Sunteți pe pagina 1din 806

Irvin D.

Yalom
Molyn Leszcz

Tratat de psihoterapie
de grup
Teorie i practic

Ediia a cincea

Traducm din limba mglA de


Simona Refchintov^chi cap. 5-17)
Analul Rehintovfcch (cap I. 2)

A
-T- O

i/vi
w
Meramtnmd de aefJune 4ti

4. 'lorii toriprutfi' O intvftrae


Vulim ntmjmrutwr dir fmt,,bir terapeutul
puf* tul de vedete ui clientului. 99

diferente Inter fium tele de vedete ale cltentk* ju let um* filar. 124 We modUumUmre. 12*

5. r?niputul
Sfltdni elementare ,. ____ . .. m

t remera p meninerea grupului, 1 M Ometrwm ryJluni Je grup. f.l Caen mruMeutJ Interul mrmete' lid 1 temple de norme terapeut,, r de grup 141

ti. Termpeului

lurrul In lifli rum

infinita, pemmmlut. 15*

I malrutreu rnupra pen mui mi tun Je putem fr*rv/* mu terapeutului In wi i m um l*J ehmi i ale artmru lu tc* p arum I4 Tehnici de WnraJare a pnueiulu. 172 Af
utarea ritentk * perm o amentare ftre perne* 0*

A/aturra < tenedor

Cementar,ul Je penen a vedere Je onaamHu IeuertuJ 1$9 UttUmeeet trecutului 199

Comentariul Je penen ai grupului < fmtrej Oi

7. r*rtpuhtli
fnwifw f trannpsren\

I
hr
mri
vn*
rlm
wtr
mbr
,u
rxp
rrif
n(
VJ
B
In memoria mamei meit i a tatdui meu.
RUTH YA! OM t BENJAMIN YALOM

In memona mamei mele i a tatlui mem


CLARA LESZCZ i SAUL LESZCZ
Prefa la ediia a cincea

IJ fNili cnrci edihr i .Tratatului dr peahulrrapae de grup' 0 avut MMM dr


4-1 4vw colaboratur pe Mulyfi I amant Dr laooa, pe carr -an nti mf pnroa tari In
1990. cnd, timp ikuniiv mi-< ioat culc| ia Siardufd Inu- vmiry, Iul p ntr unul
dintre rn taie au adus <. uc tnbuu manrr ia uarrtna- rra fi inwai* di/uci In
Urrana dr grup In ultim* doapirimt au. in codrui ( fiim dr ISduatnr a lnivmitu
dn loranto. unde c*tr proteaor aauciat

din kananiui clmic, ct fi dm intru*, au luat rsudui da lai Am lin


ral unprvuni cu tirguini, tru ca arvaati ediia al ha o intrgraie uf
ukemi att a nai *ctu Oua/ daci. pa parcursul traiului. am ta
jjrrmjunu nti nguiar. In spatrir lua .eu' ar afi

Ubucatnr .nca*.

In ani nuui ediie. unm nnaatri a kal dr a incorpora ncair wonbln dm anamu p dr a
abandona mrtudrar i Rtelr drmili Dor am avut o di
Irm daci unrr dmtnr ai raia athtmhn p nuucn nu n pwili. dr t*pt pntv

polr. mi tatona acnmaaa mpotriva ntimdur cfccnpior? > daca ../detenta' nu


car drat un ndiruan pentru tLuaftma ciwnikx dm iaanir bucale, olt mai
repede pendul T > daci tna aceti diveri iactun aa pertn fctfoaz. ir topi
pr ivrapaus a edenr cfeenfikx mai putm dect ar h capabe td Ir <noe'

mai lumpWcr. pentru c avem o dubii wnnl ti pnrmvnm metod alualr p ei


porni tuta terapeuii In h*rmarr pantm locul vunfrmporan dr munci 91 dr
aartnmra. ti prezerv im trhiucdr p cunoficro cutnulatr In domeniul nuatru,
cinai daci ttnmi terapeui nu vor avea uportuvuta unaiue dr a Ir apina
Dr cnd a luat intmduai pentru pruna oar In ana 194D toropi* dr grup a
Imul pnntro amr dr auliikin pentru a tact tai aumhlnk pra*tu*ti rlmi ce Kr
minri ce au aprut nu Mndroamr ihrtkv ( adie terapeut** 9 ahorctr. leoreiK*.
cunmpuiuihe. au apirut p vituotr ak terapiei dr grup Multiplu.
uformelor Hrtli* #*#tr /iMf de evident aatzf. Irvl rr mai nnuh wtn A
vr b*fH de .terapii de grup dect drapf* ktfepir de grup" Oupun pentru tul-
burri de panic. gnj|*un pentru depmti rrtatirv uu rute, gnjpun pafltTU prr
venire recderilor +pr+niim, grupuri pmtru tulburri de comportament
dlmenUf, grupuri medicale de *11 port pentru bolnavii de ratver. IIIV/SII >A,
artrit nrumaflrj, rlemr multipl. timJmmul colonului mtabtl, rbezJUle, In* lanrf
miocardic, paraplegie. orbtre diabetic, dmfunru renale, transplant de m duv
(Moart. f'arhnmn. grupuri pmtru brbai >1 femei rfinw ntop are unt
prediapufl genetu la anat, grupuri pentru vktimrir abu/unlor raualr, grupuri
pentru htrnii mnr/m fii perrtm tn cate li Ingripar, pentru < fienn ru tul
burate obneaiv < ompulaiv, ru prim eptand de mctu/Jitrmw. pentru arhtznfr*
nur craniri. pentru adulfi* ru prini alcoolici, tmtru prinii copii** abuzai
enial. pentru brbapi violeni. pentru rei rare ar automutileaz, pentru dtvor ap.
pentru ndoliai, jrntni familii diabirw ionale, peritm cupluri raJlnntr triate
areotea, fi multe altele, unt forme ale terapiei *je grup
( adrul rlmi al terapiei de grup rate iie asemene*. rftvera un grup are e
nodKH rapid, cu pa irnp paibritirt, a. up eu cytmirl, dirifr-o r. ie de p.tal,
onfthhji* o terapie de grup. la fel fi ir *a/ul grupurilor pentru abu/atortt se IIMII
din penitenciar pmtru femeile rr/wlmtr ale Upaturllrc pmtru ktl mele violenei
ilianeit e fi In cazul gmpurika ru tlurat rein izat. k tui te din indivizi ru o
furw inoare relativ burv. nevrotic 1 MU ru tulburri le pe rar maltrata, rare a
ntlnea in rahtnrlul partw olar al unul paihc*tera|eut. ct>nfnrm unui program Nn*
tabilit.
O* aarmenea. abordrile tehnice aunt dea umpnito# le dilrflte rogrn I iv
romporta mental, pathoeclua a f tona li, mtmfprt* wt geatalrut u-r hv
tnrpremv, paibanalitu , dinam, infera fional. pndi brn loalr ar tea fi
multe altele unt utilizate In radrul terapiei le grup

Toat ai eaat familia da terapii de grup aatr nghiii fi mai mul la rndul ai, da
prezena nulelor ndeprtate ale terapiilor de grup are tnri tn cen grupurile da formare
evprrimtal (MU grupuri da pn ral. ptn MI fi nume manele grupuri dr autuaiitorare (au la
aufaat mutual) pmrufn A k 1* u An nimi fi toata ralelalte grupuri da mruparare In
dotafuv/er# fug. Adult Sum vom of Im eat. Sa Ad dicta Amrnyrtum. Patent nl Muntered 1
hildrrri. OvereaterH AncTnymou fi Kn nvary. Irw f V f i . formal a rata g r u p u r i nu unt
grupuri da terapia, ala unt foarte dea trntprutkt p ar a f l la limita difuz din tr* ier volta re
pervmal. ipirt. adu* afle ft terapia ( v e z i capitolul Ift pentru o pre/entare .letaliat a a* ratei
teme) Trebuia luat In runatdrrarv fl era mai t nr dintre ale, ewuherarrf im ontrrlabil ft
ifnpmla tlbtl grupurile tla uporv pe internet otente intr un cun ubeu le immr
l afum i atffl 4 anii o unguri arte ara r refere la fcifz acrvie terapii de
grup7 Strategia pe rate tm alea o arum trei/* 1 ft c inii de ani. cnd am u rla pn ma
ediie a anrotei cri. mi e paie ?m* polffreft Primul pas r*nr I am fcut a fnat
acela de a aepara faada * de .mei tn fiei are dintre terapiile dr grup
Faada r-e* mmtttuiti dm ommnr, Uehmo. limbai perihr y au wpe-
nftri a frolki tdeotogkcr; miezul ^te oanetfevrt dm acele aap^*u* le
eapenenei intrimeri pmmiilui terapeutic adic measmimmde wrtioir te
rittmMn!
Daci nu luai In (onadmir faada" p inei cont doar de mecanueneit <ru-
renlr pnn *are are loc rhifnbtm In cliem. vei descoperi ci mecanismele
schimbm unt limitate ca numir fi derjaebrt dr similare Ir dtlerrt* grupur.
Grupurile de terapie cu copuri wm ilare. care par a e diferenia mult alb
turma otrriuarl. e pot baza pe acrieai nwananr ale adumbrtt
n primele doui ediii ale cfcrii de fa. cupon* de apintul pozitive case
bvnnfuri paihoferapitle aflate In dezvoltate, am denumit .faeton curativi'
arvatr mrrnnmr ale rhimhm Ponderat i educat de arai cate au trecut stni
anim ci rodul paihntrrapiet nu cale itdaoama o iluzie, cu wgurant*. m do-
meniul rmatru . d rhimhaiea au creterea In ocetaeceii. rctednd dictatul
realttiu. arum mi refer la mecaruamrle rhicribAru ca fund Jacton lerap-
utici". i mi factori curattvt*
Factorii terapeutici conatituie prmnptu! organizata* central al aceutc.
crti ncep cu o prezentare deUhati a unsprezece faeton terapeutici, dupi
case de- rrtu o abordare paiholerapeutici bazat pe ei
I >ar rare tipuri de grupun d intre In discut' Arealul terapiilor de grup
eair acum ail dr vaat. Incit Sr impoaM ca o lucrase *i aduci In diacutse he-
are tip da grop Atunci rum *e poate proceda In amani carte am ale si uni
rentnrz prezentarea pe un prototip al terapiei de grup p apoi si ofer un aut ir
pnnnpti cmtt i i pernei fi psahoierwpmhtlm vi madthcr arest miri hmiaaruia/ ir
pip mJmpinJu / oncim ufuef ti dmaer nalr
St* lrtul prototipic rate grupul de psihoterapie mtensavi eterogen aknut dm
pacieni nr*pitahz*i. cu o durai dr cd pum ritm a Wmi avnd cnpun amhiioaar
dr Inii furare a simptomului p schimbate a pemtalsttu Dr or ne mnr mtrim pe a
rsti tormi pontici dr terapie dr grup cnd scena ramem porani a psthotrrapiri.
cunduai de faeton econoamei. ar dominai dr un ah tip dr grup omogen,
grupmental asupra Msnpaomuftaa. cu mtteun eope- nnadi mai mirii dr timp
i cu obiectvr mai limitate11

Kiapunaul eetr ci terapii Ir dr grup dr lungi durat au fcwt piezcrvtr timp


dr multe dnmu i au acumulat un vaat voKim dr cunotmie att dm cwti nlr
empirice, cit dftn (btervaple itenscr profunde Mai devreme am menti*v nat
ci terapeuii o ei tem porani nu au hvottu iptriumti dpkT dr ap dea-
fiura cel mai btnr activitate* iwd ci grupul pntenbp pc casr-l imneir ci In
atraii i arte mie cadrul In vase terapeuii pot orrt lonbkv kn un banrti nu
nwnim bte o tocmi ambtinasi. nran i dr tmre. .Pir cm muh *Uh dr la
trraprut.it p dr la client Strategiile p trhroolc tevaprutav nncr*an pentru a
oeidui un astfel dr grup unt rn.jhstn.rnte p complruc* t>icuin < minai r ir
rwprulti fa k p ifetey .na al te mniiteur gretru a urmi
sifuo
fttkm fmtprafacr pnibrr. a em ite piziha ir a irncpr o ttmip* dr jr*m .m tm (I
fk imii prelm arte rtp ir populatar cfcmoi Jm /mor .pin. fVuhol*rafXHi|
o/U in formare r trebui %A apirv h hr bvaprufi rmtivi p phm dr o npreuu
nr. cu pfUtunm um rphiali!, nu lu * rHoti m vW ingtrrtA p m.*) mit
Intuitiv, cr difi *wteniul dr UnAtatr viel u-rapia dr grup Ci mtJiLilitrtr dr tra
faritttnf viitorului. Irraprupj dr grup trebtr A hr cAt r p*tr dr hww prv-gA
tip pMitiu 4fK>d upurturuhtr
InfrucAf marea imumUtr i < maurilor nln cAri unt linr mi. mtul re mimfiM
dr 4 ve u relnruip cltnui urmlkiti < red p U, preu itireum. Ct unf rr.ih v *A
rmrti in ciitrt [rrninrH ni Iurna* i mHirii ( Jaarr Ari tara pri//r/ *1/ */ anya/ufi
prrmms/ ht Ir o mtrvitmlr Jr ttntimn. n tnhuw 4 iw i*m W ?uaiurur cenrhUilr
<tk>rlalt Prm urmare. ttrlM ar btunu din pian pv rmniri
pmlmltijjit, hnn p %tm iit rrlwnlv
In timpul asrtrrli primal* reliu Ir Arii dr faA. AutAnd prm
r*#tu#ilr h blUrtr ii. drramn mA u/prmdami rmhnnd Urlr
paahirinuv luri mhi CAf dr nrhni4nti/r rCr A nrmiUm ci <ri erre
au drdr rt urw intreprmdrri ^
um hidroterapia. repaunul Ir prl. Inhitinnu ru paul mautm* vru ni ugu rrnpi <
Imn iru integri, drvtitrp p tnteligm|i' A Jap lunir pwlr w .Ir ipre pnmrlr
gcmrrrpi dr Irrr^wup erre pirdru prvdru Hr#>rrir. inMnrUrr. purga fi ru
trepanad* ( Ar fi Ir UH unt I Ari dr btftr ruar. pfimt**md ba rrtr Ir Ivi ir
rur/drun* mat. iar m uitatei rafmrtre um la tei dr impru.rren tr rr i
re/uihatete prr tu irnilor intvmfaariu
fnlrrbur* dr r rltr liinmui ir rrtrrvt|ri AnAtAfu u IAMI Ut dr tmdl In urnii
frrtrmrnful hd! ui <Wil >r prlhr r KMpvm* fimlru A u apt* al petru i* ilr mrtmiri
fiintif* Mr4 U/4 rlguroaaA dr < rortare. frihiirf|ru(ii Ir a t/4. hlf dr mtu/irfh
u privire Ir Irvpuir uranhr, aurit In tml irag unu Irri li<in>trr<af ruflli r un
lubAimifllJi dr aJU*ia(A A Ui timp Al nu Irr Um rig on prim ipiilr dr br /A p re/ul Irlrir
terap<m Arnriuul nuri fu rAadir ir hunul pire I nuriri p *pru ubn Ire Ah are I An
revu imhv, art Ir iir un tMBt pMilil. ahnrdArite prexmfrtr In cmalA ka fre
uni Uure pr om ut ri guma*. rrlrvnl*. p nr atragr atenia uupre ruiur dr tiflUiv
und ri noarea tuluiir prre dnurhif dr pmtmAtuare p nrerw* Amumk /.mr (.ir
ritiplu, pregtirea prnm< trrrpir dr grup ru nurtivr* prrdru rreunfairj prematur*
I frrrptrj ru h ni tuduitr m Urg pi imprimi, m timp cr hr rrta (dr rermpiu prrlrbi
rarer ru cnfitrrtrmrrruii ru bref dort reml UmUh dr iw rtrre in mod ft rere . rrrrrU
dwtribufir r re s ntirbr am eUfta r retU - IA In Iwl im renn puf rvrr impmu A
i.uimir . rpihiir pun reinal prer nuire pr orn rtrre. in limp rr ireir pot pArer liputr dr
rtg.irre coirgih* m^rri rrenCrt pre m rtrre
Si nu trpUiTi ir Ir i rnrWrer in pmhutrfApir nui mul dre Al nr punr b*n JremptfinV din
ijuiwniul pih.trr4pu*i vur dmr U O m tumbnr mr grei rrpulA A prre lu M trrrprtih rProbabil
cA nu. T cr1 .Kr/trlmlr" Mr dorr unul dintre iiHitiv SUtrnreir cum pirn# dr Irrrpir. cu reirm|
i erre ru If avarei mufti am in bwmrre p ugmi ir p . are r agafi m tax ApAAnrrr dr Irr dtire
r vor rhtmbfi Irnt. klarer in lr|a unor cluvrn uiretmtreU* Mai mull,terapeuii din pnma limr a
ounhwU cu dienp *fUp in ulerinU *. evtoent. mi pot ftrpia cercetini* ytntiiur Amintii vi *J < dlrti Pu
(uniruiri/i hmlittrei (.iwtAni Atunci ckid inului de UniUtr e dictat o eciumfcar* ournA a unouni citie ttrapii
de :iuti du/ati. mentale upri u/nptocxMiiui. m Ute- retur* de
I ptrl ripotrte k multor pfuwdr de itfuUie A durei, aufed
finanate In Acrkft timp. Minek landunkv de trfApiik pe lungi
durei eu tocat, in oude pukmmiku < umeiu> - usuc pnv tar ie
unp>rii(e (kuerbtll e *m<r cemUn In timp, n ti temlmti ti ee
inverurze >i ci MP ve mviitii ptet in lumrA rreiJ e precum,
cumpirtindu-er
itudiile eeupre re/ui te trio paihulrfeptn de ecurti dur Ai ce uulueu grupuri de contnil eireturu Un elt lucru
ctif tnetouar epre deutetn/e de fiinele !/ere. multe etprclr ah
hui . uenhiu eree Puhnterepu Ur 1 arii. pa
tem pot. n ehr din urmi. %A dre lormi cunturuniur ieri eie
pructam tiiruree uineni din canlrul terapiei ve ti
ntotdeauna o repere-nU p utoecUvA. rwv uan&JtrabtJJ
Umil dintre c ele mei impurtente puetulelr el Le te ie bau cftru de 1 ci inter ei
iunee imrrpenwtfvtiA din atn-
grup efk tenii Terapia de grup tu adrviret puternici, mi (tai. u4rd o seni in cmr rtlenii put ei mtrreciuncie
bber unu cu Alii, aput ii apati hi tdenfttfacr tu in mirrarsuniklur H *n ceie din urmi. ir tiperr nredeptr.r
Credem ti aurie ptfl tulmtv pe iile pnmtpu. * um ii ti

lapwi 1 manr .1 intre * mie Nemr de enjHr de grup


* tenii tn ifcmprirve . m*tm .ti/iru |>ruce*aiui
A* 4 I trrt-uw MjbUmel enr u overe rcie
*rU
ti (iu\m.9 iJe/vciterm aetrtnuAui de aMfcmU a
uimi. U o utllixem apunti e grupunk* de durele
mluar M tuutrfkira chettuirUki
niele *4 Ier greyrekt de i hoiei ci erunute
urmttn ide tuhe -itiporterm*nieir . entrate
eeupre umptomoiui hura e rele el>cdin vin urna
nu o enc de p*i wa\pAttfcUi cu iiW elt tente
utnlmr* un utucitove npbnk > mru
utoectivekjf U uuerv ek
imvouc xjtxpiMi*
o nepie meii atruitufili. rapcUUli umlunni. pe bul de wmuul. ou yn p- tacul tuii pentru (mere rUmi
Uar nu In cu choeni venUtuii
In ivaU lucrare daeuUia ici piuhiuim. rut ture pa nona a tu pe inter AC iuite M luee
u d t i 4\ev U Ktwnhkn d e tuidp p uuvrjxwut^ rude. MotruhcAlive Comoifninu fir
mUtrmftumr mu rmjtynu tcrn/m Jt mi

II
terapeui ip#hili I a %t*pAn**mc uni cu rnuli mai hm* -chipai ti
practice arte / irrtt d* terapie de grup. chiar daci modelul grupului nu
rvidenia/J MU nu rmunna+fr rolul cmtrml al interaciunii
Iniial, nu eram dornic <U-mt asum urrtru ccjnaidrrabfIA de a revizui arat-
td lucrare bundansrntelr le >rrtw** l te>rdmB irhiw-4 a terapii de grup
de- rftee in ediia a patra unt In nntirniarr valabile i utile Dar. mai devreme
mu mai trziu, o carte djnir un doneniu aflat In cie/voltar rate nrttti imhA Ir
Anini, iar uifima ediie p terci uar ceva din actualitatea a. Nu coninea numai
ai uzii demodate MU anarronire, dar fi domeniul ar fumKaae Sutrmui de %A nA
ta te a-a atabiliza* in prezent, UbM IV I Manual de tiagrentirA t tatiatk A a
njlburltnlor mintale) a au/eril o revizuire a testului (IISM fV TR) i literatura de
penalitate din ulhmul deceniu trebuia invvetigati i aaimilal In lucrare fnplua,
mu tiniri fie grupuri au aptlrtJt, iar altele au duf4rul ( rupirllr de terapie de
tnirti durai cognitiv comportamentale, ptehoectuc alunale i rele dratmefr
unor probleme inlhrr aunt din ce In re mal ivervmte. aatfrl InrAt, In aceaaCi
fwr/utrt, ie tot perrurruJ cirH am fitul ua efort wcial pentru a in umarne
problemele parte tilare, apect/kr ankir grupuri
Primele patru capitole ale aratei lucrri prezini umprine fa ton ftrra
peiifta-i. f apitiWui I ae < lipi de insa ularea iersntri universalitate. iliatrtho
mm mtMrmeitur, altrmamuJ. re aHtuUiva con* tivi a grupului famikaJ primar,
tlezvo(tare* trhnallor de MM usli/ar* i nanNrtarrentul imitativ C apilolrte 2 i 1
prezint factorii mai tnmpie ii fi putemkl ai InvAAm mlrrerueiair l ct> ezmnn
Mulul In rare ibirdim aerate dnul raptolr a influenat de |*n> grenelr cent din
nelegerea te mei tn lerp* fauna 1* fi a alianei terapeutice care pot crete
eficienta terarutului
( aptloJul 4 prezini catharaiaijl i teturu e*ateniali i *foi burau I o Un te zi.
admAndutr importanei * i impara ti ve * mlertlepen*W<nri tutun e rrlnr
imapre/are Ui fon terapeutu i
l Irmitoanrle dnui < a pilote pun fen diarupr activitatea tnaprulului Cjptite Iu)
5 prezint an mite terapeutului de grup mai alea ele rrU*%antr vntru modelarea
idfuru grupului terapeutic i canalizarea intorras iunii grupului toi beneficiul
terapiei ( spththJ h deerte m*atul In care. irupal. terapeutul trvbute ai activeze
experiena toi amp a um lariw A ai determin* gruptil ai pUeifrz* toi propna
experien I fi. apoi. ai clm nlr/e armnifuaia raarrtrnm In ani ft a nirn in a< *a*M
ediie rm iu* em as i entul pua pe ammulr im alele iai* ae b/ea ii pe elucidarea
dllwnM tis u gruptiluM a ntreg (de *rmplu abordarea lavia iKk) mialele <
are. tir afum 1. a au dovedit a fi rnrfk tente tot prutevuJ ftrr aptei
> parte din materialul omis f are ar putea d i interneze Iris A pe urut cititori vw
rAmine dtapombtl Ia www yalom cten )
n timp re capitolele '< i A sr orupA de ceea cr terapeutul trebuie al /b4. rel drtl
7 lea capitol a* adreseaz modului in care trrerutul trebuie J fie Se explic rolul
terapeutului fi modul In care terapeutul ar folosete de ine. fcwsli/rufo-se nipri a
doui aspecte tuns ia menta le transferul fi tranaparen
U In rtJiiiU* ntpriom m-son n# ronatrn U UH urir/
nprutuiul Mulp urtipnii vrmu Mit df mMumap dr mu* grumcui* dr In l
Ini rr, Incit, prea fffrvtfH t prM exteotiv. tibemi rnele* Tunpunk- VU
schimbat; tore mai conserv Moare au ptetoat cunducou fi acum ne tm
mratrlnf ai desruraim brrapeut ai practic pnss detenav Mukp Mo- peui
cimtemporan*. uncninup de Iraikarei kepk>r pr4amali aW dom muhn
<nr/uitat al mesponeshihtiH fi cmduttn ptv a unor terapeui, cupla* cu o
industrie de malpraxaa. nesocotii p lac urnit, MI devenit pn precaut;
impmnfult Astfel. acordim o mar itmp utekziru pfopnutoi ut* ai Msrs-
prutului In prhKOTpr
iJe la c aptoiul H p pini U capitolul 14 cmr prezentai o perspectivi arcww>
Ingici a grupului dr arrapar p unt ubfcnsMr fcmnene p tehiua dr grup re-
levant pmtni iterare stadiu Capitolele 9 p 9 desper selecia ckenikf i com-
ponena grupului includ no date W cenetink* cu pnvtnr la hrrvern*. renuni r tir
premature la grup p re culta trie terapiei dr grup Capitolul 10 drame rralitiiir
practice ale inccprnt grupului. cupnndr o mi seciune de- apre terapia de grup
dr scuri durai p prezini multe cercrlin nes asupra prrginrti clientului pentru
terapia de grup Anesa ccagn un document cate peate h dambuit noikir membri
pentru a auta pntonsi lor pentru actn astea dm grupul de terapie
Capitolul 11 e ainwul slarlttlor uialr alr pupului dr terapie p metode un nou
material despre renunirile premature la terapie Captloiul 12 ar urupi de
lemanenrlr ntlnite kn taza maturi a travaliului dm terapia de crup subgrupa***,
uniIM tul. autodrzviluuea p incKants le rapan
l apt tulul I V despre membru prubirmattn dm terapia dr grup. adaugi ar nou
material ce rrilrv ti progresa Ir dm teuna mtcrpetsiwtali. Suni prezenta run
mbuulr imrrsubspctivgAu. tronrt ataamentului p puboknpei sandul Ca- pitoJuJ
14 (irtaii tehnici pnuluiir ale terapeutului. nduzind terapie rm comiteni
individuali p de grup tatii cocnbeud. cil fi conjugali}. afenpa. Intltmrr lili Udrr.
vsdv. intyegwtranM video p intrgrama Sfapo de grup cu programele In duuprmr
pap.
i a pi toiul \\ despre grupuri speciali!ale de terapse pune prubtem* grupu-
rtlue cate au apArut pentru a lucra cu Mndmame sau tatuaii cUntce pontice
Atest capitol prr/inti pfirwtpulr de importani vntaci. untara pentru a mt> dilua
tehnica ti adiionali a terapiei dr grup ut stupul ptvaeciru unui grup car* si utidai .
cnneW anumii tiuta sau populaii *tow apecriw* p de attr adaptarea terapiei
.ogrutiv lompoctammtak p a ircyei intcrpurannake U grupuri. Aceste principii
sunt ilustrate pnn discutarea in profanan a blentele grupuri, cum ar h grupul
pentru pacieni psduatnci a* or* spitmluatv fl grupuri (litru pacieni o> bob
utev uu o ilustran' drtabati a urna gmp ruliu pacieni boinasi de cancer) IV
asemenea, capdul IS aduor lt\ dpcu ar grupurile de autoa|utiare i ce mai tmm
membn ai tamihe* iwapiei dt grup grupunle de supuct de pe internet
CapiMtil 16, drupa* rupii dr mtf Imrr pra/inii <ra nui mar pmwncarr
CMtad twvizuin I grupul dr NUirurr a diap4rut <iin ruPura rrann
pairan, im luat in t'tiniudrrarv umitora-a murgului rapilail ( u mato acato
' 4pva Im lori au adu* argummto mpotriva unri iiimoriiUnun prrftuiuir un
portan 1 ridului im al tir mifraMs grupuri!**r dr ntlniri- ii dr/voiurtn tot.
ittJogi.*i Uf*rtdrn pi iilill/ra-i grupurilor tir irttoirilrr ii urwiw uto pt t a
grupuri tir pita ea. grupuri I dr 1 h tinutg ' MU grupuri rp-r u-rii! dr
< mu
rri in turmarra trt pnN itorapui dr grup A l> ut un cumpromi, rrdu*Aml
ottaidrr NI arapi toiul p m pun 1 diapozitiv tnrrrgul rapttnl din rdito pa
ir* Ir www yrJum ian pentru utili iru intorecap <lr Muu pi rvtdufto ngi Im
grupurdtx di- inUlnirr
< apltulul 17, itouprr U ir marra toraragjiir dr grup HW lauto rar I- din Ir
prut raului dr miparvirare i ar u* up dr pro. curie dr grup In turna uiumul d
ut purul J
In timpul rrlnr tairu ani tir prrgHtinr a anin nlipi rrvi/uito au Ini un piu I ai
In tu nrrra mat runun. fiu* s. hrprahaitrr ( urr . ata pa-to rtvi ta un vi iliuvi <lr
umpantorr a arului tout tiunru ar dual Ap Mr mo un grup dr Nrrapto ai
iluatmui milito ifiattt pnru iptilr prtc caula dr grup a* air IrOrutU terapeutului
oto rito in m raii Iau raia Uauau, In . tova Iau un du> arwU a c ltu ra aulipr
trurut <ttil*ul U numito pagina .Im Tkr Sa Nipruttowrr t urr. a am i*ltfi
porfrrti/Arl Pirrare air totinaa ik* totaprutuiui
V/ ilinn.-la- ratrmv upraajimrr*uaato hn.1 a gravitoir In pa/ul raPurlW .u Iu.
rari dr rvtonna* Kmtru a rvita a. magi coarto an. n.llit tondan*r da a lungi
acraatd lua rara A.Uug,/ea unm mari aant.ii|i dr matotial nuaitr to> cm lin (a<
an HM aiumraciuA dr a Uto din ura punir a<. itairlr nai tuM (MU piriircm Pimwi ru
drgrtolr patato dr angrlr tnultir paaapr mloaua ir ( IVnlru a trapla Murm|a Ira
turn. am imrnmji apntopr Urato drtaiuir i CTltta tir mniNtrlor >h- itnrut In fuitolr
<to cutm4 au in morto .to lavtl to di
pi Npvt/uim Mrraftiaii aaupra torapmidr grupdui ..in*.,, o> * oua Km a.
haturilvf
Multo I apt lilla- Itmtm H> II*) tir raot rrtrriup- , tlr,a |,M ll#t dw> Iu. iatr am murrai un
rmn (li prntru a trula i(*tui t*. pmtru aiu- ton pi ito.*-w.p > aa ra aur apa*. ilu J)
ruwti a lato au I4WTV|II i uuguanto A. natlJ h-U Ja ir> - f w* i m Dtnundtilr p refer
mpa hiM* \ *o/u a al fia alj pa ^ UM Mulumiri

(lvtn t alt mi)


Suni r-imuaruir Utwvm*t|u Stanlond pentru '.* cm.
fa. iliUfikn <W ciorumrrn-M- H prraonalui iu adnuniuti fnj a rt-
ah/a ar irtl lucra. Extraordinarului menM, )m*nr fii haat
nainta d*> pubiiufn aotn diii t. wJtr mi intrulu* bi inapta tir
Rfup fi mi a uirnt un 1H ib fi Jnlaift Ali civa m au apnjirut
In iftbi rw
Va .* bi fiai|a Ipnyraowis In dmapfwrcT pa*>. Morte* nw
p* mamn). KutbrUm )cualacwi. (eHenrmulr asupra I * al
Sjnrcl fjrupuinW nwiiaalr) fi Au) mau. Btm YaJoi a rapcteil

iMnlyn LMICI)

Sunt munalh \^parlamentului iW ISahiatnr al hi |


titru uamanM aoratui pwaact fnntnr roirjcu Jn Ut
vartanlaW mitul air aira*i liu fi au ianbtat ca m bi
nrnlawWl |od Sudawo*. tbm VUaarbnlu Damty Mwc
<41 tfeate.* bi Mur'!*- ilorluot bi mniinn Paul Wead
lan Via Lat ft li I Hunter. Lu iLniptuva fi-a asumai
arc .ar a bitului, cu orftomt* tnuttnl fi tnanr mfriegf
Nuah laaui. cupui m fi Bony laaar, a nw. au cu tfsfn fi
Im ura
1. Factorii terapeutici

Imput . Ir ymp apitsi dtenfll? Intr *lrvir. (> I* r Mul- . .-r.rfifi <><>vfVjHian.
Mupra nr/uJtatrW It-rapim drmunaftwaxJ firi m hivttr ,1 Urrmptm cir grup r>tr a ii irmrt da
paOn.lrt.ipir cu rfi. imli Inaitl. p rlr >rl fnipn ryaU cu puhn'rrapta individualii In
rapaidteteO cir a ufrri Iaurt k II rmnifk illrr1
Cum |uM dirnii rrrapia dr grup Poalr >4 rVr o fntrrharr naiv* ln*4. dori n
putrm rAapuiulr i u un nuaiM grad dr pa* Uw p igurani. alun. t vom avaa la
hqpuTtflr un principiu da organtrarr contrai, ru apibm.l Arma mar* pulra
aborda <rlr mai rnrttraWNMte >i aupArltnarr pn Admir dm pad4teaptr l Mal I
idmttfli a Ir, oapn irlr . nu i .Ir ,ilr pu. .-nilul ,1. M tumliair vor IMMI.I.,. II h/J
ratmrtalA In arin fan-a fa. lu ilor fl ifralry.iilur drMuwlr moU-lirti r.a- rirntri dr pup
d* rjtrr irrapr.it Uri Ir itdb muMrr ctrrtrl* cu dilr np I ilmfl p in cad ir dlfmte
Propun Ipotera cA rbimltarwa In Irrapir ntr un prun dr i > n(drm*t*f r
armrmi, cw apuirr din mlrrai puni Ir . laupla atr a Ir raporump-i. a umonr bwi*
m4 rw rrlrri In tiOBMmiate |*rln ilmuinifra ir Io. uri Inipnnk i I >.<U u..
avaniai t rimidrrabil In abordam* i cmplriultii prin umplu a irmanmuiui h lai prin
piWWtel* CMBponmlr rlrmmlarr ( I.irt|iuiuiti ni Irnrpr pru. dr *rnrrra p dio.ufarra
anim la.tun fumlamaniali
n prat hca mm, nportanpi tefsprutkA r*ir iMmn|lad ilr Iu. naturala in
liMpWMrr* frllpl pfimart

1 InoTMlarm prrann
2 (imvrnalitelra
1 franam ilrrr* narmatulir 4
AJlruixm
I Kr. .iplfularr.i ti.fr Ivi * grupului lanul ui pnii d ft I
tr/vnllarra trhni. ili.f do MM uli/arr
7 ( umpnrfammhil imitativ A
luv.ltanr/i iprrrprraunalA * C
ur/nmra grupului M)
Calhanumil
II Kactnnl mdntmtali
III
n i nntmuin-i opitulului voi discuta prun apta- litfcn. C trtuudfr d vi|
jn-i imwpwnMH i nwtutK* trupului unt licton stAl de impurum^ tu r
nmpWi. Indi >-am tratat In mod ttnrd In urmAtustrle duA pitulr l a
tnrii -*atniali MM diarutat) In eaprtottd 4 unde tuni ori mau iwir mtrw*
runtestul materialului pmmUl anOo <7artiarvucul rai poete fi separat or
ceilali la. tun trraprutu t ft. tir ara menea, va fi diw-utat In capitolul 4
I hatirv tnlr dintre facturii piranO) uni fiitrae Ca toate d fi dana ar parat,
ei unt irttmVrpmiimj fi raci nu pot fi ntilurtr run nu funciuneazi arpa rat
Mat mult, arefti fa<-tun po* reprezenta p*r> dMaote ale procesului de
schimbare anumii facturi Ide eaempiu. nelegerea de unei ai-xau-aza ia ta-
vel < irjmnv, ali <i(tva (de exemplu, dezvoltarea tehnicilor de socializatei
ac- |ne</l ta nivelul s himhlni comportamentale, urai fdr memplu.
cathara.u! arumeazi U nivelul emoiei, iar alii (de exemplu. curftuneai pot fi
mai prada drtrnp drept condiii prefire mare ale w+umbim * Oep acerat
faeton Vn- |mitKl atmnraxA in fiecare tip dr terapie de pup. nirurtiunn
acestora fi impietana diierentaU a fiecAruia pot vana uaaafarahil de ia ur.
grup la altul Mai mult derAt att. datorit diferenetor mdividualr. pamopantu
la terira grup Imrfiufi dr pe urma unei anumite grupAn dr factori trrapeutm in
mod (inulrtiful diferit
1AntrAnd tot minte faptul cA fac tuni terapeutici suni runvtnicte arbitrare ii
jmletn mici ra ufrtmd studentului -citito o hani copntiri Seratei grupai* a la
wilr* terapeuttri nu Ar hAtulA in cuie. ati dmocN a aiwtAnn au de- rrta alte
nipun specifice de faeton, de iRMtm arhuratt-' Nn tai aumi* pi* alt nu
poate cuprinde In totalitate ntreaga terapie In meni! Au prwesul Mipruth' tale
uitinitvenp4r. de aceea nu craii a tanutA a numrului de trasee jetn
ripenmA Iert diaruU hule ai mir aspecte mai detaliat ai capAutul Al Inventarul
factonke terapeutici pe car 3 propun rezuli dm rifenrnu mra dura A. din
experiena rtnurA a alto* terapeui dm punctele dr eedera a pmseuiA* tratap
cu trace in terapia dr grup ptrrum x dm onoteAn Hitm a ta r relev ante trudi
raci una dintre aceste turte nu e*ae datooki de etdmal. nsa membru grupului
nici ctetducAhiru grupului nu mt pe deplin tAuncfni iar mrtockdngta ncMMtfA
de imetale sie iWmn nmbntU f maphcahilA
t te U terapeuii de grup ibinrm un inventar dr lacton terapeutici .TI o pa leti
rxnrm de viruli dr nuane - mronaamml Ursit i veja cap Al bt tao an Ji terapeuii
nu unt ibenrtun .lezmtetvsap *au imarUah m certe* uatp A energie amanb-
rabiW In UpAninna unei anumite atxmttn tet aprutw RAapun- uirtlr ke via fi
determinate In mare snAsorA de tcoala . Aieia u aparin kltiar In rAndul
terapruika car ImpArtAe' o hrvdngir Atnunl 9 watiw atete krn- KA piuite
exista o ItpsA de unrra iii priva* la irvtnelr mhunautim am 'ii** tikii KealuAnd
>metAn asupra grupurilor de fniAkute irraranih"

**
ti-r.tj'.-ulului (vezi cap. Ii/' I wtrrvirvap U parro mu
>ar arft fapt ru ne du*t ncheierea terapiei,
urprinde Jntirru pnifaotera- erau mult mai api a
ffUh afaumiA vindectori comenteze npn trU*
eficieni, mnA nu din rrloliMuliarr c*u d4ilitittiajf
nwtiv**U' jr*r cmrr ji r>iu le ale perienei lor ilr grup
m- VH du Alteori noi, Ir* 4t la 4 ~r*u
tnUrvlevaj unr dial <fup4
tw ivtrnrfn nrdMmrrtt i iiir ncheierea terapiei l- I * i
nu a avui un p#- in m a. nrftrlArtlr au
it'til < are * h IOJI ft* artaf. *lr earmplu,
4 fa* tom (rm^mitin
nuip trv din motivr cu totul fi valorizai dr i lrr membru
cu lotul i^ urc grupului pit varia urftn
l-a a/rvltul lrr*piri, mrnihrti zltrrr d# mult fa i dr ret
grupului pol Kirnuui <!< dnprr menionai dr trrajrti|| MII dr
larlorti ir rp**ulict irr au hml otnirrv a tocii dr nnij*
di* *! ITUII rnarr t irl nun im* nfaNervefte 14 tilA dr atltrl
.I|UIJI In*A tm <1 aH*l tiv i In pultoirr.tpM un tiv u
evaluri vor h iruorriplHt*, uir luata Mai mult. o var vria tr
acxuatv^a lor va li limitat Fala de trii toii e pi*!* nirdii/ii
nara pouhtl ca iiMmbrlt uillunira/j evaluarea fa*
grupului d r

in prin IJMI pr fa tiri uperfviali


pi lkl
d n'gli|i*w ani imitar lnr|e
< unMvir, < arr ar h tlnmloilr
niiariUtr<i W r circ*
limtizzire/ Vor ii rmpurmurU*
ntnr* neinlluenate dr o
multitudine dr tar hm Jitie ii de
cori Imlalf F.nlr ai totul po>ifaiJ
dr rccrtiplu, ta opuiulr lof ii fu*
JlHtomionafe dr natura n 'lauri
Oi hTiprutiil MII CU grupul ! > r*
h tpdrrrr Hm* a drinoruitrut *
4, atun 1* And p. m(ii erau

eu. cil fi >< Orgii met ara doaopenl o* muli xmdraAtom de grup ateibua t cea ul unor t
actori i relevani peni ni pnvrwul terapeut* de exemplu Wturaii .scaunului tw rl-inic
evetvtuke ncmwttalr sau impactului dwsci ai peraiaitel*er co4in,i iart* < }*!
Mnea/1 in luiiiaa axt*arianial A liantului, cu atAt devine mni * lari i pltnA da
senimti ain ralatarra ieranpi tevaptri In rnlaura tn
U*fWr terairtit*. i ir iili/aht dr PIP LArv^l punrtete dr vrdrre lr
client dr rirmplu durata dr timp a terapeui W rapoartrir client
tratamentului i mvrlui fur limiiini '****'* o . tten. matocU import! dr
i laentului* ftpul dr grup (cu rviuan- tartorilor tenf*
patrni pitaii/ai rmitali/ai. Io !
mir* de /i, tei apir dr urt.l din rrreron, Mutei C mai u/u^ -*** dr cerc**
it.t> . vmi* s iliag r**l. ui te- ^ - - iria vanabilrk- dui cunul
lien tulul* deoiog.ia condu* 4t< teraptn cu fezuttate* terap Uete-
irului dr grup* Un aJt la* toc * atw opmrKi car. du. ti* V4rubil uni
Ingrrurrd * Autarea ta* teatloc ir mmiikatjv corelate cu natuXtaie de
rapeoti* i onmiii ntr graiul in uiir WJCU* ** P0** ttao o b/A raionali da la

rnrtnfrii diferitei* ** gruHirt | cant il ta poatl inerpe wiuttM lactonior t


rr>r ItA ies* IUI J* elai P**0 InaA oati multa problema inarentr
eveniment in moduri dlfrrltr t Orkc ala acerai abordAn mlauraiea re^.uiuftr
ripcfWtl dai |**atr ft lor trrapin reprezini o ana confuzi a
important!, ii poatr aufa [r unii l metodei^ia. iar ^ar|ia i nAnurtoe
poatr ft nrimpurtajill MU * Inat iliiudua ni vanabtlrlor din cursul terapiei unt
rv pentru alii
la 1*4 de prubWwvaUcr*11
In i. iudei 4* ev tor InrutJri.
Am hiail toate aceste metoda
npartrlc * lietiiior trprr/uitA o uni pentru a obine facioru terapeut*^
i|pilA dr informaii, relativ nriuliaitJ dacutai In acreai carte Cu oale
Prul la urm4 ntr r|erima kr*. ecratra. nu conaidrr deimitive aceMe
numai a L# , c u tit ne uidt'pArtln c.unclufciL mai dr^rabl le propun ca
rnai mult de experiena lienilor. < u npbcau pftmxoru cate pot fa trstair a
atAt unt undu/ii * una I re mai a profunda u a* Ii crrretlioet dim* MTU
bazate |* deducii Cu ngurani riurtl LUn punctul meu dr vedere, uni
MttfiAcut pentru d Irrivl din cele mai
palr a ir pncmlut da HchmtiuirT1 pa
bute date diapurubilr in acest mmnenl p
can* un . liant nu la eitietili/ea/A.
pentru cA sie lu*k vtituir baza unei
dai aula tiu uitp A fa*tu; (A ar abordiri eficiente a terapiei.
tret>m d ignorm crea a au da
pun clieni
Finta o artA a ot*n rapoarte da
la liani OmlNVurvIc da tip Inocularea speranei
fanai/hrtia MII t ale da laminare
pun cu uurtitl la dmn/iic date,
In uUrri i mminrnm pmnn
uud dcMttfl ratea/A nuai ia le i
unt cruciale In onct numai ri ertni
hogAk ripranflor * lianii** Cu tl
cale nrreaarA pentru a piatra cbentui '
mai mult palf pltruiwU eilali tacUm trrapeuttci t aihl efect, a
i credina in inenl puate fa in tine un

i laven Tratat da elliaterale 4a gm


(ador terapeutic ehoent CAmrt A alepUn
mart ale autorului nainte fbaUv cu
rezultate puztbve a ir terapaei11 Lle nil mare
dr data* care dorumrotraxA eftcaoUtea
tratanvmtuiui platbo

Iere Un rezultat pozitiv ai pathutrrapin


este mult mai * Itentul t photrra|ieutul
au atepiAn wmlarr dr iepurilor ae ntinde
dincolo de imaginaie fatali deuueutnrazl
ci tratamentul plaotbo nu efec t hziologit
dueci asupra
leta*euu de grup put pmfaU de put
enUu a * irte awv

W terapie de grup Aceast sarvtnl


iiue>r iruuntr de etenlarea pregrup. in
(a prorrM'lr lor onttmie, m In vnlrrr
pntftUtr vind** jHrmrv ale grupului 4 Im pAfiAesi cu Kfupiil AI luai I
{Vm capitolul 10 pmtni o diarute irvuri membru niuiri 7 aaumJ arAtd
mm- <i priutniuni di* pn^diin' tutu ii*. 1 tarin* I mJrfuni spontane imrihrikir
prgrup j rvn, m//fiii
fiiropia Ir* grup nu uhli/x'ii/4 diwr ( rr rtIrita au arllai rl nlr 1 ta o
tata .irn*ljorrtfivt* generata Ir atap- mi*rtanl yilaii * a terapeuii i
#r *! r fiii - ln*nluiui.i rr.i*! 1 1 r n nirii, pre um l In rli* *
hrnffficiii/4 i dr o atinil dr t)rrriti re inr italra grupului lor *' l w r*d u *iv
r>* rfttatr . I mini 1 <p/ihii Wl ajut nrM'r
- luatv d fnrnuiiii psihoterapiei /.Ir grup lirnl motivai arr rate dwpia I In rr/r In
fnv.inahil, grupurile conin indivizi cnrii se grup rl puin a*n luni n edmrle
i/II In puncta d tari ta ale unu rontinuum mdivitluata prrlimmarr Ir ImpArtr'si
adaptare- <iap* Astfel. fir .rr rrwmbnj l*-mil**f .1 IMHIA < (invmgrtv i incrrr
al grupului intri corwidunbti cn contiii t u A ta inuptr i Lor optimismul Dini
tnUii membri 4r- indivizi CU problem** Multa tjintrr grupurile dr au!
HimiUre a lrtir atarr va imhunitiit ta ajutorare dr rarmplu. I ompa*i.Kuir
rezultat al terapiei f Vseon. ia dAriiul ornpi <r f,iirneru agne tiv). Sui rvtvurs of Im est i MrfMtatl 1
terapiei dr grup, a/ri auzii clienii rrrtun Irul
cif dr important a /nul pmlfu ! observe
ItnbunitMirea Mlua(m rrlortali
Kmnareabtl, sperana pusta h o htr
puternici chiar i In grufnjri dr indivizi / an*
-Mf lupi.i / u un ivirrrr VUMMI i care pml
mmibn pm tai ai grupului din f auy.a bolii

uri re uprrafi ca lulen ai grupu drum fi MU putui Nraftf, similar A rata fukmttA fi artrita au
afeciuni
Prtrluto fp#n|u plrtni arr au suferit o ptrrdfffv), Mm l taen uctiing Violeta r
Sperana cwtr llriibiL) %r rxJriinrftr pr mnr

n nj< i un m/ Ier apeopi ta grup nu


trebuie al evita npiiwifirr a/ valul la* tuf, ci tii
indice prnrMltr progresele realizate tir
membri f As* J *r Olimpii 4 pnmiNK' nota
prin rnr mrmhni grupului nrr i au Irrrrtirwif
iSr urrwf in pi*i rrwt minrtt'.t/A cu privire
W- <*rdi*r. *rupun dr tn grund de trrapta. mai ales in fazele
I.W mrmbr,
de nceput, infirmarea sentimentali *r
mrdrrlr Mpin ofert* ta unu itafe ale unui client este o
puternici sursi de uumt. Dup ce li aud
J, <MT, pr * rtlall de/vilumd pndileme similare
cu ale lot. cbenri raponeazi ci v au
u* ^
imit mult mai In ctmtacl cu lumea,
n*iitin MtfnUntuW afe (miluiri. mndiralr. rrd^r descriind procesul ca pe o pehor U dr
cwrunt- tipul .bun venit In rasa umani* Spus
umplu, lencsnevral
U.. pnm*>vr7.i wnnmmh.1 dr kxf ir ei-
.uturtaoU* .) wdhnduhn ,11 ra
intarvmi.Ie dv grup a Hr mprrvw |ifeia In i lirul Suntam ii In acreai
terapiilor vinoduata a hairi" sau mai cmc, .5utenna adori
uSDpilI .

Universalitatea Nu exiali fapU omeroasid sau gnd


care s se afle ki mhnegnne In atat
ea- lefirn|n a\hm oammi Am aaculUt
Multa prrvanr ncep o taraptr cu membri ai grupului dervlumd ac*
gAndul nrixmbtur ci uni unice in ne- ca m cestul tortura, tilhiru
r*mw irra Uw. ri doar eta au anumita taiap^larea. *vrw.ru! tentative* de
proNrme. gndun. impulsuri sau hmtav mind ymeum P fantasme ou o naturi mai
mr marrrptahtlr au tropiimintltuere
ngrozitoare tuar In mod o
Dwignr. erteti un mier de adevir m atraii
anab asn observai * rtlali membri ai
notunr. atit timp rt cei mai muli dieni
au avut parta de o ccauaelaw nvtanvuiti grupului auopundu-se p prelund
tta tmaiuni rvrre de a lungul vtau i unt ace* arta ca i ^tnT> ar Aparine sferei
pmodk inundai de rnatrftal iropiiminttor. intenosre a pnprukv puuhthtin
infiltrat din tnrtmcient vkentai urmnd alea de nuint.
.WhtU .W . ir*il u irv-mirTr* unui
Intr o anumii miruri, arest lucru este
wn*w *' rmp.i Ou wi nm. In
adevrat pentru hecaie dintte m.
urmA. FITUJ . .TV nu Sr ' !'
Iar muli dimi, da ton Li i/nlint ortalr
t^mpotnv* ovwu
ertreme. au un entimml putemar al un
itiu I hfHultiilr lor mterprruexale exclud lui sau pakftdduK) au fost
posibitataa urai pnfurvlr n viata caidUni.
(SMttV jMrtr ounjxmt a
mi af\i despee sentimentale si etprrwmee
naurn crtw mai pn*un^ a liuJt
1 ag* ata rlorblp. HK I nu ii oferi lor
hwm* iW a|uhi*
tnia opeetumtatea de a avea ncrede* rr
nu * hmil.-ay.* I*
In t nlali p. In ceta din urmi. de a h
tatra Mc un nJ f In
acceptai i vahdap de ei
m.iduaU. cu K'ale c t
of >porfiinit#tf* MUU nucJ pe*nfTu validarea ((iniwmuaii aKirit i *4-i
iwfrtuji flr.iduJ dr tranhpsnmA p^rv^uill
fu f impui pmprtri rnel** iiriiili/t' de M10 dr orr sm avut o I4 frapai iti cu
fnttnruJ trmpriifH ai tinivrm*|jUtt Sa tntinipUr iii iru|iN uf (inii rirrii unur
trnhmrntr rulrrni rfr arnl*ivajmtr Ui dr rrunu Pram fi arfe liiihuril de* faptul (i,
in i luda putrrru* **lr amtlrivrrilr pmiliw p* car le aveam pentru ea. eram
aaaltat ir dorina ra ca al nuiari In timp r mi aflam rn poziia de a mntmi o
partr din avt-rra n Analista mai a riapuna umplu, Arraia pare a H modul In ar**
euiiirm roralruipf Aera afirmaie dtm li nu nurnui <4 mi a oferit o maidrrahfli
uurare. dar nu a dai IMmihiliutra ilf a ni 1 rxplur* imbtvairna in marr
pmiurt/Jinr
divt/.iJor *111111 evideni, iar nmnbrii unui grup terapeut* un pro r rpw] n
iniiariM(iii* pe * are Ir au unul t u altul Un rarrviplu liuafrativ timp dr muli ani am ni|at
mernhru grupurilor I (acetia nu uiil hrni In prunul rind *unf ihnlrrii la mnlii mi.
rezilenl kn fmihialrr, ama Im Ir mnliiak prr aval pmihlalrli |M vtlunlari du* fVatr 1
iira, vr/l ap In; a *r im|MM r viuvin , n4 .aii I onf li Jeriia jt' n tare rrau
rugai v)
IM fie. unui Jtnlrr lut rurilr L*rn(ru arr ar avrt mprii grupului Vi reele a au
dovedit a li uimllnr Ir timil
Imir inaorr prrtlmtnaotr ( rl mai fiimuii n rrl mir mvinirir pioluinii a nnri
inadei vin fimdiimentaie amtimmtuJ 4 mir o iviinaiii lujhlaiimi lai int i *npetent4, ci
Ir UIMIII ni III viai r u cat * ilnui l ir tn.iii a 1 a li > . -i. (4 rate iin vniimrnl profund ai
ajirtiirii inirrjrrairulr - 4. In ciuda a|*arwi 1**1* r. nu poair ai iuhr4* 4 fi ai aii4 grti
u adevrat dr u ali jriranJ A treia ategonr ir riapuiiatin frecvente mir
reprezentat da un Irl MU aitui ir tarei arxual Ac. anta urlu uii prin iiulr ala mau
lirniUa tuni calitativ himit > f cu ala altar tara < auti afutnf pnrfrtuirul calda al
Aiaiaia mvafuNI lan
|u mitn triiem o ngrijorare profunda u privir la arm Inn
aau la abilitatea ltr Ir a reiai* aut u letlalfi *
It M luata 11 irnpuNr dm I tiv aur u
Anumite grupuri apt 4 V nul a
r
fiac ifl un n 1 iarwhit drn r f ii if ti a i i ii i#t* i i*i rv pun * i
adia dr i/t
la*rut * II piu, grupurileatnaturala}. de *rti ti
actvnl pa uiuvemaltLite IM
ini * liani bulin u i III lua
IIM III pniliti iltii li ir o rn ut 4 Ir au
-
IV. rna ale* de/-v<tlifire*taHti hnrra u>tt a rii t rru
II fini li >r lai ii* irit
/udi a ritualurilor rlr biiinifr i a prat IM tUir dr purga!** ala lla inii ri^ml iu ai grupului ( u rara
excepii pa leun primi ti mare uirarr iBUi^an/nl ci nu tiint tipjun, ci ceilali
impiirU,psc a eieai dilcnu i rximmfp dr viai 14
Ue Iicmnre membru grupurilor pentru persoane buzate sexual profita
murm In urm* experienei universalitii * O parte integrant m acestor grupuri
este mprtirea intimi, drseon pentru pruna oari in ruga fiecruia a detaliilor
abuzului, precum i a devastm intenoaie suferit* n antfei de grupuri. membrii
pot intilni ali oameni care au uimi vauiun Mnuiwr in copilrie. care nu au fost
mporvubib de ceea oe U s-a IndinpUi ta oue au indura puternice imhtnmir de
ruine, vtni. furie iau necurenie Un sentiment de universalitate este deseori
un pas fundamental in terapia clienilor mpovrai de ruine, sttgm t
autuculpabtiizare, de exemplu dienu cu HTV /SIDA sau ret care e confrunt
cu urmrile unui suicid.a

Membru grupurilor omogene pot s-i vorbeasc unui altuia cu tora au imt* itu tare
derivi din experiena direci, la pruna mini. in moduri ir care terapeuii pot si nu fie capabili
si o faci. De exemplu, am kwt Mtpervumii unui terapeut in virat dr treizeci i and de am
case conducea un grup dr brbai depresivi In virat de aptezeo-optxeci de am La un
moment dat. un brbat In vmii de aptezeci i apte dr ani, care i pierduse de curnd soia,
a exprimai gnduri tuindarr Terapeutul a ezitat, texnndu-ar c ance ar fi spus ar A prut
naiv Atunci, un membru al grupului, in vrst de nouzeci de atu. a luat < uvntul desennd
cum a-a pierdut soia In urm cu aizeci dr ara. acu- fundndo r atunci intr-o disperare
suimiari i cum. in oek dm urm. s-a ie- ilmat HM ntors U vui Acea declarai* a avut un
ecou probnd i na a fost dat deoparte tu uurin
In gr upuriir multiculturalr, poate A nevoie ca terapeuii s acorde o atenie
deosebit lat turului clina, al universalitii Mmuntiie culturale din grupuri
predominai! caucaziene s-ar putea umi excluse in principal datorit au tulirulor
culturale diferite privind dezvluirea, interaciunea >a exprimarea aentimmtrkir
Terapeuii trebuie si ajute grupul s treac de la centrarea pe diferentele culturale
concrete U rspunsuri tranacuitusale adic univers* le U situaii l tragedii
n
umane In aceiai timp. terapeuii trebuie s be pnv fund contieni de factoru
culturali aflai in joc Profesioniti! dm sntatea mental uni dnrx.>n Lipsii
aproape i*u totul de cunnarma tacmlnr culturali de via necesari pentru a
lucra eftaent cu membru diveri dm punct dr vederr cultural Bate imperativ ca
terapeuii s alV pe ct dr mul: jxuabu de spre culturile clienilor loc. ca i despnr
ataamentul sau alienarea acnanra de propria cultur.*1

Universalitatea ca i cr dli faeton terapeutici nu are gtaror precis trasa le.


ae minai cu ali tacerai terapeutici Pe msur or dkenu percep simuanta i ie
lor cu ceilali i i mprtesc cefe mai profunde frmntri ei hcnefti/ia- tk ciau
oiiuteul de catharsui pwvuxn i de detuufev a lor dt ctre
ceilali membri (vezi capitolul A nt pi#*i da
despre coeziunea grupului. grup intar a f
Transmiterea
informaiilor

In rubru s
general a trenam i
tern informai !<*,
nrlml 'truirea
didactici (~u privire
hi yii4l.i(w
mintal!, boala
mmtaU fun um t
'plvaiil
M
pifnalmd rnit<*
>r*ru?r.ii* olwilr
tiv t .Un- li4rpru(i
ta fl sfat un ir*.
u^flilr MU
thicUn* dirarM din
partea lK,ifwjHi iui
Mu a aht r mrmhfi
.n grupului

Itwtrwma diUuttu a
C> mai muip
dinfn* parti panfi.
la trrmiruirra ru urr
t*r<* jioniiJft* dr
grup, IU invAfat
foertr multr lurrtiri
cirap hi A, u*rMuf
mala
umpftmelor.
Inul,
cfiruimt a
da a IUP^HI
irtferperacinalA 91
ulttmului < it
rjr gr <M|I
din ri'mpruiiiff
I'Hihofrniprtifii fp
dr grup au
general, pro* ill
rtlufsliv nir irr
pfiirii*tt*rap#iifti da
grui* nu oirrl o
tnatrucfie rUla tnl
fAcut din matrui fia tar lidmi m
firrmalA MI : parta arUctea/A dim re
importWiC a man
pmgramuluf lor
Unul iJmtf* ala rxiftM o ndrumare
mai nntahtle prw profesionali
etlentr raturkr ala p InrmalJ. (lailifufifva
gAaofte in UH rtnUr Intllninl* *# a li
lui Man wall |nnaa. olid itrurhirafi dr*
iafr, lm rifwl ru gruj rJtve dr I rw, plr
da mulnr 41). a (inuf dtn man naiul Au.
pa tamfilor ill Mrtiiml Hmith fkn
I'frlr^rfi, trai urr p nim- *ufk IVU
fnla 91 itmrturi
fYatrtmy.* aunt .
Uatanmlui ner v ti
ifite 91 dim tilalr la
raiavan|a lur tar
ha arr ntlnire
iimpinmrlt' rniihiatrH a
Vloltle |aihki aunt
**
ampli rata |X baza
I w* aaamanaa,
Vfafih, rare a arrla In riforv* pfliM lpii
rjrfi<aU intlnr v tanfa iimpir, pa car*
Iaihiarlik apai 91 Rtambrii I#
nrgam/at m de run memorra/A da
nrotru 11* m ru < au#mplu.
lta. larnr v.lnan*a
pentfU ITMI 94 reperrii"
avtiiMfr iiruli rompulnmanliU
K#r ovrry (nr , cal prrWrmalur ila
mai man* 11 mat vn ukauimti nare;
ru nrorrint iwi nimptomele
atifnalijtor (imiru fn^tII
rwvmtwe aim# du
91 artualu pa*ienfi
rernaae. dar nu aunt
paihiatru 1. nir nizat
pant ulnaaa.
da a lungul uruir (mil
tmaiunea mtenaifirA
dirartoara data* ta r
91 *1 attar*
hmUi 11 fan*. 41 aaalA
< rgani/afw ara aatiji *tmphrnul ft dat I

paiir 7P0 da grupiti a trebuie evitat,


mamhru ft vniimlari. utlh/araa liberei man
fp Mta mohipa
dilwitrlor pacientului Iar LMoC >rtWIMTM r).
psihiatric [arrtiiiiid a vitei un mc

pului.w Climatul grupului In Con tir,


tul ideal r%ta unul da orUborm t 91 VKIQV Tenruu iucuti rvatu
ubordnnarr u.\ a 4ta< urilor dr panK 4
I IU*T jtu/j dr tpe&ialitatv 4 Irrapw* da t uirrA tnvtrucpuni mai
grup
u nen dr grupuri penii a rmfruntft mtki pentru aducr- 4 un
cu o mumiti mii da v obezitate,*1 mvrl mniiu. apia cu privire
bulimia,0 adaptare dup! divcrt,30 la ptrutuiw lor Ei olnA
nnp ai rupilor abuzai exual,* iiutrim- rtaliatr legata de
brbai violeni/ pimiarra gram * tehnic ile de rrmpirame
HIV/SIDA. dutunea nud*-. adecvate fa dr relaxarea
vaui
%me dup ftvjantunuf.0 dumt rrunicA.0 I irutifi. grupurile
transplant44 In drnnu1 * repve/mtA cadrul in
IV Ung pnpujl mutual caia tuni tr mim ctr a
utent. aerai* grupuri au. in uneri damului buxale pe
ti nibaduriinfuli, abordare prin mrditapr 9a nUrirpaune
intermediul cifht unt iuni ai ApbcAnd c* rw di*
plicit vi pnvmr la natura bolii ipUnati. membru lnva(A
mau a iitum da oAimrvind
4 devin oturrvaton
iirfudatl iiruirpulr eronat* ale
dan. miai a pnmikv
tlimiioc 91 t tn Ir Angara In
gindun 9 mmtimciur
laa bolii (Ir nrmplu, cundudtoni
unui grup paitru tu t u tulhu/arr reduc And v
de panici dnmu uiuitlr iuuoluccr uinrfabiitalM La
akr atacurilor dr ampla And (A lapraatr *
ttnreul ndkrat 91 rmcitapa cmc
flutul dr adrenalin. r**e ca poa l ulmi gnipurtli
tr avra ca rar uitai hiparvmtiiapr. pentru clirnp rn-npmm 1
mpiUr ia adatt 91 ameeal. HI\ medaale . itfuudrrabtlr 9*
dantui v ui gmtt viimptrmnrlr *iut metnbni 4ii OC un
In moduri rata duc la rucntaiei rpiW* gr*>iir cu pnvua la
tran*nucma bcAu Ur membru vii A vmialitata* a duram \nu\
pm ira la nrtoddr de a-l mtemna pe caia Im firi natural, apnufie n
rrvmirUrra unui tal vie via mai Adere a duram pr mituri 09
puin vulpabahrani I alem vut traca pnn u pot 4|uu w
gmpunWe anlm peruaanr In clieni a antkw/e. V unii la
doini put vWn i iui IM rural ai tmara dat iMftere) ^e pan
doliului panUu a-i afuia ar membn umil
U e d c w aiunali panlr
HM uriir viitoare, prr- um
ununti CM privite ia boala lor. la opiunii' de tr(4mmi,
fi mumiuiflAn relativ Ia un mod ir viai mai AriAti* Evaiutarea texul fatali ir a
tor grupuri demnnatreaxA ci prtii ponii au benrfta u pfuhuauriale mmiiiflf
uiivr fi durabili* *'
i fi mai muli i*r.p-up de grup unli/f/i o anumit# lor mi dr glmUre n ii
ipMiiva pentru < Itetii. i u privire I intrarea in metan* a iv ^vuviari Itui a
grupului de fiwhuerape, r uni nuni edinele preliminate var au tropul de a *
lunii a motivele rruipre air dini ur* uic* path* pi de a te den vulonlor
Urni o inUriilr ii metcdelr autorplnrAru 40 Prin pred* i* lemenior tJemiW a
oferirea unei *tn* tun ognittv, h afutim ai jprwt*ir*r muk mai elw eni u ui f i i i
tura! *e are I prt i/ifAmpino (a mirarea In terapia de grup (ve/i a pilotul I0>
Inotrutrea didac tul a fimt loitiaiti intr o var triale ie rtwaJuri in terapia de
grup jenlru a tron* ier a informai. a cntidifka ti*arelr ie gAndirr %alm* ., re.
pentru a truc tura grupul, a mpk a pr eul latin I toartei. ac vot ttp de itialrui bt|
l'unci*rtea/.JI in grup ca !*rA de irgair iniiali. pini tind ai| la> ori terapeutic i
devin operativi 1'arial, rtpl* apa i lUrilaarra Iun (mrea /# a ageni terapeutic i
etic leni de In* tAlAfnn I imrle umane au deleaial uiloldeauna nesigurana pi. de
a lungul fimpuiu. au Antal oft etkmr/e UN Wftli oferind rtpl. ap, in principal
rr*ig*.ow t plimplre I pU a(M unui fenomen rate prunul pa ptrnfru a I (ontrnLr
ha A o erupt* vuL ana A reia LMuxat ele un eeu nernuiuimt. riali i vi puin
ferana de e I mulumi r tu
bnmia frnmrr Meu liman oHmia/i rolul u* erflluduui m puln. nrc an etii <
onptirntirarra faptului A nu Ir afli la Arma proptim utilai, manii niaaA ea. ci
propriile penrpn p .ump** temei de aunf iifr4a*r ie ktr ua lnnale eafe o aur
A ir anoetatr fundamentali. Im veni inialtutA m

In lumea tumetr uiiirmpttni Jtwti unim foreii aA ne itaalrunlAtn u fr* a pi


anxietatea ( a nem Iu perla ular. rvetuinr?trir du 11 'ranultm A i d eu ului* in prim
pianul vieii lin Arma mult nuu Ut. a -te ruv*u tuit*ur ai.* re < nfruntarea M
moale amorii traurneUr intr un na ai actor le aUdare (de eaemplu prin impU area in
vtai. vorbind deai Iu pi uftrud pripo Oiuiu elf. uiipn/ipe cu retragerea mtr o evitare
devnoraliratA. ir de un e*rv> efu fr A mir pumnul nu numai < A Im *Hu IHJIUII
matnun. dar. AA om den ton si rea/A ere elAriie ir neumbadope. mente ktn ativp
de adaAare a tivea/a in antr ut ude neuronale importrile are oyutA reglarea
raiikt ce ptiiiii la treo w

\* tel eafe pi in iazul * Itendoi du pHliaderaur Irama pl an* ceia le* t # au urnele
in inc erhtudmea aurari arrnmta apei au a erio/dApi unpk *P4C* pmhtelrke pf>f compiinr
un tablou dudora umple* rare tme a epki4fra efi cientA A devine fttlftn le dihi iii
Inotrutrm dida tu A oferind rcplkaie pi
tnu furi, are valoare intrinee A pi ii menii I* ui in repertoriui moitnj de tn

prvicru ca, in crW din urmi. ai Ir respingi. truetrndu-i. cur tmw cursuarut te-
rapeuilor dr grup ca ./-mulumitiu uit neuri autoruT aau cbentu* dr txpui
da dar~ <vex caprlukd 13)* Anumit* tumbei ai grupului pc* si uitate afterv
tir x K f * f k trrind ugnrfu la pnbkvnr tnacitvabsk iau cam dna au temi euhr
ir AitM ort daturi cu o ne dr nepotolit, inii ruoodati nu rhpuni la riadul lor <
Hi rial i am au o nrvur la kf dr mam Anumgi membri ai grupului suni alil dr
pcvucufkai dr menoma unui statut nalt n grup au a onr. valaor dr iuiaufs
mti act. Incit mctulaU nu vet afufc dim.1 alu sunt alil dr dumici ai pU .
lTM.il na sudai nu cer nuna pcntm 'm+ix. unu suni nueav de atu mi In
gmmt/iuira lur. iar aiu nu txrunox* rwsoda darul pnarul. dar ptoa- vi cu ri
avari, ca p cum ar h un o pr cam d-1 tuadi n ipaiul privat
ffatmJ dtrecl
Sp*r drtjaebir* de mrtruvtaful tdmrtx expUnt malizat 6tr le-rapeu atu. dim.1
vfnrt dm parir mnnfcniof apar* (Ar* nrpsr in oncr jrup cir wrfm tn grupunir dr
ivrfnr dmaouc trticinraU. d nrpteauiti o par* mvn* bili Im vu iniiali m
grupului fi apanr OM O Mlfi dc reulnttflr incft'. pua- tr fi (tdiait pcntm a rartima
vini* grupului Daci obten wu ascult o mgu> frair a unui grup in cara risertu
acran.ua apun cu . avuouti n-uiantata* lucrur, de fmul .i re.1 d ar trebui A * iau jar
ar trebui si lao ar vk f or. jte or nu ai "atuno put h rriativ ugur d grupul etr tnr aau
ci eAr un gru ma v hi cam. ccaifrunut cu o dificultate. ra upnt dan dczviitarr aau a n
n mi fermptaar Cu allr cuvintr. uirnme dr daturi poatr netvta o masstcnu ia o
m> pisrarr mai intimi pnn ram membru grupului knuearci ai administra iW. fi nu ai
stabile*i irgitun Cu toate ci aiaturur dimlr sunt .*n>ruuu uv rtaprlr timpurii alr
terapiei dr grup, ramn un anumit dai ea determin un \ nrl M tu real al unui <
tami In un cai. vadimct. orruta dr sUtur servm unui n>. prcaeiul dr cdmar a
daturilor. * nu coninutul iar propriu-za* poa- Ir adu* r benefica. presupunnd
x transmind grgi H intere* reciproc

I ..prfUitmirir dr trim x acordaje a daturdur reprezenta druacin ur. av da ui impartanl In


efndame patningsn Mcrpmutak. Dr eaeenpAu, clientul anr ar afli liar cont mui ctirtr dr
stat un iau wqpratn im partea cebrWli.

Allr tipuri dr grupuri, mai structuram, cam nu tr oantfttaxi Mifw inior-


aviuiukr mcmbnkx. utiiixeaai cspbcit p efoneitt sugcstnlr iimlr x mo Ur
esemplu. grupurile ir modelare a iumportaiiMuhii. grupurile dr Uaujir
im spital p grupunk pentru ev tenia nr plaiul*, at grupunir pentru
abuiUi ir unvHuur. grupunk pentru afxbtp ir venunacaxc. fkrouerv
Inc. AI IVU I MI Anvwunu. toate oieri atun dmie vxmmicttabdc Un grup
pentru aNUtit ir (vmunt Afr aarui cismi mini ir boi pahivt cvnvuce
ttwlm ii rezultate rucientr In cadrul unui program dr grup structurat an
irurtudr mirare pr taedbxk. pe vumnaixa irvrcgwttnkn odv ak
tmfeunkii x pr pnex.tr k Upui nraolviniot k pr\*trmr * AA utou/auai
ghidai* N Mogarvur. dr exemplu mrmkibt li *r COT absXnm in urmkarhr
24 de om J O a. iui viiid In cnd" Rxvnery. nv ii imai nwmbni cuin *i
untitit** sunc'tvfiwJi* nrvmtuif, *A Ir i**rgi i A nrtwtf, cum ai rrpete i *1
inverse/*. pt um Ut aplice eficient puterea vuinjri
I'aii sfaturi iruti huni dn At altele? <enrtJtnrti rwr au studiat grupurile de
modelare a comportamentului ^rv aurii r car* au rumia un ahu/ M>ual au
observat ri sfatul era intAJnit Imvnii 91 rre f Inilor pentru mrmhni difmj ln- fr-M
masuri diferit! C ea mai puin *fk imti furrnA dr lat era sugestia dirv* t*. cea mai
eficient! <.on*ta dintr-o serie de sugestii alternative despre modul in rare putea fi
atina un scop durii11 Ptohnrdm afia ru pnvirr la impactul drprr 'tei asupra relaiilor dr
familie *-slr mult mai etk leni And partw ip.tnn mim irn/i in mod dinirt. la nivel
emoional, telul In rare depresia Ir alerte/i propria viai fi relaiile de familie O ai
eeat informaie pre/entati Intr-o numeri detaai fi mfelei tuali/at.t esftr Inmul
evident mult mai njtn vakeoasi *

Altruismul
Exiafi o veche poveste hamdk A despre un rahtn are purta o conversaie ru Domnul
despre Iad fi Rai ..Ii voi arta Iadul", a KM f lunmil fi I a ndia pe rahin 11ntr-o
ramer In care. de |ur mprejurul unei uriae mrsr rotunde, era adunat un grup de
ismeru disperai. nfometai ptslr pute In rmks ui mesei era ae/afl o ratil mare. ru
liranl, mai mult da *t sutk tenii pentru a si tura pe foi Aroma tor rufei era
mbietoare, dr t U*a gura spl alunului Cil toate acestea. nm unul dintre cei aflai la
masA nu mima I ie are dintre me amu aezai inea In mni o linguricu rcsulA fnartr
lungi, sutu eni de lungi ptmfni a aftmgr la ratia ru t*Ant|A. Ini prra lungi pentru a
mirvarea sl poat fi aduni la guri Rabinul a vA/uf ri suferina Uf era trrthtli ft t a apW
Cat capul cu rnill Acum am A i art Raiul" a spus Ikerwml. i au intrai In tr o alt
CMtnerA. identn A < 11 prima ac eeai mani uriai M mtundi In miks . aceeai rratil
enormA plini cu Rsimi In milcs ui ei. ac rleai linguri ru /* le foarte lungi i ru toate
acestea in aer |iiulM veselia, le are plrea hnr hrl nil. toi erau durdulii i esuherani
Rabinul nu putea nelege i privi spre I Vimnuf. ..Rate simplu", spuse I fcimnul. dar
nec esit! o anume tndrmirutfa Vezi tu, oamenii din ramera asta au nvat A ar
hrnrasc A unu pe alii* ** fn grupurile de terapie, ca i in povestea re imaginea/A Raiul
i Iadul, mm brii ctigi oferind, nu doar prmund aulce ca parte a *e venri reoprtar
a da a pruni", t mifitind de ceva intrinsec actului diruirti Muli s* leni de
psihiatrie ar* fnrrp trrapu uni drf*wrak/.*i t mu nittmrtitu! pralund d mi
u nimic viloni de lent < eV*ri*li h^rtr muH ump *-*u xmatderai poven
(wntnj rt lali. iar r*penna deecnpcnrp faptului dftn put ta tmponani psn- rnj
alii rute rrrtmfnrtant >1 rpvijniw/i stima 4# smr Ier apt* de grup ak- unlc.
fiind MDfura (ram* re oerA rtitnUw rpehiwta V a aduce un be net w
ui -aluri*Ii De asemenea Inruraeazi vrrsaniitatea nfeurik*. **rhr>d ciaew iU*
al narile/# Intre nilul netul care pnme*tr a rolul celui case afect tuHir *
l. desigur. rlimn Ii unt de un foarte nare autr.* unul oslutUK m pw.e-
sul terapeutic de grop Ei fe oferi fprrftn. ma^urln, u^nla. mfele^ne IM-
ufil). ImpArtfemr pmblrme umila re unul n altul l mi rarevn membri: gru-
pului vor accepta mult mai uor frservau din partea unui alt membru decfe
de la terapeutul de grup Pentru muli clieni, terapeutul rtmlre pt* .Haftoruv-
tul pUnt. iar ceilali membri reprezint! lumea real! i pul si te bttfzr pe re atllle
lor sprmtanr yt sincere, pe bedbark-ul pomii de Iad Privind rvtsuapec tiv cursul
terapiei, aproape toi membru grupului li crediteaz pe ceilali membri ca fund
importani In mbuntirea proprm (undia CAkodaU B aminte rpb it
pnmul p latul Iov. alteori umplu! fapt de a fi peeaeni per mindu le
colegilor de grup v w drrvoHe ca rezultai al unn relaii taalitarv- te de
uMinvtv Prin experiena altruismului. membru grupului nva duect r au
iMipii fa Ir ort de la cate doresc v prmwsec ajutor
f > ititrrai-iunp Intre dia mrmbo de grup eae iKatrMnl \ Vid. un Mutul la 40 de
am. uniat p cu an arta te ramar. ae alturase recent grupului p h rus pera pe <
ei Uii mrmbn ai grupului prmr-t* rrvpmgrte roMant a gnn a te nfhack ului Iov C
a rspuns. kithy, o Irmnr ie V* de ana cu drpsewt cramei fi 11 4>lemr legale de
abuzul de ubstanfe b Imprtfoe o fecbr central a ev penrotn vale de grup I
uni ntregi eu rgxtaar ateniei cefcciai pentru c sun ea nu o ment Mai
tr/iu. dup ce nUli au uferma!-o c nposfrir tri neau a luat dert/ta ntimt
Ir a h mai receptiv la darurile r h erau dentt p. curnd. vpnr surpriza ei. a
feervH c ncepui v ar sam mult mai hmc C u altr i uvinte. a avut hrnrtkii nu
numai iatont yrfnului priorul dav da tont abilitii ei de a l afuto pe ceilali v
umt c Imv adevr au ceva valon* dr irfml VA spera c I fetei ar putea lua In
xnvaderaie aoMe fsvafritnai Altruismul role un factor trrapruttc lemn de stim
a In alte sistem dr vm Serate In culturile primitive, de esrmptu. unn persoane
TI pnitfeenu- ii ndr iesmn lat sanina de a pregti un osp sau ie a mturpmvir
anumite tipar de servo u tn foliuul ian unitii * Altruismul toac un rol ngvatani
m pine vrie de vindecare la aKanrir catolice <xm evftr oct de l 1 ourdev
unde om bolnvi ar niag nu doar pentru ei intui. iar fi unul pentru dM OBMI au
nevifee s siml CA sunt nrceoan fi kioitm baie un lucru fegwit pentru al
I

coolkl s fi continue leglunle Im A A muli am lup ce au tepat cnmplfl problemele cu alcoolul muli
membri gau relatat de atu de on toionife de avertizare ieaprv prbuftnlr in kuol p upvrrunlr oubnecvenlr
91 continua s se bucure le sativfa a pnlruil ie ajutorul ferm ccortofei
S
rn r*>r tf >r*'ifn |ii ru t 'tlali membri de mcmcru-a. l perfaborarra
pmbliiM*)Mr rJtm**e wfiniIlMre dr mult timp f Modul In nrr trebuie 4 w
iItMif.IMurr lucrul ru trecutul M* O trmJ rom p le *4 CMntKivrnuli, pe r*r#.
o voi aborda in capiMul 5.)

Dezvoltarea tehnicilor de socializare

nvarea <MN uilil dezvoltarea abilitilor MM IA Ir tir baz r%r un (r- tor
irr.iptMihr . arc* oprrmd In toate grufnrrile dr Irripir, .tei natura abiliti lor nvate,
pra uni pi gradul dr eaplit itarv prut rului varta/4 t artr mult. In hm i" dr tipul tie
(rrapu- dr grup ilr nrrnpli. pnl h IntAlrute .. mtiUn v zibiir ai* dezvoltrii abilitilor
-MM IA Ir In grupurile rar* pregtea* pa imu spitalizai pentru e ternare HAU UI

gnipurile ^rntni I 4.*^ ~ni Membrii* gru puiu It ar poate ere, In |trul dr rol. %A
nhinlr/# un paliul anga^ia au I invit* pr r nava la o infJlmrr
In alt* grupuri, nvarea MM MU ratr mal puin dirett Mrmbni grup<j rllrrr dr
terapie di iu nu. A. cr au * a reguli Ir ha/A Ir* urApmi ui u ierdha. k diHtrhia. pot
obin in/ormaii ornamente ru privire la an porta mntui ar* rial MaiJilaptativ I *e
exemplu. umil dmtrr nirmlirii grupului pair A alkr ilr spre fvmlinM drraniantA Ir a
nu l privi ar el ru care uvivrriroi tepfe Impresiile rlurtali rti pnvlrr la atiruJme*
M mimtuiad. rrgali. MU V ipr* n multitudine da al fr ubtnumr MM talr ara. lArA
tirea u. IAU ulmi nat rrfapilr MM tale Pentru indivizii Arora la lip**-*. rrlaulr mlirnr
grupul reprezint deseori prim. oportunitate a unui fndha k inter fw*r*nr tal a. urat
Muli w pling da singurtatea lor tnexplk abtl terapia da grup la par la dtapo/ila o
nporftiruiata da a invAa rum ontrtbuir n iiigg La pnipna u< lata t singurtate **
De exemplu, un brbat, rara dr ani ntreg} ara i*itwnt da faptul A iriUifi
rvtfA Ymtarbil MX lai m el. a aflat In irrapta rl ir* Iu.larva ib^uvA In <00*? Hatnla
MM 1 a le 4 ijn*r detalii minuioaar. relevanta ara a* riv le nrpU* nti Muli am
mai tr/iu. nti a apun c unul dintre cela mat importanta rvmiftevi te din viata a a
hwrt And unul dmtrr mamhrii grupului (al crui nume I a u tuf d# mult) i a flpi J
Arul Wbafi desper sentimentele tala. mu plata <la tina |i vreau s m apropii, dar
afumi 1 And ir* vpt A vorbeti despre fapte i dna III vrem A tea dracului din
ramerA'"
bii vreau s simplific prea mult. terapia aatr un prnuf otrnplex 91 in nti erf
implic mult mai mult dert stmpU recunoatere n lift. area delibera tfl..
onvtient a comportamentului MM lai f >ar. aa cum vcu arta in capitolul V areetr
figuri sunt mai mult dert beneficii marginale; ele sunt deseori in atnimenfalr In fazele
mifcal# ale sc
bimbni In fanpfa
He permit
(lianilor s
tnrU*fi i nMI o dttnvMUtft unm* mur iMMiu k* p opwtul concw pe
rare i am atupr crlortal I
Fmvmt, membru arman ai gropului dr mapr a^xmetzl nlilfci au riale
foarte abatirale uni In acord cu piucisul (vn ipitulul t>, au invftp cum
A fir de afufar cnd far rtpund criurUili. aaa dobndii meiodr de nod vare a
runflktrlnf, vin! mai puin inrtmai d-t yuderr pr cnialt) a bunt muU mai
capabil de a trfti a expnma o evadmt empatie Amar abibtp nu pol dect
a aputr, rrvufaiu i pe tiftrni In nrujd poatn In tnaloandr interaciuni M>
tale. f! conarfltukr piatra unghiulari a mlebfpmn ernupunalr *

Comportamentul imitativ

In paahutrrapM tndivaduai, t lient pot. in tmap. d p


tuer d gndee* aabena trrepruttk* lur bV cl
trr|a*t>i dr grup inilumfeicii tipatrW de |rm in*
Marra ammuhe njmpnrtamentr. dr
liluura * In ^rupuri. pnaevul inutativ cMr mat
dihiz.

