Documente Academic
Documente Profesional
Documente Cultură
NATURISTE
ADUNATE DE LA
CUNOSCATORI
Plante medicinale
1/17/2016
Page 2 of 1147
Artrit temporo-mandibular
- amestec de ceaiuri de coada calului, mesteacn, soc, urzic, lemn dulce, diet,
reflexoterapie, acupunctur.
Arteroscleroz, fragilitate vascular
- pulbere de ctin 1 linguri de 4 ori/zi, pe stomacul gol, ajut la elasticitatea i
integritii vasculare.
- Efecte miraculoase se obin cu ajutorul amestecului format din, 1 linguri
pulbere de ctin, una de polen i una de miere, 4 lingurie/zi, timp de 2 luni.
- Coada calului, 3 4 lingurie pulbere/zi, cu vrsta cantitatea de siliciu scade din
organism, determinnd rigidizarea si scleroza vaselor de snge, planta conine cea
mai mare cantitate de siliciu solubil, n cure de 2 3 luni.
Astenia, oboseala
- tinctur de smirn 20 30 pic, diluate n puin ap, de 4 6 ori/zi. Efect
nviortor puternic, stimulnd circulaia cerebral, favoriznd activitatea
Page 3 of 1147
Cderea prului
- 1 lingur gaz lampant, 1 lingur oet de mere, 1 ou, 1 cpn usturoi pisat, se
amestec, se face prul crri i se unge. Se las s acioneze 3 ore, apoi se spal
cu ampon. Tratamentul se face o data pe sptmn.
- Cura cu oet de lavand (10 linguri de plant mrunit cu litru de oet, se
macereaz 10 zile la temperatura camerei), se maseaz la rdcina prului.
Rdcin de brusture pus la macerat cu alcool, timp de 10 zile, se maseaz capul
uor, zilnic timp de o lun.
- Amestec de ceap cu miere, la 4 pri de past de ceap crud se adaug 1 parte
de miere. Se ntinde amestecul pe cap, se las timp de 1 or, apoi se spal capul
cu ap cldu. Dac prul este uscat, se poate pune n amestec puin ulei de
msline.
- Amestec de suc de castravei cu miere, previne cderea prului i contribuie la
scderea colesterolului. 1 pahar de suc de castravei cu 1 lingur de miere se ia pe
stomacul gol dimineaa i seara nainte de culcare.
- ampon cu miere, 30 g. flori de mueel puse n 100 ml. ap fierbinte, se
infuzeaz 1 or, se strecoar i se adaug 1 linguri de miere, prul se umezete
cu aceast 9infuzie, dup 30 - 40 min. se limpezete cu ap cldu, se repet la
10 zile.
- 200 ml. gaz lampant, 4 ou, 200 ml. alcool 90, 200 ml. ulei de ricin, 200 g.
usturoi pisat, vitamina B6 4 fiole de 5 ml, 4 linguri sare de mare. Se pun la
macerat, timp de 2 sptmni. Preparatul se folosete de 2 ori/spt., se
frecioneaz prul la rdcin i dup 4 5 ore se cltete cu ceai de rdcin de
brusture sau urzic.
Cataract
Page 4 of 1147
- 1 pictur miere nclzit puin, se unge pleoapa de sus apoi se clipete, ustur
puin
- Brocoli, conine sruri minerale, fosfor, calciu, fier, potasiu, vitamine A i C, care
au efect antioxidant. Se folosete sub form de suc, sau salata crud cu zeam de
lmie.
Cearcne, vase de snge sparte pe fa
- alimentaie greit sau o afeciune hepatic.
nceputul de varice
- evideniaz lipsa de elasticitate a vaselor.
- Diet fr colorani, arome, conservani, carne de porc, tutun, alcool i cafea.
- Se ia echinaceea, anghinare i preparate cu Aloe Vera, capsule cu ulei de pete,
care regleaz secreiile hormonale. Pe fa se unge cu unguent de glbenele sau
ulei de msline.
Cancer de limb (vezi cancer esofagian)
- pulbere de ctin - 1 linguri nainte de mas, mrete apetitul, stimuleaz
puterea de aprare a organismului. ( vezi, medicamente..)
Candidoz lingual
-
Page 5 of 1147
Page 6 of 1147
brusc, poate declana noi crize. Uneori insuflaia aerului n spaiul arahnoidian,
poate nltura pentru mult timp crizele. Deci bolnavii de epilepsie nu sunt
invalizi, dac se trateaz corect i duc o via cumptat, boala se ine n fru.
- Bila de bou, care se gsete n fiere i se ia de la abator. Se scoate cu o sering 5
ml. bul, 1 vrf de cuit de bicarbonat, 75 ml. apa distilat, 10 pic. suc de lmie,
se pun la fiert, amestec bine, se dau n cteva clocote.
Prima sptmn, 10 pic. de 3 ori/zi, n puin ap, nainte de mas.
Sptmna a 2 a, 15 pic. de 3 ori/zi.
Sptmna a 3 a, 20 pic. de 3 ori/zi.
Sptmna a 4 a, 30 pic. de 3 ori/zi
Amestecul se pstreaz la frigider, se face mereu proaspt
Exoftalmie
- eficient o asociere terapeutic ntre acupunctur i fitoterapie. Se face un
amestec din semine de armurariu, limba mielului, albstrele, silur, rdcin de
ppdie, i coada oricelului n pri egale, se mrunesc prin maina de cafea, se
ia 1 linguri de pulbere de 4 ori/zi, pe care o inei sub limb timp de 15 min.
apoi se nghite cu ap plat. Aceste plante au rol de antiinflamatoare, acionnd
asupra ochilor i regleaz glanda suprarenal ( care produce cortizonul). Local se
pot pune comprese cu macerat rece din mueel, coada oricelului, silur,
albstrele. nainte de a face maceratul se spal plantele (se pun ntr-o sit i se
las cteva min. la jetul de ap).
Fr miros i gust
- se renun la Bixtonim i Rinofug.
Fotofobia
- simptom care ine de patologia ficatului, masai-v la ceaf, la baza craniului i
punctele de la mini i picioare pe meridianul intestinului gros, plmn i ficat.
Gripa, guturai
- tinctur muguri plop negru in alcool 90 timp de 10 - 12 zile - macerat, 50 - 100
pic. de 4 ori /zi, nu se iau cu ap, se depreciaz, se iau pe pine sau zahr.
Untul de lmie, 1 lmie se pune n ap fierbinte 1 min., se toac prin maina de
tocat mpreun cu coaja, se amestec cu 100 g. unt, se adaug 1 - 2 linguri de
miere, se folosete n cantiti mari n timpul epidemiilor de grip.
Guturai, sensibilitate la rceli; sirop de ctin, (vezi, medicamente) se iau
preventiv 5 - 6 lingurie/zi, pe stomacul gol, timp de minimum 3 sptmni.
n cazul n care afeciunea este declanat, se iau 10 - 12 lingurie/zi, pentru a
ajuta organismul s se apere.
Page 7 of 1147
Page 8 of 1147
circulaia
Lichen plan oral; Dr. Tovaru, Facultatea de Stomatologie Bucureti, cabinet
particular Str. M Emineacu nr.29. Buc. mari i joi.
Limba; tietor sub limb Stelian Fulga, Sos. Mihai Bravu 227, corp 1B, ap. 2 , la
curte, tel. 2550291.
Mahmureala; se poate nltura cu tinctur de ment, 20 pic. Se pun ntr-un pahar
cu ap rece, se bea toat apa o dat, dispare durerea de cap i senzaia de cap
greu.
Mtrea; 2 linguri oet de mere, sau sucul de la o lmie cu 2 linguri ap distilata
si 2 linguri ulei de msline, se amestec i se maseaz capul, se las 2o de
minute, apoi se spal cu ampon.
Sau; n ampon se pun 30 de aspirine pisate se amesteca bine
Masaj extern ureche; 3 pic. lavand, 3 pic. tei, 6 pic. mueel, se amestec i se
maseaz in jurul urechii.
Memorie; dac la trezire avei minile i picioarele reci, este un semn al slabei
circulaii periferice i inclusiv a creierului. Pentru ameliorare se ia Ginkgo
Biloba, Bilobil. n alimentaie se introduc urmtoarele alimente pentru
mbuntirea circulaiei, usturoi (germaniu nvioreaz circulaia), elin, ardei
iute, hrean, cuioare, scorioar, urzici.
Eficient tratamentul cu ZEICAN, asigur organismului calciu, alimenteaz
sistemul nervos, sporete capacitatea intelectual, frneaz mbtrnirea, conine
lecitin.
SUPER SOYA LECITIN; mbuntete activitatea intelectual, atenia.
MEGA B COMPLEX; efect anti-stres, mrete puterea de concentrare,
stimuleaz creterea i dezvoltarea organismului. Sunt de la California Fitnes.
Lipsa puterii de concentrare este dat de prezena polipilor n mare msur. Un
medic O.R.L. a sftuit un printe s nu-i opereze copilul i s-i dea 1 aspirin
mprit n 4 astfel, la ora 19, la ora 19,15. la ora 19,30, la ora 19,45.
La ora 20, bea o can de lapte cald, ndulcit cu miere, timp de 10 zile.
Migrena; cauzele sunt generate de unele alimente. Un regim alimentar ar putea
duce la vindecare. Trebuie eliminat consumul de ciocolat, cacaval, citrice i
cafea. Se reduce cantitativ oule, laptele, mezelurile, carnea de porc, dulciurile pe
baz de zahr, petele i conservele din pete, produsele conservate prin srare
excesiv, berea, cola, zmeura, grul, porumbul, mazrea, ciupercile, nucile.
Pentru gsirea vinovatului, ar trebui excluse pe rnd din diet. Dac nu se mai
declaneaz nici o criz n perioada de abstinen, produsul incriminat se
introduce n diet, pentru o scurt perioad n alimentaia zilnic, reapariia unei
noi crize confirmnd rolul nefast al acestuia. Alte alimente se recomand a fi
consumate sub forma unor mese mici i numeroase; cereale, pine prjit, unt sau
Page 9 of 1147
margarin, biscuii, ceai, iaurt, orez, paste finoase, cartofi, salat, legume (varz,
mrar, fasole verde, ridichi), vin alb, brnz de vaci, sau telemea, mere, ciree,
produse apicole, care s nlocuiasc zahrul. De asemenea sunt necesare
suplimente nutritive bogate n vitaminele B2, B6, i E, sruri de magneziu, calciu
i zinc.
Otita; se pune n ureche un tampon mbibat cu 10 - 15 pic. de propolis, soluie
alcoolic de 5 - 7 %, de 2 ori/zi. Boala este cauzat de o disfuncie a rinichiului i
a vezicii biliare. Se consum ceaiuri de glbenele, lemn dulce i ppdie.
Alimentaia cu ct mai multe legume, fructe, suc de morcovi, elin, usturoi,
ceap i ct mai puin carne.
Bronhoron; vezi infeciile respiratorii.
Inflamaia urechii medii sau otita acut se ntlnete la copii, este o infecie n
urechea medie provocat de rceal. grip, scarlatin puroiul i scade auzul.
Tratament, se pun n ureche picturi n amestec n pri egale de tinctur de
propolis cu miere, 2 pic. n ambele urechi 1 dat/zi seara. Se mai poate pune
miere cald de 2 - 3 pic., o dat /zi seara. Pentru a scpa de durere se introduce n
ureche o frunz proaspt de mucat, care va calma durerea i nltur inflamaia
O dat pe zi se pune n ureche 1 - 2 pic. zeam de lmie.
Operaie plastic i reparatorie la ochi; Spitalul de oftalmologie Bucureti.
Ozen nazal, rinita atrofic; tratament la bile Techirghiol. Bronhoron, (vezi
infeciile respiratorii).
Suferina ncepe de la pubertate i se accentueaz cu vrsta, durere de cap,
mucoziti purulente i coji uscate. Vitamina A nu este suficient. Splturile cu
ap srat n nas, apoi se badijoneaz interiorul nrilor cu ulei de ctin, se
completeaz tratamentul cu aerosoli i cu antibiotic recomandat de medic.
Orice tratament amelioreaz, vindecarea se face prin operaie cu anestezie local,
care const n strmtarea foselor nazale, fr a modifica aspectul exterior al
nasului.
Paradontoza; plante cu aciune antiseptic, antiinflamatorie, anticicatrizant.
Splturi bucale cu ceai de mueel concentrat, 3 linguri la o can de ap, de 3 4
ori/zi. Sau ceai de salvie, 2 lingurie la 100 ml. de ap. Suntoarea calmeaz
durerile dentare, 2 linguri la 200 ml. ap, de 4 5 ori/zi. Masarea gingiilor
grbete vindecarea mbuntind circulaia sngelui. Se face direct cu degetul pe
gingie, sau din exterior, prin obraji.
Esenial este o diet srac n zahr rafinat i bogat n fibre. Importante sunt
vitaminele A, C i E, zincul, flavonidele prezente mai ales n ceapa proaspt.
Pr bogat; se iau cantiti egale, cte un pumn din plantele, urzic, frunze de nuc,
de mesteacn, de soc i o tulpin nct rostopasc, se pun n 2 litri de ap rece. Se
fierbe, apoi vasul se acoper cu un capac i se las 5 min. Cu infuzie se spal
prul cu spun de cas, se cltete cu ap, iar cu cealalt de infuzie se cltete
prul, se las s acioneze, nu se mai cltete cu ap.
Page 10 of 1147
Page 11 of 1147
GT
Amigdalite, ganglioni inflamai: lichen de piatr cu rdcin de brusture i
echinaceea pulbere in pari egale 4 lingurie pe zi.
Gargar cu ap srat.
Bronhoron; vezi infeciile respiratorii.
Amigdalita, bronita; tinctur muguri plop negru, 4 lingurie cu 4 lingurie miere,
se amestec, se ia toata ziua cte 1 linguri/or.
Faringit; peste 1 litru de ap clocotit se pune o mn de fructe de afin, se fierbe
pn scade la jumtate, se cltete gura n caz de stomatite sau se face gargar
pentru faringite.
Policlinica Apimedica 2123772, trateaz cu propolis, acelai lucru i pentru
laringit.
Glosit cronic; decoct (fierbinte) din rdcin de ttneas bine mrunit. Se
pun 4 - 5 linguri, n 250 ml. ap, se fierb 15 - 20 min. Dup rcire se cltete gura
de 3 - 4 ori/zi. Se ia propolis brut se rupe ct un bob de piper i se nghite seara.
Tinctur de propolis 20 - 30% cte 40 pic. de 3 ori/zi, n 100 ml. ap. Se maseaz
sub brbie cu crem de Spirulin.
Hipertiroid; 1 litru de ap, se pune la fiert, n care se adaug 2 linguri de ovz
boabe macinate cu coaje cu tot, se fierbe timp de 10 min., cu grije s nu dea n
foc, apoi se adaug 2 linguri de drgaic, se acoper vasul i se ia dup foc, se
infuzeaz 20 30 min. Toat cantitatea se bea fracionat, n decursul unei zile,
dup mese. Seara se prepar o infuzie4 din talpa gtii i suntoqre, cte o
linguri din fiecare plant la 300 ml. ap, care se bea cu 1 or nainte de culcare.
Tratamentul durez 6 sptmni, urmat de o pauz de 2 sptmni. In funcie de
rezultatul analizelor, se poate repeta tratamentul de cteva ori. Se va consuma ct
mai mult usturoi. In acest timp vor apare unele efecte benefice ca, stabilizarea
tensiunii arterilae, reglarea funciei rinichilor, eliminarea stresului i a insomniei,
o stare general bun, determinat de eliminarea roxinelor.
Hipotiroida; ovzul este un stimulent al tiroidei, fulgii de ovz vor fi introdui
pentru mult timp n alimentaie. Suplimentar se va bea ceai din 7 linguri de boabe
Page 12 of 1147
Page 13 of 1147
Page 14 of 1147
arterioscleroza.
Ischemie cardiac, Arteroscleroz, fragilitate vascular; se consum semine de
floarea soarelui, neprelucrate termic, care conin substane cu efect de consolidare
a elasticitii i permeabilitii vaselor de snge.
Cura cu tinctur de lavand (vezi cap depresia), n bolile cardiace acioneaz
direct la nivelul sistemului nervos central, 1 linguri de 3 - 4 ori/zi n pahar cu
ap, pe stomacul gol.
O inim sntoas, cu pducel, care scade iritabilitatea sistemului nervos central,
tonific muchiul cardiac, mbuntete circulaia coronarian, nltur
tahicardia i aritmia, scade tensiunea. kg. fructe coapte de pducel se piseaz
cu o lingur de lemn, se adaug 100 ml. de ap se nclzete totul al 40 grade, se
stoarce sucul, se ia 1 lingur de 3 ori/zi, nainte de mas.
Sau 1 lingur fructe de pducel uscate se pune ntr-un pahar cu ap fierbinte, se
infuzeaz 2 ore la ntuneric, se strecoar, se iau 1 - 2 linguri de 3 - 4 ori/zi, nainte
de mas.
n tulburrile de ritm cardiac, infuzie de glbenele , 2 lingurie n 2 pahare de ap
fiart, se infuzeaz 1 or, se bea cte pahar de 4 ori/zi.
n cazul durerilor n zona inimii, al palpitaiilor i insomniei, se folosete infuzia
din frunze de roini, 15 g. ntr-un pahar de ap fierbinte timp de 30 min., se iau 2
linguri de 5 - 6 ori/zi.
Infuzia din ment, 2 lingurie se pun in 1 pahar de ap fierbinte, se infuzeaz 30
min., se cu nghiituri mici toat ziua.
Stenocardia i respiraia greoaie, 1 kg. miere, 10 lmi, 5 cpni de usturoi. Se
amestec, sucul de lmie cu usturoiul pisat i mierea, ntr-un borcan cu capac la
loc rcoros, timp de 1 sptmn, se iau 4 lingurie/zi.
Palpitaii; (vezi insomnia).
PLMNI
Astm bronic; - suc de ridiche cu miere, 1 - 2 lingurie de 3 - 4 ori/zi.
Sau - 200g. hrean ras cu sucul a 2 lmi, 1/2 lingur de 2 ori/zi, se ia stomacul
gol sau cu 1/2 de or dup masa.
Sau - sucul de la 10 lmi amestecat cu 1Kg. miere i 10 cpni usturoi pisate,
se las o sptmn in vas nchis. S4 lingurie/zi.
Amestec de miere, ctin, arnic i echinaceea, sub form de tincturi, se iau 50 60 pic de 3 ori/zi, pe stomacul gol, timp de 1 lun. Echinaceea este imunostimulator, elimin toxinele, n timp ce arnica regleaz tensiunea arterial i
mbuntete circulaia. Ienuprul folosit sub form de tinctur, are proprieti
Page 15 of 1147
balsamice n astm.
Se poate controla uor cu ajutorul siropului Carob, 3 lingurie n 1 pahar de ap
Bronhoron; vezi infecii respiratorii.
Vezi tuse convulsiv.
Se iau 25 de nuci mici verzi ca pentru dulcea, 1 kg. miere. Nucile se dau ntr-un
clocot, se scurg. Separat mierea se d n clocot, apoi se pun nucile i se clocotesc
8 min., la foc mic. Se rcete se pune n borcan, se ia dup fiecare mas, o lingur
i nu se mai mnnc nimic. Cura se tine o dat pe an. Inainte de folosire, se
amestec bine.
Isop pulbere linguri ras de 2 3 ori/zi, pe stomacul gol. Tratamentul
dureaz 2 sptmni, cu efect de decongestionare a mucoasei, antiinfecios i
amplific imunitatea.
Astm alergic; cur de 240 de ou de prepeli crude, luate pe stomacul gol, cte 5
n fiecare diminea, timp de 2 ore nu se mnnc nimic.
Astm cardiac; pducelul este foarte bun stabilizator al tensiunii i excelent tonic
pentru inim. Talpa gtii este un calmant al inimii de 3 ori mai eficace dect
valeriana. Se bea 3 4 ceaiuri din fiecare n parte. Se exclude carnea, alcoolul,
cafeaua, tutunul, sarea.
Boli respiratorii, infecii; gripa : lichen piatra cu rdcin de brusture si
echinaceea pulbere n pri egale 4 lingurie pe zi.
Frunzele de trifoi i de urzic , pe lng acestea se recomand uleiul de msline,
sucuri naturale, de morcovi i ceap
Ptrunjelul, verde mestecat d un miros plcut respiraiei, acioneaz ca un
dezinfectant asupra caqilor respiratorii medii i superioare, pentru cei cu boli
respiratorii cronice..
Bronhoron; tratament curativ i profilactic, medicament homeopatic, adulii i
copii peste 16 ani. Tratament profilactic; 5 granule 1 dat/zi 10 - 15 zile/.lun.
Pentru copii ntre 2 - 5 ai 1 granule/zi; ntre 6 - 10 ani 3 granule/zi; ntre 11 - 15
ani 4 granule/zi. Tratamentul curativ 5 granule 1 dat/zi, pn la vindecare.
Granulele nu se ating cu mna, se numr n capacul tubului, se pun pe limb i
se sug, nu se bea nimic cel puin or, se iau cu cel puin or nainte sau dup
mas.
Bronita; 500g. ceap ras cu 400g. zahr, 50g. miere n 1 litru de ap se fierbe pe
foc mic timp de 3 ore, cu capac. Se consum 1 linguri de 4 - 6 ori/zi.
Fulgi de orz (vezi T.B.C.)
Cura de lavand ulei (farmacii naturiste), 2 pic. amestecate cu 1 lingur de miere,
se ia cte puin din acest amestec, nu se nghite direct, ci va aluneca uor pe gt
pentru efectele antiinfecioase i calmante. Pentru aduli 6 pic., 2 pic. pentru copii
Bronhoron; vezi infecii respiratorii.
Coada calului, se ia de 3 ori/zi pulbere pe stomacul gol, efect antibacterian, reface
esutul distrus de infecii, eficient cnd boala s-a instalat i tinde la cronicizare.
Page 16 of 1147
Tinctur de smirn, (10 g. sirm n 100 ml. alcool de 90, timp de 7 zile), 1
linguri diluat n jumtate de pahar de ap, de 3 ori/zi. Este un antimicrobian
puternic, scade febra, combate strile de grea i durerile de cap. Un tratament
dureaz 7 zile, dar se poate prelungi pn la 2 sptmni. Se va folosi smirna
procurat din farmaciile i magazinele naturiste.
Emfizem pulmonar; compres cu coada calului ( 1 pumn de plant se pune ntr-o
sit deasupra unui vas cu ap clocotit. Vaporii nfierbnt i umezesc planta,
care se va pune pe o bucat de pnz) pe toat regiunea plmnului, toat
noaptea. Amestec de ceaiuri, cimbru de cmp i ptlagin n pri egale, se beau 3
- 4 ceti/zi.
Expectorante; amestec din plante uscate, nalb mare, frunze de podbal, ovrf, n
proporie de 2:1:1. Peste 1 lingur de amestec se pun 400 ml. ap clocotit, se
infuzeaz pn se rcete, se bea cte 100 ml. 3 - 4 ori/zi.
Sau peste 1 linguri de ptlagin se toarn 200 ml. ap clocotit, se infuzeaz 1
or, se bea 1 lingur de 3 - 4 ori/zi.
Turi mare, o ceac de ceai de 3 ori/zi, amelioreaz emfizemul, cordul mrit,
dilatarea stomacului, a intestinelor, bolile renale i vezicale, dac remediul este
folosit un timp mai ndelungat. Ceaiul nu se renclzete pentru c i pierde
proprietile, se prepar cte o can, pentru consum.
Inflamaii ale mucoasei respiratorii; peste 1 lingur flori uscate de soc se toarn
200 ml. ap clocotit, se infuzeaz 30 min., se bea cald, cte 50 ml. de 3 - 4
ori/zi, nainte de mas
Imunitate pe segmentul respirator; se consum 200 g. semine de floarea soarelui
pe zi. Uleiul din seminele neprelucrate termic are efect imuno-stimulator foarte
puternic.
Intoxicaia cu monoxid de carbon; Betaguard, un integrator nutriional natural,
creat pentru cei care lucreaz n medii toxice sau pentru fumtorii nrii sau cei
pasivi. Medicamentul nu se gsete la noi.
Neo pulmonar; se beau 250 - 300 ml./zi suc de sfecl.
Se face o past din praf de pelin (plafar), fagure de miere, miere poliflor, spirt
din cereale de 87, se amestec ntr-un vas de porelan cu o lingur de lemn, se
pune pe un tifon, compresa se pune pe spate unde este tumor, se prinde cu un
pansament elastic. Pe pat se pune o folie de plastic, ca s nu pteze. Compresa se
pune seara i se ia dimineaa, se umezete i se folosete timp de 7 zile, dup care
se prepar alt past. Pe zi se mnnc 5 pere, 20 alune crude dimineaa i 20
alune crude seara
Sau pulbere de ctin, - 1 linguri pe stomacul gol nainte de mas, mrete
apetitul i sistemul imunitar. (vezi, medicamente).
Plmn uscat; din cauza fumatului, preparat care oprete fumatul numit Mai, se
Page 17 of 1147
Page 18 of 1147
SNI
Cancer ; sistem COD (TM ) Tea - ceai cod i diet
Cancer mamar; n fiecare diminea i dup fiecare mas se cltete gura cu ap
srat, 1 linguri de sare grunjoas la 1 litru de ap.
Ceai nendulcit 2 litri pe zi alternativ din urmtoarele plante; ment, busuioc,
chimen, nuci, levnic, anason, valerian, sunt plante care nu fac cancer.
Dup fiecare mas se bea 1 - 2 lingurie de sirop de busuioc preparat cu miere.
Seara 2 - 3 picturi de valerian sau 1 - 2 extraveral.
Zilnic miezul de la 10 - 15 nuci.
Splatul pe cap numai cu fiertur de frunz de nuci sau flori de glbenele, vara
proaspete iarna uscate. Pe sn comprese cu frunze de nuc cldue sau se maseaz
cu crem de glbenele. Mnnc numai legume si fructe ,( fr carne, ou, lapte),
ptrunjel tocat, ulei presat la rece, pine graham 2 felii, gru ncolit.
Tratamentul ine 60 de zile, nentrerupt, cu pauz de 15 zile dup care se reia
regimul vegetarian timp de 2 ani.
Sau mmligu tare care se ntinde n strat de 2 - 3 cm., pe o pnz, apoi se
presar tmie. Se aplic ct mai fierbinte pe snul afectat, se acoper cu un fular
i se ine pn se rcete . Celulele canceroase se distrug la cldur i nu se mai
nmulesc. Tratamentul se face 10 zile de 2 ori/zi.
Sau pulbere de ctin, - 1 linguri pe stomacul gol, nainte de mas, mrete
apetitul i sistemul imunitar. (vezi, medicamente..)
Crpturi ale snilor; peste o mn de smburi de gutui se toarn 150 ml. ap
clocotit, se infuzeaz 25 - 30 min., se aplic pe sni sub form de compres.
Displazie mamar; boal de origine endocrin, interveniile chirurgicale sunt de
prisos, nodulii pot aprea din nou. Se amestec 1 linguri de oet de mere cu 1
Page 19 of 1147
linguri miere n 200 ml. ap, se bea cte 1 can de 3 ori/zi, cu 20 min. nainte de
mese.. Tratamentul va fi urmat pn se va consuma 1 litru oet de mere, dac mai
este nevoie se reia dup o pauz de 2 sptmni. Tratamentul se reia ori de cte
ori apar simptomele bolii.
Fibroadenom (benogn); comprese cu mrul lupului de 3 ori/zi timp de 1 or. Apoi
se aplic crem de glbenele i mrul lupului. Tratamentul este valabil i pentru
noduli sau rni greu vindecabile
Inflamarea snului; infuzie de tmie (1 2 bobie de tmie de pun ntr-un pahar
cu ap clocotit, se las o or ), se aplic comprese pe zona afectat, timp de 12 ore/zi. Are efect cicatrizant i antiinfecios, puternic antiinflamator. Se procura
numai de la farmacii i magazine naturiste.
Mastoz chistic; Centrul Medical Simptom Bucureti cartier Crngai.
Scurgere glbuie din sni; aceste simptome sunt caracteristice displaziilor
mamare, ce reprezint frontiere ctre o transformare malign. Intervenind
chirurgical, exist posibilitatea unei recidive.. Exist un program nutriional
Phytodefence, realizat de dr. Artur Furst, sunt capsule cu o gam variat de
substane antioxidante, detoxifiant i care cresc imunitatea.
Sni foarte mari; tratament intern, pentru reglarea metabolismului i sistemului
endocrin, cu rol de scdere a stratului adipos,: creioar, frunze de zmeur, salvie,
ppdie, chimen (jumtate de cantitate fa de celelalte), amestecul se rnete se
administreaz o linguri de pulbere de 4 ori/zi, se in 15 min. sublingual, apoi se
nghite cu ap.
Tratament extern; masaje cu tinctur din scoar de salcie i coada racului diluate
1:1 cu ap n care se pun cteva picturi de ulei de portocal (20 pic. la 50 ml.
tinctur diluat). Se fac micri circulare cu ambele mini pe prile laterale si pe
sni.
ABDOMEN; STOMAC
Bolile digestive; mrarul verde are darul de a neferi de indigestie, hipoaciditate
sau balonare, este folositor i n colite ntruct substanele aromate mpiedic
dezvoltarea bacteriilor n intestin. Se va consuma mncare condimentat cu mult
mrar sau salat de mrar, cu ulei de msline i suc de lmie, iar vara se adaug
i roii.
Bolile de stomac: se pot trata cu roturi de legume, pentru lecuirea tractului
gastro intestinal i n mod special al stomacului. rotul de legume i fructe
partea care rmne dup stoarcerea legumelor.
Digestie dificil; din coji de par se face o infuzie, se poate bea dup mese.
Page 20 of 1147
Page 21 of 1147
Page 22 of 1147
Page 23 of 1147
calului, suntoare, trei frai ptai, n pri egale, 5 g. Din amestec se pun n 3oo
ml ap clocotit, selas 10 min., se strecoar i se beau zilnic 200 ml. de 3 ori/zi,
nainte de mas. Fitoterapia se folosete timp de 2 luni, de 2 ori/an, sau dac
situaia este mai grav tot timpul.
Alimentaia se face n funcie de zilele sptmnii luni lactate, mari mncare
gtit, dar nu gras,miercuri cruditi, joi atenie la excese, vineri se mnnc ce
v place, smbt mncai mai puin, duminic putei ncera o mncare nou.
Pancreatit, insuficien pancreatic, diabet, chist:
Lichen de piatr cu afin, pulbere n pri egale 4 lingurie pe zi pe stomacul gol
Ceai de busuioc o linguri cu scorioar un vrf de cuit n 300 ml. ap ,seara
nainte de culcare.
Sau ceai teci de fasole, suntoare, melis, fructe de mce, ctin alb i coada
oricelului, amestecate n pri egale, se bea n loc de ap, cu 30 min. nainte de
fiecare mas se bea ceai de intaur.
Farmacia verde din Oradea
RINICHI
Carcinom tranziional pseudopapilar al vezicii; George Motorca, Farmacia Verde,
Oradea, cartier Nufrul 2, Str. Traian Goga nr. 17, tel. 0259/225252, 467704,
tratament cu ceaiuri circa 7 luni.
Sau pulbere de ctin, - 1 linguri nainte de mas pe stomacul gol, mrete
apetitul i sistemul imunitar.(vezi, medicamente.)
Carcinom vezical; tratament naturist tibetan, prin administrarea n primele 2 3
luni a ceaiului antilipemic, Holican i Cordiceps, pentru a stopa creterea
tumoral primar, precum i diseminarea pe cale limfatica sau hematogen.
Cistita, infecii urinare; tinctur muguri plop negru (vezi cap), 60 pic. cu 1
linguri de miere se iau de 4 - 5 ori/zi timp de 2 zile
Suc proaspt de mrar, 4 linguri de 3 4 ori/zi, n cure de 2 sptmni, stimulent
pentru activitatea rinichilor, combate calculoza, infeciile renale. Nu are reacii
adverse, se poate administra pe perioade lungi.
Colibaciloza; tinctur de ienupr 3 picturi de 3 ori pe zi nainte de mas.
Caete cu albastru de metil 1/ sear.
Cldur - sticle cu ap cald pe burt.
Alimentaie; fr sare, zahr, vegetarian 80%, ceai coada oricelului.
Iaurt un tampon n vagin seara la culcare sau se unge mucoasa cu ulei de ctin
Cur cu bere, timp de 3 sptmni, 1 sticl de litru seara.
E. Coli triete n intestinul gros. Fr el nu s-ar putea face bolul fecal. Din cauze
Page 24 of 1147
Page 25 of 1147
Page 26 of 1147
Page 27 of 1147
Sirop de Lactulose.
Peste 30g. cicoare uscat se toarn 1 litru de ap clocotit, se infuzeaz
10 min., se strecoar i se bea cte 200 ml. dimineaa, sau cte 100 ml.
de 2 ori/zi.
Colon iritabil; 2 - 3 pahare de macerat rece (vezi obezitatea), din
semine de in, pe stomacul gol, nainte de mese. Mucilagiul de semine
are efect antiinflamator.
Colon iritabil pe fond nervos; extract din mldie de merior, i
Sediphyt, se gsesc n farmacii.
Diaree, colita, giardia; tratament 7 zile, 50 - 100 pic. tinctur de muguri
plop negru (vezi cap), pe pine prjit.
Peste 100g. afine se toarn 1 litru de votc, se macereaz 2 sptmni,
se ia 15 - 20g.
Diaree cronic funcional; se adun 10 15 nuci verzi ca pentru
dulcea, se dau prin maina de tocat, se pun ntr-un borcan i se
adaug aceeai cantitate de zahr, se las la macerat 2 3 zile
amestecndu-se. Din acest preparat se ia 1 linguri dimineaa, pe
stomacul gol. Preparatul este foarte puternic, scaunul se oprete imediat,
dac boala este mai veche se mai ia cte o linguri, dar cu grij pentru
c produce constipaia. Produsul se poate pstra la rece mult timp fr
s se altereze.
Eridiarom, medicament, 3 4 tab./zicu puin ceai.
Dolicocolon, diverticuloz sigmoidian; de seara se fierbe 1 sau 1,5
litri de ap de robinet, se las la rcit, la temperatura camerei, pn
dimineaa. Imediat dup trezire se bea o can din apa fiart, dup care
la intervale de 2 ore se mai bea o can chiar dac nu exist senzaia de
sete. n acest interval de timp nu se mnnc nimic, cel mult se bea o
cafea. Nu se st n pat se pot face diverse treburi prin cas. Din cnd n
cnd se face un masaj uor pe abdomen, concentric de la dreapta spre
stnga, n jurul ombilicului, pornind de la exterior spre interior. Dac nu
se reuete nimic n prima zi de a doua zi, lucrurile se rezolv cu succes.
Prin acest procedeu, se cur intestinul foarte bine, se elimin toate
toxinele i chiar se poate slbi. Este preferabil ca din alimentaie s se
elimine brnzeturile fermentate. Procedeul se repet mai multe zile la
rnd. Dup reglarea tranzitului nu mai este nevoie de atta ap. Va fi
suficient o can de ap rece i masajul uor. Rezolvarea survine n
maximul o or.
Stafide puse la nmuiat ntr-o can cu ap, inute la frigider, iar dimineaa
urmtoare se bea apa i se mnnc stafidele, pe stomacul gol
Enterocolit de fermentaie; se manifest prin gaze i balonri intestinale, tratament
cu SAPROSAN 1 - 2 tb., de 3 ori/zi, sau
TETRACICLIN 1 capsul la 6 ore. CARBO MEDICINALIS 2 tb, de 3
ori/zi, care absorb secreiile i gazele din tubul digestiv, produse de
fermentaie i putrefacie. Eficient este i ceaiul anticolitic, care conine 8
plante cu efect antispasmodic i antiseptic intestinal.
Sau se consum suc proaspt de ctin n combinaie cu suc de morcov
Page 28 of 1147
Page 29 of 1147
Page 30 of 1147
Page 31 of 1147
Page 32 of 1147
Page 33 of 1147
Page 34 of 1147
Page 35 of 1147
Page 36 of 1147
Page 37 of 1147
Page 38 of 1147
Page 39 of 1147
Page 40 of 1147
Page 41 of 1147
Page 42 of 1147
Page 43 of 1147
Scabia (ria); boal iritant, netratat la timp, poate cpta forme grave
ce pot provoca moartea. Pentru a scpa de mncrimile date de scabie,
se folosete uleiul de rozmarin, se freac pielea din or n or, pn se
observ o ameliorare, apoi se rrete progresiv tratamentul. Vechii
scandinavi puneau pe zonele afectate felii de mr decojite. Sau un
amestec din 2/3 de oet cu 1/3 ap, sau o crem pe baz de bicarbonat
de sodiu. nainte de a aplica pe piele unul din remediile de mai sus, este
indicat o baie fierbinte, s se frece pielea cu un burete aspru, porii pielii
se deschid, fapt ce contribuie la o vindecare mai rapid. Nu se mai face
baie timp de 12 ore.
Se taie un mr n dou, se scot mijlocul i seminele, n golul rmas se
pune puin floare de sulf. Cele 2 pri se leag cu o sforicic se pune la
cuptor se coace. Se las la rcit, se zdrobete i se frecioneaz prile
bolnave cu terciul obinut.
Pentru rufrie se folosete leia, n loc de detergent, se pune ntr-o
gleat cenu de cu seara, peste ea ap, a doua zi apa limpede se
folosete la splat lucrurile contaminate i lenjeria. Pielea se freac cu o
pomad, din cenu i gaz, pe locurile afectate.
Scarlatina; loiune pe baz de oet i eucalipt n pri egale, cu
proprietate antiseptic i scade febra..
Transpiraie excesiv; se bea ceai de salvie, creioar, coada calului,
o can dimineaa pe stomacul gol o perioad ct mai lung.
Zona Zoster; 10g. mueel, 25g . rozmarin, 25g. levnic, 10g. cimbru,
20g. brusture, 20g salvie, se amesteca, se face o infuzie 1 linguri la 1
cana ap clocotit, se pun comprese cldue pe locul afectat timp de 15 min. de cteva
ori in 1 zi.
n a 2 a zi, 2 g, rozmarin, 1 g. ulei ienupr, 90 ml. alcool 90, se
amestec, se unge locul afectat de 2 - 3 /zi. Se iau zi 1g. ulei citronela,
1g. ulei levnic, 2g. ulei busuioc, 2g. ulei salvie, 1g. ulei cimbru. 2g.
ulei vitamine naturale sau B
Sau pentru creterea imunitii se ia SPIRULUN 400 mg., cte 3 tb. /zi,
2 dimineaa i 1 la prnz, cu 30 min. nainte de mas i tinctur de
Echinaceea, 30 pic. de 3 ori/zi. mpotriva infeciei dimineaa i seara cte
30 pic. propolis, pe o bucic de pine. Pe locul inflamat se pune o foaie
de varza crud, zdrobit cu sticla. Dimineaa dup igiena locului afectat
se unge cu alifie de glbenele.
Sau 100 g. cear de albine, 25 g. rin de brad, 50 g. untdelemn, 250
g. margarin. Se topete ceara, rina, margarina, apoi se adaug uleiul,
se pstreaz n recipiente la rece. Se aplic pe locul afectat de 2 - 3
ori/zi.
Sau unguent Zona Zoster Lis de dr. Ciuhri. Durerile dispar dup cteva
ore de la aplicarea medicamentului. n paralel se mai ia Sinerdol.
Veruc; n fiecare sear se aplic propolis brut fixat cu un plasture.
Vindecarea se obine dup o lun. Se mai poate folosi albude ou,
umectd verucile ziua i noaptea, le v-a sufoca i dispar.
Vitiligo; nu se expune la soare, vara se poart o plrie, tratament cu
Page 44 of 1147
Page 45 of 1147
Page 46 of 1147
Page 47 of 1147
Page 48 of 1147
Page 49 of 1147
Page 50 of 1147
Page 51 of 1147
Page 52 of 1147
Page 53 of 1147
Page 54 of 1147
Page 55 of 1147
Page 56 of 1147
Page 57 of 1147
Page 58 of 1147
Page 59 of 1147
Page 60 of 1147
Page 61 of 1147
Page 62 of 1147
drojdia de bere.
Celulita; se face o salt din frunze de ptrunjel, tiat foarte fin, cu suc de
lmie, puin ulei, o roie tiat, se consum cu 2 felii de pine prjit,
nainte de masa de diminea i de sear.
Chist pe burt; pe toat suprafaa se pune slnin, tiat n felii subiri
(slnin de cas), se pune pe o burtier , s stea ct mai strns, timp de
o sptmn. Dac chistul are puroi, slnina grbete colectarea lui,
fcndu-i loc s ias. Se pune slnin nc 2 - 3 zile pn la vindecare.
Dac nu are puroi, n 2 - 3 zile se micoreaz, apoi dispare.
Climax; ceai de traista ciobanului, 1 can dimineaa i 1 can seara,
(regleaz tensiunea i un adjuvant n cazul tensiunii oscilante), ceai de
pducel (echilibreaz sistemul neurovegetativ)
Colagenoza; siliciul coninut de coada calului, este un mineral esenial
n producerea de colagen un adeziv corporal ce menine unite
esuturile musculare cu pielea - 4 g de pulbere/zi, susinut de regim
vegetarian duce la ameliorarea bolii.
Diabet; cercettori americani au studiat pe 1 loturi de 200 voluntari, toi
avnd prini diabetici, efectele nlocuirii totale a zahrului cu miere.
Rezultatele au fost uluitoare, dup 20 de ani, rata mbolnvirii de diabet
este 0, pentru cei ce au consumat numai miere, n timp ce lotul martor
40% are diabet de diferite grade.
Cromul reduce pofta de dulce.
Dislipidemie; pentru reducerea colesterolului, se iau 2 mere mari i o
felie de elin (100 - 150 g ), se rad, se consum pe stomacul gol
dimineaa timp de 30 zile.
Guturai, gripa; vezi plmn, bronite.
Hipercolesterolemie; cu 30 min. nainte de mas se nghite de 3 ori/zi 1
linguri cu boabe de mutar auriu cu ap nemestecate, timp de 3 - 4
luni.
Hodghin; tratament naturist cu Culevit, stimulator al imnitaii pasive,
Shark Aid cartilagiu de rechin mcinat n form pur,, Coenzima Q10, Polinesian
Noni regele fructelor, sirop cu remarcabile propieti de
vindecare, cunoscute de reste 2000 de ani n Polinezia, China, India,
npreun cu cel cu citostatice.
Leucemie; cte o lingur din fiecare cereal, porumb, gru, ovz,
secara, mei, cu 2 litri ap, se fierbe pn rmne 1 litru. Se beau 2-3
pahare pe zi..
Lipom; masaj cu ulei de ricin, unguent de glbenele i crema Spirulin,
se nmoaie i dispar
Mastoz chistic si fibroadenom;
- dezintoxicarea organismului- 1 can cu ap clocotit de seara se bea
dimineaa pe stomacul gol .
- dup o . ora drojdie de bere cat o nuc i 2 linguri tre de gru
nmuiate n lapte sau iaurt.
- regim lacto-vegetarian, carne pasare, zahrul nlocuit cu miere i oetul
cu lmie.
Page 63 of 1147
Page 64 of 1147
Page 65 of 1147
Page 66 of 1147
Page 67 of 1147
Page 68 of 1147
Page 69 of 1147
Conjunctivita
- afecteaza membrana care protejeaza fata posterioara a pleoapelor si globul ocular pana
la periferia corneei. Inflamatia mucoasei conjunctive, insotita de usturimi, senzatia de
nisip in ochi, mancarimi - este cauzata de microbi.
Grava este boala numita conjunctivita granuloasa sau trahomul produs de un virus
Rickettsia trahomatis". Este foarte raspandita. Poate duce la ulcere corneene,
deformarea pleoapelor, uscarea corneei (scleroza), orbire.
Mai poate fi produsa de agenti iritanti fizici sau chimici. Fumul, praful, polenul, corpii
straini, gazele toxice, apa din bazin sunt factori favorizanti ai producerii conjunctivitei.
Secretia conjunctivala poate fi: mucoasa, purulenta, fibrinoasa, functie de felul
microbului si gravitatea bolii.
Nu trebuie sa se lege ochiul, deoarece pansamentul stagneaza secretia care poate
imbolnavi corneea, putand duce la pierderea vederii. Este foarte importanta igiena
individuala. Se vor lua masuri (prosop, perna, batista individuale) ca secretia de la omul
bolnav sa nu ajunga la cel sanatos sau la alte persoane din jur. La nou-nascut poate
exista conjunctivita blenoragica. Se previne prin instilarea in conjunctiva a unei picaturi
de nitrat de argint.
Mancarimi si granule in ochi, pleoape granuloase, ochi rosii arata o lipsa de vitamina
B2.
Ajuta vitamina B2.
Pentru conjunctivita se vor bea sucuri de legume:
- morcovi + sfecla + spanac ;
- morcovi + sfecla + castraveti.
Page 70 of 1147
Page 71 of 1147
Mararul
Mararul combate depresia, intareste oasele si creste fermitatea sanilor
Page 72 of 1147
Page 73 of 1147
Trebuie administrat cu precauie copiilor, fiind interzis copiilor sub doi ani.
n utilizarea de lung durat mrarul poate deveni neorotoxic.
Principalele beneficii pentru sanatate ale mararului:
1. Te scapa de kilogramele in plus. Mararul este folosit cu succes in regimurile pentru
slabit, deoarece are proprietatea de a aplatiza abdomenul. Proprietatile sale diuretice
impiedica retentia de lichide din organism si actioneaza asupra depunerilor in zonele
celulitice.
2. Stimuleaza activitatea rinichilor. Patru linguri de suc proaspat de marar luate zilnic
timp de doua saptamani previne si combate calculii, cistitele si infectiile renale.
3. Calmeaza durerile abdominale. Mararul l actioneaza foarte eficient stimuland toate
functiile intestinale si are un puternic efect antispastic. Calmeaza durerile abdominale,
limiteaza acumularea de gaze si scuteste nou-nascutul de colici.
4. Benefic sistemului nervos. Mararul mai este un puternic tonic fizic si psihic, combate
depresia si readuce bucuria de a trai.
5. Intareste oasele. Semintele de marar au cea mai mare concentratie de calciu dint tot
regnul vegetal. O lingurita cu seminte contine mai mult calciu decat o cana cu lapte.
Calciul este necesar in special pentru prevenirea osteoporozei.
6. Sani mai fermi. Frunzele de marar si semintele contin mici cantitati de estrogen
hormonul feminin responsabil de cresterea naturala a sanilor si de intretinerea supletii
pielii.
7. Improspateaza respiratia. Mesteca frunze si seminte de marar daca vrei o respiratie
proaspata. In plus, semintele au capacitatea de a calma durerile usoare de dinti.
O JUMATATE DE KG ULEI DE MASLINE LA 12 LINGURI DE MARAR USCAT,
SE LASA LA MACERAT 2 SAPTAMANI, IAR DUPA CE SA MACERAT SE
STRECOARA SI UNG SINI IN FIECARE SEARA TIMP DE O LUNA. O SA
VEDETI REZULTATUL. SANII CAPATA FERMITATE SI SE MARESC NATURAL,
FARA OPERATII ESTETICE.
MARARUL ESTE FOARTE BUN SI DACA IL FOLOSESTI IN ALIMENTATIA
CURENTA.
n faimosul Papirus Ebers, scriere n care vechii egipteni se refera la numeroase
plante cu efecte terapeutice, apare mentionata si o planta-condiment, raspndita astazi si
la noi: mararul.
Dar nu numai frunzele sunt recunoscute pentru asemenea calitati, ci si semintele, care
stim ca sunt puse, uscate, n recipientele cu muraturi. Cea mai importanta proprietate
luata n consideratie este aceea de ntaritor ai aparatului digestiv si de stimulent al
diurezei.
Totodata, semintele calmeaza durerile abdominale si favorizeaza eliminarea gazelor din
intestin, au proprietati de reglare a ciclului menstrual, dar sunt si sedative; combate
insomnia; precum si voma sau sughitul rebel (sunt antispastice).
Frunzele de marar se consuma ca adaos la diverse mncaruri: Din seminte, se poate
prepara infuzia - o lingurita la cana cu apa, se beau zilnic 2-3 cani - sau decoct - o
lingurita de seminte fierte ntr-o cana cu lapte - acest din urma preparat consumndu-se
nainte de culcare, seara; pentru combaterea insomniei.
Mararul este o sursa excelenta de vitamina A, vitamina C, riboflavina, vitamna B6, acid
Page 74 of 1147
folic, calciu, fier, magneziu si potasiu. In plus, mararul contine si fibre alimentare,
niacina, fosfor si zinc.
Cu siguranta cu totii stim ce aroma da mararul macarurilor sau castravetilor la otet, insa
sunt putini cei care stiu de actiunile terapeutice ale mararului.
La marar toate partile pot fi folosite, frunze, tulpina, seminte, radacina
Semintele de marar sunt cele mai putin folosite, in ciuda faptului ca au proprietati
deosebite. Pulberea si tinctura extrase din seminte de marar au efect stimulator si
reglator hormonal. In urma unui tratament de aproximativ 20 de zile cu pulbere sau cu
tinctura de seminte de marar la femei s-a observat cresterea sanilor, reglarea ciclului
menstrual, estomparea efectelor menopauzei,cresterea vitalitatii si a tonusului, sporirea
secretiei mamare la femeile care alapteaza, scaderea duratei de somn. La barbati s-a
observat cresterea armonioasa a masei corporale si a vigorii in plan sexual si sporirea
vitalitatii.
Compresele cu extract lichid din seminte de marar ajuta in cazulul ulcioarelor si al
inflamatiilor, iar baile cu acesta sunt utile impotriva hemoroizilor.
Frunzele de marar datorita continutului de estrogen ajuta la cresterea armonioasa a
sanilor si la mentinerea tineretii pielii.
Pentru a calma durerile de cap si a ameliora starile de nevroza e suficient sa mestecati
niste tulpini de marar.
De asemenea nu trebuie sa uitam ca mararul ajuta la vindecarea si prevenirea
afectiunilor renale, stimularea activitatii rinichilor si la combaterea celulitei.
Mararul este mai sanatos decat ne imaginam.
Mararul si patrunjelul sunt usor de folosit drept ingrediente in aproape orice fel de
mancare, asigurand un continut extrem de ridicat de vitamina C, cel mai puternic
antioxidant natural. Daca doza zilnica recomandata de vitamica C este de 40 mg, aflati
ca aceste plante o pot asigura lejer - 100 de grame de marar contin 100 mg de vitamina
C, iar aceeasi cantitate de patrunjel are o concentratie dubla de vitamina C.
Folosita mai ales pe post de condiment al mancarurilor, putina lume stie ca aceasta
planta este una dintre cele mai folositoare pentru sanatate.
Mararul contine flavonoide, substante cu actiune asemanatoare estrogenului (hormoni
feminini), numite fitoestrogeni .
Cercetatorii spun ca aceste substante din marar echilibreaza nivelul hormonilor
feminini.
De aceea , consumul regulat de marar este recomandat in sindromul premenstrual
(dureri in sani si abdominale, nervozitate in perioada ciclului), stimularea lactatiei ,
menstre abundente.
La inceputul menopauzei , mararul inlatura bufeurile si transpiratiile nocturne. Luati
zilnic doua lingurite de pulbere uscata de marar pentru a scapa de neplaceri.
Page 75 of 1147
Lista cauzelor care slabesc imunitatea este destul de lunga. Cea mai mare grija pentru
mentinerea sau intarirea imunitatii trebuie sa o aiba oamenii care fac eforturi psihice sau
fizice exagerate, nu dorm suficient, sunt supusi radiatiilor nocive, temperaturi lor
scazute, traiesc in medii cu gaze poluante. Tot atat de periculoase sunt alimentatia
nesanatoasa, consumul de alcool si fumatul - chiar si 2-3 tigari pe zi afecteaza structura
protectoare a corpului. Un efect negativ au si injuraturile, metalele cu energie negativa
(de ex. plumbul), muzica cu caracter agresiv, zonele geografice geopatogene. O alta
cauza importanta de scadere a imunitatii este disbacterioza - dereglarea echilibrului
florei intestinale, al microflorei din cavitatea bucala, a mucoaselor si a pielii. Fabrica de
imunitate se afla in intestine, iar disbacterioza este falimentul ei produs de om, prin
consumul de alimente nesanatoase, de alcool si droguri.
Sistemul imunitar slabit este reprimat si mai mult atunci cand omul se indoapa cu tot
felul de medicamente la moda, experimentandu-le pe cont propriu, fara sa consulte
medicul. Analizele de laborator arata ca o mare parte dintre produsele farmaceutice nu
au efectul preconizat. In schimb, folosirea lor indelungata sau in exces are urmari fatale
pentru imunitate. De exemplu, antibioticele prescrise pentru afectiuni reumatice nu se
elimina din organismul nostru timp de 5 ani, iar o cantitate mare acumulata in timp
slabeste considerabil imunitatea.
Metode de intarire a imunitatii
* Saturarea organismului cu minerale si vitamine, de preferat luate din alimentatie.
Vitaminele A, E si C franeaza inmultirea si raspandirea virusului gripal, iar vitaminele
din grupa B contribuie la profilaxia urmarilor grave datorate gripei.
* Imbunatatirea circulatiei sangvine prin eforturi fizice dozate rational (gimnastica,
alergare, inot, munca in gradina); iesirea in aer liber (aer curat, apa, soare); frectii cu
peria uscata, dimineata, si cu apa sarata, inainte de culcare.
* Sauna si baile sudorifice favorizeaza descarcarea rinichilor, eliminarea surplusului de
saruri si cresterea pH-ului cu 0,3-0,4 unitati. In conditiile acestea, se produce in
organism o cantitate mai mare de ozon (O3), creste imunitatea, mor virusii, bacteriile si
microbii.
* Kombucha. Se administreaza regulat, pentru prevenirea si vindecarea disbacteriozei
(2-3 pahare pe zi). La fel de bune sunt si alte bauturi fermentate, ca iaurtul de casa,
laptele acru, borsul etc.
* Gandirea pozitiva, bucuria si veselia stimuleaza producerea hormonului endorfina,
care activeaza functiile sistemului imunitar. S-a dovedit stiintific cresterea imunitatii la
oamenii care aud multe cuvinte bune, de alinare si de iubire.
Page 76 of 1147
Page 77 of 1147
Page 78 of 1147
hrean ras. 2-3 lingurite de hrean ras se invelesc in tifon si se aplica la radacina nasului
sau pe frunte. Se tine pana apare senzatia de arsura pe piele
Tratament sinuzita cu hrean uz intern:
sirop de hrean. O radacina de hrean data prin razatoare, amestecata cu 4 linguri de
miere, se lasa cateva minute la macerat. Se strecoara si se obtine siropul crud. Resturile
ramase se pun la fiert cu putina apa (cat sa le acopere). Dupa fierbere, se strecoara prin
presare, se lasa sa se raceasca, apoi se amesteca impreuna cu siropul crud. Se iau trei
linguri pe zi. Se recomanda in cazul astmului, bronsitei cronice, afectiuni ale cailor
respiratorii medii si inferioare in general.
tinctura de hrean. Radacinile de hrean se dau printr-o razatoare mica, dupa care se pun
intr-un borcan pana se umple o treime, restul completandu-se cu alcool alb alimentar de
80 de grade. Dupa 8 zile se strecoara, presand amestecul printr-un tifon. Se ia o
jumatate de lingurita de 3-4 ori pe zi pentru tratarea tusei, guturaiului, gripei. Alte
indicatii: tratament adjuvant in anemie, anorexie, tratamentul simptomatic al infectiilor
urinare, atonii digestive, gastrite hipoacide.
Efecte secundare si contraindicatii:
Hreanul aplicat extern poate cauza inrosirea pielii si iritatii. Protejati pielea cu o crema
hidratanta aplicata inainte cu cel putin un sfert de ora, intr-un strat consistent.
Hreanul ca tratament de uz intern ar trebui evitat de persoanele care sufera de
hipotiroidie, hemoroizi, afectiuni cardiace si afectiuni renale.
Substante active continute in hrean
Hreanul contine uleiuri volatile asemanatoare cu cele din mustar (planta cu care se
inrudeste). Radacina de hrean este foarte bogata in vitaminele C si B, si minerale: fier,
potasiu, calciu, magneziu. Substantele volatile au urmatoarele efecte: antibiotice;
expectorante; bronhodilatatoare; antibacteriene; cresc tensiunea arteriala;
vasodilatatoare coronarian; incalzesc organismul; stimuleaza imunitatea generala a
organismului; antiinflamatoare; antiparazitare (teniaza); antianemice; antiscorbutice;
diuretice.
2.
urmatoarea reteta: se rade
un cartof crud, se amesteca cu sare grunjoasa si tuica si se pun intr-un tifon
care se asaza pe frunte. Pe deasupra se pune un fular de lana si un cojocel
de miel. Se tin pana dimineata. Se repeta procedeul de 2-3 ori. Se face si
inhalatie cu drob de sare ars pe foc pana se inroseste si apoi pus intr-o oala
cu apa. Se trag pe nas aburii, avand pe cap un prosop.
Sedinte cu ultra sono Proposept care elimina rapid puroiul. Sedintele se
fac in statiunea Govora, jud. Valcea. Se mai fac 12 sedinte de aerosoli cu
Proposept (vezi Policlinica de Apiterapie din Bucuresti, str. CA. Rosetti
nr. 31).
Se beau sucuri de legume:
- morcov + sfecla + spanac (curata sangele).
- hrean ras + lamaie (dizolva mucozitatile).
- morcov + sfecla + castravete (elimina mucozitatile).
Page 79 of 1147
Page 80 of 1147
3.
REMEDII NATURISTE PENTRU SINUZITA
SINUZITA este inflamarea si blocarea sinusurilor din cauza unei infectii. In mod
normal, sinusurile umezesc aerul pe care il respiram si retin bacteriile nocive. Cand
aerul nu mai trece liber, in general din cauza excesului de mucus provocat de o raceala,
bacteriile incep sa se inmulteasca si provoaca infectia. Printre simptome se numara
senzatia de apasare in oasele fetei, durere a fetei, congestia capului, febra si dureri de
cap.
Mentineti umiditatea sinusurilor, folosind in casa un umidificator. Beti multa apa, opt
cani pe zi, pentru a subtia mucusul si a elimina blocajul. Mancati mai mult coriandru,
portocale, mandarine, grepfrut, samburi de caise dulci, bulbi de crin. Aceste alimente
ajuta la curatarea nasului. Faceti regulat exercitii fizice, mergand zilnic pe jos, cel putin
30 de minute.
Apare frecvent pe o rinita banala a mucoasei nazale dupa instalarea unei infectii cu
microbi, inspirati pe nas, proveniti de la persoane deja bolnave, prin tuse, stranut,
vorbire si sarut. De asemenea poate fi o complicatie a gripei, a guturaiului, a rujeolei si
a scarlatinei.
Boala se manifesta prin scurgeri nazale, stranuturi, febra, dureri frontale, de ochi si sub
pometii obrajilor, congestii nazale, astuparea nasului cu secretii mucoase sau purulente,
tumefactia pleoapelor superioare si stare generala proasta.
Dupa infectarea sinusurilor sunt posibile reactii negative, mai ales la persoane cu
diferite tipuri de alergii la care organismul elibereaza cantitati sporite de histamine.
Sinuzita poate fi acuta sau cronicizata, purulenta sau nepurulenta. In forma acuta,
durerile sunt suborbitale, cu iradieri in molarii superiori (sinuzita maxilara), frontale, cu
iradieri in tample (sinuzita frontala) si dureri la ceafa (sinuzita sferoidala).
Tratamentele fitoterapeutice
Se fac, in majoritate, pe cale externa prin:
inhalatii sau bai de aburi, seara, cu flori de musetel, lavanda, coada soricelului, menta,
cimbrisor, maghiran, salvie, cetina de pin, ceapa, sare, cu efecte antiseptice,
antiinflamatoare, sedative si sudorifice;
aspiratii nazale cu infuzii caldute de musetel, menta, salvie, soc, coada calului,
sunatoare, coada soricelului, radacini de cerentel, seminte macinate de schinduf sau de
in;
cataplasme locale cu terci de tataneasa, coada calului, cartofi cruzi, stropiti cu alcool,
radacini de schinduf, flori de fan sau frunze zdrobite de varza alba, tinute peste noapte;
masaje locale cu uleiuri eterice (menta, lavanda, pin, eucalipt), cu tinctura de propolis si
bitter suedez si cu alifie de galbenele si catina.In uz intern sunt indicate infuziile din
flori de musetel, salvie, coada soricelului, trei frati patati, rachitan (cate 2-3 cani pe zi),
iar in cazul unui focar de infectie sunt eficiente ceaiurile de galbenele, cretisoara,
coacaz negru si rachitan (cate 2-3 ceaiuri pe zi), cu efecte antiseptice si antibiotice.
Page 81 of 1147
Apiterapia recomanda:
solutie de propolis 5% in alcool din care se pun cate 5 picaturi in fiecare nara de 3 ori pe
zi;
mestecarea unei bucati de fagure cu miere (15 minute pe zi) si consumul zilnic a 2
lingurite cu capaceala de fagure, timp de 3 zile consecutiv.
Regimul alimentar
Recomanda cel putin 2-3 zile repaus alimentar absolut, numai cu lichide sub forma de
sucuri si ceaiuri antiinflamatoare, cu musetel si cimbrisor, avand rolul de a pastra umeda
mucoasa nazala.
In continuare se administreaza o alimentatie usoara, bogata in legume si fructe cu
vitamina C si saruri minerale (suc de lamaie diluat cu apa calduta luat dimineata inainte
de masa, suc de orz verde, spanac, varza alba, ridichi negre, caise, boabe de ienupar,
germeni de cereale, lapte si produse lactate (iaurt, branzeturi). Este indicat hreanul ras si
amestecat cu putin suc de lamaie (cate o lingurita de 2 ori pe zi, dimineata si seara, dupa
care nu se mai consuma nimic timp de 30 minute).
Se impun restrictii la grasimi animale si carnuri, cartofi, paine alba, dulceturi,
condimente iuti si otet.
Regimul de viata
Impune un repaus odihnitor la pat, intr-o camera curata (fara praf), cu aer umidificat si
bine incalzita (la temperatura de circa 20C) in care nu se fumeaza (desigur eliminarea
definitiva a fumatului de catre pacient). Se interzice pastrarea in camera a florilor
puternic mirositoare si a animalelor de casa.
Pe zona sinusurilor se pun comprese cu apa calda, cataplasme cu ceapa taiata marunt,
sare sau malai, bai calde de sezut (2 pe saptamana) si bai alternative (calde-reci) de
picioare. Pe sinusuri se pot pune saculeti plini cu nisip fierbinte, care vor fi schimbati
dupa ce se racesc.
Exista in China un obicei pe care foarte multi il respecta: in fiecarezi - dimineata, sau la
orice alta ora din zi - se efectueaza un anumemasaj al fetei, atat cu palmele, cat si cu
buricul degetelor, atingandmai toate punctele reflexogene legate de meridianele ochilor,
urechilor,cavitatii nazale si sinusurilor. De aceea, sa nu ne miram de faptul cafoarte rar
se intalneste la chinezi sinuzita.
Putand afecta sinusurile sfenoidale (in spatele cavitatii nazale), celeetmoidale (la
radacina nasului), cele frontale si/sau cele, axilare,boala este un fenomen inflamator
acut sau cronic ce se instaleaza usorca urmare a unui guturai puternic, a unei variatii
mari si bruste detemperatura sau a unei expuneri indelungate a fetei la curenti reci.
Fiindatat de grijulii cu sanatatea lor, chinezii au foarte putine remediipentru sinuzite,
tinand seama de frecventa scazuta a cazurilor acute si,cu atat mai mult, a celor cronice.
Totusi, nu putem neglija cateva reteteinteresante.
Produsele apicole i-au fascinat si pe medicii chinezi, deopotriva cucei europeni.
Specialistii chinezi au observat ca aplicarea unor masaje,urmate de cataplasme cu
miere, poate da rezultate minunate in sinuzitaacuta. Tinctura de propolis - concentratie
10% - poate avea efectemiraculoase in cazurile cronicizate, daca se toarna zilnic cate 4-
Page 82 of 1147
Page 83 of 1147
Page 84 of 1147
Page 85 of 1147
Page 86 of 1147
Propolisul
* Un remediu bun pentru curatarea sangelui si intarirea imunitatii este propolisul. * Se
consuma cate 7-10 g de propolis curat (fara ceara), de 3 ori pe zi, inainte de masa. * O
Page 87 of 1147
bucatica cat o maslina se mesteca timp de 15-20 minute, apoi se inghite. Pe timpul
epidemiei de gripa, se recomanda sa tinem in coltul gurii o bucatica de propolis cand
vizitam locurile aglomerate, dar si in timpul somnului, lipita de dinti.
* Untul de propolis. Nu trebuie sa lipseasca din meniul persoanelor cu imunitate scazuta
sau cu boli cronice ale aparatului respirator. Se consuma fara dozare. Preparare: un
kilogram unt de calitate se aduce, intr-un vas emailat, pana la punctul de fierbere. Vasul
se ia de pe foc si se amesteca cu 150-200 g de propolis dat pe razatoare. Se tine din nou
pe foc, in bain-marie (un alt vas mai mare, cu apa la temperatura de 80 grade), timp de
30 minute. Se amesteca permanent cu o lingura de lemn. Se consuma uns pe o felie de
paine integrala sau amestecat cu pilaf de cereale.
* Laptisor de matca. De trei ori pe zi, cu 40-50 minute inainte de masa, se tin sub limba
cate 10 picaturi laptisor de matca, cu cate o picatura miere de albine sau 2-3 cristale de
zahar. Dupa o cura de 10 zile, se face o pauza de 10 zile. Se repeta de 3-10 ori.
Tinctura de ciuperci
Un imunostimulator puternic este ciuperca Licoperdon Perlatum (in popor se numeste
pufai, gogoasa, papalau), care la maturitate se preface intr-o pulbere fina. Un pahar de
pulbere se pune intr-un borcan de un litru, se adauga 500 ml de tuica de casa (de 60-70
grade), se fixeaza capacul etans si se inveleste in polietilena de culoare neagra. Se tine,
la oras, in partea de jos a frigiderului, iar la tara, poate fi ingropat in beci, la 20 cm
adancime. Dupa 24 de zile, borcanul se deschide, se lasa putin sa se limpezeasca, si se
strecoara prin panza. Se consuma cate o lingurita, dimineata, pe nemancate, cu 30
minute inainte de masa.
Miere de pin
Un kg de conuri de pin se spala, se taie fiecare in patru si se fierb in 3 litri de apa, pe un
foc slab, pana devin moi. Se strecoara lichidul si se amesteca cu 1 kg de zahar. Se pune
inca o data pe foc si se aduce pana aproape de fierbere, dar nici intr-un caz nu se fierbe.
Se toarna in borcane, adaugandu-se 2-3 linguri suc de lamaie la fiecare 700 ml.
Conurile ramase se piseaza, se amesteca cu putin sirop si se folosesc in loc de dulceata.
Page 88 of 1147
Retete cu miere
Lapte cu ovaz
* Un pahar de ovaz zdrobit se fierbe in 5 pahare de apa, pe un foc foarte slab, pana
devine ca piureul. Se strecoara, se amesteca cu o cantitate egala de lapte de la tarani
(daca se poate de capra) si se mai tine pe foc 5 minute. Dupa racire, cand ajunge la 3538 de grade, se adauga 4-5 linguri miere de albine si se amesteca bine pana se dizolva
mierea. Se bea cald, cate un pahar, de 3 ori pe zi, inainte de masa.
Lamaie cu plante si mirodenii
* Se toaca in robot 4 lamai fara samburi, dar cu coaja, 20 frunze de muscata cu petiol,
20 de migdale dulci, o lingura de scortisoara, 500 g miere de albine, cate 20 ml tinctura
de paducel si de odolean (din farmacie). Amestecul se consuma cu 20 de minute inainte
de masa, cate o lingura, pana se termina toata cantitatea.
Albus si lamaie
Page 89 of 1147
* Se separa albusul de la doua oua proaspete de gaina (nu mai vechi de 36 de ore), se
adauga suc de la o jumatate de lamaie si se amesteca (nu se mixeaza!) timp de 10
minute. Se adauga 400 ml apa fiarta si racita, se pune intr-un vas emailat pe un foc mic
si se incalzeste pana la 51-52 de grade, amestecand permanent, apoi se ia de pe foc si se
pune intr-un vas cu apa rece. Dupa racire, amestecul se strecoara prin 3-4 straturi de
tifon, se mai adauga suc de la o jumatate de lamaie, 2 linguri miere de albine. Se
consuma cate 1-2 linguri, la fiecare 3 ore, daca organismul este slabit. Pentru profilaxie,
se consuma lunar, timp de 3-4 zile, cate 3 linguri pe zi, intre mese, in perioadele reci ale
anului. Pentru copii pana la 7 ani, se da jumatate din doza, iar pentru cei peste 7 ani, se
micsoreaza doza cu 1/3.
Infuzie de ceapa
* Daca apar primele semne de raceala, se prepara infuzie dintr-o ceapa de marime
medie, taiata in 4, si un litru de apa fierbinte. Vasul se lasa acoperit 20 de minute, apoi
se adauga o lingura de miere de albine si se bea pe timpul zilei in loc de apa. In caz de
gripa sau raceala, starea omului se imbunatateste in 2 zile. Pentru bronsita sau
pneumonie, se bea timp de 1-2 saptamani, concomitent cu alte tratamente.
Tuica si aloe
* Intr-un borcan de 500 ml se pun 2 linguri miere de albine si se umple cu frunze de
aloe taiate marunt. Se toarna tuica cat incape in borcan, se inchide etans si se lasa la
macerat 5 zile. Se consuma cate o lingura, de 3 ori pe zi, cu 30 minute inainte de masa.
Se pastreaza in partea de jos a frigiderului.
Bautura fermentata
* Se prepara o bautura fermentata din: 10 l apa, un kg miere de albine, cate 500g frunze
de iarba mare, flori de hamei, boabe de secara, care se lasa doua saptamani la fermentat,
apoi se adauga inca 200-300 g miere de albine si se mai lasa inca doua saptamani la
fermentat. Bautura se strecoara si se bea inainte de culcare, dupa schema urmatoare: * 3
zile, cate 200 ml, urmate de o pauza de 3 zile, * apoi 3 zile, cate 250 ml, urmate de o
pauza de 7 zile, * inca 3 zile, cate 100 ml. Daca imunitatea este foarte slabita, cura se
repeta luna urmatoare.
Leacuri rapide
* Amestecati cantitati egale de miere de albine cu ceapa rasa si mere rase. Mancati cate
2-3 lingurite de 3 ori pe zi.
Page 90 of 1147
* Intr-un borcan de 1 litru se amesteca 100-150 g de ceapa taiata marunt, 100 g miere de
albine si un vin natural alb sau rosu. Se infuzeaza doua saptamani la intuneric, se
strecoara si se bea cate 3-4 linguri pe zi, intre mese.
* Mierea de albine se foloseste si pentru bai, cand trebuie sa intarim imunitatea la un
copil bolnavicios sau la un batran slabit de boli cronice. La o cada cu apa fierbinte sau
calduta se adauga 250 g miere de albine.
* Dimineata se consuma un galbenus de ou crud, amestecat cu o lingurita miere de
albine si cateva picaturi suc de lamaie.
* Se prepara un elixir din parti egale de suc de lamaie, miere de albine si tinctura de
usturoi. Prepararea tincturii: o sticla de culoare inchisa se umple 1/4 cu usturoi pisat, se
toarna tuica de calitate pana se umple si se lasa la macerat 21 de zile. Se bea o data pe
zi, seara, inainte de culcare, cate 30 ml de elixir.
Programul De Vara
Coacazul Negru(Ribes nigrum)
Coacazul negru este o tufa, un arbust, care creste spontan la margini de padure, acolo
unde are suficienta lumina. El este cultivat si in gradini, avand locul lui privilegiat in
preajma gardurilor, unde alcatuieste asociatii dense, ca un fel de hotar natural. Are
fructele mici, negre si parfumate, dar gustul lor nu este prea imbietor. In schimb,
calitatile terapeutice fac din coacazul negru o minune a naturii. El dezintoxica
organismul, regleaza activitatile hormonale, elimina anemia, stimuleaza cresterea si
consolidarea oaselor, ajuta la regenerarea organismului si prelungeste viata. In medicina
popoarelor nordice si baltice, acest fruct, care se coace in semiumbra padurilor si a
poienilor, este considerat un adevarat panaceu. Mirosul sau puternic, culoarea inchisa a
sucului si vitalitatea sa extraordinara i-au inspirat pe primii vindecatori populari, care au
considerat aceasta planta drept magica.
Page 91 of 1147
Oboseala cronica, suprasolicitare intelectuala - daca in aceasta vara nu v-ati putut inca
permite o vacanta si cautati un mijloc regenerant rapid, atunci cu siguranta ca sucul de
coacaze negre va va ajuta foarte mult. Beti cate 1-2 pahare pe zi, in reprize (in cazul
cand nu va impacati cu gustul sau), vreme de macar o saptamana. Pentru cei care fac
eforturi intelectuale mari este recomandat in mod special siropul de coacaze negre, din
care se iau 1-2 lingurite, atunci cand apar starile specifice de ameteala, somnolenta,
incapacitate de concentrare.
Dureri de gat, tuse, raguseala, amigdalita- siropul de coacaze negre are dublu efect: pe
de o parte, actioneaza direct asupra agentilor microbieni, distrugandu-i si "reparand"
tesuturile (epiteliile) lezate, iar pe de alta parte, mareste pe termen lung imunitatea
locala, impiedicand imbolnavirea ulterioara. Se iau pana la 8 lingurite de sirop pe zi,
fara apa, inghitind extrem de lent, asa incat planta sa poata actiona la nivelul zonei
afectate.
Page 92 of 1147
Page 93 of 1147
Intepaturi de viespe, albina, tauni etc. - se freaca imediat locul afectat cu cateva fructe
de coacaz negru. Senzatia de durere sau mancarime, precum si tumefierea, dispar
repede.
Oboseala vizuala, miopie progresiva - coacazele negre, fructele si frunzele, cresc
acuitatea vizuala(inclusiv cea nocturna), favorizeaza corectarea anumitor deficiente ale
vederii. Se fac cure indelungate (3-6 luni) cu pulbere sau cu macerat de coacaze negre.
Cresterea la copii - coacazele negre crude, la fel ca si sucul, stimuleaza formarea
tesuturilor, a oaselor mai ales. Se consuma zilnic 100-200 g de coacaze negre sau se bea
un pahar de suc. In afara sezonului, se ia inainte de fiecare masa jumatate de lingurita
de pulbere de coacaze negre.
Sensibilitate la infectii (respiratorii, intestinale, renale) - se consuma zilnic 100 g de
fragi si 100 g de coacaze negre. In afara sezonului se ia o jumatate de lingurita de
pulbere de coacaze negre si o jumatate de lingurita de pulbere de macese pe zi.
Articulatii umflate, dureroase - sucul si ceaiul de coacaze negre (obtinut cu apa calduta
din fructe si frunze) are efecte antiinflamatoare si depurative ideale, fiind in mod
deosebit indicat in cure de 21 de zile pentru reumatici.
Reumatism cronic degenerativ - se recomanda cura cu suc (500-750 ml pe zi) sau, in
afara sezonului, un pahar de macerat dimineata si doua cani de ceai fierbinte (obtinut
din fructe si frunze) spre seara.
Ateroscleroza, arterita, trombagenita obliteranta, hipertensiune - in toate aceste cazuri se
recomanda o cura de fructe - 500 g pe zi, vreme de doua saptamani.
Litiaza renala (cu urati) - in fiecare zi se bea de dimineata o cana de suc proaspat, iar
seara o cana de ceai fierbinte de fructe si frunze. In a zecea zi de cura se bea un litru din
ceaiul obtinut dintr-o lingura de frunze de mesteacan, o lingura de boabe de ienupar si o
lingura de frunze de coacaz negru, la un litru de apa clocotita.
Alcoolism - doua linguri de fructe uscate si o lingurita de seminte de patrunjel se fierb
la foc domol in trei sferturi de litru de apa, vreme de 15 minute, dupa care se lasa sa se
raceasca. Se bea tot acest preparat o data, pe stomacul gol; cura dureaza 6 luni. Pot
aparea reactii puternice de voma, diaree, ca semn al dezintoxicarii organismului. Daca
cura nu este intrerupta cateva saptamani si nu este consumat alcool, dependenta dispare
relativ repede si apare chiar o anumita intoleranta la alcool.
Tulburari specifice debutului menopauzei - pulberea de fructe uscate, la fel ca si ceaiul
fierbinte, are efecte usor sedative, opreste hemoragiile, normalizeaza activitatea
endocrina. Se beau una-doua cani de ceai pe zi sau se iau trei lingurite de pulbere pe
stomacul gol.
Page 94 of 1147
Afinele
Cu fructul lor ca niste margele negre, brumate, afinele inglobeaza in ele toata energia
solara captata pe platourile muntoase pe care cresc. Sunt fructe specifice marilor
inaltimi, facute special, parca, pentru a completa hrana destul de saraca a oamenilor de
munte. O portie de afine valoreaza cat 3-4 casete cu vitamine, cu specificatia ca
vitaminele A, E, F, Pp si B (B1 si B2) continute de afine sunt mult mai usor de asimilat,
deoarece sunt in formula naturala. Cat despre actiunile terapeutice, lista impresioneaza
nu atat prin marime, cat prin efectul neobisnuit al acestor alimente-medicament sau, mai
bine zis, medicamente-aliment care sunt afinele.
Fructul proaspat de afin, dar mai ales cel uscat, ajuta la regenerarea vaselor de sange, la
normalizarea glicemiei si la regenerarea purpurei retinei, creste sensibilitatea
fotoreceptorilor de la nivelul ochiului, neutralizeaza infectiile din intestin, dilata usor
vasele coronare, protejeaza organismul contra radioactivitatii. Mirtilina, o substanta
continuta de fructe si frunze, penetreaza celula bacteriei si ii slabeste vitalitatea, iar
administrata intern, scade glicemia. Pigmentii care dau nuanta albastruie fructului
protejeaza corpul impotriva radioactivitatii si regleaza anumite procese imunitare. Din
lista de afectiuni in care se folosesc cu succes fructele de afin am selectat cateva:
Ateroscleroza cerebrala, tulburari de circulatie encefalica - se consuma in fiecare zi
200-300 g de fructe proaspete, inainte de fiecare masa. In afara sezonului se consuma o
lingurita de pulbere de afine uscate de trei ori pe zi.
Diaree, enterocolita de fermentatie - pulberea de afine uscate este un leac care
actioneaza fara gres in aceste afectiuni. In cazurile acute se ia o lingurita rasa din doua
in doua ore. Suplimentar, se poate bea un ceai cald din fructe si frunze pentru
rehidratare.
Enterocolite de putrefactie - se face o cura de afine proaspete - 300-500 g zilnic repartizate in trei portii egale. Prima portie se ia dimineata pe stomacul gol, iar restul
inainte de mesele principale.
Oxiuroza - se face un macerat dintr-o lingura de fructe zdrobite la 400 ml apa rece; in
afara sezonului, se pune pulbere de fructe in apa si se lasa la temperatura camerei,
vreme de 8 ore; se bea in trei reprize, in decursul unei zile.
Diabet, maladii vasculare ale diabeticilor - se pun la inmuiat de seara pana dimineata
doua linguri de frunze maruntite in jumatate de litru de apa. Dimineata se strecoara, se
pune licoarea obtinuta deoparte, iar frunzele se oparesc cu o cana de apa clocotita si se
lasa sa se raceasca 20 de minute. Se combina cele doua extracte si se bea acest amestec,
pe parcursul unei zile, pe stomacul gol. Tratamentul se tine 40 de zile, apoi se face
pauza 14 zile, dupa care se repeta.
Page 95 of 1147
Infectii urinare - se folosesc fructele uscate si macinate, se ia cate un varf de cutit din
doua in doua ore. Se poate face si o tinctura dintr-o cana de afine zdrobite si frunze de
afin taiate marunt, peste care se toarna patru cani de alcool diluat (50) sau rachiu. Se
lasa la macerat 10-14 zile, timp in care sticla se scutura de doua-trei ori pe zi. Se
strecoara in sticle inchise la culoare. Se consuma circa doua-trei linguri pe zi.
Arterite ale membrelor inferioare, sechele dupa infarct, coronarite - se bea macerat de
fructe uscate (o lingurita de pulbere la un pahar de apa) in cure de sase luni, doua-trei
pahare pe zi.
Tulburari specifice varstei a treia - o serie intreaga de probleme, cum ar fi tulburarile
vasculare, tulburarile de vedere (presbitia) si senilitatea se atenueaza daca se bea zilnic
jumatate de litru din preparatul obtinut prin combinarea unei cani de macerat la rece de
afine cu o cana de decoct de afine. Maceratul se obtine la fel ca in reteta anterioara, in
timp ce decoctul se obtine astfel: o lingura de fructe zdrobite se fierb 2-3 minute intr-o
cana de apa, se lasa la racit, dupa care se combina cu maceratul.
Candidoza bucala si digestiva - jumatate de kilogram de afine proaspete consumate
zilnic, vreme de o saptamana, elimina aceasta afectiune, care de altfel este destul de
refractara la tratamentele clasice.
Tulburari produse de folosirea antibioticelor - sechelele abuzului de antibiotice
(tulburari de imunitate, infectii cu ciuperci parazite, tulburari digestive, hormonale s.a.)
sunt atenuate si, gradat, eliminate, daca se consuma doua saptamani la rand cate 300 g
de afine crude. Pe timpul iernii se fac cure indelungate cu afine, de-a lungul carora se
beau una-doua cani de macerat de afine uscate zilnic.
Faringite, stomatite, afte - se face o infuzie din doua lingurite de afine uscate zdrobite,
peste care se toarna 200 ml apa clocotita; se infuzeaza 20-30 minute. Se face gargara de
mai multe ori pe zi, din care una inainte de culcare.
Micoze, eczeme, rani sangerande - se fierbe o lingurita de fructe uscate intr-un pahar de
apa, vreme de 5 minute, la foc domol; se filtreaza, dupa care cu solutia obtinuta se fac
lotionari cu un tampon de vata; fructele ramase dupa filtrare se aplica pe locul afectat
sub forma de cataplasme, folosindu-se un pansament steril.
Page 96 of 1147
Page 97 of 1147
- Patlagina (Plantago major si Plantago lanceolata) este una din plantele cele mai
folosite in medicina populara pentru uz extern. Este antiinflamatoare, calmanta,
antiseptica, cicatrizanta, ajuta la refacerea tesuturilor. Este utilizata pentru calmarea
usturimilor, a mancarimilor, pentru a urgenta cicatrizarea ranilor, pentru combaterea
infectiilor cutanate.- Piciorul cocosului (Ranununculus acris) este o planta iritantrevulsiva, antispastica, antinevralgica, antibiotica. Este utilizata popular pentru tratarea
reumatismului, a nevralgiilor, a dermatozelor si a durerilor de spate (nevralgie sciatica).
- Sanzienele galbene (Galium verum) sunt cicatrizante, grabesc refacerea tesuturilor,
infrumuseteaza pielea, ajuta la refacerea pigmentatiei normale.
- Sunatoarea (Hipericum perforatum) este prin excelenta o planta calmanta la nivelul
pielii, fiind indicata contra alergiilor, a mancarimilor si usturimilor, a bolilor de ficat.
Utilizata sub forma de bai, are proprietati calmante si hipnotice (produce somnul).
- Trifoiul rosu (Trifolium pratense) este o planta antiseptica, antireumatica, antiasmatica
si antiinflamatoare, decongestiva, calmant usor.
- Drobita (Genista tinctoria) este utilizata traditional in uz intern pentru tratarea
hipotiroidiei, a afectiunilor renale si dezintoxicare (seminte). Actiunile sale sunt inca
putin cunoscute din punct de vedere stiintific.Florile si frunzele de fragi (Fragaria vesca) au proprietati cicatrizante si sunt folosite
pentru tratarea gingivitelor si pentru grabirea cicatrizarii ranilor.
- Menta (Mentha) este antiinflamatoare, reconfortanta, stimuleaza respiratia, fiind un
bun antiseptic pentru caile respiratorii superioare.
- Angelica (Angelica archangelica) se gaseste in fanul recoltat toamna din zona
montana, de pe terenuri mai umede si cu sol nisipos. Utilizata extern, are proprietati
regenerative epiteliale, antiinflamatoare si cicatrizante. Se pare ca, utilizata extern cu
consecventa, accelereaza vindecarea unor boli interne (infectii, tulburari de asimilatie,
tulburari nervoase).
- Branca ursului (Heracleum sphondylium) apare in fanul recoltat in lunile iulie-augustseptembrie din zona montana. Are proprietati tonice nervoase si antitumorale. Este un
remediu traditional pentru scleroza in placi.
Page 98 of 1147
Efecte terapeutice
Baia fierbinte cu flori de fan activeaza circulatia, permite preluarea principiilor active
din plante cu repeziciune, mareste pe moment capacitatea de aparare a organismului in
fata infectiilor. Este un remediu excelent contra infectiilor renale si a cistitei, a
reumatismului, guturaiului si gripei in faza incipienta. Este recomandata cu precadere
persoanelor cu mare sensibilitate la frig si la curentii de aer rece.
Baile fierbinti partiale, cum ar fi cea de sezut sau a membrelor, se fac intr-un lighean,
numai cu infuzie racita pana la temperatura de 37-39 C, fara adaos de apa.
Contraindicatii si precautii
La baia completa cu flori de fan, cresterea temperaturii se va face gradat, pornind de la
temperatura de 36-37 C.
Nu vor face aceste bai fierbinti persoanele hipertensive, care sufera de ischemie
cardiaca, epilepsie, tromboflebita, arterita obliteranta in forme grave si cele care au
suferit accidente vasculare.
Page 99 of 1147
Avantaje si
dezavantaje
Este una din modalitatile cele mai naturale de extragere a principiilor active din
florile de fan, pastrand in plus anumite proprietati bioenergetice ale acestora. Acest
extract este indicat cu predilectie pentru tratamentele de fond, mai ales ale bolilor psihosomatice (boli fizice care apar pe fond nervos) si nervoase. Aceste bai au aroma cea mai
placuta (foarte apropiata de cea a fanului), fiind din acest motiv foarte agreate.
Principalul dezavantaj al acestei forme de preparare este ca anumite principii active din
florile de fan (cum ar fi taninurile - foarte utile in tratamentul bolilor de piele) nu sunt
extrase prin aceasta modalitate. Din acest motiv a fost imaginat extractul complet pe
care vi-l vom prezenta in continuare.
Baia cu extract complet din flori de fan
Mod de preparare: In 5 litri de apa se pun la inmuiat 7-10 maini de flori de fan, timp de
8-10 ore, la temperatura camerei (de dimineata pana seara). Se filtreaza maceratul si se
pune deoparte intr-un vas. Florile de fan ramase, la care se mai adauga 3-4 maini de
flori proaspete, se pun la fiert 1-2 minute in 5 litri de apa clocotita, dupa care se lasa sa
mai infuzeze timp de 20-30 de minute. Dupa ce s-a racit acest decoct, se filtreaza si se
combina cu maceratul la rece obtinut initial, dupa care se toarna in apa de baie.
Avantaje si dezavantaje
Acest extract contine atat principiile active obtinute prin macerare, cat si cele extrase la
temperaturi inalte, fiind din acest motiv cel mai activ, dar este mai greu de elaborat.
Cataplasma cu flori de fan
Cataplasma calda: O mana de flori de fan se oparesc cu o cana de apa clocotita, vreme
de 10-15 minute. Se scot apoi florile de fan si se filtreaza. Se invelesc in tifon si se
aplica pe locul afectat, cat se poate de calde.
Cataplasma rece: O mana de flori de fan se macina cu rasnita de cafea sau se maruntesc
in piua. Se adauga peste ele putina apa calduta (la 37-42 grade C) si se lasa sa stea
vreme de 1-2 ore. Se invelesc in tifon si se aplica pe locul afectat.
Cu ajutorul florilor de fan, se trateaza cu succes urmatoarele boli: cistita si bolile renale,
cancerul, bolile de piele, reumatismul, febra, insomnia, migrena.
Tratamente cu trandafiri
Din antichitate si pana in prezent, trandafirul a fost pretuit nu numai pentru frumusetea
si parfumul sau deosebit, dar si pentru calitatile lui vindecatoare. Medicii antici aveau
dreptate cand scriau ca trandafirul este un medicament natural universal. In medicina
chineza si tibetana, petalele de trandafir se foloseau pentru curatarea ficatului de toxine,
ridicarea tonusului organismului. Ceaiul aromat se recomanda pentru imbunatatirea
vederii, auzului si activitatii muschiului cardiac la persoanele varstnice. Femeilor care
nu pot sa devina mamici medicina orientala le propune siropul din flori de culoare alba
si roz, iar in caz de sterilitate masculina, siropul de flori rosii si bordo. Persoanele
afectate de depresie erau sfatuite sa-si stropeasca zilnic locuinta cu infuzie de trandafir.
In Grecia antica si mai tarziu in Europa, medicii foloseau apa de trandafir in cazuri de
afectiuni psihice, boli de inima si de rinichi. Bolile de plamani se tratau cu fumul
petalelor uscate, iar bolnavilor de tuberculoza li se prescria inhalarea miresmelor de
trandafiri proaspeti.
Remedii cu trandafiri
Petalele de trandafir
Se culeg dimineata, cand aerul este curat si umed, de preferat dupa o ploaie sau roua
abundenta. Se aleg florile complet desfacute, dar nu vestejite. Ca sa nu se piarda nimic
din calitatile lor utile, florile nu se spala. Petalele se folosesc pentru prepararea
leacurilor, in stare proaspata sau uscata.
Stomatita. Se taie marunt 3 linguri de petale, se infuzeaza in 2 pahare de apa clocotita
pana la racire si se clateste gura de cateva ori in timpul zilei.
Conjunctivita. O lingura de petale uscate se infuzeaza in 200 ml apa clocotita 30
minute, apoi se strecoara si se lasa la racit. De cateva ori pe zi, se sterg ochii cu infuzie,
iar inainte de culcare, tampoane de vata imbibate cu infuzie se lasa pe pleoape 30
minute.
Amigdalita. Se amesteca parti egale de petale de trandafir (proaspete sau uscate) cu
miere de albine. Amestecul se tine in gura 20-30 de minute, apoi se scuipa. Se repeta de
doua ori pe zi, timp de 3-4 zile.
Paradontoza, stomatita. Pulberea din flori uscate amestecata cu miere de albine este un
remediu pentru orice proces inflamator in cavitatea bucala. Cu amestecul aromat se
frectioneaza gingiile bolnave.
Raceala, bronsita, faringita, nevroze, avitaminoza. Se bea ceai din petale uscate de
trandafir (o lingurita la un pahar de apa fierbinte).
Spondiloza. Se macereaza 7-10 petale de trandafir in 125 ml de tuica timp de 5 zile.
Locurile bolnave se frectioneaza cu solutie inainte de culcare, apoi se leaga cu un fular
de lana sau blana de iepure.
Boli de piele. Pentru diminuarea iritatiei in cazuri de eczema, psoriazis, cosuri, erizipel,
prurit alergic, pe locurile afectate se aplica un strat de petale proaspete, care apoi se
fixeaza cu plasture sau tifon. Plagile infectate si arsurile se vindeca mai repede daca se
aplica zilnic cate un strat de petale proaspete.
Constipatie. Se recomanda mestecarea meticuloasa si inghitirea a 8-10 petale proaspete
de trandafir, de 2-3 ori pe zi, cu 30 minute inainte de masa.
Accesele de migrena, vertij, greata, slabiciune. S-a demonstrat stiintific ca inhalarea
aromei de flori de trandafir vindeca aceste afectiuni. Persoanele cu sistemul nervos slab,
predispuse la depresii, nevroze, trebuie sa foloseasca de asemenea cat mai des inhalarea
aromei de trandafir. Intr-un lighenas cu apa fierbinte, se pun cateva flori de trandafir si
se lasa in camera unde se afla persoana afectata. Metoda da rezultate si in cazuri de
raceala, gripa, guturai.
Astm bronsic. Amestecati 10 linguri de petale de trandafir cu 500 g dovleac tocat, o
lingura de frunze de patlagina taiate marunt si un litru de vin rosu (natural). Amestecul
se aduce pana aproape de fierbere, apoi se ia de pe foc. Dupa racire, se adauga 2 linguri
de miere de albine. Se consuma cate o lingura, de 5 ori pe zi, timp de 3 zile, apoi
urmeaza o pauza de 3 zile. Cura dureaza pana la consumarea produsului. Dupa o pauza
de o luna, poate fi repetata.
Uleiul de trandafiri
Insomnie,
depresie. Se inhaleaza, de mai multe ori pe parcursul zilei, aroma uleiului de trandafiri.
Angina pectorala: bolnavilor li se recomanda purtarea unui medalion cu un tampon de
vata imbibat cu o picatura de ulei de trandafir.
In caz de otita: 2-3 picaturi de ulei se picura in ureche, de trei ori pe
zi.
Blefarita: se ung pleoapele inflamate de 2-3 ori pe zi cu ulei
de trandafir, timp de o luna. In acelasi timp, se bea si ceai din petale de trandafir.
Celulita: 12 picaturi de ulei de trandafir se amesteca cu 100 ml ulei de masline. Se
frectioneaza locurile cu probleme, dupa un dus cald.
Arsuri, ulcer varicos, escara:
se aplica ulei de trandafir sub forma de comprese.
Apa de trandafir
Stramosii ne-au lasat secretele folosirii unui remediu usor de preparat, care se numeste
apa de trandafir. O mana de petale proaspete sau uscate se pun intr-un vas emailat sau
de sticla. Peste flori se toarna apa fiarta si racita si se lasa sa infuzeze 5-6 ore. Varianta
rapida: peste o lingura de petale se toarna un pahar de apa fierbinte, se acopera si se lasa
pana la racire.
Recomandari:
Reumatism: se fac bai calde la picioare.
Dureri lombare: se aplica in zona lombara comprese fierbinti cu apa de trandafir.
Raceala: inainte de culcare, bolnavii se incalta cu sosetele inmuiate in apa calda de
trandafir si stoarse
putin.
CASTANE(Purtatoare de noroc)
Cei ce poarta in buzunar trei castane sunt feriti de boli, asa se credea in Evul Mediu
timpuriu. Legatorii de carti au preparat multa vreme din fructele amarui un lipici care sa
protejeze hartia de mucegai. In schimb, faptul ca extractele din castane intaresc venele,
stimuleaza irigarea sanguina si calmeaza mancarimile a fost descoperit mult mai tarziu. Astazi, substantele active din frunze, coaja si fructe sunt utilizate la prepararea unor
produse cosmetice care intaresc tesutul si previn senzatia de "picioare grele". Si pentru
ca au un efect protector impotriva razelor ultraviolete, extractele pot fi gasite si in
compozitia unor creme si uleiuri solare.
Masca pentru picioare "grele" - se fierb 4 linguri de castane decojite in 100 ml apa,
aproximativ 30 de minute, si cand s-au inmuiat castanele se zdrobesc si piureul astfel
obtinut se intinde intr-un strat subtire pe toata suprafata gambelor. Se invelesc picioarele
cu un prosop de bucatarie, se sprijina pe o perna, astfel incat sa fie mai sus decat corpul,
se lasa "masca" sa actioneze 20 de min si se clatesc cu apa rece.
GALBENELE(Vraja dragostei)
In Evul Mediu, florile portocalii nu erau doar o podoaba indragita de pus in par. Femeile
tinere amestecau florile uscate cu miere si otet, si cu alifia astfel preparata se ungeau
seara la culcare, ca sa-si viseze iubitul.
Hildegard von Bingen vorbea si ea despre "calendule", pe care le folosea impreuna cu
ghimbirul pentru alinarea durerilor de stomac si vindecarea afectiunilor splinei. Si
despre culoarea lor luminoasa care amelioreaza vederea doar privindu-le. Astazi,
producatorii de cosmetice incorporeaza extractele de galbenele in creme hranitoare
pentru fata si corp si chiar in alifii pentru vindecarea ranilor (pentru ca mentin umezeala
din piele si calmeaza).
Crema pentru piele uscata - se topesc - intr-o craticioara - 100 g de vaselina, se adauga
doi pumni de galbenele proaspete sau uscate, si se lasa sa fiarba, pana ce crema devine
portocalie. Se filtreaza, se lasa sa se raceasca si se pastreaza la frigider.
ROINITA(Elixir vindecator)
In Evul Mediu era considerata drept "elixirul tineretii vesnice": femeile se spalau pe fata
cu ceai de roinita, pentru a scapa mai repede de impuritati. Dar frunzele ei cu miros de
lamaie erau folosite si in cazul afectiunilor pielii, al dereglarilor de somn, al tulburarilor
circulatorii si al depresiilor.
Cea mai renumita licoare vindecatoare a fost preparata in anul 1805, la Bruxelles, de
catre calugarita Marie Clementine Martin. Pentru munca de infirmiera in timpul bataliei
de la Waterloo, ea a obtinut o renta anuala de 160 de taleri (de aur), cu care a infiintat la
Kln, in 1826, o intreprindere care produce si astazi cunoscutul "Klosterfrau
Melissengeist", un remediu impotriva racelii, a sen- sibilitatii la schimbarile de vreme si
a nervozitatii launtrice, compus din alcool, roinita (melisa), gentiana, ghimbir si
scortisoara.
SALVIE(Protectie secreta)
In 1630, in timpul marii epidemii de ciuma, s-a constatat ca unii dintre hotii care au
jefuit cadavrele nu s-au molipsit de cumplita boala. Odata prinsi, acestora li s-a crutat
viata in schimbul "secretului" lor: legenda spune ca ei se frecasera cu salvie inmuiata in
otet, la care s-au mai adaugat cimbru, levantica si rozmarin. Inca din Evul Mediu,
frunzele de salvie erau arse pentru "curatirea" incaperilor in care zaceau persoane grav
bolnave. In plus, ele erau folosite impotriva febrei, a racelilor si a durerilor de dinti. Si
astazi, extractele antibacteriene intra in compozitia unor creme impotriva impuritatilor
pielii, a unor deodorante si sampoane pentru par gras, deoarece stopeaza producerea
transpiratiei.
Decoct pentru clatitul parului gras - se toarna 1/4 l de apa clocotita peste 4 linguri de
frunze de salvie, se lasa sa se infuzeze 10 minute si se strecoara. Lichidul se aplica pe
pielea capului (parul se fie spalat), se lasa sa actioneze 5 minute si se clateste.
ARNICA(Remediul-minune)
Datorita efectului sau anti-inflamator, calugaritele o foloseau deja cu secole in urma
pentru vindecarea vanatailor si contuziilor. In acelasi timp, fiind un stimulator al
circulatiei sanguine, arnica intra in compozitia apei de par. Extractele de arnica se
numara, de asemenea, printre substantele componente ale unor medicamente pentru
inima si circulatie, cu care celebrul scriitor Johann Wolfgang Goethe, de pilda, isi
linistea "falfaielile inimii".
Intre timp, s-a putut demonstra ca flavonoidele din arnica amelioreaza efectiv irigarea
sanguina si intaresc inima. Dar pentru ca arnica poate sa aiba un numar prea mare de
efecte secundare, se recomanda folosirea unor produse gata preparate, cumparate din
farmacii, si respectarea stricta a dozelor prescrise.
Descriere: Alte denumiri: mamorita, maraiul-ciinelui, matricea, moruna, musete-decimp, roman, romanita, romasca. Creste pe ogoare, soluri argiloase, cimpii, luminisuri,
costise, pe lanuri de cereale, cimpuri de porumb, trifoi, cartofi si sfecla. Valorosul nostru
musetel este izgonit tot mai mult din cauza folosirii excesive a ingrasamintelor chimice
si a combaterii buruienilor prin erbicide. Dupa ierni bogate in zapada si primaveri cu
multa umezeala, poate fi intilnit foarte des. Receptaculul este, spre deosebire de al
musetelului salbatic, concav, mirosul deosebit de aromat si placut. Nu cred ca este
necesara o descriere mai amanuntita a acestei flori atit de cunoscute. Capitulele florale
terminale se colecteaza din mai pina in august, de preferat in orele amiezii. Nu este o
exagerare daca citez musetelul ca pe un leac universal, mai ales pentru copiii mici.
Pruncilor li se poate da ceai de musetel la orice indispozitie, mai laes contra crampelor
si a durerilor abdominale (colici). El ajuta si in balonari, diaree, eruptii, dureri de
stomac si secretii stomacale abundente, tulburari menstruale (cum ar fi amenoreea) si
alte afectiuni ale organelor pelviene, in insomnii, epididimita, febra, dureri de pe urma
ranilor si dureri de dinti. Musetelul are efect sudorific, calmant, antispasmodic,
dezinfectant si antiinflamator in inflamatii de tot felul, mai ales ale mucoaselor. Extern,
musetelul se administreaza sub forma de comprese si spalaturi in conjunctivie si alte
inflamatii ale ochilor, in eruptii cutanate care provoaca mincarimi sau supuratii, ca
gargara in dureri de dintit, precum si in spalarea ranilor. Cind avem suparari, ar fi bine
sa bem de fiecare data cite o ceasca cu infuzie de mustel; ne-am linisti inainte ca inima
sa ne fie afectata. Foarte indicata este o perna uscata cu musetel, aplicata calda local.
Baile si spalaturile cu musetel au un efect calmant, cu influenta benefica asupra
intregului sistem nervos. Dupa boli grele sau stari de epuizare va veti simti curind mai
bine si linistiti sufleteste. In ingrijirea dumneavostra cosmetica sa nu uitati musetelul.
Daca faceti saptaminal o baie a fetei cu infuzie de musetel, veti vedea cum tenul
dumneavoastra inloreste si culoarea fetei se imporspateaza. Si in ingrijirea parului ar
trebui sa folositi infuzia de musetel, mai ales daca aveti parul blond. Spalindu-va astfel
pe cap, parul va va deveni mai vaporos si va capata un luciu frumos. Musetelul usureaza
scaunul fara a avea efectul laxativ si este astfel indicat indirect in tratamentul intern al
hemoroizilor, care pot fi tratati extern cu alifie de musetel. Aceasta pomada poate fi
folosita si pentru vindecarea ranilor. Guturailul si sinuzita se amelioreaza repede daca se
inhaleaza vapori de musetel. Dupa un astfel de tratament trebuie stat, bineinteles, la
caldura. Uleiul de musetel era folosit inca din antichitate ca frectie contra nevralgiilor si
a reumatismului articular. La vechii egipteni, musetelul era considerat, datorita puterii
sale de a scade febra, drept floarea zeului soare. Numele de Matricaria este derivat din
latinescul mater = mama, deoarece musetelul este utilizate in bolile mamelor si ale
femeilor in general! In vechile carti despre plante medicinale se poate citi ca uleiul de
musetel alunga oboseala membrelor, iar musetelul fiert in apa si aplicat pe vezica
bolnava calmeaza durerile. Medicul naturist Johann Kunzle relateaza despre o femeie
din sta, numita vrajitoarea musetelului si foarte cautat de bolnavi; a ajutat cinci
persoane cu auzul slab sa-si recapete auzul, prajind o ceapa-de-mare, Urginea maritima
(care se cultia in horticultura), in ulei de musetel si picurind de mai multe ori uleiul cald
in ureche. Aceasta vrajitoare facea sa se miste iarasi membrele paralizate, cu ajutorul
frictiunilor cu ulei de musetel. Consta durerilor de ochi punea la fiert musetel in lapte si
il apica sub forma de comprese clade pe ochii inchisi, care se vindecau curind. In
continuare, preotul Kunzle istoriseste: Un tesator nu mai putea dormi decit sezind;
altfel avea senzatia ca se sufoca. Femeia l-a privit pe om drept in ochi si i-a declarat ca
el nu poate urina, ceea ce omul i-a confirmat, i-a spus sa-si pregateasca imediat o sticla
mare de vin pe care sa-l firaba cu mustel din care sa bea, un pahar plin dimineata si unul
seara. Urmarea a fost ca a reusit sa elimine o cantitate incredibila de urina, mai intii
tulbure, apoi tot mai clara; in opt zile era vindecat.
GINECOLOGIE
Cei mai multi dintre noi au, probabil, amintiri mai placute sau mai putin placute, legate
de musetel, inca din anii copilariei, cand mama sau bunica ne punea sa inhalam aburii
plantei de cate ori aveam guturai, ne tratau durerile de gat cu tinctura diluata de musetel
pentru gargara sau ne faceau un ceai contra durerilor de burta. Toate aceste domenii de
utilizare sunt justificate in continuare si astazi, caci s-a demonstrat ca si cantitatile
infime de ulei eteric din musetel pot contribui la eliminarea toxinelor produse de
streptococi si stafilococi. Este un fapt dovedit acela ca florile de musetel contin in uleiul
lor eteric substante antibiotice (ex. chamazulena), care impiedica inmultirea bacteriilor
si a ciupercilor. De aceea, planta constituie un remediu eficient pentru femeile care au
scurgeri de origine bacteriana sau infectii micotice acute ale vaginului. Fiindca
musetelul usuca totusi pielea, el ar trebui folosit mai ales ca prim ajutor si remediu
destinat stadiului acut al afectiunilor respective.
* Inflamatii si mancarimi. Infuzia preparata din flori poate fi intrebuintata sub forma
spalaturilor vaginale, pentru reducerea inflamatiei si calmarea mancarimilor. Ori se
utilizeaza uleiul eteric, amestecat cu iaurt natural si introdus in vagin (ex. 1 picatura de
ulei albastru de anilina la 2 linguri de iaurt). Desigur, se pot face comprese, spalaturi,
tamponari sau bai de sezut, in care se pun tinctura-mama sau tincturi diluate. Contra
mancarimilor de la intrarea in vagin sau a eczemelor din zona perineului, mai ales dupa
administrarea de antibiotice, tratamentul local cu musetel s-a dovedit de fiecare data
util. De aceea, n-ar trebui sa ne mire faptul ca proprietatile antibiotice ale musetelului
erau elogiate deja intr-un vechi descantec englez cu noua ierburi: "Aminteste-ti,
musetelule, ce ai fagaduit, ce ai infaptuit: ca nimeni n-a fost rapus de o boala, daca a
inghitit musetel".
* Actiune antispastica si usor calmanta. Suferinte menstruale de tip convulsiv:
amelioreaza durerile la ciclu ale tinerelor fete, atat prin infuzia din flori, cat si prin
tinctura-mama sau prin dilutiile homeopate (D6 sau C30).
Un preparat deosebit de interesant pentru combaterea acestor neplaceri menstruale este
produs de firma de remedii antropozofice Weleda: Chamomilla Cupro culta.
In gradina de plante medicinale a firmei, parcelele cu musetel sunt ingrasate cu solutii
diluate de cupru. In al doilea si al treilea an, plantele ingrasate cu metal sunt
transformate in compost pentru rasadurile noi. Abia a treia generatie este recoltata si
prelucrata, pentru a deveni medicament.
O alta particularitate a acestui remediu inspirat din practicile alchimistilor o reprezinta
faptul ca nu se prelucreaza florile, ci radacina. Potrivit conceptiei antropozofice,
radacina actioneaza in primul rand asupra organelor senzoriale, din care cauza remediul
Chamomilla Cupro culta s-a dovedit eficient, mai ales in spasmele de origine nervoasa.
Nu in ultimul rand, musetelul homeopatic (ex. dilutiile D6 ori C30) este indispensabil in
tratarea copiilor, indeosebi la aparitia dentitiei. Musetelul (ex. D6) potoleste durerile,
elimina spasmele, calmeaza nelinistea interioara a copiilor si ii face sa doarma mai bine,
ceea ce inseamna o adevarata binefacere pentru mame.
Spalaturi vaginale contra mancarimilor
* Turnati 250 ml apa in clocot peste 2 linguri de flori de musetel.
* Infuzati cam 15 minute, strecurati si lasati lichidul sa se raceasca pana la temperatura
corpului.
* Amestecati infuzia de musetel cu 1-2 linguri de zer sau otet de mere (preferabil bio).
Administrare: Amestecul cald (la temperatura corpului) poate fi turnat intr-un irigator si
introdus cu prudenta in vagin, fie deasupra toaletei, fie in cada, stand in picioare. In
Argila
Prezentare generala Nu exista, inca, o explicatie stiintifica despre modul cum
actioneaza argila. Face mult bine deoarece, odata intrata in organism, ea se indreapta
acolo unde se afla raul. Se spune ca se intampla asta pentru ca a fost inzestrata de
Dumnezeu cu inteligenta... Sa-I multumim Lui pentru darul binecuvantat si sa folosim
cu incredere acest panaceu universal.
Calitati curative si actiune
farmaceutica
Stiati ca argila are o
compozitie asemanatoare cu aceea a corpului nostru? Contine minerale (calciu,
magneziu, siliciu, fier, potasiu etc.), fapt care ii permite sa curete toxinele din sange.
Acest amestec de silicati si fragmente de cuart si mica, este un adevarat miracol pentru
sanatate. Se pare ca silicatul de aluminiu ii confera proprietatile cicatrizante, iar alti
produsi de care dispune ii explica proprietatile antitoxice. Completeaza necesarul de
compusi anorganici, restabileste echilibrul acido-bazic, reglementeaza digestia,
stimuleaza activitatea glandelor endocrine si combate hiperaciditatea.
Se gaseste sub diverse sortimente: argila alba, galbena, rosie, verde si gri, cea mai buna
(in sensul continutului de informatii si energii benefice) fiind cea galbena (are cel mai
mare continut de fier, magneziu si calciu), urmata de argila alba.
Fie ca e folosita intern, fie ca doar ia contact exterior cu organismul, ea se localizeaza in
final spre locul afectat, absoarbe ceea ce este nociv, apoi expulzeaza, de regula pe calea
tubului digestiv. Este absolut uluitor cum acest pamant viu si misterios, dar
binecuvantat de Dumnezeu, indiferent ca ia contact cu organismul pe cale bucala, anala,
vaginala sau dermica, se indreapta exact catre locul in care se afla cantonat raul care a
afectat organismul...
Asadar, argila:
-are o remarcabila putere de absortie, dar si putere
antitoxica;
-are deosebite proprietati cicatrizante;
---potenteaza fortele de aparare ale
organismului;
-ajuta la
echilibrarea radioactiva a
corpului;
-reincarca celulele
organismului cu energie vitala, revigorandu-le;
-ajuta
la normalizarea tensiunii
arteriale;
---protejeaza bolnavii
de diabet;
are efect tonic asupra sistemului nervos si alunga stress-ul.
Afectiuni pentru care se recomanda: afectiuni ale cailor respiratorii; arsuri; probleme ale
ochilor; ulcer si gastrita; insufiecienta hepatica si biliara; colite nefritice sau litiazice;
probleme ale tenului.
Recomandari
Pentru uz extern - pudra de argila
- cataplasme reci cu pudra, pe piept si spate, alternativ in tratarea bronsitelor
- cataplasma cu pudra impotriva arsurilor
Pe tifon se aplica cataplasme groase de argila rece, timp de o ora.
- cataplasma impotriva arteritei
In afara crizelor dureroase: 3 cataplasme pe zi, calde + un pahar de apa argiloasa ce va
fi baut pe stomacul gol, dimineata, iar altul inainte de cina cu o jumatate de ora.
- cataplasma cu pudra de argila pentru acnee
Amestec de pudra de argila cu apa (apa de tarate de grau da un randament mai bun),
aplicata pe fata, sub forma de masca;
- masti cosmetice cu pudra de argila pentru ten
Pudra de argila se amesteca cu diferite fructe, legume, iaurt, miere de albine, ulei de
masline, galbenus de ou, in functie de tipul de ten;
- bai de argila
Pentru intregul corp, se pot face bai de argila, in cada de baie. Pentru o cura se folosesc
10 pungi de argila (a 1 kg fiecare). In prima zi, se pun in cada 2 pungi de argila, peste
care se adauga putina apa, pentru a se inmuia. Apoi, se adauga apa calda si se face baie,
40 de minute. Dupa baie, nu se goleste cada. A doua zi, se scoate doar apa, cu un furtun,
si se adauga alte doua pungi, peste cea din cada. Se inmoaie, apoi se face baie. La fel se
procedeaza si in urmatoarele zile, pana se epuizeaza intreaga cantitate de argila. Apoi,
se poate continua, inca 6 zile, fara a mai pune alta argila. Schimbati doar apa. Are un
efect deosebit asupra intregului organism, ajutand la eliminarea toxinelor si la intarirea
sistemului imunitar.
Pentru uz extern - apa de argila
- inhalatii cu apa argiloasa impotriva guturaiului si sinuzitei
- bomboane din argila impotriva durerilor in gat
Se va suge, ca o bomboana, o bucatica de argila, pana la dizolvarea completa
- comprese cu apa de argila pentru ochi inlacrimati, blefarita, conjunctivita, cataracta
O suta de grame de argila se pun intr-un litru de apa si apoi aplicati comprese local, pe
ochiul inchis, de 1-3 ori pe zi.
- gargara cu apa argiloasa in tratarea amigdalitei si bronsitei.
Pentru uz intern - apa de argila
- apa de argila impotriva gastro-duodenitei si ulcerului gastro-duodenal
Un pahar cu apa de argila inainte de mesele principale cu o jumatate de ora +
cataplasme aplicate pe stomac sau duoden; arsuri la stomac. Se bea amestecul dupa
fiecare masa sau atunci cand apar durerile.
- apa de argila in tratamentul impotriva insuficientei hepatica si biliara
Apa de argila + cataplasme pe ficat, de 1-2 ori pe zi;
- apa argiloasa in colicele nefritice sau litiazice (dureri produse de pietrele renale)
Dimineata, pe stomacul gol, un pahar de apa argiloasa, iar dupa-amiaza cataplasme pe
ariile renale
Apa de argila
Se poate folosi ca agent terapeutic fie sub forma de apa, careia i s-a adaugat continutul
necesar de argila, apa pe care o folosim in special in cura interna, fie sub forma de
cataplasme sau pansamente.
Dizolva intr-o jumatate de pahar cu apa o lingura de argila alba. Apa argiloasa va fi
preparata cu cateva ore inainte de a fi bauta (4-8 ore), astfel: intr-un pahar sau cana
(numai sticla sau portelan, nu plastic) de apa (plata sau de izvor, nu de chiuveta contine clor) o lingurita de argila (lingura sa fie de lemn - spatula, nu se va folosi
metal). Se ia inainte de masa cu o jumatate de ora. In perioada curei de argila, nu se bea
alcool de nici un fel. Cura dureaza 3 saptamani.
Pasta de argila
institute de profil din lume), cat si la Institutul de Sanatate Publica "Prof. Dr. Iuliu
Moldovan" din Cluj-Napoca. Ambele analize mentioneaza ca argila nu are incarcare
radioactiva si poate fi destinata consumului uman.
- Pana acum, mii de oameni bolnavi au folosit argila dvs. in scop terapeutic. In ce boli
si-a dovedit eficienta?
-Pe baza rezultatelor clinice primite de la utilizatori, am constatat ca acest tip de argila
are rezultate in foarte multe boli. Dintre acestea, as mentiona: - afectiuni ale aparatului
digestiv si anexe: ulcer, gastrita, colita, enterocolita, rectocolita, hemoroizi, constipatie
(daca nu exista modificari anatomice ale colonului), pancreatite cronice, hepatite
cronice, colecistite fara calculi, diaree, dizenterie; - afectiuni renale: infectii urinare
rebele, calculi renali si nisip (mal) renal, insuficiente renale; - tulburari metabolice si
dereglari glandulare diverse: diabet zaharat tip Ii, hiper si hipotiroidie, noduli tiroidieni,
noduli mamari (tumori benigne), spasmofilie; - tulburari ale aparatului cardiovascular:
hipertensiune arteriala de origine renala, ameliorarea circulatiei arteriale si venoase,
hipotensiune; - afectiuni ale aparatului uro-genital: tulburari de menopauza, dereglari
ale ciclului menstrual, fibromatoza uterina in faza incipienta, afectiuni ale prostatei.
Rezultate bune se obtin si in dureri reumatice, migrene, plagi, ulcere varicoase, bronsite,
anemii, stari de stres, acnee.
- In ce consta, practic, cura cu argila?
- Cura de argila (cura de baza) este obligatorie pe durata a 3 saptamani, timp in care se
bea apa argiloasa foarte tulbure, de 3 ori pe zi. Cura de intretinere se continua in
urmatoarele 4-6 luni, luandu-se doar o doza dimineata, timp de 10 zile consecutiv, in
fiecare luna. In functie de vechimea bolii, de varsta, de stresul acumulat, de conditiile
de munca si de viata ale fiecaruia, cura de intretinere poate varia de la 10 zile pe luna la
15-20 de zile sau, in cazurile mai grave, cateva luni la rand, fara intrerupere. Daca dupa
cura de baza problemele nu sunt rezolvate, aceasta poate fi prelungita cu 1-2 saptamani.
Supradozarea nu are efecte secundare.
Cand bolnavul este dependent de medicamente (pentru boli cardiovasculare sau diabet),
este necesar ca la inceputul tratamentului sa nu se renunte la ele. Se vor controla atent
tensiunea arteriala sau glicemia la 3-4 zile, iar, cand acestea incep sa scada, se va
micsora treptat doza de medicamente, proportional cu scaderea tensiunii sau a
glicemiei, la indicatiile medicului curant, pana cand medicatia nu va mai fi necesara.
Persoanele care au facut mult timp tratamente cu antibiotice se vor vindeca mai greu, iar
durata tratamentului (atat a curei de baza, cat si a curei de intretinere) va fi mult mai
lunga. Este important ca in timpul curei de argila sa nu se consume antibiotice deloc. Se
vor lua doar medicamentele strict necesare.
Pentru copii de orice varsta (incepand de la o luna de viata), tratamentul este acelasi ca
si pentru adulti, dar doza de argila se reduce la jumatate.
Preparare: intr-un pahar de sticla sau intr-o cana de portelan se pun 100-150 ml apa. Se
adauga o lingurita plina cu argila sau un bulgaras de argila de marimea unei nuci mici.
Argila sub forma de bulgarasi nu trebuie faramitata, intrucat se dizolva singura in apa.
Pregatirea argilei se face din ajun: se lasa de dimineata pana seara, cand se amesteca
bine cu o spatula de lemn si se bea rapid apa foarte tulbure, pe stomacul gol, cu 30 de
minute inainte de masa. Sedimentul (ca un zat de cafea) se arunca si se pregateste apa
cu argila pentru masa urmatoare. Acest procedeu se repeta de trei ori pe zi, inaintea
meselor principale. Esential este sa se bea apa argiloasa foarte tulbure inainte de masa,
nu dupa masa. Cei care postesc sau nu mananca dimineata ori seara, pot sa consume
argila linistiti, fara a manca nimic dupa aceea. Este important sa nu se foloseasca in
manipularea argilei metalul sau plasticul, ci numai sticla, portelanul si lemnul.
- Cum se prepara argila pentru uzul extern?
-In uz extern, argila poate fi utilizata sub forma de cataplasme, pentru noduli tiroidieni,
gusa, noduli mamari, prostata, dureri articulare.
Cataplasma: din argila si putina apa se face o pasta groasa, consistenta, care se aplica pe
locul bolnav in grosime de 0,5-1 cm, fie direct pe piele, fie pe un tifon. Cataplasmele se
aplica de 2-3 ori pe zi, timp de 2-3 ore, sau se lasa de seara pana dimineata.
Masca de frumusete: se ia un castravete mic, care se rade pe razatoarea mica. Se stoarce
sucul, in care se dizolva o lingurita de argila sau un bulgaras, amestecandu-se pana ce se
obtine o pasta omogena. Se intinde uniform pe toata fata, se lasa 10-15 minute sa se
usuce bine, apoi se spala fata cu apa calduta. In cazul acneei, pe langa cura interna,
masca va fi aplicata zilnic.
- Tratamentul cu argila are si contraindicatii?
- Argila nu are nici un efect secundar, deci nu poate face nici un rau. Ca orice cura
naturala, poate provoca o aparenta deteriorare a starii generale a organismului in prima
faza (7-10 zile), ca urmare a eliminarii toxinelor din organism. Daca in primele zile de
tratament urina si scaunul vor prezenta modificari (miros urat, usoara constipatie sau
diaree, urina cu sediment, tulbure si inchisa la culoare), nu trebuie sa se intrerupa
tratamentul! Atunci se elimina toxinele si organismul se purifica, urmand ca dupa
aceasta perioada sa inceapa faza de vindecare.
In timpul curei de argila exista doua restrictii alimentare: sa nu se consume grasimi
animale, respectiv carne de porc grasa, untura, slanina (se pot consuma carne macra de
orice fel, unt, margarina, lactate); sa nu se consume alcool.
- Cat costa doza de argila necesara pentru un tratament?
- Chiar daca acum importam argila, am pastrat acelasi pret: 200.000 lei pachetul cu 2 kg
de argila, cantitate suficienta pentru cura de 3 saptamani si pentru alte 4-5 luni de
tratament de intretinere. Distribuirea argilei se face numai prin colet postal, cu plata
Argila terapeutica se poate comanda telefonic, de luni- vineri, intre orele 9-17,
la tel. 058/83.34.87 sau in scris, la adresa:Mircea Bocan - str. Avantului nr. 19, bl. J6,
ap. 8, Alba-Iulia, jud. Alba, cod 2500
- Oana Mateescu - str. Visarion nr. 5, sector 1, Bucuresti. "Cu ajutorul argilei, am reusit
sa ma vindec de o colibaciloza care ma chinuia de peste doi ani."
- Rodica Balan - str. Musatin nr. 9, bl. H15, ap. 5, Iasi. "Am respectat intru totul
recomandarile dvs. si pot sa va spun ca ma simt excelent. Inainte, dormeam 3-4 ore pe
noapte; acum, dorm 7-8 ore si ma trezesc odihnita. Mi-am reglat scaunul, in prezent
avand un tranzit intestinal normal. Dar cea mai mare realizare este ca am scapat de
hipertensiunea arteriala care ma chinuia ingrozitor. Din a treia saptamana de tratament,
am observat ca nu mai trebuie sa iau medicamente."
- A. Ciobanu - str. Valea Ursului nr. 4, Campulung Muscel, jud. Arges. "Am facut
tratamentul cu argila timp de trei saptamani si cred ca problema mea cu sanii e rezolvata
mai mult de jumatate (displazie mamara bilaterala cu nodul mamar si retractie
mamelon). Nu mai stiu ce inseamna durerile de san. Am scapat si de constipatie.
Psihicul meu, care era <> din cauza stresului enorm (sunt functionar public), acum e la
cote maxime."
- Ioan Labu - str. dr. Ioan Senchea nr. 140, Fagaras, jud. Brasov. "In urma curei cu
argila, atat eu, cat si sotia mea am obtinut rezultate foarte bune, constand in
imbunatatirea functiilor hepatice si biliare si vindecarea completa a colitei de
fermentatie si a constipatiei cronice."
- Elena Lungu - str. Constructorilor nr. 7, Bl. E2, ap. 68, Galati. "Vreau sa va multumesc
din suflet pentru tratamentul cu argila, al carui rezultat este excelent. Ma simt foarte
bine, am scapat de constipatie, mi-am reglat tensiunea arteriala, mi-au disparut doi
ganglioni care trebuia sa fie operati, iar pe fond alergic nu am mai facut crize de
sufocare si voma, cum faceam inainte."
- dr. Ecaterina Szanto - str. Caius Iacob nr. 17, bl. I, ap. 13, Arad: "Mama mea a urmat
tratamentul cu argila dvs. la indicatia d-lui prof. dr. Alexandru Maruta din Bucuresti si,
in ciuda diagnosticului sever (neo rectal operat), se simte foarte bine."
- Georgeta Desliu - str. Podului nr. 11, Campina, jud. Prahova. "Sunt in a 15-a zi de
cura. Tensiunea oscilanta, care ma chinuia groaznic de cativa ani, a inceput sa se
stabilizeze. Glicemia mi-a scazut de la 196 la 135."
- Mihail Brughiu - com. Cerna, jud. Tulcea. "Sufeream de infectie urinara si eram in
prag de dializa. Tratamentul dvs. m-a salvat. Dializa nu mai e necesara."
- Costina Chivu - str. Matei Basarab, bl. 45, sc. A, ap. 12, Slobozia, jud. Ialomita. "Dupa
trei saptamani de tratament cu argila, calculul de 12 mm de la rinichiul stang al sotului
meu a fost dizolvat! Pur si simplu nu a mai aparut nimic la ecografie."
Ing. chimist MIRCEA BOCAN
"Un panaceu universal"
- De zece ani, "Formula AS" va confirma succesul tratamentelor cu argila. Ati gasit
explicatia pentru toate aceste efecte terapeutice?
Argila ALGO are o compozitie chimica speciala. Analizele au demonstrat ca alaturi de
gama integrala de minerale naturale, adaptate perfect organismului uman, contine si
anumite microelemente regasite numai in algele marine, care-i sporesc efectul
terapeutic. Datorita acestei compozitii, argila are puterea sa regleze metabolismul si sa
imbunatateasca procesele vitale ale intregului organism. Mai mult, asa cum spunea
marele medic Jean Valnet, argila "poseda inteligenta naturii". Pe langa continutul bogat
in minerale naturale, valoarea terapeutica este sporita de incarcatura energetica, de
vibratia moleculei, chiar si memoria argilei. De aceea este obligatoriu ca argila sa fie
pura, sa nu i se modifice structura moleculara, iar noi facem selectia argilei manual,
astfel incat sa ramana 100% naturala, fara tratare chimica sau mecanica.
- In ce afectiuni s-au observat cele mai impresionante vindecari cu ajutorul argilei?
Pe baza rezultatelor comunicate de consumatori, in mare majoritate cititori ai revistei
"Formula AS", pot spune ca argila are aproape rol de panaceu universal. Cele mai
spectaculoase rezultate au fost obtinute in urmatoarele afectiuni:
Probleme ale tubului digestiv
Prin caracterul sau bazic, argila neutralizeaza excesul de acid gastric si are efect
cicatrizant, ceea ce explica rezultatele de exceptie in ulcere gastro-duodenale, melene,
gastrite, gastro-duodenite si colite de orice natura. De asemenea, argila elimina infectiile
cu Helicobacter Pylori, care genereaza gastritele, dar si anumite parazitoze intestinale.
Este important de precizat faptul ca efectul curei cu argila nu este la fel de eficient la cei
care au urmat tratamente indelungate cu antibiotice, efectul acestora asupra florei
microbiene intestinale fiind devastator. La aceste persoane se impune prelungirea curei
pana la 2-3 luni, cu o doza de argila mai mare, pentru ca microbii sunt mai rezistenti.
Efecte terapeutice deosebite s-au observat si in cazul polipilor intestinali, responsabili
(dupa parerea specialistilor) de aparitia cancerului de colon. O cura cu argila, de 2-3
luni, este suficienta pentru disparitia totala a polipilor.
Toxiinfectii alimentare, enterocolite
In cazul toxiinfectiilor alimentare, o doza mare de argila pune, in cateva ore, bolnavul
"pe picioare". De obicei, el ramane sensibil si va suferi de colite si de alte probleme
digestive. Dozele mari de argila - consumata atat dizolvata in apa, cat si mestecata, pur
si simplu - panseaza tot tractul digestiv, distrugand microbii care au generat toxiinfectia.
Afectiuni ale glandei tiroide, noduli tiroidieni
Argila regleaza activitatea glandei tiroide, indiferent daca este hiperactiva sau
hipoactiva, iar bolile tiroidiene neoperate se rezolva spectaculos. Dupa cure interne
prelungite, de circa 2-3 luni, utilizandu-se in paralel si cataplasmele cu argila pe zona
glandei tiroide, se observa regresia sau chiar disparitia nodulilor tiroidieni.
Afectiuni renale
Argila are un efect de exceptie in calculoza renala. Bolnavii ne-au declarat ca au scapat
de calculii renali, unii dintre ei dizolvandu-se, altii fiind maruntiti si eliminati in mod
natural. De asemenea, argila curata si depunerile de nisip din vezica urinara, rezultate
evidentiate de analizele medicale pe care pacientii le-au facut ulterior. Pe langa
curatarea rinichiului, argila restabileste echilibrul glandelor endocrine si astfel nu mai
apar in exces oxalati sau urati, substante care produc calculii renali. In conditiile in care
se face si o cura de intretinere cu argila, este diminuat si riscul de refacere a calculilor.
Efecte terapeutice spectaculoase se obtin in insuficienta renala, boala de care m-am
vindecat si eu, cu ajutorul argilei. Vindecari rapide se observa mai ales la rinichii
imbolnaviti din cauza infectiilor la distanta (amigdalite, carii etc.). In unele cazuri, dupa
o cura cu argila, bolnavii dependenti de dializa au facut, in loc de trei sedinte de dializa
pe saptamana, numai doua sau una singura; altii, care faceau o singura dializa, au scapat
definitiv de acest chin. Ne bucura atitudinea unor medici urologi, care observand
rezultatele tratamentului cu argila asupra pacientilor dependenti de dializa ii indruma pe
bolnavi sa urmeze in paralel si aceasta cura naturala.
Un alt efect terapeutic important al argilei este capacitatea ei de a elimina Escherichia
Coli, principala cauza de aparitie a infectiilor urinare. Exista insa si unele cazuri grave
(cand rinichiul nu mai este functional sau exista chisturi renale), la care argila nu mai
are nici un efect. Ajuta la diureza, dar nu mai poate trata rinichiul bolnav.
Diabet zaharat de tip II
Dupa o cura de 3 saptamani cu argila, bolnavii de diabet tip II isi pot reduce (la sfatul
medicului, bineinteles) doza de medicamente, valoarea glicemiei scazand pana aproape
de limitele normale.
Afectiuni reumatice, guta
Argila amelioreaza reumatismul in mod spectaculos - durerile articulare sunt diminuate
dupa numai doua saptamani de tratament, ca urmare a efectului antiinflamator al argilei.
De asemenea, prin efectul ei detoxifiant, argila reduce depozitele de urati din tesuturile
cartilaginoase, ameliorand astfel crizele de guta. In cazul durerilor reumatice, foarte
eficiente sunt si cataplasmele cu argila, care se aplica pe tesutul afectat. In acelasi timp,
s-a observat si imbunatatirea circulatiei periferice, iar bolnavii cardiaci se simt mult mai
bine.
ale argilei, multi pacienti au avut o stare psihica mai buna, fiind mai putin depresivi si
mai optimisti in fata bolii.
Detoxifiant general
Argila are un efect antitoxic demonstrat. Ea capteaza particulele de metale grele,
daunatoare pentru organism, si le elimina pe caile naturale. La prima cura cu argila,
consumatorilor li se tulbura puternic urina, semn ca rinichiul se curata. Concomitent,
transpiratia si materiile fecale sunt foarte urat mirositoare, fapt ce demonstreaza ca
substantele toxice si infectiile sunt eliminate din organism.
Nu exista o explicatie stiintifica a efectelor terapeutice ale argilei. Chiar daca a fost
studiata de numerosi cercetatori, nimeni nu a reusit sa-i descopere exact mecanismul de
actiune. Insa este clar ca argila contine toate elementele necesare functionarii normale a
organismului, iar aportul de minerale naturale are efecte benefice asupra sanatatii.
- Eficienta argilei este mai mare daca se consuma o perioada mai lunga?
Cura de baza de 3 saptamani si curele de intretinere (10 zile pe luna, timp de 4-5 luni)
sunt de ajuns pentru rezolvarea majoritatii problemelor de sanatate cu care se confrunta
consumatorii. In functie de bolile de care sufera si de felul cum se simt, ei isi pot
prelungi cura de intretinere cu argila, pentru ca nu are contraindicatii. Curele de
intretinere consolideaza rezultatul curei de baza, stiut fiind faptul ca 2-3 zile de stres
sunt suficiente pentru pierderea mineralelor acumulate in decurs de o luna. Tratamentul
cu argila este recomandat tuturor varstelor si nu are efecte secundare.
OPINIA CONSUMATORILOR
O scurta privire prin miile de scrisori primite de d-l Mircea Bocan atesta ca "minunile"
pe care le face argila nu sunt vorbe-n vant... Pentru a atesta puterea sa tamaduitoare, am
luat, la intamplare, cateva declaratii ale celor care au urmat cura cu argila, pe care vi le
prezentam mai jos.
MIHAELA SURU - Resita: "Am fost diagnosticata cu noduli tiroidieni si am fost
programata pentru operatie dupa trei saptamani. In tot acest timp, am luat tratamentul
prescris de medici, dar in paralel am urmat si cura interna cu argila si am aplicat
cataplasme cu argila in zona glandei tiroide. Cand am fost la controlul preoperator,
medicii mi-au facut din nou analizele si o ecografie. Au fost mirati sa constate ca
valoarea hormonilor tiroidieni revenise la parametri optimi si ca nu au mai gasit nici un
nodul. In concluzie, nu mai era cazul de operatie! Tot in acea perioada, aveam valoarea
colesterolului peste 300, iar dupa cura cu argila, a scazut la 144. Si VSH-ul mi-a scazut
- de la 62, pana la limitele normale. De atunci am continuat cura de intretinere cu argila
aproape permanent si nu am mai avut probleme de sanatate. Ma simt minunat, sunt
perfect echilibrata si nu mai iau nici un medicament."
MARIA CHIRCEA - Targu-Mures: "Am apelat la cura cu argila pentru ameliorarea
unor simptome ale menopauzei si in prezent ma simt foarte bine. Nu mai am bufeuri si
nici celelalte simptome neplacute ale menopauzei."
OLIVIA MATEI - Sat Geamana, jud. Arges: "Am avut mari probleme cu rinichii
(infectie urinara, pietre la rinichi si nisip la vezica urinara) si m-am vindecat dupa o
cura prelungita cu argila ALGO. Nu credeam ca un leac atat de simplu poate inlocui o
intreaga farmacie! O recomand cu caldura tuturor celor care sufera de rinichi, face
adevarate minuni!"
DORINA CRISTEA - Bucuresti: "De cand am inceput cura cu argila, sunt un alt om!
De atunci, o consum in fiecare zi, fara intrerupere. Ma simt ca la 20 de ani (pe
19.10.2009 implinesc 51 de ani), am un tonus ridicat, nu ma mai doare nimic, muncesc
mult si cu placere si toata lumea se mira cat de bine arat."
CIULCU ION - Onesti: "Am constatat personal ca tot ce s-a scris in revista Formula AS
se adevereste intocmai. Dupa cura cu argila nu a mai fost necesar sa iau medicamente
pentru reglarea tensiunii arteriale, durerile reumatice s-au ameliorat simtitor si nu mai
simt efectele colitei."
ELISABETA VARGA - com. Sanger, jud. Mures: "Am 63 de ani si sufar de multe boli.
Cu argila d-lui Bocan mi-am rezolvat (aproape vindecat) majoritatea problemelor de
sanatate care ma chinuiau. Tensiunea arteriala s-a reglat uimitor - de la 190/100 am
ajuns la maximum 140/80. Din cauza unei constipatii cronice facusem hemoroizi, dar
cu ajutorul argilei am scapat de chinuri. Ulcerul gastro-duodenal s-a vindecat - acum pot
manca orice, fara sa mai am probleme. Va multumesc din suflet pentru ca ne puneti la
dispozitie aceasta minune a naturii, cu care ma simt mult mai bine!"
CRISTINA CALINESCU - Com. Mavrodin, jud. Teleorman: "Acum trei ani am
descoperit efectele binefacatoare ale argilei ALGO. Starea mea de sanatate s-a ameliorat
simtitor: hipertensiunea a scazut, nodulii tiroidieni au regresat, iar problemele digestive
au fost invinse. Si fetele mele au urmat cura cu argila si starea lor de sanatate s-a
imbunatatit."
MIRELA STROESCU - Campina: "Folosesc din 2001 argila ALGO si pot sa spun ca
datorita acestui leac natural nu mai sunt internata in spitale tot timpul. Mi-am rezolvat
infectia urinara, pielonefrita, litiaza renala, hipertiroidia si multe altele. Multumesc din
suflet pentru minunea pe care ne-o puneti la dispozitie!"
FLORIN IONUT HULEA - Galati: "Ma confruntam de cativa ani cu o problema grava
de sanatate - o colita de fermentatie, din cauza careia nu puteam sa consum deloc fructe
si legume crude. Am folosit argila ALGO, iar boala mea a ramas o amintire. Mananc
aproape orice, fara sa mai am acele crize care ma chinuiau ingrozitor."
POMPILIA MARIN - Voluntari, jud. Ilfov: "Am fost diagnosticata cu diabet de tip II,
iar doctorii mi-au recomandat o multime de medicamente. Am urmat tratamentul, dar
glicemia mea nu scadea deloc. Auzisem de argila d-lui Bocan de la o vecina, care se
vindecase de un ulcer varicos, si m-am hotarat sa urmez si eu acest tratament natural.
Dupa patru saptamani de cura cu argila, glicemia mi-a scazut de la 174 la 121. Voi
prelungi perioada de tratament, cu speranta ca-mi voi rezolva complet problema
glicemiei, pentru ca nu vreau sa fiu dependenta de insulina."
Dr. STEFANIA P. - Constanta: "Am auzit de argila d-lui Bocan de la un pacient bolnav
de ulcer gastro-duodenal, cu inceput de melena, pe care chiar eu l-am consultat si i-am
prescris medicatia adecvata. L-am sfatuit sa nu incerce astfel de paleative, pentru ca nu
au fundamente stiintifice. Totusi, a urmat cura cu argila fara acceptul meu. La
examinarea endoscopica, efectuata dupa o luna, am fost surprinsa de rezultate. Am
constatat ca pacientul nu mai prezenta inflamatii ale mucoasei gastrice, iar tesutul lezat
era sanatos, perfect cicatrizat. Am recomandat si altor pacienti cu probleme
asemanatoare argila, in paralel cu medicatia alopata, si am observat aceleasi rezultate de
exceptie. Fiind o adepta a medicinii naturale (am competenta in fitoterapie), consider ca
tratamentul cu argila este benefic in afectiunile gastroenterologice, avand efecte vizibile
si de durata."
Iat un citat dintr-o carte foarte veche de plante medicinale: "Dac un om a avut hernie,
fie el tnr sau btrn, s pun s fiarb un pumn de creioar ntr-o msur de ap, att
ct lai un ou tare s fiarb i s bea fiertura".
n medicina popular actual, aceast plant i ocup locul binemeritat. Medicul
naturist i preotul elveian Johann Kunzle releva aceasta: "Dou treimi din toate
operaiile femeieti ar deveni de prisos dac planta asta de leac ar fi fost folosit din
timp i vreme mai ndelungat; cci ea vindec toate inflamaiile organelor pelviene,
febra, arsura, supuraia purulent, abcesele i herniile. Orice luz ar trebui s bea 8-10
zile din acest ceai; muli copii ar mai avea parte de mama lor i muli vduvi de soiile
lor dac ar fi cunoscut acest dar dumnezeiesc. Aplicat extern, zdrobit i fcut
compres, creioara vindec rni, nepturi, tieturi. Copiii care, n ciuda alimentaiei
bune, au o musculatur slab, se ntresc prin uzul continuu al acestui ceai". Pentru
prepararea ceaiului de creioar se folosete, de regul, 1 linguri (cu vrf) de plant la
500 ml de ap. Planta se oprete i se las s stea puin.
Creioara care crete la nlimi mai mari i are partea inferioar a frunzelor argintie se
ntrebuineaz, mai ales, n obezitate: 2-3 ceti/zi. Combinat cu traista ciobanului,
creioara ajut contra atrofiei musculare i n bolile musculare grele, incurabile.
Aceast plant medicinal extrem de valoroas se folosete i n scleroza multipl.
Brnca-ursului (Heracleum sphondylium)
Extrasul prin metode perfect naturale (tinctura)din planta brnca-ursului este printre
cele mai puternice revigorante, ntineritoare si stimulente naturale ale activitatii sexuale.
Este un adevarat elixir contra sterilitatii masculine si feminine, contra menopauzei
premature si a andropauzei premature, precum si contra frigiditatii si impotentei.
Contine substante active care actioneaza simultan asupra glandelor endocrine, a
sistemului nervos si a aparatului cardiovascular.
Mod de preparare:Se culeg frunze si tulpinile de brnca-ursului, se taie marunt si se
introduc ntr-o sticla. Se toarna alcool rafinat de 38-40 grade si se lasa doua saptamni
la loc calduros.
Intern: cte 30 picaturi, de doua ori pe zi, mpreuna cu ceai de cretisoara
Precautii: supradozarea acestui remediu din brnca ursului produce reactii de tip alergic,
vasodilatatie periferica si hipotensiune. Problemele de prostata manifestate sau latente
pot fi activate de brnca ursului, caz n care tratamentul va fi ntrerupt pentru o perioada
de timp.
Contraindicatii: este contraindicata femeilor gravide. Dupa tratamentul extern cu brnca
ursului este interzisa expunerea la soare, deoarece are proprietati fotosensibilizante.
Actiuni ale extractului de brnca ursului:
Relanseaza activitatea glandelor sexuale la barbati. n urma administrarii vreme de 60
zile s-au constatat cresteri de pna la 500% (n unele cazuri si mai mult) a concentratiei
de spermatozoizi, precum si o marire semnificativa a motilitatii acestora.
Stimuleaza puternic activitatea ovarelor la femei, fiind un foarte puternic rentineritor,
util n tratarea amenoreei, sterilitatii, menopauzei premature.
Mareste afluxul de snge n zona aparatului genital, att la barbati ct si la femei, fiind
un puternic afrodiziac.
Favorizeaza relaxarea mucoaselor uterine la femei, mareste cantitatea de secretii
vaginale cu rol de lubrefiere, induce totodata o stare usor euforica.
Scade tensiunea arteriala, stimulnd foarte puternic circulatia sanguina periferica.
Actiuni
terapeutice:
-adjuvant n boli venerice (efectul de stimulare a imunitatii locale si intensificarea
circulatiei sangvine n zona genitala face ca remediul sa fie recomandat ca adjuvant n
tratarea anexitei si metroanexitei, dar si a bolilor venerice ca gonoree, sifilis, chlamidya,
etc. a caror vindecare poate fi considerabil accelerata),
-frigiditate (ca afrodiziac feminin brnca ursului este ideala, actionnd simultan pe mai
multe fronturi, cum ar fi :stimuleaza activitatea ovarelor, favorizeaza relaxarea
musculaturii vaginale si uterine prin efectul sau antispastic),
-impotenta hormonala si vasculara (are actiune terapeutica rapida datorita puternicului
efect de stimulare a secretiei gonadelor si de dilatare a vaselor din zona genitala o
actiune extraordinar de importanta pentru cei la care impotenta apare pe fondul
restrngerii calibrului vaselor sanguine),
-menopauza prematura, amenoree (are un intens efect emenagog, provocnd reaparitia
ciclului menstrual, dupa tratament de 4-9 saptamni),
sub limba vreme de cateva minute, dupa care se inghite cu apa. Este recomandata mai
ales acolo unde aportul de alcool este contraindicat: ulcerul gastric, gastrita hiperacida,
bolile hepatice grave.
Infuzia combinata
Se obtine prin punerea la macerat a 3-4 lingurite de lemn-dulce intr-o cana de apa, de
seara pana dimineata, dupa care se filtreaza. Extractul rezultat se pune deoparte, iar
planta ramasa se opareste cu inca o cana de apa clocotita si se lasa sa se raceasca. Dupa
racire, infuzia se filtreaza, iar in final se combina cele doua extracte, obtinandu-se astfel
un preparat ce poate fi folosit atat intern, cat si extern.
Recomandari
Osteoporoza (prevenire si combatere) - se face un tratament cu tinctura de lemn-dulce
vreme de 3 saptamani, cu 2 saptamani de pauza. Se ia cate o lingurita diluata in
jumatate de pahar de apa, de 3 ori pe zi. Acest preparat este foarte bogat in estrogeni
naturali, substante hormonale care favorizeaza la femei asimilarea calciului si
mentinerea densitatii osoase normale. Tratamentul este mult mai eficient daca se
asociaza cu o alimentatie vegetariana cu multe cruditati, indicatie valabila si pentru
urmatoarea categorie de afectiuni:
Tulburari specifice premenopauzei (bufeuri, transpiratie, iritabilitate) - se face vreme de
trei luni un tratament cu tinctura de lemn-dulce. Se iau in fiecare zi 3-4 lingurite de
tinctura, vreme de 2 saptamani, dupa care se face o saptamana de pauza, dupa care se
reia administrarea preparatului vreme de 2 saptamani s.a.m.d. Femeile care au urmat
aceasta cura au relatat ca primele imbunatatiri ale starii de sanatate apar inca din
primele saptamani de administrare.
Hepatita virala de tip A, B, C - cercetari facute in Japonia de catre profesorul K. Yasuda
si colaboratorii sai au pus in evidenta faptul ca tratamentul cu lemn-dulce favorizeaza
stagnarea hepatitelor virale. La un grup de pacienti cu hepatita B si C tratati cu aceasta
planta s-a observat dupa zece ani o rata a cirozei si a cancerului hepatic semnificativ
mai mica (sub 50%) decat la grupul martor. De asemenea, s-au tratat cu un extraordinar
succes carcinoamele hepatice, mai ales in faza incipienta (studiul profesorului Arase Y.).
Mai mult, aceasta planta s-a dovedit ca stimuleaza secretia de interferon - substanta
folosita frecvent in tratarea acestei afectiuni. Se administreaza pulbere de lemn-dulce: o
jumatate de lingurita de 4 ori pe zi, in cure de 15 zile, cu 10 zile de pauza.
Gastrita hiperacida, ulcerul gastric si duodenal - in anul 1987, un medic bulgar, G.
Brailski, a tratat cu lemn-dulce un grup de pacienti ce sufereau de ulcer gastric. Dupa 40
de zile de tratament, 47% dintre ei erau vindecati, iar la 32% dintre ei se redusesera
semnificativ dimensiunile leziunilor. Planta se administreaza sub forma de pulbere:
jumatate de lingurita, de 4 ori pe zi, pe stomacul gol.
Reumatism, reumatism degenerativ - se ia lemnul-dulce sub forma de tinctura, 3-4
lingurite pe zi, in cure de 21 de zile, cu 10 zile pauza. Tinctura de lemn-dulce
stimuleaza productia de hidrocortizon de catre corp, substanta care reduce rapid
Pentru cresterea si redobandirea fermitatii sanilor - se fac cure de cate 15-20 de zile cu
tinctura de lemn-dulce, incepand cu ultima zi a ciclului menstrual. Zilnic, se iau 3-4
lingurite de tinctura, pe stomacul gol, fiecare doza administrandu-se dizolvata in apa.
Tratamentul este mult mai puternic decat cel cu seminte de marar, efectele estrogene ale
lemnului-dulce fiind foarte intense.
Combaterea hirsutismului si a masculinizarii la femei - se face un tratament de 21 de
zile cu tinctura de lemn-dulce, administrat de 3 ori pe zi, inainte de mesele principale.
Dupa cele 21 de zile de administrare, se fac 12 zile de pauza, dupa care se poate relua.
Acest preparat are efecte estrogene directe, scade concentratia de hormoni masculini si,
in timp, favorizeaza amplificarea caracterelor feminine: pielea catifelata, accentuarea
contrastului intre talie si bazin, incetinirea ritmului de crestere a pilozitatilor si oprirea
aparitiei lor pe noi zone.
Contraindicatii la tratamentul cu lemn-dulce
Administrarea de lemn-dulce este contraindicata in cazurile de hipertensiune grava,
sarcina (poate produce nasterea prematura), boli tumorale in faze foarte avansate,
hipotiroidie pronuntata, ciroza avansata, boli biliare aflate in faza acuta. Persoanele care
fac tratamente cu medicamente care contin digoxina nu vor lua intern lemn-dulce.
Persoanele cu probleme cardiace care iau lemn-dulce vor lua si suplimente nutritionale
pe baza de potasiu, intrucat nivelul acestuia scade la administrarea acestei plante.
Traista ciobanului (Capsella bursa-pastoris)
Specie ierboas mrunt, foarte ntlnit n flora spontan a rii noastre, crescnd
aproape oriunde.
n scopuri medicinale, aceast plant se recolteaz primvara (aprilie-mai), cnd
nflorete n mas i nc nu s-au format multe semine. Colectarea i pregtirea
materiei prime se face fie prin tierea cu foarfeca a plantei la nivelul coletului,
ntotdeauna sub rozeta de frunze, fie, acolo unde terenul permite, prin smulgerea plantei
cu rdcin cu tot (n acest caz rdcina se ndeprteaz ulterior). Materia prim
recoltat se prelucreaz sau se supune uscrii fr a fi fragmentat, mrunirea
executndu-se doar atunci cnd partea aerian de la traista ciobanului este complet
uscat.
Aceste reguli trebuiesc urmate deoarece, n cazul lezrii sau secionrii organelor
plantei, acesta va sintetiza cantiti mari de substane de aprare (izotiocianai), compui
care ajuni n organismul omului, inhib funcia tiroidei i pot declana alergii.
n timpul uscrii plantei, enzimele implicate n sinteza izotiocianailor se distrug i acest
neajuns dispare.
Proprietati, recomandari
Din planta recoltat, condiionat i uscat corect, se prepar o infuzie cu virtui
oficinale. Traista ciobanului se mai poate utiliza sub form de tinctur sau infuzie din
prile aeriene proaspete (se obin din planta verde ntreag).
Extractele pe baz de traista ciobanului au efect trofic asupra musculaturii cardiace i a
uterului. De asemeni, utilizate corespunztor, acestea regleaz i normalizeaz tensiunea
Rezultatele studiului indica faptul ca primul lot de subiecti au prezentat cu 69% mai
putine cazuri de cancer fata de lotul doi. Interesant este ca la cei care consuma si ceapa
pe langa usturoi, rata imunitatii la aceste forme de cancer ajunge pana la cifra record de
83%.
Cancerul de rect - un colectiv de medici americani de la Universitatea Carolina de Nord,
condus de dr. Lenore Arab, a analizat mai multe studii realizate pe consumatorii
constanti de usturoi. In raport se arata ca un consum regulat de usturoi reduce riscul
cancerului de colon si de rect cu 10% (la cei care consuma preponderent carne) si cu
pana la 50% (la cei care, pe langa faptul ca sunt consumatori de usturoi, au si o dieta
preponderent vegetariana, cu multe cruditati).
Gripa - trei-patru catei de usturoi consumati zilnic reduc cu cel putin o treime sansele de
a ne imbolnavi de gripa in timpul unei epidemii, arata studii facute de medicii israelieni.
Aceasta, pentru ca usturoiul, pe langa faptul ca are un efect de intarire a imunitatii,
contine substante care distrug sau incetinesc ritmul de inmultire al virusilor gripali.
Infarct miocardic - riscul de infarct scade foarte mult la persoanele care tin periodic o
cura cu usturoi, arata un studiu italian. Pe langa faptul ca normalizeaza tensiunea
arteriala si desfunda vasele de sange ingrosate de depunerile de colesterol, usturoiul este
si un excelent protector al sistemului nervos, direct implicat in declansarea crizelor
cardiace care duc la infarct. Mai ales persoanele peste 50 de ani ar trebui sa faca macar
de patru ori pe an o cura de o luna cu usturoi consumat proaspat sau sub forma de
mujdei preparat cu ulei de masline si lamaie.
Diabet - daca ceapa, despre care am vorbit in articolul trecut, este un foarte bun
hipoglicemiant, se considera ca usturoiul o completeaza, prevenind in buna masura
complicatiile bolii diabetice. Utilizarea regulata a unor doze terapeutice cu usturoi
(minimum 5 grame pe zi) are efect de prevenire al arteriopatiilor diabetice, precum si al
bolilor cardiace produse de aceasta boala.
Viermi intestinali - un leac traditional de mare actualitate este laptele cu usturoi, a carui
reteta este detaliat prezentata in cadrul acestui articol. Preparatul este foarte util, mai
ales pentru copii, care atunci cand se joaca, pot ajunge in contact si pot ingera ouale
diferitilor paraziti intestinali. Mai ales ei este bine sa faca periodic cure preventive de
cate 2-3 saptamani cu decoct de usturoi in lapte, minimum jumatate de pahar pe zi.
Tratamente interne cu usturoi
Raceala (rinita, bronsita, laringita produsa de virusul gripal) - un studiu al medicilor
britanici, prezentat in 2007 de BBC, arata ca usturoiul are efecte semnificative de
reducere a efectelor racelii comune.
Tratamente externe
Candida bucala - un studiu de medicina experimentala arata un efect antiseptic
impotriva ciupercilor parazite mai puternic la usturoi decat la Nistatin, medicamentul
anticandidozic uzual. Se fac clatiri ale gurii de 2-3 ori pe zi, cu cate un sfert de pahar de
apa, in care s-a dizolvat o jumatate de lingura de macerat de usturoi in alcool.
Candida vaginala - siropul de usturoi prezentat in cadrul acestui articol nu este eficient
doar administrat intern, in cazul bronsitei sau al tusei, ci si extern. Un tampon de vata
inmuiat in acest sirop se introduce in vagin si se lasa 10-15 minute, pentru ca usturoiul
sa-si exercite efectul anticandidozic. Se repeta zilnic acest tratament pana la disparitia
simptomelor. Este important ca tratamentul sa se faca de la primele semne ale
candidozei, atunci cand e aplicat din timp, el putand scuti de suferintele inimaginabile
pe care aceasta afectiune, scapata de sub control, le poate produce.
Boala piciorului de atlet - se pune o cataplasma de mici dimensiuni, preparata din 1-2
catei de usturoi, intre degetele afectate. S-a demonstrat prin teste directe ca acest
tratament simplu are efecte cel putin comparabile cu cele ale sofisticatelor creme de
sinteza, utilizate pentru tratarea acestei boli.
Chelire, pelada barbii- se aplica un tratament simplu si foarte eficient: un catel de
usturoi se taie in doua, si cu fiecare jumatate proaspat taiata se face o frictionare a zonei
afectate, cate 2 sedinte a 5 minute pe zi. Se freaca portiunea de piele din locul unde a
cazut parul cu catelul de usturoi, energic, dar cu blandete. In maximum 2 saptamani,
firele de par vor aparea, la inceput ca un puf fin, si pe masura ce se continua
tratamentul, se vor dezvolta ca fire de par normale.
Precautii si contraindicatii
Primul lucru care trebuie spus despre acest remediu este ca nu toata lumea il suporta la
fel de usor si de aceea, daca nu sunteti obisnuiti sa ingerati cantitati mari de usturoi,
incepeti tratamentul gradat. La inceput, consumati cantitati mici de usturoi sau de
preparate pe baza de usturoi, marind doza pe masura ce vedeti ca este bine suportat.
Exista numeroase cazuri de persoane care s-au grabit sa manance mult usturoi, pentru a
obtine efecte terapeutice rapide, dupa care s-au confruntat cu indigestii severe, voma ori
arsuri gastrice, capatand astfel intoleranta la usturoi, pe care nu l-au mai suportat nici in
doze mici. Consumul de usturoi nu este recomandat femeilor care alapteaza, deoarece
anumite substante pe care le contine se transmit in lapte, dandu-i un gust neplacut si
facand posibile probleme gastrice ori intestinale la sugar. Usturoiul se va administra cu
prudenta si in cazul persoanelor cu gastrita in faza de criza, precum si celor cu enterita
ori cu colita de fermentatie. Aceeasi prudenta este recomandata si in cazul persoanelor
cu boli pulmonare insotite de tuse seaca, sanguinolenta, unde poate amplifica
inflamatia. Cercetari recente arata ca este de dorit ca persoanele care urmeaza sa suporte
o interventie chirurgicala sa nu consume usturoi cu 10 zile inainte de operatie, deoarece
proprietatile antiagregante plachetare ale usturoiului fac cicatrizarea mai lenta. Oamenii
de stiinta subliniaza insa ca aceasta observatie are caracter de recomandare si nu de
contraindicatie.
Cum se administreaza usturoiul
Usturoiul ca atare
Se consuma 2-4 catei de usturoi zilnic, in timpul mesei sau, daca il suportati, intre mese,
cand are efectul terapeutic cel mai puternic. Practic, nu exista limita pentru cura cu
usturoi, care poate fi consumat zilnic, fara probleme, pentru perioade lungi de timp.
Unii cercetatori sustin, totusi, ca este bine ca dupa 3 saptamani de consum, sa se urmeze
o saptamana de pauza, pentru a nu obisnui organismul cu acest remediu, lucru care ar
duce la diminuarea eficientei sale terapeutice.
Mujdeiul
Este forma ideala de consum pentru tratamentul unor boli unde este necesara ingerarea
zilnica a unei cantitati mai mari de usturoi. Se piseaza marunt 7 catei de usturoi, se pune
un varf de cutit de sare, un sfert de lamaie stoarsa, o lingurita de ulei de masline presat
la rece si o jumatate de legatura de patrunjel taiat foarte fin. Se amesteca bine, apoi se
lasa sa se patrunda vreme de 10-20 de minute, dupa care mujdeiul este gata. Daca
simtiti nevoia, puteti sa adaugati si cateva linguri de apa plata sau de izvor, pentru a-l
dilua si a-i reduce astfel efectul iritant. Se consuma in 1-2 reprize, pe parcursul unei
zile. Este mai bine tolerat de organism decat usturoiul simplu, pentru ca ingredientele
din mujdei (sarea, sucul de lamaie, patrunjelul) compenseaza efectul sau usor iritant,
stimuleaza digestia (care poate fi incetinita de anumiti compusi din usturoi), reduce
chiar si din mirosul neplacut. Uleiul de masline ii potenteaza actiunea de reducere a
colesterolului, precum si efectul benefic in cazul litiazei biliare.
Decoctul in lapte
Se foloseste in afectiunile respiratorii si contra viermilor intestinali si se consuma cat de
fierbinte se poate suporta, dimineata si seara. Iata reteta de preparare: se spala si se taie
marunt o capatana de usturoi cu tot cu coaja, apoi se fierbe vreme de cinci minute intr-o
cana de lapte, dupa care preparatul se lasa sa se raceasca acoperit, vreme de 10 minute.
Se strecoara si se administreaza cat de cald posibil.
Siropul de usturoi
Se amesteca foarte bine 10-15 catei de usturoi pisati cu 20 de linguri de miere de
salcam, dupa care se pune totul intr-un borcan si se lasa sa macereze vreme de doua
saptamani. In final, se strecoara amestecul, si din preparatul astfel obtinut, se
administreaza cate 2-3 lingurite, de trei ori pe zi.
Maceratul in alcool
Doua capatani de usturoi se taie marunt si se pun la macerat intr-un borcan transparent
(de 500 g) cu alcool de 70 de grade. Vasul se inchide ermetic. Atunci cand continutul
borcanului capata culoarea paiului (galben), procesul de macerare s-a incheiat.
i se pstreaz n pungi de hrtie. n aceste condiii, codiele vor avea gust amruiastringent i culoare brun-verzuie.
Decoctul din cozi de ciree calmeaz durerile de
rinichi
Cozile de ciree sau de viine au
puternice efecte diuretice, datorit coninutului ridicat de sruri de potasiu i flavonoide.
Ceaiul din cozi de ciree sau viine este recomandat n:
- afeciuni renale (litiaz uric, pielite, nefrite, pielonefrite, cistite, uretrite, retenie
urinar, colici renali, infecii renale, hidropizie);
- afeciuni ale aparatului digestiv (diaree, ascit); - reumatism, gut, artrite; - prevenirea
aterosclerozei i pericarditei; - tratarea edemelor i a celulitei.
Utilizarea cozilor de ciree se face sub form de:
- decoct preparat dintr-un
pumn de codie uscate la 600 ml ap rece; se fierbe 10 minute la foc mic, se infuzeaz
acoperit 20 de minute, se ndulcete i se bea cldu ntre mese, prin fracionare n 3-4
reprize n cursul zilei, avnd efect n tratarea durerilor de rinichi provocate de litiaz
renal. Efectul diuretic se mrete n cazul n care se asociaz cu frunze de merior,
mesteacn, coada calului, teci de fasole, mtase de porumb i semine de mcee.
Viinele i cireele alung
migrenele
Cura de
ceai din codie de cire va trebui s dureze minimum 10-14 zile, atunci cnd se
urmresc efectele depurative i antiinflamatoare. De menionat c aciunea diuretic a
cozilor de ciree este mai blnd dect cea a mtsii de
porumb.
- infuzia din cozi de
ciree nendulcit se bea contra tusei, n dureri de stomac i lumbago, precum i n cazul
bolilor de rinichi.
n uz extern, se fac bi de mini i picioare cu decoct din cozi de ciree (un pumn de
cozi uscate la un litru ap clocotit); se fierbe 5 minute, se infuzeaz acoperit 10 minute
i se fac dou bi pe zi.
Fructele de cire sau viin prezint efecte diuretice, laxative, depurative, detoxifiante,
antianemice, hemostatice, sedative, antimigrenoase, diaforetice, antigripale,
hipotensoare, antireumatismale, remineralizante, energizante fizic i psihic, tonice,
reconfortante,
rcoritoare.
Viinele au proprieti astringente, diaforetice i rcoritoare mai evidente dect
cireele.
Fructele zdrobite combat
pistruii
Consumul de
fructe are efecte vindectoare n:
- boli ale aparatului digestiv
(constipaie, gastrite, atonie hepatic, vome, colite de fermentaie i de putrefacie,
hepatite cronice, litiaz biliar, dureri de stomac, gastroenterite). Un rol important al
fructelor const n favorizarea digestiei ca urmare a normalizrii tranzitului intestinal.
ntruct sunt mai puin dulci, cireele de la soiurile timpurii pot fi considerate ca un
panaceu n tratarea unor boli metabolice (diabet zaharat, colesterol ridicat, obezitate,
celulit); - boli cardiovasculare (hipertensiune arterial, ateroscleroz, insuficien
cardiac, arterit);
- afeciuni respiratorii
Fructele se culeg n perioada de maturitate (cnd sunt bine coapte) n lunile iulie septembrie, consumndu-se fie uscate fie proaspete.
Moduri de recoltare
Pentru recoltarea afinelor se
folosete un pieptene alctuit din srme de oel paralele, situate la distana "D" ntre
ele, fixate ntr-un mner, nclinate astfel nct afinele recoltate s se strng la baza
instrumentului. Distana "D" este foarte important. Dac srmele sunt prea rare, afinele
vor cdea printre srme, dac srmele sunt prea dese, vor jumuli i frunze i ramuri,
distrugnd tufa de afin. Bineneles srmele sunt rotunjite la captul
liber.
Fructele se
desprind de frunze prin scufundarea ntr-un vas cu ap, se zvnt la soare i se aaz pe
policioare de plas. Se depoziteaz n ncperi aerisite, fr praf, nclzite,
smochinndu-se. Se mut ulterior n pungi sau sculei de hrtie.
Preparare
Suc -se obtine prin zdrobirea boabelor, urmata de filtrare prin tifon sau strecuratoare de
plastic. Sucul se consuma foarte proaspat Se iau 3-4 linguri de suc, amestecat cu putina
apa, inainte de mese.
Vin - 500 g afine, 1 l vin rosu. Se varsa afinele intr-un vas, se adauga doua pahare cu
apa si se fierb incet 15 minute. Se adauga vinul rosu si se prelungeste fierberea inca 15
minute. Se lasa sa se raceasca si se filtreaza.
Se zdrobesc 500 g afine, se adauga 1 l vin alb, o lingurita scortisoara pudra, o lingurita
de cuisoare si 100 g miere. Se lasa la macerat 8 zile, se filtreaza si se pune in sticle.
- cate 25 ml, de trei ori pe zi, inainte de mese.
Precautii, contraindicatii : nu exista.
Aloe vera
Factorul curativ: frunze
Afectiuni pentru care se recomanda: alergie, astm, anemie, artrite, artroze, afectiuni ale
prostatei, afectiuni ale unghiilor, abcese, boli carentiale, bronsite, colita intestinala,
cefalee, cistite, crampe musculare, combaterea efectelor secundare ale chimioterapiei si
radioterapiei, cataracta, constipatie cronica, diabet zaharat, depresii, entorse, escoriatii,
eruptii cutanate, foliculite, furunculoze, faringite, gingivite, hemoroizi, herpes, hepatita
cronica, insomnie, inflamatii cutanate, infectii fungice, intinderi musculare, ligamente,
intepaturi de insecte, keratroza, keratite, pancreatita cronica, psoriazis, piele uscata,
scleroza multipla, unghie incarnata, urticarie, viroze, vergeturi, varice, zona zoster.
Prezentare generala
Scurta descriere:
Inca din antichitate, Aloe Vera a fost utilizata in tratarea diferitelor afectiuni de catre
oamenii din intreaga lume, pentru efectele sale binefacatoare asupra sanatatii, dar si
frumusetii.
Calitati curative si actiune farmaceutica:
Ca si P (osteogeneza); K necesar activitatii musculare; Fe, componenta a hemoglobinei;
sistemului imunitar, are un efect preventiv durabil asupra organismului, acesta fiind
capabil sa valorifice cele 240 de substante active, conform necesitatilor sale.
Aloe Vera este o planta inalta de aproximativ 1 m, cu 12-15 frunze late, carnoase,
greutatea fiecarei frunze atingind 700-1500gr.
Aloe Vera creste indeosebi in zonele subtropicale, dar este deja binecunoscuta n multe
tari pentru efectele sale terapeutice extraordinare, fiind considerata de aceea ca un
veritabil medicament natural.
Planta a fost utilizata nca din antichitate, fiind renumita pentru virtutile sale curative.
Vechii egipteni numeau Aloe Vera chiar "planta nemuririi" iar tratatul medical antic,
Papyrus Ebers, vechi de peste 3500 de ani, mentioneaza multiple efecte vindecatoare
ale Aloe Vera.
Frunzele de Aloe Vera contin componenta cea mai valoroasa a plantei, faimosul gel de
aloe vera, foarte bogat de substante necesare organismului: peste 75 nutrienti, 200
componenti activi,20 minerale,18 aminoacizi si 12 vitamine.
Instabilitatea accentuata a gelului de aloe vera a constituit un obstacol important in
calea raspandirii sale. In contact cu aerul acesta se oxideaza rapid, in decursul a doua
ore pierzandu-si majoritatea principiilor active.
Forever Living Products detine patru brevete de stabilizare a gelului de aloe vera prin
metode strict naturale, fara aditivi sau conservanti chimici de sinteza, ce i-au permis sa
obtina un gel stabilizat 100%, cu termen de garantie ce a crescut de la 2 ore la patru ani!
Produsele Forever Living Products cu gel stabilizat Aloe Vera au fost primele care au
fost primele care au atins standardele de calitate ale Consiliului Stiintific International
pentru Aloe (IASC).
Aloe Barbadensis Miller, supranumita Aloe Vera, este o planta subtropicala din familia
liliaceelor (ca si usturoiul, ceapa, crinul, laleaua, etc.). Ea este una din cele peste 250 de
specii de aloe, binecunoscuta n multe tari pentru efectul sau terapeutic extraordinar,
fiind considerata de aceea ca un veritabil medicament natural. Denumirea de "aloe"
provine de la cuvntul arab "aloeh" care nseamna n limba araba "seva cristalina si
amara", iar planta a fost utilizata nca din antichitate, fiind renumita pentru virtutile sale
curative.
Numele de Aloe Barbadensis Miller l-a primit dupa botanistul Miller care a descris
pentru prima data planta aloe din insulele Barbados. Alti botanisti i-au dat numele de
Aloe Vera Linn, Aloe Vera Lemarck. n comert Aloe Barbadensis Miller este cunoscuta
sub numele de Aloe Vera, "vera" fiind cuvntul latin care nseamna "adevarata",
denumire ce se datoreaza efectului terapeutic foarte puternic. Desi nu este singura
specie de aloe cu efecte curative, conform cu ultimele cercetari medicale n domeniu,
Aloe Vera este specia cu cele mai puternice rezultate medicale.
Vechii egipteni o numeau "planta nemuririi" si o puneau printre darurile funerare
nmormntate mpreuna cu faraonii, pentru a asigura, chiar si dupa moarte, sanatate
spiritului faraonului. Cu sute de ani n urma africanii agatau planta n manunchiuri
deasupra usii pentru a alunga spiritele malefice. Medici celebri ai antichitatii si
personalitati istorice remarcabile au fost fascinate de puterea curativa a acestei plante.
Prima atestare "documentara" a plantei miracol aloe vera o gasim ncrustata n piatra pe
o placuta descoperita ntr-un mormnt egiptean de acum 3500 de ani.
Primul tratat medical antic care mentioneaza planta de aloe vera si efectele ei
vindecatoare se numeste "Papyrus Ebers" si se estimeaza ca a fost redactat n jurul datei
1553-1550 .d.H.
De la descoperirea plantei aloe n urma cu mii de ani, aloe vera a fost folosita cu succes
n scopuri terapeutice. Efectele aloe vera erau cunoscute de marile civilizatii antice, de
la persani si egipteni n Est, greci si romani n Europa, pna la popoarele de pe
continentul african si subcontinentul indian. Planta era raspndita n Asia si zona
Pacificului, regasindu-se si n folclorul japonez, filipinez si hawaiian.
Va oferim n continuare cteva date importante din ndelungata istorie a plantei Aloe
Vera.
- 333 .d.H. n antichitate planta a fost considerata att de importanta, nct Aristotel l-a
sfatuit pe Alexandru cel Mare sa ocupe insula Socotra, renumita pentru plantatiile mari
de aloe de acolo, aloe fiind folosita la tratarea ranilor soldatilor.
nsusi Alexandru cel Mare a fost ranit de o sageata si vindecat de catre un preot care a
folosit gel stors din frunzele plantei de aloe.
- 1000 - 1300 d.H. Planta uscata devine un medicament de raspndire larga n toata
Europa.
- 1300 - 1500. Planta prelucrata uscata intra n medicina engleza pe post de laxativ si ca
un tratament al bolilor si ranilor exterioare. Planta uscata se importa din Africa, mai ales
de pe insula Socotra.
Printre multe minunatii mentionate de Marco Polo n urma calatoriilor sale n Orient se
afla si descrierea numeroaselor aplicatii terapeutice ale plantei de Aloe Vera.
- 1500 - 1600. Conchistadorii spanioli au descoperit ca la baza multor remedii medicale
aztece se afla Aloe Vera, cunoscuta ca un agent curativ de mare efect. Cultivata apoi n
vecinatatea bisericilor catolice, a fost folosita intens de misionari si populatie ca un
medicament universal, mai ales n regiunea insulelor Caraibe, America de Sud si
Centrala.
- 1600 - 1700. Fermierii spanioli si olandezi au ntemeiat primele plantatii comerciale
pe insulele Barbados si Curaao. O solutie obtinuta prin fierberea frunzelor de aloe se
exporta n principal n Europa.
- 1700 - 1900. Carl Von Linn n 1720 foloseste pentru prima data denumirea de Aloe
Vera Linn pentru descrierea plantei. Apar sute de articole si referinte medicale n toata
lumea, descriind varietatea aplicatiilor aloei n diferite tratamente.
- n 1820 Aloe Vera a fost amintita oficial ca laxativ si protector al pielii n lucrarea
United States Pharmacopoeia (U.S.P.).
- 1900. Datorita efectelor terapeutice, planta se cultiva pe scara larga n regiunile calde.
Frunza proaspata sau deshidratata se vinde pentru tratarea ranilor si afectiunilor pielii,
incluznd ulcerul, arsurile, dermatita si altele. n 1912 colonelul H.W.Johnston fondeaza
prima plantatie comerciala americana de aloe n Florida.
n botanica sunt enumerate pna acum peste 250 de specii de aloe. Dintre acestea,
printre cele mai importante amintim:
- Aloe socotrina: Planta cu originea de pe insula Socotra, Yemenul de Sud, a fost mult
timp cea mai raspndita specie de aloe. Datorita efectelor terapeutice considerate
magice, negustorii arabi au comercializat-o peste tot, timp de secole, de pe malurile
Marii Mediterane pna n China.
- Aloe africana: Aloe Africana a fost cultivata de fermierii olandezi si, pna la aparitia
Aloei vera, a fost cea mai cautata specie de aloe din lume. A fost comercia-lizata sub
forma de praf sau gel uscat.
galbui, cu gust amar, precum si frunzele groase, cu suprafata dura si neteda, care la
pipait da impresia de cauciuc sau de piele, fac din aloe si un remediu de uz intern pentru
ficat si vezica biliara. Pentru ca frunzele se apara cu succes de deshidratare in climatul
desertic, ele servesc ca leac pentru pielea uscata. Miezul lor gelatinos actioneaza, printre
altele, si asupra mucoaselor. O similitudine frapanta intre planta si actiunea ei se
constata daca infasuram intr-o panza o frunza taiata: lichidul secretat din taietura
seamana in chip uimitor cu secretia purulenta provenita din ranile oamenilor sau ale
animalelor. (Multe plante vindecatoare au fost identificate de-a lungul istoriei omenirii
prin asemanarea lor cu organismul omenesc.)
Substante active: Frunzele contin derivati de antracen, aloina, aloenina (glicozida
amara), substante mucilaginoase, rasini, polizaharide, vitamine, minerale, lignine,
saponine, antrachinone, enzime si o cantitate mai mica de acid salicilic.
Proprietati terapeutice: Efect antiinflamator, cicatrizant, racoritor, antipruritic, usor
antimicotic si antibacterian, epitelizant si hidratant, regenerator pentru piele, ducand la
intinerirea ei.
GINECOLOGIE
Gelul obtinut din diferite specii de aloe a dobandit o mare notorietate in cosmetica, dar
insusirile sale regeneratoare si cicatrizante sunt de folos si in bolile tipic femeiesti. Sa
amintim aici, in primul rand, uscaciunea vaginului care, incepand din premenopauza,
poate deveni o problema, din cauza deficitului crescand de estrogen. Cand secretia de
estrogen scade, mucoasa vaginului se subtiaza, devine mai vulnerabila la infectii
micotice si mai sensibila la iritari mecanice, astfel incat contactul sexual provoaca
dureri.
Aici poate da o mana de ajutor gelul natural si foarte placut de aloe, ce reface mucoasa
vaginala, in acelasi timp protejand-o intr-o oarecare masura impotriva bacteriilor sau
ciupercilor. Aplicat zilnic sau cat de des se poate, acest gel regenereaza chiar si mucoasa
vaginala iritata cronic. Intrucat planta stie sa se protejeze pe sine de deshidratare, arsita
si leziuni produse de radiatiile solare, ea detine puteri tamaduitoare nu numai impotriva
uscaciunii, ci si a arsurilor si in mod special a vatamarilor provocate de iradieri, de pilda
in terapia cancerului sau de tratamentele cu laser pentru negi. In orice caz, ar fi bine ca
femeia sa-si procure mai multe plante, pentru a-si prepara singura gelul de aloe, din
frunzele proaspete.
Gel de Aloe Vera pentru ingrijirea mucoasei vaginale iritate
Gelul de aloe care se gaseste in comert se obtine prin indepartarea cojii amare a
frunzelor si presarea miezului. Pentru a-i prelungi durata de intrebuintare, i se adauga
un conservant (de exemplu sorbat de potasiu, benzoat de sodiu, sulfit de sodiu, acid
citric). Cine doreste sa evite conservantele isi poate prepara fara nici un fel de
dificultate propriul sau gel de aloe.
Cum se procedeaza:
* Luati o frunza proaspata de aloe si curatati-o de coaja ca pe un morcov, pana cand va
ramane doar miezul transparent si lipicios. Indepartati neaparat toate portiunile galbene
si amare, deoarece ele irita pielea.
* Taiati miezul frunzei in cateva bucati, introduceti-le intr-un vas de yena, apoi
transformati-le intr-o pasta cat mai omogena, cu ajutorul mixerului - asta e tot.
* O parte din gelul proaspat preparat poate fi divizat in portii foarte mici si congelat,
pentru a fi scos din frigider si intrebuintat in momentul cand aveti nevoie de el. Totusi,
gelul obtinut in casa ar trebui folosit mai ales proaspat: congelat, el nu rezista mai mult
de doua zile.
Administrare: Pentru ingrijirea vaginului e suficient sa aplicati gelul, cu degetele curate,
pe mucoasa iritata de la intrarea in vagin. El regenereaza mucoasa fisurata in afectiunea
numita scleroatrofie vulvara, atenueaza uscaciunea vaginului, calmeaza mucoasa
vaginala iritata din cauza unei eczeme, in urma iradierii sau a unui tratament cu laser, si
serveste ca lubrifiant natural in timpul contactelor sexuale. Pentru a-l face sa tina mai
mult si a-i intari proprietatile terapeutice antimicrobiene, i se pot adauga uleiuri eterice
neagresive si argint coloidal, de pilda 2 pana la 5 picaturi de ulei de lavanda si 5 pana la
10 picaturi de argint coloidal la 10 ml gel de aloe. Inflamatiile mucoasei vaginale se pot
trata cu acest amestec agitat bine si introdus prudent in vagin, cu o seringa curata, de
unica folosinta. Sugestii de recoltare: Daca vreti sa culegeti frunze de la plante care nu
mai sunt tinere, cel mai bine este s-o faceti atunci cand faza crescatoare a Lunii sta sub
un semn de apa (ex. Rac ori Scorpion). Restrictii de administrare: Aplicarea externa a
gelului nu prezinta nici un fel de riscuri. Administrat intern, sucul galben de aloe are un
puternic efect purgativ, irita intestinul, favorizeaza sangerarile si poate provoca un
avort. De aceea, ingerarea lui e contraindicata femeilor gravide, ca si celor cu
menstruatii abundente, de asemenea, si persoanelor care sufera de colon iritabil, diaree
sau insu- ficienta renala.
Busuioc(Ocimum Basilicum L.)
Factorul curativ: partea aeriana - frunzele (verzi, uscate sau pudra).
Afectiuni pentru care se recomanda: tuse, raceala, gripa; probleme digestive
(meteorism, colici, colita de fermentatie); inapetenta; diabet, calculoza biliara; probleme
ale pielii (ten seboreic - gras, acnee, furunculoza, eczeme uscate).
Prezentare generala
Denumirea uzuala: Busuioc, denumiri alternative: borjolica, bosioc, matacina, vasileac.
Scurta descriere:
Specie erbacee, care creste anual, in cultura. Planta propriu-zisa este ramificata la baza,
avand o inaltime de 20-60 cm, cu tulpini paroase in 4 muchii, frunze ovale, opuse si
inflorescenta asemanatoare unor spice.
Calitati curative si actiune farmaceutica: - ulei volatil, saponozide triterpenice, taninuri.
- carminativ, spasmolitic, stomachic, sedativ si antimigrenos, antitusiv, diuretic,
galactolog, antiseptic.
Recomandari:
- infuzie din frunze pentru tuse, raceli, gripe.
- suc din frunze pentru tuse, raceala, gripa.
- ceai din frunze impotriva problemelor digestive.
- frunze crude impotriva inapetentei.
- pasta din frunze in probleme ale tenului (comprese).
- pudra din frunze de busuioc uscate congestiilor nazale.
Recoltarea
Cel mai bun timp pentru
recoltare este inainte ca planta sa infloreasca. Frunzele se usuca intinse pe suprafete
plane, sau atarnate. Dupa ce s-au uscat, se stocheaza in containere inchise ermetic, la
intuneric si racoare.
Toate varietatile de busuioc au in comun faptul ca frunzele uscate sunt mult mai putin
aromate decat cele proaspete; congelarea frunzelor proaspete este cea mai buna metoda
de stocare.
Preparare
Ceai: - 10-12 frunze spalate si strivite si o lingurita rasa de ghimbir se prajesc intr-o
tigaie, la foc mic, pana cand frunzele se inmoaie. Se adauga o cana cu apa si se fierb
cateva minute. Se adauga o lingurita de miere si se bea. Infuzie: - 10-15 frunze la doua
cani cu apa. Se bea cald. - se fierb 20 de frunze de busuioc in 250 ml de apa si se bea.
Suc: -se stoarce sucul a 10-15 frunze; se adauga o lingurita de suc de ghimbir si o
lingurita de miere. Se amesteca si se consuma dimineata si seara. Decoct: - 2 linguri de
radacina maruntita la 500 ml de apa clocotita; se continua fierberea inca 2 minute la foc
scazut, apoi se ia vasul de pe foc, se acopera si se lasa 15 minute. Lichidul rezultat se
bea caldut, in 3-4 reprize, in decursul unei zile. Sau: - 4 linguri de radacina maruntita la
500 ml de apa. Se prepara in acelasi mod. Se foloseste in aplicatii locale sub forma de
comprese. Pudra: - se foloseste pudra din frunze de busuioc uscate, care se prizeaza
pentru inlaturarea congestiilor nazale. Frunze crude: - se mesteca 4 frunze de busuioc
dimineata, pe stomacul gol. Pasta: - se face o pasta din cateva frunze proaspete si putina
apa. Se aplica pe zona afectata. Suplimentar, se consuma cate o lingurita de suc de
frunze de busuioc zilnic.
Busuiocul proaspat, pus in vaza, ajuta la improspatarea aerului din locuinta si alunga
insectele.
Precautii, contraindicatii : nu exista.
Coacaze rosii
Factorul curativ: fructe si frunze.
Afectiuni pentru care se recomanda: stimulent digestiv si drenor extrem de activ;
obezitate, in digestia lenesa si in bolile de piele.
Prezentare generala
Denumirea uzuala: Coacaz rosu, (lat. Ribes rubrum).
Sunt identice celor negre, doar culoarea fructelor difera.
Calitati curative si actiune farmaceutica:
Daca fragii si zmeura au un caracter cvasiuniversal, fiind adecvate tuturor constitutiilor
si unei game impresionante de boli, boabele rosii translucide de coacaze sunt un
remediu care actioneaza cu o "tinta" anume. Are un gust acru puternic, efect de
stimulent digestiv si drenor extrem de activ. Este o adevarata arma secreta a
dietoterapiei in obezitate, in digestia lenesa si in bolile de piele, rebele la alte forme de
tratament.
Recomandari:
- suc din fructe de coacaz impotriva digestiei lenese si previne dischinezia biliara si
migrenele cauzate de aceasta
Hepatita cronica, congestie hepatica, ciroza hepatica initiala, dischinezie biliara si
tulburari asociate: se bea un pahar de suc inainte de fiecare masa. Este bine sa se adopte
si o dieta vegetariana cu multe salate si multe fructe.
Se bea cate un pahar, cu un sfert de ora inainte de masa, fiind folosit mai ales ca tonic
- la o ora dupa masa, se beau 2 linguri de suc de ceapa diluate in jumatate de pahar de
suc de morcov. Tratamentul se face vreme de minimum trei saptamani, timp in care, in
cazul pacientilor insulino-dependenti, glicemia va fi verificata regulat, pentru a se ajusta
doza zilnica de insulina.
Astm, bronsita, tuse
- se amesteca doua linguri de suc de ceapa cu patru linguri de miere. Se administreaza
acest remediu pe parcursul unei zile.
Infectii renale si urinare (cistita) recidivante - intr-un pahar de suc de morcov, se adauga
2 linguri de suc de ceapa si 6 linguri de suc de telina. Se beau 2-3 asemenea doze pe zi,
in cure de minimum doua saptamani.
Dereglari ale glandelor cortico-suprarenale
- se bea sucul de mai sus (de la infectii renale): o doza pe zi, in cure de doua luni.
O combinatie puternic detoxifianta:
- 40 ml ceapa + 100 ml telina + 50 ml ridiche (neagra sau rosie). Se iau din acest suc
cate 6 linguri, de 4-5 ori pe zi. Este un excelent drenor si detoxifiant al organismului,
indicat pentru tratarea acneei, psoriazisului, eczemelor alergice, lupusului eritematos,
bolilor imune in general.
- vin din ceapa in astenie, hidrofizie, tulburari renale.
Diuretic, stimulent general, tonic cardiac.
Preparare
Suc -se stoarce ceapa in masina de stors fructe. Vin - 5 cepe, 1 l vin alb, 100 g miere.
Se rad cepele. Se adauga vinul si mierea. Se lasa la macerat 8 zile, apoi se filtreaza.
Varianta
Se paseaza 500 g ceapa la centrifuga. La sucul obtinut se adauga 150 g zahar. Se
amesteca bine si se filtreaza.
Cate 50 ml, de trei ori pe zi, inainte de mese.
Precautii, contraindicatii si alte comentarii
Este atat de puternic, incat nu poate fi consumat decat in doze mici (maximum 50 ml pe
zi) si in combinatie cu miere sau cu alte sucuri, cum ar fi cel de morcov.
Coada soricelului(Achillea Millefolium)
Factorul curativ: inflorescentele.
Afectiuni pentru care se recomanda: anorexie, enterocolite, colici gastrice, colici
hepatice, bronsite, gastrite, hipermenoree, dismenoree, hemoroizi, balonari abdominale,
cistite.
Prezentare generala
Denumirea uzuala: Coada soricleului, denumiri alternative: alunele, bradatel, ciuresica,
iarba oilor, sorocina.
Scurta descriere:
Specie ierboasa perena, inalta de 20-80 cm, cu frunze fin divizate si inflorescenta
bogata, alba.
Calitati curative si actiune farmaceutica: Ulei volatil cu azulee, substante amare, tanin,
colina, vitamina C, ulei gras, rezine.
Antiseptic similar musetelului; tonic-aperitiv; coleretic-colagog si stimulent al functiei
hepatice; antispastic; astringent; antiinflamator; cicatrizant.
Recomandari:
- infuzie din flori pentru probleme gastrice, hepatice; impotriva colicilor; diuretic,
laxativ; antihemoroidal; antiastmatic.
Reteta 1: Se bea caldut si fractionat in 4-5 reprize; in cursul unei zile.
Reteta 2: Se foloseste sub forma de comprese sau bai.
- alifie din flori impotriva hemoroizilor
- tinctura din flori
Planta are o influenta pozitiva asupra maduvei osoase, stimuleaza hematopoeza
(formarea sangelui), asupra osteoporozei, hemoragiei pulmonare, cancerului pulmonar.
Recoltare: De la aceasta planta se recolteaza florile, culese la amiaza, -Flores
millefolli - fara peduncul, in timpul infloririi, sau planta intreaga fara radacina.Infloreste
in luna iunie, pana in septembrie. Uscarea se face la umbra, in incaperi aerisite sau in
aer liber, pe rame acoperite cu hartie. Florile nu trebuie sa aiba fructificatii si nici
peduncule. Culoarea florilor dupa uscare trebuie sa fie alba-galbuie.
Preparare
Infuzie
- 2 linguri de flori la 500 ml de apa clocotita;
- 3 linguri la 500 ml de apa clocotita; Alifie
- se infierbanta bine 90 gr de unt nesarat sau untura de porc, se adauga 15 gr de flori de
coada soricelului, proaspete si taiate marunt, se prajeste putin in grasime, se amesteca si
se da tigaia deoparte, lasandu-se la macerat pana a doua zi,. Atunci, se incalzeste usor,
se strecoara prin tifon si se introduce in borcan uscat, care se pastreaza la frigider.
Tinctura Florile culese in soare se introduc, fara a se indesa, intr-o sticla, pana la gat, se
toarna deasupra tuica de fructe de 400, se lasa la macerat 15 zile la soare sau in
apropierea unei surse de caldura.
Precautii, contraindicatii : nu exista.
Patlagina(Plantago lanceolata)
Factorul curativ: frunzele
Afectiuni pentru care se recomanda:
- intern: bronsite cronice, astm bronsic; diaree; ulcer gastoduodenal;
hipercolesterolemie; hipertensiune arteriala;
- extern: ulcer varicos, ulceratii cutanate; conjunctivite; blefarite; laringite; traheite.
Prezentare generala
Denumirea uzuala: Patlagina, denumiri alternative: carutele, limba oii, limba broastei,
limba sarpelui, minciuna.
Scurta descriere:
Specie erbacee perena, inalta de 10-40 cm, frunze ovate sau lanceolate, tulpini florifere
drepte, cu inflorescente terminale de tip spic cu floricele mici, galbui.
Calitati curative si actiune farmaceutica:
Mucilagii, glicozidul aucubina, vitamina K, tanin, polifenoli, alantoina. Emolient si
expectorant; cicatrizant; antihemoragic; hipocolesterolemiant; usor hipotensor;
antiseptic.
Recomandari:
Infuzie - se oparesc cateva flori cu apa fierbinte, se acopera vasul cu un capac si se lasa
sa infuzeze.
Precautii, contraindicatii si alte comentarii
Diabeticii sa nu indulceasca ceaiul de tei.
Rostopasca(Chelidonium majus)
Factorul curativ: toata planta
Afectiuni pentru care se recomanda: negii, condiloamele acuminate (vegetatiile
veneriene), tratamentul fibromului uterin si al cervicitei, tumorile benigne si maligne,
ciupercile fixate la nivelul unghiilor de la maini si picioare.
Prezentare generala
Denumirea uzuala: Rostopasca denumiri alternative: buruiana de negi, calce mare,
crucea voinicului, galbinele, iarba randunicii, paparuna, salatea, scanteiuta, tatarcele.
Scurta descriere:
Este o planta ierbacee perena, bogat ramificata de la baza, cu tulpini cu peri lungi si rari
si frunze verzi-albastrui, mari, flori galbene cu cate 4 petale, cate 3-8 umbrele, fructe
capsule alungite. Planta lasa la locul de rupere un latex galben-portocaliu.
Calitati curative si actiune farmaceutica:
Alcaloizi, ulei volatil, flavonoide, saponozide. Stimulent al functiei hepatice, calmant al
colicilor hepato-biliare, coleretic-colagog, sedativ si narcotic al centrilor nervosi
superiori, antitumoral dezinfectant si cicatrizant.
Recomandari:
- suc din planta de rostopasca impotriva negilor, condiloamelor acuminate: se aplica suc
de rostopasca de trei ori pe zi, in straturi succesive, timp de minimum 2 saptamani. Este
necesar ca tratamentul sa continue minimum 5-7 zile si dupa caderea negilor.
- infuzie din planta de rostopasca in tratamentul fibromului uterin si al cervicitei,
tumorile benigne si maligne (cataplasma cu suc)
Cu irigatorul, cu para de cauciuc sau cu o seringa de capacitate mai mare (fara ac), se
introduce infuzia de rostopasca pentru uz extern (minimum 15 ml) in vagin. Dupa
administrarea cu seringa, bazinul va ramane ridicat fata de orizontala, timp de minimum
15 minute, astfel incat preparatul sa nu se scurga din vagin. Este bine ca in aceasta
perioada sa fie facute contractii si relaxari succesive ale muschilor vaginali pentru ca
circulatia sangvina sa se intensifice, iar principiile active sa fie preluate mai usor. Se fac
1-2 administrari pe zi. In cazul cervicitei, durata minima a tratamentului este de 2
saptamani, in timp ce la fibromul uterin durata minima este de 49 de zile. Acest
tratament mai este indicat in tratarea trichomonas-ului, candidei, cancerului uterin.
Acest tratament este valabil si in infectiile cu candida, chlamydia, trichomonas, precum
si in infectiile bacteriene. Chiar daca dispar simptomele bolii, este necesar un examen
clinic si de laborator inainte de a va hotari sa incheiati tratamentul.
- tinctura din planta de rostopasca in tratarea cipercilor fixate la nivelul unghiilor de la
maini si picioare: se aplica cataplasme cu rostopasca timp de minimum 49 de zile.
Rostopasca opreste dezvoltarea tumorilor si, in timp, determina chiar retragerea lor.
Eficienta sa creste daca in cataplasme este combinata in proportii egale cu radacina de
tataneasa. Daca pielea tinde sa se usuce si sa se degradeze sub actiunea cataplasmei, la o
ora dupa ce am luat-o, vom aplica un unguent cu tataneasa sau cu galbenele.
inclusiv a diskineziei. Se administreaza pulberea, cate un varf de cutit luat de trei ori pe
zi, la orele 8, 13 si 19. Acest tratament se face vreme de 30 de zile, urmate de 10 zile de
pauza, dupa care se poate relua. Are o eficienta greu de egalat de orice medicament de
sinteza. Tratamentul este foarte eficient si pentru prevenirea litiazei biliare.
Indigestia si dispepsia - conform cercetarilor medicului german J.C. Bauman, nu exista
medicament mai eficient ca rostopasca in tratarea problemelor legate de digestie.
Jumatate de lingurita de tinctura de rostopasca, administrata de 4 ori pe zi, diminueaza
senzatia de greata, stimuleaza puternic producerea de sucuri gastrice si de bila, elimina
starea de disconfort, de greutate in stomac, ce apare in cazul indigestiei. Fiecare doza de
rostopasca se ia cu 10 minute inainte de masa. Se tin cure de cate 3 saptamani.
Migrena biliara, migrena in general - se ia o lingurita rasa de pulbere de rostopasca pe
stomacul gol, in doza unica, pentru 24 de ore. Efectele sunt de-a dreptul spectaculoase:
in mai putin de o ora, bila este drenata, durerile de cap si senzatia de greata dispar, la fel
ca si sensibilitatea excesiva la zgomote, la lumina si la mirosuri. Tratamentul se face
ocazional, atunci cand apar durerile de cap si celelalte simptome specifice migrenei.
Pancreatita - iata o reteta care face adevarate minuni in aceasta afectiune periculoasa si
greu de tratat: cinci grame de rostopasca uscata si maruntita se oparesc cu un litru de
apa clocotita si se lasa sa se infuzeze 12 ore, intr-un vas smaltuit (extractul nu trebuie sa
intre in contact cu metale). Ideal este sa se prepare infuzia la ora sase seara si sa se
strecoare la sase dimineata, cand se mai adauga 200 de grame de miere de salcam sau
poliflora (nu de alt soi) si se amesteca bine. Se ia o lingura din acest preparat, din ora in
ora, inainte sau dupa ce mancam. Dupa 2 luni de tratament, simptomele bolii dispar.
Boli de ficat - ceea ce medicina populara stie dintotdeauna, a fost confirmat si pe cale
stiintifica: rostopasca este un extraordinar stimulent al functiei hepatice. Se
administreaza sub forma de pulbere, cate un varf de cutit (aproximativ 0,5 grame) de 4
ori pe zi, in cure de 21 de zile, cu 7-10 zile de pauza. Este un remediu excelent, pentru
persoanele cu afectiuni ale ficatului aparute in urma intoxicatiilor si a otravirilor, a
infectiilor cu virusul hepatitei.
Herpesul bucal si herpesul genital - se combat eficient, atat intern, cat si extern, cu
ajutorul tincturii de rostopasca. Intern, se administreaza cate o lingurita de tinctura de
trei ori pe zi in cure de 12 zile. Pentru utilizarea externa, se combina tinctura de
rostopasca, in proportii egale, cu tinctura de propolis, si se aplica prin picurare (nu prin
tamponare cu vata) pe zona afectata, de 4-6 ori pe zi. Efectele sunt rapide si de durata.
Cancerul - rostopasca este pe cale sa provoace o puternica disputa in lumea
specialistilor, legata de tratarea bolii canceroase. De "vina" sunt cercetatorii din spatiul
ex-sovietic, care au studiat efectele rostopascai asupra cancerului vreme de mai multe
decenii si au creat chiar un medicament de semi-sinteza, derivat din ea: "Ukrain". Din
cercetarile lor rezulta ca sucul de rostopasca aplicat pe zonele afectate de cancerul de
piele, dar si pe tumorile exteriorizate, face adevarate minuni, in timp ce pulberea
administrata intern amelioreaza starea bolnavilor de cancer. Se ia un sfert de lingurita de
pulbere de rostopasca de 4 ori pe zi, in cure de doua luni, cu 3 saptamani de pauza. Este
un remediu cu efecte imunomodulatoare certe (ajuta la distrugerea celulelor maligne de
catre sistemul imunitar) si cu o posibila actiune citostatica directa. Conform
cercetatorilor rusi si ucraineni, substantele active din rostopasca sunt eficiente in
cancerul pancreatic, ovarian, faringian, ano-rectal, de colon, de san, de ficat.
Tratamente de uz extern
Tuse convulsiva - gargara cu infuzie combinata de rostopasca are efect calmant foarte
eficient. Se fac 4-6 gargare pe zi, cu infuzie calduta.
Faringita, laringita, infectii in gat in general - se amesteca intr-un pahar de infuzie
combinata de rostopasca o lingurita de sare marina. Cu acest preparat se face gargara - 3
reprize pe zi, a cate 3 minute fiecare. Cercetatorii rusi afirma ca acest preparat are efecte
antibiotice si antivirale extrem de puternice, eliminand prompt infectiile de la nivelul
gatului.
Rani infectate - se pun comprese cu tinctura de rostopasca pe zona afectata si se tin
vreme de 30 de minute. Se fac 2-3 aplicatii pe zi. Eficienta lor este imediata. Studiile
cercetatorului rus Vladimir Molochko demonstreaza ca rostopasca distruge bacteriile
patogene din zona tratata, dar reuseste si sa penetreze tesuturile in profunzime,
vindecand astfel infectia complet.
Eczeme infectioase - se aplica, vreme de o ora pe zi, cataplasme cu rostopasca.
Tratamentul se face vreme de 3-4 saptamani si are efecte excelente, daca dupa aplicatia
cu rostopasca se spala zona tratata cu tinctura de propolis nediluata.
Hepatita virala - fitoterapeutul francez Maurice Messegue a tratat foarte eficient aceasta
boala, intr-un mod mai putin obisnuit: cu bai cu infuzie combinata de rostopasca. In
fiecare seara, se fac bai de maini si de picioare cu apa fierbinte, in care se pun 1-2 litri
de infuzie combinata de rostopasca. Se tine fiecare membru vreme de 15 minute in baie,
apoi se tamponeaza usor cu un prosop (nu se clateste si nu se sterge). Este un tratament
bland si eficient, prin care principiile active ale plantei sunt preluate de catre circulatia
sanguina periferica si sunt transportate in ficat, unde isi exercita actiunea terapeutica.
Sucul de
rostopasca
Se obtine prin stoarcere, din tulpinile de rostopasca proaspat rupte. Se obtine
un suc portocaliu, extrem de activ terapeutic, ce are o
multitudine de aplicatii medicale populare, mare parte dintre ele
fiind validate si de catre stiinta. De regula, sucul de rostopasca se
foloseste extern, intern el avand un potential toxic mult mai mare
decat rostopasca uscata si fiind ca atare foarte greu de folosit.
Negi - dimineata si seara, se pune pe zona afectata suc de
rostopasca, de mai multe ori succesiv, la intervale de jumatate de minut. Locul nu se
spala, ci se lasa sucul sa actioneze in profunzime. De regula, in 2-6 saptamani de
tratament zilnic, negii dispar. Remediul si-a dovedit eficienta si in vegetatiile veneriene.
Cataracta - se ung pleoapele inchise cu suc de rostopasca, care se lasa sa actioneze
vreme de 15 minute, apoi se spala. Aplicatia se face seara, si are o eficienta terapeutica
surprinzator de mare, in cazul cataractei, dar si al ochilor obositi si al hipermetropiei.
Cancer de piele si tumori exteriorizate - se pune suc de rostopasca pe zona afectata si
apoi se acopera cu o bucata de nailon, asa incat apa din latex sa nu se evapore.
Tratamentul se face vreme de jumatate de ora - o ora pe zi, cat mai des posibil (ideal ar
fi zilnic). Principiile active citostatice ale rostopascai actioneaza in profunzime,
inhiband si distrugand celulele maligne.
Chist ovarian, chisturi - se unge pielea din zona ovarelor (sau din alta zona afectata) cu
suc proaspat de rostopasca si apoi se maseaza foarte usor, circular. Intreaga procedura
dureaza 10 minute si se face dimineata.
Contraindicatii
Aceasta planta nu se va administra copiilor sub 12 ani, femeilor gravide sau care
alapteaza.
Precautii in utilizarea rostopascai
Administrata in supradoza (peste patru grame de planta uscata, luata zilnic, de catre un
adult de 75 de kilograme) rostopasca provoaca gastroenterita, tuse, probleme de
respiratie, spasme digestive. In doze foarte mari, poate da paralizie temporara si
tulburari cardiace. In cazuri rare (pana in anul 2006 fusesera raportate 30 cazuri in toata
lumea), care tin de o sensibilitate individuala, rostopasca poate da si tulburari hepatice,
mergand pana la hepatita. Aceste probleme au aparut chiar in cazul administrarii in doze
normale, motiv pentru care tratamentul cu rostopasca va fi inceput gradat, cu doze mici,
si va fi intrerupt imediat ce apar simptome cum ar fi greata, inapetenta, marirea in
volum a ficatului, colorarea in rosu a urinei ori ingalbenirea corneei. Aplicata pe piele,
rostopasca (mai ales sucul) poate produce alergie, motiv pentru care, inainte de
inceperea tratamentului se va face mai intai un test pe o suprafata mica de tegument si
abia apoi se va folosi in cantitate mare.
Germenii de grau
S-a demonstrat c prin germinare, cantitate de vitamine i
enzime din bobul de gru crete de cteva ori. Acesta este
motivul pentru care germenii de gru (grul ncolit) au
proprieti similare fructelor i legumelor proaspete,
remarcndu-se prin bogia de vitamine din grupul B,
vitamina E, calciu, magneziu, fosfor. n boabele uscate de
gru, enzimele se gsesc ntr-o stare latent. Atunci cnd
smna ncolete, se activeaz vitaminele i mineralele.
Astfel, seminele ncolite sunt digerate mai uor datorit enzimelor, iar vitaminele i
mineralele sunt absorbite mai bine.
Germenii de grau sunt usor de facut in casa si extrem de binefacatori pentru corpul
uman .
Contin o mare combinatie de vitamine, minerale , enzime ,aminoacizi , grasimi , ajutand
nu numai la revigorarea corpului ci si in cazul migrenelor, durerilor de cap ,etc. Copiii
care le consuma se pot concentra mai bine .
Cateva componente: Acid folic, Vitamina E , Zinc, Vitamina B1,B3, B6 .
Si asa se fac:
Semintele de grau se spala bine si se pun in apa rece pentru cca. 8 ore. Se strecoara apa
si se spala in mai multe ape . Se scurg bine de umezeala si se pun intr-un borcan curat .
Borcanul se inchide cu o bucata de tifon curat si un elastic si se lasa la loc curat , uscat,
intunecat, la temperatura camerei ( eu le-am pus intr-un dulap in bucatarie) .
O data pe zi se spala in apa rece curata , se scurg si se pun inapoi in borcan . Cam dupa
7 zile aveti germenii vostri de grau .
Ii puteti consuma ca atare, amestecati in miere, pe salate, in iaurt, in cereale la micul
dejun.
Indicatii
Graul incoltit este indicat in: crestere, tratamentul intarzierilor de crestere la copii; boli
de piele (acnee, eczeme, afectiuni infectioase recidivante); imbatranire, imbatranire
prematura; afectiuni hepatice; subponderalitate (are efect reglator asupra greutatii
corporale); la femei - in cazurile de estompare a caracterelor feminine: talia ingusta,
bazinul larg, vocea subtire, lipsa pilozitatilor (parului) din zona abdomenului, spatelui,
faciala etc; tromboflebita; arterita; tumori ale stomacului, tumori in general; cancer;
afectiuni oculare; afectiuni respiratorii recidivante (inclusiv astm si bronsita); impotenta
si sterilitate masculina (pentru barbatii cu vitalitate generala foarte scazuta); amenoree,
dismenoree (la femeile cu o constitutie fragila, anemice); anemie, lipsa de calciu si
magneziu; dureri de cap, migrene, insomnie.
Contraindicatii ale curei cu grau incoltit
Germenii de grau sunt contraindicati persoanelor care se confrunta cu dezechilibre
cauzate de excesul de hormoni estrogeni in organism. In consecinta, femeile cu ciclu
menstrual foarte abundent, barbati cu tendinta spre efeminare vor folosi cu prudenta
acest remediu-minune, care in cazul lor ar putea sa accentueze anumite probleme.
Sortimente de grau germinat ce se gasesc in comert
In comert se gaseste grau incoltit in urmatoarele forme de prezentare: pulbere obtinuta
prin uscarea si macinarea graului incoltit si apoi uscat; fulgi obtinuti prin prelucrarea
mecanica a boabelor de grau incoltit; diferite combinatii de fulgi sau pulbere de germeni
de grau cu fructe uscate (catina, fructe de padure, fructe exotice). Evident, nici unul din
aceste produse nu are puterea curativa a boabelor de grau proaspat germinate si date
prin masina de tocat.
Sunt abonata permanent la revista dvs. si urmaresc paginile de sanatate naturiste. Fiind
in posesia unui tratament pe care il administrez anual (am hepatita cronica toxica
activa), la intervale de cateva luni, am hotarat sa il ofer pentru publicare celor bolnavi,
sa-i ajut sa se vindece. Ingredientele le-am gasit intr-o revista ruseasca, unde se relata
vindecarea spectaculoasa a unui caz de cancer, cu ajutorul plantei Aloe Vera. Citez:
"Bolnava Saiber Maria a fost internata in Institutul Oncologic din Moscova, cu
diagnosticul cancer uterin, in stadiul metastaze. S-a facut iesirea din spital cu mentiunea
"nevindecabila". In septembrie a aceluiasi an, bolnava a venit la Moscova pentru
consultatii la acelasi institut. La examinare, s-a constatat ca este complet sanatoasa si a
crescut in greutate cu 22 kg. Intrebata cu ce s-a tratat, ea a declarat ca a luat un amestec
de aloe (Vera Sabur sau Stolotnic) trecuta prin masina de carne. Planta trebuie sa aiba
varsta de 3-5 ani.
Inainte de a se taia frunzele, planta nu trebuie udata timp de 5 zile. Modul de
administrare: 3 lingurite (o lingurita cu doua ore inainte de fiecare masa), vreme de o
saptamana, pe urma doar cate o lingurita, dimineata. Durata minima a tratamentului este
de 2-3 saptamani (15 zile este ideal). Cu aceeasi reteta se trateaza si se vindeca foarte
repede si alte boli: gripa, anghina pectorala, colita, orice afectiune a ficatului,
tromboflebita, eczema de orice fel, astmul, alergiile, infectiile cronice ale pielii,
paralizia, reumatismul, astenia nervoasa, alcoolismul, inflamatiile etc. Acest amestec in
aceleasi doze se poate administra si in tratarea bolilor de plamani, a ulcerului gastric si
ale organelor interne afectate de procese inflamatorii si ulceroase, cronicizate. O
pectine, betaina, tanin, substante rezinoase. Florile si frunzele contin: flavonoide, tanin
si mucilagii. Florile trebuie sa fie de culoare alb-roz si sa aiba calciu. Frunzele trebuie
sa fie de culoare verde, sa nu aiba petiolul mai lung de 2 cm; nu se admit resturi de
tulpina. Radacina trebuie sa fie de culoare alba, dupa decorticare. In acelasi scop si
avand aceleasi principii active, se mai folosesc si frunzele si florile recoltate de la Nalba
de cultura.
Actiune farmaceutica: Secretolitic, emolient, expectorant, antiinflamator al aparatului
respirator, renal si gastro-intestinal.
Indicatii: Glosite, laringite acute, bronsite, traheite, infectii renale, rani, ulcere,
amigdalite. In caz de rani deschise, baile de nalba impreuna cu frunze proaspete de
patlagina sunt eficiente. In cancer de laringe, chair atunci cand prezinta afonie (lipsa
vocii), nalba este eficienta. Se face gargara cu ceai de nalba caldut in timpul zilei, iar
resturile de la ceai, amestecate cu faina de orz, se pun ca prisnita peste noapte in
regiunea gatului. Se vor utiliza 2 1/2 l ca ratie zilnica. Planta se marunteste, se tine peste
noapte in apa rece (1 lingurita cu varf de planta la o cana de 250 ml apa rece).
Dimineata se strecoara si se incalzeste usor pe baia de apa calda, apoi se pastreaza intrun termos. Se beau 4 cani pe zi. Cu restul ceaiului se face gargara. Pentru senzatia de
uscaciune a cavitatii bucale, ceaiul de nalba se utilizeaza frecvent sub forma de gargara.
Mod de utilizare: Infuzie, macerat: o lingura cu varf de planta la 1/4 litru de apa se tine
peste noapte in apa rece si se incalzeste usor dimineata (30-40 grade C). Baia de maini
si de picioare: un pumn cu varf de nalba se lasa la inmuiat, intr-o galeata cu 5 l apa rece
timp de 12 ore. In ziua urmatoare se incalzeste putin (30-40 grade C). Baia dureaza 20
de minute. Prisnita: Reziduul de la prepararea ceaiului se incalzeste putin in apa, se
amesteca cu faina de orz, se pune peste o bucata de panza si se aplica calda.
Urzica (Urticae dioica)
Exista doua soiuri: urzica mare, cea care este comercializata in general prin trustul
Plafar, si urzica mica, care se foloseste in alimentatie primavara si serveste la
"primenirea sangelui", dupa expresia populara. Ambele soiuri au aceleasi intrebuintari
in medicina traditionala, dar urzica mica este ceva mai activa si urzica pielea mai
puternic decat cealalta.
Utilizari: - Salate: Urzicile foarte tinere se pot utiliza si sub forma de salata, asociate cu
papadie sau laptuci, cu putin ulei si lamaie.
- Suc de frunze proaspete: 2-3 linguri/zi ca diuretic in boli de rinichi si vezica, in
hemoroizi, hemoptizii, epistaxis. Extractele de urzica antreneaza in circulatie acidul uric
din tesuturi si provoaca o eliminare renala abundenta a acestuia. Sucul de urzica poate fi
adaugat la toate retetele de sucuri prescrise persoanelor anemice sau femeilor cu
pierderi mari de sange menstrual. Sucul de urzici are proprietati tonifiante asupra
parului: dupa spalare, se clateste parul cu suc proaspat sau cu decoct (5 linguri la un
litru de apa).
Sucul proaspat sau decoctul se pot utiliza si ca gargara in amigdalite, gingivite, afte
bucale, avand si efect dezodorizant (anihileaza mirosul neplacut).
In diabetul zaharat, cel mai eficient este un amestec in parti egale de frunze de: urzici,
nuc, dud, teci de fasole si frunze de afine (uscate), macinate in rasnita electrica si
spontan, mai ales in regiunile umede, in vaile raurilor, la liziera padurilor sau cultivata
(in tara noastra, pe suprafete restranse, in Oltenia si Moldova). Este bogata in saruri de
calciu, potasiu, fier, magneziu, vitamina C, avand aceleasi indicatii ca si spanacul.
Are actiune laxativa prin acidul crisofanic.
Maceratul (24 ore) din 20-30 g frunze proaspete tocate, la un litru de apa, are efect
diuretic, depurativ si laxativ. Cel mai frecvent se prepara sub forma de ciorbe sau
mancaruri.
Untisorul
(Ficaria ranunculoides) Este o planta mica, herbacee, vivace, cu frunze rotunde,
lucioase si carnoase, de culoare verde. Sunt utilizate frunzele, dar si radacinile, pentru
proprietatea lor de a ameliora circulatia venoasa. Sunt indicate in tratamentul
hemoroizilor sau al varicelor. Se prepara ca salate sau ciorbe.
Loboda de gradina
(Atriplex hortensis) Loboda este o planta cu frunze catifelate, elastice si fara luciu, de
culoare rosie-visinie (sau verde). Este rezistenta la frig si apare primavara, devreme.
Principalii constituenti sunt similari cu cei ai spanacului. In gastronomie, frunzele sale
sunt utilizate in special pentru ciorbe. Are proprietati depurative, diuretice,
remineralizante, vitaminizante, fiind indicata in afectiuni ginecologice, hepatice si
renale. Semintele au efect purgativ (1/2 lingurita pulbere, de doua ori pe zi).
Salata verde
(Lactuca sativa) Productia de salata verde de cultura a crescut in ultimii 30 de ani intrun ritm geometric. Salata verde provenita din specia salbatica Lactuca scarola a fost
cunoscuta si cultivata din vremuri indepartate de catre egipteni, greci si romani. In
prezent, se cultiva in toate tarile globului, avand o perioada de vegetatie redusa.
Aceasta crestere spectaculoasa a consumului se datoreaza proprietatilor si compozitiei
sale. Saraca in protide si substante grase (1-2%), este bogata in minerale si, mai ales, in
fibre vegetale care previn cancerul de colon.
Se consuma ca atare, sub forma de salate, in amestec cu alte legume crude, ulei, sare si
suc de lamaie.
Folosita abundent la masa de seara, favorizeaza instalarea unui somn linistit, combate
constipatia si provoaca evacuarea bolului alimentar in dimineata urmatoare.
Maceratul (24 ore) din 80 g frunze de salata tocate la un litru de apa are efect antiseptic,
calmant, diuretic. Se indica in inflamatii intestinale, nefrita, hiperexcitabilitate nervoasa
si sexuala, psihoastenie. Semintele sunt indicate, in general, in afectiuni respiratorii,
fiind calmante ale tusei si antiasmatice. 100 g seminte macinate fin, in adaos cu 400 g
miere, se administreaza o lingurita pe zi, dimineata.
Patrunjelul(Petroselinum crispum)
Originar din zonele limitrofe cu Marea Mediterana, patrunjelul este nelipsit din
bucataria gospodinelor. Se foloseste la aromatizarea diferitelor mancaruri, insa putini
sunt cei care stiu ca aceasta planta poseda virtuti terapeutice importante in hipertensiuni,
dismenoree, alcoolism, tabagism, afectiuni renale si intoxicatii alimentare.
Frunzele si radacina sunt bogate in saruri minerale: sodiu, potasiu, calciu, fosfor, fier;
vitamine: A, C, B1, B2.
Aceasta compozitie explica proprietatile remineralizante si tonifiante ale patrunjelului.
S-a pus in evidenta si un fitohormon-estrogen: apiolul, care intra in compozitia unor
preparate farmaceutice.
Utilizari: Se consuma in diverse preparate culinare sau salate de cruditati ca tonic,
aperitiv si stomahic.
In tumori maligne se administreaza 40 g frunze proaspete de patrunjel, asociat cu
regimul Oschawa si alte remedii.
Radacina maruntita foarte bine si amestecul de frunze, radacina si seminte, foarte bine
macinate, administrate inainte de mese, o lingurita sublingual 7-10 minute, au actiune
hipotensiva, antiastmatica, diuretica.
Frunzele: Contra manifestarilor alcoolismului sau tabagismului este indicat consumul a
20-30 g/zi frunze de patrunjel proaspete. In plus, face sa dispara si mirosul urat al gurii.
Sucul de planta verde (100-150 ml/zi) se ia cu cateva zile inainte de menstruatie, ca
emenagog in caz de menstruatii neregulate si dureroase. Se pot adauga 20 g polen
apicol.
Semintele (un varf de cutit inainte de mese) au efect afrodisiac.
Extern: - Contra pistruilor se fac aplicatii de doua-trei ori pe zi, 20 de zile, cu suc
proaspat.
Pentru a favoriza disparitia echimozelor: se aplica pe piele cataplasme cu planta tocata.
Aceasta metoda se poate aplica cu succes si in purpura trombocitopenica idiopatica,
alaturi de alte remedii.
Spalaturi vaginale antileucoreice cu macerat (24 ore) din 30 g planta maruntita la 100
ml apa.
In final, trebuie precizat ca primavara sunt numeroase situatiile in care oamenii sufera
de guturai, raceala, gripa sau viroze respiratorii. Astfel de manifestari patologice, dupa
cum se stie, sunt specifice sezonului rece. Daca ele apar si in perioada de trecere la
caldura, aceasta arata o sensibilitate exagerata la curenti de aer, apa rece sau alte situatii
favorizante. Aceasta sensibilitate este cauzata de cele mai multe ori de o alimentatie
neadecvata sezonului cald, bogata in grasimi animale, carne, branzeturi etc., care
"incarca" excesiv organismul.
Unele din "canalele fiziologice" ale organismului vor fi "blocate" de reziduurile
alimentare, capacitatea de reactie a organismului va scadea, iar germenii patogeni vor
gasi un mediu propice de dezvoltare. Prin: febra, transpiratii, greata, varsaturi, diaree,
tuse, organismul cauta sa deblocheze "canalele fiziologice" si sa-si restabileasca
reactivitatea. Devine astfel evidenta necesitatea respectarii unei diete in concordanta cu
sezonul in care ne aflam. Cura de primavara cu verdeturi mentine organismul sanatos,
viguros si puternic, in armonie cu Natura si Universul.
Mararul
Scurt istoric
Originea acestui zarzavat-minune s-a pierdut in timp. Se pare ca initial a crescut
spontan, atat in sudul Europei, cat si in India si sudul Chinei, fiind luat mai apoi in
cultura si raspandit in toata lumea. Era cunoscut si utilizat in vindecare si ca aliment in
Egiptul Antic, in Roma si in Grecia Antica.
Boli care se vindeca cu marar
Astenie - lasati sa macereze, timp de 8 zile, 20 de linguri de seminte de marar intr-un
litru de vin rosu bun. Filtrati si beti dupa fiecare masa cate un paharel din acest excelent
intaritor.
Intern:
Ciclul menstrual neregulat sau dificil, lipsa ciclului menstrual - remediul cu adevarat
magic in toate aceste afectiuni este pulberea de inflorescente si seminte de marar,
obtinuta prin macinarea cu rasnita electrica de cafea. Tratamentul dureaza trei luni si
consta in administrarea acestei pulberi: se ia o lingurita rasa, de patru ori pe zi, pe
stomacul gol, cu putina apa. In timpul acestui tratament, se reduce pe cat posibil
consumul de carne, se elimina din alimentatie zaharul si inlocuitorii lui artificiali si
alimentele cu aditivi sintetici.
Colici - de cum apar durerile, fierbeti circa 10 minute o lingurita de marar intr-o ceasca
de lapte si beti cat puteti de cald. O sa va simtiti imediat mai bine.
Dureri menstruale - macinati fin in piua sau cu rasnita electrica de cafea inflorescente
uscate de marar. Luati in fiecare zi, de trei ori, pe stomacul gol, cate o lingurita din
pulberea astfel obtinuta, tineti-o sub limba vreme de cateva minute, dupa care inghititi-o
cu putina apa.
Digestie dificila, varsaturi - in Vrancea si Buzau, babele mestere puneau intr-o cana de
apa fierbinte seminte de marar cat se pot lua cu trei degete, lasau sa se infuzeze 20 de
minute, dupa care o administrau calda suferindului. Este un excelent intaritor al
aparatului digestiv.
Eczeme, eczema cauzata de disfunctii cortico-suprarenale - se piseaza foarte bine 10
inflorescente de marar, se pun intr-un borcan, se adauga rachiu de buna calitate atat cat
sa le acopere complet, dupa care se inchide borcanul si se lasa la macerat vreme de 10
zile. Dupa trecerea acestei perioade, se filtreaza totul, se ia o lingurita intr-un pahar de
apa de trei ori pe zi, pe stomacul gol. Pentru mai multa eficienta, in borcanul in care se
face maceratia se mai adauga 2-3 inflorescente de telina si un fir de ceapa verde.
Gripa - pentru a o preveni, mestecati seminte de marar.
si vasul cu un prosop.
Contraindicatii
Inflorescentele, frunzele si semintele, mai ales in cantitati mari, sunt contraindicate
persoanelor cu stomac foarte sensibil. Semintele sunt contraindicate in cancer (mai ales
ovarian si mamar), chist si fibrom uterin, mastoza, hipermenoree (ciclu menstrual
abundent). Se administreaza cu prudenta femeilor care au sindrom premenstrual.
Cateva secrete
Semintele de marar au un efect hormonal extrem de puternic. Ele au o actiune identica
cu a hormonului estrogen. Estrogenul este hormonul care este implicat in organism in
procesele de crestere si intretinere ale pielii, in producerea de secretii ale mucoaselor, in
dezvoltarea caracterelor feminine. La femei, semintele de marar produc cresterea
sanilor, subtierea vocii, largirea bazinului si subtierea taliei. Ele mai confera pielii
finete, incetinesc ritmul de crestere si impiedica aparitia de noi fire de par in regiunea
axiala, faciala, pubiana etc.
Magie
Folosirea mararului ca leac magic dateaza inca din Antichitate. Chinezii, care il utilizau
pentru vindecarea multor boli, spuneau ca are un efect magic de intarire a organismului,
avand proprietatea de a mentine vitalitatea si tineretea nealterate de trecerea timpului. In
anumite zone ale Frantei, se crede ca ramurile de marar uscat atarnate de o grinda a
casei alunga spiritele rele.
Descoperiri arheologice foarte recente, facute langa un lac din Elvetia, au aratat, insa, ca
aceasta planta era cunoscuta si folosita in Europa cel putin cu 7000 de ani inainte, fiind
cultivata la o distanta de sute de kilometri de tarmul Mediteranei, unde creste spontan.
Interesant este si ca acest zarzavat a "migrat" foarte de timpuriu din sudul Europei catre
Asia indepartata. Mararul a fost intens folosit si in medicina tibetana (Unani), si in cea
indiana (Ayurveda), unde era administrat ca tonic digestiv, antiinfectios si
antiinflamator. In Antichitate, romanii pretuiau in mod special mararul, care era un
remediu de prim ajutor contra tulburarilor digestive si a durerilor de cap ce apareau
dupa petrecerile prea imbelsugate. In medicina populara romaneasca, sucul proaspat sau
decoctul obtinut din tulpinile de marar se dadea contra bolilor de inima si contra tusei,
dar si pentru diverse "boli femeiesti" ori pentru "boli de pantece". O parte din secretul
frunzelor sale fine, de un verde ambrat, este constituit de uleiul aromat pe care il contin,
o substanta cu proprietati terapeutice exceptionale. Uleiul aromatic din marar actioneaza
in special asupra sistemului digestiv si a celui nervos, dar are si alte actiuni, asa cum
vom vedea in cele ce urmeaza:
Modalitati de preparare si de administrare a mararului
Pentru a obtine sucul de marar, se mixeaza (cu ajutorul mixerului electric) o mana de
frunze proaspete, la care s-au adaugat 6-10 linguri de apa, dupa care se lasa jumatate de
ora sa macereze si se filtreaza. Licoarea obtinuta este bine sa se consume imediat sau sa
fie pastrata la frigider, dar nu mai mult de 4 ore. Sucul proaspat obtinut din frunze de
marar de obicei nu se administreaza singur, ci diluat in putin suc de radacina de morcov.
De regula, se ia de 2 ori pe zi cate un sfert de pahar (50 ml) de suc de frunze de marar,
diluat in alt sfert de pahar de suc de morcov.
Infuzie
Se pun la macerat trei lingurite de frunze uscate sau o mana de frunze proaspete de
marar, in jumatate de litru de apa, vreme de 8-10 ore, dupa care se filtreaza. Preparatul
rezultat se pune deoparte, iar planta ramasa dupa filtrare se fierbe in inca jumatate de
litru de apa, vreme de cinci minute, dupa care se lasa sa se raceasca si se filtreaza. In
final se amesteca cele doua extracte, obtinandu-se aproximativ un litru de infuzie
combinata, care se foloseste intern (2-3 cani pe zi).
Mararul ca adaos in mancare
Adaugat in hrana de zi cu zi, mararul este deopotriva un condiment si un conservant
excelent. Pus in ciorbe sau in tocanite, el prelungeste "termenul de valabilitate" al
acestora cu cel putin 24 de ore, deoarece uleiul volatil pe care il contine impiedica
declansarea proceselor de fermentatie. Pus in salate, in sandviciuri sau in sosuri, le face
mai digerabile si le intensifica gustul. In medicina Ayurveda se face din frunze de marar
tocate fin si din iaurt (putem obtine acest amestec prin mixare) un sos racoritor, care se
consuma in zilele calduroase, dar si atunci cand consumam hrana picanta, uscata sau
fierbinte.
Tratamente interne
* Hipoaciditate, indigestie - se consuma cantitati moderate (1 lingurita) de marar verde
tocat inainte de masa sau la felul intai. In doze medii si mici, mararul este un excelent
stimulent al secretiei de sucuri gastrice si de bila, ajutand la procesul digestiv. Interesant
este ca, in doze mari, mararul are efectul opus, inhiband secretia de sucuri gastrice si
fiind foarte util in tratarea gastritei hiper-acide.
* Gastrita hiperacida - se pun 2-4 lingurite de marar taiat marunt in 250 ml de iaurt (de
preferinta de tip Bifidus) si se amesteca folosind mixerul electric, dupa care se lasa 40
de minute sa se intrepatrunda componentele. Se consuma acest remediu pe stomacul
gol, de doua ori pe zi. Asupra majoritatii suferinzilor de gastrita acest remediu are efecte
calmante ale durerii, reduce secretia acida, normalizeaza digestia si apetitul.
* Balonare, colita de fermentatie - substantele volatile continute de marar impiedica
dezvoltarea in exces a bacteriilor din intestin, prevenind formarea de gaze si aparitia
colicilor abdominale. Se face o cura cu o durata de o luna, timp in care se consuma la
fiecare masa cate o lingurita de frunze proaspete de marar tocate marunt.
* Colita de putrefactie - inainte de fiecare masa se consuma o salata de varza, de
castraveti sau de salata verde, in care se adauga 2 lingurite de marar tocat si o lingurita
de otet de mere. Tratamentul se face vreme de 1-2 luni si are un efect de reglare a florei
intestinale foarte rapid si sigur.
* Candidoza digestiva - se consuma zilnic jumatate de litru din preparatul cu marar si
iaurt Bifidus, descris la gastrita hiper-acida. Se face o cura de 30 de zile cu acest
remediu care, desi pare foarte simplu, are o actiune extrem de complexa. Frunzele de
marar contin substante aromatice cu un efect antifungic foarte puternic, in timp ce
iaurtul Bifidus reface flora digestiva normala, ceea ce duce la inhibarea dezvoltarii
apetitul alimentar, fiind recomandat in mod special atunci cand vrem sa slabim. Se face
o cura cu suc de marar, din care se administreaza cate 50 de ml, de doua ori pe zi, cu 5
minute inaintea mesei de pranz si a cinei. Cura dureaza 2 luni si se poate relua dupa o
pauza de 3 saptamani. Atunci cand simtiti apropierea iminenta a unui "acces de foame",
mestecati foarte lent si indelung cateva fire de marar proaspat. Are efecte calmante
psihice si regleaza apetitul.
* Dureri de cap - in medicina traditionala a popoarelor europene nordice, mararul este
renumit pentru efectele sale echilibrante asupra sistemului nervos. Mestecarea catorva
tulpini verzi de marar combate eficient durerile de cap (inclusiv cele insotite de
ameteala si de varsaturi), reda acuitatea si claritatea simturilor celor surmenati.
* Adjuvant in insomnie - flavonoidele si unele oligoelemente continute in marar
stimuleaza productia asa-numitilor "hormoni ai somnului" (de fapt sunt niste
neurotransmitatori eliberati de catre scoarta cerebrala). La masa de seara se recomanda,
asadar, o salata de cruditati in care sa punem macar 30 de grame (o legatura) de frunze
de marar proaspete, tocate foarte fin.
* Raceli (viroze respiratorii) - se recomanda administrarea sucului de marar, cate 100
ml pe zi, consumat in mai multe reprize. Are efect usor febrifug, diminueaza senzatia de
vertij, durerile musculare si articulare din timpul gripei. In plus, previne suprainfectiile
bacteriene si usureaza respiratia, decongestionand caile respiratorii. O reteta de
medicina populara care da efecte foarte bune contra racelii este mujdeiul facut din 2
catei de usturoi zdrobiti, o jumatate de lingurita de otet, 3 linguri de apa si o legatura de
marar taiat foarte marunt. Desi are nume de aliment, mujdeiul cu mult marar este un
adevarat medicament. Incercati si va veti convinge de acest lucru.
* Astm bronsic - kampferol este numele unei substante (o flavonoida) continuta de
catre frunzele proaspete de marar si care are efecte antiinflamatoare si antihistaminice
exceptionale. Bolnavilor de astm bronsic, de bronsita alergica si de alergii respiratorii in
general le este recomandata cura cu marar, din care se consuma cate 30-40 de grame
zilnic, vreme de 4-6 saptamani. Cura diminueaza inflamatia cailor respiratorii, ajuta la
decongestionarea acestora de secretiile in exces, diminueaza sensibilitatea alergica a
organismului pe ansamblu.
* Valori ridicate ale colesterolului negativ (LDL) - un studiu de medicina experimentala
facut in anul 2006 in laboratoarele Universitatii "Isfahan" din Iran a demonstrat ca
administrarea de doze repetate de marar duce in 6 saptamani la o reducere a
colesterolului din sange cu peste 10%. Ca atare, se recomanda introducerea acestui
zarzavat proaspat in alimentatie, consumand minimum 30 de grame de marar, in cure
cat mai indelungate.
* Prevenirea cancerului - consumul zilnic de zarzavaturi din familia Apiaceae, din care
fac parte alaturi de marar si patrunjelul, telina, morcovul si leusteanul, tine boala
canceroasa la distanta. Aceasta datorita flavonoidelor, substantelor aromatice si a
clorofilei continute de aceste zarzavaturi, care previn mutatiile celulare, inhiba cresterea
tumorilor si declanseaza apoptoza (programul de auto-distrugere) a celulelor maligne.
