LEACURI SI RETETE

NATURISTE
ADUNATE DE LA
CUNOSCATORI
Plante medicinale

1/17/2016

Page 2 of 1147

LEACURI SI RETETE NATURISTE

CAP
Accident vascular
- rdcin spnz de mrimea palmei, se toac, se pun 2 litri de ap cldu, se las
la cldura camerei la macerat pn face floare deasupra, se filtreaz. Se nmoaie
un tifon pus n 4 n lichid, se pune pe cap, se acoper cu un fes timp de 1 ora,
apoi se usuc prul la aer. Tratamentul se face o dat pe zi timp de 7 zile.
Afte i abcese
-

frunze de morcov 100 g. ntr-un litru de ap se fierb i se face gargar pentru a

cicatriza.

Artrit temporo-mandibular
- amestec de ceaiuri de coada calului, mesteacn, soc, urzic, lemn dulce, diet,
reflexoterapie, acupunctur.
Arteroscleroz, fragilitate vascular
- pulbere de ctin 1 linguri de 4 ori/zi, pe stomacul gol, ajut la elasticitatea i
integritii vasculare.
- Efecte miraculoase se obin cu ajutorul amestecului format din, 1 linguri
pulbere de ctin, una de polen i una de miere, 4 lingurie/zi, timp de 2 luni.
- Coada calului, 3 4 lingurie pulbere/zi, cu vrsta cantitatea de siliciu scade din
organism, determinnd rigidizarea si scleroza vaselor de snge, planta conine cea
mai mare cantitate de siliciu solubil, n cure de 2 3 luni.
Astenia, oboseala
- tinctur de smirn 20 30 pic, diluate n puin ap, de 4 6 ori/zi. Efect
nviortor puternic, stimulnd circulaia cerebral, favoriznd activitatea

Page 3 of 1147

intelectual. Se va folosi numai smirna procurat din farmaciile i magazinele

naturiste.
- Macerat de isop (1 linguri plant ntr-un pahar de ap, la tremperatura camerei,
se macereaz de seara pn dimineaa) litru ndulcit cu miere. Tratamentul
dureaz 21 zile. Cu aciune tonica asupra psihicului, favorizeaz concentrarea i
alung gndurile. negre.
- Ulei de somon (omega 3), reduce nivelul colesterolului, fluidific sngele,
regleaz tensiunea, ajut inima s funcioneze normal.
- Ceai de suntoare i tei ndulcit cu miere, ajut pentru un somn linitit.
Blefarit, conjuctivit
-

se pun pe ochi comprese cu suc din frunze de ptrunjel, se in 20 30 min.

Tratamentul se face 7 zile.

Cderea prului
- 1 lingur gaz lampant, 1 lingur oet de mere, 1 ou, 1 cpn usturoi pisat, se
amestec, se face prul crri i se unge. Se las s acioneze 3 ore, apoi se spal
cu ampon. Tratamentul se face o data pe sptmn.
- Cura cu oet de lavand (10 linguri de plant mrunit cu litru de oet, se
macereaz 10 zile la temperatura camerei), se maseaz la rdcina prului.
Rdcin de brusture pus la macerat cu alcool, timp de 10 zile, se maseaz capul
uor, zilnic timp de o lun.
- Amestec de ceap cu miere, la 4 pri de past de ceap crud se adaug 1 parte
de miere. Se ntinde amestecul pe cap, se las timp de 1 or, apoi se spal capul
cu ap cldu. Dac prul este uscat, se poate pune n amestec puin ulei de
msline.
- Amestec de suc de castravei cu miere, previne cderea prului i contribuie la
scderea colesterolului. 1 pahar de suc de castravei cu 1 lingur de miere se ia pe
stomacul gol dimineaa i seara nainte de culcare.
- ampon cu miere, 30 g. flori de mueel puse n 100 ml. ap fierbinte, se
infuzeaz 1 or, se strecoar i se adaug 1 linguri de miere, prul se umezete
cu aceast 9infuzie, dup 30 - 40 min. se limpezete cu ap cldu, se repet la
10 zile.
- 200 ml. gaz lampant, 4 ou, 200 ml. alcool 90, 200 ml. ulei de ricin, 200 g.
usturoi pisat, vitamina B6 4 fiole de 5 ml, 4 linguri sare de mare. Se pun la
macerat, timp de 2 sptmni. Preparatul se folosete de 2 ori/spt., se
frecioneaz prul la rdcin i dup 4 5 ore se cltete cu ceai de rdcin de
brusture sau urzic.
Cataract

Page 4 of 1147

- 1 pictur miere nclzit puin, se unge pleoapa de sus apoi se clipete, ustur
puin
- Brocoli, conine sruri minerale, fosfor, calciu, fier, potasiu, vitamine A i C, care
au efect antioxidant. Se folosete sub form de suc, sau salata crud cu zeam de
lmie.
Cearcne, vase de snge sparte pe fa
- alimentaie greit sau o afeciune hepatic.
nceputul de varice
- evideniaz lipsa de elasticitate a vaselor.
- Diet fr colorani, arome, conservani, carne de porc, tutun, alcool i cafea.
- Se ia echinaceea, anghinare i preparate cu Aloe Vera, capsule cu ulei de pete,
care regleaz secreiile hormonale. Pe fa se unge cu unguent de glbenele sau
ulei de msline.
Cancer de limb (vezi cancer esofagian)
- pulbere de ctin - 1 linguri nainte de mas, mrete apetitul, stimuleaz
puterea de aprare a organismului. ( vezi, medicamente..)
Candidoz lingual
-

se badijoneaz limba cu o soluie de 50 g. glicerin simpl, 3 tb stamicin, 2

fiole vitamina 12, de 3 - 4 ori/zi.
- i gargar de 3 ori/zi, cu o soluie din 1 linguri de bicarbonat de sodiu, ntr-un
pahar de ap, pentru schimbarea ph-ului.
- Ceai de muguri de plop, splturi bucale, tamponarea limbii cu soluie de
propolis sau se sug tablete Proposept.
Conjunctivit
- se pune pe ochi comprese cu infuzie din petale de trandafir, timp de or.
- Este i un excelent tratament cosmetic, pentru combaterea cearcnelor i a
ridurilor.
Depresia, anxietatea, stresul
- tratament cu lavand tinctur (ntr-un borcan se pune plant, se completeaz cu
alcool de 70, se las la macerat 14 zile, agitnd din cnd n cnd borcanul) 1
linguri la pahar de ap de 3 - 4 ori/zi, pe stomacul gol, timp de 3 luni.

Page 5 of 1147

- Suntoarea este considerat remediul clasic antidepresiv, rednd buna dispoziie

i alungnd gndurile rele , efectul ei este egal cu antidepresivele de sintez. Mod
de folosire 1 linguri de plant la 1 can de ap clocotit, de 3 ori/zi.
- Ginsengul amelioreaz strile de oboseal i de stres, urmnd o cur de 6 - 8
sptmni. Planta conine vitamina B1, B2 i estrogen producnd o stare de calm.
Valeriana conine substane active extrase din rdcin, care linitesc nervii i
relaxeaz. Efectul calmant i somnifer vine din uleiurile eterice. Se gsete sub
form de tinctur, ceai, drajeuri.
- Macerat rece din petale de trandafir, de 3 ori/zi, cte o can, timp de o lun.
Durere de cap, lovituri, vase sparte, cheaguri
- miere si tmie pisat n pari egale se unge capul desprind prul n crri. Se
las s se usuce mierea, apoi se spl cu ap cldu.
- Cura cu lavand ulei (se obine numai industrial, se gsete n magazinele
naturiste), 1- 2 pic, cu puin miere.
- Ca tratament ndelungat se recomand pulberea de lavand (vezi ficat,
dischinezie biliar), 1 linguri de 3 - 4 ori/zi, pe stomacul gol
- Uleiul de lavanda obinut prin macerare n ulei de msline, (nu este toxic), se
folosete l a masarea tmplei, frunii i gtului, ndeprteaz cu uurin durerea
de cap.
- Mestecarea ctorva tulpini de mrar verzi combate durerea de cap, astenia i
stresul.
Dureri de cap, febr
- tinctur muguri de plop negru, 50 pic. de 3 ori/zi
Dureri de dini
- pe dintele dureros, se pune un tampon de vat mbibat cu suc de ceap.
Epilepsie
- cure succesive de 40 zile, cu 10 - 20 zile pauz, se ia pe nemncate 1 linguri de
pulbere de brnca ursului de 3 - 4 ori/zi, cu ceai de suntoare sau busuioc. Supra
dozat d reacii alergice, vasodilataie periferic i hipotensiune.
Este o boal n care bolnavul respect cu strictee indicaiile medicului, poate
duce o via normal, iar crizele pot fi nlturate de multe ori pentru toat viaa.
Alcoolul, agraveaz frecvena i intensitatea crizelor. Efortul fizic i psihic prea
mari sunt contraindicate. Se respect timpul necesar de odihn i somn.
Tratamentul prescris se ia toat viaa n ritmul recomandat, deoarece ntreruperea

Page 6 of 1147

brusc, poate declana noi crize. Uneori insuflaia aerului n spaiul arahnoidian,
poate nltura pentru mult timp crizele. Deci bolnavii de epilepsie nu sunt
invalizi, dac se trateaz corect i duc o via cumptat, boala se ine n fru.
- Bila de bou, care se gsete n fiere i se ia de la abator. Se scoate cu o sering 5
ml. bul, 1 vrf de cuit de bicarbonat, 75 ml. apa distilat, 10 pic. suc de lmie,
se pun la fiert, amestec bine, se dau n cteva clocote.
Prima sptmn, 10 pic. de 3 ori/zi, n puin ap, nainte de mas.
Sptmna a 2 a, 15 pic. de 3 ori/zi.
Sptmna a 3 a, 20 pic. de 3 ori/zi.
Sptmna a 4 a, 30 pic. de 3 ori/zi
Amestecul se pstreaz la frigider, se face mereu proaspt
Exoftalmie
- eficient o asociere terapeutic ntre acupunctur i fitoterapie. Se face un
amestec din semine de armurariu, limba mielului, albstrele, silur, rdcin de
ppdie, i coada oricelului n pri egale, se mrunesc prin maina de cafea, se
ia 1 linguri de pulbere de 4 ori/zi, pe care o inei sub limb timp de 15 min.
apoi se nghite cu ap plat. Aceste plante au rol de antiinflamatoare, acionnd
asupra ochilor i regleaz glanda suprarenal ( care produce cortizonul). Local se
pot pune comprese cu macerat rece din mueel, coada oricelului, silur,
albstrele. nainte de a face maceratul se spal plantele (se pun ntr-o sit i se
las cteva min. la jetul de ap).
Fr miros i gust
- se renun la Bixtonim i Rinofug.
Fotofobia
- simptom care ine de patologia ficatului, masai-v la ceaf, la baza craniului i
punctele de la mini i picioare pe meridianul intestinului gros, plmn i ficat.
Gripa, guturai
- tinctur muguri plop negru in alcool 90 timp de 10 - 12 zile - macerat, 50 - 100
pic. de 4 ori /zi, nu se iau cu ap, se depreciaz, se iau pe pine sau zahr.
Untul de lmie, 1 lmie se pune n ap fierbinte 1 min., se toac prin maina de
tocat mpreun cu coaja, se amestec cu 100 g. unt, se adaug 1 - 2 linguri de
miere, se folosete n cantiti mari n timpul epidemiilor de grip.
Guturai, sensibilitate la rceli; sirop de ctin, (vezi, medicamente) se iau
preventiv 5 - 6 lingurie/zi, pe stomacul gol, timp de minimum 3 sptmni.
n cazul n care afeciunea este declanat, se iau 10 - 12 lingurie/zi, pentru a
ajuta organismul s se apere.

Page 7 of 1147

Picurai n fiecare nar o pictur de ulei de ment, de 2/zi. In acelai timp se

unge cu ulei fruntea, tmplele, urechile, ceafa, prile exterioare ale nasului.
Uleiul de ment de poate amesteca i cu camfor.
Gingiile; retracia lor este o manifestare a paradontozei. Se iau 10 tablete de
aspirin, se piseaz bine, se onine un praf foarte fin, se amestec cu o linguri
de bicarbonat de sodiu i una de sare de buctrie. Cu acest praf, aplicat pe
periua dini, se fac splturi de 2 3 ori/zi. Se sug de 2 3 ori/zi tablete de
Proposept cu propolis, sau se fac splturi dentare cu tinctur de propolis
Hipoacuzie; deficienele auzului i ale urechii, in de o tulburare a energiei
rinichilor cu care te nati deficitar. Tratament cu reflexoterapie i acupunctur
Infecie cu stafilococ la ochi; comprese cu vin natural de cas
Insomnia; capsule cu o planta Rhodiola rosea, trandafir slbatic din Siberia, mai
combat nervozitatea de peste zi, depresia,
Amestec din plante uscate, talpa gtei, flori de pducel, rdcin de valerian, n
cantiti egale. Peste 1 lingur de amestec se pun 200 ml. ap clocotit, se
infuzeaz 1 or, se bea cldu cte 50 ml. de 4 ori/zi nainte de mesele principale
i nainte de somn
Cura de lavand tinctur (vezi depresia, cap), 1 linguri de 3 ori/zi.
Inflamaii ale cavitii bucale; 1 lingur de frunze mrunite de salvie, cu 200 ml.
ap clocotit, se infuzeaz 35 min. apoi de face gargar
Insomnia; melatonina este un hormon din corpul uman, secretat n momentul
cnd se ntunec, pregtind organismul pentru odihn. Cnd se deregleaz
metabolismul ncep tulburarile de somn, se recomand bio-melatonina ctre
restabilete echilibrul, inducnd astfel un somn profund i odihnitor. Este i un
antioxidant protejnd celula mpotriva radicalilor liberi
Keratit; picturi pe baz de aloe stabilizat, de 2 - 3 ori/zi dup cteva aplicri
nltur senzaiile neplcute (nepturi, fotofobia, ochi uscai
Pentru alte afeciuni ale ochiului.(blefarit, conjunctivit de natur alergic,
bacterian, virotic, micotic, cataract, glaucom, ochi obosii) se pot folosi
produse naturiste PLANTAVOREL, Piatra - Neam - Myrtela - fructe de afin circulaia la nivelul retinei
- Cevisol - fructe ctin - Rozavit - fructe mcee - tonic general
- Silur - iarb de ochi - boli infecioase,
- Dumasen - unguent extern antiinflamator
FLAVISAN, Lugoj - Vedevital - unguent , spal i fortific ochii
- Salvamin - unguent, circulaia pleoapelor
- Tonic FVS 1 - efect revitalizant, intern stimuleaz metabolismul,
extern, comprese relaxeaz ochii i activeaz

Page 8 of 1147

circulaia
Lichen plan oral; Dr. Tovaru, Facultatea de Stomatologie Bucureti, cabinet
particular Str. M Emineacu nr.29. Buc. mari i joi.
Limba; tietor sub limb Stelian Fulga, Sos. Mihai Bravu 227, corp 1B, ap. 2 , la
curte, tel. 2550291.
Mahmureala; se poate nltura cu tinctur de ment, 20 pic. Se pun ntr-un pahar
cu ap rece, se bea toat apa o dat, dispare durerea de cap i senzaia de cap
greu.
Mtrea; 2 linguri oet de mere, sau sucul de la o lmie cu 2 linguri ap distilata
si 2 linguri ulei de msline, se amestec i se maseaz capul, se las 2o de
minute, apoi se spal cu ampon.
Sau; n ampon se pun 30 de aspirine pisate se amesteca bine
Masaj extern ureche; 3 pic. lavand, 3 pic. tei, 6 pic. mueel, se amestec i se
maseaz in jurul urechii.
Memorie; dac la trezire avei minile i picioarele reci, este un semn al slabei
circulaii periferice i inclusiv a creierului. Pentru ameliorare se ia Ginkgo
Biloba, Bilobil. n alimentaie se introduc urmtoarele alimente pentru
mbuntirea circulaiei, usturoi (germaniu nvioreaz circulaia), elin, ardei
iute, hrean, cuioare, scorioar, urzici.
Eficient tratamentul cu ZEICAN, asigur organismului calciu, alimenteaz
sistemul nervos, sporete capacitatea intelectual, frneaz mbtrnirea, conine
lecitin.
SUPER SOYA LECITIN; mbuntete activitatea intelectual, atenia.
MEGA B COMPLEX; efect anti-stres, mrete puterea de concentrare,
stimuleaz creterea i dezvoltarea organismului. Sunt de la California Fitnes.
Lipsa puterii de concentrare este dat de prezena polipilor n mare msur. Un
medic O.R.L. a sftuit un printe s nu-i opereze copilul i s-i dea 1 aspirin
mprit n 4 astfel, la ora 19, la ora 19,15. la ora 19,30, la ora 19,45.
La ora 20, bea o can de lapte cald, ndulcit cu miere, timp de 10 zile.
Migrena; cauzele sunt generate de unele alimente. Un regim alimentar ar putea
duce la vindecare. Trebuie eliminat consumul de ciocolat, cacaval, citrice i
cafea. Se reduce cantitativ oule, laptele, mezelurile, carnea de porc, dulciurile pe
baz de zahr, petele i conservele din pete, produsele conservate prin srare
excesiv, berea, cola, zmeura, grul, porumbul, mazrea, ciupercile, nucile.
Pentru gsirea vinovatului, ar trebui excluse pe rnd din diet. Dac nu se mai
declaneaz nici o criz n perioada de abstinen, produsul incriminat se
introduce n diet, pentru o scurt perioad n alimentaia zilnic, reapariia unei
noi crize confirmnd rolul nefast al acestuia. Alte alimente se recomand a fi
consumate sub forma unor mese mici i numeroase; cereale, pine prjit, unt sau

Page 9 of 1147

margarin, biscuii, ceai, iaurt, orez, paste finoase, cartofi, salat, legume (varz,
mrar, fasole verde, ridichi), vin alb, brnz de vaci, sau telemea, mere, ciree,
produse apicole, care s nlocuiasc zahrul. De asemenea sunt necesare
suplimente nutritive bogate n vitaminele B2, B6, i E, sruri de magneziu, calciu
i zinc.
Otita; se pune n ureche un tampon mbibat cu 10 - 15 pic. de propolis, soluie
alcoolic de 5 - 7 %, de 2 ori/zi. Boala este cauzat de o disfuncie a rinichiului i
a vezicii biliare. Se consum ceaiuri de glbenele, lemn dulce i ppdie.
Alimentaia cu ct mai multe legume, fructe, suc de morcovi, elin, usturoi,
ceap i ct mai puin carne.
Bronhoron; vezi infeciile respiratorii.
Inflamaia urechii medii sau otita acut se ntlnete la copii, este o infecie n
urechea medie provocat de rceal. grip, scarlatin puroiul i scade auzul.
Tratament, se pun n ureche picturi n amestec n pri egale de tinctur de
propolis cu miere, 2 pic. n ambele urechi 1 dat/zi seara. Se mai poate pune
miere cald de 2 - 3 pic., o dat /zi seara. Pentru a scpa de durere se introduce n
ureche o frunz proaspt de mucat, care va calma durerea i nltur inflamaia
O dat pe zi se pune n ureche 1 - 2 pic. zeam de lmie.
Operaie plastic i reparatorie la ochi; Spitalul de oftalmologie Bucureti.
Ozen nazal, rinita atrofic; tratament la bile Techirghiol. Bronhoron, (vezi
infeciile respiratorii).
Suferina ncepe de la pubertate i se accentueaz cu vrsta, durere de cap,
mucoziti purulente i coji uscate. Vitamina A nu este suficient. Splturile cu
ap srat n nas, apoi se badijoneaz interiorul nrilor cu ulei de ctin, se
completeaz tratamentul cu aerosoli i cu antibiotic recomandat de medic.
Orice tratament amelioreaz, vindecarea se face prin operaie cu anestezie local,
care const n strmtarea foselor nazale, fr a modifica aspectul exterior al
nasului.
Paradontoza; plante cu aciune antiseptic, antiinflamatorie, anticicatrizant.
Splturi bucale cu ceai de mueel concentrat, 3 linguri la o can de ap, de 3 4
ori/zi. Sau ceai de salvie, 2 lingurie la 100 ml. de ap. Suntoarea calmeaz
durerile dentare, 2 linguri la 200 ml. ap, de 4 5 ori/zi. Masarea gingiilor
grbete vindecarea mbuntind circulaia sngelui. Se face direct cu degetul pe
gingie, sau din exterior, prin obraji.
Esenial este o diet srac n zahr rafinat i bogat n fibre. Importante sunt
vitaminele A, C i E, zincul, flavonidele prezente mai ales n ceapa proaspt.
Pr bogat; se iau cantiti egale, cte un pumn din plantele, urzic, frunze de nuc,
de mesteacn, de soc i o tulpin nct rostopasc, se pun n 2 litri de ap rece. Se
fierbe, apoi vasul se acoper cu un capac i se las 5 min. Cu infuzie se spal
prul cu spun de cas, se cltete cu ap, iar cu cealalt de infuzie se cltete
prul, se las s acioneze, nu se mai cltete cu ap.

Page 10 of 1147

Pduchi i ali parazii; 3 - 4 pic ulei de lavanda se amestec cu 1 linguri de

oet, se aplic pe pr, apoi capul se acoper timp de 3- 4 ore, pentru a forma un
mediu de vapori, care vor sufoca insectele. Tratamentul se aplica 7 - 10 zile la
rnd.
Pistrui; se fricioneaz pielea cu suc proaspt de ceap.
Peste o ceap tiat mrunt se toarn 100 ml. oet de mere, se las la macerat, 2 3 zile, se fricioneaz pielea de 2 - 3 ori/sptmn.
Peste 2 - 3 castravei, tiai cubulee, se toarn 500 ml. lapte crud, se macereaz 3
zile, apoi se aplic de 2 - 3 ori pe piele i vor disprea pistruii.
Rinit alergic; timp de 10 zile din lun, se beau 2 cni de ceai coada oricelului.
A 2-a lun, 10 zile se beau 2 cni de ceai trei frai ptrai. A 3-a lun se beau 10
zile 2 cni de ceai de urzic. A 4-a lun se bea timp de 10 zile cte 2 cni de ceai
de soc. Ordinea nu conteaz, toate ceaiurile sunt sub form de infuzie i cu ele se
fac i splturi nazale. Picturile de extract de muguri de coacze negru.
Zilnic nainte i dup mese se face gargar cu ceai de salvie, cu 5 - 6 pic. de
tinctur de propolis. Infuzia se prepar pentru fiecare procedur. Cura dureaz
cteva sptmni.
Scderea vederii; frunze uscate i fructe de corn, se pun n ap clocotit, se las 2
min. la fiert, se acoper vasul i se las la rcit. La 100 ml. ap 1 lingur de
plante. Seara nainte de culcare se picur n ochi cte 2 - 3 pic., apoi se pune un
tifon steril umed peste pleoape. Se aplic alternativ 3 seri da, 3 seri nu.
anxietatea i aritmia cardiac. Crete rezistena la stres i imunitate, cura dureaz
3 luni.
Schizofrenia ; macerat rece de isop (1 linguri plant ntr-un pahar cu ap, la
temperatura camerei, de seara pn dimineaa) 2 3 pahare/zi timp de 2
sptmni, cu una de pauz. Tmduiete sau alin bolile sufletului, chemnd
ajutorul ngerilor i pe Dumnezeu.
Scleroza; sucul de la o lmie, 1/2 pahar de ap fierbinte, 1 linguri de miere,
se bea acest amestec seara, nainte de culcare.
Sinuzit; ca remediu intern se recomand sucul de ceap, decoct din frunze de
eucalipt, ct mai mult ceai de cimbru, de mueel, sau salcie.
Bronhoron; vezi infeciile respiratorii.
Sprncene; lipsa lor se poate remedia cu ajutorul uleiului de ricin (mna lui Isus),
prin masarea locului de cteva ori /zi, pn apare un pufuor.
Sindrom vestibular drept necompensat; se badijoneaz urechea cu vat mbibat
n unguent de ttneas, chiar introdus i n conductul auditiv, pusaiile neplcute
i durerea au disprut.

Page 11 of 1147

Vrtej n urechi; ceai de vsc, 1 linguri la 250 ml. ap se la s la macerat de

seara pn dimineaa, apoi se nclzete uor i se bea pe stomacul gol, nghiitur
cu nghiitur, cura se ncepe cu 3 ceti/zi, timp de 3 sptmni, apoi se beau 2
ceti/zi seara i dimineaa timp de 2 sptmn, apoi se continu cu 1 ceac/zi
toat viaa.

GT
Amigdalite, ganglioni inflamai: lichen de piatr cu rdcin de brusture i
echinaceea pulbere in pari egale 4 lingurie pe zi.
Gargar cu ap srat.
Bronhoron; vezi infeciile respiratorii.
Amigdalita, bronita; tinctur muguri plop negru, 4 lingurie cu 4 lingurie miere,
se amestec, se ia toata ziua cte 1 linguri/or.
Faringit; peste 1 litru de ap clocotit se pune o mn de fructe de afin, se fierbe
pn scade la jumtate, se cltete gura n caz de stomatite sau se face gargar
pentru faringite.
Policlinica Apimedica 2123772, trateaz cu propolis, acelai lucru i pentru
laringit.
Glosit cronic; decoct (fierbinte) din rdcin de ttneas bine mrunit. Se
pun 4 - 5 linguri, n 250 ml. ap, se fierb 15 - 20 min. Dup rcire se cltete gura
de 3 - 4 ori/zi. Se ia propolis brut se rupe ct un bob de piper i se nghite seara.
Tinctur de propolis 20 - 30% cte 40 pic. de 3 ori/zi, n 100 ml. ap. Se maseaz
sub brbie cu crem de Spirulin.
Hipertiroid; 1 litru de ap, se pune la fiert, n care se adaug 2 linguri de ovz
boabe macinate cu coaje cu tot, se fierbe timp de 10 min., cu grije s nu dea n
foc, apoi se adaug 2 linguri de drgaic, se acoper vasul i se ia dup foc, se
infuzeaz 20 30 min. Toat cantitatea se bea fracionat, n decursul unei zile,
dup mese. Seara se prepar o infuzie4 din talpa gtii i suntoqre, cte o
linguri din fiecare plant la 300 ml. ap, care se bea cu 1 or nainte de culcare.
Tratamentul durez 6 sptmni, urmat de o pauz de 2 sptmni. In funcie de
rezultatul analizelor, se poate repeta tratamentul de cteva ori. Se va consuma ct
mai mult usturoi. In acest timp vor apare unele efecte benefice ca, stabilizarea
tensiunii arterilae, reglarea funciei rinichilor, eliminarea stresului i a insomniei,
o stare general bun, determinat de eliminarea roxinelor.
Hipotiroida; ovzul este un stimulent al tiroidei, fulgii de ovz vor fi introdui
pentru mult timp n alimentaie. Suplimentar se va bea ceai din 7 linguri de boabe

Page 12 of 1147

fierte or n 1 litru de ap, pe parcursul unei zile. Ceaiul este recomandat i i

strile de astenie, surmenaj, somnolen, pietre la rinichi i impoten
n anumite cazuri se poate evita operaia, urmnd un tratament naturist sub
supraveghere medical. Urmtoarele plante au efecte bune asupra tiroidei, roini,
lichen de piatr, snziene, talpa gtei, ciuboica cucului, coada oricelului, se
amestec n pri egale, se macin prin maina de cafea, se ia de 6 n 6 ore cte 1
linguri de pulbere, care se ine sub limb timp de 15 min. apoi se nghite cu ap
plat.
Laringit; tinctur de tmie 20 30 pic. (10 g de tmie, dizolvare n 100 ml.
Alcool de 90, timp de 7 zile), diluate n puin ap. Se procur numai de la
farmacii i magazine naturiste. Atac dinii dizolvndu-i, nu se ine mult n gur.
Leac analgezic i antiinflamator; amestec din scoar de stejar, flori de tei, n
proporie de 2:1. Peste 2 linguri de amestec se pun 200 ml. ap clocotit, se
infuzeaz 15 min., se bea cte 100 ml. de 2 ori/zi.
Hemiparez laringian; nghiitul n sec, pentru stimularea muchilor paralizai.
Se maseaz partea afectat, se poat aplica suc de ghimpir, pe aceast zon.
Tiroid nodular; tratament alopat cu Eutyrox i Thyreoton, urmat de tratament
naturist sub ndrumarea D-nei Serac, tel 021/637.30.22 sau 0722/19.33.00.
Usturimi n gt, faringita; ceai de frunze de salcie. Gargar cu ap srat.
Bronhoron; vezi infeciile respiratorii.
TORACE; ESOFAG
Cancer esofagian; se face gargar cu mrul lupului, ttneas i mueel (vezi
reet clism cancer genital) 1-2/zi. Se face i clism la 2 zile.
Sau pulbere de ctin, - 1 linguri nainte de mas, mrete apetitul i
stimuleaz rezistena organismului. (vezi, medicamente..)
Esofagita acut i cronic; disfagie durere la nghiit, regurgitaii, senzaii de
arsur n capul pieptului. Cauzele pot fi:
Infecii, micoze, substane chimice, rece sau foarte cald. Tratament cu bismut
subnitric pulbere 1 vrf de linguri, de 3 ori/zi, cu 1 or naite de mas se beau
200 ml. ap, se ia bismutul cu foarte puin ap se face o pauz de 1 or, apoi se
poate lua masa, ncepnd cu tre de gru, 8 10 lingurie nmuiate n 200 ml.
ap, luate la fiecare dintre cele 3 mese.
Metronidazol supozitoare 1/zi la 2 ore dup scaun, pe toat durata bolii, ca
supliment vitamine B2, E, A, B12, ct i minerale, calciu, potasiu, magneziu,
timp de cteva luni.
INIMA

Page 13 of 1147

Boli de inim asociate cu hipercolesterolemie; se scot din alimentaie carnea,

prjelile, untul i margarina, dulciurile, se consum zilnic 100 g. semine de
dovleac, neprelucrate termic, care conin acizi grai polinesaturai, care au efect
salvator asupra elasticitii vaselor de snge.
Tinctur din petale de trandafir, zilnic cte 3 lingurie de 3 ori, n cure de o lun
cu pauz de 10 zile.
Cardiopatie ischiemin; se amestec pducel, talpa gtei, mghiran i coada
calului.
Se ia n fiecare zi 2 cei de usturoi, la nceout o , apoi unul ntreg, pn se
ajunge la 2
Dureri de inima; 10 fire de ptrunjel cu rdcin cu tot se spal si se pun la fiert
ntr-un litru de vin alb, timp de 3 minute, apoi se adaug 100g de miere, se mai
fierbe 4 minute. Se pune n sticle care au fost cltite cu alcool, se ia 1-2 linguri
cnd apar durerile.
Fibrilaia atrial paroxistic; este o aritmie la nivel atrial, dar cu o puternic
influen asupra inimii n sensul diminurii acesteia. Instalarea acestei boli este
cauzat de cardiopatie ischemic, hipertensiune, febra, digestia defectuoas
nsoit de balonare, oboseal excesiv, insomnia, stresul, fumatul cafeaua.
Consecinele acestei boli sunt obosirea inimii, deteriorarea valvelor, formarea
cheagurilor de snge, n consecin crete riscul infarctului miocardic i accident
vascular cerebral. Tratament ajuttor, greutate corporal optim, regim alimentar
desodat, fr grsimi animale, alcool, cafea i fumat. Se recomand legume i
fructe, diminuarea constipaiei i balonarea, mese uoare i dese de 5 ori/zi,
micare n aer liber, exerciii zilnice se inspiraie i expiraie, eliminarea strilor
nervoase i tratament medicamentos de la dr. cardiolog.
Hipotensiunea, ischemia cardiac; fulgii de orz mresc pe cale natural tensiunea
fr riscul de a aprea hipertensiune, tensiune oscilant sau palpitaii, totodat
previne ischemia.
Hipertensiune; tinctur de brnca ursului 50 pic. (vezi frigiditate), de 4 ori/zi
nainte de mas. Planta se va administra cu maghiran, care are rol compresor. n
timpul curei nu se st la soare. Supradozarea duce la reacii alergice, vasodilataie
periferic, hipotensiune
Dou lmi medii i 2 portocale se taie se cur de smburi, se trec prin maina
de tocat, pasta rezultat se amestec cu 2 linguri de miere, se tine ntr-un borcan
la frigider, se iau 2 - 3 lingurie dimineaa, cu ceai sau nainte de mas. Pentru
curarea vaselor de snge i pentru meninerea tensiunii arteriale n limite
normale, pentru prevenirea stenocardiei, a infarcturilor i atacurilor de cord.
Se consum 1,5 Kg. pere timp de 3 zile/sptmn, la 24 de ore, se evit n
aceast perioad mesele copioase i se renun la carne.
Coada calului. coninutul ridicat de potasiu este un bun hipotensor, vezi cap

Page 14 of 1147

arterioscleroza.
Ischemie cardiac, Arteroscleroz, fragilitate vascular; se consum semine de
floarea soarelui, neprelucrate termic, care conin substane cu efect de consolidare
a elasticitii i permeabilitii vaselor de snge.
Cura cu tinctur de lavand (vezi cap depresia), n bolile cardiace acioneaz
direct la nivelul sistemului nervos central, 1 linguri de 3 - 4 ori/zi n pahar cu
ap, pe stomacul gol.
O inim sntoas, cu pducel, care scade iritabilitatea sistemului nervos central,
tonific muchiul cardiac, mbuntete circulaia coronarian, nltur
tahicardia i aritmia, scade tensiunea. kg. fructe coapte de pducel se piseaz
cu o lingur de lemn, se adaug 100 ml. de ap se nclzete totul al 40 grade, se
stoarce sucul, se ia 1 lingur de 3 ori/zi, nainte de mas.
Sau 1 lingur fructe de pducel uscate se pune ntr-un pahar cu ap fierbinte, se
infuzeaz 2 ore la ntuneric, se strecoar, se iau 1 - 2 linguri de 3 - 4 ori/zi, nainte
de mas.
n tulburrile de ritm cardiac, infuzie de glbenele , 2 lingurie n 2 pahare de ap
fiart, se infuzeaz 1 or, se bea cte pahar de 4 ori/zi.
n cazul durerilor n zona inimii, al palpitaiilor i insomniei, se folosete infuzia
din frunze de roini, 15 g. ntr-un pahar de ap fierbinte timp de 30 min., se iau 2
linguri de 5 - 6 ori/zi.
Infuzia din ment, 2 lingurie se pun in 1 pahar de ap fierbinte, se infuzeaz 30
min., se cu nghiituri mici toat ziua.
Stenocardia i respiraia greoaie, 1 kg. miere, 10 lmi, 5 cpni de usturoi. Se
amestec, sucul de lmie cu usturoiul pisat i mierea, ntr-un borcan cu capac la
loc rcoros, timp de 1 sptmn, se iau 4 lingurie/zi.
Palpitaii; (vezi insomnia).

PLMNI
Astm bronic; - suc de ridiche cu miere, 1 - 2 lingurie de 3 - 4 ori/zi.
Sau - 200g. hrean ras cu sucul a 2 lmi, 1/2 lingur de 2 ori/zi, se ia stomacul
gol sau cu 1/2 de or dup masa.
Sau - sucul de la 10 lmi amestecat cu 1Kg. miere i 10 cpni usturoi pisate,
se las o sptmn in vas nchis. S4 lingurie/zi.
Amestec de miere, ctin, arnic i echinaceea, sub form de tincturi, se iau 50 60 pic de 3 ori/zi, pe stomacul gol, timp de 1 lun. Echinaceea este imunostimulator, elimin toxinele, n timp ce arnica regleaz tensiunea arterial i
mbuntete circulaia. Ienuprul folosit sub form de tinctur, are proprieti

Page 15 of 1147

balsamice n astm.
Se poate controla uor cu ajutorul siropului Carob, 3 lingurie n 1 pahar de ap
Bronhoron; vezi infecii respiratorii.
Vezi tuse convulsiv.
Se iau 25 de nuci mici verzi ca pentru dulcea, 1 kg. miere. Nucile se dau ntr-un
clocot, se scurg. Separat mierea se d n clocot, apoi se pun nucile i se clocotesc
8 min., la foc mic. Se rcete se pune n borcan, se ia dup fiecare mas, o lingur
i nu se mai mnnc nimic. Cura se tine o dat pe an. Inainte de folosire, se
amestec bine.
Isop pulbere linguri ras de 2 3 ori/zi, pe stomacul gol. Tratamentul
dureaz 2 sptmni, cu efect de decongestionare a mucoasei, antiinfecios i
amplific imunitatea.
Astm alergic; cur de 240 de ou de prepeli crude, luate pe stomacul gol, cte 5
n fiecare diminea, timp de 2 ore nu se mnnc nimic.
Astm cardiac; pducelul este foarte bun stabilizator al tensiunii i excelent tonic
pentru inim. Talpa gtii este un calmant al inimii de 3 ori mai eficace dect
valeriana. Se bea 3 4 ceaiuri din fiecare n parte. Se exclude carnea, alcoolul,
cafeaua, tutunul, sarea.
Boli respiratorii, infecii; gripa : lichen piatra cu rdcin de brusture si
echinaceea pulbere n pri egale 4 lingurie pe zi.
Frunzele de trifoi i de urzic , pe lng acestea se recomand uleiul de msline,
sucuri naturale, de morcovi i ceap
Ptrunjelul, verde mestecat d un miros plcut respiraiei, acioneaz ca un
dezinfectant asupra caqilor respiratorii medii i superioare, pentru cei cu boli
respiratorii cronice..
Bronhoron; tratament curativ i profilactic, medicament homeopatic, adulii i
copii peste 16 ani. Tratament profilactic; 5 granule 1 dat/zi 10 - 15 zile/.lun.
Pentru copii ntre 2 - 5 ai 1 granule/zi; ntre 6 - 10 ani 3 granule/zi; ntre 11 - 15
ani 4 granule/zi. Tratamentul curativ 5 granule 1 dat/zi, pn la vindecare.
Granulele nu se ating cu mna, se numr n capacul tubului, se pun pe limb i
se sug, nu se bea nimic cel puin or, se iau cu cel puin or nainte sau dup
mas.
Bronita; 500g. ceap ras cu 400g. zahr, 50g. miere n 1 litru de ap se fierbe pe
foc mic timp de 3 ore, cu capac. Se consum 1 linguri de 4 - 6 ori/zi.
Fulgi de orz (vezi T.B.C.)
Cura de lavand ulei (farmacii naturiste), 2 pic. amestecate cu 1 lingur de miere,
se ia cte puin din acest amestec, nu se nghite direct, ci va aluneca uor pe gt
pentru efectele antiinfecioase i calmante. Pentru aduli 6 pic., 2 pic. pentru copii
Bronhoron; vezi infecii respiratorii.
Coada calului, se ia de 3 ori/zi pulbere pe stomacul gol, efect antibacterian, reface
esutul distrus de infecii, eficient cnd boala s-a instalat i tinde la cronicizare.

Page 16 of 1147

Tinctur de smirn, (10 g. sirm n 100 ml. alcool de 90, timp de 7 zile), 1
linguri diluat n jumtate de pahar de ap, de 3 ori/zi. Este un antimicrobian
puternic, scade febra, combate strile de grea i durerile de cap. Un tratament
dureaz 7 zile, dar se poate prelungi pn la 2 sptmni. Se va folosi smirna
procurat din farmaciile i magazinele naturiste.
Emfizem pulmonar; compres cu coada calului ( 1 pumn de plant se pune ntr-o
sit deasupra unui vas cu ap clocotit. Vaporii nfierbnt i umezesc planta,
care se va pune pe o bucat de pnz) pe toat regiunea plmnului, toat
noaptea. Amestec de ceaiuri, cimbru de cmp i ptlagin n pri egale, se beau 3
- 4 ceti/zi.
Expectorante; amestec din plante uscate, nalb mare, frunze de podbal, ovrf, n
proporie de 2:1:1. Peste 1 lingur de amestec se pun 400 ml. ap clocotit, se
infuzeaz pn se rcete, se bea cte 100 ml. 3 - 4 ori/zi.
Sau peste 1 linguri de ptlagin se toarn 200 ml. ap clocotit, se infuzeaz 1
or, se bea 1 lingur de 3 - 4 ori/zi.
Turi mare, o ceac de ceai de 3 ori/zi, amelioreaz emfizemul, cordul mrit,
dilatarea stomacului, a intestinelor, bolile renale i vezicale, dac remediul este
folosit un timp mai ndelungat. Ceaiul nu se renclzete pentru c i pierde
proprietile, se prepar cte o can, pentru consum.
Inflamaii ale mucoasei respiratorii; peste 1 lingur flori uscate de soc se toarn
200 ml. ap clocotit, se infuzeaz 30 min., se bea cald, cte 50 ml. de 3 - 4
ori/zi, nainte de mas
Imunitate pe segmentul respirator; se consum 200 g. semine de floarea soarelui
pe zi. Uleiul din seminele neprelucrate termic are efect imuno-stimulator foarte
puternic.
Intoxicaia cu monoxid de carbon; Betaguard, un integrator nutriional natural,
creat pentru cei care lucreaz n medii toxice sau pentru fumtorii nrii sau cei
pasivi. Medicamentul nu se gsete la noi.
Neo pulmonar; se beau 250 - 300 ml./zi suc de sfecl.
Se face o past din praf de pelin (plafar), fagure de miere, miere poliflor, spirt
din cereale de 87, se amestec ntr-un vas de porelan cu o lingur de lemn, se
pune pe un tifon, compresa se pune pe spate unde este tumor, se prinde cu un
pansament elastic. Pe pat se pune o folie de plastic, ca s nu pteze. Compresa se
pune seara i se ia dimineaa, se umezete i se folosete timp de 7 zile, dup care
se prepar alt past. Pe zi se mnnc 5 pere, 20 alune crude dimineaa i 20
alune crude seara
Sau pulbere de ctin, - 1 linguri pe stomacul gol nainte de mas, mrete
apetitul i sistemul imunitar. (vezi, medicamente).
Plmn uscat; din cauza fumatului, preparat care oprete fumatul numit Mai, se

Page 17 of 1147

poate procura de la tel. 021/668.51.36.

T.B.C., bronit, pleumonie : tratament Islanda
Lichen de piatra : pulbere o linguri pe stomacul gol de 3 ori pe zi
Tinctur : ntr-un borcan 3 sferturi pulbere lichen piatra cu alcool de 95 amestecat
n pri egale cu ap se las la macerat 10 zile. Se filtreaz , se pstreaz n sticl
nchis la culoare i la ntuneric : o lingur n jumtate pahar cu ap de 3 ori pe zi
T.B.C. se adun 3 pungi de nailon cu frunze de ptlagina bine ndesate, se spal
se taie coditele, se pun la fiert cu ap ct s le acopere, cnd se nmoaie se
amestec cu 2Kg de morcov ras, cnd fierbe se mai adaug 2Kg de miere, se
fierbe cteva minute. Cnd se rcete se pune n borcane, se iau 3 lingurie pe zi
timp de 2 zile apoi se crete doza la 3 lingurie pe zi.
Fulgii de orz cu lapte fierbinte, miere i 1 vrf de cuit pudr de ghimbir, hrnitor
i stimulator imunitar, se consum dimineaa i seara.
n fiecare zi se bea 1 Kg. bor proaspt fcut n cas din tre de gru i mlai
fr pine, conine vitamina C.
n fiecare diminea se nghite pe stomacul gol 4 - 5 bucele de slnin
proaspt, fr s mestecai.
350 g. ovz cu 350 g. tre de gru, se fierb n 2 litri de ap, se ndulce4te cu
miere, se bea de sete ca ap alternnd cu alte ceaiuri.
Sucul de la 1 lmie se amestec cu 1 glbenu de ou proaspt, dup fiecare mas
ca desert, ajunge pentru toat ziua.
100 g. petale de trandafiri de dulcea i 150 g. miere, se iau 2 linguri /zi , se
pstreaz la rece, se consum n maxim 2 sptmni.
Sau miere 800 g. cu 2 - 3 buci de hrean ras, se iau 3 lingurie/zi
Sau ptlagin cu cimbru n pri egale ceai. Cura de usturoi, 3 cei/zi. Cura de
propolis 20 - 30 pic./zi cu 30 min. nainte de mas pe o bucic de pine.
Tratamente pe baz de aloe vera.
Coada calului, vezi bronita.
Tumor; 1 kg. rdcin de hrean, se apal, se cur, se d pe rztoarea cu guri
mici, se amestec cu 1 kg. de miere i se pune ntr-un borcan mare. Timp de 8
zile, se las la macerat, o dat/zi se amestec. Apoi dimineaa pe stomacul gol se
ia 1 linguri, se bea o ceac de ceai de suntoare, iar dup 1 or se poate lua
micul dejun. Se ia toat cantitatea de amestec.
Tuse convulsiv; 30g. flori sau frunze de gutui cu 1 litru de ap clocotit se las
la infuzat 15 min., se ia cte 100 ml. de 3 ori//zi, dup mas.
O linguri de semine de anason cu 100 ml. ap clocotit, se las la infuzat 10
min., se iau cte 100 ml. de 3 ori/zi.
Ceai din scaiul mgresc, 1 linguri la 250 ml. ap.
Traheit, angin; Bronhoron, vezi infeciile respiratorii.
Silicoza; boala se poate vindeca n 3 - 4 luni cu ajutorul unei plante podbal, care

Page 18 of 1147

ajut la eliminarea siliciului mineral acumulat n alveolele pulmonare. La

fumtori, plmnul devine foarte sensibil dup eliminarea siliciului, deci atenie.
Se face un amestec din 20 g, flori de podbal, 30 g. frunze de podbal, 20 g. frunze
de ptlagin, 20 g. frunze de ment, 10 g. rdcin de lemn dulce. Se face infuzie
din 1 lingur din amestec la 1 can de ap fiart, se beau 2 cni/zi cu de or
nainte de mase. Se recomand ca n timpul tratamentului s se consume de 3 ori/
sptmn cte 2 lingurie de hrean ras amestecat cu miere poliflor n pri
egale. E bine s se consume usturoi sub orice form.
Viroz pulmonar; pentru a prerven i a stimula sistemul imunitar, primvara se
face o cur de dezintoxicare cu Pure Yucca, n luna septembrie. Dac situaia este
mai grav, se renun la cura de dezintoxicare i se ia timp de 3 luni Garlic with
parsley usturoi cu ptrunjel interzis n cazul de nefrit - .

SNI
Cancer ; sistem COD (TM ) Tea - ceai cod i diet
Cancer mamar; n fiecare diminea i dup fiecare mas se cltete gura cu ap
srat, 1 linguri de sare grunjoas la 1 litru de ap.
Ceai nendulcit 2 litri pe zi alternativ din urmtoarele plante; ment, busuioc,
chimen, nuci, levnic, anason, valerian, sunt plante care nu fac cancer.
Dup fiecare mas se bea 1 - 2 lingurie de sirop de busuioc preparat cu miere.
Seara 2 - 3 picturi de valerian sau 1 - 2 extraveral.
Zilnic miezul de la 10 - 15 nuci.
Splatul pe cap numai cu fiertur de frunz de nuci sau flori de glbenele, vara
proaspete iarna uscate. Pe sn comprese cu frunze de nuc cldue sau se maseaz
cu crem de glbenele. Mnnc numai legume si fructe ,( fr carne, ou, lapte),
ptrunjel tocat, ulei presat la rece, pine graham 2 felii, gru ncolit.
Tratamentul ine 60 de zile, nentrerupt, cu pauz de 15 zile dup care se reia
regimul vegetarian timp de 2 ani.
Sau mmligu tare care se ntinde n strat de 2 - 3 cm., pe o pnz, apoi se
presar tmie. Se aplic ct mai fierbinte pe snul afectat, se acoper cu un fular
i se ine pn se rcete . Celulele canceroase se distrug la cldur i nu se mai
nmulesc. Tratamentul se face 10 zile de 2 ori/zi.
Sau pulbere de ctin, - 1 linguri pe stomacul gol, nainte de mas, mrete
apetitul i sistemul imunitar. (vezi, medicamente..)
Crpturi ale snilor; peste o mn de smburi de gutui se toarn 150 ml. ap
clocotit, se infuzeaz 25 - 30 min., se aplic pe sni sub form de compres.
Displazie mamar; boal de origine endocrin, interveniile chirurgicale sunt de
prisos, nodulii pot aprea din nou. Se amestec 1 linguri de oet de mere cu 1

Page 19 of 1147

linguri miere n 200 ml. ap, se bea cte 1 can de 3 ori/zi, cu 20 min. nainte de
mese.. Tratamentul va fi urmat pn se va consuma 1 litru oet de mere, dac mai
este nevoie se reia dup o pauz de 2 sptmni. Tratamentul se reia ori de cte
ori apar simptomele bolii.
Fibroadenom (benogn); comprese cu mrul lupului de 3 ori/zi timp de 1 or. Apoi
se aplic crem de glbenele i mrul lupului. Tratamentul este valabil i pentru
noduli sau rni greu vindecabile
Inflamarea snului; infuzie de tmie (1 2 bobie de tmie de pun ntr-un pahar
cu ap clocotit, se las o or ), se aplic comprese pe zona afectat, timp de 12 ore/zi. Are efect cicatrizant i antiinfecios, puternic antiinflamator. Se procura
numai de la farmacii i magazine naturiste.
Mastoz chistic; Centrul Medical Simptom Bucureti cartier Crngai.
Scurgere glbuie din sni; aceste simptome sunt caracteristice displaziilor
mamare, ce reprezint frontiere ctre o transformare malign. Intervenind
chirurgical, exist posibilitatea unei recidive.. Exist un program nutriional
Phytodefence, realizat de dr. Artur Furst, sunt capsule cu o gam variat de
substane antioxidante, detoxifiant i care cresc imunitatea.
Sni foarte mari; tratament intern, pentru reglarea metabolismului i sistemului
endocrin, cu rol de scdere a stratului adipos,: creioar, frunze de zmeur, salvie,
ppdie, chimen (jumtate de cantitate fa de celelalte), amestecul se rnete se
administreaz o linguri de pulbere de 4 ori/zi, se in 15 min. sublingual, apoi se
nghite cu ap.
Tratament extern; masaje cu tinctur din scoar de salcie i coada racului diluate
1:1 cu ap n care se pun cteva picturi de ulei de portocal (20 pic. la 50 ml.
tinctur diluat). Se fac micri circulare cu ambele mini pe prile laterale si pe
sni.
ABDOMEN; STOMAC
Bolile digestive; mrarul verde are darul de a neferi de indigestie, hipoaciditate
sau balonare, este folositor i n colite ntruct substanele aromate mpiedic
dezvoltarea bacteriilor n intestin. Se va consuma mncare condimentat cu mult
mrar sau salat de mrar, cu ulei de msline i suc de lmie, iar vara se adaug
i roii.
Bolile de stomac: se pot trata cu roturi de legume, pentru lecuirea tractului
gastro intestinal i n mod special al stomacului. rotul de legume i fructe
partea care rmne dup stoarcerea legumelor.
Digestie dificil; din coji de par se face o infuzie, se poate bea dup mese.

Page 20 of 1147

Durere stomac; Almagel i Antacid tablete, au reglat pH - ul stomacului

Gastrita; - Gastrovit - hiperaciditate, ulcer gastric i duodenal
Calmyplant - hiperaciditate, ulcer Ulcoveg - idem
Prodigest plus - digestie normala, hiperaciditate, insuficien pancreatica.
Sau, macerat de semine de in (vezi obezitate) se adaug 1 linguri pulbere din
frunze de ment. Se consum 1 litru n loc de ap.
Macerat de isop ( 1 linguri de plant ntr-un pahar cu ap, la temperatura
camerei, se la s de seara pn dimineaa), 2 3 pahare pe parcursul unei zile,
nainte de mese i dup ele.
Hernie hiatal; produce un reflux de acid gastric n esofag pn n cavitatea
bucal. Condusul mainii i poziia n timpul ofatului produce gaze toxice i
crize dureroase. Cu 2 ore nainte de culcare nu se mai mnnc niumic.
Hipo-aciditate; Cte o linguri de frunze de patlagin, mueel. Semine de
mrar, suntoare, ment, se amestec, se iau 2 linguri peste care se toarn 200 ml.
ap clocotit, se infuzeaz 5 1o min. Se bea 100 ml. de 3 ori/zi.
Hiper-aciditate; coada calului, 1 linguri pe stomacul gol de 3 4 ori/zi, excelent
antiacid cu proprieti cicatrizante, se face cur ncepnd cu sfritul lunii
februarie i pn la nceputul lunii mai.
Leac folosit de clugrii de la mnstirea Secu litru de ulei de floarea
soarelui, 250 g miere poliflor, 250 g uic de prune i ceai concentrat de
suntoare (1/2 g litru ap, se pun 2 pumni de floare uscat, se fierbe pn scade la
jumtate), se amestec cele 4 componente i se obine 1 litru de emulsie. Timp de
2 sptmni se ine sticla la ntuneric i se agit zilnic, apoi se administreaz de 3
ori/zi cte 50 ml., nainte de mase. Dup terminarea tratamentului se face o pauz
de 2 sptmni i se poate relua dac mai este nevoie.
Cte o linguri de suntoaqre, mueel, ment, siminoc, din amestec se ia o
linguri peste care se toarn 200 ml. ap clocotit, se infuzeaz 10 min. Se bea
cte 100 ml. dimineaa i seara, cu 30 min. nainte de mas.
Indigestie sau anaciditate ;rdcin de boz ct o unghie mic se mestec pe
stomacul gol cu un sfert de ceas nainte de mas.
Infuzie de smirn, (1 2 bobi de smirn, se pun ntr-un pahar cu ap clocotit,
se las o jumtate de or, se va topi i va pluti la suprafa, va mprumuta din
aroma ei i proprietile ei terapeutice apei.), 2 3 linguri, cu un sfert de ora
nainte de a mnca i la cte va minute dup ce am mncat. Are efecte puternice
asupra digestiei, pe care o normalizeaz. Se va folosi smirn procurat numai de
la farmaciile i magazinele naturiste.
Sughit; ceai nendulcit din semine de mrar, 1 linguri la 250 ml. ap, se
oprete i se bea cldu.
Sau tablete de clorur de potasiu, fiind n organism un deficit de potasiu.

Page 21 of 1147

Ulcer gastroduodenal sau hiperaciditate ; flori de salcm uscate se macereaz 3

linguri ntr-un litru de ap jumtate de zi. Se bea o can pe zi
Ulcer; cure de 3 sptmni n perioada de criz , toamna si primvara, pulbere de
muguri plop negru, 1 linguri de 3 ori/zi, pe stomacul gol.
Ceai din scaiul mgresc, o linguri fiart n 250 ml. Ap
Coada calului, vezi hiperaciditatea.
Medicamentul Pepstat 380 healthy stomach formula, se gsete pe internet i
costa n jur de 20$ 90 pastile, care ajung pentru o lun. Produsul este natural,
dintr-o planta sud american, nu are contraindicaii. Conine enzime care ajut
digestia, tranzitul intestinal, arsurile, hipo i hiperaciditatea.
Extract din muguri de smochini, de 3 ori/zi timp de 2 luni, mpreun cu apilarnil
2 capsule /zi i ulei de ctin - 20 pic de 2 ori/zi, toate pe stomacul gol
FICAT - COLECIST
Ciroza; se consum zarzavaturi, legume, fructe, suc, ct mai multe lmi, salate,
ap plat. Tratament cu mrul lupului - Nicolae Pop din Cluj, aloe vera (ntrirea
imunitii, dezintoxicare, diminuarea efectelor nocive ale citostaticelor si
radioterapiei). Pentru ascit, salat de bnui pentru a elimina apa. Ceai de
glbenele, anghinare, turi mare, urzic vie, ndulcit cu miere i suc de ctina
(vit.C, antioxidant).
Cura cu struguri (vezi obezitatea).
Pulbere de isop un vrf de cuit, sau macerat pahar ( 1 linguri de plant ntrun pahar cu ap se las de seara pn dimineaa) cu de or nainte de mas,
inhib reflexul vomitiv, red apetitul i induce o stare de bun dispoziie, fiind un
ajutor n bolile grave.5
Suc de ctin, proaspt pahar/zi, sau sirop de ctin, 1 lingur de 3 ori/zi,
nainte de mese.
Colangita sclerozant; afeciune cronic inflamatoare i fibroas a cdilor biliare
intrahepatice i extrahepatice. Se trateaz alopat, iar n stadiu avansat duce la
transplant hepatic. Tratament naturist cu Aloe Vera.
Colecist lene; cu o lingur de lemn se amestec, 2 cecue pentru cafea cu ulei
de msline, 2 cecue cu miere, 2 cecue de suc de lmie i coaja dat prin
maina de tocat, se evit folosirea vaselor de metal. Se amestec, se poate folosi
imediat, cte o lingur cu or nainte de mesele principale, restul se pstreaz
la frigider. Tratamentul se poate repeta pn la folosirea cantitii de ulei de 600
ml.
Ficat gras (steatoz); ceai de anghinare, 2 - 3 cecue/zi, ceaiul de rostopasc
decongestioneaz ficatul, se beau 2 - 3 phrele /zi - n cantiti mari este toxic.
(Cabinet naturist str. Rabat nr. 9 , tel. 2302059 Buc.). Eliminarea produselor de
origine animal, pinea alb se nlocuiete cu integral, renunat la cafea, alcool,
igri, se poate mnca mmlig.

Page 22 of 1147

Hepatit cu virus C, varice esofagiene; Dr. CIUHRII medicamentele HEPATITOLIZ i

VARICO-LIZ. Regim alimentar, se renun la orice fel de grsimi, Ceai de
rostopasc 3 ori/zi, 10 zile i ceai de nprasnic 10 zile nainte de mas cu 30 min..
Mult odihn.
Fulgii de orz, drenor hepatic i ajut la regenerarea celulelor hepatice, preparai
cu miere i fructe, ca afinele, ctina, merele, gutuile.
Pulbere de rdcin de mcri, iarb de anghinare, semine de armurariu i
suntoare n pri egale, 1 linguri pulbere, pe stomacul gol, de 4 ori/zi, timp de
3 luni. Din acest amestec nu trebuie s lipseasc pulberea de mcri. n urma
tratamentului, revine pofta de mncare, pielea revine ncet la culoarea ei normal,
dup 4 luni analizele de snge tind s revin la normal.
Ptrunjelul se recomand bolnavilor de hepatit cu virus A, B, C, s fac timp de
4 sptmni o cur de suc proaspt, cte 15 linguri/zi, luate pe stomacul gol,
nainte de mas.
Leac pentru hepatit i colecist; amestec de plante uscate, siminoc, ment,
semine de coriandru, n proporie de 2:2:1. O lingur de amestec cu 400 ml. ap
clocotit, se infuzeaz 30 min., se bea 100 ml. de 3 ori/zi, cu 30 min. nainte de
mas.
Nisip la colecist; (vezi nisip la rinichi)
Reglarea activitii biliare; 1 linguri de rdcin uscat de ppdie cu 200 ml.
ap clocotit, se infuzeaz or, se bea 50 ml., de 3 - 4 ori/zi.
Cura cu struguri (vezi obezitatea) recomandat pentru dispepsie i prevenirea
litiazei
Cura cu lavand pulbere (se macin cu rnia electric, se pune ntr-un borcan de
sticl nchis la culoare i bine nchis, se pstreaz la rcoare i la ntuneric), 1
linguri pe stomacul gol de 4 ori/zi. Mrete secreia de bil i la eliminarea ei
calmnd durerile abdominale.
PANCREAS
Coji de mere, gutui, pere; uscate la cuptor, apoi pisate i amestecate cu miere i
puin propolis, un preparat natural mpotriva durerilor de stomac i pancreas
Chisturi; se evit excesele alimentare , dup fiecare mas repaus la pat, cu
aplicaii calde in zona epigastrului. Funcia pancreasului este stimulat de ceaiul
de anason, se bea naintea meselor, n 3 reprize. Dac nu sunt dureri se poate bea
ap mineral de Slnic Moldova, nclzit uor, nainte de mas. Electroterapie.
Pancreasul este un organ complementar splinei, deci toate tratamentele se vor
face la ora de activitate maxim a acestul organ, ntre orele 9 11 (dimineaa).
Fitoterapie cu amestec de plante infuzabile ment, pducel, siminoc, coada

Page 23 of 1147

calului, suntoare, trei frai ptai, n pri egale, 5 g. Din amestec se pun n 3oo
ml ap clocotit, selas 10 min., se strecoar i se beau zilnic 200 ml. de 3 ori/zi,
nainte de mas. Fitoterapia se folosete timp de 2 luni, de 2 ori/an, sau dac
situaia este mai grav tot timpul.
Alimentaia se face n funcie de zilele sptmnii luni lactate, mari mncare
gtit, dar nu gras,miercuri cruditi, joi atenie la excese, vineri se mnnc ce
v place, smbt mncai mai puin, duminic putei ncera o mncare nou.
Pancreatit, insuficien pancreatic, diabet, chist:
Lichen de piatr cu afin, pulbere n pri egale 4 lingurie pe zi pe stomacul gol
Ceai de busuioc o linguri cu scorioar un vrf de cuit n 300 ml. ap ,seara
nainte de culcare.
Sau ceai teci de fasole, suntoare, melis, fructe de mce, ctin alb i coada
oricelului, amestecate n pri egale, se bea n loc de ap, cu 30 min. nainte de
fiecare mas se bea ceai de intaur.
Farmacia verde din Oradea

RINICHI
Carcinom tranziional pseudopapilar al vezicii; George Motorca, Farmacia Verde,
Oradea, cartier Nufrul 2, Str. Traian Goga nr. 17, tel. 0259/225252, 467704,
tratament cu ceaiuri circa 7 luni.
Sau pulbere de ctin, - 1 linguri nainte de mas pe stomacul gol, mrete
apetitul i sistemul imunitar.(vezi, medicamente.)
Carcinom vezical; tratament naturist tibetan, prin administrarea n primele 2 3
luni a ceaiului antilipemic, Holican i Cordiceps, pentru a stopa creterea
tumoral primar, precum i diseminarea pe cale limfatica sau hematogen.
Cistita, infecii urinare; tinctur muguri plop negru (vezi cap), 60 pic. cu 1
linguri de miere se iau de 4 - 5 ori/zi timp de 2 zile
Suc proaspt de mrar, 4 linguri de 3 4 ori/zi, n cure de 2 sptmni, stimulent
pentru activitatea rinichilor, combate calculoza, infeciile renale. Nu are reacii
adverse, se poate administra pe perioade lungi.
Colibaciloza; tinctur de ienupr 3 picturi de 3 ori pe zi nainte de mas.
Caete cu albastru de metil 1/ sear.
Cldur - sticle cu ap cald pe burt.
Alimentaie; fr sare, zahr, vegetarian 80%, ceai coada oricelului.
Iaurt un tampon n vagin seara la culcare sau se unge mucoasa cu ulei de ctin
Cur cu bere, timp de 3 sptmni, 1 sticl de litru seara.
E. Coli triete n intestinul gros. Fr el nu s-ar putea face bolul fecal. Din cauze

Page 24 of 1147

multiple se dezvolt haotic i trece n aparatul urinar producnd cistite. Trebuie

pstrat un mediu alcalin, n ceaiul de frunze de mesteacn se pune 1 vrf de cuit
de bicarbonat - 5 linguri de plant la 1 litru de ap, se bea ntr-o zi. Se poate lua
Uricol sau Urinex, dezinfectante intestinale. Se evit produsele lactate, n afar de
brnza de vaci, ca i urd. Se evit dulciurile, trecnd pe miere, pete, carne de
pui i vit. Se consum fructe, legume sucuri, se poate mnca1 ou pe sptmn.
Se unge abdomenul cu bitter suedez sau cu crem de ctin, seara nainte de
culcare.
Tinctur de propolis 30% de 3 ori/zi cte 30 pic., nainte de mas pe un cubule
de pine.
Cistocel; slbirea musculaturii vezicii urinare, tinctur de propolis, de 2 ori/zi
dimineaa i seara, nainte de mas cte 40 pic., n ceai, ap cldu sau lapte,
cura dureaz 6 - 8 sptmni. Se poate lua n continuare, cte 30 pic, deoarece
vindec multe boli.
Colic renal; se pune la macerat o ceap mare curat i tiat buci, ntr-o
cantitate de alcool de 90 egal cu greutatea cepei.. Se acoper vasul i se pune
ntr-un loc clduros, timp de 1 sptmn, agitndu-l n fiecare zi. Se strecoar, se
pune n sticle nchise la culoare, la rcoare i ntuneric.
Pentru eliminarea calculilor se iau 2 lingurie de tinctur 1 nainte de masa de
prnz i cealalt la culcare, pn la eliminarea calculilor.
Disfuncii ale glandelor cortico suprarenale; se bea de pahar de suc de elin,
naintea meselor principale timp de 3 sptmni cu una de pauz.
Infecii; dac dup tratamentul cu antibiotice urocultura este steril, se ia n
fiecare sear
Timp de un an 1 tb. de Nitrofurantoin.
- o cur de ulei de ienupr
Incontinen urinar; urmare a unei slbiri a musculaturii sfincterului uretral se
poate ncerca medicamentul DRIPTANE.
Bi la ezut cu coada calului, coada oricelului, traista ciobanului, 100 g. din
acest amestec, se pun la macerat peste noapte, a 2 zi se clocotesc i se combin cu
apa de baie.
Frecionarea zonei vezicale urinare, cu tinctur din traista ciobanului. La 2 ore se
ia 1 lingur cu ceai de mtase de porumb. Se beau zilnic 4 cni de ceai din coada
calului, coada oricelului, suntoare i creioar, amestecate. Gimnastic
invizibil, ce const n strngerea voluntar a muchilor sfincterului anal, ritmic,
pn la obosirea zonei, 1 dat/zi.
Urinatul n reprize, se d drumul la jet, apoi se oprete voluntar i se ine ct se
poate. Urmtoarele urinri se fac la fel. Aceste contracii se fac timp de 3 luni.
Sunt interzise tutunul, cafeaua, alcoolul Insuficien renal; amestec de plante
drgaic, splinu de pdure i urzic moart galben, n pri egale, se beau 4
ceti/zi cu nghiituri mici. Efectul se vede dup 14 zile

Page 25 of 1147

Tinctur de brnca ursului (vezi frigiditate), diluat n pahar cu ap, de 3 - 4

ori/.zi. Cura se face de 40 zile i are ca efect stimularea circulaiei sanguine, a
imunitii locale i restabilire a funciei rinichiului.
Se recomand ceai din frunze i flori de suntoare, nu exist o doz fix, se
folosete n loc de ceai sau ap. Un pahar de ceai nainte de culcare l protejeaz
pe copil sau adult de incontinena urinar nocturn n timpul somnului.
Foarte indicate sunt seminele de mrar, o linguri ntr-un pahar cu ap fierbinte,
se las la infuzat 2 3 ore, apoi se bea un pahar pe zi. Aceast infuzie poate
vindeca temporar incontinena.
Insuficien renal; se bea de pahar cu suc de elin naintea meselor
principale, tratamentul are o durat de 3 sptmni cu una de pauz.
O bucat de praz mrunit se fierbe ntr-un litru de ap, se beau 2 3 cni /zi,
nendulcit, timp de 2 3 luni, diuretic puternic, antiedematos, hipotensor, reface
valorile normale ale creatininei, mbuntind filtrajul i reabsoria renal.
Tinctura de ceap i ienupr, de 3 4 ori /zi cte o linguri de amestec, diluat n
100 ml. ap, timp de 3 sptmni, urmat de o pauz de o sptmn, apoi se reia
cura, vindec sindromul de retenie azotic, elimin depozitele de uree, creatinin
i acid uric.
Nisip la rinichi; 4 linguri rase de fulgi de ovz, se fierb la foc mic n 1 litru de ap
20 min.. Acest decoct se consum pe parcursul unei zile timp de 14 zile.
Coada calului, 2 3 cni/zi decoct. Sau un ceai preparat din coada calului,
ienupr i flori de soc, combinate n proporii egale, din care se beau 2 3
cni/zi/
Piatr la rinichi ; un litru de ap cu 250g rdcin de ptrunjel curat i tocat ,
se fierbe pn scade la o can, se strecoar i se mparte n 3 cecue, se bea pe
stomacul gol una dimineaa, la prnz si seara. In ziua respectiv nu se mnnc
nimic. A doua zi piatra se transform n nisip. Tratamentul dureaz o zi.
Ceai din scaiul mgresc, 1 linguri la 250 ml. ap.
Tinctur de tmie (vezi laringita), dimineaa, la orele 8 i la ora 11, se ia cte o
linguri diluat ntr-un pahar de ap plat. Tratamentul dureaz 2 3 sptmni
i se repet de cte ori este necesar. Se procura numai de la farmaciile i
magazinele naturiste. Atac dinii dizolvndu-i, nu se ine mult timp n gur.
Infuzie din pe3tale de trandafir, timp de 10 zile/lun, cte 2 cni/zi, dimineaa i
seara pe stomacul gol. Substanele din petale mpiedic formarea srurilor
minerale n rinichi i formarea de pietre..
Renalof, medicanet din extract molecular al plantei Agropyron repens, ( anumite
populaii din Anzi nu fac niciodat litiaz, nisip sau infecii renale, de oarece
consum mici cantiti din aceast plant.). Pe lng faptul c amelioreaz
durerea i elimin microlitiaza , are un puternic efect depurativ, de curare i
eliminare a toxinelor i eliminare a altor calcuri ce pot produce litiaza biliar.
Este bun i pentru prostatit cronic, se administreaz zilnic o capsul sau chiar la
2 zile o capsul. In caz de litiaz se iau 3/zi, timp de o lun cu 300-500 ml. ap.
(dr. Horaiu Albu, 0722200657; 0216685182

Page 26 of 1147

Rceal la rinichi; (vezi anexita i metro. i epilepsia).

Retenie urinar; se mnnc seara o par cu coaj cu tot, sau se bea o infuzie din
cojile de la 2 pere n 250 ml. ap, se las or, se consum nainte de culcare.
Coada calului, se administreaz zilnic 3 pahare de macerat rece, o cur dureaz
minimum 14 zile, cu efect diuretic i stimulent al funciei renale.
INTESTIN
intestinale, colicilor abdominale, constipaiei i ameliorarea funciilor
hepatice, se face o infuzie din 1 2 lingurie de plant la o can de ap
clocotit, se beau 1 2 ceti/zi.
Fructe de coriandru cu propieti carminative, calmeaz durerile
abdominale, elimin gazele, se prepar o infuzie dintr-o linguri de
fructe zdrobite la o can de ap clocotit, se bea ntreaga cantitate pe
parcursul unei zile.
Busuioc acioneaz ca antiseptic abdominal, se prepar o infuzie, se
beau 2 3 ceti/zi.
Chimen i anason sau fenicul au aceleai propieti ca plantele de mai
sus.
Cancer de colon; nuci verzi (bune de dulcea), se taie n 4 cu coaj cu
tot, se pun ntr-o sticl, pn n gt mai puin cu 2 - 3 degete, se toarn
uic tare, se las la macerat mai mult timp, dac afar este cald se las
4 sptmni. Se consum cte 100g cu o . de ora inainte de mas
de 3 ori/zi
Sau pulbere de ctin, . - 1 linguri pe stomacul gol, nainte de
mas, mrete apetitul i sistemul imunitar. (vezi, medicamente..)
Cancer de intestin, de rect; vezi cancer genital.
Candida intestinal; tratament cu echinaceea de 3 ori/zi cu . ora
inaintea mesei, timp de 2 luni (sau un an). Se evit preparate
care conin drojdie, pentru c o activeaz. Echinaceea nu o poate
elimina, dar o paralizeaz, nct nu mai devine activ
Colit rebel; ca medicamente REDIGEST i ERIDIAROM, produse
naturiste sau o bucic proaspt de drojdie de bere pe stomacul gol,
drojdia se ine n gur pn de topete, cura dureaz 2 - 4 luni. Ajut la
refacerea florei intestinale
Constipaie; seara, pe stomacul gol se iau 2 linguri de semine de in. n
stomac , absorb mult lichid, formeaz un bol, care va cura n drumul lui
ntreg tubul digestiv. Urmat zilnic timp de 2 sptmni, este un excelent
mijloc de dezintoxicare a organismului
Rdcin de boz macerat n uic (100 g. de rdcin de boz n 1 litru de uic, se las
la macerat 5 zile, se pstreaz n sticl nchis la
culoare.) 1 - 2 linguri de 2 - 3 ori/zi, pe stomacul gol. Cura dureaz 2
sptmni, se face o pauz de o sptmn, apoi se reia cura.

Page 27 of 1147

Sirop de Lactulose.
Peste 30g. cicoare uscat se toarn 1 litru de ap clocotit, se infuzeaz
10 min., se strecoar i se bea cte 200 ml. dimineaa, sau cte 100 ml.
de 2 ori/zi.
Colon iritabil; 2 - 3 pahare de macerat rece (vezi obezitatea), din
semine de in, pe stomacul gol, nainte de mese. Mucilagiul de semine
are efect antiinflamator.
Colon iritabil pe fond nervos; extract din mldie de merior, i
Sediphyt, se gsesc n farmacii.
Diaree, colita, giardia; tratament 7 zile, 50 - 100 pic. tinctur de muguri
plop negru (vezi cap), pe pine prjit.
Peste 100g. afine se toarn 1 litru de votc, se macereaz 2 sptmni,
se ia 15 - 20g.
Diaree cronic funcional; se adun 10 15 nuci verzi ca pentru
dulcea, se dau prin maina de tocat, se pun ntr-un borcan i se
adaug aceeai cantitate de zahr, se las la macerat 2 3 zile
amestecndu-se. Din acest preparat se ia 1 linguri dimineaa, pe
stomacul gol. Preparatul este foarte puternic, scaunul se oprete imediat,
dac boala este mai veche se mai ia cte o linguri, dar cu grij pentru
c produce constipaia. Produsul se poate pstra la rece mult timp fr
s se altereze.
Eridiarom, medicament, 3 4 tab./zicu puin ceai.
Dolicocolon, diverticuloz sigmoidian; de seara se fierbe 1 sau 1,5
litri de ap de robinet, se las la rcit, la temperatura camerei, pn
dimineaa. Imediat dup trezire se bea o can din apa fiart, dup care
la intervale de 2 ore se mai bea o can chiar dac nu exist senzaia de
sete. n acest interval de timp nu se mnnc nimic, cel mult se bea o
cafea. Nu se st n pat se pot face diverse treburi prin cas. Din cnd n
cnd se face un masaj uor pe abdomen, concentric de la dreapta spre
stnga, n jurul ombilicului, pornind de la exterior spre interior. Dac nu
se reuete nimic n prima zi de a doua zi, lucrurile se rezolv cu succes.
Prin acest procedeu, se cur intestinul foarte bine, se elimin toate
toxinele i chiar se poate slbi. Este preferabil ca din alimentaie s se
elimine brnzeturile fermentate. Procedeul se repet mai multe zile la
rnd. Dup reglarea tranzitului nu mai este nevoie de atta ap. Va fi
suficient o can de ap rece i masajul uor. Rezolvarea survine n
maximul o or.
Stafide puse la nmuiat ntr-o can cu ap, inute la frigider, iar dimineaa
urmtoare se bea apa i se mnnc stafidele, pe stomacul gol
Enterocolit de fermentaie; se manifest prin gaze i balonri intestinale, tratament
cu SAPROSAN 1 - 2 tb., de 3 ori/zi, sau
TETRACICLIN 1 capsul la 6 ore. CARBO MEDICINALIS 2 tb, de 3
ori/zi, care absorb secreiile i gazele din tubul digestiv, produse de
fermentaie i putrefacie. Eficient este i ceaiul anticolitic, care conine 8
plante cu efect antispasmodic i antiseptic intestinal.
Sau se consum suc proaspt de ctin n combinaie cu suc de morcov

Page 28 of 1147

. pahar cu 3 - 4 linguri suc de ctin, de 3 - 6 ori/zi. Efecte

foarte bune are i pulberea de ctin, luat pe stomacul gol, nainte de
mas, 1 linguri ras de 3 ori/zi, n cur de 1 sptmn. (vezi,
medicamente)
Fistul anal; 100 g, flori de suntoare se pun n 250 ml. alcool 90, se
macereaz 24 ore, se amestec cu 500 ml. ulei de floarea soarelui i se
pun n baie de abur 3 ore, se strecoar, se pun n sticule nchise i se
pstreaz la frigider, se aplic un tampon mbibat n soluie, de mai multe
ori/zi. Se poate pune i noaptea.
Giardia; timp de 10 zile se consum, naintea mesei de diminea, 12
15 semine de dovleac neprjite, iar de 2 ori/sptmn s se consume
usturoi. Sau produsele Garlic Caps, care conin usturoi i ptrunjel,
Para Protex, cu de protejarea organismului mpotriva paraziilor
intestinali, a viruilor crescnd imunitatea.
Hemoroizi; 1 litru de ap clocotit cu o mn de fructe de afin se fierbe
pn scade la jumtate, se pune comprese.
Vezi varice ., mrul lupului unguent.
Vezi fistula, flori de suntoare.
Infecia intestinal; 0,25 g. mrul lupului, se infuzeaz 4 min. cu 125
ml. ap clocotit. Se opresc din toat cantitatea 90 ml. ceai restul se
arunc. Se beau 30 ml. de 3 ori/zi, cu 15 min. nainte de mas. Cura
dureaza n funcie de gravitatea bolii. Este contraindicat persoanelor cu
afeciuni cardiace.
Megadolicocolon; Spitalul Fundeni, secia Gastroenterologie Dr. Tudor
Constantin, regim alimentar.
Polip pe intestinul gros; ceai de urzic proaspt, ca alimentaie,
brnz de vac, pine prjit, pui la grtar. Cnd se termin urzica se
poate bea ceai de ptlagin, ambele ceaiurile beau timp de o lun.
Concomitent se face clism cu ceai, este recomandat dup scaun.
Ulcer duodenal; (vezi gastrita)
Viermi ; 1 Kg. semine de dovleac, fr coaj, neprelucrate termic, se
zdrobesc n mojar sau rni i se amestec cu . Kg. miere i .
pahar de lapte. Amestecul se imparte in 3 pri egale. Care se
consum pe rnd n urmtoarele 3 ore., apoi se iau 3 lingurie ulei de
ricin. Tratamentul este pentru tenie i ascarizi.
Cura de lavand pentru infeciile cu Giardia lambia, se combin n pri
egale tinctur de lavand (vezi depresia, cap), cu tinctur de pelin i cimbru (se fac la
fel ca tinctura de lavand), se ia 1 linguri diluat n
puin ap, de 4 ori/zi, nainte de mas, timp de 2 sptmni.
Se zdrobesc coaja pulpa i seminele unei lmi, se macereaz 2 ore n
300 ml. ap clocotit, apoi se adaug 2 - 3 lingurie de miere, se
strecoar i se bea nainte de culcare.
Oxiuri, ct mai mult morcov crud ras.
Tenie, pentru a o elimina se consum morcov ras pe stomacul gol n
fiecare diminea i cu cteva minute nainte de mesele principale, dup
8 zile4 se elimin.

Page 29 of 1147

Medicamentul Paraprotex, o mixtur de extracte din plante, eficient n

eliminarea paraziilor.
ORGANE GENITALE
Amenoree secundar; pentru revenirea i reglarea ciclului menstrual se
folosete brnca ursului, salvie cu rol n funcia ovarian i glbenele.
Pot6 fi administrate sub form de tinctur cte 30 pic. de 2 ori/zi.
Anexit i metroanexit; se maseaz cu ulei de brnca ursului (vezi
scleroza n plci) tlpile de 2 ori/zi. Suplimentar se mai maseaz zona
bazinului, se pune o pnz i o ptur pentru meninerea cldurii.
Stimularea imunitii locale mpotriva rcelii.(vezi epilepsia).
Tratamentul anexitei cronice presupune igien local, evitarea frigului, a
umezelii i a bilor reci. Fibroza i endometrioza care se dezvolt pe
parcurs conduc la sterilitate secundar, dureri intense la ciclu, menstre
abundente cu anemie i tulburri ale metabolismului calciului. Se
recomand aplicaii externe cu tre calde local de 2 - 3 ori/zi, intern 2 - 3 linguri de
tre fierte cu miere, pentru a evita constipaia i tratament
oral cu ulei din germeni de gru + Geneston 3/zi. Cruciferos 2/zi,
vitamina C 3/zi, Ca + Mg 3/zi. Tratamentul dureaz 3 luni.
Bolile prostatei ( prostatit); vezi infecia intestinal.
Prostata este o gland anex a aparatului genital masculin i este
compus dintr-un lob median i 2 laterali. Afeciunile ei apar la 55 60 de
ani, i se datoreaz, tulburrilor hormonale mpiedicnd eliminarea urinei
din cauza ngustrii sau nchiderii totale a uretrei.
Ceai de ghimpe; se bea cldu cu . or de mas, cura este de
lung durat, 6 luni se beau cate 2 cni/zi, apoi 6 luni cate o
can/zi, efectele se vor vedea dup 3 - 4 sptmni.
Ceai cu urzic moart alb; 2 cni/zi,
Castanele slbatice; tratarea strilor congestive, tinctur din 20g.
castane zdrobite, cu 100 ml. alcool 70, se las la macerat 10 zile. Se iau
2 lingurie/zi de tinctur timp de 21 de zile/ lun. Se pot face i bi de
ezut.
Semine de dovleac; o mn de semine se pun la uscat, se piseaz cu
coaj cu tot i se prepar un decoct care trebuie s fiarb 5 min., se
beau 2 - 3 cni/zi, timp de 3 zile.
Ulei de dovleac; 1 linguri de ulei seara nainte de culcare
Este bine ca fiecare brbat ncepnd cu vrsta de 40 de ani, s bea,
timp de o lun pe an, ceai din urmtorul amestec: 10g, ienupr, 50g.
urzic moart alb, 50g. flori de iarb neagr, 50g. fumri, 50g.
paracherni, se amestec plantele, la 1 litru de ap se pun 5 lingurie,
se fierbe 5 sec. se las la infuzat 15 min.
Cancer genital; clisme cu mrul lupului - 1 lingur pulbere mrul lupului,
1 lingur ttneas, 1 lingura mueel, se las la macerat n . ap, de
seara pan dimineaa, se strecoar, apoi planta rmas dup filtrare
se pune la fiert cu 1 litru de ap, pn cnd scade la jumtate. Se
rcete i se combin cu maceratul se fac splturi. La 3 - 4 zile, iar

Page 30 of 1147

clism la 2 zile, lichidul se ine n intestin 10 min. Dac nu este indicat

s se fac clism se fac zilnic bai de ezut.
n faz incipient este recomandat produsul Cats Claw de la firma
Heritage, sub form de capsule, 600 ml
Cura cu npraznic, de 6 luni, se ia o linguri de 4 ori/zi, sublingual, 10
min., dup care se nghite cu ap. Tratamentul se poate folosi ca
adjuvant n neuplazii uterine, mamare, pulmonare, intestinale sau cu alte
localizri.
Cura cu macerat de Aloe Vera, 1;5 Kg. plant n vrst de 3 5 ani, se
d prin maina de tocat, se amestec cu 2,5 Kg. miere i 3,5 litri vin rou
dulce de 18 20 grade. Amestecul se pune ntr-un vas mare de sticl
nchis la culoare, ntr-un loc rcoros, ferit de lumin, timp de 5 zile. In
primele 5 7 zile se ia cte o lingiri de 3 ori/zi, nainte de mesele principale. Zilele
urmtoare se va aduda cte o linguri n plus, la
fiecare doz. Tratamentul dureaz 6 sptmni cu o pauz de 10 zile,
apoi se poate repeta. (Peia Mircea, Timioara 0256431891 )..
Cancer de prostat; vezi cancer genital
Candidoz; difulcan, 1 comprimat de 1540 mg. pe sptmin, 3
sptmini consecutiv, respectarea regulilor de igien local cu tratament
antimicotic cu ovule clotimazol i tratarea partenerului n aceelai fel.
Dophillus +FOS i System Well, imunostimulator, acioneaz pe cele 7
sisteme de imunitate ale oraganismului, limfatic, epidemic, circulator,
respirator, digestiv i sistemic.
Dilatare la natere; medicamente homeopatice, administrate cu cteva
zile nainte de natere i n timpul travaliului. Naterea este fr
probleme, contracii suportabile i travaliu redus. Dup natere se pot lua
medicamente homeopatice pentru refacerea rapida a organismului,
alptare natural. Sunt i ieftini.
Fibrom, chist, adenom; tinctur muguri plop negru (vezi cap), 50 pic. 4
ori/zi intern, extern compres cu tinctur pe tumor 2 ore o dat la 2 zile,
dup 1 ora se unge locul cu crem din muguri de plop negru - 1 pac. unt
se topete pe foc, se fierbe 10 min., se deart n alt vas, fr sediment,
se adug 1 linguri cear se las la rcit, cnd este aproape s se
nchege se adaug, 4 linguri de extract moale (3 - 4 linguri tinctur se
pun pe o farfurie, se las s se evapore alcoolul - 1 linguri extract)
Tre amestecate cu ap se las 4 ore la macerat, se pun n tifon se
pun pe piele n zona afectat minim 3 ore. Pielea se las s se usuce i
se unge cu crem de ttneas
Frigiditate; 1 linguri de tinctur de brnca ursului (Heraclea
sphondylium) (mcinarea inflorescenelor i seminelor cu rnia
electric de cafea, pulberea obinut se pune ntr-un borcan, care va fi
umplut cu alcool de 70, se macereaz 8 - 1o zile). Filtratul se pstreaz
n sticlue nchise la culoare
Cu 20 - 30 min. nainte de actul sexual. Relaxeaz musculatura uterului,
mrete stimularea neuronal care genereaz dorina erotic i ajut la
dezinhibarea psihic.(vezi epilepsia .

Page 31 of 1147

Graviditate : mpotriva greurilor, lichen de piatra pulbere o linguria de 3

ori pe zi.
Hemoragie abundent n timpul cilului menstrual; de urgen se ia o
doz unic, de 2 3 lingurie de pulbere de coada calului, dup care se
continu 5 zile tratament cu 1 2 lingurie/zi. Planta este un puternic
antihemoragic i permite refacerea rapid, este indicat i n hemoragie
intern.
Herpes genital; tinctur de spnz i tinctur de mrul lupului, 3 zile se
face tamponare cu spnz, de 3 ori/zi, lsnd pe zona afectat un mic
tampon cu tinctur de spnz. Ustur este o stare de disconfort, dup 2 zile apare o
secreie purulent se cur i se tamponeaz mai departe.
In ziua a 4a se fac tamponri cu mrul lupului, dup 5 6 zile nu se mai
las tampoane cu soluie, dar se continu cu mrul lupului i se mai
unge locul cu ulei de suntoare, de rostopasc, sau glbenele sau
hemorzon, care se aplic de 2 ori/zi dimineaa i seara.
Impotena, sterilitatea la femei i brbai; 1 linguri de brnca ursului
3 - 4 ori/.zi, pe stomacul gol cu . pahar de ap inainte de mas
Eficien mrit dac se ine regim lacto-vegetarian, fr alcool, tutun i
cafea.(vezi frigiditate).(vezi epilepsia)
Se iau 1,5 Kg. elin, 1,5 Kg. morcov, 0,5 Kg. miere, 1,5 Kg. miez de
nuc, 1 Kg. mere ionatane, 2 - 3 lmi, 2 - 3 portocale, 1 sticl vin alb de
cas. Toate legumele splate i curate se dau prin maina de tocat, se
amestec apoi se adaug vinul, se omogenizeaz, se pun n borcane, se
pstreaz la frigider, timp de 1 sptmn, la macerat. Se consum 2
linguri de 3 ori/zi, cu 30 min. naintea mesei, timp de 3 sptmni.
Concomitent consumai gru ncolit i vitamina E.
Se mai trateaz cu succes cu vitamina B6 i zinc.
Insuficien ovarian; 1 lingur miere amestecat cu 1 linguri de
brnca ursului tinctur (vezi fertilitate), se ia nainte de mas de 2 - 3
ori/zi.(vezi epilepsia)
Mncrimi n zona vaginal i anal; se spal de 2 - 3 ori/zi cu spun
lichid de la Hofigal. Dup fiecare splare se unge cu alifie de ctin.
Menopauza prematur; tratament progresiv cu tinctur de brnca
ursului (vezi frigiditate), se ncepe cu 20 pic. de 3 ori/zi, n prima
sptmn, se crete doza cu 10 pic. n fiecare sptmn pn se
ajunge la 50 pic., luate de 3 ori n a 4 sptmn. Cura se face o lun,
cu 10 zile de pauz. Tratamentul se face gradat pentru a preveni
fenomenele neplcute ale relansrii hormonale (bufeuri, nervozitate,
sngerri). Cura este eficient cu regim lacto-vegetarian i cruditi.(vezi
epilepsia)
Menstruaie dureroas; 30g. rdcin de anason cu 1 litru de ap
clocotit, se fierbe 15 min., se ia cte 100 ml. de 3 ori/zi
Infuzie dintr-o linguri de semine de morcov la o can de ap clocotit.
Nu rmn gravid; vitamina E 1 tb. dimineaa, Electovit 1 tb. seara, timp
de 3 luni, numai 15 zile pe lun restul pauz.
Prostat hipertrofic; 50 g. frunze sau fructe de castan se pun ntr-o 1

Page 32 of 1147

litru de alcool 50, se macereaz timp de 2 sptmni la cldur i

ntuneric, agitnd n fiecare zi. Din aceast tinctur se iau 30 40 pic. de
3- 4 ori/zi, timp de 3 4 sptmni.
Prostat litiazic; seara se iau smburi de pepene uscai, (smburi
negrii de pepene verde nchis), se zdrobesc i se fierb ntr-un litru de
ap, se las pna dimineaa, cnd se bea ceaiul pe stomacul gol. Micul
dejun se servete la 1 or mai trziu.
Acest ceai se bea timp de 10 zile, se face o pauz de 10 zile i apoi se
repet. Pietrele se elimin sub form de nisip, fr dureri. Smburii se
pot procura de4 la magazinele care vnd semine.
pn cnd apa scade la jumtate.
Pentru rezolvarea problemelor cu prostata se sdministreaz doze
ridicate de zinc, ajut la formarea insulinei i are un efect de normalizare
a activitii prostatei.
Post gravidia; frunzele de mrar proaspete, mestecate zilnic, de
femeile care au nscut de curnd, sunt un excelent tonic fizic i psihic,
stimuleaz secreia lactic, mbuntind calitatea laptelui.
Sarcin toxic; reet magistral preparat la farmacie, aqua menta
40g., aqua melisa 40g., aqua cloroformat 40g., novocain 0,50g., sirop
eter 150g. Se iau 3 - 4 linguri/zi, nainte de mase.
nainte, de a cobor dimineaa din pat, se consum o bucic de covrig.
Dup 4 luni i jumtate corpii cetonici care provoac greurile, dispar.
Uretro-prostatit; ceai de ghimpe, granule de polen i supozitoare cu
propolis, bi calde de ezut cu mueel.
Virus Papiloma; dac tratamentul alopat nu merge, se poate ncerca cu
tinctur de echinaceea, cu rol antiviral i imunostimulator, 30 40 pic. de
3 ori/zi, diluate n ap. Suc de ppdie i ptrunjel n pri egale, timp de
6 sptmni. Vitamina C 1000 mg/zi, sau mute fructe citrice. Papiloma
reprezint un risc major n apariia cancerului de col uterin i
endometrial.
MINI
Palme aspre i crpate; 1 lingur de acid boric se fierbe ntr-un litru de
ap, se rcete i se spal minile n ea, de 2 - 3 ori/zi, se las s se
usuce , apoi se ung cu crem de glbenele, se folosete pn la
vindecare, dac reapare se repet.
Unghii sfrmicioase, exfoliate; de 2 ori/zi timp de 10 zile,unghiile se
ung cu suc de lmie sau ceap
Fractura; se consolideaz mult mai repede cnd se administreaz
coada calului, bogat n sruri de calciu, magneziu, permind asimilarea
lor mult mai repede. 4 lingurie pe stomacul gol, cu 5 min. nainte de
mas.
PICIOARE
Ap la genunchi; o frunz de brusture se pune pe mas i se zdrobete
cu o sticl, apoi se pune pe o compres pe genunchi, procedura se face

Page 33 of 1147

timp de o sptmn de 3ori/zi.

Cancer genunchi; pe linga tratament cu citostatice si cobaltoterapie, se
face tratament naturist, antitumoral cu Tian Xian i Carctol (informaii
021/212.62.72)
Clcie crpate; rdcin de ttneas n 100ml. alcool 50 - 60 se
macereaz 3 - 4 zile, apoi se ung tlpile.
In fiecare sear dup ce v-ai splat i frecat cu o perie sau piatr ponce,
ungei-le cu ulei de parafin 100g. amestecat cu vitamina A o fiol, apoi
nclai-v cu o pereche de osete.
Sau grsime curat de porc, amestecat cu cteva picturi de ulei de
msline.
Circulaie periferic; pentru mbuntirea ei se folosete hrean dat pe
rztoare 1 pahar de 100 g. ca msur, se amestec cu 2 pahare de
100 g. de fin de porumb, se freac ntre palme ca s se umezeasc,
se pune ntr-o folie de plastic, se pune piciorul, se leag, se pune o
oset. Cantitatea indicat este pentru un picior. Aplicarea de face seara,
la culcare, se las pn dimineaa, apoi cataplasma se scoate i se
pstreaz n frigider, se poate folosi 7 zile la rnd. Dac amestecul pic
i se produc iritaii sau alergii, splai-v cu ap cald i renunai. Pentru
circulaie defectuoas procedeul se practic doar 3 nopi, iar pentru
varice, ulcer varicos, flebite, se face 21 de nopi, cu pauz de 3 nopi.
Crcei; dezechilibru metabolic de ioni pozitivi (sodiu, potasiu, calciu,
magneziu). nainte de fiecare mas se iau 2 linguri de miere cu lptior
de matc, i apilarnil. Dup fiecare mas se ia 1 linguri de miere cu 6
pic. tinctur de propolis. Zilnic se bea 1 can ceai de mcee, una de
pedicu, una cu urzic, coada calului, busuioc. Se face reflexoterapie.
Btturi; se ia o ceap se taie n dou, de pune ntr-un pahar cu oet,
timp de 24 ore. Se pune pe bttur cte o felie de dou ori pe zi,
dimineaa i seara.
Jumtate de smochin, pus pe bttur, n fiecare sear.
Durerile provocate de btturi vor disprea dac se pun cteva prune
uscate n lapte fierbinte, apoi se pune o prun fr smbure pe locul
dureros, se repet pn dispare bttura.
Propolis solid, nmuiat n ap cald, pn se face ca o plastilin, apoi de
aplic pe bttur i se fixeaz cu leucoplast. Se schimb destul de des,
dar nainte de o nou aplicare se face o baie fierbinte, apoi se
ndeprteaz partea de piele moart.
Dureri de picioare; 1 buc. hrean ras se amestec cu 1 lingur de sare
grunjoas , 1 lingur fin i spirt medicinal ct cuprinde, ca s formeze
o past. Compoziia se pune ntr-un scule, o sear se pune pe o talp
a doua sear pe cealalt talp. Tratamentul dureaz 10 seri cu o pauz
de 5 zile. In timpul celor 10 seri se bea ceai depurativ
Sau unguentul VEIULARE, antiinflamator, elimin senzaia de greutate n
picioare, calmeaz durerile i reduce spasmele din gambe, stimuleaz
circulaia limfei i mpiedic retenia apei. Unguentul conine o substan

Page 34 of 1147

hirudin, secretat de glandele din gtul lipitorilor. Suplimentar se poate

lua un preparat natural PROTECT 4 LIFE, 2 tb./zi, protejeaz vasele de
snge i inima.
Sau se face masaj cu ulei de suntoare i ulei de coada calului n pri
egale, iar intern ceai de mcee.
Fractur de col femural cu dureri n clci, 300g. frunze de ttneas,
proaspt sau uscat, se pune cu 5 litri de ap, se las la macerat 1 zi,
dup care se fierbe, se las s se rceasc, se pune piciorul n ea timp
de 20 min. Nu se arunc, a 2 a zi se repet operaia. A 3 sear se
repet operaia cu alte 300g. de frunze. Tratamentul dureaz 3
sptmni, n fiecare sear. Concomitent din rdcin de ttneas se
folosete tinctur i unguent
Tinctur din 50 g. flori sau fructe de castan n 500 ml. alcool de 50, se
las 1 sptmni ntr-un loc cald i la ntuneric, agitnd vasul zilnic .Se
iau cte 30 - 40 pic. de 3 ori/zi, timp de 3 - 4 sptmni. Preparatele din
castan scad tensiunea, ntresc pereii capilarelor i ai venelor, previn
formarea cheagurilor i acioneaz la dizolvarea lor. Preparatele din
castan se folosesc intern i extern pentru tratarea hemoroizilor,
crampelor vasculare, tulburri digestive, n dischinezie biliar.
Coada calului, vezi mna.
Guta, tinctur muguri plop negru (vezi cap), 50 pic. cu 1 linguri de
miere 3 ori/zi, timp de 3 luni.
Este o afeciune datorit dereglrii metabolismului bazelor purinice, deci
nu poate elimina acidul uric, care se acumuleaz n snge provocnd
dureri articulare, poate duce la disfuncionalitatea rinichilor.
Tratamentul se face cu un amestec de produse naturiste antiinflamatorii
care contribuie la eliminarea acidului uric, dar i la mpiedicarea formrii
de cristale: Spirea Olmaria (elimin acidul uric), Gheara Diavolului
(antiinflamator), Saponaria (antireumatic, depurativ), Solidago i
Parietaria. Produsele se gsesc sub form de capsule, sau tincturi.
Rezultatele se obin n timp. laviniamed@libero.it
Se bea zilnic compot de mere ndulcit cu miere.
Se coace la cuptor un nap cu tot cu coaj, dup ce s-a rcit, se taie n
dou i se freac locul afectat de gut.
Flori de mueel uscate i ulei de msline n proporie de 1:8, se
nclzete la bain-marie, timp de 1 or, se pune ntr-o sticl fr dop, se
las la macerat la soare 4 zile, se strecoar i se folosete la frecii.
Se amestec ntr-un mixer 200 g. miez de par, bine coapt cu un pahar
de lapte degresat. Se consum pe parcursul unei zile cte 2 3 lingurie
de 3 4 ori/zi.
Se beau 1 2 pahare de suc de frunze de elin/zi
O lmie coapt, se stoarce, sucul se pune separat ntr-un vas, fructul
se taie n felii subiri, se pune n 250 ml. ap i se fierbe 15 min. Dup
rcire se pune peste suc, se ndulcete cu miere. Ceaiul se bea n
fiecare diminea, timp de 30 zile, apoi se face o pauz de o sptmn.

Page 35 of 1147

Infecie la un deget, panariiu; 1 cel de usturoi zdrobit legat cu tifon,

timp de 3 zile.
Frunz de mucat din ghiveci.
Cteva flori de crin foarte mirositoare din perioada cald, se pun cu spirt
de 70, dup macerare se pune o petal pe locul afectat.
n timpul zilei frunz de aloe legat cu tifon iar seara cataplasm cu
argil past.
Se rade un morcov i de pune cataplasm pe locul afectat.
Luxaia; pentru ndreptarea ligamentelor se va friciona zona cu oet, ulei
de msline sau usturoi zdrobit, apoi se nfoar cu o bucat de pnz
curat din bumbac sau ln. Se bea mult ceai de trifoi sau platan.
Monturi; se ia o foaie de varz alb crud, i se strivesc nervurile cu o
sticl i se pune pe mont, dimineaa i seara, timp de cteva luni.
Durerile dispar dup 15 - 30 min., dar cu timpul monturile se micoreaz.
Se tamponeaz montul cu tinctur de iod, se taie o mslin n dou se
scoate smburele i se aplic mslina pe mont, se fixeaz cu un bandaj,
se las toat noaptea, tratamentul dureaz o lun.
ntr-un scule de pnz se pune hrean ras, amestecat cu fin i puin
ap cald, pn se obine o past, se pune pe mont, timp de 10 - 15
min., tratamentul dureaz cteva zile.
Picior de atlet; infecie a pielii, cu o ciuperc microscopic denumit
Tinea Pedis. Ciuperca se dezvolt pe talpa piciorului, i plac ntunericul,
umezeala i cldura - condiiile din pantofi. Cele mai afectate sunt
degetele, pielea se nroete, se crap, se cojete, cu aspect rugos,
uscat, toate fiind nsoite de mncrimi insuportabile.
Tratamentul const n aplicarea de 2 ori/zi a unei creme anti-micotice
CLOTRIMAZOL, LAMISIL, MICONAZOL, KETOCONAZOL, dureaz 2 4 sptmni, chiar dac simptomele au disprut, deoarece infecia poate
fi nc activ i poate recidiva, dac se ntrerupe tratamentul.
Picioare bolnave; ntr-o sticla de 1 litru se pun frunze de panoxginsec ,
pn la jumtate, se completeaz cu alcool 70, se macereaz la
ntuneric o sptmn. Cu soluia filtrat se maseaz picioarele din talp
timp de 4 luni.
Picioare nelinitite; n 1945, neurologul suedez Axel Ekbom, distinge 2
forme.
Forma parestetic, cu senzaie de furnicturi i strnsuri, care irit cnd
picioarele sunt n repaus.
Forma algic, n care predomin durerea n timpul somnului. Infuzie din
talpa gtei 2 lingurie la o can de ap, de 3 ori/zi
Polineuropatie senzitivo-motorie; tulburare a inervaiei membrelor
inferioare, ct i o afectare a sistemului circular (arteriopatie,
tromboflebit). Tratament cu reflexologie, acupunctur i regim alimentar,
gimnastic medical, masaje locale i ceaiuri . Amestec de ceaiuri
format din mcee, sulfin, talpa gtei, coada oricelului. Pentru masaj
folosii unguent de arnic sau ienupr i bi de mueel sau ment.

Page 36 of 1147

Tromboflebita; alune de pdure dar i frunzele i scoara copacului, se

pregtete o infuzie, o linguri la 1 pahar de ap clocotit, se bea cte
1 de pahar de 3 4 ori/zi.
Varice; se caracterizeaz prin dilataia venoas permanent a venelor
superficiale sau profunde datorit pierderii tonicitii pereilor acestora.
Venele safene ale picioarelor fac varice cu prioritate, factorii mecanici
sunt statul n picioare i cei hormonali, sarcina, menopauza. Au ca efect
mersul greoi, crampe dureri i furnicturi. Dac nu sunt tratate pot duce
la dermite, ulcere varicoase, hemoragii i inflamaii. Repaus la pat cu
picioarele ridicate, folosirea ciorapilor elastici i cure termale. Regimul
alimentar trebuie inut 42 - 45 zile, pentru rezultate bune, se consum
numai ; orez, gru, porumb, sup fasole boabe mari, produse lactate,
exceptnd iaurtul i telemeaua, dovleac, castravete, spanac, miere,
struguri i alte fructe, ntre mese se va bea ap. Alimente interzise; carne
porc, de vit, de berbec, de bivol, pete, alcool, sare, fructe acre, lmi, roii, ananas,
condimente iui, fasole soia, ulei de susan, buturi fierbini,
ceai, cafea, cartofi, ridichi, legume verzi, iaurt, oet, mncruri grase,
alimente fripte sau prjite. Masajul
se face din mijlocul tlpii pn la scobitura ei, aproape de clcie, timp
de 10 min. pe rnd ambele picioare. Gruor infuzie din 1 linguri sau 2
n 200ml. Ap clocotit timp de 15 - 2o minute, se pun compresii locale
Mierea i usturoiul, eficiente n cazul afeciunilor vasculare ale
picioarelor, varice, artrita, n cazul cardiopatiei ischemice, 250 g. miere
se amestec cu 250 g. usturoi pisat, se macereaz 7 zile, se ia 1 lingur
cu 4o min. nainte de mas, de 3 ori/zi, timp de 2 luni.
Alifie; 5g extract de mrul lupului cu 50g untur fr sare, se ung zonele
bolnave.
Frunzele se culeg nainte ca planta s nfloreasc. Planta se folosete
numai pentru uz extern.
Vene trombozate; seara cataplasme cu varza crud, pe zona afectat
fa de bumbac i apoi se acoper cu ln. Dimineaa se scoate varza i
se spal locul cu vat nmuiat n ap cu sare ( 1 linguri sare la o can
cu ap fiart). Tratamentul se face pn se vindec locul.
Tinctur de spnz; ntr-o sticl nchis la culoare se pune rdcin de
spnz 1 cm. 6 cm. Alcool 60, se las la macerat 30 zile la ntuneric, se
pun compresii locale, pe pilea sntoas fr rni i zgrieturi, v splai
pe mini i pune-i sticla la loc ferit pentru c este o plant otrvitoare.
Este eficient i n tratamentul local al artrozelor.
Infuzie din 1 lingur frunze de alun i 1 lingur scoar de alun de pdure
n 1 pahar cu ap clocotit. Se bea cte 1/4 din pahar de 3 - 4 ori/zi
inainte de mas.
Tinctur din 50 g. flori sau fructe de castan n 500 ml. alcool de 50, se
las 1 sptmni ntr-un loc cald i la ntuneric, agitnd vasul zilnic .Se
iau cte 30 - 40 pic. de 3 ori/zi, timp de 3 - 4 sptmni. Preparatele din
castan scad tensiunea, ntresc pereii capilarelor i ai venelor, previn
formarea cheagurilor i acioneaz la dizolvarea lor. Preparatele din

Page 37 of 1147

castan se folosesc intern i extern pentru tratarea hemoroizilor,

crampelor vasculare, tulburri digestive, n dischinezie biliar.
Veruci plantare; 2 lingurie unguent de glbenele, se amestec cu 1
linguri de acid salicilic, se omogenizeaz, se ung btturile, fr a
atinge pielea n jur, se pune o band de leucoplast peste btturi, se
pune o oset de bumbac. Se scoate oseta i banda de leucoplast,
care se va dezlipi cu bttur cu tot. n cazul cnd bttura nu se
dezlipete de tot, se va ine piciorul timp de 30 min. ntr-un litru de ap
cald cu un vrf de cuit de acid salicilic. Dup o bun nmuiere se rzuie
cu unghia bttura. Pentru btturile mai vechi care se desprind mai
greu, se repet tratamentul. Dup scoaterea btturii se unge locul cu
unguent de glbenele.
Urmtorul tratament, este cu Dulcissima de la Ardes Cosmetici, o
pomad pe baz de camfor natural, ment i mentol, care elimin
monturile i btturile.
Vinioare bleu; se atenueaz foarte bine cu cremele Gheara diavolului
i Arnic, de la Ardes Cosmetici,
se maseaz zilnic picioarele de jos n sus.
OASE, COLOANA VERTEBRAL
Artroz; pe fondul kilogramelor n plus, activitatea articulaiilor i mai
ales a genunchilor se desfoar cu mai mare dificulate. Cea mai bun
soluie este slbitul i simtomele artrozei vor scdea n intensitate.
Vitamina C d rezultate bune, se consum citrice, ptrunjel, coacze
negre. Sucuri de legume, elin, morcovi, roii, varza alb.
S se consume de 2 ori/sptmn pete somn, macrou, ton, hering,
reduc inflamarea articulaiilor. Se evit grsimile animale, se consum
lactate semidegresate, carne de pui i vit. Decoctul de salcie
acioneaz la o aspirin natural, calmnd durerile. Se beau cte 3
ceti/zi. i ceaiul de creuc are rol antiinflamator.
Anchiloza; 20 lame de ras din oel inoxidabil se bag ntr-o sticla de
lapte cu gura mare, se toarn 1 litru de esen de oet, se acoper cu
un dop, se scutur n fiecare zi. Se ateapt pn se dizolv toate
lamele. Cu lichidul rezultat se aplic comprese pe locurile anchilozate,
pn ce pielea se nroete. naite de a se folosi i dup se unge locul
cu alifie de glbenele.
Cifoscolioz i spondilit dorsal; dr. Viorel Butnaru, cabinet
SOMAVITA, str. General Berthlot nr. 86, sec. 1, tel. 3120602.
Dureri lombare; dormitul pe o suprafa tare. Se fac bi de ezut cu
coada calului, n care se st 20 min. Dup 3 bi, durerile dispar.
Se pune la macerat n 200 ml. spirt medicinal urmtoarele plante, fructe
de tuia, suntoare, snziene i ttneas, cte 20 g. din fiecare, se in la
macerat ntr-un borcan cu capac timp de 12 ore, apoi se fierb la bainmarie
timp de 3 ore, n 400 ml. ulei de floarea soarelui. Se filtreaz i se
adaug 10 ml. ulei volatil de cuioare. Cu acest ulei se face masaj
ncepnd de la baza capului, de-a lungul coloanei, insistnd n zona
lombar.

Page 38 of 1147

Tratament cu Balsam de rozmarin de la Ardes Cosmetici, o crem

termogenic, pe baz de camfor natural i rezorcin. Este recomandat
de medicii naturiti ca activator circular n afeciuni musculare, articulare,
inflamaii i reumatisme.
Durei articulare; Bio-seleniu+zinc, Bio-Marin Plus.
Dureri de spate; tratamentul terapeutului Tiberiu Kovacs tel.
0744/160118, din Zalu, jud Slaj, remediaz afeciuni de coloan,
mini, picioare, scolioz,hernie de disc, torticolis, dorsargii.
Fractura;
Hernia de disc; raze calorice n faa sobei, cu ua deschis, cnd este
numai jar, cu spatele gol. Durata unei edine este de 20 min. dimineaa
i 20 min. seara. Dup 10 - 15 edine durerile se diminueaz, iar dup o
lun au disprut
Osteoporoz; 200 g. fin de orez, 200 g. miere de pdure, 50 g. polen,
100 ml. lapte dulce nefiert, se omogenizeaz, se pstreaz n vase
nchise la culoare i la frigider, se iau zilnic 3 linguri, cu 2 ore nainte de
mas, pn se termin.
Tratament cu Tonocalcin, 3 injecii/sptmn, timp de 2 luni, Calciu cu
vitamina D, drageuri 3/zi, 15 zile/lun, timp de 6 luni, Fosamax 70 mg.
1/sptmn, timp de un an, Celebrex 2/zi, 10 zile/lun, timp de 3 luni.
Poliartrit reumatoid; Bio-seleniu+zinc.
Reumatism; buci de elin se opresc n clocot, dup de s-a rcit puin
se bea zeama n care au fiert legumele..
elina fiart se toac cu puin fin, lapte i miere, se amestec pn
se obine o past, se poate consuma ca salat, umplutur pentru cartofii
fieri sau uns pe pine prjit.
Se beau 1 2 pahare de suc de elin/zi , tratament cu efecte foarte
puternice
Frunze de elin oprite cu ap clocotit, se las s se rceasc i se
pun pe articulaiile dureroase, timp de 2 ore.
Ceaiul de ptrunjel luat nainte de mas, stimuleaz rinichii, ceea ce
previne manifestarea accentuat a reumatismului.
Ca remediu extern, pentru gut i reumatism, cel mai indicat este cu o
bucat de ln, inut deasupra unui vas cu aburi. Cnd lna absoarbe
vaporii fierbini de ap, se pune compresa pe zona afectat. Peste
compresa calda se pune o pnz uns cu unguent antireumatic, cu rol n
a provoca perspiraia. Se schimb compresa de cte ori s-a rcit.
Ulei de dafin. 30 g. frunze uscate i pisate se pun n 200 ml. ulei vegetal,
se macereaz 5 - 6 zile, se maseaz zona dureroas.
Loiunea cu ulei de in i terebentin, ajut la alinarea durerilor.
Amestecul a 4 - 5 cei de usturoi cu puin ulei de msline, se pune cu o
compres pe zona afectat, mai ales la gut.
Vezica biliar de la porc cu pieli cu tot, alcool rafinat sau uic 1 litru, se
las la macerat 6 sptmni, se filtreaz apoi se frecioneaz locurile
dureroase.
Uleiul de angelic i spirtul preparat din ulei de angelic, camfor, alcool

Page 39 of 1147

se frecioneaz locul afectat.

Sciatic; se pot prevenii durerile prin masarea zonelor afectate cu ulei
de mueel
Tratament pentru reumatism, osteoporoz, artroz, contraindicat la
boli cardiovasculare.
- baie cu ap fierbinte timp de o ora
- mbrcat n halat de baie flauat mbibat n ap rece i oet de mere i
culcat pe pat fr saltea, nvelit complet n pturi, lng pat se pune un
calorifer dat la maxim.
- peste bolnav i calorifer se mai pun 2 pturi..
- halatul se usuc apoi bolnavul transpir pn l ud.
- bolnavul st nemicat timp de 2 ore - iese un miros urt.
- se schimb n haine clduroase i mai st n pat 3 ore.
- n timpul tratamentului i apoi 6 - 12 ore dup s nu ajung frigul la
bolnav
- tratamentul se face pe nemncate pe nebute.
.
PIELE
Alunie; frunz proaspt de aloe sau tulpin, se unge locul de 2 - 3
ori/zi, ustur puin dar n timp dispar
Acnea; 4 lingurie pulbere de rdcin de mcri se amestec cu 4
lingurie de miere, se consum pe parcursul zilei, pe stomacul gol. Cura
dureaz 2 luni.
Intr-o sticl se pune o rdcin de hrean ras cu oet de vin, ct s-l
acopere, se las la macerat 10 zile la temperatura camerei. Se aplic
dimineaa i seara locurile afectate, avnd faa ud.
Arsuri; se unge locul cu ulei de ctin.
Pentru a calma durerea i a npiedica formarea bicilor se rade un
morcov, se aplic sub form de cataplasm.
Boli de piele; acnea, alergia, psoriazicul,forme de lupus, (vezi
constipaia).
Cicatrizare estetic a rnilor sau tieturi; cataplasm cu ttneas i
mrul lupului n pri egale, o dat pe zi timp de o or
Cancer de piele; o dat la 2 zile clism (vezi cancer genital cu mrul
lupului) se aplic zilnic cataplasm, (vezi cicatrizare estetic).
Scaiul mgresc, planta proaspt se stoarce prin presare, cu sucul
obinut de badijoneaz de cteva ori/zi zona bolnav .
Dermatit herpetiform. (During- Brocq); este o alergie la o protein gluten aflat n gru, orz secar, i ovz. Se ine regim.
Tratament cu ulei de ctin 20 pic. de 3 ori/zi
Dermatit de staz; n timpul somnului se pune o pern sub picioare,
circulaia de ntoarcere a sngelui se va face mai uor, iar coloraia
maronie a pielii va ceda. Local se pun comprese cu Rivanol, timp de 1
or, apoi se unge pielea alternativ cu crem de glbenele i crem de
ttneas timp de 2 sptmni. Dup mas se ia de 3 ori/zi, vitamina
A+D2,

Page 40 of 1147

Degerturi; se aplic ulei de ctin pe locul afectat, att ct absoarbe

pielea, sau pe zonele care vor fi expuse la frig.
Dup intensitatea gerului i dup timpul de expunere la frig, degerturile
sunt de 3 grade:
- gradul nti, pielea din zona care ncepe s nghee, devine mai alb,
fr snge, dup cteva minute sau ore culoarea devine roie vineie, se
umfl, apar furnicturi, ustur, amorete.
- gradul doi; pe fondul descris mai sus apar bicue pline cu lichid glbui
roiatic, umflturile se accentueaz, sensibilitatea la cldur, la pipit i
durere este absent.
- gradul trei; n aceast faz se produce distrugerea pielii, a esuturilor i
urmeaz cangrenarea. Pielea este de culoare negricioas, tare, zbrcit
i insensibil la cldur i nepare. Cangrena se poate infecta.
Primul ajutor const n scoaterea victimei de sub aciunea gerului,
transportarea ei ntr-o ncpere cald. Zonele ngheate se vor renclzi
treptat, minile i picioarele se pun ntr-un vas cu ap la 15 - 20 grade i
se va aduga treptat ap mai cald, aa nct s ajung la temperatura
corpului. Nu trebuie s se fricioneze pielea energic cu o crp sau
zpad, deoarece se pot produce leziuni. Renclzirea se poate face i
cu aer cald, n mod progresiv, dup care se maseaz corpul cu ulei, sau
vaselin. Dac apar bicue, nu se sparg, se dezinfecteaz cu spirt i
se aplic pe ele unguente sau antibiotice. Pentru degerturile de gradul
trei, se aplic aceleai proceduri, iar persoana se transport de urgen
la spital.
Frunze de morcov, 100 g. ntr-un litru de ap se fierbe i fac splturi
locale sau compresii.
Descuamare; crem de mini cu 5 uleiuri vegetale i cear de albine,
produs de ARDES.
Escare; splturi cu ceai de coada calului i aplicaii de ulei de
ttneas, glbenele, suntoare, amestecate n pri egale i un unguent
veterinar Mibazon. Se pudreaz rana cu un amestec de antibiotice de
uz veterinar, puternic cicatrizant, folosit dup ce se castreaz porcii.
Furuncule; se aplic vreme de 2 - 4 ore cataplasme de in (4 lingurie
semine de in mcinate se amestec cu 4 linguri pulbere de mueel, dup care se
adaug ap pn se formeaz o past omogen. Se pune
pe o bucat de tifon i se aplic pe locul afectat).
Se rade un morcov, se pune cataplasm pe locul afectat.
Tratament cu Mibazon, unguent produs de Iai, sau Mastilone, produs de
Pfizer care se gsete n farmaciile veterinare, amndoua au n
componena lor tetraciclin, eritromicin i neomicin n concentraie
mare. Se unge locul afectat n 24 de ore se observ cum ncepe s se
retrag, se micoreaz i se resoarbe fr s se sparg. Se continu
ungerea cteva zile.
Hemangiom; se unge cu suc proaspt de glbenele (date prin maina
de tocat) din flori de mai multe ori/zi. Noaptea se unge cu alifie de
glbenele.