Ir/e dup MfnV ale ihuf membn ai gnipulua


MU. In rpU peutului - Mrmbni grapului invatA
pnvoulu-** unul pe ceUlalt pndda-mr Ami tapi
pair h deuarbit dr putrrror in pupun fer p |m
drtnr amunr - dr rirmplu. un grup mpuHv < b tnvatl p (a imiia
puhntm \traU-gu prturu mlui |lih* auditive **

Imprtani .umortnvntuhii imitativ m pnaraul terapeutic rafee JakJ de


maurat. dar imrtrilr puhuaucuW wpieid d essfer powul cm icneutu d o
h ubratimat Handura. are a uamut d mvane* aoaall m puatr I
esptala adecvat pe bara intAruu Um.tr. a dcownaUat rienamul a isulfetu
rr pvv/iiiU o fur terapeutica duetiU t^ Nu rate nrubppml CM OI intpu dr grup
un tnrmftiru d bmrtfawe ubemnd trraua unui alt membru cm o *vm-
trlar un ilari a pruhtrmrfc un tetuunm cate. m pmrral. cdc nunul Ir
repta aeiUbmlui uu feemptr pnn fwxvti*

In prnrti, an(Mtmfn(ui imitativ piua un iul uu important n stadtilr uuta ir ir


grupului tnd membru r dcntuv a membru vetes eru mu cu fer rapeou l *rp
curopurtammtui imitativ ndr. in mt de avrU duret, ei potir apota la Jrighrarea
individului MU* tenta jmlxv a experimenta noi lom porta meut*. are. U rndul lue. pot
Una o sptral a adaptare (VMD aapttoful 4|
I fer fapt. dr ubtret. In timpul teraptrt. t ifecnii feneuc* tragmentr dm ocilalt* oameni p apoi
renuna la efe pro tiu ci tfeu b ae putnvm Aceu proci poafer avea un putem* tmp*i
terapeut;, t atlro e nu irunfeem populam* un pp nainte tre aHa ce suntem
2. nvarea interpersonal

fnvAptrr* 'fMin.iM *4 c um O deine* Ir uri fa tor pvduilrrapeut*


lnrK 1 nimplrc In Irul Irrrpn Ir grup. ir rnilnK unor (* lori lrr*peutk.i im*trt*$ti
rum uni mp*l*-grrra, perla!*rea tranaferiilMj i npmmi rrm>- fioifetli rom tivi din
terapia individuali I Iar. ir Mrmrtrr. rejre/intJ un pn>~ i uni al * a f roii ti cir grup i ar
cim/Acari doar oi re/uJui al * ftviUpi rihi a terapeutului Pentru a defini am eptuf
<|r tnvire mt-Tf*>r^wtU p 4 de* ne mw amamiil prin . rr Invitare interiervoraii
mnlu/J himlmfm w- ^feniii i |n individ. ra trefnii I dtwut mai Intii itr Im umvjur
1 Importanta frU|nlnr mirr|efinalr
2 h enma rvnotiinali rum tivi 1 I
rupul ca mu nomi MI
Importana relaiilor intrrpervonalecerinele pentru bebelu* vor h prutunde
Wmmairt. in mod t-uiuiar. wNu ruMi bebelu fc**st duar o pereche mam-
cupiTCcadurrn cu MncheU. trim Intr-o nuitr* e rrUpuruu .Persoana nur
compreiaawvibua doar mr- te fiorul mtn esturi dr relaii. irec ute MU ptezentr' 4

Sumlr. cu un Med in urm, nunk puhuiog a filat nenun WIUWT. >a- mm ipurei
Intr-Adevr, spet ulauie lui lame. de-a lungul umpuiuc au kn* demunstr** Ir repetat dr

cenetn. pnn care w documenteaz dumei >1 curacomelr ad- vervr ale %mgurln De
eirmpiu. natl o tenr dr dovezi convingtoare * rata jientru fim are cauz mrfur a
tnoru alr armrufacativ mai mare in cazul persoanelor singuratece. fr partmrr.
divurutr sau vduve * Uxiianea social

mtr un factor dr nac pentru mortalitatea tunpunr La tei dr dr rtar tir a i


evideni. cum ar fi ibezitatea sau turna tui: * vrat integrarea fi
legturile sociale au un impact pozitiv uree afeciuni grave cum sunt
cancerul fi SIDA.*

Kerunuacnd primatul aparlmenfn fi taur


dr psthirTapir dinanuc au evoluat de la o
psiholog* aeiaU. fundamentat pr puteuni. la
o plriri npmeni intrrprmjnalA a clientului
in centrul fte t* IWwrtrrapva cunlempuran
folosete .im modei iul mir imaginat ia turul
ccratruit din configuraii
relaie cu ceilali *
Pocnind dr la contnbunlr tunpum ale ha Harry Slack SuUivan fi persomtu Ari cm eviaf fn pe* ial In tante/ia a Det rcwwptijl V dtiH%iunr para
atr tao- ren ale intrrpemjnalr a psihiatriei.*1 modelele nurrperaanak taxi* A erate unitar citru iHuhil de transfer. al dder *lr a< rata tn douA a per te
aie ptam pir au devenit pnirouncnir 12 Dei opera a lui Sulirvan a mit relevant# In primul rnd. ana de a* perirr rate mult mal largi s# retr ri nu mimai la
o importana (numii, ramei paihuierapruu din noile generaii 3
d*tor*mMiarea imaginii pai holer apetitului 1 la toate rrlatnle intarpmruulf itnrlu/nd.
oftase Dan mai mute motive pentru c limbajul adu Or dresori
desigur, relaiile distorsionat# ni * nlali membri ai grupului). In al doilea rnd. ferwta
obscur dei crust tianspunrr. eace- h ntr ak iem ale tntr-un
originii dr mai larg distorsiunea parata 1 A nu #90r tiOfiatltUlti doar din fknpla
limbaj acveubdt41 mu pentru c oprea a a ptruns alit de mult tn
gndirvu paihoterapeutic actual, vt nene .ngina* par hun rrarwterarr aupra relaiilor imtem prirane atitudinilor faa *1# bguri ale vtrfH reale
ptea lanulianr. an put fi sunplu de bun sim Totui. o dat ou menie- dm trecut, ri i dm tlmicaiiufU le realitii interperonalr ca riapuna la nevoile
Ir concentrri asupra integrm aboninlur cognitive fi mtrr*er<nalr Vot fnliMl tn grnernl cet doi termeni * a interanjabili In ciuda
inacrpemonaW m ten pu individual fi in terapia de grup. mic nasul diferenei atribuite originilor lor rrwnafenil i dkAtnntiisnea pnrataxic pot fi
taU de opera ua a tnet wartua luat w De fapt. koslrt susine c *tmMlerate ca idrnhrr ov*raio rial Jl^l muli terapeui toii MM IO prvsmit
pmpcvTxva wcrpemonal reprezint oai mai adecvat model In care tetimnuil Iran .!rr
terapeuii pot sintetiza In mod mmuhiatn abordrile paihodinaniKvr.
cognitive fa comportamentale - este cu mai rup roztoare dintre
pathotrraptdr tntegrative.1*/'ormulAnle lui Nulii van unt extrem cJtr util**
in tnrU'V.rrea pn*-ului tem- poutftr iitt grup Dmi o discui# r*mprehmfv a
teoriei inttfptnonil drp je**t.* H .pui M cri voi dem nr au 11 teva
conrrpiKh' aU .u esteia Sul WVIM iirw.* c ptnturutlifdtM e*tr rtpnmpr in
fntn^imr produsul inter.* iunn cu .iii* hwfr uman# vemnihiahve pentru individ
Ei.
pentru e relen la toate dlMiyruuniW >nterpmei*W. nu l utAxutuLrJk r^ara*.*
Nevoia cir a relaion* strns cu < 'ifi I M Ii rute KizalA, c oricare nevoi# biologi
numai pentru rrUta *henl Irraprul tven capiului 7)
. i este. datorit perioadei prelungite. n#*d|iircrni Hi/until#, l.i W de l>Uu,nuunilr tranviereniale e ivcar Jmu-un vei de nuntiri adnc mm
neresar upravieuim C nulul aflat ir dezvoltare in cutarea *>. untAii. rinde ga/inate. ale e.penenelcn inter ionale tunpuni * Aceste mrnttn cumrtbiur
cultive t na arcentur/e acele tr- wturt i aspet te ai# inelul care unt U ^eannrva unui modH intern de lucru, care d turma tiparelor de u^nem ale
ntmpinat**. u aprobare i s Ir distrug Miii HA I# nege pe * ele * are unt individului le-a lungul ntreg en-i. Acest m*^del intern de lucru cunt* rut i
primite m dezaprobare In rele dm urmi. in IJJVIiJul dezvolt un ttWV ept de unr ub lenurnirea dr rbem11 rMe conatmut din credinele deprv sine ab
ba/.t pe are^tr apre. urn per e|mte ale r Iurta Ii Mtmntfk ativi indivniului. din modul in care atrnnr un uns mdutkir relaKinab N dm com-
portamentul interpersnnal rezultat nu doar propriul crimportament d a .
Se poate pure < I mnrle mir < onatruit din evaluri r*fU* taie tlki* rar<
mpftammtul pe care l datermm la cr*kafy De exemplu, este probabil cs o
Mira rn prin* ifMl depre* latlve. a In situaia * **tloiu ne* 1**1. irrnui l*r
tnr care a crescut cu prini deprimai a supras JK ap s simt c. perv
utot i a dat, aau a copilului czut pe mitrule unor prini *d* privi tru a rim ne In legtur cu ceilali, trebuie & nu mut ceren. a i$ suprime
errwiuun euemn real tn el ra l copil, aa rum puneam, la* A dinam amu] UMeimdma i s r uNjftloneze nrvmlof em*gv.mVr le cdorUHi t Psthc-
unr lui nr forma* Im irAm in prtru ipal * lepre lariva. ei ea fa* ilila rvaluirl ter apia palr %i reprezinte pruna ^roetuniUt* dr a invalida harta a
MTIIV Wrugrfc*re ale retur lalt i va IntreMne evalurile de ine miile p nterper vmal rigid i limitat
derxrrai.Mre ** I hor%HiniU- intrrprrvnnale (paratatlce) tind s se utoperpeuezr De
ennplu. un individ cu o imagine de ane degradat, depreciat, poate, prm (rfoan
Arewt pnae ai nmatrumi naei tului de ute pe ba/a r% aliiril* *e - are I# ar uu nratrnir rln'trvA. i perceap incorect un Hui ca respmgndu-l l turul a|
citim In ochu celor importani pentru not rtmtimi. le a lungul h.tre *Mi Mai mult dert att. procesul e ccanphc. deoarece individul pMir A .le/volte
gului cirJy al dezvoltm (runrnKiu/n l Solort* i. tn futilul U* Inptr d* Ies mp. trr*at trnluh compurtamentale l manaenunr de menv piu erviliam.
au apitlilt taptul ci relaiile satisfctoare u cri de area>* virri i hmi dm Ine antagonism tlrfenaiv sau ctaulnaenden care. In cele dm urm. v*x late ca fi
uni concepte inseparabil# ** AceUi lucru #%# vaLabiJ pn> tnj Ml in vifti cei&ali A devin. In mod real. aspri a s i resping reair t K \ mi rsir vini
ni* lodat nu deOim nevoia te a avea relaii piue *lr rm urnit dr obicei .profeia auUmpbrat' ndnidul ab- tu tpeaz . A nlali vot
ndu .ie " rsmnde Intru anumit manier apor neinwiuv nat r < ompuft Hitr un mod
uJliv.m a tuli Mit termenul .,distorsiuni panHailcr prvtfru a Leu rr ptela i are face ca aces la* s se ntmple Cujdr . uv tntr. in relaii cau/alitalea este v
poziia indivizilor dea dirt< muma mielul ftn are n percep j<r riUl t Unt rvular. nu lunar C m w p e r s o rvale v tn v simnr a* vast tr?
*Hin# parata 1 A apare Infr o situaie mtrrpersunal tn atr o |rrn4n rrUp. credinele mlrtpersonale ale urm pefsoane sr rspftm in m|*ftamentr varr au un
IKM/A ni orstaft nu pe Iwa unt* atribute realist# ale r rin talie i r b/a unei impact pred*1**l asupra celorlali
I ntrcstur-- mtnprrsiuvile. Hi vinunea lui Sulhvan ml moddvbile n prm ipal tomatidogia psihiatrul in toate manitestnlr ei vanate ar trebui tradusr tn
prin valutare * mrnsuaLft adic pnn wenparare evaturAcv n irfere na le ier
pfnprtl c"U alr trkvlali Validarea iinsmauU Ar un cnree* de- ^bt Ir
ia

imurtant In terapia dr grup Mu rarei ei un membru d grupidu im malifW meni interemnnali i tratate *orespunztnr ^ tn axul muhcw termini prihn
dtUnfsluiule dup CfiKat atent U prenle celot^i* membn despre trrapnle actuale sublimar arest principiu t l> asemenea .boala mintal
un anumit int ulent important v list In proces* mtrrpersonale iirr he unt inadecvate HM|M cviale
Aeavta nr a!utr U modul Hi care Sulhvan ixve pnxrsul rrapeutv H he
prev sunt esiestv de iDmphne, (tefOt nutnuJul r*4atu vieaz c^i OfldW
jnuir * a In mirul * rrvrtni tn sntatea mintal s se afV sfudiul proceselor nu mimat
v
are impU oamenii au r vIofsiA intre tamnv ^ Roata mintal sau smp ' * - a nr.iii-M .-tui
trecut
1
p* Wff I** npminui t oflapcrtammlui mterpertonal nmdipUihv poale h cJr finit priii KHIII, ratrmuam. (JMrtongunr.
muUriUU* i prin aparrla a inr-
ill 1.(1* *
Gwipun^Hrif, tratamentul pniiuatr 1 ar I rehu dir* (uniat t4lrr mm tare*
dMtnraiunlInr mi^rprrvarwi p<Yitn(lnd atirl ndnrkJuiuj a du* 4 u vUj mai h^l4. 4
.dabore/e. u teikiJ(t i 4 uhtmJ -ati*fa< ii in terp-r% male in .unir* lui miiM. mutin/ 'u/lih/.h 4lor
H) rrln|nl"r mlrr(>rriinruiJr I l deir null.tif* minala in IIUIAUM in (i** levinr ainftmiti pn^rulr ft,|*
fu inirrperaonaJe "7' ( uni pmihiatru A ifplMmtl n^rvui urvlui 4tr* o ftituafie htuilA m r iir pa mfuJ, pg t uin ruinailr urr, fair
in nurv mi 'Iif4 46MM fNWvoanJ < u pa. fntul aa i um r npmtA ni. .-.Ldp * I ^ *.lm|rl* npjyitive imitai* !-spr* un* nu
dwpii In Intrejirnr fn urma llattrrMm iuiul. Ir.iiain#niiii rhilrnl gn*t*a/A t apa*. Hara tir e*taia aa*#.. trL- uilffpffifunuj^, mtlrl nu
Al lient ui a pll fA|>iUMlf ru un repertoriu de comportanMinte lirgif, flrmhtl, *mpa1* >* mal# mai ailaptai Ink. umj <rn Mj
V i# H* u unui i un!ri* tu
*! UI Jrrvai.
hnhunA1Altr*a twnunk 4ni inirriii'rwouir ml m . rnfrul U elf* intervruii din pmih* >U-rmpta .|- jruc pentru pAtuilr i
uil i htlbtirnlnr il* t oruiuiM dm opliAne i i umpiriiunriilului *ult nu fieu del lentj nevoilor 'npukir i j .if* pMrili >r p4i
fifni*rilr il* n*afiihirarr prr*oru<j4 i m*rk i*t>M i'Al U ut rim U punerea m act 4 < nmporfarnentek ( il* Jtre . npi
k *ff
re*
Al i
la U
rii

mitai* < ar*. Jeamn. un( imtil*. U'\ah rri/.tii jn impiUtv v4ei.k grupuri. I >41111(11 i opiu invd(A J rn ma** 4 l %4
mn |t /- , jtif tonale rirdiltipMiivi* prin uifi'rifiniiu! iurtleMai* ajiri. n /i Jv Jm I antrenni ihiJiM(i|oi mtnpn* riale t m ulin
** rol i lmll%n b uiu Ai rufr iiit'i .umuir 4 Inapta mi* tnt*r privina Li inl# un n tn trupurile, (ii i ui mi|niflr kiir uni <u |
*mAdrrv i rapta il* fftip Ai IMUIJ nu inariinini < 4 |>i. MU nuprinir
op O frrapir tir intp , irr in trud rtpit*li pi li* ap j i a f t u, r*
mah 1 kn am ( tt>H*r.t 1 As iJup4 un num Jr ir rtlmr, dm
e i l l m i l nr *ufnr4 i l t urufl ti 4 hurii*rr ( t'if* tiv ui k( im]
nri. wHr TNKiihf t m trlr din urrn4. pair mka uif (Jr ni
n*ial <! iMturJI ijiterp*rtinalA li* ea Jumha dr la a tiuit mUt matea an*u t, camunu ca alii i aiha mai mult* u *
uhr.na 4 In Inapta .Ir grup t|* , *A h,him er* 4 nelinitilor i apira(nlor * aihA iia iniial fn la/a dr prruAtire 11

ifvutuliii Trra ?rrM nu i4rr


(u naiva infHrperu>n.iM rir un pa* imj in> IA Irl re
nir i u
importan ji n.)llmhrM din xiruiinra i n

apnjrn terapeut*
eficient. rua un
argument pentru
examinai** reiauim
inter personale, ian*,
aa cum per 4 drmunMiez. reprezini cheu forei terapeut* ce a grupului de terapa*. E*tt neunar ia primul rnd.
LB drprr*W u fie truduBi in termeni mterpermmstl p spot ti fie trslmU psU'Lyui imrrperumai *ubuicenUi Asi iei. irrprutul
traduce Jepreai* te temele sale uHrrperaurtalr de exemplu, dependeni paaivl, izolanr. obedieni,
incapacitatea dr a exprima tuna. ftuper matbiiitatr ia separare i apoi ar admeazl acewtur teme
tmerperbonaa- in cadrul terapiei
Aiirmauir lui Suilivan cu pnvire la pnjceaul v scopurile globale alr tempie individuale unt profund cuatpaftbiir
cu terapia interarpunaiA dr grup /Vceaa- 1 1entrate rrlaaeiaU i mterperouruJi rate iurta definitorie a terapiei dr grup.t
Accentul pu pe nelegerea trecutului de dtre client fi a drzvohAru genetice a ar rine f/n intrrperaonale readaptate
poalr h maj puin crucial tn terapia dr grup dnt in cadrul individual n care lucra Suiiivan. vvexj capitolul H

Trona rrlanlce intrrpmonalr a deverul parte integranti in textura gimd*- ru Muhiatra * lntf o mituiri atit de mare.
incit nu nrceaati nu ftublsrtMan Oamenii au nevoie de oameni pentru aupr a vieuirea iniiali fi pentru conti nuarea ei.
pentru ocialuare. pentru clutarea satisfaciei Nuneru nici munburuu. na i pn jacnn. mo cei toarte puternici nu
tranacendr nevoia de (imtal uman
Itea lungul mulie am in care am condu grupun dr mdrvuu care moleeau de o toritul avanaati dr cancer. s arn
(uM frapat In repetate rnd un dr xaptu. ci. In laa morii, nu nr inapimimi atit de mult mrnirul g rvrtuna. a singu
rlatra abaotuli ct W aomprnuii Muribunzii pot h bntuii dr neliniti uv terperaonalr - de rcemplu. dr a fi
abandonai, chiar evitai. dr lumea cskx vu O Ir metr. dr ptidi. i planificat ai organizeze o erai dr proporii L.
lua# In diimnraa zilei respective. a aflat ci boala, cancerul a pini atunci ooav idrral localizat, a intrat In
metsnUz A pifttrat secreta inhnvutu g a dai pe- tmerva. toi timpul avnd In minte gnd ui oribil ci durrreu cauzali
de hoaii va i rete Ut dr mult l va ajunge atit dr naupelabli. mii a va devn oua puin umani. i. in final, dr
ncaxvput dr citre IYIUI

Ut ilanra munbunzikir rate dearon cu doui tii>un Dr multe an. pacienui nii li rviU pc vei
canr Ir unt ca mai dragi, trmandu-ar ci ig vot mgr ta- mila g |mrtrrui tn unin. urik daprrini lor
Atetei d evui doxuluir morbide arbore azi o inlitare lununuaai. veseli * i>i pisrnraz temrrdr
tn a ingtoi rrtrWnu i familia contribuie la izolare pnn retragere netund cum ii vor beaaci cu
muribunzii, nrdonnd U i aupne pr afgu au ni ar supere in II Sunt de M ord cu tdiaabrth
kubUr-Roas d intiohanr nu este daci a IA* ai u vorbeti deu fu* i loveai unui pacient despre
o boali taioli Iniotdeauiv |VK leului cote informat induvcl ci cote pe moarte, pnr atitudine* *k*
n
vu. prm felul in cate se retrag
MeJu vi adaugi dcoeuri un piu de izolam, innd pacMfii ** cancer av.n al la o dinUni poihs i
.xmaderabili pale pentru a e* u propriul wiv
t

merit dv *frt 1 iriijhlit.il*. ptmU* >i pentru 4 evit groaza iie propria moarta* R ti*
greeai dr A crtnchJt/M.mm cM, pAni I. urm. riu mat puf t.u * tu mu Inul. din puiuul
rlr veden* al panmfuJuj. a nsi este wumwtfuJ In car* mrJn ul estr > rl rtiiai unes.tr, nu
pentru futnr tehnic. ti pvntnj simpla prw/*ni umani f'inm tul are nevme si fie in contact, si
fu* rapablf si l atingi pe retlall. i dea gU nelinitilor in mod deschis, si *1 reaminteam
faptul ri nu c*tr ruinuai M r* In aluri, n se atlA fi in mferli.tr Abordirile psihotcrr apetit ier In*
vp si se elmr/r Ai esCtr neliniti specifice aic bolnavilor trrminali fru a lor dr t/olare do rinf.
de a-fi piatra demnitate In relaii, t Si luim In corist Jera re prnarrtti .net indivizi nvai
i fie fit de obinuii ru respingerea rrw ir au ajuns si >4 reprime < u duritate nevoia de
contact uman Proscriii. de asemenea, au nrvca sociale presante r Viai, Intr o nchisoare, am
avut parte de 1 efenmi rare mi*a amintit putem le naturm uhu ui a ar estet nevoi umane
IM trhn*> tan In f.mthtatrte. firi formare, m-a rnnaultat ru privire la grupul siu de terafnr. al
rifuit din di prez* deinui Membrii grupului erau lofi rerulivtti tnriii. ile rlnir fapte
variau de la viol al unor minori pini la t rtmi (rupul. se plin ge* el. era knie i persista In
<eu mirarea pr material striin. rtr grupai Am arceptat si absrrv a* est grup pi am propus
ca. ta tarrput, si tibinl leva In htrmati st uimetrine. *er.lnd fiecrui mrmlirw si rvbme/e
membru grupului In fum pe de popularitatea generali (Am sperat ri discutarea e estet sar in
va tare grupul ai-91 inl*mi atenia rit re trnr ) IMi planii asem si dCa utim este
rezultata naintea edinei urmifnarr 4 grupului. r itm*fn|r neapep tute ne au forat si
anulirn > ormoltaia anterioar edinei

fn hmpnl urmi loarei edine de grup. terapeutul. eft/ast. Iar llrA rpr r
ten i profesionali fi insensibil la nevoile tnirrprrsonale. a anunat r va <
tti ctf voce tare rezultatele 1 lata merit ului de popularitate Auzind asia
membru grupului au devenit im ev in ce mai agitai temtori f 1 au prn i/al 1 Iar
nu vor si afle nr/ultatelr ( iiva membri au vorbit alit dr ve+trivM-tif lesprr
posibilitatea devastat oare ca ei si se afle la capitul listei, ftv it terapeutul a
abandonai imediat < pentru totdeauna planul siu Se a tti lista ru vise
tare Am propus un plan alternativ pentru urmi ti tarea InUljorr tws arr
tnem fmi va indica de al cui vot h pisa cel mai mult i apoi si fi rspluv
alegerea Ment t aceast stratagem a hat prea amenintoare, t doar
o treime din membrii gria puiu s-au aventurat ai sleagi In orice raz. grupul
s a deplasat cifre un nivel inter* turnai fi a-a Ir/voltat fn interiorul lui un
grad de lensio- ne. de pmfkipmt* ?i de buni dissi/iie Uri precedent Aceti
oameni pnnu ieri un mesaj definitiv de respingere din partea Msietiu In
general erau In cbifi. izolai 91 etu hefai explic 1 ra pmarr^i Pentru un
observator obinuit piteau mpietrii, indih-rvni daci erau sau nu aprobai
Ini le pisa. 91 le pisa profund
Nevoia de a H acceptat 91 le a inferai * na cu ceilali nu cat cu num dife-
ni ru o client! fricirdmar dr bogai TrmrW ITUWIW MI gravitai te p*rm%-
trul obstacolului pe atrr battu lau rrest inter va >a ceUii O apnr'n >
cnev* pmlm ri InaAi yt nu pentru Hanii ri> En expUataii untmuu dr
^ilaH7 Cus vir h putut ptln^r de povara unn aven de nnui/aa de mtte vre
de duten?
Sec ftu! veni ale o ixuU de ceilali i darunlr1 C um mr pute* et a* olm daruri
potrivite, frt c* ceilali A e sunt drzamgii au copfegs* Nu este ne cevar A
intru (n detalii mmunoa**- eu pnvire ta are* ubunrt Mnuratea lor mai
privilegiai ete bine cunoscut! flntimpUtor. singurAUrte* nu mtr ire levant! pentru
terapeutul de grup; In capitolul 7 voi dracula despre tangu- ritatra inereni rolului
de lider de grup )

Sunt igur ci mrr terapeut de grup a Intilnit membri oe-n declari mdde- rena au
detaarea de grup Fi pn Urni .No-mi pai de ca ce mr et gir desr au pun despre mme;
nu reprezini nume pentru mane: nu am mpeci lai de ceilali membri** au alte afirmaii
armlnMoait Dm experiena mea lari II pot menine pe aceti clieni In grup uhoevtf de
muH timp. dorinele lor le < mtac't vor iei inevitabil la upnfai Fi vunt nrbnatti de
grup la un nivel toarte profund ( ) membri, care a meninut atitudmra indiiesent trnip de
mal multe luni. a liai invitai i puni grupului ntrebarea fi ecmt acea ntrebare pe rare par
dort cel mai mult i o adreseze Spre eurpnndeaes tutu Mg arati femeie, aparent distant!.
detaat! a pu urmAtoarra ntrebate .1 um putei A mi tolerai P"

Muli len|i antic tprazi ntlnirile cu mare anuctate au cu nrrAbdaie muli r imt
prea zguduii Jupi edtni pentru a conduce automobilul pe drumul pre caai au a mal
dormi In acea noapte: muli puarti conversaii imaginare cu grupul fn timpul iptimini Mai
muh. aceasti tmpbcaje este deseori triiti ndelung, am cunoscut muli clieni care au gndit
an i-au e<v4t pe 1 riLali membri ai grupului luni au chiar ani dup ce grupul ae kn-
rhrtaar

IV auri. oammu nu rimin indifereni lai de ceilali mcmhn ai grupului pentru mult timp Iar
clienii nu pArAsrsc grupul de ftrrapar dm cauza plieuse In l*ite A cmlei In dispre sa toi
arpe. hui dncungar* ruqane paruri, uri'

C redri In (ncrr dintre cir1 Dur rooodati A nu ciedcb mditmmu'

Kr/umAnd, am trecut in nrvivtA cteva aspecte alr dc/voUAni


persanaii Un tun* smni mature, psihopatologie 1 tratamentului
padnatra im punctul de vedere al teoriei interperaonale Multe drntie
aspectele pe care le-am 1 ruin at unt relevante pentru procesul
terapeutic din terapia ie grop concepia ci boala mintal! provine dtn
relaii mtetpcrronale tulburate cA vab darea 1 t mensual! are un rol In
imxlifirave* dtttnonsroWw mtrrpemonale. de- ftnirra procesului
terapeutic ca o modificare adaptam i a rrlatnlm interperaonale l
uhlimeroa natum durahde M puternice a nmwlnr wviale ale fiinei
umane SA ttecem anim U experiena etnnpceudA vmvtiv. 1 doilea
din cele fret eofmffl necesare nelegeri tartorului terapeut* al tropii
ni interperaonale
Experiena emoionali coreciv

In l1*!*, Frna Aiexandot d**rnind metAiuamul curei f siliaiuiliiu e, a mtn>-


du conceptul le ixpcricnfl cmofumafi condivr Priru ipiul de bara al tra
(MifH'filultii, afirma el. e*Ur ie a expurtr fa< lentul. In rele mai fatorahtir cir <
iiiiihliifi|t*. *#fti.tMiJ r t*m* (* nale pnr ctfv amta riu Ir 4 pulul in (mul
Pentru a fi aulal, pm lentul trebuie <U Irrx A pnntr-o tnprrim mo nata IA r> m
tivi, ^Klrvl4 prutru 4 repara influena IraumatkA 4 experienei anteriu* re" 14

AJexandrr 4 irirtiNtat a*upra flptuiui 4 doar nelegerea iniile rii4li nlr KiHiilu i*nl4
Irrbuir nA exmte o rnfnpnnentA ertuiMwialA fi o tratare MMmuti c*4 4 miiiMfu PA<
lenii, dei inter 4. ionea/J alert iv cu terapeutul luir un mii di*fi>r*iin*t ilalnribt
tranuferuJui. treptat. trebuie A devinA (iffienJ tir fap tui (.4 acevte r**. |n nu
cnenapund reac uUir anahntului. nu numai pmlru < A H (armUmhi) rate iilxnhv.
ci fi prritru A rtr o pt-mtanA iJr tine UAlAtfwirr Mr 'unt mpXrlvle nu f|<M In
uhjaia pa* nil terapeut. l fi In relaiile inter prt wftMlr < urente ale pM lentului.
in viaa ta COHCIMUA" *
idera ex*rlrnei emtfkwtair cum Uve a Uta crttk atA cir 4 lufir,ui am
kpr (Jwjumr 4 font Nrrpwtotl grefii Oi tunai ar til* ialA. mautentiiA MU nuni
pulatnarr. [mlhi)lTpilr ifmlrmpiMrr o vid cm fund piatra unghiulari 4 rfi lentei
trrapeutk e VKifnKarr. 4i.it I* ruvrl tumpirUiimll, .t >1 1* nivelul profund 4l
imaginilor intrrn4li/4ir ale rrla|itW tiin tm ut. rui 4ir U* in prim pal prin
interpretare fi tnrlegrr** ci pnntr oeaprrt*VI|A relaNataU plini tir 14 111 .tu 1 fi
Af uni. ce infirmA 1 vnlwfdr fHalngrvir ale brutului * Alun* I And Apar a*tfel fIr
infirman, hiniiuir pn*tr ft d ramat A lienu e.primA nui inultA emoie. ifi
4mintrm npertrtir formative mai relevante |vriirul 91 <Jrvrdr*c n indrA/neaiJ ni4i
mare pi un wnhntmt rtui (tintuftl 4) propriei |rr*4iv '
Arente prim. ipu dr fm/A importana c a j-r imri mw^aulr tn terapie fi 4 d%
npertrti Ir < Afjvlunii, prin tratarea realilAtiJ. 4 UTAIra vini mu uk* AIr
interj*rim.ilr unt IA flrl dr importante in triapM Ir grup CA fi in terapia individuali.
ha pMilr chiar IIUII mult. dmimr 1 adral dr Riup drri nvi mul le opnrfunitAp cir
jrnrtatr a e^f^rrienlriiif rmoftarue lumlivr In cadru) in divtdikii rwprnma nm tivA
rm*i|neiaU. dei vaiaenaaa. puaitv h alinai iivai grru. dn Mim r rrU(ia r lien! trraprul
r^tr mai mau Uri. iar HimluJ arr o i A|M < itair mai mare de 4 pune ta inaioialA
4|<ailAnrilatr. ecn|>ui fi auirtitk lUfra ai rin rriatn (C ml (A Alrxandrr rra mptiml
dr amU, linerer. U un im aurul dai, iiigerra/a faptul A analiahiJ ar putea ft neviat ai
fir un acu*, ai giata.e un ml pentru a crea attmmhna mtokauiU donti >*
i > asllrl de imuUvr nu nte rmrurA in terapia de grup. are run(uw mui te
tenatuni inerente Irtwium ale cllOf rAiJAcUU te MUIHIW pini U tratun ie * ele mai
fitnpum rivalitAp tralrme, ompetiti* |>enlru alenia tideninr/pA rinpiir r lupia pentru
luminie i naiul temumi arxuale. dmtonuum paratau r ft diferen(eU .1 iulie
membri din pun* tul <|e vedere al < laaei MM WU\ ediKaiei
(ai Molin lavuj - I ratat 4afi valorilor. Dar wcarai i exprimarea afeado* prrmarr nu
suni *ufa:wntr trebuie A fie transformatr intr-o experiena emuioruid curativi
In acest scop uni necesare doui condiii. l) membru trebuie si trinase*
sentiment ui cft grupul este sulk'ienl de sigur fi suportiv. astid incit aceste
tenwuru si poet* ft exprimate deschis, (2; In grup trebuie *4 existe o
mpiicasv uifu u*m de mase un fcedhark nnesl care si penruti testarea
eficieni a ncslitliii
f Aipi muli ani de experien - fimci. rru-a/r fcut obiceiul de a-i tnurr%
i~ va pe Ileni dup re au ncheiat terapia de grup ntotdeauna u ntreb
despre un anumit incident erthe. un punci dr cotituri sau un evenunerd singular
case a fost de mar ajutor in terapie Dei .incidentul entk^ nu este anonim cu
noiunea dr factor terapeutic, cele dou concepte nu unt Upsat* de legturi.
$1 pot fi nvate multe lucnin din examinarea unor evenimente importante,
singulare Aproape invariabil, clienu met menioneaz un modem puternic n-
crcai emoional, care implici unul dintre ceilali mexnbn ai jrupuiuc rareori
trraieutul ^,
Cd mai frecveni tip de.inodrnt pe care clienii met Q relates fi asemenea
clienilor desertft de hrank 91 Aschrrf* implici exprimarea neateptata a unei
puternice repulan iau a furiei (ai de un alt membru. In fiecare cas v-a pstrat
comun* arva. furtuna va impri>tiat, iar clientul a trit un tentunenl de eliberare
Ir nrsinrnlr ntronare ft a expenmrntal o capactale mai mare de a expira ftn
profunzime rrUnie salr irvterpenonale.
( araciertalk IU* importante ilr acestor inciden te entice au fast:

1 Micuul a expnmat un afect negativ puternic


2 Atraii exprimare a fost pentru dirnl o expeneni nou 91 unici
1.1 bmtul a trit Intadeauna teama de a->i exprima furia. Ini nu a urmat
nm o catastrof rumeni nu a placat, rumeni nu a murit, acoperiul rui s-a prbuit
4 A survenit testarea reali Li u Clientul a realizat fte ci tuna evpnmat a tuni
nrpotmnti ca mtrnsiutr sau ca orientai*. fie ci evitarea anftenoari a exprimm
afectului era iraionali. nelegerea a fost sau nu posibili, ciaentui a putut sau rui
si afir motivele naspeauabdr pentru afectul wpCm u sau pentru evitarea
anterioar a tririi sau exprimm acestui met
^ Acest eveniment i-a permis clientului si uitrracioneze mai kbet a si cx
pkvrir mai profund rriank interpemsnak

Astfel, atunci c nd vid doi membri ai grupului aflai In conflict cred ci


rxiiUi man pi* ca ei si devin deosebit de importani unul pentru
altul pe parcursul terapiei D* fapt. In canil in cart conflictul este
deosebit de incon UuUbil pol bicerra si ameUwr/. o parte din dnamteet
expranind ca voat taie acreai presunire
f V ouwnplu, un cljenf
arhi/oid a dearria un
tnridenl n cart* Un al doilea Up de Ipndrot cxU?obinuit, pc care drsxTiu dumu
alerga** dupi
mei implici. dr Asemenea, un alect putem*, dar. in aersae cazun.
un un text fMMtto.pal dnmrttr tUrhnru nuntim pr AJLcr c * .ynor >
P . aawW ||||<( ^ "
membru ai grupuiiii " ai. Bartmry a fokml un tun mm UtiM tefrrfui Ai...
. e ** Alur cmrmu tmuufcm
crru mir Alur m
arv upirat. se mrmlni gruftului
nipuwfi*e ahirl din *ali. ipunAnil ri fi simiserA
hmyhrwltj-l. mai Mlr/iu tlpM In timpul al*mr. ulr
r*l A vorbii iJrwpr* ct
I Ir asemenea. ali
dtr profund l afecta*
membri, infrun fel sau
faptul ri putea avea griji
altul, au irrut Jnu hm
>i putea .lula fe alt*
ineva Ali <*lienl ajutorul grupului
vorbeau <le*pre d* Rezumind, exjM-nena
of**rtr*a faptului c 1 erfiouinaM (OmUvfl In terapia
unt VII ...iu daapre la- de grup are rteva *
ntimentul de a fi In
ompcmente
i*na* t ru el ln*t t
Acest* irv ident* au
( I ,H.npruruitm* puternici
avut in <miun
a unei emoii. nnmUtl
urmtoarei*
rarartrrtattn tnterpers* oval >. are .te
atitutr un rum pe are
1 Clientul a clientul fi I asumi I JJn grup
exprimat un afect
pozitiv putem. - o su/idenf de uportiv pentru a
situaie neubtfnutti permite Mai aaumam a r
2 t atantrofa teinutt nu culii.
a avut loc ridn olul. l/lettrr* realiUru, are
respingerea. prAho>ire*
permite individului ai
MU .jintTuger**a lelorUJi
examinez# IIX identul u
1 t lienful a descoperit
ajiitgnil v#tJiUrn
o parte a a anterior ne*
(inarriMiiale a cvlorlali
urv uti. . eea cr l a per
ntmibn
mia ai rrlaioneze ru teilal
4 .!<* i II ii Witter**
Inf.r-o nnui manieri
inalei vini anumitor
( ei de a treia Benlunentr >*ri|
alegorie dr irw identr HfUnrnle inter pe monah*
CTiti r}obi#nu!te -st* MU a rvilini unui anumit
similar* < rin <lr a doua mmpirlamrnt intef|er*c*wsl
categorii < lirltU l#J
U, ihtarea finali a ap*
reamintear un ir* *lenl,
itiii individului dr a inter a. fu
de ober impt* And auto
aia ni nUlfi mai
de/vluue, . are i a fi ut
si plon|*/e Intr o mai profund I onest
mare iinpli* are In grup I
* exemplu, un birbat Terapia est* o experieni
pini atunci retraa. ret* emoioriali fi corn ivi Kirmni
ml. care Upaftar ta naturi duali a pnwilltll
trva frdm|r a dezviliiif terapeut! are semnificai*
grupului rt de disperat fundamentali, fi mi voi
If dorea U i autli pe ifiloarre mpr lat la ea in
iman
acea*i carte. Trebuie ai triim
ceva intnia. dar. de uuuumtcu limUr yi C m ytkmOrm fa 4
mufa* aw fa far
asrmenca. irr hm* *A
fupf fn nmmn A*n J adumt d
nelegem implicaiile acea tei nudul muH mm Mtn4 fa. pornit
experiene emoionai# prin tmiutUm mir.
intermediul ratninn t I Je- a In bc d m nprtr dr mru^tm d r a l I

lungul timpului, credinele M aer e Vf r.w rfa pmrru


M
profund inrAdrinate ale
IJ Jar In ,nm Urnim
clientului a vor sc himba iar H s r h f n dr a w
a* este * himbin vor fi ir prntru rrpmrnw m. pentru rrprlttu
fntirtt# dac i nod#
cumpodifiwn Al rou lunnuUat
evlr dirrcl r^rvanU
te interpemonale ale
pentru un
clientului vor rvtxa
conovpt^ene a)
riapunaun terapie * gnipjaici fi
mterpemmale conatru* acum^pr carv-l voi
nve ( hiar moddi irl diacuU *m deUiiu tn
mlerperaonale aubtilr pol capitolul b Aiov ti
emula doar m rsti
reflecta o schimbare
prrrnnJ furvdammtaU
pruhin
Ckm pupul ir lcrape
,-dc Irrapeut fi de membru oman trruiJ pr im fi u.
grupului um. cmr putem fi efutm*
<
ia mip I far. *mtru a t
trrapeutai. centrarea pr
aion eun tuecemm pr
ceea .p e intimpli n
ac rsti c amrri. In
prezentul imnliati
trebuie ki aib duui .
om|
Hi<M*fvUr^n^mbni
grupului trebuie ti
experimentez* drt mai
spontan &
^
*mrst raiailW cu crtUli >!
! asarmenea. trebuie U
nefkcfeae la acea vii expe-
rtoni Aceaati rHfan Ure.
aceaati faurii aukrr^lrrmi.
tMr cruciali pentru ca n- |
vtteta . iu gv ovali vi
poati ti trandormati incv-o it r presupunea ci buaka
evpeneni terapeutici A#a Ir cauzali de un ateii
um v.on vrdra in discuia iniburt tratamentul era
despre varoiul* oftanlal vitnr a da glas
terapeutului din capttabil S. acelei emuu nwxpcunate
orie mai multe gru*un au fai ac-uil cunp Hwud fi-a ie
acrosti ditu ulutr dr a intra curs mut grefeala
in curentul tsntxmal ai Vu exprimarea emoionaU.
aki y o. um. hm. tn def* iwesMi nu ie *>
general, este vamna aewUnr w tu tenii pentru
terapeutului ai mmni schimbam 1 denie la cam
grupul orw tat t itrv a%|e Htrud a renunat au
tul autonrtlevjv al refuzat tn** si * stingi fi
procesului. au devenit venunrlr UBOT
fluxuri vvotfmuede
Pi mu punerea gr*->ti ci o droiogn terapeutici ne
expeneni emopunali intensa cimvmK-iaW Tiatamenlul
wwjnti ia vant cathaitx lmUn> YWni fm +
w*k supmx tetuufU H aati/i
0 tri sulte tenti a
in aNirdinle Mngitului
ctumbini rlr a tat
pnmar m ork bKtenetgeCux
trduUvl. cil p venerabili
sau in JP ** multor lulen de
Psthmera pia irwlrfni a
grup . am fHin un acvent
tut ioverputi in chiar
exagerat pe cathanosui
miezul acestei ercn
mobona.
prima drame a Imptvunl.
1 Nativ*aerapiei dinamice
ni .m .vnJu o
(Sfadu iopnr ulmr. brvud p
ftreuex deveni "''*
Uaia athorta i de traUment . tv/ulUIrlur mulHn t*hn^
bazai pe cunvmgcm ci atmi W ^rupunWw J inltoure
ar cauzai de un (-venimeni xiHiUrT (r> jvn *nl,w 70
traumatic, la a individul
(veci citatul l6l ur
nu a tispura omfnml QOMfte
n.wtre urtm OM***
Vmru
tn vluAk >'nn>tuul
u\hr^'fvU. (y\xviu' *
Awi plorai. in diferite moduri. relaia dintre experiena fmriruj membru J
M grup P rezultatele trrapu'i^Lto cvernplu. am ceru membrilor, dup
imhetr- re grupului, na nrlUt teze la .1 ele le Ir f^rM>n(pi dr grup pe carr
Ir
conildaniu iele nun relevante pentru uIu rnba rea lor l>r akemenea. pe pan
unul grupului. le-am ccmt Ul nUrptul fin Aret frdmte U des. nr cr rvmi numi ai
->"dm|ri n C4UA vuirar IM mai matr wnunlkjir prmifMlA Cind jrrt (iwldl tipul
dr eveiumenf cu rr/*iltilrlr terapiei. am 4'inul rr/ulUtr Mir prin/atoare, tare au
infirmat muitr dtrtirr tern tipurile < onlrrviporane ni pn vitr Ui ingirtiirtiii
primari ai sun rului in grupurtlr dr ntilnirv lArg Mfr nen|rle emopunaJ*
(reprimarea > trirea unui afn t putrrriu . auUaie/vluirra, (drrirra fl primirea
dr (eedho. h) erau craiaidrrafe ralrem dr ini(N;rtinlr, ele nu difrrmjau membru
are au avut aurraa dr m care nu au avut Cu altr <u- vinte. rra probabil ca
membru 1 are au rmaa nea hnrthii au chiar au avut o rxpcrirn(i di*frtj< tivi
i arorde o val-* nalt ini idei ielor emoii m*|r din grup. Mimlar membrilor
rarr au avut atare
(r tipuri dr ripenen|r iu Ji/rrrnfiat membru cu aur cea dr m fr aurie
terapeut!* ' Au ealatat dovezi 1 Un* A eartipaU a feat w nwnpeM n^nihtM.
era ne es,n41 o anumit hart cognitivi, un anumit istern mteln fual 1 are
pufwa experiena mtr un radru fi ddea en* emoiilor eviaate hi grup fvr/i
aptlo Iul In pentru n di< uie umplei a 4 evtut rezultat) I aptul * ai mtr ilr
iie rari a au fictjf in grupuri 1 laulmar de lulert rare nu atontau o importani prea
mare nimpmrttlei intri* tualr pune i a raati im nenti fa. e parte din
hiiNinfi.1, riu din faada pro evului dr M lurnbarr 4

Grupul ca microco%mo\ uxiii

I In grup inferai tiv liber, ru puine reatr. u structurale. r va dr/votta, In timp. infr un
*m< sornatm * ial al membrilor >arti ipani I. 1 li r oieri hmp utii ienf. membrii
grupului voi Im re ai fie el nfigi via mtrrai |vu fii membru grupului aga < unt infera i.nra/A
cu < mialti din fera lor MM **li. via 1 rea In grup areiagi univers mtrrprrsiud in care au liruil
dintotdeauna Cu alte cuvinte in timp. automat fi inevitaf.il. 1 lim|u vta Imrpe si fi aiiy/r ian
porbtnlentul interj ervonal neadaptat in grupul dr terapie Nu rvte r* - o dem ne re iau o
taior ir deVah ati a atuli^m Inr ma Jrttrw un MU tnnt. 0 nur pune fh *7 id> ntlw idorlnlli
mrmbri m rypulyi Mat mult de att. tnip*ta meniul va rrvi a ursi ile date pm ir.
lipsind nrinlenp avatrle dar mrvtta bilele pete oarbe ale raportului tlevjue sine I Iraenrt.
individului ti cate greu si raporteze o patologie rara Ierului ilnare r ea rle fuartr buir
asimilai in fevtiir.i meiul ft e afl in afara niriftunei C a re/uilat. terapia da grup. cu a
enfttl pus pe faerihart, ete for mi rlv tralamenl deosebit de potrivii |m fnt indivi/i cu
patologie a carat ferului 41

(cu MnNi lauri) - listat ia


AreatU ouncrpir are o importani capitali in terapia de grup este piatra
unghiulari a intiegu abordin dr acest tap ln cete dm urmi, utilul wterper mai
al fterArui membru va apnea in tranzaciile air dm grup Anumite i*t Iun duc
U friciuni intrrpervxialr car ta vur manifesta in taxete limpuru ui* grupului
Indivizii care tuni. de exemplu. iunoi. rzbuntori. dteoaebit dr enfin. rvitani
au cochei vor genera umatuni mtrrpemunate cunsuferabite cruar Im prunele
fdinr Tiparele lor moale madaptatr vor aln^r atenia grupului in Inartr tcurl
timp Ali dwii vor avea nrvoae de mau mult timp dr keta pir nainte ca
dificultile lor ti ar manifeste m grup. in aao-^-acum bum inclui aici arri climi
carr tuni la tei au chiar mai grav iertau, dar ate carur di/k ultip nlrrpmwmalr
tuni mai ubtite. ca in cazul indrvuukx case ii e*pioa- razi tacit pe ceilali. aJ
celor cam dob&ndeac in interiorul unei reiaii un asio- nir grad de intimitate, dupi
care. tropiimniandu-ar. fe desprind dm reiaoe MU al trlur cant r parudounpbci.
meninnd o poziie subordonai. ducii* LV ifmn. activitatea iniiali a unui grup consti in
gestxxiarea nvemtoruor a tirur patologie Ur era mai evaimti la meri uiirrpmanal
Anunulr dur; inirr jrrvrulr devin darr ca un entai dmtx-o ungud tranzacie, aheie pr par-
cursul unei tmgure edine. in timp ce altele necesii multe -dinte de obsc-

verr pentru a fi inelrar. LV/voltaraa abiiitiu de a dcntifici ^taiq{ttttr- tna in a vantai


terapeutic comportamentul mterpervonai .inadecvat cm pefstcctiva
mirnaiAmoaului Mariai ai grupului mic estr una dintre arcmue prim ipale ale
programului dr formare a psihuterapruilor de grup Cferva nrmplr timar vor putea
ilustra mai bine aceste pfmcipu*

Umi
Vaier ir. u mu/ioanl in virai dr duuizrci i apte dr am a solicitat ince- lenra unei
terapii cu mine in principal din cauza unor nemtefegen manta* grave cv durau tir
civa am Urmase o trraptr individuali nesatisiicitoarr a o terapie prin hipnuxA
LVvUra ci auul ci era kuolic i ezita S te anplict te- t tai. intekvtuai MU euai aitun
dr ea. In acest moment, grupui ar fi putut, aa tuxn ar inlintpU kn unele grupuri,
investigheze intenrunaKi manafui a Membrii ar fi putut subcita date despre istoria
compirti a pmoadn dr inor- put. a evoluiei divergrorkx. a patologiei ouluL a
motivelor pentru carr s-a tiailont tu ci. a roiului et in conflict Acestei ooirctin dr
mKvrmatu -ar fi pulul urma laturi pentru c hunbarea Upuiui dr wtrractiunr maritali
au poale sugestii pentru o eparanr dr probi sau permaneni.
Uter at eaati Mttviutr diacronici de rezolvare dr pvubksnr ar fi taat in var, toati
aceasti linie de investigaie nu nunuu ci ignori potenialul UAK ai grupurilor dr terapie
dar. de asemene*. sr haznari pr indcarhuca preausi ci re Utarva elimin despre ptupna
itenuv este pieco cuuxinte carr

* In unnfcMvfe ipte dna. ca anulate la MM tete. am pansau uunWrw ctenlib* iute

at la ini nu uni nrpndu viwtiif. d au taai CTwaute d rusii .-lnmr baba a


dup* Im rv prdw|l te tevaptein ,< **t (nod nu rufew; siA-l *fuU* js* pfDtXdnut >i.
dr uteri o de-

moraJi/^rr din tu/i inrftrien|rt hordiri) diacronic* dr r*/j*lv.m dr pniblr


mr in lr<pia dr grup Si observam In chftfn mportamanfeul Valrrin In grup,
n .tu i-fi-iit um
* umportm/namful In grup al VnU*rti rr* r*rr<rvg*nt Mai In ti) rtau intri riJ t?i
Krrtruliri/tm', ntotdeauna ru ehui uu ZMI rnmulr inUr/iw Cu < inu ti fIcgaritA. dar
HfriVnf,V intra siguri pr wre, un*jri impirind he/rlr. fi ime- liitit ncepea <J vor bea sr A.
firi mI fini v.rn;i de faptul ci un alt membru al
grupului sr Bm In rniflnrul unei propoziii Nan istsrn In stare brui' I rlul in an* vedea lumea
era atit Ir- solipsist. Irwit nu put** lua In Crmaftderacv pe* biJitafea < il viaa s-ar h putut
denlifuri In grup iiuimr.-a uni n
17up4 toarta puin* ntlniri, Vaier i#* a tiv emt si *f*rr <aduun unrt mom
brr* ,t grupului, oiwil, < mniA carta de dirti. unei femei cu graham, numr Ur
unui bun oftalmolog, unui memhru hofTMaeuul al grupului. H-minat, un
abonament la revista / itIJ jnJ ^trruni (intenionind, firi urmi ile Irwloiali. M I ma*
ijJtnt/*/jr), unui tinir de doui/m i fiim i le ani, virgin. primi tn Minim cu o
pneteini a sa, divorai yi pfwniM ui Treptat. a drvmif rvulenl ci darurile nu erau
Itjmtr ir tar I *- emetnplu, % a art*csir al In rria|M Im ir** tinir fi *..i
divorai fi a insistat ai g*a> e rolul le iraifulrrit fi tir
nrarmadiar al lor, esrr* iind astfel un control e mau Ier aiul asupra riil*U*
persoane

! torturile nai# da a domina au nUtral cur Ar uf toate nlnaiumb sale din grup Eu am
devenit o pnvn ara pfitr\j ra fi a fi*^it diverse eforturi pmtru a mi controla tnfimplitnr. tn
urmi cu t i lava luni, o vil usc m a* mu ei Intr u < dttullM(ie fi li
recomandasem un tar a prut ompetent, p*iholig ritm* ian In grup. Valma m a felicitat
pentru strilia ttoarva f* firi dr a o trimit \w ana rt ia im psiholog, prii abil gh* tarm
aversiunea pmftmdi pa arr < avra tai la pmhiatri Similar, cu o ali ora zw a rltfuru unul
rcwmiitarui tirul de mina jC dl da pan aptjv suntei. ai observai i mi tremuri inimile*
t dpi .m,i ara ntinai 1 f Je fapt. ru. i nu am gin* ir 4v<tium-i sunai salr tai da
pwhiafn (pur fl umplu. i am m nmarniat rl mai bun psiUirtapruf jw .ara (1 < unnfteanu
fi niri mi am obarrvaf trrmurui mi mior Vakmri I Km i In mod tacit, a H arcaptaf
frtbuhil ai nnnrnul. a h mirat tn (ou/umr nnmsU oi Valrnr. a* da ali parte, daci a fi
admis tnarvMihditatra mea tai dr tremuratul mi inilor sau tai da avarsnmaii surorii ai.
raf iiruns Arul lip^a mea dr m apvtvitala, a ft fost. da .iMamanaa, inatm M ar h
rcintroUt in um arr dintre cftiurtf In aatfrl da ^tuau, tarapat.iti.il am o unguri optunr
reali ii hinibe adtul l ii tummlf/r pmraaui si vorbaasri daspir natura i arruufk afla
capi anal (>Aa avea mult mai multa ie *pu* daspte tahnu a rrkrvanti a b*Tjpatitului In
(af*itolul f )
Valaria a intrat in competiie acatfi cu mina tn multa alta im aiuri Intuit ai fi
inl.itA intelectual m M devenit ef*ertul grupului in interpretarea viselor i a
fantasmelor la un moment dat. intra fedmrlr de terapia, a im ut si mi
da numele meu faiitru a
mprumut o cart din MMujttci mrdk<U la un tMimr ivri, unen n it
urvabtli caiVa (despre mrli^ftptri era Ireali de o m mult de MJM.
nravimti mo un lei dr afiliere univers; teri. nu ti era permis cocsul m fobt*>-
tn In (trier ca/.. In ODBlrttid terapiei dr grup. cmeres era uxnptexe. prin ea
tnU limitrW. dar m* H dt cur tcirm n xs rspuns ar ti hornuir grupului
faptul ci ea avea o relaie special fi unici cu mm*- I MR riarriicst aerat
tunsidrran i am Mi^rrat o discuie mai mpU in urmtoarea yeitn* dr gruf
Tnfufi. in urma acestei rt-spmgrn percepute. n chemat pe oo tna t>art*rt do-
grupul dr irrapte la a arai y. dup ce Ir-a ural ci va piaara secretul. rac
|at ai ar ntlnea* i cu ei. Cu dm dintre et a inerput s tnueini triaii aexua Ir.
al Unica, homosexual. nu era internat de a. ansun cu luate* iceiea. s-s iu* aat
Intr-n formidabili ncercate dr seducie.

Urmtoarea ntlnire dr grup a lust ngrozitoare Extraordinar de tenwuiw ti >i


neproductivi. cieuvaotr annu rr va H durutati stai trziu) ci daci crva important din
cadrul grupului ar evii in mud activ, atunci nimic tort* imp rtant nu pair fi luat in
discuie Dou zile mai trziu. Valerte. cofteuU dr anxietate y vini. a cerut o yrdtni
indrxiduali cu oune y a ticul o nlnv- finire tmpleti S-a convenit ca ntreaga situaie
ai tir discutate n urmtoare* yrim dr grup
Valertr a dmch urmiUwirra ycdtni cu cuvintele .Astzi este ziua mrtu-
risirilor' IM i drumul. Charles*, y, mai tinau. .Este rndul tiu. Una' manipulnd
cu muli abtlitatr situaia, astfel incit transgresrile mrturisite * devin numai
nmpooaabilitatea brbailor in cauz, moderam pis Hncarr ltntrr cn vi/ai va
conformat U~utui pe care ea b-l acuedase. iax mai trziu m ursul yvlinn.
amndt* au pruni! o evaluare cntic a pertttrmantek* sex.ua te ( trva
sptmni mai trziu. Va lene ta fcut cunoscute aceste tecrun soului t
nstrinat, care a tnmu mnae de ameiunaie fiecruia dina* oa tre; brbai
Aceasta a fost ultima picturi Membru grupului au dens c nu ma. puteau avea
mcmlrrr in ea y au v.4at e* luderra o din grup este singur situaie dr
aert lip cunuarut de mine (Ea p i continuat de ataci terapia, aia- turndu se
unui alt grup ) AieasU saga nu se xtr>e*ie aicv osl mai ci a re- lut tufkrenl
pentru ilustra conceptul de grup ca imomcoamos social
NI rr/um cete ipuar pn acum IVitnul pas a hui c Vatenr a attyrt m mod
i Lar (Mtologia ei interprrsonal in grup Narvmsmul <i nm-oa de n adulat
nevoia de a contn>U nrlaionarr* sadici cu brbau ntregul panoxw
om portamental tragic - MU desffurat in ixvy-acum m cadrul terapiei Pasul
urmtor au fost reacia ? teedhack-ul Brbi tu y au evpnmat umilirea
probei d y furu c au fost nevoii s treac pnn tac" pentru ea y m plus
s OP mea* A note jx-nfru performanele sexuale h*u rrtm de lng ea Au
kvae put a rvlWte/e .Nu am nevoie de o t* de evaluare de txsw dat
cnd ta. x bat control, ca y cum m a> cuta cu mama' Uvnp s iny-
ieg din or in ce mai mult de c soul tu w mulat" y apa mai
de^arte. c cilali dm grup te* temelie, cit y terapeuii. tnpArtftpUft
entuirentete btbabwu teii de -iim! d*-
teliberat iihirm hv al conpOfUaumtul ei cliMrtj tiv arie pentru rup. rt fi
pentru va utHpi
Mai important dect orie este A Valerie a trebuit % ar coniruntr cu KM! fapt. ea HV

aiatur.ir*- tutui rup de indivizi tu j>robU*nw, ai cArui membri erau domn i *a ar a|ute unui pr *
eiaJ.iii >i pe cafe ajunacar ni ii reepectr f m u pU ii. unul. ui dei.unvuJ liiurva sAptAmant. fia
otrvit alil dr rnull propriul me -Jiu in* At. mpotriva durmHnr et cun^rmilr, a deverul paria, o
pruamaA in jru- puJ care i-ar fi pulul fi de mare ajutor. Confruntarea tu aerate tapet te >1
perlaboiarea lor in urmAlnrul rup de terapie iau perrma Valenri ti faci u hnnhAri perMuiair
maiore fi *A >i foloaraoti fmtmialul In mod onatruc tjv in relaiile uilrrinarr

Ud ritului <arutd U ridt m Kohm lh**J


Kiai. un avtmat dr jwtru/ni fi opf dr ani. aeparaI dr oie. a mirat In trra pie din cauza
drpmtei. an*i*fAiJ fi entimeritelor putrmur de wgurAtatr 'foaie relaiile taie. aiif ru
brbai. tit fi tu femei, erau pnblenwd*- Ibf4 dup un prieten apropiat, dar nu mai
avuaear unui din rf moda le rului Re lo inie curente cu brbaii imbrAt au douA Inrmr ori
el aau teUloll relaeina In fr > iiianier.t foarte omprtitlvA. UIUKIITINM, CU virop* abrupte
jifriiiinhAtivi fote. uri Ifi aounia dr la bun intejml un roi nmiv Ir domnunl oolirl. toarte
rej*etie relaia devenea pi tMthaarr ft rari
Relaiile ab* MI femeile iirinaorrA uilotdeauna u wrvrni preda tiInLl atra |>e
imediat*, un creorendo ol poaiunn. o rapidA ptrrderr a mtereaului lubtrra purtata
Hoiei lui ne rtnnnie cu aru In urmi. o iun afUnlu or Ui mi|bul urmi divor
lurrroK

Inteligent fi dar In exprimare. Kifi fi a aaumal rapid o poziie influeni ut rup i tferea in
m#l otvrianl un flui de ntama|u |oiiaiiMr ft pofun de celorlali membri In*4 linca bine
* urne propna dumr fi propriile nr vot Nu a cerut fi nu a an rptat ruriu* le la mine au dr La
cotvrtptuti Iar fapt, de hrrare datA < And m am aflat in poziie le a intere* mtia u K*w m am
impt ata de a intra intr o bAtAlie Re/itrvi|a a enlegofuntA era atAt dr met*, n* At luni ntregi
inferat iunea mea iitajosA cu el a mriUI In cererea rrjvU tA de a fi examina reinerea in a mi
percepe dreptcineva care ar jnika ai u toe de ajutor
..Kon \ am nigerat, in en And ea nun buni mutare, .haide A nelegeai ce e
intimplA '-uni multe mr de neferu irr in viaa la Sunt un terapeut cu * pertenA. iar tu at
venit la mine pentru 4|ukr Vtt In mod regulat, iu > daiA tui lipseti de la fedtneie
grupului. mi plAteftt entru rrvf ulr mele. fi. tu t*a te acvrra. iatemahr. mi imperiu i
si Ie aut ( >rt ii unit intr o aormenea mtur pruprte suferin nrAt glie- extrem dr
puine A i Ier. ort. atunci rAiui tncen A te ajut. refuzi a|utrriil intr un fel MU altul
Raiunea pune ii not ar brebul A fim .bai Nu ar trebui A lucrm mpreun pentru a tr
putea ajute ^ spune -mi. rum de am ajuna bl .ttuAia de a fi adversari T

Dar nici asta nu a reuit &i modifice relaia dintre noi Run prea bumun r
im, abil. a speculat convingtor ci ar h posibil ca eu si H idenhficai una dar. trr
problemele mele, nu o problem a lui. Relaiile iui cu I# membri ai gru pului
erau caracterizate de insistena de a-i ntlni in aiara grupului. Ir. mod
MBlrmaiM a aranpl aUviUi In aiara grupului, pentru faec*re membru m parte
Era pilot fi a luat ciiva membri si zboare cu ri. pe ai Ui si navighez* m preuna.
pe unii i-a invitat la cine opulente, citorva le-a oferit consultana juridici. vi
implicat intr-o aventuri romantici cu una dintre membrele grupul u. fi (ultima
pictur; mi-a invitat coterapeuta. o tniri rezident in paihiatnr la schi. la
sfArptul iptmirui.
Mai mult dect att. refuza si->i examineze comportamentul sau si discute
M ete intilmn extragrupaie In cadrul fedinelor. dei pregtirea preb- miriari
(vezi capitolul 12) sublimase tuturor membrilor grupului CJL ir. general. astfel de
intilmri extragrupaie. nediscutate fi neexammate. saboteaz terapia
Du pi o yrdroi In care l-ain supus unei presiuni greu de suportat pentru a
examina ramificaia acestor mvitau In afara grupului, mai ales a invitat*-: La hi
fcui oteraprutei rnrlr. a prsit jrdina zguduit yx dezorientai Pe drumul spre
caai. inexplicabil. Kcm a nceput si se gndeasc la Jlob Hood". povestea favorii
a copilinel ale. la care nu se uiai gndise de zeo de ani
Drmind un impuls, a mers direct la seciunea de copai a celei mai apropiate
tnbltaitm >1. ae/at in caunul nuc, destinat copulor. a recitit pervertea Intx-c
strfulgerare. rmnihcaia propriului comportament a font elucidai 1 De or l-s
fascinat ntotdeauna legenda lui Rubin Huud. ofenndu-i o asemenea plcere**
I bsmr Robi I tood ii salva pe oameni de Uram. in special pe lemn!
Acest motiv juiaae un rol deosebit de important in viaa lui interioar m (rpnd
cu tnfuntinW urdiptene din pfupna familie Mai trziu, la nceputul varu dr adult, t*
iunatnusr O firmi de avocatur, de succes; imual fusese asistent fi li atrsese pe
angafiu jetului aiu si lucreze pentru ci. Deiwori se m- Ur deosebit de atras de
femei care erau legate de un birbat puternic Pini ta motivele viaiUmri salr erau
neclare nu putea distinge intre iubirea pentru soia sa fi dorina de a o salva de un
tati tirana;
Pruna fazi a Inviru uitrrpersunale este ati>aiea pitolopa Modurile or tatmitkr ale
lui Kun de a rrlaama att cu brbau. ct 91 cu lesneilr se de- t laneaeri cu putere In
nucrucoaunoaul grupului. Motivaia sa mtrrpersonal ma)ori era dr a sr lupta fi de a-t
nvinge pe ceilali brbat* Concura deschis fi. da Ion ti inkrbgrnei >1 abiiitiaku verbale
toarte ridicate. obinuse tpsd rolul dominant in grup Apoi. ncepuse mobilizarea
cdorkiU netnhn pentru conspiraia tmali detronarea terapeutului A format aliane
strnse pnn inie r med ml aciunilor extragrupaie oferind favoruri H punndu-t pe ilali
membri in situaia de a-i U da tun. In continuare. M strduit ni-su rpeasc .femeia" 4 --
mai nti pe cea mai strigtoare membri a grupului, pm pc cuterapeuti
Nu doar piitolojw interjM'rsonaJA a lui Kon A inul afiai in int*runil gru-
pului. dar i conarrinele *ale advmr, autndrfenaive I uptele uli 1 cu ceilali
hrbai .iu du# Iii subminarea motivului cin* I adunrM* in terapie- 4 obini
aju *nr L> fapt. < umpeti|bi a hiat att de intmaA. Incit once a|utor pe care
I iniiarn nu rr.i tri ca a|uii*r. d CA infrAngere, rmn de lAhtciune
Mai mult. mirminamnauJ grupului a revelat avurcinfrlr M purul* H MIT U ni
veluI eMturu relaiilor cu colegii dr grup n timp. ceilali mrmbn ai grupului AU
devenit conhenfi de faptul d Kon nu rrlaianea/i Intr-adcvr cu ei Pirv A
relaionrze, tUr. de fapt. a tuli ea dr n CA modalitate dr a rrLav ta cu mlnr,
rnam ulul puternic i trmut al grupului. < ei la Ii i-iu simit rvpad t< dosii. au
simi reper! absenii unn dorine autmtirr a lui Kun dr a-l c ui Mute i.
treptat, au nceput * ar dmtane/e dr rl I * iar dupi cv Kun a reuit 4 Inrlragi
l a schimbe modurile ininw i diatnmonatr dr reiai mare cu minr a ftwt a
palul A ar rntrsm i 4 relaie ne/r imt ru a*il*li membri ai grupului

_fiilrhutn Jtu bl* temut


l.md*. o ferneir In vri dr patruzeci l ase dr am. divorai pentru a frr ia
nari, a intrst in grup din cauza an M-t.Mii i a unn dureri -iar dislur* ii ga* tr
intestinale Problema ru labili, din punct dr vedere mtrrjwrv tal. rra reia pa
chinuitoare i aufodiatrui tivi jar rare o ntreinea u a tualul prieten I w- fapt.
da*-a lungul virn aIr, Intlruar o lungi smr dr hArttai Maii, fraii, rfu.
amanii i toii) care ahu/aarri dr ra. att fl/w . ct i |*ihk Ketati/llr abu/u fiJor
prtn rare treruar i r tarr Im 4 Ir suferea din partra hArbailor rrau pn. fund
tulburi (nare
Cmpul nu putea fini* prea muia pentru a oajuta, u tngri-a rmlr 71 4* ui t.i
empafic relatinlr tratamentului brutal pe tar** I primea atit din partea r tului. ct
i din partea iubitului ntru *t. Ifta. a avut Ua un im ulmi nnn mul. care a
elucidat ilustrativ dina mu a ri M a sunat mtr n dimnrai- ritrrm d tulburai
Avuaewe o al ten. air ingn|orAtoarr cu iubitul, *r uiira cuprirui de panir i avea
gnduri suw idarr Simea c nu avea cum ai atept pini la urmtnarea ed in i Ir
grup. c avea Im prstr palm zile. l m a rugat *i programez imediat o srdini
individuali dr terapie I hri rra tn&omrtd. nu am re aranjat ntlnirile din acea du
pi amu/4 i an programat o edina pentru ra C u apmvimahv tm/e* 1 de minute
nainte de ora pngramatA a trlrlonat t 1 a transmis se* ratam c nu va veni la
edina
Fn urmtoarva ntlnire de grup. cnd am ntrebat r r a ntmplat. I mda a
riipunN c deci* *4 anuleze ntlnirea dr urgeni deotirn e ar simea un pk mai bine
in dup-amia/a respectivi i tia c am n fegul onform cAnria put vedea un Ii-nt
doar o muguri dal in situai dr urgeni p* parcumul mtrv gn terapii In rnnnecin, s-a
gndit c ar fi mult mai bine a patrr/r acraat opiune pentru un 4it moment, cnd ar
fi putut h intr-o cri/i mai gravi KAwpunfiiiJ ei m a filucil. Ni lodat nu avuac*em o a-e-
menra reguli, ni i ndat nu am retu/at a vid un client c are ar afla intr o i ri/J reali >
nimeni
f ratat a ptlholarapia da gni

altcineva din grup nu >i-a amintii si fi


enunat u oia-menea reguli Cu luate AI rMi-a, I iruLi H ncpnat si yx pitar*?** tnwW ea a susinut r
rn-ar It auzit spunnd arest lucru i ci nu * lisa abtut de la corivingertW- rac: de ne gurile mele. nici
de consensul unanim al ceiurtaia ra-mbn ai grupului Nic. nu pi rea a ne ngrijorai de tmunvmieniui pe
care rra ba cauzat in discuia dtn grup a devenit defensivi i plini de amirinune
Arc-vt mndrnt. desfurat In imcnaoamnoul sucud al grupului, a adus tmiltt informaii i ne-a permis si dobndim o
perspectivi imxinantl asupra tes- poraabilitin landei pentru unele dintre reiaiIU- ei problematice cu brbaii Pini la acel
moment, grupul fusese nevoit si se bazeze n ntregime pe purtie- tlzirile relaiilor fcute de ea Relatrile ! indei erau
oonvmgioare. iar grupul ajunsc-u* vi accepte imaginea de vutimi a birbajk* blestemata de acolo" pe care o
prezenta I .animarea incidentului in ato-arum a indicat ci landa pe rrpra distorsumat cel puin unul dintre birbatii
importani dm viaa et terapeutul iu Mai mult dect att extrem de important a d*sk*nanat mcv
dentul Intr-o manieri foarte prediclibiti m-a perceput mai nepstor mai insensibil >i mai autoritar dect
eram In realitate
Acestea erau date noi. convingtoare prezentate in tai ochilor tuturor membrilor grupului Pentru
pruna dai. grupul a ajuns si se ntrebe despre a* urateea relatinlnr landei Firi uuli*uU.ea i-a portretizat
tririle cu buni rrdmi. dar era evident cft anumite distorsiuni perceptive erau la lucru din cauza ateptrilor
pe care Ir avea de la brbai fi a relaiilor tnah conflic- tuale cu n. j*errr*-a greit aciunile loc In raport cu
ea.
Ini mai erau multr de aflat din mtcrocusmosul social. O pies important lin irul de datr era tonul
discuiei defensmtatea. iritarea runa. Cu timpul.
>4 eu am ir* rput si fiu intat de lipsa de recunotin tai de inconvenientul pe are-l sufrmrm schtmbindu-
mi pn gramul pentru a o putea prmu pe landa n plus, atn luat iritat de insistena cu care ca susinea faptul
d am decretat o reguli lipsit de maibilitatr. In timp ce eu (a restul grupului) tiam cft nu este adevrat M
im lisat cuprins dr reverie, intrehindu-mi .Cum ar fi si triesc 4 u I irul. tot timpul, nu doar o ori i jumtate
pe sptmn Daci ar fi existat mai multr incidente de genul acesta, mi puteam imagini devenind furios
exasperat i nepstor fa dr ea Avem Aici o exemplificare deosebii ie clari a conceptului profeiei
autolmplimte* descris la pagina & landa a pwius ^ brbaii se vor comporta Intr-un anumit (el fa de ea i
apoi in mod incontient. a acionat astfel Incit aceast predicile si se realizeze

Ktfrhufii arc nu puteau *J ximhf


Allm. om de tunti In vnai le treizeci k* am ruvston a solicitat n ir- rapie petitvu o unguri problem,
foarte strici delimitat im i fie capabil si se mit stimulat iexual de o femeie Intrigat le aceast arad, grupul
a dki tat un rspuns Au investigat viaa sa timpurie obwvunlrsexuale tantasmdr sale n vie din urm. nedumerii s-
au ntors la ahe prohVrmc ale grupata* In
eimp cr rdirita 4 < 'tfinuat. AJJen prem calm 91 inanwibiJ Li durerea M>II ce

terlaili I.+ ewnipiu. o membri * grupului, ra* ateloritJ, foarte tulburat!. prm- irr uapme. 4 anunai grupul dl Mir
interx mai p ci a* yJuuWm ai tari un avort #V pun urnii reia tini. ea a menionat ci a avut o rxpenmti neplcut! iu
K_P rlniili i< Ail.*n, puterii nrimprvMirwit ti* Lemnul* d, penmtm in a |unr

tnfrebn MflctuJr daprv efectele drogului t a lua uimit tind grupul a co- mentei inoenaibtiitetra M
Au aprut multr incidente miliare ai eatuia, aat/rl incit grupul a ayuna ai nu mai atepte mu umuipr
din partea lui Alun 1 tind rra direct ntrebai dr p imiuiwnHrir ulr, riapundea dr pani ntrebrile i ar fi
luai admatv In (tonoc niA au aramanil l *upi titeva luni. grupuJ a formulat un rftapuna la In Urban* sa
repetat! dr tr nu pol timp o fracie rxuli lai dr u Irmnr^ Iau ivruf ai ar ntreb* tir cr nu pal aimti numi
f|A dr mmmu
Inrptel. au apirul chtmhirt In < omportammttjJ iu A Inviof te lot altor ar p ai identifice o emoie.
urmrind rmnrir utiinumr care o tridau fttnbu Kran franaptrafia *aJmri<(r au rampe gatnrr la un mumii
dat, o Irrmr loartr inatehdi a ameninai t i piriarlr gruftui (inamr rra evu*wrali dr In 1 m irite <lr a relaama u
un htewtefnaf dr n*4 mul p aml pilmliip' Alten a rimaa din nou impaMbii. rrpla ind doar .nu mi m uind la nndul
tiu" lotui, m uimitoarea niin|i dr grup, tini a Icait ntreita? draprr cr a im pi dupi edina fm uM, el a tpua ci.
dupi Ivtlilnirr, a mrr ai aai p a plina ca un inpd (Iin an mai tkr/iu. crui a pir* al din grup. privind rrtn wf vUv. a
ulm htuBt aerat im uimi ca fiind un pur* f tir cotduri | In limite arr au urmai, a tirvenit din re in cr mai capabil i
umti p ai p etprirrw mfimmiete lai dr ceilali membri Kolul teu In interuiruJ grufului M ai lurnbal dr U nwauti
ic
Ierat la egal acceptat, iar atima dr anr 1 crea uf pr miauri . r p ditea ra 01 de reapar tul pont al <
rlorlal(i membri

Inir un alt grup. bl, un inginer In virali dr palrus* t p apte ir ora a 10 trml 1 n terapie din au/a inguriliu
i Inabditifu dr a p gin u (vmhr ptn vili lipanii lui dr reiatnai- ucioii era airril nu avuarar iu lai prtrtmi
apmptafi. birbal, p ntreinu** mimai rrlaii curte rauaiixalr p mutelii han* < u femei care tn * elr din
urmi. invariabil U reafmigrau Bonete aIr p li fii nriate p tmftii umorului teorbil dr viu au li ut ai fir
toarte aprr. al ite cifre < aduli membri in foarte iniiate ate grupului
Fot ui. ru trecerea timpului, pe mituiri r rrla|ilr intre monstru grupului *0 r ibgaf in profunzime W a frai
Uat in urrrwft 1 urind. nmnp m da grup a nceput te emene putem* ru viaa a ia ii Jm afara grupului i ml mai
rvt lieut aapert l comportamentului iu era mcMluJ nfrtiaiv p limitat dr a aluda temelie Privirea a era irvireptati
in aprui cifre inii au ba/muJ km atenia 11 era ndreptat* vi anemia c itrr viaa lor rxuali, (ommtartite li ut*
etau Mm pliMc* p de naluri ertiii i M h ri modera jte brbaii din grup competitori nr poftii. luni mtiegi mi a imput
nici o tran/a ie cu vreun birtul dtn grup
Cu u Ut de redus apnsoei* pentru ataament. u cunaiAeia pr uaxnen u nuire msuri interschimbabili Ur
esemphi. cnd o membri o-a <if*cr ia*v Huni obsedani cft iubitul ea, care intkrus dneon, era ucis intr-un
acodcn' de maini. rlapumuJ luiEda fost *1 o asiuff cft era tnr*. ienwcMoite i cft nu va avea mei o
probirmi U- gfcraxr un ah brbat cel puar. ia MH bun. Pentru a da un ah exemplu. Ed era ntotdeauna uimit
de situai* ir cear aip membri ai grupului preau ngrurafa de abseeia temporari a unuia dnt cotrrapeup
sau. mai trziu, de iminenta plecare dedasutrv a unuia dmnr Nefndotelna.. sugera el. exista, chiar printre
studeni, un terapeut cu o umpe tenl egali (De fapt. vlzuae pe hol o pwhotog cu Ara man. pe cue ar fa prv
mit-o ru bucurie ca terapeut )
A U mi dauaebtt de succint atunci cnd es desena doza zilnic necesara de afeciune (DZN). cu timpul a
luat clar pentru grup cft identitatea Himtroruiu. DZN era secundari pentru Ed mult mai pum rervantl dect
'credere* inaptratl
Astfel va desfurat pruna lari a procesului terapiei de grup afiare* pa- tulngin uitrrpersonale. Ed nu a
reUiunat cu ceilali, a ea totastt ca echipa- meni. ca nvclr utile in a-i furniza cele necesare vieu de zi cu ix
Nu a durat mult pini cnd a rvcunstruit in grup universul su mierpersonal obinuit t dezolant Irgftturile cu
ceilali au iost in ntregime tiate Brbaii au rspuns cu aceeai mcmtdl indiferenei tale totale, femeile. n
generai, nu au teist div- pusr s i fumizrzr (J/N-uL iar aceir femei pe cai* Ir dovaa cu ardoare au km respinse lie
almia sa exclusiv sexual Cursul ulterior al terapiei Ua fad a un lzal informatul* din aceast afiare a
patologiei intrrprnanaie m mtenorul grupului, iar terapia sa a profitai enorm n urau cvncoitrni exhaustive sau
pra relaiilor sale cu ceilali membn ai grupului
Microcosmosul social: o interaciune dinamic

faxial o influen reciproc foarte bogat 91 suOUl intre un an umil net bru ai grupului i
mediul generai al grupului Membru m mmWaTl pnopruii Bimuasma, t aie. la rndul tu.
atrage un comportament deftensn cacacse natu din partea fiecruia Cu ci aste mai spontan
neractmraa. o* att nu rapul i mai autentic va fi dezvolta reia oiknxxaBwaiku socsai St
toodaU va ciete probabilitatea > a peiSelr problematxv ventrale ar Mfuror s tir evocate t
aduse in discuie
De exemplu. Nanry. o tnr ou tutnirare de penunalrtar dr tgr* boaderb- iv s intrat In grup din
cauza depresivi uvapaoiantc a unei Mn mbectivr de dezintegrare l a tendinei de a intra kn
pernei atunci cnd rmnea ramur Toate simpli unele lui Nanry au tust mtenaxhc ate de Seama
dr a ar desprind
tir mmunittlcl mit in i arr rrfia Mult timp fiMnr rnaihtlisat Ir durimgr-
nvi iinilil(iii#r nuclmn*; copil fiind, nmIi-u- ci era an~tna n siiu fin lanlalt fa-
ntili.1 voia MU. iar t um, < a adult, ii alimenta fantasma ci, ..Ui rwiortt, di
Icritel#* fraciuni ale rudei# >r aIr vor fi prrmanmt ivconcilialr
* um a lovi tfloM i prrlaborat dinamica Im Nara y In mu nmamnuul au wl al
grupului Int rfi A font nevoia dr timp pentru ca aerat nrlintti v r m*mf#fr la
in< #pul, ptmini la rnd, Nan# y plitra lucra confortabil ao pra irnur mc dr
conflict importanta, dar minorr lUr apia anumilr rvmi mrntr din grup au Urnit
nrlinitila ai m*p#rv, Inhupitr. In ripto/u dr anir latr tir amplu, abtwnta unui
mrmbnj aJ grupului o alarma IJ fapt. mult mm lirriu, iritr un intrrviu la frfirut
trrapiri. Nancy a rrman at r. dr#-#. a mitra af.it dr pocat fa fiaatia umil
membru nct aa nu era In tarr ai participa
Chtar p inf-lr/rerilr o tulburau, a*tr| nct li lua la mal pa fia ara dintra cal rare nu
arau pun# tuali Atunci rnd unul dintra BMMbtll grupului ar grr- dr* 4 praurMcl
grupul. Narw y drvrnra ritMii dr Ingrifurat i chiar a pilir conta pa faptul r va a*an
tla o frrruui maiiitU |>attru a a# ra pat nanii A cnnfiniia trrapia da grup,
mdlfaranl da tnlrrrarlr ala Alun# I rnd rrirmhru grupului talul# au rutiUdr In alar*
adlnfrlof da grup. Nancy ilc vanaa arionrud din cau/a amartir|ri| la a#lraa
integritfii grtipului Unmfi. membru grupului *a aimfeau eu In# fi da Narw-y a
Irwlaprlau i Ii arprt mau obir# pile CIJ privir la trlafoanalr jw .arr la prim#** tir la
aa. fimtru a i vartAr* cu prtvlrr la aharntr au irdr/irn tmuatrnfa lor ta ra a yi
abbaa <11 rnrrlja pur i Mm piu l a agravat an#rtalra. .lafamuiirwl o i-vaylata a
rK furt lor pn an n va
i >vn %i doriar i ntnrt pi *>gtiran| In gnrp. I mai a|>anfu a# cafea Mrtulu-
din ifcriUahili/atnarr a Tcut poaihil ca amlr ala i imAw tuakr maprr fel fu- d#r*
ropfttlrfl *#1 intra m fluuJ < tlvitfu Ufaprulwa

( .nipul mi mi ofrr doar un micnatiafniM > ia! In rara ranp# tamcntul ne,*,
lptari v ai membrilor ratr afiai i-u cUritatr. dar <l~vtnr. dr Mnirmi. i un laborator in
rara te demnev*frra/. deaeurt cu marr Uniate dinam a fi am niti# fia
comportomontulm Terapeutul nu vede numai awnpnrtatnmrul o fi evenimentelearr fl
pmvoa.A p rapurmurtlr anr#. ipatr pi tralr a Ir rrl. Ultt Interaciune* da grup eetr att
dr bogat. Ini t u tul tran/a# likir nratlap- tariv# *)# ftr.rui mrmbru ral rrj.rl*l dr
multr ori p membru au t#>nrfuntl|i muJtipir dr refln fie fi tnfrlrgrrr I >ar, prntru rnudilv
ama . nvingerii, r pafer gene. mrmbni grupului frvbiur primea# un Imwiha. k
Lr fi utilizabil fte# afilul livrni feedhack ului eatr prra trraant au ptovoriii. mrmbrii
#ot ti iwapnbtli p mc par ar rrra na 1 ofrr ceilali Unrtn. fmlluw k ul poate ti [r
matur oierii inaintr dr a rwlata n fnorrdrrr tifwieni pmtru a l aplali/a a prnffib Al
hain, frrdbaik ul poale A trd ca drvalori/ant. nam mv MII nu * < um pul#*m rvtia
trrrfhgrk ul nrfoft#titf*r au vlmtor I ir mai pufui
probabil ra mrmhr u tl ar atacv pt A ar bUinr/.* unu) pr altul daci pul privi
dineul d* jpcalaa rMnpurtammnilui p) pot fi sensibili la ecpertt-nw mu rioarft
pt intentulr tundammuW- le crluilali I -mp au a etn- un element
dec IMV al grupului nupl Hat mpana. mai ale* cu clieni pcuvucMuri au tn ivi.
poate reprezenta o nurr dif ti-uitate, tit pentru membru grupului. cat a pentru
terapeut) I
( mtnbuiile recente ale modelului intmubwcttv unt relevante utile m
nl punct10 Aerai irualrt pune terapruiluf p membrilor mtn-bkn cum > b .In cr lei
unt implicat In ceea or interprete* <* htnd provoca- dan parte ta
Care Mie cnotnbuia mra aici?" Cu alte cuvinte, membru grupului p terapeutul ae
influene*! . unlinuu unul pe altul Relaiile. In wtnrulicanV ti pare left natura lot.
nu umt luate iau mandatate de influente externe a sunt cur.
traite coniuRat Viziunea ttadiionali asupra cr^mpcrtamentului membnkw netakleri
distorsiunile prin cate membru i* nputlrul la rvaumaitt ht din trecut. Iir din
interaciunea de grup ca hind doar cneaw ta apursabi litatea elui membru.
Perspectiva intmuhntnl negnapr curitnbutnk- liderilor grupului )i ale Io lrai membru
la experiena tn atev-n acum pi la te tura ntregit lor npraenr bl grup
sa lulm In cunuderarr (1 am tul care. repetat, ajunge ca irtbam la mtaint nle
grupului ntotdeauna acesta le un eveniment iritant a. nmlabtl. mrm hm
grupului Ip vor npnmi merv area Dar. de asemenea, terapeutul trebuie U Im
urar/e grupul i riplutm maul arehu (canpurtament gmfe al clientului A ajunge
cu Intlmerr la frdtni poate nsemna .Nu-tw pai cu adevf- rai da grup", dar. de
aurmniea. poate avea i multe alte nsun tnuspensma- Ir, mai complexe .Nimic
nu se intatnpli firi nune, deci de ce m-as. pfei Mu .Pun panu ci nimeni nu va
utwrrva abaenta mea nu par t nhent cnd unt a> olo" ori _ Aceste reguli
unt pentru alu. nu pentru nune"
Ambele armnihcau care stau att la bata comportamentului tndn iduiui.
li pi a impactului acelui cum pori ament asupra crluetabi urbuor si fte tevela- te
pa procesate pentru ca membru i aungi la o nelegere empabci tectpmci t
j|acitaira cmpaiki c*tc o cumpcatenU-chor a inteligenei smcgionale* * ta-
tlileuzi tranateraira inviini de la grupul de terapie la lumea mai largi a dhan- tului
firi un mttmml al hutui intonat a celorlali teiaule aduc cvmtiu-JC. nuni tmatrantr
teprtitive. In timp ce. neglgmt. b distribuim pe onlaiti tn Iun pm .W-terrtiirvate
In propriile nuni pnwtatr. Uri a hia In vnwderair motivaiile i aaptraule Un n-ale
larumi. ile exemplu, a intrai in grup cu o pcubtrmi maort de anunaic !n viziunea
lui lauruni a minarea nu era doar o pablzmi a a o replicat k rpU .1 epecunlr aUt
pn<trkwtalr. ci t tunate ii exphea descuratarea deptv ta fi alcoolismul $t totufi.
era o expltcpe cai obtura nelegerea ptau de srmnituatr pi explicaiile mai pmlae
In grup. am cumwcut mai Nne amlninle hu I eonani a. deseon am tort uiU(t MU
frustrat! de eir It serveau drept rrssd uprem de tenstenti la inapte
lucrau din
4furia cnd toate ivlfldjt* rezistente nu aveau SUIM. C And membru grupuJui
greu cu I n mani pire* CA ,HCJ part* nevri-rtni a caracterului Au era KUii A fie
Jtfr.rAdA irialii 1 gA*r< mndalilAti de a intar/ia Activitatea gru
puiul. Pute ipuntr ,,A*ti/i nu vreau ai fiu upAr.it de grup" MU Areal ram
mrvidii e dut uuv pentru mine, Suni auaftendal de un fir de pir" MU LA-
.if> m.i in pm ce nu tlAlinat* barca", Nu am bAul Irei luni pini < Arai ultima
prdjnM a ft uf ai mJ opresc intrun bar in drum aprr < aai" Au eKiatal mul le
variau, dar Ierna era constani
Intr-o zi, Lennard a anuiiptl o reali/arr mdfini. pentru care drpuaear rfr- luri
mari renunam* la vei hiul serviciu yi ntguitiMr un p*t de profesor Mai ri tnAm-
mr un ingur paa de /Arul: A i ta un atentai de profesor. era tr previi
pu/ttM A cornpleUve un f*rmuiar nev eaiUnd ipimlnutiv douA ore de Iu ru.
Numai duuA wt JM totui nu putea far aataf A intir/iat pini cnd timpul fineai
practic expira' i, in ultinui A.I rnia*4, a informai grupul despre limita de timp
lamentnd u se de cruzimea ilrnwaiului Au personal, amAnarra loj < ei din grup,
iralumv terapeut, au frAit u pulernuJ hainii de a I aeza fir 1.4*01 ian 1. eventual
pe genuri fu. cir a I pune un atiicm Intre degete fi de a-i ghi da mna dr a lungul
formularului OcJjentA, ea mai materni membri a grupului chiar asta a fi ut I a
luat a. u*A. 1 a iuAnif i I a ghidai a pe un irinJ de roali in < mipietarva
formularului
C Aiul am in 'put I rrvi/uim e a mtainplal. am putut ai vnietn na t ce era f'ii*lin|a de a
amina o Cuisrr jalri* A. ana rona A a unei marne pierdute Multe au ar/at alura i la ks ul lor,
na luniv du urnii a din |*aU*lr deprr*akir IIII Uurucrf (< are erau. ir asemenea,rren iiafierjtr
ie iubire). ak hunului i mn aiului nnipnJ.Hiv tu ru
< rral A uJeea rru n rarnosuJui tal mir ut tent tir tari J+JgrupuJ ftU (VttduM atitfrl
/ra di ittrmbrn w pol nmtpori nesfinghert/j. fMJr v w rrJ nrJ/U"
A. n ft iHir mm* t tyi por afie pe/rdugie tn jryp. b <W mai nu r*e*f Astfel. Ui ar
**ttA dramaturgie vie a intAirurik r de grup, Aisrrvatnrul anfrrtiaf are o or
(unitate unu A de a nelegi* Imami a fin Jrui client

Recunoaterea tiparelor de comportament


in microcosmosul social

Pentru a educe mu nu tmmui MM tal in fokttuJ Inaptei, teiapeutu tMme


% nvee mai Cnfi M identifice tiparele mt*i J>I'mal- nx urnite nekli|
>uuvc ale membrilor grupului In mcidtVttul ire fi privea |M* Lronanl. unii ml
\ ital al tei-ipeufllor a kmi rHwpunHul (*moi<inal al membrilor i Iklenkif la cuoiput
hammtul Im lef*nanl At*lr Mapiiimuri emofiuflilr lepre/mfA daUr valide i
ifuiiftperwabiJe ele nu trebuie Iw ute cu vederea MU Hubeslimalr Terapeui!

Inrtn O ralom < u Mmm I SAU) tratat Aa piiota#aia Aa gra


uu ai(i membri u grupului pot simi hine lai de un membru. s* po* sim) BC-
pUmUti MU exu-nuaj, preui MU intimidat*, pol ti ptictiwi MU nduioai MU prit trfti
oriCBSS din infinita varietate de noa pe cate u pmuih4 le poale simi (ai de ali
pmotnl
Acete mtunmlc rrprvzinti date o iArkmi din adevrul desp** oeaiahi
ptrnMiajvJ i trebuie luate in amo de terapeut L>ci tntunmu:lr Ueuir in rnUJj
uni in mare discordana cu mtimenteU* pe care clientul ar don hi le trezea* i in
ta. MU daci entimenirie trezite sun ceie donte ini irtrubi dezvolta rea (ca n iazul
lut Lsona/d), aluna acolo ie aiU o parte cruciali a problemei c lientului. Btnrtnrie,
exiti multe rtxnptjcatu inerente in ai asii toi. Unu cn- tu i ar putea tpunr ci un
rlftpun emoionai puternic se datoreaz paluiog***! rr%|jndmtuluj, nu a
Mibiertului Uaci. de exemplu, un brbat cu mcmrtrw' un Mie. aaertiv, evoci
enlimentr puternice de teami. invidie intensa sau naaiu- merit amar intr-un alt
blrbat. cu greu am putea concluziona ci rbpunsui reflex U patologia primului Exiati
un avantaj deosebit in formatul de terapie dr grup dniame grupul conine muli
ubarrvaton. este mai uor hi diltrentou rlponurilr *Jw intra tur >i profund
subiective de cele mai ubectjve
Kiapurwul emoional al unui ungur membru nu este sufiomL terapeuii au nrvue
de dovezi dr cceifirmar* b caui tipare repetitive in timp p riapun- un multiple adiri
rracu ale altor civa membr i (numite validare coraer** auallj la acel individ In irlr
din urmi. terapeuii se bazeaz pe cea mai vak> roand mJormair dintre toate,
propriile rspunsuri emoMmale Terapeuii trebuie ai le iapabli i >i cunoavci
proprulr reacii lai de ciaeni. o abihtstr rwrnial In Uate modelele relaional*. Daci.
aa cum afumi kxesier suntem .a^iar de lomuiftamentul inter peru mal al unui
membru, proprulr reacii unt cea mai buni informaie nlerperaonali pe care o
deinem cu pcrvue la im*tuJ ilirfituiui asupra welurlaii v

Cu tuatr antei, valoarea terapeutici apare numai daci suntem rspatosli


ai ne _drz agiim* aiul hi rezistm ingiAru in compartimentul t.iruai pe
i are c iimtul U tnrzete Un ceilali >i care doar ntrete ociunle
mtcrpenwmalr obinuite Aerai piuit de menmrrv uu redobndire a obectn
iUu ne oieri un teedba* k semnificativ cu pnvire La tranzaciile
vnirrpemonaie Om aceasta wrepei tivi. gndurile. fanteziile p c
umportamentul actual generate in terapeut de ctre fiecare membru de
rup trebuie considerate aut curai Reaciile noastre unt date valoroase.
nu eecun Este unpoaabd s nu Hm agai de cUrvtu notri cu excepia
situaiei in care stm att de departe dr experiena clientului. nct
suntem nea Uni dc sa o distani impersonal. caie m mdu ce ehe tena
terapeutici
Un t rit* ar putea ntreba. .Cum putem h Mgun ci leacMfce tcraprupkv
sunt obbi1lvr lotrrapi* oieri un rspuns la aceast ntrebare c
otrrapc'utoi sunt expui unprvuni aceleiai situaii clinice, c omparavesa
rwK'ukvr k* permilr o diiduuie clii intre propiufo rispunsun subiective
a ev aKiartk* obtecHwe ale interaciunilor In piua, terapeuii de grup pot
avea o pzitor avantajoasa

2. UeiarM
privilegiai, di calm, deoarece. *prv d*<Mibirr da t*rap**ttu din terapia indi* vid
uni A, funt martori la fianurn.lr.ita dramr interprri<nale de/adapta Ir, im-
preaiorumte. rara %r dmt&fnari fn tafa lor, firi ca *i %A fu In rmtruJ tuturor
*< mtur interaciuni
fnH.1 fi terapeuii au petele lor oarba, propriile am de conflict* fi dMoitluni
wterper*nule ( um putem fi figuri ci arrftea nu la afrrtaazi ol-Tvatiil*- pe
parcursul terapiei da grup * Voi discuta pa larg a* ea.sti problem A In urmAtna rele
capitol* referitoare la fcirrurpa, Homnlle >i tehnicii* trrapeutului. dar. pm im
moment, o fA pun doar ci aerat argurrwnt tr un motiv puternic pmtru ca terapeuii
sA m rumwiscA pr ei Iruifi ct mai mult posibil Astfel. r^ir rvn * uir ca terapeutul
de grup debutant a ar Imharrr Intr-o riUtoru dr espUrrar* <ie firu pr ti ia ti durata
vieii. o riltnnr carr rnrludr att terapia de grup. rt fi trrapta individual.!
Nimic din tnatr aerate* nu presupune r trraprutul nu ar trebui a ia In r rina
rinpt imurile fi feedh*.k -unlr tuturor clienilor. im fuaiv *1* retor uiv amt profund
tulburai Chiar i raptmfurilr crle mai r*grftr. irawauilr 11*1(111 un miez dr
realitate In piua. clientul tulbura! pnate fi r ursi f*re ta ilr f*n! boc k In altr
mnmartt mn un indivkl nu arr conflictr man In tnatr amlr g. bineneles. un rftpuna
idiuain* rmtu patr rnninr rnulfr infrma(u dmpfr rra pi im Irnt

Aerat punct final constituie o nmmi dr ba/i frntru terapeutul dr grup Frecvent. mrmbru unui
grup rapund fnartr difmt la anai ttmuli In grup poet* aprra un Incident f*r carr apte drn i**i
opt rnrmbfi II prrerp. 0 obsrr vi i fl intrrprrtra/ difml IJn atimyl cvmun "pf rapymyn
tfrftU i am r poafat? Pare si existe o singuri esplw air plauzibili cuti opt lumi utternr dl ferire
Splendid1 Pftn La urmi. opul terapiei ratr dr a ajuta clienii ai In teleagi fi ai-gt modific* lumilr
intern* Astfel. analiza arealOf rspunsuri di ferit* ratr n c Ir regali o na rein ritrr lumra intrr
tari a mrmt*ruJui de Kf>
I ir exemplu, a Mm In mnaldfftlf primi iluatrarr oferii in * nt . apitof. grupul carr o
coninea e Valrrir. o membri viva r. ru tendina dr a fontrob In accirrl ru propria Hfirtf
mtencwir. hreanr dintre membrii grupului a rsfHins fnartr diferit la ea. de la
ronaimirra arrvili la pasiune t tm iinufiuiJ. U Iurte impoteni aau confruntare rfk i*nt
Sau ai luim din nou In considerare anumite aspru te structural* ale fnltn n de grup
membru au rapunauri armnificattv diferite fn rafNirt ru a impiri m railafli atenia
gnipulm au a terapeuilor, ru autodr/vAluirea. cu cererea lutoruloi Hau cu ,notarea
celorlali Niritrn atte! de diferene nu %unt mai evidente dorit fn transfer rspunsurile
membrilor la lider *k*Uft trrac ut va fi simit de difeni membri ca fund raid. rece.
cumpflfnt aau dejuirien lat, ca respingnd. 1 aau accept nd u 1 pe ceilali A cafti
gami a perspectivelor petale fi umilitoare, chiar roplefibiarr pentru terapeui, mai a im
pentru irurpii ri
Microcosmosul social est* reaI7

Dfcsaon un auzit membri ai gropului punnd *ub irmnul irtwNifti ^isritli ciUlr
marmrnamuautui Maial. Mmihni M MJsvw <J tr. ace* grup cumpfM tammtul lor Ir
atipic. cA nu evtr reprezrotuv pentru 'ucstpurtamenutl k x ivimMl Sau rl grupul rrprrttv
**tr UtrmM dm imitvtr. nj problem* cat* au dificulti in a-t percrpr toreit Sau rhiar dl
grupul dr terapie nu ar nai. o o expenn artifirtali. inventat cate. in Vrii reflecte
camfw.etameutu! nsal al cuiva, 11 diHtorMnnra/i Pmtni trraprutul ncep***-, aerate
argumente pot pi rea f urm dabile rhiar convingtoare* dar. de fap*. ele dttftonnunraz
adevfcru: Intr-un numit wra, grupul rWe artiboal membra nu i leg pnrtrno din grup
nu Mint unul In centrul vieii altuia, nu triesc. nu muncear sau nu minai'
A mpreun dei retaionra/ ir*r-o manieri personal. ntreaga lor **latie imn in
cabine tul unui pmfcdfwi*l. n du au de dou oti pe kAptAmAn. iar reiai- uni
twiluur flr*vjl relaiei sie stabil*' pnmr-ur 11 intra* t tnrial. hui de la nceput
( and Mint put In faa urme astfel de argumente, deseori ml gndev la Earl yt
Margumlr. membri ai unui grop pe care l-am condus cu mult timp ir urmA I ari e alia
In grup de patru luni, clnd a foit tntnduti Marguerrte Amndoi au nnoit And viu
Intilnit pentru c. mtimpUtor. doar cu o lun ir urm fuseser Infr-t excursie ta Strrra
Club unde petrecuser impreunA o nnapp 91 fuse^er .intimi" Nici unul nu dorea v
hr in grup cu cellalt Pentru Earl. Margumte era o fatA pnotul. goal. .un fund fr
minte' aa nim a formulat mai tr/iu. In grup Pentru Margumte. FaH era o imnentitate
searbd de |entul Aruia e loVaar pmtru a se rzbuna pe soul a

Au lucrat mpreun tn grup o dat pe vprmn. timp de aproximam un an. In M rnii


perioad. au a|un* s se cunoasc intim in adrvrarul sens al cuvntului >i au mprtit cei
mai profunde wunwir au du hiptr crunt erau argoi. s-au autat unul pe altul in perioadele de
depresie utrtdar i. cu mat multe cvazit. au plns unul pentru altul Cur a tort lumea veal si
caie a fnsl lumea artificial
Un membru al grupului declara: .Pentru o lung perioad de timp an cierul c
grupul era un loc natural pentru experiene nenaturale rViar mai trziu am realizat
opusul este un ioc nenatural pentru expenentr naturale' Unul dintre luc rurile
care fac real gnipul de trrapse ae c el elimina wvunk SOL tale. aexulr 1 de statut;
membru tnv impirun pnn exponente de viat virale. nltur tuadeU* canr
dtstursmne< realitatea si se strduiesc s nc nefli unul cu cellalt. Dr c* ort am
auzit un membru de grup spunnd Hor pn nva data cnd vorte cuiva despnr arta*?
Membru grupului m suni -trim 1 >mi|HtrivA ei se cunosc unul pe altul profund M deplin
l. or adrvaiet c membru grupului petrec mpreun doar o mic parte din viat lot. l'tn ssh
Utra psihic nu etr echivalent cu realitatea ffcao NMc membru gropuUt
petrac irrifmptjiwi mnii BUM mull fesnp circt una sau Joui ntlniri fie
sipti-
iniuul i/iiwJ M tjf.l ti AH ,i. elai cabuirf

Rsiumst

Sa ne iiiUMarm la sopul pmopaJ al mtui spitul definirea pi ticairir rms


factorului terapeutic al fnvi|4rti interpersonale Au liai puse fi deacnar luate
premisei rwi twiir in a nuti JUM upe

1 important rviapiior interpenionaie


2. 1- penen(a ernotMnJi * um tivi
). l.rupuJ ca mu riKcaaiui ac tai

Am disc utat separat ai vate compi irrite Acum. ia 4 Ir re nbinJm mir . sn


verif* logici. metaruarnuJ mijim interpenv wialr ca lector trraanjt drv ne evident.

I Simptomatologie fmihk rriMiwl din reUpi uUrrprnHvwtlr tulburai Sar Otita


pui*terapiei *Ur dr a ajuta lientul si nvee um si fritas* i rriatu inter
penemele ordinitorsi mate, gratificante
li. i rujml tie psihoterapie. a cirul iJrrvoHtv nu te stinglieriti .Ir restr*
Ui slrut turale severe, devine un n ut iu nan MM SN tal. u reprezentare ui nuna hint a
universului m* ial al IUN irui meninu
III Membru grupului. prin frei J lia! primit de la nial l. prin au larri Irai
vitale i auN observare, devin tnnftirnp le aspr te vermut. alive ale aufa
tarnen tu/ijl lor intrrjer%>nal lorele, luni tir rie, dmlorsiujuir inter per* stair ft
fimpirtarifentuI neadaptattv ce Uv/jrpUr rspunsuri nmlorile lut fiarte* ei* laltt
oameni ( Itenlui. iarr drseon a avut o arrie de rrla|n dr/eslruoasr in or ma imra a
suferit respingeri, nu a reufil ai nvee dut aseste e* jwrtrnfe pentru cl ceilali simjmd
ina* urilatea sa generali JM raaptrtftd regulile de et u hcM u guvernea/4 m te rar
ninea ors tali normali. nu au (isnuns al ovil vele respingem Prin urmare, fi arstr ente
un fapt imps riant i lienti nu au invitat nu M*1,IU i fai i diferena inlrr aape< telr
ina rptehtlr ale t. suporta meniului lor fi o ton epfjr despre sine ta penman! total
mat ptahili Gnt pul de terapie, prin nu nr.ij.ire* unui feedh* k t ier t. la .* posibili
o aailel dr limrinnnuT*
IV n grupurile le terapie arr IM o se venii mlerpemrvveU pbifmiiti A A ff fa rea
pst ht patologiei membrul ipi ahnra/i t mj H.rtai.w ului B Prin feedback fi
autnobservaie lirnji I fevtn marlon mai hurii ai propriului (onipofliownt.
2. evalueaz mpart ui acelui compartammi a sentimentelor odorialti b.
opt/utior pe cai ceilali ie au despre et C opiniilor pe care et ie au despre
ina*M
V. Clientul care a devenit deplin contsmi de asemenea, contienl le responsabilitatea
personal pmtru a este au turul propriei lumi interperscmafe
VI. Indivizii cai accept! deplin responsabilitatea personal lor mtrrperwmaU pot
ncepe apoi si se lupte cu curotarui acestei firi: daci ei i creeaz lumea aooo reUianaii.
atunci ej au puterea de o o

VII ./Profunzime* fi semnil* apa acestor infcU^m le cu cantitatea de a led asociai secvenei
Cucftto experien fi mai plini de emoie, cu att mai puternic este impactul su. cu cil tanti fi mai
intefec tuahzatl este acea experien, cu att mat puan este nvarea

VIII. Ca rezultai al acestei secvene a terapiei de pup. curmul se treptat, rtscind nea
modaliti de a h cu cniaii Probabilitatea ca i apari deptmle de

A Motivaia enlru schimbare a clientului fi palul de Halat ie cu


modurile curente de comportament.