* Adjuvant in cancerul pulmonar, in cancerul cavitatii bucale - anumite substante
(monoterpene) continute in frunzele de patrunjel si, mai ales, in frunzele de marar,
previn actiunea cancerigena a unor gaze si suspensii toxice, cum ar fi cele eliminate de
autovehiculele cu ardere interna, de gropile de gunoi sau de tigarile aprinse. Aceste
"otravuri" pe care le respiram, vrand nevrand, zilnic, sunt responsabile in foarte mare
Scurt istoric
Tarhonul este o planta adusa din indepartatul Caucaz. Arata ca o tufa inaltuta - poate
ajunge la un metru -, cu frunze inguste si destul de lungi. Ea creste foarte ramificata,
incat trebuie legata ca sa nu se rupa. Se recolteaza cu putin timp inainte de inflorire,
prin tundere. Culese primavara, frunzele sale pot fi folosite la prepararea unei salate
foarte aromate si cu proprietati medicinale deosebite. Este o planta adeseori folosita in
arta culinara, dar si in medicina populara, mai ales in Ardeal.
Magie
In medicina magica i se atribuiau tarhonului virtuti purificatoare, el putand sa scoata
rautatea din trupul bolnav. Cand bolnavul nu mai dadea semne de intremare si nu mai
putea manca, i se dadea sa bea pe inima goala zeama proaspata de tarhon, ca sa scoata
rautatea si sa-i vina puterea.
Salvia
"Dorinta salviei este sa-i faca pe oameni nemuritori", se spunea in Evul Mediu. O
credinta straveche, inscrisa chiar in numele plantei. "Salvia" vine din latinescul
"salvare" - a fi sanatos, a vindeca, a salva. La romani, era o planta sacra, culeasa cu
protocol.
Despre aceasta planta extrem de aromata, cu frunze verzi, albicioase, si flori rozalbe si
violete, se spunea in Antichitate ca este sacra, fiind adusa pe pamant chiar de zei. "Cine
are salvie in gradina nu lasa batranetea sa se apropie" - spune un vechi proverb
chinezesc. Medicii greci si romani - Galen, Plinius, Dioscoride - elogiaza si ei salvia,
considerand-o o regina a ierburilor tamaduitoare, cu efecte protectoare magice. In Roma
antica, salvia era considerata o planta sacra, fiind adunata cu un intreg ritual. Cel care
oficia ceremonialul aducea drept jertfa paine si vin, imbracat intr-o tunica alba. Romanii
interziceau folosirea obiectelor de metal, considerand ca devin otravitoare in contact cu
salvia. Mai ales la trecerea dintre iarna si vara, salvia era un remediu nelipsit, fiind
folosita ca detoxifiant, protector impotriva diverselor infectii care apar in aceasta
perioada, tonic nervos si psihic, reintineritor. Se credea ca acela care va consuma salvie
inca de la inceputul primaverii va intineri si el odata cu natura. Exista multe mituri
terapeutice legate de aceasta planta sacra, mituri pe care stiinta moderna se straduieste
sa le inteleaga si sa le dea o utilitate practica. Salvia este o planta cercetata intens, careia
medicina ii descopera tot mai multe aplicatii practice. Ea nu este doar un medicament
natural cu multiple aplicatii, ci si un leac excelent pentru mentinerea sanatatii.
Si in medicina traditionala romaneasca, salvia are numeroase intrebuintari. Avand o
mare sensibilitate la ingheturile din timpul iernii, ea este o planta care necesita ingrijiri
speciale si, ca atare, nu creste spontan, ci doar cultivata, mai ales in zonele sudice ale
tarii. De la ea se folosesc frunzele si partile aeriene inflorite, care sunt foarte bogate in
uleiuri volatile, avand un gust puternic aromatic si astringent. Gasim aceasta planta sub
forma de ceai in practic toate magazinele specializate de tip Plafar, la fel ca si anumite
preparate pe baza de salvie, cum ar fi tinctura.
Pulberea
Se obtine prin macinare cat mai fina cu rasnita electrica de cafea. Depozitarea pulberii
de salvie se face in borcane de sticla inchise ermetic, in locuri intunecoase si reci, pe o
perioada de maximum doua saptamani (deoarece uleiurile volatile se evapora foarte
rapid). De regula, se administreaza de 3-4 ori pe zi, cate o jumatate de lingurita rasa, pe
stomacul gol.
Tinctura
Se pun intr-un borcan cu filet cincisprezece linguri de pulbere de salvie, peste care se
adauga doua pahare (400 ml) de alcool alimentar de 50 de grade. Se inchide borcanul
ermetic si se lasa la macerat vreme de doua saptamani, dupa care se filtreaza, iar
tinctura rezultata va fi pusa in sticlute mici, inchise la culoare. Se administreaza cate o
lingurita diluata in putina apa, de patru ori pe zi. Este folosita ca echilibrant nervos si
hormonal, stimulent al activitatii cerebrale si al memoriei.
Vinul stimulant de salvie
Intr-un litru de vin natural alb se pun douazeci de linguri de pulbere de salvie si se lasa
sa se macereze vreme de trei saptamani, dupa care se strecoara. Se iau cate 3 linguri din
acest vin, inainte sau dupa masa. Administrat inainte de masa, vinul de salvie
stimuleaza apetitul si invioreaza. Luat dupa ce am mancat, vinul de salvie - spune
medicul francez Jean Valnet - este un extraordinar remediu contra surmenajului si a
asteniei, contra astmului, contra distoniei neuro-vegetative. Potrivit aceluiasi medic,
vinul cald de salvie este un excelent profilactic pentru raceala si gripa.
Otetul de salvie
Era foarte mult folosit de catre calugarii benedictini, care il considerau un elixir pentru
nervi si digestie. Iata reteta sa de preparare: intr-un litru de otet natural de mere (sau de
mere cu miere) se lasa sa se macereze, vreme de doua saptamani, 50 de grame de frunze
de salvie maruntita. Va rezulta un otet foarte aromat, cu efecte tonice digestive,
carminative (reduce balonarea), invioratoare, un excelent adaos la salatele de primavara.
Extern este folosit ca frectie impotriva racelii, a durerilor reumatice, a starilor de
oboseala fizica si psihica.
Decoctul combinat
Se pun 3-4 linguri de salvie maruntita la macerat in jumatate de litru de apa, vreme de
8-10 ore, dupa care se filtreaza. Preparatul rezultat se pune deoparte, iar planta ramasa
dupa filtrare se fierbe in inca o jumatate de litru de apa, vreme de cinci minute, dupa
care se lasa sa se raceasca si se filtreaza. In final se amesteca cele doua extracte,
obtinandu-se aproximativ un litru de preparat, care se foloseste intern (1-2 cani pe zi)
sau extern, sub forma de comprese si bai.
Cataplasma cu salvie- o mana de frunze maruntite de salvie se lasa timp de 1-2 ore sa se
inmoaie in apa calda (40-50 de grade Celsius). Dupa trecerea acestui interval de timp se
aplica direct pe locul afectat, acoperindu-se cu un tifon. Se lasa vreme de o ora.
Bronsita, astmul, rinita, sinuzita, bolile respiratorii cu secretii abundente - pulberea de
salvie, administrata constant vreme de o luna, cate o jumatate de lingurita de 4 ori pe zi,
reduce cantitatea de secretii si are efecte antiinfectioase puternice. Este recomandata
mai ales in perioada de primavara, inclusiv bolnavilor cronici, pentru ca are efecte
detoxifiante puternice, actionand asupra cauzelor profunde ale acestor boli.
Indigestia, balonarea - se ia inainte de masa un sfert de lingurita de pulbere de salvie.
Aceasta planta stimuleaza digestia si echilibreaza apetitul, avand calitatea de a
impiedica formarea gazelor in intestin. In lumea araba, salvia este numita "iarba
beduinilor", decoctul combinat de salvie fiind un remediu celebru pentru tratarea tuturor
problemelor digestive, mai ales a diareei, a colitei de fermentatie si a diferitelor infectii
ale tubului digestiv. Pentru tratarea acestor afectiuni se iau 2-3 cani de decoct combinat
de salvie pe zi.
Ciclu menstrual neregulat, foarte abundent sau dureros, sterilitate feminina - se
administreaza o jumatate de lingurita de salvie, de patru ori pe zi, pe stomacul gol. Un
tratament va dura trei luni si va avea efecte ample de armonizare la nivel hormonal,
influentand atat productia glandelor endocrine, cat si receptorii diferitilor hormoni.
Tulburari de menopauza - contra acestor probleme, tinctura de salvie este un adevarat
elixir, reducand transpiratia, rarind aparitia bufeurilor, avand un puternic efect de
reintinerire. Se administreaza cate o lingurita de tinctura (intotdeauna diluata in apa) de
3-4 ori pe zi, pe stomacul gol. Efectele terapeutice apar dupa 4 saptamani. Contra
hemoragiilor care apar la debutul menopauzei se foloseste pulberea de salvie,
administrata in acelasi mod ca mai sus. Un studiu realizat in Italia in 1998, pe 30 de
femei, a aratat ca dupa 3 luni de tratament cu salvie, s-au rarit sau chiar au disparut
bufeurile nocturne, precum si transpiratia abundenta. De altfel, impotriva transpiratiei
excesive sau cu miros neplacut, salvia are efecte extraordinare, fiind un adevarat
deodorant cu administrare interna, asa cum vom vedea in continuare:
Transpiratia excesiva - studii facute in paralel in Anglia, Germania si Statele Unite au
aratat fara dubiu ca salvia reduce puternic sudoratia, inclusiv cea care apare pe fondul
unor dezechilibre la nivelul glandelor cortico-suprarenale. Se administreaza in acest
scop sub forma de tinctura, cate 4 lingurite pe zi, sau de decoct combinat, din care se
bea 1 cana pe parcursul unei zile (are un gust neplacut, dar este foarte eficient).
Diabetul de tip Ii - salvia sporeste foarte mult receptivitatea (cu pana la 2-3 ori)
organismului la insulina - este concluzia unui studiu german pe aceasta tema. In acest
scop, se administreaza decoctul combinat de salvie, cate o cana pe zi.
Astenie de primavara, surmenaj - se iau 50 de picaturi de tinctura de salvie de 3-4 ori pe
zi. Efecte mai puternice se obtin daca aceasta tinctura se ia diluata in ceai rece de roinita
(melisa).
Cancer la colon, tumori pe tubul digestiv - in medicina traditionala araba, decoctul
combinat de salvie, din care se administreaza 2-3 cani pe zi, in cure de minimum 3 luni,
este un remediu redutabil impotriva acestor afectiuni. Acelasi lucru il sustine terapeuta
de origine austriaca Maria Treben, care adauga faptul ca salvia este un minunat ajutor in
toate formele de cancer, citand un faimos dicton din Evul Mediu: "De ce sa moara
omul, daca in gradina creste salvia?".
Rani care se vindeca greu - se aplica pe locul afectat o cataplasma cu frunze maruntite
de salvie (preparata dupa metoda prezentata anterior). Tratamentul se face zilnic, cate o
ora, vreme de minimum 3 saptamani.
minute, un amestec de o jumatate de cana de otet de mere, in care dizolvati doua tablete
de aspirina pisata. Clatiti-va bine. In ultima apa, puneti o lingura de otet.
Bai cu otet de mere cu plante
Otetul de plante preparat acasa poate fi folosit pentru bai cu efect excelent. Utilizati o
jumatate de cana de otet la o cada de apa. Pentru o baie relaxanta, folositi otet de mere
aromat cu lavanda, musetel sau hamei. Pentru o baie revigoranta, folositi otet de mere
cu menta, salvie sau tarhon. Otetul aromat se prepara punand sa se macereze in el
diferite ierburi sau flori.
Baie de aburi cu otet
Puneti la fiert o cana de otet de mere si varsati-l intr-un lighean mai mic. Acoperiti-va
capul cu un prosop, pentru a lasa sa va patrunda aburii in piele. Cand otetul se raceste,
stergeti-va cu el obrazul, folosind un tampon, asemenea unei lotiuni astringente. Baia de
aburi cu otet este un mijloc ideal de inmuiere a epidermei inainte de a aplica un produs
hidratant sau pentru a strange porii dupa o curatire a tenului.
Otetul de mere si insusirile lui in curele de slabit
Arde grasimile
Acidul acetic si biosubstantele din otetul de mere absorb grasimea depusa in celule si o
transporta mai departe spre ardere. Otetul de mere ajuta la descompunerea albuminei
din stomac in aminoacizi. Acestia sunt foarte importanti pentru producerea - la nivelul
hipofizei - a unui hormon special, cu actiune lipolitica. Noaptea, la o ora sau doua dupa
instalarea somnului, acest hormon deschide celulele adipoase si transporta grasimea,
prin sange, catre celulele somatice, in care este arsa. In felul acesta, "pernutele" de
grasime scad vazand cu ochii.
Alte substante care distrug grasimile sunt: vitamina B6 si C, magneziul si fierul, care
toate intra in compozitia otetului de mere. Depunerea grasimilor este stopata deja la
nivelul cavitatii bucale.
Stimuleaza digestia
Pectinele existente in otetul de mere combat bacteriile si inflamatiile intestinale, care
duc la depunerea grasimilor. Mai mult, otetul de mere stimuleaza digestia.
Taie senzatia de foame
Combinatia de substante active din otetul de mere duce la disparitia senzatiei de foame.
Beti deci un pahar de otet de mere (combinat) cu 10-15 minute inainte de masa.
Minimumul zilnic: 1 pahar de otet de mere combinat. Maximumul zilnic: 3 pahare.
Chiar daca beti mai mult, efectul ramane acelasi.
Modificati-va modul de alimentatie
Ca sa slabiti "constient" si repede, este foarte important sa renuntati la: faina alba,
produsele de patiserie, zahar si la mancarurile grase. Daca se poate, total.
Mierea intensifica efectul otetului de mere
* Amigdalita: clatiti gatul la fiecare ora cu o lingurita de otet de mere pusa intr-un pahar
de apa.
* Dureri de cap provocate de raceala: amestecati o lingura otet de mere cu un terci
obtinut din 2 cartofi rasi. Solutia se intinde pe panza sau un tifon pus in patru, si se
aplica pe frunte. Peste 2-3 ore, aplicam o compresa proaspata.
* Edem la picioare: turnati in cada apa (circa 30 cm) si adaugati 3-4 pahare de otet din
mere. Intrati in ea cu picioarele si calcati apa pana veti simti ca picioarele s-au odihnit.
Nu le stergeti. Lasati-le sa se usuce de la sine. Daca aveti dureri puternice, inveliti
picioarele cu servetele inmuiate in otet.
* Leucoree: se pun in 2 litri de apa calda 3 linguri de otet de mere si se fac spalaturi in
fiecare zi, pana la vindecare. Apoi spalaturile se fac o data pe saptamana, pentru
profilaxie.
* Micoza la picioare se trateaza prin ablutiunea locurilor bolnave cu otet de mere.
* Muscaturile si piscaturile de tantari se ung cu otet de mere.
* Transpiratie abundenta noaptea: inainte de a va culca, stergeti-va tot corpul cu otet de
mere.
Intern
* Artrita: se bea de patru ori pe zi cate un pahar de apa cu o lingurita de otet de mere.
Tratamentul se face timp de doua saptamani, cu o pauza de o saptamana. Apoi
procedura se repeta.
* Hemoragie pe nas: se bea otet de mere dizolvat in apa. Sangele se poate opri cu
tampoane de vata inmuiate in otet si puse in nas.
* Hemoroizi: la fiecare doua ore, se aplica pe umflaturi un tampon de vata inmuiat in
otet de mere, iar dimineata se bea apa cu otet si miere de albine.
* Reteta de slabit: in prima luna se bea in timpul fiecarei mese un pahar cu apa si o
lingurita de otet de mere, apoi cate 2 lingurite de otet la un pahar de apa (in a doua
luna). Pe zi, trebuie sa se consume 3 pahare. Nu se recomanda sa mancati dulciuri si
paine alba.
* Tuse: se amesteca 3 linguri de otet de mere cu o lingurita de suc de aloe si 1/2 pahar
de miere de albine. Se iau de 3-4 ori pe zi cate doua lingurite, inainte de masa.
* Varicoza: se toarna otet de mere pe palme si se freaca picioarele de jos in sus,
dimineata si seara, in fiecare zi, timp de una-doua luni, sau se invelesc picioarele cu
servetele inmuiate in otet, apoi se leaga cu un stergar si se sta in pat sau fotoliu, cu
picioarele ridicate, timp de 30 de minute. In timpul acestui tratament, trebuie sa beti de
doua ori pe zi un pahar de apa cu 2 lingurite de otet de mere.
* Viermi intestinali: se fierbe in otet de mere cu sare o urzica tanara taiata marunt si se
mananca. Viermii intestinali mor si ies din organism.
Ciocolata i notul prelungesc viaa
Ultimile tiri din lumea medical anun c cele mai noi tratamente care ajut la
prelingirea vieii sunt ciocolata i
notul.
Se
pare c aceste remedii sunt chiar mai bune dect alergatul sau mersul pe jos, care pn
acum erau sfinte n ceea ce privete longevitatea.
Ciocolata neagr este foarte bogat n polifenoli, compui ce protejeaz celule i nu le
Daca pana acum nu te-ai familiarizat cu tehnicile inotului, nu e prea tarziu niciodata sa
inveti cele cateva miscari de baza. Vei avea ocazia sa descoperi un sport care, pe langa
efectele benefice asupra aparatului cardio-vascular sau aparatului respirator, iti va oferi
o conditie fizica de invidiat si un tonus excelent. In plus, inotul poate fi practicat in
moduri cat mai diverse si poate fi adaptat necesitatilor individuale ale fiecarei persoane.
Acest lucru se poate vedea in orice piscina, odata cu aparitia unor noi activitati
coordonate de antrenori profesionisti. Acestea sunt destul de diferite de orele clasice de
inot, iar ca exemple pot fi cursurile pentru bebelusi, femei gravide sau persoane in
varsta. Daca vine vorba despre beneficiile acestui sport, acestea nu sunt deloc de
neglijat. Aduce o incredibila rezistenta cardio-pulmonara, stimuleaza circulatia
sangvina, ajuta la mentinerea unei presiuni arteriale stabile, reduce riscul afectiunilor
cardiovasculare, dezvolta majoritatea grupelor musculare - tonifica muschii fesieri si
pectorali, are un rol important in dezvoltarea armonioasa a abdomenului, coapselor si
gambelor.
De asemenea, fortifica articulatiile, prevenind posibilele leziuni, dezvolta flexibilitatea,
genereaza stari pozitive, este de ajutor in depasirea starilor de anxietate si reduce
simptomele depresiei. Practicarea exercitiilor in apa permite o libertate de miscare pe
care nu o poti obtine in afara bazinului.
Poti incerca si aqua-gym!
Poti slabi?
Beneficii:
Cat dureaza?
Exercitiile fizice in apa pot fi Aqua-gym-ul iti solicita inima Pentru a da rezultate,
realizate mult mai usor de
si plamanii, tonifica
trebuie sa mergi de doua persoanele cu kilograme in musculatura, reprezentand o trei ori pe saptamana,
plus, deoarece au o
modalitate eficace de a obtine cateva luni la rand, in
mobilitate mai mare. Pot fi sau de a mentine o conditie
cadrul unui program bine
arse multe calorii, dar acest fizica buna. In apa sunt
pus la punct. O sedinta
lucru depinde de intensitatea solicitate mai intens grupele dureaza in medie o ora, iar
cu care sunt facute exercitiile musculare (abdomen, fese,
ca tipuri de exercitii, se
si de grupele musculare
coapse), cu un efort aparent
desfasoara ca si una de
solicitate.
mai mic.
aerobic in sala.
Accesorii pentru inot: ochelarii, casca, labele pentru inot, tubul pentru respiratie
subacvatica, dopurile pentru urechi sunt doar cateva dintre piesele de baza din arsenalul
unui inotator. Ochelarii sunt flexibili, din silicon, au protectie UV, iar lentilele acestora
sunt fabricate din sticla rezistenta la socuri, special tratata impotriva aburirii. Casca
pentru inot este din silicon, material ce ofera protectie si confort celui care o poarta.
Alimente bogate n substante proteice (peste 4%):
carne
orez
peste
orz
ou
ovaz
lapte
grau
ciuperci
porumb
soia
linte
bob
fasole boabe
mazare
uscata
naut
secara
mei
hrisca
masline
migdale
nuca de cocos
nuci
floarea soarelui miez
alune
arahide
linte
mazare
ciuperci
grau
porumb
orez
nuci
migdale
castane
catina
smochine
7. In caz de hemoragie
uterina si menstruatie
abundenta, se aplica,
pentru 3-4 ore, cate 3
boabe de piper, la baza
degetelor inelar si
mijlociu.
iar ceaiurile, unguentele, siropurile si mai ales bitterul "Taina Plantelor" pe care le
produceti ne-au fost laudate de foarte multa lume. De curand, ati realizat o gama variata
de tincturi, pe care vrem sa le facem cunoscute cititorilor nostri. Ce ne puteti spune
despre acestea?
- Tincturile sunt extracte naturale hidroalcoolice obtinute prin macerare naturala in
alcool de 40? dintr-o singura planta sau din combinatii de plante medicinale, in functie
de natura bolii careia i se adreseaza. Principiile active din tincturi sunt in concentratie
mai mare si isi pastreaza calitatea terapeutica timp indelungat. De aceea, am considerat
necesar ca, pe langa ceaiurile din plante medicinale si celelalte produse naturale pe care
le-am lansat deja pe piata, sa venim in sprijinul bolnavilor si cu aceasta gama de
tincturi. Mai mult, numerosi terapeuti naturisti cu care colaboram ne-au sugerat sa ne
extindem aria de productie, cunoscand faptul ca plantele pe care le folosim sunt foarte
bogate in principii active si provin din Muntii Gutaiului si imprejurimi, zone ecologice
nepoluate.
- Pentru ce boli sunt folosite aceste tincturi?
- Ma voi referi pentru inceput la tincturile simple, realizate dintr-o singura planta
medicinala:
- Tinctura de aloe este recomandata pentru efectele biostimulatoare, cicatrizante,
antimicrobiene, antituberculoase si antitumorale date de principiile active extrase din
frunzele de aloe. Pe cale interna, se folosesc cate 10-30 picaturi, de 3 ori pe zi. Pe cale
externa se aplica direct pe ulceratii, plagi si arsuri, grabindu-le vindecarea. Da rezultate
foarte bune in boli de piele: tuberculoza cutanata, pionefrite, lupus eritematos.
Administrata intern, tinctura de aloe amelioreaza si vindeca boli digestive si tumori.
- Tinctura de cimbrisor se foloseste pe cale interna in tuse convulsiva, tuse spastica,
astm, raguseala, anorexie la anemici; actioneaza ca antiseptic asupra ficatului si
rinichilor, ameliorandu-le functia; elimina viermii intestinali. Se administreaza cate 2030 picaturi pe zi pentru copii si 30-60 picaturi pe zi pentru adulti. Extern, tinctura de
cimbrisor se foloseste sub forma de: tamponari, masaje, comprese, gargara, frictionarea
musculaturii membrelor si coloanei vertebrale; in dezinfectarea si cicatrizarea ranilor,
scleroza in placi (leuconevraxita).
- Tinctura de coada-soricelului. Extern, se pun comprese si se fac spalaturi pentru
calmarea tenurilor inrosite si iritate, arsuri, plagi purulente, eczeme, ulcer varicos,
hemoroizi; spalaturi bucale in abcese dentare. Intern, se iau 10-20 picaturi in ceai care
se bea dimineata pe stomacul gol, pentru eliminarea viermilor intestinali; in leucemie,
pentru reinnoirea sangelui, se folosesc 10-20 picaturi pe zi. In boli interne (enterocolite,
colici gastrice, cistite, dismenoree, hipermenoree, marirea secretiei biliare) se iau cate
10-15 picaturi de 3 ori pe zi.
- Tinctura de sunatoare se foloseste la prepararea apei de gura (se face gargara cu 10 ml
tinctura dizolvata in 100 ml apa fiarta si racita). In boli reumatice, se fac frectii pe
zonele dureroase. In boli de piele, arsuri si degeraturi se pun comprese imbibate cu
tinctura de sunatoare. Pe cale interna se utilizeaza de la 20-30 picaturi pana la 6
lingurite pe zi pentru depresii nervoase, icter infectios, insomnii, somnambulism, boli
urinare, incontinenta urinara, dereglari ale ciclului menstrual. Tratamentul dureaza 7
zile. Se poate relua dupa 2-3 zile de pauza.
- Tinctura de galbenele (filimica) se foloseste pe cale externa in afectiuni bucale
infectate si gingivite, sub forma de gargara si spalaturi bucale; pentru infectia cu
pin, brusture, cicoare si hamei (se beau 2-3 ceaiuri pe zi din acest amestec de plante).
Cura dureaza 4-6 saptamani si se poate relua dupa doua saptamani.
- Tinctura antianemica este obtinuta din mai multe plante medicinale cu rol in formarea
globulelor rosii prin stimularea maduvei hematogene si imbogatirea sangelui in fier si
vitamine. Pe cale interna se utilizeaza cate 3 lingurite pe zi, dizolvate in "Ceai
antianemic" indulcit cu miere de albine.
- Tinctura anticolitica este un extract natural hidroalcoolic realizat dintr-o combinatie de
plante medicinale cu rol antiseptic intestinal, antivomitiv, carminativ, antispasmodic si
sedativ. Se utilizeaza pentru calmarea colicilor intestinali si stomacali atat la copii, cat si
la adulti; combate indigestiile insotite de greturi, gazele, aciditatea gastrica si
enterocolitele. Pe cale interna se dozeaza cate 8-15 picaturi, de 3 ori pe zi, dizolvate in
"Ceai anticolitic".
- Tinctura antigripala este preparata dintr-o mare varietate de plante medicinale cu rol
depurativ, emolient, antiseptic, calmant, antispasmodic, antiviral si antimicrobian. Se
utilizeaza in stari gripale insotite sau nu de febra. Se administreaza cate 4-6 lingurite de
doua ori pe zi, dizolvate in "Ceai antigripal" indulcit cu miere de albine (neindulcit
pentru diabetici). Extern, se fac inhalatii cu vapori de tinctura, gargara, baie generala in
care se pune tinctura antigripala si ceaiuri din plante ("Flori de camp").
- Tinctura antistres este un extract natural obtinut din plante medicinale cu rol sedativ
asupra sistemului nervos central. Se utilizeaza in stari de oboseala, stres, insomnii, stari
de agitatie nervoasa, tulburari cardiace si digestive. Tratamentul intern consta in
administrarea a 10-15 picaturi de 3 ori pe zi, ultima doza seara, la culcare. Extern, se fac
bai generale in care se adauga tinctura antistres sau infuzie din plante sedative (tei,
sunatoare, sovarv, cimbru, menta, ciubotica cucului) sau "Ceaiul Antistres".
- Tinctura contra caderii parului este obtinuta din mai multe plante medicinale cu rol in
regenerarea parului, intarirea radacinii parului, inlaturarea matretei si seboreei.
Tratamentul consta in masaje zilnice sau de 2-4 ori pe saptamana. Pe langa tratamentul
extern, recomandam si un tratament intern (2-3 cani de ceai obtinut din urmatorul
amestec de plante: urzica, mesteacan, stejar, nuc, tintaura, brusture, hamei si salvie).
- Tinctura gastrica este un extract natural hidroalcoolic obtinut din plante medicinale cu
actiune astringenta, antiseptica, cicatrizanta si hemostatica. Tinctura gastrica se
utilizeaza in hiperaciditate gastrica, ulcer gastric si duodenal, spasme gastro-intestinale,
gastrite. Se consuma inaintea meselor principale cate 3 lingurite de tinctura, dizolvate in
"Ceai gastric". Tratamentul dureaza 6 saptamani.
- Tinctura hepato-biliara are actiune coleretica si colagoga, antispastica, bactericida,
decongestiva, antiseptica si antiinflamatoare. Se utilizeaza pentru stimularea si
imbunatatirea functiei hepatice, insuficienta biliara, colecistite subacute si cronice,
ciroza hepatica si diskinezii biliare. Se utilizeaza cate 10 picaturi de 3 ori pe zi,
adaugate in "Ceai hepato-biliar". Tratamentul dureaza 4-6 saptamani.
- Exista, totusi, bolnavi carora le este interzis cu desavarsire consumul de alcool. Pot ei
sa urmeze un tratament cu tincturi?
- Persoanele carora le este interzis consumul de alcool vor pune tinctura in ceai fierbinte
sau in apa fiarta inainte de folosire, alcoolul evaporandu-se dupa 5-10 minute.
- Care este pretul unei tincturi?
- Tincturile sunt ambalate in flacoane de 50 ml si costa intre 2 si 25lei.
- De unde pot fi procurate?
- Tincturile se gasesc deja in unele farmacii si magazine Plafar din tara, dar pot fi
comandate si direct de la firma noastra: S.C. Hypericum Impex Baia Mare, tel./fax
062/27.13.38, tel. 094/27.92.84.
Acest elixir se pune pe pleoape si in jurul ochilor dimineata, sapte zile la rand, pentru
refacerea ochilor obositi, indepartarea cearcanelor si a ridurilor. In popor, acest remediu
era folosit pentru "limpezirea vederii" (imbunatatirea acuitatii vizuale) si se spunea ca
are efecte magice asupra celor cu deficiente majore de vedere, ajutandu-i sa revina la
normal. Evident, locul din care se culege roua trebuie sa fie extrem de curat si ferit de
orice influenta poluanta.
Pietre la rinichi
Ceai din frunze de mesteacan. Din pacate daca nu este pregatit dupa prescriere este
toxic. Daca urmezi instructiunile totul va fi ok. Cea mai buna este seva de mesteacan
care poate fi colectata numai in luna Mai cind incepe vegetatia mesteacanului. Se face o
gaura in tulpina pomului iar intr-o ora curge cam 1 litru. Ai nevoie de 5 litri ca sa
consumi cite 100ml in fiecare dimineata inainte de masa.
Nu sunt doctor dar pentru ca am poposit de multe ori in curtea spitalelor m-am
documentat despre problema asta.
Nu uita cind vei incepe sa elimini pietrele ai nevoie de antibiotic pentru a preveni o
infectie. Pietrele zgirie.
apa de la izvorul 7 de la Baile Someseni ( Cluj ). I-am dat apa de acolo si, in
aproximativ 2 saptamani, toti calculii au disparut. Cu aceasta " experienta " in spate, iam recomandat unui prieten care avea mereu probleme cu calculii ( si se indopa cu bere
pe chestia asta ) apa de la izvorul respectiv. Au trecut ani buni de atunci si, din cate
stiu, nu a mai avut vreodata probleme de acest gen. Cert este ca merge la Baile
Someseni de 2 ori pe an si-si face plinul cu apa minerala pentru 2 saptamani ( o doza de
intretinere, spune el ). De altfel, la izvorul respectiv este mereu coada, ca dovada ca apa
este eficienta.
In ultimii 2 ani am "nascut" 5 pietre. Cand incep durerile fac injectie cu antispastice :
scobutil, no-spa si algocalmin sau ketonal. A doua zi fac urmatorul preparat:
- patru lamai se spala si se pun la fiert intregi, se pune apa cat sa le acopera. Fierberea
dureaza cca. jumatate de ora si trebuie sa se opreasca atunci cand le crapa coaja.
- se lasa la racit, (apa in care au fiert se arunca), se sfarama cu o furculita si se scot
samburii.
- se paseaza cu mixerul sau blenderul pana devine o pasta.
- se adauga un volum egal de glicerina (se poate procura de la farmacie - eventual
spuneti ca o cumparati ca "glicerina boraxata" dar fara a o prepara.
- in general lamaile fierte si macinate ocupa jumatate de borcan de 800 ml. , se cumpara
400 g de glicerina
- se ia cate o lingura de 3 ori pe zi.
Acest preparat este naturist si foarte bun, l-am incercat pe mai multe persoane inclusiv
pe mine si a dat rezultate de fiecare data. Depinde de natura calculilor, oxalatii de calciu
sunt cel mai greu de dizolvat dar chiar daca nu-i dizolva, macar ii face faramiciosi si se
pot elimina fara probleme. Pentru oxalatii care ii produc eu am nevoie de 2 borcane de
800 ml.
Un tratament similar l-am gasit pe un site american, 60 ml zeama de lamaie +60 ml ulei
de masline de 2 ori pe zi, majoritatea covarsitoare a celor ce scriu spun ca au eliminat
tot asa, fara sa simta. Pe mine ma ingretoseaza uleiul in cantitate atat de mare ca sa nu
spun ca te poti alege cu o colica biliara ... Toti cei care scriau acolo insa aveau o colica
renala in curs de desfasurare, nimeni nu incercase pe calculi asimptomatici, ceea ce ma
face sa cred ca remediul merge pe principiul relaxarii musculaturii netede si atat, nu pe
dizolvare.
Oare amestecul cu glicerina o si dizolva, cunoasteti pe cineva care l-a luat doar stiind ca
are un calcul, fara sa fie in colica ?
Tamaie am luat 10 zile, cate 1 bobita dimineata pe nemancate. Matusa mea a scapat de
multe pietre cu tamaie, chiar si de la fiere.
ce am scris in rest pot traduce:
la punctul 1 cred ca se intelege in general, sunt vitamine si minerale.
avoid during pregnancy - evitati in timpul sarcinii
green food supplements - suplimente din ierburi ce contine o mixtura de clorofila,
spirulina, echinacea, etc.
la noi nu stiu sa fie asa ceva, decat separat. spirulina stiu ca este.
1 oz = 28 ml/gr
reteta1
pe stomacul gol - se amesteca 56ml ulei de masline virgin cu 56ml suc de lamaie, se bea
imediat urmat de un pahar mare de apa la primul semn de durere.
reteta2
e nevoie de 84ml ulei de masline extra virgin si 84ml suc de lamaie si se bea 280ml de
apa la fiecare ora. uleiul cu sucul de lamaie se bea de 3 ori pe parcursul unei zile. Se bea
un pahar mare de apa inainte de culcare si la trezire. Se doarme pe partea opusa durerii
de rinichi.
in articolele din linkuri am citit ca apa nu trebuie bauta imediat dupa ulei si sucul de
lamaie deoarece, acestea nu se vor absorbi la fel de repede si produc greata mai mare
(uleiul pluteste deasupra apei).
o senzatie de greata probabil tot produce dar poate e mai mica daca te gandesti ca uleiul
extravirgin e foarte sanatos si scump totodata
eu am luat reteta asta cu uleiul de masline de fapt pentru pietre la fiere ,credeti-ma face
minuni .deasemeni e buna tinctura de coada calului cate o lingura seara ,se ia de la
plafar ,cam 14 zile .ca sa tai greata ,eu am amestecat cele 2 cu ceai cald de sunatoare si
am inghitit-o
odata .
cite o grefa dimineata
infuzie din patrunjel. Nu stiu ce efect are asupra rinichilor,stiu ca e deuretic,folosesc
demult metoda si ajuta.Sanatate
Ceaiul rosu cu extract de ganoderma a dat rezultate. Are o denumire dar nu ma lasa
CNA-ul sa o divulg. Oricum cautati pe google si veti gasi.
elina Datorit coninutului foarte ridicat n potasiu (de 4 ori mai mare dect la alte
plante), elina are caliti puternic diuretice, mrind diureza cu efect de drenor al
rinichilor, eliminarea acidului uric din urin, edeme renale, retenie urinar, colic
nefritic i litiaz (calculoz) renal.
Eu am calculi renali de 2 luni si am avut dureri in fiecare zi.Am incercat toate produsele
pe care le-am gasit la plafar,dar nici un rezultat.Cu diuretice era si mai rau-se agravau
durerile,la fel si cu multa apa.
La inceput nu m-am speriat fiindca mai avusesem calculi si se dizolvasera foarte usor
cu ceaiuri sau cu apa multa.Din pacate acum nu s-a intimplat la fel.Asa ca m-am hotarat
sa incerc un tratament pe care il gasisem pe net si anume suc de ridichi dimineata
inainte de masa.Asta era ieri,iar astazi ma simt aproape perfect,doar mici dureri
suportabile si n-am luat decat o zi.Un singur inconvenient are acest tratament-ridichile
sunt un pic iritante pentru stomac,mai ales inainte de masa,dar nu se compara cu
durerile pe care le aveam de la calculi.
M-am vindecat complet cu suc de ridichi in numai 4 zile.Ma simt perfect si nu imi vine
sa cred dupa atatea chinuri si atatea tratamente.Chiar ma gandeam ca daca nu s-au
dizolvat cu toate tratamentele pe care le-am facut (care in cazul altora au fost eficace) e
posibil sa nu se dizolve nici cu ultrasunete.Din fericire nici nu a fost nevoie sa incerc.
Si nici macar nu am avut dureri cand le-am eliminat.Va recomand sa incercati acest
tratament.Multa sanatate
Eu am avut la rinichiul stang o piatra de 2,5 cm si la cel drept una de 2 cm.Am folosit
un tratament naturist simplu si foarte eficient.Asta a fost acum 3 ani.Acum am facut o
noua ecografie si se pare ca incepe sa se formeze din nou ,au descoperit ceva mic 2-3
mmla stangul si cam la fel la dreptul.Exista o singura problema dupa cum am inteles si
aceasta ar fi natura pietrelor.Se pare ca la mine a tinut,ptr ca vad ca le-am eliminat(vezi
dizolvat).Ce este extraordinar la acest tratament este ca nu doare can se face eliminarea
pietrelor.De fapt am inteles ca le dizolva nu le elimina in bucati si ca ele abia dupa
eliminare se intaresc.Sincer nu am stat sa colectez urina in borcane,etc. cum mi-a spus
persoana care mi-a indicat tratamentul asa ca practic nu am vazut pietrele,dar am
refacut de mai multe ori ecografiile si abia anul trecut in Decembrie a iesit niste pietre
mici(probabil ca se refac periodic).Eu sunt foarte carnivor(nu canibal)si se pare ca de
aici apar problemele.Dar o sa repet tratamentul si sper sa scap si de acestea.In ce consta
tratamentul?
Am luat de la Sell gross o lada cu 35 kg de mere si timp de 3 zile nu am mancat si nu
am baut decat suc de mere .In ultima zi la sfarsit se bea si un paharel (100 gr)de ulei de
masline.Cand am aflat reteta prima data am zis ca nu o sa rezist,dar vreau sa va spun ca
nu a fost nici o problema,nu mi-a fost foame si am rezistat foarte bine la acest
tratament.Ce mai trebuie sa stiti,cei care au probleme cu stomacul(aciditate excesiva) nu
pot face acest tratament.Nu se poate face decat o data pe an.Am slabit 5 kg in 3 zile si
m-am simtit perfect(fara dureri,ameteli sau alte nenorociri.)Merele nu trebuie sa fie prea
acre,de preferinta ionatan romanesc(asta am luat eu)Pot demonstra cu acte ca am avut
pietrele,deci nu spun povesti ,vreau sa ajut, ptr. ca si eu la randul meu am fost ajutat,fara
nici o obligatie,atat ca si voi sa ajutati pe altii care sunt in aceasta
situatie.Medicamentele dau alte probleme dupa cate am inteles eu asa ca daca se poate
pe cale naturista eu sunt adeptul la asta.Plus ca am inteles ca la eliminarea prin
medicamente te doare de mori,pe cand la ast a nu am simtit practic cand s-=a facut
eliminarea.Am incercat si ptr. colicist (am si aici una de 3 cm) dar nu se poate face
decat chirurgical.Daca doresti am sa trimit tratamentul complet.A sa nu uit,ecografiile
le-am facut in locatii foarte bune ,cu aparatura foarte performanta deci este excus sa fi
fost eronate.La ultima mi -a dat si fotografia)
Am revenit cu tratamentul naturist despre care vorbeam mai sus ,deoaraece am primit
mai multe mesaje din care rezulta ca v-ar interesa .
Deci am cumparat 35kg de mere ionatan si am facut urmatorul tratament;
Timp de 2 zile se bea suc de mere cu pulpa (atentie este vorba de suc facut de voi nu de
cel la cutii)dupa cum urmeaza;
-ora 8 -250gr,si la orele 10,12,14,16,18,20,cate 480gr de suc.Nu se mananca altceva si
nici nu se bea.Daca in aceste 2 zile nu a-ti avut scaun ,se bea un ceai purgativ din
plante.A 2 seara se face o baie calda in cada (s-au cine nu are intr-un lighean mai mare)
cu apa cat mai fierbinte (cat puteti suporta) dar fara sapun .Practic se sta in apa fierbinte
pana incepe sa se raceasca.
A 3 zi la ora 8 se bea 480 gr de suc si dupa 30 minute se bea 120 ml de ulei de masline
(preferabil extravirgin),si imediat un pahar cu suc.Daca apare senzatia de slabiciune te
culci.Peste 1-2 ore mergeti la baie .
Vreau sa va spun (cum am mai spus si celor care mi-au trimis mesaj)ca am facut acest
tratament acum 3-4 ani si,la o ecografie facuta in decembrie2008 mi-au gasit cate o
pietricica de 2-3 mm deci tratamentul trebuie facut din nou la o perioada de ani si
functie de ce iese la analize.Nu va speriati in privinta tratamentului,eu sunt un tip
gurmand,si credeam ca o sa am probleme (de foame) dar vreau sa spun ca a fost foarte
usor de suportat,ba chiar nu mi-a fost deloc foame s-au sete in perioada
tia de ap. A luat avionul din Tokyo, s-a dus la Rmnicu - Vlcea, s-a ntors acas cu
promisiunea c i se pun rapid 20 de tone pe vapor. Au trecut opt ani, omul se simte ca i
cum n-ar fi fost bolnav niciodat. "A ajuns cel mai nfocat fan al apei. Zice c se
mbiaz n ea fiindc e bun pentru epiderm, ba chiar i face i sake din ea", rde
profesorul Ioan tefnescu, directorul institutului. i el bea de vreo 15 ani, la cafea.
"Aproape toat lumea din secie consum i de aia sunt toi foarte zglobii i cu poft de
via", zice. S-au fcut cercetri pe oareci i pe gini; rezultatul a fost c cei adpai cu
ap vie au trit mai mult i au fost mai sntoi. Deuteriul este un izotop al hidrogenului
considerat responsabil pentru mbtrnire i nu numai. Cu ct ai mai puin deuteriu n
snge, cu att e mai bine, zic cercettorii.
Doctorul dermatolog Ioan Nedelcu a folosit apa pe pacienii si. A i creat o gam de
creme pentru ntreinere pe baz de ap echilibrat n deuteriu. "ncetinete mbtrnirea
cutanat, e spectaculoas. i pentru acnee e grozav, i pentru psoriazis. Mi-a luat patru
ani s realizez aceast gam, iar acum conine 19 produse diferite pe baz de ap.
Produsele sunt unice, dar nu foarte cunoscute. Pentru a populariza linia este nevoie de
multe sute de mii de euro, dar nu am aceti bani", spune doctorul Nedelcu.Mai demult
au ajuns la institut i nite cercettori de la NASA, dornici s ia apa pe Marte, pentru
"un transport de fiine vii". Au studiat, s-au minunat, dar urmarea nimeni n-o tie. Asta
s-a ntmplat dup ce invenia fusese copleit de premii i medalii, la Saloanele de la
Bruxelles, Geneva, Londra i Budapesta.
Ungurii cumpr jumate din producie, japonezii - 15%
Cum s-a "nscut" apa? S-a ntmplat prin anii '80 i a avut doi "ttici"; unul este
chiar directorul institutului de astzi. Atunci ei studiau apa grea. La apa vie au ajuns fr
s vrea, c intra n tehnologia de producere a apei grele. Abia dup patru ani au
obinut... un litru de ap srac n deuteriu. "Primul nostru oc: nu avea nici un element
de toxicitate, nici o urm de nenatural. Prin '86 am obinut i brevetul, iar
bolnavii au nceput s curg la ua institutului", zice profesorul tefnescu.
Afacerea a nceput odat cu un anun - un ungur cumpra sute de tone de ap. "Noi ne
chinuiam cu un litru... ce s fac, la, domne, cu sute de tone? Ne-a cumprat o ton, a
doua i am nceput s ne dezvoltm. Noi, pn la el, nu tiam c e att de bun pentru
sntate. Prin 2000 exportam pn la 150 de tone pe an (adic 150.000 de litri). El o
cumpra de la noi ca ap distilat, mbuteliat sub un nume ales de el, i o vindea
bolnavilor ca ap potabil, terapeutic". Pe sticl nu scria unde e fcut. Cnd ungurul
n-a mai putut plti, directorul i-a luat alt partener. Inginerul Cristian Mladin s-a angajat
s cumpere i s plteasc regulat. Directorul i-a fcut i un transfer de brevet, legal, iar
acum partenerul su este cel care o produce n institut i o vinde mai departe sub
numele de Qlarivia. O jumate de litru cost 15 lei i conine de cinci ori mai puin
deuteriu dect apa obinuit.
Cel mai mult o cumpr tot ungurii (40%-50%) i japonezii (10-15%). Restul se duce la
romnii bolnavi i la civa pacieni din SUA, Germania i Turcia. ns un american a
cumprat 180 litri fr a fi bolnav, numai pentru ntreinere. "Ne aflm exact unde
trebuie. Procentul vnzrilor n ar e n cretere, mergem cu pai mruni, pentru a testa
piaa. Exportm maximum 150 de tone pe an fiindc e nc afacere la scal mic", zice
inginerul Mladin. E scump fiindc se face puin ap, iar 60% din preul de cost e
energie pur. "Una e s distribui cu furgoneta, alta cu camionul. E mai mult un hobby,
deocamdat triesc din alte afaceri", zice stpnul afacerii.
100 g miere. La nevoie se mai adauga putina apa. Siropul se poate pastra 3-4 zile la
temperatura camerei sau 7 zile in frigider. Pentru copii se recomanda 6 lingurite pe zi
iar pentru adulti 3-6 linguri pe zi.
Se mai recomanda siropul de praz din decoct concentrat, 200 g praz la 1 litru apa,
amestecat cu miere in cantitate egala.Se iau 4-5 linguri pe zi.
In faza a doua a tusei este nevoie de ceaiuri din plante medicinale cu proprietati
expectorante care sa ajute la fluidificarea si eliminarea secretiilor bronhice.
Flori si radacini de Ciubotica-cucului
Este emoilent, expectorant, antispastic, sedativ, calmant al tusei, fluidifiant al secretiilor
bronhice, cicartizant. Se face infuzie din 1-2 lingurite flori la 200 ml apa clocotita. Se
beau doua, trei cani pe zi. Se mai poate folosi decoctul din 1-2 lingurite radacini la 250
ml apa. Se fierbe 10 minute si se beau doua, trei cani pe zi. In cazul in care se foloseste
tinctura de Ciubotica-cucului, se iau 15-20 picaturi pe zi.
Muguri de Pin
Este antiinflamator, antiseptic, cicatrizant, modificator al secretiilor bronhice. Se
prepara infuzie cu doua lingurite muguri la o cana cu apa clocotita. Se beau doua, trei
cani de ceai pe zi.
Frunze de Urzica
Este bactericid, antiinflamator, emoilent, expectorant, antiseptic, antialergic,
vitaminizant, remineralizant si echilibrator al sistemului imunitar. Se face infuzie cu o
lingurita planta uscata (sau o lingura de planta proaspata bine maruntita) la o cana cu
apa clocotita. Se beau doua, trei cani de ceai pe zi. Se pot face cure de cate trei
saptamani.
Flori si frunze de Nalba mare
Este emoilent , expectorant, antiinflamator si calmant. Se face infuzie cu o lingurita
planta la o cana cu apa clocotita. Se beau doua cani pe zi.
Frunze de Patlagina
Este antiinflamator, emoilent, bactericid, hemostatic si cicatrizant. Se face infuzie cu o
lingurita frunze la o cana cu apa clocotita. Se beau doua, trei cani pe zi sau se
administreaza cate o lingura din doua in doua ore.
Flori de Lumanarica
Are proprietati emoilente, expectorante, antiinflamatoare, calmante si cicatrizante.
Se face infuzie cu o lingurita flori la o cana cu apa clocotita. Se bea treptat in cursul
zilei.
Radacini de Iarba mare
Este un tonic general, antibiotic, antiinflamator si expectorant. Se face decoct cu doua
lingurite de radacini la o cana cu apa. Se beau doua, trei cani pe zi. Atentie: nu se
administreaza in timpul sarcinii si nu se depaseste doza indicata.
DETOXIFIEREA ORGANISMULUI
Incearca cel putin 1 zi saptamina sa maninci numai "hrana vie". Deci, nu consuma
alimente fierte sau prajite(mincare gatita) ci numai alimente nutritive in stare naturala:
fructe, legume, sucuri naturale, nuci, stafide, smochine, curmale, cereale integrale, apa,
ceaiuri etc
Daca ai vointa si doresti o detoxifiere mai profunda consuma "hrana vie" 5-7 zile
tocate in masina, amestec care se lasa 7 zile la macerat. Se consumacate 4 linguri, seara,
inainte de culcare, inghitindu-se foarte incet.- Hipertensiune, in fiecare dimineata se
consuma o sfecla rosiecoapta. Seara - o salata din sfecla rosie cruda, usturoi, morcov ras
siulei.- Reumatism. Se pun, intr-un borcan de 0,5 l, rame, intr-un stratde circa 2-3 cm
grosime. Peste ele se toarna gaz sau alcool, atat catsa le acopere cu 2 cm si se tin
la soare 7 zile. Tratamentul propriu-zisconsta in frectii pe zonele afectate cu gazul
(alcoolul) respectiv.- Spondiloza (lumbago). Se aplica la cald frunze de brusturi,
cupartea nelucioasa pe locul dureros. O alta procedura - dintr-unamestec obtinut din
ridiche neagra tocata marunt si o capatana deusturoi pisat, aplicat pe locul respectiv.Scleroza vasculara cerebrala. Se rade marunt o lamaie si seamesteca cu macese (un
pahar), rachitica (un pahar) si miere de albine(un pahar). Se iau cate 20-40 g inainte de
masa. De asemenea,acelorasi bolnavi li se recomanda ceaiul din radacina de patrunjel
sau20 g scoarta de scorus fiarta in 0,5 l apa, timp de 2 ore si bautazilnic, de 2-3 ori cate
o lingura.- Varice (tromboflebita). Timp de 20 de zile, se imbraca piciorulde la coapsa
pana la talpa cu frunze de varza alba incalzite bine siunse o seara cu miere, o seara cu
alcool de 90s, alternativ. Seinfasoara cu prosoape calde si se doarme in acest fel.Hemoroizi: O procedura simpla consta in taierea unui cartof infasii (de forma
supozitoarelor!), care se ung cu ulei si se tin in anuscat mai mult. Acelasi lucru se poate
face cu un catel de usturoi uns cusaliva si tinut pe toata perioada noptii.
- Prostata, impotenta. E recomandabil sa se consume mult praz,precum si ceaiul de
ghimpe si busuioc. Daca boala vine pe fond nervos,se pun circa 750 g gheata intr-un
tifon impaturit in opt si se leaga.Compresa se tine un minut la baza creierului, un minut
la inima si unminut pe organele genitale. Se repeta procedura de 4-5 ori pe zi.
Sare Amara Pentru Un Trup Frumos
- Curatirea articulatiilor de saruri (spondiloza, artrita,poliartrita). Se fierb 5 g foi de
dafin in 300 ml apa, timp de 5 minute,dupa care se tin intr-un termos, 3-4 ore. Pe
parcursul a 12 ore, seconsuma lichidul, luandu-se cate o lingurita. Tratamentul dureaza
3zile, insotit de alimentatie de regim, dar o singura data pe an.- Elixirul tineretii
(indicat in special persoanelor care auprobleme legate de inima si de circulatia
sangelui). Se piseaza foartebine 300 g usturoi, intr-o piulita de lemn. 200 g din cantitate
se scotde la fundul vasului si se pun intr-un borcan de sticla, impreuna cu 200ml alcool
de 90. Se inchide bine si se tine 10 zile la macerat.Tratamentul va dura 11 zile, cu
o jumatate de ora inaintea fiecareimese, preparatul luandu-se in cate 20 ml lapte rece,
dupa cumurmeaza: ziua 1 - 2 picaturi dimineata (D), 2 picaturi la pranz (P), 2picaturi la
cina (C); ziua 2 - 4 D, 5 P, 6 C; ziua 3 - 7 D, 8 P, 9 C; ziua 4- 10 D, 11 P, 12 C; ziua 5 13 D, 14 P, 15 C; ziua 6 - 15 D, 14 P, 13 C;ziua 7 - 12 D, 11 P, 10 C; ziua 8 - 9 D, 8 P, 7
C; ziua 9 - 6 D, 5 P, 4 C;ziua 10 - 3 D, 2 P, 1 C; ziua 11 - 25 D, 25 P, 25 C.O reteta
relativ mai simpla se bazeaza pe amestecul obtinut din500 g usturoi pisat, cu zeama de
la 24 de lamai. Se pune intr-unborcan, se acopera cu tifon si se tine 24 de zile,
amestecandu-seperiodic. Se consuma cate o lingura la o jumatate de pahar cu apa,seara,
inainte de culcare.- Anexite, fibrom, boli vaginale. Se toaca marunt ceapa, se puneintr-
un tifon si se unge acest tampon cu unt nesarat. Se introduce invagin, noaptea. Acelasi
procedeu se poate face cu untura de gasca.- Boli de plamani (tuberculoza, bronsita etc.).
Se face un amestecdin 500 g miere de albine, 5 capatani de usturoi, pisate si, 5 lamai
tocate in masina, amestec care se lasa 7 zile la macerat. Se consumacate 4 linguri, seara,
inainte de culcare, inghitindu-se foarte incet.- Hipertensiune, in fiecare dimineata se
consuma o sfecla rosiecoapta. Seara - o salata din sfecla rosie cruda, usturoi, morcov ras
siulei.- Reumatism. Se pun, intr-un borcan de 0,5 l, rame, intr-un stratde circa 2-3 cm
grosime. Peste ele se toarna gaz sau alcool, atat catsa le acopere cu 2 cm si se tin
la soare 7 zile. Tratamentul propriu-zisconsta in frectii pe zonele afectate cu gazul
(alcoolul) respectiv.- Spondiloza (lumbago). Se aplica la cald frunze de brusturi,
cupartea nelucioasa pe locul dureros. O alta procedura - dintr-unamestec obtinut din
ridiche neagra tocata marunt si o capatana deusturoi pisat, aplicat pe locul respectiv.Scleroza vasculara cerebrala. Se rade marunt o lamaie si seamesteca cu macese (un
pahar), rachitica (un pahar) si miere de albine(un pahar). Se iau cate 20-40 g inainte de
masa. De asemenea,acelorasi bolnavi li se recomanda ceaiul din radacina de patrunjel
sau20 g scoarta de scorus fiarta in 0,5 l apa, timp de 2 ore si bautazilnic, de 2-3 ori cate
o lingura.- Varice (tromboflebita). Timp de 20 de zile, se imbraca piciorulde la coapsa
pana la talpa cu frunze de varza alba incalzite bine siunse o seara cu miere, o seara cu
alcool de 90s, alternativ. Seinfasoara cu prosoape calde si se doarme in acest fel.Hemoroizi: O procedura simpla consta in taierea unui cartof infasii (de forma
supozitoarelor!), care se ung cu ulei si se tin in anuscat mai mult. Acelasi lucru se poate
face cu un catel de usturoi uns cusaliva si tinut pe toata perioada noptii.
- Prostata, impotenta. E recomandabil sa se consume mult praz,precum si ceaiul de
ghimpe si busuioc. Daca boala vine pe fond nervos,se pun circa 750 g gheata intr-un
tifon impaturit in opt si se leaga.Compresa se tine un minut la baza creierului, un minut
la inima si unminut pe organele genitale. Se repeta procedura de 4-5 ori pe zi.
Pietre la ficat si rinichi
Intai, sa va povestesc cum am ajuns sa descopar ceea ce nici un medic nu o sa va spuna
niciodata. In timpul unei vizite medicale anuale de medicina muncii, un medic mi-a
recomandat sa fac si o ecografie abdominala, deoarece e oricum introdusa in abonament
si nu strica (Probabil avea target la vanzare :)). Asa, ca am luat decizia sa ma mai
verific si eu, ca oricum rau nu are ce sa-mi faca. Si asa imi luasera si sange si eram
lihnit de foame. Doar ca, am fost total, luat prin surprindere, cand medicul mi-a spus ca
am pietre.
-Poftim?
-Da, doua pietre de 13 milimetri in colecist ( a se intelege fiere). Si mi-a mai si spus
amuzat ca trebuie sa ma operez si sa scot fierea.
Va dati seama, dintr-un tanar plictisit, care se vaita de mama focului ca trebuie sa piarda
timp si sange pentru companie, dintr-o data am devenit un tanar mult, mult mai vioi si
mai agitat. Adica pe scurt am sarit ca ars.
-Ce? Eu? Operatie? Dar sunt sanatos tun
Ma rog, socul, pana la urma a trecut si dupa ce am consultat cam toti medicii pe care iam gasit si dupa ce am mai incercat vreo trei ecografe (ca nu se stie niciodata), m-am
resemnat.
Pe scurt, am inceput sa caut alert pe internet, metode alternative de eliminare a pietrelor.
De stiu ca beau si ghintura si tot nu ma operez. Mi-am zis.
Am cautat o saptamana prin site-ul revistei, pe care o citesc toate babele, adica Formula
As. Pana la urma am gasit o metoda naturista a lui Valeriu Popa prin numarul 379. Vai
cat de mult mi-a luat s-o gasesc! Toata lumea multumea ca a scapat de pietre fara
operatie, dar nimeni nu dadea si reteta. Imi venea sa ma duc la redactie si sa dau cu ei
de pamant. Pana la urma am gasit-o. Pe scurt, trebuia sa bei ulei, cu suc de lamai si sa
pui caldura. Mi s-a parut buna cura, dar am zis totusi sa mai caut. Am gasit ca in Grecia
antica se mai purta cura de ulei de masline cu lamaie. Scoteai niste chestii verzi din tine
si te vindecai si de alte boli. Am rascolit tot internetul, tot Youtube-ul. Am vazut toate
grozaviile pamantului, de la operatii laparoscopice inregistrate, la tipi care se lasau
filmati de neveste in timp ce tineau o cura, pana la nu stiu ce experti in pietre. Pana la
urma, pe Youtube am dat de un interviu in engleza, cu un tip, un american, ce facuse o
emisiune la TV acum vreo 15 ani. Ce mi-a placut la el, e ca parea serios si cu bun simt.
Adica omul chiar parea foarte bine documentat. Arata in acelasi timp diapozitive si
parea logic in cam tot ce zicea. Am aflat o groaza de informatii noi despre ficat si fiere.
Cica pietrele de fapt sunt in ficat, sunt invizibile le ecograf si abia apoi cad in fiere.
Spunea ca noi avem in ficat mii de astfel de pietre si pietricele si ca aceste blocaje sunt
sursa tuturor bolilor, caci, ficatul, nu mai poate elimina toxinele, care se depoziteaza in
alte organe. Parea foarte bine documentat. Oricum, ceea ce m-a interesat pe mine, a fost
ca se pare ca stia cum sa scoata pietrele din fiere, fara durere si experimentase pe multi
oameni si chiar scrisese o carte. Asa ca i-am cautat cartea, am citit-o si mi-am dat seama
ca e aceeasi cura pe care o vazusem la noi in Romania, pe Formula As, numai ca tipul
descoperise si o substanta care dilata canalele, astfel incat pietrele sa iasa cat mai usor,
sarea amara sulfat de magneziu.
Au urmat saptamani de rascoliri interioare, calcule, documentari, planuri de operatii
realizate de urgenta, in caz ca ceva mergea rau, etc. Am incercat sa discut si cu medicii,
dar toti erau categorici numai si numai operatie. Cand le spuneam ca am vazut eu ceva
pe net, se zburleau la mine. Ma speriau si ma avertizau sa nu cumva sa incerc cura pe
care o vazusem eu pe net, ca mi se pot intampla toate grozaviile pamantului (de la a ma
face complet galben adica icter, pana la operatii de urgenta cu taietura de 10
centimetri sau mai mult). Oricum, daca ceva mergea rau, puteam sta maxim 3 zile, si
apoi, musai operatie.
Ma rog, pana la urma, m-am gandit ca oricum trebuia sa ma operez. Asa ca, mi-am
facut cruce, am stat o zi nemancat si am baut sarea aia amara si uleiul ala. Dupa ce am
baut uleiul, nu prea mi-a mai fost asa de bine. Nu aveam dureri, dar era o senzatie de
rau, de greata de la uleiul ala. Asta a durat, pana am eliminat toate pietrele. Dupa, parca
renascusem. Aveam atata energie, de parca zburam. Probabil ca am eliminat raul din
mine. Desi, n-as crede. Deci, va spuneam ca am doua pietre de 13 milimetri. Ei bine,
spre surprinderea mea, tin sa va spun, ca am eliminat nu doua, nu trei, ci vreo 50 de
pietre verzulii, cu dimensiunea intre 13 si 15 milimetri si alte cateva sute mai micute.
Bineinteles ca mi-am facut ecograf a doua zi, sa vad daca nu a ramas vreuna blocata pe
undeva. Totul era in ordine, numai ca ficatul se desumflase cu vreo 3 centimetri. De a
doua zi, am inceput sa ma simt si mai bine, sa fiu mult mai vioi, sa gandesc mult mai
clar, sa am mai multa energie.
Deci, pe pielea mea, am testat si mi-am demonstrat, ca noi, de fapt avem ficatul
infundat cu o gramada de pietre de colesterol si functionam cam la jumatate de
capacitate tot timpul. Aveti mai jos, cateva informatii despre ficat, iar la final cura. Ca
m-am jurat, ca eu, o s-o atasez tot timpul, ca s-o gaseasca omul, cand are nevoie de ea.
Pentru mai multe informatii cautati: Formula AS nr. 379 sau cartea The Amazing Liver
Cleanse- autor Andreas Moritz.
Cum functioneaza:
Ficatul este un organ extrem de important in organism si are un rol esential in digestie si
in asigurarea nutrientilor catre celulele corpului, dar si in detoxifiere, curatarea sangelui
de toxine, metale grele, virusi, paraziti, etc.
Ficatul are rolul de a metaboliza lipidele in exces, de a elimina din organism diverse Euri alimentare, multiple feluri de chimicale ascunse in semipreparate sau chiar in
alimente proaspete. De asemenea metabolizeaza si alcoolul introdus in organism.
Ficatul are control direct asupra cresterii si functionarii fiecarei celule din corpul uman.
Daca ficatul nu mai functioneaza normal, toate celulele corpului nu vor mai primi o
cantitate suficienta de nutrienti, nu vor elimina deseurile produse, toxinele, si nu vor
comunica la fel de bine cu sistemul nervos sau endocrin.
Chiar si daca numai 40% din ficat functioneaza normal, analizele pot iesi bune. Dar,
apar tot felul de boli in organism.
Ficatul are doi lobi si arata ca doi copaci cu ramurile goale pe dinauntru. Pe langa rolul
de procesare a nutrientilor, de metabolizare si anulare a substantelor toxice, precum
alcoolul, fiecare celula preia din sange si toxinele, pe care le elimina impreuna cu bila in
canalele acestea mici ce strabat intreg ficatul. Toate aceste ramurele goale pe dinauntru
se unesc in canale mai mari, apoi se unesc in doua canale principale, ce vin de la fiecare
lob al ficatului si apoi se unesc intr-un singur canal biliar. Acest canal biliar comun,
conduce bila catre fiere (colecist), care este o punga sub ficat. Bila, este ca un gel uleios
galben-verzui, care curge incet de la fiecare celula si se scurge pana jos in fiere. Bila are
rolul de a ajuta in procesarea hranei. In momentul in care hrana ajunge in stomac,
imediat, fierea se contracta si arunca toata bila in restul de canal biliar comun (circa 10
centimetri), si apoi ajunge in intestinul subtire. In momentul in care hrana ajunge in
intestinul subtire, bila trebuie sa fie prezenta, altfel nu va fi procesata si va fi eliminata
fara ca organismul sa retina nutrientii necesari. Ficatul secreta cam un litru si jumatate
de bila pe zi. Aceasta substanta este atat de pretioasa pentru organism incat nu este
eliminata, ci o mare parte din ea este resorbita in intestinul gros si adusa din nou in ficat
(ma rog, o parte din substantele care o compun).
Acum, o mare parte din nutrientii ce sosesc din mancarea procesata, o constituie
cristalele de colesterol. Colesterolul bun, este un element de baza in constructia tuturor
tesuturilor. Colesterolul e prezent in orice mushi, in peretii organelor, etc. Dar,
colesterolul in exces, este procesat de ficat, din sange si eliminat prin canalele biliare.
Numai ca aceste cristale de colesterol, au tendinta sa se lipeasca unele de altele, mai
ales ca bila este ca un gel uleios. Astfel ca formeaza mici pietricele, care in timp atrag
tot mai multe alte cristale de colesterol si se maresc. Majoritatea pietrelor si pietricelelor
din ficat sunt compuse din colesterol, o substanta care e prezenta in majoritatea
organelor si muschilor, de aceea e imposibil de detectat la ecograf. La un moment dat,
aceste formatiuni incep sa blocheze canalele biliare (intai pe cele mai mici si apoi si pe
cele mai mari, putand chiar sa blocheze un intreg lob al ficatului). Medicul pune
diagnosticul de ficat gras sau marit si nu are nici o solutie. Ficatul se poate mari cu pana
la 5-10 centimetri in acest fel. In timp, la aceste formatiuni grase adera metale grele,
calciu, diverse saruri, si se calcifiaza. Abia atunci sunt observabile la ecograf. Dar, pana
nu se calcifiaza, nu sunt vizibile la ecograf. Se vad doar structuri grase in ficat.
Canalalele biliare blocate pot duce la diabet, infarct sau cancer.
In momentul in care ficatul e aproape plin de pietre, incep sa mai cada din ele si acestea
ajung in fiere. Dupa o masa mai grasa sau cu substante mai greu de procesat de
organism, fierea se contracta mai puternic si arunca aceste pietre in canalalul biliar
comun. Numai ca aici, din cauza dimensiunii lor, se pot bloca. Atunci apar durerile in
partea dreapta, sau in capul pieptului. Ele sunt de multe ori confundate cu durerile de
stomac, deoarece apar imediat dupa masa. Dupa ce piatra reuseste sa iasa complet,
durerea inceteaza. Daca piatra se blocheaza total, bila nu mai poate iesi, aceasta ajunge
in sange si omul se ingalbeneste tot (face icter). Canalul biliar comun, chiar inainte sa
iasa in intestinul subtire, se uneste cu canalul de eliminare a acizilor din pancreas. Daca
piatra se blocheaza aici, nici acizii pancreatici nu mai pot fi eliminati din pancreas si se
ajunge la pancreatita, care este o afectiune foarte grava. Oricum, in ambele afectiuni,
durerea este atat de mare, si de acuta, ca nu se poate sta acasa. De obicei se poate sta
maxim 3 zile cu aceasta afectiune, dupa care, e necesara operatia. E o urgenta si
medicina are un singur remediu operatia. Totusi, astfel de pietre pot fi eliminate usor
si rapid, daca se dilata canalul biliar comun. Cum? E foarte simplu.
Daca se dizolva 30 grame de sare amara (sulfat de magneziu este un simplu laxativ
puternic foarte ieftin) intr-un pahar de apa si se bea, canalul biliar comun se dilata
pana la aproape 3 centimetri latime. Eu zic, ca e suficient sa iasa orice piatra. De
asemenea, caldura ajuta la dilatare. Oricum, medicina traditionala, imediat cum observa
o piatra in fiere sau canalul biliar, are o singura solutie - operatia. Dar, in cazul in care
fierea este eliminata chirurgical, bila curge in continuu, picatura cu picatura in intestinul
subtire. Amestecata cu hrana, este bine tolerata de organism, dar in lipsa acesteia ea
roade intestinul subtire, caci pica, exact in acelasi loc, si duce in timp la iritatii,
ulceratii, cancer, etc. In plus, in momentul in care hrana ajunge in intestinul subtire, ea
nu mai intalneste suficienta bila si atunci nu mai este procesata si omul mananca
aproape degeaba, plus ca apar balonari, etc. De aceea medicii recomanda, acizi biliari
sub forma de pastile, dupa masa pentru tot restul vietii.
Deci, in timp, in ficat se pot strange pietre de colesterol care pot sufoca ficatul. Dar, in
momentul in care ficatul nu mai functioneaza la capacitate normala nici nu isi mai
indeplineste functiile cum trebuie. Pe langa faptul ca organele si celulele nu isi vor mai
primi nutrientii necesari, sangele nu va mai fi detoxifiat. O gramada de toxine, metale
grele, virusi, bacterii nu vor mai fi procesate si eliminate din sange. Asa ca organismul
gaseste alte solutii pentru a scapa temporar de acestea. Pana cand, ficatul isi va reveni si
le va elimina total din sange. Intai va incerca sa le elimine prin alte organe de excretie
(rinichi, piele, respiratie). Daca nici acest lucru nu este posibil, organismul le
depoziteaza in diverse zone din corp sau diverse organe. Deci, un organism cu un ficat
blocat de formatiuni grase de colesterol, si care nu mai functioneaza normal, incepe sa
depoziteze toxinele in diverse zone sau organe din corp.
Exemple:
In prima faza, apar probleme in celelalte organe de excretie (rinichi, piele, plamani),
care se confrunta cu un surplus de toxine, pe care nu le poate elimina ficatul. Apoi apar
probleme complexe in organism care sunt legate fie de depozitarea aiurea a diverselor
toxine sau produse metabolice, fie de lipsa alimentarii cu nutrienti a celulelor sau
organelor.
Daca toxinele se acumuleaza in articulatii, rezulta boli ale articulatiilor.
Una din functiile ficatului e sa sintetizeze zaharul in glucoza (principala hrana a
creierului). Un ficat afectat nu mai hraneste corespunzator creierul, rezultand oboseala,
depresie, si se poate ajunge in timp la boli grave ca dementa, Alzeimer, Parkinson,
Scleroza multipla etc. Daca metalele grele nu mai sunt eliminate cum trebuie, cum ar fi
de exemplu aluminiul, rezulta Alzeimer.
Daca ficatul nu proceseaza toate proteinele din sange, corpul incearca sa le depoziteze
in sange si in peretii vaselor de sange. Creste numarul globulelor rosii. Creste nivelul de
hemoglobina. Sangele devine mai gros si formeaza cheaguri care se pot bloca pe artere,
vene, etc. De aici infarct sau paralizie. Sau, proteinele sunt depozitate in peretii vaselor
de sange, formeaza tesuturi groase de colagen si blocheaza circulatia.
Daca colesterolul nu este eliminat cum trebuie de ficat, el ramane in vasele de sange si
se depune pe peretii acestora, ingrosandu-I sau blocandu-i. Rezulta infarct, etc.
Sangele ingrosat incetineste transportul de hormoni, rezultand o activitate foarte
crescuta a glandelor si o dereglare a acestora. Rezulta probleme cu tiroida, etc.
Daca ficatul se umfla, sangele trece mai greu prin ficat. Asta inseamna un efort mult
mai mare pentru inima, dereglaj in tensiune, puls, etc.
Daca ficatul nu elimina surplusul de hormoni (estrogen sau aldosteron), apare un
dezechilibru in retentia de apa si sare si tesuturile incep sa se umfle.
Un ficat blocat poate duce la ciroza, hepatita, etc.
Lipsa bilei in sistemul digestiv, poate duce la probleme de stomac, nu se mai absorb
cum trebuie grasimile, calciul si vitamina K. De aici o multime de probleme.
Desi e normal ca ficatul sa secrete 1,5 litri de bila pe zi, din cauza blocajului, la unele
persoane, se poate ajunge doar la 100 mililitri pe zi. Mai putina bila eliberata de ficat,
inseamna ca intestinul subtire nu mai digera mancarea cum trebuie. Rezulta probleme in
alimentatie, balonari, infectii, dereglari in flora intestinala, constipatie, iritatie, cancer,
etc.
Cand celulele din oase nu mai primesc suficienta hrana, apar problemele osoase.
Curios ca putem introduce camere de luat vederi in organism, am reusit sa facem chiar
si nanoboti de marimi extrem de mici, dar aproape toti medicii, se fac ca nu stiu cum
functioneaza organismul nostru.
Cum sa eliminati fara durere, pietrele din fiere sau ficat
Timp de 6 zile, se bea suc de mere, cate 1 litru pe zi. (Se bea inainte de mese sau la 2
ore dupa mese). In aceasta saptamana sa se evite mancaruri sau bauturi reci. Pentru a se
dilata canalele biliare trebuie sa se consume in special mancare si bauturi caldute sau la
temperatura camerei. Sa nu se consume nimic prajit si sa se evite, pe cat posibil,
produsele de origine animala (Sa se tina post). Sa se evite pe cat posibil, orice
medicamente in ziua a 6-a. Daca sunteti racit sau apare o afectiune acuta trecatoare,
amanati cura.
ZIUA a-6-a: Se mananca de post (Sa se evite orice fel de alimente de origine animala
carne, lapte, branza, unt si orice e prajit - sau va puteti simti rau in timpul eliminarii
pietrelor).
Dupa ORA 14:00 nu se mai mananca nimic. Doar se mai poate bea apa, in restul zilei.
ORA 18:00 Se bea 200 mililitri apa (aproximativ un pahar) in care s-a amestecat bine,
o lingura (aproximativ 20 g) de sare amara (sulfat de magneziu). Sarea amara e un
purgativ si actiunea sa principala e sa dilate canalele biliare, pregatindu-le pentru
eliminarea pietrelor. De asemenea, curata intestinul, astfel incat pietrele, atunci cand
incearca sa iasa, nu se lovesc de mancare sau alte reziduuri si pot fi eliminate usor.
ORA 20:00 Se bea al doilea pahar de apa cu sare amara (200 mililitri apa - in care s-a
amestecat bine, o lingura (aproximativ 20 grame) de sare amara (sulfat de magneziu).
ORA 21:30 Daca nu ati avut scaun pana acum, e bine sa va duceti la toaleta sau
optional puteti face o clisma cu apa calduta.
ORA 21:40 Se pun 100 mililitri ulei de masline (aproximativ o jumatate de pahar) si
se amesteca cu 100 mililitri suc de lamai (aproximativ jumatate de pahar). Sucul sa fie
cat mai pur, fara pulpa. Ingredientele se pot amesteca intr-un borcan inchis (se clatina
de 20 de ori). Se amesteca 2 astfel de portii. In mod ideal, aceste amestecuri se beau fix
la ora 22:00 si ora 22:20. Dar, daca simititi nevoia sa va mai duceti la toaleta, puteti
amana cu inca 10 minute.
ORA 21:45 Se aplica pe partea dreapta, in zona ficatului (de la buric, pana la prima
coasta si cat mai in dreapta spre coloana) o mamaliga fiebinte, invelita intr-un prosop.
Sa se evite contactul direct cu pielea. Mamaliga se face din 1 kilogram de malai.
ORA 22:00 Se bea amestecul de 100 mililitri ulei de masline si 100 mililitri suc
lamaie. Acest amestec se bea in picioare. E bine sa fie baut tot odata, deoarece, imediat
cum ajunge in stomac prima inghititura, incepe eliminarea pietrelor.
ASEZATI-VA CULCAT IN PAT IMEDIAT! E esential pentru eliminarea pietrelor.
Pozitia trebuie sa fie culcat pe spate, cu o perna sub cap. Daca e o pozitie incomoda, se
poate sta pe partea dreapta cu genunchii trasi spre piept. STATI COMPLET
NEMISCAT, CEL PUTIN 20 MINUTE SI INCERCATI SA NU VORBITI! Pietrele vor
fi eliminate fara durere, deoarece se secreta multa bila (care este uleioasa), iar canalele
biliare sunt tinute larg dilatate de magneziul din sarea amara si de caldura mamaligii ce
are rol dilatator.
ORA 22:20 Se bea al doilea amestec de 100 mililitri ulei de masline si 100 mililitri
suc lamaie.
In cazul in care se doreste eliminarea mai multor pietre, optional se mai poate bea si al
treilea amestec de 100 mililitri ulei de masline si 100 mililitri suc lamaie, la ora 22:40.
ORA 22:45 Se aplica pe partea dreapta, in zona ficatului (de la buric pana la prima
coasta) a doua mamaliga fiebinte, invelita intr-un prosop. Sa se evite contactul direct cu
pielea.
A DOUA ZI DIMINEATA:
ORA 06:00 dimineata - Se bea al treilea pahar de apa cu sare amara (200 mililitri apa in care s-a amestecat bine, o lingura (aproximativ 20 g) de sare amara (sulfat de
magneziu).
ORA 08:00 dimineata-Se bea al patrulea pahar de apa cu sare amara (200 mililitri apa in care s-a amestecat bine, o lingura (aproximativ 20 g) de sare amara (sulfat de
magneziu).
ORA 10:00 dimineata Se pot consuma fructe sau suc de fructe.
ORA 11:00 dimineata Se poate incepe sa se manance mancare de post. Seara sau in
urmatoarea zi se poate reveni la mancarea obisnuita. In urmatoarele doua zile este
recomandat sa se efectueze o clisma, deoarece pietrele pot ramane in intestinul gros si
sunt foarte toxice, putand crea o stare de rau.
In caz ca mai sunt pietre, cura se poate relua o data pe luna. Dupa 6-12 cure, sunt
eliminate toate.
Alte Surse: Formula AS nr. 379 sau cartea The Amazing Liver Cleanse- autor
Andreas Moritz.
Pietre la rinichi
Ceai din frunze de mesteacan. Din pacate daca nu este pregatit dupa prescriere este
toxic. Daca urmezi instructiunile totul va fi ok. Cea mai buna este seva de mesteacan
care poate fi colectata numai in luna Mai cind incepe vegetatia mesteacanului. Se face o
gaura in tulpina pomului iar intr-o ora curge cam 1 litru. Ai nevoie de 5 litri ca sa
consumi cite 100ml in fiecare dimineata inainte de masa.
Nu sunt doctor dar pentru ca am poposit de multe ori in curtea spitalelor m-am
documentat despre problema asta.
Nu uita cind vei incepe sa elimini pietrele ai nevoie de antibiotic pentru a preveni o
infectie. Pietrele zgirie.
apa de la izvorul 7 de la Baile Someseni ( Cluj ). I-am dat apa de acolo si, in
aproximativ 2 saptamani, toti calculii au disparut. Cu aceasta " experienta " in spate, iam recomandat unui prieten care avea mereu probleme cu calculii ( si se indopa cu bere
pe chestia asta ) apa de la izvorul respectiv. Au trecut ani buni de atunci si, din cate
stiu, nu a mai avut vreodata probleme de acest gen. Cert este ca merge la Baile
Someseni de 2 ori pe an si-si face plinul cu apa minerala pentru 2 saptamani ( o doza de
intretinere, spune el ). De altfel, la izvorul respectiv este mereu coada, ca dovada ca apa
este eficienta.
In ultimii 2 ani am "nascut" 5 pietre. Cand incep durerile fac injectie cu antispastice :
scobutil, no-spa si algocalmin sau ketonal. A doua zi fac urmatorul preparat:
- patru lamai se spala si se pun la fiert intregi, se pune apa cat sa le acopera. Fierberea
dureaza cca. jumatate de ora si trebuie sa se opreasca atunci cand le crapa coaja.
- se lasa la racit, (apa in care au fiert se arunca), se sfarama cu o furculita si se scot
samburii.
- se paseaza cu mixerul sau blenderul pana devine o pasta.
- se adauga un volum egal de glicerina (se poate procura de la farmacie - eventual
spuneti ca o cumparati ca "glicerina boraxata" dar fara a o prepara.
- in general lamaile fierte si macinate ocupa jumatate de borcan de 800 ml. , se cumpara
400 g de glicerina
- se ia cate o lingura de 3 ori pe zi.
Acest preparat este naturist si foarte bun, l-am incercat pe mai multe persoane inclusiv
pe mine si a dat rezultate de fiecare data. Depinde de natura calculilor, oxalatii de calciu
sunt cel mai greu de dizolvat dar chiar daca nu-i dizolva, macar ii face faramiciosi si se
pot elimina fara probleme. Pentru oxalatii care ii produc eu am nevoie de 2 borcane de
800 ml.
Un tratament similar l-am gasit pe un site american, 60 ml zeama de lamaie +60 ml ulei
de masline de 2 ori pe zi, majoritatea covarsitoare a celor ce scriu spun ca au eliminat
tot asa, fara sa simta. Pe mine ma ingretoseaza uleiul in cantitate atat de mare ca sa nu
spun ca te poti alege cu o colica biliara ... Toti cei care scriau acolo insa aveau o colica
renala in curs de desfasurare, nimeni nu incercase pe calculi asimptomatici, ceea ce ma
face sa cred ca remediul merge pe principiul relaxarii musculaturii netede si atat, nu pe
dizolvare.
Oare amestecul cu glicerina o si dizolva, cunoasteti pe cineva care l-a luat doar stiind ca
are un calcul, fara sa fie in colica ?
Tamaie am luat 10 zile, cate 1 bobita dimineata pe nemancate. Matusa mea a scapat de
multe pietre cu tamaie, chiar si de la fiere.
ce am scris in rest pot traduce:
la punctul 1 cred ca se intelege in general, sunt vitamine si minerale.
avoid during pregnancy - evitati in timpul sarcinii
green food supplements - suplimente din ierburi ce contine o mixtura de clorofila,
spirulina, echinacea, etc.
la noi nu stiu sa fie asa ceva, decat separat. spirulina stiu ca este.
1 oz = 28 ml/gr
reteta1
pe stomacul gol - se amesteca 56ml ulei de masline virgin cu 56ml suc de lamaie, se bea
imediat urmat de un pahar mare de apa la primul semn de durere.
reteta2
e nevoie de 84ml ulei de masline extra virgin si 84ml suc de lamaie si se bea 280ml de
apa la fiecare ora. uleiul cu sucul de lamaie se bea de 3 ori pe parcursul unei zile. Se bea
un pahar mare de apa inainte de culcare si la trezire. Se doarme pe partea opusa durerii
de rinichi.
in articolele din linkuri am citit ca apa nu trebuie bauta imediat dupa ulei si sucul de
lamaie deoarece, acestea nu se vor absorbi la fel de repede si produc greata mai mare
(uleiul pluteste deasupra apei).
o senzatie de greata probabil tot produce dar poate e mai mica daca te gandesti ca uleiul
extravirgin e foarte sanatos si scump totodata
eu am luat reteta asta cu uleiul de masline de fapt pentru pietre la fiere ,credeti-ma face
minuni .deasemeni e buna tinctura de coada calului cate o lingura seara ,se ia de la
plafar ,cam 14 zile .ca sa tai greata ,eu am amestecat cele 2 cu ceai cald de sunatoare si
am inghitit-o
odata .
cite o grefa dimineata
infuzie din patrunjel. Nu stiu ce efect are asupra rinichilor,stiu ca e deuretic,folosesc
demult metoda si ajuta.Sanatate
Ceaiul rosu cu extract de ganoderma a dat rezultate. Are o denumire dar nu ma lasa
CNA-ul sa o divulg. Oricum cautati pe google si veti gasi.
elina Datorit coninutului foarte ridicat n potasiu (de 4 ori mai mare dect la alte
plante), elina are caliti puternic diuretice, mrind diureza cu efect de drenor al
rinichilor, eliminarea acidului uric din urin, edeme renale, retenie urinar, colic
nefritic i litiaz (calculoz) renal.
Eu am calculi renali de 2 luni si am avut dureri in fiecare zi.Am incercat toate produsele
pe care le-am gasit la plafar,dar nici un rezultat.Cu diuretice era si mai rau-se agravau
durerile,la fel si cu multa apa.
La inceput nu m-am speriat fiindca mai avusesem calculi si se dizolvasera foarte usor
cu ceaiuri sau cu apa multa.Din pacate acum nu s-a intimplat la fel.Asa ca m-am hotarat
sa incerc un tratament pe care il gasisem pe net si anume suc de ridichi dimineata
inainte de masa.Asta era ieri,iar astazi ma simt aproape perfect,doar mici dureri
suportabile si n-am luat decat o zi.Un singur inconvenient are acest tratament-ridichile
sunt un pic iritante pentru stomac,mai ales inainte de masa,dar nu se compara cu
durerile pe care le aveam de la calculi.
M-am vindecat complet cu suc de ridichi in numai 4 zile.Ma simt perfect si nu imi vine
sa cred dupa atatea chinuri si atatea tratamente.Chiar ma gandeam ca daca nu s-au
dizolvat cu toate tratamentele pe care le-am facut (care in cazul altora au fost eficace) e
posibil sa nu se dizolve nici cu ultrasunete.Din fericire nici nu a fost nevoie sa incerc.
Si nici macar nu am avut dureri cand le-am eliminat.Va recomand sa incercati acest
tratament.Multa sanatate
Eu am avut la rinichiul stang o piatra de 2,5 cm si la cel drept una de 2 cm.Am folosit
un tratament naturist simplu si foarte eficient.Asta a fost acum 3 ani.Acum am facut o
noua ecografie si se pare ca incepe sa se formeze din nou ,au descoperit ceva mic 2-3
mmla stangul si cam la fel la dreptul.Exista o singura problema dupa cum am inteles si
aceasta ar fi natura pietrelor.Se pare ca la mine a tinut,ptr ca vad ca le-am eliminat(vezi
dizolvat).Ce este extraordinar la acest tratament este ca nu doare can se face eliminarea
pietrelor.De fapt am inteles ca le dizolva nu le elimina in bucati si ca ele abia dupa
eliminare se intaresc.Sincer nu am stat sa colectez urina in borcane,etc. cum mi-a spus
Vreau sa va spun (cum am mai spus si celor care mi-au trimis mesaj)ca am facut acest
tratament acum 3-4 ani si,la o ecografie facuta in decembrie2008 mi-au gasit cate o
pietricica de 2-3 mm deci tratamentul trebuie facut din nou la o perioada de ani si
functie de ce iese la analize.Nu va speriati in privinta tratamentului,eu sunt un tip
gurmand,si credeam ca o sa am probleme (de foame) dar vreau sa spun ca a fost foarte
usor de suportat,ba chiar nu mi-a fost deloc foame s-au sete in perioada
tratamentului.Am slabit 5 kg in aceste 3 zile si m-am simtit extraordinar de bine.Dupa
ce urmati cura,la o luna ,doua (functie si de cat de mare au fost pietrele) faceti o
ecografie,de preferat la un aparat cat mai performant.Sa stiti ca marele avantaj al acestei
cure sete ca nu doare atunci cand eliminati pietrele, ptr. ca acest suc practic le topeste,si
apoi le eliminati la dimensiuni atat de mici ca practic corpul nici nu le simte.
Ca regim alimentar dupa terminarea curei ,timp de 2-3 zile nu se consuma decat supe de
zarzavat (fara carne),gris cu lapte,cartofi copti cu unt.Ptr. cei care au unele retineri,vrau
sa va spun ca pot demonstra cu ecografiile dinainte si dupa eliminarea pietrelor. Acestea
au fost facute cu aparate foarte performante, si este exclus sa fie vreo eroare pe
undeva.Nu cred ca exista o reteta mai simpla si mai usor de urmat ptr. pietre la
rinichi,care sa aiva si o asemenea performanta. De retinut acest tratament nu se face
decat o data pe an.
am spart in 2007 o piatra de 9 cm la clinica fundeniiar la 4-5 luni am facut o ecografie si
mi-a gasit la acelasi rinichi piatra de 4-5 mm.deci rinichiul meu (stang)e predispus la
constructii de pietre. Aminceput sa iau tamaie alba cate 1 saptamana in fiecare
dimineata pe stomacul gol odata la 2luni.tre sa merg la ecograf sa vad care e starea
lor.nu stiu daca au disparut in totalitate dar nu mai am acele mici dureri . atentie :nu
trebuie sa atingi dintii cu tamaia ca ii distruge.pui pe limba 4-5 pietricele de tamaie si
inchiti cu apa.
la inceput e mai dificil
Berea poate fi folosita ca medicament impreuna cu ulei (preferabil de masline) deoarece
la fel ca si ceaiurile ajuta la eliminarea pietrei.
10 MODURI N CARE POTI FOLOSI ASPIRINA
de Consuela Stratulat, 16 Jan 2015 13:13
Aspirina este cel mai cunoscut remediu pentru cap, dar poate fi folosit si n alte
scopuri. Vezi cum te ajut n locuint.
1. Vindec muscturile de insecte! Pur si simplu pune aspirin pe musctur si vei
vedea cum durerea sau senzatia de arsur va disprea treptat.
2. Poate fi folosit ca dezinfectant de mini! Dac amesteci aspirina cu zeam de lmie,
obtii un spun care te va scpa de bacterii si de petele de iarb, cafea sau tigri de pe
mini.
3. Te scap de mtreat! Zdrobeste dou aspirine si amestec-le cu samponul pe care l
folosesti la o splare. Aplic pasta obtinut pe pr si las-o s actioneze dou minute,
clteste-te si repet procedura. Dup ultima cltire, vei vedea cum prul tu va rmne
curat si sntos!
4. Te scap de muscturile de pe gt! Dac ai avut o noapte pasional si te-ai trezit cu
un semn ntr-o zon vizibil, pur si simplu maseaz zona cu aspirin si clteste-te cu o
pictur de ap. Dac vntaia nu dispare, atunci apeleaz la un corector.
5. Prelungeste viata florilor! Pur si simplu adaug cteva aspirine pisate n vaza cu flori
si vor rmne proaspete mai mult timp.
6. nltur petele de pe haine! Pune cteva aspirine n ap si aplic solutia obtinut pe
pat.
7. Te scap de iritatiile de pe piele! Indiferent c ai o simpl iritatie sau o ciuperc pe
piele, foloseste o solutie compus din cteva aspirine zdrobite si pudr de talc. Aplic-o
pe zona afectat de dou ori pe zi si vei vedea cum pielea ta se va vindeca!
8. Elimin petele de transpiratie! nainte s arunci tricoul alb, ptat de transpratie,
ncearc s zdrobesti dou aspirine si s le amesteci cu jumtate de can de ap cald.
Aplic solutia pe pat si las-o s actioneze dou-trei ore.
din organism?...
De noi depinde...
CEAPA
In 1919 cand gripa a ucis 40 milioane de oameni, un doctor vizita
fermierii pentru a-i ajuta sa combata gripa. Multi dintre fermieri si
familiile lor o contractasera si multi chiar murisera.
Doctorul a ajus la un fermier unde, spre surprinderea lui, toti
membrii familiei erau sanatosi. Cand doctorul a intrebat fermierul ce
facea el diferit de ceilalti, sotia lui a spus ca a pus o ceapa
necuratata intr-un vas in fiecare camera a casei (si probabil pe
vremea aceea casa avea doar 2 camere). Doctorul nu a crezut si a cerut
una din cepe pentru a o analiza la microscop. Spre surprinderea lui a
descoperit virusul gripei in ceapa. In mod evident aceasta a absorbit
virusul pastrand familia sanatoasa.
Apoi, am auzit aceasta povestire de la coafeza mea din Arizona . Acum
multi ani angajatii ei se imbolnaveau de gripa si la fel multi dintre
clienti. In urmatorul an ea a pus cepe in boluri peste tot in salon.
Spre surprinderea ei nici un angajat nu s-a mai imbolnavit. Treaba
functioneaza! (si nu, nu fac afaceri cu ceapa)
Morala povestii este: cumparati cateva cepe si puneti-le in boluri in
fiecare camera din casa. Daca lucrati la birou, puneti unu sub birou
sau undeva pe un raft. Incercati si veti vedea. Noi am facut asta anul
trecut si nimeni din casa nu s-a imbolnavit de gripa. Daca va ajuta pe
voi si pe cei dragi sa nu va imbolnaviti, cu atat mai bine. Daca
totusi faceti gripa, va fi o forma usoara. Oricum... ce aveti de
pierdut? Doar cateva cepe!!!!
Acum... mai exista si un PS la aceasta poveste, trimis de o prietena
din Oregon care de obicei imi trimite contributii la articolele pe
tema sanatatii. Ea mi-a povestit urmatoarea experienta despre ceapa:
"Eu nu stiam despre povestea cu fermierul... dar stiu ca eu personal
am facut pneumonie si am fost foarte bolnava. Am citit un articol care
spunea sa tai o ceapa la ambele capete, sa pui unul din capete intr-o
furculita si sa pui capatul infipt in furculita intr-un borcan gol...
iar apoi sa pui borcanul langa patul pacientului peste noapte. Se
spunea ca ceapa se innegreste peste noapte din cauza germenilor... si
chiar asa s-a intamplat. Dimineata ceapa era un dezastru, dar eu deja
ma simteam mai bine.
Altceva ce am citit intr-un articol a fost ca atat ceapa, cat si
o bagi la frigider.
Se contamineaza deja suficient doar prin faptul ca e taiata si sta
la aer putina vreme, si poate deveni periculoasa pentru cine o
ingereaza (asa ca, atentie sporita la ceapa care va este pusa in
hotdog la meciurile de baseball!)
Ed spune ca daca iei partea de ceapa lasata si o gatesti nebuneste
s-ar putea sa fii in regula... dar daca tai ceapa lasata ca sa o pui
in sandwich iti cauti problemele cu lumanarea. Atat ceapa cat si
cartofii fierti dintr-o salata de cartofi vor atrage si favoriza
inmultirea bacteriilor mult mai repede decat orice maioneza preparata
comercial.
Deci, cum suna asta ca noutate? Luati-o cum vreti. Eu (autorul) am de
gand sa fiu foarte atent la ceapa de acum incolo. Din mai multe motive
acord credibilitate unui chimist si unei companii care produce
milioane de tone de maioneza pe an.
De asemenea, CAINII NU TREBUIE SA MANANCE NICIODATA CEAPA. Stomacul
lor nu o poate metaboliza.
Deci, nu uitati ca este periculos sa tai o ceapa si s-o folosesti
pentru gatit a doua zi. Devine otravitoare intr-o singura noapte si
creeaza bacterii toxice care pot provoca infectii la stomac din cauza
excesului de secretie de bila si chiar intoxicatii alimentare.
PIETRE LA FICAT SI FIERE
Intai, sa va povestesc cum am ajuns sa descopar ceea ce nici un medic nu o sa va spuna
niciodata. In timpul unei vizite medicale anuale de medicina muncii, un medic mi-a
recomandat sa fac si o ecografie abdominala, deoarece e oricum introdusa in abonament
si nu strica (Probabil avea target la vanzare :)). Asa, ca am luat decizia sa ma mai
verific si eu, ca oricum rau nu are ce sa-mi faca. Si asa imi luasera si sange si eram
lihnit de foame. Doar ca, am fost total, luat prin surprindere, cand medicul mi-a spus ca
am pietre.
-Poftim?
-Da, doua pietre de 13 milimetri in colecist ( a se intelege fiere). Si mi-a mai si spus
amuzat ca trebuie sa ma operez si sa scot fierea.
Va dati seama, dintr-un tanar plictisit, care se vaita de mama focului ca trebuie sa piarda
timp si sange pentru companie, dintr-o data am devenit un tanar mult, mult mai vioi si
mai agitat. Adica pe scurt am sarit ca ars.
-Ce? Eu? Operatie? Dar sunt sanatos tun
Ma rog, socul, pana la urma a trecut si dupa ce am consultat cam toti medicii pe care iam gasit si dupa ce am mai incercat vreo trei ecografe (ca nu se stie niciodata), m-am
resemnat.
Pe scurt, am inceput sa caut alert pe internet, metode alternative de eliminare a pietrelor.
De stiu ca beau si ghintura si tot nu ma operez. Mi-am zis.
Am cautat o saptamana prin site-ul revistei, pe care o citesc toate babele, adica Formula
As. Pana la urma am gasit o metoda naturista a lui Valeriu Popa prin numarul 379. Vai
cat de mult mi-a luat s-o gasesc! Toata lumea multumea ca a scapat de pietre fara
operatie, dar nimeni nu dadea si reteta. Imi venea sa ma duc la redactie si sa dau cu ei
de pamant. Pana la urma am gasit-o. Pe scurt, trebuia sa bei ulei, cu suc de lamai si sa
pui caldura. Mi s-a parut buna cura, dar am zis totusi sa mai caut. Am gasit ca in Grecia
antica se mai purta cura de ulei de masline cu lamaie. Scoteai niste chestii verzi din tine
si te vindecai si de alte boli. Am rascolit tot internetul, tot Youtube-ul. Am vazut toate
grozaviile pamantului, de la operatii laparoscopice inregistrate, la tipi care se lasau
filmati de neveste in timp ce tineau o cura, pana la nu stiu ce experti in pietre. Pana la
urma, pe Youtube am dat de un interviu in engleza, cu un tip, un american, ce facuse o
emisiune la TV acum vreo 15 ani. Ce mi-a placut la el, e ca parea serios si cu bun simt.
Adica omul chiar parea foarte bine documentat. Arata in acelasi timp diapozitive si
parea logic in cam tot ce zicea. Am aflat o groaza de informatii noi despre ficat si fiere.
Cica pietrele de fapt sunt in ficat, sunt invizibile le ecograf si abia apoi cad in fiere.
Spunea ca noi avem in ficat mii de astfel de pietre si pietricele si ca aceste blocaje sunt
sursa tuturor bolilor, caci, ficatul, nu mai poate elimina toxinele, care se depoziteaza in
alte organe. Parea foarte bine documentat. Oricum, ceea ce m-a interesat pe mine, a fost
ca se pare ca stia cum sa scoata pietrele din fiere, fara durere si experimentase pe multi
oameni si chiar scrisese o carte. Asa ca i-am cautat cartea, am citit-o si mi-am dat seama
ca e aceeasi cura pe care o vazusem la noi in Romania, pe Formula As, numai ca tipul
descoperise si o substanta care dilata canalele, astfel incat pietrele sa iasa cat mai usor,
sarea amara sulfat de magneziu.
Au urmat saptamani de rascoliri interioare, calcule, documentari, planuri de operatii
realizate de urgenta, in caz ca ceva mergea rau, etc. Am incercat sa discut si cu medicii,
dar toti erau categorici numai si numai operatie. Cand le spuneam ca am vazut eu ceva
pe net, se zburleau la mine. Ma speriau si ma avertizau sa nu cumva sa incerc cura pe
care o vazusem eu pe net, ca mi se pot intampla toate grozaviile pamantului (de la a ma
face complet galben adica icter, pana la operatii de urgenta cu taietura de 10
centimetri sau mai mult). Oricum, daca ceva mergea rau, puteam sta maxim 3 zile, si
apoi, musai operatie.
Ma rog, pana la urma, m-am gandit ca oricum trebuia sa ma operez. Asa ca, mi-am
facut cruce, am stat o zi nemancat si am baut sarea aia amara si uleiul ala. Dupa ce am
baut uleiul, nu prea mi-a mai fost asa de bine. Nu aveam dureri, dar era o senzatie de
rau, de greata de la uleiul ala. Asta a durat, pana am eliminat toate pietrele. Dupa, parca
renascusem. Aveam atata energie, de parca zburam. Probabil ca am eliminat raul din
mine. Desi, n-as crede. Deci, va spuneam ca am doua pietre de 13 milimetri. Ei bine,
spre surprinderea mea, tin sa va spun, ca am eliminat nu doua, nu trei, ci vreo 50 de
pietre verzulii, cu dimensiunea intre 13 si 15 milimetri si alte cateva sute mai micute.
Bineinteles ca mi-am facut ecograf a doua zi, sa vad daca nu a ramas vreuna blocata pe
undeva. Totul era in ordine, numai ca ficatul se desumflase cu vreo 3 centimetri. De a
doua zi, am inceput sa ma simt si mai bine, sa fiu mult mai vioi, sa gandesc mult mai
clar, sa am mai multa energie.
Deci, pe pielea mea, am testat si mi-am demonstrat, ca noi, de fapt avem ficatul
infundat cu o gramada de pietre de colesterol si functionam cam la jumatate de
capacitate tot timpul. Aveti mai jos, cateva informatii despre ficat, iar la final cura. Ca
m-am jurat, ca eu, o s-o atasez tot timpul, ca s-o gaseasca omul, cand are nevoie de ea.
Pentru mai multe informatii cautati: Formula AS nr. 379 sau cartea The Amazing Liver
Cleanse- autor Andreas Moritz.
Cum functioneaza:
Ficatul este un organ extrem de important in organism si are un rol esential in digestie si
in asigurarea nutrientilor catre celulele corpului, dar si in detoxifiere, curatarea sangelui
de toxine, metale grele, virusi, paraziti, etc.
Ficatul are rolul de a metaboliza lipidele in exces, de a elimina din organism diverse Euri alimentare, multiple feluri de chimicale ascunse in semipreparate sau chiar in
alimente proaspete. De asemenea metabolizeaza si alcoolul introdus in organism.
Ficatul are control direct asupra cresterii si functionarii fiecarei celule din corpul uman.
Daca ficatul nu mai functioneaza normal, toate celulele corpului nu vor mai primi o
cantitate suficienta de nutrienti, nu vor elimina deseurile produse, toxinele, si nu vor
comunica la fel de bine cu sistemul nervos sau endocrin.
Chiar si daca numai 40% din ficat functioneaza normal, analizele pot iesi bune. Dar,
apar tot felul de boli in organism.
Ficatul are doi lobi si arata ca doi copaci cu ramurile goale pe dinauntru. Pe langa rolul
de procesare a nutrientilor, de metabolizare si anulare a substantelor toxice, precum
alcoolul, fiecare celula preia din sange si toxinele, pe care le elimina impreuna cu bila in
canalele acestea mici ce strabat intreg ficatul. Toate aceste ramurele goale pe dinauntru
se unesc in canale mai mari, apoi se unesc in doua canale principale, ce vin de la fiecare
lob al ficatului si apoi se unesc intr-un singur canal biliar. Acest canal biliar comun,
conduce bila catre fiere (colecist), care este o punga sub ficat. Bila, este ca un gel uleios
galben-verzui, care curge incet de la fiecare celula si se scurge pana jos in fiere. Bila are
rolul de a ajuta in procesarea hranei. In momentul in care hrana ajunge in stomac,
imediat, fierea se contracta si arunca toata bila in restul de canal biliar comun (circa 10
centimetri), si apoi ajunge in intestinul subtire. In momentul in care hrana ajunge in
intestinul subtire, bila trebuie sa fie prezenta, altfel nu va fi procesata si va fi eliminata
fara ca organismul sa retina nutrientii necesari. Ficatul secreta cam un litru si jumatate
de bila pe zi. Aceasta substanta este atat de pretioasa pentru organism incat nu este
eliminata, ci o mare parte din ea este resorbita in intestinul gros si adusa din nou in ficat
(ma rog, o parte din substantele care o compun).
Acum, o mare parte din nutrientii ce sosesc din mancarea procesata, o constituie
cristalele de colesterol. Colesterolul bun, este un element de baza in constructia tuturor
tesuturilor. Colesterolul e prezent in orice mushi, in peretii organelor, etc. Dar,
colesterolul in exces, este procesat de ficat, din sange si eliminat prin canalele biliare.
Numai ca aceste cristale de colesterol, au tendinta sa se lipeasca unele de altele, mai
ales ca bila este ca un gel uleios. Astfel ca formeaza mici pietricele, care in timp atrag
tot mai multe alte cristale de colesterol si se maresc. Majoritatea pietrelor si pietricelelor
din ficat sunt compuse din colesterol, o substanta care e prezenta in majoritatea
organelor si muschilor, de aceea e imposibil de detectat la ecograf. La un moment dat,
aceste formatiuni incep sa blocheze canalele biliare (intai pe cele mai mici si apoi si pe
cele mai mari, putand chiar sa blocheze un intreg lob al ficatului). Medicul pune
diagnosticul de ficat gras sau marit si nu are nici o solutie. Ficatul se poate mari cu pana
la 5-10 centimetri in acest fel. In timp, la aceste formatiuni grase adera metale grele,
calciu, diverse saruri, si se calcifiaza. Abia atunci sunt observabile la ecograf. Dar, pana
nu se calcifiaza, nu sunt vizibile la ecograf. Se vad doar structuri grase in ficat.
Canalalele biliare blocate pot duce la diabet, infarct sau cancer.
In momentul in care ficatul e aproape plin de pietre, incep sa mai cada din ele si acestea
ajung in fiere. Dupa o masa mai grasa sau cu substante mai greu de procesat de
organism, fierea se contracta mai puternic si arunca aceste pietre in canalalul biliar
comun. Numai ca aici, din cauza dimensiunii lor, se pot bloca. Atunci apar durerile in
partea dreapta, sau in capul pieptului. Ele sunt de multe ori confundate cu durerile de
stomac, deoarece apar imediat dupa masa. Dupa ce piatra reuseste sa iasa complet,
durerea inceteaza. Daca piatra se blocheaza total, bila nu mai poate iesi, aceasta ajunge
in sange si omul se ingalbeneste tot (face icter). Canalul biliar comun, chiar inainte sa
iasa in intestinul subtire, se uneste cu canalul de eliminare a acizilor din pancreas. Daca
piatra se blocheaza aici, nici acizii pancreatici nu mai pot fi eliminati din pancreas si se
ajunge la pancreatita, care este o afectiune foarte grava. Oricum, in ambele afectiuni,
durerea este atat de mare, si de acuta, ca nu se poate sta acasa. De obicei se poate sta
maxim 3 zile cu aceasta afectiune, dupa care, e necesara operatia. E o urgenta si
medicina are un singur remediu operatia. Totusi, astfel de pietre pot fi eliminate usor
si rapid, daca se dilata canalul biliar comun. Cum? E foarte simplu.
Daca se dizolva 30 grame de sare amara (sulfat de magneziu este un simplu laxativ
puternic foarte ieftin) intr-un pahar de apa si se bea, canalul biliar comun se dilata
pana la aproape 3 centimetri latime. Eu zic, ca e suficient sa iasa orice piatra. De
asemenea, caldura ajuta la dilatare. Oricum, medicina traditionala, imediat cum observa
o piatra in fiere sau canalul biliar, are o singura solutie - operatia. Dar, in cazul in care
fierea este eliminata chirurgical, bila curge in continuu, picatura cu picatura in intestinul
subtire. Amestecata cu hrana, este bine tolerata de organism, dar in lipsa acesteia ea
roade intestinul subtire, caci pica, exact in acelasi loc, si duce in timp la iritatii,
ulceratii, cancer, etc. In plus, in momentul in care hrana ajunge in intestinul subtire, ea
nu mai intalneste suficienta bila si atunci nu mai este procesata si omul mananca
aproape degeaba, plus ca apar balonari, etc. De aceea medicii recomanda, acizi biliari
sub forma de pastile, dupa masa pentru tot restul vietii.
Deci, in timp, in ficat se pot strange pietre de colesterol care pot sufoca ficatul. Dar, in
momentul in care ficatul nu mai functioneaza la capacitate normala nici nu isi mai
indeplineste functiile cum trebuie. Pe langa faptul ca organele si celulele nu isi vor mai
primi nutrientii necesari, sangele nu va mai fi detoxifiat. O gramada de toxine, metale
grele, virusi, bacterii nu vor mai fi procesate si eliminate din sange. Asa ca organismul
gaseste alte solutii pentru a scapa temporar de acestea. Pana cand, ficatul isi va reveni si
le va elimina total din sange. Intai va incerca sa le elimine prin alte organe de excretie
(rinichi, piele, respiratie). Daca nici acest lucru nu este posibil, organismul le
depoziteaza in diverse zone din corp sau diverse organe. Deci, un organism cu un ficat
blocat de formatiuni grase de colesterol, si care nu mai functioneaza normal, incepe sa
depoziteze toxinele in diverse zone sau organe din corp.
Exemple:
In prima faza, apar probleme in celelalte organe de excretie (rinichi, piele, plamani),
care se confrunta cu un surplus de toxine, pe care nu le poate elimina ficatul. Apoi apar
probleme complexe in organism care sunt legate fie de depozitarea aiurea a diverselor
toxine sau produse metabolice, fie de lipsa alimentarii cu nutrienti a celulelor sau
organelor.
Daca toxinele se acumuleaza in articulatii, rezulta boli ale articulatiilor.
Una din functiile ficatului e sa sintetizeze zaharul in glucoza (principala hrana a
creierului). Un ficat afectat nu mai hraneste corespunzator creierul, rezultand oboseala,
depresie, si se poate ajunge in timp la boli grave ca dementa, Alzeimer, Parkinson,
Scleroza multipla etc. Daca metalele grele nu mai sunt eliminate cum trebuie, cum ar fi
de exemplu aluminiul, rezulta Alzeimer.
Daca ficatul nu proceseaza toate proteinele din sange, corpul incearca sa le depoziteze
in sange si in peretii vaselor de sange. Creste numarul globulelor rosii. Creste nivelul de
hemoglobina. Sangele devine mai gros si formeaza cheaguri care se pot bloca pe artere,
vene, etc. De aici infarct sau paralizie. Sau, proteinele sunt depozitate in peretii vaselor
de sange, formeaza tesuturi groase de colagen si blocheaza circulatia.
Daca colesterolul nu este eliminat cum trebuie de ficat, el ramane in vasele de sange si
se depune pe peretii acestora, ingrosandu-I sau blocandu-i. Rezulta infarct, etc.
Sangele ingrosat incetineste transportul de hormoni, rezultand o activitate foarte
crescuta a glandelor si o dereglare a acestora. Rezulta probleme cu tiroida, etc.
Daca ficatul se umfla, sangele trece mai greu prin ficat. Asta inseamna un efort mult
mai mare pentru inima, dereglaj in tensiune, puls, etc.
Daca ficatul nu elimina surplusul de hormoni (estrogen sau aldosteron), apare un
dezechilibru in retentia de apa si sare si tesuturile incep sa se umfle.
Un ficat blocat poate duce la ciroza, hepatita, etc.
Lipsa bilei in sistemul digestiv, poate duce la probleme de stomac, nu se mai absorb
cum trebuie grasimile, calciul si vitamina K. De aici o multime de probleme.
Desi e normal ca ficatul sa secrete 1,5 litri de bila pe zi, din cauza blocajului, la unele
persoane, se poate ajunge doar la 100 mililitri pe zi. Mai putina bila eliberata de ficat,
inseamna ca intestinul subtire nu mai digera mancarea cum trebuie. Rezulta probleme in
alimentatie, balonari, infectii, dereglari in flora intestinala, constipatie, iritatie, cancer,
etc.
Cand celulele din oase nu mai primesc suficienta hrana, apar problemele osoase.
Curios ca putem introduce camere de luat vederi in organism, am reusit sa facem chiar
si nanoboti de marimi extrem de mici, dar aproape toti medicii, se fac ca nu stiu cum
functioneaza organismul nostru.
Cum sa eliminati fara durere, pietrele din fiere sau ficat
Timp de 6 zile, se bea suc de mere, cate 1 litru pe zi. (Se bea inainte de mese sau la 2
ore dupa mese). In aceasta saptamana sa se evite mancaruri sau bauturi reci. Pentru a se
dilata canalele biliare trebuie sa se consume in special mancare si bauturi caldute sau la
temperatura camerei. Sa nu se consume nimic prajit si sa se evite, pe cat posibil,
produsele de origine animala (Sa se tina post). Sa se evite pe cat posibil, orice
medicamente in ziua a 6-a. Daca sunteti racit sau apare o afectiune acuta trecatoare,
amanati cura.
ZIUA a-6-a: Se mananca de post (Sa se evite orice fel de alimente de origine animala
carne, lapte, branza, unt si orice e prajit - sau va puteti simti rau in timpul eliminarii
pietrelor).
Dupa ORA 14:00 nu se mai mananca nimic. Doar se mai poate bea apa, in restul zilei.
ORA 18:00 Se bea 200 mililitri apa (aproximativ un pahar) in care s-a amestecat bine,
o lingura (aproximativ 20 g) de sare amara (sulfat de magneziu). Sarea amara e un
purgativ si actiunea sa principala e sa dilate canalele biliare, pregatindu-le pentru
eliminarea pietrelor. De asemenea, curata intestinul, astfel incat pietrele, atunci cand
incearca sa iasa, nu se lovesc de mancare sau alte reziduuri si pot fi eliminate usor.
ORA 20:00 Se bea al doilea pahar de apa cu sare amara (200 mililitri apa - in care s-a
amestecat bine, o lingura (aproximativ 20 grame) de sare amara (sulfat de magneziu).
ORA 21:30 Daca nu ati avut scaun pana acum, e bine sa va duceti la toaleta sau
optional puteti face o clisma cu apa calduta.
ORA 21:40 Se pun 100 mililitri ulei de masline (aproximativ o jumatate de pahar) si
se amesteca cu 100 mililitri suc de lamai (aproximativ jumatate de pahar). Sucul sa fie
cat mai pur, fara pulpa. Ingredientele se pot amesteca intr-un borcan inchis (se clatina
de 20 de ori). Se amesteca 2 astfel de portii. In mod ideal, aceste amestecuri se beau fix
la ora 22:00 si ora 22:20. Dar, daca simititi nevoia sa va mai duceti la toaleta, puteti
amana cu inca 10 minute.
ORA 21:45 Se aplica pe partea dreapta, in zona ficatului (de la buric, pana la prima
coasta si cat mai in dreapta spre coloana) o mamaliga fiebinte, invelita intr-un prosop.
Sa se evite contactul direct cu pielea. Mamaliga se face din 1 kilogram de malai.
ORA 22:00 Se bea amestecul de 100 mililitri ulei de masline si 100 mililitri suc
lamaie. Acest amestec se bea in picioare. E bine sa fie baut tot odata, deoarece, imediat
cum ajunge in stomac prima inghititura, incepe eliminarea pietrelor.
ASEZATI-VA CULCAT IN PAT IMEDIAT! E esential pentru eliminarea pietrelor.
Pozitia trebuie sa fie culcat pe spate, cu o perna sub cap. Daca e o pozitie incomoda, se
poate sta pe partea dreapta cu genunchii trasi spre piept. STATI COMPLET
NEMISCAT, CEL PUTIN 20 MINUTE SI INCERCATI SA NU VORBITI! Pietrele vor
fi eliminate fara durere, deoarece se secreta multa bila (care este uleioasa), iar canalele
biliare sunt tinute larg dilatate de magneziul din sarea amara si de caldura mamaligii ce
are rol dilatator.
ORA 22:20 Se bea al doilea amestec de 100 mililitri ulei de masline si 100 mililitri
suc lamaie.
In cazul in care se doreste eliminarea mai multor pietre, optional se mai poate bea si al
treilea amestec de 100 mililitri ulei de masline si 100 mililitri suc lamaie, la ora 22:40.
ORA 22:45 Se aplica pe partea dreapta, in zona ficatului (de la buric pana la prima
coasta) a doua mamaliga fiebinte, invelita intr-un prosop. Sa se evite contactul direct cu
pielea.
A DOUA ZI DIMINEATA:
ORA 06:00 dimineata - Se bea al treilea pahar de apa cu sare amara (200 mililitri apa in care s-a amestecat bine, o lingura (aproximativ 20 g) de sare amara (sulfat de
magneziu).
ORA 08:00 dimineata-Se bea al patrulea pahar de apa cu sare amara (200 mililitri apa in care s-a amestecat bine, o lingura (aproximativ 20 g) de sare amara (sulfat de
magneziu).
ORA 10:00 dimineata Se pot consuma fructe sau suc de fructe.
ORA 11:00 dimineata Se poate incepe sa se manance mancare de post. Seara sau in
urmatoarea zi se poate reveni la mancarea obisnuita. In urmatoarele doua zile este
recomandat sa se efectueze o clisma, deoarece pietrele pot ramane in intestinul gros si
sunt foarte toxice, putand crea o stare de rau.
In caz ca mai sunt pietre, cura se poate relua o data pe luna. Dupa 6-12 cure, sunt
eliminate toate.
Alte Surse: Formula AS nr. 379 sau cartea The Amazing Liver Cleanse- autor
Andreas Moritz.
Ierburi Uitate
Mcrisul-calului
23duminicMar 2014
Posted by Highway in Uncategorized
6 comentarii
Etichete
dragavei, stevie, Mcris
Rumex
obtusifolius numit prin alte prti stevia-cu-frunz-lat (broadleaf dock) sau steviaamar (bitter-dock) - este o plant peren, ce poate creste n nltime ntre 50 si 130 cm.
Este usor reconoscibil datorit frunzelor ovat-lanceolate de mari dimensiuni, cu
baza cordat (n form de inim) si vrf rotunjit. Frunzele mai btrne si tulpina au
uneori tendinta de-a se nrosi. Marginea frunzelor este usor ondulat, cu suprafata fin,
aproape lucioas, iar spatele mai aspru. Frunzele pot creste pn la dimensiuni de 40
cm. Tulpinile sunt drepte, neramificate pn la baza inflorescentei. Florile apar ntre
lunile iunie si septembrie si sunt aglomerate la vrful tulpinii. Sunt micue, verzi, dar
iau o tent rosiatic la maturitate. Florile produc seminte uscate maronii.
Rumex
conglomeratus numit prin alte prti stevia-ngust sau stevia-ascutit (sharp-dock) creste pn la 1 m si, dup cum o descriu si denumirile, are frunzele mai nguste cu
vrful mai ascutit.
Rumex crispus
numit prin alte prti stevia-creat (curly-dock) sau stevie-galben (yellow-dock) seamn cu cele dou de mai sus, dar are frunza mai ascutit si marginile unduite, cu
aspect ncretit.
Etimologie
Etimologia cuvntului este una controversat, n cele mai multe dictionare fiind trecut
cu origine necunoscut, dar propunerea c mcris este o transformare a cuvntului
acru/acrisor mi se pare plauzibil.
n limba romn, mcrisul n form compus descrie o serie larg de plante cu gust
acrisor. Asa cum am vzut deja, mcrisul-calului este atribuit mai multor specii de
stevie slbatic din genul Rumex, apoi avem mcrisul-iepurelui, mcrisul caprei,
mcrisul-cucului sau mcris-psresc, toate denumiri pentru o alt specie
mcrisor (Oxalis acetosella) care seamn ca denumire, ns nu face parte din
familia Polygonaceae. Mcrisul-oii este unul dintre numele populare pentru Rumex
acetosella, iar mcrisul-de-balt sau mcrisul-de-apsunt denumiri pentru Rumex
aquaticus.
n rest, stevie-slbatic sau dragavei-slbatic sunt folosite n loc destul de des.
Uz culinar
Srmlute n
frunz de mcrisul-calului.
Chiftele din
ierburi slbatice si mcrisul-calului.
Mncare de
fasole cu ierburi slbatice si mcrisul-calului.
Mncare de
ierburi slbatice si mcrisul-calului, cu crutoane si cuburi de feta.
Majoritatea acestor retete sunt, din pcate, n limba greac. Si spun din pcate pentru c
nu este una dintre limbile de circulatie cu care suntem obisnuiti. ns cu ajutorul Google
Translate veti putea traduce si ntelege usor articolele respective.
O alt ntrebuintare gospodreasc era nvelitul untului n foi de mcris pentru
mentinerea prospetimii un timp mai ndelungat.
Uz farmaceutic
Rdcina de mcrisul-calului era folosit pe vremuri ca decoct n tratamentul
constipatiei cronice si a eczemelor de pe piele. Semintele erau, dimpotriv, un remediu
pentru oprirea diareei si curtarea sngelui, iar frunzele erau aplicate pe rni pentru
grbirea vindecrii.
Usturoita
16duminicMar 2014
Posted by Highway in Uncategorized
Scrie un comentariu
Etichete
aior, Alliaria, frunza-voinicului, iarb-de-boale, iarb-de-lingoare, usturoit
,vindecu,vindectoare, voinicica
n al doilea an.
Semintele.
Etimologie
Numele de usturoit este rezultatul principalului aspect al plantei mirosul usturoiat.
Nu suntem singurii care au numit-o astfel. Englezii i spun garlic-mustard,
francezii erbe ail, bulgarii (iarba usturoi), italienii si spaniolii alliaria,
respectiv aliaria, portughezii erva-alheira si exemplele pot continua n aceeasi manier.
Regional, la noi, i se mai spune aior, vindectoare, vindecu, voinicic (desi acesta
este un nume atribuit mai degrab altor crucifere, Eruca sativa (rucola) sau Sisymbrium
loeselii), frunza-voinicului, iarb-de-boale, iarb-de-lingoare.
Uz culinar
Usturoita este una dintre cele mai vechi condimente folosite n Europa pentru
aromatizarea mncrurilor. Spturi arheologice n zona Mrii Baltice (Danemarca si
Germania) dateaz folosirea usturoitei la peste 6000 de ani naintea timpului prezent.
Comestibile sunt att frunzele, florile, fructele sub form de mini-psti si semintele, ct
si rdcinile albe cu gust ca de hrean.
Frunzele de usturoit se toac, mai mare sau mai mrunt, si se adaug ca ingredient
responsabil cu aromatizarea salatelor, a sandwichiurilor sau sosurilor verzi (cum ar fi
pesto-ul). n general e mai bine s amestecati usturoita cu alte verdeturi n proportie de
1/4, pentru un gust echilibrat, cci ea singur are o arom intens care cere ceva
obisnuint. De asemenea, florile pot fi mai mult dect element de decor n farfurie.
Aroma ustoitei este un amestec echilibrat ntre gusturi cu care suntem mai obisnuiti
astzi: usturoiul si mustarul. Semintele negre de usturoit sunt folosite n multe prti
drept condiment.
Salat cu frunze,
flori si seminte de usturoit.
Ravioli de cas
cu usturoit.
Paste cu pesto de
usturoit, cu vrfuri de ferig si zbrciogi.
Uz medicinal
n medicina popular usturoita era considerat dezinfectant si diuretic si era folosit
pentru tratarea rnilor.
Atentie!
Usturoita, spre deosebire de alti membri din familia Brassicaceae, contine cantitti
minime de cianide, care la un consum normal nu provoac nicio reactie, dar n cantitti
mari (cum ar fi un regim mai ndelungat bazat numai pe usturoit) poate avea reactii
neplcute. n general, planta gtit, mai ales cu ceva acid ca sucul de lmie sau otet, si
pierde din compusii cianidici. De accea recomand o sotare usoar ntr-un rnd de ap
clocotit cu otet, de care apoi v descotorositi. Continue reading
Pizda tigncii
06joiMar 2014
Posted by Highway in Uncategorized
5 comentarii
Etichete
tiganc, pizda-tigncii,sugel, urzic moart
Etimologie
Numele acestei plante, pstrat neschimbat pn n timpurile noastre, este o dovad a
lipsei de pudibonderie a civilizatiei rurale. Si pe bun dreptate cci natura nu este
rusinoas. Cred c denumirea acesta, care se regseste numai la noi, are o anumit
candoare, deloc zeflemitoare si nu m refer la tonul cu care ar fi putut fi pronuntat,
ct la ntelesul subliminal ce implic posibilitatea unor situatii erotice pe care nu le-am
fi intuit la sate.
Motivul pentru care pizda-tigncii si poart numele poate fi similitudinea vizual a
florii cu labiile unui vagin, n special al unei femei cu origini orientale, cu pigmentul
mai nchis. Dar poate fi si ideea dulcetii sexului oral, ntr-un context cultural n care
aceast practic era asociat cu exoticul. n sprijinul acestei ipoteze poate sta cealalt
denumire a plantei, sugel pentru c florile smulse din calicii si supte, au un gust dulce,
pe care probabil c multi vi-l mai amintiti din copilrie. n fine, un alt motiv, ar putea fi
mirosul neparfumat al florilor, considerat mai degrab neplcut. Sau ar putea fi toate
aceste motive, deodat.
i se mai spune simplu tiganc, sau, asemeni natiilor vecine, urzic-moart (desi aceast
denumire i este adresat mai degrab unei alte specii din genulLamium).
Uz culinar si practic
Lstarii, vrfurile plantei, frunzele tinere si florile sunt comestibile si se pot aduga la
salate sau la mncruri, ca verdeat de primvar. Florile sunt dulci si pentru copii din
vechime erau ca un fel de dulciuri oferite de natur.
Planta, bine mruntit, poate fi folosit alturi de urzici n sosuri verzi sau pesto, dar
numai cnd este tnr si nu a acumulat nitrati duntori din sol.
Pilaf cu urzici si
flori de pizda-tigncii.
Ment cu frunze
si flori de pizda-tigncii sotate n unt.
Pesto de
primvar din pizda-tigncii.
Asemeni altor specii din genul Lamium, pizda-tigncii contine uleiuri esentiale (n
perisorii glandulari), mucilagii, tanini si saponini. Datorit acestei compozitii a fost
folosit ca plant de leac n multe tratamente populare strvechi: vindecarea rnilor,
URZICA. Urtica dioica. Plant erbacee peren din familia Urticaceae, nativ din
emisfera nordic si ntlnit n flora spontan de-a lungul Eurasiei si Africii de nord. n
prezent ea a ajuns s face parte ca specie invaziv din fauna cotinentului nord american.
Genul Urtica contine mai multe specii la nivel planetar, ns, dintre toate, urzica
comun este cea mai cunoscut si mai rspndit.
Utilizarea urzicilor dateaz de milenii n domeniul alimentar si terapeutic, dar si practic,
ca surs de fibre naturale folosite pentru mpletituri cu uz domestic.
Etimologie
Cuvntul vine din limba latin urtica si s-a pstrat pn astzi cu usoare variatii n
majoritatea limbilor
romanice: ortica (italian), ortie (francez), ortiga(spaniol), urtica (portughez).
Unde le gsim?
Urzicile cresc din abundent n zonele necultivate de la cmpie, deal si munte, acolo
unde solurile sunt suficient de umede. Pentru c este o mare iubitoare de umezeal, o
ntlnim n principal n pduri sau lstrisuri, unde ea poate creste nestingherit la
umbr.
Un alt mediu propice pentru urzici sunt gospodriile sau terenurile abandonate, folosite
la un moment dat pentru agricultur, datorit nivelului ridicat de fosfati si nitrogen din
sol, asociat cu prezenta activittii umane.
Cum o recunoastem?
Urzicile cresc ntr-un an pn la 1m (uneori 2m n cazuri exceptionale), dar iarna se
ofilesc si mor. Acest ciclu este reluat anual, ceea ce nu mpiedic urzicile a fi o specie
foarte prolifer. Au rdcini bogate si o retea larg de rizomi si stoloni, de culoare
galben, care ajut la rspndirea rapid a coloniilor de urzici.
Cea mai usor reconoscibil parte la urzici sunt frunzele de mrimi diferite, de la 3 la 15
cm, cu marginile puternic zimtate si aspect pros, datorat acelor microscopice care
acoper ntreaga suprafat a frunzelor si tulpinii. Multe specii de urzic au perisori
nenteptori, dar urzica comun este o bestie n miniatur, cu ace al cror vrf se rupe la
atingere, injectnd un amestec de substante chimice puternic iritante: acetilcolin
(neurotransmittor cu efect excitant), histamin (alt neurotransmittor care mreste
permeabilitatea capilarelor), serotonin, moroidin (care prelungeste senzatia de
usturime), leukotrien (compus chimic cu efect alergic, mai ales n cazuri de astm si
rinit alergic). Acest mix de elemente cauzeaz o senzatie acut de urzicare (de unde si
numele).
!Atentie. Culegeti urzicile folosind mnusi pentru protectie.
Uz culinar
Urzicile au o arom oarecum asemntoare cu spanacul si sunt bogate n vitamina A, C,
potasiu, mangan si calciu. Exist o traditie ndelungat ca la sfrsitul iernii urzicile
tinere s fie culese pentru mncare, o surs important de vitamine dup dieta srac din
iarn.Pentru a fi consumate, urzicile trebuie lsate la nmuiat peste noapte sau oprite n
ap fierbinte nainte de-a fi gtite propriu-zis. Acest proces elimin chimicalele din ace,
lsnd urzicile perfect potrivite pentru consum. Plantele astfel pregtite pot fi
consumate n diferite moduri pe care le-am si ilustrat mai jos, mpreun cu linkurile la
retetele respective. Pe lng acestea, am s pomenesc si cteva modalitti traditionale
din mai multe regiuni: urzici sotate, cu ochiuri, alturi de mmlig, plcinta cu urzici,
supa de primvar cu urzici si pure-ul sau sosul verde de urzic.
Planta matur (dup nflorire) dezvolt un tip de particule numite cistolite, care sunt
iritante pentru tractul urinar de accea se condider c n acest stadiu urzicile nu mai
sunt bune pentru consum.
Ravioli de cas
cu urzici si urd proaspt.
Merdenele cu
urzici.
Plcint
greceasc cu urzici.
Tart cu urzici,
ciuperci si seminte de pin.
Sup crem de
urzici cu usturoi verde.
Orez cu urzici si
rodie.
Pesto de urzici.
Ce nu am adugat este c frunzele sau florile uscate se pot folosi sub form de infuzie.
Uz terapeutic
Urzicile au fost folosite din timpuri strvechi ca remediu natural n ameliorarea
simptomelor de artrit. Aceeasi compusi chimici, care irit pielea la atingere, pot fi
benefici n cazurile celor ce sufer de inflamatii ale articulatiilor, tocmai datorit
stimulrii la nivel neuronal si al activittii asupra capilarelor. Urticarea intentionat se
gtite. Cu ct acestea sunt mai tinere, cu att sunt mai delicioase crude, dar pe msur
ce planta mbtrneste devine mai fibroas si gtirea lor este preferat. Obiceiul culinar
n cele mai multe case romnesti, dar si n sistemul de alimentatie public (n cantine si
unele restaurante) spanacul este fiert excesiv, pn devine o past verde-maronie, semilichid, care si pierde vitaminele, mineralele si fibrele, dar si antioxidantii. Nu este de
mirare c astzi sunt foarte multi cei care sustin c nu suport spanacul. ns gtit cum
trebuie (sotat nu mai mult de cteva minute, adugat la mncruri dup ce focul este
stins, gtit la abur pentru o perioad foarte scurt) spanacul este, parc, o cu totul alt
plant.
2. STEVIA
Nume botanic: Rumex patientia (plus diferite varietti horticole sau slbatice:R.
alpinus, r. palustris, R. crispus, R. sanguineus etc.)
Nume alternative sau regionale: dragavei, mcrisul-calului, urzica-ratei, dragomir,
brustan, dragaveic, limba-boului
Este o plant specific buctriei est europene, consumat mai ales primvara, cnd
frunzele sunt tinere si acidul oxalic, continut de planta matur, se gseste n cantitti
mai mici. (Despre propriettile negative ale acidului oxalic am scris lamcris). Frunzele
se pot mnca proaspete cnd planta este tnr, sau gtite asemeni oricror frunze verzi
cnd sunt mai btrne. Pot fi conservate prin uscare, congelare, sau puse la borcan cu
sare si adugate ulterior la diferite mncruri. Mai multe aici.
3. MCRISUL
4. FRUNZELE DE SFECL
Nume botanic: Beta vulgaris (diferite varietti)
Nume alternative: pangea (Moldova), burac (Maramures), nap
Uneori se ntmpl s gsim prin magazine sfecl cu frunze. Din nefericire, ns, cei
mai multi romni rup si arunc frunzele si tulpinile rosii de sfecl, dar realitatea este c
ele pot fi un ingredient interesant n mncruri si pot contribui la gustul dat de rdcin.
Cnd sunt tinere se consum proaspete mature ele se prepar prin sotare, fierbere sau
se gtesc la aburi.
5. FRUNZELE DE GULIE
Nume botanic: Brassica oleracea grupul gongyloides
Nume alternative si regionale: calaramb, calarab. Alte denumiri
internationale: kohlarbi (englez si german), chou-rave (francez), cavolo rapa
(italian), colirrbano (spaniol)
Guliile se gsesc prin magazine de cele mai multe ori cu tulpinile si frunzele atasate
bulbului. Un obicei pe care nu mi-l pot explica determin astzi majoritatea romnilor
s se descotoroseasc de frunze. Unii o fac direct n magazin lsnd n urm un morman
de frunze, altii le rup si le arunc la gunoi cnd se pregtesc s foloseasc guliile. Dup
cum bine stim, rdcina se consum proaspt sau gtit, dar lucru pe care putini l
realizeaz si frunzele sunt comestibile. Nu trebuie dect s ne gndim c gulia este o
varietate strns nrudit cu varza. Frunzele acestea se consum gtite, dup ce am
ndeprtat tulpinile care rmn fibroase si dup fierbere. Ele se pot sota usor, se adaug
la mncare sau se pot gti la abur.
6. MANGOLD
Nume botanic: Beta vulgaris varietatea cicla
Nume alternative: sfecl pentru frunze si petiol, sfecl elvetian. Alte denumiri
internationale: chard (englez), Mangold (german)
Mangoldul este o varietate de sfecl, de la care se consum frunzele crnoase si
tulpinile groase care pot varia n culori de la violet, la rosu, galben si alb. Mangoldul are
un gust asemntor cu spanacul, dar parc mai intens, desi textura lui este mai fibroas.
Tulpinile necesit un timp de preparare ceva mai lungut dect frunzele, de accea se
adaug nainte la mncare sau se gtesc separat.
Nume alternative: Collard greens si kale sunt termeni intraductibili la noi. Alte denumiri
internationale: orecole, cow cabbage, kail (englez), ratan (croat si
muntenegrean), berza (spaniol), couve galega (portughez), ratika (srb si bosniac)
Desi varza fr cptn a fost cunoscut la noi din timpuri strvechi, cu mult nainte ca
variettile horticole cu cptn s apar, acest tip de frunzele au disprut aproape cu
totul din consumul uman. Varza fr cptn a rmas cultivat ca varz furajer,
folosit ca nutret pentru animale. ns n alte tri aceste frunze, numite prin retete
collard greens si kale, se gtesc n meniuri vegatariene, dar si alturi de carne, sau n
salate calde. Mai multe aici.
8. RAPINI
Nume botanic: Brasica oleracea grupul italica
Nume internationale: rapini, broccoli rabe (englez), cima di rabe, brocoletti di rape
(italian), choy sum (chinez)
Desi n multe limbi numele poate fi gresit asociat cu broccoli, n realitate aceast plant
nu este unul si acelasi lucru. Se foloseste mult n buctria italian si chinezeasc, iar n
prezent este tot mai cunoscut prin trile din vest. La noi, rapini nici mcar nu au un
nume specific si sunt mai degrab necunoscute publicului larg.
9. BOK CHOY
Nume botanic: Brassica rapa subspecia pekinensis si chinensis
Nume alternative: varz chinezeasc / pak choy (nume folosit din limba chinez)
Vestit datorit gastronomiei chinezesti, bok choy ncepe s apar si pe la noi, n special
n magazinele cu specific asiatic. Are un gust delicat si o arom echilibrat, mai ales
atunci cnd frunzele sunt tinere. O parte din plcerea de-a gti bok choy este c se poate
folosi ntreag, iar n farfurie arat foarte bine. Cnd planta este matur, frunzele se taie
de pe cotor si se adaug la mncare dup ce acesta a fiert.
10. RUCOLA
Nume botanic: Eruca sativa sau Eruca vesicaria
Nume alternative: ruchet, aragul. Alte denumiri internationale: rucola,
ruchetta (italian), rocket, aragula (englez)
Autorii Romei Antice i confereau puteri afrodisiace, considernd-o un excitant
puternic, motiv pentru care mai trziu, n prima parte a Evului Mediu, cresterea ei a fost
interzis n mnstiri. Apoi, exceptnd spatiul mediteraneean si balcanic, traditia
folosirii rucolei s-a pierdut pentru secole, ea fiind aproape necunoscut publicului larg
pn prin anii 80, cnd a revenit la mod n Vest, odat cu tendintele gastronomiei
moderne de-a cuta noi ingrediente si retete. Rucola este bogat n potasiu si vitamina
C, uleiuri volatile si esentiale, mirosin (o enzim natural care contribuie la sistemul
imunitar) si fier. Frunzele se culeg inere, naintea perioadei de nflorire (altfel devin
amare). Se folosesc proaspete n salate, uneori doar pentru a da arom, alteori ca
ingredient principal. Modurile de preparare sunt diverse si, fireste, tin de traditiile
culinare zonale. Mai multe aici.
Sorgul
20joiFeb 2014
Posted by Highway in Uncategorized
3 comentarii
Etichete
jowar, milo, mtur,sorg, sorghum,sudanc, ttarc
La noi se cultiv cteva tipuri de hibrizi dezvoltati autohton, dar si varietti importate.
Avem n tar chiar si un centru de cercetare Institutul National de Cercetare si
Dezvoltare Agricol Fundulea unde au fost nregistrate cu scop comercial mai multe
soiuri hibride:
Sorg hibridizat cu iarb de Sudan Tutova, Tereza, Tinca (schimbat nCatinca printr-un
ordin al Ministerului Agriculturii din 2007)
Hibrizi de sorg zaharat Roza, Doina, Prut, soiurile Fundulea si Carmen
Hibrizi de sorg de mturi Siret, Denisa si Donaris
Productori internationali ncearc introducerea n agricultura romneasc a noi specii
de sorg hibridizate, cu cantitatea de tanin redus la zero, dar si cu ameliorri mpotriva
duntorilor, asupra crora nu am s m pronunt, neavnd suficiente cunostinte de
genetic. Totusi ca n privinta oricror organisme modificate genetic prefer s
pstrez un grad de scepticism, n special n legtur cu semintele tratate.
Etimologie
n ciuda tututor numelor tehnice pe care le-am pomenit mai sus aproape toate soiurile
sunt cunoscute popular sub numele generic de sorg sau, ocazional,mtur. Regional,
prin Transilvania si Moldova, sorgul de mturi se mai numestettarc, iar n Republica
Moldova iarba de Sudan este cunoscut si ca sudanc. O alt specie de sorg, Sorgum
halopense, cultivat ca plant furajer, este numit costrei.
Numele de sorg din limba romn si sorghum din limbile internationale vin din latina
medieval: surgum sau suricum la rndul lor derivate din latina antic,
unde Syricum nsemna iarb de Siria.
Rspndire si utilizri
Sorgul este una dintre cele mai vechi cultivate cereale. Probabil c la origine el provine
din zona Etiopiei, dar n Antichitate era deja cunoscut n toat lumea veche.
Astzi este cultivat n peste 90 de tri, pe 5 continente, fiind, dup cum spuneam, a 5-a
cultur ca important la nivel planetar. Peste jumtate din productia international de
sorg este destinat alimentatiei (boabele ca atare si folosite n finurile compozite
destinate panificaiei glutenice i aglutenice, sucul dulce extras din tulpini, utilizat la
fabricarea siropului, oetului i a altor produse alimentare). Apoi, n jur de 40%,
obtinerii de furaje animaliere (mas verde, fn, siloz, pelete furajere). Procentele rmase
se adreseaz industriei productoare de materii de consum, iar veleittile sorgului sunt
numeroase din sorgul zaharat i cel de mturi se obtin combustibili lichizi, solizi si
gazoi, energie electric si termic, se poate fabrica hrtie, materiale textile si plastice,
materiale de constructie, perii de uz casnic, mturi si mpletituri.
La noi n tar, sorgul este cultivat relativ putin, iar numrul de hectare cultivate cu sorg
au sczut n ultimele decenii, de la perioada de apogeu, n anii 70 (cnd a fost nfiintat si
Institutul de la Fundulea). Totusi, este de bnuit c, fortati de mprejurri, agricultorii
romni vor adopta tot mai mult noile culturi de sorg, care poate fi printre cele mai
bune solutii odat cu iminenta transformare climatic la nivel Balcanic ntr-una mai
cald si arid.
Plantele de sorg prefer tocmai acele zone cu climat cald cmpiile din sudul
Munteniei i Olteniei, Cmpia Banatului i Cmpia Central a Moldovei, avnd, n
mare parte, acelai areal de rspndire ca i porumbul cu care se aseamn din multe
puncte de vedere, dar fat de care dovedeste un grad mai ridicat de beneficii ce urmeaz
s fie dovedite n timp.
Rdcina sorgului este puternic dezvoltat, ajungnd la peste 1m adncime. Aceasta
explic rezistena la secet ndelungat si adaptarea la conditii de mediu nepropice altor
culturi.
Utilizri culinare
Asemeni altor cereale, boabele de sorg sunt compuse din amidon (70%), proteine (10%)
si grsimi vegetale (3%). ns, spre deosebire de porumb, sorgul este bogat n
Pilaf de sorg cu
ciuperci fripte n tigaie de font.
Sorg cu pulp si
seminte de dovleac.
Salat cald de
sorg cu sfecl, dovleac si bacon.
Sup de curcan
cu sorg si varz furajer (kale).
Pandispan cu
afine si seminte de sorg.
Fiertur de sorg
cu ghimbir si chilli.
n fine, varietatea Sorghum saccharatum este prelucrat pentru obtinerea unui ndulcitor
natural, gros ca melasa lichid, care lsat la uscat se solidific.
Rotunjoara
13joiFeb 2014
Posted by Highway in Uncategorized
4 comentarii
Etichete
coarda-ielelor,nejelnic, orbalt,piperul-apelor,prelungoas,prelunjoar,rotungioar, rotu
njoar,rrunchioas, silnic,silnic
ROTUNJOAR. Glechoma. Genul Glechoma din familia Lamiaceae este format dintrun numr nc discutat de specii, originare n mare msur de pe supercontinentul
Eurasia, dintre care dou se regsesc n mod curent si n flora spontan de la noi din
tar: Glechoma hederaceum si hirsuta. Ambele sunt plante erbacee cu tulpin trtoare,
cu flori n diverse nuante de albastru si violet, utilizate n medicina popular, dar si
consumate ca plante de primvar.
n vechile tratate botanice genul Glechoma se confund cu genul Nepeta. De fapt,
diferentele dintre speciile celor dou genuri (Nepeta si Glechoma) sunt minime cea
mai evident: lobul median al buzei inferioare a corolei de Nepetaeste concav. De aceea
uneori se poate s mai ntlniti denumirea alternativ Nepeta glechoma sauNepeta
hederacea. De asemenea, este foarte probabil s o ntlniti ca fcnd parte din familia
labiatelor (Labiatae) ns aceast clasificare este depsit.
Rotunjoara prefer zonele umbrite cu sol umed, de aceea creste foarte bine n pduri de
foioase sau n marginile mai ntunecoase ale grdinilor, dar se poate rspndi la fel si pe
suprafete expuse direct la soare. Se ntlneste n flora spontan din zonele de cmpie si
deal, ncepnd cu primvar devreme. Datorit nmultirii prin stoloni, planta
supravietuieste cositului sau chiar tunsului cu masina, de acceea n unele locuri este
considerat o mare btaie de cap si unii grdinari fac tot posibilul s scape de ea.
Pentru cei care nu sunt exasperati de prezenta ei rotunjoara este o specie decorativ
frumoas, potrivit de a fi cultivat de la una singur n ghiveci pn la covoare florale
imense prin parcuri.
Etimologie
Glechoma are multe nume n limba romn, lucru care trdeaz o intens interactiune
cu aceste plante de-a lungul istoriei. Cel mai ntlnit esterotunjoar pentru ambele
specii mentionate mai sus cu variatiile sale regionale (rtunjoar, rotungioar) nume
care vin, evident, de la forma rotund a frunzelor. Alte denumiri se leag de
caracteristica sa de plant trtoare, de unde prelungoas, prelunjoar sau coarda-ielelor.
Un alt termen ocazional folosit este silnic (sau la forma feminin silnic) cuvinte care
au origine slav si care se traduc prin dificil sau anevoios, mai mult ca sigur legndu-se
din nou de aspectul su trtor. Regional i se mai spune nejelnic,rrunchioas (de la
forma de rinichi), orbalt (nume de origine maghiar, atribuit si unei alte plante puternic
toxice, Actaea spicata) sau piperul-apelor (de la aroma sa usor piperat).
Denumirea botanic Glechoma, atribuit genului de ctre Carl Linnaeus, se traduce din
greaca veche prin busuiocul-cerbilor.
Cum o recunoastem?
Rotunjoara poate fi recunoscut n principal dup forma frunzelor. Acestea sunt rotunde,
cu aspect reniform (de forma unui rinichi) si au marginile crenelate, ca niste dinti tociti.
Au un diametru de 2-3 cm, petiole lungi de 3-6 cm si cresc opus una fata de alta pe
tulpin. Sunt acoperite cu perisori observabili la o examinare atent mult mai bine
evidentiati la G. hirsuta (de unde si numele, care se traduce prin rugoas). Nervurile
sunt palmate si clar vizibile.
dus cu ei aceast plant familiar, iar astzi rotunjoara (originar din Eurasia) s-a
rspndit pe tot continentul nord-american.
Primvara, la primele semne de rceal sau dureri n gt, tranii cunosctori culegeau
rotunjoar, care zdrobit si pus n ap fierbinte d o infuzie bogat n vitamina C. Cum
spuneam si mai sus, ea are un gust distinct si o arom usor piperat, de aceea a fost des
consumat ca ingredient proaspt n salatele de primvar, dar si ca verdeat n
mncruri gtite.
Infuzie de
rotunjoar cu miere.
Sandwich-uri
proaspete cu peste mic, aromatizate cu frunze si flori de rutunjoar.
Pilaf cu
sparanghel, cu flori si frunze de rotunjoar si flori de leurd.
Cartofi noi cu
sos verde de rotunjoar.
Wikipedia ne spune c tot n timpurile medievale saxonii foloseau planta n cantitti
mari pentru aromatizarea, limpezirea si conservarea berii, nainte de adoptarea pe scar
larg a hameiului. n acelasi timp, rotunjoara era prelucrat special pentru obtinerea
unui cheag vegetal, utilizat n productia gospodreasc de brnz ca alternativ la
cheagul obtinut din enzimele secretate de mucoasa stomacal a viteilor si mieilor.
Pe de alt parte traditia folosirii rotunjoarei ca buruian de leac este la fel de veche ca
si consumul ei. Printre primele mentiuni ale plantei au fost recomandrile medicului
roman Galenus drept remediu n tratarea inflamatiilor la ochi. n epoca
renascentist, John Gerard o prescrie ca diuretic, astringent, tonic si stimulator. Iar
popular planta era folosit n cazurile problemelor de plmni ca expectorant si
tratament al bronsitei. Uleiurile extrase din rotunjoar erau solutia naturist n
ameliorarea congestiilor si iritatiilor membranelor mucoase.
!Atentie
La fel ca n cazul medicamentelor moderne, administrarea excesiv sau haotic a
uleiurilor volatile extrase din rotunjoar poate duna. Desi istoria ne confirm utilizarea
ndelungat a plantei n medicina traditional pentru o serie larg de afectiuni interne,
prescrierea lor era ntotdeauna fcut de un cunosctor. Rotunjoara
contine terpenoide si pulegon responsabile pentru aroma specific, dar si iritante
pentru stomac, rinichi si intestine daca este ingerat n cantitti mari.
MTURIC. Bassia scoparia. Plant erbacee anual din familia Amaranthaceae, ceea
ce o face rud cu stirul. Pn de curnd a fost catalogat n
familiaChenopodiaceae - astfel c unele siteuri ofer aceast informatie. Mturica este
nativ de pe supercontinentul eurasiatic, unde se regseste n aproape toate formele de
relief, de la vest (peninsula iberic) pn n estul extrem (insulele nipone). Dup 1800 a
fost aclimatizat si n Americi si Australia unde este considerat specie invaziv.
Cum o recunoastem?
Mturica poate creste pn la 150 cm, sub forma unei tufe stufoase, cu o tulpin
ramificat la baz si frunzulite alungite, de un verde-crud foarte intens si acoperite cu
perisori foarte fini, vizibili doar la o examinare atent. Frunzulitele au margini fine,
fiind lungi de 5-6 cm, n latime variind ntre 1 si 10 mm. Unele dintre plante se nrosesc
la venirea toamnei, cteva doar partial, altele complet, transformndu-se ntr-o nuant
aprins magenta caracteristic care a dat mai multe nume alternative folosite prin alte
prti: fireweed (iarba-focului),burning bush (tuf-de-foc) sau summer
cypress (chiparos-de-var).
Etimologie
Desi planta se regseste si n spatiul carpato-dunrean dintotdeauna, locuitorii acestor
locuri nu i-au acordat o atentie special, prin urmare ea nu are multe nume dup care s
fie recunoscut local. Dar am s o iau pe rnd.
Primul crturar european care a nregistrat-o stiintific a fost botanistul suedezCarl
Linnaeus, care a numit-o n 1753 Chenopodium scoparium. Sase decenii mai trziu, un
specialist german de aceast dat, Heinrich Schrader, a plasat mturica n genul Kochia,
numit astfel dup prietenul su, Wilhelm Daniel Joseph Koch, un alt botanist renumit.
Specia a ajuns s fie cunoscut drept Kochia scoparium.
n 1978, mturica a fost recatalogat pentru a treia oar, de data aceasta n
genul Bassia. Transferul stiintific a fost confirmat n 2011 prin studii de filogenie (care
ne spun dac la nivel molecular un grup de organisme se nrudesc sau nu). Astfel c
numele botanic al speciei este n prezent Bassia scoparia.
ntrebuintri
Al doilea nume pe care nu l-am discutat pn acum scoparia vine din latin si se
traduce prin mtur. Acest termen descrie, n primul rnd, aspectul unei plante de tuf
ierboas bogat ramificat si nu neaprat ntrebuintarea sa domestic. n cazul nostru
ns cele dou coincid, cci mturica a fost folosit dintotdeauna n gospodriile de la
tar drept mtur de curte. De unde si denumirea romneasc. Pentru aceasta planta
cnd este suficient de nalt este legat la baz si la mijloc astfel nct ramurile s se
aseze si lsat s mai creasc, apoi, la tiere, legturile se strng si se pune la uscat.
Fr mult btaie de cap se obtine o mtur flexibil, nici prea tare ca cea de nuiele
(Cytisus scoparius), nici prea fin ca cea de cas (realizat din sorg, Sorghum vulgare)
perfect pentru curte si aleile de pmnt. Eu am crescut cu aceast plant n curte.
Aprea spontan si bunica mea smulgea exemplarele nedorite, lsndu-le s se dezvolte
doar pe cele ce apreau la marginea grdinii. Mtura cu ea n grdin, la psri, la
lemne, n solar si pe msur ce o folosea mtura prindea form, se tocea pe anumite
prti si devenea din ce n ce mai bun, pn cnd se tocea de tot si urma alta le
rnd.Acest obicei se regseste n toat Peninsula Balcanic, prin Rusia si chiar n zonele
rurale din Italia.
Datorit culorii aprinse, n alte prti, mturica este cultivat n special ca plant
decorativ prin parcuri sau grdini. De pild n Japonia, n prefectura Ibaraki, localizat
la mai putin de dou ore de mers cu masina din Tokyo spre nord, se gseste Hitachi
Seaside Park un parc spectaculos amenajat cu tufe de mturic care toamna se
transform toate ntr-un rosu aprins cu un efect puternic asupra vizitatorilor.
ntrebuintri culinare
Tot japonezii au stiu s valorifice si altfel mturica, n scopuri culinare nenchipuite la
noi. Poate c si altii au gustat frunzulitele tinere, culese cnd planta este nc moale si
fraged au un gust srat plcut, astfel c vrfurile si frunzulitele se pot consuma
asemeni spanacului. !Fiind o erbacee, ns (la fel ca spanacul, stevia sau mcrisul)
mturica are tendinta de a acumula nitratii din sol duntori pentru sntate de aceea
este de preferat s fie alese plantele crescute pe terenuri nefertilizate de agricultura
intensiv.
Dar i pomenisem pe japonezi si gselnita lor culinar care astzi face deliciul unor
restaurante rafinate, extrem de scumpe. Este vorba de o specialitate numit tonburi,
obtinut din semintele de mturic. Acestea se culeg, se las la uscat, se nmoaie o zi si
se fierb, apoi se freac cu minile pentru a ndeprta pielita. Produsul obtinut este o
mas de sfere lucioase, cu gust plcut, folosite mai ales la decorarea mncrurilor din
fructe de mare. Este considerat o delicates si se vinde la preturi de neimaginat pentru
cei care consider mturica doar o buruian bun de smuls.
n medicina traditional chinez mturica este folosit ca remediu pentru bolile de piele,
diabet, artrit, probleme ale ficatului si glbinare. Se consum semintele ca mai sus, sau
se macin sub forma unei fine.
Trivia
Stiti imaginile acelea din filmele western cnd trec tufe btute de vnt pe strada
principal a orselului unde protagonistul se trezeste fat n fat cu personajul ru si si
trag pistoalele? Acelea ar vrea s fie tufe de mturic desprinse de vnt,
celebrele thumbleweeds. ns realitatea este c pe vremea Vestului Slbatic mturica nu
fcea parte din vegetatia vest american. Acest adaos dramatic a fost o gselnit a
cinematografiei americane a secolului 20. n schimb tufele acestea rostogolitoare au
fcut dintotdeauna parte din peisajul stepelor pontice, prin Brgan si stepele Moldovei.
Brnca-ursului. Borsul din vechime.
02duminicFeb 2014
Posted by Highway in Uncategorized
6 comentarii
Etichete
brnca-ursului, crucea-pmntului, hogweed,laba-ursului, plcinta-porcului, talpaursului
Etimologie
Brnc este un regionalism romnesc cu origini etimologice necunoscute care se
traduce prin lab sau talp. Acest lucru poate veni de la frunzele mari sau poate chiar de
la flori. Oricum ar fi, cert este c alte denumiri ale plantei sunt de fapt o traducere a
acesteia: talpa-ursului sau laba-ursului. i se mai spune prin anumite locuri si plcintaporcului sau crucea-pmntului.
Istoric si consum
Semintele sunt foarte aromate si aduc cu cele de anason. Se pot folosi pentru
condimentarea mncrurilor sau pentru aromatizarea buturilor alcoolice.
n prezent borsul se face n multe feluri, fiecare specific unei anumite tri sau zone
culturale, dar obiceiul folosirii acestei plante s-a disipat. n spatiul sovietic sfecla a
ajuns s nlocuiasc brnca-ursului, dar numele vechi al ciorbei acrite era prea bine
mpmntenit si s-a pstrat. Borsul rusesc sau cel ucrainian nu poate fi fcut astzi fr
sfecl. La fel, la noi borsul este aceea zeam acr obtinut din fermentarea trtelor de
gru, uneori amestecate cu mlai. Prin urmare, nici la noi, nici la ei nu s-a pstrat
obiceiul originar al producerii borsului.
!Atentie! n cazul n care decideti s cutati planta pentru consum este foarte important
recunoasterea corect. V sftuiesc s cutati mai multe detalii despre morfologia
plantei si modalittile de identificare. Pentru c face parte din grupul umbeliferelor, pe
lng rudele ei domestice de care pomeneam mai sus, brnca-ursului ar putea fi
confundat cu alte plante cu flori asemntoare, cum ar fi cucuta (foarte toxic)
sau Heracleum mantegazzianum (puternic iritant). Diferentele se vd n primul rnd la
forma frunzelor si la tulpin. Frunzele de cucut sunt micute si seamn cu un hibrid
imaginar ntre frunza de ferig si ptrunjel. Heracleum mantegazzianum are frunze
uriase (planta poate creste si peste 3 m n nltime), iar tulpinile au puncte violacee si
sunt vizibil proase.
Tulpinile de telin
29miercuriIan 2014
Posted by Highway in Uncategorized
4 comentarii
Etichete
apio
TLIN s.f. Apium graveolens. Plant erbacee aromatic din familia Apiaceaecultivat
ca plant culinar. Poate c v va surprinde, dar telina creste si pn la 1 m nltime.
Are frunze penate, compuse din frunzulite romboidale, late de 2-4 cm si mari de 3-6
cm. Produce flori micute, de culoare untoas, adunate n buchetele umbelifere si
seminte ovoide, nu mai mari de 2 mm.
Cuvntul nostru telin are o istorie veche. Romanii o numeau selinon, un termen pe care
l preluaser din si mai vechiul cuvnt grecesc (selinon). La rndul lor, grecii
mosteniser termenul din limba vorbit de civilizatia micenian serino, un cuvnt care
apare consemnat n scrierea Linear B din Epoca Brozului. Alte limbi europene pstreaz
acceasi etimologie: cleri (francez), celery (englez), (bulgar), c
(rus), Sellerie (german).
Desi primele dovezi arheologice ale utilizrii telinei apar n siturile egiptene (un
exemplu sunt florile de telin care fceau parte din ghirlandele descoperite n
mormntul lui Tutankamon), primele mentini n scris ale telinei s-au pstrat din epoca
lui Homer, care pomeneste la un moment dat n Iliada cum caii lupttorilor comandati
de Ahile psteau telin slbatic.
Grecii asociau telina (datorit rdcinii ei comestibile) cu divinittile subpmntene.
Astfel c la nmormntri, de exemplu, coroanele si ghirlandele pentru decedat erau
mpodobite cu flori si frunze de telin. Dar ea nu se folosea numai n momentele
funerare ci si la evenimentele speciale, unde era purtat n coronitele nvingtorilor
la Jocurile Nemeene si Istmice.
n Epoca Clasic greceasc a existat chiar si un oras numit dup cmpurile de telin
slbatic unde a fost fondat de ctre colonistii greci. Este vorba deSelinus, n Sicilia,
care si emitea monezi ce purtau imaginea unei frunze de telin.
Astzi, n Europa, telina are dou varietti cultivate si comercializate: telina pentru
rdcin (Apium graveolens var. rapaceum) si telina cu tulpin dulce(Apium graveolens
var. dulce). n Romnia, varietatea cea mai cunoscut este, fr ndoial, telina pentru
rdcin de la care se consum bulbul ca rdcinoas si frunzele drept condiment.
Tulpinile sunt folosite foarte rar.
Recent, ns, am observat n mai multe lanturi de hypermarketuri tulpini de telin dulce,
comercializate sub numele exotic Apio, probabil de la denumirea latinApium. Foarte
rar observ pe cineva apropiindu-se de ele, iar reticenta o atribui necunoasterii. Oare
foloseste cuiva s importm inclusiv denumiri care nu ne spun nimic? Aceasta este si
motivul pentru care am ales s includ telina printre plantele uitate de pe aceast pagin.
n trecut telina era crescut ca legum pentru sezonul rece, pentru c rezist destul de
mult depozitat. Era considerat un aliment tonic, ce ajut organismul s se curete de
efectele regimului bogat n sare pe timp de iarn. S nu uitm c n alte epoci
conservarea multor alimente se fcea prin srare, dar si astzi mncm excesiv de srat,
poate chiar mai mult ca oricnd.
Cunoastem telina exclusiv ca rdcin: salat, nbusit, coapt, n pilaf, sau ca supcrem, dar si pentru frunzulitele ei aromate. ns eu mi doresc s prezint telina ntr-o
lumin nou retete pentru tulpinile sale dulci.
n alte tri vestice situatia este exact pe dos, tulpinile de telin sunt cele mai mult
cunoscute si consumate, iar rdcina este mai degrab un mister pentru multi. De accea
am adunat aici o serie de retete care s v inspire s cutati mai multe detalii despre
aceast plant cu o istorie att de bogat.
Tulpinile se pot consuma proaspete n salate, sandwishuri sau sau ca atare, n special cu
sosuri de brnz. Din ele se poate face smoothie sau suc, simplu sau n combinatie cu
alte fructe si legume verzi (castraveti sau mere). Dar ele se preteaz si la gtit, n
mncare sau supe.
Salat de
cruditsi cu tulpini de telin.
Chifl cu tulpini
de telin, piept de pui si maionez.
Semintele de telin pot fi folosita drept condiment. Cel mai des sunt vndute n amestec
cu sare grunjoas un mix numit celery salt, folosesc denumirea n englez pentru c
momentan la noi nu exist un productor autohton al acestei combinatii. Aceast sare de
telin este aromat si plcut la gust si a devenit unul dintre ingredientele secrete ale
celor mai bune bloody-mary.
!Telina poate cauza efecte adverse puternice celor alergici la aceast plant, de accea
producele care contin telin sau urme de telin sunt marcate ca atare n toat Uniunea
European.
PLANTELE MEDICINALE IMPORTANTE
N TRATAMENTELE NATURISTE.
INTRODUCERE.
Exist poate n lume foarte puine ri care se pot luda cu o bogie aa de mare
de plante medicinale. Din pcate la noi acum nu se mai pune mare baz pe tratamentele
naturiste sau mai exact pe cele fito-terapeutice, cu toate c se cunoate faptul c 1 din 5
medicamente este fcut cu ajutorul acestor plante.
De asemenea la multe medicamente s-a cutat cu ajutorul diverselor substane
chimice s se reproduc n laborator o parte din principiile active ale plantelor. ntradevr de foarte multe ori s-a reuit acest lucru cu mai mult, sau mai puin succes.
Acestea toate sunt de fapt nite copii, care nu vor putea niciodat s reproduc n
totalitate toate principiile din plantele respective i deci nu vor avea nici pe departe
aceleai caliti ca plantele din care sunt fcute.
S-a pus mare baz pe antibiotice n terapeutic. Exist multe antibiotice, dar
exist i o serie de bolnavi care se trateaz ani de zile s zicem de un stafilococ i nu
obin vindecarea, pentru c i agenii patogeni s-au diversificat, gsind posibilitatea de a
anula efectele distrugtoare pentru ei a antibioticelor. Pentru c tot am ajuns la
stafilococi pot s amintesc c i astzi Brusturele poate s-l distrug datorit lactonei. n
aceast carte vei vedea c exist de exemplu cimbru care poate s distrug i
streptococul i stafilococul. Cnd se cunosc efectele secundare ale antibioticelor totui
se mai practic folosirea nejustificat a unor antibiotice, atunci cnd acest consum nu
este justificat (grip, etc).
Un dascl mare spunea odat: nu se trage cu tunul dup mute. Ei bine acum
exact aa se face, pentru un microb minuscul se folosete o ntreag baterie de
antibiotice, care nu fac dect s produc un dezastru mai mare n organism.
V mai dau un exemplu mai puin cunoscut. Clunaii sunt foarte utili n lupta
cu cancerul, candidoza, etc, i sunt un alt antibiotic rebutabil, care poate rivaliza cu
multe medicamente de sintez.
Nu vreau s minimalizez rolul medicului i nici al chimitilor, farmacitilor i al
celor care se apleac cu dragoste i caut s gseasc tratamente ct mai eficiente pentru
diverse boli. Vreau n schimb s art c plantele medicinale sunt de mii de ani valoroase
i vor fi valoroase indiferent ct de complex va fi medicamentul care se va putea face,
planta rmne i va continua s vindece i peste sute de ani i multe medicamente de
sintez vor fi demult uitate, chiar dac astzi sunt ridicate n slvi i divinizate aproape.
Doresc din toat inima ca o dat s se poat i medici apleca cu druire asupra
acestor minunate plante i s accepte c exist tratamente pentru aproape toate
afeciunile n special cronice n plantele medicinale.
Nu am reuit s scriu despre toate plantele medicinale, pentru c ar fi trebuit s
scriu foarte mult fa de ceea ce am scris i atunci preul crii ar fi fost prea mare.
Cerem pentru acest lucru iertare cititorilor. De asemenea n-am putut s scriem
amnunit pentru fiecare afeciune tratamentul indicat, dar sperm s v putei descurca
cu ceea ce am scris.
n cazul n care dorii mai multe amnunte despre anumite plante atunci v rog s ne
scriei:
Eugen Giurgiu Str. Aleea Detunata bloc D2 scara A ap. 19 Alba Iulia cod potal: 510064
sau
telefonic :0258\833500sau
Mobil: 0741928880
V mulumim anticipat pentru aceste scrisori care le ateptm cu nerbdare.
Autorii
AFIN
Vaccinum myrtillus Fam. Ericaceae.
Denumiri populare: afene, afin de munte, afine -negre, afinghi, asine, coac,
cucuzie, pomioare
n tradiia popular: este preuit pentru fructele sale dulci-acrioare, la culesul crora n
iunie-iulie, se folosesc n multe pri piepteni speciali.
Din afine se prepar buturi rcoritoare i alcoolice (sirop i afinat) i produse
alimentare (gem, marmelad) Sucul din fructe se folosea la colorarea vinurilor, iar n
trecut se folosea la vopsitul firelor i esturilor.
n zonele montane, fructele uscate sau plmdite n rachiu se ntrebuinau n mod curent
contra diareei. Din ramurile cu frunze, lsate s se usuce, uneori n amestec cu alte
plante, se preparau ceaiuri nu numai pentru diaree, dureri de stomac, crampe ci i n boli
de piept i de inim. n unele pri contra diareei se fceau turte din afine i fin din
smburi de msline, care se ddeau bolnavului s le mnnce, fierte n amestec cu
frunze de mesteacn, laur (Datura stramonium) i traista ciobanului, se foloseau contra
diabetului.
Compoziie chimic: frunzele conin arbutin, tanin, derivai flavonici, derivai
antocianici, hidrochinon, mirtilin, ericolin, neomirtilin, etc; fructele- tanin, pectine,
mirtilin, zaharuri, provitamina A, vitamina B1, B2, C, E, PP, acizi: citric, benzoic,
malic, oxalic, tartric, succinic, malic, lactic, principii bacteriostatice..
Aciune farmaceutic; au proprieti astringente n fructe exist i proprieti
antibiotice, antiseptice, bacteriostatice, scade zahrul din snge, antidiareic, diuretic,
antiseptic urinar, crete acuitatea vizual, adjuvant al diabetului. Fructele antidiareice,
antiseptic intestinal, antihelintic, crete acuitatea vizual, antiseptic urinar, adjuvant n
tratarea diabetului.
Se poate folosi la urmtoarele afeciuni: frunzele-diabet, afeciuni bucofaringiene, afeciuni coronariene, afte, ateroscleroz, balonri, candidoze, cistite, diaree,
enterit, gut, infecii urinare, reumatism.
Se pot folosi la urmtoarele afeciuni: Fructele- afeciuni buco-faringiene, afeciuni
coronariene, afte, anorexie, arsuri, ateroscleroz, azotemie, balonri, bronite, cancer
de zile dup care se poate filtra i se pune n sticle nchise ermetic. Se poate folosi cte
un phrel la nevoie de 3 ori pe zi. Este foarte eficient. Se poate folosi i diluat.
Administrare pe afeciuni.
Afeciuni buco-faringiene:
Avnd n vedere faptul c n aceste afeciuni apar de obicei leziuni foarte dureroase i
cu alte produse de asemenea se produc dureri, se va face o cur cu fructe proaspete, care
pe lng faptul c vindec afeciunea pot i s ntreasc imunitatea organismului,
avnd n vedere c fac acest lucru fr dureri. Se va consuma pentru aceasta cte 100 g
de fructe de 3 ori pe zi, (15-30 zile).
Se mai poate folosi-dar rezultatele sunt mai modeste- ceaiul, pudra din fructe sau
frunze. Se va cuta ca n aceste cazuri s se in ceaiul ct mai mult n gur. La fel se va
proceda i cu praful (din frunze sau fructe). Se mai poate combina cu ceaiul de busuioc
i se ndulci cu miere poliflor. La aceast afeciune este foarte util mierea care se va
consuma ct mai des n cursul zilei luat sub diferite forme.
Afeciuni coronariene.
Indiferent de tipul afeciunii este foarte util consumul fructelor proaspete sub form de
cur, sau pulbere care se va obine din fructe. Se pot combina n aceste cazuri cu ceaiuri
sau alte forme (tincturi, praf, etc) din urmtoarele plante: traista ciobanului, pducel,
roini, vsc.
Se poate face un tratament de lung durat n funcie de tipul afeciunii i de vechimea
bolii, dar i de medicamentele care se consum. Combinaia aceasta de plante poate s
fac inutil folosirea altor medicamente sintetice. n toate cazurile cnd este vorba
despre o afeciune cronic, se va ncerca i aplicarea unui tratament naturist care s-ar
putea foarte bine s aduc o mbuntire a strii de sntate sau chiar vindecarea, mai
ales dac se face cu toat seriozitatea.
Infuzia din frunze se va bea fracionat cte 500 ml pe zi. Este un protector al vaselor
capilare, foarte util n toate afeciunile inimii. Se poate lua i n diferite combinaii cu
alte plante.
Plante care ajut sistemul nervos: talpa gtei, roini, rozmarin, valerian, suntoare.
Plante cu aciuni cardiotonice: traista ciobanului, pducel, vsc, lcrmioare.
Antocianinele din fructele de afine se folosesc n industria de medicamente pentru
obinerea medicamentelor care au aciune venotonic i mai ales de reglare a
permeabilitii capilare, lucru foarte util n toate afeciunile coronare.
Afte: vezi afeciunile bucale (are acelai tratament).
Arsuri: principiile active att din frunze ct i din fructe sunt astringente i antiseptice.
nseamn c ajut la strngerea esuturilor, contribuind la vindecare i cu att mai mult
avnd i principii antibiotice fac s se distrug o serie de microbi. Pentru uz extern se
vor folosi cantiti duble la ceaiuri n comparaie cu tratamentul intern. Tinctura se
poate dilua cu ap n funcie de sensibilitate. Se prefer maceratul sau infuziile care sunt
foarte utile.
Anorexie: fructele consumate crude o perioad ct mai lung ajut la refacerea poftei de
mncare. Se poate n afara sezonului s se foloseasc ns tinctura sau chiar afinata. Se
mai poate asocia ns la aceast afeciune i o serie de plante amare din plante ca :
geniana, intaura, pelin, etc. Cu acestea se vor face ceaiuri care vor ajuta la o mai
puternic eliminare de sucuri gastrice i biliare i prin aceasta vor mri pofta de
mncare.
baia de ap timp de 3 ore, apoi strecurat, d o bun alifie care este mai eficient dac se
aplic de 2 ori pe zi, mai ales dac avei posibilitatea s punei n ea i puin propolis
brut (se nclzete apoi pe baia de ap) sau rin de brad, caz n care va trebui s fie
strecurat deoarece rina de brad poate s aib impuriti.
Cistite: se pot face infuzii sau alte forme galenice din frunze cu concentraie dubl. Cu
acestea se vor face splturi vaginale de 2 ori pe zi. Intern se va consuma de asemenea
ceai de cel puin 2 ori pe zi. Notm aici combinaia care se poate face cu flori de
glbenele sau cu flori de coada oricelului- caz n caz n care se pot lua intern i s se
foloseasc i n splturi, combinaia fiind mai eficient. Se mai pot folosi de asemenea
ovule de propolis de la Apicola) se de asemenea se va feri de frig i umiditate. Se va
ntri de asemenea imunitatea organismului.
Colesterol mrit: pe lng faptul c fructele cur pereii arterelor ajut i la eliminarea
colesterolului ru din organism. Se pot consuma n orice cantitate i sub orice form.
Curele n special de fructe nu stric nimnui, n afar de cele cu alcool care nu se vor
lua n cantiti mari. Restul se poate folosi orict de mult. Fructele conin foarte mult
potasiu i au foarte puine calorii, lucru care trebuie cunoscut de cei care fac tratament
cu acest produs.
Colibaciloz: ori care din preparatele din fructe sau chiar din frunze sunt utile la
combaterea acestei afeciuni. De fapt prima aciune este la nivelul stomacului i
intestinelor, ori dac vom analiza folosirea acestei plante, n istoricul ei vom constata c
prima dat a fost folosit pentru aciunea ei asupra stomacului i intestinelor. Abia dup
ce s-a analizat cu atenie compoziia chimic, s-a descoperit c planta poate fi utilizat
i n alte afeciuni. ntr-adevr aceast afeciune trece relativ repede (10 zile) cu oricare
din tratamentele cu afin. Indiferent c avem o afeciune acut sau chiar cronic ea va
trece cu aceast plant. Bine-neles c este indicat s se consume n timpul
tratamentului i iaurt, care contribuie foarte mult la refacerea florei microbiene utile
intestinelor i n acest fel boala va trece mai repede. Notm i la aceast afeciune c n
cazul folosirii i a preparatelor din farmacia stupului (propolis, miere, pstur, lptior
de matc, apilarnil, etc) aceast afeciune va trece mult mai repede i n plus se va
ntrii imunitatea organismului.
Convalescen: dup orice afeciune indiferent de natura localizrii sau de alte
considerente, este foarte util s se fac un tratament cu fructe de afine care vor contribui
la dispariia a o serie de efecte secundare care pot s fie dup tratamentele aplicate cu
medicamente. Se va face o cur de minimum 10 zile cu oricare din preparatele din
fructe pe care le avei la ndemn.
Cosmetic: se pot folosi att frunzele ct i fructele sub diverse forme (mti, comprese,
cataplasme, splturi, etc) n special pentru efectul astringent i antibacterian la toate
tipurile de ten.
Se amestec n funcie de tipul de ten cu smntn, lapte, o parte de plante cu 2 pri din
acestea din urm, se ine o parte pe fa timp de 20 de minute, apoi se va spla cu ap
cald. Este foarte eficient n special pentru riduri. Se mai poate combina cu tre,
caolin, argil, etc, n funcie de afeciune sau de tipul tenului. n cazul tenului uscat ns
nu se va folosi n nici un caz tinctura care usuc i mai tare tenul. Tinctura este ns
foarte potrivit la tenurile grase.
Tratamentele acestea cosmetice se vor putea face att la centrele specializate ct i la
domiciliu.
Cuperoz: n acest caz se vor folosi frunzele din care se va face un ceai (4 lingurie
mrunite la 250 ml ap clocotit), dup strecurare se vor pune comprese pe locurile
afectate, de 2 ori pe zi. Este foarte util n acest caz aplicarea uleiului de Ricin cald
local. De asemenea se mai pot folosi cu mare succes o serie de ceaiuri din: vsc,
pducel, sulfin.
Diabet: se recunoate c aceast plant este indispensabil celor care sufere de aceast
afeciune. De fapt afinul este denumit insulina vegetal. Fr aceast plant nu se poate
efectua un tratament corect al diabetului.
Notm doar faptul c se poate folosi absolut orice form de preparat care nu conine
zahr sau miere. Se vor combina ns i cu ceaiuri de: cozi de ciree, psti de fasole,
brusture, mesteacn i alte plante care pot contribui la diminuarea zahrului din snge i
la o mai bun funcionare a pancreasului.
Diaree: cu ajutorul fructelor sau al frunzelor se poate scpa foarte uor de acest
simptom destul de frecvent. Notm doar faptul c i n cazul n care este vorba despre o
infecie sau chiar o toxiinfecie alimentar este util tratamentul cu afin deoarece acesta
poate s distrug eventualii germeni patogeni. Se va folosi orice form de preparat avei
la ndemn, att timp, pn se restabilete normalizarea scaunului. n cazul diareei, de
foarte multe ori o singur linguri de tinctur poate s rezolve rapid acest simptom att
de neplcut. n cazurile n care este perturbat grav flora sau exist o serie de ageni
patogeni mai puternici, se va face un tratament de mai lung durat, caz n care este
indicat s se foloseasc i tinctura de propolis i de asemenea se poate consuma iaurt
care ajut la refacerea florei microbiene utile a aparatului digestiv.
Dizenterie: n aceast afeciune sucul din afine sau tinctura sunt foarte utile. Se va lua
doar cu aprobarea medicului curant care trateaz aceast afeciune.
Eczeme: n acest caz compresele cu frunze fierte sau chiar cu fructe sunt de mare ajutor.
Se pot face creme care s ajute la o serie de eczeme sau alte afeciuni dermatologice (50
g grsime cu 10 g de plant mrunit indiferent c sunt fructe sau frunze) se fierb pe
baie de ap, se strecoar, se aplic de 2 ori pe zi dup o prealabil splare.
Edeme: datorit faptului c afinele i preparatele din afine cur arterele i capilarele
sunt foarte indicate. Suplimentar mai putem spune c aceste fructe conin mult potasiu
i deci sunt indicate n tratarea oricror edeme.
Tratamentul extern se poate face cu cataplasme de frunze de afine sau de brusture.
Remarcm de asemenea c scoara de soc (ceai din 2 lingurie de coaj mrunit la 250
ml ap. Se fierbe 15 minute) este foarte util att intern ct i extern. Se poate combina
foarte bine cu afinele.
Enterite- indiferent c sunt de fermentaie sau de putrefacie se pot vindeca prin
folosirea afinelor sub orice form. Se va face tratament pn la deplina vindecare
indiferent c este vorba despre o afeciune cronic sau una acut.
Faringita: ceai din frunze sau fructe se va consuma cldu cu nghiituri mici. Se poate
combina la aceast afeciune cu ceaiuri de lichen de Islanda i nalb. Primul pentru
efectul antibiotic i al doilea pentru efectul emolient. Se vor putea de asemenea face bi
sau inhalaii cu esen de brad i comprese sau cataplasme din frunze de afin.
Gut: oricare din preparatele din afin ajut. Se va folosi ns ceai de lmie, frunze de
mesteacn, frunze de frgue, frunze de frasin, etc.
Hemoroizi: o cur cu produse din afin sub orice form. De asemenea se vor face bi
locale cu ceai concentrat don frunze de 2 ori pe zi, sau cel puin dup fiecare scaun
Febra tifoid: aici este vorba despre o afeciune foarte grav, care poate fi tratat la
spital ns se pot folosi i fructele de afine sub orice form, pentru c distrug microbii i
refac flora intestinal.
Tulburri de circulaie: se va face o cur cu fructe de afine sub orice form ar fi de
minimum 30 de zile. Se mai poate aduga ns i o serie de plante care au aciune
puternic asupra sistemului sanguin: arnic, sulfin, castan, etc. Se pot face bi,
cataplasme sau chiar luat intern.
Tuberculoz pulmonar: consumul fructelor cte 150-200 g de 3 ori pe zi o perioad
mai lung contribuie la o mai rapid vindecare, dac se face concomitent cu tratamentul
medicamentos i cu o hrnire corespunztoare a organismului, plus odihna care este
foarte important la aceast afeciune. n trecut cnd nu erau attea medicamente
puternice se baza tratamentul doar pe odihn i hran.
Ulceraii cronice: n cazul ulceraiilor cronice se poate folosi foarte bine cataplasma din
fructe proaspete. Acestea se zdrobesc, se aplic local apoi se panseaz peste aceste
fructe. n cazul leziunilor trebuie totui s se pun o fa ntre fructe i ran, pentru a nu
intra fructe n ran, mai ales dac rnile sunt mari. Se vor schimba o dat pe zi dup o
temeinic splare cu ap cldu din ceaiuri medicinale.
Uremia: vezi guta.
Uretrite: acelai tratament ca n cistite
Viroze: se va face tratament cu fructe de afine timp de 30 de zile zilnic fie fructe fie ceai
sau sirop. Se poate folosi chiar tinctura.
Vedei dv, aa ar trebui s scriu despre fiecare plant i totui nu este dect o mic parte
din aciunile care le are afinul. V nchipuii cam cum ar arta o astfel de carte? Dar ce
credei cam ct ar costa? Noi scriem doar un mic sumar care din pcate este puin, dar
tot este mai mult dect nimic...
AGLIC
Filipendula hexapetala Fam. Rosaceae.
Denumiri populare: teior
n tradiia popular: n podiul Trnavelor, din rdcinile uscate, pisate, cernute i
amestecate cu untur se fcea o alifie pentru eczeme.
Florile se ntrebuinau la prepararea apei de obraz i pentru creterea prului.
n Munii Apuseni, din tulpinile uscate se fcea un ceai contra diareei.
Rdcinile se plmdeau n vinars, din care se lua cte un phrel, dimineaa.
n satele din jurul Careilor, fiertura plantei se lua contra constipaiei i a durerilor de
stomac.
Ceaiul din flori se bea contra tusei, ndufului i vrsturilor de snge.
Rdcina plmdit n rachiu se ddea femeilor, care aveau dureri dup natere i
brbailor, care aveau dureri i umflturi de testicule.
Compoziie chimic: conin amidon i tanin.
Preparare: se folosete rdcina. 2 lingurie de rdcin mrunit se pune la 250 ml
ap. Se va fierbe apoi timp de 5 minute, dup care se strecoar. Se pot consuma pn la
3 ceaiuri pe zi.
Se folosete la urmtoarele afeciuni: astm, diaree, dizenterie, hemoragii, hemoroizi,
rni.
AGLICEI
Primula acaulis Fam. Primulacee.
Fam. Liliaceae.
Compoziie chimic : se poate folosi oricare din aceste specii conin : 0,10-0,25 g %
aloe-emodol n stare liber i 40% sub form de aloin.
Mai conine de asemenea i ali derivai antracenici n parte liberi, n parte combinai
sub form glicozidic, aloin sau barbolin, rottlerin, rezine care prin hidroliz pot da
acid cumaric, acid citric i rezinotanol (hidroliz alcalin) Rezinotanolul prin hidroliz
d aglicon tanolic. Conine acid salicilic, sulf, magneziu, alte minerale.
Se poate folosi la urmtoarele afeciuni : abcese, aciditate stomacal, afeciuni oculare,
afeciuni intestinale, afeciuni dermatologice, afeciuni ale gurii, afeciuni hepatice,
alcoolism, alergie, angin, anorexie, arsuri, artrite, astm bronhic, atonie, boli de nervi,
bronite, cancer, cataracte, crampe, dermatite, colit, constipaie, cefalee, diabet, dureri
de stomac, dureri diverse, dispepsie, eczeme, edeme, fisuri anale, gangren, herpes
genital, hemoroizi (extern), hipertensiune arterial, inflamaii, mastoidit, neurastenie,
obezitate, prostat, regenerarea esuturilor, rni vechi sau supurate, reumatism, renale,
paralizii, tromboflebit, tuberculoz pulmonar, tieturi, tuse, ulcere la picioare, ulcer
stomacal sau duodenal, viermi intestinali, viroze respiratorii, varice.
Mod de preparare : plantele de aloe se in fr ap i la ntuneric o perioad de 5 zile. Se
vor folosi doar plantele care sunt trecute de 3 ani ca vrst de vegetaie. Dup aceast
perioad se vor tia frunzele. Exist mai multe procedee:
-Se pun la uscat pentru obinerea prafului din toat planta tiat felii subiri.
-Se extrage sucul care se pune la uscat formndu-se praful.
Din ambele se poate face o tinctur. Se pune o parte de plant i 5 pri de alcool de 70.
Se ine timp de 15 zile, dup care se filtreaz, iar lichidul obinut se pune n sticle de
capacitate mic, ermetic nchise. Se prefer sticlele de culoare nchis. Se ine la rece.
Produsul este valabil 2 ani. Nu se folosete reziduul de pe fundul sticlei. Acesta va fi
ndeprtat.
Planta proaspt se va folosi doar la aplicaii externe. Se taie n felii punndu-se partea
tiat pe ran sau pe piele.
Proprieti: digestiv 5-15 picturi, nainte de mese diluate n ceai.
Aloe ca purgativ:1 linguri de tinctur luat cu 100 l ap sau ceai. Se ia dup mese.
Aciunea se manifest dup 8-12 ore, rar dup 24 ore, prin mrirea peristaltismului
intestinal ca urmare a iritaiei nervoase determinate local n pereii intestinali.
Glicozidele oximetil-antrachinonice sunt absorbite de intestinul subire i eliminate prin
intestinul gros la nivelul cruia scindeaz enzimele. Doza purgativ se poate administra
de 2-3 ori n decursul unei zile. Se evit n acest fel ca bolnavii sensibili cu hemoroizi s
aib neplceri. Totui cei cu hemoroizi, ar fi foarte bine s nu ia preparate cu aloe. Unii
le interzic categoric.
Mai acioneaz i ca purgativ, tonic amar (anorexie), eupeptic dar i ca un bun antitoxic
n special pentru ficat.
Se interzice la gravide, femei cu metroragii, la bolnavii cu hemoroizi, la cei cu nefrite.
Femeile care alpteaz vor trebui de asemenea s nu consume aloe, deoarece trece n
lapte.
Administrare:
-Un vrf de cuit de praf se va pune sub limb pentru 10 minute, dup care se nghite cu
puin ap. Este foarte amar i din aceast cauz se ia foarte greu.
-Se pune n capsule de medicamente cte 0,5 g la capsul i se iau intern de 3 ori pe zi
nainte de mese.
-Se va face ceai din 1 linguri de praf pus la 250 ml ap clocotit. Se acopere pentru 10
minute dup care se filtreaz i se consum, preferabil ndulcit cu miere, dac nu est
vorba i despre diabet.
-Praf se presar pe rni externe.
-Praf n amestec cu ulei, grsime diferit (unt, smntn, untur de porc, lanolin,
vaselin) transformndu-se n creme sau unguente care se vor aplica extern. Se pune 1
parte plant praf i 3 pri grsime.
-Tinctur- se va pune 50 g de praf la 250 ml alcool alimentar de 70. Se ine timp de 15
zile agitnd des sticla. Se filtreaz i se pune in sticlue de capacitate mai mic la rece.
Se va lua cte 10 picturi-1 linguri de 3 ori pe zi. Se poate face tinctur i din plant
proaspt tot n acest fel.
-Plant proaspt se taie i se pune cu tietura pe ran.0
Aloe ca purgativ- o linguri de tinctur diluat n 100 ml ap sau ceai. Se ia dup
mese. Aciunea se manifest dup 8-12 ore, rar dup 24 ore, prin mrirea
peristaltismului intestinal ca urmare a iritaiei nervoase determinat local n pereii
intestinali.
Glicozidele oxi-metil-antrachinonicele sunt absorbite de intestinul subire i eliminate
prin intestinul gros la nivelul cruia scindeaz enzimele.
Doza purgativ se poate administra de 2-3 ori n cursul unei zile. Se evit n acest fel ca
bolnavii sensibili cu hemoroizi s aib neplceri. Totui cei cu hemoroizi ar fi foarte
bine s nu ia preparate cu aloe dect extern sub form de unguente unde sunt foarte
activi.
Mai acioneaz i ca purgativ, tonic amar, n anorexie, eupeptic dar i ca un bun
antitoxic n special pentru ficat.
Praful se va lua cte 0,10-0,20 g ca digestiv i 0,10-0,30 g ca purgativ.
Nu de mult aloe era considerat util doar pentru efectul laxativ, dar datorit ultimelor
cercetri s-a descoperit c aceast plant, care se gsete n cantiti foarte mari n
special n Africa este foarte util n restul de afeciuni descrise mai nainte.
Este de remarcat c aceste efecte au fost sesizate totui de foarte mult timp de ctre
populaia localnic care folosea aceste plante la aceste afeciuni de sute de ani. Recent
abia s-a descoperit c toate aceste credine au un suport tiinific.
Reete cu aloe i combinaiiAloe cu propolis- 100 ml de tinctur de aloe se pun mpreun cu 30 ml de tinctur de
propolis 30 %. Este foarte indicat att intern ct i extern avnd rol de refacere
celular, regenerare, cicatrizare celular, antibiotic, etc. Este unul dintre cele mai
eficiente antibiotice folosite la foarte multe afeciuni. Posologie- o linguri de 3 ori pe
zi diluat n puin ap.
Aloe cu ulei de ctin- se vor pune la 100 ml tinctur de aloe 30 ml ulei de ctin. Se va
agita foarte bine nainte de ntrebuinare. Este util n toate afeciunile pielii cnd se
constat uscciunea exagerat a tegumentelor, dar i n eczeme, psoriazis, ihtioz. Se
poate aplica n strat subire, dup care se va aplica un pansament. Pansamentul se va
schimba la 24 ore.
Aloe cu miere- praf de aloe i miere ct cuprinde, se folosete intern o linguri de 3 ori
pe zi sau extern n aplicaii locale, apoi se panseaz pentru 24 ore. Este util chiar la
cancer sau ulceraii att la piele ct i n interiorul organismului la diferite rni, chiar i
dup operaii.
Aloe cu ulei de msline- o linguri de praf de aloe la 50 ml ulei. Se poate folosi intern
pentru toate afeciunile n care se indic aciunea de curire a organismului, n special
n bolile cronice.
Vin cu aloe- un litru de vin rou i 10 g de praf de aloe. Se va ine la macerat o perioad
de 8 zile, dup care se folosete. Nu este nevoie s se filtreze. nainte de folosire se
agit sticla pentru c are tendina de a se sedimenta.
Creme cu aloe- se folosete o linguri de praf de aloe i 50 g de materie gras. Aceasta
poate fi- untur, ulei (se pune i cear de albine), smntn, unt, lanolin, vaselin, etc.
Se indic la toate afeciunile dermatologice sau n cosmetic att pentru vindecare ct i
pentru ntreinere.
Mai sunt foarte multe posibiliti de folosire a acestei plante ns ne oprim aici pentru a
lsa loc i fanteziei cititorilor sau celor care doresc s foloseasc aceast plant.
ALUN
Corylus avellana Fam Betulaceea
n tradiia popular: a avut multe ntrebuinri magice, casnice, medicinale.
Cu un beiga de alun verde nfierbntat n spuz se ardeau pduceii din talp.
La bube dulci, eczeme i pecingine se folosea seva ce iese din capetele verzi, cnd sunt
puse pe foc, sau se splau cu decoctul din coaj i frunze.
n Brila, alunele se pisau, se puneau n rachiu de drojdie cald, amestecat cu undelemn
i se ddea contra vtmturii.
n Vlcea ceaiul din flori de alun se ddea n boli de piept. n Moldova se fceau bi la
copii slabi cu ramuri fierte.
Cu alune arse i muc de lumnare se seu se ungeau copii pe sprncene, ca s le creasc
mari i negre.
Compoziie chimic: fructele conin ulei, amidon, zahr, beta- caroten, hidrai de
carbon, calciu, fier, fosfor, grsimi proteice, zinc, seleniu, sulf, etc. Scoara i frunzele
tanin, ulei eteric, quercitin. Fructele conin aproape 70% din greutate materii grase i
aproape 20% materii azotate.
Aciune farmaceutic: infuzia de alun frunze este depurativ pentru snge. Polenul florii
se folosete cu succes n epilepsie. Decoctul scoarei n tratamente externe la ulcere
varicoase i alte boli dermatologice chiar atone.
Preparare- fructele se pot consuma dup ce se nltur coaja. Se pot mcina i se
amestec cu miere poliflor.
Ulei de alune- presat la rece este foarte util contra teniei. n acest caz se va lua cte o
linguri pe nemncate cteva zile la rnd. Tot acest ulei se mai folosete i la diferite
preparate cosmetice, deoarece uleiul de alune ajut la o mai bun lubrifiere a pielii n
cazul pielii uscate la ihtioz, psoriazis, etc.
Frunzele de alun- se folosesc la prepararea unei infuzii fcute din 2 lingurie de frunze
zdrobite care se vor pune n 250 ml ap clocotit. Se ine apoi acoperit pentru 10
minute, dup care se strecoar. Se folosete de exemplu mpreun cu ceaiul de castan n
afeciuni circulatorii ca; varice, flebite sau alte afeciuni ale inimii.
Tinctur din frunze; o parte frunze de alun mrunite se pun la 5 pri de alcool
alimentar de 70 se in la temperatura camerei timp de 15 zile dup care se strecoar. n
timpul acesta se vor agita de mai multe ori pe zi pentru a extrage principiile active din
plante.
Se va folosi diluat o linguri n 100 ml ap. Se poate folosi i 10 picturi n afeciuni
mai uoare. Se poate folosi de 3 ori pe zi chiar i n cure de lung durat.
Praf din frunze de alun; frunzele uscate se macin cu rnia de cafea, se cern apoi prin
sit fin. Se va lua cte un vrf de cuit sub limb de 3 ori pe zi. Se va ine apoi timp de
10 minute, dup care se nghite cu puin ap.
Macerat n vin; scoar 50 g mcinat se pune la 1 litru de vin de bun calitate,
preferabil alb, se ine apoi timp de 8 zile agitnd des, dup care se strecoar. Acest
preparat poate fi folosit la rni att intern ct i extern, ulcere varicoase, stomacale, sau
chiar rni vechi, etc.
Se poate consuma intern cte 50 ml de 3 ori pe zi n cazurile n care se dorete refacerea
circulaiei sngelui sau n alte afeciuni.
Mugurii de alun; se fac din 1 parte muguri proaspei zdrobii i 5 pri alcool alimentar
de 70. Se in o perioad de 15 zile agitnd des pentru ca s se extrag principiile active
din plant. Se strecoar. Se pun n sticlue de capacitate mai mic la rece. Acest preparat
conine un hormon de cretere foarte util n foarte multe afeciuni. Tinctura de muguri
de alun n combinaie cu tinctura de castan 1 la 1 este util n cazurile de afeciuni
circulatorii sau paralizii.
Copii vor lua cte 5-15 picturi de 3 ori pe zi n funcie de vrst i greutate diluate n
ceai, iar adulii pot s ia cte o linguri de 3 ori pe zi. Se poate ntrebuina i la
afeciunile datorate btrneii.
Aceast tinctur o gsii gata preparat de Plantextract Cluj la orice magazin de produse
naturiste sau Plafar. n cazul n care o luai preparat va trebui s respectai
instruciunile de administrare ale productorului.
Se indic la urmtoarele afeciuni pe lng cele deja menionate; afeciuni circulatorii,
afeciuni cardiace (se pot aduga i alte plante levnic, vsc, traista ciobanului), boli
pulmonare, colic nefritic, convalescen, cretere (fructe i tinctur), anemie, fructe n
cure de ct mai lung durat, dereglri glandulare, depresie, dermatoze, diabet, eczeme
zemuinde, edeme ale gambelor, flebite, hipertensiune arterial- tinctur din frunze
mpreun cu tinctura de vsc i pducel. Litiaze urinare-ulei, neurastenie-fructe,
periflebite, plgi atone, rni, stri febrile, stres, ulcerele pielii, varice, tuberculoz
pulmonar- consumul a ct mai multe fructe simplu sau mcinate cu miere.
AMRAL
Polygala vulgaris Polygala amara Fam. Polygala.
Denumiri populare: amreal
n tradiia popular: se folosea la vrsat, n boli de piept i la bi contra reumatismului.
Se fierbea i n lapte dulce cu care se splau copiii pe fa, ca s nu le rmn pete dup
vrsat. Din tulpini florifere se fcea un ceai contra tusei i durerilor de piept. Lstarii
floriferi se utilizau sub form de infuzie sau sirop pentru combaterea tusei, catarului,
astmei, gripei, bronitei, etc.
Compoziie chimic: saponine triterpenice, substane amare (poligalin), materii
tanante, salicilat de metil sub form de glicozid i saponine terpenice.
Aciune farmacologic: excit secreiile i n special secreia bronhic.
Mod de folosire: se folosete 2 lingurie de plant mrunit se vor pune la 250 ml ap
clocotit. Se acopere pentru 10 minute, dup care se strecoar. Se poate ndulci cu miere
poliflor, dac nu avei diabet. Se pot consuma 2-3 cni pe zi n tratamente de lung
durat.
-2 lingurie de plant se vor pune cu 250 ml ap i se vor fierbe timp de 15 minute. Se
strecoar. Se pot consuma 2-3 cni pe zi n special la bronite, astm, etc, ca
expectorant.
Se folosete la urmtoarele afeciuni: astm, bronite, cataruri respiratorii, grip, tuse.
Se pot consuma cte maxim 3 cni pe zi i nu este indicat supradozarea sau folosirea
unei perioade mai lungi de tratament pentru ca organismul s nu devin alergic.
ANASON
Pimpinella anisum Fam. Umbelliferae
Denumiri populare: anason stelat, bdian
n tradiia popular: se ntrebuina la prepararea unor buturi alcoolice i ca aromatizant
n industria farmaceutic i alimentar. Ceaiul din frunze sau decoctul din semine se
lua contra rcelii i rguelii.
Cu semine se fceau abureli contra durerilor de cap, iar cu frunzele crude, zdrobite n
unt, cataplasme contra durerilor de urechi. Ceaiul sau decoctul se lua n bolile de
stomac i de intestine.
Compoziie chimic: fructe- ulei volatil 1,2-3 % din care 15-20% ulei gras, 20%
albuminoide i mucilagii. Uleiul volatil are 80-90% derivai fenolici, crezol, acid anisic,
astragal, etc. Mai conine: anetol foarte mult (80-90%), aldehid anisic, lipide,
substane minerale, protide, zaharuri, amidon.
Aciune farmaceutic: datorit uleiului volatil, stimulent al funciilor pancreatice i
intestinale, aromatizant, antiseptic, carminativ, uureaz evacuarea gazelor intestinale i
stomacale, expectorant, stimuleaz apetitul ajutnd digestia, diuretic, antihelmitic,
antispasmodic intestinal. Stimuleaz secreia salivar i sunt galactagog. Ajut la
digestie, calmeaz spasmele nervoase, favorizeaz circulaia i menstruaia dificil. Este
un bun diuretic.
Se poate folosi la urmtoarele afeciuni: afeciuni intestinale, afeciuni respiratorii,
afeciuni urinare (este i antibacterian), anorexie, artrit, balonri abdominale, bronite,
cefalee (n special praf sub limb), diabet, dispepsie, enterite (pentru efectul
antibacterian), infecii intestinale, insomnie, insuficien pancreatic i intestinal,
litiaze de orice fel, parazitoze digestive, reumatism, tuse dureroas uscat, viermi
intestinali.
Contraindicaii: ulcer gastro-intestinal, colit. Nu se vor consuma seminele vechi
deoarece pot deveni toxice.
Preparare: o linguri se va pune la 250 ml ap clocotit. Se acopere pentru 10 minute
dup care se strecoar. Se va bea fracionat naintea meselor principale
ANGELIC
Angelica arhanghelica Fam. Umbelliferae
Denumiri populare: aglis, aglice, balaban, barba caprei, crtie, coada mielului, feregea
alb, floarea soarelui de cmp, iarb neagr, iglice, mrcue, smeoaie, teior, turi alb.
O plant deosebit care se gsete foarte rar n flora spontan, dar care se cultiv foarte
mult pentru efectele care le are n diferite afeciuni. Este foarte util n multe afeciuni,
dar se poate consuma chiar i de cei care nu au nici o afeciune pentru efectele deosebite
pe care le are asupra organismului. Chinezii o numesc Dong-Quoi i o recomand i ei
la foarte multe afeciuni.
recipiente mai mici la rece, preferabil n sticle de culoare nchis. Se poate pstra la rece
o perioad de 2 ani.
Administrare: 5 picturi pn la o linguri de tinctur se vor pune n 100 ml ap i se ia
de 3 ori pe zi cu 15 minute nainte de mesele principale. Se poate folosi o perioad
lung fr nici o reacie secundar nedorit. Se poate folosi i extern diluat cu ap la
diverse afeciuni ( dureri, rni, cancer, etc).
Oet: la 50 g plant mcinat se va pune 1 litru de oet de mere cu miere de albine. Se
ine o perioad de 8 zile agitnd des. Dup 8 zile se strecoar. Se poate folosi dup
strecurare. Este util n special n cazul mncrimilor de diferite etiologii i la dureri.
Este bun de asemenea i la alte tratamente (hirsutism).
Aceast plant se poate folosi la urmtoarele afeciuni: aciditate gastric, afeciuni
intestinale i stomacale, afrodiziac, acnee, ameeli, anaciditate gastric, angin
pectoral, anemie, anorexie, aritmii cardiace, artrite, astm nevrotic, boli nervoase,
bronit acut i cronic, bufeuri (de cldur), bulimie, cefalee, cancer, constipaie,
contuzii, cosmetice, convalescen, crampe uterine, dereglri hormonale n special la
glandele feminine, diabet, digestie dificil, dispepsii, dismenoree, distonii neurovegetative, dureri reumatice, dureri de spate i musculare, endometrite, enterite, erupii
tegumentare, fermentaii intestinale, gastrit, grip, hepatit cronic, hepatit viral,
hemoragii interne, hipertensiune arterial, hipomenoree, hirsutism, impoten,
indigestie, insomnii, ntrzierea dezvoltrii mintale, mbtrnire prematur n special la
femei, iritaii, isterie, leziuni cutanate, leziuni stomacale i intestinale, menopauz (ajut
la producerea de estrogeni de ctre organism i la lubrifierea uterului, ca i la o reglare
glandular), meteorism, migrene, natere (uureaz naterea relaxnd musculatura
uterului i cea intestinal), nefrite, nevralgii diverse, paralizie, pecingine, prurigo, plgi,
psoriazis (extern, iar intern se va consuma elin i morcov, apoi se va sta la soare, n
acest fel se nlocuiete cu mare succes Puva dermatologic), rectocolit, reumatism,
scleroz n plgi, sincope, slbiciune general, spasme vaginale, sterilitate feminin i
masculin, stomatit, stres, tumori, tulburri ale ciclului menstrual, tuberculoz, ulcer
stomacal, ulceraii ale pielii, vaginite, zona- Zoster.
Bine neles acestea sunt cele mai semnificative ntrebuinri ns aceast plant aa
cum am mai spus se poate da n orice afeciune, mai ales atunci cnd nu exist un
diagnostic cert i trebuie acionat rapid. De aceia este bine ca oricine s aib n cas
aceast plant. Pentru a putea pstra mai mult timp aceast plant se va face tinctur din
plant care se poate pstra timp de 2 ani i se folosete foarte uor. De asemenea sub
form de tinctur acioneaz foarte rapid fiind regsit la 15 minute de la administrare
n snge.
Mai notm c planta are i o arom plcut care se poate folosi i la aromarea
mncrurilor dndu-le un gust rafinat.
ANGHINARE
Cynara scolymus Fam. Compositae
n tradiia popular: planta se cultiv prin grdinile rneti din unele zone, ca plant
ornamental.
Se folosete n afeciuni hepatice, bolile intestinului gros, i colite. Ceaiul din frunze se
lua n bolile de ficat i splin, cu efecte foarte bune.
Compoziie chimic: este o legum nutritiv, bogat n hidrocarbonai. Frunzele conin
cinarin, oxidaze, polifenoli, flavone: cinarozid, scolinozid, inulin i ali derivai ai
acizilor cafeic i chinic, precum i un principiu amar, acid clorogenic, acizi aminai,
sruri de potasiu i magneziu, substane minerale, etc. Hidrai de carbon fructosigeni i
insulin ceea ce face s fie util la tratarea diabetului.
Aciune farmaceutic: n industria farmaceutic se prepar din plant un extract apos
deproteinizat, cu aciune colagog i coleretic, indicat n insuficienele hepatice i boli
alergice pe fond hepatic. Antiseptic, cicatrizant, decongestiv. Frunzele mresc secreia
biliar i diureza i scad coninutul sngelui n colesterol (stimulnd metabolismul
colesterolului n ficat), antidiabetic. Tonic al celulei hepatice, purific sngele.
Nu se folosete de femeile care alpteaz pentru c diminueaz cantitatea de lapte.
Se poate folosi la urmtoarele afeciuni: afeciunile inimii, angiocolite, anorexie, angin
pectoral, ateroscleroz, artrit, boli de ficat, boli de rinichi, boli ale tubului digestiv,
celulit, ciroze, colecistit, congestie hepatic, constipaie, diabet (scade nivelul
zahrului din snge), dischinezii biliare, dureri de cap, eczeme, enterocolit, fermentaii
intestinale, gut, hemoroizi, hepatic cronic i acut, hiper-colesterolemie,
hipertensiune arterial, intoxicaii, insuficien hepatic, icter, laringit acut, migrene
digestive, nefrite cronice, obezitate, plgi, prurit, regenerare celular, rgueal,
retenia apei, reumatism, surmenaj, toxiinfecii alimentare, urticarii, varice, vrsturi,
vertij (ameeli) zgomote n urechi.
Preparare:
-Este una dintre plantele care acioneaz foarte puternic, de aceia se face doar un ceai
dintr-o linguri de plant la 500 ml ap clocotit. n cazul n care se supra dozeaz,
poate da senzaii de intoxicare cu vrsturi i colici hepatice, pentru c ficatul nu se
poate debarasa aa de repede de toxinele acumulate. Este bine ca acest ceai s se bea cu
linguria i s nu se bea cantitatea de plant indicat.
- 2 lingurie de plant mrunit se va pune la 250 ml ap clocotit. Se va acoperi apoi
timp de 10 minute dup care se strecoar. Se bea naintea meselor principale. Exist mai
multe modaliti dar cea mai eficient n tratament pare aceia care indic ca la fiecare 2
sptmni s se mai adauge o linguri la acest ceai i s se fac aa 3 luni, apoi o pauz
de 10 zile dup care se va repeta. Dup fiecare can de ceai se va culca timp de 30
minute pe partea dreapt.
-Praf de anghinare: se va mcina cu rnia de cafea i se pune apoi sub limb o
cantitate de un vrf de cuit. Se va ine timp de 10 minute dup care se nghite cu puin
ap.
Tinctur de anghinare: Se va pune 50 g de plant mrunit la 250 ml alcool alimentar
de 70, se ine timp de 15 zile agitnd des recipientul care trebuie s fie nchis etan
pentru a nu se evapora alcoolul. Se va strecura apoi i se va lua ntre 5 picturi pn la
15 picturi de 3 ori pe zi, n diluie cu un ceai sau ap. Se ia nainte de mesele
principale.
Este bine ca ntotdeauna cnd se consum aceste ceaiuri s se stea culcat pe partea
dreapt timp de 30 minute, dup consumul lor.
Contraindicaii: afeciuni acute renale i hepato-biliare.
ARDEI
Capsicum annum Fam. Solanacee.
Denumiri populare: ardei borcnos, ardei capia, ardei iute, ardei lung, ardei rou, ardei
verde, beic, boia, chiparc, chipru, chipru iute, chiper lung, piparc, piperul
bulgarului, piper turcesc, piper rou, popric, popric dulce, popric iute, popivnic,
tiuper amar, tiuper dulce.
n tradiia popular: se cultiv soiuri dulci de ardei care se consum proaspete, sub
form de salate sau diferite preparate i soiuri iui, care se consum proaspete sau uscate
i servesc la condimentarea alimentelor. Fructele se usuc i se macin, obinndu-se
boia dulce sau iute condiment obinuit la colorarea mncrurilor, slninilor i a altor
preparate din carne.
n Banat btrnele spuneau c scap de friguri bolnavul care bea dintr-o dat un pahar
de vin rou, n care s-a pus o lingur de ardei ori hrean.
Ardeiul pisat cu smn de ciumfaie, pus n spirt i inut 9 zile la cldur, se strecura
ncetior i apoi se fceau cu el frecii contra junghiurilor, durerilor de mini, de
picioare.
Compoziie chimic: glucoz, fructoz, zaharoz, amidon, pectine, lipide, carotenoide,
bogat n vitamina A i mai ales B1, B2, C, E, P, PP, enzime, precum i ulei eteric,
alcaloidul capsaicin care este o substan iritant revulsiv n special n cel iute,
substane colorate de natur carotenoidic (capsorubina, capsantina, zeaxantina, luteina,
criptoxantina i urme de beta- caroroten) substane minerale.
Aciune farmaceutic: stimulent rubefiant, revulsiv, i lubrifiant. Ardeiul iute determin
la nivelul pielii o congestie i intensific circulaia. De asemenea se remarc o
decongestionare n profunzime ca urmare a activrii circulaiei. n doze mici este
eupeptic iar n doze mari este purgativ. Este un excitant digestiv energic i sialogog.
Extern ca rubefiant i revulsiv n dureri reumatice, nevralgii, lumbago, torticolis. Este
util n caz de hemoragie urinar, dizenterie, etc.
Se folosete n diferite preparate:
Ardei iute mrunit sau chiar mcinat n amestec cu puin sare, peste care se pune
puin alcool sanitar i un pic de oet. Se folosete apoi la frecii reumatice. Dup ce se
obine calmarea durerii, de multe ori trebuie s se procedeze la splarea tegumentelor
preferabil cu ap cald.
- Pulbere de ardei luat progresiv ncepnd cu 0,10- 0,30 g o dat i luat de 3 ori pe zi.
Tinctura de ardei iute. Se macin ardeiul, apoi se va pune peste pulbere de 5 ori mai
mult alcool sanitar. Se ine o perioad de 15 zile agitnd des i se poate apoi folosi la
frecii care au rostul de a restabili circulaia sngelui perturbat, sau pentru a ajuta la
alopecii, irignd mai bine pielea capului.
Aceast tinctur se poate aplica pe o bucat de vat i apoi cu aceast vat numit
termogen, se fac aplicaii locale, pentru a intensifica circulaia sngelui, sau pentru
calmarea durerilor. Se va pune doar atta tinctur ct poate suporta fiecare n funcie de
sensibilitatea local. Nu se aplic pe tegumente lezate. Se mai poate dilua cu ap dac
nu se suport concentraia respectiv.
n cazul n care avei o disfonie (sau o oboseal a corzilor vocale), se va face un decoct
de ardei iute. Se taie un ardei iute i se va fierbe timp de 15 minute n 250 ml ap. Dup
strecurare se va face gargar. Aceasta face ca circulaia sangvin la nivelul gtului s se
intensifice, lucru care duce la refacerea rapid a vocii.
Tinctura de ardei iute este util celor care doresc s se lase de viciul beiei. Cu o siring
cu mare atenie fr s se deterioreze dopul sticlei se va introduce fr tirea celui care
va consuma o cantitate de 5 ml de tinctur de ardei la o sticl de 500 ml. Se va da apoi
sl consume fr s i se spun nimeni ce consum. Se va face acest lucru mai multe zile
la rnd eventual chiar mrind treptat doza de tinctur de ardei iute introdus n sticle. Se
va face acest lucru pn cnd omul nu va mai suporta alcoolul i se va lsa de but.
Se mai folosete la urmtoarele afeciuni: algii, alopecie, angin pectoral, artrit, atonie
digestiv, constipaie, crampe musculare, dispepsie atonic, dizenterie, dureri de gt,
dureri reumatice, afeciuni ale corzilor vocale, entorse, hemoragie urinar, hemoroizi,
grip, gut, guturai, lumbago, nevralgii diverse, paralizii, parazii intestinali, pelad,
rceli, reface vasele de snge, torticolis, tuse, varice.
Ardeiul gras stimuleaz secreia gastric util n dispepsie atonic, fortific vasele de
snge i este antihemoragic.
Notm faptul c cei care au diverse afeciuni ale stomacului, ficatului, cilor urinare sau
au hemoroizi, ar trebui s nu consume ardei iui, care pot agrava aceste afeciuni.
Nu putem ns s nu accentum faptul c acesta este foarte util n foarte multe dureri.
ANIN ALB
Anus incata Fam. Betulaceea.
n tradiia popular: lemn uor i moale cu aceleai ntrebuinri ca i cel negru. Se
folosea la prelucrarea pieilor de opinci. Coaja arinului alb sau negru se folosea la vopsit
n negru, ln i pnur, fire pentru alte esturi.
Frunzele se puneau la rni i tieturi, n contra oprelilor i transpiraiei picioarelor.
Compoziie chimic: conine mai ales n coaj tanin i colorani.
Folosire: se folosete foarte rar doar n diaree cnd se ia o lingur de coaj care se fierbe
la 250 ml ap timp de 15 minute, dup care se strecoar. Se mai poate de asemenea
folosi extern tot un decoct mai concentrat.
Se utilizeaz la: amigdalit, arsuri, boli de piele, diaree, eczeme zemuinde, erizipel,
gingivite, rni, stomatite, tieturi, transpiraie excesiv, ulcere cronice de piele.
Preparare: 1 linguri de frunze sau coaj se pun la 250 ml ap. Se fierb timp de 5
minute, apoi se strecoar. La tratamentele interne se pot lua 2 ceaiuri pe zi. Pentru
extern se va folosi cantitate dubl de plant.
Se poate folosi la diferite hemoragii punnd praf de plant mcinat fin cu rnia de
cafea. Se pune pe ran direct.
ANIN NEGRU
Alnus glutinoasa Fam. Betulaceea.
n tradiia popular: lemn uor moale, puin durabil preuit pentru furnire i construcii
sub ap. Scoara se folosea peste tot pentru colorare n negru.
Frunzele crude se puneau pe tieturi, cu cele plite n foc se oblojeau rnile, iar pisate i
amestecate cu sare se puneau pe pducei. n inutul Sucevei trei bolnavi de gu rodeau
mprejur coaja de pe trei arini, n ziua de vinerea seac.
Scoara de arin negru se punea pisat cu fin pe bube rele. Se mai fceau bi contra
transpiraiei picioarelor i a reumatismului.
n unele pri se puneau n pat ca s doarm bolnavul de reumatism pe ele, se schimbau
mereu, timp de cteva sptmni. Se mai ntrebuina coaja contra durerilor de msele.
Ceaiul din muguri se lua contra durerilor de stomac, iar decoctul ameilor contra diareei.
Se folosete extrem de rar i doar n sate tot pentru afeciunile folosite tradiional
Aciune farmaceutic: se folosesc scoara, mugurii, frunzele. Sunt un tonic amar,
antiseptice, dezinfectante, sudorific, astringent, antidiareic, cicatrizant, hemostatic, etc.
minute nainte de mesele principale. Este foarte bine ca dup ce se ia s se stea culcat pe
partea dreapt, mai ales dac se ia pentru ficat. Dup 20 zile de tratament se va face o
pauz de 15 zile i apoi se poate relua.
Praf: se macin fin seminele i se va pune un vrf de cuit de praf sub limb. Se ine
timp de 10 minute, dup care se va nghii cu puin ap. Se ia de 3 ori pe zi . La 20 de
zile se face de asemenea o pauz de 15 zile, dup care se poate relua.
Este util la urmtoarele afeciuni: afeciunile splinei, boli ale ficatului foarte diverse,
bolile vezicii biliare, cancer (diminueaz efectele secundare n cazul tratamentului
chimioterapic), ciroze, constipaie, digestii dificile, dispepsie, hepatite cronice,
hemoroizi, hipertensiune arterial, icter, infecii hepatice, insuficien hepatic,
ipohondrie, litiaz biliar (cu turi mare i ulei), menoragii, varice, vrsturi.
Este indicat s nu se supra dozeze i s se fac o pauz dup 20 de zile de tratament. n
cazurile n care nu se poate indica tinctura (din cauza alcoolului) se vor folosi sub form
de praf aceste semine.
Este o plant care nu trebuie s fie neglijat atunci cnd exist o afeciune a ficatului. Se
poate de asemenea ncerca n afeciunile splinei i pancreasului.
ARNIC
Arnica montana Fam. Compositae
Denumiri populare: carul-pdurilor, carul znelor, ciud, cujd, iarba-soarelui, podbal,
podbal de munte, roit, tabacu-cmpului, a-oilor.
n tradiia popular: frunzele se puneau crude pe tieturi i rni, iar cu decoctul plantei
se splau rnile obrintite din cauza frigului.
Se mai folosea contra inflamaiilor gurii i gtului. Rdcinile plmdite n rachiu se
foloseau contra vtmturii.
Ceaiul din frunze i flori se lua contra diareei i dizenteriei, precum i n bolile
neuropsihice, iar cu decoctul se fcea gargar prelungit.
Fiertura din plant se folosea la bi contra reumatismului. Ceaiul fcut din pri aeriene
se lua contra rcelii, iar cel din floare, n boli de ficat.
Frunza crud sau decoctul plantei se folosea extern.
Compoziie chimic: florile i rizomul conin ulei eteric, arnicin, colin, arnidiol,
arnisterin, astragalin, materii tanante, acid galic, acid cafeic, fitosterine, alcooli
triterpenici, colorani de natur carotidian, inulin, rin, tanin, substane minerale.
Aciune farmaceutic: antiseptic, antiinflamatorii, antifungice, bacteriostatice,
cicatrizant, decongestiv. mpiedic nmulirea bacteriilor, omoar ciupercile patogene.
Extern este un foarte bun vulnerar i intern se poate folosi cu atenie ca stimulent nervos
]n doze de 0,5g o dat.
Se poate folosi la urmtoarele afeciuni: acnee, afeciunile pielii, alopecie, antrax,
arsuri, cancerul pielii, cicatrice cheloide, contuzii, cosmetic, dureri abdominale
(comprese), disgravidie, eczeme varicoase, edeme dureroase, entorse (cu ap de plumb),
eroziuni infectate, escare, furunculoz, hipermenoree, incontinen urinar, insomnii,
laringit acut (gargar), leziuni zemuinde, leucoree, micoze, nevralgii, palpitaii,
piodermit, plgi, purpur, rgueal (gargar), rni, slbiciuni ale muchiului inimii,
tulburri nervoase (5-10 picturi o dat i se poate lua de 3 ori pe zi), tulburri de
circulaie sangvin, ulcer stomacal, ulcer varicos, umflturi diverse.
Se va acorda o mare atenie cantitilor ne avnd voie s fie depite. n cazul supra
dozrii vor aprea fenomene de intoxicaie. Pentru a preveni aceste fenomene se va lua
ntotdeauna tinctura diluat, iar ceaiul este bine s fie fcut numai n combinaii cu alte
plante medicinale.
Preparare: - n cazul laringitei se va face cu 2 lingurie de flori puse la 250 ml ap
clocotit. Se acopere pn ajunge la temperatura corpului. Se strecoar i se vor face
gargar de mai multe ori pe zi.
-1 linguri de flori se pun la 250 ml ap clocotit. Se acopere 15 minute, se strecoar.
Se folosete la comprese externe pe diferite afeciuni.
-Unguent: 2 lingurie de flori se umezesc cu puin alcool apoi se pun n 50 ml ulei i se
fierb pe baie de ap, timp de 2 ore. Se strecoar. Se folosete extern. Dac se dorete se
poate pune i puin cear de albine.
-Tinctur 50 g de flori se pun n 250 ml alcool de 70. Se va ine apoi 15 zile agitnd
de cteva ori pe zi. Se va strecura apoi i se pune n sticlue de capacitate mai mic. La
folosire se va pune 15 ml de tinctur la 100 ml ap distilat. Se agit bine apoi se
folosete ca cicatrizant i antiseptic la rni.
Contraindicaii: nu se utilizeaz intern putnd provoca deranjamente gastro- intestinale
i hipertensiune arterial. n doze mai mari poate provoca paralizia centrilor nervoi, iar
extern este iritant.
ARAR
Acer platanoides Fam. Aceracee
Denumiri populare: paltin
n tradiia popular: este preuit pentru lemnul su mtsos , alb cu nuane glbui. Se
folosea la confecionarea mobilierului. Seva dulce, abundent primvara era forte
cutat de copii. Se obinea prin crestarea scoarei.
Frunzele, i mai ales scoara se folosea pentru colorarea n negru.
n unele pri fluturii de arar (fructele cu aripi divergente), fieri n ap se foloseau
contra dizenteriei, diareei sau se folosea decoctul scoarei sau chiar plmdit n rachiu.
Se mai ntrebuina contra rnilor. Pentru dor de inim se fierbeau flori de arar i se
bea dimineaa i seara.
Aciune farmacologic: calmeaz n cazul gutei durerile, se folosete att intern ct i
extern.
Mod de folosire: se strivesc frunzele proaspete i se aplic pe locurile dureroase.
Preparare:
-Frunze proaspete se aplic pe locurile dureroase sub form de cataplasme i se in pn
la trecerea durerii.
-Se va pune o mn de frunze la un litru de vin de bun calitate i se fierbe la foc mic
timp de 30 minute, dup care se strecoar i se va complecta cu vin pn la 1 litru. Se
folosete la cataplasme externe sau intern se va consuma cte 10 ml o lingur de sup
de 3 ori pe zi, pentru afeciunile interne.
Se poate folosi la urmtoarele afeciuni: dureri diverse aplicat extern sau intern, gut,
inflamaii articulare, nepturi de insecte, reumatism.
ASMUI.
Anthricus cerefolium Fam. Umbelliferae.
Denumiri populare: asmauc, asmauchi, asmile, amauchi, asmauc, chervl,
hamaciuc, hasmauchi, hasmaciuc, hiasm, tulburea, turburea.
n tradiia popular: cultivat pe alocuri pentru cerine culinare, frunzele se foloseau la
salat sau condiment.
Lstarii se foloseau contra bolilor de piele. Ceaiul din lstari floriferi se ia ca stimulent,
diuretic. Se mai lua pentru hemoragii uterine.
Compoziie chimic: ulei eteric 0,03% compus din glicozidul apiina, metilcavicol,
osmorizol, asmarizol, uleiuri grase, substane amare, vitamine B, C. Sruri minerale,
etc.
Aciune farmaceutic: antiinflamator, tonic, cicatrizant, rezolutiv.
Mod de preparare: se va face un cei din 2 lingurie de plant care se vor pune la 250 ml
ap clocotit. Se acopere pentru 10 minute, dup care se strecoar. Se pot consuma 2
cni pe zi. Se poate folosi durate lungi fr efecte secundare nedorite.
n cazul n care se va folosi extern se va folosi cantitate dubl de plant.
Se poate face i crem n care n 100 g grsime (untur de porc, unt, vaselin, lanolin,
etc) se va fierbe pe baia de ap 50 g de plant mrunit timp de 3 ore. E strecoar i n
cazul n care se dorete ca s fie mai consistent se va mai aduga i cear de albine 20
g sau chiar mai mult dac se va dori o crem mai consistent.
Se poate folosi la urmtoarele afeciuni: afeciuni oftalmologice (comprese cldue pe
ochii nchii), amenoree, blefarit, constipaie, cuperoz, eczeme, faringite, galactagog
(crete cantitatea de lapte la tinerele mame), herpes, hidropizie, hemoroizi, inflamarea
pleoapelor, nepturi de insecte, litiaze, leziuni iritante, prurit, retenii urinare, ulceraii
faringiene i bucale, stomatite. Se poate folosi i n combinaii cu alte plante
medicinale. Fructele se folosesc i ele la boli de piele, afeciuni oculare, cuperoz.
Sucul proaspt este bun pentru afeciuni oculare, punndu-se direct n ochi.
ASUDUL CALULUI.
(vezi osul iepurelui)
Ononis hircina Fam. Leguminoase.
Denumiri populare: lungoare
n tradiia popular: florile fierte cu piatr acr coloreaz n galben, iar fierte cu calaian,
o coloreaz verde.
n multe zone s-a folosit contra lingorii; se fierbea planta decoct, se ddea puin
bolnavului s bea; restul se spla sau se sclda, cnd se fcea mai mult. Uneori
btrnele muiau n el cmaa bolnavului, l mbrcau apoi cu ea, l aezau n pat i l
nveleau bine. Mai puneau planta la cpti.
Plmdit n rachiu, cu rdcin de ptlagin i izm, se lua n bolile de stomac,
dimineaa pe nemncate.
n Vrancea rdcina pisat i plmdit n rachiu se lua contra vtmturilor, iar vinul
n care se fierbea tulpinile florifere se bea ca afrodiziac.
Compoziie chimic: conine mai ales n rdcin flavonozide i saponozide. Se
folosete foarte rar azi.
Preparare:
-1 linguri de plant mrunit se va pune la 250 ml ap, clocotit. Se acopere apoi
timp de 15 minute. Se strecoar i se poate consuma cte 2 cni pe zi. Extern se poate
folosi o cantitate dubl de plant.
Se poate folosi la: alopecie, cderea prului, constipaie, dureri de stomac, dureri de
abdomen, rni, ulceraii.
AVRMEASC.
Gratiola officinalis Fam: Scrophulariaceae.
Denumiri populare: cretineasc, milostiv
n tradiia popular: decoctul plantei se folosea contra bubelor dulci. Se mai ddea la
tuse, durere de stomac i friguri.
Pus n miere n amestec cu hrean, busuioc, i iarb pucat se lua contra tuberculozei.
n unele pri decoctul era luat de femeile care nu aveau copii. Frunzele se opreau cu
ap fiart i se luau dimineaa n boli de stomac.
Compoziie chimic: lstarii floriferi i rdcinile conin uleiuri grase, substane amare,
tanante i glicozidul gratiotoxina.
Aciune farmacologic: are proprieti iritante i este un vomitiv drastic, periculos. Se
poate folosi totui n anumite afeciuni psihice mpreun cu leuteanul i un calmant
(talpa gtei sau valerian).
Administrare: doar cu acordul medicului datorit faptului c este un vomitiv periculos.
Medicul va indica i afeciunile la care se poate administra.
BAME
Hibiscus esculentus Fam. Malvaceea.
n tradiia popular: cultivat pentru fructele sale, folosite cnd sunt tinere n
alimentaie. Planta s-a ntrebuinat contra vtmturii i a lingori.
Aciune farmacologic: emolient datorit marii bogii n mucilagii i foarte util n
afeciunile respiratorii.
Se folosete n: afeciunile respiratorii sau n afeciuni digestive.
Preparare: se poate folosi chiar n preparate culinare. Ca tratament este bine s se
consume zilnic cte un ceai fcut din 2 lingurie de plant mrunit puse la 250 ml ap
i se vor fierbe apoi timp de 15 minute.
Se pot folosi n: afte, balonri, bronite, constipaie, enterite (mpreun cu alte plante),
faringite, gastrite, ulceraii.
BARBA URSULUI
Equisetum palustre(vezi coada calului)
Equisetum maximum Fam. Equisetaceae.
Denumiri populare: barba- ursului de bame, barba sasului.
n tradiia popular: decoctul tulpinilor sterile scoase cu rdcin cu tot i fierte nfundat
ntr-o ulcic se inea n gura copiilor contra durerilor de dini, iar cu plantele se fceau
oblojeli la falc.
Fiertura preparat din tulpini sterile se ddea contra bolilor de piept. Se mai ntrebuina
mpreun cu iarb bloas ( Centaureea austriaca), fierte n bere, cu miere i puin
piatr acr pentru bolile de blenoragie. n multe pri se lua contra durerilor de rinichi.
Cu flori de nalb decoct se da contra poluiilor.
Compoziie chimic: tulpinile sterile conin oxizi de siliciu, saponin, flavonozide,
compui azotai.
Aciune farmacologic: se folosete doar extern unde produce la bi o puternic
dezintoxicare a organismului i o mai rapid cicatrizare n afeciunile dermatologice.
Preparare:
-Se folosete doar la tratamentul extern aa c vom pune 50 g de plant mrunit la 5
litri de ap. Se va fierbe apoi timp de 30 minute, se strecoar apoi n cad unde se va sta
30 minute. Pentru comprese pe rni sau cataplasme pe umflturi se va pune 2 linguri de
plant mrunit n 250 ml de ap i se va fierbe timp de 15 minute. Se va strecura i cu
acest ceai se pot face comprese pe locurile afectate. Cataplasmele se vor face cu planta
fiart. Se va ine n funcie de toleran ntre 2 ore, pn la 8 ore, local.
BUBERIC
Scrophularia nodosa Fam Scrophularia.
Denumiri populare: brnc, brnca porcului, buruian de buberic, frunz de iarb, iarb
de trnji, iarb neagr, iarba porcului, iarb srat, urzic neagr.
n tradiia popular: a fost un leac comun la bube i tieturi.
Contra erupiilor de piele, se fierbeau i cu decoct se splau, sau se folosea la brnc i
glci.
Cu tulpinile florifere se fceau bi, contra durerilor de picioare i a reumatismului.
Rizomul tuberizat se ddea ca vermifug.
Compoziie chimic: prile aeriene-substane amare, saponine, flavono-glucozidul
diosmina, alcaloizi, acizi: cafeic, cinaric, cumaric, ferulic. Zaharoz, manitol, sruri
minerale, etc.
Prile subterane conin acid cafeic, cumaric, hidroxibenzen, etc.
Atenie! PLANTA ESTE TOXIC i nu se va supra doza deoarece conine saponine
care au o puternic aciune in subierea sngelui, putnd duce la accidente nedorite. De
asemenea are un puternic miros neplcut.
Proprieti: este o plant cu aciune astringent, hemolizant, antihelmintic, etc.
Preparare:
-1 linguri de plant mrunit sau frunze mrunite se pun la 100 ml ap clocotit. Se
acopere pentru 10 minute, dup care se strecoar. Se pot bea trei porii din acestea pe zi
cu nghiituri mici.
-Decoct din rdcin mrunit sau frunze folosit extern din 2 linguri de plant
mrunit la 500 ml ap clocotit. Se acopere pentru 15 minute, apoi se strecoar. Se
folosete extern la comprese sau cataplasme care se schimb n funcie de toleran la
12-24 ore.
-2 lingurie de plant mrunit se va pune la 250 ml ap i se face o mmligu cu
fin de mlai mai tare. Se pune ct mai cald (s nu produc arsuri), pe abcese sau
adenoame cu diferite localizri, sau diferite tumori. Este bun i la calmarea durerii
reumatismale sau de alt natur.
Se poate face acest lucru de 2 ori pe zi.
Tinctura: o parte plant mrunit sau rdcin i 5 pri alcool alimentar de 70. Se ine
15 zile, apoi se strecoar. Se vor lua 5-10 picturi de 2-3 ori pe zi.
Extern se fac gargare cu diluii din tinctur sau se pune pe rni n diferite diluii.
Se folosete la urmtoarele afeciuni: adenite, angin difteric, amigdalite, febr,
hemoroizi (se face o crem cu praf de plant n amestec cu unt 1\1) Se va amesteca pn
la omogenizare. Se aplic n strat subire de 2 ori pe zi. Rni (alifie sau infuzie),
urticarie- intern 2 ceaiuri i extern decoct n tamponri locale. Parazitoze- se poate lua
n orice form de preparat, noduli scrofuloi, reumatism (se fac bi cu mai multe plante
i se st 30 minute n cad, dup care se termin baia cu un du rece.
BUSUIOC
Ocinum basilicum Fam Labiate
Denumiri populare: basic, bsilesc, bosoioc, mlcin, mejioran, vsliac.