Page 41 of 1147

Se unge cu Bitter de cel mai bun dup ce se d cu alifie de glbenele.

Dou linguri de tmie bun - smirn, mrunit fin, 2 linguri de cear de
albine, dat prin rztoare, se amestec bine cu ulei de msline 6 linguri.
Se pune pe foc n baie de abur, pn se topesc. Se amestec cu o
spatul de lemn, trebue s fie ca o crem de fa. Dac este tare se mai
pune puin ulei i se pune iar pe foc. Se unge locul afectat se pune un
tifon steril i un leucoplast, nu se umbl la pansament 24 48 de ore, se
face o pauz de 2 zile i se repet procedura pn la dispariie.
Herpes Simplex; remedii homeopatice sau locul afectat se tamponeaz
cu tinctur de muguri de plop de 3 4 ori/zi. In 2 zile se rezolv.
Impetigo; se rade un morcov, se pune ntr-un tifon, se aplic pe locul
afectat, crustele vor cdea destul de repede.
Keratodermie; starea pielii este n legtur directa cu starea intestinului
gros, se recomand un regim n care s se elimine proteina animal
(carne, ou, lapte) s se consume legume i fructe pentru fibrele de
celuloz i vitamine.
Leziuni produse de radiaii; pe locul afectat se pune o cataplasm cu
petale de trandafir, se ine o or. Tratamentul repetat consecvent face s
se retrag ulcerele pielii i vindec arsurile produse de ultraviolete sau
din spectrul gama.
Micoze; Terbisil unguent, trateaz micozele cutanate, onicomicoze
(unghi ngrozate),
Noduli provocai de injecii; compresii cu felii subiri de lmie, dup 4
ore se schimb cu altele pn dispar definitiv.
Comprese cu bitter suedez dup ce se unge locul cu crem de
glbenele, se las cteva ore sau toat noaptea
Negi; se ung de 2 ori/zi cu zeam de ppdie.
Coaja de la 2 lmi, se las la macerat 8 zile n 500 ml. oet de fructe, se
ung negii de 2 ori/zi, se repet pn la dispariie.
Metionin, se ung negii, care se usuc i dispar, fr a lsa urme.
Apariia negilor este favorizat de o proast funcionare a ficatului, tocmai din lipsa
acestui acid metionina. Trebuie tratat ficatul.
Se spal poriunea afectat cu spun i ap. Se terge fr a freca, apoi
se ia un melc cu cochilie din grdin i se las s mearg cu talpa lui pe
zona respectiv. Tratamentul se face dimineaa i seara, pn la
vindecare. Dup ungere rmne un strat foarte subire finos, nu se
terge, acesta vindec. n 2 3 zile zona afectat.
Cret alb simpl, se fereac negul timp de 10 15 zile pn se usuc.
Pete pe piele; se beau zilnic pe stomacul gol 2 - 3 cni de decoct de
rdcin de mcri, avnd efect benefic asupra ficatului. Cura dureaz 1
lun, este mai eficient dac se adaug i 1 linguri de trei frai ptrai.
Pete brune; se mai numesc pete de ficat, zilnic se freac petele cu ulei
de ricin, seara i dimineaa, timp de 1-2 luni. Pentru cura intern se
prepar un ceai de suntoare, infuzie 1 lingur de plant la 250 ml.
ap fierbinte, se beau 2 cni/zi cu 1/2 de or inainte de mas.
Trebuie inut o diet hipocaloric, fr grsime de animal, preparate cu

Page 42 of 1147

unt i dulciurile cu cacao

Pitiriazis; rin proaspt de brad sau pin se aplic direct pe zona
afectat..
Pitiriazis versicolor; netratat aceast ciuperc se ntinde pe tot
spatele, devenind inestetic. Vara petele nu se bronzau. Se poate folosi
Clotrimazol unguent.
Se mai poate folosi Selegel shampoing dermatologique produs de
Laboratoarele Ducray Paris, este n farmacii. Se spal cu el pe tot
corpul, timp de 2 sptmni, zilnic. La du se las s acioneze timp de 5
min., se d pe tot corpul din cap pn n picioare, nu se folosete alt
ampon
Sau Biazol 1% (Bifonazol), tratament folosit cteva sptmni.
Sau o soluie din ; acid salicilic 4 g., rezorcin 8 g., alcool 70 200 ml..
Pitiriazis uscat; unge cu vaselin salicilic 10%, n fiecare diminea 3
zile la rnd, n fiecare sear splai-v, iar n apa de cltit pune-i infuzie
de urzic
Protecia pielii la frig, vnt, radiaii solare; se unge pielea cu un strat
subire de ulei de ctin nainte de a fi expus la factorii agresivi de
mediu, avnd efect de filtrare a radiaiilor ultraviolete i a altor tipuri de
radiaii cu efecte nocive.
Psoriazis; acid formic D30 , aplicaii cu pudr de grafit. Lecitin 9
capsule/zi de 3 ori nainte de mas. Ceai de viorele de cmp 60g. la 1
litru ap, 3 cni/zi. Se evit complet zahrul, cafeaua, grsimile, prjelile,
finoase, alcoolul i alimentele acide. Se consum numai legume i
fructe. Morcovii au un rol deosebit cu valoare nutritiv mare, cereale,
gru, fin de porumb. Pentru golirea intestinului se ia 1 linguri de ulei
de msline la 3 zile. Dup ultimele descoperiri ceaiurile de lumnric,
mueel, tei i brusture ajut la epurarea organismului. Masaj cu ulei de arahide pe
leziunile cutanate. Se va masa i coloana vertebral pentru
stimularea nervilor i circulaia sngelui. Tre puse la macerat i apoi
comprese pe locul afectat 1 dat /zi apoi locul se unge cu crem de
ttneas
Dezintoxicare 7 zile cu ceai de tei i ceai de urzic nendulcit, 3 cni/zi
alternativ, o zi tei, o zi urzic.
Alimentaie fr sare - sarea este un blestem, alcool, condimente, pine,
murturi, slnina, mezeluri, telemea, conserve, nici un fel de dulce
(zahr, fructe, ciocolata), bulion, cafea, tutunul.
Alimente permise, brnza dulce de vaci, cartofi fieri, copi cu margarin
i brnz, mmlig fr sare, lapte btut, salate crude date pe
rztoare, cu lmie sau cu ulei crud, sucuri naturale de elin, sfecl,
morcovi. Bori proaspt 1 litru/zi, ou moi sau romneti, carne slab de
gin, de pui, de vac sau viel - fiart, rasol sau friptur la grtar, pete
slab, piure de cartofi, ceaiuri de urzic, ttneas, rostopasc,
suntoare, coada oricelului, n loc de ap.
Post de 24 ore/ sptmn, vinerea
Tratament intern de minimum 2 luni cu lei de ctin 20 pic. de 3 ori/zi.

Page 43 of 1147

Scabia (ria); boal iritant, netratat la timp, poate cpta forme grave
ce pot provoca moartea. Pentru a scpa de mncrimile date de scabie,
se folosete uleiul de rozmarin, se freac pielea din or n or, pn se
observ o ameliorare, apoi se rrete progresiv tratamentul. Vechii
scandinavi puneau pe zonele afectate felii de mr decojite. Sau un
amestec din 2/3 de oet cu 1/3 ap, sau o crem pe baz de bicarbonat
de sodiu. nainte de a aplica pe piele unul din remediile de mai sus, este
indicat o baie fierbinte, s se frece pielea cu un burete aspru, porii pielii
se deschid, fapt ce contribuie la o vindecare mai rapid. Nu se mai face
baie timp de 12 ore.
Se taie un mr n dou, se scot mijlocul i seminele, n golul rmas se
pune puin floare de sulf. Cele 2 pri se leag cu o sforicic se pune la
cuptor se coace. Se las la rcit, se zdrobete i se frecioneaz prile
bolnave cu terciul obinut.
Pentru rufrie se folosete leia, n loc de detergent, se pune ntr-o
gleat cenu de cu seara, peste ea ap, a doua zi apa limpede se
folosete la splat lucrurile contaminate i lenjeria. Pielea se freac cu o
pomad, din cenu i gaz, pe locurile afectate.
Scarlatina; loiune pe baz de oet i eucalipt n pri egale, cu
proprietate antiseptic i scade febra..
Transpiraie excesiv; se bea ceai de salvie, creioar, coada calului,
o can dimineaa pe stomacul gol o perioad ct mai lung.
Zona Zoster; 10g. mueel, 25g . rozmarin, 25g. levnic, 10g. cimbru,
20g. brusture, 20g salvie, se amesteca, se face o infuzie 1 linguri la 1
cana ap clocotit, se pun comprese cldue pe locul afectat timp de 15 min. de cteva
ori in 1 zi.
n a 2 a zi, 2 g, rozmarin, 1 g. ulei ienupr, 90 ml. alcool 90, se
amestec, se unge locul afectat de 2 - 3 /zi. Se iau zi 1g. ulei citronela,
1g. ulei levnic, 2g. ulei busuioc, 2g. ulei salvie, 1g. ulei cimbru. 2g.
ulei vitamine naturale sau B
Sau pentru creterea imunitii se ia SPIRULUN 400 mg., cte 3 tb. /zi,
2 dimineaa i 1 la prnz, cu 30 min. nainte de mas i tinctur de
Echinaceea, 30 pic. de 3 ori/zi. mpotriva infeciei dimineaa i seara cte
30 pic. propolis, pe o bucic de pine. Pe locul inflamat se pune o foaie
de varza crud, zdrobit cu sticla. Dimineaa dup igiena locului afectat
se unge cu alifie de glbenele.
Sau 100 g. cear de albine, 25 g. rin de brad, 50 g. untdelemn, 250
g. margarin. Se topete ceara, rina, margarina, apoi se adaug uleiul,
se pstreaz n recipiente la rece. Se aplic pe locul afectat de 2 - 3
ori/zi.
Sau unguent Zona Zoster Lis de dr. Ciuhri. Durerile dispar dup cteva
ore de la aplicarea medicamentului. n paralel se mai ia Sinerdol.
Veruc; n fiecare sear se aplic propolis brut fixat cu un plasture.
Vindecarea se obine dup o lun. Se mai poate folosi albude ou,
umectd verucile ziua i noaptea, le v-a sufoca i dispar.
Vitiligo; nu se expune la soare, vara se poart o plrie, tratament cu

Page 44 of 1147

complexul de vitamine B, se consum multe mere ionatane i elin, nu

se consum anticoncepionale.
MEDICAMENTE, CEAIURI, UNGUIENTE
Acidophilus & Bifidus; recomandat n balonri, colon iritabil, diaree,
constipaie cronic, candidoze intestinale i vaginale, tulburri ale florei
intestinale, cauzate de tratamente cu antibiotice, expunere la ageni
patogeni prezeni n alimente sau ap.( produs de Mondopharm
Corporation).
Aloe vera; capsule cu soluie lichid, menine sntos tractul digestiv,
rezolv problemele neplcute ce survin primvara: slbiciune, iritaii
gastrice, acutizarea ulcerului, constipaia i problemele hepatice.
Macerat; aloe vera n vrst de 3 5 ani, 1,5Kg., ne udat de 5 zile se
d prin maina de tocat, 2,5 Kg. miere pur, 3,5 litri de vin rou tare de
18 20 grade i dulce. Toate ingredientele se pun ntr-un vas de sticl
brun, se amestec, se las la ntuneric, timp de 5 zile. Apoi se ia dup
cum urmeaz, primele 5 7 zile cte o linguri de 3 ori/zi, cu 2 ore
nainte de mas. In zilele urmtoare doza se crete cu cte o linguri de
3 ori/zi cu o or naintea mesei. Cura este de minim de 2 sptmni.
Este recomandat n TBC pulmonar, ulcer gastric, artrita, angina, gripa,
astm, scleroz, hipertensiune, trombo-flebit sciatic, septicemie, gut,
paralizie, reumatism, tulburri cardiace, afeciunile rinichilor, organelor
genitale.
Arnic gel; 2 plante suntoare i arnic, echimoze, vnti, contuzii,
oboseal muscular.
Artroflex G i C; previne artroza, reface cartilajul.
Asorian (Biofarm) , eczem cronic hiperatizat.
Ananas; sucul conine o enzim, numit bromelain, cu proprieti
antiinflamatorii. Se pune suc pe locul unde s-a fcut o extracie dentar,
pentru a evita umflarea sau se bea suc pentru a calma durerea din gt.
Angelica; o legend strveche spune c un nger i s-a artat n vis unui
pusnic, innd n mn o plant, cu puteri miraculoase, care ar putea s
vindece ciuma, s apere de spiritul rului, de vrjitorii, de farmece. De-a
lungul secolului, botanitii au folosit-o n timpul epidemiei de cium, din
Italia n 1510, n Renatere, medicii au numit-o rdcina Sfntului
Spirit. Chiar dac legenda a exagerat nsuirile plantei, angelica are ntradevr
numeroase virtui medicale.
In buctrie angelica de grdin, se consum integral, mugurii cruzi i
tocai se consum la salate, pete i desert, aromatizndu-le. Laponii i
irlandezii consum tulpina pe post de sparanghel, fiart n lapte.
Frunzele mature se adaug la ciorbe, supe, n cantitate mic. Tijele
tinere, confiate n zahr, parfumeaz i decoreaz patiseriile. Florile
aromatizeaz buturile, gin, vertmult, dulciurile. Fructele foarte picante
sunt utilizate drept condiment.
In medicin, infuzia din rdcin calmeaz isteria, nevralgiia, durerile
reumatice, stimuleaz pofta de mncare, reduce fatulena, stimuleaz

Page 45 of 1147

digestia, uureaz durerile de stomac, vindec gripele, rcelile,

bronitele cronice i anemia. Ceaiul din frunze uscate sau proaspete
combate balonrile i erupiile cutanate.
Uleiul i spirtul de angelic, preparat din ulei de angelic, camfor, alcool,
se folosesc ca frecii pentr4u durerile reumatice.
Antialcoo & antitabac FITO; mpotriva alcoolului i tutunului,
administrabil fr tirea pacientului.
Avocado; bogat n vitamina E i C, potasiu i fibre, acid folic care
exclude riscul dezvoltrii unor anomalii genetice la copil n cazul femeilor
gravide, apr ficatul de aciunea toxinelor duntoare, coninnd
substane care apr ficatul de hepatit. Conin multe calorii, depind
carnea i oule, pentru absena grsimilor nesaturate scade nivelul
colesterolului ( o . de fruct/zi), scade tensiunea arterial, nu este
interzis n diabet. n cazul gastritei acide sczute i anemiilor este recomandat. Este
folosit n stimularea intestinului. Mtile cu Avocado
sunt indicate pentru tenul uscat. n psoriazis pentru calmarea
mncrimilor se consum n fiecare zi o 1 de fruct, pe lng
medicamentele prescrise. Coaja, frunzele i ramurile se folosesc
mpotriva viermilor intestinali.
Bioparox spray; candida albicans
Caise; cel mai puternic efect l are miezul smburelui, care conine
vitamine i minerale nu numai n reducerea incidenei cancerului ci i n
terapii de ntinerire i revigorare.
Calciu; asigur btile regulate ale imimii, se ia mpreun cu vitamina D.
Cartilagiile de la copanelor puilor; au un coninut ridicat de calciu. a
Ctina; planta capabil s triasc n sihstrie, pe povrniurile srace
de piatr, rabd foamea, setea, cldura din esurile Europei i frigul din
Himalaya i Alpi, fiind una din cele mai adaptabile plante de pe Terra. Se
poate gsi la 2000 m. altitudine n Alpi, dar i la 5000 m. n Himalaya.
Fructele sale portocalii se coc la nceputul toamnei i rezist pe ramuri
pn primvara. Fructele se pot culege i iarna pe nghe, conin
maximum de vitamin C. De regul se recolteaz ramura cu fructe cu
tot, arbutii supui acestui tratament, primvara vor scoate mai multe
ramuri noi.
Fructele proaspete sunt desprinse de pe ramuri cu ajutorul unei furculie.
Uscarea fructelor se face pe ramuri, la temperaturi mari de 40 - 50 grade
(n caz contrar fermenteaz i le scade puterea terapeutic), pn ce
fructul capt consistena i aspectul unei stafide.
Pulberea de ctin; fructe uscate, mcinate cu rnia. Se ia 1 linguri
de pulbere 3 - 4 ori/zi, pe stomacul gol, se ine sub limb cteva min.,
apoi se nghite cu ap.
Suc proaspt; zdrobirea se face ntr-un vas de porelan, cu o lingur de
lemn, se formeaz o past, care va fi consumat imediat, pentru a nu se
oxida.
Sucul de ctin nu se consum singur ci n combinaie cu suc de
morcov, . pahar amestecat cu 4 - 5 linguri de suc de ctin, pe

Page 46 of 1147

stomacul gol, de 2 - 3 ori/zi.

Sirop de ctin; suc proaspt de ctin, 1 parte se amestec cu 2 pri
de miere, se omogenizeaz, pn se formeaz o past, se pstreaz n
borcane bine nchise n loc ntunecat i rcoros. Se iau 4 - 6 lingurie/zi.
Ceaiul de ctin; extractele n ap obinute din ctin, nu sunt eficiente,
deoarece vitaminele A, E, F, se pierd. Este bine de nlocuit ceaiul cu
pulberea, sucul sau siropul de ctin.
Uleiul de ctin; fructele de ctin mai ales coaja, conin 2 - 8% ulei
gras, cu proprieti terapeutice puternice, care nu se poate obine casnic,
ci cu ajutorul unor instalaii speciale. Acest ulei conine vitaminele A i E,
asimilate uor de organism, cu efect regenerator.
Adulii pot lua 20 pic. de 3 ori/zi, copiii peste un an 5 pic. de 3 ori/zi
Uleiul de ctin este un elixir pentru ochi, mrind acuitatea vizual,
combate oboseala ocular, ncetinete evoluia bolilor, datorit vitaminei
A.
Fiind bogat n vitamina E, vitamina tinereii i fertilitii, tratamente de 2 3 luni ajut activitii glandelor sexuale.
Regenereaz esuturile dup arsuri, rni, operaii, dup o cur de 1 lun,
micornd timpul de vindecare.
Ceai de fortificare; 250g mcee uscate cu 1 litru de ap clocotit se
pun la macerat 12 ore, se filtreaz se amestec cu 500g miere, se fierbe
.Siropul se consum cu ap mineral
Ceai anti-cancerigen : planta LARREA MEXICANA, 1 linguri de
plastic sau de lemn de pulbere ntr-o can cu ap clocotit. Se bea
ceaiul ct se poate de fierbinte i o . ora nu se bea i nu se
mnnc nimic. Se bea timp de 2 luni apoi pauz 2 sptmni.
ATENTIE : se ntrerupe tratamentul dac urina se nchide la culoare sau
se nglbenesc ochii.
Ceap verde sau uscat; reduce incidena cancerului, ovarian mamar,
genital la brbai, renal i tiroidian. Ajut la echilibrarea hormonal. Este
prin excelen un bun diuretic, elimin ureea i sodiul n exces. i n
tratamente externe favorizeaz eliminarea apei. Cu o jumtate de ceap
proaspt se freac n zona rinichiului, ori n partea de jos a
abdomenului, n dreptul vezicii urinare, pentru a constata o cretere de
25% a debitului urinar. Aceleai masaje au efect bun i n caz de
sciatic. Cura de tinctur de ceap (vezi colica renal), este benefic i
pentru gut, edeme, retenie de urin, reumatism, albuninurie. Elimin
toxinele din organism, prin transpiraii abundente. Consumat sub form
de tinctur nu mai miroase.
Cholestone; medicament pentru scderea colesterolului, care conine n
formula sa, ulei de in, usturoi, pectin de mr, lecitin, crom, vitamina C
i E. Cur de 3 luni
Ciree i viine; protejeaz rinichii, cile urinare i intestinul, prin
capacitatea lor de dezintoxicare. Sunt recomandate cure de 7-10 zile, n
care se consum 1/2Kg./zi.
Clor; n cantitate insuficient duce la cderea prului i a dinilor.

Page 47 of 1147

Coacz negru; pe ling hipotensor este antiaterosclerotic si diuretic,

putnd elimina din organism acidul uric n exces prezent n snge
Coral D; surs natural de calciu de origine biologic i a 73 minerale
asociate cu magneziu i vitamina D, pentru deficit de calciu i magneziu..
Diabecon; reduce glicemia, corecteaz profilul lipidic, previne
complicaiile vasculare, reduce modificrile retinopatiei diabetice.
Extract muguri de carpen; colon iritabil.
Farebil; afeciuni hepato-biliare, litiaz biliar.
Flavotan; stimuleaz i protejeaz funciile cerebrale, afeciunile
circulatorii cerebrale, atenia, tulburri de memorie, hipoacuzie i vertij.
Finocarbo plus; crbune vegetal, mueel, balsam de lmie ulei
vegetal, ajut la absoria gazelor, stimularea secreiilor biliare i gastrice.
Gazex; sindrom dispeptic (dureri abdominale, balonare, flatulaii,
grea, regurgitare, hiperaciditate),conine ghimber, component
principal a produsului
Ginger; rdcina are proprieti antiinflamatorii i protejeaz stomacul
de iritaiile cauzate de medicamente. Este indicat i n cazul migrenelor
i greurilor.
Golden Yacca; cur i dezinflameaz intestinul gros (colonul), imunostimulator,
reduce colesterolul, elimin toxinele.
Hepaton plus; conine fosfolipide, care protejeaz celula hepatic i
mpiedic acumularea de colesterol n ficat, papaia, o enzim vegetal,
care contribuie la digestia proteinelor, uurnd rolul ficatului, Mg, Zn i
vitamine cu rol detoxifiant i de stimulare metabolic. Se administreaz
pn la 3 comprimate/zi.
Insuveg; insulin vegetal inventat de un romn Dr. Farm. Ovidiu
Bujor, produs de Laboratoarele Fares Bio Vital, intervine n metabolismul
glucidic ducnd la scderea glucozei. Se recomand n diabetul de tipII i
adjuvant n diabetul de tipI.
ndulcitori artificiali;
Zaharina; este de aceeai vrst cu zahrul fiind descoperit n 1879,
este foarte srac n calorii i de 200 - 500 de ori mai dulce dect
zahrul, s-a impus ca hran pentru diabetici i supraponderali.
Din 1977, experimentele de laborator pe animale au scos n eviden
anumite efecte toxice. Mrete indicele de apariie al cancerului vezicii
urinare, celui genital i de prostat. Apoi s-au demonstrat indicele de
toxicitate asupra sistemului hormonal, a activitii nervoase i imunitii.
Din 1996 n S.U.A. este pe lista alimentelor cu potenial cancerigen, iar
n Canada este interzis.
Aspartamul; a fost descoperit n 1965, are o putere de ndulcire de 200
de ori mai mare dect zahrul, cost mai puin i nu are nici o calorie.
Este n compoziia sucurilor light, a ciocolatei, bomboanelor i produselor
de cofetrie. Este ndulcitor de baz al unor produse ca; Equal, Nutra
Sweet.
Are i efecte adverse constnd n dureri de cap, grea, palpitaii,
mncrimi, dureri la ncheieturi, insomnie, pierderea memoriei.

Page 48 of 1147

Testele fcute la Institutul de Medicin Aero-spaial din S.U.A., au dat

primul semnal, sucurile i dulciurile consumate de piloii liniilor aeriene,
dau probleme de concentrare, pierderea temporar a auzului, tulburri
de vedere, iritabilitate, deci sunt contraindicate.
Al doilea semnal, a fost n rndul copiilor de vrst colar, a aprut o proliferare a
violenei, culminnd cu atacuri armate asupra profesorilor i
colegilor.
La nivelul anilor 2000, legislaia mai multor ri interzice introducerea n
alimente a acestui ndulcitor, acuzat de producerea mai multor boli i
tulburri, depresia insomnia, parkinsonul, Alzheimer, scleroza n placi,
diabetul i bolile tumorale.
Din pcate n ara noastr e folosit n sucurile light, energetice, produse
dietetice, bomboane mentolate, gum i n multe alimente i suplimente
nutriionale de slbit
ndulcitori naturali;
Mierea de albine; ndulcitor ideal pentru ceai, lapte, cafea, suc. Nu poate
fi folosit la prepararea unor prjituri, nici a cozonacilor, (aluatul ndulcit
cu miere nu crete), preparat termic la 70 grade devine toxic.
Zahrul brut; granule ca zahrul obinuit dar sunt nchise la culoare.
Pentru gtit se comport ca i cel obinuit, dar are punctul de topire mai
jos, face mai puin spum.
Firma exportatoare Sano-Vita 021.222.03.47, 072237186.
Lmia; sucul stimuleaz pofta de mncare. 2 lingurie de suc,
nendulcit cu 1 pahar de ap, se bea inainte de mas cu . de
or, ajut la stimularea fluxului de saliv i a sucurilor gastrice..
Lenicalm; 3 plante, vinari, pducel i tei, pentru insomnie, reduce
nervozitatea la aduli i copii.
Lipostop;combinarea oetului de mere cu bio-crom, care stimuleaz
procesele de ardere a grsimilor i a glucozei n snge, scade apetitul
pentru dulciuri, transform depunerile adipoase n energie.
Liv. 52; hepatoprotector i detoxifiant, un supliment nutritiv care
optimizeaz funciile ficatului. Conine cicoare, coada oricelului, dar i
plante din zonele nalte din Himalaya, precum Tamarix gallica, cu rol
tonic, reglator al metabolismului hepatic.
Livo smilin; remediu naturist, protector al ficatului, cu dubl aciune
asupra viruilor, toxinelor, ct i mpotriva modificrilor patologice ale
esutului hepatic, care apar n aceste cazuri. Regenereaz celula
hepatic, amelioreaz circulaia sanguin intahepatic i a proceselor
metabolice.
Lactat de magneziu i vitamina B6; carene de magneziu i vitamina
B6, datorate alimentaiei dezechilibrate, efort fizic, stres,
anxietate,astenie, insomnie, spasmofilie, palpitaii.
Maca; o plnt cu rdcin robust care crete pe platourile alpine din
Peru, face parte din gama nutraceutice innovatics. Reface echilibrul
organismului, ntrete sistemul imunitar, un tonic fizic i mental, aciune
asupra sistemului endocrin, reduce disconfortul fizic i emoional asociat

Page 49 of 1147

cu sindromul premenstrual i cu menopauza.

Macerat de usturoi; 2 cei de usturoi pisai se macereaz o sptmn n 250ml. vin
alb natural. Se bea cte 1 linguri dimineaa 3 sptmni
Mcri; frunzele lui stimuleaz digestia, efect detoxifiant,neutralizeaz
otrvurile preluate din mediul nconjurtor, pareze ale nervilor periferici,
adjuvant n hemiplegie (1/2 pahar de suc dimineaa i seara, timp de 2
sptmni cu una de pauz). Raia maxim zilnic pentru un adult este
de 70-100 g., peste aceast doz apar fenomene de demineralizare,
tlburri digestive, ameeli, tulburri nervoase.
Mrarul; folosit ca adaus la mncare, dar i ca medicament, fiind
menionat ntr-un papirus egiptean vechi de 4000 de ani. Este intens
folosit de medicina tibetan i indian, unde este administrat ca tonic
digestiv, antiinfecios i antiinflamator. In antichitate era preuit de
romani, fiind un remediu contra tulburrilor digestiv i a durerilor de cap
ce apreau dup petrecerile mbelugate. Sucul proaspt se ddea
pentru bolile de inim, contra tusei.
Mrul lupului, unguent; 6 linguri tinctur se las pe o farfurie pn se
evapor alcoolul i rmne o past groas, care se amestec cu .
dintr-un pachet de unt uor inmuiat lang foc, cu o lingur de lemn
se omogenizeaz, se pstreaz la frigider
Mrul lupului, este o plant toxic. Administrat intern fr avizul
medicului, utilizat extern nu prezint pericol cu condiia s fim ateni la
manipulare i depozitare .Este cea mai veche plant folosit ca
medicament n Egiptul antic acum 5000de ani, numit iarba cobrei fiind
singurul remediu.. Galii o foloseau pentru tumori i a oricror
excrescene de pe corp n Spania se folosea de ctre cavaleri pentru
tmduirea rnilor,prevenirea infeciilor. Englezii recomandau
mestecarea a 2 frunze , pentru ntrirea organismului la epidemii i
eliminarea abceselor dentare.. Avertizau asupra toxicitii ei dac este
folosit mai mult de 3 sptmni,duneaz rinichilor, vezicii urinare i
tubului digestiv.
Mr, struguri, afine; conin polifenol (antioxidant) care ucide viruii.
Mentusin; conine lemn dulce, eucalipt, cimbru, coada oricelului, indicat
pentru tuse, bronit, rgueal, stri gripale.
Mentat; conine 2 plante Centella i Bacopa, scade emotivitatea n
timpul examenelor, ajut la asimilarea cunotinelor, crete capacitatea
de concentrare, atenia i memoria, nltur oboseala, epuizarea psihic
i insomnia
Medicamentele Dr. Mircea Ciuhri; Hepato-Liz, supliment nutritiv i
Imuno-Max imuno-stimulator.
Crema pentru ngrijirea pielii, mrete elasticitatea tenului, elimin
ridurile, petele maronii, btturile, aluniele, nevii i verucile.
Crema pentru picioare, mpotriva varicelor, reduce inflamaiile
articulaiilor.
Crema pentru glezne, efect n artroze i arterite, regenerarea esuturilor mrind fluxul
sanguin n zonele afectate.

Page 50 of 1147

Crema pentru decolteu, pentru nodulii mamari, asigurnd absoria

acestora.
Crem anticelulitic.
Crema pentru piele descuamat, elimin crustele cutanate, pentru
psoriazis.
Crema pentru masaj corporal i zona Zoster.
Lipogel pentru unghii, elimin esutul mort, hrnete rdcina i trateaz
micozele.
Gel pentru cavitatea bucal, trateaz Candidozele i micozele bucale.
Gel V, pentru absoria varicelor esofagiene.
Gel pentru ngrijirea dinilor i gingiilor i a paradontozei.
Intim gel V, pentru zonele intime, regleaz flora mucoasei vaginale, n
tratarea micozelor vaginale.
Intim gel H, pentru fibroamele uterine i a hemoroizilor.
Adenom-Liz, pentru prostat, sub form de supozitoare.
Kerato-Liz, afeciuni cutanate grave, carcinoame, melanoame i alte
formaiuni tumorale ale epidermei.
Sediul n Str. Toamnei nr. 100 tel. 2100082/2103470.
Macerat gliceric de arin negru; ulcer gastroduodenal.
Morcov; sucul conine beta-caroten, potasiu i substane
anticanceroase, fiind cel mai important furnizor de vitamina A, conine
fier, n combaterea anemiei i a tulburrilor de cretere, pentru intestine
acioneaz ca un regulator i cicatrizant gastric, n tinerete celulele i
stimuleaz funciile hepatice. Se consum crud ras sau suc.
No-spa;.dureri biliare,gastro-intestinale (ulcer, gastrit, colon iritabil,
dureri menstruale, anexit).
Normobil; normalizeaz secreia biliar, se ia 30 min. nainte de masa.
Omega 3 6 9; scade colesterolul i trigliceridele, previne
ateroscleroza i HTA, crete imunitatea, previne depresia, a scderii
capacitii de atenie i a Alzeheimerului, afeciuni dermatologice
eczeme, psoriazis acnee, tulburri premenstruale, crampe uterine.
( produs de Mondopharm Corporation)
Oscillococcinum; un medicament homeopatic folosit n prevenirea i
vindecarea strilor gripale. O singur doz pe sptmn pentru a
preveni boala. La primele simptome ale bolii, se ia o doz, se repet o
dat sau de 2 ori la interval de 6 ore. Cnd se instaleaz gripa se ia o
doz dimineaa i una seara timp de 3 zile.
Osteocicatrat TR; unguent uz veterinar, conine extract de rdcin
de ttneas i rostopasc, pentru afeciunile oaselor: entorse, luxaii.
dureri articulare, accelereaz formarea calusului osos. In reumatism
articular, afeciuni ale pielii, plgi cutanate, produse de nepturi, tiere,
arsuri, degerturi, ulcer varicos, eczeme greu vindecabile, papilomatoz.
Produsul se aplic pe zona afectat, n strat subire, cu ajutorul spatulei
din ambalaj. Tratamentul se face timp de 4 5 zile, sau pn la 14 zile n
afeciuni grave. Nu are contraindicaii.
Osteocynesine; pentru fixarea i metabolismul Ca, sugari, copii

Page 51 of 1147

adolesceni, femei nsrcinate, fracturi, osteoporoz, se poate folosi i n

medicina veterinar.
Ovz; hipotiroid, fulgii de ovz vor fi trecui pentru mult timp in
diet, suplimentar se va bea ceai din 7 linguri boabe fierte .
or in 1 litru ap, este recomandat n astenie, surmenaj,
somnolen, pietre la rinichi, impoten.
Prodigest capsule; procesul digestiei, dureri abdominale, gastrit,
parazii intestinali.
Pducel; frunzele i florile sale culese primvara au efecte tonice
cardiacice puternice, dilat arterele inimii, regleaz tensiunea arterial,
calmeaz psihicul. Florile si frunzele se culeg, se usuc, se macin cu
rnia electrica, se administreaz 1 linguri de pulbere pe stomacul gol,
de 3 ori/zi. Durata tratamentului este de 1 lun, pentru prevenirea bolilor
de inima i de 3 luni pentru bolnavii cardiovasculari cronici. Cura are
efecte bune n tratarea ischemiei cardiace, a ischemiei dureroase
(anghina pectoral), sclerozei coronariene, arteriosclerozei. De
asemenea pentru aritmii cardiace, hipertensiune sau tensiune oscilant.
Pentru cardiopatiile de origine diabetic se face un amestec de pulbere
de pducel, anghinare, afin, n pari egale, se ia 1 linguri ras de 4
ori/zi, la orele 8, 12, 18, 22.
Ptrunjel; conine mai multa vitamin C dect lmia, vitamina K, beta
caroten, magneziu i calciu. In antichitate, la nceput de var se mesteca
ptrunjel verde pentru a feri de insolaie, infecii digestive i dureri de
cap.Medicii din evul mediu susineau c d imunitate la otrvire i la
intoxicaiile lente de tot felul. Cercetrile moderne arat o puternic
aciune la nivelul ficatului i a splinei, precum i asupra sistemului
endocrin i digestiv. Consumat crud, protejeaz plmnii i cile
respiratorii, ficatul, intestinul, rinichiul. Ameliorarea tumorilor cerebrale,
reduce efectul nociv al alcoolului.
Ptlagina; rol hipotensor, este bun n ateroscleroz i
hipercolesterolemie, fiind un detergent al sistemului circulator.
Ppdia; att frunzele i rdcina, sunt un excelent tonic circulator, cu
aciune n ateroscleroz.
Plantele amare; sunt considerate adevrate catalizatori ai organismului.
De obicei se suprapune cura cu plante depurative, cu cele amare,
pentru ca dezintoxicarea s fie mai puternic. Apoi plantele amare se pot
lua i n afara tratamentului de dezintoxicare, mai ales cnd exist
probleme cu ficatul, bila constipaia.
Pelin; indicat n cura de purificare mai ales la persoanele cu trai sedentar. Se
administreaz sub form de tinctur, se iau 3 lingurie /zi
diluate n puin ap, de regul cte 1 linguri nainte de mas, cura
dureaz 2 sptmni, urmat de o pauz de 10 zile, dup care se poate
relua tratamentul. Se respect timpul de pauz.
Rostopasca; toxic, dar cu efecte asupra ficatului i bilei foarte puternice,
fiind drenor i regenerator. Se ia sub form de pulbere, 1 vrf de cuit de
3 ori/zi., pe stomacul gol.

Page 52 of 1147

Bitter suedez; o . lingur - 1 lingur inainte de fiecare mas, puse n

ap sau ceai.
De regul depurativele se iau primele, cu . or inainte de
mas, in timp de plantele amare se iau cu 10 min. Efectul
plantelor amare sa fie complet ele se mai iau inc o sptman
dup ce s-a terminat tratamentul cu plantele depurative.
Plantele amare contribuie la stimularea i reglarea imunitii.
Pelinul remediu pentru compensarea efectelor sedentarismului i atoniei
digestive.
Rostopasca recomandat n dischinezie biliar, hepatit.
Bitter suedez spectru mult mai larg, datorit compoziiei sale, stimuleaz
digestia, recomandat pentru gastrit hipoacid, indigestie.
Plantele amare nu pot fi folosite de persoanele slbite, surmenate fizic
sau psihic. Pelinul nu va fi folosit de gravide, de cele care sufer de
gastrit.
Pinosol; nas nfundat
Plante depurative; cu rol s fac curenie general n organism,
determinnd eliminarea reziduurilor pe toate cile principale, transpiraie,
urin, fecale. Purificarea este att de intens, nct pot aprea fenomene
neplcute ca transpiraie abundent, urt mirositoare, urinare abundent,
erupii, cu timpul dispar.
Trei frai ptrai; pentru persoanele sensibile la bolile sezonului rece, mai
ales la guturai i bronit, astm, reumatism.. Se prepar un ceai din 2 3 linguri de plant mrunit intr-o jumtate de litru de ap plat. Planta
se las la macerat la temperatura camerei, de seara pn dimineaa,
cnd se filtreaz. Maceratul se las, iar planta rmas se oprete timp
de . or cu . litru de ap clocotit, apoi se filtreaz i se las la
rece. Se combin maceratul cu extractul, iar preparatul va fi but pe
parcursul unei zile.
Boabele de ienupr; eficient pentru persoanele care acumuleaz foarte
mult ap n esuturi, care au probleme cu rinichii i cile urinare. Se ia
sub form de tinctur, 1 linguri diluat n 1/2 pahar de ap, de 3 ori
/zi. Intr-un borcan cu ap 15 lingurie de boabe de ienupr
mcinate cu rnia de cafea, dup care se adaug un pahar de alcool
alimentar de 70, se nchide borcanul ermetic i se las la macerat timp
de 10 zile, se filtreaz.
Fructele de soc; cele mai puternice i depurative. Se folosete tinctura
obinut din fructe proaspete. Tinctura deblocheaz tranzitul intestinal,
fiind de un ajutor pe termen lung persoanelor constipate sau cu o
eliminare lene. Mobilizeaz toxinele din organism i intensific
eliminarea lichidelor din corp prin diurez i transpiraie. Cel mai
spectaculos efect al acestui remediu este reglarea rapid a greutii
corporale. Mai ales n sezonul rece, cnd Kilogramele se depun cu
uurin. Se administreaz 1 - 2 linguri de tinctur pe zi, dimineaa pe
nemncate. Pentru persoanele obeze se recomand o schem; n prima
zi se ia 1 linguri la ora 18; a 2-a zi se iau 2 lingurie la aceeai or

Page 53 of 1147

,a.m.d., pn n ziua a 7-a, cnd se ajunge la 7 lingurie luate toate o

dat. Se menine aceast doz 30 zile. Dozele progresive se iau pentru
a nu crea un oc tranzitului intestinal, care va fi foarte accelerat, la fel ca
i diureza.
O cur este determinat de gravitatea problemelor. Pentru oi persoan
cu o via echilibrat 2 sptmni. Persoanele foarte sensibile la rceli 1
lun.
Aceast cur ne face s ne simim mai uori, proaspei, capacitate de
munc sporit, somn odihnitor, o piele mai curat, mai strlucitoare, o
rezisten fizic i psihic mai bun.
Cura cu trei frai ptai, ajut la eliminarea bolilor respiratorii cronice
(bronita i astmul) i bolilor alergice.
Cura cu tinctur de ienupr, mrete imunitatea la nivelul rinichilor i a
vezicii, ceea ce duce la vindecarea cistitelor, nefritelor.
Cura cu tinctur de fructe de soc, elimin constipaia i ajut la scderea
n greutate.
Porumb;, n obezitate, mmliga confer senzaia de saietate, n
hipotiroid, sunt reduse efectele ca ngrarea, somnolena, lipsa de
tonus fizic i mintal. Mrete secreia biliar i grbete golirea ei,
gastrita i ulcerul sunt ameliorate de mmliga cald, avnd efect de
reducere a aciditii.. Consumat frecvent amelioreaz diabetul, litiaza
renal i hepatita
Reumador gel; tratarea afeciunilor dureroase, inflamaii oasteoarticulare,
musculare, articulaii dureroase, contuzii, entorse, luxaii
(piroxicam 0,5%)
Roinia; ulei eteric cu un miros puternic de lmie (i se mai spune
lmi) i mult vitamin C. Se folosete ca antispasmodic, calmant,
scderea tensiunii, n migrene, insomnie, isterie, nevralgii, respiraie
greoaie, astm, afeciuni ale pielii, arterosclerozei. Decoctul i infuzia n
cazul durerilor menstruale.
Sarea de buctrie; o surs natural de clor.
Schinduf; folosit n nordul Africii, India i Asia mic, cu aplicaii medicale
i culinare. Vechii egipteni l foloseau n prepararea soluiilor pentru mblsmare.
Seminele sale sunt hrnitoare, pentru convalesceni, a
celor slbii, dar trebuie evitate de femeile gravide, provoac contracii
uterine. Totodat s-a descoperit c seminele pot inhiba dezvoltarea
celulelor canceroase la nivelul ficatului, scad colesterolul i sunt
excelente pentru diabetici. Frunzele se pot utiliza att proaspete ct i
uscate, iar seminele se recolteaz cnd sunt bine coapte i uscate.
Frunzele i seminele sunt antiinflamatorii, qantitumorale, carminative,
expectorante, febrifuge, galactogene, hipoglicemice, laxative, tonice
uterine. Mucilagiile sunt folosite n tratarea inflamaiilor la nivelul
stomacului, intestinului, ca i vindecarea ulcerului. Seminele sunt
hrnitoare, conin mult fier i stimulnd metabolismul dau rezultate bune
n caz de debilitate fizic datorit anemiei sau bolilor infecioase, mai
ales cnd este afectat sistemul nervos. Extern pot fi utilizate sub form

Page 54 of 1147

de cataplasme, dup ce au fost mcinate i amestecate cu puin ap i

oet, pentru tratarea rnilor sechise sau purulente.
Septilin; pentru sistemul imunitar zilnic timp de 3 - 5 sptmni.
Sfecl; surs de magneziu, beta-caroten, vitamina C i E, potasiu i acid
folic.
Substanele nutritive din sucurile de fructe i legume;
- beta-caroten - morcov, papaya
- acid folic - portocale, napi, brocoli
- vitamina B6 - napi, spanac, nap turcesc
- vitamina C - ardei gras, citrice, varz
- vitamina K - brocoli, nap, urzici, fragi, cpuni
- calciu - nap, bok choy (varz chinezeasc)
- crom - mr, varz, ardei dulce
- mangan - varz de Bruxelles, varz
- potasiu - elin, roii
- seleniu - mr, usturoi
- zinc - morcov, ginger, mazre verde
Talpa gatei; actiune n afeciunile de origine nervoas, reducnd
totodata i tensiunea arterial.
Terapia cu petrol; petrol distilat ntre 100 - 120, timp de 6 sptmni,
dimineaa 1 lingur, pe stomacul gol, cu o . de or inainte de mas,
4 sptmani pauz, apoi inc 4 sptmani se ia cate 1 lingur
de petrol dimineaa, pe stomacul gol, cu 1/2 de or inainte de mas.
Terbisil; tratamentul rapid al micozelor, onicomicoze, micoze
interdigitale, axilare, inghinale, se aplic de 1 2 ori/zi.
Traista ciobanului; regleaz tensiunea arterial.
elin; substane anti-cancerigene, bogat n potasiu, sodiu, ajut la
scderea tensiunii, nlocuiete pierderea de minerale i lichide
consumate n procesului de transpiraie, disfuncie sexual. Se consum
sub form de salat.
Unguent muguri de plop negru; (vezi fibrom), rni deschise, cicatrice
inestetice, herpes, cancer de piele, hemoroizi, ulcer varicos, comprese
cu tinctur, apoi crema( vezi fibrom), (Firma productoare S.C. Dacia
Plant S.)
Usturoi verde; anticanceros datorit substanelor oxidante i imunostimulatoare,
reduce incidena cancerului pulmonar, esofagian (nltur o
parte din efectele negative ale fumatului),genital, intestinal i pancreatic.
Usturoi; acioneaz ca un antibiotic natural, subiaz sngele, reduce
colesterolul.
Valeriana; recomandata pentru cei care sufera de boli de inima ce apar
pe fondul stressului psihic, a epuizarii, insomniiei, pe fond emotional,
furie, nervozitate, iritabilitate, anxietate, pentru femeile ajunse in pragul
menopauzei.
Varza; caliti curative n tratarea ulcerului, dar trebuie combinat cu
tratament medicamentos adecvat.

Page 55 of 1147

Vsc; actiune remarcabila in hipertensiunea arteriala, ateroscleroza si

tulburari circulatorii.
Extraxtul de vsc se gsete la noi sub 2 forme: Iscador i Isorel. Dintre
cele 3 tipuri de isorel A, M si P numai primul este omologat. Este
preparat i administrat n doze homeopatiuce n produsul Iscador.n
terapia cancerului.
Vita care; aloe Vera pentru constipaie i arsuri stomacale, ulcer gastric
i duodenal, n afeciuni hepatice, antiinflamator i antioxidant
Vitacaps; ulei din semine de in, colon iritabil, regleaz tranzitul
intestinal, scade colesterolul.
Vitamina B 17; se administreaz preventiv pentru tratarea cancerului, se
gsete n snburii de caise, mere, piersici, prune.
Vitamina PP sau B 3; scade tensiunea arterial i reduce colesterolul.
Veral gel; (diclofenac) antiinflamator i analgezic care ptrunde n
profunzime la locul durerii. Recomandat n traumatisme ale tendoanelor,
ligamentelor, muchilor, articulaii, dureri postoperatorii i posttraumatice.
Zahr invertit; 1 kg. zahr alb, 450 ml. ap, 1 linguri acid citric, saqu
tartric (sare de lmie). Aceste ingredinte se pun la foc domol ( nu direct)
ntr-o oal emailat fr pete de rugin, timp de 10 min. Se amestec cu
o lingur de lemn i se strnge spuna. In felul acesta se obine un
amestec de 2 monozaharide (glucoz i fructoz), cu o putere dubl de
ndulcire. Sporete capacitatea de asimilare a calciului m intestin,
combate i vindec rahitismul, provine formarea calculilor renali, dizolv
uraii, nu este cancerigen ca zahrul alb.
Zincul; pentru senilitate se ia zinc i magneziu, zincul acioneaz mai
bine n prezena vitaminei A.
RETETE PENTRU SLABIT
Slbii n 7 zile 7 Kg.;
- 1 zi - orice fruct fr banane, pepenele verde i galben mai puine
calorii dect
majoritatea fructelor.
- 2 zi - vegetale conservate sau crude,fr fasole uscat, mazre,
porumb
la prnz supa, la cin cartof copt la cuptor cu unt. Nu mncai
fructe
- 3 zi - orict dorii legume, fructe, sup, fr cartofi copi. Dup 3 zile
dac nu triai
slbii.
- 4 zi - 3 banane i lapte degresat, ap mult, sup,
- 5 zi - carne de vit cu roii (250g carne i o cutie de roii n bulion, sau
6 roii
proaspete), 6 - 8 pahare de ap, sup o dat pe zi.
- 6 zi - carne de vit cu legume sau cartofi, sup o dat pe zi.
- 7 zi - orez Uncle Bens, suc de fructe nendulcit (Santal) i legume

Page 56 of 1147

sup o dat pe zi.

In a 7 zi slbii 5 - 8Kg., dac ai slbit mai mult ntrerupei regimul 2 zile
i apoi
reluai-l. Daca e urmat corect, cur organismul de toxine i v simii
mai bine
Este rapid, arde grsimile i are mai multe calorii dect mncai.
Interdicii; pine, alcool buturi carbogazoase, prjeli.
Voie; apa, ceai, cafea fr zahr, suc nendulcit i lapte degresat, sup
toat ziua cnd v este foame. Intr-o zi se poate nlocui carnea de vit
cu pui la grtar fr pieli, sau cu pete.
In celelalte zile e nevoie de proteine , carne de vit.
Barley Water; butura care te ajut s slbeti uor, 50 g, boabe de orz
se fierb n 1 litru de ap 30 min. Lichidul se consum toat ziua.
Chefir; arde grsimile de prisos, 1 pahar nainte de mese.
Dieta cu iaurt; timp de o sotmn, dimineaa se mnnc un iaurt
amestecat cu fulgi fr zahr, miere, stafide sau nuc, la prnz sup de
orice fel doar zeama i legumele fierte, seara ca dimineaa. Se beau 2
litri de ap, ceai, cafea fr zahr. Se slbete 1 Kg. /zi. In weekend se
mnnc normal iar sptmna urmtoare se reia regimul pentru a slbii
mai mult.
Dieta alternativ; luni 6 Sana, mari 6 cartofi fieri fr sare, miercuri 6
mere, joi 6 ou fierte tari, vineri 600 g. Brnz de vaci, smbt 600 g,
carne fiart de pui sau vit fr sare. In 7 zile se slbete 5 Kg.
Diet obligatorie; carne slab 2oo - 300 g., sup legume fr paste
finoase, pete fr sosuri, ou. preparate oricum, salate de roii, ridichi,
elin, murturi n oet, brnz uscat, cacaval,vaier, fructele se
mnnc separat. Sunt interzise dulciurile, grsimile, alcoolul, pinea i
finoasele.
Cura cu ananas; sau cura Afroditei, timp de 3 zile mesele de prnz i
seara , se va mnca numai, 2 cotlete de miel la grtar i 2 felii mari de
ananas proaspt. n timpul mesei nu se consum buturi, fr mic dejun,
peste zi 1 - 2 litri ap sau ceai din frunze de coacz negru, frasin.
Anasonul conine o drojdie i un ferment digestiv care diger n cteva
minute de 1000 de ori greutatea lor.
Cura cu ciree; fiind un fruct srac n principii nutritive, se recomand
cure de 2 zile pe sptmn, ct ine sezonul. Cireaa conine un
depurativ puternic, care elimin toxinele i deeurile din organism.
Cura cu coada calului; macerat la rece, 2 3 cni/zi, cu puin nainte
de mas, mrete intensitatea procesului de liminare pe cale renal i
digestiv.
Cura cu lmi; se bea zilnic progresiv suc de lmaie,pornind de la
sucul unei . lmaie, urcand .progresiv (1/2) ,pan la 10, apoi
se coboar progresiv, pe o perioad de 4 - 5 sptmani.
Cura de ntreinere; seara se taie in felii o . de lmaie cu coaj
cu tot, se adaug o man de mueel, apoi o can de ap clocotit,
se las la macerat pn dimineaa, cnd se bea pe nemncate

Page 57 of 1147

Cur de sucuri; pe durata unei zile se poate bea un singur suc,

legumele se cur de coaj, se rad i se preseaz printr-un tifon, sau la
centrifug. Pentru gust mai bun se adaug la suc, verdeuri proaspete,
mrar, ptrunjel, elin.
- dup trezire 1 - 2 ceti de ceai rozmarin (stimuleaz tensiunea sczut)
- ora 9, 250 ml. suc morcovi amestecat cu 1 linguri ulei de msline
- ora 11, 250 ml. suc varz murat, cu leutean tocat, mrar.
- ora 12, 1 pahar mare cu ap mineral
- ora 13, 250 ml. suc sfecl roie, cu 1 linguri de tre de gru
- ora 16, 1 ceac ceai de mcee
- ora 17, 250 ml. suc morcovi, cu frunze de busuioc i amestecat cu o
linguri de smntn
- ora 18, 1 pahar mare de ap mineral
- ora 20, 1 ceac ceai de flori de tei sau iasomie (calmeaz)
n total 320 calorii/zi.
Important; pregti sucul din legume proaspete, bei sucul imediat dup
preparare, n ceai nu punei nici zahr nici miere, 1 zaharin.
Lipostop; supliment nutritiv, oet de mere cu bio-crom, arde grsimile, scade glicemia,
apetitul pentru dulciuri, depunerile adipoase le
transform n energie i putere de munc.
Porumb; n obezitate mmliga confer o senzaie de saietate. n
hipotiroid, anumite probleme cum sunt ngrarea, somnolena sunt
reduse. Mrete secreia biliar i faciliteaz evacuarea sa. Ulcer i
gastrit, efect de ameliorarea aciditii, acelai rol l are n diabet, litiaz
renal i hepatit
Slbit zodiacal; LEU - nu mncai pine dect la micul dejun,(pine
integral), fr alcool, brnzeturi cu peste 20% grsimi i mncare cu
sos, dulciuri. Se recomand carne la grtar, pete fiert n abur sau la
grtar, legume verzi, fructe . Nu v servii de 2 ori i nu bei n timpul
mese
SGETTOR - va place ambiana vesel, nelipsit de la banchete i
ieiri cu prietenii, ducei o via social activ, unde avei ocazia s bei
i s mncai, alimente interzise, dulciuri, mncare cu sos, carne gras
(miel, porc, antricoate de vit), produse bo0gate n colesterol (brnzeturi,
glbenu, creier, momie). Se recomand micul dejun compus din suc
proaspt de fructe, o felie de unc sau 1 ou tare, 1 iaurt, 1 - 2 felii pine
integral, ceai sau cafea. La prnz i la cin se umple stomacul cu
cruditi, evitnd sosul de maionez, carne alb, pete. Ca desert fructe
proaspete (cpuni, piersici, pepene).
PETI - zodie de ap, guvernat de Neptun ,trebuie supravegheat
silueta. A se evita alimentele care conin zahr, alcool, sau pe cele prea
bogate n ap, cireele pepeni i piersici.
Se recomand pete la grtar sau cuptor, legume fierte cu 1 bucic de
unt, compot din fructe proaspete, cpuni, caise ndulcite cu edulcorani,
ap,ceai, suc de portocale, sau grapefruit proaspete, dar nu n timpul
mesei.

Page 58 of 1147

Reeta cu ap fierbinte; luni, mari, miercuri, de diminea pn seara

se bea din 3 n 3 ore cte o can de ceai ne ndulcit i ct mai fierbinte,
apoi se bea o can de lapte de la temperatura camerei. Seara, pn la
ora 20, se consum 100 g. carne slab cu o salat de legume crude sau
fierte n aburi. Orice aliment este exclus, n timpul sptmnii se
mnnc normal. Se slbesc 1 - 1,5 Kg. pe sptmn.
Regim de slbit nocturn; Universitatea South California, recomand
mncatul seara, naite de culcare, a unei porii mici de albumin, 30g.
Pete sau carne de piept de pui fr pieli, i sucul de la o lmie. In
timpul nopii glanda hipofiz transform albumina din alimente ntr-un
hormon puternic care arde grsimile transformndu-le n energie. In felul
acesta dimineaa, ne trezim bine dispui, n form fizic bun i mai
slabi.
Regim de 3 zile; prima zi, se consum numai banane, a 2 a zi, legume
fierte cu sau fr sare, a 3 a zi, pine prjit cu carne slab de pui sau de vit la grtar.
In celelalte zile se mnnc normal fr grsimi,
aluaturi, dulciuri. Este un regim cu proteine, vitamine i sruri minerale.
BOLI
Agitaie nervoas; amestec din plante uscate de ment, rdcin de
valerian, conuri de hamei, luate n proporie de 2 linguri din prima plant
i cte una din celelalte. Peste 1 lingur de amestec se pun 400 ml. ap
clocotit, se las la infuzat pn se rcete, se bea cte 200 ml. 2 ori/zi.
Alcoolism; ceai concentrat de cimbru 1 pumn de flori la 1 litru de ap
clocotit, se bea din . in . de or cate 1 linguri. Apare o stare
de transpiraie abundent, grea, urinare puternic i poft de mncare.
La consumul de alcool apare greaa, cura se face timp de 2 sptmni.
Sau ceai de pedicu, infuzie de 5g. la 150 ml. ap clocotit, se bea
dimineaa la 1 or dup micul dejun, timp de 8 zile.
Sau se administreaz pulbere de pedicu, un vrf de cuit, di 4 n 4 ore,
maxim 4 doze/zi. Tratamentul dureaz 6 luni i are ca efect diminuarea
dorinei de a consuma alcool.
Semine de ptrunjel; au rol de a face renunarea mai uoar la alcool i
de a menine un echilibru n organism, se ia cte o jumtate de linguri
de pulbere de 2 3 ori/zi pe stomacul g ol, cu puin ap. Tratamentul
dureaz 3 sptmni cu o sptmn de pauz, dup care se reia.
Sau, din 3 n 3 ore ( 6, 9, 12, 15, 18)i se dau alcoolicului cte 6 lingurie
de miere. Tratamentul dureaz 2 zile. Ultimele lingurie de miere se dau
la ora 24. Dup toata cantitatea de miere pacientul nu mai vrea alcool.
setea de alcool este provocat de lipsa potasiului din organism.
Cur de 3 luni cu pulbere de ctin (vezi, medicamente), 3 lingurie/zi.
Alcoolicii care au fcut cur de dezintoxicare, tremuratul minilor,
nervozitatea i ieirile violente sunt mai estompate, fa de cei care nu
fac tratament cu ctin.

Page 59 of 1147

FITO Antialcool & antitabac, mpotriva dependenei de alcool i tutun, se

administreaz i fr tirea pacientului.
Alergie la firele postoperatorii; cu compresii sterile se tamponeaz
zona cu ap oxigenat, apoi se unge zona cu alifie de glbenele dup
care se pune compres cu bitter suedez.
Alergie; tratament simptomatic cu PERITOL, antihistaminic foarte
eficient i cu efecte secundare reduse. Dup investigarea alergiei i
stabilirea pe baz de teste dermatologice a alergenului, se face un
tratament de desensibilizare (un vaccin). Clinica de alergologie din
cadrul spitalului Dr. C. Davilla, Bucureti, Calea Griviei nr. 7.
Alzheimer; la nceput se manifest tulburrile de memorie i apoi cele
de orientare spaial. Dezorientarea spaial este foarte important,
deoarece se rtcete cu uurin pe strzi i chiar n propria cas. Are
dificulti n exprimare i n a nelege limbajul celorlali i gsete cu
greu cuvintele.
Cu timpul i pierde capacitatea de a face treburile obinuite. Perioada
terminal a bolii se caracterizeaz printr-o stare de demen profund.
Apare mutismul i se instaleaz diverse semne neurologice.
Din cauza tulburrilor de tip demenial i a agitaiei, bolnavii comit acte
antisociale - agesiuni, atentate, viol, vagabondaj, prsirea domiciliului.
Sub influena unor persoane strine, cedeaz bunuri proprii, fac
testamente. Din aceste motive se impune stabilirea de ctre o comisie
de experi, punerea bolnavului sub interdicie. Specialitii spun c
sechelele rmase dup o lung internare n spitalele de psihiatrie i
pierderea suportului familial accelereaz n mod incontestabil
degradarea mental a vrstnicilor.
Nu exist o reet unic de tratament al bolilor psihice. Scopul
tratamentului medicamentos i psihosocial, este de a interveni cu
medicamente care pun n repaus scoara cerebral, fie prin psihoterapie,
stimularea autocontrolului prin explicaii logice i perseverente. Instituirea
precoce a tratamentului este esenial pentru o bun recuperare, o dat
diagnosticat depresia se vindec 80% din cazuri, iar pacienii i reiau
activitatea, obinnd rezultate la fel de bune ca nainte de boal.
Tratamentul se face cu o gam larg de medicamente antidepresive i
psihoterapie.
Exerciiile fizice i intelectuale mpiedic evoluia Alzheimer i prelungesc
viaa persoanelor diagnosticate. Medicamentele ntrzie progresul bolii.
De asemenea se recomand supravegherea tensiunii arteriale i
stabilirea unei alimentaii bogate n seleniu i vitamina C.
Anemie; ceai de angelic cu lptior de matc i untur de pete n pri
egale.
Sau pulbere de ctin, 1 linguri de 3 ori/zi, n cur de o lun.(vezi,
medicamente)
Anemie feripriv; ctin alb, teci de fasole fr semine, urzic,
intaur, coada oricelului, doar tecile se fierb 3 min. restul plantelor se
infuzeaz 10 min. La 250 ml. ap

Page 60 of 1147

fiart se pune 1 linguri plante, se beau 3 cni/zi cu . or inaintea

mesei. Ceaiul se poate indulci cu miere de man, care conine
fier de 4 ori mai mult dect cea deschis la culoare. Suc de sfecl roie,
zilnic . pahar, numai dup micul dejun i cin timp de 3 luni.
Eficient este produsul HERCULES i MULTIFRUCT TOTAL NR.1.
Boala Crohn; medicamentul Remicade.
Boli infecioase recidivate; ptrunjel verde tiat fin amestecat cu
ceap, suc de lmie i eventual cteva roii, este folosit ca salat,
pentru cei care au infecii. Acest remediu, activeaz sistemul imunitar i
combate foarte multe specii de bacterii i ciuperci parazite.
Preventiv, dimineaa, la micul dejun, pe o felie de pine unsa cu ulei de
msline, presrat din abunden cu ptrunjel tiat, dac se poate se
pune i un cel de usturoi.
Atac de panic; infuzie de lavand 1 linguri la o can de ap clocotit,
se beau 2 cni/zi, una dimineaa i una seara. Sau tinctur de lavand
de 2 ori/zi 15 20 pic. Neaprat se iau suplimente de Ca i Mg, 10
zile/lun, 3 luni consecutiv.
Cancer (diferite forme, mielom, neoplasm, leucemii) cu condiia s nu
existe metastaze, extract de vsc, procurat din Cmpina - Dr. ogoreanu
Eduard.
Salatele cu mult ptrunjel sunt exceleni adjuvani n tratamentul
cancerului, menine pofta de mncare, activeaz sistemul imunitar,
restabilete echilibrul hormonal, combate reaciile adverse ale
citostaticelor i ale radioterapiei.
Carena de:
Vitamina B3; afecteaz pielea, sistemul digestiv i nervos. Aportul mrit
de vitamin , reduce riscul de a face cancer oral i esofagian. Medicii
recomand suplimente de vitamin cnd este vorba de acnee,
dislipidemie (grsimi n snge), osteoartrit, schizofrenie, cataract,
diabet, hipotiroidism, hipoglicemie, dermatite .Alunele, drojdia de bere,
pete (ton, somon), pui, curcan, conin vitamina B3.
O cretere prea mare de vitamin B3 n organism v-a da reacii
neplcute ca diaree, gastrit, probleme la ficat, ochi, crete acidul uric
(guta).
Vitamina B5; numit acidul pantotenic, ia parte la o serie ntreag de
procese, reacii ce menin viaa, cu extragerea elementelor valoroase din
hran i n procesarea grsimilor. Regleaz colesterolul, transmite impulsurile nervoase
de la i spre creier, activeaz producia de hormoni
a glandelor suprarenale. Ungerea rnilor cu unguente care conin
vitamin B5 va duce la vindecarea lor mai rapid.
Este recomandat pentru reducerea colesterolului i trigliceridelor,
tratamentul artritei reumatoide, acnee, maladiei Alzheimer. Ficatul,
rinichii, drojdia de bere, glbenuul, petele gras, laptele, ciupercile,
spanacul, mazrea, fasolea, conin vitamin B5, dar apar probleme
pentru c este foarte perisabil datorit preparrii acestor produse. i
alimentele conservate sau congelate i reduc coninutul de vitamine.

Page 61 of 1147

Carena de vitamin B5 apare la alcoolici i femeile care iau

anticoncepionale cu concentraie mare de estrogen i progesteron. Apar
insomnii. Dureri de cap, oboseal, tulburri intestinale, furnicturi, ficatul
nu mai face fa la eliminarea toxinelor, tulburri ale glandelor
suprarenale. Se suplimenteaz cu complexul B.
Vitamina B6; esenial n formarea i funcionarea celulelor roii, n
metabolism. Este catalizatorul reaciilor chimice ce au loc n organism,
proceseaz aminoacizii, necesari dezvoltrii, meninerii i reparrii
esutului. La nivelul sistemului nervos sintetizeaz substane, prin care
se realizeaz transmiterea impulsului nervos. Favorizeaz sau inhib
formarea hormonilor steroizi - estrogen i testosteron. Cea mai bun
surs de vitamine sunt cartofii, bananele, ficatul, carnea de pui, curcan,
somonul, tonul, spanacul, lintea, alunele, nucile, cerealele integrale. Nu
trebuie depit o doz de 200 mg.
Vitamina B12; vegetarienii prezint un deficit major, fiind predispui
bolilor cardiovasculare. Amelioreaz strile depresive, anemia, previne
leziunile pre-canceroase ale plmnului, menine fertilitatea, dezvoltarea
capacitii intelectuale. Petele, carnea oule sunt principala surs de
vitamin B12. n sngele vegetarienilor se gsete o substan homocistein prezent n exces, antrenat n metabolismul proteinelor.
Nivelul ei este reglat de vitaminele B12, B9, B6, dar vegetarienii duc
lips de aceste vitamine, substana se acumuleaz n snge care devine
toxic pentru multe celule. Totodat sunt dispui la boli cardiovasculare.
Suplimenteaz cu vitamin B12 asociat cu B9.
Vitamina C; un nivel ridicat reduce riscurile unui atac cerebral. Se
gsete n varz, mure, zmeur, conopid, cartofi, ardei. Este eficient
pentru persoanele hipertensive, consumatoare de alcool, fumtoare sau
sedentare, expuse pericolului unui atac. Apr organismul de infecii,
cancer i diabet. Are un rol important n timpul sarcinii. Globulele albe, ar
trebui s aib un nivel ridicat de vitamin C, le accelereaz mobilitatea n
cazul unui atac bacterian. Barier mpotriva viruilor, elimin excesul de
colesterol, reduce intensitatea alergiilor. Contribuie la dezintoxicarea
organismului de unele metale toxice, plumb, nichel.
Vitamina D; menine nivelul ridicat al calciului n snge i pstreaz masa osoas i
dantura. Are rol de a mri absoria de calciu din alimente
i s diminueze pierderea lui prin urin. Antioxidant reducnd riscul
mbolnvirii de cancer, echilibreaz nivelul de insulin din snge. Un aliat
mpotriva osteoporozei i ca tratament i preventiv, pentru copii rahitici,
fibroz cistic, depresie, diabet, vitiligo, cancer la sn i colon, scleroz
multipl, Parkinson. Pe timpul iernii pentru c lumina solar este mai
slab se recomand s lum vitamina D. Cei mai muli dintre noi obinem
vitamina D prin expunerea la soare, fiind sintetizat de razele solare, din
anumite substane din piele. Nu este suficient s ieim afar, ci trebuie
s ne expunem toat pielea la soare. Dac stm cte 15 min. la soare,
de 3 ori/sptmn este suficient. Cele mai bune surse snt untura de
pete gras (ton, somon, macrou, sardine), produse de lapte, glbenuul,

Page 62 of 1147

drojdia de bere.
Celulita; se face o salt din frunze de ptrunjel, tiat foarte fin, cu suc de
lmie, puin ulei, o roie tiat, se consum cu 2 felii de pine prjit,
nainte de masa de diminea i de sear.
Chist pe burt; pe toat suprafaa se pune slnin, tiat n felii subiri
(slnin de cas), se pune pe o burtier , s stea ct mai strns, timp de
o sptmn. Dac chistul are puroi, slnina grbete colectarea lui,
fcndu-i loc s ias. Se pune slnin nc 2 - 3 zile pn la vindecare.
Dac nu are puroi, n 2 - 3 zile se micoreaz, apoi dispare.
Climax; ceai de traista ciobanului, 1 can dimineaa i 1 can seara,
(regleaz tensiunea i un adjuvant n cazul tensiunii oscilante), ceai de
pducel (echilibreaz sistemul neurovegetativ)
Colagenoza; siliciul coninut de coada calului, este un mineral esenial
n producerea de colagen un adeziv corporal ce menine unite
esuturile musculare cu pielea - 4 g de pulbere/zi, susinut de regim
vegetarian duce la ameliorarea bolii.
Diabet; cercettori americani au studiat pe 1 loturi de 200 voluntari, toi
avnd prini diabetici, efectele nlocuirii totale a zahrului cu miere.
Rezultatele au fost uluitoare, dup 20 de ani, rata mbolnvirii de diabet
este 0, pentru cei ce au consumat numai miere, n timp ce lotul martor
40% are diabet de diferite grade.
Cromul reduce pofta de dulce.
Dislipidemie; pentru reducerea colesterolului, se iau 2 mere mari i o
felie de elin (100 - 150 g ), se rad, se consum pe stomacul gol
dimineaa timp de 30 zile.
Guturai, gripa; vezi plmn, bronite.
Hipercolesterolemie; cu 30 min. nainte de mas se nghite de 3 ori/zi 1
linguri cu boabe de mutar auriu cu ap nemestecate, timp de 3 - 4
luni.
Hodghin; tratament naturist cu Culevit, stimulator al imnitaii pasive,
Shark Aid cartilagiu de rechin mcinat n form pur,, Coenzima Q10, Polinesian
Noni regele fructelor, sirop cu remarcabile propieti de
vindecare, cunoscute de reste 2000 de ani n Polinezia, China, India,
npreun cu cel cu citostatice.
Leucemie; cte o lingur din fiecare cereal, porumb, gru, ovz,
secara, mei, cu 2 litri ap, se fierbe pn rmne 1 litru. Se beau 2-3
pahare pe zi..
Lipom; masaj cu ulei de ricin, unguent de glbenele i crema Spirulin,
se nmoaie i dispar
Mastoz chistic si fibroadenom;
- dezintoxicarea organismului- 1 can cu ap clocotit de seara se bea
dimineaa pe stomacul gol .
- dup o . ora drojdie de bere cat o nuc i 2 linguri tre de gru
nmuiate n lapte sau iaurt.
- regim lacto-vegetarian, carne pasare, zahrul nlocuit cu miere i oetul
cu lmie.

Page 63 of 1147

- seara pe sn se pun foi de varz zdrobite cu sticla.

- n timpul zilei, ceara de albine dat pe rztoarea mare, se amestec
cu pelin verde sau uscat, se pune ntr-un sac de tifon, se ud cu
tescovin, se poart n sutien. Se folosete timp de 5-6 zile, apoi se face
alt porie. Locul se va unge cu glbenele i Carpicon, apoi compres cu
tinctur de propolis i bitter suedez
- vitamina E capsule gelatinoase 15 zile timp de 3 luni la 5 zile dup ciclu
- ceai nainte de mas - frasin frunze 1og, sovrf 3og, glbenele ,1og.
mueel, 2og, urzic 2og.
Melanom malign Clark II; tratament cu Interferon i produse naturiste
de la firmele Flavisan, Lab. Medica, Forever
Metastaze canceroase; 500g. untur fr sare , 500g unt de cas
nesrat, 500g miere poliflor, 500g lmai cu coaj cu tot tocate,
500g cafea mcinat, sau 250g. Se amestec pe foc, se ia o
lingur de 3 ori pe zi cu o . de ora inainte de mas, in cazuri
mai grave se ia o linguri la 3 ore.
Obezitate; nainte de fiecare mas se consum 1 pahar de macerat
cldu din semine de in (2 lingurie de semine de in, se pun ntr-un
pahar de ap i se las 2 ore, la temperatura camerei, se bea ca atare).
n stomac se va produce o senzaie de saietate, care va reduce pofta de
mncare i vor accelera procesele de eliminare. Sau
Cura de mare intensitate de struguri; timp de 3 zile se consum
progresiv 1/2 Kg. struguri in 1 zi, 1 Kg. in a 2 zi, 1,5 Kg. in a 3 zi.
Dup cele 3 zile de obinuin a digestiei i metabolismului cu
strugurii, urmeaz 5 zile (dac vrei s slbii drastic, pot fi i 10 zile ) n
care se consum numai struguri, ca atare sau suc. n fiecare zi se
consum 1,5 Kg. struguri, sau 1,2 litri suc. Dup ultima zi de cur se
obinuiete gradat cu alimentele normale, consumnd mai nti infuzii de plante cu
miere i alimente uoare (supe de legume, cartofi fieri),
ajungnd n 3 - 4 zile la alimentaie normal. Are efect de dezintoxicare a
organismului de toxine, regleaz metabolismul, ntrete sistemul
cardiovascular, cur i nfrumuseeaz pielea i tenul, i d strlucire i
l catifeleaz, combate acnea, vindec dermatozele, iar surplusul de
greutate este cu uurin eliminat.
Cura de intensitate medie de struguri; timp de 2 sptmni, nu se
consum dect struguri, 1,5 - 3 kg./zi. Ziua de cur se ncepe la ora 0 i
se termin la ora 0, ntre zile este bine s nu fie pauz mare, repausul de
1 zi ntre ele este suficient (vineri i duminic , cnd programul este mai
lejer). Cura de 2 zile pe sptmn, trebuie inut o lun. n acest timp
organismul va cere alimente mai uoare i mai bogate n vitamine i
minerale, fructe, legume, lactate), care ajut la slbit armonios. n cazul
n care apar probleme, diaree, balonri, crampe, n ziua de cur se poate
consuma n cantiti mici de ceai de chimen sau ment, nendulcit. La
ieirea din cur introducei pine prjit, orez, aperitive uscate. Ca efect,
scderea n greutate nu este foarte spectaculoas, dar dac n zilele de
cur, se menine o alimentaie fr suplimente ntre mese, uoar fr

Page 64 of 1147

prjeli, carne, dulciuri suculente, se pierde n greutate 1 - 3 Kg. pe

sptmn.
Cura n variant blnd de struguri; se pot consuma i alte alimente,
cantitatea de struguri se crete gradat: 1 zi se consum Kg. de
struguri, repartizai cte 1 ciorchine nainte de fiecare mas. A 2 zi se
va consuma 1 Kg. de struguri, repartizai nainte de mesele principale.
Cantitatea de struguri se mrete n fiecare zi cu cte 1 Kg. nct n a 6
zi se ajunge la 3 Kg., repartizai la cele 3 mese principale, timp de 7, 8, 9
zile, apoi se trece la alimentaia normal. ntre mese nu se consum
nimic i se iau la ore fixe. Cura se poate repeta dup 3 zile de pauz.
Are ca efect, scderea n greutate n mod lent, dar sigur dac nu se fac
abuzuri. Fiind bogai n zaharuri, sunt uor asimilabili, elimin strile de
slbiciune, echilibrare a sistemului nervos, eliminnd nevoia maladiv de
a mnca mereu.
O 1 pahar de suc din frunze de elin, but nainte de mas cu 20 min.,
are efect de inhibare a apetitului alimentar. Efectul diuretic al elinei
provoac eliminarea apei din esuturi, ducnd la scderea n greutate.
Se mai adaug efectele de reglare a activitii glandelor care produc n
organism cortizonul numit i hormonul de stres, care cnd este n exces
d pielii aspectul de pufos neplcut.
Otrvirea; apa srat, se bea o anumit cantitate, ct mai repede,
pentru a produce voma i de a scpa de efectul nociv al otrvii.
Placard mastozic; chitosan capsule, intern i extern. Se desfac 10
capsule i se amestec cu crem de glbenele dintr-o cutie, apoi se
unge locul afectat de 2 3 ori/zi.
Pojar; se fierb 200 g. morcov ntr-un litru de4 ap, se paseaz, se
adaug miere dup gust i se bea de 3 ori/zi din acest terci.
Priapism; este provocat de o drenare insuficient a sngelui din corpii
cavernoi, avnd cauze medicamentoase, psihologice sau afeciuni
renale. Dimineaa se iau 2 - 3 lingurie de miere amestecate cu 2 fiole de
lptior de matc liofilizat, sau 6 capsule de lptior de matc, toat
ziua se bea 1 litru de ap n care se pun 15 lingurie oet de mere i
ndulcit cu miere., local se unge cu alifie de glbenele amestecat cu 8 10 capsule de lptior de marc. Acestea stopeaz fibrozarea corpilor
cavernoi, care devin elastici, fcnd posibil drenarea.
Rceal; remediu sudorific, amestec din flori uscate de tei, zmeur, n
cantiti egale , peste 1 lingur de amestec se toarn 200 ml. ap
clocotit, se infuzeaz 15 min., se bea fierbinte, cte 100 ml. de 3 - 4
ori/zi
Ru de avion i main; aparatul, ELECTROPUNCTOR, produs de
Senerg Cercetri Aplicate de la Cluj, (0264/538769) va reduce senzaia
de ru.
Ru de avion; alcool de ment, cteva picturi pe zahr, ghimbir
capsule, produse de Laboratorul Medica.
Ru de mare; se bea un ou btut cu puin ap, sau cu 2 - 3 lingurie
de coniac

Page 65 of 1147

Scleroz multipl; tratament cu produse de la Natura Medica (Vasile

Popa), MULTIFRUCT TOTAL FORTE, HERCULES, PROTEINVEG 1,
regim adecvat, ceaiuri, bi de plante cu coada calului, coada oricelului,
cimbru i masaje.
Scleroza n plci; frunze zdrobite de brnca ursului se aplic pe
coloan timp de 3 - 4 ore/zi. Tratamentul se face n timpul verii cnd
planta este verde, n timpul iernii se face masaj cu ulei din brnca
ursului (10 linguri pulbere de plant uscat (vezi frigiditate),se
pun in 1/2 litru de ulei din floarea soarelui, se las la macerat
timp de 3 sptmani. Filtratul se pstreaz in sticlue nchise la
culoare.(vezi epilepsia)
Se poate stopa din evoluie prin apifitoterapie, cu venin de albine,
precedat i nsoit de o cur pe baz de plante. Tratamentul cu venin se
face sub supraveghere medical i cu scheme terapeutice individualizate
Dr. Cristina Aoan 0788411941.
SIDA; pentru creterea imunitii se ia un supliment de alimentaie de la
firma Calivita Internaional. Produsul este un sirop dintr-o plant Marinde
citrifolia, din Asia, cunoscut mai ales n India i China. Substana activ
este Xeronina. Tratamentul este de 6 luni. Cu rezultate spectaculoase.
Trandafirul; studiile recente au pus n eviden faptul c 8 dintre
substanele coninute de petalele de trandafir acioneaz ca un inhibitor
asupra virusului HIV care produce SIDA, blocnd reproducerea lui. Se ia de 4 ori/zi
cte o linguri de tinctur .
Spasmofilie; 1 can de gru se pune la fiert cu 4 cni de ap, se las
pn rmne o can de zeam, care se consum numai pe stomacul gol
joia dimineaa. Boabele fierte se pot consuma amestecate cu mere sau
nuci. Este un tratament de durat.
30 ou de gin se introduc ntr-un vas de 5Kg., se pune zeama de la
6Kg. lmi . Dup o sptmn se scot pieliele de la ou i coninutul
se freac bine, apoi se adaug 2Kg. miere de luna mai. Cura se face
primvara i toamna, se consum 75g de 3ori/zi nainte de mas cu 10 15 min
Tulburri psihice, hormonale, hiperexcitabilitate sexual; regim
vegetarian i consumul a 200 g. semine de dovleac, neprelucrate
termic, cu rol de calmant psihic, reduce excitabilitatea i redobndete
calmul i linitea.
Administrarea regulat a ctinii, mrete n timp nivelul de serotonin
din creier, inducnd o stare de curaj, calm, foarte util celor care au
depresii, sau stri de tensiune. Creterea serotoninei micoreaz
numrul recidivelor bolilor psihice, al sinuciderilor. Se fac cure
ndelungate de 6 luni, cu pulbere de ctin (vezi medicamente) 1
linguri de 3 ori/zi.
Tumori canceroase; diet vegetarian, pulbere de muguri plop negru, 1
linguri ras, de 4 ori/zi pe stomacul gol, timp de 3 luni.
Pulbere de rdcin de mcri 1 linguri de 4 ori/zi. Conine anumite
substane imuno-stimulatoare , care mobilizeaz organismul s elimine

Page 66 of 1147

formaiunile tumorale (tratament i pentru tumori benigne

Tutun; ceai de pedicu (vezi alcoolism).
Tratament cu pulbere de ctin (vezi alcoolism).
FITO antialcool & antitabac, mpotriva dependenei de tutun, se
administreaz fr tirea pacientului.
.
DIVERSE
Acarieni; se aerisete locuina zilnic, se aspir des, nu se las praful s
se adune pe mobil.
Apa Pi; filtrat fizic, ap pur care fierbe la mai puin de 100C i
nghea la -1 grad.
Arama; obiectele devin ca noi dac sunt splate n zeam de varz
fierbinte i apoi frecate cu cenu.
A; cnd se noad sau se rupe, se trece de 2 ori printr-o bucic de
cear.
Cabinet medical Termodiagnostic TERMOMED; Str. Vlasdislav
Voievod nr. 20 22 sec. 2. (os. Colentina, mai sus de Obor).
Tel o21 242 14 46. Diagnostic, gland mamar, ORL, gastroenterologie,
ficat, plmni, oncologie, tumori cutanate, metastaze, limfatice,
melanom, ginecologie, ap. locomotor
Climax; ceai de traista ciobanului, 1 can dimineaa i 1 can seara,
(regleaz tensiunea i un adjuvant n cazul tensiunii oscilante), ceai de
pducel (echilibreaz sistemul neurovegetativ)
Clinici de dezalcoolizare; n Sibiu tel. 0744/860145; 0723/768670,
Aezmntul Nazaret, din ura Mic, Str. Principal nr. 405, Jud. Sibiu,
cod 2442, tel. 0269/577316.
Cositor; obiectele se spal n leie preparat din cenu de lemn, apoi
se freac cu fin amestecat cu sare.
Extractul de tiroid; glanda tiroid regleaz metabolismul prin secreia
de hormoni, care controleaz producerea de energie n toate celulele
corpului. Administrarea extractului ajut celulele s elimine reziduurile i
le accelereaz funcia de regenerare. Sntatea tiroidei este o premis
important pentru un sistem imunitar sntos.
Extractul de timus; de viel, este eficient pentru restabilirea i
intensificarea funciei sistemului imunitar i mbuntirea activitii
timusului n urma administrrii extractului. Sunt o soluie pentru infeciile
virale cronice. Tratamentul desfurat pe parcursul unui an, a dus la
reducerea numrului infeciilor respiratorii i ntrirea sistemului imunitar.
Extractul duce la normalizarea raportului dintre celulele T helper i
celulele supresoare dac acesta este prea sczut, ca n cazul cancerului
i SIDA, sau ridicat ca n cazul alergiilor sau artritei reumatoide.
Extractul de splin; de bovine, folosite n tratarea bolilor infecioase i
ntrirea sistemului imunitar. Are un rol important dup extirparea splinei,
prentmpinnd infeciile bacteriene, n tratarea numrului sczut de
leucocite, precum i ca adjuvant n terapia cancerului.

Page 67 of 1147

Furnici; se pune n calea lor o felie de lmie mucegit, za de cafea

sau vase cu ap i oet.
Lavanda; condiment; lavand cu cimbru (1:5), mncrurile vor cpta o
aroma deosebit, gust rafinat i digestie uoar.
mpotriva moliilor; sculee cu lavand n dulapul cu haine, zilnic
coninutul lor se freac ntre palme pentru a degaja mai mult ulei volatil.
Furnicile, puricii, gndacii; fug de mirosul de lavand, se face un
amestec din 10 pic. ulei lavand cu 6 linguri ap i se stropete prin
cas.
Miros neplcut n cas; 10 pic. ulei de lavand cu 10 pic. ulei de ment,
se terge cu acest amestec pe jos, sau zonele care miros urt. Se evit
suprafeele lcuite, pot fi atacate de acest amestec
Luna de natere, determin destinul i sntatea; martie, risc n ce
privete angina pectoral, arterioscleroza, infarctul i atacul cerebral.
Motivul deficitul nutritiv condiionat de lunile de iarn. Se acord o mare
atenie alimentaiei,, corecte, bogate n vitamine i micare.
Cei nsui n lunileiulie i sfritul lunii octombrie trebuie s pun mare
pre pe ngrijirea danturii i pe asimilarea de calciu.
Cei nscui ntre decembrie i aprilie, prezint un factor de risc n
formarea tumorilor, de aceea ar trebui s duc o via sntoas.
Predispoziia la cancer este legat de o asimilare deficitar a vitaminei A
Maica Violeta Mocanu; 0237/265835, 0725/632867, 0721/259359
Moliile; boabele de piper, firele de tutun i camforul le alung
Coaje sau ulei aromat de cedru, rmurele mici de tuia, coji de lmie
uscate, semine de morcov..
Monede; de cupru se cur cu parafin, cele de argint cu hrtie de
sugativ, iar cele de aur cu past de cret (se nmoaie n ap).
Mute ; o lmie sau o portocal, nepate cu cuioare aromate, sau
castronele cu oet fierbinte.
Razele telurice; contactul razelor cosmice cu substanele de la
suprafaa pmntului.
Plantele care absorb emanaiile razelor: cpunile, traista ciobanului,
mtrguna, urzica, vscul. Sub pat se pune urzica sau feriga.
Plantele care ne apra de radiaii:
- lichen de piatra - o pernia pe abdomen (monitoare, calculator, aparate
electrice)
- ceai negru - 1 linguri la un pahar de ap, la macerat 6 ore, se beau 2
- 3 pahare pe zi
(radiaiile deeurilor nucleare, calculatoare, telefon mobil).
- polen de albine 1 linguri cu 1 pahar de ceai negru, de 3 ori pe zi.
- ulei de ctina - extern crema, intern 30 picturi de 2 ori pe zi
oareci i obolani; se presar piper mcdinat sau rondele de lmie
mucegit.
Sebastian Kneipp;.(1821-1897) cunoscut pentru procedeele de
vindecare cu ap, sfaturi legate de plante, alimentaie, micare, terapia

Page 68 of 1147

ordinii, care propovduiete simplitatea i cumptarea.

narii; cum ne aprm, vitamina B1 n doze mari, haine deschise, cele
nchise la culoare i atrag, nu folosii parfumuri, plantai n ghivece
busuioc, lumnri parfumate cu miros de lmie, sau ulei aromat de
lmie amestecat cu ap. Se prepar un amestec din 100 ml. ulei de
msline, cu 30 pic. ulei de ment, geranium sau eucalipt.
Se pune pe pervazul ferestrei ghivece cu mucate sau busuioc, sau n
cas farfurii cu terebentin sau amoniac.
GASTRITA
Exista doua feluri de gastrite, si anume: gastrita
hiperacida, care este de fapt cea mai frecventa si se caracterizeaza
printr-o hipersecretie gastrica acida si gastrita hipoacida, in cazul careia
mucoasa gastrica produce prea putin suc gastric acid, digestia
alimentelor fiind in consecinta foarte dificila. Ambele tipuri de gastrita
sunt caracterizate prin durerile la care va referiti dvs. Tratamentul lor insa
este evident diferit, intrucat in primul caz se urmareste diminuarea sau
neutralizarea secretiei gastrice excesive, pe cand in cel de-al doilea caz,
din contra, stimularea mucoasei gastrice pentru producerea in cantitate
mai mare a acidului clorhidric continut de sucul gastric. In ambele cazuri,
alimentele vor fi consumate la temperaturi potrivite (nici prea reci, nici
prea fierbinti) si vor fi mestecate suficient, fara graba, pentru a se reduce
efortul stomacului, usurandu-se astfel digestia si reducandu-se timpul lor
de sedere in stomac. Sunt multe cazuri in care bolnavii cu o dantura
deficitara constata cu surprindere ca, dupa ce isi pun la punct dantura si
pot mesteca suficient alimentele, se vindeca de gastrita. In caz ca suferiti
de gastrita hiperacida, puteti utiliza ca tratamente naturiste adjuvante
urmatoarele ceaiuri, pe care cred ca le puteti gasi si in Canada, si, ca sa
va fie mai usor, mentionez si denumirea lor stiintifica: - ceai din flori de
galbenele (Flores Calendulae); - ceai din frunze de plamanarica (Folium
Pulmonariae); - ceai din frunze de zmeur (Folium Rubinidae); - ceai din
frunze de salcam (Flores Acaciae). Ceaiul se prepara sub forma de
infuzie, dintr-o lingura de flori la 200 g apa in clocot. Aceste ceaiuri cu
efecte cicatrizante si calmante se vor bea cu circa 30 de minute inainte
de mesele principale. In cazul in care gasiti in Canada, la apicultori,
tinctura de propolis, puteti apela cu succes si la acest tratament apicol,
constand din 30 picaturi de tinctura, dizolvate intr-o ceasca de lapte
cald. Propolisul, unul dintre cele mai valoroase produse apicole, are in
acest caz un puternic efect antiseptic si cicatrizant asupra mucoasei
gastrice iritate. Rezultate bune puteti obtine si prin consumul de suc de
cartofi sau de varza cruda, pe care il puteti prepara singura, cu ajutorul
storcatorului de fructe, si care se bea cu circa 30-60 de minute inaintea
meselor principale, proaspat preparat. Ca tratament alopat, va recomand
tabletele de Ranitidina - un medicament care blocheaza secretia gastrica

Page 69 of 1147

si pe care il puteti gasi cu siguranta si in farmaciile din Canada, cu

denumirea substantei active sau sub alte denumiri comerciale (consultati
farmacistul). Evitati cu strictete consumul de cafea, ceai chinezesc sau
indian negru sau verde, alcool, cacao, care au efect excitant asupra
mucoasei gastrice, contribuind la accentuarea hipersecretiei. In cazul in
care suferiti de gastrita hipoacida, din contra, apelati la cafea, cacao,
ceai chinezesc sau indian negru sau verde, deoarece de aceasta data se
urmareste tocmai stimularea secretiei gastrice acide deficitare. Ca
ceaiuri medicinale adjuvante, puteti utiliza in acest caz urmatoarele: ceai
de tintaura (Herba centauri); ceai de schinel (Onicus benedictus); ceai de
sovarv (Herba origani). Ceaiul il puteti prepara sub forma de infuzie,
dintr-o lingura de planta la jumatate de litru de apa in clocot, consumat
cu circa 30-60 minute inaintea meselor principale, in cantitate de circa 50
g. La cresterea secretiei gastrice pot contribui si unele produse apicole,
ca mierea de albine sau polenul.
Prin aplicarea acestor tratamente, corespunzator tipului de gastrita de
care suferiti, sunt convins ca va veti simti mai bine.

Conjunctivita
- afecteaza membrana care protejeaza fata posterioara a pleoapelor si globul ocular pana
la periferia corneei. Inflamatia mucoasei conjunctive, insotita de usturimi, senzatia de
nisip in ochi, mancarimi - este cauzata de microbi.
Grava este boala numita conjunctivita granuloasa sau trahomul produs de un virus
Rickettsia trahomatis". Este foarte raspandita. Poate duce la ulcere corneene,
deformarea pleoapelor, uscarea corneei (scleroza), orbire.
Mai poate fi produsa de agenti iritanti fizici sau chimici. Fumul, praful, polenul, corpii
straini, gazele toxice, apa din bazin sunt factori favorizanti ai producerii conjunctivitei.
Secretia conjunctivala poate fi: mucoasa, purulenta, fibrinoasa, functie de felul
microbului si gravitatea bolii.
Nu trebuie sa se lege ochiul, deoarece pansamentul stagneaza secretia care poate
imbolnavi corneea, putand duce la pierderea vederii. Este foarte importanta igiena
individuala. Se vor lua masuri (prosop, perna, batista individuale) ca secretia de la omul
bolnav sa nu ajunga la cel sanatos sau la alte persoane din jur. La nou-nascut poate
exista conjunctivita blenoragica. Se previne prin instilarea in conjunctiva a unei picaturi
de nitrat de argint.
Mancarimi si granule in ochi, pleoape granuloase, ochi rosii arata o lipsa de vitamina
B2.
Ajuta vitamina B2.
Pentru conjunctivita se vor bea sucuri de legume:
- morcovi + sfecla + spanac ;
- morcovi + sfecla + castraveti.

Page 70 of 1147

Aceste sucuri hranesc organismul si curata ficatul, intestinele, rinichii.

- suc de morcovi - curata ficatul si contine vitamina A necesara ochiului;
- morcov + patrunjel.
Patrunjelul mentine sanatoase vasele sangvine si este eficient in afectiunile ochilor,
mai ales combinat cu morcov.
- morcov + telina + andive + patrunjel - hraneste nervii vazului si muschii.
Se pune dimineata o picatura de miere (de tei, in special) incalzita putin ca sa curga,
in coltul ochiului dinspre nas. Ustura si se va lacrima.
Pleoapele se spala cu infuzie de galbenele. Se clipeste ca sa intre si in ochi. Se ung
apoi pleoapele cu alifie de galbenele. Mainile trebuie bine spalate inainte. Prosopul,
perna, batista sa fie strict personale.
Urinoterapie: cu jetul de la mijloc al urinei recoltate dimineata se spala ochii, se pun
cataplasme pe ochi cu urina de 2-3 ori/zi, lasand sa actioneze 10-15 min. Tratamentul
dureaza 2 saptamani (revista Formula AS, nr. 401).
Ceai din frunze de scoruse de munte (Sorbus aucuparia).
Izvorul cu apa pentru ochi de la Baile Herculane sau Slanic Moldova.
Sa se consume varza.
Contra iritarii ochilor si a pleoapelor:
Decoct (5 min.) de seminte de marar 30 g/l apa. Se face baie de abur cu un prosop
deasupra capului.
Comprese cu bitter suedez pe pleoapele unse cu untura sau alifie galbenele.
Dimineata si seara atingeti cu bitter coltul ochilor (intern si extern).
Cateva picaturi de varza in ochi, seara.
Cataplasme cu argila; cataplasme pe ochii inchisi, cu miez de dovleac mixat;
cataplasme cu galbenus de ou amestecat cu faina de secara.
Cate o picatura suc de lamaie in ochi.
Cataplasme cu infuzie de albastrele (20 g/l apa, bine filtrata, indoita cu apa de
trandafir, cu care se fac bai oculare), fenicul (antiinflamator, antiseptic-comprese),
musetel (trebuie foarte bine filtrat - anestezic, dezinfectant, antiinflamator, antiseptic si
bacteriostatic - comprese si bai oculare), nalba, nuc, infuzie combinata cu macerat de
petale de trandafir de dulceata, patlagina (antiseptic - comprese si bai), silur (infuzie de
flori si frunze 20-30 g/
1 - spalaturi oculare si comprese, contine si aucubina, care are efect antiinflamator), soc
(infuzie cu 100 g flori/l - spalaturi oculare si comprese), sulfina (antiinflamator, antiseptic - comprese si bai oculare), sunatoare, turita-mare, muguri de coacaz negru
(infuzie 12 h cu 40 muguri la 0,4 1 apa clocotita - se foloseste pe parcursul unei zile).
Sa se bea zilnic cate 3 cesti de ceai neindulcit de salvie. Se pun si comprese pe ochi
cu acest ceai.
Propolis, solutie 5-10% in apa calda. Se piseaza propolisul uscat, apoi se dizolva in
apa calda si se filtreza. Se pun 3-5 picaturi de solutie in fiecare ochi.
Comprese cu infuzie de musetel in lapte clocotit.
Se bea ceai de coada-soricelului, cand ochii lacrimeaza sau la dureri intepatoare.
Bitter suedez - se ung pleoapele.

Page 71 of 1147

Mararul
Mararul combate depresia, intareste oasele si creste fermitatea sanilor

Mrarul este un condiment foarte aromat

originar din regiunile situate la est de Mediterana fiind folosit Evul Mediu pentru a
alunga spiritele rele. Pentru romni este un simbol al vitalitatii. Efectele benefice ale
mararului au fost mentionate i n farmacopeea egiptean de acum 5000 de ani.
E o mirodenie este foarte folosit n Europa, dar i n India, unde frunzele uscate de
marar folosesc att la aromatizarea salatelor, fripturilor i sosurilor ct i a lichiorurilor
i dulceurilor.
Efectele mararului asupra sntii:
Bogat n potasiu, sodiu i sulf, mararul este un foarte bun diuretic. Amelioreaz
anxietatea i epuizarea nervoas, insomia, tulburrile digestive, ntrete unghiile.
Contine ulei volatil intre 2,5-4%( in frunzele de marar si in ramurile tinere si 3-6% in
seminte) calciu, potasiu, fier, magneziu, vitaminele A, B si C. Uleiul volatil de marar
contine intre 40-60% carvona (un puternic antioxidant specific mararului, dafinului si
chimenului), substanta cu un puternic efect anti-cancerigen.
Mrarul are proprieti digestive, antispastice, antiinflamatorii i diuretice. Pe vremuri,
el a fost folosit pentru calmarea crizelor de epilepsie, i dac n timpul unui banchet
cineva ar fi baut prea mult, mrarul calma excesul. Se pare c are i proprieti
afrodisiace. Sub form de infuzie mrarul stimuleaz sistemul digestiv, seminele opresc
sughiul, durerile de cap tusea, stimuleaz lactaia, ajut la eliminarea gazelor
intestinale, la diminuarea crampelelor i are aciune de antiseptic intestinal.

Page 72 of 1147

Folosit n ngrijirea dentiiei, aceast plant cur n profunzime dinii i gingiile,

reuind s opreasc proliferarea bacteriilor responsabile de infeciile gingivale i de
formarea cariilor. De asemenea, el este recomandat persoanelor care au sensibilitate
dentar, mestecarea frunzelor de mrar putnd calma durerile.
Un decoct de vin alb n care se adaug frunze de mrar poate fi folosit pentru periajul
zilnic al dinilor. Pentru o respiraie proaspt putei folosi pentru gargar un decoct din
semine de mrar.
Mrarul poate lupta mpotriva dispepsiei nervoase i poate reduce febra, atunci cnd
este administrat sub form de infuzie. Mrarul oprete sughiul, stimuleaz pofta de
mncare i poate chiar s mbunteasc libidoul i tonusul general. n cazul reteniei
de ap, a spasmelor gastrice, a surplusului de greutate, sau n ulcere, este recomandat a
se bea o infuzie de mrar de 2 -3 ori pe zi.
Uleiul esenial de marar, adugat n ceai combate gazele intestinale i balonarea. Este
eficace mpotriva durerilor menstruale, a colicilor i a problemelor hepatice.
Uleiul esenial de mrar poate opri sforitul, fii de ajuns s picurai cteva picturi de
ulei pe un prosop aezat pe pern.
Cresterea sanilor cu tinctura din seminte de marar ?
Unii nutritionisti afirma ca o cura cu pulbere sau cu tinctura din seminte de marar , timp
de 20 de zile, favorizeaza cresterea sanilor, pe care-i remodeleaza si carora le
accentueaza fermitatea, Frunzele de marar contin mici cantitati de estrogen. Estrogenul
incetineste procesul deimbatranire, face pielea frumoasa, ajuta la cresterea naturala si
armonioasa a sanilor, regleaza ciclul menstrual si estompeaza simptomele menopauzei.
Reete naturale pe baz de marar
Infuzia cu marar(folosit pentru digestie, insomnie, anxietate): fierbei o crengu de
mrar ntr-o ceasc de ap i lsai la infuzat cteva minute. Infuzia trebuie bautacald.
Apa de mrar: adugai o lingurit de seminte de mrar mcinate ntr-o ceasc cu ap
fierbinte i lasai s infuzeze ctva ore. Filtrai i indulcii cu miere. Pentru copii
reducei cantitatea de semine la jumtate.
Pulberea de marar se obtine prin macinarea semintelor si a inflorescentelor uscate cu
ajutorul unei rasnite. Se poate lua de doua ori pe zi cate o lingurita, insa, inainte de a fi
inghitita, se tine timp de 10-15 minute sub limba. Tratamentul dureaza 21 de zile.
Tinctura de marar: 100 ml de alcool de 50 de grade, in care se adauga 3-4 lingurite de
pulbere de marar. Tinctura de marar se lasa la macerat timp de 8-9 zile, dupa care se
filtreaza. Tratamentul cu tinctura de marar dureaza 21 de zile, luandu-se de 3 ori pe zi
inainte de mese cate o lingurita de tinctura dizolvata in 100 ml de apa.
Ceai de marar se prepara o infuzie din doua lingurite de seminte de marar la 250 ml
de apa. Ceaiul de marar este un elixir excelent pentru slabit.
Vinul de marar: Pentru tratarea asteniei se prepara un amestec de 20 de linguri de marar
si un litru de vin rosu. Se lasa o saptamana la macerat, se filtreaza si se consuma cate 50
ml dupa fiecare masa.
Contraindicaii i precauii
Pe parcursul sarcinii uleiul esenial de mrar poate fi toxic pentru ft, de aceea este
contraindicat femeilor nsrcinate, dar i femeilor care alpteaz. Uleiul esenial de
mrar trebuie folosit n doze mici.

Page 73 of 1147

Trebuie administrat cu precauie copiilor, fiind interzis copiilor sub doi ani.
n utilizarea de lung durat mrarul poate deveni neorotoxic.
Principalele beneficii pentru sanatate ale mararului:
1. Te scapa de kilogramele in plus. Mararul este folosit cu succes in regimurile pentru
slabit, deoarece are proprietatea de a aplatiza abdomenul. Proprietatile sale diuretice
impiedica retentia de lichide din organism si actioneaza asupra depunerilor in zonele
celulitice.
2. Stimuleaza activitatea rinichilor. Patru linguri de suc proaspat de marar luate zilnic
timp de doua saptamani previne si combate calculii, cistitele si infectiile renale.
3. Calmeaza durerile abdominale. Mararul l actioneaza foarte eficient stimuland toate
functiile intestinale si are un puternic efect antispastic. Calmeaza durerile abdominale,
limiteaza acumularea de gaze si scuteste nou-nascutul de colici.
4. Benefic sistemului nervos. Mararul mai este un puternic tonic fizic si psihic, combate
depresia si readuce bucuria de a trai.
5. Intareste oasele. Semintele de marar au cea mai mare concentratie de calciu dint tot
regnul vegetal. O lingurita cu seminte contine mai mult calciu decat o cana cu lapte.
Calciul este necesar in special pentru prevenirea osteoporozei.
6. Sani mai fermi. Frunzele de marar si semintele contin mici cantitati de estrogen
hormonul feminin responsabil de cresterea naturala a sanilor si de intretinerea supletii
pielii.
7. Improspateaza respiratia. Mesteca frunze si seminte de marar daca vrei o respiratie
proaspata. In plus, semintele au capacitatea de a calma durerile usoare de dinti.
O JUMATATE DE KG ULEI DE MASLINE LA 12 LINGURI DE MARAR USCAT,
SE LASA LA MACERAT 2 SAPTAMANI, IAR DUPA CE SA MACERAT SE
STRECOARA SI UNG SINI IN FIECARE SEARA TIMP DE O LUNA. O SA
VEDETI REZULTATUL. SANII CAPATA FERMITATE SI SE MARESC NATURAL,
FARA OPERATII ESTETICE.
MARARUL ESTE FOARTE BUN SI DACA IL FOLOSESTI IN ALIMENTATIA
CURENTA.
n faimosul Papirus Ebers, scriere n care vechii egipteni se refera la numeroase
plante cu efecte terapeutice, apare mentionata si o planta-condiment, raspndita astazi si
la noi: mararul.
Dar nu numai frunzele sunt recunoscute pentru asemenea calitati, ci si semintele, care
stim ca sunt puse, uscate, n recipientele cu muraturi. Cea mai importanta proprietate
luata n consideratie este aceea de ntaritor ai aparatului digestiv si de stimulent al
diurezei.
Totodata, semintele calmeaza durerile abdominale si favorizeaza eliminarea gazelor din
intestin, au proprietati de reglare a ciclului menstrual, dar sunt si sedative; combate
insomnia; precum si voma sau sughitul rebel (sunt antispastice).
Frunzele de marar se consuma ca adaos la diverse mncaruri: Din seminte, se poate
prepara infuzia - o lingurita la cana cu apa, se beau zilnic 2-3 cani - sau decoct - o
lingurita de seminte fierte ntr-o cana cu lapte - acest din urma preparat consumndu-se
nainte de culcare, seara; pentru combaterea insomniei.
Mararul este o sursa excelenta de vitamina A, vitamina C, riboflavina, vitamna B6, acid

Page 74 of 1147

folic, calciu, fier, magneziu si potasiu. In plus, mararul contine si fibre alimentare,
niacina, fosfor si zinc.
Cu siguranta cu totii stim ce aroma da mararul macarurilor sau castravetilor la otet, insa
sunt putini cei care stiu de actiunile terapeutice ale mararului.
La marar toate partile pot fi folosite, frunze, tulpina, seminte, radacina
Semintele de marar sunt cele mai putin folosite, in ciuda faptului ca au proprietati
deosebite. Pulberea si tinctura extrase din seminte de marar au efect stimulator si
reglator hormonal. In urma unui tratament de aproximativ 20 de zile cu pulbere sau cu
tinctura de seminte de marar la femei s-a observat cresterea sanilor, reglarea ciclului
menstrual, estomparea efectelor menopauzei,cresterea vitalitatii si a tonusului, sporirea
secretiei mamare la femeile care alapteaza, scaderea duratei de somn. La barbati s-a
observat cresterea armonioasa a masei corporale si a vigorii in plan sexual si sporirea
vitalitatii.
Compresele cu extract lichid din seminte de marar ajuta in cazulul ulcioarelor si al
inflamatiilor, iar baile cu acesta sunt utile impotriva hemoroizilor.
Frunzele de marar datorita continutului de estrogen ajuta la cresterea armonioasa a
sanilor si la mentinerea tineretii pielii.
Pentru a calma durerile de cap si a ameliora starile de nevroza e suficient sa mestecati
niste tulpini de marar.
De asemenea nu trebuie sa uitam ca mararul ajuta la vindecarea si prevenirea
afectiunilor renale, stimularea activitatii rinichilor si la combaterea celulitei.
Mararul este mai sanatos decat ne imaginam.
Mararul si patrunjelul sunt usor de folosit drept ingrediente in aproape orice fel de
mancare, asigurand un continut extrem de ridicat de vitamina C, cel mai puternic
antioxidant natural. Daca doza zilnica recomandata de vitamica C este de 40 mg, aflati
ca aceste plante o pot asigura lejer - 100 de grame de marar contin 100 mg de vitamina
C, iar aceeasi cantitate de patrunjel are o concentratie dubla de vitamina C.
Folosita mai ales pe post de condiment al mancarurilor, putina lume stie ca aceasta
planta este una dintre cele mai folositoare pentru sanatate.
Mararul contine flavonoide, substante cu actiune asemanatoare estrogenului (hormoni
feminini), numite fitoestrogeni .
Cercetatorii spun ca aceste substante din marar echilibreaza nivelul hormonilor
feminini.
De aceea , consumul regulat de marar este recomandat in sindromul premenstrual
(dureri in sani si abdominale, nervozitate in perioada ciclului), stimularea lactatiei ,
menstre abundente.
La inceputul menopauzei , mararul inlatura bufeurile si transpiratiile nocturne. Luati
zilnic doua lingurite de pulbere uscata de marar pentru a scapa de neplaceri.

Bucuria naturii -Sfaturi naturiste

La baza sanatatii se afla sistemul imunitar, format din miliarde de celule. Inarmate ca o
ostire, ele sunt gata sa riposteze la cea mai mica agresiune externa. Dar armatele au, si
ele, momente de deruta si slabiciune. In cazul imunitatii, "capeteniile" care rezolva
problema sunt terapiile naturale

Page 75 of 1147

Lista cauzelor care slabesc imunitatea este destul de lunga. Cea mai mare grija pentru
mentinerea sau intarirea imunitatii trebuie sa o aiba oamenii care fac eforturi psihice sau
fizice exagerate, nu dorm suficient, sunt supusi radiatiilor nocive, temperaturi lor
scazute, traiesc in medii cu gaze poluante. Tot atat de periculoase sunt alimentatia
nesanatoasa, consumul de alcool si fumatul - chiar si 2-3 tigari pe zi afecteaza structura
protectoare a corpului. Un efect negativ au si injuraturile, metalele cu energie negativa
(de ex. plumbul), muzica cu caracter agresiv, zonele geografice geopatogene. O alta
cauza importanta de scadere a imunitatii este disbacterioza - dereglarea echilibrului
florei intestinale, al microflorei din cavitatea bucala, a mucoaselor si a pielii. Fabrica de
imunitate se afla in intestine, iar disbacterioza este falimentul ei produs de om, prin
consumul de alimente nesanatoase, de alcool si droguri.
Sistemul imunitar slabit este reprimat si mai mult atunci cand omul se indoapa cu tot
felul de medicamente la moda, experimentandu-le pe cont propriu, fara sa consulte
medicul. Analizele de laborator arata ca o mare parte dintre produsele farmaceutice nu
au efectul preconizat. In schimb, folosirea lor indelungata sau in exces are urmari fatale
pentru imunitate. De exemplu, antibioticele prescrise pentru afectiuni reumatice nu se
elimina din organismul nostru timp de 5 ani, iar o cantitate mare acumulata in timp
slabeste considerabil imunitatea.
Metode de intarire a imunitatii
* Saturarea organismului cu minerale si vitamine, de preferat luate din alimentatie.
Vitaminele A, E si C franeaza inmultirea si raspandirea virusului gripal, iar vitaminele
din grupa B contribuie la profilaxia urmarilor grave datorate gripei.
* Imbunatatirea circulatiei sangvine prin eforturi fizice dozate rational (gimnastica,
alergare, inot, munca in gradina); iesirea in aer liber (aer curat, apa, soare); frectii cu
peria uscata, dimineata, si cu apa sarata, inainte de culcare.
* Sauna si baile sudorifice favorizeaza descarcarea rinichilor, eliminarea surplusului de
saruri si cresterea pH-ului cu 0,3-0,4 unitati. In conditiile acestea, se produce in
organism o cantitate mai mare de ozon (O3), creste imunitatea, mor virusii, bacteriile si
microbii.
* Kombucha. Se administreaza regulat, pentru prevenirea si vindecarea disbacteriozei
(2-3 pahare pe zi). La fel de bune sunt si alte bauturi fermentate, ca iaurtul de casa,
laptele acru, borsul etc.
* Gandirea pozitiva, bucuria si veselia stimuleaza producerea hormonului endorfina,
care activeaza functiile sistemului imunitar. S-a dovedit stiintific cresterea imunitatii la
oamenii care aud multe cuvinte bune, de alinare si de iubire.

Page 76 of 1147

* Alimentatie. In timpul procedurilor pentru intarirea imunitatii se recomanda o

alimentatie preponderent vegetariana, cafeaua se inlocuieste cu sucuri proaspete de
fructe, legume, iarba de ovaz verde, compoturi. Din meniul zilnic se elimina carnea,
zaharul, sarea, se renunta categoric la bauturile alcoolice si la tigari.

Retete stramosesti pentru intarirea imunitatii

Strabunii nostri nu foloseau cuvantul imunitate, in schimb stiau sa se protejeze de
infectii, raceli si gripe, cu o sumedenie de remedii.
* Se purta la gat un catel de usturoi, o bucatica de stofa imbibata cu 2-3 picaturi ulei de
brad sau ulei de trandafir.
* Se tinea sub limba o lingurita de tutun, timp de o ora, de 3 ori pe zi.
* Inainte de a iesi afara, in aer rece, se ungea fiecare nara pe interior cu sapun de casa.
* Se zdrobeau 3-4 catei de usturoi, se amestecau cu 3 rosii taiate marunt, cu o lingurita
de ulei nerafinat. Se consuma in timpul zilei.
* Timp de o saptamana, zilnic, se inghitea cate o jumatate de lingurita de pulbere de
pelin uscat. In casa, se puneau farfurii cu ceapa taiata in fiecare camera, sau se aprindea
tamaie sau rasina de pin si se umplea camera cu fum, pentru 30-45 minute.
* Se turna 350 ml apa fierbinte peste o lingura cu varf de radacina rasa de telina, se
infuza 4 ore intr-un vas acoperit si se bea cate o lingura, de 3-4 ori pe zi, cu 30 minute
inainte de masa.
Alte recomandari
* Clatiti narile cu apa minerala calda sau picurati in ele, cu o pompita mica, o solutie
facuta dintr-un pahar de apa calda + 1 lingurita de bicarbonat de sodiu + 5-8 picaturi de
solutie de iod.
* Rocoina. Dimineata, pe nemancate, si inainte de pranz, se inghite cate o lingurita cu
varf de rocoina (pasatul vrabiilor - Stellaria media). Puteti s-o amestecati cu un pahar de
lapte batut degresat si cu o jumatate lingurita de scortisoara. Se bea cu inghitituri mici,
timp de 10-14 zile.
* Se toaca 15-20 g radacina de lemn-dulce (o planta biostimulatoare ce imbunatateste
formula sangelui, favorizeaza longevitatea, intareste imunitatea). Se infuzeaza in 250 ml
de apa clocotita, pana la racire. Se bea lichidul cald, incepand cu cate o lingura. Treptat,
cantitatea sporeste pana la 100 ml (4 linguri), de 3-5 ori pe zi, inainte de masa.
O alta varianta: o lingura de radacina se pune in 300 ml de apa rece, se aduce pana la
fierbere, se tine pe un foc mic 15 minute, se strecoara si se bea cu inghitituri mici,
inainte de mese, timp de 21 de zile.

Page 77 of 1147

* Infuzie de brusture. Curatarea sangelui de infectii se face cu ajutorul unei infuzii

obtinute din 3 linguri radacina de brusture, oparite cu 500 ml apa clocotita. Se lasa in
termos timp de 2 ore, apoi se strecoara si se beau cate 125 ml, de 4 ori pe zi, cu 30
minute inainte de masa.
* Suc de legume. Foarte des, slabirea sistemului imunitar duce la dezvoltarea infectiilor
urinare. In cazul acesta, se bea timp de 15 zile, de doua ori pe zi, cate 100 ml de
amestec obtinut din: 100 ml suc de patrunjel, 200 ml suc de telina si 400 ml suc de
morcov. Dupa o pauza de 7 zile, se bea timp de 15 zile, de doua ori pe zi, cate 100-200
ml (in functie de greutatea corporala) de amestec preparat din: 200 ml suc de sfecla, 200
ml suc de castraveti si 500 ml suc de morcov.
* Ulei nerafinat. Zilnic, de 3 ori pe zi, se curata cavitatea bucala cu ulei nerafinat. Cu o
ora inainte de masa, se tine in gura si se suge timp de 15 minute cate o lingura de ulei,
pana se schimba culoarea lui, apoi se scuipa, iar gura se clateste cu apa calda,
amestecata cu cateva picaturi de suc de lamaie.
* Balsamul vietnamez "Steluta" se foloseste in combinatie cu alte preparate naturiste.
Pe timpul epidemiilor, poate fi folosit si pentru profilaxie, deoarece componentele sale
au o actiune puternica antivirala. La primele simptome ale gripei sau racelii, cu o
cantitate mica de balsam, se frectioneaza tamplele si nasul. Se foloseste si pentru
inhalatii. In 500 ml apa clocotita, se pune unguent cat o gamalie de chibrit si se
inhaleaza aburii. In caz de tuse, se frectioneaza tamplele si cutia toracica, timp de cateva
zile, pana la diminuarea simptomelor. Concomitent se fac si inhalatii cu cu balsamul
"Steluta".
* Periaje aspre. Zilnic, se freaca tot corpul, cu o perie uscata cu par aspru, pana pielea
devine de culoare rosie.
1.
Hreanul este tratament naturist pentru sinuzita
Hreanul trateaza sinuzita. Este un remediu cunoscut de mii de ani in Europa de Est si in
Asia. Actiunile binefacatoare ale plantei au determinat utilizarea ei si ca remediu pentru
sinuzita. Se foloseste atat intern dar mai ales extern. Iata cele mai populare tratamente
cu hrean:
Tratament sinuzita cu hrean uz extern
Aplicarea externa a hreanului este de obicei mai eficienta decat tratamentele cu hrean de
uz intern.
cataplasma cu hrean. Se pun intr-un vas: 2 linguri de faina de hrean, 2 linguri de faina
de seminte de in. Se adauga apa si se amesteca foarte bine, pana cand se formeaza o
pasta. Aceasta se inveleste in tifon si se aplica pe locul afectat vreme de 1 ora. In cazul
sinuzitei, se aplica cataplasma pe zona fruntii atat timp cat este suportata

Page 78 of 1147

hrean ras. 2-3 lingurite de hrean ras se invelesc in tifon si se aplica la radacina nasului
sau pe frunte. Se tine pana apare senzatia de arsura pe piele
Tratament sinuzita cu hrean uz intern:
sirop de hrean. O radacina de hrean data prin razatoare, amestecata cu 4 linguri de
miere, se lasa cateva minute la macerat. Se strecoara si se obtine siropul crud. Resturile
ramase se pun la fiert cu putina apa (cat sa le acopere). Dupa fierbere, se strecoara prin
presare, se lasa sa se raceasca, apoi se amesteca impreuna cu siropul crud. Se iau trei
linguri pe zi. Se recomanda in cazul astmului, bronsitei cronice, afectiuni ale cailor
respiratorii medii si inferioare in general.
tinctura de hrean. Radacinile de hrean se dau printr-o razatoare mica, dupa care se pun
intr-un borcan pana se umple o treime, restul completandu-se cu alcool alb alimentar de
80 de grade. Dupa 8 zile se strecoara, presand amestecul printr-un tifon. Se ia o
jumatate de lingurita de 3-4 ori pe zi pentru tratarea tusei, guturaiului, gripei. Alte
indicatii: tratament adjuvant in anemie, anorexie, tratamentul simptomatic al infectiilor
urinare, atonii digestive, gastrite hipoacide.
Efecte secundare si contraindicatii:
Hreanul aplicat extern poate cauza inrosirea pielii si iritatii. Protejati pielea cu o crema
hidratanta aplicata inainte cu cel putin un sfert de ora, intr-un strat consistent.
Hreanul ca tratament de uz intern ar trebui evitat de persoanele care sufera de
hipotiroidie, hemoroizi, afectiuni cardiace si afectiuni renale.
Substante active continute in hrean
Hreanul contine uleiuri volatile asemanatoare cu cele din mustar (planta cu care se
inrudeste). Radacina de hrean este foarte bogata in vitaminele C si B, si minerale: fier,
potasiu, calciu, magneziu. Substantele volatile au urmatoarele efecte: antibiotice;
expectorante; bronhodilatatoare; antibacteriene; cresc tensiunea arteriala;
vasodilatatoare coronarian; incalzesc organismul; stimuleaza imunitatea generala a
organismului; antiinflamatoare; antiparazitare (teniaza); antianemice; antiscorbutice;
diuretice.
2.
urmatoarea reteta: se rade
un cartof crud, se amesteca cu sare grunjoasa si tuica si se pun intr-un tifon
care se asaza pe frunte. Pe deasupra se pune un fular de lana si un cojocel
de miel. Se tin pana dimineata. Se repeta procedeul de 2-3 ori. Se face si
inhalatie cu drob de sare ars pe foc pana se inroseste si apoi pus intr-o oala
cu apa. Se trag pe nas aburii, avand pe cap un prosop.
Sedinte cu ultra sono Proposept care elimina rapid puroiul. Sedintele se
fac in statiunea Govora, jud. Valcea. Se mai fac 12 sedinte de aerosoli cu
Proposept (vezi Policlinica de Apiterapie din Bucuresti, str. CA. Rosetti
nr. 31).
Se beau sucuri de legume:
- morcov + sfecla + spanac (curata sangele).
- hrean ras + lamaie (dizolva mucozitatile).
- morcov + sfecla + castravete (elimina mucozitatile).

