiu german pe aceasta tema. In acest
scop, se administreaza decoctul combinat de salvie, cate o cana pe zi.
Astenie de primavara, surmenaj - se iau 50 de picaturi de tinctura de salvie de 3-4 ori pe
zi. Efecte mai puternice se obtin daca aceasta tinctura se ia diluata in ceai rece de roinita
(melisa).
Cancer la colon, tumori pe tubul digestiv - in medicina traditionala araba, decoctul
combinat de salvie, din care se administreaza 2-3 cani pe zi, in cure de minimum 3 luni,
este un remediu redutabil impotriva acestor afectiuni. Acelasi lucru il sustine terapeuta
de origine austriaca Maria Treben, care adauga faptul ca salvia este un minunat ajutor in
toate formele de cancer, citand un faimos dicton din Evul Mediu: "De ce sa moara
omul, daca in gradina creste salvia?".
Rani care se vindeca greu - se aplica pe locul afectat o cataplasma cu frunze maruntite
de salvie (preparata dupa metoda prezentata anterior). Tratamentul se face zilnic, cate o
ora, vreme de minimum 3 saptamani.
minute, un amestec de o jumatate de cana de otet de mere, in care dizolvati doua tablete
de aspirina pisata. Clatiti-va bine. In ultima apa, puneti o lingura de otet.
Bai cu otet de mere cu plante
Otetul de plante preparat acasa poate fi folosit pentru bai cu efect excelent. Utilizati o
jumatate de cana de otet la o cada de apa. Pentru o baie relaxanta, folositi otet de mere
aromat cu lavanda, musetel sau hamei. Pentru o baie revigoranta, folositi otet de mere
cu menta, salvie sau tarhon. Otetul aromat se prepara punand sa se macereze in el
diferite ierburi sau flori.
Baie de aburi cu otet
Puneti la fiert o cana de otet de mere si varsati-l intr-un lighean mai mic. Acoperiti-va
capul cu un prosop, pentru a lasa sa va patrunda aburii in piele. Cand otetul se raceste,
stergeti-va cu el obrazul, folosind un tampon, asemenea unei lotiuni astringente. Baia de
aburi cu otet este un mijloc ideal de inmuiere a epidermei inainte de a aplica un produs
hidratant sau pentru a strange porii dupa o curatire a tenului.
Otetul de mere si insusirile lui in curele de slabit
Arde grasimile
Acidul acetic si biosubstantele din otetul de mere absorb grasimea depusa in celule si o
transporta mai departe spre ardere. Otetul de mere ajuta la descompunerea albuminei
din stomac in aminoacizi. Acestia sunt foarte importanti pentru producerea - la nivelul
hipofizei - a unui hormon special, cu actiune lipolitica. Noaptea, la o ora sau doua dupa
instalarea somnului, acest hormon deschide celulele adipoase si transporta grasimea,
prin sange, catre celulele somatice, in care este arsa. In felul acesta, "pernutele" de
grasime scad vazand cu ochii.
Alte substante care distrug grasimile sunt: vitamina B6 si C, magneziul si fierul, care
toate intra in compozitia otetului de mere. Depunerea grasimilor este stopata deja la
nivelul cavitatii bucale.
Stimuleaza digestia
Pectinele existente in otetul de mere combat bacteriile si inflamatiile intestinale, care
duc la depunerea grasimilor. Mai mult, otetul de mere stimuleaza digestia.
Taie senzatia de foame
Combinatia de substante active din otetul de mere duce la disparitia senzatiei de foame.
Beti deci un pahar de otet de mere (combinat) cu 10-15 minute inainte de masa.
Minimumul zilnic: 1 pahar de otet de mere combinat. Maximumul zilnic: 3 pahare.
Chiar daca beti mai mult, efectul ramane acelasi.
Modificati-va modul de alimentatie
Ca sa slabiti "constient" si repede, este foarte important sa renuntati la: faina alba,
produsele de patiserie, zahar si la mancarurile grase. Daca se poate, total.
Mierea intensifica efectul otetului de mere
* Amigdalita: clatiti gatul la fiecare ora cu o lingurita de otet de mere pusa intr-un pahar
de apa.
* Dureri de cap provocate de raceala: amestecati o lingura otet de mere cu un terci
obtinut din 2 cartofi rasi. Solutia se intinde pe panza sau un tifon pus in patru, si se
aplica pe frunte. Peste 2-3 ore, aplicam o compresa proaspata.
* Edem la picioare: turnati in cada apa (circa 30 cm) si adaugati 3-4 pahare de otet din
mere. Intrati in ea cu picioarele si calcati apa pana veti simti ca picioarele s-au odihnit.
Nu le stergeti. Lasati-le sa se usuce de la sine. Daca aveti dureri puternice, inveliti
picioarele cu servetele inmuiate in otet.
* Leucoree: se pun in 2 litri de apa calda 3 linguri de otet de mere si se fac spalaturi in
fiecare zi, pana la vindecare. Apoi spalaturile se fac o data pe saptamana, pentru
profilaxie.
* Micoza la picioare se trateaza prin ablutiunea locurilor bolnave cu otet de mere.
* Muscaturile si piscaturile de tantari se ung cu otet de mere.
* Transpiratie abundenta noaptea: inainte de a va culca, stergeti-va tot corpul cu otet de
mere.
Intern
* Artrita: se bea de patru ori pe zi cate un pahar de apa cu o lingurita de otet de mere.
Tratamentul se face timp de doua saptamani, cu o pauza de o saptamana. Apoi
procedura se repeta.
* Hemoragie pe nas: se bea otet de mere dizolvat in apa. Sangele se poate opri cu
tampoane de vata inmuiate in otet si puse in nas.
* Hemoroizi: la fiecare doua ore, se aplica pe umflaturi un tampon de vata inmuiat in
otet de mere, iar dimineata se bea apa cu otet si miere de albine.
* Reteta de slabit: in prima luna se bea in timpul fiecarei mese un pahar cu apa si o
lingurita de otet de mere, apoi cate 2 lingurite de otet la un pahar de apa (in a doua
luna). Pe zi, trebuie sa se consume 3 pahare. Nu se recomanda sa mancati dulciuri si
paine alba.
* Tuse: se amesteca 3 linguri de otet de mere cu o lingurita de suc de aloe si 1/2 pahar
de miere de albine. Se iau de 3-4 ori pe zi cate doua lingurite, inainte de masa.
* Varicoza: se toarna otet de mere pe palme si se freaca picioarele de jos in sus,
dimineata si seara, in fiecare zi, timp de una-doua luni, sau se invelesc picioarele cu
servetele inmuiate in otet, apoi se leaga cu un stergar si se sta in pat sau fotoliu, cu
picioarele ridicate, timp de 30 de minute. In timpul acestui tratament, trebuie sa beti de
doua ori pe zi un pahar de apa cu 2 lingurite de otet de mere.
* Viermi intestinali: se fierbe in otet de mere cu sare o urzica tanara taiata marunt si se
mananca. Viermii intestinali mor si ies din organism.
Ciocolata i notul prelungesc viaa
Ultimile tiri din lumea medical anun c cele mai noi tratamente care ajut la
prelingirea vieii sunt ciocolata i
notul.
Se
pare c aceste remedii sunt chiar mai bune dect alergatul sau mersul pe jos, care pn
acum erau sfinte n ceea ce privete longevitatea.
Ciocolata neagr este foarte bogat n polifenoli, compui ce protejeaz celule i nu le
Daca pana acum nu te-ai familiarizat cu tehnicile inotului, nu e prea tarziu niciodata sa
inveti cele cateva miscari de baza. Vei avea ocazia sa descoperi un sport care, pe langa
efectele benefice asupra aparatului cardio-vascular sau aparatului respirator, iti va oferi
o conditie fizica de invidiat si un tonus excelent. In plus, inotul poate fi practicat in
moduri cat mai diverse si poate fi adaptat necesitatilor individuale ale fiecarei persoane.
Acest lucru se poate vedea in orice piscina, odata cu aparitia unor noi activitati
coordonate de antrenori profesionisti. Acestea sunt destul de diferite de orele clasice de
inot, iar ca exemple pot fi cursurile pentru bebelusi, femei gravide sau persoane in
varsta. Daca vine vorba despre beneficiile acestui sport, acestea nu sunt deloc de
neglijat. Aduce o incredibila rezistenta cardio-pulmonara, stimuleaza circulatia
sangvina, ajuta la mentinerea unei presiuni arteriale stabile, reduce riscul afectiunilor
cardiovasculare, dezvolta majoritatea grupelor musculare - tonifica muschii fesieri si
pectorali, are un rol important in dezvoltarea armonioasa a abdomenului, coapselor si
gambelor.
De asemenea, fortifica articulatiile, prevenind posibilele leziuni, dezvolta flexibilitatea,
genereaza stari pozitive, este de ajutor in depasirea starilor de anxietate si reduce
simptomele depresiei. Practicarea exercitiilor in apa permite o libertate de miscare pe
care nu o poti obtine in afara bazinului.
Poti incerca si aqua-gym!
Poti slabi?
Beneficii:
Cat dureaza?
Exercitiile fizice in apa pot fi Aqua-gym-ul iti solicita inima Pentru a da rezultate,
realizate mult mai usor de
si plamanii, tonifica
trebuie sa mergi de doua persoanele cu kilograme in musculatura, reprezentand o trei ori pe saptamana,
plus, deoarece au o
modalitate eficace de a obtine cateva luni la rand, in
mobilitate mai mare. Pot fi sau de a mentine o conditie
cadrul unui program bine
arse multe calorii, dar acest fizica buna. In apa sunt
pus la punct. O sedinta
lucru depinde de intensitatea solicitate mai intens grupele dureaza in medie o ora, iar
cu care sunt facute exercitiile musculare (abdomen, fese,
ca tipuri de exercitii, se
si de grupele musculare
coapse), cu un efort aparent
desfasoara ca si una de
solicitate.
mai mic.
aerobic in sala.
Accesorii pentru inot: ochelarii, casca, labele pentru inot, tubul pentru respiratie
subacvatica, dopurile pentru urechi sunt doar cateva dintre piesele de baza din arsenalul
unui inotator. Ochelarii sunt flexibili, din silicon, au protectie UV, iar lentilele acestora
sunt fabricate din sticla rezistenta la socuri, special tratata impotriva aburirii. Casca
pentru inot este din silicon, material ce ofera protectie si confort celui care o poarta.
Alimente bogate n substante proteice (peste 4%):
carne
orez
peste
orz
ou
ovaz
lapte
grau
ciuperci
porumb
soia
linte
bob
fasole boabe
mazare
uscata
naut
secara
mei
hrisca
masline
migdale
nuca de cocos
nuci
floarea soarelui miez
alune
arahide
linte
mazare
ciuperci
grau
porumb
orez
nuci
migdale
castane
catina
smochine
7. In caz de hemoragie
uterina si menstruatie
abundenta, se aplica,
pentru 3-4 ore, cate 3
boabe de piper, la baza
degetelor inelar si
mijlociu.
iar ceaiurile, unguentele, siropurile si mai ales bitterul "Taina Plantelor" pe care le
produceti ne-au fost laudate de foarte multa lume. De curand, ati realizat o gama variata
de tincturi, pe care vrem sa le facem cunoscute cititorilor nostri. Ce ne puteti spune
despre acestea?
- Tincturile sunt extracte naturale hidroalcoolice obtinute prin macerare naturala in
alcool de 40? dintr-o singura planta sau din combinatii de plante medicinale, in functie
de natura bolii careia i se adreseaza. Principiile active din tincturi sunt in concentratie
mai mare si isi pastreaza calitatea terapeutica timp indelungat. De aceea, am considerat
necesar ca, pe langa ceaiurile din plante medicinale si celelalte produse naturale pe care
le-am lansat deja pe piata, sa venim in sprijinul bolnavilor si cu aceasta gama de
tincturi. Mai mult, numerosi terapeuti naturisti cu care colaboram ne-au sugerat sa ne
extindem aria de productie, cunoscand faptul ca plantele pe care le folosim sunt foarte
bogate in principii active si provin din Muntii Gutaiului si imprejurimi, zone ecologice
nepoluate.
- Pentru ce boli sunt folosite aceste tincturi?
- Ma voi referi pentru inceput la tincturile simple, realizate dintr-o singura planta
medicinala:
- Tinctura de aloe este recomandata pentru efectele biostimulatoare, cicatrizante,
antimicrobiene, antituberculoase si antitumorale date de principiile active extrase din
frunzele de aloe. Pe cale interna, se folosesc cate 10-30 picaturi, de 3 ori pe zi. Pe cale
externa se aplica direct pe ulceratii, plagi si arsuri, grabindu-le vindecarea. Da rezultate
foarte bune in boli de piele: tuberculoza cutanata, pionefrite, lupus eritematos.
Administrata intern, tinctura de aloe amelioreaza si vindeca boli digestive si tumori.
- Tinctura de cimbrisor se foloseste pe cale interna in tuse convulsiva, tuse spastica,
astm, raguseala, anorexie la anemici; actioneaza ca antiseptic asupra ficatului si
rinichilor, ameliorandu-le functia; elimina viermii intestinali. Se administreaza cate 2030 picaturi pe zi pentru copii si 30-60 picaturi pe zi pentru adulti. Extern, tinctura de
cimbrisor se foloseste sub forma de: tamponari, masaje, comprese, gargara, frictionarea
musculaturii membrelor si coloanei vertebrale; in dezinfectarea si cicatrizarea ranilor,
scleroza in placi (leuconevraxita).
- Tinctura de coada-soricelului. Extern, se pun comprese si se fac spalaturi pentru
calmarea tenurilor inrosite si iritate, arsuri, plagi purulente, eczeme, ulcer varicos,
hemoroizi; spalaturi bucale in abcese dentare. Intern, se iau 10-20 picaturi in ceai care
se bea dimineata pe stomacul gol, pentru eliminarea viermilor intestinali; in leucemie,
pentru reinnoirea sangelui, se folosesc 10-20 picaturi pe zi. In boli interne (enterocolite,
colici gastrice, cistite, dismenoree, hipermenoree, marirea secretiei biliare) se iau cate
10-15 picaturi de 3 ori pe zi.
- Tinctura de sunatoare se foloseste la prepararea apei de gura (se face gargara cu 10 ml
tinctura dizolvata in 100 ml apa fiarta si racita). In boli reumatice, se fac frectii pe
zonele dureroase. In boli de piele, arsuri si degeraturi se pun comprese imbibate cu
tinctura de sunatoare. Pe cale interna se utilizeaza de la 20-30 picaturi pana la 6
lingurite pe zi pentru depresii nervoase, icter infectios, insomnii, somnambulism, boli
urinare, incontinenta urinara, dereglari ale ciclului menstrual. Tratamentul dureaza 7
zile. Se poate relua dupa 2-3 zile de pauza.
- Tinctura de galbenele (filimica) se foloseste pe cale externa in afectiuni bucale
infectate si gingivite, sub forma de gargara si spalaturi bucale; pentru infectia cu
pin, brusture, cicoare si hamei (se beau 2-3 ceaiuri pe zi din acest amestec de plante).
Cura dureaza 4-6 saptamani si se poate relua dupa doua saptamani.
- Tinctura antianemica este obtinuta din mai multe plante medicinale cu rol in formarea
globulelor rosii prin stimularea maduvei hematogene si imbogatirea sangelui in fier si
vitamine. Pe cale interna se utilizeaza cate 3 lingurite pe zi, dizolvate in "Ceai
antianemic" indulcit cu miere de albine.
- Tinctura anticolitica este un extract natural hidroalcoolic realizat dintr-o combinatie de
plante medicinale cu rol antiseptic intestinal, antivomitiv, carminativ, antispasmodic si
sedativ. Se utilizeaza pentru calmarea colicilor intestinali si stomacali atat la copii, cat si
la adulti; combate indigestiile insotite de greturi, gazele, aciditatea gastrica si
enterocolitele. Pe cale interna se dozeaza cate 8-15 picaturi, de 3 ori pe zi, dizolvate in
"Ceai anticolitic".
- Tinctura antigripala este preparata dintr-o mare varietate de plante medicinale cu rol
depurativ, emolient, antiseptic, calmant, antispasmodic, antiviral si antimicrobian. Se
utilizeaza in stari gripale insotite sau nu de febra. Se administreaza cate 4-6 lingurite de
doua ori pe zi, dizolvate in "Ceai antigripal" indulcit cu miere de albine (neindulcit
pentru diabetici). Extern, se fac inhalatii cu vapori de tinctura, gargara, baie generala in
care se pune tinctura antigripala si ceaiuri din plante ("Flori de camp").
- Tinctura antistres este un extract natural obtinut din plante medicinale cu rol sedativ
asupra sistemului nervos central. Se utilizeaza in stari de oboseala, stres, insomnii, stari
de agitatie nervoasa, tulburari cardiace si digestive. Tratamentul intern consta in
administrarea a 10-15 picaturi de 3 ori pe zi, ultima doza seara, la culcare. Extern, se fac
bai generale in care se adauga tinctura antistres sau infuzie din plante sedative (tei,
sunatoare, sovarv, cimbru, menta, ciubotica cucului) sau "Ceaiul Antistres".
- Tinctura contra caderii parului este obtinuta din mai multe plante medicinale cu rol in
regenerarea parului, intarirea radacinii parului, inlaturarea matretei si seboreei.
Tratamentul consta in masaje zilnice sau de 2-4 ori pe saptamana. Pe langa tratamentul
extern, recomandam si un tratament intern (2-3 cani de ceai obtinut din urmatorul
amestec de plante: urzica, mesteacan, stejar, nuc, tintaura, brusture, hamei si salvie).
- Tinctura gastrica este un extract natural hidroalcoolic obtinut din plante medicinale cu
actiune astringenta, antiseptica, cicatrizanta si hemostatica. Tinctura gastrica se
utilizeaza in hiperaciditate gastrica, ulcer gastric si duodenal, spasme gastro-intestinale,
gastrite. Se consuma inaintea meselor principale cate 3 lingurite de tinctura, dizolvate in
"Ceai gastric". Tratamentul dureaza 6 saptamani.
- Tinctura hepato-biliara are actiune coleretica si colagoga, antispastica, bactericida,
decongestiva, antiseptica si antiinflamatoare. Se utilizeaza pentru stimularea si
imbunatatirea functiei hepatice, insuficienta biliara, colecistite subacute si cronice,
ciroza hepatica si diskinezii biliare. Se utilizeaza cate 10 picaturi de 3 ori pe zi,
adaugate in "Ceai hepato-biliar". Tratamentul dureaza 4-6 saptamani.
- Exista, totusi, bolnavi carora le este interzis cu desavarsire consumul de alcool. Pot ei
sa urmeze un tratament cu tincturi?
- Persoanele carora le este interzis consumul de alcool vor pune tinctura in ceai fierbinte
sau in apa fiarta inainte de folosire, alcoolul evaporandu-se dupa 5-10 minute.
- Care este pretul unei tincturi?
- Tincturile sunt ambalate in flacoane de 50 ml si costa intre 2 si 25lei.
- De unde pot fi procurate?
- Tincturile se gasesc deja in unele farmacii si magazine Plafar din tara, dar pot fi
comandate si direct de la firma noastra: S.C. Hypericum Impex Baia Mare, tel./fax
062/27.13.38, tel. 094/27.92.84.
Acest elixir se pune pe pleoape si in jurul ochilor dimineata, sapte zile la rand, pentru
refacerea ochilor obositi, indepartarea cearcanelor si a ridurilor. In popor, acest remediu
era folosit pentru "limpezirea vederii" (imbunatatirea acuitatii vizuale) si se spunea ca
are efecte magice asupra celor cu deficiente majore de vedere, ajutandu-i sa revina la
normal. Evident, locul din care se culege roua trebuie sa fie extrem de curat si ferit de
orice influenta poluanta.
Pietre la rinichi
Ceai din frunze de mesteacan. Din pacate daca nu este pregatit dupa prescriere este
toxic. Daca urmezi instructiunile totul va fi ok. Cea mai buna este seva de mesteacan
care poate fi colectata numai in luna Mai cind incepe vegetatia mesteacanului. Se face o
gaura in tulpina pomului iar intr-o ora curge cam 1 litru. Ai nevoie de 5 litri ca sa
consumi cite 100ml in fiecare dimineata inainte de masa.
Nu sunt doctor dar pentru ca am poposit de multe ori in curtea spitalelor m-am
documentat despre problema asta.
Nu uita cind vei incepe sa elimini pietrele ai nevoie de antibiotic pentru a preveni o
infectie. Pietrele zgirie.
apa de la izvorul 7 de la Baile Someseni ( Cluj ). I-am dat apa de acolo si, in
aproximativ 2 saptamani, toti calculii au disparut. Cu aceasta " experienta " in spate, iam recomandat unui prieten care avea mereu probleme cu calculii ( si se indopa cu bere
pe chestia asta ) apa de la izvorul respectiv. Au trecut ani buni de atunci si, din cate
stiu, nu a mai avut vreodata probleme de acest gen. Cert este ca merge la Baile
Someseni de 2 ori pe an si-si face plinul cu apa minerala pentru 2 saptamani ( o doza de
intretinere, spune el ). De altfel, la izvorul respectiv este mereu coada, ca dovada ca apa
este eficienta.
In ultimii 2 ani am "nascut" 5 pietre. Cand incep durerile fac injectie cu antispastice :
scobutil, no-spa si algocalmin sau ketonal. A doua zi fac urmatorul preparat:
- patru lamai se spala si se pun la fiert intregi, se pune apa cat sa le acopera. Fierberea
dureaza cca. jumatate de ora si trebuie sa se opreasca atunci cand le crapa coaja.
- se lasa la racit, (apa in care au fiert se arunca), se sfarama cu o furculita si se scot
samburii.
- se paseaza cu mixerul sau blenderul pana devine o pasta.
- se adauga un volum egal de glicerina (se poate procura de la farmacie - eventual
spuneti ca o cumparati ca "glicerina boraxata" dar fara a o prepara.
- in general lamaile fierte si macinate ocupa jumatate de borcan de 800 ml. , se cumpara
400 g de glicerina
- se ia cate o lingura de 3 ori pe zi.
Acest preparat este naturist si foarte bun, l-am incercat pe mai multe persoane inclusiv
pe mine si a dat rezultate de fiecare data. Depinde de natura calculilor, oxalatii de calciu
sunt cel mai greu de dizolvat dar chiar daca nu-i dizolva, macar ii face faramiciosi si se
pot elimina fara probleme. Pentru oxalatii care ii produc eu am nevoie de 2 borcane de
800 ml.
Un tratament similar l-am gasit pe un site american, 60 ml zeama de lamaie +60 ml ulei
de masline de 2 ori pe zi, majoritatea covarsitoare a celor ce scriu spun ca au eliminat
tot asa, fara sa simta. Pe mine ma ingretoseaza uleiul in cantitate atat de mare ca sa nu
spun ca te poti alege cu o colica biliara ... Toti cei care scriau acolo insa aveau o colica
renala in curs de desfasurare, nimeni nu incercase pe calculi asimptomatici, ceea ce ma
face sa cred ca remediul merge pe principiul relaxarii musculaturii netede si atat, nu pe
dizolvare.
Oare amestecul cu glicerina o si dizolva, cunoasteti pe cineva care l-a luat doar stiind ca
are un calcul, fara sa fie in colica ?
Tamaie am luat 10 zile, cate 1 bobita dimineata pe nemancate. Matusa mea a scapat de
multe pietre cu tamaie, chiar si de la fiere.
ce am scris in rest pot traduce:
la punctul 1 cred ca se intelege in general, sunt vitamine si minerale.
avoid during pregnancy - evitati in timpul sarcinii
green food supplements - suplimente din ierburi ce contine o mixtura de clorofila,
spirulina, echinacea, etc.
la noi nu stiu sa fie asa ceva, decat separat. spirulina stiu ca este.
1 oz = 28 ml/gr
reteta1
pe stomacul gol - se amesteca 56ml ulei de masline virgin cu 56ml suc de lamaie, se bea
imediat urmat de un pahar mare de apa la primul semn de durere.
reteta2
e nevoie de 84ml ulei de masline extra virgin si 84ml suc de lamaie si se bea 280ml de
apa la fiecare ora. uleiul cu sucul de lamaie se bea de 3 ori pe parcursul unei zile. Se bea
un pahar mare de apa inainte de culcare si la trezire. Se doarme pe partea opusa durerii
de rinichi.
in articolele din linkuri am citit ca apa nu trebuie bauta imediat dupa ulei si sucul de
lamaie deoarece, acestea nu se vor absorbi la fel de repede si produc greata mai mare
(uleiul pluteste deasupra apei).
o senzatie de greata probabil tot produce dar poate e mai mica daca te gandesti ca uleiul
extravirgin e foarte sanatos si scump totodata
eu am luat reteta asta cu uleiul de masline de fapt pentru pietre la fiere ,credeti-ma face
minuni .deasemeni e buna tinctura de coada calului cate o lingura seara ,se ia de la
plafar ,cam 14 zile .ca sa tai greata ,eu am amestecat cele 2 cu ceai cald de sunatoare si
am inghitit-o
odata .
cite o grefa dimineata
infuzie din patrunjel. Nu stiu ce efect are asupra rinichilor,stiu ca e deuretic,folosesc
demult metoda si ajuta.Sanatate
Ceaiul rosu cu extract de ganoderma a dat rezultate. Are o denumire dar nu ma lasa
CNA-ul sa o divulg. Oricum cautati pe google si veti gasi.
elina Datorit coninutului foarte ridicat n potasiu (de 4 ori mai mare dect la alte
plante), elina are caliti puternic diuretice, mrind diureza cu efect de drenor al
rinichilor, eliminarea acidului uric din urin, edeme renale, retenie urinar, colic
nefritic i litiaz (calculoz) renal.
Eu am calculi renali de 2 luni si am avut dureri in fiecare zi.Am incercat toate produsele
pe care le-am gasit la plafar,dar nici un rezultat.Cu diuretice era si mai rau-se agravau
durerile,la fel si cu multa apa.
La inceput nu m-am speriat fiindca mai avusesem calculi si se dizolvasera foarte usor
cu ceaiuri sau cu apa multa.Din pacate acum nu s-a intimplat la fel.Asa ca m-am hotarat
sa incerc un tratament pe care il gasisem pe net si anume suc de ridichi dimineata
inainte de masa.Asta era ieri,iar astazi ma simt aproape perfect,doar mici dureri
suportabile si n-am luat decat o zi.Un singur inconvenient are acest tratament-ridichile
sunt un pic iritante pentru stomac,mai ales inainte de masa,dar nu se compara cu
durerile pe care le aveam de la calculi.
M-am vindecat complet cu suc de ridichi in numai 4 zile.Ma simt perfect si nu imi vine
sa cred dupa atatea chinuri si atatea tratamente.Chiar ma gandeam ca daca nu s-au
dizolvat cu toate tratamentele pe care le-am facut (care in cazul altora au fost eficace) e
posibil sa nu se dizolve nici cu ultrasunete.Din fericire nici nu a fost nevoie sa incerc.