B Implu area ( Uentului in grup adici ct de mult u permite pulu s


ccatlrav pentru ei.
C* Ktgidilatra structurii caracterului clientului fi a st iui ui
IX 1 > dat cu a*ania unei schimbri, chiar a unei schimbri mu
tul rralirea/ c trama de o anumit caUstrui. care pn atunci a un
aatlel de ci*n*rtatn*nt. a tust uaionai >i a putut ti inhrmaU.
ir*npc*t*m*ntuiui nu a dus la catastrofe cum ar h d*muj. betfiHura
sau cufundarea
X. Concepu! de mururuamue social estr bidirecional nu meniul
exterior devin* uuuuiot in grup. dar >i cumpunamentul nv a* rate, in cele din urm.
transportat in mediul social ai dentului fa apai f* rt In cumpurtammtul interpetaunal al
cbmtuiua n aiara grupului.
XI tiraduai o spiral a adaptm este pus in mifriit. mai ostia n nsrru rul grupului,
ap&a m estrm* V r msur or fetoraumle aoopersinair aar unui client te diminueaz,
cnrfte abilitatea sa de a forma nrUtu gratatvanfte Ane*- Mica social des refir suma de
MIW creti, nev oia de a se ascunde pe nt sc reduce Schimbarea cumpwtnwntului mir o
component eumislii a terapie, de grup eficient* >a chiar schimbri mai nai ^vneenaz
rspunsuri pom*** du. partea celorlali. care arat o mai mate acceptare fi aprobare a
dwntula OM* ce. in continuri*. spore*!* stima de ane Mncurajeaz. in ^MnuiK chim
batea * tn cefe din urm. spirala adaptm dobndit* o fi rf K ac tute incit terapia nu mai
e?4* necesar

2
f ui arc* dinu* pati mlfi ie vvn(* IWMIM ferilitn difi*nte >i iprffin* r1m
pai'tfM li'rrtfjwifuJui I V nemphi, in puncta, Irrmwntlul tmtniu I
ofrn*

un fi - t - k MpttcMi s ncurajeze autnobservarva. s < lartfu


rom eptul de re porutabilitat*. .t inckniM clientul in tirecia
aaumm nsrtmlor, s infirmr mrv- nnHr i iwrtrrrffllr
tmntmnrrutNr, I inMrwuu l >Mrwifw< invllrti t a mal departe
Aiwlr nur im i lehnAr vor H discutate In ntregime In capitolele ^ i
f>

Transfer }i nelegere

inainri* <lf a Inrhrt nuimiruifra InvAtlni interpersonale im un


mediator I ehimbinlk itofHC s mtrmy, atentl asupra m dou nimrptr
rmrr men 14 o dt* cuit mt ampl Trau* flerul i nelegerea frier tin
rol mult f>rea mirai In reir mi mulff* formulri alr pn*esului lirapnftir
pmfm trer ru uurtuA peste e Ir Pe aeaatr rurmepte m tafVt m*i)l In
activitatea mra terapeut* A fl nu am ntanfi* fr a fr diminua importana
C'rra rr am fcut batnl capitol a liest s Ir int orponr/ rn tartorul nvm
intrrf * v. male

thtnnfrrul este o form Iptrllrl Ie distorsiune penrpfiv interpersonal fn


terapia individual. m ummflrrra fl perlahorarra a<if dutorsmfii sunt d
importan suprem In trrapi de grup. perlahorare distorsiunii** mirt
personale nu este a rum am v/uf. Ir o importan mat rnn . m toate * r
% ta, na l v.tnrfafr distorsiunilor suni nmklffflhll mai uri Perlat*
arra transferului adic a dilnniunilor din relaiati terapeutul leVtn* 4 un*
una dinfr-n nane dr distorsiuni rr trebuie etamirwiir Ir* pfC> rul terapiei
Pentru muli lienti. petale pentru majoritatea W*, relaia *u terapeutul
tea mai important relaie r trebuie perlaborat. dactan* r terapruftiJ este
per soni ft arra imaginilor parent.il- a prfesurilor a autoritii, a tradiiei
a vak rilor incorporate I >r rn mat muli<lient au. de aarmmra. o adln tr
i in alte domenii interpersonale* de nrmplu. jnjtrrra asertivitatra turta.
omprflttvl tata* cu <*ole|ii. irtfimtfata. Hevijalitalra. generozitatea. U
onua invidia

( eiretn notabile art |p eviden importana r rarr muli membri tir


gn#p n arond perlaborru relaiilor cu ceilali membri, nu ni liderul ** b
lum un atngur exemplu o echip de rerretforl. n < adrul unui atudiu asupra
rerultatelor ferapiei realizat U dmffrmt luni dup ncheierea unui frup le
scurt luraf pentru truaftt ie tTI/J. a emit hetnu membru s truikr sur ele
ajutorului primit Pafrti/eci fi doi la sut au simit membru grupului, fi nu
tarapeuftil. au lernt <\r ajutor, iar 2 la uti au rspuns c atit membrii. > t
t terapeutul au fnsf de aittur Numai *> la sut au spus c doar terapeutul I
avut o cmMrtbutte major la srhimbarr 51

a fer a prut < lunt Ier4|**un tfebuu*

Areat rorp de rerretiri are impli.


aii importante tn tehni
terapeutului ie
vA facilii*r/# dezv ttarva fi prriaht >rartr intrra<'>uruloc dintzv m*-mbn
V<* va* mult tiui mult <Ur pus cu pnvu U .m ibiefi r* cpituM 6 i 7
1mrir%nw dificil ie descria cu prmzi: nu A** un ojnaept ani Ui r Pwiet
A l folaaesc n sensul y,er*-r a! de jk pnvi nuntru" un proces cai * uprw
da dahftrtr. ptkai fi ridicam duUni neleger*: orr Voc turna .And ci-
neva descoper ceva important despre ef nsui despre propriul comporta
meni, despre sistemul motivaimal sau propriul incontient

fn pnx esul terapiei de grup. clienii pot dobndi neleg* la aA puin patru niveluri
diferite
1 C lienii pot obine o perspectivi muh mai obiectivi a prezentrii kw m-
trrprrsonalr Pentru prima dat ei pot aa cum anume sunt vzui de ctre >.-
lali iMinerii ca ncordai. calzi, distani, sedurtivi. amri arogani pumpup
aervill i aa mai departe
2 CIlenii pot obine o nelegere a propriilor tipare de comportament mai
complexe tntrrarxxul Oricare, dintr- un numr vnt de tipare. Ve poate deveni
Ur de nrmpKi. ci li exploateaz pe ceilali, c incearci constant s ubtmi ad -
miraie. c seduc, apoi resping iau te retrag, c sunt nencetat n competiie,
c cer iubire sau ci relaumeazi numai cu terapeutul sau numai cu unul dintre
membri
\ AI treilea nivel poate fi numit nelegere motiv aional Chenu put aa de ir
fac crea rr fac O form obinuit pe care o ia acest tip de nelegere este des*
prnrra faptului c cineva ar comport intr-un anumit M deoarece crede ci un
nmportament dtfrnt ar duce la o catastrof, ar putea fi umilit, desccm- itWf .it
distrus iau abandonai. Clieni distani, detaai, pot nelege de eiesiv- phi. c
e evit apropierea din cauza spaimei de a fi nghiii fi se pierde pe et nii,
clienii competitivi, detaai, care controleaz, pot intelect c sunt n >imnUi
de dorina lor profund, insaiabil de a fi Vngnpti. mdrviza timizi servili pot h
ngrozii de erupia furiei lor distructive reprmale
4 Un al patrulea nivel de nelegere, genetic. ncearc s aulr clienii s n-
eleag cum au aum s be aa cum suni Printeo explorare a impactului ex-
prrtmrlnr timpiru din familie i mediu, clientul nelege geneza tquwekw curente
dr comportament Cadrul teoretic >i hmbaul in care este formulat ripbcaia
gmrtic sunt. bineneles, mult dependente de coala de gndire a terapeutului
Am enumerat aceste patru niveluri n ordinea gradului de inferen O eroa re
conceptual nefericit i mul! timp meninut a rezultai m pane din tendina dr a
echivala o secven ..superficial-adnc* cu aceas& wcermi a . erra duliftl de
inferen" n plus .adine a desment echivalent cu ..profund* sau bun*, iar
superficial cu trroaT. evident sau . neimportant" n meul psib analitii au
rspndit i irdtna cJL cu ct mai profund este terapeutul cu UM mai adnc este
interpretarea (din perspectiva ev enimentelor timpuri; alt w III) I asttel mai ixunplet
tratamentul fa foatr acrstiu iu rrwl mc* a ntn i** fJ wutn aonasi cum luut
Hircmrr terapeut a ir IM Jr uf clteftl < arr au obinui o Intrirgere Kmrtiri rr-
iii.in ha/ati pr o anumii trt.rir .1 dr/voltirii copilului MU 4
puhopaiolojpri fi formulai dr Kirm, Wmmroet. Kt-mberi MU
Ktihul , 91 tDtUfi nu au lk ut nici uri progmi trrapruh fV dr ilti parte, -*!*
ubituuif ti o achlfiibam Jirwi armnj/uativi ! apari iii dhm|j intrlrKrrii K** Wlicf. Nu
4 foni drinonntrati rin 1 O IchuiUuif ftntnr j. hj/itionaira unrt geii KwrfKip pil
fif/iwlwilii liuiiMrii fit* fapt. rotii multe mirfivr pentru 4 pun la indniali validitatea
elor nun inpriUlr preaufn/i(o iu privur li ir- itttii dinte ftpurilpdr r*r**rirn|r
timpurii, ronifortamrritul adultului >1 truc tur drdt torului .*
frwhuie *4 luftm In toruudrrarr m rtlnJr nrunbiiJiyr,M r m mWf cu pnvi rr iu
stiManm mrmuritri In prr/mt, mrmorta mtr intW*A%i 1 tund kituili
din r#l puin doui torrnr cu doui ii irrbfilr ditun Ir w untrin nui Unu Jiarizah (U
forma Jr mrrnorir unianili drr|>t mrrnorir rpl* iii" Aerti rnrronr onsti In
lirtilii, evmjnrnte reamintite i rea. tiMli/in 4utnt>ioKriii > r Jr propun virfl y>.
mtoh , 4 h ml ip , rtitrui r*pkrinlor fi ir ilrrpn*t 4nk r din terapiile mihtMimamr
O* dou Iormi dr mrrnorir, mnnorii impit ui". Ifi .nr originiM in rlr mai timpurii
frrirr|r dr viai, rnuilr dmtrr 4 nlri prr mlAnd folimrra li/ni*4|iiJuj MU
uni*Jurilor Ai r4li mrmorir (/lunoii ; mv muri pro rcJuraiil "J riiotlel*.i/i <
rrdin|rir 1 u privirr ia nudul ui irr pna - dm In lumra relafiortali Sprr drtMrhirr Ir
mniurna nplu itJ U mrimiru implic iti nu r afiinx* In mlrrxirnr prin dtakwul pailiofrraf
roto ukipnuit, c prin ninponioil.t rrla(uriali fi rtnoMuuiU 4 Irr4pin
Imn. pmhanalthei v w hinibi rlatnnti In iun intrir^rn IIM*I> HK FoiMgy, un
trnrtilur fi IrorrfM ian analii frrnrnunrnl ..ruin u rrvi/utrr vhauafivi 4 literaturii Jrsprr
pr.--ul p'iihaiialil. fi rr/uJtatelr j'ftiitanalun l om lu/ia M. .K* uf*rmrru f.twktnfri Im Utr puuU
fi dr Mutof Jar < tirac t ktminl ni mir infrhyrrm modurilor 1 urrntr dr * fi cu . 'Uluit lmlry uit* r
*Ut
nrpmrnlurrti dr 41*4, idl fi nrprrirniurru irluiLtll n* arm .* ., nn-w J * di fu mi*. i i Wi r
punte rr*h:m rfu irnl numai In 1.1 fi a * u m + { u hr nivutir motorui rhonMrii *mte
mpvrirnOa 4 tuli Im fin arr II.-iru-nt dmlrr fi ti>r<ipf*ul. In nJ.itia Irraprufi i
(I iiM i|if mai i omplrli 4 <au/alit4tu hr r putea du * mult pir a deautr dr
Invitrr intefpmmnali, Jar mi vot Intmirrr U a tr IM .fiuni In cafaio Iul* S fi 6 Pmtru
mornrnt. mir ulii kmt si suHiiur/ 4 ri*(i puinr uakarti c u privirr 1 faptul 4 inrlryrrM
intrln luali mir un lubrifiant prntm ;L4> niria <M himhiru Ktr important ca inrlrptrrr
^ p r t v u r a iniurilru a apari, dmi In mwul fu jrMmr. au fnriu Iar piiholrrfu(ii Ivrbuir A
U*jKin li otvrpful 'In infrllgPif intelrchiali profundi" sau aiiualksUvi' dr < >
ndrratn Irmporalr ( rva ci mte adine simit sau arr urmi uf u 4|ii atliru 1 p*m tru un <
Itnnf poate si fir sau aMi < iun mte < a / u l dr Im n auiir ai nu tir rrlninf! * u clantii
arra ^mr/n timpurii 4 nniportamrntului
3. Coeziunea grupului

In vnl capitol rumintz prupnrtiik coeziunii, doveuk cordonn dtfon i


iie*iunri cir grup este fartoc terapeutic >i diimteie di pnn care aoewU tp
nemi influena (rafwuttcA

O nirurzium 91 cum inAuen(r/i rezultatele trrapm 7 Kispumul cum rir


/ Irrtina Jr grup, cutzjuno t%if analogul friatia din trrmm tndiznuBki Mai in Ui.
reinei d un nun? numii cir crrcetin aupra Imapie mdividuar dr
rmi*trea/J ci, pentru obinere* unui rezultat pozitiv, tr etentuli o tmrui
rt- U|ir terapeut -client Uit aclrvlral 9a ci. In trripu de rup, este ewnuiii o
buni reUie trraprutui* [>in nou. literatura cir spenalitair Ini puine inck^
Mrli tu pnvirv U faptul ci relaia" arr dM face cu rezultatul pozitiv al
%rra- pari dr grup I iar relaia In trrapia de gnip ntr un concept muM
mai comple* dr* it relaia din trrapia individuali. Pini la urmi, in
tranzacia dm terapia individuali e\iai numai dm uammi. kt timp ce. kt
trrapia dr grup. lucreaz AV pruni mai muli indivizi, kt gjmrral intre
>aar fa zece Niu cale suhaeo ai apu- nm ci, wttm auacaul terapiei dr
grup. * ncceuri o rviatar buni uvbuar ai c{n ii M im carr relaie
relaia dintre client 91 terapeutul dr grup sau tera prup daci riali
tobdrn;? Sau dintnr client 91 cetlalp membri ai grupului' Sau aaalr
dintre individ 91 .grup luat ca ntreg'*

In uitumi patruzeci dr am. un mare numii de studii cu grup de


control ilaapnr nr/uitate ir paihutrraptri au demonstrat oft, UtuOr o
peraoani canr pn- mepte ajutor psihmrrapeutic ar amrhonruxi
semnificativ 9 ci lezuAatelc oho nutar kt urma tarrapin dr grup tuni
aproape identice cu ceie obinute In urma unr terapii indiv tduair 1
In
piua. evuti dovezi conturat cirac* anumii clieni put iititr ivnrth 11 mai
mart in urma trrapMi de grup dacii dm alte abordftn mai aka t Uraii
care te confrunt! cu stigmatizarea sau narea sociali p om oaie caui noi
mudaUti de adaptate 1

Dovezile care susin eficiena terapiei de grup unt aut dr conving***


re. Incit ne Indramni ai nr oncnlAm atmia asupra unei a)tr intrehin caic
aunt cundiulr neceaanr pentru o psihoterapie ettoeadT Pini la urmi nu
cm ce psihoterapie are succes De tapt. exiti dovada ci tratamentul poate
duce la mai bine sau U mai riu dp ort mai muli terapeui tp auti
clienii nm terapeui ii fac clienii si se simi mai riu * De ce Ce determini
tcucveuul
trrjipiW? D|ii Hunt implirafi muJti faftori, o relaf*e tmpmHcl adecvati este o I'ondlfif
amr iftiu non a terapiei efficient* 4 DoveziU* din crnetarr suspn pu* rerttk f ondmifl
A tempi* reunite - rhi*r 91 tuonul tratamentului medira- mentofli apt* medfoti dr reiatia
terapent -client carat terizali de inrredere, < aliii/f i. ^n|rlMgrrr rmpatic/l pi
accepter' n f>r-pi dlianti terapeuHcl point) vA rrmunA tuturor tratam'nfel>r
efi: wnte, en nu r labilefi* cu upurin fi, din rufinA Orcetiri rmm. asupra terapiei
van fnrali/at pr natura alian- fpi terapeufice fi pe intervenflile* aperiflce nrcetar* pentru
stabil irea fi meninere el *

Are JcgiturA ralitetea rrl.ipn ru yTMI* |* tare aderi terapeutul? iov'/il*


apun ..Nu ( Imirtrnu experimentai fi eficieni din coli diferite
(fretiduinJ. nrmdiracttvA. eKpenenialA, interpervmalA. cognitiv
<imf*rlammt*li. psih drumA) ar aaeamini unul ru altul (ft diferi de
ne e*fierii din propria y >14) in concepia despre relaia Irrapeutlri
ideali fi In relaiile pr care ei Irttfi le stabilcm cu rlianii lai7

SA nntim cA O relaie teripaudei plini le implWare. crar/ivi mir ne


rmari Irt Inutr paihi terapiile, chiar fi In a* numi trie aKirt.lirl me an
istr rngnt tivi. comp rtamentaM au formele de terapie de orientare st
Urm u i O anali /.A H*I undari re rent a unui atudtu aaupra eh> lenei
pth Aer aptei, National Institute of Mental Ifealth'a INIMII) Treatmenl
of I ep*-%*0 ( ollrhiritHrf Krwarch Program. a ifru*li/lonat ri terapia
reuii, fie ci a frat Irrapir COf nitiv comportamentali au terapie
interprnMn*lA, a nnmitat prezena unul ataament pn/ifrv lai de o
figuri a uftnrftiii plini de tnjr\4vnni. auportivi t linititoare" % C en
etinle au arilat <4 legtura terapeut client i elementele tehnice ale
fer.piei rogmfiv* unt iiiwrgirf o legturi putettu i |w/hvA tn hrmi
prtn ru t n J . i 1 miluele depresive fl fanlitea/4 modific .rr.i distorsiuni lor
cognitiv* Absena unei legifurt pozitiv* face ca tnlervenu trhm* J 4 tir
meii irnti fi chiar diunituare w

A* cum ohervim, relaiile au 4 un nl rrttk rgal Ivi padMiteraua de


grup Dar analogul relaiei client terapeut din terapia individuali In terapia
de grup trehuu* ai fie un concept mai larg. care 4 rupnndi relaia
membrilor cu trrAprutul de grup, cu crilali membri ai grupului l cu grupul
a tntrrg t ( u nrui de a provoc a r confuzie emanttri. mi vot rrfeti U
toate aerate re laii din grup cu termenul le _< or mine a grupului *

serv*tcrilor diferite n

( 11 triate acestea, fr general. exist! un annl ru privire la faptul rfl grupurile diferi Intre ele
prin gradul de ..atare de grup* Cele iii un amtiment mal mare al nlidanriii, ru sentimentul lui
noi", valori/ra/i grupul mai nalt l fl vor apra mpotriva ameninrilor interne i externe Astfel
de grupuri au o rat mai man a frecvenei partirlpArti i suportului mutual l vor apra stan-
C<e/lunra rate u pro- pnefate a grupurilor larg cercetat!, rare a fost
explorat! In citrva tute de ar ticole tiinifice Din nefericire, exist! mai
puini coeziune In literaturi, care suferi tn urma utili/Arh unor definiii,
arate, subtr i fi fieripertive ale i>
dantele grupului mai mult dect grupurile cu *ohdaniate mai mft Cu a*te 4.
esi^a, *-nt** diiKil de formulat o definiie ptena O wom/.i- nr.vnt, oompn-
hensiv >i chibzuit ffmcWzMtru coeziunea .erte ca demnitatea urme o poate
recunoate, dar, aparent, nimeni nu o poate dei ne, ru atirt mai putr v o miKwrr"
11
Probi ma te ci termmu! ..cu-/-mrw'' se* reter te dimensiuni cate a*
auprapun. Pe de o parte, exist un fenomen de gmp totalul iUdantu pe de
ali parte, exist coeziunea membrilor indrviduab (au. mai stoici trac ta
individului fai de grup)11
In aceast carte, coeziunea este definit In vm larg ca rezuhat al tuturor forei
*r < are acioneaz asupra membrilor, astfel nct ei rmn in grup 4. sau mai
umplu, atractivitatea unui grup pentru membru si. H Membru unui grup cneziv simt
cldur fi confort In grup y au un sentiment de apartenen ei vait m/ea/ grupul y. in
schimb, simt ci sunt valorizai, acceptai a vuatxnuti de ceilali membri **t
Taprif dt corp* (spiritul de echip) pi coeziunea individual sunt interdependent e
i. deseori, me/lunea grupului este calculat simplu prm nsumarea m- vrturtlor de
atracie fa de grup a Ir membrilor Metode mai noi de msurare
a rne/iunn grupului, pornind de la evaluri ale cltmatuhu de grup. au o pte- i i/ie
cantitativ mai mare, dar nu neag faptul c coeziunea grupului rmne o fur* ie fl o
,T
nsumare a sentimentului de apartenen la grup al membrilor individuali Reinei c
membru grupului unt atrai de grup n mod ddertt >i ( r/iunrj nu este fis odat
dobndit, s se menin pentru totdeauna . ci fluctueaz mult pe parcursul grupului
* Coeziunea si angajamentul iniial suni eseniale pentru ca grupul s depeasc
munca solicitant or urmeaz s fu* desfurat mai trau, pe msur ce apar
conflictele dierontor- tul Cercetri recente au fcut de asemenea diferena ntre
sentimentul individual dr apartenen ft aprecierea de ctre individ a modului in care
lucreaz ntregul grup Nu tr neobinuit ca un individ s simt .c arest grup lucreaz
bina. dar cu nu fac parte din el- * De asemenea, ie posibil ca membru de exemplu v
lienu cu tulburri de comportament alimentar' sA fbnifl mler aciunea ft legtura din
n
grup. iar s se opun fundamental nbiecTrvuHsi grupului
nainte de a prsi domeniul definiiei, trebuie s sublimez c aceast *oe ztunr a
grupului nu este doar o pufrmic for terapeutic Fste o condiie par liminar pentru ca
ali (activi s tur* turneze optim. Cnd. bt terapia individual. punem c relaia este
cea care vindec nu urm s spunere c iubirea sau o acceptare din iubire este
suficient, vrem s spunem ci o reia tir ideal rikmt terapeut cirre/ condiiile m care se
pot destfsura asumarea rtn'uhn necesar cathanusul fi explorarea mtcrpenamal a
intrapersonal la lei te fi In terapia de grup coeziunea este necesar pentru ca ali
tartori terapeutul de grup s oprrvze

n
Importan^ coeziunri grupului

l ifft nm Jmcutal ta< Kirn dr >rup rparat, un, Bitio mar


mJsui. tn- imJpwiil(mti 1* nmf>Ki, ratharaMitl M
univi>rMltljlni nu un pnitor IUTI ple>f Nu rrnir mifxtrwnl num.ii
(>nH mui <ir vmrilart'. no ni im|irt*nli nu "ui damiparimi
luplulur rj al|Ji au pniHini# imitar eu emir pnipni. i a MI u* til
<Jr mtii iiuirj unulUfu nrhrrtciru l'mrr ti dr o importan Ji rrunali
Itnpji Mfin In livi a pmprtri lumi mlrruMin- urmati Je miiflerrm n Je jtrr
leitmif hmflul dr a h atrptil dr illir (nkJti /(uduir unltnp iltrnlului ri.
liiiniariM'iKal. emir mptn^lfif Ina i rptihll dr nnubM tk*in|a dr
ipanrrm t nlr nuiAmoU in rmi Al Ai alllinr.i Id Rrup. til 1
tlinutnilul din lormatul indivhJudJ *r nhrmrard a> m*rt nrvtu a i
.rupirilr dr u-raptr gmnrafi o Ki di pn/ittvi, <iu Mr autmnlifrytr
ir*rrdrrr atril* Ir vilulnr
ampaMr
jetvfMmim tnimirn* ** < .rupul va wivpu un indivwJ tu randi|u <
indi vi duj ai adrrr Ja nnrmrlr air |>narduulr indlirn-nt dr nprnm|ti
trrruti dr viatA. iraiwuffiium MU ryrt-un an uir Slilurilr dr via|i dn
unl, laumr dr pr*Mtiru|u, frrvmiuur artuali. at Irlr cnmlMlr
allmr Ualra>*-lrr |a fi Jtairplntr dr grupui dr trraptr alil timp rit
ruumrlr dr m t plan im rilh i ya dr ira luaivilatr til talnlitr nn|i.il
n pu(>

In nutre futrir, abilitiftlr uilrrp**mai4r prrlurbalr 1 hm|ik* nln au I. iTutmt i


iporturulJfiJr Inf dr parla i|ir rt trnli yi > > rjAarr In rrUpilr uilurv Jn plu*. unh
firmbri tunl unvirifi <4 impulrurtlr luf rrapu>,Jl. urr yi I jola mrlr Ir NtMd In fruid
ruyinaa drutnuJ i J t r r mirra. punra tuuil.t Am <u ni mi ul inidfi i lirii|i
i / . . j w n i f r u canr gnifRtl rrj.fr/i-nia wngurul L.r naita-1 unan pmlwiid I ItjjiA
ilamr < 4trva yrdiri|r. aran un uluunil mat piU-nu. dr a It ai muI m grup ahmAl
urttndr In all.l parir Mal (ir/tu. litar aru nui lirrlu ilrpi ato ammlin din grup b r
raliirrtpaarri In mrnu >nr. Ir i rratrunlrau rrifixiimul iaJd dr aparfammU yl
aiirptarr

un* pulir un rliriil tanr a avul o Irrajur rruyiU pmmd frmajmiiv da ani <M
(unuilalr dr Irrajur dr grup 1 rl mai impurUul lia ru a liml ai am *n>

*> un grup, aanuvu u . am am pulul VIirbl uil< il.lrattna i air nu rn ar li pJkii ail la
um A hu alar ilr multa grtji yi url yi lubirr In gtup yi am KM U fiarte din d Sutil mat huir
ai urn yi am pri>pru va (i dar r Irial ai mi glmlr. ci grupijJ nu mai rulr arnl>
In plus, inriwhrn grupului vid i a nu un nurnai totrfiiun j-aaivi al i rcrunu dr
uruf. < i. dr mnmM, rt gmrrra/i a> ra ur/iunr, irrind iriapi du rab Ir - pnair pmrm
pruna dali in via|a ka Un mrmlau al jjiupuiui na uro te * i. mu iKinuifM, a ainhml
inKuiilab a aa umu drbn l dr (arai bT wulrraita al nlra(Kd rmpinjiiti>r Nuniai dujii
ir a IH rpul ai nu mal alv<nir/r dr la In lilrun dm > au/a (Jrar urayini yi mtinirnlului
(ir tntimilatr a itam uj<rol rrxjim 'atodiliiiir.i pr i arr o avra prnlni junpna ungiiritAtr
rrla|uir nu jilirar ira-vi (a h*J in mam parir au JtMl rundamnalr dr dm t/ia lu dr a Ir
nrgl .|.i
Unu indivizi inu-mahzea.il grupul -fc*t* ca i cum gropul nu-*r stt p*1 UIMI.
pnvmdu-mi Inirtdeaun* mi tnireb -O r spune gropul kwpor as '' llnron. w
himbinlr terapeut persist! tu sunt .-(.nsobdsir deoarece chiar m Jupi nu.
ovtnbni u tendina de a nu Uu gropul si dispar ,M
< ehtatre de membru, errptmi i aprobrea m diierOe grupuri sunt de CM
mai mare importani in urvoip ikcvollini indmduiu Cu greu puaar ta
supraestimat! importanta apartenenei U grupurile de fomci (Im -.upuarir ii t is
ile dm adolesceni. U IratemUip un 1 grupurile acisrvasr tocwd S.e piu. mmk nu
parr a fi de o importani mai mare pentru Uni de MIM SI surea de bute a
adolescentului deci! ni fie indus fi acceptat intr-un amurul gru natal i nimic nu
este mat devastator dect excluderea *
Totui, net mai muli dintre dtenu nutn au o tstone de grup inei, tub- 'lat.
nu au lu*l valoroi eseniali pentru un grop Pentru aceti adiviz. chiar t suicesul
neges ierii unei experiene de grup puste h in s:w curativ Apartenena la grup crete
stima de sine t rine in ntmpinarea rei'.ukr de dejiendeni aU- membrilor, dar pe cit
care. de asemenea, hrinesc responsapi- litatra t autonomia, pe mi suri ce hevare
membru ajcitnbuie ia starea de bnr s grupului t inimuli/rixi jlmuticn unui grup cotav*
Aattel, In diienle moduri, membru grupului aung si nsemne mult unul pentru <
rULilt tlupul de terapie, la nceput perceput ca un grup aruieaai are nu contnazi,
aaate. de iapt. ci ajungi si conteze ioane mult Am runosoa grupuri ai ciror membri
Iriirsc irnprruni eipencna unce depre-su severe pesho- re. ibitae, divor, avorturi,
suinii, stumbin de canrri. impirtsama aur mat mume gindurt i incest (activitate
teauali intre membru grupului i Am irul uri grup duc And pr unul dintre membru vii
la spital i am vicut multe grupuri Unul doliu dupd muriri unui membru. Am vinii
meuibn ai grupurilor de -cupon pentru paornp bolnavi de cancer ducnd coroane U
runcra bile unui membru ripus de buali. Relaiile suni deeuri cimentate de novtur.
prunrglioaar au emoionante Cl de multe relaii din viai sunt att de bogat
Irabia ale?

QMB

Dovezii* nnpirw ale impactului coeziunii grupului nu sunt att oe ectin


w sau sixtemaiar precum ctroUnk ce dovedesc importana reiapen ki ters-
psa mdiv tdualA Studima efectului coeziunii eMr mult mai cvanpieui.*
oena- rer implici tnvsdgama unor variabile strns legale de coeziune,
cum ar tt t linealul grupului (gradul dr angajare evitate i cunlbcl dm grup
>* aliana (relaia membru terapeut! * Totui. rezultatele omvtnkw dm
tciasr acnir per- pn tivr tndai aceeai concluzie relaia sr aici in ntina
omrm tmgvu bunr Acest lapt nu * mai puin important in era Maternului
de Mvlent a tnaib. t * supt a veghem de ctrc o Ieri unr dect era
st trecui De tapt irapeutu. icailnnpoian de grup' *re chiar o
rrsvavsabiutah mai mare de a protega te*a (ia InaprutHA mpotriva
control ui UJ i intruziunii externe "
In coninu*!* voi trace in rrvuitJ cercetrile relevant* Jeepre coeziune (O* ritorn
mai puin intere* de net ufl.*gw ren eterii pof *4 continue direct cu
rezumatul.)

fritr-unul dintre prunele studii asupri urw.r Cnftf c Iwni care au urmat o terapie
dr grup. expli sfiite membrilor cu privire lit la torn terapeutici au fost trmnm rine i
dambeate, crrretAtnrii deoropennd cA nun mult de jumitatr con
stdermu suportul mutual ca modalitate fundamentali de a|Uvr In terapia de grup
Clienii car* au perceput grupul cm fiind corziv avuseser > frecveni nun mare.
evperimrntaseri un contact octal mal intens m ceilali mrmhn i simetui cA grupul a
avut efect terapeut* ('And erau ntrebai despre evpenen fa lor de grup. clienii ciror
Stare se mbuntise erau *emmficaiv mal nclin A puni r* s-an imfit acceptai de
ceilali membri der At %4 meniune ze anumii indivizi J*
* n W9 am prezentai un studiu In ca/e limitor ru r terapie de gmp re iigMA li
ar ferea A priveasc retrospectiv la experiena lor t ai aHr/r, In ordi nea
eficienei, sena de faeton terapeutici pe care li descriu In a* rsti arte * I >e
atunci, un vaat nurnir de studii, ufili/ind un m*!el eerimettfjl analog,
au generat date importanfr despre vt/iunr* clienilor asupra trlis mal utile aspecte ale
terapiei de gmp Voi examina aceste re/ultate Ir pmhm/iint In tir mtorul capitol,
pentru moment este suficient %A nntr/ I rusii un cnrvsem pulwnli cu privire la faptul
A membru prrvesr cw/iufira grupului ca turul un determinant extrem dr important al
terapiei te gmp reuite
fntr un ah uliu ru durata dr >* luni. la car* au part, ipat d*4 gnipun de
terapie de lungi durai. observai* au cotat pro rsol fiecAm rdmr de grup, * or
An III O ientru fie are membru In funcie de i inc t variabile ac. rpta re. activitate,
desmsibili/arr. abrmclt y ImbutUtAire IV asetnenra autisrva luin iAp.MinAn.ile au taat
obinute de la fin arr membru AfAI evaluatorii. At t membru grupului au cvmaidfril
eptarra~ ca fiind variabila ra mai pu ierni legali de pn grevele In Irrapk
\M ntn IU/II similare a-a ajuns Intr un studiu reali ral cu patrula i t ap te de
clieni din dmiAapre/ec e grupuri d# terapie Schimbarea dr prrwmalita te <iu (oprire puii
a corelat semnificativ ativ cu sentimentele dr implicare In grup, ct ru evaluarea pe rm
au 14 ut c (tr/iurtn totale a grupului *
finpreunJ ru coleg mei am evaluat dup* un an rrzultatrlr tutun cel* patruzeci
ie clieni din rine i grupuri ie terapie pentru pacieni nrantali/at ^ Apoi, rr/ultatele au
biet orelate ru variabile msurate In pnm*lr trei luni de te rapie ReruHatrle pozitive ale
terapiei au corelat semnific.ativ numai ru douA va- nobile predic tiv* coeziunea grupului
* pt popularitatea generali clienii arr fn partea de nceput a terapiei, an frsM cel mai
mult atrai de grup (nanul tnal ti) p oie au fum cotai drept cmI mai populari de vilali
membri ai grupului In * p a dousprezecea ^pfAnmnA au avut un rezultat al terapiei mai
bun In a drtt i/erea spf Amni Ke/uJtatuJ popularitii, rare. In acest studiu,mrvIca/A

pozitiv cu noultili-l*' u-raptei chiar mai muh d** st conium?a. *-s\r u>a cum vt
dmruta < urarul rrtrvanf pmtru aeariun*-* grupului y arunc* lumin asupra mr rarusnuilui
pnn ian coeziunea grupului rrwdiaz schimbam
Arrlcai rezultat* * obin in ^rupun mai structurau* Un studiu cu ire.i-
/crt fi unu vir lmi care au frecventat IU oimvr dr urrapir cumpurtanu l
dc Kn*P * demonstrat < atracia (a de grup" a corelat emiuhcativ cu im
huntiirea stimei de sine fi a corelat invers cu rata remmAnkx premature ia
terapie 9
I * --menea, calitate* relaiilor dintre membri a fow bu** documentat*
ca ingredient esenial in grupurile T (numite p grupuri de antrenare a sens&nb-
tl, grupuri de proces, de Inllinire iau grupuri evpenentiaU*. vezi capitolul 1b).
Un studiu proiectat njunu a descoperit o relaie vemmiicativ* intre cablarea
relaiilor dintre membri >i rezultatele unui grup T format din unsprezece subieci,
care sau ntlnit de dnu uri pe ptmn pentru un total de aizeci i patru de
ore.* Membru care au intrat in relaii terapeutice mutuale htpersonale au artat
cele mai man mbuntiri in cursul grupului * Mai muh. relaia pmrputi cu liderul
grupului nu a avut legturi cu dtmentaunt schimbrii
mpreun cu colegii mei. M.A laeberman, M. Mile*. am cteiduf un B*U- diu la
c are au participat 210 subieci din 18 grupuri de ntlnire, cuprinznd y !
ideologice (gestaltwt. anahz tranzacional. grupuri T. Smanotv dezvoltare
personal. Fa* im. psihanaliz, maraton, psihodram. intlmn mregre tratr)
(Vezi capitolul 16 pentru o discuie detaliat a acestui prorert i Coezw- nra a fost
evaluat ie cteva ci fi a fost corelat cu rezultatele grupurilor^
I latele au artat c atracia fa de grup este. intr-adevr, un determinant pu-
tem* al re/ultatrloc trrapiei Toate metodele de dctrrnunaie a comun au de*
nusiatvat o corelair pozttiv Intre coeziune i rezultatele terapiei Un membru care
a trit un sentiment redus al apartenenei sau al atractm fa de grup chiar
miMirat devreme pe parcursul edinelor a avut o probabilitate redus de a
benefici* de grup fi. de fapt, a fost pmbahiU i>mcrea unui rezultat negativ Mai
mult. grupurile cu ruvehin globale ndicatr ale coeziunii au avut un rezultat total al
terapiei mai bun dect grupurile cu coeziune crat
l n alt studiu de man dimensiuni (N * 393) realizat asupra grupurilor o
pmeniate de formare a indicat o putrmic relaie intre afiliere (un vwwtruct are se
suprapune cotnudrrabtt cu coeziunea) nrrultatrlc terapiei 42
Ma Kcnre 91 Tvuirhlr. studiind doum'i de dsenti n grupun de lung durat,
pentru pacieni spitalizai, au ditermUat reUtvxuuv* emoocmal' cu grupul de
evaluarea .activitii grupului" ca ntreg Sentimentul indrvidu al ile apartenen a
corelat cu rezultatele ulterioare alr terapiei n timp ar si lele dr activitalr total a
grupului nu au corelat vemnttaativ 0

S Hudman i colegii si au pua la punct o cal de msurare a ocwonun


prin folosire* unor rvaluaton automai care au analizat ntlniri ale unre g?u- pun
Inregmtratr valeu Au studiat cincizeci de gnqun de terapie cele
MMi fiidri diminuau ait uiu>r -ampime paiiuatric* >1 cele mai vemnilkauve un
bunt4ttn ale vtimei de i/ir in grupurile la car xr/iuiu'/i era ridic *ta Cor
niiiH* are M* in.inifevLu in mod evident drvrrmr pr parrurul primelor
trtrouK i de mnu Ir ak* hm Arei edine ev ule n(ia o paruw} oncuU pentru rr
uitai* rnal lunr
Aii- indii au fjiaiTtirual rnlui relaiei dintre t tient pi liderul grupului Mar
/uiii yu colegii fcJi1' au cnuarriirtal oeziunea grupului pi rW|ia client lider in rr un
gryp de terapie inter personali de treizeci de pedirle. dealApurat dupA nianuil.
pentru clieni cu tulburare de personalitate hun ier luie ( ir/juird pi relapa membru
lider au fdal putem*. suajnAnd dmujennlr lui ttudman* ambele au .orelal
po/itiv cu rr/.uitate|r terapiei lotui. mAmuts relaiei 1 dar membru a iott un
pred< tor mai putem* al rvzulutelor terapiei Malefia limln* < Jient pi terapeut
poate fi importanta mai alea pentru clieni ate au reiat** in Ier persona le volatile
p pentru tare terapeutul ndeplinete o importani tuni |ie de ruriinere
tntr un tudiu aaupra unui grup de tarap* cognitiv . ump irUinentaL structurat de urM
durai. pentru fobie nociaU. 4' trlaia cu trraf*eutul % a apnfundat in ele dfiuJUpre/e e
ApUrtwftni de tratament pi a aerial po/itiv cu rezultatele terapiei, dar nr/iunea a luai alaluA pi nu a
a v u i o IrgAturA cu re uitatele terapiei in *eal studiu, grupul a hmd un tatJru pentru terapie, pi nu
un agent al terapiei IjpgAturilr dintre membri nu au luai cultivate de irrajte ui. urul CM Arici autorii
la amriiUM cA. In grupurile nalt *lru turale, ivea ca . ovttea/A cal rnai mult rate oJaborarra
terapeut lirnt u pnv ur la urt uuir te ruptei
Un studiu la i an au pariu ipal Irei/eu pi patru de finii . u depresie >. i/olar*
MMiaJA. irata(i intr un grup inter a fumai Ir rr/olvarr ir probleme u durata de
douaprr/eir prduir a arAlat cA brnii are descriau IfAtn pu/jti va. (diJv la (A ti*
liderul grupului au avui re/uitate air terapiei mai iiuie In 11 tuf M intrri, opueui a
tlov rdil valabil Kr/uita te ir negativ r ala tafaw au hiat IMN late tu ralau negative lider
client lotui. mmt tudiu dr . oreUur nu ae adresra/A lauaei pl ele tulul lieriu unt
mai icnpati/ai dr U*rairu|u k* pentru A avannra/A hme in trrapir. MU atvnvatia
pneiM>vea/A u Oare da t*mr mai mare pi mai mult Jort?*
Ke/ultatelr lin grupurile de Iorinare mtawvv, de ur IA duraiA. du Ana ran
(mup Paycili *h enapy Auu tatu a institute au lini udluen|ale da ruve iun ridicata* ale
impiu Am ** Ke/ultatalr po/itiv* pot li bint mediale <W unlicrea in grup. cara
pmmov*a/J o mai mara comunic, ara in Ier paraca uiU pi autnde/vAluire '

KmMNtf
Am mm mnt A membru grupului radonz/waT profund a rpfa'ni fi
fuptrfid pe s*rr if pnmrm dr /u grupul Ur terapie Ke: uitatul aukfprrrrpal al
trrjpm oerlnt a pauliv i u a/uu /m /UM Ur grup Uupunk Imit con.** au un n udat
gW*J mm

1 Cwwn popab
burt dt grupunie eu redut esprit de corps itptnt de ocktpi) Ait ieghtra emotu- not,
ct fi experimentar** eficimfn grupunkn amnbute 1* caeztumea grupuiui in dtvnti <11
mltate pozttme au avul mai multe reiapi mutual sotufOctuarr eu cetutli- membn
Grupunie malt ctxzwe au ntvHun mai man de autodezoOluin Pemtm uni: cl ten fi fl petit ru
nele grupun (met mie* grupurde inali vtnaOurme) mutia CU Itdt- rul paute fi un /tutor
eienftal O relaj* irraprutul putermcJ nu punte guramia un **- xultat pm.it iv *11er
apiri, dar cu u guranj o rriotte teropeutsc timb mt v* ducr I* un trelamen! rfu ient
l'rrzrnfa coezmntt la Inceputul fiecm yedtnfe cm pi ht promete yetnte me gnepu lu
cmetemx t u mltatele puztt* ale leruptei Me zitml cm grupurde s devm ve urne, cm
hderu t fie oler ti la modul in cmrr flecar* membre expmvnemiats gnepu* m t adued
rapui In dmcuftr pnMemeie legal* de icezxune Ue aarmenm. rezuitmkte ponto* ale el ten
filar currieaaJ cu populrostea in gryp, c vmnabtl ttrms legmt de **-

te tale demuprrtn aratd .ueziunea as pe un important dterminant al mMmtcior


terapeuta*
Aceitar dovezi diente It te admugi cveuuiembtle daoezi cndxracte den cenarde cu alte
ttpun Je grupmrt. O mtpraabundent de studu Jemomstrmz ci be grupunie de bU*j**tvr
anentate uitre mmnd, woeiun inmte ote coezmma gntpuiui produt multe multle tore pmi fi
la te ht amarderarr cm faetn ce tnflmntemi rrzmdaUe serrme. IM r templa ueuunea
grupului dote lo o frecuent mot tumi o mea more pamema rt o membnlor. o mot more
mtluen loin ltate a lar p multe abe rhctr Vat anota* oceoxe Jemopenn In Jetshu In scurt ttmp
L nd KM Jucuto mecoausmeie pnm emir coezxunm priman raid tumbaren lerapeuttc.

Mecermmul de actiune

C uin 4|uU vuj*ortul AurpUiw grupulua >t iiKmicrei pe mdivou cu


fe bbnw ? C u ugurn(l. (rehuir % cxiotor in grup nuu mull itecit samptul
supon MU umpU afpUrt. devnrmc in cnen lot. tnprutu mv*{ c tubou
m robe Milmmtl Uryi uliUtr4 rrUtiri trrepeut-< lient ale cnniil. wipruiul t
rehuir %A toc nun muit ikiil l nri*t*onrz* coid n anea* cu cfcenfeui.6 RelMhe
Urt*i*ulH imsii cund tu tevocebde pentru puete* in auscerr * otaca pv
tea* Ce procree* > ce un porten ( uu>
Inteirgenre protundl nriepe terepeubc* de cAtf* Ceii Rojsm ne ia tel de relev
enti AU ce n In urmi cu cmciMO de u S ne inoepeen mveetigatie *\4tnmJwl vuiunre
u etupre moduiui de ectiune el neUtun tereco tur in le repte individuel! In cele me
utrmetHv dcucncn ele fbmommbm terepwH Rugen etirm c. etunci cnd ruad
cvmditule un reetn deele <4ient tempe ut tunt puee in augarr urmloervir procese
carertenrtice I
1 OirnhjJ #*le lin ce In ce (Mi liber In exprimarea sentimentelor le
2 ncape A teste/e realitote ?i A JiHcnmme/e mai mult Intre perceperea i
sentimentele l.iA de mediul Au, propriul ine. celelalte persoane i experiene le
propni.
3. I JPVlne lin rr In O mai conlienl le incongruena dintre eu j wrieriele sale
fi oncepu sa despre ne
4 De aaemrnra, devine contient de sentimente care. anterior, au fost ne gate
au percepute distorsionat
*. ( onctpti despre sine, rare acum include aapertr anterior negate au dfc-
torsumate, devine mai congruent cu expenena
6. Devine din re In ce mai capabil ai tria h. fr ameninare, experiena
interesului poztHv ne rmdiionat al terapeutului i atmt un iitmntrns pre
Altiv necondiionat.
7 Se simte din ce In ce mat mult pe Ine nsui drrpt centrul de evaluare a
naturii i meritelor unui biert au al unei empenene
H. Reaitumea/JI la experien mai puin In termenii modulul In care perre pe
evaluarea frtit de ceilali t mai mult In termenii rfw tenrt arelet *-prT*-n e In
amplificarea propriei dezvoltri **

In vi/iunra lui Rngers rstr central conceptul tendinei .Ir a* tuali/afe. o ten dini
inerent vieii de a se extinde i de/voi ta o vi/iunr r are se ntinde Ina
poi pini la vederile flloeoftrr timpurii enunate clar le Ntrt/ he*-4 ai um un se# ol.
Samna ferapetitului rate de a facilita i fie a crea i undiii favorahitr ex pansiunn ci*
sine Prima anin a individului este explorarea Ir mr rum narea sentimentelor i
experienei >r al cror acrea la . onltin era negat ante
rfor
Aceast sar# m rate un stadiu Intilnif pete to In paltw*terafaa dinamic f Je
exemplu, Htmwy acriatr in eviden nevoia individului de autca unoatrre fi
autoreli/are. afirmnd c an ina terapeutului rate lr a Irwleprta lele din alea
acestor pro *se autonome n MIelele imtrtnNiranr rt- un.. acl.uxi principiu.
.Venri clienii urmea/ In terapie un plan Ir a infirma re dinel* patogene rare
nbatrucionea/ cretere i da/vuitarea < u allemvin te, exuli o inc lina ie
ronatltukmali de cretere l autoimpllmre In t#i mdtvi Iii Iferapeurul nu trebuie a
inspire clienilor a* este rahfi (a l cum am puteai) Sarcina noastr eafr de a
ndeprta ohsfa/nlelr care blocheaz pitar sul de CNtev O cale de a la e aata aatr
rearea unei atmosfere terapeut ideale in grupul de terapie O legtur putem* mfrr
membn infirm mti meniul lipsei valorii proprii fi. de asemenea genereaz o
disponibilitate mai mare a membrilor de a ae autode/vltii l a i asuma riscuri mtrr
personale Aceste schimbri pit la de /.activarea vechili r rediu e negative despre
ine n relaie cu lumea 9
I* iat doveri experimentale conform crora o relaie buni In terapia mdi viduflJ
l echivalentul su fcoe/mnea) din terapia de grup tnrurarar dien Iul partu ipr
U un prore* Ir rHlwt rupUjtmr* pmoruitA t> r***roplu Truix,1- *t ud tirul patru/*
> cum dr pacieni spitalizai. in ln*t grupuri m- gene. * demonstrat d
participanii dn grupuri cuezive aveau 0 probabiliti* uemnifualiv mai mare d a*
angafrzr ki aufclttpknar pt turvdi y extensiv Ji ~
Alte cercetri demonstreaz ci o coeziuni* ridicat *** strns Wgat de gr*d*
nalte de intimitate, asumare a riscului. ascultare empatic IM leedback *' Dac
membrii grupului recunosc c grupul indephnert* bine afona tnvni inter-
personale. are lor o Testere a coeziunii intr-o bucii pozitiv, de autcantru*
Succesul indeplimni sarcinii grupului intima* legtunlr emuwn*W din grup
Poate mrzitmea este vital pentru ci muli dintre d*mu notri tui au beneficiat.
n copt li ne, de o acceptare continui >i sohd dm partea egalilor kw f Ar aceea,
pentru el. validarea de ctre membru grupului e*Ar o experien nou i le
mare importani In piua. acceptarea p 'mleiegrrea dintre membri put adu ce
putere >i ren Intr-o mai mare msur dect acceptarea dm partea terapeutului
Cni la urmi. ceilali membn ai grupului nu unt obligai d inpiap MU si le pese F.i
nu unt pltii pentru acta. nu ntr meseria iar42
Intimitatea dezvoltat Intr-un grup poate fi vzut ca o contratori mu- culturi
dominat de tehnologie care. In tuate modurile social, profesional re/aiental.
m rraxxwal , dezumanizeaz inexorabil rrUtnle-** Intr-o lume m <are limitele
tradiionale care menin relaiile sunt din ce in ce mai permeabile >i instabil*,
exist o nevoie de identitate >i apartenen la grup mai mare ca niciodat 44
hsprrtenrle umane profund simite in grup pu* fi d* mare valoare pentni individ,
mie Rogers Chiar dac nu creeaz rua o transferare vua- bil, nai o a himharr
extern a comportamentului, membru grupuhaa pot - jimmmu o parte mai
uman, mai bogat dm ei nii. ce poate ft un punct de referin intern Acest
ultim punct mm ti scos tn evideni, pentru c este unul dintre aer Ir Atigmt In
urma terapiei mai ales in terapia de grup oue ifnKgr*. viaa tn Urmar g
totui. cri pum pentru o lungi perioad de tunp pair s nu aib manifestri
comportamentale externe A. astfel, si scape mi- suritnnlof enetitonlor >
tmaiderauloc administratorilor din asistena sntii care determin ct i ce
tip dr terapie se indic
Acceptarea ie sine a membrilor grupului >i acceptarea cetorlafo membn
sunt intenlependentr. acceptarea de sine este tundamental dependent dr
ac- . eptarea de Atre etlali. iar acceptarea celorlali este deplin posibili
numai dup ce o persoan ar poate accepta pe suir nsi Acest pnncym
este susti nul i dr ex|irom4 lumi. i de cercetai* * Membru grupurilor ie
terapie pot tri un iicuuderabt! autodupre i dispre tai de Uii O
manifestare a acestui sentiment poate h vzut in refuzul mitul al clienilor
ie a se altura unui grup vie scrnhr sau ezitaiea ie a se implica mai mult
mtx ian grup formai din indivizi aflai in ufertni. din teama le a nu ti
absorbii mir un \ artei dr nefenc ire Un rspuns deosebit de twoctoi in aa
ptnpccttv unei nOM tvrapn de gmp a fost dat de un brbat de optzeci dr
am And a MM im nai sa te alture unui grup nfitni brbai in vrst
drpnmai nu are mul a apus els pierzi impui udnd un pale de copan u* ai
metafora lui pentru ceilali I>. i #< fi Jn sanatoriu.4
in i'HivfwMla inea. tofi indivtAli care ier anintenA dl/i partir uiiui penali! in
-M.Ua/t* mintal au In comun Joui dit* uitifi majore (Il stabilire* i mm
tinere unor relaii inii*rprrauniir irmniikstfvr 1 (2j men iftere unui mt
mfllil al valorii personalar intima de tin*; IJIT greu M fis ufi Mtr ru inter di-f
MiiinriU1 .1 enliMp mparut* In4, fentru cA fn capitolul anterior am inui
aaupra rttahihni relaiilor interpemorialr. mi voi orienta pentru uri timp ri-
fnr lunfl de Mine
Stima de aine liutf H*lim*ire.i; >1 tl/na f mhht A uni puterrur
interdepervlm ta* * Sima de me ar refer la evaluarea le * itre mdtvid a 1
iva re v Urmii H ru atlevrat l **te mdi.tr ilubil JegaM Je rfenrn|rlr a eiei
[ervair in reiai
de N Mii* anterioare Amintii vi afirmaia lut Sullivan ..Se poate pue i *1 nele
eut#* format dm evaluin wilntilr" C. u all cuvinte, in tunpuJ dr/voiti* ni timpurii,
per *p* rea Mtudtniior celorlali lai de aine fungr ai refie* te nitului ni rare
cineva ar privete p ar valon/ra/i pr amr imuyi Individul n tertuthuea/I multe
dintre aeilr penrpii t. da i aunl perviatent* i dintru enle <e hn/t-n/A pe anlr ev
4 lui ri intrrriali/ate pen Im ariuriuU miau ri ata bll <1 valorii le ni ne
I >ar. pe lingi areal re/ervnr al propr iei valon. (utrenii, mtr o miruri mal rnarv
au mai mu A. uni pmup*|i ntotdeauna fl influenai de rvaluirtir ru rente .le
celorlali mar alea evaluarea oient A le grupurile intra le aparin ( en eMnle dm
pniiwilngia aM tali aunin a* rsti lllrfayrr lumi grupurile i relaiile la are luini
parte devin in* orjmratr ui ainr Ataarnentul 1 ui va lai de un grup mie
rviuJtulmierMinriaJ I -** modelat atit le gradul tir in* relerr 4 membrului in atrat
tivi lalea aa pentru grup aunl un mrm|ru lientabtlf rAi V de aspiraia reUafivi a
menit irului La afiliere dureai ai atartn grupu Iu i
Influena stimei puhlM r <I!M i evaluarea f* uti de grup aaupra unui
indivnl depinde de cipva fa fort cil tir Iinp*taft4 auntr fr^m tiv *rourwl 1 eafe
grupul. Im vena >1 |er ilk ttalra lonnumArtUir grupului in raa Kt tu < ea persoani, cu
privire la a* ea tuni ptiMi A. importana tri*uturii dtv uta te pentru persoana res.** hvi
lb de presupus. hiatul in . <WM*Jrrarr aulndr/ vilmrea fNWig i inferua) din grupul de
terapie, ci iiitmrtan* este mtr *.U vir. htal ie mare. im moment ce a rate lriHnn unt
foartr pmapr ie rue Und irienhtiii personale I Cu all ruvmtr. cu ct grupul cnntiM/i mai
muil prnrru o pernoan, cu it auhm ne mai mult . ea ervatii la valorile grupului cu a iii
mai mult va h nclinai 4 valorizeze i 4 Iu* tir a nfd u tirri* a grupului * Areal ultim
punct aie mure relevan t foruri t u cit un individ eate mat atraa de grup. ru att mai
muil va reviei U pirrrra grupului. Il va fois venii a va lua in *erto* ,,n, duu te pan i
dintre tima pufoli 4 l tuna dr in#. ()(Jla ic pant intre ele dnti VA duce la o tare de
dinonani pe an* individul va ti 'Ur'i ai o 1 < UM ||>/4.
SA presupunem ci aceasta discrepant vireazi dte Uiur* tCf^W* - i*a^ ci rviluirri
individului dr cili? grvp i? mai nuci dwJt eviuiw Ur su a individului. Cum si rezolvi atras*
A dttavpnH* '' Un retujpu wttr MU
ciiftimiururva evaluinl grupului In grupul dr terapie. aceasta nu ale u evoluie pozitiva, pentru
ca w genrrea/a un cerc nome grupul, w un.eput. ev
Iurtzi slab un membru pentru ci nu reu>e*e si ptinpr ii sairini grupului (asm,
intr-un grup de terapie, uncii in i e*piura activ pr ipriul sine si rvtaUue cu
ceilali). Orice cretere a dHenaivitiu p a probltanelor de cumumcai? nu va
face devii ai cdi, in continuase, stima grupului pentru aorJ irembru anu me O
rnrtodi ubinuiti Inkwiti de citnr meoabn pentru a rezolva o astie. de discrepani
este de a devaloriza grupul scond in evideni, dr CManpiu, ci grupul estr
artiisiai uu compus din indivizi tulbur ap >i cumpr ano w-t apcn nHavoribil cu
un anumit grup-arcuri (dr exemplu, un grup social sau ocupa- M*rial) i are
evalurazi ddent respectivul membru. Membru care urmeaz actsas- ti serveni
(de exemplu, devianu din grup deseni in rapatuiud 8- imuna dr ubim la grup

( itre iUriilul unui curs reuit al terapiei de grup, o membri a trecut m *e- viati
amintirile de la nceputul grupului dupi cum unneazi: jCes mai mare parte din timp
inu ininaafn ci suntei toi crintiU |> ci bedbai-til vom despre ie trv MM vila tea p
maci rstbilita tea mea era rsdjoj. Am vrut ki plec tiru- setn asta dr inullr ori
nainte, dar, an. am wnil o Irgituri suhaem dr strai - ai p am de* n ai rin vin. O
lai ce am ticut ai ea alegere, am nceput -ou spun ii IUI vi putei inrla toi cu
privire la mine Acela a kal punctul dr cotituri m trrajna inu' Acesta ml un exemplu
al metodei terapeutice dr rezobare a dis- fr)unrUe sunilr de individ adari dr a
spun stima publici pnr jduotbsrv aceia itxnpUmmtv >1 atitudini case au luai
criticate dr grup Ksumei acestei metixlr este mult mai probabili daci individul este
puternic atras dr grup pt da i stima pubUi nu estr mult mai siiull dreit stima dr unt

lMr utilizarea pcesiunu grupului pentru a schimba crsnpuftimenul sau atitudinile


individuale nu este o tocmi de inginenr sociali* Nu estr mscaiuct*' Nu nrgiipazi nivelurile
mai pcutunde dr integrare? Inu-sirvk. terapia dr grof utiiizeazi pmo|>u comportament (Ir.
in Ualr vanardekr sale jxihiBip estr. fundamental o H*mi de invitare Chiar a cei mai
nondMCtivi terapeut utiiizeazi. la un nivel inandml. tatuuci de utslisnair operani CM
semnal* zrazi unduita sau atitudinile drzuabbr ale c Ucndot hr cvptacu. he subtil

Acest proces nu vugrreaxi totui ci abonlim o viaunr COffOltMMib ti. mncAxaU


aaupta clientului In opuua mea. condiionare)* avenuvi sau operant! i
comportamentului i atitudinile* nu estr nao *c7abiU. ruo etacieri- ti. atunci citul estr a
piuai ca tehnici izolai Dei. demxirv ibenin rapmtea- zi Unbunitiin durabile dupi ce o
anunuii plngere mcapac'UanU estr wns* duili prin tehnici a Ir terapiei
comportamentale, o examinare mai ndeaproape a pus vsului arai, invariabil, ci au
intervenit relaii interperacinalc import* le l *e relaia dintre terapeut i client ir
terapuk ugrwtire w con\fKn*HH*r
rnle* fonf rriiU mrmruhcahv drrt a rr.ihzat terapeutul fi dovezile din rerce-
(? demoMfir/i/Ji /. r*i fi#* anumit* *u himh.tn important*,
iniiai* dr
dHMniv dt Mnipkimr, au apAmf In nclatttiI# aorial* alr rliantului fi au ter*
vit IM uit.1i tr*a >i rnrnineren progreselor Din nou, fa mm am nuhlini.it mai
(iavivmv. tDff tmctorU (mpratld aunt d*jc*nc1eni unii dr redaij Sr-himharr
omportitm*nrilA fi afifudinaM, indiferent de motiv, aduce alte chimbAn
Cirupui m htmb evaJuaMB fftrutA unui membru, mpnlivijl <r atmtr mai HM tl'.l.ii u t
di* nun n grup fi de grup, fi eatr initaM spirala adaptAru devmi in rpii ilul
anterior
Mult mai ohinuitJ fntr-un grup dr ptOwtrrapir ntr apariia unfi cilarrr panp* /n
direci* opuaA evaluarea unui membru dr ctre grup etr mai mare dacAl
evaluarea dr tone a mrmhrului Din mnj. membrul ntr pun Intr-o tare dr
disonan fi va Inrrrra U rrz/ilve diarrepana ( r poate lare un membru hi acea
poziie' Poatr ci va M Adra tima publi A dr/vAluindo-f neadrt vArile l 'rrvindlr
Totui, in grupurile dr terapie arest comportament arr efn tul pa nulcnuil dr a ruin a
aprm rrr # rl rlalfi le/vAluire inarlrr'vArilor oii* o rwa mA dr grup valorizat A fi
mJrrfir acceptarea din partra grupului (in alt mr nartu poathif, dezirabll terapeutic,
apar* rnd mrmhm grupului rrr-aaminra/A 4 mvrliil irul ai stmin fir mr O v mirt
A f ItrtirA va Harlfwa arr* iHwnUlr

Mririi*, o frmoy raun J I nnt dr tmm i t pmitw Ar an m MM fund rmafamM


nrfrar a ud m 1*1 a Irrttpt* Am rai# tmreUf p nnardfm cr Arrtm Aiafr am* Ar
Irp /un rrtnuitnjuyalr '*nv r Ar mr *ta rnmt Ar or tut HIMH MM a Afw *r. fW*
n ar Mte Hftn ful fi su intrhymt*. Itma Ar imaginai*. fmruamormi fa an# p *4* I mp
m .rnmduid In romumlulm m ifhfWUM. rra o bar uiiniart . w A# iA*pn Abuarr r
ar MM tm mult prm lipott Ar oaWrv pontrm a a* la/ua ra mn/m. aaa A rvaantoia
ra ir (A tfnrtar CU un hrhat pr fir f rrm#X*r* f+*nn+4u* Arr m 1 * mira mm
IArhsf fur <* ugurmnd nufu imi Ar bun panlry ar Nuamt tm aumtani# wiuAr mm aha
luai .am/ mr ra - A/rra hrfmi tm arriafi tmrp plma A Arvrmf m A a wmiA ^
mituiri k tupotoiM ai .*rtw Am ar .r pmrAm.pniry.My,, TWai. aratf ompar /mmm#
A rar mar Ar oawaaf rn/r ir rWrfwaar p Aurw W a maira nAaralA p Ar r

ImwA tiuUnlrvalfmsjtr*

VisAmi ^rapa/ or nwvaam apr a/ trrprwta/ a aAarrai ia m,n irp rrAWtarAr


rorarleriniii t a/r mmpnriMmmtmlui Ar frap a/ Mararffrt rVinm tnirlva Amprr
v$n.n^fmt iv iff*#nw din ramportammiut fa mrtuaf p ma/tr arr

tti/ntr ai* anmtn ithmtn dtfuilr iMup In uwlf rrUU/ir manii a/A fumiu m m drt imptirn ii
ny nfnrtm mim Rrlafum* en frapa/ apa ram Mia p fa aatfia/ fi > / Ar /I rut uf r- / aparin
dar au ndatnm* ra admtomi cm cwiktip or rai ffafarai Im ra Ar raflf mlrrw* pr rara amina ni I
pata o/Wr mra infami* r amimlr
Or a /urtfu/ timpului, la grup. a hurpui f rAtpaaAA p i , fnirWa pr .nia/p f fl/Hv rit duri mport ,i tnndharh A dnwnpmt ah*
Afpnrtr Aia w taafn * ArrtA/ati p a Hal AparAr# Aavprr o largi ari* da Mlrrrar Ar mafA t uHhui a d*mnp*rtl >4 r
tmiprnou im ca
In re mai mult de mlalu mrmkn Gradual. s rmamuart p. fa* cele din urm. infmvwf ar Jma t 01 r jmfmr
lurryn valoram* de idem Dncepana demit aprmeim pani** m ti rrw de $trw *-e Idffti (frapai o omio^zm mm
mult dect te vedea ea pe m Intpj p. (uedmd 0 fmt forau td accepte o tnztunr am reotud p mm pumnii a et
gradual, a apdrw a pa raid 0 adaptm s Imrepul t ptdI mu t nimfa i wi.iAnrtipr mtmrmuai*. atdt ht nknrn! cdt
p Im rrtmorul frupului p atnUa la riadul iar. i au ndtcat Pun de nor

Cu cit ftnapiA infirm mu mult mme* de nr negatxv a dteantuivu mn tr o nou expmeni relaionali.
cu atit mu ehoenii va fi aoeairti terapie

Sfrmii tic rnc. tim* pubiu ft urhrmbarea terapeutic- dovezi


Cm rtlnlf aaupra terapiei de grup nu au mvesogat in nod fpeafac relaii dmtrv apimrrri publici t variaiile
In Urna de ane. Cu toate acestea, un uitat interesant obinut intr-un studiu aaupra grupurilor expeneigialr
-voi capitolul 16) a hat c autostima membrilor a czut atunci cnd aprecierea publici a deac rr% ut (Stima
publici rate msurai prm date %ocvumrtncr cave aobcrt membrilor A ar onlimr/r unu pe aln dup c Ateva
variabile > De semene* oa- i Hitini cu dracopcftl cA. cu d membrul unui grup aubestameazA mu mute stema
a pubtirA. cu atit mai acceptabil era acei membru pentru ceilali Cu atee cuvinte, abilitate de a pnvi In fa
pmpmle dtfiruitAi au chiar de a ar iudeu pe ame imt^i puin mai aspru erupta preorres pubbcA a aeda
persoane Stema m anumite limite, rate mult mai acrrptabili dect arogana
I te airmmra. rate mtrmanl A luAm m coudmre dalele despre popularitate* in grup, o variabili Urina legai de
tema pubhciL Membru grupului ctm- "mU-rai mai populari devii ceilali membn. dup un tnlerval de tunp teme
mut ft douaftrrmr AptAmina de trrapte, au avut rezultate semmv tiv mai bune dorit ceilali D IAr>itul unui an
de trrapir n
Asttei. se paie ci acei chenb cav au o ipnmrre publici 'malti la nceputul unui grup sunt destmab ai aib
un ferului mai bun al terapiei
Ct factori par a h renpcmaabtli pentru atingerea **puUntAtu ir terapia de grup f Trei variabile, care nu avrlnuA
cu rezultatele terapiei onadeazi semn* la tv cu popularitatea

1 Aulnde/vAluirea anttnoarA *
2 t umpatibilitatea intrrpersonalA p indivizii care t poate dm iniampUtrv au nrvm ititrrpemaiaU care r intim
pii A se combine bine cu ale celorlali membn dr grup devin populari in grup
l Alte valon aooomctrve. membru grupului cvt au ten4 mai de alem drept coinparuoiii In tunpul liber >i au lucrat
bine cu .utegu dr\nn popular tu grup Un studiu clinic al celor mai popuUn H celor mai puin populari membn a ar
Alai * A membru populari tindeau A Ite tuicn, bme educai mtebgeni tu in irospev tivi ti umpleau golul de lider aie
apare la teveputul grupului atutv i Cnd trra(teului refuzi A-fi aaume tulul tradiional de bdn
*

( e*i mm ncfut/ ulan intuibri MU rigi/i. moraliti, fuuntriMprctivi i cH mm puin implu.ifi m MR HM grupului
Unu mu flagrant (Irvianp. AUN And gru pul pi t/olAridu .M Unii membri fhlmiari erau lftapAi mniai dar
priaraui dr grup p ntatneAU la pertienr Un studiu rrahsjit aaupra a iilfd p pur dr iiminhri In lirrapia de grup A
ajun IM un lu/la cA rrwmhriJ cu c ea mMI ni 4 populau itole (.ulii A cel vA/up nuu puin pozitiv <! dlrr .
('JIM1|J mrfnbrij mu nun iiu fiiiAi 4 irmiiifr prtfnuiur 1 grup
<. rrcrtAforu din wihokiui otuii MU mvr*tig4t i atributrlr CAFT ronlerA un riiMhit MM IM! mMi nalt in
grupurile* M Alr Atributul de emlravenue A prrm^ iiiiliMfn (maurai pruilr un chestionar de irmnulitetr.
NW>MPlr un predicilor foarte piili-mi J populariti ('.itrevmu implic 4 frAUtun d# anga taie tuia ort
ivA >i energici, odw A o persoan arr mir ptiniiMtA l nbuiti emoional Centrrile m*urnbmlogM.e ale iui
1 Jrpur^ uKrmui ci Miri de uv dfvtxt 11 inviM pr i rililfi 4 u apropie dr ei KruoiWuir rAspunaului aprob fnr al
extravertulut rAsplAtetr i IntArrtr implu
Studiul a^upre grupurilor dr intAliurr dr l.irbrrnun^ teiiim i
Mlltm ntrete MrtlcorK JUAJI.0 I Mir Ir miimHrkr arat A J rnrmbrij ru IM /uitate nun hunr in torepr rrMii influeni
i eit|pi||i in tnminrleniniir aliate in atrnaA armonie cu valorile grupului de ntlnire amumatea na* ului,
Hpontanritale. deschidere, autodr/vluire. nprraivitlr, IM* tlilirr a grupului p vuairmnr I kivextle au aprut att din
lini A. Al i lin rrr rtArtlr mm u pu Ivoli >gi< e anupra grupurilor rn* i. ierna euf rnd <A membrii rare
aderi cri mat putrriiK IM ruirnirlr grupului Ating p/|n Ir * *pu Urifatr i udluetii Meu brii care ajut grupul
AA I irwJepliiie A AMU mile uni rvpUhiu un talul mai nalt m
in rr/un.*i mrmbru care uni mpuLtri i influeni In grupurile ir n-t apte au o mm rnarr pn babilitat* dr
schimbare tj a ting pupuJftnUtr* i miiucnla in gmp In virtutea partkipArti lor active, A aulode/vAluuii.
autuespiurru. r. pritnArii emoionale, ahrufei dWrnuvil4pi ntonmlui IA|A da*rtLalf i u! nerti grupului
EA(* im por Unt A observAin A individul care mirt A la normif grupului rfr r.lwplMhl prin i reterea Uniri
public r in CAairuJ grupului i. dr acnrnrj ulili/eazJ aceleai 4biJiW|i taiair pentru A lar ta| rtiui UIMI rU u ni
pnbU- mflor nlerpersonaj* din .dara grupului Astfel. populantalra rni* AIA U> grup acioneaz terapeutic in dou
moduri mpiill- md luna dr mar i uit mnd ubilrlApl* MM Mir .Hi.ipi.nivp Hogatiil drvuir nun UigMl In irrApu dr
grup. m> vnrarca iwtr *4 A|i(i i Arm td 4 drv mA nuil ItogAl

(. muncii grupuiui p fhttenta


Rvliinnl, onhnuil.UtM in grup wtr o oruliir nrinuri, Ur nu i utu irti rg. A uccwiiiui iiAttviHuitului ( Atrvi ludn
AU AFAUI CA membru iare au u
I HUAI Inrepin dr grup rievrrme AM obtmut pumr benelu II ^ Intr un dudiu, petlr < mn/n i dr duuii cu* au rvnunAl
prrrnAlur U terApui de grup de Iu
n

Cu cit nte mai mare atracia unui membru tai da grup, cu att va h cri. nclinai acea perauani ai rimai vi in
grupul de urrapar pi in grupurile de ir. tilninr, In grupurile-laborator (formate in acupul unei anunuu* eeroetSn> p
m grupurile orientate asupra uirinu laici tui te pentru a irvdrpiiru o anumita MU ni Labiliti) Studiul asupra
grupurilor de mtilnire irtlirat de Laebenruu;. Valotn i Mile a descoperit o corelaie ndicatl intre coeziunea redus*
p> renui*- inie prematurr La terapie.'* Ol care au renunat la krrapte aveau un wnonwnt redus de apartenena
La grup yt pr iscau mai de grupul pentru ci ar simeau rrspmpt. aba ai sau nKinccUi la grup.
urai, n primele dousprezece kniiinin, au raxnt* c* au licut aato du* rau/a unui
anumit ntm int*Jnt in grup Nu au lo* Mturflrui dr e*pen*^ii lor in grup H nu
au prumat, intr-airvr. muii dan tir aceti clieni t-au san it foarte riu .*7 Ust-
nu tare au rima in grup pentru ari puin UMrva luni au avut o pnjbabditatr
mare (05 la aul in urnd dintre studio da a ptubta dr pe urma terapiei

Kelaia dintre eurxjunr pi meninerea totalului membrele* are anplscau i pentru ntregul grup Pe lingi faptul
ci membru mai puin coeov) incitee grupul pi nu reuesc ii beneficieze in urma terapiei. grupurile necxxnvc. cu
o mare ehuntuiv in rndul membrilor. te dovedear a fi mai pum terapeutice p pentru membru rimai in grup
Clienii care renuni prematur pun la ndes aii uo- ttmmtul de valoare >i rfs Mml al grupului.

'abilitatea (olectivuiui este o condiie necesari pentru ehoma terapiei inter a. s emir dr grup. de scuri durai p
de lungi durai. Dep ode mai multr grupuri dr terapie trec pontr-o fazi iniiali de instabilitate, in timpul dmi unu
membri renuni la terapie p sunt ediugap noi membri care ii inkyt uarc urii razi o fazi stabili lungi, in care are loc o
mare parte dan activitatea sokcl* a terapie linele grupuri par si intre in aerai ti Uzi de stabilitate mai devreme ar al Ir
grupuri nu o ating ruciudatA Uneun renunrile premature atrag ahr renunin. ali i beni pot termina terapia la scurt
timp dup* plecarea unui mm brvH hmr Intr-un studiu dr urmirue realizat cu clieni dm terapia de grup. deseori i
Urnu au subestimat spontan importana stabditiu colectivului.
In capitolul 15 vis discuta problema coeziunii m grupurile oooduse mtr-un cadru clinic ce mpiedici stabilitatea
culectivului pe lungi durai. De esecn piu. grupurile pentru situaii de crui MU grupurile dmtr-o accre de ptahiatnr

doui edine consecutive In aceste situaii cliiuur, terapeuii trebuie


i~u mc* difiur radical perspectivele asupra timpului de dezvoltare a
grupului De sen piu. cred ci durate de viai a unui grup pentru pacienii
spitalizai te de o singuri edina terapeutul trebuie ii se tfxiduiasci ii
far ehcreni u ai auu cil mai muli metnbn In timpul ttecirei edine

i ruput tk de terapie de scuri durai plitrm un perl lAnouM de mare pen


tru frec vena redui iar terapeuii trebuie a taci teoftun *u\*ebitt
pentru a crete coeziunea la nceputul vieii grupului Aceste fftrate|pi
iin< uvarvo i

pentru punii acui, spitalizai, au rareun un colectiv constant. chiar pentr


u

puterrur pregtire preliminar, n HmpvntJI omogen >i intervenii structurat)* var fi discutat n capitolul l*V
7

( Uniunea grupului fi exprimarea imtihlfii


Ar fi o gre*eifjl% ni erhivaJAm coeziunea cu COrtottul. Defi grupurile ctwzi- v pot arta o mai mare
acceptare. intimitate i nelegere, exist dovezi ci, tir asemenea, permit o mai mare Jezvoltare i o mai buni reprimare a
ontilitn fi con tlutului. ( .rupuriJe coezive au norme (adie reguli nescrise de comportament aceepw de ctre
membru grupului) cari- Inrurapra/J exprimarea deschis. alturi de uapnrrr, a dezacordului au a conflictului.
I>e fapt. In afar de situaia in rare ostilitatea poate fi exprimat des hi*. atitudini ostile jvurar fi per siMtenfe
vor tinghrri dezvoltarea coeziuni fi nvarea interpun* maLk efirirnt Ostilitate* reex>rimjt nun ne>te In
interior ft iese la suprafa In mulie mrv duri indirecte, nrfarilitnrl pn esul fer n eu tir al grupului Nu exte
ufor continui comunici desrhis cu cineva are nu te plate au biar te urfte Tendina de a l evita pe
rllalt fi de a ntrerupe orminkarea rate foarte mare, ns. atunci rnd canalele de nmunirarr unt frv hise.
Impar fi speranele de rezolvare a nflictultn fi de le/voltare personal
Arest fapt este adevrat fi la nivelul megagrupului tuar nawmal a fl la nivel Ji.uUc Paperimentul din
RnhbefS* Cave. un pnaeif de renetare fat mtm cnrulim cu mult timp In urm, la nceputurile en rtirti asupra liruma
il grupului.* ofer driver i experimentale nc relaxante a-ntru a tivitatea Im* I i 'mtemxtran ntro tabr la
rare au parti ipat biei In vrst dr urmprr Mn am. bine adaptai, au Urni formate, U nceput, dmi grupuri aflat* In
rum petifie urmi ru altul Intr-o srrir dr cane tirsun < urnd, tn fin are gmp -au le/ voltat o coeziune considerabil fi
un profund eritiment dr ostilitate fa dr cellalt grup < Vlr* amumu arr plin dr sena Intre cri# dou grupuri a levr
nit im|iilMi fiar ie exemplu, r aflau fn pr mutat-.1 Uru J a Jiu - le numr. graniele grupului rmneau
impermeabile Comun* arra mtergrupat rtmta in zeflemele, maulte fi rornloafr de hrtie aruncate
Cum e restabileasc comunii arra Intre membru celor dou grupuri? Aceasta a fost ntrebarea ren rttorilnr
In rele dtn orvf. au auna la n stratr gte care a avut uc cea ( Ostilitatea intergrupal a Urni redus numai cnd a
pu tut fi creat un sentiment de loialitate fa de un singur grup mare C efortto*

* tHomio mtm an termen hm. van# wMlixai tn vaat*uUul pMfearrsp r Usbute iMuwt ia
ui liieW toSMMi f until ahiiM (tn! de y arul Jimalb*. Inewnlml j va |>Mlra mu fora' fn smul rnaun cuvntul
enm mergte am mnate (an fnlot dmamm de U4 Hal mu un rsfctr dinam ) Iar sensul su leftnfc ar
sni la Idea* ds >i In isrsfsa Inlt VMfualJ alura* ind vcrbtn. .fe*pra wu* tmf nc alaim U IIo.*#
iuaf
fiate in tmict rare dur la anumite cvetfigurafi dr aniwvnit r aepmiMnt nptnam late In limbs|uI comun, dup
apartOa lut tmd ae lart | raaup anatsa c unele Jmty* tiafal aflate m mnfllvl una ru cealalM ae afl la diferite
mvsiurt de at^uenbaatw uiv adevr une le unt in ntregime in afara etftilnei ft. por rranaimmul refulm,
rmn tn a mtimtMl dinam! In grup dinamica ae rrfers la omaSrurtsle mu pmpnetil* inferate mviaibtle te
grupului ide eietnplu. psestiMiaa grupului. apul wpfMur i subgrupa**) ev iteteui mp felie generale ale
grupului

Ins D Vskun (OM Mon leu) Trsut s


ni au creat cteva u opuri supraordonate, caar au ntrerupt
graniele grupuri lor mici p au obligat toi bieii s lucreze
mpreun kitr-un singur grup mai

De exemplu, un ramvm care transporta hran s-s inyomiK intr-o


noapte ir. tr-un an fi nu putea fi salvat dect prin urturiW
comune AW tuturor biei lor. un film foarte dortl putea fi inrhinat
numai prin conftribuUir puu jr. oo- mim ale ntregii tabere,
alimentarea cu apft a (osi oprit fi putea fi restabilit numai prin
cooperarea tuturor membrilor taberei

Nevoia de apartenen poate crea sentimente puternice tn


grupun Membru cu o aderen puternic la ceea ce se afl ir
interiorul grupului pot tri o puternic presiune de a exclude fi
devaloriza pe ori p ceea ce se afli in ilara granielor grupul ui* De
obnei, indivizii au prejudeci fa de grupurile cnir nu le aparin
Prin urmare, nu este surprinztor c ostilitatea apare deseori Intre
membru grupurilor etnice sau rasiale. In care intrarea celor din
atar p*te fi imposibil Implicaia pentru conflictele
internaionale este evident ostilitatea intergrupal se poate
dizolva in faa unei anumite crize mondiale urgent simite,
cooperarea tupranaional o poate ndeprta de exemplu poluarea
atmosferici au SIDA. Aceste prmcipu au apfecau pentru munca
cbm- r ru grupuri mici

Conflictul dintre membri In cursul terapiei de grup trebuie


coninut Din- CUID le odor ilk rvi, comunicarra nu tnbuir ntrerupt
a adversarii trebuie ontinur lucreze mpreun, s-i asume
responsabilitatea pentru afirmaiile lor fi fie dom ici s treac
dincolo de rostim superficial fhnt-intele. exuii o nuire deosebire
Intre grupurile de terapie fi grupurile sociale m cane. deseori,
eonii* lele duc U o ruptur permanent a relaiei Descnrnle pe cart
lim|n le far incidente!** critice din terapie (vezi capitolul 2) implic
deseori un episod tn care au expnmat un afect puternic negativ
Totui, in brcaie - tuaie. clientul a fost capabil s depeasc
furtuna i s continue sft wlatione- tr (ilnenn Intr-o manier mai
gratificam!} cu ceilali tnembn

Ia ba/a ace%tur evenimente e afl condiia coeziunii Crupul fi


membru trebuie s inaemne suficient de mult unu! pentru altul
pentru a t\ dispus: s uportr luM cmfortul de a perlabora un
conflict tntr-un anumit st* grupun- lr nr/ive unt aarinenea
familiilor cu lupte interne distructive dar cu un pu terme smtimml
al Uualitii.

Cteva studii dftnoratnuft o ncviaie pozitiv nde coeziune


asumam n cuhtt fi mteraiiunea intensiv.* Astfel, coeziunea nu te
sinonim cu iubirea au cu un curent anhnuu dr declaraii pozitive,
upcvttve Grupurile COCMve unt grupurile carv unt capabile s
accepte \wiflktul >i s obin din aaH tapt un benetmu constructiv
Evident, In momentele de oonfkt caiete coeziunii caie acnt In
eviden cldura confortul i supcrtul se vor nm temporar dr aceea
muli m etton au rrzrrvr in a pn\ i oocahma ca o variabil pre^s
ahil msura tuli. unidimensional. amkternd-o mai degrab ca
fund mulbdimenimat * I Hn momentul in care grupul te capabil s
fa a constnvm ocmfhcto lui. terapia are de profitat in multe mod
un Am menionai de* importana
< utha numi lui. a numim mcuhiL n rxplnrni gredueJe a propriilor piri
anterior evitai* eu fiH unox ui- ju re*. un< Mtfterre lapfuiui ci (rmuli
dtisfruU arv Mi .inferior mir himuru 4 Muli ticnii ar tem CU diaperarr
tir tune de
.ea proprie MU <I lelorUJi. Un grup mal cncziv iru urajra/i membru A tolereze
dii/rrr >i rintlr pe .are inverre uiU-r *>rs< nuli ir poate produce
l.>er reinri ti implKerra wuuiii ia r prjulnift o aatfel de prrUhnrerr ulle-
noari reuyii.4 ** Exprimarea prematur a # filtraii picevive, irumle lUbiiiru
II/JUDM Jr grup. Nr o c iu/i priruipal a fragmentam grupului. ( lienu tvr huir ni
reaJuar/je ti furie lor nu entr letcii Arii . cil >i ml* Ii pot i reuea fi
r*upitivu*\uuia* exprimm propriei neribdiri, irftabilitiii fi chiar miruri pure
Pentru urui clieni mir unportant fi A eiKt exm u*f* Irrtrru pnntr un ala* tn
pro, ei pol * imnoftr mei hnr motivele pi/i|in pe cere o eu fi pol nva I ar
upuni prmiuxiii din partea t rtorUli *
ilr ane menea, rnn/lutul mate trefle autudr/vilutre* pa mituri r Itrrire
oporMnif tinde ai reveleze din r In ce mei mult [mim e fi r Urda e poziie Pe
iniaiili cr membri mrif epehtJi ai trraci dim olt tir dm laranre unet pi/iu. r
mi tir 4 ce iMSep ai lnelr*gi lumea eifierirfiiaii e rlorteitl. Im uti fi pre/en
M, fl ai vecii poziia <rlnrUI|i dan mrprtul cedru de refmni. n pol ncepe ai
mrieegi ci putu tul cir vedere ei t eiuiieil |meftr fi U Ivi de adm vel. pentru
a aa permtart, ce propriul punct tir vedere jientru ei Irififi IVrUtnrea
unei mire rne antipatii aeu e uni fei de o elti prracaani mir o <nprnni|A cu o
mare pute re ierapeutu i O iluatrere rimai i lena mal rea/J multe dtnitr
ernUr por le (un elf exemplu poetr li ginit in nirnenui mru Ihr
Stbnpenhauer ( utr\ m 2iru libertatea pe cart ta nu g-c permtine

2 tir 1*1 ie patru ini i pom ie am. 9 teapa lato* ioe% teme* Je pmii. p
faun o Uniri ie iirui/eil p una ie am tare renunau* la Im eu am bule .iot Imit lupei
li Somn 0 iteprefuia pe lemn pentru Ului e% ie euifJ libertin p pentru tem te tp a ft tem
p pnumm uitate lemn era nfuriai ie aiitmimam i tvu a Im aminti turtea - eiitwiului p
pirulm Im hui tafi ie turme I Om fer* irt bre profund imuaie grupului ft mu molan e
purta mior* au /a ai au 1 un tui faun fpmoe 9 membri , entrat a grupului timp ir un
aa. apa ar < dai hume p plouame tn rtriamtate iump ie Ir*1 luat < hutr tn mm
perurnadi. Suman a devenii membri a grupului p. ba igu! ab rentei lui Iran. a a
imiuai puterm* Im grup )
Ambele anuaneeri. la Im ut nmnuler minte Jtfi uJtdli Im a baero p etpn -a furm I
*vpu o fier 11 mii ie patru luat mterm fumau intern uneori luptiniu ar In runde (lr #1
Vuean a explodai mitgmiii lini a aflai 4 Imn dtnea iegul iube* ie mm* ae ie
experimentat deplin fur tu. eu
ntlnit p i te In ceit Jm urmi. eprut o
tneiegrrt dtntrt rie nu or fi putut mirt*
dmumfortui extrem muntr pute*nud t r le lege 4e
grup

(.rupuni cne/jvv Mini Cipabik si exprime ostii itatasa dmti nroitiri tL flt
a*rnimr, nuti dovezi ci Mini mai capaUk U cuprune uMiirtsMrai ia|i d u- ier '*
Indiferent ir stilul personal MU aptitudinile udrilor ir grup. grupu.
ir terapie va a|ungr. deseori in pnmrie duuispmece inUinan. si c*,ptruncr.
ImtM un numii ^rad tir uatUiUlt >i resentiment tai de . (Vou capiiutui U pentru o
discuie complet! a acestui subiect) Ladrru nu 'mdeplmet* eUrptar,
Ir fantaamatr Ir membrilor >. din punctul dr vedere i cnuituc menbn. xui u
ut* tenii griji* nu Ir pai destui, nu direciunraxi Buhrami t nu atect o uyutate
imediai Lirei membru grupului reprimi Klr sentiment*- de deza- rnigirr MU Iurte,
put pirer Urv consecine diuniluare Ei pod tec ar. \asp tapftun unvmrbtl un
il membru MU O anumii instituie ca .pwhiatna MU ..d* lairu- l'ut tri o mlanr
mocrufti in raport cu im#i MU CU grupul ca ntreg Pe Muri. put incrpr d stabdraaci
norme care dcscurspiir* eipnmawa dnihiai a sentimentelor Prezena unui tiri de
(ap apirtnf puatr aonnali- ta la-lui ci agresivitate este dpUti de U MITM M
cucerii adesea tera prutul w
ladrru are. in lur % culunuezr cu lefterea apului
rapirtrir. o contrau previn un atac. incorect p ii dctnuruUvaxi >1 dedicare tai dr
au tenta, iute i responsabilitate in reiau
Aptnajir invariabil, grupul capabil si exprime vmtuncnftr negative tai de terapeut
estr inUril de ceaU expenrni. batr un exetoui ocekru al onoua- n* im iim te p oieri
o importani expmeni de invtarr a anume ci o- nev a Ipt poale exprima oMiliUM
danei. Uri ca dan asta si urmear o calnta te ireparabili Fale preferabil ca terapeutul,
adeviratul oisset al tuna. si tac pfovixat devii ca tuna ai he deplasau asupra unui alt
membru ai grupuku In piua. ter~utuJ. si ferim, cale mult mai capabil si taci tai
cuntruiru devii un membru devenit ap apptof ntregul proces e auKxndrede. un alai
imirtUI supra Udatului, gestionat nedcfansiv. ner bunilor duo ia o i repere
suplimentari a i or urnii

mrgimlulm lui Suman a atmnmt prerea <4 a roata era 0 . ur muiat* 0 pw* de muteu
o ndit ni nu torul tul
Mare atrie im buna * Imitate a grupului * a rmluat ieumr faom p am in, iad* ottflu tulul lot nu
au rupi nu oaiali nimuna mea Au tntdfal multe unu iempre emiaitd p, iu elf im untul au nmlnat
ruatmeu trith tomului tor mtpew In fi roi. amulnjmti au pu tui nelege ,l ile mult moemnuu unu
pentru . ealalli att Iu nitul peranoi, iii p la miel amhiii lean dnm CM A'prrarr aprobarea Iu,
Suman Smm o iiwniai profund pe Imn pen
O tniuMwue cu privire L cueiiunr cu MZIIIU grupului pot mftrrieta
idei greite denpve oir/iunt m iama a inventat termenul dr ^ganduv
dr grup* pentru a desene fenomenul .detmoriru rhotnn mentale.
Irrtiru naiUlL a* judecii* murale ce nr/ulti din pttuunsi de grup- **'
Presiunea grupului dt ixaUurnuam si meninem* unui visau pol
crraa un mediu pentru gndim de grup Aceasta nu est o coeziune
haiatl p liani, .ane tardifeaaai de? v dure inembnU* grupului.
dimpotro A este o mc aliana t>aaati pe pmupunen naive sau
agresive cu pnvue U aparteneni L dcrul grupului trebuie si
garante xe ii si ncurajez* gndirea cnUvi sau aiuditsci a membri K*
grupului ca onoimi eaentalA dr grup.* Liderii aufcvrai. nchii i autoritari
dr*rurafe7 o a*rtvl dr gndirr Grupuri ir lor mt g.it.i s maniit-afr reziatertr In
faa inter ritudimt H fie mai puin reflexive i A inchidA prematur explorarea. ^

C 'ttermmaa grupului i alte vanahtle rrlroantr fjrntru terapie


Att cercetArile asupra grupurilor dr terapie. rt i rrlr .iMipra grupurilor dr
laborator au demonstrat c exiti o aupraabundenfl dr ronamntr Importante ale
corzi unii, ou o vidcntl relevani pmtru procesul tcr.if MI tir al grupului. "* f*
exemplu, i a ilrmonarr.it cfl membru unui grup COOttkv, npre deosebire de mrmbrii
unul grup necoeziv

1 Vor ncrrra mai mult AJ-I influeneze pr ceilali mrmhn dr grup1*


2 Vor fi mai drmhii la influenta rrlorlalti mrmbri ai grupului11*
3. Vor fi mai diapui A-i asculte pr ceilali"* i fi vor arirpta mai mult*
4 n grup. vor experimenta o mai mare arruritatr i eliberare dr trmtunr'"
5. Vor fi mai domid A participe la rcllnr,,, f> Se
vor autodezvAlui mal mult11*
7 Vor pmfea normele grupului l vor exemta o presiune mai mare aaupra
indivizilor vara deviayj de la norme'*4
g Vor fi mai puin ti% eptthtli la distrugere ra gmp. aftmrt rnd un mrm bru
pArAnetr colectivul'14
<* Vor tri lin mai marr sentiment de proprietate asupra reah/Artlor teta piei' 1*

Rezumat

Prin definiia CraxhM e referi la atra u pe rare membrii o au pentru grupul lor
i pentru rrilali rnembn Pate trit la un nivrl tntvrprrtonal, per onal pi intragmpal
Membru unui gmp crama ar arcrptA unul pe lellalt unt ia pori vi i nclinai A
formele relaii pline de ama In grup ( or alunea r*ir un factor semnificativ al succesului
terapiei fn condiii de a* i eptar i Inrle gere. membni vor fi mai nclinai *A ie exprime
H devin contieni de aspecte proprii tnerreptebile
i % ar rxplorr/r pe ei nii.
pAnA atunci p *A le integrase. sA nriaffemn* mai profund cu ceilali Stima de tine
cete influenat In mare mAiturA de rolul clientului Intr-uri grup i oe/iv Comportamentul
toc tal cerut membrilor pentru a fi apre lai de gmp tutr ti via I adaptattv pentru in
divid fh afara grupului
fn piue. grupurile Inalt cnezivc nan grupuri mai nubile, cu o frecveni mai mare i
ma puine trhimbAr In componena grupului Au font prezentate dovezi rare aratA rA
ac ea st A stabilitate este vitalA pentru o terapie miitA termi

Irvtn D Tato <j Moto (asie/) - Tratat Aa


mire prematuri nltur benefic uU* clientului implicat > mpiedici pt* sul
grupului Coeziunea favorizeaz autudezvluu>*. avumte* riscului , KA
primare constructivi a conflictului in grup tenomen ce faciliteaz aucceaul
terapiei.
Ceea cr mal avem de luat In considerare sunt determinanii comuni L Qw
unt unele coeziuni (nalte sau sczute? O face terapeutul pentru a taolna
dezvoltarea unui grup nalt cocnv? Aonrte subiecte importante vor fi discutate
in capitolele despre sarcinile p tehnicile terapeutului
4. Factorii terapeutici: o integrare

ncepem investigarea factorilor teraphrubei din \eraptui dr grup cu gAndul cA


delimitarea mior factori nr va ghida In formularea unor ta# firi fi trate gli ale
iirrappuhiltfi eficiente < orripendiumuJ facturilor trrsfmiti# i prezentai m raf ritului
1 eetr, citd, complet, dar nu e af 1.1 inel Infr > formi cu o mare aj'hi abilitate
Pentru Jaritatr. am luai In rcxrMiidentfr fa# lord ca mtiU|i *rpa ral*-, cnd, de fapt.
iun! intrrdfpmdffnl lega|i ( u alt* cuvinte. an Jemon faf pTOCWmjJ tvrapvutu
pentru a* I examina, iar a# iun relr momentul ai re*a*m hi**/ pArfiie mmpunanntr
In atent capitul voi lua n (takJrriff mai inii* rvuHlul In ar* fa. lorii iera(w ufir i
opervazA atun# i cnd nu nuni vA/ui separai. ri uni privii ra Afi alr urmi prot im
dinarrm Apoi mi voi adresa potent comparative a la lorilor ir r.iprijhr i fcvirJerif, nu
foi au a eM*i valoare ( u loatr ai nirn, nu *-atr fvmd IA o ondunarr <ih*oJut.t
dupA rang a fa# lorilor triaprnh. i Midi* evenimente nrprrvA/iitr trebuia luate in
(onakJrrftfr Imporrana Jjfrniior f.u ton trrap* ufii i depinde de lipul dr Irnipie le grup
pro# ti aii I .rupirtlr diferi in jriv in a populaiei i finir r, a obfi livrli r terapeut* r fj
a j.lr.lw Ir tratament Ir exemplu grupuri fxvitrti hdburirt dr om pofta mm t
alim*ntar. grupuri j**n ni tulburare de panu 4. grupuri ientru abuz *Jr ui>Unr
grupuri pettlru l*i orri.dnr grupuri ;enfru pa# irni ne.pitali/ai. grupuri dr Irrapir
dr * urti duratA. grupuri p**nrru fwlrni xpii.li/ap fi grupuri pmiru tpltal/are paria
14 Bir pol coate in evideni diirrttr grupuri dr falori terapeut* i. ur urui fa# fnri ntfil
importani infr un tarifai ai grupului *cAf>l ali f.* Ion MIHI pani* miriani fn alt
tadiu ( hiar fi In aIrul a rimai grup.lacfil diferii bene#* ia/J in urrn.i unor fa#
lori terapeui i diferii t a la P ah-nea. membru grupului * .*: alege un meniu
personalizai dr fa tori terapeut* i. in fum ie de nrviulc. apt. tudinile KM ale fi truc
tura Ior de car a trr
Areal capitol iubi mia/A faptuJ A anumii fa tor! nu unt noliiauria ine canmme
independente de # hirnt>arr. rl crrra/J condiii pentru * tumba**
I le exemplu aa rum am menionai In capitolul I. inocularea *eran|ei poa te ervi in mare
mAatirA la prevenirea dem :ur*)Aril iniiale fi la meninerea irwrnhnkw in grup pinA r
mi alte fore, mai tnarmrttlr pentru iihimharv. vor ntra in fin Sau A luAm in
coiwiriftire roe/iunea p*ntru unii membri, doar experiena rle a fi un membru rcrpUt fi
valorizat al grupului poate fi. In

Irvin 0 Vjiuin im Mottn lavra) tratat de patUatarafta ie n#f


ine, un mecanism major al schimbi ru ini, pentru ali uvembr.. coeziune 3
rtc importani fiindc ofer condiule, sigurana f suportul ce ie permit
Afi exprime emoiile, U cear feedback fi si experimenteze un nou com
portamrnt interpersonal.
Rlortunle rwiMtir de a cvlu fi integri Uotoru twapeutiu vor rimaur n-
totdeauna, intr-o anumii mAsuii, conuncturair l>e-a Lungul uLunuiur duui- zeri
fi cinci de ani, cercetnle asupra factorilor terapeutici viu extins recenziile
recente au citat sute de tudii 1 lnai au ioat conduse puine cercetir irevocabile
asupra valoni comparative a factorilor terapeutica fi a interreU- ioniru lor; Intr-
adevir, ar putea ca niciodati si nu atingem ur. grad nalt de < enitiidine cu
pnvire la aerate valon comparative Pentru titani nuu puin interesai de
detaliile cercetinlor, exiti rezumate ia klbfitui hecbri seciuni.
Nu vorbeac de pe o poziie a ruhiiismuiui investigaie, o argumentez lap- tul ci
natura datelor despre faetoni terapeutici este att de subiectivi, incit se
mpotrivete aplicm metodologiei tiinifice Precizia instrumentelor fi analiza
statistici vor fi ntotdeauna limitate de imprecizia datelor noastre primare
evaluarea de titre clieni a aspectelor care ce >-au ajutat cel mai tnuM din
experiena lor de grup Putem ai ne mbogim colectarea datelor punnd at este
ntrebri clienilor la intervale de timp repetate sau utiliznd observ- ttm
intieptrrulmi care si evalueze (actorii terapeutici in aciune 2, dar vom ti knri In
situaia de a ncerca si cuantificm fi ti clauiicm dimensauru subiective. i are nu
te ncadreaz cu ufunni intr-un sistem obiectiv fi categorial i*
I Mt asemenea, trebuie si ne rrcunoeftrm Limitele capacitin de a iruera cu acuratee
cauze fi electr terapeutice obiective din uberrvauie evaiuatonk* sau re rlet nlr 11
lentului, care sunt inerent subiective. Acest punct este apreciat cei mai btnr dr atn
terapeui fi cercettori care au avut ei in$*a experiena unei terapii [enorulr K
nevoie doar si-fa dea sarcina si evalueze fi si scoreze tac- lunt irrapruta i din pmpna
terapie, pentru a realiza ci o judecai precis IUI puait ti obinui nx salat Si urmrim
urmtoarea ilustrare clinic, tipici or derruaviirea/i dils uita tea detemunru
tactorului cu cd mai mare dect tara peutK pe parcursul unui tratament
fiartmra a Int uwinfat t apoi a tpu* grupului d avute o nevoie Ji^peraid de a vorbi fi 'ftai
devreme la Intilmre nu liruae pr rumen t > t prr*upu*e ci grupul fuae an y lat. tar liderul.
nrylifral nu reufae ai o anune hra furamai, or gndea ai ptor. cnd mem
hni grupului au *mt Pr mdauri rr vorbea. timbra, recunoacind prreupunertlr depmiur
pr i are le ftem <unttnuu ft tendina et de a ac iona nmftmn lue
Dup un ururt moment Je reflet pr. f a amintit de un rptand dm (Opilrie de
marna n anraan pi de motoul familiei .. Desantrul rate ntotdeauna dup ndf~ La oints
de opt ant. futete *uopecti de tubrn uUn. tn urma unui lut cutanat poni Mama li

3 O *0*4 mrMri. Berbera. a rrmrur t+mur Im mnoi ir rmaoci w MN ar m or friNMli. fsjptaa


Im timf ce pmutmism grapei au oi Vxv acntaW Dep maor ea ensia filfii praf fi mm U pUrM ar
leu* irsfferel. m mmm omsmmm a j i r e 4\nmd H f t u i u * d rrm uuu-fyliM fi oi fl ere Meru si
mb s tmmf mkmtc. netrrur. f i C nUlt rein st grupelei i ae ofmJ Mferl fi astgvfrt iar os ne neperi
fermi MU MIM O iti rrtf. oeii mr asm cmcueci ir eiu yu A<WM dea tacr os ir prtsm. s
tnJrmnst-o ft Harcrg M| n*tr o .aaii arctrul ir yiaisn depreamr a ir aafoirprroerr H a aiisgal al ea.
aer isfi MM M ar Hartan fs grap a M vuaeiiw ai liaji 0 Juftwfu fainii fi ai eii mmimie*e rgefinr
ce anes^w f ua amaii fttwmit
tpuaeae Nu p fote grtfi te noi ouuta la aanatonu" Rezultatele au font negative, dar
ecoul nt rnnletor mamei hui o umplea de apatmd Apoi barbara a adugat mNu pot ai ti
dencnu um eoie pentru mine. acum. ai primeai atent tip de feedbmi t maatgururr"

Putem VMJM in RPMM ilustrare prezena ctorva factori teraprutM i uni vamal)
tata, inocularea owrann, nelegerea da ine. transmiterea informat**, repunerea
in vmJ a situaiei din familia, inviarr mterper* mal >< cathar*
( .ra tac fur terapeuii te primar? ( um putrm determina ata cu o anumii
certitudine?