Page 79 of 1147

- suc de morcov (contine vitamina A).

Prof. V. Andritoiu din Tg. Jiu recomanda: Cand sunt dureri mari, se bea
un pahar cu apa cu 2 lingurite otet de mere cu miere (se bea lent).
- dimineata se frectioneaza fruntea, partea superioara a nasului si pometii
obrajilor cu otet de mere si miere;
- de 6 ori/zi mestecati (20 minute) cate 2 lingurite de capaceala;
- de 2 ori/zi masati indelung (aceeasi zona care a fost frectionata anterior)
cu Nikeprop;
- in fiecare seara se fac inhalatii cu infuzie de galbenele si se ia cate un
centimetru dintr-un baton de propolis si cate o lingurita de miere;
- in fiecare seara se pun in nas cate 1-2 picaturi de miere propolizata
(ustura putin dar este eficienta);
- de 2 ori/zi se bea un amestec din: 30 picaturi tinctura de propolis si
30 picaturi de apa.
Sinuzita cronica maxilara
Cataplasme cu argila (pasta). Valeriu Popa a recomandat urmatorul tratament (cu care
s-a vindecat dna Craciu Sanda din Bucuresti).
1. Regim alimentar deproteinizat (fara lapte, carne, oua, branza, rosii),
timp de 45 de zile.
2. Frunze de varza aplicate pe frunte zi si noapte.
3. Ceai de sovarf si podbal - se beau alternativ, seara, inainte de culcare,
cat mai fierbinti.
4. Comprese cu musetel fierbinte aplicate pe parul ud, proaspat spalat.
Peste ele se aplica alte prosoape, pentru a evita racirea prea repede. Dupa
uscare, se evita orice curent de aer.
5. Instilatii nazale cu apa cu sare - alternativ, intai pe o nara, apoi pe cealalta
(se dizolva 1 lingura sare/l 1 apa). Spalaturile se fac cat mai des posibil.
Varza atrage infectia in sinusurile frontale, prin spatele globului ocular,
iar sarea o domina.
6. Dupa 45 de zile se introduc in alimentatie lactatele (fara iaurt).
7. Se continua celelalte procedee.
8. Dupa alte 45 de zile se introduc in alimentatie carnea de pasare de curte
si pestele alb. O data pe saptamana: un ou fiert tare.
Presopunctura si acupunctura
Obs.: Cei neinitiati in presopunctura si acupunctura sa se adreseze unui specialist.
Se maseaza energic, pana la inrosire: Fundul vaii" - IG4 - intre degetul aratator si
degetul mare; intalnirea miresmelor" - IG20 - la baza orificiilor nazale; Mlastina
vanturilor" - VB20 - pe ceafa, pe linia orizontala ce trece pe su lobul urechii, in
scobiturile de sub protuberantele occipitale (in caz de febra). Se face stimulare, in
sensul insurubarii. Se pot face 3 sedinte/zi, 15 sedinte/serie.
Masarea zonelor reflexe: nas, puncte limfatice, eventual bronhii, para-tiroide (vezi
anexa).

Page 80 of 1147

3.
REMEDII NATURISTE PENTRU SINUZITA
SINUZITA este inflamarea si blocarea sinusurilor din cauza unei infectii. In mod
normal, sinusurile umezesc aerul pe care il respiram si retin bacteriile nocive. Cand
aerul nu mai trece liber, in general din cauza excesului de mucus provocat de o raceala,
bacteriile incep sa se inmulteasca si provoaca infectia. Printre simptome se numara
senzatia de apasare in oasele fetei, durere a fetei, congestia capului, febra si dureri de
cap.
Mentineti umiditatea sinusurilor, folosind in casa un umidificator. Beti multa apa, opt
cani pe zi, pentru a subtia mucusul si a elimina blocajul. Mancati mai mult coriandru,
portocale, mandarine, grepfrut, samburi de caise dulci, bulbi de crin. Aceste alimente
ajuta la curatarea nasului. Faceti regulat exercitii fizice, mergand zilnic pe jos, cel putin
30 de minute.
Apare frecvent pe o rinita banala a mucoasei nazale dupa instalarea unei infectii cu
microbi, inspirati pe nas, proveniti de la persoane deja bolnave, prin tuse, stranut,
vorbire si sarut. De asemenea poate fi o complicatie a gripei, a guturaiului, a rujeolei si
a scarlatinei.
Boala se manifesta prin scurgeri nazale, stranuturi, febra, dureri frontale, de ochi si sub
pometii obrajilor, congestii nazale, astuparea nasului cu secretii mucoase sau purulente,
tumefactia pleoapelor superioare si stare generala proasta.
Dupa infectarea sinusurilor sunt posibile reactii negative, mai ales la persoane cu
diferite tipuri de alergii la care organismul elibereaza cantitati sporite de histamine.
Sinuzita poate fi acuta sau cronicizata, purulenta sau nepurulenta. In forma acuta,
durerile sunt suborbitale, cu iradieri in molarii superiori (sinuzita maxilara), frontale, cu
iradieri in tample (sinuzita frontala) si dureri la ceafa (sinuzita sferoidala).
Tratamentele fitoterapeutice
Se fac, in majoritate, pe cale externa prin:
inhalatii sau bai de aburi, seara, cu flori de musetel, lavanda, coada soricelului, menta,
cimbrisor, maghiran, salvie, cetina de pin, ceapa, sare, cu efecte antiseptice,
antiinflamatoare, sedative si sudorifice;
aspiratii nazale cu infuzii caldute de musetel, menta, salvie, soc, coada calului,
sunatoare, coada soricelului, radacini de cerentel, seminte macinate de schinduf sau de
in;
cataplasme locale cu terci de tataneasa, coada calului, cartofi cruzi, stropiti cu alcool,
radacini de schinduf, flori de fan sau frunze zdrobite de varza alba, tinute peste noapte;
masaje locale cu uleiuri eterice (menta, lavanda, pin, eucalipt), cu tinctura de propolis si
bitter suedez si cu alifie de galbenele si catina.In uz intern sunt indicate infuziile din
flori de musetel, salvie, coada soricelului, trei frati patati, rachitan (cate 2-3 cani pe zi),
iar in cazul unui focar de infectie sunt eficiente ceaiurile de galbenele, cretisoara,
coacaz negru si rachitan (cate 2-3 ceaiuri pe zi), cu efecte antiseptice si antibiotice.

Page 81 of 1147

Apiterapia recomanda:
solutie de propolis 5% in alcool din care se pun cate 5 picaturi in fiecare nara de 3 ori pe
zi;
mestecarea unei bucati de fagure cu miere (15 minute pe zi) si consumul zilnic a 2
lingurite cu capaceala de fagure, timp de 3 zile consecutiv.
Regimul alimentar
Recomanda cel putin 2-3 zile repaus alimentar absolut, numai cu lichide sub forma de
sucuri si ceaiuri antiinflamatoare, cu musetel si cimbrisor, avand rolul de a pastra umeda
mucoasa nazala.
In continuare se administreaza o alimentatie usoara, bogata in legume si fructe cu
vitamina C si saruri minerale (suc de lamaie diluat cu apa calduta luat dimineata inainte
de masa, suc de orz verde, spanac, varza alba, ridichi negre, caise, boabe de ienupar,
germeni de cereale, lapte si produse lactate (iaurt, branzeturi). Este indicat hreanul ras si
amestecat cu putin suc de lamaie (cate o lingurita de 2 ori pe zi, dimineata si seara, dupa
care nu se mai consuma nimic timp de 30 minute).
Se impun restrictii la grasimi animale si carnuri, cartofi, paine alba, dulceturi,
condimente iuti si otet.
Regimul de viata
Impune un repaus odihnitor la pat, intr-o camera curata (fara praf), cu aer umidificat si
bine incalzita (la temperatura de circa 20C) in care nu se fumeaza (desigur eliminarea
definitiva a fumatului de catre pacient). Se interzice pastrarea in camera a florilor
puternic mirositoare si a animalelor de casa.
Pe zona sinusurilor se pun comprese cu apa calda, cataplasme cu ceapa taiata marunt,
sare sau malai, bai calde de sezut (2 pe saptamana) si bai alternative (calde-reci) de
picioare. Pe sinusuri se pot pune saculeti plini cu nisip fierbinte, care vor fi schimbati
dupa ce se racesc.
Exista in China un obicei pe care foarte multi il respecta: in fiecarezi - dimineata, sau la
orice alta ora din zi - se efectueaza un anumemasaj al fetei, atat cu palmele, cat si cu
buricul degetelor, atingandmai toate punctele reflexogene legate de meridianele ochilor,
urechilor,cavitatii nazale si sinusurilor. De aceea, sa nu ne miram de faptul cafoarte rar
se intalneste la chinezi sinuzita.
Putand afecta sinusurile sfenoidale (in spatele cavitatii nazale), celeetmoidale (la
radacina nasului), cele frontale si/sau cele, axilare,boala este un fenomen inflamator
acut sau cronic ce se instaleaza usorca urmare a unui guturai puternic, a unei variatii
mari si bruste detemperatura sau a unei expuneri indelungate a fetei la curenti reci.
Fiindatat de grijulii cu sanatatea lor, chinezii au foarte putine remediipentru sinuzite,
tinand seama de frecventa scazuta a cazurilor acute si,cu atat mai mult, a celor cronice.
Totusi, nu putem neglija cateva reteteinteresante.
Produsele apicole i-au fascinat si pe medicii chinezi, deopotriva cucei europeni.
Specialistii chinezi au observat ca aplicarea unor masaje,urmate de cataplasme cu
miere, poate da rezultate minunate in sinuzitaacuta. Tinctura de propolis - concentratie
10% - poate avea efectemiraculoase in cazurile cronicizate, daca se toarna zilnic cate 4-

Page 82 of 1147

5picaturi in fiecare nara, dimineata si seara.

Tot in cazurile cronice mai trebuie mentionate si urmatoarele remedii:
1) Picaturi de suc de varza alba proaspata. Se toarna cate 6 picaturiin fiecare nara, seara,
inainte de culcare.
2) Comprese pe frunte cu un macerat din mai multe plante medicinale -echivalent cu
Bitter-ul Suedez (se poate folosi si cel de fabricatieromaneasca!). Inainte de somnul de
noapte, se aplica unguent cu galbenele- se maseaza putin fruntea cu crema - apoi se
aplica o compresa cu Bittersuedez. Se lasa toata noaptea.
3) Inhalatii cu un amestec de picaturi din urmatoarele uleiuri:
- brad, 10 picaturi;
- catina, 15 picaturi;
- galbenele, 15 picaturi;
- menta, 10 picaturi;
- sunatoare, 15 picaturi.
Se pun picaturile in 2 litri de apa fierbinte, apoi se facinhalatiile. Tratamentul se
efectueaza seara, cu o ora inainte de celede mai sus. Durata tratamentului este de 12
zile, putand fi repetat,la nevoie.
Framantati-va usor crestetul in sensul acelor de ceasornic, cu degetele aratatoare,
mijlocii si inelare adunate la un loc, timp de un minut. Loviti usor, timp de un minut, cu
ambele aratatoare, punctele din mijlocul santurilor de la marginea externa a narilor.
Asezati aratatorul pe coltul din partea de jos a nasului, in stanga. Apasati si framantati
usor timp de 30 de secunde. Apoi masati cu degetul de la baza nasului pana la coltul
ochiului, de 30 de ori. Repetati procedura pe partea cealalta. Frecati zona buzei
superioare si punctul aflat pe obraz, chiar sub ochi.
Acoperiti-va urechile cu prosoape calde si ude, timp de zece minute, de trei ori pe zi.
Cand sinusurile se degajeaza, repetati procedura de doua ori pe zi. Puneti un sfert de
lingurita de sare intr-o cana de apa, adaugati o lingurita de ceai verde (de cea mai buna
calitate) si dati in clocot. Lasati sa se raceasca suficient. Inclinati capul pe spate,
astupati-va o nara si puneti in cealalta, cu pipeta, cateva picaturi din fiertura. Aplecati
capul si lasati lichidul sa se scurga afara din nara. Repetati operatiunea de trei ori la o
nara, apoi la cealalta.
4.
Sinuzita: ce este, cum o depistam, tratament
12 Decembrie 2007
Sinuzita este o boala inflamatorie ce se manifesta la nivelul mucoasei sinusurilor
craniene. Sinusurile sunt cavitati din grosimea maxilarului si osului frontal, etmoid sau
sfenoid, captusite cu o mucoasa ca cea a cavitatii nazale. Ele comunica prin mici canale
cu fosele nazale. Denumirea sinusurilor corespunde oaselor in care se afla: sinusul
maxilar, frontal, etmoidal si sfenoidal.

Page 83 of 1147

Sinuzita este o boala inflamatorie ce se manifesta la nivelul mucoasei sinusurilor

craniene. Sinusurile sunt cavitati din grosimea maxilarului si osului frontal, etmoid sau
sfenoid, captusite cu o mucoasa ca cea a cavitatii nazale. Ele comunica prin mici canale
cu fosele nazale. Denumirea sinusurilor corespunde oaselor in care se afla: sinusul
maxilar, frontal, etmoidal si sfenoidal.
Rolul sinusurilor este acela de a incalzi, filtra si umezi aerul inspirat, precum si acela de
cutie de rezonanta pentru sunetele produse de corzile vocale.
Sinuzita reprezinta inflamatia mucoasei acestor sinusuri. In cazul infectiilor virale ori
bacteriene manifestate la nivelul mucoasei nazale orificiile sinusurilor se pot obstrua,
astfel ca secretiile sinusale nu mai sunt drenate. Acestea se acumuleaza la nivelul
sinusurilor si creeaza conditii propice dezvoltarii unor microorganisme, cu aparitia
infectiei si puroiului. Clinic, pacientul simte colectiile purulente de la nivelul sinusurilor
ca o senzatie de presiune la nivelul fetei.
Tipuri de sinuzita:
Sinuzita este de tip acut sau cronic. Pe langa aceasta clasificare, sinuzitele mai sunt
denumite si dupa sediul infectiei: sinuzite frontale, maxilare, sfenoidale si etmoidale.
Sinuzita acuta, tratata adecvat, se vindeca in decurs de trei saptamani si nu apare mai
des de trei ori pe an.
Cauze:
cel mai frecvent survine in urma unor infectii pe caile aeriene superioare (raceala in
special)
polipi nazali
alergii (rinita alergica)
deviatia de sept
abcesele dentare
Sinuzita cronica: este considerata cronica dupa mai multe recidive ori daca nu cedeaza
la tratament si persista peste sase saptamani. In general sinuzita se cronicizeaza dupa
mai multe pusee acute.
Cauze:
cele mai frecvente sunt infectiile repetate ale mucoasei nazale
deloc de neglijat sunt alergiile mucoasei nazale. In cazul bolilor alergice, inflamarea
repetata a mucoasei nazale si a sinusurilor poate duce la cronicizare.
expunerea prelungita la frig, tabagismul activ sau pasiv si inhalarea pe un timp
indelungat de substante iritante;
modificari anatomice care duc la ingustarea cavitatii nazale, acest fapt impiedicand
drenarea suficienta a secretiei mucoasei (deviatii de sept ori traumatisme ce duc la
modificarea structurii anatomice normale a cavitatilor nazale);
polipi ori formatiuni tumorale;
inhalarea de cocaina, care in timp produce necroza ( moartea celulelor) mucoasei nazale
cu pirderea definitiva a functiilor senzoriale ale nasului (pierderea mirosului);

Page 84 of 1147

sistemul imunitar slabit: in diferite boli ce duc la scaderea imunitatii organismului

(infectii cronice, hepatite cronice, HIV, cancere etc.)
Semne si simptome:
Pacientul prezinta o durere sau senzatie de presiune la nivelul sinusurilor, pe care el o
acuza ca fiind in jurul ochilor sau in spatele acestora, desupra sprancenelor ori deasupra
dintilor. Poate avea secretii abundente, purulente, galbene sau verzui. Printre alte
simptome se numara si o stare generala de rau, poate avea usoare stari febrile. Poate
acuza diminuarea mirosului sau uneori simte mirosuri neplacute, fara ca persoanele din
jur sa simta acelasi lucru (mirosurile vin de la propriile sinusuri, ele nu sunt in mediul
din jur si de aceea alte persoane nu le percep).
Diagnostic
Desi simptomatologia este localizata la nivelul sinusurilor infectia nu este mereu
prezenta. In aceste situatii medicul are nevoie de un istoric al bolii detaliat si examene
clinice si paraclinice minutioase. Acestea includ radiografia sinusurilor, teste
alergologice cutanate, tomografie computerizata care ne ofera informatii clare cu privire
la cavitatile sinusale, examenul microscopic si bacteriologic al secretiilor nazale si nu in
ultimul rand examenul endoscopic al cavitatilor nazale. Acesta din urma se realizeaza
cu ajutorul unui endoscop subtire si flexibil care se introduce in cavitatea nazala
(metoda non-invaziva). Aceasta metoda este indispensabila unui diagnostic de finete.
Tratament
Tratamentul este extrem de important in cazul sinuzitei, caci in cazul urmarii unui
tratament necorespunzator, urmarile pot fi foarte grave. De cele mai multe ori cauzele
care au determinat sinuzita (in special cea cronica) sunt multiple, iar tratamentul
presupune o terapie combinata. Antibioticele se prescriu pentru a inlatura infectia
(virala sau bacteriana) care sta la baza sinuzitei, acestea pot fi prescrise conform unei
antibiograme.
Decongestionantele se dau pentru a ajusta drenajul secretiilor nazale, dezobstruand
astfel cavitatile si micsorand riscurile de aparitie a infectiei. In scopul eliminarii
secretiilor mucoase se folosesc mai multe substante:
decongestionantele pufuri sau picaturi. Atentie mare trebuie avuta la timpul de
administrare care nu trebuie sa depaseasca 5-7 zile. Aceasta nu numai pentru ca unele
din aceste substante dau dependenta, dar si datorita faptului ca, in cazul sinuzitei
cronice, decongestionantele agraveaza inflamatia mucoasei.
spalaturi cu apa sarata sau apa de mare. Aceste solutii pot fi luate din farmacii sau
preparate in casa dintr-o jumatate de litru de apa si o lingurita de sare. Aceste spalaturi
sunt indicate seara si dimineata.
Infuzii cu vapori fierbinti. Fierbeti intr-un recipient cativa litri de apa in care puteti pune
si ceai de menta spre exemplu, iar dupa fierbere inspirati deasupra vasului cu capul

Page 85 of 1147

acoperit de un prosop. Vaporii fierbinti vor dilua secretiile nazale scazandu-le

densitatea, astfel se vor elimina mai usor.
Analgezicele se administreaza pentru calmarea durerilor de cap.
Antihistaminicele sunt prescrise celor care prezinta alergii la nivelul mucoasei nazale.
In aceste cazuri se mai pot prescrie si corticosteroizi, in special pentru reducerea
inflamatiei.
Daca sinuzita cronica nu raspunde la tratamentele de mai sus, atunci se apeleaza la
interventii chirugicale. Chirurgia este indicata si in cazul tumorilor de la nivelul
cavitatilor nazale, in cazul deviatiilor de sept, anomaliilor anatomice post-traumatice
sau in cazul polipilor. Scopul interventiilor chirurgicale este acela de a inlatura cauza ce
a provocat obstructia foselor nazale.
5.
Sinuzita reprezinta infectarea mucoasei care captuseste interiorul foselor nazale si
sinusurile. Partile cele mai afectate de aceasta boala sunt sinusurile, cavitati situate in
jurul narilor, ce au rolul de a incalzi aerul si de a mentine echilibrul capului. Datorita
faptului ca acestea comunica cu fosele nazale, ele se aerisesc odata cu respiratia si
elimina secretiile prin fosele nazale atunci cand acestea nu sunt afectate de boala.
Sinuzita poate fi: acuta (de obicei cauzata de o inflamatie virala, dureaza in jur de patru
saptamani daca nu este tratata adecvat) sau cronica (declansata de infectii bacteriene sau
fungice; aceasta poate cauza modificari permanente ale mucoasei care captuseste
sinusurile si poate duce la complicatii cum ar fi bronsite, traheite, dar si infectii oculare
sau chiar meningite).
De cele mai multe ori, sinuzita este precedata de o raceala sau de o alergie produsa de
substantele poluante din mediu, de aerul rece, umiditate, alcool sau parfum. Semnele se
prezinta ca o inrautatire a simptomelor racelii dupa o perioada de 5-7 zile.
Metodele alternative de tratare a sinuzitei dau rezultate numai in cazul in care sunt
folosite impreuna cu tratamentul medicamentos recomandat de medic. Iata cateva
remedii naturiste pentru sinuzita:
1. S-a dovedit ca tinctura de propolis poate avea efecte uimitoare daca se toarna zilnic
cateva picaturi in fiecare nara.
2. Bitterul suedez poate fi folosit sub forma de comprese care se aplica pe frunte in
fiecare seara, timp de 15 minute.
3. Sucul de varza alba proaspata turnat in nas in fiecare seara poate da rezultate
satisfacatoare.

Page 86 of 1147

4. Ca metoda populara straveche este cunoscuta inhalatia cu usturoi si otet, care se

prepara din usturoi ras, o lingurita de otet de mere si apa clocotita. Procedura se poate
face de doua ori pe zi, dimineata, pentru ca sinusurile sa fie eliberate intreaga zi.
5. Zeama de lamaie reprezinta un antiinflamator si un dezinfectant recunoscut. Prin
turnarea unei picaturi in fiecare nara, ea poate ajuta la eliberarea sinusurilor.
6. Inhalatii cu ajutorul esentelor extrase din catina, brad, menta sau sunatoare.
7. Se rade un cartof crud, se amesteca cu sare grunjoasa si tuica si se pun intr-un tifon
care se asaza pe frunte. Pe deasupra se pune un fular de lana si un cojocel de miel. Se
tin pana dimineata. Se repeta procedeul de 2-3 ori.
8. Se beau sucuri de legume:
- morcov + sfecla + spanac (curata sangele).
- hrean ras + lamaie (dizolva mucozitatile).
- morcov + sfecla + castravete (elimina mucozitatile).
- suc de morcov (contine vitamina A).
9. Cand sunt dureri mari, se bea un pahar cu apa cu 2 lingurite otet de mere cu miere (se
bea lent).
10. In fiecare seara se fac inhalatii cu infuzie de galbenele si se ia cate un centimetru
dintr-un baton de propolis si cate o lingurita de miere;
11. Beti de doua ori pe zi un amestec din: 30 picaturi tinctura de propolis si 30 picaturi
de apa.
Pentru sinuzita cronica maxilara
12. Cataplasme cu argila (pasta).
13. Frunze de varza aplicate pe frunte zi si noapte.
14. Ceai de sovarf si podbal - se beau alternativ, seara, inainte de culcare, cat mai
fierbinti.
15. Instilatii nazale cu apa cu sare - alternativ, intai pe o nara, apoi pe cealalta (se
dizolva 1 lingura sare/l 1 apa). Spalaturile se fac cat mai des posibil.

Propolisul
* Un remediu bun pentru curatarea sangelui si intarirea imunitatii este propolisul. * Se
consuma cate 7-10 g de propolis curat (fara ceara), de 3 ori pe zi, inainte de masa. * O

Page 87 of 1147

bucatica cat o maslina se mesteca timp de 15-20 minute, apoi se inghite. Pe timpul
epidemiei de gripa, se recomanda sa tinem in coltul gurii o bucatica de propolis cand
vizitam locurile aglomerate, dar si in timpul somnului, lipita de dinti.
* Untul de propolis. Nu trebuie sa lipseasca din meniul persoanelor cu imunitate scazuta
sau cu boli cronice ale aparatului respirator. Se consuma fara dozare. Preparare: un
kilogram unt de calitate se aduce, intr-un vas emailat, pana la punctul de fierbere. Vasul
se ia de pe foc si se amesteca cu 150-200 g de propolis dat pe razatoare. Se tine din nou
pe foc, in bain-marie (un alt vas mai mare, cu apa la temperatura de 80 grade), timp de
30 minute. Se amesteca permanent cu o lingura de lemn. Se consuma uns pe o felie de
paine integrala sau amestecat cu pilaf de cereale.
* Laptisor de matca. De trei ori pe zi, cu 40-50 minute inainte de masa, se tin sub limba
cate 10 picaturi laptisor de matca, cu cate o picatura miere de albine sau 2-3 cristale de
zahar. Dupa o cura de 10 zile, se face o pauza de 10 zile. Se repeta de 3-10 ori.

TREI LEACURI SIBERIENE

Tinctura de ciuperci
Un imunostimulator puternic este ciuperca Licoperdon Perlatum (in popor se numeste
pufai, gogoasa, papalau), care la maturitate se preface intr-o pulbere fina. Un pahar de
pulbere se pune intr-un borcan de un litru, se adauga 500 ml de tuica de casa (de 60-70
grade), se fixeaza capacul etans si se inveleste in polietilena de culoare neagra. Se tine,
la oras, in partea de jos a frigiderului, iar la tara, poate fi ingropat in beci, la 20 cm
adancime. Dupa 24 de zile, borcanul se deschide, se lasa putin sa se limpezeasca, si se
strecoara prin panza. Se consuma cate o lingurita, dimineata, pe nemancate, cu 30
minute inainte de masa.

Miere de pin
Un kg de conuri de pin se spala, se taie fiecare in patru si se fierb in 3 litri de apa, pe un
foc slab, pana devin moi. Se strecoara lichidul si se amesteca cu 1 kg de zahar. Se pune
inca o data pe foc si se aduce pana aproape de fierbere, dar nici intr-un caz nu se fierbe.
Se toarna in borcane, adaugandu-se 2-3 linguri suc de lamaie la fiecare 700 ml.
Conurile ramase se piseaza, se amesteca cu putin sirop si se folosesc in loc de dulceata.

Vin negru cu plante aromate

Page 88 of 1147

Este un remediu cunoscut pentru intarirea organismului si se prepara din 5 linguri de

busuioc si 5 linguri de coada-soricelului, culese in perioada de inflorire, peste care se
toarna un litru de vin negru dulce si 500 g de sirop din pepene verde. Siropul se prepara
din suc strecurat si fiert pe un foc mic, pana volumul lui scade de 5-6 ori. Amestecul se
macereaza timp de trei saptamani, se agita de cateva ori pe zi, apoi se strecoara. Se
consuma timp de 10 zile, cate 100 ml, de 3 ori pe zi, dupa mese.

Retete cu miere

Lapte cu ovaz
* Un pahar de ovaz zdrobit se fierbe in 5 pahare de apa, pe un foc foarte slab, pana
devine ca piureul. Se strecoara, se amesteca cu o cantitate egala de lapte de la tarani
(daca se poate de capra) si se mai tine pe foc 5 minute. Dupa racire, cand ajunge la 3538 de grade, se adauga 4-5 linguri miere de albine si se amesteca bine pana se dizolva
mierea. Se bea cald, cate un pahar, de 3 ori pe zi, inainte de masa.
Lamaie cu plante si mirodenii
* Se toaca in robot 4 lamai fara samburi, dar cu coaja, 20 frunze de muscata cu petiol,
20 de migdale dulci, o lingura de scortisoara, 500 g miere de albine, cate 20 ml tinctura
de paducel si de odolean (din farmacie). Amestecul se consuma cu 20 de minute inainte
de masa, cate o lingura, pana se termina toata cantitatea.

Prune si caise uscate

* Se prepara o pasta din 500 g de prune uscate (fara samburi), cate 300 g de caise
uscate, stafide, miez de nuca, seminte de floarea-soarelui decojite si lamai fara samburi.
Lamaile se spala bine cu apa fierbinte in care s-a dizolvat putin bicarbonat de sodiu,
folosind o perie aspra, sau se curata stratul exterior cu pori, ca sa eliminam substantele
chimice cu care se stropesc lamaile. Se adauga 800 g miere de albine de calitate, se
amesteca bine toate componentele si se pun la pastrat in frigider, in borcane de sticla.
Amestecul se consuma de 3 ori pe zi, dupa mese. Adultii cate o lingura, iar copii cate o
lingurita.

Albus si lamaie

Page 89 of 1147

* Se separa albusul de la doua oua proaspete de gaina (nu mai vechi de 36 de ore), se
adauga suc de la o jumatate de lamaie si se amesteca (nu se mixeaza!) timp de 10
minute. Se adauga 400 ml apa fiarta si racita, se pune intr-un vas emailat pe un foc mic
si se incalzeste pana la 51-52 de grade, amestecand permanent, apoi se ia de pe foc si se
pune intr-un vas cu apa rece. Dupa racire, amestecul se strecoara prin 3-4 straturi de
tifon, se mai adauga suc de la o jumatate de lamaie, 2 linguri miere de albine. Se
consuma cate 1-2 linguri, la fiecare 3 ore, daca organismul este slabit. Pentru profilaxie,
se consuma lunar, timp de 3-4 zile, cate 3 linguri pe zi, intre mese, in perioadele reci ale
anului. Pentru copii pana la 7 ani, se da jumatate din doza, iar pentru cei peste 7 ani, se
micsoreaza doza cu 1/3.
Infuzie de ceapa
* Daca apar primele semne de raceala, se prepara infuzie dintr-o ceapa de marime
medie, taiata in 4, si un litru de apa fierbinte. Vasul se lasa acoperit 20 de minute, apoi
se adauga o lingura de miere de albine si se bea pe timpul zilei in loc de apa. In caz de
gripa sau raceala, starea omului se imbunatateste in 2 zile. Pentru bronsita sau
pneumonie, se bea timp de 1-2 saptamani, concomitent cu alte tratamente.
Tuica si aloe
* Intr-un borcan de 500 ml se pun 2 linguri miere de albine si se umple cu frunze de
aloe taiate marunt. Se toarna tuica cat incape in borcan, se inchide etans si se lasa la
macerat 5 zile. Se consuma cate o lingura, de 3 ori pe zi, cu 30 minute inainte de masa.
Se pastreaza in partea de jos a frigiderului.
Bautura fermentata
* Se prepara o bautura fermentata din: 10 l apa, un kg miere de albine, cate 500g frunze
de iarba mare, flori de hamei, boabe de secara, care se lasa doua saptamani la fermentat,
apoi se adauga inca 200-300 g miere de albine si se mai lasa inca doua saptamani la
fermentat. Bautura se strecoara si se bea inainte de culcare, dupa schema urmatoare: * 3
zile, cate 200 ml, urmate de o pauza de 3 zile, * apoi 3 zile, cate 250 ml, urmate de o
pauza de 7 zile, * inca 3 zile, cate 100 ml. Daca imunitatea este foarte slabita, cura se
repeta luna urmatoare.

Leacuri rapide
* Amestecati cantitati egale de miere de albine cu ceapa rasa si mere rase. Mancati cate
2-3 lingurite de 3 ori pe zi.

Page 90 of 1147

* Intr-un borcan de 1 litru se amesteca 100-150 g de ceapa taiata marunt, 100 g miere de
albine si un vin natural alb sau rosu. Se infuzeaza doua saptamani la intuneric, se
strecoara si se bea cate 3-4 linguri pe zi, intre mese.
* Mierea de albine se foloseste si pentru bai, cand trebuie sa intarim imunitatea la un
copil bolnavicios sau la un batran slabit de boli cronice. La o cada cu apa fierbinte sau
calduta se adauga 250 g miere de albine.
* Dimineata se consuma un galbenus de ou crud, amestecat cu o lingurita miere de
albine si cateva picaturi suc de lamaie.
* Se prepara un elixir din parti egale de suc de lamaie, miere de albine si tinctura de
usturoi. Prepararea tincturii: o sticla de culoare inchisa se umple 1/4 cu usturoi pisat, se
toarna tuica de calitate pana se umple si se lasa la macerat 21 de zile. Se bea o data pe
zi, seara, inainte de culcare, cate 30 ml de elixir.
Programul De Vara
Coacazul Negru(Ribes nigrum)
Coacazul negru este o tufa, un arbust, care creste spontan la margini de padure, acolo
unde are suficienta lumina. El este cultivat si in gradini, avand locul lui privilegiat in
preajma gardurilor, unde alcatuieste asociatii dense, ca un fel de hotar natural. Are
fructele mici, negre si parfumate, dar gustul lor nu este prea imbietor. In schimb,
calitatile terapeutice fac din coacazul negru o minune a naturii. El dezintoxica
organismul, regleaza activitatile hormonale, elimina anemia, stimuleaza cresterea si
consolidarea oaselor, ajuta la regenerarea organismului si prelungeste viata. In medicina
popoarelor nordice si baltice, acest fruct, care se coace in semiumbra padurilor si a
poienilor, este considerat un adevarat panaceu. Mirosul sau puternic, culoarea inchisa a
sucului si vitalitatea sa extraordinara i-au inspirat pe primii vindecatori populari, care au
considerat aceasta planta drept magica.

Sucul de coacaze negre

Un vechi proverb german spune despre acest suc ca este sanatos ca sangele de urs.
Lesne de preparat, el n-ar trebui sa lipseasca din nici o casa. Coacazele negre se
desprind de pe ciorchine si se spala foarte bine, se zdrobesc cu o furculita pana devin ca
o pasta, care se pune apoi intr-un tifon curat si se stoarce cu mana. Se va obtine un suc
negru, cu miros puternic si efecte terapeutice exceptionale; restul de fruct care ramane
dupa stoarcere poate fi folosit la dulceata, prajituri ori inghetata.
Sucul de coacaze negre se administreaza intern, inainte de masa cu un sfert de ora, pe
stomacul gol - 6-12 linguri la adulti si 5-10 lingurite la copii, eventual cu adaos de
miere.

Page 91 of 1147

Coacazele negre uscate

Se culeg ciorchini de coacaz negru si se pun la uscat, foarte rasfirati, intr-un loc bine
ventilat si cu foarte multa caldura (altfel fructele se strica). Indicat este ca fructele sa se
expuna pe bucati de hartie, direct la soare, pana se deshidrateaza complet si devin
zbarcite asemeni stafidelor. Din aceste coacaze negre uscate se prepara prin macinare cu
rasnita electrica de cafea o pudra cu efecte vitaminizante extraordinare, care se foloseste
intr-o multitudine de boli.

Siropul de coacaze negre

Este, dupa parerea parintelui medicinii naturiste, preotul Sebastian Kneipp, un elixir de
sanatate pentru gat si caile respiratorii superioare. Fructele de coacaz se spala foarte
bine (fara insa a le zdrobi prea tare) si se pun intr-un borcan intre straturi de miere - un
strat de fructe de jumatate de deget grosime se acopera cu un strat de miere de un deget
grosime. Se lasa vreme de doua luni, dupa care se filtreaza prin tifon sau se consuma ca
atare. Acest preparat va fi gata chiar in mijlocul toamnei, fiind un extraordinar mijloc de
protectie impotriva guturaiurilor, bronsitelor si puseelor reumatice, specifice acestei
perioade.
Recomandari terapeutice

Oboseala cronica, suprasolicitare intelectuala - daca in aceasta vara nu v-ati putut inca
permite o vacanta si cautati un mijloc regenerant rapid, atunci cu siguranta ca sucul de
coacaze negre va va ajuta foarte mult. Beti cate 1-2 pahare pe zi, in reprize (in cazul
cand nu va impacati cu gustul sau), vreme de macar o saptamana. Pentru cei care fac
eforturi intelectuale mari este recomandat in mod special siropul de coacaze negre, din
care se iau 1-2 lingurite, atunci cand apar starile specifice de ameteala, somnolenta,
incapacitate de concentrare.
Dureri de gat, tuse, raguseala, amigdalita- siropul de coacaze negre are dublu efect: pe
de o parte, actioneaza direct asupra agentilor microbieni, distrugandu-i si "reparand"
tesuturile (epiteliile) lezate, iar pe de alta parte, mareste pe termen lung imunitatea
locala, impiedicand imbolnavirea ulterioara. Se iau pana la 8 lingurite de sirop pe zi,
fara apa, inghitind extrem de lent, asa incat planta sa poata actiona la nivelul zonei
afectate.

Page 92 of 1147

Guta, reumatism - se recomanda cura depurativa cu suc de coacaze negre. Se bea

dimineata 1/2 - 1 pahar, iar seara aceeasi cantitate, inainte de a manca. Coacazele negre,
in special sucul lor, sunt un excelent depurativ, indepartand multe din reziduurile toxice
din organism.
Bronsita, pneumonie, tuberculoza pulmonara - sucul de coacaze negre da rezultate
extraordinare in aceasta categorie de afectiuni. Se pare ca secretul sau este actiunea
imunostimulenta deosebit de eficienta, la care se adauga si efectele vitaminizante si
remineralizante de exceptie. Se iau cate 3-4 linguri, de cinci pana la sase ori pe zi, in
cure cat mai lungi cu putinta. Daca nu mai avem fructe proaspete din care sa preparam
acest suc, putem continua cura cu pulbere de fructe uscate sau cu sirop de coacaze
negre.
Tulburari de circulatie - fructele uscate ale coacazului consumate sub forma de pulbere,
obtinuta prin macinare cu rasnita electrica de cafea - 2 lingurite de doua ori pe zi -, are
efecte exceptionale asupra circulatiei periferice. Persoanele care au extremitatile reci,
chiar si in anotimpul cald, ar trebui sa incerce o cura de 5-6 saptamani cu acest remediu.
Aceeasi cura este indicata persoanelor carora li se umfla picioarele la caldura, care au
fragilitate capilara si se invinetesc foarte usor.
Hepatita virala, gripa, infectii recidivante in general - pe perioada verii, se face o cura
de suc - 6 linguri, inainte cu 10 minute de fiecare masa. In hepatita si afectiunile splinei,
acest suc nu numai ca mareste foarte mult imunitatea, ci si ajuta la decongestionarea
acestor organe. Pe parcursul anotimpului rece, pentru a mari imunitatea, se face o cura,
de o luna minimum, cu pulbere de fructe uscate - se iau 4 lingurite pe zi, pe stomacul
gol.
Anemie - sucul de coacaze negre are efecte cu adevarat magice in combaterea tuturor
tipurilor de anemie. Se consuma zilnic 12 linguri de suc la adulti si 10-15 lingurite la
copii, pe stomacul gol, in cure de minimum 4 saptamani. Pe timpul anotimpului rece, se
consuma fructele uscate - 4-6 lingurite de pulbere, obtinuta prin macinarea cu rasnita
electrica de cafea, pe zi.
Tulburari de crestere, tulburari glandulare la pubertate - se combina 2 lingurite de
pulbere de coacaze negre uscate cu o lingurita de pulbere de macese si se pun intr-o
cana de apa. Se lasa la macerat de seara pana dimineata, cand se combina cu 1-2
lingurite de miere si se bea acest preparat extrem de placut la gust, pe stomacul gol. In
final, se consuma si pulberea de fruct ramasa pe fundul canii. O cura de trei luni, in care
se consuma acest macerat, are efecte vitaminizante, consolideaza oasele, mareste
capacitatea de invatare si de efort intelectual. Este un excelent tratament si pentru copii
bolnaviciosi ori cu intarzieri de crestere.
Afte, boli ale gingiei (gingivita, paradontoza) - o lingura de coacaze negre uscate se
fierbe cinci minute intr-o jumatate de cana de apa, la foc mediu, dupa care se filtreaza.
Cu acest decoct se fac clatiri ale gurii de 3-4 ori pe zi. Se recomanda mestecari
indelungate ale pulberii obtinute din fructele uscate.

Page 93 of 1147

Intepaturi de viespe, albina, tauni etc. - se freaca imediat locul afectat cu cateva fructe
de coacaz negru. Senzatia de durere sau mancarime, precum si tumefierea, dispar
repede.
Oboseala vizuala, miopie progresiva - coacazele negre, fructele si frunzele, cresc
acuitatea vizuala(inclusiv cea nocturna), favorizeaza corectarea anumitor deficiente ale
vederii. Se fac cure indelungate (3-6 luni) cu pulbere sau cu macerat de coacaze negre.
Cresterea la copii - coacazele negre crude, la fel ca si sucul, stimuleaza formarea
tesuturilor, a oaselor mai ales. Se consuma zilnic 100-200 g de coacaze negre sau se bea
un pahar de suc. In afara sezonului, se ia inainte de fiecare masa jumatate de lingurita
de pulbere de coacaze negre.
Sensibilitate la infectii (respiratorii, intestinale, renale) - se consuma zilnic 100 g de
fragi si 100 g de coacaze negre. In afara sezonului se ia o jumatate de lingurita de
pulbere de coacaze negre si o jumatate de lingurita de pulbere de macese pe zi.
Articulatii umflate, dureroase - sucul si ceaiul de coacaze negre (obtinut cu apa calduta
din fructe si frunze) are efecte antiinflamatoare si depurative ideale, fiind in mod
deosebit indicat in cure de 21 de zile pentru reumatici.
Reumatism cronic degenerativ - se recomanda cura cu suc (500-750 ml pe zi) sau, in
afara sezonului, un pahar de macerat dimineata si doua cani de ceai fierbinte (obtinut
din fructe si frunze) spre seara.
Ateroscleroza, arterita, trombagenita obliteranta, hipertensiune - in toate aceste cazuri se
recomanda o cura de fructe - 500 g pe zi, vreme de doua saptamani.
Litiaza renala (cu urati) - in fiecare zi se bea de dimineata o cana de suc proaspat, iar
seara o cana de ceai fierbinte de fructe si frunze. In a zecea zi de cura se bea un litru din
ceaiul obtinut dintr-o lingura de frunze de mesteacan, o lingura de boabe de ienupar si o
lingura de frunze de coacaz negru, la un litru de apa clocotita.
Alcoolism - doua linguri de fructe uscate si o lingurita de seminte de patrunjel se fierb
la foc domol in trei sferturi de litru de apa, vreme de 15 minute, dupa care se lasa sa se
raceasca. Se bea tot acest preparat o data, pe stomacul gol; cura dureaza 6 luni. Pot
aparea reactii puternice de voma, diaree, ca semn al dezintoxicarii organismului. Daca
cura nu este intrerupta cateva saptamani si nu este consumat alcool, dependenta dispare
relativ repede si apare chiar o anumita intoleranta la alcool.
Tulburari specifice debutului menopauzei - pulberea de fructe uscate, la fel ca si ceaiul
fierbinte, are efecte usor sedative, opreste hemoragiile, normalizeaza activitatea
endocrina. Se beau una-doua cani de ceai pe zi sau se iau trei lingurite de pulbere pe
stomacul gol.

Page 94 of 1147

Afinele
Cu fructul lor ca niste margele negre, brumate, afinele inglobeaza in ele toata energia
solara captata pe platourile muntoase pe care cresc. Sunt fructe specifice marilor
inaltimi, facute special, parca, pentru a completa hrana destul de saraca a oamenilor de
munte. O portie de afine valoreaza cat 3-4 casete cu vitamine, cu specificatia ca
vitaminele A, E, F, Pp si B (B1 si B2) continute de afine sunt mult mai usor de asimilat,
deoarece sunt in formula naturala. Cat despre actiunile terapeutice, lista impresioneaza
nu atat prin marime, cat prin efectul neobisnuit al acestor alimente-medicament sau, mai
bine zis, medicamente-aliment care sunt afinele.
Fructul proaspat de afin, dar mai ales cel uscat, ajuta la regenerarea vaselor de sange, la
normalizarea glicemiei si la regenerarea purpurei retinei, creste sensibilitatea
fotoreceptorilor de la nivelul ochiului, neutralizeaza infectiile din intestin, dilata usor
vasele coronare, protejeaza organismul contra radioactivitatii. Mirtilina, o substanta
continuta de fructe si frunze, penetreaza celula bacteriei si ii slabeste vitalitatea, iar
administrata intern, scade glicemia. Pigmentii care dau nuanta albastruie fructului
protejeaza corpul impotriva radioactivitatii si regleaza anumite procese imunitare. Din
lista de afectiuni in care se folosesc cu succes fructele de afin am selectat cateva:
Ateroscleroza cerebrala, tulburari de circulatie encefalica - se consuma in fiecare zi
200-300 g de fructe proaspete, inainte de fiecare masa. In afara sezonului se consuma o
lingurita de pulbere de afine uscate de trei ori pe zi.
Diaree, enterocolita de fermentatie - pulberea de afine uscate este un leac care
actioneaza fara gres in aceste afectiuni. In cazurile acute se ia o lingurita rasa din doua
in doua ore. Suplimentar, se poate bea un ceai cald din fructe si frunze pentru
rehidratare.
Enterocolite de putrefactie - se face o cura de afine proaspete - 300-500 g zilnic repartizate in trei portii egale. Prima portie se ia dimineata pe stomacul gol, iar restul
inainte de mesele principale.
Oxiuroza - se face un macerat dintr-o lingura de fructe zdrobite la 400 ml apa rece; in
afara sezonului, se pune pulbere de fructe in apa si se lasa la temperatura camerei,
vreme de 8 ore; se bea in trei reprize, in decursul unei zile.
Diabet, maladii vasculare ale diabeticilor - se pun la inmuiat de seara pana dimineata
doua linguri de frunze maruntite in jumatate de litru de apa. Dimineata se strecoara, se
pune licoarea obtinuta deoparte, iar frunzele se oparesc cu o cana de apa clocotita si se
lasa sa se raceasca 20 de minute. Se combina cele doua extracte si se bea acest amestec,
pe parcursul unei zile, pe stomacul gol. Tratamentul se tine 40 de zile, apoi se face
pauza 14 zile, dupa care se repeta.

Page 95 of 1147

Infectii urinare - se folosesc fructele uscate si macinate, se ia cate un varf de cutit din
doua in doua ore. Se poate face si o tinctura dintr-o cana de afine zdrobite si frunze de
afin taiate marunt, peste care se toarna patru cani de alcool diluat (50) sau rachiu. Se
lasa la macerat 10-14 zile, timp in care sticla se scutura de doua-trei ori pe zi. Se
strecoara in sticle inchise la culoare. Se consuma circa doua-trei linguri pe zi.
Arterite ale membrelor inferioare, sechele dupa infarct, coronarite - se bea macerat de
fructe uscate (o lingurita de pulbere la un pahar de apa) in cure de sase luni, doua-trei
pahare pe zi.
Tulburari specifice varstei a treia - o serie intreaga de probleme, cum ar fi tulburarile
vasculare, tulburarile de vedere (presbitia) si senilitatea se atenueaza daca se bea zilnic
jumatate de litru din preparatul obtinut prin combinarea unei cani de macerat la rece de
afine cu o cana de decoct de afine. Maceratul se obtine la fel ca in reteta anterioara, in
timp ce decoctul se obtine astfel: o lingura de fructe zdrobite se fierb 2-3 minute intr-o
cana de apa, se lasa la racit, dupa care se combina cu maceratul.
Candidoza bucala si digestiva - jumatate de kilogram de afine proaspete consumate
zilnic, vreme de o saptamana, elimina aceasta afectiune, care de altfel este destul de
refractara la tratamentele clasice.
Tulburari produse de folosirea antibioticelor - sechelele abuzului de antibiotice
(tulburari de imunitate, infectii cu ciuperci parazite, tulburari digestive, hormonale s.a.)
sunt atenuate si, gradat, eliminate, daca se consuma doua saptamani la rand cate 300 g
de afine crude. Pe timpul iernii se fac cure indelungate cu afine, de-a lungul carora se
beau una-doua cani de macerat de afine uscate zilnic.
Faringite, stomatite, afte - se face o infuzie din doua lingurite de afine uscate zdrobite,
peste care se toarna 200 ml apa clocotita; se infuzeaza 20-30 minute. Se face gargara de
mai multe ori pe zi, din care una inainte de culcare.
Micoze, eczeme, rani sangerande - se fierbe o lingurita de fructe uscate intr-un pahar de
apa, vreme de 5 minute, la foc domol; se filtreaza, dupa care cu solutia obtinuta se fac
lotionari cu un tampon de vata; fructele ramase dupa filtrare se aplica pe locul afectat
sub forma de cataplasme, folosindu-se un pansament steril.

Programul de toamna-Terapia cu flori de fan

Fanul de vara a fost
cosit, pe dealurile din zona de munte se pregateste cositul otavei... Inainte ca toamna sa
coboare pe plaiuri, mireasma divina a fanului va mai asterne o unda de blandete peste
pamant. Mirosul fanului nu e insa unicul dar pe care Dumnezeu ni-l trimite ca sa ne
invete ca lumea a fost rupta candva din Rai... Florile de fan au in ele puterea divina de-a

Page 96 of 1147

vindeca. Demult, cand sticlutele cu medicamente nu gasisera inca drumul satelor

noastre si nu se stia mai nimic despre "doftori" si "poticarasi", farmacia se afla in
ograda din fata casei, acolo unde cresteau flori de fan.
Fara sa vi-l prezentam ca pe un leac bun la toate, fanul si terapia cu flori de fan
reprezinta un ajutor fara seaman al sanatatii, peste masura de ieftin si foarte simplu de
aplicat

Un leac popular stravechi

Florile de fan sunt folosite in medicina populara din cele mai vechi timpuri, in toate
zonele Europei. Multe din traditiile legate de folosirea florilor de fan s-au pierdut.
Primul fan era folosit mai ales pentru marirea rezistentei la boli, purificare, intinerire,
infrumusetare. Florile din al doilea fan (otava) erau folosite contra racelii, a bolilor de
piept si gat, pentru tratarea infectiilor, a reumatismului si a bolilor de rinichi. Fanul de
pe coastele mai umbrite si mai umede era folosit pentru tratarea bolilor cauzate de frig
si umezeala, in timp ce cel de pe coastele insorite si uscate, mai aromat, era folosit
pentru inviorare, revigorare, marirea rezistentei la boli. In lumina datelor stiintifice de
astazi, multe din aceste traditii isi gasesc justificarea.
Florile de fan au fost una din principalele "arme" terapeutice ale celebrului terapeut
naturist si preot Sebastian Kneipp - parintele medicinii naturale - care spunea: "Florile
de fan nu mi-au inselat niciodata increderea, incepand cu tratarea intoxicatiei sangelui, a
membrelor degerate si terminand cu tratamentul reumatismului, al diatezei scrofuloase
sau al afectiunilor spastice ale abdomenului inferior". Multi alti terapeuti naturisti - cum
ar fi Kuhn, Suvorin, Maria Treben s.a. - au folosit miraculoasele flori de fan pentru
tratarea celor mai diverse afectiuni. Cu toate acestea, nu trebuie sa credem ca ele
reprezinta un panaceu universal, in privinta aceasta fiind foarte oportuna reproducerea
unei afirmatii apartinand aceluiasi Sebastian Kneipp: "Sa nu va inchipuiti ca in toate
afectiunile citate, florile de fan singure sunt de ajuns; fiecare boala si fiecare pacient in
parte necesita un tratament diferentiat, care sa aiba in vedere si alti factori terapeutici".
Terapia cu flori de fan cere in paralel o alimentatie judicioasa, precum si efectuarea
altor tratamente specifice.

Compozitia florilor de fan

O mana de flori de fan contine, de obicei, nu mai putin de zece specii de plante
medicinale, care alcatuiesc o formidabila reteta de sanatate cu nenumarate actiuni
terapeutice. Pentru a va face o idee cat mai precisa asupra valorii acestui leac natural,
vom nominaliza numai zece plante, din totalul de 60 pe care le intalnim frecvent prin
fanete:

Page 97 of 1147

- Patlagina (Plantago major si Plantago lanceolata) este una din plantele cele mai
folosite in medicina populara pentru uz extern. Este antiinflamatoare, calmanta,
antiseptica, cicatrizanta, ajuta la refacerea tesuturilor. Este utilizata pentru calmarea
usturimilor, a mancarimilor, pentru a urgenta cicatrizarea ranilor, pentru combaterea
infectiilor cutanate.- Piciorul cocosului (Ranununculus acris) este o planta iritantrevulsiva, antispastica, antinevralgica, antibiotica. Este utilizata popular pentru tratarea
reumatismului, a nevralgiilor, a dermatozelor si a durerilor de spate (nevralgie sciatica).
- Sanzienele galbene (Galium verum) sunt cicatrizante, grabesc refacerea tesuturilor,
infrumuseteaza pielea, ajuta la refacerea pigmentatiei normale.
- Sunatoarea (Hipericum perforatum) este prin excelenta o planta calmanta la nivelul
pielii, fiind indicata contra alergiilor, a mancarimilor si usturimilor, a bolilor de ficat.
Utilizata sub forma de bai, are proprietati calmante si hipnotice (produce somnul).
- Trifoiul rosu (Trifolium pratense) este o planta antiseptica, antireumatica, antiasmatica
si antiinflamatoare, decongestiva, calmant usor.
- Drobita (Genista tinctoria) este utilizata traditional in uz intern pentru tratarea
hipotiroidiei, a afectiunilor renale si dezintoxicare (seminte). Actiunile sale sunt inca
putin cunoscute din punct de vedere stiintific.Florile si frunzele de fragi (Fragaria vesca) au proprietati cicatrizante si sunt folosite
pentru tratarea gingivitelor si pentru grabirea cicatrizarii ranilor.
- Menta (Mentha) este antiinflamatoare, reconfortanta, stimuleaza respiratia, fiind un
bun antiseptic pentru caile respiratorii superioare.
- Angelica (Angelica archangelica) se gaseste in fanul recoltat toamna din zona
montana, de pe terenuri mai umede si cu sol nisipos. Utilizata extern, are proprietati
regenerative epiteliale, antiinflamatoare si cicatrizante. Se pare ca, utilizata extern cu
consecventa, accelereaza vindecarea unor boli interne (infectii, tulburari de asimilatie,
tulburari nervoase).
- Branca ursului (Heracleum sphondylium) apare in fanul recoltat in lunile iulie-augustseptembrie din zona montana. Are proprietati tonice nervoase si antitumorale. Este un
remediu traditional pentru scleroza in placi.

Cum obtinem florile de fan?

Florile de fan se obtin prin scuturarea fanului, imediat dupa uscare. Atunci, prin "sita"
facuta de paiele uscate sunt cernute flori, seminte si frunze ale plantelor medicinale care
cresc laolalta cu iarba. Pentru obtinerea acestor flori, fanul trebuie scuturat cat este
proaspat (imediat dupa uscare), altfel se scutura singur si florile se pierd, ori se
degradeaza in timpul depozitarii. Valoarea terapeutica cea mai mare o au florile obtinute
din fanul din anul respectiv, in timp ele pierzandu-si puterea curativa. Daca nu am
obtinut din timp flori de fan, vom putea folosi la nevoie fanul ca atare, avand grija insa
sa marim concentratia extractelor folosite.

Page 98 of 1147

Retete cu flori de fan

Baia fierbinte cu flori de fan
Mod de preparare: In cinci litri de apa fiarta se adauga 10-15 maini de flori de fan. Se
lasa sa infuzeze vreme de 15-20 minute, amestecand din cand in cand. Se filtreaza
infuzia si se toarna fierbinte in apa de baie, potrivindu-se temperatura apei asa incat sa
se ajunga la 38-40 grade C. Baia dureaza 20-30 de minute, timp in care apa trebuie
mentinuta mereu calda, prin adaugarea de apa fierbinte sau infuzie fierbinte de flori de
fan.

Efecte terapeutice
Baia fierbinte cu flori de fan activeaza circulatia, permite preluarea principiilor active
din plante cu repeziciune, mareste pe moment capacitatea de aparare a organismului in
fata infectiilor. Este un remediu excelent contra infectiilor renale si a cistitei, a
reumatismului, guturaiului si gripei in faza incipienta. Este recomandata cu precadere
persoanelor cu mare sensibilitate la frig si la curentii de aer rece.
Baile fierbinti partiale, cum ar fi cea de sezut sau a membrelor, se fac intr-un lighean,
numai cu infuzie racita pana la temperatura de 37-39 C, fara adaos de apa.

Contraindicatii si precautii
La baia completa cu flori de fan, cresterea temperaturii se va face gradat, pornind de la
temperatura de 36-37 C.
Nu vor face aceste bai fierbinti persoanele hipertensive, care sufera de ischemie
cardiaca, epilepsie, tromboflebita, arterita obliteranta in forme grave si cele care au
suferit accidente vasculare.

Baia cu macerat la rece din flori de fan

Mod de preparare: In 10 litri de apa se pun la inmuiat 15-20 maini de flori de fan timp
de 10-12 ore, la temperatura camerei (de dimineata pana seara, de exemplu). Dupa
trecerea timpului de macerare, se filtreaza maceratul si se adauga in apa de baie, care
trebuie sa aiba o temperatura sub 40 C.

Page 99 of 1147

Avantaje si
dezavantaje
Este una din modalitatile cele mai naturale de extragere a principiilor active din
florile de fan, pastrand in plus anumite proprietati bioenergetice ale acestora. Acest
extract este indicat cu predilectie pentru tratamentele de fond, mai ales ale bolilor psihosomatice (boli fizice care apar pe fond nervos) si nervoase. Aceste bai au aroma cea mai
placuta (foarte apropiata de cea a fanului), fiind din acest motiv foarte agreate.
Principalul dezavantaj al acestei forme de preparare este ca anumite principii active din
florile de fan (cum ar fi taninurile - foarte utile in tratamentul bolilor de piele) nu sunt
extrase prin aceasta modalitate. Din acest motiv a fost imaginat extractul complet pe
care vi-l vom prezenta in continuare.
Baia cu extract complet din flori de fan
Mod de preparare: In 5 litri de apa se pun la inmuiat 7-10 maini de flori de fan, timp de
8-10 ore, la temperatura camerei (de dimineata pana seara). Se filtreaza maceratul si se
pune deoparte intr-un vas. Florile de fan ramase, la care se mai adauga 3-4 maini de
flori proaspete, se pun la fiert 1-2 minute in 5 litri de apa clocotita, dupa care se lasa sa
mai infuzeze timp de 20-30 de minute. Dupa ce s-a racit acest decoct, se filtreaza si se
combina cu maceratul la rece obtinut initial, dupa care se toarna in apa de baie.

Avantaje si dezavantaje
Acest extract contine atat principiile active obtinute prin macerare, cat si cele extrase la
temperaturi inalte, fiind din acest motiv cel mai activ, dar este mai greu de elaborat.
Cataplasma cu flori de fan
Cataplasma calda: O mana de flori de fan se oparesc cu o cana de apa clocotita, vreme
de 10-15 minute. Se scot apoi florile de fan si se filtreaza. Se invelesc in tifon si se
aplica pe locul afectat, cat se poate de calde.
Cataplasma rece: O mana de flori de fan se macina cu rasnita de cafea sau se maruntesc
in piua. Se adauga peste ele putina apa calduta (la 37-42 grade C) si se lasa sa stea
vreme de 1-2 ore. Se invelesc in tifon si se aplica pe locul afectat.
Cu ajutorul florilor de fan, se trateaza cu succes urmatoarele boli: cistita si bolile renale,
cancerul, bolile de piele, reumatismul, febra, insomnia, migrena.
Tratamente cu trandafiri

Page 100 of 1147

Din antichitate si pana in prezent, trandafirul a fost pretuit nu numai pentru frumusetea
si parfumul sau deosebit, dar si pentru calitatile lui vindecatoare. Medicii antici aveau
dreptate cand scriau ca trandafirul este un medicament natural universal. In medicina
chineza si tibetana, petalele de trandafir se foloseau pentru curatarea ficatului de toxine,
ridicarea tonusului organismului. Ceaiul aromat se recomanda pentru imbunatatirea
vederii, auzului si activitatii muschiului cardiac la persoanele varstnice. Femeilor care
nu pot sa devina mamici medicina orientala le propune siropul din flori de culoare alba
si roz, iar in caz de sterilitate masculina, siropul de flori rosii si bordo. Persoanele
afectate de depresie erau sfatuite sa-si stropeasca zilnic locuinta cu infuzie de trandafir.
In Grecia antica si mai tarziu in Europa, medicii foloseau apa de trandafir in cazuri de
afectiuni psihice, boli de inima si de rinichi. Bolile de plamani se tratau cu fumul
petalelor uscate, iar bolnavilor de tuberculoza li se prescria inhalarea miresmelor de
trandafiri proaspeti.

Remedii cu trandafiri
Petalele de trandafir
Se culeg dimineata, cand aerul este curat si umed, de preferat dupa o ploaie sau roua
abundenta. Se aleg florile complet desfacute, dar nu vestejite. Ca sa nu se piarda nimic
din calitatile lor utile, florile nu se spala. Petalele se folosesc pentru prepararea
leacurilor, in stare proaspata sau uscata.
Stomatita. Se taie marunt 3 linguri de petale, se infuzeaza in 2 pahare de apa clocotita
pana la racire si se clateste gura de cateva ori in timpul zilei.
Conjunctivita. O lingura de petale uscate se infuzeaza in 200 ml apa clocotita 30
minute, apoi se strecoara si se lasa la racit. De cateva ori pe zi, se sterg ochii cu infuzie,
iar inainte de culcare, tampoane de vata imbibate cu infuzie se lasa pe pleoape 30
minute.
Amigdalita. Se amesteca parti egale de petale de trandafir (proaspete sau uscate) cu
miere de albine. Amestecul se tine in gura 20-30 de minute, apoi se scuipa. Se repeta de
doua ori pe zi, timp de 3-4 zile.
Paradontoza, stomatita. Pulberea din flori uscate amestecata cu miere de albine este un
remediu pentru orice proces inflamator in cavitatea bucala. Cu amestecul aromat se
frectioneaza gingiile bolnave.
Raceala, bronsita, faringita, nevroze, avitaminoza. Se bea ceai din petale uscate de
trandafir (o lingurita la un pahar de apa fierbinte).
Spondiloza. Se macereaza 7-10 petale de trandafir in 125 ml de tuica timp de 5 zile.
Locurile bolnave se frectioneaza cu solutie inainte de culcare, apoi se leaga cu un fular
de lana sau blana de iepure.
Boli de piele. Pentru diminuarea iritatiei in cazuri de eczema, psoriazis, cosuri, erizipel,
prurit alergic, pe locurile afectate se aplica un strat de petale proaspete, care apoi se

Page 101 of 1147

fixeaza cu plasture sau tifon. Plagile infectate si arsurile se vindeca mai repede daca se
aplica zilnic cate un strat de petale proaspete.
Constipatie. Se recomanda mestecarea meticuloasa si inghitirea a 8-10 petale proaspete
de trandafir, de 2-3 ori pe zi, cu 30 minute inainte de masa.
Accesele de migrena, vertij, greata, slabiciune. S-a demonstrat stiintific ca inhalarea
aromei de flori de trandafir vindeca aceste afectiuni. Persoanele cu sistemul nervos slab,
predispuse la depresii, nevroze, trebuie sa foloseasca de asemenea cat mai des inhalarea
aromei de trandafir. Intr-un lighenas cu apa fierbinte, se pun cateva flori de trandafir si
se lasa in camera unde se afla persoana afectata. Metoda da rezultate si in cazuri de
raceala, gripa, guturai.
Astm bronsic. Amestecati 10 linguri de petale de trandafir cu 500 g dovleac tocat, o
lingura de frunze de patlagina taiate marunt si un litru de vin rosu (natural). Amestecul
se aduce pana aproape de fierbere, apoi se ia de pe foc. Dupa racire, se adauga 2 linguri
de miere de albine. Se consuma cate o lingura, de 5 ori pe zi, timp de 3 zile, apoi
urmeaza o pauza de 3 zile. Cura dureaza pana la consumarea produsului. Dupa o pauza
de o luna, poate fi repetata.
Uleiul de trandafiri
Insomnie,
depresie. Se inhaleaza, de mai multe ori pe parcursul zilei, aroma uleiului de trandafiri.
Angina pectorala: bolnavilor li se recomanda purtarea unui medalion cu un tampon de
vata imbibat cu o picatura de ulei de trandafir.
In caz de otita: 2-3 picaturi de ulei se picura in ureche, de trei ori pe
zi.
Blefarita: se ung pleoapele inflamate de 2-3 ori pe zi cu ulei
de trandafir, timp de o luna. In acelasi timp, se bea si ceai din petale de trandafir.
Celulita: 12 picaturi de ulei de trandafir se amesteca cu 100 ml ulei de masline. Se
frectioneaza locurile cu probleme, dupa un dus cald.
Arsuri, ulcer varicos, escara:
se aplica ulei de trandafir sub forma de comprese.
Apa de trandafir
Stramosii ne-au lasat secretele folosirii unui remediu usor de preparat, care se numeste
apa de trandafir. O mana de petale proaspete sau uscate se pun intr-un vas emailat sau
de sticla. Peste flori se toarna apa fiarta si racita si se lasa sa infuzeze 5-6 ore. Varianta
rapida: peste o lingura de petale se toarna un pahar de apa fierbinte, se acopera si se lasa
pana la racire.

Recomandari:
Reumatism: se fac bai calde la picioare.
Dureri lombare: se aplica in zona lombara comprese fierbinti cu apa de trandafir.
Raceala: inainte de culcare, bolnavii se incalta cu sosetele inmuiate in apa calda de
trandafir si stoarse
putin.

Page 102 of 1147

Vertij, ameteala puternica: se leaga fruntea cu un prosop inmuiat in apa de trandafir

rece.
Pentru ridicarea tonusului vital, corpul se infasoara strans cu un cearceaf inmuiat in apa
rece de trandafir. Deasupra se inveleste cu un cearceaf uscat, apoi cu o
plapuma.
Transpiratie abundenta: corpul se sterge de doua ori pe zi
(seara si dimineata) cu apa de trandafir. Concomitent, se fac de 3-4 ori pe saptamana bai
cu frunze de nuc.
Encefalopatie traumatica, distonie vegetativa vasculara, nevroze: zilnic, timp de doua
saptamani, se face o ablutiune a spatelui, de la zona cervicala, peste omoplati, cu apa de
trandafir calduta. Procedura se foloseste si de catre oamenii sanatosi pentru intarirea
imunitatii si ridicarea capacitatii de rezistenta a sistemului nervos.
Alte metode: corpul se frectioneaza usor cu buretele imbibat cu apa de trandafir. Ca
efectul sa fie mai puternic, spatele se bate cu un buchet de crengute de mesteacan trecut
prin apa, pana la aparitia senzatiei de caldura placuta. Procedura ajuta si bolnavii cu
probleme ale aparatului locomotor, mai ales cu dureri de coloana, dureri lombare,
depuneri de saruri.

Baia cu infuzie de trandafir -este un remediu excelent pentru afectiunile sistemului

nervos, deoarece are efect de tonifiere, inlatura oboseala, anxietatea, ajuta inima, curata
pielea. Jumatate de pahar de petale se infuzeaza intr-un litru de apa clocotita. Se acopera
vasul timp de 20 minute, apoi tot continutul se toarna in cada. Daca se adauga si 4-5
linguri de suc de sfecla, efectul terapeutic va creste considerabil. Pentru bai, puteti
folosi florile vestejite, din vaza.
HAMEI(Pazitorul somnului)

Episcopul de Regensburg, Albertus Magnus, scrie intr-un articol ca fructele in forma de

conuri "fac capul greu", dar le lauda, in acelasi timp, eficienta. La inceputul Evului
Mediu, conurile de hamei erau folosite doar pentru prepararea berii, dar ulterior au
aparut si pernele umplute cu hamei pentru combaterea dereglarilor de somn. Astazi,
efectul sedativ al hameiului a fost testat stiintific.
Extractul de hamei s-a dovedit a fi si un adevarat "talent" in materie de frumusete:
taninurile si vitaminele pe care le contine intaresc parul si ingrijesc pielea (in unele
centre de frumusete din Europa se practica baile si compresele cu bere). In plus, s-a

Page 103 of 1147

descoperit faptul ca hameiul contine fitohormoni asemanatori estrogenilor si ca

impiedica, deci, aparitia timpurie a ridurilor.
Tinctura impotriva tenului cu impuritati - se pun 2 linguri de conuri intr-o strecuratoare,
se toarna peste ele 2 cesti cu apa clocotita, se lasa sa se infuzeze - cu capac - vreo 10
minute si se tamponeaza zonele afectate cu infuzie calda.

CASTANE(Purtatoare de noroc)
Cei ce poarta in buzunar trei castane sunt feriti de boli, asa se credea in Evul Mediu
timpuriu. Legatorii de carti au preparat multa vreme din fructele amarui un lipici care sa
protejeze hartia de mucegai. In schimb, faptul ca extractele din castane intaresc venele,
stimuleaza irigarea sanguina si calmeaza mancarimile a fost descoperit mult mai tarziu. Astazi, substantele active din frunze, coaja si fructe sunt utilizate la prepararea unor
produse cosmetice care intaresc tesutul si previn senzatia de "picioare grele". Si pentru
ca au un efect protector impotriva razelor ultraviolete, extractele pot fi gasite si in
compozitia unor creme si uleiuri solare.

Masca pentru picioare "grele" - se fierb 4 linguri de castane decojite in 100 ml apa,
aproximativ 30 de minute, si cand s-au inmuiat castanele se zdrobesc si piureul astfel
obtinut se intinde intr-un strat subtire pe toata suprafata gambelor. Se invelesc picioarele
cu un prosop de bucatarie, se sprijina pe o perna, astfel incat sa fie mai sus decat corpul,
se lasa "masca" sa actioneze 20 de min si se clatesc cu apa rece.

GALBENELE(Vraja dragostei)
In Evul Mediu, florile portocalii nu erau doar o podoaba indragita de pus in par. Femeile
tinere amestecau florile uscate cu miere si otet, si cu alifia astfel preparata se ungeau
seara la culcare, ca sa-si viseze iubitul.
Hildegard von Bingen vorbea si ea despre "calendule", pe care le folosea impreuna cu
ghimbirul pentru alinarea durerilor de stomac si vindecarea afectiunilor splinei. Si
despre culoarea lor luminoasa care amelioreaza vederea doar privindu-le. Astazi,
producatorii de cosmetice incorporeaza extractele de galbenele in creme hranitoare
pentru fata si corp si chiar in alifii pentru vindecarea ranilor (pentru ca mentin umezeala
din piele si calmeaza).

Page 104 of 1147

Crema pentru piele uscata - se topesc - intr-o craticioara - 100 g de vaselina, se adauga
doi pumni de galbenele proaspete sau uscate, si se lasa sa fiarba, pana ce crema devine
portocalie. Se filtreaza, se lasa sa se raceasca si se pastreaza la frigider.

ROINITA(Elixir vindecator)
In Evul Mediu era considerata drept "elixirul tineretii vesnice": femeile se spalau pe fata
cu ceai de roinita, pentru a scapa mai repede de impuritati. Dar frunzele ei cu miros de
lamaie erau folosite si in cazul afectiunilor pielii, al dereglarilor de somn, al tulburarilor
circulatorii si al depresiilor.
Cea mai renumita licoare vindecatoare a fost preparata in anul 1805, la Bruxelles, de
catre calugarita Marie Clementine Martin. Pentru munca de infirmiera in timpul bataliei
de la Waterloo, ea a obtinut o renta anuala de 160 de taleri (de aur), cu care a infiintat la
Kln, in 1826, o intreprindere care produce si astazi cunoscutul "Klosterfrau
Melissengeist", un remediu impotriva racelii, a sen- sibilitatii la schimbarile de vreme si
a nervozitatii launtrice, compus din alcool, roinita (melisa), gentiana, ghimbir si
scortisoara.

Comprese impotriva pielii cu impuritati - puneti pe foc 6 lingurite de roinita uscata cu 2

linguri de ulei de masline si 1/4 de litru de vin alb si lasati-le sa fiarba incet vreme de 10
minute. Strecurati lichidul, inmuiati in el (cald, nu fierbinte) un prosop de in si tineti
compresa circa 10 minute pe fata.

SALVIE(Protectie secreta)
In 1630, in timpul marii epidemii de ciuma, s-a constatat ca unii dintre hotii care au
jefuit cadavrele nu s-au molipsit de cumplita boala. Odata prinsi, acestora li s-a crutat
viata in schimbul "secretului" lor: legenda spune ca ei se frecasera cu salvie inmuiata in
otet, la care s-au mai adaugat cimbru, levantica si rozmarin. Inca din Evul Mediu,
frunzele de salvie erau arse pentru "curatirea" incaperilor in care zaceau persoane grav
bolnave. In plus, ele erau folosite impotriva febrei, a racelilor si a durerilor de dinti. Si
astazi, extractele antibacteriene intra in compozitia unor creme impotriva impuritatilor

Page 105 of 1147

pielii, a unor deodorante si sampoane pentru par gras, deoarece stopeaza producerea
transpiratiei.

Decoct pentru clatitul parului gras - se toarna 1/4 l de apa clocotita peste 4 linguri de
frunze de salvie, se lasa sa se infuzeze 10 minute si se strecoara. Lichidul se aplica pe
pielea capului (parul se fie spalat), se lasa sa actioneze 5 minute si se clateste.

ARNICA(Remediul-minune)
Datorita efectului sau anti-inflamator, calugaritele o foloseau deja cu secole in urma
pentru vindecarea vanatailor si contuziilor. In acelasi timp, fiind un stimulator al
circulatiei sanguine, arnica intra in compozitia apei de par. Extractele de arnica se
numara, de asemenea, printre substantele componente ale unor medicamente pentru
inima si circulatie, cu care celebrul scriitor Johann Wolfgang Goethe, de pilda, isi
linistea "falfaielile inimii".
Intre timp, s-a putut demonstra ca flavonoidele din arnica amelioreaza efectiv irigarea
sanguina si intaresc inima. Dar pentru ca arnica poate sa aiba un numar prea mare de
efecte secundare, se recomanda folosirea unor produse gata preparate, cumparate din
farmacii, si respectarea stricta a dozelor prescrise.

Musetelul (Matricaria chamomilla)

Descriere: Alte denumiri: mamorita, maraiul-ciinelui, matricea, moruna, musete-decimp, roman, romanita, romasca. Creste pe ogoare, soluri argiloase, cimpii, luminisuri,
costise, pe lanuri de cereale, cimpuri de porumb, trifoi, cartofi si sfecla. Valorosul nostru
musetel este izgonit tot mai mult din cauza folosirii excesive a ingrasamintelor chimice
si a combaterii buruienilor prin erbicide. Dupa ierni bogate in zapada si primaveri cu

Page 106 of 1147

multa umezeala, poate fi intilnit foarte des. Receptaculul este, spre deosebire de al
musetelului salbatic, concav, mirosul deosebit de aromat si placut. Nu cred ca este
necesara o descriere mai amanuntita a acestei flori atit de cunoscute. Capitulele florale
terminale se colecteaza din mai pina in august, de preferat in orele amiezii. Nu este o
exagerare daca citez musetelul ca pe un leac universal, mai ales pentru copiii mici.
Pruncilor li se poate da ceai de musetel la orice indispozitie, mai laes contra crampelor
si a durerilor abdominale (colici). El ajuta si in balonari, diaree, eruptii, dureri de
stomac si secretii stomacale abundente, tulburari menstruale (cum ar fi amenoreea) si
alte afectiuni ale organelor pelviene, in insomnii, epididimita, febra, dureri de pe urma
ranilor si dureri de dinti. Musetelul are efect sudorific, calmant, antispasmodic,
dezinfectant si antiinflamator in inflamatii de tot felul, mai ales ale mucoaselor. Extern,
musetelul se administreaza sub forma de comprese si spalaturi in conjunctivie si alte
inflamatii ale ochilor, in eruptii cutanate care provoaca mincarimi sau supuratii, ca
gargara in dureri de dintit, precum si in spalarea ranilor. Cind avem suparari, ar fi bine
sa bem de fiecare data cite o ceasca cu infuzie de mustel; ne-am linisti inainte ca inima
sa ne fie afectata. Foarte indicata este o perna uscata cu musetel, aplicata calda local.
Baile si spalaturile cu musetel au un efect calmant, cu influenta benefica asupra
intregului sistem nervos. Dupa boli grele sau stari de epuizare va veti simti curind mai
bine si linistiti sufleteste. In ingrijirea dumneavostra cosmetica sa nu uitati musetelul.
Daca faceti saptaminal o baie a fetei cu infuzie de musetel, veti vedea cum tenul
dumneavoastra inloreste si culoarea fetei se imporspateaza. Si in ingrijirea parului ar
trebui sa folositi infuzia de musetel, mai ales daca aveti parul blond. Spalindu-va astfel
pe cap, parul va va deveni mai vaporos si va capata un luciu frumos. Musetelul usureaza
scaunul fara a avea efectul laxativ si este astfel indicat indirect in tratamentul intern al
hemoroizilor, care pot fi tratati extern cu alifie de musetel. Aceasta pomada poate fi
folosita si pentru vindecarea ranilor. Guturailul si sinuzita se amelioreaza repede daca se
inhaleaza vapori de musetel. Dupa un astfel de tratament trebuie stat, bineinteles, la
caldura. Uleiul de musetel era folosit inca din antichitate ca frectie contra nevralgiilor si
a reumatismului articular. La vechii egipteni, musetelul era considerat, datorita puterii
sale de a scade febra, drept floarea zeului soare. Numele de Matricaria este derivat din
latinescul mater = mama, deoarece musetelul este utilizate in bolile mamelor si ale
femeilor in general! In vechile carti despre plante medicinale se poate citi ca uleiul de
musetel alunga oboseala membrelor, iar musetelul fiert in apa si aplicat pe vezica
bolnava calmeaza durerile. Medicul naturist Johann Kunzle relateaza despre o femeie
din sta, numita vrajitoarea musetelului si foarte cautat de bolnavi; a ajutat cinci
persoane cu auzul slab sa-si recapete auzul, prajind o ceapa-de-mare, Urginea maritima
(care se cultia in horticultura), in ulei de musetel si picurind de mai multe ori uleiul cald
in ureche. Aceasta vrajitoare facea sa se miste iarasi membrele paralizate, cu ajutorul
frictiunilor cu ulei de musetel. Consta durerilor de ochi punea la fiert musetel in lapte si
il apica sub forma de comprese clade pe ochii inchisi, care se vindecau curind. In
continuare, preotul Kunzle istoriseste: Un tesator nu mai putea dormi decit sezind;
altfel avea senzatia ca se sufoca. Femeia l-a privit pe om drept in ochi si i-a declarat ca
el nu poate urina, ceea ce omul i-a confirmat, i-a spus sa-si pregateasca imediat o sticla
mare de vin pe care sa-l firaba cu mustel din care sa bea, un pahar plin dimineata si unul
seara. Urmarea a fost ca a reusit sa elimine o cantitate incredibila de urina, mai intii
tulbure, apoi tot mai clara; in opt zile era vindecat.

Page 107 of 1147

Mod de folosire: -prepararea ceaiului: se opareste 1 lingurita (cu vrad) de flori de

musetel cu 1 litru de apa si se lasa sa stea putin. -adaos la baie: pentru baile in cada se
iau de 2 ori cite 2 miini pline, pentru baile fetei si spalatul parului cite 1 pumn plin de
flori de musetel; cantitatea respectiva sa opareste si se lasa sa traga -comprese: 1 litru
de lapte in clocot este turnat peste 1 lingura (cu virf) de musetel, se lasa sa stea putin, se
strecoara si se fac comprese calde. -aburi de musetel: 1 lingura (cu vief) de musetel este
oparita cu 1 litru de apa in clocot. Vaporii se inhaleaza stind cu capul sub un prosop.
-perna de plante: se umple un saculet de pinza de in cu flori uscate de musetel si se
insaileaza. Se inalzeste bine intr-o tiagie uscate si se aplica local. -ulei de musetel: se
umple o sticla pina la git, fara a se indesa, cu flori proaspete de musetel culese in soare
si se toarna peste ele ulei de masline presate la rece. Uleiul trebuie sa acopere florile.
Sticla se lasa, bine astupata, 14 zile in soare. Se pastreaza la frigider! -alifie de musetel:
200 grame de grasime de porc se infierbinta ca pentru a frige ceva si se adauga 2 miini
de flori proaspete de musetel; vor da in clocot, ridicindu-se spumegind. Se amesteca, se
acopera si se pune totul peste noapte inrt-o incapere racoroasa. A doua zi se incalzeste
inca o data usor si se stoarce printr-o bucatica de pinza de in. Din experienta a reiesit ca
cel mai bine se procedeaza astfel: Se pune o bucatica de pinza de in intr-o sista, aceasta
se fixeaza peste un vas cu cioc si se stoarce. Pasta alifioasa este amestecata apoi
uniform, dupa care se toarna in borcane curate.
Calmantul durerilor
Numele latinesc, Chamomilla, este derivat dintr-un cuvant grecesc si inseamna "marul
pamantului". Pe la mijlocul secolului 15, o celebra carte aparuta la Leipzig, in
Germania, ii lauda virtutile, spunand despre el ca "rafineaza, fluidizeaza si are un
puternic efect calmant". La fel ca si-atunci, florile de musetel se folosesc astazi pentru
bai de aburi calmante in tratamentul eczemelor sau al racelilor, dar si sub forma de
infuzie pentru combaterea afectiunilor stomacale.
Masca pentru tenul descuamat
Se pun intr-un mojar 10 g de flori uscate de musetel, se maruntesc si se amesteca cu 6
linguri de miere. Se intinde pasta astfel obtinuta pe fata (cu o spatula sau cu o lingurita),
se lasa sa actioneze circa 15 minute, se indeparteaza, iar resturile se spala cu apa
calduta.
Intaritor al colului uterin
Cum se folosea in Evul
Mediu
"Pulbere de
musetel, cam doua grame si jumatate, bauta in vin, precum si planta impreuna cu florile
fierte in apa, iar aburii sa urce pana in uter, in acest fel se leapada copilul. De aceea
femeile si mai ales moasele trebuie sa aiba totdeauna o provizie din aceasta planta, ca so poata folosi la nevoie." (Jakobus Tabernaemontanus, "Cartea ierburilor", 1731)

Page 108 of 1147

"In special florile poseda o putere linistitoare, de calmare a crampelor si convulsiilor, pe

care au vadit-o in numeroase feluri, potolind frigurile galbene, balonarile si colicile
renale, crampele abdominale si digestia proasta, ca si durerile de dupa nastere, cel mai
bine la bolnavii care nu au prea mult sange." (Samuel Hahnemann, "Lexiconul
farmacistului", 1793)
Denumiri populare: Musetel de camp, romanita, poala Sfintei Marii, matrice.
Denumirea botanica "Matricaria" provine din cuvantul latin "matrix" (mama, stramoasa,
uter).
Denumire stiintifica: "Matricaria recutita", familia Asteraceae.
Similitudini: Capsorul florii, gol in interior, seamana la structura cu uterul, organul
cavitar al femeii. Parfumul puternic aromat ne face sa banuim mari forte tamaduitoare.
Musetelul are o esenta benefica si relaxanta. Prin distilarea florilor se obtine un ulei
albastru de anilina, care are proprietati racoritoare si dezinflamatoare.
Pornind de la aspectul sau prietenos, mirosul placut si actiunea binefacatoare, musetelul
este pus in legatura cu planeta Venus, dar in acelasi timp, frunzele filigranate si uleiul de
culoare albastra indica o corespondenta cu Mercur. Insa floarea aminteste totodata de
discul soarelui, motiv pentru care celtii vedeau in aceasta planta un atribut al lui Baldur,
zeul soarelui.
Substante active: Principala substanta activa din flori este uleiul eteric care contine
bisabolol si chamazulena. In afara de aceasta, in flori se mai gasesc sesquiterpenlactone
(matricina, matricarina si altele), flavonoide, cumarine si mucilagiu.
Proprietati terapeutice: Efect antiinflamator, cicatrizant, antimicrobian, antimicotic,
antispastic, usor calmant, favorizeaza menstruatia.

GINECOLOGIE
Cei mai multi dintre noi au, probabil, amintiri mai placute sau mai putin placute, legate
de musetel, inca din anii copilariei, cand mama sau bunica ne punea sa inhalam aburii
plantei de cate ori aveam guturai, ne tratau durerile de gat cu tinctura diluata de musetel
pentru gargara sau ne faceau un ceai contra durerilor de burta. Toate aceste domenii de
utilizare sunt justificate in continuare si astazi, caci s-a demonstrat ca si cantitatile
infime de ulei eteric din musetel pot contribui la eliminarea toxinelor produse de
streptococi si stafilococi. Este un fapt dovedit acela ca florile de musetel contin in uleiul
lor eteric substante antibiotice (ex. chamazulena), care impiedica inmultirea bacteriilor
si a ciupercilor. De aceea, planta constituie un remediu eficient pentru femeile care au
scurgeri de origine bacteriana sau infectii micotice acute ale vaginului. Fiindca

Page 109 of 1147

musetelul usuca totusi pielea, el ar trebui folosit mai ales ca prim ajutor si remediu
destinat stadiului acut al afectiunilor respective.
* Inflamatii si mancarimi. Infuzia preparata din flori poate fi intrebuintata sub forma
spalaturilor vaginale, pentru reducerea inflamatiei si calmarea mancarimilor. Ori se
utilizeaza uleiul eteric, amestecat cu iaurt natural si introdus in vagin (ex. 1 picatura de
ulei albastru de anilina la 2 linguri de iaurt). Desigur, se pot face comprese, spalaturi,
tamponari sau bai de sezut, in care se pun tinctura-mama sau tincturi diluate. Contra
mancarimilor de la intrarea in vagin sau a eczemelor din zona perineului, mai ales dupa
administrarea de antibiotice, tratamentul local cu musetel s-a dovedit de fiecare data
util. De aceea, n-ar trebui sa ne mire faptul ca proprietatile antibiotice ale musetelului
erau elogiate deja intr-un vechi descantec englez cu noua ierburi: "Aminteste-ti,
musetelule, ce ai fagaduit, ce ai infaptuit: ca nimeni n-a fost rapus de o boala, daca a
inghitit musetel".
* Actiune antispastica si usor calmanta. Suferinte menstruale de tip convulsiv:
amelioreaza durerile la ciclu ale tinerelor fete, atat prin infuzia din flori, cat si prin
tinctura-mama sau prin dilutiile homeopate (D6 sau C30).
Un preparat deosebit de interesant pentru combaterea acestor neplaceri menstruale este
produs de firma de remedii antropozofice Weleda: Chamomilla Cupro culta.
In gradina de plante medicinale a firmei, parcelele cu musetel sunt ingrasate cu solutii
diluate de cupru. In al doilea si al treilea an, plantele ingrasate cu metal sunt
transformate in compost pentru rasadurile noi. Abia a treia generatie este recoltata si
prelucrata, pentru a deveni medicament.
O alta particularitate a acestui remediu inspirat din practicile alchimistilor o reprezinta
faptul ca nu se prelucreaza florile, ci radacina. Potrivit conceptiei antropozofice,
radacina actioneaza in primul rand asupra organelor senzoriale, din care cauza remediul
Chamomilla Cupro culta s-a dovedit eficient, mai ales in spasmele de origine nervoasa.
Nu in ultimul rand, musetelul homeopatic (ex. dilutiile D6 ori C30) este indispensabil in
tratarea copiilor, indeosebi la aparitia dentitiei. Musetelul (ex. D6) potoleste durerile,
elimina spasmele, calmeaza nelinistea interioara a copiilor si ii face sa doarma mai bine,
ceea ce inseamna o adevarata binefacere pentru mame.
Spalaturi vaginale contra mancarimilor
* Turnati 250 ml apa in clocot peste 2 linguri de flori de musetel.
* Infuzati cam 15 minute, strecurati si lasati lichidul sa se raceasca pana la temperatura
corpului.
* Amestecati infuzia de musetel cu 1-2 linguri de zer sau otet de mere (preferabil bio).
Administrare: Amestecul cald (la temperatura corpului) poate fi turnat intr-un irigator si
introdus cu prudenta in vagin, fie deasupra toaletei, fie in cada, stand in picioare. In

Page 110 of 1147

locul irigatorului, se poate intrebuinta si o seringa curata, de unica folosinta, cu

capacitatea de 10 ml. Cu aceasta spalatura vaginala se previne iritarea vaginului, in
urma contactului sexual, ori se curata vaginul, atunci cand exista o scurgere urat
mirositoare sau care provoaca mancarimi. In faza acuta, spalaturile se pot repeta de
doua-trei ori pe zi. Daca scurgerea si mancarimile persista, e recomandabil sa clarificati
problema consultand un ginecolog.

plante pentru ceai, indicat in durerile menstruale

20 g Hb. Hyperici (sunatoare), 15 g Hb. Millefolii (coada-soricelului), 20 g Fol.
Melissae (roinita), 20 g Hb. Alchemillae (cretisoara), 25 g Flor. Chamomillae (musetel).
Pentru o cana de 200 ml, turnati apa in clocot peste 1-2 lingurite din amestecul de mai
sus, infuzati 8-12 minute si apoi strecurati. Contra suferintelor menstruale de tip
convulsiv se pot bea, zilnic, 1-3 cani, timp de cateva saptamani sau luni, fara
intrerupere.
Sugestii de recoltare: Florile se culeg intr-o zi cu soare, in iunie sau iulie, dimineata cat
mai devreme, si apoi se lasa la uscat, cel mai bine pe o tesatura de matase, intorcandu-le
neaparat de pe o parte pe alta, de mai multe ori pe zi. Momentul ideal pentru recoltare
este luna in crestere, sub semnul Taurului sau al Scorpionului.
Restrictii de administrare: Daca se cunoaste o predispozitie alergica la plantele din
familia Asteraceae (compozite) sau in mod special la musetel, renuntati la utilizarea
plantei.

Argila
Prezentare generala Nu exista, inca, o explicatie stiintifica despre modul cum
actioneaza argila. Face mult bine deoarece, odata intrata in organism, ea se indreapta
acolo unde se afla raul. Se spune ca se intampla asta pentru ca a fost inzestrata de
Dumnezeu cu inteligenta... Sa-I multumim Lui pentru darul binecuvantat si sa folosim
cu incredere acest panaceu universal.
Calitati curative si actiune
farmaceutica
Stiati ca argila are o
compozitie asemanatoare cu aceea a corpului nostru? Contine minerale (calciu,
magneziu, siliciu, fier, potasiu etc.), fapt care ii permite sa curete toxinele din sange.
Acest amestec de silicati si fragmente de cuart si mica, este un adevarat miracol pentru
sanatate. Se pare ca silicatul de aluminiu ii confera proprietatile cicatrizante, iar alti
produsi de care dispune ii explica proprietatile antitoxice. Completeaza necesarul de
compusi anorganici, restabileste echilibrul acido-bazic, reglementeaza digestia,
stimuleaza activitatea glandelor endocrine si combate hiperaciditatea.

Page 111 of 1147

Se gaseste sub diverse sortimente: argila alba, galbena, rosie, verde si gri, cea mai buna
(in sensul continutului de informatii si energii benefice) fiind cea galbena (are cel mai
mare continut de fier, magneziu si calciu), urmata de argila alba.
Fie ca e folosita intern, fie ca doar ia contact exterior cu organismul, ea se localizeaza in
final spre locul afectat, absoarbe ceea ce este nociv, apoi expulzeaza, de regula pe calea
tubului digestiv. Este absolut uluitor cum acest pamant viu si misterios, dar
binecuvantat de Dumnezeu, indiferent ca ia contact cu organismul pe cale bucala, anala,
vaginala sau dermica, se indreapta exact catre locul in care se afla cantonat raul care a
afectat organismul...
Asadar, argila:
-are o remarcabila putere de absortie, dar si putere
antitoxica;
-are deosebite proprietati cicatrizante;
---potenteaza fortele de aparare ale
organismului;
-ajuta la
echilibrarea radioactiva a
corpului;
-reincarca celulele
organismului cu energie vitala, revigorandu-le;
-ajuta
la normalizarea tensiunii
arteriale;
---protejeaza bolnavii
de diabet;
are efect tonic asupra sistemului nervos si alunga stress-ul.
Afectiuni pentru care se recomanda: afectiuni ale cailor respiratorii; arsuri; probleme ale
ochilor; ulcer si gastrita; insufiecienta hepatica si biliara; colite nefritice sau litiazice;
probleme ale tenului.
Recomandari
Pentru uz extern - pudra de argila
- cataplasme reci cu pudra, pe piept si spate, alternativ in tratarea bronsitelor
- cataplasma cu pudra impotriva arsurilor
Pe tifon se aplica cataplasme groase de argila rece, timp de o ora.
- cataplasma impotriva arteritei
In afara crizelor dureroase: 3 cataplasme pe zi, calde + un pahar de apa argiloasa ce va
fi baut pe stomacul gol, dimineata, iar altul inainte de cina cu o jumatate de ora.
- cataplasma cu pudra de argila pentru acnee
Amestec de pudra de argila cu apa (apa de tarate de grau da un randament mai bun),
aplicata pe fata, sub forma de masca;
- masti cosmetice cu pudra de argila pentru ten
Pudra de argila se amesteca cu diferite fructe, legume, iaurt, miere de albine, ulei de
masline, galbenus de ou, in functie de tipul de ten;
- bai de argila
Pentru intregul corp, se pot face bai de argila, in cada de baie. Pentru o cura se folosesc
10 pungi de argila (a 1 kg fiecare). In prima zi, se pun in cada 2 pungi de argila, peste
care se adauga putina apa, pentru a se inmuia. Apoi, se adauga apa calda si se face baie,

Page 112 of 1147

40 de minute. Dupa baie, nu se goleste cada. A doua zi, se scoate doar apa, cu un furtun,
si se adauga alte doua pungi, peste cea din cada. Se inmoaie, apoi se face baie. La fel se
procedeaza si in urmatoarele zile, pana se epuizeaza intreaga cantitate de argila. Apoi,
se poate continua, inca 6 zile, fara a mai pune alta argila. Schimbati doar apa. Are un
efect deosebit asupra intregului organism, ajutand la eliminarea toxinelor si la intarirea
sistemului imunitar.
Pentru uz extern - apa de argila
- inhalatii cu apa argiloasa impotriva guturaiului si sinuzitei
- bomboane din argila impotriva durerilor in gat
Se va suge, ca o bomboana, o bucatica de argila, pana la dizolvarea completa
- comprese cu apa de argila pentru ochi inlacrimati, blefarita, conjunctivita, cataracta
O suta de grame de argila se pun intr-un litru de apa si apoi aplicati comprese local, pe
ochiul inchis, de 1-3 ori pe zi.
- gargara cu apa argiloasa in tratarea amigdalitei si bronsitei.
Pentru uz intern - apa de argila
- apa de argila impotriva gastro-duodenitei si ulcerului gastro-duodenal
Un pahar cu apa de argila inainte de mesele principale cu o jumatate de ora +
cataplasme aplicate pe stomac sau duoden; arsuri la stomac. Se bea amestecul dupa
fiecare masa sau atunci cand apar durerile.
- apa de argila in tratamentul impotriva insuficientei hepatica si biliara
Apa de argila + cataplasme pe ficat, de 1-2 ori pe zi;
- apa argiloasa in colicele nefritice sau litiazice (dureri produse de pietrele renale)
Dimineata, pe stomacul gol, un pahar de apa argiloasa, iar dupa-amiaza cataplasme pe
ariile renale
Apa de argila
Se poate folosi ca agent terapeutic fie sub forma de apa, careia i s-a adaugat continutul
necesar de argila, apa pe care o folosim in special in cura interna, fie sub forma de
cataplasme sau pansamente.
Dizolva intr-o jumatate de pahar cu apa o lingura de argila alba. Apa argiloasa va fi
preparata cu cateva ore inainte de a fi bauta (4-8 ore), astfel: intr-un pahar sau cana
(numai sticla sau portelan, nu plastic) de apa (plata sau de izvor, nu de chiuveta contine clor) o lingurita de argila (lingura sa fie de lemn - spatula, nu se va folosi
metal). Se ia inainte de masa cu o jumatate de ora. In perioada curei de argila, nu se bea
alcool de nici un fel. Cura dureaza 3 saptamani.
Pasta de argila

Page 113 of 1147

Pentru cataplasme sau pansamente, se va pregati o pasta omogena ce rezulta din

dizolvarea argilei pisate in apa (femeile sa nu aplice terapia in timpul ciclului
menstrual). Se pregateste cu minimum 4 ore inainte de folosire. Se va aplica rece, pe
locuri bolnave calde (abcese, furuncule, rani) si se va tine 1-1,5 ore. Aceleasi
cataplasme reci se pot tine 2-3 ore sau chiar toata noaptea, pe locuri bolnave (ficat,
plamani, rinichi). In acest caz, se aplica pe o bucata de panza care serveste drept suport,
ce se aplica pe locul bolnav. Cand este vorba de procese cronice, este de preferat sa se
aplice calde, iar pansamentul sa adere intim pe locul ce trebuie tratat. Se va aplica de 13 ori pe zi, in functie de necesitati si toleranta. In cazul in care provoaca dureri se vor
aplica usor caldute si se vor tine mai putin.
Nu doar cicatrizeaza, cand e vorba de o rana, dar si revitalizeaza zona sau organul in
profunzime, acolo unde este aplicata. Tratamentul trebuie individualizat, in functie de
boala sau organism, deoarece argila capteaza, dreneaza si elimina toate impuritatile
tesuturilor, ale sangelui si ale limfei.
Precautii
Orice tratament cu argila este binevenit, intrucat nu are efecte secundare sau
contraindicatii.
Cand "minunea" devine un fapt real
Se aduna din ce in ce mai multe scrisori de multumire adresate d-lui ing. chimist Mircea
Bocan. Tratamentul cu o anumita argila, pe care l-a recomandat in urma cu nici sase
luni, a vindecat deja mii de oameni. Nici un alt articol prezentat in revista noastra nu s-a
bucurat de un asemenea ecou. De aceea, ne simtim datori sa revenim cu noi amanunte si
explicatii pentru toti cititorii nostri care inca nu au incercat acest tratament.
- D-le Mircea Bocan, interviul pe care ni l-ati acordat anul trecut a starnit un veritabil
reviriment, iar vindecarile miraculoase datorate tratamentului cu argila v-au adus o
popularitate de exceptie. Care este secretul argilei?
- Nu-i nici un secret! Argila este cunoscuta si folosita inca din antichitate, cu rezultate
de exceptie in diverse afectiuni. Avand un bogat continut de minerale naturale (Fe, Ca,
Mg, Al, Si, Na, K etc.), virtutile argilei sunt numeroase: are o remarcabila putere de
absorbtie; are putere antioxidanta; potenteaza fortele de aparare ale organismului; are
proprietati cicatrizante de exceptie; reincarca celulele organismului cu energie vitala,
revigorandu-le; este antiseptica, antitoxica, cu proprietati bactericide; este un agent
natural de revigorare fizica. In concluzie, este capabila sa inlocuiasca o intreaga
farmacie, fara sa creeze efectele secundare pe care le dau medicamentele. Este meritul
"Formulei As" ca a scos "de la naftalina" un tratament de mult uitat, care are efecte
terapeutice de exceptie. Pacat ca, pe fondul ecoului national produs de revista dvs.,
numerosi asa-zisi oameni de bine comercializeaza fel de fel de tipuri de argila, luate la
intamplare. Mai nou, au inceput sa afirme ca argila pe care o import este radioactiva.
Vreau sa precizez ca aceasta argila a fost analizata microbiologic si radioactiv atat in
Canada, la "Lakefield Research Institute Ltd" din Peterborow (unul dintre cele mai mari

Page 114 of 1147

institute de profil din lume), cat si la Institutul de Sanatate Publica "Prof. Dr. Iuliu
Moldovan" din Cluj-Napoca. Ambele analize mentioneaza ca argila nu are incarcare
radioactiva si poate fi destinata consumului uman.
- Pana acum, mii de oameni bolnavi au folosit argila dvs. in scop terapeutic. In ce boli
si-a dovedit eficienta?
-Pe baza rezultatelor clinice primite de la utilizatori, am constatat ca acest tip de argila
are rezultate in foarte multe boli. Dintre acestea, as mentiona: - afectiuni ale aparatului
digestiv si anexe: ulcer, gastrita, colita, enterocolita, rectocolita, hemoroizi, constipatie
(daca nu exista modificari anatomice ale colonului), pancreatite cronice, hepatite
cronice, colecistite fara calculi, diaree, dizenterie; - afectiuni renale: infectii urinare
rebele, calculi renali si nisip (mal) renal, insuficiente renale; - tulburari metabolice si
dereglari glandulare diverse: diabet zaharat tip Ii, hiper si hipotiroidie, noduli tiroidieni,
noduli mamari (tumori benigne), spasmofilie; - tulburari ale aparatului cardiovascular:
hipertensiune arteriala de origine renala, ameliorarea circulatiei arteriale si venoase,
hipotensiune; - afectiuni ale aparatului uro-genital: tulburari de menopauza, dereglari
ale ciclului menstrual, fibromatoza uterina in faza incipienta, afectiuni ale prostatei.
Rezultate bune se obtin si in dureri reumatice, migrene, plagi, ulcere varicoase, bronsite,
anemii, stari de stres, acnee.
- In ce consta, practic, cura cu argila?
- Cura de argila (cura de baza) este obligatorie pe durata a 3 saptamani, timp in care se
bea apa argiloasa foarte tulbure, de 3 ori pe zi. Cura de intretinere se continua in
urmatoarele 4-6 luni, luandu-se doar o doza dimineata, timp de 10 zile consecutiv, in
fiecare luna. In functie de vechimea bolii, de varsta, de stresul acumulat, de conditiile
de munca si de viata ale fiecaruia, cura de intretinere poate varia de la 10 zile pe luna la
15-20 de zile sau, in cazurile mai grave, cateva luni la rand, fara intrerupere. Daca dupa
cura de baza problemele nu sunt rezolvate, aceasta poate fi prelungita cu 1-2 saptamani.
Supradozarea nu are efecte secundare.
Cand bolnavul este dependent de medicamente (pentru boli cardiovasculare sau diabet),
este necesar ca la inceputul tratamentului sa nu se renunte la ele. Se vor controla atent
tensiunea arteriala sau glicemia la 3-4 zile, iar, cand acestea incep sa scada, se va
micsora treptat doza de medicamente, proportional cu scaderea tensiunii sau a
glicemiei, la indicatiile medicului curant, pana cand medicatia nu va mai fi necesara.
Persoanele care au facut mult timp tratamente cu antibiotice se vor vindeca mai greu, iar
durata tratamentului (atat a curei de baza, cat si a curei de intretinere) va fi mult mai
lunga. Este important ca in timpul curei de argila sa nu se consume antibiotice deloc. Se
vor lua doar medicamentele strict necesare.
Pentru copii de orice varsta (incepand de la o luna de viata), tratamentul este acelasi ca
si pentru adulti, dar doza de argila se reduce la jumatate.

Page 115 of 1147

Preparare: intr-un pahar de sticla sau intr-o cana de portelan se pun 100-150 ml apa. Se
adauga o lingurita plina cu argila sau un bulgaras de argila de marimea unei nuci mici.
Argila sub forma de bulgarasi nu trebuie faramitata, intrucat se dizolva singura in apa.
Pregatirea argilei se face din ajun: se lasa de dimineata pana seara, cand se amesteca
bine cu o spatula de lemn si se bea rapid apa foarte tulbure, pe stomacul gol, cu 30 de
minute inainte de masa. Sedimentul (ca un zat de cafea) se arunca si se pregateste apa
cu argila pentru masa urmatoare. Acest procedeu se repeta de trei ori pe zi, inaintea
meselor principale. Esential este sa se bea apa argiloasa foarte tulbure inainte de masa,
nu dupa masa. Cei care postesc sau nu mananca dimineata ori seara, pot sa consume
argila linistiti, fara a manca nimic dupa aceea. Este important sa nu se foloseasca in
manipularea argilei metalul sau plasticul, ci numai sticla, portelanul si lemnul.
- Cum se prepara argila pentru uzul extern?
-In uz extern, argila poate fi utilizata sub forma de cataplasme, pentru noduli tiroidieni,
gusa, noduli mamari, prostata, dureri articulare.
Cataplasma: din argila si putina apa se face o pasta groasa, consistenta, care se aplica pe
locul bolnav in grosime de 0,5-1 cm, fie direct pe piele, fie pe un tifon. Cataplasmele se
aplica de 2-3 ori pe zi, timp de 2-3 ore, sau se lasa de seara pana dimineata.
Masca de frumusete: se ia un castravete mic, care se rade pe razatoarea mica. Se stoarce
sucul, in care se dizolva o lingurita de argila sau un bulgaras, amestecandu-se pana ce se
obtine o pasta omogena. Se intinde uniform pe toata fata, se lasa 10-15 minute sa se
usuce bine, apoi se spala fata cu apa calduta. In cazul acneei, pe langa cura interna,
masca va fi aplicata zilnic.
- Tratamentul cu argila are si contraindicatii?
- Argila nu are nici un efect secundar, deci nu poate face nici un rau. Ca orice cura
naturala, poate provoca o aparenta deteriorare a starii generale a organismului in prima
faza (7-10 zile), ca urmare a eliminarii toxinelor din organism. Daca in primele zile de
tratament urina si scaunul vor prezenta modificari (miros urat, usoara constipatie sau
diaree, urina cu sediment, tulbure si inchisa la culoare), nu trebuie sa se intrerupa
tratamentul! Atunci se elimina toxinele si organismul se purifica, urmand ca dupa
aceasta perioada sa inceapa faza de vindecare.
In timpul curei de argila exista doua restrictii alimentare: sa nu se consume grasimi
animale, respectiv carne de porc grasa, untura, slanina (se pot consuma carne macra de
orice fel, unt, margarina, lactate); sa nu se consume alcool.
- Cat costa doza de argila necesara pentru un tratament?
- Chiar daca acum importam argila, am pastrat acelasi pret: 200.000 lei pachetul cu 2 kg
de argila, cantitate suficienta pentru cura de 3 saptamani si pentru alte 4-5 luni de
tratament de intretinere. Distribuirea argilei se face numai prin colet postal, cu plata

Page 116 of 1147

ramburs. Fiecare colet este insotit de instructiuni privind administrarea argilei.

Mentionez ca, la ora actuala, nu colaboram cu nimeni din tara, deci sfatuiesc bolnavii sa
nu cumpere argila de la cei care spun ca sunt colaboratorii mei, distribuitori ai acestei
argile. O spun cu regret, dar au fost numeroase cazuri cand oamenii bolnavi au fost
escrocati de fel de fel de sarlatani, care ziceau ca ma reprezinta...Florentin Popa

Argila terapeutica se poate comanda telefonic, de luni- vineri, intre orele 9-17,
la tel. 058/83.34.87 sau in scris, la adresa:Mircea Bocan - str. Avantului nr. 19, bl. J6,
ap. 8, Alba-Iulia, jud. Alba, cod 2500

Confesiunile unor bolnavi sanatosi

Din noianul de scrisori de multumire, am selectat doar fragmentele cele mai
concludente, ce cuprind afectiunile vindecate sau ameliorate prin tratamentul cu argila,
ca exemplu pentru cititorii nostri care se confrunta cu probleme similare.
- Ioan Oancea - Soseaua Nationala nr. 194, bl. D, sc. E, ap. 5, tel. 032/13.48.43, Iasi.
"Eu fac dializa de 6 ani si nu mai am pic de diureza. De 4 ani ma mananca pielea
incontinuu, la disperare. Incepand tratamentul cu argila, am scapat de ulcer, de
hemoroizi, mi s-a atenuat simtitor mancarimea de piele si am un somn odihnitor. In Iasi,
suntem 200 de persoane care facem dializa la aparat si 300 de persoane care fac dializa
peritoniala. Mare parte din pacienti consuma argila dvs. I-am intrebat pe multi despre
eficienta tratamentului cu argila. O parte au raspuns ca li s-a stabilizat tensiunea
arteriala, altii au scapat de ulcer si de hemoroizi, cei mai multi insa au inceput sa aiba
diureza din ce in ce mai mare si spera sa scape definitiv de dializa. Mie, care am un
rinichi polichistic congenital, de cand consum argila mi s-au spart 5 chisturi, semn ca in
curand vor disparea. Argila dvs. face adevarate minuni!"
- Irina Vasiluta - str. Col. V. Tomoroveanu nr. 10, bl. 10, sc. C, ap. 1, Botosani. "Mamei
mele i se descoperise un chist mamar, in urma unei consultatii la Institutul Oncologic
din Cluj. Neputand ramane in spital, pentru ca nu erau locuri, si fiind foarte alarmata de
evolutia bolii sale, a apelat la cura cu argila. In prezent, starea sanatatii mamei mele s-a
imbunatatit, chistul mamar s-a retras, dar nu de tot. Mama se simte mult mai bine si
doreste sa continue tratamentul, in speranta ca nodulul se va resorbi complet."
- Gera Radi - Micro 20, bl. G5, ap. 44, Galati. "Sotul meu, care are limfom Hodkin, a
facut cura cu argila de la dvs. si se simte foarte bine. Mananca bine, doarme bine, are o
stare generala buna, iar evolutia ganglionilor a stagnat."
- Viorica Braescu - str. Ardeluta nr. 4, bl. G13, sc. C, ap. 40, Piatra-Neamt. "Argila dvs.
face adevarate minuni! Fiica mea avea stari subfebrile din cauza unei infectii urinare,

Page 117 of 1147

complicata cu anexita, noduli mamari si chisturi ovariene. Dupa multe tratamente cu

antibiotice, care nu au avut nici un efect, a incercat si cura cu argila. A scapat de starile
subfebrile, nodulii mamari si chisturile au inceput sa se micsoreze si se simte
extraordinar."
- Livia Godeanu - Cart. Imparatul Traian, bl. M39, sc. 2, ap. 10, Craiova. "Sufar de
neoplasm mamar drept cu adenopatie si aveam dureri foarte mari de sale, avand si
noduli uterini. In urma tratamentului cu argila, situatia mea s-a ameliorat foarte mult:
spatele nu ma mai doare, zona neoplasmului s-a dezumflat, ganglionii de la subsuoara sau retras si nu mai sunt durerosi, pot sa-mi misc mana cu usurinta."
- Ileana Berbec - str. Albastrelelor nr. 3, bl. G1, sc. 2, ap. 15, com. Magurele, jud. Ilfov.
"Mamei mele, diagnosticata acum 2 ani cu cancer de col uterin, in urma tratamentului
cu raze cobalt, i-a aparut o fistula recto-vaginala, medicii recomandandu-i operatia
(anus contra naturii), pentru inchiderea si vindecarea acesteia. A inceput tratamentul cu
argila in urma cu o luna si, la controlul efectuat pe 1 martie a.c. la Spitalul <> din
Bucuresti, rezultatul a fost nesperat de bun, rana incepand sa se inchida fara operatie."
- Diana Anca Ilima - sat Gilortu, com. Branesti, jud. Gorj. "Eu sufar cu glanda tiroida,
iar mama mea are multe boli, dintre care cele mai grave sunt un nodul la san si
hemoroizi, care o chinuiau ingrozitor. Am urmat tratamentul cu argila atat eu, cat si
mama mea si am constatat ca are efecte miraculoase. Amandoua ne simtim extraordinar.
Mama mea a scapat de hemoroizi, nodulul s-a mai redus, nu mai oboseste si are o reala
pofta de viata. Inainte, eu tuseam incontinuu si eram nervoasa; de cand am terminat
tratamentul, nu m-am mai infundat in gat si nu mai tusesc deloc."
- Gheorghe Domnisoru - str. Mestecanis nr. 3, ap. 25, Brasov, tel.068/31.39.15.
"Rezultatul tratamentului cu argila, pe care l-am terminat de 3 zile, este deosebit de
multumitor. Sotia mea si-a rezolvat probleme de rinichi, a eliminat nisipul biliar, a
scapat de balonari si de constipatie. Partial, a rezolvat si problema retentiei de apa din
organism. Eu am scapat de eructatii, totodata reglandu-mi functionarea intregului tract
digestiv."
- Antoanela Asan - str. Dunarii nr. 68, Giurgiu. "Se implineste aproape o luna de cand
am inceput cura, si rezultatele sunt uimitoare. Inca nu am facut analize, dar este sigur ca
pentru mine argila este un miracol. Mama, care este bolnava de ciroza decompensata cu
complicatii (anemie, ulcer, diabet), se simte din ce in ce mai bine, a scapat de culoarea
cadaverica, stomacul nu o mai supara deloc si nu mai are toate acele simptome
provocate de diabet. Pot spune ca argila ne-a readus speranta in casa. Va multumim ca
ati facut posibil acest lucru. Dumnezeu sa va binecuvanteze si sa va rasplateasca!"
- Veronica Nita - B-dul Petrochimistilor, bl. B30, sc. C, ap. 2, Pitesti. "Tratamentul cu
argila mi-a reglat tensiunea arteriala; nu am mai luat medicamente hipotensive. De
asemenea, am scapat de constipatie si de problemele legate de ulcer."