Si nici macar nu am avut dureri cand le-am eliminat.Va recomand sa incercati acest
tratament.Multa sanatate
Eu am avut la rinichiul stang o piatra de 2,5 cm si la cel drept una de 2 cm.Am folosit
un tratament naturist simplu si foarte eficient.Asta a fost acum 3 ani.Acum am facut o
noua ecografie si se pare ca incepe sa se formeze din nou ,au descoperit ceva mic 2-3
mmla stangul si cam la fel la dreptul.Exista o singura problema dupa cum am inteles si
aceasta ar fi natura pietrelor.Se pare ca la mine a tinut,ptr ca vad ca le-am eliminat(vezi
dizolvat).Ce este extraordinar la acest tratament este ca nu doare can se face eliminarea
pietrelor.De fapt am inteles ca le dizolva nu le elimina in bucati si ca ele abia dupa
eliminare se intaresc.Sincer nu am stat sa colectez urina in borcane,etc. cum mi-a spus
persoana care mi-a indicat tratamentul asa ca practic nu am vazut pietrele,dar am
refacut de mai multe ori ecografiile si abia anul trecut in Decembrie a iesit niste pietre
mici(probabil ca se refac periodic).Eu sunt foarte carnivor(nu canibal)si se pare ca de
aici apar problemele.Dar o sa repet tratamentul si sper sa scap si de acestea.In ce consta
tratamentul?
Am luat de la Sell gross o lada cu 35 kg de mere si timp de 3 zile nu am mancat si nu
am baut decat suc de mere .In ultima zi la sfarsit se bea si un paharel (100 gr)de ulei de
masline.Cand am aflat reteta prima data am zis ca nu o sa rezist,dar vreau sa va spun ca
nu a fost nici o problema,nu mi-a fost foame si am rezistat foarte bine la acest
tratament.Ce mai trebuie sa stiti,cei care au probleme cu stomacul(aciditate excesiva) nu
pot face acest tratament.Nu se poate face decat o data pe an.Am slabit 5 kg in 3 zile si
m-am simtit perfect(fara dureri,ameteli sau alte nenorociri.)Merele nu trebuie sa fie prea
acre,de preferinta ionatan romanesc(asta am luat eu)Pot demonstra cu acte ca am avut
pietrele,deci nu spun povesti ,vreau sa ajut, ptr. ca si eu la randul meu am fost ajutat,fara
nici o obligatie,atat ca si voi sa ajutati pe altii care sunt in aceasta
situatie.Medicamentele dau alte probleme dupa cate am inteles eu asa ca daca se poate
pe cale naturista eu sunt adeptul la asta.Plus ca am inteles ca la eliminarea prin
medicamente te doare de mori,pe cand la ast a nu am simtit practic cand s-=a facut
eliminarea.Am incercat si ptr. colicist (am si aici una de 3 cm) dar nu se poate face
decat chirurgical.Daca doresti am sa trimit tratamentul complet.A sa nu uit,ecografiile
le-am facut in locatii foarte bune ,cu aparatura foarte performanta deci este excus sa fi
fost eronate.La ultima mi -a dat si fotografia)
Am revenit cu tratamentul naturist despre care vorbeam mai sus ,deoaraece am primit
mai multe mesaje din care rezulta ca v-ar interesa .
Deci am cumparat 35kg de mere ionatan si am facut urmatorul tratament;
Timp de 2 zile se bea suc de mere cu pulpa (atentie este vorba de suc facut de voi nu de
cel la cutii)dupa cum urmeaza;
-ora 8 -250gr,si la orele 10,12,14,16,18,20,cate 480gr de suc.Nu se mananca altceva si
nici nu se bea.Daca in aceste 2 zile nu a-ti avut scaun ,se bea un ceai purgativ din
plante.A 2 seara se face o baie calda in cada (s-au cine nu are intr-un lighean mai mare)
cu apa cat mai fierbinte (cat puteti suporta) dar fara sapun .Practic se sta in apa fierbinte
pana incepe sa se raceasca.
A 3 zi la ora 8 se bea 480 gr de suc si dupa 30 minute se bea 120 ml de ulei de masline
(preferabil extravirgin),si imediat un pahar cu suc.Daca apare senzatia de slabiciune te
culci.Peste 1-2 ore mergeti la baie .
Vreau sa va spun (cum am mai spus si celor care mi-au trimis mesaj)ca am facut acest
tratament acum 3-4 ani si,la o ecografie facuta in decembrie2008 mi-au gasit cate o
pietricica de 2-3 mm deci tratamentul trebuie facut din nou la o perioada de ani si
functie de ce iese la analize.Nu va speriati in privinta tratamentului,eu sunt un tip
gurmand,si credeam ca o sa am probleme (de foame) dar vreau sa spun ca a fost foarte
usor de suportat,ba chiar nu mi-a fost deloc foame s-au sete in perioada
tia de ap. A luat avionul din Tokyo, s-a dus la Rmnicu - Vlcea, s-a ntors acas cu
promisiunea c i se pun rapid 20 de tone pe vapor. Au trecut opt ani, omul se simte ca i
cum n-ar fi fost bolnav niciodat. "A ajuns cel mai nfocat fan al apei. Zice c se
mbiaz n ea fiindc e bun pentru epiderm, ba chiar i face i sake din ea", rde
profesorul Ioan tefnescu, directorul institutului. i el bea de vreo 15 ani, la cafea.
"Aproape toat lumea din secie consum i de aia sunt toi foarte zglobii i cu poft de
via", zice. S-au fcut cercetri pe oareci i pe gini; rezultatul a fost c cei adpai cu
ap vie au trit mai mult i au fost mai sntoi. Deuteriul este un izotop al hidrogenului
considerat responsabil pentru mbtrnire i nu numai. Cu ct ai mai puin deuteriu n
snge, cu att e mai bine, zic cercettorii.
Doctorul dermatolog Ioan Nedelcu a folosit apa pe pacienii si. A i creat o gam de
creme pentru ntreinere pe baz de ap echilibrat n deuteriu. "ncetinete mbtrnirea
cutanat, e spectaculoas. i pentru acnee e grozav, i pentru psoriazis. Mi-a luat patru
ani s realizez aceast gam, iar acum conine 19 produse diferite pe baz de ap.
Produsele sunt unice, dar nu foarte cunoscute. Pentru a populariza linia este nevoie de
multe sute de mii de euro, dar nu am aceti bani", spune doctorul Nedelcu.Mai demult
au ajuns la institut i nite cercettori de la NASA, dornici s ia apa pe Marte, pentru
"un transport de fiine vii". Au studiat, s-au minunat, dar urmarea nimeni n-o tie. Asta
s-a ntmplat dup ce invenia fusese copleit de premii i medalii, la Saloanele de la
Bruxelles, Geneva, Londra i Budapesta.
Ungurii cumpr jumate din producie, japonezii - 15%
Cum s-a "nscut" apa? S-a ntmplat prin anii '80 i a avut doi "ttici"; unul este
chiar directorul institutului de astzi. Atunci ei studiau apa grea. La apa vie au ajuns fr
s vrea, c intra n tehnologia de producere a apei grele. Abia dup patru ani au
obinut... un litru de ap srac n deuteriu. "Primul nostru oc: nu avea nici un element
de toxicitate, nici o urm de nenatural. Prin '86 am obinut i brevetul, iar
bolnavii au nceput s curg la ua institutului", zice profesorul tefnescu.
Afacerea a nceput odat cu un anun - un ungur cumpra sute de tone de ap. "Noi ne
chinuiam cu un litru... ce s fac, la, domne, cu sute de tone? Ne-a cumprat o ton, a
doua i am nceput s ne dezvoltm. Noi, pn la el, nu tiam c e att de bun pentru
sntate. Prin 2000 exportam pn la 150 de tone pe an (adic 150.000 de litri). El o
cumpra de la noi ca ap distilat, mbuteliat sub un nume ales de el, i o vindea
bolnavilor ca ap potabil, terapeutic". Pe sticl nu scria unde e fcut. Cnd ungurul
n-a mai putut plti, directorul i-a luat alt partener. Inginerul Cristian Mladin s-a angajat
s cumpere i s plteasc regulat. Directorul i-a fcut i un transfer de brevet, legal, iar
acum partenerul su este cel care o produce n institut i o vinde mai departe sub
numele de Qlarivia. O jumate de litru cost 15 lei i conine de cinci ori mai puin
deuteriu dect apa obinuit.
Cel mai mult o cumpr tot ungurii (40%-50%) i japonezii (10-15%). Restul se duce la
romnii bolnavi i la civa pacieni din SUA, Germania i Turcia. ns un american a
cumprat 180 litri fr a fi bolnav, numai pentru ntreinere. "Ne aflm exact unde
trebuie. Procentul vnzrilor n ar e n cretere, mergem cu pai mruni, pentru a testa
piaa. Exportm maximum 150 de tone pe an fiindc e nc afacere la scal mic", zice
inginerul Mladin. E scump fiindc se face puin ap, iar 60% din preul de cost e
energie pur. "Una e s distribui cu furgoneta, alta cu camionul. E mai mult un hobby,
deocamdat triesc din alte afaceri", zice stpnul afacerii.
100 g miere. La nevoie se mai adauga putina apa. Siropul se poate pastra 3-4 zile la
temperatura camerei sau 7 zile in frigider. Pentru copii se recomanda 6 lingurite pe zi
iar pentru adulti 3-6 linguri pe zi.
Se mai recomanda siropul de praz din decoct concentrat, 200 g praz la 1 litru apa,
amestecat cu miere in cantitate egala.Se iau 4-5 linguri pe zi.
In faza a doua a tusei este nevoie de ceaiuri din plante medicinale cu proprietati
expectorante care sa ajute la fluidificarea si eliminarea secretiilor bronhice.
Flori si radacini de Ciubotica-cucului
Este emoilent, expectorant, antispastic, sedativ, calmant al tusei, fluidifiant al secretiilor
bronhice, cicartizant. Se face infuzie din 1-2 lingurite flori la 200 ml apa clocotita. Se
beau doua, trei cani pe zi. Se mai poate folosi decoctul din 1-2 lingurite radacini la 250
ml apa. Se fierbe 10 minute si se beau doua, trei cani pe zi. In cazul in care se foloseste
tinctura de Ciubotica-cucului, se iau 15-20 picaturi pe zi.
Muguri de Pin
Este antiinflamator, antiseptic, cicatrizant, modificator al secretiilor bronhice. Se
prepara infuzie cu doua lingurite muguri la o cana cu apa clocotita. Se beau doua, trei
cani de ceai pe zi.
Frunze de Urzica
Este bactericid, antiinflamator, emoilent, expectorant, antiseptic, antialergic,
vitaminizant, remineralizant si echilibrator al sistemului imunitar. Se face infuzie cu o
lingurita planta uscata (sau o lingura de planta proaspata bine maruntita) la o cana cu
apa clocotita. Se beau doua, trei cani de ceai pe zi. Se pot face cure de cate trei
saptamani.
Flori si frunze de Nalba mare
Este emoilent , expectorant, antiinflamator si calmant. Se face infuzie cu o lingurita
planta la o cana cu apa clocotita. Se beau doua cani pe zi.
Frunze de Patlagina
Este antiinflamator, emoilent, bactericid, hemostatic si cicatrizant. Se face infuzie cu o
lingurita frunze la o cana cu apa clocotita. Se beau doua, trei cani pe zi sau se
administreaza cate o lingura din doua in doua ore.
Flori de Lumanarica
Are proprietati emoilente, expectorante, antiinflamatoare, calmante si cicatrizante.
Se face infuzie cu o lingurita flori la o cana cu apa clocotita. Se bea treptat in cursul
zilei.
Radacini de Iarba mare
Este un tonic general, antibiotic, antiinflamator si expectorant. Se face decoct cu doua
lingurite de radacini la o cana cu apa. Se beau doua, trei cani pe zi. Atentie: nu se
administreaza in timpul sarcinii si nu se depaseste doza indicata.
DETOXIFIEREA ORGANISMULUI
Incearca cel putin 1 zi saptamina sa maninci numai "hrana vie". Deci, nu consuma
alimente fierte sau prajite(mincare gatita) ci numai alimente nutritive in stare naturala:
fructe, legume, sucuri naturale, nuci, stafide, smochine, curmale, cereale integrale, apa,
ceaiuri etc
Daca ai vointa si doresti o detoxifiere mai profunda consuma "hrana vie" 5-7 zile
tocate in masina, amestec care se lasa 7 zile la macerat. Se consumacate 4 linguri, seara,
inainte de culcare, inghitindu-se foarte incet.- Hipertensiune, in fiecare dimineata se
consuma o sfecla rosiecoapta. Seara - o salata din sfecla rosie cruda, usturoi, morcov ras
siulei.- Reumatism. Se pun, intr-un borcan de 0,5 l, rame, intr-un stratde circa 2-3 cm
grosime. Peste ele se toarna gaz sau alcool, atat catsa le acopere cu 2 cm si se tin
la soare 7 zile. Tratamentul propriu-zisconsta in frectii pe zonele afectate cu gazul
(alcoolul) respectiv.- Spondiloza (lumbago). Se aplica la cald frunze de brusturi,
cupartea nelucioasa pe locul dureros. O alta procedura - dintr-unamestec obtinut din
ridiche neagra tocata marunt si o capatana deusturoi pisat, aplicat pe locul respectiv.Scleroza vasculara cerebrala. Se rade marunt o lamaie si seamesteca cu macese (un
pahar), rachitica (un pahar) si miere de albine(un pahar). Se iau cate 20-40 g inainte de
masa. De asemenea,acelorasi bolnavi li se recomanda ceaiul din radacina de patrunjel
sau20 g scoarta de scorus fiarta in 0,5 l apa, timp de 2 ore si bautazilnic, de 2-3 ori cate
o lingura.- Varice (tromboflebita). Timp de 20 de zile, se imbraca piciorulde la coapsa
pana la talpa cu frunze de varza alba incalzite bine siunse o seara cu miere, o seara cu
alcool de 90s, alternativ. Seinfasoara cu prosoape calde si se doarme in acest fel.Hemoroizi: O procedura simpla consta in taierea unui cartof infasii (de forma
supozitoarelor!), care se ung cu ulei si se tin in anuscat mai mult. Acelasi lucru se poate
face cu un catel de usturoi uns cusaliva si tinut pe toata perioada noptii.
- Prostata, impotenta. E recomandabil sa se consume mult praz,precum si ceaiul de
ghimpe si busuioc. Daca boala vine pe fond nervos,se pun circa 750 g gheata intr-un
tifon impaturit in opt si se leaga.Compresa se tine un minut la baza creierului, un minut
la inima si unminut pe organele genitale. Se repeta procedura de 4-5 ori pe zi.
Sare Amara Pentru Un Trup Frumos
- Curatirea articulatiilor de saruri (spondiloza, artrita,poliartrita). Se fierb 5 g foi de
dafin in 300 ml apa, timp de 5 minute,dupa care se tin intr-un termos, 3-4 ore. Pe
parcursul a 12 ore, seconsuma lichidul, luandu-se cate o lingurita. Tratamentul dureaza
3zile, insotit de alimentatie de regim, dar o singura data pe an.- Elixirul tineretii
(indicat in special persoanelor care auprobleme legate de inima si de circulatia
sangelui). Se piseaza foartebine 300 g usturoi, intr-o piulita de lemn. 200 g din cantitate
se scotde la fundul vasului si se pun intr-un borcan de sticla, impreuna cu 200ml alcool
de 90. Se inchide bine si se tine 10 zile la macerat.Tratamentul va dura 11 zile, cu
o jumatate de ora inaintea fiecareimese, preparatul luandu-se in cate 20 ml lapte rece,
dupa cumurmeaza: ziua 1 - 2 picaturi dimineata (D), 2 picaturi la pranz (P), 2picaturi la
cina (C); ziua 2 - 4 D, 5 P, 6 C; ziua 3 - 7 D, 8 P, 9 C; ziua 4- 10 D, 11 P, 12 C; ziua 5 13 D, 14 P, 15 C; ziua 6 - 15 D, 14 P, 13 C;ziua 7 - 12 D, 11 P, 10 C; ziua 8 - 9 D, 8 P, 7
C; ziua 9 - 6 D, 5 P, 4 C;ziua 10 - 3 D, 2 P, 1 C; ziua 11 - 25 D, 25 P, 25 C.O reteta
relativ mai simpla se bazeaza pe amestecul obtinut din500 g usturoi pisat, cu zeama de
la 24 de lamai. Se pune intr-unborcan, se acopera cu tifon si se tine 24 de zile,
amestecandu-seperiodic. Se consuma cate o lingura la o jumatate de pahar cu apa,seara,
inainte de culcare.- Anexite, fibrom, boli vaginale. Se toaca marunt ceapa, se puneintr-
un tifon si se unge acest tampon cu unt nesarat. Se introduce invagin, noaptea. Acelasi
procedeu se poate face cu untura de gasca.- Boli de plamani (tuberculoza, bronsita etc.).
Se face un amestecdin 500 g miere de albine, 5 capatani de usturoi, pisate si, 5 lamai
tocate in masina, amestec care se lasa 7 zile la macerat. Se consumacate 4 linguri, seara,
inainte de culcare, inghitindu-se foarte incet.- Hipertensiune, in fiecare dimineata se
consuma o sfecla rosiecoapta. Seara - o salata din sfecla rosie cruda, usturoi, morcov ras
siulei.- Reumatism. Se pun, intr-un borcan de 0,5 l, rame, intr-un stratde circa 2-3 cm
grosime. Peste ele se toarna gaz sau alcool, atat catsa le acopere cu 2 cm si se tin
la soare 7 zile. Tratamentul propriu-zisconsta in frectii pe zonele afectate cu gazul
(alcoolul) respectiv.- Spondiloza (lumbago). Se aplica la cald frunze de brusturi,
cupartea nelucioasa pe locul dureros. O alta procedura - dintr-unamestec obtinut din
ridiche neagra tocata marunt si o capatana deusturoi pisat, aplicat pe locul respectiv.Scleroza vasculara cerebrala. Se rade marunt o lamaie si seamesteca cu macese (un
pahar), rachitica (un pahar) si miere de albine(un pahar). Se iau cate 20-40 g inainte de
masa. De asemenea,acelorasi bolnavi li se recomanda ceaiul din radacina de patrunjel
sau20 g scoarta de scorus fiarta in 0,5 l apa, timp de 2 ore si bautazilnic, de 2-3 ori cate
o lingura.- Varice (tromboflebita). Timp de 20 de zile, se imbraca piciorulde la coapsa
pana la talpa cu frunze de varza alba incalzite bine siunse o seara cu miere, o seara cu
alcool de 90s, alternativ. Seinfasoara cu prosoape calde si se doarme in acest fel.Hemoroizi: O procedura simpla consta in taierea unui cartof infasii (de forma
supozitoarelor!), care se ung cu ulei si se tin in anuscat mai mult. Acelasi lucru se poate
face cu un catel de usturoi uns cusaliva si tinut pe toata perioada noptii.
- Prostata, impotenta. E recomandabil sa se consume mult praz,precum si ceaiul de
ghimpe si busuioc. Daca boala vine pe fond nervos,se pun circa 750 g gheata intr-un
tifon impaturit in opt si se leaga.Compresa se tine un minut la baza creierului, un minut
la inima si unminut pe organele genitale. Se repeta procedura de 4-5 ori pe zi.
Pietre la ficat si rinichi
Intai, sa va povestesc cum am ajuns sa descopar ceea ce nici un medic nu o sa va spuna
niciodata. In timpul unei vizite medicale anuale de medicina muncii, un medic mi-a
recomandat sa fac si o ecografie abdominala, deoarece e oricum introdusa in abonament
si nu strica (Probabil avea target la vanzare :)). Asa, ca am luat decizia sa ma mai
verific si eu, ca oricum rau nu are ce sa-mi faca. Si asa imi luasera si sange si eram
lihnit de foame. Doar ca, am fost total, luat prin surprindere, cand medicul mi-a spus ca
am pietre.
-Poftim?
-Da, doua pietre de 13 milimetri in colecist ( a se intelege fiere). Si mi-a mai si spus
amuzat ca trebuie sa ma operez si sa scot fierea.
Va dati seama, dintr-un tanar plictisit, care se vaita de mama focului ca trebuie sa piarda
timp si sange pentru companie, dintr-o data am devenit un tanar mult, mult mai vioi si
mai agitat. Adica pe scurt am sarit ca ars.
-Ce? Eu? Operatie? Dar sunt sanatos tun
Ma rog, socul, pana la urma a trecut si dupa ce am consultat cam toti medicii pe care iam gasit si dupa ce am mai incercat vreo trei ecografe (ca nu se stie niciodata), m-am
resemnat.
Pe scurt, am inceput sa caut alert pe internet, metode alternative de eliminare a pietrelor.
De stiu ca beau si ghintura si tot nu ma operez. Mi-am zis.
Am cautat o saptamana prin site-ul revistei, pe care o citesc toate babele, adica Formula
As. Pana la urma am gasit o metoda naturista a lui Valeriu Popa prin numarul 379. Vai
cat de mult mi-a luat s-o gasesc! Toata lumea multumea ca a scapat de pietre fara
operatie, dar nimeni nu dadea si reteta. Imi venea sa ma duc la redactie si sa dau cu ei
de pamant. Pana la urma am gasit-o. Pe scurt, trebuia sa bei ulei, cu suc de lamai si sa
pui caldura. Mi s-a parut buna cura, dar am zis totusi sa mai caut. Am gasit ca in Grecia
antica se mai purta cura de ulei de masline cu lamaie. Scoteai niste chestii verzi din tine
si te vindecai si de alte boli. Am rascolit tot internetul, tot Youtube-ul. Am vazut toate
grozaviile pamantului, de la operatii laparoscopice inregistrate, la tipi care se lasau
filmati de neveste in timp ce tineau o cura, pana la nu stiu ce experti in pietre. Pana la
urma, pe Youtube am dat de un interviu in engleza, cu un tip, un american, ce facuse o
emisiune la TV acum vreo 15 ani. Ce mi-a placut la el, e ca parea serios si cu bun simt.
Adica omul chiar parea foarte bine documentat. Arata in acelasi timp diapozitive si
parea logic in cam tot ce zicea. Am aflat o groaza de informatii noi despre ficat si fiere.
Cica pietrele de fapt sunt in ficat, sunt invizibile le ecograf si abia apoi cad in fiere.
Spunea ca noi avem in ficat mii de astfel de pietre si pietricele si ca aceste blocaje sunt
sursa tuturor bolilor, caci, ficatul, nu mai poate elimina toxinele, care se depoziteaza in
alte organe. Parea foarte bine documentat. Oricum, ceea ce m-a interesat pe mine, a fost
ca se pare ca stia cum sa scoata pietrele din fiere, fara durere si experimentase pe multi
oameni si chiar scrisese o carte. Asa ca i-am cautat cartea, am citit-o si mi-am dat seama
ca e aceeasi cura pe care o vazusem la noi in Romania, pe Formula As, numai ca tipul
descoperise si o substanta care dilata canalele, astfel incat pietrele sa iasa cat mai usor,
sarea amara sulfat de magneziu.
Au urmat saptamani de rascoliri interioare, calcule, documentari, planuri de operatii
realizate de urgenta, in caz ca ceva mergea rau, etc. Am incercat sa discut si cu medicii,
dar toti erau categorici numai si numai operatie. Cand le spuneam ca am vazut eu ceva
pe net, se zburleau la mine. Ma speriau si ma avertizau sa nu cumva sa incerc cura pe
care o vazusem eu pe net, ca mi se pot intampla toate grozaviile pamantului (de la a ma
face complet galben adica icter, pana la operatii de urgenta cu taietura de 10
centimetri sau mai mult). Oricum, daca ceva mergea rau, puteam sta maxim 3 zile, si
apoi, musai operatie.
Ma rog, pana la urma, m-am gandit ca oricum trebuia sa ma operez. Asa ca, mi-am
facut cruce, am stat o zi nemancat si am baut sarea aia amara si uleiul ala. Dupa ce am
baut uleiul, nu prea mi-a mai fost asa de bine. Nu aveam dureri, dar era o senzatie de
rau, de greata de la uleiul ala. Asta a durat, pana am eliminat toate pietrele. Dupa, parca
renascusem. Aveam atata energie, de parca zburam. Probabil ca am eliminat raul din
mine. Desi, n-as crede. Deci, va spuneam ca am doua pietre de 13 milimetri. Ei bine,
spre surprinderea mea, tin sa va spun, ca am eliminat nu doua, nu trei, ci vreo 50 de
pietre verzulii, cu dimensiunea intre 13 si 15 milimetri si alte cateva sute mai micute.
Bineinteles ca mi-am facut ecograf a doua zi, sa vad daca nu a ramas vreuna blocata pe
undeva. Totul era in ordine, numai ca ficatul se desumflase cu vreo 3 centimetri. De a
doua zi, am inceput sa ma simt si mai bine, sa fiu mult mai vioi, sa gandesc mult mai
clar, sa am mai multa energie.
Deci, pe pielea mea, am testat si mi-am demonstrat, ca noi, de fapt avem ficatul
infundat cu o gramada de pietre de colesterol si functionam cam la jumatate de
capacitate tot timpul. Aveti mai jos, cateva informatii despre ficat, iar la final cura. Ca
m-am jurat, ca eu, o s-o atasez tot timpul, ca s-o gaseasca omul, cand are nevoie de ea.
Pentru mai multe informatii cautati: Formula AS nr. 379 sau cartea The Amazing Liver
Cleanse- autor Andreas Moritz.
Cum functioneaza:
Ficatul este un organ extrem de important in organism si are un rol esential in digestie si
in asigurarea nutrientilor catre celulele corpului, dar si in detoxifiere, curatarea sangelui
de toxine, metale grele, virusi, paraziti, etc.
Ficatul are rolul de a metaboliza lipidele in exces, de a elimina din organism diverse Euri alimentare, multiple feluri de chimicale ascunse in semipreparate sau chiar in
alimente proaspete. De asemenea metabolizeaza si alcoolul introdus in organism.
Ficatul are control direct asupra cresterii si functionarii fiecarei celule din corpul uman.
Daca ficatul nu mai functioneaza normal, toate celulele corpului nu vor mai primi o
cantitate suficienta de nutrienti, nu vor elimina deseurile produse, toxinele, si nu vor
comunica la fel de bine cu sistemul nervos sau endocrin.
Chiar si daca numai 40% din ficat functioneaza normal, analizele pot iesi bune. Dar,
apar tot felul de boli in organism.
Ficatul are doi lobi si arata ca doi copaci cu ramurile goale pe dinauntru. Pe langa rolul
de procesare a nutrientilor, de metabolizare si anulare a substantelor toxice, precum
alcoolul, fiecare celula preia din sange si toxinele, pe care le elimina impreuna cu bila in
canalele acestea mici ce strabat intreg ficatul. Toate aceste ramurele goale pe dinauntru
se unesc in canale mai mari, apoi se unesc in doua canale principale, ce vin de la fiecare
lob al ficatului si apoi se unesc intr-un singur canal biliar. Acest canal biliar comun,
conduce bila catre fiere (colecist), care este o punga sub ficat. Bila, este ca un gel uleios
galben-verzui, care curge incet de la fiecare celula si se scurge pana jos in fiere. Bila are
rolul de a ajuta in procesarea hranei. In momentul in care hrana ajunge in stomac,
imediat, fierea se contracta si arunca toata bila in restul de canal biliar comun (circa 10
centimetri), si apoi ajunge in intestinul subtire. In momentul in care hrana ajunge in
intestinul subtire, bila trebuie sa fie prezenta, altfel nu va fi procesata si va fi eliminata
fara ca organismul sa retina nutrientii necesari. Ficatul secreta cam un litru si jumatate
de bila pe zi. Aceasta substanta este atat de pretioasa pentru organism incat nu este
eliminata, ci o mare parte din ea este resorbita in intestinul gros si adusa din nou in ficat
(ma rog, o parte din substantele care o compun).