Au Pf ficute unele ncercri da utili/ara a factorilor terapeufki


avaluai nuhia tiv ca variabila mdeieritfante In tiidule anupra re/ul
tatei* termjnrt Ina In nnttel da rrrrtn nuni ntlnit dificulti enorme
Problemele mettalologi ca unt formidabila t a o reguli generali, prrrtzia oi
c ara variabilrlr jwrf fi mi urate ta dira t propnrioiwfU cu trivialitatea
lor O rrvl/uirr mpleti a o* am tui tip da tiidii empirico a tondu numai la
cteva 1114111 ru dmign aitparimardal rezonabil. iar a# la atudii au o
rrlrvant clinici limitat lia exemplu. patru ntudu au ncercat d
cuantifar p A rvalur/r nelegerea ut parnd grupuri orientate ctnr
Inelegrrr cu altr lionlln, cum ar ti grupurile da antrenare a aarrttvitih
MU grupuri inter fecioria le tmtratr p*- au t 71* um lea p cum sHttel te
grupuri inter aciona Ir nu ar ofrri tnrlegrfr) 'Im attor ti au m Mirai
nrtegrrea prin numlrarra comentariilor terapeutului ca adu nu nelegere
au prin 1 ntarra oriantirti liderului titra mrlagrrr <lr ritrr obwr valon t Jn
ani tal da m:l*l experimental nu reutrytr - I ui in contefar* aap te
cruciala ala avf*erianei nelegerii da exemplu, cit da pre* ii a foat
inrte gara Cit da bina trmpnn/ati? Clientul aa afla In atarra da a ti
gafa % o accepta7 CmH era natura relaiei t liantului cu tara prutul? (Ca
adversar rtlan tul a gata reepmgi cher intarpretaie; daci anta
dependent, 1 liantul matr tn ghii toate mterpratirtla. firi diarriminare)
tnrlegarea rata t mpenayii pro fund ubiacbvi rate nu ptmlr fi adult) prin
ftirr o mJ-urd efori Ini (o uilrrprrtarr avat ti, oferii M la momentul potrivit,
e*tr mult mai buni dec II un grup da u> lerpretirf care nu reiifa* t
aungl la destinatar ) Poatr i din Ai a ta motiva nici o noul an atara
aaupra inalegrrii in terapia da grup >1 a rezultatelor te rapiei nu a faat
prezentata in ultimul deceniu Apn**[ in fire arr forai de p*i hotempie,
terapeutul trebuie s4 evalueze contextul deplin al terapiei i I In teleag
natura interveniilor terapeutice eficiente *
Ci urmarr. mi lem ri cercetarea empirici tn pM^^umpitr nu yten n*:i ocUti
senturvmtul de rvrtitudin* pe care-4 (iuim >i ci trebuie li 'mviiir si triim efii imf
cu incertitudinea Trebui* ti seuIim tr ne pun ''1 lenii i oh tuim In
cnsuicrarn cele mii hune dovezi (impun biU* din cercetase si 'ibnen*- rea
clinici In cele din urmi, trebuie si eUbnrim a urrapsr cuntobdati case si ofere
marea flexibilitate necesari tn confruntarea cu sfera infinii a problem" lor
umane

Valori comparative ale factorilor terapeutici:


punctul de vedere al clientului

Cum evalur.izi membru grupului diferiii faeton terapeut7 Ce tartan pn- vm rf ca


fund cri mai importani pentru progresele tn terapie 7 In pnmrie doui edi(n ale amin
rfrj a fost puaibili trecerea In revisti pe ndelete a tracului corp de im rtin
referitoare la ntrebarea In ca uzi am discutat orie denii studii existente v
expU*va/J explici! evaluarea subiectivi de ctre cben! a factorii* (cru-utvi i. >i
apoi am imtinuat pnn a desene detaliat rezultatele primului meu pruin t de
crnrtare asupra faeton lor terapeutici.7 Pentru areasd tnftfrprtftdrnr. mpreun cu
colegii mei. am admuustrat. partiopanulur la doui- /i dr grupuri care au avut
turtrs, un chestionar referitor La factorii terapeuii i destinat si impare
importana celor unsprezece faeton terapeut identificai In capitolul l
l i> runle % au schimbat de atunci. In ultimele patru decerni, un potop de studii
au trnvtat viziunea dienluiui asupra factorilor terapeutici ctev a im trr at ir studii
au obinut fi evaluarea de citat terapeui a taftonk* terapeui i) ( ercrtirile rw ente
demonvtnra/i ci. pentru terapeui, centrarea pe tactty ru trr aprut* i este o cale
foartr utili de a modela strategiile terapeutice de grup alrtvjtr 14o tivrlor clienilor1
Aceasti explozie de orrortn oieri date hopa te fi ne jetnulr si tragem cunciuzii mult
mai convingtoare cu pnvur la tac- tivu trrapruttc i hstr clar ci valoarea difereniali
este larg influenai de tipul de grup. stadiul trraptei >i nivelul intelevtual al clientului
Astfel sarcina globali de revizuiri* >i sintetizare a literaturii tiinifice sie mult mai
dificili

Totui, dtoarerr muli dintre ometiton utilizcazA unele modirv an


ak* lat tortlur trrapeutk i >i ale instrumentelor de cercetare pe care le-
am desens in studiul meu din 1*171),* vm desene a*N cercetai* in
detahu M ips vo 'mcorpn- ra in dtwvutarra rezultatelor cercetn mai
recente ak* kdotfkv terapeuticiM

mpreun vu colrgti met am studiat facturu teiapetit* i U clienii


aflai m terapie de grup de lungi durai, din douitm de grupun care au
avut succes 11
Am emt celor doui/ev i de terapeui de gnip si selecteze
clientul cam flfct mit cel HUI mare ucvr* Aceti terapeui au condus
*rupun formate dm pa
*nO neapdaJiZAfe, dm . I.nwi mijJncir, eu problme nevmlur MU de cAracter
Subi*.pi IMMMB0 lerapta mtrr opl tu (inuA/^i doul de unj (durt* medtc
* Umt d* Mlftpre/er* ItinJj fJ t*rrni/MM*r4 m.ml MU rrou apruap* de inrhrw-
ru iwipwi de grvp a M ubierpi au amipirUf un Q~anrt jumtru factoru te- r
epetjfic 1 si .10 foet intervirvaM de cAfre crnrtAhiri
Au lf t untruitr douAnprezere rategoni de U-'Ion Irrapeu 1 fnimind de
le auraele HJMJMMN in aceMtA .irt*'># 91 eu Irnat arrifi ire 1 demi drvTlIml fie
cere talefloru*. Jornd le un toMal de pal/rd Je demi (vt/i fahelul 4 I ) Fut are item
Ibel hprit pe un cerfunat 1*5. . lu-ntului 1 er tUdre o p.rAmadA de car fnmipe a r
JI
an jute aJratnr y 1 se terre A pJjtarxe < artortapele )n peptr releguni rti-
'le N- dupA fum urrneazA
O met fol"Mtr*- penlru mine in grup 2 (X/fnMff)
*lrrm de fofaatlur (6 arf/*ruife)
1 wf* *r
Fi unir InltmiMir ( 12 rarfnnafr) h\
( Zt) certrmapr j ApMj.e
(M<ailir 1 1 2 erfnafej Mai
putm JnkaUfor (b ertiiucfe)
Ol mai pufm fofoettttr pvnlru mine in grup (2 artfiruipej'*

t*N Ut |Ml <** tflK'MH p <


adAugAft JimeUti lieu nm
auav ai mu MI lu puru f 4 In m**t |.** a
Uyi
mmO; d
-alrptt** ( #| rliHil^rrut i tuM Jlrutnti rrvfimr t
gnf>
me nMrjwnMNiil, Mfli, glNtln mtHmrmm. IMMIIW M |uw>ti In
gnM le une mu ulaiwt tpnmiei pi la Met umipn|uh
aiemtl IM rtm in MMM <rt m *. Mtl >, a* tofr
tntratw p teptre i ategi *rt. Inteleftevea de deprewei * . in|elttgprli
Ifhnm a <J-*nrf penlru Jntopeim la lui utiluaaA tn ai aaall ter* rtau a
lia la a re Au h ri lerapeut 1 tenMltr afi 10 raptt*4ul I Jm laMaf
tnjmwmtm I*d- v>*r C K*r*ptiuimrm imariiHl a grmpfimi pramar
fowalwl Mn unifia Faawai 1 mrf a A rfan ea letoadra Jrmit
luafftr /aaA|a*a wUrrietaMad* epee
\nruntr Im+lmrm mlmpnnwmi aiw pi /aMryatwt Ar MM In
tA>|u< < aaa Mr tnlM inmpie
Harlinil imapruti a liai dentmaf tl IW un ratrummii tsptotfaaw mtaftual a pl.
y kaia tnhdDei 1 linnr a maa 1 a > tenu tenil* ma apmrlen|A| MM aataMal
euengaa da a A tateuAava un matrumen 4e rwMur An aithraf fpra fraM
ufiltraf In aUi 4r n iha mr4n uMeautara w au apAnif mule dlaruti ru prtrln
le vainluaiNi de naatrut fl bldNaea M maal b* mare IkWiialra MM i*Mrt a Aae hml
thalulr dr analid Im kawll au dua le reaultoia varia . t .iala(if N mi
lUnnaceM IwdhnduaM. alla duea urm attapedull

leu Mow letfU) * Viatel e pabetatMta a


ihMftiM
a iumlua unul dintre itkr mai nun program? dr lurmur in terapia dr grup dm lumr ( uru^iinek
* In l*cn, Vi ( V U J V ilnrhw prunc mtitnite
.1 TABELUL
membri Faeton
sair intpk lerpeutiu
in dumeniui
Irvm D >t
Categorii
trhradlnr pnnula
dr grup grup
cinkanp- pentru
rana, pmum ppai
lumea
sn|l
rahauativaRutnsvi
tiwnt In irvdetsU
se
a er
Vi aadivid
svsnsst. 4.1
rii in pressvUiikl Mii rangun
'aziil
m t p oamenilor
iils|'r f siv sui literaturii
srrlsdrin
Q rVKQ AM
parat*M
aflai la
spmalitartr polul
pentru . L.rlsik*
opus
OH
att mimintilin
sili parte,
al nemii?
sorii
o Pauls
rate sie
im
Wm veci 1fs oft
ca
ndividuaii
grupului
ls A*
pmprele
urile sui temele
Vctum HMUM sad fi
1 * Tratat *
Mmmny iif dr New VnrV Hasfr Anoks, IVQtfi aiiun!
nJrrr t Ral ImpUrsti
fir 1 !*
nu 1 iJ Inlaturi
u imulle
fu i)(||
BUM m beri de la
In spui m M 'imreptiisiiseres V ncgarclMtes SISS ,'UffJIMI grup
dufati
aaipw I teennnlit
ilmlr mm)
. N|i*tul
, r
* ii Tratat
nrviju IS|
ci a* U ns
l'sisU4s
rar

i
dmre )#> ai ar
asHtatarapta a trup
lia*nlllJui In I#IM a. f|b(( -a

1
InMn D W1,y
1 Vi a fir , amu c iiwr|rrn4uk
msn D rtom .. M.V1.P irvs /) tratat ia fiatarapta ia m jiuarr (vr/i m lin. pl 10)
pilotul 11
ra <mai rr iui Im
irra ulmnri Ui ui tur*
ffnial in prui mut UnppuUc tini
da letiMu prrblcnirb imiatir. artutnii numitori (umuni
a unai al mtrfcpii in
l c
> ma 0 i (cu Kjnrwmarra p
Ta Mnan i un iriu Uf
i
iViUilr iiuvil
a
untliluf i
4 pilhatMil^c 4 gru
i

u) - Tratat a

11 (Je aturfiii < < mplei de anali/4 1


lerfnvialA a rderll paapwiarr iliaMan
au
de tient aaa pnrairuA o
aaeHninave . utiatderablltf ru cele
dtuAapnraere a(ef|Ufii tnipale ale
la tanrike leiapeulv 1 vttlftvan 11
atetjttwidy an Wkimmatraf fi
annmitr diferen|e toute atialn h
le*.. r .1^ . eiuip In ida mental <ava jff7
lrmmle arurle mndlllrate ale da 'M'i JIUIM> t ^
rHratMifwiruJtii Sane. lawa fi fWrfc
< alitalaa da s*a
au conatruM o hnm mitrt.
nmdlHtill ni o rtmaMltm(A intottto
remartaNlASA invA cA nu sunt
singurul care are aerat tip de prob
ierni. .Suntem cu lun in aceeai
banei**.
12 SA vid cA eram ia iei de scrAmn
ca aiu

11 SA vid cA ceilali au acelai


tip de gindun i sentimente
ru
* .rele ca i mine
li
fi 14. SA adu v A oniaii au 210
4i
jcr pAnnp au eapenme
up . JAiwA obgAlu! aiUmoane la lei de nete-
ijJ
uj note sau inculcate ca a
4. iKtet teitMittu t MM**"
nu mine
1 2.I.imaarsa
ap m
I. Inrft 0 Tinm 11 Mntln Uaer batal a ftihatwafla a pap
1
2X. m 1. laviavaa (cu Mottn lavu) -
kreftarsa Msf 15. SA deacopArmtat c nu a
M
u/ ttesunt SI
I. J toarte ditent de oniaii
d*
U oameni -a rJsrut a am
sentimentul de .bun
venit in rasa umani"
U-tnuluj de cfttoe cbenfl
1. AfutAndu'i pe cedai i am ufcmut mai mult 40 T
respect de sine.
2. SA pun nevoile celorlali naintea propriilor 5ZT
nevoi.
37T
1. Altruism 3 SA uit de mine fi A mi gindesc sA-i a|ut pe
ceilali.
4 SA dau celorlali pAri dm mine 17
5. SA-l ajut ie ceilali fi sA tiu important in 33T
viaa lor.

\4> 6 SA aparin unui grup >i sA


hu acceptat de grup
7 Con Iert ui itrn. continuu,
cu ali iMmmi 2T
. SA dezvAlui lumin tUneruloare despre
(\w/.mrwi de grup
mine intuim H totui iA tiu acceptat 11T
de grup.
9 SA nu mi mai iimt ungur 10. Apartenena
la un grup de oameni car mA neleg 37T
p mi accepi. 20T

~ A5T

25T

ACT
Universa illa lea

31T

3TT
I6 (trupul m-a nvat cr tip dr im- prwir rnerz

celorlali 17 SA fiu rum l intimpin w ceilali
18. Ceilali mrmbn mi au pun onrat cr cred
tbrspr*- mine IV Membru grupului au indicat
ui uri* dintre obiceiurile MU mame re Ir mele
carr li enerveaz f>e ceilali OMMni
20 SA nv c, uneori, de/*nmtrz oamenii.
nrspunnd cwi ce gin d**c ru adevrat.
21. SA mi mbuntAe* ptitiulinilr dr m
apropia tir numml 22 SA simt mai mult
nrrrdrrr In grupuri i In ali rwimrni
SA nv dflprr modul In arr rrUtnrwz
cu crtlalti membri ai grupului
24 ( fUpuJ mi a oferii Oportunitatea dr a mA
apropia tir ali o.iiiwtii 2^ SA elaborat fI#M
tilfile jir rarr Ir am avui cu un anumit membru I
din gmp

2h I > M forul mi a sugerat un m a sftuit vl


lai crva

27 Membrii grupului mi au augrrat MU


mau ftuil a fac rrva 2 Membrii
grupului mi au afn re % f a

2^ c ineva din grup un a dat sugea Mi


pre. i se cu prtvift ta o problem de
via

102 Irvln D. Yalom ev Mmm I ruc7) - tratat da


Membru grupului rr au sftuit | s m Ordinea rangului (cu cAl
port diferit cu o per* an im I portant tr mai mw numrul,
din viaa mea.Ordinai rangului (cu cfcl cu atai Ir rnai mare
rtr mai nu* numirul valoarea acordat
vakiara acordat* Urmului dr rtrr i lirntl
Urmului de cMir dwn*
5T
31. SA-mi iau o piatr de pe suflet 31T
5T
32. Si exprim sentimente pozitive 8 sau
18T
negative fa de ali membri
nvarea inff- 3
rpmnrur IA 33. Si exprim sentimente pozitive sau
7. Catharsi
Intrare negative (ai de liderul grupului. IBT

34. Si invi cum si-mi exprim sen-


timentele
ITT
36. Si fiu capabil si spun ce mi de-
ranjeaz In loc si in In mine
23T 58
36. Si ncerc si fiu ca o persoan din grup mai bine
adaptai dect
10
mine
37. SA vid ci ceilali pot dezvlui lucruri tnjemtoare. si- 8
3 nvarea mi asum
13T
8 Identifica'
mlerpersufui ! riscul >i si beneficiez de faptul ci m au ajutat si fac la fel.
leirr
rra 38 Si adopt manierele i stilul aiUw rnembn27T
ai grupului 59
ITT
39 Si l admir pe terapeut >i si mi comport ra
el. 57
40 Si g*esc In grup pe cineva pe care *A*I
pot copia 27T bO
41 Intr-un fel, si tiu in grup a fost ca i cum a fi retri! i 51
neles viaa din familia in care am crescut.
35

35 30
9 Repunerea In terni
42 aSlafiu In grup m-a ajutat tntTun fel. >A neleg vechile
milin
6 (thnlarr.1 probleme din trecut, rimaae in suspensie, cu p
IT
rinii mei. cu traiii. surorile i alte

T
persoane importante 44
43. Intr-un tel. sA tiu in grup a fost
ca >i cum a fl toM intro familie numai ci. de viata asta,
32T
era o tamiUe mat nelegtoare tar* m acocpta
4 tact tar apr
Unhnra rangului leu cl
* mai aihc numArul,
cu Aiil Mir mai mar-
v/i Ic Mi/ea mimlali
ilrffiultn dr cAtrr t llrtil)
tiu 1*1 prtjp m a njulat || In |rl-X rum anr
ani ere* uf In famlliui

45 Crupul a Inal crva asrmAnAtnr familiri 4tff


mele imli mtmbri MII Ir- rapeuiJ fund
a >i pAnnii mri. iar -ilali ca >i i
um mi ar fi 1MI rudr i'rin enperiens
din #rup mi am In |**|ra reia ii Ir
Unu te cu pir iuii i nulele (frai.
nufuri rl* i

ib SA InvA rA potir A imi fila A iau 1


A mi displac A n prrianJ Im 5
mnfivi* (f pot avea puin dr a lai r ru
prrvMiM pi nun rnult u dllu ul fAfiir
>i r*prrimrlr cu ali oamml din In*
fitul mru
47 SA a/lu dr cr jindnw pi amil In IIT
fr un anumit frl fA aflu unrlr au
zr pi tuna* alr pmhlenwUtr mele)
4H SA dr (ip4/ pi ai an rpt pAr|i 1
10 nelepte du mmr nsumi. anlmor nn tuu rutr
ren Jr tine wiii Hui* t rptabiic 44 SA aflu ii rrac|
innrz nrrraliaf fi u iwnfmamlr. ar- a| 201
iarui unor pr noade anlrrloarcr din
viaa mra) U unu oammu sau In
anuinilr situaii 5IJ SA ilrs < ip.lr i A
modul in carr nul simf pi mA crmpirl 50
aatA/i este Ir^at dr npiiAna pt
dezvoltarea mea (rxiati YMitivr in
viaa mra hmpu nr trniru an sunt
apa * um tuni)

| 5 I M riau/lrif ai vAd ii ceilali 4.


I
II inocula- | facnvunme
HM 4prran#*i ) 52 SA ptiu cA alii pi au rr/oJval pnr 37T
j Muiiir amiiliirr < u alr mele
Otdmtm magului (cu cat e*k truu mic numkrui cu att car mai mre
valoarea acordat!
iUrmului rif , Mnr rbn(<,

S3. S vd cum alu rezolv probleme similare cu 33T


ale mele.
54. S vd ci starea altor membri din grup re 27T
Imbunititite rru-a dat
curaj.
55 S ftiu c grupul a ajutat alii cu probleme ca air 45T
mele mi a dat cura).

12 Factori56 S recunosc c viaa te uneori S4


ei istm) taiiincorect fi nedreapt
42T
57. S recunosc ci. In cele din urm. unele dureri
ale vieii >i moartea nu pot li evitate
23T
58. Si recunrc ci. indiferent cit de aproape sunt de
ali oameni. Uit singur trebuie si nfrunt viaa.
59. Si mi confrunt cu problemele fundamentale ale 23T
vieii i morii >. astfel, si-rru triesc viaa
mai onest >i si fiu mai puin prins In triviali-
tii

60 Si nv ci. in cele din urmi. trebuie si-cm asum 5T


responsabilitatea pentru felul In care triesc.
indiferent citi ghidare >i ct suport primesc
de la ceilali

LHipi Q-ftprl, tare J luat intre trri/cci >1 patruzeci tir minute. frecare Mjhini a fnat uitrrvtrvat timp dc o or de trei
cercettori. Au fost revunrtt* nobveir pentru care subun ii au alea temu cei mai folositori > cei mai pum
toio&tior fi a-au dlacutat alte arii relrvante pentru factura terapeutici (de e*emptu alte nil ucu le terapeutic*
neprulesioivilr din viaa t beniiot. evenimente cnbcv dm terapie, schimbarea de obiectiv*. temporizarea
progreseloc. tartori terapeutici desen** cu propriile cuvinte).

RnulUU

Un Q-anrl de aiani de ilnm. grupri. doui/cc/i dr **ihicKt duce la date t umple**. Poate i4 cea mai
ufuari cale de a lua In ivauaderate rezuitatele e o
.rrv*|M .*rJ*.IMM> du pi rang a celor faiaai i dr llemi (U taie ar uiunj4 prin Inau-
mareta r,figurilor p&atiior din grupuri jefitru fiecare itrm) Si ne mtoanem Im KU Ui tabelul 4.1 NumJrul cate
urm?J fiecArui Hwn rrprt'ztnUI ordinul rangului. AuMvi In rnedir. i temui 4H (!id druopdr fi a m\rpi prfi din
mint nsumi an tmor netummulr mu iruu.ccptubtlt) a hmt considerat tir citve eubtarl rrl mai un portant factor
tempetiri. ifernul Vi (Si adopt manirrrl* fi ahtul altor mtmbri ut trupului), cari mai puin important la. f o r
terapeutic ii #d mai leparie
( ei am ifenti pe cate subiecii i-au mrouderal cri rruii foloairort au fost, in ordinea imptrrtanari

1 Si deuujpr fi U <n rpt piri din mine fmurni anterior rr. unoMiitr au
inactvptaUlv
2 Si fiu capabil i pun or mi (Jrrarifra/J In ICM i in In minr X (ei lai ti membri mi au pu*
cnet e * rrd tieapre mine
4. Si fovi ai mi oprim mrimmtele
5. (rupul m a invitat cr tip de impresie fac altora
6. Si eapnm entini-rite j*>/jtive fl/au negative fai Ir un alt membru
7 Si invlf ri# In rrle din urmi. trebuie A mi aaum rrepcmaabtlitatra pmtm Mul in rare tr.lios.. indifenml * 4t.l
iim I o fi t uport pnn*nM de U rnUli H SJ aflu cum il ntmpin jir ceilali
Vf Si vid i eilali pot de/vilui lucruri tinjemtourr p i mi aaum n ul fi *4 benefic ie/ le faptul ci m au ajutat
ai fac la frl
10 Si imf o mai mare n* rrtlerv fai le grup fi lefi dr al|i oameni

Observai c fapte Iintrr primii opt itrnu rrprr/mti o anumii t*nxJ de cafh*aia a*u nelegere Din nou foloseai
termenul dr InftUvrrt in aram larg. In i ea mai mare parte. itrmn ret Ir* ti primul nivel al nelegerii ( ftigarea uin
perspec tive nbier hve aaupra mmportamentului interje-r*.awal al cuiva) drm na in i apituliil 2 Acrasti 1eec
ijwnrv rrmar abili a nrdi o greutate % imanierabt li pnnrtpiului, tem de a ar menea. In ia pi Udul 7. conform
iruie trrajna mtr un pn w es luai. are roti dm experiena emoionali fi reflr u aaupra * r lei experiene
emoionale rv*jrr aata. In detaliu, mal timu
Administrarea fi arorarra unui (^anrt de faun i dr Urmi unt atil dr labo rtoa. Imit, iiltrnnr, ret mai muli cm
rtiton au utilizat ci versiune abtevia ti in generai, una cave cere unui subiect ai ord***/ dupi rang .ele d. ui
ipnrwrt raHfnrtI de fbrtnrt terapeutic i, fi nu ret fai/en le ilemi individuali Cu toate acestea, patru iludii rate au ifpfftM
Q-aort pmtm fauni ie Urmi au raportat rezultate similare
I hiri .na Ir/Am rrle douaprea*e categorii generale,* druuferim urmai, a nea ordine a rangurilor lh funcie de
Importani

I nv A ar* intrrwT'wrtuU intrarr 2. Cthrtt


V Corriunr
4 lnrU-grrr dr unt
5 InvAin- nlitpmmfulA - m-prr
6 Fartorl niftmtuli

7 Univrraalitatr
H Inocularea ffwnmn 9. AltruPm
10 Krniiwtra In areni a (anulferi
11 C .hulir
12 Wmhfifiv'
IJn mimir tir linii replici au dncm bclnv Irrapnibn adectai de pwenj nrrtalt/*i aflai In terapir dr grup*
Acrdr studii r afli intr-un acurd puiet nu In tairti Irraprutin ale* cel nun dn Mjnt catharwvul. InAgurei dr tuna-
invi(nM intrrpminli intnn. urmai. U traci distani. de orzaunr p urovn MliUtr Al rUp! tno al celor nun fofcmkm
farUn trrapeu&ci finvias* interpes V evla intrare < athaiw pi Inrinnr dr unr) a lud raportat dr vtuds asupra
gn pinlix ir .Ir/voltarr pmmcU 17
Un iwrtfluf fupnvi ci terapeutici
n tin lu-.tr lalurul nMmnhzan dudeml tyenn|a. univer-
Mlititn y* itrptiru). Uclnrul drzvihnre dr unr (autadrjviluue > catharnbt p 1* torul ar tivitin puholngirr pccifke
flnvianr mtrrpmcma&i p mtrlegrre dr *tw)18 A radi luumzaie r aeraminfl M val urs tarturtalr"** tactank* xerape
utk i4 tai din tudit asupra grupurilor cxpmmialr dan American Group Uahrrjp> Anutabin Institute. or
igeteazi ci iadora irrapnil ir pup miri In fraiategini prtnnpalr tartara iniiali ir apanmmd p re-ourabzaft nmiim
tutunc grupunk* dr trrapu. tactnru dr ghkiafe p instruit* p tartcra dr drzvvlt*n* a 4|itolutintk spwiArr (n ciuda
termwikagaei dihrttt av* dnua *fordln Miyrmui ci tartarii terapeutici din grup anstau IR mnanoant un vrr^ilr. mn
amamr dr nrdirfr p mnarasme specifice dr ctumbacr
< arr fac tun terapeutici wml ceI mai puin valorizai'* Toate* studii k gv\apu rtiof dr
terapie >i grupurilor dr dezvoltare }vr*ortali raportrazi aceteap ie- /uitat punrrva In
mU a tamthn. ghidarea p identificarea Toate atente re /uitate ugrrra/i ci. in kfstr
grupun de terapie nucleul dctifutonu al ppucmtuhn terapeutu p*le a interaciune
tutei personal.! tJtorrfleMVJl. imirra *A atertiv. *itHturatA intr un . adru
auportftv, cir ncredere * Comparaiile iin In* (Mturll terapeutici .lin terapia
de grup p ort clin terapia individuali au nub liniat lwcoprrW 91 JU UMfinul
impirtinM comrptrkir dr hzi pe cur
le ani cUmulat Iri capitolul 2 importana rapenenrt emoioraile rdrvrtlVf fi
L-unrwplui 4 fufliliami irrtf^rutki pe am l i ot um e liAfuitl dintr <> compar
nmtJ dr iriur rcprrtwmUir fi o r'mprmmtJ cognitiv

In iir rixilnniM mcpunr via rnmrpori nlr rrzuitat* Ir **n eUrilor Intr iruilt/i
mai ietahat a ntrebrilor pu*r U Incef nitul atralul capitol cu privire la inter
reiaumarem fi tora comparativ a factorilor terapeutic 1 Reinei ri ac e*ir MtuJttftf
aparin unui anumit tip rir grup de terapie un grup pr hasJ inferai ptauil. u ai
opul antbiirm al eliberm dr tmptirm fi al rhimMm mm portar? lentului fi < ara.
Ierului Mai drxiu. In atef capitol, voi prezenta nunti Ir dovezi < A Ifr grupuri, ru
hui fivr diferite f o durai mai curi, pot r* trage henrfk ll din di/en|i c lu*ten dr
factori terapeut 1

C aiftaruauJ
I athanmul a (trupa! ntotdeauna un ba important in procvaul terapeut*, drfl
argumentul din *ptrlr iihii/iru *-ib* a Ir ut pnnlr o metamorfoza limp de coif. cu
are Mlivrwu au bat iiMlrrnnaj A ar curee cir rul rv *%. dr pirthrb* rele fi
toanele mir ioaar (1 uv intui ctenvi din gm rv ul .11 uria *) l la apariia tratatului Im
Homar fi Yreud din I1M draprr tratamentul te ne 1. muli terapeui au im m it ai
apitr lienii aj ti ap* dr ai leir re*runa le. inibufite hreucl fi. ulterior, toi pialu
terapeuii dr niirttUrr dinam i au inviat f A au mia */ Iml iatharianl Pini la urmi.
avem dr* in Jri mu>*ia Ir pr hl pan unul vieii, uneori unrir toarte in Ier iar. Uri ra
rir ai o uluci U mhimbare
I ratele nuain ai roat ttauluyje Itef1 fudule evaiuiru tac turib 1 irr astrului ir
cifreliena UNIM A imiortaita atharMului. 1 m rtaiilr uuf;nr4/i dr aartnr nra.
importarttr limite SudujJ rrali/at dr Ijrhertiuui. Yabatt fi Milai lluaiiavui putem* limitrile
cattmrHMuliu parte ^ A ut au au crrutrb* 2)0 mmhn ai unui grup dr mi.ilnm* dr
Irri/a* 1 dr orr ai drmnr cri mai impoflant u uimi van a avut ba pr durata grupului
iriirra fi #*fnmami vnlirrtnrtrb (atit aoiUvr.
1 Al fi negativa) au hol im ia ale fm vrnl Inel ani m. Urni mia nu a /Iul ir . al dr rr: uitatele
wtitmr alegrupului im nimtelr de tip 1 atbanoa erau imiuatr cu aiaami probabilitate att dr
mnnbrii . u rezultate hune. cil fi le membru ru iv/uiUir dube in grup < aihantaul avea Irgituri cu
rr/iiltaleir. era nn oor Jar imut ani Intr adevir, in ta/ul membrilor tare au indicat numai rathamiaul.
rcata o mat mare probabilitate a ei A fi avut o rxprnnij negativi in grup I Wilui < ara trnMw .fi
cmkv care au mvia! mult din grup era ab ituit din < atharsi* jWu* c ana mtafnrm dr mntare
rumf/td Abilitatea dr a irite ta la propria evpmeni rirav maialrI nte I com.onrrli metiiMli a
pit a emuli II dr u hunharr t
In studiile <J-*ori ale UctunJur Irraprutkx un dui ieau cu cei mu mag rang,
cjrrtirnitu:i ctifjonn cathAiusului, sunt rtemui 34 (SI nv cum t-mt expnm
umhmenteU) >i temui 35 (S fiu capabil * spun or m drrmijmz. Ambii Hm- tmpiuA i
aiterva dect MmpU ventilare ahiesrfcr Ei conferiri un kenbmen' ii* 'hbrr*rr i <lr
*riuxj*.in*re a unur deprindem pentru u*m trwau Alt ieu.
I ctheniMilui lc* Irrrvmt c*u* ttemui 32 (SI exprim mmtummte mgmtor ihsu
poutrur fa de un alt membru) , care indac rolul cathanasuluu in peocr- nui
mlrrprrsunal aflat in desfurare Urmul 31 cur exprimi cel ouu mult sensul simplei
vmtilin (S dau a* a povar de pe umeri) nu a pnout un rang 'mau din partea
membrilor grupului *
Interviurile desfurate cu clienii pentru a investiga rm/aveie selectm He-
rnii e confirmi aceast perspectiv CatharatauJ era vzut ca o porte a unui prore*
tnterprrumal. rumeni ruoodall nu abine un beneficiu ducabtl dan ventilarea
amtjmmtefctr intr-o camer goal In piu, aa cum am dtcutul in capduhil 3.
rathamauJ ratr strn relaional cu coeziunea. Catharasul este mai bkaitar dup tr
-au formal legturile uportive in grup. cu alte cuvinte, cathanusui rate vaWtxal
mai trziu pe parcursul grupului, nu iniial Keapnic. exprana- rmm emoiilor
puternice crete aruuir membru care exprim sentimente puternice unul fat de
altul i lucreaz onest cu aerate sentimente vor iervtrtta tfnar legturi mutuale
In grupurile de clieni care e confrunt cu pierdem*

unei pmuiane apmptate. irrrrttoru au descoperit c exprimarea


afectului pozitiv era ia iat cu rezultate pozitive air terapia. Pe de
alt parte, exprimarea alei ului negativ rra terapeutic numai
atunci cnd aprea in canmtui unor im mri autmtirr air i bentului
dr a *e Inrkgr pe sene insu sau pe ali mesnbr.

m
din grup

Exprimarea emoional tr direct legat de speran i de


sentxmenrul cft- iunpn prmaiair [dezvluirea etnumnaU estr legat fi
dr abilitatra de yrtir>- nare a difaultiiur artk uiarea propriilor nevoi
permite unei persoane a ce lut dm mcxtiul su a rspund productiv
provocrilor viru Femeile cu canoer de sn care ti exprun emoiile
ating un ruvei al caliti vwu mult mai ndi- at do l rele aer evit
fi reprim utenna 27 Brbau cu HTV pnotn cur au pierdui recent o
persoan apropiat i care sunt capabila s-a exprime emoiile. a
uiere i s gseasc un sens in pierdere menin o tundaonavr imun
am indicativ mat nalt i triesc mai mult do l ori cart oumsruaeaz
ufenn a a evit pncml de doliu *
Rexumnd. exprimarea deschis a afectului este vital pentru procesul tr- raprutk; de
grup. in absena sa. grupul va degenera inti-un nemiu academ*

trrd Ins rate doar o parte a procesului t trebuie completat dr ceilali tacturi Un puixt final
intensitatea einmlm emoionale are o mare relativitate i nu trebuie apreciat dm perspectiva
liderului. a dm cea a .unui expenenUa le a fiecrui membru O exprimare aparent mut emoiei
pentru ur md*v ii toarte reinut, poate s teprvzinte un eveniment de o imensitate
deoMfWK in multe situau am auzit studeni .are. urmrind o tnregiMraee \ KMHI a unei
itifjilnin dr grup. clesrrutu pmdin* a fund ara-* ftt pin iuii nare. n timp ce mm bm
triau r HmtJ ' fund intens >i putrmu ncrcat ulm tiv

Intri/yereu ie unr
(J-Hon tiJ factorilor terapeuticia subliniat. de antenu-nra. rolul important ai
omponentri intelectuale in proteicul terapeutic Din ele douprr/r rate- goru,
rele dou privind vifurw inteln tu.*l In terapie (nvarea mlrrprnutfia- IA tnrrare
nelegerea dr sine) au un rang nalt nvarea intrrprr%of%aLl mtrarr, discutat intr-
o anumit msur in apitolul 2. e rrler ta faptul cA individul afl cum mte
penpui de ceilali oameni, l ate primul pa crucial in cv-vena tvrnpmiticA a
factorului nvare interpers*inalA
C alegoria Intrliyrrr da tuna este mai pntb Iernatic A A loA construit enlni a
permite investigarea importanei nlturrii refulm >1 nelegem mlrleitu- ale a
relaiei dintre trecut fi prr/ent (nelegere genetic) SA ne Intoanem la tabelul 4 I 91
%A examinm cei cinci itemi ai categoriei nelegere de cinr" P**tr clar c a<
raatA categorie eate im uns latent. . ontnnd cteva rlemenfe foarte diferite f
xiat o lab 1 orrlate intre ilrmi. unu fund nalt valort/ai de mrmhrti terapiei de
grup. alii mult mal puin Itemui 4*. 'vl dru^pr fiula capi nirfi din mine frtnumi.
anterkrr nn urumi ule fi nemirptale. elr iteniul ori mai valori/at dintre rri fai/rr dr itrrni
floi Itemi (!/ 91 47) privind nelegerea a turelor pmbletnelor fi recuruafierea r
latene* dfatommmUif tntrriervonalr mint. de asemenea, nalt valorizai Iteniul
care se rrfer i el rnai rcplk It la In rlegerea genetic. itemiil V). este 11ms1drr.it dr
mu vaUttrr le clienii teta piei de grup
Aerate descoperim au fi al omhorate u altr m etrt l In ttudiu a repetat
analtxa a factorilor terapeut 1 pi. pr ha/a ana lirei f actoria W, a uhdrve
ist nelegerea in rlouA categorii mrlrgerea de atnr i nelegere* genetic hutnrii
mul formal din paptr/en t cUn de membri a * ort lat tnrlrgrrtl dr ine rangul patru din
pataprr/eir faeton, iar knefagent frr-tkr rangul upt * Un alt studiu a apirm la cunc lu/ia
. In pnidterea unor rr/ultate pori tiv* alr te rpiri, interpretrile genetice au fost
rmnif atlv mai puin cfi lente dect feedhack ul fa aici i ai um ( lienn tndicau un
henefa tu redus al interpretri lor genetice, pi, mai ales. orutiderau eforturile liderilor in
a* ra|J privin ca fiind neproductive ( omernbrti erau mult mai efk ent eforturile lor
de a prezentul de trecut conineau mal puin |rgnn i erau legate mai direct dr rc
penena imediat dert explicaiile terapeuilor. mat itw rptuaii/atr mai puin reale" *
( And am intervievat subiecii rare au participat la studiul noatru pentru a .fia mai
multe despre rmnih *tia alrgrnlor f ule, am des. oprrtt A el mai popular Hem W, S
desmjfdr pi ml a*, opt pri din mmr in num 1 antrmv nn nn ule mu nou < optate avea
implicaii wificr irntru membru grupului C el mai Ies. ei 4*M opereau arn piniiIBP din
ei tnptfi abilitatea le a avea grif ion*'
O lecie importani. rr trHmir invAtti PwktrBu. nuu ale* tn concep-
tualizrile naive, popularizat*' MU timpurii. esl- vA/.ut pura de ca nv* gaia
unui detectiv, ca o excava re sau o dezgolire RofQers. Homrv, Maskm i, dr
asemenea, clienii notri ne reamintea* c terapia Ar >a o explorare on
zontalA fi orientat in au; sparea sau eiucavrea pat esr.open bogtulr ui
comorile noastre. ca fa aspectele ruinoase, irtvpAimnt toare sau primii* t
din noi nine Clieni noftri doresc ti fie eUberati de oonnnnenlr pet'jRr ne. et
caut! s se dezvolte personal > sA dobndeasc control asupra prupoe: viei
Pr msuri ce obin acrea deplin la ei nii. devei mai curator i le de ir
sentimentul de a deine propria persoan Psihoterapia a trecut dincolo de
accentul pe eradicarea patologicului" fi intete acum ctre creterea amplu- rn
emoiilor >i cofpiiiilor pozjtrve ale clientului. O abordare a terapiei de grup re
lnrura|razA membru sA creeze fi s se situeze intr-un mediu puternic atent la
nevoite personale, reprezini o abordare eficieni a acestor obiidm carv
temporaru* t
Astfel, una dintre cAile pnn care iftrirgrrea de suie promoveaz schimba rea
rate Im ura a rea indivizilor si rtruntiHci, sA integreze ia s exprime Uber pAr\i
anterior ntunecate din ei nii C And negm sau inbunr pru dm noi Infine,
plAtim un pre mare avem un sentiment profund, amorf, de restnctu- nare.
suntem * orvUant In gard, suntem deseori deranab fi nedumerii de w> pu
lauri interne, dar. aparent, externe, care t*i cer exprimarea Cnd suntem ca -
pabili si re* uxrrm a* este pri negale. trim o stare dr ntregire i ur<
smticnrrit le eliberare
PAnA ain. toate bune I >ar rr se poate spune despre celelalte componente a Ir
\arvmti intelectual'1 Dr exemplu, cum duce la schimbarea HrapeotaA Ar- mul SJ imfl
ie ct simt >i pbiJcv fntr- un tiumn fef. care a vbtwut un kx ma ai ierarhie *
Mai Iutii, trebuie s reu n atern cA. in ntreprinderea psahoftrrapeutK * nall o
revoir urgent de inrUrget* intelectual. o nevoit cate nre att de la client, iii ft de la
terapeut Cutarea nelegem aie rdcini adinei Masum tnu un tratat despre
motivai*' a sugerat ci fiinele umane au neveu cogrutn t care unt la fel de ba za le
ca i nevoia de siguianA. de iubire g dr stim de Mnr n
Cei mai muli copii sunt
excesiv vie curioi, de tapt ne mgnarm da* A unui copil li Itpwftr cuno/itataa fa
de mediu CdvetAon caie au studiat primatele au ulrntifn al de aarvneiiea. mveiun
nalte ale ouviatAw maimuteii aflate intr o < amer A vor tace efortun deosebite
pentru pnviiegiui de a t capa fle > pnwkix je fereanti pentru a vedea afar de
asemenea vor munci din gnru. n>rvrmil entui a rezolv un pu trie. fr nai *>
alt nvompen** des At MiLstacia inerent in taoKuM aortui pu/j-k*

In mod analog, * lirnii notri caut automat s neleag UM


terapeutul pieuuuf cAulatva intekvtuaU. U sr Utui lVvn paie ui de
natural tn ct pierdem din vedete raiunea vie a h a terapiei Pn ia
urm obiectul te rapiei este schimbarea. nu nelegerea %Ae sine Sau
otft mloiogetva <dt **,
Sunt nnonirm* cele Jnu.i ' Cine* lip de nelegere de nin#cundure automat la
ir himhiift* Sau ciutarea in|el-g*rii dr mir r*tr doar un exerciiu pentru rliertp
t **rufetifi. inlrmant, Alr4g4tr. r**z.viabil. arrvind. cm riu.rtar.il drept
lumi intre tei doi. Ui fcwp ce ali eva .relaia** ar dezvolta Poate cA re tafta eatr
adevrata lorl a ichimblru In terapie I Je Impi. nuni dovezi iurta biUr potrtvit crora o
relaie ipulivi Intr o terapie nonuitrrpretativ poalr proci ui e H* limibiWi aufeatanial*
in ccm|ortBiitmtuJ mierpena auil * laie rnult mai iiiur ai pui ac ea te intrebiri de
Al i le rfcpuiutl Via prezenta au i unele puni U- preliminare pi. In apitolui 6. dnpJ
prr/entarra urmi material deapre nar ma interpret.iiivJI pi lelmu ile terapeutului, voi
fnrrna d prezint o teri iterrnti
I iar 4 examinAm motivele din palele uri >/it<t|n maxlrt pt Inc lina|iei de
a ne tnplurm mediul, aruru 4m o anumii lumini aaupra prim rului ai hirnl4rii A
e*f> rratrive irtrjiid cfn tintatcu (dorina .le putere pi de dornuuare), '^uraniu
(dorina de a iar imdmaiv ne iintvaruhil prin btplrprr) fl 'unamptcm puni (dorina de
i unt urnire pi explu are in ine) * I in fa aUr r are kpkMMZl un zgo- m1 miwteruin
pi tnnpiirnAntitor din caai, tulentul care. (etilru pnma dai. pnvrpflr prini un
mknau up pt trirpte entuziasmul nelegerii triutuni unei aripi de itveti, fa
hivnialui medieval au explorator ui din I urnea Notii tarr Miveitit^m/i regiuni ne
artografiafr pi inter ziar toi ipi prime*# min|eti
ele * tirrapiin/itoare igurA/i|a. eiitimentulonipetenln pi ululuin |eno riale pi
puterea deghizai in run# aptere au IK4|U-
I intar a e*fe motive. i el mai (tti|in relevant pentru pn rwil v tuml4ni r*tr <
MIM .isi*r*-.i puri I Iii indmaU. unnapferra le dragul cum apter u a propui uit
ntotdeauna Innla urnAn Upita interziaului nfr un motiv etfaordifwtr. popiilar pi
prezent pretiihnl*ni in literatura |pul*i.t. le la taloria lui Ailain pi fa va pini la
aga lui lom cel ( urum f'nn urmare, nu nfr ur|#r m/itor a dorina tir c IJIM aptere ai
mlrv III arena piluterateutu 4 Imi uij putmr du vezi inform . irora uiHMplerea
dr dragul umaaplrru aulutr la tvimbaxe I ar dorinei#- de mgui.inti pl
d<minare gia4 un rol ifn|*rtant pi evulntl in psihoterapie Irmi. bin#*fi iele. apa
lum Whitr a argumentai ompetent. ri*ti o f rin ai rngerninare intre ele * Nreiplu aftil
a vai afara umplu atui in pil minilor nu jnalr h tolerai pentru mult timp loalr
uliuttlr. fir prini vi rxpli ape jliinih A, fie prmtr o eplWa(ie rrltguuiai. in ran 4 A
g4*r*a. 4 u Henmilu .ifie pentru du.pile tiaotue pi arirnin|4|o*f' Jtn M tal pi ti
/u pi pentru inaApi natura (nwtmpi Una dtnlrr nwdodeW mulatre prin* ipale de
nntrol eate prin intermediul Iimbaului Si numim hirtele luen* r tuihu lente re oferi un
mttnwnl de domn ui rr MU I nntrol III viuafia (ailv trrapr ufit 4 informaia dew reple am
ie ta ha prin inJiturarea ambtguiiitii I iri do vezi din enetate are ti.tin a#eaati
ofaiervaie 9

intamplitnr. pi ronttirlui atleviral anxietatea cvrpte ambiguitatea prin ilintnnuittdfM M UI ti


pi perceptive. Suhm|u miopi prr/mti iltctomuiu tuihu rate ale percepiei vi/uaie ei mint mai
puin capabili ai j-en i4 pi a analize
it fttimuli vi/uali rapizi >< sunt mai leni u completarea m w unui^etw mu-
Iirulor incomplete mir un cadru experimentai rintroUt * ExcvptMKl aatuaia In
cmsr lumea poate h urdivuti rugrubv. In ctkUil Mhia(,u poate b expenmtm tata o
anxietate carr, daci este ever. interferea/ si paratul peroeptiv Asrt- iel.
anxietatea duce anxietate perplexitatea ulterioara > canonert cftesctu U
au subliminali a distorsiunii perceptive devin o uni Mcundarl puternica de
anxietate m
tn psihoterapie.clienii unt ncurajai enorm de credina ci lumea ur ev
terioar haotirl. suferina H relaiile tnterpersonaie torturrile wm toatr explicabile
. astfel, guvcmabtle. De fapt, Ma*lowr vede crederea cunoateru ca avnd efecte
tranafnrmative cu mult dincolo de arulr siguranei, seduceri; vr letu yt dom
mim tl vede boala psihici drept o tulburare cauzai de un deficit de cumulere m Pe
aceaati cale, el susine declaraia rnorai-fii. **ufic4 conform rlrru daci cunoatem
binele vom aciona ntotdeauna pentru bane Din atraala re/uiti ci. daci cum
v*>tem ceea ce este fundamental bun pentru ncn. vom ai iona pentru a obine ce
este mai bun pentru nu ***
Lte asemenea, terapeuii unt mai puin anxioi daci, atunci cind sunt con -
fruntai ru o mare suferina i un material haotic, voiurrunus. pot crede rc ui el de
prux ipu care vor permitr o explicaie ordonai. Frecvent, in tata unor dovezi
pronunatnntradicturii uneori. In cazul diruricnikY-ceratitaJn. chiar dovezi arr au a
pi rut din pvupruir investigaii , terapeuii se vor agita cu tenacitate de un an unu t
sistem Dei o astfel de tenaaUftr a credinelor poale aduce umile dezavantaje, ea
ndeplinete o funcie valoroasi permite terapeutului si >i pistrrze c almul n aa
putrmaceior emoii care *r dccianeazl m tranaJer-contr a transfer
Din ir le spuse mai sus. puine unt controversate. Cunoaterea de sov ne
permite i integrim toate pirile din noi nine. descrete ambiguitatea permite un
mticnmt dr eficieni i dominare i ne permite si acsoniw n acord cu propriile
interese O chemi explicativi permite, dr asemenea, psersiua- rea >1 transfer ar** a
inviini din cadrul terapiei la tatuaii no dir. lumea de aiari
Manie i untntvmr apar atunci cind diacutim nu pruceaui scopul sau ctox- trW
expbcaK-i. a lon/mufui expbcam. Aa cum sper si cbntv un capitolul b.
* red i i ai este nrUmvmr sunt irelrvante Atunci cind ne cunoerttrim asupra **
lumhir ti. i nu a uielegeni de sine ca scop ultim, nu putem concluziona or cil ci o
explicaie rslr iwecti atunci cind conduce la chtiMbare Rezultatul tonal umiun al
tuturor eforturilor noastre intrkvTualr m terapie este schimb rea Fiecare aci de
cLintuare explicate sau mterpnrtare al terapeutului este destinat. In cele din
urmi. i acxxveze ia o pifghie asupra donnci de eh bare a clientului<
'omportmnmtiiil imitai w himtifiiurea)
l*Miin ipanpi la terapia de grup iitemzA rnmpnrtamentul uniUdv printre ret
fnai puin fulueitnn fac-ton tenptufld. lotui. In interviuriU* finale, am aflat ci on
cituri itemi lin /ic-craaM < alcforie par A ar fi apropiat numai Ir un anumit
retor ai m entei mndahtsii terapeutue (vest tabelul 4 1) Fl nu au reuit &A fa<
A cftafincia infrr imitai*. rare. aparent, are o valoare reatrinai pentru clieni, fi
achiziie narea unor fitiluri fi strategii general* druimpirtimeit carr pot avea u
valoare conaiderabili Pentru clieni. imitaia contieni Ir un remrept de oaehit le
riepopular ca modalitate terapeutic A. pentru ci augereazi o pienlerr a
individualitilii - teama fi mda menta li a multor pariu tpani U grup
IV ile aHA parte, clienii JHI dobndi de ta alii o tr aleg ir generali carr pna
te fl uttll/jtl in diferite silu.iii personale Membru grupurilor pentru poc ten i CU
boli somatice benefic iazi deseori din a vedea cum ali membri ge*lu*ira/A eficient
ci prob Ierni re imuni ** [le asemenea, are privea furu nnea/i atil la niveluri
deochi*, cit fi la niveluri mai aubtile C lienii |M .t I/H.-J-- d oluirde/e problemele
bi.uuf In conaulerare. contient au incontient. ce ar Im au ce ar giruil un alt
membru au terapeutul in ar vraf i situai* I >u- A terapeutul rate tolerant au
flexibil. atunci clirnii pol adopta, de aenenea, aerate triaitun I a i feraaMihil
r autoile/vAiuie fl il ac epti limitiriie. firi a levrvu nesigur au defensiv, a Cum i
clienii unt mult rnai api A fi acerptr nraunaortle |er outile 49 Membrii grupului
adopi trisilunle fi stilul lei aj utului. dar, unr n. ei pot asimila fi latrmtij
cufnplex de valori al terapeutului M
Iniial. * omfirir ta meritul imitativ *%te. In jartr, o iiwm are dr a eif ut* apn
batea, dar nu e oprete au t ( Itenil mai puin ale tai tfi p.*%tr-./. tratare.
nealltill fi flexibilitatea fi reaiueaiA urnd ci M tuuibinlr Im ianp**tam-i> tul lor dur
la o mai mare a rptare de citre ceilali Acrast air>Urr ifr* u i pctaft* ac iona, apoi.
pentru a schimba ax rpia despre mine fi lima dr unr in maniera dese nici in
capitolul \ ini|undu or n spirali a adaptini (le aormr nea. str ponibil a un individ oi *
cdenlih- r cu a%pe* te . ac aparin IIUI mul tor persoane, re/uitnd un amalgam. I s-f*
unt irrutalr pir din ceilali anwd gamuJ neprr/inti o mte/i creativi. o identitate ituliv
iduahati nalt tn ev ateu re (#W poale apune despre terapia ca n taior ' I te |xnilnl
ta membrii A posti tnvia mult din observarea soluiilor la care au auna alii u
pruhlrvn* iruJare ' Nu am ndoieli ci astfel dr tnviare are U* in grunjl dr terapie le cate
terapeut de grup u ex per leni are tel puin o isteirir a unui membru care a venit
regulat la grup luni ntregi, pini la sfrit. era extrem dr inactiv, dar rare. in cele din urmi,
a terminat terapia cu mari prugrrar
Vf I amintesc clar pe Rod, atit de timid. i/nUt fl MM mtub incit. In viaa a
dr adult, nu luase nit u aia ti masa cu cineva i and 1 ani intri iu* mir un grup
ru litiu alert, am fost ngrijorat ci ar putea h depiet de situaie >. Intr-un anu
114 sena, a U m i Timp de luni ntregi a lat fi a ascultai intr o uimire ticiiti. w
mit
timp ce ceilali membri inferat ionau mtenaiv unu cu alii A luat o prnoatlA de
mviare asidui pentru KIN.1 simplul fapt de a li expus JH .ibilii.iln unei

114
inter* iuni infirm* i a mbogii Dar *pu* Iw.runk' wu wliiniba' Gru
pul a Incr-put ii crark reopvunlate P rMnotai o mar- pwwaw nuif* lui
{tenlni s participa mai personal La Inii Iruri K*d v-a sim din *.e in ce mai in
confortabil >i, In cele din urmi, cu tnrura*aw mea. a deci* a* piriseotci y.ru
pul Pentru rft lucram U urai universitate. am avui jcazia A mi ditaiia cu el
de a leva on In urmi ioni ani a IntcAdeauna ou-a apu* cirt de impun* iw i
util fusese grupul pentru el l ariUa* o p vstbiUUte. cum te puteau implica
indivizii Intr-o irlate unul cu altul. >i u alame un punct de retennU tm*~ur la
rare w putea minare e pentru reawgurare pe miauri ce. treptat trupe ut m-
Ire in contact cu perManele din viaa Iul.
C lienii nu ivivai numai din observarea moduluiunciei ir cave ali ca t.
Itv nra/J cu problemele, a fi din observare* acestui ptnot \n aues* em urm*
rea este un iad** terapeutic tranzimnal, cave permite (lunik* ca. uhenur. * *
implice mai rnult In alte aapecte ale terapiei Dovezi ki acest seni pul li gsite
m faptul ci unu dm cri cinci itenu ai comp *t*mentuluj imitativ (itemu) 37, Si
Uki c alii mti JrcxAlut Itururi 4npmtb*rr. tu pot matms site u* un * pat btncficm
dm asta m a ajutat A fac la fei) a iinl cutat ca ai optulea (dm >au*scii iaclur
terapeui important Un studiu pe rari Uni dm Ctaad. a irite ci manbru
crupului Ktaalerau alentifa avea cm fund mai importani m sainlr uuUaW ale
terapiei < irul membru Imeiilcm caui membri vrmuci cu case si se idenfcifee

Rrpunsreu In ierni a htmtltn


Repunerea in urni a Umiliri sau recapitularea curativi a experienei dm familia
primari un tartor terapeutic nalt vakmzat de muli terapeui nu e considerat
lokaib In general de cei mai muli membn ai grupului Popula* iile dinar care aonti
o mare valoare acestui fade* sunt foarte wpenhee giupun pentru supravieuitori
de meni* i grupuri pentru on care au corn un abuz vetual v lentru arh membn.
turcul timpuriu al tamilin de a-i pso- tea >i ingrip v < cmturea/i ca un subiect
important
lotui. Dptul ci aerat ta* te* nu rstr deseon indicai de on mai mute mrwttwn dr
grup nu trebuie si ne surpnndi. Jcoareie el ipnvul la un rmel de con fttroh/arr ditent
le cel al faeton W* explicii cum ar ti catharsasul sau urover calitatea Repunerea in
urni a familiei devine mai mult o parte a fundatului general {*e care grupul istr trlit
l\vmi terapeui v<* nega taptul cft tamilia primari a tieclrut mrnibru al grupului
este o tartorni itemiptezmu care ban tuie ala le terapie de grup Evident
experiena ctimiW in tamiha Int dr on gme va influena intru mare mnui natura
dtstoraumkir mtcrpersonale rolul {te canr ei fi I asumi m grup f< atitudinea lai de
lider grupului
lYntru mine exiti puine fndoseh ci grupul de terapir rrin
ameaza tam Iu i'imur.t FJ a1iHMM/i ^a o maini a timpului
aruncnd itenfuileva de mit napoi fi evoc And vechi
anunuri i sentimente adnc Vntipote I> api areal fenomen
rrpre/inti una dintre cursete maoce de putere alr grupului dr
terapie In ultima mea ntlnire cu un grup nainte ie
deapmrea pentru ur an aabatn un client a relatat uimitorul
v ..lta pRxa mtr-o cltnm lunga fiu eram cu un grup de oameni. Ta
t nr-a lsat o barc de in e metri, dar in lt* .*.1 m Ime pe mine la crm, ba dat-o
unuia dintre prietenii mei 91 eram fu rum din cau/a aata" Nu est* locul aici <0 div ui
in ntregime <u.e*t vi* Eate suficient *A spun ci fatal clientului pAriaiae familia
tind clientul era tnr i,
tlupA SIMM. II liMM> ti fi* Hruriiuil d* un frilr mi rnrr <_!inlul a spuu ci
era pentru prima dat rnd * f.iruiuu< la taUll lin dupi am buni l'vmimentr- 1*
din grup plecarea rnea, locui meu luat de un lerapetit nou. atracia rlien
fu/ui (a|i de iolrr.ifeuU, resentimente! tale fa de un alt membru domina tor din
grup toate 4 porniser concertat pentru a Ire/i amintiri demult adornut ( lienp
repun n w eni, bn grup. stenarn vet hi din lamihe >1. In lera put de grup reuit.
experimentea/J noi ranportarnentr >1 *r eli>wrra/ de rty IuriJe familiale rigide n t
are au (ral in. aiurii mult timp

Iv^si rreti < actele tenori ne aurit importante in privertul trfapeulk . o alt!
ntrebare ar fi dac grupul trebuie ni wr lim ah/MMM explic ir anupra lor C rrd * A
nu, din rvMirnenf te .H r*l pn* n i"tr o p.ute a pregtim intern*, in general
ilrtitKMi <A, a membrului de grup S* himbn inspire ale fiempr* hvr aaupra tm
utuliu apar datorit vitalitii .% tiv ifpt prezente nu prin o tnvcx are >1
interogare Ine f a spiritelor trei ut ului A>ium voi di* ufa in 1 apilolul h, eoali
multe motive importante pentru meninerea unei h-ali/n onJtnrior \ fromniltr/i
M'pofrlvif pe oamenii arr nu nuni prezeni, jw p.irtn(i MU trap. p** leridm|rle or
dipiene, pe rivaliMp fraterne. je dorine parii ide In - arnni s evii >i ni nrgi re 4
J ta tea grupului a (eforlalp membri a esfwrieti vie in a. 1 91 ai um

Factori existeniali

t alegoria factorilor existeniali 4 fiat un gind tardiv mpreun tu colegii muri, am


< utwtrutl iiiHlmmmlul tj sort CU tiiwprr/n r fa ton nuijor Pirra e*
eleni, pre m, dar ceva lij*sea 'entUnentr importante reprima Ir .tal de 1 I ierii .II
91 de lerapeirp mi he.#*ser reprezentate. astfel MM.II am adugat un fa* tor onsMnd
din a eti c lin 1 ftrmi

I 'wt rei iinom ii viaa rute uneori imont t 91 nrdrr.ipt 7 *1 ret unoa* i. ir rele din
urm4. moartea i unele dureri ale vieii nu piiI h evitat**
1 a m unit* 4. mdi/eront t It de apropiat nuni de ali oameni, tot sm,;ur trebuie
HA nfrunt viaa
i a rni nufnmt u problemele fundamentale ale vieii >1 morii >1. .isttcl a MI

IriiKk viaa mai orwftt 91 vi fiu mai puin prin* III trivialiti
'.a invit. IIMCI.* din tirm.i trebuie si rru asum n-.ptinsabiliUiUa pentru telul in > an
frai1- . indiferent . at.i ghidare si ial suport jwime* dt la . eilalp

In acest ctuater sunt pnwnU* ctt'va lne pf'jb Iernatice seapanaabiliuiUii


i/olarra fudamentali. neprev AyutuJ >1 cspnaiU* xislene. necunoatere* imw
ulitln noastre >1 consecinele care decurg de aici cu privire la eiui in care trim.
Cum si etichetezi aceast categorie7 In cele din urmi. cu oarecare cti
are. am -(abilii denuuuxc* de faeton rxnimmb, uiv*-mr\rd taptui e *
aceti ia lori nuni legai de existeni de confruntarea rvjastri cu cundiui
umrul o confruntare care tw aduce La cunotin adevirun cjoatcniak-
fcpw naorta- lltatea. libertatea i repcjnaabtlitatea de a construi propnuJ
pftmsid de via. molar ea ce decurge din a fi aruncai singuri in existeni i
ciuta rea unui sens ai vuiii, in ciuda faptului ci auntem suficient de nenorocoi
pentru a h azvurui mir un univers firi un aena intrinsec
clar ci itemii existeniali ating corzile sensibile ale clienii ce. i muli
mda i unu dintre cei cina itemi ca avnd o importani cruciali pentru ec De fapt.
ntreaga categorie de (actori existeniali este deseori nalt cufcat. peste mir
dalitiile de schimbare evaluate nalt cum sunt universalitatea, altruismul, re-
capitularea experienei din familia primari, ghidarea, identificarea vi inocularea
speranei, (ternul bU, Si Inuif ci. In cele din urmi. frrfaor fd-mi Mim
rmptmembdtiaiei pentru felul in care Iritat, indiferent ci ghidare pi ct suport pri-
mesc ir /a i filalfi. a foM cutat al cincilea din cei aizeci
Acriri drscopenri sunt prezentate de ali cercettori. Ftntarr pruMCf cn*-
include n lutegvne extuieniaU rapurtrmzi ci >ubtccu - luatcJ acea catew*nr cei pu fin In
prima fanuitate De exemplu, in unele studii asupra unor grupun de terapie
desfurate in nchisoare, in spitale de zi, in spitale de psihiatrie tu n grupuri dr
tratament al problemelor generate de alcool, categoria existeniala este situati in
primii trei faeton Dr asemenea, factorii existeniali sunt centrali n multe
intervenii curente din terapia de grup pentru pacieni cu boli somatice gravr * Un
grup pentru femei in virat a aezat pe prunul loc factorul existenial. ca i un
eantion format din aizeci i ase de pacieni dmtr-o* secie de akt*jiici %1 ( rea
ce reunete aceste populaii clinice divergente este contient* xarea limitelor
imuabile ale vieii (unite de timp. putere sau sntate Chiar i In grupuri
conduse de terapeui care nu concrptualizeaz tactoru existeniali ca relevani,
acetia suni nalt valorizai de membru grupului
hale important si acordm atenie datelor bvident. factorii exister.uali m terapie
ment o consideraie mult mai mare dect primesc in generai Nu e o ntmplare ci
aceast categorie, introdus mai trziu, s-a dovedit a fi att de importanta pentru
clieni Hac tom existeniali JOAC un rcd importam, dar. tn mate msur. iwimnu^nit
In psihoterapie Nu cvist o coal specific dc pi- hotri apie existenial, iua un corp
unic acceptat de veoru i tehnici existenii le Cu toate acestea, o proporie
considerabili de terapeui americani ipeste lb% Intr-un sondai din 1903 un grup la tel
de nun* peveum ori psihanaiitK consilier c au orientare existenialist sau
cvisteniaiisi umarnsta * O pro Hirte similari dc terapeui aonaon de grup. indui
intr-im sondai din C au dcvLirat abordatva existenialumanist ca modelul ce
sK

nrt'kvi col nun bn te- rapia de grup lontrmpuran M


< hliir *u terapeuii am dc*r.t nominal Ui altor orientri un dwnrt
surprinzi 'And privii m.n profund Ui ffhnicdf lor i cJmctci au orufnlarr rxmten-
UcdA Muli terapeui dr or ten tare psihanaliti li, de xrmplu, evit inferior
II, tn el m.ii bun caz. ignori o mare parfe din teoria < UNCA i tunaidni in-
Wininw autentici client terapeut < u un element mutau v I ernpiei **
Si rcrfinrrn ci teoria rtaajci pwihanalitk J r ba/eaari euplicif pe o Viziune
inaieriaJtnh) a ruiturii umane Nn eife pn* ibil i l nelegi j** deplin je Prrud firi
ti IPI in conuidmJY UuaJiUitea a fa de roala lui Heifnholfz. o roaU ideologi A
te a dominaf onorlarM in general i pe cea mrduall veni europea ni in ultima
parte srailului al XIX-le.* v Aceaati dnrtrini mainr ci mrt. ft mfelr umane,
iiiiterr na t urna pirllnr rvantrr htr determini!, antivita- list i materia li*t
(Vnceeni i explice aupenorul prin Inferior)
Frrud nu -a ind-pirtat nu im lai de actul pnatulal i mple aulr vale j*m-
(rii natura umani Multe dintre formulrii- Im greoaie (dr nurmplu teoria du aii a
m* tindelor. teoria nnarrv.tr ii i trarvtfr*rmJru energiei lib*diruU-) erau re
/uitatul neiru etate* im m iri de a In adra omporta meritul uman in regulile
helmholtziene Acraati abordare reprezini o definiie negativi a at*ordiru
r**frn(talr I tari vi imtii m%tf xtonafi de mcxlul In are vi drfmrtr, 1.r i
nrififi ii i ev a lipvrte, c .1 nuntern rnai mul d- Al o urni te |*iri i *1
trma omite unele < arac ferit tu i centrale an* ne fa- Mirteni uni ar fi VO|MJI.
n- I M fi*ibtJttatpa, crvinibilitatea, voina, valorile. * Tirajul, pinftil , afum 1, in
acel grad. avei o **h*.it*ili ta te r* imteniali
fmbuie i fiu atent 4 nu alune* je a -te pagini t A nu ftliae/ Intr o ali
arfe Nn extr litrul sui panini dtm uta In profunzi** adnil te nderui(i eo tenial
tn terapie Trim>t cititorii mterrxai Atnr cartea mra / tr.tcntis! /Syifx Matljpy^ l i
lire i elelalfr 1 ri ale rnelr c are portrett/ra/J ahordarra hm- A in i funie. /jtrrv I un
utmncr .* When Nirtzachc Wtpi** Tht f oft of heray * Meni rm/ <tmf thc Meun mg of
lift* i Ihc hnn'nhaurr ( urc IVntru moment, nlr %u Hi ienf ,A ohwrvAm ri terapia
rviatmlali nuxlrmi ivprrnnl oapl. a..- a Itaii tradiii fWoaoHi e contopite Prima ente
tilnfaritiviU IfbmsphiLmiphw ffiloxo fia de viai au antropologia fil*oft 4). i a
doua rlr metiMloloy?ui fn*mr nologm. o tradiie mult nrwu ret enti. al ciret pinntr
rxlr I Imund I IUUMTI, cate Argumente zi ci domeniul propriu dr tudiu al flintei
umane etr i*-!* Cort tnna Din pvmpacthri fenomenologic i, fntrirgrrra are 1*
din intrrior. de st era trehme punem inlrr parantr/e lumea naturii i *A fim ateni la
eijw rienc interi .r., care tnte auhama acelei lumi
Ahmrlarea terapeutici pimteniaM cu a centul are-1 pune aaupra *1x1
>iienh/.ini morfit, lihertili, i/oliru i vrcifMiliii vu*n a foat pani m rnt mult
mtfi acceptilitli pentru romuriifatea terapruliri eurnpeari4 d it pentru c ea strunii
ani t radiia ftkaiofici 'urnH*ani. graniele get grafi e i etnic r i o mal rfiiin
familiaritate eu limitele, r1/homl, moartea i incertitudinea ciratmri au fnvndzil
r.inprti hrea influenei evixtenialialr Spiritul amrrit an caracieh/at pefft
expmuuvftate. opHmmrn. on/ontiiri nelimitate l pragmatim a tmhriiat
pozitivismul tnifk proterat dl* o mt-Usfize hx-udun nmcmwcwXk sau de b
havuirismut mpinf. iupfr rmnal (nudsi puUntiK).
In timpul ultimelor patru decenii, a e^u-tat o d*-/vikiaf- maturi In psiiun*-
rapta americani apariia a ceea or a apiro si I cunoscui dwp* a ueu. tora in
psihologia amenrani (dup psihanaliza famdiani behavyjnaanu? wat>u mani
Areasli fri. deseori etichetat! drept ^et-wtimiaU" IM ..umasunti' e avut o
influeni enormi asupra practicii terapeut** modeme
Cu toate acestea, notai ci am ficut mai muH dect si importim tradiia
existeniali european!, am amencanizat-o Avtfei. de>i sintaxa ptahuMpe umaniti
este eunvpeanl, accentul Nou l-umi este tncorxfundabnl Europenii ar cocv- cent rea
zi asupra dimensiunilor tragice ale existenei, asupra Urnitelor, asupra i"nfntntirii >i
ronineni amintiii determinate de ncertitudiru* si netuni Psihologii umaniti
americani, pe de ali parte, vorbesc mai puin despre lunile i neprevi/ut dect
despre potenialitatea umani, mai puin despre acceptare de t despre <
i*tfttrnti/are. nui puin despre anxietate dect despre expenen* rU* dr vrf >i cele
nreanirr, mai puin despre sensul vietn dect despre auto- reali/arr. mai puin
despre apartenmi > izolare fundamentali dect despre I u < rila Ii >i ntlnire
Hirwtnelrs. a turul cnd o docinni fundamentali are un numir dr postu late
>i aci mtul fie .iruia este modificat sistema tic intr-c dmxe specifici, exis- ti
un nsx srrnniti ativ dr .imaturare a ductrmn originare lntr-o anumii mi sur.
asta s-a >i ntmplat, tar anumii psihologi umaruti au pierdut contactul cti
ritii inilr lor existenialiste >i au lmbrii>at un scop monolitic al nitntctu-
li/irti. cu un srt asortat de tehnici rapide de actualizare Aceasta este cea mai
nefericii evoluie Este important si reinem ci abordarea existeniali in p- U
terapie nu nle un xet de proceduri tehnice, ci, bazai, este o atitudine, o srrv
\ihilitate tai dr adevirunle inerente condiiei umane
Ier apia r intenia li este o abordare dinamici. bazai pe ncbmb nridirma-
tn existeni Mai drvnsi, am menionat ci o ahoniair . dinamici* se rrterri la o
terapie cr prrsupune ci structurile pnfunde ale frersonalititn nchid lent In iimflkl
una cu era lai ti i dl (arrst punct este marte important) tortele respective exiti la
diferite niveluri dr cnntrentizanr intr ades ir. unde exiti in alara atnpuhn
untiinei. liar ce *e poate spunr despre coninutul luptei interne* Viziunea
existeniali asupra coninutului diferi flMfor de a celorlalte swte ne xlmamti v I te
exemplu, o abordare clasici analitvi se adreaeazi luptei din tis- |mlsiuntle tunda
mentale ale individului (pnmar sexuale 91 agresive) si me diul care trustnra/1
satisfacerea acestor pulsiuni. Alternam abordarea psihologiei sinelui ar acorda
atenie eforturilor individului de a menine un sentiment stabil al sinelui, ca vital t
puternic In contextul urm relaii rezonau le sau de dc/.imigirr cu obiectul inelul
Abordarea existeniali susine ci lupta supremi a fiine umane e di cu .dalele* existenei, nelinitile ultime ale condiiei umane
moarte izolare kt beri a te <u lijs de sen Anxietatea apare din conflictele fundamentate din hc

i are fie4- (I) n* dorim 4 inritiniiurit m niiUin >i. tuluri suntem <ofi*>t leni dr morii. (2) dorim mieni
aiructur 91, lotupi. trebuie % ne ton n uiiMiii cu adevrul ci niiiilem uiorii propriului puteri de viai. iar
credm frle IUMSIM' ju pritpnui Intern neuron! aunl re*p<ifm*bilr pentru fomua rrU- fAO <ub IKK ir&u*
Nwhht, olul. Istmul, (J) domn tufil I, pium Jr, M fim prlr Jmlrun inlf>*K nui mare. mti exprimentifn
prApolia de nrtrrcut dinlrr mu >i ceilali, HI |4) untrm hl/ife in riulnrr dr am*. mm .! Intr-O lume rare nu
an- un mm intr marc
Itemn din (J -utrt care au aht corii smintii Uvr In aubmiJ parUcipanp In studiu rellecti
unei dintre atente adevruri durenimoe tleapre raiatmi Membrii grupului MU realizat c etisl.l limite
In ghidare* |i suportul pr tarr Ir
pol primi de la mlalfi 91 ci reipviMbiIlInlii ulhmi pentru conducerea propriei vtei e%te doar a lor IV
.isemene., au invi*I ti. drj *t h aproape de t eilalfi. emul un putu l diru olo de care nimeni nu puaftr fi a<
nnip.mlat ei j*ti o singurii##- ltintl.irnrnf.il) In riN*ni. tv trrlnnr privii in laA Muli clieni an inv4|il
oi ar <i mir imit- cu limitele pi mortalitatea lor. ar ftul o m arr ian doare >1 mult < urai Imptarrm u
propria rvMwtrtr Intr o manier prohin! au imtu 1 le permite HA vdi nelinitile totul imr dmtr o penfrttivi
dilrnt le permite %A bmnah/e/tr banalul
LkmrfOri ignor.Un at entr dalun eaistrnialr. pini tind rvrniriMmlrlr vtril rue mu sensibilitatea la immput putem
rapumlr la hoaii. doliu 91 traurni 1 u negare, dar, in 1 ele din urm. impactul a< enint evenimente 1 r ne nufif i via ta pmte
t rea o hrrpi. des* ht/ind o oportuftiUlr trrfeutKi cv poatr lalah/a se htmh.m ronatmrtivr in ruti Ininr, In relaiile
pt In relaiile u vu|.i n ilenei al t*
4
IMMSIre

I >upi ierr edine de terapie integra tivi dr grup. femeile 1 u 1 atu rr tir un in tt*hu in* ipten triim* mai mult
optimiam. nsirfatr 91 dr*mr mai aci/u Ir, p, de .izmene*, au auna la < otu Iu na ti boala .1 1 nntnbuil po/illv U s ri le lor. Ui
fc1
indo le m pl reordooe/e pru iMiU- de vuii In piua. au prezentat o* Adere aetnnifh tivi a nivelului urh/olului.
hormonul dr ilim * Membru unor unitei dr grupuri ir suport put U i n l i . 1.1 pilm. emoional 91 In-o Iu*
a re/uitai al 5upnrfulm grupului vaUiri/Aiul arigaarc in pmv*. aule vtru (vr/i capitolul I S>
( ursul terapiei ShrfJn, n t l ten li 1 arr la aiArptul tratamentului a *rIn tal llr mu 'xiHtenuilf din (J-anrf ca rr*p Mafriil tir progrrarlc
-ilr iu Irrapir. Iu trra rA multe <1 mire a* mir putu t

4 An ila o fH'rprlua auAcmi In udrntd Jr 4ui*f * 1 p 1 in. 1 Ar am m pU'^ea Ar Aepo tf uiHyunHah lipul Ui tina p nepiO* rn
^mUrur fiert pentru tur fiu umwMtU nat 0 eau A mimului fntr n rUinfU mUnmJuali prrlimwd grupului u lamiai .w Im
mod rt prlai .Nu hu ce m prime/'
5m pulul liemvperi le ce ar referea ruh t 91 Antum r * nuli piingert eru in. adniti Intr o liiumr Ar anintu u afn am uitat p In 1 utinA
Uituci m fiu Intelrgeu ru* 1 r ei prfrc
120 Inrtn 0 Valoni In, Moim ImsU) - VUt io palliotipla ia trup
e

ata m oi in grup nu putea tndege de ce anlalt aau aii de


ne.utirramu e eu tk ce taft renden pai ahte de c enverne. de ce
mira In reiaii tcxunU mmnchmir tmu de ce idadun aii de mult
terapeutul
In grup. Shrtla era piactmtaare p abmdui preda tibu Inmute de
e rutei tom, ioana mo rem de figuri din grup. cutnd imiteu cu
prumrr m caen ce crdotp nueaau t a&ammu. Lea dupua ui faci
aproape once pentru a etnia t-* apenarte pe ceilali p. eventual.
i-i tme prtete de rn (Htneineie*. U ndeprta pe cnUlfi. nu pnet
fue, a pem pUctnrali ) SoeiUi te afn Intr-o retragere crvtuc din
tnad. toe grupul a ncercat nrif#ritr apnqncri pentru u opn atouat
retragere. Jeucopermd c Smala ar afla intr un mm de mwi^mrrr pe
un-J e- um In urul Uu
Nui un progm nu a aprut pn cnd grupul m* a-a opea din s o
bucuram pe Simia, din a o fora W umalueze. td Uudtrze. ai rene
articole, ii-n plbtvm r facturile, ri-m cum pere haine, ud re
ingrtpoar, indemnnd-o. In ocJmmb. td or ndrmc in bamefocmle
eecului Ce era acolo. In eer. att de reducttv p att de
reeompemant > Drotul ie cum M dovedit* I secul o piatra tandr,
protejat, fent de decizii Idealizarea terrea meiumt nrvp A fuiorul
era In n tenor ti ytta riapumunie Sarama a in terapie era de a deveni
Jin ce In ce mai alai. pn In punctul In cort terapeutul nu muu
pulen.
fcnaak de buni * ml tat. t-p menin poziia regal
Un rurmment ml* a avut lac atunci citul i > mrit un nodal Limtmtu
anim I < me o trupa* pi. mat trziu. In acta u. a venit la grup. hui
ateptnd cu Urne. In cele Jin urm. au dovedit c nodului era bemgn) *
rrati nm fuaae att cm apompe de perena moarte p am
epatat v pe Sbeda rd plonjeze in imgxnMwtm terAani pe
ame o trina fiml ikm tipuri de un gu rtate ungur dinti
primorimt. cxmtomtmi. cm la ie Kimfr uniat In o cu pilind.
p o singurtate tociai. o vumpocuate de fi cu
Singurtatea wual ente obinuit H te ponte lucra uor cu
tu in raprula Singurtatea hizal rate mai antum mai camuflat de ne.
mat rar nfruntat Unevn grupurile foc o confuzie lmtrr cele dou i te
udue atu dl irnJete unguriUtea hazard s unui membru Ode. aa cum
Shetia a toraftw Hi man U. MU nu putu fi SkuiJ rd drapar nu jante fi
rraotvoti. mmir ft doar cumoacuU t. Im iele din urmi. mbriat un
porte miegmli A cxntmei
l >upi mom. aproape immlmt. Shrda a uJnmbat A umtegrat pri,
tcmdmu armui: dm m vuii A Irueput td ta detun t zi preia drum iurtu ei
A tpnea .aud d ftm arte tu timpii' iudatem de
mult piimgerom ei tmfinii) Mm mult evite

spmtrul ungurdtdu rtd d Im^cnaae di


exnte pnn a i detuni. prin perpetuarea mituim d ar trebui ti pentru OL
cure ar mummmtt a .an tr fi aario pentru an .mrnnahu alegama ta h- Ior
tai ca impiu ungurute t. ap cum Frvmm evadenfm cu mmktmrp ta
umdt m da liberi*ir. Itbrnalm ne mime mm midii dm-i N. .

h rw inluarvrtn din nou U tabelul 4 1 Ni analixAm itrrnul bfl. pe cure att


de m u l i clieni 11 utueazi U un nivel ridicat Si tnxdt d rn dm urmi frr huit sJ mi
asum mptmrniMiUtfi pentru frimi In are trtem . indiferent .ti Hulim i cit Ufhrrt pttme*. de ld
cttUlfi Intr-un anumit seni aoe*4a estr un taxnoi c*uun dublu in tfrafia de grup
MrmbHi grupului pnt inva mullrdnprv
< UII *id r*laflom/* mai bine*, cum 4 ajungi U o mtirmf.it* mai marr cu i
arlall, rum si oferi* ajutor pi cum *4 varA ajutor ti In crilali In *< rlai timp,
ei dr*- mpwri Jimilr'Jt* intimiti** Invatd ce nu pot obine de la ceilali ('ti* o w*
a*pri,
1
*' roocliu * .itjf l.i diaperare, cAi 91 la fora Nu poi privi IM vwrr fimrir mult timp.
iar Shniii. In multe ocazii. 15 plerav privirile* pi rvif.t#* patrna I tor a fb*t
inftofdaauna < apabilJ 4 ** n loarei la ea i. la nflritul terapiei, fimv
rhimhdri major* in ea inaAi
Un concept important fn treapta existeniali r*ir ci fiinele umanr pot rr^ la|
iont CU nrlfni^tilr ultimi* alr exiatrnei In una dintrr cela doui modalitii jnmibile*
Pf de t partr. putem rrpnmi uu putem ignor* mtuaia dr viai In care ne iflAm,
triind erra iv I leidegger numea u/farr a fiinei * Srtat pr cod* ilian. trfUm mtr-o lume
a lucrurilor, n ocupaiile cotidiene; tirilrm .|t*trbii In pomviiali. tranchjlizai,
pierdui In el", ninlern pn-orupai numai dr Irlul in rre tuni lucrurile IV dr ali
partr, putem mata Intr o atare de drphnJtate a fiinei. o atare In care nu ne
minunm de felul In care aurit lucrurile.1 pentru c aunf fn areanti atare, tinlrrn
contieni de fiinare, triim autentic; rw cu- prinrlrm poMibifjfitlr i limitele,
auntem contieni de refM*n*tbtlii.teu ie rare o avern pentru vieile noaxfrr
(Prefer definiia jw care Sartrc o di reapon iaht lifit: M fn re4prin*abll fnneamni
*J III tnronle%rabtlul autor al ** )**
A fi contient de propria au toi Trape. IntT o atare autentl A *lr Icplmitatr a
fiinat, oferi puterea de a a tumba fi jerana ci propriile a tunl vor avea rta
de f Aatfpf, terainitiil trebuie ai aiun Ir o atenie nn ta li tai lorilor are (ram
pori o peraoani din modul dr existeni cotidian In 1 rl autenh. O a%itrl de himhare
nu ar priite reali/* doar prin eforturi. trngind din dini I xxli am* mite
experiene zguduitoare idearon numite in literatura filj*ofi. i Hn|anm le limit*'),
rare du efi* 1 ml pe < tnrva intr o tan- Je deplintate a fiinei '*
( * rrprrunl extremi u in fi Im rea Iul Shrila CU o pMihiU lumoirr nu ligni e*tr un
bun rremplu de experien limiti, un eveniment ire adur pe cineva, dintr o dai,
InaHti U realitate l l ajui a i ierarbi/e/r nrliruh le dintru enper MvA adecvai ( u
toate armtra, rxpen* na extrem apare In a tama H*I naturali numai rareori pr
patrumul unui mp de terapie t un Imn lider ginete alte cil dr a mtnidui c a eti la
tun A* rutul i frv ut pua pe te rapta dr curi furai oferi o oportunitate rx. rlerit.i
firitul intrev/ut al grupului fsau din airalal motiv, trrtpu individualii poate fi utilizat
de lera peni pentru a ndemna clienii ia In rcmaidrrarr t alte hnaluri. tiu luxiv
miHirfea. i ni re* onaider* mMIul dr mbuntire 4 calitii l atita< iei vie iu n
timpul rimiM In aerat domeniu. n Cara interjmonahii t existenialul or interne* tea/i,
clienii ncep ai i puni ntrebri fundamentale (r alegeri fa n relaiile i in om porta
menhd meu7 Cum dore* ai fiu c\in*aM ut de
unt cu adevrat pre/ent i implicat In aceaatA relaie *au imi admiruatrer. inaiitenhc relafnle
pentru a-mi reduce anxietatea* mi pani de CM ce acraati persian i,r** nevoie de la mine
aau iunf motivat de un autotnterea limitat7 6
Ali lideri de grup fnrearrl 4 generez* o wpvn* rrtrvnvl vmUzfcnd o
formA do terapie existmiU do yx Pnntr-o vanrtivr Ir Uriwua. iriceari 4
aduri (irnii la margine* htwiiui l>*i?rnipu am vlzut Udri
car
ncepeau grupuri do dezvoltare pervmaii cernd dimRtor s-*i n^nnmA
pnul oaK.if Ali lideri prt ini rpe pnn a lo cere cne-mbnior s*ti dtaonrao
tirua vioii y U marrhr/* po w poziia momentului prezent (^fct le departe
do iut> tor*' C Al de aproape do moarto? I >ar capacitatea nravIrA do
notate 9to enur mA, y uni rare grupurile an? pmevmrazi. caro mi
aluneci napoi, ir> neb- n>ti rnai puin irapAimAntlUan*. Fvertimrnftrle
naturale caro apar pe parcurMd unui jrup boala, moartea, ncheierea y
pierderea pol druncma grupul dar ntotdeauna tem p rar
In 1974 am ncepui ai conduc grupuri formale din mdivtzj caro trhimu con-
tinuu In mijlocul unei experiene extreme ^ Top membru aveau o txialA termi-
nala. n general can'tnom metavtatK . y erau deplin consbenti de natura y tro
pi atilr bolii lor Am inviat mult de la aceste grupuri, mai alea cu pnvtro la
aapra telr fundamentale, dar avunae. ale vieii, caro uni tai de frovqw ne-
glratr In p*uh terapia tradiionali (Vezi capitolul 15 pentru o descriere deta-
liai a M -.tui tip dr grup y a aplicaiilor curente ale abordini suport -expresiv*
in Irrapta de grup )
Reflectnd nrtniapectftv la acel grup mipal de terapie pentru paciente bei-
nave tir cancer, U-H in evideni multe caracteristici Membrele erau pmturvi su-
portfv* una cu alta y Ir era dr extrem de mare ajutor sA fie astfel SmguruL dar
nu trl mai immrtant. brnefk iu al acestei atitudini supori ve era d cdetr aju- tor
fi. rr* ipnn . \A 1 prune.* A SA fie utile altcuiva le evtrAgea dm morbida Iv
wrf*r de tinr y le dAdea sentimentul ci au un scop y un sens Aproape fiecare
|*ersiaiiA cu o boalA terminali cu care am vorbit a exprimai o profunda teamA
de mubiii/are neautoratA nu numai sAheo povara pentru cedata sa im
apabiLA A xr ngrijea* A singuri, dar y sA fie netotu&itoai* y lipsita de va- l.Mre
pentru eiLilt Aturui viaa se reduce la o supravieuire tArA sens. y m- ilividul
cautA un sena In interior, mult mai profund Grupul a irient acesun temei
oportunitatea de a gisi un sens in afara lor: extinznd ajutorul la o attA jeisani.
avatul griji ilr irleialtr. au descoperit sentimentul de a avea un scop urr atat de
dr-. * Apuse retUxiei introspective.*
Ai rute abonlAn. ante cAi ale autotranacendenev daci sunt Nnr urmate. |ug
trefle aetitimentul propriului sena y scop. y prvipna abilitate de a suporta eea
ce nu jniatr h tt himbat SA giseyi sens in aa advcrsiUu poalr fi ur eveniment
tramlOCtnator nCu mult timp in urmi. \nrtzaiche ana ,lWa d* pui dr acel dr iv* al
vteu. tr impact cu apiwav onor
A luat clar pentru mine ty demonstrat de cfiwUnWMOd ci membrele din acevt
grup care plonjau cel mai profund in c4e insele are ar confruntau

6 Tratat ia athatarapta ia
* Natura trtn**all y uiutrmalA a axsto nriaurn rsMnhaW sar eAntatt a viiway. In
yWfKutu Ittllri. m acum AH) dr ara AdiraMu^e rtuderado aii HiftH h y* IM ni nu ntni
pmiru mim. cina m pite* II MM suman param am a- MM > daca M. um aiuit. i AIHI

1*1 nuii JpM'hiii i ferm cu soarta lor. im^u intr-o mialitate de <*x
ateni mult mai tn^piL s Pmwpactiva pe care o aveau anupra vieii era radical
modificai; devierile intona.venfr. triviale ale vieii erau vAzutr aa rum
erau. Fobiile lor nevrotic* s au dirninuat Apreciau mult mai deplin aapei tele
elemcntarr ale vieii: ik.hifiih.ifea anohmpurilir. prtmJvara im ull, Adere* fi
unselor, iubirea pmentru eiJ.ilp in locul reaermulru. neputinri i rratrlrtllor,
unele mernhrr au IrAif un mare entimenf de elibera/e i autonomie
Unele chiar au vorbit dewprc darul cancerului, ( era cr cor voderau Iragr
nu era moartea prr ar, ci faptul A atlmarr cum ai triiaaci deplin, numai du|*J
ar hiarier4 ameiunate de o hali fravl Se ntrebau (iaci era pualbtl J-l nvee
mai devreme pe cei pe an* i iubeau anuti In ie MU dafA ea putea li Invia Ui
numai m extremI iei actul morii in firie viaa, rate poaihtl ca ideea le
mttarhf d revitali/e/e viaa moartea devine un coterapetif are mpinge In* inie
opera fmihitUrrapiei
O poi face ca terapeut in faa inevitabilului/ C red ci riafuimuJ * */U In
verbul a fi Facei prm a h. prin a fi amin, ni clientul Prezena iute un agrnl Ir
ajutor, am una in toate forrrtelr de terapie ( liroti care pnvnu rrtnnprrttv teta pta
lor rareori (i iimwlt * interpretare dintre < rlr w are le ai dat. dar inlnf Jeaiina
i unintenc prezena vnaatri. ci erai a* nln. u r! V rrr muit le La le rapeiif
pentru a h altun de un aatfel de grup. iriai ar fi o ipnrri/ie ai nu I %r Lltuie <
rupul nu r*M <lin tine f lenaj wutol) i ri (muribunzii). nr* aunJetn * n are
murim, noi necnali/Am in faa oridiiei noaatre ci nure In ar tea mea ihe f w/f
<if Jherary HIjgerr/ i cel mai prn ia MU trl mai reuit termen jinitru relaia tera|
eiitn i ar putea fl Invar Ai tir drurn". Kt iun danii nule le ani. Si laiinilMirr
uger* ri ar trebui ai ne numim linul pr altul Invarit cir Mifrrtni~ *
(.nipul dmumatrea/A Nnr emul dublu al i uvinlului aparte mmlni aru rafl.
inguri. aparte fa\d de. dar. dr a ar menea, o ar te din Una dintre t lirnlrlr mele a
formular elegant acra*ti Hituaie. ilrn rundu ar jr ine a o bani. in guri. In
ntuneric ( hiar la i nu avea unIr ai ruinr ancora, era H*IIII Ir I* mntc r
ai varii luminile de pr alte vaar. rare navigau In a* eleai ie

VjJoarti comparativi a factorilor terapeutici


diferene Intra punctele de vedere ele clienilor >i terapeuilor

( lienn i terapeuii uni de acced < u pnvirr la crem ce ajui in put) terapia
le grup * OrrefArtlr are ornari rvaluirilr i lirtiilor i ale trrapa iiL< unt ut
tnictive Mai reinei faptul d puni trie dr vedere public atr ale trraprui hr cu privire
la ana facturilor terapeutul unt In mare mauri ainularr la ton lr*r pc ana i am
des* rw ~ [Jar. binefnel. lideri Im roli uieologi. e diferite vor valon /a literit fac
toni terapeutic i. det *e aaeamini In relaiile Itu terapeutic* n
Inrtfi D t*kim (Cu Motln Iwvui - Iratat 4a

134

Datele cercetinkw ne spun cl terapeuii & clienii diferi m evaluarea iadurilor


terapeutici de grup. Un studiu U care au participat UJU de membri de grup.
spiUliut)> in ntare acui i treizeci de terapeut! de orentir '.omports- mentali
au ari ta t ci terapeuii si Uentu diferi semnibostiv in urduruirai lac litrilor
terapeutici Terapeuii au acordat o gieuUt *maderabtl mai mur oferirii unul
mrxfel fi expert menin comportamentale. n timp or membru grupului au
valorizat mai mult ali faeton auloresponsabilitales, nrfegewat de sine ju
universalitatea 79 Un alt studiu a ari tal d grupurile pentru akuufeu au acordat
faeton lor existeniali un rang mult mai nalt dect cel acordat de terapeuii
lor. Clienii care fac abuz de substane au valorizat nelegerea si res-
ponsabilitatea personali, ceea ce nu ar trebui ai fie o wirpnx Aceti factor sunt
pietrele unghiulare ale grupurilor n douisptezece trepte.
Ckldzad de brfeai UIV-pozitiv, tratai in grupuri de terapie o.grutiv-cun-
portamevitali pentru depresie, cu durai limxtatl. au indicat faeton mpeutoa
hierii de cei indicai de terapeuii lor. Membru au selectat suportul social oo-
e/iunra. universalitatea, altruismul fi factorii existeniali, in timp oe terapeuii fin
acord cu y ala lor ideologici) au considerat restructurarea cognitivi drept agent
imitativ '
( ) aixfert! extins! asupra grupurilor de terapie din nehnour a mdicai d
deinuii erau de acord cu Inimi de grup cu privire la importana invtru m-
Irrprrxi mair. dar acordau factorilor existeniali o valoare mult mai mare dect
ierateun lor A>a cum am spus mai devreme, victuneie unui oval m terapie de
grup. acord! o valoare mai mare factorului terapeutic ai repunerii n reni a familiei
.**
feste ineirt ca terapeuii si fie ateni la aceste divergene Dezacordurile tllrnl
terapeut cu pnvtre la copurile fa sarcinile terapiei pot deteriora aliana fervapruta i t
ATMU problem! nu este restrns! la terapia de grup Discrepane c lient terapeut iu
privire la factoru terapeutici apar. de asemenea, n pssferv irrapia individuali Un
studiu extins al terapiilor de onentaie psihanalitici a dcsuipmt ci succesul terapiei
este atnbuil de citie clieni factnnk* reutumak. m timp ce terapeuii lor acimli
pnontatr abilitiilur tehnice .* In general te* rairuii analitic i valaeurazi mult mai
mult intrarea in contient a tadonkar m (utiftieni fi krgitura subsecvent! dintre
experienele din vVxiknr * ampte mele prezente dect clienii lor. cane neagi
importana sau chiar existenta acestor etemente In trrapic, ei evideniaz elementele
personale ale relaie* si ntlnirea cu o figuri a autuntiii de un tip nou. apiuhatoane
Un punct de cotituri In tratamentul unui client Uustreaz! putem* dueren-
feie In imkxul tratamentului, clientul a avut un atac acut de anxietate ta *
KWt I* mut de trra>eut intt-o fedmi de urgeni Att terapeutul, ct i
chentu priveau incidentul ca fund entk:. dar din motive toarte diferite
iVntru terapeut frdina de urgeni debloca amintirile clientului antenor
nrfuiate afe unui mc rxual incestuos din cupilne facilita o periaboranr a
unui materia oedipum important IV de ali parte, clientul a iniiturat n
ntregime mroutiM edine

de .1 valorizat implicaiile relaionale Internul fi grifa primate le


terapeutului de -I vedea fn mijlocul nopii O JJIM repantJ
HiimlMnl intre f^mpcrtivrl terapeutului fi clientului aupra terapiei e intalntftr in I
oery I sv C#efs a l.ittle Ckmer, o <.irtr pr rarr am u n* o impnfutvl ru oclimt * I.Jr-a
lungul tratamentului, pe baza IwpiwHlor fubin tive, arn arrt* rezumate inilrfwuJmtr
ale fiecrei fedine l Ir am nmnat, *b Klalr, nnretanrj mele La un interval de
cteva luni, fierari* citea rezumatele i eluiJa/r pi am demopent c valorizam iipKti
foarte diferite ale pfuceaului te raprubc Haite interpretrile mele elegante '
Niciodat nu le auzise' ( eea .11 unnilaaa fi ifi amintea erau m himburilr pertonalr
fine, tibiile, t are, pentru ea. transmiteau interesul ft ^rija mea
( rrreMnle procesului ft rezultatelor terapiei arat r evalurile pe care clienii le
far implicm fi etnpatiri terapeutului dau o predlrtftr mai hun a ut . emjJui
terapiei darit evalurile arrloraf i variabile ile ctre terapeut! Amtr ilncoprriri ne
cunatrng 4 a< ordini o atenie mrii pundllor de vet Ir re ale clienilor anuprm
cvlpr mai purminmi lat ton terapetifw i Fn metare. m fi In muma din clinic, t
bine |irem earna le maiima A* ultJ I pr i /imf
Herunuit terapeuii ft clienii lor dtferd fn ot.* iun ile pr care te ou asupra fmtU"t lor
teroprulu t important i client n onentueasA onetant tm[m>rtanta relaiei i a a/iM ftlor
umane, ierumale ale terapeutului. fn fimp te terapeuii atribute I* mul pr *a re I obin
tehnicilor lor ( rtd di* rrpana chamt terapeut este prea nuirr iJnJ t.-**i* ufu pun orient pe
tartan terapeutu i rare nuni tmompatibh t u nevoite p tapotitifilr mem bnlar grupului, atunci
ntreprinderea terapeut ud vm derau ifimfu r**r Jnmi ,,m fu rt l var avea rrnotene terapeuii
t*>r ft dr+> uraat i eu^ru, C * si itjtra Ier . untului de a rdnpundr ca cdldurd p tandree
vulnerabilitii t hemului mtr . rnfrafj t ee poate afla In mima putem transformatoare a
terapiei t