Page 118 of 1147

- Oana Mateescu - str. Visarion nr. 5, sector 1, Bucuresti. "Cu ajutorul argilei, am reusit
sa ma vindec de o colibaciloza care ma chinuia de peste doi ani."
- Rodica Balan - str. Musatin nr. 9, bl. H15, ap. 5, Iasi. "Am respectat intru totul
recomandarile dvs. si pot sa va spun ca ma simt excelent. Inainte, dormeam 3-4 ore pe
noapte; acum, dorm 7-8 ore si ma trezesc odihnita. Mi-am reglat scaunul, in prezent
avand un tranzit intestinal normal. Dar cea mai mare realizare este ca am scapat de
hipertensiunea arteriala care ma chinuia ingrozitor. Din a treia saptamana de tratament,
am observat ca nu mai trebuie sa iau medicamente."
- A. Ciobanu - str. Valea Ursului nr. 4, Campulung Muscel, jud. Arges. "Am facut
tratamentul cu argila timp de trei saptamani si cred ca problema mea cu sanii e rezolvata
mai mult de jumatate (displazie mamara bilaterala cu nodul mamar si retractie
mamelon). Nu mai stiu ce inseamna durerile de san. Am scapat si de constipatie.
Psihicul meu, care era <> din cauza stresului enorm (sunt functionar public), acum e la
cote maxime."
- Ioan Labu - str. dr. Ioan Senchea nr. 140, Fagaras, jud. Brasov. "In urma curei cu
argila, atat eu, cat si sotia mea am obtinut rezultate foarte bune, constand in
imbunatatirea functiilor hepatice si biliare si vindecarea completa a colitei de
fermentatie si a constipatiei cronice."
- Elena Lungu - str. Constructorilor nr. 7, Bl. E2, ap. 68, Galati. "Vreau sa va multumesc
din suflet pentru tratamentul cu argila, al carui rezultat este excelent. Ma simt foarte
bine, am scapat de constipatie, mi-am reglat tensiunea arteriala, mi-au disparut doi
ganglioni care trebuia sa fie operati, iar pe fond alergic nu am mai facut crize de
sufocare si voma, cum faceam inainte."
- dr. Ecaterina Szanto - str. Caius Iacob nr. 17, bl. I, ap. 13, Arad: "Mama mea a urmat
tratamentul cu argila dvs. la indicatia d-lui prof. dr. Alexandru Maruta din Bucuresti si,
in ciuda diagnosticului sever (neo rectal operat), se simte foarte bine."
- Georgeta Desliu - str. Podului nr. 11, Campina, jud. Prahova. "Sunt in a 15-a zi de
cura. Tensiunea oscilanta, care ma chinuia groaznic de cativa ani, a inceput sa se
stabilizeze. Glicemia mi-a scazut de la 196 la 135."
- Mihail Brughiu - com. Cerna, jud. Tulcea. "Sufeream de infectie urinara si eram in
prag de dializa. Tratamentul dvs. m-a salvat. Dializa nu mai e necesara."
- Costina Chivu - str. Matei Basarab, bl. 45, sc. A, ap. 12, Slobozia, jud. Ialomita. "Dupa
trei saptamani de tratament cu argila, calculul de 12 mm de la rinichiul stang al sotului
meu a fost dizolvat! Pur si simplu nu a mai aparut nimic la ecografie."
Ing. chimist MIRCEA BOCAN
"Un panaceu universal"

Page 119 of 1147

- De zece ani, "Formula AS" va confirma succesul tratamentelor cu argila. Ati gasit
explicatia pentru toate aceste efecte terapeutice?
Argila ALGO are o compozitie chimica speciala. Analizele au demonstrat ca alaturi de
gama integrala de minerale naturale, adaptate perfect organismului uman, contine si
anumite microelemente regasite numai in algele marine, care-i sporesc efectul
terapeutic. Datorita acestei compozitii, argila are puterea sa regleze metabolismul si sa
imbunatateasca procesele vitale ale intregului organism. Mai mult, asa cum spunea
marele medic Jean Valnet, argila "poseda inteligenta naturii". Pe langa continutul bogat
in minerale naturale, valoarea terapeutica este sporita de incarcatura energetica, de
vibratia moleculei, chiar si memoria argilei. De aceea este obligatoriu ca argila sa fie
pura, sa nu i se modifice structura moleculara, iar noi facem selectia argilei manual,
astfel incat sa ramana 100% naturala, fara tratare chimica sau mecanica.
- In ce afectiuni s-au observat cele mai impresionante vindecari cu ajutorul argilei?
Pe baza rezultatelor comunicate de consumatori, in mare majoritate cititori ai revistei
"Formula AS", pot spune ca argila are aproape rol de panaceu universal. Cele mai
spectaculoase rezultate au fost obtinute in urmatoarele afectiuni:
Probleme ale tubului digestiv
Prin caracterul sau bazic, argila neutralizeaza excesul de acid gastric si are efect
cicatrizant, ceea ce explica rezultatele de exceptie in ulcere gastro-duodenale, melene,
gastrite, gastro-duodenite si colite de orice natura. De asemenea, argila elimina infectiile
cu Helicobacter Pylori, care genereaza gastritele, dar si anumite parazitoze intestinale.
Este important de precizat faptul ca efectul curei cu argila nu este la fel de eficient la cei
care au urmat tratamente indelungate cu antibiotice, efectul acestora asupra florei
microbiene intestinale fiind devastator. La aceste persoane se impune prelungirea curei
pana la 2-3 luni, cu o doza de argila mai mare, pentru ca microbii sunt mai rezistenti.
Efecte terapeutice deosebite s-au observat si in cazul polipilor intestinali, responsabili
(dupa parerea specialistilor) de aparitia cancerului de colon. O cura cu argila, de 2-3
luni, este suficienta pentru disparitia totala a polipilor.
Toxiinfectii alimentare, enterocolite
In cazul toxiinfectiilor alimentare, o doza mare de argila pune, in cateva ore, bolnavul
"pe picioare". De obicei, el ramane sensibil si va suferi de colite si de alte probleme
digestive. Dozele mari de argila - consumata atat dizolvata in apa, cat si mestecata, pur
si simplu - panseaza tot tractul digestiv, distrugand microbii care au generat toxiinfectia.
Afectiuni ale glandei tiroide, noduli tiroidieni

Page 120 of 1147

Argila regleaza activitatea glandei tiroide, indiferent daca este hiperactiva sau
hipoactiva, iar bolile tiroidiene neoperate se rezolva spectaculos. Dupa cure interne
prelungite, de circa 2-3 luni, utilizandu-se in paralel si cataplasmele cu argila pe zona
glandei tiroide, se observa regresia sau chiar disparitia nodulilor tiroidieni.
Afectiuni renale
Argila are un efect de exceptie in calculoza renala. Bolnavii ne-au declarat ca au scapat
de calculii renali, unii dintre ei dizolvandu-se, altii fiind maruntiti si eliminati in mod
natural. De asemenea, argila curata si depunerile de nisip din vezica urinara, rezultate
evidentiate de analizele medicale pe care pacientii le-au facut ulterior. Pe langa
curatarea rinichiului, argila restabileste echilibrul glandelor endocrine si astfel nu mai
apar in exces oxalati sau urati, substante care produc calculii renali. In conditiile in care
se face si o cura de intretinere cu argila, este diminuat si riscul de refacere a calculilor.
Efecte terapeutice spectaculoase se obtin in insuficienta renala, boala de care m-am
vindecat si eu, cu ajutorul argilei. Vindecari rapide se observa mai ales la rinichii
imbolnaviti din cauza infectiilor la distanta (amigdalite, carii etc.). In unele cazuri, dupa
o cura cu argila, bolnavii dependenti de dializa au facut, in loc de trei sedinte de dializa
pe saptamana, numai doua sau una singura; altii, care faceau o singura dializa, au scapat
definitiv de acest chin. Ne bucura atitudinea unor medici urologi, care observand
rezultatele tratamentului cu argila asupra pacientilor dependenti de dializa ii indruma pe
bolnavi sa urmeze in paralel si aceasta cura naturala.
Un alt efect terapeutic important al argilei este capacitatea ei de a elimina Escherichia
Coli, principala cauza de aparitie a infectiilor urinare. Exista insa si unele cazuri grave
(cand rinichiul nu mai este functional sau exista chisturi renale), la care argila nu mai
are nici un efect. Ajuta la diureza, dar nu mai poate trata rinichiul bolnav.
Diabet zaharat de tip II
Dupa o cura de 3 saptamani cu argila, bolnavii de diabet tip II isi pot reduce (la sfatul
medicului, bineinteles) doza de medicamente, valoarea glicemiei scazand pana aproape
de limitele normale.
Afectiuni reumatice, guta
Argila amelioreaza reumatismul in mod spectaculos - durerile articulare sunt diminuate
dupa numai doua saptamani de tratament, ca urmare a efectului antiinflamator al argilei.
De asemenea, prin efectul ei detoxifiant, argila reduce depozitele de urati din tesuturile
cartilaginoase, ameliorand astfel crizele de guta. In cazul durerilor reumatice, foarte
eficiente sunt si cataplasmele cu argila, care se aplica pe tesutul afectat. In acelasi timp,
s-a observat si imbunatatirea circulatiei periferice, iar bolnavii cardiaci se simt mult mai
bine.

Page 121 of 1147

Afectiuni ale prostatei

Rezultate foarte bune s-au inregistrat si in cazul bolnavilor de prostata, la care
inflamatia patologica a prostatei s-a diminuat, iar pacientii au urinat mai putin in timpul
noptii. De asemenea, bolnavii ne-au comunicat si rezolvarea rapida a prostatitelor.
Dereglari ale activitatii sistemului nervos
Toti cei care consuma argila constata o imbunatatire substantiala a activitatii sistemului
nervos, declarand ca se simt mult mai tineri si au "pofta de viata". Aceste efecte se
datoreaza continutului de minerale si oligoelemente naturale, perfect adaptate
organismului uman, care in doze optime elimina anemiile, stresul, apatia, migrenele,
insomnia etc. Argila are efecte bune si in unele boli psihice, prin aportul optim de
minerale, astfel incat simptomele bolnavilor sunt diminuate, ca urmare a imbunatatirii
activitatii cerebrale.
Alergii
Actiunea benefica a argilei se observa foarte bine si in cazul alergiilor. Exista extrem de
multe tipuri de alergii, unele de etiologie necunoscuta. Multi consumatori care au luat
argila pentru alte afectiuni ne-au comunicat ca au scapat de alergiile pentru care se
tratasera de-a lungul anilor.
Ulcer varicos
Bolnavii care sufera de ulcer varicos se vindeca foarte repede cu ajutorul cataplasmelor
cu argila. Dupa circa 3 saptamani de aplicatii, ranile se cicatrizeaza. Este recomandat
ca, in paralel, sa se faca si cura interna, care consolideaza rezultatele tratamentului.
Cancere
Argila este un adjuvant remarcabil in tratamentul oncologic clasic. S-a constatat o
imbunatatire considerabila a starii generale de sanatate a bolnavilor de cancer, fara a
afirma, totusi, ca argila poate vindeca aceasta boala groaznica. Initial, bolnavii de
cancer au apelat la tratamentul cu argila pentru efectul detoxifiant, atunci cand faceau
tratamentele cu citostatice, radioterapie etc. Majoritatea lor au declarat ulterior ca argila
le-a imbunatatit starea generala de sanatate in timpul cat au urmat tratamente
antitumorale: starea de slabiciune le-a disparut, iar efectele secundare ale radioterapiei
sau ale chimioterapiei au fost mult diminuate. De asemenea, datorita efectelor antistres

Page 122 of 1147

ale argilei, multi pacienti au avut o stare psihica mai buna, fiind mai putin depresivi si
mai optimisti in fata bolii.
Detoxifiant general
Argila are un efect antitoxic demonstrat. Ea capteaza particulele de metale grele,
daunatoare pentru organism, si le elimina pe caile naturale. La prima cura cu argila,
consumatorilor li se tulbura puternic urina, semn ca rinichiul se curata. Concomitent,
transpiratia si materiile fecale sunt foarte urat mirositoare, fapt ce demonstreaza ca
substantele toxice si infectiile sunt eliminate din organism.
Nu exista o explicatie stiintifica a efectelor terapeutice ale argilei. Chiar daca a fost
studiata de numerosi cercetatori, nimeni nu a reusit sa-i descopere exact mecanismul de
actiune. Insa este clar ca argila contine toate elementele necesare functionarii normale a
organismului, iar aportul de minerale naturale are efecte benefice asupra sanatatii.
- Eficienta argilei este mai mare daca se consuma o perioada mai lunga?
Cura de baza de 3 saptamani si curele de intretinere (10 zile pe luna, timp de 4-5 luni)
sunt de ajuns pentru rezolvarea majoritatii problemelor de sanatate cu care se confrunta
consumatorii. In functie de bolile de care sufera si de felul cum se simt, ei isi pot
prelungi cura de intretinere cu argila, pentru ca nu are contraindicatii. Curele de
intretinere consolideaza rezultatul curei de baza, stiut fiind faptul ca 2-3 zile de stres
sunt suficiente pentru pierderea mineralelor acumulate in decurs de o luna. Tratamentul
cu argila este recomandat tuturor varstelor si nu are efecte secundare.

- Care este pretul argilei?

Aducem argila din strainatate si am fost nevoiti sa-i actualizam pretul la cursul euro, dar
si sa acoperim costurile de transport, care s-au dublat. Comercializam argila terapeutica
ALGO la pretul de 55 lei pachetul de 2 kg, doza suficienta pentru cura de 3 saptamani si
pentru 5 luni de tratament de intretinere. Distribuirea argilei se face prin colet postal, cu
plata ramburs. De asemenea, argila ALGO pot fi comandata direct de pe site sau
procurata din farmaciile si magazinele cu produse naturale din toata tara.

OPINIA CONSUMATORILOR
O scurta privire prin miile de scrisori primite de d-l Mircea Bocan atesta ca "minunile"
pe care le face argila nu sunt vorbe-n vant... Pentru a atesta puterea sa tamaduitoare, am

Page 123 of 1147

luat, la intamplare, cateva declaratii ale celor care au urmat cura cu argila, pe care vi le
prezentam mai jos.
MIHAELA SURU - Resita: "Am fost diagnosticata cu noduli tiroidieni si am fost
programata pentru operatie dupa trei saptamani. In tot acest timp, am luat tratamentul
prescris de medici, dar in paralel am urmat si cura interna cu argila si am aplicat
cataplasme cu argila in zona glandei tiroide. Cand am fost la controlul preoperator,
medicii mi-au facut din nou analizele si o ecografie. Au fost mirati sa constate ca
valoarea hormonilor tiroidieni revenise la parametri optimi si ca nu au mai gasit nici un
nodul. In concluzie, nu mai era cazul de operatie! Tot in acea perioada, aveam valoarea
colesterolului peste 300, iar dupa cura cu argila, a scazut la 144. Si VSH-ul mi-a scazut
- de la 62, pana la limitele normale. De atunci am continuat cura de intretinere cu argila
aproape permanent si nu am mai avut probleme de sanatate. Ma simt minunat, sunt
perfect echilibrata si nu mai iau nici un medicament."
MARIA CHIRCEA - Targu-Mures: "Am apelat la cura cu argila pentru ameliorarea
unor simptome ale menopauzei si in prezent ma simt foarte bine. Nu mai am bufeuri si
nici celelalte simptome neplacute ale menopauzei."
OLIVIA MATEI - Sat Geamana, jud. Arges: "Am avut mari probleme cu rinichii
(infectie urinara, pietre la rinichi si nisip la vezica urinara) si m-am vindecat dupa o
cura prelungita cu argila ALGO. Nu credeam ca un leac atat de simplu poate inlocui o
intreaga farmacie! O recomand cu caldura tuturor celor care sufera de rinichi, face
adevarate minuni!"
DORINA CRISTEA - Bucuresti: "De cand am inceput cura cu argila, sunt un alt om!
De atunci, o consum in fiecare zi, fara intrerupere. Ma simt ca la 20 de ani (pe
19.10.2009 implinesc 51 de ani), am un tonus ridicat, nu ma mai doare nimic, muncesc
mult si cu placere si toata lumea se mira cat de bine arat."
CIULCU ION - Onesti: "Am constatat personal ca tot ce s-a scris in revista Formula AS
se adevereste intocmai. Dupa cura cu argila nu a mai fost necesar sa iau medicamente
pentru reglarea tensiunii arteriale, durerile reumatice s-au ameliorat simtitor si nu mai
simt efectele colitei."
ELISABETA VARGA - com. Sanger, jud. Mures: "Am 63 de ani si sufar de multe boli.
Cu argila d-lui Bocan mi-am rezolvat (aproape vindecat) majoritatea problemelor de
sanatate care ma chinuiau. Tensiunea arteriala s-a reglat uimitor - de la 190/100 am
ajuns la maximum 140/80. Din cauza unei constipatii cronice facusem hemoroizi, dar
cu ajutorul argilei am scapat de chinuri. Ulcerul gastro-duodenal s-a vindecat - acum pot
manca orice, fara sa mai am probleme. Va multumesc din suflet pentru ca ne puneti la
dispozitie aceasta minune a naturii, cu care ma simt mult mai bine!"
CRISTINA CALINESCU - Com. Mavrodin, jud. Teleorman: "Acum trei ani am
descoperit efectele binefacatoare ale argilei ALGO. Starea mea de sanatate s-a ameliorat
simtitor: hipertensiunea a scazut, nodulii tiroidieni au regresat, iar problemele digestive

Page 124 of 1147

au fost invinse. Si fetele mele au urmat cura cu argila si starea lor de sanatate s-a
imbunatatit."
MIRELA STROESCU - Campina: "Folosesc din 2001 argila ALGO si pot sa spun ca
datorita acestui leac natural nu mai sunt internata in spitale tot timpul. Mi-am rezolvat
infectia urinara, pielonefrita, litiaza renala, hipertiroidia si multe altele. Multumesc din
suflet pentru minunea pe care ne-o puneti la dispozitie!"
FLORIN IONUT HULEA - Galati: "Ma confruntam de cativa ani cu o problema grava
de sanatate - o colita de fermentatie, din cauza careia nu puteam sa consum deloc fructe
si legume crude. Am folosit argila ALGO, iar boala mea a ramas o amintire. Mananc
aproape orice, fara sa mai am acele crize care ma chinuiau ingrozitor."
POMPILIA MARIN - Voluntari, jud. Ilfov: "Am fost diagnosticata cu diabet de tip II,
iar doctorii mi-au recomandat o multime de medicamente. Am urmat tratamentul, dar
glicemia mea nu scadea deloc. Auzisem de argila d-lui Bocan de la o vecina, care se
vindecase de un ulcer varicos, si m-am hotarat sa urmez si eu acest tratament natural.
Dupa patru saptamani de cura cu argila, glicemia mi-a scazut de la 174 la 121. Voi
prelungi perioada de tratament, cu speranta ca-mi voi rezolva complet problema
glicemiei, pentru ca nu vreau sa fiu dependenta de insulina."
Dr. STEFANIA P. - Constanta: "Am auzit de argila d-lui Bocan de la un pacient bolnav
de ulcer gastro-duodenal, cu inceput de melena, pe care chiar eu l-am consultat si i-am
prescris medicatia adecvata. L-am sfatuit sa nu incerce astfel de paleative, pentru ca nu
au fundamente stiintifice. Totusi, a urmat cura cu argila fara acceptul meu. La
examinarea endoscopica, efectuata dupa o luna, am fost surprinsa de rezultate. Am
constatat ca pacientul nu mai prezenta inflamatii ale mucoasei gastrice, iar tesutul lezat
era sanatos, perfect cicatrizat. Am recomandat si altor pacienti cu probleme
asemanatoare argila, in paralel cu medicatia alopata, si am observat aceleasi rezultate de
exceptie. Fiind o adepta a medicinii naturale (am competenta in fitoterapie), consider ca
tratamentul cu argila este benefic in afectiunile gastroenterologice, avand efecte vizibile
si de durata."

Argila terapeutica ALGO se poate comanda la tel. 0258/86.56.77, pe site-ul

www.argila-algo.ro sau in scris, la adresa: MIRCEA BOCAN, str. Ioan Ratiu nr. 19, bl.
J6, ap. 8, cod 510145, Alba-Iulia, jud. Alba
Creioara (Alchemilla vulgaris)
Cunoscut n limbajul popular i ca brumrie, fin-de-in, umbra muntelui sau umbrarul
doamnei, creioara crete, mai ales, pe la margini de pduri i n cmpiile umede din
zone mai nalte i muntoase. n timpul nfloririi, planta este culeas n ntregime, iar mai
trziu numai frunzele. Creioara este renumit, mai ales, ca plant de leac pentru femei.

Page 125 of 1147

n limba german se mai numete i "Frauenknraut" planta femeilor sau "Frauenhilf"

ajutorul femeilor.
Utilitatea extractului de creioar este dat de muli specialiti n fitoterapie, mai ales,
n tratarea sterilitii. Creioara n-ajut numai n tulburri menstruale, leucoree (poala
alb, scurgeri), afeciuni ale organelor pelviene i indispoziii la vrsta menopauzei, ci,
luat la nceputul pubertii, mpreun cu coada oricelului, influeneaz benefic aceast
perioad. Pentru cazurile tinerelor fete crora nu le vine ciclul menstrual, n ciuda
medicamentelor prescrise de doctor, creioara mpreun cu coada oricelului
(amestecate n pri egale) vor fi cele care vor regla aceasta problem.
n tratarea i n prevenirea chisturilor ovariene i fibroamelor uterine, efecte
extraordinare are asocierea de creioar (flori i frunze) i frunze de zmeur. Se macin
plantele iar pulberile lor se amestec n proporii egale. Din acest amestec se face o
infuzie combinat: 4-6 lingurie de amestec din cele dou plante se las s stea n 1/2 l
de ap cldu, de seara pn dimineaa, cnd se filtreaz; maceratul se las deoparte, iar
planta rmas dup filtrare se oprete cu nc 1/2 l de ap clocotit i se las s se
rceasc, pn ajunge la temperatura camerei. n final se filtreaz infuzia astfel obinut
i se combin cu maceratul pus deoparte anterior, obinndu-se aproximativ un litru de
preparat, care se administreaz pe parcursul unei zile. Tratamentul este de lung durat
minimum 2 luni i va fi nsoit de o diet lactovegetarian cu multe fructe i legume
proaspete, fr zahr i alimente conservate sau cu aditivi.
n leziunile postnatale, n relaxarea organelor pelviene ale femeilor care au avut nateri
grele sau n predispoziia spre avorturi (pentru fixarea sarcinii) i fortificarea fibrelor
uterine, creioara este de mare folos. ncepnd cu luna a treia, astfel de femei ar trebui
s bea ceai de creioar. Este un mijloc de terapie blnd n toate bolile "de femei" i
ajut, mpreun cu traista ciobanului, chiar n histeroptoza (prolaps uterin) i hernii
inghinale. n aceste cazuri, se consum n timpul zilei, ncetul cu ncetul, 4 ceti cu ceai
de creioar pregtit pe ct se poate din plante proaspt culese. n afar de acestea, se
maseaz locurile afectate cu tinctur de traista ciobanului. Prolapsul uterin este o
afeciune extrem de neplcut, care apare la femeile de vrsta a treia, pe fondul slbirii
organismului i al scderii tonusului unor esuturi care susin uterul i care nu-i mai
exercit corespunztor funcia, provocnd cderea acestuia. Aceast afeciune mai poate
fi prevenit i tratat prin administrarea interna i extern a tincturii de creioar. Se
face un tratament intern, de lung durat, de minimum 2 luni, timp n care se iau 4
lingurie de preparat pe zi, diluate n ap. Extern, se fac bi de ezut zilnice, cu infuzie
concentrat de creioar (6 linguri la litru). Extern i intern, creioara are o aciune
puternic astringent, mrind tonusul esuturilor, favoriznd redobndirea elasticitii
acestora, prevenind i combtnd prolapsul.
Strmoii notrii ntrebuinau aceast plant, n combinaii diverse cu coada oricelului,
att intern ct i extern, pentru vindecarea rnilor, la epilepsii i hernii, fiind folosit i ca
mijloc diuretic i cardiotonic, n febra pricinuit de leziuni, rni purulente i abcese
neglijate. Cu efectul su astringent, ceaiul de creioara vindec foarte rapid rnile n
urma unei extracii dentare. Dup mai multe cltiri ale gurii, rana se nchide n decursul
unei zile. Ceaiul de creioar ndeprteaz slbiciunile musculare i articulare i ajut
n anemii.

Page 126 of 1147

Iat un citat dintr-o carte foarte veche de plante medicinale: "Dac un om a avut hernie,
fie el tnr sau btrn, s pun s fiarb un pumn de creioar ntr-o msur de ap, att
ct lai un ou tare s fiarb i s bea fiertura".
n medicina popular actual, aceast plant i ocup locul binemeritat. Medicul
naturist i preotul elveian Johann Kunzle releva aceasta: "Dou treimi din toate
operaiile femeieti ar deveni de prisos dac planta asta de leac ar fi fost folosit din
timp i vreme mai ndelungat; cci ea vindec toate inflamaiile organelor pelviene,
febra, arsura, supuraia purulent, abcesele i herniile. Orice luz ar trebui s bea 8-10
zile din acest ceai; muli copii ar mai avea parte de mama lor i muli vduvi de soiile
lor dac ar fi cunoscut acest dar dumnezeiesc. Aplicat extern, zdrobit i fcut
compres, creioara vindec rni, nepturi, tieturi. Copiii care, n ciuda alimentaiei
bune, au o musculatur slab, se ntresc prin uzul continuu al acestui ceai". Pentru
prepararea ceaiului de creioar se folosete, de regul, 1 linguri (cu vrf) de plant la
500 ml de ap. Planta se oprete i se las s stea puin.
Creioara care crete la nlimi mai mari i are partea inferioar a frunzelor argintie se
ntrebuineaz, mai ales, n obezitate: 2-3 ceti/zi. Combinat cu traista ciobanului,
creioara ajut contra atrofiei musculare i n bolile musculare grele, incurabile.
Aceast plant medicinal extrem de valoroas se folosete i n scleroza multipl.
Brnca-ursului (Heracleum sphondylium)
Extrasul prin metode perfect naturale (tinctura)din planta brnca-ursului este printre
cele mai puternice revigorante, ntineritoare si stimulente naturale ale activitatii sexuale.
Este un adevarat elixir contra sterilitatii masculine si feminine, contra menopauzei
premature si a andropauzei premature, precum si contra frigiditatii si impotentei.
Contine substante active care actioneaza simultan asupra glandelor endocrine, a
sistemului nervos si a aparatului cardiovascular.
Mod de preparare:Se culeg frunze si tulpinile de brnca-ursului, se taie marunt si se
introduc ntr-o sticla. Se toarna alcool rafinat de 38-40 grade si se lasa doua saptamni
la loc calduros.
Intern: cte 30 picaturi, de doua ori pe zi, mpreuna cu ceai de cretisoara

Actiuni: Intern: afrodiziac, antiblenoragic, antihisteric, antispastic digestiv, antispastic

uterin puternic si cu actiune rapida, carminativ, hipotensor, reglator al activitatii
nervoase, stimulent al activitatii gonadelor, stimulent al imunitatii locale nespecifice (la
nivel renal si genital), tonic digestiv, tonic general, vasodilatator genital, vasodilatator
periferic, vermifug.
Extern: detersiv, rezolutiv.

Page 127 of 1147

Indicatii: INTERN: adjuvant n boli venerice (gonoree, sifilis, chlamidya, etc),

amenoree, anexita, digestie dificila, balonari frecvente nsotite de colici, frigiditate,
impotenta hormonala si vasculara, insuficienta renala, mbatrnire prematura,
menopauza prematura, metroanexita, stari de oboseala si epuizare ca urmare a efortului
fizic si intelectual exagerat, sterilitate feminina, sterilitate masculina. EXTERN: antrax
(adjuvant), desclcirea parului, rani purulente, scleroza multipla (adjuvant).

Precautii: supradozarea acestui remediu din brnca ursului produce reactii de tip alergic,
vasodilatatie periferica si hipotensiune. Problemele de prostata manifestate sau latente
pot fi activate de brnca ursului, caz n care tratamentul va fi ntrerupt pentru o perioada
de timp.
Contraindicatii: este contraindicata femeilor gravide. Dupa tratamentul extern cu brnca
ursului este interzisa expunerea la soare, deoarece are proprietati fotosensibilizante.
Actiuni ale extractului de brnca ursului:
Relanseaza activitatea glandelor sexuale la barbati. n urma administrarii vreme de 60
zile s-au constatat cresteri de pna la 500% (n unele cazuri si mai mult) a concentratiei
de spermatozoizi, precum si o marire semnificativa a motilitatii acestora.
Stimuleaza puternic activitatea ovarelor la femei, fiind un foarte puternic rentineritor,
util n tratarea amenoreei, sterilitatii, menopauzei premature.
Mareste afluxul de snge n zona aparatului genital, att la barbati ct si la femei, fiind
un puternic afrodiziac.
Favorizeaza relaxarea mucoaselor uterine la femei, mareste cantitatea de secretii
vaginale cu rol de lubrefiere, induce totodata o stare usor euforica.
Scade tensiunea arteriala, stimulnd foarte puternic circulatia sanguina periferica.
Actiuni
terapeutice:
-adjuvant n boli venerice (efectul de stimulare a imunitatii locale si intensificarea
circulatiei sangvine n zona genitala face ca remediul sa fie recomandat ca adjuvant n
tratarea anexitei si metroanexitei, dar si a bolilor venerice ca gonoree, sifilis, chlamidya,
etc. a caror vindecare poate fi considerabil accelerata),
-frigiditate (ca afrodiziac feminin brnca ursului este ideala, actionnd simultan pe mai
multe fronturi, cum ar fi :stimuleaza activitatea ovarelor, favorizeaza relaxarea
musculaturii vaginale si uterine prin efectul sau antispastic),
-impotenta hormonala si vasculara (are actiune terapeutica rapida datorita puternicului
efect de stimulare a secretiei gonadelor si de dilatare a vaselor din zona genitala o
actiune extraordinar de importanta pentru cei la care impotenta apare pe fondul
restrngerii calibrului vaselor sanguine),
-menopauza prematura, amenoree (are un intens efect emenagog, provocnd reaparitia
ciclului menstrual, dupa tratament de 4-9 saptamni),

Page 128 of 1147

-sterilitate masculina (analizele de

laborator realizate la 6 saptamni dupa nceperea curei cu acest extract hidroalcoolic au
evidentiat n multe cazuri cresterea numarului spermatozoizilor, precum si
mbunatatirea motilitatii acestora n cazul barbatilor cu sterilitate),
-sterilitate feminina (o cura de 3 luni cu acest extract hidroalcoolic a dus la
(re)dobndirea fertilitatii unor femei cu disfunctii ovariene care vreme de mai multi ani
ncercasera fara succes felurite tratamente pentru a putea concepe un copil. nca se stiu
foarte putine lucruri despre mecanismul prin care acest extract are acest cvasi-miraculos
efect de redobndire a fertilitatii, cert este nsa ca multe cupluri au deja copii frumosi si
sanatosi dupa tratamentul cu brnca ursului).
Lemnul dulce (Glycyrrhiza glabra)
Lemnul-dulce este o planta iubitoare de soare si lumina, care creste in albiile secate ale
raurilor si in luncile neimpadurite. Are frunzele fine si inchise la culoare, florile mici si
albe si o radacina foarte puternica, care strapunge solurile dificile si pietroase. Il
intalnim in Oltenia, in sudul Moldovei (judetul Vrancea) si in Banat, fiind adus din
indepartata Indie si aclimatizat in tara noastra cu mii de ani in urma. Este o planta care a
produs in ultimul deceniu o adevarata revolutie in industria farmaceutica, efectele sale
hormonale foarte puternice, dar nu numai ele, trezind un imens interes oamenilor de
stiinta din intreaga lume. Sute de studii i-au fost dedicate, iar aplicatiile practice si
rezultatele terapeutice obtinute cu ea au fost pe masura, asa incat in prezent este una din
cele mai folosite plante de pe glob. Iata in continuare cateva reguli de recoltare si de
preparare, precum si efectele medicinale ale acestei plante de exceptie.
Recoltarea lemnului-dulce
De la aceasta planta se foloseste radacina, foarte bogata in substante zaharoase, de
cateva zeci de ori mai dulci decat zaharul (de unde si denumirea de lemn-dulce).
Recoltarea se face in general toamna, dar si la inceput de iarna. Rizomul plantei se
dezgroapa cu o cazma, apoi se spala in apa rece, dupa care se despica in fasii mici
(pentru a nu mucegai) si se pune la uscat in strat subtire, in locuri calduroase si bine
aerisite. Atunci cand fasiile de radacina devin casante si se rup usor la indoire, planta
este suficient de uscata si se poate depozita in saci de hartie, intr-un loc racoros si lipsit
de umiditate.
Tinctura
Este cel mai eficient preparat pe baza de lemn-dulce, care pune foarte bine in valoare
proprietatile hormonale ale acestei plante. Se obtine prin macerarea a 10 linguri de
planta maruntita, in jumatate de litru de alcool de 70 de grade, vreme de doua
saptamani, intr-un borcan inchis ermetic. Dupa trecerea acestui interval de timp,
continutul borcanului se filtreaza prin tifon, iar tinctura se trage in sticlute mici, inchise
la culoare. Se administreaza de regula o lingurita de tinctura, diluata in jumatate de
pahar de apa, de 3-4 ori pe zi.
Pulberea
Se obtine prin macinarea cu rasnita electrica de cafea a radacinilor uscate. Se
administreaza o jumatate de lingurita de 3 ori pe zi, pe stomacul gol. Pulberea se tine

Page 129 of 1147

sub limba vreme de cateva minute, dupa care se inghite cu apa. Este recomandata mai
ales acolo unde aportul de alcool este contraindicat: ulcerul gastric, gastrita hiperacida,
bolile hepatice grave.
Infuzia combinata
Se obtine prin punerea la macerat a 3-4 lingurite de lemn-dulce intr-o cana de apa, de
seara pana dimineata, dupa care se filtreaza. Extractul rezultat se pune deoparte, iar
planta ramasa se opareste cu inca o cana de apa clocotita si se lasa sa se raceasca. Dupa
racire, infuzia se filtreaza, iar in final se combina cele doua extracte, obtinandu-se astfel
un preparat ce poate fi folosit atat intern, cat si extern.
Recomandari
Osteoporoza (prevenire si combatere) - se face un tratament cu tinctura de lemn-dulce
vreme de 3 saptamani, cu 2 saptamani de pauza. Se ia cate o lingurita diluata in
jumatate de pahar de apa, de 3 ori pe zi. Acest preparat este foarte bogat in estrogeni
naturali, substante hormonale care favorizeaza la femei asimilarea calciului si
mentinerea densitatii osoase normale. Tratamentul este mult mai eficient daca se
asociaza cu o alimentatie vegetariana cu multe cruditati, indicatie valabila si pentru
urmatoarea categorie de afectiuni:
Tulburari specifice premenopauzei (bufeuri, transpiratie, iritabilitate) - se face vreme de
trei luni un tratament cu tinctura de lemn-dulce. Se iau in fiecare zi 3-4 lingurite de
tinctura, vreme de 2 saptamani, dupa care se face o saptamana de pauza, dupa care se
reia administrarea preparatului vreme de 2 saptamani s.a.m.d. Femeile care au urmat
aceasta cura au relatat ca primele imbunatatiri ale starii de sanatate apar inca din
primele saptamani de administrare.
Hepatita virala de tip A, B, C - cercetari facute in Japonia de catre profesorul K. Yasuda
si colaboratorii sai au pus in evidenta faptul ca tratamentul cu lemn-dulce favorizeaza
stagnarea hepatitelor virale. La un grup de pacienti cu hepatita B si C tratati cu aceasta
planta s-a observat dupa zece ani o rata a cirozei si a cancerului hepatic semnificativ
mai mica (sub 50%) decat la grupul martor. De asemenea, s-au tratat cu un extraordinar
succes carcinoamele hepatice, mai ales in faza incipienta (studiul profesorului Arase Y.).
Mai mult, aceasta planta s-a dovedit ca stimuleaza secretia de interferon - substanta
folosita frecvent in tratarea acestei afectiuni. Se administreaza pulbere de lemn-dulce: o
jumatate de lingurita de 4 ori pe zi, in cure de 15 zile, cu 10 zile de pauza.
Gastrita hiperacida, ulcerul gastric si duodenal - in anul 1987, un medic bulgar, G.
Brailski, a tratat cu lemn-dulce un grup de pacienti ce sufereau de ulcer gastric. Dupa 40
de zile de tratament, 47% dintre ei erau vindecati, iar la 32% dintre ei se redusesera
semnificativ dimensiunile leziunilor. Planta se administreaza sub forma de pulbere:
jumatate de lingurita, de 4 ori pe zi, pe stomacul gol.
Reumatism, reumatism degenerativ - se ia lemnul-dulce sub forma de tinctura, 3-4
lingurite pe zi, in cure de 21 de zile, cu 10 zile pauza. Tinctura de lemn-dulce
stimuleaza productia de hidrocortizon de catre corp, substanta care reduce rapid

Page 130 of 1147

inflamatia tesuturilor, ea fiind de altfel frecvent folosita si in terapia alopata. Planta

stimuleaza producerea de catre corp a cortizonului natural, ceea ce justifica si utilizarea
sa in lupusul eritematos, ca tratament de sine statator sau ca adjuvant.
Infertilitate la femei, frigiditate - se face o cura cu tinctura de lemn-dulce, din care se
iau 3-4 lingurite pe zi, pe o perioada de 14 zile, cu 14 zile de pauza. Tratamentul da
rezultate mai ales in cazurile de amenoree (absenta ovulatiei), precum si in infertilitatea
sau in frigiditatea care apare la femei cu valori crescute ale testosteronului (hormonul
masculin). In anul 1988, profesorul japonez Takahashi a administrat lemn-dulce la
femei care sufereau de sindromul ovarelor polichistice si nu puteau ramane insarcinate dupa cateva luni, 25% dintre ele ramasesera insarcinate.
Tuse uscata, tuse iritativa, bronsita acuta si cronica - se face gargara cu infuzie
combinata de lemn-dulce si se beau 1-2 cani din acest preparat pe zi. Tratamentul se
face vreme de 10 zile si are efecte exceptionale de calmare a tusei, de eliberare a cailor
respiratorii de secretii si de marire a capacitatii de autoaparare a organismului.
Matreata si iritatii la nivelul pielii capului - dupa spalarea normala a capului, se face o
inmuiere a parului vreme de cinci minute, intr-un lighean, cu infuzie de lemn-dulce.
Reactii alergice - se face o cura cu tinctura de lemn-dulce, de 10 zile, timp in care se iau
2-4 lingurite pe zi. Acest preparat stimuleaza secretia de cortizon natural, substanta
antialergica si antiinflamatoare puternica, care fara a vindeca aceasta afectiune,
amelioreaza foarte mult simptomele.
Observatii
Infuzia combinata de lemn-dulce are efecte exceptionale de contracarare a urmarilor
nocive ale aspirinei, protejand stomacul, sporind imunitatea, blocand dezvoltarea
microorganismelor invadatoare. Are de asemenea efecte febrifuge, fiind recomandat
consumul acestei infuzii in timpul racelii si gripei, mai ales daca recurgem la aspirina ca
atare sau la alte medicamente cu acid acetilsalicilic.
Administrarea de tinctura sau de pulbere de lemn-dulce diminueaza efectele adverse ale
administrarii steroizilor (cortizon, prednison etc.) si le potenteaza efectele terapeutice.
Precautii la tratamentul cu lemn-dulce
Lemnul-dulce este un medicament puternic si, ca atare, se impun anumite masuri de
precautie atunci cand il folosim. In primul rand nu va fi administrat perioade lungi de
timp, fara intrerupere. O cura nu trebuie sa dureze mai mult de 4, maximum 6
saptamani, urmate de 2-3 saptamani de pauza. In cazul folosirii unor doze mai mari de
12 grame zilnic, o cura nu va dura mai mult de 3 saptamani, cu 3 saptamani de pauza.
In cazul femeilor care fac tratamente de infrumusetare, contra simptomelor menopauzei
ori impotriva sterilitatii, este ideala o combinatie intre lemnul-dulce, semintele de marar
si iarba de cretisoara - o triada de aur pentru mentinerea echilibrului hormonal la femei,
deopotriva puternica si echilibranta.

Page 131 of 1147

Pentru cresterea si redobandirea fermitatii sanilor - se fac cure de cate 15-20 de zile cu
tinctura de lemn-dulce, incepand cu ultima zi a ciclului menstrual. Zilnic, se iau 3-4
lingurite de tinctura, pe stomacul gol, fiecare doza administrandu-se dizolvata in apa.
Tratamentul este mult mai puternic decat cel cu seminte de marar, efectele estrogene ale
lemnului-dulce fiind foarte intense.
Combaterea hirsutismului si a masculinizarii la femei - se face un tratament de 21 de
zile cu tinctura de lemn-dulce, administrat de 3 ori pe zi, inainte de mesele principale.
Dupa cele 21 de zile de administrare, se fac 12 zile de pauza, dupa care se poate relua.
Acest preparat are efecte estrogene directe, scade concentratia de hormoni masculini si,
in timp, favorizeaza amplificarea caracterelor feminine: pielea catifelata, accentuarea
contrastului intre talie si bazin, incetinirea ritmului de crestere a pilozitatilor si oprirea
aparitiei lor pe noi zone.
Contraindicatii la tratamentul cu lemn-dulce
Administrarea de lemn-dulce este contraindicata in cazurile de hipertensiune grava,
sarcina (poate produce nasterea prematura), boli tumorale in faze foarte avansate,
hipotiroidie pronuntata, ciroza avansata, boli biliare aflate in faza acuta. Persoanele care
fac tratamente cu medicamente care contin digoxina nu vor lua intern lemn-dulce.
Persoanele cu probleme cardiace care iau lemn-dulce vor lua si suplimente nutritionale
pe baza de potasiu, intrucat nivelul acestuia scade la administrarea acestei plante.
Traista ciobanului (Capsella bursa-pastoris)
Specie ierboas mrunt, foarte ntlnit n flora spontan a rii noastre, crescnd
aproape oriunde.
n scopuri medicinale, aceast plant se recolteaz primvara (aprilie-mai), cnd
nflorete n mas i nc nu s-au format multe semine. Colectarea i pregtirea
materiei prime se face fie prin tierea cu foarfeca a plantei la nivelul coletului,
ntotdeauna sub rozeta de frunze, fie, acolo unde terenul permite, prin smulgerea plantei
cu rdcin cu tot (n acest caz rdcina se ndeprteaz ulterior). Materia prim
recoltat se prelucreaz sau se supune uscrii fr a fi fragmentat, mrunirea
executndu-se doar atunci cnd partea aerian de la traista ciobanului este complet
uscat.
Aceste reguli trebuiesc urmate deoarece, n cazul lezrii sau secionrii organelor
plantei, acesta va sintetiza cantiti mari de substane de aprare (izotiocianai), compui
care ajuni n organismul omului, inhib funcia tiroidei i pot declana alergii.
n timpul uscrii plantei, enzimele implicate n sinteza izotiocianailor se distrug i acest
neajuns dispare.
Proprietati, recomandari
Din planta recoltat, condiionat i uscat corect, se prepar o infuzie cu virtui
oficinale. Traista ciobanului se mai poate utiliza sub form de tinctur sau infuzie din
prile aeriene proaspete (se obin din planta verde ntreag).
Extractele pe baz de traista ciobanului au efect trofic asupra musculaturii cardiace i a
uterului. De asemeni, utilizate corespunztor, acestea regleaz i normalizeaz tensiunea

Page 132 of 1147

arterial. Datorit acestor proprieti fitoterapeutice, traista ciobanului se recomand ca

adjuvant n bolile cardiace cu aritmie, nsoite de hipertensiune, hipotensiune sau
tensiune oscilant. Prin aciunea principiilor coninute asupra musculaturii uterine,
planta se utilizeaz n caz de atonie uterin sau dup natere, n scopul refacerii
tonicitii uterului.
Posednd efecte hemostatice, traista ciobanului se recomand a fi administrat n cazul
sngerrilor uterine (menstre abundente, metroragii) al celor nazale (epistaxis) i al
celor gastrice - dac acestea sunt provocate de ulcer.
Aciune antihemoragic se datoreaz att compoziiei propriu-zise a plantei, ct i unor
ciuperci (fungi) care paraziteaz specia (M. Alexan, O. Bojor, Fl. Crciun).
La femeile hipertensive, mai ales la obeze, tratamentele mai ndelungate cu ceai sau
tinctur de traista ciobanului, previn hemoragiile nazale, fluxurile menstruale
abundente, dar i alte dereglaje menstruale, precum i anemiile secundare produse de
hemoragii. De asemeni, prin stimularea glandei tiroide, ajut la slbit. Deoarece
majoritatea acestor cazuri sunt asociate cu constipaia, se vor folosii, n amestec cu
traista ciobanului, plante cu principii laxative.
Datorit aciunii antitumorale, ca adjuvant, traista ciobanului se folosete, n
tratamentul general al cancerului (E. F. Voinea) sau doar n neoplaziile stomacului sau a
uterului (A. Duke, M. J. Bogenschutz-Godwin, J. duCellier, P.A. K. Duke).
Extractele de traista ciobanului prezint, de asemenea, efecte favorabile n strile de
stres psihic i n anxietate.
Traista ciobanului mai este indicat n tratamentul litiazei urinare urice, fiind ns
contraindicat n cazul litiazei oxalice.
Ca adjuvant, planta se mai utilizeaz n hipercorticism i n hipotiroidie.
Precautii
Traista ciobanului nu este o plant toxic, contraindicaiile trebuind privite sub spectrul
unor posibile reacii adverse de alt natur dect toxicologic.
Consumul de traista ciobanului n stare crud produce o cretere rapid a elementelor
figurate albe (leucocite). Copii mici care gust ntmpltor aceast plant fac febr,
fiind dui la medici, care nu pot constata existena vreunei afeciuni. Reacia imunitar
provocat de planta proaspt ar putea fi valorificat i coordonat n tratamente
medicale specializate, dar din pcate exist un mare dezinteres n acest sens.
Deoarece stimuleaz contraciile uterine, traista ciobanului nu se utilizeaz n sarcin
(poate produce avort).
ntruct traista ciobanului se comport ca un excitant nervos, se recomand evitarea
utilizrii sale, n caz de: insomnie cronic, hiperexcitabilitate nervoas sau sexual
epilepsie, boala lui Parkinson, depresie.
Persoanele care sufer de hipertiroidie sau de hipocorticism nu vor recurge la tratamente
pe baz de traista ciobanului.
Principiile din plant interacioneaz n mod negativ cu anticoagulantele, cu
anticoncepionalele i cu corticoterapia.
Administrat n doze mari, traista ciobanului provoac palpitaii.
Administrare
Infuzia de traista ciobanului se prepar din 1 linguri de plant mrunit la 250 ml ap.

Page 133 of 1147

Se beau 3-4 astfel de ceaiuri zilnic.

Sub form de tinctur, se administreaz cte 3 lingurie zilnic, care se adaug n lichde
reci (infuzie, ap, ap cu lmie i miere).
Curele cu traista-ciobanului se efectueaz timp de 15 zile consecutive cu 15 zile pauz,
n cel puin 6 reprize. Femeile vor ncepe administrarea cu 10 zile naintea datei ideale
de apariie a fluxului menstrual.
Napul
si are originea n Europa de Nord. Inca din epoca primitiva era folosita ca hrana.
Indicatii
Folositi din belsug napul n supe si n ciorbele de carne, pentru ca, n afara aromei
placute pe care o raspndeste, acesta are si proprietati curative. Si, dupa ce veti fi luat
cunostinta de cele ce urmeaza, va veti ntreba la ce se refera expresia a avea snge-n
vine".
Aceasta radacina comestibila contine, ntre altele, vitaminele A, B, C, iod si cupru;
aceste elemente contribuie la stabilizarea sistemului nervos si ntaresc imunitatea
naturala.
Experienta si analizele au demonstrat ca napul purifica sngele si mareste debitul de
urina.
El constituie un adjuvant excelent n tratarea acneei si a unor eczeme, cu conditia sa fie
consumat crud.
Este bine sa mncati frunze de nap; ele au un efect benefic asupra organismului, fiind
foarte bogate n saruri minerale: calciu, fier, cupru - necesare, mpreuna cu clorofila
prezenta si ea n frunze, la refacerea sngelui (nuclee celulare, celule, leucocite si
hematii, hemoglobina).
Prin fierberea napului se obtine un magiun foarte util n tratarea afectiunilor cailor
respiratorii: 100 g de nap bine spalat se fierb ntr-un litru de apa sau de lapte, timp de un
sfert de ora. Se strecoara si se ndulceste cu miere. Se consuma patru cesti pe zi.
De asemenea, este unanim recunoscuta actiunea expectoranta a siropului de nap; acesta
este eficient n tratarea guturaiului, anginelor, frisoanelor: se scobesc ctiva napi si se
umplu cu zahar. Siropul se colecteaza dupa cteva ore. Se aduna acest sirop si se
pastreaza cel mult trei-patru zile ntr-un flacon nchis ermetic. Se iau patru lingurite pe
zi.
Consumat crud, napul creeaza uneori probleme persoanelor cu afectiuni ale aparatului
digestiv. In acest caz, se recomanda sa se fiarba putin, att ct sa i se nmoaie celuloza.
Cu toate acestea, trebuie stiut ca, n general, napii tineri se digera destul de usor.
Am comite o eroare regretabila daca nu am mentiona sucul de nap pentru calitatile sale
remineralizante, diuretice si pentru efectele salutare asupra cailor
biliare.
Uz
extern
Pentru coacerea" abceselor, furunculelor si a panaritiilor: se coace n cuptor un nap
spalat, necuratat de coaja. Se zdrobeste pna la obtinerea unei paste si se aplica sub

Page 134 of 1147

forma de cataplasma. Se fixeaza cu ajutorul unui bandaj. Se schimba cataplasma de

doua ori pe zi.
Angina: se taie rondele doi napi, se pun ntr-o cratita umpluta pe trei sferturi cu apa si se
lasa sa fiarba 20 de minute. Se strecoara. Dupa racire, se face gargara de mai multe ori
pe zi.
Propolisul
Denumirea de propolis vine din limba greaca si intr-o traducere aproximativa ar
insemna partea din fata a cetatii. De ce aceasta denumire? Pentru ca albinele care
produc aceasta substanta o folosesc pentru consolidarea, captusirea si izolarea stupului,
care devine astfel o adevarata cetate. Propolisul in contact cu apa din precipitatii se
intareste si devine dur si impermeabil ca piatra, nepermitand umezelii sa patrunda in
stup. Apoi, propolisul este un antiseptic foarte puternic, anihiland bacteriile, ciupercile
parazite si chiar virusurile, creand un mediu aproape perfect steril.
In fine, atunci cand patrunde in stup un pradator, cum ar fi razatoarele mici, acesta este
ucis de veninul albinelor si apoi este invelit in ceara si propolis, impiedicand astfel
descompunerea lui si infectarea mediului
ambiant.
De fapt,
propolisul este un extract din mugurii arborilor (in special din mugurii de plop, dar nu
numai), care este cules si prelucrat de albine primavara devreme. Este, asadar, un
produs de origine vegetala, care pastreaza multe din proprietatile plantelor din care a
fost obtinut, fiind imbogatit insa cu anumite substante secretate de
albine.
Rezultatul este un cicatrizant, un regenativ,
un antiseptic, un reglator hormonal si un stimulent imunitar de exceptie, pe care il vom
cunoaste mai detaliat in cele ce urmeaza. Vom prezenta propolisul numai sub forma de
tinctura, pentru ca administrat ca atare, fiind aproape deloc solubil, va trece pe traiectul
digestiv si va fi eliminat fara a avea o actiune eficienta asupra organismului. Iata asadar
proprietatile si indicatiile tincturii de propolis.
Actiuni:
IN
TERN: analgezic usor, antihemoragic, antifungic puternic (actiune puternica asupra
Candida albicans), antiseptic puternic al cailor respiratorii medii si superioare,
antiseptic intestinal si urinar bun, antiviral mediu, bacteriostatic si bactericid bun
(anihileaza streptococii, stafilococii, salmonella, proteus), febrifug bun, regenerant
epitelial puternic, stimuleaza procesele de regenerare in ansamblu, stimulent imunitar
bun.
EXTERN: antiinfectios
puternic si cu spectru larg, cicatrizant puternic, analgezic mediu, regenerativ epitelial
puternic.
Indicatii:
INTERN:
-guturai, gripa in faza incipienta, dureri de gat (traheita, faringita), bronsita
cronica, tuse uscata, tuse chintoasa, tuse convulsiva: se iau 5-6 lingurite pe zi dintr-un
amestec format din jumatate de lingurita de tinctura si o lingurita de miere
-enterita, colita acuta si cronica,

Page 135 of 1147

infectii virale la nivelul intestinului si al tubului digestiv in ansamblu: se iau 50 de

picaturi de tinctura de propolis intr-o ligurita de miere sau pe o bucatica de paine, de 3-4
ori pe zi
hipertensiunea, ateroscleroza: se combina in proportii egale tinctura de propolis cu
tinctura de usturoi (allium sativum). Se administreaza 30-50 de picaturi de 4 ori pe zi,
pe stomacul gol, inainte de mesele principale. Amestecul de tincturi se poate lua ca
atare, nediluat, sau in miere - adjuvant in hepatita de toate tipurile: se iau 30 de picaturi
de tinctura de propolis in miere de 4 ori pe zi, pe stomacul gol. Tratamentul dureaza 3
luni
-adjuvant in febra tifoida, meningita
(adjuvant), boli infectioase insotite de febra: se ia 1 lingurita de propolis de 3 ori pe zi
-tulburari ale
menopauzei: vreme de un an se face un tratament cu tinctura de propolis. Se iau 20 de
picaturi amestecate cu o lingurita de miere de 3 ori pe zi, dimineata, la pranz si seara
-nefrita, pielo-nefrita, cistita, infectii reno-urinare in general: se ia 1 lingurita de
tinctura de 3-4 ori pe zi. Tratamentul dureaza 5-7
zile
-prostatita,
adjuvant in adenomul de prostata: se iau 50 de picaturi de tinctura de 3 ori pe zi, pe
stomacul gol. O cura dureaza 3 luni si se reia la
nevoie
-infectii cu protozoarul Giardia
lambria:se ia o lingurita de tinctura pe o bucata de paine de 3 ori/zi, inainte de mesele
principale.Tratamentul dureaza o saptamana si se poate relua la nevoie.
EXTERN:
-amigdalita, faringo-amigdalita, laringita: o bucatica de vata pusa in varful unei
mici baghete se inmoaie bine in tinctura de propolis. Se aplica cu ajutorul acestui
dispozitiv tinctura direct pe locul afectat. Efectele sunt rapide
-cancer mamar
(adjuvant), cancer al pielii (adjuvant): se inmoaie un tampon de vata in tinctura de
propolis, dupa care se stoarce foarte incet deasupra locului afectat, lasand preparatul sa
scalde locul si sa se intareasca de la sine. Se reia operatia de 3-4 ori la intervale de 2-3
minute, dupa care se lasa zona tratata sa se zvante la aer. (a se vedea si combinatia de
tincturi de la tratamentul alunitelor si negilor, care etse extrem de activ si in cancerul de
piele si in tumorile exteriorizate)
-rani
deschise, arsuri de toate tipurile: se aplica intocmai tratamentul de mai sus, de la
cancerul pielii. In cazul ranilor se face o dezinfectie prealabila cu alcool.
-eczeme infectioase: se aplica tinctura de propolis cu
un tampon de vata in asa fel incat zona afectata sa fie cat mai mult timp scaldata de
preparat, care va patrunde astfel cat mai mult in profunzime. Se vor face 2 asemenea
aplicatii cu tinctura pe zi, dupa care locul se va lasa sa se zvante vreme de o jumatate de
ora. In cazul eczemelor uscate se va aplica ulterior o pelicula de unguent de tatananeasa
(symphytum officinali) sau gallbenele (calendula officinalis)
-alunite, negi:
se combina in proportii egale tinctura de propolis cu tinctura de tataneasa si tinctura de
rostopasca. Se aplica acest remediu intocmai ca si la cancerul de piele

Page 136 of 1147

Administrare interna: se ia de regula lingurita de tinctura diluata intr-o lingurita de

miere, de 3-4 ori/zi
Contraindicatii: alergie la propolis. Pentru a evita fenomenele neplacute,
in cazul in care nu stiti daca aveti sau nu intoleranta la aceasta tinctura, veti face un test
aplicand-o mai intai din abundenta pe o portiune mica de piele, urmarind efectele care
apar. In cazul in care ea nu determina nici un fel de reactii nedorite (mancarimi,
inrosire, iritatie) se poate folosi cu succes.
Usturoiul (Allium sativum)
Este cea mai studiata planta medicinala din lume. Nu, nu este o gluma! Numai in
ultimii cincisprezece ani s-au facut nu mai putin de 200 de cercetari clinice si de
laborator, despre efectele sale terapeutice, record neatins de nici o alta planta medicinala
de pe glob. Este adevarat, il cunoastem mai degraba ca aliment, insa virtutile sale
gastronomice palesc in fata uluitoarelor sale aplicatii in medicina. Ce-i drept, usturoiul
are si un blazon de aparat, el fiind mentionat pentru prima oara intr-un tratat medical
sanscrit, cu 5000 de ani in urma. Comparati cele cinci milenii de recunoastere oficiala a
usturoiului ca medicament, cu cei 10-15 ani, cat este durata de viata a hapurilor chimice
contemporane, ca sa va dati seama de valoarea remediului despre care vom vorbi in
acest articol. In Europa, cu 2500 de ani in urma, Dioscoride, Galen, Hipocrate si alti
medici celebri ai antichitatii laudau calitatile medicinale ale usturoiului, cu care tratau
bolile de plamani, tulburarile de circulatie si tumorile albe. Acelasi lucru avea sa-l faca
si ilustrul savant si alchimist Paracelsus in Evul Mediu, cand usturoiul, laolalta cu
cateva uleiuri esentiale aduse din Arabia, erau - dupa parerea sa - singurele remedii cu
adevarat eficiente contra teribilelor epidemii de ciuma. Mai aproape de timpurile
noastre, si Pasteur, parintele microbiologiei si unul din fondatorii medicinii moderne, a
fost uluit de proprietatile medicinale ale usturoiului, pe care l-a recomandat ca
antiinfectios in primul razboi mondial.
Tromboza, tromboflebita - exista nu mai putin de 10 studii, facute in spitale universitare
din Germania, Statele Unite, China si Coreea, care au urmarit efectul usturoiului asupra
trombozei, si toate au aratat o reducere semnificativa a tendintei de formare a
cheagurilor de sange, la pacientii tratati cu el. Consumul a 4-6 catei de usturoi pe zi
este, asadar, un remediu sigur pentru prevenirea si chiar pentru tratarea tromboflebitei si
a trombozelor in general. Trebuie insa mentionat ca efectele usturoiului apar in timp si
nu se pune problema ca pacientii cu risc de aparitie a complicatiilor trombozei sa
renunte la medicatia prescrisa pentru a face tratament exclusiv cu usturoi.
Cancerul de colon si cancerul gastric - mai multe cercetari epidemiologice arata ca la
populatiile unde usturoiul intra in dieta zilnica, exista un risc mult diminuat de
dezvoltare a cancerului de colon si de stomac. Doza de usturoi consumata este de
minimum 2 catei pe zi.
Cancerul de esofag si laringe - Cercetatorii de la Nanjing Cancer Institute din China au
comparat incidenta cancerului la cateva mii de oameni care consumau 1-2 catei de
usturoi zilnic cu cea in randul celor care consumau usturoi cel mult o data pe luna.

Page 137 of 1147

Rezultatele studiului indica faptul ca primul lot de subiecti au prezentat cu 69% mai
putine cazuri de cancer fata de lotul doi. Interesant este ca la cei care consuma si ceapa
pe langa usturoi, rata imunitatii la aceste forme de cancer ajunge pana la cifra record de
83%.
Cancerul de rect - un colectiv de medici americani de la Universitatea Carolina de Nord,
condus de dr. Lenore Arab, a analizat mai multe studii realizate pe consumatorii
constanti de usturoi. In raport se arata ca un consum regulat de usturoi reduce riscul
cancerului de colon si de rect cu 10% (la cei care consuma preponderent carne) si cu
pana la 50% (la cei care, pe langa faptul ca sunt consumatori de usturoi, au si o dieta
preponderent vegetariana, cu multe cruditati).
Gripa - trei-patru catei de usturoi consumati zilnic reduc cu cel putin o treime sansele de
a ne imbolnavi de gripa in timpul unei epidemii, arata studii facute de medicii israelieni.
Aceasta, pentru ca usturoiul, pe langa faptul ca are un efect de intarire a imunitatii,
contine substante care distrug sau incetinesc ritmul de inmultire al virusilor gripali.
Infarct miocardic - riscul de infarct scade foarte mult la persoanele care tin periodic o
cura cu usturoi, arata un studiu italian. Pe langa faptul ca normalizeaza tensiunea
arteriala si desfunda vasele de sange ingrosate de depunerile de colesterol, usturoiul este
si un excelent protector al sistemului nervos, direct implicat in declansarea crizelor
cardiace care duc la infarct. Mai ales persoanele peste 50 de ani ar trebui sa faca macar
de patru ori pe an o cura de o luna cu usturoi consumat proaspat sau sub forma de
mujdei preparat cu ulei de masline si lamaie.
Diabet - daca ceapa, despre care am vorbit in articolul trecut, este un foarte bun
hipoglicemiant, se considera ca usturoiul o completeaza, prevenind in buna masura
complicatiile bolii diabetice. Utilizarea regulata a unor doze terapeutice cu usturoi
(minimum 5 grame pe zi) are efect de prevenire al arteriopatiilor diabetice, precum si al
bolilor cardiace produse de aceasta boala.
Viermi intestinali - un leac traditional de mare actualitate este laptele cu usturoi, a carui
reteta este detaliat prezentata in cadrul acestui articol. Preparatul este foarte util, mai
ales pentru copii, care atunci cand se joaca, pot ajunge in contact si pot ingera ouale
diferitilor paraziti intestinali. Mai ales ei este bine sa faca periodic cure preventive de
cate 2-3 saptamani cu decoct de usturoi in lapte, minimum jumatate de pahar pe zi.
Tratamente interne cu usturoi
Raceala (rinita, bronsita, laringita produsa de virusul gripal) - un studiu al medicilor
britanici, prezentat in 2007 de BBC, arata ca usturoiul are efecte semnificative de
reducere a efectelor racelii comune.

Page 138 of 1147

Doi-trei catei de usturoi sau o portie de mujdei luata zilnic reduce

simptome ale racelii cum ar fi catarul respirator, durerile de cap,
accelerarile ritmului cardiac. De asemenea, tratamentul cu usturoi
reduce considerabil timpul de vindecare. Extern, aplicat sub forma de
cataplasme pe spate si pe piept, el este si o metoda foarte buna de
combatere a tusei si a raguselii.
Efeminare la barbati - suplimentele de usturoi adaugate in hrana
persoanelor de sex masculin stimuleaza testiculele sa aiba o secretie endocrina mai
mare, crescand nivelul de testosteron. Or, testosteronul este chiar hormonul
masculinitatii, care determina cresterea masei musculare in detrimentul tesutului adipos
specific feminin, determina cresterea apetitului sexual, precum si trasaturi de caracter
specific masculine, cum ar fi curajul, spiritul de initiativa, combativitatea. Concluzia
este simpla: consumati macar de 3 ori pe saptamana usturoi din belsug, pentru a va
amplifica in mod natural barbatia, chiar si daca nu considerati ca aveti probleme in acest
sens.
Ateroscleroza - un studiu german realizat pe 280 de persoane, timp de 4 ani, arata ca
usturoiul previne formarea placii de grasime in artere si poate chiar sa diminueze
dimensiunea ateroamelor existente. Oamenii care au consumat cca. 6-7 g de usturoi
zilnic au avut cu 18% mai putine depuneri de colesterol in artere la sfarsitul studiului,
decat cei din grupul martor. La femei, efectul a fost mai pronuntat, ajungandu-se la
reduceri de pana la 25% a nivelului colesterolului, in urma tratamentului cu usturoi.
Circulatie deficitara - cercetari realizate in Germania, in 1996, asupra persoanelor cu
afectiuni ale arterelor periferice (se produc diminuari serioase ale circulatiei la nivelul
picioarelor) au aratat ca, in cazul consumului regulat de usturoi, distanta pe care aceste
persoane bolnave o pot parcurge pe jos, fara sa aiba dureri in membre, creste
considerabil. Imbunatatirea este de pana la 80%. Doza zilnica de usturoi folosita in
studiu: 7 grame.
Adjuvant in HIV/SIDA - usturoiul a fost utilizat intr-un program medical din China, pe
pacientii cu SIDA, pentru tratarea infectiilor care prolifereaza pe fondul acestei
afectiuni. Rezultatele au fost incurajatoare, atat in sensul prelungirii vietii, cat si pentru
imbunatatirea calitatii acesteia, conex cu reducerea suferintei. Se recomanda
administrarea maceratului de usturoi in alcool, cate 10-20 ml pe zi, in cure de 60 de zile,
cu 14 zile de pauza.
Hipertensiune - trei studii facute in 1994 in spitale din Germania au aratat reduceri
semnificative ale presiunii arteriale prin tratamentul cu usturoi. Se recomanda maceratul
in alcool de usturoi, in cure de trei luni, timp in care se administreaza cate 3 lingurite

Page 139 of 1147

(adica aproximativ 15 ml) pe zi.

Tratamente externe
Candida bucala - un studiu de medicina experimentala arata un efect antiseptic
impotriva ciupercilor parazite mai puternic la usturoi decat la Nistatin, medicamentul
anticandidozic uzual. Se fac clatiri ale gurii de 2-3 ori pe zi, cu cate un sfert de pahar de
apa, in care s-a dizolvat o jumatate de lingura de macerat de usturoi in alcool.
Candida vaginala - siropul de usturoi prezentat in cadrul acestui articol nu este eficient
doar administrat intern, in cazul bronsitei sau al tusei, ci si extern. Un tampon de vata
inmuiat in acest sirop se introduce in vagin si se lasa 10-15 minute, pentru ca usturoiul
sa-si exercite efectul anticandidozic. Se repeta zilnic acest tratament pana la disparitia
simptomelor. Este important ca tratamentul sa se faca de la primele semne ale
candidozei, atunci cand e aplicat din timp, el putand scuti de suferintele inimaginabile
pe care aceasta afectiune, scapata de sub control, le poate produce.
Boala piciorului de atlet - se pune o cataplasma de mici dimensiuni, preparata din 1-2
catei de usturoi, intre degetele afectate. S-a demonstrat prin teste directe ca acest
tratament simplu are efecte cel putin comparabile cu cele ale sofisticatelor creme de
sinteza, utilizate pentru tratarea acestei boli.
Chelire, pelada barbii- se aplica un tratament simplu si foarte eficient: un catel de
usturoi se taie in doua, si cu fiecare jumatate proaspat taiata se face o frictionare a zonei
afectate, cate 2 sedinte a 5 minute pe zi. Se freaca portiunea de piele din locul unde a
cazut parul cu catelul de usturoi, energic, dar cu blandete. In maximum 2 saptamani,
firele de par vor aparea, la inceput ca un puf fin, si pe masura ce se continua
tratamentul, se vor dezvolta ca fire de par normale.
Precautii si contraindicatii
Primul lucru care trebuie spus despre acest remediu este ca nu toata lumea il suporta la
fel de usor si de aceea, daca nu sunteti obisnuiti sa ingerati cantitati mari de usturoi,
incepeti tratamentul gradat. La inceput, consumati cantitati mici de usturoi sau de
preparate pe baza de usturoi, marind doza pe masura ce vedeti ca este bine suportat.
Exista numeroase cazuri de persoane care s-au grabit sa manance mult usturoi, pentru a
obtine efecte terapeutice rapide, dupa care s-au confruntat cu indigestii severe, voma ori
arsuri gastrice, capatand astfel intoleranta la usturoi, pe care nu l-au mai suportat nici in
doze mici. Consumul de usturoi nu este recomandat femeilor care alapteaza, deoarece
anumite substante pe care le contine se transmit in lapte, dandu-i un gust neplacut si
facand posibile probleme gastrice ori intestinale la sugar. Usturoiul se va administra cu
prudenta si in cazul persoanelor cu gastrita in faza de criza, precum si celor cu enterita
ori cu colita de fermentatie. Aceeasi prudenta este recomandata si in cazul persoanelor
cu boli pulmonare insotite de tuse seaca, sanguinolenta, unde poate amplifica

Page 140 of 1147

inflamatia. Cercetari recente arata ca este de dorit ca persoanele care urmeaza sa suporte
o interventie chirurgicala sa nu consume usturoi cu 10 zile inainte de operatie, deoarece
proprietatile antiagregante plachetare ale usturoiului fac cicatrizarea mai lenta. Oamenii
de stiinta subliniaza insa ca aceasta observatie are caracter de recomandare si nu de
contraindicatie.
Cum se administreaza usturoiul
Usturoiul ca atare
Se consuma 2-4 catei de usturoi zilnic, in timpul mesei sau, daca il suportati, intre mese,
cand are efectul terapeutic cel mai puternic. Practic, nu exista limita pentru cura cu
usturoi, care poate fi consumat zilnic, fara probleme, pentru perioade lungi de timp.
Unii cercetatori sustin, totusi, ca este bine ca dupa 3 saptamani de consum, sa se urmeze
o saptamana de pauza, pentru a nu obisnui organismul cu acest remediu, lucru care ar
duce la diminuarea eficientei sale terapeutice.
Mujdeiul
Este forma ideala de consum pentru tratamentul unor boli unde este necesara ingerarea
zilnica a unei cantitati mai mari de usturoi. Se piseaza marunt 7 catei de usturoi, se pune
un varf de cutit de sare, un sfert de lamaie stoarsa, o lingurita de ulei de masline presat
la rece si o jumatate de legatura de patrunjel taiat foarte fin. Se amesteca bine, apoi se
lasa sa se patrunda vreme de 10-20 de minute, dupa care mujdeiul este gata. Daca
simtiti nevoia, puteti sa adaugati si cateva linguri de apa plata sau de izvor, pentru a-l
dilua si a-i reduce astfel efectul iritant. Se consuma in 1-2 reprize, pe parcursul unei
zile. Este mai bine tolerat de organism decat usturoiul simplu, pentru ca ingredientele
din mujdei (sarea, sucul de lamaie, patrunjelul) compenseaza efectul sau usor iritant,
stimuleaza digestia (care poate fi incetinita de anumiti compusi din usturoi), reduce
chiar si din mirosul neplacut. Uleiul de masline ii potenteaza actiunea de reducere a
colesterolului, precum si efectul benefic in cazul litiazei biliare.
Decoctul in lapte
Se foloseste in afectiunile respiratorii si contra viermilor intestinali si se consuma cat de
fierbinte se poate suporta, dimineata si seara. Iata reteta de preparare: se spala si se taie
marunt o capatana de usturoi cu tot cu coaja, apoi se fierbe vreme de cinci minute intr-o
cana de lapte, dupa care preparatul se lasa sa se raceasca acoperit, vreme de 10 minute.
Se strecoara si se administreaza cat de cald posibil.
Siropul de usturoi
Se amesteca foarte bine 10-15 catei de usturoi pisati cu 20 de linguri de miere de
salcam, dupa care se pune totul intr-un borcan si se lasa sa macereze vreme de doua
saptamani. In final, se strecoara amestecul, si din preparatul astfel obtinut, se
administreaza cate 2-3 lingurite, de trei ori pe zi.
Maceratul in alcool
Doua capatani de usturoi se taie marunt si se pun la macerat intr-un borcan transparent
(de 500 g) cu alcool de 70 de grade. Vasul se inchide ermetic. Atunci cand continutul
borcanului capata culoarea paiului (galben), procesul de macerare s-a incheiat.

Page 141 of 1147

Preparatul se filtreaza prin tifon si se pastreaza inchis ermetic. Se administreaza de

regula cate 3-4 lingurite pe zi.
Cataplasma cu usturoi
Se zdrobesc 5-7 catei de usturoi, se invelesc in tifon subtire si apoi se aplica pe zona
afectata, unde se tin vreme de 30-60 de minute, chiar si mai putin, daca simtiti ca nu
suportati efectul iritant pe piele. Este bine ca peste cataplasma sa se puna si o folie de
plastic, pentru a impiedica evaporarea unor substante active, dar si pentru a limita
raspandirea mirosului.
De retinut
Efectele terapeutice descrise in acest articol se pot obtine doar prin folosirea usturoiului
in stare cruda. Fiert (cu exceptia decoctului in lapte, care e folosit intr-o gama restransa
de boli) sau prajit, sub forma de fulgi sau de pulbere uscata, usturoiul isi pierde
majoritatea calitatilor medicinale.
Din experienta, va recomandam - mai ales pentru cura interna - usturoiul de provenienta
romaneasca, obtinut din samanta autohtona. Piata romaneasca a fost invadata de usturoi
adus din China, Turcia, Vietnam etc. Usturoiul de import este mai mare, arata mai bine,
uneori chiar si gustul sau mirosul este mai puternic, insa s-a observat ca este in general
si mult mai greu tolerat de catre sistemul digestiv si chiar de catre ficat, producand
frecvent efectele adverse descrise in acest articol.
Cura alternativ de ciree i viine
Odat cu sfritul lunii mai, n gospodrii i n piee apar primele ciree i viine, fructe
foarte cutate att de copii, ct i de aduli. n practica terapeutic naturist, aceste
fructe, ct i produsele derivate (sucuri, decocturi, infuzii) sunt cunoscute i indicate
drept unele dintre cele mai bune depurative naturale. n plus, au efecte foarte bune n
tratamentul persoanelor obeze, n cazul indigestiilor la copii i vrstnici i n tratarea
afeciunilor ce pot surveni la nivel renal. Aadar, profitai de aceste medicamente
specifice verii, pentru a v ncrca de sntate pentru tot restul anului!
ntruct cireele se coc n luna iunie, calendarele bisericeti denumesc aceast lun
cirear. Cireul i viinul sunt arbori fructiferi cultivai n toate regiunile rii, la
cmpie, deal i n zona de munte, pn la altitudinea de 1.000 m.
Denumirea tiinific a cireului este Cerasus avium (sinonim Prunus cerasus), iar a
viinului este Cerasus vulgaris. n Romnia exist trei varieti de cire, cu peste 25 de
soiuri cultivate i dou subspecii de viin, cu peste 15 soiuri cultivate.
Cireul este un arbore impozant, nalt de 10-20 de metri, cu rdcini puternic ramificate,
cu trunchiul drept, scoara neted, brun-cenuie, ce se exfoliaz n fii circulare, frunze
alungit-ovale i flori albe.
nflorirea are loc n lunile aprilie-mai, iar fructificarea ncepe n mai-iunie, n funcie de
particularitile soiului. Cireul cultivat triete 25-40 de ani, iar cel slbatic ajunge
pn la 100 de ani.
Viinul este ceva mai scund, cu tulpin de 8-10 metri, ramuri mai delicate, mai subiri i
aplecate, frunzele sunt lucioase, iar fructele mai acide i mai aromate.
n scopuri terapeutice se folosesc fructele bine coapte, intens colorate i neatacate de
duntori. Paralel se colecteaz, separat, codiele fructelor, care se usuc la soare, n
strat subire. Pentru a evita mucegirea sau brunificarea, codiele se ntorc n fiecare zi

Page 142 of 1147

i se pstreaz n pungi de hrtie. n aceste condiii, codiele vor avea gust amruiastringent i culoare brun-verzuie.
Decoctul din cozi de ciree calmeaz durerile de
rinichi
Cozile de ciree sau de viine au
puternice efecte diuretice, datorit coninutului ridicat de sruri de potasiu i flavonoide.
Ceaiul din cozi de ciree sau viine este recomandat n:
- afeciuni renale (litiaz uric, pielite, nefrite, pielonefrite, cistite, uretrite, retenie
urinar, colici renali, infecii renale, hidropizie);
- afeciuni ale aparatului digestiv (diaree, ascit); - reumatism, gut, artrite; - prevenirea
aterosclerozei i pericarditei; - tratarea edemelor i a celulitei.
Utilizarea cozilor de ciree se face sub form de:
- decoct preparat dintr-un
pumn de codie uscate la 600 ml ap rece; se fierbe 10 minute la foc mic, se infuzeaz
acoperit 20 de minute, se ndulcete i se bea cldu ntre mese, prin fracionare n 3-4
reprize n cursul zilei, avnd efect n tratarea durerilor de rinichi provocate de litiaz
renal. Efectul diuretic se mrete n cazul n care se asociaz cu frunze de merior,
mesteacn, coada calului, teci de fasole, mtase de porumb i semine de mcee.
Viinele i cireele alung
migrenele
Cura de
ceai din codie de cire va trebui s dureze minimum 10-14 zile, atunci cnd se
urmresc efectele depurative i antiinflamatoare. De menionat c aciunea diuretic a
cozilor de ciree este mai blnd dect cea a mtsii de
porumb.
- infuzia din cozi de
ciree nendulcit se bea contra tusei, n dureri de stomac i lumbago, precum i n cazul
bolilor de rinichi.
n uz extern, se fac bi de mini i picioare cu decoct din cozi de ciree (un pumn de
cozi uscate la un litru ap clocotit); se fierbe 5 minute, se infuzeaz acoperit 10 minute
i se fac dou bi pe zi.
Fructele de cire sau viin prezint efecte diuretice, laxative, depurative, detoxifiante,
antianemice, hemostatice, sedative, antimigrenoase, diaforetice, antigripale,
hipotensoare, antireumatismale, remineralizante, energizante fizic i psihic, tonice,
reconfortante,
rcoritoare.
Viinele au proprieti astringente, diaforetice i rcoritoare mai evidente dect
cireele.
Fructele zdrobite combat
pistruii
Consumul de
fructe are efecte vindectoare n:
- boli ale aparatului digestiv
(constipaie, gastrite, atonie hepatic, vome, colite de fermentaie i de putrefacie,
hepatite cronice, litiaz biliar, dureri de stomac, gastroenterite). Un rol important al
fructelor const n favorizarea digestiei ca urmare a normalizrii tranzitului intestinal.
ntruct sunt mai puin dulci, cireele de la soiurile timpurii pot fi considerate ca un
panaceu n tratarea unor boli metabolice (diabet zaharat, colesterol ridicat, obezitate,
celulit); - boli cardiovasculare (hipertensiune arterial, ateroscleroz, insuficien
cardiac, arterit);
- afeciuni respiratorii

Page 143 of 1147

(tuse, grip, stri febrile, faringit, laringit, bronite, pleurezie, favorizarea

transpiraiei);
- afeciuni renale (litiaz, nefrit, uretrit, catar
urinar);
- combaterea anemiei, a
demineralizrii organismului i a creterii ntrziate la copii;
eliminarea toxinelor din
organism;
aciune tonic pentru sistemul nervos i vitalizant a
organismului;
- combaterea obezitii
i celulitei (se consum 1-2 zile pe sptmn 0,5-1 kg viine, fr alte
alimente);
- prevenirea i ntrzierea
procesului de mbtrnire.
n tratamentul extern, fructele zdrobite au aciune favorabil
n:
- combaterea migrenelor i
ameelilor prin aplicarea fructelor pe frunte;
tonifierea tenului i decongestionarea feei;
- redarea elasticitii pielii, pe obraji i
gt;
combaterea semnelor de pecingine, pistrui i
cuperoz;
- vindecarea tieturilor, plgilor
i crpturilor pielii.
Cura de ciree i viine detoxific organismul
Consumul fructelor se face att n stare proaspt, ct i sub diferite
preparate culinare (compoturi, sucuri, siropuri, dulceuri, gemuri, viinat).
Cireele proaspete se consum n sezonul de coacere timp de 10 zile consecutiv, n
alternan cu viine (10 zile). Cantitatea zilnic este de 500 de grame, pentru a nlocui
una din mesele zilnice. Efectele curei sunt deosebit de favorabile n eliminarea toxinelor
i a altor deeuri metabolice, datorit aciunii depurative, de curire a sngelui.
Fiind srace n principii nutritive, cireele pot fi un amgitor al foamei, indicat n
dieta persoanelor cu obezitate i celulit avansat, iar prin aciunea depurativ vor
contribui efectiv la prevenirea mbtrnirii organismului.
Sucul din fructe, obinut prin presarea cireelor proaspete, se consum cte 2-3 cni pe
zi, fiind un adjuvant de calitate n combaterea colitelor de fermentaie, dureri intestinale,
hepatite cronice, litiaz biliar, sechele dup hepatite i pentru dezintoxicarea sngelui.
Siropul de ciree i viine stimuleaz creterea
copiilor
Compotul de ciree sau viine este un
bun remediu pentru strile de indigestie, mai ales la copii i persoane n vrst.
Siropul de viine sau ciree, preparat dintr-un kg suc de fructe i 1,5 kg zahr, se
consum diluat cu ap mineral sau plat, fiind o excelent butur rcoritoare, cu
efecte antifebrile, reconfortante, antianemice i cu aciuni n stimularea creterii
ntrziate la copii, precum i n meninerea tinereii.
Dulceaa de ciree i viine este indicat n caz de indigestie la btrni, copii i persoane
debile.
Infuzia din fructe uscate (o lingur la 250 ml ap clocotit) se mai fierbe 1-2 minute, se

Page 144 of 1147

infuzeaz acoperit 10-15 minute, se strecoar i se beau 3 cni pe zi, cu recomandare la

persoanele care sufer de colite de fermentaie, litiaz biliar, ateroscleroz, obezitate i
pentru prevenirea btrneii.
n uz extern, se aplic fructe zdrobite sub form de cataplasm pus pe frunte, pentru
tratarea strilor de ameeli, migrene i dureri de cap. Cataplasma aplicat pe obraz i
gt, sub form de masc cosmetic, red elasticitatea pielii prin efecte tonice,
revigorante i vitaminizante. n plus, combate petele de btrnee, pecingine, pistrui i
crpturi ale pielii.
Cleiul de cire, folosit pentru oprirea
hemoragiilor
- din ciree se mai
prepar: ngheat, jeleu, plcinte, prjituri i fructe flambate;
- din viine se mai prepar: budinci, cltite umplute cu crem, cltit Pdurea Neagr,
rulade, sufleuri, tarte, torturi i tortulee cu gem, fructe n smntn;
- cleiul proaspt de pe scoara pomilor sau de pe
ramurile traumatizate se dizolv n alcool i se folosete pe piele cnd exist rni,
tieturi, ulceraii, micoze, pecingine, inflamaii articulare i pentru oprirea hemoragiilor.
Dac se fierbe, cleiul de cire se bea mpotriva tusei;
- ca plante melifere, att cireul, ct i viinul sunt frecvent vizitate de albine n timpul
nfloririi, asigurnd o producie de peste 35 kg miere la hectarul de plantaie. Aproape
ntreaga cantitate este folosit de albine ca hran pentru creterea puietului. n plus, tot
n luna mai, albinele adun de pe frunzele cireului mierea de man, pe care o elimin
afidele, acele insecte parazite productoare de secreii dulci.
Visin(Cerasus vulgaris)
Factorul curativ: pedunculii (coditele), fructele si frunzele (mai rar).
Afectiuni pentru care se recomanda: febra, guta, afectiuni renale, rani, intepaturi de
insecte, artrita.
Prezentare generala
Calitati curative si actiune farmaceutica:
Coditele fructelor de visin contin saruri de potasiu, derivati flavonici si un tanin de
natura catehica. Coditele, care au actiune diuretica, se folosesc sub forma de ceai, care
se prepara astfel: un pumn de codite se fierb intr-un litru de apa timp de o jumatate de
ora. Ceaiul se indulceste si se bea caldut in cursul unei zile. Datorita taninului, ceaiul de
codite de visine are proprietati astringente, recomandandu-se in diaree. De asemenea,
intra in compozitia ceaiului diuretic.
Recomandari:
Ceai din cozi de visin - impotriva afectiunilor renale, infectiilor renale si urinare,
febrifug si antigutos. Se beau 2-3 cani cu ceai pe zi.
De asemenea, ranile sau intepaturi de insecte pot fi vindecate cu ajutorul unor comprese
cu acest ceai.
Preparare

Page 145 of 1147

Ceai - se pune o mana de cosite la fiert in 250 ml de apa.

Sau: Se prepara un decoct din 1 lingurita la o cana cu apa.
Precautii, contraindicatii -nu exista.
Afin(Vaccinium Myrtillus)
Factorul curativ: frunzele
Afectiuni pentru care se recomanda: diaree; diabet; infectii urinare; uremie; guta,
reumatism; diaree; enterocolite de fermentatie, de putrefactie; oxiuraza; diabet; infectii
urinare.
Sucul este extrem de folositor in infectiile intestinale, enterite, colite, diaree, putrefactii
intestinale. Are proprietatea de a cobori nivelul zaharului din sange, fiind un adevarat
elixir pentru diabetici. Regleaza scaunele, face sa inceteze fermentatiile intestinale,
ajuta la eliminarea gazelor, amelioreaza inflamatiile hemoroidale si restabileste pofta de
mancare. Imbunatateste vederea, mai ales cea nocturna.
Prezentare generala
Denumirea uzuala: Afin, denumiri alternative: afene, afin de munte, asine, coacaza,
pomusoare.
Scurta descriere: Arbust inalt de 10-50 de cm, foarte ramificat, cu tulpina verde avand
muchii evidente, frunze ovale, cu varf ascutit si marginea marunt dintata, flori solitare,
cu corola roz, globuloasa.
Calitati curative si actiune farmaceutica: Taninuri, derivati flavonici, arbutozid,
anticataral.
Hipoglicemiant activ; diuretic si dezinfectant al tubului urinar; antidiareic;
antihemoragic; anticataral.
Sucul este unul dintre cele mai puternice sucuri de fructe, avand o mare eficienta
terapeutica, chiar si in doze mai mici. Sucul de afine prezinta o culoare inchisa, un gust
acrisor-astringent si, atentie, pateaza foarte repede. Se remarca prin calitatile sale
cicatrizante si anti-hemoragice, continand si substante care impiedica inmultirea
bacteriilor.
Recomandari:
- suc din fructe impotriva infectiilor cauzate de bacterii; bun cicatrizant.
O cura de 2-4 saptamani are efecte spectaculoase in bolile circulatorii, in varice si
arterita mai ales. Cu ajutorul acestui suc, se trateaza foarte eficient diabetul, dar si
complicatiile sale, mai ales cele vasculare.
- vin din fructe in ateroscleroza, constipatie, fermentatie intestinala, insuficienta biliara,
diabet, diaree.
Proprietati: antidiareic, antiseptic, bactericid, dizolvant al acidului uric.
Momentul
recoltrii
Frunzele, mpreun cu ramurile, se culeg n timpul verii pn n toamn, n perioada
mai-septembrie, dup care se usuc la umbr mpreun cu ramurile, n locuri bine
aerisite.

Page 146 of 1147

Fructele se culeg n perioada de maturitate (cnd sunt bine coapte) n lunile iulie septembrie, consumndu-se fie uscate fie proaspete.
Moduri de recoltare
Pentru recoltarea afinelor se
folosete un pieptene alctuit din srme de oel paralele, situate la distana "D" ntre
ele, fixate ntr-un mner, nclinate astfel nct afinele recoltate s se strng la baza
instrumentului. Distana "D" este foarte important. Dac srmele sunt prea rare, afinele
vor cdea printre srme, dac srmele sunt prea dese, vor jumuli i frunze i ramuri,
distrugnd tufa de afin. Bineneles srmele sunt rotunjite la captul
liber.
Fructele se
desprind de frunze prin scufundarea ntr-un vas cu ap, se zvnt la soare i se aaz pe
policioare de plas. Se depoziteaz n ncperi aerisite, fr praf, nclzite,
smochinndu-se. Se mut ulterior n pungi sau sculei de hrtie.
Preparare
Suc -se obtine prin zdrobirea boabelor, urmata de filtrare prin tifon sau strecuratoare de
plastic. Sucul se consuma foarte proaspat Se iau 3-4 linguri de suc, amestecat cu putina
apa, inainte de mese.
Vin - 500 g afine, 1 l vin rosu. Se varsa afinele intr-un vas, se adauga doua pahare cu
apa si se fierb incet 15 minute. Se adauga vinul rosu si se prelungeste fierberea inca 15
minute. Se lasa sa se raceasca si se filtreaza.
Se zdrobesc 500 g afine, se adauga 1 l vin alb, o lingurita scortisoara pudra, o lingurita
de cuisoare si 100 g miere. Se lasa la macerat 8 zile, se filtreaza si se pune in sticle.
- cate 25 ml, de trei ori pe zi, inainte de mese.
Precautii, contraindicatii : nu exista.
Aloe vera
Factorul curativ: frunze
Afectiuni pentru care se recomanda: alergie, astm, anemie, artrite, artroze, afectiuni ale
prostatei, afectiuni ale unghiilor, abcese, boli carentiale, bronsite, colita intestinala,
cefalee, cistite, crampe musculare, combaterea efectelor secundare ale chimioterapiei si
radioterapiei, cataracta, constipatie cronica, diabet zaharat, depresii, entorse, escoriatii,
eruptii cutanate, foliculite, furunculoze, faringite, gingivite, hemoroizi, herpes, hepatita
cronica, insomnie, inflamatii cutanate, infectii fungice, intinderi musculare, ligamente,
intepaturi de insecte, keratroza, keratite, pancreatita cronica, psoriazis, piele uscata,
scleroza multipla, unghie incarnata, urticarie, viroze, vergeturi, varice, zona zoster.
Prezentare generala
Scurta descriere:
Inca din antichitate, Aloe Vera a fost utilizata in tratarea diferitelor afectiuni de catre
oamenii din intreaga lume, pentru efectele sale binefacatoare asupra sanatatii, dar si
frumusetii.
Calitati curative si actiune farmaceutica:
Ca si P (osteogeneza); K necesar activitatii musculare; Fe, componenta a hemoglobinei;

Page 147 of 1147

Na necesar in schimbul de apa-saruri; CI este antiseptic; Mn cu Mg ajuta sistemul

nervos si muscular; Cu cu rol in metabolismul celular; Cr inlesneste activitatea
enzimelor, scade lipemia; Zn cu rol in metabolismul protidic; Mono si polizaharide (aici
intra Acemannan); Hormoni cu efect anti-inflamator si stimuleaza regenerarea tisulara;
Acid salicilic cu efect analgezic; Aminoacizi (7 din cei 8 aminoacizi esentiali si 11 din
cei 14 neesentiali) - furnizeaza energie, au rol catalizator, regleaza echilibrul chimic si
contribuie la regenerarea tisulara; 9 Enzime si Steroizi (Colesterina, campestrina, betasitosterina cu efect antiinflamator si lupeol cu efect antiseptic si analgezic). Substante
dezinfectante (lupeolul, acidul salicilic, compusi cu structura fenolica etc.) care distrug
bacteriile, ciupercile, virusii, cu efect antibacterian, antivirotic si antifungic; lupeolul,
acidul salicilic si magneziul au efect analgezic, care calmeaza eficient durerea. Contine
cel putin 3 acizi grasi (sterine vegetale: colesterina, campesterina si beta-sterina) cu
efect antiinflamator. Beta-sitosterina este agent anticolesterol. Intareste sistemul
imunitar, are efect analgezic si calmeaza nervii, accelereaza si normalizeaza
metabolismul, regenereaza vilozitatile intestinale si detoxifica organismul; are efect
antiseptic, dezinfectant, antiinflamator si poate chiar stimula regenerarea celulara;
asigura combaterea numeroaselor probleme de sanatate si evindeca si amelioreaza
multe boli si anomalii. Planta hraneste, detoxifica, normalizeaza tractul digestiv si
favorizeaza absorbtia alimentelor si echilibreaza starea generala.
Recomandari:
Sucul proaspat se foloseste extern, comprese, ca medicament antiiradiant. Vindeca
arsuri, inclusiv pe cele produse de iradiatii, boli de piele, acnee, dermatite, eczeme etc.
Intern, se foloseste sub forma de vin de aloe. Se consuma timp de 7 zile, cate 1 lingurita
de 3 ori/zi, inainte de masa, apoi, 2 saptamani cate 1 lingura de 3 ori/zi. in aceasta
perioada, se exclud din alimentatie ouale si laptele. Se consuma supe de legume si
fructe care nu trebuie sa provina din zone cu exces de radioactivitate in sol.
De asemenea, se pot procura geluri si creme.
Preparare
Se pot achizitiona din magazine naturiste si farmacii.
Precautii, contraindicatii : nu exista.
Inca din antichitate, Aloe Vera a fost utilizata in tratarea
diferitelor afectiuni de catre oamenii din intreaga lume, pentru
efectele sale binefacatoare asupra sanatatii, dar si frumusetii.
Aloe Vera accelereaza si normalizeaza metabolismul, regenereaza
vilozitatile intestinale si detoxifica organismul. In plus, planta are
efect antiseptic, dezinfectant, antiinflamator si poate chiar stimula
regenerarea celulara. Prin efectele benefice, ea asigura
combaterea numeroaselor probleme de sanatate si este capabila sa
vindece si sa amelioreze multe boli si anomalii. Aloe Vera
hraneste, detoxifica, normalizeaza tractul digestiv si favorizeaza
absorbtia alimentelor. Traversand organismul, echilibreaza starea generala.
Datorita compozitiei sale naturale, vegetale, Aloe Vera tine corpul intr-o stare
fiziologica sanatoasa, creeaza organismului posibilitatea de a se regenera. Prin intarirea

Page 148 of 1147

sistemului imunitar, are un efect preventiv durabil asupra organismului, acesta fiind
capabil sa valorifice cele 240 de substante active, conform necesitatilor sale.
Aloe Vera este o planta inalta de aproximativ 1 m, cu 12-15 frunze late, carnoase,
greutatea fiecarei frunze atingind 700-1500gr.
Aloe Vera creste indeosebi in zonele subtropicale, dar este deja binecunoscuta n multe
tari pentru efectele sale terapeutice extraordinare, fiind considerata de aceea ca un
veritabil medicament natural.
Planta a fost utilizata nca din antichitate, fiind renumita pentru virtutile sale curative.
Vechii egipteni numeau Aloe Vera chiar "planta nemuririi" iar tratatul medical antic,
Papyrus Ebers, vechi de peste 3500 de ani, mentioneaza multiple efecte vindecatoare
ale Aloe Vera.
Frunzele de Aloe Vera contin componenta cea mai valoroasa a plantei, faimosul gel de
aloe vera, foarte bogat de substante necesare organismului: peste 75 nutrienti, 200
componenti activi,20 minerale,18 aminoacizi si 12 vitamine.
Instabilitatea accentuata a gelului de aloe vera a constituit un obstacol important in
calea raspandirii sale. In contact cu aerul acesta se oxideaza rapid, in decursul a doua
ore pierzandu-si majoritatea principiilor active.
Forever Living Products detine patru brevete de stabilizare a gelului de aloe vera prin
metode strict naturale, fara aditivi sau conservanti chimici de sinteza, ce i-au permis sa
obtina un gel stabilizat 100%, cu termen de garantie ce a crescut de la 2 ore la patru ani!
Produsele Forever Living Products cu gel stabilizat Aloe Vera au fost primele care au
fost primele care au atins standardele de calitate ale Consiliului Stiintific International
pentru Aloe (IASC).
Aloe Barbadensis Miller, supranumita Aloe Vera, este o planta subtropicala din familia
liliaceelor (ca si usturoiul, ceapa, crinul, laleaua, etc.). Ea este una din cele peste 250 de
specii de aloe, binecunoscuta n multe tari pentru efectul sau terapeutic extraordinar,
fiind considerata de aceea ca un veritabil medicament natural. Denumirea de "aloe"
provine de la cuvntul arab "aloeh" care nseamna n limba araba "seva cristalina si
amara", iar planta a fost utilizata nca din antichitate, fiind renumita pentru virtutile sale
curative.
Numele de Aloe Barbadensis Miller l-a primit dupa botanistul Miller care a descris
pentru prima data planta aloe din insulele Barbados. Alti botanisti i-au dat numele de
Aloe Vera Linn, Aloe Vera Lemarck. n comert Aloe Barbadensis Miller este cunoscuta
sub numele de Aloe Vera, "vera" fiind cuvntul latin care nseamna "adevarata",
denumire ce se datoreaza efectului terapeutic foarte puternic. Desi nu este singura
specie de aloe cu efecte curative, conform cu ultimele cercetari medicale n domeniu,
Aloe Vera este specia cu cele mai puternice rezultate medicale.
Vechii egipteni o numeau "planta nemuririi" si o puneau printre darurile funerare
nmormntate mpreuna cu faraonii, pentru a asigura, chiar si dupa moarte, sanatate
spiritului faraonului. Cu sute de ani n urma africanii agatau planta n manunchiuri
deasupra usii pentru a alunga spiritele malefice. Medici celebri ai antichitatii si
personalitati istorice remarcabile au fost fascinate de puterea curativa a acestei plante.
Prima atestare "documentara" a plantei miracol aloe vera o gasim ncrustata n piatra pe
o placuta descoperita ntr-un mormnt egiptean de acum 3500 de ani.
Primul tratat medical antic care mentioneaza planta de aloe vera si efectele ei
vindecatoare se numeste "Papyrus Ebers" si se estimeaza ca a fost redactat n jurul datei

Page 149 of 1147

1553-1550 .d.H.
De la descoperirea plantei aloe n urma cu mii de ani, aloe vera a fost folosita cu succes
n scopuri terapeutice. Efectele aloe vera erau cunoscute de marile civilizatii antice, de
la persani si egipteni n Est, greci si romani n Europa, pna la popoarele de pe
continentul african si subcontinentul indian. Planta era raspndita n Asia si zona
Pacificului, regasindu-se si n folclorul japonez, filipinez si hawaiian.
Va oferim n continuare cteva date importante din ndelungata istorie a plantei Aloe
Vera.
- 333 .d.H. n antichitate planta a fost considerata att de importanta, nct Aristotel l-a
sfatuit pe Alexandru cel Mare sa ocupe insula Socotra, renumita pentru plantatiile mari
de aloe de acolo, aloe fiind folosita la tratarea ranilor soldatilor.
nsusi Alexandru cel Mare a fost ranit de o sageata si vindecat de catre un preot care a
folosit gel stors din frunzele plantei de aloe.
- 1000 - 1300 d.H. Planta uscata devine un medicament de raspndire larga n toata
Europa.
- 1300 - 1500. Planta prelucrata uscata intra n medicina engleza pe post de laxativ si ca
un tratament al bolilor si ranilor exterioare. Planta uscata se importa din Africa, mai ales
de pe insula Socotra.
Printre multe minunatii mentionate de Marco Polo n urma calatoriilor sale n Orient se
afla si descrierea numeroaselor aplicatii terapeutice ale plantei de Aloe Vera.
- 1500 - 1600. Conchistadorii spanioli au descoperit ca la baza multor remedii medicale
aztece se afla Aloe Vera, cunoscuta ca un agent curativ de mare efect. Cultivata apoi n
vecinatatea bisericilor catolice, a fost folosita intens de misionari si populatie ca un
medicament universal, mai ales n regiunea insulelor Caraibe, America de Sud si
Centrala.
- 1600 - 1700. Fermierii spanioli si olandezi au ntemeiat primele plantatii comerciale
pe insulele Barbados si Curaao. O solutie obtinuta prin fierberea frunzelor de aloe se
exporta n principal n Europa.
- 1700 - 1900. Carl Von Linn n 1720 foloseste pentru prima data denumirea de Aloe
Vera Linn pentru descrierea plantei. Apar sute de articole si referinte medicale n toata
lumea, descriind varietatea aplicatiilor aloei n diferite tratamente.
- n 1820 Aloe Vera a fost amintita oficial ca laxativ si protector al pielii n lucrarea
United States Pharmacopoeia (U.S.P.).
- 1900. Datorita efectelor terapeutice, planta se cultiva pe scara larga n regiunile calde.
Frunza proaspata sau deshidratata se vinde pentru tratarea ranilor si afectiunilor pielii,
incluznd ulcerul, arsurile, dermatita si altele. n 1912 colonelul H.W.Johnston fondeaza
prima plantatie comerciala americana de aloe n Florida.
n botanica sunt enumerate pna acum peste 250 de specii de aloe. Dintre acestea,
printre cele mai importante amintim:
- Aloe socotrina: Planta cu originea de pe insula Socotra, Yemenul de Sud, a fost mult
timp cea mai raspndita specie de aloe. Datorita efectelor terapeutice considerate
magice, negustorii arabi au comercializat-o peste tot, timp de secole, de pe malurile
Marii Mediterane pna n China.
- Aloe africana: Aloe Africana a fost cultivata de fermierii olandezi si, pna la aparitia
Aloei vera, a fost cea mai cautata specie de aloe din lume. A fost comercia-lizata sub
forma de praf sau gel uscat.

Page 150 of 1147

- Aloe Vera: (Linn/Barbadensis Miller/Vulgaris). n secolul al XVII-lea negustorii

britanici au derulat un comert de amploare, profitabil, bazat pe planta salbatica de pe
insula Barbados. Efectul laxativ al frunzelor uscate era foarte apreciat.
Exista doua specii de Aloe barbadensis, cea verde si cea albastra. Specia verde poate fi
folosita n scopuri terapeutice doar dupa 4-5 ani, cea albastra, crescnd mai repede,
ajunge la maturitate la sfrsitul anului al treilea. Amndoua speciile au aproape aceleasi
efecte terapeutice.
- Aloe ferox: mpreuna cu Aloe saponaria, este cea mai agreata specie de aloe a Estului
ndepartat. Consumarea aloei n viziunea japonezilor, chinezilor si taivanezilor este o
placere deosebita. Se mannca cruda sau fiarta, miezul strecurat si condimentat se bea si
se foloseste n scopuri terapeutice. Azi, japonezii sunt cei mai mari consumatori de aloe,
n special de Aloe Vera si aloe Ferox.
- Aloe arborescens: n regiunile sudice, desertice ale fostei Uniuni Sovietice creste
aceasta specie salbatica de aloe, care a fost n atentia cercetatorilor rusi si a pionierilor
medicinei naturiste. Efectele terapeutice au fost descrise de profesorul oftalmolog
Vladimir Filatov si de biologul Israel Bekhman.
Aloe Vera are frunze carnoase n forma de lance care cresc direct din pamnt, cu
marginile n forma de dinte de fierastrau. n mijloc prezinta o tulpina care se termina n
flori de culoare galben-rosie de forma cilindrica.
Planta cultivata are naltimea de 75 - 120 cm, are 12 - 15 frunze late, carnoase, greutatea
unei frunze fiind ntre 700 - 1500 grame. Marimea frunzelor depinde de calitatea solului
si conditiile climaterice. Aloe vera atinge maturitatea dupa 3-4 ani, abia atunci poate
ncepe perioada de recoltare.
Planta Aloe Vera creste natural n Africa de nord, est si sud, n tarile din jurul Marii
Mediterane, Marii Rosii, n India, China si insulele Oceanului Indian. Este cultivata n
insulele din Marea Caraibelor, n tari ca Republica Dominicana, Barbados, Jamaica,
Puerto-Rico. Mari plantatii se gasesc n Texas, California, Arizona si Mexic. n general
aloe vera nu creste n zonele geografice unde temperatura coboara pentru mult timp sub
zero grade.
Firma Forever Living Products cultiva Aloe Vera pe mai multe plantatii n insulele
Barbados, n insulele Dominicane si pe plantatiile din Texas - Rio Grande Valley.
Plantele aloe sunt plantate pe rnduri la o distanta de 60 -70 cm una de alta, sistem de
cultivare impus de mecanizarea procesului agronomic. Frunzele de aloe vera se
recolteaza numai manual, se detaseaza sub asa-numita "linie de gel" si, astfel, ntreaga
cantitate de gel ramne n frunze, prevenindu-se procesul de oxidare. Se recolteaza
frunzele exterioare, 3 - 5 frunze de pe fiecare planta matura la 5 - 8 saptamni.
Aloe Vera contine un complex extraordinar de bogat de substante dar pentru nceput
putem spune ca doua sunt cele mai importante:
- aloina, situata imediat sub coaja frunzei, un lichid galben laptos cu gust amar, folosit
de secole ca laxativ (utilizat sub forma de praf)
- gelul de aloe vera, un lichid vscos situat n interiorul frunzelor.
Principalul dezavantaj care a facut ca folosirea aloei sa nu fie att de raspndita pe ct
este de eficienta n tratarea attor afectiuni, a fost instabilitatea accentuata a gelului
extras din frunze. Dupa taierea unei frunze, sucul obtinut prin stoarcerea acesteia se
oxideaza foarte rapid (daca nu este prelucrat n decurs de doua ore), pierzndu-si drastic

Page 151 of 1147

din calitatile curative (aprox 95 % din principiile active sunt

oxidate si atacate de microorganisme).
Acest fapt a facut ca utilizarea aloei sa fie limitata numai la
zonele unde planta creste n mod natural.
Cu toate acestea, traditiile diferitelor popoare mentioneaza
efectul vindecator extraordinar al plantei de aloe si ofera
metode empirice de conservare a principiilor active continute
n planta. Dintre acestea mentionam medicina populara romneasca care cunoaste un
remediu naturist din aloe (varianta care creste n regiunea temperata) macerata n miere
si vin, remediu folosit cu succes n numeroase afectiuni digestive si ca revitalizant n
diferite tipuri de convalescente.
Gelul de aloe vera din interiorul frunzei este componenta cea mai activa si mai eficienta
din punct de vedere medical a plantei, dar, n ciuda efectelor sale att de spectaculoase,
acest dar al naturii nu putea fi folosit dect de catre cei care aveau acces la aloe n stare
proaspata, pentru ca nu se cunostea un procedeu eficient de conservare pentru o
perioada mare de timp.
n urma a numeroase cercetari n mari institute ale lumii s-a constatat ca stoparea
procesului oxidarii (si n consecinta pastrarea tuturor principiilor active din planta) se
poate face prin adaugarea unor antioxidanti naturali, cum ar fi vitaminele naturale A, C
si E. Gelul aloe vera este astfel stabilizat si rezista o perioada lunga de timp dupa
recoltarea frunzei, pastrndu-si intacte toate calitatile terapeutice.
ntelegndu-se importanta terapeutica a gelului de aloe vera, oamenii de stiinta din
secolul nostru au urmarit n ultimele decenii realizarea stabilizarii gelului de Aloe Vera,
astfel ca el sa poata fi folosit pe scara larga de ct mai multi oameni.
Cercetarile n vederea obtinerii metodei de stabilizare a gelului au fost ncununate de
succes la sfrsitul anilor 1940 - nceputul anilor 1950 si, n consecinta, acesta a devenit
din acel moment un bun de larg consum.
Pna n 1968 au fost brevetate mai multe metode de stabilizare. Firma Aloe Vera of
America a
realizat doua brevete privind stabilizarea gelului de aloe vera numai prin metode strict
naturale, fara aditivi sau conservanti chimici de sinteza. Aceasta firma a fost ncorporata
de Forever Living Products, care a mai brevetat ulterior alte doua metode de stabilizare.
Aceste metode stau la baza obtinerii unui gel purificat si stabilizat 100%, cu termen de
garantie care a crescut de la 2 ore la patru ani!
ALOE VERA - balsam vaginal
Conform "Dictionarului de botanica medicinala", definitia plantei e urmatoarea: "Aloe,
cea mai robusta planta din familia Liliaceae. Cu frunzele ei masive, carnoase, umplute
cu un suc mucilaginos, dar intarite la periferie, aceasta planta suculenta traieste in
tinuturi secetoase si fierbinti, protejandu-si mult timp continutul lichid contra
evaporarii, pana cand energiile ei explodeaza ca o racheta, intr-o inflorescenta in forma
de ciorchine, de un rosu aprins".
Similitudini: Majoritatea speciilor de aloe provin din tari calde, in special din Africa de
Sud. Rezistenta la temperaturi ridicate si la radiatiile solare sugereaza eficienta acestei
plante medicinale in tratarea arsurilor si a plagilor produse de radiatii. Fiindca sucul
capata o nuanta galbuie in contact cu aerul, medicina populara intrebuinteaza unele
specii de aloe ca remediu intern contra icterului si a altor afectiuni hepato-biliare. Sucul

Page 152 of 1147

galbui, cu gust amar, precum si frunzele groase, cu suprafata dura si neteda, care la
pipait da impresia de cauciuc sau de piele, fac din aloe si un remediu de uz intern pentru
ficat si vezica biliara. Pentru ca frunzele se apara cu succes de deshidratare in climatul
desertic, ele servesc ca leac pentru pielea uscata. Miezul lor gelatinos actioneaza, printre
altele, si asupra mucoaselor. O similitudine frapanta intre planta si actiunea ei se
constata daca infasuram intr-o panza o frunza taiata: lichidul secretat din taietura
seamana in chip uimitor cu secretia purulenta provenita din ranile oamenilor sau ale
animalelor. (Multe plante vindecatoare au fost identificate de-a lungul istoriei omenirii
prin asemanarea lor cu organismul omenesc.)
Substante active: Frunzele contin derivati de antracen, aloina, aloenina (glicozida
amara), substante mucilaginoase, rasini, polizaharide, vitamine, minerale, lignine,
saponine, antrachinone, enzime si o cantitate mai mica de acid salicilic.
Proprietati terapeutice: Efect antiinflamator, cicatrizant, racoritor, antipruritic, usor
antimicotic si antibacterian, epitelizant si hidratant, regenerator pentru piele, ducand la
intinerirea ei.
GINECOLOGIE
Gelul obtinut din diferite specii de aloe a dobandit o mare notorietate in cosmetica, dar
insusirile sale regeneratoare si cicatrizante sunt de folos si in bolile tipic femeiesti. Sa
amintim aici, in primul rand, uscaciunea vaginului care, incepand din premenopauza,
poate deveni o problema, din cauza deficitului crescand de estrogen. Cand secretia de
estrogen scade, mucoasa vaginului se subtiaza, devine mai vulnerabila la infectii
micotice si mai sensibila la iritari mecanice, astfel incat contactul sexual provoaca
dureri.
Aici poate da o mana de ajutor gelul natural si foarte placut de aloe, ce reface mucoasa
vaginala, in acelasi timp protejand-o intr-o oarecare masura impotriva bacteriilor sau
ciupercilor. Aplicat zilnic sau cat de des se poate, acest gel regenereaza chiar si mucoasa
vaginala iritata cronic. Intrucat planta stie sa se protejeze pe sine de deshidratare, arsita
si leziuni produse de radiatiile solare, ea detine puteri tamaduitoare nu numai impotriva
uscaciunii, ci si a arsurilor si in mod special a vatamarilor provocate de iradieri, de pilda
in terapia cancerului sau de tratamentele cu laser pentru negi. In orice caz, ar fi bine ca
femeia sa-si procure mai multe plante, pentru a-si prepara singura gelul de aloe, din
frunzele proaspete.
Gel de Aloe Vera pentru ingrijirea mucoasei vaginale iritate
Gelul de aloe care se gaseste in comert se obtine prin indepartarea cojii amare a
frunzelor si presarea miezului. Pentru a-i prelungi durata de intrebuintare, i se adauga
un conservant (de exemplu sorbat de potasiu, benzoat de sodiu, sulfit de sodiu, acid
citric). Cine doreste sa evite conservantele isi poate prepara fara nici un fel de
dificultate propriul sau gel de aloe.
Cum se procedeaza:
* Luati o frunza proaspata de aloe si curatati-o de coaja ca pe un morcov, pana cand va
ramane doar miezul transparent si lipicios. Indepartati neaparat toate portiunile galbene
si amare, deoarece ele irita pielea.
* Taiati miezul frunzei in cateva bucati, introduceti-le intr-un vas de yena, apoi
transformati-le intr-o pasta cat mai omogena, cu ajutorul mixerului - asta e tot.
* O parte din gelul proaspat preparat poate fi divizat in portii foarte mici si congelat,
pentru a fi scos din frigider si intrebuintat in momentul cand aveti nevoie de el. Totusi,

Page 153 of 1147

gelul obtinut in casa ar trebui folosit mai ales proaspat: congelat, el nu rezista mai mult
de doua zile.
Administrare: Pentru ingrijirea vaginului e suficient sa aplicati gelul, cu degetele curate,
pe mucoasa iritata de la intrarea in vagin. El regenereaza mucoasa fisurata in afectiunea
numita scleroatrofie vulvara, atenueaza uscaciunea vaginului, calmeaza mucoasa
vaginala iritata din cauza unei eczeme, in urma iradierii sau a unui tratament cu laser, si
serveste ca lubrifiant natural in timpul contactelor sexuale. Pentru a-l face sa tina mai
mult si a-i intari proprietatile terapeutice antimicrobiene, i se pot adauga uleiuri eterice
neagresive si argint coloidal, de pilda 2 pana la 5 picaturi de ulei de lavanda si 5 pana la
10 picaturi de argint coloidal la 10 ml gel de aloe. Inflamatiile mucoasei vaginale se pot
trata cu acest amestec agitat bine si introdus prudent in vagin, cu o seringa curata, de
unica folosinta. Sugestii de recoltare: Daca vreti sa culegeti frunze de la plante care nu
mai sunt tinere, cel mai bine este s-o faceti atunci cand faza crescatoare a Lunii sta sub
un semn de apa (ex. Rac ori Scorpion). Restrictii de administrare: Aplicarea externa a
gelului nu prezinta nici un fel de riscuri. Administrat intern, sucul galben de aloe are un
puternic efect purgativ, irita intestinul, favorizeaza sangerarile si poate provoca un
avort. De aceea, ingerarea lui e contraindicata femeilor gravide, ca si celor cu
menstruatii abundente, de asemenea, si persoanelor care sufera de colon iritabil, diaree
sau insu- ficienta renala.
Busuioc(Ocimum Basilicum L.)
Factorul curativ: partea aeriana - frunzele (verzi, uscate sau pudra).
Afectiuni pentru care se recomanda: tuse, raceala, gripa; probleme digestive
(meteorism, colici, colita de fermentatie); inapetenta; diabet, calculoza biliara; probleme
ale pielii (ten seboreic - gras, acnee, furunculoza, eczeme uscate).
Prezentare generala
Denumirea uzuala: Busuioc, denumiri alternative: borjolica, bosioc, matacina, vasileac.
Scurta descriere:
Specie erbacee, care creste anual, in cultura. Planta propriu-zisa este ramificata la baza,
avand o inaltime de 20-60 cm, cu tulpini paroase in 4 muchii, frunze ovale, opuse si
inflorescenta asemanatoare unor spice.
Calitati curative si actiune farmaceutica: - ulei volatil, saponozide triterpenice, taninuri.
- carminativ, spasmolitic, stomachic, sedativ si antimigrenos, antitusiv, diuretic,
galactolog, antiseptic.
Recomandari:
- infuzie din frunze pentru tuse, raceli, gripe.
- suc din frunze pentru tuse, raceala, gripa.
- ceai din frunze impotriva problemelor digestive.
- frunze crude impotriva inapetentei.
- pasta din frunze in probleme ale tenului (comprese).
- pudra din frunze de busuioc uscate congestiilor nazale.
Recoltarea
Cel mai bun timp pentru
recoltare este inainte ca planta sa infloreasca. Frunzele se usuca intinse pe suprafete

Page 154 of 1147

plane, sau atarnate. Dupa ce s-au uscat, se stocheaza in containere inchise ermetic, la
intuneric si racoare.
Toate varietatile de busuioc au in comun faptul ca frunzele uscate sunt mult mai putin
aromate decat cele proaspete; congelarea frunzelor proaspete este cea mai buna metoda
de stocare.
Preparare
Ceai: - 10-12 frunze spalate si strivite si o lingurita rasa de ghimbir se prajesc intr-o
tigaie, la foc mic, pana cand frunzele se inmoaie. Se adauga o cana cu apa si se fierb
cateva minute. Se adauga o lingurita de miere si se bea. Infuzie: - 10-15 frunze la doua
cani cu apa. Se bea cald. - se fierb 20 de frunze de busuioc in 250 ml de apa si se bea.
Suc: -se stoarce sucul a 10-15 frunze; se adauga o lingurita de suc de ghimbir si o
lingurita de miere. Se amesteca si se consuma dimineata si seara. Decoct: - 2 linguri de
radacina maruntita la 500 ml de apa clocotita; se continua fierberea inca 2 minute la foc
scazut, apoi se ia vasul de pe foc, se acopera si se lasa 15 minute. Lichidul rezultat se
bea caldut, in 3-4 reprize, in decursul unei zile. Sau: - 4 linguri de radacina maruntita la
500 ml de apa. Se prepara in acelasi mod. Se foloseste in aplicatii locale sub forma de
comprese. Pudra: - se foloseste pudra din frunze de busuioc uscate, care se prizeaza
pentru inlaturarea congestiilor nazale. Frunze crude: - se mesteca 4 frunze de busuioc
dimineata, pe stomacul gol. Pasta: - se face o pasta din cateva frunze proaspete si putina
apa. Se aplica pe zona afectata. Suplimentar, se consuma cate o lingurita de suc de
frunze de busuioc zilnic.
Busuiocul proaspat, pus in vaza, ajuta la improspatarea aerului din locuinta si alunga
insectele.
Precautii, contraindicatii : nu exista.
Coacaze rosii
Factorul curativ: fructe si frunze.
Afectiuni pentru care se recomanda: stimulent digestiv si drenor extrem de activ;
obezitate, in digestia lenesa si in bolile de piele.
Prezentare generala
Denumirea uzuala: Coacaz rosu, (lat. Ribes rubrum).
Sunt identice celor negre, doar culoarea fructelor difera.
Calitati curative si actiune farmaceutica:
Daca fragii si zmeura au un caracter cvasiuniversal, fiind adecvate tuturor constitutiilor
si unei game impresionante de boli, boabele rosii translucide de coacaze sunt un
remediu care actioneaza cu o "tinta" anume. Are un gust acru puternic, efect de
stimulent digestiv si drenor extrem de activ. Este o adevarata arma secreta a
dietoterapiei in obezitate, in digestia lenesa si in bolile de piele, rebele la alte forme de
tratament.
Recomandari:
- suc din fructe de coacaz impotriva digestiei lenese si previne dischinezia biliara si
migrenele cauzate de aceasta
Hepatita cronica, congestie hepatica, ciroza hepatica initiala, dischinezie biliara si
tulburari asociate: se bea un pahar de suc inainte de fiecare masa. Este bine sa se adopte
si o dieta vegetariana cu multe salate si multe fructe.
Se bea cate un pahar, cu un sfert de ora inainte de masa, fiind folosit mai ales ca tonic

Page 155 of 1147

digestiv si decongestiv hepatic. Este eficient si in dischinezia biliara si in migrenele

asociate acesteia.
- pentru consum la aparitia lipsei de mancare, digestiei lente sau in cazul persoanelor
supraponderale, cu digestie lenta, indigestii frecvente, tranzit intestinal incetinit,
convalescenta, inapetenta: se face cura cu coacaze rosii in varianta in care se consuma
cantitati mici, maximum 100 g, inainte si dupa masa;
- tendinta de ingrasare, obezitate, gastrita: se consuma cantitati mari de coacaze rosii
(peste 300 g) inainte de fiecare masa.
Cura se face diferentiat, in functie de scopul sau:
- pentru persoanele lipsite de pofta de mancare, cu digestie lenta, astenice, vor fi
consumate 50-100 g inainte de masa si aceeasi cantitate la sfarsitul mesei (la fel ca si
portocalele, coacazele rosii consumate dupa masa nu incurca, ci din contra, stimuleaza
digestia).
- pentru persoanele cu foame puternica, cu tendinta spre obezitate sau supragreutate,
eventual cu gastrita, se recomanda consumul unor cantitati mai mari (300-500 g),
inainte de fiecare masa, deoarece in cantitati mari coacazele rosii au efectul paradoxal
de a inhiba secretia gastrica si de a taia foamea.
Preparare
Suc -se obtine prin zdrobirea fructelor proaspete, urmata de stoarcere prin tifon. Se
prepara intotdeauna cu cateva minute inainte de a fi consumat, pentru a nu se oxida
ulterior.
Precautii, contraindicatii: nu exista.
Ceapa(Allium cepa)
Factorul curativ: bulbul
Afectiuni pentru care se recomanda:
Poate fi considerat un adevarat panaceu in bolile respiratorii, in diabet, in infectiile
urinare si renale, dereglari ale glandelor cortico-suprarenale, precum si in anumite
dereglari hormonale; ascita.
Prezentare generala
Scurta descriere:
Bulb tunicat, tulpina dreapta, frunze cilindrice, flori albe-galbui, grupate in umbele
globuloase.
Calitati curative si actiune farmaceutica:
Este un puternic antiinfectios, elimina parazitii intestinali, stimuleaza in mod deosebit
activitatea rinichilor.
Recomandari:
- suc din bulb impotriva diferitelor afectiuni:
Viermi intestinali (ascaris, tenie)
- 2 linguri de suc de ceapa se dizolva intr-un pahar de lapte. Se beau doua asemenea
doze, dimineata si seara, pe stomacul gol. O cura dureaza minimum 10 zile. Preventiv,
se administreaza copiilor expusi la infectia cu paraziti intestinali o doza la 3-4 zile.
Ascita
- se bea zilnic jumatate de pahar de lapte, in care au fost dizolvate 3-4 lingurite de suc
proaspat de ceapa.