Se folosesc prile aeriene ale plantei att proaspt ct i uscat.
n tradiia popular: frunzele se puneau pe bube, iar n legturi, la adenoamele de la gt
i ale.
Se punea pe jratec i se trgea fumul n piept, contra tusei, i pe nas contra guturaiului.
Contra tusei se folosea i decoctul, iar n amestec cu intaur i ieder, pentru tuse rea.
Cu tulpini de busuioc aprinse se ardeau negii.
Legtura cu semine se punea contra durerilor de cap.
Se mai folosea contra frigurilor, cel obinut din seminele ntrebuinate la biseric n
cult.
Ceaiul din frunze i vrfurile florale se folosea n bolile de stomac i rinichi, iar seva
plantelor crude, din primvar, contra durerilor de ochi.
Cei crora le intra ceva n ochi puneau un fir de busuioc n ochi pentru a-l scoate afar.
Compoziie chimic: ulei volatil, (camfor, cineol, eugenol, estrargol- pn la 80%,
linalol pn la 50%, sitosterol, anetol) saponozide triterpenice, tanoizi, sruri minerale,
etc.
Proprieti: antiseptic intestinal, absoarbe gazele din stomac, stimuleaz digestia
datorit uleiului volatil, calmeaz colicile, crete secreia de lapte la mamele care
alpteaz. Combate greurile i vrsturile nc de la prima administrare. Antiinflamator
stomacal i intestinal, dar poate fi folosit i extern ca antiinflamator. Este uor diuretic
stimulnd digestia. Carminativ, expectorant, antiseptic intestinal. Este un bun energizant
i febrifug. Avnd aceste proprieti i fiind i foarte aromat cu o arom plcut este una
dintre plantele des folosite.
I se atribuie foarte multe proprieti n credina popular. Se mai folosete mult n
cosmetic, pentru efectele pe care le are asupra pielii i prului.
Mod de preparare:
-Se poate folosi planta proaspt frecnd cu ea locurile unde au fost nepate de insecte
dup ce s-a scos eventual acul. Se mai folosete n urticarii, mncrimi tot aa.
-Plant proaspt- cteva rmurele puse la un litru de ap i lsat pentru 12 ore. De
seara pn dimineaa, cnd se poate consuma n cursul zilei dup strecurare. Se spune
c red voioia i dorina de via. De asemenea se spune c ntinerete.
-Praf de plant uscat obinut cu rnia de cafea. Se poate lua cte un vrf de cuit, pn
la o linguri care se va pune sub limb timp de 10 minute. Se nghite apoi cu puin
ap. Se poate lua de 3 ori pe zi.
-Infuzie. 1-2 lingurie de plant mrunit se va pune la 250 ml ap clocotit. Se acopere
pentru 10 minute, apoi se strecoar. Se pot consuma 2-3 ceaiuri pe zi. Este preferabil s
se consume nainte de mese. n afar de diabet se poate s se ndulceasc cu miere
poliflor. Este foarte util n colici intestinale, balonri, bronit, etc.
-Macerat- 2 lingurie de plant mrunit se pun la 250 ml ap rece. Se las apoi timp de
12 ore la temperatura camerei. Se strecoar. Se poate consuma dimineaa. Se pot bea 23 cni pe zi.
-Tinctur- 50 g de plant mrunit se vor pune ntr-o sticl care se poate nchide
ermetic cu 250 ml alcool alimentar de 70. Se va ine la temperatura camerei timp de 15
zile, agitnd des sticla, dup care se strecoar. Se poate apoi lua cte o linguri de 3 ori
pe zi diluat cu 100 ml ap.
-Unguent- praf de busuioc obinut cu rnia de cafea. Se cerne. Se amestec 50 g de
praf cu 50 g de grsime( unt, untur, lanolin, seu de oaie, seu de vit, vaselin). Se
amestec pn se omogenizeaz. Se pune in cutiue la rece. Se unge n strat subire de 2
ori pe zi. n cazul n care se dorete obinerea unei creme mai consistente se poate pune
i cear de albine dup dorin (la cantitatea de mai sus se pun 10-20 g) i atunci se
extern de 2 ori pe zi n strat subire. Se poate face n amestec i cu praf de suntoare sau
de ttneas cnd va fi mai eficient.
Tinctur: 1 parte praf i 5 pri alcool alimentar de 70. Se ine 15 zile apoi se strecoar.
Se va folosi cte o linguri de 3 ori pe zi diluat n puin ap.
Se poate folosi la urmtoarele afeciuni: amigdalit, anorexie, astm, bronit, bube,
colici, colit, diaree, faringit, furuncule, gastrit, guturai, hemoroizi, infecii urinare,
laringit, migrene, meteorism, rgueal, rinite, stimularea funciei sexuale, tuse,
stimularea sistemului nervos.
CAISA.
Armeniaca vulgaris.
Compoziie chimic: zaharuri, levuloz, glucoz, protide, lipide, o substan
asemntoare carotenului, brom, calciu, fier, fluor, cobalt, mangan, magneziu, potasiu,
sulf, fosfor. Vitaminele: A, B1, B2, B3, B5, B6, B9, C, E, PP.
Aciune farmaceutic: foarte nutritiv mai ales uscat. antianemic, aperitiv, rcoritoare,
astringent. Contribuie la meninerea echilibrului nervos i chiar reface nervii. Reface
celulele organismului, laxativ, antidiareic, indicat n reglarea digestiei. ntrete
imunitatea. Smburii decorticai 4-6 buci luai mcinai sunt foarte utili contra
cancerului.
Se poate folosi la: afonie, anemie, cancer, constipaie (n special cea uscat),
convalescen, depresie nervoas, diaree, inapeten, ntrzierea creterii la copii,
insomnii, nervozitate, obezitate, rahitism, reumatism, senectute.
Preparare:
-Fructul crud sau sub form de suc, fruct uscat, sirop, dulcea, gem, etc, n alimentaie.
-Caise uscate 6-8 buci se vor pune de seara n 250 ml ap la temperatura camerei.
Dimineaa se consum att apa ct i fructele n constipaie, etc.
-n aplicaii externe sucul de cais este un tonifiant al pielii normale.
CALAPR
Crysanthemum balsamita Fam. Compositae
Denumiri populare: bumbior, calampr, calapr, calonchir, calubr, carpin, clugr,
dumbravnic, galopr, izma Maicii Preciste, smirn, spiculee, vetrice.
n tradiia popular: frunzele se ntrebuinau n mod curent, n multe zone, la tieturi,
bube, buboaie, pe care se aplicau crude, plite n foc ori pisate i amestecate cu grsime.
Cu calapr, ceap, coada-oricelului i un pic de ment se prepara o unsoare pentru
bube i umflturi. Plantele se uscau pe plit, se sfrmau, se amestecau cu seu de oaie,
ori unt, ulei de lemn i miere, unsoare de gsc topite ntr-o tigaie. Dup ce se
amestecau n tigaie se punea fin de gru ca s le in laolalt. Pasta obinut se
mprea n dou. O parte se punea pe piept pentru tuse, iar dup o jumtate de ceas
dup ce se rcea se punea cealalt jumtate.
Panariiul se lega cu ceap alb, coapt, amestecat cu tmie pisat, busuioc i frunze
de calapr.
Decoctul se inea n gur contra aftelor i a durerilor de dini.
Rdcina pisat, muiat n oet, se punea pe pntece contra herniei.
Decoctul prilor aeriene i mai ales al frunzelor se lua n boli de plmni i ficat.
n ara Oaului cu calapr fiert se legau oasele cu tuberculoz osoas.
Decoctul se ddea femeilor dup natere ca ntritor i ca s opreasc pierderile de
snge.
n multe pri, cu decoct se splau pe cap pentru dureri de cap, sau ca s le creasc
prul, s nu cad.
Se mai punea n bile celor slabi s-i ntreasc.
Aciune farmaceutic: antiinflamator, calmant, cicatrizant, diuretic, stomahic,
antispastic. Stimuleaz creterea prului.
Preparare:
- 2 lingurie de plant mrunit se va pune la 250 ml ap clocotit. Se acopere pentru
10 minute, apoi se strecoar. Se pot consuma 2-3 cni pe zi.
-Tinctur: se pune o parte de plant mrunit cu 5 pri alcool alimentar de 70. Se
nchide ermetic sticla i se ine la temperatura camerei agitnd des. Se strecoar dup 15
zile. Se poate folosi cte 10 picturi pn la 1 linguri de 3 ori pe zi diluat n 100 ml
ap.
Se poate folosi n urmtoarele afeciuni: afeciunile ficatului, afeciuni digestive, afte
bucale, alopecie, bube rele, chelie, contuzii, diaree, epilepsie, furuncule, hemoroizi,
herpes, infecii ale pielii, leziuni bucale erodate, plgi greu vindecabile, rni, reglarea
menstrelor ( se prefer tinctura luat nainte de menstre cu 2 zile i se va continua pe
toat perioada. Se ntrerupe cnd se termin menstruaia), tieturi, ulceraii, vnti,
viermi intestinali (clisme cu o infuzie de 2 ori mai concentrat i se va face la
temperatura corpului mai multe zile la rnd).
Este deosebit de eficient la refacerea podoabei capilare. Se va face pentru aceasta un
tratament cu ceai din aceast plant de 2 ori pe sptmn i de asemenea tinctur cu
care se va freca pielea capului de 2 ori pe zi, pn la refacerea complect a podoabei
capilare, apoi se mai continu doar splturile sptmnale.
CARPEN.
Carpinus betulus Fam. Betulaceea.
Denumiri populare: carpn, carpin, grni, mustre.
Proprieti: astringente i antiseptice.
Compoziie chimic: puin studiat. Se cunoate faptul c are tanin, ceea ce confer
efectul astringent, antibiotic sau de cicatrizant. Se mai folosete ca hemostatic.
Mod de folosire;
-Decoct din frunze proaspete sau uscate. 1 linguri de frunze mrunite se va fierbe
timp de 5 minute n 250 ml ap. Se strecoar apoi i se pot consuma 3 cni pe zi. Extern
se poate folosi cantitate dubl de plant.
-Unguent din praf de plant: se fierbe pe baia de ap 50 g de praf de plant cu 200 ml
unt timp de 3 ore. Se strecoar. Se pune n cutiue mici la rece . Se poate folosi de 2 ori
pe zi n strat subire.
-Oet 500 ml n care se va pune 50 g de praf de plant. Se las apoi timp de 8 zile la
temperatura camerei. Se strecoar. Se folosete la mncrimi, n diferite diluii n
funcie de toleran. Pentru a obine un oet aromat se poate pune i levnic de
exemplu 10 g de praf o dat cu acest praf de frunze.
Se poate folosi la urmtoarele afeciuni: cancer extern, cderea prului, diaree, dureri de
gt, dureri reumatice, grip, hemoroizi, menstruaii (perturbri- cantiti prea mari)
nevralgii, paralizii, prurigo, rceli, reumatism, cosmetic. Tuse.
CARTOF.
Solanum tuberosum. Fam. Solanaceae.
Compoziie chimic: conine crud o oxidaz care prin fierbere se distruge- favorizeaz
aprovizionarea cu oxigen. Ap, hidrai de carbon, protide, lipide, sruri minerale de
sodiu, calciu, magneziu, fosfor, fier, mangan, cupru, sulf. Vitaminele: A, B1, B2, B3,
B5, B6, B9, E, acid pantotenic, acid folic, solamin, etc.
Aciune farmacologic: nu se consum cartofii colorai n verde pentru c au foarte
mult solamin care este toxic. Foarte digest, aliment plastic util diabeticilor, obezilor,
aliment de balast, care nlesnete funciile intestinale, antiulceros, cicatrizant, topic
emolient, calmant i cicatrizant al mucoasei digestive, antispasmodic.
Se folosete la urmtoarele afeciuni: abcese, acidoz, afeciuni digestive i ale ficatului,
arsuri, artritism, blocaj urinar, constipaie, crampe, crpturi ale pielii, demineralizare,
dezechilibre ale nutriiei, diabet, dispepsii, dureri migrenoase, edem n insuficiena
renal, erizipel, erupii ale pielii, flegmoane, furuncule, gastrit, glicozurie, hemoroizi,
hepatism, insomnie, intestine lezate, litiaz n special renal, nevralgii, obezitate,
panariiu, plgi atone, reumatism, sciatic, scorbut, tuse nervoas, ulcer gastric i
duodenal, ulcere varicoase.
Preparare:
-Tinctur curat 20 picturi n puin de 3 ori pe zi nainte, n timpul mesei sau dup
mese (doza poate fi ridicat la 40 picturi, vreme de cteva zile dac efectele nu sunt
suficiente.
Se rade cartoful crud i se pune ntr-un borcan cu capac. (se poate folosi i numai sucul
filtrat). Se pune apoi alcool de 70 ct s treac cu un deget peste pasta aceasta. Se ine
timp de 15 zile agitnd des la temperatura camerei. Se filtreaz apoi bine i se poate
folosi. n cazul sucului de cartofi este suficient s stea doar 8 zile.
-Suc de cartofi crud: pahar de 4 ori pe zi timp de 1 lun n ulcere, diabet, etc. Se
poate aduga miere, suc de morcovi sau de lmie. O jumtate de pahar pentru celelalte
afeciuni de 2 ori pe zi.
-Contra paraziilor intestinali: se va mnca seara timp de 3 zile consecutiv exclusiv
salat de cartofi amestecat cu 60 g de ulei de nuc.
Extern:
-Ras n cataplasme crud sau fiert.
-n cataplasme rai cruzi n arsuri, degerturi, crpturi. Plgi atone, ulcere, edeme ale
pleoapelor. Se poate aduga ulei de msline.
CASTAN COMESTIBIL
Castanea sativa Fam. Fagacee
Denumiri populare: adistin, agnistin, castan-bun, cstan, gstane, gstine, gstinie,
ghistin, gustine.
n tradiia popular: scoara se folosea la tbcitul pieilor iar coaja la vopsitorie.
Castanele se foloseau contra degerturilor la mini i picioare. Se fierbeau i n zeama
lor, ct era nc fierbinte, se ineau cteva minute membrele degerate.
Compoziia chimic: ulei, protide, hidrai de carbon, vitaminele: B1, B2, C, sruri
minerale.
Frunzele: tanin, vitamina E, Lemnul taninuri cathehice, castalina, castalgina, vascalina,
vescalgina, alcool triterpenic, acizi, sruri minerale.
Aciune farmacologic: se folosesc fructele coapte fr coaj care sunt un antiseptic
pentru tubul digestiv, antianemic, energetic, remineralizant, tonic nervos i muscular.
Coninutul n sulf este mic, ns datorit faptului c are sulf ajut la dezinfecie i la
refacerea oaselor, mai ales c are n componen i fosfor care ajut la osificare.
Magneziul pe care-l conine ajut i el foarte mult att la sistemul osos ct i ntregului
organism. Potasiul ajut inima i vasele de snge. Se cunoate aciunea acestui fruct mai
ales n cazul celor cu afeciuni venoase (varice, etc) Este de mare ajutor tuturor celor
care doresc s se supraalimenteze i chiar sportivilor i convalescenilor. Fierul pe care-l
conine ajut i la refacerea sngelui.
Castanele se consum coapte sau fcute piure. Se pot consuma n orice cantitate.
Sunt contraindicate la obezi i diabet.
Se recomand n: afeciuni coronariene, afeciuni venoase sau arteriale, astenie fizic i
psihic, anemie, btrnee, convalescen, cretere, decalcifiere, depresie, flebite,
hemoroizi, osteoporoz, stomatit, tromboflebit, varice
CASTAN SLBATEC
Aesculus hippocastanum Fam. Hippocastanaceae
Denumiri populare: aghistin, castan de cai, castan de India, castanul-calului, castanulporcului, ghistin.
n tradiia popular: scoara se ntrebuina la tbcit i vopsit.
Castanele, pisate sau tiate mrunt i plmdite n spirt denaturat ori fierte n ap pentru
baie, se ntrebuinau contra reumatismului. n acest scop se folosea i floarea, pus n
petrol, cu care se fceau frecii.
n inutul Bacului, se introduceau 6 inflorescene ntr-o sticl de un litru cu benzin.
Sticla se ngropa n pmnt, unde se inea trei sptmni, iar dup aceia se ungeau
prile dureroase. Fructele se foloseau contra frigurilor i contra loviturilor, ca i
ramurile tinere i scoara.
Ca s nu se mbolnveasc de erizipel unii purtau o castan nvelit n pnz, la gt.
Compoziie chimic: seminele conin amidon, saponozide triterpenice care imprim
gustul neplcut i amar al seminelor, grsimi, albumine, tanin, esecin, afrodescin,
argirescin, criptoescin, flavonoide, oxicumarine (esculozid i fraxinozid i agliconii
lor esculetin i frasetin), vitamine din grupul B, C, K i D-catecol, substane amare.
Scoara conine: esculin, cvercitrin, fraxin, oxicumarin, celuloz, rezine, substane
minerale.
Proprieti: datorit prezenei saponozidelor, n special a escinei i D-catecolului,
extractele de castan au aciune flebotonic moderat; escina are aciune antiinflamatoare
diminund fragilitatea capilarelor, are proprieti antiedematoase, fotoprotectoare,
hemostatice. Capilar protector, reductor al fragilitii capilare, vasoconstrictoare.
Mod de folosire:
Tinctura: la 200 g de frunze mrunite se adaug 1 litru de alcool de 70 alimentar. Se
nchide bine sticla i se va ine timp de 15 zile la temperatura camerei agitnd des. Se
strecoar apoi i se pune n alte recipiente mai mici. Se pot lua intern cte 10 picturi
diluate n 100 ml de trei ori pe zi.
Unguent:
a) 25 ml de tinctur se amestec cu 75 g de lanolin de la farmacie sau cu untur
proaspt nesrat.
b) castane se cur de coaj se usuc bine apoi se mrunesc transformate n praf cu
rnia de cafea. Se pot amesteca cu: miere, smntn, ulei, untur, etc n proporie de
1\1.
Se pun pe locul afeciunii n strat subire sau dup un masaj uor. Se leag fa elastic
dac este vorba despre varice.
c) Se fierb castanele dup ce au fost curate de coaj. Se transform n past prin
pasare i apoi se amestec cu orice grsime n proporii de 1\1.
Vin:
Se va lua o mn de frunze de castan sau coaj ( 4 linguri) de pe ramuri tinere. Se
mrunesc bine, apoi se vor pune ntr-un litru de vin de bun calitate. Se vor ine timp
de 10 zile agitnd des. Se pot i umezi nainte frunzele sau coaja cu alcool alimentar de
70 pentru 12 ore, ca s se elibereze mai multe substane active. Se strecoar i se va lua
cte o lingur dimineaa pe stomacul gol. Se ia timp de 14 zile, dup care se vor lua 2
linguri, una dimineaa i una seara, timp de alte 14 zile. Se iau apoi 3 linguri cte 14 zile
una dimineaa una seara i una la amiaz. Se va scdea apoi la 2 linguri timp de 14 zile,
apoi la 1 lingur 14 zile i se termin aceast cur.
Se pot folosi castanele la urmtoarele afeciuni: accident cerebral, contuzii, cuperoz,
degerturi, edeme cerebrale, edeme postoperatorii, edeme traumatice, flebite, cangren,
hemoroizi, hernie de disc, inflamaie venoas, impetigo, luxaii, parkinson, plgi
infectate, procese exudative intracraniene, sciatic, sechele dup fracturi, spondiloz,
tulburri circulatorii, ulcer varicos, varice.
CASTRAVETE.
Cucumis sativus. Fam. Curcubitaceae.
Compoziie chimic: vitaminele A, B, C, sulf, magneziu, oxid de calciu, mucilagii
Aciune farmacologic: rcoritor, depurativ, dizolvant al acidului uric i al urailor,
diuretic, hipnotic uor.
Este un dezintoxicant al organismului se poate folosi foarte bine la reumatism i foarte
multe alte afeciuni.
Extern este vitalizant i astringent sucul.
Se folosete la urmtoarele afeciuni: acnee, artritism, colibaciloz, colici, cosmetic,
crpturi ale buzelor, dermatoze superficiale, gut, iritaii intestinale, intoxicaii, litiaz
biliar i renal, pecingine, pete pe piele, pistrui, pori dilatai ai feei, prurit, reumatism,
riduri, stri subfebrile, temperamente biloase i sangvine.
Preparare:
-Fiert indicat contra iritaiilor intestinale, util n temperamente biloase i sangvine.
-Crud ras sau suc, este pentru unii destul de indigest. Se folosete n diferite combinaii
cu alte legume i fructe. Indicat minimum 20 ml de 3 ori pe zi.
-Extern pentru cei cu pielea gras: loiuni pentru ten cu ap de fierbere nesrat.
_Riduri- aplicaii de rondele de castravete.
-Pistrui-loiune cu lapte crud n care s-au macerat rondele de castravete.
-Pori dilatai ai feei- se iau cantiti egale de semine de castravete, dovleac i de
pepene galben. Se macin fin, separat, ntr-o rni de cafea. Se dilueaz cte o lingur
de sup din fiecare pudr n lapte sau smntn. Se amestec pentru obinerea unei
mti care se va aplica vreme de 30 minute. Se spal apoi cu ap de trandafiri cldu.
-ngrijirea feei: lapte de castravete. Se piseaz ntr-o piuli 50 g de migdale dulci,
decorticate, se toarn ncet 250 g de suc de castravete dat n clocot i rcit i se
strecoar ntr-o pnz deas. Se adaug 250 ml alcool i 1 g esen de trandafir. Se
utilizeaz ca loiune.
-Pomad emolient (dermatoze, ngrijirea feei, nclzirea picioarelor):
Produsele salicilice sunt foarte bine asimilate de organism i sunt utile n multe
tratamente. Diminueaz acidul uric din urin, alcalinizant al sngelui. Conine iod foarte
util la afeciunile tiroidiene mpreun cu brom.
Preparare i administrare: este normal c fructele proaspete sunt cele mai indicate. Se
pot consuma ct mai multe, indicat ar fi s se consume minimum 300 g pe zi o perioad
mai lung. Acestea se vor consuma dimineaa pe nemncate.
n cazurile n care nu se poate asigura o provizie suficient de aceste fructe se pot face
i siropuri (nu pentru diabetici) Acestea se vor face din suc proaspt de fructe bine filtrat
n care se va pune zahr, pn se obine o soluie saturat ( nu se mai topete zahrul i
rmne la fund). nainte de a fi nchis n sticle se va pune sucul de la o lmie la fiecare
500 ml suc. Apoi se nchid ermetic sigilnd dopurile cu cear topit sau parafin. n
acest fel se pot pstra o perioad de 2 ani.
Se va lua cte o lingur din acest sirop de 3 ori pe zi.
Se pot face de asemenea i multe tratamente cosmetice, cu efecte foarte eficiente.
Se poate folosi la urmtoarele afeciuni: acnee, afeciuni tiroidiene (conin iod),
afeciuni glandulare (le regleaz), amigdalite, astenie de primvar, ateroscleroz,
avitaminoze, boli rectale i intestinale, cancer, colesterol n exces, constipaie, diabet
zaharat (300 g zilnic- conine levuloz), diaree, eczeme, enterite acute, gut
(diminueaz acidul uric), hemoragii uterine, hemoroizi (au aciune intern),
hipertensiune, imunitatea organismului (alcalinizeaz sngele), intoxicaie tabacic i
alcoolic, litiaze biliare i renale (diminueaz acidul uric), nefrite, nevroze, reumatism
degenerativ (cur organismul de toxine), parazitoze intestinale (oxiuri), seboree,
stomatite, TBC pulmonar (remineralizant), tulburri hepato-biliare, ulcer gastric, ulcer
varicos.
Frunzele se pot folosi infuzie, pentru: diaree, inflamaia ficatului, rinichilor i vezicii
urinare. 2 lingurie la 250 ml ap clocotit. Se pot consuma 2 cni pe zi.
Atenie! Pentru unele persoane aceste fructe sunt un adevrat chin producnd alergii,
urticarie, etc. Se vor testa nainte n acest sens.
CTINA
Tamarix ramosissima
Alb- Hippophae rhamnoides
Ctin roie Myricaria germanica Fam. Tamaicaceae
n tradiia popular: rdcina i scoara se folosea la tbcit, iar ramurile pentru vopsit,
uneori se folosea i scoara la vopsit.
Rdcina se ntrebuina ca i scoara ca diuretic, sudorific, astringent, aperitiv. Coaja
ramurilor se folosea ca astringent, hemostatic; fiart n oet ere ntrebuinat ca
insecticid. Frunzele i ramurile se foloseau contra reumatismului, n bolile splinei.
Extern se mai folosea la dureri de dini i rni. Intern se mai ntrebuina n bolile
ficatului, splinei rinichilor i bicii. Cu tulpinile plantei se fceau bi copiilor slbii,
rahitici.
Scoara.
Compoziia chimic: Scoara: hidroxitriptamine, acid oleic, acid palmitic, serotonin,
tanin i acizi tanici, vitaminele B1, B2, C, PP.
Aciune farmaceutic: aport important de vitamine, antidiarei, este o polivitamin
natural. Antiinflamator, astringent, tonifiant. Extern: Limiteaz procesul inflamator,
Praf de frunze uscate: se macin frunzele cu rnia de cafea apoi se cern. Se va lua 1
vrf de cuit de 3 ori pe zi. Se va pune sub limb pentru 10 minute, apoi se nghite cu
puin ap.
Unguent: praf de frunze 1 parte i untur de porc sau alt mas gras (unt, margarin,
seu, etc) 1 parte. Se va amesteca pn la omogenizare. Se ung locurile afectate de 2 ori
pe zi.
Praf de frunze, sau frunze proaspete 50 g se vor pune n 250 ml oet alimentar i se las
8 zile apoi se strecoar. Se poate folosi la urticarii, btturi, mncrimi de piele.
Frunzele de ctin se pot utiliza la urmtoarele afeciuni: afeciuni circulatorii, afeciuni
urinare, cancer, diaree, edeme, infecii urinare, nevroze, reumatism, inflamaiile splinei
n special, tromboflebite, umflturi, varice.
Fructele.
Compoziie chimic: acid linoleic, linolic, arucic, carotenoide, licopen, tocoferol,
zaharuri, pectine, acizi grai eseniali, acid folic i izoramnetol, flavonoide, substane
tanante, substane minerale ca: fier, calciu, fosfor, magneziu, potasiu, sodiu, etc.
Vitaminele: A, B (ntreaga gam de vitamine B care a fost descoperit pn la aceast
dat), C, D, E, F, PP, aminoacizi, etc. Putem spune c este de fapt cea mai complex
polivitamin natural.
Proprieti: din moment ce are toate vitaminele, toate indicaiile care se dau pentru
fiecare vitamin n parte ar trebui s le nir aici. Ne mrginim ns s spunem c este
un protector al organismului n cazul radiaiilor, de aceia se recomand la toi cei care
fac tratamente contra cancerului cu raze sau chimioterapie. Tonifiant general, are
puternic aciune antiscorbutic, este astringent i vermifug. Reface celula ficatului i-l
vindec de foarte multe afeciuni. Distruge infeciile sau le diminueaz n cel mai ru
caz. Face imposibil nmulirea microbilor patogeni. Tonific ntregul organism, elimin
sau limiteaz procesul inflamator, uureaz cicatrizarea. Este i diuretic contribuind i
la curirea organismului de toxine. Este deosebit de util celor care sufere de cancer,
pentru c face mai acceptabil chimioterapia i chiar lupt cu boala. Fructele se pot
folosi att intern ct i extern.
Pot de asemenea s distrug viermii intestinali.
Mod de preparare: n primul rnd se pot consuma fructe proaspete sau congelate. Se vor
lua minimum 4-5 lingurie de 3 ori pe zi. Cu ct se vor consuma ns mai multe cu att
va fi mai vizibil n tratament.
Suc din fructe; se ia minimum 20 ml de 3 ori pe zi.
Fructe uscate 2 lingurie de fructe zdrobite sau mcinate se vor pune la 250 ml ap i se
vor fierbe timp de 15 minute. Se strecoar apoi. Se pot consuma 3 cni pe zi.
Praf de fructe rnite, apoi cernut praful prin sit se va pune sub limb pentru 10
minute, dup care se nghite cu puin ap de 3 ori pe zi. Se ia cu 30 minute nainte de
mese.
Unguent: praf de fructe amestecat cu untur de porc 1\1 i omogenizat prin amestecarea
insistent a celor dou componente d un unguent excelent pentru afeciuni
dermatologice, deoarece conine toate vitaminele necesare refacerii pielii. Se unge local
n strat subire de 2 ori pe zi.
Tinctur din suc- se iau fructele i se zdrobesc, apoi se pun n storctorul de fructe (dac
avei) dac nu ntr-o pnd tare i se strng pentru a stoarce sucul. Sucul din fructe se
pune ntr-o sticl n care se va pune aceiai cantitate de alcool alimentar de 70 ct suc
este. Se pune dop i se ine la rece. n mod normal se ateapt 15 zile apoi se poate
consuma cte o linguri diluat de 3 ori pe zi cu puin ap. Se poate ns consuma i
imediat ce s-a fcut.
Tinctur din praf de plant. (FRUCTE) este mai complex pentru c la aceast tinctur
se folosesc i seminele din fructe. De fapt se macin fructul cu rnia de cafea cu
smbure cu tot. La 50 g de praf de fructe se pune 250 ml alcool alimentar de 70. Se
nchide ermetic i se agit zilnic. Se ine la temperatura camerei. Se strecoar dup 15
zile i se filtreaz. Se pune n recipiente mai mici. Se va lua cte o linguri de 3 ori pe
zi diluat n 100 ml ap.
Vin: la 1 kg de fructe zdrobite se va pune 1 kg de zahr i 10 g drojdie mpreun cu 5
litri de ap. Se pun ntr-un vas timp de 7 zile agitnd des. Dup aceast perioad se va
pune un dop care are un furtun de cauciuc introdus n el. Captul furtunului de cauciuc
se pune ntr-un borcan cu ap. Se las ct timp fermenteaz 5-6 sptmni s
fermenteze.
Dup fermentare se va scoate cu grij uleiul de la suprafa fiind foarte util la multe
tratamente. Vinul se trage apoi cu un furtun ntr-un vas mai mic i se umple pn la
gur, s nu mai rmn aer. Se pune un dop care se pune cear sau se parafineaz. Se
ine timp de 30 de zile cnd se mai filtreaz o dat lundu-se de pe depunerile care s-au
aezat la fundul sticlei. Se pune n sticle i se parafineaz sau cear. Este un vin foarte
bun la tratamente i totui un vin gustos. Peste fructele din vas se mai poate pune zahr
i ap i se mai face o dat vin, ns nu medicinal ci pentru un vin de mas.
Se poate consuma ca tratament vinul obinut prima dat cte 50 ml de 3 ori pe zi. La
acest vin se pot pune i plante aromate cnd se pun fructele n funcie de afeciuni:
cimbru, salvie, busuioc, mghiran, etc.
Se mai poate face un alt preparat foarte util n cazul n care avei la ndemn fructe
proaspete. Se vor spla foarte bine fructele cu mult ap dup ce le-ai desprins de pe
ramuri. Se pun aceste fructe de preferin ntr-un vas de sticl i apoi se vor zdrobi cu
mna sau cu o lingur de lemn. Se pun apoi ntr-o pnz mai rezistent dac nu avei
storctor de fructe i prin stoarcerea puternic se va extrage sucul. Dup ce nu mai ias
suc din aceste fructe se va pune peste aceste fructe tot n vas de sticl ap fiart dup
rcire, ct s le acopere i se las timp de 12 ore. Se strecoar apoi din nou. Se mestec
apoi cu sucul obinut de prima dat i se va lsa pentru 12 ore la decantare. La suprafa
se va forma o pelicul de ulei fin. Aceasta se va lua cu grij i se pune n recipiente
mici. Se va folosi la intern 3-4 picturi de 3 ori pe zi sau extern se pot face cu acest ulei
o serie de preparate cosmetice sau dermatologice foarte eficiente.
Fructele rmase (din care s-a stors sucul) se vor pune la uscat. Se poate apoi s se
transforme n praf care se poate lua intern cte o linguri de 3 ori pe zi, sau se poate
folosi extern la diferite preparate (creme, unguente) n amestec cu ulei, unsoare, seu,
vaselin, etc. Se prefer ns cu ulei vegetal caz n care se va pune peste praf ulei ct sl acopere. Se las 4 sptmni. Se strecoar i se poate folosi la orice afeciuni att
intern ct i extern.
Se poate folosi la orice afeciune, pentru c nu exist afeciune care s nu fie influenat
n bine n urma tratamentului cu aceste fructe sau cu preparatele din ele. Avnd toate
vitaminele se poate lua deci la orice afeciune, pentru c spre deosebire de vitaminele
sintetice aceste vitamine nu se stocheaz n organism ca cele sintetice.
Se folosete la: afeciuni capilare, anemie, anorexie, arsuri, arterite, astenie, astm,
ateroscleroz, avitaminoz, bronite, cancer, calcul biliar, ciroz, cistit, constipaie,
convalescen, degerturi, depresie, diabet, diaree, dermatoze, herpes, hepatit,
hipertensiune, hipoaciditate, impoten, infecii oculare, infecii respiratorii, infecii
virale, insuficien ovarian, leucemie, leucoree, micorarea fluxului menstrual,
parkinson, rni, radiaii. Reumatism, boli de rinichi, sida, afeciunile splinei, sterilitate
feminin i masculin, tbc de orice natur, tumori, urticarie, etc.
CNEPA CODRULUI.
Eupatoria cannabium Fam. Asteraceae.
Denumiri populare: cnepoaie, cnepa de ap, cnepa vrghiei, dumbrovnic, iarb de
ntruiele, sburtoare, smeoaie.
Compoziie chimic: prile aeriene- substane amare (eupatorina, eupatoriupicrina),
alvalo-rezine, tanoizi, un saponozid, steviozidina (substan de 300 de ori mai dulce ca
zahrul) etc.
Rdcinile: ulei volatil i empirin, sruri minerale.
Toxicitate: n cantiti mari aceast plant produce intoxicare, care se manifest prin :
diaree, tremurturi, vom. Se va evita s se foloseasc intern.
Proprieti: diuretic, antifebril, laxativ, emolient, cicatrizant, antibiotic, aperitiv- tonic,
antihelmitic.
Mod de folosire:
-infuzie- din plant mrunit 1 linguri se va pune la 250 ml ap clocotit. Se poate
bea aceast cantitate n cursul ntregii zile. n cazul viermilor intestinali este util s se
bea n funcie de toleran ntreaga cantitate dimineaa pe nemncate. Infuzia se poate
folosi la diverse rni de asemenea pentru splturi ca i pentru dezinfecie.
Decoct din rdcin care este mai puternic dect planta. Se vor pune 2 linguri de
rdcin mrunit la 500 ml ap. Se vor fierbe timp de 15 minute, dup care se va
strecura. Se va folosi att la clisme, pentru viermi intestinali ct i la splturi vaginale
sau la alte rni pentru dezinfecie.
Este puin folosit, deoarece nu se gsete la nici un magazin de plante medicinale i cei
care o cunosc mai tiu i alte plante mai eficiente ca aceasta care nu are attea toxine.
Se poate folosi la urmtoarele afeciuni: cancer (extern), eczeme zemuinde (comprese i
splturi) cuperoz (comprese) insuficien hepatic (doar pentru a nltura constipaia),
dermatite infectate zemuinde (doar cele rebele la alte tratamente), reumatism (extern
amelioreaz durerea). Se poate folosi cu alte plante n acelai timp. Rni, tumorile
anusului, rectului, vaginului cnd se folosete n combinaii cu alte plante fiind n acest
fel foarte util. Ulceraii zemuinde- la acestea se poate utiliza i praf din plant uscat
care se pune pe ran de 2 ori pe zi.
CRCEI
Ephedra distachya Fam. Ephedraceae.
Se pot folosi prile verzi ale plantei.
Compoziie chimic : din diferite specii de Epfedra s-au izolat mai muli alcaloizi (0,22%) mai puin taninuri i substane minerale.
Dintre alcaloizi mai important este efedrina i izomerul sau pseudo-efedrina. Efedrina
natural este levogir i se prezint n cristale incolore, solubile n ap, alcool eter i
cloroform.
Pseudoefedrina este puin solubil n ap, uor solubil n alcool i eter.
Proprieti : se utilizeaz n China, din cele mai vechi timpuri ca remediu antiasmatic,
cunoscut sub numele de Ma-Huang. Bronhodilatator, diminu motilitatea gastric,
crete presiunea arterial : vasoconstrictor local (pe mucoasa nazal) stimuleaz
sistemul nervos i centri respiratori.
Mod de preparare:
-1 linguri de plant mrunit la 250 ml ap clocotit. Se acopere pentru 15-20 minute,
dup care se strecoar. Se pot consuma 2 cni pe zi, sau la nevoie cte o lingur sau
chiar n splturi nazale sau n form de picturi la tuse.
Se poate folosi la urmtoarele afeciuni : astm bronhic alergic, cefalee, emfizem
pulmonar, exantem, incontinen urinar, intoxicaii cu morfin, scopolamin, etc.
Sinuzite, tuse.
Exist i la farmacii preparate cu aceast plant.
CEAPA
Allium cepa Fam. Liliaceea
Cunoscut ca remediu n foarte multe afeciuni nc din antichitate.
Denumiri populare: arpagic, cab, cebul, ceap-bulgreasc, ceap de ap, ceap de
arpagic, ceap de grdin, ceap-ham, ceap-lunguie, ceap-moldoveneasc, cepoi,
cepoar de var, ceaclama, hagim, hajm, harpagic, herpejic, hocegi, orceag,
parpagic, samulastr, eap, eapi, epoi.
n tradiia popular: cojile de ceap galben uscate, se foloseau pentru a vopsi n galben,
fire sau ou. Cojile de ceap roie macerate n ap timp de 5 zile i apoi fierte cu alaun
se foloseau pentru colorarea mtsii i oulor n galben, portocaliu ori brun.
A fost unul din leacurile cele mai importante. Bulbul pisat i copt se folosea contra
buboaielor i loviturilor.
n unele zone ceapa se cocea n spuz, i se scotea miezul i se introducea n locul lui o
bucic de lumnare sau seu, se lepda apoi coaja i aa cum era cald se punea cte o
foaie pe buboaie.
Pe lovituri se legau de mai multe ori cu ceap, pisat cu muchea toporului, nu tocat,
presrat cu mult sare i stropit cu rachiu. Cu ceap se fceau legturi la bube.
La arsuri se aplica ceap pisat i amestecat cu smntn. La glme se punea ceap
pisat cu sare sau prjit cu spun, untur rnced cu ceap. Sau ceap fript i frunze
de nalb. Pentru durere de burt se tia o ceap n dou, se presra cu piper i se lega la
buric; ori se pisau bine 3-4 cepe coapte n spuz, amestecate cu fin i ap cldu i se
punea cataplasm pe burt.
Pe Some se fceau splturi cu zeam de ceap contra cderi prului.
La limbrici se tia 1-2 cepe, nc de cu sear, i se punea ntr-un vas cu ap, unde se
lsau o noapte, apoi dimineaa pe nemncate se bea apa.
Compoziie chimic: vitaminele: B1, B2, B6, E, PP, acid folic. Fitohormoni: auxine,
giberline. Enzime: invertaza, oxidaza, peroxidaza, catalaza, lipaza, cistein-liaza,
fructozil-transferaze.
Aciune farmaceutic: antiseptic, antibiotic, analgezic, emolient, rezolutiv, revulsiv.
mpiedec nmulirea microbian, chiar contra stafilococilor, limiteaz durerea sau chiar
o suprim. Diuretic puternic, expectorant, antitusiv, antihelmitic, hipoglicemiant,
antitrombotic, afrodiziac, etc.
Preparare:
-cel mai util este s se consume pentru intern ceap crud n special verde sau s se
consume suc de ceap.
-Tinctur-Ceap crud ca atare sau macerat cteva ore n ulei de msline, n salat n cruditi,
aperitive, n toate ciorbele.
-Tiat fin i luat cu lapte sau n sup, aezat pe unt cu pine.
-O ceap tiat fin macerat cteva ore n ap cald. Se bea maceratul dimineaa pe
nemncate, cu cteva picturi de lmie n afeciunile venoase sau cele descrise.
-Contra gripei- lsm s se macereze 2 cepe tiate n felii subiri n litru ap. Un
pahar de macerat ntre mese i un alt pahar seara la culcare, vreme de vreo 15 zile.
Contra diareei: o mn de foi de ceap, brune la un litru de ap se fierbe timp de 15
minute. Se bea litri pe zi.
-Contra diareei sugarilor: se infuzeaz timp de 2 ore trei cepe tiate la 1 litru de ap n
clocote. ndulcit cu zahr.
-Contra paraziilor intestinali: lsm s se macereze 6 zile o ceap mare tiat felii ntrun litru de vin alb. Un pahar n fiecare diminea timp de 1 sptmn, Se reia timp de
2-3 luni, repetndu-se.
-Contra reumatismelor: decoct de 3 cepe tiate, necurate de foiele nvelitoare ntr-un
litru de ap; se fierbe 15 minute, se strecoar i se ia cte un pahar dimineaa i la
culcare.
-Contra litiazei biliare: o ceap mare, tiat fin, 4 linguri cu ulei de msline, 150 g ap
i 40 g de untur nesrat. Se las s fiarb 10 minute. Se bea foarte cald mai multe
seri la rnd. Dup 2 ore la culcare se ia un decoct de cruin. Tratamentul se face o dat
n an.
-Se macereaz timp de 10 zile ceap proaspt ntr-o cantitate de alcool de 90 egal cu
greutatea ei; se iau 3-5 lingurie pe zi.
-Vin: ceap tiat fin..300 g
miere lichid..100 g
vin alb600 g
Lsm s se macereze 48 ore. Filtrm i se ia 2-4 linguri pe zi, n afeciunile interne.
-50 ml suc de ceap se pune n 250 ml alcool alimentar de 70. Se ine apoi timp de 10
zile, dup care se filtreaz. Se va lua cte o linguri de 3 ori pe zi.
-Ceap cu miere: suc de ceap se amestec n pri egale cu miere, preferabil poliflor.
Se va lua din aceasta de cte ori este nevoie n cazul tusei, sau pentru tratament cte o
linguri de 3 ori pe zi.
-Vin cu ceap: la 1 litru de vin alb se vor pune 50 ml suc de ceap. Se las timp de 8
zile, apoi se va strecura. Se complecteaz din nou la 1 litru vinul, dup care se poate
consuma ca tratament cte o lingur de 3 ori pe zi. Este bine s se ia nainte de mese cu
30 minute.
-Ceap coapt n cuptor pn se nmoaie. Este foarte util n cazul n care exist un
furuncul. Ajut la colectarea puroiului, sparge i ajut apoi la eliminarea lui i la
vindecare. Se indic de asemenea la toate afeciunile intestinale i stomacale.
-Ciorb cu ceap- 4-6 cepe tiate mrunt, se fierb mpreun ndelung cu puin varz
tiat mrunt i rdcin de ptrunjel. Se pot consuma n special de ctre cei care doresc
s slbeasc fiind un remediu foarte sigur. Se consum n acest caz zilnic 250 ml de
ciorb din aceasta.
Extern:
-Sinapisme (cataplasme cu mutar) cu cepe crude n reumatism.
-Contra congestiei cefalice i a meningitei (tratament de sprijin) frecm tmplele cu o
ceap i nfurm picioarele n 1-2 kg de ceap tiat 8-10 ore.
-contra migrenelor: cataplasme cu foi de ceap crude aplicate pe frunte.
-contra reteniei de urin, contra oliguriei: cataplasme de cepe pe partea de jos a
abdomenului.
-Contra negilor; amestecm ceap cu sare marin cu argil n pri egale. Sau scobim o
ceap i umplem cavitatea cu sare. --Frecm negul cu o jumtate de ceap roie.
-Contra abceselor, furunculelor, hemoroizilor, cataplasme cu ceap coapt. O ceap
coapt la cuptor cald, face s colecteze abcesul, flegmonul, etc.
-Contra surditii se amestec 30 g suc de ceap i 30 g rachiu, se nclzete i se pun 34 picturi n ur3eche, de 3 ori pe zi, din care una la culcare.
-Contra nevralgiilor dentare. S se aeze n cavitatea dintelui suc de ceap pus pe un
tampon de vat.
-Contra hidropiziei: Ca hran exclusiv, trei supe cu lapte pe zi, cu o ceap crud tocat
mrunt. Ameliorarea ncepe s se remarce dup o sptmn. Urinrile sunt abundente
n 15 zile de la ncepere.
Se poate folosi la urmtoarele afeciuni: acnee- splturi sau loionri cu suc de ceap
de 2 ori pe zi. Abcese- ceap coapt sub pansament. Adenite- cataplasme cu ceap
coapt sub pansament care se va schimba de 2 ori pe zi. Se aplic cald. Afeciuni
respiratorii, alopecie- frecii zilnice cu suc de ceap sau tinctur. Ateroscleroz- tinctur
n cure de lung durat. Artritism- tinctur cu suc de ceap. Arsuri- ceap coapt
cataplasme. Amigdalite- cataplasme cu ceap coapt cald de mai multe ori pe zi,
tinctur intern, suc de ceap sau ceap zilnic ca aliment cu diferite alimente. Anginsec de ceap de mai multe ori pe zi. Ascit- sub orice form ct mai mult. Astenietinctur, astm bronhic- tinctur i suc cu miere. Atonie gastric sub ori ce form.
Azotemie tinctur, vin, suc. Balonri consum de ceap crud. Btturi- pansament
cu ceap macerat n oet. Bronite- tinctur sau suc cu miere. Cderea prului- frecii
cu felii de ceap sau cu tinctur zilnic. Cancer intestinal sau digestiv- (cur ntreg
tubul digestiv de puroi sau tumori) tinctur, vin, suc, fiart, etc. Celulit- frecii cu felii
de ceap local sau cu tinctur de mai multe ori pe zi. Ciroz- se consum ct mai mult
sub orice form. Cloruremie- tinctur sau ceap crud n alimentaie. Ciclu neregulattinctur, suc, consum de ceap. Congestie cerebral- comprese cu ceap crud extern,
iar intern sub orice form ct mai mult. Colecistit- sub orice form ct mai mult.
Crpturile pielii- ceap coapt. Degerturi- cataplasme cu ceap coapt, degerturicataplasme cu ceap coapt, crize de nervi- se miroase ceap proaspt tiat.
Dezechilibru glandular- n special tinctura, dar i celelalte forme. Dentar- conine fluor
care ntrete zmalul dentar. Se consum ceap ct mai mult. Diabet, diaree- tinctur.
Dismenoree- intern tinctur i extern cataplasme pentru diminuarea durerilor cu felii de
ceap puse pe locul dureros. Dureri de cap- felii de ceap pe locul dureros pn la
trecerea durerii sau tinctur. Dureri de gt- intern tinctur- extern cataplasme cu ceap
coapt aplicate calde. Dureri reumatice- felii de ceap aplicate sub pansament sau frecii
cu tinctur. Edeme renale i hepatice- suc, tinctur, vin, ciorb sau ceap crud n
alimentaie. Fermentaii intestinale- tinctur. Furuncule- ceap coapt cataplasme.
Grip- suc de ceap, cataplasme calde externe cu ceap coapt i n alimentaie ceap
;acid ursolic, acid cafeic, tanin, derivai flavonici, serpilin (substan amar), sruri ale
acidului malic, sruri minerale. n timpul uscrii geaza dedubleaz geina n eugenol i
vivianoz.
Aciune farmaceutic: dezinfectant i calmant intestinal, astringent, strnge esuturile,
hemostatic, analgezic- diminueaz sau nltur spasmele muchilor, antiviral, antiseptic,
cicatrizant. Modereaz secreiile, suprim durerea destul de eficient, ajut la coagularea
mai rapid a sngelui. Datorit taninurilor are aciune astringent, antidiareic i
hemostatic, iar eugenolul rezultat din descompunerea geozidei i comunic proprieti
bactericide i calmante.
Preparare: 2 lingurie de plant mrunit se va pune n 250 ml de ap rece. Se va fierbe
timp de 15 minute, apoi se strecoar. Se bea n trei reprize dup mesele principale.
-3 lingurie se fac tot ca mai sus i se folosete extern la gargar sau comprese.
-Pulbere de plant- un vrf de cuit de pulbere fin de plant obinut din plant uscat
mcinat cu rnia de cafea, se pune sub limb. Se ine 10 minute apoi se nghite. Este
util n dispepsii gastrice, al enteritelor de natur infecioas i hemoragiilor. Extern se
recomand n tratamentul stomatitelor i gingivitelor. Intr n componena ceaiurilor
antidiareice i pentru gargar.
Se poate face de 3 ori pe zi cu 30 minute nainte de mesele principale.
Extern- 2 lingurie de plant pulbere se fierb timp de 10 minute n 250 ml ap. Se
strecoar- se pun comprese cu lichidul acesta sau se fac tamponri sau splturi.
Pulberea de plant se poate aplica pe rni zemuinde. Se poate trage pe nas un pic pentru
a opri micile hemoragii.
n hemoragii uterine este foarte indicat s se introduc n vagin pulbere din plant mai
ales n combinaie cu pulbere de coaj de stejar sau crbune fin. n special este util n
acest mod la afeciunile grave.
Atenie! Nu se supradozeaz deoarece provoac grea i vrsturi; nu se utilizeaz ntre
mese deoarece poate produce iritaii gastro-intestinale.
Se poate folosi la urmtoarele afeciuni; abcese dentare, afeciuni bucale, afeciuni
cronice hepatice i renale. Afeciuni gastrice, amigdalit, diaree, dispepsii gastrice
(scade secreia mucoaselor), dismenoree, dureri hemoroidale, dureri menstruale sau n
zona pelvian, boli de stomac, colite de putrefacie, conjunctivit, eczeme infectate,
enterite infecioase, febr, gingivite, halen, hemoptizie, hemoragii, hemoroizi, infecii
microbiene, lcrimarea ochilor, leucoree, metroanexite, enterit cronic, pierderi
seminale, piodermite, rni infectate, spasme musculare, stomatit, ulceraii, vom i
vrsturi.
Contraindicaii: afeciuni cronice hepatice i renale.
CERVAN
Lycopus europaeus Fam Labiate
Denumiri populare: carvan, ctue, ciorvan, ciorvanc, coarn, carvan, durerea
inimii, iarba lui ceas ru, piciorul lupului, ervan.
n tradiia popular: sucul plantei singur sau amestecat cu sulfat de fier se ntrebuina
pentru colorarea pnzeturilor.
Frunzele au fost ntrebuinate contra tusei, ca tonic, etc.
Aciuni farmaceutice: acioneaz asupra hormonului tireotrop, diminueaz sau nltur
aciunea unor hormoni gonadotropi, inhib metabolismul iodului, de asemenea
deversarea tiroxinei n tiroid. Se folosete doar plant proaspt, sau cea uscat la
umbr i fcut praf. Se mai pot cita efectele de stimulare a organismului, de stimulare a
poftei de mncare. De asemenea calmeaz tusa. Extern se poate folosi la cicatrizarea
rnilor sau pentru refacerea pielii lezate.
Preparare:
-Suc proaspt obinut din plant cu ajutorul storctorului de fructe. Se va lua cte o
linguri de 3 ori pe zi nainte de mese cu 15 minute.
-1 linguri de plant se va pune la 250 ml ap i se fierbe timp de 5 minute, apoi se
strecoar. Se pot consuma 2 cni pe zi. Se vor lua nainte de mese.
-Praf de plant uscat se va obine cu rnia de cafea apoi se cerne. Se va lua un vrf de
cuit de 3 ori pe zi cu 15 minute nainte de mese, apoi se bea puin ap. Se pot face
cure de lung durat.
Se poate folosi la urmtoarele afeciuni: afeciuni tiroidiene sau a altor glande
(supra/renale), anorexie, alopecie, dismenoree, edeme, tuse de diferite etiologii.
CETIN DE NEGI
Juniperus sabina Fam Cupressaceae
Denumiri populare: brdior
n tradiia popular: decoctul sau praful din frunze se ntrebuina la legturi contra
negilor sau se punea pe ei seva stoars din ramuri. n Apuseni se folosea contra bolilor
venerice sau de piele.
Compoziie chimic: tanin, zaharuri, rezine, ulei volatil. Se folosesc fructele sau
frunzele.
Toxicitate: intern produce iritaii gastro-intestinale, colici, com i moartea.
Proprieti: pe piele produce iritaii i ulceraii. Se poate folosi cu mare atenie la
dispariia negilor.
Preparare:
2 lingurie de frunze mrunite sau de fructe se vor mruni i se vor pune la 250 ml de
ap. Se vor fierbe timp de 15 minute i se strecoar. Se folosete la tratarea negilor sub
pansament, care se va ine n funcie de toleran.
Se folosete la: cheratozele pielii, negi
CHIMEN
Carum carvi Fam. Umbelliferae
Denumiri populare: secrea.
n tradiia popular: decoctul i ceaiul din semine se ddea copiilor mici bolnavi de
mtrice. Se mai splau cu el pe cap contra bubelor, iar fetele din unele sate se splau cu
zeam de chimen cldu, ca s se fac frumoase, s aib faa curat. Peste tot se pune
n uic pentru poft de mncare. Se lua contra durerilor de stomac. Chimenul fiert n
lapte sau ap se lua pentru bolile inimii. Ceaiul din chimen cu iarb crea se ddea ca
ntritor celor slbii de boal. Se mai folosea la rceli sau pentru boli femeieti cu
trandafir alb i mlin alb.
Femeile care aveau copii mici mncau sup de chimin, ca s aib lapte mai mult.
Compoziia chimic: ulei volatil n care predomin carvona 86%
Aciune farmaceutic: stimulent al secreiilor gastrice, carminativ, galactagog, regleaz
funciile stomacului, crete diureza, antiinflamator intestinal, antiseptic gastric i
intestinal, antispastic, diuretic, galactagog, stimulent, fluidific secreiile bronhice.
Regleaz menstruaia.
Notm tocmai la sfrit pentru a fi reinut c aceast plant administrat sub orice form
poate s distrug stafilococul i streptococul i din aceast cauz este foarte util n
toate infeciile cu aceti microbi. Nu are nici un efect secundar. Se poate administra fr
nici o team chiar i copiilor mici sau femeilor gravide, chiar perioade foarte lungi de
timp, mai ales n afeciunile foarte grave pe care le dau aceti microbi.
Atenie! Nu se supradozeaz deoarece poate produce tulburri gastro- intestinale,
excitaii nervoase urmate de depresie i ncordare motorie.
Contraindicaii: gastrite, enterite, esofagite, insuficien pancreatic.
CIMBRU DE GRDIN
Satureja hortensis Fam Labiatae
n tradiia popular: decoctul plantei se folosea contra durerilor de dini i de stomac.
Ceaiul sau decoctul tulpinilor florifere se lua contra durerilor de piept, iar cu resturile se
fceau oblojeli.
Ceaiul din frunze se lua contra anemiei.
Compoziia chimic a prilor aeriene: ulei eteric 2% format din timol, carvocrol,
hidrocarburi terpenice (p-cimen, alfa- pimen, beta- pimen, camfen, gama- terpine,
miscen, terpiden, beta- felandren, alfa- felandren, geraniol, codinen, etc), compui
oxigenai, linolol, nerol, citronel, terpen, acetat de geraniel, tujon. Conine de
asemenea ulei gras (acid linoleic 54-62%, acid linoleic 13,3 %, oleic 7-8 % i linolic
13-14%)
Proprieti: antiseptic antiinfecios, antibacterian, calmant. Stimuleaz evacuarea att a
toxinelor ct i a secreiilor interne fiind util chiar n amenoree. Ajut la expulzarea
ftului n timpul naterii. Tonic de excepie nvioreaz ntreg organismul i-l
revigoreaz. Distruge stafilococul i streptococii. Ajut chiar i celor care au cancer n
diferite localizri. Carminativ, antiseptic, expectorant i astringent.
Mod de preparare i administrare:
-2 lingurie de plant mrunit se toarn n 250 ml ap clocotit. Se acopere timp de 15
minute, apoi se strecoar. Se pot consuma 3 cni pe zi.
-Decoct din 2 linguri de plant fiart timp de 5 minute, apoi strecurat se va folosi extern
la splturi vaginale sau gargar, comprese pe ochi, rni, etc.
-Tinctur- se va putea face din 50 g de plant mrunit, pus ntr-o sticl cu capac
ermetic. Peste ea se va pune alcool alimentar de 70. Se nchide ermetic i se pstreaz
15 zile, timp n care se agit de mai multe ori pe zi. Se strecoar dup acest timp. Se va
lua cte 10 picturi- 1 linguri de 3 ori pe zi, cu 15 minute nainte de mesele principale.
Se poate face i cu spirt medicinal n cazul n care se folosete extern. Se folosete mai
ales la paralizii, scleroz, sau chiar diferite rni.
Se folosete la urmtoarele afeciuni: aerofagie, albirea dinilor (se albesc dac se
amestec praf de cimbru cu praf de crbune i se freac dinii de 3 ori pe zi), alcoolism
(n special tinctura dar i infuzia.), angoas, anemie, anorexie, apoplexie, astenii, astm,
atrofie muscular, balonri, bi pentru revigorare i linitire, beie ( se bea un ceai cu
miere mult pentru trezirea din beie), bronite, candidoze, cderea prului, celulit,
cistit, colit, constipaie, depresie, dureri ovariene, dureri reumatice, dureri sciatice,
emfizem pulmonar, enterocolite, entorse, epilepsie, febr, fermentaii intestinale, ficat
(diverse afeciuni la ficat la care se cere o evacuare a coninutului biliar mai rapid i
totodat un puternic antibiotic- este un antibiotic natural care nu d nici o reacie
advers) grip, halen, impoten, infecii urinare, nepturi de insecte (se freac locul
cu planta proaspt, dup ce s-a scos acul), leucoree, menstre dureroase, natere (ajut
la expulzarea mai rapid a ftului), nevralgii diverse att intern ct i extern, nevroze,
nervozitate, oboseal cronic, paralizii, parazitoze intestinale, pediculoz, piodermite,
pleurezie, rceli, rgueli, rni, rinit, rino-sinuzit, scabie (splturi la rni), scleroz n
plci (frecii coloan), ten seboreic, tulburri menstruale, tuse astmtic, tuse convulsiv,
tuse spastic, ulceraii purulente inflamate.
A nu se uita faptul c distruge stafilococul i streptococul, fr nici un efect secundar
nedorit, dar i muli ali parazii.
Aceast plant este denumit antibioticul sracului, pentru c are n componena sa
thimol care este un foarte bun antibiotic.
Combate infeciile intestinale, inflamaiile i poate fi folosit cu mare succes n mult mai
multe afeciuni, dect cele menionate.
Se folosete de asemenea la diferite preparate culinare pentru aroma sa, n fripturi,
salate, etc.
CIREAA.
Cerasus vulgaris
Compoziie chimic: vitaminele A, B1, B2, B3, B5, B6, B9, C, E, mineralele: fier,
calciu, fosfor, clor, sulf, magneziu, potasiu. Oligoelemente- zinc, cupru, mangan, cobalt.
Zahr sub form de levuloz care poate fi asimilat i de ctre diabetici.
Proprieti: este fructul care poate fi consumat i de diabetici sau de ctre cei care
doresc s slbeasc, pentru c- amgete foamea- dar totodat remineralizeaz
organismul. Este un energizant fizic i psihic. ntrete imunitatea corpului este
antiinfecios, sedativ nervos, regleaz funciile stomacului i ficatului. Se crede c cei
care consum zilnic o lun de zile suc de ciree sau ciree n cantitate mai mare
ntineresc. Nu se va face ns n exces. Regenereaz celulele.
Fluidific sngele. Depurativ puternic, detoxifiant, antiinfecios, rcoritor,
reglementator hepatic sau digestiv, antireumatismal, laxativ.
Se indic n: afeciuni biliare sau renale, artrite, astenie fizic i psihic, ateroscleroz,
boli de ficat, btrnee, boli psihice, boli nervoase, boli renale, cancer, cistite, colite de
fermentaie, colesterol n exces, constipaie, crize migrenoase, demineralizare, depresii,
diaree, dismenoree, gut, hipertensiune, ntrzierea creterii la copii, litiaze de orice
localizare, nefropatii, obezitate, pielite, pletor, reumatism, senectute, stri de slbire a
imunitii, varice.
Preparare:
-suc de fruct ct mai mult zilnic sau fructe sub form de cur cu minimum 500 g zilnic.
-1-3 zile n care se mnnc numai ciree fr nimic altceva, este cura de dezintoxicare
cea mai bun nlesnind eliminarea deeurilor din organism i a toxinelor.
-Plasture cu cirea strivit pe frunte n migrene.
-Compot, sirop, dulcea n dispepsii.
-Ulei extras din smbure este foarte util n algiile reumatismale, dispariia petelor,
negilor, etc.
-Cozi de ciree sau frunze fierte timp de 15 minute 2 lingurie mrunite la 250 ml ap.
Se consum 3 cni pe zi pentru afeciunile renale sau litiaze.
CIUBOICA CUCULUI
Primula officinalis
Fam Primulaceea
Denumiri populare: aglic, agli, anghelin, calce, cinci clopoei, ciuboic mic,
ciubotele cucului, oglici, talpa gtei, a caprei, a oii, a vacii, urechiua ursului,
etc.
n tradiia popular: ceaiul din flori se lua contra durerilor de cap. Cu decoct se splau
contra durerilor de ochi. i umflturile se splau cu fiertur iar plantele se puneau n
legturi. Cu floare de ciuboic i flori de soc se fcea ceai pentru astm. Pisat cu ap se
bea contra frigurilor. Infuzia de floare amestecat cu rdcin de topora de pdure, se
bea ca leac pentru febr tifoid, catare, dureri de piept, astm, tuberculoz, iar seva din
rdcinile pisate se lua contra frigurilor. Rdcina se fierbea i din decoct se lua cte 3
ceti pe zi, contra bolilor de rinichi, n special a calculilor renali.
Compoziie chimic: rdcina i flori saponozid triterpenice 5-10%, (acid primulic,
primulozida), heterozide ca: primverina (primverozid) i primulavrozid, ulei volatil
0,10- 0,25, amidon, enzime, o substan iritant. Acidul primulic prin hidroliz d un
aglicon de natur terpenic, numit primulagenin A. Primulaverozida i primverozid,
aglicon, derivai ai acidului salicilic, imprimnd mirosul specific. Vitamina C :i
flavonozide.
Aciune farmaceutic: fluidific secreiile bronhice, emolient, expectorant, antispastic,
sedativ, sudorific, decongestionant, cicatrizant, hemostatic, regleaz i cur sistemul
venos. Are rol dilatator pentru vene. La unele persoane pot apare reacii de intoleran
manifestate prin alergii.
Mod de preparare i administrare:
- 2 lingurie de plant mrunit se va pune la 250 ml ap clocotit. Se va lsa timp de
15 minute acoperit apoi se va consuma de 3 ori pe zi cte o can.
-Decoct din 1 linguri de rdcin care se va pune la 250 ml ap. Se va fierbe timp de 5
minute dup care se strecoar. Se pot consuma 3 astfel de ceaiuri pe zi.
Extern se va folosi cantitatea dubl de plant.
Vin- recomandat mai ales pentru afeciunile inimii i venelor ca i pentru defectele de
circulaie ale sngelui. Se va cuta un vin de bun calitate, preferabil din struguri care
nu au fost stropii cu chimicale. Se va prefera vinul alb dulce. Se vor pune la 1 litru de
vin 4 linguri de flori mrunite. Este preferabil s se foloseasc flori proaspete, caz n
care se vor pune 5-6 linguri de flori mrunite. Se las timp de 8 zile agitnd des. Se
strecoar apoi. Se complecteaz pn la un litru cu vin. Se poate ca odat cu florile s se
pun i 2 linguri de rdcin de ptrunjel tocat mrunt, caz n care este mult mai
eficient. Se va lua cte o lingur cu 30 de minute nainte de mese de 3 ori pe zi n cure
de lung durat.
-Sirop din rdcin- se macin fin cu rnia de cafea rdcini uscate sau proaspete. Se
va umple un borcan cam de 1\3 cu praf. Se pune peste acesta miere poliflor, pn se
umple borcanul. Se amestec bine zilnic. Se ine nchis la temperatura camerei. Dup 4
sptmni se poate administra fr a se mai strecura n ceaiuri nainte de a se da se
poate pune i puin bicarbonat de sodiu alimentar nainte de administrare.
Se poate folosi la urmtoarele afeciuni: afeciuni renale sau vezicale, afte, ameeal,
apoplexie, ascit, boli de piept i gt, bronite, calculi vezicali sau biliari, cefalee,
contracii de natur nervoas, astenii, contuzii, depresii, dureri de cap, dureri de ochi,
echimoze, friguri, febr, ganglioni inflamai, grip, guturai, hidropizie, inflamarea cilor
respiratorii, insomnie, isterie, laringit, litiaz urinar, inflamaii ale miocardului (vin),
migrene, nervozitate, nevralgii, plgi, pneumonie, rceal, reumatism, rinite, rino-
sinuzite, tuse de orice etiologie, tulburri gastro- intestinale, ulceraii, umflturi, varice
(regleaz i cur circulaia venoas), vrsturi, vertij.
CIULINUL.
Carduus nutans
Fam. Compositae.
n scopuri terapeutice se utilizeaz prile aeriene recoltate n timpul nfloririi.
Compoziie chimic: aminoacizi, derivai orto- dihidroxifenolici, flavonoide i
antocianozide.
Activitate farmacologic: hepato- protector datorit prezenei aminoacizilor i
flavonozidelor. n urma cercetrilor de laborator efectuate i clinice la IMF Bucureti
plecnd de la extrasul de ciulin , prepar produsul Hepatocor S cu aciune hepatoprotectoare comparabil cu a produsului strin Legalon.
Preparare:
-2 lingurie de flori sau plant nflorit mrunit se va pune la 250 ml ap clocotit. Se
acopere pentru 15 minute, apoi se strecoar. Se pot consuma 3 cni pe zi.
Se folosete la: afeciunile ficatului i pentru refacerea sa.
CIUMFAIE
Datura stramonium
Fam. Solanacee.
Denumiri populare: bolundare, buruian bolund, buruian de capul cnelui, ciumhaie,
ciumfaia cucului, ciuma fetei, durhan, laur, laur porcesc, mr ghimpos, mtrguna
gunoiului, nebuneal, ttur, turbar, etc.
n tradiia popular: frunzele crude, dar mai ales plite n foc, se puneau pe rni i
tieturi, ca s trag puroiul.
Apa de pe frunze se folosea contra durerilor de ochi.
Cu decoctul frunzelor se splau umflturile, iar cu ele se fceau oblojeli.
Se fierbeau i se puneau n oblojeli la dureri de gt.
Se mai folosea contra durerilor de picioare, ale reumatismului. Seminele se puneau n
rachiu de drojdie, cu care se frecau bolnavii i apoi se pripeau la soare sau pe lng
foc.
n alte zone se fceau bi sau splturi tot pentru reumatism.
Dozat cu grij se folosea intern. Se puneau semine. Se pisau sau frunze pisate cu ap,
ori smn pisat sau rdcin, puse n rachiu.
n inutul Botoanilor, pentru diaree cu snge, se lua o mciulie, care are mai multe
desprituri cu semine negre, se lua smna dintr-o despritur, se ardea, se fcea praf
care se mprea n 9 pri, din care 8 se aruncau, iar cea rmas se mprea n trei,
lundu-se n trei diminei cu puin rachiu. Plmdit n alcool, se ntrebuina contra
herniei. Din prile aeriene se fceau bi n ascit. Se mai folosea pentru combaterea
artritei i astmului bronhic.
Ceaiul din frunze de laur, cu frunze de mesteacn, afin i traista ciobanului, se folosea la
diabet, lundu-se de 3 ori pe zi, nainte de mncare.
Compoziia chimic: conine alcaloizii daturin cu hiosciamin, atropin i
scopolamin, leucin, acizii aspartic, cisteic, glutamic, (enzime, acizi organici- oxalic,
malic, citric, fumaric, succinic, aconitic, lactic), ulei eteric, sruri minerale, etc.
Proprieti: frunzele i seminele sunt antiasmatice, antimalarice, antiinflamatoare,
antispastice mai ales n afeciunile gastrice.
-Praf obinut cu rnia de cafea care se cerne apoi cu o sit fin. Se va pune un vrf de
cuit sub limb pentru 10 minute, dup care se va nghii.
-Tinctur- 50 g de praf de fructe se vor pune la 250 ml alcool alimentar de 70. Se ine
apoi timp de 15 zile. Se strecoar. Se va lua cte o linguri de 3 ori pe zi diluat cu
puin ap.
-Sirop- se poate face din suc sau din decoct de coacze mai concentrat la care se va
aduga apoi zahr. Se strecoar i se fierbe apoi la consistena unui sirop. Se va pune i
puin suc de lmie. Se poate pune apoi n sticle nchise. Se va putea folosi cte o
linguri diluat de 3-4 ori pe zi cu 250 ml ap. Se poate i din fructe obine ca orice
sirop din fructe.
Se pot folosi la urmtoarele afeciuni: afeciuni bucale, amigdalite, ameeal, anemie,
angine, artroze, astenie, avitaminoze, bolile coloanei, boli renale, bronite, calculoz
urinar sau renal, cancer, constipaie, convalescen, cretere (ajut la formarea
oaselor), dureri de gt, faringit, gingivite, gripe, gut (elimin acidul uric i purinele),
guturai, hepatite virale, incapacitate de concentrare, infecii n general, icter, inflamaiile
aparatului digestiv i urinar, nepturi de insecte, laringite, menopauz, meteorism,
migrene, nefrite cronice, nevroze, obezitate, osteoporoz, oboseal cronic, ochi
fructele proaspete mresc acuitatea vizual), paradontoz, pneumonii, rceli, rgueal,
splin (activeaz secreia i activitatea ei), somnolen, stomatit, surmenaj, TBC
pulmonar, tulburri glandulare la pubertate, tuse, ulcer cronic.
COACZ ROU
Ribes rubrum
Fam Saxifragaceae
n tradiia popular: coaczele se folosesc pentru compoturi, dulcea, siropuri,
marmelad, prjituri. Se mai punea la fermentat i se prepara un vin tonic.
Compoziie chimic: ap 88-93%, protide, acizii malic, citric, tartric 2%, hidrai de
carbon, substane minerale sub form de sruri care pot fi influenate de sol, natriu,
potasiu, calciu, fosfor, fier, vitaminele A, B1, B2, B6, C, PP.
Proprieti: coaczele consumate nainte de mas sunt tonice (aperitive) iar dac se vor
consuma dup mese sunt stomahice, lucru ce le determin s fie foarte utile n atonii
gastrice. Se mai remarc i ca laxative dar i ca remineralizante. De asemenea pot
produce diurez cu mult eliminare de acid uric, ceea ce la face foarte utile n gut,
litiaze urice i boli reumatismale sau chiar cardiace i renale, sau n toate cazurile n
care s-a acumulat o cantitate prea mare de toxine n organism. Sunt utile n inflamaiile
urinare tocmai pentru c favorizeaz diureza dar i datorit faptului c au un principiu
activ care poate s distrug o serie de bacterii. Prin diureza care o produc pot s ajute la
dezintoxicare lucru foarte util n artroze, reumatism, gut, etc.
Mai pot de asemenea s stimuleze funcia hepatic. De asemenea se poate sub form de
vin s ajute la ridicarea tensiuni arteriale.
Se pot consuma fructe crude n orice cantitate. Este foarte bine ns s se fac o cur de
minimum 20 de zile. Cei care au greutate mai mare pot s consume cantiti de pn la
300-500 g o dat i pot s fac acest lucru de 3 ori pe zi. n cantiti mai mici este
remineralizant, tonic.
Suc de fructe se poate consuma cte 20-50 ml o dat i se poate face acest lucru de 3-4
ori pe zi n cure de lung durat.
Atenie- toate preparatele cu aceast plant nu se iau dect dup ce s-a mncat.
Extern se va putea folosi acelai tip de ceai sau se face cu cantitate dubl de plant la
splturi vaginale de exemplu sau hemoroizi.
COADA ORICELULUI
Achillea milefolium
Fam Compositae.
Denumiri populare: alunele, brdel, ciureic, coada-oareci, coada-oricelului, coadahrcelui, coada-hrului, crestea, crvalnic, garv, iarba-oilor, iarba-oarecelui, iarbstrnuttoare, sorocin, strnuttoare, a-forfotici.
n tradiia popular: aproape peste tot se folosea la tieturi i rni.
n unele zone se pisa planta, ori numai frunzele ei, se storcea seva pe ran sau tietur,
iar cu resturile se legau.
n alte pri, frunzele se pisau, se amestecau cu grsime i aa se puneau, ori se uscau,
se sfrmau i se presra praful.
Frunza pisat i amestecat cu rin se punea pe buboaie, ca s le grbeasc coacerea,
spargerea i vindecarea.
Tot cu el se tratau petele de pe fa, pecinginea.
Frunzele uscate i sfrmate se puneau ntre degetele de la picioare contra oprelilor, iar
crude i pisate pe btturi.
n amestec cu usturoi se fceau cu ele legturi contra durerilor de msele.
Ceaiul sau decoctul se folosea n multe pri contra bolilor de piept. Ceaiul din vrfurile
florale se lua contra tusei uneori n amestec cu cimbru i mueel cnd se lua i contra
astmului. Se mai fceau bi la dureri de picioare, amestecate cu flori de fn.
Peste tot se ntrebuina pentru bolile aparatului digestiv, dureri de stomac, colici
intestinale, diaree.
Pentru bolnavii cu ulcer se fierbeau frunzele de jos nu cele care creteau n sus pn
scdea apa la jumtate, iar apoi se lua de trei ori pe zi nainte de mesele principale cte
o ceac.
Compoziie chimic: ulei volatil de culoare albastr, chamazulen, proazulene, cineol,
borneol, pinen, limonen, cariofilen, thion-camfen, azulen, achilein, acid achileic, acizi
organici, formic, acetic, probionic, valerianic, alcooli: etilic, metilic, taninuri, colin,
substane antibiotice.
Aciune farmaceutic: proprietile majore ale produsului se datoreaz uleiului volatil i
proazulenelor- stomahic, tonic amare, bronhodilatator, antiseptic, expectorant, antiseptic
bronhic, inflamaii gastro-intestinale, dezinfectant i calmant gastric i intestinal,
hemostatic, stomahic, antiseptic i calmant al mucoasei anorectale, antispasmodic al
cilor biliare, bronhodilatator, diminueaz secreiile gastrice, carminativ, decongestiv
hemoroidal analgetic, antihelmitic.
Extern; efect calmant, antiinflamator i dezinfectant, regenereaz esuturile.
Se poate folosi la urmtoarele afeciuni: abcese, acnee, afeciuni cardiace, afeciunea
mduvei spinrii, afeciuni stomacale, afeciuni vasculare, afte, alergie, alopecie,
anorexie, arsuri, astm, ateroscleroz, balonri abdominale, bolile aparatului urinar,
bronite, cancer genital, chisturi ovariene (este bine s se adauge i frunze de nuc),
cistite, colici gastrice, colici hepatice, constipaie, contuzii, degerturi, dischinezie
biliar, dismenoree, dureri menstruale, dureri renale, dureri de stomac, eczeme
zemuinde, enterocolite, enurezis, gastrite, fibroame uterine, fisuri mamelonare, gastrit,
CORN
Cornus mas
Fam Cornaceae.
Se utilizeaz frunzele, scoara i fructele coapte.
n tradiia popular: lemnul este foarte cutat pentru cozi de unelte.
Fructele se consumau crude sau se foloseau uscate sau la diferite preparate (marmelad,
sirop, uic).
Frunzele, florile, fructele i coaja se foloseau pentru vopsit n galben, rou, cafeniu i
negru.
Aproape peste tot coarnele uscate erau folosite contra diareei i dizenteriei.
La copii contra crampelor se ddeau 9 coarne, pisate n ap dac erau mai mici i n
rachiu dac erau mai mari.
n alte pri cnd aveau diaree se fcea ceai din coji de nuc, pere i 9 coarne.
Coaja de corn se folosea contra glbinrii.
Frunzele de corn se fierbeau cu frunze de mlin, iar decoctul se lua contra limbricilor.
Compoziia chimic: fructele conin zaharuri 9%, acizi organici, substane tanoide,
substane minerale diverse, vitamina C, scoara are tanoizi.
Proprieti: toate prile plantei au proprieti astringente, pentru c toate conin tanin.
Sunt din aceast cauz i antidiareice, cicatrizante, dezinfectante. Frunzele se pot folosi
cu succes la tratarea ascarizilor.
Mod de preparare:
-2 lingurie de fructe se vor pune la 250 ml ap i se fierb timp de 15 minute. Se pot
consuma 3 cni pe zi.
-1 linguri de frunze mrunite se vor pune la 250 ml ap clocotit. Se acopere pentru
15 minute. Se strecoar. Se consum 2-3 ceaiuri n diareei sau alte afeciuni.
-4 linguri de coaj se pun la 1 litru de ap. Se fierb timp de 30 minute. Se strecoar. Se
poate folosi extern, fiind foarte eficient la splturi contra hemoroizilor.
-Tinctur (se poate face i din fructe proaspete) acestea se vor zdrobi (uscate sau
proaspete) 50 de g de fructe care se vor pune cu 250 ml alcool alimentar de 70 i se vor
ine timp de 15 zile la temperatura camerei agitnd des. Se strecoar i se pun n
recipiente mici. Se vor lua 15 picturi- 20 de 3 ori pe zi diluate cu ap. Se poate lua
perioade lungi de timp.
-Tinctur din frunze sau coaj- se vor pune 50 g de plant mrunit cu 250 ml alcool
alimentar de 70. Se in tot 15 zile i apoi se strecoar. Se va lua 10-15 picturi de 3 ori
pe zi, diluate.
Se poate folosi la urmtoarele afeciuni: boli de stomac, crampe stomacale, diaree,
eczeme, enterite, erizipel, gu, icter sau alte boli de ficat, miopie, parazii intestinali,
rectocolit ulcero- hemoragic, vitiligo.
CREIOARA
Alchemilla vulgaris
Fam. Rosaceae.
Denumiri populare: brumrel, brumrie, crerel, fin de in, plac, pleac, rotunjir,
umbra-muntelui, umbrarul-doamnei.
n tradiia popular: frunzele se puneau pe bube, iar fierte n lapte se luau contra
durerilor de cap.
Pentru bic n gur, se fierbeau n lapte dulce, care se inea cldu n gur. Florile se
puneau ntr-o sticl cu ap, se astupau bine i se foloseau contra durerilor de ochi.
n alte pri, petalele inute n alcool se foloseau contra petelor de pe fa i a usturimii
ochilor. Din antere se prepara un ir pentru vindecarea rnilor, iar din floarea ntreag,
o tinctur contra durerilor interne. Ceaiul din flori de crin se lua pentru curirea
sngelui. Se mai folosea la poal alb, n amestec cu sulfin alb, trifoi alb i rdcin
de bujor. Ceapa de crin fiart se punea pe umflturi, pe buboaiele ce dau n copt i pe
pieptul bolnavilor de tuse.
Se mai prepara din ea o alifie pentru creterea sprncenelor. Se pisa o ceap mai mare
sau dou mai mici, se puneau ntr-o ulcic cu o lumnare de seu i se lsau s fiarb
mpreun, apoi se lua seul curat de deasupra, se spla bine n ap i se ungeau cu el
sprncenele, n fiecare sear nainte de culcare.
Aciune farmaceutic: petalele- bactericide, cicatrizante, se pot folosi n tratamentele
diverselor rni, att extern ct i intern cu efecte certe de cicatrizare. Sunt utile chiar i
n calmarea durerilor. De asemenea se poate utiliza ca expectorant fiind fluidifiant al
secreiilor bronhice.
Bulbul se folosete mai mult la afeciunile cilor respiratorii pe care le poate vindeca n
cazurile mai uoare, iar la cele mai grave aducea ameliorri evidente.
Se mai poate folosi pentru efectul su calmant al sistemului nervos. De asemenea este
de ajutor n cazul afeciunilor cardiace prin aceia c regleaz btile inimii mai ales n
excitaii nervoase n stres sau alte cazuri.
Se poate utiliza la urmtoarele afeciuni: abcese, arsuri, comaruri, dureri de ochi,
excitaie nervoas, faringite, furuncule, laringite, inflamaia cilor respiratorii
superioare, inflamaia urechii, insomnii, otite, palpitaii cardiace, panariiu, rni, stri
nervoase, stres, tulburri de memorie, (se face o cur intern cu cte 2-3 cni de ceai pe
zi, preferabil din petale.), tuse uscat.
Preparare i administrare:
-Abcese, arsuri, furuncule, rni externe- se va fierbe sau se coace bulbul i se
badijoneaz local cu el cald. Se schimb la 6-8 ore cu altul tot cald. Ajut la colectarea
puroiului i apoi la spargere i vindecare dup ce se elimin puroiul.
-Afeciunile interne sau externe pot s mai beneficieze de tratamentul cu infuzia din
petale sau decoctul din bulb. Se va pune o linguri de plant mrunit la o can de ap.
n cazul infuziei se pun direct n ap clocotit, se acopere apoi 15 minute i se strecoar,
iar n cazul decoctului se vor pune n ap rece. Se fierb apoi timp de 10 minute, se
strecoar i se pot folosi. Se pot consuma 3 cni pe zi.
-Restul afeciunilor inclusiv cele interne se vor putea face cu tinctur cel mai bine. Se
va face o tinctur din petale de crin care se pun o parte de petale cu 5 pri alcool
alimentar de 70. Se in astupate ermetic la temperatura camerei, timp de 15 zile agitnd
des recipientul. Se va strecura apoi i se va pune n recipiente de capacitate mai mic
care se nchid ermetic. Se poate lua intern o linguri de 3 ori pe zi diluat cu ap sau
extern n funcie de tolerana individual se aplic n diluie cu ap. Este mult mai
eficient cu ct este mai concentrat. La fel se poate folosi i din bulb.
n ureche se poate pune ceai cldu sau tinctur cteva picturi de asemenea cldu,
dup care se astup cu puin vat pentru a nu iei afar.
La dureri de ochi sau alte afeciuni oculare se va pune 2 lingurie de petale la o can de
ap rece seara i dimineaa se strecoar i se fac splturi cu aceast ap cu ajutorul
unui tampon de vat.
Se poate face pentru ochi, urechi, afeciunile stomacului, etc un ulei din 50 g de
rdcin mcinat care se va pune la l de ulei. Se ine apoi timp de 6 sptmni la
soare, dup care se strecoar. Pentru a se putea obine mai repede se va pune pe baia de
ap. Se fierbe timp de 3 ore apoi se strecoar. Se pot face cu acesta i diferite creme
prin adaos de cear de albine n funcie de ct de tare dorii s o facei. n general se
pune 20 g la 100 g de mas gras. n cazul n care dorii s facei mai tare se pune mai
mult cear i se retopete din nou, iar dac este prea tare se mai pune ulei i se
retopete, pn o facei cum v convine.
Uleiul se va pune cldu cte 3-4 picturi n durerile de urechi sau se poate unge local n
afeciunile ginecologice externe o dat sau de 2 ori pe zi.
Se va putea aplica la foarte multe afeciuni externe crema aceasta care are i un rol
important n cicatrizare.
Menionm de asemenea faptul c se poate folosi la fierberea rdcinii sau chiar a
petalelor nu numai ulei ci i alte produse care conin grsimi: unt dup ce se fierbe i se
arunc spuma i depunerile, untur de porc nesrat, grsime de pasre ( gsc, ra,
etc), grsime de alte animale inclusiv din animale vnate. Se mai poate de asemenea
folosi su de oaie, vit, etc.
n cazul n care se dorete pentru produsele care sunt n farmacii putei opta pentru
vaselin i lanolin n pri egale care se vor amesteca cu praf din plant sau cu bulb
mrunit Se poate prepara crema ca mai sus
Se folosete foarte mult n cosmetic sau la afeciunile externe ale pielii fiind una dintre
plantele favorite. n special dac se face cu tinctur din petale sau bulb.
Crinul de pdure
Lilium martagon
Fam. Liliaceea.
Denumiri populare: aior, aior, aior de cmp, aior de pdure, ai de pdure, alior,
cealma turceasc, crin, crin pestri, fiere, leurd, lilie, rsfug, untior, usturoi.
n tradiia popular: s-a folosit pentru vopsit lna n negru. n medicina popular s-a
folosi ca diuretic, emenagog, emolient i rezolutiv. Bulbul pisat i amestecat cu
pucioas, se ddea la vaci. Sucul plantei se folosea uneori ca somnifer.
Compoziie chimic; puin studiat.
Proprieti farmaceutice: este recunoscut ca una dintre plantele cele mai utile ntr-o
serie de afeciuni n special ale pielii. Intern are rol diuretic, emenagog, emolient i
vulnerar. Popular este des folosit intern pentru a provoca fluxul menstrual ntrziat.
Mrete diureza fiind util n afeciunile renale. Vindec de asemenea mucoasele.
Petalele sunt antiseptice, emoliente, cicatrizante. Bulbul are rol vulnerar ntr-o serie de
afeciuni att intern ct i extern.
Preparare:
-Bulb- se mrunete i se pune dup uscare n 250 ml ap. Se va fierbe timp de 10
minute la foc mic, apoi se strecoar. Este util n cazul n care se folosete intern ca
emolient n afeciunile pectorale.
-Bulb mrunit, se va pune n cantitate de ulei egal, cu dublul cantitii de bulb rezultat
dup mrunire. Se va pune pe baie de ap i se va fierbe timp de 3 ore. Dup aceast
perioad, se va lsa s se rceasc apoi se va strecura, obinndu-se un ulei foarte util n
combinaie cu cear de albine sau fr, ntr-o serie de afeciuni cutanate.
Crem -n cazul n care se dorete prepararea unei creme se va pune acest ulei n vas pe
baie de ap i se va aduga cear de albine, se fierbe din nou pe baia de ap, pn se
topete ceara. n general se va pune jumtate de cantitate de cear de albine din
cantitatea de ulei care o avem. Dac se dorete o crem mai tare se va aduga ulei. Dac
este prea moale se va aduga cear.
-Tinctur-se va pune o parte de bulb de Crin mrunit la 5 pri de alcool alimentar de
70. Se va ine timp de 15 zile la temperatura camerei agitnd des, apoi se va strecura.
Se poate folosi la prepararea diferitelor creme sau alifii. Se mai utilizeaz la o serie de
rni pentru efectul cicatrizant pe care-l are, sau se folosete diluat n diferite proporii cu
ap, pentru tratament extern, fiind foarte eficient.
Intern se va putea lua cte 10 picturi diluate n 100 ml de ap de trei ori pe zi.
Planta- se poate prepara identic ca i bulbul cu aceleai utilizri, inclusiv florile.
Din flori se prepar multe preparate cosmetice.
Se va putea folosi la urmtoarele afeciuni: abcese(-n special bulb copt), arsuri (sub
orice form), amigdalite-n special ceai intern i extern cataplasm. Btturi-bulb n
oet. Boli renale- se va lua intern ceai i extern alifie pentru calmarea durerii. Contuzii,
dureri de ochi-comprese cu ceai. Eczeme, eriteme (nroirea pielii), excoriaii, excitaii
nervoase-tinctur intern. Faringite-att intern ct i extern. Fisuri cutanate (n special
uleiul sau unguent). Furuncule-n special bulb copt. Inflamaia urechii-ulei cldu n
conductul auditiv. nepturi de insecte. Insomnii-tinctur intern. Lipsa laptelui la
mame-ceai din bulb. Menstruaii ntrziate-ajut la apariia lor-mai ales tinctur din
bulb. Otite-ulei cldu n conductul auditiv. Palpitaii cardiace-tinctur. Panariiu, rni
recente-tinctur pansamente, tieturi. Tulburri de memorie, tuse uscat-bulb sub orice
form. Ulceraiile pielii.
Este una dintre plantele care se folosesc frecvent n foarte multe tratamente cosmetice,
cu mare succes, fiind folosit n diferite reete, pentru riduri, piele uscat, pete, etc.
CRUIN.
Rhamnus frangula
Fam. Rhamnaceae.
Denumiri populare: crasici, crusci, lemn-cnesc, pasachin, slbist.
n tradiia popular: s-a folosit pentru vopsirea n galben. Ceaiul din scoar se folosea
ca purgativ. n Munii Apuseni, la Slciua, decoctul din scoara de sub coaj se ddea
celor smintii de cap, de gnduri, din blestem ori din afurisenie.
Compoziie chimic: antrocenozide (franghlozida i gluco-frangulozida), agliconii lor,
acid crizofonic i tanic, tanoide, ceruri, steroli i diverse sruri minerale.
Proprieti farmacologice: este unul dintre cele mai utilizate plante pentru efectul su
laxativ sau purgativ. De asemenea are efect deosebit n diverse afeciuni ale ficatului
pentru efectul deosebit care l are asupra vezicii biliare creia i ofer posibilitatea se
goleasc de toate toxinele. Cresc peristaltismul intestinal, colagog, coleretic. Laxativ
sau purgativ n funcie de doz. Aciunea laxativ se manifest la 10 ore de la
administrare.
-Aa cum sunt se sfarm n gur pentru a calma durerile de dini, sau se nghite n cazul
durerilor diferite de abdomen sau stomac.
-Se poate folosi la diferite ceaiuri pentru efectul anestezic sau deodorant i antiseptic.
Pentru acest lucru se vor pune cteva cuioare la 250 ml de ap, se fierb doar puin apoi
se poate folosi strecurat sau nu.
-Se va fierbe pe baie de abur n puin ulei timp de 2-3 ore dup care se va strecura. Se
folosete la diferite preparate sau aa cum este pentru efectul su anestezic.
Se poate folosi la urmtoarele afeciuni: afrodiziac- sub orice form, balonri, boli
infecioase (-distruge foarte muli germeni patogeni.), se poate folosi chiar n cazul
dizenteriei sau altor afeciuni contagioase. Colite diverse-n special cea de putrefacie.
Cosmetic cu rol n special de aromatizant sau dezinfectant. Disfuncii biliare.
Disfuncii stomacale-stimuleaz funcionarea stomacului-util n digestii lente. Dureri
dentare (se ine i se mestec n gur dup care se aplic pe locul dureros). Dureri
diverse chiar puternice -cataplasme cu alcool cu cuioare. Grip.- mpreun cu
scorioar fiart n vin. Halen- se mestec n gur de mai multe ori pe zi. nepturi de
insecte-se freac local cu spirt cu cuioare. Mncrimi de piele- ceai sau tinctur.
Parazitoze diverse-se iau cuioare cu ceai. Prevenirea rcelilor- se consum ceaiuri
aromate cu cuioare i mult lmie. Vom- se mestec o bucat n gur sau chiar se
nghite.
CURCUBEICA
Aristolochia clementis
Fam. Aristolochiaceae.
Denumirea popular: buruian de remf, clocotici, desaga popii, fasolea calului, fasolea
cucului, fasolea lupului, lepdtoare, lingoare, mrul lupului, nucoar, psulic, piperul
lupului, poama vulpii, puturoas.
Toxicitate!!! Toate prile plantei sunt toxice mai ales rizomul. Au un gust neplcut i
pot produce intoxicaii, cu tulburri digestive, circulatorii, urogenitale.
n tradiia popular: frunzele crude se puneau pe rni. Cu decoctul tulpinilor florifere se
splau rnile, pecinginea, abcesele, i se fceau scldtori i oblojeli bolnavilor de
brnc.
Cu rdcina fiart, pisat, amestecat cu fin de porumb, se fceau legturi contra
glcilor, ungndu-se deasupra cu grsime de porc ori undelemn.
n Banat, planta cu rdcin cu tot se fierbea n oet ori n vin rou btrn. Se splau de
mai multe ori pe zi, rnile rele i clitoare, vtmturile i tieturile la oameni i
animale. Se mai folosea contra frigurilor.
Decoctul rizomului uscat n 2 dl de lapte i 1 dl ap se bea, contra ulcerului la stomac.
Cu decoctul plantei se splau contra plonielor.
Compoziie chimic: toate prile plantei conin acid aristolochic, ulei volatil,
magnoflorin, sisto-sterine, trimetilamin.
Aciune farmacologic: are aciune antiinfecioas i de refacere celular. De asemenea
se remarc o foarte important aciune a acestei plante n refacerea i mrirea
rezistenei organismului. Datorit faptului c mrete rezistena fagocitar a
leucocitelor i implicit rezistena organismului. Se indic mai nou n foarte multe forme
de cancer cu diferite localizri sau stadii de evoluie. Are de asemenea o foarte
important aciune antitumoral recunoscut.
Preparare:
-Extern-se poate folosi infuzie care se va face din 2 lingurie de plant care se vor pune
la 250 ml de ap clocotit. Se acopere pentru 10 minute dup care se va strecura. Se va
folosi la pansamente sau aplicaii pe piele.
-Intern se va folosi doar sub supraveghere medical sub form de infuzie sau tinctur.
Se poate folosi n urmtoarele afeciuni: anorexie, arsuri, cancer (profilactic ca
preventiv sau dup chimioterapie), constipaie, dismenoree, dureri premenstruale,
eczeme zemuinde, escare, faringite cronice, fistule anale sau chiar dentare, ginecologie
(diferite afeciuni), infecii externe sau renale, laringite- chiar n cancer- (cataplasme
externe).
Menopauz- (stimuleaz corpul galben), oligomenoree, osteomielit, parazii capilari,
pediculoz pubian, plgi greu vindecabile, prurit, rni diverse, sterilitate, ulceraiile
pielii, ulcere cronice ale gambei (varicoase).
Atragem atenia c dozele mari sau care depesc prescripiile sunt toxice. Este foarte
important s nu se depeasc dozajul prescris. O doz mai mare nu aduce mai repede
vindecarea ci poate s strice.
n cancer organismul de foarte multe ori este foarte slbit i nu poate s lupte cu
aceast toxin, n tratamentele cu aceast plant, aa c mai ales n aceste cazuri se
impune o mai mare atenie.
CURPEN
Clematis vitalba
Fam. Ranunculaceae.
Denumiri populare: archit, curmen, curpn de pdure, curpna, curpen alb, curpen de
pdure, curpeni, curpin, curpini albi, curpini negri, luminoas, nprasnic, vie
pdurean, vi alb, viioar.
n tradiia popular: cu tulpinile florifere se fceau bi contra durerilor de picioare.
Era o plant temut deoarece se credea c cei care dau cu ochii de ea orbesc.
Compoziie chimic: frunzele care se folosesc conin anemonin, protoanemonin,
vitamine, etc.
Aciunea farmaceutic: antiinflamator, antibiotic limitnd nmulirea bacteriilor,
antimalarice, elimin sau limiteaz procesul inflamator, util n terapia malariei,
contribuie la creterea prului.
Preparare:
-Ceai din 2 lingurie de frunze mrunite la 250 ml ap clocotit. Se va lsa apoi
acoperit pentru 15 minute dup care se strecoar. Se pot consuma 2 cni pe zi.
-Extern-cataplasme sau comprese care se pot ine pn la 24 ore n funcie de tolerana
individual.
Se pot folosi la urmtoarele afeciuni: adenopatii, faringit, prostatit, malarie, striuri
uretrale, tuse.
Este unul dintre copacii care s-au folosit mult la tratamente n trecut dar care acum au
ajuns s nu mai fie aa de des folosii gsindu-se alte plante mai active. Totui n unele
pri ale rii se mai folosete.
DAFIN
Laurus nobilis.
n tradiia popular: fructele boabe ovoide, conin ulei eteric i o substan gras. Se
extrage din ele untul de dafin (oleum lauri), ntrebuinat la prepararea unor unguente. La
noi se cultiva ca plant ornamental.
Cu foile i boabele de dafin se prepara o alifie, pentru rnile care nu se vindecau cu alte
leacuri. Frunzele, bine pisate i muiate n rachiu, se luau contra frigurilor. Amestecate
cu baleg de oaie, se puneau n legturi contra durerilor la picioare.
Folosit de ctre romani, care fceau din frunzele acestea cununi pentru nvingtori, azi
se mai folosete doar pentru efectele care le are n tratamente sau ca i condiment.
Proprietile acestor frunze: se pot folosi, ns doar n cantitate mic pentru c pot
produce vom. Previn fermentaiile nocive din tubul digestiv, antiseptic intestinal sau
extern, combate bronita cronic
Preparare:
-Decoct din 2 lingurie de frunze fierte timp de 10 minute n 250 ml ap. Se strecoar i
se vor consuma n cursul zilei cu nghiituri mici.
-100 g de frunze se mrunesc apoi se pun ntr-o sticl i se umezesc cu alcool. Se las
24 ore, dup care se pune peste ele ulei pn la 1 litru. Se las 4-6 sptmni dup care
se strecoar. Ca s se fac mai repede se fierb pentru 3 ore pe Bain-Marie apoi se
strecoar. Se pot folosi cte o linguri de 3 ori pe zi sau se folosesc ca i condiment la
diferite salate sau mncruri.
Uleiul acesta se poate folosi i la diferite dureri cnd se aplic cald pentru calmarea
durerii.
Se folosesc la urmtoarele afeciuni: anorexie, atonii stomacale, beie-trezete din beie
i totodat se pot folosi pentru dezobinuirea de alcool, boli nervoase-calmant, bronite
chiar cronice, fermentaii digestive, gastralgii, grip, infeciile gurii, infecii intestinale,
otrviri, paralizii-alifie i se fac frecii, rgueal (laringit), reumatism cronic sub
form de ceai sau alifii, spasme (le calmeaz un ceai slab).
i astzi este socotit una dintre plantele condimentare care nu pot lipsi din nici o
buctrie. Frunzele uscate folosite la ciorbele mai grele le face mult mai digeste. Este
suficient s dm exemplul ciorbei de fasole boabe care fr aceste frunze ar produce
multe deranjamente la stomac i foarte mult lume nu ar mai putea s consume fasolea.
DALAC
Paris quadrifolia
Fam. Liliacee.
Denumire popular: aior, boaba lupului, boaba vulpii, buruian de beic, buruian de
bub, frunz de zgaib, iarba stelei, mrul lupului, mur de ghee, poala vulpii, rsfug,
strugurul lupului, usturoi.
n tradiia popular: dup cum arat i numele popular, era un leac frecvent contra
dalacului.
Frunzele plantei se mai aplicau pe umflturile apoase ce apreau mai cu seam pe la
ncheieturi, provocate de tulburri de circulaie.
Se mai folosea la rni vechi, iar boabele, ca vomitiv.
Compoziie chimic: saponozide, paridin, peristyphinin acumulate mai ales n fructe.
Aciune farmacologic: saponozidele au aciune iritant asupra mucoaselor, a pielii i
pot avea puternic asupra sistemului nervos central.
Intoxicaiile produc colici, ameeli, vom, poliurie, dilatarea pupilelor, contracii ale
muchilor.
Se poate interveni cu vomitive, diuretice i crbune medicinal.
Preparare:
-Se fac ceaiuri slabe mpreun cu alte plante mai ales pentru aciunea antisudorific,
antispasmodic. Se va folosi o linguri doar mpreun cu alte plante.
Se poate utiliza n urmtoarele afeciuni: alienaie mintal, epilepsie, intoxicaii,
spasme, transpiraii excesive, tulburri de circulaie, tuse convulsiv, ulcer varicos.
DEDIEI.
Pulsatilla montanaFam. Ranunculaceea.
Denumiri populare: adormiele, brebenel, dediei de pdure, dediei vineii, floarea
patelui, floarea-ursului, floarea-vntului, iarba-vntului, oie, sisinei, spn, vnturele.
n tradiia popular: tulpinile plantei se foloseau pentru vopsit n verde i albastru n
amestec cu floarea soarelui, fierte n bor, n care se punea piatr acr i vnt.
Din frunze se fcea o fiertur care se picura n ochi sau numai se splau cu ea contra
durerilor. Cu tulpinile florifere se fceau scldtori.
Cu florile uscate se afumau copiii care nu puteau dormi noaptea. Se punea pe o lopic
puin jratec, se lua 3 degete de flori i se presrau pe el, afumndu-se patul i locul
unde dormea copilul.
Compoziie chimic: conine anemonin i protoanemonin care sunt toxice, anemenol,
acid anemonic, tanin, etc.
Aciune farmacologic: se poate folosi pentru efectele anestezice sau de refacere n
foarte multe afeciuni n special pentru tratarea eczemelor pruriginoase i zemuinde.
Preparare:
-Tinctur- se va face o tinctur din o parte de plant mrunit i 5 pri de alcool de
70. Se va ine apoi 15 zile la temperatura camerei agitnd des recipientul. Se strecoar
dup aceast perioad i se va putea folosi cte o linguri diluat la una dintre
afeciunile de mai jos.
-Ceai din o linguri de plant la 250 ml de ap clocotit. Se va lsa timp de 10 minute
acoperit dup care se strecoar. Se poate folosi cte un ceai pe zi n una dintre
afeciunile descrise mai jos. Se poate face i mai concentrat.
Sucul plantei are proprieti revulsive.
Se folosete la urmtoarele afeciuni: amenoree, anexite, blenoragie, boli uterine
(sedativ), climacteriu, dismenoree, dermatoze, dureri articulare, eczeme pruriginoase i
zemuinde, eriteme cutanate, migrene, nevralgii, nevroze, orhite, ovarite, paralizii-pareze
ale nervilor periferici, pecingine, reumatism, sciatic, sedativ nervos, tulburri de ritm
cardiac, tuse pe baz nervoas, uretrite.
DEGEELUL LNOS.
Digitalis lanata
Fam. Scrophulariaceae.
n scopuri medicinale se ntrebuineaz numai frunzele (Folium Digitalis lanatae)
recoltate la maturitate, adic dup 3 luni de la apariia lor, cnd conin cantitatea cea mai
mare de principii active.
Compoziie chimic: heterozide cardiotonice i flavonoide.
Aciune farmacologic: cardiotonic (datorit heterozidelor cardiotonice frunzele de
degeel lnos se bucur de proprietatea de a produce o cretere a puterii de contracie a
miocardului, urmat de o rrire a btilor inimii) i diuretic.
Preparare:
Denumiri populare: banul popii, coada racului, cos, duminicea, dumitri, floare
de lungoare, glbjoar, glbenele de pdure, greel, iarb de lungoare, iarba
pmntului, maele ginilor, mghiranul pmntului, oloag, scrntitoare.
n tradiia popular: cu decoctul plantei se fceau splturi pe cap contra durerilor i a
cderii prului. Se mai inea n gur cldu, contra durerilor de dini.
n unele pri, se lua de 3 ori pe zi, nainte de mncare, contra frigurilor. Cu planta fiart
se legau la mni i picioare pentru vindecarea scrntiturilor i umflturilor.
Se mai puneau n bi contra reumatismului, iar cu plantele fierte se fceau legturi. Se
punea n scldtoarea copiilor slabi s creasc i s se ntreasc. La Clopotiva, femeile
care doreau s aib copii fierbeau dree i beau zeama.
n inutul Nsudului, n comuna an, se folosea la copii care nu mergeau n
picioare; planta se punea pe foc i dac se nnegrea, era semn c vor muri, dac nu, era
semn c vor tri.
Compoziie chimic: prile aeriene ale acestei plante sunt folosite la diverse tratamente
i conin saponozide hemolitice, tanoizi, glucozizi fenolici, mucilagii, primveraz,
silicai, sruri minerale, etc.
Aciune farmacologic: astringente, antibiotice, hemostatice, vulnerare, antidiareic,
analgezic i hipotermizante.
Au proprieti favorabile n tratarea unor forme uoare de hipertireoz. Extern pentru
creterea prului, precum i pentru oprirea cderii lui.
Preparare:
-O linguri de plant mrunit se va pune la 250 ml ap clocotit. Se acopere pentru
15 minute dup care se va strecura. Aceast cantitate se va folosi n cursul unei zile.
Este foarte util mai ales n cazurile n care exist hemoragii interne, inclusiv stomacale.
n cazurile mai grave se pot folosi 2 cni pe zi.
-Extern:
a) Se va face o infuzie din 2 lingurie de plant mrunit care se va pune la 250 ml de
ap clocotit. Se acopere pentru 10 minute dup care se strecoar i se poate folosi la
diferite tratamente n bi, comprese, etc.
b) Decoct din 4 linguri de plant. Se va fierbe timp de 10 minute dup care se strecoar.
Este foarte util n acest fel la splturi locale pentru efectul deosebit care-l are ca
antibiotic sau de calmarea durerilor. Se poate folosi la pansare sau splturi.
Se va utiliza la urmtoarele afeciuni: afte bucale sau vaginale, alopecie, diaree,
dizenterie, dureri diverse, furunculoz, hemoragii gastrice sau vaginale, hipertricoz,
inflamaii articulare, leziuni n special de tuberculoz, rni, reumatism, ulceraiile pielii
chiar varicoase.
Aceast plant este puin folosit fiind altele cu aciune mult mai puternic. Totui
ar trebui s se mai fac mai mult publicitate acesteia deoarece este foarte util n
tratarea rnilor i leziunilor tuberculoase la care aduce o vindecare foarte rapid. Poate
c anumite componente ale acestei plante ar putea ntr-un viitor nu prea ndeprtat s
ajung n medicamente contra tuberculozei.
Se cunoate faptul c n multe ri cu o economie mai srac, deci i la noi,
cazurile noi de mbolnviri de tuberculoz au nceput s apar din ce n ce mai multe.
De asemenea se tie c tratamentul acestei afeciuni este de lung durat, datorit
faptului c medicamentele existente sunt destul de slabe. Poate c aceast plant va
revoluiona i tratamentul acestei afeciuni aducnd o mai rapid vindecare.
aromarea diferitelor soiuri de vin. Se pot de asemenea folosi la ndeprtarea moliile din
haine i parfumarea hainelor. Cu efecte surprinztoare se mai folosete la diferite rni
pe care le vindec foarte repede.
Preparare:
-2 lingurie de plant mrunit se va pune n 250 ml de ap clocotit. Se acopere pentru
10 minute dup care se strecoar. Se pot consuma 2 astfel de ceaiuri.
-Extern se vor folosi 4 linguri de plant la 500 ml ap. Se vor fierbe timp de 10 minute
dup care se strecoar. Se pot folosi la pansamente sau frecii, bi n cazul mai ale a
paraliziilor, cu efecte deosebite.
-Tinctur din 20 g de plant mrunit, care se pune cu 100 ml alcool alimentar 70,
timp de 15 zile la temperatura camerei. Se va agita des. Se strecoar, apoi se pot folosi
cte 10 picturi pn la o linguri diluate cu puin ap, de trei ori pe zi.
Se va folosi la urmtoarele afeciuni: amigdalit (gargar), cefalee, colici intestinale,
dureri abdominale sau de stomac, flebite (extern), hernie (cataplasme), infecii urinare,
insomnii, nevroz, palpitaii, paralizii (att intern ct i extern), pareze periferice, plgi
greu vindecabile, ulceraii ale gambei.
Menionm faptul c tinctura este foarte util n tratamentele paraliziilor sau parezelor.
Se va lua intern sau se pot face frecii externe cu aceast tinctur cu rezultate deosebite,
uneori chiar surprinztoare.
ECHINACEEAFam. Compositae.
Compoziie chimic: derivai ai acidului cafeic, polizaharide, glicoproteine, ulei volatil,
saponine, flavone, fermeni, vitamine, etc.
Aciune farmaceutic: purific sngele i sistemul limfatic, oprete procesele
supurative, antiseptic, analgezic, antibacterian i antiviral.
Mod de preparare:
-Cel mai eficient mod este tinctura-se va face din 20 grame de rdcin mrunit care
se va pune n 100 ml de alcool de 70. Se va lsa timp de 15 zile la temperatura camerei
agitnd des preparatul. Dup aceast perioad se va strecura i se poate folosi. Se va lua
10-40 picturi de trei ori pe zi, nainte de mese n diluie cu puin ap.
Menionm ns c se pot prepara i decocturi din 2 lingurie de plant mrunit
care se va fierbe timp de 10 minute n 250 ml ap. Se strecoar apoi putndu-se
consuma 2 astfel de ceaiuri pe zi.
Se poate folosi la urmtoarele afeciuni: acneea juvenil, adenoide, afeciuni renale,
biliare, respiratorii, digestive, amigdalite, angine, bronite cronice, blefarite, cervicita,
colecistita, conjunctivitele, diabet, eczeme, furunculoz, grip, guturai, herpes, infecii
ginecologice i urinare, insuficien renal, urinar, orjelet, otit, plgi purulente,
prostatite, rni, rino-sinuzite, septicemie, stomatit, tuse convulsiv, vaginit, zonazoster.
Este poate cea mai cunoscut plant, care reface foarte rapid imunitatea fiind indicat
n orice afeciune, fr nici o contraindicaie. Este de asemenea util chiar i n cazurile
gripale. Din aceast plant se fac foarte multe medicamente sau chiar vaccinuri.
FAGUL
Fagus sylvaticus
Fam. Fagacee.
n tradiia popular: n unele pri se despicau fagii groi i se luau fiile subiri de la
mijloc, care nvelesc mduva, se fceau igri din ele i se fumau pentru ndueal.
Pentru negi, se punea cenu din lemn de fag ntr-o oal cu ap, se fierbea mai bine
de o or, apoi se splau negii, de mai multe ori pe zi.
Ceaiul din coaj de fag se lua contra diareei grave. Cu ramurile tinere i frunzele se
fceau bi contra reumatismului.
Compoziia chimic :
-Frunzele-compui de natur flavonic, acid elagic, acid cafeic, acid cumaric,
cvercetin, tanin, substane minerale.
-Lemnul-celuloz, lignin, ceruri, grsimi, substane minerale.
Gudronul obinut din lemn: crezoli, giacol, etc.
-Scoara: celuloz, pentozani, lignin, substane tanante, substane minerale.
Proprieti farmacologice: gudronul se folosete n foarte multe afeciuni ale pielii i
pentru afeciunile aparatului respirator.
-Scoara-febrifug, antidiareic, tonic amar.
-Leia se poate folosi (obinut prin fierberea cenuii obinute din lemne arse) la tratarea
verucilor i negilor
Preparare:
Decoct dintr-o linguri de scoar sau frunze la 250 ml ap se va fierbe timp de 10
minute dup care se strecoar. Se pot folosi 2 cni din acest ceai. Extern se va folosi un
cei dublu ca i concentraie.
Infuzie. Se va pune o linguri de frunze mrunite le o can de ap clocotit. Se va lsa
timp de 10 minute acoperit dup care se va strecura. Se pot consuma 2-3 cni pe zi din
acest ceai.
Se va folosi la urmtoarele afeciuni: afeciuni
dermatologice diverse, boli pulmonare cronice, boli reumatice, dizenterie, diaree, dureri
reumatice, febr, gut, litiaz urinar, malarie, negi, rni greu vindecabile-se va pune
praf de plant, veruci, viermi intestinali.
Din aceast plant se obine gudronul dermatologic, care se folosete foarte mult n
afeciunile dermatologice, foarte diverse n special n farmacii.
FASOLEA
Phaseolus vulgarisFam. Leguminoase.
Denumirea popular: baclu, baghi, broanc, coloas, fojol, fansol, fasole
agtoare, fasoi ucr glbuie, fasol, fasole mititic, fasole alb, fasole albstruie,
fasul, fsule, fisule, fisuliu, fusei, putoaic, psui, psul, postaie, teac, trttic,
ucr, etc.
n tradiia popular: boabele se folosesc ca leac contra bubelor dulci i pecinginei. Se
luau boabe de fasole alb i tot attea semine de cnep, se ardeau la foc, se pisau bine,
se amestecau cu frunze de ment uscate i sfrmate, se puneau i plmdeau cu
smntn, apoi se ungeau bubele cu ea, de mai multe ori.
Pe arsuri se puneau boabe de fasole pestri, pisate cu boabe de porumb, iar pe cele de
la degerturi, boabe de fasole alb fierte i frecate. Se mai fcea legturi pentru dureri
de cap i scurgeri de snge.
Denumirea popular: barba ursului, flitur, felig, ferig, ferice, iarba arpelui, limba
cerbului, limba arpelui, nvalnic, spasmul dracului, spata dracului.
n tradiia popular: rizomul cules toamna i pstrat n loc uscat, era ntrebuinat contra
teniei. Unii l luau pisat mrunt i amestecat cu miere din care luau seara i dimineaa pe
nemncate. Alii l curau, l fierbeau n ap i beau din decoct dimineaa pe
nemncate.
Rizomul pisat se bea cu vin pentru dureri de inim. Decoctul lui se mai bea n loc de
ap, de ctre cei bolnavi de astm. Se mai pisa i se fierbea n lapte. Se mai folosea
decoct de rizom care se inea n gur pentru dureri de dini.
Planta se mai fierbea i se oblojeau picioarele n dureri de reumatism. Se mai lua o oal
i se puneau multe rdcini de ferig i ap apoi fierbea i n aceast ap se scldau
copii, dup ce se rcorea puin.
n alte pri se adunau frunze de ferig n iunie, iulie, cnd sunt n plin dezvoltare, se
umpleau cu ele perne i saltele, pentru a se culca pe ele copii rahitici, cu boli de oase.
Din frunze de ferig se fceau i bi pentru copii care nu umblau n picioare, n trei zile
la rnd, la fel i celor scrofuloi, la care se mai punea i sare n scldtoare.
Compoziie chimic: n general se folosesc rizomii-acetia conin acid filicic, acid alfa
i beta flavospidic, ulei volatil format din esteri ai acidului butiric i octilic, tanin,
aspidinol, albaspidin, floraspidinol, floraspin, desaspidin, aspidin, paraspidin,
floraspiron, etc.
Proprieti farmacologice: se folosesc doar preparatele din farmacie pentru c n cazul
n care se vor face n cas se risc otrvirea.
Se folosesc doar contra infestrii cu cestode. Filicina are o aciune antiparazitar care va
face ca tenia s paralizeze. Se va da apoi un purgativ urmrindu-se dac s-a eliminat
capul teniei.
Extern: se folosesc n dureri de gut unde sunt foarte eficiente- o mn de frunze se vor
fierbe timp de 10 minute dup care se va face o cataplasm cu aceste frunze. Peste
noapte se pot pune comprese cu acest lichid care se mbib ntr-o pnz cu care se
panseaz locul dureros.
n Transilvania, la Boia, frunzele se puneau n bile contra rcelii. n unele sate
frunzele se puneau n pat, sub cearceaf i se culcau pe ele cei bolnavi de reumatism.
Sorii, cum se numesc sporangii asociai ai ferigii, se foloseau uscai la tieturi,
presrndu-se pe ele.
Se folosesc la: infestri cu cestode sau dureri de gut extern n cataplasme cu frunze.
FLOAREA SOARELUI
Helianthus annusFam. Compositae.
n tradiia popular: seminele se foloseau la vopsit n galben i verde. Uleiul se folosea
peste tot la prepararea diferitelor unguente i linimente.
Ceaiul din capitule florale se bea i se udau cu ele la tmple i n moalele capului,
pentru ameeal i dureri de cap.
Se mai bea contra tusei, rguelii, pojarului i a altor boli eruptive.
Cu florile se fceau abureli contra durerilor de cap. Cu seminele de floarea soarelui se
afumau, contra durerilor n urechi.
n alte pri se turna ulei cldu n ureche. Decoctul se lua contra frigurilor.
Compoziie chimic: acizi grai nesaturai, vitamine, fosfatide, glucide.
Aciune farmacologic: este semisicativ fiind format din gliceridele acizilor oleic i
linoleic.
Se ntrebuineaz ca vehicul la prepararea diferitelor uleiuri i soluii uleioase
injectabile, dup o prealabil purificare i neutralizare.
n tratamentele naturiste se folosete foarte mult uleiul de floarea soarelui presat la rece,
care este foarte util ntr-o serie de afeciuni singur sau n diferite combinaii.
Preparare:
-1 linguri de ulei dimineaa la trezire n cur de mai multe zile. Apoi se va culca 10
minute pe partea dreapt. Se va face n cur de cteva zile. Se mai pot lua ns i 2
linguri de sup pline cu ulei seara la culcare mai multe zile la rnd.
-Se prepar diferite uleiuri cu plante descrise la plantele respective, de asemenea
folosirea lor este tot acolo trecut.
-Creme se folosete la fel cum este descris la plantele cu care se folosete, pentru c este
mult mai eficient dac este folosit mpreun cu alte plante medicinale.
-Extern se folosete la afeciunile de mai jos n strat subire aplicat de 2 ori pe zi. Ca
ecran pentru soare se poate unge pielea nainte de a se expune la soare.
-Se poate combina cu foarte multe plante medicinale.
-Seminele se pot consuma zilnic cte 100 g de mai multe ori n diferite afeciuni. Unt
foarte utile la tratamentele interne. Se pot de asemenea cura (exist n comer gata
curite) de coaj i mcina dac avei probleme cu dantura.
Se poate folosi la urmtoarele afeciuni: arsuri inclusiv cele solare, ateroscleroz, atonii
ale vezicii biliare, blenoragie, bronite, cancer, colesterol n exces, eczeme cronice
eritematoscuamoase, erizipel, hemoroizi, hipercolesterolemie, iritaii cutanate,
insolaii, otrviri cu metale grele-leag sarea acestora ajutnd la eliminarea lor,
sarcoame.
FRAGI DE PDURE.
Fragaris vesca
Fam. Rosaceae.
Denumiri populare: afrag, buruian de fragi, cpuni, fragi de cmp, frag, frgele, fragi
de pdure, fragi iepureti, frgu slbatic, franz, pomi, pomniei, vrgue.
n tradiia popular: frunzele de frag i cpuni, pisate i amestecate cu sare, se puneau
pe msele contra durerilor.
Ceaiul din rdcini se lua contra tusei. Se fierbeau i cu decoctul lor se splau pe bube
dulci, iar cu ele se legau. Din frunze i stoloni se fceau igri, care se fumau pentru
ndueal. Ceaiul de frunze uscate se lua cnd se oprea udul i contra digestiei
anevoioase.
Contra frigurilor, se cuta vara cte un fir de frag singur crescut i dup ce se adunau 9
astfel de fire, cu rdcin cu tot, se fierbeau n 3 dl. De vin rou, pn scdea la
jumtate. Ceaiul din tulpini i rdcini se lua n boli de rinichi. Decoctul plantei se mai
folosea la boli femeieti.
Compoziie chimic: n medicin se folosesc doar frunzele recoltate n timpul nfloririi
(folium fragariae) i care au un gust astringent, oxid de calciu i fier, substane proteice,
zahr, celuloz, grsimi, materie uleioas, hidrai de carbon, acid salicilic, sruri
minerale de fier, sodiu, fosfor, magneziu, potasiu, sulf, calciu, siliciu, iod, brom, acid
salicilic, vitaminele: A, B1, B2, C, E, K. Colorani naturali i alte sruri minerale.
Frunzele conin: cantiti mari de tanin, flavonoide, vitamina C, sruri minerale.
Zahrul sub form de levuloz face din frag un fruct permis diabeticilor.
Aciune farmacologic: frunzele- astringente, antidiareice, diuretice. Fructele-nutritiv,
tonic, remineralizant, diuretic, antigutos, hipotensor, depurativ, detoxifiant, laxativ,
reglator hepatic. Calmeaz nervii, regleaz glandele endocrine i este bactericid. Extern:
antiinflamator, tonic al pielii, prezena pe piele elimin sau limiteaz procesul
inflamator, decoloreaz pistrui, previn formarea ridurilor sau le diminueaz pe cele
existente.
Atenie la faptul c unii sunt alergici la acest produs. nainte trebuie testat, pentru a nu fi
cumva alergici.
Frunzele intr n componena ceaiului aromat.
Preparare:
-Fructe crude ca aperitiv cte 250-500 g pe zi n cure de cteva zile, cu ct mai mult cu
att mai bine. Se consum ntotdeauna nainte de mese.
-Sucul are proprieti bactericide puternice. Acesta se poate lua n diferite combinaii cu
alte sucuri sau se adaug alcool sau vin pentru a fi meninut o perioad mai lung.
-Contra oxiurilor se consum fragi dimineaa i nimic altceva, cteva zile la rnd.
-Frunzele se fac infuzii cu o linguri de plante mrunite la o can de ap oprit. Se
acopere pentru 10 minute dup care se va strecura. Se pot consuma 3-4 cni pe zi.
-Dulceuri, marmelade sau sucuri se pot consuma dup dorin dac nu exist cumva
diabet.
-n cosmetic se folosesc fructele pentru diferite mti.
Se pot folosi la urmtoarele afeciuni: angin, ateroscleroz, astenie de primvar, boli
de ficat, boli de piele, boli renale i vezicale, boli glandulare, bufeuri (de cldur),
ciroz, colesterol mrit, constipaie, diaree, diabet, enterite acute, enterocolite, gut,
hepatite, herpes, hipertensiune, intoxicaii alcoolice i tabacice, nevroze, osteoporoz,
parazii intestinali, pistrui, reumatism, riduri, tuberculoz, tulburri hepato-biliare,
tulburri de tranzit intestinal, ulceraiile pielii.
FRASINUL
Fraxinus excelsior
Fam. Oleaceae.
Se utilizeaz frunzele recoltate n luna Mai- Iulie
n tradiia popular: preuit pentru lemnul tare ce se lustruiete frumos, ntrebuinat la
tmplrie de mobile, unelte casnice, instrumente muzicale.
Seva recoltat primvara prin incizia tulpinilor, se folosea la tratarea bubelor. Cenua de
frasin se punea fierbinte pe rni rele. Cu frunzele se fceau bi contra reumatismului i
a podagrei. Ceaiul din frunze se lua n boli de rinichi, icter, reumatism i gut. Coaja de
frasin tnr, fiart nbuit n vin alb, cnd da luna ndrt, se lua miercurea pe
nemncate, pentru venin i splin.
Compoziie chimic; n mod normal se folosesc mai mult frunzele recoltate n lunile
mai- iunie. Scoara conine derivai oxicumarinici: fraxin, fraxinol, fraxidin, etc. n
frunze se afl inozit, manit, quercitrin, dextroz, acid malic, gume, ulei volatil, acid
ursinic, glucozide cumarinice, sruri minerale, etc.
Frunzele: tanin, substane flavonoidice, fraxozida (glucozid de natur cumarinic),
manitol i vitamina C.
Proprieti farmacologice: diaforetic, diuretic, laxativ, sudorific, colagog, coleretic,
cicatrizant, antiinflamator intestinal, se folosete foarte mult la boli de rinichi.
Zinghiber
Fam. Zingiberaceae.
n tradiia popular: se fierbea n vin sau se plmdea n rachiu i se lua contra durerilor
de stomac; se fierbea n vin cu alte mirodenii contra rcelilor.
Aciunea farmacologic: nltur greaa foarte eficient, ajut la calmarea durerilor, se
pare c este foarte activ n lupta contra cancerului. Calmeaz tusa, elimin toxinele,
tonic, afrodiziac, stimuleaz pofta de mncare, mbuntete memoria, ajut la
creterea tensiunii arteriale.
Se folosesc rdcinile care au aciune mai puternic ca restul plantei.
Preparare:
-Se poate consuma rdcin ras sub form de praf, cte un vrf de cuit care se va pune
sub limb pentru 10 minute dup care se va nghii cu puin ap.
-Decoct dintr-o linguri de plant mrunit care se va pune la 250 ml de ap care se va
fierbe timp de 2-3 minute. Se va strecura dup care s poate consuma 2-3 cni pe zi.
-Tinctur-se va rade 20 de grame de rdcin care se va pune la 100 ml alcool alimentar
de 70. Se va lsa pentru 15 zile agitnd des. Se strecoar apoi se va folosi cte 10
picturi pn la o linguri diluat n ap.
Se poate folosi la urmtoarele afeciuni: alopecie-splturi cu un decoct mai concentrat,
anorexie-ceai sau tincturi, artrit-se poate face att intern cu tinctur ct i extern, astmn special tinctura dar i ceaiul, apoplexie-ajut foarte mult indiferent sub ce form se va
folosi. Cancer-att preventiv ct i n timpul tratamentului chimio-terapeutic. Circulaie
proast periferic-cur cu ceai i frecii cu tinctur. Disfuncii sexuale-este un
afrodiziac. Dureri de articulaii, dureri reumatice-se poate face i o alifie. Dureri de
dini-se va ine local pn la calmarea durerii, hipotensiune. Grea-este unul dintre cele
mai eficiente mijloace de tratarea greurilor chiar de ctre femeile gravide sau de ctre
copii. Memorie-o cur cu aceast plant ajut la meninerea memoriei. Osteoporoz,
paralizie, rceli, reumatism-cataplasme calde. Tulburri digestive, tuse.
GHIMPE SAU HOLERA.
Xanthium Spinosum
Fam. Compositae.
Denumirea popular: angelic, coachezi, ghimpe lat, ghimpe mare, ghimpe pdure,
ieder, mrcin, merior, spicul oarecelui.
n tradiia popular: ceaiul sau decoctul se folosea contra umflturilor, scrofulelor i
dropicei. Se mai folosea pentru alinarea durerilor pricinuite de nepturile insectelor.
Compoziie chimic: se utilizeaz prile aeriene (Herba Xanthii spinosi) recoltate n
timpul nfloririi, conine un ulei esenial, sruri de acizi grai, calciu i potasiu, acid
cafeic, acid clorogenic, flavone, fitosteroli, saponine, tanin, lactone (xantanina), ulei
volatil.
Aciune farmacologic: are aciune decongestiv ferm n adenomul de prostat, putnd
n cazurile mai avansate s duc la evitarea operaiei, aperitiv, diuretice, antiinflamator,
anticongestiv, dezinfectant, diuretic, antidiabetic, antitumoral, stimuleaz pereii
venelor.
Preparare:
-Din dou lingurie de plant mrunit sau chiar dintr-una singur se va pune n 250 ml
de ap. Se va fierbe timp de 10 minute. Se strecoar apoi se vor consuma dou cni pe
zi. Una dimineaa pe stomacul gol i cealalt seara nainte cu 30 de minute de mas. Se
poate consuma n acest fel n cure de lung durat.
-Tinctur-se va face din 20 de grame de plant mrunit care se va pune la 100 ml de
alcool alimentar de 70. Se va lsa la temperatura camerei pentru 15 zile dup care se va
strecura. n timpul acesta de 15 zile se va agita des pentru ca alcoolul s poat s
extrag principiile active din plant. Dup strecurare se va pune ntr-o sticl de
capacitate mai mic. Se poate pstra n acest fel timp de 2 ani. Se va putea lua cte o
linguri de trei ori pe zi nainte de mesele principale cu 30 minute diluate cu puin
ap. Se poate face tratament cu aceasta timp ndelungat.
Se poate folosi n urmtoarele afeciuni: adenom de prostat-preventiv sau chiar n
cazurile mai grave, afeciunile aparatului urinar, ascit, boli infecioase, cancerul
prostatei, cistite, cito-pielite, edeme, gut, hemoroizi, hipertiroidism, icter, litiaz renal,
microlitiaz biliar, nefrite, prostatite, pilo-nefrit.
Este contraindicat ca n timpul tratamentului cu aceast plant s se consume
condimente, lactate fermentate, citrice, acrituri, murturi, buturi alcoolice, nici mcar
vin sau bere.
Tratamentele pentru prostat se pot complecta cu o serie de alte plante: pufuli,
pedicu, semine de dovleac, ginseng, etc.
Se va administra ns n toate cazurile i semine de bostan sub diferite forme. Se
remarc faptul c aceast afeciune survine dup o anumit vrst, atunci cnd nu se
mai produc suficieni hormoni n organism. Acest lucru se poate compensa foarte bine
cu fitohormoni care sunt naturali i orice organism i accept mult mai uor ca pe cei
sintetici. De asemenea se pot face o serie de concentrate din diferite plante, dar care
obligatoriu trebuie s conin i ginseng i atunci afeciunea va trece mult mai repede.
Cnd este vorba despre o inflamaie sau o infecie care produce aceast afeciune atunci
vindecrile sunt surprinztor de rapide, mai ales dac se adopt tratamentul cu tincturi
sau cu concentrate. Cnd este vorba despre o atrofiere care se petrece uneori o dat cu
vrsta mai naintat atunci este normal c se va trena vindecarea, care va veni foarte
lent.
GHINURA GALBEN.
Geniana lutea
GHINURA PTAT
Geniana punctata.
Fam. Genianaceae.
Denumirea popular: abrmeasc, cahincea, danur, engere, fierea pmntului,
ghimbire de munte, hinur, ianur, ochincea, strigoaie, intaur.
n tradiia popular: rdcina plmdit n rachiu se lua contra durerilor de stomac i
pentru poft de mncare, precum i contra frigurilor.
n unele pri se bea pentru durere de pntece i diaree. Se mai folosea local pentru
beic rea. Se fierbea n unt cu vzdoag (Tagetes patula), busuioc, i fin de gru.
Din fiertur se fcea o legtoare, care se punea pe bic.
Compoziie chimic: se utilizeaz rizomii i rdcinile, (Radix Gentianae) recoltate n
august pn toamna trziu, rdcina- gentiopicrin, gentiomarin, amarogentin (de
5000 de ori mai amar dect gentiopicrina), genian, tanin, lipide, substane minerale,
gentiopricozidul- principiul amar care prin hidroliz scindeaz n glucoz i
gentiogenin. Mai conine i alte principii amare: gentiamarina, gentiacaulina,
-Se va lua cte un vrf de cuit de praf de frunze mcinate cu rnia de cafea. Se vor
ine sub limb pentru 10 minute dup care se vor nghiii cu puin ap. Se va lua de trei
ori pe zi nainte de mese.
-O linguri de frunze mrunite se vor pune n 250 ml ap clocotit. Se vor lsa
acoperite pentru 15 minute dup care se vor strecura. Se vor bea 3-4 ceaiuri din acestea
pe zi n cure de lung durat.
-Tinctur din 20 g de plant mrunit pus n 100 ml alcool alimentar de 70, se vor
ine pentru 15 zile agitnd des, dup care se va strecura. Se va putea lua din aceast
tinctur de 3 ori pe zi cte o linguri n bolile grave. Se va lua doar diluat cu ap din
cauza alcoolului pe care-l conine.
Se va putea folosi n urmtoarele afeciuni: afeciuni oculare, afeciuni psihice, alergii
inflamatorii, ameeli, angoase, anxietate, artroze, astm, boli cardio-vasculare, boli de
piele, boala Alzheimer, boli diverse ale creierului, boli neurologice i de circulaie
sangvin, blocaj arterial sau venos inclusiv la nivelul creierului, cancer, cheaguri de
snge n diferite locuri (le dizolv), circulaie sangvin deficitar, chiar i la nivelul
creierului, colesterol n exces, demen, deficiene de memorie-util i la cei care nva,
diabet, grefe de organe-ajut s nu fie respinse, hipertensiune, hepatit cronic,
mbtrnire prematur, impoten, imunitate sczut, migrene, oboseal cronic,
picioare reci, pierderea memoriei, sindrom premenstrual, spasm sangvin cerebral, ocul
sindromului toxic, tonic cerebral, tulburri de echilibru, tulburri de vedere, urechi
pocnete din cauza creterii tensiunii arteriale, vertij.
Cunoscnd n ct de multe afeciuni este util aceast plant este normal c japonezii o
consider ca o plant sacr. Este pcat c nu se planteaz mai muli arbori din acetia i
la noi n ar, pentru c avem foarte multe cazuri care s-ar putea vindeca cu acest
arbore.
Mai amintim c fructele sunt foarte utile pentru folosirea ca deodorante i c se poate
folosi foarte bine la splturi pe cap, fcnd s creasc prul mai des i cu rdcina mai
viguroas.
GINSENG.
O alt plant mult utilizat i pe drept cuvnt este Ginsengul. Acesta are trei varieti:
ginsengul chinezesc, ginsengul coreean sau ginsengul siberian.
Compoziie chimic: saponozide, taninuri, principii amare, vitaminele: A, B1, B2, B5,
B6, B12, D3, E, acid folic penthenat de calciu, nicotinamide, mucilagii, ceruri, are zinc,
un steroid care ajut la ntrirea sistemului imunitar, etc.
Aciune farmaceutic: sporete capacitatea de aprare a organismului, normalizeaz
funciile vitale. Are efecte deosebite asupra stimulrii producerii de interferon. ntrete
activitatea celulelor fagocitare ale organismului. Echilibreaz i stopeaz efectele
stresului asupra organismului. Ajut la producerea n organism a unor hormoni, ajutnd
prin acesta la mpiedecarea hipertrofierii unor celule, etc.
Preparare:
-Se gsete sub form de caete (praf din rdcin) care se vor lua conform
prescripiilor ataate.
-Rdcin-se gsete rdcin care este cea mai util-chiar dac cost mai mult. Se va
mruni i la o parte de rdcin se va pune 5 pri de alcool alimentar de 70. Se
nchide bine sticla n care se pune nchizndu-se ermetic. Se va lsa apoi timp de 15 zile
la temperatura camerei agitnd des sticlua. Dup 15 zile se va strecura. Se va turna apoi
acest lichid n sticlue de capacitate mai mic. Se poate pstra la rece timp de 2 ani. Se
va lua n funcie de afeciune ntre 10 picturi-o linguri de trei ori pe zi diluat cu ap,
nainte de mese. Ca tonic sexual se va lua o linguri pe zi seara la orele 18 urmnd s-i
fac efectul la 2 ore maximum. n timpul tratamentului cu aceast plant nu se consum
alcool, cacao, cola sau cafea.
Mai trebuie spus c rdcina de Ginseng chinezeasc este mult mai activ ca celelalte.
Se poate aclimatiza i la noi ncercnd chiar s se cultive pe suprafee destul de mari
pentru un simplu nceput.
Se poate folosi la urmtoarele afeciuni: adenom de prostat, afeciuni coronariene,
afeciuni digestive, afeciuni dentare, afeciuni hepatice, afeciuni nervoase i psihice,
afeciuni pulmonare, anemie, artrit, avitaminoze, boli inflamatorii, boli mentale,
cancer, convalescen, circulaie cerebral a sngelui deficitar, climacteriu, colesterol
n exces, degenerescen, epilepsie, hipertensiune arterial, hipotensiune arterial-le
regleaz n toate cazurile, hipoglicemie, mbtrnire prematur, impoten, imunitate,
indigestii, infecii virale, insomnie-s nu se ia dup ora 18, memorie deficitar,
menopauz, micoze, oboseal cronic, osteoporoz, polinevrite, rni, scleroz multipl,
slbiciune general, stres, trigliceride n exces, tuberculoz, tulburri de circulaie
sangvin la orice nivel, tumori-le dizolv.
Aceast plant este una dintre plantele foarte active i este normal c este foarte des
folosit tocmai pentru proprietile deosebite care le are. Este util att brbailor ct i
femeilor pentru c reface o serie de hormoni n organism.
GORUNUL
Quercus petraea
Fam. Fagacee.
Denumiri populare: brumat, crear, gorin, grdun, gurun, jip, stejar alb, stnjer, slodun,
trifon.
Se folosete doar scoara.
n tradiia popular: coaja conine mult tanin i se folosea foarte mult la tbcit. De
asemenea la vopsit n negru i galben n amestec cu sovrf, mr, leie. Scoara se
folosea ca leac la rnile nvechite, numite n Banat gance. Se fierbea cu frunz de nuc
pisat, ori cu frunze de piersic i se ineau minile sau picioarele n zeama aceia.
Cu negreala din gogoile de frunze se ungea pecinginea. Dup ce se usca, se spla cu
oet i tratamentul se repeta pn la vindecare.
Decoctul scoarei se inea n gur contra durerilor de dini. Decoctul ghindei prjite sau
al scoarei se lua contra diareei.
Compoziie chimic: scoara conine foarte mult tanin, derivai flavonici, substane
peptice, sruri minerale, etc.
Aciune farmacologic: astringent, hemostatic, antidiareic, dezinfectant.
Preparare:
-Se folosesc 2 lingurie de coaj mrunit, care se va pune la 250 ml ap. Se va fierbe
timp de 10 minute dup care se strecoar. Se pot consuma 2-3 ceaiuri pe zi.
-Cu 4 linguri de coaj mrunit la 500 ml fiert timp de 15 minute se poate folosi la
tratamente externe, dup strecurare.
Se poate folosi la urmtoarele afeciuni: alopecie, amigdalit, arsuri, ciclu abundent,
colici abdominale, degerturi, diaree, dureri de dini, faringite, hemoragii anale,
-Tre de gru-se poate s se macine i se consum n curele de slbire sau se face bor
util i el n multe afeciuni. Se pot lua n funcie de toleran, ntre 1-6 linguri pe zi, sau
chiar mai mult dac se suport bine acest simplu tratament.
-Pulbere de tre de gru- 1-2 linguri pe zi luate cu ap sau se pun n mncare la
anemii, colite, constipaie, obezitate, dereglri ale sistemului digestiv.
-Gru ncolit se va lua cte o lingur de trei ori pe zi n diferite afeciuni. Aceast
cantitate ns se poate mri tot n funcie de tolerana individual.
-Suc din mldie tinere de gru. Se va lua cte 20 ml de 3 ori pe zi n cure de 20-30 zile.
Sunt bune mldiele ct timp sunt verzi, ns se pot cultiva i n ghivece, chiar iarna.
Se poate utiliza n urmtoarele afeciuni: abcese-cataplasm de fin cu ap cldu sau
pine neagr muiat n ap sau lapte. Acnee-se fac comprese cu apa n care au fiert
seminele. Afeciuni cardiace-gru ncolit cur de lung durat. Afeciuni cutanatepudraje cu amidon. Afeciuni endocrine-gru ncolit. Afeciuni hepatice-cur de gru
ncolit. Afeciuni neurologice-cur de gru ncolit. Afeciunile sistemului nervos
vegetativ- gru germinat. Amenoree-gru ncolit i semine fierte. Anemie-gru ncolit
sau semine. Boli intestinale-gru ncolit. Cancer-gru ncolit. Colit de putrefacietre de gru. Constipaie-tre de gru. Demineralizare- semine. Depresie-gru
ncolit. Digestie dificil-tre. Dismenoree-gru ncolit. Dureri de cap-tre sau
cataplasme cu fin cu oet aplicate local. Eczeme uor zemuinde- ap de pe semine
fierte. Epidermofiie- bi cu tre. Eriteme generalizate-bi cu tre. Erizipelcataplasme cu fin. Furuncule-aluat dospit aplicat cald pentru colectare. Gut-germeni
de gru, tre de gru n alimentaie. Hipertensiune arterial-tre sau germeni de
gru. Ihtioz-bi cu tre. Impetigo- fin. Impoten- gru germinat, Infecii cutanate
purulente- cataplasm cu fin. Intertrigo-bi cu tre. Iritaiile pielii-fin pudraje- bi
cu tre. Leziuni inflamatorii-bi cu tre. Litiaze biliare-germeni de gru i tre n
alimentaie. Migrene-germeni de gru. Obezitate-tre de gru n alimentaie. Oprelibi cu tre. Panariiu-cataplasme cu fin cu ap cldu. Prostatit- gru germinat,
Psoriazis-bi cu tre. Renale (diferite afeciuni) ceai de pe semine fierte mult.
Reumatism-bi de tre sau consumul grului ncolit. Sterilitate-gru ncolit.
Surmenaj-semine n alimentaie sau gru ncolit. Tromboflebit-cur de gru ncolit.
Tulburri vegetative-gru ncolit. Tumori cu diferite localizri-gru ncolit i
cataplasme cu fin muiat n ap cald sau pine muiat n ap sau lapte se aplic
local. Urticarie-bi cu tre. Vitalitate sczut-cur de gru ncolit.
Bine neles c nu am reuit s cuprind nici toate afeciunile la care se poate folosi
aceast plant i nici felurile sub care se aplic ca tratamente.
n foarte multe locuri din ar vei descoperii poate alte procedee. Aceasta nu nseamn
c nu sunt bune acestea sau altele, ci nseamn c se folosete acolo acea reet i s-ar
putea s fie una mai bun. Nu am trecut nici mcar tratamentele care se fac cu pine
muiat n oet pentru veruci, btturi i multe alte afeciuni dermatologice, ci am vrut ca
ntr-un spaiu ct mai mic s cuprind cele mai eficiente i cunoscute metode.
Se poate de asemenea folosi sucul de mldie verzi. Se va culege grul atunci cnd
frunza este de doar 10 cm. Se va trece apoi prin storctorul de fructe mpreun cu puin
ap. Se poate s se foloseasc apoi aa cum este sau n combinaie cu diferite alte sucuri
din alte fructe sau legume. n special este bine s fie asociat cu sucul de morcovi.
Se mai poate face apoi o tinctur sau cu suc filtrat din care se va face o parte de suc i o
parte de alcool alimentar de 40 de grade. Se va lua o linguri diluat la o can de 3 ori
pe zi. Acesta se poate folosi chiar n cure de foarte lung durat.
De asemenea se poate face tincturi i din gru ncolit care sunt foarte eficiente.
GRUORUL
Ranunculus ficaria
Fam. Ranunculaceea.
Denumiri populare: bicua porcului, calce mic, ciuboica cucului, fetic, iarba
rndunelului, salat de cmp, slea, scnteiu galben, untior, untiorul vacii.
n tradiia popular: fiertura din frunze i flori, pe alocuri planta cu rdcin cu tot, se
ntrebuina contra bolilor de piele. Se mai ntrebuina ca leac contra hemoroizilor i
scorbutului.
ATENIE!! Odat cu nflorirea frunzele devin toxice i nu mai este indicat s se
foloseasc.
Compoziie chimic: protide, amidon, zahr, dextrin, grsime, vitaminele: B, C, E.
acid ficaric, ficarin dup nflorire, celuloz, sruri minerale.
Aciune farmacologic: se utilizeaz rdcinile i planta nainte de nflorire. Are efecte
deosebite n reglarea circulaiei venoase, vulnerar n tratamentele pielii.
Preparare:
-Se vor pune 2 lingurie de plant mrunit la 250 ml de ap clocotit. Se acopere
pentru 10 minute dup care se strecoar i se poate bea 2-3 ceaiuri pe zi.
-Se mai poate face o alifie caz n care se va pune 100 ml ulei i 50 g de plant
mrunit. Se va fierbe apoi pe baie de ap timp de 30 minute dup care se va strecura.
Se mai poate aduga dac se dorete cear de albine, caz n care se va pune din nou pe
baia de ap pentru a se topi. n funcie de consistena dorit se va pune cantitatea de
cear. Se trece apoi n recipiente mai mici i se va ine la rece. Este foarte bine s se
fac combinaii din mai multe plante caz n care este mult mai eficient.
Se va folosi la urmtoarele afeciuni: amigdalite, afeciuni venoase diferite, afeciuni
cardiace, boli dermatologice, faringite, hemoroizi, tromboflebite, varice.
Se pot face cu aceast plant cure de primvar pentru c se gsesc n cantitate mare n
foarte multe locuri umbroase i umede.
n Ardeal se face primvara ciorb cu aceast plant uneori n combinaie cu vrfuri de
urzici tinere atunci aprute. n acest fel este foarte eficient mai ales dac se va consuma
cteva zile la rnd zilnic.
GREP
Citrus decumana.
Compoziie chimic: calciu, clor, cupru, magneziu, mangan, glucide puine, fapt ce-l
face util i la diabet, protide, lipide, alcooluri, acizi, uleiuri eseniale (limonen, pinen,
citral), pectin n special n coaj, acid citric n cantitate destul de mare, licopen,
fenoli, flavonoid, carotenoid, sodiu, sulf vitaminele A,B1, B2, C, PP.
Proprieti: tonice, aperitive, digestiv, depurativ, drenor hepatic i renal, antihemoragic,
rcoritor, hipotensor.
Se poate folosi la urmtoarele afeciuni: afeciuni pulmonare, anorexii, artrit,
avitaminoze, boli hepatice i renale, boli neurologice, cancer, curirea organismului de
toxine, gut, hemoragii, hipertensiune, infecii intestinale, litiaze n special renale, dar i
cele biliare, obezitate, oboseal cronic, pletor, reumatism, remineralizare, senescen.
Preparare:
-fruct n consum zilnic
-suc obinut proaspt i consumat ndulcit eventual cu miere dac nu avei diabet.
-coaja fiart timp de 15 minute n 250 ml ap i consumat dimineaa la trezire.
GULIE.
Brasica oleracea var. ongyloides.
Pri folosite: tulpina ngroat, frunzele.
Compoziie chimic: numeroase sruri minerale, calciu, fosfor, potasiu, magneziu, sulf,
esen sulfo-azotat, iod, arsenic, zaharuri, vitaminele A, B, C n plus n frunze, fier i
cupru.
Aciune farmaceutic: revitalizant, diuretic, dizolvant uric, antiscorbutic, rcoritor,
pectoral, emolient.
Se poate folosi la urmtoarele afeciuni: abcese, acnee, afeciuni pulmonare, angine,
bronite, cistite, degerturi, eczem, enterite, furuncule, gut, guturai, litiaz renal,
obezitate, oboseal general, tuse.
Preparare;
-Decoct n ap sau n lapte; 100 g la litru, n afeciunile pulmonare, guturai, angine.
Excelent pentru bolnavi n general.
-Sirop de gulie: aceleai indicaii. Se pregtete scobind n gulie i umplnd cavitatea cu
zahr. Siropul se formeaz n cteva ore. Se administreaz cu linguria.
-Contra eczemei, acnee; consumul zilnic de puin gulie crud.
-Gulie fiart este foarte digerabil. Se va consuma cu folos i crud, dat pe rztoare,
mpreun cu alte cruditi.
-Semine mcinate: 6 g ntr-o infuzie de tei, contra calculilor, a rcelilor.
Extern:
-Angin; se fierbe o gulie mare, tiat n buci, n 0,5 l de ap pentru gargar.
-Degerturi: se coace n cuptor o gulie cu coaj (este coapt cnd intr degetul n ea). O
lsm s se rceasc uor i o tiem n dou. Frecm degerturile cu jumtile ei,
presnd uor, ca s ias sucul.
-Accese de gut, abcese, furuncule: acelai procedeu ca pentru degerturi.
GUTUIUL
Cydonia oblongata Fam. Rosaceae
Denumiri populare: almioar, gduie, gtie, gutaie, gutai, guti, gutn, gutie, gutie,
guti, pom cotei.
n tradiia popular: ceaiul din gutui cu puin zahr se lua contra tusei i rguelii.
Ceaiul din frunze, n amestec cu flori de tei, se lua n amigdalite i rceli. Zeama din
frunze de gutui, curpen de castravete pisate la un loc se storceau pe rnile cu viermi.
Din seminele de gutui se prepar ap pentru ochi; se luau 40 de smburi, se puneau 100
de dramuri de ap limpede, rece, se bteau puin, apoi se nmuia n ea crpe curate i se
punea pe ochi.
Ceaiul din smburi se bea cu zahr candel sau cu tre de gru contra tusei. Cu frunze
de gutui, mr dulce i cimbrior, fierte mpreun, se fceau oblojeli la cel perit.
Dulceaa de hrean ori hrean ras amestecat cu miere i pus ntr-o sticl bine nfundat
ngropat n pmnt timp de 4 sptmni se lua contra nduelii i tuberculozei.
Hrean ras amestecat cu zahr se ddea pentru durerile de inim. Cu hrean ras se trata
boala mare i boala rea n prima zi se lua pe inima goal o lingur, n urmtoarea 2 ,
apoi 3 i tot aa pn la 29 de linguri, cnd se ncepea numratul ndrt, pn la una.
Se credea c astfel se cur creierii de snge i de apa care-i tulbur.
Se utilizeaz rdcina i mai puin frunzele.
Compoziie chimic: se folosete rdcina (Radix Armoraciae) rdcina conine protide,
hidrai de carbon, zahr, potasiu, sruri minerale, vitaminele A, B1, B2, miacin, C,
glicozida sinigrozida, glicozizi sulfurai, mirozin, ulei volatil, acizii: clorhidric,
sulfuric, carbonic i silicic. Substane antibiotice (fitoncide).
Aciune farmaceutic: are aciune antiscorbutic, uleiul volatil prin componentele sale i
sinigrozida i comunic proprieti revulsive i rubefiante; de asemenea tot datorit
acestor produi, care se slimin att pe cale respiratorie ct i renal are efect antiseptic,
antitinflamator, bacteriostatic, diuretic, excit mucoasele fiind revulsiv, rubefiant, sau
chiar lacrimogen, face ca secreiile interne s fie mai abundente, ajut la eliminarea
bilei, face ca secreiile nazale i salivare s fie mai abundente.
Este un aperitiv pentru c determin stomacul la o mai rapid funcionare. Este util n
diferite forme de anemie sau chiar n convalescen.
Ajut ca diuretic la o mai bun funcionare a rinichilor. Extern este un revulsiv puternic
ajutnd la diverse cazuri n care se dorete refacerea circulaiei sngelui. Ajut la
funcionarea normal a inimii.
Preparare:
-Frunzele se pot folosi legndu-le pe locurile dureroase aa cum sunt sau dup ce se
strivesc puin.
-Frunzele se pot aplica unse cu puin ulei dup ce se strivesc n diferite aplicaii externe
pentru rolul de calmarea durerilor.
-Rdcina ras proaspt se va amesteca cu miere n aceiai cantitate i se va lua cte o
linguri de trei ori pe zi n cure de lung durat n afeciunile inimii, vaselor de snge
sau alte afeciuni indicate.
-Rdcin ras proaspt se poate face un sirop cu puin ap i zahr. Se va lua cte o
linguri de trei ori pe zi n anemii sau avitaminoze i alte afeciuni.
-Rdcin ras se va pune la uscat i se va transforma apoi n praf care se va lua cte un
vrf de cuit de trei ori pe zi.
-Macerat 15-30 g la litru de ap. Se fierbe timp de 5 minute; se macereaz timp de 12
ore. Se iau 2 ceti pe zi ntre mese.
-Rdcin ras -50 g cu 50 g de miere de albine se amestec i se va lua cte o linguri
naintea meselor.
-Sirop: se taie rdcina de hrean n rondele; se aeaz n straturi pe un tifon suspendat
deasupra unei farfurii i se acopere straturile cu zahr. Lichidul siropos care se scurge
va fi administrat n doze de 1-2 lingurie pe zi.
-Se rade hrean proaspt att ct cuprinde o lingur i se amestec cu miere de salcm
pn se obine o past omogen. Apoi se consum o lingur, treptat, n fiecare
diminea, nainte de mas pn la terminarea dozei preparate zilnic. Cura nu trebuie s
depeasc 30 zile. Este util n toate afeciunile inimii sau pulmonare.
-La un litri de vin natural de struguri se vor rade 2-3 rdcini mai mari de hrean (30-50
g) i se vor ine la temperatura camerei timp de 8 zile dup care se vor strecura. Se va
consuma cte o cantitate de 50 ml n fiecare diminea.
-Fin n amestec cu hrean se face o past care se aplic pe locurile n care exist durere
i se va ine n funcie de toleran sau pn la trecerea durerilor.
-Rdcin ras se va pune n alcool alimentar(1-5 alcool ) de 70. Se va ine timp de 15
zile agitnd des, pentru a putea s extrag principiile active din plant. Se strecoar apoi
i se va consuma cte 10 picturi-o linguri n funcie de afeciune.
-Rdcin ras o parte se va pune n 5 pri de oet alimentar din mere i miere i se va
ine timp de 10 zile dup care se va strecura. Se poate folosi intern cte 10 picturi-o
linguri diluat n ap sau se poate folosi extern n diluie 1\2 cu ap la splturi sau
pansamente.
-Hrean ras (rdcin) se va pune pe o bucat de pnz i se aplic local n cazul
durerilor sau cu scop revulsiv. Se va ine n funcie de tolerana individual.
-Pulpa de hrean este superioar mutarului; se aplic cataplasme n afeciuni pulmonare,
gut, algii reumatismale.
-Pulpa de hrean se mestec n gur de mai multe ori pe zi pentru combaterea retraciei
gingiilor i pentru ntrirea dinilor.
-Se va rade puin rdcin i se va pune n alcool. Se astup apoi bine. Se poate folosi
i o sticlu mic de la un medicament (20-30 ml). Se nchide ermetic.
n cazul durerilor dentare se va destupa sticlua se astup o nar rmnnd liber nara
de partea n care este dintele dureros i se va trage puin aer din aceast sticlu.
Aromele care se degaj vor face ca n cteva secunde s treac cea mai tare durere de
msele.
Util mai ales n cazul copiilor sau femeilor gravide care nu pot lua calmante puternice.
Bine neles c numai pn se va trata de ctre stomatolog afeciunea, lucru care oricum
trebuie fcut.
Se poate folosi la urmtoarele afeciuni: acnee-tamponare cu tinctur diluat sau oet,
afeciuni cardiace, -hrean cu miere de salcm, afeciuni renale-tinctur, alopecie-frecii
cu tinctur sau oet, algii reumatismale-tinctur, ameeli-tinctur, anemie, arsuri, astm,
boli cardiace-cu miere, boli reumatice, bronite acute sau cronice, cangrena picioarelor,
cardiopatie ischemic, circulaie periferic deficitar, congestie pulmonar, colit,
constipaie, debilitate, degerturi, descuamarea pielii, digestie dificil, dureri de capfrunze puse local sau tinctur, dureri diverse, dureri reumatice, eczeme, gastrit
hipoacid, gut, guturai, hipertensiune arterial, hidropizii, imunitate sczut, inflamaii
articulare, inflamaii ganglionare-pulbere de rdcin, inapeten- tinctura cu miere,
nepturi de insecte frunze aplicate local, leucoree, limfatism, litiaz renal, migrene,
nevralgii diferite inclusiv intercostale-tinctur, obezitate, paradontoz, parazii
intestinali, pareze faciale sau de alt localizare, pelad-frecii cu tinctur sau oet, pete
pe fa-oet, pistrui-oet, plgi supurate infectate, pneumonie, polipi uretrali, rni, rceli,
rinit chiar cronic, rino-sinuzit, sciatic, scrofuloz, seboree, sinuzit, stomatit,
tieturi, tuberculoz, tumori canceroase, tuse, ulceraii atone, varice-cur cu tinctur sau
cu miere.
n cazul suferinelor de colon iritabil sau cu aciditate gastric se va administra cu
pruden.
IARB DE MARE.
Fucus vesiculosus.
Denumiri populare: lptuc marin, stejar marin, varec veziculos.
Compoziie chimic: iod (0,03% n praf); un ulei esenial; o materie colorat; un
alcaloid (manitiol), mucilagii (algin); principiu amar; vitaminele B, C. E, ergosterol;
numeroase sruri minerale- potasiu, sodiu, magneziu, calciu, fier, brom, siliciu, alte
sruri minerale.
Proprieti: sporete schimburile (remediu analogtiroidinei, dar mai inofensiv),
antigutos, combate obezitatea (absorbant al grsimii).
Se poate folosi la urmtoarele afeciuni: adenit, afeciuni tiroidiene, artroz, astenie,
astm, celulit, gu, gut, insuficiene glandulare, limfatism, obezitate, rahitism,
reumatism, scrofuloz, tulburri de circulaie.
Preparare:
-Decoct o linguri la o ceac. Se fierbe 5 minute. Se iau 2-4 ceti pe zi, nainte sau
ntre mese (gust neplcut). Pentru obezitate se adaug la fiecare ceac o linguri de
cruin i puin anason verde.
-Extract hidroalcoolic n pilule de 0,05 g; 3-4 dimineaa pe nemncate.
-Tinctur se vor lua cte 20 picturi dimineaa i dup masa de prnz.
Incompatibiliti: finoase, bere.
Extern:
-Decoct n comprese: adenit, obstruri limfatice.
-Cataplasme de tre i de plant pe ngrmdirile de grsime sau celulit i la gu.
-Bi generale: tulburri circulatorii, obezitate, celulit, artroz, astenie, rahitism,
insuficiene glandulare.
Bile sunt contraindicate n maladii infecioase acute, inflamaii acute, anumite
dermatoze (eczem care supureaz) tuberculoz pulmonar evolutiv, decompensare
cardiac, hipertiroidie, anumite maladii mintale.
IARBA DE OLDIN
Seduum acre Fam. Soxifragacea.
Denumiri populare: buruian de trnji, coada cocoului, gheioar, iarba-ciutei, iarb
gras, iarba fumului, iarba tutunului, iarba urechii, oloic, erpri, erpn, trnjen,
verzioar, etc.
n tradiia popular: n multe din satele Bucovinei amestecat cu fin de porumb, se
folosea la ntrirea firelor de la urzeala rzboiului de esut.
Contra courilor se sfarm planta n palme i se ntindea pe obraz. Cei care aveau dureri
de picioare se duceau la o ap curgtoare, se splau bine i apoi se frecau cu planta
pisat.
Alii spuneau c dac cel bolnav de reumatism voiete s se curee i s se vindece,
dup ce s-a uns cu iarb de oaldin, trebuie s o arunce pe o ap curgtoare, ca s nu
dea ali oameni peste ea i s se mbolnveasc i ei.
Se mai folosea descntat contra mucturilor de arpe.
Compoziie chimic: alcaloizi, acid malic, rezine, tanin, mucilagii, acid formic,
alcaloizi, flavone.
Aciune farmacologic: principala aciune este aceia c ajut la vindecarea cancerului, a
bolilor de piele, are efecte rubefiante, detersive.
Preparare:
-Plant proaspt se aplic local dup ce se zdrobete.
-O mn de frunze i rmurele tinere se vor pune la 5 litri de ap. Se vor fierbe timp de
2 ore. Se vor strecura apoi n cad, unde se va sta timp de 30 minute.
-Cu plante fierte se poate pune cataplasm cald pe locurile afectate de celulit.
-Tinctur din frunze i rmurele tinere mrunite. Se vor lua att ct ncap ntr-o sticl
fr s se ndese. Se va pune peste acestea alcool alimentar de 70. Se vor ine la
temperatura camerei timp de 15 zile, timp n care se va agita de mai multe ori pe zi.
Dup 15 zile se va strecura. Se va pune apoi n sticlue de capacitate mai mic, nchise
ermetic.
Se va lua din aceast tinctur de trei ori pe zi cte 15-20 de picturi diluate n
puin ap. Se pot face cure de mai lung durat cu efecte foarte bune.
Extern se poate combina tinctura cu tinctur de ardei iute. Combinaia aceasta este
foarte util n special la celulit i alte afeciuni, dar se mai poate folosi cu mare succes
i n cazul cderii prului.
Atunci se va folosi amestec n pri egale de tincturi i se va tampona zona afectat cu o
vat nmuiat n aceast tinctur de mai multe ori pe zi.
Se poate folosi la urmtoarele afeciuni: abcese, adenit, arsuri, btturi, boli de ficat,
boli de urechi cu infecii sau puroi, bronite, celulite, crampe abdominale, edeme,
erizipel, flux menstrual ntrziat, fracturi, inflamaii acute, insolaii, luxaii, mtrea,
mialgii, nevralgii, obezitate, pediculoz (pduchi), parestezii, rie, reumatism, scabie,
sciatic, scurgeri cu snge, tuse, ulceraii dureroase, ulcere cronice atone rebele,
vergeturi, veruci.
IENUPRUL.
Juniperus comunis
Fam. Cuperossaceae
Se pot folosi: fructele, frunzele, ramurile cu frunze, lemnul, scoara a 2-a i cenua
lemnului.
Denumiri populare: anaperi, archi, boabe de brad, brdior, bradul ciumei, brazi
pitici, butimoac, ceatin, feniar, ghimpr, globuru, gotsuru, helimoac, ialov,
ienuper, inibahar, jinept, jip mic, jneapn, molete, inap, olov, turtel.
Tratamente populare: frunza se punea pe jar i se afuma cu ea contra guturaiului. n ara
Oltului se folosea la bi pentru reumatism.
Ceaiul din frunze se lua contra rcelilor i la vtmturi. Se fceau bi cu cetin i
fructe, mpotriva bolilor de snge. A fost una din plantele reputate n popor contra
dropicei i ca diuretic.
Boabele de ienupr, rdcina de ptrunjel i rdcina de urzic n pri egale, se fierbea
cu ap pn scdea la jumtate, se strecura i se bea de mai multe ori pe zi, cte o
ceac sau se fcea un decoct tare de boabe, se amesteca cu jumtate de lapte i se bea.
Cu alifie de ienupr se frecau uor prile umflate de ascit, pe pntece, pe picioare.
Ceaiul de jneapn, amestecat cu coada calului, mtase de porumb i cozi de ciree, se
folosea pentru curirea pietrelor la rinichi. Se lua pri egale i se fierbeau, apoi se
amestecau cu o cantitate egal de miere din care se luau 3 lingurie pe zi, naintea
meselor principale. Cu boabele se mai afuma n cas, n credina c alung bolile
molipsitoare.
Compoziie chimic: se folosesc fructele mature (Fructus Juniperi sau Baccae Juniperi)
recoltate ncepnd cu luna octombrie, uleiuri volatile cu mircen, betapinen, dipenten,
iuniperin, iunen, iunenol, cadinen, acizii: formic, fumaric, ascorbic, acetic, malic,
oxalic, grsimi, pectin, proteine, zahr invertit (glucoz, zaharoz), rezine, substane
amare ienuperina, sruri de potasiu i calciu.
Aciune farmaceutic: n special datorit coninutului n uleiuri volatile are aciune
diuretic, antiseptic, carminativ, analgetic, cicatrizant, sudorific, stomahic, bronhodilatator, antitusiv i antispastic bronic. ntrete rdcina prului. n cantiti mari
irit cile urinare i provoac hematurii. Intr n compoziia ceaiului antireumatic.
Se poate folosi la urmtoarele afeciuni: acnee, afte, alopecie (ntrete rdcina
prului i combate cderea lui), angine, ascit, boli renale, boli reumatice, bronite acute
i cronice, cancer, diabet (scade zahrul din snge i ajut la diurez), diaree, dispepsii
(activeaz eliminarea bilei i accelerarea eliminrii sucului gastric, erupii cutanate,
hidropizie, hepatit cronic, leucoree, leziuni vegetante (n special cenua de crengi),
psoriazis, stimularea circulaiei periferice, ulceraii canceroase, veruci. Cei cu afeciuni
grave renale nu este indicat s consume acest ceai sau plant deoarece poate produce
iritarea renal sau chiar s agraveze afeciunea.
Preparare: bace-Se zdrobesc boabele n gur i se nghit sub form de cur, ncepnd cu 4 buci n
prima zi, crescnd treptat cu cte o boab zilnic pn se va ajunge la 15 boabe pe zi,
dup care se va scdea zilnic tot cu cte o boab pn se ajunge din nou la 4 buci cu
care s-a nceput cura. Este una din curele cele mai eficiente pentru a curi organismul
de toxine i de asemenea util ntr-o serie de afeciuni.
-Infuzie din 2 lingurie de bace zdrobite, care se vor pune la 250 ml ap. Se vor fierbe
timp de 5 minute dup care se strecoar. Se vor putea consuma 2 cni pe zi. n cazurile
de anghin, afte sau cnd se va face gargar se poate face mai concentrat, la fel cnd se
folosete extern.
-Tinctur se va face din 50 g de bace mcinate care se vor pune ntr-o sticl punndu-se
deasupra o cantitate de 250 ml de alcool de 70. Se vor lsa timp de 15 zile agitnd des
sticlua, dup care se va strecura. Se poate lua din aceast tinctur 20 picturi de 3 ori pe
zi, diluat cu puin ap.
-Ulei din bace- se va folosi cteva picturi intern 2,5-5 ml pe zi luat intern ca depurativ
sau tratament, sau se pun cteva picturi n cada de baie, pentru a aciona extern la
diferite afeciuni. Exist la orice magazin naturist.
Frunze sau ramuri:
-Decoct din frunze sau ramuri. Se va pune o mn de frunze sau ramuri n 5 litri de ap,
se fierbe timp de 15 minute dup care se va strecura. Se pune n cada de baie i se va sta
30 minute, este foarte util n cazul ascitei, ulcere atone, vechi infectate. Se fac bi zilnic.
-Cataplasme cu planta (fiart aplicat cald) aa cum este mai sus se aplic pe locurile
cu edeme, ntr-o pnz care se aplic pe locul unde exist edem.
-Decoct din lemn. O mn de ramuri se fierb timp de 30 minute, ntr-un litru de ap,
dup care se strecoar. Se poate folosi aa cum este la comprese pe rni care se vindec
greu sau la edeme sau se va face un sirop la care se mai adaug 500g zahr i se va
fierbe. Se poate lua n afeciunile aparatului digestiv ca faringite, etc cte o linguri la
nevoie.
INUL.
Linum usitatissimum Fam. Linaceaea.
Denumiri populare: in de fuior, in de smn.
Se folosesc seminele mature.
Tratamente populare: ceaiul din semine de in se lua pentru tuse. Cu fina de in se fcea
o turt care se punea pe rni, ca s scoat puroiul din ele i s le vindece; se schimba de
mai multe.
Uleiul se punea pe o crp la arsuri, iar din fin de in i cartofi fieri pisai, se fceau
legturi la umflturi i abcese, ca s coac. Seminele fierte se puneau n legturi la
umflturi, ori se fierbeau n lapte i se fcea o turt care se aplica pe gt. La glce
(adenopatii) rele cu tendina de coacere, precum i contra junghiurilor, se puneau
cataplasme din fin de in cu lapte. Cu fina amestecat cu lapte i flori din grdin se
fceau legturi contra durerilor de burt. O lingur de semine se pune ntr-un pahar cu
ap i se lua seara ca laxativ.
Compoziie chimic: se folosesc numai seminele ajunse la maturitate (Semen Lini)
conin: mucilagii, formate din acid galactouric, ramnoz, galactoz, xiloz i arabinoz,
lipide formate din trigliceride ale acidului oleic, linani, linoleic, stearic, miristic i n
special linoleic, grsimi. Protide, un heterozid cianogenetic-linmarozidul care se
dedubleaz n acid cianhidric, glucoz i aceton. Sruri de potasiu i magneziu. Acizi
grai nesaturai Omega-3 care se ntlnesc mai mult n carnea de pete.
Aciune farmaceutic: seminele de in ntregi ingerate n aceast stare cte 2 linguri pe
zi sunt folosite n tratamentul dispepsiilor i constipaiei. Datorit mucilagiilor care le
conine are aciune emolient, calmant, laxativ, purgativ i antiseptic n special
asupra tubului digestiv. Fina de in sau mucilagiul fcut prin macerarea seminelor n
ap este foarte util deoarece este emolient extern foarte util. Linanii anihileaz efectul
unor estrogeni, de aceia este indicat n toate formele de cancer sau afeciuni ale snului,
sau chiar boli metabolice endocrine. Omega-3 blocheaz aciunea prostaglandinelor i
prin aceasta se reduce colesterolul i ajut n tratamentele cancerului. Subiaz sngele
i ajut n toate afeciunile n care acest lucru este foarte necesar.
Se indic la urmtoarele afeciuni: abcese, adenopatii, arsuri, cancer, cistite, constipaie,
crustele scalpului, dureri diverse inclusiv reumatice, furuncule, ihtioz, inflamaii
intestinale i ale vezicii urinare, litiaz renal, rni diverse, tuse, xeroze cutanate.
Preparare:
-O lingur de semine ntregi, se macereaz pentru o jumtate de or n 100 ml ap la
temperatura camerei. Se folosete ca butur emolient n afeciunile digestive.
-1-2 linguri de semine ntregi, se iau seara la culcare pentru ca s regleze constipaiile,
datorit aciunii mecanice asupra intestinului. Se poate folosi o perioad foarte lung
fr nici un pericol fiind mult mai indicat ca uleiul de parafin sau uleiul de ricin,
datorit faptului c sunt i emoliente puternice i ajut chiar la refacerea mucoaselor.
-1-2 linguri semine se pun n 250 ml de ap, pentru 8 ore dup care se mai adaug
sucul de la o lmie fr pulp. Se pot consuma 2 astfel de macerate n litiaze renale,
afeciuni ale aparatului digestiv sau alte afeciuni unde este nevoie de refacerea celular.
-Ceai din o lingur de semine la 250 ml ap fiert timp de 5 minute se folosete pentru
afeciunile respiratorii.
-4 linguri de semine se pun n 500 ml ap se fierbe timp de 15 minute, dup care se
strecoar i se vor face splturi vaginale n cazul cistitelor. Se mai poate aduga puin
pelin(o lingur), fiind mai util n mai multe alte afeciuni ginecologice.
-Fina de in se poate face din ea o turt cu puin ap cldu i se aplic la rni sau se
unge pe locurile n care exist cheratoze sau ihtioz.
-Fin de in n amestec cu fin de mutar n diferite concentraii 1\1 sau mai mult se
aplic extern n special la copii sau n locurile unde trebuie s activeze circulaia
sngelui. Acestea amndou se vor fierbe n puin ap, sau se umecteaz doar i apoi se
va ntinde pe o pnz aplicndu-se pe piele.
-Cataplasme care se fac din 3 linguri de semine care se vor pune n 250 ml ap. Se vor
fierbe timp de 10 minute, dup care se va pune acesta dup strecurare, pe o pnz i se
aplic n cazul rnilor sau abceselor. Se poate aplica cald, n cazul n care se dorete s
se grbeasc colectarea abcesului. Tot acestea se vor aplica calde, n cazurile n care
gtul este inflamat. Se pot ine peste noapte.
-Pentru nmuierea crustelor se va pune 2 linguri de fin de in n 250 ml ap cald, se
las timp de 3-4 ore dup care se strecoar prin tifon. Cu aceasta se va unge locurile cu
cruste, sau se pune chiar mai mult fin pe pansament pentru a rmne o perioad mai
lung n contact cu pielea.
-n arsuri se folosete uleiul de in n amestec cu ap de var n pri egale. Se pune totul
ntr-o sticl curat i se agit pn la formarea unui lichid alb-lptos, cu care se unge
arsura.
Acesta are proprietatea de a calma durerile, rcorii i vindeca rana.
-n cistite (inflamaia bicii urinare) se fac splturi calde sau bi cu fiertur din 2-4
linguri de semine la 500 g ap cald.
IPCRIGE.
Gypsophila paniculat Fam. Caryophillaceae.
Denumiri populare: coroana miresii, floarea miresii, gipsri, iperige, piprri,
scuturice strlucit.
Tratamente populare: rizomul i rdcinile curate de coaj, tiat n bucele i uscate
la soare se pot folosi la splat, nlocuind spunul. n industria alimentar rdcinile sunt
folosite la fabricarea halvalei i halviei.
Ceaiul i decoctul; se lua contra anemiei, astmului, reumatismului, bolilor de ficat i de
stomac.
Compoziie chimic: de la aceast plant se folosete rdcina i rizomii (Radix
Gypsophilae sau Radix Saponariae albae) recoltate n august- noiembrie, saponozide de
natur triterpenic, gipsogenin identic cu cel din spunari, ulei volatil n cantiti
mici, zaharuri reductoare, gume, substane grase, sruri minerale. Se folosesc rizomii
i rdcinile.
Aciune farmaceutic: Acioneaz ca expectorant i depurativ n doze mici datorit
saponinelor care au aciune iritant asupra celulelor, modific permeabilitatea
membranei celulare i mrete secreiile, mrind diureza i secreiile biliare. n doze
mari acioneaz iritant asupra cilor digestive. Extern cicatrizant.
Se folosesc la urmtoarele afeciuni: afeciuni urinare (mresc diureza), boli de ficat i
stomac (mresc cantitatea de suc gastric i biliar), bronit, dermatoze, dischinezie
stomacal i biliar, eczeme, escare, faringite granulare, furuncule, oxiuri, parazii
intestinali, rni, reumatism, tuse.
Preparare:
-Infuzie sau decoct din 1 linguri de rdcin mrunit la 250 ml ap, dup o
prealabil macerare timp de 6-8 ore. Se folosesc intern ca expectorant pn la 200 ml
ceai pe zi sau decoct 5 minute se utilizeaz n gargarisme n tratamentul faringitelor
granuloase.
-Se va face tinctur din 50 g rdcin mrunit. Se vor pune ntr-o sticl, n care se va
aduga 250 ml alcool alimentar de 70 (sau farmaceutic). Se va ine apoi timp de 15 zile
la temperatura camerei, agitnd des pentru a se putea extrage principiile active din
plant. Dup 15 zile se strecoar. Se va pune n sticlue mici la rece. Se poate pstra
timp de 2 ani. Administrare: 5-10 ml pe zi diluat cu ap.
-Decoct dintr-o linguri de praf de plant la o can de ap. Se va fierbe timp de 5
minute. Se mai poate amesteca cu spunari n dischinezii biliare sau toate celelalte.
-Extern se va folosi cantitate dubl de plant.
- Este mult mai eficient dac se combin cu spunari n cantiti egale.
IPECA.
Uragoga Ipecacuana Fam. Rubiaceea
Se folosete rdcina aceste plante.
Compoziie chimic: rdcina de ipeca conine 2% alcaloizi din care 56-60 % emetin,
40 % cefelin, 2% psihotropin precum i cantiti mai mici de emetamin i omertilpsichotrin. Dependent de zona geografic raportul ntre emetin i cefelin
poate fi inversat.
n afar de alcaloizi mai conine acid ipecacuanic, un acid glicodizic, ipecacuanin, un
glicozid scindabil n glucoz i un aglicon fenolic i ipecozidul un glicozid azotat
ortodifenolic. n rdcina de ipeca se mai afl acid citric, malic, ascorbic, o saponin
(2,5%), cantiti mai mari de amidon i un complex glucoproteic cu caracter de
alergen.
Emetina principalul alcaloid fiind metilcefelin, cefelina fiind un produs de reducere a
psicotrinei, emetina este emetin dehidrogenat.
Aciune farmaceutic: sunt ntrebuinate ca expectorante sau ca emetice dependent de
doz. Aceast aciune se datorete emetinei care din acest punct de vedere sunt calitativ
identice. Ele difer numai n ce privete efectul cantitativ, cefelina fiind mai iritant i
mai toxic. Ele excit direct centrul vomei la care se adaug aciunea iritant local
asupra terminaiilor emetico-senzitive ale mucoasei gastrice.
Stimuleaz secreiile mucoaselor, fluidific expectoraia.
Sunt recomandate n bronite, bronhopneumonii, astmul bronic al copiilor, deoarece nu
provoac tulburri secundare. Prin emetin ce o conin au o aciune amibicid (formele
histolitice) n abcesul pulmonar cu cestode.
Sunt contraindicate la cardiaci, caetici, la btrni, n tuberculoz cavitar,
ateromatoz, n sarcin avansat, la psihastenici, alcoolici. Doza maxim 1 g-24 ore.
Se poate folosi la urmtoarele afeciuni: afeciuni respiratorii, afeciuni digestive,
parazii intestinali, n special cestode, (tenii) asupra crora are o puternic aciune
omorndu-le. Deci este util n toate formele n care sunt implicai parazii: chistul
hidatic fiind una dintre afeciunile majore care poate s le rezolve.
Preparare: n mod normal se face o tinctur la farmacie apoi se va da o anumit doz din
acea tinctur n funcie de o serie de elemente de care se ine cont: vrst, greutate, alte
afeciuni care mai sunt n organism, etc.
-Decoct- din o linguri de plant mrunit care se va pune n 250 ml ap. Se va fierbe
timp de 5 minute apoi se strecoar. Se indic mai ales n cazurile afeciunilor
respiratorii. n afeciunile cu parazii este preferabil s se foloseasc un concentrat care
l voi descrie mai jos.
-Concentrat pentru chisturi hidatice cu cestode: n mod normal emetina omoar aceti
parazii, necazul ns vine de la faptul c nu se poate administra n cantitate suficient de
mare, deoarece este o substan toxic destul de puternic. Eu propun o metod prin
care aceti parazii att de periculoi se pot distruge.
Este nevoie de urmtoarele plante medicinale :
rdcin de Ipeca 50 g- din care se va face o tinctur simpl.
rdcin de Ferig 50 g- din care de asemenea se face tinctur simpl.
rdcin de Ginseng 150 g- tinctur tripl.
Ginkgo-Biloba-frunze 150 g-tinctur tripl
Anghinare-plant 150 g-tinctur tripl
Fiecare din aceste plante se va mcina cu rnia de cafea separat i se va pune n felul
urmtor:
Tincturile triple:
-Faza 1-a. Ginseng-ul, Ginkgo-Biloba, anghinare fiecare din acestea se va face separat
din cte 50 de grame, tinctur simpl. La fel se va proceda i cu celelalte. Se va eticheta
nti fiecare din sticlele n care se va pune aceast plant. Se va pune apoi 50 g plant
ntr-o sticl i se va turna deasupra alcool de 70. Se va lsa apoi la temperatura camerei
timp de 15 zile, timp n care se va agita puternic de mai multe ori pe zi pentru a se putea
extrage principiile active din plante. Se va avea grij ca aceste sticle s fie ermetic
nchise. Se vor lsa apoi timp de 15 zile. Dup aceast perioad se vor strecura. Se va
lsa pentru 24 ore la decantat la rece n sticl nchis. Dup 24 ore se va scurge cu grij
lichidul de la suprafa, fr s se ia reziduul care se va arunca. Tincturile simple se vor
pstra fiecare separat i se in pn la terminarea tincturilor triple.
Faza 2-a- Se vor folosi n continuare doar cele care se indic tincturi triple. Se va pune
tinctura din prima faz ntr-o sticl de 250 ml i se va complecta pn la 250 ml cu
alcool farmaceutic sau alimentar de 40 de grade. Se vor pune n sticl cu etichet din
nou 50 grame de plant fiecare separat i se va pune peste ele alcoolul din sticlua de
250 ml. Se va mai lsa 14 zile la temperatura camerei tot nchis ermetic la temperatura
camerei agitnd des. Dup 15 zile se strecoar se filtreaz, se decanteaz i se va pune
ntr-o sticl de 250 ml ceea ce s-a obinut.
Faza 3-a. Se va complecta de data aceasta cu ap distilat pn la 250 ml ceea ce
s-a obinut din faza 2-a. Se va ine la temperatura camerei agitnd des timp de 14 zile.
Se filtreaz. Se va lsa din nou la decantat apoi se va pune fiecare din cele trei plante
separat n sticlue cu eticheta care scrie data cnd s-a fcut i ce plant este.
Tincturile simple se fac ca n prima faz fr a mai trece prin celelalte i se fac cu
alcool de 70 de grade alimentar. Se pun i acestea n sticlue separat cu etichet fiecare.
Nu o s ias prea mult concentrat pentru c n general plantele prin uscare i pierd
din ap i n medie ajung de 5 ori mai uoare. Ori se folosesc plante uscate care absorb
tot 5 pri, deci aproape tot alcoolul.
Avantajele care decurg din acest concentrat sunt c este un preparat foarte concentrat
i se va putea folosi diluat. De ce am ales aceast formul ? n principal- ginsengrenumit revitalizant, repar, vindec, Ginkgo-Biloba= reface nervii. Anghinarea ajut la
drenarea fierii i a organismului eliminnd din toxine. Ipcrige i ferig omoar
cestodele datorit coninutului.
Preparare: din fiecare tinctur se va pune cantitate egal de tinctur n aceiai sticl. Nu
se indic s se fac amestec mai mult de 100- 200 ml. Restul se pstreaz ne amestecat.
Se va mai depune la fundul sticluelor reziduuri orict le vei filtra, dar acestea nu
influeneaz tratamentul.
Administrare: se va pune din fiecare plant concentrat sau tinctur o cantitate egal,
msurat cu o siring ntr-o sticl de 100 ml. Adic 20 ml din fiecare soi de preparat. Se
ia apoi i se golete acesta ntr-o sticl de un litru. Se va complecta cu ap fiart i rcit
sau cu ap distilat pn la umplerea sticlei.
Se poate nc pstra acest lichid maximum 90 de zile la rece. n mod normal tinctura
sau concentratul se poate pstra timp de 2 ani, dar dac se dilueaz se mai poate pstra
timp de 90 de zile.
Se va ine deci la rece, se agit nainte de a se lua, pentru c are tendina s se
decanteze. Se va lua apoi cte o lingur de 3 ori pe zi preferabil nainte de mese . Se va
face acest lucru timp de 60 de zile minimum.
n acest timp cestodele sunt omorte indiferent n ce faz sunt sau ct sunt de multe. Nu
sunt omorte brusc ci lent i nu se poate ntmpla s se produc anumite evenimente
nedorite, de nici un fel. La fel se va ntmpla i cu oule acestora.
Ca msur de precauie se va lua suplimentar tinctur de propolis cte 2 picturi le
fiecare 5 Kg\ corp, de trei ori pe zi. Acestea se vor pune pe o bucat de pine se mestec
bine n gur i se nghit. n orice alt mod ai lua tinctura aceasta de propolis se va
depune pe can, linguri, etc, doar ce este mai bun. Verificai ct va rmne pe linguri
de exemplu. Cu pine se poate ca tot ct dorii s se ia, fr s se piard.
Este singurul tratament care se poate face n cazul chisturilor hidatice cu rezultate
surprinztor de bune n multe cazuri. Se poate spune c poate s rezolve peste 50% din
cazurile de chisturi hidate renale, hepatice sau de alte localizri. Se poate ncerca
eventual nainte de operaie.
Este sigur c omoar foarte multe cestode care sunt n organism ceea ce evit pericolul
recidivelor chiar dac se va produce o nou infestare. Este posibil s se fac acest
tratament i dup operaie de chist pentru a evita recidiva. Nu spun c este ieftin, pentru
c nu este ieftin deloc, dar v ferete de o nou operaie care oricum ar costa mai mult
plus ar mai fi i o serie de traume care rmn dup orice operaie. V va lua de
asemenea puin timp s-l preparai, dar este sigur c ceea ce ai fcut ai fcut singuri i
este de calitate.
Dup o cur din aceasta se va verifica cum a reacionat organismul i n cazul n care
mai este nevoie se mai poate face nc una sau chiar 2 cure din acestea.
ISOPUL.
Hyssopus officinalis Fam. Labiatae.
Este o plant de cultur.
Denumiri populare: cimbru de cel bun, cimbru de grdin, culecel bun.
Tratamente populare: ceaiul se lua contra tusei i a bolilor de plmni, precum i n
reumatism i scrofuloz.
Compoziie chimic: se recolteaz n timpul nfloririi numai prile nelignificate (Herba
Hyssopi) prile aeriene ale plantei conin peste 2% ulei volatil format din timol, pimen
i pinocamfen, flavonoide, sesquiterpene, carvocrol, hidrocarburi terpenice, compui
oxigenai, ulei gras format din acid linoleic 54-62% alfa stearic, oleic i linolic. O
substan amar (hisopina) de natur lactonic numit marubiin, acid ursolic, betositosterin, tanin, hisopin, gumi-rezine, zaharuri, lipide, substane minerale: calciu,
natriu, fosfor, fier, cupru, sulf, molibden, mangan, aluminiu, alte sruri minerale, etc.
Aciune farmacologic: are o puternic aciune antiseptic fiind un bun antibiotic, tonicamar, astringent, antisudorific, cicatrizant, antispastic asupra mucoasei netede i
sedativ asupra sistemului nervos central, mai ales a centrului respirator. Produce de
asemenea o uoar bronhodilatare fiind i expectorant. E tonic amar, astringent,
carminativ, mpiedic infiltrarea gras a ficatului, favorizeaz eliminarea apei din
esuturi.
Uureaz expectoraia producnd eliminarea mucozitilor de pe cile respiratorii i
produce transpiraie. Previne balonrile. Este i astringent extern. Stimuleaz pofta de
mncare, regleaz funciile digestive. Ajut n durerile de urechi sau de dini.
Scade tensiunea arterial. Slab diuretic. Dilat arterele. Antiseptic bronhic. Scade
fragilitatea capilarelor.
Amelioreaz durerile reumatice. Cicatrizant al rnilor. Tonic nervos general. Calmant n
cefalee. Vermifug.
Intr n compoziia ceaiurilor antiasmatice, pectoral nr 2 i sudorific.
Se folosete la urmtoarele afeciuni: afeciuni hepatice, amenoree, anorexie, anxietate,
ascit (favorizeaz evacuarea apei), astm, bronit, calculoz renal i biliar, cearcne,
cicatrizant al rnilor, colici, contuzii, echimoze, faringite, gastrite, grip, guturai,
hipertensiune(scade presiunea arterial a sngelui prin dilatarea arterelor), indigestii,
infiltrarea gras a ficatului mai ales la alcoolici, isterie, laringite, leucoree (n special
trichonomas), nevroze, oboseal fizic i intelectual, rni infectate purulente, rceli,
ulcere varicoase, tuse.
Administrare: se poate lua cte un vrf de cuit de praf de plant de trei ori pe zi. Se va
ine sub limb timp de 5 minute dup care se va nghii cu puin ap.
-infuzie- o linguri de plant mrunit se va pune la 250 ml ap clocotit. Se acopere
pentru 10 minute dup care se va strecura i se pot consuma pn la 4 cni pe zi.
-Tinctur. Din 50 g de plant mrunit se va pune n ea 250 ml alcool alimentar
preferabil de 70, apoi se va lsa timp de 15 zile agitnd des. Se strecoar dup aceia i
se va putea folosi cte o linguri diluat de 3 ori pe zi, sau doar ocazional la balon sau
alte afeciuni mai minore.
Se mai folosete n atomoterapie i se mai face i uleiul volatil care i el se poate folosi
la o serie de afeciuni din cele de mai sus.
JNEAPNUL.
Pinus mugo- Fam. Pinaceea.
Denumiri populare: ctan, cim, ctine, cetin strmb, drzu, gneapn, indorsi, jep,
jipel, jip, jip mare, jup, molift mic, pehin, pin pitic, pin de piatr, pin strmb, pin trtor,
sucapu, neapn.
Tratamente populare: aceleai ca ienuprul.
Compoziie chimic: cetina i mugurii conin ulei volatil 0,3%-0,6%, format din alfa
pimen, beta pimen, beta-felandren, limonen. Mici cantiti de aldehid anisic i
caproic, alcooli secundari monociclici, aldehide i cetone sesquiterpenice, alcooli,
terpeni teriari, etc. Tanin, rezine, vitamina C sub. Minerale.
Coninutul cel mai mare se afl n rmurele tinere nainte de deschiderea mugurilor.
Aciune farmaceutic: mugurii, extractul, uleiul volatil din aceast plant este
antiinflamator, antiseptic n special al cilor respiratorii folosindu-se pentru c uureaz
expectoraia, urinare distruge o serie de germeni patogeni, n dermatologie n special ca
vulnerar, diuretic, antireumatic, antiseptic i cicatrizant al rnilor.
Fructele roii sunt toxice i uneori sunt tentante pentru copii. Simptomele intoxicaiei cu
aceste fructe sunt: grea, vom, tahicardie, aritmie cardiac, diaree, diurez excesiv.
Ca tratament n aceste intoxicaii cel mai activ este crbunele medicinal sub form de
praf care se va lua n funcie de cantitatea de fructe care s-au consumat i de vrst.
LMIUL.
Citrus limoniu Fam. Rutaceae.
Denumiri populare: almi, chitr, citron, lemonie, liman, mr de itron, itrom, itron.
Compoziie chimic: ap 86-88%, proteine, hidrai de carbon, acid citric, acid malic,
citrat de calciu, citrat de potasiu. Substane minerale: fosfor, fier, siliciu, mangan ,
cupru, calciu. Vitamine: A, B1, B2, B3, D, E, PP. Citraii de sodiu i potasiu. Uleiul
volatil din coaj este compus din limonen, pinen, camfor, felandren, sesquiterpene,
linalol, acetat de linalol, terpene (ajut la controlul colesterolului din snge), flavonoide,
limonen, acetat de granic, citronelol, citral, aldehide.
Aciune farmacologic: antiseptic, astringent, anticanceros fiind un antioxidant puternic,
bactericid (meningococ, bacilul Eberth, bacilul Locffler, pneumococ, stafilococ),
activator al globulelor albe n aprarea organismului. Rcoritor, febrifug, tonic al
sistemului nervos central i al sistemului nervos simpatic. Tonicardic, antiinflamator,
calmant, cicatrizant, fortifiant, alcalinizant.
Limonena micoreaz tumorile canceroase. Diuretic, antireumatismal, antigutos,
antiartritic, calmant, antiacid gastric, antiscleros (prevenirea senescenei), antiscorbutic,
tonic venos, hemostatice.
ntrete imunitatea organismului, scade hiper-vscozitate sangvin, fluidizant sangvin,
hipotensor, red echilibrul biologic, depurativ, remineralizant, antianemic, stimuleaz
secreiile gastro-hepatice i pancreatice, hemostatic, carminativ, vermifug, antiveninos,
antipruginos.
Ajut la slbit, coaja este tonifiant, vitaminizat, carminativ. Seminele antihelmitice,
febrifuge, fiind un antioxidant puternic poate preveni cancerul. Flavonoizii ajut
organismul s lupte cu diveri virui.
Reface parenchimul hepatic. Ajut la fixarea calciului i calmeaz crizele acute Tonic
cardiac. Reduce cantitatea de colesterol din snge. Vitamina C este unul din cei mai
puternici antioxidani care poate lupta contra infeciilor i chiar n lupta contra
cancerului.
Extern: antiseptic, antitoxic, astringent, antisolar (fotoprotector), cicatrizant, cur
dinii albindu-i, diminueaz intensitatea petelor i pistruilor, antipruginos, antiveninos,
cicatrizant. ntrete unghiile, tonific gingiile, oprete cderea prului, ntreine pielea,
ndeprteaz negii i verucile.
Se poate folosi la urmtoarele afeciuni: aerofagie, afte, amigdalit, anemie, angine,
arterioscleroz, ascite, astenie, astm, bronit, blefarite, blenoragie, cancer, cefalee,
congestie hepatic, convalescen, cretere, degerturi, demineralizare, diabet, diaree,
diatez uric, dispepsii digestive (digestii anevoioase), dizenterie, enteroragii, epitaxis,
erupii cutanate, febr, flebite, fragilitate capilar, furuncule, gastrite hiperacide,
gastralgii, glosite, grip, gut, guturai, hemofilie, hemoragii, herpes, hepatite,
hiperaciditate, hipertensiune, Hipervscozitate sangvin, icter, inapeten, infecii
diverse, ngrijirea corporal, insuficien hepatic i pancreatic, insuficien
Denumiri populare: alimanc, focor, lmi, lemn domnesc, lemn dulce, lemnuor,
pelin domnesc, rosmalin, ipru.
n tradiia popular: ramurile se fierbeau i decoctul se inea n gur contra durerilor de
dini. Cu frunzele uscate, pisate mrunt, amestecate cu cear curat se fceau turtie
contra durerilor de ochi. La cel perit se foloseau n mai multe feluri. Se uscau bine
frunzele bine, se frecau n palm pn se fceau ca fina i apoi se presrau la cel
perit. Se amesteca fina din frunze cu groscior dulce i cu acesta se ungeau. Unii
trgeau fina din frunze pe nas, ca tutunul. Contra plesnelor la copiii mici, frunzele se
pisau mrunt, n palm, se cerneau cu o sit deas, se amestecau cu miere i apoi se
ungea cu ea pe buze i gingii. Se mai punea n scalda copiilor mici, ca s fie plcui ca
el. Ramurile se puneau n apsau rachiu i apoi se luau contra durerilor de stomac.
La copii mici se punea scoara pisat n laptele mamei i aa li se da. Ceaiul din
ramurile uscate se mai lua contra nduelii. Decoctul lor se folosea contra frigurilor.
Se mai ntrebuinau la bi de picioare.
Fierte n vin, se puneau, ct se putea suferii de fierbini, la junghiuri. Fierte cu iarb
crea i rostopasc se luau contra durerilor la nateri. Decoctul plantei se folosea contra
tusei cronice.
Compoziie chimic: se folosesc prile subterane adic rizomii i rdcinile (Radix
Liquiritiae) fie primvara fie toamna, un alcaloid toxic n cantitate mic abrotina. Mai
conine: alfa i bete pinen, camfen, terpinol, triterpenoide, geraniol, limonen, alfa
felandren, fenoli, licviridina, borneol, ulei volatil , tanin, flavone, substane amare,
purine, umbeliferon, scopolen glicirizina, un hormon estrogen de natur steroidic,
rezine, zaharuri, manitol, substane minerale
Aciune farmacologic: afrodisiac feminin, antihelmitic, antiputrid, antiseptic urinar,
antiulceros, antiluetic, antiinflamator, antispasmodic, analgezic, antimicrobian,
antibacterian, tonic amar, stimulent gastric, insecticid, diaforetic, expectorant, slab
diuretic, uor expectorant prin fluidificarea secreiei traheo-bronice i faringiene, uor
laxativ, estrogen, antiulceroas, antidismenoreic, emenagog, nematocid. Favorizeaz
reinerea sodiului ceea ce duce la hipertensiune i deci nu prea este indicat celor cu
aceast afeciune.
Intr n compoziia ceaiului antireumatic, laxativ nr2 i pectoral.
Se poate folosi la urmtoarele afeciuni: afeciuni respiratorii, anemie, afrodiziac
feminin, artrite, boli de stomac i ficat, bronit (fluidific sputa), buze crpate,
calculoz renal i biliar, cangrene, constipaie, dereglri hormonale, dismenoree,
dispepsie de fermentaie, dureri de ochi, dureri de dini, dureri de picioare, dureri de
piept, edeme, faringit, inapeten, nepturi de insecte, malarie, menstruaii dureroase,
plgi vechi sau ulcerate, traheit, tuse (fluidific secreiile), ulcer stomacal, uurarea
durerilor la natere.
Atenie : nu se folosete de hipertensivi.
Preparare: se folosete rdcina i rizomii.
-Macerat la rece 2 lingurie de plant mrunit se va pune n 250 ml ap i se va lsa
timp de 8 ore dup care se va strecura. Se pot consuma 2 cni pe zi chiar perioade lungi.
-Decoct- 2 lingurie de plant se va fierbe n 250 ml ap timp de 10 minute dup care se
va strecura. Se pot folosi 2 cni pe zi.
-50 g de praf se va putea pune cu un litru de oet de miere i mere i se va lsa timp de 8
zile la macerat agitnd des. Dup acest interval se strecoar i se va obine oetul aromat
care este foarte util la diferite frecii sau doar pentru a calma mncrimile de piele.
-Ulei de floarea soarelui un litru- n acesta se va pune 50g de pulbere de lavand
obinut cu rnia electric. Se va astupa i se las la soare sau n locuri clduroase
timp de 21 de zile, dup care se va filtra. Se va obine un ulei cu un miros puternic de
lavand care se poate folosi n dischineziile biliare sau la alte afeciuni. Se poate lua
cte o lingur dimineaa pe stomacul gol, sau se poate folosi extern n diferite afeciuni.
Prin adugarea cerii de albine se poate obine o crem care este util la cuperoze sau la
alte afeciuni cutanate.
-Uleiul aromat din comer (n gospodrie nu se poate obine) se poate folosi la
aromatizarea bilor sau cel care se poate lua intern este foarte eficient la afeciunile care
sunt mai sus. Trebuie ns s fii foarte ateni pentru c exist dou tipuri de ulei. Unul
care se folosete intern i unul extern. Cel extern nu se va lua intern niciodat.
-Pentru a alunga insectele i moliile este indicat s se foloseasc mpreun cu sulfina
cnd este foarte eficient nu numai pentru molii ci i pentru pduchi sau ali parazii ca
pureci, etc.
-Bile cu lavand sunt foarte indicate n multe afeciuni i acestea se vor face turnnd
ulei n cada de baie cteva picturi care vor face ca baia s fie aromat i s-i fac
efectul dorit. Se poate ns face i un infiltrat care se adaug dup strecurare n cad cu
acelai efect pentru organism.
-n cosmetic este foarte indicat nu numai pentru efectul deosebit de puternic al
uleiului ci i pentru efectele care le are asupra organismului.
LICHENUL DE ISLANDA
Cetraria islandica Fam. Parmeliaceae
LICHENUL DE PRUN
Evernia prunastri Fam. Usneaceae.
n tradiia popular: se ntrebuina ca tonic i febrifug. Decoctul, ndulcit cu miere sau
zahr, se lua n boli de piept, mai ales n tratamentul tuberculozei pulmonare.
Compoziie chimic: lichenin, acid cetraric, acid lichenic, acid stearic, acid everinic,
acid ursinic, eozina, rizoninic, lecanoric, orcin, oxalat de calciu, oxalat de potasiu,
vanilin, lactone, substane triterpenice, principii amare, mucilagii, sparasol, depside,
depsidonel, esteri fenolici, cloratranarin. Ulei volatil care se formeaz abia la 6 luni
dup culegere.
Aciune farmacologic: emolient, calmant, stimuleaz secreiile bronhice, stomacale i
sistemul nervos vegetativ i vasomotor. Mucilagiile au aciune eficient n catarul
bronhic, hiperaciditate gastric, inhib bacilul Kock. Tonic aperitiv, antibiotic.
Stimuleaz secreia pancreatic. Emolient i calmant al aparatului respirator i digestiv,
antispastic digestiv, colagog, fluidific secreiile bronhice.
Se poate folosi la urmtoarele afeciuni: afeciuni hepatice, amigdalit, anorexie, atonie
gastric, bronite, convalescen, dizenterie, diabet, diaree, dispepsii, dureri de gt,
faringit, ganglioni inflamai, grea, grip, inflamaia tubului digestiv, intoxicaii cu
metale grele, insuficien pancreatic, laringit, migren, pancreatit, pneumonie, rceli,
mangan, cupru, molibden, ulei eteric constituit din topinen, tujonal, terpinol, linalol,
geraniol, cimenol, mentenol, eugenol, carvacrol, charvicol, etc. Vitaminele A i C.
Aciune farmaceutic: antiseptic-mpiedic nmulirea microbilor, sedativ, combate
insomniile, calmant nervos, diuretic, stimuleaz digestia, elimin gazele, calmeaz
colicile stomacale, crete diureza, mrete peristaltismul intestinal.
Se poate folosi la urmtoarele afeciuni: afeciuni renale, alopecie, astenie, balonri,
colici intestinale i stomacale, colite de fermentaie, depresie, dispepsii stomacale,
dureri reumatice, gastrite hipoacide, insomnii, lipsa poftei de mncare, migrene,
nevroze, rni, sciatic, stri nervoase.
Preparare:
-Infuzie din o linguri de plant mrunit care se va pune la 250 ml ap clocotit. Se
acopere apoi timp de 10 minute dup care se strecoar, se poate ndulci cu miere dac
nu avei diabet i se pot consuma 2-3 cni din acestea pe zi.
-Infuzie din cantitate dubl de plant se folosete n afeciunile mai grave sau se poate
folosi mpreun i cu alte plante medicinale mrindu-i aciunea sau chiar spectrul de
activitate, depinde de ce plante se folosesc.
MR.
Mallus pumilla Fam. Rosaceae.
n tradiia popular: coaja i frunzele se foloseau la vopsit n galben, rou i negru.
Se consumau crude, dar i uscate, murate, sub form de marmelad, must, etc.
n nordul Moldovei, crenguele de mr dulce se fierbeau i se fceau cu ele oblojeli
contra bubelor dulci.
n munii Apuseni, se puneau pe bubele dulci must stors din mere. Frunzele de mr
dulce, cimbrior i gutui, se foloseau la oblojeli la cel perit.
n unele pri, merele coapte se luau contra tusei. n inutul Sucevei se fcea o bort
ntr-un mr domnesc, se punea n ea piper, se cocea la foc i se mnca pentru tuse.
Compoziie chimic: ap 83-93%, zaharuri reductoare, zaharoz, celuloz, pentosan,
lignin, acizi liberi, pectine, materii grase, protide, sruri de potasiu, sodiu, siliciu,
calciu, clor, fier, brom, aluminiu, arsen, sulf, magneziu, cobalt, tanin, esteri amilic,
formic, acetic, caproic, aldehid acetic, geraniol, Vitaminele:B1, B2, PP(mai ales n
coaj)acid pantothenic, vit C. Valoare caloric 80-124Kcal\100g
Aciune farmaceutic: tonic, diuretic, uricolitic, depurativ, antiseptic intestinal, protector
gastric, hipercoleserolemiant, laxativ.
Se poate folosi la urmtoarele afeciuni: afeciuni bronhice, afeciuni dermatologice,
amigdalit, anemie, artritism, astenie fizic i intelectual, atacuri cerebrale,
ateroscleroz, boli hepatice, bronite, cancer, cefalee, chisturi seboreice, colecist mrit,
comedoane, convalescen, constipaie, demineralizare, diabet infantil, dispepsie,
dizenterie, eczeme, edeme cardiace, erupii cutanate, enterocolite, gastrite, gingivite,
graviditate, gripe, gut, herpes, hipertensiune arterial, infecii respiratorii, infecii
urinare, insomnii, litiaz uric, mncrimi de piele, nervozitate, obezitate, oligurie,
otalgii, pecingine, plgi atone, pletor, rectocolit, reumatism, sarcin, scabie, secreii
salivare insuficiente, sedentarism, stri febrile, tulburri de vedere, tuse, ulcer gastric,
vomismente, zona zoster.
Preparare:
-Past cu mr fiert aplicat sub form de masc pe fa, se poate aduga lapte sau
smntn n funcie de natura tenului.
-Suc aplicat pe fa ca o compres, reface ridurile i vindec acneea n foarte scurt timp.
-Oet de mere se aplic pentru calmarea arsurilor sau n cazul mncrimilor de piele.
-Mere coapte se aplic past pe rni pentru cicatrizare.
-Suc de mere se consum zilnic cte 600 ml de suc mprit n trei reprize care se vor
lua nainte de mese.
-Fruct dat pe rztoare n cazul diareei la copii.
-Fructe se consum preferabil nainte de mese n orice cantitate zilnic, o perioad ct
mai lung.
-Un mr copt n cuptor se va tia n dou apoi se va pune n locurile dureroase, inclusiv
la urechi. Se aplic ct se poate de cald i se ine pn trece durerea.
-Infuzia din coji de mere. 2 linguri de coji mrunite se vor pune n 250 ml ap clocotit.
Se acopere pentru 10 minute apoi se strecoar i dac nu avei diabet se poate ndulci cu
miere pentru a se induce un somn linitit. Se va bea cu 2 ore nainte de a se culca n
insomnii.
-Cure cu fructe crude. Se va consuma n fiecare zi, cel puin un Kg de mere crude, o
perioad ct mai lung, care asigur revigorarea organismului.
-Consumul unui mr seara dup mas pentru a asigura laxaia scaunului, util n cazul
hemoroizilor mai ales dar i la alte afeciuni n care este prezent constipaia.
-Infuzie de pudr de pieli: 1 lingur de sup la o can de ap clocotit. Lsm s se
ptrund bine 15 minute. 4-6 ceti pe zi (oligurie, reumatism, gut).
-Aplicarea unui mr copt n cuptor n otalgii.
-Scabie i chelbe; se taie un mr n dou, i se scoate mijlocul i seminele i se pune n
locul gol puin floare de sulf. Se mbin cele 2 jumti cu ajutorul unei sfori i se
coace n cuptor. Mrul astfel copt se zdrobete i se frecioneaz prile bolnave cu
terciul obinut.
-Plgi atone; mr ras i fiert n sucul lui, ca oblojeal sau aplicaii de suc de mr i ulei
de msline n pri egale.
-ngrijirea pielii: sucul mrului d vigoare esuturilor (fa, gt, sni, abdomen).
MRAR.
Anthum gruveoles Fam. Umbelifere.
Denumirea popular: crop, chimen, marar, marariu, mrar de grdin, mrar tare,
mrariu, mrra, mrariu, morar, morariu.
n tradiia popular: decoctul seminelor se ddea copiilor contra durerilor de stomac. n
inutul Argeului, se credea c ar fi bun pentru vindecarea umflturilor la stomac. Ceaiul
din tulpinile florifere se folosea n bolile aparatului urinar. Ceaiul de mrar amestecat cu
sulfin se bea la guturai cu tuse. Decoctul frunzelor se ntrebuina contra durerilor la
urechi, iar ceaiul se lua contra durerilor de cap.
Rdcina de molotru i mrar se punea la cpti, ori se bea decoctul contra
insomniilor. Ceaiul din semine se lua contra astmului cardiac, iar ceaiul sau decoctul
prilor aeriene, n bolile de inim i contra arteriosclerozei. Smna pisat se ddea
copiilor pentru limbrici. Femeile care nu aveau lapte fierbeau psat cu smn de mrar
i beau zeama.
Compoziie chimic: ulei volatil 2,5-4% mai ales n ramuri i frunze tinere i 3-6% n
fructe, potasiu, sulf, sodiu. Ulei volatil ntre 40-60% carvon, alfa- felandrone, terpine,
limonen, miristicin i izomiristicin, eter benzilic, acid ascorbic, caroteni, B1, B2, acid
folic, maltoz, xiloz, zaharoz, pectine, acid clorogenic, anetol, substane minerale.
Conine fitohormoni n special smna.
Aciune farmaceutic: antiseptice, emoliente, rezolutive, stomahic, carminativ,
antispastic, ajut la eliminarea gazelor din intestine, mrete cantitatea de urin fiind
deci un bun diuretic, mrete de asemenea cantitatea de lapte fiind un galactogog,
calmeaz nervii, excit sucurile gastrice fiind indicat n lipsa poftei de mncare, previne
infeciile microbiene, ajut n afeciunile inimii prin efectele care le are asupra
organismului.
Extern de asemenea este foarte indicat pentru aciune de cicatrizare pe care o are asupra
pielii i pentru c ajut n cazul petelor ajutnd la dispariia lor.
Seminele n special sunt cele care au mai mult fitohormon i ajut la refacerea
secreiilor vaginale mai ales n cazurile menopauzei. Este un medicament natural care se
poate da la toate femeile n timpul menopauzei.
n cazul prului care crete uneori n exces de la o anumit vrst tot aceste semine de
mrar pot s remedieze situaia i tratamentul este foarte simplu i eficient ne producnd
efectele secundare ale hormonilor sintetici.
Totui sunt contraindicate seminele de mrar n toate cazurile n care avem un fibrom
uterin, cancer genital feminin sau chiar sindrom premenstrual
Se poate folosi la urmtoarele afeciuni: acnee, afeciuni gastro-intestinale, afeciuni
sexuale i ginecologice, afeciuni ale ovarelor, ateroscleroz, astenie, btturi, bolile
ficatului i ale veziculei biliare, cancer, ciclul menstrual perturbat, dureri de cap, gastrite
hipoacide, hemoroizi, hiperkeratoze, hipertensiune, hirsutism, inflamaiile ochilor,
inflamaiile cilor respiratorii, iritaiile pielii, insomnii, insuficien cardiac, lactaie
insuficient, menopauz, nefroze, nevroze, osteoporoz, pieli-nefrite, prurigo,
reumatism, secreii vaginale insuficiente, sughi, tumori benigne sau maligne.
Preparare:
-Semine de mrar se vor mcina cu rnia de cafea. Se va lua de 3 ori pe zi cte o
linguri din acest praf cu 10 minute nainte de mese. Se va ine puin sub limb dup
care se va nghii cu puin ap. Este unul din cele mai eficiente tratamente n foarte
multe din afeciunile de mai sus. Util chiar i n sughiul persistent care va trece imediat.
-Infuzie dintr-o linguri de semine de mrar care se vor pune la 250 ml ap clocotit.
Se las acoperit pentru 10 minute dup care se strecoar. Se pot consuma 2-3 cni pe zi
preferabil s se consume nainte de mese. Se poate face un tratament de lung durat.
-Decoct din 2-3 lingurie de plant care se vor pune la 250 ml ap. Se vor fierbe timp de
10 minute dup care se strecoar. Se poate folosi 3 cni pe zi perioade lungi.
Extern:
-Se poate face decoct din plant sau semine n funcie de gravitatea afeciunii putnduse pune 2-3 lingurie la o can de ap. Se vor fierbe timp de 5 minute dup care se
strecoar. Se poate aplica extern.
-Plant 50 g se va pune la 250 ml oet i se las timp de 8 zile agitnd de mai multe ori
pe zi. Se aplic la pete, pistrui sau n diferite afeciuni ca btturi sau mncrimi de
piele.
Se poate folosi cu multe alte plante n combinaie lucru care face ca aceste tratamente s
fie foarte eficiente.
-Tinctur- este preferabil s se fac din semine pentru c este mai eficient. Se va lua
pentru aceasta 50 g de semine mcinate fin cu rnia de cafea. Se va pune peste
MSELARI.
Hiosciamus niger Fam. Solonaceae.
Denumiri populare: bob, bolunditoare, buruian de msele, ciumasc, iarba lui Sfntu
Ioan, musalari, moslad, mtrgun, nebunari, suntoare.
n tradiia popular: era un leac obinuit contra durerilor de msele. Se inea n gur
decoctul plantei ori se fceau cu el abureli.
Unele femei luau smna i o puneau ntr-o ulcea de ap. Fceau apoi foc din lemne
de fag n cuptor sau pe vatr. Dup ce ardeau lemnele bine, trgeau crbunii la un loc i
puneau deoparte lng ei, ulcica cu ap i semine, ca s se nclzeasc, iar pe de alt
parte presrau smna cu crbuni i puneau peste ei o strachin cu gura n jos, ca fumul
s se prind de ea. Dup ce ardea smna se fierbea apa din ulcea, bolnavul absorbea
aburii i fumul cu gura deschis.
Unele femei nfierbntau o crmid ars, o puneau ntr-o strachin i turnau apa din
ulcea peste ea, ca s se abureasc cei pe care-i dureau mselele. Cu zeama de mselari
cu ulei se splau rnile de arpe. n Dobrogea se folosea la bi contra insomniilor la
copii.
Compoziie chimic: frunzele conin 0,05-0,10g% alcaloizi constituii din 1hiosciamin i scopolamin. In produsul vegetal uscat se gsete i atropina, forma
racemic a 1-hiosciaminei.
1-hiosciamina este 1-tropiltropeina care se gsete i n frunzele de scopolia.
Cuscohigrina aflat n rdcin nu se afl i n frunze.
n afar de alcaloizi se mai gsesc baze volatile ca: tetrametil-1,4-diaminobutan, colin
i trimetilamin, vitamina C, o substan amorf neidentificat: hioscipicrina. Spre
deosebire de beladon nu conin metilesculentin.
Aciune farmaceutic: produsele de hiosciam, datorit prezenei hiosciaminei, au o
aciune asemntoare produselor de beladon, dar corespunztor mai slabe prin
coninutul n alcaloizi mai sczut.
La aceast aciune ns se adaug aceia a scopolaminei care lipsete beladonei.
Scopolamina are o aciune hipnotic datorit efectului depresiv central manifestat
ndeosebi la nivelul zonei motorii, n unele boli cum sunt paralizia agitat,
parkinsonismul, Delirum tremens. Aciunea preparatelor de Hiosciamus se manifest
prin diminuarea secreiilor (salivare, gastric, sudoripar), inhibarea spasmelor
gastrointestinale produse de purgaie, poteneaz aciunea analgezicelor i
antipireticelor i diminueaz tulburrile extrapiramidale.
Sunt contraindicate n glaucom, sarcin i lactaie de asemenea n hipersecreie
gastric.
Se folosete la urmtoarele afeciuni: astm (igri), alienaie mintal, boala Parkinson,
aciditate gastric, convulsii, Delirum tremens, dureri provocate de nevrite, dureri de
msele, dureri reumatice, epilepsie, mucturi de arpe, nevroze, nevralgie de trigemen,
paralizie agitat, tuse nervoas,
Toxicitate: simptomele sunt asemntoare intoxicaiei cu beladon, n plus are aciune
depresiv asupra sistemului nervos datorit scopolaminei. Se manifest la nceput prin
excitaie cu spasme uscciune gurii, faringelui, puls accelerat apoi ncetinit, ameeli i
eventual delir, o faz astenic cu staz capilar i o faz paralitic ncheiat cu com.
Se indic administrarea de crbune praf n cantitate ct mai mare i ct mai multe
lichide chiar ap simpl, care s provoace voma n cazul intoxicaiei.
Preparare:
-Frunzele se pun n igri mpreun cu nicotina formnd o igar antiasmatic. Se va
fuma la nevoie.
-Frunze o linguri se fierbe timp de 5 minute n 250 ml ap i se folosete n decursul
zilei cu nghiituri mici. Extern se aplic sub form de comprese.
-Frunze mrunite transformate praf se vor amesteca n pri egale cu untur i se aplic
extern.
-20 g de frunze mrunite, sau mcinate fin cu rnia de cafea se vor pune n 250 ml
alcool alimentar de 70. Se va ine timp de 15 zile, n care timp se va agita de mai multe
ori pe zi, pentru a extrage principiile active din plant. Se strecoar i se pune n sticlue
de capacitate mai mic.
Doze: tinctura se poate administra cu alte tincturi mpreun. 1ml =46 picturi.
Doza maxim este de 3 ml n 24 ore, 6 ml la copii peste 3 ani se administreaz 5
picturi pe an de vrst i pe zi.
-Plant praf 1g o dat, maximum 3 g pe 24 ore.
-Ulei se va face prin punerea a 50 g de plant mrunit la 250 ml ulei vegetal. Se va
pune pe baia de ap pentru 3 ore dup care se strecoar. Se poate folosi extern pentru
masaje de calmarea durerilor, fiind foarte eficient.
MSLIN.
Olea europea. Fam. Oleaceea.
Se folosesc doar fructele n diferite tratamente.
n tradiia popular: mslinele pisate cu smburi cu tot, amestecate cu seu de oaie i
mmlig cald se punea la gtul copiilor bolnavi de glci. Frunza i smburii ari n
foc i pisai amestecai cu rachiu, se foloseau contra durerilor de msele. Contra
tricofiiei, se punea o mslin n spuz, se desfcea, se scotea smburele i se aplica pe
leziune. Contra njitului, se punea o mslin la urechea bolnav i se culca peste ea.
Scrumul de smburi se lua contra diareei. Decoctul smburilor pisai, amestecai cu
siminic (Antennaria dioica), se ddea contra diabetului.
Compoziie chimic a mslinei: ap, vitaminele A, B, C, E, F, sruri minerale, materii
azotate, grase, ulei, substane extractive, sulf, fosfor, cupru, mangan, calciu, fier,
magneziu, protide, celuloz, etc.
Aciune farmaceutic: asigur o bun digestie, laxativ, asigur drenajul biliar, purgativ,
emolient, antidot al otrvilor, colagog, stimuleaz funcionarea ficatului. Scade
colesterolul. Extern ajut la nmuierea keratozelor, vindec leziuni i diferite rni, se
folosete n cosmetic n diferite preparate.
Se folosete la urmtoarele afeciuni: abcese, afeciuni hepatice, afeciuni digestive,
alopecie, anemii, arsuri, colici, constipaie, cosmetic, diabet zaharat, dischinezie
biliar, dureri diverse, entorse, furuncule, gut, hipertensiune, hepatite, litiaze renal sau
biliar, nevrite, panariiu, paradontoz, pecingine, pioree, reumatism, unghii deteriorate,
viermi intestinali.
Preparare:
-Cel mai bun este uleiul presat la rece care se folosete n toate afeciunile de mai sus
sub urmtoarele forme.
Cte o linguri dimineaa la trezire n bolile interne ca: dischinezie biliar, hepatice,
stomacale, etc.
Se maseaz gingiile n paradontoz de mai multe ori pe zi.
buruienilor, matragon, ndrgul, paplu, ilidonie. Din aceiai familie mai fac parte
ciumfaia, mselaria, etc.
n tradiia popular: frunzele unse cu grsime, se puneau pe umflturi. Cei care aveau
friguri se legau la cap cu ele. Cu frunze aprinse se trata tusa. Rdcina plmdit se
folosea contra reumatismului, ori se fcea bi cu ea.
Compoziie chimic: alcaloizi sunt n toat planta. Frunzele de beladon conin 0,30,5%-1% alcaloizi tropinici, baze volatile, flavone, alcaloizi tropanici, colin, enzime.
Alcaloizii sunt constituii n majoritate (83-98% din 1-hiosciamin, d-1- hiosciamin
(atropin) scopolamin i beladonin.
n frunzele proaspete atropina se afl n cantiti minime, dar se formeaz n timp mai
ales la uscare prin racemizarea hiosciaminei. n rdcini sunt cele mai multe.
Bazele volatile sunt constituite din piridin, N-metil pirolin, N-metil-pirolidin,
tetrametildiaminobutan i colin.
Caracteristic frunzelor de beladon le este prezena metilsculetinei liber sau sub
form de glicozid (scopolin) substan care lipsete n frunzele de hiosciam.
Aciune farmaceutic: preparatele de beladona i datoreaz activitatea farmaceutic
ndeosebi prezenei atropinei. Datorit aciunii competitive specifice, atropina se
substituie acetilcolinei n terminaiile periferice postganglionare, blocnd efectorii
colinergici.
Prin aceast aciune aceste preparate influeneaz variabil toate organele i sistemele a
cror funcionare se afl sub dominaia sistemului parasimpatic, respectiv provoac
midriaz, micoreaz secreia salivar, gastric i sudorific, micoreaz spasmele
tonice de natur vagotonic, dilat bronhiolele, permind o mai bun ventilare
pulmonar. Alcaloizii din fructe cu gust dulceag, greos, i nnebunesc pe cei care
mnnc, atrai i de strlucirea lor aparte.
Se poate folosi n urmtoarele afeciuni n ordinea utilitii lor: hiperclorhidrie,
sialoree, hiperhidroz, spasme tonice ale intestinului, spasm piloric, n tratamentul
simptomatic al parkinsonismului post encefalic, n colici hepatice, nefrite saturniene, n
diskinezi biliare, colite, astm bronhic. Sunt indicate ca antidot al pilocarpinei, eserinei i
nicotinei, precum i n otrvirile cu ciuperci.
Se prepar numai farmaceutic datorit toxicitii.
MTREAA BRADULUI.
Usnea barbata Fam. Usneaceae.
Denumiri populare: barba mpratului, barba bradului, barba copacilor, barba ursului.
Compoziie chimic: acid urinic, tanin, polifenoli, substane amare, sruri minerale,
etc.
Aciune farmaceutic: talul lichenilor ca i cel al lichenului de islanda are o aciune
puternic antimicrobian nu mai permite microbilor s se nmuleasc i i distruge n
cea mai mare parte. Are puternic aciune chiar asupra viruilor i n plus ajut la
ntrirea imunitii organismului. Datorit taninului se poate folosi cu succes i n diaree
n special la cele microbiene din enterocolite.
Se poate folosi la urmtoarele afeciuni: afeciuni intestinale, angine, diaree,
enterocolite, gingivit, grip, rceli, stomatite.
Preparare:
-Se va mcina cu rnia de cafea nainte de a se folosi. Se ia o linguri de praf care se
va pune n 250 ml ap clocotit. Se va lsa apoi 10 minute acoperit. Se va strecura apoi
Preparare:
-O linguri de plant se pune n 250 ml ap i se va fierbe timp de 5 minute, dup care
se strecoar. Se pot consuma 3 astfel de cni pe zi.
-O linguri de semine, se va mcina cu rnia de cafea apoi se pun n 250 ml ap. Se
pot fierbe apoi timp de 10 minute dup care se strecoar. Este indicat s se consume 3
astfel de ceaiuri pe zi. Este util n cazul n care se dorete oprirea ovulaiei pentru o
anumit perioad, caz n care poate nlocui cu succes o serie de anticoncepionale.
MENTA.
Mentha piperita,Mentha spicata
Menta de grdin.
Mentha hortensia, Mentha crispa. Fam. Labiatae.
Denumiri populare: borotin, camfor, dian, ferent, ghiazm, giazma broatei,
giugium, gnint, iarb-neagr, iasm, mint broteasc, mint de camfor, mint de
chicuuri, mint moldoveneasc, mint de picuuri, mint rece, nint, nint broteasc,
nint de picuuri.
n tradiia popular: n bolile de stomac se lua plmdit bnd rachiu. Cu decoctul se
fceau splturi contra bubelor i durerilor de cap, iar plantele fierte se puneau n
legturi. Ceaiul se da copiilor contra colicilor, iar dac aveau dureri mari, se punea pe
pntece o cataplasm cald din frunze de izm, leutean.
Pentru dureri de dini, se inea n gur rdcin pisat cu rachiu. Pentru ciumurleal
cu grea, se frecau pe corp cu izm pisat, cu oet, punnd-o apoi i la inim. Cu
trandafir se folosea contra diareei.
Cei bolnavi de orbal se ungeau cu miere i presrau praf de ment uscat. Ceaiul se
mai lua contra tusei, ndueli, rgueli i contra durerilor de piept, precum i pentru a
uura naterile. Contra durerilor de inim se lua ceai rece. Se mai folosea la insomnii,
pentru linitirea organismului surescitat, nervos, etc.
Compoziie chimic: frunzele i toate prile plantei conin ulei eteric, lipide, acizi
oleanolic, ursolic, melisie, sitosterol, orgocalciferol, amestec de parafine, acizi fenolici:
cafeic, crargenic, ferulic, cumaric, lobiatenic. Taninuri, flavonoide: hesperitina,
hesperitina. Glucide: ramnoz, galactoz, glucoz, fructoz, zaharoz, rafinoz,
stachinoz, verbascoz. Carotenoide: radovantina, eripoxantina, violoxantina, carotin.
Enzime: catalaza, peroxidaza, polifenol, oxidaza, etc. Vitaminele: C, D2, tocoferoli,
acid nicotinic, sruri minerale cu elementele: potasiu, calciu, fosfor, magneziu, natriu,
fier, mangan, zinc, bor, cupru, molibden. Uleiul eteric este format din mentol 52,663,2%, menton, mentofuran, hidrocarburi terpenice (pinen, terpine, felandrone,
limonen, camfor, fenchen, terpinollum, sahinea, cimen, mircen, cadinen, etc. Florile
conin mai mult ulei eteric dect frunzele. Rdcinile sunt lipsite de ulei eteric.
Aciune farmaceutic: antiseptic, bacteriostatic, astringent, sedativ, combaterea
transpiraiei, calmeaz durerile, antidiareic, normalizeaz tranzitul intestinal, calmeaz
nevrozele, carminativ, sudorific, antispasmodic, deodorant i cicatrizant extern, de
asemenea ajut la mncrimile pielii pe care le nltur.
Se poate folosi la urmtoarele afeciuni: acnee, aerofagie, afeciuni renale, ameeli,
atonie stomacal, astenie fizic i nervoas, balonri, boli de ficat, cardiopatie
ischemic, colecistite, colici intestinale, crampe, diaree, dischinezie biliar, dureri
abdominale, dureri de cap, dureri reumatice, edeme de gamb, enterocolite, flatulen,
gastrit, grea, guturai, halen, hepatit, indigestie, infecii gastro-intestinale,
-Fructele- se pot face decoct prin fierberea timp de 5 minute a 3 lingurie, n 250 ml ap,
sau se pot consuma aa crude. Uscate se pot folosi doar 2 lingurie de fructe mcinate la
250 ml ap. Se va fierbe n acest caz 10 minute. Se strecoar. Se vor putea consuma 3
astfel de cni pe zi.
-Fructe -sirop sau dulcea se vor putea consuma cu linguria sau n diferite diluii cu
ap.
-Cel mai eficient este ns tinctura care se poate face din orice parte a plantei. Se vor
mruni 50g, apoi se va pune cu 250 ml alcool alimentar, ntr-o sticl care se nchide
ermetic.
Se va lsa timp de 15 zile, la temperatura camerei agitnd des, dup care se va strecura.
Se va putea consuma cte o linguri de tinctur de 3 ori pe zi n diluie cu ap.
MESTEACN.
Betula verrucosa Fam. Betulaceae.
Denumiri populare: mastacn, mesteacn alb, mestecan.
n tradiia popular: seva obinut primvara prin incizii n trunchiul arborelui, o beau
copii i cei slabi s se ntreasc.
A fost unul dintre cei mai importani colorani vegetali. Cu frunza culeas nspre
toamn, se colorau n galben firele sau esturile.
Ramurile verzi se puneau cu un capt n foc, iar cu seva ce ieea pe cellalt capt se
ungea la pecingine. n Maramure fetele se ungeau pe cap cu ea, ca s le creasc prul
des. Fiertura din coaj se da la oprirea udului. Din frunze se fceau ceaiuri contra
durerilor de inim, reumatism, gut. Ceaiul se lua n bolile de rinichi. n diabet se lua
ceai de mesteacn cu afin i traista ciobanului de 3 ori pe zi nainte de mncare.
Compoziie chimic: saponine, tanin de natur pirohatehin, metilpentozane, flavone cu
glicol demetilapigenol, betulozid, mucilagii, zaharoz, ulei volatil, rezine, betulina,
ester metilic al acidului betuloretinic, vitamina C, substane minerale, etc. Scoara tanin
de natur catehic.
Aciune farmaceutic: scade tensiunea arterial, crete permeabilitatea vascular, crete
diureza, sudorific antiinflamator, dizolv calculi, elimin apa din esuturi, antigutos,
detoxifiant (depurativ), antiinflamator articular, calmeaz durerile articulare. Elimin
acidul uric i colesterolul n exces deci antigutos. Este antibiotic pentru bacilul coli,
streptococ auriu i alb i asupra bacilului antirabic. Ajut la eliminarea edemelor, etc.
Extern mult folosit la splarea prului i n alopecii. Preparatul din muguri stimuleaz
secreia biliar, gastric, intestinal. Scoara se poate folosi la prepararea gudronului
foarte mult folosit n dermatologie.
Seva care se obine primvara este foarte util pentru toate afeciunile de mai jos.
Frunzele tinere formeaz produsul oficinal (Folium Betulae); frunzele de mesteacn
intr n componena ceaiurilor antireumatic i diuretic nr 2.
Se poate folosi la urmtoarele afeciuni; acnee, afeciuni cardio-renale, afeciunile
vezicii biliare, alopecie, anorexie, artroz, ascit, azotemie, avitaminoz, boli de ficat,
boli reumatice, cardiopatie ischemic, colic renal, dermatoze diverse, dispepsii
flatulente, eczeme infectate, edeme de natur cardiac sau renal, gut,
hipercolesterolemie, hiperhidroz, hipertensiune arterial, inflamaii articulare, litiaz
urinar, nefrite cronice, obezitate, oligurie, pecingine, pete pe piele, pigmentri diverse,
pistrui, plgi, reumatism articular, transpiraii excesive, uremie, urticarii.
Preparare: intern-
Denumiri populare: brad, brad nalt, brad negru, brad rou, brdaic, buhaci, molete,
molid alb, molid gras, molidar, molid sc, molidv rou, molift, phui, pin rou, podin,
silh, tr, trscior.
n tradiia popular: mugurii i conurile tinere se folosesc pentru prepararea unui sirop
contra tusei i a altor afeciuni pulmonare. n sudul Transilvaniei, n zona Banatului,
mugurii se splau, se turna peste ei ap fiart, se lsau 2 zile s se macereze, apoi se
strecura zeama, se fierbea pn scdea la jumtate i apoi se fierbea cu zahr.
Se lua contra durerilor de piept. Ceaiul din vrfurile tinere, crude, se lua contra
nduelii. Se mai folosea, n unele pri, n bolile de ficat i splin. Cu frunze de molid
se fceau scldtori contra mtricilor. Cu cucuruz de molid, frunze de stejar i boz, se
fceau bi contra reumatismului
Rina ca i cea a mai multor conifere, n amestec cu alte leacuri era ntrebuinat la
prepararea diferitelor alifii, pentru tieturi, bube, buboaie, umflturi, junghiuri, etc. Se
folosea i pentru ceai, mpotriva rnilor interne.
Compoziie chimic: tanin, rezine, uleiuri eterice, terebentin, acid acetic, substane
amare, rin, ceruri, fitoncide, gume, substane minerale, vitamine C, B1, B2, PP, K.
Aciune farmaceutic: antidiareic, antiseptic, antibacterian, antiinflamatoare,
antireumatismal, behic, eupeptic, tonifiant.
Se poate folosi la urmtoarele afeciuni: afeciuni dermatologice, afeciuni digestive,
afeciuni pulmonare, candidoz, constipaie, colon iritabil, diaree, erupii tegumentare,
faringite, gripe, infecii ale pielii, infecii urinare, infecii intestinale, plgi ale
intestinelor, rni, reumatism, tuse.
Preparare:
-Muguri zdrobii- 2 lingurie, se vor pune n 250 ml ap clocotit. Se acopere pentru 10
minute, dup care se va strecura. Se poate consuma ndulcit cu miere n special
poliflor n majoritatea afeciunilor de mai sus.
-Muguri zdrobii un Kg se vor pune cu 3 litri de ap. Se las la fiert timp de trei ore
dup care se va strecura. Se pune din nou la foc i se adaug la fiecare litru de lichid
750 g de zahr. Se va fierbe pn devine de consistena unui sirop. Se pune apoi n sticle
cu dop. Se va lua cte o linguri care se va pune la 250 ml de ap. Se poate consuma 34 cni din acestea pe zi.
-Frunze zdrobite 2 lingurie se vor pune n 250 ml ap. Se vor lsa timp de 10 minute la
fiert dup care se strecoar. Se poate consuma 2-3 ceaiuri din acestea pe zi.
-Rin se poate suge de mai multe ori pe zi ca o gum de mestecat.