Acum, o mare parte din nutrientii ce sosesc din mancarea procesata, o constituie
cristalele de colesterol. Colesterolul bun, este un element de baza in constructia tuturor
tesuturilor. Colesterolul e prezent in orice mushi, in peretii organelor, etc. Dar,
colesterolul in exces, este procesat de ficat, din sange si eliminat prin canalele biliare.
Numai ca aceste cristale de colesterol, au tendinta sa se lipeasca unele de altele, mai
ales ca bila este ca un gel uleios. Astfel ca formeaza mici pietricele, care in timp atrag
tot mai multe alte cristale de colesterol si se maresc. Majoritatea pietrelor si pietricelelor
din ficat sunt compuse din colesterol, o substanta care e prezenta in majoritatea
organelor si muschilor, de aceea e imposibil de detectat la ecograf. La un moment dat,
aceste formatiuni incep sa blocheze canalele biliare (intai pe cele mai mici si apoi si pe
cele mai mari, putand chiar sa blocheze un intreg lob al ficatului). Medicul pune
diagnosticul de ficat gras sau marit si nu are nici o solutie. Ficatul se poate mari cu pana
la 5-10 centimetri in acest fel. In timp, la aceste formatiuni grase adera metale grele,
calciu, diverse saruri, si se calcifiaza. Abia atunci sunt observabile la ecograf. Dar, pana
nu se calcifiaza, nu sunt vizibile la ecograf. Se vad doar structuri grase in ficat.
Canalalele biliare blocate pot duce la diabet, infarct sau cancer.
In momentul in care ficatul e aproape plin de pietre, incep sa mai cada din ele si acestea
ajung in fiere. Dupa o masa mai grasa sau cu substante mai greu de procesat de
organism, fierea se contracta mai puternic si arunca aceste pietre in canalalul biliar
comun. Numai ca aici, din cauza dimensiunii lor, se pot bloca. Atunci apar durerile in
partea dreapta, sau in capul pieptului. Ele sunt de multe ori confundate cu durerile de
stomac, deoarece apar imediat dupa masa. Dupa ce piatra reuseste sa iasa complet,
durerea inceteaza. Daca piatra se blocheaza total, bila nu mai poate iesi, aceasta ajunge
in sange si omul se ingalbeneste tot (face icter). Canalul biliar comun, chiar inainte sa
iasa in intestinul subtire, se uneste cu canalul de eliminare a acizilor din pancreas. Daca
piatra se blocheaza aici, nici acizii pancreatici nu mai pot fi eliminati din pancreas si se
ajunge la pancreatita, care este o afectiune foarte grava. Oricum, in ambele afectiuni,
durerea este atat de mare, si de acuta, ca nu se poate sta acasa. De obicei se poate sta
maxim 3 zile cu aceasta afectiune, dupa care, e necesara operatia. E o urgenta si
medicina are un singur remediu operatia. Totusi, astfel de pietre pot fi eliminate usor
si rapid, daca se dilata canalul biliar comun. Cum? E foarte simplu.
Daca se dizolva 30 grame de sare amara (sulfat de magneziu este un simplu laxativ
puternic foarte ieftin) intr-un pahar de apa si se bea, canalul biliar comun se dilata
pana la aproape 3 centimetri latime. Eu zic, ca e suficient sa iasa orice piatra. De
asemenea, caldura ajuta la dilatare. Oricum, medicina traditionala, imediat cum observa
o piatra in fiere sau canalul biliar, are o singura solutie - operatia. Dar, in cazul in care
fierea este eliminata chirurgical, bila curge in continuu, picatura cu picatura in intestinul
subtire. Amestecata cu hrana, este bine tolerata de organism, dar in lipsa acesteia ea
roade intestinul subtire, caci pica, exact in acelasi loc, si duce in timp la iritatii,
ulceratii, cancer, etc. In plus, in momentul in care hrana ajunge in intestinul subtire, ea
nu mai intalneste suficienta bila si atunci nu mai este procesata si omul mananca
aproape degeaba, plus ca apar balonari, etc. De aceea medicii recomanda, acizi biliari
sub forma de pastile, dupa masa pentru tot restul vietii.
Deci, in timp, in ficat se pot strange pietre de colesterol care pot sufoca ficatul. Dar, in
momentul in care ficatul nu mai functioneaza la capacitate normala nici nu isi mai
indeplineste functiile cum trebuie. Pe langa faptul ca organele si celulele nu isi vor mai
primi nutrientii necesari, sangele nu va mai fi detoxifiat. O gramada de toxine, metale
grele, virusi, bacterii nu vor mai fi procesate si eliminate din sange. Asa ca organismul
gaseste alte solutii pentru a scapa temporar de acestea. Pana cand, ficatul isi va reveni si
le va elimina total din sange. Intai va incerca sa le elimine prin alte organe de excretie
(rinichi, piele, respiratie). Daca nici acest lucru nu este posibil, organismul le
depoziteaza in diverse zone din corp sau diverse organe. Deci, un organism cu un ficat
blocat de formatiuni grase de colesterol, si care nu mai functioneaza normal, incepe sa
depoziteze toxinele in diverse zone sau organe din corp.
Exemple:
In prima faza, apar probleme in celelalte organe de excretie (rinichi, piele, plamani),
care se confrunta cu un surplus de toxine, pe care nu le poate elimina ficatul. Apoi apar
probleme complexe in organism care sunt legate fie de depozitarea aiurea a diverselor
toxine sau produse metabolice, fie de lipsa alimentarii cu nutrienti a celulelor sau
organelor.
Daca toxinele se acumuleaza in articulatii, rezulta boli ale articulatiilor.
Una din functiile ficatului e sa sintetizeze zaharul in glucoza (principala hrana a
creierului). Un ficat afectat nu mai hraneste corespunzator creierul, rezultand oboseala,
depresie, si se poate ajunge in timp la boli grave ca dementa, Alzeimer, Parkinson,
Scleroza multipla etc. Daca metalele grele nu mai sunt eliminate cum trebuie, cum ar fi
de exemplu aluminiul, rezulta Alzeimer.
Daca ficatul nu proceseaza toate proteinele din sange, corpul incearca sa le depoziteze
in sange si in peretii vaselor de sange. Creste numarul globulelor rosii. Creste nivelul de
hemoglobina. Sangele devine mai gros si formeaza cheaguri care se pot bloca pe artere,
vene, etc. De aici infarct sau paralizie. Sau, proteinele sunt depozitate in peretii vaselor
de sange, formeaza tesuturi groase de colagen si blocheaza circulatia.
Daca colesterolul nu este eliminat cum trebuie de ficat, el ramane in vasele de sange si
se depune pe peretii acestora, ingrosandu-I sau blocandu-i. Rezulta infarct, etc.
Sangele ingrosat incetineste transportul de hormoni, rezultand o activitate foarte
crescuta a glandelor si o dereglare a acestora. Rezulta probleme cu tiroida, etc.
Daca ficatul se umfla, sangele trece mai greu prin ficat. Asta inseamna un efort mult
mai mare pentru inima, dereglaj in tensiune, puls, etc.
Daca ficatul nu elimina surplusul de hormoni (estrogen sau aldosteron), apare un
dezechilibru in retentia de apa si sare si tesuturile incep sa se umfle.
Un ficat blocat poate duce la ciroza, hepatita, etc.
Lipsa bilei in sistemul digestiv, poate duce la probleme de stomac, nu se mai absorb
cum trebuie grasimile, calciul si vitamina K. De aici o multime de probleme.
Desi e normal ca ficatul sa secrete 1,5 litri de bila pe zi, din cauza blocajului, la unele
persoane, se poate ajunge doar la 100 mililitri pe zi. Mai putina bila eliberata de ficat,
inseamna ca intestinul subtire nu mai digera mancarea cum trebuie. Rezulta probleme in
alimentatie, balonari, infectii, dereglari in flora intestinala, constipatie, iritatie, cancer,
etc.
Cand celulele din oase nu mai primesc suficienta hrana, apar problemele osoase.
Curios ca putem introduce camere de luat vederi in organism, am reusit sa facem chiar
si nanoboti de marimi extrem de mici, dar aproape toti medicii, se fac ca nu stiu cum
functioneaza organismul nostru.
Cum sa eliminati fara durere, pietrele din fiere sau ficat
Timp de 6 zile, se bea suc de mere, cate 1 litru pe zi. (Se bea inainte de mese sau la 2
ore dupa mese). In aceasta saptamana sa se evite mancaruri sau bauturi reci. Pentru a se
dilata canalele biliare trebuie sa se consume in special mancare si bauturi caldute sau la
temperatura camerei. Sa nu se consume nimic prajit si sa se evite, pe cat posibil,
produsele de origine animala (Sa se tina post). Sa se evite pe cat posibil, orice
medicamente in ziua a 6-a. Daca sunteti racit sau apare o afectiune acuta trecatoare,
amanati cura.
ZIUA a-6-a: Se mananca de post (Sa se evite orice fel de alimente de origine animala
carne, lapte, branza, unt si orice e prajit - sau va puteti simti rau in timpul eliminarii
pietrelor).
Dupa ORA 14:00 nu se mai mananca nimic. Doar se mai poate bea apa, in restul zilei.
ORA 18:00 Se bea 200 mililitri apa (aproximativ un pahar) in care s-a amestecat bine,
o lingura (aproximativ 20 g) de sare amara (sulfat de magneziu). Sarea amara e un
purgativ si actiunea sa principala e sa dilate canalele biliare, pregatindu-le pentru
eliminarea pietrelor. De asemenea, curata intestinul, astfel incat pietrele, atunci cand
incearca sa iasa, nu se lovesc de mancare sau alte reziduuri si pot fi eliminate usor.
ORA 20:00 Se bea al doilea pahar de apa cu sare amara (200 mililitri apa - in care s-a
amestecat bine, o lingura (aproximativ 20 grame) de sare amara (sulfat de magneziu).
ORA 21:30 Daca nu ati avut scaun pana acum, e bine sa va duceti la toaleta sau
optional puteti face o clisma cu apa calduta.
ORA 21:40 Se pun 100 mililitri ulei de masline (aproximativ o jumatate de pahar) si
se amesteca cu 100 mililitri suc de lamai (aproximativ jumatate de pahar). Sucul sa fie
cat mai pur, fara pulpa. Ingredientele se pot amesteca intr-un borcan inchis (se clatina
de 20 de ori). Se amesteca 2 astfel de portii. In mod ideal, aceste amestecuri se beau fix
la ora 22:00 si ora 22:20. Dar, daca simititi nevoia sa va mai duceti la toaleta, puteti
amana cu inca 10 minute.
ORA 21:45 Se aplica pe partea dreapta, in zona ficatului (de la buric, pana la prima
coasta si cat mai in dreapta spre coloana) o mamaliga fiebinte, invelita intr-un prosop.
Sa se evite contactul direct cu pielea. Mamaliga se face din 1 kilogram de malai.
ORA 22:00 Se bea amestecul de 100 mililitri ulei de masline si 100 mililitri suc
lamaie. Acest amestec se bea in picioare. E bine sa fie baut tot odata, deoarece, imediat
cum ajunge in stomac prima inghititura, incepe eliminarea pietrelor.
ASEZATI-VA CULCAT IN PAT IMEDIAT! E esential pentru eliminarea pietrelor.
Pozitia trebuie sa fie culcat pe spate, cu o perna sub cap. Daca e o pozitie incomoda, se
poate sta pe partea dreapta cu genunchii trasi spre piept. STATI COMPLET
NEMISCAT, CEL PUTIN 20 MINUTE SI INCERCATI SA NU VORBITI! Pietrele vor
fi eliminate fara durere, deoarece se secreta multa bila (care este uleioasa), iar canalele
biliare sunt tinute larg dilatate de magneziul din sarea amara si de caldura mamaligii ce
are rol dilatator.
ORA 22:20 Se bea al doilea amestec de 100 mililitri ulei de masline si 100 mililitri
suc lamaie.
In cazul in care se doreste eliminarea mai multor pietre, optional se mai poate bea si al
treilea amestec de 100 mililitri ulei de masline si 100 mililitri suc lamaie, la ora 22:40.
ORA 22:45 Se aplica pe partea dreapta, in zona ficatului (de la buric pana la prima
coasta) a doua mamaliga fiebinte, invelita intr-un prosop. Sa se evite contactul direct cu
pielea.
A DOUA ZI DIMINEATA:
ORA 06:00 dimineata - Se bea al treilea pahar de apa cu sare amara (200 mililitri apa in care s-a amestecat bine, o lingura (aproximativ 20 g) de sare amara (sulfat de
magneziu).
ORA 08:00 dimineata-Se bea al patrulea pahar de apa cu sare amara (200 mililitri apa in care s-a amestecat bine, o lingura (aproximativ 20 g) de sare amara (sulfat de
magneziu).
ORA 10:00 dimineata Se pot consuma fructe sau suc de fructe.
ORA 11:00 dimineata Se poate incepe sa se manance mancare de post. Seara sau in
urmatoarea zi se poate reveni la mancarea obisnuita. In urmatoarele doua zile este
recomandat sa se efectueze o clisma, deoarece pietrele pot ramane in intestinul gros si
sunt foarte toxice, putand crea o stare de rau.
In caz ca mai sunt pietre, cura se poate relua o data pe luna. Dupa 6-12 cure, sunt
eliminate toate.
Alte Surse: Formula AS nr. 379 sau cartea The Amazing Liver Cleanse- autor
Andreas Moritz.
Pietre la rinichi
Ceai din frunze de mesteacan. Din pacate daca nu este pregatit dupa prescriere este
toxic. Daca urmezi instructiunile totul va fi ok. Cea mai buna este seva de mesteacan
care poate fi colectata numai in luna Mai cind incepe vegetatia mesteacanului. Se face o
gaura in tulpina pomului iar intr-o ora curge cam 1 litru. Ai nevoie de 5 litri ca sa
consumi cite 100ml in fiecare dimineata inainte de masa.
Nu sunt doctor dar pentru ca am poposit de multe ori in curtea spitalelor m-am
documentat despre problema asta.
Nu uita cind vei incepe sa elimini pietrele ai nevoie de antibiotic pentru a preveni o
infectie. Pietrele zgirie.
apa de la izvorul 7 de la Baile Someseni ( Cluj ). I-am dat apa de acolo si, in
aproximativ 2 saptamani, toti calculii au disparut. Cu aceasta " experienta " in spate, iam recomandat unui prieten care avea mereu probleme cu calculii ( si se indopa cu bere
pe chestia asta ) apa de la izvorul respectiv. Au trecut ani buni de atunci si, din cate
stiu, nu a mai avut vreodata probleme de acest gen. Cert este ca merge la Baile
Someseni de 2 ori pe an si-si face plinul cu apa minerala pentru 2 saptamani ( o doza de
intretinere, spune el ). De altfel, la izvorul respectiv este mereu coada, ca dovada ca apa
este eficienta.
In ultimii 2 ani am "nascut" 5 pietre. Cand incep durerile fac injectie cu antispastice :
scobutil, no-spa si algocalmin sau ketonal. A doua zi fac urmatorul preparat:
- patru lamai se spala si se pun la fiert intregi, se pune apa cat sa le acopera. Fierberea
dureaza cca. jumatate de ora si trebuie sa se opreasca atunci cand le crapa coaja.
- se lasa la racit, (apa in care au fiert se arunca), se sfarama cu o furculita si se scot
samburii.
- se paseaza cu mixerul sau blenderul pana devine o pasta.
- se adauga un volum egal de glicerina (se poate procura de la farmacie - eventual
spuneti ca o cumparati ca "glicerina boraxata" dar fara a o prepara.
- in general lamaile fierte si macinate ocupa jumatate de borcan de 800 ml. , se cumpara
400 g de glicerina
- se ia cate o lingura de 3 ori pe zi.
Acest preparat este naturist si foarte bun, l-am incercat pe mai multe persoane inclusiv
pe mine si a dat rezultate de fiecare data. Depinde de natura calculilor, oxalatii de calciu
sunt cel mai greu de dizolvat dar chiar daca nu-i dizolva, macar ii face faramiciosi si se
pot elimina fara probleme. Pentru oxalatii care ii produc eu am nevoie de 2 borcane de
800 ml.
Un tratament similar l-am gasit pe un site american, 60 ml zeama de lamaie +60 ml ulei
de masline de 2 ori pe zi, majoritatea covarsitoare a celor ce scriu spun ca au eliminat
tot asa, fara sa simta. Pe mine ma ingretoseaza uleiul in cantitate atat de mare ca sa nu
spun ca te poti alege cu o colica biliara ... Toti cei care scriau acolo insa aveau o colica
renala in curs de desfasurare, nimeni nu incercase pe calculi asimptomatici, ceea ce ma
face sa cred ca remediul merge pe principiul relaxarii musculaturii netede si atat, nu pe
dizolvare.
Oare amestecul cu glicerina o si dizolva, cunoasteti pe cineva care l-a luat doar stiind ca
are un calcul, fara sa fie in colica ?
Tamaie am luat 10 zile, cate 1 bobita dimineata pe nemancate. Matusa mea a scapat de
multe pietre cu tamaie, chiar si de la fiere.
ce am scris in rest pot traduce:
la punctul 1 cred ca se intelege in general, sunt vitamine si minerale.
avoid during pregnancy - evitati in timpul sarcinii
green food supplements - suplimente din ierburi ce contine o mixtura de clorofila,
spirulina, echinacea, etc.
la noi nu stiu sa fie asa ceva, decat separat. spirulina stiu ca este.
1 oz = 28 ml/gr
reteta1
pe stomacul gol - se amesteca 56ml ulei de masline virgin cu 56ml suc de lamaie, se bea
imediat urmat de un pahar mare de apa la primul semn de durere.
reteta2
e nevoie de 84ml ulei de masline extra virgin si 84ml suc de lamaie si se bea 280ml de
apa la fiecare ora. uleiul cu sucul de lamaie se bea de 3 ori pe parcursul unei zile. Se bea
un pahar mare de apa inainte de culcare si la trezire. Se doarme pe partea opusa durerii
de rinichi.
in articolele din linkuri am citit ca apa nu trebuie bauta imediat dupa ulei si sucul de
lamaie deoarece, acestea nu se vor absorbi la fel de repede si produc greata mai mare
(uleiul pluteste deasupra apei).
o senzatie de greata probabil tot produce dar poate e mai mica daca te gandesti ca uleiul
extravirgin e foarte sanatos si scump totodata
eu am luat reteta asta cu uleiul de masline de fapt pentru pietre la fiere ,credeti-ma face
minuni .deasemeni e buna tinctura de coada calului cate o lingura seara ,se ia de la
plafar ,cam 14 zile .ca sa tai greata ,eu am amestecat cele 2 cu ceai cald de sunatoare si
am inghitit-o
odata .
cite o grefa dimineata
infuzie din patrunjel. Nu stiu ce efect are asupra rinichilor,stiu ca e deuretic,folosesc
demult metoda si ajuta.Sanatate
Ceaiul rosu cu extract de ganoderma a dat rezultate. Are o denumire dar nu ma lasa
CNA-ul sa o divulg. Oricum cautati pe google si veti gasi.
elina Datorit coninutului foarte ridicat n potasiu (de 4 ori mai mare dect la alte
plante), elina are caliti puternic diuretice, mrind diureza cu efect de drenor al
rinichilor, eliminarea acidului uric din urin, edeme renale, retenie urinar, colic
nefritic i litiaz (calculoz) renal.
Eu am calculi renali de 2 luni si am avut dureri in fiecare zi.Am incercat toate produsele
pe care le-am gasit la plafar,dar nici un rezultat.Cu diuretice era si mai rau-se agravau
durerile,la fel si cu multa apa.
La inceput nu m-am speriat fiindca mai avusesem calculi si se dizolvasera foarte usor
cu ceaiuri sau cu apa multa.Din pacate acum nu s-a intimplat la fel.Asa ca m-am hotarat
sa incerc un tratament pe care il gasisem pe net si anume suc de ridichi dimineata
inainte de masa.Asta era ieri,iar astazi ma simt aproape perfect,doar mici dureri
suportabile si n-am luat decat o zi.Un singur inconvenient are acest tratament-ridichile
sunt un pic iritante pentru stomac,mai ales inainte de masa,dar nu se compara cu
durerile pe care le aveam de la calculi.
M-am vindecat complet cu suc de ridichi in numai 4 zile.Ma simt perfect si nu imi vine
sa cred dupa atatea chinuri si atatea tratamente.Chiar ma gandeam ca daca nu s-au
dizolvat cu toate tratamentele pe care le-am facut (care in cazul altora au fost eficace) e
posibil sa nu se dizolve nici cu ultrasunete.Din fericire nici nu a fost nevoie sa incerc.
Si nici macar nu am avut dureri cand le-am eliminat.Va recomand sa incercati acest
tratament.Multa sanatate
Eu am avut la rinichiul stang o piatra de 2,5 cm si la cel drept una de 2 cm.Am folosit
un tratament naturist simplu si foarte eficient.Asta a fost acum 3 ani.Acum am facut o
noua ecografie si se pare ca incepe sa se formeze din nou ,au descoperit ceva mic 2-3
mmla stangul si cam la fel la dreptul.Exista o singura problema dupa cum am inteles si
aceasta ar fi natura pietrelor.Se pare ca la mine a tinut,ptr ca vad ca le-am eliminat(vezi
dizolvat).Ce este extraordinar la acest tratament este ca nu doare can se face eliminarea
pietrelor.De fapt am inteles ca le dizolva nu le elimina in bucati si ca ele abia dupa
eliminare se intaresc.Sincer nu am stat sa colectez urina in borcane,etc. cum mi-a spus
Vreau sa va spun (cum am mai spus si celor care mi-au trimis mesaj)ca am facut acest
tratament acum 3-4 ani si,la o ecografie facuta in decembrie2008 mi-au gasit cate o
pietricica de 2-3 mm deci tratamentul trebuie facut din nou la o perioada de ani si
functie de ce iese la analize.Nu va speriati in privinta tratamentului,eu sunt un tip
gurmand,si credeam ca o sa am probleme (de foame) dar vreau sa spun ca a fost foarte
usor de suportat,ba chiar nu mi-a fost deloc foame s-au sete in perioada
tratamentului.Am slabit 5 kg in aceste 3 zile si m-am simtit extraordinar de bine.Dupa
ce urmati cura,la o luna ,doua (functie si de cat de mare au fost pietrele) faceti o
ecografie,de preferat la un aparat cat mai performant.Sa stiti ca marele avantaj al acestei
cure sete ca nu doare atunci cand eliminati pietrele, ptr. ca acest suc practic le topeste,si
apoi le eliminati la dimensiuni atat de mici ca practic corpul nici nu le simte.
Ca regim alimentar dupa terminarea curei ,timp de 2-3 zile nu se consuma decat supe de
zarzavat (fara carne),gris cu lapte,cartofi copti cu unt.Ptr. cei care au unele retineri,vrau
sa va spun ca pot demonstra cu ecografiile dinainte si dupa eliminarea pietrelor. Acestea
au fost facute cu aparate foarte performante, si este exclus sa fie vreo eroare pe
undeva.Nu cred ca exista o reteta mai simpla si mai usor de urmat ptr. pietre la
rinichi,care sa aiva si o asemenea performanta. De retinut acest tratament nu se face
decat o data pe an.
am spart in 2007 o piatra de 9 cm la clinica fundeniiar la 4-5 luni am facut o ecografie si
mi-a gasit la acelasi rinichi piatra de 4-5 mm.deci rinichiul meu (stang)e predispus la
constructii de pietre. Aminceput sa iau tamaie alba cate 1 saptamana in fiecare
dimineata pe stomacul gol odata la 2luni.tre sa merg la ecograf sa vad care e starea
lor.nu stiu daca au disparut in totalitate dar nu mai am acele mici dureri . atentie :nu
trebuie sa atingi dintii cu tamaia ca ii distruge.pui pe limba 4-5 pietricele de tamaie si
inchiti cu apa.
la inceput e mai dificil
Berea poate fi folosita ca medicament impreuna cu ulei (preferabil de masline) deoarece
la fel ca si ceaiurile ajuta la eliminarea pietrei.
10 MODURI N CARE POTI FOLOSI ASPIRINA
de Consuela Stratulat, 16 Jan 2015 13:13
Aspirina este cel mai cunoscut remediu pentru cap, dar poate fi folosit si n alte
scopuri. Vezi cum te ajut n locuint.
1. Vindec muscturile de insecte! Pur si simplu pune aspirin pe musctur si vei
vedea cum durerea sau senzatia de arsur va disprea treptat.
2. Poate fi folosit ca dezinfectant de mini! Dac amesteci aspirina cu zeam de lmie,
obtii un spun care te va scpa de bacterii si de petele de iarb, cafea sau tigri de pe
mini.
3. Te scap de mtreat! Zdrobeste dou aspirine si amestec-le cu samponul pe care l
folosesti la o splare. Aplic pasta obtinut pe pr si las-o s actioneze dou minute,
clteste-te si repet procedura. Dup ultima cltire, vei vedea cum prul tu va rmne
curat si sntos!
4. Te scap de muscturile de pe gt! Dac ai avut o noapte pasional si te-ai trezit cu
un semn ntr-o zon vizibil, pur si simplu maseaz zona cu aspirin si clteste-te cu o
pictur de ap. Dac vntaia nu dispare, atunci apeleaz la un corector.
5. Prelungeste viata florilor! Pur si simplu adaug cteva aspirine pisate n vaza cu flori
si vor rmne proaspete mai mult timp.
6. nltur petele de pe haine! Pune cteva aspirine n ap si aplic solutia obtinut pe
pat.
7. Te scap de iritatiile de pe piele! Indiferent c ai o simpl iritatie sau o ciuperc pe
piele, foloseste o solutie compus din cteva aspirine zdrobite si pudr de talc. Aplic-o
pe zona afectat de dou ori pe zi si vei vedea cum pielea ta se va vindeca!
8. Elimin petele de transpiratie! nainte s arunci tricoul alb, ptat de transpratie,
ncearc s zdrobesti dou aspirine si s le amesteci cu jumtate de can de ap cald.
Aplic solutia pe pat si las-o s actioneze dou-trei ore.
din organism?...
De noi depinde...
CEAPA
In 1919 cand gripa a ucis 40 milioane de oameni, un doctor vizita
fermierii pentru a-i ajuta sa combata gripa. Multi dintre fermieri si
familiile lor o contractasera si multi chiar murisera.
Doctorul a ajus la un fermier unde, spre surprinderea lui, toti
membrii familiei erau sanatosi. Cand doctorul a intrebat fermierul ce
facea el diferit de ceilalti, sotia lui a spus ca a pus o ceapa
necuratata intr-un vas in fiecare camera a casei (si probabil pe
vremea aceea casa avea doar 2 camere). Doctorul nu a crezut si a cerut
una din cepe pentru a o analiza la microscop. Spre surprinderea lui a
descoperit virusul gripei in ceapa. In mod evident aceasta a absorbit
virusul pastrand familia sanatoasa.