Factorii terapeutici for* modificatoare

Nu este posibil runatruirpti o ierarhie absolut a ta lorilor


btriprulkl f tisiA multe fore are ii mN|iii factorii terapeutic <1101
influenai Ir tipul le terapie de grup. ile stadiul terapiei, dr forele
extragrup p le Iii rente tn divid uale

Far torit terapeutul tn diferite terapii ile yrup


I iilrnlr hptm de terapie de grup favorizeaz a itonet* unor grupn Ir tai tori
curativi. D exemplu, s orunderm grupul de terapie dtntr o secie de psihiatrie
pentru bolnavi acui Membru grupurilor dr terapir (neutru pa* leni .pilnli/ai mi aelei
tea/ ureeai
constelaie de trei

IM tartori (nvare
tnterprrso-
muli membri at grupuri
irvfn 0 rpom (CAI Mmm Lavei) tratat da p%toaimapia a grop

lor din ambulatoriu 0 li tdedcizl o anr UryJ ir tarion i CAR. red


'ti. ieflecti aii i imponena rtrrogen7 a grupurilor di- terapii- cu pacieni spi-
talizai. 41 >1 tec na cafenelei pentru prxgr-sul in terapia de grup <
Ueni * an diferi mult anul li* allul in f/ra eului. nvAtvaae. v opun *> lip *1
srvmtat' a patologiei se ntlnesc in acelai grup pentru pacieni spitalizai
>i. In cxnxyt mti. 8!* tea/i >i valort/ea/l aspecte dilente ale pTur^durii de
grup
Mai muli pac leni spitalizau drcit pacieni din ambulatoriu aeterteazi tac-
1ini terapeutic ai mnculArii speranei i facturii existeniali (mai ales asuma
rea n-sponsabtlitiit) Inocularea speranei se untun-azi muh in grupurile pentru
pacieni spitalizai. deoarece mulg indivizi intri in spital intr-o stare de gravi
demoralizare Pini cnd individul nu tiybgi sperana >i motivau* pentru a se trnpln
a in tratament, nu se va face nici un progres lleseun. ari mai efi cient antidot al
drmoralt/ni este prezena criurials taie au furt in situau: ta- milarr >i au de*
opent o calr de a tera din disperare Factorii eurtmkali iehroti in KPtrul In
instrumentele de rrrrrtare ca ^asumarea respunsaWxttn ultime (entnj pmpna
viai*) sunt de u importani deosebii pentru pacienii spitalizai. (lroarrrr. deseon,
spitalizarea li confruni cu limitele celorlali oameni resursele externe au fimt
epui/atr: familia, pnrtenn. terapeuii nu au avu! suc- *. au aun* la fund i
reali/ea/J ci. intr-o finali analul. se pot baza numai j>e ei lnt>i (liifr un studiu Q-
sort cu pacieni spitalizai. Hemul 60. asumarea responsahilitiu. a fost pus pe
prunul loc P

7Membru Alcool* dr Anonimi >i Kecovcry. Inc pun accent pe inocularea


speranei, transmiterea informaiei, universalitate, altruism >a unele aspecte ale
vor/uirui de grup
8Membru grupurilor de extrmare dm spitalele de psihiatrie pun accent pe
Iranamiterea informaiei >i dezvoltarea tehnicilor de MOahzaif
1'artM ipanu la grupuri de terapie ocupapanali au valorizat ori mai mult
factorii coeziune. im*u larva speranei p inviarea interpersmali m

Membrii grupurilor de psuhodrami dtn Israel. In aud diferentele* .-ui turale


>i d* h<cnut al tratamentului au selectat taton cunststvnU cu cei selectai le
pa lenii gmpunlor din ambulatoriu nv ilare interpemonaii caiharsis vnrzjunr de
grup i ineleg^tr ie sine *
Memhni grupurile* le autoautor \lTeziiea \*\>tunUM temeikx pruii n-
durerai. viduve. iac cni cu operaii carvlucr t mamei aleg ie obn-n factor
universalitii. urmai de ghidare, altruism a coeziune m

Membrele unu grxip cu durata de sitvpnrzrce hwu pentru sorii *M* 't-
gii)rsc un partener *u turn* A viebrali aleg umvcrsaltlaHui altruismul rnevu- Urva
speranei i tran*mi ferea informaiilor "*
( lienti psihotut cu Halucinaii auditive mtnizive de control, tratat* ai suve in grupun le
terapie cognitiv vomxsrtameotaU avi vakxv/at univer-
Asfi/i se mti!m->te o mare Kami de grupuri cu componeni omogeni Si revizuim l i tona
terapeutici alei le membrii ctorva dintre aceste* grupuri

fcftjjt*u*u. sperau (i >i otthanusuf Pentru ei a contat enorm i tir. in linul,


capabili * vorbe* 4 desprr voci i Wk ar imti nelei dr ceilali din
grup.**
OM din grupurile Ju* |J< nule pmitru pertnanr car i ibu/et/i
partenerul au *'ln Uil traimnuterra miorrnairi ca tartor trrafjeuUc principal
**
AdoltffM vfitli din grupurile pentru luilm/An de iriva^re u indicai
hnnt fa ..w uniMMUerii mutuale" a ar vedea far ine in alii i a ar airnj
valorizat Ai mat puin izolat 0
Participanii la grupurile geriatrie r < anr ar confruni cu limitele,
mortalitatea >i trecerea timpului nula I factorii existeniali ca fund cir o
importani critici.**

Cinci terapeuii formea/i un nou grup de Irrapie. Intr un codru periaI au


pentru o populat* cJuu* a peclali, primul paa. aa rum via accentua in capi
toiul l\ eate de < determina obiectivele adrrvatr t, dupi acrea, factorii Ier
prita i cei inai probabili i a;utr ac el grup particular t >rke albrva. Ui ce mr
de trhnu Irrapeuhti, derivi dtn aerat cadru Aatfrl. etr ir un*rtani vita li i
pHtrrn in mm Ir dove/ilr convingi Ic are alr cercetrilor. cun/urm cirora
ddentr hpun de terapie de grup utih/razJ la ton terapeut i diferii
IM exemplu. U ccauuderifn un grup pohooducatanal, ru durai Itmitoli.
pentru atac uri de pani A, oi c Arui mrrnbri pot hrnrfa ia .. m*k ier abil de trate
giile cognitive pentru prevenire i mmmiali/arru tulbur Arii* leternunatr de
tarul dr pariu A prezentate de liderul de grup (ghklarr) I * rrttmra. e** riena
de a li intr un grup dr uamrrfef arr ufrri dr a rrai pmblrmi (uniwv fialitatea)
poate fi foarte Itnihloarr Ui difa ultiilr rrlavauilr pot < itribui. intr adrvAr. la
aimptome. o antniv inoportuni je fa birul leraa-utu al InvA rii mlerperonaJr nu
ar fi /uti Iu al A. dat tund . adml temporar al grupului /nrlegrre* modului in carr c
lirnlul Iriietr eipertevvfa la* ton lor trravu fin poale c caviuce la inovaii dr grup
eleve t pnalio tivr I Je nrrnplu. o obor dare dr grup mulumi.lali. rfkirnli. a bu Imuri
nlrgira/ i xr vmiaiizeari trri tratamenle rtn mir indeMrridrrtt Ar ral grup dr
il<iui>trmr aAptimiru tarapr u un rru Iul pali educ akrnaJ d-.prr hui mur i
nutriie, urmii* rui mo- iui rate cognitiv urniforUmmUl i r*ammr*zi gindunlr J
taior M cate dr spre hrinjrr i imagine tcruirali. iar grupul *r inder u un
rgrnrvil dr grup ru orientare mterprruruiJA. c are rxarrunra/J pnbU*in*-U*
rriakirialr in a* t i a cum i impactul loc axirpra rutnpcr ta merit ului alimentai '*

FatUtru Irrap*ulhi pi ilaJiUr Ifraptri


terapia dr grup mirra (tonali intrruuvA i nrn iii prim ipalrl* puteri Ir rapriitue prin
inviare infrrperaonali (ce prvaupuitr cathanu. nelegere dr itnr. inviare interpentaiali
mirare/ieire J | cce/iunr dr grup, dar ceilali
I m fon intrrpcrraonali (nari un ld i nd i per iitabil III pruceaul terapiei mlctwrc Pentru a apre*
ui interdependena lorilor terapeutic i trebuie *j lu.im m on blerare ntregul prore de grup.
dr la inrrput pini la tuial
"ta D ratau ru Motin In) - Tratat ta ftatata** ta grop

f3t

Muli dieni au exprimai diiiruitb m ordunasea dup rang a tacturilor imn* prutn.
(kuamv au desropem ci diimi (rton au km dr a#ulof in diWrtr a- du a Ir u*rapm.
Faeton de o tmpi etani deuMtxil ia inueputui terapiei pa* li mur mai puin
proemineni rnaj trziu. pe parcursul tratamentului S coretioecarr staiiiir iniiale de
dezvoitaie. prmopaleir preocupri aie grupului sunt supt' vieuirea, stabilire*
granielor >i meninerea loialului membrilor In aceast l/i, farton rum ar h
inocularea speranei, ^ularu i universalitate uni de osebit de importani Y+
Iniial, in grup, es*e inevitabil* o iaz* a universalitii, pe m*aur* ce membru caut*
sumU/itAi H compari simptomr i cnatela tu de pmblemr
Pnmeie dousprezece ntlniri ale unui grup reprezint* o perioada cu mc inaJl al
renunrilor premature la terapie a. deseori. este necesar a* trezeti sperana In
membri pentru a-i pstra in grup, la trecerea prin acea* iae* critic* Faeton < um ar h
altruismul i coeziunea de grup opereaz de-a lungul terapiei. ilar natura lor te
tchimb* o dat* cu stadiul grupului. La nceputul ter* pie, altruismul ia forma oiennt de
sugestii sau membru se ajut* unui pe altui 1 vorbeam:*, punnd intrebn adecvate p
acordnd u-s atenie Mai trziu
poate lua forma uiri griji a prezene mai profunde

i <a-/iunra dr grup opereaz ca un factor terapeutic, la nceput, prm


mediul suportului grupului, accept*ru i faolitru frecvenei 54. mai pnn
intermediul mterreLitMjfUru dintre stima de tu* i
una grupului ai prm rolul Au In In vi (arm
mtrrpersnnal*. Terapeuu trebuie si evalueze
ven* de dezvoltare necesar*, jentru a auta La
prevenirea ture la grup Intr-un studiu asupra
factorilor terapeuia mti-un tratament de lung*
durat* al unor pacieni spitalizai, realizat in
clina * a ftnat legat* dr experiena coeziunii p
apartenenei < r/iunrj pregAtepr **ena pentru o mai nan* autude/v,
jnerva/J IredK* k mtrrperu tai ce produce **himhn psihice p tale * Un
studiu asupra panendur ncspoali/ai demonstreaz ci. cu ct brii particip*
mai mult La grup. cu att mai mult VAkvumi ooexxunea mtelf getea de suie p
nvarea mtrriersunalA m Studenii pamctpani la grupun or < Kvulirrr de
unsprezece edine au vaioruat uiuvmaiutei mai mult m pruna fumutr a
grupului, iar nvarea mlerpenonal* m a doua jnimtaie lo-

Intr-un studiu al grupunior dr dezvoltare personal*, de dani ren i por de


edinp*. universalitatea p sperana au sczut In
importan pe parcursul grupului. In timp ce
catharusui a crescut ca importan * Intr-un
studiu al grupu rtkir pentru parteneri abuzivi,

m Imeki
;ntr -un ah sf-udau na
universalitatea a teist tactev de iniiale, in timp te importana coeziunii de
grup a aceri asupra uni venalitii poate h cia1m4v in e sunt ruinai sau
stigmatizai Cu toate acestea, oc si himbarva este cei mai bine construit* pe
respectul a
personale, cate au nes ne de timp pentru a se ctenii de psihiatrie wpttaU/ai au
v akinzat cri

*i pf.iiv.i, dur miii (Ir/.iu, cnd AM |*.irtn ijaf I piiluitrrapir Ir |rup pentru
pui leni in ainhulHtnriii, AU valorizat mal mult ineleerejt de nnr ***
Rezumnd, factorii teraprutu i pe i are pacienii li i nn .iJ.-m <-*i mai importanti
IHI nurjt in fum tur de tadiul dezvoltrii grupului Alenfta terapeutului la ai rait deuo
tenre eatr la fel de tmtvriantd ca fi congruena terapeutului cu clientul tu privire ta
fncit/rti trei ufi in rewtUtJ in tciiuneu precedenta Nevoile fi oblei fnv/r clurnjihrr %e .1
himtHJ pe pun uriul terapiei hi capitolul 2 am drm n* o lecvend obinuita, in tare membru
grupului mai nti caul eliberarea de Ktmptame p apoi. In timpul primelor luni dr
terapie, ti formuleaz noi obiect tot. deseori unele inirrpericmale. de a reia fu> na mai
profund # u ifitali, de a nva 4 iubeam p 4 fie oneti Dr u+rmrnra, pe m ur ce
nevoile pi obiectivele %e uhimb In timpul trrajnri. tot ua trebuie 4 w uhtm hr
procenele terapeutice net cwre ltihoterapta. In lumind mndernd. nte Jetrorl denumit
pnihoteropir dinamit , deoarn e valorizeaz dtnumua p aepet tete motmafu* nule ale t
omporlamentului. multe necrmjptirnte f V aaemrnea terapia dinamu 4 ptmite fi gndit
ca o terapie iii %chtmhare. In dezvoltare clienii te rhtmb. grupul trece prtntr o wven
de dezvoltare p fm torn terapeutici Ip H( himhd primatul p inftum ta pe pan unu! terapiei

Podarii trruieutict din exteriorul grupului


f bnfi Am nuporat cA 'hirnhilnlr ci n* fia merita Ir >i Ir Atitudine
nuipoe hr r etifi im grad rir InviArr* interperHmali. ocazional, memtuti
grupului Im prin *himl4ri majore firi pire* (A tnvmtrm adecvat In pniwtll
irrafw-urM Acont fapt duce un principiu important In trrapir terapeutul *tu
grupul nu trr huie M realizeze tnlreuva tomn Km matrui rea prrvortalitiii u m
n> terateufh eite la fel da nerralwti pe cit r*fr dr < triolioati C limu notri
au multr hetc dr gfmtumara adaptattvl, care Ir au trrvit binr In tm-ut p poate
fi ufiorrtl un impui* venit rlinfr un numit eveniment dtn lrrptr pentru A|
UIA clientul ti m rp.l %A tai A la\A problemelor intru manieri adaptat! vi MAI
devreme tn A* eni text. m Aninai t frrmrnul ..pirali A*UpUn p0Uni a mi
refrri LA JU*- mul prin CM o trhimbare In client jrnrrra/1 Mhlmhift In mediul
litl Wrt pemonal cota generra/J. Un CQVittmiirv. iurnhirt perimate Spirala
adaptirti rate revrrtul cerrijlui vteto* n atv tit dr muli clieni ir d ^ oprii
Im u Mij o servenl fir vcrummtr In care di ttiuia arr manifritlri intrrpcrv
na 1 cota ulibeac MII rup legi tun Ir y, cm rezultat. rrrea/i In ronfinuarr
ditfortr Acanta tituaii ira la iveali atunci t ind intrehin clienii detprr hr
influene AU avrfumrnt, Irraprutur din viaa lor. arr au 4p.mil ax*
miirnl cri di^lAyiraraa trrapie\ I Hntr un rantion dr doiii/m ilr rbacil,
o*lvpnr/e e au d**M rm o varietate Ir tartori rxtra^ru>ali I h- oiu ri. a
lirl m*lu .iii o rrtaii* in terpemonali noui MII imhunifiiti. cu una tau mai
multr dintrr lifmlr li >url ftnrmhri ai texului cipua, pirrnte, partener de
viai, pmtrwor, tanulia .Mio> tivi tau nn nou pjrup cir prieteni) ,,,s I Joi
rlieni AU Rusinut A AII brnrtu ut ^nrrind prmtr un divor carr
atepta de mult Muli alii au mdk al UMITI* pnv ImuintwAr -AU t
4 tartarii tatatmitfc* *tafrari ta
olare are le au i rrs ut .thma de mnr f*r mituri ir unatituiauun
rrzfrvof 1*- rr^iuin rrak *li 4u ii|ilt* ti m DU a/iivuAi tturuiU- *,r\.
comunitar dt* imv MU grup YM< A)
Poate < a*>tui unt buton fortuii. rwW-pi-ndfntj. ran* merit
meuHms) alturi ! terapia ti** /rup t a > rauz* alr urutului terapiei
\ntr-ur> anumit im, * adevrat* evenimentele externe ampbtwA efectuft
tmpm las* nD* <a*- vrat, de asemenea. ci prHenialu) p*ntru
eveniment*- io a* r.Ao
gru
pul de U*rapu* a mobili/at rwinhni A < bpr ii *v*j.tar din resursele are au
fost mult fimp dt%*mtbilr in mrJiut tot
SA lum ca/ui lui Hib. un brbat ngurat. unui A neviguf case a
tnr~vv- tat un grup cu duratA limitata de douA/eii p ctnn de ydtnte Dei a
petrecut mult timp diM otiraJ despre teama udciflT apropia de femei. de*
grupul a drpu multr eforturi pentru a l ajuta. pArea d exwtr doar o schimbare
redus In * omportainentul Au ea tenor Dar. la ntlnirea fatali a grupului.
Bob
'ii un /amin larg >i un cdim de desprire pentru grup un CMSBpftar dxr zi* ml
U al in t are dAduse un anun la rriunea matnmomaW1
Ziarele. **\u * utilii', site unle anime, rudele pnetenu prenpab. organiza-
iile am tale. ofmrtumtAile academice sau prrdettunaie unt ntotdeauna
uoku, in ratrnor. atrptnd clientul aA le valorifice Poate cA grupul a dat
dientului numai un uor impui*, necesar pentru ei pemute sA exploateze
aceste resurse, ilrrm neatinse I nrvvmt. membru grupului >1 terapeutul nu
sunt contieni dr imp irtana aieator faiun >i urmresc pr greul clientului
cu scepOasar. uu t nnlu/M* fm veni. grupul ie poate ncheia fArA mo o dovad
a impactului t asupra membrului rrapechv Mai trziu. cnd vta discuta
despre tratamentul rrnbm.it. vm acimtua faptul ci terapeuii care continui
sA vdi cbentu In terapie individuali mult timp dup ncheierea grupului
descoperi deaeon ci membrii utili/ra/ grupul intrmaluat luni. chiar * am mai
trziu.
Un tuIm al membrilor unui grup de ntlnire cu succes foarte mare a adus
rr/ulLite suplimentare* Cel mai des. membru cu o terapie reuyti nu atribuie
grupului lumlmriM lor h desenu efrctgle benebee ale unea nea relaii pe rase o
au. ale noilor orrrun ocialr pe care le-au creat, noilor dubtat de recreeie cnir li
vdu alturat, unn mai man satisfacii descoperite in munc Bineinte U-*. un
intemgatonu mai amnunit indic taptul c teUule. cmcunle scoale i atiita1ia
In mura nu *-au materializat dmtr-o dat miraculos Re au tnet mult timp
disponibile clientului care a fost mobilizat de experiena de grup etitru a obine
avantaje din aceste leturar y a le exploata m socul obinem unei satisfacii y
cte>len personale

In cteva locuri in ari text. am luat in oonakicnmr modul In cac


ahilii ile pe cam le dcMndiar membru grupului ii piegltox- pentru
12
9
HOJ situaii *o ciale viitoare Nu sunt dobndite numai abthttiie
extrinseci, dar sunt elibera te y ujvs itile intimam INihoterapU
ndeprteaz otataxlute npvmboe carp au tmpiedu at dezvoltarea
propriilor resurse ale ctantuhu Perspectiva asupra terapiei ca
fnirplrfar* a otalacufetor uureaz povara terapeuilor si le pcrmi* a
respecte capacitile bogate. nidoM deplm (tnoaule ah* .henbloi ton

12
9
Uiftrrttfr oul nud na Ir t faeton trrapeutia

StijiJiiJr citate i n ar ml < apitoi AI M vakirtir nwdu alr farUiriJnr trr*p*utM~i


uvrionta Jup4 rang d grupuri dr II*I|I Cu tuatr areatra. rt*Ul o vruii* in-
Jivtdii.il.t iniu*i<li'T.jhilk in dfrtbuww rangurilor. fi urni urnrUKiri au nmal sl drlrnmnr
ain Irrwlii ilr tndividualr caiv influm{r/i Mflcrtam fa< 1iihkir rrraprutici Itefi variabilelr
drmograiitr. turn ar ft armul MU I\JU(M. duc la mici (Jli*n*nr. eiwl.1 tiiivada c4
ruv*liiJ dr furuumarr nil* rmnificaliv U*gat tir .ilrtltiunu rangurilor latlurilur Irrafwuljt
i. dr rmrrnplu, tndivi/ii l u u n n i vrl mai mal! dr Iun* ionan* valori/ra/4 mvjarr*
mtrrprratnali < Iu Urmi dr invaarr intrrprn*iaJ4 tnfrarr/Mfirr. tatharai fi Inelegrrr
dr amr) mai mult dr* Ar membru cu mvrl mai arzul dr fum fumarr din r rla^i grup w
Ur .*rmrnm, -a drrmriMrat <*4 rnrmbrii grupurilor prntru pa* imi r u nivrl aci /ul iJr
Iun liunar. apitali/ai. valori/ra/4 irun ularra i>rran|ri, In timp CV mrmhril cu nivrl
mat nalt dr fum umarr dui airUi grup valnn/ra/i umvrr aalitatea Jm4*rra prin pita ur4
fi invarra mlrrjrrv a a 14 **
IJn rruirr murdr dr aJt* tu*Iu drimaMtrra/4 dilrmirlr dinlrr IIMJIVI/I (I n cu apa* Itata*
marr dr invAurr v i aya* ttatr rrm 4 dr InvAarr. dominani va nrdnininani. * lirvij ilrv hi
rvapofu!vi va i linii iM*irr|*Mttivt. n cu nivrl r u i n at dr JUtiuif rplarr vn elf li nivrl A/ul tir
auti M. rptafr. Iud~ni * u atilirrr inalfA va cai u aMirrr rrdu*4) '*
t fcimrtiii nu au nrvrnr Ir airlrai Im rurl MU nu rlupuial iri urUi nud 1 terapia <lr grup I
<MtJ inultr rraun* U*ra|*ul prin i**p*tini |4 lrr<i|>n Ir grup llr rarrriplu. 4 aniinJru
(thaniftiii I Inii uulivi/i lin htU|i Irurta u/4 din frlir**a i riprimarra iifiui a/n l putemi* In hmp <v al|n
cu *r4'hrrnr druntftd al impulauril* fi mar*- labilitate *'in< ioiuiL. ar |*ulr,i 4 nu Irtrfh r/r
Im f alhafiM, ci din inirAnarra ruprundrii rmou.futlr fi d*4t4iMlirrri unn Irm tun tnteirr tuaJr
Indivizii nan mu i au nrviitr a4 invrr 4 irnp.irtA fi A tl ra. tt tunp ct* iniitvt/tt panivt tarr nu in cont
dr n. au nrvoir %4 Ivivrr 4 fl ripninr nr vmlr fi 4 drvmA ttusi egoiti Unii clirrifi |t avra nrvmr 4
tbAtAnd**** A Iiii Mti mir aatmfcttmrr, clri rudiriirnlarr. alii *it av. .i nrvinr a rUI*rr/r
pnihirmr mai MtibltJr dr rmrrnplu uri dinii tarr Ijrtniir mi ar ouraml Ui ar *la<tii*r/r tnialr Irmrilr fi a4
iIrvaJnn/r/r toi bAduu MU a n>al/*/r u rt Hrrumdml mic ilar ti fora relativi a f%* tonk*
terapeut n i rlr o Irn4 u'npird I di hm diferii Mtnt mijim uii Jr diferite grupuri dr terapie de a*
elai pup In ladn Jifrnl' dr dezvoltare i dr diferii clieni In atelaj rup. In fum ir dr nrt*dr fie
Irit indwuluale i u hmlc 4/iiM in general J*wrzde imrtnh* j'utJ . 4 puterna gru fiurfim inima Ittmuie
pentru p*a irni iu-%pihlli.dfi eituuul din , ar* Ier f ti ,le l" mlrr personale Intenu t tu nea i
explorarea mlerperaunald Uuprmind ttPurnu/ fj tntrlryrrea tir Jimri pr i opiunea dr grup nuni
lompunmtr .ainr tua IMI air tnanrt efu tenie dr yfrup ,si terapeuii efu irni trebuie u) ormtUv
rfvrtunir ctra o Jeivut tare maxtmd a dieslor re* urne terapeut nr ( apilolele urmdtnare Vpr anali J

ridul pi tehriH ile terapeutului de grup Jm puru lui de vedere al ai mior fa* ton terapeui* i

12
9
ln*iD fatnm r ti MU" i rvt./) Iraiaf 4a
5.
arupT
e rap
e utul
: Sarcini elementare

Acum, dupA ir ain reflrctil asupra modului in care uwnriuj vx tchwiDA in


Ierapta de grup, este timpul s* ne ndreptam titre iotul terapeutului ir pmtex- sul
terapeutic In aerat capitol voi avea in vedere uiank demontare Ir terapeutului
>i tehnicile pnn care ele put A ndeplinite
C ele patru capitole antenoare susin ci terapia este un proces cuonpie*. oe
nrati din Iadori elementari, mbinai eterogen Misiunea terapeutului de pup emir
si crer/e mecanismul terapiei, si il puni in micare i mi-1 menin* in wt- re de
luiMmtuire cu macimi etic cm i Uneori, mi gindesc la terapia de grup ca la un
enorm dinam deseori. irrapeutul or afli adine in intenur lucrnd evprnmenUnd.
mtrr acionnd (fi lunii influenat personal de cmpul dr ener gir), alteori,
terapeutul mbraci vemintele mecanicului fi carpioeftr pnn extern*. ungnd.
strngnd furubun. inkcuuid pru
IiMintr de a ne orienta atenia citrr sarcini f tehnici specifice vreau si sub
litue/ un lucru la care mi voi ntoarce repetat in paginile urmtoare La baza tutun*
umaiderauk* tehnice trebuie si se oile o relaie de acced, pontivi. ev tve teraieut
fi client louu de bazi a terapeutului tai de client trebuie oi ne una de prvoc.
upare. acceptare, naturalee, cmpatie. Nimic, nta o ronaderstir tehnic i. nu are
prioritate lai dc aceasta atitudine Bueind. vor cutia mcv mente in i are
terapeutul U va provoca pe client. ifi va arau frustrare* chior sugernd ci. daci
clientul nu va lucra, va trebui si te gndcavci si pironea* ci gi upul l tai ac cote
eforturi caie in an unu te circumstane pot avra scap terapeut* ) nu sunt ruoodat
eficiente, in atare corului in care sunt evpentncr. tale pe lundul unei relaii
terapeut -client de acwpiaie gn
Voi discuta tehnicile terapeutului cu privire la ties sarcina fundamenta**

I C rearea fi inentuirrea grupului


2. Oevrtruirea unei culturi de grup 1 Activarea fi rluodarra lui aicv>i-acuin

I.
ruina dintre aceste soremi o discut pe scurt aici fi o ere rdui m druuni dup ce
prezint materialul de boai al capitoiek* S $4 10 In oxst capitol mi voi .menii a in
primul tind asupra cei de-a doua sarcini construirea unei cui tun de grup. fi. in capitolul
uimitor ne vom ntoarce asupra cele. de-a tresa uitim. activarea fi elucidarea lui aici-ft
acumCrearea i meninerea grupului

l iderul grupului exle singurul rexponsabil <le rr*iir*a i convocarea


grupului. Iniial, oferta voastr de ajutor priifmiimal rrvete ra raiune de a h a
gm- pului i voi xtohtlit Inrui i momentul ntlnirilor O parte considerabili .1
vr- < mu .le meninere a grupului exte realizat m.imte de prima ntlnire >1,
a>a cum voi arta In capitolele urmtoare, expertiza liderului In selectarea i
pn* gfr rea membrilor va influena mult mart* grupului
O daM re grupul a (napul, terapeutul xr ngrijete de monitorizarea Im. rn*n
ales de prevenirea frii iuriilor dintre inanlirl Oi 4/Mml, ri/rvn xintr avea un
nniirrea fn experiena de grup. mldat ru o terminare prematuri a teraplal. re
poale jura un rol util in drmerxul tu terapeutic. vl/ut In anxamhlu IV exemplu,
eecul rntr iiri grup au rexpingrrra <le ctre grup poate tulbura 1 lien tul att de
mult fmt. ideal, s.1 I mping tre alt terapeut Oru um. In gene rai, retragem
prematuri a unui client din grup trebuie . oct siderali un < tr
rapeutu Nu numai < lientul nu a reuit x obin un Iscnrl iu. dar i progresul
celor rmai In grup exte influenat nefavorabil Stabilitatea colet tivului exte o
condiie mne tuu arm a auri evului tetapie I >cn apar renunri premature, tr
rafieutuj trebuie a adauge no membri wntru a menine grupul ta itimeraiu nea
a uleal, ru rxi*epia ra/tilui unui grup Irv hi (v*/i 1 apitnluJ 10)
Iniial, clienii unt strini unul la de 1 ellalt t II < urxm numai ie Ier4 petit,
care reprezint fora prim iri undi atoanr a grupului la Ir* rput. tnrrn brii refaioneas
unul CV altul prin relaia lor comun ru erajwuful 1 * r aliane terapeut clieni
xtabtlear tcrw pentru eventuala ile/voltarr a OM* turui gnipului.
Terapeutul trebuie s re unoam 1 i a dt?Urtg/r Otu r fnrr i are arnemr
coeziunea grupului fntr/iertle continue, absenele iibgrupam . Mtali zarea
extragmpal distructiv l gftirra unul ap iapitnr~. toate amenin integritatea
funcional grupului l ne. mtr Infrrvmta terapeutului I tr 1 re dintre arexfe
probleme va h discutat pr larg In capitolele urvtttnarr l'en tm moment, e necesar
numai x accentuez rrxtnnxahilifatr* lri|eiitului fa de nevoile xupraindividuale Prima
an m rxte dr a a)tita crearea unei roti li h/ire, a unui grup rneziv Vnr fi momente
cnd vei fi nevoii t nu v rv*upai imediat de nevoile p renan tr ale unui anumit client
i chiar momente In care va trebui x nlturai un membru din grup pentru binele
celorlali membri
f) vimet clinic fhiafteaz rteva dintre ac rxte pun* te

( binli am tBtmdv* doui membre am Inir va f*up ambulatoriu Aie%! rup partu u l<tr
w va mu leu Hatul filmat dtn patru hArhai avea ,litu ultiti fn a piatra membrele i >bmi
femrt renunaaorA la terapie fn luna precedeni ntlnirea a arvut un bu eput de riu

va aceea de Hrinut vauM dintre


1) irvtn D. Valoni ini Moiin lave/) - Tratai dt fttbotmapta 4* fmp
4 hrhaf, care i-a mutat tauri ui depun* de ca. pt mpot in timp ce dtachuie mc*sp,
iernate le. a informat o dnprr alergia m la parfum >1 despre refula .foi parfum' a
grupul*
In areal punct, un alt membru Mitdi. a,un* cu tMeim minute mtrtterr anumt fiu td
arunce mdcar o penare titre cei* dou nat membre .Au am nevoie de cam timr dar pr tem
grupului Am fmi cu mdrvrml picai de kntOlturca de irtcMtl Am rhcrP de
la grup apte cmd foarte tulburai de comentariile uoaarr despre faptul ci aunt cnmafa- hfo
mi au plcut inunuJnlr nm unu ta dintre nat. p mut ale tale ladandu tm -ari tAm Urzii. ht st
ea teard, m am certai ngrozitor cu soia mea care o abundai la faptul ct ouam o tr tmtd
mediali IMitch era medu l la matd p. de aduna, nu am mm scktmiLat tna un cuvnt El bme
ocemtd deschidere epedoi ode un bun nceput pentru ode mm multe bOhon de grup Are
multe lucruri care te leni de ea Clientul a afirmat ci iuta un timp Ic ci tuni mai muli
membn tare om la grup cernd timp p dorma ai lucreze, cu att nrn cnr gieat os fi o
ntlnire> De ademenea, el tuna ai dhboreze o chestiune aprui in mtinom Jtn sptdmna
antenaari (CM a reguld generali. cu ct membm grupului doboetnzi mu- mult temele
nmtutuu. Je la o sptmni la alta. cu att moi puternic demne grupul Mtt mult el a nceput ht
tihnim atacnd terapeutul un lucru ivi Aceti grup mi mua muh prea bUnJ Fram ogut td
atacul lui MM, Jept uwonfortabd. urmw ai produci un smptn tmnt travaliu de grup
Astfel. aveam mai multe opmnt diferite b* acta bntMmre. dar rm a tamn zme ne bum mi i acord cea mai
hsaltd pnontatr mentinerta mtrynttr. heocnmak a grtqmlm Tir buia I introdu*, tbntJ membre intrun grup con
avea dificulti tm pstrarea trmtihn & cum au rspuns membm grupului7 Nu bme' Aproape au privat de drepturi
ticnit mrmrm ale grupului l hi pi incidentul strnutului Mildi ari mcar nu a hmi t*i omuaderme mr renta Un i s-a
Umil Intr o aciune Jesckasd con. dtp :mpc*tant ptrumai ni-tiui tntrmuht muie femei pnn referirea li ntlnirea
antmnari
Prm urmare, pentru mine era important td gtesc o ode de a mi ocupa de aceast tor cmd t. Jm era pmM. ai aduc
in dtuutu w poWnaa pe care MM c ridau 1 jp Udul am enunai principiul de baz conform cruia terapia Trtbun ai ar
Btrduia^ fii tranrdfeaae toate submviei* 1 puhliili h am s acum Ar fi hat o prostie ai pornesc di met de la cearta lui
Mitch cu M*M sa Datele pe care MM le-ar fi dat despre sote lut m fi tml deformate * or fi putut foarte bme ai tpuni M.
dm* cem ce m * iu la maartrs grupului
( Vru. Jtn mnrr. citata a oale de a aborda ambele probleme dmtr-c din Mninl fc *arr Mifcfc le trata pe ceh Jtmi
temei dm gngp muu multe aimlantiti c% madu> 1 oare m purtase < u mia m la cmd Era h fri de iwwW li uremie ka ca
ploaie u*m saU i> topi. bi ntlnirea anteruiari grupul * ctmfruntone ksrmm cu ntsmsiMnutm Im

Da a* rea Jupi ce a trucul o mmtate detwdm tuthtm am dtotrm atmtm lai MM de la mt* lui p de U
ntlnirea Jm sptmna onhnami sunnd .MM mi hdnt ci intuim ii despre modul N care ceh dou ut* meudmr se
semt azi * fnir'
Acamdd ntrebare IM >\mdm pt MM ctre mhma gememli a empahe p tuhdbeom mu. bi multe mtuotu Itsm Ku de
destupi de mtrm h lumm rrpcnmtn .utuihh n* w rf oceeud toctud mu numm d atras ohmi ia <YMehx membn ax
grupului chr modul h iwe Iemt igurnot pe tuh dou temei dm IM arutot pt Mttt'b ai ahbomm ehciem
mpnnamU omul de u mntnmfto p i/n m newile t Jormeic irUolalft Omr j+j nu ar fi
f*mt f nat mitnrs. urm probleme t rnlm/r mit Im Miich, M *p fi opiAt pentru * ir* In
* >ntrynmu noilor membrr .uprmmfuirm ftu,J a grupul ut trrhurt t fie pnuntart on
< dr.-t Mu rmnint

Construirea culturii de grup

O dfi ce grupul *te tJ


r*lilit* luurA. prunci* tnprutuiui iM.ur diree- fN'iwM
rtrw modelarea lui Inti un iMrrn muusi terapeutic Trebuir labilii un r*ni narru de
rvguii MU norme cumpurtammtalr ce vnr ghida interac iunrj grupului |i tare uni
normele dcciribiir |*-Mtru un grup trfaprutM 7 He decurg lgn din diaiuti IM
lorilor terapeutici
arwidi,flm peniru moment ( lorii in^vutm evideniai in pnnrir rru <
pilule acceptare t suport, universalitate, ndrumare. invitare mtrrprr Mjnmi.
Jtrumm pi tperanA i tnr le oferi? f vuJent, <nll|i membri AI grupu lui! Anttel. mir o
rnarr mAnur. grupul uyenlul uhtntlUnt
Au i re/.idi o diferrn|4 cn* ial.l in tulurile dr Iw/a ir teraanitului i ie pra ti A
ferap ir individuali 91 terapeutul ilr grup In forma iui individual. teraj* utuJ huu
iunea/A singurul geni desemnat i fumbi/tj terapeutul Ir grup fum XnmwmJ
mult mai indimt i u alt CUvinlr. da. J membru grupului tuni tei rare. in interni fiuneu lor.
pun In miptarr multipli fiu tort terapeutul, atunci tartina terapeutului de grup rate f rretie o
cultura de grup orientata munnmJ ,Jtrr intera fiuni de grup efu tente
tot ui .Ir *ih .teri o analog- uliii I -1 u rputuJ p ului. p* A Ioni e.j*-r. nu ee lupt
pentru pah mat MU pentru tapiurarra definitivi unri piese. ci MM pul Un ante dr obine
lorte strateg r pe tahU. mrind llrl puterea lin A re1 piese hArAnd anta. jur Atoni
nainteaJA inJim 1t Atrr ut rs din imanent cr. pe mAtturA rr incul ne dnlfnar, * rsti
fi/j|ir strategi supermari v lav rtso un atac efu tent pl In ulhmJ inaUni. un < iftig
material l.l amttei taraf* ului de grup ( onafTuirIr metodic 11 nituri de grup <arr in
ultimi mtn|A. va fumtea o mare putere frra^irutiii
lin pienial de pui. membru al unuia dintre grupuriir mrir i ptiNiiU (ideii mlul
Hdertilui. refln tjndiffipr* lplulm iA. la in*rputul isnerei Mir mu/ma le admira pmfuiul marii
virhjo/i inlrunw*nlli lAmir umil mi tai mu a jun <4 ffirle^gi ( A adevraii mari mu/u
irni de puz erau iei care luu cum ti cream A In valoare nitirhil altora, cum i fie li up, (tun
'^4 minuni, r hun .. nare intreguiiii nMmblu
bntv evident ci terapia de grup are normeare M dif.*rrnj/4 radu I de re gulilr
4 11 rh. hei relaiilor flOtiaJr tipic r Sprr dtewliilt de proaie orkr alt hp de grup.
membru lr*btiir si se emili liberi i cnmenle/e arntUnentrlr imr
diate pe care le triesc fal de grup, tai dr ceilali membri lai de ierp*-..
Onestitatea >1 ipunundtal exprimm trebuie d fie incurile de grup Pentru ce
grupul oi evoluc/x intr-un adevirat microcosmos wjaal. membri: trebuie 1 inter
aciunr/e liber. ntx-o form chematict. modurile de uiteTi* pur* trebui* a
Mir mal mult ca In pnma. ilare Al ca In a doua diapauiA, in cawe ou munu anlr
se fac cu aau prin intermediul terapeutului

Allr norme dexirabile includ implicarea activi in grup. acceptarea neenb- c a


crlorUii, dezvluirea de *me extensivi, dorina de 'mrkpi* de unr fi o donnl putrnm i dr
a schimba modunie actuale de comportament N*crmrar pot fi o prru ripw pentru, ca fi o
interdicie a anumitor tipun de comportament. Normele pil fi U tvl de bine impbcitr aau
explicite. De fapt in pneraL membru grupului nu pot elabora cun>tient normele
grupului. Asdci. cercettorul care. dorind 4 afle normele grupului. cere membrilor o
list a acestor nub rearue este greit ndrumat O mult tnai bun abordare otr aceea de
a permit nirmbrtke o liU de comportamente >1 a le cere s indice cur sunt 91 caie nu
luni potnvitc Ixitr-un grup.
Normele apar invariabil ui fiecare tip de grup axul pwtmmal a terapeutic * In ruct
un cai nu se poale considera c. inevitabil, un grup terapeut* va genrra norme cant
iailitmui procesul terajxrutR iHenuv siMrrrabd a grupurilor de terapie axai c multe
sunt mpovrate de norme paralizante De exemplu, un grup poate vakvua atit de mult
catharusul osbitttu, irwat senii mm te le puaittve sunt evitate, un grup poate dezvolta
un tormat ^pe and' in are. secvenial, membru descriu grupului problemele kw. sau un
grup poate avea norme care nu peruul membnkir s pun in diecupc sau si provoace te-
rapeutul. Vtoi discuta pe scurt anumite norme specifice caie ixnptedw a sau faciliteaz
terapia, dar. mai Inli voi lua in considerare modul m cart iau tulit norme Ir
< imatruirra rtnrmrhn
Normele grupului sunt < onutruifr att din ateptArilr pe are membm Ir au
< ! fa grup. cAf fi din dm fionare* impli* itA MU rxpfintA a liderului MU mem
brilor nuil influeni Da< .1 aytrptArilr membriUir nu sunt ferme. jfurw i lidrrul an*
rhtmr n libert,!*. mai rnarv df a pmie ta o mituri df grup cart*. #n vi/itirw. Iu*,
va fi (iptim rrrapcmtiri fir*i dr nbiiH In mod implicit, der la rafii Ir lirfrru lui Atrr
grup joacfl un rol puHrmir In drirrmiruinia normei* stabilite in grup fntr un
studiu, cercetMttrii au observat cA, aftinrt cnd liderul fare un mmm tnnu
imediat dupA aciuni alr unui anumit mffnbru, arel membm lirvtnr rm Irul ateniei
grupului ji. de ohn ei, farA un rol major In ntlnirile urmAtoarr M.u mult,
rotativa rarit.ilr a comentarii!* lilrrulul CPfte fora intrrvmnlof 4alr f
De ane
menea, studiind grupuri experienialr intensive dr formare In tr nvpla dr grup,
errefAtnni au .ijuns ta eoniluzia r Ikiertl an* au propus ra mo dai expertul re
ofer A tehnici i rllduri au avut mal dea rezultate pozitive membru grupurilor lor
au Atigat n mai mare Inrfvdrn In H nii t u mai mare cotifftenhzerr atit a
dmmmtrtt de grup. rt i a nilului liderului * In ie rier.l, liderii rare stabilesc
norme favorabile creterii, Impln Ani i fedurerti Mm flit felnr au avut rezultate
dini r mal bune
Olar ratnd drsf*r lider ra persoan rare rnod#*U*i/A nrmete. nu propun un
ml nou MU impmvtait fu MU frl voia va. Iu ferul Inhttdmunm rmvlelra/A ar mele
grupului i trrbtne A fir contient de ueastJ fum ie Aa rum este un pirohiI ra
ineva *A nu romunire, lidrrul nu paste ut nu mflurnrzr notmrU. aproape tot rom
perla mntui Au Iniial In grup anr influmA Mai mult. rrea Ce cineva nu fae
este drxrnri la fel de imprirtanf pre um vea re fa -
( Mit! am observat un grup rnmliia dr un analiat britani* In care mi mern bru
rare absentase la rele aar ntlniri pre miente intri ftn rdinA *u At ev a minute
ntrziere Terapeutul nu a remanal In nu i un !r| soairea membrului dupA edin. el
le a explicat studenilor observatori < A a ales a nu infligen teze grupiul din
moment re prefera cm ri *A i fa X propriile reguli In legtu rA rti infAmpinarea
membrilor are IntAr/ir sau a celor risipitori i tricum. pA rea Iar pentru mine < I
lipsa dr rea ie a terapeutului ea un ai i influent p nlr n mare mAaurl. un mesa)
de stabilire a unei norme C rupul siu a evtv luat. bir A IndmalA cm rezultat al unor
aciuni similare elri animare. Intr un grup nepstor, nesigur, ai r Amt membri
rAutau metode de a intra In graiile liderului
Normele sunt -reale relativ devreme In viaa unui grup l. nriat stabilite,
sunt dificil de schimbat f >r exemplu, sA considerim gnipul mu dmfr un . a drit
mlustnal care formea/A norme pentru a regla producia fiecrui tnem brii. sau o
bnd A delincvent care stabilete udurl de comport A meni, sau un pavilion
psihiatric ce formea/J norme jeotru rnm pori amen tul ateptat de U pacieni t
personal SA schimbi standardele de|a onaolMatr este un lucru cu rmaciit ca di tini
i necesit fimp conaiderabil l, riese rt. mari idiimhlri tn grup
Rezumind fiecare yrup dezvolt un *rl de re/ub ne*cne ar determini pn**ti***
/rupul ui (trupul de terapie ideal are norme oare permit fmt 1 or dor terapeo!> 3 iC apr
reze cu efu tent maximi Normele suni modelate att de apteptirtU membri uf gw+
iului, rit i Jr comportamentul terapeutului Terapeutul ort o influeni enorma tft
%tahihreu normelor - de fapt. este o funcie pe * aer liderul nu o ponte etnia biamtetr
construite timpuriu In /rup au o persistent considerabili Atfrl w 'nvnwnd Ura
prutului t abordeze afrmti funcie importani Inir-o manieri informai deliberai
Cum modeleaz liderul normele?

I st titiui nlun de baz pe cate terapeutul freb*je s ja U nume m


grup eu pertu I tehnir v participantul model Prin fiecare din cfitr rulun. terap^u
tul atitA U nuidelarea normelor grupului

I rpertu! tehnic
Axumndu >i rolul expertului tehnic, terapeuii mbraci detiberat ctmumui
tradiional al expertului >i intrvhutnea/J o varietate de tehnici pentru a duce
grupul intr-o dire ie pe rare o consider dezirabtl Ei ncearc si modeleze
normele expls it in tunpul pregtirii iniiale a clienilor pentru terapia de grup IV *
rai ti cale. descris tn ntregime In raptului 10, terapeuii mtruiesc atent clienii cu
privire U regulile grupului >i ntresc indic anir n doui moduri m pnmul ritul. Im
in indu le ru greutatea Autoritii fi a experiena p. n al dea Ura rirwl prr/rntind
raionamentul din spatele modalitii sau procedura sugera tr. pentru a obine
suportul clienilor
I A nceputul unul gmp. terapeuii au la dispoziie o largi varietate de teh m i
pentru a modela ultura de grup Aceasta e ntinde de la indicaii si su gr%tu
explicite la tehnici subtile de ntrite De exemplu, cum am desen* mai devremr,
liderul trebuie si ncerce ti avere o reea interacsnryiU m cmt mrn hm inter* mnr*/
liber, nmnrntindu-p toate osnrntaruk cde terapeut TVn tru a atinge acest scop.
terapeuii pil instrui unpbat membri: st imecvumkr preliminare sau tn primele edine
de grup: ei pot. repetat de-a lungul ntlni nlor si cear reaciile tutun* membrii**r
fa de un anumit membru tat de o pnblrm a grupului, ei pot ntreba de ce
conversaia este mvariabil anenta- ti cifre terapeut, pot refuza si rspund la
ntrebri, atunci cnd le sunt adie- Mir. pot cere grupului A se implice tn cxciviii care
nva clienii rum s m teractnnrzr de exemplu, cernd membrilor grupului s-fi
spun pr rnd *v una impresie pe care au avut-o despre hcvanr dintre eiUth
membn terape uii pol. Intr-o manier mult mai puin mdt* Tvt s odtta
.xxmpcvtamm tul. rnirnifensAnd membru care ar adreseaz unul altuia
terapeut!' pm n cuviina, itxliiiiixl din cap. sau W pot ?mbt ti ar pot
adresa **ald sau tgi pot
tchunb [MBtun. adoptnd una mult nuai receptivi kxoit . eleai abordin pot h aplic rfir
unu numr mart* -! Jir norme pe care terapeutul dorete *4 I** im pruntr. de/.vAluireu
dr ne, espri/vuixea liber emoiilor. punctualitate, e*p!o- rie de dine ;ci niAl
iJp.ute
C a util. terapeuii variat coruudcrabiJ LAr^a uiuii prefer si modeleze ex- plicii
normele, toi terapeuii, in Ir un grad deseori rn.n mare le* Al pn*supun ei ii
ndeplini"*- ari mile prin tehnic nubtiii reintinni se* le Cam*
#>rt*m#ntul uin.in eete nmUmiu influenat de o serie de evenimente din mr diul inc
unfurilur (intArtri), (are puf avea o v leni pu/itiv MU negativi >i care Iii exert Iti
influent 1 nivel tunfiml MU subliminal
Jehnn ile de public Hale MU de propagnd! polii ic A sunt iJcnii rxrmplr dr unlixar*
siBfematftA genilor dr intinre Nu nun pupn. f*ilu terapia se ba zea /4 pe urtJizr*M
unor infirm sociale subtile. deseori rtrdrliherate I iei pu inor terapeui <n* a* mifnc* ti
le pl<r si se consider* geni dr intime nu IA, Ik or Iii lenl MU deliberai i$i exercii
influent continuu in rsti manieri f*i pi >l int.iii pozitiv comportamentul prin numeroase
itr verbale MU n*ivrr bale*, mc IU/JJHI nclinare < puiul, /Airiletul. plec re u un mir
MU oferind un interesat mmm" ori c crrrrr dirr ti jientru rrun multe informaii IV dr Iti
parte. terapeuii inceuni si elumnr cumpnrtammtuJ nruodefat nrsAjullos pvtn hserif
cancnUrtului. inc uviinini din ip. ignorind rom|mrUnentul, In iJreptindu i atenia citrr
un alt client. privind stvpti. rida* inii sprint enrir fi ya mi departe 1J* lapt, < eri etirile
sugrrea/J c i lrretiii rr iritare* in din*. t .omj'urt.inieiircle prngmp Ir membrilor
sunt dese mai ! in|i dr vi cei care rr explw it un a/stlel de comportament* t hu
dl rec ionatr verb* li evideni din priite terapeutului devuir Hi* leni nun Ies datofiiA
rantin acestor intervenii
( hta e forrni ie jHI tuterapie este un prrurs dr inviarr. c arr r IM/I J/J, IVI parte, pe
rondi|iou*rea operani terapia, chiar t psihanali/.i. firi o tuimiti for mi de mtJnrr MU de
manipulare din partea trr|rutului nit un nuro| rr dispare la o privire mat trnfi *
(metAri importante dernormlrra/i rlu cen. tehnic lor ojcrrontr In misir lrea <
omporf meniu Iul dr grup I olosind deliivral Ir telum i, pot ti n* dlaor ticmnlfJ Mii

pot fi sporite . otnentariile jcersHulr MII le grupului. esm marea netflitfi fa fi de lider MU ac

c rptarr dintre rnrrnbn I rosti doven * A rrunw parte dm etic irrfia psihoterajunillor
date trai u iitis prim ipn Ir tiuit,un el Im deseori cu vedere acrsle dovezi din IAU/J
temerii nrtconiair <i un asffel de pun I dr vedrrr mecanic IA| va aubrnirui mtiipnmU
**niai toni Iul a experienei terapeutic r faptele se impun, t nelegere propriului
eonijMirfainerit nu UKA terapeuii liri spontaneitate Plid U unui - opul fu IteiiMi
lehninlnr o*erane este de a lac llita o implic are aulenti i plini de sena rerajeiiit
rare rrrimoM i A exen iti o mare influeni prin fiilinnr aictaU p aie au loantilal un prin
ipiu organizator c rntral al leiapiet vor fi rnult mai etic leni p oimer velii in nuili/ircui
itih>rventiior Ier a j eu tur

140 Mo 0 VoftMI (CU Mcitln lHK/ llt ds pslhotsrap 4 pup


I'arlu'ipantul rtunUl
1 mierii modeleaz nurmrle de grup nu numai prin m^uwrui yt^ utib npt>
citi uu explicit. dar i pnn exemplul dai prin propriul comportanwfn. d* grup " J
Cultura grupului de terapie reprezini o deviere radicali O*- la renul le Mw.tale cu
car* clienii sunt obinuii Clienilor li se ocne ai lase La o parte conveniile
sociale familiare, hi incerte om comportamente i S- asume mui le nmin Cum pol
demonstra oef mai bine terapeuii clienilor kn ci noui ouse portammi nu va avea
consecinele nefavorabile anticipat*7
ModeUr este o metod! puternic susinut de cercetare: dienu unt ircu* r
api s-i schimbe comportamentul observnd cum terapeutul i* angaieaza lilier i
firi efecte adverse in comportamentul dorii Bnd ura a demonstrat m multe studii
bine controlate ci indivizii pot fi influenai ai se implice in com- portamente mai
adaptative (de exemplu, depirea unor kibu specibcej 11 sau in oimportamente
mai puin adaptative (de exemplu, agresivitate nestpnit),13 pnn observarea i
aumarea comportamentului celorlali.
Of emul un model de acceptare nccntici > recunoatere att a Iurtei. ct i a
uulor pnblrrnaticr ale celorlali, liderul poate auta la formarea unui grup uns- ui
ctre sin! ta ir IV de ali parte, daci lideni k>i conceptuali rea rJk naiul ca pe un
detis tor de patologie, membru grupului ie vor urma exemplul De exemplu, o
membri a unui grup a lucrat activ luni ntregi cu problemele celor Uii membri dar
nu a irdat in a i dezvlui prupmie probleme. In drct. intr-o ntlnire, a mirluriMt ci
un an mai devreme fusese inirmati dou luni intr-un ppit^i de psihiatrie terapeutul
a rspuns din reflex De ce nu nr-ai spus pn acum7 "
Ai est comentariu. perceput de clieni ca punitiv, a servii doar intinm temerilor ei
i a descurajat o dezvluire de sine mai mane Evident, exista anele ntrebri i
covnenuru care vor nchide oamenii i altele care u vor auta s m deschid
Ieraieutui are opiuni pentru deschidere** de exemplu cred ci e gm/av ii aiurii ai
uluirnt ncredere in grup pentru a imprti aceste iu- iruri" iau cit dr dificil trebuie
ti ti fost pentru tine. mai devreme, in grup, pe lir o partr dorind s mprteti
aceast dezvluire i. pe de alt parte, b- indu-i Urain s lan asta"
urrnArtm urmJIrNir^u nlrrvmw* cfidtnll frroprutir

l jderul stabilete un model de onestitate >i spontaneitate mterpervonai dar


trrbuie in mnl, de asemenea, de nevoile curente ale memhnior a si dmweiatrr/e
un i omxirtament congruent cu aceste nevux > nu concluziieust ci Irrapenii de
grup trebuie i-i expnme liber toate rfittuwntck l'toanhh ba rea total nu rslr mai
salubri in terapia de grup dect n altr forme de ntlniri umane i poate duce la
interaciuni distorMonale. distructive terapeutul trebuie s mcxielezr nrsponaabiliUt**
i c onatrngenle corrspuruuuiiT la tel de bine ca onestitatea Dorim s implicm
dwiiii >i s m permitem s tun alo tai vie ei IV fapt. implicare* personal
disciplinat' este o parte nepreuii a armamentului liderului de grup u Pentru dienu
notri este terapeutic si ie iennitetn si conteze pentru mu a nc putem toiow rea* tuic
ca date valoroase despre ei - cu condiia s ne cunoatem pe no nine sutkiml de btnc
In prim* vdinf a unui grup Jr administratori A firme iarr mr nti ne* intr un Utbo
tmfr
'*tor Jr relaii umane Jr cina itir. un membru Jr JouAzcct u anei de em agrnw. infatuai P nndent
MUM mult. ncepe t* doamna ntlnim* fi rm foc de rm S-a lu*Lo ,u nniltrnle cir. a drpreciat
grupul. a aumopolisal fadina f* a ntrerupt, a vocifera! fi a m uitat furare dintre ,nkli memhn Toate
tncerrnle de a ahurda utuatta ferdbat k despre idt de fururi mu ct Jr rmi ta fa ui pe ceilali r te
timid ut u tnlerpretdn ale ternului w . num comportamentului tdu au cfuat Aluna, cohderut meu a
comentat ttncer _ffn ce mi place a tine? Teama %t Itpui t* de ncredere Eti tprriai atei. etncl i* t
mine Swn tem lofi tprruih de ceai ce ni te v* in tmpi* tfptdmna ac raita Aceamt declaraie a ar
nu* clientului f renunr la fuadd p In cele din unn. t detmnd un membru taLmn al gry pului Mut
mult. liderul, oferind modelul unui tUl empaiu . merita, a autat la ntemeierea unei culturi Jr grup
nuderatr. tolerante

Pentru scenatA mtrrvrnir rfu iniiJ a Umt ntvotr cm, mi intii. tnJklrrul mi m
unuffnt .1 impactul nrgotiv ml umiptrrtarnrntului otwtui mrmbru fi spin %M
srU'ufaz* aupurtiv vulnrrobilibntrti mtr mr oflo in potrlr rampoftinmtuliii ofriuuv
14

Inturni iunan cm mrmhnj m\ grupului rm roii, pc lingi oltr Im run. cm te ropruu


do grup 4 mccrpXr fi %A odrniti proprii Ir . 4 Im In p4 <ot Irropruu C'W ou nmoit 4
pori mfoilihili nfrri un <*rrnplu dv-buiwilorit fi obotrm tiv rlirnfilor lor l/nruri pt fi att
cir r/.itont in m ocimilr o rr.Mrv imit Irvin rr nnufl OII distani in rrloiilr ni grupul IV
rarmplu, Intr un grup. un t#*ror ut .ir* ovro nrvoir 4 pori omniw irnl ttrbuu U pin
din uro> Io do lo urmi tnorei nliinin Io* o tugrral mrmbnlor grupului i *- Intilnrovi
liri rl fi vl inregiotiv/r o mi io fetitul*. prumi inti i vo oorulto imnaXa truailUro tir mit.
m ntlniri A uitot oi o imtHr, dor nu o otlmi oto In too grupului C o urmorr.
ntlnim urmJtaarr. tntmrr teraprutul o blufot. rviiirul 4 mwipgiror pnlin m .mrrrii
Mir.i firi lider. o Urni pini lo urmi difu/A, <ofifu /4 fi dr^ uropnti fntr un olt exemplu t
iinplirot un trrapput drbutonf CP nrvoi unilorr Un membru si grupului l-o o u/ol ci lorr
oiirmoil conliur, lungi fi plkluiwv fVntru cM rro primo ccmfruntorr o frroprutuliji cu o
pmbUtni In o* col grup tanir, mrmbm erou temu moi fi Utrou ca pc orr TrroprutuJ m
t Amputa Intra hindu or cloci nu ti ormntro cbmtuJui dr cmrvo din tm ut Mrndrul
con* oto com o prino lugroho fi I o pru|*u ^r Util oiu drrpt condidot. cruo o irit ut fi
murobrii grupului -ou fr/ot din miu lo Uourilr lor Inoi, onUnor. o it trro p#ut hiMW
mrmbru ol unui grup (dr fudrni in poiluHrropi^) fi CK> Irxii ti ar mncmtrmmmr in
mod rrprut oiiupro tmclnin oolr dc o lo< r lomnitoru cunfu /M, lungi fi pin Invww A
irit U li ci, de Upt. cliamtui U vi/usr v lrrw uf d#ttt! ci conwrt, dor liiM'Tir
IVI

convin 4 rcmuitr U pcrirptuU* oolr l *o 4 unul dintre IfOjWflJf trropiri #mtr sA


urrnArtm urmJIrNir^u nlrrvmw* cfidtnll frroprutir

ofutirri (lirnpi oi UMr/r reolitolro fi 4 fi d#- nflrr reloiib* intvrparmirwl*, atunci


acrooti rrmrumcpa a Icmf unitirTjpfuikd b .N
o situai* In i arr, in puhuterapte, nevoile ter*p%-utului u avut pnoritair u iau
iMrvoilor * lMutului 1
O ali ronarcini a nevoii de a fi perie* 1 apare cnd terapeuii drvtr eao
IMV de prudeni Trmindu-se de greHi. *y cntirest cuvintele a Lat de atent
ne teracumeazi att de chibzuit. incit ly sacrifici tpuntannutea y muddedd
un grup bombastic, lipsit de viai Adeaeon, un terapeut case menii- un rol
omnipotent, distant, spune de fapt .fi ce vrei; nu mi poi rfcni sau atinge'
Areasti poziie poate avea efectul contrapnxiuctiv de a agrava in rbenp sen-
timentul neputinei interpersonale. crea ce mpiedici dezvoltarea unui grup
autonom.

Intt un grup. un brbat tnr, numtl Las. atenase putn m i :udt wp*

nrnee ie luirrulut tn apmape finare ntlnire liderul incerca 1-i aduci pr Le* m
daurutar Jar cu mei un Mm In tehtmb. La a lenrml mult mm fddtnr fi rrmut,
an terapeutul mu Mim t tnuUenl In cete Jm urmi. foan. o membri a ruputui. a
adreuat un comnuam ie ropeulutui. ywnnJu t c era o un taid ncpnai
tratmdu I pe Las ca pe um fa mc dnat pred era mdr^imt >i huUrt t-i faci
pe la rm %cmmbe La. a aduat ea. peta rtJul hulut rebel dern i infrneJ
tatii Pentru terapeut, ineiilsnai hei lan a anaua ta admirat, ivreapuntAnJ eu
rrprrtms u internar a peodu* un dedai a a noaneacut aua la fata grupului pa t
a mulumii faunei pentru amuntandr ea

C omportammtul terapeutului in acest exemplu a fost extrem de important pentru


grup l*r fapt. el a spus: vi valorizez pe voi ca membn. acest grup y est nu M ir a
lnvia Mai rnult. ef a intint normele de explorare de ne t avie? a* iuite *rftesti
Tranzacia a fost utili y pentru terapeut idm netencise cuti terapeui care nu pot
invia mult despre ei iniy in munca lor terapeutica \
>i tetiru la*. tare a inerput si exploreze rizbunarva prezeni in atitudinea pnvi*
atoare tai de terapeut.
11nouri este mai puin necesar ca terapeutul si modeleze normele datorai
pre/enei unor membn ideali de grup, caie vot nviepfcmi aceasta funcie De fapt.
au fiad reali/a le studii in care membn-model erau intmduy dehberat in grup *
Intr-un studiu, cervetitom au introdus abai instruii mu clieni a absolveni dc
psihoU*grl in doui grupuri pentru pacieni nespitaiuaa 1,1
Japuv nM au pretina c
sunt clieni, dar se ntlneau regulat cu terapeuii y supervi- /ni Rolul \
comportamentul lor erau planificate pentru a tacibta pnr exemplul personal,
dr/viluinra de suie. exprimarea Ubcri a Kttbt WWmri tarca i u terapeutul,
reducerea la tcere a nitiopoltyiloi. dispersare* dnbr y aya mai departe. t ele doui
grupun au fost studiate (pon svKvnptne y ches ttonare de coeziune administrate
participanilor) timp de doutaaci dr flinte
k./uitatele au indicat ci apnirui . dei nu erau m mai populan membn erau
privii de ceilali pai tu ipani ca tacilitnd terapsa. mai muR antoni au conchi
/umal dei nu a existat un grup de mrtwl) c jfnoniT au serv* la cuesten?
curriunu grupuluiI MM.iniH.fi. unui jtpkm" irvitruif ar fi o fcirwii dr InpeiAtone
mnimpe- tibii cu prutwHul terapiei de grup. fokmirea a. rstor indivizi are
implicaii dinu# . otitrariaiife l> exemplu. un grup dr Ura pir nou poale fi
..in*4 mAntat~ ;u un fiM*tnirij ideal rnlru terapia dr grup dintr-un il grup, < rr
va coninu* 4ptM terapia in doua grupuri S*u un individ cur nuni * irmM aat^ IA.
Al** M terapie dr grup poetr rrvi ca terapeut auxiliar prnlru moJeUmi rar mrior bl
hmpul frrwnlri dr formar# a unui nou grup Poale 4 un grup In de'.triturare ar
pulra alege H4 adaugr no membri inainlra abanlvini mrmbn k>r miori. $1 nu
dup4 aceea. pmfru a capitaliza mndrirlr oferite dr mrmhni miori rxpvruTi#ntMfi, dr
MK.W
UmAnd avivtr poaibiJifAfi deoparte. terapeutul Ir -el car#, cu aau fArA m- tmfir.
va continua A arrvraacA drept figurA prim I|MI4 In ntabriirra mndrlului p*litru membreI
grupului In <rrim* infA. r*fe .jr rxtfrmi important* . a Irrapr utul A aib mhctmt incrrdrrv
in anr pnifru a ndeplini arraati furtr ie ( An A trrapr.tdi r ml tmghrrifi. r rnult mai
probabil U intArnpinr Jif ultAfi in **f aaprd al rofuJui lor pi vor vira Im veni dinlro ntrvrriA
In alfa in tmpb an-a perrnanaJA in grup fir vor m urgr la un nl pnifr*t<mal runiortabU.
<arr am unde, fie vor n Apa Jr reaponaabilitatea i anxietatea inerent.) nilului dr h der
f 17
abdic arul pt devenind aimplii unul din gacA
In iffi htl trrapeun iru epAfort nuni pmliaptii la a< rxtr fxiZifii ilr dini le
exagerata MU inei livtlalr in f a fa . rrertioc emoionale Ir conducerii grapu nlor de
lerapir Pircare rxtrrmi are cunar IM(r nrfrru ttr pentru dr/voltarea t* urnelor dr grup Un
lulrr prra iru lua va < rea norinr dr fimu|u* i pendro M Un tvra*rul .arr rrnon|A la
autoritate va fi tanrapebt! 4 loluaram A o gama iargA le meforlr dixponibilr prnlru lor
marra nornrlor, in piua. r pu|m pr4 * bil a un aatfel dr frrapeul A . ree/r un grup
rare a li* rr/r productiv aaupra unor m.fMirlante t hmhunt Iranaferertfialr
Problema IrariAparentet terapeutului arr impl* .|II muil diruok Ir labili nea
normelor 11 and lerif*eun de Je/vAJulr far *inr In grup, fiu numai. A MM.

. leira/4 comportamentul, dar fridrfdincm uri act dtogrhtt tir arfiirufi. aliv prn Im
fUteeaul terapeut* irt mulir alte rnJuri Mult beni Ic/volt A entntenle
dietormonete 94 onfI# ttielr faJ ir terapeut tranafierrna terafrutului Im 1I1 iva/A
clehoraiea fraiuiirrt!lui de 1 Atrr mentbn Vot diarute detaliat impl* aulr lraitfiparen|ei
terapeutului in apitnlul 7. SA nr in toen r 111 acum dr U atraalA lia ul1 generali
rAtrr normele fe if* r t err aporrm puterea terapirt tir grup
Exemple de norme terapeutice de grup

Grupul cu tuiomonilunznrr
Est* important ca grupul si tnceapa sa-* wnr propriei
funrionin Osci imli norma nu reuete si te lormo. rezuli un crup pasiv, ai cirul
mrmbn suni dependeni de lider pentru furnizarea nrucru IM direciei. Liderul unui
astfel de grup, wmmdu v intal >i obosit de povara de a face munca tuturor, este
contient de (aptul ci ceva nu a mers bine in dezvoltarea timpurie a grupului.
Adeseori, cnd conduc astfel de grupuri, mi imaginez membru grupului ca pe nite
spectatori de film Ca a cum vizjteaza grupul in fiecare siptimina pentru a vedea
ce ruleaz, daci se in timpii si-i intereseze, se implici In ntlnire Daci nu, foarte
ru, Jrv* Si sperm ci va fi un Spectacol mai bun siptimina viitoare~ Pnn urmare,
sarcina mea in grup este de a a|uta membru si ineleagi ci ei suni filmul Daci rui )
oacl, nu euv ti ntn un spectacol: ecranul este alb.
( hiar de la nceput ncerc si transfer membrilor responsabilitatea grupului Citire/. In
minte faptul ci. la nceputul unui grup, cu sunt ungurul dxn os- mrr arc iar na f cr
innrummi o ffdm bl arr %r (ucrcniA btne Sarcina mea este dr a li nv* (ie mrmhn, de
a imparii* aceasti definiie cu et Astfel, daci grupul are o intilnire buni. mi plac si o
etichetez astfel. De exemplu, pot comenta U sfrit E timpul si ne oprim. Picat, uri?* si
anun strptul unei edine ca asta In urmitoarele Intilnin, deseori mi refer la aceast
>edmU Pm veni. intr-un grup tirar, o rdini in care s-a lucrat dm greu este urmau dr o
ntlnire m care mrmbni fac un pas napoi in faa interaciunii intensive Intri astfel dr
intilnire. pot comenta du pi o | urnit* te de ori. Mi ntreb ce simii despre ntlnire astizj
Cum ap compara-o cu cea de siptimina trecu ti I r am ticul difrnt siptimina trecut!?*
1 Jr asemenea, poi a|uta membru si formuleze o dcftrupe a unei edine bune cetind o-ir
si rvaminrzr i si evale zr piri ale unei anumite intilnin De exemplu, in una dintre prunele
intiirun. pot ntrerupe grupul remarcnd Vid ii a tm ut o nri i a don si vi ntreb Cum a mers
grupul asiin? Suntei satisfcui cu cv sr tntiinpli * Cair a foat cea mai incitanti xartr piia
acum In ntlnire de azi Dar ceia mai puin nntanti'*-" Problema generali este ciar rui
strduiesc si mut funcia evaiuativi de la mine la membru grupului Prtn urmare, le spun
Avei abilitatea - >i responsabilitatea de a determi na cnd lucreaz eficient acest grup i
cnd penle timpul"

Daci un membru ar lamenteazi. de exemplu ci lingura parte motanii a


acestei uilbun a fost in prunele zece minute dup! care doar am pUxTgtt
patrunvi i i uu i Ir minute" rspunsul mru estr Munci de ce trai lisat dus"
C um ai fi putut si opreti asta?" iau. Pare ci toi ai tiut. Ce v-a unpvedi
ai si a turnai IV ir este ntotdeauna canina mea s tac iwi ce lob sunieti
a (abili si facei* V. urnd va exista un consens tvoaleert u pm^ue la
eea or
pnxhirtiv pi ce napmdurttv In activitai'.! grupului ( apnap* invariabil
va coctaudera ci ntum.i productivi aparr atunci rnd grupul manirv f
concantrw pa iriii-iajm cneva disc uii In capitolul urmitftr.)

[)r..xrd!mrru dr tini'
Tarapeuii da grup pot i ba in de7 acord cu pnvirr la multa aoprrtr ala pna i
adurii terapeutic, dar exiti un fonisma general toi da un anprrt drrvdlui
rru de tune mir absolut rstmhal in prvcmul terapeutic al grupului Participanii nu vor
beneficia n urma terapiei de grup dacii daci ne da/viluia pa ina fi far aMta complet
Prefer si conduc un grup cu norma care irului nrcraitatra apa- np*i aiititde/vSluim
clar Cn ritmul propriu fie irul membru Prefer ca mem brii n nu experimentai
grupul ca pe un ctmlentnnal forat, In care revalan profund* sunt imular, una i itr
una. da la membri ,a

fn timpul edinelor preliminare, trag atmia lianilor. In mod rsplirtt, asupra


ac autor problema, axtfrl Incit membru nc ap grupul informai daplin anupra
faptului c, pentru a hmafina In urma terapie. mai drvftmr au mai tir/iu. trebuie
sil impirtifraari cu cnlali membri ai grupului prt foarte in tima din ei Inipi
Reinei ci a^ptar tul ubirc tiv al de/vilutrii ia iru- rfe. Intr adavr. impor fant
Puf axiala situaii In cari* tarapautuJ au ohxervatnru Ir grup vor i **< fu nona grafit
< J grupul nu asta CU adrvArat dem hi* au rM de/vilulrea alr o periu 1.Iii ori trivial.!
Adrxea reiai odtiu rrpani mnrmi Ihtrr dr/viluilM la nnm priviri ubiac tiv fi obiectiv o
discrepani ara. in urifltrtl fia pus, ituMo h i an rtirila are mAtumrA drzviluirra da
atna pa anurnitr r ala fandai * di/aia Muli mambfi ai grupului da triapur au avut
niini confideni infirm fi ara ca apare in grup ca fund o daxviluirr minori da ina
poatr fi dr fa*t pei ma dai inel au impirfJftf cu nava acri matarla 1 In nelegerea
vmmfu 4 pai pentru i n d i v i d a dr/viluirti da ina. conta* tul atr imtortant Si fu
<>n ftiant da rontmt n*tr o parte eni* lali a rmpafiei. aa c um ilu%trra/J rtrrnplul
urmilor

Mark. un membru de grup oirhaa bicel l metod* deup'e inimap Iul an >rtmie t
etm tare ** iaht Mane. o femeie Uniri. ndurerau t crama Jeprexoi a artat im*e.-aiu de
unita i lahnriou+i elaborare a dificultilor lui fa un moment dat. t a ntrebat m mare tare
de ce cedai par ei IJ m> uratele pe Mark p ti fw att de miertaafi ie incuria! lai tm timp ce
ea a nimfe* aii de nerbdtoare In rapnet ca ntmml lent al grumlui f > ps*s* a paht de
faptul ci nu tm putea afunde la ceea ce ateu tm ut tn agenda m per+mall 4 gn mmm a nfntun
deapre cam ti faci ti fia mai pUhuti ie ceilali l erdtmck al primit a tar pnnt o membru au
simit Inttrdtnatt din muia inabilititii ei de a emmtna I aa tpa ci ceea ce te tntimdnne fn
edmti. cu Mark era chiar problema ie r%ammat h timinau ti dr/vilutrea lui Mark tn inlilnirr
era un mare pat nainte pentru el Ce a ijprtt a ti tmii 1 ce mirau alii9 Amanta a fmt
ntrebarea cheie $i explorarea acntet dltu ultilt a fad
) Tratat 14
ia
C e a pnati pune d-pr* manie warn*? Un monftmi poale varu m lwp*r
eu un secret importam despre un aspect central al vieii salr de e*rmplu.
furtul rompuKiv. abuz errt de substane, o condamnare la Indwaw timpu- nu
in viai, huli mie, travestism, incest Aceti oameni se suni prini in capcan. I
>r i doresc si lucreze in terapia dr grup, uni prea mtncosafc ai-* impi
tifasA* secretul cu un numr mare de persoane
In edinele preliminare, clarific pentru arest np de dbenp c, mai devreme
sau mai tar/iu, tor trebui s->i mprteasc secretul ru ceiiai mrmbn ai gru-
pului Fvuleniez c pot face asta In ritmul lor. c pal alege v agepte pini cnd
vor simi o mare ncredere In grup. dar ci, pini la urmi, mprtirea secretului
trebuie aib Inc pentru ca terapia s poat commua Membra grupului cve
<imd nu mprteasc un mare secret unt merui pur i amplu si recreeze
m grup aceleai modun duplicitare de a relaiona cu ceilali care euat i m aiu-
ra grupului Pentru a pstra secretul ascuns, ei trebuie v pzeasc once cale
(toate ronduce la el Vigilena i prudena unt crescute, spontaneitatea este sc-
zut fi cel care dur un secret cu ei vr nvluie intr-o estur de inhibiii
Uneori este adaptativ 1 a m ni rostirea secretului Si lum urmtoru doi
membri de grup. John >i Charles John fusese travestit de la virata de doispre-
zece aru fi e costumase frecvent, dar In secret Charles a intrat in grup bolnav
le cancer A afirmat ri a realizat multe invnd si fac fa bobi. l tia prag*
fMMiti ui mai avea de trit do* sau trei ani. A solicitat terapie de grup pentru a
tri mai drpfin viaa care i-a mai rmas. Docea, In special, c relatxmeze mai
uitim ru oamenii importani din viaa lui. Acesta prea un scop legitim pentru
terapia dr grup i l-am introdu Intr-un grup ambulatoriu obinuit. (Am desert
amplu In ali parte cursul individual al tratamentului su.*)
Ambii clieni au ale si nu divulge secretele timp de multe edine La acel
moment, atumrsrm la limita rbdrii. 1 eim aruncat privin compbce s invitaii ubtile
In cele din urm. fiecare s-a integrat in grup. a dobndit o mere- derr profund In
ceilali mrmbn i, dup dousprezece inthun. a ales s se dr/vhur deplin pe me
Privind retrospectiv, decizia lor de a amina a kx* b- aleapt Membru acestui grup
afunsrser s-i cunoasc pe fiecare dintre ca iMmrni, ca |ohn t Charles, care
nfruntau probleme de via magne, nu drept un tranveatit i un bolnav de cancer.
Era ustitvabil ngrijorarea bor ci. daci ar dezvluiau prea devreme, vor ft stereo
tipizai un stereotipul li va bloca pe ceilali mrmbn. Impicdlcndu-i si ii cunoasc
deplin
t um poate labili liderul vie grup dac intimerea unu client m dezvlui rea de sine
este potrivit au e mitra teta peut w9 Contextul conteaz Chiar daci nu A existat o
dezvluire deplini exist totui v> axan&air dea lant. ctre o cretere a
<fcachftdfftl i inrmleni? TWxetea timpului va lace mai uoar dr/vluirra. aa cum s-
a ntmplat cu lohn i Chartes, sau tensiunea 9 evita rea vor crete progresiv ?

L Voort. si ii cu dinu vie un mare secret. pentru prea mult timp.


pnf h contrapcuductlx S lum in considerare exemplul urmtor .
Tari
* Litiu a ritan til a una, gttrp, u Jurai de toar un, mjruxrr tinat un, cu /mthaitrg ututo ur n firman*
cu atrrut grapaimtl. Jar mlo la urna! cu , tm tafutrn r uni. Jupi cede
a cin, "tai a /autrnr o a tatral tn turnara afin ei dan. nate cutir,J, a rtnat un mnn ritra maktmi t
uwat ut grup da pra:um muuti.t.n tan Jan tanta n mu mii luau ar aimtra urina ti m rraalrjiruihl tur td.
aa , un, ruma, pt a raaat ,arlan .ptru aprimpr ale canal" rra nuafiaid . a lilil' pi aburad emutldUrur,
Jar tinda ti ritmnd duraran Arribana ma rata 1 roit atn pe .r atara na , J trvbuaa ai <i tatj
aaaanai pentru a nu tarat mandra pi mrrrr i,nuntii, irkutait
(H a roana tunat I na a mua/ pt trun aault din aa InaOpt Ipt ptatroae aplaiamiir pat botetirpeulue pt
aatfrl, a* Juanita Jr afilian pentru mratfl menta, raer o admirau enorm /Unten u r.rptnntalra fi
arutubtUtatm *I naadnprauatr tirar aa rrnoalucam trialuk arate m Ule Jtn lunaria enera* ha aun pt m
am ui grupului dan moment re ae atmira am uad pt Jpatanli fian de, raala turrafi't A cerul a pnlmti
itadnaJaaatJ cu Itda-rul grupului pentru a Jtmtaia liar ti, fiaran et ta grup a timpul a, rulan prdm/r
terapeutul a indemmnt o par lian Ui m dnniiure gra/rir legate de ameren ua pa la apa mi Airwwi m ha fm
Jan rra par enera dude 4 t Jm i apteptapna mult. ta t fi pulul rd ae atn, a i u un * uua la m atura, i
carui Ir, ddrcat tn ft ifu i gruptriui ,d a fin teru/anald I HJ la urtaal tur pa a lud n atal pa la ultmele
.ateto Mli/ron rimam a lu, rmt teraprati, atui mal de, dl la t,aae ntlnirile ptt I mente la un ka

< f po/li.f irt-Hiin U la irrapeutul I .un] ntm a rHrvA man-b' art it-f' Vnlru * rrtptimJ* j.
mlr*i iritrehiri Imbu*- ni l.u indi mil* ,ji,i,i* t<- unffcirtaiill
< rrd t i dlut.11 4*ruf tin irwllvwi ieb*Vi nun 4p ni rfl, Irt^nulul Irviinw -ut I 4,.,
te ni LJ. /V JIIIJI.- i ,tr Midi muir tb-ipi- 1 mi, ctdl inir IM> uu*f rt.-. nlal. nu i-ru
fVlJI til . iDtuirr ivrtu jid 11 id lele, la < I.n|mul. la o mate JdXvifturr in
fnii^trn- tn IrfSluri tu vcnrtul. Ikt em-niplu, tAn.1 (ulm pt a drivllnil Ir a vanii un ui. ir
finaln-.r naturali a mrrnbribtr a Itmi v| pUnr/.- *. iHuI 1 vari Mi f , .111 (>tm iritnrMn
ddpn- dra Luir naaiumAiu I ip aitl ana t ind ai m< (puf .1 un |x>(i Ir * m j'ulilia
drrpl o Iroirir 1 M minina aia **, dar
b<ht, itervAluine .f.-|a muir ( veri* ali m WgilurA cu ni rrtul Mu. y a mai mifHirl.ini
mutila rl a mu va dr/vfluia jv uruimlali atlni aIr Jipare de-prt rie.uatluire , ntetmJeuJ ata
re - tn afwt api In IryJturi , u deftex iele aninat t a luir i fe id:(Hitaret

< rmtawm 1 u crie- iptjar, cnd 1fin a divulgai Irav. -imnul . iu in mbnJ

am pun fnimhAn > urn ar h .|dn n ventt la a.i->l grup pu-.i........................ . clou^rr
fma yolm|>* 1 nu ai km (apaW M impJrM^n ama cu IWI Mi mtnb ium a
l'pm ai v 111 llrr Mpfamarul p vi la. 1 u, Irgllurl u m rrluJ liuT. I Al iir |*-nal ai M la
pvmp MVd impArtAirn an ului lapf cu mi/ ..Nu ta M minii in JiguraiiM <ii 'mpirlpfU avia ru
M**I pani m um A*ii/i a> alm -i 1 la* 1 { ,

* rnlimpia m *rup muiu wnhnwntrl.- lab- ia(i de grup, prrrmtAndu f M


',r " -( , r,
'rtb* Me inlm uMn \n ............ w t P p,.., ,,
mttf ty9dni r
' fntfmpW t ir- mlr*i d v. nitna rA*n*.*lr , n cr
tllIH
John a rspuns ci ve nnej ci va tl nduruiiia). te va rade tip I MU v* li .M cidt-ral
nodal. Mergnd pe linia ripiodni Ui -uci-*t aoaas ' am gb>
1
dm in prucewd imefprfsdnal. ufJV*>arj'j l C ne \ia\ grup --*r - -. iur
/al?" |i jCine din grup ar h gndii ol eu audal?' Apm, dup or luhn a ale- lai
ciliva membri, l-am invitai ai vrtdl cu ei etnie presupuner. iaiuauJ dezvluire*
inliizuli >t ntmMJnd nurMni, terapeutul Hwtaa cucntui p u> li>-><* . nUbf.r
jrea terapeuii:!. Ca noli mmjl, awtr mtutdeauna ufttl ai te ili-pLawvi de la
alirman generale despre .grup' la aiirmau trudi nun enune le ru alte cuvin,
ia ceri munbnlw ai ditwensc'/e intre anauDrii grupu.u
[Jerviluirva de ine cate nlicU'Juna un aci iMerptrama Ce este important nu rate ti
cineva >e decviluie pe Mne insust. a ci cineva denunur una important in ameilul unei
reiaii cu ceiUlt Actul dervikuni de tur capiii i> unpiirtanti leali dai irit implicaii kw
pentru natura relatulor m-av m ies- tiurarr. mai important cbiar dect drepovran
imediai rvu- iipni ci OK iliuM duce J<a o reUpe nui profunda, bogat >i oumpieai cu
oexUuti Acesta este nu -tivul -tuni care eu, tn contrast cu ledaLu cerceti*un.1 nu
wawlif -Iervituirea Je vine ca un laiul terapeutic --parat, a l includ in invitare* m-
Inpenaruli.)
Mal alea dezvluirea unui abuz sexual au a unui irtcol este incrrat in acrei
ii*l tvon. victimele unui aadel de abuz au kM Irtuuuiuatr nu nu- in.ii de abuzul in
ne, o > de mtidu) in care ceilali au rspuns in treci* la dezvluim abuzului Nu i-
vlr neubinuil ca iluvlluuv* mitlM *1 lanviim > icUrie vi tir in timp triat cu negare,
blamare >t tniingnr Ca rezultat, candu, de a se dezvlui pe une in grupul de
terapie evoci nc de o maltrata sup omenia*
>1 I hlar de rrliaumu Uzare. bl locul speranei de a perlabuca abuzul n

liaci asupra unui membru se tace o presiune inoportuni pentru se uez- vilul, pot
rspunde in cteva moduri, m tunet*- de proNemele respecovuiu, i lient v de stadiul
viu de trrjpte De e templu, pot ucidea presiunea cnmm- Uii! .hule ev lent ci uni
anunute lucruri pe cant Mui nu dorevtr sa le un- piiUpnuti. 1 -rupul pare dornic, chiar
nerbdtor si-1 aduci pe hahn la bord m iuii[' ce Mm nu * sUntr luci tn sigurana MU
Mihoau dc curuotMbtT C u- vinluj ,11 J tvh- uniurtant, ntruct ripnira setul
npfditMUl *co*L A* putea UNLIUIIU, cuget and vi rumudin ap\tr cate |m de Iu dr
tecuMair a grupului, nu nunui din perspectiv a lui iohn. dar >i din perspectiv * ahc*
mrtnhn AatteJ mul acieiuui grupului de U a smulge dezvilutnie u. Intui ta rspluranra
obstacolelor ce stau in calea dezvluim C* genereaai mea: Care uni ciNuecmele
anticipa care ui*p4inomta' LV ia .ne dn grup antscsp*. .\ membru de/ap toba n-a?

S\mem nu brhuv prdrjwai i-mMiii prici ru rezuilui'i* ar -are Unul dintre .vtr mai
distructive rv eminente or poare ipin-i intr-un grup *** c* maimalui UV voiul, sensibil,
care a lest dezvluit cu ncredere grupului si ru n dosit d* membri unul mpotriva altuia,
in momente de cvmttwn terapeut ui trebuit -o ui Ier vini putem* daci acest lutru ar
mtampla pr ung 1 aptul ci Mr o lupta

A iMl
murdar. witnnnMXi nt>rnw importante dr grup A* eant inti*rv*nr viguroa *A
podt fua multe* ifimw. Intr-un fel MU altul, era|eutuJ trebuie *A atrag altiv (ia
anuprn violm (ncrvddli Ada**, eu nprm ttiunr, ntrerup conflictul fi punctez
faptul ciI ceva foarte important tocmai ntmplat In grup Voi cere membrului
ofmaaf *-i exprime aenttmentrlr In lectura ru modemul. le vot cere <eiorlnlfi
acelai lucru. m voi ntreba daci alt* meva are experiene *imi- lan?, voi evidenia
modul In rare aerat fapt va face dificil pentru unu autode/ viuinM 91 aa mal
departe < >rice alt aubteri de dtm uie In grup rate temporar amnat Punctul
important rate ca incidentul A fir irtrlr wntru a rrtntiri rmr ma conform creia
dezvluirea dr vine mte nu numai important, ci fi aigur Numai dup ce norma a
fost atahllit nr putem ntoarce ctre raamirtarra altor tiwpertt ale incidentului

Normr procedurale
formatul procedural optim In terapie rate CM grunjl inlerarwne/e nr itructurMt,
npnntun i liber Ihtr urt altfel de format nu oftare nu uulatJ natural rate net eaard o modelare
acftotf dtn partea trrufmutulm a unei culturi de rup bictl mul te turente crora terapeutul
trebuie *4 li ae opun Tendina natural a unu grup OCHI e**fr dr a acinda o tntreaf^l
Inii Im re finruia dmlrr mrmbn. prin nr taie Adntea, prima pemoari < .re vorbete MU

tea care prezint ira mai pn* ant criz de via ?n rea Opt Amrui obine atena
grupului in rr|n tiv a In flnire Unele grupuri ntmpin difU ulti mormr in e biml*area
tor* mirrii ateniei de la un membru la altul, deoarece, Intr un anumit fel, o tiorm pro
cedural a evoluat i. ca urmare, achimharra aulur< fului oltiuilnat o am duitA
priMHt. nepolifuoaai aau de rraptngere Membru wil alune 4 In M rtr ei aiml ci nu
tndr/near <t fnfrrrup i a cear timp firninj ri r0 rr
Ni/A a I alimenteze u ntrebri pe rlilalt membru mlru ci, in ti ere. a*> r ca el
a ar l In ojrnd dtn vorbit
Aerate tipare tringheurar dezvoltarea unui grup pitem* i. Iu final, rr/ul rtul unt
fniatrarr* i dearuraarea grupului Prrler a umfrunt grup ul 01 aerate rutrme ferapetrtlrr
atrgnd atenia aaupra lor l mda And c. din tno meni ce grupul le-a crmafnii. are i
puterea de a Ir a himba
I >e exemplu, a putea apune ..Am nbaervat c. cW-a lungul ultimelor jrdin e.
ntreaga ntlnire a font dedicat numai unei ttngurr pervanc adraea pn ma rare A
vorbit in acea i. l. de aaemanea. < iriUli preau a nu domol a o ntrerup i cred
c MU patrMt tcerra in legtur iu multe arntimcntr im portante M ntreb cum a
nceput aceaat practk l dac dorim iau nu O o 44-himhm'* Un . omenia nu de
aceaat natur p*aftr fi eliberator pentru grup Nu numai cM terapeutul a pua m cuvinte
eva te tni tiau c eMr adevrat, dar a nd ii al u poaihllftatea unor alte opiuni pn* IM
Jura le

I Inele grupuri dezvolt un format bm urata tip


^prr/en** In care, pe rmi. bei are membru ia

Tratat b
cuvntul pentru a di-ut* evenimente importante ale Ap r mare au
anumite momente dr mare auttvtanA. Umori, In Murial
in grupun cu iwmbn anxtoyt. puwnw dj*hjnc*un1i. u ***ir\ cu- iructur au-
ial slf nr<ir* a faulitant, dar, in rxp*Tucrbi DM-O, O de trurtur* clr
grup. In jovral formal. in cele mai muitr grupuri mruraeaz imUun dr tip 1 4 i
> AUIYV i '. inHu ml*, muntAjnr. r*-*iHrr*<tJve HtvUir un kimurt in cm* mrtnlmi
carr au pnWrmr % poet* anuna simplu U uw vpui Astzi dure* ceva timp* i.
de-a lungul evoluiei natural* a edinei. membru terapeutul l fnmrr A te aplec*
asupra IttUruM timi* cnUHi membn
hm-vrnl, inipunW apeoaltzaW. m special <rW de w urli durat >t cu membri
mai profund tulburai, necesit naame procedurale ddente Trebui* fcute conv
promMun de dracul managementului eftcient ai timpului, iar hderul ttvbua- s
construia* A o structur explicit. Vai dna uu aadei de tnodiiscn de tehnic tr
capitolul W pentru moment dome numai A accentuez pnnnptul general ci Iwleful
trebuie sA Intens sA structureze un grup. astfel nct s construiasc normele
terapeuii r d tcut te In acest capitol suport i confruntai*. dezvluite de ine.
automoniton/are. interaciune. spraitaneitate, importanta membrilor gru- pului ca
ageni de intraiitnrare

ImM'rtunfj yrumlut pentru membru tt


C u dl membru tnmider grupul mai important, acesta dev in* cu att mai rf*
irnl 1 rrd c situaia trraprutic ideal str prezent atunci cnd dientn con* sa Ier
A edinele dr terapie de grup ca htnd cel mai important eveniment a! \*e- ii lor
dtn fie are sptmn Se recomand terapeutului s 'ntreasc aceast credin
In orice manirr dmpnrubtl Daci sunt obligat s lipsesc la o intlrur tnlteme/
membru In avana i Ir transmit tngnprairu legat dr absenta mea Sunt niraiual la
ntlniri Uaci m am gndit la grup intre pedante, pot mprti cteva dintir atrstr
gnduri cu membru grupului Orice dezvluite iac. r ir serva iul grupului l *>i
anumii trrapeui evit asttci de derv hun personale cred ci esir important s
uemulezi clar ct de mult conteaz grupul pentru ane fis uraiez memlmi atunci
cnd aduc mrturii despre uuUsatra grupului sau C-tnd arat c s-au gndit U
ceilali membri de-a lungul sptmnii Dac un membru espnm regretul c grupul
nu se va ntiru pentru dou sptmni In timpul vacanei de Crriun. li ndemn
s~i exprime sentimentele despre legtura lor cu grupul. Ce nseamn pentru ei
s pstreze grupul in suflet ^ S protesteze la dezbinarea lui? SA aib un loc in
cate s-ia desene gnyile deschis in k* s i in ixurni durerea sutVteascA' 9
C u ct mai mult continuitate intre intlntn. iu aut mai bine lin grup cave tum
troneaz btnr continu s poriftbarfS* problemele de la o ntlnire la aha I ale bine
ca t era jirului s ncuraja cvntmuiUteA Mai mult dect oncme te r apetit ui eate
istomul grupului, conectnd evenimente s potnvbd expenen e In matnrea
trn>|oraU a grupului. Sun foarte asemntor oe ce Inbn punea .n um dou
sptmni!* *au .RutheUcn. am observat c de canei tu 91 I lebbtr ai avui ai va
ceart, atim trei sptmni ai neoH mai deprimat* fi mai retras C are sunt
sentimentele talc fa dt l>+bie acum
nuep eu o ntlnire de grup. dar cind o tac est- invariabil in uervi
Ciul pAntrAru <> onlinuifatu mirt* mt/llniri Astfl, rind parr potrivit, put ncepe u

9 Ti
inMinir .mlH Ultima ntlnire 4 hmf huirte intentai Mi intrrh cu cr tipuri dw
Mmttmmte ap pfo at cu vot 4 ti cum unt aceste sentimente * urn?M
(n r.apMniul H voi des* rtr rrv.urn.itul grupului, o felini J cr servcie rrvtr m
seni i/nen tuiul de .un tai 111 tufe intre edine Scriu un rrrumal detaliat al n -
tlnim de grup in timare %tpMritn.t io descriere narativi editata a ronmulu lut
l prrM ertului) >1 o trimil membrilor intre rdirir Una dintre tele mai
importante furu pi ale rezumatului ente ci uirrl lientului un aii onls I sip
(Amruii .u grupul crete prubahiJitatra ca temele unei anumite ntlniri ai he 1
ontrnuafr m urmtoarea ntlnire
I rupul crete in importani atunci < ind membru efung M I) m uruitri drept
un rv/arvor de informaie i susinere C Ars] membrii >i ea primi curtce lalea despre
ei b iii. eu, Intr un tel MU altul. Interi 4 transmit rol 11 a ci om r* informatic pe
care membru ar don tuf n 1 urumat d despre ei nfipt mir dmpmihitj in tpafllij de ntlnire
ai grupului, cu cxmdlfia s pite cum >4 pun mna pe eu AsI lei, inii Ken se intmah daci
el mie firea dominant i ameriiriitor pentru in laip. lemhn|.i mea Wtr si r.lnpiiiwI
Km, in a easti 1 >im*-ri suni muli oaineru are te c yruar foarte bine fie ce nu 1
ntrebi ie rif"
fiveminentrJ* tare infirw legaturile dintre rnernbn i re* poteni grupu lui fi un
prog/in*ti< bun rnd membru grupului ies la o cafea lupi o InLilni- re. au discupi
lungi in pan .tre iau ii telefonea i unui altuia in timpul *4pU mnii. In perioade de
rt/i (Astfel de < imtac te rstragnip.il* nu tuni Uri res tr poteniale adverse aa
rum voi discuta 111 detaliu in capitolul il )

Membru 1 a ageni de httrafubrrunr


(rupul lurw fnnea/J < rl mai bmr daci membrii iii apret 1a/A ajutorul va loros
pe c arr i I put oferi imul altuia f As i grupul continui si priveai A tr rapculiii ra
ursi de pilor Iun. 1 pentru grup r*tr el mai puin prot>abi si obinA lin nivel
optim de autononur i m|m t dr tine iVntru a mtiri a ras ti nornii. terapeutul prstlr
atrage atenia asupra im Identror r demonstre
/ ntrajutorarea mutuali a membriiir IV a einenea terapeutul 11 jw.-ilr m
via pe membri metiste mai etu lente de a se apila unul c altul te ermpiu.
diip re un client a Im raf CU grupul o tem! e o lungi poriiuie a unei tot Al
iun. leraprmiui paute amienta .Ketd. le si mto.tr r imp. u gaiulul la ul
tunele patrule* i rinei de minute' ( arr 1 omentaru au losl .eir mai ullir pm
tru line i care au fote cel mai puin utile?* MU Victor, iserv ci i ai dorit l
vnrbeh in grup despre asta de mult frmp. dar pirte t*fi/i ai Umt umia hil n
faci ( urnva. I*ve te a afiliat si te des* hi/i (ea fit ut? Si cr a fi ut a/i Hen i
pireu ai tr mhtle. in for %A te den Kldi?" Nu trebuie *4 1 ar pcrmiti ii trem A
neobservat. rimportamcntul rar* uihm mra/ norrna intrautorini mu Miale
>a< i, ie exemplu, uri membru provoac un altul cu privire la compui
tamentul lai dr un al treilea membru punnd ..I mi. cr drept ai a
vorbetiru Prier daapra asta? Tu eti infernal. mult mai ru (tocat ei ir
aceasta privina**, cu pot interveni comentnd: PHil, credc ai cuie
aeniunentr negative
l. , de Fred astizi, proverund poate dintr-o ait >ura Punte as
tvebui ta pi trurulem U ele. Onrum, nu pot h de acord cu One cnd spui c,
deoarece Fntd iramnA cu Petrr. el nu-i poate fi de ajutor De fapt, chiar
contrariul a luat ade- vrat aki. in grup".