Extern:
-Se pot face aceleai procedee, dar se va folosi cantitate dubl de plante, inclusiv la
splturi anale sau vaginale sau la diferite dermatoze. La fel se poate folosi i la
gargar.
-Rina se poate transforma n supozitoare sau ovule cu ajutorul cerii de albine, fiind
foarte util n foarte multe afeciuni din cele de mai sus.
De asemenea se poate folosi i n amestec cu alte plante medicinale.
MORCOVUL.
Daucus carota. Fam. Umbelifere.
Denumiri populare: bl, buruiana ruinii, crete, crei, caroi, cinstea femeilor,
cinstea fetei, merlin, mrcov, mercodi, mercoghei, morcoghei, morcoghi, morcogi,
-Morcov ras se aplic pe afeciunile pielii. Se va lsa timp de 30 minute dup care se va
spla cu ap cldu. Se poate face de mai multe ori pe zi.
-Suc de rdcin de morcovi se aplic pe tegumente pentru cicatrizare. Intern se va
putea consuma cte 200ml de suc de mai multe ori pe zi. Se poate folosi n combinaie
cu alte sucuri fiind foarte indicat n aproape toate afeciunile descrise mai sus. Se vor
consuma n cure de mai lung durat. n cazul n care apare o colorare a pielii, se va
ntrerupe aceast cur pentru cteva zile dup care se va putea relua. Este semnul c
este prea puternic aciunea de epurare a organismului. Se ia acest suc doar nainte de
mese. Este cel mai util dintre toate sucurile de legume.
-La copii mici sucul de morcov se dilueaz cu ap i se folosete n locul laptelui.
-Contra constipaiei: sup dintr-un kg de rdcini fieri de 2 ori ntr-un litru de ap i
pasai.
-Diaree infantil- sup de morcovi; se cur 500 g de morcovi, se taie n buci i se
fierb ntr-un litru de ap pn cnd se moaie complet. Se trec prin sita de piureu. Se
adaug ap clocotit pn se ajunge la 1 litru i se mai pune linguri de sare. Se
administreaz pe parcursul a 24 ore, timp de 2-3 zile. Se poate da cu biberonul, iar
partea consistent cu lingura. Laptele se reintroduce treptat, n 5-6 zile, micornd
cantitatea de morcov utilizat de la 500 g la 100 g la litru de ap. Se poate pentru cei
mai delicai s se fac doar din 200 g n loc de 500 g. Se d n acest caz o parte de sup
pentru una de lapte, pn la 3 luni apoi o parte sup la 2 pri lapte, dup aceast vrst.
-Semine; infuzie cu o linguri la o can de ap dat n clocot; stimulent, aperitiv,
diuretic, emenagog, galactogog. La doza de 1-5 g seminele sunt carminative
(expulzeaz gazele intestinale).
-2 lingurie de frunze de morcov se vor mrunii apoi se vor pune n 250 ml ap. Se
acopere pentru 10 minute dup care se strecoar. Este foarte util intern mai ales n
afeciunile digestive, sau extern la afeciunile dermice.
-Suc de morcovi se va pune n lapte, cantiti egale. Este un bun expectorant.
-n cazul sugarilor li se poate da suc de morcovi n locul supei. La nceput se va da
diluat cu lapte i n cantitate mic, dup care se va putea da, aa cum este fr s mai fie
diluat n funcie de tolerana individual.
-Extern sucul se poate aplica chiar pe cancerul pielii. Sau se va rade i se aplic sub
form de past local.
-Frunzele se pot fierbe 2 linguri la 100 ml ap timp de 5 minute apoi se aplic n loiuni
pe piele, dup strecurare, iar cu plantele strecurate se va putea face cataplasm..
-n cancer cu metastaze se indic consumul exclusiv doar al sucului n orice cantitate,
fr s se mai dea alte alimente n afara sucurilor de legume n care morcovii sunt baza.
Se poate n acest fel s se consume pn la 3 litri de sucuri pe zi.
-Suc de morcovi 100 ml se va amesteca cu un glbenu de ou i puin ulei de msline,
se va consuma de mai multe ori pe zi. Este indicat n afeciunile respiratorii inclusiv
TBC, sau cele ale aparatului digestiv.
-Se poate folosi n diferite preparate cosmetice.
-Inflorescena de morcov se va pune la uscat apoi se transform n praf i se vor lua
cte un vrf de cuit sau o linguri, de mai multe ori pe zi. Se vor lua nainte de mese,
se in mai mult n gur, apoi se vor nghii. Este foarte util la dereglrile ganglionare sau
boli endocrine.
-Praf din semine de morcov cte 3 lingurie pe zi se vor lua pentru a aduce mai mult
estrogen n organismul femeilor, n osteoporoz, menopauz sau afeciunile ovarelor.
Acesta asigur o dezvoltare mai mare a snilor i dezvoltarea caracterelor feminine la
fetele tinere. Este bun chiar i n cazul prului n exces care apare la unele femei la
menopauz, sau n cazul bufeurilor de clduri. Se va da i soia n alimentaie n acest
caz.
MORCOVUL SLBATEC.
Daucus sativa Fam. Umbelifere.
Denumiri populare: bl, buruiana ruinii, crete, crei, carii, cinstea femeilor, cinstea
fetei, merlin, mrcov, ruinea fetei, scultoare.
n tradiia popular: inflorescenele se fierbeau n vin i se ddeau brbailor n cazurile
de impoten.
Compoziie chimic, proprieti i preparare sunt identice cu cele ale morcovului
cultivat cu meniunea c acesta este indicat suplimentar n impoten cnd se d
inflorescen care este mult mai activ ca a celui cultivat.
Se poate face din inflorescene de morcov o tinctur care este foarte eficient n cazul
impotenei. Pentru aceasta se vor culege inflorescenele pe soare. Se vor spla bine cu
mult ap. Se mrunesc dup care se vor introduce ntr-o sticl preferabil de culoare
nchis care se poate nchide ermetic. Se umple sticla fr s se ndese i se va pune
apoi peste acestea alcool alimentar de 70, pn se umple sticla. Se vor lsa timp de 15
zile agitnd des. Se vor strecura apoi se pun n sticl mici. Se va lua cte o linguri de 3
ori pe zi diluat cu ap n cazurile mai grave sau doar o linguri la nevoie.
MURUL.
Rubus fruticosus. Fam. Rosaceae.
Denumiri populare: mur de pdure, mur negru, mur pdure slbatec, mur, mur tufos,
rug, rug de mure.
n tradiia popular: ceaiul din frunze i vlstari tineri sau decoctul rdcinii se lua
contra tusei, diareei i dizenteriei. Fiertura din frunze, flori i ramuri tinere, se folosea la
bronite. La Rinari, murele se fierbeau cu untur i se luau contra tuberculozei
pulmonare. Vinul din mure se lua la catare. Ceaiul i decoctul din rug sfrmat i
amestecat cu unsoare de porc, se fcea o alifie contra bubelor la copii. Ceaiul din decoct
de mure se lua contra leucoreei. Cu frunze arse sfrmate se fcea o alifie pentru bube
la copii. Se folosea de asemenea n multe leacuri mai ales n ceaiuri mpotriva rguelii
i a junghiului provenit din rceal.
Compoziie chimic:fructele-84% ap, acid izocitric, succinic, oxalic i malic,
monoglucida cianidic, zahr, materii grase, proteine, tanin, flavone, un principiu
colorant, sruri minerale, calciu, magneziu, fosfor, potasiu, dar difer de solul n care au
fost crescute. Vitaminele A, B1, B2, B5, B6, C, E.
Frunzele, mugurii ramurile tinere: tanin, flavone, acizi organici: malic, succinic,
lactoizocianic, oxalic, vitamina C, inozitol, celuloz i multe alte substane minerale.
Aciune farmaceutic: frunzele-astringente, antiseptic, dezinfectante, fac imposibil
nmulirea microbilor, modereaz secreiile, provoac strngerea esuturilor, antidiareice
dezinfectante, stomahic, spasmolitice.
Fructele: tonic, astringente, laxative, depurative, nutritive, Regleaz aciunea melaninei
fiind util celor cu dereglri ale acestei substane (vitiligo, etc), red acuitatea vizual,
reface celulele lezate ale tubului digestiv. Este util n diabet.
Era un leac obinuit contra junghiurilor; se amesteca fina de mutar cu oet, se fcea o
turt i se punea n legtur.
Alii luau o parte fin de mutar i 2 pri de gru, le amestecau le puneau pe o crp i
apoi ineau 5-6 ore pasta fcut cu oet. n locul de fin se foloseau uneori tre de
gru.
Unii fceau bi cu prile aeriene ale plantei, contra reumatismului i rcelii.
Compoziie chimic: oficinale sunt numai seminele ajunse la complecta lor maturitate
(Semen Sinapis nigrae sau Semen Brassicae nigrae) seminele conin ulei vezicativ,
mucilagii, glicozide. Sinalbina produce glucoz, esen de mutar, sinigrin, sinapin,
mirozn, etc. Esena este puternic aromat cu gust picant. Sruri minerale, mucilagii,
etc.
Aciune farmaceutic: seminele laxative, stimulente ale secreiilor gastrice i biliare,
regleaz tranzitul intestinal ncetinit. Util n crearea poftei de mncare datorit faptului
c stimuleaz secreia gastric. n soluie apoas ia natere o substan care irit
mucoasa intestinal, laxativ mecanic.
Se poate folosi n urmtoarele afeciuni: afeciunile esofagului i ale stomacului, n
special n cazurile n care sucul gastric este lips. Anorexie, constipaie, rino-sinuzite,
circulaia sngelui deficitar.
Preparare: seminele se pot lua sub form de boabe cnd se nghit aa cum sunt cte 4-8
boabe o dat n afeciunile stomacului, constipaie, etc.
-Se folosesc la diferite preparate culinare pentru a se aromatiza n scopul redrii poftei
de mncare, sau pentru refacerea circulaiei sngelui dereglate.
-Se face fin care se va aplica extern n cazurile n care se va dori refacerea circulaiei.
Se vor ine n funcie de toleran dup care se va spla local cu ap cald.
Se poate folosi de asemenea n combinaie cu alcool sanitar i se aplic extern n
cazurile n care exist anumite dureri, reumatismale sau de alt natur.
Seminele de mutar mcinate, cunoscute i sub numele de fin de mutar
(Farina Sinapis) se folosesc extern sub form de cataplasme de fin de mutar sau
sinapse, bi de mutar i hrtie de mutar (Charta Sinapista).
Cataplasmele se prepar astfel: fina de mutar se amestec cu apa la temperatura
camerei 20-30 i se obine o past, apoi se las n repaus 10-15 minute timp n care ia
natere esena (uleiul) de mutar care este principiul activ; dup aceea pasta se aplic pe
locul bolnav unde se menine 10-15 minute cnd se produce revulsia; se aplic de obicei
n afeciunile pulmonare.
Cataplasmele nu se folosesc la copiii mici.
Bile de mutar: se obin din pasta de fin de mutar dup ce s-a format uleiul de
mutar, care se amestec cu apa cald pentru baie.
Hrtia de mutar se obine tot din fina de mutar, ns fr ulei, care este fixat pe fii
de hrtie cu ajutorul unei soluii de cauciuc.
MUTAR NEGRU.
Brassica nigra. Fam. Crucifere.
Denumirea popular: hardal, harti, mutar de cmp, mutar slbatic, rapi de mutar,
rapi slbatec.
n tradiia popular: se folosea la fel ca cel alb. Este de preferat ns acesta, care se
folosea nc de muli ani n tradiia popular n special la cataplasme i bi contra
nevralgiilor i reumatismului fiind mai util ca cel alb.
Aciunea farmaceutic: are aciune paralizant asupra sistemului nervos, delir, moarte.
Intoxicaia se manifest prin diaree cu snge. Ca antidot se poate folosi crbunele
medicinal i multe lichide care s dilueze principiile active din plant. Are n special
aciune diuretic i purgativ. De asemenea se mai pot cita efectele care le are n
inflamaii i dureri reumatismale.
Se poate folosi la urmtoarele afeciuni: alopecie, constipaie, dureri de cap, reumatism.
Preparare: suc de rdcin se va lua cu precauie intern cte o jumtate de linguri.
-Se va face o tinctur din 20 g rdcin mrunit care se va pune n 250 ml alcool de
70. Se va ine timp de 15 zile agitnd des. Dup 15 zile se va strecura. Se poate lua
cte 10 picturi intern. Extern se aplic pe locurile dureroase aceast tinctur, care se va
pune pe un pansament mbibat cu aceast tinctur.
-Plant proaspt (rdcin), se va pune sub form de rondele pe locurile dureroase.
-Plant proaspt se va pune n oet, o parte plant mrunit i 2 pri oet. Se va ine
timp de 8 zile dup care se va strecura. Se va putea aplica n cazul mncrimilor sau a
durerilor pe care le calmeaz foarte bine.
-Cataplasme cu plant proaspt se poate aplica pe locurile dureroase, pentru nlturarea
durerilor.
MUTULIC.
Scopolia carniolica Fam. Solanaceae.
Denumiri populare: mtrgun mic, nimeaa, scultoare mare. Se folosesc rizomii.
n tradiia popular: n ara Oltului era un leac obinuit contra reumatismului. Rdcina
se fierbea, din decoct se bea puin, iar cu restul se fceau splturi i bi. Unele babe
fceau cu ea abureli, iar pentru butul fierbeau o cantitate mai mic, n ap sau vin. Nu
se hotrau s dea prea uor aceast plant pentru c muli din cei care luau nnebuneau,
cteva ceasuri, o zi i apoi i reveneau. Se mai folosea la impoten.
Compoziie chimic: rizomii i rdcinile plantei conin un alcaloid n care predomin
atropina. Mai conine belaradina, hiosciamin, scopolamin, scopin tropic.
Intoxicaie: n cazurile n care se folosete accidental este bine s se ia crbune
medicinal, purgative sau chiar splturi gastrice i clisme. Semnele intoxicaiei:
dilatarea pupilei, uscarea gtului, senzaie de sete, halucinaii, delir, pierderea
cunotinei, tetanie i moarte.
Se poate folosi doar prin preparatele farmaceutice, fiind prea toxic s se poat
prepara n gospodrie fr pericolul mortal pe care-l are aceast plant. Exist multe
cazuri n care s-a folosit pentru impoten i omul a murit. Chiar dac este foarte
eficient n multe cazuri, nu este bine s se foloseasc. n trecut se folosea ca plant n
diferite rituale magice.
Nalba crea- Malva crispa. Nalb de cultur- Malva glabra. Nalb de grdin- Althea
rosea. Nalb de pdure-Malva silvestris. Nalb mare- Althea officinalis.Nalb micMalva negleta.
Nalb slbatec- Malva pusilla.
Toate sunt din familia Malvaceae.
Denumiri populare: bnuei, ca, colcel, colceii babei, caul popii, floarea zgibii,
mlag, nalb, tirte.
n tradiia popular: frunzele i florile crude ori decoctul lor se folosea la bube,
umflturi i abcese. Rdcina fiart n lapte se pune al orice bub ca s sparg. Planta
fiart cu rdcin cu tot se punea n legturi contra umflturilor la picioare. Ceaiul sau
decoctul din flori, frunze sau rdcini sa lua n mod curent contra tusei, durerilor de
piept i nduelii. Pentru rceal la plmni, se bea ceai de nalb cu flori de soc.
Din frunz uscat la umbr se fcea un ceai, care se bea amestecat cu lapte dulce, contra
durerilor la rinichi. Contra ascitei, se fierbea nalb cu urzici crieti i ptrunjel de cmp
i se bea cte o ceac din decoct, dimineaa, la amiaz i seara.
Decoctul frunzelor i florilor sau planta pisat i pus n rachiu se lua pentru leucoree.
Ceaiul din frunze i flori se mai lua pentru ncetarea hemoragiilor interne.
Compoziie chimic: sunt folosite frunzele (Folium Malvae) conin: mucilagii care prin
hidroliz dau acid galacturic, acid uronici, ramnoz, arabinoz, glucoz, metilpentoze,
amidon, zaharuri, asparagin, substane grase, pectine, betain, tanin, substane
rezinoase, alteina (n special n flori-este un colorant, mucilagii, tanin, flavonoide), etc.
Aciune farmaceutic: emolient, calmant, antiinflamatoare, secretolitic pulmonar,
inclusiv la afeciunile interne sau externe. Ajut la refacerea mucoaselor. Are aciune
behic. Expectorant, emolient, antiinflamator renal i gastrointestinal, calmant.
Frunzele intr n compoziia speciilor pectorale i a ceaiurilor pentru gargar i
pectorale.
Se poate folosi la urmtoarele afeciuni: abcese, afeciuni bucale inflamatorii, afeciuni
congestive ale pielii, aftoz bucal, boli infecioase, bronite, cistite, constipaie,
cuperoz, dermatoze, eczeme, enterite, furunculoz, gastrite, hemoroizi, infecii renale,
iritaiile aparatului digestiv, iritaiile aparatului renal i urinar, infecii renale, laringite,
pleurite, rni, stomatite, traheite, tulburri gastro-intestinale, ulceraii, vaginite.
Preparare:
-Infuzie din 2 lingurie de flori mrunite care se vor pune la 250 ml ap clocotit. Se
folosete att intern ct i extern.
-Decoct din 2 lingurie de plant (rdcin) care se va pune la 250 ml ap. Se va fierbe
timp de 5 minute dup care se strecoar. Se poate folosi att intern ct i extern.
-Macerat din 2 lingurie de rdcin mrunit care se pune la 250 ml ap. Se va ine
timp de 8 ore dup care se strecoar. Se va putea folosi la afeciunile de mai sus. Este
cel mai util n afeciunile aparatului digestiv i respirator acest preparat.
Se poate folosi n diferite combinaii cu alte plante medicinale.
NAP.
Brassica napus Fam. Brassicaceae.
Denumiri populare: broajbe, ciu, colz, curechi chinezesc, curechi de cmp, hordal,
napi curecheti, napi de mirite, napi de var, napi slbatici, pere de pmnt, rapi,
rapi col, rapi de cmp, rapi mrunt, rapi slbatec, ripac, turnep, tu.
n tradiia popular: frunza se punea pe tieturi, rni, buboaie. Cu
sfecl
, ceap i grsime de
porc se oblojeau femeile de durere de pntece. Cu decoctul se mai fceau splturi la
bolile femeieti.
Compoziie chimic: rdcina conine peste 80% ap, proteine, grsimi, extracte
neazotate, sulforafan, indoli, betacaroten, celuloz, arsen, sodiu, potasiu, calciu, fosfor,
NPRASNIC.
Geranium robertianum. Fam. Geraniaceea.
Denumiri populare: bnat, buruian de roa, buruian de sgettur, ciocul berzei,
iarba prciului, iarb priboi, iarba sngelui, nchegtoare, npanic, priboi, ovrf,
ursan.
n tradiia popular: cu dosul plantei se fceau splturi i oblojeli la junghiuri, mtrici,
reumatism. Se mai bea n credina c oprete orice scurgere, pierdere de snge. Cu
decoctul se fceau splturi la roea.
Compoziie chimic: prile aeriene conin geraniin, ulei volatil, acid elagic, tanoizi,
rezine, etc.
Aciune farmaceutic: astringent, antiinflamatoare, regleaz ciclul menstrual, rezolv
sterilitatea femeilor, vindec bolile intestinelor, ajut la lupta cu cancerul, n special n
zona genital, antibiotic, antihipotensiv, antihemoragic, antiseptic, dezintoxic
organismul, distruge microorganismele patogene, tonifiant, diuretic, depurativ,
vasoconstrictoare.
Se poate folosi la urmtoarele afeciuni: afte, amigdalit, angine, boli intestinale, bolile
organelor genitale, boli de ochi, bronit, cancer, ciclu menstrual prelungit, cistit,
chisturi ovariene i renale, contuzii, diabet, diaree, dureri reumatice, enterite chiar
hemoragic, epistaxis, frigiditate, hemoragii, herpes inclusiv cel genital, hipermenoree,
impoten, infecii pulmonare, inflamaiile pielii, inflamaiile chiar acute ale
intestinului, leucemie, leucoree, pecingine, pelagr, plgi i ulceraii, rni, reumatism,
sterilitate, stomatite aftoase, tuberculoz, varice.
Preparare:
-Cel mai eficient este folosirea puberei de plant. Aceasta se face cu ajutorul rniei de
cafea. Se va lua 1-2 lingurie de 3 ori pe zi, n special n afeciunile grave. Se poate face
acest lucru o perioad mai lung fr efecte secundare. Este foarte util n special n
afeciuni cancerigene.
-Se vor pune 2 lingurie de plant la 250 ml ap la temperatura camerei. Se va lsa
pentru 8 ore dup care se va strecura. Separat se va face din 2 lingurie de plant un
infiltrat. Acesta se va pune n 250 ml de ap clocotit. Se va acoperi pentru 10 minute,
dup care se va strecura. Dup ce acesta se mai rcete se amestec cu primul preparat
i se consum n cursul unei zile.
-Tinctur- se vor pune 50 g de plant mrunit sau chiar transformat n praf ntr-o
sticl. Peste acesta se va pune alcool alimentar de 70. Se va ine apoi timp de 15 zile,
timp n care se va agita de mai multe ori pe zi, pentru a se extrage principiile active din
plante. Se va strecura dup aceast perioad.
Se va putea lua cte o linguri din tinctur de 3-4 ori pe zi diluat cu ap. Este bine ca
aceasta s se ia nainte de mese.
NSTUREL.
Nasturtium officinale. Fam. Crucifere.
Denumiri populare: aiir, boblnic, bobornic, brncu voiniceasc, cardam, creson,
crevi, frunza voinicului, hreni, iarba voinicului, mcri, mcri de balt, nsturea,
pribolnic, voinic.
n tradiia popular: are proprieti diuretice i se folosea sucul proaspt, uneori subiat
cu lapte, sirop, salat i toctur de frunze. Se mai folosea n boli de piele. Ca plant
medicinal i condimentar a fost cunoscut din antichitate.
Preparare:
-O linguri de rizom uscat se va mcina cu rnia de cafea dup care se va pune n 250
ml ap. Se acopere pentru 10 minute dup care se va strecura. Se poate folosi intern cte
2 ceaiuri pe zi sau extern se vor face splturi cu scop vulnerar sau se vor aplica
cataplasme sau comprese.
-2 lingurie de rizom mcinat cu rnia de cafea se va pune n 250 ml ap. Se va fierbe
timp de 10 minute dup care se va strecura. Se poate consuma 2 ceaiuri din acestea pe
zi. Extern se poate face cataplasm cu planta din acest decoct.
NEGRILIC.
Nigela sativa Fam. Ranunculacee.
Denumiri populare: cernuc, chimen negru, negruc, nigelu, piper, piper negru.
n tradiia popular: fiertura seminelor n vin, ca i pinea peste care s-au presrat,
semine de negrilic, nainte de a se coace, sau cea fcut din amestec de fin de gru
i puin negrilic, erau folosite n bolile de stomac (indigestii, colici, gaze, lipsa poftei
de mncare) i n boli de piept; se spunea c alung viermii din mae, mrind n acelai
timp i cantitatea de lapte. Seminele pisate ca fina, amestecate cu moare de varz, se
luau contra limbricilor.
Se folosesc seminele.
Compoziie chimic: conin ulei volatil compus din nigelan, un compus terpenoidichederagenin, ulei gras, substane albuminoide, sruri minerale.
Aciune farmaceutic: antianorexic, carminativ, digestiv, diuretic, vermifug,
mrete cantitatea de urin eliminat, stimuleaz digestia.
Se poate utiliza la urmtoarele afeciuni: ameeli, anorexie, astm, bronite, colici
gastrointestinale, impoten, parazii intestinali.
Preparare:
-1-2 lingurie de semine mcinate se vor pune ntr-un litru de vin. Se vor fierbe timp de
10-15 minute. Se va lsa apoi acoperit o perioad de 10 minute dup care se strecoar.
Se poate consuma cte 50 ml nainte de mese n afeciunile de mai sus.
NEMIORI DE CMP.
Consolida regalis. Fam. Ranunculaceea.
Denumiri populare: albstrioare, buruian de fcut copii, ciocnai, ciocul berzei, ciocul
psrii, ciocul babei, ciocul ciocrliei, cizma cucului, crligei, clonul nagului, clonul
cocostrcului, coada rndunicii, cornul plugului, creasta cocoului, doselnic mic,
floare domneasc, gheata ctanei, glceav, mrariul cmpului, pintenai, somnoroas,
surguci, ttneas, topora de cmp.
n tradiia popular: decoctul din flori i frunze se bea contra durerilor de pntece. n
unele sate, l beau femeile care nu aveau copii i doreau s aib. Se mai folosea la
mucturi de arpe. Ceaiul din frunze i flori se lua contra tensiunii mrite. Decoctul sau
extrasul spirtos al florilor se utiliza n leucoree i ca hemostatic.
Compoziie chimic: florile conin delfinin, un glicozid al camferolului, alcaloizii:
decozin, lictonin, delzalin, dalfelatin, sruri minerale, pigmeni, etc.
Toxicitate-simptomele intoxicaiei sunt: salivaie abundent, tulburri digestive,
insuficien cardiac, colaps i moarte prin asfixiere.
Compoziie chimic: uleiul volatil din frunze are juglon sau 5-hidoxi-naftochinon,
acesta este purttorul efectelor insecticide ale frunzelor, cunoscut empiric, precum i al
unor marcante proprieti mitodepresive din care cauz este util n tratarea tumorilor
(frunzele), taninuri, cantiti mici de ulei volatil, un principiu amar-juglandina- i o
oxinaftochinon- juglona, etc.
Cojile -iuglon, taninuri, ulei volatil, clorofile, amidon, pectine, acizi organici aminai
liberi, substane minerale. Nu conine iod. Iuglon coloreaz pielea.
Smburii- acizi grai din care peste 50% acid linoleic, proteine, vitaminele: A, B1, B2,
B6, C, E, F, flavonoide, tirozin, un principiu amar, ulei volatil, lipide, acid galic, acid
elagic, inozitol, iuglon, hidroiuglon, substane extractive, magneziu, potasiu, hidrai
de carbon, calciu, cupru, zinc, fluor, etc.
n tradiia popular: frunzele, coaja fructelor conin o substan care se folosea la
vopsitul lemnului, al lni, prului precum i prepararea unui bai pentru mobile. Se
foloseau pentru vopsit n negru, cafeniu, galben i rou cu alte plante.
Se foloseau de asemenea frunzele pentru dureri reumatice uneori amestecate cu alte
plante. n satele din jurul Careilor, se fierbeau cu vrejuri de ptlgele i flori de fn sau
urzici. Rdcinile sau ameii se puneau n petrol i se plmdeau 3 sptmni n gunoi
de grajd, apoi se fceau frecii contra durerilor reumatice, sau se luau nucile crude,
plmdite cu zahr. n inutul Beiuului, contra reumatismului se fceau splturi cu
decoctul frunzelor dup ce le lsau s se plmdeasc 2 zile; sau bi din frunze de nuc i
ramuri de roii, fierte separat i apoi amestecate, sau se ineau picioarele ntre frunze
verzi. Scldtoarea din frunze verzi este foarte mult folosit la copii scrofuloi cu
glme. n unele pri contra riei se luau frunze de nuc, de brad, de coada oricelului i
pucioas. Frunze fierte n lapte contra durerilor de stomac. Frunze fierte calde se punea
pe dureri de pntece la femei sau se nfura pntecele pentru a uura durerile de
natere. Cu decoct se fceau splturi contra afeciunilor uterine sau femeieti. La dureri
de msele se fierbea coaj de nuci i se inea zeama n gur, sau se ineau smicele de
nuc, se curau de coaja neagr de dinafar, se lua coaja verde, se punea ntr-o ulcic
nou, se turna peste ea oet din vin i se punea o bucat de piatr acr i un cocean de
porumb, se turna peste ea oet din vin . Se astupa cu aluat i se punea la fiert, pn
scdeau 2 pri, iar zeama rcorit se inea n gur, n partea unde mseaua durea.
Abureli de frunze contra rcelii. Contra glbinrii bolnavul strngea crengi de la 9 nuci,
le ardea, iar cu cenua fcea o leie, n care se sclda odat sau de mai multe ori; dac
vroia s grbeasc nsntoirea, bea din aceast leie. Cu mustul cojilor verzi se ungea
la pecingine. Coaja de nuc verde coapt n cuptor se da n uic cte un phrel. Se
spla pe cap cu decoct. Smburii de nuc, pisai i amestecai cu fin i smntn, se
puneau pe rni, pentru scosul copturilor. Pisai i amestecai cu undelemn se puneau
contra bubelor dulci. Cnd ere pericol de a pierde sarcina, cutau miez de nuc i
smn de castravete, le pisau i le beau n rachiu, n vin sau chiar n ap. Cnd cineva
nu auzea cu o ureche sau cu amndou, punea n urechi cte o pictur cldicic de ulei
de nuc, amestecat cu unt de migdale. Miezul se ddea pisat copiilor s-l mnnce
pentru dureri de intestine. Pentru dureri de stomac se lua, local ceaiul din coji lemnoase.
Ceaiul din smburi de nuc era folosit pentru durerile de ficat. In afeciunile osoase se
amesteca miezul n gur i cu acesta se ungea osul.
Aciune farmaceutic: frunzele i pericarpul- astringent, antitoxic, astringent,
antimicotic, antisudoripar, antidiareic, antiseptic gastro-intestinal, dezinfectant renal,
de 3 ori pe zi diluate n puin ap. Este util n afeciunile interne ca : boli ficat,
endocrine, cardiace, etc.
-Ulei de nuc- se va lua dimineaa pe stomacul gol cte o lingur n cazurile n care se
dorete eliminarea viermilor intestinali sau n diferite dispepsii. Pe pr se poate pune
frecionnd, ceea ce ajut la refacerea prului.
-Miez de nuc pisat se aplic cald pe furuncule, pentru grbirea maturrii.
-Cataplasme cu frunte de nuc se pun extern n cazul afeciunilor cu tumori sau
adenoame. Se schimb de 2 ori pe zi i se menin umede.
-n cosmetic se folosete foarte mult att frunza ct i nucile semine, uleiul de nuci
sau chiar pericarpul din care se poate face o vopsea de pr foarte persistent.
-Frunze sub form de tinctur cu alcool alimentar se va lua cte 30-50 picturi de 2-3
ori pe zi. Util la diabet.
-Ulei pentru frecionarea corpului la copii rahitici, anemici i n dermatoze.
NUFRUL ALB.
Nymphaea alba. Fam.Nymphaceae.
Denumiri populare: carofete, crin de mare, curalice, iarba plumnei, nufr alb, nenufr,
plmn, plumier, plop, plut, tigv de ap.
n tradiia popular: rizomul era folosit la vopsit n negru. Fiert cu sulfat de fier ddea o
vopsea trainic
Contra bolilor de piept se ntrebuinau, rizomul gros, scos din mlul blilor cu nite
cosoare lungi. Se spla se toca mrunt i se plmdea n rachiu sau se fierbea n vin alb,
apoi se strecura i se ddea bolnavului. Resturile amestecate cu miere se ddeau ca
dulcea celor care tueau, bolnavilor de plmni sau de tuberculoz. Siropul sau
dulceaa din florile plantei erau calmante i uor narcotice. Cu decoctul florilor se
splau pe umflturi, iar cu restul se legau.
Compoziie chimic: din rizomi s-au izolat alcaloizi cu efect cardiotonici, tanin,
amidon, glucoz, grsimi, sruri minerale, mucilagii, ulei volatil, etc.
Aciune farmaceutic: florile i rizomii se pot folosi pentru efectul pe care-l au n
sedrile nervoase, cardiotonic, anafrodiziac, astringent, tonic, nutritiv.
Se va putea folosi n urmtoarele afeciuni: diaree, edeme cardio-renale,
hiperexcitabilitate sexual (se poate lua n combinaie cu hamei), insomnie, insuficien
cardiac, nevroze, poluii nocturne, pleurezie, pneumonie, tuberculoz pulmonar.
Preparare:
-O linguri de flori se vor pune n 250 ml ap clocotit. Se va acoperii pentru 10
minute dup care se va strecura. Se pot consuma 2 cni pe zi.
-O linguri de rizom mrunit se va pune n 250 ml ap. Se va fierbe timp de 5 minute
dup care se strecoar. Se consum 2 astfel de ceaiuri pe zi, sau se folosesc la
tratamente externe.
NUFRUL GALBEN.
Nuphar lutea Fam.Nymphaceae.
Se poate folosi la aceleai afeciuni i are aceiai compoziie cu nufrul alb.
OBLIGEAN.
Acorus calamus Fam.Araceae
Denumiri populare: buciuma, calamar, clin, calm, calmen, crin de ap, poporotnee,
papur roie, speriban, speteaz, stirilean, tartarachi, trestie mirositoare.
dat-10 picturi n 24 ore. Intre 11-15 ani5 picturi o dat-10 picturi la 24 ore. Copiilor
sub 3 ani nu se administreaz.
Extractul de aconit pulbere se va lua 0,03 g o dat i 0,06 g n 24 ore. Se va folosi
numai la indicaia medicului, iar reetele efectuate la farmacie.
Se poate folosi la urmtoarele afeciuni: congestii pulmonare, gripe, guturai, laringite
acute, nevralgii diverse, pneumonii, sciatic, ticuri nervoase ale feei, tuse, zona-zoster.
Preparare: indicat ar fi s se fac n farmacii tinctur.
-Tinctur. Se va rade o rdcin sau n cazul n care este uscat se va mcina cu rnia
de cafea. Se va pune 25 g de rdcin la 250 ml alcool de 70. Se va ine timp de 15 zile
la temperatura camerei, agitnd din cnd n cnd. Dup aceast perioad se va strecura.
Se va pstra n sticle de culoare nchis cu dop ermetic. Se va administra ca mai sus
(vezi doza maxim). Este foarte util n cazurile de cancer pentru calmarea durerilor
folosit extern.
Se pot face i creme sau unguente n cazurile n care se dorete o crem anesteziant n
zona-zoster, nevralgie de trigemen, sau alte afeciuni dureroase, inclusiv cancerul pielii.
n cazurile n care este vorba despre escar se indic aceast crem care va vindeca
rapid afeciunea.
Este interzis s se depeasc doza maxim intern.
OREZ.
Oryza sativa Fam. Poaceae.
Denumiri populare: oriz, peringi, pilan, rica.
n tradiia popular: apa n care se spal orezul se lua, n unele sate, pentru leucoree.
Decoctul se bea n bolile de rinichi, iar cu fina fiart se fceau legturi la umflturi.
Compoziie chimic: orezul brut- vitaminele: B1, B2, B3, B5, B6, B8, B9, E.
Aminoacizii: alanin, arginin, acid aspartic, cistina, acid glutamic, glicina, histidina,
izoleucina, leucina, lizina, metionina, fenilalanina, prolina, serina, treonina, triptofan,
tirosina, valina. Acizii grai: acid miristic, acid palmitic, acid stearic, acid palmitoleic,
acid oleic, acid linoleic, acid linolic. Fosfolipide, carbohidrai, mineralele: sodiu,
potasiu, magneziu, calciu, mangan, fier, cupru, zinc, nichel, molibden, fosfor, fluor, iod,
bor, seleniu.
Aciune farmaceutic: este comparabil cu grul n ceea ce privete valoarea nutriional
fiind bogat n glucide i proteine. Conine inhibitori ai proteazei ca i celelelte cereale
deci este foarte util n lupta contra cancerului fiind antitumoral. Trele de orez
consumate cte o linguri pe zi este suficient ca s v fereasc de litiaza renal
deoarece conine acid fitic i fitai care absorb din intestin calciul aflat n exces.
Astringente, analeptice, antidiareic, constructoare, carminativ, dietetic, diuretice
(favorizeaz eliminarea ureei), energetice, emolient, energizant, nutritiv, rcoritor,
regenerator, scade presiunea sngelui, hipotensoare, ajut la vindecarea unor forme de
cancer, vindec psoriazisul, elimin caloriile n exces. Trele scad colesterolul din
snge.
Se indic n urmtoarele afeciuni: acnee, afeciuni gastro-intestinale, afeciuni renale,
afte bucale, angin, anorexie, arsuri, azotemie, boli dermatologice, cancer de colon,
cancer de prostat, cancer de sn, colite de fermentaie, cosmetic, cretere, diaree,
eczeme zemuinde, edeme de origine cardio-renale, enterit, fermentaii intestinale,
hiperazotemoie, hipertensiune, inflamaii cutanate, ngrijirea tenului, insuficien renal,
spasme musculare, spondiloze, staze, sterilitate, surmenaj, tuse, tuse convulsiv, ulcer
varicos, uremie.
Preparare:
-Sup deas cu semine de ovz este meniul nordicilor i este foarte sntoas aducnd
vindecarea n multe afeciuni din cele de mai sus. Se recomand chiar i copiilor.
-Fulgii de ovz sunt un aliment excelent la cei cu afeciunile de mai sus. Se poate
consuma i de 3 ori pe zi. Acetia au fosfor, calciu, magneziu i sunt foarte uor
asimilabile.
-Se vor fierbe 50 g de ovz timp de 30 minute apoi se consum. Este un laxativ i un
bun diuretic.
-20 g de fulgi se pun la 250 ml ap i se las de seara pn dimineaa cnd se consum.
Este foarte bun la afeciunile interne din cele de mai sus inclusiv la litiaze.
-Apa de pe macerat se poate ine n gur contra durerilor de dini. Se poate nghii apoi.
-Paiele de ovz se mrunesc i apoi se fierb. O cantitate de 2 linguri se fierbe n 250 ml
ap timp de 3 minute dup care se strecoar. Este foarte indicat n litiaze.
-Tinctura se prepar din 50 g de semine care se macin, dup care se va pune peste
acestea 150 ml alcool alimentar de 70. Se va agita de mai multe ori pe zi. Se va ine 15
zile dup care se strecoar. Se va lua n insomnii 40 de picturi la culcare, sau ca
tratament se va lua cte 20 de picturi de 3 ori pe zi nainte de mese.
-Suc de mldie de ovz recoltate nainte de a ajunge s dea spicul. Se va putea pstra o
perioad mai lung dac se va pune peste acest suc dup ce se filtreaz bine puin alcool
alimentar, pentru a nu se altera. Se poate consuma din acest suc cantiti orict de mari
n funcie de tolerana individual i de afeciunea care se trateaz. Se poate de
asemenea amesteca cu alte sucuri de legume sau fructe.
Se poate folosi o perioad ct de lung.
-Tinctura de ovz este recomandat celor care sufere de insomnii, ea are n plus virtui
antiasmatice: n insomnii- 40 picturi la culcare. n astenii 20 picturi de 3 ori pe zi
nainte de mese.
PALTINUL DE CMP.
Acer platanoides Fam. Aceracee.
Denumiri populare: arar coaj, arar mic, arariu, jugastru
Compoziie chimic: tanin, vitamina K, pectine, mucilagii, gume, acizi peptici,
celuloz, pectoze, uleiuri volatile, sruri minerale.
Aciune farmaceutic: seva se recolteaz n martie fcndu-se o cresttur n scoar i
un copac poate furniza pn la 10 litri de sev care se folosete la diferite preparate:
gemuri, dulceuri, sucuri, alcool, etc. n Canada acest arbore este simbolul naional i
este unul din arborii care aduc venit canadienilor. Se face i zahr de arar i multe alte
preparate.
Aciuni farmaceutice: fructele- astringente, antidiareice. Scoara: antidiareic puternic,
prin taninul care-l conine. Hemostatic, cicatrizant. Florile i frunzele recoltate n
perioada nfloririi sunt stimulatoare, tonifiante, mineralizate, depurative eliminnd
toxinele din snge i n afeciunile cardiace sunt foarte indicate.
Se poate folosi n urmtoarele afeciuni: afeciuni cardiace, anemie, anorexie,
convalescen, debilitate, diaree, dizenterie, hemoragii, rni.
Preparare:
-Sev luat cte 10 ml de trei ori pe zi nainte de mese.
aduga zahr ca la orice sirop. Se fierbe din nou pentru a primi consistena de sirop. Se
va folosi cte o linguri care se va pune n 250 ml ap i se poate consuma ca orice alt
sirop.
-Rdcin uscat se macin i se va face o cafea dimineaa cu aceste rdcini. Ca s fie
mai gustoas se va pune i rdcin de cicoare i se prjesc puin pn capt o culoare
maro.
-Suc proaspt se aplic pe afeciunile pielii n cazul petelor, verucilor, etc.
-Sucul proaspt de ppdie obinut de la ntreaga plant cu ajutorul aparatului centrifug
se va amesteca cu urmtoarele sucuri: 2 pri suc de morcov, o parte suc ppdie, o
parte suc castravete, 2 pri suc de roii, o parte elin. Este unul dintre sucurile foarte
utile n afeciunile de mai sus i n multe altele.
Ppdia se poate amesteca cu multe alte plante medicinale i intr n compoziia multor
ceaiuri tip plafar.
Este foarte util n toate curele de slbire, cu rezultate foarte bune, n cele mai multe
cazuri, mai ales asociat cu soc-fructe.
-Suc de rdcin recoltat toamna:
suc de rdcin..100 g
alcool 90.18 g
glicerin15g
ap17 g. Se ia 1-2 linguri pe zi.
-Tinctur din rdcin 15-20 picturi de 2-3 ori pe zi.
-Suc alb de ppdie n colir i contra negilor sau petelor de pe fa. Se aplic de mai
multe ori pe zi.
-Decoct de tije, muguri, frunze contra albeii corneii, pentru limpezirea ochilor.
-n ap distilat pentru splarea petelor de pe fa.
PDUCEL.
Crataegus monogyna Fam. Rosaceae.
Denumiri populare: ccdar, gherghin, gherghinar, mce, mlai moale, mlaiul
cucului, mlai nesrat, mlie, mrcin.
Compoziie chimic: se utilizeaz frunzele (Folium Crataegi), florile (Flores crataegi)
cu frunzele din imediata apropiere(Folium Crataegi cum floribus), fructele (Fructus
Crataegi), substane de natur flavonic i proantocianide, colin, acetil colin,
trimetilen, acid crataegic, acid clorogenic, acid cofeic, acid citric, acid tartric, adenin,
guanin, derivai purinici, acizi triterpenici, hiperozidul, amine, trimetilamin,
amilamin, ulei volatil ce conine aldehid anistic de natur catehic, pectine,
substane minerale, etc. Vitaminele: B1, C. Fructele conin flavonoizi, taninuri, acizi
tartric, ursolic, citric, oxalic, nicotinic, clorogenic, colin, acetil colin, pectin, ulei
gras, glucoz, fructoz, substane minerale.
n tradiia popular: din flori se preparau ceaiuri contra insomniilor, n boli de inim i
de ficat. Decoctul fructelor se lua contra diareei i a bolilor de rinichi.
Decoctul frunzelor sau al vrfurilor ramurilor se folosea contra btturilor pe tlpi,
fcndu-se splturi i legturi cu resturile. Unii ardeau ramurile, iar din cenu fceau
leie cu care splau btturile. Scoara de pe rdcini se punea proaspt tot la btturi.
Aciune farmaceutic: tonicardice, hipotensoare, antispastice, hipnotice i sedative,
indicat n extra sistole i tahicardii sinusale, antispastic, tonic al inimii, ntrete
muchiul inimii, are efecte liticevegetative, febrifuge (florile), astringente i dizolvante
alb i se lua contra tusei. Decoctul din rdcini i frunze se lua contra tuberculozei. n
Teleorman, se culegeau frunzele, se fierbeau n lapte dulce, apoi se strecurau, laptele se
ddea bolnavului fr zahr, cte 3 ceti pe zi, iar restul se puneau calde pe piept,
fcndu-se tratament de 6 sptmni. La Nereju, ptlagina i feregu se pisau i se
punea n uic, care se lua contra durerilor de stomac. n Muscel, rdcina de ptlagin,
rdcina de osul iepurelui i ment se plmdeau n rachiu, din care se bea dimineaa pe
nemncate, contra boalei de rnz. La Iai se vindea pe pia contra bolilor de ficat i
splin.
Compoziie chimic: de la toate aceste specii se ntrebuineaz frunzele (Folium
Plantaginis) aucumbin sau aucubozid cu structur furanic, mucilagii formate n mare
parte din xiloz, acid poliuronic, pentozane, etc. Tanin, glicozizi, saponine, zaharuri,
ulei volatil, rezine, substane proteice, carotenoizi, filochinon, vitaminele: A, C, K,
substane antibiotice, substane minerale. n semine se gsesc mucilagii i un trizaharid
(planteoz).
Aciune farmaceutic: emolient, hemostatic, uor astringent. Proprietile emoliente se
datoresc mucilagiilor iar cele hemostatice vitaminei K. Este i un bun antibiotic. Este de
asemenea antipruginos, expectorant, antidiareic, cicatrizant datorit alantoidei,
depurativ. Este bactericid datorit aucubozidei.
Intr n compoziia ceaiului antibronitic nr 2.
Se poate folosi la urmtoarele afeciuni: abcese, acnee, adenoid, afeciuni vasculare,
afte, amigdalit cronic, arteroscleroz, astm, blefarite, bronit cronic, catar digestiv
i urinar, conjunctivit, constipaie, diaree, eczeme, faringite, furuncule, gastrit
hiperacid, hemoragii, hipercolesterolemie, hipertensiune arterial, infecii bucale,
inflamaii, nepturi de insecte, iritaii cutanate, laringite, leziuni eczematiforme,
leziuni sngernde, leziuni ulcerate, mncrimi de piele, mucturi de erpi, rni
purulente, reumatism, stomatite, traheite, tuse, ulcer stomacal, ulcere i ulceraii,
umflturi, zona zoster.
Preparare:
Intern-Infuzie din 1-2 lingurie de plant care se va pune n 250 ml ap clocotit. Se acopere
pentru 10 minute dup care se strecoar. Se pot consuma 3-4 cni pe zi.
-O linguri de frunze uscate i mrunite se vor mcina cu rnia de cafea dup care se
ia n gur cte o linguri, se ine 10 minute n gur dup care se nghite. Este foarte
eficient n hemoragii mai ales dar i n celelalte afeciuni de mai sus, inclusiv la
afeciunile gastrice cnd se indic s se ia de cte ori se simte un disconfort abdominal.
-Peste 50 g de frunze se va pune 500 ml ap clocotit. Se va lsa acoperit timp de 10
minute dup care se strecoar. Se mai poate aduga n cazul n care nu exist diabet
miere poliflor, ct cantitate de lichid exist. Se va lua cte o linguri la tuse sau alte
afeciuni din cele de mai sus.
-Peste 50 g de praf de plant se poate pune 250 ml alcool alimentar de 70. Se va ine
apoi nchis timp de 15 zile agitnd des recipientul, dup care se strecoar. Se va putea
lua la afeciunile de mai sus cte 10 picturi sau chiar o linguri n diluie cu ap.
Extern:
-In afar de cele care le-am menionat i care se pot folosi i extern se va pune praf de
plant uscat pe afeciuni sau se pot face diferite creme cu puin cear de albine i ulei
n care se va pune praf de plant.
PTRUNJELUL.
Petroselinum crispus Fam. Umbelliferae.
n tradiia popular: ptrunjelul fiert n lapte dulce se folosea la alinarea durerilor
cauzate de orice bub. n inutul Sucevei, se fierbea n lapte dulce, se amesteca cu
camfor pisat i albu de ou apoi se lega la gt n umflturi. n multe pri se folosea ca
diuretic. Se ddea ca s porneasc udul i n ascit. Se fierbea nbuit, ntr-o oal nou,
6-10 rdcini cu 2,5 oca de ap, pn scdea la jumtate de oca. Ptrunjelul tiat mrunt
se amesteca bine cu fin de in, se ntindea pe o bucat de pnz, apoi se punea pe
burt, iar zeama se bea. Alte babe ddeau de but ptrunjel fiert cu chimen i boabe de
ienupr. Decoctul se mai bea i la oprirea udului i de ctre cei cu pietre la rinichi. Se
mai lua primvara, timp mai ndelungat pentru curirea sngelui. Din rdcin i frunze
fierte n lapte dulce, cu fin de mei se fac cataplasme, care se ungeau cu grsime de pe
trupul unor copii cnd se nteau, apoi se punea la femei la sn, cnd se inflamau. La
hemoroizi i prolaps rectal ptrunjei pisai muiai n oet i nclzii la foc, se foloseau la
oblojeli.
A fost un leac contra bolilor venerice.
Compoziie chimic: apein, betacaroten, brom, clorofil, cumarin, diastaze, cupru,
fier, fosfor, flavonoide, iod, monoterpene, apiol, poliacetilen, principiu estrogen,
pinen, potasiu, sulf, sodiu, terpene, uleiuri eseniale, vitaminele: A, B1,B2, B3, B5, B6,
B9, E, vitamina C mai mult ca portocala sau lmia. Acid pantotenic, linolinic.
Aciune farmaceutic: stimulent general att nervos ct i muscular, regleaz glandele
endocrine, antianemic, antirahitic, antiscorbutic, aperitiv, antitoxic, depurativ, stomahic,
diuretic, regleaz menstrele, elimin ureea, elimin acidul uric, la fel clorurile n exces,
stimulent i regenerator al fibrelor musculare n special al celor ale musculaturii netede
( intestinale, urinare, biliare, uterine) anticanceros, vermifug, cicatrizant, repar pielea
efectiv.
Se poate utiliza n urmtoarele afeciuni: abcese, acnee, afeciuni oculare, afeciuni
digestive, afeciuni dermatologice, afeciunile prostatei, afeciuni vasculare, anemie,
anorexie, ascit, astenie, atonia vezicii biliare i digestiv, balonri, bolile vezicii
urinare (ajut n special n reinerea urinei), cancer n special cel intestinal sau digestiv,
dar i celelalte forme, celulite, cistite, colecistite, colesterol n exces, colici, colite de
putrefacie, contuzii, dermatoze, dismenoree, dispepsii, dureri de stomac, edeme cardiorenale (nltur apa n exces), febre intermitente, flatulen, gastrit hipoacid, gut,
hepatism, hipertensiune arterial, incontinen urinar cu lmie, infecii diverse, litiaz
biliar, litiaz renal, menstre dureroase, nervozitate, nevralgii, parazii intestinali, pete
ale pielii, pistrui, psoriazis, reumatism, tulburri de ciclu menstrual, tumori, ulcer
stomacal, vicii ale sngelui.
Preparare :
-Frunze mrunite proaspete se consum cte 1-3 lingurie o dat n afeciunile mai
grave.
-2 lingurie de plant (frunze) la 250 ml ap clocotit. Se acopere pentru 10 minute i se
consum dup strecurare.
-2 lingurie de plant-rdcin, frunze) se taie mrunt. Se pun n 250 ml ap i se fierb
timp de 15 minute dup care se strecoar. Se consum zilnic trei astfel de ceaiuri.
-Mai eficient este consumul sucului de roii obinut cu ajutorul storctorului de fructe,
foarte proaspt i consumat nainte de a se oxida. Se poate consuma orice cantitate ,n
funcie de tolerana individual se poate consuma 1-2 litri pe zi n mai multe reprize.
Singura condiie este s se consume nainte de oxidare, adic imediat ce s-a preparat.
-n diverse afeciuni ale pielii se poate aplica simplu sau sub form de masc cu diferite
adausuri(caolin, ou, miere, smntn, etc.) n funcie de tipul de ten i de afeciunea care
trebuie tratat.
PTLGEAUA VNT.
Solanum melongena.Fam. Solanaceae
Denumiri populare: godin, ptlgea, tomate, vinete.
n tradiia popular: fructele se foloseau contra hemoroizilor. Se tiau de-a curmeziul,
ca nite rotile mici, se opreau, apoi cu apa n care se opreau, cldicic, se fceau
splturi, iar ptlgelele se legau local.
Compoziie chimic: ap 92%, protide, lipide, glucide, fosfor, magneziu, calciu,
potasiu, sulf, sodiu, clor, fier, mangan, cobalt, zinc, cupru, iod, vitaminele: provitamina
A, B1, B2, C, PP. Scopoletin i scoparon, tripsin, care ajut la calmare nervoas.
Aciune farmaceutic: puin nutritiv- doar 29 de calorii la 100 g, antianemic, laxativ,
diuretic, stimulent hepatic i al pancreasului, calmant, reduce tumorile, previne cancerul
n special la stomac datorit tripsinei. Normalizeaz tensiunea arterial.
Se poate folosi la urmtoarele afeciuni: abcese, afeciuni cardiace, anemie,
antireumatic, arsuri, artrit, cancer la stomac, constipaie, convulsii, dureri, epilepsie,
eretism cardiac, hemoroizi, hipercolesterolemie, lumbago, nervozitate (scopoletin i
scoparon), oligurie (insuficiena secreiei de urin), reumatism, scrofuloz.
Preparare:
-Se va tia vnta n feliue subiri dup care se va pune cca. 50g n 250 ml ap. Se va
fierbe apoi 10 minute dup care se strecoar. Se pot consuma 2-3 ceaiuri din acestea pe
zi n cure de mai lung durat.
-Tinctur- Se va pune o vnt tiat feliue foarte subiri n alcool alimentar de 70. Se
va ine timp de 15 zile, timp n care se va agita de mai multe ori pe zi. Dup 15 zile se
strecoar. Se va lua nainte de mese cu 15 minute cte o linguri n diluie cu puin
ap n cure de mai lung durat la afeciunile de mai sus.
-Vin, un litru n care se va pune 50 g de vnt tiat mrunt. Se va ine timp de 8 zile,
dup care se va strecura i se va putea consuma cte 50 ml de trei ori pe zi n cure de
lung durat.
-La orice mas se poate consuma vnt sub diferite forme culinare n special cu ulei.
-Extern se poate aplica oricare din procedeele de mai sus. Pentru calmarea durerilor cel
mai bun este cataplasma cu vnt fierbinte sau tinctura.
PTRUNJELUL CMPULUI.
Pimpinella saxifraga Fam. Umbeliferae.
rare. Extern se va folosi cantitatea dubl de plant. n cazul litiazei se poate folosi
cantitatea dubl de plant, sau se vor bea 2 ceaiuri. Cu planta rmas se pot face
cataplasme la dureri n special reumatice sau de alt natur. Acest ceai se folosete i la
creterea prului fcndu-se splturi de 2 ori pe sptmn.
-Sporii se pot folosi la pudraje n cazul transpiraiilor excesive, sau la copii mici.
-Tinctur din 50 g plant mrunit care se va pune la 500 ml alcool alimentar de 70.
Se las timp de 15 zile dup care se strecoar. Se vor putea folosi cte o linguri de trei
ori pe zi diluat cu puin ap, nainte de mese.
PELIN.
Artemisia absinthium. Fam. Compositae.
Denumiri populare: iarba fecioarelor, pelin alb, pelin brun, pelina, pelini, pilon,
polene.
Compoziie chimic: n scopuri medicinale se ntrebuineaz prile aeriene (Herba
Absinthii) tulpinile florifere conin ulei eteric 0,5% cu azulen, tuion esteri ai acesteia
cu acizii acetic, izovaleric i palmitic, tuiol, azulene, felandren, pinen, cadinen i o
fraciune de ulei volatil albastru care conine mici cantiti de azulene, alturi de un
complex de substane amare (absintina, artamarina, artamarinina, artamaridinina), un
flavonol (artemetina), sesquiterpene, substane tanante, rini, vitaminele B6, C, PP, etc.
n tradiia popular: este o plant aromatic i medicinal, cu ntrebuinri variate nc
din antichitate. Este ntrebuinat la prepararea vermuturilor i a altor buturi alcoolice.
A fost una dintre cele mai importante plante folosite n medicina popular. Ceaiul
din flori sau tulpinile florifere se folosea contra durerilor de stomac. Se fierbea cu
potroac i se lua cu puin zahr contra durerilor de stomac, pentru curire. A fost un
stimulent obinuit, sub form de ceai sau plmdit n rachiu sau vin luat pe nemncate.
Se mai lua contra frigurilor, fiert n ap ori plmdit n vin, rachiu se mai lua contra
paraliziei, bi contra reumatismului. Decoctul se folosea la boli femeieti. Vin cu pelin
verde, tiat mrunt i miez de pine fcute ca o mmligu moale, ntinse pe o pnz se
puneau la umflturi i crnituri, de cu seara pn dimineaa. Frunza oprit cu oet se
lega la cap contra durerilor. La albea se pisa pelin i se fcea blastur care se punea
noaptea la ochi. Se mai folosea zeama contra limbricilor. Se fceau splturi la pduchi.
Se punea n paturi contra puricilor.
Aciune farmacologic: datorit principiilor amare i a uleiului volatil, preparatele din
pelin prezint o aciune excitant, reflex a secreiei gastrice, avnd ca punct de plecare
receptorii gustativi din gur i ca efect favorizarea producerii sucului gastric, mrirea
poftei de mncare i normalizarea scaunului. Elimin acidul uric n exces din organism
prin urin. Sunt indicate n anorexiile convalescenilor, ca stomahic amar i n dispepsii.
n doze mari sunt emenagoge datorit coninutului n tuion, putnd provoca avortul.
Sunt coleretice. La administrare ndelungat au aciune vermifug. Sunt antibiotice fa
de Esccherichia coli, Staphilococcus aureus i Candida albicans.
Intr n compoziia ceaiurilor tonic aperitiv.
Se poate folosi la urmtoarele afeciuni: amenoree psihic, anemie, anorexie, ascit, boli
ale aparatului digestiv, constipaii, dismenoree, dispepsii gastrice i biliare, edeme
renale, gastrite hipoacide, gut, hemoroizi, hepatite acute, hidropizie, hipertensiune
arterial, hipomenoree, luxaii, oxiuraz, parazitoze digestive, plgi purulente, rni,
tulburrile sistemului nervos, ulceraii, umflturi, vaginit atrofic, viermi intestinali,
vom.
suficient s se consume 1-2 Kg de pepene nainte de mese. Se poate folosi foarte bine i
la curele de slbire consumnd 1-2 Kg zilnic, pn se obine efectul scontat.
Extern: aplicarea pulpei pe ten face s treac ridurile. Se folosete mult n cosmetic cu
diferite combinaii. Este hidratant.
Atenie cel prea dulce este interzis diabeticilor.
PEPENELE ROU.
Citrullus lanatus Fam. Curcubitaceae.
n tradiia popular: smna uscat i pisat se folosea contra vrsturilor. Pepenele se
cocea la cuptor, zeama se scurgea i se bea, iar cu miezul cald se fceau oblojeli
bolnavilor de inflamaie a splinei.
Cnd cineva nu putea urina, babele l sftuiau s mnnce ct mai muli pepeni roii, iar
dac nu era timpul pepenilor, s bea mai mult undelemn. Contra sculamentului, se lua
pepene verde, se cocea la cuptor cu undelemn i se ddea bolnavului dimineaa. Coaja
uscat i mcinat, amestecat cu tre se ddea vacilor dup ftare, n cazul cnd nu
expulzau placenta- era foarte eficient.
Aciune farmacologic: la fel ca pepenele galben
Compoziie chimic: aceiai ca pepenele galben.
Se poate folosi tot la aceleai afeciuni i prepararea este identic.
O diferen- acesta poate fi consumat i de diabetici.
PERIOR.
Pirola secunda, Pirola rotundifolia
Fam. Pirolaceae.
Denumiri populare: brbnoc, brbnoi, cununi, lim, luminoas, merior, perioare.
n tradiia popular: se fierbea i decoctul se bea contra dizenteriei i hidropiziei.
Compoziie chimic: frunzele- arbutozid, metilarbutozid, tanoizi, zaharuri, substane
pectice, mucilagii, rezine, substane minerale, celuloz.
Aciune farmaco-dinamic: frunzele sunt utile ca diuretice, astringente, antidiareice,
dezinfectante, antihemoragice datorit tanoizilor i pentru lizarea calculilor renali.
Se poate folosi la urmtoarele afeciuni: afeciuni renale, contuzii, diaree, hemoragii
interne, hidropizie, litiaze urinare, rni diverse.
Preparare: 2 lingurie de plant mrunit, se va pune la 250 ml ap clocotit. Se
acopere pentru 10 minute dup care se strecoar. Se pot consuma 3 cni pe zi. Este bine
s fie consumate nainte de mesele principale. n cazul litiazei, se combin i cu bi
calde care dilat canalele urinare i face mai uoar expulzarea calculului.
-Frunze proaspete se aplic pe rni.
-Tot extern se aplic suc proaspt obinut din planta proaspt, pe diferite leziuni cu
scop vulnerar.
- n cazul folosirii externe se face un decoct din 2 lingurie de plant mrunit la 250
ml ap. Se va fierbe timp de 5 minute dup care se strecoar. Se poate folosi la
comprese, bi sau cataplasme cu resturile de plante fierte.
PICIORUL COCOULUI.
Ranunculua acer Fam. Ranunculaceae.
Denumiri populare: boglori, curpen de pdure, floare broteasc, jap, leutean brotesc,
ochiul boului, ochiul broatei, rrunchi, talpa cocoului, trtor.
n tradiia popular: se folosea cu alte specii nrudite contra frigurilor. Se pisau frunzele
sau florile i se legau la ncheietura minilor, de seara pn dimineaa ori mai mult, pn
cnd aprea o bic, despre care se spunea c trage rul afar.
Compoziie chimic: anemonin, tanin, flavonozide, rin, sruri minerale.
Aciune farmacologic: anemonina are o aciune puternic vezicant, ulcerant sau doar
iritant, depinde de sensibilitatea personal. Este antispastic i ajut la calmarea
durerilor. Se folosete doar extern.
Atenie ! Este o plant toxic ct timp este verde, putnd provoca intoxicaii,
manifestate prin dureri, rs nestpnit. Se va folosi lapte mult pentru a diminua efectele.
Se poate folosi la urmtoarele afeciuni: diverse dureri, eczeme, gut, lumbago,
nevralgii, prurit, reumatism, urticarie, zona zoster.
Preparare: prile aeriene ale plantei se mrunesc bine, se amestec cu sare apoi se
aplic pe prile dureroase. Se va ine n funcie de sensibilitatea fiecruia, dar s nu
produc rni.
-Infuzie-din 2 lingurie de plant mrunite care se pun n 250 ml ap clocotit. Se
acopere pentru 10 minute dup care se strecoar. Se folosesc dup strecurare extern n
diferite splturi. Sunt foarte utile n calmarea durerilor sau diferite dermatoze.
Atenie! Nu se folosete intern.
PIERSICA.
Prunus persica.
Compoziie chimic:acid acetic, caprilic, aldehide, acid valeric, calciu, cupru, cadenin,
iod, kaliu, magneziu, mangan, natriu, zinc, celuloz. Vitaminele: A, B1, B2, B3, B5, B6,
B9, C, E, alte sruri minerale.
Aciuni farmaceutice: energic, stomahic, diuretic, laxativ uor, foarte digest. Florile
piersicului: sedative, antispasmodice, laxative. Frunzele sunt vermifuge iar cataplasmele
cu frunze de piersic se folosesc contra cancerelor de piele.
Se poate folosi la urmtoarele afeciuni: afte, anemie, arterite, astenie, avitaminoz, boli
neurologice, boli de piele, boli de ochi, boli digestive i intestinale, cancer (preventiv)
colibaciloz, colesterol n exces, constipaie, cur arterele i capilarele, de asemenea
ficatul de toxine, dispepsii, edeme, enterite, flebite, gut, hepatice, hemoroizi,
impoten, mbtrnire prematur, infecii ale tractului digestiv i urinar, imunitate
sczut, litiaze urinare, parazii intestinali, ulcere stomacale.
Preparare:
-Fruct consumat crud sau sub form de sucuri.
-Pentru ngrijirea tenului, piersicile strivite se folosesc ca masc de ten.
-Florile piersicului infuzie pentru mti pe ten.
-Frunze crude se aplic pe cancerul pielii sau se face o infuzie i se aplic calde.
PIN.
Pinus silvestris Fam. Pinaceae
Denumiri populare: brad, brad de munte, chifr, chin, jalc, jneapn, jep, molete,
molid, pin de munte, pinel, schin. sihl..
n tradiia popular: din rin se preparau alifii pentru rni i bube. Amestecat cu
untur de porc, se folosea la umflturi. Se ntindea pe frunz de varz i se pune la
junghiuri rele. Fiertura din vlstari de pin se folosea n catarul cilor respiratorii i n
reumatism. n rahitism i scrofuloz se puneau cataplasme cu fiertur din vlstari. Bile
n sticlue de capacitate mai mic. Se va lua cte o linguri n diluie cu ap. Foarte util
pentru tuse, caz n care se ia la nevoie.
-Rina se poate folosi ca o gum de mestecat n afeciunile de mai sus. Sau se fac
supozitoare, ovule sau chiar diferite creme.
-Decoct dintr-o mn de ramuri se pune pe foc apoi se aspir aburii. Foarte util n
afeciunile respiratorii.
-O mn de frunze se pun la fiert pentru 5 minute, se strecoar i se fac diferite bi sau
splturi inclusiv vaginale.
- Dou mni bune de frunze sau muguri, se vor fierbe timp de o or n 5 litri de ap,
apoi se strecoar n cad, unde se va sta timp de 30 de minute la temperatura corpului.
Este o baie care ajut la toate afeciunile externe, dar i o baie reconfortant pentru
sistemul nervos mai ales n caz de stres.
PIPERUL.
Piper nigrum Fam. Piperaceae.
n tradiia popular: piperul se fierbea cu vin i se lua contra rceli. Pentru colici se
nghieau 9 boabe de piper, ntregi. La junghiuri, se lua o hrtie albastr, se nepa cu
acul, se stropea cu rachiu, ori cu zeam de lmie, se presra cu piper pisat, apoi se
punea la locul unde-l sgeta pe bolnav. La sifilis se prindea o rm, se pisa bine, se
amesteca cu piper mrunt i cu miere i se ungea nasul bolnavului. Cei care aveau
hernie, crcei i dureri de stomac luau un pahar de uic i amestecnd-o n dou cu
piper, se bea dintr-o sorbitur. Fina de boabe rnite, presrat pe o batist i udat cu
spirt, se aplica la junghiuri i contra durerilor de piept.
Compoziie chimic: fructul o bac roie, conine ulei eteric cu gust iute caracteristic.
Din fructele culese nainte de coacere, se obinea piperul negru, din cele coapte i
decorticate, se obinea piperul alb.
Aciune farmacologic: digestie lene, regleaz activitatea sngelui n circulaia lui
defectuoas, diverse dureri, rezolv indigestiile, este un antibiotic, antimicrobian,
anticataral, antiinflamator, ajut la expectoraie calmnd tusa.
Se poate folosi la urmtoarele afeciuni: afeciuni catarale, bronite, circulaie
defectuoas a sngelui, digestie lent, constipaie, dureri inclusiv reumatice.
Preparare: se consum mcinat cte puin pentru a se regla activitatea sngelui mai ales
n sezonul rece, de asemenea este util n afeciunile de mai sus.
-Extern se va amesteca cu puin alcool i se maseaz zonele dureroase pentru calmarea
lor sau pentru restabilirea circulaiei sngelui.
PIPERUL BLII.
Polygonum hidropiper Fam.Polygonaceae.
Denumiri populare: ardeiul dracului, ardeiul porcului, buruiana jermilor, buruiana
viermilor, cnep de ap, dintele dracului, iarba purecilor, iarb iute, iarb roie, piparc
slbatec, piper de ap, piper de balt, piperul broatei, troscot piperat, troscot rou.
n tradiia popular: se folosea n unele pri la vopsitul n galben.
Planta se pisa i se punea pe rnile deschise, ca s nu fac viermi. Se storcea sucul n
ran. Se folosea la rni infectate. Cel mai mult se folosea n medicina veterinar.
Compoziie chimic: acizi, tanin, rutin, quercetrin, acizii formic, malic, valeranic,
vitamina k, esteri flavonici ai bisulfatului de potasiu, rutozid, hiperozid, cvercitrozid,
remnazinsicarin, metropersicarin, etc. Rdcinile conin oxilometilantrachinone,
glicozizi, substane amare.
litiaz urinar, rceal, mncrimile pielii, pielo- cistit, psoriazis, rceli, reumatism,
rinit, transpiraii abundente, tulburri de menopauz, uretrite venerice.
Preparare:
-O lingur rizom la 200 ml ap clocotit. Se acopere pentru 10 minute dup care se
strecoar i se pot consuma 2-3 ceaiuri cldue pe zi.
-Tinctur: 50 g de plant mrunit se vor pune la 250 ml alcool alimentar de 70. Se va
ine timp de 15 zile dup care se strecoar. Se va lua maximum 25 g pe zi mprit n
mai multe reprize.
-Sirop. Se vor fierbe 20g de rdcini la 250 ml ap timp de 10 minute, dup care se
strecoar. Se pune din nou pe foc i se adaug 100 g de zahr. Se va fierbe
transformndu-se n sirop prin fierberea nc 10 minute. Se va pune n sticlue mici. Se
va lua o lingur la 3 ore.
PIR GROS.
Cynodon dactylon Fam. Gramineae.
Denumiri populare: iarba cnelui
n tradiia popular: are aceleai ntrebuinri ca pirul fiind folosit identic peste tot n
ar ca i pirul.
Compoziie chimic: tanin, flavonozide, steroli, zaharuri, alcooli, saponine, acizi grai,
sruri minerale, vitamine, etc.
Aciune farmacologic: aceleai ca la pir.
Se folosete la aceleai afeciuni i are acelai mod de preparare.
PLMNRIC SAU MIEREA URSULUI.
Pulmonaria officinalis Fam. Boranginaceae.
Denumiri populare: albstrele, boranze, crucior, cuscrior, iarba pmntului, malcavi,
mierea ursului, sngiorgel, sudoare, sudoarea calului, sudorele, tutun de pdure, a oii.
n tradiia popular: rdcina s-a folosit pentru colorat n negru.
Ceaiul din frunze se folosea contra tusei i a altor afeciuni pulmonare, iar ceaiul din
rdcini, n boli de stomac i ficat.
Compoziie chimic: oficinale sunt frunzele bazale fr peiol ct i celetulpinale
(Folium Pulmonaria) tanin, saponine, sruri de potasiu, magneziu, acid salicilic,
alantoin, mucilagii, vitamina C, caroten, derivai polifenolici, pentoze, acizii: stearic,
palmitic, miristic. Fitosterine, sruri minerale bogate n magneziu, rezine.
Aciune farmacologic: antiseptic bronhic, crete diureza, antiinflamator, antimicrobian,
astringent, diuretic, tonic, remineralizant al sistemului osos, emolient, expectorant,
analgetic, antidiareic, mrete secreia biliar, stimuleaz transpiraia din corp,
aromatizant, cicatrizant.
Se poate folosi la urmtoarele afeciuni: afeciuni renale, afeciuni pulmonare, bronite,
cistite, crpturile snilor, degerturi, diaree, gastrite hiperacide, inflamaiile gtului,
laringite, mtrea, pecingine, rgueal, rni, reumatism, traheite, traheobronite,
tuberculoz, tuse, ulcer gastric i duodenal.
Preparare: - o lingur de frunze mrunite se va pune la 250 ml ap clocotit. Se va
acoperi apoi pentru 10 minute dup care se strecoar. Se pot consuma 2-3 ceaiuri pe zi,
dup mesele principale. La tratamentele externe se va dubla cantitatea de plant.
PLOP ALB.
Populus alba Fam. Salicaceae.
n tradiia popular: ere foarte preuit pentru lemnul su moale din care se fceau multe
obiecte casnice i pentru valoarea sa medicinal. Coaja de plop se fierbea i se aplicau
comprese la buboaie. Ceaiul din coaj se lua pentru oprirea menstruaiei abundente. n
unele pri se fierbeau mugurii cu untur i se fcea o alifie pentru hemoroizi.
Coaja ori frunzele se fierbeau, n multe pri, pentru
splat pe cap. n alte
pri din coaj, amestecat cu cenu de nuci i alune i cu untur de urs, se fcea o
alifie cu care se ungeau pe cap, dup ce se splau.
Compoziie chimic: conine aceleai principii cu plopul negru pe care-l substituie.
PLOPUL NEGRU.
Populus nigra Fam. Salicaceae.
Denumiri populare: pliop negru, plopota, pluta.
n tradiia popular: mugurii se adunau primvara, nainte de a ncolii i se afumau cu
ei prin cas, punndu-se pe crbuni aprini, cu tmie, pentru miros i ca dezinfectant al
odilor unde au zcut bolnavii. Cu muguri de plop fieri n untur i cear de albine, se
fcea o alifie din care se ungea de 2 ori pe zi, la hemoroizi i bube dulci. Ramurile
tinere, arse i fcute crbuni, apoi pulverizate i trecute prin sit deas, se luau pentru
uurarea naterii. Praful de crbune se punea i pe rni nvechite, cu miros urt.
Decoctul mugurilor amestecat cu untur de porc se folosea la arsuri, inflamaii,
hemoroizi. Muguri pui n uic, se ineau 2-3 sptmni apoi se bea uica cu linguria la
toate bolile grele.
Compoziie chimic: oficinali sunt mugurii (Gemmae Populi) mugurii de plop conin
glicozizi fenolici, salicina i populina, 0,5% ulei volatil format din betulenol, dhumulen, alfa-cariofilen, glucozizi, salicina (salicozida), populina, compui de natur
flavonic: heterozide- crizol i tectocrizol, cca 1,5% taninuri, rezine (rini), ulei gras,
acid malic i galic, saponine, manitol, cear, flavonele (le dau culoarea galben), etc.
Aciune farmaceutic: astringent, antiseptic datorit heterozidelor fenolice, uor
antiinflamatoare i slab analgezic. Proprieti balsamice, calmant al cilor urinare,
expectorant, diuretic imprimat de flavone, antiinflamator renal, cicatrizant. Mugurii au
fost ntrebuinai la prepararea unui unguent antihemoroidal (unguentum populi).
Empiric se mai utilizeaz n reumatism sub form de infuzie sau decoct. Extern n
inflamaii, leziuni ale pielii, degerturi sau n loiuni capilare. Crbunele de lemn de
plop poate fi utilizat ca absorbant i ca cicatrizant n ulceraiile pielii sau n rni
cangrenate. Scoara are proprieti tonice, astringente, antiscorbutice i febrifuge.
Crbunele vegetal obinut din lemnul su pentru absorbia gazelor i substanelor toxice
produse de flora microbian din intestinul gros.
Se poate folosi la urmtoarele afeciuni: acnee, actinomicoze, afeciuni renale, afeciuni
tumorale, alopecie, arsuri, artrit, astm bronhic, balonri, boli reumatice, bronite acute
i cronice, cancer, candidoze, colite de fermentaie i de putrefacie, degerturi,
dermatomicoze, diaree, dureri de gt, fisuri diverse, foliculite, grip, guturai, gut,
hemoroizi, infecii cutanate, inflamaiile cilor urinare, intoxicaii, leucoree, litiaze
urinare, nevralgii, piodermite, rni greu vindecabile, rni provenite din arsuri,
reumatism, spondiloz, tuberculoz, tuse, ulceraii inclusiv cele atone sau vechi.
Preparare: Intern- o linguri de muguri zdrobii se vor pune la 250 ml ap clocotit. Se
acopere pentru 10 minute dup care se strecoar. Se pot consuma 2 ceaiuri pe zi.
-Tinctur din 50 g muguri zdrobii, care se vor pune n 250 ml alcool alimentar, de 70.
Se vor ine timp de 15 zile agitnd des. Se strecoar dup 15 zile. Se vor lua cte 30 de
picturi de tinctur care se pun pe un miez de pine, se mestec bine n gur i se nghit.
Nu se va dilua cu ap pentru c se vor lipi de marginea paharului i nu se va putea
verifica ce cantitate se ia. Se ia de 3 ori pe zi n acest fel n afeciunile de mai sus.
-Se mai poate amesteca i cu alte plante potenndu-i efectele.
Extern: sub form de bi pentru vindecarea rnilor provenite din arsuri sau bi de ezut
n hemoroizi i alte afeciuni. Infuzie din 2 lingurie de plant pus n 250 ml ap
clocotit.
-Alifie- 20 g de muguri zdrobii se amestec cu 5 ml de alcool de 90. Se vor lsa pentru
24 ore acoperii, dup care se va aduga 100 g de untur de porc proaspt nesrat. Se
vor fierbe pe baia de ap timp de 2-3 ore, n funcie de ct de tare fierb i apoi se
strecoar cald i se pune n cutiue de capacitate mai mic. Se poate folosi extern fiind
foarte eficient.
-Unguent din 100 g de muguri zdrobii care se vor pune la fiert, cu 300 ml de ap. Se
vor fierbe timp de 3 ore, dup care se vor strecura. Se mai adaug apoi 150 ml de ulei
vegetal i 50 g de cear de albine. Se pun pe baia de ap i se fierb pn se topete
ceara. Se ia i se va amesteca pn la rcirea deplin. Se pun apoi n cutiue mici. Se
folosete extern.
-Crbune de plop se va mcina cu rnia de cafea i se va lua intern, cte o linguri n
balonri sau alte dereglri ale aparatului digestiv. Se poate folosi i la splturi vaginale
mai ales n leucoree. n cancerul uterin se folosete crbune pus n scule de tifon care
se introduc n vagin.
-Ulei 150 ml n care se vor pune 50 g de muguri zdrobii. Se va ine la cldur pentru 4
sptmni, dup care se strecoar. Se poate folosi intern cte o linguri sau extern la
pansamente.
POCHIVNIC.
Asarum europaeum Fam. Aristolochiaceae.
Denumiri populare: buba inimii, buruiana frigurilor, buruian de atac, chipru, chiperul
lupului, dafin mic, ficea, lingura popii, nejitnic, psulic, piperul lupului, pohionic,
trierei, tulipin, urechea hrului, urechea omului.
n tradiia popular: rizomul i rdcina se fierbeau, iar decoctul lor se lua contra tusei
i a secrii puterilor trupeti. Se mai bea i contra durerilor de stomac.
Se plmdea rdcina n bor sau rachiu de drojdie i se bea dimineaa pe nemncate, ca
purgativ sau vomitiv.
n Moldova, decoctul se lua pentru curenie de ctre cei care aveau viermi n pntece,
de ndueal, sau se fceau cu el splturi contra durerilor de cap.
Se mai lua decoct din rizom, contra tuberculozei. Se mai plmdea n rachiu i se da
dimineaa la amiaz i seara.
Se pisa rizomul plantei, se fierbea i decoctul se ddea bolnavului care vomita tot rul
care-l avea nuntru.
Cu rdcinile recoltate toamna se fceau bi copiilor scrofuloi. Se mai fierbea ntreaga
plant n lapte, din care se lua nainte de mese n pelagr.
Se mai culegea mpreun cu alte plante ca: ieder, iarb mare, nuc, folosite pentru
splatul pe cap.
Compoziie chimic: se folosete iarba i rdcinile. Are 1% ulei volatil, un alcaloid
asarina n proporie de 1,7%, un glicozid scindabil sub influena emulsinei, acid
glicozid amar, un alcaloid, vitaminele: A, B1, B2, B3, B5, B6, B8, B9, C, E, K, PP,
substane minerale: fosfor, magneziu, fier, calciu, proteine, amidon, glucide, celuloz,
acizi. Este srac n lizin i triptofan i de asemenea n vitamina PP, din aceast cauz
dac se consum fr pine se poate ivi podagra, sau alte leziuni cutanate. Are: 100 g de
boabe- 4 g proteine, 2 g glucide, 4 g de fibr, magneziu 120 mg, caroteni 1,3mg.
Aciune farmaceutic: mtasea- calmant n cistitele cronice i metrite, puternic diuretic
recomandat n insuficiena cardiac cu oligurie, gut, uricemie, antiinflamator, calmant,
calmeaz tusea, artritism colagog, coleretic, saluretic, hemostatic favoriznd coagularea
sngelui, hipoglicemiant, hrnitor, reglator al metabolismului tiroidian, sudorific,
galactagog.
Fina- antiinfalamator, calmant, coleretic, energizant, nutritiv, vitaminizant, galactagog,
reface tegumentele lezate, emolient, tonic, sedativ uor, oprete hemoragiile.
Cenua din tiulei: calmant gastric i totodat nltur durerile abdominale.
Se poate folosi la urmtoarele afeciuni: abcese, afeciuni cardio- vasculare, afeciuni
hepatice, afeciuni renale, afeciuni tiroidiene (este un moderator al tiroidei), afeciunile
vezicii biliare i urinare, amigdalit, albuminurie, alopecie, amigdalit, anexite, angin
difteric, artritism, ascit, arteroscleroz, boala Duhring (dermatit herpetiform), boala
Beri-Beri, calculoz renal i biliar, celulite, cistite, colecistite cronice, colici nefritice,
constipaie, degerturi, diabet, dischinezie biliar, dismenoree, dureri, eczeme
zemuinde, edeme, edeme ale membrelor inferioare, enurezis, furuncule, gastrit
hiperacid, gut, grip, guturai, hemoragii, hemoroizi, hepatite cronice, hidropizie,
hipercoleserolemie, hipogalacie, hipoglicemie, impetigo, lipsa laptelui la mamele care
alpteaz, litiaze renale i biliare, menstruaii neregulate cu sngerri abundente,
menopauz (tulburri), metrite, metroanexite, metroragii, nefrite, nevralgii intercostale,
obezitate, parodontoz, plgi purulente, pleurezie, psoriazis, retenie urinar, reumatism,
scabie (leie din coceni), traheobronit, tricofiie, tulburri circulatorii, tulburri
endocrine diverse, ulcer gastric, uretrit, uricemie, urticarie.
Preparare: 2 linguri de mtase mrunit se vor pune la 250 ml ap clocotit. Se acopere
pentru 10 minute dup care se strecoar. Se va lua cte o lingur la fiecare 2-3 ore.
-2 lingurie de mtase mrunit i 2 lingurie de praf de coaj de srtejar se las pentru 8
ore n 250 ml ap. Este foarte bun la hemoragii.
-2 lingurie de mtase se las mrunite n 250 ml ap de seara pn dimineaa cnd se
consum n cazul constipaiei sau la litiaze.
-Tinctur din 50 g de mtase mrunit care se va pune la 250 ml alcool alimentar de
70. Se va ine timp de 15 zile agitnd des, dup care se strecoar.
Administrare: ca diuretic 30 picturi o dat diluate n puin ap i n funcie de
afeciune se poate lua ntre 3-5 ori aceast doz de 3 ori pe zi. Adic 1ml egal cu 30
picturi i se pot lua o dat 1-5 ml pe doz de 3 ori pe zi.
-Se ard coceni de porumb i aceast cenu se poate lua intern, cte o jumtate de
linguri o dat, sau se fierbe i se consum aceast ap dup strecurare. Se poate face
mai concentrat pentru splarea pe cap.
-Ulei din germeni de porumb cte o lingur dimineaa i una seara, pentru cei cu
colesterolul ridicat sau alte afeciuni similare i seara pentru cei cu constipaie.
-O mmligu mai tare se pune pe o bucat de pnz apoi se aplic pe locul dureros. Se
va aplica ct mai fierbinte, dar s nu ard. Este util n cazul durerilor. n cazul
tumorilor se va presra peste ea pe faa care se aplic pe piele, tmie praf fin sau sulf.
Se va acoperi cu ceva mai gros, pentru a menine mai mult timp cldura, dup care cnd
nu mai este cald se ia jos. La tumori se aplic n fiecare sear minimum 10 seri la rnd.
-Fin de porumb fin se presar pe locurile cu oprituri sau iritaii diferite.
-Mmligu consumat n loc de pine la afeciunile stomacului sau endocrine.
-Fumul de fin de mlai alung durerile de cap i tuse.
-Din fiertur de coceni i coaj de stejar (cte 2 linguri din fiecare), puse n 250 ml ap
apoi fiert timp de 10 minute se face cu ea splturi la hemoroizi fiind foarte eficient.
-n cosmetic se folosete att fina ct i uleiul care se aplic n diferite combinaii.
-Ulei de porumb se folosete la diferite ungeri pentru afeciunile cutanate.
PORUMBAR.
Prunus spinosa Fam. Rosaceae.
Denumiri populare: coobrei, curcudel, mrcine, porumb, porumbrel, scorombar, spin,
spinul cerbului, spinul scorumbarului, trn.
n tradiia popular: poamele se puneau la uscat i iarna se fierbeau, iar zeama se mnca
cu mmligu prjit. Coaja s-a folosit la vopsit n rou.
Rdcina se fierbea i decoctul se inea n gur, contra durerilor de dini i pentru
ntrirea lor.
In unele pri, se fierbea contra durerilor de dini coaja de rdcin de porumbel i coaj
de rdcin de stejar i decoctul se inea cldu n gur. Decoctul de fructe pisate cu
smburi cu tot se bea la diaree. Se mai folosea tot la diaree i decoctul rdcinilor i
fructelor. Rdcina se ddea decoct la cei cu enterit.
La dizenterie se consumau fructe., iar zeama o beau. La indigestie se bea zeama de
porumbele necoapte fierte.
Compoziie chimic: florile- flavone, sruri de magneziu i potasiu, quercetin,
kemferol, acizi organici, glicozizi cianhidrogeni i glicocamferozide, flavonozizi, etc.
Fructele conin zaharuri, antocianini, prunicianin, acizi organici, polifenoli, sruri de
calciu i magneziu, gumirezine, etc.
Aciune farmacologic: n scopuri terapeutice se folosesc florile (Flores Pruni spinosi)
florile se utilizeaz n special n medicina empiric ca diuretic-depurativ, sedativ,
laxativ slab i mai nou n hipertensiune arterial. Fructele sunt utilizate pentru
proprietile lor astringente ca antidiareice, n afeciuni renale i dischinezi biliare.
Se folosete la urmtoarele afeciuni: afeciuni renale, artritism, boli de vezic urinar
sau biliar, cistite, dermatoze, diaree, dischinezie biliar, dizenterie, dureri de inim,
dureri de stomac, enterite, erupii tegumentare, gut, hemoragii uoare, hipertensiune
arterial, litiaz renal, nefrite, nevroze, tuse convulsiv, uricemie.
Preparare:
-O linguri de flori se va pune la 250 ml ap clocotit. Se acopere pentru 10 minute
dup care se strecoar. Se vor putea consuma 2-3 ceaiuri pe zi. Util n afeciunile
renale, inim, stomac, constipaie, bil, etc.
-O linguri de fructe se vor pune dup zdrobire n 250 ml ap. Se vor fierbe la foc mic
timp de 15-20 minute. Se strecoar i se pot consuma 2-3 ceaiuri pe zi. Eficient n
diaree, enterocolite, etc. Are un puternic efect astringent care se va putea folosi i
extern.
-O mn de rdcini mrunite se vor fierbe n 250 ml ap pentru 10 minute dup care
se strecoar. Se vor consuma n afeciunile inimii sau alte dureri, enterite, diaree. Se pot
consuma 2 cni pe zi.
calciu, magneziu, cupru, fier, fosfor, crom, iod, flor, bor, mangan, potasiu, sodiu,
vitaminele A, B1, B6, C, E, PP, beta-caroten, albumine, celuloz, glucoz, fructoz, etc.
Aciune farmaceutic: are proprieti laxative certe precum i diuretice, stimulente ale
sistemului nervos, combate strile de oboseal, decongestionante ale ficatului sczndui chiar volumul n cazurile n care este mrit, dezintoxicante, scad febra, relaxeaz
esuturile i starea inflamatorie, scad aciditatea gastric, cur intestinul, crete nivelul
hemoglobinei, indicate n anemii, fortifiante naturale.
Frunzele prunului sunt diuretice, laxative, febrifuge, vermifuge.
Se indic n urmtoarele afeciuni: afeciuni gtului, afeciuni hepatice, afeciunile
inimii, anemie, astenie, ateroscleroz, boli renale, cancer (preventiv), celulit,
colecistite, constipaii cronice, hemoroizi, hiperaciditate gastric, hipertensiune
arterial, hipercolesterolemie, gastrite, inflamaia splinei, intoxicaii, menopauz
(conine bor care ajut foarte mult n reinerea estrogenului), parazii intestinali,
reumatism, surmenaj, tromboflebite (cuprul nu d voie s se formeze cheaguri i le
dizolv pe cele existente), ulcer stomacal i duodenal, viermi intestinali.
Preparare: se pot consuma proaspete sau uscate n toate afeciunile de mai sus. Este cel
mai bine s fie consumat dimineaa pe stomacul gol. Extern se va pune prun strivit
sau se va lsa la muiat pentru 8 ore i apoi se aplic.
-Prunele uscate se vor pune la muiat pentru 8 ore la temperatura camerei n ap
obinuit, iar dimineaa se vor consuma fructele i se bea apa n care au stat. Se poate
face n acest fel o cur de cteva sptmni. Este bine s nu se nceap cu multe odat ci
doar cu 3-4, pentru ca dup ce organismul se va obinui s se mreasc i cantitatea la
8-10 buci, care sunt suficiente dac se vor consuma dimineaa la trezire, asigurnd i o
defecaie uoar.
-Se mai pot consuma compoturi, sucuri, dulceuri, gemuri, etc.
-2 linguri de frunze mrunite se vor fierbe timp de 15 minute n 250 ml ap. Se
consum 2-3 cni pe zi la constipaii, parazii intestinali, etc.
Atenie! Diabeticii nu au voie s consume aceste fructe mai ales n cazul celor prea
coapte, sau uscate.
PUFULI CU FLORI MICI.
Denumiri populare: limbrica, rsgoage, sburtoare.
n tradiia popular: se folosete n ceaiuri alimentare coninnd mult vitamina C.
Compoziie chimic: taninuri, acid cafeic, acid ursolic, elagic, polifenoli, saponine
triterpenice, saponine steroidice, antociani, zaharuri, aminoacizi eseniali, ulei volatil,
vitamina C, sruri minerale, clorofil, aminoacizi, etc.
Aciune farmacologic: coleretic, colagoge, decongestionant, astringent,
antiinflamatorie, dezinfectant, stimuleaz eliminarea bilei, hipocolesterolemiant,
cicatrizant, reconstituent al celulelor hepatice, prostatei, etc.
Se poate utiliza la urmtoarele afeciuni: adenom de prostat, afeciuni hepatice, biliare,
splenice, cancer de prostat, ciroze hepatice, cistite, dischinezie biliar, enterite,
hepatite, hepatite cronice chiar evolutive, hipertensiune arterial, hipocolesterolemie,
intoxicaii gastro-intestinale, litiaze urinare, nefrite, pancreatite, prostatite, ulcer gastric
i duodenal.
Preparare: praf de plant uscat i mcinat cu rnia de cafea ( o jumtate de linguri
o dat) se va lua de trei ori pe zi nainte de mese cu 15 minute. Se va ine n gur,
preferabil sub limb timp de 10 minute dup care se nghite cu puin ap.
decoct, pulbere sau extract fluid n diareile baccilare. Se recomand i la sugari. Extern
ca astringent i cicatrizant n special n ulcerele varicoase. Intr n compoziia ceaiului
antidiareic.
Se folosete la urmtoarele afeciuni: colite de fermentaie, dermatoze diverse, diaree,
dizenterie, eczeme zemuinde, epistaxis, flux menstrual dereglat, hemoptizie, hemoragii
gastro-intestinale, intertrigouri, leucoree, metroragii, prurit vulvar, rni, ulcer varicos,
urticarie, vaginite.
Preparare:- o linguri de plant mrunit la 250 ml ap clocotit. Se acopere pentru 10
minute dup care se strecoar i se pot consuma 2-3 ceaiuri pe zi.
-Cantitatea de plant se dubleaz i se va folosi sub form de comprese, irigaii vaginale
sau bi.
RCHITA.
Salix fragilis (viminalis) Fam. Salicaceae.
n tradiia popular: din lemnul moale se fceau diferite obiecte casnice. Ramurile se
foloseau la garduri. Din coaja de rchit primvara se fceau fluiere, tilinci, etc. Rchita
ca i salcia s-a folosit pentru vopsitul n galben i verde. Pentru diferite nuane de
galben se ntrebuinau mugurii, vrfurile ramurilor i coaja, uneori n amestec cu alte
plante, ca dropi, mr, etc.
Era un leac obinuit contra frigurilor. Se fierbeau frunzele, n lipsa lor coaja, pn
lsau tot mustul; nainte de a-l lua frigurile, bolnavul bea decoctul cte un phrel, pe
inima goal.
Compoziie chimic: salicina, care se dedubleaz n glucoz i saligenin sau alcool
salicilic. Tanin de natur catehenic, rezine, i ali componeni de natur flavonic sau
heterozide. Amenii conin substane estrogene. Derivaii salicilai naturali au servit ca
model pentru sinteza aspirinei.
Aciune farmaceutic: n medicina empiric coaja a fost utilizat nc din antichitate ca
tonic, febrifug i antireumatismal. Ulterior s-a demonstrat pe cale experimental c
saligenina se dedubleaz n organism n acid salicilic care i imprim aciunea
antipiretic i analgezic i deci utilizarea ca febrifug i calmant al durerilor reumatice
are o baz tiinific. Din scoar au efecte sedative, n insomnii i calmante ale
durerilor uterine.
Se utilizeaz n urmtoarele afeciuni: dureri diverse, hemoragii, hiperhidroz, insomnii,
pentru oprirea secreiei de lapte la nrcat, rni purulente, ulceraii.
Preparare: se utilizeaz scoara.
-Un vrf de cuit se face praf dup uscare i se ia n gur cu puin ap, nlocuind foarte
bine aspirina. Se poate lua de 3 ori pe zi.
-O linguri de praf de plant, se va pune la 250 ml ap clocotit dup ce s-a mcinat
sub form de praf. Se acopere pentru 10 minute dup care se strecoar. Se poate
consuma 2 ceaiuri pe zi.
-O cantitate de 2 lingurie de coaj se va fierbe pentru 10 minute, apoi se strecoar. Se
va folosi extern.
-Ameii se folosesc cte o linguri pus n 250 ml ap clocotit. Se strecoar, dup care
se pot consuma 2 astfel de ceaiuri pe zi n cazurile n care se dorete suplimentarea cu
estrogeni. (Mai eficient este tinctura care se face din 20 g de amei la 100 ml alcool de
70. Se ine 15 zile apoi se strecoar. Se poate folosi n funcie de afeciune ntre 10- 50
picturi de 3 ori pe zi diluate cu ap).
RCULE.
Polygonum bistorta Fam. Polygonaceae.
Denumiri populare: buruiana rndunicii, crligat, ghinur, iarba balaurului, iarb
roie, iarba arpelui, lemn dulce, moul curcanului, nodurar, rdcina arpelui, troscot,
a fiului.
n tradiia popular: rizomul pisat i plmdit n rachiu se lua contra diareei i a
durerilor de stomac. Uscat i pisat, se presra pe rnile cu viermi, ori se fierbea i se
spla cu decoct.
Compoziie chimic: rizomul conine tanin n cantitate mare alturi de alte substane
active.
Aciune farmaceutic: este un astringent puternic folosit intern n diaree iar extern la
inflamaiile caviti bucale (afte, stomatite), hemostatic, n hemoroizi, fisuri anale, etc.
Se folosete la urmtoarele afeciuni: afte, diaree, dureri de stomac, enterite, fisuri
anale, fisuri ale snului, hemoragii uterine sau de alt natur, hemoroizi, incontinen
urinar, stomatite.
Preparare: -o linguri de rizom se va pune mrunit la 250 ml ap clocotit. Se acopere
pentru 10 minute dup care se strecoar. Se vor putea consuma 2-3 cni din acestea pe
zi n afeciunile de mai sus.
-2 linguri se vor pune la 500 ml ap i se fierb pentru 5 minute dup care se strecoar.
Se vor folosi extern.
-un litru de vin de struguri de bun calitate se pune cu 20 g de rizom mrunit pentru 8
zile, timp n care se agit de mai multe ori pe zi. Se strecoar i se va lua cte 50 ml de
trei ori pe zi.
-50 g de rizom se va pune la 250 ml alcool alimentar de 70. Se va ine timp de 15 zile
agitnd des. Se va lua cte 10 picturi-o linguri de 3 ori pe zi, pn la vindecare.
-Cu rizom uscat i mrunit i cu unt de cacao se va face un supozitor util n tratarea
hemoroizilor.
RSCOAGE.
Chamaenerion angustifolium.
Denumiri populare: biscu, brsacu, ceaiul lui Ioan, iarba Sfntului Ioan, priscan,
pufuli, rchiic, rscoace, sburtoare de pdure.
n tradiia popular: se culegea cu alte plante, la Snziene i se folosea contra
frigurilor. Ceaiul ndulcit cu miere se folosea contra diareilor grave. Se fceau boli
bolnavilor de tulburri psihice, epilepsie i friguri. Se mai fceau din tulpini florifere un
ceai pentru dureri de inim.
Compoziie chimic: frunze, flori, rdcin este planta cea mai indicat fiind uor de
obinut, conine: tanin, acizi triterpenici, saponine, mucilagii, zahr, polifenoli, ulei
volatil, antocianini, vitamina C, sruri minerale, etc.
Aciune farmaceutic: astringent folosit mai ales n afte i afeciunile gurii.
Depurativ, hemostatic, diuretic, coleretic, colagog, diminueaz inflamaiile, cur
ficatul i-l reface, ajut la afeciunile prostatei, elimin toxinele din corp, reface rinichii.
Se poate folosi la urmtoarele afeciuni: afte, boli renale sau urinare, cancer, ciroze,
diaree, hepatite, enterite, gastrite, hemoragii, leucoree, incontinen urinar, prostatite,
rni, retenie urinar.
Denumirea popular: boabe de turb, cpue, crlig, cicer, floare boiereasc, recin, riin.
n tradiia popular: ca purgativ se luau 3-6 semine n lapte ori pisate i puse n lapte
acru. Seminele se puneau ntr-o sticl, care se nvelea cu o coc din mlai i apoi se
punea n cuptor. Dup ce se cocea mlaiul, se scotea sticla i cu coninutul din ea se
ungeau bolnavii de podagr.
Compoziie chimic: seminele de ricin conin peste 50% grsimi, 20% proteine,
cantiti mici de glucide, sruri minerale i ap. Uleiul de ricin este un amestec de
gliceride ale acizilor grai ntre care n cantitate predominant este acidul ricinoleic. n
uleiul de ricin se mai afl acizii oleici, stearici, linoleici, etc. n semine s-a identificat
un alcaloid ricinina puin toxic i lipaz; o taxoalbumin; ricina 0,2%; enzime i
vitamina E.
Aciune farmaceutic: datorit acidului ricinoleic, uleiul de ricin are proprieti
purgative. Ricina este o toxalbumin care produce aglutinarea globulelor roii. Datorit
ricinei consumul a 10 semine de ricin, determin moartea unui adult n 3-4 zile. Se
citeaz cazuri cnd 3-4 semine au produs intoxicaii mortale. Acidul ricinoleic
stimuleaz chemoreceptorii din mucoasa intestinului subire, rezultnd creterea
peristaltismului. Se administreaz ca purgativ n doze de 20-50 ml odat. Se poate folosi
i de ctre copii 5-10 g. o dat.
Se poate folosi la urmtoarele afeciuni: alopecie, btturi, cheratoze senile, constipaie,
negi, papiloame, pete de ficat, veruci seboreice.
Preparare: se va folosi doar uleiul de ricin de la farmacie. Ca doz se va folosi cte o
linguri o dat sau la copii n funcie de vrst- 2 g pe an de vrst.
-Pentru tratarea negilor se vor unge seara cu ulei n fiecare sear pn la dispariie. La
fel se procedeaz i la celelalte afeciuni.
-Pentru seboree, se va lua ulei de ricin n combinaie 1\1 cu ap de colonie.
-Pentru constipaie se indic 3-4 semine n lapte. Se las s stea 3-4 ore, dup care se
strecoar i se consum laptele.
-Se pensuleaz genele pentru creterea lor frumoas.
-Se pune pe pielea capului. Se acopere pentru 2 ore cu naylon, dup care se spal cu
ampon sau cu glbenu de ou pentru creterea prului i alopecii.
-Ulei de ricin 80 ml cu 5 g de esen de Bergamote (de la farmacie) se fac frecii pe
piele, pentru intensificarea circulaiei, n special nainte de venirea iernii la mini,
picioare, nas, urechi.
- 1-2 glbenuuri de ou, se amestec cu o linguri de ulei de ricin i cu puin rom. Se
pune pe cap, se freac, dup 30 de minute (timp n care a stat acoperit), cu mult ap,
fr nici un ampon sau spun. Este cel mai eficient pentru creterea prului. La cltire
se poate folosi i puin suc de lmie n apa cu care se cltete prul.
RIDICHE ROZ.
Raphanus sativus Fam. Cruciferae.
n tradiia popular: era leac obinuit contra tusei. Se scobea o ridiche, se punea n ea
miere i se cocea, apoi se bea seva din ea, dimineaa, cte o linguri. Zeama de ridiche
se lua contra durerilor de pntece i contra regurgitrilor.
Aciune farmaceutic: considerat ca remediu antiscorbutic, diuretic n litiaza biliar
(sub form de suc), stimulent i expectorant (sub form de sirop). Stimulent al secreiei
biliare. Frunzele de ridichi sunt foarte bogate n minerale. Se pot folosi n diferite salate
sau se pun la ciorbe.
Se folosete ca i cea neagr avnd aceleai componente are i aceleai efecte i mod de
administrare.
RIDICHE NEAGR.
Raphanus sativus niger Fam. Cruciferae.
Denumiri populare: arape, aripane, rdiche, rdiche de grdin, rghii, redichi, rdiche
tomnatic, rdiche de var, rdiche de iarn.
n tradiia popular: se folosea pentru erizipel; cu inim de ridiche neagr amestecat cu
spun, se freca partea bolnav. Se rdea se presra cu sare mrunt, se nbuea, se lsa
s stea 24 ore, apoi se storcea din zeam n urechi celor ce nu auzeau bine.
Unii o scobeau, miezul scos l presrau cu sare, l puneau apoi napoi n scobitur, i o
puneau n pmnt timp de 3 zile, dup care o scoteau i storceau zeama din ea n
urechile celor care nu auzeau bine n 3 zile la rnd, o dat pe zi.
Ridichea neagr era un leac obinuit n bolile de plmni. Se scobea, se umplea cu
miere i hrean, ori zahr candel, se cocea i zeama din ea se ddea contra tusei i
durerilor de piept. Se rdea se amesteca cu morcovi rai, se punea n ap i se lsa s
plmdeasc o zi, dou, apoi apa de pe ele se lua, mai multe zile de aprindere i
tuberculoz.
Pentru umflturi la burt, se mnca o ridiche ras, pe inima goal, o sptmn. Cu
ridiche neagr i catran se tratau diareea i dezinteria.
Compoziie chimic: rafanol (esen sulfurat), tocoferol, ulei volatil, celuloz, pectine,
fibre, vitaminele A, B1, B2, niacin, C, acid folic, sruri minerale cu potasiu, magneziu,
calciu, fosfor, fier, clor, zinc, siliciu, sulf, seleniu, hidrai de carbon, etc.
Aciune farmaceutic: antiseptic, depurativ, ajut la diminuarea calculilor, tonifiaz
stomacul, mrete cantitatea de bil secretat, purific sngele, cur mucoasele,
antialergice, stimulent a celulei hepatice i renale, tonic respirator, sedativ, bactericid
puternic, stimuleaz pofta de mncare, cur articulaiile de depuneri, purific de
asemenea organismul prin eliminarea reziduurilor, ntrete prul, vindec afeciunile
cilor respiratorii
Se folosete la urmtoarele afeciuni: acnee, afeciuni hepatice, afeciuni pulmonare,
alergii, anorexie, artrit, atonie digestiv, astm bronhic, boli tiroidiene, boli de inim,
bronite cronice sau acute, cancer, (din evul mediu se cunotea faptul c elimin
tumorile maligne din viscere, colecistite, demineralizare, dischinezii biliare, dispepsii,
dureri diverse, eczeme, fermentaii intestinale, ficat colonial, gut, hepatite, icter,
inapeten, litiaze urinare i biliare, migrene, nevralgii, nevroze, rahitism, reumatism
degenerativ, rinite, sciatic, sinuzite, traheobronite, tulburri digestive, tuse, urticarie,
viermi intestinali.
Preparare: se consum la orice mas fiind foarte util mai ales dac se vor consuma
totodat i frunzele.
-Suc cte o lingur de trei ori pe zi nainte de mesele principale.
-Suc de ridiche cte 20 ml pus n 200 ml suc de morcovi i altele (ptrunjel, elin sau
chiar fructe), consumat de trei ori pe zi.
-Un pahar de suc de ridiche amestecat cu tot atta miere. Se va lua cte o linguri de
mai multe ori pe zi n afeciunile respiratorii sau celelalte.
-Suc de ridichi cu care se face gargar n afeciunile stomatologice sau ale gurii.
-Aplicaii de ridichi rase pe locul dureros simple sau n amestec cu alcool. Se in pn la
trecerea durerii.
-Suc n amestec cu ap se aplic extern sau se consum intern cte 400 ml pe zi.
-Cataplasme cu ridiche ras aplicat la afeciunile interne respiratorii sau ale gtului.
RODIA.
Punica granatum Fam. Punicaceae.
n tradiia popular: scoara rdcinii se ntrebuina contra teniei.
Compoziie chimic: fructele bogate n zahr, acid citric, acid malic, vitamina C, iar
scoara fructului conine tanin dar nu conine peletierin i nici pseudopeletierin.
Sulfatul de peletierin asociat cu tanin a fost utilizat ca tenifug. Scoara rdcinii
conine alcaloizi derivai ai piperidinei care este compus racemic; un derivat al
tropinonei, numit pseudo-peletierina; tanin, substane minerale, n special oxalat de
calciu, etc.
Aciune farmaceutic: ntruct la noi nu se gsete dect fructul nu are rost s
enumerm celelalte efecte ale tratamentelor ci numai s spunem c fructele ca efect sunt
similare cu cele de cais( cu aproximaie) n plus mai putem spune c sunt utile n
tratarea teniei (decoct din scoar).
RODUL PMNTULUI.
Arum maculatum Fam. Araceae.
Denumiri populare: aron, baltag, barba lui Aron, calendarul- codrului, ceapa znelor,
cocooaic, ghimber nemesc, limba broatei, limba vacii, mrect, murt, piciorul
vielului, porumbul cucului, porumbul arpelui, purcei, rdcin de friguri, sgeat,
ungurean.
n tradiia popular: frunzele plantei se puneau pe rni i bube infectate. Rnile infectate
i cangrenoase se splau cu decoctul plantei i se ungeau cu alifie preparat din rdcini
i frunze pisate i amestecate cu grsime. In unele pri, se picura laptele ce curgea din
planta pisat, ori se pisa rdcina i se presra pe ran. Contra hemoroizilor, se pisa, se
amesteca cu miere i se lua pe nemncate sau se plmdea n rachiu i se bea. Ceaiul
din frunze ori rdcin pisat i pus n lapte se lua de 2 ori pe zi, dimineaa i seara,
pentru astm. Se mai folosea, plmdit n vin alb, la vtmtur i constipaie.
Compoziie chimic: tuberculul conine saponine, amidon, aroin, mucilagii, gume,
substane grase, zahr, substane minerale, substane toxice (aroin, aronic, aroidin,
conicin), compui cianici, saponine, glicozizi, etc. Consumat n cantiti mari sau
necorespunztor poate provoca paralizia sau chiar moartea.
Proprieti farmaceutice: aciune antihelmitic, antinevralgic, purgativ, vomitiv,
antiasmatic, antihemoroidal, antiinflamator (extern), antialgic (extern), vulnerar, etc.
Se folosete n urmtoarele afeciuni: astm bronhic, dureri diverse(extern), hemoroizi,
inflamaii (extern), rni, umflturi, viermi intestinali.
Preparare: o linguri de plant uscat i mrunit se va pune la 250 ml ap clocotit.
Se acopere pentru 10 minute dup care se strecoar. Se amestec cu tot atta lapte i se
consum n cursul unei zile cu linguria.
-O linguri de plant mrunit se va pune la 250 ml ap clocotit. Se va lsa timp de
10 minute acoperit dup care se ca strecura. Se amestec cu miere dup gust i se
consum cu linguria n cursul ntregii zile.
-20 g de tuberculi mrunii sau plant uscat, se vor pune la 250 ml alcool alimentar de
70. Se acopere pentru 15 zile. Se strecoar. Se va consuma cte o linguri, diluat cu
ap, n afeciunile de mai sus.
Dei veninoas, dozat cu grij, a avut variate ntrebuinri interne. n multe pri,
ceaiul din tulpini florifere sau planta plmdit n rachiu se lua contra glbinrii.
Ceaiul se ddea n boli de ficat i rinichi. Plmdit n rachiu se mai lua contra frigurilor
i vtmturii.
n Banat, se fierbea i cu alte plante se lua contra tusei grele, dimineaa i seara.
n Bucovina, decoctul se lua la inflamaia splinei, cptat de cei care boleau mult de
friguri; se fceau bi din mai multe vie de rostopasc cu rdcin cu tot. Dup ce
fierbea se turna ntr-un vas mare, se punea bolnavul n baie, cnd era numai cldu, cu
picioarele pn la glezn, sub tlpi i puneau tuleiele i frunzele fierte, iar o parte o
puneau pe un tergar i l legau la pntece cu ele. n baie rmnea cam un sfert de or,
apoi ieea afar, se nvelea bine i sttea nvelit pn transpira bine. Bile se repetau
pn se vindeca.
Tulpinile florifere, se mai foloseau, fierte n lapte cu ptrunjel de cmp, contra
blenoragiei.
n unele pri ale Moldovei se punea n apa cu care se splau pe cap. Se mai
folosea contra mucturilor de arpe i de insecte.
Compoziie chimic: n scopuri terapeutice se utilizeaz prile aeriene (Herba
Chelidonii) conin: alcaloizi- chelidonin, cheleritrin, chelidonina, oxichelidonina,
berberin, sanguinarin, spartein, coptisina, metochelidonina, sanguinarina,
dinalocriptopina, protopina, hemochelidonin, cheleritrin, etc.
Aciune farmaceutic: aciune antispastic de tip papaverinic, fiind mai puin toxic i
sedativ, vasodilatator coronarian, antispastic biliar, antimicotic, antitumoral, sedativrelaxeaz musculatura neted a vaselor mari i n special al coronarelor, decongestiv
hepatic indicat mai ales n afeciunile ficatului i vezicii biliare, chiar ciroze hepatice
incipiente, aciune fiind n special spasmolitic, mrete secreia biliar i i nsumeaz
aciunile, cnd sunt asociate colagogelor i colereticelor datorit totalului alcaloidic.
Alcaloizii n special chelidonina i homochelidonina au aciune similar morfinei
asupra miocardului, prezentnd o aciune sedativ i chiar narcotic asupra centrilor
nervoi superiori.
Stimuleaz respiraia, efect antitumoral de tip colchicinic, citostatic, antimicotic,
antialgic. Ajut la scderea tensiunii arteriale, diminueaz tonusul musculaturi netede
din intestine, uterin, etc. Din aceast cauz se indic i n cazul durerilor la acest nivel.
Efectul antibiotic este i el foarte puternic pentru o serie de germeni patogeni.
Extern: rubefiant, detersiv, caustic, vezicant, cheratolitic, antiseptic,
antibacterian, mitoclozic, citotoxic, citostatic, antitumoral, trofic, cicatrizant.
Produsul vegetal intr n compoziia ceaiului hepatic nr 2.
Se poate folosi la urmtoarele afeciuni: acnee, afeciuni hepato-biliare, afeciunile
splinei, angin pectoral, astm bronhic, btturi, cancer, cefalee, chelie, colecistit,
dischinezie biliar, dureri de ficat, eczem, epidermofiie, fistule, gastrit, hepatit
cronic, herpes rebel, hipertensiune arterial, icter, insuficien cardiac, litiaze biliare,
lupus, negi, parazitoze intestinale, pilozitate excesiv, psoriazis, rni, tuberculoz,
tumori, tuse spastic, ulcer duodenal, ulcer varicos (plgi atone, vechi).
Preparare: o jumtate de linguri de plant mrunit se pune la 250 ml ap clocotit.
Se acopere pentru 10 minute apoi se strecoar. Se va lua cte o lingur la 3 ore, fiind
doza pentru o zi. In caz de dureri se mai ia o porie a doua zi.
Raspandirea
Cunoscuta in popor si sub numele de melisa, mataciune sau iarba de alamai, roinita
creste mai ales in sudul si in vestul tarii, unde prefera coastele pietroase si insorite din
padurile de stejar, de salcam sau din rariturile de fag. Infloreste acum, la sfarsit de mai inceput de iunie, si poate fi gasita cu precadere in vestul tarii - Arad, Timisoara, Caras
Severin, in Bihor, dar si in zonele sudice ale Olteniei si Munteniei.
Recoltarea
De la roinita se culege partea aeriana (tulpina, frunze, flori), prin taierea cu grija, pentru
a nu dezradacina planta, care va da apoi alte tulpini. Culesul se face pe timp frumos,
insorit, in zile fara vant (vantul favorizeaza evaporarea uleiurilor volatile din planta,
care sunt un principiu activ foarte important). Imediat dupa culegere, tulpinile de roinita
se pun la uscat in strat subtire, intr-un loc umbros si lipsit de umiditate. Dintr-o jumatate
de kilogram de planta proaspata, rezulta aproximativ o suta de grame de planta uscata.
In stare proaspata, frunzele de roinita pot fi folosite ca adaos in salatele de cruditati,
carora le dau o aroma si o savoare deosebite.
Sapte retete de preparare a roinitei
1. Pulberea
Se obtine prin macinarea cat mai fina, cu rasnita electrica de cafea, a tulpinilor uscate de
roinita. Depozitarea pulberii obtinute astfel se face in borcane de sticla inchise ermetic,
tinute in locuri intunecoase si reci, pe o perioada de maximum doua saptamani
(deoarece uleiurile volatile se evapora foarte rapid). De regula, se administreaza de 3-4
ori pe zi, cate o jumatate de lingurita rasa, pe stomacul gol.
2. Tinctura
Se pun intr-un borcan cu filet cincisprezece linguri de pulbere de roinita, peste care se
adauga doua pahare (400 ml) de alcool alimentar de 50 de grade. Se inchide borcanul
ermetic si se lasa la macerat, vreme de doua saptamani, dupa care se filtreaza, iar
tinctura rezultata se pune in sticlute mici, inchise la culoare. Se administreaza cate 50100 de picaturi diluate in putina apa, de patru ori pe zi.
3. Vinul de roinita
Intr-un litru de vin natural alb se pun douazeci de linguri de pulbere de roinita si se lasa
la macerat vreme de trei saptamani, dupa care se strecoara. Se iau cate 3 linguri, inainte
sau dupa masa. Administrat inainte de masa, vinul de roinita stimuleaza digestia,
combate dispepsia, previne aparitia spasmelor tubului digestiv.
4. Mixtura de roinita
Era foarte mult folosita de catre calugarii benedictini, care o considerau un panaceu
pentru memorie si pentru reintinerire. Iata reteta sa de preparare: se combina doua
galbenusuri de ou cu doua linguri de miere si cu 2-3 lingurite de tinctura de roinita, la
care se adauga jumatate de lingurita de pulbere de busuioc. Preparatul astfel obtinut se
consuma pe stomacul gol, dimineata, ca reintineritor si revigorant.
5. Infuzia combinata
Se pun 3-4 linguri de roinita maruntita la macerat in jumatate de litru de apa, vreme de
8-10 ore, dupa care se filtreaza. Preparatul rezultat se pune deoparte, iar planta ramasa
dupa filtrare se fierbe in inca jumatate de litru de apa, vreme de cinci minute, dupa care
se lasa sa se raceasca si se filtreaza. In final, se amesteca cele doua extracte, obtinanduse aproximativ un litru de preparat, care se foloseste intern (1-2 cani pe zi) sau extern,
sub forma de comprese si bai.
6. Uleiul de roinita
Se pun intr-un borcan cu filet 15 linguri de pulbere de roinita, peste care se adauga
jumatate de litru de ulei de floarea-soarelui sau de masline. Se lasa la macerat vreme de
doua saptamani, intr-un recipient inchis ermetic, dupa care se filtreaza, iar preparatul
rezultat se pune intr-o sticla inchisa la culoare. Remediul se poate folosi atat intern, ca
ulei alimentar pus in salate (are efect digestiv, reintineritor), cat si extern, contra
reumatismului, nevralgiilor, durerilor de cap.
7. Cataplasma cu roinita
O mana de frunze maruntite de roinita se lasa timp de 1-2 ore sa se inmoaie in apa calda
(40-50 de grade Celsius). Se aplica direct pe locul afectat, acoperindu-se cu un tifon, si
se lasa vreme de o ora.
Utilizarile terapeutice
Roinita si sistemul nervos
Probabil cea mai importanta categorie de efecte a roinitei este cea asupra sistemului
nervos. In doze mici si luata ocazional, roinita este un excelent calmant nervos, fiind
recomandata contra durerilor de cap, care apar pe fond de stres si de suprasolicitare,
contra insomniei, contra tulburarilor digestive care apar pe fond nervos. In toate aceste
afectiuni, se administreaza cate o lingurita de tinctura diluata intr-un pahar de apa, in
doza unica, atunci cand este nevoie. Roinita este si un excelent remediu pe termen lung
contra Alzheimerului (reduce starea de agitatie si imbunatateste memoria), contra
tulburarilor de memorie post-traumatice, precum si contra tulburarilor de memorie
produse de problemele vasculare cerebrale. In aceste afectiuni se administreaza cate o
lingurita de tinctura de roinita de 4 ori pe zi, in cure de minimum 4 luni.
Roinita si psihicul
Rezultatele experimentale privitoare la folosirea roinitei in tratarea unor tulburari cum
ar fi depresia, anorexia psihica (cu reversul sau - bulimia), angoasele de tot felul au fost
mai mult decat incurajatoare. Administrarea unor doze medii de roinita, 6 lingurite de
tinctura pe zi sau 4 lingurite de pulbere pe zi, are efecte invioratoare asupra psihicului,
antidepresive, favorizand gandirea optimista, amplificand tonusul psihic si mental.
Aproximativ 40% dintre cei care au urmat tratamentul cu aceasta planta contra
tulburarilor emotionale mentionate au resimtit o ameliorare clara a starii lor psihice. Un
rezultat foarte bun, daca este sa ne gandim la faptul ca roinita este un remediu practic
nenociv si care poate fi luat in cure de lunga durata, fara a da dependenta. Exista insa si
un... "daca": pentru a obtine rezultate notabile, prin tratamentul cu melisa, este necesar
sa "simpatizati" sau, cu alte cuvinte, sa vi se potriveasca aceasta planta. Oricum, merita
sa incercati.
In colita de fermentatie, roinita este unul din cele mai puternice remedii vegetale, avand
darul de a inhiba dezvoltarea excesiva a bacteriilor de fermentatie in colon, de a
combate spasmele, de a diminua inflamatia. Se administreaza sub forma pe care
pacientul o simte cea mai eficienta, in cazul sau: pulbere (4-6 lingurite pe zi) sau infuzie
combinata (1 litru pe zi). Acelasi tratament este valabil contra colonului iritabil si a
colonului spastic, precum si contra enteritei.
Vinul de roinita luat inainte de masa este un remediu excelent impotriva indigestiei, a
dispepsiei si a atoniei digestive.
Roinita si afectiunile hepatobiliare
Infuzia combinata de melisa este un excelent leac pentru diskinezia biliara (fiere
lenesa), pentru colecistita si un adjuvant contra litiazei biliare. Studii preliminare arata o
actiune favorabila a extractelor de roinita contra hepatitei virale. Se pare ca aceasta
planta este un adevarat inamic al virusurilor, asa cum vom vedea in continuare:
Roinita si herpesul
Virusurile care produc herpesul de tip I si de tip Ii sunt distruse de un complex de
substante secretate de aceasta planta. Intern, se face cura cu tinctura (6 lingurite pe zi)
sau infuzie combinata de roinita (1 litru pe zi). Extern, se pun vreme de doua ore pe zi
comprese cu infuzie combinata sau, mai eficient, cataplasme cu roinita, pe locurile
afectate de herpes. La cinci minute dupa incheierea aplicatiei, se pune tinctura de
propolis pe leziunea herpetica, pentru a grabi vindecarea.
Roinita si... tineretea fara batranete
Anterior, vorbeam despre efectul favorabil al roinitei impotriva unei boli a varstei a
treia, greu de combatut la ora actuala, si anume Alzheimerul. Efectele acestei plante nu
se opresc insa aici: pe langa faptul ca melisa imbunatateste considerabil memoria si
intreaga activitate a sistemului nervos, ea are un puternic efect antioxidant. Cu alte
cuvinte, ea ajuta la mentinerea tineretii tuturor celulelor din organism, anihiland
radicalii liberi (molecule din sange care sunt responsabile de imbatranirea tesuturilor).
Precautii
In cazul persoanelor care utilizeaza sedative si calmante de sinteza, se recomanda
evitarea utilizarii in paralel a roinitei.
Contraindicatii
Aceasta planta nu se va administra, mai ales pe termen lung si in doze medii sau mari,
in cazul pacientilor care sufera de hipotiroidie.
P.S. Acest articol nu epuizeaza nici pe departe aplicatiile terapeutice ale roinitei, o
planta intens cercetata in laboratoarele lumii. Vom reveni, asadar, cu noi informatii
despre aceasta planta, inca foarte putin cunoscuta la noi in tara.
Scurt istoric
Originara din Asia Mica si din tarile mediteraneene, roinita era folosita de arabi ca
intaritor pentru inima.
Dioscoride o elogia ca remediu contra muscaturilor de scorpioni si de caini, si drept
calmant contra durerilor de dinti.
Pliniu recomanda roinita pentru intarirea vederii si, preventiv, impotriva albetei
(cataracta), administrata sub forma de picaturi obtinute din sucul plantei, combinat cu
miere.
Sfanta Hildegard van Binger scria: "Cine mananca melisa in salate, rade din suflet,
pentru ca spiritul ei incalzeste inima". "Melisa are proprietati exceptionale de intarire a
inimii, mai ales noaptea, cand ea bate neregulat si produce frica." "Purifica sangele,
alungand tristetea si melancolia."
Herboristul medieval Valentino spunea sa melisa da vise frumoase si induce somnul
usor, daca e mancata imediat dupa cina.
In 1611, calugarii carmelitani au inventat o licoare miraculoasa, "spirtul de roinita", a
carui reteta a fost tinuta secreta pana tarziu. Astazi se stie ca leacul era preparat cu
frunze de roinita, bucati de lamaie, scortisoara, nucsoara rasa, coriandru si vin alb.
Astrologia asociaza roinita (numele vine de la roiurile de albine atrase de mirosul ei) cu
Soarele si planeta Jupiter.
ROTUNJOAR.
Glechoma hederaceum Fam. Labiatae.
Denumiri populare: brnc, buruian rotund de bube, buruiana leacului, buruiana
zgaibei, buruian de orbal, ctunica, coada ielelor, creasta vilor, frunz de zgaib,
iarba crtielor, iarba mtricilor, iedera znelor, mrul lupului, nejlnic, orbal,
pelungoas, peperul apelor, prelungioas, pristinioar, rnunchioar, rotundioar,
silnic, suprare.
n tradiia popular: frunzele crude ori decoctul celor uscate erau leacuri obinuite
contra bubelor i umflturilor. n multe pri, se punea n bi la picioare, contra
mtricilor sau varicelor. Se alegeau tulpinile care aveau pe ele gale, asemntoare cu
varicele.
n inutul Neamului, era mult ntrebuinat, pentru durerile de urechi. Dac erau dureri
mai mici se afumau n dreptul urechii cu un amestec de rotunjoar i boate (Tageta
erecta). Dac durerile erau mari se turna n ele zeam de rotunjoar (silnic).
Decoctul plantei se bea i se fceau splturi, iar restul se punea n pansamente, contra
durerilor de cap.
n alte pri se folosea contra erizipelului. n Bucovina se fierbea cu mint neagr i alte
flori, cu un ou sau dou, apoi amestecul se punea pe o frunz de brusture i se lega cel
bolnav.
Cei care aveau erizipel la ochi, puneau planta la ceaf i o descntau de 3 ori. Ceaiul se
bea contra tusei, afeciunilor de piept i a tuberculozei.
Fiart n vin se lua contra paraliziei. Se fceau bi calde pentru vindecarea paraliziei.
Ceaiul din frunze ori tulpini uscate se lua n boli de ficat i rinichi.
Compoziie chimic: conine substane amare, substane grase, saponozide, tanin,
ceruri, rezine, colin, ulei volatil, etc.
durerilor de dini. Se mai cltea gura cu el, n cazurile de stomatit. Se punea la baie la
copii slabi i contra reumatismului. n nordul Moldovei ceaiul din frunze se folosea
pentru ntrirea ochilor i a auzului, iar compresele pentru desfundarea nasului. Se mai
lua n rgueal, dureri n gt i contra tusei. Tulpinile florifere se fierbeau i din decoct
se bea cte un pahar, pe inima goal, ca leac pentru astm.
Cu el se descnta de boli i se fceau vrji de dragoste.
Compoziie chimic: oficinale sunt frunzele (Folium Salviae) frunzele conin ulei eteric
1,4%, tuion (salviol, absintol, tanaceton), salven 1-2%, pinen, cineol, terpene,
sescviterpene, borneol, camfor, acetat de linalil, borneol i bornil, substane estrogene
(6000 U.I.\Kg), saponine, substane amare (picrosalvina), o rezin i o oleorezin
aromat folosit n parfumerie, sitosterol, tanin, acid oleanolic, rezine, produi
triterpenoidici: acid ursolic, oleanic, acizii: fumaric, clorogenic, p-cumaric, cafeic,
nicotinic, mici cantiti de germanicol, etc.
Aciune farmacologic: scade febra, mrete secreia bilei, antiinflamator intestinal,
carminativ, antiseptic, calmant al sistemului nervos, expectorant, antispastic bronhic,
hipoglicemiant uor, sedativ uor, venotonic, bacteriostatic, aciune estrogen,
dezinectant, coleretic. Extern: antiseptic, astringent, antisudorific.
Intr n compoziia ceaiurilor antiasmatic, pentru gargar i n igri antiasmatice.
Se utilizeaz n urmtoarele afeciuni: acnee, adenit, aerofagie, afeciuni ale mduvei
spinrii, afeciuni pelviene, afeciuni vasculare, aftoz bucal, alopecie, anorexie, astm
bronic, balonri abdominale, bronhidroz, bronite cronice, candidoze, celulit,
contuzii, dereglri glandulare, diabet zaharat, diaree, dischinezii biliare, eczeme
zemuinde, faringit, gingii sngernde, hiperhidroz, impoten, leucoree, menopauz,
menstre neregulate, nervozitate, obezitate, rni, retragerea gingiilor, reumatism, spasme,
sterilitate, stomatite, transpiraii nocturne, tulburri intestinale, ulceraii cronice, ulcere
de gamb, vaginit, varice.
Este contraindicat mamelor care alpteaz pentru c scade secreia de lapte.
Preparare: intern- o linguri de plant mrunit se va pune la 250 ml ap clocotit. Se
acopere pentru 10 minute apoi se strecoar. Se vor putea consuma 2 ceaiuri pe zi.
Pentru a opri transpiraia se vor bea reci n mai multe reprize.
-Tinctur din 50 g plant mrunit la 250 ml alcool alimentar de 70. Se va ine apoi
timp de 15 zile agitnd des. Se strecoar. Se va lua cte 30-50 picturi se poate lua de 3
ori pe zi, diluat n puin ap.
Extern: se va folosi cantitatea dubl de plant i se poate folosi n gargare sau comprese.
SALVIE DE CMP.
Salvia pratensis. Fam. Labiatae.
n tradiia popular: zeama groas, rezultat din fierberea unei cantiti mai mari de
tulpini florare, amestecat cu spirt, se ntrebuina ca unguent pentru slbiciuni i dureri
de picioare. La Rinari se fierbeau 3 fire ntr-o jumtate de litru de ap i decoctul se
bea ndulcit n oftic.
Compoziie chimic: conine ulei eteric, mucilagii, vitamina C.
Aciune farmaceutic: se ntrebuineaz n afeciunile respiratorii ca i calmant. Extern
pentru rni mai uoare.
Se folosete la urmtoarele afeciuni: bronite, rceal, rni, tuse.
SPUNARI.
Saponaria officinalis. Fam. Caryophyllaceae.
Denumiri populare: bic de ali din vnt, berbecei, buruian alb, ciuin, iarb de
saponit, floare de spun, floarea clugrului, floarea studentului, flori albe, flori blai,
flori de parfum, flori de tietur, grozdic, juni, odogaci, rupturi de mal, sponel,
spunai, spunel, spunul calului, spunul popii, soponari, spumri, vcri.
n tradiia popular: rdcina plantei se folosea la spltorii pentru scoaterea petelor de
grsime de pe haine, la fabricarea spunurilor, pentru splarea rufelor de mtase.
Vrfurile florale, frecate n mn, cu ap fac spunele i se pot ntrebuina la splat.
Babele ddeau decoctul de spunari pentru curirea sngelui. A avut variate
ntrebuinri n medicina popular.
Compoziie chimic: se ntrebuineaz farmaceutic prile subterane (Radix Saponariae
rubrae) saponine de natur triterpenic cca 5% (saporubina sau acid saporubinic sau
sapotoxina, etc.) care prin hidroliz pun n libertate gipsogein, acid glicolic i gliceric,
zaharuri reductoare, un flavonozid; saponarina, prezent n prile aeriene ale plantei i
care prin hidroliz d glucoz, saponaretin i vitexin; substane albuminoide, grsimi,
sruri minerale, etc.
Aciune farmaceutic: datorit saponozidelor de natur triterpenic are aciune puternic
iritant asupra esuturilor, expectorant, diuretic, diminueaz tensiunea superficial,
modific permeabilitatea membranei celulare i mrete secreiile lichide.
Mrete secreiile biliare i alte secreii digestive.
Saponozidele n general au aciune toxic, combinndu-se cu colesterolul din
membrana hematiilor, ducnd la hemoliz puternic n funcie de doz.
n doze mari opresc cordul n sistol. Produc vrsturi i diaree.
Favorizeaz absorbia altor toxine. Aceast aciune este mult redus n stomac unde,
din cauza aciditii sucului gastric, saponozidele sunt hidrolizate, sapogenina rezultat,
fiind insolubil, nu mai este activ.
Pulberea de rdcin este puternic iritant asupra mucoaselor nazale i conjunctivale.
Aplicat local produce strnut i conjunctivit.
Indicaii interne se refer la proprietile expectorante dar n cantiti bine dozate sub
form de infuzie, extract fluid, tinctur sau sirop.
Intra-rectal este util n afeciuni parazitare.
Se folosete la urmtoarele afeciuni: abcese, acnee, alopecie, bronite, dermatoze
cronice, dischinezii biliare, eczeme, edeme ganglionare, erupii tegumentare cronice,
faringite granuloase, furunculoz, herpes, oxiuraz, plgi, psoriazis, ulceraii, viermi
intestinali, zona-zoster.
Preparare: intern- macerare: o linguri de rdcin mrunit se va pune la 250 ml ap
la temperatura camerei. Se va lsa de seara pn dimineaa. Se strecoar i apoi se va
bea cu nghiituri mici n cursul unei zile.
-decoct- 2 lingurie de rdcin mrunit se va pune la 250 ml de ap rece, apoi se va
fierbe timp de 20 de minute. Se vor lua 3-4 linguri pe zi.
Extern- pentru oxiuri se fac bi de ezut cu decoct i clisme.
Atenie! Nu se supra dozeaz, se va tia n bucele mici, nu se face praf, deoarece
pulberea este foarte iritant pentru nas. Din ea se fcea vestitul praf de strnutat.
SNZIENELE GALBENE.
Galium verum. Fam. Rubiaceae.
SCAI MGRESC.
Onopordon acanthium.
Fam. Compositae.
Denumiri populare: ciulin, ghimpe mare, plmid, prsad de cmp, scai mare, scai
muced, scai voinicesc, schin alb, schin de buboaie, sita znelor.
n tradiia popular: se folosea contra durerilor de picioare. Se luau mciulii de scai i
sare de buctrie ars n foc, se puneau ntr-un ceaun i se turna peste ele untdelemn.
Se lsau cteva zile la cldur, pe urm se ungea cu alifia obinut partea bolnav. Roua
de pe scai se folosea contra pistruilor de pe obraz, splndu-se cu ea la cteva sfrituri
de lun. Ceaiul din vrfurile florifere se lua contra tusei convulsive. Se mai folosea la
bi pentru ntrirea celor debili.
Compoziie chimic: antociani, cumarine, flavone, tanin catehic, glucide, alcaloizi ca
acotina, acoantoidina i alii, ulei volatil, substane minerale.
Aciune farmaceutic: diuretic, antiinfecios, antibiotic, antiseptic, reduce tensiunea
arterial, produce evacuarea mai uoar a bilei, anticancerigen, emolient, expectorant,
astringent, ajut la eliminarea calculilor, cicatrizant extern.
Se poate utiliza la urmtoarele afeciuni: cancer de piele, litiaz renal, pete pe piele,
pistrui, rni deschise zemuinde, tuse, ulcer stomacal, ulcer varicos.
Preparare: -o linguri de plant mrunit se va pune la 250 ml de ap. Se va fierbe
timp de 5 minute, dup care se strecoar. Se pot consuma 2-3 ceaiuri pe zi n litiaze,
tuse, etc.
-Tinctur obinut din 50 g de plant se va pune la 250 ml alcool alimentar de 70. Se
va ine la temperatura camerei pentru 15 zile, timp n care se va agita de mai multe ori
pe zi. Se va strecura. Se d cte 10-30 picturi de trei ori pe zi n diluie cu ap, pentru
afeciunile interne. Extern se pot face splturi cu diluie de o linguri de tinctur la
500 ml ap n cazul rnilor. Pe pete sau pistrui se poate tampona local. Tinctur diluat
se aplic i la cancerul pielii n funcie de tolerana individual.
-4 linguri de plant se pun la 500 ml ap. Se vor fierbe timp de 10 minute. Se strecoar
apoi se pot folosi la tratamentele externe.
-Se aplic local plant proaspt sau praf din plant pe rni sau cancerul pielii.
SCAIUL DRACULUI.
Erygium campestre. Fam. Umbeliferae.
Denumiri populare: amrea, buruian muced, crua dracului, ghimpe tvlug, iarba
mgarului, morcov de deal, scai, scai de cmp, scai mneriu, scai muced, scai vnt, scai
voinicesc, scaiei, sciu, schin otrvitor, sperioas, spin alb, spinele dracului, spin de
muced, spia dracului, spinul dracului, spia dracului, spinul vntului, tvlici, tvlug.
n tradiia popular: rdcinile se puneau tiate n rachiu, din care se lua cte o linguri,
dimineaa, pe inima goal, cnd avea omul durere de inim i stomac stricat. Se mai lua
ca laxativ, n tratamentul gastralgiilor i al ulcerului gastric. Se mai folosea ca diuretic i
n combaterea tusei convulsive, iar extractul proaspt al rdcinilor n tuberculoz
pulmonar
Compoziie chimic: saponozide, tanoizi, zaharuri, acid cafeic, acid clorogenic,
zaharuri, cantiti mici de ulei volatil, poliine ntre care felcarinona, etc.
Aciune farmacologic: aciune diuretic datorit saponozidelor, recomandat n
calculoz renal. i vezical, ca tonic aperitiv colagog i emenagog.
Atenie! Este toxic i nu se indic folosirea acestei plante n cantitate mare sau de ctre
cei cu suferine renale. Molotrul galben este contraindicat i gravidelor.
Se poate folosi la urmtoarele afeciuni: afeciuni urinare i sexuale, anemie, anorexie,
anurie, artrite, ascaridoz, astenie fizic i intelectual, cancer (mai ales n timpul
tratamentului cu radiaii), cefalee, cistite, convalescen, crize de nervi, diabet, diaree,
dispepsii, dizenterie, fibrom uterin hemoragic, furuncule, gastroenterite, gu, gut,
hipercolesterolemie, hiperglicemie, impoten sexual, inflamaii, insomnii, intoxicaii,
iradiaii, mastite, mtrea, menstruaii abundente, migrene, nevroze, panariii, pelagr,
rni, reumatism poliarticular, sarcin, stimularea secreiei de lapte, tuberculoz,
tulburri digestive, tumori maligne (extern), ulcere stomacale.
Preparare: - semine mcinate cu rnia de cafea, se va lua o linguri care se va
amesteca cu miere n cantitate egal. Se va consuma n cursul unei zile 2-3 lingurie de
acest amestec.
- O linguri de plant mrunit se las pentru 8 ore n 250 ml ap la temperatura
camerei dup care se strecoar. Se va consuma n cursul unei zile.
-O linguri de semine mrunite se pun pentru 8 ore n 250 ml de ap. Se vor nclzi
apoi pn clocotete apa. Se acopere pentru 15 minute dup care se strecoar. Se
consum n cursul unei zile.
Extern: 2 lingurie de plant mrunit se va pune la 250 ml de ap i se fierbe pentru 5
minute dup care se strecoar. Se poate folosi la afeciunile externe.
-Se pot face bi dintr-o mn de plant pus la 5 litri ap clocotit, apoi strecurat n
cad, unde se st pentru 30 minute.
SCHINEL.
Cnicus benedictus. Fam. Compositae.
Denumiri populare: iarb amar, scai amar, ofran slbatec.
n tradiia popular: praful se folosete extern la tratarea rnilor iar intern ca depurativ,
febrifug, n boli de ficat.
Compoziie chimic: n scopuri terapeutice se folosetepartea aerian (Herba Carduui
benedicti sau Herba Cnici) conin: ulei volatil, benedictina, cnicina, fitosterine i
glicozidele lor, substane amare, acizi grai, tanin, acizi rezinici, un principiu antibiotic,
mucilagii, vitamina B1, acid nicotinic, etc.
Aciune farmacologic: stimuleaz secreiile gastrice datorit principiului amar
producnd o cretere lent dar persistent a secreiilor gastrice i astfel mbuntind
digestia, fiind foarte util n anorexii, dezinfectant, antibiotic. Depurativ, febrifug,
stimuleaz pofta de mncare, stimulent al sistemului nervos, sedativ al durerilor
reumatismale. Extern antiseptic i trofic.
Intr n compoziia ceaiului tonic- aperitiv.
Se poate folosi la urmtoarele afeciuni: afeciuni hepatice, afeciuni biliare, afeciuni
renale, afeciuni respiratorii, anaciditate, anorexie, arsuri, atonie gastric, constipaii
cronice, degerturi, disgravidie, dureri reumatismale, edeme, hipoaciditate gastric,
insuficien hepatic i pancreatic, rni, reumatism, ulceraiile pielii, zona-zoster.
Preparare: intern- o linguri de plant mrunit la 250 ml ap clocotit. Se va strecura
i apoi se va consuma fracionat n cursul unei zile.
-4 linguri de plant mrunit se vor pune ntr-un litru de vin. Se vor ine timp de 8 zile
dup care se strecoar. Se vor putea lua cte o linguri nainte de fiecare mas cu 15
minute pentru poft de mncare sau pentru alte afeciuni interne.
-Extern: se va pune 4 linguri de rizom mrunit n alcool sanitar 100 ml. Se va ine timp
de 8 zile apoi se strecoar. Se poate folosi la frecii sau alte afeciuni.
- Se amestec cu fin de in n pri egale i se pune pe rni.
SCRNTITOARE ALB.
Potentilla alba, Potentilla repens. Fam. Rosaceae.
n tradiia popular: n multe pri se credea c planta este bun la toate bolile.
n inutul Iailor, ceaiul sau decoctul plantei se lua pentru tuse, dureri de piept i
ndueal.
Unii pentru tuse o fierbeau n lapte dulce.
Rdcina se fierbea cu ap ne nceput, iar decoctul o parte se turna n cap, pentru
dureri de cap i alte dureri.
Celui cu vre-o boal contagioas i se ddea plmdit n rachiu. Se mai storcea seva
proaspt se amesteca cu unt proaspt i cu aceast alifie se ddeau bubele dulci.
Se mai folosea n bi pentru picioare fiertur.
Are aceleai ntrebuinri ca i sclipeii.
SCORIOAR.
Cinnamomum ceylonicum (obtusifolium), Fam.Lauraceae.
n tradiia popular: este ntrebuinat ca aromatizant i condiment n diferite preparate
culinare, buturi, etc.
Se folosea fiart n vin contra rcelii, iar plmdit n rachiu contra glbinrii,
plmdit n rachiu cu nucoar i rostopasc.
Compoziie chimic: uleiuri eterice 0,9-2,3% care conine aldehid cinamic, eugenol,
metil-n-amil-ceton, alfa-pinen, felandren, p-cimen, aldehid benzilic, hidrocinamic
i cuminic, linalol, cariofilen, etc. Mai conine 2% tanin, 1,8-3,8-6,6% oxalat de calciu.
Aciune farmacologic: sunt indicate ca stimulente generale i ndeosebi ale funciilor
digestive. Sunt uor carminative i provoac o mrire a secreiei salivare. Provoac o
aciune de accelerare i regularizare a ritmului contraciilor uterine, au i o aciune
estrogen datorit fraciunii insolubile n eter din scoara de scorioar. Tinctura are i
o aciune fungicid.
Se poate folosi la urmtoarele afeciuni: afeciuni cardiace, afeciuni circulatorii,
bronite, colici gastrice i abdominale, constipaie, diabet, dureri interne, gingivite,
grea, grip, halen, insomnie, nervozitate, rceli, scaune neregulate, spasme digestive,
sughi.
Preparare: - fiert o linguri de praf n 500 ml vin i but cald n rceli.
-Se poate pune peste orice preparat culinar.
-Se va fierbe o linguri n 250 ml ap pn scade apa la jumtate. Se adaug miere i se
va consuma cte o linguri de mai multe ori pe zi n cazul rcelilor sau altor afeciuni.
-n afeciuni dermatologice. Se face un amestec cu suc de lmie i praf de scorioar.
Se pune extern pe rni.
SCORU.
Sorbus domestica Fam. Rosaceae.
n tradiia popular: scoara i rmurelele tinere se foloseau n diferite amestecuri cu
plante i substane, pentru vopsit n negru.
Decoctul fructelor se bea contra diareei.
Compoziie chimic: fructele coapte sunt comestibile i conin substane tanante,
provitamina A i vitamina C.
sau altor afeciuni interne i dou cni pe zi. Una dimineaa pe stomacul gol i una la
ora 18.
-O linguri de praf de coaj se va pune la 250 ml de ap .Se va fierbe timp de 15
minute dup care se strecoar. Se pot de asemenea consuma 2 cni pe zi n afeciunile
interne.
Pentru gargar sau splturi i n afeciunile externe se va folosi cantitate dubl de
plant. Cu ceaiul acesta se va face gargar de mai multe ori pe zi sau splturi la
hemoroizi sau alte rni i afeciuni externe.
O mn de plant fiart se va pune ntre 2 buci de pnz i se aplic compres (sau
cataplasm) n partea de jos a abdomenului, peste noapte. Este foarte util la
incontinen urinar, se va lua i ceai intern cte 2- 3 cni pe zi.
SECAR.
Secale cereale. Fam. Gramineae.
n tradiia popular: a asigurat pinea n multe zone muntoase. Fina de secar
frmntat cu ulei se punea la glci. Muiat cu oet, cu 2 ou, lmie, piper negru,
pcur i piatr acr se aplica n cataplasme pentru enterit.
La junghiuri, se fcea o turt din fin de secar, se stropea cu spirt i undelemn, se
presra cu lmie i piper negru, rachiu, undelemn i ciolan de cine ars i pisat, fcut
praf ca fina, puse toate pe o pnz se lega i se purta 3 zile.
Cu boabe prjite i rnite se punea cataplasme pentru hemoroizi. Contra limbricilor se
fierbea secar cu puzderie de cnep de la meli i cu capete de frnghii gsite, apoi se
bea o ceac din decoctul lor.
Compoziie chimic: cornul de secar se folosete mult n farmacie: scleroii ciupercii
se dezvolt pe spicele de secar i pe alte graminee. S-au identificat un mare numr de
alcaloizi. Amine: trimetilamina, acetilcolina, tiramina, histamina, i aminoacizii:
leucina, tirozina, histidina. Mai conine glucide: trehaloz, manit, manane, ulei gras,
35%, proteine, ergosterine, fungisterine. Alcaloizii au la baz nucleul lizergic cu doi
izomeri: unul levogir, altul dextrogir.
Seminele- vitaminele-B1, B2, B3, B5, B6, B8, B9, E. Aminoacizii: alanin, arginin,
acid aspartic, cistina, acid glutamic, glicina, histidina, izoleucina, leucina, lizina,
metionina, fenilalanina, prolina, serina, treonina, triptofan, tirosina, valina. Acizii grai:
acid palmitic, acid stearic, acid palmitoleic, acid oleic, acid linoleic, acid linolic, acid
linolenic. Carbohidrai: glucoz, fructoz, sucroz, amidon, celuloz, acid fitic.
Minerale: sodiu, potasiu, magneziu, calciu, mangan, fier, cobalt, cupru, zinc, crom,
fosfor, clor, fluor, iod, bor, seleniu, silicon.
Aciune farmacologic: este purificator al sngelui, pentru c stimuleaz circulaia
sngelui i previne rigiditatea arterelor. produsul ca atare sau extractul se ntrebuineaz
ca hemostatic uterin i ocitocic. Toi alcaloizii stimuleaz fibrele musculaturii netede,
mai ales ale uterului (aciune ocitocic). Previne scleroza. Alcaloizii cu caten
triterpenic au i efect inhibitor asupra simpaticului, datorit catenei oligopeptice.
Ergotamina prin hidrogenare i pierde activitatea, dar rmne aciunea ocitocic.
Histamina i celelalte amine au aciune ocitocic. Tiramina este simpaticomimetic, iar
colina i acetilcolina sunt parasimpaticomimetice. Este bine s se foloseasc doar
preparat n farmacii i fabrici de medicamente pentru c poate fi foarte periculos,
putnd provoca intoxicaii care sunt greu de contracarat. n acest caz se intervine cu
crbune medicinal.
ori pe zi. n cazul cancerului sau altor afeciuni este foarte util mpreun cu morcov,
castravei, salat, ptrunjei, etc.
Sfecla fiart sau coapt i pierde o serie dintre proprieti.
SILUR.
Euphrasia rostkovina Fam. Scrophulariaceae.
Denumiri populare: buruieni alb, buruieni dinat, dragostea fetei, floare de ochi,
mngierea apelor.
n tradiia popular: decoctul prilor aeriene se folosea, local contra leucoreei.
Compoziie chimic: substana amare, ulei gras, tanin, aneubin, sruri minerale, etc.
Aciune farmaceutic: acioneaz favorabil n afeciunile ficatului deoarece ajut la
eliminarea mai rapid a bilei, este antibiotic mai alea n afeciunile oculare, gastice,
stimuleaz digestia, antiinflamator, reface muchii n special la ochi, etc.
Se poate folosi la urmtoarele afeciuni: afeciuni gastrice, afeciuni oculare, blefarit,
conjunctivit, episclerit, hepatite (icter), inflamaii acute ale ochilor, lcrimarea
ochilor.
Preparare: intern se va lua cte un vrf de cuit de praf de plant care se va ine sub
limb pentru 10 minute dup care se nghite cu puin ap.
-3 lingurie de plant se vor pune la 250 ml ap clocotit. Se acopere pentru 10 minute
dup care se va strecura. Se pot consuma trei astfel de ceaiuri. Extern se va pune
compres pe ochi cu acest ceai.
-Tinctur care se va face din 50 g de plant. Se va pune peste planta bine mrunit o
cantitate de 250 ml de alcool alimentar de 70. Se va ine apoi timp de 15 zile la
temperatura camerei agitnd zilnic. Se strecoar. Se va consuma cte 5 picturi de trei
ori pe zi. Aceast cantitate poate fi depit la afeciunile mai grave.
SIMINOC.
Helichrysum arenarium. Fam. Compositae.
Denumiri populare: flori de paie, floarea patului, iarb flocoas, imortele, mrgic,
ochiori, semenic, siminic.
n tradiia popular: s-a folosit la vopsit n galben. Florile se fierbeau n rachiu, care se
bea pentru glbinare; ori se punea n rachiu, se lsa s stea cteva zile, apoi se bea. In
alte pri se fierbea cu vzdoage i decoctul se bea. Fiart n lapte pentru glbinare.
Compoziie chimic: florile- substane amare, taninuri, flavonozizi, saponozide,
apigenin, astragalin, colorani, cvercetrol, hamferol, glicozide, ulei volatil, sruri
minerale.
Aciune farmacologic: activeaz secreia biliar, scade colesterolul, diminueaz
durerile ficatului, diuretic prin mrirea cantitii de urin, astringent datorit taninului
care ajut la precipitarea proteinelor, antidot al otrvurilor cu metale grele, expectorant
datorit saponinelor, crete diureza i transpiraia. Uleiul volatil are aciune asupra
ficatului ct i ca dezinfectant, diuretic. Antioxidant util n lupta cu multe afceiuni. Se
folosete inflorescena.
Se utilizeaz la urmtoarele afeciuni: afeciuni biliare i hepatice diverse, afeciuni
renale, atonie gastric, colangite, colecistite cronice, dischinezie biliar, grea, gut,
hepatita acut, hipercolesterolemie, meteorism, pancreatite, icter, intoxicaii,
reumatism, tulburri gastro-intestinale, viermi intestinali, vom.
Preparare: - o linguri de flori mrunite se va pune la 250 ml ap. Se va fierbe timp de
5 minute dup care se strecoar. Pentru diversele afeciuni interne se pot consuma 2
astfel de cni pe zi. n cazul viermilor intestinali se va bea dimineaa pe nemncate apoi
se va lua un purgativ.
-Pentru afeciunile ficatului, pancreasului, stomacului sau rinichiului se va pune n 250
ml de lapte o linguri de flori mrunite care se va fierbe timp de 5 minute dup care se
strecoar. Se pot consuma 2 cni pe zi. Se va putea consuma perioade mai lungi de
timp.
-La intoxicaii se vor pune 2 lingurie de flori la 250 ml care vor fi fierte timp de 10
minute dup care se strecoar. Se vor consuma mai multe ceti pentru a dezintoxica
organismul. Suplimentar se va putea lua i crbune vegetal.
SLBNOG.
Impatiens noli-tangere. Fam. Balsaminaceae.
Denumiri populare: brdule, buruiana celor slabi, clpr, iade, iarb roie, ploponog,
rchiele, slbnog.
n tradiia popular: planta se fierbea n ap sau lapte dulce, cu care se splau n cazurile
umflturilor, iar cu resturile rmase dup strecurare se pansau. Se punea de asemenea n
bile copiilor care nu puteau s umble n picioare, de asemenea se folosea contra
reumatismului. Ceaiul din frunze i flori se mai folosea contra durerilor de stomac sau
constipaiei. Fructele strivite se ineau timp de 4 zile n petrol i apoi se foloseau la
varice. Decoctul se mai lua n cazul n care se oprea udul sau de ctre femeile care nu
aveau menstruaia regulat. De asemenea se mai lua i n cazurile de leucoree, boli de
mitr i uurarea naterilor. Seminele inute n uic se luau contra dizenteriei.
Compoziie chimic: substane amare, tanin, stigmasterine, zahr, colin, acid fosforic,
substane minerale, etc. Plant puin studiat.
Aciune farmacologic: antioxidant, catechic, hemostatic, astringent, expectorant,
antiinflamator, dezinfectant, cicatrizant, diuretic mrind cantitatea de urin, ajut la
eliminarea calcululor, distruge bacteriile.
Se poate folosi la urmtoarele afeciuni: constipaie, diaree, dizenterie, dureri reumatice,
dureri de stomac, hematurie, hemoroizi, inflamaii, leucoree, litiaz renal i biliar,
umflturi.
Preparare: - o linguri de plant uscat i mrunit se va pune la 250 ml de ap. Se va
fierbe apoi timp de 10 minute dup care se strecoar. Se vor putea consuma 2 astfel de
cni pe zi.
-2 lingurie de plant mrunit se vor pune n 250 ml ap. Se vor fierbe timp de 10
minute dup care se strecoar. Se pot folosi pentru dureri diverse inclusiv pentru cele de
stomac sau cataplasme i comprese externe la reumatism. Se poate consuma la nevoie 2
cni n cursul unei zile.
-Tinctur din 50 g de plant mrunite se pun n 250 ml de alcool sanitar. Se ine timp
de 15 zile apoi se va strecura. Se poate consuma cte 5-10 picturi la nevoie.
-O linguri de plant mrunit se va pune n 250 ml lapte dulce. Se fierbe timp de 5
minute apoi se va strecura. Este util n afeciunile stomacului.
Extern: fructele trecute prin rztoare i apoi puse n alcool sanitar se pot aplica pe
locurile dureroase.
-Fiert n lapte se poate aplica extern tot pentru dureri, umflturi, etc.
-Se pun 50 de grame de plant mrunit la 500 ml de oet preferabil din miere i mere.
Se in 8 zile, apoi se strecoar. Se folosete local la dureri reumatice.
SMOCHINE.
6 zile dup care se strecoar. Se poate consuma fiind un suc excelent util i ca rcoritor
dar i ca un bun curitor al organismului de toxine. Se poate consuma 1-2 litri pe zi.
-Fructe sub form de suc se va folosi cte o linguri de trei ori pe zi nainte de mese n
curele de slbire. Pentru c nu se poate menine o perioad mai lung i pentru c este
unul din cele mai eficiente metode de slbire se va obine sucul din fructe prin strivire,
apoi se strecoar foarte bine de mai multe ori pentru a nu rmne pulp de fruct i se va
pune peste ele puin alcool pentru al avea la ndemn o perioad mai lung. Se va lua
maximum o linguri de 3 ori pe zi nainte de mese.
-O alt metod este s se pun miere poliflor peste suc de fructe bine filtrat. 1\1 i s se
pstreze n borcane bine nchise. Se consum, tot cte o linguri nainte de mese.
-Fructe o linguri se va pune n 250 ml ap. Se va fierbe timp de 10 minute apoi se
strecoar. Se vor putea folosi 2 astfel de ceaiuri n afeciunile renale, etc.
-Fructele de soc se pot folosi i uscate n obezitate sau alte afeciuni. Se vor zdrobi i se
fierb pentru 10 minute. Se pot consuma 2-3 ceaiuri din acestea n obezitate sau alte
afeciuni. Se iau n obezitate nainte de mese cu 15 minute.
-Extern cantitatea de flori se dubleaz i se poate ntrebuina pentru bi sau cataplasme.
-Pomad cu mzg (scoara a 2-a se rade) se fierbe n untur pe baia de ap i se aplic
pe favus, ca substan vezicant cu rol calmant.
-Frunze ntregi sau mrunite fierte n ap se aplic pe rni, furuncule, arsuri, contuzii,
etc.
-Infuzie din flori uscate se aplic pe locul dureros n nevralgia de trigemen fiind aplicate
calde.
Florile proaspete nu se aplic pe piele sau mucoase pentru c produc eriteme.
SOIA.
Soja hipoida. Fam.Papilonaceae.
Compoziie chimic: protide (pn la 40%), comparativ cu carnea care are doar 1520%. Mai conine de asemenea toi aminoacizii eseniali, lipide, glucide, sruri
minerale, enzime, lecitine, rezine, ceruri, vitaminele A, B1, B2, C, D, E, fito-hormoni,
lecitin, diastaze, etc.
Proprieti farmacologice: aliment complex, mineralizant, antisclerogen,
hipocolesterolemiant, menine constant nivelul lipidelor i al glucozei n snge. Are de 2
ori mai mult calciu ca laptele, conine magneziu i alte minerale foarte importante,
vindec o serie de afeciuni ale menopauzei pentru c are o serie de hormoni. Este un
important anticancerigen.
Se poate folosi la urmtoarele afeciuni: afeciuni cardiace, afeciuni osoase cu
pierderea masei osoase, cancer n orice faz sau localizare n special la cancerul feminin
(sn, ginecologic), constipaie, cretere, demineralizare, diabet, dismenoree,
hipocolesterolemie, lipsa calciului, obezitate, tulburrile menopauzei.
Preparare: boabe sau fin folosit la orice mas.
-Laptele; 150g boabe se moaie la un litru de ap timp de 36 de ore. Se separ apoi
lichidul de partea mloas care se reia pentru o nou pulverizare i care se amestec din
nou cu lichidul. Se pritocete i se filtreaz. Laptele acesta trebuie consumat n 24 ore.
(dup Jean Valnet- Tratamente cu legume i fructe).
-Soia consumat sub orice form la fiecare mas este un tratament simplu i foarte
eficient n afeciunile de mai sus.
SORBESTREA.
alte plante pentru rni, splturi pe cap, vaginale. Intern se va lua 10 picturi diluate n
puin ap de 3 ori ep zi.
-Alifie din frunze uscate mrunite i unt proaspt n pri egale. Se va transforma planta
n praf cu ajutorul rniei de cafea apoi se va amesteca cu untul Se aplic pe rni
externe.
-Pentru gargar se vor pune 4 lingurie de plant la 250 ml apoi se fierb timp de 10
minute. Se strecoar i se poate face gargar de mai multe ori pe zi.
SPANAC.
Spinaceae oleraceae Fam. Chenopodiaceae.
Compoziie chimic: sruri minerale din belug: la 100 g; 510 mg de sodiu, 375
de potasiu, 49 de calciu, 37 de fosfor, 37 de magneziu, 29 de sulf, 0,60 de mangan, 0,45
de zinc, 0,13 cupru, iod, arsen, Vitaminele: A, B1, B2, B6, C, caroten B9 (acid folic),
B12, K, clorofil; spinacin (arginin, lizin); mucilagii; glucide (7 g); protide (2
g);lipide (0,50). Ct despre fier, coninutul lui este 2-6 mg. 700 mg de acid uric la 100 g.
Alte sruri minerale, etc.
Proprieti farmacologice: remineralizant de mare valoare, antianemic,
antiscorbutic, tonicardic, activator al secreiei pancreatice, anticancerigen, cur cile
digestive. Amelioreaz bolile de ficat incipiente (seminele). Beta-carotenul previne sau
chiar ajut la vindecarea cancerului. Vitaminele C este un antioxidant care i ea ajut la
tratamentul cancerului.
Se poate folosi la urmtoarele afeciuni; acnee, afeciuni cardiace, afeciuni
dermatologice, anemie, arsuri, astenie fizic i nervoas, atonia vezicii urinare, cancer,
cistit, constipaie, convalescen, cretere, depresiuni fizice i nervoase, diabet zaharat,
eczeme, edeme, hipertensiune arterial, nefrite, obezitate, pecingine, plgi atone,
prostatit, rahitism, reumatism scorbut, senescen, ulcere de piele, viermi intestinali.
Preparare: - crud de preferin n salate i n cruditi.
-Suc de spanac obinut cu storctorul amestecat cu o parte suc de spanac i 4 pri de
suc de morcov. Se consum 600 ml pe zi cu 15 minute nainte de mesele principale, la
convalescen sau alte afeciuni.
-Semine 1-2 lingurie puse la 250 ml ap clocotit. Se acopere pentru 10 minute dup
care se strecoar. Se consum la constipaie.
-Frunze fierte n ulei-cataplasme pe rni
-Frunze proaspete aplicate pe rni sau se pun zdrobite n diferite amestecuri ca masc de
fa pentru regenerarea pielii. Se in timp de 20 de minute dup care se spal cu ap
cald.
- La un litru de vin de calitate se pune 200 ml de suc de spanac. Se va consuma cte 50
ml de trei ori pe zi n cazul n care se dorete o remineralizare, n afeciunile inimii, etc.
-Tinctur- 200 ml suc de spanac se vor pune cu 100 ml alcool alimentar de 70. Se va
lua 1 linguri de 3 ori pe zi. Se poate folosi n cure de lung durat fr s fie nici un
efect secundar nedorit. Cei care au contraindicaii la aces produs nu este indicat sfoloseasc. Se poate de asemenea amesteca cu alte tincturi.
Contraindicaii; hepatism, reumatism, artritism piatr la rinichi sau vezic, gut,
inflamaii gastrice sau intestinale (din cauza oxalailor de potasiu i calciu).
SPARANGHEL.
Asparagus officinalis Fam. Liliaceae.
Denumirea popular: asperag, coasta -dracului, coasta-vrjmaului, iepurel, pr, ragilapmntului, sparang, umbra-iepurelui.
n tradiia popular: rdcina se fierbea ntr-o oal nou, cu coaj de dud negru,
undelemn, oet tare i miere, pentru durere de gur i afeciuni dentare. Decoctul ei se
lua n boli de rinichi. Siropul din rdcini i vrful ramurilor, preparat cu mult zahr, se
lua de 2 ori pe zi, cte o lingur pentru poft de mncare.
Compoziie chimic: bogat n proteine, asparagin, lipide, hidrai de carbon, fitohormoni, enzime, glicozide steroidale, celuloz, sruri minerale, etc.
Aciune farmaceutic: rdcina- depurativ, diuretic, drenor hepatic, biliar, pulmonar,
fluidific secreiile bronhice, mrete cantitatea de urin, stimuleaz digestia, afrodiziac,
uureaz tranzitul intestinal. ntrete sistemul imunitar. Ajut la lupta cu cancerul. Este
ideal pentru tratarea afeciunilor renale cu condiia s nu existe leziuni, caz n care
devine contraindicat, deoarece poate agrava afeciunile.
Se poate folosi la urmtoarele afeciuni: anorexie, afeciuni biliare, afeciuni cardiace
(sedativ), astenie fizic i intelectual, bronite, convalescen, demineralizare, diabet,
digestie lent, edeme, gut, impoten, insuficien hepatic i renal, litiaz urinar,
nevroz, palpitaii, prostatite, retenii hidrosodate, vscozitate sangvin.
Se contra-indic la cistite i reumatism.
Preparare: - ras proaspt se folosete n diferite salate pentru gustul su foarte bun.
-Din 2 linguri de lstari tineri mrunii fieri ntr-un litru de ap timp de 30 de minute.
Se strecoar, apoi se va consuma n decursul zilei.
-Sirop. Se va tia mrunt rizomul, se acopere apoi cu ap. Se pune la fiert. Este bine ca
apa s fie de 2 ori cantitatea de plante. Se fierbe timp de 30 minute, dup care se
strecoar. La fiecare 100 ml de ceai astfel obinut se va pune 60 g de zahr. Se pune din
nou la fiert i se las pn devine de consistena unui sirop. Se va trece n recipiente mai
mici. Se va folosi la nevoie cte o linguri diluat la 250 ml ap. Se vor putea lua 3-4
lingurie pe zi.
-Tinctur din 50 g de rdcin mrunit care se va pune la 250 ml alcool alimentar de
70. Se va ine timp de 15 zile agitnd des. Se strecoar. Se folosete n special la
afeciunile inimii, dar i la celelalte afeciuni. Se va lua cte 10 picturi de 3 ori pe zi n
diluie cu ap. Se poate amesteca i cu alte tincturi.
SPNZ.
Helleborus purpurascens Fam. Ranunculaceae.
Denumiri populare: barba-lupului, bojael, botel, coada-popii, cucurig, iarbanebunilor, oule-popii, paronici, spunz.
n tradiia popular: rizomul fiert n rachiu de drojdie se inea n gur contra durerilor de
msele.
Unii fceau abureli cu mselari i apoi puneau n msea un fie de spnz. Se plmdea
n rachiu i se fceau cu el pansamente la degerturi.
La rceal pn nu s-a declanat boala se pansa partea rcit cu frunze i flori ct se
poate de calde. Cu decoctul rizomului se fceau splturi la sifilis. Se lua cu grij i
intern. Decoctul se ddea celor care aveau constipaie.
Rdcinile se plmdeau n rachiu i se lua pe inima goal, contra limbricilor, iar unii l
beau pentru dureri abdominale. Se punea n rachiu, se lsa 3 zile apoi se da cte un
phrel , de 3 ori pe zi celor care aveau paralizii sau le erau amorii nervii de la mni,
dureri de burt, vtmtur.
-Se ine n gur praf de plant pentru nlturarea mirosului neplcut al gurii.
STNJENEL GALBEN.
Iris pseudacorus
STNJENEL ALB I VNT.
Iris palida Iris florentinaSTNJENEI ALBATRI.
Iris germanica Fam. Iridaceae.
Denumiri populare: cacic, ceap, coada-cocoului, cocoar-mnerie, coco, cosiafetelor, crin, crin-albastru, floare-vnt, frunz-lat, gltane-vinete, iarb-lat, lilie,
lilie-slbatec, lilian, paparig, ppurig, pescuie, sabie, sanfii, speteaz, stnj,
stnjeneii-miresei, tulipan.
n tradiia popular: rdcina se ddea copiilor pentru a o strnge ntre gingii n timpul
creterii dinilor- mai era folosit i n industria cosmetic i a tutunului. Rdcina are
miros de micunea i era ntrebuinat la fabricarea spunurilor i a pudrelor parfumate.
Rizomii se fierbeau n vin sau ap i se luau pentru ascit. Pisai i plmdii n rachiu
i luau femeile dup natere ca s se curee. Cu rizomi pisai se ungeau umflturile.
Rizomul plantei cu proprieti astringente se fierbea cu ofran i se lua contra glbinrii.
Compoziie chimic: ulei eteric cu miros de viorele, iridozid, esteri cu acizii miristic sau
oleic, glucozizi, amidon, mucilagii n special rizomul, sruri minerale.
Aciune farmaceutic: antispastic, expectorant, diuretic, cicatrizant. Mrete cantitatea
de urin eliminat, util n cazul ascitei. nltur spasmele. Extern vindec rnile. Este
antitumoral mai ales extern. Poate ajuta la provocarea vomei. Este un tonic capilar.
Se poate folosi la urmtoarele afeciuni: alopecie, arsuri, astm, ascit, btturi, bronit,
colici abdominale, constipaii acute, cosmetic, creterea dinilor la copiii mici,
dischinezie biliar, favus, halen, pecingine, rni, reumatism, spasme stomacale, tumori,
tuse.
Preparare: o linguri de rizom mrunit se va pune n 250 ml ap. Se va fierbe timp de
5 minute, dup care se strecoar. Se va putea consuma n cazurile afeciunilor interne,
chiar a ascitei pn la 2 cni pe zi. Se poate folosi durat mare de timp.
n cazul tusei se va lua cte o lingur de ceai din or n or.
-Se va pune 50 g de rizom mrunit la 250 ml alcool de 70. Se va ine timp de 15 zile
dup care se strecoar. Se va lua cte 10 picturi n cazurile de spasme abdominale sau
chiar la femeile care nasc pentru a uura naterea i a evita spasmele i contraciile
false. Se ia diluat cu puin ap.
Toxicitate! Planta este toxic att n stare verde ct i uscat coninnd iridozin care se
poate acumula n snge i s provoace moartea, prin acumulare. Din aceast cauz este
foarte indicat ca aceast plant s se foloseasc sub supraveghere medical. Se indic
mai ales la afeciunile grave cnd nu se poate nlocui cu alte plante mai puin toxice.
n cazul intoxicaiei se va interveni cu vomitive i diuretice, de asemenea crbune activ.
Extern:
Se va putea folosi la tratarea alopeciei sau a cheliei. Se intervine cu frecii cu tinctur
sau chiar cu plant macerat n oet timp de 8 zile. Se vor face frecii de 2 ori pe zi cu o
vat nmuiat n aceast soluie. La fel se poate folosi la petele de pe piele sau la
mncrimi, btturi, etc.
STEREGOAIE.
Veratrum album Fam. Liliaceae.
conin 36-72% tanin care este constituit n majoritate din pentadigaloilglucoz, acid
galic, acid elagic, acid ciclogalifaric i hidrai de carbon. Se obine din acestea o
tinctur.
Aciune farmaco-dinamic: precipit proteinele, astringent, hemostatic,
antiseptic, antidiareic. tinctura din gale, datorit taninului pe care-l conine are o aciune
astringent, hemostatic de suprafa (prin precipitarea proteinelor), antiinflamatoare,
dezodorizant. Intern cu pruden numai n cazuri de intoxicaii cu alcaloizi sau metale
grele. Nu se administreaz intern pentru c poate produce tulburri renale i necroza
ficatului. Extern nu se face pe suprafee mari. Nu se administreaz n clisme. Extern n
soluii 1% n ape de gur unguente 10%, ovule vaginale, inhalaii.
Extern: astringent, cicatrizant, dezinfectant.
Se poate folosi la urmtoarele afeciuni: arsuri, degerturi, diaree, eczeme
exudative, enterite, epitaxis, fistule anale, gingivite, hemoragii diverse, hemoroizi,
intoxicaii cu metale grele, leucoree, melene, metroragii, seboree, transpiraia excesiv a
minilor i picioarelor.
Preparare: intern- 2 lingurie de coaj mrunit se vor pune n 250 ml ap rece.
Se fierbe timp de 20 de minute, apoi se strecoar. Se pot bea 2 ceaiuri pe zi.
-Dintr-o linguri de ghind prjit i mcinat se prepar o cafea care regleaz scaunul
n diaree; se bea dimineaa pe stomacul gol o ceac, ne ndulcit.
Extern: 3 lingurie de coaj mrunit se va pune la 250 ml ap rece. Se va fierbe timp
de 20 minute dup care se strecoar. Se poate face gargar, comprese, bi de ezut,
splturi vaginale, bi n diferite boli ale pielii.
-Praf de coaj de stejar se va pune pe diferite rni zemuinde.
-Praf de coaj de stejar se aplic n pantofi sau se pune n ciorapi pentru a absorbi
surplusul de umiditate i a diminua transpiraia.
Se poate folosi n combinaii i cu alte plante.
STRANIC.
Aspelinum trichomanes Fam. Polypodiaceae.
Denumiri populare: acul pmntului, dorul Maici Preciste, feregea, ferig vrgat,
ferigea vnt, fericu, fereg slbatec, ferig mrunt, prul doamnei, prul Maici
Domnului, pocitor, teior.
n tradiia popular: planta se fierbea i cu decoct se spla pe cap pentru ntrirea
rdcinii prului. Se mai plmdea n uic i se bea contra paraliziei, iar cu iarba ciutei
(Melittis) contra vtmturii. Ceaiul din frunze uscate se lua contra tusei.
Compoziia chimic: necunoscut.
Se poate folosi; extern la cderea prului fcndu-se splturi sau comprese la diferite
rni, cu scopul cicatrizrii.
STRUGURE.
Vitis vinifera.
Compoziie chimic: ap 72%, zahr fermentabil, crem de tartru, acid tartric liber, acid
malic i alii, materii azotate, materii neazotate, materii minerale, lignoase insolubile,
acizi liberi, acizi volatili, tanin, ulei, materii rinoase. Strugurele negru conine un
colorant enocianin care este un tonic. Vitaminele: A, B1, B2, B3, B5, B6, B9, C, E.
Aciune farmacologic: foarte digest, energic muscular i nervos, remineralizant,
antitoxic, stimulent i decongestionant hepatic, rcoritor, colagog, diuretic, laxativ,
antiputrid, reduce cantitatea de colesterol din snge, elimin acidul uric n exces, ajut
n cazul cancerului.
Se poate folosi n urmtoarele afeciuni: afeciunile inimii (controleaz nivelul
colesterolului i l mpiedic s se depun pe artere), afeciuni pulmonare, afeciuni
traheale, afeciuni renale, afeciuni vezicale, afeciuni hepatice, artrite, anemie, angin,
astenie, azotemie, bronit, calculoze, cancer (antitumoral), congestia ficatului,
congestia splinei, convalescen, demineralizare, dermatoze, dispepsii, eczeme, edeme,
enterit, dermatoze, febr, furunculoze, gut, hemoptizii, hemoroizi, hipertensiune,
intoxicaii cronice mercuriale i saturnale, litiaze, nefrite, obezitate, pletor, retenie
urinar, reumatism, sarcin, senectute, stomatite, surmenaj, sporturi de rezisten, stri
acute, temperamente biloase i sangvine, tuberculoz pulmonar, tulburri digestive.
Preparare:
-Cur de struguri: 1-2 kg de struguri pe zi sau 700-1400 ml suc de consumat exclusiv.
Diuretic, laxativ, eliminator al acidului uric, litiazicilor, etc.
-Obezitate. 2 zile din 10 s se consume numai struguri 1,200 kg pe zi.
-Dezintoxicare- 3 phrele de suc (must ) n fiecare zi, ntre mese.
-Sucul rezultat nainte de maturare este rcoritor, folosit nstrile febrile ca i contra
anginelor, stomatitelor i hemoptiziilor.
-Mustul este diuretic i laxativ.
Stafida indicat n afeciunile pectorale, hepatice, etc.
-Seva de primvar 1 linguri dimineaa contra litiazelor urinare, biliare i a pietrelor.
-Sucul aplicat cu un tampon de vat pe ten se las s se zvnte 5 minute, apoi se spal
cu ap cldu n care s-a pus puin bicarbonat de sodiu.
-Seva primverii se pun picturi n ochi la afeciuni oftalmologice.
STRUGURII URSULUI.
Arctostaphylos uwa-ursi. Fam.Ericaceae.
n tradiia popular: ceaiul din frunze se lua ca diuretic. Este interzis recoltarea fiind
ocrotit de lege.
Compoziie chimic: frunzele conin 5-12% glicozide hidrochinonice )arbutin@ i
metilarbutiLa), 0,5-1% deridai triterpenicX (acidul ursoli@, uvaolul), 1-6_flavonoide
(izo@uercitrina, hipDrina) i 7-19% daninuri de tip Pirogalic. ArbutHna se
scindeaz_n glucoz i hHdrochinon; metHlarbutina se scHndeaz n glucoI i
metilhidro@hinon.
Aciune_farmaco-dinamic: datorit taniLurilor pe care |e conin au o a@iune
astringenf, iar datorit_glicozidelor i_hidrochinonei, @u o aciune antHseptic asupra
Lucoasei cilor Drinare, deoarecD se elimin la Livelul rinichiuLui cnd_glicozidele
sunD scindate.
Se pLate folosi la u@mtoarele afecHuni: afeciunilD aparatului genXtal i urinar,
@ciditatea urineI, cistite, diarDe, gut, hematu@ie, hipermenoreD, infecie urin@r,
inflamaii Luco-purulente aLe aparatului ge\ital sau urinar
floare-galbin, floarea lui Ion, harnic, hamei de pmnt, iarba lui Sfntul Ioan, iarbacrucii, iarba-spaimei, iarba-sngelui, iarb-suntoare, nchegtoare, jale de munte,
lemnie, neruju, osul-iepurelui, pojar, pojarni, sburtoare, sintoare, sunaic, ovrfgalben, erlui, ovrvari.
n tradiia popular: se ntrebuina nc din antichitate.
Planta se folosea la vopsit n galben i portocaliu.
Din flori plmdite n undelemn cteva zile, la soare ori la cldur, se obinea untul de
suntoare folosit la tieturi, rni, bube, afeciuni dermatologice, lumbago, etc. Planta
uscat se amesteca cu smntn, cu care se ungeau bubele dulci. Ceaiul din tulpini
florifere se lua contra astmului, rceli, dureri de stomac, boli hepatice, renale, afeciuni
ginecologice. Decoct contra dizenteriei stri psihice patogene, boli de fiere, ficat,
glbinare, leucoree. Infuzia ca stimulent pentru curarea sngelui. Se fceau bi contra
reumatismului.
Compoziie chimic: se folosete n medicin prile terminale nflorite (Herba
Hyperici) conin: ulei volatil, hiperin, hipericin, flavone, hiperozid, cvercetrol,
galactoz, cvercitrin, rutin, tanin catehic, substane colorate, hipericin, colin,
caroten, acid valerianic, vitaminele C, PP, saponine.
Aciune farmaceutic: datorit hipericinei i pseudohipericinei, uleiului volatil i
taninurilor este: antiinflamator hepatic i intestinal, astringent, antidiareic, coleretic,
antiseptic, antibiotic, diminueaz procesele inflamatorii hepatice i tulburrile motilitii
cilor biliare, cicatrizant, mpiedic infiltrarea gras a ficatului, mpiedic degenerarea
celulei hepatice, cicatrizant. Extern- trofic i calmant, antiinflamator gingival,
cicatrizant.
Se poate folosi la urmtoarele afeciuni: afeciuni hepatice, afeciuni ginecologice,
arsuri, arterite obliterante, astm, boli gastro-intestinale, boli de nervi, bolile vezicii
urinare, bronite, cistite, climacteriu, colecistite, colite cronice, dereglri de ciclu
menstrual, depresii, diaree, dispepsie, eczeme, dureri de spate, gastrite hiperacide,
hepatite i hepatite cronice evolutive, inflamaii ale gingiilor, inflamaii hepatice
cronice, inflamaia glandelor i ganglionilor, inflamaii ale nervilor, insomnii,
insuficien circulatorie, iritaii cutanate, leucoree, luxaii, maladii cardiace, nefrite,
nevroze, nevralgii, migrene, oligurie, plgi, rni, reumatism, sciatic, scurgeri vaginale,
spondiloz, stri de irtabilitate, stomatite, stri de oboseal, tulburri de secreie biliar,
ulcer gastric, ulcerele pielii, vaginite, zona-zoster.
Preparare: intern- o linguri de plant mrunit la 250 ml ap clocotit. Se acopere
apoi timp de 10 minute dup care se strecoar. Se pot consuma 3 ceaiuri pe zi.
-n 500 ml ulei se va pune 50 g plant mrunit care a stat timp de 8 ore n 100 ml
alcool alimentar de 70. De aici se pot face 2 procedee:
se pun plantele cu alcoolul i uleiul pe baia de ap i se fierbe timp de 2-3 ore, dup
care se strecoar. Se va pune la ntuneric, n sticle bine nchise.
Se las la soare o perioad de 4 sptmni dup care se strecoar.
n ambele cazuri dup strecurare este bine s se in ferite de razele soarelui.
Se va lua cte o lingur de ulei dup fiecare mas n dischinezii biliare, etc.
Extern- cantitatea de plant se dubleaz i se pot face bi, cataplasme, gargar, splturi
vaginale. Compresele cu suntoare au aciune de stimulare asupra tenurilor uscate i
mbtrnite.
-Sirop din flori i frunze mrunite. Se vor pune 50 g de plant mrunit care se va
fierbe ntr-un litru de ap timp de 30 minute. Se vor strecura apoi i se va pune la
fiecare 100ml de lichid 50 g de zahr. Se fierbe pn capt consistena unui sirop. Se
va lua cte o linguri diluat de trei ori pe zi n afeciunile interne.
TEVIE.
Rumex alpinus. Fam. Polygonaceae.
Denumiri populare: dragomir, mcri de grdin, mcriul-cucului, steghie, tevierdcini, tege.
n tradiia popular: rdcina a fost folosit pentru vopsit n galben, cafeniu, albastru i
verde. Rdcina, pisat cu usturoi, se punea la impetigo, ori se storcea seva din ea pe
impetigo i bube dulci. Cu smntna n care se plmdeau rdcinile de tevie pisate se
ungeau crpturile i plesniturile pielii. Rdcina se frigea, se pisa i se punea pe bube
ca s sparg. Cu decoct se splau cei care aveau rie. Ceaiul sau decoctul se lua n
Transilvania de tuse, de tebece i pentru pornirea udului. Seminele se fierbeau i
decoctul lor se lua ca purgativ iar decoctul rdcinilor n cazul diareei. Ceaiul din
semine cu coaj de porumbel se bea pentru vrsturi. Pentru vtmtur se cura i se
spla bine rdcina, se pisa i se lua contra glbinrii.
Compoziie chimic; rizomii conin tanin, crizofaneina, gluco-emodina,
reocrizina i gluco-reina, cu urmtorii agliconi: crizofanol, reumodina, reocrizidina,
reina. Cele mai importante sunt: glucogalina i tetrarina care prin hidroliz conduce la
glucoz, acid galic, acid cinamic i reosmin. S-a identificat o rezin cu puternic
aciune laxativ, substane mucilaginoase, ulei gras, fitosteroli, amidon 15%, pectine,
glucide, oxalat de calciu. etc.
Aciune farmacologic: se caracterizeaz prin dou aciuni majore:
antracenozidele confer maciunea purgativ i tanoglicozidele aciunea stringent,
cicatrizant. n doze mici, datorit coninutului n taninuri produsul are o aciune
antidiareic. n doze mari are aciune laxativ, care se produce dup 6-10 ore dartorit
antra-glicozidelor. n urma administrrii pulberii de tevie, urina se poate colora n
galben-cafeniu, care prin adugare de alcali devine roie. Derivaii antrachinonici pot
trece n lapte i produc diaree la sugari. Este de asemenea stimulent al musculaturii
uterine, antiputrid, favorizeaz digestia. Crete cantitatea de urin eliminat.
Se poate folosi la urmtoarele afeciuni: atonie digestiv, constipaie, hepatit,
rni.
Preparare: se va lua pulbere de rizom seara cte un vrf de cuit pentru
combaterea constipaiei.
-1 lingur de pulbere se va pune la 250 ml de ap i se va fierbe timp de 5 minute dup
care se strecoar. Se va putea lua cu lingura din or n or. Extern se aplic la splturi
sau comprese.
TEVIE DE MUNTE.
Astrantia major. Fam. Umbelliferae.
Denumiri populare: iarb de orbal.
n tradiia popular: frunzele verzi se puneau pe orbal(erizipel), iar uscate se fumau. Cu
smntn n care se punea tevie uscat i pisat se ungeau crpturile.
Compoziia chimic: frunzele conin protide, emodine, acid oxalic, mici cantiti de
grsimi, vitamina C, sruri minereale, etc.
n Bucovina, rdcina se prjea n untur de porc ori n lapte dulce de vac apoi se
legau cu ea scrntiturile. A fost un leac contra herniei. Rdcina curit, tiat n
buci, se plmdea n rachiu, din care se lua cte un phru de 2-3 ori pe zi.
n Bucovina, se cura i se spla rdcina tiat mrunt care se punea n uic tare. O
alt rdcin se amesteca cu ceap pisat, cu un ou i cu tre de gru, care se punea
ntr-o tigaie, s se prjeasc bine. Din acest amestec se fcea o turt care se punea pe o
pnz i se aplica pe locul dureros. Din rachiul preparat se bea de 3 ori pe zi: dimineaa
la amiaz i seara se folosea mai ales la vtmtur. n gastroenterite se punea
cataplasme externe. n ulcer stomacal se bea n loc de ap ceai de ttneas sub form
de decoct. Tot decoct se folosea i la diabet, boli femeieti, boli de piept, dureri de dini,
tuberculoz, dureri diverse: rinichi, ficat, stomac, abdomen, splin i debilitate.
Extern se folosea la boli de piele, dureri diverse. Cu miere se lua contra astmului i la
afeciuni respiratorii sau hepatice. Plmdit n rachiu se folosea i intern i extern n
foarte multe afeciuni.
Compoziie chimic: n scopuri terapeutice se recolteaz partea subteran, adic
rdcina cu rizomul (Radix Symphyti sau Radix Consolidae majoris)ulei volatil,
alantoin, consolidin, asparagin, zaharuri, rezine, tanin, colin, mucilagii, alcaloizi:
sinfito-cinoglosin, sruri minerale.
Aciune farmaceutic: antiinflamator, emolient, astringent, hemostatic,
expectorant, cicatrizant, calmant, aciune antimitotic, vitaminizant, emolient,
antihemoragic. Extern: astringent, cicatrizant, antitumoral, emolient, calmant,
decongestiv.
Se poate folosi la urmtoarele afeciuni: afte bucale, arsuri, astm, boli pulmonare,
boli venerice, bronite, cancer, cicatrice cheloide, diaree benign, dureri diverse,
eczeme, enterite, entorse, escare, fibrom uterin, fisuri anale, fisurile snului sau la
mucoase, fracturi, gastrite hiperacide, gingivite, hemoptizii, hemoragii interne,
hemoroizi, inflamaii articulare, infecii bacteriene, leucoree, luxaii, plgi chiar
maligne, spasmofilie, stomatite, trichomonas, tuberculoz, tuse, ulcer stomacal i ulcer
varicos, vaginite, varice sngernde.
Preparare: intern- o jumtate de linguri de rdcin mrunit se va pune la 250 ml ap
rece. Se va fierbe apoi timp de 20 de minute, dup care se strecoar. Se pot consuma 23 ceaiuri pe zi.
-1 linguri de rdcin mrunit se va pune la 250 ml ap clocotit, preferabil direct
ntr-un termos, care se va nchide pentru 8 ore, apoi se strecoar i se consum.
-50 g de rdcin mrunit se vor pune n alcool de 40 (250ml), se ine apoi timp de
15 zile. Se va strecura i se va lua 10 picturi-o linguri de 3 ori pe zi nainte de mese.
-Extern: cantitatea de rdcin se dubleaz i se pot face bi de ezut, bi sau clisme.
De asemenea se poete folosi sub form de comprese.
-Se piseaz vrfurile nflorite de plant i se amestec cu puin fin ca s produc un
aluat. Se aplic acesta pe rni, varice, etc. Cu fin de secar este i mai util, sau chiar
cu cea de orez (se macin orez cu rnia de cafea).
Se poate folosi cu puin ap cldu la clisme sau splturi. Se va ntinde de asemenea
pe cancerul pielii, caz n care este foarte bine s se fac i cu in rostopasc i neaprat
cu fin de ovz.
-O alifie din 50 g de lanolin cu 50 g de vaselin i past de rdcin sau de vrfuri
nflorite (acestea mrunite foarte bine). Se amestec mpreun i apoi se poate folosi.
-Tinctur ca mai sus se poate aplica de mai multe ori pe zi n special n rnile grele.
TEI.
Tei alb-Tilia tomentosa Tei pdure-Tilia cordata.
Fam. Tiliaceae.
Denumiri populare: tei alb, tei cinesc, tei de toamn, tei tomnatic, tei blan, tei bun, tei
vratec, tei verde.
n tradiia popular: mobil, construcii, crbune de desen, etc. Florile se foloseau la
colorat n galben.
Era folosit peste tot la bronite, astm, afeciuni pulmonare ca ceai. mpreun cu
suntoare se lua la dureri de inim. Se mai folosea la boli neuropsihice, dureri de cap,
ameeli, indigestii. Rmurelele se foloseau pentru bi la reumatism. Femeile care aveau
pierderi mari de snge luau crbune de tei pisat i beau acest crbune de 3 ori pe zi.
Compoziie chimic: se recolteaz florile fr sau cu bractee (Flores Tiliae sine bracteis
i Flores Tiliae cum bracteis), conin: mucilagii, tanin, saponine, maleai, tartrai,
colorani, gume, flavone, quercitrin, izoquercitrin, rutozid, tilirozid, zahr, colin,
acetilcolin, etc.
Aciune farmaceutic; neuro-sedativ, antispastic, antitermic, sudorific, emolient,
expectorant, antiinflamator al cilor respiratorii superioare, emolient al secreiilor
bronhice, sedativ. Extern: calmant general n bi.
Intr n compoziia ceaiurilor: calmant mpotriva tulburrilor cardiace, pectoral nr 2,
sedativ i sudorific.
Se poate folosi la urmtoarele afeciuni: acnee, afeciuni hepato-biliare, afeciuni
respiratorii, amigdalite, bronite, bufeuri la menopauz, comaruri, crize biliare, dureri
de burt, eczeme alergice, gastrit, grip, hiperexcitabilitate, insomnii, migren,
nervozitate, palpitaii, rceal, stri de iritabilitate, stri nervoase, surmenaj psihic, tuse.
Preparare: o linguri de flori se va pune la 250 ml ap clocotit. Se acopere pentru 10
minute dup care se strecoar. Se pot consuma 2-3 ceaiuri pe zi.
O linguri de praf de flori se va mcina cu rnia de cafea i se va pune sub limb
pentru 10 minute, dup care se va nghii cu puin ap. Este foarte eficient la
afeciunile digestive.
O linguri de flori mrunite se va pune la 250 ml ap. Se va ine la temperatura
camerei de seara pn dimineaa cnd se strecoar, se ndulcete cu miere i se poate
consuma
Extern:
-4 linguri de flori se vor pune la 250 ml ap clocotit. Se acopere timp de 10 minute
dup care se strecoar. Se folosesc la gargar.
-Bi- 500 g flori mrunite se vor pune la 3 litri de ap clocotit. Se acopere pentru 10
minute dup care se strecoar n cada de baie unde se va sta 30 minute la temperatura
corpului.
TIS.
Taxus baccata Fam. Taxaceae.
n tradiia popular: tis, mutar, usturoi, amestecate bine, se turna pe gtul vitelor,
contra turbrii, i apoi li se slobozea snge de la 2 vene de la grumaz.
Toxicitate: este o plant toxic care se folosea pentru otrvirea sgeilor. Toxicitate mai
mare au frunzele n special iarna.
Denumiri populare: bobul- broatei, plumnare, trei frai, trifoi amar, trifoi de balt,
trifoi de lac.
n tradiia popular: ceaiul sau decoctul din frunze se lua, n bolile de plmni.
Se mai folosea ca tonic i antiscorbutic.
Plmdit n rachiu se lua naintea mesei pentru a mri pofta de mncare.
Ceaiul din foi se ntrebuina contra frigurilor i limbricilor.
Compoziie chimic: medicinal se folosesc frunzele (Folium Trifolii fibrinii sau Folium
Menyantidis) care conin: trifolin- un trifoliozid echivalent cu 3- galactozid- camferol,
loganin (un glicozid amar identic cu meliatina), gentianin (un alcaloid prezent n
genian), o substan amar glicozidic: meniantina care la hidroliz d fructoz i
meniantol.
Aciune farmacologic: tonic amar- eupeptic foarte util n toate formele de dispepsietinctur 1-1,5g pe doz. Emenagog, antitiroidian, febrifug, stimuleaz funciile hepatice,
produce echilibru neuro-vegetativ, ajut la apariia menstrelor ntrziate. Ajut digestia.
Se folosete la urmtoarele afeciuni: afeciuni hepatice, afeciuni neuro-vegetative,
afeciuni tiroidiene, anorexie, astm, febr, hepatite.
Preparare: - se va folosi pulbere de frunze obinut prin mcinarea plantei cu rnia de
cafea. Se va lua un vrf de cuit de 3 ori pe zi sub limb. Se va ine timp de 10 minute
dup care se nghite.
-O linguri de praf de plant se va pune la 250 ml ap clocotit. Se acopere pentru 10
minute, apoi se strecoar. Se va consuma cte o can nainte de mesele principale n
afeciunile de mai sus.
- La un litru de vin se va pune 50 g de plant mrunit. Se va ine 8 zile dup care se
strecoar. Se poate folosi cte o lingur nainte de mesele principale cu 15 minute
pentru stimularea poftei de mncare.
- Se va pune 3 lingurie de plant mrunit la 250 ml ap clocotit. Se acopere pentru
10 minute. Se strecoar i planta se folosete la cataplasme pe gt. Util n afeciunile
tiroidiene. Ceaiul se va bea cu nghiituri mici n decursul zilei.
TROSCOT.
Polygonum aviculare. Fam. Polygonaceae.
Denumiri populare: hericic, iarba ginii, iarba noduroas, iarba roie, tarsoac,
troac, troscov, trgntoare, troscoel, trotal, .
n tradiia popular: planta se folosea pentru colorarea firelor n albastru.
Ceaiul din tulpinile florifere se bea contra rcelii i a bolilor de piept.
Decoctul rdcinilor sau tulpinilor se lua n boli de rinichi sau contra diareei.
Cu tulpinile se fceau bi contra reumatismului.
Fiert cu cicoare n lapte se bea de 3 ori pe zi, nainte de mese, contra vtmturii.
Ceaiul din rizomi i prile aeriene se mai folosea contra hemoroizilor.
Planta fiart n vin se lua la sgettur.
Compoziie chimic: medicinal se folosesc prile aeriene (Herba Polygoni avicularis
sau Herba Centumnoidii sau Herba Homeriana sau Herba Sanguinalis) conine:
avicularozid, tanin, acid salicilic, gume, rezine, pigmeni flavonici, ceruri, mucilagii,
sruri minerale, etc.
Aciune farmaceutic: scade tensiunea fiind un hipotensiv moderat, astringent,
antidiareic, hemostatic, cicatrizant, hipotensiv, antiinflamator. Se poate folosi ca
sucurile gastrice fiind indicat chiar i la cancer, pentru revenirea atoniei stomacale dup
chimioterapie. Este mult folosit de ctre medicina popular contra tuberculozei.
Intr n compoziia ceaiurilor antidiareic i hepatic nr 2.
Se poate folosi la urmtoarele afeciuni: abcese, acnee, afte, alergii cu mncrime,
amigdalit, angin faringian, anorexie, astm, atonie gastric sau biliar, boli de ochi,
boli hepatice cronice, boli de piele, calculoz biliar, calculoz renal, colecistopatii
cronice, cancerul pielii, congestii hepatice, conjunctivit, contuzii, diabet, diaree,
diateze urice, dischinezie biliar, enterocolit, enterite catarale, faringite, gingivite,
grip, hipoaciditate gastric, incontinen urinar, inflamaii articulare, inflamaii ale
mucoaselor, laringite, meteorism, mucturi de erpi i insecte, rni, reumatism cronic
muscular i articular, sindrom azotermic, stri dispeptice, stomatite, tuberculoz, tumori,
ulcer gastro-duodenal, ulcer varicos, uremie, vaginit, vom cu snge.
Preparare: o linguri de plant mrunit se va pune la 250 ml ap clocotit. Se acopere
pentru 10 minute, apoi se strecoar. Se pot consuma 2-3 ceaiuri pe zi naintea meselor
principale cu 15 minute.
-2 linguri de plant se fierb la 100 ml ap timp de 5 minute. Se strecoar i se aplic la
afeciunile oculare, rni, etc.
- 4 linguri de plant mrunit se va pune la 1 litru de vin. Se ine timp de 8 zile apoi se
strecoar. Se poate lua intern cte o lingur de 3 ori pe zi la afeciunile interne i extern
se tamponeaz cu o vat.
Atenie! Nu se supradozeaz, putnd provoca eliminri brute de calculi, obturarea
cilor biliare i renale i spasme puternice.
TURTA.
Carlina acaulis Fam. Asteracee.
Denumiri populare: ceap ciorasc, ciorpoloag, ciorpor, ciurul znelor, ciurul zorilor,
colacul babei, ginu, iarba ciutei, iarba lupului, mrul ciobanului, nevstuic, opiul
cerbilor, plmid, pinea babei, punga babei, sita znelor, spinul cerbului, tti, tul,
turcea, turt doag, turturea.
Compoziie chimic: rizomul i rdcinile conin inulin, tanin, rezine, ulei volatil,
sruri minerale, etc.
Aciune farmacologic: antiinfecios, diuretic, sudorific, stomahic. Cicatrizant al pielii
i mucoaselor. Nu d voie s se nmuleasc microbii. Distruge stafilococii. Mrete
cantitatea de urin eliminat contribuind la dezintoxicarea organismului. Favorizeaz
sudoraia. nltur procesul inflamator.
Se poate folosi la urmtoarele afeciuni: acnee, anemie feripriv, ascit, asimilaie
deficitar, boli dermatologice, boli de stomac, boli urinare, bronite, catar bronic,
eczeme, eczeme zemuinde, febr, herpes, hipocalcemie, hipomagnezie, impoten,
infecii dermatologice, infecii cu stafilococ auriu, inflamaii cutanate, pecingine, plgi,
rceli, rni, sindrom de malabsorbie, sterilitate, stomacal (tonic), tuberculoz osoas,
tulburri de cretere la copii, ulcere cronice de gamb, viermi intestinali.
Preparare:
-Se macin cu rnia plant uscat i se va lua 1 vrf de cuit care se va pune sub limb.
Se ine timp de 10 minute, dup care se nghite. Se face de 3 ori pe zi nainte de mese cu
30 minute. Extern se pune praf pe rni.
--Se pun 2 lingurie de plant mrunit n 250 ml ap seara. Se in pn dimineaa la
temperatura camerei. Se filtreaz i planta se pune din nou cu ap. De data aceasta se va
-Praf de plant se pune sub limb 1 linguri de praf i se ine timp de 10 minute, dup
care se nghite cu puin ap. Este foarte bun pentru afeciunile inimii (palpitaii, aritmii
de orice fel) n special cele pe fond nervos.
Extern: 3 lingurie de plante la 250 ml ap clocotit. Se acopere apoi 10 minute dup
care se strecoar. Se poate folosi sub form de comprese.
UNTUL PMNTULUI.
Tamus communis Fam. Dioscoreaceae.
Denumiri populare: brie, fluiertoare, lemn nelemn, napi de pdure, napii porcului de
pdure, unsoarea pmntului, vi neagr.
n tradiia popular: rizomul ras se plmdea n rachiu i se folosea la frecii contra
reumatismului, sau amestecat cu grsime, sub form de alifie. Fiind mai rar s-a nlocuit
cu Bryonia-muttoarea cu poame negre, care este mult mai frecvent.
Compoziia chimic: ne studiat.
Aciuni farmacologice: se folosesc rdcinile plantei ca antireumatice, calmnd durerile,
diuretic, purgativ.
Se folosete la urmtoarele afeciuni: acnee, constipaie, contuzii, dermatoze purpurice,
dureri diverse, echimoze, gut, purpur, reumatism.
Atenie! Planta are fructele toxice.
Preparare:
Se folosete numai rdcina!
- Se rade planta i se aplic extern, pe locul dureros.
-intern se va lua 1 linguri de rdcin care se pune la 250 ml ap. Se fierbe apoi timp
de 10 minute, dup care se strecoar. Se pot consuma 2 cni pe zi.
-Tinctur se va rade rdcina i se pune 50 g de rdcin la 250 ml alcool sanitar. Se
ine apoi timp de 15 zile dup care se strecoar. Se folosete la tamponarea locurilor
dureroase.
- La 1 litru de oet se va pune 6 linguri de rdcin ras. Se ine timp de 8-10 zile
agitnd des. Se strecoar. Se folosete extern la mncrimi, dureri.
URECHELNI.
Sempervivum tectorium.
Denumiri populare: argintur, buruiana porcului, curechiul stnii, frunzar, ghinur,
iarba ciutei, iarba lupului, iarba tunului, iarb de urechi, iarb gras, jinter, nevstuic,
olois, orecleni, prescurri, a mielului, urechea iepurelui, urechea mei,
urechiu de stnc, varz de stnc, verzioar.
n tradiia popular: era cultivat adesea pe acoperiuri. Se va din frunze se ntrebuina
contra durerilor de urechi.
Frunzele se mai puneau pisate pe btturi, iar seva pe negi.
Cu seva de la plant se
fceau pansamente la umflturi i arsuri, la brnc i hemoroizi, iar sucul diluat cu ap
se lua n stomatite afte.
La fel se folosea n durerile de ochi fcute cataplasme externe.
Compoziia chimic: ne studiat.
Aciuni farmacologice: antiinflamatoare, cicatrizant, antibiotic- distruge microbii,
sucul se poate folosi i la dispariia petelor i pistruilor. Este astringent, sedativ,
diuretic, antispasmodic, hemostatic, elimin viermii intestinali.
Se poate folosi la urmtoarele afeciuni: acnee, afeciuni nervoase i renale, afeciunile
urechii- chiar infecii, afeciuni cutanate, afte, arsuri, btturi, cancer uterin i de piele,
diaree, dureri de urechi, febr, hemoroizi, nepturi de insecte, pecingine, pete pe piele,
pistrui, stomatite, viermi intestinali.
-2 lingurie de frunze mrunite se pun la 250 l ap clocotit. Se acopere pentru 10
minute, dup care se strecoar. Se pot consuma 4 cni pe zi intern.
-Suc proaspt stors se pune pe rni extern sau se picur n ureche. Intern se poate lua 20
ml suc o dat mai multe zile la rnd.
-3 lingurie de plant se pune la 250 ml ap i se fierb 5 minute. Se strecoar i se
folosesc la splturi n cazul cancerului de piele sau uterin.
-Praf din plant uscat se va pune pe rni sau se va lua intern cte un vrf de cuit, care
se va ine sub limb timp de 10 minute, dup care se nghite. Se poate face de 3-4 ori pe
zi cu 30 minute nainte de mese.
-Frunze proaspete se aplic sub pansament pe btturi zilnic pn la trecerea btturilor.
_Pentru negi sau pete se unge cu sucul plantei sau cu frunz strivit de mai multe ori pe
zi.
URZICA.
Urtica dioica Fam. Urticaceae.
Denumiri populare: oiea, urzic crea, urzic criasc, urzic mascat, urzic de
pdure, urzici romneti.
n tradiia popular: sunt ntrebuinate primvara n alimentaie, iar fibrele din tulpinile
mai dezvoltate se fac fibre textile mai ales pentru saci. Rdcina i prile aeriene se
foloseau pentru vopsit n galben.
Ceaiul din frunze i vrfuri florifere, ndulcit cu miere sau zahr se folosea contra
tusei, astmului i durerilor de piept.
Unii amestecau cu fagure de miere i se lua cte o linguri ca leac pentru tuse i
dureri de piept.
Decoctul rdcinii i al frunzelor se mai lua n tuse cu snge i diferite hemoragii
sau la lein, iar numai al rdcinilor contra constipaiei.
Se mai folosea la amigdalit, n bolile de stomac, palpitaii de 4 ori pe zi.
Cu pri aeriene se fcea decoct contra hemoragiilor uterine cu care se fceau
splturi sau la hemoroizi i boli de rinichi. Se mai fierbeau cu alte plante i se foloseau
la splatul pe cap o dat pe sptmn.
Compoziie chimic: oficinale sunt frunzele (Folium Urticae) i uneori rdcina ( Radix
Urticae)conin: substane azotoase, toi aminoacizii eseniali: amine (acetilcolin,
histamina), glucide (mono, di, i trizaharide), clorofil, fitol, protoporfirina, carotenoide
(beta- caroten, xantofil, licopen, violaxatin), tanin, vitaminele A, B2, C, K, acid folic,
mucilagii,
Aciune farmaceutic: crete diureza eliminnd acidul uric i clorurile, antimicrobian,
hemostatic, trofic, emolient, diuretic, antidiareic, astringent, expectorant, activeaz
circulaia sngelui cu eliminare de histamin, antiseptic, hipoglicemiant. Astringent n
enterite muco-membranoase, enterite acute i cronice, diaree ale tuberculoilor. Extern:
cicatrizant, contribuind la refacerea esuturilor.
Intr frunzele n componena ceaiului antibronitic nr 2.
Se poate folosi la urmtoarele afeciuni: anemie, avitaminoze, calculoz renal, diabet
zaharat, diaree n special ale tuberculoilor, dizenterie, enterite acute i cronice,
enterocolite muco-membranoase, gut, hemoragii uterine, hemoroizi hemoragici,
mtrea, menstre neregulate, hipermenoree, obezitate, rni greu vindecabile,
Numrul
zilei
dimineaa
amiaz
Seara
fina sau cu tifon. Lichidul obtinut se toarna in acelasi borcan si se pune inca 2 zile in
frigider. Dupa aceasta perioada remediul este gata pentru tratament (picaturile se pot lua
cu putin lapte sau apa inainte de a incepe sa mancam), dupa cum urmeaza:
ZIUA, NUMAR DE PICATURI
ZIUA MIC-DEJUN PRANZ CINA
1123
2456
3789
4 10 11 12
5 13 14 15
6 16 17 18
7 12 11 10
8987
9654
10 3 2 1
11 15 25 25
12 25 25 25
Se va continua cu cate 25 de picaturi, de 3 ori pe zi, pana la terminarea intregii
cantitati.
Usturoiul este cel mai puternic antibiotic natural cunoscut, sub forma de aliment pur. In
prezenta sucului sau, germenii de raceli, gripe si viroze nu au nici o sansa. Descompune
flegma, combate infectiile, degajeaza sinusurile, bronhiile si plamnii. Omoara cei mai
oribili microbi - chiar si pe cei ai leprei, gonoreei si cangrenei - n cinci minute fix! n
testele de laborator, acesti germeni au fost aruncati efectiv pe marginea unui platan de
cultura! Un miligram de usturoi avea aceeasi putere cu douazeci si cinci de unitati de
penicilina.
Este o planta att de puternica, nct, cnd e frecata' pe picioarele cuiva, intra
rapid n snge si poate avea un efect benefic n plamni. O cataplasma cu usturoi pusa
pe talpile picioarelor este foarte buna pentru oprirea tusei si alungarea racelilor. Se face
tocnd ctiva catei de usturoi, amestecndu-i cu putin untdelemn de masline si aplicnd
mixtura pe talpi.
Oameni bolnavi de plamni - ajunsi n pragul mortii - suferind de tot felul de maladii
respiratorii (astma, emfizem si oribilele bronsite, alergii si abcese pulmonare) s-au
ntremat si au plecat complet vindecati, laudnd aceasta planta miraculoasa.
NVINGE GERMENI DE CARE PENICILINA NICI NU SE ATINGE
In 1948, dupa ani ntregi de cercetari, oamenii de stiinta au confirmat, n sfrsit cu
fermitate, "puterea de penicilina" a usturoiului, izolnd diversele substante din el.
Alliina, prima substanta izolata, avea efect contra germenilor care cauzeaza intoxicatia
cu salmonella, dizenteria si contra stafilococilor care provoaca furunculele si ulceratiile
purulente ale pielii"
La fel de eficienta era si mpotriva streptococilor, care cauzeaza scarlatina, difteria,
erizipelul, inflamarea nvelisului inimii (febra reumatica). Allicina, un alt ingredient,
trebuia sa iau un medicament oral. Citisem despre modul cum poate usturoiul sa reduca
nivelul zaharului din snge, asa ca am nceput imediat sa iau cte o capsula de usturoi
de 0,32 gr., pe lnga vitamine si drojdia de bere, dupa fiecare masa. Rezultatul: zaharul
din snge mi-a revenit la normal si nu mi-a mai fost necesar sau prescris nici un
medicament.
RENTINERESTE FICATUL
Principala valoare a usturoiului n tulburarile hepatice consta n puterea sa de a detoxifia
bacteriile putrefactive din intestine si, astfel, de a ajuta ficatul sa se odihneasca. Este un
stimulent dovedit al sucurilor gastrice si ajuta cresterea si vigoarea circulatiei sangvine
prin ficat. Se sustine ca o lingurita de usturoi, n amestec cu o lingura de untdelemn de
masline sau ulei de soia, luata seara, nvioreaza ficatul si l rentinerese att de mult,
nct pielea de pe trup va straluci de activitate rennoita. Utilizatorii spun ca e ntradevar o planta miraculoasa.
Daca usturoiul nu e tolerat, cauza consta ntr-o deficienta a organelor digestive - mai
ales a ficatului. Un stomac sau un ficat n stare buna, spune ea, nu se va revolta
niciodata mpotriva unui element att de natural si benefic ca usturoiul.
UN REMEDIU ALIMENTAR BIBLIC PENTRU CISTITA
Infectiile urinare pot fi dureroase si handicapante. Doamna S.B.. povesteste cum a
folosit usturoiul pentru a combate o persistenta infectie a vezicii: "Pentru aceia dintre
dumneavoastra care sufera de cistita, usturoiul poate fi raspunsul. Dupa ce m-am
mbolnavit de cteva ori, am hotart sa-mi ncerc propriul remediu. Am tocat cte trei
catei mari de usturoi, de trei ori pe zi, i-am pus ntr-o lingurita si i-am nghitit cu apa.
Dupa cinci zile, cistita mi-a trecut. Att de simplu (...)."
"Am mai avut cistita o singura data, si usturoiul si-a facut efectul din nou. Poate ca
merge si pentru infectiile rinichilor. Doctorita mea n-a fost deloc surprinsa, ntruct a
avut odata un pacient cu cancer la plamni, care a trait mai mult dect se asteptase ea si
mnca usturoi. Medicamentul minune - chiar merge!"
UN LEAC ALIMENTAR BIBLIC PENTRU BOLILE DE STOMAC.
Luat cu regularitate, usturoiul poate vindeca bolile de stomac si intestine, afirma un
reputat cercetator si expert n terapia cu usturoi. Se stie ca allicina din usturoi
stimuleaza peretii stomacului si ai intestinelor, pentru a secreta enzime digestive. Dar
usturoiul luat de persoanele suferinde de asemenea afectiuni trebuie sa fie diluat sau
amestecat cu alte mncaruri, precizeaza acelasi expert. Un mod excelent de a atenua
efectele usturoiului este acela de a-l gati, sau a-l combina cu ou si lapte. Totusi,
usturoiul nici macar nu e nevoie sa fie mncat. Se poate folosi n cataplasme sau bai
pentru picioare si mini, spre a calma stomacul. Puterile sale de penetrare sunt att de
mari, nct e absorbit direct prin piele. Folosit n acest mod, are o eficacitate declarata
de nouazeci si cinci la suta.
Din cele mai vechi timpuri si pna n prezent, usturoiul a fost laudat n ntreaga lume
pentru eliminarea gazelor, a crampelor si a simptomelor de inflamare.
TOATE SIMPTOMELE AU TRECUT
S-au nregistrat rezultate miraculoase, care au fost catalogate si consemnate amanuntit,
dupa cum urmeaza: ngreunarea de dupa masa a fost nlaturata complet n cincisprezece
cazuri si usurata partial n sase cazuri din douazeci si cinci - dintr-un total de 84%
eficacitate! Rgielile au disparut complet n treisprezece cazuri, si partial n noua - din
douazeci si cinci - la un total de 88% eficacitate! Flatulenta a disparut complet n
douazeci de cazuri din douazeci si cinci - un total de 80% eficacitate! Colicii cu gaze au
disparut complet n treisprezece cazuri si s-au usurat partial n opt - la un total de 84%
eficacitate!. Greturile au disparut complet n sase cazuri din opt - pentru un total de 75%
eficacitate! Se raporteaza ca usturoiul nu aduce numai o usurare temporara, ci eliberarea
permanenta de aceste dezordini gastrice. Cercetatorii au ajuns la concluzia ca usturoiul
e un carminativ care poate fi folosit n cazurile de flatulenta si colici, pentru a elimina
gazele din stomac si intestine si a diminua crampele dureroase.
CUM SE POATE FOLOSI ACEST ALIMENT BIBLIC PENTRU A CALMA
DIGESTIA
Ca uz extern, usturoiul se poate folosi n cataplasme sau bai de picioare si de mini.
Intern, usturoiul maruntit poate fi luat cu miere, nainte sau dupa mese (folositi o
jumatate de catel). De asemenea, usturoiul se poate folosi sub forma de tablete sau
capsule.
UN LEAC ALIMENTAR BIBLIC PENTRU CONSTIPATIE.
Un reputat cercetator si expert n terapia cu usturoi declara ca persoanele care sufera de
constipatie si pot gasi usurarea mncnd cu regularitate cantitati moderate de usturoi,
amestecate cu ceapa, lapte sau iaurt. Allicina din usturoi, afirma el, stimuleaza miscarile
peristaltice ale peretilor intestinali si, n acest mod, produce mobilitatea scaunului.
UN LEAC ALIMENTAR BIBLIC PENTRU PROBLEMELE NASULUI SI ALE
GTULUI
Usturoiul e cunoscut de mult timp ca antiseptic miraculos n cazurile care implica
infectii la ochi, urechi, nas si gt. Daca se ia o bucata de usturoi n gura, la nceputul
unei raceli, pe partea dintre dinti si obraz, raceala va disparea n cteva ore sau cel mult
o zi.
De asemenea, usturoiul are efect curativ asupra bolilor cronice ale organelor respiratorii
superioare, absorbind toxinele - ceea ce e valabil si pentru inflamatiile cronice ale
amigdalelor, glandelor salivare si glandelor limfatice nvecinate, empiemele sinusurilor
maxilare, faringitele si laringitele grave si alte boli. De exemplu: aceasta miraculoasa
planta vindecatoare face ca dintii slabiti sa prinda din nou radacini si nlatura tartrul!
Are efect curativ asupra cataractei si inflamarii canalelor lacrimale! Va doare urechea?
Infasurati planta n putin tifon si introduceti-o n canalul exterior al urechii! Va doare
capul? Usturoiul e aspirina naturii, dilatnd venele si arterele, pentru a elimina
congestia. Stoarceti putin suc de usturoi ntr-o lingurita de miere (este un vechi remediu
al pieilor-rosii!). Stranutati, aveti nasul nfundat sau va chinuieste alergia? ncercati
putin usturoi tocat, nghitit cu apa. Se spune ca, n asemenea cazuri, usturoiul face
minuni!
UN LEAC ALIMENTAR BIBLIC ALUNGA IMEDIAT RACELILE SI DURERILE
DE GT
Usturoiul actioneaza mai repede dect vitamina C, la vindecarea racelilor. Daca se tine
un catel de usturoi n gura, raceala va disparea n cteva ore, maximum o jumatate de zi.
Nu va ustura deloc, daca nu l mestecati. Doar razuiti-l cu dintii, din cnd n cnd,
pentru a elibera cte putin suc. (Daca usturoiul e prea tare, ncercati cu unul dintre verii
sai mai blnzi, ca usturoi-dulce, Alium schoro-doprasum, sau prazul.) n acest mod, o
durere de gt se poate opri n cteva minute (merge chiar si pentru temutele dureri de
gt, care sunt simptome ale difteriei!). Am descoperit ca reuseste de fiecare data - si e
mult mai de nadejde dect vitamina C, care poate sa dea rezultate sau nu si, adeseori, nu
face dect sa amne inevitabilul. Usturoiul asigura o vindecare permanenta, nu doar
temporara.
UN LEAC ALIMENTAR BIBLIC PENTRU PROBLEMELE FEMEILOR.
Bufeuri? Incercati usturoiul. Depresie? Puneti putin usturoi n salata. Iritabilitatea,
anxietatea, greturile, migrenele, oboseala sau agitatia, balonajul abdominal, umflarea
extremitatilor, ametelile, tulburarea vederii, umflarea si sensibilizarea dureroasa a
snilor, crampele, anemia, problemele tiroidiene - toate au fost rezolvate de usturoi sau
de substantele pe care le contine usturoiul. Emenagog dovedit, stimuleaza menstruatia.
Este un remediu milenar pentru problemele femeilor.
Astazi, stim ca posibilitatea usturoiului de a mari absorbtia de vitamina B1 n organism
poate fi de o valoare extrema pentru alungarea greturilor matinale, a tensiunilor
premenstruale si a multor altor probleme. Medici de renume au constatat ca usturoiul
combate febrele, iritabilitatea, insomnia, palpitatiile, frisoanele, mncarimile,
obezitatea, leucoreea, artrita si multe alte maladii. Desigur, usturoiul se gaseste si sub
forma de pudra, pastile sau capsule, la majoritatea plafarurilor si a farmaciilor
specializate n Plante medicinale. Ceaiul se prepara doar amestecnd o lingurita de praf
ntr-o ceasca de apa fierbinte, adaugnd miere dupa gust. Sau o cantitate mica,
maruntita ntr-o lingurita de miere, poate fi inghitita cu apa nainte de mese.
REMEDIUL ALIMENTAR BIBLIC PENTRU EXCRESCENTE DUREROASE SI
SPASME LA COLON.
M.V., medic stomatolog, relateaza ca, timp de zece ani, si-a facut tratamente cu raze X
si radiu, pentru a eradica niste excrescente urte ale pielii, care-i tot reapareau, cu toate
ca un medic i spusese ca erau benigne. La aplicarea uleiului din aceasta planta
uluitoare, usturoiul - care-i vindecase spasmele la colon - umflaturile dureroase de pe
fata i-au disparut complet. Prima oara a ncercat formula pentru o excrescenta de lnga
ochi. A aplicat cu regularitate ulei de usturoi - din capsule - si n circa o luna umflatura a
disparut. A doua oara, a ncercat-o pentru o excrescenta din plantatia parului, care
crestea rapid, atingnd chiar marimea unei monede de zece centi, cnd si-a dat seama
prima oara de existenta ei.
Din nou, uleiul de usturoi a vindecat-o, vaznd cu ochii. Aceste excrescente, spune el,
erau cauzate de niste arsuri solare grave, iar radiologul care i le-a diagnosticat l-a sfatuit
sa le usuce cu ajutorul alcoolului - pe care l-a ncercat timp de doua, trei luni, fara
succes. "Si sa te mai miri", comenteaza el, "ca ne intereseaza declaratiile despre usturoi
si cancer? Chiar daca nu erau maligne, aceste excrescente s-ar fi putut cu siguranta
dezvolte n acel sens, avnd n vedere antecedentele mele medicale. Si, categoric, nu sau vindecat pna nu am aplicat usturoiul. Mai mult, erau urte si dureroase. Speram ca
mixtura pe talpi.
Oameni bolnavi de plamni - ajunsi n pragul mortii - suferind de tot felul de maladii
respiratorii (astma, emfizem si oribilele bronsite, alergii si abcese pulmonare) s-au
ntremat si au plecat complet vindecati, laudnd aceasta planta miraculoasa.
NVINGE GERMENI DE CARE PENICILINA NICI NU SE ATINGE
In 1948, dupa ani ntregi de cercetari, oamenii de stiinta au confirmat, n sfrsit cu
fermitate, "puterea de penicilina" a usturoiului, izolnd diversele substante din el.
Alliina, prima substanta izolata, avea efect contra germenilor care cauzeaza intoxicatia
cu salmonella, dizenteria si contra stafilococilor care provoaca furunculele si ulceratiile
purulente ale pielii"
La fel de eficienta era si mpotriva streptococilor, care cauzeaza scarlatina, difteria,
erizipelul, inflamarea nvelisului inimii (febra reumatica). Allicina, un alt ingredient,
nfrunta conjunctivita (infectia ochilor), putrefactia (descompunerea mncarii n
alimente si n intestine), febra tifoida, holera si TBC.-ul.
De atunci, n usturoi s-au gasit multe alte substante importante. Germaniul nutritiv, cu
efect anticancerigen dovedit, face parte dintre ele. De fapt, usturoiul este una dintre cele
mai bogate surse de germaniu si seleniu organic (vital n prevenirea bolilor de inima si a
multor forme de cancer). Ajoena este o substanta care "dilueaza" sngele, astfel
prevenind cheagurile potential periculoase. Cnd animalele de laborator au fost hranite
cu o singura doza din acest ingredient al usturoiului, cheagurile de snge s-au redus cu
suta la suta, timp de douazeci si patru de ore. De asemenea, ajoena actioneaza contra a
doua tipuri de ciuperci: una care e adeseori prezenta n canalul extern al urechii, si o alta
care cauzeaza Candida si vaginita.
Usturoiul are peste o suta de compusi ai sulfului cunoscuti. Acesti compusi ai sulfului
sunt cei care-i confera usturoiului puterea sa de a lupta contra bolilor, ajuta la reducerea
tensiunii si a nivelului de zahar din snge, alunga astma si bronsita, mbunatatesc
circulatia si functiile inimii, previn cancerul si ajuta organismul sa se debaraseze de
toxinele periculoase.
PREVENIREA NFUNDARII ARTERELOR
Consumul de usturoi poate ajuta la prevenirea bolilor arteriale. Testele medicale au
aratat ca radacina cu aroma ntepatoare are "o actiune protectoare foarte semnificativa"
n limitarea efectelor coagularii sngelui gras, conform doctorilor Arun Bordia si H.C.
Bansal de la R.N .T. Medical College, Udaipur, India, ntr-un articol din revista
medicala britanica The Lancet, aparut n 29 decembrie 1973, medicii au spus ca sngele
a zece pacienti s-a coagulat mai ncet, cnd acestia au mncat usturoi cu alimente grase,
dect atunci cnd le-au mncat fara usturoi. Dupa parerea lor, aceasta nsemna ca
usturoiul putea ncetini acumularea depunerilor de grasime pe peretii arterelor si ajuta la
prevenirea colmatarii acestora. Concret, o suta de grame de unt s-au adaugat la o masa
consumata de pacientii testati. Peste trei ore, acestia au prezentat un nivel mediu al
colesterolului de 237,4 miligrame la suta. Cnd, dupa trei ore, mncarii identice i s-a
adaugat sucul sau uleiul extras din cincizeci de grame de usturoi, colesterolul a ajuns
doar la 212,7 miligrame la suta. S-a descoperit ca uleiul de usturoi are si singur acest
efect - fie ca e luat ca ulei pur, ca suc de usturoi sau n usturoiul integral. In plus, uleiul
de usturoi a redus nivelul defibrinogen (un factor coagulant din snge). O masa care
continea unt a rezultat ntr-un nivel de fibrogen ajuns la 320,9 miligrame la suta - n trei
ore. Cnd n mncare s-a adaugat usturoi, nivelul de fibrogen din snge, trei ore mai
trziu, era de 256,4 miligrame la suta. In ambele cazuri, usturoiul a cobort efectiv
nivelurile de colesterol sl fibrogen sub valorile normale.
COBOARA HIPERTENSIUNEA
Se spune ca sute de medici au gasit usturoiul ca fiind cel mai sigur si mai de nadejde
mod de a cobor hipertensiunea. Nimeni nu stie exact din ce cauza. Unii doctori cred ca
usturoiul dilata (deschide) arterele, usurnd presiunea. Altii citeaza puterea sa de a
nlatura infectiile de diverse feluri si, prin urmare, de a reduce tensiunea crescuta.
Totusi, e clar ca tensiunea scade. Medicii raporteaza - n cazuri dupa cazuri - ca
simptome ca slabiciunea, ametelile, pulsatiile dureroase ale capului, tiuitul din urechi,
durerile pectorale de tipul anghinei, respiratia scurta, durerile de sale, amortelile sau
furnicaturile, dispar toate, rapid si usor.
De fapt, usturoiul pare sa satisfaca toate cerintele unui agent terapeutic perfect pentru
reducerea tensiunii sangvine:
1.Este absolut sigur.
2. Nu are efecte ulterioare negative; nu s-a gasit nici o limitare a dozajului.
3. Tensiunea sangvina se reduce treptat - ntr-o perioada de timp - fara nici o cadere
neasteptata care ar putea soca organismul!
4. Nu intervine asupra celorlalte medicamente pe care le ia eventual pacientul, sub
ngrijirea medicului.
5. In aproape toate cazurile testate, a alungat slabiciunile, ametelile, durerile de cap,
tiuiturile din urechi, durerile de piept.
6. Se pot obtine rezultatebune , indiferent de vrsta sau de conditie.
7. Este usor de luat, sub forma de tablete fara miros.
Actualmente, tabletele si capsulele cu usturoi, care se gasesc fara reteta la plafarurile de
pretutindeni, sunt folosite pe scara larga de medici pentru reducerea tensiunii si
alungarea simptomelor acesteia.
Hipertensiunea este extrem de periculoasa fiindca, n primul rnd, simptomele ei nu
sunt ntotdeauna prezente - multi suferinzi nici macar nu stiu ca o au - si n al doilea
rnd, aproape ntotdeauna duce la probleme ale inimii, venelor si arterelor, sub forma de
crize, cheaguri, hemoragii, blocaje renale, atacuri de cord sau chiar moartea subita, daca
nu e controlata.
Totusi, un lucru ar trebui sa fie clar - usturoiul nu este un leac pentru hipertensiune; nu
face dect sa coboare tensiunea si efortul impus inimii, venelor si arterelor, plus alte
simptome neplacute, care pot reveni cnd terapia cu usturoi nceteaza. Oricum, folosirea
prelungita a usturoiului a tins, n multe cazuri, sa coboare permanent hipertensiunea!
UN REMEDIU ALIMENTAR BIBLIC PENTRU DIABET
Folosirea usturoiului a redus nivelul de zahar din sngele diabeticilor. Intr-un caz, un
om cu diabet avansat aflase de la doctori ca era ntr-o situatie fara speranta si a fost
trimis sa moara acasa, la vrsta de saizeci de ani. La nouazeci de ani, nca mai traia,
Denumiri populare: aioar, bruncu usturoaie, buruian de bub rea, buruian de perit,
buruian de ran, floare de lingoare, frunza-voinicului, glbenele, iarba tieturii, iarb
de boli, rdcin de lingoare, iarb de ran, iarb de toate boalele, rdcin de lungoare,
usturoaie, vindectoare, voinicic.
n tradiia popular: frunzele crude se puneau pe bube i umflturi. Se mai folosea la
sifilis; se fierbea i cu decoctul se splau. Era socotit astringent, vulnerar, depurativ i
diuretic.
Compoziie chimic: ulei eteric asemntor usturoiului, sruri minerale, caroten,
saponine, zaharoz, glicozizi, mirozin, siringin, celuloz. Conine sulfocianat de alilca
i usturoiul.
Aciune farmaceutic: efecte antiputride, antiseptice, detergente, vulnerare, aciune
contra viermilor intestinali. Diuretic, sudorific, behic, astringent, expectorant,
antispasmodic, bactericid, antifermescibil, cardiotonic, vasodilatator. Are cam aceleai
ntrebuinri cu mutarul negru, cu singura diferen c aceast plant se folosete doar
proaspt. Prin uscare i pierde proprietile.
Se folosete la urmtoarele afeciuni: abcese, artroz, astm, cangrene, diaree, eczeme,
furuncule, hipertensiune, inflamaii externe, rni, traumatisme, ulceraii,
Atenie n cantitate mare produce: gastro-enterite, colici, nefrite.
Intern:
-1 linguri de plant se va pune la 250 ml ap clocotit. Se acopere pentru 10 minute
apoi se strecoar. Se consum 2 cni pe zi, fr s se mreasc doza.
-Tinctur din 30 g de plant mrunit pus la 250 ml alcool alimentar de 70 se ine
timp de 15 zile, dup care se strecoar. Se folosete cte 10-20 picturi de 2-3 ori pe zi
diluat n puin ap.
Extern se va pune plant mrunit pe ran sau suc stors din plant proaspt. n funcie
de toleran se va putea pune i tinctur n diferite diluii.
-1 bucat de usturoi se aplic sub pansament pentru 8 ore n cazul n care dorii s
scpai de btturi.
-Se va pune o mn de usturoi zdrobit la 2 litri de ap. Se fierb apoi timp de 15 minute.
Se strecoar i se st cu picioarele n cazul verucilor sau n cazurile de afeciuni ale
unghiilor sau alte afeciuni cutanate. Se poate de asemenea aplica acest ceai pe locul
afectat cu un tampon de vat de 2-3 ori pe zi.
VALERIANA MONTAN.
Valeriana montana Fam. Valerianaceae.
Denumiri populare: orbal de lng ape.
n tradiia popular: frunzele plantei se foloseau local contra orbalului (erizipel). Se
puneau crude ori se fierbeau, iar cu decoct se fceau splturi, iar resturile se legau.
Compoziie chimic: ulei eteric (2%), pinen, acid valerianic, acid malic, tanin, diveri
alcaloizi, rezine, amidon, sruri minerale, etc.
Aciune farmacologic: are aciune linititoare sau sedativ asupra sistemului nervos,
antispasmodic, acioneaz asupra tubului digestiv, tonic general, calmeaz palpitaiile
inimii.
Se folosete la urmtoarele afeciuni: aceleai indicaii ca valeriana, la fel i modul de
folosire.
VALERIANA.
Compoziie chimic: medicinal se folosesc ramuri tinere cu frunze (Visci cum stipites)
conin: saponine triterpenice, acid oleanolic, acetilcolin, inozitol, viscin, viscitoxin,
substane minerale, aminoacizi liberi, acid viscic, polizaharid.
Aciune farmaco-dinamic: vasodilatator coronarian i periferic, hipotensor puternic,
cardioatonic, scade tensiunea arterial, antispasmodic, antimicotic, brahicardizant,
antitumoral. La folosirea acestui produs va trebui s fie respectate dozele, deoarece n
cantiti mai mari produce intoxicaii manifestate prin ncetinirea pulsului, aritmie i
tahicardie.
Se poate folosi la urmtoarele afeciuni: accidente vasculare, afeciuni cardiace,
afeciuni vasculare, albuminurie, ameeli, astm, astmul pe fond de stres, arteroscleroz,
ateroscleroz, bronit, cancer, convulsii, crize nervoase, dureri reumatice, epilepsie,
epistaxis, gut, hematurie, hemoptizii, hemoragii uterine sau de alt natur,
hipertensiune arterial, hemoragii, hipotensiune arterial, insuficien cardiac
compensat, ischemie cardiac, impoten, imunitate sczut, isterie, leucoree, leziuni
pulmonare provocate de infecii, migrene, nervi, nevralgie, palpitaii, paralizie, prostat,
sciatic, spasme, sterilitate, sughiuri persistente, tahicardie, tulburri renale cauzate de
hipertensiune, tulburri de menopauz, tulburri nervoase, tumori (inclusiv canceroase),
tuse convulsiv, tuse spastic, tuse rebel, zgomote n urechi, .
Preparare: 1 linguri de plant mrunit se va pune la 250 ml ap la temperatura
camerei. Se va lsa pentru 8 ore(de seara pn dimineaa). Se strecoar. Se va consuma
n 2 reprize, din care una seara la culcare. Se poate face n cazuri mai grave din 2
lingurie de plant.