Page 156 of 1147

- la o ora dupa masa, se beau 2 linguri de suc de ceapa diluate in jumatate de pahar de
suc de morcov. Tratamentul se face vreme de minimum trei saptamani, timp in care, in
cazul pacientilor insulino-dependenti, glicemia va fi verificata regulat, pentru a se ajusta
doza zilnica de insulina.
Astm, bronsita, tuse
- se amesteca doua linguri de suc de ceapa cu patru linguri de miere. Se administreaza
acest remediu pe parcursul unei zile.
Infectii renale si urinare (cistita) recidivante - intr-un pahar de suc de morcov, se adauga
2 linguri de suc de ceapa si 6 linguri de suc de telina. Se beau 2-3 asemenea doze pe zi,
in cure de minimum doua saptamani.
Dereglari ale glandelor cortico-suprarenale
- se bea sucul de mai sus (de la infectii renale): o doza pe zi, in cure de doua luni.
O combinatie puternic detoxifianta:
- 40 ml ceapa + 100 ml telina + 50 ml ridiche (neagra sau rosie). Se iau din acest suc
cate 6 linguri, de 4-5 ori pe zi. Este un excelent drenor si detoxifiant al organismului,
indicat pentru tratarea acneei, psoriazisului, eczemelor alergice, lupusului eritematos,
bolilor imune in general.
- vin din ceapa in astenie, hidrofizie, tulburari renale.
Diuretic, stimulent general, tonic cardiac.
Preparare
Suc -se stoarce ceapa in masina de stors fructe. Vin - 5 cepe, 1 l vin alb, 100 g miere.
Se rad cepele. Se adauga vinul si mierea. Se lasa la macerat 8 zile, apoi se filtreaza.
Varianta
Se paseaza 500 g ceapa la centrifuga. La sucul obtinut se adauga 150 g zahar. Se
amesteca bine si se filtreaza.
Cate 50 ml, de trei ori pe zi, inainte de mese.
Precautii, contraindicatii si alte comentarii
Este atat de puternic, incat nu poate fi consumat decat in doze mici (maximum 50 ml pe
zi) si in combinatie cu miere sau cu alte sucuri, cum ar fi cel de morcov.
Coada soricelului(Achillea Millefolium)
Factorul curativ: inflorescentele.
Afectiuni pentru care se recomanda: anorexie, enterocolite, colici gastrice, colici
hepatice, bronsite, gastrite, hipermenoree, dismenoree, hemoroizi, balonari abdominale,
cistite.
Prezentare generala
Denumirea uzuala: Coada soricleului, denumiri alternative: alunele, bradatel, ciuresica,
iarba oilor, sorocina.
Scurta descriere:
Specie ierboasa perena, inalta de 20-80 cm, cu frunze fin divizate si inflorescenta
bogata, alba.
Calitati curative si actiune farmaceutica: Ulei volatil cu azulee, substante amare, tanin,
colina, vitamina C, ulei gras, rezine.
Antiseptic similar musetelului; tonic-aperitiv; coleretic-colagog si stimulent al functiei
hepatice; antispastic; astringent; antiinflamator; cicatrizant.

Page 157 of 1147

Recomandari:
- infuzie din flori pentru probleme gastrice, hepatice; impotriva colicilor; diuretic,
laxativ; antihemoroidal; antiastmatic.
Reteta 1: Se bea caldut si fractionat in 4-5 reprize; in cursul unei zile.
Reteta 2: Se foloseste sub forma de comprese sau bai.
- alifie din flori impotriva hemoroizilor
- tinctura din flori
Planta are o influenta pozitiva asupra maduvei osoase, stimuleaza hematopoeza
(formarea sangelui), asupra osteoporozei, hemoragiei pulmonare, cancerului pulmonar.
Recoltare: De la aceasta planta se recolteaza florile, culese la amiaza, -Flores
millefolli - fara peduncul, in timpul infloririi, sau planta intreaga fara radacina.Infloreste
in luna iunie, pana in septembrie. Uscarea se face la umbra, in incaperi aerisite sau in
aer liber, pe rame acoperite cu hartie. Florile nu trebuie sa aiba fructificatii si nici
peduncule. Culoarea florilor dupa uscare trebuie sa fie alba-galbuie.
Preparare
Infuzie
- 2 linguri de flori la 500 ml de apa clocotita;
- 3 linguri la 500 ml de apa clocotita; Alifie
- se infierbanta bine 90 gr de unt nesarat sau untura de porc, se adauga 15 gr de flori de
coada soricelului, proaspete si taiate marunt, se prajeste putin in grasime, se amesteca si
se da tigaia deoparte, lasandu-se la macerat pana a doua zi,. Atunci, se incalzeste usor,
se strecoara prin tifon si se introduce in borcan uscat, care se pastreaza la frigider.
Tinctura Florile culese in soare se introduc, fara a se indesa, intr-o sticla, pana la gat, se
toarna deasupra tuica de fructe de 400, se lasa la macerat 15 zile la soare sau in
apropierea unei surse de caldura.
Precautii, contraindicatii : nu exista.
Patlagina(Plantago lanceolata)
Factorul curativ: frunzele
Afectiuni pentru care se recomanda:
- intern: bronsite cronice, astm bronsic; diaree; ulcer gastoduodenal;
hipercolesterolemie; hipertensiune arteriala;
- extern: ulcer varicos, ulceratii cutanate; conjunctivite; blefarite; laringite; traheite.
Prezentare generala
Denumirea uzuala: Patlagina, denumiri alternative: carutele, limba oii, limba broastei,
limba sarpelui, minciuna.
Scurta descriere:
Specie erbacee perena, inalta de 10-40 cm, frunze ovate sau lanceolate, tulpini florifere
drepte, cu inflorescente terminale de tip spic cu floricele mici, galbui.
Calitati curative si actiune farmaceutica:
Mucilagii, glicozidul aucubina, vitamina K, tanin, polifenoli, alantoina. Emolient si
expectorant; cicatrizant; antihemoragic; hipocolesterolemiant; usor hipotensor;
antiseptic.
Recomandari:

Page 158 of 1147

- infuzie din frunze impotriva gastritei

Reteta 1: Se ia cate o lingura, la 3 ore.
- infuzie din frunze impotriva ulcerului gastric
Reteta 2: Se ia cate o lingura la 2 ore, dupa mesele principale si o lingura la 3 ore, intre
mese.
- infuzie din frunze impotriva ulcerului varicos si ulceratiilor pielii (bai)
Se sta 15-20 minute in cada.
- pulbere impotriva ulcerului gastric
De trei ori pe zi, 0,5 g pulbere din frunze, dupa mesele principale.
Recoltarea
Frunzele se recolteaza in timpul infloritului, pe timp uscat, dupa ce s-a ridicat roua.
Frunzele impreuna cu scalpul florilor se taie de la suprafata pamantului. Se usuca la
umbra, in strat subtire. Se poate efectua si uscarea artificiala la 40-50C. Frunzele de
patlagina ingustase se folosesc si in stare proaspata.
Preparare
Infuzie
Reteta 1: 2 linguri de frunze, la o cana cu apa (200 ml).
Reteta 2: o lingura de frunze la 200 ml de apa clocotita.
Reteta 3: 100 g frunze uscate la 3 litri de apa; se lasa vasul acoperit 20-30 minute, se
strecoara si lichidul rezultat se rastoarna in apa din cada, care trebuie sa aiba 37 grade
C.
Precautii, contraindicatii : nu exista.
Tei
Factorul curativ: florile cu sau fara bractee
Afectiuni pentru care se recomanda: bronsite, stari gripale; tensiune nervoasa; tulburari
cardiace.
Prezentare generala
Denumirea uzuala: Teiul - aceasta denumire este data unui numar de trei specii: lat.
Tilia platyphyllos, Tilia cordata si Tilia tomentosa.
Scurta descriere:
teiul este un arbore inalt, ce atinge pana la 40 m, cu o coroana densa si globuloasa.
Frunzele sunt petiolate si dintate pe margini, in timp ce varful lor este ascutit. Florile au
culoare alb-galbuie si sunt placut mirositoare. Floarea este hermafrodita, regulata de
tipul 5, androceul format din numeroase stamine libere, dar dispuse in 5 grupe.
Fructele se recolteaza in iunie, chiar la inceput, dupa circa 2 saptamani culegandu-se si
florile. Recoltarea trebuie facuta pe timp frumos, iar uscarea se face in strat subtire.
Calitati curative si actiune farmaceutica:
Mucilagii, ulei volatil, flavonozide, farnesol, tanin si colina.
Emolient datorta mucilagiilor, diaforetic si spasmolitic, chiar usor sedativ asupra
sistemului nervos central.
Recomandari:
Infuzie - administrata ca expectorant in bronsite si stari gripale, ca sedativ nervos in
stari de tensiune psihica si in insomnii: beti 2-3 ceaiuri pe zi, ultimul la culcare.
Preparare
Ceai - se fierb florile de tei pana dau primul clocot.

Page 159 of 1147

Infuzie - se oparesc cateva flori cu apa fierbinte, se acopera vasul cu un capac si se lasa
sa infuzeze.
Precautii, contraindicatii si alte comentarii
Diabeticii sa nu indulceasca ceaiul de tei.
Rostopasca(Chelidonium majus)
Factorul curativ: toata planta
Afectiuni pentru care se recomanda: negii, condiloamele acuminate (vegetatiile
veneriene), tratamentul fibromului uterin si al cervicitei, tumorile benigne si maligne,
ciupercile fixate la nivelul unghiilor de la maini si picioare.
Prezentare generala
Denumirea uzuala: Rostopasca denumiri alternative: buruiana de negi, calce mare,
crucea voinicului, galbinele, iarba randunicii, paparuna, salatea, scanteiuta, tatarcele.
Scurta descriere:
Este o planta ierbacee perena, bogat ramificata de la baza, cu tulpini cu peri lungi si rari
si frunze verzi-albastrui, mari, flori galbene cu cate 4 petale, cate 3-8 umbrele, fructe
capsule alungite. Planta lasa la locul de rupere un latex galben-portocaliu.
Calitati curative si actiune farmaceutica:
Alcaloizi, ulei volatil, flavonoide, saponozide. Stimulent al functiei hepatice, calmant al
colicilor hepato-biliare, coleretic-colagog, sedativ si narcotic al centrilor nervosi
superiori, antitumoral dezinfectant si cicatrizant.
Recomandari:
- suc din planta de rostopasca impotriva negilor, condiloamelor acuminate: se aplica suc
de rostopasca de trei ori pe zi, in straturi succesive, timp de minimum 2 saptamani. Este
necesar ca tratamentul sa continue minimum 5-7 zile si dupa caderea negilor.
- infuzie din planta de rostopasca in tratamentul fibromului uterin si al cervicitei,
tumorile benigne si maligne (cataplasma cu suc)
Cu irigatorul, cu para de cauciuc sau cu o seringa de capacitate mai mare (fara ac), se
introduce infuzia de rostopasca pentru uz extern (minimum 15 ml) in vagin. Dupa
administrarea cu seringa, bazinul va ramane ridicat fata de orizontala, timp de minimum
15 minute, astfel incat preparatul sa nu se scurga din vagin. Este bine ca in aceasta
perioada sa fie facute contractii si relaxari succesive ale muschilor vaginali pentru ca
circulatia sangvina sa se intensifice, iar principiile active sa fie preluate mai usor. Se fac
1-2 administrari pe zi. In cazul cervicitei, durata minima a tratamentului este de 2
saptamani, in timp ce la fibromul uterin durata minima este de 49 de zile. Acest
tratament mai este indicat in tratarea trichomonas-ului, candidei, cancerului uterin.
Acest tratament este valabil si in infectiile cu candida, chlamydia, trichomonas, precum
si in infectiile bacteriene. Chiar daca dispar simptomele bolii, este necesar un examen
clinic si de laborator inainte de a va hotari sa incheiati tratamentul.
- tinctura din planta de rostopasca in tratarea cipercilor fixate la nivelul unghiilor de la
maini si picioare: se aplica cataplasme cu rostopasca timp de minimum 49 de zile.
Rostopasca opreste dezvoltarea tumorilor si, in timp, determina chiar retragerea lor.
Eficienta sa creste daca in cataplasme este combinata in proportii egale cu radacina de
tataneasa. Daca pielea tinde sa se usuce si sa se degradeze sub actiunea cataplasmei, la o
ora dupa ce am luat-o, vom aplica un unguent cu tataneasa sau cu galbenele.

Page 160 of 1147

Se aplica un tampon de vata bine imbibat cu o combinatie de tincturi de rostopasca,

propolis si tataneasa, in proportii egale. Acest tampon se tine pe locul afectat vreme de 1
ora, aplicandu-se de 2-3 ori pe zi. Dupa o saptamana de tratament, apar primele efecte.
- panaritiu
Tratamentul se face timp de 2 saptamani (minimum), cu suc de rostopasca. Se aplica
sucul pe zonele afectate de 3 ori pe zi, in straturi succesive. Suplimentar, pot fi facute
comprese cu o combinatie de tincturi de rostopasca + propolis, in proportii egale
- pulbere de rostopasca pentru tratarea tuberculozei pielii
Momentul recoltrii
Culesul se face pe timp frumos, nsorit, n zile fr ploaie (ploaia
favorizeaz brunificarea plantei, ceea ce duce la degradarea principiilor active). Se
culege partea aerian a plantei (tulpina, frunzele i florile), cu grij pentru a nu
dezrdcina planta, care va da apoi alte tulpini.
Preparare
Suc: - 2 linguri si tinctura de propolis 30%; 1-2 lingurite.
Infuzie: 1/2 lingurita planta la 200 ml apa clocotita, se ia o lingurita la 3 ore, doza
pentru o zi. In caz de dureri, se mai ia o doza a doua zi.
Pulbere: se amesteca 30 g de pulbere de rostopasca, 15 g de lanolina si 15 g de vaselina;
se adauga 10 picaturi de acid fenic.
Precautii, contraindicatii si alte comentarii
Rostopasca, atat de utila in doze terapeutice, in doze mari poate fi extrem de toxica. Cea
mai toxica este in stare proaspata: 20-30 de grame ingerate duc la o intoxicatie severa,
iar 50-60 grame produc intoxicatie mortala. In stare uscata, este mai putin toxica, dar
este necesara o atentie marita in manipularea si administrarea sa deoarece pot aparea
accidente. Pentru tratamentele interne este bine sa cereti avizul si supravegherea unui
medic.
Iata simptomele intoxicatiei: aparitia unei stari de arsura si basicare a gurii, arsuri si
mancarimi in gat, greturi, varsaturi, diaree si urinare cu sange, tendinta de a urina
mereu, dureri de cap, ameteli, delir, halucinatii, congestie pulmonara, asfixie, moarte.
La primele semne de intoxicatie, pacientul va fi dus la medic. Se actioneaza prin
provocarea de varsaturi cu mari cantitati de apa calda, apoi prin administrarea de ceaiuri
de nalba sau seminte de in, de stimulente (cafea, vin, alcool), de substante alcaline,
ioduri, tanin. Se fac frictionari cu alcool si se injecteaza atropina de catre medic.
Preparatele de rostopasca nu se lasa la indemana copiilor, nu se aplica pe ranile
deschise, sangerande, si nici nu se administreaza gravidelor dupa luna a patra de
sarcina. Persoanele alergice la praful de rostopasca vor evita locurile in care aceasta este
depozitata, uscata sau rasnita.
Darul cerului - Rostopasca. Alchimistii visau s-o transforme in aur. Pretul ei se afla insa
in alta parte: puterea fenomenala de-a vindeca .
Greu sa mai gasesti in natura o imperechere asa de desavarsita intre modestie si forta.
Banala ca infatisare, cu floricica ei galbena pusa-n cruce, rostopasca este una dintre cele
mai puternice plante de pe pamant. Nu degeaba credeau alchimistii ca pot scoate aur din
petalele ei. Se spunea ca are o forta egala cu a soarelui si de asta romanii au botezat-o
"Chelidonium", "darul cerului", iar vracii o culegeau numai in crucea zilei, cand soarele
era in zodia Leului. Dar si faimosii botanisti ai antichitatii i-au acordat rostopascai mare

Page 161 of 1147

consideratie. Paracelsus facea o analogie intre laptele ei de culoare portocalie si secretia

biliara, folosind-o in vindecarea ficatului, a bilei si-a fierii. Chiar si Hahnemann,
fondatorul homeopatiei, isi vindeca bolnavii de ficat cu rostopasca, in vreme ce cu mult
inaintea lui, Dioscoride o recomanda pentru vindecarea cataractei si a conjunctivitei. O
confirmare "istorica" a calitatilor ei ii apartine marelui pictor german Albrecht Durer,
care a imortalizat-o intr-o pictura, dupa ce cu ajutorul ei s-a vindecat de ficat.
Astazi, rostopasca este recomandata ca remediu in peste 150 de afectiuni, de la
dermatoze banale, la temutul cancer sau la infectiile virale, inca imposibil de tratat cu
medicamentele actuale. Dar sa-i cunoastem mai indeaproape "minunile".
Cum se culege si cum se pastreaza rostopasca
De la rostopasca se culege partea aeriana a plantei, adica tulpina, frunzele si florile, cu
grija pentru a nu dezradacina planta, care va da apoi alte tulpini. Culesul se face pe timp
frumos, insorit, in zile fara ploaie (ploaia favorizeaza brunificarea plantei, ceea ce duce
la degradarea principiilor active). Imediat dupa culegere, tupinile de rostopasca se pun
la uscat in strat subtire, intr-un loc umbros si lipsit de umiditate. Dintr-o jumatate de
kilogram de planta proaspata rezulta aproximativ o suta de grame de planta uscata. In
stare proaspata, tulpinile de rostopasca lasa un suc (latex) portocaliu, care are proprietati
medicinale foarte importante, pe care planta uscata nu le mai pastreaza.
Patru retete de preparare a rostopascai:
1. Pulberea
Se obtine prin macinarea cat mai fina a tulpinilor uscate de rostopasca cu rasnita
electrica de cafea. Depozitarea pulberii se face in borcane de sticla inchise ermetic, in
locuri intunecoase si reci, pe o perioada de maximum 3 saptamani (deoarece principiile
active se oxideaza rapid). De regula, se administreaza de 3-4 ori pe zi cate un sfert de
lingurita (aproximativ 1 g), pe stomacul gol. 2. Tinctura
Se pun intr-un borcan cu filet, 15 linguri de pulbere de rostopasca, peste care se adauga
doua pahare (400 ml) de alcool alimentar, de 50 de grade. Se inchide borcanul ermetic
si se lasa la macerat vreme de doua saptamani, dupa care se filtreaza, iar tinctura
rezultata se pune in sticlute mici, inchise la culoare. Se administreaza de patru ori pe zi,
cate 50-100 de picaturi, diluate in putina apa. 3. Infuzia combinata
Se pun 3-4 linguri de rostopasca maruntita la macerat in jumatate de litru de apa, vreme
de 8-10 ore, dupa care se filtreaza. Preparatul rezultat se pune deoparte, iar planta
ramasa dupa filtrare se fierbe in inca jumatate de litru de apa, vreme de cinci minute,
dupa care se lasa sa se raceasca si se filtreaza. In final, se amesteca cele doua extracte,
obtinandu-se aproximativ un litru de preparat, care se foloseste mai ales extern, sub
forma de comprese, gargara si bai. 4. Cataplasma cu rostopasca
O mana de frunze maruntite de rostopasca se lasa timp de 1-2 ore sa se inmoaie in apa
calda (40-50gr.C). Se aplica apoi pe locul afectat, acoperindu-se cu un tifon. Se lasa sa
actioneze vreme de 1 ora.
Tratamente de uz intern
Spasmele digestive - sunt eficient combatute de catre tinctura de rostopasca, din care se
iau cate 3-4 lingurite pe zi. Tratamentul se face simptomatic, de cate ori apar spasme,
anumite substante continute de aceasta planta relaxand prompt musculatura neteda a
tubului digestiv.
Diskinezia biliara - un grup de cercetatori romani, condusi de dr. Hriscu A., a
demonstrat efectele exceptionale ale rostopascai in combaterea tulburarilor biliare,

Page 162 of 1147

inclusiv a diskineziei. Se administreaza pulberea, cate un varf de cutit luat de trei ori pe
zi, la orele 8, 13 si 19. Acest tratament se face vreme de 30 de zile, urmate de 10 zile de
pauza, dupa care se poate relua. Are o eficienta greu de egalat de orice medicament de
sinteza. Tratamentul este foarte eficient si pentru prevenirea litiazei biliare.
Indigestia si dispepsia - conform cercetarilor medicului german J.C. Bauman, nu exista
medicament mai eficient ca rostopasca in tratarea problemelor legate de digestie.
Jumatate de lingurita de tinctura de rostopasca, administrata de 4 ori pe zi, diminueaza
senzatia de greata, stimuleaza puternic producerea de sucuri gastrice si de bila, elimina
starea de disconfort, de greutate in stomac, ce apare in cazul indigestiei. Fiecare doza de
rostopasca se ia cu 10 minute inainte de masa. Se tin cure de cate 3 saptamani.
Migrena biliara, migrena in general - se ia o lingurita rasa de pulbere de rostopasca pe
stomacul gol, in doza unica, pentru 24 de ore. Efectele sunt de-a dreptul spectaculoase:
in mai putin de o ora, bila este drenata, durerile de cap si senzatia de greata dispar, la fel
ca si sensibilitatea excesiva la zgomote, la lumina si la mirosuri. Tratamentul se face
ocazional, atunci cand apar durerile de cap si celelalte simptome specifice migrenei.
Pancreatita - iata o reteta care face adevarate minuni in aceasta afectiune periculoasa si
greu de tratat: cinci grame de rostopasca uscata si maruntita se oparesc cu un litru de
apa clocotita si se lasa sa se infuzeze 12 ore, intr-un vas smaltuit (extractul nu trebuie sa
intre in contact cu metale). Ideal este sa se prepare infuzia la ora sase seara si sa se
strecoare la sase dimineata, cand se mai adauga 200 de grame de miere de salcam sau
poliflora (nu de alt soi) si se amesteca bine. Se ia o lingura din acest preparat, din ora in
ora, inainte sau dupa ce mancam. Dupa 2 luni de tratament, simptomele bolii dispar.
Boli de ficat - ceea ce medicina populara stie dintotdeauna, a fost confirmat si pe cale
stiintifica: rostopasca este un extraordinar stimulent al functiei hepatice. Se
administreaza sub forma de pulbere, cate un varf de cutit (aproximativ 0,5 grame) de 4
ori pe zi, in cure de 21 de zile, cu 7-10 zile de pauza. Este un remediu excelent, pentru
persoanele cu afectiuni ale ficatului aparute in urma intoxicatiilor si a otravirilor, a
infectiilor cu virusul hepatitei.
Herpesul bucal si herpesul genital - se combat eficient, atat intern, cat si extern, cu
ajutorul tincturii de rostopasca. Intern, se administreaza cate o lingurita de tinctura de
trei ori pe zi in cure de 12 zile. Pentru utilizarea externa, se combina tinctura de
rostopasca, in proportii egale, cu tinctura de propolis, si se aplica prin picurare (nu prin
tamponare cu vata) pe zona afectata, de 4-6 ori pe zi. Efectele sunt rapide si de durata.
Cancerul - rostopasca este pe cale sa provoace o puternica disputa in lumea
specialistilor, legata de tratarea bolii canceroase. De "vina" sunt cercetatorii din spatiul
ex-sovietic, care au studiat efectele rostopascai asupra cancerului vreme de mai multe
decenii si au creat chiar un medicament de semi-sinteza, derivat din ea: "Ukrain". Din
cercetarile lor rezulta ca sucul de rostopasca aplicat pe zonele afectate de cancerul de
piele, dar si pe tumorile exteriorizate, face adevarate minuni, in timp ce pulberea
administrata intern amelioreaza starea bolnavilor de cancer. Se ia un sfert de lingurita de
pulbere de rostopasca de 4 ori pe zi, in cure de doua luni, cu 3 saptamani de pauza. Este
un remediu cu efecte imunomodulatoare certe (ajuta la distrugerea celulelor maligne de
catre sistemul imunitar) si cu o posibila actiune citostatica directa. Conform
cercetatorilor rusi si ucraineni, substantele active din rostopasca sunt eficiente in
cancerul pancreatic, ovarian, faringian, ano-rectal, de colon, de san, de ficat.
Tratamente de uz extern

Page 163 of 1147

Tuse convulsiva - gargara cu infuzie combinata de rostopasca are efect calmant foarte
eficient. Se fac 4-6 gargare pe zi, cu infuzie calduta.
Faringita, laringita, infectii in gat in general - se amesteca intr-un pahar de infuzie
combinata de rostopasca o lingurita de sare marina. Cu acest preparat se face gargara - 3
reprize pe zi, a cate 3 minute fiecare. Cercetatorii rusi afirma ca acest preparat are efecte
antibiotice si antivirale extrem de puternice, eliminand prompt infectiile de la nivelul
gatului.
Rani infectate - se pun comprese cu tinctura de rostopasca pe zona afectata si se tin
vreme de 30 de minute. Se fac 2-3 aplicatii pe zi. Eficienta lor este imediata. Studiile
cercetatorului rus Vladimir Molochko demonstreaza ca rostopasca distruge bacteriile
patogene din zona tratata, dar reuseste si sa penetreze tesuturile in profunzime,
vindecand astfel infectia complet.
Eczeme infectioase - se aplica, vreme de o ora pe zi, cataplasme cu rostopasca.
Tratamentul se face vreme de 3-4 saptamani si are efecte excelente, daca dupa aplicatia
cu rostopasca se spala zona tratata cu tinctura de propolis nediluata.
Hepatita virala - fitoterapeutul francez Maurice Messegue a tratat foarte eficient aceasta
boala, intr-un mod mai putin obisnuit: cu bai cu infuzie combinata de rostopasca. In
fiecare seara, se fac bai de maini si de picioare cu apa fierbinte, in care se pun 1-2 litri
de infuzie combinata de rostopasca. Se tine fiecare membru vreme de 15 minute in baie,
apoi se tamponeaza usor cu un prosop (nu se clateste si nu se sterge). Este un tratament
bland si eficient, prin care principiile active ale plantei sunt preluate de catre circulatia
sanguina periferica si sunt transportate in ficat, unde isi exercita actiunea terapeutica.
Sucul de
rostopasca
Se obtine prin stoarcere, din tulpinile de rostopasca proaspat rupte. Se obtine
un suc portocaliu, extrem de activ terapeutic, ce are o
multitudine de aplicatii medicale populare, mare parte dintre ele
fiind validate si de catre stiinta. De regula, sucul de rostopasca se
foloseste extern, intern el avand un potential toxic mult mai mare
decat rostopasca uscata si fiind ca atare foarte greu de folosit.
Negi - dimineata si seara, se pune pe zona afectata suc de
rostopasca, de mai multe ori succesiv, la intervale de jumatate de minut. Locul nu se
spala, ci se lasa sucul sa actioneze in profunzime. De regula, in 2-6 saptamani de
tratament zilnic, negii dispar. Remediul si-a dovedit eficienta si in vegetatiile veneriene.
Cataracta - se ung pleoapele inchise cu suc de rostopasca, care se lasa sa actioneze
vreme de 15 minute, apoi se spala. Aplicatia se face seara, si are o eficienta terapeutica
surprinzator de mare, in cazul cataractei, dar si al ochilor obositi si al hipermetropiei.
Cancer de piele si tumori exteriorizate - se pune suc de rostopasca pe zona afectata si
apoi se acopera cu o bucata de nailon, asa incat apa din latex sa nu se evapore.
Tratamentul se face vreme de jumatate de ora - o ora pe zi, cat mai des posibil (ideal ar
fi zilnic). Principiile active citostatice ale rostopascai actioneaza in profunzime,
inhiband si distrugand celulele maligne.
Chist ovarian, chisturi - se unge pielea din zona ovarelor (sau din alta zona afectata) cu
suc proaspat de rostopasca si apoi se maseaza foarte usor, circular. Intreaga procedura
dureaza 10 minute si se face dimineata.

Page 164 of 1147

Contraindicatii
Aceasta planta nu se va administra copiilor sub 12 ani, femeilor gravide sau care
alapteaza.
Precautii in utilizarea rostopascai
Administrata in supradoza (peste patru grame de planta uscata, luata zilnic, de catre un
adult de 75 de kilograme) rostopasca provoaca gastroenterita, tuse, probleme de
respiratie, spasme digestive. In doze foarte mari, poate da paralizie temporara si
tulburari cardiace. In cazuri rare (pana in anul 2006 fusesera raportate 30 cazuri in toata
lumea), care tin de o sensibilitate individuala, rostopasca poate da si tulburari hepatice,
mergand pana la hepatita. Aceste probleme au aparut chiar in cazul administrarii in doze
normale, motiv pentru care tratamentul cu rostopasca va fi inceput gradat, cu doze mici,
si va fi intrerupt imediat ce apar simptome cum ar fi greata, inapetenta, marirea in
volum a ficatului, colorarea in rosu a urinei ori ingalbenirea corneei. Aplicata pe piele,
rostopasca (mai ales sucul) poate produce alergie, motiv pentru care, inainte de
inceperea tratamentului se va face mai intai un test pe o suprafata mica de tegument si
abia apoi se va folosi in cantitate mare.
Germenii de grau
S-a demonstrat c prin germinare, cantitate de vitamine i
enzime din bobul de gru crete de cteva ori. Acesta este
motivul pentru care germenii de gru (grul ncolit) au
proprieti similare fructelor i legumelor proaspete,
remarcndu-se prin bogia de vitamine din grupul B,
vitamina E, calciu, magneziu, fosfor. n boabele uscate de
gru, enzimele se gsesc ntr-o stare latent. Atunci cnd
smna ncolete, se activeaz vitaminele i mineralele.
Astfel, seminele ncolite sunt digerate mai uor datorit enzimelor, iar vitaminele i
mineralele sunt absorbite mai bine.
Germenii de grau sunt usor de facut in casa si extrem de binefacatori pentru corpul
uman .
Contin o mare combinatie de vitamine, minerale , enzime ,aminoacizi , grasimi , ajutand
nu numai la revigorarea corpului ci si in cazul migrenelor, durerilor de cap ,etc. Copiii
care le consuma se pot concentra mai bine .
Cateva componente: Acid folic, Vitamina E , Zinc, Vitamina B1,B3, B6 .
Si asa se fac:
Semintele de grau se spala bine si se pun in apa rece pentru cca. 8 ore. Se strecoara apa
si se spala in mai multe ape . Se scurg bine de umezeala si se pun intr-un borcan curat .
Borcanul se inchide cu o bucata de tifon curat si un elastic si se lasa la loc curat , uscat,
intunecat, la temperatura camerei ( eu le-am pus intr-un dulap in bucatarie) .
O data pe zi se spala in apa rece curata , se scurg si se pun inapoi in borcan . Cam dupa
7 zile aveti germenii vostri de grau .
Ii puteti consuma ca atare, amestecati in miere, pe salate, in iaurt, in cereale la micul
dejun.

Page 165 of 1147

Care sunt beneficiile aduse sanatatii de germenii de grau?

Avand in vedere numarul mare de substante nutritive esentiale din germenii de grau,
acestia aduc o multitudine de beneficii sanatatii noastre.
In primul rand, germenii de grau ajuta la reducerea nivelului colesterolului din sange,
prin urmare, reduc riscurile problemele cardiovasculare. Germenii de grau contribuie si
la imbunatatirea stocarii energiei in muschi si, de asemenea, sporesc rezistenta si
vitalitatea organismului.
Germenii de grau contin octacosanol (nutrient) ce ajuta la imbunatatirea reflexelor
corpului si pot fi folositi ca supliment si pe perioada unui regim de slabire.
In plus, acestia ajuta la imbunatatirea proceselor de utilizare oxigenului de catre
organism.
Germenii de grau contribuie si la echilibrarea metabolismului si cresc abilitatea corpului
de a face fata stresului.
Germenii de grau contin antioxidanti
Germenii de grau contin o foarte mare cantitate de vitamina E complexa, ce include si
antioxidanti naturali. Prin urmare, ajuta la prevenirea bolilor cardiace, a cancerului si a
imbatranirii.
Germenii de grau protejeaza muschii, sangele, plamanii si ochii. Ei previn formarea
cheagurilor de sange si contribuie la intarirea sistemului imunitar.
Acidul folic din germenii din grau ajuta la scaderea nivelului de hemocisteina si previne
astfel deteriorarea arterelor. Vitamina B ajuta si la digestie, repararea tesuturilor si
mentine pielea sanatoasa.
Germenii de grau sunt o bogata sursa de fibre naturale, esentiale pentru a mentine
functionarea eficienta a intestinelor. Ei sunt de folos si in cazul constipatiei.
Cum se pastreaza germenii de grau
Germenii de grau contin grasimi nesaturate, iar acestea reprezinta unul dintre motivele
pentru care germenii de grau rancezesc foarte repede. Germenii de grau in stare bruta
sunt destul de dificil de pastrat.
Daca ii pastrezi intr-un borcan sigilat, ei pot rezista pana la aproape un an. Dar, o data
ce ai deschis borcanul, trebuie sa il depozitezi la frigider. Asigura-te ca germenii de grau
sunt de fiecare data depozitati intr-un recipient inchis ermetic.
Germenii de grau congelati pot avea o perioada de valabilitate pana la noua luni.
Cum poti consuma germenii de grau
Germenii de grau pot fi consumati in mai multe feluri. Ei pot fi adaugati la o varietate
de retete, fiind un ingredient nutritional care de multe ori face diferenta in gustul
alimentelor.
Sunt folositi la prepararea painii, clatitelor, waffelor, placintelor, prajiturilor, cerealelor,
in shakeurile din lapte si mai pot fi consumati cu iaurt.

Page 166 of 1147

"Germenii sunt o sursa naturala de vitamine si minerale, un supliment alimentar care

poate inlocui uneori fructele si legumele, contribuind la eliminarea toxinelor din
organism", arata prof. dr. Gheorghe Mencinicopschi, directorul Institutului de Cercetari
Alimentare. Vitaminele din complexul B, calciul, magneziul, fosforul, enzimele din
semintele incoltite ofera un plus de energie organismului.
Previn anemia
Germenii de grau de soia, lucerna sau porumb sunt recomandati impotriva imbatranirii
precoce, in cazurile de anemie, lipsa de calciu si magneziu, migrene, insomnii, dar si in
tratarea intarzierilor de crestere la copii. Includerea germenilor in dieta zilnica a copiilor
ii va face mult mai rezistenti in fata racelilor sau gripelor. In boabele de grau sau de
soia, enzimele se gasesc intr-o stare latenta. Studiile au aratat ca prin germinare,
cantitatea de vitamine si enzime creste de cateva ori. De asemenea, semintele incoltite
sunt mult mai usor de digerat, iar substantele nutritive (vitaminele si minerale) se
absorb mai bine. "Trebuie sa fim atenti la semintele din care pregatim germenii. Acestea
nu trebuie sa fie mai vechi de un an, nu trebuie sa fie tratate cu pesticide, sa nu fie
mucegaite. Trebuie sa le spalam foarte bine inainte, iar dupa aceea sa le asiguram un
mediu cu umiditate si temperatura care sa le permita sa incolteasca. Germenii pot fi
pastrati la frigider maximum doua-trei zile. Cel mai bine este sa ii consumam cat mai
repede din momentul in care au incoltit si daca ni se par prea tari ii putem macina. Nu
se trateaza termic, pentru ca in acest fel se pierd vitaminele si mineralele", precizeaza
prof. dr. Gh. Mencinicopschi.
In supermarketuri, germenii se gasesc sub mai multe forme de prezentare: fulgi din
germeni de grau sau soia, fulgi amestecati cu fructe uscate, paine sau biscuiti cu
germeni de grau. Aceste produse pastreaza destul de putin din proprietatile germenilor
proaspeti, pregatiti in casa. Coacerea la temperaturi ridicate a painii sau biscuitilor
distruge unele substante nutritive din germeni. Mai rar, in unele magazine pot fi gasiti si
germeni proaspeti, care au o perioada de valabilitate foarte mica si care isi pastreaza
vitaminele si mineralele. In cazul persoanelor suprasolicitate sau stresate, germenii
proaspeti reprezinta un mijloc de recapatare a energiei, o solutie de revitaminizare. Nu
putem vorbi despre o doza anume in ceea ce priveste cantitatea de germeni pe care ii
putem manca. Totul depinde de modul cum ii suporta organismul fiecaruia. Cura poate
incepe cu o lingura de germeni, iar dupa aceea cantitatea poate creste treptat. Singura
contraindicatie a germenilor este sindromul colonului iritabil. Deoarece contin foarte
multe fibre alimentare (aproximativ 15%), germenii pot provoca iritatii ale colonului
sau ale altor zone ale tubului digestiv. La persoanele sanatoase dimpotriva, fibrele
alimentare ajuta digestia si combat constipatia.
La cina
Germenii nu se asociaza la aceeasi masa cu proteinele de origine animala. Germenii pot
fi amestecati cu miere. De asemenea, peste ei se poate adauga ulei de masline sau putin
sos, in nici un caz grasimi saturate, hidrogenate sau partial hidrogenate, de genul
maionezei. Cel mai bine este sa ii mancam intre mese. Chiar una dintre mese
cea de seara poate fi inlocuita cu germeni. Germenii nu contin colesterol,

Page 167 of 1147

sunt hipocalorici, fiind recomandati bolnavilor cu ateroscleroza si celor care vor sa

slabeasca.
Vitamine
100 g germeni de grau contin 40 de calorii, 10 g apa, proteine, lipide, 55 g glucide (din
care 35 g amidon si 20 g glucide solubile), fibre alimentare. Germenii de grau pot fi
mancati atunci cand au 1-2 milimetri. Sunt una dintre cele mai bogate surse de vitamine
din complexul B. Doua linguri de germeni de grau asigura doza zilnica recomandata de
fibre alimentare. 100 g germeni contin 22 mg vitamina E, aproximativ 15% din
necesarul zilnic. Consumul de germeni de grau creste acuitatea vizuala si fortifica
sistemul imunitar.
Lucerna
Germenii de lucerna sunt o sursa importanta de antioxidanti potasiu,
vitamine din grupa B, vitamina E, acid folic, betacaroten. De aceea sunt recomandati in
incetinirea procesului de imbatranire. Sunt si un foarte bun mijloc de detoxifiere a
organismului. Germenii de lucerna contin calciu si fosfor, fiind recomandati pentru
mentinerea sanatatii sistemului osos si a danturii. Persoanele cu colon sensibil, care nu
suporta germenii de grau, ii pot incerca pe cei de lucerna. 100 de grame de germeni
proaspeti nu au decat 24 de calorii, ceea ce ii face de neinlocuit in dietele de slabit.
Soia
Germenii de soia contin proteine, lipide, fibre alimentare, fier, calciu, sodiu, potasiu,
fosfor, vitamina C si doar 49 de calorii la 100 de grame. Spre deosebire de germenii de
grau, cei de soia sunt consumati cand au doua frunzulite. Germenii de soia contin
izoflavone, hormoni vegetali care previn osteoporoza la femeile la menopauza. Fibrele
alimentare din soia au un rol protector in dezvoltarea diabetului non-insulinodependent. Datorita efectului lor de scadere a nivelului colesterolului, proteinele din
soia pe zi contribuie la reducerea incidentei afectiunilor cardiovasculare. Studiile au
aratat, de asemenea, ca produsele pe baza de soia previn aparitia cancerului de prostata,
de colon sau de san.
Sfatul medicului
"Germenii de porumb contin vitamine, enzime, saruri minerale, carbohidrati, lipide,
zeina, un antioxidant puternic, care ajuta la reducerea stresului oxidativ. Uleiul din
germeni de porumb nu este atat de valoros din punct de vedere nutritional. Contine
multe grasimi polinesaturate si este foarte sensibil la rancezire, de aceea nu este
recomandat pentru prajit. Daca il folosim in salate are aceleasi proprietati ca si uleiul de
floarea-soarelui. Uleiul din germeni de porumb contine mai multi acizi grasi omega 6
decat omega 3", afirma prof. dr. Gh. Mencinicopschi. Dezechilibrul dintre acizii omega
3 (grasimi bune) si cei omega 6 (grasimi daunatoare) constituie punctul de plecare
pentru bolile cronice, afectiunile cardiovasculare, obezitate.
"Graul incoltit este un stimulator extrem de important al activitatii vitale a organismului
uman, datorita continutului bogat in complexul de vitamina B si in multe alte vitamine,
cat si a diferitilor fermenti (enzime) necesare pentru reglarea proceselor intime din

Page 168 of 1147

organism. In multe boli, dupa o saptamana-doua de consum al boabelor incoltite de

grau, la oamenii de orice varsta se constata o vizibila imbunatatire a starii de sanatate si
apoi o insanatosire completa... Folosirea acestei metode nu este periculoasa si este
foarte eficienta". Iar doctorul francez Jean Valnet in lucrarea sa, "Tratamentul bolilor
prin legume, fructe si cereale" (Ed "Ceres", Bucuresti, 1991), scrie: "(...)exceptionala
bogatie a constituentilor lui (a graului - n.r.) autorizeaza cercetatorii care s-au aplecat
asupra problemelor sanatatii sa afirme ca ar da o grea lovitura dezvoltarii tot mai
accentuate a diabetului, a asteniilor, a nevrozelor, a nevritelor, a bolilor cardiovasculare,
a cazurilor de cancer".
Parintele pregatea grau incoltit zilnic si il consuma umed sau sub forma unor turtite
facute de dumnealui. Dar acest mod de folosire a graului incoltit ingreuna si limita
posibilitatea utilizarii lui pe timpul calatoriilor sau deplasarilor in alte localitati. Pentru a
inlatura aceste pierderi si a veni in ajutorul consumatorilor, fiul sau - ing. Nicolae Gazea
- impreuna cu feciorul sau, Constantin, si dl Cristea Marin au facut o inventie: fulgi de
grau incoltit. Produsul este brevetat si premiat la Salonul International de Inventii din
Iasi, octombrie 1996, obtinand Medalia de Aur. De asemenea, in noiembrie 1998, la
Salonul International de Inventica de la Bruxelles, a obtinut inca o Medalie de Aur.
Acest produs se gaseste in comert sub numele de "Granovit" - fulgi de grau germinat.
Se poate cumpara la mai toate magazinele alimentare din Iasi si in multe alte localitati.
(Fara indoiala si in Bucuresti). "Granovitul" pastreaza insusirile si intreaga valoare
nutritiva si medicinala a graului incoltit umed. Nu de mult, aceiasi cercetatori au scos
inca un sortiment: "Musli-granovit", care se gaseste deja in comert.
Tratamentul cu grau incoltit
Germenii de grau (graul incoltit) sunt seminte care trec din starea de viata
latenta in stare activa, proces care determina o serie de transformari biochimice si de
structura. In acest moment, samanta incoltita contine maximum de substante folositoare
organismului uman. Iata cateva cantitati de minerale usor de asimilat de catre organism,
continute de 100 grame germeni de grau: fosfor (1050 mg%), magneziu (342 mg%),
calciu (71 mg%). La aceste minerale se adauga vitaminele: A, B, E, K, D, PP, enzime si
anumiti hormoni vegetali, cu structura foarte putin cunoscuta, care au efecte terapeutice
extraordinare.
Durata curei
Pentru a observa primele efecte ale consumarii graului incoltit este necesara trecerea a
3-4 saptamani. Stabilizarea efectelor apare, insa, dupa 2-3 luni si 6-12 luni in cazul
persoanelor devitalizate sau care sufera de afectiuni grave.
Doza de grau consumata zilnic
Doza terapeutica la adulti este de 3-6 linguri pe zi; la copii cu varste cuprinse intre 7 si
14 ani, doza este de 1-2 linguri pe zi; la copii de 2-6 ani, doza este de 1-3 lingurite pe zi.
Administrarea
Administrarea germenilor de grau se face dimineata, pe stomacul gol. Graul incoltit se
da prin masina de tocat, pentru a fi maruntit, dupa care se amesteca cu miere. Exista si o
serie de retete de combinare a graului germinat cu alte alimente-medicament.
Primele efecte care se observa la aceasta cura sunt: oprirea caderii parului, marirea sau
refacerea acuitatii vizuale, imbunatatirea coordonarii miscarilor, intarirea dintilor,
infrumusetarea pielii, reglarea activitatii nervoase (germenii de grau au si un efect usor
sedativ), marirea vitalitatii.

Page 169 of 1147

Indicatii
Graul incoltit este indicat in: crestere, tratamentul intarzierilor de crestere la copii; boli
de piele (acnee, eczeme, afectiuni infectioase recidivante); imbatranire, imbatranire
prematura; afectiuni hepatice; subponderalitate (are efect reglator asupra greutatii
corporale); la femei - in cazurile de estompare a caracterelor feminine: talia ingusta,
bazinul larg, vocea subtire, lipsa pilozitatilor (parului) din zona abdomenului, spatelui,
faciala etc; tromboflebita; arterita; tumori ale stomacului, tumori in general; cancer;
afectiuni oculare; afectiuni respiratorii recidivante (inclusiv astm si bronsita); impotenta
si sterilitate masculina (pentru barbatii cu vitalitate generala foarte scazuta); amenoree,
dismenoree (la femeile cu o constitutie fragila, anemice); anemie, lipsa de calciu si
magneziu; dureri de cap, migrene, insomnie.
Contraindicatii ale curei cu grau incoltit
Germenii de grau sunt contraindicati persoanelor care se confrunta cu dezechilibre
cauzate de excesul de hormoni estrogeni in organism. In consecinta, femeile cu ciclu
menstrual foarte abundent, barbati cu tendinta spre efeminare vor folosi cu prudenta
acest remediu-minune, care in cazul lor ar putea sa accentueze anumite probleme.
Sortimente de grau germinat ce se gasesc in comert
In comert se gaseste grau incoltit in urmatoarele forme de prezentare: pulbere obtinuta
prin uscarea si macinarea graului incoltit si apoi uscat; fulgi obtinuti prin prelucrarea
mecanica a boabelor de grau incoltit; diferite combinatii de fulgi sau pulbere de germeni
de grau cu fructe uscate (catina, fructe de padure, fructe exotice). Evident, nici unul din
aceste produse nu are puterea curativa a boabelor de grau proaspat germinate si date
prin masina de tocat.
Sunt abonata permanent la revista dvs. si urmaresc paginile de sanatate naturiste. Fiind
in posesia unui tratament pe care il administrez anual (am hepatita cronica toxica
activa), la intervale de cateva luni, am hotarat sa il ofer pentru publicare celor bolnavi,
sa-i ajut sa se vindece. Ingredientele le-am gasit intr-o revista ruseasca, unde se relata
vindecarea spectaculoasa a unui caz de cancer, cu ajutorul plantei Aloe Vera. Citez:
"Bolnava Saiber Maria a fost internata in Institutul Oncologic din Moscova, cu
diagnosticul cancer uterin, in stadiul metastaze. S-a facut iesirea din spital cu mentiunea
"nevindecabila". In septembrie a aceluiasi an, bolnava a venit la Moscova pentru
consultatii la acelasi institut. La examinare, s-a constatat ca este complet sanatoasa si a
crescut in greutate cu 22 kg. Intrebata cu ce s-a tratat, ea a declarat ca a luat un amestec
de aloe (Vera Sabur sau Stolotnic) trecuta prin masina de carne. Planta trebuie sa aiba
varsta de 3-5 ani.
Inainte de a se taia frunzele, planta nu trebuie udata timp de 5 zile. Modul de
administrare: 3 lingurite (o lingurita cu doua ore inainte de fiecare masa), vreme de o
saptamana, pe urma doar cate o lingurita, dimineata. Durata minima a tratamentului este
de 2-3 saptamani (15 zile este ideal). Cu aceeasi reteta se trateaza si se vindeca foarte
repede si alte boli: gripa, anghina pectorala, colita, orice afectiune a ficatului,
tromboflebita, eczema de orice fel, astmul, alergiile, infectiile cronice ale pielii,
paralizia, reumatismul, astenia nervoasa, alcoolismul, inflamatiile etc. Acest amestec in
aceleasi doze se poate administra si in tratarea bolilor de plamani, a ulcerului gastric si
ale organelor interne afectate de procese inflamatorii si ulceroase, cronicizate. O

Page 170 of 1147

particularitate importanta a amestecului consta in aceea ca in primele zile ale

tratamentului bolnavul capata o pofta de mancare neobisnuita.
* Reteta preparatului de aloe (1,500 kg): 0,300 kg aloe, 0,500 kg miere de mai, 0,700 l
vin rosu (negru) 13-16gr.. Planta se da prin masina de tocat carne, se amesteca cu
mierea si vinul de casa negru sau rosu. Se tine intr-un borcan (in beci sau la frigider)
timp de 5 zile, la loc intunecos si rece.
Bolnava din scrisoarea citata a luat urmatorul amestec: 1,500 kg Sabur (aloe), 2,5 kg
miere de mai, 3 l vin negru de casa. Dumnezeu sa va binecuvanteze si sa va ajute in
toate.
Este vorba de 13 produse noi, adevarate miracole in prevenirea, stoparea si chiar
vindecarea unui larg spectru de afectiuni. Iata-le:
1. Germeni de grau - capsule: previn multiplicarea celulelor tumorale, protejeaza
ficatul, cresc oxigenarea celulara, au efect tonifiant;
2. Germeni de ridichi - capsule: sunt un antibiotic natural, antiinflamator, antimicotic,
antiparazitar, favorizeaza eliminarea calculilor biliari si renali;
3. Germeni de lucerna - capsule: stopeaza procesele de malignizare a tesuturilor, dizolva
acidul uric din articulatii, sunt benefici in guta, artrita, reumatism; au un continut
insemnat de hormoni vegetali, stimuleaza lactatia femeilor care alapteaza. De peste
doua mii de ani, arabii au cultivat lucerna si au numit-o parintele tuturor alimentelor,
nici un fruct si nici o planta nu contine atatea enzime indispensabile digestiei!
4. Germeni de broccoli - capsule, previn aparitia si dezvoltarea cancerului. Sunt
recomandati in cancerul de tract digestiv, pulmonar, de vezica urinara, de prostata; sunt
eficienti in eradicarea infectiei cu helicobacter pylori (o bacterie suspectata de
declansarea ulcerului duodenal), sunt o sursa crescuta de calciu (similar laptelui
nepasteurizat), imbunatatesc circulatia sangelui si metabolismul celular, sunt
antiinflamatorii.
5. Germeni de grau alac (un grau care contine mai putin gluten si mai multa proteina
necesara functionarii creierului) - capsule: sunt o sursa deosebit de importanta de
seleniu, cu rol antioxidant, protector si intaritor al sistemului nervos, eficienti in
eradicarea infectiei cu candida, cresc capacitatea de regenerare, sprijina dezvoltarea
muschilor, se pot recomanda si in boala celiaca (intoleranta la gluten);
6. Germeni de floarea-soarelui - capsule: purifica, detoxifica, hranesc, oxigeneaza
pielea, permit dobandirea unui tegument sanatos;
7. Germeni de samburi de dovleac - capsule: trateaza, prin acidul linoleic, prostata si
vezica urinara, inhiba multiplicarea bacteriilor in tubul digestiv, previn ingrasarea,
purifica si detoxifica sangele;
8. Germeni de hrenita (creson) - capsule: contin iod organic, esential in functionarea
glandei tiroide; au efect diuretic, hipotensor; au efect afrodisiac, cresc potenta, sunt
benefici in tratamentul hemoroizilor, antialergici;
9. Germeni de sparanghel - capsule: curata canalul renal, iar prin continutul de
asparagin refac echilibrul acido-bazic in sange, dizolva si previn depunerea de acid uric
in rinichi, inlatura edemele membrelor inferioare, amelioreaza durerile reumatice;
10. Germeni de varza rosie - capsule: contin calciu in aceeasi concentratie cu laptele
nepasteurizat, intaresc oasele, dintii, ganglionii limfatici; impiedica si combat cancerul,
varza rosie fiind considerata planta cea mai eficace in combaterea cancerului esofagian,

Page 171 of 1147

de stomac, de rect, respectiv cancerul de colon; un rol important il are si in cancerul de

vezica, in cel de prostata si in cel al cancerului de plaman; impiedica dezvoltarea
tumorilor estrogen - dependente, cum ar fi unele tipuri de cancer al sanului si al pielii;
11. Germeni de varza creata - capsule: au un efect extraordinar in reglarea activitatii
insulinei si in sustinerea pancreasului, ocupa un loc insemnat in tratarea diabetului de
tip 2;
12. Germeni de morcovi - capsule: leaga substantele toxice, prevenind integrarea lor
celulara; amelioreaza problemele de acuitate vizuala, in special in nictalopie (slabirea
acuitatii vizuale nocturne), sprijina activitatea detoxifianta a ficatului, stimuleaza
functia suprarenalelor si a pancreasului;
13. Cyto flavin: o combinatie extrem de eficienta intre flavonoide si germeni de lucerna,
germeni de broccoli si germeni de grau, cu efecte cumulate in tratamentul tumorilor
maligne.
Nalba Malva vulgaris
Familie:
Malvaceae
Denumire populara: Casul popii, Cas, Nalba-marunta, Nalbamica
Descriere: Nalba cu frunze mici, nalba mica (casul
popii), creste pe zidurile vechi pe langa drumuri, pe terenurile parasite, pe langa garduri.
Este o planta anuala, cu tulpina partial taratoare. Frunzele sunt aproape rotunde, dintate,
iar florile, de culoare roz, asezate cate una sau mai multe la subtioara frunzelor. Fructul
este o capsula de forma unui cas.Se recolteaza frunzele, florile, tijele, din iunie pana-n
septembrie. Deoarece prin uscare mucilagiul se pierde, cel mai bine este sa se utilizeze
nalba cat mai proaspata. Are valoare si planta uscata. Nalba-mare (nalba-alba), Althae
officinalis, este o planta ierboasa, vivace, inalta de 80-150 cm, ramificata si acoperita cu
peri moi. Radacina este groasa, fuziforma, galbuie la exterior si alba in interior, cu
striuri longitudinale. Frunzele sunt alterne, ovale, intregi sau lobate. Cele superioare au
trei lobi, iar cele inferioare, 5 lobi. Sunt moi, carnoase si lung petiolate. Atat tulpina, cat
si frunzele sunt alb catifelate, datorita perilor fini, scurti. La subtioara frunzelor si la
extremitatea ramurilor, se gasesc florile mari, lung pedunculate, de culoare alba sau usor
roz (2,5-3 cm in diametru), cu petale slab stirbite la varf. Caliciul dublu, cel extern cu 69 lobi. Florile sunt regulate, pentamere. Fructul - capsula - turtit; atat frunzele cat si
radacina au un miros slab caracteristic si gust mucilaginos. Infloreste din iulie pana in
septembrie. Creste prin locuri umede, uneori slab saruturoase, in luncile apelor, pe
marginea raurilor, mai ales in regiunea Dunarii.
Recoltare: Se recolteaza florile, frunzele si radacinile decorticate.Florile si frunzele se
recolteaza fara codite, in lunile iulie-august. Se ususca la umbra in incaperi aerisite,
intinse in straturi subtiri. Dupa uscare, florile se pastreaza in saci de hartie sau lazi
captusite cu hartie, iar frunzele in sacu de panza. Radacinile se recolteaza cand ajung la
10-15 cm lungime, adica de la plante care au cel putin 2 ani. Recoltarea lor se face in
lunile martie-aprilie si octombrie-noiembrie. Dupa recoltare, radacinile trebuie
decorticate (curatate de coaja pana la stratul alb, taiate in fragmente mici si uscate la
soare ori in incaperi incalzite, la 40 grade C).Inainte de uscare, nu se spala. Dupa
uscare, radacinile se pastreaza in saci de panza sau hartie, in incaperi uscate.
Principii active: Radacina: mucilagii, acizi uronici, amidon, zaharuri, asparagina,

Page 172 of 1147

pectine, betaina, tanin, substante rezinoase. Florile si frunzele contin: flavonoide, tanin
si mucilagii. Florile trebuie sa fie de culoare alb-roz si sa aiba calciu. Frunzele trebuie
sa fie de culoare verde, sa nu aiba petiolul mai lung de 2 cm; nu se admit resturi de
tulpina. Radacina trebuie sa fie de culoare alba, dupa decorticare. In acelasi scop si
avand aceleasi principii active, se mai folosesc si frunzele si florile recoltate de la Nalba
de cultura.
Actiune farmaceutica: Secretolitic, emolient, expectorant, antiinflamator al aparatului
respirator, renal si gastro-intestinal.
Indicatii: Glosite, laringite acute, bronsite, traheite, infectii renale, rani, ulcere,
amigdalite. In caz de rani deschise, baile de nalba impreuna cu frunze proaspete de
patlagina sunt eficiente. In cancer de laringe, chair atunci cand prezinta afonie (lipsa
vocii), nalba este eficienta. Se face gargara cu ceai de nalba caldut in timpul zilei, iar
resturile de la ceai, amestecate cu faina de orz, se pun ca prisnita peste noapte in
regiunea gatului. Se vor utiliza 2 1/2 l ca ratie zilnica. Planta se marunteste, se tine peste
noapte in apa rece (1 lingurita cu varf de planta la o cana de 250 ml apa rece).
Dimineata se strecoara si se incalzeste usor pe baia de apa calda, apoi se pastreaza intrun termos. Se beau 4 cani pe zi. Cu restul ceaiului se face gargara. Pentru senzatia de
uscaciune a cavitatii bucale, ceaiul de nalba se utilizeaza frecvent sub forma de gargara.
Mod de utilizare: Infuzie, macerat: o lingura cu varf de planta la 1/4 litru de apa se tine
peste noapte in apa rece si se incalzeste usor dimineata (30-40 grade C). Baia de maini
si de picioare: un pumn cu varf de nalba se lasa la inmuiat, intr-o galeata cu 5 l apa rece
timp de 12 ore. In ziua urmatoare se incalzeste putin (30-40 grade C). Baia dureaza 20
de minute. Prisnita: Reziduul de la prepararea ceaiului se incalzeste putin in apa, se
amesteca cu faina de orz, se pune peste o bucata de panza si se aplica calda.
Urzica (Urticae dioica)
Exista doua soiuri: urzica mare, cea care este comercializata in general prin trustul
Plafar, si urzica mica, care se foloseste in alimentatie primavara si serveste la
"primenirea sangelui", dupa expresia populara. Ambele soiuri au aceleasi intrebuintari
in medicina traditionala, dar urzica mica este ceva mai activa si urzica pielea mai
puternic decat cealalta.
Utilizari: - Salate: Urzicile foarte tinere se pot utiliza si sub forma de salata, asociate cu
papadie sau laptuci, cu putin ulei si lamaie.
- Suc de frunze proaspete: 2-3 linguri/zi ca diuretic in boli de rinichi si vezica, in
hemoroizi, hemoptizii, epistaxis. Extractele de urzica antreneaza in circulatie acidul uric
din tesuturi si provoaca o eliminare renala abundenta a acestuia. Sucul de urzica poate fi
adaugat la toate retetele de sucuri prescrise persoanelor anemice sau femeilor cu
pierderi mari de sange menstrual. Sucul de urzici are proprietati tonifiante asupra
parului: dupa spalare, se clateste parul cu suc proaspat sau cu decoct (5 linguri la un
litru de apa).
Sucul proaspat sau decoctul se pot utiliza si ca gargara in amigdalite, gingivite, afte
bucale, avand si efect dezodorizant (anihileaza mirosul neplacut).
In diabetul zaharat, cel mai eficient este un amestec in parti egale de frunze de: urzici,
nuc, dud, teci de fasole si frunze de afine (uscate), macinate in rasnita electrica si

Page 173 of 1147

administrate o lingurita (5 g) de patru ori pe zi, sublingual; se sug 15 minute, apoi se

inghit cu apa.
- Preparate culinare pe baza de urzici. Consumul de urzica previne formarea tumorilor
maligne, in special a cancerului gastric. Sunt indicate in gastritele cauzate de abuzul de
tutun si cafea. Sunt hipertensive si antiaterosclerotice, fiind indicate persoanelor care
sufera de hipotensiune, arterita sau alte afectiuni vasculare.
- Seminte de urzica. In Evul Mediu, semintele de urzica au constituit un remediu
apreciat in geriatrie, ca tonifiant si reintineritor. Macerand sapte zile 50 g seminte intrun litru de vin rosu, se obtine un bun fitogeriatric si tonic general, administrat
persoanelor in varsta cate o lingurita inainte de mese.
- Tonic metabolic si muscular, recomandat tinerilor si sportivilor: 3 parti frunze de
urzica uscate si 7 parti afine-fructe (macinate). O lingura amestec la doua cani cu apa
rece se macereaza 24 ore si se bea 1/2 ceasca de trei ori pe zi.
Extern: - Lumbago, sciatica si afectiunile reumatismale se trateaza prin perierea cu
urzici tinere a locurilor dureroase, timp de doua-trei zile. Se obtine o senzatie placuta de
incalzire locala. Pacientul nu are voie sa vina in contact cu apa rece si va ramane in
repaos, bine invelit.
Spanacul
(Spinacia oleracea) Pe langa gustul lui agreabil, spanacul este apreciat si folosit in
alimentatia de primavara datorita compozitiei sale bogate in saruri minerale si in
vitaminele A, E, B1, B2, B6, C, K. Este sarac in protide, 2%; glucide, 7%; lipide, 0,5%
si are valoare energetica foarte mica, 18 Kcal/100 g. Originar din Asia Centrala, in
Europa a fost adus din Persia de catre arabi, mai intai in Spania, apoi s-a raspandit in
celelalte tari, incepand cu secolul al Iv-lea.
Utilizari: Consumat in diferite preparate in regimul alimentar al copiilor, batranilor si
convalescentilor.
Salata verde din frunze de spanac, suc de lamaie, putin ulei si sare dupa gust.
Suc de spanac, 1 pahar in fiecare dimineata in depresiile fizice si nervoase.
Extractul de spanac (100 ml suc proaspat) in adaos cu 30 g polen apicol (pulbere)
stimuleaza secretia pancreatica.
Vin tonic: 750 ml vin rosu si 200 ml suc de spanac. Se recomanda o lingura de trei ori
pe zi, inainte de mese.
Semintele de spanac macinate fin (100 g), in adaos cu miere (400 g), administrate o
lingurita de trei ori pe zi, au efect laxativ in constipatie habituala si hemoroizi.
Alte indicatii: anemie, astm bronsic, cardiopatie ischemica, diabet zaharat, gripa,
obezitate, menstruatie abundenta, hipertensiune arteriala, palpitatii, ateroscleroza,
remineralizant, vermifug etc.
Contraindicatii: nu se recomanda consumul unor mari cantitati de spanac in cazul
persoanelor cu afectiuni hepatice, reumatism, litiaza renala, inflamatii intestinale.
Stevia(Rumex patienta)
Stevia este o planta ierboasa, cu frunze alungite, de culoare verde, care poate creste

Page 174 of 1147

spontan, mai ales in regiunile umede, in vaile raurilor, la liziera padurilor sau cultivata
(in tara noastra, pe suprafete restranse, in Oltenia si Moldova). Este bogata in saruri de
calciu, potasiu, fier, magneziu, vitamina C, avand aceleasi indicatii ca si spanacul.
Are actiune laxativa prin acidul crisofanic.
Maceratul (24 ore) din 20-30 g frunze proaspete tocate, la un litru de apa, are efect
diuretic, depurativ si laxativ. Cel mai frecvent se prepara sub forma de ciorbe sau
mancaruri.
Untisorul
(Ficaria ranunculoides) Este o planta mica, herbacee, vivace, cu frunze rotunde,
lucioase si carnoase, de culoare verde. Sunt utilizate frunzele, dar si radacinile, pentru
proprietatea lor de a ameliora circulatia venoasa. Sunt indicate in tratamentul
hemoroizilor sau al varicelor. Se prepara ca salate sau ciorbe.
Loboda de gradina
(Atriplex hortensis) Loboda este o planta cu frunze catifelate, elastice si fara luciu, de
culoare rosie-visinie (sau verde). Este rezistenta la frig si apare primavara, devreme.
Principalii constituenti sunt similari cu cei ai spanacului. In gastronomie, frunzele sale
sunt utilizate in special pentru ciorbe. Are proprietati depurative, diuretice,
remineralizante, vitaminizante, fiind indicata in afectiuni ginecologice, hepatice si
renale. Semintele au efect purgativ (1/2 lingurita pulbere, de doua ori pe zi).
Salata verde
(Lactuca sativa) Productia de salata verde de cultura a crescut in ultimii 30 de ani intrun ritm geometric. Salata verde provenita din specia salbatica Lactuca scarola a fost
cunoscuta si cultivata din vremuri indepartate de catre egipteni, greci si romani. In
prezent, se cultiva in toate tarile globului, avand o perioada de vegetatie redusa.
Aceasta crestere spectaculoasa a consumului se datoreaza proprietatilor si compozitiei
sale. Saraca in protide si substante grase (1-2%), este bogata in minerale si, mai ales, in
fibre vegetale care previn cancerul de colon.
Se consuma ca atare, sub forma de salate, in amestec cu alte legume crude, ulei, sare si
suc de lamaie.
Folosita abundent la masa de seara, favorizeaza instalarea unui somn linistit, combate
constipatia si provoaca evacuarea bolului alimentar in dimineata urmatoare.
Maceratul (24 ore) din 80 g frunze de salata tocate la un litru de apa are efect antiseptic,
calmant, diuretic. Se indica in inflamatii intestinale, nefrita, hiperexcitabilitate nervoasa
si sexuala, psihoastenie. Semintele sunt indicate, in general, in afectiuni respiratorii,
fiind calmante ale tusei si antiasmatice. 100 g seminte macinate fin, in adaos cu 400 g
miere, se administreaza o lingurita pe zi, dimineata.

Patrunjelul(Petroselinum crispum)

Page 175 of 1147

Originar din zonele limitrofe cu Marea Mediterana, patrunjelul este nelipsit din
bucataria gospodinelor. Se foloseste la aromatizarea diferitelor mancaruri, insa putini
sunt cei care stiu ca aceasta planta poseda virtuti terapeutice importante in hipertensiuni,
dismenoree, alcoolism, tabagism, afectiuni renale si intoxicatii alimentare.
Frunzele si radacina sunt bogate in saruri minerale: sodiu, potasiu, calciu, fosfor, fier;
vitamine: A, C, B1, B2.
Aceasta compozitie explica proprietatile remineralizante si tonifiante ale patrunjelului.
S-a pus in evidenta si un fitohormon-estrogen: apiolul, care intra in compozitia unor
preparate farmaceutice.
Utilizari: Se consuma in diverse preparate culinare sau salate de cruditati ca tonic,
aperitiv si stomahic.
In tumori maligne se administreaza 40 g frunze proaspete de patrunjel, asociat cu
regimul Oschawa si alte remedii.
Radacina maruntita foarte bine si amestecul de frunze, radacina si seminte, foarte bine
macinate, administrate inainte de mese, o lingurita sublingual 7-10 minute, au actiune
hipotensiva, antiastmatica, diuretica.
Frunzele: Contra manifestarilor alcoolismului sau tabagismului este indicat consumul a
20-30 g/zi frunze de patrunjel proaspete. In plus, face sa dispara si mirosul urat al gurii.
Sucul de planta verde (100-150 ml/zi) se ia cu cateva zile inainte de menstruatie, ca
emenagog in caz de menstruatii neregulate si dureroase. Se pot adauga 20 g polen
apicol.
Semintele (un varf de cutit inainte de mese) au efect afrodisiac.
Extern: - Contra pistruilor se fac aplicatii de doua-trei ori pe zi, 20 de zile, cu suc
proaspat.
Pentru a favoriza disparitia echimozelor: se aplica pe piele cataplasme cu planta tocata.
Aceasta metoda se poate aplica cu succes si in purpura trombocitopenica idiopatica,
alaturi de alte remedii.
Spalaturi vaginale antileucoreice cu macerat (24 ore) din 30 g planta maruntita la 100
ml apa.
In final, trebuie precizat ca primavara sunt numeroase situatiile in care oamenii sufera
de guturai, raceala, gripa sau viroze respiratorii. Astfel de manifestari patologice, dupa
cum se stie, sunt specifice sezonului rece. Daca ele apar si in perioada de trecere la
caldura, aceasta arata o sensibilitate exagerata la curenti de aer, apa rece sau alte situatii
favorizante. Aceasta sensibilitate este cauzata de cele mai multe ori de o alimentatie
neadecvata sezonului cald, bogata in grasimi animale, carne, branzeturi etc., care
"incarca" excesiv organismul.
Unele din "canalele fiziologice" ale organismului vor fi "blocate" de reziduurile
alimentare, capacitatea de reactie a organismului va scadea, iar germenii patogeni vor
gasi un mediu propice de dezvoltare. Prin: febra, transpiratii, greata, varsaturi, diaree,
tuse, organismul cauta sa deblocheze "canalele fiziologice" si sa-si restabileasca
reactivitatea. Devine astfel evidenta necesitatea respectarii unei diete in concordanta cu
sezonul in care ne aflam. Cura de primavara cu verdeturi mentine organismul sanatos,
viguros si puternic, in armonie cu Natura si Universul.

Page 176 of 1147

Mararul
Scurt istoric
Originea acestui zarzavat-minune s-a pierdut in timp. Se pare ca initial a crescut
spontan, atat in sudul Europei, cat si in India si sudul Chinei, fiind luat mai apoi in
cultura si raspandit in toata lumea. Era cunoscut si utilizat in vindecare si ca aliment in
Egiptul Antic, in Roma si in Grecia Antica.
Boli care se vindeca cu marar
Astenie - lasati sa macereze, timp de 8 zile, 20 de linguri de seminte de marar intr-un
litru de vin rosu bun. Filtrati si beti dupa fiecare masa cate un paharel din acest excelent
intaritor.
Intern:
Ciclul menstrual neregulat sau dificil, lipsa ciclului menstrual - remediul cu adevarat
magic in toate aceste afectiuni este pulberea de inflorescente si seminte de marar,
obtinuta prin macinarea cu rasnita electrica de cafea. Tratamentul dureaza trei luni si
consta in administrarea acestei pulberi: se ia o lingurita rasa, de patru ori pe zi, pe
stomacul gol, cu putina apa. In timpul acestui tratament, se reduce pe cat posibil
consumul de carne, se elimina din alimentatie zaharul si inlocuitorii lui artificiali si
alimentele cu aditivi sintetici.
Colici - de cum apar durerile, fierbeti circa 10 minute o lingurita de marar intr-o ceasca
de lapte si beti cat puteti de cald. O sa va simtiti imediat mai bine.
Dureri menstruale - macinati fin in piua sau cu rasnita electrica de cafea inflorescente
uscate de marar. Luati in fiecare zi, de trei ori, pe stomacul gol, cate o lingurita din
pulberea astfel obtinuta, tineti-o sub limba vreme de cateva minute, dupa care inghititi-o
cu putina apa.
Digestie dificila, varsaturi - in Vrancea si Buzau, babele mestere puneau intr-o cana de
apa fierbinte seminte de marar cat se pot lua cu trei degete, lasau sa se infuzeze 20 de
minute, dupa care o administrau calda suferindului. Este un excelent intaritor al
aparatului digestiv.
Eczeme, eczema cauzata de disfunctii cortico-suprarenale - se piseaza foarte bine 10
inflorescente de marar, se pun intr-un borcan, se adauga rachiu de buna calitate atat cat
sa le acopere complet, dupa care se inchide borcanul si se lasa la macerat vreme de 10
zile. Dupa trecerea acestei perioade, se filtreaza totul, se ia o lingurita intr-un pahar de
apa de trei ori pe zi, pe stomacul gol. Pentru mai multa eficienta, in borcanul in care se
face maceratia se mai adauga 2-3 inflorescente de telina si un fir de ceapa verde.
Gripa - pentru a o preveni, mestecati seminte de marar.

Page 177 of 1147

Hemoroizii - se tratau in Tara Fagarasului cu floare de marar. 4-5 inflorescente se pisau

putin, apoi se lasau in jumatate de litru de apa de seara pana dimineata. Se bea acest
leac dimineata si la pranz, cate o cana, pe stomacul gol. Hemoroizii deveneau mai putin
durerosi si se puteau trata direct cu unsoare de tataneasa si filimica.
Lauzie - lauza se va intrema mai repede si va avea san bogat, daca va bea o cana de
lapte in care s-a pus cat era fierbinte o lingurita de seminte de marar.
Meteorism (gaze intestinale) - inainte si dupa masa, luati cate un sfert de lingurita de
seminte de marar pisate. Efectul de reducere a gazelor va fi rapid.
Osteoporoza - frunzele de marar adaugate in salatele de cruditati produc in timp
ameliorari miraculoase ale acestei afectiuni. Efectul este mult mai puternic daca veti bea
vreme de o saptamana pe luna preparatul obtinut prin macerarea peste noapte a unei
inflorescente de marar cu tot cu seminte, zdrobita, intr-o cana de apa.
Retentie de urina - considerat drept un diuretic excelent, mararul este indicat tuturor
acelora care urineaza "picatura cu picatura". Se consuma frunzele proaspete, nefierte.
Extern:
Hemoroizi - 5 linguri de seminte de marar se oparesc cu o ceasca de apa clocotita si se
lasa sa stea o jumatate de ora, dupa care se fac spalari locale cu vata inmuiata in aceasta
solutie.
Ochi - contra inflamatiei ochilor si a pleoapelor folositi pentru uz extern un decoct de
seminte de marar (30 g intr-un litru de apa), fierte timp de 5 minute. Aplecati-va fata
deasupra vasului luat de pe foc si acoperiti-va capul cu un prosop.
Urcior - o lingura de seminte se pune intr-o cana cu apa clocotita, se acopera si se lasa
sa stea 20-25 de minute. Se filtreaza si se fac tamponari cu vata cu aceasta infuzie.
Frumusete
Pentru cresterea sanilor - se macina in piua sau cu rasnita electrica de cafea 20 de
linguri de seminte de marar. Pulberea astfel obtinuta se pune intr-un borcan, dupa care
se toarna deasupra doua pahare de spirt alimentar indoit cu apa. Se inchide borcanul, se
lasa la macerat timp de 10 zile, apoi se filtreaza. Se iau din acest preparat 3-4 lingurite
pe zi, diluate in apa, pe stomacul gol. Efectele apar in maximum o luna si sunt uluitoare.
Tratamentul, pentru stabilizarea efectelor, se tine sase luni la rand.
Cosuri, ten iritat - 2 linguri de seminte se pun intr-o jumatate de cana cu apa clocotita,
se acopera si se lasa sa stea 20-25 de minute. Se filtreaza si se fac tamponari cu vata cu
aceasta infuzie.
Tenul obosit - pentru a trata un ten obosit macinati cu o rasnita (ca pentru piper)
jumatate de lingura de seminte de marar si puneti faina astfel obtinuta intr-o farfurie
adanca. Turnati apa clocotita si aplecati-va putin fata deasupra aburilor, acoperind capul

Page 178 of 1147

si vasul cu un prosop.
Contraindicatii
Inflorescentele, frunzele si semintele, mai ales in cantitati mari, sunt contraindicate
persoanelor cu stomac foarte sensibil. Semintele sunt contraindicate in cancer (mai ales
ovarian si mamar), chist si fibrom uterin, mastoza, hipermenoree (ciclu menstrual
abundent). Se administreaza cu prudenta femeilor care au sindrom premenstrual.
Cateva secrete
Semintele de marar au un efect hormonal extrem de puternic. Ele au o actiune identica
cu a hormonului estrogen. Estrogenul este hormonul care este implicat in organism in
procesele de crestere si intretinere ale pielii, in producerea de secretii ale mucoaselor, in
dezvoltarea caracterelor feminine. La femei, semintele de marar produc cresterea
sanilor, subtierea vocii, largirea bazinului si subtierea taliei. Ele mai confera pielii
finete, incetinesc ritmul de crestere si impiedica aparitia de noi fire de par in regiunea
axiala, faciala, pubiana etc.
Magie
Folosirea mararului ca leac magic dateaza inca din Antichitate. Chinezii, care il utilizau
pentru vindecarea multor boli, spuneau ca are un efect magic de intarire a organismului,
avand proprietatea de a mentine vitalitatea si tineretea nealterate de trecerea timpului. In
anumite zone ale Frantei, se crede ca ramurile de marar uscat atarnate de o grinda a
casei alunga spiritele rele.
Descoperiri arheologice foarte recente, facute langa un lac din Elvetia, au aratat, insa, ca
aceasta planta era cunoscuta si folosita in Europa cel putin cu 7000 de ani inainte, fiind
cultivata la o distanta de sute de kilometri de tarmul Mediteranei, unde creste spontan.
Interesant este si ca acest zarzavat a "migrat" foarte de timpuriu din sudul Europei catre
Asia indepartata. Mararul a fost intens folosit si in medicina tibetana (Unani), si in cea
indiana (Ayurveda), unde era administrat ca tonic digestiv, antiinfectios si
antiinflamator. In Antichitate, romanii pretuiau in mod special mararul, care era un
remediu de prim ajutor contra tulburarilor digestive si a durerilor de cap ce apareau
dupa petrecerile prea imbelsugate. In medicina populara romaneasca, sucul proaspat sau
decoctul obtinut din tulpinile de marar se dadea contra bolilor de inima si contra tusei,
dar si pentru diverse "boli femeiesti" ori pentru "boli de pantece". O parte din secretul
frunzelor sale fine, de un verde ambrat, este constituit de uleiul aromat pe care il contin,
o substanta cu proprietati terapeutice exceptionale. Uleiul aromatic din marar actioneaza
in special asupra sistemului digestiv si a celui nervos, dar are si alte actiuni, asa cum
vom vedea in cele ce urmeaza:
Modalitati de preparare si de administrare a mararului
Pentru a obtine sucul de marar, se mixeaza (cu ajutorul mixerului electric) o mana de
frunze proaspete, la care s-au adaugat 6-10 linguri de apa, dupa care se lasa jumatate de
ora sa macereze si se filtreaza. Licoarea obtinuta este bine sa se consume imediat sau sa
fie pastrata la frigider, dar nu mai mult de 4 ore. Sucul proaspat obtinut din frunze de
marar de obicei nu se administreaza singur, ci diluat in putin suc de radacina de morcov.

Page 179 of 1147

De regula, se ia de 2 ori pe zi cate un sfert de pahar (50 ml) de suc de frunze de marar,
diluat in alt sfert de pahar de suc de morcov.
Infuzie
Se pun la macerat trei lingurite de frunze uscate sau o mana de frunze proaspete de
marar, in jumatate de litru de apa, vreme de 8-10 ore, dupa care se filtreaza. Preparatul
rezultat se pune deoparte, iar planta ramasa dupa filtrare se fierbe in inca jumatate de
litru de apa, vreme de cinci minute, dupa care se lasa sa se raceasca si se filtreaza. In
final se amesteca cele doua extracte, obtinandu-se aproximativ un litru de infuzie
combinata, care se foloseste intern (2-3 cani pe zi).
Mararul ca adaos in mancare
Adaugat in hrana de zi cu zi, mararul este deopotriva un condiment si un conservant
excelent. Pus in ciorbe sau in tocanite, el prelungeste "termenul de valabilitate" al
acestora cu cel putin 24 de ore, deoarece uleiul volatil pe care il contine impiedica
declansarea proceselor de fermentatie. Pus in salate, in sandviciuri sau in sosuri, le face
mai digerabile si le intensifica gustul. In medicina Ayurveda se face din frunze de marar
tocate fin si din iaurt (putem obtine acest amestec prin mixare) un sos racoritor, care se
consuma in zilele calduroase, dar si atunci cand consumam hrana picanta, uscata sau
fierbinte.
Tratamente interne
* Hipoaciditate, indigestie - se consuma cantitati moderate (1 lingurita) de marar verde
tocat inainte de masa sau la felul intai. In doze medii si mici, mararul este un excelent
stimulent al secretiei de sucuri gastrice si de bila, ajutand la procesul digestiv. Interesant
este ca, in doze mari, mararul are efectul opus, inhiband secretia de sucuri gastrice si
fiind foarte util in tratarea gastritei hiper-acide.
* Gastrita hiperacida - se pun 2-4 lingurite de marar taiat marunt in 250 ml de iaurt (de
preferinta de tip Bifidus) si se amesteca folosind mixerul electric, dupa care se lasa 40
de minute sa se intrepatrunda componentele. Se consuma acest remediu pe stomacul
gol, de doua ori pe zi. Asupra majoritatii suferinzilor de gastrita acest remediu are efecte
calmante ale durerii, reduce secretia acida, normalizeaza digestia si apetitul.
* Balonare, colita de fermentatie - substantele volatile continute de marar impiedica
dezvoltarea in exces a bacteriilor din intestin, prevenind formarea de gaze si aparitia
colicilor abdominale. Se face o cura cu o durata de o luna, timp in care se consuma la
fiecare masa cate o lingurita de frunze proaspete de marar tocate marunt.
* Colita de putrefactie - inainte de fiecare masa se consuma o salata de varza, de
castraveti sau de salata verde, in care se adauga 2 lingurite de marar tocat si o lingurita
de otet de mere. Tratamentul se face vreme de 1-2 luni si are un efect de reglare a florei
intestinale foarte rapid si sigur.
* Candidoza digestiva - se consuma zilnic jumatate de litru din preparatul cu marar si
iaurt Bifidus, descris la gastrita hiper-acida. Se face o cura de 30 de zile cu acest
remediu care, desi pare foarte simplu, are o actiune extrem de complexa. Frunzele de
marar contin substante aromatice cu un efect antifungic foarte puternic, in timp ce
iaurtul Bifidus reface flora digestiva normala, ceea ce duce la inhibarea dezvoltarii

Page 180 of 1147

tulpinilor agresive de Candida.

* Diskinezie biliara - substantele amare si uleiul esential continut de frunzele de marar
stimuleaza varsarea bilei in colecist. Se consuma cate 50 ml de suc de marar, de doua
ori pe zi, in cure de 2 saptamani. Tratamentul are si efecte antiinflamatoare asupra
vezicii biliare, ceea ce il recomanda si ca adjuvant in colecistita.
* Sughit, spasme digestive - la nevoie, se mesteca indelung cateva tulpini de marar. Este
un remediu folosit cu succes inca din evul mediu, cand era administrat in timpul
banchetelor pentru a preveni disconfortul mesenilor. Explicatia eficientei sale este
existenta unor substante in marar cu efecte antispastice puternice. Daca tratamentul
acesta nu da totusi rezultate, se poate recurge la unul mai puternic: se opareste o
lingurita de seminte de marar cu o cana de apa clocotita, se lasa la infuzat vreme de 10
minute, apoi se filtreaza si se consuma infuzia astfel obtinuta, cat de calda posibil.
Efectul calmant digestiv si antispastic al acestui remediu este foarte rapid.
* Adjuvant in cistita si in nefrita - consumarea a 50 ml de suc proaspat de marar (obtinut
prin metoda descrisa in acest articol), de 2-3 ori pe zi, in cure de doua saptamani, are un
foarte bun efect antibacterian si antifungic asupra aparatului urinar. Conform unor studii
recente, sucul de frunze de marar este si un puternic diuretic si stimulent al activitatii
rinichilor, ajutand la prevenirea si la combaterea calculozelor renale.
* Infectie cu stafilococ auriu - un studiu facut de o echipa de cercetatori din India si din
Argentina, sub conducerea dr. Gurdip Singh, a pus in evidenta o puternica actiune
antibiotica a frunzelor si a semintelor de marar. Ca adjuvant in infectia cu
Staphylococcus aureus, se administreaza sucul din frunze, cate 100 ml pe zi, in doua
reprize, in cure de 2 saptamani. Suplimentar, se administreaza si uleiul volatil de marar
(se gaseste in magazinele naturiste), cate 4 picaturi, de trei ori pe zi. Ambele remedii au
efecte antibiotice puternice, avand o eficienta demonstrata si contra altor bacterii, cum
ar fi Bacillus cereus sau Pseudomonas aeruginosa.
* Alaptare, refacere rapida dupa nastere - frunzele de marar proaspete, mestecate zilnic
de femeile care au nascut de curand, sunt un excelent tonic fizic si nervos, ajutand la
recapatarea apetitului, stimuland secretia lactica, imbunatatind calitatea laptelui,
favorizand resorbtia tesuturilor aparute "in plus" in timpul graviditatii. Pentru a spori
secretia de lapte, un remediu simplu si uluitor de eficient este sandiviciul cu marar,
adica painea unsa cu unt si presarata cu putina sare si cu mult marar tocat fin. Se
consuma acest "medicament" dimineata si seara. Efectele de stimulare a lactatiei sunt
cel mai adesea impresionante.
* Postmenopauza - frunzele de marar contin mici cantitati de estrogen, hormonul
feminin care incetineste foarte mult procesele de imbatranire, catifeleaza pielea, face ca
pilozitatile sa creasca mult mai lent, ajuta la mentinerea fermitatii tesuturilor si previne
uscarea mucoasei vaginale. Salatele asezonate cu mult marar sunt asadar recomandate
in aceasta perioada a vietii, cand, in general, zarzavaturile si legumele proaspete sunt
mai necesare ca oricand.
* Osteoporoza - dupa varsta de 40 de ani, consumul de marar verde, dar si de alte
alimente cu efecte usor estrogene, cum ar fi uleiul de masline, graul germinat sau
semintele de fenicul, este o excelenta premisa pentru prevenirea pierderii de substanta
osoasa. Macar de doua ori pe an, primavara si la sfarsitul verii, faceti o cura cu salate de
cruditati, pe care sa le asezonati cu marar din belsug (minimum 20 de grame pe zi).
* Obezitate, retentie de lichide - mararul verde are efect diuretic puternic si regleaza

Page 181 of 1147

apetitul alimentar, fiind recomandat in mod special atunci cand vrem sa slabim. Se face
o cura cu suc de marar, din care se administreaza cate 50 de ml, de doua ori pe zi, cu 5
minute inaintea mesei de pranz si a cinei. Cura dureaza 2 luni si se poate relua dupa o
pauza de 3 saptamani. Atunci cand simtiti apropierea iminenta a unui "acces de foame",
mestecati foarte lent si indelung cateva fire de marar proaspat. Are efecte calmante
psihice si regleaza apetitul.
* Dureri de cap - in medicina traditionala a popoarelor europene nordice, mararul este
renumit pentru efectele sale echilibrante asupra sistemului nervos. Mestecarea catorva
tulpini verzi de marar combate eficient durerile de cap (inclusiv cele insotite de
ameteala si de varsaturi), reda acuitatea si claritatea simturilor celor surmenati.
* Adjuvant in insomnie - flavonoidele si unele oligoelemente continute in marar
stimuleaza productia asa-numitilor "hormoni ai somnului" (de fapt sunt niste
neurotransmitatori eliberati de catre scoarta cerebrala). La masa de seara se recomanda,
asadar, o salata de cruditati in care sa punem macar 30 de grame (o legatura) de frunze
de marar proaspete, tocate foarte fin.
* Raceli (viroze respiratorii) - se recomanda administrarea sucului de marar, cate 100
ml pe zi, consumat in mai multe reprize. Are efect usor febrifug, diminueaza senzatia de
vertij, durerile musculare si articulare din timpul gripei. In plus, previne suprainfectiile
bacteriene si usureaza respiratia, decongestionand caile respiratorii. O reteta de
medicina populara care da efecte foarte bune contra racelii este mujdeiul facut din 2
catei de usturoi zdrobiti, o jumatate de lingurita de otet, 3 linguri de apa si o legatura de
marar taiat foarte marunt. Desi are nume de aliment, mujdeiul cu mult marar este un
adevarat medicament. Incercati si va veti convinge de acest lucru.
* Astm bronsic - kampferol este numele unei substante (o flavonoida) continuta de
catre frunzele proaspete de marar si care are efecte antiinflamatoare si antihistaminice
exceptionale. Bolnavilor de astm bronsic, de bronsita alergica si de alergii respiratorii in
general le este recomandata cura cu marar, din care se consuma cate 30-40 de grame
zilnic, vreme de 4-6 saptamani. Cura diminueaza inflamatia cailor respiratorii, ajuta la
decongestionarea acestora de secretiile in exces, diminueaza sensibilitatea alergica a
organismului pe ansamblu.
* Valori ridicate ale colesterolului negativ (LDL) - un studiu de medicina experimentala
facut in anul 2006 in laboratoarele Universitatii "Isfahan" din Iran a demonstrat ca
administrarea de doze repetate de marar duce in 6 saptamani la o reducere a
colesterolului din sange cu peste 10%. Ca atare, se recomanda introducerea acestui
zarzavat proaspat in alimentatie, consumand minimum 30 de grame de marar, in cure
cat mai indelungate.
* Prevenirea cancerului - consumul zilnic de zarzavaturi din familia Apiaceae, din care
fac parte alaturi de marar si patrunjelul, telina, morcovul si leusteanul, tine boala
canceroasa la distanta. Aceasta datorita flavonoidelor, substantelor aromatice si a
clorofilei continute de aceste zarzavaturi, care previn mutatiile celulare, inhiba cresterea
tumorilor si declanseaza apoptoza (programul de auto-distrugere) a celulelor maligne.
* Adjuvant in cancerul pulmonar, in cancerul cavitatii bucale - anumite substante
(monoterpene) continute in frunzele de patrunjel si, mai ales, in frunzele de marar,
previn actiunea cancerigena a unor gaze si suspensii toxice, cum ar fi cele eliminate de
autovehiculele cu ardere interna, de gropile de gunoi sau de tigarile aprinse. Aceste
"otravuri" pe care le respiram, vrand nevrand, zilnic, sunt responsabile in foarte mare

Page 182 of 1147

masura de multitudinea formelor de cancer al cailor respiratorii, care afecteaza in

prezent milioane de oameni din intreaga lume. Cele doua zarzavaturi sunt eficiente insa
nu doar in prevenirea, ci si in tratarea afectiunilor tumorale care afecteaza respectivele
segmente. Se recomanda consumul zilnic a cate 20-30 de grame de marar si aceeasi
cantitate de patrunjel verde, in cure de minimum 3 luni.
Tratamente externe
* Respiratie cu miros neplacut, gingivita - poate parea greu de crezut, dar mararul este
stramosul... pastei de dinti. Cu 2000 de ani in urma, parintele medicinii, Hipocrate,
recomanda ca dupa fiecare masa sa fie mestecate indelung in gura cateva tulpini de
marar. El spunea ca acest remediu nu doar improspateaza respiratia, ci si curata dintii,
mentine sanatatea gingiilor si previne inflamatiile mucoasei bucale. Cercetarile
moderne ii dau dreptate lui Hipocrate, efectele antibiotice si antiinflamatoare ale
substantelor continute de frunzele proaspete de marar justificand din plin utilizarea
acestuia ca produs pentru mentinerea igienei cavitatii bucale.
* Adjuvant in blefarita si in conjunctivita - se umezeste o bucata de tifon cu infuzie
combinata de marar. Compresa astfel obtinuta se pune peste ochii cu pleoapele inchise,
tinandu-se vreme de 1-2 ore (din timp in timp, compresa se mai inmoaie in infuzie
pentru a fi pastrata umeda). Tratamentul are efecte antibacteriene si antiinflamatoare,
reduce senzatia de jena si de mancarime la nivelul ochiului.
Precautii si
contraindicatii
Frunzele de marar se vor consuma cu moderatie (maximum 5 grame pe zi) in perioada
sarcinii, fiind in schimb indicate in perioada de dupa nastere. Administrarea mararului
se va face in doze care vor creste gradat, o cantitate mare de marar consumata de o
persoana care nu este obisnuita cu acest tratament putand duce la deranjamente
digestive, la inapetenta, la dureri de cap. Pentru a obtine efectele terapeutice scontate,
consumati doar mararul proaspat. Tulpinile de marar pastrate in borcanele cu apa isi
pierd rapid proprietatile terapeutice, desi isi mentin mai multa vreme culoarea verde.
Daca doriti sa pastrati mai mult timp mararul inainte de a-l intrebuinta, puneti-l in pungi
de plastic si tineti-l in frigider, dar nu mai mult de 4 zile.
Tarhonul

Scurt istoric
Tarhonul este o planta adusa din indepartatul Caucaz. Arata ca o tufa inaltuta - poate
ajunge la un metru -, cu frunze inguste si destul de lungi. Ea creste foarte ramificata,
incat trebuie legata ca sa nu se rupa. Se recolteaza cu putin timp inainte de inflorire,
prin tundere. Culese primavara, frunzele sale pot fi folosite la prepararea unei salate
foarte aromate si cu proprietati medicinale deosebite. Este o planta adeseori folosita in
arta culinara, dar si in medicina populara, mai ales in Ardeal.

Page 183 of 1147

Boli care se vindeca cu tarhon

Intern:
Anorexie - contra lipsei poftei de mancare (inclusiv la convalescenti si la anorexicii
cronici) se mesteca doua-trei frunze, crude sau uscate, pe stomacul gol, cu cateva
minute inainte de masa. Este un leac popular care nu da gres.
Arterita, ateroscleroza - trei maini de frunze de tarhon se taie marunt, se pun intr-un
borcan si se acopera cu jumatate de litru de otet de mere, lasandu-se sa stea astupat
vreme de 7 zile. Se filtreaza si se bea pe stomacul gol cate un paharel inainte de masa.
Ascita - se mananca frunze de tarhon crude, pe stomacul gol, minimum 7 frunze pe zi.
Batranete - frunzele de tarhon, tocate fin si puse in salata de cruditati sau adaugate in
ciorbe, dupa ce s-au racit, au efect intineritor. Ele ajuta la regenerarea ficatului, reduc
colesterolul, curata vasele de sange si au efect antireumatic.
Cancer - in dietele cu cruditati anticancer, condimentarea cu tarhon a salatelor si
ciorbelor catalizeaza procesul de vindecare. S-a observat la populatiile care consuma
din belsug aceasta planta o reducere a incidentei cancerului gastric si intestinal.
Cancer gastric - trei maini de tarhon proaspat se dau prin masina de tocat (sau se
zdrobesc in mixerul electric, dupa ce am adaugat putina apa), dupa care se storc bine
intr-un tifon. Sucul astfel obtinut se bea imediat cu o lingura, pe stomacul gol. Cura tine
minimum o luna. Sucul poate fi conservat vreme de 12 ore, la frigider (4C).
Colecistita, colici biliare - peste o lingurita de frunze uscate sau doua lingurite de frunze
proaspete se toarna o cana de apa fierbinte si se lasa sa infuzeze 20 de minute. Se bea
fierbinte, pe stomacul gol. In colecistita cronica este mai bun maceratul - in loc de apa
fierbinte folosim apa rece in aceeasi cantitate si lasam la macerat, la temperatura
camerei, vreme de patru ore, frunzele bine maruntite cu apa.
Colita de putrefactie - trei zile la rand nu se mananca decat fructe si legume proaspete
(eventual foarte putina paine) si se consuma supe de legume condimentate din belsug cu
tarhon. Inainte si dupa fiecare masa se mesteca 2-3 frunze de tarhon.
Dinti (pastrarea integritatii dintilor) - s-a observat ca persoanele care consuma frecvent
tarhon crud au o dantura mai sanatoasa. Tarhonul, se pare, protejeaza dintii impotriva
aparitiei cariei dentare si tartrului, intarindu-le, de asemenea, si radacina.
Dureri de dinti - o mana de tarhon (cu tot cu radacini) tocat se pune intr-un borcan si se
acopera cu otet, se astupa si se agita bine (30 de minute). Se scoate apoi tarhonul, se
mesteca putin in gura si se tine in locul dureros.
Dureri gastrice, gastrita - atunci cand durerile apar dupa masa, leacul este o cana cu ceai
de tarhon: 1-2 lingurite de tarhon se oparesc vreme de 15-20 de minute cu o cana de apa
clocotita. Se bea cu inghitituri mici.

Page 184 of 1147

Tulburari de crestere la copii manifestate prin: deficiente de vorbire, pubertate precoce,

diferite tulburari hormonale - ideala este o cura de o luna, in care se beau inainte de
fiecare masa 3 lingurite de suc. Daca nu avem la dispozitie tarhon proaspat, se foloseste
un macerat din tarhon uscat in otet de mere: peste 10 linguri de tarhon bine maruntit se
pun 40 de linguri de otet de mere si miere. Se lasa la macerat doua saptamani, dupa care
se filtreaza. Se iau 3-6 lingurite din acest otet medicinal inainte de fiecare masa.
Reumatism, dureri reumatice - peste trei maini de tarhon maruntit se pune un litru de
rachiu de drojdie. Se astupa, se lasa la macerat o luna, dupa care se filtreaza. Se iau in
fiecare zi 5 linguri din acest preparat diluate in apa. Cu acest preparat se fac si frectii pe
locurile dureroase.
Sughit - peste o lingurita de tarhon se pune o jumatate de ceasca de apa fierbinte. Se
lasa cateva minute, dupa care infuzia astfel obtinuta se bea calda, inghititura cu
inghititura.
Valori crescute ale colesterolului (dislipidemie) - cu 15 minute inainte de fiecare masa,
se consuma 3-4 frunzulite mature de tarhon, mestecandu-le bine inainte de a le inghiti.
Viermi (paraziti) intestinali - trei maini de tarhon nemacinat se pun cu jumatate de litru
de apa de seara pana dimineata, cand se filtreaza. Maceratul rezultat se pune deoparte,
iar planta ramasa dupa filtrare se opareste cu inca o jumatate de litru de apa, dupa care
se lasa la racit si se filtreaza. Se combina cele doua extracte, obtinandu-se un ceai care
se bea in doua reprize - jumatate din cantitate dimineata si jumatate seara. Tratamentul
se repeta zilnic, vreme de doua saptamani. Este valabil pentru ascarizi, oxiuri si tenie.
Extern:
Dureri de cap - doua maini de frunze proaspete de tarhon se pun intr-un borcan si se
acopera cu spirt indoit cu apa; se astupa si se lasa la macerat 10 zile. Se filtreaza apoi si
se pun in sticlute. Se maseaza cu acest preparat ceafa, fruntea si tamplele.
Cateva secrete
In ciorbe si supe nu se pun frunze de tarhon albastrite, pentru ca le strica gustul.
Tarhonul este adesea folosit in preparatele din carne, deoarece le diminueaza toxicitatea
si le face mai usor de digerat.
O ramurica de tarhon pusa in otet ii da acestuia un gust mult mai bun si asigura
pastrarea indelungata.
Pentru persoanele care au regim fara sare (in boli cum ar fi hipertensiunea, ischemia
cardiaca, hipertiroidia), tarhonul este cel mai bun inlocuitor al acesteia.
Prezenta tarhonului in mancare o face mai satioasa si mai digerabila.
Tarhonul este un condiment salvator pentru bucatari, deoarece cateva frunze de tarhon
pot schimba total gustul unei mancari fade.
Tarhonul se pune la uscat in buchete, care se atarna de o sfoara. Din 4 kilograme de
tarhon umed se obtine un kilogram uscat.

Page 185 of 1147

Magie
In medicina magica i se atribuiau tarhonului virtuti purificatoare, el putand sa scoata
rautatea din trupul bolnav. Cand bolnavul nu mai dadea semne de intremare si nu mai
putea manca, i se dadea sa bea pe inima goala zeama proaspata de tarhon, ca sa scoata
rautatea si sa-i vina puterea.

Salvia
"Dorinta salviei este sa-i faca pe oameni nemuritori", se spunea in Evul Mediu. O
credinta straveche, inscrisa chiar in numele plantei. "Salvia" vine din latinescul
"salvare" - a fi sanatos, a vindeca, a salva. La romani, era o planta sacra, culeasa cu
protocol.
Despre aceasta planta extrem de aromata, cu frunze verzi, albicioase, si flori rozalbe si
violete, se spunea in Antichitate ca este sacra, fiind adusa pe pamant chiar de zei. "Cine
are salvie in gradina nu lasa batranetea sa se apropie" - spune un vechi proverb
chinezesc. Medicii greci si romani - Galen, Plinius, Dioscoride - elogiaza si ei salvia,
considerand-o o regina a ierburilor tamaduitoare, cu efecte protectoare magice. In Roma
antica, salvia era considerata o planta sacra, fiind adunata cu un intreg ritual. Cel care
oficia ceremonialul aducea drept jertfa paine si vin, imbracat intr-o tunica alba. Romanii
interziceau folosirea obiectelor de metal, considerand ca devin otravitoare in contact cu
salvia. Mai ales la trecerea dintre iarna si vara, salvia era un remediu nelipsit, fiind
folosita ca detoxifiant, protector impotriva diverselor infectii care apar in aceasta
perioada, tonic nervos si psihic, reintineritor. Se credea ca acela care va consuma salvie
inca de la inceputul primaverii va intineri si el odata cu natura. Exista multe mituri
terapeutice legate de aceasta planta sacra, mituri pe care stiinta moderna se straduieste
sa le inteleaga si sa le dea o utilitate practica. Salvia este o planta cercetata intens, careia
medicina ii descopera tot mai multe aplicatii practice. Ea nu este doar un medicament
natural cu multiple aplicatii, ci si un leac excelent pentru mentinerea sanatatii.
Si in medicina traditionala romaneasca, salvia are numeroase intrebuintari. Avand o
mare sensibilitate la ingheturile din timpul iernii, ea este o planta care necesita ingrijiri
speciale si, ca atare, nu creste spontan, ci doar cultivata, mai ales in zonele sudice ale
tarii. De la ea se folosesc frunzele si partile aeriene inflorite, care sunt foarte bogate in
uleiuri volatile, avand un gust puternic aromatic si astringent. Gasim aceasta planta sub
forma de ceai in practic toate magazinele specializate de tip Plafar, la fel ca si anumite
preparate pe baza de salvie, cum ar fi tinctura.
Pulberea
Se obtine prin macinare cat mai fina cu rasnita electrica de cafea. Depozitarea pulberii
de salvie se face in borcane de sticla inchise ermetic, in locuri intunecoase si reci, pe o
perioada de maximum doua saptamani (deoarece uleiurile volatile se evapora foarte
rapid). De regula, se administreaza de 3-4 ori pe zi, cate o jumatate de lingurita rasa, pe
stomacul gol.

Page 186 of 1147

Tinctura
Se pun intr-un borcan cu filet cincisprezece linguri de pulbere de salvie, peste care se
adauga doua pahare (400 ml) de alcool alimentar de 50 de grade. Se inchide borcanul
ermetic si se lasa la macerat vreme de doua saptamani, dupa care se filtreaza, iar
tinctura rezultata va fi pusa in sticlute mici, inchise la culoare. Se administreaza cate o
lingurita diluata in putina apa, de patru ori pe zi. Este folosita ca echilibrant nervos si
hormonal, stimulent al activitatii cerebrale si al memoriei.
Vinul stimulant de salvie
Intr-un litru de vin natural alb se pun douazeci de linguri de pulbere de salvie si se lasa
sa se macereze vreme de trei saptamani, dupa care se strecoara. Se iau cate 3 linguri din
acest vin, inainte sau dupa masa. Administrat inainte de masa, vinul de salvie
stimuleaza apetitul si invioreaza. Luat dupa ce am mancat, vinul de salvie - spune
medicul francez Jean Valnet - este un extraordinar remediu contra surmenajului si a
asteniei, contra astmului, contra distoniei neuro-vegetative. Potrivit aceluiasi medic,
vinul cald de salvie este un excelent profilactic pentru raceala si gripa.
Otetul de salvie
Era foarte mult folosit de catre calugarii benedictini, care il considerau un elixir pentru
nervi si digestie. Iata reteta sa de preparare: intr-un litru de otet natural de mere (sau de
mere cu miere) se lasa sa se macereze, vreme de doua saptamani, 50 de grame de frunze
de salvie maruntita. Va rezulta un otet foarte aromat, cu efecte tonice digestive,
carminative (reduce balonarea), invioratoare, un excelent adaos la salatele de primavara.
Extern este folosit ca frectie impotriva racelii, a durerilor reumatice, a starilor de
oboseala fizica si psihica.
Decoctul combinat
Se pun 3-4 linguri de salvie maruntita la macerat in jumatate de litru de apa, vreme de
8-10 ore, dupa care se filtreaza. Preparatul rezultat se pune deoparte, iar planta ramasa
dupa filtrare se fierbe in inca o jumatate de litru de apa, vreme de cinci minute, dupa
care se lasa sa se raceasca si se filtreaza. In final se amesteca cele doua extracte,
obtinandu-se aproximativ un litru de preparat, care se foloseste intern (1-2 cani pe zi)
sau extern, sub forma de comprese si bai.
Cataplasma cu salvie- o mana de frunze maruntite de salvie se lasa timp de 1-2 ore sa se
inmoaie in apa calda (40-50 de grade Celsius). Dupa trecerea acestui interval de timp se
aplica direct pe locul afectat, acoperindu-se cu un tifon. Se lasa vreme de o ora.
Bronsita, astmul, rinita, sinuzita, bolile respiratorii cu secretii abundente - pulberea de
salvie, administrata constant vreme de o luna, cate o jumatate de lingurita de 4 ori pe zi,
reduce cantitatea de secretii si are efecte antiinfectioase puternice. Este recomandata
mai ales in perioada de primavara, inclusiv bolnavilor cronici, pentru ca are efecte
detoxifiante puternice, actionand asupra cauzelor profunde ale acestor boli.
Indigestia, balonarea - se ia inainte de masa un sfert de lingurita de pulbere de salvie.
Aceasta planta stimuleaza digestia si echilibreaza apetitul, avand calitatea de a

Page 187 of 1147

impiedica formarea gazelor in intestin. In lumea araba, salvia este numita "iarba
beduinilor", decoctul combinat de salvie fiind un remediu celebru pentru tratarea tuturor
problemelor digestive, mai ales a diareei, a colitei de fermentatie si a diferitelor infectii
ale tubului digestiv. Pentru tratarea acestor afectiuni se iau 2-3 cani de decoct combinat
de salvie pe zi.
Ciclu menstrual neregulat, foarte abundent sau dureros, sterilitate feminina - se
administreaza o jumatate de lingurita de salvie, de patru ori pe zi, pe stomacul gol. Un
tratament va dura trei luni si va avea efecte ample de armonizare la nivel hormonal,
influentand atat productia glandelor endocrine, cat si receptorii diferitilor hormoni.
Tulburari de menopauza - contra acestor probleme, tinctura de salvie este un adevarat
elixir, reducand transpiratia, rarind aparitia bufeurilor, avand un puternic efect de
reintinerire. Se administreaza cate o lingurita de tinctura (intotdeauna diluata in apa) de
3-4 ori pe zi, pe stomacul gol. Efectele terapeutice apar dupa 4 saptamani. Contra
hemoragiilor care apar la debutul menopauzei se foloseste pulberea de salvie,
administrata in acelasi mod ca mai sus. Un studiu realizat in Italia in 1998, pe 30 de
femei, a aratat ca dupa 3 luni de tratament cu salvie, s-au rarit sau chiar au disparut
bufeurile nocturne, precum si transpiratia abundenta. De altfel, impotriva transpiratiei
excesive sau cu miros neplacut, salvia are efecte extraordinare, fiind un adevarat
deodorant cu administrare interna, asa cum vom vedea in continuare:
Transpiratia excesiva - studii facute in paralel in Anglia, Germania si Statele Unite au
aratat fara dubiu ca salvia reduce puternic sudoratia, inclusiv cea care apare pe fondul
unor dezechilibre la nivelul glandelor cortico-suprarenale. Se administreaza in acest
scop sub forma de tinctura, cate 4 lingurite pe zi, sau de decoct combinat, din care se
bea 1 cana pe parcursul unei zile (are un gust neplacut, dar este foarte eficient).
Diabetul de tip Ii - salvia sporeste foarte mult receptivitatea (cu pana la 2-3 ori)
organismului la insulina - este concluzia unui studiu german pe aceasta tema. In acest
scop, se administreaza decoctul combinat de salvie, cate o cana pe zi.
Astenie de primavara, surmenaj - se iau 50 de picaturi de tinctura de salvie de 3-4 ori pe
zi. Efecte mai puternice se obtin daca aceasta tinctura se ia diluata in ceai rece de roinita
(melisa).
Cancer la colon, tumori pe tubul digestiv - in medicina traditionala araba, decoctul
combinat de salvie, din care se administreaza 2-3 cani pe zi, in cure de minimum 3 luni,
este un remediu redutabil impotriva acestor afectiuni. Acelasi lucru il sustine terapeuta
de origine austriaca Maria Treben, care adauga faptul ca salvia este un minunat ajutor in
toate formele de cancer, citand un faimos dicton din Evul Mediu: "De ce sa moara
omul, daca in gradina creste salvia?".
Rani care se vindeca greu - se aplica pe locul afectat o cataplasma cu frunze maruntite
de salvie (preparata dupa metoda prezentata anterior). Tratamentul se face zilnic, cate o
ora, vreme de minimum 3 saptamani.

Page 188 of 1147

Eczeme infectioase - se fac spalaturi cu decoct de salvie, apoi se aplica o cataplasma cu

salvie, care se tine vreme de 1-3 ore, dupa care locul tratat se lasa sa se zvante. Frunzele
de salvie contin principii cu puternice efecte antibacteriene si antifungice (combat
ciupercile parazite).
Pentru revigorare - se fac bai cu decoct de salvie (5 litri la o cada de apa) de doua ori pe
saptamana. Baile cu salvie confera o stare de tonus psihic si vioiciune, inlatura
oboseala, dau corpului un miros placut.
Retete de frumusete
Pentru mentinerea culorii naturale si a stralucirii parului, dupa spalatul obisnuit cu
sampon, se face ultima clatire cu decoct combinat de salvie, preparat dupa reteta
pomenita anterior. Pentru parul negru, se recomanda un decoct preparat in acelasi mod,
dar dintr-un amestec in parti egale de ceai negru si salvie. Salvia e buna si pentru
ingrijirea parului carunt, pe care il intareste si caruia ii inchide culoarea.
Pentru tenul cu pori dilatati, patat, ofilit - se fac spalaturi, in fiecare dimineata si seara,
cu decoct combinat de salvie. Suplimentar, se pune pe obraji, seara, o compresa cu acest
preparat, care se tine vreme de un sfert de ora.
Dintii frecati cu frunze de salvie devin albi si stralucitori.
Precautii
Administrarea plantei la persoanele extrem de sensibile poate produce convulsii
digestive. Planta este contraindicata in general epilepticilor. In cazul diabeticilor
insulino-dependenti, in timpul administrarii salviei, glicemia va fi strict supravegheata.
Femeile care alapteaza nu vor folosi aceasta planta, care este recunoscuta pentru efectul
sau foarte rapid de oprire a lactatiei.
Salvia si varsta a treia
Inca din Evul Mediu se spunea despre salvie ca are un puternic efect intineritor, ajutand
mai ales mentinerea nealterata a facultatilor intelectuale si emotionale, pana la varste
inaintate. Studii facute recent intr-un centru medical din New Castle (Anglia) au
confirmat din plin acest lucru, punand in evidenta trei elemente extrem de importante:
- salvia ajuta la mentinerea tineretii celulelor din care este formata scoarta cerebrala
(prin efectul antioxidant)
- salvia actioneaza asupra receptorilor unor hormoni importanti in mentinerea tineretii
organismului
- salvia inhiba formarea unor enzime care blocheaza procese extrem de importante la
nivelul creierului, cum ar fi: memorarea, asocierea, sinteza. De altfel, aceasta planta
actioneaza printr-un mecanism similar celor mai noi tratamente ale Alzheimer-ului.
Administrarea de 4 ori pe zi a unei lingurite de tinctura de salvie are, in consecinta,
efecte extrem de benefice pentru prevenirea senilitatii, a proceselor de degradare care
apar la nivelul sistemului nervos central, odata cu varsta. Mai mult, salvia stimuleaza
capacitatea de memorare, favorizeaza activitatea intelectuala si imbunatateste
performantele intelectuale, atat la cei in varsta, cat si la tineri. Primele rezultate in acest

Page 189 of 1147

sens se vad dupa patru saptamani de administrare constanta, un tratament complet

durand intre 2 si 3 luni (putand fi facut de 3 ori pe an).
Cafeaua
Stiati oare ca nelipsita cafea face adevarate miracole pentru frumusete? De fapt, se pare
ca efectele benefice sunt mai importante pentru aspectul exterior, decat pentru interior!
Vreti sa va convingeti? Incercati retetele de mai jos:
Parfum pentru corp - pentru a va parfuma intregul corp cu un miros suav de cafea,
umpleti cu zat un saculet de tifon si frecati-va cu el la dus sau la baie.
Concentrat de cafea pentru stralucirea parului - are un miros divin si da, intr-adevar,
rezultate: parul va deveni mai stralucitor chiar si dupa o singura aplicare. Faceti o portie
mare de cafea foarte tare si lasati-o sa se raceasca, pana devine calduta. Strecurati-o,
puneti-o intr-un lighean si inmuiati-va parul uscat in ea. Lasati sa actioneze timp de 20
de minute, apoi clatiti-va abundent cu apa calduta. (doar pentru femeile satene, roscate
sau brunete.)
Zat anticelulitic- toate acele creme anticelulitice au un singur ingredient comun:
cofeina! Va puteti prepara singure o crema anticelulitica, folosind zatul de cafea. Are
efecte mai bune daca se foloseste caldut.
Dupa ce va beti cafeaua, amestecati un sfert de ceasca de zat caldut, cu o lingura de ulei
de masline. Stati in picioare, in cada, si aplicati amestecul de cafea pe zonele corpului
cu probleme, masand energic, ca sa patrunda in piele. Nu va faceti griji daca o parte din
amestec va cadea; ramane destul ca sa adere la piele si sa produca efectul scontat. Dupa
aplicarea amestecului aplicati pe zonele respective o folie de plastic si lasati sa
actioneze pentru cateva minute. Desfaceti folia si frecati pielea cu palmele, pentru a
inlatura excesul de amestec ramas. Clatiti cu apa calduta. Aceasta procedura are
rezultate foarte bune, daca o repetati de doua ori pe saptamana.
Exfolierea si tonifierea tenului - la un sfert de cescuta cu zat
de cafea adaugati un ou, amestecand bine pana obtineti o pasta. Aplicati pe fata, masati
cu blandete, apoi lasati amestecul sa se usuce. Clatiti cu apa calduta. Pentru persoanele
cu ten uscat, se recomanda adaugarea unei creme hidratante in amestec.
Otetul De Mere
Nu otetul de vin, cu mult prea coroziv pentru delicatetea obrazului, ci otetul de mere,
plin de arome si de substante active, folositoare deopotriva pentru sanatate si ten. Ba
chiar si mai mult: pe langa efectul lui de tonic al epidermei, otetul de mere da parului
efecte stralucitoare si devine un veritabil energizant pentru corp, daca e pus in apa din
baie. In randurile care urmeaza, veti gasi formulate scurt, dar cuprinzator, cateva
remedii stravechi de intrebuintare a otetului in frumusete.