Apoi, am auzit aceasta povestire de la coafeza mea din Arizona . Acum
multi ani angajatii ei se imbolnaveau de gripa si la fel multi dintre
clienti. In urmatorul an ea a pus cepe in boluri peste tot in salon.
Spre surprinderea ei nici un angajat nu s-a mai imbolnavit. Treaba
functioneaza! (si nu, nu fac afaceri cu ceapa)
Morala povestii este: cumparati cateva cepe si puneti-le in boluri in
fiecare camera din casa. Daca lucrati la birou, puneti unu sub birou
sau undeva pe un raft. Incercati si veti vedea. Noi am facut asta anul
trecut si nimeni din casa nu s-a imbolnavit de gripa. Daca va ajuta pe
voi si pe cei dragi sa nu va imbolnaviti, cu atat mai bine. Daca
totusi faceti gripa, va fi o forma usoara. Oricum... ce aveti de
pierdut? Doar cateva cepe!!!!
Acum... mai exista si un PS la aceasta poveste, trimis de o prietena
din Oregon care de obicei imi trimite contributii la articolele pe
tema sanatatii. Ea mi-a povestit urmatoarea experienta despre ceapa:
"Eu nu stiam despre povestea cu fermierul... dar stiu ca eu personal
am facut pneumonie si am fost foarte bolnava. Am citit un articol care
spunea sa tai o ceapa la ambele capete, sa pui unul din capete intr-o
furculita si sa pui capatul infipt in furculita intr-un borcan gol...
iar apoi sa pui borcanul langa patul pacientului peste noapte. Se
spunea ca ceapa se innegreste peste noapte din cauza germenilor... si
chiar asa s-a intamplat. Dimineata ceapa era un dezastru, dar eu deja
ma simteam mai bine.
Altceva ce am citit intr-un articol a fost ca atat ceapa, cat si
o bagi la frigider.
Se contamineaza deja suficient doar prin faptul ca e taiata si sta
la aer putina vreme, si poate deveni periculoasa pentru cine o
ingereaza (asa ca, atentie sporita la ceapa care va este pusa in
hotdog la meciurile de baseball!)
Ed spune ca daca iei partea de ceapa lasata si o gatesti nebuneste
s-ar putea sa fii in regula... dar daca tai ceapa lasata ca sa o pui
in sandwich iti cauti problemele cu lumanarea. Atat ceapa cat si
cartofii fierti dintr-o salata de cartofi vor atrage si favoriza
inmultirea bacteriilor mult mai repede decat orice maioneza preparata
comercial.
Deci, cum suna asta ca noutate? Luati-o cum vreti. Eu (autorul) am de
gand sa fiu foarte atent la ceapa de acum incolo. Din mai multe motive
acord credibilitate unui chimist si unei companii care produce
milioane de tone de maioneza pe an.
De asemenea, CAINII NU TREBUIE SA MANANCE NICIODATA CEAPA. Stomacul
lor nu o poate metaboliza.
Deci, nu uitati ca este periculos sa tai o ceapa si s-o folosesti
pentru gatit a doua zi. Devine otravitoare intr-o singura noapte si
creeaza bacterii toxice care pot provoca infectii la stomac din cauza
excesului de secretie de bila si chiar intoxicatii alimentare.
PIETRE LA FICAT SI FIERE
Intai, sa va povestesc cum am ajuns sa descopar ceea ce nici un medic nu o sa va spuna
niciodata. In timpul unei vizite medicale anuale de medicina muncii, un medic mi-a
recomandat sa fac si o ecografie abdominala, deoarece e oricum introdusa in abonament
si nu strica (Probabil avea target la vanzare :)). Asa, ca am luat decizia sa ma mai
verific si eu, ca oricum rau nu are ce sa-mi faca. Si asa imi luasera si sange si eram
lihnit de foame. Doar ca, am fost total, luat prin surprindere, cand medicul mi-a spus ca
am pietre.
-Poftim?
-Da, doua pietre de 13 milimetri in colecist ( a se intelege fiere). Si mi-a mai si spus
amuzat ca trebuie sa ma operez si sa scot fierea.
Va dati seama, dintr-un tanar plictisit, care se vaita de mama focului ca trebuie sa piarda
timp si sange pentru companie, dintr-o data am devenit un tanar mult, mult mai vioi si
mai agitat. Adica pe scurt am sarit ca ars.
-Ce? Eu? Operatie? Dar sunt sanatos tun
Ma rog, socul, pana la urma a trecut si dupa ce am consultat cam toti medicii pe care iam gasit si dupa ce am mai incercat vreo trei ecografe (ca nu se stie niciodata), m-am
resemnat.
Pe scurt, am inceput sa caut alert pe internet, metode alternative de eliminare a pietrelor.
De stiu ca beau si ghintura si tot nu ma operez. Mi-am zis.
Am cautat o saptamana prin site-ul revistei, pe care o citesc toate babele, adica Formula
As. Pana la urma am gasit o metoda naturista a lui Valeriu Popa prin numarul 379. Vai
cat de mult mi-a luat s-o gasesc! Toata lumea multumea ca a scapat de pietre fara
operatie, dar nimeni nu dadea si reteta. Imi venea sa ma duc la redactie si sa dau cu ei
de pamant. Pana la urma am gasit-o. Pe scurt, trebuia sa bei ulei, cu suc de lamai si sa
pui caldura. Mi s-a parut buna cura, dar am zis totusi sa mai caut. Am gasit ca in Grecia
antica se mai purta cura de ulei de masline cu lamaie. Scoteai niste chestii verzi din tine
si te vindecai si de alte boli. Am rascolit tot internetul, tot Youtube-ul. Am vazut toate
grozaviile pamantului, de la operatii laparoscopice inregistrate, la tipi care se lasau
filmati de neveste in timp ce tineau o cura, pana la nu stiu ce experti in pietre. Pana la
urma, pe Youtube am dat de un interviu in engleza, cu un tip, un american, ce facuse o
emisiune la TV acum vreo 15 ani. Ce mi-a placut la el, e ca parea serios si cu bun simt.
Adica omul chiar parea foarte bine documentat. Arata in acelasi timp diapozitive si
parea logic in cam tot ce zicea. Am aflat o groaza de informatii noi despre ficat si fiere.
Cica pietrele de fapt sunt in ficat, sunt invizibile le ecograf si abia apoi cad in fiere.
Spunea ca noi avem in ficat mii de astfel de pietre si pietricele si ca aceste blocaje sunt
sursa tuturor bolilor, caci, ficatul, nu mai poate elimina toxinele, care se depoziteaza in
alte organe. Parea foarte bine documentat. Oricum, ceea ce m-a interesat pe mine, a fost
ca se pare ca stia cum sa scoata pietrele din fiere, fara durere si experimentase pe multi
oameni si chiar scrisese o carte. Asa ca i-am cautat cartea, am citit-o si mi-am dat seama
ca e aceeasi cura pe care o vazusem la noi in Romania, pe Formula As, numai ca tipul
descoperise si o substanta care dilata canalele, astfel incat pietrele sa iasa cat mai usor,
sarea amara sulfat de magneziu.
Au urmat saptamani de rascoliri interioare, calcule, documentari, planuri de operatii
realizate de urgenta, in caz ca ceva mergea rau, etc. Am incercat sa discut si cu medicii,
dar toti erau categorici numai si numai operatie. Cand le spuneam ca am vazut eu ceva
pe net, se zburleau la mine. Ma speriau si ma avertizau sa nu cumva sa incerc cura pe
care o vazusem eu pe net, ca mi se pot intampla toate grozaviile pamantului (de la a ma
face complet galben adica icter, pana la operatii de urgenta cu taietura de 10
centimetri sau mai mult). Oricum, daca ceva mergea rau, puteam sta maxim 3 zile, si
apoi, musai operatie.
Ma rog, pana la urma, m-am gandit ca oricum trebuia sa ma operez. Asa ca, mi-am
facut cruce, am stat o zi nemancat si am baut sarea aia amara si uleiul ala. Dupa ce am
baut uleiul, nu prea mi-a mai fost asa de bine. Nu aveam dureri, dar era o senzatie de
rau, de greata de la uleiul ala. Asta a durat, pana am eliminat toate pietrele. Dupa, parca
renascusem. Aveam atata energie, de parca zburam. Probabil ca am eliminat raul din
mine. Desi, n-as crede. Deci, va spuneam ca am doua pietre de 13 milimetri. Ei bine,
spre surprinderea mea, tin sa va spun, ca am eliminat nu doua, nu trei, ci vreo 50 de
pietre verzulii, cu dimensiunea intre 13 si 15 milimetri si alte cateva sute mai micute.
Bineinteles ca mi-am facut ecograf a doua zi, sa vad daca nu a ramas vreuna blocata pe
undeva. Totul era in ordine, numai ca ficatul se desumflase cu vreo 3 centimetri. De a
doua zi, am inceput sa ma simt si mai bine, sa fiu mult mai vioi, sa gandesc mult mai
clar, sa am mai multa energie.
Deci, pe pielea mea, am testat si mi-am demonstrat, ca noi, de fapt avem ficatul
infundat cu o gramada de pietre de colesterol si functionam cam la jumatate de
capacitate tot timpul. Aveti mai jos, cateva informatii despre ficat, iar la final cura. Ca
m-am jurat, ca eu, o s-o atasez tot timpul, ca s-o gaseasca omul, cand are nevoie de ea.
Pentru mai multe informatii cautati: Formula AS nr. 379 sau cartea The Amazing Liver
Cleanse- autor Andreas Moritz.
Cum functioneaza:
Ficatul este un organ extrem de important in organism si are un rol esential in digestie si
in asigurarea nutrientilor catre celulele corpului, dar si in detoxifiere, curatarea sangelui
de toxine, metale grele, virusi, paraziti, etc.
Ficatul are rolul de a metaboliza lipidele in exces, de a elimina din organism diverse Euri alimentare, multiple feluri de chimicale ascunse in semipreparate sau chiar in
alimente proaspete. De asemenea metabolizeaza si alcoolul introdus in organism.
Ficatul are control direct asupra cresterii si functionarii fiecarei celule din corpul uman.
Daca ficatul nu mai functioneaza normal, toate celulele corpului nu vor mai primi o
cantitate suficienta de nutrienti, nu vor elimina deseurile produse, toxinele, si nu vor
comunica la fel de bine cu sistemul nervos sau endocrin.
Chiar si daca numai 40% din ficat functioneaza normal, analizele pot iesi bune. Dar,
apar tot felul de boli in organism.
Ficatul are doi lobi si arata ca doi copaci cu ramurile goale pe dinauntru. Pe langa rolul
de procesare a nutrientilor, de metabolizare si anulare a substantelor toxice, precum
alcoolul, fiecare celula preia din sange si toxinele, pe care le elimina impreuna cu bila in
canalele acestea mici ce strabat intreg ficatul. Toate aceste ramurele goale pe dinauntru
se unesc in canale mai mari, apoi se unesc in doua canale principale, ce vin de la fiecare
lob al ficatului si apoi se unesc intr-un singur canal biliar. Acest canal biliar comun,
conduce bila catre fiere (colecist), care este o punga sub ficat. Bila, este ca un gel uleios
galben-verzui, care curge incet de la fiecare celula si se scurge pana jos in fiere. Bila are
rolul de a ajuta in procesarea hranei. In momentul in care hrana ajunge in stomac,
imediat, fierea se contracta si arunca toata bila in restul de canal biliar comun (circa 10
centimetri), si apoi ajunge in intestinul subtire. In momentul in care hrana ajunge in
intestinul subtire, bila trebuie sa fie prezenta, altfel nu va fi procesata si va fi eliminata
fara ca organismul sa retina nutrientii necesari. Ficatul secreta cam un litru si jumatate
de bila pe zi. Aceasta substanta este atat de pretioasa pentru organism incat nu este
eliminata, ci o mare parte din ea este resorbita in intestinul gros si adusa din nou in ficat
(ma rog, o parte din substantele care o compun).
Acum, o mare parte din nutrientii ce sosesc din mancarea procesata, o constituie
cristalele de colesterol. Colesterolul bun, este un element de baza in constructia tuturor
tesuturilor. Colesterolul e prezent in orice mushi, in peretii organelor, etc. Dar,
colesterolul in exces, este procesat de ficat, din sange si eliminat prin canalele biliare.
Numai ca aceste cristale de colesterol, au tendinta sa se lipeasca unele de altele, mai
ales ca bila este ca un gel uleios. Astfel ca formeaza mici pietricele, care in timp atrag
tot mai multe alte cristale de colesterol si se maresc. Majoritatea pietrelor si pietricelelor
din ficat sunt compuse din colesterol, o substanta care e prezenta in majoritatea
organelor si muschilor, de aceea e imposibil de detectat la ecograf. La un moment dat,
aceste formatiuni incep sa blocheze canalele biliare (intai pe cele mai mici si apoi si pe
cele mai mari, putand chiar sa blocheze un intreg lob al ficatului). Medicul pune
diagnosticul de ficat gras sau marit si nu are nici o solutie. Ficatul se poate mari cu pana
la 5-10 centimetri in acest fel. In timp, la aceste formatiuni grase adera metale grele,
calciu, diverse saruri, si se calcifiaza. Abia atunci sunt observabile la ecograf. Dar, pana
nu se calcifiaza, nu sunt vizibile la ecograf. Se vad doar structuri grase in ficat.
Canalalele biliare blocate pot duce la diabet, infarct sau cancer.
In momentul in care ficatul e aproape plin de pietre, incep sa mai cada din ele si acestea
ajung in fiere. Dupa o masa mai grasa sau cu substante mai greu de procesat de
organism, fierea se contracta mai puternic si arunca aceste pietre in canalalul biliar
comun. Numai ca aici, din cauza dimensiunii lor, se pot bloca. Atunci apar durerile in
partea dreapta, sau in capul pieptului. Ele sunt de multe ori confundate cu durerile de
stomac, deoarece apar imediat dupa masa. Dupa ce piatra reuseste sa iasa complet,
durerea inceteaza. Daca piatra se blocheaza total, bila nu mai poate iesi, aceasta ajunge
in sange si omul se ingalbeneste tot (face icter). Canalul biliar comun, chiar inainte sa
iasa in intestinul subtire, se uneste cu canalul de eliminare a acizilor din pancreas. Daca
piatra se blocheaza aici, nici acizii pancreatici nu mai pot fi eliminati din pancreas si se
ajunge la pancreatita, care este o afectiune foarte grava. Oricum, in ambele afectiuni,
durerea este atat de mare, si de acuta, ca nu se poate sta acasa. De obicei se poate sta
maxim 3 zile cu aceasta afectiune, dupa care, e necesara operatia. E o urgenta si
medicina are un singur remediu operatia. Totusi, astfel de pietre pot fi eliminate usor
si rapid, daca se dilata canalul biliar comun. Cum? E foarte simplu.
Daca se dizolva 30 grame de sare amara (sulfat de magneziu este un simplu laxativ
puternic foarte ieftin) intr-un pahar de apa si se bea, canalul biliar comun se dilata
pana la aproape 3 centimetri latime. Eu zic, ca e suficient sa iasa orice piatra. De
asemenea, caldura ajuta la dilatare. Oricum, medicina traditionala, imediat cum observa
o piatra in fiere sau canalul biliar, are o singura solutie - operatia. Dar, in cazul in care
fierea este eliminata chirurgical, bila curge in continuu, picatura cu picatura in intestinul
subtire. Amestecata cu hrana, este bine tolerata de organism, dar in lipsa acesteia ea
roade intestinul subtire, caci pica, exact in acelasi loc, si duce in timp la iritatii,
ulceratii, cancer, etc. In plus, in momentul in care hrana ajunge in intestinul subtire, ea
nu mai intalneste suficienta bila si atunci nu mai este procesata si omul mananca
aproape degeaba, plus ca apar balonari, etc. De aceea medicii recomanda, acizi biliari
sub forma de pastile, dupa masa pentru tot restul vietii.
Deci, in timp, in ficat se pot strange pietre de colesterol care pot sufoca ficatul. Dar, in
momentul in care ficatul nu mai functioneaza la capacitate normala nici nu isi mai
indeplineste functiile cum trebuie. Pe langa faptul ca organele si celulele nu isi vor mai
primi nutrientii necesari, sangele nu va mai fi detoxifiat. O gramada de toxine, metale
grele, virusi, bacterii nu vor mai fi procesate si eliminate din sange. Asa ca organismul
gaseste alte solutii pentru a scapa temporar de acestea. Pana cand, ficatul isi va reveni si
le va elimina total din sange. Intai va incerca sa le elimine prin alte organe de excretie
(rinichi, piele, respiratie). Daca nici acest lucru nu este posibil, organismul le
depoziteaza in diverse zone din corp sau diverse organe. Deci, un organism cu un ficat
blocat de formatiuni grase de colesterol, si care nu mai functioneaza normal, incepe sa
depoziteze toxinele in diverse zone sau organe din corp.
Exemple:
In prima faza, apar probleme in celelalte organe de excretie (rinichi, piele, plamani),
care se confrunta cu un surplus de toxine, pe care nu le poate elimina ficatul. Apoi apar
probleme complexe in organism care sunt legate fie de depozitarea aiurea a diverselor
toxine sau produse metabolice, fie de lipsa alimentarii cu nutrienti a celulelor sau
organelor.
Daca toxinele se acumuleaza in articulatii, rezulta boli ale articulatiilor.
Una din functiile ficatului e sa sintetizeze zaharul in glucoza (principala hrana a
creierului). Un ficat afectat nu mai hraneste corespunzator creierul, rezultand oboseala,
depresie, si se poate ajunge in timp la boli grave ca dementa, Alzeimer, Parkinson,
Scleroza multipla etc. Daca metalele grele nu mai sunt eliminate cum trebuie, cum ar fi
de exemplu aluminiul, rezulta Alzeimer.
Daca ficatul nu proceseaza toate proteinele din sange, corpul incearca sa le depoziteze
in sange si in peretii vaselor de sange. Creste numarul globulelor rosii. Creste nivelul de
hemoglobina. Sangele devine mai gros si formeaza cheaguri care se pot bloca pe artere,
vene, etc. De aici infarct sau paralizie. Sau, proteinele sunt depozitate in peretii vaselor
de sange, formeaza tesuturi groase de colagen si blocheaza circulatia.
Daca colesterolul nu este eliminat cum trebuie de ficat, el ramane in vasele de sange si
se depune pe peretii acestora, ingrosandu-I sau blocandu-i. Rezulta infarct, etc.
Sangele ingrosat incetineste transportul de hormoni, rezultand o activitate foarte
crescuta a glandelor si o dereglare a acestora. Rezulta probleme cu tiroida, etc.
Daca ficatul se umfla, sangele trece mai greu prin ficat. Asta inseamna un efort mult
mai mare pentru inima, dereglaj in tensiune, puls, etc.
Daca ficatul nu elimina surplusul de hormoni (estrogen sau aldosteron), apare un
dezechilibru in retentia de apa si sare si tesuturile incep sa se umfle.
Un ficat blocat poate duce la ciroza, hepatita, etc.
Lipsa bilei in sistemul digestiv, poate duce la probleme de stomac, nu se mai absorb
cum trebuie grasimile, calciul si vitamina K. De aici o multime de probleme.
Desi e normal ca ficatul sa secrete 1,5 litri de bila pe zi, din cauza blocajului, la unele
persoane, se poate ajunge doar la 100 mililitri pe zi. Mai putina bila eliberata de ficat,
inseamna ca intestinul subtire nu mai digera mancarea cum trebuie. Rezulta probleme in
alimentatie, balonari, infectii, dereglari in flora intestinala, constipatie, iritatie, cancer,
etc.
Cand celulele din oase nu mai primesc suficienta hrana, apar problemele osoase.
Curios ca putem introduce camere de luat vederi in organism, am reusit sa facem chiar
si nanoboti de marimi extrem de mici, dar aproape toti medicii, se fac ca nu stiu cum
functioneaza organismul nostru.
Cum sa eliminati fara durere, pietrele din fiere sau ficat
Timp de 6 zile, se bea suc de mere, cate 1 litru pe zi. (Se bea inainte de mese sau la 2
ore dupa mese). In aceasta saptamana sa se evite mancaruri sau bauturi reci. Pentru a se
dilata canalele biliare trebuie sa se consume in special mancare si bauturi caldute sau la
temperatura camerei. Sa nu se consume nimic prajit si sa se evite, pe cat posibil,
produsele de origine animala (Sa se tina post). Sa se evite pe cat posibil, orice
medicamente in ziua a 6-a. Daca sunteti racit sau apare o afectiune acuta trecatoare,
amanati cura.
ZIUA a-6-a: Se mananca de post (Sa se evite orice fel de alimente de origine animala
carne, lapte, branza, unt si orice e prajit - sau va puteti simti rau in timpul eliminarii
pietrelor).
Dupa ORA 14:00 nu se mai mananca nimic. Doar se mai poate bea apa, in restul zilei.
ORA 18:00 Se bea 200 mililitri apa (aproximativ un pahar) in care s-a amestecat bine,
o lingura (aproximativ 20 g) de sare amara (sulfat de magneziu). Sarea amara e un
purgativ si actiunea sa principala e sa dilate canalele biliare, pregatindu-le pentru
eliminarea pietrelor. De asemenea, curata intestinul, astfel incat pietrele, atunci cand
incearca sa iasa, nu se lovesc de mancare sau alte reziduuri si pot fi eliminate usor.
ORA 20:00 Se bea al doilea pahar de apa cu sare amara (200 mililitri apa - in care s-a
amestecat bine, o lingura (aproximativ 20 grame) de sare amara (sulfat de magneziu).
ORA 21:30 Daca nu ati avut scaun pana acum, e bine sa va duceti la toaleta sau
optional puteti face o clisma cu apa calduta.
ORA 21:40 Se pun 100 mililitri ulei de masline (aproximativ o jumatate de pahar) si
se amesteca cu 100 mililitri suc de lamai (aproximativ jumatate de pahar). Sucul sa fie
cat mai pur, fara pulpa. Ingredientele se pot amesteca intr-un borcan inchis (se clatina
de 20 de ori). Se amesteca 2 astfel de portii. In mod ideal, aceste amestecuri se beau fix
la ora 22:00 si ora 22:20. Dar, daca simititi nevoia sa va mai duceti la toaleta, puteti
amana cu inca 10 minute.
ORA 21:45 Se aplica pe partea dreapta, in zona ficatului (de la buric, pana la prima
coasta si cat mai in dreapta spre coloana) o mamaliga fiebinte, invelita intr-un prosop.
Sa se evite contactul direct cu pielea. Mamaliga se face din 1 kilogram de malai.
ORA 22:00 Se bea amestecul de 100 mililitri ulei de masline si 100 mililitri suc
lamaie. Acest amestec se bea in picioare. E bine sa fie baut tot odata, deoarece, imediat
cum ajunge in stomac prima inghititura, incepe eliminarea pietrelor.
ASEZATI-VA CULCAT IN PAT IMEDIAT! E esential pentru eliminarea pietrelor.
Pozitia trebuie sa fie culcat pe spate, cu o perna sub cap. Daca e o pozitie incomoda, se
poate sta pe partea dreapta cu genunchii trasi spre piept. STATI COMPLET
NEMISCAT, CEL PUTIN 20 MINUTE SI INCERCATI SA NU VORBITI! Pietrele vor
fi eliminate fara durere, deoarece se secreta multa bila (care este uleioasa), iar canalele
biliare sunt tinute larg dilatate de magneziul din sarea amara si de caldura mamaligii ce
are rol dilatator.
ORA 22:20 Se bea al doilea amestec de 100 mililitri ulei de masline si 100 mililitri
suc lamaie.
In cazul in care se doreste eliminarea mai multor pietre, optional se mai poate bea si al
treilea amestec de 100 mililitri ulei de masline si 100 mililitri suc lamaie, la ora 22:40.
ORA 22:45 Se aplica pe partea dreapta, in zona ficatului (de la buric pana la prima
coasta) a doua mamaliga fiebinte, invelita intr-un prosop. Sa se evite contactul direct cu
pielea.
A DOUA ZI DIMINEATA:
ORA 06:00 dimineata - Se bea al treilea pahar de apa cu sare amara (200 mililitri apa in care s-a amestecat bine, o lingura (aproximativ 20 g) de sare amara (sulfat de
magneziu).
ORA 08:00 dimineata-Se bea al patrulea pahar de apa cu sare amara (200 mililitri apa in care s-a amestecat bine, o lingura (aproximativ 20 g) de sare amara (sulfat de
magneziu).
ORA 10:00 dimineata Se pot consuma fructe sau suc de fructe.
ORA 11:00 dimineata Se poate incepe sa se manance mancare de post. Seara sau in
urmatoarea zi se poate reveni la mancarea obisnuita. In urmatoarele doua zile este
recomandat sa se efectueze o clisma, deoarece pietrele pot ramane in intestinul gros si
sunt foarte toxice, putand crea o stare de rau.
In caz ca mai sunt pietre, cura se poate relua o data pe luna. Dupa 6-12 cure, sunt
eliminate toate.
Alte Surse: Formula AS nr. 379 sau cartea The Amazing Liver Cleanse- autor
Andreas Moritz.
Ierburi Uitate
Mcrisul-calului
23duminicMar 2014
Posted by Highway in Uncategorized
6 comentarii
Etichete
dragavei, stevie, Mcris
Rumex
obtusifolius numit prin alte prti stevia-cu-frunz-lat (broadleaf dock) sau steviaamar (bitter-dock) - este o plant peren, ce poate creste n nltime ntre 50 si 130 cm.
Este usor reconoscibil datorit frunzelor ovat-lanceolate de mari dimensiuni, cu
baza cordat (n form de inim) si vrf rotunjit. Frunzele mai btrne si tulpina au
uneori tendinta de-a se nrosi. Marginea frunzelor este usor ondulat, cu suprafata fin,
aproape lucioas, iar spatele mai aspru. Frunzele pot creste pn la dimensiuni de 40
cm. Tulpinile sunt drepte, neramificate pn la baza inflorescentei. Florile apar ntre
lunile iunie si septembrie si sunt aglomerate la vrful tulpinii. Sunt micue, verzi, dar
iau o tent rosiatic la maturitate. Florile produc seminte uscate maronii.
Rumex
conglomeratus numit prin alte prti stevia-ngust sau stevia-ascutit (sharp-dock) creste pn la 1 m si, dup cum o descriu si denumirile, are frunzele mai nguste cu
vrful mai ascutit.
Rumex crispus
numit prin alte prti stevia-creat (curly-dock) sau stevie-galben (yellow-dock) seamn cu cele dou de mai sus, dar are frunza mai ascutit si marginile unduite, cu
aspect ncretit.
Etimologie
Etimologia cuvntului este una controversat, n cele mai multe dictionare fiind trecut
cu origine necunoscut, dar propunerea c mcris este o transformare a cuvntului
acru/acrisor mi se pare plauzibil.
n limba romn, mcrisul n form compus descrie o serie larg de plante cu gust
acrisor. Asa cum am vzut deja, mcrisul-calului este atribuit mai multor specii de
stevie slbatic din genul Rumex, apoi avem mcrisul-iepurelui, mcrisul caprei,
mcrisul-cucului sau mcris-psresc, toate denumiri pentru o alt specie
mcrisor (Oxalis acetosella) care seamn ca denumire, ns nu face parte din
familia Polygonaceae. Mcrisul-oii este unul dintre numele populare pentru Rumex
acetosella, iar mcrisul-de-balt sau mcrisul-de-apsunt denumiri pentru Rumex
aquaticus.
n rest, stevie-slbatic sau dragavei-slbatic sunt folosite n loc destul de des.