Se poate face o tinctur din 50 g de plant mrunit care se va pune la 250 ml alcool
alimentar de 70. Se ine timp de 15 zile dup care se strecoar. n timpul acesta se agit
puternic sticla de mai multe ori pe zi. Trebuie s fie foarte bine nchis i se pstreaz la
temperatura camerei. Se strecoar dup 15 zile. Se va lua cte 10 picturi- 1 linguri de
3 ori pe zi. Este util mai ales n cazul hipertensiunii arteriale, sau la circulaia sngelui
pentru refacere. Se poate lua n cure de mai lung durat, dar numai cu acordul i sub
supravegherea medicului, deoarece scade tensiunea arterial i se pot ivi accidente.
-1 linguri de plant se macin cu rnia de cafea i apoi se cerne prin sit. Se va pune
sub limb pentru 10 minute, apoi se nghite cu puin ap. Se face de 3 ori pe zi.
n timpul tratamentului cu vsc este foarte bine s se consume i usturoi pentru c
acesta ajut s se remedieze mai repede situaia, pentru c substanele active din vsc
acioneaz mult mai eficient dac se consum i usturoi.
Atenie! Se va folosi numai sub supraveghere medical. Este o plant toxic i cele mai
puin toxice sunt cele recoltate de pe pr. n ordine urmeaz apoi: brad, mr, mesteacn,
trandafir, frasin.
Menionm totui c un tratament cu aceast plant n combinaii cu altele (pducel,
ungura, roini) este foarte util n tratarea hipertensiunii arteriale i nu ar trebui neglijat
de ctre cei care sufere de aceast afeciune.
VENINARI.
Graiola officinalis Fam. Scrophulariaceae.
n tradiia popular: decoctul plantei se folosea contra bubelor dulci.
Se mai ddea la tuse, dureri de stomac i friguri, pus n miere n amestec cu hrean,
busuioc, iarb pucat se lua contra tuberculozei. n unele pri era luat de femeile care
doreau s aib copii.
Preparare:
Nu am spus c planta este toxic pentru a v speria ci pentru a atrage atenia c nu
trebuie depite dozele, sunt foarte multe medicamente mult mai toxice.
-2 lingurie de plant mrunit. Se vor pune n 250 ml ap rece. Se las de seara pn
dimineaa cnd se d un clocot. Se strecoar i se consum seara o ceac n insomnii
de ctre btrni sau copii.
-2 lingurie de plant mrunit se vor pune n 100 ml ap rece. Se las pn dimineaa.
Se strecoar. Peste aceste plante se mai pune 150 ml ap. Se fierbe apoi 3 minute i se
acopere. Se las s se rceasc apoi se strecoar peste cele 100 ml de ceai obinut prima
dat. Dac nu avei diabet putei s ndulcii cu miere poliflor. Se pot consuma 2 cni
pe zi la isterie, sau la celelalte afeciuni care le-am enumerat mai sus. Se poate face i
combinaii cu diferite alte plante medicinale.
Atenie! Dozele mari sunt toxice!!!!
VINDECEA.
Betonica officinalis Fam. Labiatae.
Denumiri populare: buruian de artrit, buruian de tietur, creior, cuiori, frunza
teiului, iarba bubii, iarb de rni. iarba tieturii, iarba tlharului, iarba vntului,
puiori, sclipei, ovrvari.
n tradiia popular: planta se fierbea i se fceau splturi contra durerilor de cap, iar
cu resturile se fceau legturi. Se mai pisa planta iar seva se turna n urechi pentru
nfundtur de cap.
Ceaiul din tulpini florifere uscate se lua contra tusei cu snge i a durerilor de piept.
Compoziie chimic: conine substane amare, betain, colin, glicozizi, stahidrin,
tanin.
Aciune farmaceutic: astringent, antidiareic, antiseptic, antihemoragic,
antiinflamatoare, colagog, febrifug, stimuleaz secreiile biliare i stomacale.
Se folosete la urmtoarele afeciuni: astm, boli de urechi, diaree, dureri de cap, gut,
hemoragii, leucoree, litiaz biliar i renal, plgi, rni diferite, ulcere varicoase.
Preparare:
-1 linguri de plant mrunit se va pune la 250 ml ap clocotit. Se acopere pentru 15
minute. Se strecoar. Se va consuma cte 2 cni pe zi.
Extern se face cu cantitate dubl de plant.
Pentru rni sau dureri inclusiv urechi se va folosi suc obinut din plant proaspt.
VINERI.
Ajuga reptans Fam. Labiatae.
Denumiri populare: barba boierului, bugul, buruian de sub alun, cearta casei, goni,
frunz de orbal, frunz de sub tuf, iarb ntritoare, iarba spurcului, levrentin,
lupari, suliman, tacin, tmic, vinetric.
n tradiia popular: frunzele crude se puneau la erizipel ori se fierbea planta cu
decoctul se spla sau se lua contra scurgerilor din organele genito-urinare.
Compoziie chimic: planta conine tanin, rezine, ulei volatil, delfinidin, heterozide,
etc.
Aciune farmaceutic: antidiareic, antitusiv, antileucoreic, antihemoragic. Precipit
proteinele datorit taninului i este un bun antihemoragic. De asemenea un bun
antispastic, antibacterian.
Ceaiul din frunze sau ramuri tinere se lua contra tusei, rcelii i temperaturii
ridicate, durerilor de cap, de stomac, de inim.
Ceaiul din tulpini tinere i frunze care se fierb pn se nglbenete apa se
foloseau contra afeciunilor renale.
mpreun cu mciee se folosea n boli de inim.
Siropul de zmeur se da la aprindere de plmni i se fcea un tratament mai
ndelungat la tuberculoz.
Frunza uscat se folosea pentru buboaie vinete: se muia n ap cald, se puneau
pe ele i se legau cu o pnz curat.
Compoziie chimic: fructele conin pectine, acizi organici, zahr, etc. Frunzele acizi
organici, fragarin, vitamina C, etc.
Aciune farmaceutic: frunzele- astringent, antidiareic, scade aciditatea gastric,
dezinfectant
Se poate folosi la urmtoarele afeciuni: frunzele- diaree, gastrit hipoacid, pirozis.
Preparare: o linguri de frunze se pot pune la 250 ml ap clocotit. Se vor
acoperi pentru 10 minute dup care se strecoar. Se pot consuma 2 ceaiuri pe zi.
Fructele;
Compoziie chimic: ap, glucoz, acizi liberi, albuminoide, caroten, tanin, cianin, acid
succinic, acid salicilic, levuloz, cupru, calciu, fier, iod, potasiu, magneziu, fosfor.
Vitaminele A, B1, B2, B3, B5, B6, B9, C, E.
Aciune farmaceutic: tonic stomahic, aperitiv, diuretic, depurativ, laxativ, rcoritor.
Se indic la urmtoarele afeciuni: afeciuni cardiace (preventiv), anemie, astenie,
afeciuni febrile, afeciuni ginecologice, afeciuni tiroidiene, amigdalit, arsuri gastrice,
boli glandulare, boli intestinale, bronite, cefalee, ciclu menstrual neregulat, cistit,
colici renale, congestie pulmonar, constipaie, dermatoze, diabet, dismenoree, dureri
diverse, eczeme, enterocolit, gastrit hiperacid, hipertensiune, hipotensiune, inflamaii
urinare, insuficiena transpiraiei, gut, menopauz, nefrite, nevralgii dentare, obezitate,
pielite, pirozis, prostat, rceli, rgueal, reumatism, scarlatin, scorbut, spasme gastrointestinale, stri febrile- infecioase, temperamente biloase, tuberculoz pulmonar,
tuse, uretrit.
Preparare:
Se consum fructul crud sau suc, siropuri, dulceuri, etc.
-1 linguri de muguri se va pune la 250 ml ap clocotit. Se acopere pentru 10 minute
apoi se strecoar. Se pot consuma 3 cni din acestea pe zi.
-Tinctur- 50 g de muguri i mldie tinere se mrunesc apoi se pun la 250 ml alcool
alimentar de 70. Se in timp de 15 zile apoi se strecoar. Se va lua o linguri de 3 ori
pe zi.
Exist gata preparate de ctre Plantextract Cluj-Napoca. Se va respecta dac se folosesc
acestea indicaiile din prospect.
-1 linguri de frunze i muguri se vor mcina apoi se va pune sub limb pentru 10
minute. Se nghit apoi cu puin ap.
-Zmeurata este foarte util la tratamente i se va lua tot cte 1 linguri de 3 ori pe zi, la
tratarea afeciunilor interne.
Propolisul
Ce este propolisul? Este o substan rinoas colectat de albine
de pe mugurii unor arbori (n special de pe plop, mesteacn, fag, pin,
brad, frasin), cu care acestea acoper fisurile i orificiile din stup, se
apr contra bacteriilor i altor microbi i mblsmeaz cadavrele
vizitatorilor nepoftii ai stupului (cu alte cuvinte, menin curenia i
igiena stupului).
Propolisul are o mare varietate de culori i arome, iar compoziia
sa difer n funcie de speciile vegetale de pe care este recoltat (de
reinut c totui albinele prefer mugurii de Populus); conine n
primul rnd flavonoide i acizi fenolici, de asemenea, cear i acizi
grai, uleiuri volatile, polen i urme de elemente minerale.
Aciuni terapeutice:
Propolisul este un veritabil antibiotic natural, folosit ca atare i de ctre albine. S-a
demonstrat c el are o aciune antimicrobian pentru numeroase bacterii, virusuri,
parazii i fungi (Staphylococcus aureus, Streptococcus sp., Escherichia coli,
Pseudomonas aeruginosa, Proteus vulgaris, Klebsiella pneumoniae, Salmonella sp.,
Shigella sp., Mycobacterium tuberculosis bacilul Koch, Helicobacter pylori, Candida
albicans, Giardia lamblia, Trichomonas vaginalis, virus herpes simplex, virus gripal)
Are proprieti antioxidante (anti-tumorale, anti-cancerigene), antispastice i
anestezice; protejeaz contra efectelor nocive ale radiaiilor.
Este i un excelent antiinflamator, cicatrizant i epitelizant, hepatoprotector
(protejeaz ficatul contra efectelor alcoolului), imuno-biostimulator, tonic al vaselor
capilare i regenerator al esuturilor.
Este remarcabil faptul c, datorit marii sale variabiliti de compoziie, propolisul i
pstreaz nealterat capacitatea antimicrobian, spre deosebire de antibioticele de
sintez, la care bacteriile dezvolt n timp rezisten, fiind nevoie de introducerea
periodic de noi i noi antibiotice.
Indicaii:
Pentru uz intern:
- infecii ale cilor respiratorii superioare i infecii ORL (bronite, faringo-amigdalite,
viroze respiratorii, otite, sinuzite, rinite, tuberculoz)
- afeciuni digestive i hepatice (gastrit, ulcer gastric, colecistit cronic, hepatit
cronic, ciroze, colite ulceroase, spasme digestive)
- parazitoze intestinale
- infecii urinare, prostatite, tumori vezicale
- neuropatie diabetic dureroas
- stri de stres, migrene
- ateroscleroz
Pentru uz extern:
- afeciuni ale cavitii bucale i faringelui (stomatite, gingivite, abcese dentare,
parodontopatii, faringo-amigdalite, carii dentare, tartru dentar)
- afeciuni ORL (rinite, otite, sinuzite, otomicoze)
- afeciuni ale pielii (eczeme infecioase, arsuri, plgi, ulcer varicos, tricofiie,
tuberculoza pielii, acnee, furunculoz)
Precautii terapeutice:
n aplicare interna, propolisul nu produce dezechilibre ale florei bacteriene normale,
ntruct el actioneaza printr-o stimulare a factorilor imunologici specifici si nonspecifici si are ca rezultat o crestere a rezistentei generale a organismului fata de boala.
n unele situatii trebuie sa administram tratamentele pe baza de propolis cu
precautie sau n alte cazuri, astfel de tratamente sunt interzise.
Interzis a se consuma de persoane alergice. Apar pareze temporare
Datorita compozitiei sale complexa, necunoscuta n mare parte, exista posibilitatea
ca unele sortimente de propolis sa contina substante toxice, ca urmare unor culesuri n
zone poluate sau contaminate cu microorganisme rezistente la propolis, cu pesticide si
cu alte impuritati fizice sau chimice care l pot face nociv, sau chiar sa genereze actiuni
adverse. Din aceasta cauza recomandam o testate prealabila a sortimentului care
urmeaza sa fie folosit n aplicarea n scop medical.
n caz de intoleranta, va recomandam utilizarea mugurilor de plop si a tincturii de
muguri de plop. Sunt un bun nlocuitori si sunt bine tolerati de persoanele alergice la
propolis.
Preparate pe baza de propolis:
Aerosoli cu propolis
Se folosesc 15-20picaturi de solutie alcoolica(tinctura) de propolis diluata cu apa
distilata n proportie de 1/1. Se fac 2 sedinte pe zi a cte 5 minute fiecare pe o durata de
15-20 de zile.
Tinctura de propolis
Tinctura de propolis este un extract alcoolic care contine 30%(15%) propolis.
Ce-a mai eficienta metoda de administrare a propolisului este tinctura de propolis.
Tinctura de propolis se obtine prin introducerea propolisului fin maruntit n alcool
de 85-95* Cel mai recomandat este alcoolul de secara. Pentru ca propolisul sa poata fi
usor maruntit, trebuie tinut n congelator.
Din 200ml alcool de 90*si 60gr(30gr) propolis, se face o solutie alcoolica de 30
%(15%) Se pastreaza la ntuneric timp de 7-10 zile, perioada n care timp se agita din
cnd n cnd.Se observa ca extractul alcoolic are o culoare nchisa maro-rosiatica, iar pe
fundul vasului sau depus particulele de propolis si ceara nedizolvate. Se filtreaza de
doua ori printr-un pachet alcatuit din doua tifoane cu vata la mijloc. n urma filtrarii
rezulta rezulta un lichid clar de culoare maro sau rosiatica. Se pastreaza n sticle nchise
ermetic, de culoare nchisa.
Tinctura se administreaza cel mai bine pe zahar, pine sau cu miere. Uneori
administrat cu apa sau direct n gura, anumiti constituienti ai tincturii este posibil sa
precipite. nainte de administrare faceti un test.
Tinctura se administreaza dimineata, 10-15 picaturi la copii si 30-50 picaturi la
adulti. Timp de o jumatate de ora nu se mai mannca si nu se mai bea nimic, pentru a se
forma pelicula de ceara. Seara, nainte de culcare, se ia din nou, in aceeasi cantitate si
cu aceeasi specificatie: cel putin o jumatate de ora sa nu se bea nimic si sa nu se
consume niciun aliment. Acest tratament se administreaza timp de 10 zile, dupa care
urmeaza 10 zile de pauza, pentru ca mai apoi sa se repete cura de 10 zile si tot asa, pna
ncep sa se vada efectele tratamentului, si binenteles, in functie de recomandarile
medicului.
Tinctura n cosmetica: daca tinctura se picura pe o farfurie si se lasa sa se evapore
alcoolul, se poate obtine pasta de propolis, care, amestecata cu alte ingrediente poate fi
folosita cu succes in uz cosmetic.
Extractul apos
Propolisul se dilueaza n apa n cantitati. Trebuie macinat foarte fin si amestecat cu
apa n raportul 1:10. Se consuma dupa 10 ore.
Extractul moale de propolis se obtine din tinctura de propolis pusa ntr-un vas larg,
lasnd sa se evapore alcoolul.
Extract uleios de propolis
Se prepara, din 10 g propolis combinate cu 200 g ulei de masline sau 100 g unt.
Amestecul se ncalzeste usor pe baie de abur, timp de 90-120 minute, la 50 grade,
amestecnd continuu. Apoi se filtreaza si se pastreaza la loc ntunecos si racoros.
Unguentul de propolis
ntr-o cescuta (50 ml) de untura ncinsa pe foc foarte mic se pun trei linguri de
tinctura de propolis si o bucatica de ceara de marimea unei alune, dupa care se amesteca
ncontinuu vreme de 10 minute. Se ia de pe foc untura, dupa care se amesteca n
continuare pna cnd se ntareste. Preparatul se pastreaza la frigider, folosindu-se extern
contra arsurilor, pentru vindecarea contuziilor si a ranilor usoare, contra eczemelor (mai
ales a celor uscate).
Pudra de propolis. Propolisul la temperatura camerei are consistenta plastilinei.
Pentru a-l putea macina fin (cu o rsnita), el trebuie racit, ca sa devina sticlos, casant.
Pudra astfel obtinuta se pastreaza n vase de culoare nchisa, ntr-un loc ntunecos si
racoros (daca ajunge la caldura devine iarasi compact, gumos).
Apa de propolis
Asa cum afirmam anterior, n contact cu apa, propolisul precipita si devine insolubil,
pierznd astfel cea mai mare parte din calitatile sale. Totusi, cercetarile arata ca o solutie
obtinuta din cinci lingurite (aprox. 25 ml) de tinctura de propolis la un pahar de apa
(200 ml) are efecte terapeutice n anumite cazuri, cnd tinctura simpla nu poate fi
folosita, deoarece are o actiune prea dura asupra tesuturilor. Apa de propolis, obtinuta n
proportiile pe care le-am prezentat, are efecte excelente n combaterea stomatitelor si a
cariei dentare (se fac clatiri atente ale gurii dupa fiecare spalare pe dinti), precum si n
tratarea unor afectiuni genitale la femei (leucoree, cervicita).
Mierea propolizata
Se obtine prin combinarea unei lingurite de tinctura de propolis cu 3 lingurite de
miere. Este un produs recomandat copiilor, carora li se va administra jumatate de
lingura de 3 ori pe zi, pentru ntarirea sistemului imunitar, pentru combaterea infectiilor
respiratorii si intestinale.
Aceste forme de preparare a propolisului, pot fi folosite ca baza pentru produsele:
spray, inhalatii, alifii, creme etc.
Tratament profilactic si de ntretinere.
Se administreaza dimineata:
10-15 picaturi la copii si 30-50 picaturi la adulti, diluate n putina apa ori puse pe
putin zahar sau pe o bucata de pine dupa care, timp de o jumatate de ora nu se mai
mannca si nu se mai bea nimic, pentru a se forma pelicula de ceara. Seara, nainte de
culcare, se ia din nou, n aceeasi cantitate si cu aceeasi specificatie: cel putin o jumatate
de ora sa nu se bea nimic si sa nu se consume niciun aliment. Acest tratament de
administreaza timp de 10 zile, dupa care urmeaza 10 zile de pauza, pentru ca mai apoi
sa se repete cura de 10 zile si tot asa, pna ncep sa se vada efectele tratamentului, si
binenteles, n functie de recomandarile medicului.
Afectiuni si tratamente cu propolis:
Propolisul nu da efecte secundare. Se poate folosi n general acolo unde
medicamentele preparate din plante sau din alte materiale sintetice nu au dat rezultate.
Nu se recomanda persoanelor alergice. Pentru a depista daca sunteti alergic la
propolis, luati nainte de nceperea tratamentului o cantitate de 3 -5 g seara, nainte de
culcare. Se continua testul si dimineata cu 20 picaturi de tinctura pe stomacul gol.
Afectiuni infecto-contagioase: gripa(n faza incipienta), febra tifoida, meningite etc.
Se utilizeaza solutie alcoolica 20-30%, cte 30 de picaturi de 3 ori nainte de masa.
Afectiuni O.R.L.: amigdalite, laringite, traheite, sinuzite, otite, rinite etc, prin
tamponare cu unguent n nas, spray, gargara, aerosoli din solutie alcoolica 5% sau mai
direct se mesteca 5-20 g propolis pe zi.
n oftalmologie: n conjunctivite. Se utilizeaza solutie de propolis 5 -10% n apa calda.
Se pun 3 -5 picaturi de filtrat de culoare galbuie bruna n fiecare ochi. Usturimea este
suportabila.
Afectiuni respiratorii: traheite, bronsite, tuberculoza. Tratament sub forma de
aerosoli 10% solutie apoasa sau tinctura 20% de 3 ori pe zi, cte 30 de picaturi si de
doua ori pe saptamna inhalatii. Rezultate foarte bune n aceste afectiuni s-au obtinut
folosind miere propolizata (miere n amestec de 3/1 cu tinctura de propolis). Se va lua
dupa masa cte o lingura din amestec de cte ori va fi nevoie. Propolisul contribuie la
inhibarea dezvoltarii bacilului tubrculozei, favoriznd resorbtia focarelor de infectie si
sustine lupta organismului mpotriva acestei afectiuni.
Afectiuni ale aparatului circulator: hipertensiune si arteroscleroza, sub forma de
tinctura 30%, cte 30 de picaturi dimineata pe nemncate pna la vindecare.
Afectiuni digestive si intestinale: gastroduodenal, enterite si colite, cte 40 picaturi
de tinctura 30% dimineata pe nemncate; n dureri de stomac si boli virotice ale
stomacului cte 30 de picaturi n 100 ml apa sau lapte dimineata, n parazitozele
intestinale, cte 10 picaturi, de 2 ori pe zi, naintea meselor principale.
Afectiuni ale ficatului: cte 40 picaturi, de doua ori pe zi, n 100 ml apa sau lapte,
naintea meselor cu o ora;
Afectiuni urologice si de prostata: rinichi, cai urinare, vezica urinara, prostata.
Tratamentul se face cu cte 40 de picaturi, de 2 ori pe zi, n 100 ml apa calda, nainte de
mese cu o ora, sau se sug 5-10 g propolis pe zi timp de 30 de zile sau 1-2 supozitoare de
propolis pe zi (3-5 g propolis pentru un supozitor)
Afectiuni ginecologice: vaginite si metrite ulceroase. Se aplica prin tamponare o
data pe zi solutia alcoolica 3-15%.
Afectiuni dermatologice: pomada 30% de doua ori pe zi, timp de 2 6 zile, n
eritrodermia descuamativa si eritem seboreic se aplica pomada cu 20% propolis. n
eczeme, neurodermite, ulcer varicos, fisuri anale, hemoroizi, arsuri si degeraturi, se
foloseste solutia alcoolica sau unguent cu 20% propolis.
Pentru combaterea bataturilor si negilor, se aplica n pansament timp de mai multe
extracte de propolis, folosite att intern ct si extern, s-au facut n diverse laboratoare de
medicina experimentala si spitale din ntreaga lume. Folosit intern, 30-50 de picaturi de
tinctura administrate de 4 ori pe zi, propolisul mpiedica dezvoltarea celulelor maligne,
creste capacitatea sistemului imunitar de a fagocita celule canceroase, ajuta la
restabilirea echilibrului organic al bolnavilor de cancer. Rezultate bune s-au obtinut cu
tratamentul intern cu propolis n tratarea cancerului la sn, a cancerului de colon si
genital, a melanomului malign, a metastazelor pulmonare si hepatice. Un studiu facut n
Iugoslavia mai pune n evidenta ca administrarea sistematica a propolisului nlatura o
buna parte a efectelor nefaste ale aplicarii radioterapiei n cancer. De asemenea,
propolisul are efecte extraordinare utilizat extern, pe plagile canceroase.
Giardia - infectia cu protozoarul Giardia lambria cedeaza la un tratament de 30 de
zile facut cu tinctura de propolis. Se iau 50 de picaturi pe o bucatica de pine, de patru
ori pe zi, nainte de masa.
Tuberculoza - un studiu facut ntr-un spital din Rusia de V.H. Karinova si E.I.
Rodionova pe 135 de pacienti cu tuberculoza a avut rezultate uimitoare. Ele au
administrat, vreme de 10 luni, cte 7-10 ml de tinctura pe zi. La trecerea acestui interval
de timp, la aproape 25% dintre pacienti s-a constatat remisia completa a bolii, iar la
ceilalti - cu exceptia a 12 pacienti -, mbunatatiri substantiale ale starii de sanatate. Toti
cei 12 pacienti care nu au raspuns la acest tratament sufereau de tuberculoza renala.
Ulceratii pe piele, ulcer varicos - 64 de pacienti cu ulcere de gamba, cu vrste ntre
23 si 98 de ani, au fost tratati cu tinctura de propolis si unguent. S-au facut aplicatii
zilnice cu tinctura pe zona ulcerata si tratament la periferie cu unguent de propolis.
Durata tratamentului a fost ntre 4 si 12 saptamni. La final, 19 din cei 64 de pacienti nu
mai aveau nici un semn clinic al bolii, iar alti 39 de pacienti erau ntr-o conditie mult
mbunatatita.
REACTII ALERGICE - Doctor biochimist Cristina Mateescu avertizeaza ca, n
ultimii ani, n ciuda largii utilizari datorate proprietatilor terapeutice, exista rapoarte
privind aparitia de alergii la unele persoane cu sensibilitate cunoscuta (alergii la polen,
de exemplu). Pacientii cu astm bronsic pot avea o serie de crize de dispnee n cursul
inhalarii propolisului. Ca regula generala, persoanele hipersensibile la albine si la
ntepaturile acestora prezinta reactii alergice la propolis. La fel se ntmpla si cu
persoanele care sufera de afectiuni cronice: astm bronsic, eczema etc. Nu se stie nca
daca alergia apare din cauza propolisului sau din cauza reziduurilor proteice lasate de
albine n propolis (chiar venin de albine). Oricare ar fi nsa cauza hipersensibilitatii,
utilizarea propolisului n scopuri medicale trebuie sa se faca cu multa grija, mai ales la
concentratii de peste 30%-40%. La primele semne de alergie la propolis, trebuie
consultat imediat un specialist.
Efectele preparatelor din propolis n terapeutica uman
Actiunea terapeutic a propolisului:
- urmare injectrii acest fung poate provoca moartea esuturilor profunde din corp
Piedraia hartae
- fung parazit la nivelul prului
Trichophyton mentagrophytes
- atac prul, unghiile i pielea
Trichophyton rubrum
- atac prul unghiile i pielea
Trichosporon cutaneum
- se gsete n intestin, tractul respirator i pe piele i poate afecta pacienii cu debiliti,
rar fatal
Aciunea andioxidant
Unul dintre cele mai impresionante efecte clinice ale propolisului este cel legat de
aciunea protectoare mpotriva radiailor (n special gamma i UV). Producerea
radicalilor liberi n organismele expuse la aceste radiaii are ca rezultat distrugerea
esuturilor. Extractele apoase de propolis prezint un efecte inhibitor asupra oxidrii
lipidelor i deci a generrii de radicali liberi i accentuarea activitii enzimei SOD care
este cel mai important principiu activ care contribuie la protecia celulelor fa de
radicalii de O2, distrugatori din cursul metabolismului aerob. Cea mai mare cantitate de
SOD se afl n partea verde a cerealelor, care se dezvolt dupa germinarea seminelor.
Aceleai extracte apoase de propolis prezint prin aceai activitate antioxidant i o
bun protecie hepatic.
Aciunea antitoxic
Extractele apoase de propolis reprezint excelente mijloace naturale de inhibare a
xenobioticelor, prin metabolizarea lor, intoxicarea cu tetraclorur de carbon i
intoxicaia alcolic la nivelul ficatului. Tetraclorura de carbon produce un radical foarte
toxic i foarte reactiv, implicat n peroxidarea lipidelor. Efectele propolisului n
protecia ficatului sunt accentuate de aciunea sinergic cu polenul, prin asociere cu
acesta.
Efecte ale propolisului n diabet
Extractul de propolis poteneaz aciunea hipoglicemiant a insulinei. Acest fapt se
datoreaz unui derivat cu magneziu al rutozidului, din componena propolisului - bogat
n vitamina P, care prin aciunea asupra celulelor din insulele lui Lagerhans, previne n
mare msur diabetul zaharat insulino-dependent.
Aciunea antiinfecioas i antimicrobian
Extractele pe baz de propolis au o mare capacitate de a combate strile infecioase
locale i generale. O fraciune hidrosolubil i termostabil din propolis, care este
stabil i la liofilizare, este foarte eficient mpotriva infeciei cu Mycobacterium
tuberculosis (generatoare de TBC).
Prin asocierea propolisului cu unele antibiotice, eficacitaea i durata de aciune este
mult mai eficient, iar respecivele microorganisme nu dezvolt rezisten la antibiotice.
Aciunea antiinfecioas i antibacterian, la administrarea intern a propolisului se
bazeaz pe stimularea factorilor imuni specifici i non-specifici, avnd ca rezultat o
Sinuzita poate fi acuta sau cronicizata, purulenta sau nepurulenta. In forma acuta,
durerile sunt suborbitale, cu iradieri in molarii superiori (sinuzita maxilara), frontale, cu
iradieri in tample (sinuzita frontala) si dureri la ceafa (sinuzita sferoidala).
Tratamentele fitoterapeutice
Se fac, in majoritate, pe cale externa prin:
inhalatii sau bai de aburi, seara, cu flori de musetel, lavanda, coada soricelului, menta,
cimbrisor, maghiran, salvie, cetina de pin, ceapa, sare, cu efecte antiseptice,
antiinflamatoare, sedative si sudorifice;
aspiratii nazale cu infuzii caldute de musetel, menta, salvie, soc, coada calului,
sunatoare, coada soricelului, radacini de cerentel, seminte macinate de schinduf sau de
in;
cataplasme locale cu terci de tataneasa, coada calului, cartofi cruzi, stropiti cu alcool,
radacini de schinduf, flori de fan sau frunze zdrobite de varza alba, tinute peste noapte;
masaje locale cu uleiuri eterice (menta, lavanda, pin, eucalipt), cu tinctura de propolis si
bitter suedez si cu alifie de galbenele si catina.In uz intern sunt indicate infuziile din
flori de musetel, salvie, coada soricelului, trei frati patati, rachitan (cate 2-3 cani pe zi),
iar in cazul unui focar de infectie sunt eficiente ceaiurile de galbenele, cretisoara,
coacaz negru si rachitan (cate 2-3 ceaiuri pe zi), cu efecte antiseptice si antibiotice.
Apiterapia recomanda:
solutie de propolis 5% in alcool din care se pun cate 5 picaturi in fiecare nara de 3 ori pe
zi;
mestecarea unei bucati de fagure cu miere (15 minute pe zi) si consumul zilnic a 2
lingurite cu capaceala de fagure, timp de 3 zile consecutiv.
Regimul alimentar
Recomanda cel putin 2-3 zile repaus alimentar absolut, numai cu lichide sub forma de
sucuri si ceaiuri antiinflamatoare, cu musetel si cimbrisor, avand rolul de a pastra umeda
mucoasa nazala.
In continuare se administreaza o alimentatie usoara, bogata in legume si fructe cu
vitamina C si saruri minerale (suc de lamaie diluat cu apa calduta luat dimineata inainte
de masa, suc de orz verde, spanac, varza alba, ridichi negre, caise, boabe de ienupar,
germeni de cereale, lapte si produse lactate (iaurt, branzeturi). Este indicat hreanul ras si
amestecat cu putin suc de lamaie (cate o lingurita de 2 ori pe zi, dimineata si seara, dupa
care nu se mai consuma nimic timp de 30 minute).
Se impun restrictii la grasimi animale si carnuri, cartofi, paine alba, dulceturi,
condimente iuti si otet.
Regimul de viata
Impune un repaus odihnitor la pat, intr-o camera curata (fara praf), cu aer umidificat si
bine incalzita (la temperatura de circa 20C) in care nu se fumeaza (desigur eliminarea
definitiva a fumatului de catre pacient). Se interzice pastrarea in camera a florilor
puternic mirositoare si a animalelor de casa.
Pe zona sinusurilor se pun comprese cu apa calda, cataplasme cu ceapa taiata marunt,
sare sau malai, bai calde de sezut (2 pe saptamana) si bai alternative (calde-reci) de
picioare. Pe sinusuri se pot pune saculeti plini cu nisip fierbinte, care vor fi schimbati
dupa ce se racesc.
Exista in China un obicei pe care foarte multi il respecta: in fiecarezi - dimineata, sau la
orice alta ora din zi - se efectueaza un anumemasaj al fetei, atat cu palmele, cat si cu
buricul degetelor, atingandmai toate punctele reflexogene legate de meridianele ochilor,
urechilor,cavitatii nazale si sinusurilor. De aceea, sa nu ne miram de faptul cafoarte rar
se intalneste la chinezi sinuzita.
Putand afecta sinusurile sfenoidale (in spatele cavitatii nazale), celeetmoidale (la
radacina nasului), cele frontale si/sau cele, axilare,boala este un fenomen inflamator
acut sau cronic ce se instaleaza usorca urmare a unui guturai puternic, a unei variatii
mari si bruste detemperatura sau a unei expuneri indelungate a fetei la curenti reci.
Fiindatat de grijulii cu sanatatea lor, chinezii au foarte putine remediipentru sinuzite,
tinand seama de frecventa scazuta a cazurilor acute si,cu atat mai mult, a celor cronice.
Totusi, nu putem neglija cateva reteteinteresante.
Produsele apicole i-au fascinat si pe medicii chinezi, deopotriva cucei europeni.
Specialistii chinezi au observat ca aplicarea unor masaje,urmate de cataplasme cu
miere, poate da rezultate minunate in sinuzitaacuta. Tinctura de propolis - concentratie
10% - poate avea efectemiraculoase in cazurile cronicizate, daca se toarna zilnic cate 45picaturi in fiecare nara, dimineata si seara.
Tot in cazurile cronice mai trebuie mentionate si urmatoarele remedii:
1) Picaturi de suc de varza alba proaspata. Se toarna cate 6 picaturiin fiecare nara, seara,
inainte de culcare.
2) Comprese pe frunte cu un macerat din mai multe plante medicinale -echivalent cu
Bitter-ul Suedez (se poate folosi si cel de fabricatieromaneasca!). Inainte de somnul de
noapte, se aplica unguent cu galbenele- se maseaza putin fruntea cu crema - apoi se
aplica o compresa cu Bittersuedez. Se lasa toata noaptea.
3) Inhalatii cu un amestec de picaturi din urmatoarele uleiuri:
- brad, 10 picaturi;
- catina, 15 picaturi;
- galbenele, 15 picaturi;
- menta, 10 picaturi;
- sunatoare, 15 picaturi.
Se pun picaturile in 2 litri de apa fierbinte, apoi se facinhalatiile. Tratamentul se
efectueaza seara, cu o ora inainte de celede mai sus. Durata tratamentului este de 12
zile, putand fi repetat,la nevoie.
Framantati-va usor crestetul in sensul acelor de ceasornic, cu degetele aratatoare,
mijlocii si inelare adunate la un loc, timp de un minut. Loviti usor, timp de un minut, cu
ambele aratatoare, punctele din mijlocul santurilor de la marginea externa a narilor.
Asezati aratatorul pe coltul din partea de jos a nasului, in stanga. Apasati si framantati
usor timp de 30 de secunde. Apoi masati cu degetul de la baza nasului pana la coltul
ochiului, de 30 de ori. Repetati procedura pe partea cealalta. Frecati zona buzei
deviatia de sept
abcesele dentare
Sinuzita cronica: este considerata cronica dupa mai multe recidive ori daca nu cedeaza
la tratament si persista peste sase saptamani. In general sinuzita se cronicizeaza dupa
mai multe pusee acute.
Cauze:
cele mai frecvente sunt infectiile repetate ale mucoasei nazale
deloc de neglijat sunt alergiile mucoasei nazale. In cazul bolilor alergice, inflamarea
repetata a mucoasei nazale si a sinusurilor poate duce la cronicizare.
expunerea prelungita la frig, tabagismul activ sau pasiv si inhalarea pe un timp
indelungat de substante iritante;
modificari anatomice care duc la ingustarea cavitatii nazale, acest fapt impiedicand
drenarea suficienta a secretiei mucoasei (deviatii de sept ori traumatisme ce duc la
modificarea structurii anatomice normale a cavitatilor nazale);
polipi ori formatiuni tumorale;
inhalarea de cocaina, care in timp produce necroza ( moartea celulelor) mucoasei nazale
cu pirderea definitiva a functiilor senzoriale ale nasului (pierderea mirosului);
sistemul imunitar slabit: in diferite boli ce duc la scaderea imunitatii organismului
(infectii cronice, hepatite cronice, HIV, cancere etc.)
Semne si simptome:
Pacientul prezinta o durere sau senzatie de presiune la nivelul sinusurilor, pe care el o
acuza ca fiind in jurul ochilor sau in spatele acestora, desupra sprancenelor ori deasupra
dintilor. Poate avea secretii abundente, purulente, galbene sau verzui. Printre alte
simptome se numara si o stare generala de rau, poate avea usoare stari febrile. Poate
acuza diminuarea mirosului sau uneori simte mirosuri neplacute, fara ca persoanele din
jur sa simta acelasi lucru (mirosurile vin de la propriile sinusuri, ele nu sunt in mediul
din jur si de aceea alte persoane nu le percep).
Diagnostic
Desi simptomatologia este localizata la nivelul sinusurilor infectia nu este mereu
prezenta. In aceste situatii medicul are nevoie de un istoric al bolii detaliat si examene
clinice si paraclinice minutioase. Acestea includ radiografia sinusurilor, teste
alergologice cutanate, tomografie computerizata care ne ofera informatii clare cu privire
la cavitatile sinusale, examenul microscopic si bacteriologic al secretiilor nazale si nu in
ultimul rand examenul endoscopic al cavitatilor nazale. Acesta din urma se realizeaza
cu ajutorul unui endoscop subtire si flexibil care se introduce in cavitatea nazala
(metoda non-invaziva). Aceasta metoda este indispensabila unui diagnostic de finete.
Tratament
Tratamentul este extrem de important in cazul sinuzitei, caci in cazul urmarii unui
tratament necorespunzator, urmarile pot fi foarte grave. De cele mai multe ori cauzele
care au determinat sinuzita (in special cea cronica) sunt multiple, iar tratamentul
presupune o terapie combinata. Antibioticele se prescriu pentru a inlatura infectia
(virala sau bacteriana) care sta la baza sinuzitei, acestea pot fi prescrise conform unei
antibiograme.
Decongestionantele se dau pentru a ajusta drenajul secretiilor nazale, dezobstruand
astfel cavitatile si micsorand riscurile de aparitie a infectiei. In scopul eliminarii
secretiilor mucoase se folosesc mai multe substante:
decongestionantele pufuri sau picaturi. Atentie mare trebuie avuta la timpul de
administrare care nu trebuie sa depaseasca 5-7 zile. Aceasta nu numai pentru ca unele
din aceste substante dau dependenta, dar si datorita faptului ca, in cazul sinuzitei
cronice, decongestionantele agraveaza inflamatia mucoasei.
spalaturi cu apa sarata sau apa de mare. Aceste solutii pot fi luate din farmacii sau
preparate in casa dintr-o jumatate de litru de apa si o lingurita de sare. Aceste spalaturi
sunt indicate seara si dimineata.
Infuzii cu vapori fierbinti. Fierbeti intr-un recipient cativa litri de apa in care puteti pune
si ceai de menta spre exemplu, iar dupa fierbere inspirati deasupra vasului cu capul
acoperit de un prosop. Vaporii fierbinti vor dilua secretiile nazale scazandu-le
densitatea, astfel se vor elimina mai usor.
Analgezicele se administreaza pentru calmarea durerilor de cap.
Antihistaminicele sunt prescrise celor care prezinta alergii la nivelul mucoasei nazale.
In aceste cazuri se mai pot prescrie si corticosteroizi, in special pentru reducerea
inflamatiei.
Daca sinuzita cronica nu raspunde la tratamentele de mai sus, atunci se apeleaza la
interventii chirugicale. Chirurgia este indicata si in cazul tumorilor de la nivelul
cavitatilor nazale, in cazul deviatiilor de sept, anomaliilor anatomice post-traumatice
sau in cazul polipilor. Scopul interventiilor chirurgicale este acela de a inlatura cauza ce
a provocat obstructia foselor nazale.
5.
Sinuzita reprezinta infectarea mucoasei care captuseste interiorul foselor nazale si
sinusurile. Partile cele mai afectate de aceasta boala sunt sinusurile, cavitati situate in
jurul narilor, ce au rolul de a incalzi aerul si de a mentine echilibrul capului. Datorita
faptului ca acestea comunica cu fosele nazale, ele se aerisesc odata cu respiratia si
elimina secretiile prin fosele nazale atunci cand acestea nu sunt afectate de boala.
Sinuzita poate fi: acuta (de obicei cauzata de o inflamatie virala, dureaza in jur de patru
saptamani daca nu este tratata adecvat) sau cronica (declansata de infectii bacteriene sau
fungice; aceasta poate cauza modificari permanente ale mucoasei care captuseste
sinusurile si poate duce la complicatii cum ar fi bronsite, traheite, dar si infectii oculare
sau chiar meningite).
De cele mai multe ori, sinuzita este precedata de o raceala sau de o alergie produsa de
substantele poluante din mediu, de aerul rece, umiditate, alcool sau parfum. Semnele se
prezinta ca o inrautatire a simptomelor racelii dupa o perioada de 5-7 zile.
Metodele alternative de tratare a sinuzitei dau rezultate numai in cazul in care sunt
folosite impreuna cu tratamentul medicamentos recomandat de medic. Iata cateva
remedii naturiste pentru sinuzita:
1. S-a dovedit ca tinctura de propolis poate avea efecte uimitoare daca se toarna zilnic
cateva picaturi in fiecare nara.
2. Bitterul suedez poate fi folosit sub forma de comprese care se aplica pe frunte in
fiecare seara, timp de 15 minute.
3. Sucul de varza alba proaspata turnat in nas in fiecare seara poate da rezultate
satisfacatoare.
4. Ca metoda populara straveche este cunoscuta inhalatia cu usturoi si otet, care se
prepara din usturoi ras, o lingurita de otet de mere si apa clocotita. Procedura se poate
face de doua ori pe zi, dimineata, pentru ca sinusurile sa fie eliberate intreaga zi.
5. Zeama de lamaie reprezinta un antiinflamator si un dezinfectant recunoscut. Prin
turnarea unei picaturi in fiecare nara, ea poate ajuta la eliberarea sinusurilor.
6. Inhalatii cu ajutorul esentelor extrase din catina, brad, menta sau sunatoare.
7. Se rade un cartof crud, se amesteca cu sare grunjoasa si tuica si se pun intr-un tifon
care se asaza pe frunte. Pe deasupra se pune un fular de lana si un cojocel de miel. Se
tin pana dimineata. Se repeta procedeul de 2-3 ori.
8. Se beau sucuri de legume:
- morcov + sfecla + spanac (curata sangele).
- hrean ras + lamaie (dizolva mucozitatile).
- morcov + sfecla + castravete (elimina mucozitatile).
- suc de morcov (contine vitamina A).
9. Cand sunt dureri mari, se bea un pahar cu apa cu 2 lingurite otet de mere cu miere (se
bea lent).
10. In fiecare seara se fac inhalatii cu infuzie de galbenele si se ia cate un centimetru
dintr-un baton de propolis si cate o lingurita de miere;
11. Beti de doua ori pe zi un amestec din: 30 picaturi tinctura de propolis si 30 picaturi
de apa.
prezenta sucului sau, germenii de raceli, gripe si viroze nu au nici o sansa. Descompune
flegma, combate infectiile, degajeaza sinusurile, bronhiile si plamnii. Omoara cei mai
oribili microbi - chiar si pe cei ai leprei, gonoreei si cangrenei - n cinci minute fix! n
testele de laborator, acesti germeni au fost aruncati efectiv pe marginea unui platan de
cultura! Un miligram de usturoi avea aceeasi putere cu douazeci si cinci de unitati de
penicilina.
Este o planta att de puternica, nct, cnd e frecata' pe picioarele cuiva, intra
rapid n snge si poate avea un efect benefic n plamni. O cataplasma cu usturoi pusa
pe talpile picioarelor este foarte buna pentru oprirea tusei si alungarea racelilor. Se face
tocnd ctiva catei de usturoi, amestecndu-i cu putin untdelemn de masline si aplicnd
mixtura pe talpi.
Oameni bolnavi de plamni - ajunsi n pragul mortii - suferind de tot felul de maladii
respiratorii (astma, emfizem si oribilele bronsite, alergii si abcese pulmonare) s-au
ntremat si au plecat complet vindecati, laudnd aceasta planta miraculoasa.
NVINGE GERMENI DE CARE PENICILINA NICI NU SE ATINGE
In 1948, dupa ani ntregi de cercetari, oamenii de stiinta au confirmat, n sfrsit cu
fermitate, "puterea de penicilina" a usturoiului, izolnd diversele substante din el.
Alliina, prima substanta izolata, avea efect contra germenilor care cauzeaza intoxicatia
cu salmonella, dizenteria si contra stafilococilor care provoaca furunculele si ulceratiile
purulente ale pielii"
La fel de eficienta era si mpotriva streptococilor, care cauzeaza scarlatina, difteria,
erizipelul, inflamarea nvelisului inimii (febra reumatica). Allicina, un alt ingredient,
nfrunta conjunctivita (infectia ochilor), putrefactia (descompunerea mncarii n
alimente si n intestine), febra tifoida, holera si TBC.-ul.
De atunci, n usturoi s-au gasit multe alte substante importante. Germaniul nutritiv, cu
efect anticancerigen dovedit, face parte dintre ele. De fapt, usturoiul este una dintre cele
mai bogate surse de germaniu si seleniu organic (vital n prevenirea bolilor de inima si a
multor forme de cancer). Ajoena este o substanta care "dilueaza" sngele, astfel
prevenind cheagurile potential periculoase. Cnd animalele de laborator au fost hranite
cu o singura doza din acest ingredient al usturoiului, cheagurile de snge s-au redus cu
suta la suta, timp de douazeci si patru de ore. De asemenea, ajoena actioneaza contra a
doua tipuri de ciuperci: una care e adeseori prezenta n canalul extern al urechii, si o alta
care cauzeaza Candida si vaginita.
Usturoiul are peste o suta de compusi ai sulfului cunoscuti. Acesti compusi ai sulfului
sunt cei care-i confera usturoiului puterea sa de a lupta contra bolilor, ajuta la reducerea
tensiunii si a nivelului de zahar din snge, alunga astma si bronsita, mbunatatesc
circulatia si functiile inimii, previn cancerul si ajuta organismul sa se debaraseze de
toxinele periculoase.
PREVENIREA NFUNDARII ARTERELOR
Consumul de usturoi poate ajuta la prevenirea bolilor arteriale. Testele medicale au
aratat ca radacina cu aroma ntepatoare are "o actiune protectoare foarte semnificativa"
n limitarea efectelor coagularii sngelui gras, conform doctorilor Arun Bordia si H.C.
Bansal de la R.N .T. Medical College, Udaipur, India, ntr-un articol din revista
medicala britanica The Lancet, aparut n 29 decembrie 1973, medicii au spus ca sngele
a zece pacienti s-a coagulat mai ncet, cnd acestia au mncat usturoi cu alimente grase,
dect atunci cnd le-au mncat fara usturoi. Dupa parerea lor, aceasta nsemna ca
usturoiul putea ncetini acumularea depunerilor de grasime pe peretii arterelor si ajuta la
prevenirea colmatarii acestora. Concret, o suta de grame de unt s-au adaugat la o masa
consumata de pacientii testati. Peste trei ore, acestia au prezentat un nivel mediu al
colesterolului de 237,4 miligrame la suta. Cnd, dupa trei ore, mncarii identice i s-a
adaugat sucul sau uleiul extras din cincizeci de grame de usturoi, colesterolul a ajuns
doar la 212,7 miligrame la suta. S-a descoperit ca uleiul de usturoi are si singur acest
efect - fie ca e luat ca ulei pur, ca suc de usturoi sau n usturoiul integral. In plus, uleiul
de usturoi a redus nivelul defibrinogen (un factor coagulant din snge). O masa care
continea unt a rezultat ntr-un nivel de fibrogen ajuns la 320,9 miligrame la suta - n trei
ore. Cnd n mncare s-a adaugat usturoi, nivelul de fibrogen din snge, trei ore mai
trziu, era de 256,4 miligrame la suta. In ambele cazuri, usturoiul a cobort efectiv
nivelurile de colesterol sl fibrogen sub valorile normale.
COBOARA HIPERTENSIUNEA
Se spune ca sute de medici au gasit usturoiul ca fiind cel mai sigur si mai de nadejde
mod de a cobor hipertensiunea. Nimeni nu stie exact din ce cauza. Unii doctori cred ca
usturoiul dilata (deschide) arterele, usurnd presiunea. Altii citeaza puterea sa de a
nlatura infectiile de diverse feluri si, prin urmare, de a reduce tensiunea crescuta.
Totusi, e clar ca tensiunea scade. Medicii raporteaza - n cazuri dupa cazuri - ca
simptome ca slabiciunea, ametelile, pulsatiile dureroase ale capului, tiuitul din urechi,
durerile pectorale de tipul anghinei, respiratia scurta, durerile de sale, amortelile sau
furnicaturile, dispar toate, rapid si usor.
De fapt, usturoiul pare sa satisfaca toate cerintele unui agent terapeutic perfect pentru
reducerea tensiunii sangvine:
1.Este absolut sigur.
2. Nu are efecte ulterioare negative; nu s-a gasit nici o limitare a dozajului.
3. Tensiunea sangvina se reduce treptat - ntr-o perioada de timp - fara nici o cadere
neasteptata care ar putea soca organismul!
4. Nu intervine asupra celorlalte medicamente pe care le ia eventual pacientul, sub
ngrijirea medicului.
5. In aproape toate cazurile testate, a alungat slabiciunile, ametelile, durerile de cap,
tiuiturile din urechi, durerile de piept.
6. Se pot obtine rezultatebune , indiferent de vrsta sau de conditie.
7. Este usor de luat, sub forma de tablete fara miros.
Actualmente, tabletele si capsulele cu usturoi, care se gasesc fara reteta la plafarurile de
pretutindeni, sunt folosite pe scara larga de medici pentru reducerea tensiunii si
alungarea simptomelor acesteia.
Hipertensiunea este extrem de periculoasa fiindca, n primul rnd, simptomele ei nu
sunt ntotdeauna prezente - multi suferinzi nici macar nu stiu ca o au - si n al doilea
rnd, aproape ntotdeauna duce la probleme ale inimii, venelor si arterelor, sub forma de
crize, cheaguri, hemoragii, blocaje renale, atacuri de cord sau chiar moartea subita, daca
nu e controlata.
Totusi, un lucru ar trebui sa fie clar - usturoiul nu este un leac pentru hipertensiune; nu
face dect sa coboare tensiunea si efortul impus inimii, venelor si arterelor, plus alte
simptome neplacute, care pot reveni cnd terapia cu usturoi nceteaza. Oricum, folosirea
prelungita a usturoiului a tins, n multe cazuri, sa coboare permanent hipertensiunea!
UN REMEDIU ALIMENTAR BIBLIC PENTRU DIABET
Folosirea usturoiului a redus nivelul de zahar din sngele diabeticilor. Intr-un caz, un
om cu diabet avansat aflase de la doctori ca era ntr-o situatie fara speranta si a fost
trimis sa moara acasa, la vrsta de saizeci de ani. La nouazeci de ani, nca mai traia,
sanatos tun. Incepuse sa mannce o combinatie deusturoi, patrunjel si creson. Nivelul
zaharului din snge i-a cobort de la 200 si ceva la 110. Si a continuat sa foloseasca
fericit acest remediu, timp de ani de zile. Usturoiul nu vindeca diabetul si nu trebuie
folosit fara permisiunea medicului. Dar poate fi un mod util de a cobor nivelul
zaharului si, astfel, de a controla boala. Surprinzator si interesant, nsa, este faptul consemnat de mai multe ori - ca usturoiul poate reduce nivelul zaharului din snge la
diabetici.
UN ALIMENT BIBLIC TESTAT COMPARATIV CU MEDICATIA
ANTIDIABETICA
Usturoiul - desi are o actiune putin mai nceata - este la fel de eficient ca tolbutamida
(un medicament oral pentru diabetici) la eliminarea glucozei excesive din snge.
Doamna RB., consumatoare de usturoi, spune: "Recent, mi s-a pus diagnosticul de
diabet moderat. Medicul mi-a spus ca, daca nivelul zaharului din snge nu-mi scadea,
trebuia sa iau un medicament oral. Citisem despre modul cum poate usturoiul sa reduca
nivelul zaharului din snge, asa ca am nceput imediat sa iau cte o capsula de usturoi
de 0,32 gr., pe lnga vitamine si drojdia de bere, dupa fiecare masa. Rezultatul: zaharul
din snge mi-a revenit la normal si nu mi-a mai fost necesar sau prescris nici un
medicament.
RENTINERESTE FICATUL
Principala valoare a usturoiului n tulburarile hepatice consta n puterea sa de a detoxifia
bacteriile putrefactive din intestine si, astfel, de a ajuta ficatul sa se odihneasca. Este un
stimulent dovedit al sucurilor gastrice si ajuta cresterea si vigoarea circulatiei sangvine
prin ficat. Se sustine ca o lingurita de usturoi, n amestec cu o lingura de untdelemn de
masline sau ulei de soia, luata seara, nvioreaza ficatul si l rentinerese att de mult,
nct pielea de pe trup va straluci de activitate rennoita. Utilizatorii spun ca e ntradevar o planta miraculoasa.
Daca usturoiul nu e tolerat, cauza consta ntr-o deficienta a organelor digestive - mai
ales a ficatului. Un stomac sau un ficat n stare buna, spune ea, nu se va revolta
niciodata mpotriva unui element att de natural si benefic ca usturoiul.
UN REMEDIU ALIMENTAR BIBLIC PENTRU CISTITA
Infectiile urinare pot fi dureroase si handicapante. Doamna S.B.. povesteste cum a
folosit usturoiul pentru a combate o persistenta infectie a vezicii: "Pentru aceia dintre
dumneavoastra care sufera de cistita, usturoiul poate fi raspunsul. Dupa ce m-am
mbolnavit de cteva ori, am hotart sa-mi ncerc propriul remediu. Am tocat cte trei
catei mari de usturoi, de trei ori pe zi, i-am pus ntr-o lingurita si i-am nghitit cu apa.
Dupa cinci zile, cistita mi-a trecut. Att de simplu (...)."
"Am mai avut cistita o singura data, si usturoiul si-a facut efectul din nou. Poate ca
merge si pentru infectiile rinichilor. Doctorita mea n-a fost deloc surprinsa, ntruct a
avut odata un pacient cu cancer la plamni, care a trait mai mult dect se asteptase ea si
mnca usturoi. Medicamentul minune - chiar merge!"
UN LEAC ALIMENTAR BIBLIC PENTRU BOLILE DE STOMAC.
Luat cu regularitate, usturoiul poate vindeca bolile de stomac si intestine, afirma un
reputat cercetator si expert n terapia cu usturoi. Se stie ca allicina din usturoi
stimuleaza peretii stomacului si ai intestinelor, pentru a secreta enzime digestive. Dar
usturoiul luat de persoanele suferinde de asemenea afectiuni trebuie sa fie diluat sau
amestecat cu alte mncaruri, precizeaza acelasi expert. Un mod excelent de a atenua
efectele usturoiului este acela de a-l gati, sau a-l combina cu ou si lapte. Totusi,
usturoiul nici macar nu e nevoie sa fie mncat. Se poate folosi n cataplasme sau bai
pentru picioare si mini, spre a calma stomacul. Puterile sale de penetrare sunt att de
mari, nct e absorbit direct prin piele. Folosit n acest mod, are o eficacitate declarata
de nouazeci si cinci la suta.
Din cele mai vechi timpuri si pna n prezent, usturoiul a fost laudat n ntreaga lume
pentru eliminarea gazelor, a crampelor si a simptomelor de inflamare.
TOATE SIMPTOMELE AU TRECUT
S-au nregistrat rezultate miraculoase, care au fost catalogate si consemnate amanuntit,
dupa cum urmeaza: ngreunarea de dupa masa a fost nlaturata complet n cincisprezece
cazuri si usurata partial n sase cazuri din douazeci si cinci - dintr-un total de 84%
eficacitate! Rgielile au disparut complet n treisprezece cazuri, si partial n noua - din
douazeci si cinci - la un total de 88% eficacitate! Flatulenta a disparut complet n
douazeci de cazuri din douazeci si cinci - un total de 80% eficacitate! Colicii cu gaze au
disparut complet n treisprezece cazuri si s-au usurat partial n opt - la un total de 84%
eficacitate!. Greturile au disparut complet n sase cazuri din opt - pentru un total de 75%
eficacitate! Se raporteaza ca usturoiul nu aduce numai o usurare temporara, ci eliberarea
permanenta de aceste dezordini gastrice. Cercetatorii au ajuns la concluzia ca usturoiul
e un carminativ care poate fi folosit n cazurile de flatulenta si colici, pentru a elimina
gazele din stomac si intestine si a diminua crampele dureroase.
CUM SE POATE FOLOSI ACEST ALIMENT BIBLIC PENTRU A CALMA
DIGESTIA
Ca uz extern, usturoiul se poate folosi n cataplasme sau bai de picioare si de mini.
Intern, usturoiul maruntit poate fi luat cu miere, nainte sau dupa mese (folositi o
jumatate de catel). De asemenea, usturoiul se poate folosi sub forma de tablete sau
capsule.
UN LEAC ALIMENTAR BIBLIC PENTRU CONSTIPATIE.
Un reputat cercetator si expert n terapia cu usturoi declara ca persoanele care sufera de
constipatie si pot gasi usurarea mncnd cu regularitate cantitati moderate de usturoi,
amestecate cu ceapa, lapte sau iaurt. Allicina din usturoi, afirma el, stimuleaza miscarile
peristaltice ale peretilor intestinali si, n acest mod, produce mobilitatea scaunului.
UN LEAC ALIMENTAR BIBLIC PENTRU PROBLEMELE NASULUI SI ALE
GTULUI
Usturoiul e cunoscut de mult timp ca antiseptic miraculos n cazurile care implica
infectii la ochi, urechi, nas si gt. Daca se ia o bucata de usturoi n gura, la nceputul
unei raceli, pe partea dintre dinti si obraz, raceala va disparea n cteva ore sau cel mult
o zi.
De asemenea, usturoiul are efect curativ asupra bolilor cronice ale organelor respiratorii
superioare, absorbind toxinele - ceea ce e valabil si pentru inflamatiile cronice ale
amigdalelor, glandelor salivare si glandelor limfatice nvecinate, empiemele sinusurilor
maxilare, faringitele si laringitele grave si alte boli. De exemplu: aceasta miraculoasa
planta vindecatoare face ca dintii slabiti sa prinda din nou radacini si nlatura tartrul!
Are efect curativ asupra cataractei si inflamarii canalelor lacrimale! Va doare urechea?
Infasurati planta n putin tifon si introduceti-o n canalul exterior al urechii! Va doare
capul? Usturoiul e aspirina naturii, dilatnd venele si arterele, pentru a elimina
congestia. Stoarceti putin suc de usturoi ntr-o lingurita de miere (este un vechi remediu
al pieilor-rosii!). Stranutati, aveti nasul nfundat sau va chinuieste alergia? ncercati
putin usturoi tocat, nghitit cu apa. Se spune ca, n asemenea cazuri, usturoiul face
minuni!
UN LEAC ALIMENTAR BIBLIC ALUNGA IMEDIAT RACELILE SI DURERILE
DE GT
Usturoiul actioneaza mai repede dect vitamina C, la vindecarea racelilor. Daca se tine
un catel de usturoi n gura, raceala va disparea n cteva ore, maximum o jumatate de zi.
Nu va ustura deloc, daca nu l mestecati. Doar razuiti-l cu dintii, din cnd n cnd,
pentru a elibera cte putin suc. (Daca usturoiul e prea tare, ncercati cu unul dintre verii
sai mai blnzi, ca usturoi-dulce, Alium schoro-doprasum, sau prazul.) n acest mod, o
durere de gt se poate opri n cteva minute (merge chiar si pentru temutele dureri de
gt, care sunt simptome ale difteriei!). Am descoperit ca reuseste de fiecare data - si e
mult mai de nadejde dect vitamina C, care poate sa dea rezultate sau nu si, adeseori, nu
face dect sa amne inevitabilul. Usturoiul asigura o vindecare permanenta, nu doar
temporara.
UN LEAC ALIMENTAR BIBLIC PENTRU PROBLEMELE FEMEILOR.
Bufeuri? Incercati usturoiul. Depresie? Puneti putin usturoi n salata. Iritabilitatea,
anxietatea, greturile, migrenele, oboseala sau agitatia, balonajul abdominal, umflarea
extremitatilor, ametelile, tulburarea vederii, umflarea si sensibilizarea dureroasa a
snilor, crampele, anemia, problemele tiroidiene - toate au fost rezolvate de usturoi sau
de substantele pe care le contine usturoiul. Emenagog dovedit, stimuleaza menstruatia.
Este un remediu milenar pentru problemele femeilor.
Astazi, stim ca posibilitatea usturoiului de a mari absorbtia de vitamina B1 n organism
poate fi de o valoare extrema pentru alungarea greturilor matinale, a tensiunilor
premenstruale si a multor altor probleme. Medici de renume au constatat ca usturoiul
combate febrele, iritabilitatea, insomnia, palpitatiile, frisoanele, mncarimile,
obezitatea, leucoreea, artrita si multe alte maladii. Desigur, usturoiul se gaseste si sub
forma de pudra, pastile sau capsule, la majoritatea plafarurilor si a farmaciilor
specializate n Plante medicinale. Ceaiul se prepara doar amestecnd o lingurita de praf
ntr-o ceasca de apa fierbinte, adaugnd miere dupa gust. Sau o cantitate mica,
maruntita ntr-o lingurita de miere, poate fi inghitita cu apa nainte de mese.
REMEDIUL ALIMENTAR BIBLIC PENTRU EXCRESCENTE DUREROASE SI
SPASME LA COLON.
M.V., medic stomatolog, relateaza ca, timp de zece ani, si-a facut tratamente cu raze X
si radiu, pentru a eradica niste excrescente urte ale pielii, care-i tot reapareau, cu toate
ca un medic i spusese ca erau benigne. La aplicarea uleiului din aceasta planta
uluitoare, usturoiul - care-i vindecase spasmele la colon - umflaturile dureroase de pe
fata i-au disparut complet. Prima oara a ncercat formula pentru o excrescenta de lnga
ochi. A aplicat cu regularitate ulei de usturoi - din capsule - si n circa o luna umflatura a
disparut. A doua oara, a ncercat-o pentru o excrescenta din plantatia parului, care
crestea rapid, atingnd chiar marimea unei monede de zece centi, cnd si-a dat seama
prima oara de existenta ei.
Din nou, uleiul de usturoi a vindecat-o, vaznd cu ochii. Aceste excrescente, spune el,
erau cauzate de niste arsuri solare grave, iar radiologul care i le-a diagnosticat l-a sfatuit
sa le usuce cu ajutorul alcoolului - pe care l-a ncercat timp de doua, trei luni, fara
succes. "Si sa te mai miri", comenteaza el, "ca ne intereseaza declaratiile despre usturoi
si cancer? Chiar daca nu erau maligne, aceste excrescente s-ar fi putut cu siguranta
dezvolte n acel sens, avnd n vedere antecedentele mele medicale. Si, categoric, nu sau vindecat pna nu am aplicat usturoiul. Mai mult, erau urte si dureroase. Speram ca
aceasta experienta a noastra sa se dovedeasca utila si pentru altii. Tratamentul e
inofensiv si, n cazul nostru, s-a dovedit cum nu se poate mai benefic.
LEACUL ALIMENTAR BIBLIC PENTRU PICIORUL ATLETULUI.
Ani de zile, Sorin V. a suferit n tacere din cauza unui parazit sau fungus pe care-l luase
de pe dusumeaua uda a unui vestiar. Degetele de la picioare i se nrosisera, se cojeau si
l dureau. Calciul si talpa erau nasprite de mii de mici perforatii uscate. Picioarele i se
roseau insuportabil si se jena sa se descalte. Avea arsuri, mncarimi si dureri. Cnd toate
medicamentele s-au vadit neputincioase, usturoiul s-a dovedit ca e un leac sigur pentru
piciorul pacietului.
Metoda de fata consta n a ntinde putin usturoi proaspat zdrobit peste zona afectata. Va
da o senzatie de caldura, timp de aprox. cinci minute. Trebuie sa ramna pe piele timp
de o jumatate de ora. Apoi, piciorul se spala cu apa simpla. Repetati procedeul o data pe
zi, timp de o saptamna si adio afectiune. (Daca pielea arde, luati imediat usturoiul,
spalati cu apa si ncercati din nou mai trziu, cu suc de usturoi diluat n apa, pna gasiti
o mixtura care sa nu arda, ntruct excesul de usturoi poate agrava boala.) Pentru a
preveni reaparitia infectiei, fierbeti-va ciorapii.
UN REMEDIU ALIMENTAR BIBLIC PENTRU ARTRITA, REUMATISM SI
NEVRALGIE
Remediile cu usturoi pentru artrita includ folosirea lui ca tonic sau frectii cu ulei vegetal
obisnuit n care s-a prajit usturoi. Se spune ca un tonic simplu, preparat din usturoi
maruntit ntr-o lingura de miere, luat la masa pe o perioada de timp, poate face minuni
pentru a alunga durerile si suferintele, mai ales n cazuri de sciatica si guta. Un om de
stiinta indian declara ca uleiul extras din usturoi a avut ntotdeauna mare succes n
bolile paralitice si reumatice. Un alt medic afirma ca durerea partilor reumatice poate fi
mult usurata, frecndu-le cu usturoi. "Da rezultate excelente", sustine el. Un alt savant
de frunte si expert n terapia cu usturoi declara ca, luat intern, usturoiul calmeaza rapid
durerile reumatice si nevralgiile.
Se va continua cu cate 25 de picaturi, de 3 ori pe zi, pana la terminarea intregii
cantitati.
Se va continua cu cate 25 de picaturi, de 3 ori pe zi, pana la terminarea intregii
cantitati.
Usturoiul este cel mai puternic antibiotic natural cunoscut, sub forma de aliment pur. In
prezenta sucului sau, germenii de raceli, gripe si viroze nu au nici o sansa. Descompune
flegma, combate infectiile, degajeaza sinusurile, bronhiile si plamnii. Omoara cei mai
oribili microbi - chiar si pe cei ai leprei, gonoreei si cangrenei - n cinci minute fix! n
testele de laborator, acesti germeni au fost aruncati efectiv pe marginea unui platan de
cultura! Un miligram de usturoi avea aceeasi putere cu douazeci si cinci de unitati de
penicilina.
Este o planta att de puternica, nct, cnd e frecata' pe picioarele cuiva, intra
rapid n snge si poate avea un efect benefic n plamni. O cataplasma cu usturoi pusa
pe talpile picioarelor este foarte buna pentru oprirea tusei si alungarea racelilor. Se face
tocnd ctiva catei de usturoi, amestecndu-i cu putin untdelemn de masline si aplicnd
mixtura pe talpi.
Oameni bolnavi de plamni - ajunsi n pragul mortii - suferind de tot felul de maladii
respiratorii (astma, emfizem si oribilele bronsite, alergii si abcese pulmonare) s-au
ntremat si au plecat complet vindecati, laudnd aceasta planta miraculoasa.
NVINGE GERMENI DE CARE PENICILINA NICI NU SE ATINGE
In 1948, dupa ani ntregi de cercetari, oamenii de stiinta au confirmat, n sfrsit cu
fermitate, "puterea de penicilina" a usturoiului, izolnd diversele substante din el.
Alliina, prima substanta izolata, avea efect contra germenilor care cauzeaza intoxicatia
cu salmonella, dizenteria si contra stafilococilor care provoaca furunculele si ulceratiile
purulente ale pielii"
La fel de eficienta era si mpotriva streptococilor, care cauzeaza scarlatina, difteria,
erizipelul, inflamarea nvelisului inimii (febra reumatica). Allicina, un alt ingredient,
nfrunta conjunctivita (infectia ochilor), putrefactia (descompunerea mncarii n
alimente si n intestine), febra tifoida, holera si TBC.-ul.
De atunci, n usturoi s-au gasit multe alte substante importante. Germaniul nutritiv, cu
efect anticancerigen dovedit, face parte dintre ele. De fapt, usturoiul este una dintre cele
mai bogate surse de germaniu si seleniu organic (vital n prevenirea bolilor de inima si a
multor forme de cancer). Ajoena este o substanta care "dilueaza" sngele, astfel
prevenind cheagurile potential periculoase. Cnd animalele de laborator au fost hranite
cu o singura doza din acest ingredient al usturoiului, cheagurile de snge s-au redus cu
suta la suta, timp de douazeci si patru de ore. De asemenea, ajoena actioneaza contra a
doua tipuri de ciuperci: una care e adeseori prezenta n canalul extern al urechii, si o alta
care cauzeaza Candida si vaginita.
Usturoiul are peste o suta de compusi ai sulfului cunoscuti. Acesti compusi ai sulfului
sunt cei care-i confera usturoiului puterea sa de a lupta contra bolilor, ajuta la reducerea
tensiunii si a nivelului de zahar din snge, alunga astma si bronsita, mbunatatesc
circulatia si functiile inimii, previn cancerul si ajuta organismul sa se debaraseze de
toxinele periculoase.
PREVENIREA NFUNDARII ARTERELOR
Consumul de usturoi poate ajuta la prevenirea bolilor arteriale. Testele medicale au
aratat ca radacina cu aroma ntepatoare are "o actiune protectoare foarte semnificativa"
n limitarea efectelor coagularii sngelui gras, conform doctorilor Arun Bordia si H.C.
Bansal de la R.N .T. Medical College, Udaipur, India, ntr-un articol din revista
medicala britanica The Lancet, aparut n 29 decembrie 1973, medicii au spus ca sngele
a zece pacienti s-a coagulat mai ncet, cnd acestia au mncat usturoi cu alimente grase,
dect atunci cnd le-au mncat fara usturoi. Dupa parerea lor, aceasta nsemna ca
usturoiul putea ncetini acumularea depunerilor de grasime pe peretii arterelor si ajuta la
prevenirea colmatarii acestora. Concret, o suta de grame de unt s-au adaugat la o masa
consumata de pacientii testati. Peste trei ore, acestia au prezentat un nivel mediu al
colesterolului de 237,4 miligrame la suta. Cnd, dupa trei ore, mncarii identice i s-a
adaugat sucul sau uleiul extras din cincizeci de grame de usturoi, colesterolul a ajuns
doar la 212,7 miligrame la suta. S-a descoperit ca uleiul de usturoi are si singur acest
efect - fie ca e luat ca ulei pur, ca suc de usturoi sau n usturoiul integral. In plus, uleiul
de usturoi a redus nivelul defibrinogen (un factor coagulant din snge). O masa care
continea unt a rezultat ntr-un nivel de fibrogen ajuns la 320,9 miligrame la suta - n trei
ore. Cnd n mncare s-a adaugat usturoi, nivelul de fibrogen din snge, trei ore mai
trziu, era de 256,4 miligrame la suta. In ambele cazuri, usturoiul a cobort efectiv
nivelurile de colesterol sl fibrogen sub valorile normale.
COBOARA HIPERTENSIUNEA
Se spune ca sute de medici au gasit usturoiul ca fiind cel mai sigur si mai de nadejde
mod de a cobor hipertensiunea. Nimeni nu stie exact din ce cauza. Unii doctori cred ca
usturoiul dilata (deschide) arterele, usurnd presiunea. Altii citeaza puterea sa de a
nlatura infectiile de diverse feluri si, prin urmare, de a reduce tensiunea crescuta.
Totusi, e clar ca tensiunea scade. Medicii raporteaza - n cazuri dupa cazuri - ca
simptome ca slabiciunea, ametelile, pulsatiile dureroase ale capului, tiuitul din urechi,
durerile pectorale de tipul anghinei, respiratia scurta, durerile de sale, amortelile sau
furnicaturile, dispar toate, rapid si usor.
De fapt, usturoiul pare sa satisfaca toate cerintele unui agent terapeutic perfect pentru
reducerea tensiunii sangvine:
1.Este absolut sigur.
2. Nu are efecte ulterioare negative; nu s-a gasit nici o limitare a dozajului.
3. Tensiunea sangvina se reduce treptat - ntr-o perioada de timp - fara nici o cadere
neasteptata care ar putea soca organismul!
bacteriile putrefactive din intestine si, astfel, de a ajuta ficatul sa se odihneasca. Este un
stimulent dovedit al sucurilor gastrice si ajuta cresterea si vigoarea circulatiei sangvine
prin ficat. Se sustine ca o lingurita de usturoi, n amestec cu o lingura de untdelemn de
masline sau ulei de soia, luata seara, nvioreaza ficatul si l rentinerese att de mult,
nct pielea de pe trup va straluci de activitate rennoita. Utilizatorii spun ca e ntradevar o planta miraculoasa.
Daca usturoiul nu e tolerat, cauza consta ntr-o deficienta a organelor digestive - mai
ales a ficatului. Un stomac sau un ficat n stare buna, spune ea, nu se va revolta
niciodata mpotriva unui element att de natural si benefic ca usturoiul.
UN REMEDIU ALIMENTAR BIBLIC PENTRU CISTITA
Infectiile urinare pot fi dureroase si handicapante. Doamna S.B.. povesteste cum a
folosit usturoiul pentru a combate o persistenta infectie a vezicii: "Pentru aceia dintre
dumneavoastra care sufera de cistita, usturoiul poate fi raspunsul. Dupa ce m-am
mbolnavit de cteva ori, am hotart sa-mi ncerc propriul remediu. Am tocat cte trei
catei mari de usturoi, de trei ori pe zi, i-am pus ntr-o lingurita si i-am nghitit cu apa.
Dupa cinci zile, cistita mi-a trecut. Att de simplu (...)."
"Am mai avut cistita o singura data, si usturoiul si-a facut efectul din nou. Poate ca
merge si pentru infectiile rinichilor. Doctorita mea n-a fost deloc surprinsa, ntruct a
avut odata un pacient cu cancer la plamni, care a trait mai mult dect se asteptase ea si
mnca usturoi. Medicamentul minune - chiar merge!"
UN LEAC ALIMENTAR BIBLIC PENTRU BOLILE DE STOMAC.
Luat cu regularitate, usturoiul poate vindeca bolile de stomac si intestine, afirma un
reputat cercetator si expert n terapia cu usturoi. Se stie ca allicina din usturoi
stimuleaza peretii stomacului si ai intestinelor, pentru a secreta enzime digestive. Dar
usturoiul luat de persoanele suferinde de asemenea afectiuni trebuie sa fie diluat sau
amestecat cu alte mncaruri, precizeaza acelasi expert. Un mod excelent de a atenua
efectele usturoiului este acela de a-l gati, sau a-l combina cu ou si lapte. Totusi,
usturoiul nici macar nu e nevoie sa fie mncat. Se poate folosi n cataplasme sau bai
pentru picioare si mini, spre a calma stomacul. Puterile sale de penetrare sunt att de
mari, nct e absorbit direct prin piele. Folosit n acest mod, are o eficacitate declarata
de nouazeci si cinci la suta.
Din cele mai vechi timpuri si pna n prezent, usturoiul a fost laudat n ntreaga lume
pentru eliminarea gazelor, a crampelor si a simptomelor de inflamare.
TOATE SIMPTOMELE AU TRECUT
S-au nregistrat rezultate miraculoase, care au fost catalogate si consemnate amanuntit,
dupa cum urmeaza: ngreunarea de dupa masa a fost nlaturata complet n cincisprezece
cazuri si usurata partial n sase cazuri din douazeci si cinci - dintr-un total de 84%
eficacitate! Rgielile au disparut complet n treisprezece cazuri, si partial n noua - din
douazeci si cinci - la un total de 88% eficacitate! Flatulenta a disparut complet n
douazeci de cazuri din douazeci si cinci - un total de 80% eficacitate! Colicii cu gaze au
disparut complet n treisprezece cazuri si s-au usurat partial n opt - la un total de 84%
eficacitate!. Greturile au disparut complet n sase cazuri din opt - pentru un total de 75%
eficacitate! Se raporteaza ca usturoiul nu aduce numai o usurare temporara, ci eliberarea
medicamentele s-au vadit neputincioase, usturoiul s-a dovedit ca e un leac sigur pentru
piciorul pacietului.
Metoda de fata consta n a ntinde putin usturoi proaspat zdrobit peste zona afectata. Va
da o senzatie de caldura, timp de aprox. cinci minute. Trebuie sa ramna pe piele timp
de o jumatate de ora. Apoi, piciorul se spala cu apa simpla. Repetati procedeul o data pe
zi, timp de o saptamna si adio afectiune. (Daca pielea arde, luati imediat usturoiul,
spalati cu apa si ncercati din nou mai trziu, cu suc de usturoi diluat n apa, pna gasiti
o mixtura care sa nu arda, ntruct excesul de usturoi poate agrava boala.) Pentru a
preveni reaparitia infectiei, fierbeti-va ciorapii.
UN REMEDIU ALIMENTAR BIBLIC PENTRU ARTRITA, REUMATISM SI
NEVRALGIE
Remediile cu usturoi pentru artrita includ folosirea lui ca tonic sau frectii cu ulei vegetal
obisnuit n care s-a prajit usturoi. Se spune ca un tonic simplu, preparat din usturoi
maruntit ntr-o lingura de miere, luat la masa pe o perioada de timp, poate face minuni
pentru a alunga durerile si suferintele, mai ales n cazuri de sciatica si guta. Un om de
stiinta indian declara ca uleiul extras din usturoi a avut ntotdeauna mare succes n
bolile paralitice si reumatice. Un alt medic afirma ca durerea partilor reumatice poate fi
mult usurata, frecndu-le cu usturoi. "Da rezultate excelente", sustine el. Un alt savant
de frunte si expert n terapia cu usturoi declara ca, luat intern, usturoiul calmeaza rapid
durerile reumatice si nevralgiile.
Costa mai nimic si va fac rezistenti, frumosi, veseli si sanatosi. Sunt retetele cele mai
eficace pentru zilele reci.
Va prezentam proceduri naturale, remedii cu plante si alimente, sugestii si mici
secrete.
I.
adauga doua pahare (400 ml) de alcool alimentar de 50 de grade. Se inchide borcanul
ermetic si se lasa la macerat, vreme de doua saptamani, dupa care se filtreaza, iar
tinctura rezultata se pune in sticlute mici, inchise la culoare. Se administreaza cate 50100 de picaturi diluate in putina apa, de patru ori pe zi.
3. Vinul de roinita
Intr-un litru de vin natural alb se pun douazeci de linguri de pulbere de roinita si se lasa
la macerat vreme de trei saptamani, dupa care se strecoara. Se iau cate 3 linguri, inainte
sau dupa masa. Administrat inainte de masa, vinul de roinita stimuleaza digestia,
combate dispepsia, previne aparitia spasmelor tubului digestiv.
4. Mixtura de roinita
Era foarte mult folosita de catre calugarii benedictini, care o considerau un panaceu
pentru memorie si pentru reintinerire. Iata reteta sa de preparare: se combina doua
galbenusuri de ou cu doua linguri de miere si cu 2-3 lingurite de tinctura de roinita, la
care se adauga jumatate de lingurita de pulbere de busuioc. Preparatul astfel obtinut se
consuma pe stomacul gol, dimineata, ca reintineritor si revigorant.
5. Infuzia combinata
Se pun 3-4 linguri de roinita maruntita la macerat in jumatate de litru de apa, vreme de
8-10 ore, dupa care se filtreaza. Preparatul rezultat se pune deoparte, iar planta ramasa
dupa filtrare se fierbe in inca jumatate de litru de apa, vreme de cinci minute, dupa care
se lasa sa se raceasca si se filtreaza. In final, se amesteca cele doua extracte, obtinanduse aproximativ un litru de preparat, care se foloseste intern (1-2 cani pe zi) sau extern,
sub forma de comprese si bai.
6. Uleiul de roinita
Se pun intr-un borcan cu filet 15 linguri de pulbere de roinita, peste care se adauga
jumatate de litru de ulei de floarea-soarelui sau de masline. Se lasa la macerat vreme de
doua saptamani, intr-un recipient inchis ermetic, dupa care se filtreaza, iar preparatul
rezultat se pune intr-o sticla inchisa la culoare. Remediul se poate folosi atat intern, ca
ulei alimentar pus in salate (are efect digestiv, reintineritor), cat si extern, contra
reumatismului, nevralgiilor, durerilor de cap.
7. Cataplasma cu roinita
O mana de frunze maruntite de roinita se lasa timp de 1-2 ore sa se inmoaie in apa calda
(40-50 de grade Celsius). Se aplica direct pe locul afectat, acoperindu-se cu un tifon, si
se lasa vreme de o ora.
Utilizarile terapeutice
Roinita si sistemul nervos
Probabil cea mai importanta categorie de efecte a roinitei este cea asupra sistemului
nervos. In doze mici si luata ocazional, roinita este un excelent calmant nervos, fiind
recomandata contra durerilor de cap, care apar pe fond de stres si de suprasolicitare,
contra insomniei, contra tulburarilor digestive care apar pe fond nervos. In toate aceste
afectiuni, se administreaza cate o lingurita de tinctura diluata intr-un pahar de apa, in
doza unica, atunci cand este nevoie. Roinita este si un excelent remediu pe termen lung
contra Alzheimerului (reduce starea de agitatie si imbunatateste memoria), contra
tulburarilor de memorie post-traumatice, precum si contra tulburarilor de memorie
produse de problemele vasculare cerebrale. In aceste afectiuni se administreaza cate o
In colita de fermentatie, roinita este unul din cele mai puternice remedii vegetale, avand
darul de a inhiba dezvoltarea excesiva a bacteriilor de fermentatie in colon, de a
combate spasmele, de a diminua inflamatia. Se administreaza sub forma pe care
pacientul o simte cea mai eficienta, in cazul sau: pulbere (4-6 lingurite pe zi) sau infuzie
combinata (1 litru pe zi). Acelasi tratament este valabil contra colonului iritabil si a
colonului spastic, precum si contra enteritei.
Vinul de roinita luat inainte de masa este un remediu excelent impotriva indigestiei, a
dispepsiei si a atoniei digestive.
Roinita si afectiunile hepatobiliare
Infuzia combinata de melisa este un excelent leac pentru diskinezia biliara (fiere
lenesa), pentru colecistita si un adjuvant contra litiazei biliare. Studii preliminare arata o
actiune favorabila a extractelor de roinita contra hepatitei virale. Se pare ca aceasta
planta este un adevarat inamic al virusurilor, asa cum vom vedea in continuare:
Roinita si herpesul
Virusurile care produc herpesul de tip I si de tip Ii sunt distruse de un complex de
substante secretate de aceasta planta. Intern, se face cura cu tinctura (6 lingurite pe zi)
sau infuzie combinata de roinita (1 litru pe zi). Extern, se pun vreme de doua ore pe zi
comprese cu infuzie combinata sau, mai eficient, cataplasme cu roinita, pe locurile
afectate de herpes. La cinci minute dupa incheierea aplicatiei, se pune tinctura de
propolis pe leziunea herpetica, pentru a grabi vindecarea.
Roinita si... tineretea fara batranete
Anterior, vorbeam despre efectul favorabil al roinitei impotriva unei boli a varstei a
treia, greu de combatut la ora actuala, si anume Alzheimerul. Efectele acestei plante nu
se opresc insa aici: pe langa faptul ca melisa imbunatateste considerabil memoria si
intreaga activitate a sistemului nervos, ea are un puternic efect antioxidant. Cu alte
cuvinte, ea ajuta la mentinerea tineretii tuturor celulelor din organism, anihiland
radicalii liberi (molecule din sange care sunt responsabile de imbatranirea tesuturilor).
Precautii
In cazul persoanelor care utilizeaza sedative si calmante de sinteza, se recomanda
evitarea utilizarii in paralel a roinitei.
Contraindicatii
Aceasta planta nu se va administra, mai ales pe termen lung si in doze medii sau mari,
in cazul pacientilor care sufera de hipotiroidie.
P.S. Acest articol nu epuizeaza nici pe departe aplicatiile terapeutice ale roinitei, o
planta intens cercetata in laboratoarele lumii. Vom reveni, asadar, cu noi informatii
despre aceasta planta, inca foarte putin cunoscuta la noi in tara.
Scurt istoric
Originara din Asia Mica si din tarile mediteraneene, roinita era folosita de arabi ca
intaritor pentru inima.
Dioscoride o elogia ca remediu contra muscaturilor de scorpioni si de caini, si drept
calmant contra durerilor de dinti.
Pliniu recomanda roinita pentru intarirea vederii si, preventiv, impotriva albetei
(cataracta), administrata sub forma de picaturi obtinute din sucul plantei, combinat cu
miere.
Sfanta Hildegard van Binger scria: "Cine mananca melisa in salate, rade din suflet,
pentru ca spiritul ei incalzeste inima". "Melisa are proprietati exceptionale de intarire a
inimii, mai ales noaptea, cand ea bate neregulat si produce frica." "Purifica sangele,
alungand tristetea si melancolia."
Herboristul medieval Valentino spunea sa melisa da vise frumoase si induce somnul
usor, daca e mancata imediat dupa cina.
In 1611, calugarii carmelitani au inventat o licoare miraculoasa, "spirtul de roinita", a
carui reteta a fost tinuta secreta pana tarziu. Astazi se stie ca leacul era preparat cu
frunze de roinita, bucati de lamaie, scortisoara, nucsoara rasa, coriandru si vin alb.
Astrologia asociaza roinita (numele vine de la roiurile de albine atrase de mirosul ei) cu
Soarele si planeta Jupiter.
Alimente miracol
Alimentele trebuie s ne fie medicamente,
minute, nu trebuie s se mnnce i nici s se bea ceva. Este recomandat n toate bolile,
cu excepia dibetului i este un bun adjuvant n terapia cancerului. Lundu-l n mod
regulat i respectnd aceste sugestii, polenul se va dovedi un adevrat panaceu,
mbuntindu-ne starea de sntate; consumul acestuia are efecte cumulative n timp.
Mierea de albine
Aliment esenial n dieta naturist, mierea natural de albine este un produs de origine
animal i vegetal, uor de digerat i asimilat, cu o enorm valoare nutritiv, caliti pe
care nu le pierde n timp. Este fabricat de albine din nectarul florilor care, printr-o
prelucrare special n interiorul organismului albinelor, este mbogit cu substane
proprii i depozitat apoi n celulele fagurilor. Adevrat concentrat de lumin solar,
despre mierea natural se spune n mod semnificativ c era folosit frecvent chiar i de
zeii din Olimp.
Mierea conine o gam larg de zaharuri asimilabile aproape instantaneu de ctre
organismul uman (dextroz, levuloz, zaharoz, etc.), diverse enzime, aminoacizi, unii
factori antibiotici (cum ar fi inhibina), minerale n form natural uor de asimilat (fier,
cupru, mangan, siliciu, clor, calciu, potasiu, sodiu, fosfor, etc.), precum i o varietate de
vitamine (C, K, PP, H i unele vitamine din grupul B) pentru care mierea este (spre
deosebire de vegetale) un excelent mediu de conservare. Cele mai importante caliti i
sunt conferite mierii de complexul biologic al oligoelementelor pe care le conine i
care acioneaz n cele mai diferite pri ale organismului. Acestea, alturi de coninutul
n vitamine, fac din miere un aliment indispensabil, un adevrat medicament, cu largi
perspective de utilizare terapeutic.
Avantajele pe care le are mierea fa de alte zaharuri nu sunt nici acestea de neglijat.
Mierea nu este absolut deloc iritant pentru mucoasa aparatului digestiv, dimpotriv,
este chiar eficient n unele afeciuni ale tubului digestiv. Ea este pe primul loc din
punctul de vedere al asimilrii aproape imediate i fr efort n organism, astfel nct
poate fi folosit n toate cazurile n care organismul are nevoie de un aport energetic
imediat. Dintre toate zaharurile, mierea este cel mai bine suportat de ctre rinichi. Este
un bun calmant, linitind n mod natural i fr efecte secundare negative organismul.
Este un aliment prin excelen igienic, relativ uor de procurat i chiar ieftin innd cont
de economiile pe care, prin intermediul ei, le facem nemaiavnd nevoie de
medicamente.
Dintre multiplele binefaceri ale mierii de albine menionm: mierea hrnete inima
asigurnd constana coninutului de zaharuri din snge; este un aliment ideal pentru
copii (e un bun ndulcitor, le furnizeaz mineralele de care au nevoie pentru cretere, are
o aciune uor laxativ i antiseptic, poate fi folosit ca nlocuitor al edulcoranilor n
alptarea artificial a sugarilor, favorizeaz funcionarea cilor digestive i erupia
dentar, este un remediu eficace contra enurezisului adic urinarea involuntar n pat
n timpul nopii, are o aciune calmant binefctoare i este spontan foarte plcut de
copii); este un aliment cu efecte hotrtoare n timpul sarcinii; un bun tratament pentru
combaterea crceilor - dou lingurie de miere la fiecare mas timp de o sptmn;
Germenii de gru conin substanele cele mai preioase i cele mai vitaminizante ale
bobului de gru, care sunt: compui cu fosfor uor asimilabili, sruri minerale
abundente, reprezentate n special de sruri de fier i de magneziu. De asemenea, grul
include proteine complete care conin n proporii echilibrate toi acizii aminai
(aminoacizii) indispensabili vieii, oligoelemente (precum zinc, cupru, mangan) i
foarte multe vitamine, n special vitaminele A, B1, B2, C, E, PP. Dat fiind compoziia
lor, germenii de gru constituie una dintre cele mai bune surse naturale de fier, de
mangan i de magneziu, de proteine rare i de vitamine din complexul B i vitamina E.
Consumul germenilor de gru este recomandat n special n surmenaje de orice fel, n
anemii, n stri depresive, n convalescen, graviditate i lactaie. Germenii de gru
reprezint un aliment echilibrant, favorizeaz digestia, regleaz funciile intestinale i
acioneaz ca tonic al sistemului nervos i al nutriiei.
Prin germeni de gru se nelege stadiul corespunztor primei faze de ncolire a
boabelor de gru, cnd la acestea apare un mic mugure. Cnd mugurele crete peste 1
mm, se trece la stadiul de gru ncolit. Singura contraindicaie pentru utilizarea
germenilor de gru este hipertensiunea arterial.
Adulii pot consuma 2-3 linguri de germeni de gru pe zi, la desert, porionate cte o
lingur la fiecare mas. Copiii pot consuma ntre o linguri i 4 lingurie de germeni de
gru pe zi, doza de cretere fiind de 1 linguri pentru 3 ani de vrst. Sugarilor de la 6
luni la 1 an li se administreaz 1 linguri mprit n 2 sau 3 doze. n funcie de starea
fiziologic a fiecrei persoane, aceste doze pot fi mrite.
Grul ncolit: proprietile tonice i vitalizante ale germenilor de gru sunt mult
amplificate n cazul grului ncolit, deoarece germinarea mrete foarte mult puterile
vitaminizante ale seminelor. Cei reumatici, bolnavi de de gut sau artrit, chiar cei
foarte afectai i care nu tolereaz pinea complet, nu vor simi absolut nici un
incovenient consumnd gru ncolit.
Modul de preparare este deosebit de simplu: se aeaz boabele de gru ntr-o farfurie i
apoi sunt acoperite cu ap pentru a li se asigura germinarea. Acest rezultat va fi atins
dup 24 de ore vara i 36 de ore iarna. Apoi boabele se vor spla foarte bine n mai
multe ape, iar n zilele urmtoare ne vom limita doar la a umezi uor toate boabele,
avnd ns grij s nu se formeze un strat de lichid superficial. Aceasta ne va permite s
evitm un nceput de putrezire, care survine atunci cnd boabele sunt acoperite cu un
exces de ap.
Grul ncolit se consum la nceputul mesei, n doze de o lingur pentru aduli i o
linguri pentru tineri i btrni. nainte de a nghii grul, trebuie ca boabele s fie
mestecate ct mai mult timp posibil, pn ce ele capt n gur un gust dulce. Pentru
bolnavi, copii i sugari este recomandat un piure foarte fin, realizat prin sfrmare, care
se amestec apoi cu miere. Este recomandabil ca, nainte de a pune grul la germinat,
s-l splm ct mai bine, deoarece adesea este tratat cu antiseptice i insecticide.
s-i primeasc prin alimentaie. Ptrunjelul mai conine, de asemenea, 240 mg de calciu
i 20 mg de fier la 100 mg.
El este un excelent antiseptic al sngelui, ca i al intestinului, dup unii terapeui fiind
un preventiv al cancerului. Ptrunjelul are un rol echilibrant prin coninutul su de
calciu i, n consecin, este foarte indicat n cazurile de rahitism i tuberculoz.
Datorit coninutului de fier, are efect antianemic i este un excelent remediu n
afeciunile oculare, datorate unor deficiene de caroten. Ptrunjelul are, de asemenea,
efecte de ntrziere a mbtrnirii. Se indic s se presare (dup ce n prealabil a fost
bine splat) peste diferite feluri de mncare; la nevoie poate fi consumat i sub form de
suc.
Iaurtul
Iaurtul este un aliment uor asimilabil, fiind considerat un adjuvant digestiv foarte bun.
n plus, datorit acidului lactic i bacteriilor pe care le conine, el menine existena unei
flore intestinale binefctoare. Binefacerea cea mai important a iaurtului const n
faptul c el aduce organismului vitamina B i sruri de calciu n proporie ridicat.
Proprietile sale remarcabile sunt, fr ndoial, una din cauzele eseniale ale vigorii i
longevitii popoarelor de pstori din Bulgaria i Caucaz, care consum din timpuri
imemoriale iaurt i lapte btut. ns este bine s nu depim msura, deoarece un exces
de acid lactic are, n timp, efect demineralizant. Un pahar de iaurt pe zi constituie o
doz convenabil i, n cazul unei cure, aceasta nu se va prelungi mai mult de 10-15 zile
pe lun.
Untul clarificat
Este un bun remediu pentru sistemul nervos i pentru buna funcionare a organismului.
Este una din substanele onctuoase foarte preferate de organismul uman. Lubrefiaz i
ntrete ntregul organism. Modul n care se prepar untul clarificat este simplu:
Se pune untul alimentar la topit ntr-un vas emailat. Se las s fiarb i se colecteaz
mereu, cu o lingur de lemn, spuma format. Se ine pe foc mic, pentru a nu se arde,
pn devine transparent ca uleiul. Imediat dup limpezirea sa n totalitate, se ia repede
de pe foc, pentru a evita arderea sa. Se las s se rceasc puin, se strecoar prin tifon
dublu i apoi se las s se solidifice. Din 4 pachete de unt alimentar se obine
aproximativ un borcan de 400 g unt clarificat. Acest unt este mult mai hrnitor, este pur
(sattvic) i se poate pstra orict de mult timp fr s se altereze.
Acest tip de unt mai poate fi folosit i pentru ngrijirea pielii i tratamente cosmetice, n
combinaie cu diferite plante (mueel, lavand, snziene, etc.), n funcie de
preferinele i nevoile proprii. Pentru aceasta se procedeaz n felul urmtor: imediat
dup ce untul a fost luat de pe foc i este nc lichid, se adaug plantele dorite; se las
aa 24 de ore, apoi se pune din nou la topit pn devine lichid, se strecoar i se las s
se solidifice.
Puterea acestui personaj venea din cantitatea mare de fier pe care o contine spanacul.
Ca o paranteza, in anii '30 s-a publicat o statistica eronata privind alimentele cele mai
bogata in fier. Astfel, pentru spanac s-a raportat o cantitate de fier de 10 ori mai mare
decat in realitate. Acest lucru nu face insa spanacul mai putin valoros din punct de
vedere nutritiv. El contine asadar fier, calciu, clorofila, beta-caroten (necesar pentru
formarea vitaminei A), vitamina B6, vitamina C, sodiu si potasiu.
Sulful pe care-l contine spanacul ajuta la detoxifierea ficatului, iar vitamina A ajuta la
imbunatatirea vederii pe timp de noapte. Datorita continutului mare de compusi
flavonoizi(13), spanacul este un aliment anti-cancerigen. S-au produs anumite extracte
din spanac si, in urma studiilor clinice asupra acestora, s-a constatat ca ele ajuta la
inhibarea dezvoltarii celulelor canceroase de la nivelul stomacului si al pielii.
Spanacul se poate consuma proaspat, sub forma de salata, sau fiert, ca sote. Frunzele
proaspete de spanac se pot mentine in frigider 7-8 zile, iar in congelator, pana la 6 luni.
Salata verde sau laptuca este o planta care face parte din familia asteraceelor si a fost
cultivata cu mii de ani in urma in zona bazinului mediteranean, fiind prezenta si in
bucataria antica greaca sau egipteana. Exista mai multe soiuri de salata verde si de
multe ori e dificil sa-l alegi pe cel mai bun.
Ca regula generala, cu cat culoarea frunzelor este mai inchisa, cu atat salata respectiva
este mai bogata in fitoelemente. Din punct de vedere nutritiv, salata verde este apreciata
pentru continutul ei caloric foarte redus (90% apa), in plus aduce un important aport de
acid folic, vitamina C, beta-caroten, potasiu si o substanta fitochimica numita lactucin,
care are proprietati sedative.
Ca beneficii aduse sanatatii, salata verde promoveaza sanatatea hepatica, reduce riscul
de boli cardiace, cancer si combate insomnia. Salata verde poate fi consumata sub
forma proaspata (in cele mai multe cazuri, fiind si este cea mai recomandata forma de
consum) dar si gatita, sub forma de supa de salata verde sau de sote preparat la cuptor.
In functie de soi, salata verde poate fi mentinuta proaspata in frigider intre 5 si 10 zile,
timp in care exista riscul sa mai piarda din fitoelemente.
Alimente miracol din dieta de vara
Intotdeauna inainte de vacanta la mare ne dorim sa fim mai usori si mai supli. Si natura
ne pune la dispozitie o sumedenie de bunatati care ne pot ajuta in acest sens.
Vegetarianismul strict nu este nici pe departe o solutie pe termen lung, insa este foarte
utila si recomandata o marire a cantitatilor de fructe, legume, cereale integrale si
seminte consumate in aceasta perioada a anului. Iar prin combinarea acestora cu alte
principii nutritive importante, vom obtine si o fireasca scadere in greutate.
Antocianinele din pigmentul natural, care dau culoarea acestor fructe, pot ajuta la
prevenirea bolilor cardiovasculare, prin prevenirea formarii trombilor vasculari.
Antocianinele par sa ajute de asemenea si la oprirea dezvoltarii formatiunilor maligne.
Asadar prin simpla savurare a acestor "alimente-medicament" avem toate sansele sa
obtinem o forma excelenta, o silueta superba si mai ales pregatita pentru plaja.
MANCAREA PREFERATA
salata verde(laptiuca)se taie salata,se adauga ulei de masline,cateva picaturi de otet de
struguri negri si miere de albine dupa gust. 750 g.o portie se mananca cu o felie de
paine itegrala,pofta mare!
APILARNILUL
Apilarnilul este un produs apicol biologic activ obtinut pe baza produselor din stup,
vitalizant, biotrofic, tonifiant si psihotonic, potenteaza factorii naturali de aparare a
organismului, a sistemului imunitar ( in literatura de specialitate este mentionat ca fiind
posibil a avea efecte bune in cancer si SIDA).
Este un bun reglator al metabolismului corpului uman.
Datorita continutului relativ mare in testosteron, se recomanda sportivilor
si persoanelor care depun un efort fizic mare.
Apilarnilul are consistenta si culoarea iaurtului. Este perisabil, de aceea
se pastreaza numai congelat. La decongelare, se amesteca imediat in
miere, in proportie variabila. Cu cat concentratia este mai mare, cu atat
timpul de pastrare este mai scurt. Recomandam o concentratie de
1/10 (50g apilarnil la 500g miere). Se pastreaza in frigider.
APITERAPIA
Daca in trecut, mierea si celelalte produse apicole, erau folosite in completarea si
imbunatatirea hranei omului, astazi ele sunt
folosite si la combaterea si prevenirea durerii si a suferintei omului, deoarece albinele
au adaugat produsului primitiv, fermenti,
enzime, substante bactericide, bacteriostatice, care le-a conferit anumite virtuti
terapeutice.
Produsele apicole pot fi intrebuintate impartite in doua grupe. Produse apicole naturale
directe cum ar fi mierea ceara,
propolisul, polenul, pastura, laptisorul de matca, veninul de albine si apilarnilul.
Produse apicole naturale indirecte :hidromelul,
otetul de miere, turtele si prajiturile din miere, cremele cu ceara, preparatele cosmetice
Un articol foarte bun.Nu doar despre apa calda dupa mancare,dar si despre atacul de
cord.Chinezii si japonezii beau ceai fierbinte in timpul mesei,nu apa rece. Poate e
timpul sa adoptam obiceiul lor la masa.
Pentru cei carora le place sa bea apa rece,acest articol se adreseaza direct.Este frumos sa
bei un pahar cu apa rece dupa masa,dar apa rece solidifica hrana uleioasa pe care tocmai
ai inghitit-o. Va incetini digestia..Cand aceasta reactioneaza cu acidul,se va rupe si va fi
absorbita de intestine mai repede decat mancarea solida. Trece in intestine si foarte
rapid se transforma in grasime si duce la cancer.Este cel mai bine sa se bea supa
fierbinte sau apa calda dupa mancare.. Simptome comune de atac de cord.....Un punct
serios referitor la atacul de cord - Ar trebui sa stiti ca nu fiecare simptom de atac de cord
este durerea bratului stang. Atentie la dureri intense in zona falcilor. S-ar putea sa nu
aveti niciodata prima durere in piept in timpul atacului de cord. Nausea(ameteala) si
transpiratia intensa sunt tot simptome comune. 60% din cei care au atac de cord in
timpul somnului nu se trezesc. Durerea la falci te poate trezi din somnul adanc.Sa fim
atenti.
CALCULOZA BILIARA
Calculoza biliara, numita si Litiaza biliara, este o afectiune provocata de dezvoltarea
unor calculi biliari (depuneri de colesterol, pigmenti, saruri biliare) in vezica biliara
(Colecist sau "fiere") sau in caile biliare extra sau intrahepatice.
Calculii se formeaza atunci cand exista o cantitate considerabila de colesterol in bila sau
atunci cand vezica biliara nu se goleste in mod normal. Bila contine cca. 96% apa,
restul fiind saruri minerale, colesterol si alte grasimi, iar orice modificare in continutul
de apa sau in evacuare genereaza dupa caz: calculi, icter, infectie, cancer.
Cauze care duc la aparitia Litiazei biliare sunt :
1. proasta nutritie
2. alimentele ce contin conservanti
3. toxicitatea unor medicamente
4. infectiile virale
Din toti acesti factori care duc la epuizarea ficatului, scazandu-i capacitatea de filtrare,
deriva o bila toxica de culoare verde inchis si foarte coroziva.
Simptome date de litiaza biliara se caracterizeaza prin:
Boabele de ovz (Avena sativa) se cur de impuriti i se spal. ntr-un sfert de litru
de ap se toarn o lingur de ovz i se clocotete 7 minute. Se strecoar i se pune o
linguri de miere de albine i un sfert de litru de lapte cldu fiert. In cazul
vegetarienilor se pune lapte de soia.Pentru diabetici nu se pune miere. Se consum n
fiecare diminea, cte o can din aceast butur, cu felii de pine graham, sau pine
neagr prjit. Se administreaz timp de o lun de zile, dup care urmeaz o pauz de o
lun. Tratamentul dureaz 6 luni pe an. Este indicat n meninerea corpului sntos pn
la adnci btrnei, meninerea "capului limpede" datorit fosforului i pentru o bun
circulaie a sngelui, n special la membrele inferioare.
Broccoli, folosit impotriva cancerului stomacal
08-04-2009
Intr-un studiu recent al cercetatorilor americani, publicat n revista Cancer Prevention
CAUZELE BOLILOR
Prima cauza:
Multe procese care au loc acum in viata sunt indreptate spre eliminarea blocajelor dintre
constiinta si subconstientul omului. Tot ce patrunde in subconstient constituie un ghid al
actiunilor si incepe sa functioneze activ.
Daca cu 100-150 de ani in urma absolutul subconstientului era in principal apanajul
artei, filozofiei, al catorva scoli ezoterice, in prezent acestui proces i s-a raliat medicina.
Logica constiintei umane este orientata catre supravietuirea corpului fizic. Logica
subconstientului, catre pastrarea si dezvoltarea structurilor spirituale. De aceea
incercarile de substituire mecanica a acestora in cele mai multe cazuri duc la disparitia
uneia din aceste doua componente.
Acum subconstientul omului asimileaza murdaria energetica cu o viteza neinchipuita si
nu doar pentru ca unii incearca sa patrunda in el, ci si pentru a ti se bloca
subconstientul.
Sentimentele si trairile negative care patrund in subconstient, nu mai pot fi controlate de
om si intrucat sanatatea fizica este strans legata de subconstient, apar niste dependente
complicate si niste urmari grave.
Cercetarea structurilor karmice demonstreaza, in mod elocvent, la nivelul energetic,
porunca biblica: "Respecta pe tatal tau si pe mama ta ca sa se prelungeasca zilele tale pe
Pamant"
Raporturile fata de mama si tata trebuie sa fie intotdeauna cele respectate. Codul legilor
si regulilor care a existat in societate in toate veacurile proteja impotriva destramarii
celor mai fine structuri ale campurilor oamenilor. Acum toate acestea sunt pierdute.
Relatiile dintre oameni sunt determinate de niste coduri ale campurilor lor. Campul
fiecarui om contine cate un set de programe care determina interrelatiile sale cu lumea
si cu oamenii. Sentimentele de dragoste, ura, suparare pe care le nutresc cei din jur fata
de om corespund cu strictete ce ceea ce-I sadit in karma acestuia. De aceea exista
oamnei care sunt in permanenta jigniti, care sufera traumatisme, care sunt invidiati, etc.
In campul omului sunt continute programe informationale ale atitudinilor fata de le si
programe ale atitudinii acestuia fata de alti oameni. Cand impotriva noastra se
intreprinde ceva neplacut, nu e bine sa raspundem in acelasi fel. Ne putem opune doar
la nivel fizic, insa la nivelul campului si la nivelul spiritual trebuie sa ne pastram
intotdeauna o atitudine de smerenie, de blandete, sa manifestam iubire fata de oameni li
sa tinem minte ca orice neplacere este cauzata de imperfectiunea noastra. Acest lucru ne
curata karma, ne fereste de boli, ne amelioreaza destinul si sanatatea copiilor.
Irascibilitatea in raporturile cu oamenii, rautatea constituie o tentativa de atac
bioenergetic nu numai asupra unui individ ci si asupra Universului, provocand
Exista un mare pacat pe care il poate comite un om in viata: sa ucida iubirea, pentru ca,
inaine de a ucide un om trebuie sa ucizi in tine iubirea fata de acel om. Uciderea
sentimentului de iubire reprezinta terenul pe care prolifereaza multe crime si nenorociri.
Boala poate indeplini diferite functii. Prima este cea de avertizare. A doua este cea de
oprire a activitatii care impiedica dezvoltarea normala a omului iar a treia cea de
eliminare a mecanismelor care permit raspandirea informatiei negative. Nu trebuie sa
uitam ca suntem celulele unui singur organism imens care se cheama omenire care, la
randul lui este o parte a unui sistem unitar, Universul.
In luna a cincea, copilul este intr-o comuniune absoluta cu Dumnezeu si cu Universul.
Deoarece pentru o viata normala omul trebuie sa intre periodic in contact cu Universul,
el se foloseste pentru aceasta de amintirile din luna a cincea, codate in campul sau. Daca
mama sau tatal s-au dezis in acest timp de copil iar in timpul unui scandal intre soti
acest lucru se poate intampla si la nivelul subconstientului, in mod automat copilul
mosteneste nu numai programul propriilor copii dar si al Universului. Celula poarta
programul de distrugere a organismului. Organismul reactioneaza in mod
corespunzator. Blocarea acestui program este posibila numai prin
aspiratia catre Dumnezeu si printr-o mare iubire. Daca omul nu face acest lucru
disparitia familiei este inevitabila.
Copiii au acum capacitati bioenergetice de zeci de ori mai mari decat copii stramosilor
nostri. Insa noi acordam prea putina atentie dezvoltarii lor spirituale concentrandu-ne
mai ales in directia orientarii lor profesionale, asupra bunastarii materiale viitoare a
urmasilor nostri. Pana la nastere, fatul interactioneaza puternic cu lumea inconjuratoare.
Asupra structurii spirituale si a starii lui fizice exercita o puternica influenta structura
spirituala si comportamentul etic al mamei. In luna a cincea, fatul, daca est in
comuniune cu Dumnezeu, primeste de la El o suma de calitati. In lunile 3 si 4 femeia
trece niste incercari. Acestea pot lua cele mai neasteptate forme si de modul in care
acestea sunt trecute depinde caracterul si viata viitorului copil. Orientarea catre valorile
spirituale sa fie mai puternica decat toate celelalte tendinte.
Principala informatie ereditara se transmite nu numai prin intermediul campului. Mama
este indisolubil legata prin camp de copilul ei si de aceea trairile emotive ale mamei se
rasfrang asupra copilului. Daca este vorba de ura, de separare de omul iubit, acest lucru
va insemna o adevarata catastrofa pentru el. Structura negativa a campului femeii
determina multe din viitoarele nenorociri ale copilului.
Soarta si caracterul viitorului copil se formeaza in campul inforenergetic al parintilor,
inca inainte de conceptie. In momentul conceptiei, ele deja exista si-i determina viitorul.
De aceea daca parintii au dubii daca sa dea sau nu nastere copilului, are loc un atac
asupra acestro structuri, deformarea lor sau chiar distrugerea lor partiala. Extrem de
negativ se repercuteaza asupra structurilor campului viitorului copil planificarea brutala
a sexului acestuia, dorinta unuia dintre parinti de a avea numai baiat sau numai fata.
acele zone a ceea ce este material, pamantesc coboara incredibil de jos omul. Faceti-i
cadouri cand nu se asteapta. Mama care promite copilului diferite lucruri materiale, in
schimbul unor rezultate la invatatura sau a cuminteniei face din el un sclav al carui
stapan va fi lucrul promis. In acest mod ea, fara sa vrea, creeaza un program de nimicire
a tot ceea ce e sfant in favoarea unor avantaje materiale. Aceasta a fost si principala
cauza a disparitiei civilizatiilor precedente.
Omul care iubeste, nutreste asemenea sentimente incat uciderea lor, in altcineva sau in
el, reprezinta o crima imensa. Daca ne luam dupa logica obisnuita, sterilitatea poate fi
eliminata prin interventie chirurgicala. Insa distrugand iubirea, sentimentul contactului
cu Universul, femeia care ucide iubirea in barbatul care o iubeste distruge structurile
spirituale fine atat ale ei, cat si ale barbatului. Copilul nascut in astfel de conditii poate
avea niste structuri deformate ale spiritului. Organismul feminin blocheaza aceasta
posibilitate, refuza sa conceapa un copil care sa fie grav bolnav sa moara sau sa faca rau
altora. Noi consideram in mod obisnuit ca aceasta este o boala si ne luptam cu noi
insine, cu propriul organism care incearca sa ne salveze familia de la pieire. "Boala nu
te lasa sa pacatuiesti" se spune in Biblie.
Cauza miopiei o constituie deformarea structurilor campului la nivelul capului
determinate de sentimentul de ura din structurile stabile ale campului uman. Aceste
structuri nu dispar dupa interventia chirurgicala de indepartare a miopiei ci continua
actiunile distructive la nivelul campului, se transfera asupra acestor organe sau asupra
paramentrilor spirituali ai omului.
Barbatul si femeia care se iubesc isi imbunatatesc karma, se vindeca pe ei si si copii lor.
Cauza a treia:
In viata de zi cu zi ne permitem adeseori sa-i vorbim de rau pe altii, pe noi, sa ne
plangem de soarta. Se dovedeste ca acest obicei are ca urmare distrugerea dintilor.
Cele mai periculoase sunt vorbele rele la adresa parintilor, rudelor, urarea raului
oamenilor apropiati. Cauza paradontozei o reprezinta barfirea tatalui, suprasolicitarea
karmei si alimentatia incorecta. Echilibrarea emotionala si coborarea agresivitatii
subconstiente sunt facilitate de utilizarea regulata, in alimentatie, a verdeturilor.
Prin ce sunt periculoase vorbele si gandurile rele? Cand ne gandim la cineva se creeaza
o punte energetica intre noi si cel la care ne gandim. Are loc un schimb de informatie si
de energie. De aceea orice gand rau reprezinta un atac energetic care poate aduce
prejudicii. Chiar si pactul interior cu omul care barfeste poate fi periculos. Barfa,
gandurile urate despre oamnei reprezinta un traumatism aplicat omului impotriva
acestea sunt indreptate si in acelati timp, distrugerea prorpiilor structuri karmice.
Cuantul intensifica orice program. In prezent energetica Pamantului este de asa natura
incat si gandurile rauvoitoare despre un om sunt suficiente pentru a-i produce un rau.
Ne atacam si ne omoram unul pe altul in mod sistematic de multe ori fara sa ne dam
seama de asta. Are loc un proces sub forma de avalansa al autodistugerii fara ca nici
macar sa fie necesara conectarea unor trairi negative. Este suficient potentialul negativ
acumulat pana in prezent de omenire. De aceea acum nu e suficient sa fii bun si sa nu
faci rau nimanui. Subconstientul nostru e intr-atat de deformat, incat nici suportarea
raului nu e o conditie suficienta pentru pastrarea integritatii sufletului si a trupului. In
situatia actuala, principala conditie pentru supravietuire o constituie eforturile
constiente indreptate spre schimbarea propriei persoane. Nu e suficeint sa fii bun,
trebuie sa fii activ de bun. Orice om bun sau normal are sansa de a pieri. "Iubiti-va
dusmanii" este un apel la esenta spirituala a omului de a nu reactiona printr-o lovitura la
un atac energetic.
Omul care-si incepe ziua cu rugaciunea: "Doamne, da rudelor si cunoscutilor mei
sanatate, iar mie rabdare", se va asigura impotriva multor pacate.
Aprecierea negativa a cuiva produce o puternica scadere a energiei. Daca omul barfeste
pe cineva, el ii produce un traumatism persoanei respective, propriului camp si
pierderea energiei. "Nu judecati, ca sa nu fiti judecati caci cu ce masura masurati, cu
aceea vi se va masura".
Traumatismul produs de vorbele urate se poate manifesta nu neaparat la nivelul fizic si
nu neaparat brusc. Poate incepe destramarea structurilor spirituale iar cand apar
nenorocirile, bolile rudelor sau copiilor, omul abia daca iti mai aduce aminte de vorbele
spuse si nu-ti va da seama ca pricina nenorocirilor a fost barfa.
Care este numitorul comun al persoanelor longevive? Alimentatia este diversa,
comportamentul de asemenea. Singurul lucru comun tuturor este bunatatea sufleteasca.
Murim devreme, pentru ca in permanenta ne ruinam sufletul si trupul. Japonezii sunt
poporul cel mai longeviv, dar si cel mai politicos din lume.
Cele mai periculoase vorbe sunt vorbele rele impotriva omului iubit. Gradul de
comuniune la nivelul campului poate fi diferi; intre cei ce se iubesc el atinge cele mai
inalte cote. Sentimentul de iubire il inalta pe om, nivelul energetic al indragostitului este
foarte inalt si de aceea orice influentare negativa a acestuia devine extrem de
periculoasa.
Cand compatimiti pe cineva, nu sunteti de acord cu boala lui, cu nenorocirea lui, va
ganditi doar la la consecinte, uitand de cauzele aparitiei acestora si, prin aceasta,
favorizati destramarea spiritului.
Cauza a patra:
Vampirismul energetic este o ocupatie nu tocmai inofensiva. Influentarea oamenilor la
un asemenea nivel al campului este cu mult mai dificila decat ne putem inchipui.
Vampirismul inseamna nu doar furtul unei anumite cantitati de energie, incalcarea
invelisului campului si crearea conditiilor pentru pierderile ulterioare de energie dar si
prejudicierea structurii fine a campului care poate duce la deformarea liniilor karmice
ale destinului, sanatatii, psihicului. Dupa un furt masiv de energie apar devieri psihice.
poate uni cu campul copilului nascut ulterior iar acesta poate fi bolnavicios, fricos,
obsedat.
Cauza a sasea:
Orice gand legat de sinucidere este extrem de periculos si de distructiv pentru om si
pentru descendentii lui. Starea pe care medicii o numesc "depresiva" este lipsa dorintei
de a trai, uneori ascunsa si care poate provoca multe maladii, poate aduce prejudicii
destinului, caracterului. Care este motivul acestei lipse a dorintei de a trai? In primul
rand este vorba de un program de autodistrugere care se formeaza in campul
bioenergetic daca vreunul din ascendenti a nutrit mult timp ganduri de lipsa a dorintei
de a trai sau a comis tentative de sinucidere. Chiar daca aceste lucruri s-au intamplat cu
3-4 generatii in urma, programul ramane stabil si se transmite ereditar urmasilor. Acest
program poate fi o urmare a lipsei dorintei parintilor de a avea copii.
Campul omului are un sistem defensiv fata de lumea inconjuratoare care este insa total
deschis parintilor. Cele mai mici greseli ale parintilor in timpul sarcinii fata de viitorul
copil creaza in campurile acestuia un program distructiv. Acest program este de lunga
durata pentru ca este conceput de parinti.
Deceptia in legatura cu faptul ca fiica sau fiul e mic si slab, bolnavicios, nemultumirea
legata de sexul copilului, de aspectul sau, de capriciile noului nascut, daca toate acestea
sunt mai puternice decat dragostea pentru el, mai puternice decat constientizarea
faptului ca un copil e un dar divin, atunci trairile negative trec in profunzimea campului
sau in subconstient si declanseaza mecanismul autodistrugerii.
O deceptie puternica a tatalui, chiar si in decursul unei singure zile, pentru faptul ca i sa nascut o fiica si nu un fiu, poate duce, peste ani de zile, la nenumarate tentative de
sinucidere ale fiicei ceea ce se va transmite si urmasilor ei. Programele subconstiente
care se gasesc in campul copiilor trec, o data cu varsta si, in special, la inceputul
maturizarii sexuale in constiinta si astfel incep disensiunile dintre copii si parinti. Cinci
minute de dezicere de copil pot costa ani multi de izolare, reprosuri, suparari, ura.
Omul trebuie sa iubeasca lumea din jur. Daca acest sentiment ii lipseste, in suflet i se
instaleaza o stare de disconfort, de chin spiritual. Omul incearca sa-si suprime aceasta
durere spirituala cu orice mijloace. Astfel se ajunge la consumul de droguri, la
alcoolism, la diverse forme de toxicomanie. Adevarata cauza a narcomaniei si
alcoolismului este un nivel scazut al iubirii in sufletul omului. Aceasta stare apare din
cauza unor puternice frustrari, a reprimarii iubirii fata de oameni.
Iubirea inseamna armonie. Trecutul, prezentul, viitorul sunt obiecte ale iubirii. Situatia
care s-a crea acum in lume corespunde nivelului spiritual contemporan al omenirii. Se
cheltuie tot mai multi bani pentru narcotice si pentru lupta impotriva acestora insa fara
succes. Lupta trebuie dusa cu cauza care determina consumul acestora. Iar cauza o
constituie nivelul scazut al iubirii interioare a omenirii. Respingerea iubirii pentru
Dumnezeu si a simtamintelor divine fata de parinti si de copii, fata de sine si de omul
drag, fata de natura nevie si fata de lumea inconjuratoare a devenit ceva obisnuit in
viata noastra. Toate aceste incalcari declanseaza programul de distrugere a iubirii care
are drept rezultat cresterea in cascada a cruzimii pe care n-o poti stinge cu alcool sau
droguri. Pentru a iesi din impas omenirea trebuie sa reinvete sa iubeasca. Totul. Iubirea
este o arta complicata care trebuie invatata printr-un efort permanent.
Dar acum cand mama jigneste prin cuvant, privire, gest, nemaivorbind de faptele
copiilor sai, ea nu intelege ca initiaza in copil un program care peste un an, doi poate sal impinga sub rotile masinii, sau sa-i provoace o boala grava.
Omul s-a obisnuit sa considere ca iubirea este una din trairile sale de care poate dispune
dupa bunul sau plac. Este o conceptie gresita. Iubirea este acel intreg a carei parte
suntem, ea imbratiseaza intreaga lume. Iubirea si viata ni se daruiesc si n-avem nici un
drept sa atentam la ele.
Cauza a saptea:
Multi dintre noi pot da un raspuns corect la intrebarea: "Ce-i aceea hrana?". Hrana
influenteaza in primul rand structurile campului uman. Omul asimileaza hrana prin
prima chakra. Printr-o alimentatie corecta poate fi vindecat un om.
"Si a spus Dumnezeu: iata, v-am dat tot felul de ierburi care imprastie samanta cata se
gaseste pe intreg Pamantul si tot felul de pomi care fac roade si raspandesc samanta sa
va fie de hrana."
In "Baghawat-Gita" se interzice consumarea hranei care a stat mai mult de trei ore dupa
ce a fost gatita pentru ca este o hrana "murdara", fiind buna doar pentru trup in ea
nemaigasindu-se nimic pentru suflet.
In hinduism exista notiunea de "carne necusera". Este vorba despre carnea care contine
sange si ea nu se foloseste in nici un caz la gatit. De ce? Sangele este pastratorul datelor
despre viata corpului fizic, in el sta toata informatia privind bolile, simturile si trairile
emotionale pe care le incearca animalele la taiere.
Stramosii nostri erau mult mai destepti decat noi, cand se inchinau inainte de
sacrificarea animalului, cerandu-i iertare pentru faptul ca erau nevoiti sa-l intrebuinteze
ca mancare. In acest fel, ei blocau consecintele negative, pe care noi acum le inghitim
fara sa ne pese.
Se spune ca nu e bine sa citesti in timpul mesei. Mancatul cu cartea sau ziarul in fata, in
fata televizorului, dezbaterile politice si familiale la masa pot traumatiza sufletul omului
pentru ca in timpul mesei informatia trece liber in subconstient. Pe acest fapt este bazat
ritualul impartasaniei, adica punerea in contact cu Dumnezeu. Daca insa, in timpul
impartasirii, preotul se gandeste la treburile sale pamantesti, atunci contactul cu
Divinitatea nu se realizeaza.
In fiecare om exista un suflet, inceputul sacru, ceva omenesc si ceva animalic. In stare
normala trupul trebuie sa primeasca hrana de la suflet, sufletul de la spirit iar spiritul de
la Dumnezeu. Excluderea oricarei din aceste verigi este inadmisibila iar viata bazata
doar pe principiul primitiv al imbuibarii trupului fara a da atentie si celorlalte verigi,
reprezinta calea cea mai sigura spre regres.
S. N. Lazarev
Drojdia de bere - recomandata intregii familii
Esti bolnav sau te simti obosit? Un leac la indemina este drojdia de bere. Nu este nici
scumpa si nici greu de gasit. Si este foarte buna nu doar
pentru revigorarea si detoxifierea organismului ci si pentru tratarea a numeroase boli.
Datorita continutului bogat de vitamine si minerale, drojdia de bere mai este folosita in
diete de slabire si in tratamente cosmetice.
100 grame de drojdie de bere contin:
* de 10 ori mai multa vitamina B1 decit piinea integrala;
* de doua ori mai multa vitamina B2 decit ficatul;
* de 10 - 20 de ori mai multa vitamina PP;
* de 10 ori mai multa vitamina B6 decit carnea;
* de 5 - 10 ori mai mult acid pantotenic decit cerealele;
* de 20 de ori mai mult acid folic decit taritele de griu.
Drojdia de bere este recomandata in avitaminozele (lipsa vitaminelor) complexe sau
simple ale grupului B, in afectiuni neurologice si
neuromusculare, precum si in manifestarile nervoase ale alcoolismului. Prin activitatea
sa hepato-protectoare, este indicata si in starile precirotice.
Studiile au aratat ca drojdia de bere este indicata in toate afectiunile intestinale si in
prevenirea accidentelor survenite in urma administrarii de
antibiotice.
Consumul de drojdie de bere regleaza nivelul colesterolului in singe, aduce la valorile
normale tensiunea si favorizeaza activitatea miocardului.
Studii comparative efectuate au aratat ca persoanele cu boli cardiace care consuma
sistematic acest supliment alimentar au cu 30% mai putine
probleme decit cardiacii care nu il consuma.
Drojdia de bere contine vitaminele:
* B1 eficienta in combaterea tulburarilor digestive, cardiace, pentru tratarea
depresiilor, nevralgiilor si oboselii;
* B2 utila in combaterea eczemelor, a imbatrinirii pielii;
* B3 implicata in procese ce tin de echilibrarea sistemului nervos ;
* B5 - stimulent natural al glandelor corticosuprarenale, remediu anti-stres, mareste
rezistenta la infectii ;
* B7 - care neutralizeaza colesterolul, fiind indicata in obezitate; previne caderea
parului;
* B8 utila pentru reglarea metabolismului proteinelor si grasimilor;
* B9 - are efect antianemic, ajuta la mentinerea echilibrului hormonal;
* B12 - care actioneaza asupra sistemului nervos, marind puterea de concentrare,
ameliorind cefaleele; contribuie la mentinerea echilibrului
hormonal;
* B15 amelioreaza oxigenarea tisulara, este un remediu minune impotriva imbatrinirii,
ajuta la dezintoxicarea ficatului;
* K - intervine in procesul de coagulare a singelui si contribuie la formarea osoasa, fiind
un factor esential in procesul de mineralizare (fixare a
calciului);
* E mareste rezistenta la infectii si intervine in metabolismul si functiile diferitelor
tesuturi, organe si sisteme (organe de reproducere, glande
endocrine, muschi, sistem nervos), in procesul cresterii si in procesul de coagulare.
SUPLIMENT ALIMENTAR PENTRU INTREAGA FAMILIE
Doza zilnica pentru un adult este de trei lingurite de drojdie de bere, care se
administreaza pe stomacul gol, dimineata, la prinz si seara. La copii,
administrarea de drojdie de bere este foarte importanta pentru stimularea proceselor de
crestere, pentru dezvoltarea psihica si mentala
armonioasa. Doza pentru copiii intre 4 si 8 ani este de o treime din cea pentru adulti, iar
pentru copiii intre 8 si 14 ani este o jumatate din doza
pentru adulti.
Sfaturi utile:
Pentru intarirea sistemului imunitar, se pune intr-o ceasca drojdie de bere cit o nuca si o
cantitate egala de miere, deasupra. Se lasa sa stea 10
minute, apoi se amesteca bine. Se maninca dimineata si seara inainte de mese 4
zile/luna.
Florile de salcm, calmantul din farmacia naturii
-----------------------------------------------------------------------Coroana este rar i luminoas, adesea globuloas, format din ramuri spinoase i
frunze compuse, cu 7-19 foliole eliptice, inserate pe un rahis lung. Florile sunt mari,
albe sau uor roze, grupate n raceme cu form de ciorchine, lung de 10-20 cm, cu miros
dulce-parfumat. nflorirea are loc n a doua jumtate a lunii mai i prima parte din iunie.
nainte de nflorire, ciorchinii sunt ndreptai n sus, iar dup nflorire, n jos.
Florile rmn deschise 8-12 zile, iar secreia nectarului ncepe s fie apreciabil din
momentul n care temperatura nopilor depete 14 grade C, mai ales n zone apropiate
de o surs de ap, pentru a contribui la ridicarea umiditii relative a aerului.
n anii foarte favorabili, producia de nectar a unei plantaii de salcm poate atinge
1.100-1.700 de kg de miere la hectar, iar n perioada culesului maxim, coloniile
puternice de albine pot aduna circa 10-12 de kg de nectar pe zi.
Fructele salcmului sunt psti, ca orice specie din familia leguminoaselor, lungi de 510 cm, turtite, brun-rocate, cu 4-10 semine n form de rinichi.
Salcmul, cu denumirea tiinific Robinia pseudoacacia este originar din America de
Nord, de unde s-a rspndit n toat Europa i Asia. n Romnia a fost adus de turci prin
anul 1750, mai nti n sudul rii, de unde s-a rspndit n toat ara, att ca arbore
spontan ct i plantat n liziere masive sau, izolat. Predomin n zonele de cmpie i de
deal, n sudul Olteniei, Muntenia i sudul Moldovei, pe marginea drumurilor i pe lng
menstruatia.
Beneficii
Mai ales persoanele care muncesc intens zece ore pe zi sau au de sustinut examene
importante vor simti imediat imbunatatirea memoriei, a capacitatii de concentrare si
cresterea energiei. Fenomenele atat de neplacute care insotesc instalarea menopauzei
(transpiratii abundente, bufeuri de caldura, ciclu prelungit) aproape dispar dupa o cura
de o luna cu laptisor.
Deoarece normalizeaza tensiunea, nu ar trebui sa le lipseasca celor care au risc crescut
de infarct sau accidente cerebrale (obezi, cu colesterolul crescut). Poate cel mai
important beneficiu este intarirea imunitatii, laptisorul avand si o puternica actiune antiinflamatoare.
Utilizare
Cercetatorii afirma ca putem consuma fara pericol un gram de laptisor zilnic, in cazul
unor boli grave fiind recomandate chiar doua grame. Cura dureaza patru-sase
saptamani, iar laptisorul trebuie luat pe stomacul gol, inaintea mesei de dimineata.
Pentru a detecta o posibila alergie, mai ales suferinzii de astm sau cei care fac deseori
eczeme trebuie sa inceapa cura cu un dozaj mic (250 mg zilnic), crescand apoi
progresiv doza. Dupa terminarea curei, faceti o luna pauza, apoi reluati tratamentul pana
va intremati.
1 .Leurda imbunatateste memoria
2 .Leurda cu vin si miere pentru bolile de inima si reumatism
Zonal, aceasta planta are mai multe denumiri, de la ceapa vrajitoarelor pna la usturoi
de padure, ainti sau alin de iunie.
Leurda are mirosul specific usturoiului, de unde si frecventa denumire de ai (usturoi) de
padure, salbatic sau ciorasc. Frunzele sale, de un verde foarte frumos, au o forma
asemanatoare cu frunzele de lacramioare. Cnd nfloreste are o floare alba. Frunzele ies
dintr-un bulb lunguiet. Este deosebit de important sa cunoasteti aspectul leurdei pentru a
nu o confunda cu brndusa de toamna. Deosebirea garantata dintre cele doua plante este
mirosul. Atentie! Cnd culegeti aceasta planta, daca nu miroase a usturoi, renuntati!
Altfel poate fi toxica!
Planta apare primavara timpuriu, imediat dupa ce s-a topit zapada. Creste de preferinta
n luminisurile padurilor de foioase sau de brad, n zonele bogate n humus si n special
RACEALA
-Ceai din flori de soc
Deja Hipocrate a descris actiunea terapeutica a socului, iar in Evul Mediu, Hildegard
von Bingen i-a pretuit si ea puterea tamaduitoare. Medicina naturista cunoaste
numeroase intrebuintari ale socului (respectiv, ale malinului negru). Rezultate bune s-au
obtinut cu ceaiul preparat din flori de soc in tratarea racelilor. Uleiurile eterice continute
in aceste flori au actiune dezinflamatoare si expectoranta.
Mod de utilizare: Se toarna circa 150 mililitri de apa in clocot peste doua lingurite de
flori, se lasa cinci minute sa infuzeze si apoi se strecoara. Se bea de mai multe ori in
cursul zilei. Mai ales in a doua jumatate, se recomanda o cana sau doua, cat mai
fierbinte.
-Supa de gaina
Medicul internist Stephen Rennard si colegii sai de la Nebraska Medical Center au
organizat un experiment in laborator, pentru a verifica daca supa de gaina isi justifica
reputatia de principal leac traditional contra racelii in America. Ei au pregatit o supa
dupa reteta primita de la bunica unuia dintre cercetatori si au urmarit efectul intr-o
eprubeta. Au constatat o reducere a mobilitatii anumitor globule albe din sange, care
sunt responsabile pentru unele simptome ale racelii, cum ar fi inflamarea mucoaselor.
Desigur ca observatiile facute in laborator nu constituie o dovada ca supa ar avea o
actiune similara in organismul uman. Totusi, milioanele de bunici au dreptate - o supa
fierbinte ne face bine cand suntem raciti.
Mod de utilizare: Se pune o gaina in apa rece si se da intr-un clocot, dupa care se lasa sa
fiarba la foc mic minimum doua ore si jumatate. Timpul indelungat de fierbere este o
conditie indispensabila a eficacitatii terapeutice, probabil ca numai in acest mod pot fi
extrase din gaina substantele active. Celelalte ingrediente sunt importante pentru gust,
nu insa si pentru efectul supei. Mancati o farfurie sau doua, cat de fierbinte se poate.
Riscuri si efecte secundare: Atentie cu supa fierbinte, daca va doare gatul.
-Ceai de ceapa
Zeama de ceapa actioneaza impotriva germenilor patogeni ca un antibiotic natural,
datorita aliinei, o substanta care, in contact cu oxigenul, se transforma in alicina.
Reteta: Taiati marunt o ceapa si fierbeti-o aproximativ cinci minute, strecurati fiertura si
lasati-o sa se raceasca pana la temperatura la care o puteti bea. Apoi indulciti ceaiul cu
putina miere si beti-l cu inghitituri mici. Dupa asta, bagati-va in pat si transpirati.
Riscuri si efecte secundare: Ceapa poate reduce glicemia. De aceea, atunci cand
apeleaza la acest remediu, diabeticii trebuie sa-si controleze glicemia si sa-si modifice
corespunzator medicatia antidiabetica, daca este cazul.
AMIGDALITA CU TEMPERATURA
-Compresa rece cu lamaie
Ajuta in amigdalitele cu temperatura, in special la copii.
Mod de utilizare: Se amesteca o lingura de zeama de lamaie intr-un sfert de litru de apa.
INFECTII URINARE
-Suc de merisor
Dintr-un studiu realizat la Universitatea Oulu din Finlanda, reiese ca sucul de merisor,
baut cu regularitate, reduce cu 50% frecventa infectiilor urinare la femei. Se presupune
ca ar scadea capacitatea bacteriilor de a se fixa in peretele vezicii urinare.
Mod de utilizare: Se ia cate o lingura de suc de merisor, de trei ori pe zi.
TUSE, AFECTIUNI ALE CAILOR RESPIRATORII
-Inhalatii
Inhalatiile cu aburi fierbinti au mai multe efecte benefice. In functie de ceea ce punem
in apa, ele au actiune sudorifica (musetel), antiinflamatoare (musetel, salvie),
expectoranta (cimbru, mirt), bactericida (cimbru, salvie, musetel) sau antispastica la
nivelul bronhiilor (cimbru).
Mod de utilizare: Se pune intr-un castron un pumn de plante uscate, la alegere - flori de
musetel, cimbru, salvie sau mirt -, si se toarna deasupra apa clocotita, dupa care se lasa
cateva minute sa infuzeze. Apoi se acopera capul si castronul cu un prosop mare si se
inspira aburii.
Riscuri si efecte secundare: Atentie la posibilele alergii la plantele medicinale amintite.
Nu se recomanda in timpul graviditatii si in perioada de alaptare, deoarece substantele
continute in aceste plante trec in sange, respectiv in laptele mamei, si de acolo pot
patrunde in organismul copilului, declansand eventuale reactii alergice, perturbari ale
ritmului cardiac si ale respiratiei. Sunt contraindicate pentru copiii mai mici de trei ani.
DURERI ARTICULARE LA GENUNCHI
OTITA MEDIE
-Saculet cu ceapa
Remediul se recomanda indeosebi copiilor cu otita medie.
Mod de utilizare: Taiati ceapa marunt, apoi infasurati-o intr-o panza si striviti-o, pana
cand lasa zeama. Puneti saculetul pentru doua-trei ore pe urechea bolnava. Daca
pungulita va fi incalzita putin, efectul va fi si mai puternic.
Riscuri si efecte secundare: Limitati-va la aplicarea externa. Medicii va avertizeaza sa
nu picurati zeama de ceapa direct in ureche.
SINUZITA
-Clatirea nasului
Sarea retine apa si ajuta la dezinflamarea mucoaselor nazale. S-a dovedit ca clatirea
nasului cu apa sarata contribuie la prevenirea si tratarea sinuzitei.
Mod de utilizare: Dizolvati 9 grame de sare marina intr-un litru de apa fiarta si clatiti-va
nasul cu ea, de trei-patru ori pe zi. In acelasi timp, beti multe lichide.
Exista un dus special pentru nas, insa clatirea se poate face la fel de bine si cu un pai, in
felul urmator: se introduce paiul intr-o nara, cealalta se inchide, apasand cu degetul,
apoi se trage apa pe nas, de doua-trei ori. Se repeta operatiunea si pe a doua nara. La
primele incercari, se poate intampla ca apa sarata sa patrunda in faringe, ceea ce este
foarte neplacut, insa cu putin exercitiu veti reusi din ce in ce mai bine si, dupa ce veti fi
constatat efectul, nu va vor mai deranja micile necazuri colaterale.
-Cataplasma cu ghimbir, faina de mustar sau hrean
Cataplasmele calde si umede cu ghimbir, faina de mustar sau hrean activeaza circulatia
locala la nivelul sinusurilor si au un efect de eliminare a secretiilor la bolnavii de
sinuzita.
Mod de utilizare: Presarati pe un servetel de hartie un pumn de boabe de mustar
macinate si asezati-l pe un servet de bucatarie. Impaturiti servetul si turnati peste el apa
fierbinte, pana se inmoaie bine. In locul fainii de mustar puteti folosi hrean ori ghimbir
ras. Ungeti-va nasul si obrajii cu o crema, apoi puneti servetul cat mai cald pe zona
nasului, acoperindu-l cu un prosop plusat. Tineti cataplasma pana simtiti ca v-ati
incalzit. O inrosire moderata a pielii nu trebuie sa va alarmeze, ea este chiar de dorit.
Riscuri si efecte secundare: Protejati-va neaparat ochii, eventual acoperindu-i cu
comprese umede. Aplicarea necorespunzatoare a cataplasmei poate provoca arsuri pe
piele. De aceea este bine s-o scoateti dupa cinci sau zece minute.
NEFRITA SI CISTITA
-Ceai de splinuta
Infuzia de splinuta are o actiune antimicrobiana, combate inflamatiile si stimuleaza
functiile renale.
Mod de utilizare: Turnati 150 mililitri de apa clocotita peste 3 pana la 5 grame de
splinuta si lasati sa infuzeze doua minute. Se bea de trei ori pe zi cate o cana.
Riscuri si efecte secundare: In timpul curei nu beti cafea sau ceai negru, fiindca ele va
irita rinichii si vezica urinara.
-Macerat din frunze de strugurii-ursului
Frunzele de strugurii-ursului au actiune antibacteriana, dar sunt mai putin eficiente
atunci cand urina este acida, deoarece arbutina continuta in ele are nevoie de un mediu
alcalin, pentru a se descompune in zahar si hidrochinona, aceasta din urma fiind
substanta bactericida. Va puteti determina gradul de aciditate al urinei cu ajutorul unei
hartii indicatoare de pH. Daca valoarea pH-ului este mai mica de sapte, urina se
considera acida.
Mod de utilizare: Peste o lingurita sau doua de frunze de strugurii-ursului se toarna un
sfert de litru de apa si se lasa la macerat intre 12 si 24 de ore. Nu fierbeti, pentru ca
temperatura ridicata face sa treaca in apa tananti si substante aperitiv-amare, care sunt
iritante. Amestecati din cand in cand. La sfarsit, strecurati si incalziti putin. Se beau
doua-trei cani zilnic.
Riscuri si efecte secundare: Iritarea mucoasei gastrice. Nu folositi maceratul mai mult
de o saptamana si maximum de cinci ori pe an. Nu se administreaza in timpul sarcinii si
in perioada de alaptare, nici la copiii sub 12 ani. N-ar trebui sa-l ia nici bolnavii de
inima, deoarece el amplifica actiunea glicozidelor. Acestea sunt substantele active din
medicamentele cu care se trateaza insuficienta cardiaca. Pacientilor respectivi maceratul
le poate provoca aritmii.
GRETURI
-Presopunctura
Stimularea punctului (numit Pericard 6) dintre cele doua tendoane flexoare ale
degetelor, ce pot fi palpate pe antebrat, reduce greturile si senzatiile de voma. Desi nu sa gasit o explicatie medicala, studiile atesta eficacitatea procedurii contra greturilor din
timpul sarcinii, ca si a celor postoperatorii.
Mod de utilizare: Punctul se afla cam la trei degete mai sus de incheietura mainii, pe
partea interioara a antebratului. Gasiti-l si stimulati-l cu o apasare usoara a degetului.
PIELE USCATA
-Baie cu lapte si ulei
Baia curata portiunile de piele aspra, care apoi nu mai ustura si se vindeca mai repede.
Mod de utilizare: Amestecati un litru de lapte cu o cana de ulei alimentar si turnati-le in
apa din cada.
-Ulei de migdale si lamaie
Mod de utilizare: Combinati aproximativ 50 mililitri de ulei de migdale cu o lingurita
de zeama de lamaie. Dupa baie, masati-va cu acest amestec pielea inca umeda.
CONSTIPATIE
-Seminte de patlagina
In Italia, semintele de patlagina sunt tot atat de cunoscute drept remediu impotriva
constipatiei, ca semintele de in la noi. Ele contin mucilagii care, in contact cu apa, isi
maresc mult volumul. Ajunse in intestin, inmoaie materiile fecale si le fac mai
voluminoase.
Mod de utilizare: Inghititi cate o lingurita (cam cinci grame) de seminte de patlagina,
minimum o data si maximum de trei ori pe zi, cu unul sau doua pahare de apa.
Consumati multe lichide pe toata durata zilei.
Riscuri si efecte secundare: Contraindicate copiilor sub 12 ani si persoanelor cu alergie
la semintele de patlagina, celor cu obstructii de tranzit intestinal, precum si cu forme
grave de diabet.
MULTA SANATATE!
mierea
- in arsurile cu apa clocotita, pana la sosirea medicului sau spitalizarea accidentatului,
locul vatamat se acopera cu un tifon steril, inmuiat in miere. grabeste vindecarea si alina
durerile.
- durerile de gingii ale copiilor mici (sugari), carora nu le ies dintii, dispar cu
desavarsire daca micutii sunt frecati usor pe gingii, cu degetul mic, inmuiat in putina
miere.
- bubele dulci se vindeca daca sunt unse cu miere amestecata cu zeama de morcov.
- buzele crapate si sanii rugosi ai femeilor care alapteaza se vindeca daca sunt tratati cu
miere simpla sau miere amestecata cu camfor (se gaseste la farmacii).
- durerile de gat dispar daca sunt tratate cu dude fierte, amestecate apoi cu miere.
- afectiunile renale se trateaza cu miere, in modul urmator: se taie marunt 300 g ceapa,
se plamadeste 8 zile cu un litru de vin alb, curat, se amesteca si se adauga 100 g miere.
din aceasta compozitie se va bea cate o jumatate de pahar pe zi.
- pentru durerile reumatismale se amesteca apa de var cu miere si se fac frectii.
- durerile de cap si migrenele cedeaza mult din intensitate daca se beau ceaiuri de flori
galbene de ciubotica-cucului, indulcite cu miere. se beau seara, inainte de culcare.
- cartofii cruzi sunt un bun calmant al durerilor de stomac si de intestine. se consuma
dati pe razatoare si amestecati cu putina miere
artrita
amestecati o parte de miere in doua parti apa calduta si apoi adaugati o lingurita de
scortisoara pudra. faceti o pasta si masati-o usor in partea de corp care va doare.
durerea cedeaza in interval de 15 minute, in cele mai multe cazuri.
pacientii cu artrita isi pot administra zilnic cate o cana de apa fierbinte cu doua
linguri de miere si o lingurita de scortisoara pudra..
daca remediul se administreaza cu regularitate, chiar si artrita cronica poate fi
vindecata.
intr-un studiu recent efectuat de universitatea din copenhaga, s-a constatat ca atunci
cand doctorii le-au administrat pacientilor o combinatie de o lingura de miere cu o
jumatate de lingurita de scortisoara pudra inainte de micul dejun, timp de o saptamana,
din 200 de pacienti tratati, 73 de pacienti au scapat complet de dureri in interval de o
luna. majoritatea acestor pacienti nu puteau merge sau aveau o libertate de miscare
restransa, dar dupa terapie, au inceput sa mearga cu mai putine dureri.
caderea parului
cei care au probleme de caderea parului sau calvitie pot aplica pe par o pasta
alcatuita din ulei de masline fierbinte, o lingura de miere, o lingurita de scortisoara
pudra, inainte de baie, lasand-o sa actioneze aproximativ 15 minute, dupa care se spala
parul.
infectii urinare
luati doua linguri de scortisoara pudra si o lingurita de miere intr-un pahar de apa
calduta si beti. distruge toti germenii din vezica urinara.
dureri de dinti
faceti o pasta dintr-o lingurita de scortisoara pudra si cinci lingurite de miere si
aplicati pe dintele care doare. remediul se poate aplica de 3 ori pe zi (zilnic) pana cand
dintele nu mai doare.
colesterol
doua linguri de miere si trei lingurite de scortisoara pudra, amestecate cu 450 ml..
de ceai, daca sunt administrate unui pacient care are colesterolul mare, vor reduce
nivelul colesterolului din sange cu 10% in interval de 2 ore.
ca si in cazul pacientilor cu artrita, daca remediul se administreaza de 3 ori pe zi,
reduce nivelul colesterolului.
conform unei informatii publicate intr-o revista medicala, mierea in stare pura
consumata zilnic impreuna cu mancarea inlatura problemele de colesterol.
raceli
cei care sufera de raceli normale sau severe ar trebui sa ia o lingura de miere
calduta cu 1/4 lingurita de scortisoara pudra timp de 3 zile.
acest remediu vindeca majoritatea cazurilor de tuse cronica, raceala si curata
sinusurile.
infertilitate
medicinele alternative yunani si ayurvedica au utilizat mierea timp de mai multe
secole pentru a fortifica sperma barbatilor.
daca barbatii impotenti vor lua cu regularitate doua linguri de miere inainte de
culcare, problema lor se va rezolva.
in china, japonia si orientul indepartat, femeile sterile, dar si cele care doresc
fortificarea uterului, au luat scortisoara pudra, timp de secole.
femeile sterile pot sa ia un varf de cutit de scortisoara pudra cu o jumatate de
lingurita de miere si sa isi frece gingiile cu aceasta combinatie, in mod frecvent pe toata
durata zilei, astfel incat combinatia sa se amestece usor cu saliva si sa patrunda in corp.
un cuplu din maryland (sua) nu a putut avea copii timp de 14 ani, pierzandu-si
speranta ca vor fi capabili sa procreeze vreodata. cand au aflat despre acest remediu,
atat femeia cat si barbatul au inceput sa consume miere si scortisoara in modul aratat
mai sus. femeia a ramas insarcinata dupa cateva luni si a nascut gemeni la termen.
deranjamente stomacale
mierea cu scortisoara pudra vindeca durerile de stomac si indeparteaza ulcerele
stomacale de la radacina.
balonare : in conformitate cu studiile efectuate in india si japonia, s-a descoperit ca
mierea, in combinatie cu scortisoara pudra, ajuta si indeparteaza balonarea si durerile de
stomac.
boli cardiovasculare
faceti o pasta din miere si scortisoara pudra. ungeti pe paine sau umpleti clatitele cu
aceasta pasta in loc de dulceata sau gem si mancati cu regularitate la micul dejun.
reduce colesterolul din artere si salveaza pacientul de riscul unui atac de cord.
pentru cei care au suferit deja un atac de cord, urmati acest remediu zilnic, pentru a
preveni aparitia unui alt atac.
consumul cu regularitate al produsului de mai sus reduce dispneea si intareste ritmul
cardiac.
in america si canada , mai multe spitale si-au tratat pacientii cu succes, cand au
descoperit ca arterele si venele isi pierd flexibilitatea si tind sa se astupe. mierea si
scortisoara imbunatatesc circulatia sanguina.
sistemul imunitar
utilizarea zilnica a scortisoarei pudra intareste sistemul imunitar si protejeaza
organismul impotriva bacteriilor si atacurilor virale.
oamenii de stiinta au descoperit ca mierea contine diferite vitamine si fier in
cantitati mari.
consumul regulat de miere intareste corpusculii celulari ai leucocitelor care combat
bacteriile si afectiunile virale.
indi g estie
scortisoara pudra presarata peste 2 linguri de miere administrate inainte de masa,
inlatura aciditatea si ajuta la digestia celor mai grele mancaruri.
gripa
un om de stiinta din spania a demonstrat ca mierea contine un ingredient natural
care omoara germenii de gripa, salvand pacientul de la imbolnavire.
longevitate
ceaiul cu miere si scortisoara, consumat cu regularitate, incetineste efectele
imbatranirii.
pentru ceai, puneti la fiert 4 linguri de miere, 1 lingura de scortisoara pudra si 3 cani
de apa.
beti 1/4 de cana, de 3 pana la 4 ori pe zi. va pastreaza pielea sanatoasa si fina si
incetineste efectele imbatranirii.
de asemenea, creste speranta de viata, va veti simti mult mai tanar(a) !
acnee
formati o pasta din trei linguri de miere si o lingurita de scortisoara pudra. aplicati
aceasta pasta peste cosuri seara inainte de culcare si spalati-o cu apa calduta, in
dimineata urmatoare. daca tratamentul se aplica timp de doua saptamani, va inlatura
cosurile de la radacina.
infectii ale pielii
eczemele, herpesul si toate tipurile de infectii ale pielii se vindeca prin aplicarea
unei combinatii de miere si scortisoara pudra pe partile afectate.
cure de slabire
in fiecare dimineata pe stomacul gol, cu o jumatate de ora inainte de micul dejun si
seara inainte de culcare, beti miere si scortisoara pudra fierte intr-o cana de apa.
daca se administreaza in mod regulat, acest remediu duce la reducerea greutatii
chiar si a celor mai obeze persoane.
de asemenea, administrarea cu regularitate a acestui remediu previne depunerea de
grasimi in organism, chiar daca persoana respectiva consuma o dieta hipercalorica.
cancer
studii recente efectuate in japonia si australia au aratat ca s-au tratat cu succes
cazuri de cancer stomacal si osos.
pacientii diagnosticati cu aceste tipuri de cancer ar trebui sa ia zilnic o lingura de
miere cu o lingurita de scortisoara pudra timp de o luna, de 3 ori pe zi si sa continue
tratamentul prescris de oncolog. nu strica!
oboseala
studii recente au aratat ca continutul de zahar din miere este mai degraba folositor
si nicidecum daunator vitalitatii organismului.
persoanele de varsta a treia care consuma miere si scortisoara, in parti egale, au mai
multa vitalitate si flexibilitate.
dr. milton, care a efectuat studii aprofundate in acest subiect, spune ca o jumatate de
lingura de miere intr-un pahar cu apa, presarat cu pudra de scortisoara consumata zilnic,
dimineata dupa ce ne spalam pe dinti, si din nou dupa amiaza in jurul orei 3.00 atunci
cand vioiciunea organismului este in scadere, duce la imbunatatirea vitalitatii
organismului, in interval de o saptamana.
halena
locuitorii din america de sud:
primul lucru dimineata, fac gargara cu o lingurita de miere si scortisoara pudra
amestecate in apa fierbinte.. astfel, respiratia lor isi pastreaza prospetimea pe durata
intregii zile.
pierderea auzului
mierea cu scortisoara pudra, luate zilnic in cantitati egale duc la refacerea auzului.
pudra, inainte de baie, lasand-o sa actioneze aproximativ 15 minute, dupa care se spala
parul.
INFECTII URINARE
Luati doua linguri de scortisoara pudra si o lingurita de miere intr-un pahar de apa
calduta si beti. Distruge toti germenii din vezica urinara.
DURERI DE DINTI
Faceti o pasta dintr-o lingurita de scortisoara pudra si cinci lingurite de miere si
aplicati pe dintele care doare. Remediul se poate aplica de 3 ori pe zi (zilnic) pana cand
dintele nu mai doare.
COLESTEROL
Doua linguri de miere si trei lingurite de scortisoara pudra, amestecate cu 450 ml..
de ceai, daca sunt administrate unui pacient care are colesterolul mare, vor reduce
nivelul colesterolului din sange cu 10% in interval de 2 ore.
Ca si in cazul pacientilor cu artrita, daca remediul se administreaza de 3 ori pe zi,
reduce nivelul colesterolului.
Conform unei informatii publicate intr-o revista medicala, mierea in stare pura
consumata zilnic impreuna cu mancarea inlatura problemele de colesterol.
RACELI
Cei care sufera de raceli normale sau severe ar trebui sa ia o lingura de miere
calduta cu 1/4 lingurita de scortisoara pudra timp de 3 zile.
Acest remediu vindeca majoritatea cazurilor de tuse cronica, raceala si curata
sinusurile.
INFERTILITATE
Medicinele alternative Yunani si Ayurvedica au utilizat mierea timp de mai multe
secole pentru a fortifica sperma barbatilor.
Daca barbatii impotenti vor lua cu regularitate doua linguri de miere inainte de
culcare, problema lor se va rezolva.
In China, Japonia si Orientul Indepartat, femeile sterile, dar si cele care doresc
fortificarea uterului, au luat scortisoara pudra, timp de secole.
Femeile sterile pot sa ia un varf de cutit de scortisoara pudra cu o jumatate de
lingurita de miere si sa isi frece gingiile cu aceasta combinatie, in mod frecvent pe toata
durata zilei, astfel incat combinatia sa se amestece usor cu saliva si sa patrunda in corp.
Un cuplu din Maryland (SUA) nu a putut avea copii timp de 14 ani, pierzandu-si
speranta ca vor fi capabili sa procreeze vreodata. Cand au aflat despre acest remediu,
atat femeia cat si barbatul au inceput sa consume miere si scortisoara in modul aratat
mai sus. Femeia a ramas insarcinata dupa cateva luni si a nascut gemeni la termen.
DERANJAMENTE STOMACALE
ACNEE
Formati o pasta din trei linguri de miere si o lingurita de scortisoara pudra. Aplicati
aceasta pasta peste cosuri seara inainte de culcare si spalati-o cu apa calduta, in
dimineata urmatoare. Daca tratamentul se aplica timp de doua saptamani, va inlatura
cosurile de la radacina.
INFECTII ALE PIELII
Eczemele, herpesul si toate tipurile de infectii ale pielii se vindeca prin aplicarea
unei combinatii de miere si scortisoara pudra pe partile afectate.
CURE DE SLABIRE
In fiecare dimineata pe stomacul gol, cu o jumatate de ora inainte de micul dejun si
seara inainte de culcare, beti miere si scortisoara pudra fierte intr-o cana de apa.
Daca se administreaza in mod regulat, acest remediu duce la reducerea greutatii
chiar si a celor mai obeze persoane.
De asemenea, administrarea cu regularitate a acestui remediu previne depunerea de
grasimi in organism, chiar daca persoana respectiva consuma o dieta hipercalorica.
CANCER
Studii recente efectuate in Japonia si Australia au aratat ca s-au tratat cu succes
cazuri de cancer stomacal si osos.
Pacientii diagnosticati cu aceste tipuri de cancer ar trebui sa ia zilnic o lingura de
miere cu o lingurita de scortisoara pudra timp de o luna, de 3 ori pe zi si sa continue
tratamentul prescris de oncolog. Nu strica!
OBOSEALA
Studii recente au aratat ca continutul de zahar din miere este mai degraba folositor
si nicidecum daunator vitalitatii organismului.
Persoanele de varsta a treia care consuma miere si scortisoara, in parti egale, au mai
multa vitalitate si flexibilitate.
Dr. Milton, care a efectuat studii aprofundate in acest subiect, spune ca o jumatate
de lingura de miere intr-un pahar cu apa, presarat cu pudra de scortisoara consumata
zilnic, dimineata dupa ce ne spalam pe dinti, si din nou dupa amiaza in jurul orei 3.00
atunci cand vioiciunea organismului este in scadere, duce la imbunatatirea vitalitatii
organismului, in interval de o saptamana.
HALENA
Locuitorii din America de Sud:
Primul lucru dimineata, fac gargara cu o lingurita de miere si scortisoara pudra
amestecate in apa fierbinte.. Astfel, respiratia lor isi pastreaza prospetimea pe durata
intregii zile.
PIERDEREA AUZULUI
Mierea cu scortisoara pudra, luate zilnic in cantitati egale duc la refacerea auzului.
Spasmofilie
Se iau 7 oua, de preferinta de la gaini crescute acasa sau cele cu coaja rosie, si se aseaza
intr-un borcan de 0,800 kg. Peste ele se pune zeama de lamaie pana se acopera totul. Se
pune capacul si se lasa 7-8 zile. In acest timp, cu coada unei linguri de lemn se mai
agita usor. Dupa dizolvarea cojilor de oua in zeama de lamaie, se trece lichidul prin
strecuratoare. In final, se strecoara si prin tifon, astfel ca raman doar cateva mici resturi
gelatinoase. Lichidul obtinut se amesteca cu un litru de miere de albine naturala. Din
acest amestec se iau trei linguri pe zi. (Tratamentul se face mai ales in lunile
calendaristice care contin in denumire litera R.)
Tuberculoza pulmonara
Inhalatii cu tinctura de propolis 30% pusa in ceai de busuioc, brad, pin sau menta.
Pulverizatii cu tinctura de propolis: 50 de picaturi in 50 g din ceaiul mai sus mentionat.
Crema de propolis: 30 g propolis in 50 g miere de tei sau de munte.
Fagure de miere sau capaceala, mestecate pana la consumarea totala.
Tuse banala
Se fierbe o lamaie la foc moale, timp de 10 minute. Prin fierbere, lamaia se inmoaie,
astfel incat se va obtine din ea o cantitate mai mare de suc si, in acelasi timp, se inmoaie
si coaja. Lamaia se taie in doua si se stoarce bine intr-un pahar. La sucul obtinut se
adauga doua linguri de glicerina (din punct de vedere farmaceutic, doua linguri
echivaleaza cu 30 g). Amestecul se agita bine, apoi paharul se umple cu miere. Daca
avem un acces de tuse in timpul zilei, luam o lingurita de sirop, dupa ce amestecam bine
continutul. Daca suntem treziti noaptea de tuse, luam cate o lingurita de sirop la culcare
si una noaptea, cand ne trezim. Daca suferim de o tuse rebela, luam 6 lingurite de sirop
pe zi si anume: dimineata dupa sculare, inainte de pranz, dupa masa de pranz, la cateva
ceasuri dupa aceasta, apoi la cina si la culcare. Pe masura ce tusea cedeaza, micsoram
numarul dozelor pe zi
Tuse convulsiva
Tinctura de propolis: intr-un pahar mic cu ceai de ienupar se adauga 30 de picaturi de
tinctura de propolis. Se face gargara cat mai mult, apoi se inghite.
Miere de albine de tei: in acelasi tip de ceai se adauga doua linguri de miere la o cana de
0,250 l si se beau doua cani pe zi, cu sorbituri mici. (Atentie! Este contraindicata la
diabetici.)
Capaceala: se mesteca pana la consumarea totala.
Inhalatii cu ceara de albine: inhalatii cu ceai de tei, menta, muguri de brad, busuioc si
marar. Acestea se realizeaza prin asezarea pe o cana de tabla a unei palnii cu gura in jos
si inhalarea aburului degajat.
Arsuri
Se unge partea vatamata cu miere naturala si se acopera cu o bucatica de folie de
plastic, dupa care se pune un bandaj. Tratamentul se face dimineata si seara, pe o
perioada mai lunga. Inaintea fiecarui tratament se spala pielea cu ceai de musetel sau de
tei.
Caderea parului
Ceai (decoct) din: mesteacan (frunze, coaja sau seva), tintura, iedera, menta, patlagina si
zeama de lamaie.
Zeama de ceapa si zeama de usturoi amestecate cu miere de albine.
Utilizare: in prima zi, dupa ce se spala parul bine cu apa fierbinte, se maseaza pielea
capului cu ceaiul obtinut circa 10 minute. In a doua zi, se foloseste la masaj a doua
solutie.
De precizat ca masajul trebuie sa fie intens si sa se faca pana se incalzeste pielea
capului. Dupa aceea trebuie invelit capul cu un prosop pana la uscarea parului si
disparitia efectului revulsiv.
Constipatie
In fiecare dimineata, se bea - pe stomacul gol - un pahar de apa calduta statuta (cel putin
24 de ore). Dupa aceea, se mananca un mar ras amestecat cu doua lingurite de miere si
tarate cat cuprinde, pentru ca preparatul sa ramana moale ca o crema. Excludeti din
alimentatie mezelurile, prajelile, conservele, painea alba, zaharul, cafeaua, alcoolul,
tutunul, carnea si branzeturile fermentate. Bazati-va alimentatia pe fructe si legume
proaspete.
In fiecare dimineata, pe stomacul gol, se ia o lingurita de miere cu un pahar de apa
minerala (nu ceai), timp de o saptamana, pana se formeaza obisnuinta. l 1/2 kg de prune
uscate se spala bine si se pun la fiert (ca pentru compot). Dupa ce au fiert, se scot
samburii, iar pulpa rezultata se da prin masina de tocat. Se masoara cu o lingura pulpa si
cate linguri rezulta atatea se pun de miere (la 1/2 kg de prune sunt 8-9 linguri, deci tot
atata miere). Se amesteca totul bine si se pune intr-un borcan de 800 g (care se tine la
frigider). Se ia cate o lingura, de trei ori pe zi, inainte de masa.
Degeraturi
De obicei, cad victime ale acestei afectiuni cei cu proasta circulatie periferica, sau mai
bine zis, cei ce au maini si picioare reci, cei anemici si cei hipotensivi, deci cei care nu
au o irigatie sanguina normala in locurile ce vin in contact cu factorii externi. Reactia
normala a multora dintre noi este aceea de a aduce la caldura pe cel degerat. Acest lucru
este gresit, deoarece poate provoca leziuni care vor trena in timp. Locurile vatamate
trebuie tinute un timp la o temperatura usor peste zero grade; se vor face frictiuni cu
zapada sau lichide reci, aceasta pana cand se va observa o inrosire a pielii, ceea ce
inseamna ca sangele este prezent in tesuturi in cantitate mai mare. Regiunea respectiva
se badajeaza apoi cu tinctura de propolis. Se aplica o compresa cu miere de albine
dizolvata in ceai din coaja de salcie, pelin, frunze de nuc, catina alba sau paducel. Se
mai frictioneaza cu felii de ceapa si zeama de lamaie. Trebuie evitate incaltamintea
Angina pectorala
Sirop: ceapa rosie de Fagaras (care contine multa biotina), in amestec cu miere de
albine (de tei sau salcam), suc de lamaie si suc de usturoi. Se lasa la plamadit, intr-un
litru de apa fiarta, timp de 2-3 zile, si apoi se consuma cate o lingurita de 3 ori pe zi.
Afectiuni hepatice
In afectiunile hepatice se foloseste siropul de rostopasca. Acest leac reface celulele
hepatice. Se pune sa fiarba un litru de apa - seara la ora 7- si dupa ce da in cateva
clocote, se adauga in el 5 grame de rostopasca maruntita (uscata). Se acopera vasul cu
un capac si se aseaza la cald, intre perne, pana a doua zi dimineata la ora 7. Atunci se
strecoara si se amesteca cu 200 g miere de albine, pana ce se dizolva complet, si se pune
intr-o sticla. Din ora in ora, se ia cate o lingura (de lemn) de sirop, de zece ori pe zi.
Acest tratament se poate repeta doar dupa sase luni.
Afectiuni gripale
Inhalatii cu ceara de albine: se aseaza pe ochiul de aragaz o placa de tabla curata, pe
care, dupa ce s-a infierbantat, se pune cate o bobita de ceara de marimea unui bob de
grau. Se va ridica un firicel de fum, pe care il vom inhala: o inspiratie pe nas si una pe
gura, pana la topire, apoi se repeta inca de cinci ori.
Tinctura de propolis 30%: se pun la radacina limbii doua picaturi, cate una de fiecare
parte.
Gargara: se pun 30 de picaturi de tinctura de propolis in concentratie de 30% intr-un
pahar cu ceai de galbenele sau de musetel. Se face o gargara cat mai profunda si de
durata, apoi se inghite solutia.
In cazuri de nas infundat, rinite etc., se face un amestec in parti egale (cate un varf de
cutit) de galbenele, coada-soricelului si rostopasca. Se opareste o lingurita de plante cu
100 ml apa, apoi se adauga trei picaturi de tinctura de propolis. Se amesteca bine
dilutia, apoi se pune in fiecare nara continutul unei pipete, dar picatura cu picatura, in
asa fel ca operatiunea sa dureze circa 5 minute.
Afectiuni cardiace
Miere de albine (tei si salcam) - 3 lingurite pe zi.
Capaceala (un amestec de miere, ceara si propolis), care trebuie mestecata ca o guma,
chiar dupa ce s-a terminat mierea din ea, deoarece ceara intrata in tractul digestiv are un
puternic rol de lubrifiant al vaselor de sange, ajutand in acelasi timp si la optimizarea
functionarii cordului.
Laptisor de matca in amestec cu miere, care are functii vasodilatatoare - 1 lingurita pe
zi.
Tratamente naturiste
Propolisul
Propolisul este compus din rasini vegetale, balsam de diferite compozitii, ceara, uleiuri
eterice, fier, microelemente - cupru, zinc, mangan, cobalt, la care se adauga polen,
flavonoide, secretii ale glandelor salivare ale albinelor. Propolisul este folosit ca
biostimulator, care mareste rezistenta fizica si inlatura oboseala.
Datorita proprietatilor sale antivirale, antitoxice si antiinflamatorii, propolisul isi gaseste
tot mai multe utilizari. Este un bun stimulator al refacerii tesuturilor afectate de rani,
taieturi si, mai ales arsuri, degeraturi. Este foarte util in vindecarea ranilor de la armele
de foc, precum si in cicatrizarea operatiilor. Propolisul vindeca mucoasa bucala si este
benefic in sangerarile gingiilor. Balsamul de propolis protejeaza impotriva radiatiilor
Roentgen si de alta natura.
Cum se prepara si la ce foloseste tinctura de propolis
Propolisul poate fi folosit ca atare, ca guma de mestecat (saliva umana fiind una din
putinele substante care il solubilizeaza), sub forma extractului moale de propolis
inglobat in miere, obtinandu-se mierea propolizata si folosit la prepararea diferitelor
unguente. Ce-a mai eficienta metoda de administrare a propolisului ramane, totusi,
tinctura de propolis. Preparare:
La 100 ml alcool de peste 80 de grade se adauga 20 g propolis.
Alcoolul amestecat cu propolis se introduce intr-un vas, se incalzeste la 30-35 grC si se
amesteca bine. Aceasta procedura se repeta zilnic, timp de o saptamaina.
Dupa aceea, se lasa la decantat si se alege lichidul curat.
Folosind acelasi dozaj, procedeul poate fi simplificat.
Singura diferenta este ca, fara incalzire, propolisul se piseaza si se lasa la macerat timp
de 14 zile.
Utilizare tinctura propolis: In urma experientelor clinice si de laborator s-a dovedit ca
tinctura de propolis este folositoare in vindecarea tuturor bolilor interne infectioase (30
picaturi/zi, intr-un pahar cu apa calduta), combaterea tulburarilor de menopauza (10
picaturi pe zi, timp de un an), vindecarea inflamarilor prostatei (30 picaturi/zi),
rinichilor si ficatului (de doua ori pe zi, cate 40 de picaturi; se repeta pina la vindecare),
in tratarea TBC-ului pulmonar (de trei ori/zi cite 30 de picaturi, completate cu inhalatii la 1/4 litru apa fierbinte se adauga 100 picaturi de tinctura - de doua ori pe saptamana),
combaterea enteritelor, parazitozelor intestinale, durerilor de stomac si tratarea ulcerului
gastro-duodenal (40 picaturi puse in 100 ml lapte cald, remediu consumat zilnic, pe
stomacul gol).
La toate afectiunile pielii, in special la bataturi si cheratite, rani vechi, arsuri si micoze,
locurile bolnave se pot vindeca suta la suta prin tamponare cu tinctura de propolis,
aceasta avand actiune cicatrizanta, ajutand la formarea noilor tesuturi.
Pentru prevenirea si tratarea afectiunilor specifice sezonului rece se poate prepara o
bautura din 15-20 g de propolis ras introdus intr-un litru de tuica tare.
Solutia se agita zilnic, iar dupa cateva saptamani se obtine o bautura amaruie, din care
se bea un paharel inainte de culcare. Tinctura de propolis regleaza tensiunea, iar pusa pe
gingia dureroasa sau pe maseaua cariata alina durerea si impiedica infectia.
Laptisorul de matca
Laptisorul de matca se stie ca are un continut de vitamina din grupa B mai ridicat decat
drojdia de bere. Are un rol deosebit in metabolismul celular, in activitatea creierului,
reduce colesterolul din sange, este util in digestie, pentru combaterea insomniei, a
anemiei pernicioase si refacerea glandelor cu secretie interna.
Veninul de albine
Un alt produs folosit in medicina este veninul de albine. Virtutile terapeutice ale
veninului de albine sunt cunoscute de foarte multa vreme, chiar din antichitate. Ele au
fost semnalate de crescatorii de albine, care au observat ca articulatiile dureroase
reumatismale deveneau indolore ca urmare a intepaturilor de albine. Astfel s-a
descoperit ca veninul de albine exercita evidente actiuni antireumatice. Acest venin are
in componenta sa acidul formic, clorhidric, ortofosforic, saruri minerale, acizi organici
volatili, un important ferment (fosfataza), unele antibiotice, histamina, hialuronidaza si
aminoacizi bogati in sulf ca metionina si cistina. Acestia din urma stimuleaza secretia
de cortizon de catre glandele suprarenale. De asemenea veninul este bactgericid.
Pentru tratarea reumatismului cu veninul de albine se procedeaza prin:
intepaturi directe de albine;
injectii intradermice cu venin in prealabil purificat si fiolat;
administrarea de apitoxina sub forma de pomada;
administrarea pe calea inoforezei, respectiv pe calea introducerii de venin de albine in
organism cu ajutorul curentului electric continuu;
practicarea acupuncturii cu diverse produse de provenienta apicola.
Este absolut necesar ca tratamentul sa fie facut sub control medical, evaluandu-se
periodic urina pentru a se vedea daca nu au aparut urme de zahar sau albumina. Exista
posibilitatea ca veninul de albine sa produca reactii alergice, eruptii dermice sau soc
anafilactic.
Ceara
Ceara de albine a fost folosita inca in antichitate si tot de atunci i s-au recunoscut
virtutile terapeutice. Si in ziua de azi se foloseste ceara de albine la prepararea unor
unguente si balsamuri. De asemenea, ceara este folosita si in cosmetica.
Acest articol a fost compilat & preluat de pe site-ul Terapii Naturiste.com: Terapii cu
ajutorul mierii, polenului, propolisului, laptisorului de matca, veninului si prin
intermediul cerii.
Un ajutor de prima urgenta: Mierea
iau cte 15-30 picturi, de 3 ori/zi, nainte de mese, ntr-un phrel cu lapte sau ap
cldu, ntr-o cur care dureaz pn la vindecare. n astmul bronic snt deosebit de
benefice edinele de aerosoli cu tinctur de propolis 15 la sut, diluat cu ap n
proporie de 1:1; zilnic, se fac 2 edine cu o durat de 5 minute, ntr-o cur de 15-30 de
zile.
n grip, rceal, guturai, traheit i laringit cronic se utilizeaz tinctura de propolis
20 la sut, cu aciune antiviral (20-30 picturi diluate ntr-un phrel cu ap sau lapte,
de 2-3 ori/zi, nainte de mese). Cu aceast tinctur se face gargar, dup care se nghite
sau se fac inhalaii dimineaa i seara.
Efecte deosebite se obin n tratamentul emfizemului pulmonar, pneumonie, silicoz,
tuberculoz pulmonar i extrapulmonar. Se folosete tinctura de propolis 20 la sut
(30 picturi, de 3 ori/zi), inhalaii de 2 ori/zi sau un extract alcoolic de propolis cu miere
de salcm i macerat de usturoi (125 g cei tocai n 125 ml alcool 90 i macerai timp
de 10-15 zile).
Propolisul reduce colesterolul din snge
S-au constatat efecte remarcabile asupra sistemelor capilare prin reducerea fragilitii i
refacerea elasticitii vaselor sanguine periferice datorit aciunii vasodilatatoare
produs de prezena flavonozidelor naturale. n cardiopatia ischemic i angina
pectoral, cu aritmii i insuficien cardiac, se recomand tinctura de propolis 30 la
sut luat intern, de 2-3 ori/zi, cte 10 picturi, dup mese, timp de 15 zile pe lun.
n tratarea hipertensiunii arteriale i a aterosclerozei, cu reducerea cantitii de
colesterol ru din snge, este eficient tinctura de propolis 20 la sut, n alcool de 80,
din care se iau cte 30 picturi n puin ap, n fiecare diminea, pe nemncate, pn la
completa ameliorare a bolii.
Pine cu propolis pentru tratarea ulcerului
La gastrite hiperacide i ulcere (gastric i duodenal), se pun 30 picturi tinctur de
propolis 20 la sut pe o felie de pine alb i uscat, care se mestec bine n gur i se
nghite pe stomacul gol, de 4 ori/zi, avnd efecte cicatrizante i de reglare a secreiei
sucurilor acide (de aceea nu se consum fr pine).
Efecte favorabile au fost menionate n enterite, colite acute i cronice, steatoz
hepatic, colecistite cronice, hepatit, ciroze, boli virotice ale stomacului i n
stimularea secreiei biliare. Se folosete tinctura de propolis 20 la sut, dimineaa, pe
stomacul gol, cte 30-40 picturi.
n durerile de stomac se iau cte 30 de picturi tinctur n 100 ml lapte cald, dimineaa,
pe stomacul gol. Se poate lua i pulberea de propolis brut, mcinat fin, n doze de 1020 g/zi, cu o or nainte de mese, pn la vindecarea complet.
provocate de arme de foc precum i pentru cicatrizarea operaiilor. Aceste efecte snt
datorate coninutului bogat n flavonoizi. Se fac tamponri locale sau comprese cu
tincturi de propolis, chiar dac produce usturimi, precum i unguent de propolis 20 la
sut n vaselin.
La herpes, furuncule i ulcere varicoase situate pe gamb se pun, zilnic, comprese cu
tinctur de propolis, folosind un tampon de vat sau pulverizare fin n zona ulcerat.
La btturi i negi se aplic, sub form de pansament, o bucat de propolis topit la foc
mic, astfel ca dup cteva zile s cad att scoara rnii, ct i rdcina.
n alopecie se fac frecii zilnice cu tinctur urmate de masaje energice cu unguent de
propolis, timp de 10-15 zile.
n tratarea fisurilor anale i hemoroizilor se utilizeaz unguent de propolis cu care se
unge zona respectiv de 2 ori/zi, dimineaa i seara, astfel ca dup dou sptmni s
dispar durerea, mncrimea sau sngerarea.
Tuberculoza pielii se trateaz cu alifie salicilat care conine 50 la sut propolis,
nlocuit treptat cu alifie pur de propolis aplicat sub leucoplast sau hrtie cerat, astfel
ca dup 1-2 luni s aduc vindecarea.
Forme de utilizare ale propolisului
Tinctura de propolis: se pun 20-30 g propolis brut la 100 ml alcool 90, se las la
macerat, n ntuneric, cu agitare zilnic, timp de 7 zile, se strecoar n sticlue de culoare
nchis i se consum cte 30-50 picturi puse pe o felie de pine sau n miere, de 2-4
ori/zi, cu o or nainte de mese. Nu se recomand diluarea cu ap, deoarece anumite
substane din compoziia propolisului precipit n contact cu apa devenind insolubile i
trec prin organism fr nici un efect terapeutic.
Miere propolizat: se combina o linguri de tinctur de propolis cu 3 lingurie de
miere. Se recomand la copii cte jumtate de lingur, de 3 ori/zi pentru ntrirea
sistemului imunitar i pentru combaterea infeciilor respiratorii i intestinale. Adulii
anemici vor lua cte o lingur de 3 ori/zi, ca biostimulator, mrind rezistena fizic,
nlturnd oboseala.
Sirop de propolis: se prepar dintr-o linguri propolis brut mrunit n 250 ml ap care
se fierbe pn cnd lichidul scade la jumtate; se strecoar, se ndulcete cu 2 linguri de
miere i se consum cu mare eficacitate n combaterea tusei (3 lingurie/zi).
Unguent de propolis: peste 50 g untur ncins la foc mic se pun 3 linguri tinctur de
propolis si o bucat de cear de mrimea unei alune; se amestec bine timp de 10
minute, se ia de pe foc i se amestec n continuare pn la ntrire. Preparatul se
pstreaz n frigider i se folosete n tratament extern pentru vindecarea unor rni
5. Tinctura de aloe
Are efecte: antimicrobiene, antituberculoase, antitumorale biostimulatoare, cicatrizante,
date de principiile active extrase din frunzele de aloe.
Intern: se folosesc cte 10-30 picaturi, de trei ori pe zi n : boli digestive, tumori.
Extern: se aplica direct pe ulceratii, plagi, arsuri si da rezultate bune n : boli de piele
(tuberculoza cutanata, pielonefrite, lupus eritematos).
Actiuni: Intern: antihelmitic (provoaca eliminarea viermilor intestinali), calmant,
cicatrizant, colagog (stimuleaza contractia veziculei biliare si evacuarea bilei n
intestin), coleretic (mareste si excita secretiile biliare), depurativ, emenagog (provoaca
aparitia fluxului menstrual ntrziat sau suprimat), expectorant, laxativ, regenerant,
stimulent al digestiei, stimulent al imunitatii, tonic general. Extern: antiinfectios,
antiseptic, calmant, cicatrizant, racoritor.
Indicatii: Intern: actiuni digestive si hepatice n general, afte, amenoree, arsuri, cancer
gastric (adjuvant), congestie hepatica, congestii, dureri ale stomacului, gonoree, greata,
hemoroizi, indigestie, iritatii tegumentare, ntepaturi de insecte, riduri, taieturi si alte
leziuni ale pielii, umflaturi.
Tincturi diverse
Alte tincturi (Tinctura de talpa gastei; Tinctura de traista ciobanului; Tinctura de trei
frati patati; Tinctura de valeriana; Tinctura de vasc )
Tincturile
Cu siguranta, sfarsitul mileniului doi este marcat de intoarcerea lumii la natura, la
leacurile taranesti care si-au dovedit de sute de ani eficienta. Nici n-ar putea fi altfel,
mai ales la noi, romanii, pe care Dumnezeu ne-a binecuvantat cu paduri si dealuri pline
de flori si ierburi de leac. Numai ca Dumnezeu da, dar nu baga si-n traista. Noroc insa
ca mai exista oameni pasionati, pentru care valorile primare ale naturii constituie
adevarate tezaure. Valorificate in fel si chip, plantele sunt transformate in medicamente
veritabile, numai bune sa ne scape de boli si de suferinte. Un astfel de exemplu este dna Maria Pop, profesoara de biologie, care traieste in mirifica zona a Maramuresului.
Pentru ea, natura inseamna totul. Din seva padurii isi extrage culori naturale, pentru
tesut; plantele, insa, le foloseste in scop terapeutic...
TINCTURILE SIMPLE (dintr-o singura planta)
- D-na Maria Pop, experienta dvs. in domeniul plantelor medicinale este deja cunoscuta,
iar ceaiurile, unguentele, siropurile si mai ales bitterul "Taina Plantelor" pe care le
produceti ne-au fost laudate de foarte multa lume. De curand, ati realizat o gama variata
de tincturi, pe care vrem sa le facem cunoscute cititorilor nostri. Ce ne puteti spune
despre acestea?
- Tincturile sunt extracte naturale hidroalcoolice obtinute prin macerare naturala in
alcool de 40? dintr-o singura planta sau din combinatii de plante medicinale, in functie
de natura bolii careia i se adreseaza. Principiile active din tincturi sunt in concentratie
mai mare si isi pastreaza calitatea terapeutica timp indelungat. De aceea, am considerat
necesar ca, pe langa ceaiurile din plante medicinale si celelalte produse naturale pe care
le-am lansat deja pe piata, sa venim in sprijinul bolnavilor si cu aceasta gama de
tincturi. Mai mult, numerosi terapeuti naturisti cu care colaboram ne-au sugerat sa ne
extindem aria de productie, cunoscand faptul ca plantele pe care le folosim sunt foarte
bogate in principii active si provin din Muntii Gutaiului si imprejurimi, zone ecologice
nepoluate.
- Pentru ce boli sunt folosite aceste tincturi?
- Ma voi referi pentru inceput la tincturile simple, realizate dintr-o singura planta
medicinala:
- Tinctura de aloe este recomandata pentru efectele biostimulatoare, cicatrizante,
antimicrobiene, antituberculoase si antitumorale date de principiile active extrase din
frunzele de aloe. Pe cale interna, se folosesc cate 10-30 picaturi, de 3 ori pe zi. Pe cale
externa se aplica direct pe ulceratii, plagi si arsuri, grabindu-le vindecarea. Da rezultate
foarte bune in boli de piele: tuberculoza cutanata, pionefrite, lupus eritematos.
Administrata intern, tinctura de aloe amelioreaza si vindeca boli digestive si tumori.
- Tinctura de cimbrisor se foloseste pe cale interna in tuse convulsiva, tuse spastica,
arsuri), prin tamponari, fara a se pansa locul respectiv. Se mai utilizeaza in boli ORL si
boli ale cavitatii bucale (gingivite, stomatite, abcese, parodontoza), sub forma de
gargara si spalaturi bucale - cate 30-40 picaturi dizolvate in apa. Intern, se iau 20-30
picaturi pe zi, cu o ora inaintea meselor, pentru normalizarea tensiunii arteriale. in
cazuri de alcoolism, 50 de picaturi dizolvate intr-un pahar cu apa rece administrate
omului beat il vor face sa se trezeasca. Cate 10 picaturi de tinctura dizolvate intr-un
pahar cu apa, luate cu o ora inaintea meselor, dau rezultate foarte bune intr-o mare gama
de boli (pulmonare, digestive, ginecologice, boli ale sistemului nervos si boli
glandulare).
TINCTURILE COMPLEXE (din combinatii de plante)
- Ati realizat si tincturi din combinatii de plante, cu rol curativ bine determinat. Caror
boli le sunt adresate?
- Plecand de la premisa ca majoritatea oamenilor moderni ar dori sa urmeze tratamente
naturiste, dar nu au timp sa-si faca ceaiuri de cateva ori pe zi, am studiat cateva retete
traditionale care folosesc combinatii de plante pentru anumite boli si am determinat
concentratiile substantelor active prezente in fiecare planta, reusind sa obtinem o gama
de tincturi cu rol curativ. Este important sa precizez ca este totusi mai bine, pentru acei
care au posibilitatea si timpul necesar, ca tratamentul sa se faca in paralel cu ceaiurile de
plante recomandate, pentru rezultate mai rapide.
- Tinctura antiacneica amelioreaza sau in cele mai multe cazuri elimina acneea. Se
utilizeaza pe cale externa sub forma de tamponari, de 2-3 ori zilnic. Avand in vedere
multiplele cauze interne care genereaza acneea, concomitent cu tratamentul extern se
face si un tratament intern cu urmatoarele ceaiuri: sunatoare, galbenele, salcie, musetel,
pin, brusture, cicoare si hamei (se beau 2-3 ceaiuri pe zi din acest amestec de plante).
Cura dureaza 4-6 saptamani si se poate relua dupa doua saptamani.
- Tinctura antianemica este obtinuta din mai multe plante medicinale cu rol in formarea
globulelor rosii prin stimularea maduvei hematogene si imbogatirea sangelui in fier si
vitamine. Pe cale interna se utilizeaza cate 3 lingurite pe zi, dizolvate in "Ceai
antianemic" indulcit cu miere de albine.
- Tinctura anticolitica este un extract natural hidroalcoolic realizat dintr-o combinatie de
plante medicinale cu rol antiseptic intestinal, antivomitiv, carminativ, antispasmodic si
sedativ. Se utilizeaza pentru calmarea colicilor intestinali si stomacali atat la copii, cat si
la adulti; combate indigestiile insotite de greturi, gazele, aciditatea gastrica si
enterocolitele. Pe cale interna se dozeaza cate 8-15 picaturi, de 3 ori
pe zi, dizolvate in "Ceai anticolitic".
- Tinctura antigripala este preparata dintr-o mare varietate de plante medicinale cu rol
depurativ, emolient, antiseptic, calmant, antispasmodic, antiviral si antimicrobian. Se
utilizeaza in stari gripale insotite sau nu de febra. Se administreaza cate 4-6 lingurite de
doua ori pe zi, dizolvate in "Ceai antigripal" indulcit cu miere de albine (neindulcit
pentru diabetici). Extern, se fac inhalatii cu vapori de tinctura, gargara, baie generala in
Actiuni:
Intern: activator al peristaltismului intestinal, antiaterosclerotic, antibacterian,
anticataral, antidiareic, antifungic, antigutos, antireumatic, antiseptic general cu spectru
foarte larg, antiseptic pulmonar, antitrombotic, bradicardizant, carminativ, coleretic,
diuretic, expectorant, febrifug, fluidifiant al secretiilor bronhice, hipoglicemiant,
hipotensiv, scade colesterolul din snge (scade trigliceridele, lipoproteinele, si
fosfolipidele serice), sedativ, tonic cardiac, tonic nervos, tonic vascular, vasodilatator,
vermifug, antispastic. Extern: antibacterian, antifungic, (inhiba dezvoltarea ciupercilor
patogene), antiseptic, antiviral, rubeliant,
Indicatii:
Intern: afectiuni renale, aritmie cardiaca (palpitatii), arterioscleroza, astenie, astm,
atonie digestiva, bronsita cronica si acuta, candidoza bucala si a cailor respiratorii,
constipatie atona, dezechilibre endocrine, diaree, dizenterie (adjuvant), edem al
gambelor, enterocolita, guta, hemoroizi, hipercolesterolemie, hipertensiune arteriala,
litiaza renala urica, paraziti intestinali (ascarizi, oxiuri, tenie), parodontoza, pletora,
prevenirea si combaterea bolilor infectioase: difterie (adjuvant), epidemii gripale, febra
tifoida (adjuvant),retentie urinara, reumatism, slabiciune generala, tahicardie, tuse
convulsiva, varice. Extern: afte, bataturi, candidoza vaginala, cresterea parului, infectii
bucale cu candida, ncheieturi umflate sau dureroase, ntepaturi de insecte, negi,
nevralgii, plagi infectate, raguseala, guturai, reumatism, scabie, tuse.
Precautii:
administrarea interna poate produce persoanelor cu sensibilitate gastrica sau hepatica
stari neplacute cum ar fi: inapetenta temporara, indigestie, senzatie de voma.
Contraindicatii:
nu se administreaza intern persoanelor cu cataruri gastrice si intestinale, n simptome
congestive pulmonare (tuse seaca, tuse sanguinolenta, stari febrile), deoarece
accentueaza starea iritarii. Nu se da mamelor care alapteaza pentru ca transmite laptelui
mirosul si gustul de usturoi.
Tinctura de sunatoare
Sunatoare (Hipericum perforatum )
Mod de preparare:
doi pumni de flori culese pe soare se pun ntr-o sticla, dupa care se acopera cu rachiu.
Se lasa trei saptamni la soare, apoi se strecoara si se pune n sticle de culoare nchisa.
Bolile care le vindeca: boli de nervi, inflamatii ale nervilor, nevroze insomnii, slabiciuni
provocate de nervi, hepatita, inflamatii ale colecistului (colecistita).
Posologie:
intern se iau o data pe zi 10-15 picaturi de tinctura de sunatoare ntr-o lingura de apa;
extern tinctura se unge pe locurile dureroase.
Actiuni:
Intern: ajuta la regenerarea celulei hepatice, antianemic, antifebril, antiinflamator,
antiseptic urinar, antiseptic, antispastic, astringent, cicatrizant, coleretic, colagog,
diuretic, hepatoprotector, sedativ, vermifug, vulnerar. Extern: analgezic, antiiritativ,
antiseptic, calmant al mncarimilor, cicatrizant, decongestionant.
Indicatii:
Intern: anemie, boli renale cronice (adjuvant), ciroza (adjuvant), colita, convulsii,
cosmaruri, diskinezie biliara, distonie neurovegetativa, dizenterie, dureri de cap,
enterocolita, enurezis, epilepsie, febra intermitenta, flebite, hemoroizi, hepatita,
hidropizie, icter, impotenta, inapetenta, incontinenta urinara, indigestie, inflamatia
vezicii biliare, isterie, junghiuri, leucoree, litiaza biliara, migrene, nevralgii faciale,
pavor nocturn, rectocolita, sciatica, spasme gastrice, stari depresive, tonic uterin n
tulburari menstruale, tulburari psihice si nervoase asociate menopauzei, ulcer, varice.
Extern: arsuri, dermatoze cu mncarimi, prurit n alergii, rani, tenuri iritate n
cosmetica, zona zoster.
Contraindicatii: NU se cunosc.
Vinurile medicinale
Mai putin mediatizate decat tincturile si uleiurile din plante, vinurile medicinale sunt
elixiruri decantate din laboratorul naturii, cu efecte benefice asupra sanatatii si a starii
noastre de spirit. Cu o conditie: sa nu fie confundate cu vinul de masa. Ele
au o prescriptie stricta, la fel ca orice medicament.
Vin de afine
Ingrediente: 500 g afine, 1 l vin rosu.
Mod de preparare: Se varsa afinele intr-un vas, se
adauga doua pahare cu apa si se fierb incet 15 minute.
Se adauga vinul rosu si se prelungeste fierberea inca
15 minute. Se lasa sa se raceasca si se filtreaza.
Varianta:
l Se zdrobesc 500 g afine, se adauga 1 l vin alb, o
Orez cu miere
Ingrediente: orez (250 g), miere, migdale sau nuci (80 g).
Mod de preparare: Se lasa orezul in multa apa rece, timp de doua ore, apoi se spala, se
scurge si se pune la fiert tot cu apa rece si sarata. Dupa ce bobul se moaie, se scurge
orezul de apa si se pune intr-o cratita deja incalzita, la foc mic. Se adauga repede
mierea, care s-a subtiat cu putina apa calda si migdalele usor prajite, taiate in felii
subtiri.
ORGANE GENITALE
Amenoree secundar; pentru revenirea i reglarea ciclului menstrual se folosete brnca
ursului, salvie cu rol n funcia ovarian i glbenele.
Pot6 fi administrate sub form de tinctur cte 30 pic. de 2 ori/zi.
Anexit i metroanexit; se maseaz cu ulei de brnca ursului tlpile de 2 ori/zi.
Suplimentar se mai maseaz zona bazinului, se pune o pnz i o ptur pentru
meninerea cldurii.
Tratamentul anexitei cronice presupune igien local, evitarea frigului, a umezelii i a
bilor reci. Fibroza i endometrioza care se dezvolt pe parcurs conduc la sterilitate
secundar, dureri intense la ciclu, menstre
abundente cu anemie i tulburri ale metabolismului calciului. Se recomand aplicaii
externe cu tre calde local de 2 - 3 ori/zi, intern 2 - 3 linguri de tre fierte cu miere,
pentru a evita constipaia i tratament
oral cu ulei din germeni de gru + Geneston 3/zi. Cruciferos 2/zi, vitamina C 3/zi, Ca +
Mg 3/zi. Tratamentul dureaz 3 luni.
Bolile prostatei ( prostatit);
Prostata este o gland anex a aparatului genital masculin i este compus dintr-un lob
median i 2 laterali. Afeciunile ei apar la 55 -60 de ani, i se datoreaz, tulburrilor
hormonale mpiedicnd eliminarea urinei din cauza ngustrii sau nchiderii totale a
uretrei.
Ceai de ghimpe; se bea cldu cu or de mas, cura este de lung durat, 6 luni se
beau cte 2 cni/zi, apoi 6 luni cte o can/zi, efectele se vor vedea dup 3 - 4
sptmni.
Ceai cu urzic moart alb; 2 cni/zi,
Castanele slbatice; tratarea strilor congestive, tinctur din 20g. castane zdrobite, cu
100 ml. alcool 70, se las la macerat 10 zile. Se iau 2 lingurie/zi de tinctur timp de 21
de zile/ lun. Se pot face i bi de ezut.
Semine de dovleac; o mn de semine se pun la uscat, se piseaz cu coaj cu tot i se
prepar un decoct care trebuie s fiarb 5 min., se beau 2 - 3 cni/zi, timp de 3 zile.
Ulei de dovleac; 1 linguri de ulei seara nainte de culcare
Este bine ca fiecare brbat ncepnd cu vrsta de 40 de ani, s bea, timp de o lun pe an,
ceai din urmtorul amestec: 10g, ienupr, 50g. urzic moart alb, 50g. flori de iarb
neagr, 50g. fumri, 50g. paracherni, se amestec plantele, la 1 litru de ap se pun
5 lingurie, se fierbe 5 sec. se las la infuzat 15 min.
Cancer genital; clisme cu mrul lupului - 1 lingur pulbere mrul lupului, 1 lingur
ttneas, 1 lingura mueel, se las la macerat n ap, de seara pn dimineaa, se
strecoar, apoi planta rmas dup filtrare se pune la fiert cu 1 litru de ap, pn cnd
scade la jumtate. Se rcete i se combin cu maceratul se fac splturi. La 3 - 4 zile,
iar clism la 2 zile, lichidul se ine n intestin 10 min. Dac nu este indicat s se fac
clism se fac zilnic bai de ezut.
n faz incipient este recomandat produsul Cats Claw de la firma Heritage, sub form
de capsule, 600 ml Cura cu n.praznic, de 6 luni, se ia o linguri. de 4 ori/zi, sublingual,
10 min., dup. care se nghite cu ap.. Tratamentul se poate folosi ca adjuvant n neuplazii
uterine, mamare, pulmonare, intestinale sau cu alte
localiz.ri. Cura cu macerat de Aloe Vera, 1;5 Kg. plant. n vrst. de 3 5 ani, se d. prin
maina de tocat, se amestec. cu 2,5 Kg. miere i 3,5 litri vin rou
dulce de 18 20 grade. Amestecul se pune ntr-un vas mare de sticl. nchis la culoare,
ntr-un loc r.coros, ferit de lumin., timp de 5 zile. In primele 5 7 zile se ia cte o
lingiri. de 3 ori/zi, nainte de mesele
principale. Zilele urm.toare se va ad.uda cte o linguri. n plus, la fiecare doz..
Tratamentul dureaz. 6 s.pt.mni cu o pauz. de 10 zile, apoi se poate repeta. (Peia
Mircea, Timioara 0256431891 )..
Cancer de prostat; vezi cancer genital
Candidoz; difulcan, 1 comprimat de 1540 mg. pe sptmin, 3 sptmini consecutiv,
respectarea regulilor de igien local cu tratament antimicotic cu ovule clotimazol i
tratarea partenerului n aceelai fel.
Dophillus +FOS i System Well, imunostimulator, acioneaz. pe cele 7 sisteme de
imunitate ale oraganismului, limfatic, epidemic, circulator, respirator, digestiv i
sistemic.
Fibrom, chist, adenom; tinctur muguri plop negru (vezi cap), 50 pic. 4 ori/zi intern,
extern compres cu tinctur pe tumor 2 ore o dat la 2 zile, dup 1 ora se unge locul cu
crem din muguri de plop negru - 1 pac. Unt se topete pe foc, se fierbe 10 min., se
deart n alt vas, fr sediment, se adug 1 linguri cear se las la rcit, cnd este
aproape s se nchege se adaug, 4 linguri de extract moale (3 - 4 linguri tinctur se
pun pe o farfurie, se las s se evapore alcoolul - 1 linguri extract)
Tre amestecate cu ap se las 4 ore la macerat, se pun n tifon se pun pe piele n
zona afectat minim 3 ore. Pielea se las s se usuce i se unge cu crem de ttneas
Frigiditate; 1 linguri de tinctur de brnca ursului (Heraclea sphondylium) (mcinarea
inflorescenelor i seminelor cu rnia electric de cafea, pulberea obinut se pune
ntr-un borcan, care va fi umplut cu alcool de 70, se macereaz 8 - 1o zile). Filtratul se
pstreaz n sticlue nchise la culoare
pstur sunt mai viguroase, putnd atinge o longevitate de pn la 233 de zile, un mare
rol jucndu-l i calitatea polenului consumat.
Extragere
Fagurii cu pstur sunt tiai fii. Poriunile compacte cu pstur sunt rupte n buci de
mrimea unei nuci i sunt trecute printr-o main de tocat carne. Rezult o past
uniform care se mestec cu miere (1 parte pstur + 2 pri miere). Se mestec 10-15
minute iar dup 24 de ore stratul de sus (circa o treime) care const din cear, resturi de
pstur i miere, se racleaz (poate fi folosit primvara - diluat n erbet sau sirop pentru stimularea familiilor de albine). Dedesubt rmne un produs superior la care se
adaug 1% tinctur de propolis, pentru a-i mbunti gustul i valoarea terapeutic.
Ptrunjelul
mpotriva furnicilor se recomanda i folosirea mai multor fire de ptrunjel, puse
deasupra podiorului stupului.
VINUL PENTRU INIMA
In carticica ,,So heilt Gott" (Asa vindeca Dumnezeu - Medicina Sf. Hildegard von
Bingen ca nou procedeu naturist de leac) de dr. Gottfried Hertzka, aparuta la editura
elvetiana Christiana-Verlag, Stein pe Rin, care n-ar trebui sa lipseasca din caminul nici
unei familii crestine, a fost prezentata printre altele o reteta extraordinara pentru cardiaci, care da rezultate cu totul neobisnuite.
Stareta Hildegard von Bingen a trait cu 800 de ani in urma (1098-1179), a murit deci la
virsta de 81 de ani. Ca asa-numita mistica, il aparea cind era complet treaza un fel de
televizor ceresc in fata ochilor. Asa cum explica si atesta in mod expres la finele operei
vietii sale, toate scfierile sale - tot ce a scris vreodata - provin exclusiv din aceste
imagini si cuvinte ceresti, toate bolile numite si medicamentele descrise ii sunt
dezvaluite de Dumnezeu.
Papa Eugen al Ill-lea a pus sa fie examinat darul de profetie al lui Hildegard si i-a
recunoscut din punct de vedere bisericesc harul vizionar. Acum, dupa 800 de ani, au fost
recunoscute de catre medicina moderna si revelatiile sale medicale ca fiind corecte.
Dr. Hertzka, medic de medicina generala cu procedee fitoterapeutice de vindecare,
profesind in Konstanz, la lacul Boden, ne-a pus la dispozitie acum prin carticica sa ,,So
heilt Gott" citeva dintre retetele lui Hildegard.
Reteta ,,vinului pentru inima a dat rezultate foarte bune in toate insuficienlele cardiace
si bolile adevarate de inima si ocupa, dupa cum explica dr. Hertzka, un spatiu larg in
cadrul practicii sale medicale zilnice. Eu insami am dat aceasta reteta de citeva ori mai
departe si reusita a fost surprinzator de buna. Si in anghina pectorala vinul pentru inima
a produs o ameliorare simtitoare.
RETETA VINULUI PENTRU INIMA
10 tulpini proaspete de patrunjel cu frunze cu tot se pun intr-un litru de vin natural,
curat, la care se adauga 1-2 linguri de otet curat din vin. Se lasa totul sa fiarba 10
minute la foc mic (Atentie, face spuma!). Dupa aceea se mai adauga 300 grame de
miere pura de albine si se lasa inca 4 minute sa fiarba usor. Vinul fierbinte se filtreaza si
se trage cit este fierbinte in sticle care au fost clatite cu putin alcool tare. Se astupa bine!
Depunerile care se formeaza nu dauneaza si pot fi baute si ele fara probleme. - La
aceasta reteta as dori sa adaug ca fiecare in parte poate decide daca sa fiarba mierea sau
nu.
Dr. Hertzka afirma: ,,Este totuna ce vin iei, ca e rosu sau alb. Numai sa fie natural...
Numai sa respecti ordinea: Mierea se adauga abia dupa primul fiert si trebuie sa fiarba,
si ea cu restul. Nu-ti fie teama de fierbere... Fierbe-ti linistit vinul tau de patrunjel-miere
pentru inima!"
Mai incolo, dr. Hertzka explica: ,,Daca se intimpla odata sa-ti simti inima, ia o lingura,
doua linguri sau chiar trei linguri pline pe zi, si orice intepaturi la inima (din cauza
schimbarii vremii sau dupa emotii) dispar. Nu trebuie in nici un caz sa fii ingust in
vederi si speriat, fiindca nu poti sa-ti faci nici un rau cu acest vin. Dar nu numai in cazul
durerilor cardiace incipiente, ci si in adevarata insuficienta cardiaca si alte boli cardiace
te vei ajuta adesea in mod considerabil cu acest vin de patruniel-miere pentru inima,
poate chiar te vei insanatost odata.
Pe 21 ianuahe 1980 am primit o scrisoare de la o doamna din landul Salzburg, scrisoare
pe care as dori s-o redau aici. Femeia scrie: ,,Va comunic ca mi-am preparat vinu pentru
inima si ca am putut obtine rezultate uimitoare. Am fost operata acum zece ani. Mi s-a
spus ca am o insuficienta cardiaca si deci voi avea intotdeauna dureri. N-aveau curn sa
mi le ia. Asta insemna deci ca trebuia sa ma invat cu aceasta idee. Dar datorita vinului
pentru inima, durerile rnele au disparut dupa doua luni de tratament. Nu ma mai simt
nici slabita."
sare in mancare chiar daca aceasta a fost adaugata deja in timpul prepararii.
Exista insa cateva metode simple prin care poti scapa de consumul excesiv de sare:
1. Mai multe fructe si legume, mai putina mancare gatita
Se estimeaza ca 77% din sodiul obtinut de organism este continut de mancarea gatita.
Consumati, deci, mai multe fructe si legume proaspete.
2. Reduceti consumul de mezeluri
Carnea proaspata este intodeauna mai buna decat mezelurile, pentru ca are mai putin
sodiu. Ideal ar fi ca puiul cumparat sa nu fi fost tratat cu solutii care contin sodiu.
3. Usturoi si ceapa in loc de sare
Atunci cand gatiti, aveti grija sa gustati mancarea si sa nu adaugati sare decat daca este
absolut necesar. Folositi mai multe condimente pentru a da un gust bun mancarii, in loc
sa o sarati.
Ceapa si usturoiul ofera multe alte beneficii sanatatii fara sa duca la problemele pe care
le cauzeaza sarea.
Polenul
contine o serie de substante deosebit de importante pentru organism precum proteine,
aminoacizi liberi (aminoacizi esentiali ca arginina, histidina, leucina, metionina),
diferite glucide, mucilagii, substante grase, vitamine din complexul B, precum i
vitaminele A, D, E, C si saruri minerale, substante hormonale, antibiotice naturale etc.
Recomandari:
Stimuleaza buna dispozitie si are efect euforizant, creste capacitatea de concentrare si
memorare.
Combate astenia, putand fi folosit in convalescenta, stari de epuizare fizica, surmenaj
sau in astenia cronica a batranilor, senilitate, imbatranire prematura.
Ajuta in boli genito-urinare (colibacilozele, tulburarile de prostata, diferite forme de
astenie sexuala), oboseala, reface unghiile fragile, previne caderea parului, vindeca
anumite dermatoze.
Cura de polen este indicata si in hipertensiunea arteriala, fragilitatea vasculara si
capilara si arteroscleroza.
Combate caderea parului si il ajuta sa se regenereze si sa isi recapete aspectul sanatos
Previne rahitismul.
- parazitoze intestinale
- infecii urinare, prostatite, tumori vezicale
- neuropatie diabetic dureroas
- stri de stres, migrene
- ateroscleroz
Pentru uz extern:
- afeciuni ale cavitii bucale i faringelui (stomatite, gingivite, abcese dentare,
parodontopatii, faringo-amigdalite, carii dentare, tartru dentar)
- afeciuni ORL (rinite, otite, sinuzite, otomicoze)
- afeciuni ale pielii (eczeme infecioase, arsuri, plgi, ulcer varicos, tricofiie,
tuberculoza pielii, acnee, furunculoz)
- afeciuni oftalmologice (blefarite, conjunctivite, sclerite, plgi)
- hemoroizi, fisuri anale, proctit
- prostatit, orhi-epididimit
- metroanexit, cervicit, distrofii vulvare de menopauz
- pre- i post-radioterapie
- artrite, artroze
Propolisul are i numeroase utilizri cosmetice, datorit proprietilor sale
dezinfectante, antiinflamatoare, antiacneice, cicatrizante, anestezice, antioxidante,
antimtrea,
protectoare contra radiaiilor ultraviolete i conservante.
Este utilizat la prepararea unor deodorante, ampoane, loiuni antiacneice, ape de gur,
paste de dini, creme nutritive.
Contraindicaii: situaiile (rare) de alergie la propolis.
La ora actual, n plafare i farmacii se gsesc foarte multe produse care conin aceast
substan valoroas:
- tinctura de propolis - este un extract alcoolic, coninnd de obicei 30% propolis i care
se folosete att intern, ct i extern
- unguent cu propolis (Propoderm)
- crem de protecie (Melrosin-prop) i de masaj (Melrosin-confort - conine i venin de
albine)
- supozitoare cu propolis (Miprosept) - pot fi folosite i intravaginal
- tablete cu propolis (Proposept)
- spray cu propolis 10%
- miere cu propolis
- gama Meltonic cuprinde suplimente nutritive cu efect tonic general sau specific pe
anumite aparate i sisteme; sunt 10 formule complexe, bazate pe miere poliflor, extract
de propolis standardizat, alte produse apicole i extracte din plante medicinale (printre
ele, regsim: tonic respirator, renal, hepatic, gastric, cardiovascular, nervos etc.)
- propolis brut, care poate fi mestecat ca atare, cu efect dezinfectant i anestezic al
cavitii bucale n doz de 1 g de 3 ori pe zi
- picturi pentru nas (Propoheliant)
- colir cu propolis (pentru bolile oculare)
- loiune antiacneic (Acneol-prop)
- ap de gur (Floral)
n funcie de localizarea bolii, se pot alege din aceste forme de administrare cele mai
adecvate.
Atenie! Tinctura de propolis, nefiind solubil n ap, se administreaz ntr-o linguri
de miere sau se pune pe o bucic de pine, se las s se evapore alcoolul i apoi se
poate lua.
Tinctura de propolis se poate prepara i n cas, dup urmtoarea reet: se mrunete
bine propolisul (pentru a crete suprafaa de contact cu alcoolul i a favoriza extracia)
i se adaug alcool etilic de 80-90, n proporie de 1:3 (la 3 pri=30 g propolis, se
adaug 10 pri=100 g alcool etilic). Se las la loc uscat i ferit de lumin timp de 7-14
zile. Apoi se face o filtrare primar i una secundar, cu o hrtie de filtru. Filtratul
trebuie s fie clar, fr particule, de culoare maro sau roiatic. Tinctura se pstreaz n
sticle curate, de culoare nchis, cu dop ermetic, la loc ferit de lumin.
Dac tinctura se picur pe o farfurie i se las s se evapore alcoolul, se obine pasta de
propolis, care se amestec cu alte ingrediente i se poate folosi n uz cosmetic.
De asemenea, tot n gospodrie se poate prepara un extract uleios de propolis, din 10 g
propolis amestecate cu 200 g ulei de msline sau 100 g unt, se nclzete uor pe baie de
abur timp de 90-120 minute, la 50, amestecnd continuu. Se filtreaz i se pstreaz la
loc ntunecos i rcoros.
Studii clinice:
Propolisul vindec herpesul genital mai rapid dect Acyclovir-ul.
Vynograd N, Vynograd I, Sosnowski Z. A comparative multi-centre study of the
efficacy of propolis, acyclovir and placebo in the treatment of genital herpes (HSV).
Phytomedicine 2000; 7(1): 1-6.
produselor apicole, a fcut diverse combinaii i a realizat preparate noi. n anul 1999, a
sintetizat experiena acumulat timp de 20 de ani n cartea "209 reete apiterapeutice".
Acum este convins c stupul este o farmacie n care se gsete leac pentru orice boala:
"Miere cu lptior de matc folositoare n toate afeciunile, este anticancerigen,
stimuleaz metabolismul, combate anemia, are efect imunodepresor. Miere cu apilarnil
recomandat n cazul disfunciilor sexuale, infertilitate, pubertate ntrziat, mastoze,
noduli mamari, hipertrofie de prostat. Miere propolizat cu extract moale de propolis
indicat n anemii, hipoglicemii i osteoporoz. Propolis natural dezinfectant bucal
mpotriva cariilor dentare, pentru afeciuni respiratorii, parodontoz. Tinctur de
propolis cu indicaii terapeutice cunoscute de toat lumea: boli de piele, infecii
urinare, boli de prostat, antiviral de excepie. Miere cu hrean indicat n afeciuni
cardiace. Miere cu elin indicat n disfuncii sexuale. Miere propolizat cu lptior
de matc efecte antivirale deosebite, eficient n tratamentul virusului herpetic dar i
mpotriva virusului hepatic B". De-a lungul timpului, Vasile Andrioiu a realizat i o
serie de preparate apiterapeutice proprii: "Miere cu germeni de gru pentru avitaminoze,
remineralizarea organismului, afeciuni digestive, adjuvant n boli neoplazice, arterit,
artroz. Miere cu suc de orz verde folosit n tratamentul avitaminozelor, afeciunilor
respiratorii, tuberculozei pulmonare, afeciunilor hepatice, pancreatitelor, circulaiei
sanguine deficitare, fiind totodat i un produs geriatric de excepie. Sirop din miere i
muguri de brad cu extract de propolis folosit cu succes n combaterea tusei, afeciunilor
respiratorii i a celor ale sistemului nervos. Sirop din ptlagin i miere propolizat
indicat n afeciuni respiratorii, cu rezultate de excepie n bronite i astm bronic.
Untul-pmntului propolizat, remediu extern foarte eficient n
reumatisme, ,Prisacalumbago, spondilite i spondiloze. Lichior hipotensiv i vin tonic
din miere, mcee, mlaiul-cucului i coacze negre. Efecte deosebite au unguentele
Nikederm, pentru boli de piele, noduli mamari, furunculoze, Hemofort pentru circulaie
deficitar, boli de piele, psoriazis, Zona Zoster, Venosan pentru varice i multe alte
remedii care ncap doar ntr-o carte". Albina, spune Vasile Andrioiu, adun din plante
numai lucruri folositoare. n produsele apicole gsim proteine, enzime, aminoacizi,
minerale, vitamine, substane hormonale, factori de cretere, substane antibiotice,
citostatice. Mierea conine 22 din cele 24 de elemente care compun sngele uman, iar
mpreun cu lptiorul de matc, pstura i polenul au i o important aciune
hematopoietic (de refacere a sngelui). Cele mai bune rezultate le-a observat n
tratamentul anemiilor, lipsei de calciu, spasmofiliei, afeciunilor digestive (inclusiv
ulcere cu ni, ciroz), fibroamelor uterine i chisturilor ovariene, infertilitii feminine
i masculine. De altfel, n aceste zile, dl Andrioiu este ateptat, n Iai, la botezul unuia
dintre bebeluii care au aprut pe lume doar datorit tratamentelor sale cu produse
apicole i fitoterapeutice.
Remedii naturiste contra racelii
Este incetatenita zicerea ca raceala tratata dureaza 7 zile, iar netratata o saptamana. In
consecinta, tratamentul (fie el naturist sau alopat) are, in principiu, drept scop doar
ameliorarea simptomelor racelii sau gripei. Asta nu inseamna ca trebuie sa ne lasam
prada bolii, sa zacem fara sa facem nimic.
Se mai pot utiliza ceaiuri din coaja de salcie (decoct din doua lingurite de planta la o
cana cu apa), busuioc, musetel, cimbrisor, trei frati patati si urzica, acestea sub forma de
infuzii.
Pentru tuse sunt recomandate ceaiuri din cimbru si patlagina sub forma de infuzii sau
scai vanat sub forma de decoct din doua lingurite de planta la o cana cu apa.
Se fac inhalatii cu infuzii de salvie, busuioc, urzica sau galbenele.
Gargara cu ceai concentrat de salvie sau cu solutie salina cu sare de mare. Salvia
contine substante desinfectante naturale iar solutia salina intareste capacitatea de
aparare naturala a mucoasei.
Maghiranul - se administreaza sub forma de infuzie: la o cana de apa clocotita se pun
intre o lingurita si jumatate si patru lingurite de pulbere de maghiran; se lasa vasul
acoperit 15-20 de minute, dupa care se strecoara. Indulcit cu miere, ceaiul se bea
intotdeauna fierbinte. La 10-15 minute vom transpira, eliminand din abundenta toxine,
in timp ce sinusurile si caile respiratorii superioare se vor descongestiona. In faza de
coctiune, inainte de declansarea bolii, se bea cate o cana de ceai la 20-40 de minute,
timp de cateva ore. In cazul cand gripa s-a declansat, ceaiul se va bea numai in afara
perioadelor de febra, cu aceeasi frecventa, timp de o zi.
Busuiocul - administrat tot sub forma de ceai fierbinte cu miere, revitalizeaza rapid
organismul si ne invioreaza, ajutandu-ne de asemenea sa stopam procesul gripal in orice
faza a sa, dar mai ales in faza de debut. Se bea foarte cald, inghitind lent si lasandu-l sa
alunece pe gat, abtinandu-ne sa mancam in timpul tratamentului. O doza de soc consta
in 6-7 cani cu infuzie de busuioc indulcit cu miere, baute la intervale de 15-30 de
minute una de alta. Ceaiul se prepara prin adaugarea a 1-2 tulpini florifere de busuioc la
o cana de apa clocotita si lasarea la infuzat timp de 15 minute; daca apare febra, se
adauga si 1-2 lingurite de menta la o cana de ceai.
Flori de tei - infuzie din 1-2 lingurite de flori la o cana de apa; se beau 2-3 cani pe zi.
Flori si radacina de Ciubotica cucului, se recomanda si in cazul in care afectiunea este
insotita de tuse. Infuzie (din flori) sau decoct (din radacini) din 1 lingurita la o cana de
apa; se beau 2-3 cani pe zi.
Isop - infuzie din 1-2 lingurite de planta la 1 cana de apa; se beau 2-3 cani pe zi.
Nu doar plantele ca atare pot fi folosite in lupta contra racelii sau gripei, ci si combinatii
ale lor (sub forma de infuzie sau decoct), deseori dovedindu-se mai eficiente (sa ne
amintim de proverbul "unde-s multi puterea creste si dusmanul nu sporeste").
Astfel, se poate apela la:
Infuzie din o lingura de amestec la o cana de apa; se beau 2-3 cani pe zi, indulcite cu
miere. Se pot folosi:
- Scortisoara 10 g
- Flori de soc 30 g
- Sovarv 30 g
- Cimbrisor 10 g
- Radacina de Cerentel 20 g
Infuzie din 2 lingurite de amestec la o cana de apa; se beau 2-3 cani de zi. Se pot folosi:
- Flori de musetel 20 g
- Flori de soc 20 g
- Flori de tei 20 g
- Sovarv 30 g
- Cimbrisor 10 g
Decoct (prin fierbere 5 minute) din o lingura de amestec la o cana de apa; se beau 2-3
cani pe zi, indulcite cu miere. Se pot folosi:
- Flori de soc 20 g
- Flori de tei 20 g
- Tintaura 10 g
- Papadie 10 g
- Coaja de salcie 20 g
- Conuri de hamei 20 g
Vom continua saptamana viitoare cu dezvaluirea remediilor homeopatice, a bailor si
asa-numitelor leacuri babesti in combaterea racelii si gripei.
va urma
Articol de: Isabella G.
Reete naturiste pentru scderea tensiunii arteriale
Suc de usturoi i tinctur de usturoi
a. Suc de usturoi: timp de 30 de zile poi lua 10 picturi de suc de usturoi ntr-un pahar
de ceai sau ap.
b. Tinctura de usturoi cu ment obii din: 40 de cei de usturoi, 100 ml alcool rafinat i
ment (contracareaz mirosul puternic al usturoiului).
Se curat i se piseaz usturoiul, se pune apoi alcoolul i se ine soluia timp de 7 zile la
cald. Se prepar infuzia de ment i i se adaug peste tinctura de usturoi. Iei 10 picturi
de 2-3 ori pe zi, la 30 de minute dup mas, mai ales cnd hipertensiunea se manifest
prin ameeli i slbiciune.
Macerat de usturoi cu miere i propolis
Prim se prepar tinctura de usturoi 60 la sut (600 g de bulbi trecui prin main de
tocat carne la 1 litru alcool de 90-95).
Se las la macerat o sptmn, folosindu-se doar lichidul de dup decantare. Apoi se
prepar tinctura de propolis: la 100 ml alcool de peste 80 se adaug 20 g propolis;
amestecul se introduce ntr-un vas, se nclzete la 30-35C i se amestec bine;
procedura se repet zilnic, timp de o sptmin, dup care, amestecul se las la decantat
i se alege doar lichidul curat.
Se amestec apoi cele trei ingrediente: 62 la sut tinctura de usturoi, 32 la sut miere de
albine (de preferina provenit de la flori de salcm, deoarece conine o mare cantitate
de flavonoide, cu aciune hipotensiva i diuretica) i 6 la sut tinctura de propolis.
n acest macerat se adaug o tinctur 10 la sut din flori i frunze de pducel, talp
sfecla rosie. O cantitate prea mare de nitriti poate reprezenta un pericol pentru sanatate,
dar sfecla rosie contine si antioxidanti care ajuta la mentinerea nitritilor sub control.
Tensiunea arterial ridicat poate fi meninut sub control prin adoptarea unui stil de
via sntos, dar i cu ajutorul unor remedii naturale, dintre care amintim:
ardeiul iute - este un vasodilatator puternic (extinde vasele de snge), ajutnd astfel la
mbuntirea circulaiei sangvine, scznd n mod natural nivelurile tensiunii arteriale
crescute prin accelerarea vitezei de circulaie a sngelui. Este de preferat ca ardeiul iute
s fie consumat n stare natural, n salate, de exemplu, dar dac gustul este prea
puternic putei amesteca dou lingurie de ardei iute cu puin ap sau ceai ndulcit cu
miere de albine n care ai adugat i aloe vera.
usturoiul - scade i el tensiunea arterial, fiind recomandat, drept tratament, maceratul
n alcool de usturoi, n cure de cte 3 luni, timp n care se consum cte 3 lingurie pe
zi. Maceratul n alcool se obine tind mrunt 2 cpni de usturoi, care se adaug ntrun borcan transparent din sticl, de 500g, care conine alcool de 70. Vasul se nchide
ermetic i se las la macerat pn cnd amestecul capt culoarea galben pai, dup care
se filtreaz i se pstreaz n borcan, nchis ermetic. Se poate lua i suc de usturoi, timp
de 30 de zile, cte 10 picturi ntr-un pahar de ceai sau ap. Tinctura de usturoi cu
ment se administreaz de 2-3 ori pe zi, la jumtate de or dup mas, lundu-se cte 10
picturi. Tinctura de usturoi cu ment se obine din 40 de cei de usturoi, 100 ml de
alcool rafinat i ment. Se cur i se piseaz usturoiul, se pune apoi alcoolul i se ine
soluia timp de 7 zile la cald. Se prepar infuzia de ment i se adaug peste tinctura de
usturoi. Dac aceste metode v provoac proble,e putei recurge la capsule cu usturoi,
din care luai 600-1200mg extract de usturoi mparit n 3 doze zilnice.
sfecla roie - sub form de suc, scade valorile tensiunii arteriale la doar o or de la
consum, fiind suficient un singur pahar pe zi, valorile tensiunii meninndu-se pe
parcursul ntregii zile. Se poate consuma i un amestec cintr-un pahar de miere de
albine cu un pahar de suc de sfecl rosie, un pahar de suc de morcov i sucul de la o
lmie. Din acest amestec, se ia cte o lingur, de 2-3 ori pe zi, la o or dup mas.
bananele - conin mult potasiu, element care ajut la scderea tensiunii arteriale,
diminund riscul apariiei unui atac cerebral cu pm la 38%. Cu ajutorul potasiului,
rinichii filtreaz mai mult sodiu, ajutnd vasele mici de snge s se relaxeze, echilibrnd
astfel circulaia sangvin. O singur banan asigur necesarul zilnic de potasiu al
organismului.
stafidele - se consum un pumn de stafide, de 3 ori pe zi, timp de 12 sptmni. Ca i
bananele, stafidele au un coninut ridicat de potasiu, dar i de antioxidani.
migdalele crude - sunt bogate n grsimi mononesaturate, care contribuie la scderea
valorilor tensiunii arteriale ridicate. Se consum cte un pumn pe zi.n combinaie cu
nucile, acestea ajut la protejarea sntii inimii.
apa de nuc de cocos - este bogat n potasiu, electrolii, i elemente nutritive
importante, meninnd tensiunea arterial n limitele normale.
cacao - conine o cantitate mare de flavonoide i substane nutritive cu proprieti
antiinflamatorii, fiind o arm veritabil mpotriva hipertensiunii arteriale. Flavonoidele
prezente n cacao au rol adaptogen, protejnd organismul mpotriva stresului (una dintre
Infuzie din fructe: peste o lingura de fructe se toarna o cana de apa fierbinte si se lasa la
infuzat zece minute. Ceaiul se bea cand se raceste, cate 2-3 cani pe zi.
Tinctura se face din 6 linguri de frunze si din flori care se pun la macerat intr-un borcan
cu zece linguri de alcool, intr-un loc insorit. Dupa 14 zile se filtreaza. Se iau cate 3
linguri pe zi.
Schinduf
Seminele de schinduf reprezint cel mai eficient remediu pentru scderea tensiunii
arteriale. Pune 1-2 lingurie de semine de schinduf n ap clocotit i las-le la fiert
timp de 2 minute, dup care strecoar-le i f o past din ele. Mnnc o lingur din
aceast past dimineaa pe stomacul gol i n seara nainte de culcare. Pentru rezultate
notabile, ine cura timp de 2-3 luni.
Semine de pepene rou
Un compus numit cucurbocitrin, care este prezent n seminele de pepene rou,
dilat capilarele sanguine, mbuntete funcia renal i reduce nivelul tensiunii
arteriale n cazul artritei. Zdrobete 2 linguri de semine uscate i adug-le ntr-o can
de ap fiart. Dup o or, scoate seminele din can i ia 4 linguri de ap la intervale
regulate.
Piper rou
Acesta este printre cele mai bune remedii naturale pentru hipertensiunea arterial.
Aceasta mbuntete fluxul sanguin prin prevenirea depunerilor pe vasele sanguine.
Piperul rou poate fi adugat n supe sau la salatele de legume/fructe. Folosii doar un
vrf de cuit de piper rou, deoarece este foarte picant.
Suc de ceap
Ceapa este un remediu eficient pentru reducerea nivelului ridicat al tensiunii arteriale.
Poi consuma zilnic o ceap crud (de dimensiuni medii), sau poi amesteca 1/2
linguri miere cu 1/2 linguri suc de ceap i consuma acest amestec zilnic, de 2 ori
pe zi. Se poate observa o mbuntire a nivelului tensiunii arteriale dup aprox. 1-2
sptmni.
Usturoi
Ori de cte ori ai nivelul tensiunii arteriale ridicat, mnnc 1-2 cei de usturoi
zdrobii. Cnd este zdrobit, usturoiul genereaz hidrogen sulfurat, care ajut fluxul
sanguin i scade presiunea asupra inimii. Pentru rezultate mai bune, poi lua 5-6
picturi de suc de usturoi amestecate cu 4 linguri de ap de dou ori pe zi.
Lmie
Lmia este una dintre cele mai bune remedii pentru hipertensiune. Aceasta face ca
vasele de snge s fie moi i flexibile, innd sub control, astfel, tensiunea arterial.
Lmia conine cantiti mari de vitamina B, deci consumul regulat ajut la prevenirea
insuficienei cardiace. Dac ai hipertensiune, atunci trebuie s bei suc proaspt de
lmie de cte ori este posibil. Cea mai bun variant este s-l bei dimineaa, pe
stomacul gol, amestecat cu ap cald. Pentru rezultate excelente, evit adugarea de
sare sau zahr.
Miere
Mierea are un efect calmant asupra vaselor de snge i ajut la reducerea nivelului
tensiune arterial. Este recomandat s consumi zilnic 1-2 linguri de miere, dimineaa,
pe stomacul gol. Pentru rezultate i mai bune, f un amestec dintr-o linguri de miere,
1 linguri de suc de ghimbir, 2 lingurie de semine de chimen i mnnc din acesta
de dou ori pe zi. O alta variant este consumul, pe stomacul gol, de miere amestecat
cu suc de busuioc.
Banane
Banana este unul dintre cele mai bune remedii natural pentru hipertensiunea arterial,
datorit nivelului ridicat de potasiu pe care l conine. Mnnc 1-2 banane pe zi, pentru
a menine tensiunea arterial sub control. Alte alimente similare: spanac, caise uscate,
suc de portocale, stafide, coacze, cartofi dulci la cuptor, dovlecei, i pepene galben.
elin
Mnnc elina regulat pentru a vedea o mbuntire a nivelului tensiunii arteriale. De
asemenea, ajut la reducerea hormonilor stresului care contract vasele de snge,
mrind nivelul tensiunii arteriale. Poi mnca o elin pe zi, alturi de un pahar cu ap
plat.
Ap de nuc de cocos
Dac suferi de hipertensiune, este esenial s-i menii corpul foarte bine hidratat. Bea
zilnic 40 ml. de ap/kilocorp (dac ai greutatea de 60 kg., bea 2400 ml.). Pentru
rezultate i mai bune, adaug n dieta ta apa de nuc de cocos i uleiul de nuc de
cocos.
HIPERTENSIUNEA ARTERIALA (HTA)
Prin hipertensiune arteriala se ntelege presiunea prea mare de curgere a sngeluiprin
artere. Hipertensiunea este un efect care se manifesta datorita unor cauze necunoscute
de medicina sau a unor boli (hipertiroidie, boli renale, diabet, boli ale inimii) si este
foarte periculoasa deoarece adesea nu prezinta nici un semn sau simptom alarmant.
Varsta medie de aparitie a HTA este de 45 de ani.
Cresterea tensiunii arteriale are doua mari efecte negative asupra organismului uman:
mbatrnirea vaselor de sange si suprasolicitarea inimii. Cele mai importante
complicatii ale hipertensiunii arteriale sunt: insuficienta cardiaca, angina pectorala si
infarctul miocardic, accidentul vascular cerebral, insuficienta renala. De asemenea,
hipertensiunea arteriala contribuie la accelerarea procesului de ateroscleroza. Astfel, se
ajunge la ngrosarea vaselor si la frnarea aportului de oxigen n tesuturi.
Dorina de a controla totul i de a rezolva situaiile din viaa mea, determin creterea
tensiunii, care poate deveni incontrolabil. Triesc o fric profund de a fi respins, m
simt n pericol i sunt tot timpul n alert. A vrea s mi diminuez nivelul de stres.
Hipertensiunea pe care o am i poate avea originea i n frica mea de moarte, contient
sau nu i n dorina mea de a profita la maximum de via, deoarece vreau s mi
realizez ct mai multe dintre obiectivele fixate. Dac nu reuesc s u att de bun ct
mi doresc, att pe plan zic, ct i pe plan intelectual, presiunea i tensiunea vor fi
enorme. Am tendina de a fi hiperactiv, ceea ce m ajut s uit grijile.
Atitudine pozitiva
Trebuie sa evit acumularea care provoac explozia. nv s am ncredere n mine.
Accept faptul c nu mai am nevoie de aceast presiune pentru a m simi viu. M accept
aa cum sunt i recunosc faptul ca sunt o in unic.
Sfaturi Utile
Urmariti sa nu mai consumati medicamente cu betablocheri, care inhiba bataile
normale ale muschiului inimii, reducand randamentul ei natural. Aceste medicamente
duc inevitabil la:
- distrugerea sigura a muschilor inimii si ca urmare la boli cronice de inima
- lipsa de putere si energie
- oboseala cronica
- infectii in sange datorita lipsei de oxigen si de sange proaspat in extremitati
- slabirea sistemului imunitar
- slabirea tuturor organelor (toate organele sunt alimentate si intarite cu sangelepompat
de inima)
- capacitate cerebrala scazuta
Alte medicamente date impreuna cu betablocherii sunt medicamente care
"subtiaza"sangele, adica care altereaza in mod artificial consistenta lui sau medicamente
care dilata arterele. Nici unul dintre aceste medicamente nu elimina cauzele, ci doar
efectele. Insa, daca sunteti intr-o criza, atunci este evident ca sunt necesare
medicamentele, urmand ca apoi sa faceti tot ce puteti ca sa eliminati si cauzele.
In cazul hipertensiunii trebuie tratate cu remedii naturiste atat organele (rinichii si
ficatul) care duc la cresterea ei, dar mai ales cauzele psihice care duc la dereglarea
acestor organe: supararea, depresia, tristetea si enervarea.
Deci, foarte eficiente la vindecarea cauzelor hipertensiunii ar fi remedii care inlatura
depunerile din rinichi, drenoare renale si hepatice, impreuna cu remedii naturale
contra depresiei sau a irascibilitatii ori cele care trezesc voia buna si care
conferaechilibru emotional.