Page 190 of 1147

Maini fine, intr-o clipita

Turnati pe maini o jumatate de cana de apa amestecata cu o lingurita de otet. Pudrati-va
apoi mainile, cat sunt umede, cu o jumatate de lingura de zahar praf, iar deasupra turnati
o lingurita de ulei pentru bebelusi. Frecati-va mainile cu acest amestec vreme de doua
minute, apoi spalati-va cu un sapun fin. Veti avea niste maini de o finete magica si o
senzatie de catifea.
Alte retete pentru maini fine
A Scufundati-va mainile vreme de cateva minute in apa fierbinte cu otet, apoi, fara sa le
stergeti, ungeti-le cu vaselina. Pentru rezultate durabile, practicati procedeul seara,
inainte de a va culca.
A Adaugati o lingura de otet de mere la doua cani mari de apa fierbinte (cat suportati).
Tineti-le asa 5 minute, apoi tamponati-le cu un prosop. Aplicati o jumatate de lingurita
de vaselina pe maini si puneti-va manusi de bumbac. Pastrati-le peste noapte. A doua zi,
mainile dvs. vor fi mai fine decat matasea si vor ramane asa, indiferent de treburile
casnice de peste zi.
Ingrijirea picioarelor
Pielea cornoasa de pe talpi si calcaie poate fi inmuiata prin inmuierea picioarelor in apa
cu otet. Stati asa vreme de zece minute, apoi ungeti-va cu un lapte de corp. Folositi apa
cat mai calda posibil, in care adaugati o lingura de otet de mere la un litru de apa.
Tamponati-va picioarele pentru a le usca bine, aplicati laptele de corp, apoi incaltati-va
cu sosete de lana sau de bumbac.
Alta reteta
Calozitatile si bataturile de pe picioare provoaca, adesea, dureri la mers. Inmuiati-le
vreme de 5 minute in apa calda in care adaugati o ceasca de otet de mere, apoi frecati
bine intariturile de piele cornoasa cu zahar praf. Faceti un masaj rapid cu ulei pentru
bebelusi, spalati-va cu un sapun fin, apoi incaltati-va cu sosete de bumbac. (In nici un
caz din plastic.)
Pentru inmuierea pielii intarite
Inmuiati-va zilnic picioarele intr-un lighean cu apa calda, cu clabuc de sapun, in care
adaugati o cana de otet.
Remedii impotriva matretii
Spalati-va si clatiti-va pe cap ca de obicei, apoi aplicati un amestec de apa cu otet (in
parti egale) pe toata lungimea parului. Nu va mai clatiti.
Masca anti-matreata
Dupa ce va spalati pe cap si va clatiti ca de obicei, aplicati pe parul ud, vreme de 5

Page 191 of 1147

minute, un amestec de o jumatate de cana de otet de mere, in care dizolvati doua tablete
de aspirina pisata. Clatiti-va bine. In ultima apa, puneti o lingura de otet.
Bai cu otet de mere cu plante
Otetul de plante preparat acasa poate fi folosit pentru bai cu efect excelent. Utilizati o
jumatate de cana de otet la o cada de apa. Pentru o baie relaxanta, folositi otet de mere
aromat cu lavanda, musetel sau hamei. Pentru o baie revigoranta, folositi otet de mere
cu menta, salvie sau tarhon. Otetul aromat se prepara punand sa se macereze in el
diferite ierburi sau flori.
Baie de aburi cu otet
Puneti la fiert o cana de otet de mere si varsati-l intr-un lighean mai mic. Acoperiti-va
capul cu un prosop, pentru a lasa sa va patrunda aburii in piele. Cand otetul se raceste,
stergeti-va cu el obrazul, folosind un tampon, asemenea unei lotiuni astringente. Baia de
aburi cu otet este un mijloc ideal de inmuiere a epidermei inainte de a aplica un produs
hidratant sau pentru a strange porii dupa o curatire a tenului.
Otetul de mere si insusirile lui in curele de slabit
Arde grasimile
Acidul acetic si biosubstantele din otetul de mere absorb grasimea depusa in celule si o
transporta mai departe spre ardere. Otetul de mere ajuta la descompunerea albuminei
din stomac in aminoacizi. Acestia sunt foarte importanti pentru producerea - la nivelul
hipofizei - a unui hormon special, cu actiune lipolitica. Noaptea, la o ora sau doua dupa
instalarea somnului, acest hormon deschide celulele adipoase si transporta grasimea,
prin sange, catre celulele somatice, in care este arsa. In felul acesta, "pernutele" de
grasime scad vazand cu ochii.
Alte substante care distrug grasimile sunt: vitamina B6 si C, magneziul si fierul, care
toate intra in compozitia otetului de mere. Depunerea grasimilor este stopata deja la
nivelul cavitatii bucale.
Stimuleaza digestia
Pectinele existente in otetul de mere combat bacteriile si inflamatiile intestinale, care
duc la depunerea grasimilor. Mai mult, otetul de mere stimuleaza digestia.
Taie senzatia de foame
Combinatia de substante active din otetul de mere duce la disparitia senzatiei de foame.
Beti deci un pahar de otet de mere (combinat) cu 10-15 minute inainte de masa.
Minimumul zilnic: 1 pahar de otet de mere combinat. Maximumul zilnic: 3 pahare.
Chiar daca beti mai mult, efectul ramane acelasi.
Modificati-va modul de alimentatie
Ca sa slabiti "constient" si repede, este foarte important sa renuntati la: faina alba,
produsele de patiserie, zahar si la mancarurile grase. Daca se poate, total.
Mierea intensifica efectul otetului de mere

Page 192 of 1147

Mierea contine multe substante deosebit de pretioase (enzime, vitamine, substante

minerale si microelemente), precum si toti aminoacizii - de importanta vitala - pe care
organismul nostru nu-i poate produce el insusi.
In plus, mierea ajuta la digestie. Actiunea otetului de mere este intensificata de miere si
invers. Dar substantele acestea, atat de importante, exista doar in mierea curata, de
calitate. Combinati deci otetul de mere cu mierea sau cumparati-l preparat ca atare de la
apicultori.
Bauturi pe baza de otet de mere
(Retetele - cu exceptia ultimei - sunt pentru o persoana)
1. Otet de mere + suc de pere - curata intestinul
Puneti intr-un pahar 2 lingurite de otet de mere si 1-2 lingurite de miere, turnati
deasupra 200 ml suc de pere (natural 100%). Combinatia curata intestinul.
2. Otet de mere + caise - intareste tesutul conjunctiv
Curatati de coaja 5 caise, scoateti-le samburii si pasati-le (in mixer). Adaugati 150 ml
suc de mere (preparat in storcatorul de fructe), 2 lingurite de otet de mere si o lingurita
de miere si amestecati-le bine. Sucul obtinut are un efect de intinerire: da stralucire
parului, intareste unghiile si tesutul conjunctiv si face bine la nervi.
3. Clasic: otet de mere + miere de
albine
Amestecati 2 lingurite
de otet de mere cu 1-2 lingurite de miere si cu 200 ml de apa (eventual minerala) pana
ce mierea s-a dizolvat complet. Daca beti preparatul dimineata pe stomacul gol, folositi
apa calduta, pentru ca stimuleaza digestia.
4. Otet de mere + suc de ananas - diuretic
Puneti intr-un pahar 2 lingurite de otet de mere si 1-2 lingurite de miere. Turnati
deasupra 200 ml de suc de ananas si amestecati bine. Aceasta combinatie are efect
diuretic si intensifica irigarea sangvina.
5. Otet de mere + mango - stimuleaza metabolismul
Curatati un mango de coaja si de samburi, maruntiti-l in mixer pana ce obtineti un piure
fin. Adaugati: 150 ml suc natural de mere (tulbure), 2 lingurite de otet de mere si o
lingurita de miere. Preparatul accelereaza digestia albuminelor si protejeaza celulele. In
felul acesta, pielea ramane sanatoasa si neteda.
6. Punch din otet de mere - pentru buna dispozitie
Mod de preparare (pentru 4 persoane): 750 g fructe proaspete, la alegere (ananas, cirese,
capsuni) se spala, se taie marunt si se pun intr-un castron (reci). Se toarna deasupra 1/2 l
suc de grapefruit (rece) si 1/2 l suc de cirese si se lasa sa se patrunda o ora. Se adauga 1
l de apa minerala de la frigider, 2 linguri de miere, 3 linguri de otet de mere si se
amesteca bine.
Extern

Page 193 of 1147

* Amigdalita: clatiti gatul la fiecare ora cu o lingurita de otet de mere pusa intr-un pahar
de apa.
* Dureri de cap provocate de raceala: amestecati o lingura otet de mere cu un terci
obtinut din 2 cartofi rasi. Solutia se intinde pe panza sau un tifon pus in patru, si se
aplica pe frunte. Peste 2-3 ore, aplicam o compresa proaspata.
* Edem la picioare: turnati in cada apa (circa 30 cm) si adaugati 3-4 pahare de otet din
mere. Intrati in ea cu picioarele si calcati apa pana veti simti ca picioarele s-au odihnit.
Nu le stergeti. Lasati-le sa se usuce de la sine. Daca aveti dureri puternice, inveliti
picioarele cu servetele inmuiate in otet.
* Leucoree: se pun in 2 litri de apa calda 3 linguri de otet de mere si se fac spalaturi in
fiecare zi, pana la vindecare. Apoi spalaturile se fac o data pe saptamana, pentru
profilaxie.
* Micoza la picioare se trateaza prin ablutiunea locurilor bolnave cu otet de mere.
* Muscaturile si piscaturile de tantari se ung cu otet de mere.
* Transpiratie abundenta noaptea: inainte de a va culca, stergeti-va tot corpul cu otet de
mere.
Intern
* Artrita: se bea de patru ori pe zi cate un pahar de apa cu o lingurita de otet de mere.
Tratamentul se face timp de doua saptamani, cu o pauza de o saptamana. Apoi
procedura se repeta.
* Hemoragie pe nas: se bea otet de mere dizolvat in apa. Sangele se poate opri cu
tampoane de vata inmuiate in otet si puse in nas.
* Hemoroizi: la fiecare doua ore, se aplica pe umflaturi un tampon de vata inmuiat in
otet de mere, iar dimineata se bea apa cu otet si miere de albine.
* Reteta de slabit: in prima luna se bea in timpul fiecarei mese un pahar cu apa si o
lingurita de otet de mere, apoi cate 2 lingurite de otet la un pahar de apa (in a doua
luna). Pe zi, trebuie sa se consume 3 pahare. Nu se recomanda sa mancati dulciuri si
paine alba.
* Tuse: se amesteca 3 linguri de otet de mere cu o lingurita de suc de aloe si 1/2 pahar
de miere de albine. Se iau de 3-4 ori pe zi cate doua lingurite, inainte de masa.
* Varicoza: se toarna otet de mere pe palme si se freaca picioarele de jos in sus,
dimineata si seara, in fiecare zi, timp de una-doua luni, sau se invelesc picioarele cu
servetele inmuiate in otet, apoi se leaga cu un stergar si se sta in pat sau fotoliu, cu
picioarele ridicate, timp de 30 de minute. In timpul acestui tratament, trebuie sa beti de
doua ori pe zi un pahar de apa cu 2 lingurite de otet de mere.
* Viermi intestinali: se fierbe in otet de mere cu sare o urzica tanara taiata marunt si se
mananca. Viermii intestinali mor si ies din organism.
Ciocolata i notul prelungesc viaa
Ultimile tiri din lumea medical anun c cele mai noi tratamente care ajut la
prelingirea vieii sunt ciocolata i
notul.
Se
pare c aceste remedii sunt chiar mai bune dect alergatul sau mersul pe jos, care pn
acum erau sfinte n ceea ce privete longevitatea.
Ciocolata neagr este foarte bogat n polifenoli, compui ce protejeaz celule i nu le

Page 194 of 1147

las s se deterioreze sau s se mbolnveasc, aa c tot mai muli medici recomand

consumul de ciocolat chiar i persoanelor obeze, pentru a le mbunti sntatea.
notul este cel mai revoluionar sport pentru sntatea organismului uman, mai bun i ca
alergatul. Persoanele care noat regulat i njumtesc ansele de a muri prematur,
spre deosebire de cei care i folosesc fora picioarelor pentru a se menine n form.
Acest lucru se ntmpl pentru c notul protejeaz cel mai bine plmnii i inima.
In vechile legende mayase, zeul agriculturii Quetzalcoatl, reprezentat de celel mai multe
ori sub infatisarea unui sarpe cu pene, a adus pe Pamant arborele de cacao pentru a le da
oamenilor putere si intelepciune. El i-a invatat cum sa cultive copacul si cum sa
foloseasca fructele. Inca de acum doua milenii, mayasii cunosteau virtutile
nemaipomenite ale prafului de cacao dizolvat in apa si considerau ciocolata o bautura
magica, destinata zeilor; de aceea, ei credeau ca boabele de cacao au puteri inaccesibile
muritorilor si le foloseau cu multa grija in ritualuri si ceremonii religioase. Mai tarziu,
Carl Linne, cel care a impus sistematica in biologie si a propus cea mai mare parte a
denumirilor stiintifice ale speciilor vegetale si animale ( lui ii datoram numele latinesti
cu structura binara pe gen si specie ), a folosit in compunerea numelui stiintific al
arborelui de cacao tocmai aceste atribute considerate miraculoase de mayasi; Linne a
denumit arborele de cacao Theobroma, sintagma ce inseamna hrana zeilor.
Arborele de cacao este deosebit de pretentios in privinta conditiilor de mediu in care
creste, de aceea el nu poate fi cultivat decat pe o fasie ingusta, cuprinsa intre 10 grade
latitudine nordica si 20 grade latitudine sudica, unde umiditatea si temperatura sunt la
un nivel optim. Arborii de cultura de astazi deriva dintr-o varietate salbatica Theobroma
grandiflorum.
Inotul este cu
siguranta unul dintre cele mai frumoase si eficiente sporturi, putand fi practicat atat pe
timp racoros, cat si in zilele toride ale verii si adresandu-se tuturor categoriilor de
varsta. De la prichindeii care se balacesc in apa langa parinti, la varstnicii care, desi se
deplaseaza greu, ajung la bazin pentru a se hrani cu portia de sanatate, nu exista
persoana care sa nu fie binevenita in lumea inotului.
Inotul acopera necesitatile de baza ale fiintei umane de la o stare de bine, la o formare
integrala a persoanei din punct de vedere motor, cognitiv, afectiv; de la imbunatatirea
conditiei fizice la necesitatea antrenarii pentru competitii sau doar in sens recreativ. Dar
natatia nu se refera doar la aceste lucruri, ci tinde a fi si o baza in necesitati speciale
precum cele ale femeilor insarcinate, dar si ale bolnavilor de astm, epilepsie sau cu
orice tip de disfunctie fizica sau psihica.
Cel mai mare avantaj al inotului este ca muschii si articulatiile se pun in miscare fara a
fi nevoite sa suporte vreo greutate, reducandu-se astfel tensiunea care exista la nivelul
acestora, ceea ce determina un risc minim in ceea ce priveste leziunile sau ranirile. Un
exemplu clar ar fi o persoana ale carei solicitari zilnice si greutate, la care contribuie
considerabil si forta de gravitatie, au un impact major asupra articulatiilor, mai ales
asupra celor de la genunchi si solduri. In apa, toate acestea nu se aplica, deoarece
gravitatea este complet diferita.
Toate sporturile aduc beneficii sanatatii atunci cand sunt practicate corect. Insa inotul
are, fara indoiala, niste caracteristici speciale pe care nu le au alte exercitii de tip aerob.

Page 195 of 1147

Iata cateva dintre acestea:

determina o incredibila rezistenta cardio-pulmonara;
stimuleaza circulatia sangvina;
contribuie la mentinerea unei tensiuni arteriale stabile;
reduce riscul bolilor cardiovasculare;
dezvolta majoritatea grupelor musculare (mai mult de doua treimi din intreaga
suprafata musculara);
intareste ligamentele articulare, prevenind posibilele leziuni;
imbunatateste postura corporala;
dezvolta flexibilitatea;
atenueaza tensiunile acumulate;
genereaza stari de bine, pozitive;
ajuta la imbunatatirea starilor de anxietate si amelioreaza simptomele de depresie;
relaxeaza tonusul excesiv acumulat in timpul zilei;
stimuleaza cresterea si dezvoltarea fizica si psihica;
imbunatateaste dezvoltarea psihomotorie.
In ultimii ani s-a inregistrat o crestere a numarului de specialisti in medicina care au
recomandat inotul pentru diferite terapii. Printre acestea se numara:
astmul;
durerile musculare si articulare;
hernia de disc;
stresul;
stimularea cresterii;
slabirea controlata;
disabilitati fizice si motorii;
autism.
Exercitiile in apa permit o libertate de miscare imposibila pe uscat. Apa permite
realizarea de miscari si posturi care nu se pot realiza in afara ei. Si exercitiile in apa au
efecte psihologice pozitive, deoarece persoana este intr-un ambient ludic, la o
temperatura optima pentru o buna relaxare.
Practica regulata a acestui sport face ca aparatul respirator sa-si imbunatateasca
elasticitatea si mobilitatea. Drept consecinta, plamanii sunt capabili sa capteze o
cantitate mare de aer, ceea ce ajuta celulele corpului sa beneficieze de un aport mai
mare de oxigen. Plamanii sunt organe elastice care depind, pentru o buna functionare,
de capacitatea de contractie si destindere a muschilor cutiei toracice. Acesti muschi se
tonifica si lucreaza mai eficient atunci cand exercitiie sunt efectuate regulat.
Dar nu numai atat. Rezistenta apei determina corpul sa consume mai multa energie
pentru a se misca, modelandu-l in acest fel si combatand cu succes celulita.
Inotul este unul din cele mai deosebite sporturi, deoarece nu prezinta restrictiile tipice
majoritatii sporturilor. Inotul se adreseaza tuturor categoriilor de varsta, se poate
practica indiferent de conditia fizica, nu necesita echipament special, nici co-echipieri
si poate fi practicat si de catre femeile insarcinate, fara niciun risc. Persoanele dinamice,
cu o conditie fizica foarte buna, pot practica inotul de rezistenta sau viteza. Cei care vor

Page 196 of 1147

doar sa se relaxeze, pot combina inotul cu balacitul, rezultand o activitate distractiva

care arde calorii si imbunatateste sanatatea.
Inotul este,
de asemenea, unul dintre cele mai sanatoase sporturi, datorita conditiilor speciale pe
care le presupune: pozitia orizontala a corpului, atat sprijinul mobil cat si factorul de
franare constituit de apa, presiunea ridicata care solicita mai intens miscarile
respiratorii.
In timpul inotului, presiunea exercitata de apa asupra corpului determina plamanii si
inima sa depuna mai mult efort pentru a functiona normal. Astfel, inotul le mareste
elasticitatea si rezistenta.
Ceea ce rezulta de aici este imbunatatirea circulatiei sangvine, reglarea tensiunii
arteriale deci reducerea riscului bolilor cardiovasculare.
Cel mai mare avantaj al inotului este ca muschii si articulatiile lucreaza fara a fi nevoite
sa suporte vreo greutate. Astfel, peste doua treimi din intreaga suprafata musculara se
dezvolta fara ca articulatiile sa aiba de suferit. Mai mult, ligamentele se intaresc si-si
dezvolta flexibilitatea. Muschi dezvoltati si ligamente puternice inseamna o postura
corporala corecta si un aspect fizic mult imbunatatit.
De altfel, inotul este sportul cu cel mai bun raport intre efortul depus, in alte cuvinte
oboseala resimtita de organism, si caloriile arse. Practicat regulat, garanteaza o silueta
de invidiat - tonifica muschii fesieri si pectorali, coapsele si gambele, si are un rol
important in dezvoltarea armonioasa a abdomenului. De asemenea, topeste celulita si
dezvolta armonios toate grupele de muschi.
Inotul aduce beneficii sanatatii psihice, de asemena. Acest lucru nu se refera doar la
vindecarea bolilor, ci la starea generala de bine ce o confera inotul tuturor practicantilor
sai. Vizitele regulate la bazin amelioreaza anxietatea si simptomele de depresie si
relaxeaza si stimuleaza dezvoltarea psihica. Pierderea in greutate, imbunatatirea
tonusului, disparitia celulitei sunt alti factori aferenti practicarii regulate a acestui sport
care imbunatatesc stima de sine si tonusul general al oricui.
Din pacate, cei mai multi dintre noi inoata (sau se balacesc) doar cand merg in conediu
la mare. O mare parte din responsabilitatea pentru aceasta stare de fapt cade pe umerii
prejudecatilor vehiculate de-a lungul timpului in legatura cu inotul. Una dintre ele este
ca e nesanatos sa inoti in primele cateva ore dupa o masa principala, afirmatie eronata,
conform studiilor recente.
Alta interdictie absoluta de referea la femeile in perioada ciclului. Practica a demonstrat
ca aceasta regula se aplica doar celor care au avut in antecedente inflamatii ale ovarelor
sau trompei care, intr-adevar, sunt agravate de imbaierile in apa rece si de efort
suplimentar. Insa, pentru majoritatea femeilor, o igiena speciala suplimentara este
singurul lucru necesar pentru a se bucura de inot in perioada fatidica a lunii. Alte
prejudecati vizau diabeticii: se spunea ca glucoza este consumata brusc, lucru ce duce la
accidente deosebit de neplacute. Contrar acestei teorii, cercetarile au demonsrtat ca
inotul este un factor terapeutic important in tratarea diabetului zaharat insulinodependent.
Multele sale beneficii au ridicat inotul la rangul de sport terapeutic, folosit in tratarea
multor afectiuni din domenii cat se poate de variate. Practicarea regulata a inotului
accelereaza vindecarea in cazul astmului, herniei de disc, dizabilitatilor fizice si motorii,
autismului, al durerilor musculare si articulare, al depresiei si anxietatii..

Page 197 of 1147

Daca pana acum nu te-ai familiarizat cu tehnicile inotului, nu e prea tarziu niciodata sa
inveti cele cateva miscari de baza. Vei avea ocazia sa descoperi un sport care, pe langa
efectele benefice asupra aparatului cardio-vascular sau aparatului respirator, iti va oferi
o conditie fizica de invidiat si un tonus excelent. In plus, inotul poate fi practicat in
moduri cat mai diverse si poate fi adaptat necesitatilor individuale ale fiecarei persoane.
Acest lucru se poate vedea in orice piscina, odata cu aparitia unor noi activitati
coordonate de antrenori profesionisti. Acestea sunt destul de diferite de orele clasice de
inot, iar ca exemple pot fi cursurile pentru bebelusi, femei gravide sau persoane in
varsta. Daca vine vorba despre beneficiile acestui sport, acestea nu sunt deloc de
neglijat. Aduce o incredibila rezistenta cardio-pulmonara, stimuleaza circulatia
sangvina, ajuta la mentinerea unei presiuni arteriale stabile, reduce riscul afectiunilor
cardiovasculare, dezvolta majoritatea grupelor musculare - tonifica muschii fesieri si
pectorali, are un rol important in dezvoltarea armonioasa a abdomenului, coapselor si
gambelor.
De asemenea, fortifica articulatiile, prevenind posibilele leziuni, dezvolta flexibilitatea,
genereaza stari pozitive, este de ajutor in depasirea starilor de anxietate si reduce
simptomele depresiei. Practicarea exercitiilor in apa permite o libertate de miscare pe
care nu o poti obtine in afara bazinului.
Poti incerca si aqua-gym!
Poti slabi?

Beneficii:

Cat dureaza?

Exercitiile fizice in apa pot fi Aqua-gym-ul iti solicita inima Pentru a da rezultate,
realizate mult mai usor de
si plamanii, tonifica
trebuie sa mergi de doua persoanele cu kilograme in musculatura, reprezentand o trei ori pe saptamana,
plus, deoarece au o
modalitate eficace de a obtine cateva luni la rand, in
mobilitate mai mare. Pot fi sau de a mentine o conditie
cadrul unui program bine
arse multe calorii, dar acest fizica buna. In apa sunt
pus la punct. O sedinta
lucru depinde de intensitatea solicitate mai intens grupele dureaza in medie o ora, iar
cu care sunt facute exercitiile musculare (abdomen, fese,
ca tipuri de exercitii, se
si de grupele musculare
coapse), cu un efort aparent
desfasoara ca si una de
solicitate.
mai mic.
aerobic in sala.
Accesorii pentru inot: ochelarii, casca, labele pentru inot, tubul pentru respiratie
subacvatica, dopurile pentru urechi sunt doar cateva dintre piesele de baza din arsenalul
unui inotator. Ochelarii sunt flexibili, din silicon, au protectie UV, iar lentilele acestora
sunt fabricate din sticla rezistenta la socuri, special tratata impotriva aburirii. Casca
pentru inot este din silicon, material ce ofera protectie si confort celui care o poarta.
Alimente bogate n substante proteice (peste 4%):
carne
orez
peste
orz
ou
ovaz
lapte
grau
ciuperci
porumb

Page 198 of 1147

soia
linte
bob
fasole boabe
mazare
uscata
naut
secara
mei

hrisca
masline
migdale
nuca de cocos
nuci
floarea soarelui miez
alune
arahide

Alimente bogate n calciu (peste 50 mg/100 g):

smochine
arahide
pmigdale
agrise
patrunjel
curmale
creson
ovaz
fasole boabe
nuci
lapte, produse
masline
lactate
alune
varza
coacaze negre
spanac
Alimente bogate n fier (peste 2 mg/100 g):
revent patrunjel
secara porumb
smocjine fasole
spanac curmale
migdale masline
coacaze
mure
negre
ovaz
Alimente bogate n magneziu (peste 50 mg/100 g):
catina curmale
ciuperci ou
lapte
varza
macese
Alimente bogate n fosfor (peste 100 mg/100 g):
carne secara
peste ovaz
dovleac ou
seminte
lapte
alune
fasole
arahide
boabe

Page 199 of 1147

linte
mazare
ciuperci
grau
porumb
orez

nuci
migdale
castane
catina
smochine

Alimente bogate n lipide nesaturate:

sofranel
migdale
susan
arahide
masline
nuci
floarea
avocado
soarelui
nuca de
soia
cocos
Alimente bogate n glucide (peste 15%):
miere
cacao
faina integrala de
struguri
grau
orez
prune
porumb
macese
fasole
banane
linte
arahide
bob
ananas
soia
cartof
smochine
Leacuri populare rusesti contra bolilor iernii
Raceala si gripa combatute cu hrean, usturoi si licheni Clima aspra si rece din Rusia, mai ales cea din zona siberiana,
declanseaza la vreme de iarna un cortegiu nefast de afectiuni.
Amploarea si raspandirea lor e ameliorata, din fericire, de o
terapeutica populara straveche si extrem de eficienta, la care se
face apel si azi. Ieftine si lesne de preparat, leacurile rusesti nu
prezinta nici un risc pentru sanatate, aducand, in schimb,
vindecarea, in timp record.
Afectiuni respiratorii
Din cauza climei severe, in Rusia, bolile respiratorii sunt extrem de
raspandite: raceli, bronsite, gripe in forme multiple, pneumonie.
Reguli generale de protectie
Iarna, imbracamintea sa fie calduroasa, fara sa duca, insa, la infofolire.

Page 200 of 1147

Locuinta sa fie calda, dar nu in exces.

Sa se evite curentul.
Asigurati-va ca picioarele sa fie totdeauna calde si uscate - acesta este cel mai important
lucru. Multi siberieni poarta sosete groase de lana, chiar si in pat. Nu va
supraalimentati. Un vechi proverb siberian spune: "Capul sa fie rece, stomacul gol si
picioarele calde".
Evitati constipatia.
Alcoolul poate fi consumat moderat.
Metode de prevenire a bolii
Ceai de maces. Multi practicieni recomanda consumarea acestei bauturi pe timp de
iarna, ca un preventiv contra racelii si ca un tonic pentru stomac, rinichi si circulatie.
Reteta: se pun 2 1/2 lingurite de flori uscate de maces, la un pahar cu apa, strecurat si
luat de 3 ori pe zi, dupa mese. Se indulceste cu miere, daca este necesar. Macesul este
un bun inlocuitor al vitaminei C.
Ceai de licheni (Centraria islandica). O lingurita de planta se fierbe in 200 ml de apa, 5
minute. Se strecoara si se bea fierbinte, intr-o singura repriza, noaptea, inainte de
culcare. Se indulceste cu miere.
Bratari din lemn de copac. Se recomanda purtarea bratarilor de lemn, acoperind
incheietura mainilor (peste puls), atat in casa, cat si afara, atat ziua, cat si peste noapte.
Siberienii considerau ca bratarile rosii sunt mai eficiente.
Talisman de cartofi. Este un remediu larg folosit de siberieni, care cred ca daca o
persoana poarta o bucatica de cartof crud in tot timpul iernii, ca un talisman, ea este
ferita de raceli. Aceeasi bucata de cartof se purta chiar si cand se innegrea si devenea
tare ca piatra. Este interesant faptul ca multi doctori rusi recomanda si astazi acest
remediu pacientilor care au tendinta sa raceasca usor. "Este un lucru absurd", afirma ei,
"dar mai absurd este ca functioneaza." Din moment ce metoda nu cere cheltuiala sau
alte dificultati de aplicare, merita sa fie incercata.

Masuri la primul semn de raceala

Daca in ciuda masurilor preventive apar, totusi, semne de raceala (dureri in gat, tuse,
friguri), este prescris urmatorul tratament:
- bolnavul sa stea acasa, de preferinta in pat
- baie la picioare in apa fierbinte cu sare (se sterg apoi picioarele si se incalta ciorapi de
lana. Se poarta si in pat, la culcare. Se schimba zilnic).
- curatati-va intestinele. Se face o clisma repetata, cu urmatoarea compozitie: o lingura
de seminte de in (macinate), fierte in 4 pahare cu apa. Aceasta se strecoara, apoi se
adauga o lingura de sare si doua linguri de ulei vegetal. In lipsa semintelor de in,
acestea se pot inlocui cu ovaz, orz sau frunze de nalba de gradina. Apa sa fie foarte
calda, dar nu fierbinte.
- abtineti-va de la orice fel de mancare, cel putin 24 de ore.

Page 201 of 1147

- ceai de grapefruit. Luati 3 grapefruituri si taiati-le in bucatele, fara a indeparta coaja.

Fierbeti-le in 2 litri de apa, timp de 20 de minute. Se adauga si 4 linguri de macese
uscate. Beti aceasta bautura in timpul zilei, cate pahare puteti si cat mai fierbinte. Se
poate adauga miere pentru indulcire, niciodata zahar. In 24 de ore, se pot consuma pana
la 6 litri de decoct.
Inainte de culcare: amestecati mustar cu apa pana rezulta o masa subtire si omogena.
Aplicati-o pe talpi, acoperiti-o cu un bandaj si incaltati sosete de lana. Stati asa cel putin
o ora, in ciuda senzatiei de arsura. Spalati-va picioarele cu apa calda si puneti alte sosete
de lana. Apoi plimbati-va prin camera, cel putin 10 minute (in camera trebuie sa fie
cald). Dupa aceea culcati-va, fara sa va dati jos sosetele. Aceasta metoda opreste
raceala. Pana a doua zi dimineata nu mai ramane nici urma din ea.
Masuri la primele semne de gripa
Daca gripa s-a declansat deja, sunt recomandate urmatoarele metode:
Curatati-va intestinele si abtineti-va de la orice fel de mancare (exceptand lichidele).
Faceti timp indelungat tratamentul cu grapefruit. Se poate lua si suc de morcovi, pana la
3 pahare /zi.
Stati in pat cat mai mult posibil si nu iesiti afara. De obicei, trei zile de tratament
vindeca si o gripa severa.
In cazuri grave de raceli si bronsite
Decoct de lapte si licheni
La un pahar de lapte nefiert, adaugati o lingura de licheni (se gasesc la Plafar). Se fierbe
continutul la foc mic, timp de 10 minute. Se strecoara si se fierbe inca o data (se da in
clocot). Laptele se bea inainte de culcare, cat mai fierbinte. Se evita contactul cu aerul
rece.
Nota: nu se vor folosi vase metalice, ci numai vase smaltuite, fara fisuri in smalt. Se
acopera cu o farfurioara de portelan, niciodata cu ceva metalic. Aceasta este o regula
generala, pentru toate infuziile si decocturile. Tratamentul se repeta in fiecare seara
pana la vindecare.
Decoct de salvie
Frunzele de salvie (Salvia officinalis) sunt folosite in locul lichenului. Doza si modul de
preparare sunt cele descrise anterior.
Patru remedii siberiene impotriva racelii si a gripei puternice
In 0,5 litri alcool diluat sau vodca, se pun 20 g pelin uscat. Se pun la macerat 24 de ore
sau mai mult. Doza: se bea o jumatate de pahar pe zi, cu 15 minute inainte de masa si
inainte de culcare. (Nu se administreaza copiilor.)
O bucata de carpa (preferabil de lana) se inmoaie intr-un amestec egal de ulei de
masline, otet si camfor si se aplica pe piept comprese, pe timpul noptii. La ceafa se vor
aplica comprese cu hrean ras.
Multi practicieni recomanda introducerea mustarului in ciorapi de lana, pe tot timpul
bolii.
O alta metoda consta in introducerea de pleava de grau in ciorapi pe timpul noptii.

Page 202 of 1147

Remedii contra bronsitei

Radeti hrean negru si stoarceti-i sucul. Amestecati cu 350 grame de miere lichida. Doza:
2 linguri inainte de fiecare masa si inainte de culcare.
Se topeste grasime de porc si se amesteca cu terebentina. La un pahar grasime lichida,
se adauga o lingura terebentina. Se amesteca bine continutul. Se ia toata doza seara la
culcare, pe cat de fierbinte posibil. La inceputul manifestarii bronsitei, se va lua si
dimineata un pahar, timp de 2-3 zile, cu o ora inainte de masa.
Doua remedii contra laringitei
In 2 litri de apa clocotita se pun circa 400 g tarate. Se adauga miere, dupa gust. Se bea
in decursul zilei, in loc de alt lichid, dar foarte fierbinte. Vindeca laringita intr-o singura
zi.
Cam 1/2 pahar de seminte de anason se fierb 15 minute cu un pahar de apa, apoi se
strecoara. Se adauga 1/4 pahar de miere si o lingura de coniac. Doza: se ia cate o
lingura, la fiecare jumatate de ora. Reface vocea in cateva ore.
Remedii contra tusei
Acest remediu, originar din Caucaz, a fost recomandat pentru cazuri de tuse uscata, de
durata.
Se pun circa 50 grame de radacina uscata de piper in 0,25 litri de vin alb, se da intr-un
clocot si se strecoara. Se administreaza in decursul zilei, in 3 portii egale, cald. In
paralel, amestecati o ceapa mare, razuita foarte fin, cu 2 linguri grasime de gasca.
Aplicati-le sub forma de comprese, pe piept, noaptea. Dimineata, inghititi o lingura de
amestec inainte de masa.
Sirop de hrean pentru tuse
Hreanul se rade printr-o razatoare fina, se amesteca cu zahar cafeniu (roscat) si se
introduce intr-o caserola, apoi se baga la cuptor (in prealabil incins), cu focul stins, timp
de 2 ore. Stoarceti amestecul si apoi strecurati. Adaugati apa fierbinte, pentru a produce
un sirop subtire. Doza: 1-2 linguri, de 3-4 ori pe zi (depinde de varsta).
Un alt remediu pentru tuse (dupa
pneumonie)
Acest remediu este
originar din sudul Siberiei. Luati doua felii uscate de smochina si introduceti-le intr-un
pahar cu lapte nefiert. Dati-l in clocot si lasati-l asa o ora. Apoi incalziti-l din nou si
beti-l cald. Repetati tratamentul de doua ori pe zi, pana la vindecare.
Lapte cu usturoi
Acesta este un vechi remediu siberian, folosit pentru tratarea tusei magaresti, dar un
tratament foarte eficace si pentru raceli si tuse de lunga durata. Se fierb 5 minute, intrun pahar cu lapte, 5 catei de usturoi dati prin razatoare. Se strecoara. Se ia indulcit cu
miere in decurs de o zi, totdeauna cald.
Alti practicieni aplica noaptea pe gatul bolnavului usturoiul necuratat de coaja. Alta

Page 203 of 1147

metoda: se inhaleaza aburul de la laptele cu usturoi. Aceasta este recomandata ca o

terapie suplimentara.
Diferite remedii contra tusei, din diferite regiuni ale Rusiei
Metoda urmatoare, din Urali, era recomandata in toate cazurile de tuse de lunga durata
sau bronsita. Frecati pieptul cu o bucata de material de lana uscata. Ulterior, aplicati,
prin masare, slanina de porc tocata amestecata cu ulei de pin. (In lipsa uleiului de pin, se
foloseste unt topit.)
In toate cazurile de bronsita este recomandata o fiertura de secara, ovaz, orz si cicoare
in cantitati egale. Se bea in loc de cafea. Acest remediu este originar din Ucraina.
Sirop proaspat de napi fierti cu miere.
Zece cepe taiate in bucati si o capatana de usturoi se fierb intr-un litru de lapte nefiert.
Apoi continutul se indulceste cu miere. Doza: o lingura de lichid cald la fiecare ora, in
tot timpul zilei. Acest remediu face sa dispara si cea mai grea raceala intr-o singura zi.
In Baikal, regiune din Siberia, sucul de hrean sau morcov era combinat in parti egale cu
miere (1/2 pahar miere si 1/2 apa fierbinte). Se ia de 6 ori pe zi. Doza: o lingura.
Combinati 2 linguri de unt proaspat, 2 galbenusuri, 2 linguri miere, 1 lingura faina de
grau. Se amesteca bine si se administreaza in cursul zilei.
In Caucaz, se lua seva de artar cu lapte, in fiecare primavara, ca remediu pentru "tusea
care dureaza din iarna".
Un amestec de amoniac si ulei vegetal se pune pe piept, in compresa, pe timpul noptii.
Tusea trece foarte repede.
Un amestec in cantitati egale de suc de afine si miere, luat de 3-5 ori pe zi (o lingura).
Curata traheea de flegma. Pe timpul acestui tratament se bea ceai de fragi salbatici in tot
cursul zilei. Se indulceste cu miere (vechi remediu siberian).
Urmatoarea metoda de tratare a tusei a fost folosita in toata Rusia: o bucata de material
de circa 25 cm lungime si 16 latime se inmoaie in parafina si se aplica pe piept. Se
schimba in fiecare zi, pana cand se obtine rezultatul dorit.
Lemn-dulce pisat (pudra), marar uscat (pudra) si zahar pudra, in proportii egale, se
amesteca. Doza: se ia 1/2 lingurita de doua ori pe zi. Pentru copii se administreaza
jumatate din cantitate.
PRESOPUNCTURA CU SEMINTE
Toata lumea a auzit despre acupunctura si efectele ei uimitoare. Acasa, ea poate fi insa
inlocuita (mai ales cand tratamentele medicamentoase sunt contraindicate) prin
aplicarea de seminte pe punctele reflexoterapeutice.
Procedeu
Pentru fixarea precisa a semintelor, acestea se aplica pe o banda adeziva, care apoi se
aseaza pe punctele respective, iar deasupra se mai lipeste o bucata de banda.

Page 204 of 1147

1. Pentru scaderea nivelului de zahar in sange

se aplica pe talpa, pe marginea osului
calcanean, 3 seminte de porumb, orientate cu
varful spre degete.

2. Pentru vindecarea pneumoniei, inainte de culcare se acopera cu seminte de para

zonele de sub degetul mare, pe talpa si pe palma.

3. In caz de gastrita, se aplica pe a treia falanga a degetului

aratator, o samanta de dovleac sau bostan si se lasa 8-10 ore pe zi,
timp de 10-12 zile.
4. Durerile de cap provocate de migrena se diminueaza, daca timp
de cateva minute masati punctul care se afla langa unghia degetului
mare spre degetul aratator, cu un bob de hrisca sau o samanta de
ridiche.

5. Pleurita, emfizem pulmonar. Pentru eliminarea mai usoara a secretiilor, se lipesc 6

seminte mari de in pe palma, pe pernuta de la baza degetului mare.

6. In caz de incontinenta urinara (enurezis), timp de 7 zile, se

aplica 2 seminte de struguri, la baza degetelor mijlociu si inelar, cu
varfurile orientate in exterior.

Page 205 of 1147

7. In caz de hemoragie
uterina si menstruatie
abundenta, se aplica,
pentru 3-4 ore, cate 3
boabe de piper, la baza
degetelor inelar si
mijlociu.

8. Pentru pielonefrita, se aplica pe laba piciorului, inainte de culcare, cate 2 boabe de

fasole neagra, pe partea proeminenta, pe punctele dureroase.

9. Angina pectorala, palpitatii, ischemie miocardica - 5 seminte de calin sau de loboda

se lipesc pe pulpa degetului mare, cate 3-4 ore zilnic, si se apasa periodic.

10. Cistita - o samanta de hrisca se fixeaza la baza degetelor

mijlociu si inelar (intre ele).
Leacuri din creuzetele naturii
Cu siguranta, sfarsitul mileniului doi este marcat de intoarcerea lumii la natura, la
leacurile taranesti care si-au dovedit de sute de ani eficienta. Nici n-ar putea fi altfel,
mai ales la noi, romanii, pe care Dumnezeu ne-a binecuvantat cu paduri si dealuri pline
de flori si ierburi de leac. Numai ca Dumnezeu da, dar nu baga si-n traista. Noroc insa
ca mai exista oameni pasionati, pentru care valorile primare ale naturii constituie
adevarate tezaure. Valorificate in fel si chip, plantele sunt transformate in medicamente
veritabile, numai bune sa ne scape de boli si de suferinte. Un astfel de exemplu este dna Maria Pop, profesoara de biologie, care traieste in mirifica zona a Maramuresului.
Pentru ea, natura inseamna totul. Din seva padurii isi extrage culori naturale, pentru
tesut; plantele, insa, le foloseste in scop terapeutic...
Tincturile Simple(dintr-o singura planta)
- D-na Maria Pop, experienta dvs. in domeniul plantelor medicinale este deja cunoscuta,

Page 206 of 1147

iar ceaiurile, unguentele, siropurile si mai ales bitterul "Taina Plantelor" pe care le
produceti ne-au fost laudate de foarte multa lume. De curand, ati realizat o gama variata
de tincturi, pe care vrem sa le facem cunoscute cititorilor nostri. Ce ne puteti spune
despre acestea?
- Tincturile sunt extracte naturale hidroalcoolice obtinute prin macerare naturala in
alcool de 40? dintr-o singura planta sau din combinatii de plante medicinale, in functie
de natura bolii careia i se adreseaza. Principiile active din tincturi sunt in concentratie
mai mare si isi pastreaza calitatea terapeutica timp indelungat. De aceea, am considerat
necesar ca, pe langa ceaiurile din plante medicinale si celelalte produse naturale pe care
le-am lansat deja pe piata, sa venim in sprijinul bolnavilor si cu aceasta gama de
tincturi. Mai mult, numerosi terapeuti naturisti cu care colaboram ne-au sugerat sa ne
extindem aria de productie, cunoscand faptul ca plantele pe care le folosim sunt foarte
bogate in principii active si provin din Muntii Gutaiului si imprejurimi, zone ecologice
nepoluate.
- Pentru ce boli sunt folosite aceste tincturi?
- Ma voi referi pentru inceput la tincturile simple, realizate dintr-o singura planta
medicinala:
- Tinctura de aloe este recomandata pentru efectele biostimulatoare, cicatrizante,
antimicrobiene, antituberculoase si antitumorale date de principiile active extrase din
frunzele de aloe. Pe cale interna, se folosesc cate 10-30 picaturi, de 3 ori pe zi. Pe cale
externa se aplica direct pe ulceratii, plagi si arsuri, grabindu-le vindecarea. Da rezultate
foarte bune in boli de piele: tuberculoza cutanata, pionefrite, lupus eritematos.
Administrata intern, tinctura de aloe amelioreaza si vindeca boli digestive si tumori.
- Tinctura de cimbrisor se foloseste pe cale interna in tuse convulsiva, tuse spastica,
astm, raguseala, anorexie la anemici; actioneaza ca antiseptic asupra ficatului si
rinichilor, ameliorandu-le functia; elimina viermii intestinali. Se administreaza cate 2030 picaturi pe zi pentru copii si 30-60 picaturi pe zi pentru adulti. Extern, tinctura de
cimbrisor se foloseste sub forma de: tamponari, masaje, comprese, gargara, frictionarea
musculaturii membrelor si coloanei vertebrale; in dezinfectarea si cicatrizarea ranilor,
scleroza in placi (leuconevraxita).
- Tinctura de coada-soricelului. Extern, se pun comprese si se fac spalaturi pentru
calmarea tenurilor inrosite si iritate, arsuri, plagi purulente, eczeme, ulcer varicos,
hemoroizi; spalaturi bucale in abcese dentare. Intern, se iau 10-20 picaturi in ceai care
se bea dimineata pe stomacul gol, pentru eliminarea viermilor intestinali; in leucemie,
pentru reinnoirea sangelui, se folosesc 10-20 picaturi pe zi. In boli interne (enterocolite,
colici gastrice, cistite, dismenoree, hipermenoree, marirea secretiei biliare) se iau cate
10-15 picaturi de 3 ori pe zi.
- Tinctura de sunatoare se foloseste la prepararea apei de gura (se face gargara cu 10 ml
tinctura dizolvata in 100 ml apa fiarta si racita). In boli reumatice, se fac frectii pe
zonele dureroase. In boli de piele, arsuri si degeraturi se pun comprese imbibate cu
tinctura de sunatoare. Pe cale interna se utilizeaza de la 20-30 picaturi pana la 6
lingurite pe zi pentru depresii nervoase, icter infectios, insomnii, somnambulism, boli
urinare, incontinenta urinara, dereglari ale ciclului menstrual. Tratamentul dureaza 7
zile. Se poate relua dupa 2-3 zile de pauza.
- Tinctura de galbenele (filimica) se foloseste pe cale externa in afectiuni bucale
infectate si gingivite, sub forma de gargara si spalaturi bucale; pentru infectia cu

Page 207 of 1147

trichomonas, leucoree si candidoza se fac spalaturi vaginale in dilutie cu apa; pentru

dezinfectarea ulceratiilor cronice purulente, pentru eczeme, arsuri si degeraturi se fac
spalaturi sau se pun comprese; de asemenea, sub forma de frectii se foloseste in
intinderi musculare, spasme musculare si intepaturi de insecte. Pe cale interna se
folosesc 10 pana la 60 picaturi, dizolvate in apa sau ceai, pentru tratarea bolilor gastrointestinale, curatirea sangelui de toxine, viroze, infectii bacteriene si intarirea vederii. In
bolile neoplazice, inflamatii ale ganglionilor si pentru diminuarea efectelor menopauzei
se iau ca adjuvant cate 30 de picaturi pe parcursul unei zile. Sub forma de masaje,
comprese sau adaugata la apa de baie, combate micozele picioarelor.
- Tinctura de rostopasca are actiune antibiotica asupra unui numar mare de agenti
patogeni; are actiune antitumorala (distruge celulele canceroase in multiplicare), actiune
coleretic-colagoga, fiind indicata in colecistopatii (inflamatii ale vezicii biliare), litiaze
biliare (pietre in vezica biliara), boli de ficat. Tinctura de rostopasca are actiune sedativa
asupra centrilor nervosi superiori si in special asupra coronarelor. Stimuleaza respiratia
si scade tensiunea arteriala; da rezultate bune in insuficienta cardiaca si angina
pectorala. Are actiune antispastica asupra tractului gastro-intestinal. Pe cale interna se
administreaza 10-20 de picaturi pe zi, dizolvate in ceai sau apa. Extern, se foloseste sub
forma de tamponari si masaje in: boli de piele, negi, pecingine, matreata, muscaturi de
insecte si serpi.
- Tinctura de propolis are un spectru foarte larg de actiune farmacologica: bacteristatica,
antifungica, analgezica, trofica si regeneratoare a tesuturilor, cicatrizanta si
antiinflamatoare. Pe cale externa se utilizeaza in afectiuni dermatologice (eczeme,
arsuri), prin tamponari, fara a se pansa locul respectiv. Se mai utilizeaza in boli Orl si
boli ale cavitatii bucale (gingivite, stomatite, abcese, parodontoza), sub forma de
gargara si spalaturi bucale - cate 30-40 picaturi dizolvate in apa. Intern, se iau 20-30
picaturi pe zi, cu o ora inaintea meselor, pentru normalizarea tensiunii arteriale. in
cazuri de alcoolism, 50 de picaturi dizolvate intr-un pahar cu apa rece administrate
omului beat il vor face sa se trezeasca. Cate 10 picaturi de tinctura dizolvate intr-un
pahar cu apa, luate cu o ora inaintea meselor, dau rezultate foarte bune intr-o mare gama
de boli (pulmonare, digestive, ginecologice, boli ale sistemului nervos si boli
glandulare).
Tincturile Complexe(din combinatii de plante)
- Ati realizat si tincturi din combinatii de plante, cu rol curativ bine determinat. Caror
boli le sunt adresate?
- Plecand de la premisa ca majoritatea oamenilor moderni ar dori sa urmeze tratamente
naturiste, dar nu au timp sa-si faca ceaiuri de cateva ori pe zi, am studiat cateva retete
traditionale care folosesc combinatii de plante pentru anumite boli si am determinat
concentratiile substantelor active prezente in fiecare planta, reusind sa obtinem o gama
de tincturi cu rol curativ. Este important sa precizez ca este totusi mai bine, pentru acei
care au posibilitatea si timpul necesar, ca tratamentul sa se faca in paralel cu ceaiurile de
plante recomandate, pentru rezultate mai rapide.
- Tinctura antiacneica amelioreaza sau in cele mai multe cazuri elimina acneea. Se
utilizeaza pe cale externa sub forma de tamponari, de 2-3 ori zilnic. Avand in vedere
multiplele cauze interne care genereaza acneea, concomitent cu tratamentul extern se
face si un tratament intern cu urmatoarele ceaiuri: sunatoare, galbenele, salcie, musetel,

Page 208 of 1147

pin, brusture, cicoare si hamei (se beau 2-3 ceaiuri pe zi din acest amestec de plante).
Cura dureaza 4-6 saptamani si se poate relua dupa doua saptamani.
- Tinctura antianemica este obtinuta din mai multe plante medicinale cu rol in formarea
globulelor rosii prin stimularea maduvei hematogene si imbogatirea sangelui in fier si
vitamine. Pe cale interna se utilizeaza cate 3 lingurite pe zi, dizolvate in "Ceai
antianemic" indulcit cu miere de albine.
- Tinctura anticolitica este un extract natural hidroalcoolic realizat dintr-o combinatie de
plante medicinale cu rol antiseptic intestinal, antivomitiv, carminativ, antispasmodic si
sedativ. Se utilizeaza pentru calmarea colicilor intestinali si stomacali atat la copii, cat si
la adulti; combate indigestiile insotite de greturi, gazele, aciditatea gastrica si
enterocolitele. Pe cale interna se dozeaza cate 8-15 picaturi, de 3 ori pe zi, dizolvate in
"Ceai anticolitic".
- Tinctura antigripala este preparata dintr-o mare varietate de plante medicinale cu rol
depurativ, emolient, antiseptic, calmant, antispasmodic, antiviral si antimicrobian. Se
utilizeaza in stari gripale insotite sau nu de febra. Se administreaza cate 4-6 lingurite de
doua ori pe zi, dizolvate in "Ceai antigripal" indulcit cu miere de albine (neindulcit
pentru diabetici). Extern, se fac inhalatii cu vapori de tinctura, gargara, baie generala in
care se pune tinctura antigripala si ceaiuri din plante ("Flori de camp").
- Tinctura antistres este un extract natural obtinut din plante medicinale cu rol sedativ
asupra sistemului nervos central. Se utilizeaza in stari de oboseala, stres, insomnii, stari
de agitatie nervoasa, tulburari cardiace si digestive. Tratamentul intern consta in
administrarea a 10-15 picaturi de 3 ori pe zi, ultima doza seara, la culcare. Extern, se fac
bai generale in care se adauga tinctura antistres sau infuzie din plante sedative (tei,
sunatoare, sovarv, cimbru, menta, ciubotica cucului) sau "Ceaiul Antistres".
- Tinctura contra caderii parului este obtinuta din mai multe plante medicinale cu rol in
regenerarea parului, intarirea radacinii parului, inlaturarea matretei si seboreei.
Tratamentul consta in masaje zilnice sau de 2-4 ori pe saptamana. Pe langa tratamentul
extern, recomandam si un tratament intern (2-3 cani de ceai obtinut din urmatorul
amestec de plante: urzica, mesteacan, stejar, nuc, tintaura, brusture, hamei si salvie).
- Tinctura gastrica este un extract natural hidroalcoolic obtinut din plante medicinale cu
actiune astringenta, antiseptica, cicatrizanta si hemostatica. Tinctura gastrica se
utilizeaza in hiperaciditate gastrica, ulcer gastric si duodenal, spasme gastro-intestinale,
gastrite. Se consuma inaintea meselor principale cate 3 lingurite de tinctura, dizolvate in
"Ceai gastric". Tratamentul dureaza 6 saptamani.
- Tinctura hepato-biliara are actiune coleretica si colagoga, antispastica, bactericida,
decongestiva, antiseptica si antiinflamatoare. Se utilizeaza pentru stimularea si
imbunatatirea functiei hepatice, insuficienta biliara, colecistite subacute si cronice,
ciroza hepatica si diskinezii biliare. Se utilizeaza cate 10 picaturi de 3 ori pe zi,
adaugate in "Ceai hepato-biliar". Tratamentul dureaza 4-6 saptamani.
- Exista, totusi, bolnavi carora le este interzis cu desavarsire consumul de alcool. Pot ei
sa urmeze un tratament cu tincturi?
- Persoanele carora le este interzis consumul de alcool vor pune tinctura in ceai fierbinte
sau in apa fiarta inainte de folosire, alcoolul evaporandu-se dupa 5-10 minute.
- Care este pretul unei tincturi?
- Tincturile sunt ambalate in flacoane de 50 ml si costa intre 2 si 25lei.
- De unde pot fi procurate?

Page 209 of 1147

- Tincturile se gasesc deja in unele farmacii si magazine Plafar din tara, dar pot fi
comandate si direct de la firma noastra: S.C. Hypericum Impex Baia Mare, tel./fax
062/27.13.38, tel. 094/27.92.84.
Acest elixir se pune pe pleoape si in jurul ochilor dimineata, sapte zile la rand, pentru
refacerea ochilor obositi, indepartarea cearcanelor si a ridurilor. In popor, acest remediu
era folosit pentru "limpezirea vederii" (imbunatatirea acuitatii vizuale) si se spunea ca
are efecte magice asupra celor cu deficiente majore de vedere, ajutandu-i sa revina la
normal. Evident, locul din care se culege roua trebuie sa fie extrem de curat si ferit de
orice influenta poluanta.

Pietre la rinichi
Ceai din frunze de mesteacan. Din pacate daca nu este pregatit dupa prescriere este
toxic. Daca urmezi instructiunile totul va fi ok. Cea mai buna este seva de mesteacan
care poate fi colectata numai in luna Mai cind incepe vegetatia mesteacanului. Se face o
gaura in tulpina pomului iar intr-o ora curge cam 1 litru. Ai nevoie de 5 litri ca sa
consumi cite 100ml in fiecare dimineata inainte de masa.
Nu sunt doctor dar pentru ca am poposit de multe ori in curtea spitalelor m-am
documentat despre problema asta.
Nu uita cind vei incepe sa elimini pietrele ai nevoie de antibiotic pentru a preveni o
infectie. Pietrele zgirie.
apa de la izvorul 7 de la Baile Someseni ( Cluj ). I-am dat apa de acolo si, in
aproximativ 2 saptamani, toti calculii au disparut. Cu aceasta " experienta " in spate, iam recomandat unui prieten care avea mereu probleme cu calculii ( si se indopa cu bere
pe chestia asta ) apa de la izvorul respectiv. Au trecut ani buni de atunci si, din cate
stiu, nu a mai avut vreodata probleme de acest gen. Cert este ca merge la Baile
Someseni de 2 ori pe an si-si face plinul cu apa minerala pentru 2 saptamani ( o doza de
intretinere, spune el ). De altfel, la izvorul respectiv este mereu coada, ca dovada ca apa
este eficienta.
In ultimii 2 ani am "nascut" 5 pietre. Cand incep durerile fac injectie cu antispastice :
scobutil, no-spa si algocalmin sau ketonal. A doua zi fac urmatorul preparat:
- patru lamai se spala si se pun la fiert intregi, se pune apa cat sa le acopera. Fierberea
dureaza cca. jumatate de ora si trebuie sa se opreasca atunci cand le crapa coaja.
- se lasa la racit, (apa in care au fiert se arunca), se sfarama cu o furculita si se scot
samburii.
- se paseaza cu mixerul sau blenderul pana devine o pasta.
- se adauga un volum egal de glicerina (se poate procura de la farmacie - eventual
spuneti ca o cumparati ca "glicerina boraxata" dar fara a o prepara.
- in general lamaile fierte si macinate ocupa jumatate de borcan de 800 ml. , se cumpara
400 g de glicerina
- se ia cate o lingura de 3 ori pe zi.

Page 210 of 1147

Acest preparat este naturist si foarte bun, l-am incercat pe mai multe persoane inclusiv
pe mine si a dat rezultate de fiecare data. Depinde de natura calculilor, oxalatii de calciu
sunt cel mai greu de dizolvat dar chiar daca nu-i dizolva, macar ii face faramiciosi si se
pot elimina fara probleme. Pentru oxalatii care ii produc eu am nevoie de 2 borcane de
800 ml.
Un tratament similar l-am gasit pe un site american, 60 ml zeama de lamaie +60 ml ulei
de masline de 2 ori pe zi, majoritatea covarsitoare a celor ce scriu spun ca au eliminat
tot asa, fara sa simta. Pe mine ma ingretoseaza uleiul in cantitate atat de mare ca sa nu
spun ca te poti alege cu o colica biliara ... Toti cei care scriau acolo insa aveau o colica
renala in curs de desfasurare, nimeni nu incercase pe calculi asimptomatici, ceea ce ma
face sa cred ca remediul merge pe principiul relaxarii musculaturii netede si atat, nu pe
dizolvare.
Oare amestecul cu glicerina o si dizolva, cunoasteti pe cineva care l-a luat doar stiind ca
are un calcul, fara sa fie in colica ?
Tamaie am luat 10 zile, cate 1 bobita dimineata pe nemancate. Matusa mea a scapat de
multe pietre cu tamaie, chiar si de la fiere.
ce am scris in rest pot traduce:
la punctul 1 cred ca se intelege in general, sunt vitamine si minerale.
avoid during pregnancy - evitati in timpul sarcinii
green food supplements - suplimente din ierburi ce contine o mixtura de clorofila,
spirulina, echinacea, etc.
la noi nu stiu sa fie asa ceva, decat separat. spirulina stiu ca este.
1 oz = 28 ml/gr
reteta1
pe stomacul gol - se amesteca 56ml ulei de masline virgin cu 56ml suc de lamaie, se bea
imediat urmat de un pahar mare de apa la primul semn de durere.
reteta2
e nevoie de 84ml ulei de masline extra virgin si 84ml suc de lamaie si se bea 280ml de
apa la fiecare ora. uleiul cu sucul de lamaie se bea de 3 ori pe parcursul unei zile. Se bea
un pahar mare de apa inainte de culcare si la trezire. Se doarme pe partea opusa durerii
de rinichi.
in articolele din linkuri am citit ca apa nu trebuie bauta imediat dupa ulei si sucul de
lamaie deoarece, acestea nu se vor absorbi la fel de repede si produc greata mai mare
(uleiul pluteste deasupra apei).
o senzatie de greata probabil tot produce dar poate e mai mica daca te gandesti ca uleiul
extravirgin e foarte sanatos si scump totodata

Page 211 of 1147

eu am luat reteta asta cu uleiul de masline de fapt pentru pietre la fiere ,credeti-ma face
minuni .deasemeni e buna tinctura de coada calului cate o lingura seara ,se ia de la
plafar ,cam 14 zile .ca sa tai greata ,eu am amestecat cele 2 cu ceai cald de sunatoare si
am inghitit-o
odata .
cite o grefa dimineata
infuzie din patrunjel. Nu stiu ce efect are asupra rinichilor,stiu ca e deuretic,folosesc
demult metoda si ajuta.Sanatate
Ceaiul rosu cu extract de ganoderma a dat rezultate. Are o denumire dar nu ma lasa
CNA-ul sa o divulg. Oricum cautati pe google si veti gasi.
elina Datorit coninutului foarte ridicat n potasiu (de 4 ori mai mare dect la alte
plante), elina are caliti puternic diuretice, mrind diureza cu efect de drenor al
rinichilor, eliminarea acidului uric din urin, edeme renale, retenie urinar, colic
nefritic i litiaz (calculoz) renal.
Eu am calculi renali de 2 luni si am avut dureri in fiecare zi.Am incercat toate produsele
pe care le-am gasit la plafar,dar nici un rezultat.Cu diuretice era si mai rau-se agravau
durerile,la fel si cu multa apa.
La inceput nu m-am speriat fiindca mai avusesem calculi si se dizolvasera foarte usor
cu ceaiuri sau cu apa multa.Din pacate acum nu s-a intimplat la fel.Asa ca m-am hotarat
sa incerc un tratament pe care il gasisem pe net si anume suc de ridichi dimineata
inainte de masa.Asta era ieri,iar astazi ma simt aproape perfect,doar mici dureri
suportabile si n-am luat decat o zi.Un singur inconvenient are acest tratament-ridichile
sunt un pic iritante pentru stomac,mai ales inainte de masa,dar nu se compara cu
durerile pe care le aveam de la calculi.
M-am vindecat complet cu suc de ridichi in numai 4 zile.Ma simt perfect si nu imi vine
sa cred dupa atatea chinuri si atatea tratamente.Chiar ma gandeam ca daca nu s-au
dizolvat cu toate tratamentele pe care le-am facut (care in cazul altora au fost eficace) e
posibil sa nu se dizolve nici cu ultrasunete.Din fericire nici nu a fost nevoie sa incerc.
Si nici macar nu am avut dureri cand le-am eliminat.Va recomand sa incercati acest
tratament.Multa sanatate
Eu am avut la rinichiul stang o piatra de 2,5 cm si la cel drept una de 2 cm.Am folosit
un tratament naturist simplu si foarte eficient.Asta a fost acum 3 ani.Acum am facut o
noua ecografie si se pare ca incepe sa se formeze din nou ,au descoperit ceva mic 2-3
mmla stangul si cam la fel la dreptul.Exista o singura problema dupa cum am inteles si
aceasta ar fi natura pietrelor.Se pare ca la mine a tinut,ptr ca vad ca le-am eliminat(vezi
dizolvat).Ce este extraordinar la acest tratament este ca nu doare can se face eliminarea
pietrelor.De fapt am inteles ca le dizolva nu le elimina in bucati si ca ele abia dupa
eliminare se intaresc.Sincer nu am stat sa colectez urina in borcane,etc. cum mi-a spus
persoana care mi-a indicat tratamentul asa ca practic nu am vazut pietrele,dar am

Page 212 of 1147

refacut de mai multe ori ecografiile si abia anul trecut in Decembrie a iesit niste pietre
mici(probabil ca se refac periodic).Eu sunt foarte carnivor(nu canibal)si se pare ca de
aici apar problemele.Dar o sa repet tratamentul si sper sa scap si de acestea.In ce consta
tratamentul?
Am luat de la Sell gross o lada cu 35 kg de mere si timp de 3 zile nu am mancat si nu
am baut decat suc de mere .In ultima zi la sfarsit se bea si un paharel (100 gr)de ulei de
masline.Cand am aflat reteta prima data am zis ca nu o sa rezist,dar vreau sa va spun ca
nu a fost nici o problema,nu mi-a fost foame si am rezistat foarte bine la acest
tratament.Ce mai trebuie sa stiti,cei care au probleme cu stomacul(aciditate excesiva) nu
pot face acest tratament.Nu se poate face decat o data pe an.Am slabit 5 kg in 3 zile si
m-am simtit perfect(fara dureri,ameteli sau alte nenorociri.)Merele nu trebuie sa fie prea
acre,de preferinta ionatan romanesc(asta am luat eu)Pot demonstra cu acte ca am avut
pietrele,deci nu spun povesti ,vreau sa ajut, ptr. ca si eu la randul meu am fost ajutat,fara
nici o obligatie,atat ca si voi sa ajutati pe altii care sunt in aceasta
situatie.Medicamentele dau alte probleme dupa cate am inteles eu asa ca daca se poate
pe cale naturista eu sunt adeptul la asta.Plus ca am inteles ca la eliminarea prin
medicamente te doare de mori,pe cand la ast a nu am simtit practic cand s-=a facut
eliminarea.Am incercat si ptr. colicist (am si aici una de 3 cm) dar nu se poate face
decat chirurgical.Daca doresti am sa trimit tratamentul complet.A sa nu uit,ecografiile
le-am facut in locatii foarte bune ,cu aparatura foarte performanta deci este excus sa fi
fost eronate.La ultima mi -a dat si fotografia)
Am revenit cu tratamentul naturist despre care vorbeam mai sus ,deoaraece am primit
mai multe mesaje din care rezulta ca v-ar interesa .
Deci am cumparat 35kg de mere ionatan si am facut urmatorul tratament;
Timp de 2 zile se bea suc de mere cu pulpa (atentie este vorba de suc facut de voi nu de
cel la cutii)dupa cum urmeaza;
-ora 8 -250gr,si la orele 10,12,14,16,18,20,cate 480gr de suc.Nu se mananca altceva si
nici nu se bea.Daca in aceste 2 zile nu a-ti avut scaun ,se bea un ceai purgativ din
plante.A 2 seara se face o baie calda in cada (s-au cine nu are intr-un lighean mai mare)
cu apa cat mai fierbinte (cat puteti suporta) dar fara sapun .Practic se sta in apa fierbinte
pana incepe sa se raceasca.
A 3 zi la ora 8 se bea 480 gr de suc si dupa 30 minute se bea 120 ml de ulei de masline
(preferabil extravirgin),si imediat un pahar cu suc.Daca apare senzatia de slabiciune te
culci.Peste 1-2 ore mergeti la baie .

Vreau sa va spun (cum am mai spus si celor care mi-au trimis mesaj)ca am facut acest
tratament acum 3-4 ani si,la o ecografie facuta in decembrie2008 mi-au gasit cate o
pietricica de 2-3 mm deci tratamentul trebuie facut din nou la o perioada de ani si
functie de ce iese la analize.Nu va speriati in privinta tratamentului,eu sunt un tip
gurmand,si credeam ca o sa am probleme (de foame) dar vreau sa spun ca a fost foarte
usor de suportat,ba chiar nu mi-a fost deloc foame s-au sete in perioada

Page 213 of 1147

tratamentului.Am slabit 5 kg in aceste 3 zile si m-am simtit extraordinar de bine.Dupa

ce urmati cura,la o luna ,doua (functie si de cat de mare au fost pietrele) faceti o
ecografie,de preferat la un aparat cat mai performant.Sa stiti ca marele avantaj al acestei
cure sete ca nu doare atunci cand eliminati pietrele, ptr. ca acest suc practic le topeste,si
apoi le eliminati la dimensiuni atat de mici ca practic corpul nici nu le simte.
Ca regim alimentar dupa terminarea curei ,timp de 2-3 zile nu se consuma decat supe de
zarzavat (fara carne),gris cu lapte,cartofi copti cu unt.Ptr. cei care au unele retineri,vrau
sa va spun ca pot demonstra cu ecografiile dinainte si dupa eliminarea pietrelor. Acestea
au fost facute cu aparate foarte performante, si este exclus sa fie vreo eroare pe
undeva.Nu cred ca exista o reteta mai simpla si mai usor de urmat ptr. pietre la
rinichi,care sa aiva si o asemenea performanta. De retinut acest tratament nu se face
decat o data pe an.
am spart in 2007 o piatra de 9 cm la clinica fundeniiar la 4-5 luni am facut o ecografie si
mi-a gasit la acelasi rinichi piatra de 4-5 mm.deci rinichiul meu (stang)e predispus la
constructii de pietre. Aminceput sa iau tamaie alba cate 1 saptamana in fiecare
dimineata pe stomacul gol odata la 2luni.tre sa merg la ecograf sa vad care e starea
lor.nu stiu daca au disparut in totalitate dar nu mai am acele mici dureri . atentie :nu
trebuie sa atingi dintii cu tamaia ca ii distruge.pui pe limba 4-5 pietricele de tamaie si
inchiti cu apa.
la inceput e mai dificil
Berea poate fi folosita ca medicament impreuna cu ulei (preferabil de masline) deoarece
la fel ca si ceaiurile ajuta la eliminarea pietrei.
APA VIE
Gianina M. din Lugoj ar fi trebuit s fie demult pe lumea cealalt. La 17 ani are un
cancer mai vechi. Au trecut deja trei ani, boala ei e perfect stabil i fata triete ca tot
omul sntos. S-a fcut bine bnd n fiecare zi "apa vie", produs la Rmnicu - Vlcea
de gulerele albe ale Institutului Naional de Cercetare pentru Tehnologii Criogenice i
Izotopice. Ap srcit n deuteriu, au numit-o cercettorii; lumea i-a zis direct "ap
miraculoas".
"De trei ani, Gianina bea numai ap din aceasta, cam un litru jumtate pe zi i nu mai
folosete deloc citostatice. Mama i prepar i supa cu apa respectiv. Nu a fcut
metastaz, deci practic e ca i vindecat", ne-a spus doctorul Nicola Tril, eful Clinicii
de chirurgie oncologic din Spitalul Municipal Timioara. Numai cu apa a prelungit
vieile a cteva zeci de canceroi. "La cazurile avansate nu a vindecat boala, ci a dublat
durata de via. Cele mai bune rezultate au fost la cazurile incipiente, la copii i la tineri.
Iar la chimioterapie taie greaa, bolnavul nu mai vars i e mai puternic. Atenie, nu este
un medicament, ci doar completeaz medicamentaia", ne-a mai explicat doctorul
Tril. i el bea zilnic ap, dimineaa, n ceai. Ca s aib efect, trebuie s bei fr
pauze.
Japonez ndrgostit de apa miraculoas: a luat 20 de tone
Exist, ns, un japonez care se i mbiaz n "ap vie" cumprat din Romnia. Avea
un cancer esofagian i doctorii i mai dduser cteva luni. Profesor universitar fiind,

Page 214 of 1147

tia de ap. A luat avionul din Tokyo, s-a dus la Rmnicu - Vlcea, s-a ntors acas cu
promisiunea c i se pun rapid 20 de tone pe vapor. Au trecut opt ani, omul se simte ca i
cum n-ar fi fost bolnav niciodat. "A ajuns cel mai nfocat fan al apei. Zice c se
mbiaz n ea fiindc e bun pentru epiderm, ba chiar i face i sake din ea", rde
profesorul Ioan tefnescu, directorul institutului. i el bea de vreo 15 ani, la cafea.
"Aproape toat lumea din secie consum i de aia sunt toi foarte zglobii i cu poft de
via", zice. S-au fcut cercetri pe oareci i pe gini; rezultatul a fost c cei adpai cu
ap vie au trit mai mult i au fost mai sntoi. Deuteriul este un izotop al hidrogenului
considerat responsabil pentru mbtrnire i nu numai. Cu ct ai mai puin deuteriu n
snge, cu att e mai bine, zic cercettorii.
Doctorul dermatolog Ioan Nedelcu a folosit apa pe pacienii si. A i creat o gam de
creme pentru ntreinere pe baz de ap echilibrat n deuteriu. "ncetinete mbtrnirea
cutanat, e spectaculoas. i pentru acnee e grozav, i pentru psoriazis. Mi-a luat patru
ani s realizez aceast gam, iar acum conine 19 produse diferite pe baz de ap.
Produsele sunt unice, dar nu foarte cunoscute. Pentru a populariza linia este nevoie de
multe sute de mii de euro, dar nu am aceti bani", spune doctorul Nedelcu.Mai demult
au ajuns la institut i nite cercettori de la NASA, dornici s ia apa pe Marte, pentru
"un transport de fiine vii". Au studiat, s-au minunat, dar urmarea nimeni n-o tie. Asta
s-a ntmplat dup ce invenia fusese copleit de premii i medalii, la Saloanele de la
Bruxelles, Geneva, Londra i Budapesta.
Ungurii cumpr jumate din producie, japonezii - 15%
Cum s-a "nscut" apa? S-a ntmplat prin anii &#039;80 i a avut doi "ttici"; unul este
chiar directorul institutului de astzi. Atunci ei studiau apa grea. La apa vie au ajuns fr
s vrea, c intra n tehnologia de producere a apei grele. Abia dup patru ani au
obinut... un litru de ap srac n deuteriu. "Primul nostru oc: nu avea nici un element
de toxicitate, nici o urm de nenatural. Prin &#039;86 am obinut i brevetul, iar
bolnavii au nceput s curg la ua institutului", zice profesorul tefnescu.
Afacerea a nceput odat cu un anun - un ungur cumpra sute de tone de ap. "Noi ne
chinuiam cu un litru... ce s fac, la, domne, cu sute de tone? Ne-a cumprat o ton, a
doua i am nceput s ne dezvoltm. Noi, pn la el, nu tiam c e att de bun pentru
sntate. Prin 2000 exportam pn la 150 de tone pe an (adic 150.000 de litri). El o
cumpra de la noi ca ap distilat, mbuteliat sub un nume ales de el, i o vindea
bolnavilor ca ap potabil, terapeutic". Pe sticl nu scria unde e fcut. Cnd ungurul
n-a mai putut plti, directorul i-a luat alt partener. Inginerul Cristian Mladin s-a angajat
s cumpere i s plteasc regulat. Directorul i-a fcut i un transfer de brevet, legal, iar
acum partenerul su este cel care o produce n institut i o vinde mai departe sub
numele de Qlarivia. O jumate de litru cost 15 lei i conine de cinci ori mai puin
deuteriu dect apa obinuit.
Cel mai mult o cumpr tot ungurii (40%-50%) i japonezii (10-15%). Restul se duce la
romnii bolnavi i la civa pacieni din SUA, Germania i Turcia. ns un american a
cumprat 180 litri fr a fi bolnav, numai pentru ntreinere. "Ne aflm exact unde
trebuie. Procentul vnzrilor n ar e n cretere, mergem cu pai mruni, pentru a testa
piaa. Exportm maximum 150 de tone pe an fiindc e nc afacere la scal mic", zice
inginerul Mladin. E scump fiindc se face puin ap, iar 60% din preul de cost e
energie pur. "Una e s distribui cu furgoneta, alta cu camionul. E mai mult un hobby,
deocamdat triesc din alte afaceri", zice stpnul afacerii.

Page 215 of 1147

Dac respiri pe instalaia de mbuteliere, o speli opt ore

La institut, apa se produce continuu, zi i noapte, ntr-un turn nalt de 30 de metri care
"muncete" 8.000 de ore pe an, cu cinci angajai. E ca un imens cazan: se pompeaz ap
normal de Bistria, urc pe conducte pn n vrf, este distilat, curat de deuteriu i
revine jos, n jet anemic, pe un furtuna. Se pune n nite containere din plastic alb, se
ozonific, se decontamineaz, apoi merge n alt parte, la instalaia de mbuteliere. Asta
e ca-n filmele SF, a costat 70.000 de euro - e un soi de vitrin perfect curat, cu
comand computerizat i plin de tot soiul de evi, furtune i orificii.
Vreo patru oameni mbrcai n alb, cu mti, miun concentrai pe lng ea.
Dac respir vreunul pe instalaie, dac strnut sau dac las o amprent pe anumite
piese, trebuie splat toat instalaia! Iar splarea dureaz opt ore. n alt birou se face
analiz izotopic a apei, cu nite aparate de o "tehnologie incredibil"; nite fire
ultrasubiri, de abia le vezi cu ochiul liber. Prin ele circul tot felul de substane. Numai
instalaia asta a mai costat un milion de euro. Scump, dar merit. Cci "prinii" apei vii
sunt siguri c invenia lor va salva multe viei, de aici ncolo.
TUSE
In prima faza, cea iritativa, tusea este seaca, fara expectoratie si in acest caz se
recomanda ceaiuri antitusive:
Scai - vanat
Este expectorant si calmant al tusei spastice si convulsive.Este cea mai eficienta planta
chiar in caz de tuse rebela. Se face decoct cu o lingurita planta la o cana cu apa. Se
fierbe 15 minute. Se iau cate doua, trei linguri de doua, trei ori pe zi.
Fructe de Fenicul
Este diuretic, antiseptic, sedativ, carminativ si antiinflamator. Se face infuzie cu o
jumatate lingurita fructe zdrobite la o cana cu apa clocotita. Cantitatea se bea in trei
reprize dupa mesele principale.
Lichen de piatra
Este emoilent si calmant al sistemului respirator, antispastic pulmonar, antibiotic,
fluidificator al secretiilor bronsice. Se face decoct cu o lingurita planta la 200 ml apa, se
fierbe 5 minute si se neutralizeaza aciditatea cu un varf de cutit de bicarbonat de sodiu.
Se beau 1-2 cani pe zi inainte de mese.
Flori si fructe de Porumbar
Se face infuzie cu o lingurita planta la o cana cu apa. Se beau doua, trei cani pe zi.
Ceaiurile se indulcesc cu miere de albine.
Se recomanda urmatorul sirop de ceapa: o ceapa mare cruda se taie marunt si se fierbe
in jumatate litru apa pana scade la jumatate. Se adauga miere. Ceapa se poate coace
pana se inmoaie ( in loc sa se fiarba), apoi se zdrobeste si se pune in pahar. Se adauga

Page 216 of 1147

100 g miere. La nevoie se mai adauga putina apa. Siropul se poate pastra 3-4 zile la
temperatura camerei sau 7 zile in frigider. Pentru copii se recomanda 6 lingurite pe zi
iar pentru adulti 3-6 linguri pe zi.
Se mai recomanda siropul de praz din decoct concentrat, 200 g praz la 1 litru apa,
amestecat cu miere in cantitate egala.Se iau 4-5 linguri pe zi.
In faza a doua a tusei este nevoie de ceaiuri din plante medicinale cu proprietati
expectorante care sa ajute la fluidificarea si eliminarea secretiilor bronhice.
Flori si radacini de Ciubotica-cucului
Este emoilent, expectorant, antispastic, sedativ, calmant al tusei, fluidifiant al secretiilor
bronhice, cicartizant. Se face infuzie din 1-2 lingurite flori la 200 ml apa clocotita. Se
beau doua, trei cani pe zi. Se mai poate folosi decoctul din 1-2 lingurite radacini la 250
ml apa. Se fierbe 10 minute si se beau doua, trei cani pe zi. In cazul in care se foloseste
tinctura de Ciubotica-cucului, se iau 15-20 picaturi pe zi.
Muguri de Pin
Este antiinflamator, antiseptic, cicatrizant, modificator al secretiilor bronhice. Se
prepara infuzie cu doua lingurite muguri la o cana cu apa clocotita. Se beau doua, trei
cani de ceai pe zi.
Frunze de Urzica
Este bactericid, antiinflamator, emoilent, expectorant, antiseptic, antialergic,
vitaminizant, remineralizant si echilibrator al sistemului imunitar. Se face infuzie cu o
lingurita planta uscata (sau o lingura de planta proaspata bine maruntita) la o cana cu
apa clocotita. Se beau doua, trei cani de ceai pe zi. Se pot face cure de cate trei
saptamani.
Flori si frunze de Nalba mare
Este emoilent , expectorant, antiinflamator si calmant. Se face infuzie cu o lingurita
planta la o cana cu apa clocotita. Se beau doua cani pe zi.
Frunze de Patlagina
Este antiinflamator, emoilent, bactericid, hemostatic si cicatrizant. Se face infuzie cu o
lingurita frunze la o cana cu apa clocotita. Se beau doua, trei cani pe zi sau se
administreaza cate o lingura din doua in doua ore.
Flori de Lumanarica
Are proprietati emoilente, expectorante, antiinflamatoare, calmante si cicatrizante.
Se face infuzie cu o lingurita flori la o cana cu apa clocotita. Se bea treptat in cursul
zilei.
Radacini de Iarba mare
Este un tonic general, antibiotic, antiinflamator si expectorant. Se face decoct cu doua
lingurite de radacini la o cana cu apa. Se beau doua, trei cani pe zi. Atentie: nu se
administreaza in timpul sarcinii si nu se depaseste doza indicata.

Page 217 of 1147

Cimbrul sau Cimbrisorul

Este calmant, antiviral, antiseptic expectorant si cicatrizant. Se face infuzie cu o
lingurita planta la o cana cu apa clocotita. Se beau doua cani de ceai pe zi.
Ceaiurile se indulcesc cu miere. Trebuie remarcat faptul ca mierea si in special cea de
tei este antimicrobiana, antiiflamatoare , calmanta si expectoranta.
Deasemenea Propolisul este antiinflamator, antibiotic si expectorant. Astfel se foloseste
tinctura de propolis (60 g propolis la 200 ml alcool). Se ia de trei ori pe zi cate 15-30
picaturi inainte de masa in putin lapte cald sau in putin ceai cald de plante medicinale.
Un alt expectorant si antibiotic este usturoiul. Se face o infuzie din usturoi pisat in
urmatoarele cantitati: 15 g pentru copii pana la 2 ani; 25 g pentru copii intre 2 si 5 ani;
40 g pentru copii intre 10 si 12 ani; 60-80 g pentru celelalte varste. Se iau 8-10 lingurite
pe zi din apa usturoiata pentru copii pana la 5 ani, 6-7 linguri pentru copii de 10-12 ani
si 8-10 linguri pentru celelelte varste.
Se mai poate folosi siropul de ridiche neagra (ridichea scobita si in ea se pune miere)
din care se iau mai multe lingurite pe zi.
Unul dintre cele mai eficiente siropuri pentru potolirea tusei este dat de urmatoarea
reteta: se fierbe o lamaie 10 minute si se stoarce.Se adauga doua linguri de glicerina.Se
amesteca si se umple paharul cu miere. Se iau maxim 6 lingurite pe zi si anume,
dimineata la sculare, inainte de pranz, dupa pranz, apoi la cateva ore dupa pranz, la cina
si seara la culcare.Pe masura ce tusea inceteaza se reduce cantitatea.Preparatul este
eficient atat la adulti cat si la copii.
Sirop de coacaze negre: se fierb 250 g coacaze intr-un litru apa pana scade lichidul la
jumatate; se strecoara si apoi se adauga o cantitate egala de zahar,fierbandu-se din nou
pana scade la jumatate.Se ia cate o lingurita la 2 ore. In loc de coacaze proaspete se
poate folosi 100 g coacaze uscate.
Se mai pot folosi: infuzia din 40 g frunze de dafin la un litru de apa sau infuzia din doua
lingurite seminte de gutui la un litru de apa.
Remarca: pentru tuse nu se pun comprese uscate cu sare pe piept caci usuca
mucozitatile si nu se mai elimina.Se pun doar cataplasme cu terci de mamaliga sau se
fac inhalatii cu aburi de cartofi fierti.

DETOXIFIEREA ORGANISMULUI

Page 218 of 1147

Detoxifierea organismului presupune accelerarea eliminrii toxinelor la nivel sanguin,

hepatic i renal. Este bine s efectum periodic aceste cure, foarte benefice fiind mai
ales cele urmate la schimbarea anotimpului (primvara i toamna).
Plantele care cur sngele sunt:
urzica, ppdia, coada-oricelului, iarba-mare, brusturele, mesteacnul, cicoarea, afinul,
nucul, lemnul-dulce, spunria i socul.
Plantele care detoxifiaz ficatul sunt
ppdia, rozmarinul, salvia, coada-oricelului, anghinarea, mueelul, rostopasca,
armurariul, cicoarea i geniana.
Plantele diuretice sunt
urzica, mtasea de porumb, coada-calului, coada-oricelului, brusturele, mesteacnul,
feniculul, nalba i socul.
Ceaiuri din plante cu efect detoxifiant sunt
ceai verde,trei frati
patati,urzica,cicoare,brusture,frasin,mesteacan,anghinare,soc,ienupar,catina
Amestecuri de plante: menta, leustean, urzici, soc, ceai verde, coaja de portocale, de
mar, de lamaie, frunze de senna, de nuc, de dud, de lotus, flori de hibiscus, macese,
radacina de lemn dulce, sanziene.
Se recomanda urmatoarele:
Nu consuma alimente prajite
Nu consuma alimente conservate sau afumate
Evita pe cit posibil alimentele din supermarket care contin E-uri: coloranti, conservanti
si alti amelioratori
Nu consuma carne si mezeluri
Inlocuieste dulciurile cu fructe
Elimina fainoasele albe. Consuma cereale, piine neagra, de secara, de tarite
Consuma fructe, legume proaspete si proteine vegetale(soia, ciuperci)
Consuma cel putin 2 l de apa pe zi
Nu consuma: zahar, cafea, alcool si bauturi racoritoare sintetice
Inlocuieste zaharul cu miere
Pentru energizare consuma ceai verde in locul cafelei
Consuma multe sucuri naturale si ceaiuri de plante
Bea in fiecare seara inainte de culcare si dimineata la sculare urmatoarea bautura: un
pahar de apa plata cu sucul de la 1 jumatate de lamiie si 1 lingurita de miere
Consuma lactate proaspete: iaurt, sana, chefir. Studiaza eticheta: sa nu contina E-uri,
coloranti si conservanti
Pentru detoxifierea vezicii biliare si a ficatului, bea in fiecare dimineata pe stomacul
gol: 1 lingura de ulei de masline virgin amestecat cu putin suc de lamiie(apoi stai 20-30
minute culcat pe partea dreapta) Efectele sunt extraordinare. Crizele de dischinezie
biliara vor disparea definitiv
Exercitiile fizice, mersul activ, stimuleaza actiunea sistemului cardiovascular si
procesele metabolice in organism, intensificand functiile naturale de depuratie

Page 219 of 1147

Incearca cel putin 1 zi saptamina sa maninci numai "hrana vie". Deci, nu consuma
alimente fierte sau prajite(mincare gatita) ci numai alimente nutritive in stare naturala:
fructe, legume, sucuri naturale, nuci, stafide, smochine, curmale, cereale integrale, apa,
ceaiuri etc
Daca ai vointa si doresti o detoxifiere mai profunda consuma "hrana vie" 5-7 zile

- Curatirea limfei si a sangelui

.Dimineata, se beau 100 ml de apa rece, in care s-a dizolvat sareamara, atat cat sa fie
baubila. Se prepara un suc din portocale (900ml), grapefruit (900 ml) si lamaie (200
ml). La o ora dupa ce s-a bautsolutia de sare amara, se beau 100 ml din sucul respectiv
si 100 ml deapa fiarta si racita. Apoi, aceeasi cantitate (100 ml suc si 100 ml aparacita)
se bea la fiecare jumatate de ora, pana se termina cantitateade 2 litri din fiecare.
Tratamentul dureaza 3 zile, perioada cand nu semananca si nu se bea nimic altceva.Curatirea ficatului. Timp de 2 zile, se beau cate 5-6 pahare desuc de mar. In a treia zi,
bolnavul se culca la ora 19 pe partea dreapta,cu o sursa de caldura (perna electrica) sub
ficat. Se prepara unamestec din 3 linguri de ulei de masline si 3 linguri zeama de
lamaie,care se bea din sfert in sfert de ora, pe durata a circa 2 ore.Cantitatea totala
trebuie sa fie de 300 ml ulei de masline si 300 mlzeama de lamaie. A doua zi de
dimineata se face clisma, care vaelimina toate reziduurile de la ficat.- Curatirea
rinichilor (calculi renali). Pe parcursul unei saptamani,nu se mananca decat pepene
verde cu paine neagra. In ziua a saptea,intre orele 2 si 3 (noaptea), se face o baie calda,
cu corpul cufundat inapa pana la gat si se mananca pepene verde rece. Dupa circa o
ora, vorfi eliminate pietrele. Eventual, procedura se repeta dupa douasaptamani.
- Curatirea articulatiilor de saruri (spondiloza, artrita,poliartrita). Se fierb 5 g foi de
dafin in 300 ml apa, timp de 5 minute,dupa care se tin intr-un termos, 3-4 ore. Pe
parcursul a 12 ore, seconsuma lichidul, luandu-se cate o lingurita. Tratamentul dureaza
3zile, insotit de alimentatie de regim, dar o singura data pe an.- Elixirul tineretii
(indicat in special persoanelor care auprobleme legate de inima si de circulatia
sangelui). Se piseaza foartebine 300 g usturoi, intr-o piulita de lemn. 200 g din cantitate
se scotde la fundul vasului si se pun intr-un borcan de sticla, impreuna cu 200ml alcool
de 90. Se inchide bine si se tine 10 zile la macerat.Tratamentul va dura 11 zile, cu
o jumatate de ora inaintea fiecareimese, preparatul luandu-se in cate 20 ml lapte rece,
dupa cumurmeaza: ziua 1 - 2 picaturi dimineata (D), 2 picaturi la pranz (P), 2picaturi la
cina (C); ziua 2 - 4 D, 5 P, 6 C; ziua 3 - 7 D, 8 P, 9 C; ziua 4- 10 D, 11 P, 12 C; ziua 5 13 D, 14 P, 15 C; ziua 6 - 15 D, 14 P, 13 C;ziua 7 - 12 D, 11 P, 10 C; ziua 8 - 9 D, 8 P, 7
C; ziua 9 - 6 D, 5 P, 4 C;ziua 10 - 3 D, 2 P, 1 C; ziua 11 - 25 D, 25 P, 25 C.O reteta
relativ mai simpla se bazeaza pe amestecul obtinut din500 g usturoi pisat, cu zeama de
la 24 de lamai. Se pune intr-unborcan, se acopera cu tifon si se tine 24 de zile,
amestecandu-seperiodic. Se consuma cate o lingura la o jumatate de pahar cu apa,seara,
inainte de culcare.- Anexite, fibrom, boli vaginale. Se toaca marunt ceapa, se puneintrun tifon si se unge acest tampon cu unt nesarat. Se introduce invagin, noaptea. Acelasi
procedeu se poate face cu untura de gasca.- Boli de plamani (tuberculoza, bronsita etc.).
Se face un amestecdin 500 g miere de albine, 5 capatani de usturoi, pisate si, 5 lamai

Page 220 of 1147

tocate in masina, amestec care se lasa 7 zile la macerat. Se consumacate 4 linguri, seara,
inainte de culcare, inghitindu-se foarte incet.- Hipertensiune, in fiecare dimineata se
consuma o sfecla rosiecoapta. Seara - o salata din sfecla rosie cruda, usturoi, morcov ras
siulei.- Reumatism. Se pun, intr-un borcan de 0,5 l, rame, intr-un stratde circa 2-3 cm
grosime. Peste ele se toarna gaz sau alcool, atat catsa le acopere cu 2 cm si se tin
la soare 7 zile. Tratamentul propriu-zisconsta in frectii pe zonele afectate cu gazul
(alcoolul) respectiv.- Spondiloza (lumbago). Se aplica la cald frunze de brusturi,
cupartea nelucioasa pe locul dureros. O alta procedura - dintr-unamestec obtinut din
ridiche neagra tocata marunt si o capatana deusturoi pisat, aplicat pe locul respectiv.Scleroza vasculara cerebrala. Se rade marunt o lamaie si seamesteca cu macese (un
pahar), rachitica (un pahar) si miere de albine(un pahar). Se iau cate 20-40 g inainte de
masa. De asemenea,acelorasi bolnavi li se recomanda ceaiul din radacina de patrunjel
sau20 g scoarta de scorus fiarta in 0,5 l apa, timp de 2 ore si bautazilnic, de 2-3 ori cate
o lingura.- Varice (tromboflebita). Timp de 20 de zile, se imbraca piciorulde la coapsa
pana la talpa cu frunze de varza alba incalzite bine siunse o seara cu miere, o seara cu
alcool de 90s, alternativ. Seinfasoara cu prosoape calde si se doarme in acest fel.Hemoroizi: O procedura simpla consta in taierea unui cartof infasii (de forma
supozitoarelor!), care se ung cu ulei si se tin in anuscat mai mult. Acelasi lucru se poate
face cu un catel de usturoi uns cusaliva si tinut pe toata perioada noptii.
- Prostata, impotenta. E recomandabil sa se consume mult praz,precum si ceaiul de
ghimpe si busuioc. Daca boala vine pe fond nervos,se pun circa 750 g gheata intr-un
tifon impaturit in opt si se leaga.Compresa se tine un minut la baza creierului, un minut
la inima si unminut pe organele genitale. Se repeta procedura de 4-5 ori pe zi.
Sare Amara Pentru Un Trup Frumos
- Curatirea articulatiilor de saruri (spondiloza, artrita,poliartrita). Se fierb 5 g foi de
dafin in 300 ml apa, timp de 5 minute,dupa care se tin intr-un termos, 3-4 ore. Pe
parcursul a 12 ore, seconsuma lichidul, luandu-se cate o lingurita. Tratamentul dureaza
3zile, insotit de alimentatie de regim, dar o singura data pe an.- Elixirul tineretii
(indicat in special persoanelor care auprobleme legate de inima si de circulatia
sangelui). Se piseaza foartebine 300 g usturoi, intr-o piulita de lemn. 200 g din cantitate
se scotde la fundul vasului si se pun intr-un borcan de sticla, impreuna cu 200ml alcool
de 90. Se inchide bine si se tine 10 zile la macerat.Tratamentul va dura 11 zile, cu
o jumatate de ora inaintea fiecareimese, preparatul luandu-se in cate 20 ml lapte rece,
dupa cumurmeaza: ziua 1 - 2 picaturi dimineata (D), 2 picaturi la pranz (P), 2picaturi la
cina (C); ziua 2 - 4 D, 5 P, 6 C; ziua 3 - 7 D, 8 P, 9 C; ziua 4- 10 D, 11 P, 12 C; ziua 5 13 D, 14 P, 15 C; ziua 6 - 15 D, 14 P, 13 C;ziua 7 - 12 D, 11 P, 10 C; ziua 8 - 9 D, 8 P, 7
C; ziua 9 - 6 D, 5 P, 4 C;ziua 10 - 3 D, 2 P, 1 C; ziua 11 - 25 D, 25 P, 25 C.O reteta
relativ mai simpla se bazeaza pe amestecul obtinut din500 g usturoi pisat, cu zeama de
la 24 de lamai. Se pune intr-unborcan, se acopera cu tifon si se tine 24 de zile,
amestecandu-seperiodic. Se consuma cate o lingura la o jumatate de pahar cu apa,seara,
inainte de culcare.- Anexite, fibrom, boli vaginale. Se toaca marunt ceapa, se puneintr-

Page 221 of 1147

un tifon si se unge acest tampon cu unt nesarat. Se introduce invagin, noaptea. Acelasi
procedeu se poate face cu untura de gasca.- Boli de plamani (tuberculoza, bronsita etc.).
Se face un amestecdin 500 g miere de albine, 5 capatani de usturoi, pisate si, 5 lamai
tocate in masina, amestec care se lasa 7 zile la macerat. Se consumacate 4 linguri, seara,
inainte de culcare, inghitindu-se foarte incet.- Hipertensiune, in fiecare dimineata se
consuma o sfecla rosiecoapta. Seara - o salata din sfecla rosie cruda, usturoi, morcov ras
siulei.- Reumatism. Se pun, intr-un borcan de 0,5 l, rame, intr-un stratde circa 2-3 cm
grosime. Peste ele se toarna gaz sau alcool, atat catsa le acopere cu 2 cm si se tin
la soare 7 zile. Tratamentul propriu-zisconsta in frectii pe zonele afectate cu gazul
(alcoolul) respectiv.- Spondiloza (lumbago). Se aplica la cald frunze de brusturi,
cupartea nelucioasa pe locul dureros. O alta procedura - dintr-unamestec obtinut din
ridiche neagra tocata marunt si o capatana deusturoi pisat, aplicat pe locul respectiv.Scleroza vasculara cerebrala. Se rade marunt o lamaie si seamesteca cu macese (un
pahar), rachitica (un pahar) si miere de albine(un pahar). Se iau cate 20-40 g inainte de
masa. De asemenea,acelorasi bolnavi li se recomanda ceaiul din radacina de patrunjel
sau20 g scoarta de scorus fiarta in 0,5 l apa, timp de 2 ore si bautazilnic, de 2-3 ori cate
o lingura.- Varice (tromboflebita). Timp de 20 de zile, se imbraca piciorulde la coapsa
pana la talpa cu frunze de varza alba incalzite bine siunse o seara cu miere, o seara cu
alcool de 90s, alternativ. Seinfasoara cu prosoape calde si se doarme in acest fel.Hemoroizi: O procedura simpla consta in taierea unui cartof infasii (de forma
supozitoarelor!), care se ung cu ulei si se tin in anuscat mai mult. Acelasi lucru se poate
face cu un catel de usturoi uns cusaliva si tinut pe toata perioada noptii.
- Prostata, impotenta. E recomandabil sa se consume mult praz,precum si ceaiul de
ghimpe si busuioc. Daca boala vine pe fond nervos,se pun circa 750 g gheata intr-un
tifon impaturit in opt si se leaga.Compresa se tine un minut la baza creierului, un minut
la inima si unminut pe organele genitale. Se repeta procedura de 4-5 ori pe zi.
Pietre la ficat si rinichi
Intai, sa va povestesc cum am ajuns sa descopar ceea ce nici un medic nu o sa va spuna
niciodata. In timpul unei vizite medicale anuale de medicina muncii, un medic mi-a
recomandat sa fac si o ecografie abdominala, deoarece e oricum introdusa in abonament
si nu strica (Probabil avea target la vanzare :)). Asa, ca am luat decizia sa ma mai
verific si eu, ca oricum rau nu are ce sa-mi faca. Si asa imi luasera si sange si eram
lihnit de foame. Doar ca, am fost total, luat prin surprindere, cand medicul mi-a spus ca
am pietre.
-Poftim?
-Da, doua pietre de 13 milimetri in colecist ( a se intelege fiere). Si mi-a mai si spus
amuzat ca trebuie sa ma operez si sa scot fierea.
Va dati seama, dintr-un tanar plictisit, care se vaita de mama focului ca trebuie sa piarda
timp si sange pentru companie, dintr-o data am devenit un tanar mult, mult mai vioi si
mai agitat. Adica pe scurt am sarit ca ars.
-Ce? Eu? Operatie? Dar sunt sanatos tun
Ma rog, socul, pana la urma a trecut si dupa ce am consultat cam toti medicii pe care iam gasit si dupa ce am mai incercat vreo trei ecografe (ca nu se stie niciodata), m-am

Page 222 of 1147

resemnat.
Pe scurt, am inceput sa caut alert pe internet, metode alternative de eliminare a pietrelor.
De stiu ca beau si ghintura si tot nu ma operez. Mi-am zis.
Am cautat o saptamana prin site-ul revistei, pe care o citesc toate babele, adica Formula
As. Pana la urma am gasit o metoda naturista a lui Valeriu Popa prin numarul 379. Vai
cat de mult mi-a luat s-o gasesc! Toata lumea multumea ca a scapat de pietre fara
operatie, dar nimeni nu dadea si reteta. Imi venea sa ma duc la redactie si sa dau cu ei
de pamant. Pana la urma am gasit-o. Pe scurt, trebuia sa bei ulei, cu suc de lamai si sa
pui caldura. Mi s-a parut buna cura, dar am zis totusi sa mai caut. Am gasit ca in Grecia
antica se mai purta cura de ulei de masline cu lamaie. Scoteai niste chestii verzi din tine
si te vindecai si de alte boli. Am rascolit tot internetul, tot Youtube-ul. Am vazut toate
grozaviile pamantului, de la operatii laparoscopice inregistrate, la tipi care se lasau
filmati de neveste in timp ce tineau o cura, pana la nu stiu ce experti in pietre. Pana la
urma, pe Youtube am dat de un interviu in engleza, cu un tip, un american, ce facuse o
emisiune la TV acum vreo 15 ani. Ce mi-a placut la el, e ca parea serios si cu bun simt.
Adica omul chiar parea foarte bine documentat. Arata in acelasi timp diapozitive si
parea logic in cam tot ce zicea. Am aflat o groaza de informatii noi despre ficat si fiere.
Cica pietrele de fapt sunt in ficat, sunt invizibile le ecograf si abia apoi cad in fiere.
Spunea ca noi avem in ficat mii de astfel de pietre si pietricele si ca aceste blocaje sunt
sursa tuturor bolilor, caci, ficatul, nu mai poate elimina toxinele, care se depoziteaza in
alte organe. Parea foarte bine documentat. Oricum, ceea ce m-a interesat pe mine, a fost
ca se pare ca stia cum sa scoata pietrele din fiere, fara durere si experimentase pe multi
oameni si chiar scrisese o carte. Asa ca i-am cautat cartea, am citit-o si mi-am dat seama
ca e aceeasi cura pe care o vazusem la noi in Romania, pe Formula As, numai ca tipul
descoperise si o substanta care dilata canalele, astfel incat pietrele sa iasa cat mai usor,
sarea amara sulfat de magneziu.
Au urmat saptamani de rascoliri interioare, calcule, documentari, planuri de operatii
realizate de urgenta, in caz ca ceva mergea rau, etc. Am incercat sa discut si cu medicii,
dar toti erau categorici numai si numai operatie. Cand le spuneam ca am vazut eu ceva
pe net, se zburleau la mine. Ma speriau si ma avertizau sa nu cumva sa incerc cura pe
care o vazusem eu pe net, ca mi se pot intampla toate grozaviile pamantului (de la a ma
face complet galben adica icter, pana la operatii de urgenta cu taietura de 10
centimetri sau mai mult). Oricum, daca ceva mergea rau, puteam sta maxim 3 zile, si
apoi, musai operatie.
Ma rog, pana la urma, m-am gandit ca oricum trebuia sa ma operez. Asa ca, mi-am
facut cruce, am stat o zi nemancat si am baut sarea aia amara si uleiul ala. Dupa ce am
baut uleiul, nu prea mi-a mai fost asa de bine. Nu aveam dureri, dar era o senzatie de
rau, de greata de la uleiul ala. Asta a durat, pana am eliminat toate pietrele. Dupa, parca
renascusem. Aveam atata energie, de parca zburam. Probabil ca am eliminat raul din
mine. Desi, n-as crede. Deci, va spuneam ca am doua pietre de 13 milimetri. Ei bine,
spre surprinderea mea, tin sa va spun, ca am eliminat nu doua, nu trei, ci vreo 50 de
pietre verzulii, cu dimensiunea intre 13 si 15 milimetri si alte cateva sute mai micute.
Bineinteles ca mi-am facut ecograf a doua zi, sa vad daca nu a ramas vreuna blocata pe
undeva. Totul era in ordine, numai ca ficatul se desumflase cu vreo 3 centimetri. De a
doua zi, am inceput sa ma simt si mai bine, sa fiu mult mai vioi, sa gandesc mult mai
clar, sa am mai multa energie.

Page 223 of 1147

Deci, pe pielea mea, am testat si mi-am demonstrat, ca noi, de fapt avem ficatul
infundat cu o gramada de pietre de colesterol si functionam cam la jumatate de
capacitate tot timpul. Aveti mai jos, cateva informatii despre ficat, iar la final cura. Ca
m-am jurat, ca eu, o s-o atasez tot timpul, ca s-o gaseasca omul, cand are nevoie de ea.
Pentru mai multe informatii cautati: Formula AS nr. 379 sau cartea The Amazing Liver
Cleanse- autor Andreas Moritz.
Cum functioneaza:
Ficatul este un organ extrem de important in organism si are un rol esential in digestie si
in asigurarea nutrientilor catre celulele corpului, dar si in detoxifiere, curatarea sangelui
de toxine, metale grele, virusi, paraziti, etc.
Ficatul are rolul de a metaboliza lipidele in exces, de a elimina din organism diverse Euri alimentare, multiple feluri de chimicale ascunse in semipreparate sau chiar in
alimente proaspete. De asemenea metabolizeaza si alcoolul introdus in organism.
Ficatul are control direct asupra cresterii si functionarii fiecarei celule din corpul uman.
Daca ficatul nu mai functioneaza normal, toate celulele corpului nu vor mai primi o
cantitate suficienta de nutrienti, nu vor elimina deseurile produse, toxinele, si nu vor
comunica la fel de bine cu sistemul nervos sau endocrin.
Chiar si daca numai 40% din ficat functioneaza normal, analizele pot iesi bune. Dar,
apar tot felul de boli in organism.
Ficatul are doi lobi si arata ca doi copaci cu ramurile goale pe dinauntru. Pe langa rolul
de procesare a nutrientilor, de metabolizare si anulare a substantelor toxice, precum
alcoolul, fiecare celula preia din sange si toxinele, pe care le elimina impreuna cu bila in
canalele acestea mici ce strabat intreg ficatul. Toate aceste ramurele goale pe dinauntru
se unesc in canale mai mari, apoi se unesc in doua canale principale, ce vin de la fiecare
lob al ficatului si apoi se unesc intr-un singur canal biliar. Acest canal biliar comun,
conduce bila catre fiere (colecist), care este o punga sub ficat. Bila, este ca un gel uleios
galben-verzui, care curge incet de la fiecare celula si se scurge pana jos in fiere. Bila are
rolul de a ajuta in procesarea hranei. In momentul in care hrana ajunge in stomac,
imediat, fierea se contracta si arunca toata bila in restul de canal biliar comun (circa 10
centimetri), si apoi ajunge in intestinul subtire. In momentul in care hrana ajunge in
intestinul subtire, bila trebuie sa fie prezenta, altfel nu va fi procesata si va fi eliminata
fara ca organismul sa retina nutrientii necesari. Ficatul secreta cam un litru si jumatate
de bila pe zi. Aceasta substanta este atat de pretioasa pentru organism incat nu este
eliminata, ci o mare parte din ea este resorbita in intestinul gros si adusa din nou in ficat
(ma rog, o parte din substantele care o compun).
Acum, o mare parte din nutrientii ce sosesc din mancarea procesata, o constituie
cristalele de colesterol. Colesterolul bun, este un element de baza in constructia tuturor
tesuturilor. Colesterolul e prezent in orice mushi, in peretii organelor, etc. Dar,
colesterolul in exces, este procesat de ficat, din sange si eliminat prin canalele biliare.
Numai ca aceste cristale de colesterol, au tendinta sa se lipeasca unele de altele, mai
ales ca bila este ca un gel uleios. Astfel ca formeaza mici pietricele, care in timp atrag
tot mai multe alte cristale de colesterol si se maresc. Majoritatea pietrelor si pietricelelor
din ficat sunt compuse din colesterol, o substanta care e prezenta in majoritatea
organelor si muschilor, de aceea e imposibil de detectat la ecograf. La un moment dat,

Page 224 of 1147

aceste formatiuni incep sa blocheze canalele biliare (intai pe cele mai mici si apoi si pe
cele mai mari, putand chiar sa blocheze un intreg lob al ficatului). Medicul pune
diagnosticul de ficat gras sau marit si nu are nici o solutie. Ficatul se poate mari cu pana
la 5-10 centimetri in acest fel. In timp, la aceste formatiuni grase adera metale grele,
calciu, diverse saruri, si se calcifiaza. Abia atunci sunt observabile la ecograf. Dar, pana
nu se calcifiaza, nu sunt vizibile la ecograf. Se vad doar structuri grase in ficat.
Canalalele biliare blocate pot duce la diabet, infarct sau cancer.
In momentul in care ficatul e aproape plin de pietre, incep sa mai cada din ele si acestea
ajung in fiere. Dupa o masa mai grasa sau cu substante mai greu de procesat de
organism, fierea se contracta mai puternic si arunca aceste pietre in canalalul biliar
comun. Numai ca aici, din cauza dimensiunii lor, se pot bloca. Atunci apar durerile in
partea dreapta, sau in capul pieptului. Ele sunt de multe ori confundate cu durerile de
stomac, deoarece apar imediat dupa masa. Dupa ce piatra reuseste sa iasa complet,
durerea inceteaza. Daca piatra se blocheaza total, bila nu mai poate iesi, aceasta ajunge
in sange si omul se ingalbeneste tot (face icter). Canalul biliar comun, chiar inainte sa
iasa in intestinul subtire, se uneste cu canalul de eliminare a acizilor din pancreas. Daca
piatra se blocheaza aici, nici acizii pancreatici nu mai pot fi eliminati din pancreas si se
ajunge la pancreatita, care este o afectiune foarte grava. Oricum, in ambele afectiuni,
durerea este atat de mare, si de acuta, ca nu se poate sta acasa. De obicei se poate sta
maxim 3 zile cu aceasta afectiune, dupa care, e necesara operatia. E o urgenta si
medicina are un singur remediu operatia. Totusi, astfel de pietre pot fi eliminate usor
si rapid, daca se dilata canalul biliar comun. Cum? E foarte simplu.
Daca se dizolva 30 grame de sare amara (sulfat de magneziu este un simplu laxativ
puternic foarte ieftin) intr-un pahar de apa si se bea, canalul biliar comun se dilata
pana la aproape 3 centimetri latime. Eu zic, ca e suficient sa iasa orice piatra. De
asemenea, caldura ajuta la dilatare. Oricum, medicina traditionala, imediat cum observa
o piatra in fiere sau canalul biliar, are o singura solutie - operatia. Dar, in cazul in care
fierea este eliminata chirurgical, bila curge in continuu, picatura cu picatura in intestinul
subtire. Amestecata cu hrana, este bine tolerata de organism, dar in lipsa acesteia ea
roade intestinul subtire, caci pica, exact in acelasi loc, si duce in timp la iritatii,
ulceratii, cancer, etc. In plus, in momentul in care hrana ajunge in intestinul subtire, ea
nu mai intalneste suficienta bila si atunci nu mai este procesata si omul mananca
aproape degeaba, plus ca apar balonari, etc. De aceea medicii recomanda, acizi biliari
sub forma de pastile, dupa masa pentru tot restul vietii.
Deci, in timp, in ficat se pot strange pietre de colesterol care pot sufoca ficatul. Dar, in
momentul in care ficatul nu mai functioneaza la capacitate normala nici nu isi mai
indeplineste functiile cum trebuie. Pe langa faptul ca organele si celulele nu isi vor mai
primi nutrientii necesari, sangele nu va mai fi detoxifiat. O gramada de toxine, metale
grele, virusi, bacterii nu vor mai fi procesate si eliminate din sange. Asa ca organismul
gaseste alte solutii pentru a scapa temporar de acestea. Pana cand, ficatul isi va reveni si
le va elimina total din sange. Intai va incerca sa le elimine prin alte organe de excretie
(rinichi, piele, respiratie). Daca nici acest lucru nu este posibil, organismul le
depoziteaza in diverse zone din corp sau diverse organe. Deci, un organism cu un ficat
blocat de formatiuni grase de colesterol, si care nu mai functioneaza normal, incepe sa
depoziteze toxinele in diverse zone sau organe din corp.

Page 225 of 1147

Exemple:
In prima faza, apar probleme in celelalte organe de excretie (rinichi, piele, plamani),
care se confrunta cu un surplus de toxine, pe care nu le poate elimina ficatul. Apoi apar
probleme complexe in organism care sunt legate fie de depozitarea aiurea a diverselor
toxine sau produse metabolice, fie de lipsa alimentarii cu nutrienti a celulelor sau
organelor.
Daca toxinele se acumuleaza in articulatii, rezulta boli ale articulatiilor.
Una din functiile ficatului e sa sintetizeze zaharul in glucoza (principala hrana a
creierului). Un ficat afectat nu mai hraneste corespunzator creierul, rezultand oboseala,
depresie, si se poate ajunge in timp la boli grave ca dementa, Alzeimer, Parkinson,
Scleroza multipla etc. Daca metalele grele nu mai sunt eliminate cum trebuie, cum ar fi
de exemplu aluminiul, rezulta Alzeimer.
Daca ficatul nu proceseaza toate proteinele din sange, corpul incearca sa le depoziteze
in sange si in peretii vaselor de sange. Creste numarul globulelor rosii. Creste nivelul de
hemoglobina. Sangele devine mai gros si formeaza cheaguri care se pot bloca pe artere,
vene, etc. De aici infarct sau paralizie. Sau, proteinele sunt depozitate in peretii vaselor
de sange, formeaza tesuturi groase de colagen si blocheaza circulatia.
Daca colesterolul nu este eliminat cum trebuie de ficat, el ramane in vasele de sange si
se depune pe peretii acestora, ingrosandu-I sau blocandu-i. Rezulta infarct, etc.
Sangele ingrosat incetineste transportul de hormoni, rezultand o activitate foarte
crescuta a glandelor si o dereglare a acestora. Rezulta probleme cu tiroida, etc.
Daca ficatul se umfla, sangele trece mai greu prin ficat. Asta inseamna un efort mult
mai mare pentru inima, dereglaj in tensiune, puls, etc.
Daca ficatul nu elimina surplusul de hormoni (estrogen sau aldosteron), apare un
dezechilibru in retentia de apa si sare si tesuturile incep sa se umfle.
Un ficat blocat poate duce la ciroza, hepatita, etc.
Lipsa bilei in sistemul digestiv, poate duce la probleme de stomac, nu se mai absorb
cum trebuie grasimile, calciul si vitamina K. De aici o multime de probleme.
Desi e normal ca ficatul sa secrete 1,5 litri de bila pe zi, din cauza blocajului, la unele
persoane, se poate ajunge doar la 100 mililitri pe zi. Mai putina bila eliberata de ficat,
inseamna ca intestinul subtire nu mai digera mancarea cum trebuie. Rezulta probleme in
alimentatie, balonari, infectii, dereglari in flora intestinala, constipatie, iritatie, cancer,
etc.
Cand celulele din oase nu mai primesc suficienta hrana, apar problemele osoase.
Curios ca putem introduce camere de luat vederi in organism, am reusit sa facem chiar
si nanoboti de marimi extrem de mici, dar aproape toti medicii, se fac ca nu stiu cum
functioneaza organismul nostru.
Cum sa eliminati fara durere, pietrele din fiere sau ficat
Timp de 6 zile, se bea suc de mere, cate 1 litru pe zi. (Se bea inainte de mese sau la 2
ore dupa mese). In aceasta saptamana sa se evite mancaruri sau bauturi reci. Pentru a se
dilata canalele biliare trebuie sa se consume in special mancare si bauturi caldute sau la
temperatura camerei. Sa nu se consume nimic prajit si sa se evite, pe cat posibil,
produsele de origine animala (Sa se tina post). Sa se evite pe cat posibil, orice

Page 226 of 1147

medicamente in ziua a 6-a. Daca sunteti racit sau apare o afectiune acuta trecatoare,
amanati cura.
ZIUA a-6-a: Se mananca de post (Sa se evite orice fel de alimente de origine animala
carne, lapte, branza, unt si orice e prajit - sau va puteti simti rau in timpul eliminarii
pietrelor).
Dupa ORA 14:00 nu se mai mananca nimic. Doar se mai poate bea apa, in restul zilei.
ORA 18:00 Se bea 200 mililitri apa (aproximativ un pahar) in care s-a amestecat bine,
o lingura (aproximativ 20 g) de sare amara (sulfat de magneziu). Sarea amara e un
purgativ si actiunea sa principala e sa dilate canalele biliare, pregatindu-le pentru
eliminarea pietrelor. De asemenea, curata intestinul, astfel incat pietrele, atunci cand
incearca sa iasa, nu se lovesc de mancare sau alte reziduuri si pot fi eliminate usor.
ORA 20:00 Se bea al doilea pahar de apa cu sare amara (200 mililitri apa - in care s-a
amestecat bine, o lingura (aproximativ 20 grame) de sare amara (sulfat de magneziu).
ORA 21:30 Daca nu ati avut scaun pana acum, e bine sa va duceti la toaleta sau
optional puteti face o clisma cu apa calduta.
ORA 21:40 Se pun 100 mililitri ulei de masline (aproximativ o jumatate de pahar) si
se amesteca cu 100 mililitri suc de lamai (aproximativ jumatate de pahar). Sucul sa fie
cat mai pur, fara pulpa. Ingredientele se pot amesteca intr-un borcan inchis (se clatina
de 20 de ori). Se amesteca 2 astfel de portii. In mod ideal, aceste amestecuri se beau fix
la ora 22:00 si ora 22:20. Dar, daca simititi nevoia sa va mai duceti la toaleta, puteti
amana cu inca 10 minute.
ORA 21:45 Se aplica pe partea dreapta, in zona ficatului (de la buric, pana la prima
coasta si cat mai in dreapta spre coloana) o mamaliga fiebinte, invelita intr-un prosop.
Sa se evite contactul direct cu pielea. Mamaliga se face din 1 kilogram de malai.
ORA 22:00 Se bea amestecul de 100 mililitri ulei de masline si 100 mililitri suc
lamaie. Acest amestec se bea in picioare. E bine sa fie baut tot odata, deoarece, imediat
cum ajunge in stomac prima inghititura, incepe eliminarea pietrelor.
ASEZATI-VA CULCAT IN PAT IMEDIAT! E esential pentru eliminarea pietrelor.
Pozitia trebuie sa fie culcat pe spate, cu o perna sub cap. Daca e o pozitie incomoda, se
poate sta pe partea dreapta cu genunchii trasi spre piept. STATI COMPLET
NEMISCAT, CEL PUTIN 20 MINUTE SI INCERCATI SA NU VORBITI! Pietrele vor
fi eliminate fara durere, deoarece se secreta multa bila (care este uleioasa), iar canalele
biliare sunt tinute larg dilatate de magneziul din sarea amara si de caldura mamaligii ce
are rol dilatator.
ORA 22:20 Se bea al doilea amestec de 100 mililitri ulei de masline si 100 mililitri
suc lamaie.
In cazul in care se doreste eliminarea mai multor pietre, optional se mai poate bea si al
treilea amestec de 100 mililitri ulei de masline si 100 mililitri suc lamaie, la ora 22:40.
ORA 22:45 Se aplica pe partea dreapta, in zona ficatului (de la buric pana la prima
coasta) a doua mamaliga fiebinte, invelita intr-un prosop. Sa se evite contactul direct cu
pielea.
A DOUA ZI DIMINEATA:
ORA 06:00 dimineata - Se bea al treilea pahar de apa cu sare amara (200 mililitri apa in care s-a amestecat bine, o lingura (aproximativ 20 g) de sare amara (sulfat de
magneziu).