Uz culinar
Srmlute n
frunz de mcrisul-calului.
Chiftele din
ierburi slbatice si mcrisul-calului.
Mncare de
fasole cu ierburi slbatice si mcrisul-calului.
Mncare de
ierburi slbatice si mcrisul-calului, cu crutoane si cuburi de feta.
Majoritatea acestor retete sunt, din pcate, n limba greac. Si spun din pcate pentru c
nu este una dintre limbile de circulatie cu care suntem obisnuiti. ns cu ajutorul Google
Translate veti putea traduce si ntelege usor articolele respective.
O alt ntrebuintare gospodreasc era nvelitul untului n foi de mcris pentru
mentinerea prospetimii un timp mai ndelungat.
Uz farmaceutic
Rdcina de mcrisul-calului era folosit pe vremuri ca decoct n tratamentul
constipatiei cronice si a eczemelor de pe piele. Semintele erau, dimpotriv, un remediu
pentru oprirea diareei si curtarea sngelui, iar frunzele erau aplicate pe rni pentru
grbirea vindecrii.
Usturoita
16duminicMar 2014
Posted by Highway in Uncategorized
Scrie un comentariu
Etichete
aior, Alliaria, frunza-voinicului, iarb-de-boale, iarb-de-lingoare, usturoit
,vindecu,vindectoare, voinicica
n al doilea an.
Semintele.
Etimologie
Numele de usturoit este rezultatul principalului aspect al plantei mirosul usturoiat.
Nu suntem singurii care au numit-o astfel. Englezii i spun garlic-mustard,
francezii erbe ail, bulgarii (iarba usturoi), italienii si spaniolii alliaria,
respectiv aliaria, portughezii erva-alheira si exemplele pot continua n aceeasi manier.
Regional, la noi, i se mai spune aior, vindectoare, vindecu, voinicic (desi acesta
este un nume atribuit mai degrab altor crucifere, Eruca sativa (rucola) sau Sisymbrium
loeselii), frunza-voinicului, iarb-de-boale, iarb-de-lingoare.
Uz culinar
Usturoita este una dintre cele mai vechi condimente folosite n Europa pentru
aromatizarea mncrurilor. Spturi arheologice n zona Mrii Baltice (Danemarca si
Germania) dateaz folosirea usturoitei la peste 6000 de ani naintea timpului prezent.
Comestibile sunt att frunzele, florile, fructele sub form de mini-psti si semintele, ct
si rdcinile albe cu gust ca de hrean.
Frunzele de usturoit se toac, mai mare sau mai mrunt, si se adaug ca ingredient
responsabil cu aromatizarea salatelor, a sandwichiurilor sau sosurilor verzi (cum ar fi
pesto-ul). n general e mai bine s amestecati usturoita cu alte verdeturi n proportie de
1/4, pentru un gust echilibrat, cci ea singur are o arom intens care cere ceva
obisnuint. De asemenea, florile pot fi mai mult dect element de decor n farfurie.
Aroma ustoitei este un amestec echilibrat ntre gusturi cu care suntem mai obisnuiti
astzi: usturoiul si mustarul. Semintele negre de usturoit sunt folosite n multe prti
drept condiment.
Salat cu frunze,
flori si seminte de usturoit.
Ravioli de cas
cu usturoit.
Paste cu pesto de
usturoit, cu vrfuri de ferig si zbrciogi.
Uz medicinal
n medicina popular usturoita era considerat dezinfectant si diuretic si era folosit
pentru tratarea rnilor.
Atentie!
Usturoita, spre deosebire de alti membri din familia Brassicaceae, contine cantitti
minime de cianide, care la un consum normal nu provoac nicio reactie, dar n cantitti
mari (cum ar fi un regim mai ndelungat bazat numai pe usturoit) poate avea reactii
neplcute. n general, planta gtit, mai ales cu ceva acid ca sucul de lmie sau otet, si
pierde din compusii cianidici. De accea recomand o sotare usoar ntr-un rnd de ap
clocotit cu otet, de care apoi v descotorositi. Continue reading
Pizda tigncii
06joiMar 2014
Posted by Highway in Uncategorized
5 comentarii
Etichete
tiganc, pizda-tigncii,sugel, urzic moart
Etimologie
Numele acestei plante, pstrat neschimbat pn n timpurile noastre, este o dovad a
lipsei de pudibonderie a civilizatiei rurale. Si pe bun dreptate cci natura nu este
rusinoas. Cred c denumirea acesta, care se regseste numai la noi, are o anumit
candoare, deloc zeflemitoare si nu m refer la tonul cu care ar fi putut fi pronuntat,
ct la ntelesul subliminal ce implic posibilitatea unor situatii erotice pe care nu le-am
fi intuit la sate.
Motivul pentru care pizda-tigncii si poart numele poate fi similitudinea vizual a
florii cu labiile unui vagin, n special al unei femei cu origini orientale, cu pigmentul
mai nchis. Dar poate fi si ideea dulcetii sexului oral, ntr-un context cultural n care
aceast practic era asociat cu exoticul. n sprijinul acestei ipoteze poate sta cealalt
denumire a plantei, sugel pentru c florile smulse din calicii si supte, au un gust dulce,
pe care probabil c multi vi-l mai amintiti din copilrie. n fine, un alt motiv, ar putea fi
mirosul neparfumat al florilor, considerat mai degrab neplcut. Sau ar putea fi toate
aceste motive, deodat.
i se mai spune simplu tiganc, sau, asemeni natiilor vecine, urzic-moart (desi aceast
denumire i este adresat mai degrab unei alte specii din genulLamium).
Uz culinar si practic
Lstarii, vrfurile plantei, frunzele tinere si florile sunt comestibile si se pot aduga la
salate sau la mncruri, ca verdeat de primvar. Florile sunt dulci si pentru copii din
vechime erau ca un fel de dulciuri oferite de natur.
Planta, bine mruntit, poate fi folosit alturi de urzici n sosuri verzi sau pesto, dar
numai cnd este tnr si nu a acumulat nitrati duntori din sol.
Pilaf cu urzici si
flori de pizda-tigncii.
Ment cu frunze
si flori de pizda-tigncii sotate n unt.
Pesto de
primvar din pizda-tigncii.
Asemeni altor specii din genul Lamium, pizda-tigncii contine uleiuri esentiale (n
perisorii glandulari), mucilagii, tanini si saponini. Datorit acestei compozitii a fost
folosit ca plant de leac n multe tratamente populare strvechi: vindecarea rnilor,
URZICA. Urtica dioica. Plant erbacee peren din familia Urticaceae, nativ din
emisfera nordic si ntlnit n flora spontan de-a lungul Eurasiei si Africii de nord. n
prezent ea a ajuns s face parte ca specie invaziv din fauna cotinentului nord american.
Genul Urtica contine mai multe specii la nivel planetar, ns, dintre toate, urzica
comun este cea mai cunoscut si mai rspndit.
Utilizarea urzicilor dateaz de milenii n domeniul alimentar si terapeutic, dar si practic,
ca surs de fibre naturale folosite pentru mpletituri cu uz domestic.
Etimologie
Cuvntul vine din limba latin urtica si s-a pstrat pn astzi cu usoare variatii n
majoritatea limbilor
romanice: ortica (italian), ortie (francez), ortiga(spaniol), urtica (portughez).
Unde le gsim?
Urzicile cresc din abundent n zonele necultivate de la cmpie, deal si munte, acolo
unde solurile sunt suficient de umede. Pentru c este o mare iubitoare de umezeal, o
ntlnim n principal n pduri sau lstrisuri, unde ea poate creste nestingherit la
umbr.
Un alt mediu propice pentru urzici sunt gospodriile sau terenurile abandonate, folosite
la un moment dat pentru agricultur, datorit nivelului ridicat de fosfati si nitrogen din
sol, asociat cu prezenta activittii umane.
Cum o recunoastem?
Urzicile cresc ntr-un an pn la 1m (uneori 2m n cazuri exceptionale), dar iarna se
ofilesc si mor. Acest ciclu este reluat anual, ceea ce nu mpiedic urzicile a fi o specie
foarte prolifer. Au rdcini bogate si o retea larg de rizomi si stoloni, de culoare
galben, care ajut la rspndirea rapid a coloniilor de urzici.
Cea mai usor reconoscibil parte la urzici sunt frunzele de mrimi diferite, de la 3 la 15
cm, cu marginile puternic zimtate si aspect pros, datorat acelor microscopice care
acoper ntreaga suprafat a frunzelor si tulpinii. Multe specii de urzic au perisori
nenteptori, dar urzica comun este o bestie n miniatur, cu ace al cror vrf se rupe la
atingere, injectnd un amestec de substante chimice puternic iritante: acetilcolin
(neurotransmittor cu efect excitant), histamin (alt neurotransmittor care mreste
permeabilitatea capilarelor), serotonin, moroidin (care prelungeste senzatia de
usturime), leukotrien (compus chimic cu efect alergic, mai ales n cazuri de astm si
rinit alergic). Acest mix de elemente cauzeaz o senzatie acut de urzicare (de unde si
numele).
!Atentie. Culegeti urzicile folosind mnusi pentru protectie.
Uz culinar
Urzicile au o arom oarecum asemntoare cu spanacul si sunt bogate n vitamina A, C,
potasiu, mangan si calciu. Exist o traditie ndelungat ca la sfrsitul iernii urzicile
tinere s fie culese pentru mncare, o surs important de vitamine dup dieta srac din
iarn.Pentru a fi consumate, urzicile trebuie lsate la nmuiat peste noapte sau oprite n
ap fierbinte nainte de-a fi gtite propriu-zis. Acest proces elimin chimicalele din ace,
lsnd urzicile perfect potrivite pentru consum. Plantele astfel pregtite pot fi
consumate n diferite moduri pe care le-am si ilustrat mai jos, mpreun cu linkurile la
retetele respective. Pe lng acestea, am s pomenesc si cteva modalitti traditionale
din mai multe regiuni: urzici sotate, cu ochiuri, alturi de mmlig, plcinta cu urzici,
supa de primvar cu urzici si pure-ul sau sosul verde de urzic.
Planta matur (dup nflorire) dezvolt un tip de particule numite cistolite, care sunt
iritante pentru tractul urinar de accea se condider c n acest stadiu urzicile nu mai
sunt bune pentru consum.
Ravioli de cas
cu urzici si urd proaspt.
Merdenele cu
urzici.
Plcint
greceasc cu urzici.
Tart cu urzici,
ciuperci si seminte de pin.
Sup crem de
urzici cu usturoi verde.
Orez cu urzici si
rodie.
Pesto de urzici.
Ce nu am adugat este c frunzele sau florile uscate se pot folosi sub form de infuzie.
Uz terapeutic
Urzicile au fost folosite din timpuri strvechi ca remediu natural n ameliorarea
simptomelor de artrit. Aceeasi compusi chimici, care irit pielea la atingere, pot fi
benefici n cazurile celor ce sufer de inflamatii ale articulatiilor, tocmai datorit
stimulrii la nivel neuronal si al activittii asupra capilarelor. Urticarea intentionat se
gtite. Cu ct acestea sunt mai tinere, cu att sunt mai delicioase crude, dar pe msur
ce planta mbtrneste devine mai fibroas si gtirea lor este preferat. Obiceiul culinar
n cele mai multe case romnesti, dar si n sistemul de alimentatie public (n cantine si
unele restaurante) spanacul este fiert excesiv, pn devine o past verde-maronie, semilichid, care si pierde vitaminele, mineralele si fibrele, dar si antioxidantii. Nu este de
mirare c astzi sunt foarte multi cei care sustin c nu suport spanacul. ns gtit cum
trebuie (sotat nu mai mult de cteva minute, adugat la mncruri dup ce focul este
stins, gtit la abur pentru o perioad foarte scurt) spanacul este, parc, o cu totul alt
plant.
2. STEVIA
Nume botanic: Rumex patientia (plus diferite varietti horticole sau slbatice:R.
alpinus, r. palustris, R. crispus, R. sanguineus etc.)
Nume alternative sau regionale: dragavei, mcrisul-calului, urzica-ratei, dragomir,
brustan, dragaveic, limba-boului
Este o plant specific buctriei est europene, consumat mai ales primvara, cnd
frunzele sunt tinere si acidul oxalic, continut de planta matur, se gseste n cantitti
mai mici. (Despre propriettile negative ale acidului oxalic am scris lamcris). Frunzele
se pot mnca proaspete cnd planta este tnr, sau gtite asemeni oricror frunze verzi
cnd sunt mai btrne. Pot fi conservate prin uscare, congelare, sau puse la borcan cu
sare si adugate ulterior la diferite mncruri. Mai multe aici.
3. MCRISUL
4. FRUNZELE DE SFECL
Nume botanic: Beta vulgaris (diferite varietti)
Nume alternative: pangea (Moldova), burac (Maramures), nap
Uneori se ntmpl s gsim prin magazine sfecl cu frunze. Din nefericire, ns, cei
mai multi romni rup si arunc frunzele si tulpinile rosii de sfecl, dar realitatea este c
ele pot fi un ingredient interesant n mncruri si pot contribui la gustul dat de rdcin.
Cnd sunt tinere se consum proaspete mature ele se prepar prin sotare, fierbere sau
se gtesc la aburi.
5. FRUNZELE DE GULIE
Nume botanic: Brassica oleracea grupul gongyloides
Nume alternative si regionale: calaramb, calarab. Alte denumiri
internationale: kohlarbi (englez si german), chou-rave (francez), cavolo rapa
(italian), colirrbano (spaniol)
Guliile se gsesc prin magazine de cele mai multe ori cu tulpinile si frunzele atasate
bulbului. Un obicei pe care nu mi-l pot explica determin astzi majoritatea romnilor
s se descotoroseasc de frunze. Unii o fac direct n magazin lsnd n urm un morman
de frunze, altii le rup si le arunc la gunoi cnd se pregtesc s foloseasc guliile. Dup
cum bine stim, rdcina se consum proaspt sau gtit, dar lucru pe care putini l
realizeaz si frunzele sunt comestibile. Nu trebuie dect s ne gndim c gulia este o
varietate strns nrudit cu varza. Frunzele acestea se consum gtite, dup ce am
ndeprtat tulpinile care rmn fibroase si dup fierbere. Ele se pot sota usor, se adaug
la mncare sau se pot gti la abur.
6. MANGOLD
Nume botanic: Beta vulgaris varietatea cicla
Nume alternative: sfecl pentru frunze si petiol, sfecl elvetian. Alte denumiri
internationale: chard (englez), Mangold (german)
Mangoldul este o varietate de sfecl, de la care se consum frunzele crnoase si
tulpinile groase care pot varia n culori de la violet, la rosu, galben si alb. Mangoldul are
un gust asemntor cu spanacul, dar parc mai intens, desi textura lui este mai fibroas.
Tulpinile necesit un timp de preparare ceva mai lungut dect frunzele, de accea se
adaug nainte la mncare sau se gtesc separat.
Nume alternative: Collard greens si kale sunt termeni intraductibili la noi. Alte denumiri
internationale: orecole, cow cabbage, kail (englez), ratan (croat si
muntenegrean), berza (spaniol), couve galega (portughez), ratika (srb si bosniac)
Desi varza fr cptn a fost cunoscut la noi din timpuri strvechi, cu mult nainte ca
variettile horticole cu cptn s apar, acest tip de frunzele au disprut aproape cu
totul din consumul uman. Varza fr cptn a rmas cultivat ca varz furajer,
folosit ca nutret pentru animale. ns n alte tri aceste frunze, numite prin retete
collard greens si kale, se gtesc n meniuri vegatariene, dar si alturi de carne, sau n
salate calde. Mai multe aici.
8. RAPINI
Nume botanic: Brasica oleracea grupul italica
Nume internationale: rapini, broccoli rabe (englez), cima di rabe, brocoletti di rape
(italian), choy sum (chinez)
Desi n multe limbi numele poate fi gresit asociat cu broccoli, n realitate aceast plant
nu este unul si acelasi lucru. Se foloseste mult n buctria italian si chinezeasc, iar n
prezent este tot mai cunoscut prin trile din vest. La noi, rapini nici mcar nu au un
nume specific si sunt mai degrab necunoscute publicului larg.
9. BOK CHOY
Nume botanic: Brassica rapa subspecia pekinensis si chinensis
Nume alternative: varz chinezeasc / pak choy (nume folosit din limba chinez)
Vestit datorit gastronomiei chinezesti, bok choy ncepe s apar si pe la noi, n special
n magazinele cu specific asiatic. Are un gust delicat si o arom echilibrat, mai ales
atunci cnd frunzele sunt tinere. O parte din plcerea de-a gti bok choy este c se poate
folosi ntreag, iar n farfurie arat foarte bine. Cnd planta este matur, frunzele se taie
de pe cotor si se adaug la mncare dup ce acesta a fiert.
10. RUCOLA
Nume botanic: Eruca sativa sau Eruca vesicaria
Nume alternative: ruchet, aragul. Alte denumiri internationale: rucola,
ruchetta (italian), rocket, aragula (englez)
Autorii Romei Antice i confereau puteri afrodisiace, considernd-o un excitant
puternic, motiv pentru care mai trziu, n prima parte a Evului Mediu, cresterea ei a fost
interzis n mnstiri. Apoi, exceptnd spatiul mediteraneean si balcanic, traditia
folosirii rucolei s-a pierdut pentru secole, ea fiind aproape necunoscut publicului larg
pn prin anii 80, cnd a revenit la mod n Vest, odat cu tendintele gastronomiei
moderne de-a cuta noi ingrediente si retete. Rucola este bogat n potasiu si vitamina
C, uleiuri volatile si esentiale, mirosin (o enzim natural care contribuie la sistemul
imunitar) si fier. Frunzele se culeg inere, naintea perioadei de nflorire (altfel devin
amare). Se folosesc proaspete n salate, uneori doar pentru a da arom, alteori ca
ingredient principal. Modurile de preparare sunt diverse si, fireste, tin de traditiile
culinare zonale. Mai multe aici.
Sorgul
20joiFeb 2014
Posted by Highway in Uncategorized
3 comentarii
Etichete
jowar, milo, mtur,sorg, sorghum,sudanc, ttarc
La noi se cultiv cteva tipuri de hibrizi dezvoltati autohton, dar si varietti importate.
Avem n tar chiar si un centru de cercetare Institutul National de Cercetare si
Dezvoltare Agricol Fundulea unde au fost nregistrate cu scop comercial mai multe
soiuri hibride:
Sorg hibridizat cu iarb de Sudan Tutova, Tereza, Tinca (schimbat nCatinca printr-un
ordin al Ministerului Agriculturii din 2007)
Hibrizi de sorg zaharat Roza, Doina, Prut, soiurile Fundulea si Carmen
Hibrizi de sorg de mturi Siret, Denisa si Donaris
Productori internationali ncearc introducerea n agricultura romneasc a noi specii
de sorg hibridizate, cu cantitatea de tanin redus la zero, dar si cu ameliorri mpotriva
duntorilor, asupra crora nu am s m pronunt, neavnd suficiente cunostinte de
genetic. Totusi ca n privinta oricror organisme modificate genetic prefer s
pstrez un grad de scepticism, n special n legtur cu semintele tratate.
Etimologie
n ciuda tututor numelor tehnice pe care le-am pomenit mai sus aproape toate soiurile
sunt cunoscute popular sub numele generic de sorg sau, ocazional,mtur. Regional,
prin Transilvania si Moldova, sorgul de mturi se mai numestettarc, iar n Republica
Moldova iarba de Sudan este cunoscut si ca sudanc. O alt specie de sorg, Sorgum
halopense, cultivat ca plant furajer, este numit costrei.
Numele de sorg din limba romn si sorghum din limbile internationale vin din latina
medieval: surgum sau suricum la rndul lor derivate din latina antic,
unde Syricum nsemna iarb de Siria.
Rspndire si utilizri
Sorgul este una dintre cele mai vechi cultivate cereale. Probabil c la origine el provine
din zona Etiopiei, dar n Antichitate era deja cunoscut n toat lumea veche.
Astzi este cultivat n peste 90 de tri, pe 5 continente, fiind, dup cum spuneam, a 5-a
cultur ca important la nivel planetar. Peste jumtate din productia international de
sorg este destinat alimentatiei (boabele ca atare si folosite n finurile compozite
destinate panificaiei glutenice i aglutenice, sucul dulce extras din tulpini, utilizat la
fabricarea siropului, oetului i a altor produse alimentare). Apoi, n jur de 40%,
obtinerii de furaje animaliere (mas verde, fn, siloz, pelete furajere). Procentele rmase
se adreseaz industriei productoare de materii de consum, iar veleittile sorgului sunt
numeroase din sorgul zaharat i cel de mturi se obtin combustibili lichizi, solizi si
gazoi, energie electric si termic, se poate fabrica hrtie, materiale textile si plastice,
materiale de constructie, perii de uz casnic, mturi si mpletituri.
La noi n tar, sorgul este cultivat relativ putin, iar numrul de hectare cultivate cu sorg
au sczut n ultimele decenii, de la perioada de apogeu, n anii 70 (cnd a fost nfiintat si
Institutul de la Fundulea). Totusi, este de bnuit c, fortati de mprejurri, agricultorii
romni vor adopta tot mai mult noile culturi de sorg, care poate fi printre cele mai
bune solutii odat cu iminenta transformare climatic la nivel Balcanic ntr-una mai
cald si arid.
Plantele de sorg prefer tocmai acele zone cu climat cald cmpiile din sudul
Munteniei i Olteniei, Cmpia Banatului i Cmpia Central a Moldovei, avnd, n
mare parte, acelai areal de rspndire ca i porumbul cu care se aseamn din multe
puncte de vedere, dar fat de care dovedeste un grad mai ridicat de beneficii ce urmeaz
s fie dovedite n timp.
Rdcina sorgului este puternic dezvoltat, ajungnd la peste 1m adncime. Aceasta
explic rezistena la secet ndelungat si adaptarea la conditii de mediu nepropice altor
culturi.
Utilizri culinare
Asemeni altor cereale, boabele de sorg sunt compuse din amidon (70%), proteine (10%)
si grsimi vegetale (3%). ns, spre deosebire de porumb, sorgul este bogat n
Pilaf de sorg cu
ciuperci fripte n tigaie de font.
Sorg cu pulp si
seminte de dovleac.
Salat cald de
sorg cu sfecl, dovleac si bacon.
Sup de curcan
cu sorg si varz furajer (kale).
Pandispan cu
afine si seminte de sorg.
Fiertur de sorg
cu ghimbir si chilli.
n fine, varietatea Sorghum saccharatum este prelucrat pentru obtinerea unui ndulcitor
natural, gros ca melasa lichid, care lsat la uscat se solidific.
Rotunjoara
13joiFeb 2014
Posted by Highway in Uncategorized
4 comentarii
Etichete
coarda-ielelor,nejelnic, orbalt,piperul-apelor,prelungoas,prelunjoar,rotungioar, rotu
njoar,rrunchioas, silnic,silnic
ROTUNJOAR. Glechoma. Genul Glechoma din familia Lamiaceae este format dintrun numr nc discutat de specii, originare n mare msur de pe supercontinentul
Eurasia, dintre care dou se regsesc n mod curent si n flora spontan de la noi din
tar: Glechoma hederaceum si hirsuta. Ambele sunt plante erbacee cu tulpin trtoare,
cu flori n diverse nuante de albastru si violet, utilizate n medicina popular, dar si
consumate ca plante de primvar.
n vechile tratate botanice genul Glechoma se confund cu genul Nepeta. De fapt,
diferentele dintre speciile celor dou genuri (Nepeta si Glechoma) sunt minime cea
mai evident: lobul median al buzei inferioare a corolei de Nepetaeste concav. De aceea
uneori se poate s mai ntlniti denumirea alternativ Nepeta glechoma sauNepeta
hederacea. De asemenea, este foarte probabil s o ntlniti ca fcnd parte din familia
labiatelor (Labiatae) ns aceast clasificare este depsit.
Rotunjoara prefer zonele umbrite cu sol umed, de aceea creste foarte bine n pduri de
foioase sau n marginile mai ntunecoase ale grdinilor, dar se poate rspndi la fel si pe
suprafete expuse direct la soare. Se ntlneste n flora spontan din zonele de cmpie si
deal, ncepnd cu primvar devreme. Datorit nmultirii prin stoloni, planta
supravietuieste cositului sau chiar tunsului cu masina, de acceea n unele locuri este
considerat o mare btaie de cap si unii grdinari fac tot posibilul s scape de ea.
Pentru cei care nu sunt exasperati de prezenta ei rotunjoara este o specie decorativ
frumoas, potrivit de a fi cultivat de la una singur n ghiveci pn la covoare florale
imense prin parcuri.
Etimologie
Glechoma are multe nume n limba romn, lucru care trdeaz o intens interactiune
cu aceste plante de-a lungul istoriei. Cel mai ntlnit esterotunjoar pentru ambele
specii mentionate mai sus cu variatiile sale regionale (rtunjoar, rotungioar) nume
care vin, evident, de la forma rotund a frunzelor. Alte denumiri se leag de
caracteristica sa de plant trtoare, de unde prelungoas, prelunjoar sau coarda-ielelor.
Un alt termen ocazional folosit este silnic (sau la forma feminin silnic) cuvinte care
au origine slav si care se traduc prin dificil sau anevoios, mai mult ca sigur legndu-se
din nou de aspectul su trtor. Regional i se mai spune nejelnic,rrunchioas (de la
forma de rinichi), orbalt (nume de origine maghiar, atribuit si unei alte plante puternic
toxice, Actaea spicata) sau piperul-apelor (de la aroma sa usor piperat).
Denumirea botanic Glechoma, atribuit genului de ctre Carl Linnaeus, se traduce din
greaca veche prin busuiocul-cerbilor.
Cum o recunoastem?
Rotunjoara poate fi recunoscut n principal dup forma frunzelor. Acestea sunt rotunde,
cu aspect reniform (de forma unui rinichi) si au marginile crenelate, ca niste dinti tociti.
Au un diametru de 2-3 cm, petiole lungi de 3-6 cm si cresc opus una fata de alta pe
tulpin. Sunt acoperite cu perisori observabili la o examinare atent mult mai bine
evidentiati la G. hirsuta (de unde si numele, care se traduce prin rugoas). Nervurile
sunt palmate si clar vizibile.
dus cu ei aceast plant familiar, iar astzi rotunjoara (originar din Eurasia) s-a
rspndit pe tot continentul nord-american.
Primvara, la primele semne de rceal sau dureri n gt, tranii cunosctori culegeau
rotunjoar, care zdrobit si pus n ap fierbinte d o infuzie bogat n vitamina C. Cum
spuneam si mai sus, ea are un gust distinct si o arom usor piperat, de aceea a fost des
consumat ca ingredient proaspt n salatele de primvar, dar si ca verdeat n
mncruri gtite.
Infuzie de
rotunjoar cu miere.
Sandwich-uri
proaspete cu peste mic, aromatizate cu frunze si flori de rutunjoar.