Tratamente naturiste
In tratarea hipertensiunii arteriale se recomanda un regim alimentar ce consta in
reducerea sarii din alimentatie si scaderea greutatii in cazul obezitatii. Vor fi evitate
pranzurile copioase, bauturile alcoolice, cafeaua, grasimile, alimentele care maresc
acidul uric in sange (conserve, carne) si fumatul. Se vor consuma alimente bogate n
potasiu, calciu, magneziu, iod, vitamina C i acizi grai (Omega-3, Omega-6). Aceasta
dieta trebuie asociata cu micare ntre 30 i 60 de minute, de ase ori pe sptmn.
Alimente bogate in potasiu: germeni de grau, fulgi de cartofi, patrunjel, leguminoase (in
special soia), mere, stafide, caise (uscate), piersici (uscate), prune (uscate), fistic,
migdale dulci, castane, smochine, curmale, arahide si drojdie de bere.
Alimente bogate in iod: galbenus de ou (crud), ridiche, brocoli, spanac, ciuperci
champignon, arahide, caju.
Acizi grasi (Omega-3, Omega-6) se gasesc in: ulei de canepa, uleiuri vegetale
extravirgine, seminte, nuci. Acestea scad colesterolul si impiedica depunerea lui pe
artere.
Se recomanda cura cu suc de telina si morcov (150 ml pe zi), dar si consumul de
telina si morcov sub forma de salata, in cure de 6 saptamani. Acest remediu are si
capacitatea de a reduce colesterolul.
"Daca hipertensiunea este cauzata de o boala renala, dupa trei saptamani de tratament
cu argila, tensiunea revine la parametri normali. Multe persoane aflate in aceasta
situatie, dupa ce au consumat ani de zile medicamente hipotensive, au ajuns dupa ocura
de argila la 13/7, fara sa mai ia nici un medicament." - Mircea Bocan
Flavonoidele din frunzele de Ginkgo-biloba previn ateroscleroza, avand si proprietati
vasodilatatoare si antihipertensive importante.
Se poate face macerat la rece din plante cu efect hipotensor, precum: paducel, talpagastei, coada-calului, tei, vasc, isop, traista-ciobanului, obligeana, macese.
Se pun 2-3 lingurite de amestec de plante in 400 ml apa si se lasa 12 ore la macerat,
apoi se strecoara si se bea in mai multe reprize.
Faina de hrisca. Hrisca se prajeste intr-o tigaie, pana devine inchisa la culoare, apoi se
da prin rasnita de cafea. Pentru a se controla reactia organismului, prima data se ia
tensiunea si se consuma o lingurita de faina, fara sa se bea nimic. Dupa o ora, se ia din
nou tensiunea. Daca reactia organismului este slaba, puteti consuma cate 2 lingurite
zilnic. Consumul in doze mai mari (2-3 linguri pe zi) duce si la scaderea nivelului
glicemiei (concentratia de zahar in sange), dar tratamentul dureaza ani de zile. Ca
tratament pentru scaderea tensiunii, faina de hrisca se consuma dimineata cu apa sau
ceai, cu o ora inainte de masa.
Dude. De trei ori pe zi se recomanda consumarea fructelor de dud, cate 1-2 linguri.
Pentru iarna fructele pot fi congelate.
Fiertura de nuci si miere. 4 nuci, pisate cu coaja cu tot, se amesteca cu cate o lingura de
flori de soc si una de miere de albine. Peste amestecul obtinut se toarna 0,5 l de apa si se
pune la foc mic. Se fierbe 30 de minute, se lasa sa se raceasca si se strecoara. Se bea
cate o lingura de trei ori pe zi, inainte de masa. Dupa consumarea lichidului, se face o
pauza de o luna, dupa care tratamentul se repeta.
Reteta cu cafea. O lingurita plina varf de cafea, o lingurita rasa de acid citric (sare de
lamaie) la 100 ml de apa. Se fierbe amestecul si se bea cald cu inghitituri mici. Nu se
mai bea nimic dupa aceea. Chiar din timpul cand beti va veti simti mai bine. Dupa
tratament, timp de 30 minute, tensiunea se restabileste.
Leac cu castraveti. Este foarte indicat pentru hipertensivi, ca pe toata perioada cat exista
castraveti proaspeti in piata, sa consume cate 1/4 pahar de suc de castraveti, de 2-3 ori
pe zi. Se poate si amestecat cu miere de albine.
Coaja de cartofi. Inca o metoda, mai putin folosita in zilele noastre, dar cunoscuta de
batrani. Un cartof se sterge bine, dar nu se spala, si se taie o fasie lunga de coaja, care se
leaga pe zona pulsului, in asa fel incat capetele sa aiba o distanta de un cm intre ele. Se
leaga dimineata, cand rasare soarele, si se tine pana seara. Pentru scaderea tensiunii,
femeile leaga coaja pe bratul stang, iar barbatii pe bratul drept.
Remediu cu apa. De cu seara, se pune pe masa un pahar cu apa. Dimineata, dupa trezire,
se maseaza usor pielea capului cu varfurile degetelor si se intinde bine tot corpul cu
cateva miscari de brate. Apoi se ia intr-o mana paharul cu apa, iar in cealalta mana, un
pahar gol. Mainile se ridica sus, deasupra capului si se toarna atent apa dintr-un pahar in
altul, de 30 ori. Apa ramasa (care nu s-a varsat) se bea incet, cu inghitituri mici. La
inceput o sa va tremure mainile, dar cu timpul, in pahar o sa ramana tot mai multa apa,
tensiunea scade treptat, dispar durerile de cap si alte manifestari specifice.
Tratamente cu plante
Seminte de marar: 4 linguri de seminte de marar se dau prin rasnita de cafea, se
amesteca cu 21 de lingurite de zahar si se consuma dimineata, pe nemancate, cate o
lingurita, cu apa.
Ceai de zmeura. La 250 ml de apa clocotita, se pun 5-6 frunze de zmeur maruntite, se
acopera bine sau se tin in termos timp de 30 de minute. Frunzele pot fi folosite de 3-4
ori. Se bea de 2 ori pe zi, dimineata si seara, timp de 7 zile. Dupa o pauza de 5-7 zile
tratamentul se repeta.
Frunze de muscata. O lingura de planta se infuzeaza intr-un pahar de apa clocotita, 2030 minute, si se bea cate o lingura, de 4-5 ori pe zi.
Cuisoare. Peste 12 cuisoare (condiment), faramitate, se adauga 9 linguri de apa clocotita
si se lasa 24 de ore. A doua zi se prepara aceeasi doza. Toata cantitatea obtinuta se
consuma in 3 zile, cu 30 de minute inainte de masa, dupa urmatoarea schema: in prima
zi cate 3 linguri, a doua zi cate 2 linguri, iar a treia zi cate o lingura. Cura se repeta de 3
ori, cu o pauza de 3 zile intre cure.
Fenicul. 10 g de seminte de fenicul, amestecate cu un pahar de apa clocotita, se tin intro baie de aburi sau in termos timp de 15 minute, se racesc si se strecoara. Se adauga apa
fiarta pana la 200 de ml si se consuma in timpul zilei. Daca in urma tratamentului sau
din alt motiv, tensiunea a scazut prea mult, puteti obtine cresterea ei, tinand sub limba,
timp de 2-3 minute, o frunza de dafin nu prea mare.
Hipertensiunea arteriala
Majoritatea persoanelor se simt sanatoase in stadiile timpurii ale hipertensiunii,
stare cunoscuta sub denumirea comuna de tensiune arteriala mare. De regula sunt
prezente putine simptome. Lasata nedetectata si netratata tensiunea arteriala mare se
poate transforma in factor cauzal ce contribuie la problemele coronariene, la
imbolnavirea vaselor de sange si la degenerarea rinichilor.
Nivelul exact de la care tensiunea arteriala mare incepe sa fie daunatoare nu este
cunoscut. Comparatiile statistice indica faptul ca bolile vasculare sunt mult mai
frecvente pe masura ce tensiunea arteriala creste.
Tensiunea arteriala mare tinde sa fie mostenita. Reactia la diverse influente fizice si
emotionale poate de asemenea sa duca la ridicarea tensiunii arteriale. Aceste influente
includ regimul alimentar, sportul, expunerea la frig, anxietatea, certurile, sentimentele
de vinovatie sau alte tulburari emotionale. Odata crescuta, tensiunea arteriala poate
ramane la un nivel mare, nesanatos.
Este de dorit un nivel scazut al tensiunii arteriale. In general, cu cat sunt mai mici
valorile citite, cu atat mai bine. In caz de soc, totusi, tensiunea arteriala poate scadea
periculos de mult. Se considera a fi normal a avea o tensiune arteriala joasa si un puls
care sa fie suficiente pentru mentinerea circulatiei. Diferenta dintre valorile sistolice si
cele diastolice ( valorile mari si mici inregistrate ) obtinute la masurarea tensiunii este in
media 40 mmHg. Daca aceasta scade sub 10 circulatia sangelui nu se mai poate
mentine.
Masuri de prevenire :
1. Miscarea ajuta vasele de sange sa-si mentina un tonus sanatos. Gimnastica egalizeaza
tensiunile dintre diviziunile autonome si cele somatice ale sistemului nervos si ajuta la
curatarea sangelui de grasimile si zaharurile in exces.
Se recomanda activitati utile cum sunt gradinaritul sau lucrul prin curte, in ritm
moderat, cam o ora in fiecare zi. Un ritm sanatos de miscare poate fi descris ca viguros
dar nu violent. Munca in aer liber este de regula mai benefica decat cea la interior. Chiar
si sentimentul de satisfactie pentru munca bine facuta ajuta la stabilizarea tensiunii
arteriale.
2. Alergati pe loc timp de 6 minute, de 2 ori pe zi pentru scaderea tensiunii arteriale.
3. Incordati muschii, incepand cu cei de la picioare, coapse, spate si mentineti asa timp
de cateva secunde. Relaxati-va treptat. Apoi, incordati muschii abdomenului si
pieptului. Repetati incordarea si relaxarea treptata in zonele indicate pana cand dispare
toata tensiunea. Treceti la brate, gat si cap. Faceti acest exercitiu de doua ori pe zi.
4. Pentru calmare, faceti o plimbare lunga in ritm alert pentru a va consuma surplusul de
energie nervoasa. Concentrati-va asupra frumusetilor naturii, a cerului si copacilor, a
pietrelor si florilor in timp ce mergeti. Stresul vietii poate fi in mare masura eliminat
dand atentia corespunzatoare exercitiilor pe care le faceti, regimului non-stimulativ si
unei filozofii de viata adecvate. Trebuie sa nu fie atata stres in cadrul numarului de ore
de activitate dintr-o zi incat sa poata cauza unei persoane sanatoase o cadere mentala
sau fizica. O plimbare lunga in pas rapid sau gradinaritul in ritm sustinut pot reduce
tensiunea nervoasa.
5. Practicati un exercitiu de respiratie profunda de trei ori pe zi. Exercitiul de respiratie
profunda implica inspiratii foarte profunde tinute pana se numara la 20, expirand si apoi
tinand pana se numara la 10. Acest exercitiu se poate face in timpul condusului.
Repetati de 20-60 de ori.
6. Urmati un regim alimentar non-stimulativ care inseamna bauturi fara cofeina, fara
ciocolata, alcool, condimente si produse fermentate sau vechi. Branza poate si ea
contribui la cresterea tensiunii arteriale. O substanta din branza numita tirasina se
Bolnavii obezi pot introduce n diet 1-2 zile pe sptmn de regim monoalimentar,
cum ar fi:
- zi de lapte - 6 cni de lapte fiert, bute din 2 n 2 ore;
- zi de mere - 150-300 g mere, de cinci ori pe zi;
- zi de pepene rou - 300 g pepene rou, de cinci ori pe zi;
- zi de salat - de 4-5 ori pe zi, cte 200-250 g salat cu ulei;
- zi de iaurt - de 6 ori pe zi, cte 30 g iaurt sau kefir.
BUTURI
Suc proaspt de tomate
Sucul de tomate proaspt este un tonic vascular. Se aleg roiile bine coapte, sntoase,
ntregi. Se ndeprteaz codiele, se spal, se scurg, se trec prin maina de tocat sau storctor. Se bea cte un pahar zilnic, timp ndelungat.
Ceai diuretic din ceap i miere
50 g miere, 200 ml ap, 100 g ceap. Ceapa se cur, se fierbe 5 minute, ntr-un vas
acoperit, la foc moale. Se rcete puin, se stoarce, se strecoar i la lichidul rmas se
adaug mierea. Se amestec bine i se bea cldu, seara la culcare. Este contraindicat
dispepticilor, celor cu ulcer stomacal i duodenal i celor cu gastrite hiperacide.
Butur de dovleac fiert
500 g miez de dovleac, fr semine, se taie bucele i se fierb ntr-un vas emailat, cu
ap ct cuprinde. Dup ce s-a nmuiat dovleacul, se scurge apa i se pstreaz. Dovleacul fiert se pune ntr-un vas i se freac cu lingura de lemn pn ce se face o past
fin, apoi se adaug apa n care a fiert i se amestec pn la omogenizare. Butura rezultat se consum n 2 reprize, dimineaa i seara. Cura dureaz 30 de zile.
n cazul acestei afeciuni v recomand un tratament natural. ncepei cu prepararea prin
maceraie la rece a ceaiului de vsc. Se pun 3 lingurie de plant mrunit ntr-un vas,
peste care se toarn 200 ml ap rece. Se las la macerat 8-10 ore, dup care se strecoar.
n ceaiul astfel obinut (nu se nclzete) amestecm sucul de la o lmie i o linguri
de miere de albine. Se bea dimineaa, la prima or de la trezire, cu nghiituri mici. La
prnz i seara, continuai cu urmtorul preparat: dou cpni de usturoi se cur i se
piseaz bine, dup care se toarn deasupra 500 ml ulei de msline. Sticla se ine la loc
clduros 3 zile, agitndu-se n fiecare zi. Din acest macerat se ia cte o lingur, dup
masa de prnz i sear. Necesarul de lichide este de 1,5-2 l pe zi.
Plantele medicinale nu scad brusc tensiunea arteriala (de aceea ele nu pot inlocui
medicatia hipotensoare), dar nici nu au efecte adverse, si daca sunt administrate in
paralel cu medicamentele, un timp suficient de lung (minimum 6-9 luni), mai ales sub
forma de pulbere si in asociere cu o dieta curativa adecvata, ele isi vor insuma efectele.
Fitoterapia poate influenta ritmul cardiac si vasodilatatia arteriala si capilara, iar atunci
cand boala nu are drept cauze leziuni organice (renale) ajuta la reducerea importanta a
dozelor de medicamente (in formele avansate) si chiar le elimina complet (in
hipertensiunile usoare).
cel mai simplu se dau mental comenzi de relaxare corpului, pe segmente, pornind de la
talpile picioarelor si pana in crestetul capului.
Dupa prof. Dr. L. Gherasim, "tehnicile de relaxare bazate pe autosugestie, concentrare
asupra unor ganduri relaxante si exercitii respiratorii pot reduce tensiunea arteriala, in
special la indivizii cu stres mental crescut. Succesul tratamentului nefarmacologic
necesita insa aderenta bolnavilor la schimbarea modului de viata, cei mai indisciplinati
bolnavi fiind cei care ar beneficia cel mai mult de el". (Medicina Interna, vol. II, Editura
Medicala).
Presopunctura
Se vor masa timp de 10 minute urmatoarele puncte, in sensul acelor de ceas:
* Mlastina vantului - la coltul insertiei parului de la baza cefei, stanga si dreapta;
* Valea luminoasa - la jumatatea arcadei (boltei), pe interiorul talpii piciorului.
Cura cu hrean si leustean
Se amesteca; o lingura; de radacina; rasa de hrean cu o lingura de miere pna cnd se
obtine o pasta omogena. Acest amestec se nghite n ntregime dimineata, nainte de
micul dejun. Cura se tine 30 de zile si se repeta la fiecare 2 luni. Tratamentul se aplica
de 4 ori pe an, timp de 3 ani.
n paralel, se bea o infuzie de leustean: 2 linguri de frunze uscate la o cana cu apa
clocotita. Se infuzeaza 15 minute si se beau 2 cani pe zi. Mult mai puternica este
tinctura din 20 g frunze si 20 g radacini de leustean, macerate 10 zile n 100 ml alcool
de 70E. Se iau cte 25 de picaturi diluate n jumatate de pahar cu apa, de 3 ori pe zi.
Se mai recomanda infuzii din plante hipotensoare: valeriana, salvie, trei-frati-patati,
traista ciobanului, ghimpe, isop, saschiu mic, pir, sunatoare, sovrv, turita mare, snziene
galbene, lemnul Domnului.
.SIROP DIN MIERE I MUGURI DE BRAD
ESTE INDICAT:
treac 10-15 minute. Dup fierbere, strcurai lichidul prin sit i lsai-l s se decanteze.
Apoi strecurai din nou acelai lichid care s-a decantat a doua oar, prin tifon pus n
dou. Repetai operaia i msurai lichidul rezultat (decoctul). La 1 l lichid punei 1 kg
miere (de tei sau fnea) i 10 g extract moale de propolis. Omogenizai foarte bine,
innd vasul pe plia cald, cu foc foarte mic, pentru ca siropul s se nclzeasc dar fr
s clocoteasc. Se pune n sticle mici, nchise etan. Se pstreaz n cmar, la loc
aerisit.
Tratament: se iau zilnic 3 lingurie (copii) sau 3 linguri (aduli) nainte de mese.
2.SIROP DIN MIERE SI MUGURI DE BRAD
.O VARIANTA NATURALA.
-------------------------------------ntr-o oal de lut se aaz, n straturi, conuri de brad, muguri de brad i miere. Vasul se
acoper cu un tifon, peste care se pune un prosop mai gros i se bag la ntuneric, ntrun loc rcoros. Dup dou sptmni, preparatul se strecoar, obinndu-se un sirop
gros. Pentru rgueal, se consum zilnic cte patru linguri din acest sirop.
DAR MAI SUNT RETEE!
-----------------------------------Verde si sntos ca bradul
Expresia sntos si verde ca bradul nu este doar o figur de stil. nc din vechime
oamenii cunosteau si foloseau leacurile druite de acest copac
O plimbare printr-o pdure de brad este o adevarat cur de sntate datorit
emanaiilor de eteri ale coniferelor, un minunat leac pentru afeciunile respiratorii. n
trecut, la cptiul bolnavilor se puneau cetini de brad proaspt zdrobite si tot acestea
erau folosite la mbiat, ca remediu pentru bolile de oase sau de piept.
Primavara, din muguri de brad si miere se fcea un sirop binefctor pentru astm,
bronsit astmatiform si tuberculoz. n satele de munte erau folosite rsina de brad si
cea de pin pentru fumigaii, deoarece credina popular spunea c alung boala, necazul
si toate spiritele rele.
Cel mai cunoscut remediu este siropul preparat din muguri de brad sau pin. Are aciune
remineralizant, de stimulare a formrii de esut osos si de fixare a calciului n oase, de
stimulare a eritropoiezei, anti-inflamatorie, antibacterian, antiviral,
imunostimulatorie.
Se recomand n demineralizri si afeciuni osteo-articulare, hipocalcemii usoare,
tulburri neuro-musculare ca urmare a carenei de calciu, tulburri de dezvoltare a
dentiiei, carii dentare de demineralizare, anemie hipocrom, rinite, sinuzite, faringite,
amigdalite, adenoidite. Se administreaz cu precauie n sarcin si n perioada de
alptare.
Reeta nr.1
Mugurii de brad proaspt culesi se spal, se cur de codie si se zdrobesc pe o planset
de lemn cu ajutorul unui toctor. ntr-un borcan mare de sticl se pune un strat gros de
un deget de miere, apoi se adaug un strat subire de ace de brad, dup care un nou strat
de miere. n final, deasupra ultimului strat de ace de brad, se pune un strat mai gros de
dou-trei degete de miere si se nchide borcanul ermetic. Se las acest amestec la
macerat, n cmar, de la dou la patru sptmni, dup care se scoate si se filtreaz
totul. Rezult un sirop parfumat cu efecte tmduitoare deosebite.
Reeta nr.2
Mugurii curai de codie se spal cu ap rece. Se pune ntr-o oal 1 kg de muguri si se
adaug doi litri de ap. Se fierb o or pn cnd se nmoaie bine. Se ia de pe foc oala si
se las s stea acoperit la rece 48 de ore, iar dac este cald numai 24 ore. Sucul se
strecoar rece, prin tifon dublu, asezat pe strecurtoare, presnd bine mugurii. Se
cntreste preparatul si la fiecare litru de suc se adaug cte un kilogram si jumtate de
zahr. Se fierbe pn capt consistena mierii. Se toarn n sticle, se sigileaz si se
pstreaz la rece. (foositi zahar ecologic) crud.
Reeta nr. 3
Se zdrobesc 100 g muguri de pin peste care se toarn 100 g de alcool de 60 de grade. Se
las la macerat ntr-un vas acoperit timp de 12 ore, agitnd din cnd n cnd. Se toarn
apoi o jumtate de litru de ap clocotit, iar dup 6 ore se strecoar printr-o pnz deas.
Se adaug 640 de grame de zahr crud si se dizolv la cald pe baia de ap. Se adaug 1 l
de ap fiart si se trage apoi la sticle. Copiii pot lua maximum trei lingurie pe zi, iar
adulii - trei linguri.
Socata" - un elixir natural
Se culeg flori proaspete de soc (Sambucus nigra),
O reet implic 6-12 inflorescene, care se pun ntr-un borcan de sticl i peste care se
toarn 4,5 litri de ap. Se mai adaug o lmie tiat felii i 1 kg de miere de albine. Se
las amestecul la macerat dou zile, apoi timp de nc dou zile se agit cu o lingur de
lemn. Se filtreaz i se trage n sticle, care vor fi bine nfundate. Se pstreaz la rece, n
frigider sau n beci. Se consum cte 3 pahare pe zi, nainte de mas.
Socata are o puternic aciune depurativ, ajutnd la eliminarea surplusului de ap din
esuturi i stimulnd eliminarea toxinelor din organism. Este indicat n combaterea
constipaiei, contra infeciilor urinare sau renale i, n special adulilor, pentru
stimularea suplimentar a digestiei, a proceselor de eliminare, fiind n acelai timp i un
foarte bun tonic general.
Tinctura de propolis
Mod de preparare:
la 100 g alcool de 80?-86?, se adauga 20 g propolis ntarit, tinut n frigider. Alcoolul
amestecat cu propolis se introduc ntr-un vas, se ncalzeste la 30?C-40?C si se amesteca
bine. Aceasta procedura se repeta ntr-o saptamna de 6-7 ori Dupa aceea se lasa sa se
aseze si se toarna lichidul curat.
Bolile care le vindeca:
1. Toate bolile interne infectioase care duc la stari febrile se trateaza cu 30 picaturi pe zi.
2. La menopauza, timp de un an, 10 picaturi zilnic.
3. La inflamarea prostatei , zilnic 30 picaturi.
4. La hipertensiune, zilnic 30 picaturi, pna la vindecare.
5. La inflamarea rinichilor si ficatului, zilnic de doua ori cte 40 picaturi, puse ntr-un
pahar cu 100 ml apa calda. Pna la vindecare.
6. La angina, faringite, gripe sau pentru evitarea unor complicatii, zilnic de doua ori
cte 40 picaturi, puse ntr-un pahar cu 200 ml apa calda si zilnic de mai multe ori,
gargara.
7. n cazul ulcerului de stomac sau enterite, zilnic 40 picaturi puse n 100 ml lapte cald.
Se bea pe stomacul gol.
8. Bataturi, cheratite se trateaza astfel: nainte de culcare se mbiba o bucata de vata n
tinctura de propolis si se aseaza pe locul dureros, ziua se poate folosi alifia de propolis
(Atentie, cheratitele ramn nca dureroase zile ntregi).
9. La afectiunile pielii, daca pacientul suporta spirtul, locurile bolnave sunt frecate cu
tinctura de propolis. Afectiunile dispar repede (n cazul cnd spirtul nu este suportat,
propolisul trebuie amestecat ntr-o crema).
10. Dupa barbierit, ne spalam pe fata , n 100 ml apa calda adaugam 40-50 picaturi de
tinctura de propolis.
11. n cazul TBC pulmonar, de trei ori pe zi cte 30 picaturi intern, si saptamnal, de
doua ori se fac inhalatii cu 100 picaturi de tinctura de propolis la litru apa fierbinte.
12. Omul beat se poate trezi din betie daca ia 50 picaturi tinctura de propolis n 100 ml
apa rece.
13. n boli micotice ntre degete, locurile bolnave sunt unse cu tinctura de propolis.
14. La dureri de stomac, se recomanda 50 picaturi tinctura de propolis n 100 ml apa.
Durerile dispar repede. Compozitia este recomandata si n cazul parazitozelor
intestinale, zilnic de doua ori, pe stomacul gol.
15. La durerile de masele, se pune o vata mbibata cu tinctura de propolis (propolisul
curat pus pe gingia dureroasa sau pe maseaua cariata alina durerea si mpiedica
infectia).
16. n cazul ranilor vechi, se spala rana cu extractie de lipan, apoi se unge de mai multe
ori cu tinctura de propolis. Dupa o perioada scurta, edemele si durerile dispar.
17. n cazul arsurilor de gradul 1. Rana trebuie unsa de mai multe ori cu tinctura de
propolis. n aceste cazuri se formeaza vezicule.
18. Cnd medicamentele facute din plante sau materiale sintetice nu dau rezultate. Nu
se recomanda n cazul persoanelor alergice. Cei sensibili la propolis nu le folosesc.
Bautura de propolis:
se recomanda mai mult din cauza influentei sale pozitive n prevenirea bolilor n
perioadele reci ! Radem 15-20 g propolis solid si l introducem ntr-un litru de palinca
de buna calitate. Dupa astupare, se agita de mai multe ori. Peste cteva saptamni se
obtine o bautura amaruie, din care se bea un paharel nainte de culcare.
Tinctura de Propolis.
Actiuni: Intern: analgezic, antihemoragic, antifungic, antiseptic al cailor respiratorii
medii si superioare, antiseptic intestinal si urinar, antiviral, bacteriostatic si bactericid
(anihileaza streptococii, stafilococii, salmonella, proteus), febrifug, regenerant epitelial,
stimuleaza procesele de regenerare n ansamblu, stimulent imunitar. Extern:
antiinfectios puternic si cu spectru larg, cicatrizant, analgezic, regenerativ epitelial.
Indicatii:
Intern: adenom de prostata (adjuvant), ateroscleroza, boli infectioase nsotite de febra,
bronsita cronica, cistita, infectii reno-urinare n general, colita acuta si cronica, dureri de
gt (traheita, faringita), enterita, febra tifoida (adjuvant), gripa n faza incipienta,
guturai, hepatita de toate tipurile (adjuvant), hipertensiune, infectii cu protozoarul
Giarda lambria, infectii virale la nivelul intestinului si al tubului digestiv n ansamblu,
meningita (adjuvant), nefrita, pielonefrita, prostata, tulburari de menopauza, tuse
chintoasa, tuse convulsiva, tuse uscata.
Extern: alunite, amigdalita, cancer mamar (adjuvant), cancer al pielii (adjuvant),
eczeme infectioase, faringo-amigdalita, laringita, negi.
Contraindicatii:
alergie la propolis. Pentru a evita fenomenele neplacute, n cazul n care nu stiti daca
aveti sau nu intoleranta la propolis, veti face un test aplicndu-o mai nti din abundenta
pe o portiune mica din piele, urmarind efectele ce apar. n cazul n care ea nu determina
nici un fel de reactii nedorite (mncarimi, nrosire, iritatie) se poate folosi cu succes
Raportat
i | Citati
20-02-2010 18:44:37
EN
apicultor
Mesaj Privat
Inregistrat: 02-04-2005
Postari: 420
Un caz concludent
D-na Draganescu Olga din Simeria, judetul
Hunedoara, a facut tratamentul cu aceste plante, cu un
succes deosebit in cazul unei boli de ficat la care
medicii au ridicat neputinciosi din umeri. Iata povestea
ei, spusa cu propriile-i cuvinte: "In anul 1996, la doi
ani dupa o operatie pe colecist, mi-au aparut pe cei doi
lobi ai ficatului doua hemangioame de marimi diferite
5. Cura cu aloe
Aloe este o planta cu frunze lunguiete, carnoase,
acoperite cu un strat ca de ceara. Ea poate fi cultivata
acasa in ghivece sau poate fi cumparata de la
vanzatorii din piete sau de la florarii, unde se gaseste
tot mai frecvent (pretul mediu al unui ghiveci de aloe
matur, in functie de marimea plantei, este de 50.000 100.000 lei). De obicei se folosesc plantele de 3-5 ani,
cand au maximum de putere terapeutica. Aloe vera
este extrem de eficienta in tratamentul bolilor de ficat
prin cele doua substante active pe care le secreta:
latexul - o substanta cu gust amar, cu efecte tonice
hepatice, laxative, stimulente si gelul - cu un gust
neutru, cu proprietati imunostimulatoare, stimulente
Urzica este o plant rspndit aproape pe ntreg Globul terestru, n zonele tropicale i
subtropicale, ajungnd la nlimea de 4 metri, cu o tulpin lemnoas ca orice arbust. n
Romnia, este rspndit pe tot cuprinsul rii, de la cmpie pn n punile alpine,
avnd o mare capacitate de adaptare. Este ntlnit frecvent n rariti i margini de
pdure, terenuri nsorite sau umbrite i pe malurile rurilor. Gsete condiii optime de
cretere n terenurile fertile i umede din jurul locuinelor steti (locuri gunoite,
magazii, ruine, stne, marginea gardurilor).
n scopuri alimentare se recolteaz partea aerian a plantulelor tinere, imediat dup
rsrire, sau numai frunzele adunate cu mnua, prin strujire, pn la nflorire.
Valorificarea se face n stare proaspt n diferite mncruri sau n stare uscat, inute la
umbr, n strat subire, n ncperi bine aerisite, dup care se pstreaz n sculei de
pnz.
n scopuri medicinale se recolteaz plantele n ntregime (frunze, herba, rdcini,
semine), ntruct toate organele vegetale au proprieti terapeutice. Recoltarea se poate
prelungi pn n luna octombrie. Se las s se ofileasc pentru a pierde proprietile
urzicante i apoi se usuc la umbr.
Rdcinile se smulg din sol primvara i toamna, se spal i se usuc la soare sau n
locuri bine aerisite.
Proprietile terapeutice
-----------------------------------Sunt rezultatul acestui complex de principii active existente n toate organele plantei:
antianemice, energizante, vitaminizante, mineralizante, depurative (n curarea
sngelui de toxine), tonice, antirahitice; n afeciunile digestive are efecte
hepatoprotectoare, antimicrobiene, gastrosecretoare, antidiareice, antihemoragice,
aperitive, antihelmintice; la nivelul aparatului respirator are proprieti expectorante,
emoliente, antitusive, antiastmatice, antibronitice, antiinflamatoare; pentru sntatea
rinichilor are aciuni diuretice (datorit flavonoidelor) i drenor al excesului de uree,
creatinin i acid uric; n afeciunile cardiovasculare este activator al circulaiei
sngelui, vasoconstrictor i fluidizant al sngelui; n metabolismul general este un bun
hipoglicemiant (antidiabetic), anticelulitic, antireumatismal, imunostimulator; n
aplicaii externe prezint aciuni astringente, antiseptice, cicatrizante, epitelizante,
hemostatice, revulsive, lubrefiante, antiseboreice, dezodorizante, insecticide.
Cte o cur de urzici n fiecare primvar
-------------------------------------------------------------
O cur susinut de urzici, luate sub diferite forme, are aciuni favorabile pe o palet
larg de afeciuni maladive: digestive, genitale, renale, pulmonare, cardiovasculare,
reumatismale etc.
n bolile digestive urzica previne i combate: gastritele hiperacide cauzate de abuzul de
tutun i cafea; ulcerele gastrice i duodenale; previne cancerul gastric; stimularea
secreiilor gastrice, pancreatice i intestinale; hepatite, litiaz biliar, ciroz i ascit;
atonia digestiv (indigestii), constipaii uoare (o linguri pulbere de rdcini luat cu
15 minute nainte de mese), diaree rebele sau provocat n caz de tuberculoz,
dizenterie, enterite acute i cronice; combate hemoragiile digestive uoare (se iau 4-6
linguri cu pulbere de frunze uscate pe zi); inhib dezvoltarea unor ageni patogeni
(Shigella, Pasteurella, Staphilococcus) i a paraziilor intestinali.
n bolile genitale are efecte n: prevenirea i combaterea hemoragiilor uterine dup
nateri (urzica asociat cu traista-ciobanului i rchitan), hipermenoree (menstre
abundente i neregulate), dismenoree, leucoree (poala alb tratat cu suc din frunze
proaspete - cte pahar dimineaa i seara, n cure de 10 zile consecutiv), vaginit
atrofic, tulburri de menopauz, sterilitate feminin i masculin (pulbere din semine
de urzici - o linguri de 3 ori pe zi).
Preparatele din urzic au efecte n calculoza renal
------------------------------------------------------------------------n afeciuni renale, preparatele din urzic au eficacitate n: calculoz renal, infecie
renal; retenie urinar, uremie (infuzie din frunze, rdcini de urzic, consumnd un
litru de ceai pe zi n locul apei potabile), reducerea procentului de uree, acid uric i
creatinin; cistite, enurezis (incontinen urinar); prostatit i hiperplazia benign a
prostatei (tinctur - 20 de picturi de 3 ori pe zi n cure de 3-4 sptmni); gut cu
provocarea diurezei datorit prezenei flavonoidelor.
n afeciunile pulmonare intervine eficient pentru: bronite i astm bronic, fluidificarea
secreiilor bronice (datorit mucilagiilor); tuse seac i convulsiv, rceli frecvente,
dureri de piept; pneumonie, ndueli, hemoptizie, tuberculoz (decoct din rdcini i
frunze de urzic cu miere i fagure alb, n cure de 1-2 luni sau pulbere din frunze uscate,
luate cu miere n proporii egale).
n boli cardiovasculare tinctura de urzici este eficient n arterite i ca masaj n zona
inimii.
La dereglrile de metabolism (diabet zaharat, obezitate) sunt recomandate cure de 3
sptmni, repetate n cursul anului, folosind amestec de urzici, teci de fasole i frunze
de dud i nuc.
n reumatism degenerativ i gutos, poliartroze, lumbago i sciatic se folosete tinctura
intelectual.
Pulberea din frunze uscate se adaug la sfritul preparrii alimentelor, avnd rol
vitaminizant i mineralizant, mai ales n timpul iernii.
Sucul de frunze are efect diuretic
-----------------------------------------------Sucul de frunze se obine prin presare puternic sau la mixer. Se dilueaz de 5 ori cu
ap i se bea zilnic o cantitate de 100-500 ml, dimineaa pe stomacul gol i cu 30 de
minute nainte de mese, ntr-o cur de 3-4 sptmni. Are efecte diuretice n boli de
rinichi i de vezic urinar, elimin excesul de acid uric din snge i are eficien
evident n hemoragii uterine sau nazale (cte 200 ml nainte de mesele principale),
hemoptizii pulmonare, diabet zaharat (cure prelungite cu cte 500 ml zilnic, fracionat
n reprize), cancere i n prevenirea formrii tumorilor maligne etc.
Sucul poate fi adugat la toate reetele de sucuri prescrise persoanelor anemice i la
femeile cu pierderi mari de snge menstrual.
Siropul de urzic se prepar din suc proaspt, fiert n amestec cu o parte egal de zahr
pn la consistena siropoas.
Maceratul n vin, din 50 g semine de urzic la un litru vin rou, se servete cte o
linguri nainte de mese, fiind un bun fitogeriatric, tonifiant i revigorat la persoanele
n vrst.
Zaharul invertit mod de preparare
Zaharul tos este toxic pentru organism.
Pentru a fi metabolizat, el este mai intai invertit in interiorul corpului, operatiune care
necesita mult calciu, care se preia din oase, dinti, unghii, par.
Zaharul invertit este inofensiv pentru organism.
Materiale necesare:
- 1 kg. zahar tos;
- 450 ml. apa (de la robinet sau plata);
- o lingurita rasa de sare de lamaie;
- un vas emailat (se interzice folosirea inox-ului sau a aluminiului).
Mod de preparare:
- Se pun toate ingredientele intr-un vas smaltuit, se fierbe totul la foc iute si se amesteca
putin cu o lingura de lemn (nu se foloseste nici un fel de metal).
- Invertirea zaharului dureaza, in total, 10 minute.
in sticle de culoare inchisa si se pastreaza la loc intunecos si rece. Este un excelent tonic
in starile de convalescenta si debilitate, cu efecte deosebite in anemii.
- Sirop de patlagina: se fierb acoperit 200 g frunze de patlagina proaspata in 400 ml apa,
la foc mic timp de jumatate de ora.Se lasa sa se raceasca, se strecoara si se adauga 100 g
miere amestecand bine.Se dau 6 lingurite pe zi la copii sau 3-6 linguri pe zi la adulti.
Siropul tine 3-4 zile la temperatura camerei sau 7 zile la frigider. Atentie: siropurile sunt
contraindicate diabeticilor.
e Utilizarea solutiilor extractive hidroalcoolice. Sunt forme de utilizare a produselor
vegetale in care plantele sunt macerate intr-un amestec de apa si alcool cu o
concentratie mai mare de alcool in cazul tincturilor si mai redusa in cazul vinurilor
medicinale.
LEACURI NATURISTE
Leacuri populare rusesti contra durerilor de stomac
Se apropie primavara si suferinzii de boli digestive se gandesc cu groaza la neplacerile
care vor reveni:
arsuri de stomac, gaze, inflamatii intestinale, crampe, stari de sufocare, dureri. Cotate
printre cele mai
vechi si eficiente remedii ale naturii, leacurile rusesti - care se bucura de o popularitate
crescanda in lume
- ofera solutii ieftine si rapide de ameliorare a problemelor digestive. Vi le recomandam,
urandu-va sa va
fie de ajutor.
ULCERUL
Terapie cu cartofi
In toate cazurile de ulcer, cel mai important lucru este regimul alimentar. Hrana trebuie
sa fie usoara - piure de vegetale, produse lactate, gris sau orez fiert in lapte. Nu se
consuma carne, alimente prajite sau aspre. Totul se consuma fiert. Un regim curativ sunt
cartofii - asa cum declara practicienii rusi si siberieni. In general, sunt folosite
urmatoarele metode:
- Cartofii cruzi, necuratati, bine spalati, se rad si sucul lor se stoarce. Se ia din acest suc,
de 2-3 ori pe zi, cate un pahar. In unele cazuri, se poate adauga si putin ulei vegetal.
In cazurile acute, cand se observa sangerari, se face un tratament de 5 zile, dupa cum
urmeaza:
- Pacientul nu mai mananca nimic 24 de ore. Se curata bine intestinele cu ajutorul
clismei (un amestec de
apa calda cu sare). Apoi, pacientul trebuie sa stea la pat. Este hranit numai cu cartofi
fierti fara sare, la care se adauga galbenusuri de oua fierte tari. Se iau 4-5 mese pe zi.
Nu se adauga unt sau ulei.
Amestecul trebuie sa fie pe cat posibil uscat. Pe timpul acestui tratament, lichidele
trebuie cat mai mult reduse. Cand pacientului ii este sete, i se da putina apa calda, in
care se inmoaie si putina paine de secara. Astfel, se inhiba peristaltismul si se produce
constipatia - un lucru important de urmarit in respectivul tratament. Cel mai indicat ar fi
tratamentul in care pacientul sa nu aiba nici un scaun in timpul acesta. El trebuie sa fie
incurajat sa se abtina sa iasa afara. Dupa doua zile, aceasta senzatie dispare.
Dupa cinci zile, pacientului i se face o clisma si, treptat, acesta poate reveni la o
alimentatie normala. Nu se iau nici un fel de laxative, iar daca constipatia persista, se
mai administreaza clisme cu ulei vegetal, adaugandu-se apa. Activitatea normala
intestinala se reface de la sine si nu trebuie grabita cu laxative.
Terapie cu aloe
Aceasta planta este un bun agent medicinal pentru tratarea ulcerului. Cu o jumatate de
ora inainte de mesele principale, se mesteca frunze de aloe, sucul se suge, iar fibrele
ramase de la frunza se arunca (se scuipa). Urmatorul leac este, de asemenea, foarte
eficient - un pahar de suc de aloe (care poate fi strecurat in prealabil) se combina cu 3/4
pahar de miere, precum si cu o cantitate egala de ulei de masline. Acest preparat se pune
intr-o sticla si se leaga bine gatul acesteia. Se fierbe la bain-marie (sticla se introduce
intr-un vas cu apa care fierbe incet), timp de 3 ore. Se raceste si se pastreaza la loc
racoros.
Doza - o lingura dimineata, inainte de masa. Se agita sticla inainte de intrebuintare.
Acest medicament se pastreaza la frigider (dar sa nu inghete) timp de o saptamana.
Sucul de varza
Sucul de varza proaspata este un excelent medicament pentru ulcer. Se obtine prin
maruntirea verzei prin masina de tocat, apoi sucul se strecoara printr-un tifon. Se beau
4-5 pahare pe zi, inainte de masa sau dupa. Nu se consuma alt lichid timp de cel putin o
saptamana, dar, daca este necesar, cura cu suc de varza se poate prelungi.
Terapie cu ghimbir
Un amestec de ghimbir cu apa este considerat un bun medicament in tratarea ulcerului.
La un litru de apa se pune o lingurita de radacina de ghimbir macinata. Se fierbe timp
de 30 de minute, se strecoara si se raceste. Se poate adauga putina miere pentru gust. Se
beau 3-4 pahare pe zi, in timpul mesei sau dupa masa. In America, suferinzii de ulcer
iau un fel de apa gazoasa cu ghimbir. Rezultatele s-au dovedit a fi foarte bune.
Un bun remediu pe baza de amestec de plante
Urmatorul preparat pe baza de amestec de mai multe plante este recomandat in toate
cazurile de ulcere, precum si ca un remediu preventiv. Se ia o cantitate egala (o
In functie de culoarea parului dvs., puneti cate 12 linguri din urmatoarele plante intr-un
vas smaltuit: salvie pentru parul brun, musetel pentru parul blond, patrunjel pentru parul
saten. Turnati deasupra 300 ml untdelemn de soia sau floarea-soarelui si asezati vasul
pe bain-marie (baie de aburi). Lasati sa se infierbante vreme de o jumatate de ora, apoi
varsati amestecul intr-un vas cu gura larga (castron de plastic sau sticla). Acoperiti-l cu
mai multe randuri de tifon curat si fixati-l cu o banda adeziva sau cu un elastic. Lasati
continutul sa se macereze vreme de o saptamana, punand recipientul langa o sursa de
caldura, fara a uita sa amestecati o data pe zi. In ziua a saptea, strecurati continutul si
puneti-l intr-un vas curat.
Modul de folosire: luati 5 linguri de compozitie (daca aveti parul scurt) si 8 linguri
(daca aveti parul lung si uscat) si infierbantati-le cateva minute pe foc. Inmuiati-va
parul in apa calda, stergeti-l cu prosopul, apoi aplicati untdelemnul pe toata lungimea
lui. Varati-va parul uns intr-o casca de baie sau intr-o punga ingusta de plastic (cat
circumferinta capului), iar pe deasupra inconjurati-va cu un prosop inmuiat in apa
fierbinte si apoi stors. Cand se raceste, repetati operatiunea. Stati asa o jumatate de ora
(prosoapele fierbinti trebuie sa fie permanent reinnoite), apoi spalati-va de doua ori cu
sampon si clatiti-va bine. Este o veche reteta frantuzeasca, ideala pentru regenerarea
parului, la schimbarile de anotimp.
O reteta miraculoasa: firul rosu de lana
Va propun un leac din batrani, cu putere miracu-loasa, pentru care nu exista explicatie.
De multe ori, in pliul degetelor de la picioare - uneori la toate, alteori doar la degetul
mic - apar niste crapaturi in piele, foarte dureroase, in adancimea carora se vede deja
sangele. Pe cand eram copila, mama mi-a spus sa ma leg la degetul respectiv cu un fir
de lana rosie si-mi va trece. Asa s-a si intamplat. De-a lungul anilor, cand leziunile au
revenit, am cautat sa ma tratez cu diverse unguente pe baza de antibiotice sau cu alte
solutii (iod, rivanol), dar n-am scapat nici de taieturi, nici de durerile intense.
Amintindu-mi de firul rosu al mamei, am recurs la el si totul s-a rezolvat. E suficient sa
se lege, o noapte sau o zi, degetul mic cu fir rosu de lana, si leziunea se inchide si
dispare. Curioasa, am intrebat pe unii si altii daca exista vreo explicatie pentru aceasta
bizara tamaduire, dar n-au stiut sa-mi raspunda. Cert este ca face bine, drept care doresc
sa le fie de leac celor in suferinta.
Leac cu malai contra amigdalitei
Se confectioneaza un saculet din panza (e buna si o fata mica de perna, dar de forma
alungita), care se coase la un singur capat. Prin capatul ramas liber se introduce faina de
malai, apoi saculetul se coase. Se umezeste saculetul cu apa la temperatura camerei,
apoi se stropeste cu spirt medicinal. De ambele capete ale saculetului se coase cate un
snur sau se prind niste panglici cu ace de siguranta. Se aseaza saculetul pe zona
inflamata, iar snururile se leaga deasupra capului. Peste saculet se aplica un prosop.
Procedeul se practica seara, inainte de culcare. In cazul in care amigdalita produce si
febra, se mai umezeste o data saculetul in timpul noptii. Dupa o singura folosire,
procedeul da rezultat garantat.
- Instilatii nazale cu apa cu sare - alternativ, intai pe o nara, apoi pe cealalta. Se dizolva
1 lingura de sare in 1 l de apa. Spalaturile se fac cat mai des posibil. Varza atrage
infectia din sinusurile frontale, prin spatele globului ocular, iar sarea o elimina. Dupa 45
de zile se introduc in alimentatie produsele lactate (minus iaurtul). Se continua celelalte
procedee. Dupa alte 45 de zile se introduce carnea de pasare de curte si pestele alb
(salau). O data pe saptamana se permite 1 ou (fiert tare). Durerile inceteaza dupa 3-4
zile. In 9 luni de zile se observa vindecarea, iar varza se pune zilnic in acest interval de
timp.
Tinctura de lame de ras si anchilozele
Iata reteta: 20 de lame de ras din otel inoxidabil se baga in 1 sticla de lapte cu gura
larga, impreuna cu 1/2 litru esenta de otet. Se acopera sticla cu un dop de pluta sau de
cauciuc si se scutura de mai multe ori pe zi. Se asteapta pana cand toate cele 20 de lame
se dizolva complet in esenta de otet. Rezulta un lichid care se aplica in comprese pe
locurile anchilozate: coloana, incheieturi ale membrelor. In prealabil, pielea se unge cu
alifie de galbenele facuta in casa sau cumparata de la Plafar (sa fie facuta cu unsoare de
porc). Compresele se tin pe locurile bolnave, pana ce pielea se inroseste si se
infierbanta. Se aplica din nou, peste 2-3 ore. Locul facea basici, chiar rani, pe care
unchiul le trata cu crema Nivea (in cutiute mici, albastre). Intr-o zi, punea comprese cu
tinctura de lame de ras, in alta - comprese cu faina de mustar inmuiata in apa calduta si
facuta terci, cat rezista.
- Cel mai puternic antidot contra giardiei: propolisul
Tratamentul se face astfel: se ia timp de 10 zile cate o lingurita de tinctura de propolis
(concentratie de 30%), inainte cu o jumatate de ora de mesele principale. Procedeul se
repeta de trei ori, cu pauze de zece zile intre cure. Pentru copiii de peste zece ani, doza
este de o jumatate de lingurita. Tratamentul presupune o testare prealabila, care se face
astfel: se incepe cu 5 picaturi de propolis pe zi, adauganduse zilnic cate o picatura in
plus, pana se ajunge la 60 de picaturi (circa o lingurita). Daca in acest interval nu apar
fenomene de intoleranta - urticarie, greutate in respiratie -, tratamentul poate incepe. In
cazul aparitiei unor reactii, el trebuie evitat. Propolisul este cel mai inofensiv si eficient
remediu impotriva acestui flagel numit giardia.
- Maslinele contra ulcerului stomacal
Cura dureaza 22 de zile si se desfasoara in modul urmator: in prima zi, dimineata, se
desface 1 maslina careia i se mananca mai intai carnea, apoi se inghite samburele. In a
doua zi se mananca 2 masline, se inghit 2 samburi, in a treia zi - 3 masline si tot asa,
pana in ziua a unsprezecea, cand se mananca 11 masline si se inghit 11 samburi. De
acum inainte, cura se face invers, scazand cate o maslina si un sambure pe zi, pana
cand, la finalul tratamentului, se ajunge la un sambure si o maslina.
Micul dejun se serveste in toate zilele curei, dupa o jumatate de ora.
- Decoctul din coji de alune elimina pietrele de la fiere
In cazuri extreme
Nevralgii
Pentru a alina durerile nevralgice, se recomanda urmatoarea metoda: se taie in doua un
ou fiert tare, iar cele doua felii se aplica calde, pe partea afectata. Cand oul se raceste,
durerile dispar.
Despre paradontoza
1. Este necesar un regim igienico-dietetic. Spalatul pe dinti dimineata si seara inainte de
culcare.
- Ca sa nu se obisnuiasca flora bucala cu acelasi tip de pasta de dinti, dupa terminarea
unui tub se cumpara alta marca de pasta de dinti. Este bine sa se foloseasca ape de gura
pentru clatit. In Medias se gaseste apa de gura Fitodent (fabricata la BIERTAN), pe baza
de tinctura de salvie.
- Cumpatare si rezerva fata de grasimi de porc, afumatura, dulceturi, alcool dulce
rafinat.
- Tartrul este dusmanul nr. 1. Detartrajul trebuie facut de medicul stomatolog, cel putin
de trei ori pe an, urmat de un periaj profesional. Tartrul sau piatra tine departata gingia
de dinte. In spatiul respectiv se inmultesc microbii.
cleios, galbui, care se inchide apoi la culoare si se face ca iodul. Imediat se ia pe varful
degetului, bine dezinfectat, si se intinde pe locul afectat de pecingine. Operatia se repeta
pana cand se acopera intreaga suprafata bolnava. Dupa maximum trei zile de tratament,
pecinginea dispare complet.
Iarba-mare vindeca anemia
Pentru anemie se prepara urmatorul sirop: se curata radacinile plantei prin stergere cu o
carpa curata, cu dosul netaios al cutitului sau cu o perie fina, fara a rupe coaja. Se taie
apoi rondele si se usuca la soare (numai la soare, nu langa aragaz). Se pune 1/2 l de apa
la fiert si se iau cu trei degete de trei ori rondele de iarba-mare. Se fierb cu capac, pana
cand lichidul scade la jumatate. Dupa 10-20 de minute, se strecoara prin tifon si se
adauga o lingura de miere, amestecand bine. Intreaga cantitate se bea dimineata, pe
nemancate. Se asteapta doua ore, apoi se poate manca. Indicat este ca in cele doua ore
sa se stea in pat, culcat pe partea dreapta. A doua zi, reteta se repeta. Dupa o saptamana
de repaus, se poate fierbe o cantitate dubla, ca sa ajunga doua zile. Portia pentru o zi
ramane aceeasi: 1/4 l de sirop. La scurt timp se va instala o pofta de mancare sanatoasa.
In cazuri de anemie avansata, se recomanda zilnic 2 galbenusuri de ou nefierte, frecate
cu o lingura de miere. Va doresc sanatate.
Reteta pentru imbunatatirea vederii
Leacul pe care vi-l propun are darul de a aduce o imbunatatire substantiala a vederii,
atat in cazul varstnicilor, cat si pentru tineri. Iata in ce consta tratamentul: se iau 7
frunze verzi de gutui si se fierb in 2 l de apa, timp de 7 minute, dupa care se trage vasul
de pe foc si se acopera cu un capac. Se lasa sa se infuzeze 7 minute, apoi se strecoara.
Ceaiul se bea caldut, neincalzit, pe durata intregii zile, cu o jumatate de ora inainte de
mese sau la 2-3 ore dupa mesele principale. Seara, se pun pe ochi comprese caldute din
acelasi ceai, din 15 in 15 minute, timp de o ora. Tratamentul dureaza pana ce vederea a
revenit si
putem citi fara ochelari.
Cum sa ne lasam de fumat
In cele ce urmeaza ma voi referi la acea ciuma a vietii care provoaca cele mai
numeroase suferinte, cele mai numeroase victime, cele mai urate boli: aceasta ciuma
este FUMATUL.
Metoda propusa de mine cere sa aveti: un instrument de scris, un caiet sau o agenda
calendaristica, un ceas, tigari, un pic de vointa, un strop de inteligenta si dorinta de a
scapa de acest vrajmas al sanatatii. Cum se procedeaza? In ziua stabilita de dvs. (care
poate fi chiar ziua aniversara a nasterii, ca sa existe o motivatie sentimentala),
insemnati-va in caiet (agenda) ora cand aprindeti prima tigara, a 2-a, a 3-a, a 4-a, etc. In
ziua urmatoare, cand apare dorinta de a aprinde prima tigara, amanati acest gest cu 1015 minute. La fel procedati si cand apare dorinta pentru a 2-a, a 3-a, a 4-a etc. tigara. La
sfarsitul zilei veti constata ca din meniul dvs. de tigari fumate a disparut ultima tigara.
In aceasta zi, inainte de culcare, faceti o excursie in interiorul constiintei dvs. si veti
constata ca va simtiti propriul dvs. stapan. In ziua a doua, procedati la fel, dar amanand
cu 10-15 minute aprinderea tigarilor fata de ziua intai. La fel procedati si in ziua a 3-a, a
4-a, a 5-a etc. Incepand cu ziua a 5-a de aplicare a acestui program, faceti un semn cu
creionul pana unde veti fuma fiecare tigara. In ziua a 6-a, a 7-a, a 8-a etc. mutati acest
semn cu cate 1-2 milimetri spre capatul la care aprindeti tigara. Veti constata astfel ca pe
masura ce reduceti numarul de tigari fumate pe zi se reduce si marimea tigarii fumate.
In felul acesta, organismul dvs. este supus unui proces lent, dar constient, de
dezintoxicare nicotinica, care in final se concretizeaza prin disparitia dorintei de a mai
aprinde o tigara. Atunci veti constata ca numai cine lupta poate fi invingator, ca ati
devenit propriul dvs. stapan, ca inteligenta omului se afla in slujba lui. Pe parcursul
acestei lupte este bine sa va ganditi ca celulele corpului dvs. nu mai sunt supuse
atacurilor celor 200 de substante toxice din tutun, cu repercusiuni negative majore
asupra sanatatii intregului organism. Este suficient sa va ganditi ca acea boala groaznica
numita CANCER nu va mai ameninta, ca inima dvs. nu este supusa unui viitor
INFARCT, ca arterele si venele prin care circula sangele nu-si mai ingroasa peretii ca sa
produca ateroscleroza, boala care impiedica sangele sa transporte oxigen si substante
hranitoare la toate celulele corpului. De asemenea, este bine sa va ganditi, atunci cand
auziti semnalul sonor al unei Salvari, ca o contributie la starea celui aflat in Salvare o
are si tutunul. Cand vedeti un cersetor sau un trecator, cu unul sau ambele picioare
amputate din cauza arteritei, tutunul isi are meritul sau si in aceasta situatie. Cand vedeti
o persoana relativ tanara, dar cu figura brazdata de riduri, un merit in aceasta
imbatranire timpurie il are si tutunul, care de cele mai multe ori este prieten cu
alcoolul.
Cu toate cele mentionate mai sus, tutunului i s-a gasit, de catre un pustnic indian, si trei
parti bune, care sunt urmatoarele: pe fumator nu-l ataca hotii in timpul noptii, deoarece
el tuseste toata noaptea si este mereu treaz; pe fumator nu-l ataca nici cainii, deoarece el
umbla mereu cu un baston, ca sa-si sprijine neputinta fizica; pe fumator nu-l vei vedea
batran, deoarece el moare inainte de a imbatrani! In finalul acestei scrisori, rog cititorii
care nu vor sa-si fie propriii lor dusmani sa aplice acest program de dezintoxicare
nicotinica incepand cu o luna inaintea zilei de nastere, pentru ca urarile pe care le vor
primi cu aceasta ocazie sa nu fie formale si pentru ca cel mai frumos si sanatos cadou sa
si-l faca singuri si sa se felicite singuri pentru victoria obtinuta contra lor insile.
LEACURI INDIENE CU PLANTE AROMATE
Busuiocul (Ocium sanctum)
Parti medicinale: frunze, flori, seminte si radacini.
Tuse, raceala, gripa: 10-12 frunze spalate si strivite si o lingurita rasa de ghimbir se
prajesc intr-o tigaie, la foc mic, pana cand frunzele se inmoaie. Se adauga o cana cu apa
si se fierb cateva minute. Se adauga o lingurita de miere si se bea. - Se face infuzie din
10-15 frunze la doua cani cu apa. Se bea cald.
- Se stoarce sucul a 10-15 frunze; se adauga o lingurita de suc de ghimbir si o lingurita
de miere. Se amesteca si se consuma dimineata si seara. - Se foloseste pudra din frunze
de busuioc uscate, care se prizeaza pentru inlaturarea congestiilor nazale.
Probleme digestive: se fierb 20 de frunze de busuioc in 250 ml de apa si se bea.
bors proaspat (facut din tarate de grau), iar peste circa o ora se bea o cana de ceai caldut
de pelin.
Reteta americana pentru vindecarea cataractei
Pentru tratamentul cataractelor, inclusiv a celor inoperabile din cauza hipertensiunii, a
diabetului zaharat etc., se foloseste urmatoarea reteta: 200 g seminte de marar + 50 g
radacina de valeriana (fin maruntita) + 500 g miere de albine naturala se amesteca bine
intr-un vas. Deasupra se toarna 2 l de apa fierbinte (folositi un borcan de sticla de 3 l).
Se lasa la macerat 24 de ore, dupa care se filtreaza printr-un tifon curat si se toarna in
sticle de culoare inchisa, care vor fi tinute la frigider. Se ia cate o lingura de supa, cu o
jumatate de ora inainte de fiecare masa (deci de trei ori pe zi). In paralel cu amestecul
de mai sus, se recomanda practicarea de 2-3 ori pe zi a urmatorului tratament extern:
spalati-va bine pe maini, umeziti-va aratatoarele cu saliva si purtati-le in jurul ochilor,
pe pleoape, frecand usor, ca sa intre in piele. Saliva fiind alcalina are puteri
tamaduitoare in cataracta.
Alta reteta
Seara, la culcare, vreme de 15-20 de zile, se pune o picatura de miere naturala in ochi,
cu o pipeta. Se face o pauza de 10-15 zile, dupa care se reia tratamentul. Dupa numai un
an de tratament cu miere, un renumit medic oftalmolog din Bacau, la care am mers
pentru consult, nu a mai gasit nici urma de cataracta. Tratamentul nu trebuie intrerupt
prea mult, pentru ca boala reapare.
Leac contra adenomului de prostata
tratament cu propolis si frunze de ulm: 30 g propolis solid se maruntesc si se pun in 200
ml de spirt de 96. Se lasa la macerat vreme de 30 de zile, agitanduse zilnic, apoi se
pune la rece in frigider. Seara, inainte de culcare, se iau 10 picaturi intr-o lingura, cu
putina miere de albine, timp de 10-15 zile, apoi se face pauza 5 zile, dupa care
tratamentul se repeta. Tot seara, la culcare, se prepara un ceai din 250 ml apa clocotita,
ce se toarna peste 5-6 frunze de ulm. Se lasa sa se raceasca, apoi se bea neindulcit, 1015 zile la rand, cu o pauza de 5 zile, dupa care cura se reia.
Cum se elimina piatra de la rinichi
- Cu ridiche neagra: timp de 7 zile, in fiecare dimineata, cu doua ore inainte de a manca,
se bea un paharut de tuica plin cu suc de ridiche neagra. Tratamentul nu trebuie
prelungit mai mult de 7 zile.
- Cu ceai de canepa: timp de trei saptamani, in fiecare dimineata, cu doua ore inainte de
masa, se bea un ceai facut din 2 linguri de seminte de canepa, zdrobite si fierte in 150
ml apa, pana ce lichidul ramane la jumatate.
Cum luptam cu racelile si cu gripa
- Pentru prevenirea bolii: foarte eficienta este purtarea la gat, intr-o mica punguta de
panza, a unui catel de usturoi, schimbat zilnic cu unul proaspat.
- La primele semne de iritare in gat ori tendinta de schimbare a timbrului vocal, se face
gargara profunda cu apa calda, in care s-au adaugat trei linguri de otet de mere. Operatia
se repeta la 30 de minute, in acest fel curatind focarul de inmultire al agentilor patogeni.
- Picura nasul enervant? Se fac fumigatii cu faina de porumb, care opresc scurgerile
nazale. Daca fumigatiile sunt facute cu busuioc uscat, mucoasa nazala va deveni foarte
uscata, ca hartia!
- Aveti deja temperatura? Acesta este semnul sigur ca organismul lupta cu virusurile.
Pentru a nu permite sa fie depasit plafonul de 38C, cand sunt deja posibile frisoanele,
se pot bea ceaiuri de soc, de salvie, de tei, de macese ori catina alba, care, pe langa
scaderea temperaturii, vor vitaminiza organismul.
De folos este si sugerea a doua comprimate de vitamina C, plasate sub limba. Un bun
dezinfectant al gatului este si amestecul millecham (musetel cu coada-soricelului),
foarte bogat in azulene.
- Se scurteaza mult durata bolii, daca se administreaza o fiertura din ghimbir,
scortisoara, cuisoare si nucsoara, cate un varf de cutit din fiecare. Conform medicinii
ayurvedice, acestea aprind agnii (focul launtric) care distrug agentii patogeni.
- Virusurile gripei nu rezista la aromoterapie. De mare utilitate sunt inhalatiile cu ulei
volatil de menta, pin, eucalipt ori cimbru - care are un spectru foarte larg microfag, fiind
din acest punct de vedere de opt ori mai puternic decat formolul, folosit inca la
dezinfectia saloanelor de spital. Pentru copiii foarte mici, este suficienta evaporarea
catorva picaturi de ulei de cimbru, seara la culcare, in camera de dormit, introduse in
apa clocotita dintr-un ibric!
- La copii sunt de mare efect frectiile cu otet de mere ori otet aromat, pe spate, brate,
piept si talpile picioarelor.
Leacuri babesti cu efecte maxime
- Pentru durerile de urechi se foloseste un catel de usturoi, introdus cu atentie in
conductul auditiv.
(Sa nu fie prea mic, ca sa fie scapat inauntrul urechii.)
- Pentru bataturi, dupa baie, dupa taierea a ceea ce se poate, se pune pe batatura o felie
de usturoi, se leaga si se lasa pana a doua seara, cand se repeta operatiunea. In cateva
zile batatura va iesi cu usurinta.
- Pentru durerile de dinti, se mesteca seara, dupa ce va spalati, o bucatica de busuioc
uscat, pana se face ca o pasta. Se dirijeaza cu limba sau degetul la locul cu pricina si se
lasa acolo toata noaptea.
Saliva rezultata nu se scuipa, ci se inghite. Dimineata vom avea placuta surpriza a
disparitiei durerii.
Daca mai persista, se poate relua operatia si in cursul zilei, dupa masa, si dupa spalatul
dintilor.
- Extract macerat de aloe, pentru cicatrizarea ranilor ulcerale ale stomacului si a
hemoroizilor, tonic stomacal, pofta de mancare, stari de oboseala, stari neurotiforme.
Frunzele proaspete de aloe, in varsta de 3-5 ani, se trec prin masina de carne. La 750 g
frunze se adauga 125 g miere de albine (de mai), 1750
ml vin rosu (din struguri de vie, producatoare, nu nobila, ca acestia sunt stropiti) si
zeama de la 10 lamai.
Amestecul se pune intr-un vas si se tine 5 zile la loc racoros si intunecos, apoi se
strecoara.
Tratament:
se iau 1-2 lingurite cu o ora inainte de mese, timp de 1-2 luni. In bolile vechi,
tratamentul dureaza de la 6 luni la 1 an si tine o viata, daca nu se fac excese alimentare
si bahice.
Reteta eficace pentru tratarea negilor
Pentru a inlatura negii albi de pe corp, chiar si cei care au excrescente, fara dureri sau
riscuri: se alege o piersica coapta, se decojeste si se aplica pe zona cu negi, lasand-o
timp de 24 de ore (se mentine cu ajutorul unui pansament din tifon). Repetati procedeul
trei zile consecutiv, timp in care nu aveti voie sa udati locul cu apa. Dupa cele trei zile,
zona tratata se spala cu apa si sapun, dupa care se freaca cu piatra ponce. Locul negului
devine curat si neted.
1. Leac sigur impotriva racelii
In doua-trei seri la rand, se bea un ceai fierbinte din coada-soricelului, patlagina si un fir
de menta, tinandu-se picioarele in apa fierbinte. Se sta intre 5-10 minute. Daca apa da sa
se raceasca, se mai adauga apa clocotita. Dupa aceea se intra in pat. Efectul este foarte
rapid. Indiferent cat de puternica este raceala, trece ca luata cu mana. De obicei sunt
suficiente doua seri. Cine nu poate bea ceaiul amar, sa adauge o lingurita de miere. Nu
uitati! Cand va prinde raceala, bagati-va picioarele in apa fierbinte.
2. Impotriva durerii in gat
Se bea lapte fierbinte, in care s-au topit o lingurita de unt si o lingurita de miere, cu
inghitituri mici, tinand picioarele in apa fierbinte.
3. Contra tusei
Ceai din coji de ceapa (este cam neplacut la gust) plus apa fierbinte la picioare. Ceai de
patlagina + apa fierbinte la picioare.
4. Impotriva cistitei
Musetelul este cel mai serios inamic al cistitei.Doua-trei seri la rand, se face un ceai
concentrat de musetel cu care se fac bai de sezut in lighean. Ceaiul trebuie sa fie cald,
dar sa nu friga. Se tin apoi picioarele in apa fierbinte si se intra in pat. Pe langa faptul ca
rezolva problema pe loc, boala nu va mai reveni ani la rand.
5. Pentru o stare de bucurie calma rasfat
Seara se bea un ceai din plantele preferate, in care se adauga un paharut de vin bun,
stand cu picioarele in apa fierbinte. Se spune ca apa fierbinte la picioare prelungeste
tineretea si sustine vitalitatea.
Cum isi trateaza minerii bataturile din talpi si de pe degetele de la picioare
Se taie o feliuta de slanina nesarata, se pune pe batatura si se bandajeaza. Feliuta se tine
zi si noapte (schimbandu-se cand s-a topit) pana cand batatura se inmoaie si iese cu
totul. Tratamentul dureaza o saptamana-doua, dar merita efortul, pentru ca pe locul
respectiv nu va mai aparea alta vatamatura.
Impotriva balonarilor si a digestiei dificile
Dupa masa de pranz si cea de seara, se bea cate o cana de ceai din: o lingurita de
chimen (chimenul se clocoteste cinci minute), o lingurita cu varf de coada-soricelului si
un fir de menta (sau cateva frunze). Balonarile nu-si vor mai face aparitia, nu va exista
senzatia de greutate in stomac si nici arsuri. Acest ceai inlocuieste cu succes
Trifermentul si n-ar trebui sa lipseasca din casa celor cu probleme la ficat, bila, stomac.
Cand pe copii ii doare burta
Se ia un blid (farfurie) de lut si se incalzeste bine. Blidul se pune cu gura pe burta
copilului peste haine - nu trebuie sa arda - si copilul trebuie sa stea in pat cu genunchii
la gura (covrig).
Pentru a capata pofta de mancare
Se zdrobesc bine in mojar o mana buna de flori de coada-soricelului pana se fac
pulbere. Peste pulbere se pun 400 g miere. Din acest amestec i se da copilului o
lingurita pe stomacul gol. Preparatul face si o buna curatenie in intestine - elimina
parazitii.
Leac pentru arsuri (oparituri)
3 linguri de apa de var si 3 linguri de ulei le amesteci bine cu un bat de tufa (alun) nici
uscat, nici verde, curatat de coaja. Se face un fel de unsoare (unguent). Nu exista spray
inaintea lui.
Leac pentru rinichi
Ceai de ciup de malai (matase de porumb) recoltat in luna lui august si cozi de cirese
culese pe sfantul soare. Se bea in loc de apa doua-trei saptamani.
Leac pentru reumatism
Pui intr-o sticla floare de acat (salcam) pana o umpli si pe urma pui dohot (petrol) pana
o umpli. O inchizi bine si bagi sticla in pamant o luna de zile. Apoi o scoti si te dai pe
unde te doare.
Pentru dureri de genunchi
Musuroi de pe camp (cu tot cu furnici), luat si oparit 20 minute. Se face baie la
genunchi.
Pentru reumatism
Intr-o sticla pui apa si zahar, ca s-o indulcesti. Arunci apoi apa si bagi gura sticlei intrun musuroi cu furnici pana se umple. O scoti si o umpli cu spirt sanitar (medicinal). O
inchizi bine si o pui langa soba, la caldura, sa dospeasca doua saptamani. Te dai pe unde
te doare seara, cand te culci. Nu-i voie sa mai iesi in frig. Uzi un cearsaf in apa calduta,
il storci bine si te invelesti in el. Peste el se pune un altul uscat si te acoperi cu multe
invelitori, ca sa transpiri. Io n-am stiut ce-i reumatismul si durerile de picioare.
respectat cu rigurozitate acest regim timp de un an, facand vizite lunare la cabinetul dlui Boerescu. In septembrie 2002, medicii mi-au spus ca nu mai am nimic pe colul
uterin, tumora a disparut, iar spre rect s-a pietrificat.
Adresa: dr. Cristian Boerescu - str. Spatarul Preda, bl. 129A, sc. C, ap. 65, sector 5,
Bucuresti, tel.
021/423.05.83.
"Dupa tratamentul d-lui NICOLAE POP din Cluj, baiatul nostru este din nou om
normal"
Cancer la colon. limfom malign.
Adresa: Nicolae Pop, str. Primaverii nr. 6, bl. S2, sc.9, ap. 325, Cluj-Napoca, tel.
0264/17.06.77
"Cu ajutorul ELECTROPUNCTORULUI, mama a scapat de durerile la coloana"
Adresa: S.C. SENERG S.R.L. - str. Somesului nr. 43, Cluj-Napoca, tel. 0264/13.87.68,
0264/43.37.93.
- Antologia celor mai bune retete publicate in Formula AS
in ciuda rezervei ironice a multor specialisti - usturoiul, ceapa, ardeiul iute si patrunjelul
verde mai au multe de spus in lupta cu bolile.
Contra rinitei si sinuzitei
Tratamentul cu hrean
Sinusurile congestionate si nasul infundat se vindeca fara gres daca punem pe frunte 2-3
linguri de hrean ras, invelit intr-o basma rosie. Hreanul se tine 5-30 de minute pe frunte
si la radacina nasului. Cei cu o piele foarte sensibila vor tine mai putin cataplasma,
altfel pot aparea inflamatii serioase. La unu-doua minute de la inceperea acestui
tratament vom simti cum nasul se desfunda, cum presiunea din sinusuri scade,
producandu-se o drenare foarte puternica, pe intreg traiectul cailor respiratorii
superioare. Este bine sa avem un pachet de servetele la indemana, intrucat efectul este
foarte puternic si trebuie sa lasam sa fie eliminat tot ceea ce este nociv.
In tratamentul gripei si al guturaiului, desfundarea nasului este foarte importanta,
deoarece daca respiram normal, pe nas, sunt evitate complicatiile bronsice si
pulmonare. Ca tratament rapid al sinuzitei, acest leac nu are echivalent, o cura de 5 zile,
in care facem aceasta aplicatie de una-doua ori pe zi, elimina rapid aceasta afectiune.
Leacuri pentru faringita, amigdalita si dureri de gAt, in general
Ardeiul iute
Atunci cand simtim ca incepe sa ne doara gatul si ca ne cuprinde raceala, ne facem o
cana de ceai verde sau negru in care adaugam 10 seminte de ardei foarte iuti. Se bea cat
mai cald, cu inghitituri mici, asa incat sa-si faca efectul in zona gatului.
In medicina locala din Tara Motilor branza de vaci este considerata un adevarat febrifug
si antibiotic. Ea are un efect curativ exceptional in toate bolile inflamatorii si in starile
febrile. Se pune pe o panza un strat de branza de vaci, se impatureste si se aplica pe
gamba (cel mai bine - cate o cataplasma pe fiecare picior). Se tine minimum o ora.
Remedii contra gripei
Maghiranul
Se administreaza sub forma de infuzie: la o cana de apa clocotita se pun intre o lingurita
si jumatate si patru lingurite de pulbere de maghiran; se lasa vasul acoperit 15-20 de
minute, dupa care se strecoara.
Indulcit cu miere, ceaiul se bea intotdeauna fierbinte. La 10-15 minute vom transpira,
eliminand din abundenta toxine, in timp ce sinusurile si caile respiratorii superioare se
vor decongestiona. In faza de coctiune, inainte de declansarea bolii, se bea cate o cana
de ceai la 20-40 de minute, timp de cateva ore.
In cazul cand gripa s-a declansat, ceaiul se va bea numai in afara perioadelor de febra,
cu aceeasi frecventa, timp de o zi.
Atentie: in magazinele noastre nu veti gasi maghiranul prezentat ca planta medicinala,
ci sub forma de condiment, in raioanele alimentare. Uneori poarta denumirea
comerciala de majoran.
Tratament cu apa si usturoi
Nici un remediu nu se compara in lupta cu gripa cu usturoiul, care are o uimitoare
capacitate de anihilare a virusurilor. Pentru prevenirea gripei, dar si ca actiune imediata
in caz ca simtim ca ne cuprinde gripa, terapeutul naturist Ioan Groza din Arad a elaborat
o reteta bazata pe maceratul de usturoi, care se realizeaza astfel: se macina (prin masina
de tocat carne) sau se zdrobesc (cu aparatul de facut mujdei) 6- 8 capatani de usturoi, se
aseaza intr-un borcan, peste care se toarna un litru de apa rece (de la chiuveta) si se
amesteca. Pentru a diminua mirosul si gustul usturoiului, se mai pun doua linguri cu
frunze de patrunjel fin tocate. Dupa cel putin sase ore, maceratul poate fi consumat
dupa cum urmeaza: se beau zilnic (pana se termina cantitatea din borcan) 5-10 linguri
sau inghitituri din maceratul strecurat. Atentie: maceratul se strecoara pe masura ce este
consumat, in rest fiind tinut la frigider. Se recomanda ca persoanelor afectate de gripa sa
li se faca si frectii cu macerat (dar caldut) pe spate sau pe maini (pentru care se va
prepara alt litru de macerat).
Celor care nu suporta usturoiul intern, li se pot face frectii si li se pot pune comprese pe
talpile picioarelor (maceratul sa fie caldut). Daca gripa este insotita de frisoane si de
febra, in urma tratamentului frisoanele dispar in cateva ore, iar temperatura corpului
revine la normal in una-doua zile.
Usturoiul si mai ales maceratul de usturoi sunt eficiente si in prevenirea sau combaterea
altor boli specifice iernii, precum: puseele reumatice, infectiile renale, cistitele, durerile
de piept si de cap de la frig, infectii ale ochilor, nasului si gatului etc.
Ne protejam sanatatea daca mancam de doua-trei ori pe saptamana cel putin 3-4 catei de
usturoi (numai daca organismul il tolereaza).
Tratamentul descris a fost testat pe mai multe persoane care s-au redresat uimitor de
repede cu ajutorul maceratului de usturoi.
Un ajutor de exceptie pentru perioada de menopauza: tinctura Femina
tinctura pentru menopauza, numita Femina. Am 53 de ani si de vreo 3-4 ani am
palpitatii, dureri puternice in stern, valuri dese de transpiratie. Sunt diagnosticata cu
aritmie si angina pectorala si zilnic am luat 2 tablete de Diacordin si 2 de Sermion,
medicamente de import destul de scumpe si cu multe contraindicatii. Dupa ce am luat
doua zile tinctura Femina conform prospectului, am renuntat la tablete. Astazi, dupa
cele 14 zile de tratament cu tinctura, inima mea functioneaza normal, nu mai am
intepaturi in zona sternului, bufeurile s-au rarit. Doresc prin intermediul revistei sa
recomand acest produs de exceptie, fabricat de Plantavorel Piatra-Neamt, tuturor
femeilor cu probleme de menopauza.
Reteta minune contra reumatismului
La o jumatate de litru de spirt medicinal se adauga doua lingurite sare de lamaie si doua
lingurite sare fina de bucatarie. Se lasa la macerat 7-10 zile si se agita in acest timp.
Frectii.
Leac contra cancerului bucal
Dragaica (sanziana galbena) culeasa proaspata si maruntita se opareste si se lasa 5
minute la infuzat (la o cana de apa se pune o lingurita de planta). Se face zilnic gargara
cat se poate de adanc, dupa care ceaiul se scuipa. In timpul unei zile trebuie sa folositi
cel putin 2 litri de ceai. Din doua in doua gargare se poate bea cate o lingurita de ceai.
Vindecarea este garantata. Dupa ce dispare complet tumora, se consuma cateva luni ceai
depurativ, cu efect de impiedicare a reaparitiei cancerului. Formula:
300 g galbenele, 100 g coada-soricelului, 100 g urzica. Din acest ceai se bea o
inghititura la fiecare 20 de minute.
Reteta de curatare a limfei
Dimineata, pe stomacul gol, se bea un pahar cu urmatorul amestec: 1 lingura de sare
Glauber (sulfat de sodiu) la un pahar de apa. (Apa trebuie sa fie fiarta si racita sau apa
distilata). Separat, se pregateste un amestec din 2 litri suc de citrice (4 grapefruit-uri
mari sau 6 mici, 1-3 lamai, pana la 2 litri se completeaza cu suc de portocale), la care se
adauga 2 litri de apa. Amestecul se va consuma la 30 de minute dupa ce s-a luat sarea
Glauber, portionat in cantitati de 350-400 ml, luate la 20-30 de minute distanta, toata
ziua. Nu mancati nimic. Daca apare o senzatie puternica de foame, mancati cateva
portocale. Inainte de culcare se face o clisma - 2 litri de apa cu adaus de suc de lamaie.
Procedura se repeta trei zile. Ca rezultat, din organism se elimina limfa acida bolnava.
CEAI ANTICANCERIGEN
Pentru persoanele care sufera de cancer recomand ceaiul din planta Larrea Mexicana.
Aceasta planta traieste in Mexic, dar se poate gasi in orice farmacie naturista din SUA
sau Europa de Vest, la un pret accesibil. De pe Internet am aflat ca doctorii nu sunt in
unanimitate de acord cu efectul acestei plante impotriva cancerului. Neindoielnica este
insa proprietatea ei de-a intari sistemul imunitar. Tatal meu a fost operat de cancer la
limba acum cinci ani de o stralucita echipa medicala de la Clinica de Chirurgie
Maxilofaciala a Facultatii de Stomatologie din Bucuresti (prof. dr. Ganuta si conf. dr.
Bucur). El continua sa bea acest ceai, se simte foarte bine si de la fiecare control se
intoarce acasa cu inima usoara. A primit planta de la un coleg a carui mama a luat ceaiul
cand avea metastaza si a murit dupa noua ani din alta cauza. Tatal meu a vorbit
doctorilor sai despre aceasta planta si a primit urmatoarele instructiuni, pe care le
respecta cu sfintenie: - se bea o data pe zi, o cana de ceai, dimineata pe stomacul gol; ceaiul se face din 1/2 de lingurita de praf de planta intr-o cana cu apa clocotita (nu se
foloseste lingurita de metal odata ce planta se afla in apa); - dupa ce s-a baut ceaiul (cat
se poate de fierbinte), o jumatate de ora nu se bea si nu se mananca nimic; - se bea
zilnic, dar daca se sare cate o zi din cand in cand nu face nimic; - dupa aproximativ
doua luni de tratament se recomanda una-doua saptamani de pauza. Atentie, ceaiul nu
este recomandat in cazul unor sensibilitati la rinichi sau ficat, tratamentul trebuie
intrerupt imediat daca urina devine inchisa la culoare sau daca ochii se ingalbenesc!
Un tratament pentru orice boli de oase, coloana si articulatii (reumatism, osteoporoza,
artroza), dar contraindicat suferinzilor de boli cardiovasculare
Draga redactie, cu toate ca acest tratament este de o simplitate extrema, practic il ridica
pe om din patul sau de suferinta in cateva ore. Si totusi am stat mult in cumpana pana
sa-l trimit spre publicare, caci socul termic poate pune in pericol viata bolnavului, daca
acesta nu va respecta intocmai conditiile 1, 2 si
3, mentionate mai jos.
Tratamentul l-am descoperit cand o vecina de 63 de ani a anchilozat din cauza durerilor
de picioare.
Examenul medical calificat si radiografiile au aratat ca suferea de osteoporoza,
osteoartroza si depuneri prin calcifiere pe coloana vertebrala. La inceput a primit si luat
un tratament cu supozitoare calmante + Cortizon. Nu prea au ajutat-o si trecand prin
suferinte de neindurat, ne-am mobilizat astfel: mai intai, bolnava a stat intr-o cada cu
apa sarata si fierbinte timp de o ora (asta pentru ca ea este foarte friguroasa). Imediat a
fost imbracata intr-un halat de baie flausat, care in prealabil fusese imbibat in apa rece
cu otet de mere si stors moderat, si apoi a fost infasata din cap pana in picioare intr-o
patura obisnuita si pusa intr-un pat ingust (de o persoana), cu saltea fara arcuri. Lipit de
latura patului se afla un calorifer incins si care a fost tinut cu termostatul dat la
maximum tot timpul tratamentului. Apoi peste bolnava si calorifer impreuna s-au pus
doua plapumi groase de lana. Esential este ca extremitatile corpului (maini, picioare,
cap) sa fie bine acoperite, desigur, exceptand fata. La inceput, halatul ud s-a uscat pe
bolnava insa, ea transpirand, l-a udat la loc de puteai sa-l storci. Timpul de lupta a fost
de doua ore bune, cand din bolnava a iesit un miros greu. In aceasta perioada, camera va
fi inchisa si tamaiata. Apoi bolnava se va schimba in lucruri calduroase si va mai sta
inca trei ore in pat, acoperita. Extrem de important este ca in timpul tratamentului si
inca 6-12 ore dupa tratament, la bolnava sa nu ajunga nici un fel de frig (vant rece,
curent rece sau apa rece), deoarece prin asudare toti porii se deschid, iar trupul poate
absorbi cu usurinta orice vanticel.
Astfel, bolnava venita in carje a plecat si fara ele si fara dureri. Se recomanda dupa
tratament un repaos absolut. Apa de la frigider va fi eliminata cu orice pret, pentru
totdeauna. La nevoie, tratamentul se mai poate repeta cateva zile consecutive. Bolnava a
baut zilnic decoctul de la o telina, cu tot cu frunze, fiarta pana ce apa scade la jumatate.
Atentie mare! Dat fiind socul termic suportat langa calorifer, inaintea tratamentului,
bolnavul va trebui sa indeplineasca exact aceleasi conditii ca si inotatorii inaintea
plonjarii in apa:
1. trebuie sa aiba o inima sanatoasa si sa nu sufere de boli cardiovasculare (in cazul
nostru, tensiunea bolnavei a fost 14/8).
2. tratamentul sa-l efectueze cand e odihnit, pe nemancate si pe nebaute, adica inaintea
primei mese (ca sa nu mareasca inutil travaliul inimii si pentru ca foamea este de mare
ajutor in orice lupta intensa cu boala).
3. alcoolul, cafeaua si tutunul sunt interzise cu desavarsire, mai ales inainte si de-a
lungul orelor de lupta langa calorifer.
Tratamentul reumatismului cu urina
Se ia o carpa din bumbac curata si uscata, o bucata de nylon mai mare decat carpa, un
fular de lana si doua ace de siguranta. Apoi se merge la toaleta si se urineaza direct pe
carpa pe care o tinem in mana dreapta. Carpa trebuie udata in intregime, stoarsa bine,
apoi aplicata rapid pe locul bolnav.
(Eficienta tratamentului consta in necesitatea ca urina sa fie cat mai calda.) Deasupra se
pune nylonul, fularul, care se prinde cu cele doua ace de siguranta (daca se raceste
compresa, tratamentul nu mai are nici un efect). Procedeul se practica seara, inainte de
culcare. A doua zi dimineata, se scoate compresa, se spala locul cu sapun si apa calda,
apoi se sterge cu un prosop. Pe locul tratat se pune un strat gros de vata si deasupra
fularul de lana (trei-patru zile se protejeaza locul sa nu raceasca). Compresele cu urina
calda se pun 3-4 seri la rand. Prin ziua a treia, e posibil sa apara niste puncte mici, rosii.
Daca sunt putine, tratamentul se mai poate repeta o data. Daca eruptia e masiva,
tratamentul se intrerupe, fiind reluat abia peste 3-4 saptamani, cand iritatia dispare. O
femeie in varsta de 45 de ani, care mergea in baston, avand dureri mari la piciorul drept,
dupa tratamente zadarnice cu antiinflamatoare si cu namol, diferite injectii si alifii, a
apelat la reteta cu urina si dupa patru seri a aruncat bastonul. Nu stia cum sa-mi
multumeasca pentru sfatul dat. Nu uitati: urina trebuie sa fie proaspata si calda.
Tratament pentru piatra la rinichi
Se pune la fiert pe foc mic, cu capac, un litru de apa, in care se adauga 250 g radacina
de patrunjel, curatata si tocata maruntel sau data pe razatoare. Cand fiertura scade la o
cana, se strecoara lichidul si se imparte in trei cescute. Una se ia dimineata pe
nemancate, a doua la amiaza si a treia seara (tot pe stomacul gol). In rastimpul acestei
zile nu se mananca nimic, decat zeama de patrunjel. Pana a doua zi, piatra se transforma
in nisip si se poate vedea cum se depune in urina adunata intr-un vas. Tot tratamentul
dureaza o zi. Cu acest procedeu l-am salvat pe fiul meu de la operatie. A doua zi,
medicii n-au mai avut ce sa opereze. Durerile au incetat de la prima ceasca.
Leac pentru TBC la plamani, chiar si in ultima faza
Un vecin de-al meu, externat din spital cu TBC in ultima faza, caruia medicii i-au spus
ca nu mai are nici o speranta, s-a vindecat cu reteta urmatoare: se umplu trei pungi de
nylon cu frunze de patlagina verzi, proaspete, bine indesate. Se spala, li se taie coditele,
se pun la fiert cu apa cat sa le acopere. Se fierb la foc mic, cu capac. Cand se inmoaie si
se strivesc usor, se amesteca cu 2 kg de morcov curatat, dat pe razatoare. Cand si acesta
este fiert bine, se adauga 2 kg de miere de albine si se mai fierbe totul cateva minute.
Cand se raceste putin, se pune in borcane de 800 g (ies cam 6-7 borcane). In cazuri
grave, ca cel pe care-l descriu, se dau doua zile cate trei lingurite pe zi, apoi se creste la
trei linguri pe zi. Vecinul meu s-a facut sanatos si, la primul control medical, doctorul ia spus ca n-a avut nimic la plamani. Si eu am luat trei luni acest gem de patlagina,
fiindca aveam trei puncte pe plamanul drept si expectoram sange. Aveam 45 de ani
atunci, acum am 82 de ani si nu mai am nimic la plamani.
Reteta pentru vindecarea metastazelor cancerigene
Conform retetei, compozitia respectiva trebuie sa fie luata de trei ori pe zi, cu o
jumatate de ora inainte de fiecare masa.
o lingurita din compozitie o data la trei ore.
Ingrediente: 500 g unt de casa (nesarat), 500 g untura proaspata de casa (nesarata), 500
g miere poliflora, 500 g lamai (cu tot cu coaja) tocate marunt, 500 g cafea macinata
(daca are tensiunea marita, se vor folosi doar 250 g de cafea).
Se amesteca totul (lamaile se taie in bucatele foarte mici, cu coaja cu tot) si se incepe
imediat tratamentul: cate o lingura de amestec, luata cu 30 de minute inaintea meselor
principale. Nu se face nici un alt tratament in paralel. Aceasta cura naturista este buna
pentru orice fel de metastaza.
Reteta pentru vindecarea leucemiei
Tratamentul consta in prepararea unui decoct din 5 soiuri de cereale: porumb boabe,
grau, ovaz, secara, mei. Obligatoriu, ele trebuie sa fie procurate din surse curate,
netratate chimic. Din fiecare soi de graunte se ia cate o lingura si se pune la fiert in circa
2 l de apa. Pe parcursul fierberii se mai adauga apa
fierbinte, astfel ca la final, cand cerealele s-au inmuiat, sa ramana 1 litru de lichid. Se
strecoara si se beau cate 2-3 pahare pe zi (nu neaparat inainte sau dupa mese),
dimineata, la pranz si seara. Gustul este acceptabil. Pare un tratament banal, dar a facut
minuni. Baiatul meu e acum student (mai ia cate zece zile pe luna din acest tratament),
iar de doi ani si jumatate analizele sunt de om sanatos.
Reteta batraneasca impotriva durerilor reumatice
Se iau trei bucati de fiere de porc (vezica biliara, partea care se desprinde de ficatul
porcului) cu pielita cu tot si se introduc intr-o sticla cu gura larga, peste care se toarna
alcool rafinat sau tuica (fruntea tuicii - primul litru care se ia din cazan cand se fierbe).
Se astupa bine si se tine la macerat sase saptamani (cu cat este mai veche, cu atat este
mai eficace). Se foloseste lichidul pentru frectii pe locurile dureroase sau anchilozate,
dar numai seara, la culcare. Dupa o saptamana, veti vedea rezultatele.
Leac impotriva caderii parului
Se amesteca intr-un vas urmatoarele: 1 lingura de gaz lampant + 1 lingura otet de mere
+ 1 ou + 1 capatana de usturoi data pe
razatoare. Se fac carari pe tot capul si se tamponeaza mai intai radacina, apoi toata
lungimea parului, cu un tampon de vata inmuiat in amestec. Se lasa sa actioneze trei
ore, acoperindu-se capul cu o bucata de plastic (punga), apoi se spala parul in mod
obisnuit. Tratamentul se face o data pe saptamana, pana cand se observa ca parul
inceteaza sa cada, ba se si regenereaza, capatand o stralucire aparte.
Leac pentru inima
reteta contra aritmiilor si intepaturilor de la inima: 10 fire de patrunjel (cu radacina si
tulpina) se spala bine si se pun la fiert intr-un litru de vin alb sau rosu natural (de la
tara). Se fierb 3 minute, luandu-se spuma. Se adauga 100 g miere de albine si se mai
fierbe 4 minute. Se strecoara si se pune in sticle care au fost clatite inainte cu alcool.
Cand apar durerile de inima, se iau 3-4 lingurite pe zi.
Leac impotriva transpiratiei abundente
Reteta pe care o propun este folosita cu rezultate excelente contra transpiratiilor
abundente persistente, generale sau localizate in diverse parti ale corpului. Intr-un vas se
pun 200 ml apa + un pumn de frunze proaspete sau 1 lingura de frunze uscate de nuc si
se fierb domol, la foc potrivit, pana ce lichidul scade la jumatate. Se lasa sa se raceasca
si se adauga 1 lingura de miere la 100 ml ceai. Se beau timp de o saptamana cate 3 cani
de ceai (100 ml), de trei ori pe zi, dupa mesele principale. Concomitent, din acelasi ceai
se aplica comprese locale pe portiunile care transpira mai mult (subsuori, palme, laba
piciorului etc.). Contraindicatii: diabet, ulcer duodenal, hipertiroidie in stadiu avansat.
Preparatul trebuie folosit imediat. Dupa doua ore isi pierde taria, si chiar tinut la
frigider, dupa trei zile devine toxic.
Tinctura de tataneasa contra crapaturilor de pe talpi
In urma cu 15 ani, pielea de pe talpa stanga s-a intarit, iar ulterior a crapat, provocandumi mancarimi care duceau pana la rani sangerande. Intamplator, sotia mea facuse un
preparat din radacina de tataneasa taiata marunt, pe care a pus-o intr-o sticla de culoare
inchisa, turnand deasupra (pana la dop), alcool de 50-60. Cu acest preparat, care are
efecte miraculoase si in caz de arsuri, m-am uns pe talpa si intr-o saptamana m-am
vindecat. Se aplica pe piciorul spalat si uscat, de doua ori pe zi.
imparte in 4 cani a 250 ml fiecare si se bea toata cantitatea in decursul unei zile. Cura se
repeta trei zile. Se masoara glicemia inainte de a incepe tratamentul si la cateva zile
dupa.
...Pentru vindecarea cataractei
vreme de un an si-a pus zilnic o picatura de miere de albine in ochi. Curioasa de asa o
minune, cand femeia a plecat, m-am furisat dupa dansa rugand-o sa-mi spuna si mie
reteta exact. Iat-o, asa cum am cumparat-o: un varf de lingurita cu miere curata
(nefalsificata) se incalzeste putin ca sa se mai inmoaie. Se vara in ea degetul mic de la
mana dreapta si se ridica pleoapa de sus a ochiului drept, cu degetul aratator de la mana
stanga. Se unge marginea pleoapei, fara sa se atinga globul ochiului. Apoi se lasa
pleoapa in jos si se clipeste mult si repede. La fel se procedeaza si cu ochiul stang, care
trebuie
uns imediat dupa dreptul. Ustura putin, dar nu mai mult de o jumatate de minut. In cazul
cand se produce lacrimare, spalati-va fata, dar nu si ochii. Efectul se simte imediat:
privind in zare, percepem mult mai clar imaginile, chiar si dupa prima aplicare a mierii.
Reteta pentru tratamentul cancerului mamar
- In fiecare dimineata (dupa trezire) si dupa fiecare masa de peste zi se clateste gura cu
apa sarata (1 lingurita de sare grunjoasa dizolvata intr-un litru de apa).
- Se beau ceaiuri neindulcite, circa 2 l pe zi, folosind alternativ urmatoarele plante:
menta, busuioc, chimen, nuci, levantica, anason si valeriana. In caz de constipatie,
ceaiul de menta va fi indulcit cu miere de albine sau va fi inlocuit cu ceai de galbenele.
(Cele 7 plante recomandate au fost alese pe motivul ca ele nu pot fi atinse de cancer,
cumplita boala care ameninta nu doar omul, ci si regnul animal si vegetal.
Ele figureaza in vol. 5 al Operelor alese ale acad. I.C. Parhon, fiind recomandate prin analogie ca anticancerigene.)
- Dupa fiecare masa se iau cate 1-2 lingurite sirop de busuioc (preparat cu miere). Poate
fi inlocuit cu infuzie de busuioc + miere.
- Seara se iau 2-3 picaturi de valeriana pe o bucatica de zahar sau 1-2 Extraverale.
- Se consuma zilnic miezul de la 10-15 nuci.
- Spalatul pe cap se face numai cu fiertura de frunze de nuc sau de flori de galbenele
(vara proaspete, iarna uscate).
- Alternativ, se pun pe san comprese cu frunze de nuc caldute (oparite in prealabil) sau
se maseaza usor sanul cu alifie de galbenele.
- Se mananca numai legume si fructe (fara carne, oua, lactate). Mancarea se
condimenteaza cu piper, cimbru, lamaie si mult patrunjel verde tocat. Uleiul (presat la
rece) se pune dupa ce mancarea e gata.
- Se mananca zilnic 2-3 catei de usturoi.
- Se beau sucuri de varza, telina, morcovi, sfecla rosie, fructe (in special fructe de
padure - macese, coacaze, catina, mure, coarne).
- Se mananca paine graham, doar 2 felii. Mai bune sunt cerealele incoltite (grau, ovaz).
- Un pahar (200 ml) de ovaz nedecorticat se clateste cu apa rece, se toarna intr-un vas cu
capac si se opareste cu 1 l de apa clocotita. Se acopera cu capacul si se lasa sa se
infuzeze timp de douasprezece ore (20:00 - 8:00). Se strecoara prin trei straturi de tifon
si lichidul rezultat se bea in trei reprize, timp de o zi. Tratamentul dureaza trei luni, dupa
care se face pauza o luna. Ovazul ramas dupa strecurarea infuziei se da prin masina de
tocat carne. Peste masa rezultata se toarna 1 l de apa si se lasa sa fiarba timp de 20 de
minute. Se strecoara si se bea. Aceasta fiertura regleaza functiile ficatului la diabetici.
- 500 ml suc de ceapa se amesteca cu 500 ml alcool etilic (96%). Se administreaza cate
o lingura pe zi, ceva mai mult de o luna. Tratamentul poate fi repetat.
Leac pentru diareea la copii
Se ia o cana (100 ml) plina cu orez si 6-7 cesti de apa. Se fierb la foc mic, apoi fiertura
se strecoara. Copilul trebuie sa bea cate 1/3 de ceasca de lichid la fiecare doua ore.
Doua tratamente pentru reglarea menstruatiei abundente, insotita de dureri
- In acest scop femeile din China si Japonia folosesc radacina de pelinarita (sau pelin
negru).
Radacina uscata sau proaspata se taie marunt si se fierbe. Fiertura se strecoara si se beau
cate 50 ml de doua-trei ori pe zi, in functie de abundenta menstruatiei. Pentru 1 l de apa
se iau 4-5 radacini de pelinarita.
- O lingura de coada-calului uscata si maruntita se fierbe intr-un litru de apa. Daca
menstruatia este extrem de abundenta, se ia cate o lingura de fiertura la fiecare doua ore.
Cand ciclul incepe sa se normalizeze, se ia cate o lingura de fiertura de trei ori pe zi.
Tratament impotriva hemoragiilor interne si externe
Patru radacini proaspete de muscata se pun in 1,2 l de apa clocotita si se fierb timp de
20 de minute. In caz de hemoragie interna, se ia cate o lingurita de fiertura calduta la
fiecare 20 de minute.
Daca e vorba de o hemoragie externa, rana se clateste cu aceasta fiertura calduta si se
bandajeaza cu un tifon imbibat in aceeasi fiertura. Bandajul se schimba de trei ori pe zi.
Metoda traditionala de eliminare a toxinelor din organism
In acest scop, vracii rusi recomandau fiertura din coada-calului. Uscata si maruntita,
planta se prepara ca un ceai obisnuit si se bea peste zi, in loc de apa.
Leac naturist pentru combaterea colitei
Pentru 200 ml apa se ia cate o lingurita din plante uscate si maruntite de salvie, tintaura
si musetel.
Plantele se pun in apa clocotita si se fierb putin. Se bea cate o lingura de fiertura la doua
ore, de sapteopt ori pe zi. Dupa doua-trei luni, doza se micsoreaza, fiertura
administrandu-se din ce in ce mai rar.
(astazi se gaseste la farmacie, bunica si-l prepara), care se lasa peste noapte, iar
dimineata se arunca. Ca alimente, bunica se hranea cu lapte nefiert, mamaliga, legume
proaspete din gradina, fructe si verzituri. Primavara, in loc de apa, bunica bea ceai de
urzica, iar dupa ce se coceau cerealele, fiertura amestecata din boabe de grau, secara,
ovaz si porumb.
Metoda rapida de tratare a gastritei
300 ml de apa se fierb de sase ori. Se da in clocot o data, se ia vasul de pe flacara, se
raceste, apoi iarasi se da in clocot si se raceste, si tot asa, de sase ori. Se consuma toata
cantitatea pe stomacul gol, inainte de masa. Dupa doua minute, se ragaie fortat de cinci
ori. Durerile vor disparea si nu mai reapar niciodata.
Cum s-a vindecat de diabet sotul meu
Vreme de doua saptamani, am facut urmatorul tratament: in 2 litri de apa clocotita se
pune o lingurita de musetel, o lingurita de galbenele si o lingurita de marul-lupului. Se
fierbe totul 5 minute si se lasa sa se raceasca. Cand lichidul e caldut, se strecoara si se
face baie 10 minute locului bolnav. Dupa baie se tamponeaza locul bolnav cu un
tampon steril si se aplica un pansament curat. Este uimitor cum dispar toate celulele
moarte de pe rana si din jurul ei si cum se regenereaza pielea. Acum, nici urma nu se
mai vede.
Pentru ulcer
300 g pojarnita (sunatoare) se pune sa fiarba la foc domol in 2 litri de apa, vreme de 30
de minute.
Se lasa in repaus 30 de minute, dupa care se filtreaza prin tifon, apoi i se adauga 500 ml
ulei de masline, 500 g miere naturala si 250 ml rachiu de prune de 42. Se agita sticla
cat mai energic, pana se obtine un amestec desavarsit. Mod de administrare: Dimineata,
pe stomacul gol (ca pansament gastric), se ia un galbenus de ou, bine amestecat cu o
lingurita de miere. Dupa 30 de minute, se iau 100 ml din amestecul descris mai sus, cu
30 de minute inainte de micul dejun. Doza se repeta cu o jumatate de ora inainte de
masa de pranz si de seara. Cu acest leac (sticla se agita inainte de folosirea emulsiei) sau vindecat complet toti cei care au respectat strict si regimul alimentar prescris pentru
ulcer.
Pentru alte boli de stomac
O sticla curata se umple pe trei sferturi cu flori de galbenele, fara a le presa. Peste ele se
toarna ulei de masline, pana se umple sticla, si se lasa la macerat (ferit de lumina)
vreme de 10 zile, agitand cat mai energic recipientul de doua ori pe zi. Se filtreaza prin
tifon. Se ia dimineata cate o lingurita, cu 30 de minute inainte de micul dejun.
Leac pentru ficat
500 ml ceai de sunatoare se amesteca cu 500 ml ulei de masline, 500 g miere naturala,
100 ml suc de lamaie sau de catina si se lasa la macerat timp de 8 zile, agitandu-se sticla
de doua-trei ori pe zi. Se ia dimineata, pe stomacul gol, cate 100 ml amestec, cu 30 de
minute inainte de micul dejun. Dupa administrarea amestecului, se sta culcat pe partea
dreapta. Se respecta strict si regimul alimentar. Este un leac verificat de multi suferinzi
care au scapat de dureri.
Leac pentru reintinerire
Zilnic este bine sa se consume cate trei catei de usturoi, respectand in acelasi timp
alimentatia pe baza de hrana vie, netrecuta prin foc, in care predomina legumele de
sezon (baza e varza cruda). Hrana vie mentine organismul sanatos si frumos pana la cea
mai inaintata varsta.
In probleme dermatologice
Se prepara in mixer o pasta din cateva frunze de busuioc proaspat + cateva picaturi de
apa de argila. Se aplica pe zona afectata.
Contra afectiunilor renale
Se iau trei maini bune de coada-calului si se pun in 2,5 litri de apa argiloasa rece (se
amesteca praf de argila cu apa plata sau de izvor), lasandu-se sa se macereze 8 ore. Se
filtreaza prin tifon si se pun deoparte. Planta ramasa in tifon se pune la fiert cu alti 2,5
litri de apa, doua minute, dupa care se lasa la infuzat o ora. Se filtreaza si se amesteca
bine cu maceratul. Cand se foloseste, se incalzeste putin, dar nu peste 38C. Este foarte
eficient in tratamentul cistitei (ca bai de sezut) si al infectiilor renale.
Dureri de dinti
Pe dintele dureros se aplica un tampon de vata imbibat cu suc de ceapa. Se prepara un
amestec din suc proaspat de morcovi si vodca, in cantitati egale. Pe dinte si pe gingie se
aplica un tampon de vata imbibat cu lichidul rezultat. Amestecul se pastreaza intr-o
sticluta intunecata, bine inchisa. Intarirea gingiilor si combaterea retractiei acestora Se
mesteca zilnic cate o bucatica de radacina de hrean.
Stomatite
Se prepara un amestec din 250 ml apa, 2 linguri de miere de albine si zeama de la o
lamaie.
Gripa
Peste doua cepe de marime mijlocie taiate marunt se toarna 500 ml apa clocotita si se
lasa sa se infuzeze timp de 20 de minute. Se administreaza indulcita cu miere de albine,
cate 200 ml infuzie de trei ori pe zi, intre mese si inainte de culcare. Tratamentul
Guta
Se bea zilnic cate 0,5 - 1 l de compot din mere, indulcit cu miere de albine dupa gust. Se
coace in cuptor un nap cu tot cu coaja. Dupa ce s-a racorit putin, napul se taie in doua si
cu jumatatile lui se frictioneaza locul afectat de guta. Se iau flori de musetel uscate si
maruntite si ulei de masline in proportie de 1:8. Ingredientele se incalzesc prin metoda
bain-marie timp de o ora sau se toarna intr-o sticla, care nu se inchide ermetic, si se
lasa sa se macereze la soare timp de 4 zile, dupa care se strecoara. Uleiul rezultat se
foloseste la frectii.
Dureri reumatice
Peste o capatana de usturoi data pe razatoare se toarna 200 ml ulei de masline si se lasa
sa se macereze timp de 2-3 zile. Maceratul rezultat se utilizeaza la frectii ale locurilor
dureroase.
Dureri reumatice, litiaza urinara, menstruatie neregulata
Peste 50 g seminte sau radacini de patrunjel se toarna 1 l de apa clocotita, se lasa sa
fiarba timp de 5 minute, dupa care se mai lasa 15 minute sa se infuzeze. Se
administreaza cate 100 ml de doua ori pe zi, inainte de masa.
Crapaturi ale sanilor
Peste o mana de samburi de gutui se toarna 150 ml apa clocotita si se lasa sa se infuzeze
timp de 25- 30 de minute. Infuzia se aplica pe sanul afectat sub forma de compresa.
Pistrui
Pielea se frictioneaza cu suc proaspat de ceapa. Peste o ceapa taiata marunt se toarna
100 ml otet de mere si se lasa sa se macereze timp de 2-3 zile. Cu maceratul rezultat se
frictioneaza pielea de 2-3 ori pe saptamana. Peste 2-3 castraveti de marime mijlocie,
taiati in cubulete, se toarna 500 ml lapte crud si se lasa sa se macereze timp de trei zile.
Maceratul rezultat se aplica de cateva ori pe piele si pistruii vor disparea fara urma.
Negi
Negii se ung de doua ori pe zi cu zeama de papadie.
Coaja de la doua lamai se lasa sa se macereze timp de 8 zile in 500 ml otet de fructe.
Negii se umezesc de doua ori pe zi cu maceratul rezultat. Procedura se repeta pana la
disparitia lor.
Masca pentru pori dilatati
Se prepara un amestec din seminte macinate de castravete, dovleac si pepene galben,
luate in proportii egale. Peste 2-3 linguri de amestec se toarna doua linguri de smantana
si se amesteca pana devin ca o pasta. Masca se aplica pe fata si se lasa sa actioneze timp
de 30 minute, dupa care fata se clateste cu apa calduta.
Leac pentru unghii sfaramicioase, care se exfoliaza
De doua ori pe zi, timp de 10 zile, unghiile se ung cu zeama de lamaie sau suc de ceapa.
Lotiune astringenta pentru ten gras si pentru combaterea ridurilor
Cojile de la doua gutui se lasa sa se macereze cateva zile in 300 ml vodca. Se aplica pe
fata de doua ori pe saptamana.
Leac pentru combaterea acneei
Peste 75 g frunze de laptuca se toarna 1 l de apa clocotita si se lasa sa fiarba timp de 2030 de minute, dupa care se strecoara. Decoctul rezultat se aplica pe fata si se lasa sa
actioneze timp de 20 de minute, dupa care se clateste cu apa calduta.
Un remediu atotputernic: Tinctura de propolis
Se pun intr-o sticla de culoare inchisa 50 g propolis solid (cumparat de la apicultori),
500 ml alcool alimentar in dilutie de 30%. Se tine sticla intr-o oala cu apa calda cateva
ore. Apoi se agita zilnic, timp de o saptamana, pana se topeste.
Se beau 30 de picaturi, intr-o cescuta cu 100 ml apa calda, de trei ori pe zi, inainte de
masa. Este contraindicata administrarea lui cu orice fel de ceai, doar apa simpla, care in
contact cu picaturile se face laptoasa.
Intern: se recomanda pentru toate infectiile renale, calculi si nisip, chiar si la vezica
biliara. Ajuta la inmultirea anticorpilor si revitalizeaza ficatul. Pentru afectiuni digestive
se iau doar 10 picaturi, dupa masa.
Extern: se tamponeaza eczemele, ranile infectate, intepaturile de insecte, locurile cu
iritari alergice ale pielii. Se ung incheieturile cu dureri reumatice si gatul, in caz de
raceala, bronsite si laringite.
Extern, se poate folosi la copii numai dupa varsta de trei ani.
Reteta-minune contra reumatismului
La o jumatate de litru spirt medicinal se adauga 2 lingurite sare de lamaie si 2 lingurite
sare fina de bucatarie. Se lasa la macerat 7-10 zile, agitandu-se zilnic. Cand perioada
expira, solutia se foloseste la frectii si comprese. Frectiile se fac zilnic, de doua ori,
lasand sa se usuce spirtul pe piele. Si compresele
se lasa sa se usuce pe locul dureros. Cu acest tratament eu am scapat de dureri, dar tot
mai fac frectii o data pe saptamana, preventiv.
Bautura emolienta cu miere, recomandata in astmul bronsic
Intr-o punguta de panza foarte curata puneti 125 g seminte de in. Introduceti-o intr-un
vas cu 400 ml de apa. Fierbeti pe foc domol, pana obtineti un lichid vascos. Luati vasul
de pe foc, lasati compozitia sa se raceasca, apoi adaugati zeama de la trei lamai si 400 g
miere de buna calitate. Puneti amestecul intr-un borcan de culoare inchisa si lasati-l la
macerat 2-3 zile, la rece, dupa care preparatul este gata. Luati cate o lingurita inainte de
fiecare masa. Este un excelent emolient in afectiuni bronsice si cu rezultate deosebite in
astmul bronsic.
Bautura reconfortanta pentru anemici
Luati 2 oua de la gaini crescute la curte, spalati-le bine si puneti-le asa, intregi, intr-un
borcan. Turnati peste ele zeama de la o jumatate de kilogram de lamai. Lasati borcanul
acoperit timp de 24 ore, interval in care o parte din calciul continut in coaja oualor trece
in sucul lamailor. Scoateti apoi ouale, spargeti-le si separati galbenusurile, pe care le
frecati bine cu o lingura de zahar si un pachetel de zahar vanilat, dupa gust. Amestecati
zeama de lamaie din borcan cu galbenusurile astfel pregatite si cu 250 g de miere.
Albusurile nu se folosesc. Pastrati amestecul la rece, in frigider. Inainte de masa, dati
copiilor sa bea cate o lingura din acest preparat diluat cu sifon sau apa minerala.
Alifie contra micozelor
reteta veche, si anume: se iau o ceapa tocata marunt, 50 ml ulei de floarea-soarelui,
ceara de albine, cateva granule de tamaie. Toate ingredientele se pun pe foc pana ce se
omogenizeaza (ceapa se va dizolva complet). Se vor separa doua substante: una fina,
omogena, care se va folosi drept unguent pentru zona afectata (ce se va usca complet),
cealalta compusa din resturi, care se vor arunca.
Leacuri pentru ficat
1 kg de sunatoare uscata si maruntita se fierbe in 5 litri de apa, pana ce lichidul se
reduce la jumatate.
Se strecoara, se lasa sa se raceasca putin, apoi se adauga 1 kg de miere de albine
poliflora. Se pune continutul in sticle si se pastreaza la frigider. In fiecare dimineata, cu
o jumatate de ora inainte de masa, se iau 100 ml din acest sirop. Rezultatele sunt foarte
bune. Cu aceasta reteta, nasul meu s-a vindecat de icter negru. 50 g pelin, 50 g troscot,
50 g patlagina, 50 g anghinare, 50 g sunatoare. Plantele se fierb in 5 litri de apa, pana
ramane un litru. Se adauga 1 kg miere de albine poliflora peste ceaiul strecurat si se mai
fierbe pana ramane inca o data 1 litru. Se ia cate un paharut mic, de tuica, de trei ori pe
zi, inainte de masa. Tot timpul tratamentului se bea ceai de sunatoare in loc de apa. Se
face pauza o luna.
Leac contra caderii parului
Se taie rostopasca marunt, se umple o sticla de 1 l pe trei sferturi, se toarna deasupra
otet de mere si se lasa la macerat timp de trei saptamani. Se filtreaza si se frictioneaza
capul la fiecare doua zile.
Abcese dentare
Pana mergeti la dentist, puteti domoli durerea aplicand pe gingie cataplasme groase cu
argila rece. Se lasa 2 ore, apoi se schimba. Argila se inmoaie cu apa sau ceai pana se
face o pasta moale, care se pune intre doua bucati de tifon, apoi se aplica pe gingie.
Remediu cu ardei iuti contra durerilor sciatice
"un transport de fiine vii". Au studiat, s-au minunat, dar urmarea nimeni n-o tie. Asta
s-a ntmplat dup ce invenia fusese copleit de premii i medalii, la Saloanele de la
Bruxelles, Geneva, Londra i Budapesta.
Ungurii cumpr jumate din producie, japonezii - 15%
Cum s-a "nscut" apa? S-a ntmplat prin anii '80 i a avut doi "ttici"; unul este
chiar directorul institutului de astzi. Atunci ei studiau apa grea. La apa vie au ajuns fr
s vrea, c intra n tehnologia de producere a apei grele. Abia dup patru ani au
obinut... un litru de ap srac n deuteriu. "Primul nostru oc: nu avea nici un element
de toxicitate, nici o urm de nenatural. Prin '86 am obinut i brevetul, iar
bolnavii au nceput s curg la ua institutului", zice profesorul tefnescu.
Afacerea a nceput odat cu un anun - un ungur cumpra sute de tone de ap. "Noi ne
chinuiam cu un litru... ce s fac, la, domne, cu sute de tone? Ne-a cumprat o ton, a
doua i am nceput s ne dezvoltm. Noi, pn la el, nu tiam c e att de bun pentru
sntate. Prin 2000 exportam pn la 150 de tone pe an (adic 150.000 de litri). El o
cumpra de la noi ca ap distilat, mbuteliat sub un nume ales de el, i o vindea
bolnavilor ca ap potabil, terapeutic". Pe sticl nu scria unde e fcut. Cnd ungurul
n-a mai putut plti, directorul i-a luat alt partener. Inginerul Cristian Mladin s-a angajat
s cumpere i s plteasc regulat. Directorul i-a fcut i un transfer de brevet, legal, iar
acum partenerul su este cel care o produce n institut i o vinde mai departe sub
numele de Qlarivia. O jumate de litru cost 15 lei i conine de cinci ori mai puin
deuteriu dect apa obinuit.
Cel mai mult o cumpr tot ungurii (40%-50%) i japonezii (10-15%). Restul se duce la
romnii bolnavi i la civa pacieni din SUA, Germania i Turcia. ns un american a
cumprat 180 litri fr a fi bolnav, numai pentru ntreinere. "Ne aflm exact unde
trebuie. Procentul vnzrilor n ar e n cretere, mergem cu pai mruni, pentru a testa
piaa. Exportm maximum 150 de tone pe an fiindc e nc afacere la scal mic", zice
inginerul Mladin. E scump fiindc se face puin ap, iar 60% din preul de cost e
energie pur. "Una e s distribui cu furgoneta, alta cu camionul. E mai mult un hobby,
deocamdat triesc din alte afaceri", zice stpnul afacerii.
Dac respiri pe instalaia de mbuteliere, o speli opt ore
La institut, apa se produce continuu, zi i noapte, ntr-un turn nalt de 30 de metri care
"muncete" 8.000 de ore pe an, cu cinci angajai. E ca un imens cazan: se pompeaz ap
normal de Bistria, urc pe conducte pn n vrf, este distilat, curat de deuteriu i
revine jos, n jet anemic, pe un furtuna. Se pune n nite containere din plastic alb, se
ozonific, se decontamineaz, apoi merge n alt parte, la instalaia de mbuteliere. Asta
e ca-n filmele SF, a costat 70.000 de euro - e un soi de vitrin perfect curat, cu
comand computerizat i plin de tot soiul de evi, furtune i orificii.
Vreo patru oameni mbrcai n alb, cu mti, miun concentrai pe lng ea.
Dac respir vreunul pe instalaie, dac strnut sau dac las o amprent pe anumite
piese, trebuie splat toat instalaia! Iar splarea dureaz opt ore. n alt birou se face
analiz izotopic a apei, cu nite aparate de o "tehnologie incredibil"; nite fire
ultrasubiri, de abia le vezi cu ochiul liber. Prin ele circul tot felul de substane. Numai
instalaia asta a mai costat un milion de euro. Scump, dar merit. Cci "prinii" apei vii
sunt siguri c invenia lor va salva multe viei, de aici ncolo.
Aspirina este cel mai cunoscut remediu pentru cap, dar poate fi folosit i n alte
scopuri. Vezi cum te ajut n locuin.
1. Vindec mucturile de insecte! Pur i simplu pune aspirin pe muctur i vei
vedea cum durerea sau senzaia de arsur va disprea treptat.
2. Poate fi folosit ca dezinfectant de mini! Dac amesteci aspirina cu zeam de lmie,
obii un spun care te va scpa de bacterii i de petele de iarb, cafea sau igri de pe
mini.
3. Te scap de mtrea! Zdrobete dou aspirine i amestec-le cu amponul pe care l
foloseti la o splare. Aplic pasta obinut pe pr i las-o s acioneze dou minute,
cltete-te i repet procedura. Dup ultima cltire, vei vedea cum prul tu va rmne
curat i sntos!
4. Te scap de mucturile de pe gt! Dac ai avut o noapte pasional i te-ai trezit cu
un semn ntr-o zon vizibil, pur i simplu maseaz zona cu aspirin i cltete-te cu o
pictur de ap. Dac vntaia nu dispare, atunci apeleaz la un corector.
5. Prelungete viaa florilor! Pur i simplu adaug cteva aspirine pisate n vaza cu flori
i vor rmne proaspete mai mult timp.
6. nltur petele de pe haine! Pune cteva aspirine n ap i aplic soluia obinut pe
pat.
7. Te scap de iritaiile de pe piele! Indiferent c ai o simpl iritaie sau o ciuperc pe
piele, folosete o soluie compus din cteva aspirine zdrobite i pudr de talc. Aplic-o
pe zona afectat de dou ori pe zi i vei vedea cum pielea ta se va vindeca!
8. Elimin petele de transpiraie! nainte s arunci tricoul alb, ptat de transpraie,
ncearc s zdrobeti dou aspirine i s le amesteci cu jumtate de can de ap cald.
Aplic soluia pe pat i las-o s acioneze dou-trei ore.
9. Te scap de negi! Zdrobete cteva aspirine i aplic-le pe neg, apoi protejeaz-i
degetul cu un plasture i las soluia s acioneze cteva ore. Repet procedura zilnic,
pn cnd vezi c negul dispare.
10. Trateaz btturile de la picioare! Pur i simplu amestec ase aspirine zdrobite cu
lingur de suc de lmie i lingur de ap. Aplic pasta pe bttur i nvelete-i
zona afectat ntr-un prosop umezit n ap cald, apoi pune o pung de plastic pe
deasupra. Stai aa pentru zece minute, nltur prosopul i punga de plastic, apoi
maseaz bttura cu piatr ponce.
I.
Iarna poate fi deosebit de cenusie. Nu doar norii si ploile care tin locul zapezii
incetoseaza culorile peisajului, ci si creatorii de moda, care imbraca femeile in negru si
tonuri de gri. Pentru a lupta cu depresia, psihologii ne sfatuiesc sa ne inveselim macar
casa, cu pete de culoare, alegand covoare sau pleduri in nuante vii si impodobind
incaperile
cu flori. Culorile exercita o influenta puternica asupra starii noastre de spirit: cele mai
multe perceptii senzoriale ajung la creier prin intermediul ochilor.
Tonurile cromatice aducatoare de fericire sunt: rosul (ne face activi), portocaliul (ne
insenineaza) si galbenul (sporeste optimismul).
Mancati iute si piperat
Nu acrul ne stimuleaza, ci iutele. Condimentele cum sunt ardeiul iute, piperul de
Cayenne si hreanul lasa in urma lor, in gura, mici impulsuri dureroase. Creierul
reactioneaza la ele, comandand organismului sa-si fabrice propriile analgezice, care
induc totodata sentimentul de bine interior. Specialistii numesc acest fenomen PepperHigh-Effect (efectul euforizant al piperului). Sugestie: taiati cativa ardei iuti in sosul
pentru spaghete sau preparati-va un sos mexican Tabasco, amestecand suc de rosii cu
ardei iuti, sare, otet si alte condimente, dupa gust. Daca la prima incercare l-ati nimerit
prea iute, potoliti-va arsura de pe limba cu iaurt, lapte, banane sau inghetata.
Placerea de a mirosi
Aromele proaspete actioneaza asupra noastra la fel ca o baie fierbinte, dupa o zi
obositoare, insa mult mai rapid. Moleculele infinitezimale patrund in nari, fiind conduse
prin 20-30 milioane de celule olfactive direct in centrul senzorial. Cele mai bune
stimulente olfactive se gasesc in toate magazinele: scortisoara, lamaile si menta.
Atipeala care incarca bateriile
Somnul scurt de dupa-amiaza, care ar trebui sa dureze in jur de 30 de minute, este un fel
de portie de hibernare. Influenta lui pozitiva asupra corpului si a psihicului s-a
demonstrat stiintific: potrivit unui studiu publicat recent in Grecia, cate o siesta de trei
ori pe saptamana imbunatateste productivitatea, impulsioneaza buna dispozitie, reduce
stresul si protejeaza inima. In SUA, firmele au amenajat camere de odihna pentru
atipeala angajatilor la birou. Cautati o incapere mai retrasa, unde puteti incuia usa , si
atipiti cu capul pe un birou, folosindu-va bratele drept perna.
Alimentele care ne fac fericiti
In orice supermarket bine garnisit se gasesc alternative demne de luat in seama fata de
pilulele antidepresive prescrise de doctori. Substanta responsabila pentru buna noastra
dispozitie se cheama triptofan si este un aminoacid ce participa la producerea
serotoninei, cea care declanseza in creier sentimentele pozitive.
Iata topul alimentelor detinatoare de triptofan in cantitati apreciabile:
* suc de lamaie (preparat proaspat, din zeama si coaja alba din interior) 450 mg la 100
ml
* cascaval cu gauri - 430 mg la 100 g
* ton - 300 mg la 100 g
Picioarele reci se pot incalzi cu un masaj de ulei de molid sau ienupar. Va creste
rezistenta la frig, caci uleiurile eterice activeaza foarte repede si durabil circulatia
locala. Supliment: adaugati ulei de migdale in proportie de 1:10 si masati-va alternativ
labele picioarelor, energic, dar cu blandete, timp de cateva minute. Uleiul de migdale
catifeleaza pielea si impiedica formarea bataturilor.
IV. Mijloace de lupta cu raceala
Mere coapte
Contra durerilor de gat ne ajuta merele coapte. Luati trei mere, scobiti-le in mijloc si
scoateti-le samburii, ungeti-le cu miere si lasati-le sa se coaca aproximativ 30 de minute
in cuptorul dinainte incalzit la 180 grade Celsius. Indata ce s-au racit, mancati-le pe
toate trei, ca sa introduceti in organism suficienta pectina. Aceasta activeaza fortele de
autoaparare la nivelul gatului. Suplimentar, mierea actioneaza ca dezinfectant..
Tratament cu cartofi
Terciul fierbinte stimuleaza circulatia locala si astfel reduce inflamatia la sinusuri.
Curatati de coaja doi-trei cartofi, fierbeti-i pana se fac foarte moi, puneti-i intr-un
castron cu putin lapte si zdrobiti-i. Intindeti pasta fierbinte, de grosimea unui deget, pe
doua batiste puse una peste alta. Impaturiti batistele, facand din ele un pachetel alungit
si asezati-l pe nas, cat mai cald. Imediat ce cataplasma s-a racit, schimbati-o.
Rondele de ceapa
Aromaterapie pentru nasul infundat: uleiurile eterice din ceapa dezinfecteaza si
usureaza respiratia. Inainte sa mergeti la culcare, puneti intr-o farfurie adanca o ceapa
mare, taiata in rondele, si asezati-o langa pat, la inaltimea capului. Terapia cu aroma de
ceapa are insa efect doar daca nu deschideti fereastra. A doua zi, ceapa se arunca (a
devenit toxica) !
Aburii si sanatatea
Aburii fierbinti cu uleiuri eterice (foarte indicat: eucaliptul) constituie cea mai eficienta
terapie contra inflamatiilor din gat si faringe. Metoda consacrata e simpla: o oala de apa
fiarta, cateva picaturi de ulei aromat si un prosop asezat pe cap.
Cafea cu aroma de cuisoare
Un remediu cu actiune rapida contra durerilor de gat sunt cuisoarele: ele dezinfecteaza
si potolesc durerea. Zdrobiti-le intr-un mojar sau dati-le prin rasnita de cafea si fierbetile o data cu cafeaua. Sunt de ajuns una pana la trei bucati pentru o ceasca.
Bai la picioare
Un leac indelung verificat impotriva guturaiului si a tusei: baile la picioare cu apa
incalzita progresiv fac sa apara o caldura placuta in picioare, ameliorand totodata si
circulatia locala in mucoasele nasului si a faringelui.. Tineti picioarele intr-un lighean cu
apa calda la 35 grade Celsius. Din 3 in 3 minute, adaugati apa fierbinte, pana cand
temperatura din lighean atinge 40 grade Celsius. Daca nu aveti febra mai mare de 38,5
grade Celsius, va face bine si o baie mai rece. In acest caz, apa n-ar trebui sa depaseasca
38 grade Celsius. Insa, daca organismul va e slabit din pricina virozei, riscati sa aveti
probleme de circulatie.
Piper fiert contra temperaturii
Scade febra: frecati intr-un mojar doua lingurite de boabe de piper negru, apoi fierbetile intr-o jumatate de litru de apa, cu doua lingurite cu varf de zahar. Lasati-le sa fiarba la
foc mic, pana cand cantitatea se reduce la o cana. Consumati lichidul pe toata durata
zilei, luand cate o lingura.
Zahar cu lamaie Bun contra tusei iritative: stoarceti zeama dintr-o lamaie pe o bucatica
de zahar si sugeti-o. Vitamina C si uleiurile eterice din fruct dezinfecteaza faringele si
activeaza secretia de saliva.
Supa tamaduitoare
Celebra supa de pui fluidifica secretiile si combate simptomele racelii. Cercetatorii
americani au reusit sa demonstreze, insa, ca ea are un efect terapeutic si in viroze. Iata
cum o putem prepara, ca sa fie deosebit de gustoasa. Se pune puiul in apa rece cu sare si
se infierbanta, pana da in clocot. Se adauga o ceapa taiata in jumatati, cu doua cuisoare
infipte in ea, si se lasa sa fiarba cam o ora la foc mic. Apoi se mai pun o bucata de
telina, 2-3 morcovi, un pastarnac, o legatura de patrunjel, o gulie, trei boabe de piper si
se fierbe in continuare. Cand legumele sunt fierte, puiul se scoate din oala, se transeaza
si se baga la loc in supa.
Bautura de soc
Scurteaza viroza: extractul de soc face ca raceala sa treaca mai repede cu trei-patru zile
si poate combate chiar gripa. Boabele negre contin multa vitamina C si fier, componente
esentiale pentru sistemul imunitar. Reteta unei bauturi fierbinti de soc: jumatate de litru
de suc de soc se amesteca in jumatate de litru de apa si se infierbanta bine. Se
asezoneaza cu doua cuisoare, un bastonas de scortisoara, precum si cu sucul si coaja
rasa ale unei portocale proaspete. Indulciti cu miere.
Nu uitati ghimbirul
Ajutor pentru respiratie: medicina traditionala chineza ne invata ca ceapa verde de
arpagic si ghimbirul actioneaza asupra plamanilor, normalizand respiratia. Dati in clocot
cate 15 g de ghimbir proaspat, impreuna cu 120 g pere. Bateti doua oua si le amestecati
in pasta fierbinte. Se mananca seara, inainte de culcare.
Cataplasme cu diverse adaosuri
Caldura, ea singura, va face bine, cand aveti dureri de gat. Dar exista si un ajutor
suplimentar: cataplasmele cu continut tamaduitor. Luati un servet de bumbac sau de in,
impaturiti-l in lungime si intindeti pe el unul din urmatoarele remedii: solzi de ceapa,
cartofi fierbinti, zdrobiti, felii de lamaie, 250 g branza de vaci incalzita. Sau inmuiati
panza in untura topita intr-o tigaie. Infasurati cataplasma in jurul gatului si acoperiti-o
cu un prosop uscat.
Hartia cu otet
Va desfunda narile: inmuiati o batista de hartie in otet, pana se imbiba toata, presarati pe
ea piper negru proaspat macinat si asezati-o pe piept, fata cu piper fiind indreptata in
jos. Ramaneti in repaos 20 de minute, dupa care va puteti sterge pielea cu un prosop
cald.
Gargara cu suc de aloe
Daca aveti nu propriu-zis o durere, ci mai degraba o jena in gat, ea poate fi stopata cu
urmatoarea procedura: din ora in ora, faceti gargara cu suc sau gel nediluat de aloe, pe
care vi le puteti procura din farmacii sau de la magazinele naturiste. Substanta activa
continuta in frunzele de aloe calmeaza mucoasele si reduce inflamatia. Atentie: nu
inghititi lichidul cu care faceti gargara, fiindca s-ar putea sa aiba efect laxativ.
Sfecla si hreanul - la mare pret
Elibereaza sinusurile infundate: beti zilnic 1/4 l suc de sfecla rosie, mancand alaturi 20
g de hrean ras chiar atunci. Pigmentul betanina, continut in sfecla, ajuta la desprinderea
bacteriilor fixate pe mucoase.
Uleiurile volatile din hrean neutralizeaza germenii.
Infuzie de patlagina
Ceaiul de patlagina amelioreaza toate infectiile cailor respiratorii. El are o actiune
antibacteriana si dilata bronhiile. Totodata, contine mucilagii care combat tusea. Mod de
preparare: se toarna 1/4 l apa clocotita peste doua lingurite de patlagina, se acopera si se
infuzeaza 10 minute, dupa care se bea cu inghitituri mici.
Nu chiar asa fierbinte
Cand sunteti raciti, lasati bauturile foarte fierbinti sa se racoreasca putin. De pilda, daca veti bea un
ceai medicinal aproape clocotit, temperatura ridicata va face faringele deja iritat sa sufere si mai mult.
Consecinta: bacteriile cu care ceaiul ar trebui sa lupte vor gasi un nou teren prielnic pentru a se
inmulti.
Macinati 250 de grame de mac, adaugati o jumatate de cana de apa si cateva lingurite
de miere. Amestecul nu trebuie sa fie excesiv de dulce, doar cat sa fie placut la gust.
Puneti amestecul rezultat intr-un vas si incalziti pe aragaz pana da un pic in clocot.
Raciti amestecul, apoi puneti-l intr-un borcan, la frigider. Consumati minimum o
lingura pe zi si beti un pahar cu apa in care ati stors un sfert de lamaie. Cei care sufera
cu fierea pot adauga mere rase.
Usturoiul reteta detoxifiere
CEL MAI PUTERNIC
ANTIBIOTIC NATURAL DIN LUME
NOTA
Reteta "picaturi de macerat de usturoi"este ferm conditionata de unica f.f.f. importanta
restrictie. Pe durata aplicarii tratamentului conform schemei este total interzisa
consumarea usturoiului sub orice alta forma. Tratamentul e de provenienta budista si se
aplica odata la 5 ani.
CEL MAI PUTERNIC ANTIBIOTIC NATURAL DIN LUME
Intr-un borcan de sticla se pun 350 grame de usturoi zdrobit peste care se toarna 220250 de grame alcool de 95-96, rom sau tarie. Borcanul se inchide ermetic si se pune in
frigider timp de 10 zile. In cea de-a 11-a zi se filtreaza totul cu o strecuratoare foarte
fina sau cu tifon. Lichidul obtinut se toarna in acelasi borcan si se pune inca 2 zile in
frigider. Dupa aceasta perioada remediul este gata pentru tratament (picaturile se pot lua
cu putin lapte sau apa inainte de a incepe sa mancam), dupa cum urmeaza:
ZIUA, NUMAR DE PICATURI
ZIUA MIC-DEJUN PRANZ CINA
1123
2456
3789
4 10 11 12
5 13 14 15
6 16 17 18
7 12 11 10
8987
9654
10 3 2 1
11 15 25 25
12 25 25 25
Se va continua cu cate 25 de picaturi, de 3 ori pe zi, pana la terminarea intregii
cantitati.
Usturoiul este cel mai puternic antibiotic natural cunoscut, sub forma de aliment pur. In
prezenta sucului sau, germenii de raceli, gripe si viroze nu au nici o sansa. Descompune
flegma, combate infectiile, degajeaza sinusurile, bronhiile si plamnii. Omoara cei mai
oribili microbi - chiar si pe cei ai leprei, gonoreei si cangrenei - n cinci minute fix! n
testele de laborator, acesti germeni au fost aruncati efectiv pe marginea unui platan de
cultura! Un miligram de usturoi avea aceeasi putere cu douazeci si cinci de unitati de
penicilina.
Este o planta att de puternica, nct, cnd e frecata' pe picioarele cuiva, intra
rapid n snge si poate avea un efect benefic n plamni. O cataplasma cu usturoi pusa
pe talpile picioarelor este foarte buna pentru oprirea tusei si alungarea racelilor. Se face
tocnd ctiva catei de usturoi, amestecndu-i cu putin untdelemn de masline si aplicnd
mixtura pe talpi.
Oameni bolnavi de plamni - ajunsi n pragul mortii - suferind de tot felul de maladii
respiratorii (astma, emfizem si oribilele bronsite, alergii si abcese pulmonare) s-au
ntremat si au plecat complet vindecati, laudnd aceasta planta miraculoasa.
NVINGE GERMENI DE CARE PENICILINA NICI NU SE ATINGE
In 1948, dupa ani ntregi de cercetari, oamenii de stiinta au confirmat, n sfrsit cu
fermitate, "puterea de penicilina" a usturoiului, izolnd diversele substante din el.
Alliina, prima substanta izolata, avea efect contra germenilor care cauzeaza intoxicatia
cu salmonella, dizenteria si contra stafilococilor care provoaca furunculele si ulceratiile
purulente ale pielii"
La fel de eficienta era si mpotriva streptococilor, care cauzeaza scarlatina, difteria,
erizipelul, inflamarea nvelisului inimii (febra reumatica). Allicina, un alt ingredient,
nfrunta conjunctivita (infectia ochilor), putrefactia (descompunerea mncarii n
alimente si n intestine), febra tifoida, holera si TBC.-ul.
De atunci, n usturoi s-au gasit multe alte substante importante. Germaniul nutritiv, cu
efect anticancerigen dovedit, face parte dintre ele. De fapt, usturoiul este una dintre cele
mai bogate surse de germaniu si seleniu organic (vital n prevenirea bolilor de inima si a
multor forme de cancer). Ajoena este o substanta care "dilueaza" sngele, astfel
prevenind cheagurile potential periculoase. Cnd animalele de laborator au fost hranite
cu o singura doza din acest ingredient al usturoiului, cheagurile de snge s-au redus cu
suta la suta, timp de douazeci si patru de ore. De asemenea, ajoena actioneaza contra a
doua tipuri de ciuperci: una care e adeseori prezenta n canalul extern al urechii, si o alta
care cauzeaza Candida si vaginita.
Usturoiul are peste o suta de compusi ai sulfului cunoscuti. Acesti compusi ai sulfului
sunt cei care-i confera usturoiului puterea sa de a lupta contra bolilor, ajuta la reducerea
tensiunii si a nivelului de zahar din snge, alunga astma si bronsita, mbunatatesc
circulatia si functiile inimii, previn cancerul si ajuta organismul sa se debaraseze de
toxinele periculoase.
PREVENIREA NFUNDARII ARTERELOR
Consumul de usturoi poate ajuta la prevenirea bolilor arteriale. Testele medicale au
aratat ca radacina cu aroma ntepatoare are "o actiune protectoare foarte semnificativa"
n limitarea efectelor coagularii sngelui gras, conform doctorilor Arun Bordia si H.C.
Bansal de la R.N .T. Medical College, Udaipur, India, ntr-un articol din revista
medicala britanica The Lancet, aparut n 29 decembrie 1973, medicii au spus ca sngele
a zece pacienti s-a coagulat mai ncet, cnd acestia au mncat usturoi cu alimente grase,
dect atunci cnd le-au mncat fara usturoi. Dupa parerea lor, aceasta nsemna ca
usturoiul putea ncetini acumularea depunerilor de grasime pe peretii arterelor si ajuta la
prevenirea colmatarii acestora. Concret, o suta de grame de unt s-au adaugat la o masa
consumata de pacientii testati. Peste trei ore, acestia au prezentat un nivel mediu al
colesterolului de 237,4 miligrame la suta. Cnd, dupa trei ore, mncarii identice i s-a
adaugat sucul sau uleiul extras din cincizeci de grame de usturoi, colesterolul a ajuns
doar la 212,7 miligrame la suta. S-a descoperit ca uleiul de usturoi are si singur acest
efect - fie ca e luat ca ulei pur, ca suc de usturoi sau n usturoiul integral. In plus, uleiul
de usturoi a redus nivelul defibrinogen (un factor coagulant din snge). O masa care
continea unt a rezultat ntr-un nivel de fibrogen ajuns la 320,9 miligrame la suta - n trei
ore. Cnd n mncare s-a adaugat usturoi, nivelul de fibrogen din snge, trei ore mai
trziu, era de 256,4 miligrame la suta. In ambele cazuri, usturoiul a cobort efectiv
nivelurile de colesterol sl fibrogen sub valorile normale.
COBOARA HIPERTENSIUNEA
Se spune ca sute de medici au gasit usturoiul ca fiind cel mai sigur si mai de nadejde
mod de a cobor hipertensiunea. Nimeni nu stie exact din ce cauza. Unii doctori cred ca
usturoiul dilata (deschide) arterele, usurnd presiunea. Altii citeaza puterea sa de a
nlatura infectiile de diverse feluri si, prin urmare, de a reduce tensiunea crescuta.
Totusi, e clar ca tensiunea scade. Medicii raporteaza - n cazuri dupa cazuri - ca
simptome ca slabiciunea, ametelile, pulsatiile dureroase ale capului, tiuitul din urechi,
durerile pectorale de tipul anghinei, respiratia scurta, durerile de sale, amortelile sau
furnicaturile, dispar toate, rapid si usor.
De fapt, usturoiul pare sa satisfaca toate cerintele unui agent terapeutic perfect pentru
reducerea tensiunii sangvine:
1.Este absolut sigur.
2. Nu are efecte ulterioare negative; nu s-a gasit nici o limitare a dozajului.
3. Tensiunea sangvina se reduce treptat - ntr-o perioada de timp - fara nici o cadere
neasteptata care ar putea soca organismul!
4. Nu intervine asupra celorlalte medicamente pe care le ia eventual pacientul, sub
ngrijirea medicului.
5. In aproape toate cazurile testate, a alungat slabiciunile, ametelile, durerile de cap,
tiuiturile din urechi, durerile de piept.
6. Se pot obtine rezultatebune , indiferent de vrsta sau de conditie.
7. Este usor de luat, sub forma de tablete fara miros.
Actualmente, tabletele si capsulele cu usturoi, care se gasesc fara reteta la plafarurile de
pretutindeni, sunt folosite pe scara larga de medici pentru reducerea tensiunii si
alungarea simptomelor acesteia.
Hipertensiunea este extrem de periculoasa fiindca, n primul rnd, simptomele ei nu
sunt ntotdeauna prezente - multi suferinzi nici macar nu stiu ca o au - si n al doilea
rnd, aproape ntotdeauna duce la probleme ale inimii, venelor si arterelor, sub forma de
crize, cheaguri, hemoragii, blocaje renale, atacuri de cord sau chiar moartea subita, daca
nu e controlata.
Totusi, un lucru ar trebui sa fie clar - usturoiul nu este un leac pentru hipertensiune; nu
face dect sa coboare tensiunea si efortul impus inimii, venelor si arterelor, plus alte
simptome neplacute, care pot reveni cnd terapia cu usturoi nceteaza. Oricum, folosirea
prelungita a usturoiului a tins, n multe cazuri, sa coboare permanent hipertensiunea!
avut odata un pacient cu cancer la plamni, care a trait mai mult dect se asteptase ea si
mnca usturoi. Medicamentul minune - chiar merge!"
UN LEAC ALIMENTAR BIBLIC PENTRU BOLILE DE STOMAC.
Luat cu regularitate, usturoiul poate vindeca bolile de stomac si intestine, afirma un
reputat cercetator si expert n terapia cu usturoi. Se stie ca allicina din usturoi
stimuleaza peretii stomacului si ai intestinelor, pentru a secreta enzime digestive. Dar
usturoiul luat de persoanele suferinde de asemenea afectiuni trebuie sa fie diluat sau
amestecat cu alte mncaruri, precizeaza acelasi expert. Un mod excelent de a atenua
efectele usturoiului este acela de a-l gati, sau a-l combina cu ou si lapte. Totusi,
usturoiul nici macar nu e nevoie sa fie mncat. Se poate folosi n cataplasme sau bai
pentru picioare si mini, spre a calma stomacul. Puterile sale de penetrare sunt att de
mari, nct e absorbit direct prin piele. Folosit n acest mod, are o eficacitate declarata
de nouazeci si cinci la suta.
Din cele mai vechi timpuri si pna n prezent, usturoiul a fost laudat n ntreaga lume
pentru eliminarea gazelor, a crampelor si a simptomelor de inflamare.
TOATE SIMPTOMELE AU TRECUT
S-au nregistrat rezultate miraculoase, care au fost catalogate si consemnate amanuntit,
dupa cum urmeaza: ngreunarea de dupa masa a fost nlaturata complet n cincisprezece
cazuri si usurata partial n sase cazuri din douazeci si cinci - dintr-un total de 84%
eficacitate! Rgielile au disparut complet n treisprezece cazuri, si partial n noua - din
douazeci si cinci - la un total de 88% eficacitate! Flatulenta a disparut complet n
douazeci de cazuri din douazeci si cinci - un total de 80% eficacitate! Colicii cu gaze au
disparut complet n treisprezece cazuri si s-au usurat partial n opt - la un total de 84%
eficacitate!. Greturile au disparut complet n sase cazuri din opt - pentru un total de 75%
eficacitate! Se raporteaza ca usturoiul nu aduce numai o usurare temporara, ci eliberarea
permanenta de aceste dezordini gastrice. Cercetatorii au ajuns la concluzia ca usturoiul
e un carminativ care poate fi folosit n cazurile de flatulenta si colici, pentru a elimina
gazele din stomac si intestine si a diminua crampele dureroase.
CUM SE POATE FOLOSI ACEST ALIMENT BIBLIC PENTRU A CALMA
DIGESTIA
Ca uz extern, usturoiul se poate folosi n cataplasme sau bai de picioare si de mini.
Intern, usturoiul maruntit poate fi luat cu miere, nainte sau dupa mese (folositi o
jumatate de catel). De asemenea, usturoiul se poate folosi sub forma de tablete sau
capsule.
UN LEAC ALIMENTAR BIBLIC PENTRU CONSTIPATIE.
Un reputat cercetator si expert n terapia cu usturoi declara ca persoanele care sufera de
constipatie si pot gasi usurarea mncnd cu regularitate cantitati moderate de usturoi,
amestecate cu ceapa, lapte sau iaurt. Allicina din usturoi, afirma el, stimuleaza miscarile
peristaltice ale peretilor intestinali si, n acest mod, produce mobilitatea scaunului.
UN LEAC ALIMENTAR BIBLIC PENTRU PROBLEMELE NASULUI SI ALE
GTULUI
de frunte si expert n terapia cu usturoi declara ca, luat intern, usturoiul calmeaza rapid
durerile reumatice si nevralgiile.
Se va continua cu cate 25 de picaturi, de 3 ori pe zi, pana la terminarea intregii
cantitati.
Se va continua cu cate 25 de picaturi, de 3 ori pe zi, pana la terminarea intregii
cantitati.
Usturoiul este cel mai puternic antibiotic natural cunoscut, sub forma de aliment pur. In
prezenta sucului sau, germenii de raceli, gripe si viroze nu au nici o sansa. Descompune
flegma, combate infectiile, degajeaza sinusurile, bronhiile si plamnii. Omoara cei mai
oribili microbi - chiar si pe cei ai leprei, gonoreei si cangrenei - n cinci minute fix! n
testele de laborator, acesti germeni au fost aruncati efectiv pe marginea unui platan de
cultura! Un miligram de usturoi avea aceeasi putere cu douazeci si cinci de unitati de
penicilina.
Este o planta att de puternica, nct, cnd e frecata' pe picioarele cuiva, intra
rapid n snge si poate avea un efect benefic n plamni. O cataplasma cu usturoi pusa
pe talpile picioarelor este foarte buna pentru oprirea tusei si alungarea racelilor. Se face
tocnd ctiva catei de usturoi, amestecndu-i cu putin untdelemn de masline si aplicnd
mixtura pe talpi.
Oameni bolnavi de plamni - ajunsi n pragul mortii - suferind de tot felul de maladii
respiratorii (astma, emfizem si oribilele bronsite, alergii si abcese pulmonare) s-au
ntremat si au plecat complet vindecati, laudnd aceasta planta miraculoasa.
NVINGE GERMENI DE CARE PENICILINA NICI NU SE ATINGE
In 1948, dupa ani ntregi de cercetari, oamenii de stiinta au confirmat, n sfrsit cu
fermitate, "puterea de penicilina" a usturoiului, izolnd diversele substante din el.
Alliina, prima substanta izolata, avea efect contra germenilor care cauzeaza intoxicatia
cu salmonella, dizenteria si contra stafilococilor care provoaca furunculele si ulceratiile
purulente ale pielii"
La fel de eficienta era si mpotriva streptococilor, care cauzeaza scarlatina, difteria,
erizipelul, inflamarea nvelisului inimii (febra reumatica). Allicina, un alt ingredient,
nfrunta conjunctivita (infectia ochilor), putrefactia (descompunerea mncarii n
alimente si n intestine), febra tifoida, holera si TBC.-ul.
De atunci, n usturoi s-au gasit multe alte substante importante. Germaniul nutritiv, cu
efect anticancerigen dovedit, face parte dintre ele. De fapt, usturoiul este una dintre cele
mai bogate surse de germaniu si seleniu organic (vital n prevenirea bolilor de inima si a
multor forme de cancer). Ajoena este o substanta care "dilueaza" sngele, astfel
prevenind cheagurile potential periculoase. Cnd animalele de laborator au fost hranite
cu o singura doza din acest ingredient al usturoiului, cheagurile de snge s-au redus cu
suta la suta, timp de douazeci si patru de ore. De asemenea, ajoena actioneaza contra a
doua tipuri de ciuperci: una care e adeseori prezenta n canalul extern al urechii, si o alta
care cauzeaza Candida si vaginita.
Usturoiul are peste o suta de compusi ai sulfului cunoscuti. Acesti compusi ai sulfului
sunt cei care-i confera usturoiului puterea sa de a lupta contra bolilor, ajuta la reducerea
DIGESTIA
Ca uz extern, usturoiul se poate folosi n cataplasme sau bai de picioare si de mini.
Intern, usturoiul maruntit poate fi luat cu miere, nainte sau dupa mese (folositi o
jumatate de catel). De asemenea, usturoiul se poate folosi sub forma de tablete sau
capsule.
UN LEAC ALIMENTAR BIBLIC PENTRU CONSTIPATIE.
Un reputat cercetator si expert n terapia cu usturoi declara ca persoanele care sufera de
constipatie si pot gasi usurarea mncnd cu regularitate cantitati moderate de usturoi,
amestecate cu ceapa, lapte sau iaurt. Allicina din usturoi, afirma el, stimuleaza miscarile
peristaltice ale peretilor intestinali si, n acest mod, produce mobilitatea scaunului.
UN LEAC ALIMENTAR BIBLIC PENTRU PROBLEMELE NASULUI SI ALE
GTULUI
Usturoiul e cunoscut de mult timp ca antiseptic miraculos n cazurile care implica
infectii la ochi, urechi, nas si gt. Daca se ia o bucata de usturoi n gura, la nceputul
unei raceli, pe partea dintre dinti si obraz, raceala va disparea n cteva ore sau cel mult
o zi.
De asemenea, usturoiul are efect curativ asupra bolilor cronice ale organelor respiratorii
superioare, absorbind toxinele - ceea ce e valabil si pentru inflamatiile cronice ale
amigdalelor, glandelor salivare si glandelor limfatice nvecinate, empiemele sinusurilor
maxilare, faringitele si laringitele grave si alte boli. De exemplu: aceasta miraculoasa
planta vindecatoare face ca dintii slabiti sa prinda din nou radacini si nlatura tartrul!
Are efect curativ asupra cataractei si inflamarii canalelor lacrimale! Va doare urechea?
Infasurati planta n putin tifon si introduceti-o n canalul exterior al urechii! Va doare
capul? Usturoiul e aspirina naturii, dilatnd venele si arterele, pentru a elimina
congestia. Stoarceti putin suc de usturoi ntr-o lingurita de miere (este un vechi remediu
al pieilor-rosii!). Stranutati, aveti nasul nfundat sau va chinuieste alergia? ncercati
putin usturoi tocat, nghitit cu apa. Se spune ca, n asemenea cazuri, usturoiul face
minuni!
UN LEAC ALIMENTAR BIBLIC ALUNGA IMEDIAT RACELILE SI DURERILE
DE GT
Usturoiul actioneaza mai repede dect vitamina C, la vindecarea racelilor. Daca se tine
un catel de usturoi n gura, raceala va disparea n cteva ore, maximum o jumatate de zi.
Nu va ustura deloc, daca nu l mestecati. Doar razuiti-l cu dintii, din cnd n cnd,
pentru a elibera cte putin suc. (Daca usturoiul e prea tare, ncercati cu unul dintre verii
sai mai blnzi, ca usturoi-dulce, Alium schoro-doprasum, sau prazul.) n acest mod, o
durere de gt se poate opri n cteva minute (merge chiar si pentru temutele dureri de
gt, care sunt simptome ale difteriei!). Am descoperit ca reuseste de fiecare data - si e
mult mai de nadejde dect vitamina C, care poate sa dea rezultate sau nu si, adeseori, nu
face dect sa amne inevitabilul. Usturoiul asigura o vindecare permanenta, nu doar
temporara.
UN LEAC ALIMENTAR BIBLIC PENTRU PROBLEMELE FEMEILOR.
Bufeuri? Incercati usturoiul. Depresie? Puneti putin usturoi n salata. Iritabilitatea,
zi, timp de o saptamna si adio afectiune. (Daca pielea arde, luati imediat usturoiul,
spalati cu apa si ncercati din nou mai trziu, cu suc de usturoi diluat n apa, pna gasiti
o mixtura care sa nu arda, ntruct excesul de usturoi poate agrava boala.) Pentru a
preveni reaparitia infectiei, fierbeti-va ciorapii.
UN REMEDIU ALIMENTAR BIBLIC PENTRU ARTRITA, REUMATISM SI
NEVRALGIE
Remediile cu usturoi pentru artrita includ folosirea lui ca tonic sau frectii cu ulei vegetal
obisnuit n care s-a prajit usturoi. Se spune ca un tonic simplu, preparat din usturoi
maruntit ntr-o lingura de miere, luat la masa pe o perioada de timp, poate face minuni
pentru a alunga durerile si suferintele, mai ales n cazuri de sciatica si guta. Un om de
stiinta indian declara ca uleiul extras din usturoi a avut ntotdeauna mare succes n
bolile paralitice si reumatice. Un alt medic afirma ca durerea partilor reumatice poate fi
mult usurata, frecndu-le cu usturoi. "Da rezultate excelente", sustine el. Un alt savant
de frunte si expert n terapia cu usturoi declara ca, luat intern, usturoiul calmeaza rapid
durerile reumatice si nevralgiile.
Leacuri cu usturoi
Usturoiul se foloseste in alimentatie si in tratamente de peste 5000 de ani. Alaturi de
ceapa, este si azi pe masa taranilor, ca "insotitor" nelipsit in mancaruri, carora le da un
gust deosebit, ca remedii terapeutice (cele mai raspandite sunt tinctura, sucul, siropul si
maceratul de usturoi), cu rezultate deosebite in intarirea imunitatii, pentru tratarea
bolilor aparatului respirator si prevenirea aterosclerozei. Nu numai ca previne tromboza,
dar ajuta si la dizolvarea cheagurilor de sange. Sucul proaspat distruge virusul gripei,
regleaza functionarea inimii, previne infarctul miocardului si favorizeaza regenerarea
tesuturilor. Usturoiul trebuie consumat crud, multe componente terapeutice ale sale
disparand in timpul fierberii. Usturoiul se adauga in salate, in sucurile de legume (rosii,
castraveti, telina etc.), in ciorbe racite (dar nu mai mult de 10 ml), sub forma de mujdei.
Pentru conservarea sucului de usturoi se amesteca cantitatea de suc cu o cantitate egala
de alcool dublu rafinat si cu 10 parti de apa distilata. Pentru profilaxia unei game largi
de afectiuni este suficienta consumarea zilnica a unui catel de usturoi, cu 150 ml lapte
prins, sau 25 ml de tinctura de usturoi.
Preparate din usturoi
Tinctura 1. Intr-o sticla de 500 ml cu gatul larg se toarna 1/3 tuica, se adauga 2 capatani
de usturoi pisate si se lasa la macerat 24-48 de ore, la intuneric. Se mai toarna apa fiarta
si racita, pana se umple sticla. 2. Pentru afectiunile pulmonare, se prepara tinctura din
40 g de usturoi si 100 ml de tuica. Din ambele remedii se beau cate 10 picaturi, de 2-3
ori pe zi, cu 30 minute inainte de masa. Pentru curatirea vaselor de sange se beau cate 5
picaturi de tinctura, diluate cu o lingura de apa rece, de trei ori pe zi, inainte de masa.
Uleiul de usturoi 1. Se curata doua capatani de usturoi, se toaca marunt si se piseaza in
piulita de lemn. Terciul astfel obtinut se amesteca cu 150 ml ulei de floarea soarelui
presat la rece. Se pune intr-o sticla, se inchide bine si se expune la razele soarelui timp
de 10 zile. Se agita sau se amesteca de 2-3 ori pe zi. Se filtreaza prin 3 straturi de tifon.
Se amesteca cu jumatate lingurita de glicerina si se pastreaza la rece, intr-o sticluta de
culoare inchisa astupata ermetic, timp de 2 luni. Inainte de consumare, uleiul se
incalzeste pe baie de aburi, pana la temperatura de 35 grade. Se bea cate o lingurita, de
3 ori pe zi, cu 30 minute inainte de masa. 2. O alta varianta de preparare a uleiului. O
capatana de usturoi de marime medie se piseaza. Terciul astfel obtinut se pune intr-un
borcan de sticla, se amesteca cu un pahar de ulei si se pune la frigider. Se administreaza
o lingurita de ulei amestecata cu o lingurita suc de lamaie proaspat stors, de 3 ori pe zi,
cu 30 minute inainte de masa. O cura dureaza 2-3 luni, iar dupa o pauza de 30 de zile,
se repeta. Utilizare: se foloseste pentru tratarea proceselor inflamatorii din gura, urechi
si nas, de asemenea, a spasmelor vaselor sanguine din creier, pentru sufocare si
scleroza.
Siropul de usturoi (dupa doctor Heinerman
Un pahar de usturoi pisat se amesteca cu miere de albine de culoare inchisa, se pune pe
un foc slab, in craticioara emailata, si se amesteca periodic, ca sa nu se arda la fund.
Cand usturoiul se dizolva bine in sirop, se acopera cu un capac si se lasa cateva minute
pe foc, apoi se strecoara fierbinte. Se pastreaza in frigider. Utilizare: se consuma in
cazuri de raceala cu tuse convulsiva, laringita si sinuzita. Adultilor li se da cate o
lingura, iar copiilor cate o lingurita din ora in ora. Siropul se tine cat mai mult in gura,
inainte de a fi inghitit.
Tratamente externe
Compresa cu usturoi
1. O bucata de tesatura moale, naturala (bumbac, in sau prosop flausat) se imbiba in
decoct fierbinte de usturoi (obtinut prin fierberea a 5 catei in 200 ml apa), se stoarce
putin si se aplica pe locul bolnav, uns in prealabil cu ulei de eucalipt. Tesatura se
acopera cu celofan, deasupra se aseaza o perna electrica sau o sticla cu apa fierbinte sau
un saculet cu sare incalzita si o patura. Utilizare: se foloseste in afectiunile aparatului
respirator si in cazuri cu probleme dermatologice (eczeme, ulcere, rani, inflamatii).
2. Pentru o compresa rece, in fiertura racita se adauga o lingurita suc de lamaie si cateva
cubulete de gheata. Cand compresa aplicata pe corp se incalzeste, se schimba cu o alta
mai rece.
Cataplasma cu usturoi Se amesteca parti egale de usturoi pisat, praf de mustar (uscat)
si decoct concentrat de frunze de alun. Pasta obtinuta se unge pe o bucata de tesatura, se
acopera cu un strat de tesatura subtire de bumbac, se aplica pe locul bolnav si se
panseaza strans. Cand senzatia de ardere devine insuportabila, cataplasma se inlatura,
iar pielea se spala cu infuzie de galbenele.
Liniment de usturoi Se piseaza sau se taie marunt 5-6 catei mari de usturoi. Se pun intrun borcan de sticla, se amesteca usturoiul cu 2 pahare de otet de Kombucha sau de mere
si 150 ml de tuica de 60 de grade. Borcanul se tine doua saptamani la intuneric. Se
se tin picioarele in apa fierbinte, apoi se muta in apa rece, pentru 30 de secunde.
Procedura dureaza 20 de minute. Temperatura se schimba de 10 ori, ultima data
pe picioare se toarna apa rece si se incalta sosete de lana.
* Ateroscleroza, scleroza vaselor sanguine din creier, hipertensiune si guta - Parti egale
din terci de usturoi si de lamaie (cate 5 linguri), se amesteca cu un litru de apa. Se bea
cate o lingura, de 3 ori pe zi, cu 30 minute inainte de masa, timp de o luna. Dupa o
pauza de 2 saptamani, cura se repeta. * Scleroza in placi - Se macereaza 350 g terci de
usturoi in 250 ml de tuica, la intuneric. Sticla se agita de cateva ori pe zi. Se filtreaza
prin panza topita sau filtru de cafea. Se bea, incepand cu o picatura, cu un pahar de lapte
cald. Se adauga zilnic cate o picatura, pana la 25 de picaturi.
Bolile aparatului locomotor
* Dureri reumatice - O felie decupata dintr-un catel de usturoi se aplica pe locul
dureros. Deasupra se pun cateva crengute de pelin proaspat. Se panseaza sau se lipeste
cu leucoplast, inainte de culcare. Dimineata, usturoiul se inlatura. Daca pielea s-a iritat,
locul se sterge cu tinctura de galbenele sau de tataneasa.
* Dureri lombare - Se amesteca cate un pahar de usturoi pisat si de ridiche neagra rasa
pe razatoarea cu orificii mici. Se umple cu amestec un saculet de tifon si se mentine pe
locul bolnav pana la senzatia de ardere a pielii. Dupa procedura, pielea se freaca cu 50
ml de ulei si se leaga cu lana tesuta sau impletita. Pentru frectii, se foloseste usturoi
pisat, cu care se freaca locul bolnav, in sensul rotirii acelor ceasornicului, timp de 10-15
minute, in decurs de 7 zile. Concomitent cu frectiile se bea suc de usturoi, cate 10
picaturi, de 4 ori pe zi, cu lapte cald.
* Dureri de spate, migrene, tiroidoza, insomnie, balonari si constipatii 1. Se prepara
decoctul descris in reteta pentru varicoza. Se adauga 20 litri de apa calda si amestecul se
toarna intr-o cada mica, unde bolnavul face baie de sezut, 10-15 minute. Se repeta de 2
ori pe zi. Temperatura apei sa fie de 32-35 grade C.
2. In untura de gasca sau in osanza de porc, se fierb, pe un foc mic, cativa catei de
usturoi si frunze de eucalipt. Se lasa sa se raceasca. Se fac frectii pe locul bolnav.
TUBERCULOZA.
Se face o cura de curatare cu 500 g de usturoi. In prima zi se consuma 30 g de usturoi
pisat, in 3 reprize (cate o lingurita inainte de masa), administrat cu o ceasca de moare de
varza. Doza se mareste cotidian, in asa fel, ca la sfarsitul saptamanii, in timpul zilei sa
fie consumate 100-150 g de usturoi. In paralel se bea si multa apa plata. Inainte de
culcare, se recomanda o clisma pentru curatarea intestinelor. Cand incepe eliminarea
masiva a reziduurilor, apar uneori si senzatii neplacute.
Durerile de cap
foarte mic 12 minute. Se raceste, se strecoara si se introduce lichidul in anus (nu trebuie
tinut mai putin de 5-10 minute). Metoda are un efect analgezic si in alte situatii.
Stimuleaza plexul solar, functiunile ficatului, colecistului, glandelor suprarenale, ajuta
la eliminarea toxinelor din tractul intestinal, imbunatateste starea bolnavilor de raceala
(mai ales la inceputul bolii, cand apar primele simptome).
Zgomotul in cap
* Se trateaza cu infuzie, din 5 linguri de ace de conifere, 2 linguri de macese, 2 linguri
de coaja de ceapa la 1 litru de apa. Se fierb 3 minute si se infuzeaza 3 ore. Se bea cate
1/2 pahar, de 3 ori pe zi.
Dureri de cap cronice
* Luati seminte de ceapa si macinati-le in rasnita de cafea. 20 g de praf se amesteca cu
200 ml otet de vin. Lasati amestecul la macerat 2-3 zile, scuturand periodic sticla. Se
pastreaza la rece si intuneric. Picurati in nas cand aveti dureri.
* Inainte de culcare, langa pat, se pune o farfurie cu apa fierbinte, in care plutesc 8-10
flori de crizanteme. Este si mai bine daca se consuma si o portocala.
* Sub perna se pune un saculet umplut cu urmatoarele plante uscate: cimbru, pelin,
muscata, hamei si menta.
Durerile de cap provocate de hipertensiune arteriala sau intracraniana
* Cea mai rapida metoda este introducerea mainilor si picioarelor in apa fierbinte,
timp de 5-6 minute. E bine ca in paralel sa consumati o lingura de miere de albine,
dulceata, zahar sau o ciocolata mica.
* Dimineata, pe nemancate, se fierbe un pahar de lapte, se amesteca cu un ou crud
proaspat si se bea fierbinte, timp de 7 zile.
* Se intampla ca la persoane cu stomacul bolnav durerea sa apara nu la stomac, ci in
frunte, deasupra sprancenelor. In cazul acesta, timp de o luna se bea ceai dintr-un
amestec de flori de liliac (de preferinta de culoare alba) si pelin, in cantitati egale. La un
pahar de apa clocotita se ia o lingurita de amestec care se bea in timpul zilei si durerile
dispar.
* Se prepara ceai din 7-8 crengute de dud taiate marunt, care se fierb intr-un litru de apa
timp de 10 minute. Se lasa o ora in termos si se beau cate 3 pahare pe zi in loc de apa,
timp de 2-3 luni.
* Pentru reglarea tensiunii intracraniene, se bea suc de struguri (vara proaspat, iarna
pasteurizat) de trei ori pe zi. Primele zile se bea cate un pahar, apoi cate doua, ca pe
parcusul unei luni sa se ajunga la 3 l de suc pe zi. In timpul tratamentului nu se consuma
mancare grasa, carne, lapte, bauturi alcoolice.
Dureri in zona cefei
* Pentru eliminarea lor se foloseste masajul si frectionarea zonelor de la ceafa si pana la
umeri, dar mai ales dupa urechi, timp de 10-15 minute.
* Pentru eliminarea sarurilor din zona cervicala si pentru micsorarea durerilor, cate 7
zile pe luna, inainte de culcare, se aplica o bucatica de carne de peste proaspat in zona
vertebrei a 6-a. Ajuta, de asemenea, consumarea de 150-200 g de scrumbie si 4 picaturi
cardiace dizolvate in 50 ml apa.
* 400 g ceapa si 100 g frunze de kalanchoe (o planta de camera care face pui pe
marginea frunzelor) se trec de doua ori prin masina de tocat carne si se amesteca intr-un
borcan cu 400 g de zahar sau miere de albine. Borcanul acoperit cu tifon se lasa in
camera, pana se topeste zaharul, dupa care se pastreaza la frigider, inchis cu capac. Se
consuma cate o lingura cu 30 minute inainte de masa, pana se termina toata cantitatea.
Dupa o pauza de 10 zile, cura se repeta. * Frunzele verzi de salvie se taie marunt, se
piseaza putin. Doua linguri de salvie strivita se infuzeaza o ora in 500 ml apa si se beau
cate 50 ml de trei ori pe zi, cu 20 minute inainte de masa, si seara, cu 30 minute inainte
de culcare. * O alta varianta cu salvie, care se foloseste si in caz de dereglarea
functionarii sistemului nervos si neurastenie senila: 100 g frunze uscate de salvie se
macereaza 10 zile intr-un litru de vin tare, intr-un loc cald sau expus la soare. Se agita
periodic. Se strecoara si se beau cate 30 ml, de trei ori pe zi, cu 30 minute dupa masa.
* In loc de guma de mestecat folositi zilnic radacina de obligeana. * O lingura
radacina de iarba-mare se toaca, se infuzeaza 30 minute in 250 ml apa fierbinte, in
termos sau pe baie de aburi, cu vasul acoperit bine. Se strecoara dupa racire, se
completeaza cu apa pana la 250 ml, se imparte in 3 doze, care se beau cu o ora inainte
de masa, timp de o zi. Dupa doua saptamani se face o pauza de 7-10 zile, dupa care se
repeta cura.
* Daca simtiti ca memoria va face feste, spalati-va capul cu apa in care a fiert
cimbru. Adaugati o lingurita de otet.
REUMATISM Fiere de porc si alcool Un kilogram de fiere de porc sau de vita (se ia de
la abator) se da prin masina de tocat carne si se amesteca cu un litru de alcool de 90gr..
Se lasa 7 zile la soare. Vara, ne ungem cu preparatul pe tot corpul si ne intindem la soare
2-3 ore, pentru a transpira. Capul il protejam cu o palarie de paie, in care punem o
frunza de brusture. Repetam procedeul zi de zi, ori de cate ori e soare. Dupa baia de
soare, nu ne spalam, ci imbracam o camasa mai veche pe care o lasam pe noi si noaptea,
caci si noaptea preparatul va intra si mai bine in piele. A doua zi ne spalam bine pe tot
corpul. Cu o singura sticla din acest preparat se vindeca orice reumatism aflat in faza
incipienta; cu doua sticle, avem liniste un an-doi. Tratamentul trebuie repetat. Bai cu
vreji de rosii Se taie, toamna, vrejii care raman dupa culesul tomatelor. Se iau 2-3
tulpini si se fierb 20 de minute, intr-un litru de apa. Se fac bai ale zonelor dureroase sau
se pun comprese. Repetate an de an, baile ne tin articulatiile flexibile ca in anii tineretii.
Fiertura de vreji se poate reincalzi si folosi de doua-trei ori. Bai de ovaz Puternic antireumatice sunt baile de paie de ovaz adunate cand da spicul, dar si mai tarziu. Se fierb
in apa, se fac bai de 20-25 de minute.
Bune sunt si baile de frunze de paltin, de pleava de fan, de frunze de nuc, de cetina de
brad, de boz (toata planta), de castane salbatice. Bai cu bicarbonat Se fac 15 bai cu
bicarbonat de sodiu, o lingura si jumatate la un litru de apa fiarta. Produc un efect
excelent. Apa de la o baie se reincalzeste de doua ori. Covaseala de grau 1 kg grau
curat, 1,100 kg zahar, 50 g drojdie se pun intr-un vas mare, in 5 litri de apa curata. Se
amesteca si se lasa 21 de zile la covasit. Se strecoara. Se beau cate 100 ml pe zi.
Sunatoare cu miere Un pumn de floare de sunatoare se pune intr-un litru de apa ce da in
clocot. O lasam sa fiarba 10 minute descoperit, apoi se lasa sa se raceasca 15 minute. Se
strecoara si se pune intr-un vas peste un kilogram de miere. Se adauga 1/4 litru rachiu
de drojdie. Se amesteca bine si se pune la sticle. Se ia cate o cescuta, cu 15 minute
inainte de masa.
SCIATICA Terapie cu jar de lemne Atat sciatica, cat si lumbago se pot vindeca la tara,
astfel: facem foc mare in soba, tragem jarul la usa sobei si impingem lemnele in fund, in
soba. Ne asezam cu partea bolnava spre dogoare. Alaturi punem un lighean cu apa
foarte rece. Cand ne-am infierbantat, ne stergem cu o carpa cu apa rece peste sale, apoi
stam in continuare, 20 minue, de doua ori pe zi. Procedeul trebuie repetat 10 zile.
SINUZITA Boala poate fi prevenita, daca de la primele simptome frecam fruntea cu
ambele palme, incepand de la centru spre exterior, apasand puternic. Se repeta masajul
de 30 de ori. Daca totusi am ajuns la sinuzita, o vindecam in 24 ore, astfel: din ora in
ora luam cate o gura de faguri de miere, mestecand incet un sfert de ora. Ceara ramasa
poate fi inghitita si ea, nu prezinta pericol pentru stomac. Dupa 12 ore, se produce
desfundarea sinusurilor. Dar pentru desavarsirea tratamentului, mai luam 6 dimineti la
rand cate o gura de faguri de miere.
GASTRITA * Un kg radacini de patrunjel se fierb in doi litri de apa, pana scade la
jumatate. Impartim ceaiul in 7 portii. Se beau dimineata, la distanta de 10 minute.
Lichidul sa aiba temperatura camerei. * Doua linguri de caimac de lapte se bat bine cu
doua galbenusuri si doua lingurite de miere, pana se face un fel de unt-crema. Intreaga
cantitate se ia de trei ori pe zi, inaintea meselor cu 1/2 ora. Prima portie trebuie luata
imediat dupa trezire, pe stomacul gol, la distanta cat mai mare de micul dejun.
ANEXITA, LEUCOREE, REGLAREA CICLULUI, NEPUTINTA DE A
RAMANE INSARCINATA SI DE A PURTA SARCINA
Planta minune care face toate aceste vindecari e papura rosie sau stanjenelul de balta, un
dar al lui Dumnezeu facut oamenilor. Poporul o numeste buruiana pentru vatamatura.
Are radacini pivotante, rosii, floarea galbena, frunzele ca sabiile, si inaltime 1/2 metru.
(A nu se confunda cu obligeana.) Ambele cresc in locuri apoase, helestee, iazuri, rauri
lente, la marginea lor. Puterea plantei e in radacina. Ea se culege in prima jumatate a lui
aprilie, si din a doua jumatate a lui iulie inainte. Radacinile se scot cu harletul, se spala
bine, se curata de perisori si putreziciuni si se zdrobesc. Se pun la macerat in rachiu de
drojdie sau de prune (tarie de 50gr.), cam sapte radacini la o sticla. Se tin la umbra.
Dupa 12 zile, preparatul e gata. Se administreaza cate 15-20 ml, cu o jumatate de ora
inaintea celor trei mese de peste zi.
Peste radacinile ramase dupa golirea lichidului turnam iar rachiu. Se lasa 6 zile la
macerat, apoi se consuma. In timpul tratamentului este oprit consumul de bauturi
alcoolice.
DIAREE * Ceai din pielite scoase de pe miezul nucilor noi. Excelent! * Un varf de
cutit de praf de ghinda se ia cu putina apa, dupa ce ghinda a fost prajita si macinata. *
Ceai de frunze si de samburi de gutui. * Ceai de frunze si de samburi de piersic. * Ceai
de frunze de fragi. * Orez fiert, impreuna cu zeama lui, indulcit si amestecat cu iaurt.
Ajuta mult, mai ales pruncilor. * Ceai de frunze de mur. * O bucata de zahar, o lingurita
morcovi. Mai luam 1 kg de lamai si le trecem prin masina de tocat carne, cu coaja cu
tot. Le turnam si pe ele peste morcovi. Se amesteca totul bine. Compozitia se pune la
frigider, sa nu fermenteze. Se ia cate o lingura inaintea fiecarei mese. Bauturile
alcoolice sunt interzise. La nevoie, reteta se poate repeta.
DURERI DE GAT Se beau doua ceaiuri de nalba de camp pe zi, dimineata si seara.
Taiem planta proaspata sau uscata, o intindem pe o carpa, o stropim cu rachiu si facem
din ea o compresa. Durerile vor trece in doua zile, ba chiar si intr-o zi. Daca avem
amigdalita, tocam frunze de urzica creata, le amestecam cu slanina ranceda si le punem
sub forma de compresa la gat. La amestec punem si putina sare. * Sa se puna o
cataplasma de smochine taiate, unse cu untdelemn. * Gargara cu ceai de viorele. Are
efect sigur.
Ghimbirul
Radacina noduroasa care se remarca prin gustul ei picant si acru, ghimbirul figureaza
printre remediile "de casa" cele mai larg utilizate si studiate la ora actuala. Asemanator
cu curcuma si cu cardamomul, ghimbirul se foloseste in scopuri medicale, cel putin de
5000 de ani, fiind recunoscut in lumea intreaga pentru capacitatea sa de a calma starea
de greata (mai ales la femeile gravide), voma si alte tulburari digestive. In cursul
ultimelor decenii, utilizarile potentiale ale ghimbirului s-au extins mult dincolo de
sistemul digestiv. Daca aveti tulburari stomacale sau ati racit si faceti febra, ghimbirul
va poate fi de folos. Il puteti incorpora in mancaruri pentru a "parfuma" alimentele, il
puteti bea sub forma de ceai, il puteti consuma confiat sau sub forma de biscuiti etc.
Numeroase plante medicinale trebuie luate in cantitati mari, pentru a avea efecte
benefice. Nu si ghimbirul: cantitatea utilizata intr-un sos sau intr-un sote este, in
general, echivalenta sau chiar superioara cu cea pe care o contin suplimentele
alimentare.
Ameliorarea starilor de greata
Ghimbirul se numara printre remediile cele mai eficiente impotriva raului de calatorie
(de zbor, de mare etc.) si a durerilor clasice de stomac. Unele studii au demonstrat chiar
ca este la fel de eficient ca anumite medicamente anti-greata. Compusii chimici care-i
dau ghimbirului gustul de lamaie - in special gingerolul si shogaolul - reduc - pare-se contractiile intestinale, neutralizeaza acizii digestivi si inhiba "centrul vomei", situat in
creier. Medicii recomanda frecvent ghimbirul pentru prevenirea starii de greata, caci,
spre deosebire de medicamentele clasice, el nu provoaca somnolenta. Planta este
utilizata, de asemenea, pentru reducerea greturilor post-operatorii si a celor provocate
de chimioterapie. In mod clar, ghimbirul este mult mai eficace pentru prevenirea, decat
pentru calmarea starilor de greata. Daca suferiti de rau de calatorie, de exemplu, trebuie
sa-l luati inainte de a urca in masina sau de a va imbarca pe vapor: cu cel putin 20 de
minute inaintea plecarii, luati circa 1/4 de lingurita de ghimbir macinat (pudra), 1 g de
ghimbir sub forma de gelule sau o bucatica de 1 cm de ghimbir proaspat. Un rol
benefic pentru intreg organismul Ghimbirul este renumit pentru combaterea greturilor
si a tulburarilor stomacale, dar el poseda numeroase alte calitati binefacatoare. *
Stoparea migrenelor. Cercetatorii danezi au demonstrat ca 1/4 de lingurita de ghimbir
proaspat (sau pudra) luat imediat dupa aparitia primelor simptome ale migrenei poate
reduce durerea, blocand prostaglandinele, substante chimice aflate la originea
arsurilor de stomac. Acestea survin, in general, atunci cand acidul clorhidric din stomac
urca pe esofag, provocand o arsura tranzitorie. Puteti scapa de senzatia aceasta
dezagreabila inghitind un comprimat de bicarbonat sau o lingurita de praf, dizolvat intrun pahar cu apa si cateva picaturi de zeama de lamaie (care ajuta la disiparea gazului pe
care-l poate forma bicarbonatul cand se combina cu acizii din stomac). Acest remediu
neutralizeaza acidul clorhidric, transformandu-l in clorura de sodiu si in gaz carbonic,
inofensive. Efectul nu dureaza decat circa 30 de minute, dar se produce aproape
instantaneu. (Atentie: nu folositi acest remediu prea des, pentru ca bicarbonatul de sodiu
contine o cantitate mare de sodiu, care poate face sa creasca tensiunea arteriala.) Alte
utilizari: * Reducerea atacurilor acide asupra dintilor. Acizii produsi de bacteriile
prezente in gura erodeaza smaltul dintilor. Le puteti neutraliza, clatindu-va gura, de
cateva ori pe zi, cu o solutie pe baza de bicarbonat de sodiu. Puteti, de asemenea, sa
umeziti periuta de dinti (cu apa) si s-o introduceti in bicarbonat, inainte de-a o folosi.
Bicarbonatul (care intra, astazi, in compozitia multor paste de dinti) este usor abraziv si
"lustruieste" dintii fara sa le afecteze smaltul. * Dezodorizarea delicata a picioarelor.
Adaugat in apa pentru baia de picioare, bicarbonatul neutralizeaza acizii bacterieni,
responsabili pentru mirosul neplacut. Il puteti utiliza, de asemenea, pentru combaterea
mirosului de transpiratie de la subsuori. * Calmarea intepaturilor de insecte. Nu va
scarpinati, pana la sange, dupa ce ati fost intepati, ci amestecati imediat putin bicarbonat
cu apa si aplicati pasta pe locurile cu mancarimi. Aceasta pasta poate contribui, de
asemenea, la calmarea mancarimilor produse de varicela. * Calmarea pielii copiilor.
Copiii sugari, care sufera de un eritem fesier, se simt mai bine dupa o baie cu
bicarbonat. Adaugati putin praf la apa de baie - reduce mancarimile si calmeaza iritatia
pielii.
* Eliminarea infectiilor vezicii. Vezica este un mediu usor acid, in care prospera
bacteriile. In caz de infectie, un pahar de apa cu putin bicarbonat de sodiu este bautura
ideala de la sfarsitul mesei. * Vindecarea durerilor de gat. Puneti o jumatate de lingurita
de bicarbonat intr-un pahar cu apa si faceti gargara din 4 in 4 ore, pentru a reduce
substantele acide care provoaca durerea. Clatitul gurii cu aceasta solutie permite, de
asemenea, vindecarea aftelor.
Indicatii: Bicarbonatul combate: afte, cistite, arsuri de stomac, gingivite, indigestii,
mirosuri corporale, mirosul picioarelor, intepaturi de insecte si muscaturi de animale,
urticaria, varicela, gura uscata.
1. Leac sigur impotriva racelii In doua-trei seri la rand, se bea un ceai fierbinte din
coada-soricelului, patlagina si un fir de menta, tinandu-se picioarele in apa fierbinte. Se
sta intre 5-10 minute. Daca apa da sa se raceasca, se mai adauga apa clocotita. Dupa
aceea se intra in pat. Efectul este foarte rapid. Indiferent cat de puternica este raceala,
trece ca luata cu mana. De obicei sunt suficiente doua seri. Cine nu poate bea ceaiul
amar, sa adauge o lingurita de miere. Nu uitati! Cand va prinde raceala, bagati-va
picioarele in apa fierbinte. 2. Impotriva durerii in gat Se bea lapte fierbinte, in care sau topit o lingurita de unt si o lingurita de miere, cu inghitituri mici, tinand picioarele in
apa fierbinte. 3. Contra tusei Ceai din coji de ceapa (este cam neplacut la gust) plus
apa fierbinte la picioare. Ceai de patlagina + apa fierbinte la picioare. 4. Impotriva
cistitei Musetelul este cel mai serios inamic al cistitei.Doua-trei seri la rand, se face un
ceai concentrat de musetel cu care se fac bai de sezut in lighean. Ceaiul trebuie sa fie
cald, dar sa nu friga. Se tin apoi picioarele in apa fierbinte si se intra in pat. Pe langa
faptul ca rezolva problema pe loc, boala nu va mai reveni ani la rand. 5. Pentru o stare
de bucurie calma - rasfat Seara se bea un ceai din plantele preferate, in care se adauga
un paharut de vin bun, stand cu picioarele in apa fierbinte. Se spune ca apa fierbinte la
picioare prelungeste tineretea si sustine vitalitatea.
II. Leacuri Din Cavnic 1. Cum isi trateaza minerii bataturile din talpi si de pe
degetele de la picioare Se stie ca in mina se intra cu cizme de cauciuc si din aceasta
pricina minerii fac niste bataturi groaznice. Se taie o feliuta de slanina nesarata, se pune
pe batatura si se bandajeaza. Feliuta se tine zi si noapte (schimbandu-se cand s-a topit)
pana cand batatura se inmoaie si iese cu totul. Tratamentul dureaza o saptamana-doua,
dar merita efortul, pentru ca pe locul respectiv nu va mai aparea alta vatamatura. 2.
Impotriva balonarilor si a digestiei dificile Pentru ca urmeaza perioada Postului
Craciunului, cand mancarurile sunt mai acide, iar cei care au probleme cu digestia
postesc mai greu, iata un ceai care depaseste toate asteptarile. Dupa masa de pranz si
cea de seara, se bea cate o cana de ceai din: o lingurita de chimen (chimenul se
clocoteste cinci minute), o lingurita cu varf de coada-soricelului si un fir de menta (sau
cateva frunze). Balonarile nu-si vor mai face aparitia, nu va exista senzatia de greutate
in stomac si nici arsuri. Acest ceai inlocuieste cu succes Trifermentul si n-ar trebui sa
lipseasca din casa celor cu probleme la ficat, bila, stomac. 3. Cand pe copii ii doare
burta Se ia un blid (farfurie) de lut si se incalzeste bine. Blidul se pune cu gura pe burta
copilului peste haine - nu trebuie sa arda - si copilul trebuie sa stea in pat cu genunchii
la gura (covrig). 4. Pentru a capata pofta de mancare Se zdrobesc bine in mojar o
mana buna de flori de coada-soricelului pana se fac pulbere. Peste pulbere se pun 400 g
miere. Din acest amestec i se da copilului o lingurita pe stomacul gol. Preparatul face si
o buna curatenie in intestine - elimina parazitii.Parasca Fat III. Leacuri Din Viseul De
Jos (aflate de la Frosina Pop, in varsta de 94 de ani) 1. Leac pentru arsuri
(oparituri) 3 linguri de apa de var si 3 linguri de ulei le amesteci bine cu un bat de tufa
(alun) nici uscat, nici verde, curatat de coaja. Se face un fel de unsoare (unguent). Nu
exista spray inaintea lui. 2. Leac pentru rinichi Ceai de ciup de malai (matase de
porumb) recoltat in luna lui august si cozi de cirese culese pe sfantul soare. Se bea in
loc de apa doua-trei saptamani. 3. Leac pentru reumatism Pui intr-o sticla floare de
acat (salcam) pana o umpli si pe urma pui dohot (petrol) pana o umpli. O inchizi bine si
bagi sticla in pamant o luna de zile. Apoi o scoti si te dai pe unde te doare. 4. Pentru
dureri de genunchi Musuroi de pe camp (cu tot cu furnici), luat si oparit 20 minute. Se
face baie la genunchi. 5. Pentru reumatism Intr-o sticla pui apa si zahar, ca s-o
indulcesti. Arunci apoi apa si bagi gura sticlei intr-un musuroi cu furnici pana se umple.
O scoti si o umpli cu spirt sanitar (medicinal). O inchizi bine si o pui langa soba, la
caldura, sa dospeasca doua saptamani. Te dai pe unde te doare seara, cand te culci. Nu-i
voie sa mai iesi in frig. Uzi un cearsaf in apa calduta, il storci bine si te invelesti in el.
Peste el se pune un altul uscat si te acoperi cu multe invelitori, ca sa transpiri. Io n-am
stiut ce-i reumatismul si durerile de picioare.
Tatiana Dragos - Desesti, nr. 249, jud. Maramures, cod 4930 IV. Dureri de cap,
migrene, disparute pentru totdeauna (Le cer iertare tuturor suferinzilor de dureri de
cap pentru intarzierea cu care le transmit acest remediu) Am suferit ani in sir de niste
migrene insuportabile, insotite de stari de voma. Imi zvacnea tot capul, gata sa
plesneasca, dar mai ales tamplele. Tin minte ca odata veneam acasa de la spital. Il
insotisem pe fratele meu mijlociu, care-si taiase cu securea degetul mare de la mana
stanga. Aveam niste dureri de cap de nedescris. Ziceam intr-una ca mor, ca nu mai pot.
Nici o tableta nu ma ajuta. Umblam de altfel cu Antimigrinul in geanta. Atunci mama,
speriata, a zis ca-si aminteste cum o trata bunica ei.
A pus intr-un pahar de 100 ml jumatate otet si jumatate apa (nu foarte rece). Mi-a
desfacut parul in varful capului si a turnat aproape toata apa cu otet in asa fel ca ea sa se
scurga pe ceafa si sa ajunga pe gat. Sa impresioneze - zic eu acum - nervii mari ai sirei
spinarii. A impaturit un prosop gros, plusat, mi l-a pus pe crestet si mi-a spus sa ma
intind cu fata in sus, cu mainile pe langa corp si sa stau cu ochii inchisi. Mi-a luat perna
de sub cap si a plecat inchizand incet usa. Stateam cu capul spre rasarit, iar paharul cu
putinul de apa ramas a fost asezat pe un scaun in partea dreapta, aproape de cap, ca sa
inspir mirosul. Cred ca dupa ce a iesit, mama s-a rugat pentru mine. Am stat asa pret de
zece minute. M-am ridicat apoi cu teama si m-am miscat prin camera lent, de frica sa nu
inceapa bubuiturile. Nu ma mai durea capul deloc. Si slava lui Dumnezeu ca de atunci
n-a trebuit sa repet procedeul decat de doua-trei ori, dar dureri ca acelea n-am mai avut
in veci. Si au trecut treizeci de ani. La randul meu, cu ajutorul preabunului Dumnezeu,
l-am vindecat pe fratele meu mai mare. Venise din Libia, de la Azizia, polul caldurii
(+50C) si nici un medic nu reusea sa-l scape de durerile mari de cap. M-a sunat si mi-a
spus ca nu mai poate. I-am explicat ce sa faca. Peste zece minute mi-a telefonat
spunandu-mi ca se simte bine. Si este bine pana in ziua de azi.
Leacuri populare din Alpii francezi. - Localitatile montane de pe versantul nordic
al Alpilor francezi isi mai pastreaza si azi traditia populara, atat in cresterea
vitelor si in modul de preparare a branzei, cat si in perpetuarea unui veritabil
tezaur de leacuri stravechi. La Manigold, in inima Mas... Leacuri populare din
Alpii francezi - Localitatile montane de pe versantul nordic al Alpilor francezi isi mai
pastreaza si azi traditia populara, atat in cresterea vitelor si in modul de preparare a
branzei, cat si in perpetuarea unui veritabil tezaur de leacuri stravechi. La Manigold, in
inima Masivului Aravis, la Aulp du Fier, Meribel, Modane, locuitorii care mai traiesc
inca in vechile lor casute din lemn nu se despart de farmacia naturii, de tisane si de
licori din plante. La fel ca in satele noastre de munte, puritatea naturii este o garantie de
viata lunga si sanatate .
Contra constipatiei
Tratamentul cu ulei de masline Un pahar de untdelemn de masline se introduce in
intestin sub forma de clisma, cu ajutorul unei canule. Repetat seara, vreme de o
saptamana, tratamentul duce la regularizarea ritmului intestinal. Tratamentul cu prune
Florile de prun (Prunus domestica), infuzate intr-o cana de lapte fiert, clocotit, sunt un
purgativ excelent. Sase prune uscate se lasa o noapte sa se inmoaie intr-o jumatate de
cana de apa. A doua zi dimineata, se bea lichidul incet, lingurita cu lingurita, iar la urma
se consuma si fructele. In caz de constipatie cronica, se recomanda prune coapte, cat se
poate de proaspete, care se consuma pe nemancate, dimineata, cu paine de secara.
Decoct laxativ din frunze de prun: fierbeti, vreme de 10 minute, 30 de frunze de prun
intr-un litru de apa. Beti cate o ceasca dupa fiecare masa, vreme de 5 zile. Tratament
pentru diabetici Pe langa un regim alimentar strict, se recomanda urmatoarele "reguli":
- sa se bea cantitati mari de infuzie de afin (1 lingura de frunze se infuzeaza 30 de
minute intr-o cana de apa clocotita); - sa se ia de trei ori pe zi cate o lingurita de boabe
de mustar; - sa se rada cat mai mult (se presupune ca rasul reduce nivelul zaharului din
sange). Decoct din pastai de fasole uscata Si pastaile de fasole au proprietatea de a
diminua cantitatea de zahar din sange. Inmuiati, vreme de doua ore, 100 g de pastai
uscate, taiate marunt, intr-un litru si jumatate de apa. Lasati-le sa fiarba pana ce lichidul
se reduce la jumatate, apoi puneti-le la macerat toata noaptea. Beti peste zi lichidul,
intre mesele principale. Tinctura de laptuci (salata verde) Tinctura de laptuci se obtine
punand la macerat timp de 4 zile o cantitate egala de laptuci proaspete si de alcool de
90 (de exemplu: 1/2 kg salata verde si 1/2 l alcool). Strecurati lichidul printr-un tifon,
apoi turnati-l intr-o sticla inchisa la culoare, pe care-o astupati cu un dop. Nu faceti o
cantitate prea mare. Se administreaza 60 de picaturi in putina apa, de trei ori pe zi,
inainte de mesele principale. Acest leac face sa scada cu 30% nivelul glicemiei
diabeticilor. Leacuri contra diareei In primul rand, se administreaza un purgativ
puternic (1 lingura de ulei de ricin pentru adulti, 1 lingurita pentru copii), dupa care se
bea 1 lingura de suc de lamaie. Se opareste 1 lingura de miez de nuca pisata cu 1/2 l apa
clocotita, timp de 20 de minute, apoi se strecoara. Se bea cate un paharel de lichid o
data pe zi, dimineata. Se inmoaie paine uscata de secara in apa calda, timp de 20 de
minute. Se bea terciul obtinut, in decurs de o zi, lingurita cu lingurita. Pentru diareea
cronica - se fierbe la foc mic o lingurita de coaja macinata de stejar, intr-o cana si
jumatate de apa, timp de 10 minute. Se ia cate o lingura, de trei ori pe zi. Alte remedii: puneti la fiert, vreme de 10 minute, un pumn de coji de ceapa, intr-un litru de apa. Din
lichidul astfel obtinut consumati circa 1/2 l pe zi. Pentru sugari: opariti 3 cepe taiate cu
1 l de apa fiarta si lasati-le sa se infuzeze vreme de doua ore. Indulciti lichidul. Se pun
10 picaturi in biberon. Remedii pentru suferintele la rinichi Pentru intretinerea si
curatirea generala a rinichilor se recomanda urmatorul remediu: 1 lingura de seminte de
in se fierbe cu o cana de apa, vreme de 5 minute. Se lasa sa se raceasca. Lichidul
rezultat, destul de cleios, se dilueaza cu apa fiarta si racita. Se ia cate o jumatate de cana
la doua ore, doua zile consecutiv. Nu se adauga si nu se mananca zahar sau miere pe
durata tratamentului. Piatra la rinichi: 1 pahar de seminte de canepa se da prin rasnita de
cafea si se fierbe cu 3 pahare de lapte proaspat, pana ce lichidul scade la 1 pahar. Se
strecoara si se bea fierbinte inainte de masa de dimineata. Procedeul se repeta 5 zile
consecutiv, se tine o pauza de 10 zile, apoi tratamentul se reia. Se continua asa vreme de
un an, avand maxima eficienta atat pentru rinichi, cat si pentru ficat. Insuficienta renala:
30 g radacina de anghinare transformata in pulbere se pune la macerat in 1/2 l de vin
alb, natural, vreme de o saptamana. Se strecoara, se bea un paharel de lichior de trei ori
pe zi, inainte de mesele principale. Retentii de urina, colici nefritice, cistite, tulburari
renale, calculi, guta. Porumbul este unul dintre cei mai puternici diuretici naturali. Se
recomanda administrarea lui, pentru eliminarea deseurilor organice si impotriva
retentiei de urina. Porumbul exercita un efect sedativ asupra cailor urinare si tripleaza
secretia de urina in 24 de ore. Se recomanda in caz de calculi renali, colici nefritice,
cistite cronice si in toate afectiunile care necesita o crestere a volumului de urina (guta,
reumatism). Reteta: se infuzeaza 20-25 g de matase de porumb intr-un litru de apa
clocotita. Se strecoara si se indulceste cu miere. Din aceasta infuzie se beau 4 cani in 24
de ore. Nu se depaseste 1 l de ceai pe zi. Leacuri pentru normalizarea hipertensiunii
Cel mai important lucru in prevenirea hipertensiunii este regimul alimentar. Carnea (de
porc) si alimentele care contin amidon (fasolea, mazarea) trebuie evitate pe cat posibil.
Painea proaspata se inlocuieste cu cea prajita, dulciurile si greutatea corporala peste cea
normala trebuie evitate. Sare foarte putina, nu alcool, nu condimente! Consumul unui
catel de usturoi in fiecare dimineata are ca rezultat scaderea presiunii sangelui.
Usturoiul se inghite, nu se mesteca, dupa care se bea putina apa. Acest tratament
inceteaza cand presiunea sangelui a ajuns la normal. La nevoie, tratamentul se repeta.
Decoct de coji de cartofi. Cojile de la 4-5 cartofi, bine spalate, se fierb in 1/2 l de apa,
timp de 15 minute. Decoctul rezultat se strecoara. Se beau 1-2 cani pe zi.
Cum se combate insomnia
Zeama de la muraturi de castraveti Un pahar de zeama, indulcit cu 1 lingura de miere
si luat cald, cu 15 minute inainte de culcare, produce un somn adanc. Nota: Persoanele
cu basica urinara "slaba" vor reduce portia la jumatate, pentru a nu se trezi noaptea sa
urineze. Alte remedii Insomniile sunt cauzate de cele mai multe ori de boli nervoase.
Iata cateva remedii: - puneti sub perna o mana de hamei; - puneti sub perna un
manunchi de ramuri de mesteacan; - cititi in pat, timp de 30 de minute, Biblia. In
cazuri extreme Aceasta metoda a fost recomandata de practicieni in cazurile de
insomnie cronica. Toate lucrurile folosite ca asternut de noapte, cum ar fi: paturi,
cearsafuri, plapumi, perne, pijamale, sa fie facute din material negru. De asemenea,
peretii camerei sa fie vopsiti in negru - nu in ulei. Metoda produce rezultate uimitoare
chiar si in cele mai grave cazuri de insomnii cronice. Un vechi remediu impotriva
furunculelor Luati o ceapa si coaceti-o bine. Taiati-o apoi in jumatate si aplicati-o cu
partea taiata peste abces. Apoi bandajati-o strans. Ceapa trebuie sa fie calduta.
Schimbati-o la patru ore, pana cand furunculul coace si se deschide. Arsuri Pentru
arsurile locale, urmatoarea metoda este foarte eficienta. Spargeti un ou, bateti-l bine si
turnati-l peste rana. Apoi varsati incet si alcool. Deasupra arsurii se va forma o pojghita
care va opri durerea si va vindeca arsura. Pentru arsuri grave, partea afectata trebuie
unsa cu untura de capra sau de bou. Basicutele de apa se vor sparge cu un ac sterilizat in
foc, apoi vor fi acoperite cu coca de secara fermentata. Coca se schimba la 3-4 ore.
Daca gatul este oparit de bauturi fierbinti, putina apa amestecata cu albus de ou opreste
durerile. Nevralgii Pentru a alina durerile nevralgice, se recomanda urmatoarea metoda:
se taie in doua un ou fiert tare, iar cele doua felii se aplica calde, pe partea afectata.
Cand oul se raceste, durerile dispar.
Formula AS > Anul 2004 > Numarul 629 > Forma maxima
Leacuri populare din Curbura Carpatilor
Redactia
Leacuri populare din Curbura Carpatilor . - Satul Zagon, judetul Covasna -.
Zagon este un sat ciobanesc aflat pe versantul transilvanean al Muntilor Vrancei,
in partea de rasarit a Covasnei. Impartit frateste pe din doua cu ungurii, romanii
se afla in partea de sus, langa munte, acolo unde incep padur... Leacuri populare
din Curbura Carpatilor - Satul Zagon, judetul Covasna - Zagon este un sat
ciobanesc aflat pe versantul transilvanean al Muntilor Vrancei, in partea de rasarit a
Covasnei. Impartit frateste pe din doua cu ungurii, romanii se afla in partea de sus,
langa munte, acolo unde incep padurile si pasunile. Un peisaj bucolic, plin de pace si
frumusete, care inchide intr-un cerc de verde profund si stralucitor biserica satului si
casele stranse in jurul ei. Am ajuns acolo in amiaza unei duminici incandescente, tocmai
cand oamenii ieseau de la slujba, ferindu-se, pe sub umbra arborilor din cimitir, de
soarele usturator. Cate doi, cate trei, ieseau pe sub bolta bisericii albe, oprindu-se
ganditori si tacuti pe la crucile din lemn si din piatra, ingropate in iarba si flori. In ora
amiezii, peste sat si peste casele inundate de soare se lasase linistea unei mari impacari.
Doar ici si colo, pe ulitele inecate in praf, cateva batrane imbracate in negru isi purtau
agale pasii mai nesiguri si grei. La urma de tot, dupa ce satenii au disparut, din curtea
bisericii a iesit o femeie care tinea in mana cateva fire de busuioc. Intrand in vorba cu
ea, m-am interesat daca in satele ciobanesti exista anume leacuri de sanatate si daca mi
le poate impartasi. Asa am aflat ca o cheama Victoria Precup, ca a implinit de curand 75
de ani si ca stie, la fel ca toate femeile din Zagon, multe leacuri de plante, mostenite de
la mama si de la bunica ei. Victoria Precup si fiica ei, Viorica Sasu, m-au chemat apoi in
gradina lor de sub munte, mirosind puternic a soare si fan cosit, mi-au dat retete
stravechi si mi-au povestit despre flori si ierburi de leac minunate, pe care mi le-au si
aratat, insirate la umbra, pentru uscat: radacini galbui de lumanarica, flori de soc, frunze
aspre de coada-calului, arnica, galbenele si multe, multe alte ierburi pe care le-au adunat
cu sarg pentru a-si umple camara cu leacuri de ajutor. "Florile si frunzele sunt sfinte, ca
ni le-a dat Dumnezeu de la facerea lumii", spune matusa Victoria, inainte sa ne
despartim. "Nimic din ce ne este de trebuinta nu lipseste de pe pamant. Doar ochi sa
avem, de vazut, si urechi de auzit invataturile stramosesti."
Pentru calmarea durerilor de burta la copii mici Se face infuzie dintr-o jumatate de
lingurita de seminte de chimen, peste care se toarna o cana de apa fierbinte. Se lasa
vasul acoperit 10 minute si apoi se strecoara. Se da copilului sa bea de mai multe ori pe
zi cate o lingura, doua de infuzie. Se oparesc cateva seminte de anason si se lasa vasul
acoperit pana cand se raceste infuzia. Apoi se indulceste cu miere si se bea de mai multe
ori pe zi. Pentru cresterea poftei de mancare la copii 20
Se fierbe, timp de 15 minute, o lingura de floare de lumanarica intr-un litru de apa. Se
lasa sa se raceasca si se da copilului sa bea cate o lingura de mai multe ori pe zi. Pentru
copii sanatosi Cei care vor sa aiba copii sanatosi trebuie sa aiba grija sa nu-i
zamisleasca in zi de vineri sau de sarbatoare. Copiii zamisliti in aceste zile, mai ales cei
facuti in cele 12 vineri mari din an, ajung hoti, neascultatori, curvari si sunt de cele mai
multe ori insemnati trupeste cu betesuguri. Pentru tratarea astmului si a bolilor de
plamani Infuzie din doua linguri de planta uscata de trei-frati-patati. Se bea indulcita
cu miere. Se bea infuzie concentrata din flori de soc. Se fierb la foc mic, intr-o
jumatate de kilogram de untura, 8 mere rase, verzi. Cand s-a format o pasta, se ia vasul
de pe foc si se adauga in el 10 galbenusuri proaspete si o cana cu miere. Se amesteca
bine toate ingredientele si se lasa la racit. Din aceasta compozitie, care se pastreaza la
rece, se mananca cate 4-5 linguri pe zi, cu paine de secara. In perioada in care se face
acest tratament, se bea mult lapte cald de capra sau vaca. Impotriva caderii parului
Se pune intr-o sticla radacina de rostopasca si se toarna peste ea tuica naturala. Se lasa o
saptamana la macerat si apoi se poate unge pielea capului cu maceratul obtinut. Se
frictioneaza bine capul de doua-trei ori pe zi si apoi se aplica maceratul alcoolic de
rostopasca. Se freaca bine pielea capului cu ceai de radacina de brustur.
Pentru tratarea cancerului Se bea zilnic infuzie din planta intreaga (radacina,
tulpina, frunze si flori) de tataneata (tataneasa). Pentru calmarea durerilor de cap Se
leaga capul cu frunze de brustur sau cu frunze de hrean. Pentru scaderea febrei Se
infasoara corpul in frunze reci de brustur, varza proaspata sau hrean. Frunzele se
schimba cand s-au incalzit. Se infasoara corpul in prosoape inmuiate in lapte dulce,
rece, sau in otet de mere. Compresele se schimba cand se incalzesc. Pentru calmarea
durerilor, in caz de fracturi sau luxatii Se pun comprese, in mai multe straturi, din
frunze de varza si hrean. Pentru tratarea reumatismului Se taie radacina de
tataneasa, se spala si se pune intr-o sticla pana la jumatate. Peste ea se adauga tuica de
cereale, se astupa cu dop si se lasa la intuneric. Dupa o saptamana, se agita bine sticla si
se poate folosi maceratul obtinut pentru comprese, care se aplica pe incheieturile
dureroase. De asemenea, se fac frectii dimineata si seara cu acest lichid. Se leaga locul
dureros cu frunze de hrean sau frunze de brustur, puse in mai multe straturi. Se face
frectie cu tuica naturala, in care s-a pus la macerat radacina de matraguna. Pentru
eliminarea pietrelor de la fiere si ficat In 2 l de vin alb se pun la macerat 500 g
miere si 500 g leustean verde, tocat marunt. Se lasa la temperatura camerei 7 zile, timp
in care se agita de mai multe ori pe zi. Dupa acest timp, se strecoara si se bea din
macerat cate un paharel de 50 ml, dupa mancare. Se bea de trei ori pe zi, pana cand se
termina cantitatea preparata. Tratamentul se poate face de doua ori pe an, la interval de
sase luni. Pentru tratarea bolilor de ficat Se ia radacina si floare de lumanarica si se
taie marunt. La un litru de apa se pun doua linguri de planta uscata maruntita si se fierb
pana cand scade lichidul la jumatate. Se beau in fiecare dimineata, pe stomacul gol, 100
ml din maceratul neindulcit si apoi se sta culcat pe partea dreapta o jumatate de ora.
Maceratul trebuie sa fie la temperatura camerei. Pentru tratarea bolilor de stomac si
ficat Se pun in ceai de plante 2-3 picaturi de seva galbuie, proaspata, scursa din
rostopasca rupta. Se beau doua ceaiuri pe zi, dimineata si seara. Rostopasca este toxica
daca se foloseste in cantitate mare, de aceea nu se depaseste cantitatea de 5-6 picaturi pe
zi. Pentru constipatie Se face un amestec din ulei si moare, zeama de varza acra, puse
in cantitate egala. Se bea cate un pahar, dimineata, pe stomacul gol. Se mananca varza
acra taiata marunt si stropita cu ulei. Se bea de mai multe ori pe zi infuzie de troscotel.
Pentru boli de inima Se face infuzie din flori si frunze de paducel. Paducelul e o
planta puternica si nu se pun multe flori si frunze cand se prepara infuzia. Aceasta are
un efect mai bun daca are o concentratie mai slaba. Se face infuzie din fructe uscate de
paducel si se bea indulcita cu miere. Pentru scaderea tensiunii Se pun la uscat
ciorchini de caline. Cand calinele s-au stafidit pe jumatate, se culeg de pe crengute si se
pun intr-un borcan in straturi alternative cu zahar tos. Straturile trebuie sa fie egale in
grosime. Se lasa o luna la macerat, la loc intunecos, si apoi se mananca cate o lingurita
din preparat pe zi. Se mananca 1-2 boabe de caline proaspete pe zi. Pentru tratarea
ranilor si a arsurilor Se pune pe arsura cartof crud, ras marunt. Se schimba cartoful
in momentul in care s-a incalzit. Cartoful trebuie sa fie cat mai rece, ca sa calmeze
durerea arsurii. Se parg basicile facute de arsura cu un ac inrosit in foc si se spala locul
ars cu infuzie de musetel sau coada-soricelului. Se spala arsura cu infuzie de musetel
si se unge cu alifie obtinuta astfel: se amesteca 100 ml tuica naturala, fiarta de doua ori,
cu 100 ml ulei rafinat si 2 lingurite de zahar, o bucata cat o nuca de ceara de albine si cu
2 bobite de tamaie. Se pun toate intr-un vas, la foc foarte mic, si se amesteca incontinuu,
pana cand tuica le dizolva pe toate si se obtine o alifie. Se lasa alifia sa se raceasca si se
poate folosi atat pentru tratarea arsurilor, cat si pentru tratarea altor boli de piele. Inainte
de a aplica alifia, locul afectat trebuie, neaparat, spalat bine cu infuzie. Aceasta alifie se
poate folosi timp indelungat si nu are contraindicatii. Cea mai buna alifie pentru arsuri
si boli de piele, renumita pentru rezultatele exceptionale probate prin vindecarile
obtinute de-a lungul anilor, o prepara Ghizela Balint, pe care o puteti gasi la casa ei
asezata langa podul din spatele bisericii evanghelice din Zagon. Reteta, pe care o tine
secreta (este foarte importanta dozarea ingredientelor, orice abatere de la reteta este
periculoasa), are in compozitie, in cea mai mare parte, produse ale stupului (miere,
propolis, pastura, polen, mana). Tanti Ghizela are acum 90 de ani si a mostenit reteta de
la o farmacista din Cluj, care a tratat-o acum mai bine de o jumatate de veac, cand si-a
oparit mainile cu apa clocotita.
Pentru pastrarea sanatatii si prelungirea tineretii Se culeg flori, frunze, radacini de
plante de leac, din cele mai diverse soiuri. Dupa ce s-au uscat, se amesteca bine si se
bea, in loc de apa, infuzie rece din aceste plante. Iarna se bea infuzie calda. Cu cat sunt
mai multe plante, cu atat puterea infuziei este mai mare.
Maceratul de Aloe
"Pacienta Sabir Maria a fost tratata la acest institut, pana in iulie 1957, pentru cancer
uterin in ultima faza. I s-a dat drumul din spital, fiind considerata un caz incurabil, dar
in octombrie al aceluiasi an s-a intors la institut pentru consultatie. Dupa examinare s-a
constatat ca nu mai avea nimic. (Ea castigase intre timp 22 kg in greutate.)
Maria Sabir s-a tratat acasa folosind urmatoarea medicatie: 1,5 kg planta de aloe in
varsta de 3-5 ani, data prin masina. Plantele nu trebuie udate cu 5 zile inainte de tocare
prin masina; 2,5 kg miere pura;
3,5 kg de vin rosu, cu o tarie cam de 18-20 si dulce. Toate ingredientele de mai sus se
pun intr-un vas de sticla de culoare inchisa, se amesteca complet si se lasa intr-un loc
intunecos si rece timp de 5 zile inainte de folosire. Vasul trebuie sa fie bine inchis.
Amestecul a fost luat dupa cum urmeaza: Pentru primele 5-7 zile cate o lingurita, de trei
ori pe zi, cu doua ore inainte de mese. In zilele urmatoare, doza era crescuta cu o
lingurita, luata de trei ori pe zi, cu o ora inaintea mesei. Cura de tratament este de
minimum doua saptamani. Preferabil este sa se tina o luna si jumatate. Aceeasi mixtura,
cu acelasi dozaj, este recomandata pentru tratament in Tbc pulmonar, ulcer stomacal si
pentru alte organe afectate prin procese inflamatorii ulceroase. Punctul principal al
acestei medicatii consta in aceea ca, incepand chiar din primele zile, toti pacientii au o
enorma pofta de mancare. Aceasta medicatie este considerata a fi atat curativa, cat si
profilactica. Actiunea ei este adesea foarte rapida. Angina, gripa, de exemplu, sunt de
obicei vindecate in una sau doua zile, chiar cazurile cronice. Ea este importanta pentru
tratamentul multor afectiuni, printre care artrita, astm, scleroza, tensiune crescuta,
trombo-flebita, sciatica, septicemie, guta, paralizie, reumatism, multe tulburari cardiace,
afectiuni ale rinichilor, ale organelor genitale, ale plamanilor si multe altele." O
declaratie indrazneata? Fara indoiala, daca procedeul n-ar fi fost testat clinic, sub
indrumarea marelui cancerolog. De altfel, aloe este o planta foarte populara in Rusia si
Siberia, atribuindu-i-se insusiri vindecatoare de exceptie. Demna de remarcat in
scrisoare este onestitatea cu care un distins profesor recunoaste nereusita tratamentului
clasic fata de reusita unui tratament naturist. Sigur, se poate presupune ca la mijloc a
fost o greseala de diagnostic, dar atitudinea doctorului Savitski reflecta atitudinea
medicinei oficiale din Rusia fata de medicina populara, fata de intelepciunea ei,
acumulata printr-o experienta de secole. Multe dintre terapiile medicale de varf,
practicate astazi in Rusia, de mare ecou international, se bazeaza pe metode si remedii
ale medicinei populare, apeland chiar la practici "bizare", samanice, cum ar fi de
exemplu "vorbirea fara intrerupere", o terapie sonica ancestrala, bazata pe faptul ca
anumite sunete ale vorbirii afecteaza profund functiile fiziologice ale corpului omenesc,
inclusiv sistemul nervos. Nimic din ceea ce-i poate fi de folos sanatatii nu este refuzat si
proscris pe motiv ca nu e "stiintific". Valorificarea traditiei populare a adus scoala
ruseasca de medicina in avantaj. Ca o incununare a celor afirmate pana acum, leacurile
pe care vi le oferim in continuare fac parte dintr-o antologie alcatuita de un medic: dr.
Pavel Burilov.
Astmul Se spune ca aceasta boala dureroasa si neplacuta nu poate fi vindecata total.
Totusi, vindecatorii rusi s-au ocupat de ea in diferite moduri, obtinand unele ameliorari
remarcabile. De regula, astmaticii erau supusi unui regim vegetarian, carnea si
fainoasele fiind total eliminate. Unii permiteau produsele lactate, altii insistau pe
vegetale si fructe. Iata cateva remedii simple si tratamente.
Ceai de ghimbir Infuzia de ghimbir era considerata ca fiind una dintre cele mai bune
leacuri. Modul de preparare: se spala, se cojesc si se rad 400 g ghimbir, se pun intr-o
sticla de un litru, care se umple apoi cu alcool. Se tine la cald doua saptamani, agitand
din cand in cand, pana ce amestecul are culoarea unui ceai slab. Se strecoara prin tifon
dublu, storcand bine reziduul. Se lasa o zi sa se depuna sedimentul si se trece infuzia
limpede in alta sticla. Se ia de doua ori pe zi cate o lingurita in jumatate de pahar cu apa
calda, dupa mese. Folosirea regulata a infuziei aducea adesea o ameliorare radicala si
permanenta.
Hrean preparat cu suc de lamaie Este foarte eficace cand este luat in mod regulat. Se
rad aproximativ 250 g hrean proaspat si se pune peste el sucul a 2-3 lamai, formandu-se
un amestec gros care trebuie tinut la rece. Doza: 1/2 lingurita de doua ori pe zi,
dimineata si dupa-amiaza. Nu se bea nici un fel de lichid cel putin o jumatate de ora
dupa luarea medicamentului. La inceput, pacientul va lacrima puternic dupa luarea
dozei, dar aceasta reactie va descreste si apoi va disparea cu totul. Amestecul se poate
pastra un timp la rece, pana cand hreanul incepe sa se oxideze. Hreanul trebuie sa fie
totdeauna proaspat, niciodata inghetat. O folosire prelungita a leacului dadea cele mai
bune rezultate.
Ceai de afine Toti astmaticii erau sfatuiti sa bea cantitati mari de ceai de afine. Afine
uscate si frunze se fierb 10 minute in apa, iar ceaiul rezultat se bea fierbinte si
neindulcit, ajungandu-se pana la 10 cesti pe zi. In cazuri usoare, acest ceai aducea o
usurare rapida, in cazuri grave, adaugandu-se alte tratamente.
Inhalatie cu ace de pin Se fierb bine cam 1/2 kg ace si conuri de pin in aproximativ 4
litri de apa si se inhaleaza apoi aburul fierbinte, tinand un prosop deasupra capului.
Doua sedinte de 15 minute, in fiecare zi, se spunea ca aduceau ameliorari radicale.
Inhalatie cu cartofi fierti Inhalatia cu aburul de cartofi fierti (dupa ce se arunca apa) se
facea ca si cea de mai sus, durand pana cand cartofii nu mai scoteau abur, dar inhalatia
cu ace de pin era socotita mai eficace.
Ceai de frunze de urzica O lingurita de frunze uscate de urzica se fierbe intr-un pahar
cu apa si se bea de 2-5 ori pe zi. Se fierbe in vas smaltuit. Alte metode: se foloseau baile
de mesteacan sau cataplasmele de mustar aplicate pe pulpe si incheieturile mainilor,
care usurau atacurile acute de astm.
Eczeme Bolile de piele pot fi cauzate de o proasta functionare a intregului sistem sau
pot avea o natura externa, cauzata de murdarie, iritatie a pielii etc. Chiar si dermatologii
specialisti incearca cateva remedii pana cand ajung la rezultatul dorit. Practicienii
populari au in arsenalul lor o multime de remedii. O regula generala este de a se feri
partea afectata de lumina si soare si de a purta un bandaj cu unsoare sau balsam
protector. In cazul unei eczeme umede, este de preferat a se evita apa. Zonele afectate se
spala cu decoct de coaja de pin sau stejar. In unele cazuri, acesta poate fi un tratament
care duce la vindecarea completa. (Daca este necesara folosirea apei, aceasta trebuie sa
fie fiarta si folosita numai foarte fierbinte.) Adesea, afirma practicienii, este necesar un
regim prelungit, care in unele cazuri este suficient pentru a vindeca eczema. Se
mananca numai vegetale si sucuri de fructe. Se recomanda urmatoarele alifii facute in
casa:
Ulei de galbenus de ou Galbenusurile de la niste oua fierte tari se inteapa cu o
sarmulita subtire si se tin deasupra unei flacari de lumanare. La suprafata galbenusurilor
vor aparea niste picaturi. Acestea trebuie culese cu grija. Ouale se pot folosi mai departe
pentru mancare. Aceste picaturi sunt folosite ca "ulei" pentru ungerea locurilor afectate.
Tratamentul s-a dovedit a fi foarte eficient. Se foloseste seara, la culcare.
Balsam din usturoi si miere Se fierbe usturoiul, se farama si se amesteca cu o cantitate
egala de miere. Se aplica pe zona afectata seara, la culcare, apoi pe deasupra se aplica o
felie de ceara. Se bandajeaza lejer. Dimineata se indeparteaza cu sapun verde (sap.
viridis) sau petrol si se bandajeaza. Tratamentul se repeta si in noaptea urmatoare. Dupa
cateva zile rezultatele sunt excelente.
Unsoare din cenusa de pipa
Cenusa de la o pipa este deseori folosita ca un balsam si este foarte eficace impotriva
herpesurilor si a eczemelor. Tratament cu frunze de geranium Frunzele proaspete de
geranium fierte in apa timp de o ora sunt un bun remediu pentru eczeme si herpes.
Partea afectata se spala cu apa in care frunzele au fost fierte sau in aceasta apa se
inmoaie o bucatica de vata si se tine pe acea parte bolnava. Remedii pentru uz intern
Pentru eczeme si alte iritatii ale pielii, in Caucaz era folosit sucul de lamaie.
Tratamentul se administra astfel: in prima zi se lua, in cateva doze, sucul a 5 lamai.
Apoi, in fiecare zi se adaugau 5 lamai, pana cand se ajungea la 25 de lamai. Dupa aceea
se descrestea in acelasi fel. Aceasta metoda este foarte eficace. Se poate repeta la
nevoie. Flori de soc (Sambucus) si de coada-soricelului (Achillea millefolium), in
proportii egale, se fierb timp de 20 de minute (1 lingura de amestec la un pahar cu apa)
si se ia o cana pe zi. Curata eczema si herpesul intr-un timp foarte scurt.
Pentru raguseala
Se luau 2 galbenusuri proaspete de ou de gaina si se frecau cu 3 linguri de zahar sau
miere pana cand se deschideau la culoare si cresteau ca o crema. Cateodata, se punea
lapte cald peste galbenusuri. Se fierbeau doua maini de flori de tei in lapte. Laptele
trebuia sa depaseasca doar cu putin florile. Se fierbeau pana cand scadea laptele la
jumatate, apoi se lasa vasul acoperit, ca sa se raceasca. Se strecura laptele si se incalzea
si se bea indulcit cu miere. Se fierbea laptele proaspat cu unt proaspat. La o cana de
lapte se punea o bucata de unt cat o nuca. Cand untul era topit, se amesteca bine cu o
lingura de miere si se bea cald, nu fierbinte. Daca nu era unt, se punea untura de gasca
sau de porc. Se scobea o ridiche neagra de miez, in asa fel incat ramaneau numai
peretii ridichii, grosi de cel putin un deget. Se umplea gaura cu miere sau cu zahar si se
lasa la intuneric, eventual acoperita cu o oala. Dupa cateva ore, se forma un sirop care
se bea de mai multe ori pe zi. Dupa ce se bea siropul, se punea iar zahar in gaura. Se
putea folosi asa o ridiche de cel mult 5 ori, apoi se lua alta.
Pentru rani proaspete care sangerau, pentru taieturi si intepaturi Se presara rana
cu un praf de sare grunjoasa, pentru oprirea hemoragiei si pentru dezinfectare, apoi se
punea peste sare o bucata de slanina de porc. Slanina putea sa fie si afumata. Peste
slanina se puneau frunze de patlagina lata. Rana se lega apoi strans. Pansamentul acesta
se schimba in fiecare dimineata, pana cand rana se inchidea. Dupa aceea, pana la
vindecarea totala, se puneau numai slanina si patlagina, nu se mai punea sare sub
pansament. Pentru abcese, rani infectate Ziua se puneau peste rana mai multe foi
albe de ceapa, coapte in cuptor pana cand se ingalbeneau. Se lega ceapa cu un
pansament care s-o tina fixa pe locul afectat. Ceapa ajuta sa se matureze abcesul. Seara,
se desfacea pansamentul si se punea in locul cepei o turta facuta din ceapa rasa
proaspata, amestecata cu untura si faina alba de grau. Peste aceasta turta se puneau
frunze de podbal si apoi se lega cu pansament. Dimineata urmatoare se arunca turta si
se punea din nou ceapa coapta. In cel mult 2-3 zile, abcesul ceda si durerile dispareau. l
Se punea pe rana, pe abces, o pruna bistriteana desfacuta, dupa ce i s-a inlaturat
samburele. Miezul prunei trebuia sa fie asezat exact peste abces. Peste pruna se punea o
bucata de mamaliga calda si apoi se lega strans locul. Se schimba compresa aceasta in
fiecare dimineata. Dupa ce se inlatura compresa veche, se spala locul afectat cu aramita
(prima tuica, foarte tare, care iese la cazanul de fiert tuica. E atat de tare si de amara,
incat nu se bea, se foloseste doar in scopuri medicinale, pentru dezinfectarea unor rani
sau pentru ungerea articulatiilor reumatice.)
Pentru reumatism Din primavara pana in toamna, in fiecare zi, se urzica incheietura
bolnava, seara si dimineata. In timpul iernii, in fiecare seara, bolnavul isi tinea
picioarele intr-o oala mare, in care oparea floare de fan. Apa trebuia sa fie cat mai calda,
atat cat putea sa suporte omul, iar floarea de fan nu se arunca din oala. Se putea folosi
mai multe seri la rand, cu conditia sa fie incalzita de fiecare data. Daca reumatismul
afecta incheieturile mainilor, se bagau si mainile in apa aceea sau se punea o compresa
calda, din plantele care au fost oparite, si apoi se lega strans, pana dimineata. Cei care
sufereau de reumatism beau in fiecare primavara suc de mesteacan, pe care-l obtineau
taind o crenguta groasa, de cel putin un deget. La locul taierii crengutei legau de
mesteacan un pahar si peste noapte se aduna seva din belsug. Batranii beau si seva de
stejar si de fag, in cantitate mai mica, cel mult o lingura pe zi, ca sa le sporeasca
puterea. Pentru dureri de cap Se puneau pe partea dureroasa a capului frunze de
patlagina, varza sau brusture si se legau neaparat cu o carpa de culoare alba. Se freca
tot obrazul cu ceapa sau cu usturoi, mai ales in zona fruntii, a urechilor si a nasului.
Batranele se legau la cap cu frunze de nuc si de telina, de cand incepea vara si pana
toamna, pentru a se apara de durerile de cap provocate de caldura. Pentru bronsite Se
umplea un ciorap mai mare cu sare grunjoasa si se incalzea in cuptor, apoi se punea pe
pieptul bolnavului. Se incalzea un capac de oala si se infasura intr-un stergar si apoi se
punea in zona bronhiilor. Bolnavul trebuia sa stea culcat, bine acoperit, si sa aiba
neaparat ciorapi de lana in picioare. Pentru scaderea febrei Se facea masaj pe tot
corpul cu otet de mere, apoi bolnavul era acoperit cu un cearceaf inmuiat in otet de
mere, iar in picioare i se puneau sosete umplute cu ceapa proaspata, taiata marunt, sau
cu cartofi cruzi rasi. Trebuia sa stea acoperit, in pat, cel putin o ora, dupa care
procedurile se repetau, daca febra nu scadea. Ceapa si cartofii se schimbau. Pentru
raceala Se tineau picioarele in apa fierbinte sarata, pana cand apa aproape ca se racea,
apoi bolnavul se baga in pat si se acoperea bine. Isi acoperea si capul cu un sal gros.
Din cand in cand, bea cate o gura dintr-o fiertura de hrean ras. Pentru tuberculoza si
silicoza (boala de care au murit cei mai multi dintre minerii din Maramures) Bolnavii
beau mult lapte de capra, amestecat cu unt sau untura de gasca. In loc de apa beau
numai ceai de ovaz. In fiecare zi, mancau cate doua linguri de hrean amestecat cu
miere. Mancau multe nuci si alune. Pentru arsuri Locul ars se ungea imediat cu
albus de ou sau cu miere de albine.
Pentru calcaie crapate Se ungeau seara, dupa spalare, calcaiele cu unt, cu slanina sau
cu smantana. Se tineau picioarele in lapte cald amestecat cu untura. Se legau
calcaiele cu frunze de varza unse cu ulei crud, nerafinat. Se bagau calcaiele intr-un vas
cu urina.
Pentru "rac" (cancer) Se bea multa moare de varza si se manca varza acra cat mai
multa. Se beau ceaiuri din flori de trifoi (alb si rosu) si de rostopasca. Din radacina
de brusture sau tataneasa uscata si faramitata, amestecata cu ulei sau cu untura, se facea
o turta care se punea pe locul afectat. Se mancau in fiecare dimineata cate trei catei de
usturoi si se bea un paharut de tuica tare, facuta din secara sau porumb. Se mestecau
cat mai mult mici bucati de propolis si apoi se inghiteau. Se puneau pe locul afectat
comprese din radacini de rostopasca, tinute in tuica fiarta de doua ori.
Pentru greata, "ciumurleala" Se tinea sare grunjoasa in gura si se freca bolnavul cu
usturoi la tample si la incheieturile mainilor. Se frecau mainile cu otet.
Polipi nazali Sunt niste tumori glandulare care apar pe mucoasa naso-faringiana, in
special la copii. Ei cauzeaza disconfort, impiedica respiratia si afecteaza vocea.
Tamaduitorii populari din Rusia si Siberia recomanda bai cu sare (sare Epson), sau ulei
de peste ca adaos la regimul alimentar. Si, zilnic, gargara cu apa calda cu sare (o lingura
sare la un pahar cu apa calda). * Sucul de sfecla rosie folosit ca gargara este de
asemenea foarte recomandat. Sucul de coacaze, folosit atat ca gargara cat si ca bautura,
este foarte eficace in unele cazuri. Frunzele de coacaz sunt, de asemenea, folosite sub
forma de infuzie (aproximativ 3 g de frunze uscate la o cantitate de 200 ml apa fiarta.
Se bea cald - un pahar de trei ori pe zi inainte de mese).
Angina pectorala Medicina populara rusa trata cu succes aceasta boala cu boabe de
maces, ce asigurau o vindecare completa, adesea in combinatie cu caprifoi si brancuta
de pasune (floarea cucului). Iata cum se pregateste infuzia de macese: intr-un vas se pun
7 pahare de apa clocotita. Se adauga 7 linguri cu macese (intregi sau sfaramate). Se
acopera bine vasul si se inveleste intr-un material care retine caldura, lasand sa se
infuzeze compozitia timp de 20-24 de ore. Apoi infuzia se strecoara, storcand macesele.
Se pastreaza la rece. Se beau trei pahare pe zi, la mese. In ceai se poate adauga si sirop
de macese. Da un gust bun si este o sursa de vitamina C. In general, infuzia de boabe de
maces este recomandata pentru toate bolile de inima. Nu poate cauza nici un rau si, in
multe cazuri, s-a dovedit a fi foarte eficace. In plus, oamenilor cu boli de inima vechi li
se recomanda sa urmeze un regim alimentar evitand dulciurile si substantele bogate in
amidon. Fumatul trebuie evitat - in special in cazurile de angina pectorala - deoarece
nicotina cauzeaza adesea constrictia arterelor. Acelasi lucru cu cafeaua si ceaiul. Infuzia
de macese indulcita cu sirop de macese este un inlocuitor excelent. Practicantii populari
recomandau celor care sufereau de angina pectorala sa manance ficat de vita si sa bea
sange de bou. Oricum, macesul este singurul remediu considerat ca duce la o vindecare
completa.
Anemia de primavara- Leacuri siberiene - Modul in care se studiaza medicina
populara in Rusia este exemplar. Zeci de expeditii stiintifice medicale pleaca anual in
Siberia, un adevarat imperiu de plante si leacuri stravechi, aflate inca in stapanirea
samanilor. Dincolo de simplitatea si eficienta ei, medicina traditionala siberiana are si
un "ingredient" de magie, care face parte din vindecari. Nu omul tamaduieste, ci
Dumnezeu. Metode eficace contra anemiei Aceste remedii sunt originare din diferite
regiuni ale Rusiei si Siberiei si s-au dovedit a fi foarte eficiente. 1. Toti practicienii in
medicina populara prescriau un regim bogat de hrana: carne, ficat, galbenus de ou,
creier de vitel, lapte, unt, icre si intotdeauna usturoi si ceapa. Fiecare pacient trebuia sa
bea cel putin 2 l de lapte cald proaspat pe zi. Daca laptele direct de la sursa nu se gasea,
se putea inlocui cu laptele fiert, dar baut cald. Adesea se adauga si putin carbune in
lapte. 2. Urmatorul preparat, originar din Urali, era foarte recomandat. Se umple pe trei
sferturi un vas emailat cu orz sau ovaz proaspat. Se adauga apoi lapte, de asemenea
proaspat, incat sa acopere boabele si putina slanina de porc topita, cam de 1,5 cm
grosime. Se acopera vasul si se fierbe la foc mic intr-un cuptor, pana cand boabele devin
moi si imbibate. Daca este necesar, se mai adauga lapte. Se bea masa lichida care
rezulta, de trei ori pe zi. Doza: 1-2 linguri. 3. Planta cactus numita aloe era considerata
ca planta cu proprietati curative deosebite si se folosea la pregatirea multor
medicamente. (Aceasta planta nu este recomandata cardiacilor.) Planta a fost folosita in
Caucaz si in Asia Centrala. Se mentioneaza ca planta americana agava, numita deseori
si aloe, nu are efectele plantei din Caucaz. Iata trei formule dintre cele mai des folosite:
- 4 tulpini de aloe, lasate intr-o sticla cu vin la macerat, cel putin patru zile. Doza: un
pahar, de trei ori pe zi. - Acelasi preparat mentionat la punctul (a), dar in locul vinului se
intrebuinteaza alcool: patru tulpini la 0,5 l de alcool. Doza: 40 picaturi in apa calda, de
trei ori pe zi. - 360 g melasa galbena, 170 g frunza de aloe si 120 g rasina de pin. Se
combina dupa cum urmeaza: se taie frunzele de aloe in lungime, se macina rasina sau se
bate intr-o piulita si se amesteca cu melasa. Se pune intr-un vas de lut acoperit si se
baga in cuptor, la foc incet, timp de 8 ore. Apoi se strecoara. Doza: o lingurita, de trei
ori pe zi, cu o ora inainte de masa. Aceasta cantitate este suficienta timp de o luna.