Page 227 of 1147

ORA 08:00 dimineata-Se bea al patrulea pahar de apa cu sare amara (200 mililitri apa in care s-a amestecat bine, o lingura (aproximativ 20 g) de sare amara (sulfat de
magneziu).
ORA 10:00 dimineata Se pot consuma fructe sau suc de fructe.
ORA 11:00 dimineata Se poate incepe sa se manance mancare de post. Seara sau in
urmatoarea zi se poate reveni la mancarea obisnuita. In urmatoarele doua zile este
recomandat sa se efectueze o clisma, deoarece pietrele pot ramane in intestinul gros si
sunt foarte toxice, putand crea o stare de rau.
In caz ca mai sunt pietre, cura se poate relua o data pe luna. Dupa 6-12 cure, sunt
eliminate toate.
Alte Surse: Formula AS nr. 379 sau cartea The Amazing Liver Cleanse- autor
Andreas Moritz.

Pietre la rinichi
Ceai din frunze de mesteacan. Din pacate daca nu este pregatit dupa prescriere este
toxic. Daca urmezi instructiunile totul va fi ok. Cea mai buna este seva de mesteacan
care poate fi colectata numai in luna Mai cind incepe vegetatia mesteacanului. Se face o
gaura in tulpina pomului iar intr-o ora curge cam 1 litru. Ai nevoie de 5 litri ca sa
consumi cite 100ml in fiecare dimineata inainte de masa.
Nu sunt doctor dar pentru ca am poposit de multe ori in curtea spitalelor m-am
documentat despre problema asta.
Nu uita cind vei incepe sa elimini pietrele ai nevoie de antibiotic pentru a preveni o
infectie. Pietrele zgirie.
apa de la izvorul 7 de la Baile Someseni ( Cluj ). I-am dat apa de acolo si, in
aproximativ 2 saptamani, toti calculii au disparut. Cu aceasta " experienta " in spate, iam recomandat unui prieten care avea mereu probleme cu calculii ( si se indopa cu bere
pe chestia asta ) apa de la izvorul respectiv. Au trecut ani buni de atunci si, din cate
stiu, nu a mai avut vreodata probleme de acest gen. Cert este ca merge la Baile
Someseni de 2 ori pe an si-si face plinul cu apa minerala pentru 2 saptamani ( o doza de
intretinere, spune el ). De altfel, la izvorul respectiv este mereu coada, ca dovada ca apa
este eficienta.
In ultimii 2 ani am "nascut" 5 pietre. Cand incep durerile fac injectie cu antispastice :
scobutil, no-spa si algocalmin sau ketonal. A doua zi fac urmatorul preparat:
- patru lamai se spala si se pun la fiert intregi, se pune apa cat sa le acopera. Fierberea
dureaza cca. jumatate de ora si trebuie sa se opreasca atunci cand le crapa coaja.
- se lasa la racit, (apa in care au fiert se arunca), se sfarama cu o furculita si se scot
samburii.
- se paseaza cu mixerul sau blenderul pana devine o pasta.
- se adauga un volum egal de glicerina (se poate procura de la farmacie - eventual
spuneti ca o cumparati ca "glicerina boraxata" dar fara a o prepara.
- in general lamaile fierte si macinate ocupa jumatate de borcan de 800 ml. , se cumpara

Page 228 of 1147

400 g de glicerina
- se ia cate o lingura de 3 ori pe zi.
Acest preparat este naturist si foarte bun, l-am incercat pe mai multe persoane inclusiv
pe mine si a dat rezultate de fiecare data. Depinde de natura calculilor, oxalatii de calciu
sunt cel mai greu de dizolvat dar chiar daca nu-i dizolva, macar ii face faramiciosi si se
pot elimina fara probleme. Pentru oxalatii care ii produc eu am nevoie de 2 borcane de
800 ml.
Un tratament similar l-am gasit pe un site american, 60 ml zeama de lamaie +60 ml ulei
de masline de 2 ori pe zi, majoritatea covarsitoare a celor ce scriu spun ca au eliminat
tot asa, fara sa simta. Pe mine ma ingretoseaza uleiul in cantitate atat de mare ca sa nu
spun ca te poti alege cu o colica biliara ... Toti cei care scriau acolo insa aveau o colica
renala in curs de desfasurare, nimeni nu incercase pe calculi asimptomatici, ceea ce ma
face sa cred ca remediul merge pe principiul relaxarii musculaturii netede si atat, nu pe
dizolvare.
Oare amestecul cu glicerina o si dizolva, cunoasteti pe cineva care l-a luat doar stiind ca
are un calcul, fara sa fie in colica ?
Tamaie am luat 10 zile, cate 1 bobita dimineata pe nemancate. Matusa mea a scapat de
multe pietre cu tamaie, chiar si de la fiere.
ce am scris in rest pot traduce:
la punctul 1 cred ca se intelege in general, sunt vitamine si minerale.
avoid during pregnancy - evitati in timpul sarcinii
green food supplements - suplimente din ierburi ce contine o mixtura de clorofila,
spirulina, echinacea, etc.
la noi nu stiu sa fie asa ceva, decat separat. spirulina stiu ca este.
1 oz = 28 ml/gr
reteta1
pe stomacul gol - se amesteca 56ml ulei de masline virgin cu 56ml suc de lamaie, se bea
imediat urmat de un pahar mare de apa la primul semn de durere.
reteta2
e nevoie de 84ml ulei de masline extra virgin si 84ml suc de lamaie si se bea 280ml de
apa la fiecare ora. uleiul cu sucul de lamaie se bea de 3 ori pe parcursul unei zile. Se bea
un pahar mare de apa inainte de culcare si la trezire. Se doarme pe partea opusa durerii
de rinichi.
in articolele din linkuri am citit ca apa nu trebuie bauta imediat dupa ulei si sucul de
lamaie deoarece, acestea nu se vor absorbi la fel de repede si produc greata mai mare
(uleiul pluteste deasupra apei).
o senzatie de greata probabil tot produce dar poate e mai mica daca te gandesti ca uleiul
extravirgin e foarte sanatos si scump totodata

Page 229 of 1147

eu am luat reteta asta cu uleiul de masline de fapt pentru pietre la fiere ,credeti-ma face
minuni .deasemeni e buna tinctura de coada calului cate o lingura seara ,se ia de la
plafar ,cam 14 zile .ca sa tai greata ,eu am amestecat cele 2 cu ceai cald de sunatoare si
am inghitit-o
odata .
cite o grefa dimineata
infuzie din patrunjel. Nu stiu ce efect are asupra rinichilor,stiu ca e deuretic,folosesc
demult metoda si ajuta.Sanatate
Ceaiul rosu cu extract de ganoderma a dat rezultate. Are o denumire dar nu ma lasa
CNA-ul sa o divulg. Oricum cautati pe google si veti gasi.
elina Datorit coninutului foarte ridicat n potasiu (de 4 ori mai mare dect la alte
plante), elina are caliti puternic diuretice, mrind diureza cu efect de drenor al
rinichilor, eliminarea acidului uric din urin, edeme renale, retenie urinar, colic
nefritic i litiaz (calculoz) renal.
Eu am calculi renali de 2 luni si am avut dureri in fiecare zi.Am incercat toate produsele
pe care le-am gasit la plafar,dar nici un rezultat.Cu diuretice era si mai rau-se agravau
durerile,la fel si cu multa apa.
La inceput nu m-am speriat fiindca mai avusesem calculi si se dizolvasera foarte usor
cu ceaiuri sau cu apa multa.Din pacate acum nu s-a intimplat la fel.Asa ca m-am hotarat
sa incerc un tratament pe care il gasisem pe net si anume suc de ridichi dimineata
inainte de masa.Asta era ieri,iar astazi ma simt aproape perfect,doar mici dureri
suportabile si n-am luat decat o zi.Un singur inconvenient are acest tratament-ridichile
sunt un pic iritante pentru stomac,mai ales inainte de masa,dar nu se compara cu
durerile pe care le aveam de la calculi.
M-am vindecat complet cu suc de ridichi in numai 4 zile.Ma simt perfect si nu imi vine
sa cred dupa atatea chinuri si atatea tratamente.Chiar ma gandeam ca daca nu s-au
dizolvat cu toate tratamentele pe care le-am facut (care in cazul altora au fost eficace) e
posibil sa nu se dizolve nici cu ultrasunete.Din fericire nici nu a fost nevoie sa incerc.
Si nici macar nu am avut dureri cand le-am eliminat.Va recomand sa incercati acest
tratament.Multa sanatate
Eu am avut la rinichiul stang o piatra de 2,5 cm si la cel drept una de 2 cm.Am folosit
un tratament naturist simplu si foarte eficient.Asta a fost acum 3 ani.Acum am facut o
noua ecografie si se pare ca incepe sa se formeze din nou ,au descoperit ceva mic 2-3
mmla stangul si cam la fel la dreptul.Exista o singura problema dupa cum am inteles si
aceasta ar fi natura pietrelor.Se pare ca la mine a tinut,ptr ca vad ca le-am eliminat(vezi
dizolvat).Ce este extraordinar la acest tratament este ca nu doare can se face eliminarea
pietrelor.De fapt am inteles ca le dizolva nu le elimina in bucati si ca ele abia dupa
eliminare se intaresc.Sincer nu am stat sa colectez urina in borcane,etc. cum mi-a spus

Page 230 of 1147

persoana care mi-a indicat tratamentul asa ca practic nu am vazut pietrele,dar am

refacut de mai multe ori ecografiile si abia anul trecut in Decembrie a iesit niste pietre
mici(probabil ca se refac periodic).Eu sunt foarte carnivor(nu canibal)si se pare ca de
aici apar problemele.Dar o sa repet tratamentul si sper sa scap si de acestea.In ce consta
tratamentul?
Am luat de la Sell gross o lada cu 35 kg de mere si timp de 3 zile nu am mancat si nu
am baut decat suc de mere .In ultima zi la sfarsit se bea si un paharel (100 gr)de ulei de
masline.Cand am aflat reteta prima data am zis ca nu o sa rezist,dar vreau sa va spun ca
nu a fost nici o problema,nu mi-a fost foame si am rezistat foarte bine la acest
tratament.Ce mai trebuie sa stiti,cei care au probleme cu stomacul(aciditate excesiva) nu
pot face acest tratament.Nu se poate face decat o data pe an.Am slabit 5 kg in 3 zile si
m-am simtit perfect(fara dureri,ameteli sau alte nenorociri.)Merele nu trebuie sa fie prea
acre,de preferinta ionatan romanesc(asta am luat eu)Pot demonstra cu acte ca am avut
pietrele,deci nu spun povesti ,vreau sa ajut, ptr. ca si eu la randul meu am fost ajutat,fara
nici o obligatie,atat ca si voi sa ajutati pe altii care sunt in aceasta
situatie.Medicamentele dau alte probleme dupa cate am inteles eu asa ca daca se poate
pe cale naturista eu sunt adeptul la asta.Plus ca am inteles ca la eliminarea prin
medicamente te doare de mori,pe cand la ast a nu am simtit practic cand s-=a facut
eliminarea.Am incercat si ptr. colicist (am si aici una de 3 cm) dar nu se poate face
decat chirurgical.Daca doresti am sa trimit tratamentul complet.A sa nu uit,ecografiile
le-am facut in locatii foarte bune ,cu aparatura foarte performanta deci este excus sa fi
fost eronate.La ultima mi -a dat si fotografia)
Am revenit cu tratamentul naturist despre care vorbeam mai sus ,deoaraece am primit
mai multe mesaje din care rezulta ca v-ar interesa .
Deci am cumparat 35kg de mere ionatan si am facut urmatorul tratament;
Timp de 2 zile se bea suc de mere cu pulpa (atentie este vorba de suc facut de voi
nu de cel la cutii)dupa cum urmeaza;
-ora 8 -250gr,si la orele 10,12,14,16,18,20,cate 480gr de suc.Nu se mananca altceva
si nici nu se bea.Daca in aceste 2 zile nu a-ti avut scaun ,se bea un ceai purgativ din
plante.A 2 seara se face o baie calda in cada (s-au cine nu are intr-un lighean mai
mare) cu apa cat mai fierbinte (cat puteti suporta) dar fara sapun .Practic se sta in
apa fierbinte pana incepe sa se raceasca.
A 3 zi la ora 8 se bea 480 gr de suc si dupa 30 minute se bea 120 ml de ulei de
masline (preferabil extravirgin),si imediat un pahar cu suc.Daca apare senzatia de
slabiciune te culci.Peste 1-2 ore mergeti la baie .

Vreau sa va spun (cum am mai spus si celor care mi-au trimis mesaj)ca am facut acest
tratament acum 3-4 ani si,la o ecografie facuta in decembrie2008 mi-au gasit cate o
pietricica de 2-3 mm deci tratamentul trebuie facut din nou la o perioada de ani si
functie de ce iese la analize.Nu va speriati in privinta tratamentului,eu sunt un tip
gurmand,si credeam ca o sa am probleme (de foame) dar vreau sa spun ca a fost foarte

Page 231 of 1147

usor de suportat,ba chiar nu mi-a fost deloc foame s-au sete in perioada
tratamentului.Am slabit 5 kg in aceste 3 zile si m-am simtit extraordinar de bine.Dupa
ce urmati cura,la o luna ,doua (functie si de cat de mare au fost pietrele) faceti o
ecografie,de preferat la un aparat cat mai performant.Sa stiti ca marele avantaj al acestei
cure sete ca nu doare atunci cand eliminati pietrele, ptr. ca acest suc practic le topeste,si
apoi le eliminati la dimensiuni atat de mici ca practic corpul nici nu le simte.
Ca regim alimentar dupa terminarea curei ,timp de 2-3 zile nu se consuma decat supe de
zarzavat (fara carne),gris cu lapte,cartofi copti cu unt.Ptr. cei care au unele retineri,vrau
sa va spun ca pot demonstra cu ecografiile dinainte si dupa eliminarea pietrelor. Acestea
au fost facute cu aparate foarte performante, si este exclus sa fie vreo eroare pe
undeva.Nu cred ca exista o reteta mai simpla si mai usor de urmat ptr. pietre la
rinichi,care sa aiva si o asemenea performanta. De retinut acest tratament nu se face
decat o data pe an.
am spart in 2007 o piatra de 9 cm la clinica fundeniiar la 4-5 luni am facut o ecografie si
mi-a gasit la acelasi rinichi piatra de 4-5 mm.deci rinichiul meu (stang)e predispus la
constructii de pietre. Aminceput sa iau tamaie alba cate 1 saptamana in fiecare
dimineata pe stomacul gol odata la 2luni.tre sa merg la ecograf sa vad care e starea
lor.nu stiu daca au disparut in totalitate dar nu mai am acele mici dureri . atentie :nu
trebuie sa atingi dintii cu tamaia ca ii distruge.pui pe limba 4-5 pietricele de tamaie si
inchiti cu apa.
la inceput e mai dificil
Berea poate fi folosita ca medicament impreuna cu ulei (preferabil de masline) deoarece
la fel ca si ceaiurile ajuta la eliminarea pietrei.
10 MODURI N CARE POTI FOLOSI ASPIRINA
de Consuela Stratulat, 16 Jan 2015 13:13

Page 232 of 1147

Aspirina este cel mai cunoscut remediu pentru cap, dar poate fi folosit si n alte
scopuri. Vezi cum te ajut n locuint.
1. Vindec muscturile de insecte! Pur si simplu pune aspirin pe musctur si vei
vedea cum durerea sau senzatia de arsur va disprea treptat.
2. Poate fi folosit ca dezinfectant de mini! Dac amesteci aspirina cu zeam de lmie,
obtii un spun care te va scpa de bacterii si de petele de iarb, cafea sau tigri de pe
mini.
3. Te scap de mtreat! Zdrobeste dou aspirine si amestec-le cu samponul pe care l
folosesti la o splare. Aplic pasta obtinut pe pr si las-o s actioneze dou minute,
clteste-te si repet procedura. Dup ultima cltire, vei vedea cum prul tu va rmne
curat si sntos!
4. Te scap de muscturile de pe gt! Dac ai avut o noapte pasional si te-ai trezit cu
un semn ntr-o zon vizibil, pur si simplu maseaz zona cu aspirin si clteste-te cu o
pictur de ap. Dac vntaia nu dispare, atunci apeleaz la un corector.
5. Prelungeste viata florilor! Pur si simplu adaug cteva aspirine pisate n vaza cu flori
si vor rmne proaspete mai mult timp.
6. nltur petele de pe haine! Pune cteva aspirine n ap si aplic solutia obtinut pe
pat.
7. Te scap de iritatiile de pe piele! Indiferent c ai o simpl iritatie sau o ciuperc pe
piele, foloseste o solutie compus din cteva aspirine zdrobite si pudr de talc. Aplic-o
pe zona afectat de dou ori pe zi si vei vedea cum pielea ta se va vindeca!
8. Elimin petele de transpiratie! nainte s arunci tricoul alb, ptat de transpratie,
ncearc s zdrobesti dou aspirine si s le amesteci cu jumtate de can de ap cald.
Aplic solutia pe pat si las-o s actioneze dou-trei ore.

Page 233 of 1147

9. Te scap de negi! Zdrobeste cteva aspirine si aplic-le pe neg, apoi protejeaz-ti

degetul cu un plasture si las solutia s actioneze cteva ore. Repet procedura zilnic,
pn cnd vezi c negul dispare.
10. Trateaz btturile de la picioare! Pur si simplu amestec sase aspirine zdrobite cu
lingur de suc de lmie si lingur de ap. Aplic pasta pe bttur si nveleste-ti
zona afectat ntr-un prosop umezit n ap cald, apoi pune o pung de plastic pe
deasupra. Stai asa pentru zece minute, nltur prosopul si punga de plastic, apoi
maseaz bttura cu piatr ponce.
CEAPA UN MIRACOL
CEAPA....FOARTE INTERESANT...CRED CA "AI BATARNI" STIAU MAI MULTE
Cand veti citi cele de mai jos a sa va aduceti aminte ca asa se intampla si in copilaria
noastra. Nu am vazut niciodata o ceapa inceputa si lasata in frigider. Nici mujdeiul dupa
ce se termina masa nu mergea la frigider ci la cosul de gunoi. Mama nu facea "salata
orientala" sa mancam trei zile din ea. Acum zicem ca traiam mai simplu insa cred ca
mai sanatos. Daca nu mai putem schimba prea multe pentru noi macar pentru copiii sau
prietenii nostri mai tineri sa o facem.
POATE NU-I POVESTE...
Acum citeva zile m-am trezit la 3 dimineata cu un copil cu febra si
nasuc mucios, rugindu-ma sa-i iau temperatura si sa-i dau "michimente"
ca a racit...Dupa ce i-am dat lingurita de siropel panadol, am luat o
ceapa, am taiat-o si am asezat-o intr-un bol, exact linga perna
copilei... 5 ore mai tirziu, la ora 8 cind ne-am trezit, nu mai avea
febra, doar nasuc un pic mucios, iar ceapa arata ingrozitor galben-verzui si mirosea de ziceai ca a putrezit demult. Ce e scris
mai jos nu e poveste: sunt intimplari reale.
Cind se mananca direct, pe loc, ea intra direct in organism. Astfel,
procesul de absorbtie al virusilor si bacteriilor se produce doar in
interiorul organismului, preluand de acolo virusi si bacterii.
In cazul in care Ceapa si Usturoiul nu se consuma "pe loc", in
contact cu aerul ele incep "absorbirea" de virusi si bacterii din
mediul inconjurator (pana la momentul in care le mancam), pe care noi
apoi le introducem in organismul nostru gata "impanate".
Astfel, putem alege:
- folosim Ceapa sau Usturoiul spre a atrage virusii si bacteriile din
atmosfera, pe care apoi sa le introducem in organism,
sau
- folosim Ceapa si Usturoiul sa absoarba doar virusii si bacteriile

Page 234 of 1147

din organism?...
De noi depinde...
CEAPA
In 1919 cand gripa a ucis 40 milioane de oameni, un doctor vizita
fermierii pentru a-i ajuta sa combata gripa. Multi dintre fermieri si
familiile lor o contractasera si multi chiar murisera.
Doctorul a ajus la un fermier unde, spre surprinderea lui, toti
membrii familiei erau sanatosi. Cand doctorul a intrebat fermierul ce
facea el diferit de ceilalti, sotia lui a spus ca a pus o ceapa
necuratata intr-un vas in fiecare camera a casei (si probabil pe
vremea aceea casa avea doar 2 camere). Doctorul nu a crezut si a cerut
una din cepe pentru a o analiza la microscop. Spre surprinderea lui a
descoperit virusul gripei in ceapa. In mod evident aceasta a absorbit
virusul pastrand familia sanatoasa.
Apoi, am auzit aceasta povestire de la coafeza mea din Arizona . Acum
multi ani angajatii ei se imbolnaveau de gripa si la fel multi dintre
clienti. In urmatorul an ea a pus cepe in boluri peste tot in salon.
Spre surprinderea ei nici un angajat nu s-a mai imbolnavit. Treaba
functioneaza! (si nu, nu fac afaceri cu ceapa)
Morala povestii este: cumparati cateva cepe si puneti-le in boluri in
fiecare camera din casa. Daca lucrati la birou, puneti unu sub birou
sau undeva pe un raft. Incercati si veti vedea. Noi am facut asta anul
trecut si nimeni din casa nu s-a imbolnavit de gripa. Daca va ajuta pe
voi si pe cei dragi sa nu va imbolnaviti, cu atat mai bine. Daca
totusi faceti gripa, va fi o forma usoara. Oricum... ce aveti de
pierdut? Doar cateva cepe!!!!
Acum... mai exista si un PS la aceasta poveste, trimis de o prietena
din Oregon care de obicei imi trimite contributii la articolele pe
tema sanatatii. Ea mi-a povestit urmatoarea experienta despre ceapa:
"Eu nu stiam despre povestea cu fermierul... dar stiu ca eu personal
am facut pneumonie si am fost foarte bolnava. Am citit un articol care
spunea sa tai o ceapa la ambele capete, sa pui unul din capete intr-o
furculita si sa pui capatul infipt in furculita intr-un borcan gol...
iar apoi sa pui borcanul langa patul pacientului peste noapte. Se
spunea ca ceapa se innegreste peste noapte din cauza germenilor... si
chiar asa s-a intamplat. Dimineata ceapa era un dezastru, dar eu deja
ma simteam mai bine.
Altceva ce am citit intr-un articol a fost ca atat ceapa, cat si

Page 235 of 1147

usturoiul, distribuite prin camera, au salvat pe multi de la ciuma

neagra. Ele au multe proprietati antibacteriale si antiseptice."
Si acum inca o nota
CEPELE ABANDONATE DEVIN OTRAVITOARE.
Am folosit o ceapa care fusese lasata in frigider. Uneori nu folosesc
o ceapa intreaga odata, ci pastrez cealalta jumatate pentru mai
tarziu.
Dupa ce am citit aceasta informatie mi-am schimbat parerea... si pe
viitor voi cumpara cepe mai mici.
Am avut privilegiul sa vizitez Mullins Food Products, divizia de
fabricare a maionezei. Mullins este mare si este detinuta de 11 frati
si surori din familia Mullins. Prietena mea Jeanne este CEO acolo.
A venit vorba despre intoxicatii alimentare si am dorit sa le
impartasesc ceea ce am aflat de la un chimist.
Tipul care ne-a condus in turul fabricii se numea Ed si era unul
dintre frati. Ed este un expert in chimie si este implica in
dezvoltarea formulei sosului. El a dezvoltat formula sosului si pt
McDonald&#039;s
Deci retineti ca Ed este un magician al chimiei alimentare. In
timpul vizitei cineva a intrebat daca chiar trebuie sa ne facem griji
cu privire la maioneza. Oamenii intotdeauna sunt ingrijorati ca
maioneza se va strica. Raspunsul lui Ed va va surprinde. El a spus ca
toata maioneza produsa comercial este sigura.
"Nici macar nu trebuie pusa la frigider. Nu face nici un rau sa
fie pusa, dar nu e neaparat necesar". El a explicat ca pH-ul maionezei
este stabilit la o valoare la care bacteriile nu pot supravietui in
mediul inconjurator. El a vorbit despre picnicul esential, cu bolul de
salata de cartofi pe masa si cum toata lumea da vina pe maioneza cand
cuiva ii este rau.
Ed spune ca atunci cand este raportata intoxicatia alimentara, primul
lucru pe care il cerceteaza autoritatile este cand a mancat bolnavul
ultima oara CEAPA si de unde au venit aceste cepe (din salata de
cartofi?) Ed spune ca nu maioneza (atata timp cat nu e facuta in casa)
este cea care se strica la aer. Cel mai probabil este ceapa, iar daca
nu ceapa, atunci CARTOFII.
El a explicat ca ceapa este o mare piata de desfacere pentru bacterii,
in special ceapa negatita. Nu ar trebui niciodata sa pastrezi o bucata
de ceapa taiata. Nu este sigura nici daca o pui intr-o punga etansa si

Page 236 of 1147

o bagi la frigider.
Se contamineaza deja suficient doar prin faptul ca e taiata si sta
la aer putina vreme, si poate deveni periculoasa pentru cine o
ingereaza (asa ca, atentie sporita la ceapa care va este pusa in
hotdog la meciurile de baseball!)
Ed spune ca daca iei partea de ceapa lasata si o gatesti nebuneste
s-ar putea sa fii in regula... dar daca tai ceapa lasata ca sa o pui
in sandwich iti cauti problemele cu lumanarea. Atat ceapa cat si
cartofii fierti dintr-o salata de cartofi vor atrage si favoriza
inmultirea bacteriilor mult mai repede decat orice maioneza preparata
comercial.
Deci, cum suna asta ca noutate? Luati-o cum vreti. Eu (autorul) am de
gand sa fiu foarte atent la ceapa de acum incolo. Din mai multe motive
acord credibilitate unui chimist si unei companii care produce
milioane de tone de maioneza pe an.
De asemenea, CAINII NU TREBUIE SA MANANCE NICIODATA CEAPA. Stomacul
lor nu o poate metaboliza.
Deci, nu uitati ca este periculos sa tai o ceapa si s-o folosesti
pentru gatit a doua zi. Devine otravitoare intr-o singura noapte si
creeaza bacterii toxice care pot provoca infectii la stomac din cauza
excesului de secretie de bila si chiar intoxicatii alimentare.
PIETRE LA FICAT SI FIERE
Intai, sa va povestesc cum am ajuns sa descopar ceea ce nici un medic nu o sa va spuna
niciodata. In timpul unei vizite medicale anuale de medicina muncii, un medic mi-a
recomandat sa fac si o ecografie abdominala, deoarece e oricum introdusa in abonament
si nu strica (Probabil avea target la vanzare :)). Asa, ca am luat decizia sa ma mai
verific si eu, ca oricum rau nu are ce sa-mi faca. Si asa imi luasera si sange si eram
lihnit de foame. Doar ca, am fost total, luat prin surprindere, cand medicul mi-a spus ca
am pietre.
-Poftim?
-Da, doua pietre de 13 milimetri in colecist ( a se intelege fiere). Si mi-a mai si spus
amuzat ca trebuie sa ma operez si sa scot fierea.
Va dati seama, dintr-un tanar plictisit, care se vaita de mama focului ca trebuie sa piarda
timp si sange pentru companie, dintr-o data am devenit un tanar mult, mult mai vioi si
mai agitat. Adica pe scurt am sarit ca ars.
-Ce? Eu? Operatie? Dar sunt sanatos tun
Ma rog, socul, pana la urma a trecut si dupa ce am consultat cam toti medicii pe care iam gasit si dupa ce am mai incercat vreo trei ecografe (ca nu se stie niciodata), m-am
resemnat.
Pe scurt, am inceput sa caut alert pe internet, metode alternative de eliminare a pietrelor.
De stiu ca beau si ghintura si tot nu ma operez. Mi-am zis.
Am cautat o saptamana prin site-ul revistei, pe care o citesc toate babele, adica Formula

Page 237 of 1147

As. Pana la urma am gasit o metoda naturista a lui Valeriu Popa prin numarul 379. Vai
cat de mult mi-a luat s-o gasesc! Toata lumea multumea ca a scapat de pietre fara
operatie, dar nimeni nu dadea si reteta. Imi venea sa ma duc la redactie si sa dau cu ei
de pamant. Pana la urma am gasit-o. Pe scurt, trebuia sa bei ulei, cu suc de lamai si sa
pui caldura. Mi s-a parut buna cura, dar am zis totusi sa mai caut. Am gasit ca in Grecia
antica se mai purta cura de ulei de masline cu lamaie. Scoteai niste chestii verzi din tine
si te vindecai si de alte boli. Am rascolit tot internetul, tot Youtube-ul. Am vazut toate
grozaviile pamantului, de la operatii laparoscopice inregistrate, la tipi care se lasau
filmati de neveste in timp ce tineau o cura, pana la nu stiu ce experti in pietre. Pana la
urma, pe Youtube am dat de un interviu in engleza, cu un tip, un american, ce facuse o
emisiune la TV acum vreo 15 ani. Ce mi-a placut la el, e ca parea serios si cu bun simt.
Adica omul chiar parea foarte bine documentat. Arata in acelasi timp diapozitive si
parea logic in cam tot ce zicea. Am aflat o groaza de informatii noi despre ficat si fiere.
Cica pietrele de fapt sunt in ficat, sunt invizibile le ecograf si abia apoi cad in fiere.
Spunea ca noi avem in ficat mii de astfel de pietre si pietricele si ca aceste blocaje sunt
sursa tuturor bolilor, caci, ficatul, nu mai poate elimina toxinele, care se depoziteaza in
alte organe. Parea foarte bine documentat. Oricum, ceea ce m-a interesat pe mine, a fost
ca se pare ca stia cum sa scoata pietrele din fiere, fara durere si experimentase pe multi
oameni si chiar scrisese o carte. Asa ca i-am cautat cartea, am citit-o si mi-am dat seama
ca e aceeasi cura pe care o vazusem la noi in Romania, pe Formula As, numai ca tipul
descoperise si o substanta care dilata canalele, astfel incat pietrele sa iasa cat mai usor,
sarea amara sulfat de magneziu.
Au urmat saptamani de rascoliri interioare, calcule, documentari, planuri de operatii
realizate de urgenta, in caz ca ceva mergea rau, etc. Am incercat sa discut si cu medicii,
dar toti erau categorici numai si numai operatie. Cand le spuneam ca am vazut eu ceva
pe net, se zburleau la mine. Ma speriau si ma avertizau sa nu cumva sa incerc cura pe
care o vazusem eu pe net, ca mi se pot intampla toate grozaviile pamantului (de la a ma
face complet galben adica icter, pana la operatii de urgenta cu taietura de 10
centimetri sau mai mult). Oricum, daca ceva mergea rau, puteam sta maxim 3 zile, si
apoi, musai operatie.
Ma rog, pana la urma, m-am gandit ca oricum trebuia sa ma operez. Asa ca, mi-am
facut cruce, am stat o zi nemancat si am baut sarea aia amara si uleiul ala. Dupa ce am
baut uleiul, nu prea mi-a mai fost asa de bine. Nu aveam dureri, dar era o senzatie de
rau, de greata de la uleiul ala. Asta a durat, pana am eliminat toate pietrele. Dupa, parca
renascusem. Aveam atata energie, de parca zburam. Probabil ca am eliminat raul din
mine. Desi, n-as crede. Deci, va spuneam ca am doua pietre de 13 milimetri. Ei bine,
spre surprinderea mea, tin sa va spun, ca am eliminat nu doua, nu trei, ci vreo 50 de
pietre verzulii, cu dimensiunea intre 13 si 15 milimetri si alte cateva sute mai micute.
Bineinteles ca mi-am facut ecograf a doua zi, sa vad daca nu a ramas vreuna blocata pe
undeva. Totul era in ordine, numai ca ficatul se desumflase cu vreo 3 centimetri. De a
doua zi, am inceput sa ma simt si mai bine, sa fiu mult mai vioi, sa gandesc mult mai
clar, sa am mai multa energie.
Deci, pe pielea mea, am testat si mi-am demonstrat, ca noi, de fapt avem ficatul
infundat cu o gramada de pietre de colesterol si functionam cam la jumatate de
capacitate tot timpul. Aveti mai jos, cateva informatii despre ficat, iar la final cura. Ca
m-am jurat, ca eu, o s-o atasez tot timpul, ca s-o gaseasca omul, cand are nevoie de ea.

Page 238 of 1147

Pentru mai multe informatii cautati: Formula AS nr. 379 sau cartea The Amazing Liver
Cleanse- autor Andreas Moritz.
Cum functioneaza:
Ficatul este un organ extrem de important in organism si are un rol esential in digestie si
in asigurarea nutrientilor catre celulele corpului, dar si in detoxifiere, curatarea sangelui
de toxine, metale grele, virusi, paraziti, etc.
Ficatul are rolul de a metaboliza lipidele in exces, de a elimina din organism diverse Euri alimentare, multiple feluri de chimicale ascunse in semipreparate sau chiar in
alimente proaspete. De asemenea metabolizeaza si alcoolul introdus in organism.
Ficatul are control direct asupra cresterii si functionarii fiecarei celule din corpul uman.
Daca ficatul nu mai functioneaza normal, toate celulele corpului nu vor mai primi o
cantitate suficienta de nutrienti, nu vor elimina deseurile produse, toxinele, si nu vor
comunica la fel de bine cu sistemul nervos sau endocrin.
Chiar si daca numai 40% din ficat functioneaza normal, analizele pot iesi bune. Dar,
apar tot felul de boli in organism.
Ficatul are doi lobi si arata ca doi copaci cu ramurile goale pe dinauntru. Pe langa rolul
de procesare a nutrientilor, de metabolizare si anulare a substantelor toxice, precum
alcoolul, fiecare celula preia din sange si toxinele, pe care le elimina impreuna cu bila in
canalele acestea mici ce strabat intreg ficatul. Toate aceste ramurele goale pe dinauntru
se unesc in canale mai mari, apoi se unesc in doua canale principale, ce vin de la fiecare
lob al ficatului si apoi se unesc intr-un singur canal biliar. Acest canal biliar comun,
conduce bila catre fiere (colecist), care este o punga sub ficat. Bila, este ca un gel uleios
galben-verzui, care curge incet de la fiecare celula si se scurge pana jos in fiere. Bila are
rolul de a ajuta in procesarea hranei. In momentul in care hrana ajunge in stomac,
imediat, fierea se contracta si arunca toata bila in restul de canal biliar comun (circa 10
centimetri), si apoi ajunge in intestinul subtire. In momentul in care hrana ajunge in
intestinul subtire, bila trebuie sa fie prezenta, altfel nu va fi procesata si va fi eliminata
fara ca organismul sa retina nutrientii necesari. Ficatul secreta cam un litru si jumatate
de bila pe zi. Aceasta substanta este atat de pretioasa pentru organism incat nu este
eliminata, ci o mare parte din ea este resorbita in intestinul gros si adusa din nou in ficat
(ma rog, o parte din substantele care o compun).
Acum, o mare parte din nutrientii ce sosesc din mancarea procesata, o constituie
cristalele de colesterol. Colesterolul bun, este un element de baza in constructia tuturor
tesuturilor. Colesterolul e prezent in orice mushi, in peretii organelor, etc. Dar,
colesterolul in exces, este procesat de ficat, din sange si eliminat prin canalele biliare.
Numai ca aceste cristale de colesterol, au tendinta sa se lipeasca unele de altele, mai
ales ca bila este ca un gel uleios. Astfel ca formeaza mici pietricele, care in timp atrag
tot mai multe alte cristale de colesterol si se maresc. Majoritatea pietrelor si pietricelelor
din ficat sunt compuse din colesterol, o substanta care e prezenta in majoritatea
organelor si muschilor, de aceea e imposibil de detectat la ecograf. La un moment dat,
aceste formatiuni incep sa blocheze canalele biliare (intai pe cele mai mici si apoi si pe
cele mai mari, putand chiar sa blocheze un intreg lob al ficatului). Medicul pune
diagnosticul de ficat gras sau marit si nu are nici o solutie. Ficatul se poate mari cu pana
la 5-10 centimetri in acest fel. In timp, la aceste formatiuni grase adera metale grele,

Page 239 of 1147

calciu, diverse saruri, si se calcifiaza. Abia atunci sunt observabile la ecograf. Dar, pana
nu se calcifiaza, nu sunt vizibile la ecograf. Se vad doar structuri grase in ficat.
Canalalele biliare blocate pot duce la diabet, infarct sau cancer.
In momentul in care ficatul e aproape plin de pietre, incep sa mai cada din ele si acestea
ajung in fiere. Dupa o masa mai grasa sau cu substante mai greu de procesat de
organism, fierea se contracta mai puternic si arunca aceste pietre in canalalul biliar
comun. Numai ca aici, din cauza dimensiunii lor, se pot bloca. Atunci apar durerile in
partea dreapta, sau in capul pieptului. Ele sunt de multe ori confundate cu durerile de
stomac, deoarece apar imediat dupa masa. Dupa ce piatra reuseste sa iasa complet,
durerea inceteaza. Daca piatra se blocheaza total, bila nu mai poate iesi, aceasta ajunge
in sange si omul se ingalbeneste tot (face icter). Canalul biliar comun, chiar inainte sa
iasa in intestinul subtire, se uneste cu canalul de eliminare a acizilor din pancreas. Daca
piatra se blocheaza aici, nici acizii pancreatici nu mai pot fi eliminati din pancreas si se
ajunge la pancreatita, care este o afectiune foarte grava. Oricum, in ambele afectiuni,
durerea este atat de mare, si de acuta, ca nu se poate sta acasa. De obicei se poate sta
maxim 3 zile cu aceasta afectiune, dupa care, e necesara operatia. E o urgenta si
medicina are un singur remediu operatia. Totusi, astfel de pietre pot fi eliminate usor
si rapid, daca se dilata canalul biliar comun. Cum? E foarte simplu.
Daca se dizolva 30 grame de sare amara (sulfat de magneziu este un simplu laxativ
puternic foarte ieftin) intr-un pahar de apa si se bea, canalul biliar comun se dilata
pana la aproape 3 centimetri latime. Eu zic, ca e suficient sa iasa orice piatra. De
asemenea, caldura ajuta la dilatare. Oricum, medicina traditionala, imediat cum observa
o piatra in fiere sau canalul biliar, are o singura solutie - operatia. Dar, in cazul in care
fierea este eliminata chirurgical, bila curge in continuu, picatura cu picatura in intestinul
subtire. Amestecata cu hrana, este bine tolerata de organism, dar in lipsa acesteia ea
roade intestinul subtire, caci pica, exact in acelasi loc, si duce in timp la iritatii,
ulceratii, cancer, etc. In plus, in momentul in care hrana ajunge in intestinul subtire, ea
nu mai intalneste suficienta bila si atunci nu mai este procesata si omul mananca
aproape degeaba, plus ca apar balonari, etc. De aceea medicii recomanda, acizi biliari
sub forma de pastile, dupa masa pentru tot restul vietii.
Deci, in timp, in ficat se pot strange pietre de colesterol care pot sufoca ficatul. Dar, in
momentul in care ficatul nu mai functioneaza la capacitate normala nici nu isi mai
indeplineste functiile cum trebuie. Pe langa faptul ca organele si celulele nu isi vor mai
primi nutrientii necesari, sangele nu va mai fi detoxifiat. O gramada de toxine, metale
grele, virusi, bacterii nu vor mai fi procesate si eliminate din sange. Asa ca organismul
gaseste alte solutii pentru a scapa temporar de acestea. Pana cand, ficatul isi va reveni si
le va elimina total din sange. Intai va incerca sa le elimine prin alte organe de excretie
(rinichi, piele, respiratie). Daca nici acest lucru nu este posibil, organismul le
depoziteaza in diverse zone din corp sau diverse organe. Deci, un organism cu un ficat
blocat de formatiuni grase de colesterol, si care nu mai functioneaza normal, incepe sa
depoziteze toxinele in diverse zone sau organe din corp.
Exemple:
In prima faza, apar probleme in celelalte organe de excretie (rinichi, piele, plamani),
care se confrunta cu un surplus de toxine, pe care nu le poate elimina ficatul. Apoi apar

Page 240 of 1147

probleme complexe in organism care sunt legate fie de depozitarea aiurea a diverselor
toxine sau produse metabolice, fie de lipsa alimentarii cu nutrienti a celulelor sau
organelor.
Daca toxinele se acumuleaza in articulatii, rezulta boli ale articulatiilor.
Una din functiile ficatului e sa sintetizeze zaharul in glucoza (principala hrana a
creierului). Un ficat afectat nu mai hraneste corespunzator creierul, rezultand oboseala,
depresie, si se poate ajunge in timp la boli grave ca dementa, Alzeimer, Parkinson,
Scleroza multipla etc. Daca metalele grele nu mai sunt eliminate cum trebuie, cum ar fi
de exemplu aluminiul, rezulta Alzeimer.
Daca ficatul nu proceseaza toate proteinele din sange, corpul incearca sa le depoziteze
in sange si in peretii vaselor de sange. Creste numarul globulelor rosii. Creste nivelul de
hemoglobina. Sangele devine mai gros si formeaza cheaguri care se pot bloca pe artere,
vene, etc. De aici infarct sau paralizie. Sau, proteinele sunt depozitate in peretii vaselor
de sange, formeaza tesuturi groase de colagen si blocheaza circulatia.
Daca colesterolul nu este eliminat cum trebuie de ficat, el ramane in vasele de sange si
se depune pe peretii acestora, ingrosandu-I sau blocandu-i. Rezulta infarct, etc.
Sangele ingrosat incetineste transportul de hormoni, rezultand o activitate foarte
crescuta a glandelor si o dereglare a acestora. Rezulta probleme cu tiroida, etc.
Daca ficatul se umfla, sangele trece mai greu prin ficat. Asta inseamna un efort mult
mai mare pentru inima, dereglaj in tensiune, puls, etc.
Daca ficatul nu elimina surplusul de hormoni (estrogen sau aldosteron), apare un
dezechilibru in retentia de apa si sare si tesuturile incep sa se umfle.
Un ficat blocat poate duce la ciroza, hepatita, etc.
Lipsa bilei in sistemul digestiv, poate duce la probleme de stomac, nu se mai absorb
cum trebuie grasimile, calciul si vitamina K. De aici o multime de probleme.
Desi e normal ca ficatul sa secrete 1,5 litri de bila pe zi, din cauza blocajului, la unele
persoane, se poate ajunge doar la 100 mililitri pe zi. Mai putina bila eliberata de ficat,
inseamna ca intestinul subtire nu mai digera mancarea cum trebuie. Rezulta probleme in
alimentatie, balonari, infectii, dereglari in flora intestinala, constipatie, iritatie, cancer,
etc.
Cand celulele din oase nu mai primesc suficienta hrana, apar problemele osoase.
Curios ca putem introduce camere de luat vederi in organism, am reusit sa facem chiar
si nanoboti de marimi extrem de mici, dar aproape toti medicii, se fac ca nu stiu cum
functioneaza organismul nostru.
Cum sa eliminati fara durere, pietrele din fiere sau ficat
Timp de 6 zile, se bea suc de mere, cate 1 litru pe zi. (Se bea inainte de mese sau la 2
ore dupa mese). In aceasta saptamana sa se evite mancaruri sau bauturi reci. Pentru a se
dilata canalele biliare trebuie sa se consume in special mancare si bauturi caldute sau la
temperatura camerei. Sa nu se consume nimic prajit si sa se evite, pe cat posibil,
produsele de origine animala (Sa se tina post). Sa se evite pe cat posibil, orice
medicamente in ziua a 6-a. Daca sunteti racit sau apare o afectiune acuta trecatoare,
amanati cura.
ZIUA a-6-a: Se mananca de post (Sa se evite orice fel de alimente de origine animala
carne, lapte, branza, unt si orice e prajit - sau va puteti simti rau in timpul eliminarii

Page 241 of 1147

pietrelor).
Dupa ORA 14:00 nu se mai mananca nimic. Doar se mai poate bea apa, in restul zilei.
ORA 18:00 Se bea 200 mililitri apa (aproximativ un pahar) in care s-a amestecat bine,
o lingura (aproximativ 20 g) de sare amara (sulfat de magneziu). Sarea amara e un
purgativ si actiunea sa principala e sa dilate canalele biliare, pregatindu-le pentru
eliminarea pietrelor. De asemenea, curata intestinul, astfel incat pietrele, atunci cand
incearca sa iasa, nu se lovesc de mancare sau alte reziduuri si pot fi eliminate usor.
ORA 20:00 Se bea al doilea pahar de apa cu sare amara (200 mililitri apa - in care s-a
amestecat bine, o lingura (aproximativ 20 grame) de sare amara (sulfat de magneziu).
ORA 21:30 Daca nu ati avut scaun pana acum, e bine sa va duceti la toaleta sau
optional puteti face o clisma cu apa calduta.
ORA 21:40 Se pun 100 mililitri ulei de masline (aproximativ o jumatate de pahar) si
se amesteca cu 100 mililitri suc de lamai (aproximativ jumatate de pahar). Sucul sa fie
cat mai pur, fara pulpa. Ingredientele se pot amesteca intr-un borcan inchis (se clatina
de 20 de ori). Se amesteca 2 astfel de portii. In mod ideal, aceste amestecuri se beau fix
la ora 22:00 si ora 22:20. Dar, daca simititi nevoia sa va mai duceti la toaleta, puteti
amana cu inca 10 minute.
ORA 21:45 Se aplica pe partea dreapta, in zona ficatului (de la buric, pana la prima
coasta si cat mai in dreapta spre coloana) o mamaliga fiebinte, invelita intr-un prosop.
Sa se evite contactul direct cu pielea. Mamaliga se face din 1 kilogram de malai.
ORA 22:00 Se bea amestecul de 100 mililitri ulei de masline si 100 mililitri suc
lamaie. Acest amestec se bea in picioare. E bine sa fie baut tot odata, deoarece, imediat
cum ajunge in stomac prima inghititura, incepe eliminarea pietrelor.
ASEZATI-VA CULCAT IN PAT IMEDIAT! E esential pentru eliminarea pietrelor.
Pozitia trebuie sa fie culcat pe spate, cu o perna sub cap. Daca e o pozitie incomoda, se
poate sta pe partea dreapta cu genunchii trasi spre piept. STATI COMPLET
NEMISCAT, CEL PUTIN 20 MINUTE SI INCERCATI SA NU VORBITI! Pietrele vor
fi eliminate fara durere, deoarece se secreta multa bila (care este uleioasa), iar canalele
biliare sunt tinute larg dilatate de magneziul din sarea amara si de caldura mamaligii ce
are rol dilatator.
ORA 22:20 Se bea al doilea amestec de 100 mililitri ulei de masline si 100 mililitri
suc lamaie.
In cazul in care se doreste eliminarea mai multor pietre, optional se mai poate bea si al
treilea amestec de 100 mililitri ulei de masline si 100 mililitri suc lamaie, la ora 22:40.
ORA 22:45 Se aplica pe partea dreapta, in zona ficatului (de la buric pana la prima
coasta) a doua mamaliga fiebinte, invelita intr-un prosop. Sa se evite contactul direct cu
pielea.
A DOUA ZI DIMINEATA:
ORA 06:00 dimineata - Se bea al treilea pahar de apa cu sare amara (200 mililitri apa in care s-a amestecat bine, o lingura (aproximativ 20 g) de sare amara (sulfat de
magneziu).
ORA 08:00 dimineata-Se bea al patrulea pahar de apa cu sare amara (200 mililitri apa in care s-a amestecat bine, o lingura (aproximativ 20 g) de sare amara (sulfat de
magneziu).
ORA 10:00 dimineata Se pot consuma fructe sau suc de fructe.

Page 242 of 1147

ORA 11:00 dimineata Se poate incepe sa se manance mancare de post. Seara sau in
urmatoarea zi se poate reveni la mancarea obisnuita. In urmatoarele doua zile este
recomandat sa se efectueze o clisma, deoarece pietrele pot ramane in intestinul gros si
sunt foarte toxice, putand crea o stare de rau.
In caz ca mai sunt pietre, cura se poate relua o data pe luna. Dupa 6-12 cure, sunt
eliminate toate.
Alte Surse: Formula AS nr. 379 sau cartea The Amazing Liver Cleanse- autor
Andreas Moritz.
Ierburi Uitate
Mcrisul-calului
23duminicMar 2014
Posted by Highway in Uncategorized
6 comentarii
Etichete
dragavei, stevie, Mcris

MCRISUL-CALULUI. Plante perene din

genul Rumex, familia Polygonaceae,ntlnite de-a lungul ntregii Eurasii si n Africa de
Nord. n prezent, speciile deRumex se rspndesc ca specii invazive si pe continentele
nord americane.Mcrisul-calului, denumire popular generic pentru mai multe specii
de stevie slbatic, a fost folosit de-a lungul istoriei ca iarb de leac, dar si ca ingredient
culinar, ns astzi datorit continutului relativ mare de acid oxalic, nu mai face parte
dintre plantele uzitate n mod curent.
Cum le recunoastem?
Mcrisul-calului este denumirea romneasc atribuit mai multor specii de stevie
slbatic, din care am s le citez pe cele mai rspndite: Rumex obtusifolius,Rumex
conglomeratus, Rumex crispus. Uneori chiar si stevia de grdin (Rumex patientia) este
numit astfel.

Page 243 of 1147

Rumex
obtusifolius numit prin alte prti stevia-cu-frunz-lat (broadleaf dock) sau steviaamar (bitter-dock) - este o plant peren, ce poate creste n nltime ntre 50 si 130 cm.
Este usor reconoscibil datorit frunzelor ovat-lanceolate de mari dimensiuni, cu
baza cordat (n form de inim) si vrf rotunjit. Frunzele mai btrne si tulpina au
uneori tendinta de-a se nrosi. Marginea frunzelor este usor ondulat, cu suprafata fin,
aproape lucioas, iar spatele mai aspru. Frunzele pot creste pn la dimensiuni de 40
cm. Tulpinile sunt drepte, neramificate pn la baza inflorescentei. Florile apar ntre
lunile iunie si septembrie si sunt aglomerate la vrful tulpinii. Sunt micue, verzi, dar
iau o tent rosiatic la maturitate. Florile produc seminte uscate maronii.

Page 244 of 1147

Rumex
conglomeratus numit prin alte prti stevia-ngust sau stevia-ascutit (sharp-dock) creste pn la 1 m si, dup cum o descriu si denumirile, are frunzele mai nguste cu
vrful mai ascutit.

Rumex crispus
numit prin alte prti stevia-creat (curly-dock) sau stevie-galben (yellow-dock) seamn cu cele dou de mai sus, dar are frunza mai ascutit si marginile unduite, cu
aspect ncretit.
Etimologie
Etimologia cuvntului este una controversat, n cele mai multe dictionare fiind trecut
cu origine necunoscut, dar propunerea c mcris este o transformare a cuvntului
acru/acrisor mi se pare plauzibil.
n limba romn, mcrisul n form compus descrie o serie larg de plante cu gust
acrisor. Asa cum am vzut deja, mcrisul-calului este atribuit mai multor specii de
stevie slbatic din genul Rumex, apoi avem mcrisul-iepurelui, mcrisul caprei,
mcrisul-cucului sau mcris-psresc, toate denumiri pentru o alt specie
mcrisor (Oxalis acetosella) care seamn ca denumire, ns nu face parte din
familia Polygonaceae. Mcrisul-oii este unul dintre numele populare pentru Rumex
acetosella, iar mcrisul-de-balt sau mcrisul-de-apsunt denumiri pentru Rumex
aquaticus.
n rest, stevie-slbatic sau dragavei-slbatic sunt folosite n loc destul de des.
Uz culinar

Page 245 of 1147

Speciile de mcrisul-calului au fost consumate mii de ani de ctre oameni, n stare

proaspt sau gtite, asemeni steviei de grdin. n prezent, consumul lor este ignorat
din cauza cantittii relativ bogate n acid oxalic, care mpiedic asimilarea calciului de
ctre organism de aceea nu sunt recomandate copiilor n crestere si nici animalelor
mici. Dar acest pericol apare doar la consumul exclusiv de mcris pentru o perioad mai
lung. Despre acidul oxalic puteti citi mai multe aici.
Poate c mai exist si pe la noi zone rurale, n special prin sudul trii, unde consumul de
dragavei-slbatic nu a fost abandonat cu desvrsire. ns o regiune care a pstrat vie
traditia culesului de mcrisul-calului din flora spontan si a folosirii lui ca ingredient
sezonal n mncruri se afl ceva mai la sud de tara noastr este vorba de Grecia. Aici
mcrisul-calului se numeste (lapatho), iar primvara se gseste de vnzare prin
piete, la fel ca stevia noastr de grdin. Se foloseste n mncruri, dar mai ales ca
frunz pentru un tip de srmlute cu orez. O alt retet iubit de greci si cretani
este (hortokeftedes) chiftele din ierburi slbatice, ntre care mcrisulcalului este una dintre cele mai des ingrediente folosite.

Srmlute n
frunz de mcrisul-calului.

Chiftele din
ierburi slbatice si mcrisul-calului.

Page 246 of 1147

Mncare de
fasole cu ierburi slbatice si mcrisul-calului.

Mncare de
ierburi slbatice si mcrisul-calului, cu crutoane si cuburi de feta.
Majoritatea acestor retete sunt, din pcate, n limba greac. Si spun din pcate pentru c
nu este una dintre limbile de circulatie cu care suntem obisnuiti. ns cu ajutorul Google
Translate veti putea traduce si ntelege usor articolele respective.
O alt ntrebuintare gospodreasc era nvelitul untului n foi de mcris pentru
mentinerea prospetimii un timp mai ndelungat.
Uz farmaceutic
Rdcina de mcrisul-calului era folosit pe vremuri ca decoct n tratamentul
constipatiei cronice si a eczemelor de pe piele. Semintele erau, dimpotriv, un remediu
pentru oprirea diareei si curtarea sngelui, iar frunzele erau aplicate pe rni pentru
grbirea vindecrii.
Usturoita
16duminicMar 2014
Posted by Highway in Uncategorized
Scrie un comentariu
Etichete
aior, Alliaria, frunza-voinicului, iarb-de-boale, iarb-de-lingoare, usturoit
,vindecu,vindectoare, voinicica

Page 247 of 1147

USTURO. Alliaria petiolata (sinonim Alliaria officinalis). Plant erbacee bienal

din familia cruciferelor, Brassicaceae, genul Alliaria, rud cu o serie ntreag de plante
domestice, de la varz la rapit si mustar. Are un miros pregnant de usturoi, flori mici,
albe si ntrebuintri culinare si medicinale. Aria ei de rspndire este larg, ncepnd din
marginile vestice ale supercontinentului Eurasiatic, pn la limita stepelor chinezesti la
est.
Cum o recunoastem?
Usturoita se ntlneste n toat tara, la cmpie si deal, prin lstrisuri si marginile
pdurilor, pe terenuri slbatice si necultivate, de-a lungul drumurilor sau marginile
grdinilor, unde creste n colonii care pot atinge dimensiuni considerabile.
Pentru c este bienal, adic se dezvolt complet pe perioada a doi ani, exemplarele
tinere de usturoit pot prea cu totul alt specie fat de plantele adulte. Iat de ce.
n primul an de crestere, usturoita formeaz plcuri micute de frunze rotunde, ca niste
rozete, cu marginile dintate, petiol lung de 5-7 cm si aspect creponat, care au un miros
persistent de usturoi n momentul n care sunt frecate cu degetele sau strivite. Anul
urmtor, plantele nfloresc primvara, producnd floricele albe, cu patru petale, adunate
n buchetele. Pe msur ce planta nfloreste, tulpina se ridic dreapt si nalt, uneori
pn la 1m. La sfrsitul perioadei de nflorire, vara, planta produce fructe micute, sub
form de mini-pstai, care contin dou rnduri de seminte negre, minuscule si
strlucitoare, eliberate cnd capsula explodeaz. O singur plant poate produce sute de
seminte ce se rspndesc pn la ctiva metri distant de planta mam.
Are rdcin adnc, de culoare alb si miros (si gust) ca de hrean.

Page 248 of 1147

n al doilea an.

Semintele.
Etimologie
Numele de usturoit este rezultatul principalului aspect al plantei mirosul usturoiat.
Nu suntem singurii care au numit-o astfel. Englezii i spun garlic-mustard,
francezii erbe ail, bulgarii (iarba usturoi), italienii si spaniolii alliaria,
respectiv aliaria, portughezii erva-alheira si exemplele pot continua n aceeasi manier.
Regional, la noi, i se mai spune aior, vindectoare, vindecu, voinicic (desi acesta
este un nume atribuit mai degrab altor crucifere, Eruca sativa (rucola) sau Sisymbrium
loeselii), frunza-voinicului, iarb-de-boale, iarb-de-lingoare.
Uz culinar
Usturoita este una dintre cele mai vechi condimente folosite n Europa pentru
aromatizarea mncrurilor. Spturi arheologice n zona Mrii Baltice (Danemarca si
Germania) dateaz folosirea usturoitei la peste 6000 de ani naintea timpului prezent.
Comestibile sunt att frunzele, florile, fructele sub form de mini-psti si semintele, ct
si rdcinile albe cu gust ca de hrean.
Frunzele de usturoit se toac, mai mare sau mai mrunt, si se adaug ca ingredient
responsabil cu aromatizarea salatelor, a sandwichiurilor sau sosurilor verzi (cum ar fi
pesto-ul). n general e mai bine s amestecati usturoita cu alte verdeturi n proportie de
1/4, pentru un gust echilibrat, cci ea singur are o arom intens care cere ceva
obisnuint. De asemenea, florile pot fi mai mult dect element de decor n farfurie.
Aroma ustoitei este un amestec echilibrat ntre gusturi cu care suntem mai obisnuiti

Page 249 of 1147

astzi: usturoiul si mustarul. Semintele negre de usturoit sunt folosite n multe prti
drept condiment.

Salat cu frunze,
flori si seminte de usturoit.

Pesto din frunze

si flori de usturoit.

Ravioli de cas
cu usturoit.

Page 250 of 1147

Paste cu pesto de
usturoit, cu vrfuri de ferig si zbrciogi.
Uz medicinal
n medicina popular usturoita era considerat dezinfectant si diuretic si era folosit
pentru tratarea rnilor.
Atentie!
Usturoita, spre deosebire de alti membri din familia Brassicaceae, contine cantitti
minime de cianide, care la un consum normal nu provoac nicio reactie, dar n cantitti
mari (cum ar fi un regim mai ndelungat bazat numai pe usturoit) poate avea reactii
neplcute. n general, planta gtit, mai ales cu ceva acid ca sucul de lmie sau otet, si
pierde din compusii cianidici. De accea recomand o sotare usoar ntr-un rnd de ap
clocotit cu otet, de care apoi v descotorositi. Continue reading
Pizda tigncii
06joiMar 2014
Posted by Highway in Uncategorized
5 comentarii
Etichete
tiganc, pizda-tigncii,sugel, urzic moart

PIZDA-TIGNCII. Lamium purpureum. Plant erbacee anual din familiaLamiaceae,

genul Lamium, rud cu urzica (Urticaceae), cu care se aseamn si cu care poate fi

Page 251 of 1147

confundat datorit frunzelor similare nainte de faza de nflorire, cci florile au

aspect diferit. n afar de acest aspect esential, pizda-tigncii nu nteap, de unde o alt
confuzie, extrem de comun, cu urzica-moart (Lamium amplexicaule).
Probabil c zona de origine a pizdei-tigncii, la fel ca a altor specii din genulLamium,
este zona temperat-cald, care ncepe din marginile vestice ale bazinului mediteraneea
pn spre Muntii Caucaz. n prezent, planta este rspndit n toat Eurasia, ba chiar s-a
instalat ca specie invaziv pe continentele americane. La noi creste n toat tara si se
ntlneste n flora spontan de la cmpie si deal, pe terenuri slbatice sau lsate
necultivate, prin livezi, vii si pe la marginile grdinilor, destul de des printre brazdele de
pe cmpuri, la nceputul primverii, nainte de semnat. n general este considerat
buruian pentru agricultori este o plant nedorit, cci are tendinta de-a folosi azotul
din sol, srcindu-l pentru culturi.
Cum o recunoastem?
Are dimensiuni mici, ntre 5 si 20 cm (rar 30 cm), este acoperit cu perisori foarte fini
si, spre deosebire de urzic care are o sectine a tulpinii rotund, la pizda-tigncii aceasta
este ptrat.
Frunzele proase sunt verzi n partea inferioar a plantei si rosu-violacee spre vrf, de
unde si numele n alte limbi: red deadnettle n englez, lamio purpurean italian, lamier
rouge n francez, dar si n limbile vecinilor nostrii. Frunzele nu sunt mai mari de 2-4
cm, cu un petiol micut de 1-2 cm. Au marginile zimtate si vrf ascutit.
Florile sunt mov deschis si au form asimetric, tubular, cu un fel de glug deasupra si
dou petale inferioare. nfloresc tot timpul anului, de primvara devreme, pn la
sfrsitul toamnei. De aceea sunt printre cele mai cutate flori de ctre albine, n special
datorit catittii mari de polen pe care o produc n perioada aprilie-mai.

Page 252 of 1147

Etimologie
Numele acestei plante, pstrat neschimbat pn n timpurile noastre, este o dovad a
lipsei de pudibonderie a civilizatiei rurale. Si pe bun dreptate cci natura nu este
rusinoas. Cred c denumirea acesta, care se regseste numai la noi, are o anumit
candoare, deloc zeflemitoare si nu m refer la tonul cu care ar fi putut fi pronuntat,
ct la ntelesul subliminal ce implic posibilitatea unor situatii erotice pe care nu le-am
fi intuit la sate.
Motivul pentru care pizda-tigncii si poart numele poate fi similitudinea vizual a
florii cu labiile unui vagin, n special al unei femei cu origini orientale, cu pigmentul
mai nchis. Dar poate fi si ideea dulcetii sexului oral, ntr-un context cultural n care
aceast practic era asociat cu exoticul. n sprijinul acestei ipoteze poate sta cealalt
denumire a plantei, sugel pentru c florile smulse din calicii si supte, au un gust dulce,
pe care probabil c multi vi-l mai amintiti din copilrie. n fine, un alt motiv, ar putea fi
mirosul neparfumat al florilor, considerat mai degrab neplcut. Sau ar putea fi toate
aceste motive, deodat.
i se mai spune simplu tiganc, sau, asemeni natiilor vecine, urzic-moart (desi aceast
denumire i este adresat mai degrab unei alte specii din genulLamium).
Uz culinar si practic
Lstarii, vrfurile plantei, frunzele tinere si florile sunt comestibile si se pot aduga la
salate sau la mncruri, ca verdeat de primvar. Florile sunt dulci si pentru copii din
vechime erau ca un fel de dulciuri oferite de natur.

Page 253 of 1147

Planta, bine mruntit, poate fi folosit alturi de urzici n sosuri verzi sau pesto, dar
numai cnd este tnr si nu a acumulat nitrati duntori din sol.

Pilaf cu urzici si
flori de pizda-tigncii.

Ment cu frunze
si flori de pizda-tigncii sotate n unt.

Pesto de
primvar din pizda-tigncii.
Asemeni altor specii din genul Lamium, pizda-tigncii contine uleiuri esentiale (n
perisorii glandulari), mucilagii, tanini si saponini. Datorit acestei compozitii a fost
folosit ca plant de leac n multe tratamente populare strvechi: vindecarea rnilor,

Page 254 of 1147

reducerea spasmelor musculare si relaxarea sistemului nervos, ca depurativ si

expectorant si ca tonic general.
Continue reading
Urzica
01smbtMar 2014
Posted by Highway in Uncategorized
3 comentarii

URZICA. Urtica dioica. Plant erbacee peren din familia Urticaceae, nativ din
emisfera nordic si ntlnit n flora spontan de-a lungul Eurasiei si Africii de nord. n
prezent ea a ajuns s face parte ca specie invaziv din fauna cotinentului nord american.
Genul Urtica contine mai multe specii la nivel planetar, ns, dintre toate, urzica
comun este cea mai cunoscut si mai rspndit.
Utilizarea urzicilor dateaz de milenii n domeniul alimentar si terapeutic, dar si practic,
ca surs de fibre naturale folosite pentru mpletituri cu uz domestic.
Etimologie
Cuvntul vine din limba latin urtica si s-a pstrat pn astzi cu usoare variatii n
majoritatea limbilor
romanice: ortica (italian), ortie (francez), ortiga(spaniol), urtica (portughez).
Unde le gsim?
Urzicile cresc din abundent n zonele necultivate de la cmpie, deal si munte, acolo
unde solurile sunt suficient de umede. Pentru c este o mare iubitoare de umezeal, o
ntlnim n principal n pduri sau lstrisuri, unde ea poate creste nestingherit la
umbr.
Un alt mediu propice pentru urzici sunt gospodriile sau terenurile abandonate, folosite
la un moment dat pentru agricultur, datorit nivelului ridicat de fosfati si nitrogen din
sol, asociat cu prezenta activittii umane.
Cum o recunoastem?
Urzicile cresc ntr-un an pn la 1m (uneori 2m n cazuri exceptionale), dar iarna se
ofilesc si mor. Acest ciclu este reluat anual, ceea ce nu mpiedic urzicile a fi o specie
foarte prolifer. Au rdcini bogate si o retea larg de rizomi si stoloni, de culoare
galben, care ajut la rspndirea rapid a coloniilor de urzici.

Page 255 of 1147

Cea mai usor reconoscibil parte la urzici sunt frunzele de mrimi diferite, de la 3 la 15
cm, cu marginile puternic zimtate si aspect pros, datorat acelor microscopice care
acoper ntreaga suprafat a frunzelor si tulpinii. Multe specii de urzic au perisori
nenteptori, dar urzica comun este o bestie n miniatur, cu ace al cror vrf se rupe la
atingere, injectnd un amestec de substante chimice puternic iritante: acetilcolin
(neurotransmittor cu efect excitant), histamin (alt neurotransmittor care mreste
permeabilitatea capilarelor), serotonin, moroidin (care prelungeste senzatia de
usturime), leukotrien (compus chimic cu efect alergic, mai ales n cazuri de astm si
rinit alergic). Acest mix de elemente cauzeaz o senzatie acut de urzicare (de unde si
numele).
!Atentie. Culegeti urzicile folosind mnusi pentru protectie.

Page 256 of 1147

Uz culinar
Urzicile au o arom oarecum asemntoare cu spanacul si sunt bogate n vitamina A, C,
potasiu, mangan si calciu. Exist o traditie ndelungat ca la sfrsitul iernii urzicile
tinere s fie culese pentru mncare, o surs important de vitamine dup dieta srac din
iarn.Pentru a fi consumate, urzicile trebuie lsate la nmuiat peste noapte sau oprite n
ap fierbinte nainte de-a fi gtite propriu-zis. Acest proces elimin chimicalele din ace,
lsnd urzicile perfect potrivite pentru consum. Plantele astfel pregtite pot fi
consumate n diferite moduri pe care le-am si ilustrat mai jos, mpreun cu linkurile la
retetele respective. Pe lng acestea, am s pomenesc si cteva modalitti traditionale
din mai multe regiuni: urzici sotate, cu ochiuri, alturi de mmlig, plcinta cu urzici,
supa de primvar cu urzici si pure-ul sau sosul verde de urzic.
Planta matur (dup nflorire) dezvolt un tip de particule numite cistolite, care sunt
iritante pentru tractul urinar de accea se condider c n acest stadiu urzicile nu mai
sunt bune pentru consum.

Ravioli de cas
cu urzici si urd proaspt.

Page 257 of 1147

Merdenele cu
urzici.

Plcint
greceasc cu urzici.

Tart cu urzici,
ciuperci si seminte de pin.

Page 258 of 1147

Sup crem de
urzici cu usturoi verde.

Orez cu urzici si
rodie.

Pesto de urzici.
Ce nu am adugat este c frunzele sau florile uscate se pot folosi sub form de infuzie.
Uz terapeutic
Urzicile au fost folosite din timpuri strvechi ca remediu natural n ameliorarea
simptomelor de artrit. Aceeasi compusi chimici, care irit pielea la atingere, pot fi
benefici n cazurile celor ce sufer de inflamatii ale articulatiilor, tocmai datorit
stimulrii la nivel neuronal si al activittii asupra capilarelor. Urticarea intentionat se

Page 259 of 1147

fcea cu mnunchiuri de urzici tinere frecate de piele, furniznd un remediu traditional

temporar pentru durerea cauzat de artrit sau reumatism.
Pe de alt parte, urzicile (sub form de ceaiuri, sau zeam de frunze zdrobite) au fost
prescrise ca leac n tratarea unei game largi de afectiuni: ale ficatului, ale sistemului
urinar si tractului intestinal, ale pielii, sistemului cardio-vascular, n cazuri de
hemoragie, gut, reumatism si rceal.
Zeama de urzici a fost cel mai vechi tratament capilar n cazurile de mtreat si, dac v
mai aduceti aminte, era samponul comunist numrul unu. Eu nu-mi amintesc s fi avut
mtreat pe atunci, dar nu pot face o regul dintr-un singur caz.
n plus, urzicile ajut la mentinerea nivelul glicemic n cazurile celor care sufer de
diabet.
Uz practic
Urzicile contin un tip de fibre foarte rezistente, care pot fi recoltate asemeni fibrelor de
in sau cnep. Totusi, ele sunt mai aspre si erau folosite mai degrab la confectionarea
testurilor aspre utilizate n gospodrie.
Poate cel mai cunoscut moment de utilizare a textilelor din urzic, din istoria relativ
recent, sunt uniformele soldatilor germani din Primul Rzboi Mondial, cnd bumbacul
devenise greu de gsit.
O alt utilizare mai comun, poate, era confectionarea de sfoar si frnghie.Aici gsiti
un tutorial care explic cum se extrag fibrele pentru sfoar.
Din rdcin, pe vremuri, se extrgea un colorant natural de culoare galben, iar din
frunze un galben-verzui. Ambele se foloseau la colorarea firelor de cusut sau a hainelor.

Ghidul verdeturilor din comert

25martiFeb 2014
Posted by Highway in Uncategorized
Scrie un comentariu
1. SPANACUL
Nume botanic: Spinacia oleracea
Nume regional: drgvii
Cunoscut nc de pe vremea civilizatiei persane, spanacul este n prezent una dintre cele
mai comune si mai utilizate plante verzi. Frunzele sale se pot mnca proaspete sau

Page 260 of 1147

gtite. Cu ct acestea sunt mai tinere, cu att sunt mai delicioase crude, dar pe msur
ce planta mbtrneste devine mai fibroas si gtirea lor este preferat. Obiceiul culinar
n cele mai multe case romnesti, dar si n sistemul de alimentatie public (n cantine si
unele restaurante) spanacul este fiert excesiv, pn devine o past verde-maronie, semilichid, care si pierde vitaminele, mineralele si fibrele, dar si antioxidantii. Nu este de
mirare c astzi sunt foarte multi cei care sustin c nu suport spanacul. ns gtit cum
trebuie (sotat nu mai mult de cteva minute, adugat la mncruri dup ce focul este
stins, gtit la abur pentru o perioad foarte scurt) spanacul este, parc, o cu totul alt
plant.

2. STEVIA
Nume botanic: Rumex patientia (plus diferite varietti horticole sau slbatice:R.
alpinus, r. palustris, R. crispus, R. sanguineus etc.)
Nume alternative sau regionale: dragavei, mcrisul-calului, urzica-ratei, dragomir,
brustan, dragaveic, limba-boului
Este o plant specific buctriei est europene, consumat mai ales primvara, cnd
frunzele sunt tinere si acidul oxalic, continut de planta matur, se gseste n cantitti
mai mici. (Despre propriettile negative ale acidului oxalic am scris lamcris). Frunzele
se pot mnca proaspete cnd planta este tnr, sau gtite asemeni oricror frunze verzi
cnd sunt mai btrne. Pot fi conservate prin uscare, congelare, sau puse la borcan cu
sare si adugate ulterior la diferite mncruri. Mai multe aici.

3. MCRISUL

Page 261 of 1147

Nume botanic: Rumex acetosa

Nume regional: acris . Alte denumiri internationale: sorrel (english), acetosa sauerba
brusca (italian), oseille (francez)
Frunzele de mcris au un gust acrisor care se potriveste de minune cu gusturi mai
bogate, cum ar fi cele de brnzeturi, creme srate, carne rosie sau peste. Mcrisul se
gseste aproape deloc n magazine, ns primvara si vara puteti da de el prin piete. Mai
multe aici.

4. FRUNZELE DE SFECL
Nume botanic: Beta vulgaris (diferite varietti)
Nume alternative: pangea (Moldova), burac (Maramures), nap
Uneori se ntmpl s gsim prin magazine sfecl cu frunze. Din nefericire, ns, cei
mai multi romni rup si arunc frunzele si tulpinile rosii de sfecl, dar realitatea este c
ele pot fi un ingredient interesant n mncruri si pot contribui la gustul dat de rdcin.
Cnd sunt tinere se consum proaspete mature ele se prepar prin sotare, fierbere sau
se gtesc la aburi.

5. FRUNZELE DE GULIE
Nume botanic: Brassica oleracea grupul gongyloides
Nume alternative si regionale: calaramb, calarab. Alte denumiri
internationale: kohlarbi (englez si german), chou-rave (francez), cavolo rapa
(italian), colirrbano (spaniol)

Page 262 of 1147

Guliile se gsesc prin magazine de cele mai multe ori cu tulpinile si frunzele atasate
bulbului. Un obicei pe care nu mi-l pot explica determin astzi majoritatea romnilor
s se descotoroseasc de frunze. Unii o fac direct n magazin lsnd n urm un morman
de frunze, altii le rup si le arunc la gunoi cnd se pregtesc s foloseasc guliile. Dup
cum bine stim, rdcina se consum proaspt sau gtit, dar lucru pe care putini l
realizeaz si frunzele sunt comestibile. Nu trebuie dect s ne gndim c gulia este o
varietate strns nrudit cu varza. Frunzele acestea se consum gtite, dup ce am
ndeprtat tulpinile care rmn fibroase si dup fierbere. Ele se pot sota usor, se adaug
la mncare sau se pot gti la abur.

6. MANGOLD
Nume botanic: Beta vulgaris varietatea cicla
Nume alternative: sfecl pentru frunze si petiol, sfecl elvetian. Alte denumiri
internationale: chard (englez), Mangold (german)
Mangoldul este o varietate de sfecl, de la care se consum frunzele crnoase si
tulpinile groase care pot varia n culori de la violet, la rosu, galben si alb. Mangoldul are
un gust asemntor cu spanacul, dar parc mai intens, desi textura lui este mai fibroas.
Tulpinile necesit un timp de preparare ceva mai lungut dect frunzele, de accea se
adaug nainte la mncare sau se gtesc separat.

7. Frunzele de varz fr cptn: KALE sau COLLARD GREENS

Nume botanic: Brassica oleracea grupul Acephala

Page 263 of 1147

Nume alternative: Collard greens si kale sunt termeni intraductibili la noi. Alte denumiri
internationale: orecole, cow cabbage, kail (englez), ratan (croat si
muntenegrean), berza (spaniol), couve galega (portughez), ratika (srb si bosniac)
Desi varza fr cptn a fost cunoscut la noi din timpuri strvechi, cu mult nainte ca
variettile horticole cu cptn s apar, acest tip de frunzele au disprut aproape cu
totul din consumul uman. Varza fr cptn a rmas cultivat ca varz furajer,
folosit ca nutret pentru animale. ns n alte tri aceste frunze, numite prin retete
collard greens si kale, se gtesc n meniuri vegatariene, dar si alturi de carne, sau n
salate calde. Mai multe aici.

8. RAPINI
Nume botanic: Brasica oleracea grupul italica
Nume internationale: rapini, broccoli rabe (englez), cima di rabe, brocoletti di rape
(italian), choy sum (chinez)
Desi n multe limbi numele poate fi gresit asociat cu broccoli, n realitate aceast plant
nu este unul si acelasi lucru. Se foloseste mult n buctria italian si chinezeasc, iar n
prezent este tot mai cunoscut prin trile din vest. La noi, rapini nici mcar nu au un
nume specific si sunt mai degrab necunoscute publicului larg.

9. BOK CHOY
Nume botanic: Brassica rapa subspecia pekinensis si chinensis
Nume alternative: varz chinezeasc / pak choy (nume folosit din limba chinez)

Page 264 of 1147

Vestit datorit gastronomiei chinezesti, bok choy ncepe s apar si pe la noi, n special
n magazinele cu specific asiatic. Are un gust delicat si o arom echilibrat, mai ales
atunci cnd frunzele sunt tinere. O parte din plcerea de-a gti bok choy este c se poate
folosi ntreag, iar n farfurie arat foarte bine. Cnd planta este matur, frunzele se taie
de pe cotor si se adaug la mncare dup ce acesta a fiert.

10. RUCOLA
Nume botanic: Eruca sativa sau Eruca vesicaria
Nume alternative: ruchet, aragul. Alte denumiri internationale: rucola,
ruchetta (italian), rocket, aragula (englez)
Autorii Romei Antice i confereau puteri afrodisiace, considernd-o un excitant
puternic, motiv pentru care mai trziu, n prima parte a Evului Mediu, cresterea ei a fost
interzis n mnstiri. Apoi, exceptnd spatiul mediteraneean si balcanic, traditia
folosirii rucolei s-a pierdut pentru secole, ea fiind aproape necunoscut publicului larg
pn prin anii 80, cnd a revenit la mod n Vest, odat cu tendintele gastronomiei
moderne de-a cuta noi ingrediente si retete. Rucola este bogat n potasiu si vitamina
C, uleiuri volatile si esentiale, mirosin (o enzim natural care contribuie la sistemul
imunitar) si fier. Frunzele se culeg inere, naintea perioadei de nflorire (altfel devin
amare). Se folosesc proaspete n salate, uneori doar pentru a da arom, alteori ca
ingredient principal. Modurile de preparare sunt diverse si, fireste, tin de traditiile
culinare zonale. Mai multe aici.

Sorgul

Page 265 of 1147

20joiFeb 2014
Posted by Highway in Uncategorized
3 comentarii
Etichete
jowar, milo, mtur,sorg, sorghum,sudanc, ttarc

SORG. Sorghum bicolor (sinonim cu Sorghum vulgare). Plant din

familiaPoaceae (numit n unele surse Gramineae), ce poate creste si pn la 3 m, cu
tulpina plin de mduv i format din 9 pn la 15 internoduri, cu frunze late si lungi,
asemntoare porumbului si cu inflorescente sub form de panicul cu ramificaii mai
lungi sau mai scurte n funcie de varietate. ntr-un panicul se gsesc peste 1500 de flori.
Varietti naturale si hibrizi moderni
Sorghum este un gen ce cuprinde numeroase specii de ierburi nalte, anuale si perene,
unele cultivate pentru grunte, altele exclusiv pentru furaj sau ntrebuintri industriale
ca productia de biomas, etanol sau confectionarea de mturi. La noi n tar ca de
altfel si prin alte prti majoritatea speciilor din acest gen au un nume generic, desi
exist diferente morfologice consistente ntre specii.
Eu m voi opri astzi la Sorghum bicolor, ntlnit uneori n articolele de specialitate si
ca Sorghum vulgare ce mai cunoscut si mai larg rspndit specie cultivat din
cadrul acestui gen. Aceast specie are, la rndul su, cteva varietti naturale si mai
multe soiuri moderne obtinute prin hibridizare:
Sorgul pentru boabe (Sorghum bicolor var. sorghum)
Sorgul pentru mturi (Sorghum vulgare var. technicum)
Sorgul zaharat (Sorghum bicolor var. saccharatum sau
simplificat Sorghumsaccharatum)
Sorgul furajer, cunoscut si ca iarba de Sudan (Sorghum sudanense)
Dup morfologia paniculului i a boabelor, sorgul cuprinde dou tipuri: cu panicul
rsfirat (asa cum sunt variettile saccharatum, technicum si sudanese) i cu panicul dens
(varietatea sorghum).

Page 266 of 1147

La noi se cultiv cteva tipuri de hibrizi dezvoltati autohton, dar si varietti importate.
Avem n tar chiar si un centru de cercetare Institutul National de Cercetare si
Dezvoltare Agricol Fundulea unde au fost nregistrate cu scop comercial mai multe
soiuri hibride:
Sorg hibridizat cu iarb de Sudan Tutova, Tereza, Tinca (schimbat nCatinca printr-un
ordin al Ministerului Agriculturii din 2007)
Hibrizi de sorg zaharat Roza, Doina, Prut, soiurile Fundulea si Carmen
Hibrizi de sorg de mturi Siret, Denisa si Donaris
Productori internationali ncearc introducerea n agricultura romneasc a noi specii
de sorg hibridizate, cu cantitatea de tanin redus la zero, dar si cu ameliorri mpotriva
duntorilor, asupra crora nu am s m pronunt, neavnd suficiente cunostinte de
genetic. Totusi ca n privinta oricror organisme modificate genetic prefer s
pstrez un grad de scepticism, n special n legtur cu semintele tratate.
Etimologie
n ciuda tututor numelor tehnice pe care le-am pomenit mai sus aproape toate soiurile
sunt cunoscute popular sub numele generic de sorg sau, ocazional,mtur. Regional,
prin Transilvania si Moldova, sorgul de mturi se mai numestettarc, iar n Republica
Moldova iarba de Sudan este cunoscut si ca sudanc. O alt specie de sorg, Sorgum
halopense, cultivat ca plant furajer, este numit costrei.

Page 267 of 1147

Numele de sorg din limba romn si sorghum din limbile internationale vin din latina
medieval: surgum sau suricum la rndul lor derivate din latina antic,
unde Syricum nsemna iarb de Siria.
Rspndire si utilizri
Sorgul este una dintre cele mai vechi cultivate cereale. Probabil c la origine el provine
din zona Etiopiei, dar n Antichitate era deja cunoscut n toat lumea veche.
Astzi este cultivat n peste 90 de tri, pe 5 continente, fiind, dup cum spuneam, a 5-a
cultur ca important la nivel planetar. Peste jumtate din productia international de
sorg este destinat alimentatiei (boabele ca atare si folosite n finurile compozite
destinate panificaiei glutenice i aglutenice, sucul dulce extras din tulpini, utilizat la
fabricarea siropului, oetului i a altor produse alimentare). Apoi, n jur de 40%,
obtinerii de furaje animaliere (mas verde, fn, siloz, pelete furajere). Procentele rmase
se adreseaz industriei productoare de materii de consum, iar veleittile sorgului sunt
numeroase din sorgul zaharat i cel de mturi se obtin combustibili lichizi, solizi si
gazoi, energie electric si termic, se poate fabrica hrtie, materiale textile si plastice,
materiale de constructie, perii de uz casnic, mturi si mpletituri.

La noi n tar, sorgul este cultivat relativ putin, iar numrul de hectare cultivate cu sorg
au sczut n ultimele decenii, de la perioada de apogeu, n anii 70 (cnd a fost nfiintat si
Institutul de la Fundulea). Totusi, este de bnuit c, fortati de mprejurri, agricultorii
romni vor adopta tot mai mult noile culturi de sorg, care poate fi printre cele mai
bune solutii odat cu iminenta transformare climatic la nivel Balcanic ntr-una mai
cald si arid.
Plantele de sorg prefer tocmai acele zone cu climat cald cmpiile din sudul
Munteniei i Olteniei, Cmpia Banatului i Cmpia Central a Moldovei, avnd, n
mare parte, acelai areal de rspndire ca i porumbul cu care se aseamn din multe
puncte de vedere, dar fat de care dovedeste un grad mai ridicat de beneficii ce urmeaz
s fie dovedite n timp.
Rdcina sorgului este puternic dezvoltat, ajungnd la peste 1m adncime. Aceasta
explic rezistena la secet ndelungat si adaptarea la conditii de mediu nepropice altor
culturi.
Utilizri culinare
Asemeni altor cereale, boabele de sorg sunt compuse din amidon (70%), proteine (10%)
si grsimi vegetale (3%). ns, spre deosebire de porumb, sorgul este bogat n

Page 268 of 1147

complexul de vitamine B si beta-caroten care este convertit n vitamina A de ctre

organism. Este, de asemenea, bogat n antioxidanti.
n functie de varietate culoarea boabelor poate varia de la alb la rosu si brun-nchis,
nuante dat de prezenta taninului, substant care inhib asimilarea proteinelor. De aceea
se caut sorg cu continut redus de tanini.
Parte comestibil sunt boabele. Ele se consum fierte n mncruri sau salate calde,
fcute floricele, sau se macin sub form de fin care se poate folosi ca atare sau
amestecat cu alte tipuri de fin.

Iat cum se consum sorgul n trile cu traditia acestor culturi:

n Africa si America Central, fina de sorg este frmntat, iar din acest aluat nedospit
se fac tortillas, biscuiti si pine.
Tot n trile africane se face un fel de terci care seamn cu mmliga.
n trile occidentale sorgul devine tot mai cunoscut si cumprat de cei interesati de o
alimentatie sntoas si diversificat. Datorit lipsei de gluten este foarte promovat ca
fin pentru pine, aluat de pizza, paste sau prjituri.
n multe regiuni calde ale globului boabele sunt lsate la fermentat si folosite pentru
obtinerea unui tip de alcool.

Pilaf de sorg cu
ciuperci fripte n tigaie de font.

Page 269 of 1147

Sorg cu pulp si
seminte de dovleac.

Salat cald de
sorg cu sfecl, dovleac si bacon.

Pine din fin

de sorg.

Page 270 of 1147

Cltite din fin

de sorg.

Sup de curcan
cu sorg si varz furajer (kale).

Pandispan cu
afine si seminte de sorg.

Page 271 of 1147

Fiertur de sorg
cu ghimbir si chilli.
n fine, varietatea Sorghum saccharatum este prelucrat pentru obtinerea unui ndulcitor
natural, gros ca melasa lichid, care lsat la uscat se solidific.

Rotunjoara
13joiFeb 2014
Posted by Highway in Uncategorized
4 comentarii
Etichete
coarda-ielelor,nejelnic, orbalt,piperul-apelor,prelungoas,prelunjoar,rotungioar, rotu
njoar,rrunchioas, silnic,silnic

Page 272 of 1147

ROTUNJOAR. Glechoma. Genul Glechoma din familia Lamiaceae este format dintrun numr nc discutat de specii, originare n mare msur de pe supercontinentul
Eurasia, dintre care dou se regsesc n mod curent si n flora spontan de la noi din
tar: Glechoma hederaceum si hirsuta. Ambele sunt plante erbacee cu tulpin trtoare,
cu flori n diverse nuante de albastru si violet, utilizate n medicina popular, dar si
consumate ca plante de primvar.
n vechile tratate botanice genul Glechoma se confund cu genul Nepeta. De fapt,
diferentele dintre speciile celor dou genuri (Nepeta si Glechoma) sunt minime cea
mai evident: lobul median al buzei inferioare a corolei de Nepetaeste concav. De aceea
uneori se poate s mai ntlniti denumirea alternativ Nepeta glechoma sauNepeta
hederacea. De asemenea, este foarte probabil s o ntlniti ca fcnd parte din familia
labiatelor (Labiatae) ns aceast clasificare este depsit.
Rotunjoara prefer zonele umbrite cu sol umed, de aceea creste foarte bine n pduri de
foioase sau n marginile mai ntunecoase ale grdinilor, dar se poate rspndi la fel si pe
suprafete expuse direct la soare. Se ntlneste n flora spontan din zonele de cmpie si
deal, ncepnd cu primvar devreme. Datorit nmultirii prin stoloni, planta
supravietuieste cositului sau chiar tunsului cu masina, de acceea n unele locuri este
considerat o mare btaie de cap si unii grdinari fac tot posibilul s scape de ea.
Pentru cei care nu sunt exasperati de prezenta ei rotunjoara este o specie decorativ
frumoas, potrivit de a fi cultivat de la una singur n ghiveci pn la covoare florale
imense prin parcuri.
Etimologie
Glechoma are multe nume n limba romn, lucru care trdeaz o intens interactiune
cu aceste plante de-a lungul istoriei. Cel mai ntlnit esterotunjoar pentru ambele
specii mentionate mai sus cu variatiile sale regionale (rtunjoar, rotungioar) nume
care vin, evident, de la forma rotund a frunzelor. Alte denumiri se leag de
caracteristica sa de plant trtoare, de unde prelungoas, prelunjoar sau coarda-ielelor.
Un alt termen ocazional folosit este silnic (sau la forma feminin silnic) cuvinte care
au origine slav si care se traduc prin dificil sau anevoios, mai mult ca sigur legndu-se
din nou de aspectul su trtor. Regional i se mai spune nejelnic,rrunchioas (de la
forma de rinichi), orbalt (nume de origine maghiar, atribuit si unei alte plante puternic
toxice, Actaea spicata) sau piperul-apelor (de la aroma sa usor piperat).

Page 273 of 1147

Denumirea botanic Glechoma, atribuit genului de ctre Carl Linnaeus, se traduce din
greaca veche prin busuiocul-cerbilor.
Cum o recunoastem?
Rotunjoara poate fi recunoscut n principal dup forma frunzelor. Acestea sunt rotunde,
cu aspect reniform (de forma unui rinichi) si au marginile crenelate, ca niste dinti tociti.
Au un diametru de 2-3 cm, petiole lungi de 3-6 cm si cresc opus una fata de alta pe
tulpin. Sunt acoperite cu perisori observabili la o examinare atent mult mai bine
evidentiati la G. hirsuta (de unde si numele, care se traduce prin rugoas). Nervurile
sunt palmate si clar vizibile.

Frecate ntre degete, frunzele de rotunjoar elibereaz un miros distinct (s nu uitm c,

fcnd parte din familia Lamiaceae, este rud cu menta).
n functie de conditiile de mediu, tulpina se dezvolt ntre 5 si 50 cm. Creste la
orizontal si formeaz rdcini la fiecare nod dnd impresia c se trste.
Florile de rotunjoar sunt bilateral simetrice (divizate n dou prti neregulate) si au
forma caracteristic de tub cu petale. Ele variaz n nuante de la violet-albstrui pal
pn la mov intens. Cresc cte 2-3 n axilele frunzelor sau la vrful tulpinitelor ridicate.
Uz medicinal si culinar
Desi astzi mult lume o consider doar o buruian, de-a lungul istoriei europene
rotunjoara a fost foarte apreciat. Un exemplu concludent al relatiei strnse pe care
omul medieval l-a avut cu aceast specie este faptul c primii colonisti n America au

Page 274 of 1147

dus cu ei aceast plant familiar, iar astzi rotunjoara (originar din Eurasia) s-a
rspndit pe tot continentul nord-american.
Primvara, la primele semne de rceal sau dureri n gt, tranii cunosctori culegeau
rotunjoar, care zdrobit si pus n ap fierbinte d o infuzie bogat n vitamina C. Cum
spuneam si mai sus, ea are un gust distinct si o arom usor piperat, de aceea a fost des
consumat ca ingredient proaspt n salatele de primvar, dar si ca verdeat n
mncruri gtite.

Infuzie de
rotunjoar cu miere.

Sandwich-uri
proaspete cu peste mic, aromatizate cu frunze si flori de rutunjoar.

Page 275 of 1147

Pilaf cu
sparanghel, cu flori si frunze de rotunjoar si flori de leurd.

Cartofi noi cu
sos verde de rotunjoar.
Wikipedia ne spune c tot n timpurile medievale saxonii foloseau planta n cantitti
mari pentru aromatizarea, limpezirea si conservarea berii, nainte de adoptarea pe scar
larg a hameiului. n acelasi timp, rotunjoara era prelucrat special pentru obtinerea
unui cheag vegetal, utilizat n productia gospodreasc de brnz ca alternativ la
cheagul obtinut din enzimele secretate de mucoasa stomacal a viteilor si mieilor.
Pe de alt parte traditia folosirii rotunjoarei ca buruian de leac este la fel de veche ca
si consumul ei. Printre primele mentiuni ale plantei au fost recomandrile medicului
roman Galenus drept remediu n tratarea inflamatiilor la ochi. n epoca
renascentist, John Gerard o prescrie ca diuretic, astringent, tonic si stimulator. Iar
popular planta era folosit n cazurile problemelor de plmni ca expectorant si
tratament al bronsitei. Uleiurile extrase din rotunjoar erau solutia naturist n
ameliorarea congestiilor si iritatiilor membranelor mucoase.
!Atentie
La fel ca n cazul medicamentelor moderne, administrarea excesiv sau haotic a
uleiurilor volatile extrase din rotunjoar poate duna. Desi istoria ne confirm utilizarea
ndelungat a plantei n medicina traditional pentru o serie larg de afectiuni interne,
prescrierea lor era ntotdeauna fcut de un cunosctor. Rotunjoara
contine terpenoide si pulegon responsabile pentru aroma specific, dar si iritante
pentru stomac, rinichi si intestine daca este ingerat n cantitti mari.

Page 276 of 1147

Mturica. Caviarul vegetal.

08smbtFeb 2014
Posted by Highway in Uncategorized
3 comentarii
Etichete
mturic, mtur, tuf-de-foc

MTURIC. Bassia scoparia. Plant erbacee anual din familia Amaranthaceae, ceea
ce o face rud cu stirul. Pn de curnd a fost catalogat n
familiaChenopodiaceae - astfel c unele siteuri ofer aceast informatie. Mturica este
nativ de pe supercontinentul eurasiatic, unde se regseste n aproape toate formele de
relief, de la vest (peninsula iberic) pn n estul extrem (insulele nipone). Dup 1800 a
fost aclimatizat si n Americi si Australia unde este considerat specie invaziv.

Cum o recunoastem?
Mturica poate creste pn la 150 cm, sub forma unei tufe stufoase, cu o tulpin
ramificat la baz si frunzulite alungite, de un verde-crud foarte intens si acoperite cu
perisori foarte fini, vizibili doar la o examinare atent. Frunzulitele au margini fine,
fiind lungi de 5-6 cm, n latime variind ntre 1 si 10 mm. Unele dintre plante se nrosesc

Page 277 of 1147

la venirea toamnei, cteva doar partial, altele complet, transformndu-se ntr-o nuant
aprins magenta caracteristic care a dat mai multe nume alternative folosite prin alte
prti: fireweed (iarba-focului),burning bush (tuf-de-foc) sau summer
cypress (chiparos-de-var).

La maturitate din iulie pn n octombrie mturica nfloreste, producnd flori

micute, verzi, aproape nedetectabile, adunate la vrful tulpinii, unde cresc direct n
axilele frunzulitelor. Semintele de mturic sunt mici (1-2 mm), cu form sferic, usor
presat si aspect de ou de peste de unde si denumirea decaviar-de-uscat, caviar-demunte sau caviar-de-cmp.

Page 278 of 1147

Etimologie
Desi planta se regseste si n spatiul carpato-dunrean dintotdeauna, locuitorii acestor
locuri nu i-au acordat o atentie special, prin urmare ea nu are multe nume dup care s
fie recunoscut local. Dar am s o iau pe rnd.
Primul crturar european care a nregistrat-o stiintific a fost botanistul suedezCarl
Linnaeus, care a numit-o n 1753 Chenopodium scoparium. Sase decenii mai trziu, un
specialist german de aceast dat, Heinrich Schrader, a plasat mturica n genul Kochia,
numit astfel dup prietenul su, Wilhelm Daniel Joseph Koch, un alt botanist renumit.
Specia a ajuns s fie cunoscut drept Kochia scoparium.
n 1978, mturica a fost recatalogat pentru a treia oar, de data aceasta n
genul Bassia. Transferul stiintific a fost confirmat n 2011 prin studii de filogenie (care
ne spun dac la nivel molecular un grup de organisme se nrudesc sau nu). Astfel c
numele botanic al speciei este n prezent Bassia scoparia.
ntrebuintri
Al doilea nume pe care nu l-am discutat pn acum scoparia vine din latin si se
traduce prin mtur. Acest termen descrie, n primul rnd, aspectul unei plante de tuf
ierboas bogat ramificat si nu neaprat ntrebuintarea sa domestic. n cazul nostru
ns cele dou coincid, cci mturica a fost folosit dintotdeauna n gospodriile de la
tar drept mtur de curte. De unde si denumirea romneasc. Pentru aceasta planta
cnd este suficient de nalt este legat la baz si la mijloc astfel nct ramurile s se
aseze si lsat s mai creasc, apoi, la tiere, legturile se strng si se pune la uscat.

Page 279 of 1147

Fr mult btaie de cap se obtine o mtur flexibil, nici prea tare ca cea de nuiele
(Cytisus scoparius), nici prea fin ca cea de cas (realizat din sorg, Sorghum vulgare)
perfect pentru curte si aleile de pmnt. Eu am crescut cu aceast plant n curte.
Aprea spontan si bunica mea smulgea exemplarele nedorite, lsndu-le s se dezvolte
doar pe cele ce apreau la marginea grdinii. Mtura cu ea n grdin, la psri, la
lemne, n solar si pe msur ce o folosea mtura prindea form, se tocea pe anumite
prti si devenea din ce n ce mai bun, pn cnd se tocea de tot si urma alta le
rnd.Acest obicei se regseste n toat Peninsula Balcanic, prin Rusia si chiar n zonele
rurale din Italia.
Datorit culorii aprinse, n alte prti, mturica este cultivat n special ca plant
decorativ prin parcuri sau grdini. De pild n Japonia, n prefectura Ibaraki, localizat
la mai putin de dou ore de mers cu masina din Tokyo spre nord, se gseste Hitachi
Seaside Park un parc spectaculos amenajat cu tufe de mturic care toamna se
transform toate ntr-un rosu aprins cu un efect puternic asupra vizitatorilor.
ntrebuintri culinare
Tot japonezii au stiu s valorifice si altfel mturica, n scopuri culinare nenchipuite la
noi. Poate c si altii au gustat frunzulitele tinere, culese cnd planta este nc moale si
fraged au un gust srat plcut, astfel c vrfurile si frunzulitele se pot consuma
asemeni spanacului. !Fiind o erbacee, ns (la fel ca spanacul, stevia sau mcrisul)
mturica are tendinta de a acumula nitratii din sol duntori pentru sntate de aceea
este de preferat s fie alese plantele crescute pe terenuri nefertilizate de agricultura
intensiv.
Dar i pomenisem pe japonezi si gselnita lor culinar care astzi face deliciul unor
restaurante rafinate, extrem de scumpe. Este vorba de o specialitate numit tonburi,
obtinut din semintele de mturic. Acestea se culeg, se las la uscat, se nmoaie o zi si
se fierb, apoi se freac cu minile pentru a ndeprta pielita. Produsul obtinut este o
mas de sfere lucioase, cu gust plcut, folosite mai ales la decorarea mncrurilor din
fructe de mare. Este considerat o delicates si se vinde la preturi de neimaginat pentru
cei care consider mturica doar o buruian bun de smuls.

Page 280 of 1147

Page 281 of 1147

n medicina traditional chinez mturica este folosit ca remediu pentru bolile de piele,
diabet, artrit, probleme ale ficatului si glbinare. Se consum semintele ca mai sus, sau
se macin sub forma unei fine.
Trivia
Stiti imaginile acelea din filmele western cnd trec tufe btute de vnt pe strada
principal a orselului unde protagonistul se trezeste fat n fat cu personajul ru si si
trag pistoalele? Acelea ar vrea s fie tufe de mturic desprinse de vnt,
celebrele thumbleweeds. ns realitatea este c pe vremea Vestului Slbatic mturica nu
fcea parte din vegetatia vest american. Acest adaos dramatic a fost o gselnit a
cinematografiei americane a secolului 20. n schimb tufele acestea rostogolitoare au
fcut dintotdeauna parte din peisajul stepelor pontice, prin Brgan si stepele Moldovei.
Brnca-ursului. Borsul din vechime.
02duminicFeb 2014
Posted by Highway in Uncategorized
6 comentarii
Etichete
brnca-ursului, crucea-pmntului, hogweed,laba-ursului, plcinta-porcului, talpaursului

Page 282 of 1147

BRNCA-URSULUI. Heracleum sphondylium. Plant erbacee din familiaApiaceae,

din grupul umbeliferelor (plante cu flori ca niste umbrele ntoarse), rud cu feniculul
si hasmtuiul. n general nu depseste un 1 m nltime, dar n conditii prielnice poate
ajunge si pn la 2 m. Planta creste n toat Romnia si se ntlneste pe cmpuri, la
marginea pdurilor, pe malurile apelor, n lstrisuri, pe dealuri si n poiene, pn
la limita zonei alpine. Ba, mai mult dect att, asa cum se ntmpl s fie considerat de
multi, este o blrie extrem de prolific, rspndit de-a-lungul ntregului continent
eurasiatic, din Kamchatka pn n Normandia.
n general uitat astzi de majoritatea romnilor (dar si a altor natii), la o prim cutare
numele acestei plante se mai ntlneste n unele reviste cu sfaturi medicale ce o
recomand drept remediu n cazul infertilittii masculine si feminine. Aceast
informatie pare a se perpetua de la un site la altul (uneori copiat ca atare), exist chiar
si unele forumuri care discut eficienta acestui tratament naturist. Dar dac brncaursului chiar rezolv problemele de sterilitate rmne de cercetat ce v pot spune cu
certitudine, ns, este c aceast iarb des ntlnit n flora spontan era folosit n
vremurile vechi pentru obtinerea unui lichid lacto-fermentat adugat ca baz pentru
acrirea ciorbelor. Ei bine, este vorba de ingredientul originar al faimosului bors, care n
prezent este obtinut din trte de gru amestecate cu mlai (stim c porumbul a nceput
s fie cultivat pe meleagurile romnesti abia n secolul 18).
Cum o recunoastem?
Brnca-ursului are flori micute, albe, adunate n buchetele radiale ca niste umbrele
ntoarse, mari de pn la 20 cm. Frunzele sunt si ele foarte mari (pot creste pn la 50
cm). Sunt compuse din mai multe segmente, asezate penat. Au marginile zimtate si sunt
divizate n 3-5 lobi. Sunt de asemeni usor proase pe spate, la fel cum este si tulpina.
Planta nfloreste n iunie pn spre octombrie si, la maturitate, produce fructe
elipsoidale, plate, care contin seminte. Are un miros caracteristic, puternic aromat si
usor nteptor.

Page 283 of 1147

Etimologie
Brnc este un regionalism romnesc cu origini etimologice necunoscute care se
traduce prin lab sau talp. Acest lucru poate veni de la frunzele mari sau poate chiar de
la flori. Oricum ar fi, cert este c alte denumiri ale plantei sunt de fapt o traducere a
acesteia: talpa-ursului sau laba-ursului. i se mai spune prin anumite locuri si plcintaporcului sau crucea-pmntului.
Istoric si consum

Page 284 of 1147

Brnca-ursului este o plant uitat cu desvrsire la noi, dar ea a fost extrem de

important pentru triburile slave care au migrat si n spatiul carpato-dunrean ncepnd
cu secolul 7 e.n.
ntr-o mic msur nc mai este culeas i consumat regional n trile de limb slav.
Aici, planta era si nc este numit borsevic (Rusia),barszcz (Polonia) sau
borsivnic (Ucraina), termeni care au dat mai departe numele de bors,
comun n toat Europa Rsritean. De unde i pn unde? Ei bine, la origini ciorba
acr se fcea cu bors din brnca-ursului si nu din trte ca astzi. Tulpinile tiate, florile
si frunzele erau puse n butoaie cu ap proaspt si lsate la fermentat pentru cteva
zile. Lichidul obtinut era ceva ntre bere si zeama de varz adic o zeam acr care
continea n acelasi timp acid lactic si un oarecare grad de alcool. n zonele ndeprtate
ale Asiei (peninsula Kamchatka) brnca-ursului se lsa la fermentat cu fructe
de lonicer comestibil (Lonicera caerulea) o plant specific asiatic care abia n
prezent devine cunoscut si grdinarilor romni pe filier rus sau polonez. Mai
aproape de noi, n Rusia si Lituania, se foloseau afine. Rolul acestor fructe era s
grbeasc si s sporeasca fermentarea si astfel gradul de acreal al borsului.
Exist chiar si mentiuni scrise despre aceste obiceiuri barbare. John Gerarde, botanist
si herbalist englez, scria nc de pe la 1597 despre metoda ruseasc de-a fermenta
brnca-ursului. Iar 180 de ani mai trziu, faimosul cpitan James Cook ajungea pentru
prima dat (pentru un european) la captul estic al continentului asiatic, unde ntlnind
triburile din Kamchatka pomeneste despre obiceiurile lor culinare. Acolo brnca-ursului
era gtit si consumat ca legum, regsindu-se la fiecare mas.
Frunzele si tulpinile se pot mnca crude cnd sunt tinere. Dar cel mai des erau fierte si
pasate ntr-un fel de sup groas. Puteau fi gtite asemeni spanacului, sau se adugau la
mncare. Dup nflorire, ns, tulpina devine atoas si nu se mai foloseste la mncare,
dar ea rmne la fel de bun pentru fcut bors.

Rdcina poate fi, de asemeni, preparat prin fierbere si se aduga ca rdcinoas la

mncare.
Mugurii de brnca-ursului contin o substant dulceag care a fost folosit sute de ani,
dac nu milenii, ca agent de ndulcire. Exist mrturii c n Siberia mugurii erau lsati
s se usuce la soare pn se nglbeneau si se acopereau cu o substant zaharoas. Erau
consumati apoi cu deosebit plcere ca mici rsfturi.

Page 285 of 1147

Semintele sunt foarte aromate si aduc cu cele de anason. Se pot folosi pentru
condimentarea mncrurilor sau pentru aromatizarea buturilor alcoolice.

n prezent borsul se face n multe feluri, fiecare specific unei anumite tri sau zone
culturale, dar obiceiul folosirii acestei plante s-a disipat. n spatiul sovietic sfecla a
ajuns s nlocuiasc brnca-ursului, dar numele vechi al ciorbei acrite era prea bine
mpmntenit si s-a pstrat. Borsul rusesc sau cel ucrainian nu poate fi fcut astzi fr
sfecl. La fel, la noi borsul este aceea zeam acr obtinut din fermentarea trtelor de
gru, uneori amestecate cu mlai. Prin urmare, nici la noi, nici la ei nu s-a pstrat
obiceiul originar al producerii borsului.

Page 286 of 1147

!Atentie! n cazul n care decideti s cutati planta pentru consum este foarte important
recunoasterea corect. V sftuiesc s cutati mai multe detalii despre morfologia
plantei si modalittile de identificare. Pentru c face parte din grupul umbeliferelor, pe
lng rudele ei domestice de care pomeneam mai sus, brnca-ursului ar putea fi
confundat cu alte plante cu flori asemntoare, cum ar fi cucuta (foarte toxic)
sau Heracleum mantegazzianum (puternic iritant). Diferentele se vd n primul rnd la
forma frunzelor si la tulpin. Frunzele de cucut sunt micute si seamn cu un hibrid
imaginar ntre frunza de ferig si ptrunjel. Heracleum mantegazzianum are frunze
uriase (planta poate creste si peste 3 m n nltime), iar tulpinile au puncte violacee si
sunt vizibil proase.
Tulpinile de telin
29miercuriIan 2014
Posted by Highway in Uncategorized
4 comentarii
Etichete
apio

TLIN s.f. Apium graveolens. Plant erbacee aromatic din familia Apiaceaecultivat
ca plant culinar. Poate c v va surprinde, dar telina creste si pn la 1 m nltime.
Are frunze penate, compuse din frunzulite romboidale, late de 2-4 cm si mari de 3-6
cm. Produce flori micute, de culoare untoas, adunate n buchetele umbelifere si
seminte ovoide, nu mai mari de 2 mm.

Page 287 of 1147

Cuvntul nostru telin are o istorie veche. Romanii o numeau selinon, un termen pe care
l preluaser din si mai vechiul cuvnt grecesc (selinon). La rndul lor, grecii
mosteniser termenul din limba vorbit de civilizatia micenian serino, un cuvnt care
apare consemnat n scrierea Linear B din Epoca Brozului. Alte limbi europene pstreaz
acceasi etimologie: cleri (francez), celery (englez), (bulgar), c
(rus), Sellerie (german).
Desi primele dovezi arheologice ale utilizrii telinei apar n siturile egiptene (un
exemplu sunt florile de telin care fceau parte din ghirlandele descoperite n
mormntul lui Tutankamon), primele mentini n scris ale telinei s-au pstrat din epoca
lui Homer, care pomeneste la un moment dat n Iliada cum caii lupttorilor comandati
de Ahile psteau telin slbatic.
Grecii asociau telina (datorit rdcinii ei comestibile) cu divinittile subpmntene.
Astfel c la nmormntri, de exemplu, coroanele si ghirlandele pentru decedat erau
mpodobite cu flori si frunze de telin. Dar ea nu se folosea numai n momentele
funerare ci si la evenimentele speciale, unde era purtat n coronitele nvingtorilor
la Jocurile Nemeene si Istmice.
n Epoca Clasic greceasc a existat chiar si un oras numit dup cmpurile de telin
slbatic unde a fost fondat de ctre colonistii greci. Este vorba deSelinus, n Sicilia,
care si emitea monezi ce purtau imaginea unei frunze de telin.
Astzi, n Europa, telina are dou varietti cultivate si comercializate: telina pentru
rdcin (Apium graveolens var. rapaceum) si telina cu tulpin dulce(Apium graveolens
var. dulce). n Romnia, varietatea cea mai cunoscut este, fr ndoial, telina pentru
rdcin de la care se consum bulbul ca rdcinoas si frunzele drept condiment.
Tulpinile sunt folosite foarte rar.
Recent, ns, am observat n mai multe lanturi de hypermarketuri tulpini de telin dulce,
comercializate sub numele exotic Apio, probabil de la denumirea latinApium. Foarte
rar observ pe cineva apropiindu-se de ele, iar reticenta o atribui necunoasterii. Oare
foloseste cuiva s importm inclusiv denumiri care nu ne spun nimic? Aceasta este si
motivul pentru care am ales s includ telina printre plantele uitate de pe aceast pagin.
n trecut telina era crescut ca legum pentru sezonul rece, pentru c rezist destul de
mult depozitat. Era considerat un aliment tonic, ce ajut organismul s se curete de
efectele regimului bogat n sare pe timp de iarn. S nu uitm c n alte epoci

Page 288 of 1147

conservarea multor alimente se fcea prin srare, dar si astzi mncm excesiv de srat,
poate chiar mai mult ca oricnd.
Cunoastem telina exclusiv ca rdcin: salat, nbusit, coapt, n pilaf, sau ca supcrem, dar si pentru frunzulitele ei aromate. ns eu mi doresc s prezint telina ntr-o
lumin nou retete pentru tulpinile sale dulci.
n alte tri vestice situatia este exact pe dos, tulpinile de telin sunt cele mai mult
cunoscute si consumate, iar rdcina este mai degrab un mister pentru multi. De accea
am adunat aici o serie de retete care s v inspire s cutati mai multe detalii despre
aceast plant cu o istorie att de bogat.
Tulpinile se pot consuma proaspete n salate, sandwishuri sau sau ca atare, n special cu
sosuri de brnz. Din ele se poate face smoothie sau suc, simplu sau n combinatie cu
alte fructe si legume verzi (castraveti sau mere). Dar ele se preteaz si la gtit, n
mncare sau supe.

Salat de
cruditsi cu tulpini de telin.

Sup crem din

tulpini si frunze de telin.

Page 289 of 1147

Chifl cu tulpini
de telin, piept de pui si maionez.

Suc din tulpini

de telin.

Semintele de telin pot fi folosita drept condiment. Cel mai des sunt vndute n amestec
cu sare grunjoas un mix numit celery salt, folosesc denumirea n englez pentru c
momentan la noi nu exist un productor autohton al acestei combinatii. Aceast sare de
telin este aromat si plcut la gust si a devenit unul dintre ingredientele secrete ale
celor mai bune bloody-mary.