Suport p confruntare
A >4 cum arn sublimai in disruia despre erjrzuunr. rste *eniai ca memorn
si pen api terapia de v;rup ca siguri fi ruporUv. n ede din urm*, in CUTMJU
terapiei, trebuie abordate fi explorate multe subiecte incunlortabde Mvuti rlimti
au probleme cu furia au sunt arogana. condescendent. inaouabiii sau doar
arigui. Terapia de grup nu poate eden ajutor ir ca aadel de tratun Mft iai
la supraia in timjnii interaciunii dintre membri. De lapt apanw iur trebuie
uluUli ca o oportunitate terapeutici In cele din urmi. cunictui trebuie ai apari In
grupul de terapie fi. aa cum vm discuta in captului 12, artr eaenial pentru
travaliul terapiei. In aceiai timp, prea mult confort timpuriu In cursul unui grup
poate >t invalideze dezvoltarea- nainte ca membru hi ar unii sufirirnt de
liberi ii-fi exprime dezacordul, ei trebuie ai we mntt in deplini iigurani >i trebuie
si valorizeze grupul destul de mult pentru a b dornul ti tolerr/e m ti In mie
inomlortabile
Aatlrl. terapeutul trebuie ii cunatruiasci un grup cu norme care permit eonii* tul.
dar numai dupi ca un fundament ferm de suport > ugurani a tact stabilii l ate
deeuri necesar i intervii pentru a preveni proliferarea confortului prea devreme in
grup. aa cum ilustreaz urmi torul incident.

Inie un x'f mam ir Uri eram in fn Jmurint ir mtJr L. iaai ca a Ma


intMmrt cniua. mnmmri p umflu tul daarieu rrmu putem* e A pair* ntMnire a taat iae
JMaf ir iMeUa (hw luilrr airn araW carr INMU M Je mari a iar j p p n r n

Imit unul megmiw anmkaim Sa pUmtu. ir


nracla. Jnu p of mi* multe lucran pe cart ar
fi Juni t ir i^ui. Jan pui mm irpb, aJ (ini
a all amni a gntpuiu a a f r*MB pr
ft. Iar. Iii
Laialia rsJrvm ir ilari. atril* a ramat o ai prar f-J+dfi imprr MUT IIU* M* trna la a
baia i .linar rpli ungara ir ani ir ana |a linar a fmi Jtaiml Je Onpenitd ir actoi c

Im mrai pumi am umfti d e imperativ ti tupi ca at Jrrvrilau ta np p am mlemnul i


feri. Aa

pnanla tala Jarprt mtrial fa arr afirmata la lafa linar ea 0n4 M ar mii pr ceiaiti

iia ntpf*

ft. Iar. Iii


l Urile a Jal Jiu irit <* irit, J* la armi. a Jet jwwiat ua 01 ai ar mas mtuJiafi A
rmftral cam i wnfkr ca cra^t momim m frupulu* A num am * a atkhc pnrarupunerru era
com t Nu numai a1 flacon membru al grupului te simite insultat.
dar fii Urne ar simim rnfaf fi dat la o partr Jr afirmaie Atunci m am internat m
falei Ir. r pare < J pmupunrrea a fmt com t Ai insultat grupul / V atemeanea te pare
c tnu cS. cei mai probabil. anta urma s ar Intmplr [Mu umpdnitor este c /i-o
plteti yt pe fa
ohtn din asta?

I st el Ir a sugerat Jou posibiliti Mai nti, a spua Profer ut fiu rraptns pentru c insult oumrnn
dect pentru c sunt drgu cu rt " Atu prea o pies de logu nmlunio nat. p. cu tuatr ocrotea
crrmprrhmoihtl A doua afirmaie a femt Altfel, cel puin, rru eru a fiu hi centrul atent ir i * mC.a atum'~. am
ntrebat fa a Incutninfal Cum ntr u ttmfi anta chiar ac um ", m am ntrebat tjotalla a apuo Bine* Iktr tn
restul neii tale>~ am ntrebai A rspuns ingenuu ..Pute singurtate t V fapt. asta este Aceast or fi fu m tale
repver.mtd ( st menii din maa mea M am aventurat ^Atunci grupul acesta este cu ade tri un toc important
pentru ttne* Estelle a ncuviinat Am comentat Estelle tntnt denumi ai afirmat c unul dintre motivele pentru
care eti entu cu ceilali din grup este faptul c mmu' nu este mai important dect onestitatea total fotuyi. dac
doreti s fit oh *nlut onest cu noi. , ml c nu trebui s ne spui. de asemenea ct de importani suntem pen tru
line p ct de mult i[i plat e s fit auri I rea ce nu fari nu uniat, p m tntreh dot pui fmepe s immttgfani de
ce este att de durrrtn sau peru: ulm s le ari (ekwloli ct de im portani sunt pentru tine
Dttl acest moment, Estelle a devenit mult mai nelegtoare p am putut s
obin tmJ *
un puru l de spritn consemnnd a* nrdul ei cu prtntrr la faptul 0
mttlamtea p insultate im Pttutr o problem pentru m p c I ar fi de
autor sd ti atragem atenia asupra Ine ajs J *J etichetm Instantaneu
orna comportament mnullJlor din partea ei Este ntotdeauna util sd
obii acest tip de amtnu t cu un membru In ntlnirile urmtistrr
terapeutul pute . mfryn ta membru cu un anumit asprit l lomtor
temeni ului lor asupra i rum au ceryt ni h se atrag atenui Ihrvame
se consider aliai tn mest prises de identiuarr p omfruntarr. e toarte
puin probabil s fie defmsnn In raport cu tu nast mtenente

Muifr jintjrr *renfr rxrmplc al* cornpurtammtului tri prutului j**t prr.i
delibrratr, prdantr. chiar pnntifualr I Ir nu unt < ofnrotarujr rw* rttu*. rum dirrn Mv*,
caro oglindem MU \anfu A, tipii r n importa meniului terapeutului In crlrlalfr jHwtr
al* pmtrului ttmpruHi' I tar Ir vital ca trraprutul %A %r pr* m tip* activ de Mrrinilr
rrvAru grupului 51 construirii culturii tir grup Aantr Mmm hirxlammtra /4 >i. lntr <
mar* m4 ufft. au (ritAirtatr lai tirrlrbltr sar rtni al* fer,prutului
bate timpul aii ne mtrvirrrm anim t*Atr* era de a trrta ari mi elementari a
terapeutului Hvarra 91 elucidarea Iul aici i-a um
6. Terapeutul:
lucrul n aici-i-acum

Diferent* majori dintre grupurile de psihoterapie care speri si efectuez*


schimbri comportamentale i caractendogKe extensive i durabile 91 ahe
grupuri ca A A, grupuri psiho-educaionale, grupuri cogmh v-
comportamentale *1 grupuri le suport pentru bolnavii de cancer este ci
grupurile de psihoterapie pun un accent puternic pe importana experienei n
akvtt-acum. Ini toatr terapiile de grup. inclusiv grupurile nalt structurate,
beneficiari n urma capacitii trrafHnitului de a recunoate >i a nelege
experiena in .juQ-?t*acunr Terapeuiim* i dau scama de nuanele relaiei
dintre toi membru grupului unt mult mat pricepui in a elabora sarcinile
grupului, duar i atunci cnd explorarea profund, interpersonali >i de grup
sau interpretarea nu sunt in centrul terapiei 10

In capitolul 2 am prezentat cteva fundamente teoretice ale uhUzni lut ai


1 t acum K*t timpul si mi concentrez asupra aplicaiilor clinice n terapia de
grup Mai intii, pstrai in minte acest principiu important poate singu rul lucru
tarte important pe care-1 evideniez in aceast carte centramfi pr aki fi at um.
ftmtru a fi ctuirntA. ccinut Jin dou straturi simfeiticr nan unui nem- rdnj fmterr
fcru/vufuJ ri celAlatt .

Primul strat et* unul experirnial: membru triesc in aici-s-acum a numi- *


frst mtmente puternice fal de ceilali membn ai grupului, tai de terapeut >1
vie grup Aceste sentimente n aici-i-acum devin discursul maior al grupului.
Reacia este amstonc ermimmteie imedtatr sk ntlnim au jnumtatr aiat HitJ Jt
imifa CWtnM Jtn extenor. ct fi foi Jt trecutul mJrpAnai ai mrmhnkn Aceaa- t
focalizare faciliteu/i enorm apania >i dezvoltarea microcosmosului social al
fiecrui membru Faciliteaz Uwlh.uk ul. catharus-ul. Jezv huma de sine M-mmfu
attv i achi/iu tehnicilor vie MXialt/are Grupul devine mai nu >4 fi'fi membrii (nu
vinar cei cate lucreaz direct in acea edin) sunt intens implicai tn ntlnire.

Dar cruarea pt aici-i-acum i atinge rapid Urnitele utilitii fri a! diuka trat. ctie
este eliu uiarra yrwrsului IVntru ca factorul terapeut K puternic al Xn vhi inteipersonalc
s fie pus n migtit, grupul trebuie si rrcunoasc * examineze i si neleag pvnmul
TMnur si ar exammne vr Ninr

>*efnr

10 leiapautul lucrul alcf l


d ' linii, t propriile tran:ucti. trebui? si Iran-' ruja ftwnrna puri fi ti ut drdi
or integrm IM rin expenen(r

A.cttel u filtrarea eln wnli a Iul aicvi * um itnniii ciot pi grupul triu-f Ir
tu an t-ft uni p. Jr amrmrnm. se JubleajJ pir .mr nsui, (acra bu, U aulnreflrn
ni fi ruiminm;ci comportamentul In aia fi acum carc ttxnuti a avui loc
Pentru va grupul 4 tu rin mnl. ambele pa* (< alr lut airtfi acuD! nun*
l-son fj.ili f >tu ,l nunua! primul xprrrrru-nUrra iu am fi iu um - r*o ptt-/-ul.
> perieita grupului va fi intervii membru ar vor atmi profund implw ai,
epri mana emoionali poale fi nalt J fi membrii vor termina grupul opunnd
Uau1 A Ml n etperieni puternn Jf" I bir. de asemenea, se va dovedi a fi o etprr rimfi
inaitam mii membru nu vor avea ni* i un cadru cognitiv are ti le per WM ivi
[ini rspr-nonfa do grup. A generalise/r pornind vie la ea. M uIruri Ine Jt <U
modifice cmnpirUmnilul uilerj>er*nnal fi oi Ir am Ir re ce au In via t de IM grup
la Ifuauio de a< .ini I- ari cu ramta mie grepe.da I*. ulJ de muli li drri de
iiildhuri de grup ai deceniilor vir nu epul
IV do allA parte, dai A ente ntlniiJ numai a doua parte a lui .o- i i a. um
elin li lan-a pro rului . grupul ii pierde via (a p emul I tegnirrea/ mir un enen
itu intelectual steril A< eala rate grerala Mrut (ir tei aa-uii vJLIit tur muli,
distani, rtgt/i
fi ui urmau. lerapeulul are do ui fum f" dedlm le In au i fi a, un d
ghide.e gru pul in am fi ai um p si fiuilitece bu, la auloreflenvd (sau
comentariul pr,* emulul) tn mare pari*. Iunia de gludatr poale li impiriU mire
rrwmfirii grupului, lai. iliri motive pe i are le voi chm ufa mai lr/iu, uimnil iio pro
mulul iAmne, ui mare miruri, an rna teroieutului
Maturitatea terawutli ir de grup in|*l >; (i lirlnur pua a-. ml ui a- au l-g a
um () am hrt.i ampli, U < are au parti. ip.il terapeui de grup Ir diferite >etan
Uri. a oublinial a< itvar-a Im ai i >t a uzn i a o abilitate i entraU a terapeutului
ilr grup rt altern parau 1
Un Iu. Im mai mu , dar atent rrali/al. a colin al uilei
preiau le terapeui li ir de grup pl a a ulidalil ii pnht lai Lt auli dui mtetprr lin erau i
entrate pe aici fl M um (|ir tipare < uni|Kirtaiiuntale un ar iniia Iul
romxirfameiitului J iri timp a>n iiiiualiv .(I Li uU Io ali/au v i mur L
btrkv fi 2fl la mui pe motivaie 1

Definiia procesului

Termenui pnmcs ulili/at Im plin In a*rut teal. are o -11111111 an mult |u> a li/aU
m multe limenii im Iti/irul dreptul, anatomia M ml. >>,ia aniin 4u> I. psihanaliza y
psihiatria ilea riplivi In poihuteropu inter a. i.m IU de n * nea. termenul fmum are un

lialal te pUhela'atea te fu
nerw tehrm *pei ifu or referi U natura relaiei Jinirr mdivirn care relaumenrJ membri
fi leras-ufi Mat mult, a- cum vom vt-.li i, o
nelegere deplini a procesului trebuie a in cur*! <i* un numii mare dr !
>. ton. tncluaiv lumile psihice tnlrnoan* ale fkertrui membru. tnler:-iuntk-
iutei personalr. torele grupului-c* intrc-g ta mediul rluuc al grupului t*
k folositor contrastul dintre proci* f) coninui Imagmai-v doi indivizi ir>- lr-
<> dlaruir Coninutul acriei duwuto ounati in ruvcnteir n.notr -n.pbr.ii **-
biiitrl concrete, argumentele vanulr Procesul ntr ceva cu KAul diie-ru Atunci
jiul ne inim-wi/j pnicnul. ne intrrbAm jCe apun acesta* cuvinte e* piu iir,
stilul participanilor, natura discuiei, despre 'dmta mterpersunali a per
Itciponfilor'*"
'Icrjjs-un ur tentai titre proces nu suni preocupai, in prund rnd, de con-
inutul verbal al motini lientului, ci de .cum" {ii de ce"-ul nspectirei ruutari in
tnisura in tare cum" i de ce* elurideazi aspecte ale reia per clientului cu
eiialp Allrl, terapeuii (onrninrui asupra aspectelor imtannnurucatio- naJe*
ale mmaului i se intrrabi de ce, sub aspectul rHafm. un individ tace o le*
Urai.- unei anumite persoane, la un anumit mtxneni i intr-o anumii ma- lurri O
partr lin impactul mesajului este tranau verbal i direct, o parte a mesaiului
estr ci pruna ti paravrrbal (prin nuane. mAcuuru, iniituru ta tun), i o ali iartr a
mrsa|ului se eiprtmJ cumpurUmentaLt In centrul proccamui terapeut* se afli
uimtiiicaiea conexiunilor dintre impactul real al coneunsc*- rn i intenia celui
care comunici
SJ analivim. dr eirmplu, aceaati tranzacie. In timpul unei prelegeri, a iudeul j 4
ruinai mana i a ntrebai in ce an a murit Freud Lectorul a rte- puia 1 VW", numai ci
studenta a ntrebat dar. domnule, nu a murit Yn 1 V3 V>*
I An iiMimrnl ce studenta a pus o ntrebare al cirei rfcspun* Q $ui dea. Bob- vaia
ei. In mod evidenl, nu era ciutarca mlonnapei (O ntrebare nu este o tntiriaare
daci iu riapuiuul ) Procesul cedri tranzacii? Cel mai probabil, studenta a docil
si-i demonstreze cunotinele sau si-l umdeasci. si-l inWr- i pe Im tor'
bre veni, nrlrgmra pn* oului intr-un grup este mult mai complex deii Intr-o
interac iune biprrxonali. trebuie si ciutim procesul nu numai n Spatele unrt umple
declaraii, n i in patrie unei secvene dr declarata ticul* dr cipva uirtnl'd TrravuIuJ de
grup tn-buie si se striduiaati si ir viiuir o anumii dec Urai* deapnr relaia dintre un
client i grupului sau dini* ubgrupurl de metnbn ori bwencu*. dmtnr membri ta lider
sau. tn slirii. dintre grup ca ntreg i sarcina sa primari t
C ileva vuuetv *iuucr vor clana, a. in conunuanr cunceptuL

um hmai or ma suin iwtuw


La san fttintt ir Inapte ir fnq> Hun
a nu umat iau dr gmp la
rum* stleri

Mrtaianm am m ratat la *
cununau .include
tafUi''. .Nu al dun st tos luai
tanaatre ta mgr. .O <v e
mujt mat mult dect o alkl
un

ta
ral i, in particular. ful ti de Rime !v cmmetinan nemofinttcati cu
tnrhnau tpre a* tr vioaie ruinul a mtru capnt Sd fii printe oaie
tlryraJanf' Aceau declarai* prmwaUiare a trezit un r/tnpun* puternic
dm partea membrilor grupului, toi attirul prini p muli dintre *
fiind prini I Hacuut rtnnyamuild care a urmat a nmtumat rialul
edinei de %rup

f irclarai* lui Bvirt f HMN- fi vzui strict In U'rmmj dr coninut. Ue fapt. este
vMAd ceea ca * TnlimpUf In grup, membru l-au implicat pr Buri Intr-o duru pr
despre virtui veruua aspecte dr/.u marii ante ale parentalitu o discuie
plini de aferl. dar inteJnrtualizat. care nu aducea w mei unul dintre membri mai
aproape de scopurile lor n terapie Ultrnoc grupul -a simit drsruraat ivJlHv ia
ntlnire. iar membrii erau furioi pr ei nii l pe Buri pentru disiparea edinei
le dr alM partr, terapeutul ar fi putut situa procesul drrUr*tei lui Buri In una
dintre urmtoarele pempertive

I De ce a atacat Burt fr Ktmm? Care era pr ursul nlcrptranaJ dintre ri>


f>e fapt. de multe sptmni, cei doi ar aflau intr un conflict mocnit i. in e dina
anterioar, Rmt sr ntrebase dr rr Burt. dac era att dr strlucit, iru mai era
student la vrsta de treizeci i doi de ani Burt o vedea pr Rose ca f fi m
inferioar, i are fun*iona In primul rnd ca o gland marnar. calai, c nd era
absent, ae referim* la ea ca la o iap de praiU
2 De ce era Burt att de intolerant i crttk moralist c u mntrln tualn* De e
trebuia a i rnenmj Intotdrauna atima dr sine tind jc . adavrul unui ad versar
nvins sau umilit?
I Presupunnd c intenia principal a Im Burt era s o ala r r Rose. dr ce a
procedat att de indirect* bate caradenatua modului In are Burt i r prim
agresivitatea> Sau. din motive rus la re. rate rara (eristic pentru Boar ca nimeni a
nu ndrznea ai a o atace direct?
4 11r rr Burt, pnittlS) dec laraie rvidmt pmvw ainare i nefttiitaat. a a ea
piaa unui atac universal dm partea grupului? Ikri versurile* erau diferite, rnelo dia
era acerai pentru grup i pentru Burt, c are. tn multe u luaii antet uwire se plasase
In a rea sl poziie f>e cr? Rra penibil ca Burt a ar aurit mai < tnfnrtabiJ cnd
relapona cu ceilali In reepectivul mod? t Mat afirmase t mttd. urna a iubit lupta.
Intr adevr, radia anticipnd a|striia uncii trrt bi grup Mediul su familial timpuriii
fusese unul dominant onflutual Atunc i, pentru Buri. lupta era nan o form (poate
singura form disponibil) dr Implk arr in rrlaii9
S Procesul poate fi evaluat din fiepca-c tiva mai larg a ntregului grup Alte evenimente
relevante din viaa grupului trebuie luate tn considerare In ultimele ilmi luni, edinele au foat
dominate de Kat*. o membr deviant. c pii ziv i parial surd, are, dou sptmni mai
devreme, prsisr grupul spunnd, pentru a salva aparentele, c ae va ntoarce tn momentul In <
arr va obine un aparat auditiv Fra posibil ca grupul a aib nevoie de o katr. iar Burt doar a
ocupe rsM de nate neagr cerut de grup
Latici) - Tratat a tii* tar ts a |na
Prin climatul continuu d11 conflict, pnn iiu>p<inibi\ftiika wei pvtnrj- o e-
din intrea|l discutnd in termeni nonpersorudi o an^uct trml grupul evita ceva
poate o discuie onest a jenUinmurloc membrilor tai resprogen* lui Kate de
grup. vinovia lor iau teama le o suart sumlsfi" Sau punte evv tau rtacurile
anticipate ale mtimitu a sutodezvluini 7 Cmpul apunea ceva terapeutului
prin intermediul lui Buri (91 prin Kate) 7 De exemplu. punte ci ttur ueinus* un
atac orientat, cu adevrat, ctre coterapeui. dar deplasai de la ei Terapeuii
figuri distante cu nclinaie ctre lentne rabtmce nu tuneaer niciodat
atacai de grup MU pu>i intr-o situaie dificil. De asemenea, relaia lor de
foterapie scpase pn atunci oricrui comentariu Cu siguran, existau fa de
terapeui sentimente puternice, evitate, care ar fi putut fi strnite m continuare
de eecul de a o susine pe Kate a de complicitatea lor prm inactivitate la
plecarea ei dtn grup.
Care dintre aceste multe observaii ale procesului este corect 7 Care ar fi
putut fi ntrebuinat de terapeui ca o intervenie eficieni 7 Rspunsul este
desigur. ancore fi toate pot fi corecte Nu se exclud reciproc, fiecare vede tranzac ia
dintr-o poziie puin diferit Totui, decisiv este faptul c centrarea pe pnv m
ncepe cu reflecia terapeutului asupra mulimii de faeton ce pot sta la baza unei
interaciuni la rndul su. clarificnd toate acestea, terapeutul ar fi putut centra
grupul pe dtfentr aspecte ale vieii sale Atunci pe cote m fi trekmn si O u/myiJ
teropeutuP
Alegerea terapeutului tTrbuie s se bazeze pe o singur consideraie primar
nemie imediate ale grupului Unde se afla grupul in acel moment specific' Terapeutul
avea multe opiuni Dac sunea c existase o localizare muh pie* mare pe Buri in
ultimul timp. Lisndu 1 pe ceilali membn s ae snnt pbeti ii. nr implicai >1
exclui, atunci s-ar fi putut ntreba cu glas tare ce ev na grupul Apoi terapeutul ar fi
putut reaminti grupului edinele anterioare petrecute cu discuii similare nesa tis
fctoare. sau ar fi putut ajuta unul dmtre membri v verbali/e/e acest punct.
ntrebnd u-se despre inactivitatea membrilor MU aparenta lor neimpltcave in discuii.
Dac simea c o tem majori ra comuna a rea indirect in grup. ar f putut
comenta aspectul mduexf al autului lui Buri sau ar ti putut cete grupului s-l ajute s
darnice prtn mterme- diul teetlKv k ului. ce se ntmplase intre Burt i Rose. Dac
amina c un eveniment de grup excepional de important (plecarea lui Kate* era cw
incpnarr evitat, atunci s-ar h putut focaliza pe acel exeivunant s pe con spiraia
tcerii din urul lui.
IV scurt, terapeutul trebuie s deteniune ot coceader c reprezint om na
mare nevoie a grupului >1. membrilor si la un moment dat si > ajute grupu! s
avanse/r in avea direcie.

*uh Oturui Ot ac
*

11 nit iu ait grop. Smd uhntnr


Ier Era mtere*t mat ale Je 0 experien terapeutic r ruv rui nu dur porte fixrr un
grup prmor
drtn liant un apeclalot tvald tmfa. hptndup maul Je fmtrrle m i ait cateiar p pmond
i M ftr*J la X'upuntr ,aldr uatele dm m ter un
U a pana dtn Je terapie a lut iotul o all membr Hor bara. a
hurpui ntlnirea atwanj i Mi v* Jnpdrfit Je un brbut ,mre fuwe
foarte important pentru m Mo ttm n mmpn pentru terapie fuaeae
onapm itateat Je a iiu/uir 0 te la te ru un brbat, i era pmfunJ
ndurerat In timpul edinei flarmto ai en un mud et tram de vtu Je
aft Je* rte durerea i grupul a font prma de sentimentele ei loft cet
dm grup fusrent mipa/i am <J> urmat IM tJtrrr o# pi Saul aveu Lu
rmu ht ochi
Membru grupului Uu excepia lui iotul t f* eau lot ie te attea In putere pmi ru ai ijeri /tartarei un
spn/m I au dat pervelele. 1 au irammlit toute calitile p nsuirile bune. au augurul o f ttare o
alegere yootttd td br hatul nu era eufbwnt de bun pentru au. c era totornat i
a mJput Je amui itul la "
L+niat. Saul a Hret untl .Nu mi plate cern te w ntmpl ou 1. ha
grup. mlai t mu mu plute modul In ture tale < trndu " Io oluU aietb
la mine. m am gndit A umtimmti etph lnJ c membru grupului nu
aveau nu t o fuetifu are pentru ntu tle adore umlutui prwten dl
Harharn kt nu lwu u admirat turn era W ll puteau vedea nu mat pem
ut kt 1 barbarei t. probabil ea tt preunta Inlr un mud JttmennuU 1 Saut
avea o lupt perunuai Je Jna pe mimat tem. trecndprmir un divor
In urm tu enm mm oim m f*m uenioar un grup pentru suatnema
femei bn i el fttoarne ..mm Hui ' otelui grup )
Hinetnuim, comentariile lui Saul au utumbai ntregul ton al ntlnim
MnJeam t puntnerm du Jmprui < urne r o a* im/m m e. legtura talJJ
dintre a termin 1 te rnpaew I. i, erau enervai i u m am aamtt muairal pe
bun dreptate l'v. iha lui aul era li grupul greute nmdtimndndu I pe fia
tul prwten al Har bum intr o manorrj a nud t necnlu
Aldl dropie coninut Ai um a examinm pem rul ot relei intern
tmni Mat tntji f udm < replu de lui aut au dvul efe% Iul de a l ape
ta In afara grupului Heutui g'opxJo era prina Inlr o atnumfer cald
auporhv. din are el a eu Iau pe ttme Prumintii t<j pnm iei la ar
plngere era . d nu fuaeae nu uniat membru oi unui grup . 1 InloUaoona
1 neom Jm exterior ntlnirea aferate u denunairafie ui vivo modului
ha,o" ae baldmpia (tuta In d mtra ntlnire Je grup. 'mul. In tld iemukac*
a aha al p 9 a ug, ml ca wmat Jm grupul, drum dome id t ar Mture
A doua cheu!tune avea legtur nu cu c ce apusene 'oaul. l cu eea te nu cpuwae tai parleu Je nceput d
htllmni. toi. cu excepia lut mul. 1 au fcut Har hun d. fraii euua Inie. cJldumafte Nu aveam nu t
un dubiu c imul m urnita* oidiun de eu. tumatu- 4 nm te din iwht indu uu avid I b ca alene**
td la i9 Ue ce nhdJemuna alegem ui nele adu ntu p nu Jm 1 el cald mat auptirtip?
I terminarea m entor departe dle proteuului a camtiu* tu idietm cheoltum
fijare pentru 'mul t intimi ertt dilrtl tertlru el ml i exprime partea deU aii
ap. turnai Se temea dl Uf vulnerabil p M t crpund dorma putem ud de
dependeni S iernam <J te m pnde pe une InvuiN prvprut unu date
apropundu ee prea mult de tetiali p devenind UM membru al gropului In
epotelr gmwulut eternului vigilent hupiti nai ului otirilor al tmmhidu 'dm
tt oneattlalr *1* Imd oneahldtea eyprimim wniimenieLw negative nu p a cine
peru Htaef. op afli miram (VpiluJ. W mai bun, ubtmaw. Hnmd dumi accepta*
mbare

IIIBI
Intr un grup T <un pup expeneniul dt fiommrr, ukAiuO dm nu A unui
dintre membn. Habert. u commtml Jmptui ci. in nod amur aonm l buulor
cUtrx membn cort rrmu. te generel. kmrtr tcui S- inUr% ctre doi lut fiu
ntrebe! dec4 era ,rw or ti mu crUuifj mtndirt ar fi putui fioae Ptmtm *-1 UM ti
tmrUetu mut mult Of dat membn M MPH/ ruptei! * 'fcpwn iomatn un mor mo
t er mnupru Im kubrrt I $ m nmmtmu c propnu acmtnbut* nu fum** I M M M M I I I II oi 4 i n

tu# rrm odrteu tcut ftdinfc Intrrgi. c nu Ii rrpnmmur nnodat CM uevem


emoutk in grup pi uf* mm departe
Prnnt IM modici coninutului. memai trrnnuacae mit nmtxuurr Mm a rxpnmaot v
grif autentic fu de membru tcui fi. pentru uduituainca au. M fim plmuil b~nnU in
ntmiul pratnuJui ml ui ai rriuiet rmpti perfect teme ammabni grupului rreu MIJII
cut Intr o lupii pentru dominare >i rtpumul lor tnierwe le afirmat u *m Kcihrrl a font .

m
ru 0 pro-
cu&i*

( ine ffli tu ai emili o minte fu de e arfe? IU goaAa aau liderul mart Duc HJ penmitrr
ai feti <ummlaru drxprt iJkerra numiri p ti tugerezi aoiuit, muma ip metri'

tnlr un alt grup. kjrvn. un demit* de ftrm uluii membri inpudam. peofiraon. functurnuri o
primite ordine .de reducere u efectivului Treburn t reduci tuli ti iMimufc jLtJxAi Jtn
t/i putrucn : ir
C immutul problemei minge, mtfid ii grupul u <am%umol putrusoa u

Utru cot mai competeni. imriloru m crir nwi *uaarru*ar tealn amu pe cm cure aerr
cele mm mun Ji/n ullii In a-pt gdm uit loc de munc. n cxudu M^Tuiiii c am mu. 1
membri t eu ungurul In dmruiu uerr ioteruprufu um pruni pedtmu cm
Ir un ten tor tu ugur. pi dm um ur fi pulul ai aibi lot Im mod polenul k am ioarn amm o kai
reuniune - aaii MM mult. pe maiouri ce trocem tampmL deoeamo pe rpum dor tmptaai ci Kr

11 ofiett o augeoln mu o uburdure noui u problemei >k>i nu rrm r* aminti du


lm.ru ere o poimd de fug de-mum

Imvatobd o mitei de focoUmm mupm .imlinutaaiui ere frueirmut pemliu grup t mm


pouu ou tmrput i p puni tmtmn tu peumre k proce oac c (inul dc%yrr iwatuiu nrUluk*
iu* m v\i .eiUli mrmhn Pt

am. Mm. IM dotai ocmui. 4 laml ai ar amuan deii dublu foi de


el oncrut uit membru) Or p+. efortul tru Im ketnn ere de atfioee
pe coabml 1 ampucni de hogm N
un up ammi de nimtn OM unm dmtn imun*fe tor
piekiucagu i 4 f*n**mlulU4l Mu. mm. IM ar dintele anfmuarr. Mw N mk ir pmrr t'MHMvnk mir
'Mp*
fumdmtmenlmlule de cmee m fitknem pentru 4 %nhcm oempiwimmenini . eunmln k* M. per>
prade fniikfn pentru k*un ertrmxmfugole p mmfi t cvmpulw IX onrmemm k mm

IM m oad p
inf t ae xpummr c are ..obrazul gnu " din cauza aparentei mir in*rn*ihililA\i fuJ de cei
foii l trac um. In . iuda cnlicilor primite. Krrnn era un membru dominant era cri nmi Brlw. mrmnul
emirul tn aproape fiecare ntlnire

C u oteartd informul IC deaprr prvrt%. l rtammdm ca turnir Ir disptmihlr pentru a fi Iu


Ir fn cmtntdrrarr Terapeuii ar fi trebuit l ar focalneze pe cererea de prestigiu a lui Krtnn. mm
ale dup atac ut oaupra lui pierderea reputaiei din aedtna anterieur f ormuhit In

tr-v manier ntacuzatoare. o clarificare a acteirt revente I ar fi putui ajuta pe Kexnn l de


mn compilent de nevoia tui dtvprratd ca membru trupului a I respecte i bl admire In
acelan timp. ar fi putut fi punctate aapecteir de auleanutmre ale comportamentului %fu tn i
iuda dorinei mir arztoare de reapari, grupul ajunsese a nu I pcmt ntferl t. uneori
chmr I hai pufneam Poate fi Ksmn Incerta a repudieze acuzaia de a avea obraz gem.
tmpr n cu grupul tnlr o marner metoramatu agonia personal pr (are o trtar
darnnd cum i pi reduc personalul
Stilul interveniei terapeuilor or fi deptn* de gradul defrnmtmtdti hai
Aemn daci ar fi prut danarbtl de fragil mu mu al atunc i terapeuii
pmhutnl , auhestimaser ct de rn
trebuie a fi foat tn ema precedent Iha ar fi fm! mat dom hm. I ar fi putut ntreba di
rect ce lip de rnpunn t ar fi plrut a aud de ta ceilali
Alfi irrupeufi ar fi preferat a ntrerup confinutul Jtmyaei i a
ntreba armptu gnrpul tore imtr legtur dintre problema lui brom t
edina din sptmna antrrumiri tned o at temui ud ar fi font ad
atrag atent io nurra unui Mp de pnmes CU hul diferit reflex *mi tu
aparenta bunOnnntd a grupului de a permite lui Ketrtn ad oc upe locul
central tn grup *Jp lil mu tu) dup tptmnd murafdn membru ad dm
y te rspunsul tor la meumt numutpo Uzare, terapeuii ar fi afutat
grupul d iniieze o capturare a reiatul* w tLevtm

Reinei < A terapeuii nu trrbuir ti ftrrtr M drini Inate rAapumurtlr in* inte de p
Mireui o ntrebare rlr pnvr* Trrapeupi pot U*r*r irurtatra pnr suiii nrrebArwJu i pur
p simplu pr membri mi um M imit li^ atr dintrv vm edmf pAnA aruBlf Seu put
folmii O infr-nA ti* un gnd m i MI IH.IIT ArAmp cu 91 1 um ap avea urwlc rvrit~
Altron. nivelul l# tn ferm i il trrapr irului pciAtr fi ridiraf p interveniile pot #1 mei
pmur p intrrpreMhve >U- vin. <im sentimentul rA tAnjrfh dupi rrmpMi au 1. In grup. p
mA inirrb Am A c%> mentanul de AptAmn im utA despre faptul rA l obrazul pum nu
are o legituri cu KVIUM rlilrrnA d9 ervutu pr rare I adus-o in pup

Focalizarea asupra procesului: sursa de putere a grupului

,rv
Horalt/arra asupra prnreaului In airi-i rum nu ntr doar un din
multele orirntAri procedurale posibile. dimpotriv. ante indiaimabtl p
repieeliiAI un numitor comun I tuturor mlerac iunilor de grup efu irnte
Ue ^r, ar pot au/j cuvinte despire mt rlert M lnditerent cr puir fi spua
iUr*ptw <npunle iHpeHmbIgJtgPUpmt de Irrepir. grupuri de intAIrurr fi
A** mi dc perle)* nu ar poate nega faptul cA sunt piAtfiiW - c IrrA o rs|
a'ru*u| 1 rr/i*
tibil participanilor" Dr ct uni pMamkr rwU grupun Hmtrv dl incuni f f jeazJ explorarea
prutr ului Tocalizarc* peprocr eUe udul* dr pulerr e g'upulu
Focalizarea pe proces este trMtura raracierwbcA. cu adrvira unsei, a gru $
pulul exponenial, pini la urmi exiti multe aciivitij stabilite social in arr cineva Ii
poate expnina emoiile. fi poate ajuta pe ceilali, poate da 9 prmv sfaturi. e
poate confesa i poate stabili mulanttp i diferene intre bine 1 ceilali Ur n
care alt Inc este permis, de fapt ncurajai, si iaci comentare. ir pao- t funzime,
despre comportamentul fii sn-i-arwai. depre notar* reiat un carene mir diate dmtre
oameni7 Probabil numai In relaia pBme-copi! mic. t chiar tu atunci fluxuTeafe
umdrerional Pinntelui. dar nu p copilului, fi unt permise comentam ale
procesului. .Nu te uita In ali parte cnd vorbesc cu tine*. loc ind vorbete
altcineva", Nu mai spune ci nu *n"
(iindli-vA la o recepie. Imaginai-vA ci vl confruntai cu un mdn-id ruw-
ciaic, absorbii de ine. care privete prin voi au pe deasupra voastr m timp
ne vi vorbete, ciulind pe cineva mai atrigitor sau interesam. \n locul ura
tntimpinin autentice, cel mai probabil, comrntinv .Mi-a firul plireve si discul cu
tine au Trebuie si mi umplu paharul * Recepia nu este or loc prnmi pmtet
Un riapuna autentic, orientat dtie proces, ar subia foarte probabil teancul cu
invitaiile la petreceri
C omentarea pnonului. Intre aduli, este un comportament social tabu. con-
M.l*r4t gnunlan au impertinent Comentariile pozitive despre comportamen tul
imediat al altcuiva denoi adesea o relaie sedocbvi sau un ffiri Cnd un individ
mmmtn/i negativ manierele, gesturile. discursul sau apariia fizici a altcuiva,
putem h \igun ci bitilia este chinuitoare i posibilitatea de conciliere nesiguri
1 Hr ce trebuie si fir aa? Care unt unele acestui tabu' Mile intr-un eseu *
ugrrra/i urmi ti NI re le motive pentru evitarea comentariile* de proces in in-
teraciunile w ana Ir anxirtatra de socializare, normele scoale teama de levini
t meninem putem

\n turtefm Ir axtoltxorr
C mmurulr do proues evoci amintm tunpum >1 anvieuti asociate cu critica
parentali a cnmportammtuhit copilului Pnnu evunenteazi comportamentul
copiikx De*i o parte a avrstn fivahzin asupra procesului es*r pozitivi. o parte mult
mai mate rate critici 91 Tv re la controlam s schimbam comportamentului
copilului Dweoti comentariul de proces aduta trezea vrx fu amuii Ivazau* pe
coalizate i este simit drept ent* ta destinai si owt- troftaa*

Kitrmrt* xt uir
l luci UKIIv 1/it s ar wnt Wben a cumentr/c In onor nvneni once comportament al celorlali, viaa SKUU ar dtuunl
intolerabil de trviinaU ^re auto observaie, complei 91 omHictual la baia imeractnmik* adulte ar aAt w
. 'intrat f impLu it dl t rtuit fvirte din iwnpttrta/nmtul irnrdial va h invizibil pAr- tilm iruplt ale het .ire
petrerrr *e deniAfuari cu certitudinea cA frlui MI (in ae nwnpinll ruirvj anurrnr nu <*te i ibairrvat (MU <
iMitrolat) de eilali. .< e*MA certitudine oferi o auNttuxni* >i o Niguranl are r ii impnnibile da*. A
fiecare ar Mrui attttpra faptului cA h Ji*rrv4 . MUJ**lamentul fi uni liberi aA ii
nuitfntrw h uma de mamd
Nu putem supraveghea MU nu putem privi o (imuird prea ndeaproape lin .tiar de cuui in care reLiia mir
extrem ie intimi), pentru A o astfel de
intruzivitatr rata apmape ntotdeauna prriailoui. pmviMUl an t urlate fi evo- i A padeapM In a/arl de astfel de
interne deliberate c um aurit grupurile de tr rapie, nu rnmt Imumuri In care indlvi/ii arr intere* u nea/J
aA fi tente/e fi al-fi Uimim ubaerva|iiie pe are le au unui irapre celAlalt

Mmfmtrrm putrru
C imen!arnir de prm m ubmiiteazl tru tura autontltu arbitrare ( onMi- lan|ii de/voJtJru organizai*
male induM riale ftiu dt nmltA o tnmtlgarv dr*- hii a OUL furii >i ptu Mului organizaiei umiui r ia >
egali/arr a putem du A n aplati/arr a piraniMtei ierarhice In generat, indivizii din m/in mal te .ii* piraiiiiiiei nu
numai A aurit rruu ininrrria|i tehui*, iar. de awmenra. |M> nrdi informaii organ i za pi nule arr Ir fierrnit al
influeneze fi 1 manipuleze adu 1. fir lingi faptul A au afititudiru < arr Ir au pereni* M obii ii o fMizi|ie de
putere, cnf.itA a(UJ.;* *!* au un Io* .ft de entral in fiu ui ie informaii. UN At unt apabiii ai fi
intAream A poziia Cu At rtr mai rigid! tru tura de putere a mei orgaru/aii. cu atll mai atruigeiite unt pre
auiilr mpotriva e ni'?ilarluiui dr* hi* cJeapn* pn* m (Ir rtrmplu a ui armai aau hiarrkl) In cit v itiijJ are
iurrffe *1 fi rneninl o po/ite ir autoritate arbitrari trebuie 4 mhiU- ie/vllarea unt J/n reguli care firrnulr un
pioira re ipn ir ibirrva
re fi comentariu
in psihoterapie. cernim tari uJ le pm implici un grad mare dr trnap mA a terapeutului, npunerr fi ihur
uitimititr. muli terapeui au ir/iu*i fe lai dr a< rsti abordarr. datorii profiruior neluufti MU .umrtli SA uutn te/1
mtr un pr*nm nara mi ii ni uuuiiie/i in a rr uiNUfte i relaiile nuni virate in comun ir ambii parti p.ini fi au un
unfmc.1 m iprm

Sarcin* terapeutului in aici-fi-cum

tri primul stadiu al crntrlru pe au i fi acum la zi dr stIrtvrr , Mn tiu terapeutului rate de a conduce
grupul in aici fi acum Prin diferit- tehnici

IM oi Mijim I Mau) I ratat Aa


.dintre care multe vor li disrutal* pe scurt, lidera de grup ghideaz* membru
grupului drparte de materialul din afar. focalizindu-sr in schimb pe elaiue pr
care le au unul CU ceUlalt Pentru ar ea t ioni, La ncepui, terapeui: de grup
cheltuiesc mai mult timp i fort deci mai lirzju. pe parcursul grupu lui. pentru
ci. pe misuri ce grupul progreseaz. membru ncep si pnaa muu din aceasti
sarcini > localizarea pe a*o-> acum devute. adesea, o parte natu rall. lipsii
de efort, a micrii grupului L*e lapt. multe dintre normele pe cate terapeutul
trebuie si le stabileasc in grup. descrise in ultim ui capMoL pMxs- zi o centrare
pe aici-i-acum. De exemplu, liderul care stabilete normele de confruntau?
interperbonali. de exprimare emoionali, de autoobservape. de valorizare a
grupului ca sursi importani de informaie, de la* ntrete importana lui
aic*l-acum De asemenea, membru, gradual, ajung si vaLonaeae airi-t-arum-
iil. re vor focaliza pe el i. prin difentr mijloace, u vor ncuraja pr mlali membri
ni fat la fel.
Cu totul alta eatr situaia in cazul celei dea doua iazr a cxntriru pe rum.
eluiulartu procesu/ui. Exiti fore care mpiedici membrii si imparii pe deplin a rsti
sarcini cu terapeutul. Amintii-vA virurta prezentai mai sus despre grupul T n care
Kobert comenU procesul t. astfel, se situa separat de oe- Uli membri >i era privit
cu suspiciune ca nefund unul dintre no** Cinci un membru al grupului face observaii
despre ceea ce se ntmpla in grup. deseori criUili rspund plini de resentimente U
impertinena de a sr nla pe une deasupra celorlali.
Daci un membru comentrazi. de exemplu, ci azi nu se in timpii runuc" MU c
..grupul s-a nepenit** sau ci rumeni nu se autodervilurr* sau ci pai si exista* sentimente

puternice lai de terapeut", atunci acest membru ae pe- nruk*. Rspunsul lekirlali
membn este piedictxl E4 vor soma membrul provocator Tu faci si se ntmple ceva
astAzi** sau .Tu si te dcrvilui" sau Vwr- fr>te tu drspre sentimentele tale lai de
terapeut" Numai terapeutul este relativ scutit de aceasta arja Numai terapeutul are
dreptul dc a sugera ca u ivtUli si lucreze sau si se autodezviliat. firi a trebui si se unpbce
perconai In a iuiwa pe care o propune.
De-a lungul vieii grupului, membru cunt implicai intr-o lupi pentru po- /iu din

ierarhia domtnini. Uneon. conflictul n urul c\mtroiuiui $ dominaiei eu* flagrant


alteori ticul. Uar nu dispare nxxxiau * trebuie csdomt ir. sena tr. atit |vnlru ci este o
sursi lxgati de material, cit i pentru a- i mpiedica si r uitin*.i*M i i si se transforme
intr-o sursi de oonAact continuu, de aguata

Unu membri tind deschis citre putere, alii tind subtil, alii o iMK. dat
*r leat i declare ace! lucru; alii adopi ntotdeauna o poza ie vrvui
suhmist* vi Declaraiile membrilor care sugrrra/ c ae plaseaz n
m$osw doasupra sau in alara grupului evoci in general rspunsuri cane
se nasc din lupta per tru dominaie, i nu din considerarea coninutului
mur*tw Nio terapeut* nu sunt In lotaliUtc unuiu la evocarea Mistui Up de
rspuns. uru ctaenU sunt toarte senzitivi la a ti controlai sau
manipulai de terapeut b) ^ m
par.n Io.i/.i p, rai fir de a o-rv ter.fpeuhjlin ajutorul i de a fi incapabili Ai I ac-
cepte, pentru ct Inate afirmaiile lArute cir terapeut unt vl/utr prin lentilele
nencrederii AaHrl se mantlesti patologia perifiri a unor clieni (care, bineneles.
poale fi pui Iri (piratul terapiei I Nu este tzn riapwna universal al Intre
Iului grup
In grup, terapeutul este un obervator participant Statutul de observator
permite obiect IVIM ten necesari pentru a toca nlorm.itn, a (ace obaerva|li de spre
secvene iau tipare cidicr de ((importa meni. pentru a conecta evetumm ie i e ati
avut lor lnrr-o penoadi lungA de timp Terapeutul (run i un ml de is furie al grupului
Numai lui i ar pemute ai rnentni u jmrsfiei tivi temporali, numai el rimne imun la
actiaatia de a nu fl unul iltri grup. de a *e ridica dea vupra celorlali IJe asemenea,
numai terapeutul pAatrva/4 In minte aropunlr iniiale ale membrilor grupului i
relaia dintre aceste opuri i evenimentele Care, gradual. se dc-klAnari in grup
Terajs-utul de grup este prtn< (palul puf Mtor aJ atandardelor culturii grupate,
auatinind i pi'ljtnind grupul i IA. .in du I ai avanseze t

/ '< membri ai unui grup Tim ju Kfjrfont, rn a trydllr'i .'"ei cart tn


crie Jtn urmi a laplt la lumtn Iu grup < nial li membri au rrmt lonal Iu
Jitrru, muluri Jar nat unul aid/ Jr ai u-afnt fl att Je irhemrni ta I harta r<
moraliuli Je patru tar i p , im i Je am, cart h mura pa amndoi pentru < t au
iUcal regulile grupului frr I im pentru Jt fi prea m lehgmi pentru a er/urna
<a un p m m t p e Marame pentru .imliprernla imlummbrU fli Ja elf i
raptl~ pi pe terapeutul I unfrr leul rare Jt rial atldo n a Urmi ta Iu. rule e
ta te Umple' ta cafe Jut urm am fmrutal faptul ct In fmniJatalul et pnkip
tamal net,- anm mili mJnrti fumar iIntru,u t Marpme p Hm ca Imlr
luptele InJotrlile pi trmrrje int pr me f lume la ptta Ja atta terme,
fumar Jtntr a Jal InLm uiti prin etrrmipuri unuii menmnnulr anonime
Mai mull am fuel mugurul care a rememorat pt a amintit arta pe gru puiu
moinele Irrpnmalr Ut prima peJinl Ja grupl pentru ,arr I Hana mirate In
terapie pi anume funded ana neupae Je afutor pentru a p entuma furia
faf Je fiu a ei la vrvJ Je nouJepmare am. referid. In perneada trennt
wtuahljfii are eta tm mijtm ul . JuiJrn pan prun ideniitfi pi autonomii' Nu
a mai /bul Jerl un mu /tar pentru grup pi a)* i pentru iurta pn la a
lurlegr id propriul umflat nt /la* fuaam pui In uan In au i na la gTUV

HxiatJ multe situa (li tn care procesul eate dar fwnlru toi memhrti grupului. dar nn
se pot face t ornmtaru asupra lut. put i simplu jaritru ci ailua|ta mfu frea fierbinte:
membru unt tmplitrfb prea mult tn UHrrarhinr jantru a se detaa de ea I ie fapt,
deseori, chiar a la distani, ti*rajeutul linte de am- inenea, temperatura inalti i este
preratif afum t rnd trebui 1 o numea A I naoei, un terapeut neex peri mental poatr ai
nmsidrrr ci irl mat btnr eatr ca unul dintn* membru grupului si ridice In grup o prublemi pe

IvS /A'
) Tratat 4*
an- liderul se simte prea an* ni o rida e el Inaui IV nbn ei. aceasta este o eman- teraj*
utul aie abilitate mat mare de a mah nenattihil i de a giat rmaiun aiepu
bile de a apune lurruri inarva-j atatule I JIT<M)UI evU- pentru le *peu< om Of eale
btaturitil pentru Airurg,

Un terauul drtuunl a ontoi im frup expenentuit tonw im


i U In trei* da- oncvteie pediatrici <un frup ir
wpt cr amin ii mlf W i cuiul tril! li torul ir muncii t > nmtUtfk
*
aflat im penurie fwor pr cmrr ti ie um primi
treimii ci rttuU o tmuhitu nrnlili Inffr mutantele
tu umrrlr Im httrine. cnmerrmtaarr Trrmprutul
a coate i ara
In rryturnir Ithi tir aulonldlli f fradllin rra pru
trtaatbtU ta | a /> alinai Supervntuu! ulu I a
rural <J rra a dn /i Urnii nrrtplmali p ci ar
trrlmi ti o atnuine, iin wmm ar ut ca cmrt* din pup ti foci crea ct ei nu
fndrtzm
fa prdmU urmilturr terapeutul a otvrial proHrm* mir^ tiu
tenii In minimizarea nrmpnrlammtului irferruc a drvr- fC ptr

rmi in I
armld i Puni tu ne A ipin grupului ci rl anini
1 inrwrnuirfr mnlente renmmrr iar ci a rotai ui ruher acemmi pttUimi pnm ca

au : lai audientele tinere fir ad nnr. fu ti al aer tuprrvmatele cart ar fi putui


ft att Jr r1 Incit ar ft pulul Je tir ti priatatci rupul Comentariul fui a
{ruptei Inlr o rrpiorurr driefcnd p rucnlnutrial a

Ade->-a. artsulafea dilemei intr-o numeri echilibrai. nenruzaftOMe sar cea HUI rin wnt.t
cale ale a n-dua r trmiunra ce obstrucraieazi munca rumh
1 nlarrii <lf grup nu trvhuie ai Jet mi un rspuns complet U dilem dar trebuia-
xi br aapabili *i o identifice i ai vorbeasc despre ea t
Nu vreau Jt apun ci nunui Inimi pot face comentarii de proces. Aa cum vin
diacul mai tir/iu. alb rru-mbn sunt pe deplin capabili ai mdrplineavc aa a'jati
funcie, de fapt. aunt momente in care observabile Ic despre proces vor ft
acceptate cu mai mare uurin decil comentariile terap-ubk*
lin rr/uitat important al trrapiet de grup est* o mai mare abilitat* de a **- a
unaupte pnvraul in interaciuni, poate o turma de tnieiigeni emcOcmaL* or ii va
.ifuta jir membrt In viai (Frecvent. rtuderou cate observ i un grup matur la lut ru
ml uimii de naltul nivel de da-- hulere puhuiopeft a membrilor grupului I l*rn
urmate, este bme pentru membri a nvee ni rdenahor tu vi c. immtr/a- un pnx e
lJr nlv important ca ei si nu preia aceayU tuivor dm motive dri-tuive ile
exemplu. pentru a mila roiul de chem -au pentru a *r
ndeprt de muma grupului
Pini .iatun. din motive pmiftgogK*. am exagerat dotai puncte rund*meu tale ie
care ac um trebuie a le testring AAHM sunt (II alwdarra in asi-u-a ium este una
anistorica i f2) exista o .luUuvie precis Intre rv pe nervi ta aici i acum i el ui
ulan-a procesului in *xi iacunv
btru t vorbind. o abordare anistoric* este o imxeabihlatt lacair comenta nu cK-
pnxes se rrb-ri la un aci cate daa avaitme trecutului Sartir a spus oda li
.lntnpxiia este rrtnp*Mt* ) i.omonianul de pnvn nu unpivi d.w

i. tari
ii.
imHtrtamentiiJ care toc IIMI a avut loc. a se relev J frecvent IA cicluri de
com- i orfameuf MU at te repetitive are -au ntmplat ui grup. timp de
OptimAm
au luni Aat/el. avawmentala iretute ate y/upulm de terapie tuni o parte din m i p at uni paparte
amttiluanld a datelor pe care te bazntxd comentariul de pmcet.
Deseori, cui*- util a ceri illeiipiov A priveam A rvtmnfxi tiv ta experiena ir-
cul In grup IX*. A o membra clmlr a eetr rx^loaiti de finare dara < And
are ncredere in cinema M U And ar dezvluie pr ea inapl. mi internar/ <lr
utitiria irAiru otelul arntimt*il In grup Ali i lienfi. In fum fie de t
IM*lunile relevante pentru ei, fof fi im ura/afi mi diacul* experiene cum
ar fi momentele in care tb*u urniri cri mai aproa;' de rrilalfi, mai furicjpi,
otxeita|i au ignorai
Kevfrinxeri'ii pe care o /ac bordirii amatnrue merge hiar mai departe Aa '
um voi ilu* ula nun lAr/iu. intr o MI fiune sep.ir.itA, nici un grup nu fusile men pne
o .ilnlare totala In aici pl-acum Vor exuita inc uraium (m verile In .acolo? atunci'
adu A in latoria permtnalA pi in xituaUlr urentr de viai. De tapf. aatfel de tm
urxturu mint att de inevitabile, Incit ar li curma ii no afxari Nu e pune pr><>ierna
a frupul mi nu aibi legaturi cu trec utul. ct ie te fa*e cu trr utul nan ina cru iali
nu mie tir a d encopen, a lega evenimente, de a Inr lege deplin trv* uliiJ, c< fr
a /o/mi Im utul rentru a/utorul ie tare el U uferJ In tnfe temerea (p <* hun
ba rea) nunJului In cure mdii'utul reia/urnea J cu i eilali In prrienl DiNtirif |ia
Intre experiena In aici pi ac um pi comentarea pracrtillui Ivi OH i i ac urn nu rate
rac M rxatJ multe xuprapunm I ir exemplu, un etxnm farm cu mfrreni reciuai
(Iwdbfk) ntr atit exjiei irni, cit pi nutentariu Cinci o membra rvnun A faptul ci alt
membru refuzi ai o privea i MU ci ente furio*ipe celalalt / Mitrei ci o clrprex ia/i c
ontiriuii. In ai elapi timp ea comen tea/i pnweaul pi e implici in exfirriena ale* t i v i
a grupului in au i pi a urn ( umentanul de pitice, ca pi oxigenul liler. exiati numai
pentru curt timp rate incorporat rapid in fluxul rx/rnen|ri grupului pi drvmr parte a
datelor Jin iirr vtir izvor viitoarele ornentarii de pnara
I> exemplu, intr un grup exrerlenial akitult din aludeni ui Icirmare (o
expertrnfi de grup c r reprezenta o parle dtn CWTKuiumul lorrtiiru lor ui trra
piedegrup vezi apitolui 17 ). un membru, jrihn. a liurput pedina cu o rr talare a
unor entntente extreme de depreaie pi depornonali/are In Ux i ex ph treze
Atarea d m h i r u i , grupul a nceput imediat ai-i olere alaiuri pra* tur in legifuri cu
situaia lui dr viai I Jderul a i ornen ta t procesul faptul ci gm pui a deviat de la a ar
interesa de experirna lui jnhn. Intervenia luJnului a prul foii mioare membru
grupului au devenit rnat implicai moional pi ii va au duuulal despre admiraia
lcr pentru modul in care Jolui pi a aaujiuit ri cui pi drwpre propria leami de
aufode/vilmre
(fric urn, ( unind. ciiva membri coritradependeni au olne lat la interven (ia
lldentlui Hi simeau ci liderul era nesa ud Acut tu performana lor in grup. ci ti
cnlua pi, in maniera iui ubtili obipnutli. manipula grupul pentru a CD Wpumir
noiunilor sale preconcepute despic .unduita adecvai intr o p** dini Alfn au ridic
at problema acelor membri care atacau nnte impc are a
terapeutului. Astfel, corrumtaniie de proces tcute de bder au dr\et\H \ aru a
fluxului i refluxului experienial ai grupului. Chiar i criticarea monbn lor de citre
lider (care a fost, la nceput, un comentariu de procesi a devenit cur And, parte a
experienei de grup i critica insAi a luat supusa comentariului dr proces

Rezumai
Utilizarea eficient a concentrm pe aici-i acum necesit den pan experiena in
am-fi-acum i eluc idarea procesului Combinarea acestor da pap ofer grupului o for-
captivant
Pentru fin are paa. terapeutul are tarctm di fente. In prunul rnd. grupul treoute
propulsat In experiena In aici pi-acum. in al doilea rnd. grupul trebuie ajutai ai
neleag procesul experienei In aut-fi-acum: adic ce transmite experiena deapnr
natura relaiilor dintre membrt.
Pnmul pus. activarea lui a io-i-acum. demne parte a structurii normelor de grup
In iele Jin urm. membru grupului vor auta terapeutul in aceosU sarcin
Al doilea JHU. elucidarea procesului, cate mat dtftctl tn interaciunile nrwlr tofuJiene
exist J preu.npfu puternice Impotrno comentariului de proces pe oare terapeutul trebuie
s le nving tntr-o mare msur (dar nu exclusxvf. sarcina comentm pm r ului r d m
ne In responsabilitatea terapeutului p awtsfi, aa cum oiu prezenta pe muri. Intr o larg >i
complet categorie de comportamente de la a eticheta acte comportamentale
singulare la juxtapunerea ctorva acte. combinarea actelor de-a lungul timpului In scheme
de comportament, evuienurea consecinelor indezirabile ale srmelor Je om por la meni
alehentului. identificarea comportamentelor in abfbmam similare lomxirtamentelor
membrilor In afara grupului, pn la apiscafu mai usmpir ie mfrrenud mu interpretri
despre sensul i moi naia unui astfel de componameni

Tehnici ale activrii lui aici-i-acum

In atras ti Mviunr doresc s descriu (dar nu s prescriu) cteva tehnici be- iare
terapeut trebuie si->i formeze tehnici consonante cu stilul su personal Intr adev .tr,
terapeuii au o sarcini mult mai importanta dect acera dr a da pru o tehnici. et
trebuie ti ineleag pe deplin strategia A fundamentele teo- rvtn v fe care trebuie
s4 se bazexe orkc tehnici ettoent
Primul pas; v sugerez s gndii n termeni de aici-t-acum v. anu te dN
nu ieti tu gndirea in aici-i-acum. automat aduo grupul in aso-^i-acum
Line un, m simt ca un cioban care i mni turma intr-un arc <aie se
restrnge continuu Schimb direcia oilor rtvite incursiuni tn
materialul istorw personal, discuii ale situaiilor curente de viai,
intelectualL?im si u conduc napoi in (an. Ort de cte on este ndicat o
pnohlem in grup m gai*e*.
sspytiil; lucnil ia sloi y..C um .f putea-o lr#a de arr-ina primar A a
grupului7 Cum ap putea A o adur 1 viai n aio-n-acum *" Suni nmhtut ht actnt
efori fi l fnrrp chim din pnma <e
Jmf a grupului
SA .nah/.lm o frdinA iniiali de grup, tipie A In general. dupl o rurlA pa- UAA penibili,
membru te prr/infj fi imttnuA, Irwa cu ajutcnil tt-rapnitului,
prin a ipu/v <*eva Jraprr pn ihlrrricle lor de viai. de er au nlmtat o trraptr, ft,
puatr, denpre tipul dr nufenni In general, eu intervin Intr-un punrt convenabil, dup ce a
trecut ceva timp din pedinA, fi perna rr ceva de genul Am fi uf multe pini r um Fiecare
Imtrr voi a ImprYAif mult d*prr nnr despre durere %*, m*fivrlr de a r Anta ajutor
Dar am prraimirra ri ar IntAm pl i altceva, c vi evaluai unul pr altul, fiecare
ajungnd la anumite tmprr aii denpre ceilali, tu* are Intrebrvlu %e rum ar va armonita cu
m La Ii M ntreb daci am put petrete un timp dituutirvl tnorlu/nU- la rare fiecare a
ajun pAnA ac um" Nu ente o formularr auhtilJ, artiaturA r*tr ***prA. cuplu it direci vi
fnaA arn den* operit ci rrlr mai multr grupuri rispund favorabil la aatfrl dr linii directoare
clare JI apreciai imediat facilitarea terapeut* I
IWvpfvtul arhimbi r -rut rarr a din ratrrfcw In Interior, dr la abstract la apr c i fi-.
dr la gcnerl la prraoruil. dr ta perwonal la intrryrramal f Hrl un mrm brti drarrlr o
cnffruntAfl' rt*filA ni aoia au ru colegul dr eameri, terapeutul pi nat* ntreba la un
mrmmt dat ..Da A ar fi % fu la lei lr furiu* pr tnrva din grup, pa cine ai fP4* MII CU
rtnr din grup tr ai putra vedea mtrnal In arrla tip dr conflict? Daci un membru
rtrntmtra/A faptul ci una dtntrr piulililTW Ir Im mte 4 rra ci minte, ci trrmtipl/ra/A
lammh. au ci mampulra/A gm puri le, trraprutul poate* Intrrba ,C fV e*tr prin ipal.
fitiftc lunA e care ai Hpum 1 grupului pini cum?4' aau Poi Irarnr modul hi rarr 1
ai %trrrtipi Ml pr unii dinfrr iwt?* au In rr mAnurl ai manipulat grupul pini acum'
Da A un rlimt ar plnge rlr anenr dr furir au mpuiau ua idarr. trra|r utul poate
butemna clientul A rmnalrrr grupului m* irnrviful ruad In are aat fel dr mftmrntr
apar fn timpul frdin|m. aatM Im At grupul A poat depista fi ai poat rrlauma ai ratr
momentr c u evenimentele din pedin
Daci o mrmbrl iji vede pnAtlrma In A fi \*rea pasiv A pnra ut* mflurna bilA dr
cifre rrtlali, teraprutul o poate rtwhr dim1 In mir/ul pnblrmd. In twhinri- M( ine din
grup tr tnflurnra/A rrl mai mult Dar rl mai puin** fine A un membru romrntea /4 <A
grupul ritr prea polihu f prra plin .Ir Me t. terapeutul poate ntreba .Onr unt liderii
Arii liniftc >1 pa. t din grup?4' I iad un membru ratr trmri/at Ir autode/vAlmrr fi ar trmr
ir umili re. terapeutul poete aduce aafa in ain fi a um. crrAndu 1 A 1 idrrinfkr [var ia
din grup despre rare ti imagtiUMXi d ar fi cri mai pnibabtl A I nl uh/e zr *A nu fip
Mtiaf ul cu rAapunauri CA ^fntrrgul grup- Inatatai mai mult f Jeseorf e uhl A
refnrmulrzi tnfrebarra fntr-n matueii mai blnU dr nrm piu mCe pentmni din grup* r rrl
mai puin probabil A tr ndiruli/c/*?~
n fin an dintre aceate exemple, terapeutul poalr aprofunda intera< uinra.
mc UMIAMII rAapumniri iplimentarr din jartra Celorlali Dvexemplu ( e imi
Irspre U-ama MU presupunere* lui c 1) vei ridiculiza 7 Te poi m\*gm* tcnd *ba7 l Jnenn l#
<imi critic fa de grup7" * hiar n tvhnn -i mple dr a oa mnn- brilor grupului si vorbeasc
iWiw unul cu cellalt. ^ Moeasc dr preie- rin. pronume la persoana a doua (jhi*). fi nu a treia
tn ** t pnvmtl unu pe relilalt unt foarte iulowtncrv
Ufor de apu, greu de fcut4 Astfel de sugestii nu sunt ntotdeauna luate ir. seam
Pentru unit membn ii grupului ele sunt. hm-adevr ameruntatoan* p aici, ca ntotdeauna,
terapeutul trebuie si ntrebuineze o hun temporizare s s ncerce A simt ceea ce simte
clientul. Ciuta ti metode care reduc ameninarea Incrpei cu focmliTMrra pe mtrrmctunem
pcziiw ..Fa de cmr mi cea mai mare cldur 7* .Ce persoan din grup seamn c*t mai
mult cu tuse*" sau .Hate evident c exist o tensiune puternic intre tine * |cv\ M ntreb
ce m* vulieri sau re admiri ce) mai mult la el7 i ce parte a lui gseti c este cd mai
dificil de acceptat?*

t f pnititi unc* ritmt h


srat, care frcraaaAaa
trmtmmentul deprrun. rrm lupembwremti cu
entnente de \
Jwt fa tentrul tientm a kmt Sara
o ivfunrfvttarr
ten fi den Je em Sar ar pinem de unu fa
ftinle cot uitene si m f m J u te *pmeti fi
dtn itmpnl rtnului Je e fi JcTummntZMt
de an cate o vna Ari deeper em cm permwm remli Membru rapmha mdumr mfa
hn. an tmprtdil. ir
I aierul ruptdut a format ti Intrempi prrvcupmrrm mirmi t rmmha c% muind obt mtn p arma Ce a
uafif Sara tu vortvnd priai12 A mmctt d memP-i rr rntim o vedeau cm peramn rmU> De ce tinete ct mu tifie
Jttmti jenerri I TSIH oi Jeu htt. dect r te reduci la tcrer mt om Anta atf ir et foamtr*
lyc perne mmnm tnimf Ct tu umtif cetlmht te$S Je Sara can iertat iada la atasAl petmti'
ftvftfat bi/tzen pedinin ta tchmal de l> nrtaris aauannk nuna rt temfiune hmuftead mptnere pitfnr Sara M pulrrr
wiiai^i i
r

rpln ceva de tipul: .f >m 1 nu AI h fost amnrit i retras zi, ce ai fi pulul nuni tel*
dr Maryf In general clknlul rspunde imediat. poziia de aUmini- rv Irnnf orari a
nasMm(ii)r permite un refugiu i im uraeazi clientul *4 rin- pundi! onest 91 direct
Simil.ir. terapeutul ph* inlrt4> I >nt A ar ii M fu furios pe cineva din grup, pe c ine AI
f*7" MU Daci ar fi s mergi la o intilrur* cu Al- beri (un Alt membru al grupului), cr tip de
rerien4 ar puica fi?"

12 Inrtm este mat uor pentru membru grupului s turtesc in tandem mu in grupuri mu i V
exemplu, dac afl c exist sa un alt membru cu netmir. mu trmefi similare, atunci doi (sau mai
mulii membn pot forma un subgrwp In care s dtexute ngrijorrile lor In ata acum cu o
ameauntnre mm mw A. va Ui situaie poate aprea spontan sau pnn intermediul terapeutului (Ur
cnxNUi o punte intre .inumiti membnde exemplu sndtrjnul faptul c inpn
(urftrllt tocmai dezvluite de un membru au HM*, .ic asemenea exprimate cu un alt membru t
Folosirea turmelor condiionale ale xrrbekw c*n siguran a dvdanl st adesea este miraculos I a 1 titan ti O
hioses* fmitnl cnd m W**e*x d* <-te /istvnti iniiali l hu A. de exemplu, un dient spune Atftzi nu air rut un rtb
pun sau aamtment tat de Marv Mi wnt doar toarte amorit t retras' adr
IrMp-ulul Iwbuir <4 i nvee pe membri arta de a ere i de a oferi mi bar k prin indii
aii explicite, prin oferirea unui model MU prin inLtrirea ferd- btu b ului efH lent Un 1

principiu important je care trebuie M l nvee clienii ewlr evitarea ntrebrilor t a


observaiilor globale ntrebri nr Jkinl pin lhi- urr MU MJ plac 1?", dr obicei, nu sunt
productive Un < llrnt afU mult mai mult ntrebnd Prin ce te am iArut 4 ou roi nun acorzi
atenie?* Cnd r-li i el nuii mult i And eti el mai puin atent la rninr?* MU .1 r pjlri din
rnmr MU f anedr ale comportamentului meu ii plac tel mai muit i el mai pu m'" In aceeai
bete, trrdba* k uri gen eti 1 >k MU eti un tip pli< ut* unt rntiif nun puin Inhmiliutrr
dect mi mml mai aproape* de tine and eti li pua M III mincrr ti wnlininiele tale. ra iri
edina de iiftimina im uti. .And MI ap IM <4 erai afraa de Mar y. clar tr temeai <4 ea te ar
putea di>rem Ma unt mai departe le tine cnd eti imer*onal l Uvepi 4 analizezi
arnaiil fircirui uvnf care fi se alreea/4, aa mm ai f ut mai devreme, in edina dr a/i"
(Airate 1 nmrnturn. a u rru nun marr atrlr a nmirritaruUn Irraprulului din me*l Irit
au o ti pin uhiliijle ryuld In Irraput mdnnduuld )
Ke/iMtrna se manifesti sub multe fnrtnr I Vsrort, apare ub d*glu/.ir**a in elitoarr a
cgalitlt totale Mai ales In edinele dr in. epul. 1 lu-riu r4pund adesea ndemnurilor
terapeutului (4tre au 1 i a mu pretinznd 4 unt riact acriti lutru prnlru toi merobrii grupului
atlu A et pun 4 unt a* rea i l iur fai de bii membru, nu 1 Ufi pu ie furie fafi de vreunul
dintre ri. au ti ne nni influenai i ameninai de ei In mod egal Nu iii ti ufi -JLiu.ifi #rr.ii
Aatfrl dr rrurndnari nu nuni nu naiulJ nJendralr i .Ind-i de ptopriuJ un| al tern pori/irii,
runda (i mal departe asupra acestei probleme i autai membru - - diferenieze unul le altul
In le din urma, vor dezvilm laptul A *i*ti uoa re diferene in sentimentele pe are le au fai
de unu membri A r*te nuc 1 ii ferente uni irnportaiitr l sunt a lenea vi-Mibulul pai tu ipini
depline U mirr at (Mine fiu explorez mu ilr diferene (nu a spus nimeni iu udai ci trebuie 4 fie
enorme), uneori sugerez clientului M puni mib lupi artr ddemtr i 4 drrir crea ce vede i
Minte I Mtmniri rezidena iute adanc impregnai ilun tul i(e mai nclinat ni menin) o poziie
IUIMM uti i fanuiiar. dei este ub rumanti sau diafrut tivi im punc t de vedere per-nai
I *p obicei. rez intenta nn dr iru piinanr contieni, ci, mult mal des. cuta ni din
surse din afara (impiilm contiinei Uneori san ma cent rin 1 pe aici fbarum eate att de
nefamiliari i iru onlorlabili pentru client. uuit nu ete 11 mult diferii ie inviarea unei
limbi tun, trebuie ai 1 ar acorde o con centrare mat una pentru a nu alune a napoi III
rezerva obinuita A cum

1/2
arata urmtorul studiu d* uz. podi* 1 necesara o in&eruo*tutr (hm***mU i terapeutului.

Od lungul mat multor edine. Claudm a nremat prtkfiw io mmabd auz-m-ocmm


In nudul a cerartmstu. aduce* grupului anumite probleme presante eie inettt ut.a
tem demon de asemenea proporu. nalt membru grupului r rmirau pnmpi in
vapcani M? -n Hi. re umemu < onstrini ti te ocupe tmedtai de probleme pernei
prezentat Or 'Juudm ir el dotirm rinJ. erau nevoii ti nainteze prudent pentru ut ce
ii mfvrumst explicit cd ant m nne de tonte rrturteie prvpeu pentru e face fei crizei
prin cmrr trace p mu p-m perute d, fie zguduii de o confruntare interprrumali. Ca
p cum ar fi spus Jiu mi presa acum n cerc ti nu cedez ' Lfurt urile de a modifice
aceu tipar nu eu avut ntern. tar mrmvrv grupului te simfreu detcurepei cnd te
ocupau de Claudm Se ficaam a cnd ea presam* probleme In edin
Intr a zi. a deu.hu grupul cu o micare tipici. Dupi idptdmni de cusn.
obtinuar un mm Un de mum i. dar ere cunutnad ci va da gref fi om fi ameniti
Grupul mvnUgme m- luatei timpiiru un. dar cu precauie. Investigaia ntlnite
multe im iPtiacturir amoniuie p perfide tare. In general. bUxheas colea de a
lucra asupra probirmeim dam afara gruptmui Nu piteau al citate dovezi ci ea ar fi
greit la cerznom Claudm pn ti te prdumnri cur, greu. Im rind optzeci de ort pe
idpUlmini Dovezile, insista Claudm. put p simplu nu pu temu ft apret mir de cineva
care nu lucra acolo. cu ea: pnvtnie aruncate de supervoansl a inainudrde riuUh
mate. aerul de nemulumire foi de ea. ambaania nrraul a tnrouku. rur iul de a ta
ridica la nivelul obmctweior mie ie idnzJn iautounpute M mutein Era dth- ctl ti
evolueu i cea ca pun*, pentru d mu era un obaeruttur pe con ui nu te poi lua
hon. ie ubuei te detLuo p it minimali ;a rmdudnle.
terapeutul a mutat tntraga tranzacie In am-fr-unuu, ntrebnd Clamm, aor pa,
pentru mm ti determinam doui tu. de fapt. nu greeti la temem Dor lea-mi si u
mtm a ali mtreimre Ce calificativ trezi ci ateni pentru munca ta im grup p ct ar
eterne fwomr dintre ceilali membrifm
I un era de ateptat. Claudm a-a acordat n Insy un .-5" p ea pmmmitral inui opt ani in grup
Leioriali membri le-a acordat ^ahficatmr substanmi mm mahr Terapeut u, riapun. mumpesund o
pe Claudm cu un pentru muma im grup p apta * comtmuM. pom tind motivele enge/amentul lai ie
grup. frfaui|s mauma danstia de a-1 wuu. pe ceilali, mmrt eforturi de a lucra. In aud amuim p a
depresiei trm nu.apeu'iumii i Laud mi a luat lucrurile im rt. imvndmi ti refuze acest sdamub.
mnuniilii i MU gag mu un truc terapeut* i Vsr terapeutul i rmtas ferm p insistat asupra raptului oi
al mm depim terwa Apia Claudm a insistat d terapeutul te in4* eam ia momii eecurile mie Im
grup (printre cart p emurm nweiulut aui-tmcum) Tahgi dtzactaul Cuuutaa cu
terapeutul craii In mo disonani, fund imumputdmi cu nuraie**u totali Iu tempsui SM
inui p deseori ruffc| * u IUV tare IfruLuent. Claudm mantei Hudbo*'i u. altar
mmmbr-, iui grup. susinnd c m nu are ncredere dect tm pudratt\ terapautuisn.)

Intervenia a loM enorm de folositoare M a transferai pnxvsuJ Ntafv'dus ru C laudiei dinllS) vanurA
wcrfU kAptuati IM oglirwiie ticKvrnulciftie te n
u

tuf-sm *pp*i MIC* in mr^rxm deschisA. vitalii m grupului Nn m*i era n+muu ca tnrmkfti grupului
ccvptc modul In rare Claudia pen;efe* privirile efului fi Huhhlrlf lui uwinuirt Sfluf (t*ru|
wutuli rra acolo in grup ntreaga tran/ar fir rra vizibil grupului, iar drfriatarvM In aici *i anim
a analogului rxprritnial
.J nesigurelor di fu ult.1t ..atu;nd-fi acolo rrfatatr a deblocat pmmul (rrapru* tir pentru
C'laudia
Nit IIH|M nu ncetez s hu uimit rlr bogata incrr AturA subteran de dat** ce exista fn
fiecare grup i In fiecare ntlnire, ub lina re rut i meni exprimat exiti Htrahari dr altr
vnhmmtf invizibile. ntruaHIr I >ar rum A atingi aerate bogAti 7 Uneon. dup o lung tftcm Intr-o
edin, exprim chiar areal gnd ..FxiatA atAt de mult informaie care ar putea fi valomaaA
pentru noi toi, dac A am putea M o dezgmpAm M ntreb darA am putea, fiecare dintre nn. A
tpu nern ^rupuhn cteva gnduri care ne au aprut In minte In arraati IAcere 91 are ne am
gAndit 4 le punem, dar nu am fcut-o"
n parannefl fie pua. exerciiul este mai eficient dac ftartirtpai personal, chiar inrepAndu I
Important* dovezi empiric* iiiftftn prin ipiul A trrxjwuu care folosesc aufenrle/vAluirva
pjdirtnaa fi disciplinat.entrat pe relaia te rapeof ici in rid fi aum. nete eficiena terapeutul t
fa* ilitea/A rapacitatea de explorare fi dearhidrre* clienilor* V exemplu, ai putea pune M am
simit la strmtoare In aceast t ere. dirlrwl A n rup. A nu pml tim|n|. dar.
le alt parte, rn am tmif iritat rA ntotdeauna ni tretnne A fa asta pet tru grup" Sau Mikr. m am atmit
stingherit de ordIu tul are vr ImlfoarA n grup Intre noi Sunt incomodat de toat a rait tensiunr ft furie,
dar IncA nu ftm tr itr h Je afutor pentru a r nelege fi a rr/olva
Wofl, fn speriat rinH simt cA foarte multr au rlnu nespuse Intr * ynltw f. consider util
urmtoarea tehui. A ,Anill) este ase fx fi ne a mal rma nc o fumtate de or. dar m ntreb la
fie are dintre vot fi ar putea trnagi na ri edina s-a terminat fi este pr drum. spre cas ( r
dezamgiri lega ir de ntlnirea de azi ap avea >-

Multe Jintre nnrlu/iile terapeutulut pot h In afara intei (iar probir ma nu eate acurateea
obiectiv att timp rt orwnif:i prru%tmt grupul Jr ia nrrfiUnntt dt fa <u oh> ft afioiri. ia au 1 fi arwm r
mrrrf 4m punt t de ttderr iprra fional f)e exemplu, dar un grup irosete timpul mir-o edin nrp rod urli
v d ta utAnd despre petrecrri pltrthoaae fi monotone, iar Irrifeulul ae In treab rn voce tare daci
membrii te referi indirect la pre/etila felinii da grup. nu exist nici o ral# de a determina ru certitudine
dai * rait afirma pe este corect In aceast situaie.om titudmea trebuie definit relativist fi
pragmatic Schimbnd atenia grupului de la inalrnaliil in atunci fi aculo la *~e| in aici-i-acum,
terapeutul face un serviciu grupului un serviciu iar*, consecvent fnfnr. va conduce, fn cele dm urm,
la c atrmiafer curtivl, tn-
teracfional. maximal util pentru terapie Urmnd acest model, efuirna tmet intervenii poate ft msurat prin succesul In
focalizarea grupului as
u

Conform intui pruuiptu. trrp*Mtul potir intwbt un grup fr ttruir asupra


subiectului ainiln fubrtdr MU asupra Rncanenlutui de vmu\ ir ai unui
membru pentru ci a rimat rn pat in timpul unei pmoadr de busfcfc >u
iximva. de fapt. grupul se intmbi desper hoaU mea rerwnl ta ertwituluip*'
f*au un |nip preocupat. lintr-O dai, de moarte fi pierderile pe case le-a
-ut* nt hecarr membru poate h ntrebat dad membrii sunt, de asemenea,
tngnyo rai de iminenta vac ani de vri de patru ilpdmlni Wi areste wtutu.
bderui tnrrani ai faci le^itun intre ouftmutu) desrh p pnManele
subiacente, pcu- funde fi nee*primate, legate de grup
Evident, aceste intervenii vor fi inoportune daci grupul a periaburat in m
trrgime toate impls aule recentei absene a terapeutului sau ale iminoaei va cane
de vri. Procedura tehnici nu este deoiebitl de procesai de cernere dm orice psih*
terapie tradiionali Confruntat os date voluminoase, aflate mar-o marr dezordine,
terapeutul arlecteazi. intireye a mterpreteazi acele aspecte pe rare le rnmuderi cm
fiind cele mai folositoare pentru cbent In acel moaa* apeciAc de timp Terapeutul nu
ae ocupi de toate visele sau de toate pfcrn*- urun vin. inai tema unui via care
dunAa/i o probiemi specifici pe case ebov- tul o elaboreaz In prexenl rate urm In
ti energic.
Implicit, extsti au i presupunerea ci terapeutul cunoate direcia cea ur
favorabili pentru grup. la un momrnt dai Om nou. mi cate un iapt pica Gel rnai
important rate ci terapeutul a formulat pnnctpu Urgi ale duecBkx ubk furviammUlr
pentru grup >i membru vii mtci nelegerea deplini a tacturilor terapeutici rate
eseniali.
iWiin. artivind un grup. terapeutul ndeplinete vimuhan doui acte w tnafurr grupul In
in>* aum 91. in acelai timp. ntrerupe curgerea na mu tulul in grup Nu rme, unu
membn vor resimi ntreruperea, iar terapeuii trebuii ai ar mupe de aceste sentimente
pentru ci >1 ele tac pane dm oim I ianin. terapeutului ii este dificil si intervmi l a
nceputul procesului SH tah/iru Inviim si nu intrrrupem, ai nu khtmbim abrupt wbotul
Ms mult. nnil dese momente in care v tnrva dm grup paie puternic urseai ir tema iin
utati Chiar daci terapeutul este utivn ci grupul nu tuaeazi. nu este uor ai te im
potriveti curentului grupului Cum am semnalat m capucului I. cewetinlr socm >%i tu
logu e asupra grupurilor ma dcfrumstreaxA pu- tete. coiiatringitoarv a presiunii
grupului Pentru a lua o poziie opusa con venaului jen eput al grupului este nevoie de o
convingere fi de im cur remarcabile
Ihn rvpenena mea. terapeutul cuntnintat cu o astfel de situaie ca a cu multe alte
tipuri de dileme poate crete receptivitate* mcsnhnkx exprimnd tati de grup ambele
nrtun de Kntuncnlr Ite exemplu I iK mi simt toane tiuonuHt.il in timp Of vorbeti Am
cteva sentimente pwtenuoc. linul iute ii te afli int un puiu toarte imprtant i dureros
pentru tine. vtHilaH ci lasou |un membru nou] s-a stiiduit din greu si intre in grup m
ultime* cteva e dinr t grupul paie neptuniu* Asia nu s a ntmplat iand alb membri
noi au
intrai im grup I v 09qwri ci se rnfntplA rum?" Sau 1*0009, am avut
douA rtvtcli im timp ce vurbnu Prim* mir 4 uni im Antal pentru t A
um Ir mmi uffcNnt de bine in grup pmtru a purii* ipa, dar ralaifJ mie
A va fi greci rn ini grup %A r.lspnnf.l la *eea ce spui. Iundr4 r-slr loarte
abstract 91 departe de
line prmririal A* H mult mai in le renal wil aud ce ai Minii ia|4 de grup IM ulii mele
aedirie Suni unele inc kJenlr au inferat puni care le au prin In mod apae
irti.J ( V rea* fu ai avui fafi de * etlalp membri de ln?"

Binetnfefen. rxinll rnullr aJhr aatfel de metnile de a* ti vare (n capitolul


14 deacriu Air va trudili* .In furtdamrnlalr ale troc furii grupului i alr meto
lei ce liH ililea/J mirra* pune* in ak*i fi acum In gniiunlr *je* uil*/ar, de
curi durai 1 f iar scopul rneu alri nu rate ii ofer un cofnperwJiu de Irlum 1
Mai cu- rAmf daarrifJ febril! iJe ft'ttim a do* ida principul ufnacenl 1 tivim lui
airt f a * iun Aci"ilr rehnn 1 tir grup. MU truc un. aunf *Ju|tlori, nu ati|4ni
hatr tentant *1 le htltmryh rwtitlicum. pentru a urnpir goluri. pentru a
nviora grupul, pen Ini a fi *fe acord cu trrrnlr membrilor ca liderul A
conduci, dar mir nn**t ilrurliv pentru grup ,i'
(lobai. .11 hvim>iii liderului 1 orelea/4 u re/ultalrlr lerapiri in m.utrrt * ur
billniari (prea rnuJM MII prea poprii a* tivitafr conduc e la re/ullalr lipsit* de aur
* if) Prea pufiruftu hvitafe a liderului condu* e la grupuri mpotmolite l'rea
mull At hvarr de cifre lider duce la un grup dependent care jriucu m a rrr
prea muil liderului
Amintii vi A tipul .mentor Irhrilc 1 nu ente loar nrlerarra mima pu fifi
rerapeuftil* arv se mi 4 prca frpfdt lolosuul Iru* un |*rnlru a b r m trrAt flunilr.
esprrsiilr emoionale t autodr/viluirva prea uoare ralra/4 esenialul keriHtena,
teama, prei aup.t. nein* unlrrea a* urt. l*l . rva r
rnpirdi* A tirxvolUrrA unor rrlapi nterprraonalr satixfA* lloare iretnnr i pon til
fl exprimate Stupul r>U ente de a 1 rra o organizare xtali limar arre dinamic i.
ct una < are *4 (un* |Mmr/.r xufk trnt *ir bine i i prruui ule imti inr reden
|*nfrii *le/vllnirea rnu m O*MMMJUI W lal al lie* irul membru t I ia producen
himbiru este irrlahorarra rr/ii*n|eior pentru a produce schimbare
Pnn urmare, terapeutul nu dorete ai mrargA In urui id mi A. oidor ct ai trra
1 pro ele ( >rmonf exprimi bine a* eonii situa ie * And pun* tea/1 lapiul 4. dr>i
ne indemnini clienii *4 ar trnplk e profund m ai* 1 i ac uni. nr airptArn ca ei *A se
mpiedice, si nu i ndeplinea i contrae tul I b* lapl. deviat t a ei A nu l ndeplinea*
1. pentru c4 sperini ca prin natura rn ului kw *4 idenlilu Am >. pini la urmi. si
rkupim rezistenele fin irul membru la tnUmitate m. iu /in d stilul rezistenei fin Arm
membru (de exemplu iupU divagaie precx u pare de sine. nefne redere) t /rama
Ut mttmitalr subiaceni a fm A/ui membru (1 le exemplu impulsivitate, abandon,
fuziune, vulnerabilitate) 11
________________________________________Tehnici de elucidare
a procesului

liwLitA cv clienii au luat condui cu ucco intr-un tipar d* intrrciunr in


au i >i 4 um, trrprutul de grup trebuie ft te preocupe de iranuiuniuut
na frt intrraiuni intr-un vnU| tmprutk Aaull Miunt ePr ajaxpirU >1 con ti
In cteva Udii;

Mai nti. cffcnfil tmbut* oi wninarl cv (ac cu adU|i aoavre ide I mm- plr
a* tv la tipar* (ucnpinv. dniiuralr pv o lungi penuad de tunpi

Apoi. m trebuie ipwrirw impactul ani ui comportament aaafva arii/r Uii ai


rmoJul In carr el influeneaz upirua criuriali despre a a. an uuru**
ni. irnpai tul aaupr modului in carr ar privesc pe ea inai
I r.-tnjn ai dacidl daci aunt aau nu umttni de stilul lor mterpmmaul obinuit
IrW-u,. ^.1 ni UIUM - i dorina dr tefumbare

trebuie a trualuruu mlmli In decizie i dram la jcpmt

In caii i trrbmr ii miunlnli n irhimha k w n iwt itm


cadrul grupului. in cadrul mai larg al vieii.