Repetati dupa o pauza de o saptamana. 4. Fierul este un lucru esential in toate cazurile
de anemie. In Siberia, se recomanda metoda urmatoare: vara, se iau 5-10 cuie de fier
(nu din otel), se spala si se infig intr-un mar verde. Marul se mananca dupa 24 de ore.
Doza obisnuita este de trei mere pe zi. Iarna se pune intr-un pahar cu apa un cui mare si
se lasa 24 de ore. Apoi "apa de fier" va fi bauta. Doza: o lingura, de trei ori pe zi. Se
continua tratamentul din acelasi pahar, cuiul se lasa in apa, dar se scutura continutul
inainte de a bea. Inainte ca paharul sa se goleasca, se pregateste un altul (dintii se spala
dupa fiecare lingura de "apa de fier", pentru a preveni cariile dentare). 5. Se prescrie, de
asemenea, si decoct de ovaz si tarate, care se bea in loc de apa, timp de o ora. Se
strecoara, indepartandu-se ovazul si taratele. Se pun 360 g ovaz si tarate amestecate cu
2 l de apa. Se indulceste continutul cu miere. 6. "Calcifierea" - este un procedeu
recomandat in toate cazurile de tuberculoza si anemie. Pregatirea medicamentului: se
pun 10 oua crude (cu coaja) intr-un borcan. Ouale se acopera apoi cu suc de lamaie. Se
asteapta pana cand coaja oului se dizolva complet - in aproximativ doua saptamani. Se
Pentru insomnie Se mananca seara paine cu ceapa si se bea dupa aceea lapte cald cu
miere.
Pentru a scapa de sughit
Se bea repede, fara intrerupere, o cana mare de apa rece, in care s-a dizolvat fie zahar,
fie sare. Cel care sughite mult trebuie sa fie speriat de cineva si sughitul se opreste.
Ca sa scapi de sughit trebuie sa-ti tii respiratia cat mai mult si apoi sa bei apa in care ai
pus o lingura de otet.
Pentru hemoragii nazale
Cel caruia ii curge sange din nas trebuie sa stea culcat pe spate, cu mana stanga ridicata.
Pentru tratarea ranilor
Se spala rana cu ceai de cretisoara, de mai multe ori pe zi, apoi se unge cu untura de
porc sau seu de oaie, amestecate bine cu sare.
Contra arsurilor
Se amesteca o bucata de unt de casa sau seu topit cu un galbenus de ou. Se aplica pe
rana si se acopera cu un tifon. Un albus batut spuma are acelasi efect.
Pentru conjunctivita Se ia miez de paine neagra, putin lapte cald si un galbenus de ou.
Se amesteca toate pana se obtine o pasta. Se aplica pe pleoapele inchise, un sfert de ora.
Procedeul se repeta din doua in doua ore.
Pentru improspatarea tenului, pentru "lucierea" obrazului Se unge fata cu
smantana proaspata sau cu spuma de lapte, de doua ori pe zi. Dupa o jumatate de ora, se
spala cu apa rece.
Pentru raceli Se tin picioarele in apa calda, cel putin o jumatate de ora, apoi se sterg,
frecandu-se energic cu un prosop aspru, si se iau ciorapi de lana. Bolnavul se baga in
pat si se acopera bine.
Pentru raceli si dureri de piept (laringita) Se incalzeste praporul de la oaie sau miel
pe un capac pus peste o oala in care fierbe apa. Dupa ce s-a incalzit, se intinde pe
pieptul bolnavului si apoi se acopera cu o panza, peste care se pune o haina mai groasa
de lana. Bolnavul sta culcat, bine acoperit, si trebuie sa bea in acest timp mult ceai de
soc, ca sa transpire.
Contra bronsitelor Se ia o ridiche neagra cat mai iute, se curata de coaja si se da pe
razatoarea mica. Se pune intr-un borcan, se acopera cu un strat de miere si se lasa la
macerat vreme de 15 zile. Vasul se inchide ermetic. Se iau 3-6 linguri pe zi, pentru
fluidificarea secretiei.
Pentru reumatism Se leaga incheietura dureroasa cu o panza inmuiata in gaz (petrol)
curat (dublu rafinat). Daca durerile nu se micsoreaza, se amesteca gaz cu sare si se pune
pe locul dureros, sub cataplasma. Bolnavul e bine sa poarte haine de lana, si nu din
materiale supraelastice. Sunt contraindicate si cizmele de cauciuc. Se bat locurile
afectate de reumatism cu urzici, cat tine vara. Cu cat mai multe batai cu urzici vor fi, cu
atata va trece mai bine iarna pentru cel bolnav de reumatism. Se pune intr-un lighean,
pana la jumatate, floare de fan. Se toarna apa calda peste ea si bolnavul tine in aceasta
apa, cat este calda, picioarele sau mainile afectate de reumatism. Se fac asemenea bai
partiale cat mai multe, mai ales seara, si apoi bolnavul se baga in pat la caldura. A doua
zi, apa cu floare de fan se reincalzeste. Se poate reincalzi astfel de 3-4 ori si apoi se
arunca si se inlocuieste cu alta floare de fan. Daca durerile sunt mari, se fac
cataplasme cu flori de fan care se aplica pe locul dureros in timpul noptii, sub o legatura
de lana. Se pot face bai generale cu apa calda, in care s-a pus floare de fan, dar cei care
sufera de boli de inima n-au voie sa stea prea mult in apa. Se pun ardei iuti taiati intr-o
sticla si se toarna peste ei rachiu. Se lasa la soare o saptamana si apoi se poate folosi
rachiul strecurat pentru masarea locurilor dureroase. Se fierb doi catei de usturoi intrun ibric cu lapte. Se strecoara si se bea laptele de doua ori pe zi, dimineata si seara. La
fel de buna este si inghitirea unui catel de usturoi, dimineata, pe stomacul gol, vreme de
cateva saptamani. Locurile dureroase se freaca cu usturoi pisat, amestecat cu
untdelemn, pana se obtine o pasta.
Remedii ginecologice
LEUCOREEA Este o scurgere anormala, sub forma de substanta vascoasa, alba. Nu
este nici periculoasa, nici infectioasa, dar oricum, este neplacuta. (Poate fi si un semn de
pericol daca culoarea acesteia este de un gri galbui, sau daca are semne de sange. Atunci
trebuie consultat un specialist.) In Rusia si Siberia, erau folosite urmatoarele metode: *
Spalaturi cu "ceai" cald de coji de stejar, de doua ori pe zi. La un pahar de apa se pune o
lingurita plina cu coji de stejar. Se fierbe 3 minute. Ceaiul este strecurat si apoi se
foloseste pentru instilatii vaginale. * Spalaturi vaginale cu violete uscate. O mana de
flori se oparesc cu un litru de apa. Se lasa sa se infuzeze timp de 20 de minute. Se fac
spalaturi zilnice. Printre altele, florile de violete (Viola Adorata) previn cancerul uterin.
In Siberia erau prescrise si urmatoarele ceaiuri: * Infuzie de perivinca (Vinca major sau
vinca rosea): 3 lingurite de planta uscata (pudra) se oparesc cu un pahar de apa. Se
acopera 15 minute si se strecoara. Doza: un paharel pe zi. * Suc de dracila proaspata.
Doza: un paharel de suc pe zi. * Decoct de coada-soricelului (Alchillea millefolium). Se
pune o lingura de planta la o cana de apa. Se fierbe 20 de minute. Doza: 2-3 cesti pe zi.
* Flori de salcam alb. Medicina populara recomanda mestecatul si inghititul lor. Opresc
leucoreea. Pe timpul oricarui tratament, activitatile sexuale sunt interzise. De asemenea,
sunt interzise remediile pe baza de aloe. Planta nu este recomandata in timpul sarcinii
sau cand exista dereglari ale organelor sexuale.
ANOMALII MENSTRUALE Orice neregularitate a ciclului menstrual poate fi un
semn al unei proaste functionari a organelor genitale, de aceea consultarea imediata a
unui medic este necesara. Iata cateva remedii cu care medicina populara rusa isi rezolva
problemele. Pentru menstruatii prelungite si dureroase * Cornul de secara (Claviceps
purpurea). Iata modul de preparare: la 30 grame de corn de secara se pun 45 grame
alcool si se lasa 7 zile la macerat. Doza: se iau 10 picaturi de tinctura intr-un paharut cu
apa calda, de doua ori pe zi, dimineata si seara. Daca aceasta nu da rezultate, doza se
dubleaza in urmatoarele zile, pana cand isi face efectul. Se pot folosi pana la 60 de
picaturi. * Ceai de coada-calului. O lingura de planta uscata se opareste cu un ibric cu
apa fiarta. Se lasa 10 minute la infuzat. Nu se mai bea altceva pe durata zilei. Pentru
(Doza pentru copii era de un degetar.) Acesta era considerat un excelent medicament
profilactic in timpul epidemiei. * Apa calda cu sare. Intr-un pahar cu apa calda se punea
o lingura de sare. Se amesteca pana la dizolvarea completa. Bolnavul lua o lingura de
solutie, apoi nu mai manca si nu mai bea nimic, 24 de ore. (Cristalele nedizolvate se
asezau la fundul paharului.) O zi de tratament era deseori suficienta. Mii de soldati rusi
au fost tratati astfel, in timpul primului razboi mondial (1914-1918). * Paine neagra
prajita si prefacuta in scrum. Se pune o lingurita de scrum intr-un pahar de vin rosu, o
data pe zi. Se repeta cura daca mai este necesar. GUTA Este o afectiune dureroasa, de
natura reumatica, deseori ereditara. Este agravata de consumarea alcoolului si a hranei
necorespunzatoare, de temperaturile ridicate din timpul verii. Durerea este resimtita in
special la degetele mari de la picioare, dar si in gambe. * Dieta alimentara. O hrana
corespunzatoare este lucrul cel mai important. Alcoolul, in special cel provenit din
struguri, trebuie exclus, precum si condimentele. Fasolea, spanacul, macrisul trebuie si
ele eliminate, zaharul se inlocuieste cu mierea, iar carnea, grasimea si alimentele bogate
in amidon trebuie evitate complet. Se recomanda doar carnea de vaca fiarta. Este
interzis consumul carnii de vitel, miel si porc, ca si ficatul, inima, rinichii. Orice aliment
care provoaca aciditate in urina trebuie evitat. Sunt recomandate produsele lactate, in
special laptele batut si iaurtul, precum si fructele si legumele radacinoase ca: morcovi,
sfecla si napi. Cartofii trebuie evitati. Se recomanda consumarea agriselor, capsunilor si
lamailor. * Terapia cu intepaturi de albine. In Rusia, era considerata ca metoda de
exceptie. Acum se aplica in toata lumea, inclusiv in Romania. * Alifie de unt. Untul
proaspat este amestecat pe un foc slab. Cand incepe sa fiarba, se indeparteaza de pe foc,
se ia spuma si se adauga o cantitate egala de vin. Lasati apoi compozitia sa scada. Ceea
ce ramane este cea mai buna alifie pentru guta. Se aplica pe partea afectata. * Infuzie cu
floarea-soarelui. Tulpina si frunzele florii-soarelui se oparesc cu vodca clocotita. Vodca
nu trebuie sa fie tare. Se dilueaza cu apa calda, cam la taria de 20 de grade. Se pun
comprese in timpul noptii. * Pudra din frunze de mac. Frunzele de mac uscate sunt
pisate si aplicate pe comprese umede, in regiunea afectata. Se leaga usor. Numai
frunzele de mac salbatic (care produc opium) sunt folosite. Nicidecum cele de mac de
gradina, cultivat. * Remedii vechi, siberiene. Toti bolnavii de guta sunt sfatuiti sa poarte
ciorapi de lana inmuiati in solutie de ceapa. Se pun 6-8 felii de ceapa taiata, la 3-4 litri
de apa. Se fierbe timp de 30 de minute. Se strecoara si in aceasta apa se inmoaie
ciorapii, fara a fi apoi clatiti. Ciorapii trebuie sa fie curati. Se spala si se clatesc in mod
normal, apoi se introduc in preparatul mentionat mai sus pentru 10 minute si se usuca
fara a mai fi clatiti. Tratamentul a dat rezultate neasteptate. HEMOROIZI Transpiratia,
caldurile ridicate, circulatia periferica deficitara activeaza hemoroizii, transformandu-i
intr-una din cele mai nesuferite boli estivale. Totusi, in Rusia si Siberia, practicienii
populari o puteau combate cu usurinta, nu prin metode chirurgicale, iar rezultatele erau
foarte bune. Ca o prima masura, toti cei care sufereau de hemoroizi erau pusi sa tina un
regim permanent, excluzand in totalitate bauturile alcoolice. Regimul consta in cartofi,
morcovi, conopida, orez. In cantitati moderate, erau permise carnea de pui si pestele. In
loc de ceai, pacientilor li se dadea sa bea un decoct de frunze de siminic, 2-4 cani pe zi,
cu miere in loc de zahar. Aceasta pentru a preveni constipatia. * Un vechi remediu
folosit in Urali: ceai de lumanarica. O lingura de flori uscate de lumanarica (se gasesc la
Plafar) sunt introduse in apa fierbinte, apoi fierte, timp de 10 minute. Se strecoara si se
bea ceaiul cald, de 2-4 ori pe zi. (Se indulceste cu miere, niciodata zahar sau zaharina,
care dau constipatie.) Sangerarea dispare, de obicei, in 2-5 zile, iar boala in 10-15 zile.
Acest procedeu are un efect total, chiar si in cazurile avansate. * Remediu pe baza de
morcovi. Morcovii cruzi, dati prin razatoare, luati in cantitati considerabile la fiecare
masa, vindeca si hemoroizii mai persistenti. Morcovii se pot insoti cu un pahar de
decoct de stevie. Se ia seara, la culcare, foarte fierbinte. Doza: o lingura de stevie uscata
la un pahar cu apa, fiarta 10-15 minute. * Tuica de roscove. 150 g roscove (Serata
Siliquia) rase bine, introduse intr-un litru de tuica (sau alcool de 40gr.), se lasa la
macerat la loc cald, cel putin 10 zile. Doza: 1 paharel mic, de doua ori pe zi, inainte de
masa. (Nu se mai consuma alt alcool.) * Remediu siberian cu frasin. Suc proaspat de
frunze de frasin, luat de trei ori pe zi, intr-un pahar mic, indulcit cu miere si urmat de un
pahar cu apa calda. Se spune ca aduce o usurare. Dar pentru a se ajunge la rezultate,
cura este de mai lunga durata. * Alifie siberiana. Foarte obisnuita in estul Siberiei,
aceasta alifie este originara din China, unde se foloseste de mai multe secole. Se prepara
astfel: 2 parti de camfor, 1 1/2 parti de sulfat de fier se amesteca cu maduva proaspata
din sira spinarii porcului si se freaca foarte bine. Preparatul se pastreaza la rece si se
aplica o data pe zi, in special noaptea. Hemoroizii dispar rapid si definitiv, dar
activitatile sexuale, alcoolul si efortul fizic trebuiesc reduse total pana la vindecarea
deplina. Siberienii considerau acest tratament ca fiind foarte eficace, vindecarea
producandu-se foarte curand. * Terapie cu frunza de salcie tremuratoare. Se poate folosi
numai vara, deoarece necesita frunze proaspete. Acestea se aplica pe hemoroizi in
partea externa, cand pacientul este intins pe burta, si se pastreaza doua ore. Frunzele
sunt apoi indepartate, iar partea afectata se spala cu apa rece. Tratamentul se aplica de
2-3 ori pe zi. * Supozitoare din cartofi: se taie cartoful in bucati mici, sub forma de
supozitoare, si se introduc in anus. Se pastreaza toata ziua. * Bai de aburi anale. Acest
tratament cere un echipament simplu, iar vindecarea se face complet, chiar in cazul unor
hemoroizi interni sau externi deja cronicizati. Se foloseste o oala larga sau o galeata
mica, acoperita cu un capac din lemn, in care se face un orificiu de 5-6 cm diametru. Se
fierb 2 galeti de apa in care se adauga 150 g alaun. Apa se toarna treptat in oala sau
galeata, peste care se aseaza placa din lemn. Pacientul se va aseza cu anusul deasupra
deschizaturii din scandura. Tratamentul se continua atata timp cat aburul este prezent
aproximativ 30 de minute. Orificiul anal se unge apoi cu vaselina, inauntru si in
exterior. Inaintea acestui tratament, orificiul anal se spala bine, se sterge, iar pacientul
consuma un ceai laxativ. Acest tratament nu se repeta mai mult de o data pe saptamana.
Trei proceduri vindeca si cea mai grava stare. O alta metoda alternativa a terapiei
amintite mai sus. In loc de apa cu alaun, se folosesc 2 litri de lapte, in care se pun patru
cepe mari, necuratate. Se foloseste un recipient de ceramica (lut) si se acopera bine,
dupa care vasul se pune intr-un cuptor, timp de o ora. Apoi laptele si cepele se vor varsa
in oala special pregatita, acoperita cu o placa de lemn, asa cum a fost descris anterior,
iar pacientul va proceda ca si pentru tratamentul cu alaun. Aceste tratamente se pot
administra din trei in trei zile. Patru astfel de cure pot produce rezultate satisfacatoare.
Dupa fiecare se foloseste laxativul din plante si vaselina, ca si la tratamentul cu alaun. *
Tratament cu fum. Pe fundul unei galeti din tabla, se pune o caramida foarte fierbinte,
apoi funii uscate de usturoi. Caramida trebuie sa fie suficient de fierbinte, incat sa poata
face fum. Sunt suficiente 4 tratamente pentru o vindecare rapida. Reguli generale. Toti
suferinzii de hemoroizi trebuie sa se fereasca de constipatie. Nu se foloseste hartie
igienica. In cazurile mai putin grave, se va folosi un burete imbibat cu apa rece, care
produce deseori vindecarea. Alcoolul si actele sexuale (in special pentru barbati) trebuie
evitate. In multe cazuri, un regim bogat in fructe si legume (in special sub forma de
sucuri) vindeca boala in decursul a doua sau trei saptamani.
Formula AS > Anul 2008 > Numarul 816 > Medicina naturii
Leacuri populare din Franta
Adina Bran
Medicina populara are o mare traditie in Franta. Mai ales in satele de munte din
Pirinei si in lavanderiile din Provence s-au pastrat o multime de retete de
vindecare cu plante, care se bucura si astazi de trecere. Mai toleranti decat vecinii
lor din spatiul comunitatii europene, francezii le permit vindecatorilor populari sasi desfaca produsele in piete si pe margini de drum. Asa cum le permit si
fermierilor sa-si vanda vinul si branza in fata casei, spre bucuria milioanelor de
turisti. Leacurile pe care vi le supunem atentiei au traversat timpul din generatie
in generatie, din om in om si din gura in gura, garantate de filtrul unei experiente
seculare. Leacuri fara riscuri si fara frontiere AEROFAGIE, BALONARI, GAZE
INTESTINALE Carbune vegetal Se obtine prin calcinarea materiilor organice de
origine vegetala. Este un absorbant care fixeaza pe suprafata lui bacteriile si toxinele,
dar mai ales gazele intestinale, care sunt eliminate pe cale naturala. Se gaseste la
farmacii, sub forma de granule. Preferati-l pe cel brut, romanesc. Se dizolva mai usor si
este mai eficient decat cel de import, invelit in pelicule uleioase. Infuzie de tarhon Daca
dupa ce mancati va doare stomacul sau vi se umfla intestinele, presarati pe toate
mancarurile pulbere de tarhon uscat sau, si mai bine, beti dupa masa o infuzie de tarhon.
Se infuzeaza o lingurita de planta uscata cu 200 ml apa clocotita, vreme de 10 minute.
Vin de angelica Intr-un litru de vin rosu natural se pun la macerat 30 g radacina de
angelica, un varf de cutit de scortisoara, putina nucsoara rasa si un cuisor aromat. Se
astupa sticla si se lasa 7 zile in loc racoros. Se strecoara si se trage din nou in sticla.
Efectul sporeste daca se adauga in bautura si 20 g sunatoare sau gentiana. Ceai de
sulfina In loc de cafea, la sfarsitul mesei beti un ceai preparat dintr-o lingura de sulfina
uscata, oparita cu o cana mare de apa. Se infuzeaza scurt si se bea. BASICI LA
PICIOARE Varza fiarta Se fierb cateva frunze de varza in lapte, se lasa sa se raceasca,
apoi se aplica pe basicile produse de incaltaminte. Durerea trece imediat, iar pana a
doua zi, basicile se resorb complet. BUFEURI DE CALDURA Ceai de paducel
Suferinta tipica menopauzei, bufeurile cedeaza usor in fata ceaiului de paducel. Se
prepara o infuzie dintr-o lingurita de planta oparita cu o cana de apa clocotita. Se lasa
10 minute, apoi se bea. Doza: 2-3 cani pe zi. Infuzie de salvie Salvia este planta cel mai
des folosita, inca din Antichitate, pentru a rezolva problemele tipice ale menopauzei.
Explicatia consta in faptul ca substantele pe care le contine sunt foarte apropiate de
hormonii feminini. Se administreaza sub forma de infuzie preparata din o lingura de
planta uscata oparita intr-un litru de apa in clocot. Se beau trei cani pe zi.
CONSTIPATIE Apa rece Metoda naturala cea mai simpla si eficienta pentru a inlatura
constipatia este sa bei dimineata, pe stomacul gol, imediat dupa trezire, un pahar de apa
rece. Este un laxativ fara egal. Flori de porumbar Cea mai mica neplacere legata de
scaun se rezolva cu ajutorul ceaiului de flori de porumbar. Se opareste o lingurita de
planta cu o cana de apa clocotita, vreme de 15 minute. Se bea dimineata, pe stomacul
gol, vreme de trei zile. Sirop de violete Trei pumni de petale de violete se pun intr-un
recipient si se acopera cu apa clocotita. Preparatul se face dimineata, apoi sticla se
inchide ermetic si se lasa la macerat pana seara. Se strecoara, presandu-se bine petalele
ca sa le iasa esenta. Se pune zahar pudra, de doua ori greutatea lichidului. Se pune pe
baie de aburi si se lasa sa se ingroase pana ce seamana cu un sirop. Se pastreaza in vas
inchis. Imediat ce aveti probleme cu intestinele, luati 2-3 lingurite pe zi. (Are efect
foarte bun si in tuse.) Mic dejun laxativ Fierbeti intr-un ibric cu lapte 3-4 smochine
taiate in patru plus 12 stafide. Lasati sa se raceasca. Se bea dimineata pe stomacul gol.
Peltea de soc Mixati doi pumni de boabe de soc. Strecurati si puneti sucul la fiert pe foc
foarte mic, pana se ingroasa. Adaugati - cam o treime din cantitate - miere. Se iau doua
linguri dimineata, pe stomacul gol. Se pastreaza la frigider. Supa bunicii Puneti intr-un
litru de apa un pumn de asmatui, un pumn de sfecla rasa, un pumn de salata verde si un
pumn de urzici. Dati-le in cateva clocote, sarati-le si adaugati putin unt. Coaja de
portocala Puneti la fiert coaja unei portocale proaspete, vreme de o jumatate de ora, in
250 ml apa. Aruncati apa si fierbeti-o din nou, 20 de minute, intr-o apa usor indulcita cu
zahar (20 g la litru). Scoateti coaja si lasati-o sa se usuce pe un servetel. Mancati-o a
doua zi dimineata, pe stomacul gol.
ENUREZIS Feriga sub cearceaf Intre saltea si cearceaf se pune un strat de feriga
proaspata. Copilul n-o sa mai faca niciodata pipi in pat. Miere la culcare Copilul cu
enurezis trebuie sa ia seara, inainte de culcare, o lingurita de miere. Calmeaza sistemul
nervos si retine apa aflata in exces in organism. Ulei de nuca In fiecare seara, dati-i
copilului bolnav de enurezis o felie de paine prajita, unsa cu ulei de nuca. O ancheta
facuta pe 210 copii intre opt si zece ani arata ca tratamentul s-a soldat cu succes, in
proportie de 55%.
HEMOROIZI Ceapa coapta Coaceti o ceapa necuratata in cuptor si aplicati-i frunzele,
dupa ce s-au racit, pe locul bolnav. Argila si ceapa Faceti cataplasme din argila rece
(amestecata cu apa) si aplicati-le una sau doua ore, in alternanta cu frunze de varza
cruda, zdrobite bine cu ciocanul de snitele. Decoct de afine Aplicati comprese
impregnate cu decoct de boabe de afine (un pumn de fructe se fierb intr-un litru de apa,
pana ce lichidul se reduce la jumatate). Piciorul-cocosului In Franta, numele popular al
plantei este "buruiana hemoroizilor", ceea ce ii explica de la sine eficienta. Se stoarce
sucul plantei in centrifuga sau prin zdrobire cu sticla, se imbiba cu el o compresa si se
aplica pe locul dureros. Se administreaza si pe cale interna, preparandu-se un decoct din
radacina de piciorul-cocosului. Se pune o lingura de radacina rasa in 200 ml apa rece,
de seara pana dimineata. A doua zi se pune la fiert un minut, apoi se lasa sa se infuzeze
15 ore. Se beau doua cani pe zi.
HIPERTENSIUNE Ceai de paralute Folositi flori proaspete de paralute (butonei,
seamana cu margaretele, dar sunt foarte mici), o lingura oparita cu o cana de apa. Se
lasa la infuzat 10 minute. Se beau doua cani pe zi. Suc de grapefruit Beti in fiecare zi un
suc preparat din doua grepfruituri bine coapte. Tensiunea coboara la valori normale.
Orez si cartofi Sunt la baza unui regim anti-hipertensiune, foarte eficient. Includeti-le
cat mai frecvent in alimentatia dvs.
IMPOTENTA Baie stimulatoare Daca va lipseste ardoarea erotica, puneti-va nadejdea
in rozmarin pentru a fi iarasi in forma. Reputat pentru virtutile sale afrodisiace, uleiul
de rozmarin isi va face simtite binefacerile, ca adaos in baie. E suficient sa
amestecati 20 de picaturi cu o lingura de lapte praf si sa le dizolvati in apa din
cada. Stati un sfert de ora, fara sa va spalati cu sapun, pentru ca uleiul aromat sa-si faca
efectul. Infuzie de branca-ursului Puneti intr-o cana o lingurita de planta (la un loc
radacina si frunzele taiate marunt) si turnati deasupra apa clocotita. Lasati sa se infuzeze
10 minute, apoi strecurati. Se beau trei cani pe zi. E foarte eficient, mai ales daca
slabiciunea dvs. e legata de oboseala sau de excese de orice fel. Vin de scortisoara
Puneti la macerat 60 de grame de scortisoara si 30 de grame de vanilie, intr-un
litru de vin rosu curat. Dupa 15 zile, strecurati-l si mutati-l in alta sticla. Se bea un
pahar la masa de seara. Vin de telina Mixati o capatana mare de telina si
amestecati piureul obtinut cu 4-5 linguri de zahar pudra. Turnati deasupra un
litru de vin alb curat si lasati la macerat doua zile. Se iau 2-3 paharele pe zi.
Ulcerul
Terapie cu cartofi In toate cazurile de ulcer, cel mai important lucru este regimul
alimentar. Hrana trebuie sa fie usoara - piure de vegetale, produse lactate, gris sau orez
fiert in lapte. Nu se consuma carne, alimente prajite sau aspre. Totul se consuma fiert.
Un regim curativ sunt cartofii - asa cum declara practicienii rusi si siberieni. In general,
sunt folosite urmatoarele metode: - Cartofii cruzi, necuratati, bine spalati, se rad si sucul
lor se stoarce. Se ia din acest suc, de 2-3 ori pe zi, cate un pahar. In unele cazuri, se
poate adauga si putin ulei vegetal. In cazurile acute, cand se observa sangerari, se face
un tratament de 5 zile, dupa cum urmeaza: - Pacientul nu mai mananca nimic 24 de ore.
Se curata bine intestinele cu ajutorul clismei (un amestec de apa calda cu sare). Apoi,
pacientul trebuie sa stea la pat. Este hranit numai cu cartofi fierti fara sare, la care se
adauga galbenusuri de oua fierte tari. Se iau 4-5 mese pe zi. Nu se adauga unt sau ulei.
Amestecul trebuie sa fie pe cat posibil uscat. Pe timpul acestui tratament, lichidele
trebuie cat mai mult reduse. Cand pacientului ii este sete, i se da putina apa calda, in
care se inmoaie si putina paine de secara. Astfel, se inhiba peristaltismul si se produce
constipatia - un lucru important de urmarit in respectivul tratament. Cel mai indicat ar fi
tratamentul in care pacientul sa nu aiba nici un scaun in timpul acesta. El trebuie sa fie
incurajat sa se abtina sa iasa afara. Dupa doua zile, aceasta senzatie dispare. Dupa cinci
zile, pacientului i se face o clisma si, treptat, acesta poate reveni la o alimentatie
normala. Nu se iau nici un fel de laxative, iar daca constipatia persista, se mai
administreaza clisme cu ulei vegetal, adaugandu-se apa. Activitatea normala intestinala
se reface de la sine si nu trebuie grabita cu laxative.
Terapie cu aloe Aceasta planta este un bun agent medicinal pentru tratarea ulcerului. Cu
o jumatate de ora inainte de mesele principale, se mesteca frunze de aloe, sucul se suge,
iar fibrele ramase de la frunza se arunca (se scuipa). Urmatorul leac este, de asemenea,
foarte eficient - un pahar de suc de aloe (care poate fi strecurat in prealabil) se combina
cu 3/4 pahar de miere, precum si cu o cantitate egala de ulei de masline. Acest preparat
se pune intr-o sticla si se leaga bine gatul acesteia. Se fierbe la bain-marie (sticla se
introduce intr-un vas cu apa care fierbe incet), timp de 3 ore. Se raceste si se pastreaza
la loc racoros. Doza - o lingura dimineata, inainte de masa. Se agita sticla inainte de
intrebuintare. Acest medicament se pastreaza la frigider (dar sa nu inghete) timp de o
saptamana.
Sucul de varza Sucul de varza proaspata este un excelent medicament pentru ulcer. Se
obtine prin maruntirea verzei prin masina de tocat, apoi sucul se strecoara printr-un
tifon. Se beau 4-5 pahare pe zi, inainte de masa sau dupa. Nu se consuma alt lichid timp
de cel putin o saptamana, dar, daca este necesar, cura cu suc de varza se poate prelungi.
Terapie cu ghimbir Un amestec de ghimbir cu apa este considerat un bun medicament
in tratarea ulcerului. La un litru de apa se pune o lingurita de radacina de ghimbir
macinata. Se fierbe timp de 30 de minute, se strecoara si se raceste. Se poate adauga
putina miere pentru gust. Se beau 3-4 pahare pe zi, in timpul mesei sau dupa masa. In
America, suferinzii de ulcer iau un fel de apa gazoasa cu ghimbir. Rezultatele s-au
dovedit a fi foarte bune.
Un bun remediu pe baza de amestec de plante Urmatorul preparat pe baza de amestec
de mai multe plante este recomandat in toate cazurile de ulcere, precum si ca un
remediu preventiv. Se ia o cantitate egala (o lingurita) de frunze de menta, gentiana
(Gentiana lutea), salvie (Salvia officinalis) si cimbru (Satureja hortensis). Se fierbe
amestecul timp de o jumatate de ora intr-un litru de apa. Se raceste, se strecoara si se
beau 2 pahare de decoct, de doua ori pe zi, intre mese.
Gastrita Urmatorul tratament este considerat eficace: se inghit zilnic seminte de mustar
cu apa, incepand cu o samanta si mergand progresiv pana la 20 de seminte. Apoi
cantitatea descreste cu cate o samanta pe zi. Se repeta tratamentul dupa o saptamana
daca este necesar. Un tratament pentru gastrita cronica: se rad doua mere verzi cu coaja
(numai pulpa) si se consuma imediat. Pacientul nu trebuie sa mai manance nimic 5 ore
inainte si 5 ore dupa mancarea merelor. Tratamentul este bine sa fie repetat de patru ori,
la interval de o saptamana, reducand la patru ore timpul de abtinere de la mancare si
bautura (dupa doua saptamani). Tratamentul provoaca uneori exces de gaze in stomac si
este recomandat pacientului un regim adecvat, evitand fructele si legumele crude, varza
sub orice forma, axandu-se pe carne si legume fierte.
Colita Colita este o afectiune obisnuita, o usoara inflamare a intestinului. Cand devine
cronica, este suparatoare si necesita un lung tratament. Se recomanda o dieta stricta, din
care sunt excluse: carnea, ouale si albuminoidele. Sunt permise lactatele, piureurile de
cereale si legumele, mai ales cartofii, cu unt. Se permite si sucul de morcovi (un pahar
pe zi). Alimentatia trebuie sa fie abundenta, colita provocand deshidratare. Tratament se fac doua clisme. Prima, cu 3-4 pahare de apa calda. Imediat dupa scaunul produs, se
face a doua, compusa dintr-un pahar de zeama de orez, amestecata cu 30 g zahar lactic.
Aceasta trebuie sa ramana in organism toata noaptea. Faptul ca provoaca gaze in stomac
este o reactie normala, neingrijoratoare. Dupa o saptamana de tratament, simptomele de
colita dispar, dar este indicat sa se urmeze tratamentul inca o saptamana, apoi sa se ia
zahar lactic inca o saptamana (de doua ori pe zi, cate 30 g). Impreuna cu tratamentul de
mai sus, se mai prescrie urmatoarea reteta - se pune intr-un ibric o cana de apa si se
fierbe 15 minute cu o lingurita din amestecul: salvie uscata (Salvia officinalis) +
vinetele (Centaura nigra) + flori de musetel (Matricaria Chamomille). Se strecoara si se
ia cate o lingura la 2 ore, in timpul zilei. Tratamentul poate fi continuat dupa nevoie,
scazand treptat dozele si marind intervalele dintre ele. Medicatia aceasta este
considerata drept cea mai buna in toate tulburarile gastrice si digestive.
Gazele Din Stomac Putine gaze in stomac sunt necesare pentru digestie, dar marirea
volumului lor provoaca disconfort, uneori dureri de cap si chiar palpitatii, aceste
simptome putand capata un aspect cronic. Iata cateva medicatii populare: - O lingurita
de seminte de anason si o lingurita de miere se fierb cu 200 ml apa, timp de 10 minute,
se racesc si se strecoara. Doza este de 1-2 linguri pe zi. - Se pune in toate mancarurile o
mica cantitate de pelin pisat - ajuta la diminuarea volumului de gaze. - Un decoct de
pelin pisat sau frunze si miere luate dimineata se spune ca are un efect rapid. Proportiile
- aceleasi ca la decoctul de anason de mai sus. - Se pun seara in apa seminte de
patlagina. Peste noapte, se formeaza o masa gelatinoasa. Se ia dimineata o lingura
inainte de micul dejun. - In toate cazurile in care gazele cauzeaza tulburari de respiratie,
se recomanda infuzia de frunze de violete. Se pune o lingurita de frunze intr-un pahar de
apa calda si se lasa sa se infuzeze timp de 12 ore. Doza: 2 cesti pe zi, inainte sau
impreuna cu mancarea. Violetele sunt plante medicinale puternice, atat florile, cat si
frunzele, proaspete sau uscate. - In cazul cand excesul de gaze provoaca colici si
palpitatii, o clisma din 6 pahare de apa amestecata cu musetel aduce usurare. Vracii
foloseau uneori un pahar de apa cu sapun, care provoca pacientului, dupa ce o bea, o
voma puternica, urmata de usurare. I se punea apoi o compresa calda pe abdomen.
Metoda cu apa sapunita era utilizata si in caz de presupusa otravire. Se folosea sapun de
menaj, care este cel mai inofensiv. - O lingurita de seminte de marar fierte 15 minute cu
o cana de apa. Se strecoara si se bea lichidul fierbinte. - Se spune ca folosirea regulata a
ceaiului de muguri de mesteacan controleaza excesul formarii de gaze in stomac. In
lipsa lor, se pot utiliza frunze uscate de eucalipt, dar numai din cand in cand, dimineata,
inainte de micul dejun. - Se recomanda in toate bolile gastro-intestinale supravegherea
regimului alimentar, care este de mare importanta.
Arsuri de stomac si ragaieli Aceste simptome sunt semnele unor tulburari digestive,
deci investigatiile trebuie facute in aceasta directie. In cazurile necontrolabile de
ragaieli frecvente, practicienii medicinii populare recomanda laptele de capra (3 cesti pe
zi, dimineata, la pranz si seara), care se spune ca elimina arsurile si ragaielile. Cei care
sufera de frecvente arsuri la stomac trebuie sa isi controleze regimul alimentar, evitand
grasimile organice. Sa consume pe zi 3-5 pere proaspete sau uscate, inmuiate in apa,
niciodata fierte si, in fiecare dimineata, piure de hrisca.
Scolioza copiilor poate fi prevenita Un var al meu are scolioza. Sufera enorm si ar da
oricat sa-si mai vada o data spatele drept si coloana vertebrala elastica. I se trage de la
varsta scolara. Nu cunoaste cauza bolii, dar stie ca, daca un kiropractician ar fi actionat
la timp, in copilarie, poate n-ar mai avea parte de suferintele actuale. Astazi, tot mai
multi elevi acuza probleme asemanatoare. Vin acasa cu dureri de cap, tarand dupa ei, ca
sa fie "la moda", diverse genti si posete. Dupa 13 ani, aproape nici unul nu mai poarta
ghiozdan - atat de necesar inca pentru sanatatea spatelui. Dr. Maria Kant din Bucuresti,
secondata de fiul sau, dr. Alexandr Pautov, a initiat o colaborare cu unele inspectorate
scolare de sector, in vederea cercetarii starii de sanatate a elevilor. In cadrul unui
interviu acordat revistei noastre, cunoscutii terapeuti trag un semnal de alarma ce merita
luat in seama. - Ce este, mai exact, scolioza, doamna doctor? - O deviatie laterala a
coloanei vertebrale, la care deseori se adauga rotatia in plan orizontal a corpurilor
vertebrale si deformarea accentuata a structurii osoase. Deviatiile pot aparea inca de la
jumatate de litru de apa, si se fierbe 10 minute. Se beau 2-3 cani pe zi. O reteta mai
gustoasa: se taie radacina de hrean in rondele, care se pun intr-un borcan si se pudreaza
cu zahar. Se inchide borcanul si se pune continutul la macerat. Din siropul format, i se
administreaza copilului o lingura pe zi. Afectiuni respiratorii Decoct din conuri de
brad: se pun 3-4 conuri de pin sau brad intr-un litru de apa si se lasa sa se macereze o
ora. Apoi se pune vasul pe foc si se lasa sa fiarba 3-4 minute. Se stinge focul, se acopera
vasul cu un capac, se lasa sa se infuzeze 10 minute. Se strecoara. Se beau trei cani de
ceai pe zi. Crize De Astm Bautura de usturoi - se taie o capatana de usturoi in lamele
fine si se pun la macerat 15 zile, in trei litri de tuica de tara. Se scutura in fiecare zi. Se
filtreaza printr-un tifon. In caz de criza de astm, se inmoaie o bucata de zahar in acest
alcool si se suge incetisor. Infuzie de turita-mare - se opareste o lingurita de planta cu
o cana de apa si se lasa la infuzat 10 minute. Se bea o cana pe zi. Rareste crizele si le
potoleste. Atentie: turita e interzisa in caz de constipatie. Infuzie de lumanarica - se
opareste o lingurita de planta cu o cana de apa. Se lasa sa se infuzeze 10 minute, se
strecoara. Se beau 3-4 cani pe zi. Strecurati ceaiul printr-un tifon, fiindca planta are
niste perisori mici care pot irita esofagul. Respirati vapori de menta - pentru degajarea
bronhiilor, inhalatiile cu frunze de menta dau rezultate excelente. Puneti un pumn de
planta intr-un lighean, turnati deasupra apa clocotita si respirati vaporii fierbinti, cu grija
sa nu va ardeti. Pe langa frunze, puteti adauga si 4-5 picaturi de ulei esential de menta.
Bronsita Sirop de ceapa si varza - tocati o ceapa, apoi amestecati-o cu 2-3 frunze de
varza taiate cat mai marunt. Pudrati-le cu zahar tos si lasati-le la macerat 48 de ore. Se
formeaza un soi de sirop din care se ia cate o lingura de mai multe ori pe zi. Sirop de
violete - 100 g de flori uscate sau proaspete se amesteca cu 400 g de miere, 300 ml de
apa, se pun la fiert pana ce lichidul dobandeste consistenta unui sirop. Se filtreaza si se
pastreaza la rece. Se administreaza 2-3 lingurite seara. Decoct de ceapa - taiati 3 sau 4
cepe in sferturi, fierbeti-le intr-o jumatate de litru de apa, vreme de 10 minute.
Strecurati. Se bea tot lichidul intr-o zi, portionat, in pahare de tuica. Baie de cimbru se fierb 400 g de cimbru in 4 litri de apa, vreme de 3-4 minute. Se strecoara si se toarna
in apa din baie.
Gripa de primavara Bautura de cui incins - Puneti un ibric cu apa la fiert. Puneti sa
se inroseasca pe flacara aragazului un cui de fier lung de 3 cm. Umpleti cu apa fierbinte
o jumatate de pahar. Adaugati o pastila de aspirina si 2 lingurite de rom. Amestecati
pentru a dilua pastila. Adaugati in pahar 9 cuisoare. Cand cuiul e rosu, apucati-l cu grija
cu un cleste si varati-l in lichid. Asteptati sa sfaraie, scoateti-l afara, apoi beti lichidul
incetisor, inghititura de inghititura (fara sa inghititi cuisoarele, care se filtreaza cu
dintii). Culcati-va, invelindu-va cat mai gros pentru a transpira. Daca e necesar, repetati
operatia. Vin fierbinte cu scortisoara: puneti la fiert o sticla de vin rosu. Adaugati 15 g
de scortisoara, 5 bucati de zahar si cateva felii de lamaie. Beti o jumatate de sticla pe zi,
impartita in 4 portii. Se repeta reteta, trei zile la rand. Gripa va cere indurare... Daca
totusi boala treneaza, faceti o cura de mere. Mancati intre 500 g - 1 kg de mere rase,
exceptand orice alt aliment, vreme de 2-3 zile. Raceli de primavara Baie de picioare
cu mustar: mustarul bunicilor noastre este de mare actualitate in raceli mai usoare.
Amestecati 150 g faina de mustar cu putina apa rece. Lasati-o sa stea un sfert de ora,
apoi adaugati pasta obtinuta in 4 litri de apa calda (38 de grade). Turnati-o intr-un
lighean si bagati-va picioarele inauntru. Temperatura apei nu trebuie sa depaseasca 40
de grade, fiindca mustarul isi pierde puterea. Cataplasme cu hrean: radeti radacina de
inchis ermetic. Un tifon impaturit este foarte bun. Imediat ce coaja oualor se dizolva, se
adauga mierea si coniacul. Preparatul trebuie pastrat intr-un borcan de culoare cat mai
inchisa (neagra, daca se poate), la loc intunecos si rece. Lumina distruge efectul
terapeutic. Doza: 3 linguri pe zi, de trei ori, dupa mese. (Deseori, si o persoana perfect
sanatoasa poate prezenta o forma de mici basicute aparute pe piele, care dau mancarimi.
Simptomele arata lipsa de calciu. Preparatul cu lamaie si oua vindeca imediat eruptia.
Preparatul se strica dupa 2-3 saptamani, de aceea, reteta trebuie repetata. Tonic de
hrean. Este recomandat pentru lipsa de energie, oboseala generala si pierderea poftei de
mancare. Se ia o lingura de hrean proaspat ras, urmat de un paharel de apa calda (fiarta),
de 5-10 ori pe zi, intre mese. Tratamentul se face cateva zile la rand. Hreanul este un
tonic si un bun acumulator de energie. Tratamentul se poate repeta si 2-3 luni, daca este
necesar. Tonic de cartofi cruzi. Este recomandat tuturor persoanelor in varsta de peste
50 de ani, ca un preventiv al arterosclerozei. Un cartof crud de marime obisnuita, spalat
si curatat, se rade marunt. Atat sucul, cat si razatura se iau in fiecare dimineata, inainte
de masa. Tonic de usturoi. Este recomandat tuturor persoanelor in varsta, mai ales daca
prezinta semne de arteroscleroza. Se prepara dupa cum urmeaza: umpleti o sticla de
0,50 litri cu usturoi pisat si adaugati apoi alcool. Pastrati preparatul timp de doua
saptamani la caldura, apoi strecurati-l. Doza: se ia o data pe zi, inainte de masa,
incepand cu doua picaturi si adaugand in fiecare zi cate o picatura pana se ajunge la 25
de picaturi. Apoi diminuati doza, descrescand in fiecare zi cate o picatura, pana cand se
ajunge la 0 picaturi. Rezultatele sunt extraordinare, daca tratamentul se face de doua ori
pe an. Doua remedii orientale Aceste doua leacuri contra imbatranirii au fost folosite
de-a lungul mileniilor pe intreg cuprinsul Asiei. Sunt recunoscute ca fiind cele mai
eficace remedii provenite din substante naturale si care impiedica senilitatea. Desi ele
ridica potenta sexuala la barbati, nu sunt afrodisiace. Efectul este un rezultat al cresterii
tonusului in organism, si nu se limiteaza la sfera sexuala. Sunt dinamizate toate functiile
organismului - metabolismul sangelui, digestia, respiratia si toate functiile glandulare.
Este vorba despre Panti si Ginseng, doua "leacuri" testate temeinic de cercetatorii rusi,
care au stabilit ca ele au, intr-adevar, proprietati tonice deosebite. Ele sunt considerate
leacuri universale - adevarate "medicamente miraculoase" ale medicinei orientale.
Ambele provin din Siberia si au fost folosite de multe secole de catre samanii siberieni
si practicantii medicinei populare. Se spune ca abilitatea lui Rasputin de a opri
hemoragia tareviciului Alexandru, cauzata de hemofilie, se bazeaza pe folosirea unor
preparate cu "ginseng", si nu pe puterea rugilor sale. Rasputin era originar din Siberia
si, in timpul cat a stat la Petersburg, a legat o stransa legatura de prietenie cu dr.
Badmaiev, un celebru practician al medicinii orientale. Dar sa ne ocupam de cele doua
remedii "minune". Panti Sunt coarne tinere de cerbi, care traiau in salbaticia muntilor
din regiunea Ussuri, in estul indepartat al Siberiei. Numele acestui animal este "cerbul
nobil patat" (Cervus Dybovskii). Coarnele lui cad in fiecare toamna, la sfarsitul
sezonului, iar primavara, ii cresc altele. Aceste noi coarne, inca crude si acoperite de un
puf catifelat de culoare cafenie, sunt celebrele Panti. Ele sunt amputate si preparate intrun fel original, fie fierbandu-le in alcool diluat, fie uscate la un soare foarte fierbinte. In
timpurile de demult, cand cerbii erau numerosi in muntii Siknote-Alin, vanatorii ii
omorau deseori, indepartand "panti", odata cu partea de sus a craniului. Numai coarnele
foarte tinere erau pretuite. Erau numite "elixir al tineretii", deoarece actionau ca un
puternic tonic de intinerire. Astazi, cerbii nobili siberieni nu mai exista in stare de
salbaticie. Sunt crescuti in ferme speciale, langa Vladivostok. O buna pereche de panti
(calitatea depinde de varsta, marime, culoare si simetrie) era cumparata la preturi
astronomice, de la 2000 de ruble in aur, la 100 de ruble, pentru o pereche inferioara.
Astazi, industria farmaceutica din Rusia foloseste Panti la prepararea unui tonic numit
Pantakrin, prescris de doctori pentru debilitate. In paralel, fiecare farmacist oriental are
formula sa proprie pentru a prepara Panti, distribuindu-si produsele in Europa, America
si Asia. Din pacate, medicamentul nu prezinta totdeauna si garantii de calitate,
comerciantii fiind, adesea, escroci. Cumparat la preturi exorbitante, Panti se dovedeste
un remediu nefolositor si fara efect. Dar chiar daca Panti este supra-apreciat de
practicienii asiatici, adevarata "stea" a medicinii de intinerire este ginsengul, despre care
se spune ca are o "putere" ce depaseste capacitatile curative ale tuturor medicamentelor
la un loc. Ginsengul Cunoscuta sub denumirea de "radacina omului" (jen-shen) la
chinezi si "radacina vietii", la siberieni, ginsengul este o planta ce tine din punct de
vedere botanic de familia araleelor. Ginsengul cel bun este o planta salbatica ce creste in
locuri inaccesibile din muntii Sikote-Alin, din estul indepartat al Siberiei. Si pentru ca
boabele si radacinile acestei plante reprezinta hrana preferata a pasarilor si cartitelor,
acestea sunt foarte rare. Inainte de 1989, cand se gaseau intr-un an 20-30 radacini, era
victorie de rasunet. Astazi, cand "vanatoarea" de ginseng veritabil a devenit de
domeniul trecutului, intamplarea ca un negustor chinez sa vanda o radacina adevarata,
originala, de ginseng, este un fenomen. (O asemenea relicva exista la expozitia
agriculturii din Moscova, asigurata la valoarea de 25.000 de ruble.)
In fiecare vara, ginsengul produce un singur ciorchine de boabe, asemanatoare unor
clopotei, si care sunt mancate imediat de pasari. Planta are o longevitate neobisnuita pana la 15 ani -, dar este valabila ca remediu numai intre varstele de 5-8 ani. Tulpina
lunga si boabele nu sunt folositoare, ci numai radacina. Are o culoare delicata, ca cea a
pielii, de marimea unui morcov mic si forma asemanatoare corpului uman. Cu cat forma
se aseamana mai mult cu cea a corpului, cu atat valoarea sa este mai ridicata. Toate
radacinile sunt ori feminine, ori masculine, cele din urma fiind mai valoroase. Pretul
radacinii salbatice de ginseng depinde de multi factori - varsta, "sexul", forma si starea
sa. Toate radacinile delicate si tinere trebuie sa fie intacte, pentru a ajunge la un pret
ridicat. Ginsengul era luat in doze homeopatice, sub forma unei infuzii alcoolice sau
pudra (amestecat cu alte ierburi medicinale), iar cura prelungita innegrea parul alb,
facea dintii sa creasca, iar ridurile dispareau. In ce priveste ginsengul comercializat
astazi, el provine, in ciuda reclamei, din plantatii. Nu face rau, dar nu se compara cu
stramosul sau din muntii Siberiei. Formula siberiana de "Energie" Este un preparat
apreciat in mod deosebit de practicienii medicinei populare, ca medicament eficient in
combaterea oboselii, scaderea energiei si semnelor de debilitate senila. Cea mai buna
formula e urmatoarea: Ingrediente: 4 catei mici de usturoi, bine pisati; 4 cepe proaspete
de marime naturala se dau prin masina de tocat carne, pastrand sucul; 150 g ovaz; 40 g
radacina de valeriana (Valeriana officinalis) rasa marunt. Mod de preparare: toate
ingredientele se amesteca cu 700 g miere si se fierb la foc mic, pana cand intreaga masa
are consistenta unei creme subtiri. Preparatul se pastreaza pe o farfurie si se lasa sa se
raceasca. Apoi se taie in bucatele si se pastreaza la rece. Doza: 3-6 bucati (o bucata are
in jur de 2-3 cm) pe zi, inainte de masa. Doua remedii energizante pentru varstnici
cu infirmitati Urmatoarele medicatii au fost prescrise batranilor suferinzi de debilitate
generala, pierderea energiei si a poftei de mancare, deficiente respiratorii si o serie de
alte afectiuni. Originare din regiuni diferite, unul din Siberia, celalalt din Ucraina,
aceste doua remedii se bazeaza pe puterea extraordinara curativa a usturoiului. Remediu
siberian A fost prescris de practicieni persoanelor in ultimul stadiu de senilitate - celor
practic imobilizati de debilitate generala, angina pectorala, deficiente cronice ale
aparatului respirator, lipsa totala de energie. Preparatul este simplu si eficace.
Ingrediente: 100 g usturoi, 150 g ceapa, 350 g miere, 2 linguri otet (preferabil de mere).
Mod de preparare: usturoiul si ceapa se dau printr-o razatoare fina, apoi se adauga
otetul. Se lasa la un loc cald 24 de ore. Apoi mierea se incalzeste la foc incet, pana
ajunge la punctul de fierbere, amestecandu-se incontinuu. Usturoiul, ceapa si otetul se
amesteca bine cu mierea fierbinte si se lasa apoi sa se "coaca" la loc cald, timp de 7 zile.
Ulterior, se strecoara printr-o sita deasa. Doza: 4 lingurite luate una dupa alta, o data pe
zi. Tratamentul se continua fara sa se intrerupa. Are un efect cumulativ. Elixir ucrainean
Acest remediu este intrebuintat in provinciile Kiev si Knarkov de peste 500 de ani si a
fost si mai este un adevarat "elixir al tineretii". Se recomanda, in special, cand "bolile
batranetii" sunt combinate cu obezitatea. Reteta: 350 g usturoi bine pisat se amesteca cu
sucul a 24 de lamai (fara seminte). Se lasa 24 de ore intr-un borcan acoperit cu tifon. Se
scutura bine inainte de intrebuintare.
Doza: o lingurita seara, cu o jumatate de pahar de apa calda. In 10 zile, apare o
imbunatatire a tonusului intregului organism. Acest medicament poate fi folosit si de
tinerii care se plang de lipsa de energie, sub tensiune sau se simt obositi cand fac efort.
Dr. MARIA PETRESCU
Formula AS > Anul 2004 > Numarul 621 > Forma maxima
Va doare sufletul?
Redactia
Va doare sufletul? . Vindecati-l cu flori! . Nu e vorba de flori uscate, oparite si
transformate in ceai, . ci de florile vii ale verii, al caror parfum narcotizeaza
universul. . Leac gratuit pentru bucurie. Despre sufletul florilor se vorbeste doar in
povesti si in credintele populare, desi el exista... Despre sufletul florilor se vorbeste
doar in povesti si in credintele populare, desi el exista cu adevarat. In satele noastre de
munte, ferite din drumul civilizatiei, taranii mai cred si astazi ca plantele sunt fapturi in
care Dumnezeu a pus picaturi de eternitate, la fel ca si-n om. Asa se si explica de ce,
atunci cand aduna flori si ierburi de leac, culegatorii cer iertare ca le curma viata. Un
gest de mare emotie si tandrete, care arata ca inaintasii nostri, mai putin scoliti decat
noi, erau cu mult mai aproape de marile taine ale existentei, care azi s-au pierdut.
Sufletul florilor e una din ele. Un mister pe care inceputul de vara ne indeamna sa-l
cercetam, sa-l intelegem si - mai presus decat toate - sa-l folosim. Nu e prea greu! Totul
este sa va apropiati de natura, de exploziile florale, care in iunie se afla la apogeu.
Duceti-va la o margine de padure, strajuita de salcami si de soci infloriti, inspirati adanc
parfumul primelor flori de tei, lasati-va narcotizati de mireasma tufelor albe de iasomie.
Imbatati de atatea parfumuri, veti crede ca ati gasit drumul spre paradis, dar "minunea"
e ceva mai departe. O veti afla in clipa cand veti incerca sa deosebiti fiecare mireasma
in parte - cea dulce de cea amaruie, cea blanda de cea salbatica -, cand veti intelege ca
parfumul unei flori deschise spre soare exprima o stare de bucurie, de implinire, de
preaplin... sufletesc. Mireasma florilor exprima emotie. Poate parea absurd, dar
cercetarile ultime din domeniul biologiei au stabilit sa fiecare mireasma de floare
codifica pentru creierul nostru un sentiment: teiul transmite mesajul unei iubiri
folosite pentru tratarea bolilor psihosomatice, adica boli ale corpului care apar ca o
consecinta directa a tensiunilor sufletesti si care se vindeca atunci cand cauza
psihologica a fost eliminata. Florile de salcam sunt eficiente mai ales in tratamentele pe
termen lung, intrucat efectele de armonizare, de "reconstructie" psihica pe care le induc
apar gradat si sunt stabile. Iata cateva din recomandarile lor: Manie, iritabilitate
psihica - se recomanda aromatizarile cu flori de salcam, care vor fi puse in camera de
odihna, plimbarile in padurile inflorite de salcam (pe care le intalnim adesea la
marginile marilor orase). Inhalarea repetata a parfumului florilor de salcam are efecte
calmante, usor sedative. Epuizare nervoasa si intelectuala, stari usoare de anxietate
- se recomanda consumarea de flori de salcam macerate in miere (dupa reteta de mai
sus), cate 6 lingurite pe zi. Stari conflictuale frecvente, tendinta spre criticism
exagerat - se bea zilnic in loc de apa macerat la rece de salcam, obtinut dupa metoda de
mai sus. Poate parea greu de crezut pentru sceptici, dar acest preparat are efecte reale de
imbunatatire a comportamentului, reducand agresivitatea, compensand anumite
probleme afective. Se fac cure de 21 de zile, timp in care se consuma incontinuu
maceratul de salcam in locul apei de baut. Printre bolile psihosomatice care raspund
foarte bine la tratamentele cu flori de salcam, folosite intern sub forma de macerat si
extern sub forma de bai, mentionam: gastrita hiperacida care apare pe fondul
nervozitatii, eruptiile herpetice declansate de stari de suparare intensa, bulimia si
tulburarile de apetit generate de o stare de gol afectiv, de o lipsa de "hrana sufleteasca".
Socul In medicina populara si mai ales in cea magica, socul are un rol cu totul aparte.
Se spunea ca florile sale "au leac" numai atunci cand sunt culese de un om smerit si cu
inima buna. Altfel, ele capata un miros neplacut, isi schimba culoarea spre un maroniu
inchis si pot face mai mult rau decat bine. Tot despre soc se spunea ca are calitatea de a
spala toate gandurile si simtamintele rele, lasand sufletul curat si usor. Celebra socata,
preparata prin fermentarea florilor de soc in apa cu miere, nu era doar o bautura
aperitiva si tonica digestiva, ci si o licoare rituala, care facuta si administrata intr-un
anumit fel, lua cu mana o multime de boli. Cel putin la nivel fizic, aceste cunostinte de
medicina magica au un corespondent exact, florile de soc "spaland", intr-adevar,
organismul de toxine prin efectul lor diuretic, diaforetic si depurativ. In ceea ce priveste
actiunea tonica a florilor de soc asupra sistemului nervos, ea este validata partial de
medicina moderna, care nu poate insa preciza exact mecanismele prin care ea are loc.
Reteta de preparare a socatei: cincisprezece-douazeci de inflorescente de soc se pun
intr-un litru de apa, dupa care se adauga trei-patru linguri de miere si o jumatate de
lingurita de drojdie. Se acopera borcanul si se lasa continutul la macerat vreme de 5-7
zile (nu mai mult, pentru ca preparatul sa nu devina alcoolic), dupa care se filtreaza. Se
consuma 2-3 pahare pe zi, de regula inainte de masa. Iata cateva indicatii: Astenie,
surmenaj nervos - se face o cura de doua saptamani, timp in care se bea un litru de
socata zilnic, in locul apei de baut. Pe cat posibil, acest tratament va fi asociat cu regim
alimentar lacto-vegetarian, cu un program de viata mai relaxat, din care sa nu lipseasca
plimbarile in natura facute in fiecare zi. Depresie aparuta pe fondul stresului si al
refularii emotiilor - se va tine un regim de purificare deopotriva fizica si psihica, in
care se va consuma cate un pahar de socata inainte de fiecare masa, se vor consuma
numai alimente naturale vegetariene, se vor evita orice stimuli alimentari, vizuali ori
auditivi nocivi. Aceasta aparent banala bautura de soc are efecte purificatoare foarte
puternice, care nu vor intarzia sa-si faca efectul atunci cand tratamentul cu ea este
vechi si uscate de un an) se ard intr-un foc inabusit, dupa care raman 24 de ore intr-un
recipient inchis ermetic, transformandu-se in cenusa. 4. Se amesteca in parti egale toate
pulberile obtinute. Mod de administrare: in functie de gradul evolutiv al bolii, se ia o
lingura rasa din acest amestec, la intervale de 3-7 zile, de preferinta intre mese, fie
amestecandu-se cu o lingura de miere, fie dizolvandu-se intr-o jumatate de pahar de vin
rosu natural. Cei care nu suporta nici vinul, nici mierea pot folosi suc de fructe sau ceai.
In nici un caz nu se inghite praful gol. In forma acuta a hepatitei virale sunt suficiente
10 doze. In forma cronica a hepatitei virale numarul de doze este in functie de evolutia
bolii. Atentie! In cazul hepatitelor complicate: insuficienta hepatica acuta, colesteaza,
ciroza hepatica decompensata, remediul are eficienta scazuta. Ana Cosma - str. Rahovei
nr. 81, bl. 28, sc. B, et. 4, ap. 38, Sibiu, cod 2400 Leacuri populare rusesti Impotriva
durerilor de masele In Siberia, prin imprejurimile orasului Vladivostok, erau multe sate
populate de sectanti-molocani. In toate aceste sate, oamenii calmau durerile de dinti si
de masele intr-un mod mai putin obisnuit. La inceput, ei isi frictionau partea incheieturii
mainii dinspre interior cu un catel de usturoi taiat in doua. Apoi, usturoiul era maruntit
si legat in zona pulsului. Mana trebuia bandajata strans, pentru ca usturoiul sa se
lipeasca bine de piele. Daca durerea e in partea dreapta, usturoiul se leaga la mana
stanga si invers. Atentie! Inainte de a aplica usturoiul, mana trebuie acoperita cu un strat
subtire de tifon. Reteta pentru diabetici - Un pahar (200 ml) de ovaz nedecorticat se
clateste cu apa rece, se toarna intr-un vas cu capac si se opareste cu 1 l de apa clocotita.
Se acopera cu capacul si se lasa sa se infuzeze timp de douasprezece ore (20:00 - 8:00).
Se strecoara prin trei straturi de tifon si lichidul rezultat se bea in trei reprize, timp de o
zi. Tratamentul dureaza trei luni, dupa care se face pauza o luna. Ovazul ramas dupa
strecurarea infuziei se da prin masina de tocat carne. Peste masa rezultata se toarna 1 l
de apa si se lasa sa fiarba timp de 20 de minute. Se strecoara si se bea. Aceasta fiertura
regleaza functiile ficatului la diabetici. - 500 ml suc de ceapa se amesteca cu 500 ml
alcool etilic (96%). Se administreaza cate o lingura pe zi, ceva mai mult de o luna.
Tratamentul poate fi repetat. Leac pentru diareea la copii In perioada caniculara, copiii
mici sufera adesea de tulburari digestive. De obicei, mamele nu iau in seama primele
simptome ale diareei si acest inconvenient devine uneori chiar periculos pentru
sanatatea copilului. Exista un leac extrem de simplu si eficient impotriva diareei. Se ia o
cana (100 ml) plina cu orez si 6-7 cesti de apa. Se fierb la foc mic, apoi fiertura se
strecoara. Copilul trebuie sa bea cate 1/3 de ceasca de lichid la fiecare doua ore. Doua
tratamente pentru reglarea menstruatiei abundente, insotita de dureri - In acest scop
femeile din China si Japonia folosesc radacina de pelinarita (sau pelin negru). Radacina
uscata sau proaspata se taie marunt si se fierbe. Fiertura se strecoara si se beau cate 50
ml de doua-trei ori pe zi, in functie de abundenta menstruatiei. Pentru 1 l de apa se iau
4-5 radacini de pelinarita. - O lingura de coada-calului uscata si maruntita se fierbe intrun litru de apa. Daca menstruatia este extrem de abundenta, se ia cate o lingura de
fiertura la fiecare doua ore. Cand ciclul incepe sa se normalizeze, se ia cate o lingura de
fiertura de trei ori pe zi. Tratament impotriva hemoragiilor interne si externe Patru
radacini proaspete de muscata se pun in 1,2 l de apa clocotita si se fierb timp de 20 de
minute. In caz de hemoragie interna, se ia cate o lingurita de fiertura calduta la fiecare
20 de minute. Daca e vorba de o hemoragie externa, rana se clateste cu aceasta fiertura
calduta si se bandajeaza cu un tifon imbibat in aceeasi fiertura. Bandajul se schimba de
trei ori pe zi. Metoda traditionala de eliminare a toxinelor din organism In acest scop,
vracii rusi recomandau fiertura din coada-calului. Uscata si maruntita, planta se prepara
ca un ceai obisnuit si se bea peste zi, in loc de apa. Leac naturist pentru combaterea
colitei Pentru 200 ml apa se ia cate o lingurita din plante uscate si maruntite de salvie,
tintaura si musetel. Plantele se pun in apa clocotita si se fierb putin. Se bea cate o
lingura de fiertura la doua ore, de sapte-opt ori pe zi. Dupa doua-trei luni, doza se
micsoreaza, fiertura administrandu-se din ce in ce mai rar. Leac naturist pentru
combaterea catarului gastric Vracii le recomandau pacientilor sa bea seminte de
mustar cu putina apa. Se incepe cu o samanta pe zi si se ajunge la 20 de seminte, marind
zilnic doza cu cate o samanta. Ajungand la 20 de seminte, doza trebuie micsorata in
fiecare zi cu cate o samanta, pana se ajunge la zero. Semintele se beau dimineata pe
stomacul gol. Tratamentul este bun si pentru tratarea dispepsiei. Leac naturist pentru
tratarea pecinginilor(luate de la caini si pisici) Vracii din toate timpurile tratau aceasta
boala in felul urmator: pecinginile erau frecate cu o stafida taiata in jumatate. De obicei,
pecinginile dispar dupa prima procedura. (Traducere din limba rusa de Violeta
Ciubotaru) Leacuri rapide, pentru neplaceri mari - Cand sunteti obositi, dupa un efort
intens sau o munca de durata, ungeti-va usor palmele cu ulei de lavanda si frictionati-va
tamplele, ceafa si trupul (fara combinatie de alcool). Uleiul sa fie la temperatura pielii.
Veti vedea efectul imediat. - Daca aveti emotii mari sau traume psihice, frectionati-va
tamplele, ceafa si trupul cu un amestec de ulei de scortisoara si ulei de benzoe (incalzite
la temperatura camerei). - Pentru durerile sinusurilor frontale, ale ganglionilor din
spatele urechii ori maxilarelor, se vor face usoare frectii cu un amestec de ulei de
rozmarin si muscata. - In caz de sinuzita, e bine sa se aplice mamaliga calda (nu
fierbinte!) pe nas si in regiunea sinusurilor. Grabeste eliminarea infectiei. - Contra
guturaiului fanului: se fierb intr-o jumatate de litru de apa 20 catei de usturoi + 20 g
ceapa + cateva fire de violete. Se bea cate o cana pe zi. - Contra astmului: se prepara o
infuzie de 5 g usturoi + 5 g lamaie (cu tot cu coaja) + salvie cat cuprinzi cu doua degete.
Se opareste totul cu un litru de apa. Se beau doua cani pe zi. Ana Marcu - str.
Darmanesti nr. 30, bl. K3, ap. 43, Piatra-Neamt Reteta contra acneei Se tamponeaza de
mai multe ori fata cu o felie de rosie proaspata. A doua zi, se tamponeaza fata cu frunze
de macris strivite. Se lasa fiecare remediu sa actioneze 30 de minute, dupa care se spala
fata cu apa rece. Pentru prevenirea acneei, se sterge cat mai des fata cu o lotiune
preparata din 100 ml suc de rosii (facut proaspat in mixer sau prin stoarcere), 40 ml
alcool de 90 si 1 ml de glicerina. Aurelia Veltan - loc. Adamus, str. Principala nr. 88,
jud. Mures, cod 3230 Din experienta cititorilor Cum s-a vindecat bunica de cancer
Ceea ce o sa va povestesc este un caz real, din viata bunicii mele. Cu 30 de ani in urma
(aveam 14 ani pe atunci), bunicii mele i s-a depistat un cancer uterin. Era taranca, boala
o macina fara mila si o vedeam tot mai des chircindu-se de suferinta in patul ei simplu,
din lemn. "N-o sa traiasca mult", m-am gandit, dar cum ma aflam in perioada
examenelor de primavara, n-am mai putut sa trec pe la ea decat dupa vreo doua
saptamani. Spre surprinderea mea, am gasit-o in spatele casei, culegand o poala de
galbenele. Am intrebat-o ce face si mi-a raspuns zambind: "Imi adun leacul!". Greu de
crezut, dar sarmana batrana s-a vindecat cu acele poale de galbenele, culese proaspat si
preparate intr-un anume fel. Putin mai tarziu, Circa sanitara - unde figura ca bolnava - ia trimis o instiintare sa se prezinte de urgenta pentru control. Bunica a cules un cos de
galbenele, a scris un bilet cu litere mari si m-a trimis sa i le duc asistentei. Mesajul era
cat se poate de simplu: "Sub cutitul vostru n-am sa ma dau!". Nu vreau sa spun ca
galbenelele reprezinta un leac fara gres contra cancerului uterin, dar daca i-au fost de
folos bunicii, poate ii vor ajuta si pe altii, chiar si ca adjuvant pe langa alte tratamente
urmate sub control medical. Mentionez ca bunica a murit de batranete la 90 de ani.
Reteta: Se aduna galbenele proaspete si se taie marunt, flori, tulpini si frunze. Se pun la
fiert intr-un vas smaltuit 3 litri de apa si, cand clocoteste, se adauga 4 pumni de planta,
lasandu-se sa mai fiarba 5 minute la foc mic. Se lasa la infuzat, se strecoara si cat
infuzia mai este calduta, se fac spalaturi vaginale, dimineata si seara. Dupa ultima
spalatura, in vagin se introduce imediat un tampon de tifon imbibat in ulei de catina
(astazi se gaseste la farmacie, bunica si-l prepara), care se lasa peste noapte, iar
dimineata se arunca. Ca alimente, bunica se hranea cu lapte nefiert, mamaliga, legume
proaspete din gradina, fructe si verzituri. Primavara, in loc de apa, bunica bea ceai de
urzica, iar dupa ce se coceau cerealele, fiertura amestecata din boabe de grau, secara,
ovaz si porumb. Tot de la bunica stiu o... Metoda rapida de tratare a gastritei 300 ml
de apa se fierb de sase ori. Se da in clocot o data, se ia vasul de pe flacara, se raceste,
apoi iarasi se da in clocot si se raceste, si tot asa, de sase ori. Se consuma toata
cantitatea pe stomacul gol, inainte de masa. Dupa doua minute, se ragaie fortat de cinci
ori. Durerile vor disparea si nu mai reapar niciodata.Olguta Marian - str.
Siderurgistilor, bl. O4, ap. 43, Galati, cod 6200 Cum s-a vindecat de diabet sotul
meu Va rog din suflet sa publicati cat mai repede scrisoarea noastra, intru ajutorarea
bolnavilor diabetici, care se confrunta cu aceleasi necazuri pe care le-a avut sotul meu.
Cosmarul nostru a inceput cu sase luni in urma. Sotul meu are diabet de 23 de ani, dar la stapanit cu medicamente, insa anul trecut, pe un deget de la picior i-a aparut o rana cu
o gaura pana la os, insotita de o eczema cu puroi. Piciorul s-a umflat, s-a inrosit si era
foarte dureros. Dupa diverse tratamente fara nici un efect, decizia medicului a fost:
extirparea degetului. O reteta proprie ne-a salvat din incercarea prin care am trecut.
Vreme de doua saptamani, am facut urmatorul tratament: in 2 litri de apa clocotita se
pune o lingurita de musetel, o lingurita de galbenele si o lingurita de marul-lupului. Se
fierbe totul 5 minute si se lasa sa se raceasca. Cand lichidul e caldut, se strecoara si se
face baie 10 minute locului bolnav. Dupa baie se tamponeaza locul bolnav cu un
tampon steril si se aplica un pansament curat. Este uimitor cum dispar toate celulele
moarte de pe rana si din jurul ei si cum se regenereaza pielea. Acum, nici urma nu se
mai vede.E. Gherman - Satu-Mare (Pentru amanunte, telefonul se afla in redactie.)
Formula AS > Anul 2004 > Numarul 640 > Forma maxima
Leacuri basarabene
Otilia Teposu
Boabe de porumb, orez la ciorap, scortisoara si usturoi... . Si romanii de peste Prut
cred in plante si in "stiinta" bunicii. Leacurile populare pe care le-am aflat in ultima
calatorie facuta in sudul Basarabiei sunt asemanatoare celor folosite de romanii din
Carpati. Ca si acestia, basarabenii se lecuiesc la nevoie cu plante, miere, vin, mirodenii
si, mai presus de toate, cu voie buna si cu increderea mare in puterile binefacatoare ale
naturii inconjuratoare. Pentru tratarea tusei Se fierb tarate sau porumb boabe, cam
300 g, in 3 l apa, pana cand scade zeama cam la 500 ml. Se strecoara zeama. Separat, se
freaca bine 2 galbenusuri cu 2 linguri zahar, pana se formeaza o spuma. Peste aceasta se
toarna treptat zeama strecurata in care a fiert graul sau porumbul. Se amesteca pana
cand se omogenizeaza bine compozitia care se bea calda, de mai multe ori pe zi.
Se fac gargare cu apa in care s-a pus multa sare. Se fac gargare cu suc de lamaie.
Pentru tratarea racelilor Se pune orez intr-un ciorap. Daca bolnavul are febra,
ciorapul se tine la frigider si apoi, dupa ce s-a racit, se pune pe fruntea bolnavului.
Leacul e bun si pentru migrene. Daca bolnavului ii este frig, daca are frisoane, ciorapul
cu orez se incalzeste la cuptor si apoi se pune pe talpile bolnavului. Bolnavul trebuie sa
manance de mai multe ori pe zi supa concentrata de gaina, in care a adaugat si o
lingurita de hrean. Se amesteca in cantitati egale miere si hrean si se ia din aceasta
compozitie cate o lingura de trei ori pe zi. Acest leac e bun si pentru desfundarea
nasului. In caz de febra, se pun pe piept, pe burta si pe gleznele bolnavului frunze de
varza zdrobite. Daca bolnavul are febra, se face un masaj la talpi si la incheieturile
mainilor cu tinctura obtinuta din ardei iuti tinuti in rachiu. Acest tratament nu le este
indicat copiilor. Ca sa scapi de emotii si de spaime Pune mana dreapta apasata pe
stomac si inspira adanc si incet, pana cand numeri de la 1 la 4. Expira numarand inapoi,
de la 4 la 1. Acest exercitiu este bun si pentru cei care au "tremuraturi la inima",
palpitatii. Pentru tratarea diabetului In fiecare dimineata, bolnavul va presara o
lingurita de scortisoara pe mancarea pe care o va lua. Scortisoara se poate amesteca si in
ceaiul de dimineata. Pentru vindecarea ranilor Se presara pe rana scortisoara pisata
cat mai fin si apoi se leaga cu un bandaj mai subtire. In fiecare zi rana se spala si apoi se
lasa sa se zvante, dupa care se presara iar cu scortisoara si se leaga. Alifie pentru
vindecarea ranilor 100 ml suc de varza proaspata se amesteca cu 1 lingurita miere si
cu 1 lingura rachiu de cereale. Amestecul se pune pe foc si se tine pana cand se apropie
de fierbere. Nu se lasa sa dea in clocot. In alt vas se pun 1 lingura untura de porc, 1
lingurita ceara de albine si 2 linguri germeni de porumb. Se amesteca bine toate pe foc,
dar nu se lasa sa fiarba. Se ia apoi de pe foc si se toarna peste acest amestec zeama de
varza, cu miere si rachiu. Se amesteca in vas pana cand compozitia se raceste, apoi se
pune in cutiute de plastic sau in borcane mai mici si se tine la rece. Se poate pastra timp
de 2-3 luni in loc racoros. Pentru arsuri Se pune pe arsura miere si se lasa locul
nelegat. Se toarna imediat dupa ce bolnavul s-a ars un albus de ou pe locul afectat.
Cu aceleasi rezultate bune se poate turna zeama de varza proaspata. Ca sa nu se faca
basici la locul arsurii se pun comprese inmuiate in lapte proaspat sau comprese cu
cartofi cruzi rasi. Pentru vindecarea arsurilor se unge locul respectiv cu ulei de
porumb in care s-a macerat sunatoare.
Pentru tratarea astmului Bolnavul va lua de cateva ori pe zi cate o lingurita de miere
in care s-a amestecat o jumatate de lingurita suc proaspat de ceapa.
Pentru ochi obositi, pentru ochi care ustura si lacrimeaza Se fierbe un ou tare si se
taie in doua cat este cald inca. Se scoate galbenusul si cele doua jumatati de albusuri se
pun pe ochi, cu partea taiata in jos. Pentru a elimina matreata Daca vrei sa scapi de
matreata, trebuie sa te piepteni cu un pieptene inmuiat in apa amestecata cu otet sau suc
de lamaie. Inainte de spalare, se freaca pielea capului cu sare dura, cel putin 10 minute.
Pentru artrita si dureri reumatice Bolnavul trebuie sa poarte o bratara din cupru.
Se bea, seara si dimineata, cate un paharel de tinctura de cuisoare obtinut cu rachiu de
cereale. Pentru tratarea obezitatii si pentru scaderea in greutate Se face un amestec
din usturoi, ardei iute si anason, puse in cantitati egale. Din acest amestec se iau cate 2
linguri, de trei ori pe zi. Bautura impotriva durerilor de stomac Se amesteca intr-o
sticla mai mare 1 litru de vin rosu, 250 ml rachiu in care s-au tinut la macerat afine, 1
lingura pelin uscat sfaramat, 1 lingura tintaura uscata sfaramata si 1 lingura coaja de
lamaie sau portocala. Amestecul se tine la intuneric timp de 7 zile, sticla se agita din
cand in cand. Bautura este foarte amara si se bea din ea cate un paharel inainte de
mancare. Se bea inainte de fiecare masa infuzie din 1 lingurita flori de salcam si 1
lingurita frunze de dud, peste care se toarna 500 ml apa clocotita. Pentru tratarea
crapaturilor din calcaie Se rade o ceapa pe razatoarea mica si se toarna peste ea ulei.
Se lasa cateva zile la macerat si apoi se strecoara uleiul, cu care se ung calcaiele dupa
baia de seara. Dupa aceea se incalta ciorapii. Pentru cei care vor sa se lase de baut Se
beau de trei ori pe zi ceaiuri de plante (coada-soricelului, menta, pedicuta) in care s-au
adaugat cate 10 picaturi de tinctura de ardei iute. Pentru boli de ficat Se amesteca 2
linguri de usturoi pisat cu 2 linguri seminte de mac macinate. Se unge compozitia
obtinuta pe o bucata de paine prajita. Se mananca de trei ori pe zi cate o felie de paine
astfel preparata. Pentru dureri de dinti Se tine in gura, pe partea cu dintele care doare,
infuzie concentrata de cuisoare si anason. Pentru tratarea hipertensiunii Bolnavul
trebuie sa manance de patru ori pe zi telina rasa. Timp de trei zile, bolnavul sa nu
manance decat orez fiert fara sare, nimic altceva. Se macina o lamaie cu coaja cu tot
sau se toaca marunt si se amesteca bine cu 1 lingurita de drojdie. Compozitia se imparte
in doua portii, una se mananca dimineata, cealalta seara.
Pentru tratarea durerilor de urechi Se toarna in ureche, de doua ori pe zi, cateva
picaturi de zeama de varza strecurata. Pentru varice Se face o cataplasma din branza
de vaci amestecata cu otet de mere. Cataplasma se pune pe varice si se pastreaza 30 de
minute. Se pune o cataplasma dimineata si una seara. Se pun pe varice comprese cu un
terci mai gros, ca o mamaliga, facut din seminte de in macinate. Terciul se fierbe 20 de
minute. Pentru indigestie Se amesteca intr-un pahar 200 ml apa cu 1 lingura otet de
mere si apoi se toarna 1 lingurita de bicarbonat de sodiu alimentar. Se amesteca si se
bea cat mai repede, pana sa dispara spuma care se formeaza.
Formula AS > Anul 1999 > Numarul 374 > Medicina naturista
Medicina naturista. Poliartrita reumatoida
Redactia
Medicina Naturii. Ora De Consultatie. Poliartrita reumatoida. Poliartrita
reumatoida este o boala reumatica ce face parte, alaturi de alte suferinte (lupus,
dermatomiozita, sclerodermia progresiva, tiroidita autoimuna, periarterita
nodoasa), din randul bolilor ce au la baza degenerarea colagenului din...
Leacuri populare pentru vindecarea Poliartritei reumatoide (Publicate si reluate
din revista "Formula As") Medicina populara ne-nvata ca primele masuri care trebuie
sa fie luate pentru vindecarea diferitelor forme de reumatism privesc eliminarea
otravurilor din organism, reglementarea proceselor metabolice, inlaturarea focarelor de
infectie si intarirea sistemului imunitar. Pentru toate acestea, traditia populara are
leacuri precise. Pe cale interna Instaurarea dietelor alimentare severe, din care se
elimina carnea, grasimile, precum si alimentele fainoase. Din cauza aceasta, anotimpul
cel mai bun pentru inceperea tratamentului este considerat a fi primavara, cand fructele
si legumele proaspete incep sa se gaseasca din abundenta. Ele trebuie consumate in
stare cruda, insotite de cereale (grau si hrisca incoltita, fulgi de ovaz, porumb, soia,
germeni de grau etc.) care se gasesc in ultima vreme si in comertul nostru particular (in
farmacii si magazine naturiste). Alimente recomandate sunt si laptele crud (nefiert) si
iaurtul, dar in cantitati moderate. Regim de dezintoxicare a organismului - prin cure de
lichide (apa, ceaiuri de plante, sucuri de legume si fructe), regimul Oshawa (compus
numai din cereale), prezentate pe larg in revista "Formula As". Ceai de plop negru (o
lingurita de muguri se opareste cu o cana de apa in clocot) - se beau doua cani pe zi.
Ceai de frunze de mesteacan (infuzie din 4-5 lingurite de planta oparite cu 200 ml apa
in clocot). Se strecoara intr-un vas de sticla, se lasa o ora, apoi se adauga un varf de
cutit de bicarbonat de sodiu. Se bea fractionat, la interval de 3-4 ore. Ceai de matase
de porumb (recomandat in toate formele de reumatism si artrita). O lingurita de planta
se fierbe 10 minute in 250 ml de apa. Se poate indulci cu miere. Se bea de 2-3 ori pe zi.
Decoct de telina - 230 g telina (radacina si frunze) se fierb la foc mic cu un litru de
apa. Cand jumatate din lichid s-a evaporat, amestecul se strecoara. Lichidul care rezulta
reprezinta doza zilnica, care se administreaza in trei portii, de trei ori pe zi. Se consuma
fierbinte. Decoctul trebuie preparat zilnic. Nu are efecte secundare, dar trebuie respectat
dozajul. Pe cale externa Baia cu sare de mare (sare Epsom) - se foloseste in cazurile
mai usoare de poliartrita. Aproximativ sase kilograme de sare (poate sa fie si sare
grunjoasa) se dizolva in apa din baie, care trebuie sa ajunga pana la subsuoara
pacientului. Durata baii este de 10-20 de minute, iar apa trebuie sa aiba 37C (procedeul
e strict interzis pentru cardiaci). Baia cu cenusa - se fierb cantitati egale de apa si
cenusa, apoi se lasa la cald 12 ore. Cenusa se depune pe fundul vasului, iar din solutia
limpede de deasupra (lesie) se utilizeaza cam 1,5 l, care se toarna in apa din baie. Bai
cu frunze de mesteacan sau cu ace de pin - un kilogram de frunze verzi de mesteacan
sau o jumatate de kilogram de frunze uscate se fierb legate intr-un saculet, timp de 30
de minute. Se toarna apoi in apa din cada fiertura de mesteacan si saculetul cu frunze.
Se face o baie pe zi, vreme de o luna, cu rezultate excelente. (In locul frunzelor de
mesteacan se pot folosi ace de pin.) ! Dupa toate baile recomandate mai sus, bolnavul
trebuie sa se fereasca de aer rece si sa intre direct in pat. Tratamentul cu frunze de
mesteacan - se introduce bratul sau piciorul bolnav intr-un sac lunguiet si destul de
larg, care se umple cu foi verzi de mesteacan si se leaga bine la gura. Durata sedintei
este de o ora. In interiorul sacului se produce o transpiratie abundenta, iar frunzele
devin umede. Atunci, sacul se indeparteaza. Membrul bolnav este invelit imediat intr-o
flanela, pentru a preveni raceala. Tratamentul trebuie efectuat zilnic, vreme de o luna.
Cataplasme cu flori de fan - se pun la fiert cinci litri de apa. Cand dau in clocot, se
baga inauntru un saculet de tifon in care se pun doi pumni de scuturatura de fan. Se lasa
sa se infuzeze cateva minute, apoi saculetul se stoarce si se aseaza, cat mai fierbinte, pe
incheieturile bolnave. Se tine pana devine caldut. Lichidul din oala se adauga intr-o
vana cu apa calda (36-37C). Durata unei bai este de 30 de minute. Comprese cu terci
de cartofi - se dau pe razatoare doi cartofi cruzi. Se adauga doua cepe tocate marunt si
doua linguri de seminte de in fierte. Amestecul se pune pe locurile bolnave, acoperinduse mai intai cu o folie de plastic, apoi cu un flanel gros. Se pastreaza toata noaptea.
Procedeul se repeta pana la vizibila ameliorare a bolii. Apiterapia
Tratamentul cu otet de miere al doctorului american D.C. Jarvis La fiecare masa de
peste zi se consuma un pahar de apa, in care se pun doua lingurite de miere si doua
lingurite de otet de mere. In fiecare zi de luni, miercuri si vineri, se adauga cate o
picatura de solutie de Lugol cumparata de la farmacie. Se face o cura timp de 30 de zile.
Se poate repeta tratamentul dupa o luna de pauza.Medicamente naturale: Boicil Forte
(unguent antireumatic si analgezic) si Stimuven (gel antiinflamator si antiedematos),
fabricate de "Exhelios" Timisoara.Un leac babesc: Se spune ca durerile reumatice de la
brate sau picioare cedeaza, daca locul respectiv se infasoara intr-o fasie tricotata din
lana rosie.
Formula AS > Anul 2007 > Numarul 787 > Forma maxima
Leacuri populare cu nuci
Elena Josan
Apreciate mai ales in alimentatie, pentru miezul lor gustos si hranitor, nucile sunt
si remedii minunate de sanatate. Fiindca se apropie timpul lor, va oferim cateva
retete cu miez si coaja de nuca, precum si cateva preparate pe care e bine sa le
aveti permanent la indemana, in farmacia casei Remedii cu miez si coji de nuca
Modesta nuca are mai multe substante nutritive decat carnea, laptele, ouale, de aceea, se
recomanda in alimentatia persoanelor cu distrofie alimentara, anemie, convalescenta,
epuizare nervoasa. Miezul de nuca se foloseste faramitat bine, altfel stomacul nu
reuseste sa-l digere. Avand in vedere ca nucile contin proteine, este indicat sa le
consumati seara sau inainte de somn, daca dormiti dupa masa, deoarece proteinele se
asimileaza mai bine cand organismul se relaxeaza. Nu se consuma cantitati mari de
miez de nuca. Doza recomandata este de 4-7 nuci, altfel riscati sa va confruntati cu
dureri de cap, spasme stomacale, constipatie.
Cresterea imunitatii - mai ales in cazul varstnicilor si al persoanelor istovite de o
boala grea. Se amesteca un pahar de miez de nuca pisat, stafide si caise uscate cu 300 g
miere de albine. Se consuma cate o lingura de trei ori pe zi, inainte de masa.
Intarirea organismului dupa boala sau in caz de oboseala cronica. Se consuma un
amestec format din cantitati egale de miez pisat, cascaval ras si stafide.
Eliminarea durerilor cardiace: Se consuma faina de nuci obtinuta prin macinare,
amestecata cu stafide. Fara stafide, se bea cu apa de catre bolnavii de colita si
enterocolita.
Procese inflamatorii ale cailor urinare, cu urinari dese. Se administreaza miez de
nuca prajita la gratar cu lemne, foarte bine pisat. Se administreaza cu apa.
Curatarea vaselor sanguine. Se toaca marunt coaja uscata de la 14 nuci (neaparat
14!), se amesteca cu 500 ml tuica, se lasa la macerat 70 zile. Se bea cate o lingura,
dimineata pe nemancate. Leacul le e de folos si persoanelor cu depuneri de saruri,
tromboza, chisturi si tumori, mastopatii fibromatoase.
Tratarea tusei. Se piseaza 4 nuci intregi (miezul si coaja), se amesteca cu o lingura de
fructe uscate de soc. Se fierbe amestecul in 500 ml apa, pe foc mic, 15 minute. Se
raceste, se strecoara si se amesteca cu o lingura de miere de albine. Se bea cate o
lingura, de trei ori pe zi, timp de 7 zile.
Ulcer stomacal. Se prepara un ceai din membranele (pereti care despart miezul nucii)
a 4-5 nuci si 250 ml apa clocotita. Se infuzeaza o ora in termos, se strecoara si se bea
cate o lingurita dimineata sau inainte de culcare, pe nemancate.
Diabet, colita, boli ale traiectului digestiv, tiroidoza, hipertensiune. Se trateaza cu
tinctura din membranele uscate. Acestea se pun intr-un borcan de 500 ml se pun, pe o
treime a lui, tocate marunt, apoi se umple borcanul cu tuica si se lasa la macerat 21 de
zile. Dupa stoarcere, se pastreaza intr-o sticluta de culoare inchisa. Se bea cate o lingura
pusa in 100 ml apa, cu 30 minute inainte de masa.
Tratamente externe
Problemele de tiroida se amelioreaza daca zilnic se aplica pe gat, in zona tiroidei, 4-5
straturi de frunze verzi, strivite putin intre degete. Se lasa 6-8 ore pe locul bolnav.
12 pahare de apa, se aduc pana la punctul de fierbere, dupa care se pun in apa cate 2
linguri din plantele enumerate (in total 20 de linguri). Se fierb 20 de minute, se
strecoara si se amesteca cu alcoolul si celelalte plante. Se macereaza la intuneric 36 de
ore. Se agita inainte de folosire. Se consuma de sase ori pe zi (inainte si dupa mesele
principale) in felul urmator: 10 zile - cate o lingurita, 10 zile - cate o lingura, 10 zile cate o lingurita si se repeta pana se consuma toata cantitatea preparata. Sirop din coji
de nuci Este un intaritor excelent si totodata un leac pentru bolile de stomac.
Ingrediente: 2-3 pumni de coji verzi de nuca proaspat adunate se taie marunt si se fierb
10 minute intr-un litru de apa in care se pun si 3 cuisoare aromate. Se lasa sa se
raceasca, se strecoara si se amesteca cu 1 kilogram de zahar tos. Se toarna in sticle de
culoare inchisa. Se ia de trei ori pe zi cate o lingurita, dupa mesele principale. Asociatia
"Fitomed" - Vaslui
Reproducerea, difuzarea sau folosirea partiala sau in intregime a materialelor
prezentate este interzisa fara acordul nostru scris. Copyright 1998-2007 Formula
AS. Toate drepturile rezervate.
Formula AS > Anul 2005 > Numarul 679 > Medicina naturista
5 Plante Anticancerigene Si Retetele Lor
Ilie Tudor
Calatorie pe un deal inflorit, cu o calauza de exceptie: marele savant botanist, prof.
dr. Constantin Parvu Suntem in miezul zilei si razele soarelui necrutator topesc intr-o
masa verde-galbuie dealurile din jurul orasului Valenii de Munte. Din milioanele de
flori din jurul meu se ridica aburi nevazuti si inmiresmati, care dau atmosferei un iz
dulce-amarui. Nici un nor pe cer. Pasarile s-au retras inspre padure si parca timpul si
natura s-ar fi oprit in loc sub vipiile necrutatoare. Si timpul meu interior s-a oprit, pentru
ca sunt atat de absorbit de explicatiile tovarasului meu de drum, incat uit si de canicula,
si de sete, si de mine insumi, transpunandu-ma in lumea fascinanta pe care
interlocutorul meu ma ajuta s-o intrevad. Cu cine ma plimb prin campul cu flori?
Calauza mea e unul din cei mai mari oameni de stiinta ai Romaniei, laureat al Premiului
Academiei Romane pentru uimitoarele sale lucrari de botanica si de fitoterapie, autorul
celei mai ample enciclopedii despre plante realizate vreodata, domnul profesor doctor
Constantin Parvu. La saptezeci si trei de ani, arsita verii nu-i ridica nici un fel de
probleme, se misca dezinvolt, cu o sprinteneala incredibila, merge de la o floare la alta,
necontenind cu explicatiile: "Asta este turita mare, cu care se vindeca bolile de ficat, de
stomac si de inima; florile acelea galbene sunt ale drobitei, care regleaza activitatea
tiroidei si elimina nodulii tiroidieni; roinita asta salbatica are un parfum care elimina
durerile de cap si greata in cazul migrenelor". Fiecare frunza si fiecare floricica ascunsa
printre firele lungi de iarba are pentru profesor o semnificatie, un rost si o utilizare
terapeutica. Este neobosit si abia intr-un tarziu ne retragem la umbra, unde ne odihnim
si pot sa-i pun intrebarile pentru care am vrut sa il intalnesc. Intrebari care se refera la
un domeniu de maxima actualitate: plantele care combat eficient cancerul. Retetele si
micile povestiri care urmeaza apartin in exclusivitate domnului Constantin Parvu si sunt
rodul cercetarilor sale etnobotanice si etnoiatrice: Norocelul (Sedum telephium )
Este o planta de gradina, cu valente ornamentale, pe care am aflat-o cu 20 de ani in
urma, intr-un sat de sub munte, numit Maneciu Pamanteni. Aici s-a intamplat atunci un
fel de minune. O femeie de cincizeci de ani, cu un cancer de col ajuns in stadiul al Iiilea si care nu mai putea fi operata, a fost trimisa acasa sa moara, pronosticandu-se ca
mai are doar cateva saptamani de trait. Ea insa s-a vindecat cu o reteta din batrani, in
care se folosea radacina acestei plante. Iata cum se prepara leacul: Se scot radacinile
plantei din pamant, se spala foarte bine, se piseaza si se pun intr-un borcan de culoare
alba, pana se umple pe jumatate, turnandu-se deasupra alcool alimentar de 30-40 de
grade, apoi se pune capacul. Se lasa borcanul zece zile la soare, inchis ermetic,
agitandu-se zilnic pentru o mai buna extragere a principiilor active. Dupa zece zile,
lichidul se filtreaza, iar din preparatul obtinut se ia cate o lingura inainte de fiecare
masa, adica dimineata, la pranz si seara. Femeia aceasta, pe nume Filipoiu Ioana, a facut
vreme de doua luni acest tratament si s-a prezentat din nou la medic, unde s-a observat
o puternica remisie a bolii, cancerul ajungand din stadiul Iii in stadiul I si putand fi
operat. Dupa operatie, ea a continuat sa ia norocel si, in final, a invins necrutatoarea
boala. La ani de zile dupa acest tratament, cand eu am cunoscut-o, era perfect sanatoasa
si in putere. Cimisirul (Buxus sempervirens) Cei mai multi dintre noi trecem zilnic,
fara sa stim, pe langa aceasta planta, care este larg folosita si ca gard viu. Putini cunosc
insa faptul ca frunzele sale de un verde inchis si pieloase contin un alcaloid, buxenina
G2, care are o puternica actiune inhibitoare asupra celulelor canceroase. Reteta care
urmeaza este indicata bolnavilor de cancer cu diferite localizari, inclusiv celor cu cancer
in faze avansate: Se recolteaza prin taiere trei sute de grame din varfurile fragede de la
cimisir (crengutele cu frunze), si cata vreme sunt proaspete, se taie foarte marunt, ca
varza pentru salata. Se pune la macerat aceasta cantitate de planta proaspata, in doi litri
de alcool de 30-40 de grade, intr-un borcan ermetic inchis, vreme de 7 zile. Dupa
trecerea acestei perioade de timp, se filtreaza amestecul prin tifon, iar preparatul obtinut
se pune in sticlute mici, inchise la culoare. La inceput, in primele 5-7 zile, se ia cate o
lingurita de trei ori pe zi, inaintea meselor principale. Apoi, se administreaza vreme de
doua luni, cate o lingura din acest extract, diluata in jumatate de pahar de apa, inainte de
masa, de 3 ori pe zi. Are un gust destul de neplacut, insa efectele sale sunt exceptionale.
Acest preparat nu numai ca actioneaza pe termen lung ca inhibitor al dezvoltarii
formatiunilor maligne, dar confera si o stare imediata (la cateva ore dupa administrare)
de bine pacientului bolnav de cancer. Cu acest remediu se trateaza cancerul de piele,
cancerul de vezica urinara si de rinichi, cancerul de colon. Cel mai spectaculos rezultat
cu acest preparat l-am vazut in tratarea unui cancer de colon la un batran de 80 de ani,
care avea o tumora maligna de marimea unei portocale pe intestinul gros, pe care
doctorii nu au vrut sa o opereze, avand in vedere varsta si starea pacientului. El a apelat
la tratamentul cu cimisir si, de unde avea un pronostic de viata de maximum doua luni,
a trait simtindu-se din ce in ce mai bine. De catva timp, nu am mai tinut legatura cu el si
nu stiu cum se mai simte, dar rezultatul obtinut in sine este deja exceptional. Limbaboului (Anchusa officinalis) Este o planta care, administrata intern, impiedica
proliferarea diferitelor forme de cancer, impiedica sclerozarea tesuturilor si aparitia
uzurii premature a organismului. Am vazut exceptionalele efecte ale acestei plante,
chiar pe o cunostinta, doamna S., care a folosit un remediu preparat din frunzele ei
pentru tratarea unui cancer genital. Iata cum se prepara limba- boului: Se recolteaza un
kilogram si jumatate de planta intreaga (radacina, tulpina, frunze si flori) si, cat este
proaspata, se indeparteaza partile uscate, se spala radacinile, apoi se da prin masina de
tocat. Peste aceasta cantitate de planta se adauga trei litri de vin rosu natural si doua
kilograme si doua sute de grame de miere de salcam, dupa care intreaga combinatie se
amesteca foarte bine cu o lingura de lemn. Se lasa 5-7 zile la macerat intr-un recipient
bine acoperit, asezat intr-un loc intunecos, dupa care se filtreaza. Tratamentul se face
astfel: in primele cinci zile se ia o lingurita de preparat cu doua ore inainte de fiecare
masa, de 3 ori pe zi. Dupa aceste cinci zile se ia tot cate o lingurita, dar cu o ora inainte
de masa, continuandu-se astfel tratamentul, vreme de doua luni de zile. Doamna despre
care vorbesc, care suferea de cancer genital confirmat prin biopsie, a facut tratamentul
cu limba-boului in urma cu 12 ani si traieste si acum, se simte si arata extraordinar.
Rostopasca (Chelidonium majus) Este recomandata pentru vindecarea tuturor
formelor de cancer, deoarece are o actiune extrem de importanta in tratarea acestei
maladii: stimuleaza functia hepatica si dreneaza ficatul, care este foarte solicitat atunci
cand tumorile sunt fagocitate in procesul vindecarii. Iata preparatul din rostopasca cu
care se obtin rezultate foarte bune in acest sens: Se iau cinci grame de rostopasca
(tulpini si frunze) uscata si maruntita, se oparesc cu un litru de apa clocotita si se lasa
apoi sa stea 12 ore sa se infuzeze. Vasul trebuie sa fie smaltuit, pentru ca infuzia sa nu
intre deloc in contact cu metale. Este bine ca rostopasca sa se puna seara, la ora sase, la
infuzat, si sa fie strecurata la sase dimineata. Imediat dupa strecurare, se pun peste
extractul obtinut 200 de grame de miere de salcam sau poliflora, nu de alt fel, si se
amesteca bine. Se ia o lingura din acest preparat din ora in ora, de 10-12 ori pe zi,
indiferent daca stomacul este gol sau daca este imediat dupa masa. Cu acest tratament,
multi bolnavi de cancer, care nu mai aveau puterea vitala sa lupte cu boala, confruntandu-se mereu cu stari de greata, de inapetenta si cu o stare de slabiciune generala,
si-au revenit spectaculos. Ulmul (Ulmus) Este o specie de arbore larg raspandita la noi,
dar prea putin cunoscuta ca valoare terapeutica. Se foloseste scoarta culeasa de pe
ramurile tinere, care au ca semn distinctiv faptul ca frunza se afla la baza, langa petiol,
asimetrica. Aceasta scoarta are efecte detoxifiante si depurative foarte puternice, fiind
utila intr-o serie de boli de uzura, cum ar fi reumatismul, guta, sclerozarea vaselor de
sange. De asemenea, scoarta de ulm este eficienta in tratamentul leucemiei, boala pentru
care medicina moderna are prea putine leacuri. Iata cum se prepara: Se taie ramurile
tinere, cu o grosime de maximum un deget, dupa care se curata de coaja cu ajutorul
unui cutit (cel mai usor se face aceasta operatiune primavara, cand scoarta nu adera
foarte puternic pe tulpina). Coaja astfel obtinuta se usuca si apoi se face din ea un
decoct. Se iau 2-3 lingurite de scoarta uscata maruntita si se pun de seara pana
dimineata intr-un pahar (200 ml) de apa si se lasa sa macereze pana dimineata, cand se
strecoara. Se pune deoparte maceratul obtinut, iar planta ramasa se fierbe in alte doua
pahare de apa, vreme de 10 minute, dupa care se lasa la racit si se filtreaza. In final, se
combina cele doua preparate, iar extractul complet obtinut se bea pe parcursul unei zile.
Tratamentul are cele mai bune efecte daca preparatul se administreaza dimineata, in
fiecare zi, vreme de minimum doua luni. A aparut cea mai complexa lucrare despre
plante din Romania. Domnul profesor Constantin Parvu, autorul lucrarii monumentale
"Universul Plantelor", care a fost rasplatita cu premiul Academiei Romane si cu alte
distinctii internationale, revine cu o noua lucrare, mult mai vasta, pe aceeasi tema:
"Enciclopedia Plantelor" - patru volume (dintre care primele trei deja sunt in librarii),
insumand mii de pagini, in care se vorbeste pe larg despre aproape toate plantele
romanesti, mai mult sau mai putin cunoscute. In aceasta lucrare gasiti nu doar
descrierea botanica, compozitia chimica sau alte informatii de specialitate despre
plantele de la noi, ci si utilizarile medicale culte sau populare, modul de recoltare si de
preparare, credintele populare despre plante si chiar anumite elemente de medicina
foc la un capat. Cenusa care se forma prin arderea bumbacului se punea calda in
urechea bolnava. Cel mai bine este ca bolnavul sa stea culcat cu urechea bolnava in sus
si cenusa sa cada direct in ureche din bumbacul aprins. Cand a cazut destula cenusa in
ureche, Baba care facea astfel lecuirea trebuia sa spuna si vorbele acestea: "Ttt! Sa fie
de leac/si Babii de-un colac." Pentru lecuirea copiilor sugari agitati, raciti sau
deocheati Se lua un fir de ata din scutecul cu care era infasat copilul. Se punea
impreuna cu un fir de canura (lana de culoare rosie) si se legau cu ele o crenguta de
busuioc si o "stibla de mei" (o crenguta ) din matura cu care se matura in gospodarie. Se
inmuia legatura astfel facuta in agheasma descantata si i se dadea copilului sa bea de
trei ori din agheasma. Apoi copilul era intors in pat si culcat cu capul unde inainte i-au
fost picioarele. Apa care a ramas se arunca pe un caine sau pe un alt animal din
gospodarie. Daca acesta se scutura insemna ca se va lecui copilul. Daca animalul nu se
scutura insemna ca pruncul este deocheat si atunci se chema o baba priceputa sa-l
descante. Pentru dureri de burta si intoxicatii alimentare Femeile pregateau in
fiecare primavara urmatorul leac: se luau nuci verzi (inainte sa li se intareasca coaja) si
se taiau in feliute. Peste ele se turna rachiu si se lasa amestecul la intuneric 2 saptamani.
In acest timp se agita din cand in cand vasul in care erau. Cine avea dureri de burta sau
stare de greata dupa o mancare mai grasa, sau nu foarte proaspata, bea cate un paharel
din rachiul astfel preparat. "Cand era buricul scuturat din opinteli" (in caz de
hernie) Se culca bolnavul pe spate cu genunchii ridicati, stransi la piept si cu calcaiele
lipite de corp. Dosul bolnavului trebuia sa fie mai sus decat capul. Eventual se punea pe
o perna sau pe o patura mai groasa. Cu degetul mare invelit intr-o batista curata se apasa
bolnavul pe buric si se rasucea "in directia soarelui" (in sensul acelor de ceasornic),
timp de 1-2 minute. Apoi se lasa o pauza si se mai repeta de 2-3 ori aceeasi operatiune.
Se legau intr-o batista 2-3 linguri de sare grunjoasa si se punea pe buricul bolnavului.
Peste batista cu sare se puneau cateva scame de bumbac inmuiate in spirt. Acestea se
aprindeau si deasupra lor se punea repede un borcan cu gura in jos. Gura borcanului
trebuia sa fie lipita de piele. Arzand scamele, se face vid in borcan si acesta
functioneaza ca o ventuza, atrage intestinele revarsate prin hernie. Borcanul se lasa 30
de minute, apoi se lua si pielea se ungea cu ulei. Cu cat hernia era mai mare, cu atat
borcanul trebuia sa fie mai mare. Pentru dureri de stomac Bolnavul lua 1 ou crud
proaspat pe care il amesteca bine cu un pahar mare de rachiu. Dupa ce bea amestecul,
nu mai manca nimic timp de cateva ore, cel putin pana la amiaza. In caz de dureri de
rinichi Se cumparau "numaidecat" (neaparat) 5 kg de grau. Nu se folosea grau din
productia proprie, pentru ca leacul n-avea efect. Graul se fierbea in vin rosu si se punea
apoi intr-o "torba" (saculet, plasa care se leaga la gura). "Torba" se punea in dreptul
rinichilor si se lasa cat mai mult acolo. Se mananca miez de seminte de bostan crude. Se
bea ceai din cozi de cirese. Nu se pune sare in mancare. Pentru reumatism Se fac
frectii pe locurile dureroase cu gaz in care s-au pus la macerat ramuri de liliac salbatic.
Se fac frectii cu fiertura din radacini de boz. Se maseaza articulatiile dureroase cu gaz in
care s-au macerat timp de 2-3 saptamani flori galbene de calomfir. Se bea mult ceai de
coada-soricelului. Se ungea locul cu untura de sarpe, care se obtinea astfel: se prindea
sarpele, se omora si se agata de o creanga, la soare, in gradina. El se usca si din el se
scurgea untura care trebuia adunata cu grija. Pentru tratarea ranilor provocate de
taieturi si loviri cu metale Se unge rana cu gaz, apoi se pune deasupra frunza de aloe
taiata in doua. Inainte, cand pamantul era curat, pe rani se presara tarana uscata. Acum
nu se mai foloseste leacul acesta. Se pun comprese cu frunze de patlagina, frunze grase
de la "floarea de taietura". Pentru bube dulci Se ardeau boabe de bobi sau fasole si se
pisau marunt. Apoi se amestecau cu ulei prajit de floarea-soarelui sau bostan si se
puneau pe locul bolnav.
Reproducerea, difuzarea sau folosirea partiala sau in intregime a materialelor
prezentate este interzisa fara acordul nostru scris. Copyright 1998-2006 Formula
AS. Toate drepturile rezervate.
Formula AS > Anul 2008 > Numarul 845 > Medicina naturii
Leacuri populare cu STRUGURI
Elena Josan
Putina istorie De mii de ani, vita-de-vie simbolizeaza rodul: viata imbelsugata, sanatate
si noroc. Viticultura a fost printre primele ocupatii de pe pamant. Cele mai vechi urme
de vin se gasesc pe cioburile unui vas de ceramica gasit in sapaturile arheologice in
Iran. Varsta lor se apropie de 7500 de ani. Sumerienii produceau 10 feluri de vinuri albe
si rosii, in urma cu 5500 de ani. Gustul dulce al strugurilor a fost cunoscut si in
Palestina, Babilon, Assiria, de unde negustorii fenicieni duceau vin in Sicilia, Sardinia,
Africa, Cipru si sudul Frantei. Soldatii din armata romana, lasati in tarile cucerite,
plantau viile in garnizoanele lor. Asa s-a raspandit viticultura in Franta, Germania si
Elvetia. In Romania, vita-de-vie e cunoscuta inca din mileniul III inainte de era noastra,
iar pe vremea lui Burebista devenise asa de raspandita si populara, incat celebrul rege al
traco-dacilor a ordonat din motive morale distrugerea ei, ceea ce n-a insemnat ca
strugurii si vinul au disparut din Carpati. Disectia unui bob de strugure "Sa fiti
sanatosi", spun oamenii cand ridica un pahar de vin. Intr-adevar, din pamant, soare si
ploaie, strugurii acumuleaza o cantitate imensa de substante necesare pentru sanatatea si
vitalitatea noastra. * Bobitele dulci - sunt pline de apa pura care se apropie, prin
componenta, de cele mai bune ape minerale. In sucul strugurilor sunt dizolvate
microelemente care favorizeaza metabolismul (molibden, titan, rubidiu, cobalt, nichel,
vanadiu, iod, brom, flor), altele care intaresc peretii vaselor sanguine si muschiul
cardiac (potasiul, magneziul), iar fierul, prezent in cantitati mari, ajuta sa prevenim sau
sa tratam anemia. Strugurii curata bine rinichii, impiedica formarea pietrelor, curata
intestinele. Sunt o arma naturala importanta in tratamentul astmului bronsic, al
tuberculozei si bolilor sistemului cardio-vascular. Specialistii in dietologie afirma ca in
struguri se gasesc substante care favorizeaza procesul de slabire, cu toate ca ei contin si
glucoza. * Samburii de strugure - sunt la fel de sanatosi ca boabele. Cu ajutorul lor se
reglementeaza metabolismul si se combat inflamatiile. Cel mai mare folos aduc
samburii organismului obosit si imbatranit. Daca dantura nu permite sfaramarea
samburilor in dinti, ei pot fi rasniti, impreuna cu samburi de mar, si inghititi cu putina
apa. * Sucul de struguri. Proprietatile sale terapeutice sunt egale cu ale laptelui matern
si ale mierii de albine. Un pahar de suc baut de dimineata ne incarca cu energie pentru o
zi intreaga. O multumire deosebita trebuie sa-i aduca sucului din struguri persoanele
afectate de ateroscleroza, aritmie, edem cardiac si dispnee, pentru ajutorul oferit inimii
si vaselor sanguine, pe care le curata de depuneri de colesterol, intinerind organismul si
protejandu-l de infarct miocardic. Persoanelor bolnave de guta sucul le ajuta sa elimine
acidul uric, care impiedica functionarea normala a articulatiilor. Pentru tratarea
disfunctiilor aparatului locomotor, se recomanda folosirea soiurilor cu bobite de culoare
verde si galbena. Sucul are si efect antibacterian, mai ales cand e preparat din struguri
necopti. Folosit in cazuri de raceala scade febra, iar gargara cu suc actioneaza rapid si
eficient. Se foloseste si in tratarea tusei, deoarece favorizeaza eliminarea de sputa din
bronhii si trahee. Sucul din struguri verzi se recomanda persoanelor predispuse la
alergie. Tratamente cu struguri Nu conteaza ce metoda de tratament va alegeti, cu
struguri sau suc de struguri, important este sa cunoasteti unele reguli de baza. Astfel: *
O cura dureaza nu mai putin de o luna. * Zilnic se mananca 2 kg de boabe dulci. Daca
ati ales tratamentul cu suc, incepeti cu 1 1/2 de pahar in prima zi, si apoi adaugati zilnic
70-80 ml, in asa fel ca la sfarsitul primei saptamani, cantitatea consumata sa ajunga la 3
pahare pe zi. Sucul se bea in trei reprize, cu 2 ore inainte de masa, sau la acelasi interval
dupa masa. * In timpul curelor, se renunta la produse afumate, conservate in otet,
muraturi, mancaruri grase si legume crude, cu celuloza aspra. De asemenea, e bine sa
nu consumati lapte, bere, apa minerala si alte fructe. Nu sunt recomandate cantitatile
mari de suc persoanelor predispuse la diaree, diabet, obezitate, ulcer stomacal si
duodenal. Boli interne * Copii cu deficiente in dezvoltare, anemici. Se recomanda
tratamentul cu struguri, timp de o luna. Dimineata, pe stomacul gol, se mananca un
strugure dulce, de marime medie. Cu 2 ore inainte de pranz, se mananca inca un
strugure, apoi altul, la 3 ore dupa pranz. Dupa consumarea strugurilor, gura se clateste
cu apa calda, in care se poate adauga si putin bicarbonat de sodiu, pentru protectia
smaltului dentar. Copiii devin mai sanatosi, li se imbunatateste vederea, nu se mai
imbolnavesc des. * Tromboflebita cu edem. Un pumn de frunze de vita-de-vie se fierbe
3-5 minute, in 3 litri de apa. Cu fiertura obtinuta se fac bai la picioare. Daca faceti
procedura zilnic, toata vara sau toamna, se intaresc peretii vaselor sanguine, se
imbunatateste circulatia sanguina. Procedura are si un rezultat mai putin asteptat: buna
dispozitie o sa va insoteasca pretutindeni. * Stres, depresie. Ca ziua dvs. sa fie plina de
optimism, incercati o reteta originala. Tocati 7 frunze de vita-de-vie de culoare rosie,
turnati 500 ml de apa fierbinte si infuzati-le 30 de minute, de preferat in termos. Se bea
cate o cana dimineata, apoi una la pranz. * Ochii obositi, cu roseata. Se spala cu
tampoane imbibate in ceai din frunze de vita. Stramosii nostri tratau afectiunile oculare
cu picaturi de vita-de-vie taiata primavara. * Herpes. Daca pe buze au aparut primele
semne de herpes, tamponati-le cu jumatate de bobita de strugure sau tineti pulpa
fructelor apasata pe locul bolnav 10-15 minute. Basicuta inestetica si dureroasa dispare
intre timp. * Obezitate. Supraponderalilor li se recomanda o zi de dieta cu struguri. 2 kg
se impart in 5 portii si se mananca in timpul zilei. Strugurii vor curata excelent ficatul si
intestinele. Nu se simte oboseala si deprimarea, stari ce apar des in perioada de
infometare. FRUMUSETE * Masca pentru fata. Strugurii curata bine pielea, o
hidrateaza si intaresc capilarele. Cateva bobite albe se taie in jumatati si se sterge pielea
fetei si a gatului cu ele. Dupa 15-20 de minute, fata se spala cu apa rece. * Pilozitate.
Bunicile noastre incercau sa stopeze cresterea excesiva a parului pe fata, frecand pielea
cu suc de agurida. PASTRAREA STRUGURILOR Struguri conservati * La borcan:
Cateva borcane de sticla se sterilizeaza si se usuca perfect. Pe fundul lor se pun radacini
proaspete de hrean, bine spalate si taiate bucati potrivite. Apoi se umple borcanul cu
boabe de struguri (se poate si in amestec cu boabe de agrise). Inchise ermetic, borcanele
se pastreaza la rece. * La butoaie: Intr-un butoi de lemn se pun 3 kg de radacini de
hrean, la 40 kg de struguri. Butoiul se infunda si se tine la 10-12gr.C, iar in ianuarie, se
coboara in pivnita la 1-2gr.C. * Struguri murati. Se aleg struguri semicopti, cu gust
acru-dulce, se pun intr-o galeata si se toarna peste ei saramura obtinuta din 3 lingurite
din pamant peste 50 de elemente, pe cand agricultorii folosesc anual ingrasaminte cu cel
mult 5-6 elemente, si acelea obtinute pe cale chimica, straine pentru organismele vii.
SEMINTELE DE DOVLEAC Dietologii din Japonia pun semintele de dovleac
(bostan) pe primul loc in tabelul produselor alimentare, deoarece ele contin 36-52%
grasimi, vitamine, microelemente si, mai ales, zinc. Semintele de bostan previn sau
lupta cu prostatita, cu constipatia si balonarea, sunt diuretice, intaresc muschiul cardiac
si rinichii, ajuta la cresterea parului, elimina metalele grele din organism. Pentru bolile
enumerate se prepara "laptele de bostan". Un pahar de seminte se piseaza bine (ideal intr-un vas de lut), pe parcurs se adauga - putin cate putin - 3 pahare de apa clocotita. Se
strecoara, se stoarce bine terciul si se bea lichidul obtinut de trei ori pe zi, cate 1/2 de
pahar, inainte de masa.
250 ml apa clocotita. Lichidul se pune in termos sau intr-o sticla invelita intr-o plapuma.
Se bea toata cantitatea, o data pe zi. Durata tratamentului depinde de gravitatea si
vechimea afectiunii.
SEMINTELE DE IN Conjunctivita: o lingurita seminte de in se infuzeaza 15 minute in
50 ml apa clocotita. Apoi se piseaza pana ce apare un mucilagiu (lichid cleios). Se
strecoara si se foloseste pentru spalarea ochilor, de 2-3 ori pe zi. Urcior. Se incalzesc pe
o tigaie uscata seminte de in, se leaga intr-o batistuta si se aplica pe locul bolnav pentru
5-7 minute. Se repeta de 5-6 ori. Bronsita cronica. Un expectorant bun se obtine din 1/2
lingurita de seminte de in rasnite, care se agita 15 minute, in 150 ml apa. Se strecoara si
se bea cate 2 linguri de 3-4 ori pe zi. Gust amar in gura. Se prepara pulbere din seminte
de in. O lingura de pulbere se pune in 200 ml apa clocotita, si se amesteca bine. Se bea
cate un pahar dimineata si seara, inainte de masa, timp de 2-3 saptamani.
ALTE LEACURI CU SEMINTE O alta metoda pentru scaderea tensiunii. Seara,
inainte de culcare, se iau 2 boabe de fasole de culoare neagra, se pun in adanciturile de
dupa lobul urechilor (cate una la fiecare ureche). Cu degetele se apasa pe lobi 15
minute. Procedura se repeta dimineata, dar si in timpul zilei. Edeme renale si/sau
cardiace, procese inflamatorii, guta, reumatism: o lingura de fasole facuta pulbere
(maruntita sau rasnita) se acopera cu 250 ml apa clocotita, se fierbe pe baie de aburi 30
minute, apoi se infuzeaza 10 minute si se strecoara. Se beau cate 2 linguri, de trei ori pe
zi, dupa masa. Insuficienta cardiaca: de 2-3 ori pe zi, cu 30 minute inainte de masa, se
consuma cate o lingurita de seminte de patrunjel facute pulbere. (Este contraindicat
persoanelor cu afectiuni renale!) Colecistita. Semintele verzi de artar (care nu au capatat
culoare galbena) contin elemente care imbunatatesc functionarea colecistului, a
ficatului, a canalului cistic. Semintele se usuca la umbra sau la intuneric (nici intr-un
caz la soare), se rasnesc bine. Pulberea obtinuta se administreaza cu 20 minute inainte
de masa, cate 1/2-1 lingura (conform cu greutatea corporala a pacientului). In timp,
dispar durerile in zona ficatului, creste pofta de mancare. Bronsita cronica cu tuse. O
lingura seminte de fenicul se infuzeaza 10 minute, in 250 ml apa clocotita. Se bea de
doua ori pe zi cate 1/2 de pahar, inainte de masa. Bronsita cu dispnee. Jumatate de pahar
de ovaz, amestecat cu 2 litri de lapte, se fierbe inabusit, la cuptor, timp de doua ore. Se
bea cate un pahar inainte de culcare, in decurs de 14 zile. Insomnie. Inainte de culcare,
se mesteca bine in gura o lingurita de seminte de mac. Lipsa de iod. Se mesteca bine 8
seminte de mar, care contin doza zilnica de iod. Dureri de dinti. Se mesteca o lingurita
de seminte de mustar, pe partea unde se afla dintele bolnav. Arsuri la stomac cu
regurgitare (ragaiala). Zilnic, se mesteca dimineata, 3 boabe de mazare uscata, inmuiate
8-10 ore in putina apa. Cistita. Se mesteca si se inghite o lingura de mac, o data pe zi.
Potenta si prostata. Se amesteca 3 linguri seminte de pepene galben, 3 linguri seminte
de dovleac si 5 linguri miere de albine. Se folosesc semintele crude, pisate sau
maruntite in rasnita de cafea. Se consuma cate o lingura de amestec pe zi. Hemoragii
uterine. O lingura de seminte de pepene verde se piseaza, adaugand pe rand, 3 linguri de
lapte. Se consuma de 5-6 ori, la fiecare ora. Curatarea organismului, reglarea tensiunii.
Se spala seara 2 linguri de orez si se lasa pana dimineata in 750 ml apa. A doua zi, se
aduce lichidul pana la punctul de fierbere si se lasa 7 minute pe foc. Apa se arunca, iar
orezul se mananca fara sare, dimineata pe stomacul gol, dupa care 3 ore nu se mai
mananca nimic. Cura dureaza 21 de zile, in care se renunta la fumat, alcool, alimente
sarate si foarte condimentate (cu ardei iute, piper negru). Se imbunatateste functionarea
ficatului si a rinichilor, de asemenea si a articulatiilor. Se recomanda ca o asemenea
curatare sa se faca de doua ori pe an. Pete pigmentare. In tratamentele populare se
folosesc semintele de la mai multe plante: a) Seminte de patrunjel: 100 g seminte se
macereaza in 500 ml tuica, timp de 14 saptamani. Se tamponeaza locurile cu pete cu
maceratul obtinut. In acelasi timp, se consuma in stare proaspata, frunze si radacini de
patrunjel. b) Faina de soia se amesteca cu lapte, astfel incat sa rezulte o masa de
consistenta mustarului. Se aplica pe fata 30 minute si se spala cu apa calda. c) Peste 1/2
pahar de migdale se toarna 200 ml apa clocotita, se acopera si se lasa 7-10 minute. Se
strecoara si se dau samburii prin masina de tocat, apoi se amesteca terciul obtinut cu
zeama stoarsa dintr-o jumatate de lamaie. Se aplica o masca si se tine pe fata 30 minute,
apoi se spala cu apa de migdale. Cancer, pietre la rinichi, afectiunile ficatului. Se aleg
stafide mai mari si se introduce in fiecare cate o boaba de piper negru. In prima zi se
mesteca bine si se inghite o stafida, a 2-a zi se mananca doua stafide si tot asa, pana se
ajunge la 10 stafide umplute cu piper. Se repeta procedura, dar de data asta in
descrestere, pana se ajunge la o stafida. Vindecarea ranilor, escarelor si a ulcerului
varicos. Se prepara un unguent dintr-o lingura de pulbere de seminte de ridiche neagra
si 3 linguri de unt proaspat. Locul afectat se unge de 2-3 ori pe zi si se acopera cu un
pansament steril. In caz de eczeme, micoze, echimoze semintele de ridiche rasnite se
amesteca cu putina apa clocotita, ca sa obtineti o pasta. Se intinde pe o bucata de
bumbac, se acopera cu un strat de tifon si se aplica pe locul bolnav, pentru 20-30
minute. Procedeul se repeta de 2-3 ori pe zi. Litiaza renala. Se prepara pulbere din
seminte de morcov, care se consuma cate 1g, de trei ori pe zi. Sau se infuzeaza si se tin
in termos, 3 linguri de seminte de morcov, in 600 ml apa clocotita, timp de 8 ore. Se
strecoara si se bea lichidul fierbinte, cate 200 ml de trei ori pe zi. Durerile in gat
provocate de raceala se amelioreaza cu 1/4 de pahar de seminte de rodii fierte in 250 ml
apa. Se bea lichidul fierbinte.
Reproducerea, difuzarea sau folosirea partiala sau in intregime a materialelor
prezentate este interzisa fara acordul nostru scris. Copyright 1998-2008 Formula
AS. Toate drepturile rezervate.
Formula AS > Anul 2006 > Numarul 725 > Medicina naturista
Leacuri ciobanesti din Marginimea Sibiului
Ilie Tudor
Leacuri povestite de Babu Nitu din Gura Raului. Intr-o zi insorita de vara, mi-am
lasat biblioteca intesata de carti, mi-am lasat calculatorul, Internetul si am plecat la...
specializare, pe Valea Cibinului, in judetul Sibiu. Nu, acolo nu exista vreun institut
medical celebru, ci... un baci batran si intelept, cunostinta mai veche a revistei noastre,
Babu Nitu al lui Stef. "Babu", in zona Sibiului, este un apelativ care arata respectul,
stima cu care cei tineri li se adreseaza celor batrani si intelepti. Iar la 83 de ani impliniti
in aprilie, Babu Nitu nu este doar unul din cei mai varstnici ciobani din Gura Raului, ci
si cel mai intelept dintre ei, sfetnic neintrecut in toate pricinile vietii si, mai presus de
toate, un geniu al medicinei satesti. Insa inainte de a-l asculta pe Babu Nitu vorbind,
trebuie sa va spun cate ceva despre drumul strabatut pana la el, o adevarata calatorie
catre culmile inverzite ale Cibinului. Vara, Babu Nitu nu-i de gasit niciodata acasa, in
sat. La anii sai, urca inca singur la munte, unde-i sunt oile. Asa ca a trebuit sa ajung sus
la stana, ceea ce inseamna vreo treizeci de kilometri de urcus, pe drum forestier noroit si
serpuit printre paraie. Iar dupa drumul acesta, incepe un drumeag de padure, pe care nu
se mai poate trece cu nici un fel de masina. Asa ca am luat-o la urcus cu piciorul printrun codru de brazi, pe alocuri doborati de vanturile napraznice, deschizand privelistea
fascinanta a crestelor muntelui Cindrel, cu iezerele si varfurile inca acoperite de gheata
si de zapada. Nu stiu unde e stana, dar latratul cainilor ciobanesti care imi adulmeca
urma imi arata directia. Ma indrept catre ei, cu curaj si cu o bata zdravana in mana, pana
cand ma trezesc inconjurat de vreo zece dulai. Semn bun ca am ajuns la tinta, dar si
riscul de a fi facut petice. Singura solutie: sa strig cu putere, ca sa auda ciobanii si sa ma
scape din coltii lor. Din fericire, vin repede si-mi deschid calea spre Babu Nitu, pe care
il gasesc, cum altfel?, in exercitiul functiunii: mulge oile. Tarcul se afla chiar in inima
padurii, sub niste brazi uriasi, care abia lasa razele soarelui sa patrunda. Ii spun cine
sunt, de-unde vin, si desi a mai dat interviuri pentru revista noastra, ma incearca in dinti,
ca pe galbeni: "Pai noi sedem toata ziua la stana, nu stim nimic. Dumneavoastra care
veniti de la oras stiti, cu siguranta, mai multe, si poate ne invatati si pe noi." Daca treci
peste mandria de orasean "invatat" si perseverezi, intr-un tarziu, calcandu-si parca pe
inima, Babu Nitu incepe sa mai spuna cate ceva, mai degraba intrebandu-te: "Dar
lemnul lupului il cunoasteti? Creste, ia asa, pe langa campuri";"Brusturele trebuie sa-l
stiti, face la vremea aceasta ca un puf alb pe langa paraie". Daca ai rabdare si raspunzi
fara tafna, ascultand si mai ales intreband, ai sansa ca Babu Nitu sa se dezlege in cele
din urma la vorba, sa te bata pe umar si sa te poarte cu sine spre lumea fabuloasa a
leacurilor populare din Marginimea Sibiului. O adevarata initiere, care te duce pe
potecile intunecoase si umede din padure, dar si pe plaiurile pastorale insorite, acolo
unde sute si sute de plante si ierburi asteptau, parca, sa fie chemate de glasul lui Babu
Nitu, dezvaluindu-si puterile. Sute si sute de plante, multe din ele necunoscute, dintre
care am ales cu greu si cu parere de rau, doar pe cele mai cunoscute si mai usor de gasit.
Retete din farmacia muntelui Rasina de brad "Domnule, sa stiti de la mine ca cel
mai bine ii sa te stii cu un mestesug. Ia, eu am invatat de la cei mai batrani ca mine
mestesugul la buruienile de leac. Si eu n-am ras de nimene dintre cei batrani care stiau
leacuri vechi, ba m-am dus si-am intrebat si am furat meserie cat am putut. Ca meseria
asta se fura, nu se invata asa, in scoli. Ca in scoli ii numa teorie, da la cei batrani ii
Betia - borsul are proprietatea - greu de explicat de medicina moderna - de a trezi din
betie. O doza-soc de doi litri de bors, bauta pe parcursul a una-doua ore, reda acuitatea
simturilor, ajuta la redobandirea echilibrului, duce la recapatarea in buna masura a
capacitatii de a judeca.
Mahmureala - este eliminata consumand dimineata un litru de bors si apoi, pe
parcursul zilei, pentru tubul digestiv, nu se face mai mult de sapte zile la rand, urmate
de sapte zile de pauza. Digestia dificila - luati, inainte si dupa masa, cate un sfert de
pahar de apa, in care a fost diluata o lingurita de otet. Otetul stimuleaza salivatia,
secretia de sucuri gastrice si mareste peristaltismul tubului digestiv. De asemenea,
imbunatateste metabolismul lipidelor, substante care sunt cel mai dificil de digerat si
asimilat. Intoxicatia alimentara - apare adesea pe timpul sarbatorilor, din cauza
pastrarii indelungate a unor alimente usor alterabile sau din cauza folosirii la prepararea
mancarurilor a unor ingrediente necorespunzatoare, perisate. Daca va confruntati cu
aceasta problema, incercati sa evacuati rapid toata hrana nedigerata din stomac,
inghitind apa calda cu sare si eliminand-o prin voma. Apoi, dupa ce asteptati o ora,
puteti face urmatorul tratament: beti in reprize un litru de apa de izvor sau plata, in care
ati dizolvat in prealabil patru linguri de otet. Durerile de cap - mai ales cele care apar
ca o consecinta a unor probleme hepato-biliare sau a excesului de mancare se trateaza
intern cu otet de mere, din care se iau 2 lingurite nediluate in putina apa. Extern se fac
frictionari ale tamplelor si ale bazei craniului (deasupra cefei) cu otet de mere. O
metoda populara, care uneori da rezultate surprinzator de rapide, este inspirarea vreme
de cinci minute a vaporilor de otet, deasupra unui vas. Doua aplicatii externe cu otet
de mere Oboseala de dupa noptile nedormite se "scoate" cu frectii blande cu otet ale
umerilor, cefei, toracelui si a zonei fruntii. Acest tratament dureaza 15-30 de minute si
va fi urmat obligatoriu de un dus, dupa care va veti simti proaspeti si in forma.
Febra musculara de dupa eforturile fizice, cu care corpul nu este obisnuit (cum ar fi o
noapte intreaga de dansat sau o drumetie prelungita), se trateaza cu masaje blande si
prelungite cu otet a grupelor musculare afectate. Cele mai bune rezultate se obtin daca
amestecam patru linguri de otet cu cincizeci de picaturi de ulei volatil de menta si
aplicam acest preparat pe zonele afectate.
Moarea de varza Este zeama rezultata dupa scurgerea verzei murate. Cu alte cuvinte,
este un extract 100% natural din varza, imbogatit cu fermenti si enzime (principii
active) provenite de la plantele aromatice (telina, marar, ardei iute, hrean) puse in
muraturi. Din pacate, moarea de varza a fost destul de putin studiata de catre stiinta,
desi cu siguranta va veni vremea cand si ea va declansa o mica revolutie in lumea
medicamentelor naturale. Pana atunci, va prezentam cateva gaselnite ale medicinii
populare romanesti, referitoare la utilizarea de sarbatori a acestui remediu, nu foarte
grozav ca miros, dar extrem de sanatos:
Apetitul excesiv - se poate regla si cu ajutorul moarei de varza. Se beau inainte de
fiecare masa cate 2 pahare de moare (nu mai putin, deoarece in doze mici si medii,
moarea de varza este, din contra, un stimulent al apetitului).
o baie calda. Aceste bai sunt utile la toate bolile sistemului nervos, ca si in tulburarile
reumatice. 7. Bai cu seminte de chimen. Au un efect calmant. Aproximativ 750 g
seminte de chimen se fierb in 4 litri de apa, cam 20 de minute. Se strecoara lichidul intro baie fierbinte. Cantitatea de fiertura poate fi micsorata, cand se fac bai numai la
picioare. 8. Tonic siberian pentru copiii nervosi. Daca nervozitatea copilului nu este
cauzata de vreo boala sau tulburare organica, este recomandata urmatoarea formula: 1
parte flori de musetel, 2 parti radacina de nalba mare (Althaea off.), 2 parti radacina de
lemn-dulce, 2 parti de ovaz. Se fierb 2 lingurite din acest amestec intr-un pahar de apa,
se strecoara. Se poate indulci cu miere. Doza: de 2-3 ori pe zi, cate o lingura.
Tratamentul poate fi continuat cat timp este necesar. Nota: in general, copiii nu trebuie
tratati fara supraveghere medicala. Copiii mici iau jumatate din doza de mai sus. 9. Ceai
pentru iritabilitate si insomnie. Talpa-gastei (Leonorus cardiaca) - 2 parti, seminte de
chimen - 1 parte, izma (Mentha piperita) - 2 parti, trifoi de balta (Menyanthes trifoliata)
- 2 parti, radacina de valeriana - 1 parte, seminte de chimen - 1 parte. O lingura de
amestec se infuzeaza timp de 20 de minute intr-un pahar cu apa. Se bea in timpul zilei si
seara, inainte de culcare, cate un pahar. Util contra surescitarii nervoase, iritabilitatii si
insomniei. 10. Ceai contra insomniei. Radacina de valeriana - 2 parti, flori de musetel 3 parti, seminte de chimen - 3 parti. Se prepara si se bea ca si cel de mai sus. Util in
insomnie de tip nervos. Se poate adauga miere dupa gust. 11. Bai - pentru pacientii cu
inima sanatoasa se recomanda bai calde, ca fiind calmante. a. Bai cu ace de pin: se fierb
o ora 450 g ace si conuri de pin, in 4 litri de apa. Se lasa sa infuzeze 12 ore, se strecoara.
Extractul bun are culoarea cafenie, mai mult decat verzuie. Se toarna intr-o baie calda.
Repetat in fiecare seara, acest tratament intareste sistemul nervos, avand efecte foarte
bune si asupra bolilor reumatice si musculare. b. Bai cu radacini de valeriana.
Proportiile si prepararea, ca mai sus. 4 litri de amestec strecurat la o baie calda are efect
asupra tulburarilor nervoase, inclusiv insomnia.
Tratamentul icterului (hepatita) Hepatita era vindecata de practicienii rusi in
urmatorul fel: in primul rand, bolnavului i se administra o doza mare de laxativ si era
pus la regim strict - fara grasimi, condimente, iar ca lichid se bea numai lapte smantanit.
Daca se manifestau dureri, se amestecau o jumatate ceasca de ulei de masline, 4 pahare
de sifon, 1 lingurita de sare. Se lua o jumatate de lingura de amestec cu 1/2 ceasca de
apa fiarta si racita, dimineata, inainte de masa. Medicamentatia este valabila si pentru
piatra la vezica sau boli ale aparatului digestiv. Remedii specifice: 1. Radacina pisata de
pelin (Artemisia vulgaris) - 1/2 lingurita, de doua ori pe zi, de obicei adaugata in apa. 2.
Infuzie de troscot (Polygonum bistorta). O lingura plina de planta uscata, la o ceasca de
apa clocotita, acoperita timp de 30 de minute, apoi strecurata. Se bea calda, 2-3 cesti pe
zi. 3. Se adauga flori de galbenele (Calendula officinalis), la bai calde. 150 g flori
uscate, fierte timp de 30 de minute intr-o galeata cu apa, se strecoara in cada de baie. O
alta metoda neobisnuita a dat rezultate bune, in special la copii. O bucata de hartie
galbena, inmuiata in ceara de albine topita, facuta cornet si introdusa intr-o palnie. Gatul
palniei se plaseaza pe ombilicul pacientului. Hartia curata se aprinde in partea de sus,
arde incet, iar cand flama ajunge aproape de ombilic, palnia se indeparteaza. Se spune
ca aceasta metoda atrage fierea la ombilic si ramane acolo. Hartia trebuie sa fie neaparat
galbena.
verigheta de nunta de cateva ori, apoi ochiul este sarutat (de sot sau sotie). Urciorul
dispare peste noapte. b. se leaga la mana (in zona pulsului) o ata rosie de lana, dar la
mana opusa ochiului cu urcior. c. se pune putin sulf intr-un mic saculet de lana. Acesta
se poarta legat de gat 24 de ore. Urciorul va disparea in acest timp.
Reproducerea, difuzarea sau folosirea partiala sau in intregime a materialelor
prezentate este interzisa fara acordul nostru scris. Copyright 1998-2010 Formula
AS. Toate drepturile rezervate.
Formula AS > Anul 2005 > Numarul 654 > ...Cititorii raspund
"Bunica mea are artroza"
Cititor Formula AS
[sapou](Raspuns pentru Luminita Papuse - Montreal, F. As nr. 620)[/sapou]Va
recomand tratamentul cu gel cu sare de Bazna, care se utilizeaza cu rezultate foarte
bune in terapia externa a reumatismului degenerativ si articular, spondiloze si artroze,
sechele musculo-articulare post-traumatice. Gelul se aplica zilnic pe zonele afectate si
se maseaza usor. Se acopera zona cu o folie impermeabila, lasand gelul sa actioneze
circa 30 de minute. Se spala apoi cu apa calduta. Pentru relatii suplimentare sunteti
rugati sa sunati la telefon 0269/38.13.95 - dupa ora 16 sau 0744/61.34.82,
0727/30.89.49. Teodor Abramiuc - Medias (Raspuns valabil si pentru d-na Maria
Solomon - Buhusi, "Ajutati-ma sa scap de ameteli", F. As nr. 612) Cei din Bucuresti
isi pot procura flacoanele cu gelul cu sare de Bazna de la Magazinul cu produse
naturiste aflat in cadrul Complexului Minis din Titan, langa magazinul "Convenabil"
(Aleea Barajul Sadului nr. 9Ca, program: luni-vineri: 8-20, sambata, duminica: 8-14,
relatii la dr. Adrian Oprea). "Sufar de colon iritabil pe fond nervos" (Raspuns
pentru Marian Dragne - Vancouver, Canada, F. As nr. 636) Pentru afectiunea dvs.
este necesar sa va protejati organismul de stres, sa evitati situatiile conflictuale, sa nu
fiti ingrijorat, sa nu aveti teama, sa fiti cat mai activ. Izolarea de activitate, de familie,
de viata sociala va vor agrava si mai mult situatia. Sunt convinsa ca timp de 8 ani ati
respectat un regim igieno-dietetic. Daca nu ati facut acest lucru, este bine sa incepeti
acum. Va dau cateva sfaturi: mancati numai ce simtiti ca nu va produce tulburari
intestinale; zilnic puteti bea pana la 1 l de ceai din afin, mur, zmeur, menta (2 linguri de
plante in amestec la 250 ml apa); consumati gutuie rasa amestecata cu o lingurita de
miere, dimineata, pe stomacul gol, inainte de celelalte mese. Gutuia o puteti consuma si
sub forma de peltea; daca nu se poate, cel putin sub forma de dulceata. Va recomand un
tratament homeopat: Nux Vomica 9Ch - 5 granule la trei zile si Ignatia 30 Ch - 5
granule la 7 zile. De asemenea, pentru eliminarea stresului care actioneaza si asupra
aparatului digestiv, va recomand Rhodiolin - preparat din Rhodiola Rosea - cate 3
capsule pe zi si Green Care - ambele va vor creste si imunitatea, veti fi mai linistit, vor
disparea greturile, varsaturile, durerile abdominale. Astept sa-mi scrieti ca va simtiti
bine! dr. Iuliana Ungur - Bucuresti, tel. 021/430.27.23, 0723/85.36.09 "Am infectie
cu Piocianic la plamani" (Raspuns pentru Georgescu Alexandrina - Bucuresti, F.
As nr. 643) Stimata doamna, bacilul piocianic (Pseudomonas aeruginosa) este intalnit
de obicei in cadrul pneumopatiilor infectioase (bacteriene), cu frecventa mai ridicata la
persoanele adulte debilitate (slabite), cu sistem imunitar deficitar. Infectia poate avea
punct de plecare urinar sau digestiv, adesea fiind vorba de un microb "de spital".
Localizarea pulmonara poate dezvolta o evolutie grava, prin extensie si necroza.
Tratamentul medicamentos ar fi trebuit sa cuprinda: o ureidopenicilina - Baypen
(Mezlocilina) sau una dintre noile chinolone - Peflacine (Pefloxacina). Nu este tarziu
nici acum. Tratamentul naturist vizeaza doua aspecte: recapacitarea sistemului imunitar
si neutralizarea piocianicului. Urmati un tratament cu Septilin (extract de arbust indian),
pe durata a trei saptamani. Tinctura de echinacea - 30-40 picaturi, de trei ori pe zi,
diluate in putina apa. Realizati urmatoarea compozitie: stoarceti bine zeama de la o
lamaie, o portocala si un grapefruit. Adaugati cojile externe si interne (epicarp), rase
dinainte. Totul se amesteca cu apa de izvor si miere. Lasati 24 de ore la macerat, dupa
care consumati 3 lingurite pe zi. Efectul antiinfectios puternic va fi potentat de vitamina
C din fructe si de flavonoidele existente in pielita alba care captuseste fructul. Un
produs deosebit de eficient in astfel de cazuri este pulberea din fructul plantei
Momordica Charantia. Il gasiti la magazinele naturiste, sub forma de capsule operculate
continand 500 mg. Actiunea produsului este imunomodulatoare, antibacteriana si chiar
antitumorala. Luati 2-6 capsule pe zi, in functie de indicatiile medicului dvs.
Momordica Charantia s-a dovedit eficienta in infectii produse de bacili ca E. Coli, Y.
Enterocolitica, Staphylococus aureus si (cazul dvs.) Pseudomonas aeruginosa.
Respectand aceste indicatii, sunt convins ca veti invinge rapid boala. Va doresc multa
sanatate! Peia Mircea, specialist reflexoterapeut - str. Take Ionescu nr. 11-13, sc. B,
Timisoara, tel. 0256/43.18.91 "Fiul meu a fost diagnosticat cu pelada" (Raspuns
pentru F.G. - Bucuresti, F. As nr. 643) Va transmit un tratament pe care eu l-am urmat
si a dat rezultatul dorit. In 1968, din cauza stresului, mi-a cazut parul de pe cap in 5
locuri (zonele afectate avand diametre de aproximativ 1,5-3 cm). Prof. dr. Longhin
Scarlat, medic militar, mi-a explicat ca din cauza stresului capilarele scalpului se
contracta, firul de par nu se mai poate hrani si cade la 3-4 luni dupa un soc emotional.
Reteta pe care mi-a prescris-o se compunea din urmatoarele: nitrat de pilocarpina - 1 g,
amoniac - 5 ml, esenta de terebentina - 25 ml, alcool 60gr. - 125 ml. Se amesteca toate
componentele din reteta (nu preparati singura solutia; se prepara la farmacie, pentru
precizia dozarilor) si se aplica zilnic pe zona afectata, iar o data pe saptamana pe tot
capul (cu 40 de minute inainte de a spala parul). Dupa ce locul tamponat cu solutia de
mai sus s-a uscat, se maseaza zona afectata cu precipitat galben de mercur 3% - 5 g.
Ronavit (medicamentul nu se mai fabrica azi) - 3 drajeuri pe zi, timp de 15 zile pe luna
(dupa mese), 5 zile pauza si se repeta timp de doua luni. Vitamina D2 buvabila - 1 fiola
pe saptamana, timp de trei luni. Cisteina (fiole) - intramuscular, 1 fiola la doua zile,
timp de 20 zile, pauza 15 zile si apoi se repeta. Dupa aproximativ 4-5 saptamani, apare
un puf fin. Atunci nu mai frectionati puternic, doar tamponati cu putina vata inmuiata in
solutii. Va reamintesc ca aceasta reteta a fost prescrisa in anul 1968. Ar fi indicat sa
discutati despre acest tratament cu un doctor, care sa poata sa va spuna noile denumiri
de medicamente, eventuale contraindicatii (posibile reactii alergice). Va urez succes!
Lila Dobrescu - Bucuresti "Am fost diagnosticata cu melanom malign" (Raspuns
pentru Maria Alexandra Ionescu - Timisoara, F. As nr. 644) Si eu m-am confruntat
cu o situatie asemanatoare (melanom malign operat) si tot in revista "Formula As" am
gasit rezolvarea, pe care incerc, la randul meu, sa v-o comunic. Cu aceasta ocazie,
doresc sa aduc multumirile mele atat revistei "Formula As", cat si domnului Dumitrescu
Dumitru (tel. 0241/61.99.32) pentru ajutorul acordat la rezolvarea cazului meu. In urma
tratamentului dat de dumnealui, m-am vindecat complet. Multa sanatate! Dumitru
Simion - str. Petrochimistilor nr. 2, bl. 58A, sc. A, ap. 13, Ploiesti "Sufar de
toxoplasmoza si imi doresc un copil sanatos" (Raspuns pentru Marinela Popescu -
Ramnicu Valcea, F. As nr. 644) Urmeaza-ti instinctul. Daca tu crezi ca poti sa faci un
copil sanatos, o sa-l poti face. Eu am toxoplasmoza. Eu conduc boala, nu ea pe mine.
Imi fac din cand in cand analizele (sunt doua: una arata ca am avut, iar cealalta arata
daca este activa sau nu). In 1990, cand am descoperit ce am, pierdusem deja 8 sarcini,
toate sub trei luni. Salvarea mea a fost Targu Mures, sectia "Sterilitate" si Spitalul de
boli contagioase. Am reusit in 1996 sa nasc (la 38 de ani), dupa cinci ani de tratament, o
fetita perfect sanatoasa. Eu asta am facut, mi-am urmat instinctul. Nu m-am gandit nici
un moment ca nu o sa reusesc sau ca s-ar putea sa am un copil cu probleme. Scrie-mi
daca apreciezi ca experienta mea te poate ajuta. Si nu uita, nici un medicament fara
avizul doctorului! Daniela-Carmen Dragan - str. Gr. Alexandrescu nr. 7, Sibiu, cod
550371 "Caut radacina de scaieti" (Raspuns pentru Victor - Orsova, F. As nr. 647)
M-am confruntat si eu cu caderea masiva a parului. Din fericire, am gasit in revista
"Formula As" o pagina cu leacuri populare, printre care si unul pentru caderea parului.
L-am folosit si il mai folosesc si in prezent, ca a facut minuni. Nu mai vad fir de par pe
pieptene si pe haine. Reteta este: 1 l apa, 3 cepe, 2 capatani usturoi, 2 linguri miere
albine. Se taie ceapa si usturoiul si se pun la fiert in apa, pana se fac moi. Se scurge
lichidul obtinut si, cat e cald, se amesteca bine cu mierea. Se uda cu el parul si pielea
capului si se freaca bine, cu varful degetelor, pana ce epiderma se infierbanta. Asa ud
cum e, se leaga bine capul cu un batic, sa stea de seara si pana dimineata, cand se spala
cu apa calda (daca este apa de ploaie, e mai bine). Sa nu te sperii daca parul si carpa se
intaresc din cauza mierii, fiindca se spala usor. Restul lichidului nu se arunca, ci se
incalzeste, folosindu-se seara, de mai multe ori, pana se obtine rezultatul dorit. Sper ca
reteta mea sa-ti umple sufletul de bucurie. E. Olaru - Iohnici, jud. Vaslui, tel.
0235/42.54.82 "Doresc amanunte despre utilizarea corecta a cornului in afectiunile
oculare" (Raspuns pentru Alina Margarit - Buzau, F. As nr. 648) In agenda mea am
notat din "Formula As" nr. 275/1997 urmatoarele: frunzele de corn se aduna intre 25
iunie - 1 septembrie, cand fructele s-au copt deja. Se pun la uscat si apoi se maruntesc.
Seara, la culcare, trebuie sa avem la indemana ceai de musetel (pentru a spala in
prealabil ochii) si ceai de frunze de corn, caldut (1 lingurita de planta oparita cu apa
clocotita). Se foloseste un tifon curat, impaturit, care se inmoaie in ceaiul caldut si se
pune pe ochi, fara a se stoarce. Se sta asa intre 15-30 minute, clipind din pleoape, pentru
ca lichidul sa patrunda in ochi. Compresele se aplica alternativ: trei zile da, trei zile nu.
In perioada tratamentului sunt strict interzise vizionarea televizorului si luminile
fluorescente. Daca apare o imbunatatire a vederii, sa nu se mai poarte ochelari. Dupa 18
zile, tratamentul se intrerupe pentru o luna, apoi se poate repeta. Moldovan Adela - str.
Ion Corvin, bl. K, sc. C, ap. 36, Deva, cod 330118, jud. Hunedoara
Sugestiile oferite prin raspunsurile cititorilor nostri nu suplinesc sfatul unui medic
specialist. Adresati-va si unor cadre calificate. Reproducerea, difuzarea sau folosirea
partiala sau in intregime a materialelor prezentate este interzisa fara acordul nostru
scris. Copyright 1998-2005 Formula AS. Toate drepturile rezervate.
Formula AS > Anul 2006 > Numarul 699 > Forma maxima
Leacuri populare rusesti contra bolilor iernii
Redactia
- Raceala si gripa combatute cu hrean, usturoi si licheni - Clima aspra si rece din
Rusia, mai ales cea din zona siberiana, declanseaza la vreme de iarna un cortegiu nefast
de afectiuni. Amploarea si raspandirea lor e ameliorata, din fericire, de o terapeutica
populara straveche si extrem de eficienta, la care se face apel si azi. Ieftine si lesne de
preparat, leacurile rusesti nu prezinta nici un risc pentru sanatate, aducand, in schimb,
vindecarea, in timp record. Afectiuni respiratorii Din cauza climei severe, in Rusia,
bolile respiratorii sunt extrem de raspandite: raceli, bronsite, gripe in forme multiple,
pneumonie.
Reguli generale de protectie Iarna, imbracamintea sa fie calduroasa, fara sa duca, insa,
la infofolire. Locuinta sa fie calda, dar nu in exces. Sa se evite curentul. Asigurati-va ca
picioarele sa fie totdeauna calde si uscate - acesta este cel mai important lucru. Multi
siberieni poarta sosete groase de lana, chiar si in pat. Nu va supraalimentati. Un vechi
proverb siberian spune: "Capul sa fie rece, stomacul gol si picioarele calde". Evitati
constipatia. Alcoolul poate fi consumat moderat. Metode de prevenire a bolii Ceai de
maces. Multi practicieni recomanda consumarea acestei bauturi pe timp de iarna, ca un
preventiv contra racelii si ca un tonic pentru stomac, rinichi si circulatie. Reteta: se pun
2 1/2 lingurite de flori uscate de maces, la un pahar cu apa, strecurat si luat de 3 ori pe
zi, dupa mese. Se indulceste cu miere, daca este necesar. Macesul este un bun inlocuitor
al vitaminei C. Ceai de licheni (Centraria islandica). O lingurita de planta se fierbe in
200 ml de apa, 5 minute. Se strecoara si se bea fierbinte, intr-o singura repriza, noaptea,
inainte de culcare. Se indulceste cu miere. Bratari din lemn de copac. Se recomanda
purtarea bratarilor de lemn, acoperind incheietura mainilor (peste puls), atat in casa, cat
si afara, atat ziua, cat si peste noapte. Siberienii considerau ca bratarile rosii sunt mai
eficiente.
Talisman de cartofi. Este un remediu larg folosit de siberieni, care cred ca daca o
persoana poarta o bucatica de cartof crud in tot timpul iernii, ca un talisman, ea este
ferita de raceli. Aceeasi bucata de cartof se purta chiar si cand se innegrea si devenea
tare ca piatra. Este interesant faptul ca multi doctori rusi recomanda si astazi acest
remediu pacientilor care au tendinta sa raceasca usor. "Este un lucru absurd", afirma ei,
"dar mai absurd este ca functioneaza." Din moment ce metoda nu cere cheltuiala sau
alte dificultati de aplicare, merita sa fie incercata.
Masuri la primul semn de raceala Daca in ciuda masurilor preventive apar, totusi,
semne de raceala (dureri in gat, tuse, friguri), este prescris urmatorul tratament: bolnavul sa stea acasa, de preferinta in pat - baie la picioare in apa fierbinte cu sare (se
sterg apoi picioarele si se incalta ciorapi de lana. Se poarta si in pat, la culcare. Se
schimba zilnic). - curatati-va intestinele. Se face o clisma repetata, cu urmatoarea
compozitie: o lingura de seminte de in (macinate), fierte in 4 pahare cu apa. Aceasta se
strecoara, apoi se adauga o lingura de sare si doua linguri de ulei vegetal. In lipsa
semintelor de in, acestea se pot inlocui cu ovaz, orz sau frunze de nalba de gradina. Apa
sa fie foarte calda, dar nu fierbinte. - abtineti-va de la orice fel de mancare, cel putin 24
de ore. - ceai de grapefruit. Luati 3 grapefruituri si taiati-le in bucatele, fara a indeparta
coaja. Fierbeti-le in 2 litri de apa, timp de 20 de minute. Se adauga si 4 linguri de
macese uscate. Beti aceasta bautura in timpul zilei, cate pahare puteti si cat mai
fierbinte. Se poate adauga miere pentru indulcire, niciodata zahar. In 24 de ore, se pot
consuma pana la 6 litri de decoct.
Inainte de culcare: amestecati mustar cu apa pana rezulta o masa subtire si omogena.
Aplicati-o pe talpi, acoperiti-o cu un bandaj si incaltati sosete de lana. Stati asa cel putin
o ora, in ciuda senzatiei de arsura. Spalati-va picioarele cu apa calda si puneti alte sosete
de lana. Apoi plimbati-va prin camera, cel putin 10 minute (in camera trebuie sa fie
cald). Dupa aceea culcati-va, fara sa va dati jos sosetele. Aceasta metoda opreste
raceala. Pana a doua zi dimineata nu mai ramane nici urma din ea. Masuri la primele
semne de gripa Daca gripa s-a declansat deja, sunt recomandate urmatoarele metode:
Curatati-va intestinele si abtineti-va de la orice fel de mancare (exceptand lichidele).
Faceti timp indelungat tratamentul cu grapefruit. Se poate lua si suc de morcovi, pana la
trei pahare pe zi. Stati in pat cat mai mult posibil si nu iesiti afara. De obicei, trei zile de
tratament vindeca si o gripa severa.
In cazuri grave de raceli si bronsite
Decoct de lapte si licheni La un pahar de lapte nefiert, adaugati o lingura de licheni (se
gasesc la Plafar). Se fierbe continutul la foc mic, timp de 10 minute. Se strecoara si se
fierbe inca o data (se da in clocot). Laptele se bea inainte de culcare, cat mai fierbinte.
Se evita contactul cu aerul rece. Nota: nu se vor folosi vase metalice, ci numai vase
smaltuite, fara fisuri in smalt. Se acopera cu o farfurioara de portelan, niciodata cu ceva
metalic. Aceasta este o regula generala, pentru toate infuziile si decocturile. Tratamentul
se repeta in fiecare seara pana la vindecare.
Decoct de salvie Frunzele de salvie (Salvia officinalis) sunt folosite in locul lichenului.
Doza si modul de preparare sunt cele descrise anterior.
Patru remedii siberiene impotriva racelii si a gripei puternice In 0,5 litri alcool
diluat sau vodca, se pun 20 g pelin uscat. Se pun la macerat 24 de ore sau mai mult.
Doza: se bea o jumatate de pahar pe zi, cu 15 minute inainte de masa si inainte de
culcare. (Nu se administreaza copiilor.) O bucata de carpa (preferabil de lana) se
inmoaie intr-un amestec egal de ulei de masline, otet si camfor si se aplica pe piept
comprese, pe timpul noptii. La ceafa se vor aplica comprese cu hrean ras. Multi
practicieni recomanda introducerea mustarului in ciorapi de lana, pe tot timpul bolii. O
alta metoda consta in introducerea de pleava de grau in ciorapi pe timpul noptii.
Remedii contra bronsitei
Radeti hrean negru si stoarceti-i sucul. Amestecati cu 350 grame de miere lichida. Doza:
2 linguri inainte de fiecare masa si inainte de culcare. Se topeste grasime de porc si se
amesteca cu terebentina. La un pahar grasime lichida, se adauga o lingura terebentina.
Se amesteca bine continutul. Se ia toata doza seara la culcare, pe cat de fierbinte posibil.
La inceputul manifestarii bronsitei, se va lua si dimineata un pahar, timp de 2-3 zile, cu
o ora inainte de masa. Doua remedii contra laringitei In 2 litri de apa clocotita se pun
circa 400 g tarate. Se adauga miere, dupa gust. Se bea in decursul zilei, in loc de alt
lichid, dar foarte fierbinte. Vindeca laringita intr-o singura zi. Cam 1/2 pahar de seminte
de anason se fierb 15 minute cu un pahar de apa, apoi se strecoara. Se adauga 1/4 pahar
de miere si o lingura de coniac. Doza: se ia cate o lingura, la fiecare jumatate de ora.
Reface vocea in cateva ore.
Remedii contra tusei Acest remediu, originar din Caucaz, a fost recomandat pentru
cazuri de tuse uscata, de durata. Se pun circa 50 grame de radacina uscata de piper in
0,25 litri de vin alb, se da intr-un clocot si se strecoara. Se administreaza in decursul
zilei, in 3 portii egale, cald. In paralel, amestecati o ceapa mare, razuita foarte fin, cu 2
linguri grasime de gasca. Aplicati-le sub forma de comprese, pe piept, noaptea.
Dimineata, inghititi o lingura de amestec inainte de masa.
Sirop de hrean pentru tuse Hreanul se rade printr-o razatoare fina, se amesteca cu
zahar cafeniu (roscat) si se introduce intr-o caserola, apoi se baga la cuptor (in prealabil
incins), cu focul stins, timp de 2 ore. Stoarceti amestecul si apoi strecurati. Adaugati apa
fierbinte, pentru a produce un sirop subtire. Doza: 1-2 linguri, de 3-4 ori pe zi (depinde
de varsta).
Un alt remediu pentru tuse (dupa pneumonie) Acest remediu este originar din sudul
Siberiei. Luati doua felii uscate de smochina si introduceti-le intr-un pahar cu lapte
nefiert. Dati-l in clocot si lasati-l asa o ora. Apoi incalziti-l din nou si beti-l cald.
Repetati tratamentul de doua ori pe zi, pana la vindecare.
Lapte cu usturoi Acesta este un vechi remediu siberian, folosit pentru tratarea tusei
magaresti, dar un tratament foarte eficace si pentru raceli si tuse de lunga durata. Se
fierb 5 minute, intr-un pahar cu lapte, 5 catei de usturoi dati prin razatoare. Se strecoara.
Se ia indulcit cu miere in decurs de o zi, totdeauna cald. Alti practicieni aplica noaptea
pe gatul bolnavului usturoiul necuratat de coaja. Alta metoda: se inhaleaza aburul de la
laptele cu usturoi. Aceasta este recomandata ca o terapie suplimentara.
Diferite remedii contra tusei, din diferite regiuni ale Rusiei
Metoda urmatoare, din Urali, era recomandata in toate cazurile de tuse de lunga durata
sau bronsita. Frecati pieptul cu o bucata de material de lana uscata. Ulterior, aplicati,
prin masare, slanina de porc tocata amestecata cu ulei de pin. (In lipsa uleiului de pin, se
foloseste unt topit.) In toate cazurile de bronsita este recomandata o fiertura de secara,
ovaz, orz si cicoare in cantitati egale. Se bea in loc de cafea. Acest remediu este originar
din Ucraina. Sirop proaspat de napi fierti cu miere. Zece cepe taiate in bucati si o
capatana de usturoi se fierb intr-un litru de lapte nefiert. Apoi continutul se indulceste
cu miere. Doza: o lingura de lichid cald la fiecare ora, in tot timpul zilei. Acest remediu
face sa dispara si cea mai grea raceala intr-o singura zi. In Baikal, regiune din Siberia,
sucul de hrean sau morcov era combinat in parti egale cu miere (1/2 pahar miere si 1/2
apa fierbinte). Se ia de 6 ori pe zi. Doza: o lingura. Combinati 2 linguri de unt proaspat,
2 galbenusuri, 2 linguri miere, 1 lingura faina de grau. Se amesteca bine si se
administreaza in cursul zilei. In Caucaz, se lua seva de artar cu lapte, in fiecare
primavara, ca remediu pentru "tusea care dureaza din iarna". Un amestec de amoniac si
ulei vegetal se pune pe piept, in compresa, pe timpul noptii. Tusea trece foarte repede.
Un amestec in cantitati egale de suc de afine si miere, luat de 3-5 ori pe zi (o lingura).
Curata traheea de flegma. Pe timpul acestui tratament se bea ceai de fragi salbatici in tot
cursul zilei. Se indulceste cu miere (vechi remediu siberian). Urmatoarea metoda de
tratare a tusei a fost folosita in toata Rusia: o bucata de material de circa 25 cm lungime
si 16 latime se inmoaie in parafina si se aplica pe piept. Se schimba in fiecare zi, pana
cand se obtine rezultatul dorit. Lemn-dulce pisat (pudra), marar uscat (pudra) si zahar
pudra, in proportii egale, se amesteca. Doza: se ia 1/2 lingurita de doua ori pe zi. Pentru
copii se administreaza jumatate din cantitate.
(de masline) trebuie introdus in rect cat mai adanc, cu ajutorul unei canule. Repetat de
mai multe ori seara, acest tratament ducea la regularizarea ritmului intestinal.
Suplimente ale dietei: Se toaca marunt varza cruda, se presara cu sare. Dupa 30 de
minute, se stoarce sucul. Se bea 1/2 pahar din acest suc, inainte de fiecare masa. Decoct
de ovaz: se fierbe o lingura de ovaz intr-un pahar cu apa, timp de 10 minute. Se raceste,
se ia un pahar la fiecare masa. Decoct de visine (cirese) sau mure uscate, preparat si luat
ca mai sus. Saramura de la castraveti murati (30 de zile dupa ce au fost pusi la murat),
se bea un pahar pe zi, dimineata, inainte de micul dejun. O veche metoda bielorusa: se
taie subtire castravetii cruzi, decojiti, se pun intr-o farfurie adanca. Se dilueaza putina
miere cu suc de hrean sau de lamaie, se toarna deasupra si se mananca de trei ori pe zi,
la toate mesele. Tinctura de ceapa: se umplu 2/3 dintr-o sticla cu ceapa taiata marunt,
apoi se completeaza sticla cu vodca sau alcool diluat. Se tine 10 zile la cald, se strecoara
si se iau cate 10 picaturi in apa rece, de doua ori pe zi, inainte de masa. - Decoct de
boabe de maces. Se fierbe o lingura de boabe de maces cu un pahar de apa, timp de 20
de minute. Se lasa 10 ore, se bea strecurata, seara, inainte de culcare. Prune. Sunt foarte
mult folosite ca laxativ natural. Prunele uscate sunt tinute peste noapte intr-un amestec
de suc de lamaie, miere si apa fiarta si putin sarata. Se bea un pahar de lichid, cu o ora
inaintea micului dejun. La micul dejun se mananca si prunele inmuiate, de preferinta cu
lapte acru sau iaurt.
Nota: Pentru fiecare caz de constipatie in parte, trebuie consultat un practician cu
experienta. Organismele omenesti difera, si un regim bun pentru un pacient poate fi
daunator altuia.
Diabetul Pe langa tratamentele medicale, in Siberia, medicina populara prescria
urmatoarele reguli: Un regim alimentar strict. Sa se bea cantitati mari de infuzie de afin:
1 lingura de frunze, infuzate 30 de minute intr-o ceasca de apa clocotita. Sa se ia de trei
ori pe zi cate o lingurita de boabe de mustar. Sa se rada cat mai mult. Se presupunea ca
rasul ajuta la eliminarea zaharului din sange. Regimul alimentar prescria folosirea
laptelui smantanit, a branzei de vaci si a zerului. O data pe saptamana, bolnavul trebuia
sa manance numai cruditati si 3-4 oua. Erau interzise: castanele, ciresile, prunele,
strugurii, painea, orezul, mazarea si stafidele. Carnea si grasimile erau permise, alcoolul
nu.
incepand cu o samanta si mergand progresiv pana la 20 de seminte. Apoi, cantitatea
descreste cu cate o samanta pe zi, pana se ajunge la 1 samanta. Se repeta tratamentul
dupa o saptamana daca este necesar.
Un tratament pentru gastrita cronica: se rad doua mere verzi cu coaja si se consuma
imediat. Pacientul nu trebuie sa mai manance nimic 5 ore inainte si 5 ore dupa.
Tratamentul este bine sa fie repetat de patru ori, la interval de o saptamana, reducand la
4 ore timpul de abtinere de la mancare si bautura (dupa doua saptamani). Tratamentul
provoaca uneori exces de gaze in stomac, si era recomandat pacientului un regim
adecvat, acesta evitand fructele si legumele crude, varza sub orice forma, axandu-se pe
carne si legume fierte.
Colita Colita este o afectiune obisnuita, o usoara inflamare a intestinului. Cand devine
cronica, este suparatoare si necesita un lung tratament. Se recomanda o dieta stricta, din
care erau excluse: carnea, ouale si albuminele. Erau permise lactatele, piureurile de
cereale si legume, mai ales de cartofi, cu unt. Se permitea si sucul de morcovi (un pahar
pe zi). Alimentatia trebuia sa fie abundenta, colita provocand deshidratare.
Tratamente: urmatorul tratament era adesea recomandat - se faceau doua clisme.
Prima, cu 3-4 pahare de apa calda. Imediat dupa scaunul produs, se facea a doua,
compusa dintr-un pahar de zeama de orez, amestecata cu 30 g zahar lactic. Lichidul
trebuia sa ramana in organism toata noaptea. Faptul ca provoca gaze in stomac era o
reactie normala, neingrijoratoare. Dupa o saptamana de tratament, simptomele de colita
dispareau, dar era indicat sa se repete tratamentul inca o saptamana, apoi sa se ia zahar
lactic inca o saptamana (de doua ori pe zi, cate 30 g). Impreuna cu tratamentul de mai
sus, se mai prescria urmatoarea reteta: se fierbea 15 minute, cu un pahar de apa, o
lingurita din amestecul - salvie uscata (Salvia officinalis) + vinetel (Centaura nigra) +
flori de musetel (Matricaria chamomilla). Se strecurau si se lua cate o lingura la doua
ore. Tratamentul putea fi continuat dupa nevoie, scazand treptat dozele si marind
intervalele dintre ele. Medicatia era considerata drept cea mai buna in toate tulburarile
gastrice si digestive.
Legenda bradului Demult, tare demult, cand picioarele sfinte ale Domnului Iisus mai
paseau pe acest pamant, s- a iscat din senin o furtuna, cum nu se mai pomenise.
Grindina era cat oul de porumbel, vantul smulgea pietrele din loc, iar cerul se
intunecase ca la venirea noptii, macar ca era in miez de zi. Iisus Hristos si Sfantul Petre
tocmai se aflau atunci pe drum, la marginea unei paduri si au cerut adapost copacilor,
care insa se ascundeau, care mai de care mai zgribuliti si mai infricosati. Mandrii stejari
si fagi nu au vrut sa-i primeasca la adapostul lor, pentru ca abia isi puteau pazi frunzisul
bogat de urgia cerurilor - unde sa-i mai adaposteasca si pe cei doi calatori? Merii si perii
au spus ca trebuie sa-si apere fructele, salciile si plopii s-au facut ca nu-i baga in seama
si au tacut. Dintre toti, doar bradul s-a invoit sa le ofere adapost. El a spus: "Fructe
mandre pe care sa le apar nu am, frunzisul meu e facut din ace ascutite care nu se tem
de grindina, oamenii ma ocolesc si ma socotesc nefolositor, dar daca voi vreti sa-mi
cinstiti acoperamantul cu prezenta voastra, eu va voi primi cum voi sti mai bine si am sa
invelesc trupurile voastre cu ramurile mele dese". Zis si facut. Domnul Iisus si Petre au
fost paziti cum nu se poate mai bine de bradul cel vrednic. Apoi, furtuna s-a oprit, iar
soarele a rasarit din nou, mandru, pe cer. Atunci, iesind din adapostul cetinei, Iisus
cuvanta astfel catre brad: "Dintre toti copacii, tu, bradule, ai fost cel mai vrednic, iar eu,
prin voia Tatalui Meu, te voi rasplati. Fie ca de azi inainte, iarna, tu sa nu-ti mai lepezi
frunzisul ca ceilalti copaci, ci sa-l pastrezi vesnic. Apoi, fie ca acele tale intepatoare sa
capete o mireasma care sa-i bucure pe oameni, sa le dea putere si sa le vindece bolile,
astfel incat ei sa te pretuiasca asa cum se cuvine. Cat despre lipsa ta de rod, fie ca in
miez de iarna, cand toate fructele pamantului se vor fi terminat, oamenii sa te
impodobeasca si sa puna pe ramurile tale toate bunatatile, iar atunci cand se vor strange
in jurul tau, ei sa se gandeasca la Mine, pentru ca tu esti copacul cel mai drag Mie".
Numai ce zise acestea si Cel Sfant disparu, impreuna cu Petre, intr-o geana de lumina. A
ramas in padure insa bradul cel falnic, cu darurile sale nemuritoare, precum si aceasta
poveste murmurata de frunzisul copacilor, infiorati de minunea dumnezeiasca.
Bradul in medicina veche romaneasca Cu nume de origine dacica, bradul este pentru
romani un arbore sacru, prezent ca simbol in cele mai vechi manifestari ale credintelor
si creatiei populare. La fel de veche este si folosirea lui ca leac intr-o multime de boli.
Scaldatorile cu cetini de brad erau folosite pentru intarirea celor slabi si a
convalescentilor, pentru tamaduirea durerilor de oase si de piept. Rasina intra in
compozitia unsorilor folosite contra reumatismului si infectiilor, pentru vindecarea
ranilor si arsurilor. Apoi, mireasma bradului era considerata un adevarat elixir in bolile
de plamani. Bolnavilor de piept li se recomanda sa mearga seara intr-o padure de brad,
atunci cand emanatiile eterice ale coniferelor isi faceau numaidecat efectul. Pe timp de
iarna, exista obiceiul ca, la capul bolnavilor de piept, sa se puna ace si cetini de brad,
proaspat zdrobite. Primavara, din muguri de brad si miere se facea un sirop cu virtuti
tamaduitoare, care era folosit in "suspin" (astm si bronsita astmatiforma) si "hectica"
(tuberculoza). Odinioara, cand tamaia era o raritate, fiind folosita numai la bisericile
episcopale, in satucurile de munte, era folosita rasina de brad pentru fumigatii. Despre
afumarile cu rasina de brad si de pin se spunea ca alunga boala, necazul si toate spiritele
rele.
Cateva leacuri cu cetini, rasina si muguri de brad - Siropul de ace de brad De pe
ramurile de brad proaspat culese (de cateva ore, pentru a nu avea timp uleiul aromatic
sa se evapore) se rup numai acele, care se zdrobesc apoi pe o planseta de lemn, cat mai
bine, cu ajutorul unui tocator. Intr-un borcan de sticla cu capac si cu gura larga se pune
un strat gros de un deget de miere, apoi se adauga un strat subtire si uniform de ace de
brad dupa care un nou strat de miere s.a.m.d. In final, deasupra ultimului strat de ace de
brad, se pune un strat gros de doua-trei degete de miere, dupa care se inchide borcanul
ermetic, cu capacul. Se lasa acest amestec in camara, de la doua la patru saptamani, apoi
se scoate si se filtreaza totul, rezultand un sirop extrem de parfumat si cu efecte
tamaduitoare deosebite. In vechime, exista obiceiul ca vasul de extractie al siropului sa
fie tinut ingropat in pamant, pentru a "trage seva tamaduitoare" a acestuia. Acest sirop
se poate face si primavara, din muguri, dar cel din ace culese in lunile decembrie si
ianuarie este cel mai bogat in uleiuri volatile si, ca atare, are efectele tamaduitoare cele
mai puternice in bolile respiratorii.
- Rasina si plamadeala de rasina in alcool Rasina de brad se recolteaza foarte simplu,
in orice anotimp, prin desprinderea cu cutitul de pe arbore, ea fiind intalnita in toate
taieturile scoartei (pentru brad, rasina joaca rolul de antiseptic si cicatrizant). In mod
normal, ar trebui facut un rezinaj special pe scoarta copacului, dar pe traseele turistice,
oamenii au facut, din pacate, prea multe crestaturi pentru a fi suficienta rasina de
recoltat. Singura grija pe care trebuie sa o avem este sa nu ranim copacul atunci cand
scoatem rasina, care, de altfel, se desprinde relativ usor. Rasina poate fi consumata ca
atare sau, pentru a proteja dantura (substantele din rasina ataca smaltul dintilor), poate fi
preparata cu alcool. Plamadeala de rasina se obtine foarte simplu: intr-un pahar cu
alcool alimentar de minimum 80 (altfel rasina nu se dizolva) se adauga trei-patru
linguri de rasina de brad, amestecand foarte bine, asa incat ea sa se dizolve perfect.
Dupa ce s-a dizolvat foarte bine, se mai lasa 24 de ore ca sa se decanteze, dupa care se
filtreaza si se trage in sticlute mici, inchise la culoare.
Baile cu cetini de brad Se pun doua-trei maini de ramuri tinere de brad, cu tot cu ace,
tocate bine, in jumatate de caldare de apa si se lasa la macerat, de seara pana dimineata,
cand se filtreaza. Dupa filtrare, maceratul se lasa deoparte, iar cetinile sunt puse sa dea
in clocot in trei-patru litri de apa, dupa care se lasa la racit si se filtreaza. In final, se
amesteca decoctul astfel obtinut cu maceratul la rece, filtrat anterior. Preparatul obtinut
se toarna in apa de baie. O baie cu extract de cetini de brad dureaza 15-20 de minute, iar
apa trebuie incalzita progresiv, astfel incat prin porii pielii sa fie absorbite cat mai multe
substante active.
Alifia din rasina de brad Cea mai buna alifie din rasina de brad se obtine acasa, pe
suport de unt si ceara de albine. Se pune un pachet de unt intr-o oala si se fierbe pe foc
de intensitate medie, inlaturandu-se spuma, din cand in cand. Dupa 15-20 de minute,
niste sedimente inchise la culoare se depun pe fundul cratitei, iar untul ramane limpede.
Atunci, se ia de pe foc si se trece untul incins, limpede (fara vreun sediment de pe fund)
intr-un vas curat, in care se adauga si un bob de ceara de albine, de marimea unei alune
(se gaseste in piata, la apicultori), dupa care se amesteca bine. Atunci cand amestecul de
unt limpezit si ceara este omogen, se adauga doua-trei linguri de rasina de brad. Se
amesteca la foc mic, pana la omogenizarea completa, dupa care se lasa sa se raceasca
putin si se toarna intr-un borcan. Se pastreaza in frigider. Cu aceasta alifie se ung
locurile afectate, de doua-trei ori pe zi.
Afectiunile care raspund la tratamentul cu brad - Durerile de gat, amigdalitele,
faringitele, esofagitele - se mesteca si se suge o lingurita de rasina, lasand-o sa alunece
cat mai incet pe gat. Tratamentul se face de doua-trei ori pe zi. Se Redactia
Leacuri babesti
Dureri de cap: - umblati desculti, dimineata, prin roua - aplicati pe frunte o felie de
lamaie, o jumatate de cireasa sau felii de cartofi cruzi - beti o cafea tare, cu o lingurita
de suc de lamaie.
Insomnii: - mancati seara salata fiarta sau infuzie de salata - beti o cana de lapte
fierbinte cu miere - faceti o scurta baie fierbinte cu flori de tei - umpleti o fata de perna
cu musetel, ace de pin, levantica sau flori de fan si culcati-va noaptea cu capul pe ea
(sau puneti-o alaturi de perna).
Reumatism: - purtati toata ziua in buzunar un cartof sau o ceapa - puneti o cataplasma
de urzici pe locul dureros. Pisca, dar trece. - puneti comprese cu foi de varza strivita faceti aplicatii fierbinti cu fiertura de tulpini uscate de rosii (adunate toamna, dupa
cules).
Dureri de dinti - mestecati incet un cuisor aromat
Constipatie - mancati pe stomacul gol coaja de portocala fiarta si apoi uscata - mergeti
zilnic, desculti, un sfert de ora pe pietre sau pamant rece.
Arsuri solare - puneti comprese cu apa si otet - faceti o baie in care adaugati infuzie
de ceai negru
Piscaturi de insecte: - urinati pe pamant si frecati piscatura cu tarana umezita
Dureri de gat - faceti gargara cu suc fierbinte de lamaie
Odihna - cand va intindeti ca sa va odihniti, ungeti-va talpile cu usturoi sau fixati-va
catei de usturoi intre degetele de la picioare.
Alimente miracol
Alimentele trebuie s ne fie medicamente,
iar medicamente trebuie s ne fie alimentele. - Hypocrate
Exist unele alimente deosebit de importante pentru o diet sntoas, chiar
miraculoase datorit efectelor terapeutice, echilibrante, vitalizante, purificatoare i de
prelungire a vieii. Acestea i datoreaz numeroasele caliti bogiei n vitamine
naturale (dintre care unele sunt puternici antioxidani: vitamina C, vitamina E i
betacarotenul), n acizi aminai rari, n sruri minerale, n oligoelemente indispensabile.
n plus, ele aduc n fiin o cantitate foarte mare de prana (energia subtil ce
impregneaz ntregul macrocosmos). Astfel de alimente sunt: polenul, mierea de albine,
grul, drojdia de bere, iaurtul, ptrunjelul. Le prezentm n continuare, alturi de cteva
reete utilizate n alimentaia lacto-vegetarian, de unele remedii folosite de medicina
tradiional, precum i de unele sfaturi pentru o stare de sntate perfect, longevitate i
vitalitate.
Polenul
Polenul reprezint un aliment miracol prin excelen. Asociat cu puin miere, el
asigur creterea organismului. Un grup de cercettori rui au identificat nu mai puin
de 27 de elemente n compoziia sa. Analiza biochimic arat c n coninutul su se
gsesc proteine, zaharuri, substane minerale, oligoelemente, toate vitaminele i, n plus,
fermeni biochimici, hormoni, factori de cretere, pigmeni. Aliment echilibrant,
dinamizator i revitalizant, el red n numai cteva zile vigoarea i bucuria persoanelor
deprimate, obosite i surmenate. Uor laxativ, el dezintoxic organismul, iar consumul
su sistematic permite s se evite mbtrnirea prematur. Polenul provoac, de
asemenea, o cretere rapid a cantitii de hemoglobin din snge. Examenele de
laborator au permis s se constate c n anemii, numrul globulelor roii crete cu
aproximativ 500.000/mm3 de snge, dup absorbia timp de o lun a unei lingurie de
polen zilnic. La convalesceni i btrni, polenul determin o cretere n greutate.
Aceast aciune este nsoit de un efect energizant.
Raia cotidian normal de polen este de la o jumtate de linguri la o linguri. Se va
diminua doza dac ea produce un efect laxativ prea accentuat; ea va fi mrit, ns, n
caz de oboseal accentuat, slbire, cretere dificil, anemie. Se indic s se consume cu
regularitate, mai ales de ctre cei care au mplinit deja 60 de ani. Este posibil ca unii,
innd o astfel de cur de polen, s resimt unele dureri, ca nite spasme sau crampe n
zona abdominal, aspect ce indic aciunea puternic energizant, de tonifiere i
purificare a polenului ingerat, aspecte cu care organismul nu era obinuit anterior.
Totui, dup un anumit timp n care s-a preseverat cu stoicism n meninerea curei,
durerile vor disprea treptat pn la eliminarea complet i nlocuirea lor cu stri
euforice, de bun dispoziie i ncredere. Acesta va fi un semnal edificator al aciunii
pline de eficien a polenului.
Efectele maxime se obin atunci cnd polenul este luat dimineaa, dup toaleta obinuit,
pe stomacul gol. El trebuie inut n gur i mestecat ndelung, chiar dac se va topi
repede. n acest fel, pe lng o excelent asimilare n organism, el va ajuta la igiena i
sntatea cavitii bucale. Dup ce a fost luat ntreaga cantitate de polen, timp de 30
minute, nu trebuie s se mnnce i nici s se bea ceva. Este recomandat n toate bolile,
cu excepia dibetului i este un bun adjuvant n terapia cancerului. Lundu-l n mod
regulat i respectnd aceste sugestii, polenul se va dovedi un adevrat panaceu,
mbuntindu-ne starea de sntate; consumul acestuia are efecte cumulative n timp.
Mierea de albine
Aliment esenial n dieta naturist, mierea natural de albine este un produs de origine
animal i vegetal, uor de digerat i asimilat, cu o enorm valoare nutritiv, caliti pe
care nu le pierde n timp. Este fabricat de albine din nectarul florilor care, printr-o
prelucrare special n interiorul organismului albinelor, este mbogit cu substane
proprii i depozitat apoi n celulele fagurilor. Adevrat concentrat de lumin solar,
despre mierea natural se spune n mod semnificativ c era folosit frecvent chiar i de
zeii din Olimp.
Mierea conine o gam larg de zaharuri asimilabile aproape instantaneu de ctre
organismul uman (dextroz, levuloz, zaharoz, etc.), diverse enzime, aminoacizi, unii
factori antibiotici (cum ar fi inhibina), minerale n form natural uor de asimilat (fier,
cupru, mangan, siliciu, clor, calciu, potasiu, sodiu, fosfor, etc.), precum i o varietate de
vitamine (C, K, PP, H i unele vitamine din grupul B) pentru care mierea este (spre
deosebire de vegetale) un excelent mediu de conservare. Cele mai importante caliti i
sunt conferite mierii de complexul biologic al oligoelementelor pe care le conine i
care acioneaz n cele mai diferite pri ale organismului. Acestea, alturi de coninutul
n vitamine, fac din miere un aliment indispensabil, un adevrat medicament, cu largi
perspective de utilizare terapeutic.
Avantajele pe care le are mierea fa de alte zaharuri nu sunt nici acestea de neglijat.
Mierea nu este absolut deloc iritant pentru mucoasa aparatului digestiv, dimpotriv,
este chiar eficient n unele afeciuni ale tubului digestiv. Ea este pe primul loc din
punctul de vedere al asimilrii aproape imediate i fr efort n organism, astfel nct
poate fi folosit n toate cazurile n care organismul are nevoie de un aport energetic
imediat. Dintre toate zaharurile, mierea este cel mai bine suportat de ctre rinichi. Este
un bun calmant, linitind n mod natural i fr efecte secundare negative organismul.
Este un aliment prin excelen igienic, relativ uor de procurat i chiar ieftin innd cont
de economiile pe care, prin intermediul ei, le facem nemaiavnd nevoie de
medicamente.
Dintre multiplele binefaceri ale mierii de albine menionm: mierea hrnete inima
asigurnd constana coninutului de zaharuri din snge; este un aliment ideal pentru
copii (e un bun ndulcitor, le furnizeaz mineralele de care au nevoie pentru cretere, are
o aciune uor laxativ i antiseptic, poate fi folosit ca nlocuitor al edulcoranilor n
alptarea artificial a sugarilor, favorizeaz funcionarea cilor digestive i erupia
dentar, este un remediu eficace contra enurezisului adic urinarea involuntar n pat
n timpul nopii, are o aciune calmant binefctoare i este spontan foarte plcut de
copii); este un aliment cu efecte hotrtoare n timpul sarcinii; un bun tratament pentru
combaterea crceilor - dou lingurie de miere la fiecare mas timp de o sptmn;
poate fi folosit cu succes n vindecarea plgilor i arsurilor; este de un mare ajutor
pentru convalesceni; are efecte de prelungire a vieii; are posibiliti de utilizare
cosmetic; poate fi folosit at n curele de ngrare, ct i n cele de slbire; este o
surs de energie i recuperare a forelor pentru sportivi.
Mierea poate fi consumat cel mai bine singur sau n combinaie cu alte alimente, cu
condiia s nu fie prea calde (peste 37C i pierde calitile). Mierea poliflor este
indicat n consumul general, iar cea monoflor, n funcie de proveniena ei, are caliti
terapeutice diverse, motenind proprietile alimentare i curative ale plantelor din
care este obinut.
Hidromelul. O butur tonic i revigorant se poate obine amestecnd 1 litru de ap cu
100 g miere i lsnd-o la fermentat 1-2 zile ntr-un loc cald, pn capt un gust
acrior. Se consum de preferin la distan n timp de mese, pentru a savura efectul
remprospttor.
Zahrul invertit. n cazul n care nu avem mereu miere la dispoziie sau ne este dificil
procurarea acesteia, putem recurge, pentru a evita multiplele efecte nocive pe care le
declaneaz n corp consumul de zahr, la aa-zisul zahr invertit. Iat i reeta: 1 kg de
zahr, 450ml de ap, o linguri ras de acid citric (suc de lmie) sau acid tartric (sare
de lmie); toate acestea se fierb timp de 10 minute. Se colecteaz mereu spuma cu o
lingur de lemn. Se obine astfel un amestec de dou monozaharide - glucoz i
fructoz, cu putere de ndulcire dubl fa de zahr. Prin faptul c zahrul invertit
conine acid citric, previne anumite maladii. Se tie de asemenea c acidul citric
sporete asimilarea calciului n intestine, contribuie la combaterea i vindecarea
rahitismului, previne formarea calculilor renali, dizolv uraii (srurile acidului uric) i
are certe proprieti antiinfecioase.
* Pe de alt parte, iat care sunt doar cteva dintre efectele consumului de zahr alb:
Este considerat ca fiind unul dintre cele mai dure droguri, numit moartea alb. Dup
carne, ocup primul loc n scurtarea vieii. Dei este de natur organic, prin rafinare i
pierde constituenii naturali. Pentru a putea fi apoi metabolizat este invertit de ctre
organism, proces pentru care fur din rezervele acestuia respectivii constitueni naturali
pe care i-a pierdut prin rafinare (calciu, magneziu, crom, vitamina B1, enzime). Aceasta
duce la hipoglicemie, scderea imunitii, caren de magneziu (una dintre marile cauze
ale instalrii cancerului), slbirea pancreasului (care i epuizeaz rezervele de fabricare
a insulinei, ceea ce duce n scurt timp la mbolnvirea de diabet), fragilizarea sistemului
osos i a dentiiei (organismul i mobilizeaz resursele de calciu pentru neutralizarea
zahrului), micorarea aportului de crom n organism (conduce la infarct miocardic),
neutralizarea vitaminei B1 (boli ale sistemului nervos, tulburri de memorie, palpitaii,
ameeli, ulcere ale stomacului i ale gambei, degerturi, boli de circulaie). Faptul c
este eliminat de organism constituie cea mai bun dovad c, pentru corp, el este o
otrav.
linguri pentru tineri i btrni. nainte de a nghii grul, trebuie ca boabele s fie
mestecate ct mai mult timp posibil, pn ce ele capt n gur un gust dulce. Pentru
bolnavi, copii i sugari este recomandat un piure foarte fin, realizat prin sfrmare, care
se amestec apoi cu miere. Este recomandabil ca, nainte de a pune grul la germinat,
s-l splm ct mai bine, deoarece adesea este tratat cu antiseptice i insecticide.
Pinea din gru integral: se frmnt 1 kg de fin de gru integral, 1 linguri de
rdcin de ttneas (fr coaj) dat prin rztoare, ap cldu i sare. Se las la
crescut 20-30 de minute, apoi se formeaz chifle mici care se pun la cuptor n tava
tapetat cu fin. Se poate prepara i fr ttneas, cu adaos de morcov ras i fin de
hric.
Drojdia de bere
Drojdia de bere reprezint o combinaie echilibrat de substane minerale pe ct de rare
pe att de uor asimilabile. Ea conine: 50% proteine care sunt uor digerabile, toi
acizii aminai indispensabili vieii, gluten i peptide n cantitate foarte ridicat (benefici
n procesele de dezintoxicare i de rezisten la infecii), lecitine, 14 sruri minerale
eseniale, oligoelemente, 17 vitamine, etc. 100 gr. de drojdie de bere furnizeaz de 10
ori mai multa vitamina B1 dect pinea, de 5-10 ori mai mult acid pantotenic dect
cerealele, de 20 de ori mai mult acid folic dect trele de gru.
Exist levuri (drojdii) nalte, de panificaie, cu activitate optim ntre 15-20 grade
celsius i levuri joase, cu activitate optim ntre 5-6 grade celsius, folosite la fabricarea
berii. Numai ultimele se folosesc n terapeutic sub numele de drojdie de bere.
Drojdia de bere e considerat un aliment miracol, mult mai eficient chiar dect grul i
germenii de gru, mai ales c nici o alt hran nu conine ntr-o combinaie att de
perfect i ntr-o form att de uor asimilabil o gama larg de substane nutritive
importante prin care, n aceast direcie, drojdia de bere depete cu mult n valoare
cerealele, fiind mult mai eficient dect laptele.
Este foarte indicat n anemii, stri de oboseal, uurnd eliminarea de toxine i deeuri
metabolice. Prin coninutul su ridicat de proteine i prin natura acizilor aminai pe
care-i conine, joac un rol protector pentru ficat. Este indicat n avitaminoze B sau
complexe, afeciuni neurologice sau neuromusculare, alcoolism, hepatite, ciroze,
afeciuni renale, afeciuni intestinale. Are aciune inhibitoare asupra unor germeni
patogeni ca: stafilococ, streptococ, colibacil. Remediaz rapid dezechilibrul florei
intestinale, mai ales cel rezultat n urma administrrii de legume, fructe sau miere n
doze de o jumtate de linguri pentru copii i o linguri pentru aduli i btrni;
Extern: sub form de splturi (o linguri de drojdie dizolvat ntr-un litru de ap) n
gastroenterite acute infantile, enterite muco-membranoase, afeciuni ale mucoasei
vaginale.
Ptrunjelul
Aceast plant este extraordinar de bogat n elemente preioase i efecte terapeutice.
Ptrunjelul conine, pentru numai o sut de grame, circa 200 mg de vitamina C, pe cnd
lmia considerat foarte bogat n vitamina C conine numai 100 mg. n plus, el
mai conine 60 mg de provitamina A (betacaroten), pe cnd morcovul conine de la 2 la
14 mg. Prin aceasta el se constituie ntr-un foarte puternic antioxidant, vitamina C i
betacarotenul fiind doi din cei trei antioxidani naturali pe care organismul are nevoie
s-i primeasc prin alimentaie. Ptrunjelul mai conine, de asemenea, 240 mg de calciu
i 20 mg de fier la 100 mg.
El este un excelent antiseptic al sngelui, ca i al intestinului, dup unii terapeui fiind
un preventiv al cancerului. Ptrunjelul are un rol echilibrant prin coninutul su de
calciu i, n consecin, este foarte indicat n cazurile de rahitism i tuberculoz.
Datorit coninutului de fier, are efect antianemic i este un excelent remediu n
afeciunile oculare, datorate unor deficiene de caroten. Ptrunjelul are, de asemenea,
efecte de ntrziere a mbtrnirii. Se indic s se presare (dup ce n prealabil a fost
bine splat) peste diferite feluri de mncare; la nevoie poate fi consumat i sub form de
suc.
Iaurtul
Iaurtul este un aliment uor asimilabil, fiind considerat un adjuvant digestiv foarte bun.
n plus, datorit acidului lactic i bacteriilor pe care le conine, el menine existena unei
flore intestinale binefctoare. Binefacerea cea mai important a iaurtului const n
faptul c el aduce organismului vitamina B i sruri de calciu n proporie ridicat.
Proprietile sale remarcabile sunt, fr ndoial, una din cauzele eseniale ale vigorii i
longevitii popoarelor de pstori din Bulgaria i Caucaz, care consum din timpuri
imemoriale iaurt i lapte btut. ns este bine s nu depim msura, deoarece un exces
de acid lactic are, n timp, efect demineralizant. Un pahar de iaurt pe zi constituie o
doz convenabil i, n cazul unei cure, aceasta nu se va prelungi mai mult de 10-15 zile
pe lun.
Untul clarificat
Este un bun remediu pentru sistemul nervos i pentru buna funcionare a organismului.
Este una din substanele onctuoase foarte preferate de organismul uman. Lubrefiaz i
ntrete ntregul organism. Modul n care se prepar untul clarificat este simplu:
Se pune untul alimentar la topit ntr-un vas emailat. Se las s fiarb i se colecteaz
mereu, cu o lingur de lemn, spuma format. Se ine pe foc mic, pentru a nu se arde,
pn devine transparent ca uleiul. Imediat dup limpezirea sa n totalitate, se ia repede
de pe foc, pentru a evita arderea sa. Se las s se rceasc puin, se strecoar prin tifon
dublu i apoi se las s se solidifice. Din 4 pachete de unt alimentar se obine
aproximativ un borcan de 400 g unt clarificat. Acest unt este mult mai hrnitor, este pur
(sattvic) i se poate pstra orict de mult timp fr s se altereze.
Acest tip de unt mai poate fi folosit i pentru ngrijirea pielii i tratamente cosmetice, n
combinaie cu diferite plante (mueel, lavand, snziene, etc.), n funcie de
preferinele i nevoile proprii. Pentru aceasta se procedeaz n felul urmtor: imediat
dup ce untul a fost luat de pe foc i este nc lichid, se adaug plantele dorite; se las
aa 24 de ore, apoi se pune din nou la topit pn devine lichid, se strecoar i se las s
se solidifice.
Preparate din soia
Laptele de soia: se pun 500 g de soia ntr-un vas i se adaug ap ct s o acopere. Se
las la nmuiat 12 ore. Apoi se spal bine, se adaug ap proaspt i se pune la fiert,
dar nu n vase de aluminiu. n timpul fierberii se schimb apa de dou ori. Dup ce a
fiert cel puin 2 ore la foc mic, se strecoar i se d prin maina de tocat. Se pune ntr-un
sac de tifon, iar sacul se pune ntr-un vas mare n care se adaug 2 l de ap cldu. Se
frmnt bine sacul cu soia de mai multe ori. Lichidul obinut se pune ntr-un alt vas. Se
mai adaug 2 l de ap cldu i se repet procedeul. Apoi se amestec lichidul rezultat
cu cel obinut prima dat. Se fierbe 20 de minute amestecnd continuu cu o lingur de
lemn. Se ia de pe foc i se ndulcete cu miere dup gust. Se servete la fel ca laptele
obinuit.
Untul de soia: se amestec 250 ml de ap cu 2 linguri fin de soia ntr-un vas i se
fierbe pn se obine o past. Se ia de pe foc i se pune la rcit, apoi se adaug ulei
foarte ncet, amestecnd continuu, ca pentru pregtirea unei maioneze.
n final, va prezentm dou remedii eficiente pentru prelungirea vieii, bazate pe un alt
aliment miracol: usturoiul
Remediu siberian: 100 g usturoi i 150 g ceap se dau printr-o rztoare fin, se adaug
2 linguri oet de mere i se las la loc cald 24 ore. Se nclzesc puin 350 g miere, se
amestec cu usturoiul, ceapa i oetul, dup care se las la copt, la loc cald, timp de 7
zile. Se strecoar apoi printr-o sit deas. Amestecul se ia n doze de 4 lingurie luate
una dup alta, o dat pe zi. Tratamentul se continu pn la vindecare fr a se ntrerupe
nici o zi, deoarece are efect cumulativ. Este indicat n cazuri de: senilitate, debilitate,
angin pectoral, deficiene cronice ale aparatului respirator, lips de energie.
Elixirul tinereii: 350 g de usturoi bine pisat se amestec cu sucul de la 24 de lmi
mari. Se las 24 de ore ntr-un borcan acoperit cu tifon. Se agit bine nainte de
ntrebuinare. Doza: o linguri seara, cu o jumtate de pahar de ap cldu. Este
indicat pentru: oboseal cronic, lips de energie, obezitate, hipotensiune.
Rspunsuri la Aceste Discuii
Spanacul si salata verde
E primavara, iar pietele sunt frumos colorate si, in plus, parfumate de aroma
zarzavaturilor de sezon: spanac, urzici, leurda, untisor, salata verde, ridichi, ceapa
si usturoi verde etc. Toate aceste legume, odata consumate, ajuta la intarirea
sistemului nostru de aparare, la curatirea organismului, in special a sangelui, de
toxine. Proprietati nutritive deosebite prezinta spanacul si salata verde.
Spanacul este o planta din familia amarantaceelor si a fost cultivata pentru prima
oara in Asia de sud-vest. Inca din copilarie, am fost probabil cu totii admiratori ai
lui Popeye marinarul si ne-am straduit sa mancam spanac doar ca sa fim la fel de
puternici ca el. Puterea acestui personaj venea din cantitatea mare de fier pe care
o contine spanacul.
Ca o paranteza, in anii '30 s-a publicat o statistica eronata privind alimentele cele
mai bogata in fier. Astfel, pentru spanac s-a raportat o cantitate de fier de 10 ori
mai mare decat in realitate. Acest lucru nu face insa spanacul mai putin valoros
din punct de vedere nutritiv. El contine asadar fier, calciu, clorofila, beta-caroten
(necesar pentru formarea vitaminei A), vitamina B6, vitamina C, sodiu si potasiu.
Sulful pe care-l contine spanacul ajuta la detoxifierea ficatului, iar vitamina A
ajuta la imbunatatirea vederii pe timp de noapte. Datorita continutului mare de
compusi flavonoizi(13), spanacul este un aliment anti-cancerigen. S-au produs
anumite extracte din spanac si, in urma studiilor clinice asupra acestora, s-a
constatat ca ele ajuta la inhibarea dezvoltarii celulelor canceroase de la nivelul
stomacului si al pielii.
Spanacul se poate consuma proaspat, sub forma de salata, sau fiert, ca sote.
Frunzele proaspete de spanac se pot mentine in frigider 7-8 zile, iar in congelator,
pana la 6 luni.
Salata verde sau laptuca este o planta care face parte din familia asteraceelor si a
fost cultivata cu mii de ani in urma in zona bazinului mediteranean, fiind prezenta
si in bucataria antica greaca sau egipteana. Exista mai multe soiuri de salata verde
si de multe ori e dificil sa-l alegi pe cel mai bun.
Ca regula generala, cu cat culoarea frunzelor este mai inchisa, cu atat salata
respectiva este mai bogata in fitoelemente. Din punct de vedere nutritiv, salata
verde este apreciata pentru continutul ei caloric foarte redus (90% apa), in plus
aduce un important aport de acid folic, vitamina C, beta-caroten, potasiu si o
substanta fitochimica numita lactucin, care are proprietati sedative.
Ca beneficii aduse sanatatii, salata verde promoveaza sanatatea hepatica, reduce
riscul de boli cardiace, cancer si combate insomnia. Salata verde poate fi
consumata sub forma proaspata (in cele mai multe cazuri, fiind si este cea mai
recomandata forma de consum) dar si gatita, sub forma de supa de salata verde
sau de sote preparat la cuptor.
In functie de soi, salata verde poate fi mentinuta proaspata in frigider intre 5 si 10
zile, timp in care exista riscul sa mai piarda din fitoelemente.
ARTRITA
Introducere
Ayurveda sau medicina tradiional indian, se poate nelege cel mai bine prin teoria
doshelor. Dupa cum ne spun vechii indieni, oamenii au proporii diferite din cele 3
doshas( vata, pitta i kapha) sau cele 3 energii biologice care coexist n toate
organismele vii.
Dezechilibrul acestor doshe cauzeaz bolile, pentru c vata, pitta i kapha sunt stlpii
de rezisten ai trupului. n consecin, toate aspectele legate de diet, diagnostic,
tratament, i exerciii fizice recomandate, sunt explicate de ctre medicii ayurveda
fcndu-se referire direct la cele trei doshas.
Despre artrit
Artrita este cauzat de excesul de ama (toxinele acumulate n organism prin asimilarea
incomplet a alimentelor) i deficitul de agni (focul digestiv). Acest dezechilibru
conduce la o digestie proast i la slbirea funciilor colonului, avnd ca urmare
ncrcarea organismului cu compui toxici. Durerile apar n momentul agravrii doshei
vata cnd se declaneaz i criza artritic. Tratamentul ayurvedic indicat n aceste cazuri
urmrete stimularea agni, eliminarea ama i ,bineneles, echilibrarea doshei vata.
Dieta recomandat n artrite
- perioade de post, n care se consum o can de ap cldu cu 2 lingurie de lmie i
o linguri de miere, de 2 ori pe zi, dimineaa i seara.
- regimuri de detoxifiere cu durata de 3 - 5 zile cu: legume, salat verde cu lmie,
fructe proaspete (mere, portocale, struguri, papaya), sucuri naturale combinate de
morcov, sfecl, castravete. Cura se ine pn la apariia semnelor de revigorare ale
focului digestive, care sunt: creterea apetitului, senzaie de uurare a ntregului
organism, limba curat, fr sedimente.
- o alimentaie pe baz de mncruri uor digerabile, care nu produc stri de balonare,
indigestie.
- aport crescut de vitamina C (din sucuri de portocale, de lmi verzi) care amelioreaz
durerile articulare.
- introducerea n alimentaie (dar i de uz extern) a unor plante precum : ment,
genian, eucalipt, filodendron, aloe, anumite tipuri de rini, ginseng siberian, mirt,
yucca.
- utilizarea ct mai frecvent a urmtoarelor condimente: chimen, coriandru, ghimbir,
usturoi, fenicul, turmeric (curcuma).
Alte recomandri terapeutice
- efectuarea de clisme i alte metode de curare ale colonului.
ARTRITA: apare la persoanele care nu sunt iubite. Spirit prea critic i rigiditate
provenit din mental. Nu ncerca s-i schimbi pe ceilali, accept-i pe ceilali aa cum
sunt.
Dac artrita e prezent la nivelul minilor, braelor, picioarelor i oldurilor eti
ncredinat c oamenii se folosesc de tine. n realitate nu exprimi ceea ce vrei. Accept
ntotdeauna s te sacrifici pentru ceilali i apoi s ncepi s-i critici. Corpul tu i spune
c e vremea s te afirmi prin tine nsui.
ARTEROSCLEROZA: rezisten, tensiuni, refuzul de a vedea binele.
Artrita (vezi ncheieturi)
Te simi neiubit. Criticim. Resentiment.
Sunt iubire. Aleg acum s m iubesc i s m aprob. Ii vd pe cei din jur cu dragoste.
-degete artritice
Artrita
C.M.P. : Te simti neiubit. Criticism. Resentimente.
N.M.G. : Eu sunt dragoste. Aleg acum sa ma iubesc si sa ma aprob. Ii privesc pe
ceilalti cu dragoste.
Artrita reumatoida
C.M.P. : Criticism profund al autoritatii. Se simte lasat deoparte.
N.M.G. : Sunt singura mea autoritate. Ma iubesc si ma aprob. Viata este buna.
Articulatii (afectiuni)
C.M.P. : Imposibilitatea de a schimba directia cu usurinta in viata.
N.M.G. : Eu curg cu usurinta odata cu schimbarea. Viata mea este ghidata Divin si
intotdeauna merg in aceeasi directie.
Articulatie pumn (afectiuni)
C.M.P. : Imposibitate de miscare cu usurinta in tot ceea ce faci.
N.M.G. : Ma descurc cu usurinta si bucurie in experientele mele de viata.
Inflamatii
C.M.P. : Frica. Vede rosu inaintea ochilor. Ganduri inflamate.
N.M.G. : Gandurile mele sunt echilibrate si linistite, curate si in pace.
APARATUL CIRCULATOR
(VASE DE SANGE, SANGE, INIMA, BOLI DE CIRCULATIE)
Arterita obliteranta
- Intr-un litru de apa rece se pun la macerat 8 capatani de usturoi pisat. Dupa 2
ore, se poate consuma.
Se iau zilnic 7-10 linguri de macerat. Se strecoara cat se bea o data.
- Se pun la macerat in 750 ml alcool de 38-40 grade urmatoarele plante: 10 gr.
aloe, 5 gr. rasina de brad, 2 gr. sofran, 10 gr. flori de salcam, 10 gr. foi de
dafin, 10 gr. troscot, 10 gr. gentiana, 10 gr. frunze de frasin, 4 gr. fenicul, 5 gr.
radacina de scaiete, 10 gr. angelica, 10 gr. boabe pisate de ienupar.
Sticla se pune aproape de o sursa de caldura, timp de 14 zile si se agita zilnic.
Se strecoara prin tifon dublu si solutia se pune in sticlute mici, de culoare
inchisa.
Se ia cate o lingurita in jumatate de pahar cu apa, inainte de mesele principale
(de 3-4 ori pe zi) cu 20 de minute.
Se tine regim lacto-vegetarian.
Se beau 2 litri de ceai/zi (salvie+coada-calului).
Boli de inima, insuficienta cardiaca
Se foloseste tinctura din fasole verde.
Se lasa la macerat timp de 7 zile: 20 gr pastai uscate si maruntite in 100 ml
alcool de 38-40o. Se iau cate 100 picaturi de tinctura, diluate intr-un pahar cu
apa, de 4 ori pe zi.
Circulatie deficitara a sangelui
Dimineata, pe stomacul gol, se beau 200 ml de suc, pe zi, din care: 100 ml suc
de mere si 100 ml suc de pere, timp de 45 zile.
Imbunatatirea circulatiei sanguine
Se utilizeaza sucul rezultat din 2 morcovi, 2 catei de usturoi si o radacina de
patrunjel, in fiecare dimineata, pe stomacul gol, timp de 10 zile.
Hipertensiune arteriala
Se face un amestec din: 2 cesti apa, 16 catei de usturoi taiati marunt, 2 linguri
de otet de mere si 3 linguri de miere. Se fierbe totul la foc mic, 1/2 ora.
Se iau cate 3 linguri , de 3 ori pe zi, inainte de masa.
Hipertensiune, dizenterie
150 gr. boabe de paducel se pun de seara pana dimineata in 600 ml apa rece.
Se fierb 3 minute inainte de consumare, se strecoara si se bea cald.
Tratamentul dureaza o luna.
Hipertensiune
Se pune intr-un pahar o lingura de malai. Se toarna peste el apa fiarta pana
la umplerea paharului si se lasa astfel, de seara pana dimineata, cand se bea
aceasta apa, pe stomacul gol, avand grija sa nu se tulbure malaiul depus pe
fundul paharului.
Tahicardie
Se toaca marunt 1/2 kg. lamai si se amesteca cu 1/2 kg miere si cu 21 samburi
(miez) de caisa pisati.
Se ia din acest amestec, dimineata si seara, cate o lingurita, pe stomacul gol.
Ulcer varicos
3 pumni de frunze de scaiete (Centaurea bendicta) se fierb intr-un litru de vin
rosu de tara, 15 minute, dupa care se adauga 250 gr. slanina (sau osanza) de
porc si se mai fierb 10 minute. Se strecoara fierbinte si se adauga putina faina
de grau, amestecand tot timpul cu o spatula, pana cand compozitia ajunge la
consistenta unui unguent. Aceasta, se pune peste ulcere, de 2 ori pe zi, cate 34 ore.
Varice, circulatie periferica slaba, congestii pelviene sau prostatice, congestie
cerebrala, ateroscleroza
Se amesteca 600 ml suc de ceapa strecurat cu 300 gr. miere de albine. Se
pastreaza la frigider.
Se iau cate 50 gr., inainte sau in timpul meselor principale, timp de o luna cu
pauza o saptamana, apoi se poate relua.
Preparatul nu se tine mai mult de o saptamana la frigider sau 2 zile la
temperatura camerei, deoarece devine toxic si nu mai este recomandata
utilizarea lui.
Produsul este contraindicat celor care sufera de diabet, ulcer, gastrita.
Varice
- Se pun intr-un vas nuci verzi pana la jumatate, apoi se umple vasul cu ulei
de masline. Totul se lasa la macerat , la soare, 40 de zile.
- Se ung zonele cu varice cu acest ulei.
- Se aplica pe varice plaman de porc taiat in felii. Se face un pansament si se
pastreaza toata noaptea. Se repeta 10 seri la rand.
APARATUL DIGESTIV
(FICAT, VEZICA BILIARA, INTESTINE, STOMAC)
Se culeg muguri si lastari tineri de pin o jumatate de galeata (intr-o galeata emailata
de 10 litri). Se adauga 3 crengute de brad lungi de o palma. Peste toate acestea se
toarna apa rece (de izvor sau de fantana).
Galeata se acopera cu un capac si se fierbe la foc mic timp de o ora si 40 minute. Se
lasa galeata acoperita pana a doua zi cand se fierbe din nou, la foc mic, timp de o ora
si 40 minute. Operatiunea se repeta identic si a treia zi.
Dupa ce se raceste preparatul, se strecoara si se toarna in sticle. Se pastreaza la
frigider.
Tratamentul se incepe obligatoriu cand luna este in descrestere.
Se bea cate un pahar, de 4 ori/zi, la 30 minute dupa masa. Pentru copii, doza este de 2
ori mai mica.
Cura se face 14 zile consecutiv cu pauza de 7 zile, dupa care se reia tratamentul. Se
continua pana la insanatosire.
Afectiuni ale intestinelor
30 gr. frunze uscate de pelin se pun la macerat 24 de ore in 60 ml alcool de 60o, dupa
care se adauga 100 ml de vin alb. Dupa 10 zile se strecoara si se beau cate 10 ml/zi,
dimineta pe stomacul gol.
Boli hepatice
Se pun la macerat timp de 8 zile: 500 gr. miere, 100 ml suc de lamaie, 500 ml ceai de
sunatoare si 500 ml ulei de masline presat la rece. Se agita sticla de 3 ori pe zi.
Se iau 100 ml amestec pe stomacul gol, dimineata, cu 30 minute inainte de micul
dejun.
Imediat dupa administrare, se sta culcat pe partea dreapta 1/2 ora.
Boli hepatice, infectii urinare si renale
Se amesteca o lingurita de usturoi pisat cu o lingura de ulei de masline presat la rece.
Se consuma seara, la culcare. Ficatul se va reface si pielea va straluci de activitate
reinnoita.
Tratamentul se face 42 de zile. Dupa 14 zile de pauza, se poate repeta.
Boli ale ficatului (reteta terapeutei Iulia Tunaru)
Intr-un litru de apa clocotita se pun 2 linguri de armurariu macinat si se fierb 2-3
minute. Dupa ce, prin racire, lichidul ajunge la temperatura camerei, se adauga 4
linguri de miere de salcam.
Se bea in cursul unei zile, intre orele 10.00 -19.00, cu o ora inainte si dupa mesele
principale.
Se bea 20 de zile cu 10 zile pauza, timp de 3 luni.
Calculi biliari si renali
Ciroze, hepatite
Aveti nevoie de urmatoarele ingrediente: 3 kg. morcovi, 3 kg miere, 3 kg lamai, 1 kg
patlagina.
Morcovii se rad pe razatoarea mica, lamaile se spala si se taie marunt, patlagina se
fierbe intr-un litru de apa pana ramane o cana.
Se amesteca toate ingredientele, se pun in borcane si se pastreza in frigider.
Se ia in fiecare dimineata o lingura de amestec, pe stomacul gol, inainte de masa cu 15
minute.
Ciroze, hepatite, dischinezie biliara
Se rasnesc separat: anghinare, pufulita cu flori mici si rostopasca.
Se iau sublingual: 1/2 lingurita praf de anghinare, 1/2 lingurita pufulita si un varf de
cutit de praf de rostopasca, de 4 ori pe zi, pe stomacul gol, se tin 10-15 minute, dupa
care se inghite amestecul de pulberi cu apa.
Tratamentul dureaza minim 6 luni in hepatita cronica si acuta si 2 ani in ciroza
hepatica.
In dischinezia biliara, colecistita, dispepsii se fac cure de cate 2 saptamani cu o
saptamana pauza.
Colite, enterocolite (reteta terapeutilor Iulia Tunaru si Assem Hassan)
Se administreaza miere poliflora (1-2 lingurite) diluata in ceai de
busuioc+cimbru+sunatoare (amestec in parti egale). Se pune o lingurita de amestec la
o cana de apa.
Se administreaza la distanta de o ora dupa mesele principale.
Constipatie (reteta terapeutilor Iulia Tunaru si Assem Hassan)
Se iau 4-5 prune uscate plus o lingura de miere poliflora, se lasa la macerat de seara
intr-un pahar cu apa rece. Dimineata, se bea apa si se mananca prunele.
In fiecare seara se bea o cana de ceai de frasin indulcit cu o cana de miere poliflora.
Regim alimentar bogat in fibre (legume, fructe crude).
Constipatie, hemoroizi
Se rasnesc fin 100 gr. seminte de spanac si se amesteca cu 400 gr. miere.
Se ia cate o lingurita de 3 ori/zi, inainte de masa.
Ciroza lichida, psoriazis, toate bolile ficatului
In 3 litri de apa se pun la fiert: 3 lingurite de radacina de dud maruntita, o lingurita din
radacina de maces, o lingurita de radacina de pir si o lingurita de radacina de urzica.
Se lasa sa fiarba la foc mediu pana cand mai ramane 1 litru de lichid, dupa care se da
deoparte vasul si se aduga o jumatate de lingurita de iarba de rostopasca si se lasa sa
se raceasca. Se filtreaza.
Preparatul se bea fractionat, pe parcursul zilei, inaintea meselor principale cu 1/2 ora.
A doua zi se face o noua portie. Intotdeauna se consuma ceai proaspat.
In cazul ascitei, se face tratament pana cand abdomenul ajunge la volumul normal,
dupa care se face o pauza de 2 saptamani si apoi se reia.
Pentru celelalte boli, tratmentul se face cate 2 saptamani cu pauza de 2 saptamani,
pana la 3 luni. Se reia dupa 3 luni.
Dizolvarea calculilor biliari si renali
200 gr. miez de nuca fiert in ulei de masline pana devine crocant. Se piseaza marunt,
apoi se amesteca cu 3 lingurite de miere bruna, formand o pasta.
Aceasta este cantitatea pentru 2 zile. Jumatate se ia intr-o zi, iar cealalta jumatate, a 2a zi.
Se inghite cate o lingura la interval de 1 ora.
Dischinezie biliara
Intr-un litru de ulei de masline presat la rece se pun 4 buchete de sunatoare flori si se
lasa la macerat o luna. Uleiul va deveni roscat la culoare. Se strecoara si se stoarce
bine sunatoarea.
Se ia din acest ulei cate o lingura, dimineata pe stomacul gol, permanent.
Uleiul de sunatoare este ideal si pentru cei cu ulcer.
Folosind intern acest ulei, dispar chiar si punctele de colesterol din jurul ochilor.
Digestie lenta, anaciditate, colita
Se rasnesc si se amesteca in parti egale: radacina de gentiana, ghimbir si rozmarin. Se
administreaza cate o lingurita de pulbere sublingual, timp de 15 minute, de 4 ori/zi,
timp de 2 luni. Dupa ce a fost tinuta sub limba, pulberea se inghite cu o cana de ceai
din flori de salcam.
Eliminarea pietrelor de la bila
Aveti nevoie de 250ml. ulei de masline presat la rece si 250ml suc de lamaie.
- Pregatiti 2 pahare cu cate 50 ml ulei, respectiv 50 ml suc de lamaie.
- Beti intai uleiul, apoi imediat, sucul de lamaie, din sfert in sfert de ora, incepand cu
ora 19, apoi la 19.15, 19.30, 19.45, 20.00.
Dupa fiecare ingerare cu ulei si suc de lamaie va culcati pe partea dreapta si tineti o
sursa uscata de caldura in zona bilei.
Ramaneti culcati pe partea dreapta pana la 20.15, apoi puteti dormi pe spate pana
dimineata.
- In ziua in care incepeti tratamentul, de la ora 12.00 nu mai mancati nimic pana a
doua zi.
Este bine sa faceti acest tratament in perioada in care luna este in descrestere.
In cazurile, destul de rare, in care se elimina uleiul si sucul de lamaie prin voma,
procedura se considera nereusita si se reia in alta zi.
Atentie! Aceasta procedura trebuie precedata de o perioada de 3-5 zile in care tineti
un regim alimentar de dezintoxicare, fara alimente de origine animala.
Gastrita
Se bea, in fiecare dimineata, o cana de ceai de salcie alba, pe stomacul gol. Dupa
20 de minute, se bea o cana de lapte proaspat (crud).
Se fierb, timp de 5 minute, 200 gr. frunze de patlagina intr-o jumatate de litru de
rachiu de struguri. Se strecoara si se pastreaza intr-o sticla. Se va bea, in fiecare
dimineata, pe stomacul gol, cate o lingura, dupa care va sta intins in pat 1/2 ora.
Gastrita hiperacida
Se rasneste obligeana. Se ia cate o jumatate de lingurita de pulbere, de 4 ori/zi, pe
stomacul gol, inainte de masa.
Hepatite
Se rasnesc in cantitati egale: armurariu, catina si maces.
Se ia sublingual, 10 minute, o lingurita din pulberea de amestec, dupa care se inghite
cu o cana de ceai hepatic.
Hepatita cronica
Se amesteca urmatoarele ingrediente: 2 gr. laptisor de matca, 1/2 kg lamai (taiate
felii), 1/2 kg miere, 1/2 litru ulei de masline, 1/2 litru concentrat de tei si
sunatoare(concentratul se obtine prin fierberea a 3 linguri tei si 3 linguri sunatoare
intr-un litru de apa pana ramane jumatate de litru).
Se lasa la macerat timp de 10 zile. Se amesteca zilnic cu o spatula de lemn. Nu se
folosesc obiecte din metal, ci numai din lemn, sticla sau plastic.
Se iau cate 3 lingurite/zi. Imediat dupa ingerare, se sta pe partea dreapta timp de 20 de
minute.
Artrita este o boala care cauzeaza dureri si pierderea mobilitatii articulaiilor. Cuvantul
"Artrita" nseamn literal inflamarea articulatiilor.
Tratamente:
1) mineralele sunt pietrele de temelie ale enzimelor necesare pentru utilizarea celorlalte
vitamine, etc
2) aurul coloidal este folosit pentru a trata artrita severa
3) glucozamina, condroitina, colagenul
4) suplimente de calciu
5) argintul coloidal
Sucuri pentru artrita:
Sucul de cirese negre este bun pentru artrita. Luai dou pahare de suc de dou ori pe
zi. Putei ntrerupe acest tratament o dat ce durerea dispare. Persoanele cu artrita
reumatoida ar trebui s includ n dieta de zi cu zi aceste sucuri cu continut ridicat n
substane nutritive anti-inflamatorii. Aceste substante nutritive includ beta-caroten
(gsit n ptrunjel, broccoli si spanac) i cupru (gsit n morcovi, mere si ghimbir).
Poliartrita reumatoida se imbunatateste cu un pahar sau doua pe zi de suc de ananas.
Ananasul este o sursa bogata de bromelaina, care are proprietati anti-inflamatorii
puternice.
Alte sucuri utile:
* Suc de morcov, telina i suc de varza. Adaugati un pic de patrunjel.
* Suc de cartofi (Dac nu suntei alergic la aceasta leguma).
* Sucul de cirese.
* Beti sucul de la o jumatate de lamaie inainte de fiecare masa si inainte de culcare.
* Suc de morcov, sfecl si castravete.
* n etapa acuta , beti o halb de un litru de suc de telina zilnic.
* Suc de ridiche, usturoi
Atenie: Anumite sucuri pot provoca reacii adverse la persoanele cu osteoartrita.
Evitai fructele citrice i s fiti atenti cu legumele precum: cartofi, roii, ardei i vinete.
Citricele par s promoveze umflarea, i legumele de mai sus amintite conin alcaloizi
de psyllium, care provoac probleme pentru unii oameni.
Remedii naturiste:
* Se dilueaz cinci picturi de ulei de ghimbir n 20 de picaturi de ulei de germeni de
grausau ulei de migdale (disponibile de la magazinele plafar) i masati zonele
dureroase. Amintii-v c uleiurile eseniale nu ar trebui s fie luate pe plan intern.
* Sulfat de glucozamina. Acesta este un produs chimic pe baz de glucoz produs n
mod natural n sntatea articulaiilor, unde este folosit pentru a repara i menine
cartilajul i pare a fi eficient n reducerea durerilor artritice, cel puin n cazuri uoare
pn la moderate. Pn n prezent, nu au fost raportate efecte secundare negative.
* Bathua. Beti o lingura de suc de frunze proaspete de bathua n fiecare zi, pe stomacul
gol pentru dou-trei luni. Nu adaugati nimic la suc i nu mncati nimic timp de dou
ore nainte i dup.
* Ulei de mutar cald, folositi-l la masajul zonei dureroase pentru ameliorarea
artritei.
* Pe stomacul gol luati trei - patru nuci sau o nuc de cocos proaspt.
* Se amestec pri egale din urmtoarele plante: Cohosh negru, rdcin genitian,
angelica, Colombo, valeriana, rue i coaja paachin i se adauga o lingurita cu varf la
este necesar pentru a menine temperatura constanta. Faceti acest lucru zilnic ori de cte
ori dorii. (Dac suntei gravid sau suferiti de boli cardiovasculare, discutai cu
medicul dumneavoastr nainte de a face aceste bi foarte fierbini).
* Feverfew a fost folosita de secole pentru artrita. Unele studii au descoperit c efectele
antiinflamatorii ale acestei plante sunt mai mari dect cele realizate de medicamentele
obisnuite. Luati 250 de miligrame o data sau de doua ori pe zi.
* Ghimbir (Zingiber officinale) ntr-un studiu, cercetatorii indieni au dat de la trei la
apte grame de ghimbir pe zi pentru 18 de persoane cu osteoartrita i 28 cu artrita
reumatoida. Mai mult de 75 la suta din cei care au participat la studiu au constatat
imbunatatiri vizibile privind durerea i umflarea. Chiar i dup mai mult de doi ani de
la consumul acestor doze mari de ghimbir, nici unul dintre oamenii nu au raportat efecte
secundare. Multi oameni beau ceai de ghimbir pentru osteoartrita. O compresa de
ghimbir este, de asemenea, benefica pentru artrita.
* Ginseng Liquor (Panax quinquefolius): Ginsengul conine elementele constitutive
numite ginsenosides, care au o varietate de aciuni farmacologice. Este un adaptogen creste capacitatea corpului de a gestiona o mare varietate de tensiuni. Taiati putin
ginseng si adaugati la 1 litru de buturi alcoolice precum vodka. Se las amestecul
deoparte timp de cinci pn la ase sptmni ntr-un loc rcoros si intunecat, agitand
containerul frecvent. Beti un paharel de lichid dupa cina sau inainte de culcare in fiecare
noapte timp de pn la trei luni. Apoi, se ia o pauz de dou sptmni nainte de a
ncepe din nou tratamentul.
Atentie: Asigurai-v c folositi ginseng american, nu ginseng asiatic (Panax ginseng),
pentru aceast cale de atac. Ginsengul asiatic poate agrava de fapt, durerea de artrita.
Dac sunteti predispusi la gut, alcoolul poate agrava starea dumneavoastr. n acest
caz, luati ceai de ginseng fr alcool.
* Ceai de hamei (Humulus lupulus): Planta hamei conine cel puin 22 de constitueni
care au activiti anti-inflamatorii, inclusiv cteva care acioneaz prin aceleai
mecanisme celulare cum ar fi medicamentele cu steroizi. Patru elemente constitutive au
proprieti antispastice i zece pot aciona n calitate de sedative. Cu cat planta este mai
proaspata, cu att mai bine. Astzi, ceaiul de hamei este un remediu popular pentru
reumatism. Punei 2 sau 3 lingurite de frunze de hamei ntr-un pahar i umpleti-l cu ap
clocotit. Acoperiti paharul si se lasa sa stea timp de cincisprezece minute. Beti ceaiul
cald. Beti 1-3 cesti intre cina si inainte de culcare dupa cum este necesar.
* Mustar (Brassica alba, Brassica juncea): Mustarul este un contra-iritant ,un bun
tratament popular pentru artrita. Substana iritanta din mutar este-izotiocianat de alil.
Acest constituent nu este activat, cu toate acestea, pn cnd seminele nu sunt
sfrmate i amestecate cu puin lichid. Numai atunci mutarul produce iritarea
necesara pentru efectul contra-iritant. Zdrobiti seminele de mutar alb sau maro sau
macinati-le ntr-o rni de semine.
presara pe mncare in timpul mesei. Putei folosi acest tratament pentru cat timp ct
dorii.
* Urzica (Urtica dioica): Urzica este un remediu oficial pentru reumatism folosit n
Germania. Sucul de urzica conine o component anti-inflamatorie similara cu
medicamentele cu steroizi. Aceasta conine, de asemenea, 47 de pri pe milion de bor
minerale. Borul este un mineral important pentru artrit. Luati 1 lingura de suc de
urzic de trei ori pe zi. Putei congela sucul pentru mai trziu.
* Turmeric (curcumina, Curcuma longa): Curcumina, pigment galben de turmeric , are
proprietati anti-inflamatorii semnificative. Curcumina s-a dovedit a fi la fel de eficace
ca i cortizonul sau fenilbutazona n anumite modele de inflamaie. Curcumina
prezint, de asemenea, mai multe efecte benefice asupra funciilor hepatice. Doza
specific de curcumina este de la 400 la 600 mg de 3 ori pe zi. Curcumina este uneori
administrata n asociere cu o doz egal de un extract din planta ananas numita
bromelaina, care pare a avea proprieti anti-inflamatorii proprii. Curcumina este
considerata a fi destul de sigura. Efectele secundare sunt rare i sunt, n general,
limitate la reacii alergice ocazionale i stomac usor deranjat. Cu toate acestea,
sigurana la copiii foarte mici, la femeile insarcinate sau care alapteaza, si la cei cu boli
hepatice sau renale nu a fost stabilit.
* Castravetele salbatic: descris ca "cea mai buna planta pentru tratarea reumatismului
si artritei", dintre toate plantele medicinale. Se poate bea ca si ceai sau pus la macerat in
alcool. Dozare: Luati o lingurita de trei ori pe zi si o lingura pe timp de noapte. Not:
castravetele salbatic este un laxativ. Atunci cnd se ia coaja de castravete slbatic, doza
trebuie meninut sub cea care va deranjeaza la stomac.
* Wild Yam (Dioscorea villosa): Yam Wild contine diosgenin, un constituent steroid cu
proprietati anti-inflamatorii. Ceaiul Yam Wild este un remediu popular pentru
reumatismul muscular. Puneti radacina de Yam slbatic ntr-un borcan de 1 litru. Se
adaug cteva felii de radacina de ghimbir proaspat. Umpleti borcanul cu ap clocotit,
se pune capacul bine, si se lasa amestecul deoparte pn se ajunge la temperatura
camerei. Beti 2-3 cesti de ceai in fiecare zi, timp de trei pn la ase sptmni, apoi s
ia o pauz de apte pn la zece zile.
* Salcia (Salix, diverse specii): Scoarta de salcie a fost aspirina iniiala pe baz de
plante. Aceasta conine o substan chimic numit salicina, pe care Compania Bayer n
cele din urm a transformat-o n aspirina. Ceaiul de coaja de salcie alina durerea i are
efecte anti-inflamatorii similare cu cele ale aspirinei. Consumand ceai in loc de pastile
aveti un risc mai mic de a avea stomac deranjat, ulcer i supradozaj.
Vitamine si nutritie naturista pentru artrita:
*Dieta saraca in colesterol cu carbohidrati complecsi care se gasesc in legume si
cereale s-a dovedit a fi de foarte mare ajutor n multe cazuri de artrit. Acest tip de dieta
reduce grsimea n micile artere care furnizeaz sngele de la nivelul articulaiilor, care
permite mai mult oxigen i n plus un numr de vitamine, minerale i ali nutrieni
benefici pentru artrita.
* Terapia cu vitamine poate ameliora anumite simptome artritice.
Beta carotenul (vitamina A) are un efect antioxidant asupra celulelor, neutralizeaza
moleculele distructive numite radicali liberi. Vitaminele C, B6, i E, precum i zincul
cresc producia de colagen i repara esutul conjunctiv. Vitamina C poate fi, de
asemenea, recomandata pentru persoanele care iau aspirina, care epuizeaza organismul
de vitamina C. Niacina (vitamina B3), poate fi, de asemenea, de ajutor, dei utilizarea
excesiv poate agrava probleme hepatice.
* Borul joaca un rol important in sanatatea oaselor. Acesta ajut organismul la reglarea
calciului. Studiile epidemiologice din mai multe ri au artat c n zonele n care solul
conine mai mult bor este mai puina osteoartrita. Cnd suplimentele de bor s-au dat la
pacienii cu artrit , aproximativ 90 la suta au raportat "remisiune complet", a
simptomelor. Merele, nucile si legumele cu frunze verzi sunt surse bune de bor.