Pilaf cu
sparanghel, cu flori si frunze de rotunjoar si flori de leurd.
Cartofi noi cu
sos verde de rotunjoar.
Wikipedia ne spune c tot n timpurile medievale saxonii foloseau planta n cantitti
mari pentru aromatizarea, limpezirea si conservarea berii, nainte de adoptarea pe scar
larg a hameiului. n acelasi timp, rotunjoara era prelucrat special pentru obtinerea
unui cheag vegetal, utilizat n productia gospodreasc de brnz ca alternativ la
cheagul obtinut din enzimele secretate de mucoasa stomacal a viteilor si mieilor.
Pe de alt parte traditia folosirii rotunjoarei ca buruian de leac este la fel de veche ca
si consumul ei. Printre primele mentiuni ale plantei au fost recomandrile medicului
roman Galenus drept remediu n tratarea inflamatiilor la ochi. n epoca
renascentist, John Gerard o prescrie ca diuretic, astringent, tonic si stimulator. Iar
popular planta era folosit n cazurile problemelor de plmni ca expectorant si
tratament al bronsitei. Uleiurile extrase din rotunjoar erau solutia naturist n
ameliorarea congestiilor si iritatiilor membranelor mucoase.
!Atentie
La fel ca n cazul medicamentelor moderne, administrarea excesiv sau haotic a
uleiurilor volatile extrase din rotunjoar poate duna. Desi istoria ne confirm utilizarea
ndelungat a plantei n medicina traditional pentru o serie larg de afectiuni interne,
prescrierea lor era ntotdeauna fcut de un cunosctor. Rotunjoara
contine terpenoide si pulegon responsabile pentru aroma specific, dar si iritante
pentru stomac, rinichi si intestine daca este ingerat n cantitti mari.
MTURIC. Bassia scoparia. Plant erbacee anual din familia Amaranthaceae, ceea
ce o face rud cu stirul. Pn de curnd a fost catalogat n
familiaChenopodiaceae - astfel c unele siteuri ofer aceast informatie. Mturica este
nativ de pe supercontinentul eurasiatic, unde se regseste n aproape toate formele de
relief, de la vest (peninsula iberic) pn n estul extrem (insulele nipone). Dup 1800 a
fost aclimatizat si n Americi si Australia unde este considerat specie invaziv.
Cum o recunoastem?
Mturica poate creste pn la 150 cm, sub forma unei tufe stufoase, cu o tulpin
ramificat la baz si frunzulite alungite, de un verde-crud foarte intens si acoperite cu
perisori foarte fini, vizibili doar la o examinare atent. Frunzulitele au margini fine,
fiind lungi de 5-6 cm, n latime variind ntre 1 si 10 mm. Unele dintre plante se nrosesc
la venirea toamnei, cteva doar partial, altele complet, transformndu-se ntr-o nuant
aprins magenta caracteristic care a dat mai multe nume alternative folosite prin alte
prti: fireweed (iarba-focului),burning bush (tuf-de-foc) sau summer
cypress (chiparos-de-var).
Etimologie
Desi planta se regseste si n spatiul carpato-dunrean dintotdeauna, locuitorii acestor
locuri nu i-au acordat o atentie special, prin urmare ea nu are multe nume dup care s
fie recunoscut local. Dar am s o iau pe rnd.
Primul crturar european care a nregistrat-o stiintific a fost botanistul suedezCarl
Linnaeus, care a numit-o n 1753 Chenopodium scoparium. Sase decenii mai trziu, un
specialist german de aceast dat, Heinrich Schrader, a plasat mturica n genul Kochia,
numit astfel dup prietenul su, Wilhelm Daniel Joseph Koch, un alt botanist renumit.
Specia a ajuns s fie cunoscut drept Kochia scoparium.
n 1978, mturica a fost recatalogat pentru a treia oar, de data aceasta n
genul Bassia. Transferul stiintific a fost confirmat n 2011 prin studii de filogenie (care
ne spun dac la nivel molecular un grup de organisme se nrudesc sau nu). Astfel c
numele botanic al speciei este n prezent Bassia scoparia.
ntrebuintri
Al doilea nume pe care nu l-am discutat pn acum scoparia vine din latin si se
traduce prin mtur. Acest termen descrie, n primul rnd, aspectul unei plante de tuf
ierboas bogat ramificat si nu neaprat ntrebuintarea sa domestic. n cazul nostru
ns cele dou coincid, cci mturica a fost folosit dintotdeauna n gospodriile de la
tar drept mtur de curte. De unde si denumirea romneasc. Pentru aceasta planta
cnd este suficient de nalt este legat la baz si la mijloc astfel nct ramurile s se
aseze si lsat s mai creasc, apoi, la tiere, legturile se strng si se pune la uscat.
Fr mult btaie de cap se obtine o mtur flexibil, nici prea tare ca cea de nuiele
(Cytisus scoparius), nici prea fin ca cea de cas (realizat din sorg, Sorghum vulgare)
perfect pentru curte si aleile de pmnt. Eu am crescut cu aceast plant n curte.
Aprea spontan si bunica mea smulgea exemplarele nedorite, lsndu-le s se dezvolte
doar pe cele ce apreau la marginea grdinii. Mtura cu ea n grdin, la psri, la
lemne, n solar si pe msur ce o folosea mtura prindea form, se tocea pe anumite
prti si devenea din ce n ce mai bun, pn cnd se tocea de tot si urma alta le
rnd.Acest obicei se regseste n toat Peninsula Balcanic, prin Rusia si chiar n zonele
rurale din Italia.
Datorit culorii aprinse, n alte prti, mturica este cultivat n special ca plant
decorativ prin parcuri sau grdini. De pild n Japonia, n prefectura Ibaraki, localizat
la mai putin de dou ore de mers cu masina din Tokyo spre nord, se gseste Hitachi
Seaside Park un parc spectaculos amenajat cu tufe de mturic care toamna se
transform toate ntr-un rosu aprins cu un efect puternic asupra vizitatorilor.
ntrebuintri culinare
Tot japonezii au stiu s valorifice si altfel mturica, n scopuri culinare nenchipuite la
noi. Poate c si altii au gustat frunzulitele tinere, culese cnd planta este nc moale si
fraged au un gust srat plcut, astfel c vrfurile si frunzulitele se pot consuma
asemeni spanacului. !Fiind o erbacee, ns (la fel ca spanacul, stevia sau mcrisul)
mturica are tendinta de a acumula nitratii din sol duntori pentru sntate de aceea
este de preferat s fie alese plantele crescute pe terenuri nefertilizate de agricultura
intensiv.
Dar i pomenisem pe japonezi si gselnita lor culinar care astzi face deliciul unor
restaurante rafinate, extrem de scumpe. Este vorba de o specialitate numit tonburi,
obtinut din semintele de mturic. Acestea se culeg, se las la uscat, se nmoaie o zi si
se fierb, apoi se freac cu minile pentru a ndeprta pielita. Produsul obtinut este o
mas de sfere lucioase, cu gust plcut, folosite mai ales la decorarea mncrurilor din
fructe de mare. Este considerat o delicates si se vinde la preturi de neimaginat pentru
cei care consider mturica doar o buruian bun de smuls.
n medicina traditional chinez mturica este folosit ca remediu pentru bolile de piele,
diabet, artrit, probleme ale ficatului si glbinare. Se consum semintele ca mai sus, sau
se macin sub forma unei fine.
Trivia
Stiti imaginile acelea din filmele western cnd trec tufe btute de vnt pe strada
principal a orselului unde protagonistul se trezeste fat n fat cu personajul ru si si
trag pistoalele? Acelea ar vrea s fie tufe de mturic desprinse de vnt,
celebrele thumbleweeds. ns realitatea este c pe vremea Vestului Slbatic mturica nu
fcea parte din vegetatia vest american. Acest adaos dramatic a fost o gselnit a
cinematografiei americane a secolului 20. n schimb tufele acestea rostogolitoare au
fcut dintotdeauna parte din peisajul stepelor pontice, prin Brgan si stepele Moldovei.
Brnca-ursului. Borsul din vechime.
02duminicFeb 2014
Posted by Highway in Uncategorized
6 comentarii
Etichete
brnca-ursului, crucea-pmntului, hogweed,laba-ursului, plcinta-porcului, talpaursului
Etimologie
Brnc este un regionalism romnesc cu origini etimologice necunoscute care se
traduce prin lab sau talp. Acest lucru poate veni de la frunzele mari sau poate chiar de
la flori. Oricum ar fi, cert este c alte denumiri ale plantei sunt de fapt o traducere a
acesteia: talpa-ursului sau laba-ursului. i se mai spune prin anumite locuri si plcintaporcului sau crucea-pmntului.
Istoric si consum
Semintele sunt foarte aromate si aduc cu cele de anason. Se pot folosi pentru
condimentarea mncrurilor sau pentru aromatizarea buturilor alcoolice.
n prezent borsul se face n multe feluri, fiecare specific unei anumite tri sau zone
culturale, dar obiceiul folosirii acestei plante s-a disipat. n spatiul sovietic sfecla a
ajuns s nlocuiasc brnca-ursului, dar numele vechi al ciorbei acrite era prea bine
mpmntenit si s-a pstrat. Borsul rusesc sau cel ucrainian nu poate fi fcut astzi fr
sfecl. La fel, la noi borsul este aceea zeam acr obtinut din fermentarea trtelor de
gru, uneori amestecate cu mlai. Prin urmare, nici la noi, nici la ei nu s-a pstrat
obiceiul originar al producerii borsului.
!Atentie! n cazul n care decideti s cutati planta pentru consum este foarte important
recunoasterea corect. V sftuiesc s cutati mai multe detalii despre morfologia
plantei si modalittile de identificare. Pentru c face parte din grupul umbeliferelor, pe
lng rudele ei domestice de care pomeneam mai sus, brnca-ursului ar putea fi
confundat cu alte plante cu flori asemntoare, cum ar fi cucuta (foarte toxic)
sau Heracleum mantegazzianum (puternic iritant). Diferentele se vd n primul rnd la
forma frunzelor si la tulpin. Frunzele de cucut sunt micute si seamn cu un hibrid
imaginar ntre frunza de ferig si ptrunjel. Heracleum mantegazzianum are frunze
uriase (planta poate creste si peste 3 m n nltime), iar tulpinile au puncte violacee si
sunt vizibil proase.
Tulpinile de telin
29miercuriIan 2014
Posted by Highway in Uncategorized
4 comentarii
Etichete
apio
TLIN s.f. Apium graveolens. Plant erbacee aromatic din familia Apiaceaecultivat
ca plant culinar. Poate c v va surprinde, dar telina creste si pn la 1 m nltime.
Are frunze penate, compuse din frunzulite romboidale, late de 2-4 cm si mari de 3-6
cm. Produce flori micute, de culoare untoas, adunate n buchetele umbelifere si
seminte ovoide, nu mai mari de 2 mm.
Cuvntul nostru telin are o istorie veche. Romanii o numeau selinon, un termen pe care
l preluaser din si mai vechiul cuvnt grecesc (selinon). La rndul lor, grecii
mosteniser termenul din limba vorbit de civilizatia micenian serino, un cuvnt care
apare consemnat n scrierea Linear B din Epoca Brozului. Alte limbi europene pstreaz
acceasi etimologie: cleri (francez), celery (englez), (bulgar), c
(rus), Sellerie (german).
Desi primele dovezi arheologice ale utilizrii telinei apar n siturile egiptene (un
exemplu sunt florile de telin care fceau parte din ghirlandele descoperite n
mormntul lui Tutankamon), primele mentini n scris ale telinei s-au pstrat din epoca
lui Homer, care pomeneste la un moment dat n Iliada cum caii lupttorilor comandati
de Ahile psteau telin slbatic.
Grecii asociau telina (datorit rdcinii ei comestibile) cu divinittile subpmntene.
Astfel c la nmormntri, de exemplu, coroanele si ghirlandele pentru decedat erau
mpodobite cu flori si frunze de telin. Dar ea nu se folosea numai n momentele
funerare ci si la evenimentele speciale, unde era purtat n coronitele nvingtorilor
la Jocurile Nemeene si Istmice.
n Epoca Clasic greceasc a existat chiar si un oras numit dup cmpurile de telin
slbatic unde a fost fondat de ctre colonistii greci. Este vorba deSelinus, n Sicilia,
care si emitea monezi ce purtau imaginea unei frunze de telin.
Astzi, n Europa, telina are dou varietti cultivate si comercializate: telina pentru
rdcin (Apium graveolens var. rapaceum) si telina cu tulpin dulce(Apium graveolens
var. dulce). n Romnia, varietatea cea mai cunoscut este, fr ndoial, telina pentru
rdcin de la care se consum bulbul ca rdcinoas si frunzele drept condiment.
Tulpinile sunt folosite foarte rar.
Recent, ns, am observat n mai multe lanturi de hypermarketuri tulpini de telin dulce,
comercializate sub numele exotic Apio, probabil de la denumirea latinApium. Foarte
rar observ pe cineva apropiindu-se de ele, iar reticenta o atribui necunoasterii. Oare
foloseste cuiva s importm inclusiv denumiri care nu ne spun nimic? Aceasta este si
motivul pentru care am ales s includ telina printre plantele uitate de pe aceast pagin.
n trecut telina era crescut ca legum pentru sezonul rece, pentru c rezist destul de
mult depozitat. Era considerat un aliment tonic, ce ajut organismul s se curete de
efectele regimului bogat n sare pe timp de iarn. S nu uitm c n alte epoci
conservarea multor alimente se fcea prin srare, dar si astzi mncm excesiv de srat,
poate chiar mai mult ca oricnd.
Cunoastem telina exclusiv ca rdcin: salat, nbusit, coapt, n pilaf, sau ca supcrem, dar si pentru frunzulitele ei aromate. ns eu mi doresc s prezint telina ntr-o
lumin nou retete pentru tulpinile sale dulci.
n alte tri vestice situatia este exact pe dos, tulpinile de telin sunt cele mai mult
cunoscute si consumate, iar rdcina este mai degrab un mister pentru multi. De accea
am adunat aici o serie de retete care s v inspire s cutati mai multe detalii despre
aceast plant cu o istorie att de bogat.
Tulpinile se pot consuma proaspete n salate, sandwishuri sau sau ca atare, n special cu
sosuri de brnz. Din ele se poate face smoothie sau suc, simplu sau n combinatie cu
alte fructe si legume verzi (castraveti sau mere). Dar ele se preteaz si la gtit, n
mncare sau supe.
Salat de
cruditsi cu tulpini de telin.
Chifl cu tulpini
de telin, piept de pui si maionez.
Semintele de telin pot fi folosita drept condiment. Cel mai des sunt vndute n amestec
cu sare grunjoas un mix numit celery salt, folosesc denumirea n englez pentru c
momentan la noi nu exist un productor autohton al acestei combinatii. Aceast sare de
telin este aromat si plcut la gust si a devenit unul dintre ingredientele secrete ale
celor mai bune bloody-mary.
!Telina poate cauza efecte adverse puternice celor alergici la aceast plant, de accea
producele care contin telin sau urme de telin sunt marcate ca atare n toat Uniunea
European.
PLANTELE MEDICINALE IMPORTANTE
N TRATAMENTELE NATURISTE.
INTRODUCERE.
Exist poate n lume foarte puine ri care se pot luda cu o bogie aa de mare
de plante medicinale. Din pcate la noi acum nu se mai pune mare baz pe tratamentele
naturiste sau mai exact pe cele fito-terapeutice, cu toate c se cunoate faptul c 1 din 5
medicamente este fcut cu ajutorul acestor plante.
De asemenea la multe medicamente s-a cutat cu ajutorul diverselor substane
chimice s se reproduc n laborator o parte din principiile active ale plantelor. ntradevr de foarte multe ori s-a reuit acest lucru cu mai mult, sau mai puin succes.
Acestea toate sunt de fapt nite copii, care nu vor putea niciodat s reproduc n
totalitate toate principiile din plantele respective i deci nu vor avea nici pe departe
aceleai caliti ca plantele din care sunt fcute.
S-a pus mare baz pe antibiotice n terapeutic. Exist multe antibiotice, dar
exist i o serie de bolnavi care se trateaz ani de zile s zicem de un stafilococ i nu
obin vindecarea, pentru c i agenii patogeni s-au diversificat, gsind posibilitatea de a
anula efectele distrugtoare pentru ei a antibioticelor. Pentru c tot am ajuns la
stafilococi pot s amintesc c i astzi Brusturele poate s-l distrug datorit lactonei. n
aceast carte vei vedea c exist de exemplu cimbru care poate s distrug i
streptococul i stafilococul. Cnd se cunosc efectele secundare ale antibioticelor totui
se mai practic folosirea nejustificat a unor antibiotice, atunci cnd acest consum nu
este justificat (grip, etc).
Un dascl mare spunea odat: nu se trage cu tunul dup mute. Ei bine acum
exact aa se face, pentru un microb minuscul se folosete o ntreag baterie de
antibiotice, care nu fac dect s produc un dezastru mai mare n organism.
V mai dau un exemplu mai puin cunoscut. Clunaii sunt foarte utili n lupta
cu cancerul, candidoza, etc, i sunt un alt antibiotic rebutabil, care poate rivaliza cu
multe medicamente de sintez.
Nu vreau s minimalizez rolul medicului i nici al chimitilor, farmacitilor i al
celor care se apleac cu dragoste i caut s gseasc tratamente ct mai eficiente pentru
diverse boli. Vreau n schimb s art c plantele medicinale sunt de mii de ani valoroase
i vor fi valoroase indiferent ct de complex va fi medicamentul care se va putea face,
planta rmne i va continua s vindece i peste sute de ani i multe medicamente de
sintez vor fi demult uitate, chiar dac astzi sunt ridicate n slvi i divinizate aproape.
Doresc din toat inima ca o dat s se poat i medici apleca cu druire asupra
acestor minunate plante i s accepte c exist tratamente pentru aproape toate
afeciunile n special cronice n plantele medicinale.
Nu am reuit s scriu despre toate plantele medicinale, pentru c ar fi trebuit s
scriu foarte mult fa de ceea ce am scris i atunci preul crii ar fi fost prea mare.
Cerem pentru acest lucru iertare cititorilor. De asemenea n-am putut s scriem
amnunit pentru fiecare afeciune tratamentul indicat, dar sperm s v putei descurca
cu ceea ce am scris.
n cazul n care dorii mai multe amnunte despre anumite plante atunci v rog s ne
scriei:
Eugen Giurgiu Str. Aleea Detunata bloc D2 scara A ap. 19 Alba Iulia cod potal: 510064
sau
telefonic :0258\833500sau
Mobil: 0741928880
V mulumim anticipat pentru aceste scrisori care le ateptm cu nerbdare.
Autorii
AFIN
Vaccinum myrtillus Fam. Ericaceae.
Denumiri populare: afene, afin de munte, afine -negre, afinghi, asine, coac,
cucuzie, pomioare
n tradiia popular: este preuit pentru fructele sale dulci-acrioare, la culesul crora n
iunie-iulie, se folosesc n multe pri piepteni speciali.
Din afine se prepar buturi rcoritoare i alcoolice (sirop i afinat) i produse
alimentare (gem, marmelad) Sucul din fructe se folosea la colorarea vinurilor, iar n
trecut se folosea la vopsitul firelor i esturilor.
n zonele montane, fructele uscate sau plmdite n rachiu se ntrebuinau n mod curent
contra diareei. Din ramurile cu frunze, lsate s se usuce, uneori n amestec cu alte
plante, se preparau ceaiuri nu numai pentru diaree, dureri de stomac, crampe ci i n boli
de piept i de inim. n unele pri contra diareei se fceau turte din afine i fin din
smburi de msline, care se ddeau bolnavului s le mnnce, fierte n amestec cu
frunze de mesteacn, laur (Datura stramonium) i traista ciobanului, se foloseau contra
diabetului.
Compoziie chimic: frunzele conin arbutin, tanin, derivai flavonici, derivai
antocianici, hidrochinon, mirtilin, ericolin, neomirtilin, etc; fructele- tanin, pectine,
mirtilin, zaharuri, provitamina A, vitamina B1, B2, C, E, PP, acizi: citric, benzoic,
malic, oxalic, tartric, succinic, malic, lactic, principii bacteriostatice..
Aciune farmaceutic; au proprieti astringente n fructe exist i proprieti
antibiotice, antiseptice, bacteriostatice, scade zahrul din snge, antidiareic, diuretic,
antiseptic urinar, crete acuitatea vizual, adjuvant al diabetului. Fructele antidiareice,
antiseptic intestinal, antihelintic, crete acuitatea vizual, antiseptic urinar, adjuvant n
tratarea diabetului.
Se poate folosi la urmtoarele afeciuni: frunzele-diabet, afeciuni bucofaringiene, afeciuni coronariene, afte, ateroscleroz, balonri, candidoze, cistite, diaree,
enterit, gut, infecii urinare, reumatism.
Se pot folosi la urmtoarele afeciuni: Fructele- afeciuni buco-faringiene, afeciuni
coronariene, afte, anorexie, arsuri, ateroscleroz, azotemie, balonri, bronite, cancer
de zile dup care se poate filtra i se pune n sticle nchise ermetic. Se poate folosi cte
un phrel la nevoie de 3 ori pe zi. Este foarte eficient. Se poate folosi i diluat.
Administrare pe afeciuni.
Afeciuni buco-faringiene:
Avnd n vedere faptul c n aceste afeciuni apar de obicei leziuni foarte dureroase i
cu alte produse de asemenea se produc dureri, se va face o cur cu fructe proaspete, care
pe lng faptul c vindec afeciunea pot i s ntreasc imunitatea organismului,
avnd n vedere c fac acest lucru fr dureri. Se va consuma pentru aceasta cte 100 g
de fructe de 3 ori pe zi, (15-30 zile).
Se mai poate folosi-dar rezultatele sunt mai modeste- ceaiul, pudra din fructe sau
frunze. Se va cuta ca n aceste cazuri s se in ceaiul ct mai mult n gur. La fel se va
proceda i cu praful (din frunze sau fructe). Se mai poate combina cu ceaiul de busuioc
i se ndulci cu miere poliflor. La aceast afeciune este foarte util mierea care se va
consuma ct mai des n cursul zilei luat sub diferite forme.
Afeciuni coronariene.
Indiferent de tipul afeciunii este foarte util consumul fructelor proaspete sub form de
cur, sau pulbere care se va obine din fructe. Se pot combina n aceste cazuri cu ceaiuri
sau alte forme (tincturi, praf, etc) din urmtoarele plante: traista ciobanului, pducel,
roini, vsc.
Se poate face un tratament de lung durat n funcie de tipul afeciunii i de vechimea
bolii, dar i de medicamentele care se consum. Combinaia aceasta de plante poate s
fac inutil folosirea altor medicamente sintetice. n toate cazurile cnd este vorba
despre o afeciune cronic, se va ncerca i aplicarea unui tratament naturist care s-ar
putea foarte bine s aduc o mbuntire a strii de sntate sau chiar vindecarea, mai
ales dac se face cu toat seriozitatea.
Infuzia din frunze se va bea fracionat cte 500 ml pe zi. Este un protector al vaselor
capilare, foarte util n toate afeciunile inimii. Se poate lua i n diferite combinaii cu
alte plante.
Plante care ajut sistemul nervos: talpa gtei, roini, rozmarin, valerian, suntoare.
Plante cu aciuni cardiotonice: traista ciobanului, pducel, vsc, lcrmioare.
Antocianinele din fructele de afine se folosesc n industria de medicamente pentru
obinerea medicamentelor care au aciune venotonic i mai ales de reglare a
permeabilitii capilare, lucru foarte util n toate afeciunile coronare.
Afte: vezi afeciunile bucale (are acelai tratament).
Arsuri: principiile active att din frunze ct i din fructe sunt astringente i antiseptice.
nseamn c ajut la strngerea esuturilor, contribuind la vindecare i cu att mai mult
avnd i principii antibiotice fac s se distrug o serie de microbi. Pentru uz extern se
vor folosi cantiti duble la ceaiuri n comparaie cu tratamentul intern. Tinctura se
poate dilua cu ap n funcie de sensibilitate. Se prefer maceratul sau infuziile care sunt
foarte utile.
Anorexie: fructele consumate crude o perioad ct mai lung ajut la refacerea poftei de
mncare. Se poate n afara sezonului s se foloseasc ns tinctura sau chiar afinata. Se
mai poate asocia ns la aceast afeciune i o serie de plante amare din plante ca :
geniana, intaura, pelin, etc. Cu acestea se vor face ceaiuri care vor ajuta la o mai
puternic eliminare de sucuri gastrice i biliare i prin aceasta vor mri pofta de
mncare.
baia de ap timp de 3 ore, apoi strecurat, d o bun alifie care este mai eficient dac se
aplic de 2 ori pe zi, mai ales dac avei posibilitatea s punei n ea i puin propolis
brut (se nclzete apoi pe baia de ap) sau rin de brad, caz n care va trebui s fie
strecurat deoarece rina de brad poate s aib impuriti.
Cistite: se pot face infuzii sau alte forme galenice din frunze cu concentraie dubl. Cu
acestea se vor face splturi vaginale de 2 ori pe zi. Intern se va consuma de asemenea
ceai de cel puin 2 ori pe zi. Notm aici combinaia care se poate face cu flori de
glbenele sau cu flori de coada oricelului- caz n caz n care se pot lua intern i s se
foloseasc i n splturi, combinaia fiind mai eficient. Se mai pot folosi de asemenea
ovule de propolis de la Apicola) se de asemenea se va feri de frig i umiditate. Se va
ntri de asemenea imunitatea organismului.
Colesterol mrit: pe lng faptul c fructele cur pereii arterelor ajut i la eliminarea
colesterolului ru din organism. Se pot consuma n orice cantitate i sub orice form.
Curele n special de fructe nu stric nimnui, n afar de cele cu alcool care nu se vor
lua n cantiti mari. Restul se poate folosi orict de mult. Fructele conin foarte mult
potasiu i au foarte puine calorii, lucru care trebuie cunoscut de cei care fac tratament
cu acest produs.
Colibaciloz: ori care din preparatele din fructe sau chiar din frunze sunt utile la
combaterea acestei afeciuni. De fapt prima aciune este la nivelul stomacului i
intestinelor, ori dac vom analiza folosirea acestei plante, n istoricul ei vom constata c
prima dat a fost folosit pentru aciunea ei asupra stomacului i intestinelor. Abia dup
ce s-a analizat cu atenie compoziia chimic, s-a descoperit c planta poate fi utilizat
i n alte afeciuni. ntr-adevr aceast afeciune trece relativ repede (10 zile) cu oricare
din tratamentele cu afin. Indiferent c avem o afeciune acut sau chiar cronic ea va
trece cu aceast plant. Bine-neles c este indicat s se consume n timpul
tratamentului i iaurt, care contribuie foarte mult la refacerea florei microbiene utile
intestinelor i n acest fel boala va trece mai repede. Notm i la aceast afeciune c n
cazul folosirii i a preparatelor din farmacia stupului (propolis, miere, pstur, lptior
de matc, apilarnil, etc) aceast afeciune va trece mult mai repede i n plus se va
ntrii imunitatea organismului.