Fiecare dintre awir tadu puate fi facilitat de ctre terapeut pnntr-c* anumii
ontrtbuir cognitivi, pe rnd, VCM desene aceti pai lobai, trebuie a pre/utl
mal Intii cteva ccmaidrraii preliminare. Cum recunoapr terapeutul |*rt vaul
Cum poale terapeutul ai a|utr membru ii akptr u anenurr eter prK r%> Cum pot
terapeuii a minrasci receptivitatea ciamtului la catHan- ile lot de prunf

Kn tsmjmimm pnavaufui
nainte ca trrapeun vi >i poali aula clienii a mtrirag pKuewil tr necesar ui ei
uiii a nvee a-l nrvunuaaci oi alte cuvinte trebuie a ne cnpa bil. In mijlocul
inferat iunn grupului, ai reflectele fi a ac ntrebe De or e intimpli aala tn ani
grup. in acest mod apccilx M in acest nH panaru Iar lerapruti cu eapenrni tac asta
natural 91 ri rtorl barrvana deaha tenie din grup din ctorva perspective, inclusiv
intrraciuntk- ndu dualr ape dfkv 91 aapectele dr ile/voitanr a grupului ivru capitolul
U> Vvirti diiemni a jvnjmtivrluc repie/inti diletwa majud dr rol imit ciut 91 trrapeut
ui 11 lirun cteva iluatrau clinice

Intr

t riiaura i acarii amil m praf r* a a nafta. 1 # apus ti aletear ar ati


and P * * atmuuimerr fttqpndaf * iwpliml t aqr ptwaih dor, t pfa
am la arma mmt* ftr
drot.
1# 1 uter e luMur pn pt1 OH ea apar luri IV cr Stea ar rana
a ir mIn ndul rttemltrului /* <nrr tu ft ati hilft Irrbuw J / inyrifco-u fV rr Intatdruunu Irrbuir ml r
7
pnrztnlr pr ra fntdvi in flind inilnrrabilri $t dr er *ZM' J'f rum fiftt ultima ydmtri' Aldi Jr muh couflh l'
i'upd o aatfrl dr pedinfri tr ai putra aptffita ia Alana tJ /Sr furuamd In / sd faril nnta m tr expunr f'tniri
narr uf fl erpnmr furia *

fntr un all prup. Iu ifrir>.itul pediatri. /uy. un trindr nun JeyrahJ frarii, care funrtr mm tio tu iruf*.
a Uretdlluit faptul cd era jay primul fu pun tn afara muunijlorti In ut mtunrra rri intri jrupul I a
ndemnat f am t mur A htrrrral uf fard aula. dar a fmt < op Ir fit Jr mwfif, f f bloc.at fi a rulat Chiar tn acri
moment cu o uuru iunr tndtcml, Viriy a umplut ipafiul i trai. ipundnd / i Innr. dm ntmmt nu atr dr iind
uf vorbrmrd am eu o irrrbhmtd
ViCky. o tuxmtrtnntd aytmnd In ttiritd Jr patruxni dr am. cart *>!* Mate o terapie Jtn i au u ivildrn utih/lr pi
amdnh tunil, a continuat drm rund In ne+fd* .tir drtahi o situaie umplnd it imdua orrttu nedonld a unn
mdtuft Pentru terapeutul rrprrtmenlut mirn
tut cdtre prot e*. fraza .am o pmblemd** are dublu tem Mult mai perfid dr dt i utnntele.
nmpurtumrntul Im Vhky Jet lard .am o pmbtrmd" pruhlrmd mamb- fat.l prin inunuMf filtru fald
dr lat/ <atr. dupd luni dr li ere, prind la utmd fi a U> ul curai uf rwSm j

Nu oHtir u*or nA pui trrpralului InrrpUir rum r** UIMMV S prt riu); .< hf/iM
armfW firmun tivr *tr una dintrr wirdmlr majonr s\r formri S* r-tr o Hiurin
infrrmlnabilA do-a lungul rartrrrl v*ii nv* t ptrundri iid nun profund tn
tutmtfWiuJ dtmt uraulul grupului A * ra%ti vt/lunr profund c rrtr nfu/uuunui
ptnx opri tr?prijfijlui pentru rdml In g*iu-r.il. ur.*|uii in (4)|NVIDH t >irr
ohrrv rdinr Ir i nmidrr mult mai puin plinr ctr - rni.ii J ti, complox* i interrnanle
drrf rrapruu r*|*rnnwntai
Totui, numii* linii dirrctuarr prt facilita trraprutului nrfit in rPA pliritiului. I
ifi afmi IA infnrnrnsnlr rv*nvcr1>lr itmplr dH|mfuhtlr C tr- u undi' ahyy *& Aitea^
C r mrrrihn %tau immnmA 9 ( nir aUyr ar ayrtr * rl 4propr* U* trraprul7 I >ar c ri nun
rirpirtr? < irir if. I.tng>i !>.* 1 inr vmr U timp 1 prdtni * < ine InMr/u rlr uhu ri
? C inr pnv*>tf- pc (inr ^fmu i . 4nl vor hiir' Suni rnrmhri caro. tun* i rnd
vorfinw* ni un ll mirnhni, privru . Airr (irapvtwl? Oar rrr *f*. altinri rt nu rrl|
u>rw*/ unul c u c rlAl.ilt, pnn IH Mimul Inr cAtt* rnUli. d fu IfffipfUtul. < inr
priv#*>lr \a craiF1 Inr atrvU fir ^ .nin* f mr rmmc * f|i rrfrag mrmhrii tmrlr dm
rmlru in timp r. vrrtral, pmrtnd r u un maiv irilrn* fmrni grup? ( Af dr rrprdr mlr
In cmurT iiu*fn hm grupului' ( um plr/ui* Ifi pi(rri/ p*rrl**urlr * C Al durr/ pn
^i Ir irnt, n mngurA ^rdmA MU O vrrlr dr f#dlnr I *r cifru iH. o u himl .n- in modul
li* .i fmhrrn au < *r ingrifi indu A o tu himfrjrr In lirnt MU in Ini(lrr4
nlrrgului grup I In frArhul rxcrmv dr pnlttuim, U-|*ru.Irnt fmatr reprima pri ryvuJ An lu
r dr nrfrrliunr rrripofriv hdrrulin purf in.l JIMUH I p.ntnh port in ior ul mfrimrtiri
Nrrmalr
O mn* viriHulr dr rhimfrn pcraluralr potir indii (Ibrunlori. Ilrxtunr pi Hni/in, dr mtotplu. rfr un
*rmn paftinilar nfrtnuit al anutHIii tnlr adr
1
7

Tratat da palhotraapra tfa


niwp
_______

Tratat da palhotraapra tfa


niwp
vr, %* >tu* ci, frecv*nt, cowportimirtii nonvrt>i pxpnmi i^nttmertr <W* 'jwr o fvmjn mi sa? contient* inci
Prin ubwrvanr 91 nvnd gropul *b afcwn ve comportamentul nnnverfeal, UT aptului xnu- .retera ptacu) de aulue*
plonrr
Presupunem, pini e va dovedi altfel. ci fiecare < omurucarv an* txemrufi*.* ie >i importani in schema
mterpervxiai a individului. IjUlirai-vfi reariiW- fai !e fiecare dkftt ca surs le informaii le proces.** Continuai si
nsupi reaciile pe care membru grupului le treyjwc unul in cellalt Care par a fi re- ariile in consens, imprtiU? de cei
mai muli i care sunt reacii uni
re sau idttwincTaatce711
Unron procesul este clarificat urmrind nu numai ce sr spvnr dar 91 cor ar e*.lr om fernrta care ofer
sugestii, sfaturi sau ieedback metnbnkit brbai, dar niciodat unei alte femei din grup; grupul care
runodat nu W ntreab sau nu II confruni pe terapeut cu o problem; subiecte ide exemplu, trioul tabu-
urilor sex, bani. moarte) care nu sunt niciodat abordate; individul care nu este niruMlat atac at, cel rare
nu este moodati susinut; cd care nu susmr sau nu deschide niciodat o temi toate aceste omisiuni fac
parte dm procesul tranzacional al gropului

f V nrmpitj Mir un {rup. Stmm a atirmet d ta omit d r.rdato r ntipercnci Ciad a fiml Intffhmt cine. ea I a
In pe ETK. un brfi*! Jrtaxaf itUaeO. care. ie abxax matuum numai cu rn cane 1 ar fi putut fi irfcot Lnc^a zbulit
D* or m Spune m* IM smpr Im eu pe cart i I am pu* p care te a firul i mi dri pe mane' Sena a spus _xad ie
tper anta e*te tneba Niciodat nu au ai spus mane Nea 9 bimhrrr an ur. iotul Nanii I u * ktae nu exr*l pentru tine
Pentru mine ept inutil' Ene. mm trziu faur ua raptm Jup terminarea terapiei a indicat aerai tnaJenl ca fund o
Ierta Jtxne&m dr puternici p itanfkaUmrr

t h- uf>h ri. fUkiU^u .iuilui;i funcia unui hormon prm ndeprtarea glarv drt mda rine 1 are l produce >1 observarea
schimbrilor organismului ou de- fu it hormonal Similar, in terapia de grup. putem nva toarte mult despre toiul
unui anumit membru observnd procesul In am >1-acum atunn cnd acei membru este absent Ur exemplu, dac
membrul abent este agresa x ccrsn petitiv, grupul var putea simi elibetat. Ceilali membri care s-au mw urne
ninai viu limitai In prezena celui care lipsete. dintr-o dat pot trece ta o ar hvitatr frenetic Pe de alt parte, daci
grupul tuse* dependent de membrul lip*4 canr purta povara dezvluim de sine sau ii convingea pe ceilali membri
ut vorbeasc , atunc i ar va Mini neajutorat i ameninat atunci cnd respect vul este iK*nl l Imori aceast absen
cianfici sentimentele mierpcrsonak* care. anterior, erau in tntirgime n afara cnnjttnei mc-mhnkn Terapeutul poa te
inc uraa grupul s discute aceste sentimente a de membrul absent att Ir ac el moment ct >1 nun trziu, tn
prezena sa \ Hi mit obinuit trebuie destr mat. anume acria c a vorbi desper un membru atunci cnd d mi te preze
m

ni a*iin|4 *** sau carta! Acrst fapl nu uis .imri.i ..-I vorbi pa
l/t -i nu imbuir 4 (lindura U *!>; rva uruil ..((' Hflifltar'. dat tumi r

grupul Japli practica nii^uUl/t^iin di* ut/ai ni cal mcinbru, la umUtnara


mUUtnnr
In mad Maular, un "lurj'lti* hngal tlr dala .ln.|.rr (rnhmnilrlr la (A .la lar apar iitlr jadmt.i in cara taraf
vijtul dU .i>l-ri|'iilul aata alnaril Un li dt-r rtaidui < u un nruf> nqwnei(ul da ii innata fwntni pn <#**.
*n>li din dtmia ruui On.il .l|n iiiantaia ttirtlfHin dnllii famas- p iti |'fivr kiltati hwta. drp > IIf M lie ni'1. tautmi
cal rnal j>rt>(>Mf da ll|A. ar Un(iaa rasonahll da nmhir- l.ibi III HIU(> f An.i t and. da Inri 14 ("la. 4rlt drn
nraf a teraprufuliji, a InI pmnf nmlii y *"difi|J .r,t lalar La > * rdjri|4 au di* ul.il ai(-rian(a p vanliinan
la inda fiitill mal dmchis di A! Inauila, fi famaia a avu! fantasma lenft.mU I .I iu("tii MM lir.t/J Uf.1 p U vm|ra4
A rr.ili/al r* (fra/an|a tarajvutiilut u n!a risa ugurantt in r(mn cu ru iia i(a nimpnrtamanhil atual nnm/ur*l al
nr InrUlt* m.-iiihn n (wnlui fi rtifi ruira ImUina wtuala (A taali/at. ta Mnianm. armnifii .ifi l.i| ./u lu J i upa fc*
ul cal mai Mnupial da II^A'J
( lulJ| 4 in(alay(i. (ir um i Ir (H*I|II4. ma-cp-la raiatmfvala din lia ara i omurm .ira ( 4ul.i|i irte i mj;rii-ri(a|a d
Ultra i rn(Mirtaniairiii vari sil 91 /al mn varf.tf Mf < uro pi. In mnj (>. il, atunri.iml i-la . ava ritma hitrn Ir
anta |w r.ind daavamplii. inlaiMUali j tumi rAvfum fmrr ili*(>mpnr|kait4 lip .la dai lr.tfia tintui. i and r4*|>lJlMid (vira
4 lia tu alara liria" ttiiui uu *4 nu atfcd "taris In . asta rm nauta |||| atanfl la / Alava fKMl<lliM|l da rnefiiflu, Jmti"uu
nea fmralaiu (ras(ssulanltd t>i |ani-)a uanralivt artiipilnriii) mala./anuns arta |krv|tindmtul r4v('iinila tumi, dar riu <im|
mutiilui marulrwt, ti allm mval 1 /(imicni. ir0 tan dsyiumri-u (rr-s|snulrtilui ru ra.n fj/jfira/A U fran/a- |ta curan 4 i i la
wntunrnlrlr tra/lla da tran/> tula aritarmarr) ( ! rea* |t t-m. >(i. uiaU piilr-mu 4. dapniportairMli t ara ta mi mamt'iu al
(tnipului ai (mira nurr ,Un Mara 'nliinanr' punta !i vArlirl ai*i>ar(<iilijt un. naltruffi | y "tunda din frarut, tarr au fiad
taa* Uvitr jn privanl

mnuim Ja frup I'btf/iuile


Ammilfl v4 r4 tnlr o anuntilA iiiAviirA. in fin ,irr {jtrup lia triaca* vuul *ra /aula intuid.* una iMimil* IrntuiJii SA na gandul. ila
rrmplu la lariatuni runi ar fi lucia f>anlnj di>rnuu|ia, atila^umsrnul dintrr arntuiirrilrlr tlr aut* nrnr mipnai p irla da rivaliUtr
fralmU IrttfT Uknnua p Hurtimlr aitrutstr dr a I utaf*i.wiikt. irrtnr .i .. iri^a ,ir ulutulan in a|* l.- tiaifiaiai ir ala ^ru pului p
Iratna da piatclara * pfHMri nJividu!it4[i, mtir diainla tlr vusia. rr >i dnrinta "Ir a Miuana m utup ititrr . Im m|a . a (larra
cabatalti *A *r Imtu uAtalaast 4 >i trama tJr a fi UMI MI irrirul Uimin. anrfr taaruru mi ar tnaiufi-vii lu/u mttajti. pni (int un
anurruf nmimnil Ir lia/a^r rrup in pnm-pUn Nu uitiifi tlr atraa fansititH Sutil tmuucrvxrtili aJiiiiani.iiul uu mli-aima cu
triftthtiafil'iil mi'lnarala miara, punii tlr grup lAwufi, iUiMiflrrri ar valor latMtimi "tai tnrafiaijtiiJiii uitt .rniatii piatiiru res. irrte
MMII rva |numiiui *4 luAm

mul terapeutului A clarifice o anumiU Mnani pe CM <e-j adm tr nu nirra antronarl Rmumlr
hacarri ui de aupurtrvr in natura iar p atiai de daaclua formulate. incit terapeutul ioat
nedumerii de omenea ir daruacai
O investigare mai pnWumii a iwrUl faptul d cari dea nn 110x1 ta. de aaa 1110_____B
alii, mai tiir/iLi. ij rrrrau calificative terapeutului

de emplu, una dtnuv cade nuti piarma 13 w>w truawj*' ai* Itstiauiu ou- gru. lupta pentru dominaie Mai
devreme. in aceta capciul. tun deacraa in rare inaptului, in efortul de a conduce o dxnll in aa-a-anain *
un calilicativ pentru munca in grup iidmmpa a luM cfjcaenta juni ptnrani Ini amu nu a (nat itnaiui
puvetftoi au eu wparuaun t^rrc asupra rnlului grupului In |Jin|a urnUUMn, Jui mranhn ai grupului

Intr anali trup de tpnehptt in immmuul itatMn amaafar aft Im aaaoian atu ir Itmimmx lujerula
fam! tmpmtartmt meii ie falltfaifr Ar grup ale im Slrn um*. , trr in ami iinm p im(nariati nrairi
Lfamal |*-a ctprmmt tmmmomm ui - im a apun. itnna fnmUul ti ftr immt Im baorpulaat kemini im
aaaaama ca r iwrie o tmmtr i u urr atu ie rxpmmti ir %rup Inflama a externi am potop & ummmm i fmi
atUU cm Ufurmti ir grup fa. fa tniuxlrte armUnorr m fax pmuite 'tain fa uu immlmt cm fur Prm

13 WM grup m waan frmm an.


can'Hln ar a x c eteniini faptul ci* Mpnume ti fii apepmpm a < mt pentru a rppt ani fapt Ham * augur or-c pe
aa I far
Hem, d. med iru.hu irtprt aula tu {nap. fa ta* dmm m I faX a funt fanai ie nrmmaa amgnUudu

aeut ti
lauafar pr anr
al JUM) fafi
a afaalti da a KAkf**iK*i fad
tr
uomenimrtul tdu letapeulul t tptxmt tinetei aax7ii pr "nrnn 'tramei, pentru ci. ulterior, nalrita. frapai l-a
jana pa l-a i tal ca nmiuarra pozUtoi a aaai mcmOr* ir oftrr tmepeul ii emac fraterni fa rvafaffi i

Lupta pentru dumuuilir, aa cum VIa .uita in capitolul 11, Ouctueui in ov laruitafa* pe parcursul grupului- leac
mult in evideni la nceputul grupului. ilruJ membru caui al nbttni un anumit statut in grup. Odii u6toU
ierarhia. situaia piulr drveni calmi, cu palplxn periodice, de esesnpiu. anao cfarwj un membru, ca parte a
mulau ale terapeutice. ncepe ai devin! mai averbv a *i aLa. r ordinea stabilit*
t ind intri in grup membn noi. mai ale membri agresivi. caae nu-a cmtam h* ul. c are nu au respect lai
de regulile grupului a nu le anuMui pop t Sigur ii lupta pi ii r II dom ura ie va rea la suprala
i

* ttr afutnr cf comunicm implicite a Renei Sun/ mult mai avan


0/4 decll tme. mai maturi, cunosc mat multe despre pnocrsuI psihoterapie! t tuni mai pu
tenuri tn arest grup. tn nuda prezenei tale mai ndelungate au t'

tntr un alt grup. Rea. o femeie aaertma. clara tn exprimare, fusese, luni de iile. cea mai activi
>/ in/luentl membri n grup a final introdus un membru mm. Mi. un aaialrnt tonal tn domeniul
psihiatriei <care nu dezvluise aerat fapt grupului) H a ftml etreatv de aamtp p limpede tn
exprimare tn prima ta ydmt. descriind situaia ta de tna1 cu atta candoare pi ilaritate. Inrlt
ceilali membri au foat impresionai p tndutapai Oritum rspunsul pe rare Hem I a dat a fixat mIImie
leat format 1n psihoterapie de grvp?~ (nu .Ai fB rut tmmdatl o formare tn psihoterapie* mu .. Virrbeti ta
p tind ai aven ei per leni In a le etamina pe tine nsuti ) Formularea comentariului ft ul de Hea a atta! clar lupta pentru
Jummatta. pentru c. implicit, ea spunea .Te am prins *U nu crezi ci m poi prini pe mine ru (argonul 11a Mai ai mull de
mers pn ai ml afungi Jtn urm'

Sarcina primari i grit fu area *ei undar


( oncrpfelr dt nanm primar pi gratifica re secundar >i lemitinea Imami* Jl dintre <elr deru aluri teraieuhilul
un ghid util jwntm munntflrrri pn rvi lui (fi, cum vai prezenta mul tAr/tu. un jHId *1 facturilor MihlMmi rr/otrnet
clientului ta comentariul dr pfin)

Mai TntA i, citrvj definiii Sarcina primar a clientului ei te A >I atingi copurile iniial* dilwrarea dr aitfermA.
relaii mai hune cu ceilali, vi trAia*w A mai deplin pi mai productiv. tnai, w m.WirA rr onarniriAm indrapriMe, ar r
ina devine rnulf mai tumplicalM In general, viziunea deapre virr m,i primari e miulitu M mafnr pa mAnur ce clientul
avamtra/A In terapie I Inenrt. clientul pt Icntf teului au vi/iuni mull diferite ati|>ra arclnn primare I hr r templu. am
runrMc ut clieni care afirmau ci copul lor rate eliberarea ir durere (dr an- tal*, tirprmir MU nmirnrtie). ilar care
avrau un aup mull mai profund pi mai problemafu' O frnirir durea ca prin terapie A r irntA atAt dr hmr, Incit A
devini chiar auperuiari adversarilor et. depApirulti i In ainitatra mentali", un alt client dorea lA nvee rum si i
manipulr/r pe ceilali ni rf* ten (A pociri. un altul dorea %A drvini un arducitor mai rtu lent A* r . - opun Hd fi tn
conpfiente au, chiar dacA unt contiente, pot h Mfir oacutvar dr rilall, rlr nu fac parte din contra tul iniial pe
care individul TI tar vi trra>eutul, dar, cu toate acestea, even itA o tnflum|| ronatantA amupra mumii tmpPtltlfr I
V fapt, a nevoie de muli terapie nainte ca unii clieni ai puati formula o anini primari adecvai ,4*

* Aceste Iwmnww ^nn*viri mer daanrdlna In Mraiirlilr *le cartelam rriHli4kn miitct CSre m IrrabHHl pa atmpOomale tnrt
iniial* I apoi nilwii umplu hlmlarva tui* Iul In monte privine IUn meat motiv. vipmmmial aunl pup In Iu uiup In
l|*
admiri uMrafnnlur naivi i fumuirM dr servirii In dmwi>ul aAnAlii unuate. II* II
IM14 pei. mi evaluarea terapiei per mda - la cteva yedinr. pe haza tine* ttvelur io|
iaW> I lliluanra iha* tonalelor mainmplate pentru stabilirea wmlaalor pU4air. rum
a fl i WrM ijuetlin
i pruduiliv In ao*d

? Irvin D Valoni (a Mnlln I awr.r) Tratat da


psihoterapia Aa ftru
p

l*- nbiecttvrle pol rvolua pe parcursul terapiei, tmuJ. clienii au o concepie destul de
dar despre sarcina pnmar In general, eliberarea de un anumit lip de dufcrrmfort Prin
metodele prezentate in apitolul O, terapeut, in pregtirea preliminar a clienilor i In
prima ntlnire dr grup n Sur m* ti*ni de ceea ce trebuie s faci in grup pentru a~s
ndeplini sarcinile primare Dar. ndat ce grupul a nceput, lucruri foarte ciudate ncep s se
ntmple clienii Ii doresc contient schimbarea, ins rxtaHM o tendin profund de a evita
schimbarea o aderare la vechile moduri de comportament famihare Deseori, tocmai pnn
recunoaterea acestei adern adic reztuimif) apare prima oportunitate real pentru
reparaie 1
Cteva viniete clinice ilustreaz acest paradox

I In tinr. Cal rra internat Jr teduerrra fetaeor tbn grup u p-a modelat
omvta- mm tul fcnd eforturi td par J suav p fermector *-* mmm senttmmlrlr
de reni neve* w Jrtprrati de a fi grozav. trama de femei, mitdu tai de un brbai
dm gntp V tm lut druuta mc udat drepte masturbarea compmJsnd p
zoatensmul ocazional CM an ar? membru al grupului a vorbit drepte dnpretul Ju
foi de femeile im grup. CM f temnd dr ptdrrrr ta o pisici JafontJ dtapanm
competiiei! a ekvtat :mntttatea Cnd tn alt mrm- bru a permut cu mult
anxietate. fantasmele tale hamoseruale CM apnt deliberai .* udarea pe care i ar
fi putut o oferi fmpfrtipnJ pmpntie fantatme umdare bhaodaM nu a Indrizmi si
dtscute drepte problemele pmtrn care mtrase te terapie mwu mi crea prun taie
fuf dea fi pmce
Cali mrmbri p a dedicai inaf* rwerjnJr pentru a obfxne o imame de aninate mrnia li H
profunzime I ra fn nmtrrami nmftmU cu aurar irsron sbii Dcsrmuruirra incr autor h ofeream f
ar urnim ofrnmii de ance ncercare a mea de H interpreta compun mmtul tm trie din urmi am reflex
tot la faptul ci lucrai ru ea mi fcea si snat & nu am mmu tmlorm de oferit A hal o ori exceleni
pentru m! Mia aruncat wa zmbet ineom ia timp ir mi spunem Ptwlr ci or trebui ti te Mtun unui
grup ir te*apu pentru a-ti eiobc- ra problema oua"
(In alt membru w bucura de o pcmir de mvuhat In rtep datorai ruhrtn sdr o acmti fruautmd. a
crei fotografie era ncntat si o tremei de la altui la altul. tr. pmjj Rejmmtu ex famat ul principal
XnuJa tm a tupenonXMu lut CM lutr-a a imit -a dai ai tmuu bd ru I a piriul. a foal pnta iertat al Jea
udku cu grupul p+arrtTmJtnttrant

Ce au tn comun aceste exemple? In fiecare dimie de. clientul acord r*rvv


titate nu rrtvtrt primare Jet Urate, a nnn gratrftcn sexrunidrr apru tr tu
e-im o relaie cu un alt membru, o imagine pe cate dorete s o arate
sau un ml de grup tn i are clientul este cri mai dearabd sexual, ori mai
influent ori mat Inr lept. superior In hecare exemplu pah 4ogu clientului a
cteodpiMK armn rea m opului primar ( 1 ten pi a au deviat energia
de \a adevrata nrutrv* teta |eulk pentru a unnn anumite gratitvatu m
grup IW acest Cflwpwftem in lui-fi-icum ar fi fost disponibil pentru studiu
dac membru ai h putui in situaia in care ar aflau, s se extrag dm
matruea grupului rKNitruserva aciunile cu in.ii puinii |>.|IIHI.I aluni i
nln-aga aecventl ar li devenii ii parie <i U I UM bune activiMp
terapeutice I Iar anta nu a a nlAmplatl In Ionii* . 1*11(1* eorripli*.
ratifica ha v*i u rulam a avut ptiirrtlale fa de aclioilalra ce trr tiu ta
efotluatd Membrii grupului au imuni iiiiuriiMtll, t*4U interpretat grecii
pe M mioi .iu rrapirw A|iilorul terapeutului i U refli/al si sralute
unul pe
aritJafi
Ai ***.f.i mie uri IfiHurien IM i u* imn... ni jn r.rii] >t.i individuali ( u (nuli
Itmp rn urmii, 1-rturJ vorbea despre j>.n icnlrrl a cirul dorm fi df a rdmnr in
terapie cin tihcflr mai yrru Jn Jt Juruita dr a fi vindecul n terapia individuali,
terapewlul ..Ui .141 r dorina i lirnlului ele a 11 suslmul. Mtfjl, Jeg-trial IreUI. in
ocrariii pn vina. i-uiU nrmirmi illli'ii*n(< r nnlitalivA Intre terapia imiivi.Iu.rl .1 i rea
dr grup Fiirtn.ilut individual dr terapie roti* relativ irr.irl.ir; situain tir grup nfe- M t
atu* ruai mare de gratifu .ifii mun.l.m*. de satisfac > re a muii .r nevoi sr>- c tale
e> mienii* in viaa tiu lividului Mai rnuJt. devei rri gralifu aii Ic oferite unt < .rriati
Angaioare. nevoile ni multe HM l.tlr de a li dominani, admirai. Iubii, vr oer.Ui Mint
mii .iilirviir puletiu. e Centru unii, grupul dr pniluilerapu* oierii n- U(ii a,ni iii iiiiuire
(o Im 4 fie o punte flirt* lr.rm.io*.i unor relaii mai bune in lumea lor cctragmprdA
Ar i ot fapl reprezini o pnrvm ,ue r lini. ,1 in Im ml . u anumrle populaii, r um ar fl
bllr.l/iri. i an* au oportunii ii realnoe |e l. ^ii.ui umane rn .dara grupului de terapie
In Uri de r arun,. ea ruai huni r ale de a r.l.spijiidi* ctlMlii de a in. I n i i terapia
JMMII* fi si oieri In . iitmuarv edin|i* ile sprijin mai fiului fm venle. uiale lunare
rlupl o u urli lari uilenoiv.i
I inii- lenarunea rarr emstA intre IMIT ina prun.irA u gr.ildn arr.i HM urula r
A ente un .ill mod, uor rllleril, de referire la mine piele launli.ire de re/iolen|l >4

puneo- ut ari ttU'ting /)? in nemul in i are urmi ri cea granit, apei ar. unda re
nistru [nnea/A miirm terapeuii A, a. I .I.I.I leiuuum* poale n rh. Iictati ca n
/latena iniei eiiatj o importani rllfereni ile tniani mi-lmfa se trieri In mod
obinuil la eviun-a durem l.videnl. in ai est urnii, rrxmma -.ir mult mai evideni
in terapia dr grup. al4l la nivel individual, dt i la nivelul grupului I bir ceea re
doresc al evidenii*/ mir iaptiil il tmpm dr grup ufrrJ 0 abunJrnlJ da ffralifii afli wr
unda re Adesea, trnnu a terapeutic i in grup derala/4 nu vntru ri membru aurit
prea mini detenoiv pentru lucra, ci lund. .1 tiu 11111 dor nu t a renune Ja
gr.ililu aie
I Vsrori. dfatinria dintre ari ma primari i grim, ata s. und i ni i-.tr e. trem
de ultM atunci rnd lerareijiul mie ulucii de desfluiaree Iu. miilor in grupul de
terapie A.W rtr da tifle aliir pentru lerasuf >4 u* Infnfcv daci rlientiil kmnaazl
la wdru M primari atunci cnd ml>..tiiu>rea un um pn rnaie cu gralifn aia no
urulari rate bine lufUfintl >1 reunii interveniei n-a mai ('"terni, a tehnici de tare
dispun li*ra>eu{ii mie o ir.unuilc.i. 4 iiu*iui<nlui gin [uliii ian ina primari motivul
aidru care au oii. ii.it aiitnr ler.i|>euli.
AieUi prim IJ'HI ae apbc Mergului grup V poate puneri imn gul grup ai* o
mttrmi primari c#rv cnnatl in clc/vr iltarea 1 nplararea tuturor .isntu* lor relaiei
li arm membru cu liroaie dintre cr-ilali cu terapeutul |l cu grujuil
ca ntreg terapeutul i. mai trziu, membru grupului prt destul ut-
nn(.l rnd lucrea/J grupul, cnd tai implicat in urutil o* miTi*r% ja and li
acra uintd
Uneori, c penibil r* terapeutului 4 nu ii fie dar oe tace grupul dar hi oue ci
nu ta* cancmiRUi nici pe dezvoltarea, nai pe explorarea '-Un.... *r dinu.
membri Ilar* terapeuii au avut ^ripk al ofere grupului o descriere clari a sau
rirm sale pnmare, atunci ei pot conchide r grupul evit ar.tiv aceasta saro n
fit* datorit unei anumite duforu asociate streinii, fie datorita unei gru-
tlficali secundare suficient de aatuiiictoarr pentru a nlocui activitatea
terapeutic.

Serttimettlaie terapeutului
loalr ateste Imn de ghidare in recunoatrre w nelegerea procesului de ctre
triaja-ul au utilitatea lor. Dar nuai un reper mai important laituentelr tar- rajs-
uiului ui timpul jedmri. sentimente in care a ajuns s aib 'raredere dup ce a
Ins ut prtn multe incidente suni la ie in cadrul terapiei de grup Terapeuii
exprnineiitiii nva s aib ncredere in sentirnenlele lor; acestea sunt U kef de
utile leraieuiior c um este tmcruecopui sau harta ADN unui auautraolog. Dac
terapeuii se sunt nrrhdlon, frustrai, plictisi ti. confuzi, desruraat crase
din | cu topita de sentimente disponibile unei lune umane . a trebuie si ta in
tofv.ulerare .ta este date valoroase p s nvee si Ir puni La lucru.
Nu uitai, asta nu nsemni ci terapeuii trebuie sl-i neleag sentimentele. apoi si aranjeze
>t livrezr un cursa | interpretativ ngrijit- Deseon. stmpia exprimare a sentimentelor este
suficient pentru a ajuta clientul si mearg mai drjxirtr

Lfn Irraprut x ujvrlt l o franc in oircl de patruzeci ja craci ir am bar-a


saoaur ti netaalaU.. iHt/uzJ. 4in tsusa metodei rt rapid fluctuamte Jc a *r prruina pr
mat In cair Jm wrtml a cirmental am cteva tenlttnenie loj r ttnr pr care
m dart ilra
pirldpm Kinea. In timp ar netoii, ie amica fund o femeie maturi commeumti Jar arar
uri u iiaJ ca funJ fuarte Uniri, aproape ca pe u mpii rinfrn'nul reuniciniu or propria
teiunlualr. uinr tucaon <4 te simte t ai m fit plcid r Mp Nn .ran st pot ti rmry
mai departe a un. Jar iraj ntreb daci ar am epmi are terna am pemtra tmt
iTtamami. a alia turnir profunde ale daniei jt a d;utat o U VI etptoeese ratnan
nalt .onflfc- lual p iwtwM dea fi udstJ r Mp

l hrarori rMr toarte util pentru grup > mprteti entimentrle dc a 6 rvs- pma de
un membru Un ostiei de comentariu c\ti ronvn detectau vi iade, .u\x te r Impii*
ntotdeauna I ap Iul ci doreti s tu mai .ipnsipr de acea persoan Modela ,iz norme
importante de grup asumarea rmruku cvsUbcsrare i luare* in seriua a tvl.ilti
lor
ItvfJiwi clientului ip* bmiM mtTarrarvdenjIui sau poate datorWk problemelor
l'enlru .i exprima
u cit rspunde: sentimente in pns.xra.ui terapexit*. wraie.irul trebui* aib un grad rezonabil de ncredere in alccvaiw ior t
i nun
.r h problemele clientului 911 nu *J* voastre va ft cu urt mai puin ufilA de f.ipt. u atilf
m.u anfit**rap*utic.A ftrte nrvoir si utilizai delicatul in^trumml
al propriilor *ntunnt* fi oi o facei frecvent fi spontan /Iar r/r g era mat ntarr imiortiinii
ca atent mat rumeni id fir ct dr fiabil pi prrnt pnmhil
rontratranaferuf Fn se referi la
fafA de clieni Kste de o importani mafirA sA distingei Intre rnntratransferul
obiectiv, cure reflertA impactul inierjarMiful aaupra vointrA fi a celorlali ca- nuteriatir 1
fterttului. fi cintrtransferul nubierttv acele marii idiosirv rasi* e care ref Ierta mai tactlh'
ceea ce voi, p*rsonaJ, artucei fn relaiile fi inter a* iu mtr voaatie ** l'rimul r*ib* o sursA
exceleni dr date tnterper^malr despre client Lllirnul pune multe despre terapeut I
lifentiierea Intre rele drmA ne nitA nu numai rxpeneni i formar*, dar fi o pmfurwiJ
cunoatere dr sine Om j, rit motiv crrd c fiecare terapeut trebuie HJ urmeze o pmhotrrapie
perumat (Mai te despre asta in capitolul 17)

Ajufjrea clienilor si preia o orientare cltre proce*

flp multA vreme se cunoate faptul CA Observaiile, pui* tele Ir vnli


e fl|ijnjr prin propriile eforturi sunt valon

cAt cele care sunt impuse de o alt A persuanA I Atferul matur re/mf.l tmtairi d* a face mterpretAn
strlucite i, In Iu AA I arate virfuo/itatra, 1 autA mrtuitr . 4re vor permite I uniilor sA ahntA
cunoaterea de tine prin inipnjlr rfortun As. mm spuneau hiulkn fi Anii naiv. .existA riuimrntr In a r e
terai eutul trebuie sA fie nelept, ia tolereze niu gb H I itiifertetA i tA ^tnitr ca ytuptil sA atun vA
la soluii* t7

Crin urmare, ian tna trraiteiifului este de a influena membrii %A astunr i 1A valorizeze eseitivA procesuali Multe
dintre activitile de stabilire a normelor. desfurate de lider fi descrise in capitolul 5. servea* atest ut s*op I H*
exemplu, terapeutul evideniaz procesul cxtrAjAnd permanent membru 'fin .tu f a* unt fi mvitAndu*i aA
evalue/e ru 41 mai niu A impli are stectivA seminii .ii.i tran/ai-ulfK re* rntr I iei tehnicile vana/A in tufuir d* stilul
u* rapeutiilin, intenia acestor intervenii este de a comuta pe un pol autorefUviv I ie exemplu, terapeutul poate
intrenis* grupul mir-un monienl omrtun ien tru a comenta Suntem la |umAtatra timpului pe care I avem pentru a/i
i ni

_ZL f ct at irilimpU In fetim


A
cul, |ark fi-a mutat scaunul ou trri pm>* mm \n pat*. Mars nu-a aruncat
ocheade in ultimei# cteva mmutr Or idei vei despic < or *r
rimpli '?'
I *w**on, necesari n twww in rrvwtl a procesului ditr-o vedmi kwtt
If tensionat Rate important ta terapeutul ai denvjcwAiezr ci exprimarea
moionali internai oferi material pentru o invianp semnificativi Unwn,
puiet- diviza o astfel de edsn in doui piri segmentul e pemmtial m
analiza acelei experiene Alteori putri analiza procesul Irt urmMoaxva
vrdini putei ntreba despre sentimentele pe care membru le-au avut dup*
edina antenomr sau putei ai le solicitai si vorbeasc despre gndurile
pe cate le-au avut de atunci, legate de ce s-a Intimpiat in ntlnire
I- vident, li inviat |>e ceilali oferind ca model propria orientare clrtie pro-
ces Nu avei nimic de pirrdut. ci mult de ctigat daci vi mpirtiti punctul de
vedere asupra grupului ori de cite on este posibil Uneon putei tace asta In
efortul de a clanhca edina ..lai cteva dintre lucrurile pe case ie-axr vizut In
desfigurare astizi." Uneon putei don si utilizai un procedeu convenabil. cum ar
h rezumarea edinei pentru aneva race a ntrziat ooftecape- ut sau membru
< ) tehnici pnn cave Impirtesr sistematic cu ceilali membri observaiile mele
asupra procesului corotl in a sene un rezumai detaliat a) edinei du pi
terminarea et. inc Iu/and o descriere deplini a ubwnaular asupra procesului
rostite sau nerostite In sedmi. a-l tnnute mrmbnk* minii* de edina urm il
oare (vezi capitolul 14). In aceasti abordare, terapeutul tniretnjtnra/i o
nsemnai de/viluire personali >i pu*fesanaU cate taainea- /A mi im a
terapeutici. mai ales pnn ampliftcaiea recrptivitu membrilor tai de pnsresrle
din grup
l %tr util si tm-urae/i membru si desene puncteie lor de vedere asupra pro- i*srUa dtn mUlninlr de
grup Muli h maton in terapia de grup. cave ua transmit cunottnrW conducnd un grup expenenial
formal dm studenii km ncep deseori fiecare eilin cu un raport al procesului edinei precedente
ptey.it it de un student desemnat anterior Unu terapeui in vata si apeiear- la anumii membri care
mamtesti o abihtate intuitivi nrx^xmut m recunoate rea procesului De exemplu. Ormont desene un
membru marginal in grupul tiu. < are avea o sensibilitate neobinuii U lunbatul corporal ai celorlali le
rpe ului arita modul in cave a valorificai acest takmt in serviciul terapiei O ntrebare < um ar fi
Michael, ce li spunea Pum lui Abner cu as* fluturau* dr mni T* a -s-rvit unui dublu scop a elucidat
pnxesul t ba agitat pe Mvbari si obin o poziie centrali In grup i respect
Ajutarea clenilor s accepte comentariile care
elucideaz procesul

b St.oii ht/^erald vrut odat Am |n*t fort*! M jcAndesc Doimnc, di


Iu il ii fost* Si miti atdte.i culrn m.iri 91 s** rele I a Intimul terapiei, le
e rrrn henjJor notri *..) Rindea 4. 4 i Mrhimte organlzaiea
tnlcriiNirl, a exa- minime ronwiiftlfli* rornporMrnentuliii lor. I*le o munci
jrea, fdrNt neplruta, In*p4inintJtnnre Nu este uficiml 4 I** furnl/e/i
pur fi implu Ih/ntihn iri/urmmii pi rtplnvi|ll; de trmrnr. Irrhulr 4 le
fm ilitc/i .mifiuJ*- rr* ntitUrr informaii F'xuili itr.U#y,ii j*cntru a ajuta
clienii H fa< 4 atent efort bii a ten ti la cadrul remarcrlm interj
relative l .il fisslhat k urilor Nri un comentariu, nici uni* tir cel mei
*tr4lm Hor. nu potir avea valoare d.n 4 nu n*tr accepta M livrarea lui. da 4
clientul ln pachetul ratint hi pi nnnnpet tai Aatial. relaia. etaliil livntru
>1 temporizarea urii la iei de Irwrnnatr a i con finului rnevijului

1 lienn tuni tntntdmuna nun ni rpttvl la in/oruui|ii formulate Intr o


manie* r4 auportiv Rareori indivizii reapmg
obmervala 4 * dt<ihn|*.i/4 iau h rjw di/.4
pe ceilali, ii nu rit prea ucrgoiti i nu irr nume nk
uiilat.t ji-nim pn> prut /'* rsi "irul 4 riunt /jiriiff cu mlimmlelr lor MU.1 AH
mul rnult din 1 r . re au de oferit hm Ir a< mirt OI**IV.I|M rnnin un nu-s.il
uportiv #4 membrul are niHf de druit pi ci observatorul doreti* fie
mai apnuaf*r, dcirrhr vl 'fufe. dorete %A I rtinoav 4 pe rlil.ill nun intim
Ferii v4 de .1;elaflvele are a t a l r a u hmitea/4
uniootrapnalu* hve. amenin, rkJk 4 aj4r4ri (3im|ii mping m u/4|iil>*
generali/antr dr e*empiu dependen, nan 1 mm. exploatare, arogani i jr buid
dreptatr. din moment ce o pertnmn ate ntotdeauna mal mult Ir l ru e
rtu Iirt4 au orice combinaie <le etichete I ute de departe mult mat **p labil
(i adrvirat) ti vorbeti denprr trivlturi viu piri alr tutui individ de exemplu Ade
* a toii c doreti foarte mult vl fu aproape de ceilali, cnd ii oferi ajutorul,
cu#n ai Mt uf -Mm.1 Mii trei ui.) cu Urbbie I far util i uite ntornmtr, pre uin iei
de antzi. in care le vid diafanii, aproape cli*jretjitn.ire m rapirt < u cri Itiifi i e
tii despre areaati parte din ti net"
I eseuri. in milm ni unui ccmflir f interi de grup. fnembrii i anin* 4 unui
altuia adevruri importante In armie condiii, adev4ml mi |oate h imuM
1 ut membrul I ar ajuta pir agresor, tridndti **e j>r mn* in* ui lera|eu(ul Ire
bute ti entimmze i ni ncmfrali/e/r telul de lena! v de a f 1 al combatanilor prn
tru ti la e < a adevrurile roade .Ic ionflktulul ni puat4 fi utilizate
IH- exemplu, putei face apel la un acop mai inall (dorina membrilor de au tnrimoalere) sau putei
crete receptivitatea lunil.ind Mera a* uxairi lir e*rm piu Kirrll, n iun le vad nchis. ameninat, pardnd
toi crea tr pune |amn- A hii foarte abili in A mrlu a s/4hi iunea .rjumerilelor el, d*ir cer.i c e * in
lmpii este (A hi (i, ile am-mrnea. lanne) <ti sfr*ii prm 1 nu lua nimic pentru
hne imii. M ntreb da< nu ai putea ncerca o ali tactici pentru " vreme nu te-ai
putea ntreba (t. mai trziu. Jamie. a don *u*-i cer si fao fi tu la leii Bate cnm
adevrat pentru Hne in ceea ce spune Jairue? Ce pri par si atingi <> coard

interioar? Pop ai uii pentru moment lucrurile care nu wznt adevrate i %A


rmi pentru un timp LA rele cure suni adevrate?"
Uneori, membrii grupului, intr-un moment neobinuit de deschidere, iac o
declaraie care poate servi terapeutului drept punct de sprijin intr-un omeni
viitor lenipeutuJ prevztor subliniaz aceste comentam in grup pi le pstreaz
pentru o utilizare ulterioar. De exemplu, un brbat care era att mandra cit pi
ngrijorat de abilitatea sa de a manipula grupul cu farmecul lui social a implorat
in una dintre intlnin ..Cnd mi vedei zmbind aa. sunt cu adevrat rnit pe
dinuntru. Nu m lsai s scap cu faa curat" O alt membr. care tiraniza
grupul cu lacrimile ei. a anunat intr-o zi: Cnd plng a>a. sunt furioas Nu
sunt pe cale s rn duc de rp, deci nu m mai linitita, upni-v. nu rn mai
tratai ca pe un copi" Pstrai aceste momente de adevr, ele vor fi de mare
valoare dac Mint reamintite mai trziu, intr-o manier constructiv, supori v,
cnd clientul este nchis > defensiv. In exemplul anterior, puiet* pur i implu
s i amintii clientei comentariul pe care l-a fcut in urm cu cteva edine i
s ntrebai dac acelai lucru (zmbet pentru a acxpen durerea sau plnsul
autuprotector) *e ntmpl fi acum
Adesea ode util s angajezi v lu-ntul mai activ in stabilirea contractelor. De
exemplu, dar un client a depus mult efort intr-o edin, elabornd o anumit <
rac terutu important. a> putea spune ceva de tipul: .)ane. ai lucrat din grru
a/i fi ai fmt foarte deschis la feedback-ul nostru in legtur cu felul in i arv li
tratezi ca o mam pe ceilali fi in care foloseti acest comportament pentru a
evita s fu a in fa cu pvoprule nevoi fi dureri- Cum l-ai resamut" Te-am
presat prea mult?" Dac este de acord c efortul a fost util (aa cum CLMUUI fac e
aproape ntotdeauna), atunci este pueubil s stabilesc un contract pentru viitor,
ntrebnd Aturn este in regul s continum s te presm, s-i dam un fmibac
k on dc cte un observm c faci asta in edinele vuKMieT Aoeate t form de
wcontract" consolideaz aliana teiapeutx i natura mutuala, oo- laborativ a
jsihotrripiei
Comentariul de proces: o vedere de ansamblu teoretic

Nu este uor de discutat intr-un mod sistematu practica actual a


elucwi ni procesului. C um ar putea cineva s propun Unu directoare
baa^le twgite pentru o ptvxYdurA cu oasemene* anvergur fi compituUtc.
cu o cmpon zare att de delicat, cu att de multe nuane ltng> wtice'
'unt rentai s v cei ^

i. ferapautul. lucrul M atol


iu<t|tnilnd ci ici rr/idl arfa pslhoterapiei va veni JM* msuri ce vef
dobndi experien; nu putei ajunge Iii ra In m<d pur teoretic. Intr-o anumit
msur. cred c aa *-*le. Ins cred, de asemenea, ci este o*ihil ni mar rim
traseele noi. pentru a- oieri clinic lanului principiile generale care vor accelera
imnuirpu firi 9 limita v/rra artei
Abordarea din a rast seciune este simetric ru rea pr care am utilizat-o la
nceputul acestei cri pentru a clarifica factorii terapeutici de ba zi In terapia
de grup. La acid moment ntrebam Cum ajut terapia de grup clienii? Care
este nuc leul i rare este faada In procesul terapeutic de grup* Aceast abor-
dare "ndK e La conturarea citorva factori terapeutici de hzi i cred ci nu con-
strnge in nici un fel terapeutul In alegerea metodelor de a-i implementa.
fn aceast seciune voi proceda Intr-o manieri similari Ain ntrebarea nu este
rum ajuti trrapia de grup. n cum corului r elucidai** pn silim la arhlm- bare C
hestiunea este complei 91 nec esii o atenie considerabili, dar lungi mea
acestei prezentri nu trebuie si sugenve ci ftiru ia interpretativi a tero- peliftului
are prioritate tai de celelalte sari ini
Mai nti, voi Inrrpe prin a privi firi implicare emoionala ntreaga ane a
interveniilor terapeutului Pentru flec are intervenie a terapeutului pun o in trebarr
simpli, dar funda menta li: Cum este ajutat clientul si %e schimbe prm .casta
intervenie, arest comentariu de elucidare a pfTar-Nului?~ la baza a es tei
.lU.r.Urt sr afli un set de tipare operaionale hjnlamenf.di\ mprtite de toate
modelele tntrrpmorude onteriijstrane ale terapiei
ncep prin a lua In considerare o arrie de comentam dr ptw es pr 1 are te rapenfuJ Ir .1
fa ut unui < lient de a lungul citorva edine dr terapie dr grup

1 Mi nfrrrupi.
2 Ai via ra tensionat t pumnii strni

1 Ort de cte ori mi vorbeti, mi prv*'i

4 Cnd fan asta. mi sunt ameninat i, uneori. Inspiitnintat

* Mi ntreb daci nu cumva fr simi In competiie cu muu- i in. mi si


mi devalorizezi

6 Am observat ri a 1 firul acelai lucru cil toi birhatt din grup Chiar
i atunci rndjnrearri si r apropie dr tine serviabil, ii alai 1 Prin urmare,
ei te privesc a fiind amenintor i ostil

7 n cele trei edine in ram nu au font prezente femei, at fi*t mult


mai abnr labil

# Cred ri eti att de preor upat Ir atradivitatra ta sesuali tai dr


femei, tnrit vezi in brbai doar <on tirent i te lipseti de
oportunitateii de 1 tv apn> pia vreodat de un brbat
V rvi ntotdeauna dai senzaia c te lupi ru mine. pare s emite i o ali
parte a monedei Deseori rirn.u dup grup pentru a schimba o vorb, rni pri-
veti frervenl n timpul grupului. i este i acel vii pe care I ai descris acum
fre sptmni despre noi doi luptndu ne i apoi
rl/And la pmnt Imbrii-

tfY 'MA /A

Un leva) - Tratat da psthotarapii di grup


ai. Crei ol Ii doreti foarte mult 1 te propti de mine dr. intr-un M pen-
tru tine apropiere i erotismul sunt im urcate i continui 1 ml dja la e
part**
10 Eti singur am i te simi neiubit >i nebgat in seam Arta
deri*nitfsa2 din nou multe din sentimentele tale de lipsi ie valoare
11 Ceea ce s-a lntlmpl.it acum In grup te c le-ai dela>ai te-ai
nstrinai de to(i brbaii de aici Eti satisfcut in areast situaie 7
(Amintefte-i1 unu) dintre scopurile laie majore atunci clnd ai nceput
terapia de grup a font sl afli de ce nu ai nici un prieten apropiat t s fad
ceva In legtur cu asU )

Mai nti, observai c aceste comentarii formeaz o progresie ncep cu o


observaie simpl a unor aciuni singulare i trec la o descriere a sentimentelor
evocate de o aciune, la observaii despre cteva acte de-a lungul unea pe-
noade de hmp, la juxtapunerea diferitelor acte. la speculaii despre inteniile i
motivaiile clientului, la comentam despre repercusiunile nefericite ale com-
portamentului su. la includerea mai multor date Difereniale ivise, gestun sub-
tile), la atragerea ateniei asupra similaritii intre tiparele de comportament
ale clientului in aici-i-acum > in lumea sa social din exteriorul terapiei Te-
raMijii fieexperimentai se simt uneori pierdui pentru ci nu eau dezvoltat
ir o contiin a acestei secvene progresive de intervenii 71

In 4-east progresie, comentariile devin din ce n ce mai infereniale ncep


iu observai! ale datelor senzoriale i se mut gradual ctre generalizri com-
plexe bazata* pe secvene de comportament, tipare nterpersanale, fantasme t
material oniric Pe msur ce comentariile devin mai complexe i mai mfeien-
iaU*. autorul lor devine mai detaat de cealalt perse can. mai muh un terape-
ut cuvnentator al procesului I feseori membrii ii fac unul altuia anumite de- t
Uraii ce aparin nceputului progresiei, dar. din motivele pe care le-am
prezentat, rareori le fac pe cele din finalul ei.
In parantez tie spus. exist o barier excepional de bine definit intre co-
mentariile 4 i 5 Primele patru dec laraii apar dui experiena comentatorului Ele
sunt observaiile >i sentimentele comentatorului, clientul poate s le devalorizeze
sau s le ignore, dar nu le poate nega. nu poate s nu fie de acord cu ele sau s le
t onteste Este mult mai probabil ca a dncea afirmaie ( rM ntreb da* nu cumva
le simi in competiie cu nune i ncerci s m devalorizezi s evoce aprn t s
nchid fluxul inter acionai constructiv Acest ger de corn t-n tarii este intni/iv.
este o presupunere despre inteniile i motivaiile celui- l.ilt i este adesea
respins in atar de cazul in care. anterior, a fost stabilit o imHutant relaie de
ncredere, supoctivl. Dac. intr-un grup urcai membru i fac unii altora comenta ni
de acest tip. este prehabil s nu se detvohf un climat teraxmtic constructiv.0
Htnemeles folosirea formulrii ,.m ntreb' mai atenueaz puin efectul. Unde am
ti ajuns noi, terapeuii r folosirea lui m ntreb"?
I >ar ai ne ntoarcem la ntrebarea noastr de bar cum fl rut a^x*ast ar- rie (MII
oricare alt sene do comentarii de proces) pe eticul s se schimb
K414pun*uf tftftr c lera eutul iir grup iniioz M hirnhaiea. IIIM iind clientul
de a lungul unnJimkivi secvene:

/ lat*) i urn rstr icmporUimeniul tJu Prin Jredbock yj, mai trziu prin auluob-
rvanr, membrii inva 4 ne vad.1 p* ei m^i>i a>a cum uni v Avui derejUll.
i ah) i WH ComportammtuJ iau t$ fme pe <etLtlft mI *c irrW
Membru Iii in fwi tul<(importiimmtului lor upr wiihineiitHor crlorll|i
membri
I /u/*l t m influenfeazd cvmporUtmenluJ tu prerile pe tare itilulfi le au dmnt inie
Membrii chem nperl c. drept urmare uinj torta meniul ui lor, crilili ii va lor
iwavd. II privam: c u nrpUcvtV ii JMM' dezagreabili. ii rraprct, ii evit4 etr 4
tuta i Mm influeneaz > inttjMjriarnenlul tu prerea ie tare o ai drtprr line C un- struuuJ pe
informaiile adunate in priiim trei pai. clienii iorrnuiea/J autoevaluri. emit ;utlec4i
CU privire la propria valoare fl capacitatea lor de a ii iu bii f Amintii vil aforismul
lui StilHvan: conceptul de inemir In mare murl (tMUtniil din eva/udule refl tatr
ale sinelui )

Iridal4 ce ar,r.i4 serveri A a a desMfurat fi mie deplin inrleasJ de individ.


ndat .e t lianii uu o profundJ inrlegere a fapliiliu c < nrnjortamentul lor
nu mie in tntrrmul lor, c4 lerhira relaiilor u teilali fi c u ri iiififi e nul de prp
prulr at/iuni. atunci au ajun* intr un pun i crucial al terapiei au mirat in anh Camera
himhArii
ler.i uhil sr* al 14 ai urn in po/jia de a pune o ntrebare i are iruia/4 ad*
15

vrtul demaraj al terapiei ntrebarea, prezentata In diferite muluri le tera


peuf, ilar rareori in forrn.l ci im t, mie / ji/r w/ln/itr ul de lumea pe i are ai * real o? Asta
faci celorlali, opiniei rlnrlali dmprr tine fi opuu*i tale despre line efM 'MIIINMI
ut de aciunile laie?*
( .Irul apare inevitabilul rAspun negativ (nu, nu sunt MIMI.V ul cu a* iu nile mele"),
terapeutul ta* laiise.i/4 Inii lin efort mulhntr.ifili< at pentru a Iran. lorrna sentimentul ins.fi-.f.n
iei jtWBOftdJe intr o de i/ie de biruharr fi axii intr un od le schimbare Intr un fel au
altui, remarcile interpretative ale lera prutului aurii de* lina te tul Inc uraje/e a< Iul <M
huubrii Numai 4 i va trufeti eleni ai pmhr>f*rapi.*l (de exemplu < Htu Kank. Kullc May,
Stivam* A ne ti. I r-die furber, AJJen Wlierli fi Irviri Vikmi^) inc lud conceptul d vmnJ in
lorniuli rile lor, maci cred <4 <* est. mte implic il iri orie mal multe leriu- interpretau ve.
n lucrarea mea Psihoterapia I xmlenfial ulei o pir/entarr detahat4 a ri> fulul voinei in
psihoterapie i%
Pentru moment, o IM hl4 .te sub* irtit

14 Un tndlu dr rvttluer i pihitlrrjiiri In Iraatti multiple la rt au part*. ipt jv AII de clieni i II


depresie rum A drmnnatreaci cu Untal* impcatana aburdrii Iriapewt*# ir *1**14 clienii J
dewnlt* afli ten fa inter penuria 14 fl 4 r-1< mir*. 4 imnniMi'iliulni prnu MIA >I netptruMMIi ta
tea wntni at*nmll<* I*r Interpvr%*iuil* l^n |>im> tpiu IVK 1 nhu m.* lei de pilt<H*rapir.
pwilinleraptr tmlemi* analilu n*riitiv ueipuiatnoiiUUl li HAM). eaOe (4 ili^iPMit n>rnr,c este dirert
nurluhl CM pardffli de r4tre i lienlul deprimai wnUmmlu
15hll de caiif A fl efarf in lumea tea pernrcnaU
Agentul intrasilii care iniia/4 un ad, cari* tranHlorm4 intenia fi dnI/J m K uine. tute voina Voina este prin ipala
fofft flUitru r rvtiiofiaabiLI a m li
vidului. Dei metapsihologia analitic 4 aks si evideniez* forele muirnr ue*
ponsahile al comportamentului nistru (adic motivaiile pul* uni le UKW
vtiente), este dificil A nelegem schimbarea lir noiunea de voin * Nu pu-
tem troc* pe lng ea presupunnd c eU* prea nebuloas MU prea
alur**. .wu-i l, a urmarr, n O depozitm n cutia rwajp a aparatului
nrvKntal la ca* terapeutul nu are arce.
Contient MU nu, toi terapeuii presupun ci 1 anca re client po**d capao
tatea de a *c schimba prin alegere voluntar. Folosind o multitudine de tra*
legii i tactici, terapeutul ncearc s escorteze clientul pn La o rscruce la
rarr el poate alege, voluntar, n internul propriei integriti Sarcina terapeutului
nu ete de a crea voina MU de a O insufla clientului. Asta. bineneles, nu
putei face Cma ce putei face este s ajutai la ndeprtarea pooenkrr de pe
voina restricionat sau sufocat a clientului.v
Conceptul de voin ofer un conatruct util pentru nelegerea procedurii de
elucidare a pro estilui. Toate remarcile interpretative ale terapeutului pot fi
v/ute in termenii modului in care se sprijin pe voina clientului. Cea mai
ot>L>niiit >1 simplist abordare terapeutic este sftuim. ..Comportamentul
tu.
Aa rum tii t tu acum, este mpotriva interesului tu. Nu e$ti satisfcut Nu aata
vrei s trieti Ui naiba, schimb!"
Ateptarea c persoana se va schimba este doar o extensie a credinei de lip
moral filosofic c, dac cineva cunoate binele adic ceea ce este. in cel mai
profund srns. in internul cuiva), atunci va aciona in oiroecin- In cuvintele Sf.
Thnma* I TAiuino: Omul. in msura in care acioneaz din voin. a* ionea/
conform unui bine imaginat" * t intr-adevr, pentru anumii indivizi, cunoaterea
i sftuirea sunt suficiente pentru a produce schimbarea terapeutic.
Oru um. clienii cu o patologie semnificativ, bine fortificat, vor avea nevoie
de mult mai mult dect un simplu sfat Terapeutul, pnn comentam iner- pretativr,
continu apoi s exerseze una dintre alte cteva opiuni care atut llenii si-i
elibereze voina Scopul terapeutului este de a ghida clienii pan In pun tul in
care. din urmtoarele premise fundamentale, ei accept una. c- trva sau pe
toate

I Numai *u pot schimba lumea j>* care am creat-o pentru nune


2. Nu exist ruci un pericol in schimbam
\ Pentru a atinge era ce doresc cu adevrat, trebuie s m schimb
4 M pot schimba, sunt puternic.

tt Istapautul lucrul in sici t-acum m


Fiecare dintrv aceste premise poate fi un stimulent puternic al aciunii vo- lunian- dac
este acceptat.! pe deplin de client. Hacare i> exercit mt lucnu intr-un mod dderit Dei Ir
voi dmcuU pe rnd pe fiecare nu doness s sugerez un tipar secvenial Oricare, in funcia
de nevoile pacBHtiuhu s* dc stilul terapeutului, poate ti eficient independent
deodeUlINumai eu pui tchimlta lumea pe mre am mai o pentru mine."
Tn **|.vi iele *MI venfei mple de terapie de grup pe ca re am deacria-o
(observarea omportammiului pntprtu 91 aprecierea impactului lui asupra
celorlali 91 asupra pmpriei persoane), a*bat un viguros < oro *ept-acoladA.
al rArui um bre ating fir**rw part* m pnrt*ului Irmprulic. Anri mm rjn mir
rrmjtomuibtli- tatru Dei este rar discutat ruplkit, e ntreesut In matinalul ctlor
mai mult SJ*Jeiue pNihoiiTipnihce KmponMhilildtrfl arr mul le muiuri legali,
rrll gioasA. el o A FoJones acerat trfmm In Sensul In rare o fx-rsnanA este
mpon *nbilA penaru* prin a fi la baza a", mu/a a", autorul a" ceva
Unul dintre cele mai fam utante aspecte ale terapiei de grup este rj lai tuni nHcut
din nou. ie num fmprrunJ In grup ( 11 alte ruvtnlr, toi membrii fMtmesf de la o
poziie .le* egalitate* Sub privinlr crlarUli (91. dai A terapeutul late trea- bl buni,
aub proprUlr priviri), flecare, gradual. t>i rxcavra/J JI l?i RMKlrlrAzI un spaiu vi
tal in grup PkaUV membru. In rrl mai pwfund sen* al cnivAntu lui, est'
mptmaabtl pentru turul 'paftu 91 ftenlru aecvtnfu de evenimente are 1 %e i*t
ntmpla fn yrup
C lientul. ajungAnd intr ari ev Ar A apte* le/e acea st A ffrsfwmsabilitafr,
tlirbtiir sA accepte apoi, de aarrrurnea, A nu emstA o speranA (li* m hintharr
u enrpfut cu .ului tn cure el f fuhimhd ( etlali nu f*ot aduce m hirnbarea.
mu schimbarea nu poate apArea de la Mrw <) ternMIIIA -sie respe msahtl.t
p*iitrn Viaa trecu U ii pnraantA In grup (ca 91 iu lume. -terii tari) >1 total
risfKiiiubilA pentru viito ml SAIJ
Aaffrl. terapeutul a|utA (Uentul *A inrleagj <A l u m e a in ter rr* rudi mie
aranjaU intr o num ier A In general predi* fihilA l ordona tA, rA nu este vorba tle
pt faptul cA nu ie poate irhimha, ci < A nu mea O <M- S himht, A p*ait.i res
Imsahi li ta tea j>mfnj < rrarea lumii sale 9I, prin urmare. rrp abilitatea xrti
fru trasformarea n ( lienful trebuie al rri Atigr sau sA ftf Ala* 4 tlm iuu
sentimentul de a fi propriul agent intrr|**r*nnal In lume

..AUt e.tHtd met un perna! In mhimbarr"

f ate penibil ca aerate eforturi bine intenionate sA nu lie sufk lent# ler|r uhj|
poate frage rrpefaf de frnghia terapeutici >1 |oatr de%c opeft. A indlvi/11 rhiar 91
dupA c# au fmtlan/i a|i astfel, tot nu rlet tura/A c nuy arr terapeut! rA semruiu
ativA fn arvat ca/, terapeuii aplic A o *Arghie trraprutu A suplinim arA. ajutnd
'lienful H4 infrunle para*Im ui de a continua *4 . liite/r umtfir mteremiliii lor
fundamental fn diferite moduri, terapeutul lf#bua* A puriA in frebama ( um aa } I
k* ce < nnhnui A Ir infrngi pe tmr nsui *
(> inetotM obinuii cir a explic a ( um este de a presupune ci in laa
^mitAru alegrrii voluntare dr A fir client existA ofwla* o Ir formidabil#, obsln
'le are l mpiedic 4 sA ta <eru in ccmaidrrarr mcMliliimi coinaulamentu

1,11
Prr/ma obstac olului rate, in general, diu*4. lrraeiiiul la' o pnraupu orre ca pi
cum": Tr rom pori ca i cum a i aimi c*4 Ir ar pAndi un |*rrin|
mba i. f < i
temi ..1 i, |n m*/i alll ,l db'auiA 1 4
j*e v
M
>) - fratat tto pllMtaia*a * imp
M
ntmpla o catastrof" Terapeutul ui clientul b clarific* natura penr.ulului imaginat
i apot continu, pe c leva ci, detoxific*. s infirme realitatea ace* tiu pericol
Kaiunea clientului poate fi luat drept aliat Procesul de identdicare >> numire a
pericolului fantasma! poate, in sine, s i determine s neleag ct de departe de
realitate sunt propriile temeri O alt abordare te de a uiruraa clientul. n doze calibrate
cu atenie, a nfiptuiaud hi pup actele de care sc teme linM-int-les. calamitatea iantasmat nu are lor
i spaima este stins treptat Ad*- n*a aceasta le piesa turnant a terapiei eficiente.
Prcfoabt) schimbarea nu este posibil, lnnd la o parte durabilitatea, fr o experien
trit a infirmm directe a credinelor patogene Este puin probabil ca doar nelegerea s
he e6- < tent Acest principiu separ clar diferite >cn*i de terapie i
I te rxrmplu, s presupunem c un client evit orice comportament agresn pentru c , la
un nivel profund, se teme c are un rezervor nenorocit de hirte biana nlA >i trebuie s fie
constant vigilent ca nu cumva s o dezlnuie i. eventual. %1 Infnmte pedrapsa venit de
la ceilali. O strategie terapeutic adecvat estr dr a apita Inului s-t expnme
agresivitatea in doze nun n grup. enervau* la a fi ntrerupt, iritare fa de membru care
intrzie de obscei, hme tat de terapeut wntru c cere s fie pltit >t altele Treptat,
clientul este autai s reiai me/e deschis cu ceilali membn i s se demitizeze pe el
nsui ca fiin hoinu utarA l tei limbajul i perspectiva asupra natum umane sunt diferite.
Oii* exact 44 rrai abordare a schimbm folosit n desensibilizarea sistematv * A o ti luiH A
mair a terapiei comportamentale

m l*rntru a stinge mi ce dorm cu adevrat, trebuie J m schtmb~


O alt abordare explu ativ, folosit de muli terapeui pentru a se ocupa li'itfu lnffitare
persist n i omportamentul mpotriva interesului su este de a lua in ctevuderare urmrile
acehii comportament. Cu altr cuvinte ohentul aie motivaii aflate in conflict, care nu pot fi
satisfcute simultan De exemplu, ufi durut jssiit* dori s stabileasc relaii heterosexuale
mature, dar \a un alt nivel, adesea incontient, poate don s fie hrnit, s fie legnat nteite
s evite abandonul jr canr-l antmpea/ ca pedeaps pentru tendinele sale adulte sau pentru
a folosi un vocabular existenial, s se adposteasc ie libertatea ten fi.int A a vAratei adulte
Evident, t lientu) nu poate satisface ambele seturi de dorine el nu poate stabili o relaie
heaOexualA adult cs o femeie dac spune de asemenea (t cu voce mult mai puternicl .Ai
gn> de mme. protejeaz-mi alint A m, lax m s fiu o parte din tmc
l ste important s i clanficm 11lentului acest paradox IV exemplu, am putea remarca
Comportamentul tu capt scit dac mrsupunem c doreti s i sutist.it i nevoile timpurii
mai profunde, mai primitive" ncercm s nu tm clientul s neleag natura dorinelor sale
contradictorii s aleag inbe ele. s renune la cele care nu pot h impltmte dect oi un OM
enorm penmi integritatea i autonomia sa O dat te clientul mahzear ce don>ic cu ade

t. Tt apetitul lucnM Mi aloi f


l

vArat (ra .*cluii> >1<i pmprtufnmj>ortarirnt aHr dratirutl *1 iruicpliiu*<iAi A nr*


voi opumt. de mpittlKvin* d de/voJtrii, trrptal. el cam :hkl* ftrittru a ttbfint cera
,v dure* cu adettArul trebute nd md uhtmb

Md f*tf jM'httttht utt/ pulrrtiu. "


Pa le / A .ihonJarra t*rapeufi A ma|<rA .1 ntrebAru ..C um *- acr ci a* p M **/ I
tmpvtriva pr<>priulm nter?'' rale ir a ufen o expluafir ( .1 rr/ultal, te* r.p*uful
spufMP I* lumporp in anumitr moduri fruir u 1A " yi pn*|*o/.ipa in-
dr prntru rA~ pmupune. Ir grnrral. i A* ton uwitivaponali din afara t onyliinfei 1
Uentului Flte adrvAraf r/l tele di mi o|>|iuni pr*i edrnte JK- rarr !# .1 rn prr/rntet u/rrA. dr
Mrmrnra, o r*plu apr. dar >1 voi l.irifn a .la ja* * nrf opul rxpln (natura
unil.inmUlm ja vnin(A) ral** ital dilrril In le dmi aN*rrMr
(. r ty Ir rr(Wi<a|i* i 1 ofrrA teraprutul 1 firntului ( .rr mplit api* *alr mwc* l. si
tare *atr Incnmtl? I arr r*lr pm/uncM"? < art* *-Ur ..uprrh* taU~' luir isdfl dr io iijum
tur A apar irlr rnai man nmlmvenr fnrf*jriHniogie din do* itieniu, din momrnf n* natura
erpllc apilnr Irraprijplir drpmdr d* frila ! oto%kA di? < are n apar fu
1 mi til putrm rvlla cun/runlarra 1I** 1*>;i A pnArwl Inimlrul atnilin futu fu/
IriterpretArn. rrlaf 1. dintrr e*p|j a|t* pi pri*dnul final - hirnbarra f*Ani la tirmi, * *| **rl ruMirn
ncurntmiea < untM^irrra ilr unr. rtefuarea refulAm. anali/a trarmlerulin yi anf<*a< hiali/aira
IIMII* nuil p*luri tan* tnriili minu .i la. in.spirafnarr. linilr HtinJ rrlap# 'Mlt* c ti adiiinhir, lint
prrludm al 1 lumK) ni. ruilr ti amaran ai M ItimbAru ;.i fofitpi *!* nu mml timniii* I ti
ftunParra Fplic4|M ofrrA un Ai/tlam prm tarr ptilrin nrdnna rvmirnrntrle din virpt imuitrA mtr un
tip.tr tnrrriil yi prrtiu t i l A niiini rva yi a I plana inir o vrnM au/aM innriruui a I trAi <a hiruf
ul omfrollil n*trii l ifrt|iftarnpntul si rxpprirnja IHM . U . I intrruwtrA nu mai unf
Imidiinikntlluiift'. iwd**/v* illa ir. in afara 1 ontroInJm. in + hintb, nr * unijirt.lin ( 11 avrin
ovip*ii(ti|4 InlfrHu r,\) /teiru ,J ./Vnru A nr ilrrJ dominarr. slAp.inur -1 proprirl |*-*runr (MU no
trnttmrnt al Mp.mini rarr. frfmmeritil*^i nlr **Kal * 11 Ht.tpamri .ij Nr nfrrA lihrrlsih fl autor tu
irniA t IV ni.tsur.t ir nr Irpla -tin. dintr o ptmjM*
Ir a f inohv.iji dr trfr MN umwnilr l/i pn/ipa Ir a id*ntifu a pi nintrnLi ar Ir hrfr, nr
drplaaArn .finir o pwliui paaivi, rra tivl in una a tivA ilr a< tu nr . arr rfr turax himMri
I >a< A a* crptAm .n *.*1,1 ptvmtaA ir ha/A ci IUIH pr mapuA A crpli* *|in *n poiholrrapkP
*tr dr a ufen < lirnliiui un rntiinrnl al Mpanini dr *.m- nvu/M i valo.irra unef mpli api
trrhui#* miurati in rajNirl u a*- l rt*nu (l wtpli( apr au/ali rsfr val* IA, corrt IA sau
..adrvirafA In miuut m arv ufr .I 1 stan* dr r fiiiihrtj JI ontrnf (t alfel Ir drfinip' a
adrvamlul r-Ir *n pli't ndativA s pra^mnth .i Suspiu* 1A ru un aiattfin rplica ti v nu lipnr
lu^r ftntnia y 1 nu arr drrpturi rxrlumvr, 4 nin un pialen) nu rsfr trl airnt hnuloopntfil Hau rrl
pndunir (yi. ca urmafr, <el trwii bun)

- Iratal d pUhal#apit th giy


p

Pentru a clarifica aceeai situaie problematici, terapeui J put uter cl.-v tului o
interpretare din ctrva posibile, turca re poate fi fcut dintr-un anumit cadru de
referin i fiecare poate fi adevrat** Explicau freudiene. in- tafirperSiJ na le,
aparinnd relaiilor de obiect, psihologiei mvelut teoriei ataamentului,
existenialiste, analitic tranzacionale, |ungiene. geetkjiuste transpcrsonale.
cognitivi, te. comportamental iste luate acestea pot h simultan adevrate. Nici
una. In ciuda revendic An lor vehemente ale faptului contrar. nu are drepturi unice
asupra adevrului. Pn la urm, toate se bazeaz |*c structuri imaginare, pe ca i
cum Toate spun Te pori (sau simij ca & cum lucrurile acesta i acesta ar fi
adevrate". Supraeul. Se-ul. Cui. arhrtipu- nle, protestul viril; obiectele interne,
obiectele sinelui; inele grandios >* obiectul omnipotent; strile eului de copil, adult
i printe ma una nu exist t* adevrul. Toate sunt ficiuni, constructe psihologice
create pentru comoditate semantic Kle i uatifia1 existena numai pnn virtutea
puterilor lor erpUcatn* 9
I >in aerat motiv trebuie s abandonm ncercrile noastre de a face interpretri
preiise. nelepte? Nicidecum. Noi doar recunoatem scopul J funcia interpretrii Unele
pot fi superioare altora, nu pentru c sunt mai profunde.
& i ^*nrru c au inai mult putere explicativ, sunt mult mai credibile, ofer un rnat
nuire tont rol. >i. din acest motiv, sunt mult mai folositoare. Evident, interpretrile
trebuie s fie adecvate recipientului. In general, interveniile terapeuii r sunt mult
mat eficiente dac au sens, dac sunt logic compatibile cu argumente tari* Ir susin
vizibil, dac sunt spn|irule pe observaia empiric, dac sunt simite" drept corecte
sau sunt congruente si fac ciic~ cu un cadru de referin al clientului >t cu lumea sa
intern i dac pot h generalizate >1 apli- latr multor situaii similare din viaa
clientului.
In general, interpretrile de ordin nalt ofer clientului o nou explicaie a unui tipar
larg de comportament (n opoziie cu o singur trstur sau aciune* Noutatea
explicaiei terapeutului provine din poziia sa avantajoas dr a ti obiei tiv i din cadrul
de referin neobinuit care permite o sintez original a datelor lntr*ade\r. deseori
datele constau in materialul pe care In general. 1 lentul l-a trecut cu vederea sau care
se afl in afara constantei sale
UacA a fi constrns, in ce msur a vrea s apr aceast u z rciativua'
< And prezint studenilor aceast poziie ei rspund cu intrehn ca \su in- srmn i o
explicaie astfologn este de asemenea valid in pahofeentee? Ast fel dr ntrebri m lac
s m simt stingherit, dar trebuie s lspund afirmativ Dac o explicaie a.stmkgic. sau
amanii sau magic sporete sentimentul de control, Ue stpnite t conduce U o
schimbare personal interioar. atunci este o explic aie valid Exist multe dovezi in
cercetam psihiatric ntervui- tural |H*ntru a susine aceast poziie;expluaia trebuie s
Mc compatibil cu valorile i cadrul de referin al comunitii umane in care triete
clientul n cele mai primitive culturi, adesea numai explicaia magic sau iviigtoas ** at
cvptabil, i astfel valid i eficient.50

. TAI paulul Hicml te aia g ,Revizionitii din pmhdndli/i Ajung Intr-un punct
Analog i argumente/ d ncercrile m'iumtrui'tivr de a capturi adevrul tAtoric
unt tu ti Ir, (unitrui* nea de nitra|iuni penuria le plauzibile, plinr de mu este dr
departe mult mai important ptfntm procesul de schimbare* " Trecutul nu este
ttic, orice terapeut r^cptmrrwntat tie r procesul de explorare i nelegere
dltrrrad reanim fijv trecutului. De rapt, cercetrile neumbmlogirr actuale ne
spun c, dr fiecare dat cnd accesm n amintire veche, o modificm automat
In acord t u r un testul nostru actual, iar amintirea revizuit se ntoarce apoi in
depozitul memoriei de lung durat tn Io ul amintirii iniial*1
O interpretare*, chiar i cea mai elegant, nu aduce nici uri tienefi* iu da* A
nu este auzit de client Terapeuii trebuie s ar strduiasc a treac In revist
mpreun cu clientul dovezile i a prezinte clar explicaia (SA fim clan dac A nu
poi fi limpede ca un criatal, cel mai probabil explicaia este uhrrdA au tu
insui nu o nelegi Motivul nu este, a>a cum a-a susinut ade^a, c virhefi
direct incontientului clientului.)
Nu v ateptai ntotdeauna ca o interpretare a fie acceptat de lient Uneori
clientul aude m eeai interpretare* de multe on prut crui, Intr * zi. pan* a ar
produc un ^CIM** fie ce a fcut clic In acea /J Poate lieritul tiu mal a aftina la
anumite date rrnfirmative obinute din noile evenimente din mediu ori din ieirea
la suprafa tn fantasm MU In via unul anumit material ante rior incontient
Notai de asemenea r interpretarea nu tw priklu*f un </i* pnd cnd relafiu clientului cu
terapeutul nu nit ads*vatJ I Mr exemplu, r puin prut a btl CM un membru al grupului
care te simte ameninat i in eovnitetiie cu tera peru tul s fie ajutat de orice
interpretare (cu excepia celei *arr larii t A iran 1* ferul). C hiar i cea mai
neleapt interpretare va eua pentru i el se pal- simi nvins MU umilit de dovada
pen rptivitn uperioarr a terapeutului O interpretare devine maximal eficient
numai cnd rate oferit Intr un iieitexf de acceptarr i ncredere.
Uneori un client va accepta de la un alt membru O interpretate p -rv ,,u r
accepte-o de la terapeut (Amintii v. membrii grupului aunl j*e deplin ia jnhih a
fac interpretri la fel dr fnlinitoan* a l crlr aU* terapeutului. t nenv

>ni vor fi receptivi la a* este interpretri cu nnditi eptai mlul de client pi af nu ofere mterrireUIri pentru
1* voi discut* pe prunele doui in ce mai rimiiM- din acrvt capitol. A.utf de
multe iwtefnr interpretative implici traitsferul flintradrvlr. teon* anabtad
tr* diMiruiU decrete/! d numai mtrrpretnle de transfer pot (i leventei.
indt am dedicat In ntregime uimitorul capitol problemei transferului i
iranMpfcnvrVts

Folosirea trecutului

Prea des explicai* este confundai cu urigsnologM' (studierea cmgmilon I


aa rum am dtcutt, un sistem explicativ poate postula eficient o jcmu- Xm a
comportamentului dintT-un mare numlr de perspective, muli terapeui
continui al rreadl ci realele**, cele mai profunde" cauze ale comportamen-
tului |N4 II glaitr numai in trecut Aceast poziie a (ost term aprai de Fteud un
rhroloj psihosocial convins Pini la sfritul vieii, el nu a renunat nao U i
lutarea unei explicaii primordiale (adid timpurii), nici la insistena tena- < e jw
wlirj cl ucvesul terapeui' depinde de excava rea straturilor timpurii ale
amintirii* vieii Idrea cl prwzmhtl este numai o mici parte a vieii individului >i
t l rintenta contemporani este modelai de contribuii copleitoare ale trec
utulm %te puternic im astratl in viziunea lumii occidentale asupra timpului M

I dr neles ci araitA viziune a dus la o accentuare a trecutului n ma nualele


psihdinamice tradiionale de terapie de grup*
( hu utu. puternicii faeton incontieni cart* influeneaz comportamentul nu
unt tn nu t un iaz limitai la trecut Teoria analitici actuali face o distincie intre
mumttentul tm'ut (copilul din adult) i mconttmlul prezmt i gndurile fanta mele
a impulsurile curente care ne influeneaz sentimentele i aciunile)* Mai
mult. aa cum vm discuta pe larg viitorul, ca i prezentul. >i trecutul este
drupotnvl un determinant semnificativ al comportamentului
Imului ne poate schimba comportamentul pe cl descrise pe dophn de %e>
uretu tenii psihanatt/n tradiionale i de teoreticienii invilru i ciudat cuplu lotui,
acel nu Incl. viitorul, nu este un determinant al comportamentului MU U puin
putemu. iar conceptul de determinism pnn viitor poate ti aprat m loialitate n lux
an* nuimmt avem in noi un umtiment al scopului un smr ide* li/at. o mk dr
obifCtiw spre care nxuim. o moarte vtre care virm Aceti (actori, aut contieni,
ct incontieni formeaz o punte ctre viitor i ne m flump a/ profund
comportamentul Cu siguran cunoaterea izolrii noastn a destinului l in orie din
urm a morii ne influeneaz comportamentul i ev penena Intern. I iei. In
general, le pstrm in afara contiinei ntmplrile terifiante ale txtmtl noastre
se joac cu no U nesfrit Fie nr strduim s le uuicp.irtAm tmpUondu ne in
multiplele distracii ale vieii. he ncercm s In vmgem moartea pnn cmlin Uitr-o
via de apoi sau Hiylml pentru imorir litalea umholicA sub forma octUot.
rwiiiHnr materiale si expres** cmattvt
Hi I: lacnit ti afol-l acuaPe lingi puterea explicativi i
trecutului i viitorului. exiti un al treilea concept
temporal ire uu.t-.trt si explice cumportamrntul conceptul cauzaliUu ai lui
l*Jjlei, care se cam entrcmjJk f.*e prezent pe impactul forelor curente Pe m
urt, explnapde rezuli din explorarea inelelor < orn rntru e ale mctiva*
Ullor ojn^tenlr p rnconfbmfr curente aie clienilor Si luirn un e*emplu. dirn-
pi pot ave u nevoie de a ataca, o nevoie care acoperi un trai de dorine de
dependeni pr t are nu ie exprimi dm trama de reapngere Obwnal dnin1 urwie
sJ ntrebi nt t um au ajun J/ir att de dapandanfi l>r fapt. viitorul
( perena - na wihntead o rwpmjtirr) jnanl un rol mult mai hotiritor In
interpretare Astfel, pe iiiiaurl cv ne deplaftim In papu. traie tona noaatri
poate fi gndi* IA ca fiind triplu influenai de Imul natura pi dire fia
impulsului iniial, de viitor m tipul tarr rr rtvami. fi ie prezent cmpul
curent de fore rare opereazi aaupra ei Si conaiderim aerat exemplu clinic

t kmi citent* Ulen pt L and. *t primau puternice emoii ret unt*


fa de terapeutul gru putui i Intimpldlur ambele femei aveau mtorii tnlr
adavir. plngeri mapwr Je grolt ftrafte urruot muwn hrmi ) fntr v
edin. au dm uial timfinutul rupta U ai fnntmmneiu* kw armate Jaiper terapeut titan
/mutammu fi aoul et rate IM, eu a derampenaaaei pmhotu lerateutul o aptlaltinn
p. petnwud. o Hr inept* o lemgini p are grif de hui* ne mute ei io* purele i arul avem an pal
diferit da fantaime Sa ntreba dmi terafwutul e*le bina Ingripi atoni trernent funtanma ti t pa ntmplat ,nm
autat terapeutului p ti ea va atmm grtpi de el. ftindu curat Im caai pi gitmdu t

Atrmcui mentali dezvluii (nrr apa um irului fanta*mele nu era genital


menmdii aveu riptuafn ftmrte diferite pentru I lien pi pentru i and Ierafwulul t a put lat
lui I Uen faptul ci. de a lungul tnlilnirdor Je grup, ta mufettae prunul* ludi fitue ntu iJart
pndu ca neverr U m Inirehi daci. la un nivel p*afund ea nmau . i ar putea ubfine mktren
lut p a (abrlaifi membri ai gropului numa printr o perind Je oulsmm rtfu iu I tmi eu
eaaia era u lunita totui, nu rrupiae nu urdati I aorte dam ii dau uraa pi ti pudra pr <
tilaii Irm nun important faptul iJ att timp ci! V comporta In mudun tar* li,au au att
da mare rupt na. aa nu ia putem iubi pa ea Inai fJ a enJrnfuit faptul c. pentru ea. era
n* W ai u htm he hturul pentru ti era o perieri ta terapia ar temem al ta bai mm boa-
Jmaerme imt*m i anta ta atrage Jupi une > maniabili pierdere a iubim Ingnirdoe

In comentariile pentru t arul. terapeutul a fuUoput iile iu mape* te mit


icmf*u4mmamtm lut ei Hutodentyprem refuzul de a pt aeuma reptuna iruanu itiem de
o t tu.* pe birimi ti fie tularemii da ea lentonnai et da a avea grif da terapeut ara
limnafiid p*ntru peapeuia mot nai u > *rdm ,J dmi ar mrnfu da* tul dm i I ar puie*
ndatora prutund pe tar ap* ut atunci ar putea, rmypna id primeam iubirea pe tare a
ciuta Udut. ie i t ue & **\4 hihiH* iubirea ti p EJIen. avuneva eecuri (.adoratul
continuu turn* da oftrmar* da nur i unt muu auludruab'n -are reueau diur f u fmi ai
pari pnmiinm i t metprtatui *

Io* a rime atent ta u dome mai mult Land ca t lllen. ar Inuirte* In im ul i u UM al pu< pnai
oale creaii cu ct nu reuea ti abtnd iubirea . u aIU mai fttnatu repeta a eiat tipar
tutndtnh m ho ungurul try de comportament pe cate U piui aau pe tare tndrime* ai 0 puni
in ml Era un mlu bma iiwfinut. iuUdntirti de au tot nfr ingrrt
Tratat ia psihoterapia ia (rup

Deci aici
avem doui
cliente cu un
tipar comportamental wmii*r paauurx lUdli' oarbi pentru terapeut Ini terapeutul a
jifont doui mterpretAn d lente, reflex tind doui cil dinamice dileme le masochismului
psihologic 1 fie are. terapeutul a asamblat citeva aspecte ale cnmportamen*uiu
<d*entulu in grup i ale materialului fatasmatic >1 a sugerat ci, daci s-ar formula an
urnite presupuneri JCM >1 cum" (de exemplu, ci Elien aciona ca fa cum ar putea
obine iubirea terapeutului numai oferindu-se pe ea nii sever detenurati, iar Cni
aciona ca fi cum ar putea obine iubirea lui numai *lu|indu-l fi aat- fel fi< irului si-i fie
dator;, atunci restul comportamentului ^avea sens"
Ambele interpretri au fost puternice fi au avut un impact semnificativ aeo- pra
comportamentului viitor ini nici una nu a abordat ntrebarea ..Cum m a/un* 14 fu ht felul
<!*!*?" Ce s-a ntmplat in viaa ta timpurie f a condus ia rearea unui astfel de
tipar? Ambele interpretin s-au ocupat de tipare existente in prezent dorina dr iubire,
convingerea ci aceasta poate h obinui num&i pe anumite cii. sacrificiul autonomiei.
ruinea care rezulta, nevoia crescui a unui ruin dr iubire fi altele
t) problem! formidabili a top bea pilor bazate pe trecutul ndeprtat este ci rir Miui
seminele disperiru terapeutice i astiel. paradoxul daci suntem r deplin i ifuliumai
de trecut, de unde apare capacitatea de schimbare 7 W aiupra detrrniimati Uri < om
promis a lui Freud l-a condus la acest nod gordian. dar naruiilati dincolo dr ei. aa cum e
evident n lucrin inui cum ar & Armii:J trrmiruibiLI 1 mtrrminainJJ
In piua. trecutul nu dr tern uni prezentul i v ut unii mai mult decit este de- trrrniiuai de
anin I rec ut ui reiai pentru fiecare dintre noi doar impregnat in prezent pe fundalul
orizontului vutorului, jerumr Frank ne amintete ci. pini i In terapia de lungi durai, clieni
reactualizeaz numai o traciune foartr mai din experiena lor trecu ti. dar pot reactualiza
selectiv i pot unir- fi/a trerutul astfel nct si tir consecvent cu modul in care se vid pe ei
mx* in prroM.^O climti ti poate ivcunaUtui trecutul n aceiai mod n care tea rezultat al
terapiei) i modifici UIUIginea de sine. De exemplu, ea i poate reaminti experiene puzitive
cu pirtnu de mult uitate. poate si-i umanizeze s. tn Ux ul unei expmenr iliautc (ca tund
figun ce exiti in vitutra sm'icukv pe are 1 k tac), si inceapi si-i neleag ca indivizi hirvuti.
bmr intmnanau luptndu se cu aceleai evevumente copleitoare ale condiie umane cu
care sr tt ntrui >t >1 ea O dai ir a reconstituit trecutul, un nou trecut poate mai de parte si
1 influeneze evaluarea de une. totui, cruciali estr nrcwuait*ira. nu simpla cnaixor a
trecutului. Reinei un rezultat al oetvcinkw conexe terapia efk ienU genereaz mai departr
reamintirea trecutului. % are., a rndul su. mo dilu i rm instituirea trecutului *
IW i explicaiile nu twbu cutate dinu-o pecspectn i a onganu si daci cm mai puternici localizare a
grupului este anistoricul aia-ta-acum. arunci trecutul nu ptati nici un ivl n pnxvsul terapeutx al
grupului' Nuci vorb* lr. cumul terapiei, tuvutul este un vizitator continuu al Him nleme a fiecrui
membr
u

.<1 pfrupnlui Nu mmin, JP exemplu. n pre/mtar* a treiMirului (nari un rol


im- portant in dezvJt.uvd coeziunii grupului prin < reyter*** nelegerii fi
accept m dintm membri
Trv< utui Mir dwwa Mpifiiii tn rr/ulvitrra < onflx fel r SJ examinam. dr
ririiiplu, doi membri blocai intr-o confruntam aparent ireconciliabili. furam
COOHidernd multe aspecte ale celuilalt ca fund respingi t ian* Adwi, OWifrun-
f.irea poate fi numtfUZd^ prin o nelegere I*plini a traseului dt dmdUrr prin care
hei are a auna la punt tul sAu de vedere partu ulr Un brbat ni un ier regal le
arogani fi condescendeni poatr dintr-o dai xi pari dr neles, chiar cuceritor, da A
aflm despre pirinu %ii emigrani fi lespre lupta dtspe r.M dr a transe ede
degradarea unn < opt lini Intr-un cartier xirar Indivizii he riaftclji/ in urma faptului
cil sunt rumacui pr deplin dr itrr nlali din grup fi luni pr deplin acceptai,
unM>terea pm emilul dr devenire a rrluilalt reprezini o anexi bogai JI adesea
indaptrisibill a runratrrtl acelei xrrxoane Po*aii/arra imarariuruilA anistorici pr aUi-
yi acum nu pCMitr ft alinai run od.it.1 in ntregime I hm iin iJesprr anin tpiri alr
viitorului, at.il irmiilr, rt yi dorite, despre ararpanmrjr trn ute yi prezente nuni o
partr inextru abili a dta cursului uman Important in Irrapui de grup este accentul. Im
utul *-r rrvi for. nu stApAn I alr important datorii faptului < A nplk A realitatea i
urmii a < Ilentului are se afli iri pro emil dr dr/vAlutre In relalr u rilali mnnlin ai
grupului A.ya rum afirma Wy roit. ..are mal mult m %A pul A analistul la> r
excursii n cer etarea miori i mtru a nelege rva an* interfereaz u unui
mcarea na prezent cu par im tul (In celayt mod In rare un tradutitor tretaiir ai se
ndfirpte spre istorie pentru a elin ila un trt ohm tir) In if si spui A ia COntart cu
pacientul panftni a obine at m la date biograf ur *
ntrebuinarea tretutului Intr ci astfel dr manirr impli i o t*bnw A anam ne#tici
diferii de rrn utilizat fm~vml In terapia individuali In Uaul exanu niru isfurn r globale,
terapeuii de grup tru rart pertodi o anali/A * taiali prin care rxplOfNtfl
dr/voltarea unei amifmtr poziii mtrrwf %.n.lr In (im winfil, multe alte aspre te ale
trecutului pa imtulm rimin IM IIV iitatr In Ir rapt. de grup Nu este neobiynuif, dr
exemplu. pentru trr .peun Ir grup U inrheir parc ursul unn terapii rruyitr cu un
climt yl si fir tru i nrfamilian u
multe .iNpec te semniii ative ale* primat pmntdf a virn a rstui.i__________
Absena discutirii explu ite a trecutului tn terapia Ir grup aflai in Ieti furare
nu refleci cu emu titatr mc aiul tn rare. bl nlrrmr. fir are ctimf rvaluea /i trecutul fn
timpul terapiei Focalizarea intensivi e ai. i yi tu um nu are. bl* npinelea, ca scop
final formarea unor relaii trainic* Intre membru grupului
I ste fir/
<i striii, este o rrpcfite in dtctrr a piesei care trebuie u* aii u familia 1 pnr imn
iridivi/ii cu .levir.it importani in viaa rlientulu)

I V obicei. la sfiritul terapiei, clienii raportaa/J ImbuiitAin atttuduuW


mniflc ative in relafit are au fnat rareori (Ha utatr expln it in grti)
Mult*- din tr* ele implici membru familiei cu care clientul are o relaur an
e extinde In titiil (Dflepirtat \ te fapt, muli clieni ipi achimb
sentimentele fai da mam*

mmimmim& I Tratat da pxtSoturxpii* tfs

Ibrii familiei care au murii de muH timp Dai trecutul oaci un iul ui
pruuAui de perlaborai* >i terapeutul trebuie a he xjnUKrt de ateaMt
tema pentru acas, important >1 de fcut in tcere Ins sie un rul
implu it butuaiuea repeta t a ntlnirilor de grup pentru discutare*
expUcrt a tns.iituku ar srit na pu terea terapeutw a focalizm mtera
wjfiale pe aio-i-ai um

Comentariul de proces al grupului-ca-ntreg

Anumii lideri dr grup au alea s se concentrez* intens asupra fenomenului


gmnil-ca-ntreg In comentariile lor, aceti bden se refer frecvent la grup",
sau noi", MII ..ren toi F.i Irxeaici IA cianhce rvlcuW dintre grup >i sarcina %a
primar, dintre grup >i lider sau dintre unul din membru si. un subgrup au
o nelinite mprtit SA ne amintim pentru o clip de incidentul ..s hi
printe ntr degradant descm anterior in acest capitol In acel modem, tera-
peutul avea inulte opiuni pentru omentanul de proces, dintre care unele
erau rxplk aii alr grupului-ca ntreg bl putea, de exemplu, s ndicv
ntrebarea dac grupul** avea nevoie de un ap ispitor yi dac, o dat cu
plecarea iui Kate.
Buri a ocupat arest rol; sau dac ..grupul evita activ o chestiune important >i
anume plierea vinovat >1 temerile legate de plecarea lui Kate
I V la un capt la crllalt al arestul text un strecurat comentam legate de
frfwiinenul grupului ca ntreg de exemplu, stabilirea tvurmektf. rolul de descnt,
rurviua unui .ap ispitor*. contagiunea emoional, absorbirea in ol. formarea
subgrupului. rur/iunea grupului, presiunea grupului, dependena regresiv
tavon/at de faptul de a fi membru al grupului, rspunsul grupului la terminarea
terapiei, la introducerea de noi membri, la absena liderului w aya mai drpartr In
piua fa de aceste lenocnene obinuite de grup ediiile anterioare ale a* i-ntei
cri desenau cteva abordn cuprinztoare de tipul grupul t a ntreg, in
particular concepia lui WUhvd Baon care ofer o descriere efebi rat a
psihologiei grupurilor i a forelor incontiente care obstruc meay fuiu tot
larva eh lent a grupului.* Abordarea sa. curwi^iU i ca abordarea fav tt<* k.
rmne un model util pentru nelegerea dinamic grupului- a-ir freg ln% a*
initul pus pe un lider impenetrabil, detaat, care servete drept .itmdui tur* al
grunilui i i limiteaz participarea la interpretri ale grupu lui- a ntreg, a avut
ca rezultat abandonarea abordm Tavtetoci m favoarea puhoterapiri .le grup
Totui, conferinele lavuivk sunt mc Mufe drept un vehicul educaional pentru
informarea participanilor despre natura tmfekv grupului, a activitii de conducm
a a autoritii Vorz wwis valom com pen tru prexefilarea contribuiilor lut bum
im ediia a patra )
I ttytJ putme fpvdiw/t asMpra impyriantn enomcnuiui grupul mbr Tnti h- der it df
grup vor h de acont cu faptul c fottlt inerente intr-un grup inflvier teazA 4-
minh. ativ cumMirtamentul, indivizii 16e comporta diferit in grup fad de diade (un
factor ere. apa IU VOI dim uta |e larg In capitolul 9, complici <M*lt*'tie
mem.briior grupului de terapie) ExuttA O larg.! aprobare a faptului c <
ifii|(ir<.iinrtihjl iru .fivuiului nu pal A pe deplin neles trA o apret ir re a mr-
ditdui ft context ui ui Alt OM I [tor rmAne inlrebart17 rum ai aplici cri mai bine
aerate cunnftinfr in runul terapiei de grup? F tamjnerra argumentelor
*meritoriului de lipul grupul- a ntreg oferi < Atrva Imn directoare

A r;g umeri tarea comentariului de prtn'ea de tipul grupul * a intre#


Fenomenele de tip grupul ca ntreg mlluenea/A -uraul rlinr al grupului in iIoo.i moduri
srrnnifu .tive pot aciona in arvN iul grupului >i |*t imptede ca ter^pui de grup eficieni
I arfele grupului a Intre# atponeard In nervuiul terapiei Pe f*ar< ursul nlri lin
rri un luat deja in ronaitierm/e multe titili/Ari terapeut! e ale lent mierlelor
ce fm de grup <a-lnfrrg de exemplu. mui|i dintre fa torn terapeutici majori.

unt ar fi cur/iunra aolidaritatr* ntregului grup uni in mod evident I. gafi de


proprietile grupului ea ntreg, fl trrapnifii, le (apt. rxpkiatea/A fcr fele gr lipului ea
mireg atunci And Iar iiitra/A JrzvolMrr comunii Inttgi, dr m i nu recultj <f liderul
trrlute ii fu* A nrmtmtrre ei plicit prm nul
Forei* dr lipul grup a intrey ImpiniuA terapia Sunt montei tir tn are prore iele
le tipul grup ntreg im pir Iu A ormnift ativ terapia, fi afum l r%le rin e VII un
ornenfahu t u alte ruvintr. mopul interpretam dr tipul pup a l/rr* nir de a in iot ura
unrlr obatm ide tare * au nduul tn tain! prnyrr^ului ntregului grup * Cele iUMIJ hfuri
obinuite Je nbalale aufil autnactek huAnate dr anneialr > normele dr #ru>
anhtrrapeutue

'ufnrt Ir in* An air dr an tir late

16 la a dourni 0Mne btiAlmre a W*M mp au fimi prnmfi trwmtot un mmm hru bthn era abaent Pentru prim* dai a
0tA a wmnuim* r>' ^w<i. * mfwt-4 a fr* puiu. Mar y i a adu* t dinele la pedin* Mrmbry grupului. ir *ri aM'i*f
fi * r*a **
17rmrhgnuil dr hniflip fi nepnulmlnn Ito unul lur na i jrr audtbd. p dr h Im t puiul fdnA la fdritul ntlnim au Jun
utal tulnerte,eh ufrrrau oguranfA. Im un nW an perimai adn nai unn tatAbvn tonale ou unei prlrrten Manr prf/ a (< o
(mutului a* re tui /e deprinderile dr itudtu (trei Jmlrr membri urmau UuJu pi ml una* nrr 1 ai^mrme pi prvfrmin (bl

04 dr prvtutale p drgn trlr hei Mat


ijfrt Hil lifnut mult.Valon
ImhD mrmhul mnturlal
(cu Mnltn \ru puiul
avu) (ratat adaadun In dttt ufir4a
pdhoiaiapto membru
pup antrnnri ai
grupalui tare pir atrrj Jr mult timp din grup fenomenul orrmunle bune Jr allAtlatA ' l Amelr lut Mary Io crcalurA a/uiuit
A leuca, in grup m* rirli A o anurnitA problem are mtr afil Jr u In ati le
mwfrttlr, incit membru refu/A .A ar i onfrtirilr cu ea fi im ean iu ape Acea* tA
rvitare jwMte lua multe fnrme. toate fund < urmurul* dre|*f fu#4 grupului o regreaie
ir U hun pile normale ale grupului Urmea/A un rtnitphi line de bigi de o pmhlrmA
iru An atA dr anxietateayust, erra petrecut cea mas mare parte a pemtat de gnap lmgbndu-p
^xmuHtu urgmete yrmttiU) nu a foci drice mentumat
n crie din urmi. terapeutul, yndtndu te ci aaebem ui ..............ate tmtmnm mmemnic geu
putut, a ndtcat pmbiema C Mary a aduc cmrir la Inllmrr r grup Sime nmnaa emrpr-.