* Bromelaina, o enzima derivata din ananas, are o actiune anti-inflamatoare notabila.
Luai de la 200 la 400 de miligrame de trei ori pe zi, ntre mese.
* Uleiul de semine de coacze negre, uleiul de limba mielului, uleiul de luminita de
seara, uleiul de pete i uleiul de in contin acizi grasi esentiali care maresc productia de
prostaglandine anti-inflamatorii. Luati de la 500 la 1000 miligrame de oricare dintre
aceste uleiuri de dou ori pe zi. Poate dura mai multe sptmni pentru a observa o
ameliorare a simptomelor.
* DLPA (dl-fenilalanin) este un simplu aminoacid. Studiile au aratat ca DLPA
blocheaz efectiv durerea de artrit i inflamarea articulatiilor la multi pacienti. Este
mult mai sigur dect medicamentele de artrita standard.
* Glucozamina, s-a dovedit a fi un mijloc eficient natural de incetinire a defalcarii
cartilajului i de ncurajare a repararii cartilajului. Ajuta pentru a calma dureri articulare
i rigiditate. Mai multe studii au aratat ca glucozamina poate fi mai eficace dect
ibuprofenul pentru artrita. Luati 500 de miligrame de glucozamin de trei ori pe zi. Este
posibil s dureze de la ase pn la opt sptmni pentru a atinge maximum de
beneficiu.
* Multe persoane cu artrita sunt deficitare in mangan, un oligoelement care activeaza
enzime importante i este necesar pentru dezvoltarea normala a scheletului. Luati 5
miligrame de dou ori pe zi, timp de o lun.
* Metilsulfonilmetan (MSM), o sursa naturala de sulf, poate ajuta la ameliorarea
durerii artritei i meninerea sntii generale. Sulful este o component esenial a
tesutului conjunctiv. Luati 500 de miligrame de trei sau de patru ori pe zi, cu mese.
Sulful se gaseste in mod natural in carne, lapte, carne de pasre i pete.
* Acizii grasi Omega-3 , gasiti in peti, sunt buni in lupta impotriva artritei.
* Acidul pantotenic, parte din complexul de vitamine B, a demonstrat ca poate ajuta la
prevenirea i atenuarea artritei. Legtura dintre acest nutrient i artrit a fost fcuta n
urm cu aproape patruzeci de ani. Dar nu exist un studiu definitiv care sa arate exact
cum funcioneaz. Luati 3 grame pe zi. Va dura una sau dou sptmni nainte de a se
vedea un rezultat. Dac nu sunt vzute rezultate n trei sptmni, se ntrerupe
suplimentul. Unii medici recomanda pana la 12 grame de acid pantotenic pe zi, dar
acest lucru ar trebui s fie facut numai sub supravegherea medicului dumneavoastr.
* Seleniul este un antioxidant puternic care lupt impotriva radicalilor liberi. Luati 200
micrograme de seleniu pe zi. Se poate gsi seleniu n migdale, orz i portocale.
* Cartilajul de rechin de asemenea poate fi bun pentru artrita.
* Vitamina E este esentiala in respiratia celulara, contribuind astfel la eliminarea
toxinelor. Vitamina E, ca si medicamentele antiinflamatoare nesteroidiene utilizate
pentru artrita, inhib prostaglandinele care joac un rol legat de durere. Germenii de
grau, nucile i roiile sunt surse naturale de vitamina E.
Atenie: Dac avei hipertensiune arterial, limitati consumul de suplimente de
vitamina E la un total de 400 de uniti pe zi. Dac luai un anticoagulant, consultai
medicul de familie nainte de a lua suplimente de vitamina E.
* Vitamina C este important pentru sinteza de colagen si repararea tesutului
conjunctiv.
* Vitamina B6: Multe persoane n vrst au deficit de B6. Primele simptome ale acestei
deficiente includ furnicaturi, durere si rigiditate a mainilor. Pacientilor cu artrita li se
recomanda sa ia un supliment de B6.
* Vitamina B1 si B12: Cnd se administreaz la persoanele cu artrita, aceste dou
vitamine B imbunatatesc eficiena medicamentelor pentru calmarea durerii, ceea ce
permite ingerarea unei doze mai mici.Efectul se vede dupa 7 zile de administrare de
Vitamina B1 si B12.
Reumatismul, cunoscut si sub numele de artrita reumatoida, este o afectiune autoimuna
ce cauzeaza inflamarea articulatiilor de la nivelul mainilor si picioarelor. Simptomele
comune includ umflaturi, oboseala, dureri, uneori insuportabile, si rigiditate.
Exista mai multe metode prin care poate fi evitata aceasta boala sau se pot diminua
unele simptome. Potrivit LiveStrong, una dintre ele este reprezentata de alimentatie.
Iata ce te ajuta:
Vegetalele si fructele
Fructele si vegetalele aduc corpului foarte multi antioxidanti, care duc la o buna
functionare a sistemului imunitar. Contin si vitaminele A, C si B, care ajuta la
diminuarea simptomelor de artrita reumatoida.
Exemple de asemenea alimente benefice sunt portocalele, capsunile, spanacul, ananasul,
afinele, fructele de padure, conopida, spanacul, brocoli, mustarul, sfecla, pepenele
galben si rosu, vinetele, ardeii grasi verzi si rosii, salata si morcovii.
Pestele
Potrivit specialistilor de la Centrul Medical Hopkins, consumul de alimente bogate in
acizi omega 3 reduce riscul aparitiei afectiunilor reumatice. Este indicat in special
pestele gras, precum somonul, tonul, dar si uleiurile de in, rapita, semintele si nucile.
Cerealele integrale
Spre deosebire de cerealele rafinate, cele integrale nu sunt golite de elementele
nutritive. Ele contin amino-acizi care previn si reduc inflamatiile articulatiilor. Consuma
produse din ovaz, mei, grau, orez brun si orez salbatic.
Ouale
Alimentele bogate in sulf sunt indicate in cazul reumatismului, pastrand sanatatea
tesutului conjunctiv, a articulatiilor si a oaselor. Contin si multe proteine, care ajuta la
repararea muschilor, dar si vitamina B.
Fiecare dintre noi cunoaste pe cineva cu o suferinta reumatica, arata statisticile,
unul din 5 europeni suferind de o boala reumatica cu consecinte majore.
Artrita este termenul folosit pentru denumirea a peste 100 de afectiuni reumatice. Daca
simti ca te dor articulatiile, nu astepta sa se deformeze, mergi la medic si verifica daca
aceste dureri sunt provocate de artrita. Cu cat diagnosticul e mai precoce si tratamentul
inceput din timp, cu atat calitatea vietii va fi mai putin afectata.
Cele mai frecvente tipuri de artrita sunt osteoartrita si artrita reumatoida si au simptome
similare precum durere, rigiditate si flexibilitate redusa. Pe langa numeroasele
tratamente existente, alimentatia echilibrata si greutatea corporala sanatatoasa joaca un
rol important in mentinerea unor articulatii puternice.
Artrita = dizabilitate
Una dintre cele mai frecvente forme de artrita este artrita reumatoida care, ca si celelalte
tipuri, are drept consecinta dizabilitatea. Artrita reumatoida este o boala autoimuna:
sistemul imunitar (care de obicei actioneaza pentru apararea organismului), ajunge sa
lucreze impotriva propriului organism. Cum se poate intampla acest lucru dintr-o data
nu este clar inca. Artrita se poate instala pe nesimtite sau poate aparea brusc.
"Artrita reumatoida este o afectiune severa, care afecteaza capacitatea de munca,"
declara dr. Catalin Codreanu, presedintele Ligii Romane contra Reumatismului.
Aparitia unor leziuni viscerale este responsabila de scurtarea duratei medii de viata cu 5
pana la 10 ani. Consecinta majora a acestei afectiuni este dizabilitatea. "Pierderea
capacitatii de munca este cea mai costisitoare consecinta a artritei reumatoide
precoce," completeaza dr. Codreanu.
In ciuda progreselor majore din domeniul terapiei, pana in prezent nu se cunoaste nici
un remediu curativ pentru artrita reumatoida, dupa cum nu sunt disponibile nici metode
profilactice. Tratamentul optim al bolii necesita un diagnostic precoce, precum si
utilizarea la timp (adica suficient de devreme) a agentilor care reduc probabilitatea
leziunilor articulare ireversibile.
nfrngerea complet a esutului conjunctiv este artrita reumatoida. Clinic, se manifest
n principal prin implicarea comun n forma cronica progresiva. Formarea de artrit
reumatoid afecteaz secvena de factori externi i interni.
Factorii externi pot include boli infecioase, hipotermia, traumatisme, alergii, precum i
din cauza circumstanelor de clim. Factorii interni care determina formarea de artrit
reumatoid, pot fi luate n consideraie vrsta, sexul pacientului, n special
metabolismul n organism, diferite nclcri ale sistemului endocrin, susceptibilitatea
genetic a bolii.
Se presupune c probabilitatea de a dezvolta boala observat la o infecie viral latent.
Acest lucru este ntr-o oarecare msur justificat de faptul ca muli pacieni la
nceputul bolii, intonaia se exprim n form de ascuit, de multe ori la nceput boli
respiratorii acute dureri de gt, infecii virale sau anghina.
Datorit faptului c boala este destul intern comun i se exprim de secole, desigur,
exist remedii populare pentru tratarea artritei reumatoide, care pot contribui la
vindecarea sau atenua starea pacientului ne sntos.
Este necesar de a revizui unele dintre ele, poate c va fi capabil s susin pe cei pentru
care boala a fost aceeai companie intruziv, i care este de gnd s-l scape de el.
Deoarece remedii populare pentru poliartrita reumatoida sunt disponibile aproape
pentru toi, tratamentul nu va cere costuri de numerar solide i nu ar trebui s dea
natere la diverse probleme pentru cei care au de ceva nu va fi motive pentru a alege
tratamentul de moduri populare.
Dieta pentru artrita
Cei mai muli pacieni cu artrita mnnc foarte mult i de multe ori mnca prea mult.
Cele mai multe din dieta lor sunt preparate care conin amidon i zahr. Toate produsele
dulci i finoase, cartofi si dulciuri. Aceast alimentaie provoac aciditate n organism.
Mese pentru artrita si osteoartrita are ca scop reducerea aciditii. Persoana ar trebui s
nceap s mnnce mai multe fructe i legume, fcnd din ele salate, tocnite sau doar
fierte pe ap. Mai ales este recomandat s mnnci mere, psti de fasole verzi, mcri,
prune, coacze negre, ctin alb, scoru de munte.
n cazul n care boala este n stadii avansate de dezvoltare, pacientului i se recomand o
dieta stricta. Se compune din 3 mese pe zi, numai legume crude timp de apte zile. Un
al doilea ciclu de astfel de dieta poate fi repetat de cel puin dou luni.
Diet din orez pentru artrita ajut s se retrag din articulaii i ligamentele de depozite
de sare nedorite. Pacientul trebuie de cu noapte o cana de orez s-l opreasc. De
dimineaa, se strecoar apa din orez i se adaug dou cni de ap proaspt. Pune
orezul la fiert pe aragaz. Orezul fiert este necesar s-l cltii. Doza rezultat mprii n
patru pri.
Pentru a folosi urmtoarea schem: timp de douzeci de minute nainte de a mnca
orezul trebuie pentru s bei o jumtate de pahar de ap plat. Apoi mannc orezul. n
timpul zilei, bea un decoct de mce. n a doua zi de dieta poi manca o jumtate de
kilogram de sfecla fiarta si 200 de grame de mere. Un astfel de sistem de o
aprovizionare de dou zile trebuie s fie repetat dup patru zile.
Poliartrita reumatoida tratament naturist
Sare de artrita reumatoida.
De la dureri articulare, aa cum sa observat mult timp n urm, bine vine n ajutor sarea
de mas obinuit. n scopul de a utiliza n mod corect acest instrument simplu, avei
nevoie pentru a freca locul dureros cu sare, preventiv diluai cu alcool sau vodca. De
asemenea, un rezultat bun i eficient aduce sare, amestecat cu miere.
Tratamentul artritei cu lut.
O mulime de remedii populare pentru diverse boli au fost de mult cunoscute, i chiar
aprobate de medicina oficiala. Se poate folosi aceast metod ca o tratare cu argil. Cu
ajutorul nmolului terapeutic vindeca mai multe boli, dar n scopul de a utiliza n mod
eficient acest component, argil obinuit, desigur, o s folosii n zadar.
Pentru efectul terapeutic vei avea nevoie de special, cu proprieti de vindecare lut
minat obinut n zonele desemnate. Deoarece la acest instrument este o anumit cerere,
i apoi de vnzare este destul de uor de gsit. Argila de vindecare ar trebui s fie gras,
ca plastilina. Pentru al utiliza, trebuie mai nti s se cerne printr-o sit metalic, apoi se
adaug ap, astfel nct consistenta de lut s fie similar cu o crem groas ca smntna.
Este necesar s se agite pn cnd amestecul devine omogen i fr cocoloae. Pentru
efectul terapeutic corespunztor zgura diluat trebuie nclzit la aizeci de grade, i
apoi se adaug rece la o temperatur oarecare, care va depinde de metoda de aplicare.
De exemplu, s -l utilizai pentru temperatura de aplicare general ar trebui s fie de
aproximativ patruzeci de grade, pentru aplicaii de band de pn la patruzeci i trei.
Pentru alte temperaturi aplicaii locale poate ajunge la cincizeci de grade. Acesta nu
este uor de realizat, dar doar o astfel de abordare va aduce efectul terapeutic adecvat .
Remedii populare similare pentru tratamentul poliartritei reumatoide sunt incluse cu
ajutorul de oameni care au experien n acest domeniu, dar nimnui nu e interzis sa
ncerce pentru a efectua toate procedurile pe cont propriu. Turta de zgura ar trebui s fie
doi centimetri grosime. Timpul petrecut cu lut pe zona afectat este de cincisprezecedouzeci de minute.
Dac este necesar, putei crete timpul de jumtate de or. Tot cursul de tratare cu argil
poate include diferite serii de proceduri, n funcie ct de intens se manifest boala, si
pot include de la doisprezece proceduri pn la douzeci. Aceste proceduri sunt
efectuate peste o zi sau dou zile la rnd, n scopul de a face o pauz de o zi.
Un amestec de aloe, miere i vin.
Se ntmpl de multe ori c de boli nu ajut pastile, nici medicamentele. Ca rezultat,
putei ntotdeauna s recurgei la vindectori tradiionale care au mijloacele pentru a
trata artrita reumatoida.
n special, cunoscut astfel de metod: este necesar de a pregti amestecul: 354 de
grame de aloe ras ca terciul, ase sute de grame de miere i nou sute de grame de vin
alcoolizat rou. Toate ingredientele bine amestecate, apoi se toarn ntr-o sticl i se
las s se infuzeze timp de apte zile.
Separat se indic c aloea este necesar s se ia vrsta de mai mult de doi ani, i nainte
de a tia frunze de vindecare, este interzis s se ude cu ap timp de cinci zile. Apoi,
Un articol foarte bun.Nu doar despre apa calda dupa mancare,dar si despre atacul de
cord.Chinezii si japonezii beau ceai fierbinte in timpul mesei,nu apa rece. Poate e
timpul sa adoptam obiceiul lor la masa.
Pentru cei carora le place sa bea apa rece,acest articol se adreseaza direct.Este frumos sa
bei un pahar cu apa rece dupa masa,dar apa rece solidifica hrana uleioasa pe care tocmai
ai inghitit-o. Va incetini digestia..Cand aceasta reactioneaza cu acidul,se va rupe si va fi
absorbita de intestine mai repede decat mancarea solida. Trece in intestine si foarte
rapid se transforma in grasime si duce la cancer.Este cel mai bine sa se bea supa
fierbinte sau apa calda dupa mancare.. Simptome comune de atac de cord.....Un
punct serios referitor la atacul de cord - Ar trebui sa stiti ca nu fiecare simptom de
atac de cord este durerea bratului stang. Atentie la dureri intense in zona falcilor. S-ar
putea sa nu aveti niciodata prima durere in piept in timpul atacului de cord.
Nausea(ameteala) si transpiratia intensa sunt tot simptome comune. 60% din cei care au
atac de cord in timpul somnului nu se trezesc. Durerea la falci te poate trezi din somnul
adanc.Sa fim atenti. Cu cat stim mai mult, cu atat avem mai bune sanse de
supravietuire. Un cardiolog spune ca fiecare care citeste acest mesaj si-l trimite la 10
oameni poate salva cel putin o viata.
CALCULOZA BILIARA
Calculoza biliara, numita si Litiaza biliara, este o afectiune provocata de dezvoltarea
unor calculi biliari (depuneri de colesterol, pigmenti, saruri biliare) in vezica biliara
(Colecist sau "fiere") sau in caile biliare extra sau intrahepatice.
Calculii se formeaza atunci cand exista o cantitate considerabila de colesterol in bila sau
atunci cand vezica biliara nu se goleste in mod normal. Bila contine cca. 96% apa,
restul fiind saruri minerale, colesterol si alte grasimi, iar orice modificare in continutul
de apa sau in evacuare genereaza dupa caz: calculi, icter, infectie, cancer.
Cauze care duc la aparitia Litiazei biliare sunt :
1. proasta nutritie
2. alimentele ce contin conservanti
3. toxicitatea unor medicamente
4. infectiile virale
Din toti acesti factori care duc la epuizarea ficatului, scazandu-i capacitatea de filtrare,
deriva o bila toxica de culoare verde inchis si foarte coroziva.
Simptome date de litiaza biliara se caracterizeaza prin:
- dureri in zona stomacului si in parte superioara dreapta a abdomenului
- zona subcosala dreapta(hipocondru drept)
- spasme
- colici
- greturi, varsaturi
Trebuie evitata alimentatia hipercalorica, cu exces de grasimi si dulciuri pentru a nu se
ajunge la cresterea colesterolului si la depasirea ponderala. Regimul dietetic va exclude
,asadar, alimentele ce produc contractia puternica a veziculei: prajeli, afumaturi,
mezeluri, sosuri, smantana, maioneze, unt, conserve, varza, fasole, alcool, cafea,
ciocolata. Se admit lactatele degresate, fainoase, carne slaba de peste, sau pasare, fructe
si legume.
Unele plante medicinale au proprietatea de a diminua ritmul de depunere a calculilor, in
unele cazuri contribuind, chiar, la eliminarea acestora.
Tratamente naturiste calculoza biliara
Frunze de Menta (Folium Menthae)
Infuzie din 1 lingurita de frunze la o cana de apa; se beau 1-2 cani pe zi.
Macese (Fructus Cynosbati)
Infuzie din 2 linguri de fructe la 1/2 de litru de apa, cantitate care se bea in cursul unei
zile.
Radacina de Brusture (Radix Bardanae)
Decoct din 2-4 linguri de radacina la 1 litru de apa; cantitate care se bea in cursul unei
zile.
Flori de Albastrele (Flores Cyani)
Infuzie din 1 ligurita de flori la o cana de apa; se beau 2-3 cani pe zi.
Matase de Porumb (Stigmata Maydis)
Infuzie din 2 linguri la o cana de apa; se bea cate 1 ligura la 3 ore.
Amestec din :
- flori de Musetel (Flores Chamomillae)-10g,
- flori de Albastrele (Flores Cyani)-30g,
- frunze de Menta-10g,
- Turita mare (Herba Agrimoniae)-10g,
- Rostopasca (Herba Chelidonii)-10g,
- Macese-15g,
- matase de Porumb-15g.
Infuzie din 1 lingura de amestec la o cana de apa; se beau 2-3 cani pe zi.
Amestec din:
- ulei volatil de Brad (Oleum Abies albae)-5g,
- ulei volatil de Jneapan (Oleum Pini Montanae)-5g,
- ulei volatil de Menta (Oleum Menthae)-5g,
- ulei de Floare-soarelui-75g
Sub forma de picaturi: de 3 ori pe zi, cate 5 picaturi pe zahar sau in putina apa, inainte
de masa. In cazul colicilor (dureri puternice), se recomanda 30-40 de picaturi deodata.
Alte recomandari si masuri de auto-asistenta
- bea in 3 reprize pe zi, inainte de mesele principale, infuzie de anghinare sau infuzie de
galbenele din 2 lingurite planta la 300 ml apa clocotita
- bea in doze mici pe parcursul unei zile, ceai de radacina de brusture: 2-4 linguri de
radacina la 1 l de apa clocotita
-bea 2-3 cani / zi de infuzie de menta: 10 g la 200 ml de apa; 20 picaturi/zi de tinctura
sau ulei de menta, maresc secretia bilei in cazul tulburarilor hepatice
-2 cani de infuzie din flori de maces - 2 lingurite la o cana de apa clocotita.
TARHONUL:
o vegetal de sezon Cu mult vreme n urm, slavii au adus tarhonul i pe meleagurile
noastre, din nordul ndeprtat al Asiei. Frunzele sale, foarte aromate, cu gust uor
amrui, amintind de anason, intereseaz, n special datorit coninutului de uleiuri
eterice. Se folosesc att n buctrie, pentru condimentarea ciorbelor i fripturilor, ct i
n scop curativ, ndeosebi pentru tratarea unor afeciuni renale, hepatice i stomacale. n
situaia unui regim hiposodic, aceast plant nlocuiete de minune sarea.
l Leac util n caz de colecistit
Efectele benefice ale tarhonului se pot proba n afeciunile biliare, chiar i cnd acestea
s-au cronicizat i nu mai rspund la tratamentele clasice, un remediu care uureaz
considerabil digestia este urmtorul:
Peste o linguri de frunze uscate (sau dou lingurie de frunze proaspete) se toarn o
can de ap clocotit i se las s se infuzeze 20 de minute. Se strecoar i se bea ceaiul
fierbinte, pe stomacul gol. n colecistit cronic, este mai bun maceratul: n loc de ap
oprit se folosete cea rece, pstrndu-se aceleai cantiti, i se las la temperatura
camerei vreme de patru ore.
l Calmant sigur
pentru migrene
Dou mini de frunze proaspete de tarhon se pun ntr-un borcan i se acoper cu spirt
ndoit cu ap. Se astup i se las la macerat zece zile. Se filtreaz apoi i se pune n
sticlue. La nevoie, se maseaz cu acest preparat ceafa, fruntea i tmplele.
l mprietenii-v cu tarhonul
Tarhonul se prezint sub forma unei tufe, cu o tulpin bine ramificat, pe care se gsesc
frunze lungi, lanceolate. Florile sunt galbene spre violaceu, dispuse n formaiuni
globuloase. Uzual, tarhonul se nmulete prin butai. Pentru obinerea acestora, vara,
cnd tufa este bine dezvoltat, se taie fragmente ramificate de tulpin i se pun ntr-o
ldi care conine un amestec format din pmnt de pdure, mrani i nisip, n
proporie de 4:4:2. Se ine la loc umbros i se ud periodic, fr ns s blteasc. Dup
nrdcinare, toamna, butaii se mut n grdin. Alegei un loc nsorit i ferit de vnt,
cu sol nisipos dar bine legat, cu adaus de ngrmnt organic. Se planteaz pe iruri, la
20 cm distan ntre rsaduri i 50 cm ntre rnduri. Cultura astfel iniiat dureaz apteopt ani. Frunzele se pot recolta pe tot parcursul verii, dup necesiti. Este o vegetal
care trebuie udat destul de des, sistemul su radicular nefiind foarte bine dezvoltat n
profunzime.
Frunzele de tarhon se pot pstra uscate i mrunite, dar cel mai bine puse n oet, cci
i pstreaz aroma, iar zeama scurs se poate folosi pentru salate. Cteva frunze
proaspete, mestecate dimineaa, pe stomacul gol, v protejeaz dinii mpotriva cariilor,
v ntresc gingiile. nghiite apoi, stimuleaz pofta de mncare.
Ca s v convingei s v mprietenii cu aceast plant, ncercai i o reet de ciorb
absolut fabuloas. Avei nevoie de un kilogram de carne de porc afumat, tarhon n oet,
ceap, dou linguri de orez, dou linguri de smntn, un glbenu. Se pun ap, carnea
i ceapa mrunit pe foc mediu. Cnd carnea este aproape fiart, se adaug orezul.
Dup ce boabele se umfl bine, se pune tarhonul tocat, plus o lingur-dou din oet.
Separat, se bate glbenuul cu smntn i se nglobeaz nainte de a lua oala de pe foc.
Boabele de ovz (Avena sativa) se cur de impuriti i se spal. ntr-un sfert de litru
de ap se toarn o lingur de ovz i se clocotete 7 minute. Se strecoar i se pune o
linguri de miere de albine i un sfert de litru de lapte cldu fiert. In cazul
vegetarienilor se pune lapte de soia.Pentru diabetici nu se pune miere. Se consum n
fiecare diminea, cte o can din aceast butur, cu felii de pine graham, sau pine
neagr prjit. Se administreaz timp de o lun de zile, dup care urmeaz o pauz de o
lun. Tratamentul dureaz 6 luni pe an. Este indicat n meninerea corpului sntos pn
acestei miscari, fara sa depunem eforturi pentru a o mentine. De aceea acum ne poate
ajuta numai aspiratia constienta si neintrerupta catre armonia lumii, catre Dumnezeu.
Rezervele karmei omenirii sunt epuizate si doar aspiratiile personale ale fiecarui om vor
determina gradul sau de protectie impotriva nenorocirilor.
Cauza a doua:
Exista un mare pacat pe care il poate comite un om in viata: sa ucida iubirea, pentru ca,
inaine de a ucide un om trebuie sa ucizi in tine iubirea fata de acel om. Uciderea
sentimentului de iubire reprezinta terenul pe care prolifereaza multe crime si nenorociri.
Boala poate indeplini diferite functii. Prima este cea de avertizare. A doua este cea de
oprire a activitatii care impiedica dezvoltarea normala a omului iar a treia cea de
eliminare a mecanismelor care permit raspandirea informatiei negative. Nu trebuie sa
uitam ca suntem celulele unui singur organism imens care se cheama omenire care, la
randul lui este o parte a unui sistem unitar, Universul.
In luna a cincea, copilul este intr-o comuniune absoluta cu Dumnezeu si cu Universul.
Deoarece pentru o viata normala omul trebuie sa intre periodic in contact cu Universul,
el se foloseste pentru aceasta de amintirile din luna a cincea, codate in campul sau. Daca
mama sau tatal s-au dezis in acest timp de copil iar in timpul unui scandal intre soti
acest lucru se poate intampla si la nivelul subconstientului, in mod automat copilul
mosteneste nu numai programul propriilor copii dar si al Universului. Celula poarta
programul de distrugere a organismului. Organismul reactioneaza in mod
corespunzator. Blocarea acestui program este posibila numai prin
aspiratia catre Dumnezeu si printr-o mare iubire. Daca omul nu face acest lucru
disparitia familiei este inevitabila.
Copiii au acum capacitati bioenergetice de zeci de ori mai mari decat copii stramosilor
nostri. Insa noi acordam prea putina atentie dezvoltarii lor spirituale concentrandu-ne
mai ales in directia orientarii lor profesionale, asupra bunastarii materiale viitoare a
urmasilor nostri. Pana la nastere, fatul interactioneaza puternic cu lumea inconjuratoare.
Asupra structurii spirituale si a starii lui fizice exercita o puternica influenta structura
spirituala si comportamentul etic al mamei. In luna a cincea, fatul, daca est in
comuniune cu Dumnezeu, primeste de la El o suma de calitati. In lunile 3 si 4 femeia
trece niste incercari. Acestea pot lua cele mai neasteptate forme si de modul in care
acestea sunt trecute depinde caracterul si viata viitorului copil. Orientarea catre valorile
spirituale sa fie mai puternica decat toate celelalte tendinte.
Principala informatie ereditara se transmite nu numai prin intermediul campului. Mama
este indisolubil legata prin camp de copilul ei si de aceea trairile emotive ale mamei se
rasfrang asupra copilului. Daca este vorba de ura, de separare de omul iubit, acest lucru
va insemna o adevarata catastrofa pentru el. Structura negativa a campului femeii
copilului, adica tulburarile sanatatii prin care mama iti ispasesete propria karma, trec in
campul copilului iar acesta incepe sa fie bolnav. Karma se imparte intre copil si mama.
Cum se recunosc deformarile din campul copilului? Copii sufera de alergii, fac des
pneumonii, au probleme cu rinichii.
Nu-i promiteti niciodata copilului ca-i veti cumpara delicatese sau jucarii. Copilul
trebuie sa se gandesca la satisfactii spirituale. Promiteti-i ca-l veti duce la teatru, la
muzeu. Omul viseaza la nivelul unor structuri foarte fine ale campului iar penetrarea in
acele zone a ceea ce este material, pamantesc coboara incredibil de jos omul. Faceti-i
cadouri cand nu se asteapta. Mama care promite copilului diferite lucruri materiale, in
schimbul unor rezultate la invatatura sau a cuminteniei face din el un sclav al carui
stapan va fi lucrul promis. In acest mod ea, fara sa vrea, creeaza un program de nimicire
a tot ceea ce e sfant in favoarea unor avantaje materiale. Aceasta a fost si principala
cauza a disparitiei civilizatiilor precedente.
Omul care iubeste, nutreste asemenea sentimente incat uciderea lor, in altcineva sau in
el, reprezinta o crima imensa. Daca ne luam dupa logica obisnuita, sterilitatea poate fi
eliminata prin interventie chirurgicala. Insa distrugand iubirea, sentimentul contactului
cu Universul, femeia care ucide iubirea in barbatul care o iubeste distruge structurile
spirituale fine atat ale ei, cat si ale barbatului. Copilul nascut in astfel de conditii poate
avea niste structuri deformate ale spiritului. Organismul feminin blocheaza aceasta
posibilitate, refuza sa conceapa un copil care sa fie grav bolnav sa moara sau sa faca rau
altora. Noi consideram in mod obisnuit ca aceasta este o boala si ne luptam cu noi
insine, cu propriul organism care incearca sa ne salveze familia de la pieire. "Boala nu
te lasa sa pacatuiesti" se spune in Biblie.
Cauza miopiei o constituie deformarea structurilor campului la nivelul capului
determinate de sentimentul de ura din structurile stabile ale campului uman. Aceste
structuri nu dispar dupa interventia chirurgicala de indepartare a miopiei ci continua
actiunile distructive la nivelul campului, se transfera asupra acestor organe sau asupra
paramentrilor spirituali ai omului.
Barbatul si femeia care se iubesc isi imbunatatesc karma, se vindeca pe ei si si copii lor.
Cauza a treia:
In viata de zi cu zi ne permitem adeseori sa-i vorbim de rau pe altii, pe noi, sa ne
plangem de soarta. Se dovedeste ca acest obicei are ca urmare distrugerea dintilor.
Cele mai periculoase sunt vorbele rele la adresa parintilor, rudelor, urarea raului
oamenilor apropiati. Cauza paradontozei o reprezinta barfirea tatalui, suprasolicitarea
karmei si alimentatia incorecta. Echilibrarea emotionala si coborarea agresivitatii
subconstiente sunt facilitate de utilizarea regulata, in alimentatie, a verdeturilor.
Prin ce sunt periculoase vorbele si gandurile rele? Cand ne gandim la cineva se creeaza
o punte energetica intre noi si cel la care ne gandim. Are loc un schimb de informatie si
de energie. De aceea orice gand rau reprezinta un atac energetic care poate aduce
prejudicii. Chiar si pactul interior cu omul care barfeste poate fi periculos. Barfa,
gandurile urate despre oamnei reprezinta un traumatism aplicat omului impotriva
acestea sunt indreptate si in acelati timp, distrugerea prorpiilor structuri karmice.
Cuantul intensifica orice program. In prezent energetica Pamantului este de asa natura
incat si gandurile rauvoitoare despre un om sunt suficiente pentru a-i produce un rau.
Ne atacam si ne omoram unul pe altul in mod sistematic de multe ori fara sa ne dam
seama de asta. Are loc un proces sub forma de avalansa al autodistugerii fara ca nici
macar sa fie necesara conectarea unor trairi negative. Este suficient potentialul negativ
acumulat pana in prezent de omenire. De aceea acum nu e suficient sa fii bun si sa nu
faci rau nimanui. Subconstientul nostru e intr-atat de deformat, incat nici suportarea
raului nu e o conditie suficienta pentru pastrarea integritatii sufletului si a trupului. In
situatia actuala, principala conditie pentru supravietuire o constituie eforturile
constiente indreptate spre schimbarea propriei persoane. Nu e suficeint sa fii bun,
trebuie sa fii activ de bun. Orice om bun sau normal are sansa de a pieri. "Iubiti-va
dusmanii" este un apel la esenta spirituala a omului de a nu reactiona printr-o lovitura la
un atac energetic.
Omul care-si incepe ziua cu rugaciunea: "Doamne, da rudelor si cunoscutilor mei
sanatate, iar mie rabdare", se va asigura impotriva multor pacate.
Aprecierea negativa a cuiva produce o puternica scadere a energiei. Daca omul barfeste
pe cineva, el ii produce un traumatism persoanei respective, propriului camp si
pierderea energiei. "Nu judecati, ca sa nu fiti judecati caci cu ce masura masurati, cu
aceea vi se va masura".
Traumatismul produs de vorbele urate se poate manifesta nu neaparat la nivelul fizic si
nu neaparat brusc. Poate incepe destramarea structurilor spirituale iar cand apar
nenorocirile, bolile rudelor sau copiilor, omul abia daca iti mai aduce aminte de vorbele
spuse si nu-ti va da seama ca pricina nenorocirilor a fost barfa.
Care este numitorul comun al persoanelor longevive? Alimentatia este diversa,
comportamentul de asemenea. Singurul lucru comun tuturor este bunatatea sufleteasca.
Murim devreme, pentru ca in permanenta ne ruinam sufletul si trupul. Japonezii sunt
poporul cel mai longeviv, dar si cel mai politicos din lume.
Cele mai periculoase vorbe sunt vorbele rele impotriva omului iubit. Gradul de
comuniune la nivelul campului poate fi diferi; intre cei ce se iubesc el atinge cele mai
inalte cote. Sentimentul de iubire il inalta pe om, nivelul energetic al indragostitului este
foarte inalt si de aceea orice influentare negativa a acestuia devine extrem de
periculoasa.
Cand compatimiti pe cineva, nu sunteti de acord cu boala lui, cu nenorocirea lui, va
ganditi doar la la consecinte, uitand de cauzele aparitiei acestora si, prin aceasta,
favorizati destramarea spiritului.
Cauza a patra:
Vampirismul energetic este o ocupatie nu tocmai inofensiva. Influentarea oamenilor la
un asemenea nivel al campului este cu mult mai dificila decat ne putem inchipui.
Vampirismul inseamna nu doar furtul unei anumite cantitati de energie, incalcarea
invelisului campului si crearea conditiilor pentru pierderile ulterioare de energie dar si
prejudicierea structurii fine a campului care poate duce la deformarea liniilor karmice
ale destinului, sanatatii, psihicului. Dupa un furt masiv de energie apar devieri psihice.
Omului care incepe sa se foloseasca de energia altuia i se inchid canalele de comunicare
cu Universul iar el este nevoit sa ia din ce in ce mai multa energie. Astfel pot aparea
boli grave si chiar moartea. Inceputul acestui proces sta in egoismul exacerbat
manifestat in ganduri, emotii sau fapte, in neintelegerea unitatii lumii. Aceasta
blocheaza canalele de legatura cu cosmosul si provoaca o cadere energetica. Acest
proces e greu de oprit. El condamna copii "vampirului" la niste boli grave, intrucat
acestia se nasc cu canalele de legatura cu Universul inchise si atunci fie ca sunt supusi
vampirismului, fie ei insisi vor deveni vampiri si vor continua distrugerea propriului
suflet.
Cum procedeaza oamenii care au nevoie de energie? Ei infurie, chinuie victima, cauta
diferite mijloace de a subjuga omul pentru ca a lua de la unul egal tie e complicat. E mai
usor sa iei de la acela pe care l-ai subjugat.
De ce devine omul sadic? Parintii sai au renegat comuniunea cu lumea, au renegat
inaltele sentimente ceea ce a dus la inchiderea completa a canalelor care-i unea cu
Universul. A inceput degradarea si destramarea structurilor campului. Energia nu putea
fi procurata din alta parte decat de la oameni. Daca este vorba de un copil, acesta incepe
sa-si irite mama, s-o necajeasca. Ea incepe sa tipe in permanenta, se infurie si ii cedeaza
energie. Copilul isi bate joc de colegii de joaca, ii jigneste, chinuie animalele, rade si isi
bate joc de cei varstnici in scopul obtinerii energiei. Prin urmare, provocarea de chinuri
fizice si spirituale unui alt om este una din formele de vampirism.
Putini cunosc cat de grava e pedeapsa pentru vampirism si cat de putine sunt sansele de
a iesi din aceasta situatie. Unul din mijloacele spirituale de aparare impotriva unui om
certat cu regulile eticii, care incearca sa fure energie, il constituie rugaciunea pentru ca
aceasta constituie in acelasi timp si un ajutor pentru corectarea deformatiilor structurilor
sale spirituale. "Rugati-va pentru cei ce va blestema si binecuvantati-i pe cei ce va
urasc."
Cauza a cincea:
Cu totii cunoastem zicala: "De morti numai de bine". De ce? Intre lumea fina a mortilor
si lumea noastra fizica sunt posibile contacte iar daca ele apar, acest lucru dauneaza
ambelor lumi.
"Sudarea" campurilor unui om viu si ale unui om mort are loc atunci cand sunt incalcate
legile supreme. Religia si obiceiurile de inmormantare la toate popoarele sunt orientate
spre despartirea campurilor celor vii de ale celor morti. Daca omul pastreaza pica celui
decedat, acest lucru se reflecta negativ asupra sa si poate duce la diferite boli, tulburari
psihice, schimbarea caracterului.
Supararea omului inainte sa moara poate duce de asemenea la contopirea campurilor si
probabil de aceea trebuie indeplinita ultima dorinta a celui aflat pe moarte.
Daca pana la nasterea copilului femeia a facut un avort, campul embrionului mort se
poate uni cu campul copilului nascut ulterior iar acesta poate fi bolnavicios, fricos,
obsedat.
Cauza a sasea:
Orice gand legat de sinucidere este extrem de periculos si de distructiv pentru om si
pentru descendentii lui. Starea pe care medicii o numesc "depresiva" este lipsa dorintei
de a trai, uneori ascunsa si care poate provoca multe maladii, poate aduce prejudicii
destinului, caracterului. Care este motivul acestei lipse a dorintei de a trai? In primul
rand este vorba de un program de autodistrugere care se formeaza in campul
bioenergetic daca vreunul din ascendenti a nutrit mult timp ganduri de lipsa a dorintei
de a trai sau a comis tentative de sinucidere. Chiar daca aceste lucruri s-au intamplat cu
3-4 generatii in urma, programul ramane stabil si se transmite ereditar urmasilor. Acest
program poate fi o urmare a lipsei dorintei parintilor de a avea copii.
Campul omului are un sistem defensiv fata de lumea inconjuratoare care este insa total
deschis parintilor. Cele mai mici greseli ale parintilor in timpul sarcinii fata de viitorul
copil creaza in campurile acestuia un program distructiv. Acest program este de lunga
durata pentru ca este conceput de parinti.
Deceptia in legatura cu faptul ca fiica sau fiul e mic si slab, bolnavicios, nemultumirea
legata de sexul copilului, de aspectul sau, de capriciile noului nascut, daca toate acestea
sunt mai puternice decat dragostea pentru el, mai puternice decat constientizarea
faptului ca un copil e un dar divin, atunci trairile negative trec in profunzimea campului
sau in subconstient si declanseaza mecanismul autodistrugerii.
O deceptie puternica a tatalui, chiar si in decursul unei singure zile, pentru faptul ca i sa nascut o fiica si nu un fiu, poate duce, peste ani de zile, la nenumarate tentative de
sinucidere ale fiicei ceea ce se va transmite si urmasilor ei. Programele subconstiente
care se gasesc in campul copiilor trec, o data cu varsta si, in special, la inceputul
maturizarii sexuale in constiinta si astfel incep disensiunile dintre copii si parinti. Cinci
minute de dezicere de copil pot costa ani multi de izolare, reprosuri, suparari, ura.
Omul trebuie sa iubeasca lumea din jur. Daca acest sentiment ii lipseste, in suflet i se
instaleaza o stare de disconfort, de chin spiritual. Omul incearca sa-si suprime aceasta
Stramosii nostri erau mult mai destepti decat noi, cand se inchinau inainte de
sacrificarea animalului, cerandu-i iertare pentru faptul ca erau nevoiti sa-l intrebuinteze
ca mancare. In acest fel, ei blocau consecintele negative, pe care noi acum le inghitim
fara sa ne pese.
Se spune ca nu e bine sa citesti in timpul mesei. Mancatul cu cartea sau ziarul in fata, in
fata televizorului, dezbaterile politice si familiale la masa pot traumatiza sufletul omului
pentru ca in timpul mesei informatia trece liber in subconstient. Pe acest fapt este bazat
ritualul impartasaniei, adica punerea in contact cu Dumnezeu. Daca insa, in timpul
impartasirii, preotul se gandeste la treburile sale pamantesti, atunci contactul cu
Divinitatea nu se realizeaza.
In fiecare om exista un suflet, inceputul sacru, ceva omenesc si ceva animalic. In stare
normala trupul trebuie sa primeasca hrana de la suflet, sufletul de la spirit iar spiritul de
la Dumnezeu. Excluderea oricarei din aceste verigi este inadmisibila iar viata bazata
doar pe principiul primitiv al imbuibarii trupului fara a da atentie si celorlalte verigi,
reprezinta calea cea mai sigura spre regres.
DROJDIA DE BERE
Drojdia de bere - recomandata intregii familii
Esti bolnav sau te simti obosit? Un leac la indemina este drojdia de bere. Nu este nici
scumpa si nici greu de gasit. Si este foarte buna nu doar
pentru revigorarea si detoxifierea organismului ci si pentru tratarea a numeroase boli.
Datorita continutului bogat de vitamine si minerale, drojdia de bere mai este folosita in
diete de slabire si in tratamente cosmetice.
100 grame de drojdie de bere contin:
* de 10 ori mai multa vitamina B1 decit piinea integrala;
* de doua ori mai multa vitamina B2 decit ficatul;
* de 10 - 20 de ori mai multa vitamina PP;
* de 10 ori mai multa vitamina B6 decit carnea;
* de 5 - 10 ori mai mult acid pantotenic decit cerealele;
* de 20 de ori mai mult acid folic decit taritele de griu.
Drojdia de bere este recomandata in avitaminozele (lipsa vitaminelor) complexe sau
simple ale grupului B, in afectiuni neurologice si
neuromusculare, precum si in manifestarile nervoase ale alcoolismului. Prin activitatea
sa hepato-protectoare, este indicata si in starile precirotice.
Studiile au aratat ca drojdia de bere este indicata in toate afectiunile intestinale si in
prevenirea accidentelor survenite in urma administrarii de
antibiotice.
Consumul de drojdie de bere regleaza nivelul colesterolului in singe, aduce la valorile
normale tensiunea si favorizeaza activitatea miocardului.
Studii comparative efectuate au aratat ca persoanele cu boli cardiace care consuma
sistematic acest supliment alimentar au cu 30% mai putine
probleme decit cardiacii care nu il consuma.
formand chisturi.
Chisturile se intilnesc de obicei in ficat si la plamani, dar pot aparea in orice tesut,
inclusive in inima, creier sau oase.
Simptomele depind de localizarea si marimea chistului, care poate determina modificari
locale prin presiune. Ruperea chisturilor duce la fenomene alergice severe, pina la soc
anafilactic. Diagnosticul se realizeaza prin explorari imagistice. Tratamentul este
medicamentos si/sau chirurgical - in functie de aprecierea medicului specialist si de
marimea, localizarea si numarul chisturilor.
Tratament naturist
Remediul propus este urmatorul:
- Para Protex (1-1-1 dupa masa, 2-3 luni continuu, intareste imunitatea contra microorganismelor patogene cum ar fi: bacterii, ciuperci, fungi, paraziti, actionand astfel pe
sterilizarea multiplelor focare ce se pot dezvolta prin mijlocirea acestora);
- Garlic Caps (1-1-1 in timpul mesei, 2-3 luni continuu, este supranumit antibioticul
natural; are functie antiseptica potentand impreuna cu PARA PROTEX efectele
distructive microbiene);
- Liver Aid (1-0-1 inainte de masa, 3 luni continuu, este un protector hepatic ce
impiedica degradarea functiei ficatului datorita chisturilor prezente si comprimarii
secundare a tesutului hepatic);
- Noni lichid (1-1-1 linguri inainte de masa, 2-3 luni continuu, poseda efecte complexe:
de intarire a sistemului natural de aparare si vitalizare a organismului in caz de boala,
relaxeaza sistemul nervos central prin efectul antistres, joaca rol si de detoxifiere
hepatica - pt. ca ati avut tratament medicamentos cu mebendazol care desi actioneaza
pt. distrugerea microbiana este hepato-toxic, si nu in ultimul rand Noni administrat
inainte de masa va ajuta la cresterea apetitului alimentar, actionand astfel pe
reechilibrarea greutatii corporale);
- Omega 3 (0-1-1 in timpul mesei, 3 luni continuu, face parte din grasimile protectoare
hepatice - acizi grasi nesaturati - si in acelasi timp este si un bun protector al functiei
pulmonare - mai ales ca ati fost fumator timp de multi ani).
Recomandari pentru un stil de viata SANATOS:
- hidratarea cu lichide 2-2.5 l pe zi este esentiala pentru o buna absorbtie a tratamentului
naturist: de preferat apa, ceaiuri, sucuri naturale si a se evita bauturile carbogazoase si
sucurile cu multe sustante chimice - mai ales cele continand coloranti artificiali, iar
laptele nu este obligatoriu sa-l beti daca nu va face bine si l-ati putea inlocui cu iaurt sau
lapte batut, acestea avand mai multi fementi.
- evitati in bucataria proprie mancarurile grele, cu prajeala, rantasuri sau pe cele mult
pregatite prin fierbere, pt. ca sunt daunatoare ficatului; preparati-va in schimb hrana
prin inabusire sau coacere la cuptor - dar nu microunde - ori direct pe gratar.
- evitati conservele, mezelurile, zaharul, fainoasele in exces si cresteti consumul de
fructe, salate, legume proaspete, carne cu proteine inalt calitative - peste, curcan, pui
pentru ca ele aduc un plus de energie usor asimilabila in organismul dvs.
O alta afectiune cu evolutie spre malignizare este chistul hidatic, datorat localizarii in
ficat a embrionului de Taenia echinococcus, parazit preluat de la ciine, pisica, vulpe sau
lup. Parazitul ajunge in intestinul uman, traverseaza peretele intestinal si patrunde in
ficat prin vena porta. Se formeaza un chist cu lichid incolor care mareste volumul
ficatului, cu evolutie lenta spre cancer, intr-un interval de circa 2-4 ani.
Simptomele de manifestare ale cancerului hepatic sint cresterea in volum a ficatului,
senzatia de apasare in zona, paloare icterica si slabire rapida a organismului.
In ultimele decenii au fost consemnate foarte multe cazuri cind tratamentele
fitoterapeutice au dus atit la stoparea bolii cit si la vindecarea ei, uneori cu rezultate
miraculoase. Pentru tratarea acestei boli, prof. dr. Constantin Milica, specialist in
fitoterapie, recomanda utilizarea maceratului din rizomi de obligeana (10 g pulbere la
250 ml alcool de 70 de grade, cu un timp de macerare de 10 zile), din care se iau 6
linguri/zi, la intervale de 1-2 ore. Remediul se amesteca in ceai. La fel de bune sint
infuziile de rostopasca (1/2 lingurita de planta uscata la 200 ml apa clocotita; 1 lingura
la intervale de 3 ore), de pedicuta (2-3 ceaiuri/zi, pe toata durata bolii), din muguri
uscati si macinati de plop negru (1 lingura la 250 ml apa clocotita; 2-3 ceaiuri/zi), ceaiul
de cimisir (decoct din 20 g frunze uscate la 250 ml apa; cercetari recente au dovedit ca
alcaloidul buxenina G are o actiune puternic inhibitoare in dezvoltarea celulelor
canceroase), ceaiul de captalan (decoct din 1 lingurita pulbere rizom la 250 ml apa; 2-3
ceaiuri/zi), sau ceaiul de tataneasa (1 lingurita pulbere din radacini uscate la 250 ml apa,
se fierbe 20-30 de minute si se beau 3-4 ceaiuri/zi, avind actiune antimitotica, datorita
continutului ridicat de alantoina). Tot din tataneasa se poate prepara o tinctura din 40 g
pulbere de radacini la 250 ml alcool de 70 de grade. Se macereaza 7-10 zile, apoi se iau
cite 10-20 de picaturi, de 3 ori/zi, inainte de mese. Pentru ca alcoolul sa nu fie daunator
ficatului, picaturile se amesteca in putin ceai cald.
Nu trebuie uitat viscul - frunze si ramuri tinere recoltate din coroana arborilor de
foioase, conifere sau fructiferi. Se prepara macerat din 2 lingurite frunze uscate si
maruntite la 200 ml apa rece. Se lasa pentru macerare la rece timp de 8 ore, se strecoara
si se beau cite 2 cesti/zi, dintre care una seara, la culcare. Pentru bolnavii de cancer
hepatic se recomanda visc de stejar, iar pentru femei este indicat viscul de mar.
In regimul alimentar specific acestei boli, se poate introduce salata sau sucul proaspat
de nasturas (Nasturtium officinale), in cantitate de 60-150 g/zi, indoit cu apa rece.
Produsele din flori de salcm sunt utilizate n multe afeciuni psihosomatice care apar
drept consecine directe ale unor tensiuni sufleteti:
- stri conflictuale frecvente, cu tendine de agresivitate i criticism exagerat;
- accese de mnie i iritabilitate psihic;
- crampe musculare de natur nervoas;
- epuizare nervoas i a forei fizice i intelectuale, degradnd pn la insomnii, stri de
anxietate i depresie psihic prelungit;
- reacii necontrolate la stri stresante, dureri de cap i migrene pe fond de stres;
- tulburri de memorie, de echilibru i de vz ajungnd, n unele cazuri, la erupii
herpetice pe piele;
- tulburri de apetit, cu lipsa poftei de mncare sau cu foame excesiv, produse de o
stare de gol afectiv, respectiv o lips a hranei sufleteti.
Din experiene ndelungate s-a constatat c aceste afeciuni ale sistemului nervos
dereglat se pot trata prin:
- inhalarea parfumului florilor de salcm, cu efecte linititoare asupra psihicului,
recomandndu-se scurte plimbri prin preajma salcmilor nflorii;
- aromatizarea camerei de lucru i de dormit a bolnavului cu buchete de flori proaspete;
- consumul unei infuzii din flori uscate (1 lingur la 200 ml ap clocotit) luat n 3
reprize pe zi, ntr-o cur de 3 sptmni, nlocuind total apa de but;
- consumul zilnic a unui macerat la rece din flori inute 2-3 zile n miere de albine,
lund cte 3-5 lingurie pe zi;
- tinctur din 20 de grame de flori uscate care se macereaz n 100 de ml de alcool 700,
timp de 10-14 zile, din care se iau zilnic de 2 ori cte 10 picturi.
n tratament extern al bolilor sistemului nervos sunt recomandate bi generale cu
extracte din flori.
Infuzie din flori de salcm pentru arsurile de stomac
-------------------------------------------------------------------------n tratamentul bolilor aparatului digestiv, de mult vreme este cunoscut aciunea
benefic a florilor de salcm asupra gastritei hiperacide, mai ales cea aprut pe un fond
de nervozitate, la acest efect contribuind glicozizii flavonici, care acioneaz ca
hipoacidifiani.
Bune efecte se constat n combaterea arsurilor de stomac (pirozis), aprute mai ales
noaptea, cu localizri retrosternale, datorate hiperaciditii. De asemenea, sunt atenuate
durerile n ulcerul gastric i duodenal, n gastralgii hiperclorhidrice, reflux gastroesofagian, indigestii dup mese copioase cu alimente grase, n insuficien hepatic,
crampe abdominale i hernie hiatal. La copii, florile de salcm pot avea efecte benefice
n diareea acid sau vrsturi de lapte, precedate de agitaie.
Tratamentele acestor boli digestive se pot face cu ncredere, folosind o infuzie din
amestec, n pri egale, cu flori de salcm i frunze de dud bogate n carbonat de calciu
cu efecte alcalinizante, de reducere a hiperaciditii gastrice; se ia o linguri din
amestec la 250 de ml de ap clocotit, se infuzeaz acoperit 10-15 minute i se beau
dou ceaiuri pe zi, dup mesele principale, n cure de lung durat.
Ceaiul de salcm combate bolile pulmonare
---------------------------------------------------------------n cursul zilei, n locul apei potabile sau a sucurilor, este recomandat s se consume ap
din flori de salcm (o mn de flori uscate se macereaz la rece, minim 8 ore, ntr-un
litru de ap curat de izvor).
n bolile aparatului respirator, florile de salcm sunt eficiente la combaterea tusei
convulsive i astmatice, rceli, viroze, a rguelii, n infecii acute ale cilor respiratorii,
astm bronic etc.
Tratamentul acestor afeciuni se face cu ceai din flori de salcm care acioneaz
asemntor cu supa de pasre ce s-a dovedit a fi un aliment cu mare valoare nutritiv
dar i cu deosebit eficien n reducerea proceselor inflamatorii, calmarea tusei, a
strnutului i a secreiilor nazale. Este demn de subliniat, c n cazul bolilor pulmonare
nu s se neglijeze consumul ceaiul de salcm, iar ca alimentaie s se consume supe de
pasre, cel puin la o mas pe zi.
Tamponri cu infuzie pe dintele cariat
-----------------------------------------------------Datorit coninutului ridicat n flavone i robinozide, infuzia din flori de salcm
acioneaz cu efecte diuretice, antiinflamatoare, de reducere a coninutului de uree din
snge i de calmare a durerilor reumatice sau a nevralgiilor dentare.
de o luna cu laptisor.
Deoarece normalizeaza tensiunea, nu ar trebui sa le lipseasca celor care au risc crescut
de infarct sau accidente cerebrale (obezi, cu colesterolul crescut). Poate cel mai
important beneficiu este intarirea imunitatii, laptisorul avand si o puternica actiune antiinflamatoare.
Utilizare
Cercetatorii afirma ca putem consuma fara pericol un gram de laptisor zilnic, in cazul
unor boli grave fiind recomandate chiar doua grame. Cura dureaza patru-sase
saptamani, iar laptisorul trebuie luat pe stomacul gol, inaintea mesei de dimineata.
Pentru a detecta o posibila alergie, mai ales suferinzii de astm sau cei care fac deseori
eczeme trebuie sa inceapa cura cu un dozaj mic (250 mg zilnic), crescand apoi
progresiv doza. Dupa terminarea curei, faceti o luna pauza, apoi reluati tratamentul pana
va intremati.
LEURDA
1 .Leurda imbunatateste memoria
2 .Leurda cu vin si miere pentru bolile de inima si reumatism
Zonal, aceasta planta are mai multe denumiri, de la ceapa vrajitoarelor pna la usturoi
de padure, ainti sau alin de iunie.
Leurda are mirosul specific usturoiului, de unde si frecventa denumire de ai (usturoi) de
padure, salbatic sau ciorasc. Frunzele sale, de un verde foarte frumos, au o forma
asemanatoare cu frunzele de lacramioare. Cnd nfloreste are o floare alba. Frunzele ies
dintr-un bulb lunguiet. Este deosebit de important sa cunoasteti aspectul leurdei pentru a
nu o confunda cu brndusa de toamna. Deosebirea garantata dintre cele doua plante este
mirosul. Atentie! Cnd culegeti aceasta planta, daca nu miroase a usturoi, renuntati!
Altfel poate fi toxica!
Planta apare primavara timpuriu, imediat dupa ce s-a topit zapada. Creste de preferinta
n luminisurile padurilor de foioase sau de brad, n zonele bogate n humus si n special
umede. Frunzele pot atinge naltimi de pna la 30-40 cm.
Principala proprietate a leurdei este aceea de a curata organismul. De la stomac si
intestine, la ficat si vezica biliara, la vasele sanguine, la sngele nostru n general,
leurda este "detergentul" corpului uman. Este pacat sa nu profitam n fiecare primavara
de virtutile acestei plante, urmnd o cura de 4-6 saptamni.
Datorita efectului sau depurativ, planta este foarte utila n combaterea aterosclerozei, n
tratarea hipertensiunii arteriale si n tratamentul majoritatii bolilor de piele. Viermii
intestinali, n special limbricii la copii, mor la scurt timp dupa ce copiilor li se
administreaza leurda proaspata tocata marunt si presarata pe felii de pine cu unt. De
asemenea, leurda proaspat culeasa si tocata marunt se poate presara si pe mncarea de
cartofi, n supe sau sub forma de salata.
n pofida faptului ca planta este, practic, la ndemna tuturor, ea nu este ndeajuns
folosita. n afara proprietatilor vermifuge, leurda previne deranjamentele stomacale,
balonarile, colicile, constipatiile sau starile de indispozitie abdominala.
Persoanele care sufera de hipertensiune arteriala, ameteli, dureri de cap, senzatie de
apasare n ceafa sau agitatie nervoasa este bine sa consume leurda n tot timpul anului:
primavara n stare cruda iar n decursul anului sub forma de esenta.
n cazurile de gripa ori bronsita, leurda ajuta la eliminarea secretiei, usurnd respiratia.
Exista chiar dovezi ca vindeca miraculor si pleureziile. Si n cazul eczemelor nsotite de
mncarimi, o cura cu leurda proaspat culeasa face minuni. Eczema poate disparea n
decurs de o luna.
Cea mai extraordinara calitate a leurdei este, nsa, aceea de a reusi sa influenteze pozitiv
capacitatea de memorare. Un tratament cu esenta proaspata de leurda, cte 15 picaturi
luate de trei ori pe zi n ceai de plante are un efect binefacator asupra memoriei chiar si
n cazurile de pierdere severa a acesteia.
Mod de folosire
n stare cruda, frunzele proaspat culese se spala, se taie marunt si se presara pe si n
alimente ca si patrunjelul verde.
Tinctura: frunzele proaspat culese se taie marunt, se introduc n sticla si se toarna alcool
rafinat de 38-40 de grade, pna ce se acopera nivelul plantelor. Se pune la loc nsorit
timp de doua saptamni. Apoi se strecoara si se pastreaza n sticlute mai mici, de
culoare nchisa. Se iau zilnic, de patru ori cte 15 picaturi n apa sau ceai de plante.
Vin: se pun doi pumni de leurda (frunze taiate marunt) ntr-un litru de vin alb si se pune
la fiert. Dupa ce a dat n clocot se adauga miere,dar mierea nu se fierbe pt.ca mierea la
temperatura de peste 20 de grade isi pierde din vitamine,se bea cte un paharel nainte
de masa. Este recomandat bolnavilor de inima si de rheumatism.
CONTRA CADERII PARULUI
RETETA;ulei de masline,un galbenus ou,ulei de ricin,vit.A.sol Se amesteca si se unge
tot parul inclusiv pielea capului si se acopera cu o punga sau mai bine cu o folie de
celofan sa stea ermetic,apoi se mai pune un prosop(sa stea la caldura)si se tine cel putin
2ore dupa care se spala normal e super!
RACEALA
-Ceai din flori de soc
Deja Hipocrate a descris actiunea terapeutica a socului, iar in Evul Mediu, Hildegard
DURERI IN GAT
-Cataplasma cu cartofi
Cataplasmele cu cartofi dezinflameaza si calmeaza durerile.
Mod de utilizare: 500 grame de cartofi se fierb bine in coaja, dupa care se pun intr-un
servet sau un saculet de in si se zdrobesc. Pentru a evita arsurile, se infasoara mai intai
gatul intr-un prosop, iar cartofii se aseaza deasupra. Se lasa sa actioneze pana cand
cartofii s-au racit.
INFECTII URINARE
-Suc de merisor
Dintr-un studiu realizat la Universitatea Oulu din Finlanda, reiese ca sucul de merisor,
baut cu regularitate, reduce cu 50% frecventa infectiilor urinare la femei. Se presupune
ca ar scadea capacitatea bacteriilor de a se fixa in peretele vezicii urinare.
Mod de utilizare: Se ia cate o lingura de suc de merisor, de trei ori pe zi.
TUSE, AFECTIUNI ALE CAILOR RESPIRATORII
-Inhalatii
Inhalatiile cu aburi fierbinti au mai multe efecte benefice. In functie de ceea ce punem
in apa, ele au actiune sudorifica (musetel), antiinflamatoare (musetel, salvie),
expectoranta (cimbru, mirt), bactericida (cimbru, salvie, musetel) sau antispastica la
nivelul bronhiilor (cimbru).
Mod de utilizare: Se pune intr-un castron un pumn de plante uscate, la alegere - flori de
musetel, cimbru, salvie sau mirt -, si se toarna deasupra apa clocotita, dupa care se lasa
cateva minute sa infuzeze. Apoi se acopera capul si castronul cu un prosop mare si se
inspira aburii.
Riscuri si efecte secundare: Atentie la posibilele alergii la plantele medicinale amintite.
Nu se recomanda in timpul graviditatii si in perioada de alaptare, deoarece substantele
continute in aceste plante trec in sange, respectiv in laptele mamei, si de acolo pot
patrunde in organismul copilului, declansand eventuale reactii alergice, perturbari ale
ritmului cardiac si ale respiratiei. Sunt contraindicate pentru copiii mai mici de trei ani.
DURERI ARTICULARE LA GENUNCHI
-Cataplasma cu seminte de schinduf
Intrebuintate extern, semintele de schinduf au actiune antiinflamatoare si analgezica.
Mod de utilizare: 50 grame de seminte de schinduf se fierb cinci minute intr-un sfert de
litru de apa. Se obtine un terci, care se intinde pe o panza de in. Il puteti folosi, dupa
cum doriti, atat fierbinte, cat si rece. Daca simtiti nevoia de caldura - cum se intampla in
cazul artrozei -, puneti cataplasma in jurul genunchiului cat de fierbinte o puteti suporta.
Daca insa aveti o senzatie de fierbinteala in genunchi - ca, de pilda, la artrita -, folositi
cataplasma rece. Pentru aceasta, lasati mai intai terciul sa se raceasca la temperatura
camerei, apoi tineti un timp cataplasma in frigider (nu in congelator).
Riscuri si efecte secundare: Indepartati imediat cataplasma, daca vi se irita pielea si apar
mancarimi sau usturimi.
DURERI DE CAP
-Presopunctura cu ulei de menta
Presopunctura face parte din metodele terapeutice ale medicinei traditionale chineze.
Combinata cu intrebuintarea uleiului de menta sau a balsamului aromat, ea poate fi un
mijloc eficace de combatere a durerilor de cap. Studiile au demonstrat ca ambele
remedii, aplicate pe tample si intre sprancene, pot diminua durerile de cap cauzate de
stres.
Mod de utilizare: Ungeti degetele aratatoare si mijlocii cu putin ulei de menta ori
balsam. Apoi masati-va ambele tample cu miscari circulare, apasand usor, timp de unul
pana la cinci minute, dupa care va spalati bine degetele.
Riscuri si efecte secundare: Evitati ca ochii si mucoasele sa vina in contact cu uleiul
eteric. Nu folositi uleiul sau balsamul la sugari si copii mici, deoarece la aceasta varsta
inspirarea vaporilor si a mirosurilor puternice poate declansa stari similare cu cele
astmatice.
NEPLACERI GASTRO-INTESTINALE
Menta are o actiune antispastica asupra tractului gastrointestinal si stimuleaza secretia
de bila.
Mod de utilizare: Turnati cam 150 mililitri de apa clocotita peste o lingura (1,5 grame)
de frunze de menta proaspete sau uscate, lasati sa infuzeze 10-15 minute si strecurati.
Se beau doua-trei cani, repartizate pe toata durata zilei.
Riscuri si efecte secundare: Cardiacii sunt sfatuiti sa nu depaseasca in nici un caz
cantitatea indicata, de doua sau trei cani zilnic.
OTITA MEDIE
-Saculet cu ceapa
Remediul se recomanda indeosebi copiilor cu otita medie.
Mod de utilizare: Taiati ceapa marunt, apoi infasurati-o intr-o panza si striviti-o, pana
cand lasa zeama. Puneti saculetul pentru doua-trei ore pe urechea bolnava. Daca
pungulita va fi incalzita putin, efectul va fi si mai puternic.
Riscuri si efecte secundare: Limitati-va la aplicarea externa. Medicii va avertizeaza sa
nu picurati zeama de ceapa direct in ureche.
SINUZITA
-Clatirea nasului
Sarea retine apa si ajuta la dezinflamarea mucoaselor nazale. S-a dovedit ca clatirea
nasului cu apa sarata contribuie la prevenirea si tratarea sinuzitei.
Mod de utilizare: Dizolvati 9 grame de sare marina intr-un litru de apa fiarta si clatiti-va
nasul cu ea, de trei-patru ori pe zi. In acelasi timp, beti multe lichide.
Exista un dus special pentru nas, insa clatirea se poate face la fel de bine si cu un pai, in
felul urmator: se introduce paiul intr-o nara, cealalta se inchide, apasand cu degetul,
apoi se trage apa pe nas, de doua-trei ori. Se repeta operatiunea si pe a doua nara. La
primele incercari, se poate intampla ca apa sarata sa patrunda in faringe, ceea ce este
foarte neplacut, insa cu putin exercitiu veti reusi din ce in ce mai bine si, dupa ce veti fi
constatat efectul, nu va vor mai deranja micile necazuri colaterale.
-Cataplasma cu ghimbir, faina de mustar sau hrean
Cataplasmele calde si umede cu ghimbir, faina de mustar sau hrean activeaza circulatia
locala la nivelul sinusurilor si au un efect de eliminare a secretiilor la bolnavii de
sinuzita.
Mod de utilizare: Presarati pe un servetel de hartie un pumn de boabe de mustar
macinate si asezati-l pe un servet de bucatarie. Impaturiti servetul si turnati peste el apa
fierbinte, pana se inmoaie bine. In locul fainii de mustar puteti folosi hrean ori ghimbir
ras. Ungeti-va nasul si obrajii cu o crema, apoi puneti servetul cat mai cald pe zona
nasului, acoperindu-l cu un prosop plusat. Tineti cataplasma pana simtiti ca v-ati
incalzit. O inrosire moderata a pielii nu trebuie sa va alarmeze, ea este chiar de dorit.
Riscuri si efecte secundare: Protejati-va neaparat ochii, eventual acoperindu-i cu
comprese umede. Aplicarea necorespunzatoare a cataplasmei poate provoca arsuri pe
piele. De aceea este bine s-o scoateti dupa cinci sau zece minute.
NEFRITA SI CISTITA
-Ceai de splinuta
Infuzia de splinuta are o actiune antimicrobiana, combate inflamatiile si stimuleaza
functiile renale.
Mod de utilizare: Turnati 150 mililitri de apa clocotita peste 3 pana la 5 grame de
splinuta si lasati sa infuzeze doua minute. Se bea de trei ori pe zi cate o cana.
Riscuri si efecte secundare: In timpul curei nu beti cafea sau ceai negru, fiindca ele va
irita rinichii si vezica urinara.
-Macerat din frunze de strugurii-ursului
Frunzele de strugurii-ursului au actiune antibacteriana, dar sunt mai putin eficiente
atunci cand urina este acida, deoarece arbutina continuta in ele are nevoie de un mediu
alcalin, pentru a se descompune in zahar si hidrochinona, aceasta din urma fiind
substanta bactericida. Va puteti determina gradul de aciditate al urinei cu ajutorul unei
hartii indicatoare de pH. Daca valoarea pH-ului este mai mica de sapte, urina se
considera acida.
Mod de utilizare: Peste o lingurita sau doua de frunze de strugurii-ursului se toarna un
GRETURI
-Presopunctura
Stimularea punctului (numit Pericard 6) dintre cele doua tendoane flexoare ale
degetelor, ce pot fi palpate pe antebrat, reduce greturile si senzatiile de voma. Desi nu sa gasit o explicatie medicala, studiile atesta eficacitatea procedurii contra greturilor din
timpul sarcinii, ca si a celor postoperatorii.
Mod de utilizare: Punctul se afla cam la trei degete mai sus de incheietura mainii, pe
partea interioara a antebratului. Gasiti-l si stimulati-l cu o apasare usoara a degetului.
PIELE USCATA
-Baie cu lapte si ulei
Baia curata portiunile de piele aspra, care apoi nu mai ustura si se vindeca mai repede.
Mod de utilizare: Amestecati un litru de lapte cu o cana de ulei alimentar si turnati-le
in apa din cada.
-Ulei de migdale si lamaie
Mod de utilizare: Combinati aproximativ 50 mililitri de ulei de migdale cu o lingurita de
zeama de lamaie. Dupa baie, masati-va cu acest amestec pielea inca umeda.
CONSTIPATIE
-Seminte de patlagina
In Italia, semintele de patlagina sunt tot atat de cunoscute drept remediu impotriva
constipatiei, ca semintele de in la noi. Ele contin mucilagii care, in contact cu apa, isi
maresc mult volumul. Ajunse in intestin, inmoaie materiile fecale si le fac mai
voluminoase.
Mod de utilizare: Inghititi cate o lingurita (cam cinci grame) de seminte de patlagina,
minimum o data si maximum de trei ori pe zi, cu unul sau doua pahare de apa.
Consumati multe lichide pe toata durata zilei.
Riscuri si efecte secundare: Contraindicate copiilor sub 12 ani si persoanelor cu alergie
la semintele de patlagina, celor cu obstructii de tranzit intestinal, precum si cu forme
grave de diabet.
MIEREA
- in arsurile cu apa clocotita, pana la sosirea medicului sau spitalizarea accidentatului,
locul vatamat se acopera cu un tifon steril, inmuiat in miere. grabeste vindecarea si alina
durerile.
- durerile de gingii ale copiilor mici (sugari), carora nu le ies dintii, dispar cu
desavarsire daca micutii sunt frecati usor pe gingii, cu degetul mic, inmuiat in putina
miere.
- bubele dulci se vindeca daca sunt unse cu miere amestecata cu zeama de morcov.
- buzele crapate si sanii rugosi ai femeilor care alapteaza se vindeca daca sunt tratati cu
miere simpla sau miere amestecata cu camfor (se gaseste la farmacii).
- durerile de gat dispar daca sunt tratate cu dude fierte, amestecate apoi cu miere.
- afectiunile renale se trateaza cu miere, in modul urmator: se taie marunt 300 g ceapa,
se plamadeste 8 zile cu un litru de vin alb, curat, se amesteca si se adauga 100 g miere.
din aceasta compozitie se va bea cate o jumatate de pahar pe zi.
- pentru durerile reumatismale se amesteca apa de var cu miere si se fac frectii.
- durerile de cap si migrenele cedeaza mult din intensitate daca se beau ceaiuri de flori
galbene de ciubotica-cucului, indulcite cu miere. se beau seara, inainte de culcare.
- cartofii cruzi sunt un bun calmant al durerilor de stomac si de intestine. se consuma
dati pe razatoare si amestecati cu putina miere
artrita
amestecati o parte de miere in doua parti apa calduta si apoi adaugati o lingurita de
scortisoara pudra. faceti o pasta si masati-o usor in partea de corp care va doare.
durerea cedeaza in interval de 15 minute, in cele mai multe cazuri.
pacientii cu artrita isi pot administra zilnic cate o cana de apa fierbinte cu doua
linguri de miere si o lingurita de scortisoara pudra..
daca remediul se administreaza cu regularitate, chiar si artrita cronica poate fi
vindecata.
intr-un studiu recent efectuat de universitatea din copenhaga, s-a constatat ca atunci
cand doctorii le-au administrat pacientilor o combinatie de o lingura de miere cu o
jumatate de lingurita de scortisoara pudra inainte de micul dejun, timp de o saptamana,
din 200 de pacienti tratati, 73 de pacienti au scapat complet de dureri in interval de o
luna. majoritatea acestor pacienti nu puteau merge sau aveau o libertate de miscare
restransa, dar dupa terapie, au inceput sa mearga cu mai putine dureri.
caderea parului
cei care au probleme de caderea parului sau calvitie pot aplica pe par o pasta
alcatuita din ulei de masline fierbinte, o lingura de miere, o lingurita de scortisoara
pudra, inainte de baie, lasand-o sa actioneze aproximativ 15 minute, dupa care se spala
parul.
infectii urinare
luati doua linguri de scortisoara pudra si o lingurita de miere intr-un pahar de apa
calduta si beti. distruge toti germenii din vezica urinara.
dureri de dinti
faceti o pasta dintr-o lingurita de scortisoara pudra si cinci lingurite de miere si
aplicati pe dintele care doare. remediul se poate aplica de 3 ori pe zi (zilnic) pana cand
dintele nu mai doare.
colesterol
doua linguri de miere si trei lingurite de scortisoara pudra, amestecate cu 450 ml..
de ceai, daca sunt administrate unui pacient care are colesterolul mare, vor reduce
nivelul colesterolului din sange cu 10% in interval de 2 ore.
ca si in cazul pacientilor cu artrita, daca remediul se administreaza de 3 ori pe zi,
reduce nivelul colesterolului.
conform unei informatii publicate intr-o revista medicala, mierea in stare pura
consumata zilnic impreuna cu mancarea inlatura problemele de colesterol.
raceli
cei care sufera de raceli normale sau severe ar trebui sa ia o lingura de miere
calduta cu 1/4 lingurita de scortisoara pudra timp de 3 zile.
acest remediu vindeca majoritatea cazurilor de tuse cronica, raceala si curata
sinusurile.
infertilitate
medicinele alternative yunani si ayurvedica au utilizat mierea timp de mai multe
secole pentru a fortifica sperma barbatilor.
daca barbatii impotenti vor lua cu regularitate doua linguri de miere inainte de
culcare, problema lor se va rezolva.
in china, japonia si orientul indepartat, femeile sterile, dar si cele care doresc
fortificarea uterului, au luat scortisoara pudra, timp de secole.
femeile sterile pot sa ia un varf de cutit de scortisoara pudra cu o jumatate de
lingurita de miere si sa isi frece gingiile cu aceasta combinatie, in mod frecvent pe toata
durata zilei, astfel incat combinatia sa se amestece usor cu saliva si sa patrunda in corp.
un cuplu din maryland (sua) nu a putut avea copii timp de 14 ani, pierzandu-si
speranta ca vor fi capabili sa procreeze vreodata. cand au aflat despre acest remediu,
atat femeia cat si barbatul au inceput sa consume miere si scortisoara in modul aratat
mai sus. femeia a ramas insarcinata dupa cateva luni si a nascut gemeni la termen.
deranjamente stomacale
mierea cu scortisoara pudra vindeca durerile de stomac si indeparteaza ulcerele
stomacale de la radacina.
INFECTII URINARE
Luati doua linguri de scortisoara pudra si o lingurita de miere intr-un pahar de apa
calduta si beti. Distruge toti germenii din vezica urinara.
DURERI DE DINTI
Faceti o pasta dintr-o lingurita de scortisoara pudra si cinci lingurite de miere si
aplicati pe dintele care doare. Remediul se poate aplica de 3 ori pe zi (zilnic) pana cand
dintele nu mai doare.
COLESTEROL
Doua linguri de miere si trei lingurite de scortisoara pudra, amestecate cu 450 ml..
de ceai, daca sunt administrate unui pacient care are colesterolul mare, vor reduce
nivelul colesterolului din sange cu 10% in interval de 2 ore.
Ca si in cazul pacientilor cu artrita, daca remediul se administreaza de 3 ori pe zi,
reduce nivelul colesterolului.
Conform unei informatii publicate intr-o revista medicala, mierea in stare pura
consumata zilnic impreuna cu mancarea inlatura problemele de colesterol.
RACELI
Cei care sufera de raceli normale sau severe ar trebui sa ia o lingura de miere
calduta cu 1/4 lingurita de scortisoara pudra timp de 3 zile.
Acest remediu vindeca majoritatea cazurilor de tuse cronica, raceala si curata
sinusurile.
INFERTILITATE
Medicinele alternative Yunani si Ayurvedica au utilizat mierea timp de mai multe
secole pentru a fortifica sperma barbatilor.
Daca barbatii impotenti vor lua cu regularitate doua linguri de miere inainte de
culcare, problema lor se va rezolva.
In China, Japonia si Orientul Indepartat, femeile sterile, dar si cele care doresc
fortificarea uterului, au luat scortisoara pudra, timp de secole.
Femeile sterile pot sa ia un varf de cutit de scortisoara pudra cu o jumatate de
lingurita de miere si sa isi frece gingiile cu aceasta combinatie, in mod frecvent pe toata
durata zilei, astfel incat combinatia sa se amestece usor cu saliva si sa patrunda in corp.
Un cuplu din Maryland (SUA) nu a putut avea copii timp de 14 ani, pierzandu-si
speranta ca vor fi capabili sa procreeze vreodata. Cand au aflat despre acest remediu,
atat femeia cat si barbatul au inceput sa consume miere si scortisoara in modul aratat
mai sus. Femeia a ramas insarcinata dupa cateva luni si a nascut gemeni la termen.
DERANJAMENTE STOMACALE
Mierea cu scortisoara pudra vindeca durerile de stomac si indeparteaza ulcerele
stomacale de la radacina.
BALONARE : In conformitate cu studiile efectuate in India si Japonia, s-a
descoperit ca mierea, in combinatie cu scortisoara pudra, ajuta si indeparteaza balonarea
si durerile de stomac.
BOLI CARDIOVASCULARE
Faceti o pasta din miere si scortisoara pudra. Ungeti pe paine sau umpleti clatitele
cu aceasta pasta in loc de dulceata sau gem si mancati cu regularitate la micul dejun.
Reduce colesterolul din artere si salveaza pacientul de riscul unui atac de cord.
Pentru cei care au suferit deja un atac de cord, urmati acest remediu zilnic, pentru a
preveni aparitia unui alt atac.
Consumul cu regularitate al produsului de mai sus reduce dispneea si intareste
ritmul cardiac.
In America si Canada , mai multe spitale si-au tratat pacientii cu succes, cand au
descoperit ca arterele si venele isi pierd flexibilitatea si tind sa se astupe. Mierea si
scortisoara imbunatatesc circulatia sanguina.
SISTEMUL IMUNITAR
Utilizarea zilnica a scortisoarei pudra intareste sistemul imunitar si protejeaza
organismul impotriva bacteriilor si atacurilor virale.
Oamenii de stiinta au descoperit ca mierea contine diferite vitamine si fier in
cantitati mari.
Consumul regulat de miere intareste corpusculii celulari ai leucocitelor care combat
bacteriile si afectiunile virale.
INDI G ESTIE
Scortisoara pudra presarata peste 2 linguri de miere administrate inainte de masa,
inlatura aciditatea si ajuta la digestia celor mai grele mancaruri.
GRIPA
Un om de stiinta din Spania a demonstrat ca mierea contine un ingredient natural
care omoara germenii de gripa, salvand pacientul de la imbolnavire.
LONGEVITATE
Ceaiul cu miere si scortisoara, consumat cu regularitate, incetineste efectele
imbatranirii.
Pentru ceai, puneti la fiert 4 linguri de miere, 1 lingura de scortisoara pudra si 3 cani
de apa.
Beti 1/4 de cana, de 3 pana la 4 ori pe zi. Va pastreaza pielea sanatoasa si fina si
incetineste efectele imbatranirii.
De asemenea, creste speranta de viata, va veti simti mult mai tanar(a) !
ACNEE
Formati o pasta din trei linguri de miere si o lingurita de scortisoara pudra. Aplicati
aceasta pasta peste cosuri seara inainte de culcare si spalati-o cu apa calduta, in
dimineata urmatoare. Daca tratamentul se aplica timp de doua saptamani, va inlatura
cosurile de la radacina.
INFECTII ALE PIELII
Eczemele, herpesul si toate tipurile de infectii ale pielii se vindeca prin aplicarea
unei combinatii de miere si scortisoara pudra pe partile afectate.
CURE DE SLABIRE
In fiecare dimineata pe stomacul gol, cu o jumatate de ora inainte de micul dejun si
seara inainte de culcare, beti miere si scortisoara pudra fierte intr-o cana de apa.
Daca se administreaza in mod regulat, acest remediu duce la reducerea greutatii
chiar si a celor mai obeze persoane.
De asemenea, administrarea cu regularitate a acestui remediu previne depunerea de
grasimi in organism, chiar daca persoana respectiva consuma o dieta hipercalorica.
CANCER
Studii recente efectuate in Japonia si Australia au aratat ca s-au tratat cu succes
cazuri de cancer stomacal si osos.
Pacientii diagnosticati cu aceste tipuri de cancer ar trebui sa ia zilnic o lingura de
miere cu o lingurita de scortisoara pudra timp de o luna, de 3 ori pe zi si sa continue
tratamentul prescris de oncolog. Nu strica!
OBOSEALA
Studii recente au aratat ca continutul de zahar din miere este mai degraba folositor
si nicidecum daunator vitalitatii organismului.
Persoanele de varsta a treia care consuma miere si scortisoara, in parti egale, au mai
multa vitalitate si flexibilitate.
Dr. Milton, care a efectuat studii aprofundate in acest subiect, spune ca o jumatate
de lingura de miere intr-un pahar cu apa, presarat cu pudra de scortisoara consumata
zilnic, dimineata dupa ce ne spalam pe dinti, si din nou dupa amiaza in jurul orei 3.00
atunci cand vioiciunea organismului este in scadere, duce la imbunatatirea vitalitatii
organismului, in interval de o saptamana.
HALENA
Locuitorii din America de Sud:
Primul lucru dimineata, fac gargara cu o lingurita de miere si scortisoara pudra
amestecate in apa fierbinte.. Astfel, respiratia lor isi pastreaza prospetimea pe durata
intregii zile.
PIERDEREA AUZULUI
Mierea cu scortisoara pudra, luate zilnic in cantitati egale duc la refacerea auzului.
Trateaza-te cu miere si scortisoara
Combinatia dintre miere si scortisoara este folosita de secole in medicina orientala.
Scortisoara face parte dintre cele mai cunoscute condimente, iar calitatile mierii de
albine devin din ce in ce mai cunoscute. Aceste ingrediente detin calitati extraordinare
si au fost folosite ca remedii inca din cele mai vechi timpuri.
1.Boli de inima. Intinde pe paine miere si presara putina pudra de scortisoara, in locul
gemului. Este recomandat consumul zilnic, la micul dejun. Datorita faptului ca aceasta
combinatie imbunatateste circulatia sanguina si intareste ritmul cardiac, persoanele cu
probleme cardiovasculare au posibilitatea sa previna eventualele probleme apeland cu
incredere la aceasta combinatie.
2. Artrita. Aplica o pasta din cele doua ingrediente (o parte de miere in doua parti de apa
calduta plus 1 lingurita cu pudra de scortisoara) pe locul afectat si maseaza incet.
Expertii de la Universitatea din Copenhaga au efectuat un experiment in care 200 de
persoane afectate de artrita au fost tratate timp de o saptamana cu o cana cu apa
fierbinte amestecata cu o lingura de miere si 1/2 lingurita de scortisoara pudra.
Rezultatele au aratat ca 73 dintre persoanele tratate au scapat complet de dureri in
interval de o luna. Asadar, nu strica sa consumi in fiecare dimineata pe stomacul gol o
cana din acest amestec.
3. Pierderea parului. Amesteca ulei de masline cald cu 1 lingura de miere si 1 lingurita
de scortisoara pudra si intinde-o pe par inainte de baie. Se lasa sa actioneze timp de 1015 minute, dupa care se indeparteaza.
4. Infectii urinare. Pentru a-ti proteja vezica urinara, amesteca intr-un pahar cu apa
calduta 1 lingurita cu miere si 2 linguri cu pudra de scortisoara. Apoi se bea.
5. Dureri de dinti. Aplica de cate ori este nevoie o pasta formata din miere (5 lingurite)
si pudra de scortisoara (1 lingurita) pe dintele afectat.
6. Colesterol. Adauga scortisoara (3 lingurite) si miere (2 linguri) in apa fiarta sau ceai
verde si apoi bea. Specialistii sustin ca nivelul colesterolului "rau" este redus cu pana la
10% intr-un interval scurt de numai 2 ore de la administrarea bauturii. Mai mult, studiile
de specialitate arata ca mierea de albine naturala daca este consumata cu regularitate si
in cantitati mici ne scapa de problemele cu colesterolul. Dar, asta nu inseamna ca
trebuie sa uitam de regimul alimentar pe care trebuie sa-l urmam cu strictete.
7. Raceala. Se bea o cana cu apa calduta, miere (1 lingura) si scortisoara (1/4 lingurita).
Face bine la tuse si curata sinusurile.
8. Indigestie. Se ia o lingura cu miere presarata cu scortisoara inainte de masa pentru a
scapa de aciditate si a accelera procesul de digestie.
9. Longevitate. Consuma regulat ceai cu miere si scortisoara. Se pune la fiert 3 cani cu
apa in care se adauga 4 linguri cu miere si 1 lingura cu scortisoara.
10. Acnee. Aplica o pasta formata din miere (3 linguri) si scortisoara (1 lingurita) pe
cosuri inainte de culcare. Indeparteaza cu apa calduta a doua zi.
11. Obezitate. Pentru a scadea in greutate, fierbe in apa miere (1 lingura) si scortisoara
(1/2 lingurita) si apoi bea acest amestec in fiecare dimineata, pe stomacul gol, cu o
jumatate de ora inainte de micul dejun.
12. Respiratie urat mirositoare. Gargara cu miere si scortisoara amestecate cu apa
fierbinte.
13. Probleme cu stomacul. Mierea in combinatie cu scortisoara indeparteaza senzatia de
balonare si reduce intensitatea durerilor de stomac.
14. Sistemul imunitar. Datorita continutului de vitamine si fier din mierea de albine
combinata cu scortisoara apara sistemul imunitar de actiunea nociva a radicalilor liberi.
15. Cancer. O serie de studii efectuate recent au demonstrat eficienta acestei combinatii
in tratarea cancerului stomacal si osos. Pe langa tratamentul prescris de oncolog este
indicat sa iei de 3 ori pe zi cate o lingura cu miere de albine presarata cu scortisoara.
Tuse banala
Se fierbe o lamaie la foc moale, timp de 10 minute. Prin fierbere, lamaia se inmoaie,
astfel incat se va obtine din ea o cantitate mai mare de suc si, in acelasi timp, se inmoaie
si coaja. Lamaia se taie in doua si se stoarce bine intr-un pahar. La sucul obtinut se
adauga doua linguri de glicerina (din punct de vedere farmaceutic, doua linguri
echivaleaza cu 30 g). Amestecul se agita bine, apoi paharul se umple cu miere. Daca
avem un acces de tuse in timpul zilei, luam o lingurita de sirop, dupa ce amestecam bine
continutul. Daca suntem treziti noaptea de tuse, luam cate o lingurita de sirop la culcare
si una noaptea, cand ne trezim. Daca suferim de o tuse rebela, luam 6 lingurite de sirop
pe zi si anume: dimineata dupa sculare, inainte de pranz, dupa masa de pranz, la cateva
ceasuri dupa aceasta, apoi la cina si la culcare. Pe masura ce tusea cedeaza, micsoram
numarul dozelor pe zi
Tuse convulsiva
Tinctura de propolis: intr-un pahar mic cu ceai de ienupar se adauga 30 de picaturi de
tinctura de propolis. Se face gargara cat mai mult, apoi se inghite.
Miere de albine de tei: in acelasi tip de ceai se adauga doua linguri de miere la o cana de
0,250 l si se beau doua cani pe zi, cu sorbituri mici. (Atentie! Este contraindicata la
diabetici.)
Capaceala: se mesteca pana la consumarea totala.
Inhalatii cu ceara de albine: inhalatii cu ceai de tei, menta, muguri de brad, busuioc si
marar. Acestea se realizeaza prin asezarea pe o cana de tabla a unei palnii cu gura in jos
si inhalarea aburului degajat.
Arsuri
Se unge partea vatamata cu miere naturala si se acopera cu o bucatica de folie de
plastic, dupa care se pune un bandaj. Tratamentul se face dimineata si seara, pe o
perioada mai lunga. Inaintea fiecarui tratament se spala pielea cu ceai de musetel sau de
tei.
Caderea parului
Ceai (decoct) din: mesteacan (frunze, coaja sau seva), tintura, iedera, menta, patlagina si
zeama de lamaie.
Zeama de ceapa si zeama de usturoi amestecate cu miere de albine.
Utilizare: in prima zi, dupa ce se spala parul bine cu apa fierbinte, se maseaza pielea
capului cu ceaiul obtinut circa 10 minute. In a doua zi, se foloseste la masaj a doua
solutie.
De precizat ca masajul trebuie sa fie intens si sa se faca pana se incalzeste pielea
capului. Dupa aceea trebuie invelit capul cu un prosop pana la uscarea parului si
disparitia efectului revulsiv.
Constipatie
In fiecare dimineata, se bea - pe stomacul gol - un pahar de apa calduta statuta (cel putin
24 de ore). Dupa aceea, se mananca un mar ras amestecat cu doua lingurite de miere si
tarate cat cuprinde, pentru ca preparatul sa ramana moale ca o crema. Excludeti din
alimentatie mezelurile, prajelile, conservele, painea alba, zaharul, cafeaua, alcoolul,
tutunul, carnea si branzeturile fermentate. Bazati-va alimentatia pe fructe si legume
proaspete.
In fiecare dimineata, pe stomacul gol, se ia o lingurita de miere cu un pahar de apa
minerala (nu ceai), timp de o saptamana, pana se formeaza obisnuinta. l 1/2 kg de prune
uscate se spala bine si se pun la fiert (ca pentru compot). Dupa ce au fiert, se scot
samburii, iar pulpa rezultata se da prin masina de tocat. Se masoara cu o lingura pulpa si
cate linguri rezulta atatea se pun de miere (la 1/2 kg de prune sunt 8-9 linguri, deci tot
atata miere). Se amesteca totul bine si se pune intr-un borcan de 800 g (care se tine la
frigider). Se ia cate o lingura, de trei ori pe zi, inainte de masa.
Degeraturi
De obicei, cad victime ale acestei afectiuni cei cu proasta circulatie periferica, sau mai
bine zis, cei ce au maini si picioare reci, cei anemici si cei hipotensivi, deci cei care nu
au o irigatie sanguina normala in locurile ce vin in contact cu factorii externi. Reactia
normala a multora dintre noi este aceea de a aduce la caldura pe cel degerat. Acest lucru
este gresit, deoarece poate provoca leziuni care vor trena in timp. Locurile vatamate
trebuie tinute un timp la o temperatura usor peste zero grade; se vor face frictiuni cu
zapada sau lichide reci, aceasta pana cand se va observa o inrosire a pielii, ceea ce
inseamna ca sangele este prezent in tesuturi in cantitate mai mare. Regiunea respectiva
se badajeaza apoi cu tinctura de propolis. Se aplica o compresa cu miere de albine
dizolvata in ceai din coaja de salcie, pelin, frunze de nuc, catina alba sau paducel. Se
mai frictioneaza cu felii de ceapa si zeama de lamaie. Trebuie evitate incaltamintea
stramta, frigul, umezeala.
Angina pectorala
Sirop: ceapa rosie de Fagaras (care contine multa biotina), in amestec cu miere de
albine (de tei sau salcam), suc de lamaie si suc de usturoi. Se lasa la plamadit, intr-un
litru de apa fiarta, timp de 2-3 zile, si apoi se consuma cate o lingurita de 3 ori pe zi.
Afectiuni hepatice
In afectiunile hepatice se foloseste siropul de rostopasca. Acest leac reface celulele
hepatice. Se pune sa fiarba un litru de apa - seara la ora 7- si dupa ce da in cateva
clocote, se adauga in el 5 grame de rostopasca maruntita (uscata). Se acopera vasul cu
un capac si se aseaza la cald, intre perne, pana a doua zi dimineata la ora 7. Atunci se
strecoara si se amesteca cu 200 g miere de albine, pana ce se dizolva complet, si se pune
intr-o sticla. Din ora in ora, se ia cate o lingura (de lemn) de sirop, de zece ori pe zi.
Acest tratament se poate repeta doar dupa sase luni.
Afectiuni gripale
Inhalatii cu ceara de albine: se aseaza pe ochiul de aragaz o placa de tabla curata, pe
care, dupa ce s-a infierbantat, se pune cate o bobita de ceara de marimea unui bob de
grau. Se va ridica un firicel de fum, pe care il vom inhala: o inspiratie pe nas si una pe
gura, pana la topire, apoi se repeta inca de cinci ori.
Tinctura de propolis 30%: se pun la radacina limbii doua picaturi, cate una de fiecare
parte.
Gargara: se pun 30 de picaturi de tinctura de propolis in concentratie de 30% intr-un
pahar cu ceai de galbenele sau de musetel. Se face o gargara cat mai profunda si de
durata, apoi se inghite solutia.
In cazuri de nas infundat, rinite etc., se face un amestec in parti egale (cate un varf de
cutit) de galbenele, coada-soricelului si rostopasca. Se opareste o lingurita de plante cu
100 ml apa, apoi se adauga trei picaturi de tinctura de propolis. Se amesteca bine
dilutia, apoi se pune in fiecare nara continutul unei pipete, dar picatura cu picatura, in
asa fel ca operatiunea sa dureze circa 5 minute.
Afectiuni cardiace
Miere de albine (tei si salcam) - 3 lingurite pe zi.
Capaceala (un amestec de miere, ceara si propolis), care trebuie mestecata ca o guma,
chiar dupa ce s-a terminat mierea din ea, deoarece ceara intrata in tractul digestiv are un
puternic rol de lubrifiant al vaselor de sange, ajutand in acelasi timp si la optimizarea
functionarii cordului.
Laptisor de matca in amestec cu miere, care are functii vasodilatatoare - 1 lingurita pe
zi.
Tratamente naturiste
Propolisul
Propolisul este compus din rasini vegetale, balsam de diferite compozitii, ceara, uleiuri
eterice, fier, microelemente - cupru, zinc, mangan, cobalt, la care se adauga polen,
flavonoide, secretii ale glandelor salivare ale albinelor. Propolisul este folosit ca
piele, fragilitate capilar, varice, tromboflebit, persoane care au tije metalice; persoane
care sufera de spasmofilie, cancer, boli genetice, probleme ale tiroidei (in special
hipertiroida).
Tratament naturist pentru dizolvarea pietrelor la rinichi
Ingrediente: 500 ml ulei de masline, 500 g lamai, 500 g miere de albine.
Se foloseste un borcan de 2 kg cu capac.
Preparare: Se toarna in borcan uleiul de masline si mierea. Lamaile intregi se introduc
in apa fierbinte. Se da in clocot 2 min, apoi se scot, se taie felii, se dau prin masina de
tocat, dupa care se adauga in borcan. Se lasa 3 zile la macerat, timp in care se amesteca
de 30, 40 ori pe zi.
Dupa 3 zile se ia dimineata pe stomacul gol, cu 15 min inainte de masa, o lingura din
acest amestec.
Atentie: Se amesteca bine inainte de intrebuintare!
Dupa 6 luni se reface un control medical.
Tratamentul se reia 3 ani la rand, la aceeiasi data, cantitatea de mai sus fiind suficienta
pentru tratamentul pe un an. Apoi se face pauza 3 ani, dupa care se repeta tratamentul.
O analiza de rutina,apoi o veste cutremuratoare:"aveti cancer"...Boala nu alege:bogat
sau sarac...tanar sau batran..
Va prezint mai jos,o reteta pare-se miraculoasa:eu am s-o incerc si va sfatuiesc sa faceti
la fel...(Personaje publice,precum Monica Tatoiu,Cristian Tantareanu,Dumitru
Dragomir au "dovedit" cancerul folosindu-se de aceasta reteta)
*Miere de salcam - 1,5 kg
*Polen - 300 g
*Propolis - 150 g (se tine in congelator si se macina)
*20 de fiole de laptisor de matca (4 g)
*250 ml apa distilata sau ser fiziologic
Ingredientele prezentate mai sus,se pun intr-un borcan de sticla.Se amesteca cu o
lingura de lemn,pana rezulta o pasta,care se lasa la macerat 3 zile.
Se ia cate o lingura de 3 ori/zi,dimineata,la pranz si seara,cu 30 de minute inainte de
masa.
Tratamentul se repeta la 6 luni.
Propolisul, un medicament natural miraculos
Propolisul, numit i "clei de albine" sau "penicilin romneasc", este un produs apicol
extrem de preios. Const dintr-un amestec de substane rinoase, lipicioase, cu arom
plcut de rin i balsamuri. Este prelucrat de albinele lucrtoare dup colectarea unor
produse biologice din cel puin 20 de specii de arbori care produc secreii rinoase i
anume din mugurii unor copaci (plop, mesteacn, arin, castan, fag, frasin, pin, brad),
tulpini i ramuri tinere, peiolul frunzelor i scoar (salcie, prun). La aceast materie
rinoas, albina adaug secreiile glandelor salivare care conin enzime, cear i ali
compui biochimici. Att culoarea, ct i aroma i compoziia chimic a propolisului
difer n funcie de speciile vegetale de pe care s-au colectat materiile prime.
Efectele tmduitoare ale propolisului au fost cunoscute nc din cele mai vechi timpuri.
Astzi, compoziia chimic a propolisului este studiat de multe instituii tiinifice, care
caut s explice proprietile sale terapeutice i efectele manifestate ntr-o multitudine
de afeciuni maladive. Datorit componentelor chimice multiple, propolisul este
considerat cel mai preios produs apicol, cu o mare diversitate de aciuni terapeutice:
bactericide, antiseptice, antivirale, antitoxice, antiparazitare, epitelizante, cicatrizante,
antiinflamatoare, diuretice, analgezice, antitumorale, anticanceroase, regeneratoare i
stimulatoare ale sistemului imunitar. Prin aceste proprieti intervine pozitiv n
ameliorarea i vindecarea multor afeciuni.
Un bactericid de excepie
Aciunea bactericid i bacteriostatic a fost dovedit prin culturi pe diferite bacterii
(streptococi, stafilococi, Trichomonas, Klebsiella, Salmonella, Shigella, Proteus,
Candida, Helicobacter pilori). Intervine si n distrugerea unor parazii intestinali
(Giardia). S-a testat sensibilitatea la propolis a circa 80 de microorganisme,
demonstrnd c snt distruse 21 specii de bacterii, 9 specii de ciuperci parazite i 30
tipuri de virusuri. Pentru aceste efecte, propolisul este apreciat ca fiind cel mai puternic
medicament antiinfecios. De remarcat c propolisul i pstreaz nealterat capacitatea
antimicrobian, spre deosebire de antibioticele de sintez fa de care bacteriile
dezvolt o rezisten treptat, ceea ce face necesar introducerea periodic a unor noi
produse.
edine de aerosoli cu tinctur de propolis pentru astmatici
Datorit proprietilor antibacteriene, antitoxice i antiinflamatoare, propolisul s-a
dovedit eficient n cel puin 200 afeciuni. n tratarea bronitei acute, a astmului
infecios i abcesului pulmonar se utilizeaz tinctura de propolis 30 la sut, din care se
iau cte 15-30 picturi, de 3 ori/zi, nainte de mese, ntr-un phrel cu lapte sau ap
cldu, ntr-o cur care dureaz pn la vindecare. n astmul bronic snt deosebit de
benefice edinele de aerosoli cu tinctur de propolis 15 la sut, diluat cu ap n
proporie de 1:1; zilnic, se fac 2 edine cu o durat de 5 minute, ntr-o cur de 15-30 de
zile.
n grip, rceal, guturai, traheit i laringit cronic se utilizeaz tinctura de propolis
20 la sut, cu aciune antiviral (20-30 picturi diluate ntr-un phrel cu ap sau lapte,
de 2-3 ori/zi, nainte de mese). Cu aceast tinctur se face gargar, dup care se nghite
sau se fac inhalaii dimineaa i seara.
Efecte deosebite se obin n tratamentul emfizemului pulmonar, pneumonie, silicoz,
tuberculoz pulmonar i extrapulmonar. Se folosete tinctura de propolis 20 la sut
(30 picturi, de 3 ori/zi), inhalaii de 2 ori/zi sau un extract alcoolic de propolis cu miere
de salcm i macerat de usturoi (125 g cei tocai n 125 ml alcool 90 i macerai timp
de 10-15 zile).
Propolisul reduce colesterolul din snge
S-au constatat efecte remarcabile asupra sistemelor capilare prin reducerea fragilitii i
refacerea elasticitii vaselor sanguine periferice datorit aciunii vasodilatatoare
produs de prezena flavonozidelor naturale. n cardiopatia ischemic i angina
pectoral, cu aritmii i insuficien cardiac, se recomand tinctura de propolis 30 la
sut luat intern, de 2-3 ori/zi, cte 10 picturi, dup mese, timp de 15 zile pe lun.
n tratarea hipertensiunii arteriale i a aterosclerozei, cu reducerea cantitii de
colesterol ru din snge, este eficient tinctura de propolis 20 la sut, n alcool de 80,
din care se iau cte 30 picturi n puin ap, n fiecare diminea, pe nemncate, pn la
completa ameliorare a bolii.
Pine cu propolis pentru tratarea ulcerului
La gastrite hiperacide i ulcere (gastric i duodenal), se pun 30 picturi tinctur de
propolis 20 la sut pe o felie de pine alb i uscat, care se mestec bine n gur i se
nghite pe stomacul gol, de 4 ori/zi, avnd efecte cicatrizante i de reglare a secreiei
sucurilor acide (de aceea nu se consum fr pine).
Efecte favorabile au fost menionate n enterite, colite acute i cronice, steatoz
hepatic, colecistite cronice, hepatit, ciroze, boli virotice ale stomacului i n
stimularea secreiei biliare. Se folosete tinctura de propolis 20 la sut, dimineaa, pe
stomacul gol, cte 30-40 picturi.
n durerile de stomac se iau cte 30 de picturi tinctur n 100 ml lapte cald, dimineaa,
pe stomacul gol. Se poate lua i pulberea de propolis brut, mcinat fin, n doze de 1020 g/zi, cu o or nainte de mese, pn la vindecarea complet.
Efecte bune n afeciunile maligne
n cancerul mamar, genital, hepatic, tiroidian, de colon i n metastazele pulmonare se ia
tinctur de propolis 20-30 la sut, n doz de 30-50 picturi, nainte de mese, de 3-4
ori/zi, ntr-o cur de lung durat. Tratamentul cu propolis are efecte de blocare a
celulelor maligne, mrete capacitatea sistemului imunitar i restabilete echilibrul
organic al bolnavilor de cancer. Tratamentul nltur efectele nefaste ale radioterapiei.
La btturi i negi se aplic, sub form de pansament, o bucat de propolis topit la foc
mic, astfel ca dup cteva zile s cad att scoara rnii, ct i rdcina.
n alopecie se fac frecii zilnice cu tinctur urmate de masaje energice cu unguent de
propolis, timp de 10-15 zile.
n tratarea fisurilor anale i hemoroizilor se utilizeaz unguent de propolis cu care se
unge zona respectiv de 2 ori/zi, dimineaa i seara, astfel ca dup dou sptmni s
dispar durerea, mncrimea sau sngerarea.
Tuberculoza pielii se trateaz cu alifie salicilat care conine 50 la sut propolis,
nlocuit treptat cu alifie pur de propolis aplicat sub leucoplast sau hrtie cerat, astfel
ca dup 1-2 luni s aduc vindecarea.
Forme de utilizare ale propolisului
Tinctura de propolis: se pun 20-30 g propolis brut la 100 ml alcool 90, se las la
macerat, n ntuneric, cu agitare zilnic, timp de 7 zile, se strecoar n sticlue de culoare
nchis i se consum cte 30-50 picturi puse pe o felie de pine sau n miere, de 2-4
ori/zi, cu o or nainte de mese. Nu se recomand diluarea cu ap, deoarece anumite
substane din compoziia propolisului precipit n contact cu apa devenind insolubile i
trec prin organism fr nici un efect terapeutic.
Miere propolizat: se combina o linguri de tinctur de propolis cu 3 lingurie de
miere. Se recomand la copii cte jumtate de lingur, de 3 ori/zi pentru ntrirea
sistemului imunitar i pentru combaterea infeciilor respiratorii i intestinale. Adulii
anemici vor lua cte o lingur de 3 ori/zi, ca biostimulator, mrind rezistena fizic,
nlturnd oboseala.
Sirop de propolis: se prepar dintr-o linguri propolis brut mrunit n 250 ml ap care
se fierbe pn cnd lichidul scade la jumtate; se strecoar, se ndulcete cu 2 linguri de
miere i se consum cu mare eficacitate n combaterea tusei (3 lingurie/zi).
Unguent de propolis: peste 50 g untur ncins la foc mic se pun 3 linguri tinctur de
propolis si o bucat de cear de mrimea unei alune; se amestec bine timp de 10
minute, se ia de pe foc i se amestec n continuare pn la ntrire. Preparatul se
pstreaz n frigider i se folosete n tratament extern pentru vindecarea unor rni
uoare, eczeme, arsuri i contuzii.
SANATATE MAXIMA!!!
Retete de tincturi
Tincturile sunt extracte de plante, care se obtin din combinarea lor cu produse alcoolice
de cel putin 60%: alcool rafinat alimentar diluat cu apa, rachiu de fructe sau de secara,
votca. Principiile active din tincturi sunt in concentratie mai mare si isi pastreaza
calitatea terapeutica timp indelungat. Este strict interzis folosirea alcoolului etilic, sau a
spirtului medicinal.
Preparatele se pun la soare sau n locuri calde, se scutura zilnic, se lasa vreme de 2-3
saptamni. Cnd sunt gata, se strecoara prin doua bucati de tifon, se preseaza bine
pentru ca sucul sa iasa din plantele macerate, se pastreaza n sticle de culoare nchisa,
nfundate bine cu dop de pluta.
Doza obisnuita: 5 10 picaturi, luate ca atare sau diluate n apa fierbinte sau ceai.
Extern tincturile se folosesc pentru ungerea locurilor bolnave ori sub forma de
cataplasme.
1. TINCTURA DE CIMBRU
- se prepar cu inflorescente culese n soarele amiezii. Se umple o sticl pan la gat, fr
a se ndesa, se toarn rachiu de fructe de 350-400 si se las la macerat la soare timp de
14 zile. Cu aceast tinctur se vor trata, prin frectii, copiii slab dezvoltati dar si bolnavii
de scleroz n plgi multiple.
2. TINCTURA DE COADA CALULUI
- 10 gr de plant se las la macerat cu 50 ml rachiu natural de fructe timp de 14 zile, la
soare sau alt surs de cldur, agitand zilnic. Se pot trata picioarele care transpir
(hiperhidroz plantar), prin frectii. Se recomand si a se bea zilnic, dimineata pe
stomacul gol, 1 ceasc cu ceai de coada calului. Se mai pot face bi la picioare cu ceai
din aceeasi plant. Pe timpul tratamentului se tine o diet cu sucuri de fructe si
zarzavaturi, timp de 2 luni, dimineata se face o clism cu 2 l infuzie cldut de musetel,
se bea zilnic 3x50 ml suc de orz verde, sau sev de mesteacn. Se face o cur cu boabe
de ienupr.
Este recomandat baia vital, timp de 25 minute, o baie de abur a picioarelor, urmat de
dus rece, sau baie alternant de picioare. Pentru persoanele care suport, se face baie
rece la picioare timp de 15 minute, de 2 ori pe zi, n solutie de ap cu otet de mere n
prti egale. Tinctura suedez are efecte benefice, dac se tin tlpile picioarelor ntr-un
vas cu tinctur n cantitate necesar s asigure un contact intim cu toat suprafata
piciorului, timp de 15 minute. Ciorapii si ncltmintea se pudreaz cu oxid de zinc.
3. TINCTURA DE COADA SORICELULUI
- florile culese n soare se introduc, fr a se ndesa, ntr-o sticl, pan la gat, se toarn
deasupra tuic de fructe de 400, se las la macerat 15 zile la soare sau n apropierea unei
surse de cldur. Planta are o influent pozitiv asupra mduvei osoase, stimuleaz
hematopoeza (formarea sangelui), asupra osteoporozei, hemoragiei pulmonare,
cancerului pulmonar.
4. TINCTURA DE GALBENELE
- se pune un pumn de flori n 1 l tuic de 400, se las la soare 2 sptmani la macerat,
agitandu-se zilnic. Diluat cu ap fiart, este foarte potrivit la compresele preparate
pentru rni, contuzii, hematoame, rupturi musculare, ulceratii purulente sau de natur
canceroas, pentru rni deschise din cauza escarelor, pentru umflturi, abcese, pustule.
5. Tinctura de aloe
Are efecte: antimicrobiene, antituberculoase, antitumorale biostimulatoare, cicatrizante,
date de principiile active extrase din frunzele de aloe.
Intern: se folosesc cte 10-30 picaturi, de trei ori pe zi n : boli digestive, tumori.
Extern: se aplica direct pe ulceratii, plagi, arsuri si da rezultate bune n : boli de piele
(tuberculoza cutanata, pielonefrite, lupus eritematos).
Actiuni: Intern: antihelmitic (provoaca eliminarea viermilor intestinali), calmant,
cicatrizant, colagog (stimuleaza contractia veziculei biliare si evacuarea bilei n
intestin), coleretic (mareste si excita secretiile biliare), depurativ, emenagog (provoaca
aparitia fluxului menstrual ntrziat sau suprimat), expectorant, laxativ, regenerant,
stimulent al digestiei, stimulent al imunitatii, tonic general. Extern: antiinfectios,
antiseptic, calmant, cicatrizant, racoritor.
Indicatii: Intern: actiuni digestive si hepatice n general, afte, amenoree, arsuri, cancer
gastric (adjuvant), congestie hepatica, congestii, dureri ale stomacului, gonoree, greata,
hemoroizi, indigestie, iritatii tegumentare, ntepaturi de insecte, riduri, taieturi si alte
leziuni ale pielii, umflaturi.
Tincturi diverse
Alte tincturi (Tinctura de talpa gastei; Tinctura de traista ciobanului; Tinctura de trei
frati patati; Tinctura de valeriana; Tinctura de vasc )
Tincturile
Cu siguranta, sfarsitul mileniului doi este marcat de intoarcerea lumii la natura, la
leacurile taranesti care si-au dovedit de sute de ani eficienta. Nici n-ar putea fi altfel,
mai ales la noi, romanii, pe care Dumnezeu ne-a binecuvantat cu paduri si dealuri pline
de flori si ierburi de leac. Numai ca Dumnezeu da, dar nu baga si-n traista. Noroc insa
ca mai exista oameni pasionati, pentru care valorile primare ale naturii constituie
adevarate tezaure. Valorificate in fel si chip, plantele sunt transformate in medicamente
veritabile, numai bune sa ne scape de boli si de suferinte. Un astfel de exemplu este dna Maria Pop, profesoara de biologie, care traieste in mirifica zona a Maramuresului.
Pentru ea, natura inseamna totul. Din seva padurii isi extrage culori naturale, pentru
tesut; plantele, insa, le foloseste in scop terapeutic...
TINCTURILE SIMPLE (dintr-o singura planta)
- D-na Maria Pop, experienta dvs. in domeniul plantelor medicinale este deja cunoscuta,
iar ceaiurile, unguentele, siropurile si mai ales bitterul "Taina Plantelor" pe care le
produceti ne-au fost laudate de foarte multa lume. De curand, ati realizat o gama variata
de tincturi, pe care vrem sa le facem cunoscute cititorilor nostri. Ce ne puteti spune
despre acestea?
- Tincturile sunt extracte naturale hidroalcoolice obtinute prin macerare naturala in
alcool de 40? dintr-o singura planta sau din combinatii de plante medicinale, in functie
de natura bolii careia i se adreseaza. Principiile active din tincturi sunt in concentratie
mai mare si isi pastreaza calitatea terapeutica timp indelungat. De aceea, am considerat
necesar ca, pe langa ceaiurile din plante medicinale si celelalte produse naturale pe care
le-am lansat deja pe piata, sa venim in sprijinul bolnavilor si cu aceasta gama de
tincturi. Mai mult, numerosi terapeuti naturisti cu care colaboram ne-au sugerat sa ne
extindem aria de productie, cunoscand faptul ca plantele pe care le folosim sunt foarte
bogate in principii active si provin din Muntii Gutaiului si imprejurimi, zone ecologice
nepoluate.
- Pentru ce boli sunt folosite aceste tincturi?
- Ma voi referi pentru inceput la tincturile simple, realizate dintr-o singura planta
medicinala:
- Tinctura de aloe este recomandata pentru efectele biostimulatoare, cicatrizante,
antimicrobiene, antituberculoase si antitumorale date de principiile active extrase din
frunzele de aloe. Pe cale interna, se folosesc cate 10-30 picaturi, de 3 ori pe zi. Pe cale
externa se aplica direct pe ulceratii, plagi si arsuri, grabindu-le vindecarea. Da rezultate
foarte bune in boli de piele: tuberculoza cutanata, pionefrite, lupus eritematos.
Administrata intern, tinctura de aloe amelioreaza si vindeca boli digestive si tumori.
- Tinctura de cimbrisor se foloseste pe cale interna in tuse convulsiva, tuse spastica,
astm, raguseala, anorexie la anemici; actioneaza ca antiseptic asupra ficatului si
rinichilor, ameliorandu-le functia; elimina viermii intestinali. Se administreaza cate 2030 picaturi pe zi pentru copii si 30-60 picaturi pe zi pentru adulti. Extern, tinctura de
cimbrisor se foloseste sub forma de: tamponari, masaje, comprese, gargara, frictionarea
musculaturii membrelor si coloanei vertebrale; in dezinfectarea si cicatrizarea ranilor,
scleroza in placi (leuconevraxita).
- Tinctura de coada-soricelului. Extern, se pun comprese si se fac spalaturi pentru
calmarea tenurilor inrosite si iritate, arsuri, plagi purulente, eczeme, ulcer varicos,
hemoroizi; spalaturi bucale in abcese dentare. Intern, se iau 10-20 picaturi in ceai care
Vin de ceapa
Ingrediente: 5 cepe, 1 l vin alb, 100 g miere.
Mod de preparare: Se rad cepele. Se adauga vinul si
mierea. Se lasa la macerat 8 zile, apoi se filtreaza.
Varianta:
l Se paseaza 500 g ceapa la centrifuga. La sucul
obtinut se adauga 150 g zahar. Se amesteca bine si se
filtreaza.
Mod de administrare: cate 50 ml, de trei ori pe zi,
inainte de mese.
Proprietati: diuretic, stimulent general, tonic
cardiac.
Recomandari: astenie, hidrofizie, tulburari renale.
Vin de coacaze
Ingrediente: 1,5 kg coacaze, 1 l vin rosu, 450 g
zahar.
Mod de preparare: Se preseaza coacazele. Se adauga
vinul si se lasa la macerat 24 de ore la rece. Se
filtreaza printr-o panza fina si se strecoara tot
sucul. Se pune sucul intr-un vas, se adauga zaharul,
se pune la fiert 5 minute, apoi se lasa sa se
raceasca. Se filtreaza din nou, apoi se imbuteliaza.
Alte variante:
l Se pun la macerat 200 g frunze de coacaz, 50 ml
rachiu, 100 g zahar si 1 l vin rosu, timp de 30 de
zile. Se amesteca bine, se filtreaza si se
imbuteliaza.
l Se pun la macerat, timp de o luna: 1 l vin alb, 200
g coacaze, 50 ml rachiu, 100 g zahar. Se filtreaza.
Mod de administrare: cate 50 ml, de trei ori pe zi,
inainte de mese.
Proprietati: antidiareic, antireumatismal, tonic
general.
Recomandari: artrite, hipertensiune, litiaza renala,
menopauza, reumatism.
Vin de grapefruit
Ingrediente: sucul de la doua grapefruituri, 1 l vin
alb, 200 g zahar, 50 ml rachiu.
Mod de preparare: Se amesteca ingredientele si se lasa
doua saptamani la rece. Se filtreaza si se
imbuteliaza.
Mod de administrare: cate 50 ml, de trei ori pe zi,
inainte de mese.
Proprietati: aperitiv, drenor digestiv, drenor
hepatic, racoritor, bogat in vitamina C.
Recomandari: anorexie, artrita, dispepsie,
insuficienta biliara.
Vin de ienupar
Ingrediente: 40-50 g bace (fructe) de ienupar, 1 l vin
rosu, 50 ml rachiu.
Mod de preparare: Se sparg bacele si se pun la macerat
o saptamana in amestecul lichid. Se aduce amestecul
usor la fierbere, se lasa sa fiarba cateva minute. Se
lasa in repaus o saptamana inainte de a se filtra. Se
imbuteliaza.
Varianta:
l 60 bace de ienupar, 1 l vin alb si 100 g zahar se
pun la macerat 15 zile. Se lasa in repaus 8 zile
inainte de filtrare. Se adauga 25 ml rachiu, pentru o
mai buna conservare.
Mod de administrare: cate 50 ml, de trei ori pe zi,
inainte de mese.
Proprietati: depurativ, diuretic, stimulent, stomahic.
Recomandari: ateroscleroza, guta, reumatism, tulburari
renale.
Vin de marar
Ingrediente: 50 g seminte marar, 20 g seminte anason,
1 l vin rosu, 100 g zahar, 25 ml rachiu.
Mod de preparare: Se pun toate ingredientele intr-un
vas curat. Se lasa la macerat 10 zile, la loc ferit de
lumina. Se filtreaza si se imbuteliaza.
Mod de administrare: cate 50 ml, de trei ori pe zi,
inainte de mese.
Proprietati: aperitiv, carminativ, galactogen,
stomahic.
Recomandari: aerofagie, astm, tulburari nervoase.
Excelent pentru impotenta: cate 25 ml inainte de
culcare.
Vin de menta
Ingrediente: 500 ml infuzie de menta (25 g menta
Vin de piersici
Ingrediente: 2,5 kg piersici, 4 l vin alb, 1,3 l
coniac, 500 g zahar, 4 migdale amare, 7 g drojdie de
bere uscata.
Mod de preparare: Peste piersicile decojite si taiate
in bucati se pune zaharul si se lasa cateva ore. Se
fierbe amestecul 15 minute. Se varsa intr-un bidon
(dupa ce s-a racit) si se acopera cu vin alb si
coniac. Se adauga drojdia si migdalele. Se lasa 30 de
zile la rece, se filtreaza si se imbuteliaza.
Mod de administrare: cate 50 ml, de trei ori pe zi,
inainte de mese.
Proprietati: diuretic, energizant, stomahic.
Recomandari: constipatie, litiaza renala, tulburari
digestive.
Vin de portocale
Ingrediente: o portocala bine spalata, 1 l vin alb, 12
cuisoare, 1 baton scortisoara, 100 g zahar, 50 ml
rachiu.
Mod de preparare: Se pun cuisoarele si portocala
taiata intr-un borcan. Se adauga scortisoara, zaharul
si rachiul. Se acopera cu vin alb si se lasa la
macerat 30 de zile. Se filtreaza si se pune in sticle.
Se foloseste dupa 2-3 luni.
Alte variante:
l Se acopera cu vin alb coaja de la trei portocale
amare, netratate. Se adauga o lingurita cu seminte de
coriandru si 150 g zahar. Se lasa in repaus, la rece,
10 zile. Se filtreaza.
l 1 l vin rosu, 4 portocale taiate bucati si zeama de
la o portocala se lasa la macerat 10 zile. Apoi se
adauga 50 ml rachiu si 120 g zahar. Se amesteca
inainte de filtrare.
l Se amesteca: 1 l vin alb, sucul unei portocale, 3
flori de musetel, un baton de scortisoara, doua
cuisoare, 120 g zahar si 50 ml rachiu. Se filtreaza
dupa 8 zile de macerare.
l Se taie in rondele o portocala si o lamaie. Se
adauga 1 l vin rosu, doua migdale amare sparte, 50 ml
rachiu si 200 g zahar. Se lasa la macerat 40 de zile.
Se filtreaza si se imbuteliaza.
Mod de administrare: cate 50 ml, de trei ori pe zi,
inainte de mese.
curent a copilului, atunci l poate ajuta s in departe de el multe dintre aceste rceli.
Copiilor rcii li se poate face o salb din mai muli cei de usturoi curai, pe care
s o poarte n jurul gtului atunci cnd dorm.
Masajul
Este o modalitate excelent de a-l ajuta pe copilul rcit s doarm bine. De aceea
trebuie fcut chiar nainte ca micuul s se culce. Se maseaz spatele timp de circa 5
minute, apoi pieptul. Efecte foarte bune se obin dac masajul este fcut cu ulei din nuc
de cocos.
Mierea de albine, balsam pentru gt
Sucurile de legume, ceaiurile cldue din plante medicinale, mierea sau produsele
preparate din muguri de brad sunt doar cteva din tratamentele pe care vi le recomand
pentru rgueal. Lipsite de efecte secundare, preparatele naturiste sunt cele mai
indicate pentru a v reda vocea n doar cteva zile.
Remediile naturiste te ajut s i recapei vocea
Mierea de albine
Mierea de albine e un bun calmant i antiseptic, fiind recomandat pentru limpezirea
vocii. De la primele semne de rgueal, este bine s amestecai dou linguri de miere
de tei cu 15-20 de picturi de propolis. Balsamul se bea cu ceai de tei, de patru ori pe
zi. Dup cel mult o sptmn, rgueala va fi complet vindecat.
Migdalele curata sangele de colesterol
Aromate si hranitoare, migdalele reprezinta o sursa naturala de combatere a stresului si
oboselii, jucand un rol important in terapia bolilor de inima. Migdalele contin un
depozit considerabil de vitamine si minerale, dintre care se face remarcat magneziul.
Folosit de organism pentru mentinerea sanatatii oaselor si in eliberarea energiei
musculare, magneziul ajuta la echilibrarea nivelului de calciu si potasiu din organism.
Rezerva de cupru ascunsa in migdale contribuie la sanatatea sistemelor osos, vascular si
nervos.
Fructele migdalului sunt purtatoarele unui continut caloric ridicat, fapt ce le face
recomandabile in sezonul rece deoarece furnizeaza organismului o cantitate valoroasa
de energie. Alungite si dulcege, migdalele dau gust nu doar prajiturilor, ci si sanatatii.
Continutul ridicat in vitamina E, un antioxidant puternic, face migdalele indicate in
tratamentul pielii si parului. Consumand trei migdale pe zi, veti beneficia de efectul
revitalizant pe care il au aceste fructe asupra podoabei capilare afectate de vopsirile
repetate. Migdalele duc la scaderea nivelului de colesterol din sange, avand chiar efect
similar cu tratamentul medicamentos in astfel de cazuri. Hipotensivii sunt, de asemenea,
sfatuiti sa consume in medie cinci migdale zilnic pentru a normaliza valoarea tensiunii
arteriale. Fructele coapte, amestecate cu miere, sunt indicate in insomnii, anemii si astm
bronsic. Dat fiind marea putere nutritiva a migdalelor, acestea trebuie consumate cu
moderatie: 6-10 fructe pe zi, de la caz la caz.
Patrunjel
Il stim atat de bine ca aliment, incat ideea ca ar putea fi si medicament ni se pare mai
mult o figura de stil. Ba fiert in supe, ba tocat in salate, s-a banalizat prea tare, ca sa-l
mai poti privi cu respect. Si totusi, va trebui sa reconsideram patrunjelul, acordandu-i
importanta pe care o merita. Putine medicamente din lume se pot compara ca eficienta
cu aceasta leguma, care, corect preparata si administrata, are o actiune terapeutica
extrem de intensa. Atat de intensa, incat laboratoarele unor universitati si firme
farmaceutice prestigioase din lume l-au luat in studiu pentru a-i afla tainele. Iar ceea ce
s-a descoperit despre el merita toata atentia. De aceea, il vom scoate din supa si-l vom
pune acolo unde-i e locul: intre miracolele naturii, care cresc pana si in gradina cu
zarzavat.
Ce folosim de la patrunjel
Totul! Radacina este un excelent remineralizant, stimulent al rinichilor, drenor al
ficatului si antiviral. Frunzele si tulpinile neutralizeaza si ajuta la eliminarea toxinelor
din organism, improspateaza respiratia, dizolva si ajuta la eliminarea pietrelor la rinichi
si la ficat. Fructele (semintele) de patrunjel sunt un puternic tonic digestiv, stimuleaza
puternic glandele sexuale si au efecte afrodiziace uimitor de puternice, combat
alcoolismul. Iata, in continuare, cateva preparate din patrunjel.
Sucul de frunze
Pentru a obtine sucul de patrunjel verde se mixeaza o mana de frunze proaspete, la care
s-au adaugat patru linguri de apa, dupa care se lasa jumatate de ora la macerat, apoi se
filtreaza. Licoarea obtinuta este bine sa se consume imediat sau sa fie pastrata la
frigider, dar nu mai mult de 4 ore. Sucul proaspat obtinut din frunze de patrunjel este un
puternic medicament, care de obicei nu se administreaza singur, ci diluat in putin suc de
radacina de morcov. De regula, se iau de 4 ori pe zi, cate 4-6 linguri de suc de frunze de
patrunjel, diluate in cate un sfert de pahar de suc de morcov.
Sucul de radacina
In functie de mijloacele avute la dispozitie, se poate prepara in doua moduri:
Varianta I - cu storcatorul centrifugal: Este cea mai simpla metoda si presupune sa avem
un storcator de fructe centrifugal (cum se gasesc in comert). Radacinile de patrunjel se
spala bine, eventual frecandu-le cu o perie aspra, dar fara a le razui cu cutitul, intrucat
astfel s-ar pierde anumite vitamine si enzime pretioase continute de coaja subtire de la
suprafata. Dupa spalare, se taie bucati, apoi se pun in centrifuga (nu se tin inainte in apa
sau la frigider). Sucul care rezulta se consuma imediat sau se pune intr-o sticla cu dop si
se lasa la racoare. Se bea in maximum 30 de minute de la preparare, diluat in proportia
de 1:3 in suc de morcov.
Varianta Ii - prin tocare urmata de filtrare manuala: Radacinile de patrunjel se spala si se
taie marunt, dupa care se trec prin masina manuala de tocat carne. Pasta astfel obtinuta
se filtreaza printr-un tifon pus in doua, asa incat sucul obtinut in final sa fie cat mai
limpede. Sucul se pune deoparte, iar reziduul rezultat se foloseste in scopuri culinare
sau se arunca. Administrarea se face, de asemenea, la scurta vreme (maximum 30 de
minute) dupa obtinerea sucului.
Pulberea
Se obtine din seminte de patrunjel, prin macinarea cu rasnita electrica de cafea sau prin
sfaramarea in piua (urmata de cernere prin sita pentru faina alba). Dupa macinare,
pulberea se pastreaza la frigider intr-un borcan bine inchis, pentru a nu se evapora
uleiurile volatile. Se administreaza jumatate de lingurita rasa, de 2-3 ori pe zi.
Cataplasma
Radacina de patrunjel se da prin razatoarea fina si apoi se inveleste intr-un tifon. Se
aplica pe locul afectat vreme de 30-60 de minute, dupa care se indeparteaza si se lasa
pielea sa se usuce la aer. De regula, aplicatiile se fac zilnic, vreme de minimum 7 zile.
Boli care se vindeca prin
tratamentul intern cu patrunjel
Hepatita virala - studii recente au aratat ca patrunjelul are un neobisnuit efect de
combatere a virusurilor care ataca ficatul. Se recomanda asadar bolnavilor de hepatita
A, B si C sa faca vreme de 4 saptamani o cura cu suc proaspat de frunze de patrunjel,
cate cincisprezece linguri pe zi, luate de preferinta pe stomacul gol, inainte de masa.
Alcoolism - intr-un litru de apa se pun patru radacini de patrunjel, coaja de la o lamaie
si coaja de la un grepfruit. Se fierbe tot acest amestec pana scade la jumatate, se ia de pe
foc si se adauga doua linguri de seminte de patrunjel. Se lasa acoperit sa se raceasca si
apoi se filtreaza. Se pastreaza la frigider si se ia de patru ori pe zi cate o lingura din
acest preparat, pana la epuizarea intregii cantitati. Acest remediu reduce nevoia de
alcool, inlatura unele sechele hepatice si nervoase ale alcoolismului, dand chiar o
intoleranta la acest drog. Ca paleativ contra intoxicatiei alcoolice acute (betiei) si a
urmarilor ei, se consuma mari cantitati de patrunjel frunze, care se mesteca bine, inainte
de inghitire.
Celulita, acumulare de apa in tesuturi - se face o cura de suc de radacina de patrunjel,
minimum trei saptamani, timp in care se bea un pahar pe zi. Suplimentar, se face un
masaj energic pe zonele afectate cu suc de patrunjel proaspat.
Litiaza renala si biliara - se bea de trei ori pe zi, inainte de masa cu 1-2 ore, cate un sfert
de pahar de suc de patrunjel (radacina si frunze), diluat cu trei sferturi de pahar de suc
de morcovi.
Anorexie - cateva frunze de patrunjel mestecate inainte de masa trezesc pofta de
mancare si activeaza digestia, fiind un excelent remediu contra anorexiei. De asemenea,
acest zarzavat combate greata, fiind de un real ajutor celor cu boli grave, care nu pot
manca din cauza starilor de greata persistente.
Halena - patrunjelul verde mestecat indelung da un miros placut respiratiei, actioneaza
ca un dezinfectant excelent asupra cailor respiratorii medii si superioare. Se recomanda
ca tratament celor care sufera de halena, precum si celor cu boli respiratorii cronice.
Infectii recidivante, imunitate slabita - in medicina araba, patrunjelul verde taiat fin,
amestecat cu suc de lamaie, ulei de masline si putin usturoi (eventual cateva felii de
rosii), este folosit ca salata ce se administreaza celor care au boli infectioase recidivante.
Studii recente facute la universitatea din Ankara (Turcia) au pus in evidenta ca acest
remediu culinar facut din patrunjel activeaza puternic sistemul imunitar si, in plus,
combate direct foarte multe specii de bacterii si ciuperci parazite.
Boala canceroasa - salatele cu mult patrunjel si sucul de frunze si radacina de patrunjel
sunt un excelent adjuvant in tratamentul cancerului. Acest zarzavat proaspat mentine
pofta de mancare, activeaza sistemul imunitar, sustinand organismul sa lupte cu boala,
ajuta la restabilirea echilibrului hormonal. In plus, patrunjelul verde combate multe
dintre reactiile adverse ale citostaticelor si ale radioterapiei.
Sterilitate masculina, impotenta - se face un tratament de 40 de zile, timp in care se
administreaza, de patru ori pe zi, cate o jumatate de lingurita de pulbere de seminte de
patrunjel, inainte de masa. Pentru efecte rapide, se ia o doza unica din urmatorul
preparat: doua lingurite de pulbere de patrunjel si un varf de cutit de piper negru se
amesteca bine pana cand se omogenizeaza. Remediul se ia pe stomacul gol. Acelasi
tratament este extrem de eficient contra frigiditatii.
Tratamentul extern cu patrunjel
Hernie - o suta de grame de radacini de patrunjel se fierb vreme de 15 minute intr-o
jumatate de litru de bors. Se scot apoi radacinile, se zdrobesc, se pun intr-un tifon si se
aplica sub forma de cataplasma pe zona afectata. Zeama rezultata in urma fierberii
patrunjelului in bors se bea pe parcursul unei zile.
Inflamatii ale pleoapelor si ale ochilor - se aplica o compresa cu suc de frunze de
patrunjel, care se tine vreme de 20 de minute. Frunzele de patrunjel au efecte
antiinfectioase, antiinflamatoare si regenerative.
Contra inflamatiilor sanilor (la femeile care alapteaza) - se pune pe locul afectat o
Post gravidia; frunzele de m.rar proaspete, mestecate zilnic, de femeile care au n.scut
de curnd, sunt un excelent tonic fizic si psihic, stimuleaz. secreia lactic., mbun.t.ind
calitatea laptelui.
Sarcin toxic; reet magistral preparat la farmacie, aqua menta 40g., aqua melisa
40g., aqua cloroformat 40g., novocain 0,50g., sirop eter 150g. Se iau 3 - 4 linguri/zi,
nainte de mase. nainte, de a cobor dimineaa din pat, se consum o bucic de
covrig.
Dup 4 luni si jumtate corpii cetonici care provoac greurile, dispar.
Uretro-prostatit; ceai de ghimpe, granule de polen si supozitoare cu propolis, bi calde
de sezut cu museel.
Virus Papiloma; dac tratamentul alopat nu merge, se poate ncerca cu tinctur de
echinaceea, cu rol antiviral si imunostimulator, 30 40 pic. De 3 ori/zi, diluate n ap.
Suc de ppdie si ptrunjel n pri egale, timp de 6 sptmni. Vitamina C 1000 mg/zi,
sau mute fructe citrice. Papiloma reprezint un risc major n apariia cancerului de col
uterin si endometrial.
PSTURA
Valoarea sa alimentar este de 3 ori mai mare dect cea a polenului, i de 9 ori mai mare
dect a oricrui nlocuitor de polen, pstura avnd o putere antibiotic de 3 ori mai mare
dect cea a polenului. Albinele care n primele 8 zile de la eclozionare consum mult
pstur sunt mai viguroase, putnd atinge o longevitate de pn la 233 de zile, un mare
rol jucndu-l i calitatea polenului consumat.
Extragere
Fagurii cu pstur sunt tiai fii. Poriunile compacte cu pstur sunt rupte n buci de
mrimea unei nuci i sunt trecute printr-o main de tocat carne. Rezult o past
uniform care se mestec cu miere (1 parte pstur + 2 pri miere). Se mestec 10-15
minute iar dup 24 de ore stratul de sus (circa o treime) care const din cear, resturi de
pstur i miere, se racleaz (poate fi folosit primvara - diluat n erbet sau sirop pentru stimularea familiilor de albine). Dedesubt rmne un produs superior la care se
adaug 1% tinctur de propolis, pentru a-i mbunti gustul i valoarea terapeutic.
VINUL PENTRU INIMA
In carticica ,,So heilt Gott" (Asa vindeca Dumnezeu - Medicina Sf. Hildegard
von Bingen ca nou procedeu naturist de leac) de dr. Gottfried Hertzka, aparuta la
editura elvetiana Christiana-Verlag, Stein pe Rin, care n-ar trebui sa lipseasca din
caminul nici unei familii crestine, a fost prezentata printre altele o reteta
extraordinara pentru car-diaci, care da rezultate cu totul neobisnuite.
Stareta Hildegard von Bingen a trait cu 800 de ani in urma (1098-1179), a murit
deci la virsta de 81 de ani. Ca asa-numita mistica, il aparea cind era complet
treaza un fel de televizor ceresc in fata ochilor. Asa cum explica si atesta in mod
expres la finele operei vietii sale, toate scfierile sale - tot ce a scris vreodata provin exclusiv din aceste imagini si cuvinte ceresti, toate bolile numite si
medicamentele descrise ii sunt dezvaluite de Dumnezeu.
Papa Eugen al Ill-lea a pus sa fie examinat darul de profetie al lui Hildegard si i-a
recunoscut din punct de vedere bisericesc harul vizionar. Acum, dupa 800 de ani,
au fost recunoscute de catre medicina moderna si revelatiile sale medicale ca
fiind corecte.
Dr. Hertzka, medic de medicina generala cu procedee fitoterapeutice de
vindecare, profesind in Konstanz, la lacul Boden, ne-a pus la dispozitie acum prin
carticica sa ,,So heilt Gott" citeva dintre retetele lui Hildegard.
Reteta ,,vinului pentru inima a dat rezultate foarte bune in toate insuficienlele
cardiace si bolile adevarate de inima si ocupa, dupa cum explica dr. Hertzka, un
spatiu larg in cadrul practicii sale medicale zilnice. Eu insami am dat aceasta
reteta de citeva ori mai departe si reusita a fost surprinzator de buna. Si in
anghina pectorala vinul pentru inima a produs o ameliorare simtitoare.
RETETA VINULUI PENTRU INIMA
10 tulpini proaspete de patrunjel cu frunze cu tot se pun intr-un litru de vin
natural, curat, la care se adauga 1-2 linguri de otet curat din vin. Se lasa totul sa
fiarba 10 minute la foc mic (Atentie, face spuma!). Dupa aceea se mai adauga
300 grame de miere pura de albine si se lasa inca 4 minute sa fiarba usor. Vinul
fierbinte se filtreaza si se trage cit este fierbinte in sticle care au fost clatite cu
putin alcool tare. Se astupa bine! Depunerile care se formeaza nu dauneaza si pot
fi baute si ele fara probleme. - La aceasta reteta as dori sa adaug ca fiecare in
parte poate decide daca sa fiarba mierea sau nu.
Dr. Hertzka afirma: ,,Este totuna ce vin iei, ca e rosu sau alb. Numai sa fie
natural... Numai sa respecti ordinea: Mierea se adauga abia dupa primul fiert si
trebuie sa fiarba, si ea cu restul. Nu-ti fie teama de fierbere... Fierbe-ti linistit
vinul tau de patrunjel-miere pentru inima!"
Mai incolo, dr. Hertzka explica: ,,Daca se intimpla odata sa-ti simti inima, ia o
lingura, doua linguri sau chiar trei linguri pline pe zi, si orice intepaturi la inima
(din cauza schimbarii vremii sau dupa emotii) dispar. Nu trebuie in nici un caz sa
fii ingust in vederi si speriat, fiindca nu poti sa-ti faci nici un rau cu acest vin. Dar
nu numai in cazul durerilor cardiace incipiente, ci si in adevarata insuficienta
cardiaca si alte boli cardiace te vei ajuta adesea in mod considerabil cu acest vin
de patruniel-miere pentru inima, poate chiar te vei insanatost odata.
Pe 21 ianuahe 1980 am primit o scrisoare de la o doamna din landul Salzburg,
scrisoare pe care as dori s-o redau aici. Femeia scrie: ,,Va comunic ca mi-am
preparat vinu pentru inima si ca am putut obtine rezultate uimitoare. Am fost
operata acum zece ani. Mi s-a spus ca am o insuficienta cardiaca si deci voi avea
intotdeauna dureri. N-aveau curn sa mi le ia. Asta insemna deci ca trebuia sa ma
invat cu aceasta idee. Dar datorita vinului pentru inima, durerile rnele au disparut
dupa doua luni de tratament. Nu ma mai simt nici slabita."
CUM SA REDUCEM SAREA
Sarea din bucate, desi ofera un gust deosebit, este de cele mai multe ori un pericol
pentru sanatate. Si asta pentru ca, de obicei, nu ne putem da seama cand am
consumat prea multa sare.
Sodiul, principalul ingredient al sarii de bucatarie (in proportie de 40%), duce la
hipertensiune si creste riscul de atac de cord.
Ultimele studii in domeniu arata ca pentru persoanele hipertensive sau in varsta
nu trebuie depasita o doza de 1500 de miligrame de sodiu pe zi (asta inseamna
aproximativ o jumatate de lingurita de sare), arata Miami Herald.
Nu se stie exact cand se depaseste limita, pentru ca unii "pofticiosi" au obiceiul sa
puna sare in mancare chiar daca aceasta a fost adaugata deja in timpul prepararii.
Exista insa cateva metode simple prin care poti scapa de consumul excesiv de
sare:
1. Mai multe fructe si legume, mai putina mancare gatita
Se estimeaza ca 77% din sodiul obtinut de organism este continut de mancarea
gatita. Consumati, deci, mai multe fructe si legume proaspete.
2. Reduceti consumul de mezeluri
Carnea proaspata este intodeauna mai buna decat mezelurile, pentru ca are mai
putin sodiu. Ideal ar fi ca puiul cumparat sa nu fi fost tratat cu solutii care contin
sodiu.
3. Usturoi si ceapa in loc de sare
Atunci cand gatiti, aveti grija sa gustati mancarea si sa nu adaugati sare decat
daca este absolut necesar. Folositi mai multe condimente pentru a da un gust bun
mancarii, in loc sa o sarati.
Ceapa si usturoiul ofera multe alte beneficii sanatatii fara sa duca la problemele
pe care le cauzeaza sarea.
POLENUL
contine o serie de substante deosebit de importante pentru organism precum proteine,
aminoacizi liberi (aminoacizi esentiali ca arginina, histidina, leucina, metionina),
diferite glucide, mucilagii, substante grase, vitamine din complexul B, precum i
vitaminele A, D, E, C si saruri minerale, substante hormonale, antibiotice naturale etc.
Recomandari:
Stimuleaza buna dispozitie si are efect euforizant, creste capacitatea de concentrare si
memorare.
Combate astenia, putand fi folosit in convalescenta, stari de epuizare fizica, surmenaj
sau in astenia cronica a batranilor, senilitate, imbatranire prematura.
Ajuta in boli genito-urinare (colibacilozele, tulburarile de prostata, diferite forme de
astenie sexuala), oboseala, reface unghiile fragile, previne caderea parului, vindeca
anumite dermatoze.
Cura de polen este indicata si in hipertensiunea arteriala, fragilitatea vasculara si
capilara si arteroscleroza.
Combate caderea parului si il ajuta sa se regenereze si sa isi recapete aspectul sanatos
Previne rahitismul.
Previne accidentele vasculare cerebrale scazand tensiunea arteriala (la cei cu
hipertensiune) si creste tonusul cerebral, crescand capacitatea de invatare si de
memorare. Totodata combate senzatia de oboseala.
Are actiuni benefice la nivelul sistemului digestiv, imbunatatind digestia si tranzitul
intestinal, combate constipatia dar si diareea.
Contribuie la prevenirea imbatranirii si regleaza dezvoltarea armonioasa a organismului
uman.
Polenul este contraindicat persoanelor care sufera de diabet zaharat, obezitate, au exces
de colesterol si lipide in sange, precum si persoanelor care au alergie la polen.
Remedii naturiste contra racelii
Este incetatenita zicerea ca raceala tratata dureaza 7 zile, iar netratata o saptamana. In
consecinta, tratamentul (fie el naturist sau alopat) are, in principiu, drept scop doar
ameliorarea simptomelor racelii sau gripei. Asta nu inseamna ca trebuie sa ne lasam
prada bolii, sa zacem fara sa facem nimic.
Este indicat sa apelam la un tratament pentru ameliorare, dar si pentru a impiedica
dezvoltarea unor complicatii ce pot deriva dintr-o raceala netratata. Si, bineinteles,
recomandam tratamentul naturist, intrucat acesta nu are efecte secundare si rareori
prezinta contraindicatii.
Veti gasi in acest articol cateva dintre recomandarile eficiente.
Vom incepe cu regimul alimentar.
Acesta trebuie sa fie lejer, cu multe lichide sub forma de ceaiuri calde de plante
medicinale (sudorifice ca socul sau teiul si vitaminizante: macese, coacaze sau
catina), 4-6 cani pe zi, legume bogate in vitaminele C si A (morcovi, sfecla rosie, varza,
conopida, patrunjel, spanac, etc ), branza de vaci, iaurt, chefir, etc. Se mananca putin si
des, iar in primele zile ale gripei, bucatele trebuiesc fierte, inabusite sau pasate pentru
protectia intestinului. Se recomanda supe si creme de zarzavat, pireuri de legume,
putina varza murata, compoturi de fructe (facute in casa, nu cumparate din comert,
intrucat acelea contin conservanti). Abia cand va sculati din pat puteti trece la consumul
alimentelor crude, al salatelor si al fructelor (mere, portocale, mandarine, lamai, kiwi,
etc).
De asemenea, se va consuma zilnic hrean si ceapa. Se consuma 2-3 catei de usturoi de
doua trei ori pe zi, intre mese. Usturoiul este un antibiotic natural. Se vor evita
afumaturile, conservele, branzeturile fermentate, grasimile animaliere, condimentele
iuti, fasolea si mazarea uscate si cafeaua.
Usturoiul poate fi folosit si preventiv, in timpul epidemiei de gripa sau atunci cand
simtiti ca raceala va da tarcoale. Pentru a preveni imbolnavirea, mestecati cate o
jumatate de catel de usturoi dimineata, la pranz si seara. Daca raceala v-a prins deja,
zdrobiti cinci catei de usturoi, amestecati-i cu 10 lingurite de miere de albine si luati din
acest preparat cate o lingurita din jumatate in jumatate de ora. In usturoi s-au descoperit
mai mult de douazeci de substante antivirale si antibacteriene, care fac din el cel mai
puternic antigripal cunoscut.
Se stie foarte bine ca supa de pui combate raceala. Misterul eficientei acesteia pare sa fi
fost dezlegat la ultimele teste de laborator care au relevat ca deliciosul aliment reduce la
jumatate procesele inflamatorii cauzate de activitatea celulelor sistemului imunitar, care
fac membranele nasului si faringelui sa produca mucus. Pentru cei care sufera de
raceala, aceasta se traduce prin calmarea tusei, stranutului si reducerea secretiilor
nazale.
Fitoterapia este un alt segment al tratamentului naturist.
Gargara cu ceai concentrat de salvie sau cu solutie salina cu sare de mare. Salvia
contine substante desinfectante naturale iar solutia salina intareste capacitatea de
aparare naturala a mucoasei.
Maghiranul - se administreaza sub forma de infuzie: la o cana de apa clocotita se
pun intre o lingurita si jumatate si patru lingurite de pulbere de maghiran; se lasa
vasul acoperit 15-20 de minute, dupa care se strecoara. Indulcit cu miere, ceaiul
se bea intotdeauna fierbinte. La 10-15 minute vom transpira, eliminand din
abundenta toxine, in timp ce sinusurile si caile respiratorii superioare se vor
descongestiona. In faza de coctiune, inainte de declansarea bolii, se bea cate o
cana de ceai la 20-40 de minute, timp de cateva ore. In cazul cand gripa s-a
declansat, ceaiul se va bea numai in afara perioadelor de febra, cu aceeasi
frecventa, timp de o zi.
Busuiocul - administrat tot sub forma de ceai fierbinte cu miere, revitalizeaza
rapid organismul si ne invioreaza, ajutandu-ne de asemenea sa stopam procesul
gripal in orice faza a sa, dar mai ales in faza de debut. Se bea foarte cald,
inghitind lent si lasandu-l sa alunece pe gat, abtinandu-ne sa mancam in timpul
tratamentului. O doza de soc consta in 6-7 cani cu infuzie de busuioc indulcit cu
miere, baute la intervale de 15-30 de minute una de alta. Ceaiul se prepara prin
adaugarea a 1-2 tulpini florifere de busuioc la o cana de apa clocotita si lasarea la
infuzat timp de 15 minute; daca apare febra, se adauga si 1-2 lingurite de menta
la o cana de ceai.
Flori de tei - infuzie din 1-2 lingurite de flori la o cana de apa; se beau 2-3 cani pe
zi.
Flori si radacina de Ciubotica cucului, se recomanda si in cazul in care afectiunea
este insotita de tuse. Infuzie (din flori) sau decoct (din radacini) din 1 lingurita la
o cana de apa; se beau 2-3 cani pe zi.
Isop - infuzie din 1-2 lingurite de planta la 1 cana de apa; se beau 2-3 cani pe zi.
Nu doar plantele ca atare pot fi folosite in lupta contra racelii sau gripei, ci si combinatii
ale lor (sub forma de infuzie sau decoct), deseori dovedindu-se mai eficiente (sa ne
amintim de proverbul "unde-s multi puterea creste si dusmanul nu sporeste").
Astfel, se poate apela la:
Infuzie din o lingura de amestec la o cana de apa; se beau 2-3 cani pe zi, indulcite cu
miere. Se pot folosi:
- Scortisoara 10 g
- Flori de soc 30 g
- Sovarv 30 g
- Cimbrisor 10 g
- Radacina de Cerentel 20 g
Infuzie din 2 lingurite de amestec la o cana de apa; se beau 2-3 cani de zi. Se pot folosi:
- Flori de musetel 20 g
- Flori de soc 20 g
- Flori de tei 20 g
- Sovarv 30 g
- Cimbrisor 10 g
Decoct (prin fierbere 5 minute) din o lingura de amestec la o cana de apa; se beau 2-3
cani pe zi, indulcite cu miere. Se pot folosi:
- Flori de soc 20 g
- Flori de tei 20 g
- Tintaura 10 g
- Papadie 10 g
- Coaja de salcie 20 g
- Conuri de hamei 20 g
- iata mai jos cateva remedii rapide si naturale care va vor ajuta sa pastrati sub control
tensiunea arteriala si care sunt utile pentru evitarea capcanelor pentru sanatate, asociate
cu hipertensiunea arteriala netratata
- migdale crude - mancati un pumn de migdale crude in fiecare zi si veti observa ca va
avea loc scaderea semnificativa a tensiunii arteriale. Migdalele crude sunt bogate in
grasimi mononesaturate care s-a dovedit stiintific ca ajuta la scaderea nivelului de
colesterol din sange, reduc inflamatia arteriala si contribuie la scaderea valorilor ridicate
ale tensiunii arteriale.
Chiar daca acestea sunt bogate in grasimi si calorii, migdalele ajuta la scaderea in
greutate, construirea masei musculare si mentinerea unei stari optime de sanatate.
Atunci cand sunt consumate in combinatie cu nucile, de exemplu, se transforma in
unele dintre cele mai puternice alimente cu rol de protectie a sanatatii inimii.
- ardeiul iute - ardeiul iute este un vasodilatator puternic care ajuta la extinderea
vaselor de sange si imbunatateste circulatia sanguina. Acesta scade in mod natural
nivelurile tensiunii arteriale crescute prin acclerarea vitezei circulatiei sangelui.
Amestecati una sau doua lingurite de ardei iute cu putina apa calda sau ceai cu miere si
aloe vera pentru a reduce hipertensiunea arteriala. Daca gustul bauturii este prea picant,
puteti lua capsule de ardei iute.
- apa de nuca de cocos - bogata in potasiu, electroliti si alte elemente nutritive
importante, apa de nuca de cocos s-a demonstrat ca ajuta la mentinerea in limite
normale a tensiunii arteriale. In urma unui studiu s-a confirmat ca apa de nuca de cocos
poate sa scada in mod semnificativ tensiunea arteriala sistolica, dar si pe cea diastolica.
- cacao - bogat in flavonoide si substante nutritive antiinflamatorii, cacao este o alta
arma contra hipertensiunii arteriale. Flavonoidele din cacao au rol adaptogen si
protejeaza corpul impotriva stresului (una dintre cauzele frecvente de hipertensiune
arteriala). In plus, regleaza nivelul hormonului de stres din organism si echilibreaza
Tensiunea arterial ridicat poate fi meninut sub control prin adoptarea unui stil de
via sntos, dar i cu ajutorul unor remedii naturale, dintre care amintim:
ardeiul iute - este un vasodilatator puternic (extinde vasele de snge), ajutnd astfel la
mbuntirea circulaiei sangvine, scznd n mod natural nivelurile tensiunii arteriale
crescute prin accelerarea vitezei de circulaie a sngelui. Este de preferat ca ardeiul iute
s fie consumat n stare natural, n salate, de exemplu, dar dac gustul este prea
puternic putei amesteca dou lingurie de ardei iute cu puin ap sau ceai ndulcit cu
miere de albine n care ai adugat i aloe vera.
usturoiul - scade i el tensiunea arterial, fiind recomandat, drept tratament, maceratul
n alcool de usturoi, n cure de cte 3 luni, timp n care se consum cte 3 lingurie pe
zi. Maceratul n alcool se obine tind mrunt 2 cpni de usturoi, care se adaug ntrun borcan transparent din sticl, de 500g, care conine alcool de 70. Vasul se nchide
ermetic i se las la macerat pn cnd amestecul capt culoarea galben pai, dup care
se filtreaz i se pstreaz n borcan, nchis ermetic. Se poate lua i suc de usturoi, timp
de 30 de zile, cte 10 picturi ntr-un pahar de ceai sau ap. Tinctura de usturoi cu
ment se administreaz de 2-3 ori pe zi, la jumtate de or dup mas, lundu-se cte 10
picturi. Tinctura de usturoi cu ment se obine din 40 de cei de usturoi, 100 ml de
alcool rafinat i ment. Se cur i se piseaz usturoiul, se pune apoi alcoolul i se ine
soluia timp de 7 zile la cald. Se prepar infuzia de ment i se adaug peste tinctura de
usturoi. Dac aceste metode v provoac proble,e putei recurge la capsule cu usturoi,
din care luai 600-1200mg extract de usturoi mparit n 3 doze zilnice.
sfecla roie - sub form de suc, scade valorile tensiunii arteriale la doar o or de la
consum, fiind suficient un singur pahar pe zi, valorile tensiunii meninndu-se pe
parcursul ntregii zile. Se poate consuma i un amestec cintr-un pahar de miere de
albine cu un pahar de suc de sfecl rosie, un pahar de suc de morcov i sucul de la o
lmie. Din acest amestec, se ia cte o lingur, de 2-3 ori pe zi, la o or dup mas.
bananele - conin mult potasiu, element care ajut la scderea tensiunii arteriale,
diminund riscul apariiei unui atac cerebral cu pm la 38%. Cu ajutorul potasiului,
rinichii filtreaz mai mult sodiu, ajutnd vasele mici de snge s se relaxeze, echilibrnd
astfel circulaia sangvin. O singur banan asigur necesarul zilnic de potasiu al
organismului.
stafidele - se consum un pumn de stafide, de 3 ori pe zi, timp de 12 sptmni. Ca i
bananele, stafidele au un coninut ridicat de potasiu, dar i de antioxidani.
migdalele crude - sunt bogate n grsimi mononesaturate, care contribuie la scderea
valorilor tensiunii arteriale ridicate. Se consum cte un pumn pe zi.n combinaie cu
nucile, acestea ajut la protejarea sntii inimii.
macerata, timp de 7-8 zile, in 100 ml alcool de 70. Se iau cite 20-30 de picaturi, de 2-3
ori/zi.
4 bauturi care ajuta la scaderea tensiunii
5. Infuzie sau tinctura din paducel
Substantele chimice din paducel actioneaza atat direct asupra muschiului cardiac,
marind sau scazand puterea si rata batailor inimii, cat si asupra vaselor de sange,
relaxand arterele sangvine din jurul cordului; indirect, paducelul largeste vasele de
sange aflate aproape de suprafata pielii, scazand presiunea arteriala.
Paducelul va scapa de durerile de cap si inima
Infuzie din fructe: peste o lingura de fructe se toarna o cana de apa fierbinte si se lasa la
infuzat zece minute. Ceaiul se bea cand se raceste, cate 2-3 cani pe zi.
Tinctura se face din 6 linguri de frunze si din flori care se pun la macerat intr-un borcan
cu zece linguri de alcool, intr-un loc insorit. Dupa 14 zile se filtreaza. Se iau cate 3
linguri pe zi.
Schinduf
Seminele de schinduf reprezint cel mai eficient remediu pentru scderea tensiunii
arteriale. Pune 1-2 lingurie de semine de schinduf n ap clocotit i las-le la fiert
timp de 2 minute, dup care strecoar-le i f o past din ele. Mnnc o lingur din
aceast past dimineaa pe stomacul gol i n seara nainte de culcare. Pentru rezultate
notabile, ine cura timp de 2-3 luni.
Semine de pepene rou
Un compus numit cucurbocitrin, care este prezent n seminele de pepene rou,
dilat capilarele sanguine, mbuntete funcia renal i reduce nivelul tensiunii
arteriale n cazul artritei. Zdrobete 2 linguri de semine uscate i adug-le ntr-o can
de ap fiart. Dup o or, scoate seminele din can i ia 4 linguri de ap la intervale
regulate.
Piper rou
Acesta este printre cele mai bune remedii naturale pentru hipertensiunea arterial.
Aceasta mbuntete fluxul sanguin prin prevenirea depunerilor pe vasele sanguine.
Piperul rou poate fi adugat n supe sau la salatele de legume/fructe. Folosii doar un
vrf de cuit de piper rou, deoarece este foarte picant.
Suc de ceap
Ceapa este un remediu eficient pentru reducerea nivelului ridicat al tensiunii arteriale.
Poi consuma zilnic o ceap crud (de dimensiuni medii), sau poi amesteca 1/2
linguri miere cu 1/2 linguri suc de ceap i consuma acest amestec zilnic, de 2 ori
pe zi. Se poate observa o mbuntire a nivelului tensiunii arteriale dup aprox. 1-2
sptmni.
Usturoi
Ori de cte ori ai nivelul tensiunii arteriale ridicat, mnnc 1-2 cei de usturoi
zdrobii. Cnd este zdrobit, usturoiul genereaz hidrogen sulfurat, care ajut fluxul
sanguin i scade presiunea asupra inimii. Pentru rezultate mai bune, poi lua 5-6
picturi de suc de usturoi amestecate cu 4 linguri de ap de dou ori pe zi.
Lmie
Lmia este una dintre cele mai bune remedii pentru hipertensiune. Aceasta face ca
vasele de snge s fie moi i flexibile, innd sub control, astfel, tensiunea arterial.
Lmia conine cantiti mari de vitamina B, deci consumul regulat ajut la prevenirea
insuficienei cardiace. Dac ai hipertensiune, atunci trebuie s bei suc proaspt de
lmie de cte ori este posibil. Cea mai bun variant este s-l bei dimineaa, pe
stomacul gol, amestecat cu ap cald. Pentru rezultate excelente, evit adugarea de
sare sau zahr.
Miere
Mierea are un efect calmant asupra vaselor de snge i ajut la reducerea nivelului
tensiune arterial. Este recomandat s consumi zilnic 1-2 linguri de miere, dimineaa,
pe stomacul gol. Pentru rezultate i mai bune, f un amestec dintr-o linguri de miere,
1 linguri de suc de ghimbir, 2 lingurie de semine de chimen i mnnc din acesta
de dou ori pe zi. O alta variant este consumul, pe stomacul gol, de miere amestecat
cu suc de busuioc.
Banane
Banana este unul dintre cele mai bune remedii natural pentru hipertensiunea arterial,
datorit nivelului ridicat de potasiu pe care l conine. Mnnc 1-2 banane pe zi, pentru
a menine tensiunea arterial sub control. Alte alimente similare: spanac, caise uscate,
suc de portocale, stafide, coacze, cartofi dulci la cuptor, dovlecei, i pepene galben.
elin
Mnnc elina regulat pentru a vedea o mbuntire a nivelului tensiunii arteriale. De
asemenea, ajut la reducerea hormonilor stresului care contract vasele de snge,
mrind nivelul tensiunii arteriale. Poi mnca o elin pe zi, alturi de un pahar cu ap
plat.
Ap de nuc de cocos
Dac suferi de hipertensiune, este esenial s-i menii corpul foarte bine hidratat. Bea
zilnic 40 ml. de ap/kilocorp (dac ai greutatea de 60 kg., bea 2400 ml.). Pentru
rezultate i mai bune, adaug n dieta ta apa de nuc de cocos i uleiul de nuc de
cocos.
HIPERTENSIUNEA ARTERIALA (HTA)
Prin hipertensiune arteriala se ntelege presiunea prea mare de curgere a sngeluiprin
artere. Hipertensiunea este un efect care se manifesta datorita unor cauze necunoscute
de medicina sau a unor boli (hipertiroidie, boli renale, diabet, boli ale inimii) si este
foarte periculoasa deoarece adesea nu prezinta nici un semn sau simptom alarmant.
Varsta medie de aparitie a HTA este de 45 de ani.
Cresterea tensiunii arteriale are doua mari efecte negative asupra organismului uman:
mbatrnirea vaselor de sange si suprasolicitarea inimii. Cele mai importante
complicatii ale hipertensiunii arteriale sunt: insuficienta cardiaca, angina pectorala si
infarctul miocardic, accidentul vascular cerebral, insuficienta renala. De asemenea,
hipertensiunea arteriala contribuie la accelerarea procesului de ateroscleroza. Astfel, se
ajunge la ngrosarea vaselor si la frnarea aportului de oxigen n tesuturi.
Descoperirea unei tensiuni crescute nu indica neaparat o hipertensiune arteriala
permanenta. Tensiunea poate creste in imprejurari diverse, cum ar fi efortul
fizic,emotiile, consumul exagerat de lichide, folosirea unor substante (cafea,
energizante) sau altitudinea mare. Valoarea optima pentru HTA este 120/80 mmHg si se
masoara cu un aparat special numit tensiometru. Noile aparate moderne sunt cu citire
automata si cu afisaj digital.
Simptome
Tensiunea arteriala crescuta se manifesta prin:
- ameteli, vertij (senzatie de lipsa de echilibru)
Dorina de a controla totul i de a rezolva situaiile din viaa mea, determin creterea
tensiunii, care poate deveni incontrolabil. Triesc o fric profund de a fi respins, m
simt n pericol i sunt tot timpul n alert. A vrea s mi diminuez nivelul de stres.
Hipertensiunea pe care o am i poate avea originea i n frica mea de moarte, contient
sau nu i n dorina mea de a profita la maximum de via, deoarece vreau s mi
realizez ct mai multe dintre obiectivele fixate. Dac nu reuesc s u att de bun ct
mi doresc, att pe plan zic, ct i pe plan intelectual, presiunea i tensiunea vor fi
enorme. Am tendina de a fi hiperactiv, ceea ce m ajut s uit grijile.
Atitudine pozitiva
Trebuie sa evit acumularea care provoac explozia. nv s am ncredere n mine.
Accept faptul c nu mai am nevoie de aceast presiune pentru a m simi viu. M accept
aa cum sunt i recunosc faptul ca sunt o in unic.
Sfaturi Utile
Urmariti sa nu mai consumati medicamente cu betablocheri, care inhiba bataile
normale ale muschiului inimii, reducand randamentul ei natural. Aceste medicamente
duc inevitabil la:
- distrugerea sigura a muschilor inimii si ca urmare la boli cronice de inima
- lipsa de putere si energie
- oboseala cronica
- infectii in sange datorita lipsei de oxigen si de sange proaspat in extremitati
- slabirea sistemului imunitar
- slabirea tuturor organelor (toate organele sunt alimentate si intarite cu sangelepompat
de inima)
- capacitate cerebrala scazuta
Alte medicamente date impreuna cu betablocherii sunt medicamente care
"subtiaza"sangele, adica care altereaza in mod artificial consistenta lui sau medicamente
care dilata arterele. Nici unul dintre aceste medicamente nu elimina cauzele, ci doar
efectele. Insa, daca sunteti intr-o criza, atunci este evident ca sunt necesare
medicamentele, urmand ca apoi sa faceti tot ce puteti ca sa eliminati si cauzele.
In cazul hipertensiunii trebuie tratate cu remedii naturiste atat organele (rinichii si
ficatul) care duc la cresterea ei, dar mai ales cauzele psihice care duc la dereglarea
acestor organe: supararea, depresia, tristetea si enervarea.
Deci, foarte eficiente la vindecarea cauzelor hipertensiunii ar fi remedii care inlatura
depunerile din rinichi, drenoare renale si hepatice, impreuna cu remedii naturale
contra depresiei sau a irascibilitatii ori cele care trezesc voia buna si care
conferaechilibru emotional.
Tratamente naturiste
In tratarea hipertensiunii arteriale se recomanda un regim alimentar ce consta in
reducerea sarii din alimentatie si scaderea greutatii in cazul obezitatii. Vor fi evitate
pranzurile copioase, bauturile alcoolice, cafeaua, grasimile, alimentele care maresc
acidul uric in sange (conserve, carne) si fumatul. Se vor consuma alimente bogate n
potasiu, calciu, magneziu, iod, vitamina C i acizi grai (Omega-3, Omega-6). Aceasta
dieta trebuie asociata cu micare ntre 30 i 60 de minute, de ase ori pe sptmn.
Alimente bogate in potasiu: germeni de grau, fulgi de cartofi, patrunjel, leguminoase (in
special soia), mere, stafide, caise (uscate), piersici (uscate), prune (uscate), fistic,
migdale dulci, castane, smochine, curmale, arahide si drojdie de bere.
Alimente bogate in iod: galbenus de ou (crud), ridiche, brocoli, spanac, ciuperci
champignon, arahide, caju.
Acizi grasi (Omega-3, Omega-6) se gasesc in: ulei de canepa, uleiuri vegetale
extravirgine, seminte, nuci. Acestea scad colesterolul si impiedica depunerea lui pe
artere.
Se recomanda cura cu suc de telina si morcov (150 ml pe zi), dar si consumul de
telina si morcov sub forma de salata, in cure de 6 saptamani. Acest remediu are si
capacitatea de a reduce colesterolul.
"Daca hipertensiunea este cauzata de o boala renala, dupa trei saptamani de tratament
cu argila, tensiunea revine la parametri normali. Multe persoane aflate in aceasta
situatie, dupa ce au consumat ani de zile medicamente hipotensive, au ajuns dupa
ocura de argila la 13/7, fara sa mai ia nici un medicament." - Mircea Bocan
Flavonoidele din frunzele de Ginkgo-biloba previn ateroscleroza, avand si proprietati
vasodilatatoare si antihipertensive importante.
Se poate face macerat la rece din plante cu efect hipotensor, precum: paducel, talpagastei, coada-calului, tei, vasc, isop, traista-ciobanului, obligeana, macese.
Se pun 2-3 lingurite de amestec de plante in 400 ml apa si se lasa 12 ore la macerat,
apoi se strecoara si se bea in mai multe reprize.
borcan care se inchide ermetic. Se consuma cate 2 lingurite, cu o ora inainte de masa
sau cu 2-3 ore dupa masa, de 3 ori pe zi, timp de 3 luni.
Reteta cu aloe. Cateva frunze de aloe se tin 12 zile in partea de jos a frigiderului,
invelite intr-o hartie (ca un rulou), astfel incat capetele sa nu fie acoperite. Biostimulate
in acest fel, se dau apoi prin masina de tocat, ca sa se obtina o jumatate de pahar de
masa verde. Se amesteca cu 4 lamai tocate impreuna cu coaja (semintele se arunca), un
pahar de miere de albine si un pahar de tuica. Se consuma cate 2 linguri, de doua ori pe
zi.
Inspiratii cu tinctura de valeriana (odolean). Este o metoda care ajuta la scaderea
tensiunii, eliminarea durerilor de inima, a spasmelor vaselor sanguine din creier, a
insomniei, la imbunatatirea vederii. Inainte de culcare, mirosul picaturilor de valeriana
se inspira pe nas, numarul de inspiratii crescand treptat. In primele zile se face cate o
inspiratie superficiala cu fiecare nara, apoi cate doua inspiratii, crescand numarul pana
la 5-6 inspiratii cu fiecare nara. In primele zile pot aparea dureri de cap, care cu timpul
dispar.
Flori de hamei. Pentru prevenirea cresterii tensiunii care apare seara sau in timpul
noptii, este indicat sa se puna in fata de perna 4-5 flori sau o mana de frunze cu flori de
hamei.
Leac cu usturoi. Dimineata, inghititi un catel de usturoi fara a-l mesteca, si beti apa rece
dupa el. Se procedeaza astfel pana cand tensiunea va scadea.
Castane salbatice. 2-3 castane proaspete se pun in buzunarul stang si din cand in cand se
amesteca cu mana.
Muscate. O frunza de muscata se striveste putin intre degete si se leaga, la ambele
maini, in zona unde se ia pulsul. In scurt timp, tensiunea se va normaliza.
Retete cu alimente
In reglarea tensiunii, in loc de medicamente, se pot folosi cu mult succes si unele
alimente. Stramosii nostrii foloseau faina de porumb (malaiul). Seara, intr-un pahar in
care s-a pus o lingura de faina de porumb, se toarna apa fierbinte (dar nu clocotita), se
acopera paharul si se lasa toata noaptea. Dimineata, imediat dupa trezire, se consuma
doar apa. Periodic se masoara tensiunea.
Dimineata, se consuma 5-7 mieji din samburi de caise.
O lingura de scortisoara se amesteca cu 3 linguri de zahar. Se consuma cate o lingurita,
de 3 ori pe zi, cu o ora inainte de masa, timp de 10 zile, luandu-se periodic tensiunea.
Scortisoara mai poate fi amestecata cu miere de albine sau cu lapte acru.
Faina de hrisca. Hrisca se prajeste intr-o tigaie, pana devine inchisa la culoare, apoi se
da prin rasnita de cafea. Pentru a se controla reactia organismului, prima data se ia
tensiunea si se consuma o lingurita de faina, fara sa se bea nimic. Dupa o ora, se ia din
nou tensiunea. Daca reactia organismului este slaba, puteti consuma cate 2 lingurite
zilnic. Consumul in doze mai mari (2-3 linguri pe zi) duce si la scaderea nivelului
glicemiei (concentratia de zahar in sange), dar tratamentul dureaza ani de zile. Ca
tratament pentru scaderea tensiunii, faina de hrisca se consuma dimineata cu apa sau
ceai, cu o ora inainte de masa.
Dude. De trei ori pe zi se recomanda consumarea fructelor de dud, cate 1-2 linguri.
Pentru iarna fructele pot fi congelate.
Fiertura de nuci si miere. 4 nuci, pisate cu coaja cu tot, se amesteca cu cate o lingura de
flori de soc si una de miere de albine. Peste amestecul obtinut se toarna 0,5 l de apa si se
pune la foc mic. Se fierbe 30 de minute, se lasa sa se raceasca si se strecoara. Se bea
cate o lingura de trei ori pe zi, inainte de masa. Dupa consumarea lichidului, se face o
pauza de o luna, dupa care tratamentul se repeta.
Reteta cu cafea. O lingurita plina varf de cafea, o lingurita rasa de acid citric (sare de
lamaie) la 100 ml de apa. Se fierbe amestecul si se bea cald cu inghitituri mici. Nu se
mai bea nimic dupa aceea. Chiar din timpul cand beti va veti simti mai bine. Dupa
tratament, timp de 30 minute, tensiunea se restabileste.
pahar gol. Mainile se ridica sus, deasupra capului si se toarna atent apa dintr-un pahar in
altul, de 30 ori. Apa ramasa (care nu s-a varsat) se bea incet, cu inghitituri mici. La
inceput o sa va tremure mainile, dar cu timpul, in pahar o sa ramana tot mai multa apa,
tensiunea scade treptat, dispar durerile de cap si alte manifestari specifice.
Tratamente cu plante
Seminte de marar: 4 linguri de seminte de marar se dau prin rasnita de cafea, se
amesteca cu 21 de lingurite de zahar si se consuma dimineata, pe nemancate, cate o
lingurita, cu apa.
Ceai de zmeura. La 250 ml de apa clocotita, se pun 5-6 frunze de zmeur maruntite, se
acopera bine sau se tin in termos timp de 30 de minute. Frunzele pot fi folosite de 3-4
ori. Se bea de 2 ori pe zi, dimineata si seara, timp de 7 zile. Dupa o pauza de 5-7 zile
tratamentul se repeta.
Frunze de muscata. O lingura de planta se infuzeaza intr-un pahar de apa clocotita, 2030 minute, si se bea cate o lingura, de 4-5 ori pe zi.
Cuisoare. Peste 12 cuisoare (condiment), faramitate, se adauga 9 linguri de apa clocotita
si se lasa 24 de ore. A doua zi se prepara aceeasi doza. Toata cantitatea obtinuta se
consuma in 3 zile, cu 30 de minute inainte de masa, dupa urmatoarea schema: in prima
zi cate 3 linguri, a doua zi cate 2 linguri, iar a treia zi cate o lingura. Cura se repeta de 3
ori, cu o pauza de 3 zile intre cure.
Fenicul. 10 g de seminte de fenicul, amestecate cu un pahar de apa clocotita, se tin intro baie de aburi sau in termos timp de 15 minute, se racesc si se strecoara. Se adauga apa
fiarta pana la 200 de ml si se consuma in timpul zilei. Daca in urma tratamentului sau
din alt motiv, tensiunea a scazut prea mult, puteti obtine cresterea ei, tinand sub limba,
timp de 2-3 minute, o frunza de dafin nu prea mare.
Hipertensiunea arteriala
Majoritatea persoanelor se simt sanatoase in stadiile timpurii ale hipertensiunii,
stare cunoscuta sub denumirea comuna de tensiune arteriala mare. De regula sunt
prezente putine simptome. Lasata nedetectata si netratata tensiunea arteriala mare se
poate transforma in factor cauzal ce contribuie la problemele coronariene, la
imbolnavirea vaselor de sange si la degenerarea rinichilor.
Nivelul exact de la care tensiunea arteriala mare incepe sa fie daunatoare nu este
cunoscut. Comparatiile statistice indica faptul ca bolile vasculare sunt mult mai
frecvente pe masura ce tensiunea arteriala creste.
Tensiunea arteriala mare tinde sa fie mostenita. Reactia la diverse influente fizice si
emotionale poate de asemenea sa duca la ridicarea tensiunii arteriale. Aceste influente
includ regimul alimentar, sportul, expunerea la frig, anxietatea, certurile, sentimentele
de vinovatie sau alte tulburari emotionale. Odata crescuta, tensiunea arteriala poate
ramane la un nivel mare, nesanatos.
Este de dorit un nivel scazut al tensiunii arteriale. In general, cu cat sunt mai mici
valorile citite, cu atat mai bine. In caz de soc, totusi, tensiunea arteriala poate scadea
periculos de mult. Se considera a fi normal a avea o tensiune arteriala joasa si un puls
care sa fie suficiente pentru mentinerea circulatiei. Diferenta dintre valorile sistolice si
cele diastolice ( valorile mari si mici inregistrate ) obtinute la masurarea tensiunii este in
media 40 mmHg. Daca aceasta scade sub 10 circulatia sangelui nu se mai poate
mentine.
Masuri de prevenire :
1. Miscarea ajuta vasele de sange sa-si mentina un tonus sanatos. Gimnastica egalizeaza
tensiunile dintre diviziunile autonome si cele somatice ale sistemului nervos si ajuta la
curatarea sangelui de grasimile si zaharurile in exces.
Se recomanda activitati utile cum sunt gradinaritul sau lucrul prin curte, in ritm
moderat, cam o ora in fiecare zi. Un ritm sanatos de miscare poate fi descris ca viguros
dar nu violent. Munca in aer liber este de regula mai benefica decat cea la interior. Chiar
si sentimentul de satisfactie pentru munca bine facuta ajuta la stabilizarea tensiunii
arteriale.
2. Alergati pe loc timp de 6 minute, de 2 ori pe zi pentru scaderea tensiunii arteriale.
3. Incordati muschii, incepand cu cei de la picioare, coapse, spate si mentineti asa timp
de cateva secunde. Relaxati-va treptat. Apoi, incordati muschii abdomenului si
pieptului. Repetati incordarea si relaxarea treptata in zonele indicate pana cand dispare
toata tensiunea. Treceti la brate, gat si cap. Faceti acest exercitiu de doua ori pe zi.
4. Pentru calmare, faceti o plimbare lunga in ritm alert pentru a va consuma surplusul de
energie nervoasa. Concentrati-va asupra frumusetilor naturii, a cerului si copacilor, a
pietrelor si florilor in timp ce mergeti. Stresul vietii poate fi in mare masura eliminat
dand atentia corespunzatoare exercitiilor pe care le faceti, regimului non-stimulativ si
unei filozofii de viata adecvate. Trebuie sa nu fie atata stres in cadrul numarului de ore
de activitate dintr-o zi incat sa poata cauza unei persoane sanatoase o cadere mentala
sau fizica. O plimbare lunga in pas rapid sau gradinaritul in ritm sustinut pot reduce
tensiunea nervoasa.
5. Practicati un exercitiu de respiratie profunda de trei ori pe zi. Exercitiul de respiratie
profunda implica inspiratii foarte profunde tinute pana se numara la 20, expirand si apoi
tinand pana se numara la 10. Acest exercitiu se poate face in timpul condusului.
Repetati de 20-60 de ori.
6. Urmati un regim alimentar non-stimulativ care inseamna bauturi fara cofeina, fara
ciocolata, alcool, condimente si produse fermentate sau vechi. Branza poate si ea
contribui la cresterea tensiunii arteriale. O substanta din branza numita tirasina se
descompune in tiramina, o substanta chimica capabila sa constrictioneze vasele de
sange si sa produca dureri de cap sau tensiune arteriala crescuta.
Mancati putine alimente concentrate si multe alimente asa-zis neconcentrate cum sunt
fructele, legumele si cerealele integrale.
cum ar fi:
- zi de lapte - 6 cni de lapte fiert, bute din 2 n 2 ore;
- zi de mere - 150-300 g mere, de cinci ori pe zi;
- zi de pepene rou - 300 g pepene rou, de cinci ori pe zi;
- zi de salat - de 4-5 ori pe zi, cte 200-250 g salat cu ulei;
- zi de iaurt - de 6 ori pe zi, cte 30 g iaurt sau kefir.
BUTURI
Suc proaspt de tomate
Sucul de tomate proaspt este un tonic vascular. Se aleg roiile bine coapte, sntoase,
ntregi. Se ndeprteaz codiele, se spal, se scurg, se trec prin maina de tocat sau storctor. Se bea cte un pahar zilnic, timp ndelungat.
Ceai diuretic din ceap i miere
50 g miere, 200 ml ap, 100 g ceap. Ceapa se cur, se fierbe 5 minute, ntr-un vas
acoperit, la foc moale. Se rcete puin, se stoarce, se strecoar i la lichidul rmas se
adaug mierea. Se amestec bine i se bea cldu, seara la culcare. Este contraindicat
dispepticilor, celor cu ulcer stomacal i duodenal i celor cu gastrite hiperacide.
Butur de dovleac fiert
500 g miez de dovleac, fr semine, se taie bucele i se fierb ntr-un vas emailat, cu
ap ct cuprinde. Dup ce s-a nmuiat dovleacul, se scurge apa i se pstreaz. Dovleacul fiert se pune ntr-un vas i se freac cu lingura de lemn pn ce se face o past
fin, apoi se adaug apa n care a fiert i se amestec pn la omogenizare. Butura rezultat se consum n 2 reprize, dimineaa i seara. Cura dureaz 30 de zile.
n cazul acestei afeciuni v recomand un tratament natural. ncepei cu prepararea prin
maceraie la rece a ceaiului de vsc. Se pun 3 lingurie de plant mrunit ntr-un vas,
peste care se toarn 200 ml ap rece. Se las la macerat 8-10 ore, dup care se strecoar.
n ceaiul astfel obinut (nu se nclzete) amestecm sucul de la o lmie i o linguri
de miere de albine. Se bea dimineaa, la prima or de la trezire, cu nghiituri mici. La
prnz i seara, continuai cu urmtorul preparat: dou cpni de usturoi se cur i se
piseaz bine, dup care se toarn deasupra 500 ml ulei de msline. Sticla se ine la loc
clduros 3 zile, agitndu-se n fiecare zi. Din acest macerat se ia cte o lingur, dup
masa de prnz i sear. Necesarul de lichide este de 1,5-2 l pe zi.
Plantele medicinale nu scad brusc tensiunea arteriala (de aceea ele nu pot inlocui
medicatia hipotensoare), dar nici nu au efecte adverse, si daca sunt administrate in
paralel cu medicamentele, un timp suficient de lung (minimum 6-9 luni), mai ales sub
forma de pulbere si in asociere cu o dieta curativa adecvata, ele isi vor insuma efectele.
Fitoterapia poate influenta ritmul cardiac si vasodilatatia arteriala si capilara, iar atunci
cand boala nu are drept cauze leziuni organice (renale) ajuta la reducerea importanta a
dozelor de medicamente (in formele avansate) si chiar le elimina complet (in
hipertensiunile usoare).
Dieta
Urmareste eliminarea factorilor de risc aterosclerotici si a excitantelor mai sus amintite.
Dintre alimentele recomandate zilnic amintim: patrunjel - 30 g, mere - 200 g, varza 100 g, tarate de grau in mancare - 50 g, paine integrala. Doctorul Jean Valnet recomanda
bolnavilor de HTA si fragi, masline, struguri, orez, secara si alge ("Tratamentul bolilor
prin legume, fructe si cereale"). La meniul zilnic, se mai pot adauga: fasole verde pastai,
spanac, sparanghel, ardei gras verde, rosii, usturoi (1-2 catei pe zi, in cure de 10-15
zile), castravete, dovlecei, soia, praz, telina, papadie, porumb, pere, pepene galben,
caise, prune.
Sucuri proaspete (in cure de cate 10 zile/luna) din: 1. mere (300 ml) cu morcov (200 ml)
si apa (300 ml); 2. varza (100 ml) si apa (100 ml); 3. morcov (100 ml) cu portocale (100
ml); 4. castravete (100 ml) cu grapefruit (100 ml) si apa (100 ml); 5. aloe vera (40 ml)
cu (50 ml) apa. Sucurile se beau cu inghitituri mici, dupa apetenta si preferinta
fiecaruia, cel mai bine dimineata.
Alimente interzise: grasimi animale, unt, margarina, smantana, cafea, exces de sare si
condimente.
Relaxarea reduce HTA
gargara.
7. n cazul ulcerului de stomac sau enterite, zilnic 40 picaturi puse n 100 ml lapte cald.
Se bea pe stomacul gol.
8. Bataturi, cheratite se trateaza astfel: nainte de culcare se mbiba o bucata de vata n
tinctura de propolis si se aseaza pe locul dureros, ziua se poate folosi alifia de propolis
(Atentie, cheratitele ramn nca dureroase zile ntregi).
9. La afectiunile pielii, daca pacientul suporta spirtul, locurile bolnave sunt frecate cu
tinctura de propolis. Afectiunile dispar repede (n cazul cnd spirtul nu este suportat,
propolisul trebuie amestecat ntr-o crema).
10. Dupa barbierit, ne spalam pe fata , n 100 ml apa calda adaugam 40-50 picaturi de
tinctura de propolis.
11. n cazul TBC pulmonar, de trei ori pe zi cte 30 picaturi intern, si saptamnal, de
doua ori se fac inhalatii cu 100 picaturi de tinctura de propolis la litru apa fierbinte.
12. Omul beat se poate trezi din betie daca ia 50 picaturi tinctura de propolis n 100 ml
apa rece.
13. n boli micotice ntre degete, locurile bolnave sunt unse cu tinctura de propolis.
14. La dureri de stomac, se recomanda 50 picaturi tinctura de propolis n 100 ml apa.
Durerile dispar repede. Compozitia este recomandata si n cazul parazitozelor
intestinale, zilnic de doua ori, pe stomacul gol.
15. La durerile de masele, se pune o vata mbibata cu tinctura de propolis (propolisul
curat pus pe gingia dureroasa sau pe maseaua cariata alina durerea si mpiedica
infectia).
16. n cazul ranilor vechi, se spala rana cu extractie de lipan, apoi se unge de mai multe
ori cu tinctura de propolis. Dupa o perioada scurta, edemele si durerile dispar.
17. n cazul arsurilor de gradul 1. Rana trebuie unsa de mai multe ori cu tinctura de
propolis. n aceste cazuri se formeaza vezicule.
18. Cnd medicamentele facute din plante sau materiale sintetice nu dau rezultate. Nu
se recomanda n cazul persoanelor alergice. Cei sensibili la propolis nu le folosesc.
Bautura de propolis:
se recomanda mai mult din cauza influentei sale pozitive n prevenirea bolilor n
perioadele reci ! Radem 15-20 g propolis solid si l introducem ntr-un litru de palinca
de buna calitate. Dupa astupare, se agita de mai multe ori. Peste cteva saptamni se
obtine o bautura amaruie, din care se bea un paharel nainte de culcare.
Tinctura de Propolis.
Actiuni: Intern: analgezic, antihemoragic, antifungic, antiseptic al cailor respiratorii
medii si superioare, antiseptic intestinal si urinar, antiviral, bacteriostatic si bactericid
(anihileaza streptococii, stafilococii, salmonella, proteus), febrifug, regenerant epitelial,
stimuleaza procesele de regenerare n ansamblu, stimulent imunitar. Extern:
antiinfectios puternic si cu spectru larg, cicatrizant, analgezic, regenerativ epitelial.
Indicatii:
fusese pur si simplu trimis acasa sa moara si care cu acest remediu a fost complet
restabilit in cateva luni. De asemenea, cu acest tratament s-a vindecat o cititoare din
Magurele - Prahova, d-na Georgeta Stanciu, de hepatita acuta si psoriazis. Iata reteta:
Mod de preparare: In 3 l de apa se pun la fiert 3 lingurite de radacina de dud
maruntita (Morus alba) si cate 1 lingurita din radacinile urmatoarelor plante: maces
(Rosa canina), pir (Agropurym repens) si urzica vie (Urtica dioica). Se lasa sa fiarba la
foc mediu pana cand mai ramane 1 l de apa, dupa care se da deoparte vasul, se adauga
jumatate de lingurita de iarba de rostopasca si se lasa sa se raceasca, dupa care se
filtreaza.
Administrare: se consuma 1 l de preparat pe stomacul gol, pe parcursul unei zile,
iar a doua zi se face o noua portie (intotdeauna se consuma ceai proaspat). In cazul
ascitei, se face tratament pana abdomenul ajunge la volumul normal, dupa care se face o
pauza de doua saptamani si apoi se reia.
Cateva observatii importante:
- pentru a marunti radacinile de dud si maces - specii arborescente cu radacini
foarte tari, lemnoase
- se recurge la o lama cu care se taie aschii subtiri din radacina, ca si cum am
ascuti un creion.
- radacina de dud este extrem de importanta in ascita (acumularea de lichid in
cavitatea abdominala), ajutand la eliminarea lichidului respectiv prin urina. Din cauza
acestei radacini, cat timp va lua ceaiul, pacientul va urina foarte des, iar la inceputul
tratamentului urina va fi de culoare rosie - simptome normale, care arata ca procesul de
vindecare a inceput.
- pe timpul tratamentului se tine regim sever (fara carne, grasimi, alcool, prajeli) si
se recomanda odihna absoluta la pat in primele doua-trei saptamani.
- dupa vindecare se va relua tratamentul in fiecare an cate una-doua luni.
in care este contraindicat aportul de lichide, se foloseste pulberea din aceleasi plante. Se
amesteca 1 lingurita de pulbere de pedicuta cu 2 lingurite de urzica si se administreaza
aceasta cantitate de planta in doua reprize, pe stomacul gol, dimineata si seara.
Reteta 2 - Macerat la rece de obligeana: 1 lingura de radacina maruntita se pune
seara la macerat in 250 ml de apa rece. A doua zi dimineata se strecoara si se beau cate
2 linguri, cu o jumatate de ora inainte si dupa mesele principale, adica de sase ori pe zi.
Reteta 3 - Cataplasme cu coada-calului: 2 pumni de planta se pun intr-o sita,
deasupra unei oale in care se fierbe apa, astfel incat planta sa fie atinsa numai de aburi.
Cand se inmoaie si devine fierbinte, se pune intr-o carpa de bumbac sau tifon, apoi se
aplica pe locul ficatului, acoperind-o cu un prosop si cu un fular de lana. Dupa aceea,
pacientul se va baga in pat unde va sta bine acoperit (daca se poate, toata noaptea).
Important: daca apare o senzatie de disconfort la punerea cataplasmei fierbinti, atunci
planta se va lasa sa se raceasca putin inainte de aplicare.
Un caz concludent
D-na Draganescu Olga din Simeria, judetul Hunedoara, a facut tratamentul cu
aceste plante, cu un succes deosebit in cazul unei boli de ficat la care medicii au ridicat
neputinciosi din umeri. Iata povestea ei, spusa cu propriile-i cuvinte: "In anul 1996, la
doi ani dupa o operatie pe colecist, mi-au aparut pe cei doi lobi ai ficatului doua
hemangioame de marimi diferite (18 si 8 mm). Intr-o luna, am slabit 6 kg si oboseam
foarte tare. Am fost trimisa la Cluj, la un medic care a confirmat diagnosticul,
spunandu-mi ca nu se poate face nimic, ca nu exista tratament pentru asa ceva. Fiind
abonata la revista <<Formula AS>>, am inceput sa caut retete naturiste recomandate
pentru bolile de ficat: hepatita, ciroza. Asa mi-am facut un tratament cu ceai de pedicuta
si de urzica, cu macerat de obligeana si comprese fierbinti de coada-calului, aplicate pe
ficat. Tratamentul acesta l-am tinut trei luni, dublat si de urmatorul regim: multa urda de
vaca, iaurt, paine prajita, foarte putina carne fiarta si foarte multe fructe. In urma acestui
tratament, am mers la control si medicii au fost foarte mirati, constatand ca unul din
hemangioame a disparut, iar celalalt s-a micsorat. Acum, cand va scriu, ma simt foarte
bine. Mi-am facut de curand o ecografie si hematoamele au disparut. Nu vreau sa inchei
aceasta povestire inainte de-a spune ca am mare incredere in revista <<Formula AS>>".
un ficat obosit). Singurul motiv pentru care acest remediu a fost inclus in grupajul de
fata este chiar eficienta sa dovedita. Iata reteta:
Mod de preparare: In 5 litri de tuica (tescovina tare, care se face din boasca de la
struguri) se introduce 1 kg de ceapa de apa (este ceva mai lunguiata, iar la gust este
dulce), taiata marunt, si se lasa la macerat langa o sursa de caldura vreme de 15 zile,
timp in care se agita de doua-trei ori pe zi. Dupa trecerea timpului de macerare,
preparatul capata o culoare galbuie, ca aceea a paiului. Atunci se strecoara, se pune in
sticle de 1 litru bine astupate si se pastreaza la loc racoros si intunecos. Se beau zilnic
30 ml (aproximativ 2 linguri) din acest preparat, dimineata, pe stomacul gol, si se sta 30
de minute culcat pe partea dreapta. Dupa aceea se poate manca (se tine un regim strict
lacto-vegetarian). Se exclud pe timpul tratamentului tigarile, cafeaua, alcoolul,
condimentele, sifonul, sucurile sintetice. Dupa terminarea intregii cantitati de preparat,
numai daca este nevoie, tratamentul se va relua dupa o pauza de 30 de zile.
Observatii importante:
- pentru ca alcoolul sa nu afecteze ficatul, extrem de solicitat de boala, preparatul
va fi dizolvat in apa (minimum o cana pentru o doza de 2 linguri), ceea ce va face
concentratia de alcool sa ajunga la un prag acceptabil.
- in paralel cu acest tratament pot fi luate si alte remedii.
- cea care ne-a trimis reteta a tinut sa ne precizeze la sfarsitul scrisorii (publicata
in F. AS nr. 351): "Daca aceasta reteta-minune este asociata cu rugaciuni si credinta in
Dumnezeu, insanatosirea va fi mult mai rapida".
5. Cura cu aloe
Aloe este o planta cu frunze lunguiete, carnoase, acoperite cu un strat ca de ceara.
Ea poate fi cultivata acasa in ghivece sau poate fi cumparata de la vanzatorii din piete
sau de la florarii, unde se gaseste tot mai frecvent (pretul mediu al unui ghiveci de aloe
matur, in functie de marimea plantei, este de 50.000 - 100.000 lei). De obicei se
folosesc plantele de 3-5 ani, cand au maximum de putere terapeutica. Aloe vera este
extrem de eficienta in tratamentul bolilor de ficat prin cele doua substante active pe care
le secreta: latexul - o substanta cu gust amar, cu efecte tonice hepatice, laxative,
stimulente si gelul - cu un gust neutru, cu proprietati imunostimulatoare, stimulente ale
proceselor de dezintoxicare. Aloe si anghinarea sunt singurele plante din lume
cunoscute pana in prezent care ajuta la refacerea structurii normale a ficatului - element
esential in vindecarea cirozei. De asemenea, cura cu aloe este extrem de eficienta in
vindecarea hepatitelor virale de toate tipurile (A, B, C, D, E), atat in faza cronica, cat si
acuta.
Mod de administrare: se consuma planta cruda, din care se rupe cate o bucata de
frunza de o lungime egala cu dublul distantei degetului aratator, care se consuma pe
stomacul gol - una dimineata si una seara. Frunza se rupe, se spala bine sub jet de apa
rece, apoi se mananca imediat, mestecand foarte bine (de 40 de ori minimum). Frunza
se recolteaza chiar in momentul in care urmeaza sa fie consumata, pentru ca altfel
proprietatile ei se altereaza. Durata minima a tratamentului este de 4 saptamani,
perioada in care avem nevoie de 2-3 exemplare mature (peste 3 ani) de aloe.
Cateva precizari importante
Acest tratament aparent rudimentar pune in valoare extrem de bine aceasta planta
exceptionala care este aloe. Mai ales gelul de aloe, care este extrem de instabil si se
oxideaza imediat dupa preparare, este foarte bine asimilat de organism prin acest mijloc
de administrare. Gelurile de aloe din import, pe langa faptul ca sunt extrem de scumpe
(tratamentul pentru 5 zile ajunge la aproape un milion de lei), contin stabilizatori
sintetici (in special benzoat de sodiu) daunatori sanatatii. Reteta cu aloe macerata in vin
si miere nu este de asemenea recomandata, deoarece in cursul macerarii sunt degradate
foarte multe substante folositoare ale acestei plante. Cura cu aloe poate fi asociata cu
orice alt tratament, naturist sau alopat, neavand nici un fel de contraindicatie, in afara
cazurilor de diaree cronica sau acuta.
URZICA VIE
Urzica vie, planta care purific organismul
Urzica este una dintre cele mai vechi plante din flora spontan care crete pretutindeni,
dar care este mult subapreciat de cei ce o calc n picioare Este bine cunoscut faptul c
urzica face parte dintre cele mai valoroase specii medicinale din grdina Domnului,
recomandat n curele alimentare i terapeutice de primvar
Urzica este o plant rspndit aproape pe ntreg Globul terestru, n zonele tropicale i
subtropicale, ajungnd la nlimea de 4 metri, cu o tulpin lemnoas ca orice arbust. n
Romnia, este rspndit pe tot cuprinsul rii, de la cmpie pn n punile alpine,
avnd o mare capacitate de adaptare. Este ntlnit frecvent n rariti i margini de
pdure, terenuri nsorite sau umbrite i pe malurile rurilor. Gsete condiii optime de
cretere n terenurile fertile i umede din jurul locuinelor steti (locuri gunoite,
magazii, ruine, stne, marginea gardurilor).
n scopuri alimentare se recolteaz partea aerian a plantulelor tinere, imediat dup
rsrire, sau numai frunzele adunate cu mnua, prin strujire, pn la nflorire.
Valorificarea se face n stare proaspt n diferite mncruri sau n stare uscat, inute la
umbr, n strat subire, n ncperi bine aerisite, dup care se pstreaz n sculei de
pnz.
n scopuri medicinale se recolteaz plantele n ntregime (frunze, herba, rdcini,
semine), ntruct toate organele vegetale au proprieti terapeutice. Recoltarea se poate
prelungi pn n luna octombrie. Se las s se ofileasc pentru a pierde proprietile
urzicante i apoi se usuc la umbr.
Rdcinile se smulg din sol primvara i toamna, se spal i se usuc la soare sau n
locuri bine aerisite.
Proprietile terapeutice
Sunt rezultatul acestui complex de principii active existente n toate organele plantei:
antianemice, energizante, vitaminizante, mineralizante, depurative (n curarea
sngelui de toxine), tonice, antirahitice; n afeciunile digestive are efecte
hepatoprotectoare, antimicrobiene, gastrosecretoare, antidiareice, antihemoragice,
aperitive, antihelmintice; la nivelul aparatului respirator are proprieti expectorante,
emoliente, antitusive, antiastmatice, antibronitice, antiinflamatoare; pentru sntatea
rinichilor are aciuni diuretice (datorit flavonoidelor) i drenor al excesului de uree,
creatinin i acid uric; n afeciunile cardiovasculare este activator al circulaiei
sngelui, vasoconstrictor i fluidizant al sngelui; n metabolismul general este un bun
Pulberea din frunze uscate se adaug la sfritul preparrii alimentelor, avnd rol
vitaminizant i mineralizant, mai ales n timpul iernii.
Sucul de frunze are efect diuretic
Sucul de frunze se obine prin presare puternic sau la mixer. Se dilueaz de 5 ori cu
ap i se bea zilnic o cantitate de 100-500 ml, dimineaa pe stomacul gol i cu 30 de
minute nainte de mese, ntr-o cur de 3-4 sptmni. Are efecte diuretice n boli de
rinichi i de vezic urinar, elimin excesul de acid uric din snge i are eficien
evident n hemoragii uterine sau nazale (cte 200 ml nainte de mesele principale),
hemoptizii pulmonare, diabet zaharat (cure prelungite cu cte 500 ml zilnic, fracionat
n reprize), cancere i n prevenirea formrii tumorilor maligne etc.
Sucul poate fi adugat la toate reetele de sucuri prescrise persoanelor anemice i la
femeile cu pierderi mari de snge menstrual.
Siropul de urzic se prepar din suc proaspt, fiert n amestec cu o parte egal de zahr
pn la consistena siropoas.
Maceratul n vin, din 50 g semine de urzic la un litru vin rou, se servete cte o
linguri nainte de mese, fiind un bun fitogeriatric, tonifiant i revigorat la persoanele
n vrst.
Vit B12
nu se gaseste in stare naturala in nici un aliment de origine vegetala.Vestea cea buna
este ca nu nu avem nevoie de cantitati mari deoarece corpul o stocheaza in ficat iar apoi
are loc un fel de circuit inchis cu reabsorbtie.astfel ca daca la un moment dat avem o
rezerva normala(provenienta toate proteinele animale,laptele inclus,plus suplimenti)pot
trece multi ani pana sa fim in deficit.Vit B12 numita si cianocobalamina este sintetizata
de catre bacterii iar absorbirea ei scade cu varsta.La om mecanismul este mai complicat
si chiar daca exista bacterii in colon nu se poate absorbi.Pentru absorbtie trebuie
ingerata pe gura iar apoi in stomac au loc reactii chimice ce ajuta la absorbtie.E
complicat .Dar daca tinem cont de importanta ei problemele pot fi evitate.Deci carente
pot avea doar veganii(vegetarienii stricti) si mai ales copii acestora de aceea mamele
vegane sa ia masuri pt administrarea de suplimenti.Nu este necesara o administrare
zilnica,fiecare caz in parte trebuie discutat cu un bun medic nutritionist.In rest daca nu
sunteti vegani din nastere ,laptele si laptele de soia din comert care este imbogatit cu Vit
B12 ar trbui sa fie deajuns in mentinerea echilibrului de B12.Efectele lipsei de B12 ar fi
amorteala in maini si picioare anemie si depresie.Dar daca comparam efectele pozitive
ale unei diete vegetariene(vase de sange curate,nivel scazut de colesterol,mai putin corp
adipos,tensiune arteriala scazuta etc)cusingurul inconvenient -lipsa Vit B12-cred ca
balanta inclina in favoare acestei diete.Asa este pe pamant nu putem avea chiar totul,si
cu mierea. Se administreaza cate o lingura la doua ore in decursul unei zile. Se foloseste
in tratamentul virozelor respiratorii, in tratamentul tusei in convalescenta.
- Sirop de lamaie cu glicerina: o lamaie, 2 linguri de glicerina, miere. Lamaia se pune
la fiert cu apa la foc domol timp de 10 minute, se taie usor in doua, si se stoarce intr-un
pahar. In sucul obtinut se adauga 2 linguri de glicerina, se agita bine amestecul si se
umple paharul cu miere. Se iau din acest amestec 6 lingurite pe zi in cazul tusei rebele.
Este eficient la toate varstele.
- Sirop din suc de struguri: 1 litru de suc de struguri proaspat rosu sau alb, 10 tulpini de
patrunjel cu tot cu frunze, 2 linguri de otet din vin si 300 g miere de tei. Se pune la fiert
mustul cu patrunjelul taiat fin, timp de 10 minute, la foc domol si fara contact direct cu
flacara. Dupa 10 minute se ia vasul de la sursa de foc, se adauga otetul si mierea
amestecand bine compozitia. Se toarna in sticle si se pastraza la loc intunecos si rece. Se
consuma in scurt timp. Este recomandat in cardiopatie ischemica dureroasa, nevroza
cardiaca si in general in afectiunile inimii.
- Sirop din coacaze negre cu zahar invertit: 1,250 Kg coacaze negre, 1 Kg zahar alb,
450 ml apa si o lingurita de acid citric sau acid tartric - sare de lamaie. Sucul obtinut
din fructele zdrobite se amesteca cu zaharul invertit, se lasa la rece 24 de ore. Se toarna
in sticle de culoare inchisa si se pastreaza la loc intunecos si rece. Este un excelent tonic
in starile de convalescenta si debilitate, cu efecte deosebite in anemii.
- Sirop de patlagina: se fierb acoperit 200 g frunze de patlagina proaspata in 400 ml apa,
la foc mic timp de jumatate de ora.Se lasa sa se raceasca, se strecoara si se adauga 100 g
miere amestecand bine.Se dau 6 lingurite pe zi la copii sau 3-6 linguri pe zi la adulti.
Siropul tine 3-4 zile la temperatura camerei sau 7 zile la frigider. Atentie: siropurile sunt
contraindicate diabeticilor.
e Utilizarea solutiilor extractive hidroalcoolice. Sunt forme de utilizare a produselor
vegetale in care plantele sunt macerate intr-un amestec de apa si alcool cu o
concentratie mai mare de alcool in cazul tincturilor si mai redusa in cazul vinurilor
medicinale.
Afinul si miracolul culorii intense Afinele au efecte antidiabetice, antitoxice
intestinale, antiseptice, urinare, vasoprotectoare capilare, protectoare contra
radiatiilor ionizante. Datorita mirtilinei, care este considerata insulina vegetala,
atit frunzele, cit si fructele de afin au efecte hipoglicemiante. Afinele se folosesc in
diabetul zaharat, complicat cu afectiuni dermatologice (candidoze, prurigo
diabetic, ulceratii trofice), in tulburari circulatorii, uretrite, stomatite, eczeme,
cuperoze.
Afinul sau Vaccinium myrtillus este un semiarbust care creste in zonele de munte.
Frunzele sint mici, cu margini crestate, iar florile, singuratice, au culoare roz, cu petale
Mod de utilizare: Infuzie din frunze (1 lingura planta la o cana cu apa), din care se beau
cte 2-3 cani/zi sau decoct concentrat din fructe uscate (3 linguri de afine la 0,5 l de
apa), care se consuma nefiltrat, mpreuna cu fructele, de 2-3 ori/zi.
De asemenea, decoctul din frunze ajuta prin gargarisme n afectiuni buco-faringiene.
Afinele, consumate ca atare sau sub forma de suc, vindeca stomatitele. Fructele
proaspete, pot fi consumate n orice cantitate, att ct permite organismu
Ceaiurile din frunze (2 lingurite de frunze se oparesc in 500 ml de uncrop, din care
cantitate se bea de trei ori pe zi) in cazurile de diaree, infectii urinare, uremie. Diabeticii
vor bea cite 1-2 ceaiuri pe zi (scade zaharul din singe) adaugind la frunzele de afin parti
egale de pastai de fasole si frunze de dud.
Din fructe uscate se prepara ceaiul antidiareic si antidezinterie cronica: 1-2 lingurite de
fruncte se fierb timp de 25-30 de minute in 100 ml de apa, se filtreaza si se completeaza
cu apa fiarta pina la implinirea cantitatii initiale. Se beau zilnic pina la 300 ml de astfel
de ceai. Pentru obtinerea unui efect mai bun si mai puternic la cantitatea de fructe se
mai poate adauga inainte de fierbere 1 g flori de musetel (romanita), 0,5 g frunze de
menta si chiar 0,5 g de coaja de stejar.
Pe langa infectiile urinare si uremie, ceaiurile din frunze si fructe de afin ajuta la guta si
reumatism.
Afinul este un bacteriostatic, pentru care proprietati se recomanda in ameliorarea
proceselor de fermentatie si putrefactie intestinala. In medicina populara infuzia din
fructe de afin se mai foloseste in tratarea gastritei, aciditatii scazute a stomacului,
calculilor (pietre la rinichi) si in combaterea metabolismului (schimbul de substante)
dereglat. Fiertura si sucul de afin se mai folosesc in forma de gargara la iflamatiile
mucoasei cavitatii bucale, gingiilor, faringelui si laringelui. Terciul din fructe proaspete
in forma de comprese e bun in cazurile de arsuri, diferite exeme si boli de piele.
Sub forma de infuzie, care se obtine un ceai extraordinar din frunze. Se beau 2-3 cani pe
zi. Frunzele si fructele de afin au proprietati astringente datorita taninului. Au activitate
antibiotica, modificand favorabil flora patogena intestinala. Actiunea hipoglicemianta a
frunzelor de afin este controversata. Frunzele intra in compozitia ceaiului dietetic.
Afinul mai este indicat in infectia urinara, ca antiseptic minor si diuretic, in reumatism,
in guta, in colita de fermentatie sau de putrefactie.
Fructele prelucrate termic, precum cele din dulceturi, pierd cea mai mare parte din
substantele benefice. Afinele ajuta in cazul tulburarilor de circulatie encefalica, la
diaree, enterocolita de fermentatie. Au aport benefic in cazul oxiurozei, al diabetului si
maladiilor asociate acestei boli, al infectiilor urinare, artritelor, candidozei bucale si
digestive, faringitelor, stomatitelor, aftelor, micozelor, eczemelor sau in tratarea ranilor
sangerande. Ceaiul din frunze si fructe are efect de rehidratare.Frunzele si fructele
afinului au o lunga istorie de uz medicinal. Initial se credea ca inlesnesc nasterea, apoi
s-a descoperit ca ajuta digestia si stopeaza diareea si inflamatiile.
derivate din unele principii regasite in zmeura faciliteaza eliberarea rapida a toxinelor
virale, gripale, pe cale urinara si prin transpiratie. In prezent, cercetatorii biochimisti de
la Stockholm lucreaza la un proiect complex care vizeaza producerea unui medicament
forte bazat pe principiile existente in fructul de zmeura. Inca nu s-a deslusit modul de
actiune a principiilor active din zmeura, dar pana la lansarea acestui produs medicii
suedezi recomanda pentru afectiunile respiratori, numite popular "racelii, 0,7 l de ceai
de zmeura neindulcit, accesibil si diabeticilor insulinodependenti.
Efect pozitiv in bolile pulmonare al ceaiului de zmeura
Pneumoniile, cauzate in cele mai frecvente cazuri de bacterii din genul Pneumococcus,
ca si de alti agenti patogeni care afecteaza tesutul pulmonar, pot fi tratate prin practici
ale medicinei homeopatice, naturiste sau prin bioenergoterapie, necesitand o stricta
respectare a medicatiei indicate de specialist. Dupa insanatosire, trebuie facuta si o
terapie de detoxifiere a organismului. In acest sens, foarte util este onsumul zilnic de
ceai de zmeura, inainte si dupa fiecare masa. Rezultatele obtinute prin aceasta cura sunt
recunoscute chiar si de medicina moderna care refuza, de regula, modelele terapiei
homeopatice.
Cercetatorul danez G.T. Arentweicz a demonstrat, in 1999, ca terapia cu ceai de zmeura
este un tratament profilactic, terapeutic si detoxifiant si in cazul tuberculozelor de orice
tip si in mod special TBC pulmonar.
Ceaiul de zmeura, eficient impotriva "E-urilor din alimente
Cercetatorii sunt de parere ca toxinele cauzate de poluarea chimica a mediului din
anumite zone pot fi anihilate de efectul unor principii ale licorilor de zmeura,
consumate zilnic. In 1994, Elspeth O'Neill descopera ca in zmeura exista 72 de compusi
ai acidului salicilic, care faciliteaza o reactie nervoasa vegetativa (reglatoare), ce
determina o intensa traspiratie a celor ce consuma suc sau ceai de zmeura. Analizele
chimice ale continutului transpiratiei subiectilor studiati au atestat prezenta foarte
abundenta in lichidul sudoral a unor toxine provenite ca urmare a poluarii solului si
aerului. Cercetatorii din Belfast au demonstrat, in 2006, efectul benefic al combinatiilor
acidului salicilic in detoxifierea organismului poluat.
Aceiasi oameni de stiinta sustin ca aditivii de tip "Ei pot fi de 12-14 ori mai usor
metabolizati la nivel hepatic, in cazul unui consum zilnic de ceai concentrat de zmeura.
In Romania, persoanelor care consuma alimente conservate necontrolate li se
recomanda sa consume mai frecvent ceaiuri de zmeura.
Vinul pelin
"Vinul pelin poate fi sec sau uor dulceag, cu gust amrui i aroma foarte placut de
floare de pelin (Artemisia absinthium). n trecut, pentru nsuirile lui igieno-alimentare,
vinul pelin era ncadrat la vinuri medicinale (Coltescu, H.I.,1943).
NUMAR DE PICATURI
ZIUA
MIC-DEJUN
1
1
2
4
3
7
4
10
5
13
6
16
7
12
8
9
9
6
10
3
11
15
12
25
PRANZ
2
5
8
11
14
17
11
8
5
2
25
25
CINA
3
6
9
12
15
18
10
7
4
1
25
25
-18 aminoacizi esentiali si neesentiali : leucina, izoleucina, lizina, metionina, fenilalanina, treonina,
valina, acid aspartic, acid glutamic, alanina, arginina, cisteina, glicina, histidina, prolina, hidroxiprolina, serotonina si tirozi-na.
-20 de micro- si oligoelemente: calciu, magneziu, potasiu, fier, sodium, clor, mangan, clor, cupru,
crom, iod, sele-niu, zinc, sulf, sodiu etc.
-vitamine: A, B1, B2, B3, B5, B6, B8, B9, B12, C, D, E, colina.
-monozaharide: celuloze, glucoza, manoza, aldopentoza.
-polizaharide: acemannan, glucomannan
-compusi steroidieni: colesterine, campestrina, beta-sitosterina, lupeol.
-enzime: amilaze, bradichinaze, proteaze, fosfataze alcaline, nucleotidaze, lipaze, celulaze, catalaze,
creatinfosfo-chinaze, carboxipeptidaze.
ACTIUNEA PRODUSULUI:
-tonic general, imbunatateste statusul fizic si psihic
-detoxifiant elimina toxinele stocate in organism, pana la nivel celular
-antioxidant
-stimuleaza regenerarea celulara cresterea tesuturilor normale fiind stimulata de cca. 8 ori.
-efect antipsoriazic
-calmeaza tusea si fluidizeaza expectoratia.
-imunostimulant mareste eficacitatea macrofagelor de cca. 10 ori si stimuleaza, prin lectinele din
compozitie, producerea de limfocite T - killer
-efect antibacterian/ antiviral/ antifungic/ antimicotic/ antihelmitic pe virusul HIV, Herpex simplex,
virusul zonei zoster, Tinea pedis, Tinea ungium, Staphylococcus aureus, Candida albicans,
Corynebacterium xerosis, Streptococcus viridans, Staphylococcus pyogenes, Trichomonas vaginalis,
Salmonella, Shigella.
-antidiareic - astringent, regleaza tranzitul intestinal, regleaza pH-ul intestinal, reface si echilibreaza
flora intes-tinala.
-laxativ bland
-efect sedativ si analgezic
-scade nivelul colesterolului si trigliceridelor, creste nivelul HDL - cholesterol (colesterolul bun)
-hipoglicemiant scade glicemia si stimuleaza secretia de Insulina
-regleaza metabolismul
-antianginos diminueaza intensitatea si frecventa crizelor de angina pectorala
-efect antiinflamator, antireumatic
-efect antitumoral/ antileucemic previne si inhiba dezvoltarea cancerelor, in special a celui pulmonar,
incetines-te inmultirea celulelor tumorale; mucopolizaharidele din compozitia sa stimuleaza
adulti: 1-2 lingurite gel-pudra X 2 /zi in functie de gravitatea afectiunii - dizolvata intr-un pahar cu
apa, cu 30-60 minute inainte de masa de dimineata respectiv de seara, 21 de zile/luna. In cazurile
foarte grave se poa-te administra si de 3 ori pe zi. Se consuma inghititura cu inghititura.
copiii peste 3 ani: pana la 1 lingurita X 2/zi in functie de gravitatea afectiunii - dizolvata intr-un
pahar cu apa, cu 30-60 minute inainte de masa de dimineata respectiv de seara, 21 de zile/luna. Se
consuma inghi-titura cu inghititura.
ATENTIE!!! Se incepe administrarea progresiv pentru a testa toleranta organismului la gelul de
aloe:
*ziua 1 de lingurita
*ziua 2 1 lingurita, etc. pana cand se ajunge la doza prescrisa pentru afectiunea
respectiva.
In primele zile pot aparea simptome ca: diaree, slabiciune fizica, oboseala nejustificata,
colorarea urinii,simptome ce indica eliminarea masiva de toxine din organism si care vor dispare in
cateva zile.
ATENTIE!!! In cazul tolerantei reduse sau a unei hiperaciditati gastrice, administrarea se poate
face si la 30 minute dupa masa. In cazul celor suferinzi de insomnie, a doua doza se administreaza
la masa de pranz.
ATENTIE!!! Pe toata perioada terapiei cu aloe nu se consuma produse lactate si oua sau produse
ce contin lapte sau oua. Este de preferat ca alimentatia in aceasta perioada sa fie bazata pe fructe si
legume sau prepa-rate din acestea. Se recomanda in aceasta perioada consumul de minim 2 litri
lichide/zi (supe/ sucuri naturale neacidulate/ apa plata sau de izvor sau de fantana sau distilata/
ceai)pentru a stimula procesul de dezintoxi-care al organismului.
Profilactic se recomanda 3 cure/ an de 21 de zile/luna.
CONTRAINDICATII/ PRECAUTII:
- copii peste 3 ani se recomanda consultarea medicului fitoterapeut inainte de administrare, pentru
stabilirea dozei de terapie si a duratei tratamentului.
-este contraindicata persoanelor alergice la Aloe sau plante inrudite cu aceasta: lalele, crini, ceapa,
usturoi
- este contraindicata copiilor cu varsta sub 3 ani si femeilor insarcinate sau care alapteaza.
EFECTE SECUNDARE / REACTII ADVERSE: foarte rare
-tegumentare: dermatite de contact.
POSIBILE INTERACTIUNI CU MEDICAMENTE/ ALTE PLANTE/ TESTE DE LABORATOR:
1.
CU MEDICAMENTE:
- antiaritmice, antidiabetice de sinteza, glicozide cardiace, diuretice de ansa, diuretice tiazidice,
medicamente hipokaliemiante(Digoxina), steroizi sistemici potenteaza actiunea acestora.
2.
3.
CU ALIMENTE:
-nu se cunosc.
CU ALTE PLANTE:
CU TESTELE DE LABORATOR:
-potasemia Aloe vera poate determina scaderea valorii potasiului in plasma, la utilizarea pe perioade
lungi de timp.
MOD DE PREZENTARE:
-flacon continand 75g. gel pudra de Aloe vera.
MOD DE DEPOZITARE:
Se pastreaza la adapost de caldura si umiditate. Nu se lasa la indemana copiilor mici.
Are un efect de detoxifiere. El fixeaza substantele toxice liposolubile din organism si contribuie
la eliminarea lor;
Administrat intern, dar si extern, amelioreaza vederea;
Constitue un mijloc de transport ideal pentru vitaminele, mineralele si microelementele
liposolubile ce urmeaza sa fie asimilate de catre organism.
Obtinerea unui Ghee de calitate este simpla , dar necesita timp si atentie.
Deoarece isi pastreaza calitatile multa vreme, puteti sa pregatiti o cantitate mai mare.
Este recomandat, ca atunci cand il preparati pentru prima oara, sa utilizati cantitati mici, pentru a
putea estima timpul de fierbere, care difera de la un aragaz la altul.
Mod de preparare:
500 g de unt de foarte buna calitate (daca este posibil nesarat si fara coloranti) se pune la fiert, pe
flacara medie. De indata ce se formeaza o spuma la suprafata, se reduce flacara la minimum si se
lasa sa clocoteasca in continuare, fara sa acoperiti vasul. Din cand in cand, indepartati spuma.
Sfaraitul care se aude arata ca untul mai contine apa, ce trebuie indepartata prin continuarea fierberii. Altminteri, Ghee nu va fi pur si, dupa un timp, rancezeste. Asadar, lasati untul fluidizat sa fiarba
pana cand nu se mai aude nici un zgomot si apa s-a evaporat. Chiar in momentul in care sfaraitul
inceteaza, trebuie sa luati vasul de pe flacara pentru ca Ghee sa nu se arda.
El trebuie sa fie auriu si sa aiba o aroma de nuca sau floricele de porumb, fara sa devina maroniu.
Pentru o jumatate de kilogram,timpul de fierbere variaza de la aragaz la aragaz, intre 30 si 60 de
minute, pentru doua kilograme este nevoie de doua ore sau chiar mai mult.
Daca dispuneti de un aragaz cu trei trepte de temperatura, cea inferioara este adesea puternica si
Ghee se infierbanta prea repe-de si se arde. In acest caz, este util sa intrerupeti fierberea, din cand in
cand, pentru scurt timp. De asemenea, prin inclinarea usoara a recipientului folosit, puteti verifica,
dupa aspectul sedimentelor adica atunci cand ele devin usor maronii - daca este momentul sa luati
Ghee de pe foc.
Cand este gata, Ghee se strecoara printr-o sita fina de par de cal sau printr-o strecuratoare din
otel inoxidabil acoperita de un tifon des
intr-un vas de sticla sau ceramica si se lasa sa se raceasca si sa se intareasca, neacoperit, intr-un
loc racoros. Se pastreaza acoperit, la rece, dar nu in frigider. Pentru consumul zilnic se pune o
cantitate mai mica intr-un vas sau un borcan cu capac.
Germenii de grau
Germenii de grau sunt foarte bogati in substante pretioase si vitalizante: produsi fosfatati usor
asimilabili, saruri minerale de fier si de magneziu in doze foarte ridicate, proteine complete continand
toti acizii aminati indispensabili vietii, oligoelemente precum cupru, zinc, magneziu, numeroase
vitamine printre care A, B1, C, E, PP si cantitati insemnate de vitamina C.
Reprezinta un aliment echilibrant, care ar trebui consumat zilnic.
Are efecte terapeutice crescute in reumatism, guta, cancer, artrita avansata, stari depresive, probleme
digestive cu reglarea digestiei, este tonic nervos, stimuleaza nutritia.
Modul de preparare:
Se pun grauntele de grau intr-o farfurie, dupa ce au fost spalate, acoperite cu apa timp de 24 de ore.
Apoi, se scurg complet de apa si se stropesc la 6-8 ore, avand grija sa nu ramana apa deasupra
grauntelor pentru a nu mucegai sau putrezi. Cand graul a incoltit si are germenele de 1-2 mm, poate fi
consumat.
Modul de administrare :
- Adulti: cate 3 linguri/zi, cate una inainte de fiecare masa.
- Copii si batrani: cate 3 lingurite/zi, cate una inainte de fiecare masa.
- Sugari (de la 6 luni la 1 an): o lingurita in 2-3 reprize pe zi.
Graul germinat se mesteca indelung, pana la aparitia gustului dulceag produs de zaharificarea partiala
a amidonului.
Pentru persoanele cu dantura deficitara, graul germinat se piseaza in piulita de lemn si apoi se mesteca
indelung.
Pentru bolnavi, sugari si copii mici, se face un piure in care se adauga putina miere.
IODUL
Confirm cele spuse, referitor la nuci verzi, in miere de albine: Mierea find
higroscopicaa, extrage iodul din nuca si alimenteaza glanda Tiroida cu iod. Toata
cantitatea de sange din organism, trece din 17 in 17 minute prin glanda tiroida, de unde
ia cantitatea necesara de iod, distrugand germinii slabi-- care au putut patrunde in sange
printr-o rana a pielii, prin mucoasa nasului,a gatului sau prin absorbtia hranei inginerate
ajunsa in tubul digestiv. Daca glanda are o secretie de iod normala, dupa fiecare 17
minute germinii devin din ce in ce mai slabi Mierea de albine se foloseste ca conservant
a iodului, (nu ii da voie sa oxideze) si face transportul mai rapid al iodului la nivel
celular.Mierea este un aliment ingerat de albine si organismul uman nu trbuie sa depuna
nici un efort sa o transforme in energie, astfel ajungand la nivel celular in 12 minute,
mai repede decat perfuzia.Mierea la nivel celular face o permiabilitate a membranei
celulei dand posibilitatea circulatiei unei cantitati mai mare de sange, care transporta
mai mult oxigen, mai multe substante minerale etc. De aici si proverbul CAP de
NEAMT -- Mincand 2,8 kg. miere pe cap locuitor, are un creer oxigenat si mineralizat,
care poate sa asimileze si sa creeze ATENTIE ! Iodul se consuma cu picatura. La 75
kg./corp se consuma o picatura, martea si vinerea Peste 80 kg. /corp se consuma 2
picaturi martea si vinerea 1) Astfel se castiga energiea de care avem nevoie pentru
activitatea zilnica. 2) Calmarea organismului si linistirea sistemului nervos 3) Creierul
nostru functioneaza mai bine cand organismul este alimentat cu cantitatea de iod de care
avem nevoie.
PATEU Miezul de nuca se da prin masina de tocat si se amestica cu miere cristalizat,
in asa fel sa fie bine legat miezul Din acest amestec ia nastere un pateu excelent care se
poate face senviciuri, la care se mai pot pune intre feliele de paine si fructe uscate, felii
de mar, banane, stafide ,etc. Inafara ca este un bun aliment, are acelasi rol ca
( LUGOL) IODUL.
PANSAMENT GASTRIC NATURAL
INGREDIENTE
Faina din seminte de in
Suc proaspat de lamaie
Apa plata/izvor
CANTITATE
2 linguri
1 lingurita
200 ml
MOD DE PREPARARE:
-se fierbe faina la foc mic timp de 10 minute, amestecand mereu pentru a nu se prinde
de vas.
-se ia vasul de pe foc si se lasa sa se raceasca.
-se amesteca omogen cu sucul prospat de lamaie.
-se administreaza ca atare in ulcere gastroduodenale sau in gastrite.
se amesteca un cartof crud ras cu sare grunjoasa si tuica si apoi se pun intr-un tifon care se
asaza pe frunte. Procedeul poate fi repetat de doua-trei ori pe saptamana.
4. se toarna in fiecare nara cate sase picaturi de suc de varza alba proaspata. Tratamentul se aplica
seara, inainte de culcare.
5. in fiecare seara se fac inhalatii cu infuzie de galbenele si se ia cate un centimetru dintr-un baton
de propolis si cate o lingurita de miere
6. inhalatii cu un amestec de picaturi din urmatoarele uleiuri:
brad 10 picaturi
menta - 10 picaturi
catina - 15 picaturi
galbenele 15 picaturi
sunatoare 15 picaturi
Picaturile se pun in 2 litri de apa fierbinte apoi se face inhalatia. Se efectueaza seara, cu o ora
inainte de culcare. Tratamentul tine 12 zile si poate fi repetat la nevoie.
PIPER
SE TREC TOATE INGREDIENTELE PRIN STORCATOR SI SE ADAUGA SARE SI
PIPER DUPA GUST.SE POATE DECORA CU SFERTURI DE ROSII.
VALORI NUTRITIVE -115 kcal.
-vit. A 28009 UI
-vit. C 105 mg
-Fe 2,41 mg
-K 1065 mg
-Se 2,5 mcg
-Zn 0,8 mg
4.SUC 4 350 ml
PEPENE VERDE 300mg miez
125 mg ZMEURA
SE TAIE MIEZUL IN BUCATI EGALE SI SE TRECE PRIN STORCATOR
IMPREUNA CU ZMEURA.
VALORI NUTRITIVE -125 kcal.
-vit. A 1330 UI
-vit. C 60 mg
-Fe 1,8 mg
-K 559 mg
-Ca -52 mg
5.SUC 5 -200 ml
250 g merisor
250 g pepene verde/rosu
250 g castravete
SE TAIE MIEZUL PEPENULUI IN BUCATI EGALE SI SE TRECE PRIN
STORCATOR IMPREUNA CU MERISORUL SI CASTRAVETELE CU COAJA.
VALORI NUTRITIVE -125 kcal.
-vit. A 8475 UI
-vit. C 120 mg
-Fe 4,7 mg
-K 880 mg
-Ca -92,5 mg
6.SUC 6 -200ml
250 g MORCOV
100 g SMOCHINE
1 PORTOCALA CURATATA
2, 5 g GHIMBIR PROSPAT, MARUNTIT
100 g MIEZ BANANA
Se stoarce morcovul, smochinele, portocalele si ghimbirul.Sucul rezultat se da prin
blender impreuna cu banana.
VALORI NUTRITIVE -460 kcal.
-vit. A 14117 UI
-vit. C 192mg
-vit. B6 0,23 mg
-Mg 559 mg
-triptofan -89 mg
7.SUC 7 -200 ml
250 g para
125 g varza
50 g telina
25 g nasturel
Se dau toate ingredientele prin storcator
VALORI NUTRITIVE -206 kcal.
-vit. C 97 mg
-Mg 48 mg
-K -1129 mg
8.34 PLANTE amestec purificator, remineralizant, revitaminizant, revigorant,
adaptogen, reglator enzimatic:
-COACAZE NEGRE SI ROSII fructe uscate
-COACAZ NEGRU - frunze
-VISINEfructe uscate
-PADUCELfructe uscate
-CATINAfructe uscate
-MACESEfructe uscate
-ANANASfructe uscate
-PAPAYAfructe uscate
-TROSCOT - herba
-CAISEfructe uscate
-CAIS - frunze
-TRIFOI ROSU-herba
-URZICA - frunze
-CRESON - herba
-PIR-radacina
-ASHWAGANDHAherba
-BRANCA URSULUI - herba
-SCHINDUF seminte
-COADA CALULUI herba
-CEAI VERDE frunze
-SOC flori
-MATASE DE PORUMB
-PATLAGINA seminte
-ROCOINA herba
-BRUSTURE/CAPTALAN radacina/frunze
-3 FRATI PATATI - herba
-ANGHINARE -herba
-LIPICIOASA -herba
-PAPADIE -frunze
-ROZMARIN - herba
-LICHEN PIATRA
-SENNA - herba
-ECHINACEA herba
-MAGHIRAN - herba
Plantele se amesteca foarte bine si se rasnesc pana se obtine o pulbere f. fina.
Se poate adauga 1lingurita x 2 sau 3/zi intr-un fresh de fructe/legume sau se pot lua cu
miere, cu o ora inante de masa.
Este un amestec foarte complex din plante, menit sa inmoaie materiile toxice din
intestin, sa amplifice peristaltismul (miscarile musculaturii netede din intestin), sa
mobilizeze toxinele depuse in tesuturi pentru a fi eliminate.
Cele 34 plante cuprinse in reteta sunt un adevarat cockteil de sanatate, care ne pot
ajuta extraordinar chiar si in afara curei de purificare a colonului.
Pentru o culoare subtila folositi plantele sub forma de infuzie sau in cantitati
reduse in amestec cu un sampon natural. Pentru un rezultat pregnant, lasati
infuzia (mai concentrata) pe parul proaspat spalat fara a va mai clati.
Pentru un par negru, se va folosi lavanda, pudra de indigo sau black malva.
Infuzia se lasa sa actioneze 30 de minute, dupa care se clateste. Pentru parul
roscat, incercati macesele, paprika, cafea neagra, flori de Jamaica, hibiscus rosu,
ceai rosu Zinger, galbenele, consenila sau cuisoare. Aplicati infuzia si lasati 15
minute, dupa care clatiti.
Daca aveti parul saten inchis, folositi rozmarin, urzica, ghimbir, nuca, cuisoare,
salvie, feriga tanara, cafea, castane, coaja de artar, Sassafras. Infuzia trebuie
lasata sa actioneze 30 de minute, dupa care puteti clati.
Pentru un par saten deschis, incercati musetelul, galbenelele, flori galbene de
maturica, sofran, coaja de portocala sau flori galbene de lumanarica. Se aplica
infuzia timp de 15 minute, dupa care se clateste.
Pentru parul alb se recomanda musetelul, radacina de tataneasa sau "blue malva".
Infuzia se lasa sa actioneze 10 minute. Radacina de rubarba va deschide orice
culoare de par avand un efect si mai evident daca parul este uscat in razele
soarelui. Infuzia trebuie lasata 15 minute, apoi clatit parul.
Planta henna este un tratament ideal pentru par dandu-i o culoare puternica
roscata. Acidul hennatanic, ingredientul activ din aceasta planta, acopera firul de
par ca un strat protector, astfel acesta isi va pastra uleiurile naturale si va deveni
ami stralucitor. Henna insa nu trebuie folosita pe parul alb sau blond, parul care a
fost vopsit cu produse chimice sau parul care a fost tratat cu o solutie de
permanent. Poate fi folosita sub forma de infuzie, sau pentru efect mai dramatic
ca pasta: pudra de henna trebuie amestecata cu apa pana capata o consistenta
cremoasa.
Pentru o culoare mai inchisa, adaugati si o lingurita de cafea, iar pentru o culoare
mai deschisa, adaugati un galbenus de ou si zeama de la o lamaie. In oricare din
situatii adaugati si o lingurita de otet pentru a stimula colorarea parului. Puneti
pasta intr-un recipient emailat si incalziti-o in baie de aburi. Pasta se aplica pe
parul curat si uscat la o temperatura suportabila. Pasta se lasa sa actioneze 10-30
de minute: cu cat va fi lasata mai mult, cu atat culoarea va fi mai puternica (insa
nu poate fi tinuta mai mult de 6 ore).