Page 290 of 1147

!Telina poate cauza efecte adverse puternice celor alergici la aceast plant, de accea
producele care contin telin sau urme de telin sunt marcate ca atare n toat Uniunea
European.
PLANTELE MEDICINALE IMPORTANTE
N TRATAMENTELE NATURISTE.
INTRODUCERE.
Exist poate n lume foarte puine ri care se pot luda cu o bogie aa de mare
de plante medicinale. Din pcate la noi acum nu se mai pune mare baz pe tratamentele
naturiste sau mai exact pe cele fito-terapeutice, cu toate c se cunoate faptul c 1 din 5
medicamente este fcut cu ajutorul acestor plante.
De asemenea la multe medicamente s-a cutat cu ajutorul diverselor substane
chimice s se reproduc n laborator o parte din principiile active ale plantelor. ntradevr de foarte multe ori s-a reuit acest lucru cu mai mult, sau mai puin succes.
Acestea toate sunt de fapt nite copii, care nu vor putea niciodat s reproduc n
totalitate toate principiile din plantele respective i deci nu vor avea nici pe departe
aceleai caliti ca plantele din care sunt fcute.
S-a pus mare baz pe antibiotice n terapeutic. Exist multe antibiotice, dar
exist i o serie de bolnavi care se trateaz ani de zile s zicem de un stafilococ i nu
obin vindecarea, pentru c i agenii patogeni s-au diversificat, gsind posibilitatea de a
anula efectele distrugtoare pentru ei a antibioticelor. Pentru c tot am ajuns la
stafilococi pot s amintesc c i astzi Brusturele poate s-l distrug datorit lactonei. n
aceast carte vei vedea c exist de exemplu cimbru care poate s distrug i
streptococul i stafilococul. Cnd se cunosc efectele secundare ale antibioticelor totui
se mai practic folosirea nejustificat a unor antibiotice, atunci cnd acest consum nu
este justificat (grip, etc).
Un dascl mare spunea odat: nu se trage cu tunul dup mute. Ei bine acum
exact aa se face, pentru un microb minuscul se folosete o ntreag baterie de
antibiotice, care nu fac dect s produc un dezastru mai mare n organism.
V mai dau un exemplu mai puin cunoscut. Clunaii sunt foarte utili n lupta
cu cancerul, candidoza, etc, i sunt un alt antibiotic rebutabil, care poate rivaliza cu
multe medicamente de sintez.
Nu vreau s minimalizez rolul medicului i nici al chimitilor, farmacitilor i al
celor care se apleac cu dragoste i caut s gseasc tratamente ct mai eficiente pentru
diverse boli. Vreau n schimb s art c plantele medicinale sunt de mii de ani valoroase
i vor fi valoroase indiferent ct de complex va fi medicamentul care se va putea face,
planta rmne i va continua s vindece i peste sute de ani i multe medicamente de
sintez vor fi demult uitate, chiar dac astzi sunt ridicate n slvi i divinizate aproape.
Doresc din toat inima ca o dat s se poat i medici apleca cu druire asupra
acestor minunate plante i s accepte c exist tratamente pentru aproape toate
afeciunile n special cronice n plantele medicinale.
Nu am reuit s scriu despre toate plantele medicinale, pentru c ar fi trebuit s
scriu foarte mult fa de ceea ce am scris i atunci preul crii ar fi fost prea mare.
Cerem pentru acest lucru iertare cititorilor. De asemenea n-am putut s scriem

Page 291 of 1147

amnunit pentru fiecare afeciune tratamentul indicat, dar sperm s v putei descurca
cu ceea ce am scris.

n cazul n care dorii mai multe amnunte despre anumite plante atunci v rog s ne
scriei:
Eugen Giurgiu Str. Aleea Detunata bloc D2 scara A ap. 19 Alba Iulia cod potal: 510064
sau
telefonic :0258\833500sau
Mobil: 0741928880
V mulumim anticipat pentru aceste scrisori care le ateptm cu nerbdare.
Autorii
AFIN
Vaccinum myrtillus Fam. Ericaceae.
Denumiri populare: afene, afin de munte, afine -negre, afinghi, asine, coac,
cucuzie, pomioare
n tradiia popular: este preuit pentru fructele sale dulci-acrioare, la culesul crora n
iunie-iulie, se folosesc n multe pri piepteni speciali.
Din afine se prepar buturi rcoritoare i alcoolice (sirop i afinat) i produse
alimentare (gem, marmelad) Sucul din fructe se folosea la colorarea vinurilor, iar n
trecut se folosea la vopsitul firelor i esturilor.
n zonele montane, fructele uscate sau plmdite n rachiu se ntrebuinau n mod curent
contra diareei. Din ramurile cu frunze, lsate s se usuce, uneori n amestec cu alte
plante, se preparau ceaiuri nu numai pentru diaree, dureri de stomac, crampe ci i n boli
de piept i de inim. n unele pri contra diareei se fceau turte din afine i fin din
smburi de msline, care se ddeau bolnavului s le mnnce, fierte n amestec cu
frunze de mesteacn, laur (Datura stramonium) i traista ciobanului, se foloseau contra
diabetului.
Compoziie chimic: frunzele conin arbutin, tanin, derivai flavonici, derivai
antocianici, hidrochinon, mirtilin, ericolin, neomirtilin, etc; fructele- tanin, pectine,
mirtilin, zaharuri, provitamina A, vitamina B1, B2, C, E, PP, acizi: citric, benzoic,
malic, oxalic, tartric, succinic, malic, lactic, principii bacteriostatice..
Aciune farmaceutic; au proprieti astringente n fructe exist i proprieti
antibiotice, antiseptice, bacteriostatice, scade zahrul din snge, antidiareic, diuretic,
antiseptic urinar, crete acuitatea vizual, adjuvant al diabetului. Fructele antidiareice,
antiseptic intestinal, antihelintic, crete acuitatea vizual, antiseptic urinar, adjuvant n
tratarea diabetului.
Se poate folosi la urmtoarele afeciuni: frunzele-diabet, afeciuni bucofaringiene, afeciuni coronariene, afte, ateroscleroz, balonri, candidoze, cistite, diaree,
enterit, gut, infecii urinare, reumatism.
Se pot folosi la urmtoarele afeciuni: Fructele- afeciuni buco-faringiene, afeciuni
coronariene, afte, anorexie, arsuri, ateroscleroz, azotemie, balonri, bronite, cancer

Page 292 of 1147

(preventiv), candidoze, cicatrizarea rnilor, cistite, colesterol mrit, colibaciloz,

convalescen, cosmetic (tratamente), cuperoz, dermatite (diverse), diabet, diaree,
dizenterie, eczeme, edeme, enterocolite de fermentaie i putrefacie, faringite, gut,
hemoroizi, hepatit, hipertensiune, imunitate sczut, infecii urinare, insuficien
biliar, metroragii, micoze, obezitate, oftalmologie, oxiuraz, prurigo, rectocolite,
retinopatii, reumatism, stomatite, febr tifoid, tulburri de circulaie, tuberculoz
pulmonar, ulceraii cronice, uremie, uretrite, varice, viroze.
Preparare; frunze- 2 lingurie de frunze mrunite se vor pune la 250 ml ap clocotit.
Se acopere pentru 10 minute dup care se strecoar, se bea n cursul unei zile.
-2 lingurie de frunze mrunite se vor pune la 250 ml ap i se fierb apoi timp de 15
minute. Se folosesc la tratarea diareei, antiseptic urinar i uor diareic.
Fructele- 2 lingurie de fructe se vor pune la 500 ml ap. Se va fierbe la foc mic 30
minute. Se va bea cldu n decursul unei zile.
-2 lingurie de fructe zdrobite se vor pune la 500 ml de ap de seara pn dimineaa la
temperatura camerei. A doua zi se va bea n decursul zilei.
-2 lingurie de fructe uscate se vor pune la 250 ml ap. Se fierb timp de 10 minute. Se
strecoar i se pot consuma 3 cni pe zi.
-1 kg de afine zdrobite se vor pune cu 1 kg de zahr la fiert. Se in timp de 30 minute,
dup care se pun n sticle cu gura mai larg. Se nchid bine i se pot folosi n tot cursul
anului.
-1 litru de suc de afine se va pune cu 700 g de zahr. Se fierb apoi pn se leag siropul.
Se pot folosi n tot cursul anului la diferite buturi rcoritoare.
-Fructe uscate se vor transforma n praf cu ajutorul rniei de cafea. Se va lua un vrf
de cuit de 3 ori pe zi sub limb. Se va ine timp de 10 minute, dup care se nghite.
-Gemuri i dulceuri se pot face conform reetelor tradiionale. Se iau cte o linguri de
3 ori pe zi.
-Tinctur (se poate face i din frunze la diabetici) se folosesc fructele proaspete- o parte
de fructe zdrobite i 5 pri alcool alimentar de 70. Se ine 15 zile, apoi se vor strecura.
n timpul celor 15 zile se va agita des i se ine la temperatura camerei. Se va lua cte
20 picturi-o linguri de 3 ori pe zi diluat cu puin ap.
-Vin- la 1 litru de vin de struguri de bun calitate se vor pune 50 g de fructe proaspete
zdrobite. Se las timp de 8 zile la temperatura camerei agitnd des. Du aceia se va
strecura i se complecteaz lichidul obinut tot cu vin la un litru. Se va putea consuma
copii cte o linguri de vin, iar aduli pn la un phrel de 50 ml de 3 ori pe zi. Se
prefer s se consume nainte de mese cu 15 minute.
-Lichior- la 500 ml de votc de 40 se va pune 50-100 ml tinctur de afine. Se va putea
consuma cte un phrel (50 ml) de 3 ori pe zi.
-Afinat.(nu se va consuma de diabetici) peste fructele de afine zdrobite se va pune
zahr. La 1 kg de afine se va pune 1 kg de zahr. Se in n damigean sau o sticl mai
mare timp de 7-8 zile. Se va agita vasul zilnic de 2-3 ori. Se leag la gur doar un tifon
pentru a nu intra mutele sau alte insecte. Se va pune dup 8 zile 1 litru de alcool
alimentar de 80. Se mai las apoi cu alcool timp de 10 zile, dup care se va scurge
sucul dar nu n totalitate. Lichidul rezultat va fi pus n sticle ermetic nchise. Lichidul,
acesta se poate pstra foarte mult i cu ct trece timpul va primi o savoare mai
deosebit. Peste fructele lsate se mai poate pune votc la 40 i se mai las timp de 20

Page 293 of 1147

de zile dup care se poate filtra i se pune n sticle nchise ermetic. Se poate folosi cte
un phrel la nevoie de 3 ori pe zi. Este foarte eficient. Se poate folosi i diluat.
Administrare pe afeciuni.
Afeciuni buco-faringiene:
Avnd n vedere faptul c n aceste afeciuni apar de obicei leziuni foarte dureroase i
cu alte produse de asemenea se produc dureri, se va face o cur cu fructe proaspete, care
pe lng faptul c vindec afeciunea pot i s ntreasc imunitatea organismului,
avnd n vedere c fac acest lucru fr dureri. Se va consuma pentru aceasta cte 100 g
de fructe de 3 ori pe zi, (15-30 zile).
Se mai poate folosi-dar rezultatele sunt mai modeste- ceaiul, pudra din fructe sau
frunze. Se va cuta ca n aceste cazuri s se in ceaiul ct mai mult n gur. La fel se va
proceda i cu praful (din frunze sau fructe). Se mai poate combina cu ceaiul de busuioc
i se ndulci cu miere poliflor. La aceast afeciune este foarte util mierea care se va
consuma ct mai des n cursul zilei luat sub diferite forme.
Afeciuni coronariene.
Indiferent de tipul afeciunii este foarte util consumul fructelor proaspete sub form de
cur, sau pulbere care se va obine din fructe. Se pot combina n aceste cazuri cu ceaiuri
sau alte forme (tincturi, praf, etc) din urmtoarele plante: traista ciobanului, pducel,
roini, vsc.
Se poate face un tratament de lung durat n funcie de tipul afeciunii i de vechimea
bolii, dar i de medicamentele care se consum. Combinaia aceasta de plante poate s
fac inutil folosirea altor medicamente sintetice. n toate cazurile cnd este vorba
despre o afeciune cronic, se va ncerca i aplicarea unui tratament naturist care s-ar
putea foarte bine s aduc o mbuntire a strii de sntate sau chiar vindecarea, mai
ales dac se face cu toat seriozitatea.
Infuzia din frunze se va bea fracionat cte 500 ml pe zi. Este un protector al vaselor
capilare, foarte util n toate afeciunile inimii. Se poate lua i n diferite combinaii cu
alte plante.
Plante care ajut sistemul nervos: talpa gtei, roini, rozmarin, valerian, suntoare.
Plante cu aciuni cardiotonice: traista ciobanului, pducel, vsc, lcrmioare.
Antocianinele din fructele de afine se folosesc n industria de medicamente pentru
obinerea medicamentelor care au aciune venotonic i mai ales de reglare a
permeabilitii capilare, lucru foarte util n toate afeciunile coronare.
Afte: vezi afeciunile bucale (are acelai tratament).
Arsuri: principiile active att din frunze ct i din fructe sunt astringente i antiseptice.
nseamn c ajut la strngerea esuturilor, contribuind la vindecare i cu att mai mult
avnd i principii antibiotice fac s se distrug o serie de microbi. Pentru uz extern se
vor folosi cantiti duble la ceaiuri n comparaie cu tratamentul intern. Tinctura se
poate dilua cu ap n funcie de sensibilitate. Se prefer maceratul sau infuziile care sunt
foarte utile.
Anorexie: fructele consumate crude o perioad ct mai lung ajut la refacerea poftei de
mncare. Se poate n afara sezonului s se foloseasc ns tinctura sau chiar afinata. Se
mai poate asocia ns la aceast afeciune i o serie de plante amare din plante ca :
geniana, intaura, pelin, etc. Cu acestea se vor face ceaiuri care vor ajuta la o mai
puternic eliminare de sucuri gastrice i biliare i prin aceasta vor mri pofta de
mncare.

Page 294 of 1147

Ateroscleroz: aceast afeciune este foarte greu de tratat fr un regim alimentar

adecvat. Afinele ns sub orice form, se pot administra pentru ajutorul pe care-l pot da
n reuita unui tratament i implicit pentru vindecare. Afinele sunt renumite pentru
faptul c scad zahrul din snge. Scad de asemenea nivelul colesterolului ru. Tot ele
mai ajut la curirea arterelor i venelor sau al capilarelor, lucru ce va face ca locul
afectat s fie mai bine irigat cu snge i n acest fel contribuind la o vindecare mai
rapid. Se mai poate folosi i ardeiul iute sub form de frecii n dureri pentru
intensificarea circulaiei sngelui. De asemenea ceaiuri de castan, vsc, sulfin, pducel
pot ajuta i ele.
Azotemie: infuzii, decocturi, suc, sirop, dulcea, afinat n cantiti de cte 2 ceaiuri pe
zi sau cte o linguri de sirop sau dulcea sau cte 10 ml de tinctur luat de 3 ori pe zi
n funcie de ce avei la ndemn. Se va face o cur de 30 de zile timp n care se va lua
concomitent i tratamentul instituit de medicul curant.
Menionm faptul c afinele sub orice form sunt un bun antibiotic pentru agenii
patogeni de la nivelul renal.
Balonri: n acest caz fructele sub orice form, proaspete sau praf sunt foarte utile. n
cazul fructelor proaspete se vor consuma 100 g de fructe de 3 ori pe zi. Praful din fructe
uscate se poate lua cte o linguri de 3 ori pe zi. Toate acestea sunt utile n cazul
balonrilor. Mai menionm i alte ceaiuri care se pot face din : chimion, fenicul,
busuioc, etc.
Pe abdomen se pot pune n acest caz comprese calde pentru calmarea durerilor.
Bronite: n aceste afeciuni se folosesc fructele pentru c sunt bactericide i antiseptice.
Se vor folosi sub diferite forme care v sunt la ndemn. Se mai poate s v fie de
ajutor ceaiuri de: cimbru, brusture, ciuboica cucului sau lichenul de Islanda cu care se
vor face ceaiuri ndulcite cu miere i se consum calde.
Tot mierea n combinaie cu suc de lmie i ap este indicat, pentru a mrii cantitatea
de vitamina C care poate ajuta la aceste afeciuni. Se mai pot face inhalaii sau bi cu
esene de brad, ment, etc. Notm de asemenea foarte util ceaiul de scai vnt, cu o
linguri de tinctur de afine, sucul de la o jumtate de lmie cu miere. Se pot bea 3
astfel de ceaiuri pe zi alternnd ntre ele ns este preferabil s se consume nainte de
mese.
Candidozele- apar frecvent la cei care au fcut perioade lungi de tratament cu
antibiotice. Aceste afeciuni trec cu ajutorul curei de fructe de 100 g de 3 ori pe zi- se va
ine aceasta timp de 30 de zile. n lipsa fructelor proaspete se pot lua infuzii din frunze
sau decocturi din fructe. Se poate de asemenea lua praf de fructe dup mas s se in n
gur pentru 10 minute, apoi s se nghit cu ap. Dac nu avei putei s facei infuzii i
din frunze, cte un ceai de 3 ori pe zi. Atenie ns la constipaie pentru c toate acestea
sunt constipante i ar fi foarte bine s v alimentai n timpul acestui tratament cu o
alimentaie laxativ.
Cancer: -preventiv- toi cei care au n familie pe cineva suferind de cancer, sau chiar
sunt suspectai de anumite forme de cancer, este bine s consume fructe de afine sub
form de cur timp de 20 de zile pe an. n acest caz se va consuma cte 100 g de 3 ori
pe zi.
Cicatrizarea rnilor: ceaiul din frunze sau chiar frunzele cu care s-a fcut ceai
(cataplasme) ajut la o mai rapid cicatrizare a rnilor. Aici notm faptul c din 10 g de
praf care se vor amesteca cu 50 g de grsime ( unt fiert clarificat, untur, etc) fiert pe

Page 295 of 1147

baia de ap timp de 3 ore, apoi strecurat, d o bun alifie care este mai eficient dac se
aplic de 2 ori pe zi, mai ales dac avei posibilitatea s punei n ea i puin propolis
brut (se nclzete apoi pe baia de ap) sau rin de brad, caz n care va trebui s fie
strecurat deoarece rina de brad poate s aib impuriti.
Cistite: se pot face infuzii sau alte forme galenice din frunze cu concentraie dubl. Cu
acestea se vor face splturi vaginale de 2 ori pe zi. Intern se va consuma de asemenea
ceai de cel puin 2 ori pe zi. Notm aici combinaia care se poate face cu flori de
glbenele sau cu flori de coada oricelului- caz n caz n care se pot lua intern i s se
foloseasc i n splturi, combinaia fiind mai eficient. Se mai pot folosi de asemenea
ovule de propolis de la Apicola) se de asemenea se va feri de frig i umiditate. Se va
ntri de asemenea imunitatea organismului.
Colesterol mrit: pe lng faptul c fructele cur pereii arterelor ajut i la eliminarea
colesterolului ru din organism. Se pot consuma n orice cantitate i sub orice form.
Curele n special de fructe nu stric nimnui, n afar de cele cu alcool care nu se vor
lua n cantiti mari. Restul se poate folosi orict de mult. Fructele conin foarte mult
potasiu i au foarte puine calorii, lucru care trebuie cunoscut de cei care fac tratament
cu acest produs.
Colibaciloz: ori care din preparatele din fructe sau chiar din frunze sunt utile la
combaterea acestei afeciuni. De fapt prima aciune este la nivelul stomacului i
intestinelor, ori dac vom analiza folosirea acestei plante, n istoricul ei vom constata c
prima dat a fost folosit pentru aciunea ei asupra stomacului i intestinelor. Abia dup
ce s-a analizat cu atenie compoziia chimic, s-a descoperit c planta poate fi utilizat
i n alte afeciuni. ntr-adevr aceast afeciune trece relativ repede (10 zile) cu oricare
din tratamentele cu afin. Indiferent c avem o afeciune acut sau chiar cronic ea va
trece cu aceast plant. Bine-neles c este indicat s se consume n timpul
tratamentului i iaurt, care contribuie foarte mult la refacerea florei microbiene utile
intestinelor i n acest fel boala va trece mai repede. Notm i la aceast afeciune c n
cazul folosirii i a preparatelor din farmacia stupului (propolis, miere, pstur, lptior
de matc, apilarnil, etc) aceast afeciune va trece mult mai repede i n plus se va
ntrii imunitatea organismului.
Convalescen: dup orice afeciune indiferent de natura localizrii sau de alte
considerente, este foarte util s se fac un tratament cu fructe de afine care vor contribui
la dispariia a o serie de efecte secundare care pot s fie dup tratamentele aplicate cu
medicamente. Se va face o cur de minimum 10 zile cu oricare din preparatele din
fructe pe care le avei la ndemn.
Cosmetic: se pot folosi att frunzele ct i fructele sub diverse forme (mti, comprese,
cataplasme, splturi, etc) n special pentru efectul astringent i antibacterian la toate
tipurile de ten.
Se amestec n funcie de tipul de ten cu smntn, lapte, o parte de plante cu 2 pri din
acestea din urm, se ine o parte pe fa timp de 20 de minute, apoi se va spla cu ap
cald. Este foarte eficient n special pentru riduri. Se mai poate combina cu tre,
caolin, argil, etc, n funcie de afeciune sau de tipul tenului. n cazul tenului uscat ns
nu se va folosi n nici un caz tinctura care usuc i mai tare tenul. Tinctura este ns
foarte potrivit la tenurile grase.
Tratamentele acestea cosmetice se vor putea face att la centrele specializate ct i la
domiciliu.

Page 296 of 1147

Cuperoz: n acest caz se vor folosi frunzele din care se va face un ceai (4 lingurie
mrunite la 250 ml ap clocotit), dup strecurare se vor pune comprese pe locurile
afectate, de 2 ori pe zi. Este foarte util n acest caz aplicarea uleiului de Ricin cald
local. De asemenea se mai pot folosi cu mare succes o serie de ceaiuri din: vsc,
pducel, sulfin.
Diabet: se recunoate c aceast plant este indispensabil celor care sufere de aceast
afeciune. De fapt afinul este denumit insulina vegetal. Fr aceast plant nu se poate
efectua un tratament corect al diabetului.
Notm doar faptul c se poate folosi absolut orice form de preparat care nu conine
zahr sau miere. Se vor combina ns i cu ceaiuri de: cozi de ciree, psti de fasole,
brusture, mesteacn i alte plante care pot contribui la diminuarea zahrului din snge i
la o mai bun funcionare a pancreasului.
Diaree: cu ajutorul fructelor sau al frunzelor se poate scpa foarte uor de acest
simptom destul de frecvent. Notm doar faptul c i n cazul n care este vorba despre o
infecie sau chiar o toxiinfecie alimentar este util tratamentul cu afin deoarece acesta
poate s distrug eventualii germeni patogeni. Se va folosi orice form de preparat avei
la ndemn, att timp, pn se restabilete normalizarea scaunului. n cazul diareei, de
foarte multe ori o singur linguri de tinctur poate s rezolve rapid acest simptom att
de neplcut. n cazurile n care este perturbat grav flora sau exist o serie de ageni
patogeni mai puternici, se va face un tratament de mai lung durat, caz n care este
indicat s se foloseasc i tinctura de propolis i de asemenea se poate consuma iaurt
care ajut la refacerea florei microbiene utile a aparatului digestiv.
Dizenterie: n aceast afeciune sucul din afine sau tinctura sunt foarte utile. Se va lua
doar cu aprobarea medicului curant care trateaz aceast afeciune.
Eczeme: n acest caz compresele cu frunze fierte sau chiar cu fructe sunt de mare ajutor.
Se pot face creme care s ajute la o serie de eczeme sau alte afeciuni dermatologice (50
g grsime cu 10 g de plant mrunit indiferent c sunt fructe sau frunze) se fierb pe
baie de ap, se strecoar, se aplic de 2 ori pe zi dup o prealabil splare.
Edeme: datorit faptului c afinele i preparatele din afine cur arterele i capilarele
sunt foarte indicate. Suplimentar mai putem spune c aceste fructe conin mult potasiu
i deci sunt indicate n tratarea oricror edeme.
Tratamentul extern se poate face cu cataplasme de frunze de afine sau de brusture.
Remarcm de asemenea c scoara de soc (ceai din 2 lingurie de coaj mrunit la 250
ml ap. Se fierbe 15 minute) este foarte util att intern ct i extern. Se poate combina
foarte bine cu afinele.
Enterite- indiferent c sunt de fermentaie sau de putrefacie se pot vindeca prin
folosirea afinelor sub orice form. Se va face tratament pn la deplina vindecare
indiferent c este vorba despre o afeciune cronic sau una acut.
Faringita: ceai din frunze sau fructe se va consuma cldu cu nghiituri mici. Se poate
combina la aceast afeciune cu ceaiuri de lichen de Islanda i nalb. Primul pentru
efectul antibiotic i al doilea pentru efectul emolient. Se vor putea de asemenea face bi
sau inhalaii cu esen de brad i comprese sau cataplasme din frunze de afin.
Gut: oricare din preparatele din afin ajut. Se va folosi ns ceai de lmie, frunze de
mesteacn, frunze de frgue, frunze de frasin, etc.
Hemoroizi: o cur cu produse din afin sub orice form. De asemenea se vor face bi
locale cu ceai concentrat don frunze de 2 ori pe zi, sau cel puin dup fiecare scaun

Page 297 of 1147

obligatoriu. Intern ajut pentru c regleaz activitatea venelor contribuind la curirea

lor.
Hepatit: afeciunile hepatice de orice natur sunt influenate n bine deoarece aciunea
acestei plante este una de curire a sistemului sanguin i prin aceasta implicit una de
curire a ficatului.
Hipertensiune: potasiul din fructe menine echilibrul fluidelor din organism, lucru care
ajut foarte mult celor cu aceast afeciune. Se mai pot ns folosi i alte preparate sau
soluii.
Imunitate sczut: o cur cu fructe de 20 de zile este foarte indicat, n aceast
afeciune. Indiferent ns dac se vor folosi sub form de tinctur sau alt form toate
sunt utile mai ales dac se va combina i cu Echinaceea i cu o serie de produse ale
stupului.
Insuficien biliar: n acest caz este indicat cura de 20 de zile cu afine proaspete cte
100 g de trei ori pe zi, fiind cea mai util.
Metroragii: se vor consuma ceaiuri din afine cte 3 ceaiuri din afin pe zi. Este foarte util
ca s se combine aceste ceaiuri cu coaja de stejar sau creuc.
Micoze: fructe sau frunze i sub orice form este util oricare din produsele cu afine.
Aceast plant este foarte util la vindecarea acestei afeciuni.
Obezitate: unii vor crede c glumim recomandnd afine n obezitate. ntradevr afinele
pot s constipe i se cunoate c n majoritatea cazurilor pentru obezitate se dau tocmai
tratamente laxative. Ei bine exist i cazuri cnd este perturbat grav sau mai puin grav
tranzitul intestinal.
Afinele sunt cele care refac cel mai rapid traficul intestinal reglndu-l att n constipaie
ct i n cazul diareei. n plus afinele reduc zahrul din snge, ori majoritatea obezilor
sunt mari consumatori de dulciuri.
Oxiuraz: fructele de afine consumate pe stomacul gol cte 100 g pe zi, n cure de mai
multe zile la rnd constituie cea mai uoar metod de a scpa de oxiuri. Se poate
combina cu clisme fcute cu pelin.
Oftalmologie: mirtilina este responsabil de o mai bun funcionare a muchiului
ocular. Deci consumul fructelor de afine care conin aceast substan pot ajuta prin
aceasta i alte substane care le conin la foarte multe afeciuni oculare. Se va consuma
n aceste cazuri cu ct mai muli morcovi consumai mpreun cu afine. Se pot consuma
cruzi, sub form de suc sau rai. De asemenea afinele sunt un bun antibiotic natural.
n cazurile de afeciuni ale pleoapelor se vor pune comprese cu ceaiuri cldue pe ochii
nchii de 3 ori pe zi.
Prurigo (mncrimi): n toate cazurile se va face un macerat n oet. La 1 litru de oet
preferabil de mere i miere, se vor pune 50 g de frunze mrunite de afine. Se las
acoperit pentru 8 zile apoi se strecoar. Se vor tampona zonele cu mncrimi cu o vat
mbibat n acest oet aa cum este sau n cazul n care ustur se va aplica diluat.
Rectocolite: indiferent de forma sub care se prezint sunt indicate fructele de afine sub
orice form. Se pot face ns i bi cu infuzii din frunze de afine care sunt foarte utile
att n bi ct mai ales n clisme.
Retinopatii: vezi oftalmologie.
Reumatism: ceaiul din frunze de 2 ori pe zi cte o can se bea intern. Pentru dureri se va
folosi ardeiul iute.
Stomatit: vezi afeciunile buco-faringiene.

Page 298 of 1147

Febra tifoid: aici este vorba despre o afeciune foarte grav, care poate fi tratat la
spital ns se pot folosi i fructele de afine sub orice form, pentru c distrug microbii i
refac flora intestinal.
Tulburri de circulaie: se va face o cur cu fructe de afine sub orice form ar fi de
minimum 30 de zile. Se mai poate aduga ns i o serie de plante care au aciune
puternic asupra sistemului sanguin: arnic, sulfin, castan, etc. Se pot face bi,
cataplasme sau chiar luat intern.
Tuberculoz pulmonar: consumul fructelor cte 150-200 g de 3 ori pe zi o perioad
mai lung contribuie la o mai rapid vindecare, dac se face concomitent cu tratamentul
medicamentos i cu o hrnire corespunztoare a organismului, plus odihna care este
foarte important la aceast afeciune. n trecut cnd nu erau attea medicamente
puternice se baza tratamentul doar pe odihn i hran.
Ulceraii cronice: n cazul ulceraiilor cronice se poate folosi foarte bine cataplasma din
fructe proaspete. Acestea se zdrobesc, se aplic local apoi se panseaz peste aceste
fructe. n cazul leziunilor trebuie totui s se pun o fa ntre fructe i ran, pentru a nu
intra fructe n ran, mai ales dac rnile sunt mari. Se vor schimba o dat pe zi dup o
temeinic splare cu ap cldu din ceaiuri medicinale.
Uremia: vezi guta.
Uretrite: acelai tratament ca n cistite
Viroze: se va face tratament cu fructe de afine timp de 30 de zile zilnic fie fructe fie ceai
sau sirop. Se poate folosi chiar tinctura.
Vedei dv, aa ar trebui s scriu despre fiecare plant i totui nu este dect o mic parte
din aciunile care le are afinul. V nchipuii cam cum ar arta o astfel de carte? Dar ce
credei cam ct ar costa? Noi scriem doar un mic sumar care din pcate este puin, dar
tot este mai mult dect nimic...
AGLIC
Filipendula hexapetala Fam. Rosaceae.
Denumiri populare: teior
n tradiia popular: n podiul Trnavelor, din rdcinile uscate, pisate, cernute i
amestecate cu untur se fcea o alifie pentru eczeme.
Florile se ntrebuinau la prepararea apei de obraz i pentru creterea prului.
n Munii Apuseni, din tulpinile uscate se fcea un ceai contra diareei.
Rdcinile se plmdeau n vinars, din care se lua cte un phrel, dimineaa.
n satele din jurul Careilor, fiertura plantei se lua contra constipaiei i a durerilor de
stomac.
Ceaiul din flori se bea contra tusei, ndufului i vrsturilor de snge.
Rdcina plmdit n rachiu se ddea femeilor, care aveau dureri dup natere i
brbailor, care aveau dureri i umflturi de testicule.
Compoziie chimic: conin amidon i tanin.
Preparare: se folosete rdcina. 2 lingurie de rdcin mrunit se pune la 250 ml
ap. Se va fierbe apoi timp de 5 minute, dup care se strecoar. Se pot consuma pn la
3 ceaiuri pe zi.
Se folosete la urmtoarele afeciuni: astm, diaree, dizenterie, hemoragii, hemoroizi,
rni.
AGLICEI
Primula acaulis Fam. Primulacee.

Page 299 of 1147

n tradiia popular: se folosea ca i ciuboica cucului n afeciunile cilor respiratorii.

Se prepar i se indic la aceleai afeciuni ns cu efect puin mai slab fa de ciuboica
cucului.
Aciune farmaceutic: aceleai ca i ciuboica cucului.
Se indic la afeciunile la care se indic i Ciuboica cucului.
AGRI
Ribes grosularia Fam Saxifragaceae.
Denumiri populare: coacz
n tradiia popular: se folosesc n alimentaie, preparndu-se cu ele sosuri i supe.
Compoziia chimic a fructelor de agri: acid citric, acid malic, acid tartric, celuloz,
calciu, fier, fosfor, pectine, potasiu, sodiu, substane grase, zaharuri. Vitaminele A, B1,
B2, C, P, sruri minerale.
Se pot folosi la urmtoarele afeciuni: afeciuni hepatice, artritism, astenii, atonie
digestiv, constipaie, convalescen, gut, hidropizie, hipertensiune, litiaze, inflamarea
cilor urinare, obezitate, remineralizare, reumatism.
Administrare: n toate cazurile se pot consuma fructe proaspete cte 100- 500 g la
fiecare mas. Acei care doresc s slbeasc sau care doresc s-i dezintoxice
organismul, vor putea face o cur de fructe, caz n care se va consuma ntr-o zi doar
fructe din acestea fr nimic altceva. Este util apoi s se continue cu cte 100- 500 g la
mas mpreun cu alte alimente i o dat pe sptmn s se consume doar aceste fructe
n acea zi. Cei care au gut le ajut foarte mult aceast cur. Este un mijloc rapid de
redresare a organismului.
Se pot de asemenea folosi sub form de suc (vezi cartea cu sucurile de legume i fructe)
Este unul din fructele cu care se poate face cel mai rapid dezintoxicarea n primvar.
n afeciunile hepatice n afar de consumul fructelor se mai poate aduga o serie de
ceaiuri din: armurariu, anghinare, rostopasc- din acestea se vor consuma cte 2 ceaiuri
pe zi, unul dimineaa i unul seara.
AI
Allium rotundum Allium victorialis Fam. Liliacee.
Denumiri populare: ai de munte, ai de pdure, leurd, usturoi slbatec,
n tradiia popular: se folosea n medicina popular ca i usturoiul cultivat. Fibrele
bulbului se aplicau pe rni pentru a opri hemoragia. Se folosea ca diuretic, antiscorbutic
i afrodiziac.
Vezi tratamentele la usturoi cu care se aseamn la efecte foarte bine.
ALBSTRELE
Centaurea cyanus Fam. Compositae.
Denumiri populare: buruian-mnerie, clopoel, corcobeic, corobica-albastr, dioc,
droc, floare de gru, floare- mnerie, floarea-paiului, floare-vnt, ghioc, iarbafrigurilor, mturic, potroac, slvoc, tti, vnt, vineea, vineele.
n tradiia popular: la tieturi se puneau flori crude, fiind un leac la ndemn, n
timpul seceriului.
Cu decoctul din flori se fceau splturi pentru dureri de ochi. Se credea n unele zone,
c fiertura de albstrele vindec totdeauna ochii albatri.
Se plmdea n vin sau bere pentru cei care nu puteau urina, iar pisat se lua ca
purgativ.

Page 300 of 1147

Ceaiul se folosea pentru rceli i boli de piept.

La Mguri, se fceau cu ea abureli contra frigurilor.
Se mai folosea contra bolilor de piele fiertura din rdcini, iar ceaiul din flori contra
bolilor de rinichi.
Compoziie chimic: conine mici cantiti de alcaloizi, hidrocarburi i substane
terpenoide. Florile conin tanin, glucozid: centaurina, pigment antocianic: cianina,
cicorina, antocianide, mucilagii, sruri de potasiu i magneziu, substane amare.
Aciune farmaceutic: astringent, antidiareic, crete diureza, calmant
Se poate folosi la urmtoarele afeciuni: afeciuni renale i ale vezicii urinare, afeciuni
oculare, anorexie, atonie muscular, boli de piept, bronite, boli intestinale (reface flora
intestinal), calmant n iritaii oculare, conjunctivite, crete diureza, constipaie, colici
intestinale i stomacale la sugari, cearcne, diaree, dispepsie, disurie, eczeme zemuinde,
eczeme pruriginoase, furunculoza pleoapelor, galactagog (crete cantitatea de lapte la
femeile care alpteaz), hemoroizi, infecii intestinale, indigestii, iritaii oculare,
nroirea pleoapelor, ihtioz, pleoape czute, psoriazis, rinichi, rceli, tieturi,
uscciunea tegumentelor, ulceraii supurate.
Preparare: o linguri de flori se va pune la 200 ml ap clocotit. Se va acoperi pentru
10 minute dup care se strecoar. Se bea cldu nainte de mesele principale
-Florile proaspete se pot folosi zdrobite pe o bucat de lemn, apoi se vor aplica sub
form de cataplasme n cazurile n care se folosesc extern. Intern se va lua din aceast
past cte o linguri de 3 ori pe zi n afeciunile de mai sus.
-Extern se poate pune tot din ceaiul de mai sus cataplasme sau comprese.
Tot din flori proaspete sau uscate se poate face tinctur. Pentru aceasta se vor pune 50 g
de flori mrunite la 250 ml alcool alimentar de 70. Se vor ine ntr-un recipient nchis
timp de 15 zile la temperatura camerei agitnd des. Dup 15 zile se strecoar i se va
pune n recipiente mai mici la rece.
Se va face o cur cu aceast tinctur, la 1 litru de ap, se vor pune doar 10 ml de
tinctur. Se agit apoi se va folosi extern, la rni sau intern se va bea n loc de ap de
but.
Se mai poate lua intern cte o linguri diluat n ap de 3 ori pe zi.
-Praf: se va face praf din plant uscat care se va mcina cu rnia de cafea. Se va lua
un vrf de cuit, pn la o linguri de praf o dat i se va lua de 3 ori. Se ine sub limb
timp de 10 minute dup care se nghite cu puin ap.
Reete combinate:
Boli de piept: se poate face ceai de albstrele mpreun cu: ptlagin, nalb, lichen de
islanda, brad. Una din ele sau mai multe pentru c vor avea un efect mai puternic.
Boli intestinale: pe lng ceaiul de albstrele se recomand consumarea i a iaurtului,
iar n cazul diareei se va face un ceai de albstrele cu frunze de afin.
Constipaie: se pot combina albstrelele cu aloe caz n care d rezultate absolut
uimitoare. Se vor face pentru aceasta 2 ceaiuri, unul dimineaa i unul seara. Se poate
lua i tinctur cu aloe.
Eczeme zemuinde: praf de albstrele n combinaie cu praf de aloe 1\1 aplicat local. La
aceste afeciuni cel mai bun rezultat se obine dac se va spla local cu soluie din 10 ml
tinctur de arnic la 1 litru de ap.
Eczeme pruriginoase: se va amesteca cu ceai i suc de lmie la o can de ceai de
albstrele.

Page 301 of 1147

Galactagog: ceai de albstrele mpreun cu fenicul (mcinat) 1\1, 2 lingurie din

amestec la 500 ml ap clocotit. Se acopere pentru 10 minute, dup care se strecoar. Se
pot consuma 3 cni pe zi.
Ihtioz: se amestec ceai de albstrele cu fin de in 1\1 i se aplic local timp de 8-12
ore, dup care se va spla i se unge local cu ulei de msline. La fel se va proceda n
psoriazis i la uscciunea tegumentelor. Este un tratament de durat, dar uor i d bune
rezultate. Se pot aduga i comprese cu zer.
ALCANA
Alkanna tinctoria Fam. Boraginaceea.
Plant ierboas care crete sporadic n sudul rii, prin locuri nisipoase, grinduri,
originar din nordul Africii.
Rdcina pivotant, lung de 20-25 cm, de culoare roie violet nchis, conine
alanin, folosit n industria cosmeticelor, n industria alimentar, textil, etc.
Ca plant medicinal se folosete doar pentru slabul efect diuretic pe care-l produce. Se
va pune 1 linguri de rdcin mrunit la 250 ml de ap. Se va fierbe apoi timp de 15
minute, dup care se strecoar i se poate consuma ndulcit cu miere. Se poate
consuma 2-3 cni pe zi din acest ceai.
Alior.
Euphorbia amygdaloides
Denumirea popular: alior, buruian de friguri, buruian de negi, buruian de rie
mgreasc, laptele cnelui, laptele lupului, laur, lptic, lilinr.
n tradiia popular: plantele bine dezvoltate i nflorite se foloseau n multe sate, pentru
vopsitul oulor n galben sau a firelor i esturilor.
Aliorul, dozat cu grij de btrnele metere, a avut multe ntrebuinri n medicin att
n cea uman ct i veterinar. Latexul plantei se folosea contra pecinginei, negilor i
bureilor sau pistruilor.
n zona Branului se punea n urechi contra durerilor de msele.
Tulpinile florifere se fierbeau i decoctul ajuta la splarea rnilor i ria.
Planta fiart se punea n legturi contra durerilor de cap.
Se bea cu ap cald ca purgativ, iar n hapuri, cu fin de gru, se lua pentru dureri de
stomac.
Se fierbe n lapte dulce, ori numai n ap i se ddea contra frigurilor. Era folosit i la
dureri reumatice, sau rni pe trupul bolnavilor. Se fierbea aliorul cu ap i cu zeama
obinut se splau, iar cu vrejul se fceau oblojeli la trup. Nu se mai folosete ca plant
medicinal fiind abandonat deoarece s-au descoperit altele cu efecte mai puternice n
afeciunile la care se folosea i care pe deasupra nu mai sunt toxice.
Compoziie chimic: latex, gum, rini, uleiuri grase i eterice, tanin, albumin, etc.
Proprieti: are efecte contra distrugerii micozelor i este foarte util n tratarea
eczemelor. Se mai poate folosi de asemenea la tratarea viermilor intestinali i ca
revulsiv extern.
Toxicologie! Planta este otrvitoare aa c se va lua intern cu mare atenie. La ochi
poate s produc orbirea. Seminele pot chiar s omoare un om.
Se poate folosi la urmtoarele afeciuni: negi, pecingine, etc.
Folosire: se utilizeaz latexul care se aplic local. Se obine din planta proaspt.
ALOE VERA.
Aloe Ferox, Aloe Perryi, Aloe Vulgaris,
Aloe Barbadensis, etc cuprinde peste 100 de specii.

Page 302 of 1147

Fam. Liliaceae.
Compoziie chimic : se poate folosi oricare din aceste specii conin : 0,10-0,25 g %
aloe-emodol n stare liber i 40% sub form de aloin.
Mai conine de asemenea i ali derivai antracenici n parte liberi, n parte combinai
sub form glicozidic, aloin sau barbolin, rottlerin, rezine care prin hidroliz pot da
acid cumaric, acid citric i rezinotanol (hidroliz alcalin) Rezinotanolul prin hidroliz
d aglicon tanolic. Conine acid salicilic, sulf, magneziu, alte minerale.
Se poate folosi la urmtoarele afeciuni : abcese, aciditate stomacal, afeciuni oculare,
afeciuni intestinale, afeciuni dermatologice, afeciuni ale gurii, afeciuni hepatice,
alcoolism, alergie, angin, anorexie, arsuri, artrite, astm bronhic, atonie, boli de nervi,
bronite, cancer, cataracte, crampe, dermatite, colit, constipaie, cefalee, diabet, dureri
de stomac, dureri diverse, dispepsie, eczeme, edeme, fisuri anale, gangren, herpes
genital, hemoroizi (extern), hipertensiune arterial, inflamaii, mastoidit, neurastenie,
obezitate, prostat, regenerarea esuturilor, rni vechi sau supurate, reumatism, renale,
paralizii, tromboflebit, tuberculoz pulmonar, tieturi, tuse, ulcere la picioare, ulcer
stomacal sau duodenal, viermi intestinali, viroze respiratorii, varice.
Mod de preparare : plantele de aloe se in fr ap i la ntuneric o perioad de 5 zile. Se
vor folosi doar plantele care sunt trecute de 3 ani ca vrst de vegetaie. Dup aceast
perioad se vor tia frunzele. Exist mai multe procedee:
-Se pun la uscat pentru obinerea prafului din toat planta tiat felii subiri.
-Se extrage sucul care se pune la uscat formndu-se praful.
Din ambele se poate face o tinctur. Se pune o parte de plant i 5 pri de alcool de 70.
Se ine timp de 15 zile, dup care se filtreaz, iar lichidul obinut se pune n sticle de
capacitate mic, ermetic nchise. Se prefer sticlele de culoare nchis. Se ine la rece.
Produsul este valabil 2 ani. Nu se folosete reziduul de pe fundul sticlei. Acesta va fi
ndeprtat.
Planta proaspt se va folosi doar la aplicaii externe. Se taie n felii punndu-se partea
tiat pe ran sau pe piele.
Proprieti: digestiv 5-15 picturi, nainte de mese diluate n ceai.
Aloe ca purgativ:1 linguri de tinctur luat cu 100 l ap sau ceai. Se ia dup mese.
Aciunea se manifest dup 8-12 ore, rar dup 24 ore, prin mrirea peristaltismului
intestinal ca urmare a iritaiei nervoase determinate local n pereii intestinali.
Glicozidele oximetil-antrachinonice sunt absorbite de intestinul subire i eliminate prin
intestinul gros la nivelul cruia scindeaz enzimele. Doza purgativ se poate administra
de 2-3 ori n decursul unei zile. Se evit n acest fel ca bolnavii sensibili cu hemoroizi s
aib neplceri. Totui cei cu hemoroizi, ar fi foarte bine s nu ia preparate cu aloe. Unii
le interzic categoric.
Mai acioneaz i ca purgativ, tonic amar (anorexie), eupeptic dar i ca un bun antitoxic
n special pentru ficat.
Se interzice la gravide, femei cu metroragii, la bolnavii cu hemoroizi, la cei cu nefrite.
Femeile care alpteaz vor trebui de asemenea s nu consume aloe, deoarece trece n
lapte.
Administrare:
-Un vrf de cuit de praf se va pune sub limb pentru 10 minute, dup care se nghite cu
puin ap. Este foarte amar i din aceast cauz se ia foarte greu.

Page 303 of 1147

-Se pune n capsule de medicamente cte 0,5 g la capsul i se iau intern de 3 ori pe zi
nainte de mese.
-Se va face ceai din 1 linguri de praf pus la 250 ml ap clocotit. Se acopere pentru 10
minute dup care se filtreaz i se consum, preferabil ndulcit cu miere, dac nu est
vorba i despre diabet.
-Praf se presar pe rni externe.
-Praf n amestec cu ulei, grsime diferit (unt, smntn, untur de porc, lanolin,
vaselin) transformndu-se n creme sau unguente care se vor aplica extern. Se pune 1
parte plant praf i 3 pri grsime.
-Tinctur- se va pune 50 g de praf la 250 ml alcool alimentar de 70. Se ine timp de 15
zile agitnd des sticla. Se filtreaz i se pune in sticlue de capacitate mai mic la rece.
Se va lua cte 10 picturi-1 linguri de 3 ori pe zi. Se poate face tinctur i din plant
proaspt tot n acest fel.
-Plant proaspt se taie i se pune cu tietura pe ran.0
Aloe ca purgativ- o linguri de tinctur diluat n 100 ml ap sau ceai. Se ia dup
mese. Aciunea se manifest dup 8-12 ore, rar dup 24 ore, prin mrirea
peristaltismului intestinal ca urmare a iritaiei nervoase determinat local n pereii
intestinali.
Glicozidele oxi-metil-antrachinonicele sunt absorbite de intestinul subire i eliminate
prin intestinul gros la nivelul cruia scindeaz enzimele.
Doza purgativ se poate administra de 2-3 ori n cursul unei zile. Se evit n acest fel ca
bolnavii sensibili cu hemoroizi s aib neplceri. Totui cei cu hemoroizi ar fi foarte
bine s nu ia preparate cu aloe dect extern sub form de unguente unde sunt foarte
activi.
Mai acioneaz i ca purgativ, tonic amar, n anorexie, eupeptic dar i ca un bun
antitoxic n special pentru ficat.
Praful se va lua cte 0,10-0,20 g ca digestiv i 0,10-0,30 g ca purgativ.
Nu de mult aloe era considerat util doar pentru efectul laxativ, dar datorit ultimelor
cercetri s-a descoperit c aceast plant, care se gsete n cantiti foarte mari n
special n Africa este foarte util n restul de afeciuni descrise mai nainte.
Este de remarcat c aceste efecte au fost sesizate totui de foarte mult timp de ctre
populaia localnic care folosea aceste plante la aceste afeciuni de sute de ani. Recent
abia s-a descoperit c toate aceste credine au un suport tiinific.
Reete cu aloe i combinaiiAloe cu propolis- 100 ml de tinctur de aloe se pun mpreun cu 30 ml de tinctur de
propolis 30 %. Este foarte indicat att intern ct i extern avnd rol de refacere
celular, regenerare, cicatrizare celular, antibiotic, etc. Este unul dintre cele mai
eficiente antibiotice folosite la foarte multe afeciuni. Posologie- o linguri de 3 ori pe
zi diluat n puin ap.
Aloe cu ulei de ctin- se vor pune la 100 ml tinctur de aloe 30 ml ulei de ctin. Se va
agita foarte bine nainte de ntrebuinare. Este util n toate afeciunile pielii cnd se
constat uscciunea exagerat a tegumentelor, dar i n eczeme, psoriazis, ihtioz. Se
poate aplica n strat subire, dup care se va aplica un pansament. Pansamentul se va
schimba la 24 ore.
Aloe cu miere- praf de aloe i miere ct cuprinde, se folosete intern o linguri de 3 ori
pe zi sau extern n aplicaii locale, apoi se panseaz pentru 24 ore. Este util chiar la

Page 304 of 1147

cancer sau ulceraii att la piele ct i n interiorul organismului la diferite rni, chiar i
dup operaii.
Aloe cu ulei de msline- o linguri de praf de aloe la 50 ml ulei. Se poate folosi intern
pentru toate afeciunile n care se indic aciunea de curire a organismului, n special
n bolile cronice.
Vin cu aloe- un litru de vin rou i 10 g de praf de aloe. Se va ine la macerat o perioad
de 8 zile, dup care se folosete. Nu este nevoie s se filtreze. nainte de folosire se
agit sticla pentru c are tendina de a se sedimenta.
Creme cu aloe- se folosete o linguri de praf de aloe i 50 g de materie gras. Aceasta
poate fi- untur, ulei (se pune i cear de albine), smntn, unt, lanolin, vaselin, etc.
Se indic la toate afeciunile dermatologice sau n cosmetic att pentru vindecare ct i
pentru ntreinere.
Mai sunt foarte multe posibiliti de folosire a acestei plante ns ne oprim aici pentru a
lsa loc i fanteziei cititorilor sau celor care doresc s foloseasc aceast plant.
ALUN
Corylus avellana Fam Betulaceea
n tradiia popular: a avut multe ntrebuinri magice, casnice, medicinale.
Cu un beiga de alun verde nfierbntat n spuz se ardeau pduceii din talp.
La bube dulci, eczeme i pecingine se folosea seva ce iese din capetele verzi, cnd sunt
puse pe foc, sau se splau cu decoctul din coaj i frunze.
n Brila, alunele se pisau, se puneau n rachiu de drojdie cald, amestecat cu undelemn
i se ddea contra vtmturii.
n Vlcea ceaiul din flori de alun se ddea n boli de piept. n Moldova se fceau bi la
copii slabi cu ramuri fierte.
Cu alune arse i muc de lumnare se seu se ungeau copii pe sprncene, ca s le creasc
mari i negre.
Compoziie chimic: fructele conin ulei, amidon, zahr, beta- caroten, hidrai de
carbon, calciu, fier, fosfor, grsimi proteice, zinc, seleniu, sulf, etc. Scoara i frunzele
tanin, ulei eteric, quercitin. Fructele conin aproape 70% din greutate materii grase i
aproape 20% materii azotate.
Aciune farmaceutic: infuzia de alun frunze este depurativ pentru snge. Polenul florii
se folosete cu succes n epilepsie. Decoctul scoarei n tratamente externe la ulcere
varicoase i alte boli dermatologice chiar atone.
Preparare- fructele se pot consuma dup ce se nltur coaja. Se pot mcina i se
amestec cu miere poliflor.
Ulei de alune- presat la rece este foarte util contra teniei. n acest caz se va lua cte o
linguri pe nemncate cteva zile la rnd. Tot acest ulei se mai folosete i la diferite
preparate cosmetice, deoarece uleiul de alune ajut la o mai bun lubrifiere a pielii n
cazul pielii uscate la ihtioz, psoriazis, etc.
Frunzele de alun- se folosesc la prepararea unei infuzii fcute din 2 lingurie de frunze
zdrobite care se vor pune n 250 ml ap clocotit. Se ine apoi acoperit pentru 10
minute, dup care se strecoar. Se folosete de exemplu mpreun cu ceaiul de castan n
afeciuni circulatorii ca; varice, flebite sau alte afeciuni ale inimii.
Tinctur din frunze; o parte frunze de alun mrunite se pun la 5 pri de alcool
alimentar de 70 se in la temperatura camerei timp de 15 zile dup care se strecoar. n

Page 305 of 1147

timpul acesta se vor agita de mai multe ori pe zi pentru a extrage principiile active din
plante.
Se va folosi diluat o linguri n 100 ml ap. Se poate folosi i 10 picturi n afeciuni
mai uoare. Se poate folosi de 3 ori pe zi chiar i n cure de lung durat.
Praf din frunze de alun; frunzele uscate se macin cu rnia de cafea, se cern apoi prin
sit fin. Se va lua cte un vrf de cuit sub limb de 3 ori pe zi. Se va ine apoi timp de
10 minute, dup care se nghite cu puin ap.
Macerat n vin; scoar 50 g mcinat se pune la 1 litru de vin de bun calitate,
preferabil alb, se ine apoi timp de 8 zile agitnd des, dup care se strecoar. Acest
preparat poate fi folosit la rni att intern ct i extern, ulcere varicoase, stomacale, sau
chiar rni vechi, etc.
Se poate consuma intern cte 50 ml de 3 ori pe zi n cazurile n care se dorete refacerea
circulaiei sngelui sau n alte afeciuni.
Mugurii de alun; se fac din 1 parte muguri proaspei zdrobii i 5 pri alcool alimentar
de 70. Se in o perioad de 15 zile agitnd des pentru ca s se extrag principiile active
din plant. Se strecoar. Se pun n sticlue de capacitate mai mic la rece. Acest preparat
conine un hormon de cretere foarte util n foarte multe afeciuni. Tinctura de muguri
de alun n combinaie cu tinctura de castan 1 la 1 este util n cazurile de afeciuni
circulatorii sau paralizii.
Copii vor lua cte 5-15 picturi de 3 ori pe zi n funcie de vrst i greutate diluate n
ceai, iar adulii pot s ia cte o linguri de 3 ori pe zi. Se poate ntrebuina i la
afeciunile datorate btrneii.
Aceast tinctur o gsii gata preparat de Plantextract Cluj la orice magazin de produse
naturiste sau Plafar. n cazul n care o luai preparat va trebui s respectai
instruciunile de administrare ale productorului.
Se indic la urmtoarele afeciuni pe lng cele deja menionate; afeciuni circulatorii,
afeciuni cardiace (se pot aduga i alte plante levnic, vsc, traista ciobanului), boli
pulmonare, colic nefritic, convalescen, cretere (fructe i tinctur), anemie, fructe n
cure de ct mai lung durat, dereglri glandulare, depresie, dermatoze, diabet, eczeme
zemuinde, edeme ale gambelor, flebite, hipertensiune arterial- tinctur din frunze
mpreun cu tinctura de vsc i pducel. Litiaze urinare-ulei, neurastenie-fructe,
periflebite, plgi atone, rni, stri febrile, stres, ulcerele pielii, varice, tuberculoz
pulmonar- consumul a ct mai multe fructe simplu sau mcinate cu miere.
AMRAL
Polygala vulgaris Polygala amara Fam. Polygala.
Denumiri populare: amreal
n tradiia popular: se folosea la vrsat, n boli de piept i la bi contra reumatismului.
Se fierbea i n lapte dulce cu care se splau copiii pe fa, ca s nu le rmn pete dup
vrsat. Din tulpini florifere se fcea un ceai contra tusei i durerilor de piept. Lstarii
floriferi se utilizau sub form de infuzie sau sirop pentru combaterea tusei, catarului,
astmei, gripei, bronitei, etc.
Compoziie chimic: saponine triterpenice, substane amare (poligalin), materii
tanante, salicilat de metil sub form de glicozid i saponine terpenice.
Aciune farmacologic: excit secreiile i n special secreia bronhic.
Mod de folosire: se folosete 2 lingurie de plant mrunit se vor pune la 250 ml ap
clocotit. Se acopere pentru 10 minute, dup care se strecoar. Se poate ndulci cu miere

Page 306 of 1147

poliflor, dac nu avei diabet. Se pot consuma 2-3 cni pe zi n tratamente de lung
durat.
-2 lingurie de plant se vor pune cu 250 ml ap i se vor fierbe timp de 15 minute. Se
strecoar. Se pot consuma 2-3 cni pe zi n special la bronite, astm, etc, ca
expectorant.
Se folosete la urmtoarele afeciuni: astm, bronite, cataruri respiratorii, grip, tuse.
Se pot consuma cte maxim 3 cni pe zi i nu este indicat supradozarea sau folosirea
unei perioade mai lungi de tratament pentru ca organismul s nu devin alergic.
ANASON
Pimpinella anisum Fam. Umbelliferae
Denumiri populare: anason stelat, bdian
n tradiia popular: se ntrebuina la prepararea unor buturi alcoolice i ca aromatizant
n industria farmaceutic i alimentar. Ceaiul din frunze sau decoctul din semine se
lua contra rcelii i rguelii.
Cu semine se fceau abureli contra durerilor de cap, iar cu frunzele crude, zdrobite n
unt, cataplasme contra durerilor de urechi. Ceaiul sau decoctul se lua n bolile de
stomac i de intestine.
Compoziie chimic: fructe- ulei volatil 1,2-3 % din care 15-20% ulei gras, 20%
albuminoide i mucilagii. Uleiul volatil are 80-90% derivai fenolici, crezol, acid anisic,
astragal, etc. Mai conine: anetol foarte mult (80-90%), aldehid anisic, lipide,
substane minerale, protide, zaharuri, amidon.
Aciune farmaceutic: datorit uleiului volatil, stimulent al funciilor pancreatice i
intestinale, aromatizant, antiseptic, carminativ, uureaz evacuarea gazelor intestinale i
stomacale, expectorant, stimuleaz apetitul ajutnd digestia, diuretic, antihelmitic,
antispasmodic intestinal. Stimuleaz secreia salivar i sunt galactagog. Ajut la
digestie, calmeaz spasmele nervoase, favorizeaz circulaia i menstruaia dificil. Este
un bun diuretic.
Se poate folosi la urmtoarele afeciuni: afeciuni intestinale, afeciuni respiratorii,
afeciuni urinare (este i antibacterian), anorexie, artrit, balonri abdominale, bronite,
cefalee (n special praf sub limb), diabet, dispepsie, enterite (pentru efectul
antibacterian), infecii intestinale, insomnie, insuficien pancreatic i intestinal,
litiaze de orice fel, parazitoze digestive, reumatism, tuse dureroas uscat, viermi
intestinali.
Contraindicaii: ulcer gastro-intestinal, colit. Nu se vor consuma seminele vechi
deoarece pot deveni toxice.
Preparare: o linguri se va pune la 250 ml ap clocotit. Se acopere pentru 10 minute
dup care se strecoar. Se va bea fracionat naintea meselor principale
ANGELIC
Angelica arhanghelica Fam. Umbelliferae
Denumiri populare: aglis, aglice, balaban, barba caprei, crtie, coada mielului, feregea
alb, floarea soarelui de cmp, iarb neagr, iglice, mrcue, smeoaie, teior, turi alb.
O plant deosebit care se gsete foarte rar n flora spontan, dar care se cultiv foarte
mult pentru efectele care le are n diferite afeciuni. Este foarte util n multe afeciuni,
dar se poate consuma chiar i de cei care nu au nici o afeciune pentru efectele deosebite
pe care le are asupra organismului. Chinezii o numesc Dong-Quoi i o recomand i ei
la foarte multe afeciuni.

Page 307 of 1147

n tradiia popular: planta se cultiv fiind ntrebuinat n farmacie, n industria

buturilor alcoolice, la prepararea aperitivelor i lichiorurilor.
Se lua pentru ntrirea inimii ca expectorant i pentru calmarea durerilor de stomac.
Cu decoctul amestecat cu oet se fceau frecii i bi contra durerilor de spate i
reumatism. Rizomul sau fructele plmdite n rachiu se drojdie se luau contra
vtmturii i ca tonic gastric.
Cataplasme din frunze unse cu frunze de rut i miere, se puneau pe mucturi de arpe
i cine, dup ce se storcea sngele din ran.
Compoziie chimic: rizomul i rdcinile au miros aromat i gust dulceag-amrui,
conin ulei volatil 1% bogat n hidrocarburi ciclice aromatice, cumarine i
furanocumarine, angalicin, acid angelic i valerianic, acid malic, angelin, amidon,
lactone, oxid de fier, substane amare, rini, tanin, zaharoz, pectine.
Aciune farmaceutic: tonic gastric i carminativ. Aceast plant poate s poteneze
activitatea hormonilor feminini i masculini i de asemenea s regleze toate glandele
din organism.
Nu se recomand femeilor care au ciclul menstrual prea abundent n perioada ciclului,
deoarece ajut tocmai la venirea menstruaiei (se face decoct din semine 3 cni pe zi).
Este un excitant al poftei de mncare i n special n anorexia de natur psihic.
Forme de preparare:
-2-5 g de plant- rdcin sau semine mcinate se las de seara pn dimineaa n 250
ml ap. Dimineaa se filtreaz i se pot bea 3 astfel de ceaiuri fr s se nclzeasc.
Este cea mai eficient form de tratament cu aceast plant.
Decoct: (pentru uz extern ) 10-15 g de plant mrunit se fierbe timp de 10 minute,
apoi se strecoar. Se folosete n toate afeciunile unde se cere un tratament extern.
Comprese, cataplasme care se vor schimba n funcie de toleran. n cazul durerilor sau
pentru a aciona mai rapid se vor aplica calde din plante fierte care se vor pune ntre 2
buci de pnz.
Pulbere de plant uscat: 2-4 g pe zi n toate afeciunile interne. Se va ine sub limb o
perioad de cteva minute i apoi se nghite cu puin ap. Este tratamentul cel mai bun
i rapid pentru dereglrile glandulare. Datorit faptului c se ia sub limb ptrunde
foarte repede n circuitul hormonal, contribuind la reglarea hormonal. Se ia
ntotdeauna nainte de mese cu 15 minute.
Decoct din 2 lingurie de rdcini mrunite la 250 ml ap. Se fierb timp de 15 minute,
apoi se strecoar. Se pot consuma 2-3 cni pe zi.
Vin: la un litru de vin (preferabil alb) de struguri ne stropii direct de la productor, se
vor pune 50 g de rdcin sau semine mcinate. Se poate pune i puin praf de
scorioar. Se las la temperatura camerei o perioad de 8 zile, agitndu-se des. Dup 8
zile se va strecura i ceea ce s-a obinut se complecteaz cu vin pn la un litru. Se ine
la rece bine nchis. Se poate lua cte 100 ml pe zi mprit n trei reprize. Nu este indicat
ca acest vin s se consume n cantiti prea mari, deoarece poate produce perturbri n
organism.
Este bine ca acest vin s se ia cu 15 minute nainte de mesele principale.
Tinctur: o parte plant bine mrunit (preferabil mcinat cu rnia de cafea foarte
fin) i 5 pri alcool alimentar de 70, se pun ntr-un recipient care se poate nchide
ermetic. Se va ine timp de 15 zile agitnd des. Se va strecura apoi i se pune in

Page 308 of 1147

recipiente mai mici la rece, preferabil n sticle de culoare nchis. Se poate pstra la rece
o perioad de 2 ani.
Administrare: 5 picturi pn la o linguri de tinctur se vor pune n 100 ml ap i se ia
de 3 ori pe zi cu 15 minute nainte de mesele principale. Se poate folosi o perioad
lung fr nici o reacie secundar nedorit. Se poate folosi i extern diluat cu ap la
diverse afeciuni ( dureri, rni, cancer, etc).
Oet: la 50 g plant mcinat se va pune 1 litru de oet de mere cu miere de albine. Se
ine o perioad de 8 zile agitnd des. Dup 8 zile se strecoar. Se poate folosi dup
strecurare. Este util n special n cazul mncrimilor de diferite etiologii i la dureri.
Este bun de asemenea i la alte tratamente (hirsutism).
Aceast plant se poate folosi la urmtoarele afeciuni: aciditate gastric, afeciuni
intestinale i stomacale, afrodiziac, acnee, ameeli, anaciditate gastric, angin
pectoral, anemie, anorexie, aritmii cardiace, artrite, astm nevrotic, boli nervoase,
bronit acut i cronic, bufeuri (de cldur), bulimie, cefalee, cancer, constipaie,
contuzii, cosmetice, convalescen, crampe uterine, dereglri hormonale n special la
glandele feminine, diabet, digestie dificil, dispepsii, dismenoree, distonii neurovegetative, dureri reumatice, dureri de spate i musculare, endometrite, enterite, erupii
tegumentare, fermentaii intestinale, gastrit, grip, hepatit cronic, hepatit viral,
hemoragii interne, hipertensiune arterial, hipomenoree, hirsutism, impoten,
indigestie, insomnii, ntrzierea dezvoltrii mintale, mbtrnire prematur n special la
femei, iritaii, isterie, leziuni cutanate, leziuni stomacale i intestinale, menopauz (ajut
la producerea de estrogeni de ctre organism i la lubrifierea uterului, ca i la o reglare
glandular), meteorism, migrene, natere (uureaz naterea relaxnd musculatura
uterului i cea intestinal), nefrite, nevralgii diverse, paralizie, pecingine, prurigo, plgi,
psoriazis (extern, iar intern se va consuma elin i morcov, apoi se va sta la soare, n
acest fel se nlocuiete cu mare succes Puva dermatologic), rectocolit, reumatism,
scleroz n plgi, sincope, slbiciune general, spasme vaginale, sterilitate feminin i
masculin, stomatit, stres, tumori, tulburri ale ciclului menstrual, tuberculoz, ulcer
stomacal, ulceraii ale pielii, vaginite, zona- Zoster.
Bine neles acestea sunt cele mai semnificative ntrebuinri ns aceast plant aa
cum am mai spus se poate da n orice afeciune, mai ales atunci cnd nu exist un
diagnostic cert i trebuie acionat rapid. De aceia este bine ca oricine s aib n cas
aceast plant. Pentru a putea pstra mai mult timp aceast plant se va face tinctur din
plant care se poate pstra timp de 2 ani i se folosete foarte uor. De asemenea sub
form de tinctur acioneaz foarte rapid fiind regsit la 15 minute de la administrare
n snge.
Mai notm c planta are i o arom plcut care se poate folosi i la aromarea
mncrurilor dndu-le un gust rafinat.
ANGHINARE
Cynara scolymus Fam. Compositae
n tradiia popular: planta se cultiv prin grdinile rneti din unele zone, ca plant
ornamental.
Se folosete n afeciuni hepatice, bolile intestinului gros, i colite. Ceaiul din frunze se
lua n bolile de ficat i splin, cu efecte foarte bune.
Compoziie chimic: este o legum nutritiv, bogat n hidrocarbonai. Frunzele conin
cinarin, oxidaze, polifenoli, flavone: cinarozid, scolinozid, inulin i ali derivai ai

Page 309 of 1147

acizilor cafeic i chinic, precum i un principiu amar, acid clorogenic, acizi aminai,
sruri de potasiu i magneziu, substane minerale, etc. Hidrai de carbon fructosigeni i
insulin ceea ce face s fie util la tratarea diabetului.
Aciune farmaceutic: n industria farmaceutic se prepar din plant un extract apos
deproteinizat, cu aciune colagog i coleretic, indicat n insuficienele hepatice i boli
alergice pe fond hepatic. Antiseptic, cicatrizant, decongestiv. Frunzele mresc secreia
biliar i diureza i scad coninutul sngelui n colesterol (stimulnd metabolismul
colesterolului n ficat), antidiabetic. Tonic al celulei hepatice, purific sngele.
Nu se folosete de femeile care alpteaz pentru c diminueaz cantitatea de lapte.
Se poate folosi la urmtoarele afeciuni: afeciunile inimii, angiocolite, anorexie, angin
pectoral, ateroscleroz, artrit, boli de ficat, boli de rinichi, boli ale tubului digestiv,
celulit, ciroze, colecistit, congestie hepatic, constipaie, diabet (scade nivelul
zahrului din snge), dischinezii biliare, dureri de cap, eczeme, enterocolit, fermentaii
intestinale, gut, hemoroizi, hepatic cronic i acut, hiper-colesterolemie,
hipertensiune arterial, intoxicaii, insuficien hepatic, icter, laringit acut, migrene
digestive, nefrite cronice, obezitate, plgi, prurit, regenerare celular, rgueal,
retenia apei, reumatism, surmenaj, toxiinfecii alimentare, urticarii, varice, vrsturi,
vertij (ameeli) zgomote n urechi.
Preparare:
-Este una dintre plantele care acioneaz foarte puternic, de aceia se face doar un ceai
dintr-o linguri de plant la 500 ml ap clocotit. n cazul n care se supra dozeaz,
poate da senzaii de intoxicare cu vrsturi i colici hepatice, pentru c ficatul nu se
poate debarasa aa de repede de toxinele acumulate. Este bine ca acest ceai s se bea cu
linguria i s nu se bea cantitatea de plant indicat.
- 2 lingurie de plant mrunit se va pune la 250 ml ap clocotit. Se va acoperi apoi
timp de 10 minute dup care se strecoar. Se bea naintea meselor principale. Exist mai
multe modaliti dar cea mai eficient n tratament pare aceia care indic ca la fiecare 2
sptmni s se mai adauge o linguri la acest ceai i s se fac aa 3 luni, apoi o pauz
de 10 zile dup care se va repeta. Dup fiecare can de ceai se va culca timp de 30
minute pe partea dreapt.
-Praf de anghinare: se va mcina cu rnia de cafea i se pune apoi sub limb o
cantitate de un vrf de cuit. Se va ine timp de 10 minute dup care se nghite cu puin
ap.
Tinctur de anghinare: Se va pune 50 g de plant mrunit la 250 ml alcool alimentar
de 70, se ine timp de 15 zile agitnd des recipientul care trebuie s fie nchis etan
pentru a nu se evapora alcoolul. Se va strecura apoi i se va lua ntre 5 picturi pn la
15 picturi de 3 ori pe zi, n diluie cu un ceai sau ap. Se ia nainte de mesele
principale.
Este bine ca ntotdeauna cnd se consum aceste ceaiuri s se stea culcat pe partea
dreapt timp de 30 minute, dup consumul lor.
Contraindicaii: afeciuni acute renale i hepato-biliare.
ARDEI
Capsicum annum Fam. Solanacee.
Denumiri populare: ardei borcnos, ardei capia, ardei iute, ardei lung, ardei rou, ardei
verde, beic, boia, chiparc, chipru, chipru iute, chiper lung, piparc, piperul

Page 310 of 1147

bulgarului, piper turcesc, piper rou, popric, popric dulce, popric iute, popivnic,
tiuper amar, tiuper dulce.
n tradiia popular: se cultiv soiuri dulci de ardei care se consum proaspete, sub
form de salate sau diferite preparate i soiuri iui, care se consum proaspete sau uscate
i servesc la condimentarea alimentelor. Fructele se usuc i se macin, obinndu-se
boia dulce sau iute condiment obinuit la colorarea mncrurilor, slninilor i a altor
preparate din carne.
n Banat btrnele spuneau c scap de friguri bolnavul care bea dintr-o dat un pahar
de vin rou, n care s-a pus o lingur de ardei ori hrean.
Ardeiul pisat cu smn de ciumfaie, pus n spirt i inut 9 zile la cldur, se strecura
ncetior i apoi se fceau cu el frecii contra junghiurilor, durerilor de mini, de
picioare.
Compoziie chimic: glucoz, fructoz, zaharoz, amidon, pectine, lipide, carotenoide,
bogat n vitamina A i mai ales B1, B2, C, E, P, PP, enzime, precum i ulei eteric,
alcaloidul capsaicin care este o substan iritant revulsiv n special n cel iute,
substane colorate de natur carotenoidic (capsorubina, capsantina, zeaxantina, luteina,
criptoxantina i urme de beta- caroroten) substane minerale.
Aciune farmaceutic: stimulent rubefiant, revulsiv, i lubrifiant. Ardeiul iute determin
la nivelul pielii o congestie i intensific circulaia. De asemenea se remarc o
decongestionare n profunzime ca urmare a activrii circulaiei. n doze mici este
eupeptic iar n doze mari este purgativ. Este un excitant digestiv energic i sialogog.
Extern ca rubefiant i revulsiv n dureri reumatice, nevralgii, lumbago, torticolis. Este
util n caz de hemoragie urinar, dizenterie, etc.
Se folosete n diferite preparate:
Ardei iute mrunit sau chiar mcinat n amestec cu puin sare, peste care se pune
puin alcool sanitar i un pic de oet. Se folosete apoi la frecii reumatice. Dup ce se
obine calmarea durerii, de multe ori trebuie s se procedeze la splarea tegumentelor
preferabil cu ap cald.
- Pulbere de ardei luat progresiv ncepnd cu 0,10- 0,30 g o dat i luat de 3 ori pe zi.
Tinctura de ardei iute. Se macin ardeiul, apoi se va pune peste pulbere de 5 ori mai
mult alcool sanitar. Se ine o perioad de 15 zile agitnd des i se poate apoi folosi la
frecii care au rostul de a restabili circulaia sngelui perturbat, sau pentru a ajuta la
alopecii, irignd mai bine pielea capului.
Aceast tinctur se poate aplica pe o bucat de vat i apoi cu aceast vat numit
termogen, se fac aplicaii locale, pentru a intensifica circulaia sngelui, sau pentru
calmarea durerilor. Se va pune doar atta tinctur ct poate suporta fiecare n funcie de
sensibilitatea local. Nu se aplic pe tegumente lezate. Se mai poate dilua cu ap dac
nu se suport concentraia respectiv.
n cazul n care avei o disfonie (sau o oboseal a corzilor vocale), se va face un decoct
de ardei iute. Se taie un ardei iute i se va fierbe timp de 15 minute n 250 ml ap. Dup
strecurare se va face gargar. Aceasta face ca circulaia sangvin la nivelul gtului s se
intensifice, lucru care duce la refacerea rapid a vocii.
Tinctura de ardei iute este util celor care doresc s se lase de viciul beiei. Cu o siring
cu mare atenie fr s se deterioreze dopul sticlei se va introduce fr tirea celui care
va consuma o cantitate de 5 ml de tinctur de ardei la o sticl de 500 ml. Se va da apoi
sl consume fr s i se spun nimeni ce consum. Se va face acest lucru mai multe zile

Page 311 of 1147

la rnd eventual chiar mrind treptat doza de tinctur de ardei iute introdus n sticle. Se
va face acest lucru pn cnd omul nu va mai suporta alcoolul i se va lsa de but.
Se mai folosete la urmtoarele afeciuni: algii, alopecie, angin pectoral, artrit, atonie
digestiv, constipaie, crampe musculare, dispepsie atonic, dizenterie, dureri de gt,
dureri reumatice, afeciuni ale corzilor vocale, entorse, hemoragie urinar, hemoroizi,
grip, gut, guturai, lumbago, nevralgii diverse, paralizii, parazii intestinali, pelad,
rceli, reface vasele de snge, torticolis, tuse, varice.
Ardeiul gras stimuleaz secreia gastric util n dispepsie atonic, fortific vasele de
snge i este antihemoragic.
Notm faptul c cei care au diverse afeciuni ale stomacului, ficatului, cilor urinare sau
au hemoroizi, ar trebui s nu consume ardei iui, care pot agrava aceste afeciuni.
Nu putem ns s nu accentum faptul c acesta este foarte util n foarte multe dureri.
ANIN ALB
Anus incata Fam. Betulaceea.
n tradiia popular: lemn uor i moale cu aceleai ntrebuinri ca i cel negru. Se
folosea la prelucrarea pieilor de opinci. Coaja arinului alb sau negru se folosea la vopsit
n negru, ln i pnur, fire pentru alte esturi.
Frunzele se puneau la rni i tieturi, n contra oprelilor i transpiraiei picioarelor.
Compoziie chimic: conine mai ales n coaj tanin i colorani.
Folosire: se folosete foarte rar doar n diaree cnd se ia o lingur de coaj care se fierbe
la 250 ml ap timp de 15 minute, dup care se strecoar. Se mai poate de asemenea
folosi extern tot un decoct mai concentrat.
Se utilizeaz la: amigdalit, arsuri, boli de piele, diaree, eczeme zemuinde, erizipel,
gingivite, rni, stomatite, tieturi, transpiraie excesiv, ulcere cronice de piele.
Preparare: 1 linguri de frunze sau coaj se pun la 250 ml ap. Se fierb timp de 5
minute, apoi se strecoar. La tratamentele interne se pot lua 2 ceaiuri pe zi. Pentru
extern se va folosi cantitate dubl de plant.
Se poate folosi la diferite hemoragii punnd praf de plant mcinat fin cu rnia de
cafea. Se pune pe ran direct.
ANIN NEGRU
Alnus glutinoasa Fam. Betulaceea.
n tradiia popular: lemn uor moale, puin durabil preuit pentru furnire i construcii
sub ap. Scoara se folosea peste tot pentru colorare n negru.
Frunzele crude se puneau pe tieturi, cu cele plite n foc se oblojeau rnile, iar pisate i
amestecate cu sare se puneau pe pducei. n inutul Sucevei trei bolnavi de gu rodeau
mprejur coaja de pe trei arini, n ziua de vinerea seac.
Scoara de arin negru se punea pisat cu fin pe bube rele. Se mai fceau bi contra
transpiraiei picioarelor i a reumatismului.
n unele pri se puneau n pat ca s doarm bolnavul de reumatism pe ele, se schimbau
mereu, timp de cteva sptmni. Se mai ntrebuina coaja contra durerilor de msele.
Ceaiul din muguri se lua contra durerilor de stomac, iar decoctul ameilor contra diareei.
Se folosete extrem de rar i doar n sate tot pentru afeciunile folosite tradiional
Aciune farmaceutic: se folosesc scoara, mugurii, frunzele. Sunt un tonic amar,
antiseptice, dezinfectante, sudorific, astringent, antidiareic, cicatrizant, hemostatic, etc.

Page 312 of 1147

Se folosete la urmtoarele afeciuni: afeciuni gastrice cu hemoragii chiar, afeciuni

dermatologice, diaree, dureri stomacale, enterite, febr, hemoragii uoare, leucoree,
oprirea secreiei de lapte, reumatism, transpiraii abundente, stomatite, ulceraii.
Preparare:
- 1 linguri de frunze mrunite, coaj sau muguri zdrobii se pun la 250 ml ap. Se
fierbe apoi timp de 5 minute. Se strecoar. Se pot consuma 2-3 cni pe zi. Extern se va
dubla cantitatea de plant.
Tinctur din muguri. Se vor lua cte 10 picturi o linguri de 3 ori pe zi. Exist gata
preparat n orice magazin de produse naturiste i este foarte eficient. Este preparat de
ctre Plantextract- Cluj-Napoca.
n cazul n care optai pentru acest preparat este foarte simplu, pentru c aceast firm
v ofer i detaliile de administrare, pe care va trebui s le respectai.
ARMURAR.
Silybum marianum Fam. Compositae
n tradiia popular: cultivat prin grdinile rneti. Rdcinile, frunzele i fructele sau folosit n medicina popular n boli de ficat i splin.
n Vrancea la Nereju, smna ursit se punea n rachiu de tescovin i se lua pentru
argint.
A fost un leac obinuit pentru armurare (sifilis), de aceia se cultiva n grdinile rneti
din multe zone.
Compoziie chimic: conine substane amare, amine, tanin. La nceput sa crezut c
aceast plant conine doar silimarin, dar ulterior sa descoperit c aceast substan
este compus din derivai flavonoidici ai coniferolului.
Aciune farmacologic: hepato-protectoare, favorabil n tratamentul cirozei,
hepatitelor, insuficienei hepatice, ct i n intoxicaiile cu ciuperci (alfa-amanitin i
faloidin) substane existente n ciupercile otrvitoare. Frunzele se pot consuma n
salate fiind un stimulator al stomacului i totodat un calmant.
Preparare: ntruct vorbim doar de seminele care se comercializeaz le centrele plafar,
vom spune doar prepararea acestora.
La 250 ml ap clocotit se va pune doar o linguri de semine proaspt mcinate. Este
foarte important s se macine doar n momentul n care se prepar pentru a nu se oxida.
Se acopere pentru 10 minute, dup care se strecoar. Se pot consuma 2 cni pe zi. Este
bine ca prima s fie consumat dimineaa la trezire, nainte de micul dejun, apoi se va
sta culcat pe partea dreapt timp de 30 minute, dup care putei s v continuai
activitatea de peste zi. Cealalt can se bea n dou reprize naintea meselor cu 15
minute.
Cura cu acest ceai dureaz 15-20 zile, apoi se va face o pauz de 15 zile i se poate
relua.
Frunzele se pot consuma verzi la salate fiind foarte utile n afeciunile digestive sau cele
interne.
Tinctura- se macin seminele (50 g) i se vor pune ntr-o sticl care se poate nchide
ermetic mpreun cu 250 ml alcool alimentar de 70. Se ine la temperatura camerei
agitnd des. Se strecoar apoi i se filtreaz. Se pune n sticle mai mici la rece unde se
pot ine timp de 2 ani.
Administrare: se poate lua singur sau n diferite asociaii cu alte tincturi n funcie de
afeciunile care le are omul. Se pot lua ntre 10 picturi o linguri care se vor lua cu 15

Page 313 of 1147

minute nainte de mesele principale. Este foarte bine ca dup ce se ia s se stea culcat pe
partea dreapt, mai ales dac se ia pentru ficat. Dup 20 zile de tratament se va face o
pauz de 15 zile i apoi se poate relua.
Praf: se macin fin seminele i se va pune un vrf de cuit de praf sub limb. Se ine
timp de 10 minute, dup care se va nghii cu puin ap. Se ia de 3 ori pe zi . La 20 de
zile se face de asemenea o pauz de 15 zile, dup care se poate relua.
Este util la urmtoarele afeciuni: afeciunile splinei, boli ale ficatului foarte diverse,
bolile vezicii biliare, cancer (diminueaz efectele secundare n cazul tratamentului
chimioterapic), ciroze, constipaie, digestii dificile, dispepsie, hepatite cronice,
hemoroizi, hipertensiune arterial, icter, infecii hepatice, insuficien hepatic,
ipohondrie, litiaz biliar (cu turi mare i ulei), menoragii, varice, vrsturi.
Este indicat s nu se supra dozeze i s se fac o pauz dup 20 de zile de tratament. n
cazurile n care nu se poate indica tinctura (din cauza alcoolului) se vor folosi sub form
de praf aceste semine.
Este o plant care nu trebuie s fie neglijat atunci cnd exist o afeciune a ficatului. Se
poate de asemenea ncerca n afeciunile splinei i pancreasului.
ARNIC
Arnica montana Fam. Compositae
Denumiri populare: carul-pdurilor, carul znelor, ciud, cujd, iarba-soarelui, podbal,
podbal de munte, roit, tabacu-cmpului, a-oilor.
n tradiia popular: frunzele se puneau crude pe tieturi i rni, iar cu decoctul plantei
se splau rnile obrintite din cauza frigului.
Se mai folosea contra inflamaiilor gurii i gtului. Rdcinile plmdite n rachiu se
foloseau contra vtmturii.
Ceaiul din frunze i flori se lua contra diareei i dizenteriei, precum i n bolile
neuropsihice, iar cu decoctul se fcea gargar prelungit.
Fiertura din plant se folosea la bi contra reumatismului. Ceaiul fcut din pri aeriene
se lua contra rcelii, iar cel din floare, n boli de ficat.
Frunza crud sau decoctul plantei se folosea extern.
Compoziie chimic: florile i rizomul conin ulei eteric, arnicin, colin, arnidiol,
arnisterin, astragalin, materii tanante, acid galic, acid cafeic, fitosterine, alcooli
triterpenici, colorani de natur carotidian, inulin, rin, tanin, substane minerale.
Aciune farmaceutic: antiseptic, antiinflamatorii, antifungice, bacteriostatice,
cicatrizant, decongestiv. mpiedic nmulirea bacteriilor, omoar ciupercile patogene.
Extern este un foarte bun vulnerar i intern se poate folosi cu atenie ca stimulent nervos
]n doze de 0,5g o dat.
Se poate folosi la urmtoarele afeciuni: acnee, afeciunile pielii, alopecie, antrax,
arsuri, cancerul pielii, cicatrice cheloide, contuzii, cosmetic, dureri abdominale
(comprese), disgravidie, eczeme varicoase, edeme dureroase, entorse (cu ap de plumb),
eroziuni infectate, escare, furunculoz, hipermenoree, incontinen urinar, insomnii,
laringit acut (gargar), leziuni zemuinde, leucoree, micoze, nevralgii, palpitaii,
piodermit, plgi, purpur, rgueal (gargar), rni, slbiciuni ale muchiului inimii,
tulburri nervoase (5-10 picturi o dat i se poate lua de 3 ori pe zi), tulburri de
circulaie sangvin, ulcer stomacal, ulcer varicos, umflturi diverse.
Se va acorda o mare atenie cantitilor ne avnd voie s fie depite. n cazul supra
dozrii vor aprea fenomene de intoxicaie. Pentru a preveni aceste fenomene se va lua

Page 314 of 1147

ntotdeauna tinctura diluat, iar ceaiul este bine s fie fcut numai n combinaii cu alte
plante medicinale.
Preparare: - n cazul laringitei se va face cu 2 lingurie de flori puse la 250 ml ap
clocotit. Se acopere pn ajunge la temperatura corpului. Se strecoar i se vor face
gargar de mai multe ori pe zi.
-1 linguri de flori se pun la 250 ml ap clocotit. Se acopere 15 minute, se strecoar.
Se folosete la comprese externe pe diferite afeciuni.
-Unguent: 2 lingurie de flori se umezesc cu puin alcool apoi se pun n 50 ml ulei i se
fierb pe baie de ap, timp de 2 ore. Se strecoar. Se folosete extern. Dac se dorete se
poate pune i puin cear de albine.
-Tinctur 50 g de flori se pun n 250 ml alcool de 70. Se va ine apoi 15 zile agitnd
de cteva ori pe zi. Se va strecura apoi i se pune n sticlue de capacitate mai mic. La
folosire se va pune 15 ml de tinctur la 100 ml ap distilat. Se agit bine apoi se
folosete ca cicatrizant i antiseptic la rni.
Contraindicaii: nu se utilizeaz intern putnd provoca deranjamente gastro- intestinale
i hipertensiune arterial. n doze mai mari poate provoca paralizia centrilor nervoi, iar
extern este iritant.
ARAR
Acer platanoides Fam. Aceracee
Denumiri populare: paltin
n tradiia popular: este preuit pentru lemnul su mtsos , alb cu nuane glbui. Se
folosea la confecionarea mobilierului. Seva dulce, abundent primvara era forte
cutat de copii. Se obinea prin crestarea scoarei.
Frunzele, i mai ales scoara se folosea pentru colorarea n negru.
n unele pri fluturii de arar (fructele cu aripi divergente), fieri n ap se foloseau
contra dizenteriei, diareei sau se folosea decoctul scoarei sau chiar plmdit n rachiu.
Se mai ntrebuina contra rnilor. Pentru dor de inim se fierbeau flori de arar i se
bea dimineaa i seara.
Aciune farmacologic: calmeaz n cazul gutei durerile, se folosete att intern ct i
extern.
Mod de folosire: se strivesc frunzele proaspete i se aplic pe locurile dureroase.
Preparare:
-Frunze proaspete se aplic pe locurile dureroase sub form de cataplasme i se in pn
la trecerea durerii.
-Se va pune o mn de frunze la un litru de vin de bun calitate i se fierbe la foc mic
timp de 30 minute, dup care se strecoar i se va complecta cu vin pn la 1 litru. Se
folosete la cataplasme externe sau intern se va consuma cte 10 ml o lingur de sup
de 3 ori pe zi, pentru afeciunile interne.
Se poate folosi la urmtoarele afeciuni: dureri diverse aplicat extern sau intern, gut,
inflamaii articulare, nepturi de insecte, reumatism.
ASMUI.
Anthricus cerefolium Fam. Umbelliferae.
Denumiri populare: asmauc, asmauchi, asmile, amauchi, asmauc, chervl,
hamaciuc, hasmauchi, hasmaciuc, hiasm, tulburea, turburea.
n tradiia popular: cultivat pe alocuri pentru cerine culinare, frunzele se foloseau la
salat sau condiment.

Page 315 of 1147

Lstarii se foloseau contra bolilor de piele. Ceaiul din lstari floriferi se ia ca stimulent,
diuretic. Se mai lua pentru hemoragii uterine.
Compoziie chimic: ulei eteric 0,03% compus din glicozidul apiina, metilcavicol,
osmorizol, asmarizol, uleiuri grase, substane amare, vitamine B, C. Sruri minerale,
etc.
Aciune farmaceutic: antiinflamator, tonic, cicatrizant, rezolutiv.
Mod de preparare: se va face un cei din 2 lingurie de plant care se vor pune la 250 ml
ap clocotit. Se acopere pentru 10 minute, dup care se strecoar. Se pot consuma 2
cni pe zi. Se poate folosi durate lungi fr efecte secundare nedorite.
n cazul n care se va folosi extern se va folosi cantitate dubl de plant.
Se poate face i crem n care n 100 g grsime (untur de porc, unt, vaselin, lanolin,
etc) se va fierbe pe baia de ap 50 g de plant mrunit timp de 3 ore. E strecoar i n
cazul n care se dorete ca s fie mai consistent se va mai aduga i cear de albine 20
g sau chiar mai mult dac se va dori o crem mai consistent.
Se poate folosi la urmtoarele afeciuni: afeciuni oftalmologice (comprese cldue pe
ochii nchii), amenoree, blefarit, constipaie, cuperoz, eczeme, faringite, galactagog
(crete cantitatea de lapte la tinerele mame), herpes, hidropizie, hemoroizi, inflamarea
pleoapelor, nepturi de insecte, litiaze, leziuni iritante, prurit, retenii urinare, ulceraii
faringiene i bucale, stomatite. Se poate folosi i n combinaii cu alte plante
medicinale. Fructele se folosesc i ele la boli de piele, afeciuni oculare, cuperoz.
Sucul proaspt este bun pentru afeciuni oculare, punndu-se direct n ochi.
ASUDUL CALULUI.
(vezi osul iepurelui)
Ononis hircina Fam. Leguminoase.
Denumiri populare: lungoare
n tradiia popular: florile fierte cu piatr acr coloreaz n galben, iar fierte cu calaian,
o coloreaz verde.
n multe zone s-a folosit contra lingorii; se fierbea planta decoct, se ddea puin
bolnavului s bea; restul se spla sau se sclda, cnd se fcea mai mult. Uneori
btrnele muiau n el cmaa bolnavului, l mbrcau apoi cu ea, l aezau n pat i l
nveleau bine. Mai puneau planta la cpti.
Plmdit n rachiu, cu rdcin de ptlagin i izm, se lua n bolile de stomac,
dimineaa pe nemncate.
n Vrancea rdcina pisat i plmdit n rachiu se lua contra vtmturilor, iar vinul
n care se fierbea tulpinile florifere se bea ca afrodiziac.
Compoziie chimic: conine mai ales n rdcin flavonozide i saponozide. Se
folosete foarte rar azi.
Preparare:
-1 linguri de plant mrunit se va pune la 250 ml ap, clocotit. Se acopere apoi
timp de 15 minute. Se strecoar i se poate consuma cte 2 cni pe zi. Extern se poate
folosi o cantitate dubl de plant.
Se poate folosi la: alopecie, cderea prului, constipaie, dureri de stomac, dureri de
abdomen, rni, ulceraii.
AVRMEASC.
Gratiola officinalis Fam: Scrophulariaceae.
Denumiri populare: cretineasc, milostiv

Page 316 of 1147

n tradiia popular: decoctul plantei se folosea contra bubelor dulci. Se mai ddea la
tuse, durere de stomac i friguri.
Pus n miere n amestec cu hrean, busuioc, i iarb pucat se lua contra tuberculozei.
n unele pri decoctul era luat de femeile care nu aveau copii. Frunzele se opreau cu
ap fiart i se luau dimineaa n boli de stomac.
Compoziie chimic: lstarii floriferi i rdcinile conin uleiuri grase, substane amare,
tanante i glicozidul gratiotoxina.
Aciune farmacologic: are proprieti iritante i este un vomitiv drastic, periculos. Se
poate folosi totui n anumite afeciuni psihice mpreun cu leuteanul i un calmant
(talpa gtei sau valerian).
Administrare: doar cu acordul medicului datorit faptului c este un vomitiv periculos.
Medicul va indica i afeciunile la care se poate administra.
BAME
Hibiscus esculentus Fam. Malvaceea.
n tradiia popular: cultivat pentru fructele sale, folosite cnd sunt tinere n
alimentaie. Planta s-a ntrebuinat contra vtmturii i a lingori.
Aciune farmacologic: emolient datorit marii bogii n mucilagii i foarte util n
afeciunile respiratorii.
Se folosete n: afeciunile respiratorii sau n afeciuni digestive.
Preparare: se poate folosi chiar n preparate culinare. Ca tratament este bine s se
consume zilnic cte un ceai fcut din 2 lingurie de plant mrunit puse la 250 ml ap
i se vor fierbe apoi timp de 15 minute.
Se pot folosi n: afte, balonri, bronite, constipaie, enterite (mpreun cu alte plante),
faringite, gastrite, ulceraii.
BARBA URSULUI
Equisetum palustre(vezi coada calului)
Equisetum maximum Fam. Equisetaceae.
Denumiri populare: barba- ursului de bame, barba sasului.
n tradiia popular: decoctul tulpinilor sterile scoase cu rdcin cu tot i fierte nfundat
ntr-o ulcic se inea n gura copiilor contra durerilor de dini, iar cu plantele se fceau
oblojeli la falc.
Fiertura preparat din tulpini sterile se ddea contra bolilor de piept. Se mai ntrebuina
mpreun cu iarb bloas ( Centaureea austriaca), fierte n bere, cu miere i puin
piatr acr pentru bolile de blenoragie. n multe pri se lua contra durerilor de rinichi.
Cu flori de nalb decoct se da contra poluiilor.
Compoziie chimic: tulpinile sterile conin oxizi de siliciu, saponin, flavonozide,
compui azotai.
Aciune farmacologic: se folosete doar extern unde produce la bi o puternic
dezintoxicare a organismului i o mai rapid cicatrizare n afeciunile dermatologice.
Preparare:
-Se folosete doar la tratamentul extern aa c vom pune 50 g de plant mrunit la 5
litri de ap. Se va fierbe apoi timp de 30 minute, se strecoar apoi n cad unde se va sta
30 minute. Pentru comprese pe rni sau cataplasme pe umflturi se va pune 2 linguri de
plant mrunit n 250 ml de ap i se va fierbe timp de 15 minute. Se va strecura i cu
acest ceai se pot face comprese pe locurile afectate. Cataplasmele se vor face cu planta
fiart. Se va ine n funcie de toleran ntre 2 ore, pn la 8 ore, local.

Page 317 of 1147

Se poate folosi la: ascit, edeme, rni, umflturi, etc.

Contraindicaii:
Sub nici o form nu se va folosi intern.
BNUEI
Bellis perennis Fam. Compositae
Denumiri populare: prlue, margarete pitice.
n tradiia popular: se folosea ca leac n bronite. Planta se spla, se pisa, se storcea, iar
sucul obinut se amesteca cu zahr candel i se lua de mai multe ori pe zi. Unii o
fierbeau bine acoperit, decoctul l amestecau cu miere i preparau un sirop din care
luau 1-2 linguri pe zi contra bronitei cronice.
Compoziie chimic: saponine, substane tanante, mucilaginoase, ulei eteric.
Aciune farmaceutic: produce o lubrifiere a sputei, uureaz respiraia se indic mai
ales la bolile aparatului respirator. De asemenea este diuretic, ajut chiar la diferite
afeciuni la refacerea celular.
Mod de preparare: se pot consuma proaspete n salate de cruditi tiate mrunt. Se mai
pot tia crude sau uscate mrunt i se amestec cu miere. Se iau n acest caz cte o
linguri de mai multe ori pe zi.
Ceai: 1 linguri de flori mrunite la 100 ml ap clocotit. Se acopere pentru 10 minute,
dup care se strecoar. Se pot consuma 3 cni pe zi.
n cazul n care se va folosi extern se va dubla cantitatea de plant.
Este bine ca dup 15 zile de tratament s se fac o pauz de 15 zile.
Unguente: la 100 g grsime (untur de porc, unt fiert nainte pentru ndeprtarea
impuritilor) se va aduga 50 g de plant mcinat fin.
Se fierbe timp de 3 ore pe baia de ap. Se strecoar cald, apoi se pune la rece n cutiue
mici. n cazul n care se dorete s fie mai consistent se poate aduga puin cear de
albine nclzind din nou tot pe baie de ap pentru topirea cerii. La rcire se va mesteca
bine pentru c are tendina s se stratifice.
n aceast crem se poate pune puin propolis brut (10- 20 g) i se topete din nou,
amestecnd pn la rcirea complect. Se va ine la rece n cutiue mici.
Praf: se transform n praf planta cu rnia de cafea. Se va lua cte un vrf de cuit 1
linguri de trei ori pe zi. Acesta se va ine sub limb timp de 10 minute, dup care se va
nghiii cu puin ap.
Tinctura - o parte plant mcinat se va pune ntr-o sticl care are capac ermetic. Se mai
adaug 250 ml alcool alimentar de 70. Se va ine la temperatura camerei timp de 15
zile agitnd zilnic de mai multe ori. Se strecoar, se pune n recipiente mai mici nchise
ermetic. Se poate folosi timp de 2 ani, dac a fost pstrat la rece, bine nchis.
Se poate folosi la urmtoarele afeciuni: abcese, ascit, astm, balonri, bronite cronice
i acute, boli la buze, cancer pulmonar, sau sn, ciroz, comoii cerebrale, constipaie,
dureri de cap, edeme inflamate, digestie lent, furuncule, gaze intestinale, hepatite,
insuficien renal, intoxicaii, iritaiile pielii, litiaz renal cu urai, micoze, migrene,
ochi inflamai, pemfigus, pete pe fa, pleoape nroite, porfirie, rni, reumatism,
tumori, tuse.
BTRNI
Erigeron canadiensis Fam. Compositae.

Page 318 of 1147

Denumiri populare: buruian de dalac, buruian de pete, coada vacii, coada-hulpii,

coada- lupului, crunguli, mturic, spirince, stelu, stelua oricelului, strua mirelui,
oricel.
Adus din America i rspndit n sec. XVII-lea.
n tradiia popular: n ara Oltului, se spunea c attea junghiuri au oamenii cte frunze
are planta. Se folosea contra junghiurilor, reumatismului i a crbunelui. Se pisau
tulpinile florifere i se legau cu ele, ori se fierbeau i cu decoct se splau, iar cu plantele
se fceau legturi. n Neam se splau pe fa contra petelor i pistruilor.
Compoziie chimic: ulei eteric i colin, acizi organici, sruri minerale.
Aciune farmacologic: astringent, diuretic, antireumatismal, cicatrizant.
Se folosete la urmtoarele afeciuni: afeciuni renale, albuminurie, cistit, dalac, dureri
diverse, junghi, lumbago, pete, pistrui.
Preparare: 4 linguri de plant mrunit se vor pune la 500 ml ap clocotit. Se acopere
pentru 10 minute apoi se strecoar. Se folosete extern.
BOBORNIC
Veronica beccabunga Fam. Scrophulariaceae.
Denumiri populare: brbornic de balt, bibornic, blabornic, bobolnic, boboilnic,
boboni, bobolnic, busuiocul broatei, dreel, ghea de pmnt, hiaa pmntului,
briboi, pribolnic.
n tradiia popular: pe rni i tieturi se aplicau frunze verzi, iar dac erau mai mari se
pisau i se fcea cu ele legturi. Planta ntreag se punea pe arsuri.
De multe ori fierbeau plantele i cu decoct se splau, iar cu resturile se legau, mai ales
la umflturi. nclzit la foc se punea aa cald pe spate, contra durerilor.
Pisat i amestecat cu oet sau ap, se fcea cu el legturi pentru dureri de cap, pentru
bolnavii de dambla.
Cu decoct se splau bolnavii de orbal (erizipel).
n Maramure se fcea cu el splturi copiilor slabi pentru ntrire.
Ceaiul din tulpini florifere se lua contra neputinei de urinare, a hidropiziei i pentru
curirea sngelui.
Din prile aeriene ale plantei n amestec cu rdcin de hrean, frunz de ptlagin i
miere, se prepara un sirop folosit pentru afeciunile pulmonare.
Compoziie chimic: ulei volatil, substane amare, aucubin, sruri minerale, vitamine,
etc.
Aciune farmacologic: antiinflamator, diuretic, antiscorbutic, dureri diverse.
Se folosete la urmtoarele afeciuni: adenoame, afeciuni ale pielii diverse, constipaie,
dizenterie, dureri renale, hemoroizi, hidropizie, pecingine, pete pe fa, pistrui, retenie
urinar.
Preparare:
-Suc proaspt se va consuma obinut din planta proaspt i se poate lua cte 1-2
lingurie preferabil n amestec cu alte sucuri de legume i fructe.
-Planta proaspt se poate folosi n diferite salate alimentare.
- 2 lingurie se vor pune la 250 ml ap clocotit. Se acopere pentru 15 minute apoi se
strecoar. Se consum 2-3 cni pe zi, n afeciunile interne.
Extern: cataplasme cu frunze proaspete sau suc stors pe piele direct din plant.

Page 319 of 1147

-o mn de plant se mrunete i se pune la 250 ml ulei, preferabil de msline. Se

fierbe apoi pe baie de ap timp de 3 ore. Se strecoar. Se folosete att intern cte o
linguri ct i extern unde se poate unge cu acest ulei afeciunea.
BOSTAN
Cucurbita pepo Fam. Curcubitaceae
n tradiia popular: era folosit n alimentaia animalelor i uneori i a oamenilor. Din
semine se extrage un ulei comestibil cu gust aparte.
n podiul Trnavelor, miezul fiert n lapte dulce se punea pe uime.
Cu tulpinile fierte n lapte sau prjite n untur de porc se fceau legturi la glci.
Seminele uscate i fierte se puneau pe furuncule, iar decoctul se lua contra litiazelor
renale.
Fiertura frunzelor se lua ca vermifug, antispasmodic i diuretic n boli de rinichi.
Uleiul din semine, n care se punea cenu de coaj de mr dulce, se ntrebuina contra
bubelor dulci i a altor bube.
n Dobrogea laptele din semine de dovleac se folosea contra teniei.
n ajunul Crciunului se ddea copiilor bostan ca s fie grai peste an.
Compoziie chimic: beta-caroten ca i morcovul, difer doar cantitativ, leucin,
peporezin, tirozin, calciu, fosfor, potasiu, magneziu, hidrai de carbon, protide, sruri
minerale. Vitaminele: A, B1, B2, B3, B5, B6, B9, C, E.
Proprieti: emolient de excepie, sedativ, laxativ.
Se indic la urmtoarele afeciuni: abcese, afeciuni cardiace, afeciuni renale, afeciuni
reumatismale, afeciuni oculare n special cele cu hemoragii, arsuri, astenii, cancer,
cangren senil, constipaie, diabet (nltur sau previne afeciunile care apar la ochi),
dispepsii, dizenterie, enterite, hemoroizi, infeci urinare, insomnii, insuficien renal,
leucemii, parazii intestinali (ascarizi, limbrici), prostat, tenie, tulburri neurologice,
viermi intestinali.
Mod de folosire:
Intern:
-crud amestecat cu aperitive; n supe, nbuit.
-1 pahar de suc, n fiecare diminea, pe nemncate, este un laxativ foarte eficient.
-seminele consumate crude dup decojire (vezi i dovleacul).
-Se piseaz 30-50 g de semine, se amestec cu miere i se iau n trei prize, din jumtate
n jumtate de or. Dup o or se ia un laxativ, preferabil ulei de ricin.
-Emulsia obinut prin fierberea n lapte a seminelor decojite i pisate este calmant i
rcoritoare (insomnii, dureri i inflamaii ale cilor urinare.
Extern:
-Cataplasme contra arsurilor i a inflamaiilor, abcese, cangren senil.
BOZ.
Sambucus ebulus Fam. Caprifoliaceea.
Denumiri populare: bozie
n tradiia popular: n trecut boabele de boz erau folosite pentru colorat.
n medicina popular bozul era una dintre cele mai importante plante. Decoctul rdcini
se lua n gur contra durerilor de dini.
Pentru rceli, reumatism, se fceau bi generale sau locale, cu decoct fiert ntr-o
cldare, apoi turnat n vasul de baie. n Ialomia se sclda bolnavul rcit sau i fceau
abureli pn ncepea s curg ndueala pe el. n timp ce se fcea abureala se aterneau

Page 320 of 1147

pe un cearceaf foi de boz, se aeza bolnavul pe ele, se acoperea cu o nvelitoare groas.

Bolnavul cdea ntr-un somn greu, nduea de nu mai tia de el i apoi i revenea, se
uura.
Cu decoct se splau umflturile, mtricile, scrntiturile, obrintelile, iar cu resturile lor
se fceau legturi, oblojeli. Rdcina de boz se fierbea bine, cu ttneas, pelini i
rdcin de brusture, se punea apoi pe ele fin de secar, piper negru, undelemn i
tre de gru, iar cu amestecul obinut se fceau cataplasme pentru durerile de mijloc,
de ale.
Rdcina plmdit n rachiu se lua contra constipaiei, fiind un purgativ drastic,
periculos.
Ceaiul din frunze se ddea n Vrancea copiilor contra crampelor, iar decoctul mai
concentrat contra limbricilor. Decoctul din rdcin sau fructe se ntrebuina contra
ascitei.
Se fierbeau boabele sau rdcinile pisate, pn scdea la un sfert i se beau 3 phrele
pe zi; sau se fierbeau boabe coapte cu 500 g zahr pn se obinea o marmelad care se
punea ntr-o oal curat. Alte 500 g de boabe se punea n 500 ml de spirt sau rachiu bun
i se lsa s stea cteva zile la cldur. Bolnavul lua cte o linguri de magiun i cte
un phrel din rachiul plmdit cu boabele.
Ceaiul din frunze de boz sau decoct n ap ori vin, n amestec cu alte plante se folosea
contra blenoragiei.
O legtur din boz se punea pe piept celor bolnavi de oftic.
Compoziie chimic: ulei volatil, rini, acid tartric, acid malic, saponine un colorant
albastru i substane amare. Are aceleai proprieti ca i socul dar mai puternice.
Preparare:
-1 linguri de rdcin se pune la 500 ml de ap. Se fierbe timp de 5 minute, apoi se
strecoar. Se pot consuma n cursul unei zile, maximum aceast cantitate.
-1 linguri de frunze mrunite se vor pune la 500 ml ap clocotit. Se acopere pentru
10 minute dup care se strecoar. Se va consuma n cursul unei zile 250- 500 ml de
ceai.
-Tinctura de fructe se prepar ca cea de soc dar administrarea este doar jumtate din cea
a socului fiind mai puternic acesta.
Tot ce se spune la soc este valabil i n cazul aceste plante ns se va folosi doar cantiti
mult mai mici fiind mult mai activ dect socul.
La ce se folosete la fel se gsete la soc.
BRAD
Abies alba Fam. Abietacee.
n tradiia popular: ca materie prim a avut largi ntrebuinri, apoi se folosea la
tbcitul pieilor.
n mod curent rina s-a folosit, i pentru lecuirea diferitelor boli. Se topea, se amesteca
cu cear, cu coada oricelului pisat, etc. Iar alifia obinut se punea pe o fie de pnz
i se legau cu ea bubele rele, copturile, zgaib, etc.
n unele pri se amesteca cu seu de vit, cear, pnz de pianjen i fin de gru. Se
mai amesteca cu cear de albine, unt proaspt, scrum de copit de cal i coaj de lemn
cinesc, plmdit n rachiu, apoi se fierbea pn se obinea o alifie cu care se ungeau
bubele.
Rina plmdit n rachiu de drojdie se lua dimineaa, cte o lingur, pentru sperietur.

Page 321 of 1147

n medicina popular s-au folosit i ramurile tinere de brad, la bi contra reumatismului.

Din cele cu frunze crude se fcea un ceai ori un sirop pentru tuse, dureri de piept, luat i
ca fortifiant pulmonar.
Ceaiul din conuri verzi se bea cldu contra durerilor de stomac i inim.
Decoctul din muguri tineri se bea primvara, contra scrofulelor, iar cel din cioturi de
brad, din scnduri arse i pisate, contra junghiurilor.
La Slciua, legturile cu decoctul scoarei se punea la gt contra durerilor i
umflturilor, iar compresele cu frunze fierte, contra durerilor de ficat. Decoctul din
cucuruz de brad se inea cldu n gur, ca s aline durerile de msele.
Compoziie chimic: acizi rezinici (alfa i beta pimen), ulei volatil, rezine, principii
amare mai ales n muguri i n acele de brad.
Rina conine rezinetanoli, acizi rezinici, rezine, acizi aromatici, fenoli, etc.
Aciune farmacologic : se folosesc att mugurii cr i cetina sau rina. Are aciune
astringent, cicatrizant, antibiotic, stimuleaz secreiile fiind folosit ca expectorant.
Calmeaz durerile, are efect rcoritor, revulsiv, cicatrizant, repermeabilizant vascular,
vitaminizat, etc.
Mod de preparare:
Mugurii: se culeg primvara i din ei se poate obine un sirop folositor la foarte multe
afeciuni ale aparatului respirator i nu numai, pentru c de fapt are aciuni mult mai
complexe refcnd circulaia sngelui n ntreg organismul. Se vor sfrma mugurii i
se amestec cu miere poliflor i se las acoperii timp de 6 sptmni. Se strecoar
apoi lichidul obinut i se pune n sticlue de mrimi mai mici. Se va putea lua cte o
linguri de 3 ori pe zi.
-Muguri de brad mrunii se pun n suc de ceap roie (sau suc de usturoi) ct s se
acopere, apoi se pune tot atta miere poliflor. Se las apoi timp de 15 zile la macerat,
dup care se strecoar i se va consuma cte o linguri de 3 ori pe zi n boli pulmonare,
de circulaie, inim, etc.
-Muguri de brad se culeg n cantitate mai mare i se acopere cu ap. Se fierb la foc mic
pn va scdea lichidul la jumtate. Se va lua cte o lingur de 3 ori pe zi.
-Bi cu ramuri sau muguri- se culeg o mn de muguri i rmurele (vrfuri) care se vor
pune n 3 litri de ap s fiarb o perioad de 3 ore, dup care se strecoar direct n cad.
Aceste bi ajut foarte mult la refacerea circulaiei deficitare sau contra diferitelor
infecii sau chiar n accidente cerebrale sau paralizii. Se poate aduga n aceste cazuri i
cimbru.
Aceste bi sunt extrem de eficiente i n cazul afeciunilor renale sau ginecologice i se
pot face bi sau chiar splturi vaginale cu irigatorul.
Rina se folosete la prepararea diferitelor alifii: o parte rin de brad, cu 2 pri ulei
vegetal i se mai poate aduga 1\2 sau chiar mai mult cear de albine. n cazul n care
se dorete se poate prepara cu mai mult cear i supozitoare sau ovule intra-vaginale.
Se poate aduga la acestea i puin propolis brut.
Rin cu alcool, o parte rin de brad i 4 pri alcool alimentar de 70. Se las cteva
zile agitnd bine (4-5 zile). Se strecoar, apoi se pune in sticlue de capacitate mai mic.
Este foarte util n toate afeciunile interne n care se poate lua cte 20 picturi de 3 ori
pe zi, diluat n 100 ml ap.
Se folosete la urmtoarele afeciuni: abcese, afeciuni ginecologice, amigdalite, agiocolite, agio-dermite, boli de rinichi, boli de nervi, boli pulmonare, bronite, cervicite,

Page 322 of 1147

contuzii, colite, discopatii, dureri articulare, dureri de coloan, dureri reumatice,

eczeme, enterocolite, faringite, furuncule, grip, guturai, hemoroizi, infecii ale pielii,
infecii urinare, nevroze, nevralgii, parodontoz, paralizii, purpure, rni ale colului
uterin, rni anale, rni externe, rni purulente, reumatism, tulburarea permeabilitii
capilare, tuse, ulcere de gamb, ulceraii cronice, vnti.
BRNCU
Sisymbrium officinale Fam. Crucifere
Denumiri populare: buberic, bubornic, buruian de rul bieilor, frunza voinicului,
jebghiu de munte, mutar alb, nsturel, usturoi, etc.
Se folosesc seminele sau planta cu inflorescen.
n tradiia popular: planta se folosea pentru brnc dup cum arat i numele. Ceaiul
din tulpinile florifere, ndulcit cu miere, se lua pentru rgueal. Decoctul se da copiilor
mici contra crampelor stomacale i la epilepsie.
Proprieti: este cunoscut mai ales popular ca una dintre cele mai utile plante care se
folosete n anotimpul rece pentru bolile specifice anotimpului rece. Are de asemenea
un puternic efect antiinflamator i totodat un efect diuretic.
Se ntrebuineaz la : afonie, bronite, cistit, colici abdominale, dureri abdominale
diverse, erizipel, faringite, guturai, laringite, litiaza vezicii urinare, rgueli rebele,
scorbut, tuse.
Afonie- se face un ceai simplu sau n combinaie cu nalb 2 lingurie de plant
mrunit se vor pune la 250 ml ap clocotit. Se acopere pentru 15 minute, apoi se
strecoar. Se bea n cursul zilei cu nghiituri mici. Este bine ca totodat s se mnnce
glbenu de ou crud cu miere, dac nu avei diabet.
Se pot aplica i comprese calde cu ceai dublu concentrat n zona gtului. Cistita: se va
bea un ceai infuzie din 2 lingurie de plant mrunit la 250 ml ap clocotit. Se
acopere pentru 10 minute apoi se poate consuma. Se pot face i splturi vaginale cu
cantitate dubl de plant n acest caz.
Colici i dureri abdominale: copiii vor bea un ceai n cursul zilei din 1 linguri de
plant pus n 250 ml ap clocotit. Adulii vor folosi cantitate dubl de plant i vor
putea consuma 2-3 ceaiuri pe zi. Se poate aplica i pe abdomen cataplasme cu ceai mai
concentrat. Acestea vor fi puse calde i se in pn la trecerea durerii. Erizipel: se va
folosi sub form de ceai cu care se vor pune comprese. Faringit, guturai: se va face o
infuzie mai concentrat cu care se va face de mai multe ori pe zi gargar. Se mai poate
folosi sub form de praf obinut cu rnia de cafea din plant uscat. Acesta se va pune
un vrf de cuit sub limb i se ine timp de 5 minute, dup care se nghite. Se poate face
i tinctur 1 parte plant cu 5 pri alcool alimentar de 70. Se va lua din tinctur 10
picturi- 1 linguri de 2-3 ori pe zi n cazurile grave.
BRNDUA DE TOAMN
Colchicum autumnale Fam. Liliaceea
Denumiri populare: blur, blndu, ceapa -ciorii, crinul-mii, ghicitoare, ggele,
jiorele de toamn, ruscea de poian, ofran.
n tradiia popular: florile plantei s-au folosit pentru vopsit n special pentru ln.
n unele zone se credea c florile apr de brnc (erizipel), de aceia se mncau toamna.
Se mai foloseau la rni, degerturi i contra reumatismului. n unele pri se foloseau
pentru creterea prului sau contra pduchilor decoctul. Cu florile se ungeau pe piele, ca

Page 323 of 1147

s nu-i mute purecii. Se mai punea n smntn apoi se ungeau fetele pe fa ca s se

rumineasc.
Compoziie chimic: planta, mai ales bulbul i seminele conin substane toxice,
colchicina, colcamin, democolcina i tiocolchicozida care sunt folosite n industria
medicamentelor, glicozizi, substane minerale, etc.
Aciune farmaceutic: se folosete extern planta pentru splarea pe cap i stimularea
creterii prului.
Nu se folosete dect preparat farmaceutic din seminele plantei de unde se extrag
principiile active.
BRUSTUR
Arctium lappa Fam. Compositae
Denumiri populare: blustan, brusclu, brustan, brustur -amar, brustur- mare, brusturnegru, caftulan, calcoceni, captalan, capul clugrului, cpclan, crcei, ciulin, ciulin,
clococean, ghimpoas, iarba-boierului, lapuc, lapean, ndai, scai-mrunt, scaiul-oii,
scete, scete-mare, sgar, sgice.
n tradiia popular: se folosea pentru vopsit n negru n amestec cu arin, ovrf, boz,
coji de nuc, etc.
A fost unul din cele mai importante leacuri bbeti. Frunzele se puneau pe rni, buboaie,
uime, scurte, umflturi, plituri.
Se mai punea pe cap contra junghiurilor. Cnd pielea ardea ca focul, se punea frunza
verde pe piele. Bolnavii de lungoare puneau frunze pe cap pentru ca s-i trag
rutatea.
n unele regiuni, mamele i oblojeau copii cu frunze de brusture, unse cu unt, dup ce-i
scoteau din baie.
Se mai nveleau copii cu frunze cnd aveau crampe. Frunzele udate cu oet erau leac
pentru dureri de ale, unse cu unt sau unsoare, pentru dureri de piept; iar numai plite la
foc, pentru junghiuri i dureri de inim.
n alte regiuni, pe frunza de brusture se punea rdcin de ppdie prjit, amestecat
cu smntn proaspt i apoi se legau cu ea contra durerilor reumatice.
La Rinari, decoctul plantei spla buba neagr, ori se fceau legturi cu brusture pisat.
Rdcina pisat, presrat cu sare, se punea pe talp pentru btturi n talp.
Cu decoct se spla pe cap pentru creterea prului.
n unele sate la indigestie se fceau legturi la buric cu trei rdcini de brusture i 3
rdcini de hrean pisate i fierte n bor, ngroate cu tre.
Rdcina plmdit n rachiu se lua contra vtmturii. n unele pri, se pisa, se
amesteca cu rdcini pisate de muttoare, iarba lui tatin, boz, etc. Cu oet, tre de bor
ori fin de secar, fcndu-se o turt care se aplica pe pntece.
Decoctul de rdcin se bea contra bolilor venerice i erupiilor pe piele, se splau cu el
la eczeme. Smna bine pisat se punea n rachiu de drojdie sau n ap ne nceput i se
bea n mai multe rnduri contra herniei.
La nateri grele se fierbea brustur, se strecura zeama, se punea zahr i se ddea luzei,
apoi bea 3 zile ceai de mueel, s se curee.
Compoziie chimic: nitrat de potasiu, ulei eteric, mucilagii, inulin, acid palmitic, acid
cafeic, sigmasterol, sitosterol, substane amare, vitamine B, sruri minerale inclusiv de
potasiu, etc.

Page 324 of 1147

Aciune farmaceutic: aromatizant, calmant al colicilor intestinale, absoarbe gazele,

galactagog, reduce strile de vom, antiseptic intestinal, carminativ, stimuleaz digestia,
diuretic, antiinflamator renal, calmeaz durerile de cap, expectorant, antiseptic
pulmonar, antiinflamator gastric, antitumoral, aromatizant, antidiareic uor. Partea cea
mai toxic a plantei este rdcina datorit arctininei, uleiului esenial i lactonei care
poate provoca tulburri digestive, transpiraii, nefrite, poliurie sau anurie, dar cu
pronostic bun pentru c nceteaz dup ce nu se mai folosete planta.
Ar mai trebui adugat c mpiedic infeciile i nmulirea microbilor. Are aciune
antitermic. Este astringent excelent i provoac dezintoxicarea organismului.
Modereaz i chiar regleaz secreiile organismului. Ajut cicatrizarea. Datorit diurezei
pe care o produce se folosete la o serie de afeciuni ale ficatului, gut, diabet, la cei
care vor s-i reduc cantitatea de colesterol, crete diureza. n afeciuni dermatologice
este foarte util ncepnd cu cele mai frecvente i diverse afeciuni i terminnd cu cele
mai grave: cancer. La toate ajut contribuind la vindecare.
Cosmetic: aciunea sa este divers de la creterea prului, pn la seboree sau alte
afeciuni se poate folosi cu succes n foarte multe afeciuni cosmetice.
Remarcm de asemenea c poate s distrug stafilococul datorit lactonei. Seminele de
brustur sunt indicate i ele pentru ntinerire i chiar n timpul nateri uurnd durerile
naterii.
Frunzele proaspete se folosesc att n aciunea de dezintoxicare a organismului ct i n
diferite rni cu rol cicatrizant sau dezinfectant.
Se poate folosi la urmtoarele afeciuni: acnee, abces, afeciuni bucale, afeciuni ale
cilor urinare, afeciuni ale ficatului, afeciuni pulmonare, afeciuni stomacale, alergie,
alopecie, anorexie, balonri intestinale, bronit acut i cronic, calculoz biliar,
cancer, celulit, colesterol crescut, colici intestinale, colit de fermentaie, constipaie,
cosmetic, diabet, diaree, dermatite, descuamarea pielii, dureri de cap, eczeme
microbiene, eczeme uscate, eliminarea toxinelor din organism, epilepsie, eritem
polimorf, erizipel, faringite, febr, furunculoz, grip, gut, hemoroizi, herpes,
hipertensiune, infecii urinare, inflamaii acute i cronice, insuficien respiratorie,
nepturi de insecte, leucoree, mncrimi de piele, mtrea, micoze, nefrite, obezitate,
pemfigus, rceal, reumatism, rni, tenuri seboreice, tumori, ulcer gastric, ulceraiile
pielii vechi sau zemuinde, urticarie i n foarte multe alte afeciuni.
Preparare: o linguri de plant mrunit se va pune la 250 ml ap clocotit. Se va lsa
acoperit pentru 10 minute apoi se va consuma dup mese. Se pot consuma 3 ceaiuri pe
zi. n colitele de fermentaie se consum ne ndulcit sau ndulcit cu zaharin.
Tinctur: dac este posibil se va face din rdcin proaspt. Se va pune 50 g de
rdcin splat i mrunit la 250 ml alcool alimentar de 70. Se acopere pentru 15
zile inndu-se la temperatura camerei. Se agit de mai multe ori pe zi. Se v