Convalescen: dup orice afeciune indiferent de natura localizrii sau de alte
considerente, este foarte util s se fac un tratament cu fructe de afine care vor contribui
la dispariia a o serie de efecte secundare care pot s fie dup tratamentele aplicate cu
medicamente. Se va face o cur de minimum 10 zile cu oricare din preparatele din
fructe pe care le avei la ndemn.
Cosmetic: se pot folosi att frunzele ct i fructele sub diverse forme (mti, comprese,
cataplasme, splturi, etc) n special pentru efectul astringent i antibacterian la toate
tipurile de ten.
Se amestec n funcie de tipul de ten cu smntn, lapte, o parte de plante cu 2 pri din
acestea din urm, se ine o parte pe fa timp de 20 de minute, apoi se va spla cu ap
cald. Este foarte eficient n special pentru riduri. Se mai poate combina cu tre,
caolin, argil, etc, n funcie de afeciune sau de tipul tenului. n cazul tenului uscat ns
nu se va folosi n nici un caz tinctura care usuc i mai tare tenul. Tinctura este ns
foarte potrivit la tenurile grase.
Tratamentele acestea cosmetice se vor putea face att la centrele specializate ct i la
domiciliu.
Cuperoz: n acest caz se vor folosi frunzele din care se va face un ceai (4 lingurie
mrunite la 250 ml ap clocotit), dup strecurare se vor pune comprese pe locurile
afectate, de 2 ori pe zi. Este foarte util n acest caz aplicarea uleiului de Ricin cald
local. De asemenea se mai pot folosi cu mare succes o serie de ceaiuri din: vsc,
pducel, sulfin.
Diabet: se recunoate c aceast plant este indispensabil celor care sufere de aceast
afeciune. De fapt afinul este denumit insulina vegetal. Fr aceast plant nu se poate
efectua un tratament corect al diabetului.
Notm doar faptul c se poate folosi absolut orice form de preparat care nu conine
zahr sau miere. Se vor combina ns i cu ceaiuri de: cozi de ciree, psti de fasole,
brusture, mesteacn i alte plante care pot contribui la diminuarea zahrului din snge i
la o mai bun funcionare a pancreasului.
Diaree: cu ajutorul fructelor sau al frunzelor se poate scpa foarte uor de acest
simptom destul de frecvent. Notm doar faptul c i n cazul n care este vorba despre o
infecie sau chiar o toxiinfecie alimentar este util tratamentul cu afin deoarece acesta
poate s distrug eventualii germeni patogeni. Se va folosi orice form de preparat avei
la ndemn, att timp, pn se restabilete normalizarea scaunului. n cazul diareei, de
foarte multe ori o singur linguri de tinctur poate s rezolve rapid acest simptom att
de neplcut. n cazurile n care este perturbat grav flora sau exist o serie de ageni
patogeni mai puternici, se va face un tratament de mai lung durat, caz n care este
indicat s se foloseasc i tinctura de propolis i de asemenea se poate consuma iaurt
care ajut la refacerea florei microbiene utile a aparatului digestiv.
Dizenterie: n aceast afeciune sucul din afine sau tinctura sunt foarte utile. Se va lua
doar cu aprobarea medicului curant care trateaz aceast afeciune.
Eczeme: n acest caz compresele cu frunze fierte sau chiar cu fructe sunt de mare ajutor.
Se pot face creme care s ajute la o serie de eczeme sau alte afeciuni dermatologice (50
g grsime cu 10 g de plant mrunit indiferent c sunt fructe sau frunze) se fierb pe
baie de ap, se strecoar, se aplic de 2 ori pe zi dup o prealabil splare.
Edeme: datorit faptului c afinele i preparatele din afine cur arterele i capilarele
sunt foarte indicate. Suplimentar mai putem spune c aceste fructe conin mult potasiu
i deci sunt indicate n tratarea oricror edeme.
Tratamentul extern se poate face cu cataplasme de frunze de afine sau de brusture.
Remarcm de asemenea c scoara de soc (ceai din 2 lingurie de coaj mrunit la 250
ml ap. Se fierbe 15 minute) este foarte util att intern ct i extern. Se poate combina
foarte bine cu afinele.
Enterite- indiferent c sunt de fermentaie sau de putrefacie se pot vindeca prin
folosirea afinelor sub orice form. Se va face tratament pn la deplina vindecare
indiferent c este vorba despre o afeciune cronic sau una acut.
Faringita: ceai din frunze sau fructe se va consuma cldu cu nghiituri mici. Se poate
combina la aceast afeciune cu ceaiuri de lichen de Islanda i nalb. Primul pentru
efectul antibiotic i al doilea pentru efectul emolient. Se vor putea de asemenea face bi
sau inhalaii cu esen de brad i comprese sau cataplasme din frunze de afin.
Gut: oricare din preparatele din afin ajut. Se va folosi ns ceai de lmie, frunze de
mesteacn, frunze de frgue, frunze de frasin, etc.
Hemoroizi: o cur cu produse din afin sub orice form. De asemenea se vor face bi
locale cu ceai concentrat don frunze de 2 ori pe zi, sau cel puin dup fiecare scaun
Febra tifoid: aici este vorba despre o afeciune foarte grav, care poate fi tratat la
spital ns se pot folosi i fructele de afine sub orice form, pentru c distrug microbii i
refac flora intestinal.
Tulburri de circulaie: se va face o cur cu fructe de afine sub orice form ar fi de
minimum 30 de zile. Se mai poate aduga ns i o serie de plante care au aciune
puternic asupra sistemului sanguin: arnic, sulfin, castan, etc. Se pot face bi,
cataplasme sau chiar luat intern.
Tuberculoz pulmonar: consumul fructelor cte 150-200 g de 3 ori pe zi o perioad
mai lung contribuie la o mai rapid vindecare, dac se face concomitent cu tratamentul
medicamentos i cu o hrnire corespunztoare a organismului, plus odihna care este
foarte important la aceast afeciune. n trecut cnd nu erau attea medicamente
puternice se baza tratamentul doar pe odihn i hran.
Ulceraii cronice: n cazul ulceraiilor cronice se poate folosi foarte bine cataplasma din
fructe proaspete. Acestea se zdrobesc, se aplic local apoi se panseaz peste aceste
fructe. n cazul leziunilor trebuie totui s se pun o fa ntre fructe i ran, pentru a nu
intra fructe n ran, mai ales dac rnile sunt mari. Se vor schimba o dat pe zi dup o
temeinic splare cu ap cldu din ceaiuri medicinale.
Uremia: vezi guta.
Uretrite: acelai tratament ca n cistite
Viroze: se va face tratament cu fructe de afine timp de 30 de zile zilnic fie fructe fie ceai
sau sirop. Se poate folosi chiar tinctura.
Vedei dv, aa ar trebui s scriu despre fiecare plant i totui nu este dect o mic parte
din aciunile care le are afinul. V nchipuii cam cum ar arta o astfel de carte? Dar ce
credei cam ct ar costa? Noi scriem doar un mic sumar care din pcate este puin, dar
tot este mai mult dect nimic...
AGLIC
Filipendula hexapetala Fam. Rosaceae.
Denumiri populare: teior
n tradiia popular: n podiul Trnavelor, din rdcinile uscate, pisate, cernute i
amestecate cu untur se fcea o alifie pentru eczeme.
Florile se ntrebuinau la prepararea apei de obraz i pentru creterea prului.
n Munii Apuseni, din tulpinile uscate se fcea un ceai contra diareei.
Rdcinile se plmdeau n vinars, din care se lua cte un phrel, dimineaa.
n satele din jurul Careilor, fiertura plantei se lua contra constipaiei i a durerilor de
stomac.
Ceaiul din flori se bea contra tusei, ndufului i vrsturilor de snge.
Rdcina plmdit n rachiu se ddea femeilor, care aveau dureri dup natere i
brbailor, care aveau dureri i umflturi de testicule.
Compoziie chimic: conin amidon i tanin.
Preparare: se folosete rdcina. 2 lingurie de rdcin mrunit se pune la 250 ml
ap. Se va fierbe apoi timp de 5 minute, dup care se strecoar. Se pot consuma pn la
3 ceaiuri pe zi.
Se folosete la urmtoarele afeciuni: astm, diaree, dizenterie, hemoragii, hemoroizi,
rni.
AGLICEI
Primula acaulis Fam. Primulacee.
Fam. Liliaceae.
Compoziie chimic : se poate folosi oricare din aceste specii conin : 0,10-0,25 g %
aloe-emodol n stare liber i 40% sub form de aloin.
Mai conine de asemenea i ali derivai antracenici n parte liberi, n parte combinai
sub form glicozidic, aloin sau barbolin, rottlerin, rezine care prin hidroliz pot da
acid cumaric, acid citric i rezinotanol (hidroliz alcalin) Rezinotanolul prin hidroliz
d aglicon tanolic. Conine acid salicilic, sulf, magneziu, alte minerale.
Se poate folosi la urmtoarele afeciuni : abcese, aciditate stomacal, afeciuni oculare,
afeciuni intestinale, afeciuni dermatologice, afeciuni ale gurii, afeciuni hepatice,
alcoolism, alergie, angin, anorexie, arsuri, artrite, astm bronhic, atonie, boli de nervi,
bronite, cancer, cataracte, crampe, dermatite, colit, constipaie, cefalee, diabet, dureri
de stomac, dureri diverse, dispepsie, eczeme, edeme, fisuri anale, gangren, herpes
genital, hemoroizi (extern), hipertensiune arterial, inflamaii, mastoidit, neurastenie,
obezitate, prostat, regenerarea esuturilor, rni vechi sau supurate, reumatism, renale,
paralizii, tromboflebit, tuberculoz pulmonar, tieturi, tuse, ulcere la picioare, ulcer
stomacal sau duodenal, viermi intestinali, viroze respiratorii, varice.
Mod de preparare : plantele de aloe se in fr ap i la ntuneric o perioad de 5 zile. Se
vor folosi doar plantele care sunt trecute de 3 ani ca vrst de vegetaie. Dup aceast
perioad se vor tia frunzele. Exist mai multe procedee:
-Se pun la uscat pentru obinerea prafului din toat planta tiat felii subiri.
-Se extrage sucul care se pune la uscat formndu-se praful.
Din ambele se poate face o tinctur. Se pune o parte de plant i 5 pri de alcool de 70.
Se ine timp de 15 zile, dup care se filtreaz, iar lichidul obinut se pune n sticle de
capacitate mic, ermetic nchise. Se prefer sticlele de culoare nchis. Se ine la rece.
Produsul este valabil 2 ani. Nu se folosete reziduul de pe fundul sticlei. Acesta va fi
ndeprtat.
Planta proaspt se va folosi doar la aplicaii externe. Se taie n felii punndu-se partea
tiat pe ran sau pe piele.
Proprieti: digestiv 5-15 picturi, nainte de mese diluate n ceai.
Aloe ca purgativ:1 linguri de tinctur luat cu 100 l ap sau ceai. Se ia dup mese.
Aciunea se manifest dup 8-12 ore, rar dup 24 ore, prin mrirea peristaltismului
intestinal ca urmare a iritaiei nervoase determinate local n pereii intestinali.
Glicozidele oximetil-antrachinonice sunt absorbite de intestinul subire i eliminate prin
intestinul gros la nivelul cruia scindeaz enzimele. Doza purgativ se poate administra
de 2-3 ori n decursul unei zile. Se evit n acest fel ca bolnavii sensibili cu hemoroizi s
aib neplceri. Totui cei cu hemoroizi, ar fi foarte bine s nu ia preparate cu aloe. Unii
le interzic categoric.
Mai acioneaz i ca purgativ, tonic amar (anorexie), eupeptic dar i ca un bun antitoxic
n special pentru ficat.
Se interzice la gravide, femei cu metroragii, la bolnavii cu hemoroizi, la cei cu nefrite.
Femeile care alpteaz vor trebui de asemenea s nu consume aloe, deoarece trece n
lapte.
Administrare:
-Un vrf de cuit de praf se va pune sub limb pentru 10 minute, dup care se nghite cu
puin ap. Este foarte amar i din aceast cauz se ia foarte greu.
-Se pune n capsule de medicamente cte 0,5 g la capsul i se iau intern de 3 ori pe zi
nainte de mese.
-Se va face ceai din 1 linguri de praf pus la 250 ml ap clocotit. Se acopere pentru 10
minute dup care se filtreaz i se consum, preferabil ndulcit cu miere, dac nu est
vorba i despre diabet.
-Praf se presar pe rni externe.
-Praf n amestec cu ulei, grsime diferit (unt, smntn, untur de porc, lanolin,
vaselin) transformndu-se n creme sau unguente care se vor aplica extern. Se pune 1
parte plant praf i 3 pri grsime.
-Tinctur- se va pune 50 g de praf la 250 ml alcool alimentar de 70. Se ine timp de 15
zile agitnd des sticla. Se filtreaz i se pune in sticlue de capacitate mai mic la rece.
Se va lua cte 10 picturi-1 linguri de 3 ori pe zi. Se poate face tinctur i din plant
proaspt tot n acest fel.
-Plant proaspt se taie i se pune cu tietura pe ran.0
Aloe ca purgativ- o linguri de tinctur diluat n 100 ml ap sau ceai. Se ia dup
mese. Aciunea se manifest dup 8-12 ore, rar dup 24 ore, prin mrirea
peristaltismului intestinal ca urmare a iritaiei nervoase determinat local n pereii
intestinali.
Glicozidele oxi-metil-antrachinonicele sunt absorbite de intestinul subire i eliminate
prin intestinul gros la nivelul cruia scindeaz enzimele.
Doza purgativ se poate administra de 2-3 ori n cursul unei zile. Se evit n acest fel ca
bolnavii sensibili cu hemoroizi s aib neplceri. Totui cei cu hemoroizi ar fi foarte
bine s nu ia preparate cu aloe dect extern sub form de unguente unde sunt foarte
activi.
Mai acioneaz i ca purgativ, tonic amar, n anorexie, eupeptic dar i ca un bun
antitoxic n special pentru ficat.
Praful se va lua cte 0,10-0,20 g ca digestiv i 0,10-0,30 g ca purgativ.
Nu de mult aloe era considerat util doar pentru efectul laxativ, dar datorit ultimelor
cercetri s-a descoperit c aceast plant, care se gsete n cantiti foarte mari n
special n Africa este foarte util n restul de afeciuni descrise mai nainte.
Este de remarcat c aceste efecte au fost sesizate totui de foarte mult timp de ctre
populaia localnic care folosea aceste plante la aceste afeciuni de sute de ani. Recent
abia s-a descoperit c toate aceste credine au un suport tiinific.
Reete cu aloe i combinaiiAloe cu propolis- 100 ml de tinctur de aloe se pun mpreun cu 30 ml de tinctur de
propolis 30 %. Este foarte indicat att intern ct i extern avnd rol de refacere
celular, regenerare, cicatrizare celular, antibiotic, etc. Este unul dintre cele mai
eficiente antibiotice folosite la foarte multe afeciuni. Posologie- o linguri de 3 ori pe
zi diluat n puin ap.
Aloe cu ulei de ctin- se vor pune la 100 ml tinctur de aloe 30 ml ulei de ctin. Se va
agita foarte bine nainte de ntrebuinare. Este util n toate afeciunile pielii cnd se
constat uscciunea exagerat a tegumentelor, dar i n eczeme, psoriazis, ihtioz. Se
poate aplica n strat subire, dup care se va aplica un pansament. Pansamentul se va
schimba la 24 ore.
Aloe cu miere- praf de aloe i miere ct cuprinde, se folosete intern o linguri de 3 ori
pe zi sau extern n aplicaii locale, apoi se panseaz pentru 24 ore. Este util chiar la
cancer sau ulceraii att la piele ct i n interiorul organismului la diferite rni, chiar i
dup operaii.
Aloe cu ulei de msline- o linguri de praf de aloe la 50 ml ulei. Se poate folosi intern
pentru toate afeciunile n care se indic aciunea de curire a organismului, n special
n bolile cronice.
Vin cu aloe- un litru de vin rou i 10 g de praf de aloe. Se va ine la macerat o perioad
de 8 zile, dup care se folosete. Nu este nevoie s se filtreze. nainte de folosire se
agit sticla pentru c are tendina de a se sedimenta.
Creme cu aloe- se folosete o linguri de praf de aloe i 50 g de materie gras. Aceasta
poate fi- untur, ulei (se pune i cear de albine), smntn, unt, lanolin, vaselin, etc.
Se indic la toate afeciunile dermatologice sau n cosmetic att pentru vindecare ct i
pentru ntreinere.
Mai sunt foarte multe posibiliti de folosire a acestei plante ns ne oprim aici pentru a
lsa loc i fanteziei cititorilor sau celor care doresc s foloseasc aceast plant.
ALUN
Corylus avellana Fam Betulaceea
n tradiia popular: a avut multe ntrebuinri magice, casnice, medicinale.
Cu un beiga de alun verde nfierbntat n spuz se ardeau pduceii din talp.
La bube dulci, eczeme i pecingine se folosea seva ce iese din capetele verzi, cnd sunt
puse pe foc, sau se splau cu decoctul din coaj i frunze.
n Brila, alunele se pisau, se puneau n rachiu de drojdie cald, amestecat cu undelemn
i se ddea contra vtmturii.
n Vlcea ceaiul din flori de alun se ddea n boli de piept. n Moldova se fceau bi la
copii slabi cu ramuri fierte.
Cu alune arse i muc de lumnare se seu se ungeau copii pe sprncene, ca s le creasc
mari i negre.
Compoziie chimic: fructele conin ulei, amidon, zahr, beta- caroten, hidrai de
carbon, calciu, fier, fosfor, grsimi proteice, zinc, seleniu, sulf, etc. Scoara i frunzele
tanin, ulei eteric, quercitin. Fructele conin aproape 70% din greutate materii grase i
aproape 20% materii azotate.
Aciune farmaceutic: infuzia de alun frunze este depurativ pentru snge. Polenul florii
se folosete cu succes n epilepsie. Decoctul scoarei n tratamente externe la ulcere
varicoase i alte boli dermatologice chiar atone.
Preparare- fructele se pot consuma dup ce se nltur coaja. Se pot mcina i se
amestec cu miere poliflor.
Ulei de alune- presat la rece este foarte util contra teniei. n acest caz se va lua cte o
linguri pe nemncate cteva zile la rnd. Tot acest ulei se mai folosete i la diferite
preparate cosmetice, deoarece uleiul de alune ajut la o mai bun lubrifiere a pielii n
cazul pielii uscate la ihtioz, psoriazis, etc.
Frunzele de alun- se folosesc la prepararea unei infuzii fcute din 2 lingurie de frunze
zdrobite care se vor pune n 250 ml ap clocotit. Se ine apoi acoperit pentru 10
minute, dup care se strecoar. Se folosete de exemplu mpreun cu ceaiul de castan n
afeciuni circulatorii ca; varice, flebite sau alte afeciuni ale inimii.
Tinctur din frunze; o parte frunze de alun mrunite se pun la 5 pri de alcool
alimentar de 70 se in la temperatura camerei timp de 15 zile dup care se strecoar. n
timpul acesta se vor agita de mai multe ori pe zi pentru a extrage principiile active din
plante.
Se va folosi diluat o linguri n 100 ml ap. Se poate folosi i 10 picturi n afeciuni
mai uoare. Se poate folosi de 3 ori pe zi chiar i n cure de lung durat.
Praf din frunze de alun; frunzele uscate se macin cu rnia de cafea, se cern apoi prin
sit fin. Se va lua cte un vrf de cuit sub limb de 3 ori pe zi. Se va ine apoi timp de
10 minute, dup care se nghite cu puin ap.
Macerat n vin; scoar 50 g mcinat se pune la 1 litru de vin de bun calitate,
preferabil alb, se ine apoi timp de 8 zile agitnd des, dup care se strecoar. Acest
preparat poate fi folosit la rni att intern ct i extern, ulcere varicoase, stomacale, sau
chiar rni vechi, etc.
Se poate consuma intern cte 50 ml de 3 ori pe zi n cazurile n care se dorete refacerea
circulaiei sngelui sau n alte afeciuni.
Mugurii de alun; se fac din 1 parte muguri proaspei zdrobii i 5 pri alcool alimentar
de 70. Se in o perioad de 15 zile agitnd des pentru ca s se extrag principiile active
din plant. Se strecoar. Se pun n sticlue de capacitate mai mic la rece. Acest preparat
conine un hormon de cretere foarte util n foarte multe afeciuni. Tinctura de muguri
de alun n combinaie cu tinctura de castan 1 la 1 este util n cazurile de afeciuni
circulatorii sau paralizii.
Copii vor lua cte 5-15 picturi de 3 ori pe zi n funcie de vrst i greutate diluate n
ceai, iar adulii pot s ia cte o linguri de 3 ori pe zi. Se poate ntrebuina i la
afeciunile datorate btrneii.
Aceast tinctur o gsii gata preparat de Plantextract Cluj la orice magazin de produse
naturiste sau Plafar. n cazul n care o luai preparat va trebui s respectai
instruciunile de administrare ale productorului.
Se indic la urmtoarele afeciuni pe lng cele deja menionate; afeciuni circulatorii,
afeciuni cardiace (se pot aduga i alte plante levnic, vsc, traista ciobanului), boli
pulmonare, colic nefritic, convalescen, cretere (fructe i tinctur), anemie, fructe n
cure de ct mai lung durat, dereglri glandulare, depresie, dermatoze, diabet, eczeme
zemuinde, edeme ale gambelor, flebite, hipertensiune arterial- tinctur din frunze
mpreun cu tinctura de vsc i pducel. Litiaze urinare-ulei, neurastenie-fructe,
periflebite, plgi atone, rni, stri febrile, stres, ulcerele pielii, varice, tuberculoz
pulmonar- consumul a ct mai multe fructe simplu sau mcinate cu miere.
AMRAL
Polygala vulgaris Polygala amara Fam. Polygala.
Denumiri populare: amreal
n tradiia popular: se folosea la vrsat, n boli de piept i la bi contra reumatismului.
Se fierbea i n lapte dulce cu care se splau copiii pe fa, ca s nu le rmn pete dup
vrsat. Din tulpini florifere se fcea un ceai contra tusei i durerilor de piept. Lstarii
floriferi se utilizau sub form de infuzie sau sirop pentru combaterea tusei, catarului,
astmei, gripei, bronitei, etc.
Compoziie chimic: saponine triterpenice, substane amare (poligalin), materii
tanante, salicilat de metil sub form de glicozid i saponine terpenice.
Aciune farmacologic: excit secreiile i n special secreia bronhic.
Mod de folosire: se folosete 2 lingurie de plant mrunit se vor pune la 250 ml ap
clocotit. Se acopere pentru 10 minute, dup care se strecoar. Se poate ndulci cu miere
poliflor, dac nu avei diabet. Se pot consuma 2-3 cni pe zi n tratamente de lung
durat.
-2 lingurie de plant se vor pune cu 250 ml ap i se vor fierbe timp de 15 minute. Se
strecoar. Se pot consuma 2-3 cni pe zi n special la bronite, astm, etc, ca
expectorant.
Se folosete la urmtoarele afeciuni: astm, bronite, cataruri respiratorii, grip, tuse.
Se pot consuma cte maxim 3 cni pe zi i nu este indicat supradozarea sau folosirea
unei perioade mai lungi de tratament pentru ca organismul s nu devin alergic.
ANASON
Pimpinella anisum Fam. Umbelliferae
Denumiri populare: anason stelat, bdian
n tradiia popular: se ntrebuina la prepararea unor buturi alcoolice i ca aromatizant
n industria farmaceutic i alimentar. Ceaiul din frunze sau decoctul din semine se
lua contra rcelii i rguelii.
Cu semine se fceau abureli contra durerilor de cap, iar cu frunzele crude, zdrobite n
unt, cataplasme contra durerilor de urechi. Ceaiul sau decoctul se lua n bolile de
stomac i de intestine.
Compoziie chimic: fructe- ulei volatil 1,2-3 % din care 15-20% ulei gras, 20%
albuminoide i mucilagii. Uleiul volatil are 80-90% derivai fenolici, crezol, acid anisic,
astragal, etc. Mai conine: anetol foarte mult (80-90%), aldehid anisic, lipide,
substane minerale, protide, zaharuri, amidon.
Aciune farmaceutic: datorit uleiului volatil, stimulent al funciilor pancreatice i
intestinale, aromatizant, antiseptic, carminativ, uureaz evacuarea gazelor intestinale i
stomacale, expectorant, stimuleaz apetitul ajutnd digestia, diuretic, antihelmitic,
antispasmodic intestinal. Stimuleaz secreia salivar i sunt galactagog. Ajut la
digestie, calmeaz spasmele nervoase, favorizeaz circulaia i menstruaia dificil. Este
un bun diuretic.
Se poate folosi la urmtoarele afeciuni: afeciuni intestinale, afeciuni respiratorii,
afeciuni urinare (este i antibacterian), anorexie, artrit, balonri abdominale, bronite,
cefalee (n special praf sub limb), diabet, dispepsie, enterite (pentru efectul
antibacterian), infecii intestinale, insomnie, insuficien pancreatic i intestinal,
litiaze de orice fel, parazitoze digestive, reumatism, tuse dureroas uscat, viermi
intestinali.
Contraindicaii: ulcer gastro-intestinal, colit. Nu se vor consuma seminele vechi
deoarece pot deveni toxice.
Preparare: o linguri se va pune la 250 ml ap clocotit. Se acopere pentru 10 minute
dup care se strecoar. Se va bea fracionat naintea meselor principale
ANGELIC
Angelica arhanghelica Fam. Umbelliferae
Denumiri populare: aglis, aglice, balaban, barba caprei, crtie, coada mielului, feregea
alb, floarea soarelui de cmp, iarb neagr, iglice, mrcue, smeoaie, teior, turi alb.
O plant deosebit care se gsete foarte rar n flora spontan, dar care se cultiv foarte
mult pentru efectele care le are n diferite afeciuni. Este foarte util n multe afeciuni,
dar se poate consuma chiar i de cei care nu au nici o afeciune pentru efectele deosebite
pe care le are asupra organismului. Chinezii o numesc Dong-Quoi i o recomand i ei
la foarte multe afeciuni.
recipiente mai mici la rece, preferabil n sticle de culoare nchis. Se poate pstra la rece
o perioad de 2 ani.
Administrare: 5 picturi pn la o linguri de tinctur se vor pune n 100 ml ap i se ia
de 3 ori pe zi cu 15 minute nainte de mesele principale. Se poate folosi o perioad
lung fr nici o reacie secundar nedorit. Se poate folosi i extern diluat cu ap la
diverse afeciuni ( dureri, rni, cancer, etc).
Oet: la 50 g plant mcinat se va pune 1 litru de oet de mere cu miere de albine. Se
ine o perioad de 8 zile agitnd des. Dup 8 zile se strecoar. Se poate folosi dup
strecurare. Este util n special n cazul mncrimilor de diferite etiologii i la dureri.
Este bun de asemenea i la alte tratamente (hirsutism).
Aceast plant se poate folosi la urmtoarele afeciuni: aciditate gastric, afeciuni
intestinale i stomacale, afrodiziac, acnee, ameeli, anaciditate gastric, angin
pectoral, anemie, anorexie, aritmii cardiace, artrite, astm nevrotic, boli nervoase,
bronit acut i cronic, bufeuri (de cldur), bulimie, cefalee, cancer, constipaie,
contuzii, cosmetice, convalescen, crampe uterine, dereglri hormonale n special la
glandele feminine, diabet, digestie dificil, dispepsii, dismenoree, distonii neurovegetative, dureri reumatice, dureri de spate i musculare, endometrite, enterite, erupii
tegumentare, fermentaii intestinale, gastrit, grip, hepatit cronic, hepatit viral,
hemoragii interne, hipertensiune arterial, hipomenoree, hirsutism, impoten,
indigestie, insomnii, ntrzierea dezvoltrii mintale, mbtrnire prematur n special la
femei, iritaii, isterie, leziuni cutanate, leziuni stomacale i intestinale, menopauz (ajut
la producerea de estrogeni de ctre organism i la lubrifierea uterului, ca i la o reglare
glandular), meteorism, migrene, natere (uureaz naterea relaxnd musculatura
uterului i cea intestinal), nefrite, nevralgii diverse, paralizie, pecingine, prurigo, plgi,
psoriazis (extern, iar intern se va consuma elin i morcov, apoi se va sta la soare, n
acest fel se nlocuiete cu mare succes Puva dermatologic), rectocolit, reumatism,
scleroz n plgi, sincope, slbiciune general, spasme vaginale, sterilitate feminin i
masculin, stomatit, stres, tumori, tulburri ale ciclului menstrual, tuberculoz, ulcer
stomacal, ulceraii ale pielii, vaginite, zona- Zoster.
Bine neles acestea sunt cele mai semnificative ntrebuinri ns aceast plant aa
cum am mai spus se poate da n orice afeciune, mai ales atunci cnd nu exist un
diagnostic cert i trebuie acionat rapid. De aceia este bine ca oricine s aib n cas
aceast plant. Pentru a putea pstra mai mult timp aceast plant se va face tinctur din
plant care se poate pstra timp de 2 ani i se folosete foarte uor. De asemenea sub
form de tinctur acioneaz foarte rapid fiind regsit la 15 minute de la administrare
n snge.
Mai notm c planta are i o arom plcut care se poate folosi i la aromarea
mncrurilor dndu-le un gust rafinat.
ANGHINARE
Cynara scolymus Fam. Compositae
n tradiia popular: planta se cultiv prin grdinile rneti din unele zone, ca plant
ornamental.
Se folosete n afeciuni hepatice, bolile intestinului gros, i colite. Ceaiul din frunze se
lua n bolile de ficat i splin, cu efecte foarte bune.
Compoziie chimic: este o legum nutritiv, bogat n hidrocarbonai. Frunzele conin
cinarin, oxidaze, polifenoli, flavone: cinarozid, scolinozid, inulin i ali derivai ai
acizilor cafeic i chinic, precum i un principiu amar, acid clorogenic, acizi aminai,
sruri de potasiu i magneziu, substane minerale, etc. Hidrai de carbon fructosigeni i
insulin ceea ce face s fie util la tratarea diabetului.
Aciune farmaceutic: n industria farmaceutic se prepar din plant un extract apos
deproteinizat, cu aciune colagog i coleretic, indicat n insuficienele hepatice i boli
alergice pe fond hepatic. Antiseptic, cicatrizant, decongestiv. Frunzele mresc secreia
biliar i diureza i scad coninutul sngelui n colesterol (stimulnd metabolismul
colesterolului n ficat), antidiabetic. Tonic al celulei hepatice, purific sngele.
Nu se folosete de femeile care alpteaz pentru c diminueaz cantitatea de lapte.
Se poate folosi la urmtoarele afeciuni: afeciunile inimii, angiocolite, anorexie, angin
pectoral, ateroscleroz, artrit, boli de ficat, boli de rinichi, boli ale tubului digestiv,
celulit, ciroze, colecistit, congestie hepatic, constipaie, diabet (scade nivelul
zahrului din snge), dischinezii biliare, dureri de cap, eczeme, enterocolit, fermentaii
intestinale, gut, hemoroizi, hepatic cronic i acut, hiper-colesterolemie,
hipertensiune arterial, intoxicaii, insuficien hepatic, icter, laringit acut, migrene
digestive, nefrite cronice, obezitate, plgi, prurit, regenerare celular, rgueal,
retenia apei, reumatism, surmenaj, toxiinfecii alimentare, urticarii, varice, vrsturi,
vertij (ameeli) zgomote n urechi.
Preparare:
-Este una dintre plantele care acioneaz foarte puternic, de aceia se face doar un ceai
dintr-o linguri de plant la 500 ml ap clocotit. n cazul n care se supra dozeaz,
poate da senzaii de intoxicare cu vrsturi i colici hepatice, pentru c ficatul nu se
poate debarasa aa de repede de toxinele acumulate. Este bine ca acest ceai s se bea cu
linguria i s nu se bea cantitatea de plant indicat.
- 2 lingurie de plant mrunit se va pune la 250 ml ap clocotit. Se va acoperi apoi
timp de 10 minute dup care se strecoar. Se bea naintea meselor principale. Exist mai
multe modaliti dar cea mai eficient n tratament pare aceia care indic ca la fiecare 2
sptmni s se mai adauge o linguri la acest ceai i s se fac aa 3 luni, apoi o pauz
de 10 zile dup care se va repeta. Dup fiecare can de ceai se va culca timp de 30
minute pe partea dreapt.
-Praf de anghinare: se va mcina cu rnia de cafea i se pune apoi sub limb o
cantitate de un vrf de cuit. Se va ine timp de 10 minute dup care se nghite cu puin
ap.
Tinctur de anghinare: Se va pune 50 g de plant mrunit la 250 ml alcool alimentar
de 70, se ine timp de 15 zile agitnd des recipientul care trebuie s fie nchis etan
pentru a nu se evapora alcoolul. Se va strecura apoi i se va lua ntre 5 picturi pn la
15 picturi de 3 ori pe zi, n diluie cu un ceai sau ap. Se ia nainte de mesele
principale.
Este bine ca ntotdeauna cnd se consum aceste ceaiuri s se stea culcat pe partea
dreapt timp de 30 minute, dup consumul lor.
Contraindicaii: afeciuni acute renale i hepato-biliare.
ARDEI
Capsicum annum Fam. Solanacee.
Denumiri populare: ardei borcnos, ardei capia, ardei iute, ardei lung, ardei rou, ardei
verde, beic, boia, chiparc, chipru, chipru iute, chiper lung, piparc, piperul
bulgarului, piper turcesc, piper rou, popric, popric dulce, popric iute, popivnic,
tiuper amar, tiuper dulce.
n tradiia popular: se cultiv soiuri dulci de ardei care se consum proaspete, sub
form de salate sau diferite preparate i soiuri iui, care se consum proaspete sau uscate
i servesc la condimentarea alimentelor. Fructele se usuc i se macin, obinndu-se
boia dulce sau iute condiment obinuit la colorarea mncrurilor, slninilor i a altor
preparate din carne.
n Banat btrnele spuneau c scap de friguri bolnavul care bea dintr-o dat un pahar
de vin rou, n care s-a pus o lingur de ardei ori hrean.
Ardeiul pisat cu smn de ciumfaie, pus n spirt i inut 9 zile la cldur, se strecura
ncetior i apoi se fceau cu el frecii contra junghiurilor, durerilor de mini, de
picioare.
Compoziie chimic: glucoz, fructoz, zaharoz, amidon, pectine, lipide, carotenoide,
bogat n vitamina A i mai ales B1, B2, C, E, P, PP, enzime, precum i ulei eteric,
alcaloidul capsaicin care este o substan iritant revulsiv n special n cel iute,
substane colorate de natur carotenoidic (capsorubina, capsantina, zeaxantina, luteina,
criptoxantina i urme de beta- caroroten) substane minerale.
Aciune farmaceutic: stimulent rubefiant, revulsiv, i lubrifiant. Ardeiul iute determin
la nivelul pielii o congestie i intensific circulaia. De asemenea se remarc o
decongestionare n profunzime ca urmare a activrii circulaiei. n doze mici este
eupeptic iar n doze mari este purgativ. Este un excitant digestiv energic i sialogog.
Extern ca rubefiant i revulsiv n dureri reumatice, nevralgii, lumbago, torticolis. Este
util n caz de hemoragie urinar, dizenterie, etc.
Se folosete n diferite preparate:
Ardei iute mrunit sau chiar mcinat n amestec cu puin sare, peste care se pune
puin alcool sanitar i un pic de oet. Se folosete apoi la frecii reumatice. Dup ce se
obine calmarea durerii, de multe ori trebuie s se procedeze la splarea tegumentelor
preferabil cu ap cald.
- Pulbere de ardei luat progresiv ncepnd cu 0,10- 0,30 g o dat i luat de 3 ori pe zi.
Tinctura de ardei iute. Se macin ardeiul, apoi se va pune peste pulbere de 5 ori mai
mult alcool sanitar. Se ine o perioad de 15 zile agitnd des i se poate apoi folosi la
frecii care au rostul de a restabili circulaia sngelui perturbat, sau pentru a ajuta la
alopecii, irignd mai bine pielea capului.
Aceast tinctur se poate aplica pe o bucat de vat i apoi cu aceast vat numit
termogen, se fac aplicaii locale, pentru a intensifica circulaia sngelui, sau pentru
calmarea durerilor. Se va pune doar atta tinctur ct poate suporta fiecare n funcie de
sensibilitatea local. Nu se aplic pe tegumente lezate. Se mai poate dilua cu ap dac
nu se suport concentraia respectiv.
n cazul n care avei o disfonie (sau o oboseal a corzilor vocale), se va face un decoct
de ardei iute. Se taie un ardei iute i se va fierbe timp de 15 minute n 250 ml ap. Dup
strecurare se va face gargar. Aceasta face ca circulaia sangvin la nivelul gtului s se
intensifice, lucru care duce la refacerea rapid a vocii.
Tinctura de ardei iute este util celor care doresc s se lase de viciul beiei. Cu o siring
cu mare atenie fr s se deterioreze dopul sticlei se va introduce fr tirea celui care
va consuma o cantitate de 5 ml de tinctur de ardei la o sticl de 500 ml. Se va da apoi
sl consume fr s i se spun nimeni ce consum. Se va face acest lucru mai multe zile
la rnd eventual chiar mrind treptat doza de tinctur de ardei iute introdus n sticle. Se
va face acest lucru pn cnd omul nu va mai suporta alcoolul i se va lsa de but.
Se mai folosete la urmtoarele afeciuni: algii, alopecie, angin pectoral, artrit, atonie
digestiv, constipaie, crampe musculare, dispepsie atonic, dizenterie, dureri de gt,
dureri reumatice, afeciuni ale corzilor vocale, entorse, hemoragie urinar, hemoroizi,
grip, gut, guturai, lumbago, nevralgii diverse, paralizii, parazii intestinali, pelad,
rceli, reface vasele de snge, torticolis, tuse, varice.
Ardeiul gras stimuleaz secreia gastric util n dispepsie atonic, fortific vasele de
snge i este antihemoragic.
Notm faptul c cei care au diverse afeciuni ale stomacului, ficatului, cilor urinare sau
au hemoroizi, ar trebui s nu consume ardei iui, care pot agrava aceste afeciuni.
Nu putem ns s nu accentum faptul c acesta este foarte util n foarte multe dureri.
ANIN ALB
Anus incata Fam. Betulaceea.
n tradiia popular: lemn uor i moale cu aceleai ntrebuinri ca i cel negru. Se
folosea la prelucrarea pieilor de opinci. Coaja arinului alb sau negru se folosea la vopsit
n negru, ln i pnur, fire pentru alte esturi.
Frunzele se puneau la rni i tieturi, n contra oprelilor i transpiraiei picioarelor.
Compoziie chimic: conine mai ales n coaj tanin i colorani.
Folosire: se folosete foarte rar doar n diaree cnd se ia o lingur de coaj care se fierbe
la 250 ml ap timp de 15 minute, dup care se strecoar. Se mai poate de asemenea
folosi extern tot un decoct mai concentrat.
Se utilizeaz la: amigdalit, arsuri, boli de piele, diaree, eczeme zemuinde, erizipel,
gingivite, rni, stomatite, tieturi, transpiraie excesiv, ulcere cronice de piele.
Preparare: 1 linguri de frunze sau coaj se pun la 250 ml ap. Se fierb timp de 5
minute, apoi se strecoar. La tratamentele interne se pot lua 2 ceaiuri pe zi. Pentru
extern se va folosi cantitate dubl de plant.
Se poate folosi la diferite hemoragii punnd praf de plant mcinat fin cu rnia de
cafea. Se pune pe ran direct.
ANIN NEGRU
Alnus glutinoasa Fam. Betulaceea.
n tradiia popular: lemn uor moale, puin durabil preuit pentru furnire i construcii
sub ap. Scoara se folosea peste tot pentru colorare n negru.
Frunzele crude se puneau pe tieturi, cu cele plite n foc se oblojeau rnile, iar pisate i
amestecate cu sare se puneau pe pducei. n inutul Sucevei trei bolnavi de gu rodeau
mprejur coaja de pe trei arini, n ziua de vinerea seac.
Scoara de arin negru se punea pisat cu fin pe bube rele. Se mai fceau bi contra
transpiraiei picioarelor i a reumatismului.
n unele pri se puneau n pat ca s doarm bolnavul de reumatism pe ele, se schimbau
mereu, timp de cteva sptmni. Se mai ntrebuina coaja contra durerilor de msele.
Ceaiul din muguri se lua contra durerilor de stomac, iar decoctul ameilor contra diareei.
Se folosete extrem de rar i doar n sate tot pentru afeciunile folosite tradiional
Aciune farmaceutic: se folosesc scoara, mugurii, frunzele. Sunt un tonic amar,
antiseptice, dezinfectante, sudorific, astringent, antidiareic, cicatrizant, hemostatic, etc.
minute nainte de mesele principale. Este foarte bine ca dup ce se ia s se stea culcat pe
partea dreapt, mai ales dac se ia pentru ficat. Dup 20 zile de tratament se va face o
pauz de 15 zile i apoi se poate relua.
Praf: se macin fin seminele i se va pune un vrf de cuit de praf sub limb. Se ine
timp de 10 minute, dup care se va nghii cu puin ap. Se ia de 3 ori pe zi . La 20 de
zile se face de asemenea o pauz de 15 zile, dup care se poate relua.
Este util la urmtoarele afeciuni: afeciunile splinei, boli ale ficatului foarte diverse,
bolile vezicii biliare, cancer (diminueaz efectele secundare n cazul tratamentului
chimioterapic), ciroze, constipaie, digestii dificile, dispepsie, hepatite cronice,
hemoroizi, hipertensiune arterial, icter, infecii hepatice, insuficien hepatic,
ipohondrie, litiaz biliar (cu turi mare i ulei), menoragii, varice, vrsturi.
Este indicat s nu se supra dozeze i s se fac o pauz dup 20 de zile de tratament. n
cazurile n care nu se poate indica tinctura (din cauza alcoolului) se vor folosi sub form
de praf aceste semine.
Este o plant care nu trebuie s fie neglijat atunci cnd exist o afeciune a ficatului. Se
poate de asemenea ncerca n afeciunile splinei i pancreasului.
ARNIC
Arnica montana Fam. Compositae
Denumiri populare: carul-pdurilor, carul znelor, ciud, cujd, iarba-soarelui, podbal,
podbal de munte, roit, tabacu-cmpului, a-oilor.
n tradiia popular: frunzele se puneau crude pe tieturi i rni, iar cu decoctul plantei
se splau rnile obrintite din cauza frigului.
Se mai folosea contra inflamaiilor gurii i gtului. Rdcinile plmdite n rachiu se
foloseau contra vtmturii.
Ceaiul din frunze i flori se lua contra diareei i dizenteriei, precum i n bolile
neuropsihice, iar cu decoctul se fcea gargar prelungit.
Fiertura din plant se folosea la bi contra reumatismului. Ceaiul fcut din pri aeriene
se lua contra rcelii, iar cel din floare, n boli de ficat.
Frunza crud sau decoctul plantei se folosea extern.
Compoziie chimic: florile i rizomul conin ulei eteric, arnicin, colin, arnidiol,
arnisterin, astragalin, materii tanante, acid galic, acid cafeic, fitosterine, alcooli
triterpenici, colorani de natur carotidian, inulin, rin, tanin, substane minerale.
Aciune farmaceutic: antiseptic, antiinflamatorii, antifungice, bacteriostatice,
cicatrizant, decongestiv. mpiedic nmulirea bacteriilor, omoar ciupercile patogene.
Extern este un foarte bun vulnerar i intern se poate folosi cu atenie ca stimulent nervos
]n doze de 0,5g o dat.
Se poate folosi la urmtoarele afeciuni: acnee, afeciunile pielii, alopecie, antrax,
arsuri, cancerul pielii, cicatrice cheloide, contuzii, cosmetic, dureri abdominale
(comprese), disgravidie, eczeme varicoase, edeme dureroase, entorse (cu ap de plumb),
eroziuni infectate, escare, furunculoz, hipermenoree, incontinen urinar, insomnii,
laringit acut (gargar), leziuni zemuinde, leucoree, micoze, nevralgii, palpitaii,
piodermit, plgi, purpur, rgueal (gargar), rni, slbiciuni ale muchiului inimii,
tulburri nervoase (5-10 picturi o dat i se poate lua de 3 ori pe zi), tulburri de
circulaie sangvin, ulcer stomacal, ulcer varicos, umflturi diverse.
Se va acorda o mare atenie cantitilor ne avnd voie s fie depite. n cazul supra
dozrii vor aprea fenomene de intoxicaie. Pentru a preveni aceste fenomene se va lua
ntotdeauna tinctura diluat, iar ceaiul este bine s fie fcut numai n combinaii cu alte
plante medicinale.
Preparare: - n cazul laringitei se va face cu 2 lingurie de flori puse la 250 ml ap
clocotit. Se acopere pn ajunge la temperatura corpului. Se strecoar i se vor face
gargar de mai multe ori pe zi.
-1 linguri de flori se pun la 250 ml ap clocotit. Se acopere 15 minute, se strecoar.
Se folosete la comprese externe pe diferite afeciuni.
-Unguent: 2 lingurie de flori se umezesc cu puin alcool apoi se pun n 50 ml ulei i se
fierb pe baie de ap, timp de 2 ore. Se strecoar. Se folosete extern. Dac se dorete se
poate pune i puin cear de albine.
-Tinctur 50 g de flori se pun n 250 ml alcool de 70. Se va ine apoi 15 zile agitnd
de cteva ori pe zi. Se va strecura apoi i se pune n sticlue de capacitate mai mic. La
folosire se va pune 15 ml de tinctur la 100 ml ap distilat. Se agit bine apoi se
folosete ca cicatrizant i antiseptic la rni.
Contraindicaii: nu se utilizeaz intern putnd provoca deranjamente gastro- intestinale
i hipertensiune arterial. n doze mai mari poate provoca paralizia centrilor nervoi, iar
extern este iritant.
ARAR
Acer platanoides Fam. Aceracee
Denumiri populare: paltin
n tradiia popular: este preuit pentru lemnul su mtsos , alb cu nuane glbui. Se
folosea la confecionarea mobilierului. Seva dulce, abundent primvara era forte
cutat de copii. Se obinea prin crestarea scoarei.
Frunzele, i mai ales scoara se folosea pentru colorarea n negru.
n unele pri fluturii de arar (fructele cu aripi divergente), fieri n ap se foloseau
contra dizenteriei, diareei sau se folosea decoctul scoarei sau chiar plmdit n rachiu.
Se mai ntrebuina contra rnilor. Pentru dor de inim se fierbeau flori de arar i se
bea dimineaa i seara.
Aciune farmacologic: calmeaz n cazul gutei durerile, se folosete att intern ct i
extern.
Mod de folosire: se strivesc frunzele proaspete i se aplic pe locurile dureroase.
Preparare:
-Frunze proaspete se aplic pe locurile dureroase sub form de cataplasme i se in pn
la trecerea durerii.
-Se va pune o mn de frunze la un litru de vin de bun calitate i se fierbe la foc mic
timp de 30 minute, dup care se strecoar i se va complecta cu vin pn la 1 litru. Se
folosete la cataplasme externe sau intern se va consuma cte 10 ml o lingur de sup
de 3 ori pe zi, pentru afeciunile interne.
Se poate folosi la urmtoarele afeciuni: dureri diverse aplicat extern sau intern, gut,
inflamaii articulare, nepturi de insecte, reumatism.
ASMUI.
Anthricus cerefolium Fam. Umbelliferae.
Denumiri populare: asmauc, asmauchi, asmile, amauchi, asmauc, chervl,
hamaciuc, hasmauchi, hasmaciuc, hiasm, tulburea, turburea.
n tradiia popular: cultivat pe alocuri pentru cerine culinare, frunzele se foloseau la
salat sau condiment.
Lstarii se foloseau contra bolilor de piele. Ceaiul din lstari floriferi se ia ca stimulent,
diuretic. Se mai lua pentru hemoragii uterine.
Compoziie chimic: ulei eteric 0,03% compus din glicozidul apiina, metilcavicol,
osmorizol, asmarizol, uleiuri grase, substane amare, vitamine B, C. Sruri minerale,
etc.
Aciune farmaceutic: antiinflamator, tonic, cicatrizant, rezolutiv.
Mod de preparare: se va face un cei din 2 lingurie de plant care se vor pune la 250 ml
ap clocotit. Se acopere pentru 10 minute, dup care se strecoar. Se pot consuma 2
cni pe zi. Se poate folosi durate lungi fr efecte secundare nedorite.
n cazul n care se va folosi extern se va folosi cantitate dubl de plant.
Se poate face i crem n care n 100 g grsime (untur de porc, unt, vaselin, lanolin,
etc) se va fierbe pe baia de ap 50 g de plant mrunit timp de 3 ore. E strecoar i n
cazul n care se dorete ca s fie mai consistent se va mai aduga i cear de albine 20
g sau chiar mai mult dac se va dori o crem mai consistent.
Se poate folosi la urmtoarele afeciuni: afeciuni oftalmologice (comprese cldue pe
ochii nchii), amenoree, blefarit, constipaie, cuperoz, eczeme, faringite, galactagog
(crete cantitatea de lapte la tinerele mame), herpes, hidropizie, hemoroizi, inflamarea
pleoapelor, nepturi de insecte, litiaze, leziuni iritante, prurit, retenii urinare, ulceraii
faringiene i bucale, stomatite. Se poate folosi i n combinaii cu alte plante
medicinale. Fructele se folosesc i ele la boli de piele, afeciuni oculare, cuperoz.
Sucul proaspt este bun pentru afeciuni oculare, punndu-se direct n ochi.
ASUDUL CALULUI.
(vezi osul iepurelui)
Ononis hircina Fam. Leguminoase.
Denumiri populare: lungoare
n tradiia popular: florile fierte cu piatr acr coloreaz n galben, iar fierte cu calaian,
o coloreaz verde.
n multe zone s-a folosit contra lingorii; se fierbea planta decoct, se ddea puin
bolnavului s bea; restul se spla sau se sclda, cnd se fcea mai mult. Uneori
btrnele muiau n el cmaa bolnavului, l mbrcau apoi cu ea, l aezau n pat i l
nveleau bine. Mai puneau planta la cpti.
Plmdit n rachiu, cu rdcin de ptlagin i izm, se lua n bolile de stomac,
dimineaa pe nemncate.
n Vrancea rdcina pisat i plmdit n rachiu se lua contra vtmturilor, iar vinul
n care se fierbea tulpinile florifere se bea ca afrodiziac.
Compoziie chimic: conine mai ales n rdcin flavonozide i saponozide. Se
folosete foarte rar azi.
Preparare:
-1 linguri de plant mrunit se va pune la 250 ml ap, clocotit. Se acopere apoi
timp de 15 minute. Se strecoar i se poate consuma cte 2 cni pe zi. Extern se poate
folosi o cantitate dubl de plant.
Se poate folosi la: alopecie, cderea prului, constipaie, dureri de stomac, dureri de
abdomen, rni, ulceraii.
AVRMEASC.
Gratiola officinalis Fam: Scrophulariaceae.
Denumiri populare: cretineasc, milostiv
n tradiia popular: decoctul plantei se folosea contra bubelor dulci. Se mai ddea la
tuse, durere de stomac i friguri.
Pus n miere n amestec cu hrean, busuioc, i iarb pucat se lua contra tuberculozei.
n unele pri decoctul era luat de femeile care nu aveau copii. Frunzele se opreau cu
ap fiart i se luau dimineaa n boli de stomac.
Compoziie chimic: lstarii floriferi i rdcinile conin uleiuri grase, substane amare,
tanante i glicozidul gratiotoxina.
Aciune farmacologic: are proprieti iritante i este un vomitiv drastic, periculos. Se
poate folosi totui n anumite afeciuni psihice mpreun cu leuteanul i un calmant
(talpa gtei sau valerian).
Administrare: doar cu acordul medicului datorit faptului c este un vomitiv periculos.
Medicul va indica i afeciunile la care se poate administra.
BAME
Hibiscus esculentus Fam. Malvaceea.
n tradiia popular: cultivat pentru fructele sale, folosite cnd sunt tinere n
alimentaie. Planta s-a ntrebuinat contra vtmturii i a lingori.
Aciune farmacologic: emolient datorit marii bogii n mucilagii i foarte util n
afeciunile respiratorii.
Se folosete n: afeciunile respiratorii sau n afeciuni digestive.
Preparare: se poate folosi chiar n preparate culinare. Ca tratament este bine s se
consume zilnic cte un ceai fcut din 2 lingurie de plant mrunit puse la 250 ml ap
i se vor fierbe apoi timp de 15 minute.
Se pot folosi n: afte, balonri, bronite, constipaie, enterite (mpreun cu alte plante),
faringite, gastrite, ulceraii.
BARBA URSULUI
Equisetum palustre(vezi coada calului)
Equisetum maximum Fam. Equisetaceae.
Denumiri populare: barba- ursului de bame, barba sasului.
n tradiia popular: decoctul tulpinilor sterile scoase cu rdcin cu tot i fierte nfundat
ntr-o ulcic se inea n gura copiilor contra durerilor de dini, iar cu plantele se fceau
oblojeli la falc.
Fiertura preparat din tulpini sterile se ddea contra bolilor de piept. Se mai ntrebuina
mpreun cu iarb bloas ( Centaureea austriaca), fierte n bere, cu miere i puin
piatr acr pentru bolile de blenoragie. n multe pri se lua contra durerilor de rinichi.
Cu flori de nalb decoct se da contra poluiilor.
Compoziie chimic: tulpinile sterile conin oxizi de siliciu, saponin, flavonozide,
compui azotai.
Aciune farmacologic: se folosete doar extern unde produce la bi o puternic
dezintoxicare a organismului i o mai rapid cicatrizare n afeciunile dermatologice.
Preparare:
-Se folosete doar la tratamentul extern aa c vom pune 50 g de plant mrunit la 5
litri de ap. Se va fierbe apoi timp de 30 minute, se strecoar apoi n cad unde se va sta
30 minute. Pentru comprese pe rni sau cataplasme pe umflturi se va pune 2 linguri de
plant mrunit n 250 ml de ap i se va fierbe timp de 15 minute. Se va strecura i cu
acest ceai se pot face comprese pe locurile afectate. Cataplasmele se vor face cu planta
fiart. Se va ine n funcie de toleran ntre 2 ore, pn la 8 ore, local.