Taft au negai oi pmena cimeiut t-a taita In vreun fd * l-mu trna pe imtprutw cam pe,, tratam
ai ta agite degeaba

Terapeutul a t-unkirr<kl ntreaga intJnire ca fund una de Jug" p, pr&r> ur-


mare. a f Acut interpretan compunzituvr de tipul grup-ca-ntreg, pe case le voi
diacul* pe acuri Dar, mat nti, care cate dovada fptuim ci o astfel de pe dini
rate de fugi"7 i de ce anume fugeau 7 Mau nti, ai lum in curuader re virata
grupului lntr-un grup tinir, ntlnind u-sr, ai punem, pentru a treia uar A o
astfel de edini poate fi o manifestare a nesiguranei membrilor grupului cu
privire la saniri* lor primari p a bibaieki lor an Habilites suratelor procedurale.
>i nu a rezistenei. Dar acest grup se in inuse dea timp de multe luni >a
funcionaae cunaecvent la un nivel mult mai matur
f Ar vine foarte evident ci grupul se afla setat pe Jugi atunci cnd examinam
intilnirea precedeni la acea inUimre. John. membrul absent ia m- tilriirva pe
care o avem in atenie, a intimat douixeci de minute >u s-a tn- timplat ti treaci
j*r coridor exact In momentul in care un student a deschis tipa camerei de
observare adiacente pentru a intra 'miuntru Timp de catrv*
a muie. cit ua a fost deschii, )ohn a auzit vocile celorlali mrsnbn ai gru pului >i
a vlzut o i a meri plini cu observatori care urmi rea u grupul mai mult. Intimpiilor,
in acri moment, observ a tuni chicoteau la o glumi Bineneles. lui |ohn, ca i
celorlali mcmbn ai grupului, i se spusese ci grupul va fi observat de cifre
studeni. Cu toate acestea, confirmarea pi re-
respectuoasa la uimiL C And. in ultimele momente al edinei, luhn a Icwi capabil,
in cele din urmi, si discute despre asta cu ceilali mcmbn ei atu temi la fel de
uimii John. apa cum am menionat, nu a a pirul la uimitoarea m- ti Intre
Acest eveniment a fost o catastrofi de prupuru majore pentru rntnrg u grup
AH rum ar ti pentru once grup. A rwlicat intotbAn aencuate m minite tuturor
membrilor terapeutul era de ncredere 7 Oaie el ca t cokrgu si din amera le
observare, ridea de ei m sinea lui' Era ceva din or spusese autentici timpul, perceput
udai ca tund o intaiiure umani profund, era de tapt un specimen dr laborator terii.
inventai. studiat ri smtuneidr de un Hw penii \ are probabil simea o loialitate mai
mate tai de jef icctialto. ohaervatoni) decil tai de membru grupului'
In ciuda sau. mai bine spui dator ui magnitudinii acestor rbleme cu grup
dureroase, grupul refuza si se confrunt* cu aoeatrti chestiune bi larhimb se angaa Intr-un
.omportament de fugi. cc a um ncepe si devin de mete* Expui la o ameiunaiv extenuri,
membru grupului s-au coalizat avans pe*- im . ofe|m* pmtK'lk f*i JIJ vorbii uav ti*spr* nuhU-rtr
Igurt*. nct o&
rvitr MI *puri (ws dmprr ameninarea rxtcrkiar (oburrvatorii y. pnn anori**
re. lflrm|iuhjl). Ier prutul nu A h m l nu*mut rnd a ridicat problema rompnr
Umrntului rvulmi deranjant I ct/ielui lui Mary Vivrnuril** bun* dr *lt dalii'
Mirau o luxit la dorul dupl peri<uida tr*** tit > II -primau rnd grupul mi
pur y mac ini iar terapeutul /ra demn da irv ndrrr r)ivu|lilr dpn*-. mart*
profesori lipsii *J*- probitate rrau. tir nnrmirii, expresii lllb voalate A le Atitudinilor
faf dr terapeut
Natura precis* fi tfgipoHflWH interveniilor unt In marr mnur o fW Hurte dr
-Ui individual Unu terapeui, printr carr >i ru, tind \A intrrvm In mammntui in
tare imt pNOflia u*ri fugi a grupului, c hiar dac nu li neleg Iar ursa I >r
exemplu, pot < ciment* c unt nedumerit MU m simt ttnghe

ril dr IntAinirr >i intr/b Hat* rrv despre rari* grupul nu vorbrgr asUl/i* MU Oare
rvir grupul cav#7" MU Arn *rnh meritul < azi exist o ordin* dr n At* unn,
putern vorbi dmprr ur
Pot* n-fte fora interogrii nwrlr, menionnd dovada unei astfel tir ti mc Iu /ii tir
nampiu, ruvtntrlr fophte, onmlarra ttrr tibi^ir neutre fi modul dr cormimrj ne inter
tiv, irnfwrnfial, experiena RM dr a ft ignorat MII p rAmf dr t eif.ili rnd am menionat
evident* distragere reprezentai tir cine fn piu, *f pute arfAug* ci. bl mod straniu,
grupul rvit ori r discuie att Ir spre ntlnire pir* erfmt a grupului, cl fi dmprr
atisena lui |Kn < Vi um. mfr un fel MU altul, Inalntr ca lucrul InlirpfVtonal plin tir +m\*
poat fi re lti.it, trebuie ridicare prrhlemrle grupului a ntreg

fn ornat exemplu dina , am putra fi Mttsf Acui numai ru rradm rrra grop# lui pr
p*f* di uf ini urmi rn,f*nal fwrsn.>l plin tir nrtia7 Nu* I ntr nrvotr de mai mult
hesftuftil* evitate rrau mulf prr* hotftoarr |<mtm etstma gru pulul prntru fi
lsate n nnfmiir Acvarii cfmiJerair rra relevant in %r
lai prntru acest grup, ai irul mrmbn i>i explorase* insul lent relaiile . u minr I
Un a es motiv, rrjwtat, am atras atenia grupului t .Wtr problem prin
ipaM fhn/* fl bvrelerr* lor n minr) t am In m al si nu ml Io condu
gr* fit dr un comportament substituit* tir exemplu, nlrrtre# urtri altr Irmr tir i ftsr uir,
pnatr rbiar a unrta tncnat fcntr anumit rnAaor Sa ni na mr nu a tont o nimpIS
dMfUi arr a rr/itrrri, o ortmtarr a grupuluiAir- arulr tir Iu rni, d * tm m#nfnbrli
4 plorir/r In turna rr/mtmn cu altr mvintr, nu In iurul amnrtAii, ci prm ra
Un alt indirlu al pnr/mri fi fora) rr/mtrnri ntr rnpunaul grupului la u*
mmtarilr rrraprtihilui dr ntripungrrr a rr/intni* Daci com*ntariiU' Irrapr-
util<*r, diiar fi atunci cnd mint rrprtatr. aping la urvrhi unic. da* Urrtpeu id
mmf ignorai dr gmp. da gnrm -xtroordmar dr diik tl ni influener
mtilnirr. atunci mtr Ur c rr/mtm|a rntr putrmkl fi **tr nrvoir ia lerapr in
ni nr alrrr/r att grupului, ct fi mrmbriUir Individuali Nu M9 o intre-
prtndrrr ufoari A h mpotriva ntregului grup provoaci an or ta Ir. iar trrapc
iilul arI** 4umMM*a grupul poatr evita A lucnrzr prtn o fugi muM mai
ocavrw- U al***nA MU intAr/u-r.* Oricum, atlrai* ar b forma. tir/uitatul au-
ueta in limbajul dinami lanului *1* grup, drplavirru dltr aitnyrrm scopurilor
grupu- /ui esle Imptedu ut. iar grupul nu mat este implicat in WMIU ia primare
Nu rareori,hesliurtea cart a precipitat rrxivtruU evlr itbrutat vrartxrtu
Am v/ut grupuri carv abordeaz metaforv problema nrimtatii in legaturi cu
4rvrv.it.ni pnn lungi discuii Jespre alt* forme ir viciere a oc*thdentxaht&*
ii ir exemplu. afiarea publici a turtelor la un cura, rmnbn ai (axrubn cm* i>i
dnrhkl unul altuia vnvmlr i calculatoare mva/jve ale compan&ikjr ir nr- iiit.
Diaconi ortul legat de absena terapeutului poate provoca dt&ruln despre
inaccesibili ta te A parentali, moarte sau boali Ir general, terapeutul poate alia
la rr M> rezist reflectind la ntrebarea _De ce te discutai cert subiect anu-
me fi de re num
I* *! ft ilustrativi o expeneni dini un grup ie terapie din 2ttB. cnd *p>- ftrfnu SARS fSindrom reapirator acut
sever) avea un nivel truuni
t Im jfrvp Jimtr um pmyram A* tpeialttarr
parbold prnfm bit Am Ui pr*ftfM filma vJptJmrtm >i bi
(fie Jtn urna! a torni pertu tpmmfihtr I fi w rnanf J
porte mipti fralr mampunamt' a ** le rrrumaruUnte
pentru ,mirului tmfeetiior>. mii cart uertml
nlAl'urru a ,fo*l arartmxali Jr nwimini nmNpmfl ir rnfii
aduli mepitor fwncfniman tn* omprtmfi din
A Mi merhmi * uri ni membru m hrrprt i a atarr nan pr alta
yrMiai U Hteiim Jrrtntrfrim loulr
lf**prutul tuptdndu ap ei cu nava mfnrunf. a cerni a . urrtran
a apca aiai a remf pupului ui r ifrwiol pvn/rn HI M*WH! U ai fiinicr k
.TBBB cr p4*w pini atu m i Im rdtmi Toi membru an kt ir anei CM
fotii ol raa .n SAKS Ni ni* ftupw/uj Nu numai ci mule emu
mtante /bar iar it nemu hi f wyif ia reiiiiffi din pup O aemeu, au
rao/uot ci fana jrtMli f rrif. iar nu itueet ce I toi ca mtenade tor
Tr*prutul fcut o interpretare de tipul fntp-cptntrrj S am
M ir pmm rate rtrtJenf 4 ni rtie dra aerai pu p auntcfi bmfi i
i bal Iparti ir 4. ai li fuaalr. furia pe car o trti i o rxpnmati
emenmi atmnOrm clii i pului pe carv a pwfwff stil e mult' O
mulime de fmcutnmtn m cap au peeiru iar fu/ur M
Jtvizarm au impu
a** r*h
*%

a or crem
a ar snt)
WHm

Ntirme Je jmp anltferapruficr


l In all Hp de obstacol oare justificA o mterpoptai* de tipul gNpttfMM apare afum 1 cnt! sunt
elabora tr norme anfiterapcutx'* le grup IV exemplu un grup pute stabili un format .pe
vfehdT in cate o ntreag ntlnire ar dedicat*. MS ventt.il. fiecrui membru al grupului Procedura
rncT eaae te- for labil fi comod, dar este o norm indezirabili pentru c iemurajeaai w* terat
punea liber in ici-ft-arum In plus. membru sunt mmcA lorab s o
r

aulodttcvdJutf prematur J. pe misuri ce ii ue apropie ram iui, pot Inii o anxie- IrtU* rxtaocnA -MIU pot
decide iiiar *A termine terapia. beii un grup |MMIC stabili un tipar de a dedita o infrr.tg IntAinirr primiri
clvmtium ridi utc in au ea intil- nne. cu pulernnv aanriuni invizibile pentru M lumb.ire.i subit*, tulul Sau
poale nunUi un lorin.ti Ui- Upui Mpu|i tn.it inuit?4* in <./ membrii M> In

tr~i urgie oii. oniaM a aulodezvAlui/ii Sau grupul poate forma o mpletituri so/ldi. un tjfsir iiM'hi are
t*clud** membni periferii i fi nu IntimpinA cu bucurie ai|ii nai
Pentru a interveni efic ieri! in uatfeJ de situaii. terapeuii pol avea nevoie de interpret,in de tipul grup-
ca-ntreg. care dem riu i lar procesul i electrle vili //uit. tare pe t are formatul jw* rnd" le are aaupra
membrilor MU omipra gru- puiI I I >i evideniaz varuintrie tnilf jwnfru a rii mod dr a drv hklr firca- rr mlJimrr
l ii.vnl( dr-a fundul dezvoltrii oale. un grup rliidea/i anumite fa/r im portante *au nu luiiruirea/J
niciodati in cultura a anunulr norme I )e nuri- piu. un gn/p ne poate dezvolta firi a tune nu uidaM prinlr-o
jxrxwidA dr prte vru are iau de punere a lerafsuluiui intru situaie difa iM Sau un pup r | N Mtr dezvolta
firi o vorbi ( u privire la duienaiuriiir membrilor, firi IM itau ale ta tufului iu lupte pentru animi Sau un
grup a* poate ntlni mult llrnp firi ca nici o Aluzie a unei intimitii MU apropieri reale ai apari intre
membri. O astfel dr evitare este un rezultat l lolmhorrii membrilor grupului care. impli cit. < mistriile**
norme i are du te.i/A 4 rsti evitare
1 A grupul oier A membrilor o **perient4 unilaterali uu in< ompleM fa 1 litra zi adesea
bruprupi i are irul
progresul munt 11 le grup fi* and omenia ni dr pre 4a*n lele 1 are lif*oem din viaa grupului (O astfel de
mlrrvmM- prrsupo ne bineneles, ci exiti re urenr obinuite, fa/r prrdktihllr ale de/voltiru grupurilor mm 1 u
care terapeutul este familiar auturi t jw care I vot prezon ta in capitolul II )

temporizarea rnienrmfniar In grup


I hn motive pnlagogur am Itaxulal fenomenele inter per *<>IM te I f n..me rwleceprtvtm grupul <
a iritrrg ca l < um ar h dtshn te Hirtrinrlr* lnpr*ti cA. cele dou ar suprapun drsrnn. iar terapeutul ar
confruni tu dilema . And s.i roa ti in eviden ri .pm trie intcrperMinalr ale fran/a iei >i 1 And aA suhli nir/e
aspe trie re fin dr grup ca ntreg A sil aape t al dn i/tri lini. . nu p* te h pmcria cu acuratee Ca in ori
e travaliu terapeut!, simul clina ar dr/ voli din ex perieri fi (mai ales exfieriena luicrvixall) i din mtuifir
Aa uni ahrnut MHarue Klein, ..cea rnai preioasa iaiitatr a unui analist 1-.1# de a h ca pnbil in ums
moment *4 re un as* A pun tul dr urgeni" u
/ unchii de urgeni est- le departe mult rn.11 instabil in te rapia dr grup de cil in tratamentul individual
(>ri urn. 1 a reguli generali. 1 pwblnrulntu pro fru Cxiatimfa iu funcfwnarra ntregului grup mr ntotdeauna
prioritate in fafa unor pnMeme mtorpenionalr mai mtrwt ( a o ilustrare, permitei nu si mi lnion la
upul care se angajai* in oput, discutarea unor sulnecUr neutre >i alte bont de fugi in timpul edinei, du pi ce un
membru descojxnse mantenfiuna _au- va observatori indiscrei In acea edin. Mar), care absentase la
ntlnire* precedenta, i adusese cinele cu ea. In circumstane normale, scwatf act ar h de vmil, JkrA
IruiofaiU, o Lhcstiunr importani ie grup Mary ruj consultare nici terapeutul, nici ceilali membri in legitur cu
aducerea cinelui in grup, dtr cau/a ruin islamului su, era o membr nepopulari >i actul su era reprezen -
tativ pentru insensibilitatea sa fa de ceilali. Oricum, in aceast inuirure exis- ta o chestiune mult mai urgent
una care ammina ntregul grup pa discuia despre cine nu s-a desfurat ostiei nct s-i faciliteze lui
Mary nvarea interjenuiuiU, d a fost folosit de grup n .fuga" sa. Doar mai trziu, dup ce obstacolul din
calea avansrii grupului a fost perlaborat i nlturat, membru s-au ntors la o analiz semnificativ a
enervrii lor n legtur cu aducerea cinelui n grup de Mary.
Rezumnd, forele grupului-ca-intreg sunt continuu In joc in terapia de grup Kate nevoie ca terapeutul s
fie contient de ele pentru a le pune in serviciul terapiei >i a le neutraliza atunci cnd ele abstrurponeaz
terapia t
. Uiapsulul
7. Terapeutul: transfer i transparen

r>upJ cr am dimntat mecanismele schimbrii Irrajwnjf e In terapia ile frop. samniJe ferprutului i
tehnicile prin intermediul crora ndeplinete aceste sarrmi. m orientez In aerai capitol de la te trrbute
% factI terapeutul In grup clit cum trebuie o4 fir terapeutul ( >arr voi, a trraprui, jucai un rtl? !n cr mi
suri suntei liberi ai fii voi niv? Ct dr oneti* putei fi? Ct dr mult transpareni vi putei permite*
Orie* discuie despre libertatea terapeutului trebuie ai Irueap ru transferul, ca rr poate fi o unealt
Irrnpeutu efment MU O pere !* de ctue care v stnjenete orice mic are n primul au eseu
despre psihoterapie, extraordinar de profetic (ultimul capitol din Studii despre Uteru?" |IM*i f|)# I reud
nota cteva posibile impedirnentr in formarea unei bune rrlaii de luc ru In fre client i terapeut. 1 Multe
dintre ele j.t fi rezolvate cu uurin, dar unele emani din surse profunde i rr/wti eforturilor de a le
expul/a din munca terapeutic. f reud a etichetat aceste impedimente numindu le transfer, deoa rece
constau In atitudini fa de terapeut care fuseser transferate* de la atitudinile timpurii fa de figurile
important din viaa clientului Aceste %rn fimente fa de terapeut erau false conexiuni" noi ediii ale
unor impulsuri vechi

Oricum, in scurt timp Prvud a rrali/at ci transferul era departe de a fi un impediment in


alea terapiei, dimpotriv, folcait adecvat, putea li era mai ef icienti unealt a terapeutului
< c cale mai Inm de a ajuta limii si i rr ruperezr trec ului ar putea rxiMa decl acrea dr a
Ir permite s rerrrimen te/e i s repun In terni vechile sentimente fa de prini (n
relaia actu al cu terapeutul* In piua, rrlaidr cu terapeutul, uitrrw i confllc tualr, care se
cie/vnlt deaeon i pe iarr rl Ir a denumit nerrozJ de Irantler, erau supuse testrii realitii,
terapeutul le putea trata i, fcnd asta, trata simultan con Mi. ful infantii I H-i unu dintrr
aceti termeni par nvechii, multe dintre abordrile terapeutice contemporane, inc lusiv
terapia cognitiv, recunosc un concept similar trannfrrului, dar te referi la el ca fiind
schema*1 clientului
riei in psihanaliz. fn ultima |umtate de secol, a avut loc o evoluie deosebit de important In terme l tehnic,
pn recent anumite principii Ir bat
privind rolul transferului In terapia psthanalitvi au auferil relativ puine vhimbln 4:

1. Analiza transferului est* sarcina majori a terapeutului


2. Pentru ci dezvoltarea (i apoi rezolvarea) transferului este t ruciali ette important ra
terapeuii sA faciliteze dezvoltarea sa. rmnnd opaci. astfel incit clientul si-i poat nvemnta
cu atitudini i sentiment* transferate, asemenea cuiva care ar imbrAca un manechin dupA propria
fantezie (Acesta este argumentul din spatele rolului de ecran alb* al analistului, un rol care se
bucuri de puini circulai* in prezent, chiar si printre anahtu tradiionaliti.)
3. Cel mat important tip de interpretare pe care o poate face terapeutul este cea care clanficA
anumite aspecte ale transferului. (In perioada de nceput a psihanalizei, interpretrile de transfer erau
considerate .. interpretri imitativ*".)

(>ricufn, in deceniile recent*, muli analiti a-au schimbai premisete. recunosc And importana
altor factori in procesul terapeutic judd Marmor, tm analist ameru an proeminent, a anticipat aceasti
evoluie intr-un articol dm , In carr scria In general, psihanalitii au nceput si se simi mai liberi si intre
Intr-un schimb comunicativ activ cu pacienii, in loc si rmn legau de HV i iignitoul modelului -oglinzii
neutre- al tceni relative > impasibile' > Ma le- ctnl, Strphen Mitchell. un lider al abordini relaionale in
psihanaliza contemporani, comenta

Anim muli pacieni sunt inrlri ca suferind nu din cauza unor ptnum intenii* mnllKtualr care
pot fi imblAnzitr p transformate prm raiune p melegeic a da tont A unei dezvoltin personale
blocate Deficienele In ingnprc dm pnmu ara unt Inrlee ca avnd o contribuie pnn mterferenu
cu panui unui samanent al sinelui pe deplin centrat p integrat, cu apania propriei afertiinli a
pacientului Pacientul nu are o nevoie att de mart de clarificare sau melegert ci de o es|*enenA
susinui tn a ft vzut. implicat personal valorizat fundamentai p de a h Ingrtit 1

Mitchell p muli alii susin ci tartorul curativ* , att m terapia mdividua


li. cAl >i in terapia dt grup. este rriafi*. ceea ce necesii implicatei autentici a terapeutului p acordaul empatu* U
experiena emoional interni. subiectiv a clientuluit 7 Remarcai cft aceast noul ev ideniere a natuni relaiei wwd
faptul cA psihologia i modihei focalizare* de U o puholopr umpersonaiA iw- denund patologia dubitului) U o
psihologie btpraonalA top evwientuoA mw tul mutual i responsabilitate* mprtit pentru relaiei t 4 in ac model
penena emoional a terapeutului in terapie este o surs puternic* itfevam* de date despre client Pe scurt va ti
elaborat modul tn care aceste date ixx f

?. T
(

uulizate iiijrlrf t Puini unt cei care ai (unlmla importanta dezvoltam, recu- noaptern >i ie/njv4rii
tidirdomlui in terapia individuaU. orientali dinamic Nu exiati un amrd printre f18nih.utAhti in

18 In o ali pedinti Joi membri erau abtenfi pi patru membra au # ntm al u IM w#u#w
re -nngiiriil membru pmenl 1 are era pa. pentru detaarea pi nai* *> omul tiu < ara n fc iau orue intere* pentru inafa t
problemele 1 eh n Imii terapeutul a propun 1 potrra i femei

* fu literatura psihaual! 4 drftmpife tranalmilui diferi Iveai C Ho nit i ritmai lUttmmae tp P*rhoamlv*n> |
N*w t*#rk gs* fl#v#fcs l'<M|. p | twller. . I Uvr * A >l4ler ,IW Tu chiMirisIvt* < M#ept* III
hatmieteiue' inlnb bmnai ej Ptpkttl*^ lla||<f WJ #7 7]| M inat ngoumui daftiuie rate A Ir austerul
rapironti < stare *t)eu * li unii# l*mt U|i da la rupem pir aluni prin deplasarea pe terapeut a erilumieitir
p *lril<a ce Jrrtd i|r la ticurile rtlrrt#*'* iltn viata <*lfe|itiiln Alfi pwhartahatl esfftnd tranafeful. plximfu I
nu itumM reia tlat unabraiui analist ci pi altor xituatn inter personala In *MMti preiei tare pi *.##.le m
prtvtna gradului pornit de drz- viluirv a IerAfurutuJui r<irr aur extinde de La de/v4luuea extensivi*
U o#aci- tote* <;unipl<*tii.1,1 Umr sunt de * urii ci lrrt*rul 1 Mnr(in vi, intens, am - bivalent, nprium pi
lmcvMU pi. de d*ernenes. unt de nnJ iu locui central ai trannferului 91 rutul cheie al inferpretinlor de
transfer in tratamentul anali IU Inferena dintre >dil* anali tu e se axeazi in principal pe fie! lunea
transferul este tutui uu aproape fotul' 12

In terapia de grup. problema nu ronati irt irtifKirtanla rnanifeiitirii trarude ulm. este <lati de
prioritatea acestei mofii/mtln In raport cu aifi /actori trrape- ului in procesul tratamentului
'terapeutul nu |xulr M se oru Mitre/*- numai iiHupra transferului 91. in a elafi timp. si
ndeplinea*4 diferitele vin ml nete Mtrttitwlndfif unui grup tare ai pnati iaUml factorii trraieutM 1
de grup im portani
Diferena dmtro terapeuii de grup rare ci manieri rezolvarea transferului terapeut iient ca
factor trmprulk absolut11 iei car atapea/A o importani egali inv*ifiru InUrrpermitwlr care re/ulti din
relaiile dintre membri pi din al(t lat ton terafieuUn este rnai rnuil deiit teoretici in practici, ei Inliaew
lefuurt deosebit de diferite (Jrnd|nrrlf vIniei#- dmir un grup riiKiu Ir un analial britani#. formal,
care fi# ea numai interpret.in ir tranafrr. tlunlrra/J a# est poiw t

IA a dota/eim ntlnire. membru au du utal detultal apiul ,i MM Ii . wtru nu mele unul altuia A pui au abordai pwblema generali a
mlimiliu Juu utnJ & e templu drepte *H de dlfh il era ud ntlneti t ti tumpii eu admirai atmenii tm uleie mmim MIM f pr fthd ittmm un
prieten Intr adevr apmnat In tbmd urnii In timpul mentei Jmuu MM membru a paii mu a uitai numele unui all membru TormnJ de la m mie
dale luierul grupului a firul o interpretare de hantfer pnn uitarea numelor trtur Imii membru gtupu lui atpnmau dorina tu lofi leilalfi membri ti
Jupuiri. aatfel Imit fwmtr *J pnati mmm pur la da tntrmga atenia t terapeutulu
i

le 11 atacau pe client pentru ci el nu le dorea sexual Mm mult. era o mct mdietcUi femm-
le doreau cu adevrat *Jl aloce pe terapeut pentru refuzul tu de a te artgoa inie o raia
fie sexual cu ele

In fiecare exemplu, terapeutul a inut cont de dLatr In mod wlactiv ta. dm perspectiva concepiei
sale specifice despre factorul terapeutic absolut aOi- ci rezolvarea transferului , a ficut o
interpretare care era dogmatic oandi din moment ce concentra atenia membrilor asupra relaiei lor cu
'uderul lotui, din punctul meu de vedere, aceste interpreUn centrate pe terapeut sunt incomplete,
pentru ci ele nragi relaiile importante dintre membre De tapA. ir prima virueti. membrii, pe Ungi
dorina lor pentru ntreaga atenie a terapeutului. se luptau cu intimitatea, dorinele >i temerile lor de a
ae implica in relaii unu cu ceilali tn a doua vimeti, clientul fusese, de fapt. absorbit de sine * detaat
de ceilali membn ai grupului >i era extrem de impurtant pentru el li^ rwunnasri >1 si i Inefeagi
comportamentul.
Ortcr prescripie care limiteaz flexibilitatea terapeuilor de grup u face mai puin efu leni Am
vzut unii terapeui poticnind u~se in convingerea c o trebuie 4 r A mini ntotdeauna anonimi a
neutri, alu in cruciada lor de a h iraot* dea una total onrti a transpareni, iar alii in zicala c
trebuie s faci numai interpretri de transfer sau numai interpretn ale fenomenelor de grup sau. i hiar
mai rtgunu. numai interpretn ale transferului de grup
Abordarea trraieutului poatr amplifica sau modera expresia transferurilor membrilor Dac A
terapeutul pune in evideni centrali tatea sa. grupul va deveni mai regresiv i dependent I mpotrivi.

uremii carie fnkmear termenul ia tinwlrr In sena larg |atm a mi referi la aafmctotr ir (tonale le ortrAret
relaii intre d##l iwneni In manifeatinlr sa ie diniir (unreptul aata Mno (fim ni termenul lui SuJIivan Ir
..ImtituMiiue parataiH 4 * Apa cum #* 1 Aia nuli -MI mul ta aurar de transfer /facil transferul simplu au
deplasarea sentimantelov da la un obuo-f lffterl#(i la itntlf a# tuni
daci terapeutul apreoazi interaciunile i transferurile dintre membri ca expresii primare, i nu ca
deplasri de La terapeut, atunci intensitatea experienei transfenmiafe in grup va 6 mai bine modulat A
14

In aceat capitol vot atinge uimitoarele puncte cu pnvue U transfer 19 20 21 22


5. IhmUtni uni Ir trannfer*nli*l* dintr** membri pot fi elaborate U fel de eficient. poate chiar mai efic
ient decit reaciile tranaferenuile fai de terapeut.
6. Atitudinile fa de terapeut nu sunt ba/ate In totalitate pe transfer muli.' se bii/t .isA pe
realitate, altele sunt iraional*, dar decurg din alte sume de raionalitate inerente dinamicii
grupului (Ap cum rrcum^tra PrruH, nu toate fenomenele de grup pot fi explicate pe ha/a psihologiei
individuale )u
7. Meninnd flexibilitatea, putei pune fn folosul terapiei aceste atitudini iraionale fa de voi,
firi ni neglijai. In acelai trmp, celelalte funcii pe care le avei In grup.

Transferul In grupul de terapie

f'lerare client. Intr un grad rnai mart* au mai mic, percepe iimimi ftrrap* utuJ datorit
distorsiunilor tranafereniale, uneori t hiar nainte de nceputul te rapiei. Un psihiatru povestete despre
rum a mers In sala de ateptare prntm a ntlni un nou client p cum acesta nega faptul r terapeutul
era cine pune. ci este, fientru ci era att ile diferit fi/u de mcIni In i are lientul >i I imagini se 17

Puini clieni nu au nici un conflict In atitudinile lor fa(A de terne cum ar fl aufi irita tea \ armia l.
dependen, f Jurnnrzru. auti rs imie i revolt i are sunt adesea personificate de terapeut Aceste
distorsiuni se jnac A ne|m rial sub %* prafaa din ursului grupului nlr adevr. cu greu xiatr tmr o
edin fr urs* le indicii clare ale sentimentelor puternice evocate le terapeut
Pii martori la diferena are aparr In grup crui Intr trraprutul I Vseorl, grupul poate fi angaat Intr-o
conversaie animar, pentru a rdea intr o I V r re grea la vederea f vraf rutului (Cineva apunr.i odat c

19 Iranalerui intr adeiir are loc in grupurile de terapie, este amrupreaent 91 influme/i radical
natura discursului grupului.
20I Ar o evaluare a transferului i a mamleatinkir safe. deseori terapeutul nu va h capabil
si Inrfeagi procesul de grup In ntregime
21terapeuii can* ignor A cxmsHieranfe asupra transferul ui pol inefege total greit
anumite tnuuacu t. in loc si ghideze membru grupului pol sA-i con- huaunr/e. terapeuii
care sunt ateni numai la aspectele transferenpafe afe relaiilor lor cu membru |ot si nu
rrueasci si netasoneae autentic cu ei.
22 hxistA clieni a crvir teiapie pivoteaz in jurul nezoivru duiortauniku translemiiale.
exiti alu al cin* progres va depinde de nvarea intorperso na li taie nu derivi dui munca
cu terapeutul a cu alt membru, m girul uruit ihestiuiu cum ar ti competiia, exploatarea,
COnfiM de intimitate sau cefe sexuale, i exiti muli clieni care. in grup. aleg vii
trrapcuttve alternativa si i extrag in ntregime benei mul primar vlin ali tacton
terapeutici.
ntlnirea grupului de terapie ncepe oficia! cnd, dintr-o dat, nu se ntmpl nimic 4) Sosirea te rapeutului
reamintete grupului sarcina sa l, de asemenea, evoc In liet ar membru i onateleule fimpum dr
sentimente (n ripirl cu adultul, pmfr*oruJ, evaluatorul Fr terapeut, grupul ar simte liber s petreac, prr/ma
trrape utulul este trit ca un memento sever al responsabilitilor vrstei adulte Tiparele ocupm Jarurilor
indic adesea sentimente puterii i complete fa cJe lider. Frecvent, membru in rari s se ir ct
mai d*artr ssilul le voi Pe msur ie membru vin la edin, ei ocupi, de obicei, kicun ndepr tate,
lsnd u le pe cele de lng terapeut drept pedeaps pentru intmai, un client param ud se aazi deseori pe
acaunul exact opus. matr pentru a v su praveghea ndeaproape, un client dependent, in general, se aa/
aproape, ade aea fn dreapta noastri Daci coterapeuu se aa/ apnmpr unul de altul, cu un singur scaun
vacant ntre ei, poi paria cri va h ultimul acaun supat Un membru, dup luni de terapie de grup, descria
inel un sentiment de mare apsare atunci cnd a aeza ntre terapeui
I V-a lungul i torva ani. in &r.pul u*i<-tini. am oervH membnlo grupului a complet?/* un
chestionar dup fieuue intfclnir? Un dintre uorciru era & ordone/* fiecare membru pentru
activitate (conform cu numrul total de cuvinte rostit de fiecare) In evalurile lor a existat o
excelent validitate uv U-rmembn. dar o excesiv de tUab validitate trt evaluarea trtaieutului grupul*: Per
tru aceleai ntlniri, unii membri evaluau terapeutul ca fiind cH mat acttv membru, in timp ce alii l
considerau cei mat putn activ Sentimentele puternice 91 ne real iul r ale membrilor fa de terapeut
mpiedic o evaluase corect chiar in privina aceUn dimensiuni relativ obiective
Un client, cnd i s-a cerut s-t exprime sentimentele fa de nune. a aht mat c m displcea
foarte mult pentru c eram rec* i distant Imediat. reacionat la aceast dezvluire cu disconfort
intens lyi imagina posibile reper- c ursi uni: a fi putut fi prea suprat de atacul su pentru a mai H de
ajutor grupului, m a? fi putut rzbuna, azvrlind u-1 afar din grup. l-a h putui umili, /.rfl*misindu-l
pentru fantasmele sexuale nflcrat* pe care le mprtise cu grupul: sau mi a fi putut folosi
vrjitoria psihiatric pentru a-i tace ru In viitor.
Intr-o alt ocazie, cu muli ani in urm, membru unui grup au (serva! c purtam o brar de cupru.
Cnd au aat c era pentru ^cutul de tenis" epi- curulilit lateralI, reacia lor a fost extrem Au fost
furioi c a putea h su- perstiuxi sau 1 a putea atribui puten tmduitoare (Luni de ale m mustra- *-er
pentru c eram prea tiinific i nu suoent de uman Civa au sugerat c. dac mi a fi petrecut mat mult
timp cu clienii i mai puin pe terenul de tem, ar ft fi st mai bine pentm toat lumea O femeie care m
ideahra a spus c v/use brri de cupru expuse Intr-un magazin local, dar presupunea c a mea era mai
special poate c o cumprasem din Elveia.
In mod 1 ar.Kien.stic. unu membn adreseaz toate remarcile lor terapeutului sau vorbesc cu ceilali membn.
aruncnd pe fun o privire ctre terapeut la tritul afirmaiei. Este ca i cum ei ar vorbi cu cedali in ncercarea
de a ajunge ta terapeut, cutnd indiciul aprobrii pentru toate gndurile sj aciu nile lor Uit care erau motivele
pe care le-au avut pentru a fi n terapie caut continuu s obin un contact vizual conspirativ s fte ultimii care
prsea tiina, s fie. In diferite modun, copilul fa von 1 al terapeutului
O femeie de vrst mijlocie a visat c ncperea pentru terapie de grup * transformase n camera
mea de zi i era goal i nrmobtlat Ceilalb membn ai grupului nu erau acolo; in camer se afla tamilia
mea. ce consta dm ctrva fu I e am prezentat *o t ea a simit o plcere i o cldur intens
Asociante Mile U via au fort c era extrem vie bucuroas U gndul ol. pentru ea. exist* ur toc in
casa mea Ar ft putut s-mi mobileze M s-mi decoreze on destg- Mr vie interior profesionist) t. din
moment oe tv'wm numai fii fin visul eo insta Im rentru o fiic
Transferul este att de putem* i de omniprezent nct zicala lidemi m trebuia s atb favorii* pare s fir
esenial pentru stabilitatea oridaui gru
p

(ie lutru Freud sugera <4. in mod curios, coeziunea grupului derivi din dce rui|M universala de a li
favoritul liderului pt dtn idmtificirik' mutuale ale mem hrilor grupuJui cu liderul idealizat .* Si rxaminitn
problipul grupului uman grupul Ir alern Al unda de sentimente de rivalitate intense fiecare ctipil duraf-
tt -- hr favorit y cU ufvriMl da top rivaJii care n*vmlw-| iubirea parentala < upilul mal mane dorete
al-l jefuiiami pe cri mai nm de privilegii sau d l elimine total / lot u fi. fim arc rrahzcuzJ c /raii riuaJi tuni
iubii In nuni rya/ dc pA nnu lor l ci. prin urma/e, nu i poate diatrugr fratele MU sora firi a-fi atrage aaupra
s*i mima parental., d ist rugind u ar astfel pe sin*.
Fxisti o singuri soluie posibili ryahtatcu liaci cineva riu poale fi favorit, aiurit t trebuie t au cxmlc nu t
un /uoont f ies iruia i ar admite o investire egali in lider fi. din atraati cerere de egalitate, ae nate ceea ce
cunoatem drept pi ritul grupului. Atent. Freud ne rearnmtrptr ci cererea de egalitate e apt* i nu- rriiii
rulurlnlp membri h nu dorvne ai fir egali tu liderul. lAmpotnvi: au o arte de ufltliOTfi ti dorinii de
lupunrrr' aa cum apunea Knch Pnxmn * Voi reveni la anta in scurt tirnp Regretabil de de autiten
martorii rnarta|uiui din tre dlAripoli slabi, deviuli/afi. dernnrali/ap fi luleri de grup carisniatx i. ade sea
malign nari IMII

Freud a font foarte sensibil la uiaruera (mierii* i i iraionali In care rviern brii grupului II vid pe
lider, a analizat istemalx arul fenomen >i I apia at in psihoterapie.* 1 Fvident. psihologia liderului i
a membrului de grup a rn tal nc de la primele grupiri umane, iar Irrud nu a IIM| prunul are a lisrr
val t Centru a cita numai un raerrtplu. In setului ai AJX-lra. loUtoi a Ital r frern tfe onpheril de
ubtilelr tornplesitii ale rrlatiri membru lider in dooi dintre cele mai nn|*orfanle grupuri air vremii uir
biarru a i armata nelege rea supraevalurii IM 1 ruliu di romanului Kibu pi par mult dui patentii fi
bo gi|ia sa Si vedem modul in are K/mtuv II pnvrftr jc |ar

ntru clipa uitate fi de regretul ie a nu fl luat (arte la luptd. fi de pU nxeala are I si. pa iu. tuiul tot in trr*
ui u ciorapi per ane, fi mii pr iali toate preM lipirile in iegjturi tftl propria i persoani. II copU-ca un
M i n i mint inviluitor tir bucurie fi tir ferN in*, tr tlrturgea lui laptul c era apfM pe de suveranul sin
Apropierea a* casta, ra singuri. U li ra .% r unti r plifil de naratul /ie pierdute I ra ui culmea Ieri mc ia
un lidrA^otit * * a iitinut ntlnirea mult pnduiti ( um era in fnml. nu lndii/i>ea i e u?r inaprp partea de
uncie venea mpratul, dar li simea aproper-o a ^ imra aceasta nu numai dup tfopntul de rtpitr aJ i aliof
ce ae apropiau bit o t a val ttilA maiesti* nis. d fi lupi lumina Arhiloo-a - i veseli, tare iem< nea soarelui
( rete in jurul lui pe msuri tr grupul tlireiuir ar pffpu Itd mai aproape fi mai aproape simea radierea a
estul toarr care crei i fi riaprulea blnd in jur rut tir maiesti* MM luminJ. fi iali ti fUuHiv ar fi <*nn|ea npdit
de lumina *casta iat I au/.md via ea acrea plini tir ta lin impuntoare, fi totui Ut de prietenoas ( )
Kt istov pr titlki fl pom! *

di irn 0 tios (ai MnlSi I muz) -


tratat m palhetarafts ia grup
4

rtceasc pnntrr focuri p si visez* la fericirea dr mur,, drinu n ica ^.i


pea* <it* viai, pur fi simplu, ir a muri sub ochii impiratuluj Bxm m- ir-aiJrvb
ndrgostit fi da ar, fi dr gloria armelor rusa, fi dr dexndeptea lui in victoria
care va s vin.
i nu numii ei ncerca sentiment ui accsU in zxlrir memorabile dinam tea
btliei dr la Austeriity., in armata rus. nou din zece oameni erau uv
drgs*tii pe vrrfwi acera, dei poate mai puin nebunert* dect KufUn dr
arul lor fi de gloria armelor ruseti.22

Intr-adevr, s-ar prea ci scufundarea in iubirea pentru lider este condiia


preliminar a rzboiului Ironic este ci probabil mai multe ucideri s-au nfptuit sub
egida iubirii dect sub cea a uni!
Napoleon, acel desvrit lider, nu era. coniorm lui Totetoi. ignorant m pri-
vina transferului, >i mo nu ezita wfc-1 utilizez* in serviciul victor In Rzoui fi
pace. Tolstot l-a lsat s-fi transmit mesajul in aunul btliei.

Soldai! Eu nsumi v vot conduce batalioanele! M vo ine departe de loc


dac vot. cu vitejia voastr de totdeauna, vei provoca in rndurile marna ului
dezordine >i nvlmeal, daci ns victoria va 6 mcar o singu ri clip
indiMeliuc. il vei vedea pe mpratul vostru expurundu-ar cel dinti loviturilor
inamicului pentru ci nu poate fi pus in joc victoria, mai cu seam mir o zi n
care e n joc onoarea ini antenei franceze, att dr necesar amarei ntregii
noastre naiuni

C un rv/ultal al transferului, grupul de terapie le poate ainbua liderilor puteri


supraumane Cuvintelor terapeuilor b se acord o greutate fi o xroeiep ciunr mai mare
dect au. Contribuii la fel de perspicace aduse de ali membri unt ignorate sau
iluuriiuwitr Toate progresele grupului v sunt atribuite vou. trrasruiior. hronic, gafele
>i absentele sunt vzute ca tehnici deliberate j<c care Ir ntrebuinau pentru a stimula
sau provoca grupul, pentru binele su t .rupunlr. inclusiv grupurile de terapeui
profesioniti. v supraestimeaz puterea fi cunoaterea hi cred c exist profunzimi
grozav de *~ak~ulate m ftecanr dintre utlrrvrnule voastre, c prevedei fi controlai
toate n emnene Ir grupului Ouar fi atuixi cnd v mrtunsii ignorana a confuzia. ari
lapi de asemenea, este pnvit drept [urtr a tehnicii voastre detepte, destinat s aiba
un anumit efect asupra grupului.
Ah. s iu copilul favorit al pnntelui, al liderului' Pentru muli momim M ast
dorina srrve tr drept un orizont intern pe care sunt proiectate toate ele UI te
evenimente ale grupului Orict de mult gn ar marutenu fierar* membru pentru
ceilali membn. omt de mulumit ar ft sin vad pe .eilali lucrnd fi primind aiutur.
exist un fundal de invuln de dezamgire c tm este ungurul care se nclzete sub
razele liderului Aproape invariabil imeae ti ga (ni* li ierului In aceste d menii
ane primete cea mai marr atent** *ter
< *a mat pU^nl? C in* pan* iA Ne cel mai favorizat de lider? li far pr mrmbn
plonjezi inir-o examinare pruhtabilA a atrAfundurilor grupului.
170 AreflSlA donn|.1 de a Inrtn 0 Y4
fi unirul M*I .CU al
posesor Mlin leva) fratat
liderului 4 pOtmimmplm
Imprvuni ru invidia As grup
i (Ai
nmin rezultante sunt pnfund incrustate In ubatrui tura fterirui grup. Un vechi
o*liK Vialim pentru organele genitale eafr ..piri intime" Ast.l/i multe grupuri de
terapie discui dtfplt sexualitate cu uunni. chiar cu mare pUUx re I ste mult mai
probabil ca pirile intime ale" unui grup sA fir structura tarifelor deseori bunii
actiuneaz ca electrozi pe care ar condenuMz mare parte din sentimentele fa(A
de lider Structuri tarifelor mtr o temi deosebit de mu nari in multe dinu i de
sAnAtatr mentali In care aumrle plititr de membri se stabilesc c onform unei grile
de tarif bazate pe venituri Adesea, unul dtntn* ceie mai bine piatrate iei Tete ale
grupului este ct plAtrte cineva, dm moment ce tarifele diferite (t corolarul
ticul, insidios drepturi diferite, grade diferite de proprietate) arnenjn| chiar
liantul grupului egalitatea tuturor membrilor Adesea, terapeuii se urni penibil
diarutnd despre bani dtaruttilr de gmp ie spre bani i tJtrifv pot des hule
subiecte dificile pentru terapeut, cum ar fl vr niturile, tic ornia percepui sau
legdimitatra t
Adesea, membru ateapt ca liderul si le simi nevsie Un mrrnbni a srm o lisfi
cv pnblemelr rare I) suprau i a adus o rdm dupl edinA, ateptnd ca
MT.IJ>enhl si li ghu eas A existenta i si i ceari si o ieau i I vslrnt. coninutul Iutei
nsemna puin da* A ar fi dorit cu .ulevAraV *.! Uu rr/e am pra problemelor
enumerate acolo, ar fi putut el inatit si prezinte lista grupu lui NU, ceea re era
important era credina 1 pre* lenta terapeutului transferul acestui membru era de
aa naturi. Incit rl se difrrrntia irxornplrt de terapeut, (raniele rurilnr lor erau naclarr.
si tie sau si simi ceva era. pm tm el, erhtvalenf *Vi faptul < A trrafruful tie t
simtr a. rl ceva Muli t letil ii pOfirt.l ru ei fer a prii tul Terapeutul este in et. le
observi ac'tuntlr privind fs-str umAr. part ipA la conversaii imaginare ni ei

( And civa membri ai grupului ImpArtArsc aeasti ilonni pentru


un li Ier atotrurvmi A tor i atotsusinAtor. rdtn|rlr capiii o uiloraturi
ara temi ci C.rupul pare neajutorat i dependent Membru ar des. .iltti. i
biii l mr inc apabiJi *A se ijtjftr f* ei sau ie > nlali I Acm altftrarra
este dram* tu A mai ales m grupurile de terapeui profrsiomti care. dintr
u dai. par ir apabtlt si i puni unul altuia rhill t cea mai simpli
ntrebare l >r exemplu, intr u ntlni re. un grup poate discuta despre
pierderea unei persoane apropiate O nem bri menioriea/i. pentm prima
dai. moartea re enti a mamei ale Apoi ti ren Rruar, s-a instalat o
afazie de grup Nimeni nu este capabil sA puni nu t micar spiinr ne mai
multe despre asta" Toi ateapti ateapti atingerea terapeutului Nici unul
nu dorete A ncurajeze r oricare dkntrr c etlalt A vor beas A de
teamA *A nu i mu ore/e ansa de a obine ajutorul lidrrulut

Apoi, alteori sau n alte grupuri, se intimplA contrariul Membrii II


provo* A pe lider continuu Terapeutul este pui la irnioialA mtr tnetei
greii. mir tra lat ra un inamic t ; amplele de astfel de transfer negativ
simt obinuite Un
client care tocmai incrpus# grupul a nwpi! o menw <.ond*-r*tnl it> Hnu:
de170 Inrtn
a-i domina pe ceilali membri. On0 Yde
4cfetr
M*I .CU
.nMlin 4 pOtmimmplm
leva) fratatincMu
ier aprutul t* mcatt As grup
anta in evideni, clientul considera inteniile t*W diept maliioase terapeutul
interiera cu dezvoltarea sa; terapeutul era ameninat dr 4 1 ncerca sa-l
meiv tini servil, sau. In rele din urmi. terapeutul bloca deliberai piugtesul sau
ca nu cumva starea lui si se mbuntea*! prea rapid a a#tte\ si se
diminuez* veniturile terapeutului Ambele poziii pilnzaie asttel idealizarea
erviU i devalorizarea implacabili. refleci rvjrme de grup distructive i
reprezint o poziie antigrup care necesii atenia terapeutului u
Intr-un Rrup de femei care au trecut printr-un incest eu. singurul bfcfbat din
grup. eram provocat continuu. Spre deosebire de ctrtrrapeula usca eu nu puteam
face nimic bine. tnfiiarea mea era atacat alegerea cravatelor. ?o- M*t*le
care nu erau perfect asortate Aproape flecare intervenie a mea era m- timpinati
cu critici. Tcerea mea era etkhriati drept dezinteres, iar suportui meu era privit cu
suspiciune Cind nu puneam ntrebri suhaent de prutur*- de despre natura
abuzului lor. eram acuzat de lipsi de interes ai empatie Cnd ntrebam, eram
acuzat de a fi un ..pervers secret, care se simea stimulat serial airultind p<
veti de vml l)ri tiusem ci Aina transferoiiali im partea unui grup de fl-tru-i
victime ale unui abuz sexual va fi inevitabili ta utili pn> asului teraprutir, i ci
atacurile erau mpotriva rolului meu. i nu mpotriva J'ens anei mele cu toate
acestea atacurile erau dihai de tolerai. Am nceput
d fiu nspimntat de Intilmri i si ml smi anxios, descalificat i incompetent Ir ana
ferul nu era doar simit sau rostit, era puternic pus in act ~ Eram atacat nu numai
ca rrprrzmtant al prototipului de bilbat din vieile acesuit membre ale grupului,
dar. de asemenea, eram ^abuzat sub forma unei mver nuni dr ml Astfel va
deschis o fereastr utili ctre experiena mrmbiekw acestui grup care. prea dea.
s-au simit nspimntate. terorizate t incompetent*
In meninerea poziiei terapeutice au fost eseniale nelegerea naturu transie- ruliu
i absena rzbunm din fune contratranstereniali.
Intr-un alt grup. o client paranoici, cu o lungi tsone de concesiuni ano-
biliare cu condiii ne respectate i procese intentate ei de proprietari. a wowi in
grup temima a ctre litigii. A refuzat si-* achite mica taxi ctre clinica
susinnd c era o eroare in actele contabile. dar ci nu-a poate tac* timp pentru
a veni si vorbeasc cu administratorul dmxi In cteva ocazii cnd tera prutul t-a
amintit de suma datorai, ea U comparat cu un meu de mahala sau cu un t
aptul! lacom ciruia i ar plicea ca ea si M drtmoieae detmitn sini ta tra lucrnd ca
sclavi intr-o fabrvi cu mediu foue
C) ali membri se imbolnAve* fizic on de cte on devenea deprimai de otv
iei avnd simptome vie grip Terapeutul nu a putut gsi nici o cale de a lucia CU
ea. ri ca ea si se simt acuzai de prefctorie - & ropunorc ian soen a pro
icselor dt acuzare din lamilia ei Cind un terapeut, de viteva on a acceptai
bomboan I ife Savrr de la o membri i grupului, o afli membri a rspuns py lande
i l-a a<u/at att de trndvie, vin s de exploatam icnwilni doi grup.HXIM.I inul!*'
motiv iraional* pentru urat* atacuri imfxilriva terapeutu* Im. Jar unele
apar din acmUtai sentiment de dependena neajutorata cam au ca #--
f ubadiena plini de veneraie pe care arn descriau Unii clieni (cjn-
tradepend*n!~) r'ispimd cnrilralohi la dependena lor. sfidnd nelru ef.it lide-
rul AJ|i yi v/illdniyi ml^rrtahea Mu puterea in> i*n .mi O triumfe a*upra rra
relui adversar, trAind un sentiment de euforie i putere darA au tras tigrul de
170 Inrtn 0 Y4M*I .CU Mlin leva) fratat 4 pOtmimmplm As grup
OMKI/I pi au scAp.il rtrviMrn<i|i
f ie oble ei membru II ani /A pe lider 1 ete prea rece. prea distant, prea
mu rnait AtMNlil acuzaie are o murnttA bi/A In realitate Aa cum voi arta pe m
uri. muli terapeui se MTUIKI de grup att din motive profesionale, rt i fiersonaie
fir asemenea, rolul lr dr comentator al procesului necesit o anumii dislanarv
de grup Mar eostA nun rnult dect att Dei rnrnibru mitA cS doresc ca
terapeuii nA tur mai umani, H au, simultan, contradonna ca a* r tia s,1 fu*
mai mult Uruit umani (Vezi romanul meu Cura lui Si hojtrnhaurr Ipag 221 2S l|
pentru o portretizare fi< ion.ilA a urntui fenomen )
Preud a ficul de Mntl obaervair In Viitorul unn iluzii, el i . ba/at ex- plic pa
pentru credina religmasA pe sete* fiinei umane de o hm i suprem ** lentru freud,
pAre.i A integritatea grupului depinde de *it<*na i atorva fi guri supraordonate
are. aa cum spuneam mai devreme, lirA/ieau iluzia A fie i are membru rste iubit In
rnod egal l.egtunle puterime le grup devin lan (uri de rttslp dar A liderul este
pierdut |ia< A generalul piere in bAtilie, est e imperativ < a vestea sA fie inutA In
secret, sau ar pute* i/bi* iu fmiu a Valabil i pwntry liderul bisert n I reud a f*t
fa*w mat de un mnuin Im l'SIt numit ( Urui rra Intunrru . tn care divinitatea lui I
Irisfo era pu%A ml aminul ntreba rn i. in r ele din urmA. coinbAtutA r
Koriumul drm
na rfr trie r ataatmfta r aU* < iviii/aiei vest europene. instituiile sin tale anterior
stabile r ilesfnnau una Mie una. lisAnd numai HAU MM tal l moloz ideologi
AMM. exist o mn ambivalen iri crrrrra membrilor a Inimii ~i tr jrwu uman"
e plng A nu le apur rurnu despre Ine. inU rareori mrie.jha eva ea piu ii (_ er *A hi
mai uman, dar tr (upuir de viu JacA ri o brar Se upru. accepi o bomboan MU

uii ni spui grupului A .11 avut o uivrru|if la trie ton cu unul dintre membri PreterA A
nu te rra IA la A ii le Uit J*M lua no fu/ia sau ignorana Boala sau infirmitatea
unui trra*eut le pnivoa A uiUttdr una membrilor un di onfort Important, ca t cum.
cumva, tei a rutul ar ttrnii H fie deasupra limitrilor biologice ( ei care urmea/J un
lider are >4 aimndo ne*# rrdul suni grav a fee tai (C'And K* liarrl al II l*a al lui
Hhokrsprarr 1+1 de plnge miliia coroanA t las. s 1 i/bu iu*a* A !* u raa rea
i rtrvtua de prur tem. curtea ft poruncete sA la A )
I in grup de re / ide n i m psihiatrie *e are I am ui du* udat A 4
torrnulat foarte dar aceastA dilem Ale*ra iuau in discuie oamenii mari" din
luanra m tern feraieiiii |>r, liderii de grup, suervi/oni i t imunitate
psihiatrilor pr*" Wi ani ( 11 ct aceti rr/idenfi se apropiau de finalizarea
tormArn rti .iftt mar importani deveneau oamenii mari M -im intirb.it cu vucr
tare da A

170 Inrtn 0 Y4M*I .CU Mlin leva) fratat 4 pOtmimmplm As grup


i ex, de asemenea, ar li puiu deveni in curnd ^uameiu gifi* Az h puhibii ca >i
eu A am oamenii mei mari"?
Existau douA neuri opuse de nriimti cu privue la ,/jammu nur' tM * erau la
lei de ingrioriloaxe pomul. ci oamenii man erau reali posedau cu- rvhnp i
inrlrp. iunr uprmwid >i r # '/Intl o judecai unttrti, d*r terfeli. . presupuilor
impostori tineri care ncercau si intre in rndul k, sau, al doilea, nii oamenii
man" erau im posion, iar membru erau lob ca Domthy in lafa Vrjitorului din Oz. A
doua posdbdiUte avea implicai* mult mai mapa- mni! loa re decAt prima: ii
aducea faA in lai cu inguxtaliea i singularitatea Lor. Ura ca i cum, pentru o
scuri penoadi da timp, iluziile vieu erau date jos., expunnd eafodajul nud al
existenei o privelite tenhant!, pe care o as cundrm de noi nine cu cele mai
grele draperii Oamenii mari" sunt una dintre rele mai eficiente drapeni. Orict
de inspimnltuare ax fi judecata lac este mult mai puin teribili dect
alternativa d nu exisU joamnu acn* i c eti definitiv i absolut singur
Astfel, liderul est* vzut nerealiM de membn din multe motive Adevratul
transfer sau deplasarea de afect de la un obiect anterior reprezint! unul dintre
motive; atitudini conflictualr fa de autontatea (dependent!, nencredere, revolt!,
contradepmdrn) personificat de terapeut reprezint! altui, ia un ah motiv este
tendina de a Le atribui terapeuilor trsturi supraumane, astfel in- 111 A fie
folosii drept scut mpotriva anxietii exjteniaLe
0 sura adiional!, dar in ntregime raional!, a sentimentelor puternic* ale
membrilor fa! de terapeutul de grup const! in aprecierea intuitiv! sau r plicit! de i
Atre membri a putem reale foarte man a terapeutului Prezena i imparialitatea
liderilor de grup sunt, aa cum am spus deja, esenial* pentru supravieuirea i
stabilitatea grupului, ei au puterea de a expulza membri, de a aduga noi membri i
de a direciona presiunea grupu.hu ctre oricmr doresc
1 kr fapt, sursele sentimentelor intense. ira>onaLe fa! de terapeut sunt att dr
variate i att de putrrruce, nct transferul va avea Loc ntotdeauna Nm estr nevoie ilc
na i un efort din partea terapeutului de exemplu, iuo poz! de neutralitate i ar*
numita te retras! pentru a genera sau facilita dezvoltarea transferului. Un exemplu
ilustrativ de transfer dezvoltat in prezena transparenei terapeutului va ntmplat cu
un client care adesea m! ataca pentru indiferen. vituv i ascundere Mi acuza de
manipulare, de taptui c trgeam sfor IU* [eniru a ghida comportamentul fiecrui
membru, c! nu eram clar si de*-fus. nu na artam i nu v^nnram grupului exact .era
ot cwaro s! ta in terapie Totui, aerat brbat era membru al unui grup in care acrwsein
rezumate dc grup toarte clan*, oneste i transparente i le tnmottem memhnkn nainte
de umatoarva ntlnire (vezi capitolul 14) O incpfcwr mai seruxas! dr a deiiustiliia
pmcejuil trra|vutK ar ti fost difcil de imaginat c nd am ntrebai civa membri dfijpiv
autodetv Alunea mea din aceste waiiMr. el a nvu- noscut c! nu le i iise rAmAaeser
nedeschise pe biroul su

?. lari
Aflt hmp < t terapeutul *U* grup ii) a.sunij} responsabilitatea
conduceni, Iranafcrul va aprea Niandjti nu jm v/ut un grup dezvoltnd*!-*
firi o omplfxj pmfunl.l sprijinire pr transfer Terapeutul rarr urmlretr utiliza' rea
terapeutici a transferului trebui* d ajutr cIw-nti d recunoascA, si Inelea ?
*A-i tctumbe setul atiruthn.il distorsionat tai de lider
C um re/*lvi grupul distorsiunile tra refereniale* n gnipurib de terapie unt
ntlnite doui <* bord Ari majore wltditre ctm*mnualJ >i fnro*parrvfa <mcu /ii ii
trraprutuJw.

Valutar ea irmnrnaual
Terapeutul poate ncuraja un rlienl si-l valideze impresiile, confruntin- dudr cu
InpMtUr ceinrlalti membri. UrneiI muli MU togi membru sunt de arord CU vixkmn
clientului 91 sentimentele aale faA de terapeut, aturw t e dat ci nr .11 nl*
membrilor apar din htrr globale de grup legate de rolul terapeutului In grup iu rl
reacia nu este 1 leita nerealtati membru grupului II percep ru acuratee pe
lermprut I ton A, ie dv ali parte, nu ratat! un cnnirm, dri numai acel membru are ci
anumii imagine despre terapeut, aturw 1 poate fi apt lai A examineze posibilitatea
<a el si priveai leraieutuJ. t. *te asemenea, posibil fi ali oameni, prin o prismi
interni care listorsuewa/J n acest pfD eu, feriijeufiil trebuie si albi griji si uprfv/e
cu un spirit de examinare den chin, ca nu cumva totul si se transforme Intr-un proces
Ir tipul .majoritatea conduce* Toate exista crva ades-ir chiar i in rea* ia wlHMirw
rasa i a unui sin gur membru

Transpunmta t rmrutd a terapeutului

( ealalti abordare majori coriti n utilizarea terapeut! i a propriei persoane


Terapeuii i ajui clienii si t confirme sau si fi mlirmr imm-Mift*. ir/ vilninI gradual
mai multe despre el nii Clientul rstr irnpms si rrlaunr/r cu terapeutul <a jwrxoani
reali Iri an 1 lacum Astfel, rAspun/i brutului Ii impirf ieri sentimentele, re unt iti
sau respingi rrw tlivrlr MU smttmentrlr care i sunt atribuite, priveti propriile pete oarbe,
demonstrezi rrs|e*t pentru teedhack uJ pe care i-I oferi membrii n faa acestui monta|
de datr de viai reali, clienii sunt forai si examineze natura i bazele puternueUa
crrdtnr fictiv* despre terapeut
Ne frdosim transparena l aufode/vAluirra pentru a menine cu lienii notri o
poziie terapeutici echilibrai Intr-un punct la jumitaiea drumului itifre rransferul
clientului i infirmarea Im terapeutici t IV/viluirea impa fulul rbenrulifi asupra voastri
este r> intervenie deosebit de efuienti. pen tnii a1inrete nelegerea impactului
mutual Intre terapeut l un membru al grupului *

n timpul vieii grupului, terapeutul trece pnntro mrtamorto/i treptat at


tncepfif, suntei Ofupil cu diferitele turaii nneaarr in crearea grupului, cu ie/voi
ta rea Maternului ar* tal In are pot opera muli ta* ton terapeutici l cu
artivarea ft Hue Mia rea lui a23o-f*-arun Gradual pe tUur* or grupul
axaMM /i, ncepei i interarionai rna personal ru vr*.arr linm* mrmbn
>1 p* mi sur ce devenii per*i>n*r in carte a OM*. membrilor W Ar
mai drimu rar. ini stereotipurile anterioare pe care le-au psoaartat
Mupa vuaoiri
Acest proces ce oe deslloar* intre voi a fuw aae dintre membru grupul
u: nu este diferit calitativ de nvarea interpersonal! <aue are loc intre

23lotr a emir* ir jfrraqaap imfr %i snneml^r a M Awfvmwii o Abai


li Pi. snr mtru rrztJmn Ai f jWnr ar buAfaoaa npaiat ca un .'Am.w iipmairaiii ui
membri PnA la urmi, nu avei nia un monopol asupra auiontAtu. dominanei,
pen c antAii >i indiferenei. > muli membru if HaboreazA owflicteW dm
ceste arii nu an terapeutul (sau nu numai cu terapeutul), a cu adUlb
membri case wr IntAmplA si aibA aceste atribute
AceastA schimbare In transparena terapeutului nu Hr in iua un caz Imu-
tatA la terapia de grup Cineva spunea oda ti cA. atunci cnd analistul u spune
analt/andului o glumi, poi h sigur cA anan/a se apropie de strpii (Jncuxn
ritmul, gradul, natura transparenei terapeutului >1 relaia dintre aceaatA acti-
vitate a terapeutului i celelalte sarcini ale terapeutului m grup ndbcA proble-
me i necesit! o considerare atenti Mai mult dec At oricare ahA cancterabd
natura i gradul autode/vlluini terapeutului d&fereniazA diversele cob de te-
rapie de grup AutodezvAluirea (udicioaaA a terapeutului este u carartensttcA
definitorie a modelului interpersonal al psihoterapie de grup >

Psihoterapeutul si transparena

Inovaiile terapeutice apar i dispar cu o rapiditate nAuntoaxe Sumaa un


observ ator cu adrvlral ndrAznr ar putea ncerca $A difeteniezr mtre tendirv-
rle evanescente > cele importante i durabile de pe scena psdvterapeutic
arneru ani. hrtmidosA >i difuzi. Cu toate acestea, in cadie terapeutice ioane
diferite, exiti dovada unei schunbAn in autoprezentaiea hazalA a terapeutului SA
parcurgem urmiUiaielr vtiurtr.
rrroprwfu
prrsuflr
Haerasie
Nrtifanr H ,<rr
faru mii*
Hurmr.
mtt4 fa
ulUmeie fupun
1aanr irirrmpmtu.
:tmrmmuic
ara
.asarri Irrspwr
A flAmm
NM1ZA
mrmbm tainfu
**rupuHu aglmtt
pnmrmctttmm
JtmuU
I ir suaulr utnawrkwvuA
fasmtrWN:rrm
ir >nfmu
tfr^htJ wnnr
Ssa.
Asie
k ixmrntmnti* M fu/*rtlr
fa rmjunk
prurr. sftmtrm
*tMrfUul
a iiaata
uAsrmtJpnAw ftdmttsprtahafi
Apanrai:
wmsfttlr Chrntbr A rla
Iar Hmluer
/iMU unul dintre ndenipeuln unui grup. a ncepui o inbUmre ntrebnd un client, ijtrr fume otnw de teta! la edina anterioar. cum se simte fit
dm acea petlmd i a fmt de futot I *upd anta. loterupeutul *a r U pu . lom cred a! fu i exa. i i eea ce eu fd* ram eu edietm dpiamdni in urm
pmnd dierifn W nu pund . tU de efu teid rate 1er mina mm trd AnuhiJm pdiem a fi Intr o cutare eematant de aatgurn Cred c reflectm a parte
dm dem uraarca generala dm grup M ntreb dot d membrii a a* putea imfi prnai a pi Im hunJIdfimtud tami pentru a nu ne dnu urapt "

In llcna j(rupun Jmtr im ambulatoriu. lerapeufu au certa un rezumat minuia (nru fapitoJul 14} dupd Petare ntlnire t I au trimt
membrilor nainte de urmtoarea pedtnd Keeunuitul loatnea nu numai un bilan ruiratw al *edmfei. un comentariu nentrerupt al pmmului pi contribuia
fiecrui membru la edin, cl. de aaemenea, coninea mult dec tulluire a terapeutului, ce tnrertmuf nat I al fin terapeutul In u ea pedmf. entntentele
ale de i onfune mu de ignoran In legtur u evenimentele din grup. ten tmentele pofumakr ale terapeutului din timpul edinei, imluzndu le all pe
cele nmiite. ci pi pe iele nm Iile m otel moment Ai mie rezumate apvmte i nu pot fi dutine de rr:unutlele u nw al Iddal de terapeui pentru propria
arhnd

felrl a IIUM ULI meritele MU dezavantajele at*oid4rilor dernovortriatr ui mte viniciv, pentru momrnt se pomie
apune il nu rsiail nici o dovadl c * rsir atninin au nmnial ivipa MU situaia Irrafs-utu k !ri ni ia psihiatru A. in uit
<ie emin.ir i fn grupurile dr terapie. membru grupului nu i .u pirrtiiit cre dina m terapieL|II lor mult prea
tirn.iui. cl au dobndit o oui mare im mU-r* in pris emil in tarr terapeuii erau dispui *4 or impli* r el Inti 1
'lienu
t ate i au observat terapeuii aliai in de/.n ord .ni mv.tt.if cA .l.-i nu rcimtA <> *n gui.1 nie . lev .ir.li.
terapeui unt. Mru kndoialA, dedic ai i impln ai in a g i u un mod cir a i ajuta t lirn|u
In tivi ate dintre aer*Ir vmirtr. terapeuii ibaridtini d/A rolul tradiional i unp.irt#ir%i cu < lieriii unele dintre
nrsigiir*n|elr lor CrJui pn *-%ul terapeut! ente <Jmwtllicil i terapeutul rate. mir un anumit tel. lAnpipit In ultimele
patru devenu am incit martori la aMu area i ou rptului de pwiho terapie c domeniu nrliiHiv al pwihiatnri AltAdatA
psihoterapia rra. Intr a devAr, o ata tere < u uile IndiMr psihologii erau nul supu avrghroa ptihia trilnr. ca nu rtimva
4 fu* tentat! *4 prat lier piiKotrrapir. i nu consiliere psihologa .i lu< riton MIM lali putrau ta< e anistrnj soc ial4. dar
nu ptihotr rapie In final, atente Im podeau psihiatrie, psihologie i asistena s*ia l a au unit, manifestnd re/i*fen|4 la
apariia unor IIOI profesii paihote rapfuhr# psihologii ru matera rottsthen de familie i de c uplu, asistent! din
psihiatrie, tonaiheri pastorali, terapeui prin dans i rnicatr. ter.i|M*uti rporah, ari teiapeui fera cnjii de ou" a
terapiei m c are lientul era conalderai a!4t de fragil i mmterrlr tehnic ii ai.il de profunde incit numai individul cu
cea mai huni diploml indrA/nea nA trate/.e pe nueva este ImpruM pentru totdeauna i

2
24 tratat a polliatavala 4a gro
p

Nici aceast ni-valudfe a raiului >i autuntiu nu este un teftOOMsn modem Schite ale
unor astfel de rxpenmeiitin au existai la prunii terapeui orientai di na nu. Dc exemplu,
Sndor Ferenczi, un colaborator prupui al lui l'ud, nenaluiiAc ul de rezultatele
psihanalizei, a contestat uJnbnuu rolul cmuuaoen' i distant al psihanalistului clasic IJe lapt,
Perene zi pi Fnrud * u cUspArtu drum urile datorit convingerii lui lerenczi ci fora
imitativi a terapiei era iv lat ia mutuali, oncwl >i transparent! pe care terapeutul u
clientul o creau mpreun. >i nu interpretarea rawaial
Cu aceast orient nare revoluionara a relaiei mterpervonaie. Ferenczi a influenai psihoterapia amencani
pnn impactul asupra viitor boc bden ai domeniului ca William Alanson White. Harry Stack Suliivan i hneda I
romm krk hman Lir asemenea, Ferervczi a avut un rol semnificativ, dar trecut cu vederea. In dezvoltarea
terapiei de grup, subliniind baza relatxcmaU a tuturor factorilor terapeutici de grup In ultimii vii m a
recunoscut deservi* posibilitatea de a grei cu clienii >i, ca rispum la o critici just. s-a simit liber si spun!
Cred ci s-ar putea vi fi atins o ane in care eu nsumi nu sunt In ntregime liber Poate d m-ai putea ajuta vi vid
ce e in nereguli cu mine' * Kuilkra, un pionier britanic al terapiei de grup. afirma in urmi cu aizeci de am 4
terapeutul de grup matur era cu adevrat modest cineva care ar li putut spune unui grup. cu
sinceritate- Ne aflm aici mpreun. nfruntnd realitatea fi problemele de baz ale
existenei umane. Sunt unul dintre vot, nu i mai mult. mc rnai puin" *

I amine/ mult mai complet transparena terapeutului in alte lucrri literare dou cri cu
povestiri bazate pe cazurile mele dr psihoterapie Ciiu tl ruginie >i Momma rmJ the Meunmg of Life
i in romanele Pimaa iui Mnt2- uhr (in care clientul >i trrapeutul schimb roiurile) >i
Lym$ am the Cauck. n cave terapeutul protagonist ma experimentul analizei mutuale ai lui
Ftmczc - velndu-ar deplin unui client.* Dup publicarea fiecnna dintre aresie cri axn
primit un potop de * nsun, att de la clieni, ct i de la terapeui, dovad a interesului Larg
rsprulit >i a dunnei puternice pentru o relaie mai uman in aventura terafxrutu Ac'iunea
celui avu recent roman al meu (Tlar SuAnpra hduer Caret* te desfoar intr-un grup de terapie
in care terapeutul se angajeaz uitr-o transparen mmi.
Acei teraprup care ncearc o mai mare transparen demorustreaz ci terapia cate un pnx.es
explicabil, ce poatr h neles Ei se consacri une atitudini umaniste a de terapie, in care
clientul este considerat a fi un adevrat colaborator in aventura trrapcutii Nu este nevoie de mo
un mister cat si m i luie trrapeutul sau procedeul terapeutic, exceptnd Htvlrif amehoratave ce
de- nv din atejtarea unui ajutor de la o tun mguri. pnn demtstitxarea trrapx* r pierde puin
fi, probabil se ctigi mult. O terapie bazat pe o adevrai aluni intre triajvut i clientul
uxiomul letWvti un respevl mai mare lai dr lapecittile clientului i, in acelai timp. o mai mare
ncredere m cwiUMa dr SIIH* detit in ivmiortul uor de obinut, dar prect, al autvxfneptararu

Tari L tioasfs |
l

Parial, tranMparenii MI Ruirt a terapeutului este o reacie ta figura btrA MIIIIII


vraci autoritar cil. timp de multe secole. *-* contopit tu dorina fiinei
umane .1 fl.tt** in suferin de a primi Afiitor de la o fiin superioar Vindec-
torii au utilizai pi, iritr adevr, au cultivat aceast nevoie ca fiind un puternic
K*nt .I tratamentului Pe nenumrate cii. au inrurrtj.it pi au alimentat credina
in ommot irna lor prescripii In latin, cabinete impuntoare, afiparea os-
tentativ a diplomelor toate au contribuit la imaginea vindectorului < a figur
puternic, mjsteni wa, presrient.
I teafr And < fupele irefttui rol ancestral, uneori, terapeutul contemporan
rare st* dezvluie deschis a sacrificat eficu*na pe altarul autodezvluirii. To- tupi,
pericolele transparenei nechibzuite a terapeutului fpe care, pe st uri, le vot
enuna) nu rebute s ne mpiedice s explorm folosirea judicioas a iu te
(dezvluirii

f.frt tu! trantpartnei terapeutului anupra yrupului df terapie


Pnma obiecie puternic fa de transparena terafonitului eman din ere dina
analitic tradiional c factorul trrafieutfc suprem este rezolvarea trans ferului client
teraxrut Aerat punct tir vedere tuame c terapeutul trebuie s rmn relativ anonim
sau opac, pentru a favoriza dezvoltarea unor srnttvnm te nerealirtte fa de el Poziia
mea este r ali fa< tort tera|*ruf au o impof fan.1 egal sau chiar mai mare pi ci
terapeutul rarr-pi folosrptr ftidk ion pro pria persoan crete puterea terapeutic a
grupului, Incurajrul dezvoltarea .1 **str fa* ton Procednd astfel, obineio mare
flexibilitate de ml pi manevra bi li ta te pi putei s v o* ufai dirrrt dr meninerea
grupului, de mtaleLim rwa melor de grup. de activarea Iul aici >1 acum pi dr rlik idarra
pn esulut. fr s vA ngrijorai cA vA distrugei rolul (dovezi importante din <rnet*re
susin c aiitodezvAlliiree terapeutului fac iliteaz o mai rnare deschidere a membrilor
grupuluir/ pi a membrilor familiilor In terapia dr familie 11) Mnentrali/ndu vl poziia Un
gmp. grbii dezvoltarea autonomiei pt coe/iiinu grupului n t-ra pia individual
descoperim dovezi rare .infirm acest fapt autodrzvlutrea terapeutului este deseori
simit de c lieni drept suportiv >1 rtormalizafoarr Ha favon/ea/ o mai profondA
explorare din partea clientului t Aut ir/vilul rea terapeutului este deosebit de eficient
atunci cnd servete angajm utm ticm a clientului, pi nu controlului au direcii nrii
rrlaiei Impvutxr t*
/ Wvlmrea personal a unui lider (mate avea un etix t
puterii.. dr nrui fat fntr o publicaie rev entA, un membru al unui
grup condus dr Hugh Mul lan, un binec unom ut terapeut de grup.
Ipt reamintete un episod dintr-un grup c are avuaese loc n urmA
cu patni/en pt nnn de ani tntr-o pedmA, liderul st tea cu ochii
ru hipi pi umil dintre membri 1 -a adresat ..Pan ai te simi foarte
confortabil, Hugh ftecev' Hugh a r spun imediat Pentru i stau
ling o femeie" Membrul nu a uitaf niciodat acel rspuns ciudat
A fost rnorm de eliberator pi l a fcut liber s triasc pi s exprime
cu intensitate materialul pmsnnal Apa um spunea, nu s-a mai simit
singur In ciudenia* sa.*O obiecie fa de dezvluirea de suie. o
obiecie netondat. cred ni, ate te* ma de escaladare teama c. o dal ar

7. lai apa* tui: Uaiufw i tfanaparaa 231


lu. ca terapeut, te-ai revelat. insaiabil grupul va cere mai mult Amintis-vl ci, in
grup, acealei tendine i w opun fore puternice Membri sunt extraordinar de
cunop rv privina voastr ins, in ai:eU>t timp, 1>I doresc s rmnei
necunoscui >i puternici Cteva dintre WJGSte puncte au fost evidente cu muli
am In urm, cnd tocmai inrepuwxn s conduc grupuri de terapie Tocmai m
ntorsesem drntr un weeWend in care condusesem un laborator de reia pi
umane pentru rezideni (grup T intensiv, vezi capitolul 16) Dat fiind c regula n
astfel de grupuri te transparena hdcruiui. rr.-aiT ntors In grupul meu de
terapie amorsat pentru cea mai mare autodwrvfchnre

Patru membri. [Mm. RupteiI, Jamce Morthe. erau prezeni la a


imJterc: p noua fn- tilmrr a grupului Un membru fi cotmprvtul mm
erau abseni im aff membm. Prier rr- nunjnr la grup tn ntlnirea
anterioar Pnm temi care a aprut a bat rspunsul grupului k
pierereu Im Petre Crupul a discutai despre acest fapt cu prudeni, de k
mare dtstanUL p am comentat ci mi te petre c mandat nu om
discutat onest sentimentele mmtrr foii de Prier atunn cnd era
prezent ft c te evtlim chm p acum. Jupi placarea ha. /Vmtrr rspunsuri *
a numrat y comentariul Marital c era bururooid c Prier jin an toaroe
wm- tem t membru nu ar fi putut ajung* la el. iar ta nin nu umtsse ci
menta v taccrtr A** a ft ul un comentariu despre lipea fui de
educaie ft a menionat surpriza ci Prier fusese im lua tn grup o lanuri
indirect admot terapeuilor

7. lai apa* tui: Uaiufw i tfanaparaa 231


Am ciffinr cd grupul evita td discute desprr Prier s refuza ti nfrunte blamarea m ne- I metalul
crUicnm al Mart hei fa de cetluii, mom gndit ri a putea aiuta grupad p a putea td o ajut pe
Mart ha *d rrpiorru acrastd chestiune, cerndu-i si treac In rrms grupul fi tJ i Jnene
fiecrei penoane aspectele pe cart tu ar amnderi mcapabiU s le acceptr Ai rmtt uimral * a
dovedtt a fi foarte dificil pentru tu. p. ta generai. mtat-e farmulin- du ft atoule Iu timpul
trecut .Odat nu mha plcut o anumit trsturi aht dor uram este altfel * Cnd a terminat cu
fiecare dmtrr membn. am punctat faptul c pe none m lsase pe dinafar Intr adevr. nmodot
nup exprimase sentimentele fa de msm tbct prm *t+ un mdor. te A continuat lomparindu mi
defavorabil as cotempeutul afxnnnd d mi gsea peaa retras f* mefinemt apos imediat a fonrrcal
td-p anuleze remarcile comentnd d apele hmpiitr suni adnci" p ammtindu p exemple ale
sennbsbttu mele ta rsperrt cu aa iHntr V dat. ceilali membn sau cgmt voluntari pentru a
ebcade acrea somai p ta timpul pnatauluI. sau dezvluit multe secrete vechi ele grupului
eienumorm tai iioa ta tfffotrra neglijent p antumapa desexuahzati ale lui fanter. lipsa de
ruepatse a ha RuaoL iu femeile din grup. Mar tiu a fast cianperat cu o minge de geti .strns
nuaak fot? na ta vdtf de smal" iu am fost stocat de ftau pentru izolarea ana p hpm de intern
pentru el Apm membru mi au cerul si trec ta rmft! grupul ta actaap monomI ta care c tkxtta ri
et I tind pnmspil momi Jup un prytl de dtomn de grup T p nefmul un adoum tm al generalilor
con p ixmduc armata Jiu spatele frmhshn am raspnm adm < om tos: de acord lom spus Manhrx
cd graba eidea-t nedaca p condamna pe .nali md mar ador nil ta a sal Jrzulut. ia na i urnim
p eu ai fiu paianta p gsst vmmmt Am tua de acmd cu mrtabra mm ga de gaif s am atafofta
atitudinea ei fbem ai % dtM pmtru mmt ei miepevpti Je eu altfel Jett ce un
tchnuuin expert, t-em put lui Uon ei imeum prunrtu aintit24 .
imetanl asupra mm. pl mm cd dot ru i u dteperare tria dr le mine
pi at inlenmleteu tirtnai lui pi MK mm Hoea mea de a mtufmce
mue newe m mu fit ut aJmeuri t md nml m i ou fi matul lem pue
lut la nu r t nu hpte Ut eu tnrttul de ofuniie. ImJeu t accepte
p t te cnt u nue mere le M ce puneam. ett de netriiu. Incl
uneun devenem Jifuil t rele lentei l U et ce eduil eutomrm
Intlnirm e continuel le un ntvei mtene. imptuet. pi le tjrptt
umenmtoru eu exprimeI fcor Ingriptrri < u prun te la
comportamentul meu Au umfil ul em prtil i retemabtl ralul Je lider
pi em devenit un membru el grupului, cd grupul nu ou mat fi nu
tndaid le fet pi t. tn piue. / am pmtal pe nHerupeutul meu care
urin t te Inhum In vutaetem tdplm
n, bitr o puxifie tmpoetbtl de meninut
De epi. nu i une dintre mette pretlu fit nu ta mater ml i tel tn
InlJmirtle urmiaare. grupul ta arum et nuu adrn In lue ru. eu fini
mecetare cteue tdpimni pentru e an mile materialul general In
tat augur fnilmre tn plue, membru grupul ut. urmnd r templul

24 Un etemplu tiuit ratio el daiedlutru terapeutului tare e fu. ,lUa$ Icep* e ei ut km inlr o pedmd
In cere luate cele trei femei membre dtu utau deapte putemue kv eirmte cexual fud de mine 5-
lut ral muh aeupre eepet teUrr Imntferenmie ele mimemt a Jimulitl detpre femeile et rate de un
hrbul care ere In mod etuienl dm pum I de adere prvfeetvnal intente pt inoneednl. mai tn
vr*14. Imtr o pont* J* autoritate pt aa num de parte Apoi em evident! faptul c "tui ggmlo e all
latur e Hluuf m Nu una dirtre fe met nu ei pt muea pertinente imitare fei de ivtetepeulul meu
ide aeemeneu bebmtl. in plue, elle < hrnte ere fueeneri anterior tn grup evueeeeri meleupt
mnhmente Nu ap pu tem nega faptul t Imi f ru pldt ere ul aud eiprtmdndu ap mrtle wntimertg pt
le am ie rut ul m eute td mi vdd petele oarbe e fd eam immiumlar. pentru e Ir,. urap Hbpun
tul lor ptnitw?
terapeutului, au reletonal unul cu cellalt mult met emhtt de.t
nainte pt nu eu ft ul iuti a cerere, mm teu i viereteulului meu. de
rec a luda re e euivdrtuluint

hemt multa hpurt ddrnfr da rnmnpflrmlA e trrf*ulului. In fum ar ilr li iui


nrnunial ai at antum fi tir mipuni25 din Jrup ^ un nunul rnoffirnl 1er- prufii m pai
drzvAJiji pertitru a facilii* mul vatra trifWmilul. prnlra a in-Ir (M luirma tarafurutua, pnilrn a
ateu invJarr mtarfurnuaialA a tnrrutmUn i aia vor 9 lut ma enufra rrlaiai lor cu itolrrul
dr grup uu pmlru a %u*nr pi at cwpu membru ifuiUmi. dr Upt -Ir voJortxr*. Ir rraan I >i
Ii drtnutmtm ta dAnjuidun *J*V

25i emm mm tt den Hm dtm ufie lung pi frm tunnd denpre teniimeneU membrilor gru pulul
fut de ttmhn terapeui Au fini de n ord c mn Jm eram diferii eu eram mai bu re mi. montam mai
mare atent aepectului fim t vemtimartatwi pi aveam a noutate pi per ane In formularea
afirmaiilor tare tmi urau o aur limin de finee t Im rrdert le Uimi lentieul era mat neghpnt tn
in/dfiarr pi urni por temeni vorbea mai Jet etum rul nu eut ogar de ceea ie avea <4 ipund. ii
a>unut mai multe nm uri, era dmpui ul re in.+U i ftnil e*tffl era mult mat Jet de aulor
clienilor / etdback ul mi t-a prul corei t tl nun
auzuem nainte p am apus acta grupului M-am giit ia tdmnit t, U urmlaarm iniMntrr. mm
mulumii grupului t* k-am autor

SA gftrprti rur un (ipt buul. (kMon este nui. In wrr*pr , cuw uiocz- cu
re>rU rrpruii nu sunt otnnmieni. pi cei ouu tune r uit retunoK. AU.

/ >up mit adun funm ir repbn bator dani aaaaer. Barbara p banan. tapai a mm- Halat C na dificil a
tnnecr riruk auftme ir Barbara Det. tm abund inaumt barbuta na capabil td periaborrze dturrgende cm
utam, continua ai ut lupte cu modul Im arar fu mor fdaatd att de itpatld ir protecie ir
ctre terapeutul grupului. 14umutroaar tnueuabn ir
cpiuare p nelegere nu au reuit t
foarte mult ca H ntmplat Trebaor ti
racumaoc c m- Ja lui Suaun a lovi ca o
furtuni trvpuali p am rimat firi mi regrupez. Jar rul
fuaete Jap fcui Dud a fi tmt
ia
pum diferit Iau pure rJu pentru arta

tn loc ti urnii ci nam incompetent pentru c

Barbara t a umfii uurat p a apus c na exact ceea ce ana neiene ai aud barman nu nas nexmme ca eu a fiu omnipotent
dona CM eu ai fiu uman. ai fim tapat ai-mt maca num greelile p a bav din ceea ca t-a petrecut aatfal baoAl ai fie
mm pnm petOMiu' a re
ntmple tn vutor

Un olt rtemplu Uuutretiu clime t a prmtr un tmeai. grup*! pi cart l-am


prvfilabd
luare mf de mine <*. bor un grad pum mm aczul. fmf ir p. ilrt afrpiul unei
padtnpr. amnm am ncutat demn.a dexuUuil faptul c mi timfamn Jemmduat p
dncalduai. c M nu flame de ajutor, t. In piua. td mi mmemm amu pa diuutat
anii mente umoare dactmfmfaU a ieat ie mniui fumau cu m p penmma nwliwii
oaupea a pentru a
1
cern
fk pactul triL ie am tpua c fana ba metmupimat p kma pecamiHB
1 mm
I li

Acaai epaaad am mm a fk un punct ir otfatl pentru grup Landa tmt a ment* icar a relatat c tronam prmtr un
atbanc teu rUuai dn na oopj cm .tmunamor Hi
In piu*, comentariul .acum tn cum ette *J nmti a*ta~ a adu s la lumin unul dintrr motrvelr a nun tu alt
atacurilor aaupra terapeuilor f'ra o situaie prin cart membra %rupu lut demonstra n stpnea experiena dr
a fi maltratat fiind offreaor, i nu tnctim

A font constructiv pentru terapeui *A ntuftrmri i sA lucreze cu arest* *n-


hmente deschis fn Inc A continue doar s le simt 41 Pentru orice terapeut este
tulburi tor s fie att ile intens devalorizat, mai ale In domeniul public al gru -
pului tns, de asemenea, se creeaz o oportunitate terapeutic dar terapeui Isi
pot menine demnitatea i pot vorbi onest despre experiena \nr n grup.t

Aceste episoade clinice iluatm/i citeva principii generale care ne dovedesc A fi


util* lerupeutului atunci cnd primete un Mbtck, nuu ale* unul negativ

1 Luai-I n serii. Ascultai I. luai-l n considerare i rispundei U el. Re* pertafi


clienii i lsai feedback-ul lor *A conteze pentru voi; dar nu facei asta, singurul
efect va fi A sporii sentimentul lor de neputinA
2 Obinei o validare conaenaualA Aflai ce simt ceilali membri. Stabilii dar
feedb.u k ul este In primul rnd o rrai ie transferrnial sau. de fapt. este un
fragment de realitate despre voi f )** A este realitate, trebuie A o confirmai,
altfel, n lor *4 facilitai, slbii Ci paritatea clienilor de testare a realitAii
3. Verificai vA experiena Interioar: Corespunde fndba l ui? *- putrivrp te cu
experiena interioar?

Cu a<*e*te principii ca linii dim toarr. terapeutul patr oferi


rspunsuri ca Ai dreptate Sunt momente In care mi simt intaf de tine,
dar tn nici un moment nu simt dl doresc s-i mpiedic rrrtrrra. s le
seduc, s obm o pl* rrr vnaiorist asriilrndu te relatnd despre abil* MU
SA ncetineai terapia astfel incit si ctig rnai muli bani dr la tine Pur i
simplu, asta nu late arte din trirea mea fa de fine". Sau .Pata
adevrat c rvil unele dintrr ntrebrile tale Par adesea le crmaider fr
rspuns. Inii atribui prea mult Inele mur M simt incon fora tul din
rau/a respectului e care I ai tai de mine Intotde una am simit rA te
situezi foarte ym i A ntotdeauna tr ui|i In sus ta mine** Sau Niciodat
mi te am au/it provo* Andu -m atit de direct pn tu um IV,. este puin
nfricotor. este. de asemenea, foarte reconfortant** Sau ,.MA simt
reinut, foarte lipsit de libertatr cu tine. pentru ci Imi Acorzi att de mult
putere asupra ta Simt cA trebuie s verific fiecare cuvnt pe care I pun
hindi A acorzi att de mare greutate tuturor afirmaiilor mrle".
(bservai ci an*ste dezvluiri ale tera>eu tulul sunt toate pri din au t jn u rum tn
grup Susin ideea relaionrii su tenii re a terapeuilor cu clienii in dci*i-ctiin In ora de
terapie, nu a revelrii detaliate a trecutului i prrzsntu Im dei nu am v/ut niciodat o
vtmare In rAaptmsiil terapeuilor la o Iar >A gam de ntrebri personale cum
ar fi da* .1 unt sau nu lAsAtoni sau dac au copii, dac pleac fn vacan, unde
au crescut i altele asemntoare Unii
(avo) - Tratat d* ptfhatarapls da
(mp
terapeui merg mull mai di.-parU' yt pot don vi de*crtr unei* pt'ibWnir
p*rr*>- nalr care le-au ntmpinat >i le-au depit PflnOMt, rateuri am gt
aci fapt folositor >i necesar *
Un studiu al efectelor dezvluirii Urrapeutuiui ovupi unui |^up de-a lungul
unei perioade de apte Iun a nregistrat multe electr benefice ale tranv- pa ren el
terapeutului.4* In primul rnd, dezvluirea terapeutului **TJ mu'.* mai probabil s
se ntmple cnd comunicarea dintre membri nu avea lor \n al doilea rnd, efectul
dezvluirii terapeutului a luat de a schimba parul interaciunii de grup intr-o
direcie mult mai constructiv, sensibil, \i\ tari* autCKie/.vluirea terapeutului a
avut ca rezultat o cretere imediat a COCZJU- mi grupului Muli terapeui se codesc
nc n ia a autudezviuiru. i&r s fie clare motivele pentru care fac asta Prea
des, poate, raionalizeaz acest fapt. mbrcnd nclinaiile personale n haina
profesional. Cred c exist puine dubii cu privire la faptul c stilul profesional al
unui terapeut, alege- rea colii ideologice i modelele clinice preferate sunt
influenate de calitile sale personale, t

Deseori, dup terminarea terapiei, in edinele de raport, am discutai cu clienii despre


dezvluirea terapeutului Marea maontate a exprimat dorina ca terapeutul s fi fost mai
deschis, mai implicat personal in grup. Poarte puini i-ar fi dorit ca terapeuii s discute
mai mult cu ei despre viaa lor parte i ular sau problemele personale. Un studiu asupra
terapiei individuale a aurn la aieleai rezultate clienii prefer i. de fapt. progreseaz
datorit implicm terapeutului i prefer terapeuii care nu sunt prea tcui" 44 Mia unul
nu a exprimat o preferin pentru dezvluirea total a terapeutului
In piua, exist dovezi c liderii sunt mult mai transpareni dect isi dau seama Problema nu
este c ne revelm pe noi nine asta e inevitabil* . a care e-.tr folosul pe care-l extragem
din aceast transparen i din onestitatea clinic O anumit autodezvluire este neintenionat
sau inevitabili de exemplu un inA. doliul i reali/nle profesionale * In anumite crupun. m
spe- < ia! in grupuri omogene cu o anumit focalizare cum ar fi abuzul de substane. orientare
sexual sau o boal anume (vezi capitolul 15V probabil c Meni vor fi ntrebai despre relaia
lor personal cu problema comun a grupului au avut o experien personal cu abuzul de
substane'* Au avui personal boala jv care se fucali/ea/ grupul? Terapeuii trebuie s prezinte
un material personal relevant care s a|ute membru grupului s realizeze c terapeutul poate
mrlrge i poate cmpati/a cu expenenele clienilor Asia nu inseamn c tera- I x M i t u ) trebuie
s ofere extensiv detalii istonor personale. De obicei astfel dc destinuiri nu sunt utile terapiei
pentru c fac neclar diferena dc ml i rurv ie d i n t r e terapeut t membrii grupului.
* Un wtudiu muftii* aaupia tonpM ndntdualr * Jravmiui v o uuumu
rtkrv*luMi! i tcia^xniiului tn nx am t turn putr f Acienll m nUnrt*
relatin malr U) dmtrr c Imit yi Impnil IVnlutrm pmonaU tn Wyatur* activiti au
mtiiiw m rm alun. i * nd clamtul a kut ori car a \mdua a wmi la rwvmaluarc*
* MMIUMM .*twe* k g iiKllmt a |mrfuixUt Im tamarareori membrii Isc presiuni
asupra unui U*raj>eut pentru o dezvlui >* nsailn v.ii.i m ,1/n in.i| apuv o
anumit ntrebare personal de <are ter*fw- ti|n se tem Este* ilurtt/iiM intr un
VIN al unri membre a grupului (1^1 membra uwr iiNa'iiitUi.t Irriifruiiil cu un
evreu Jr mahala/ liitfrgul grup r-.tr ape/at ui arul unm nif-w lungi ru tine
(trrafiruluJ; In apat. Al in rru'mil c fniir dr IWkr Iu* ru 1 iV.* *M ri* fv VA Arn im
vn I d |i o fripta. dar rr.u mult prr departe" i.uni de zile mai tr/iu. dtipi ce
aceast femeie a IA ut c te va n hmiMh jer anale *irinilmihv(, pi a Aminiil
viftul pi A adugat c A tiut tot timpul cr n vesrm pe hrtii* dar nu a vrut ni
RpunJ in IA|4 grupului I r. rspunsul meu La inlrrlhtr tm m iiibrfti?" Ai rai ta r
Ir o ntrebare aitwiiin(itiiarr j*ntrii trra|v utu de grup i e*mtA o alt mtrebAre
<are I urrnra/J. legal ie a ratt* >1 hiar mult mai uLirmantl cAl dr mult fi
uifieti j*e lin mir dini re noi/- MU p* tine ul'fiii el mai muil/**
A ette ntrebri amenin chiar esena ouitra tuiul terapeui I le *er p Wfi
I** t ure arnN'le pAr|i au (ml dr AI ord i le pstreze invizibile 'uni btar la un pa/i
de un comentariu al modelului i imijdr.in .i prieteniei" bal mtr a devAr ij pani de
iun. le ai ntlni c u noi dac A nu am avea burii/- I le ajung je ru ultju de aproape
dr se retul ullun. teribil al psili iter apetitului. care -nle A drama mf.-n .A din
*aJa de grup p J un rol foarte rn*, izolat in viaa sa < a pi in piesa lui forn Slnppard,
jfimrru rutdi i (.uiU, tr.h rn nml nuni, figurile |e ie dinfr o dram devin rapid
umbre in uiisr |e msur e terapeutul *r in dreapt imediat Afre Atena unei
alte drartM*
() singur datA am fost .Hat le hlanfemilor irit Al A dr/v Alin asta in faa unui
grup Un grup dr re/nlrnfi Iri psihiatrie srcnri/runu tu piti iriM mea ( JH*I itru un an
sabati ) in a ea permadA, r*j*eriena mea personal na Ir .1 rni lua rA
m.i bun dr la un numr ie < lieni >1 dr la 1 Jtlevu grupuri, in unele tund mult mai
mult i/npln at emoional le* l in grupul le nvicimp M IJIM 1 Ir in !* re era dih
H, pi membrii grupului atribuiau mare parte Im dlfu uitate laptu Im A eram alat de
implicat in grup, in al uni era greu s pun la revedere Am re uAOtu uf 1 mfduarra
mea in grup, Iar le am prezentai fujtul *e are U tiau. ilar refuzau H IJ tie ernn
muJt mn imprtaiil puitru ei de At erau ei pentru nuni l ,#nt la urmi, aveam muli
lieni; ei aveau doar un tt*raeiit In IIMKJ 1 Iar. erau ontirni de ac fit dezechilibru
in muu a lor Utrapeutte A u pnipnu lieni, itisd nu inrliM nu II aplic a-er la ri
inipi Sa au/it un umpui in grup . and a * MI Adevr. aceast negare a rar.* Ierului
special. .bl uter rut CfU /.inir a psihnterapiri, A atins purii tul sensibil

( hestHinea lrnmpArm{i*i terapei Hui in r*lr toiisider.ihd ompl .itA dr


a / n nie larg rinedidrtggt* le ahn/ secual trrafeijl 1 limt Ihn nefern irr,
h i a p u t n responsabili Mil impul*ivi, i are, p*nlru a pi ^almfa prnprule
nrvoi fl au liA dal legAmnhil prulffnorwl p mnrsl, nu fi-iu vAtAmat nuiiui
propriu l u * i t i

Al! fOU Mlln I mru) Tratst tf paltwlsrapls dm gnip


-iai .111 rm/at r rearp#* negahvi < anr a dAmuH int nsJeni in n*Utia
terainuit lirnt
. . t ' dp r*nunle ^ 7

7. Tvt0*utul tranafw y
transsarani
W&lfu

Mult' aw naii profeuonale .iu Adoptat o poziif iuartr rerftanar tai 626
hii.i prolt27ioruLl Sttnindu-st ameninai Ir *runea legali. i*i statuie*' u-rs-
IMMiii ii practice dHcmiv >i al pMiew ntotdeauna in rxunfce un ;,
U-
giu. Avocaii >i turaii, spun ei, vor gndi ci nu iese lum liri loc" 91 ci, din moment
cr ffc*rarv ntlnire Urrapcut-claml incrpe 4 cobuue panta ahmeuoas a
nensemnatelor Irampnln de limite, inter aciunile umane dintre chera a Ir* raptul
Mini prii ele insele dovezi le rronlor In cunoei mi. organizaiile prote- nuauile
ivrrtizrazi terapeuii vi vireze ionatani. indepirtndu-se de umanismul carr ar fii
in centrul relaiei terapeutice. De enemplu, un articol cu un tun toar te victorian
dintr-un nurnir al American oumaJ of Fsydtmtry*?, dm 1993. pleda pentru un
formalmm sufocant 91 avertiza psihiatru si nu olere clienilor calea -tu ceai. ai nu li
se adreseze cu prenumele, si nu loluseasci propriile prenume *i nu (lefHlMMMi r
iar uniai cele cincizeci de minute, si nu vdi rua un client in timpul ultimei ore de
program zilnic (pentru ci aluna apar cel mai des trans* greairiir). si nu atingi
njcmdati un client chiar un aci cum ar & strngerea de mini sau o Ivita ir uoari
cu palma pe spatele unui bolnav de SIDA care ase rwvar de atingere terapeutici
trebuie ai he cercetai atent >1 documentai.' Ew (init. ai I-Hte mstriu mni >4
irntimentul din spatele lor sunt profund coiuzxve pentru relaia trrajveutsi Spre
meritul lor, au toni articolului din 1993 au recunutr rut imvai tui antiterapeutic al
artKolului iniial >1 cinci am mai trziu, au sens un al doilea arta ol meiul si
corecteze suprareacia generai de primul lor arb* rol Al di nlra articol iii ea apel U
bunul-sim comun >11a iecuno**tefea importanei . 1 miratului t lm* in inelegerra
91 judeca/ea chestiunii limitelor in terapie Ea imurajau trrapeutt si apele/e U
consultaii sau supervucn cm de cte ort erau nesiguri in legituri cu poziia
terapeutici sau interveniile loc.
I iar r nrvtne de moderaie in toate Absena dezviluiru terapeutului are locul
sau 91, In met un ca/, nu este de cel mai mare ajutor terapeutul care ar au-
(nde/viluie in ntregime, cu cea mat mare consecveni. Si ne ntoarcem atenia
citre peru ulrle transj*arene

t npumele transparena terapeutului

26 La 4 mim uir remtli a prtvtsaMsupictaf im duMnul puhotrmpir pnvUx


Moru au pmmo
27val ivlrnur viijni prsie imprujli W ar putm uUhu pentru a nwgiatr gacate unimtl v
pnaaito Impotma litigiiU* legala te namouuir
A* um citva timp. am observat un grup condus de dot terapeui
detsutani 4 are. la acri moment, erau dedicai in mare mi*uri
idealului transparenei te- raj rutului El lorma 11 un grup pentru
pacieni nespitaU/ui 9 * comportau intr-o manieri deosebit de
oneti, exprimnd deschis in pruna inUliuiv nesigurana cu privire
la terapia de grup, lipsa lor de exponeni, anxietatea M ndoielile
versonale Cura)ul lor ar putea ti admirat dar nu 91 rezultatele, in
obediena asidui tai de transpareni, au neglijat tuixu pe cmp o
aveau ta meninerea grupului 91 majoritate* membrilor vau retras
din grup in timpul prunelor >*ar ntlniriIii general, lideru naformap cam
ntreprind rond ucr* ren grupului cu cnrdr> ul monolitic .ftl tu tneur ca principul
organizator central pentru orice ali tehnici 91 strategie nu obin lit**rt*te. ci
restricie Paradoxul este ci. In finrml extnemd, liberia f*u >1 ipontanritatra pot
avea ca re/ultaf un rol de lider la frl de ingiiMt (M refre tiv ca >1 tradiionalul
lider ca ecran alb Sub deviza Carlee merge dri aste autentic", liderul sacrifici
flexibilitatea.**
S lujfm n considerare problema temponzirii Terapeuii debutani deplin dffarhjfg
pe are formai i-am menionai au tmut cu vederea faptul ci compor tamentul de lider
ce poate fi adecvat Intr-un staIm al terapiei poate fi nepotrivit n Altul Dac A, iniial,
clienii au nevoie de susinere 911 xtrurturare pentru a rimirur in grup, afum i sarcina
terapeutului rate I le aaigure asta
Udtrul r are MC ntriduiefte doar n& cree/e o afmonicrA de egalttahfate intrr
membri 91 lider poate, pe lungi durai, ai nu ofere nld o activitate de conduce- re
( omporfarnentul de ml al liderului etn lent nu rimine hi nai un raz nearbirn bat; pe
minori re grupul ae dezvoli 91 ne maturi/cazA. nuni nexenare diferite hume de
activitate de conducere *' Terafieiitul oneet", ay cum afirmi Cartofi, ente cel rare
nrrafri ni ofere < era ce clientul ponte asimila. verifica 91 utiliza" 11 ( u ani In urmi, I
*renc zi sublinia irniorTana teniftorizirn al*s vate Analistul, spunea el, nu trebuie
ai-fi admtti prea devreme defts tele 91 im ftitialine.i v Mai infdt, clientul trebuie ni
sr nunti ufu lent tie In algurani datonti pniprilUrf abi lilil nainte de a fl pua tai In
fai ru dele lele celui fr tare . %frt|inJJ *
( Vrretirtle asupra atitudinilor membrilor grupului fai de AtitiMiryvAlutrra
terapeutului arai ci membrii sunt sensibili la temporizarea fi cmlwutul Ier vili uni %
I
Wvili urile apreciate cm fiind t Uimitoare In fa/elr timpurii ale gru pulul mint una 1 cler.1
te facilitatoare pe miaur ce grupul ne maturi/ea/i In piu*, membru care au o experieni
mare de terapie de grup nuni mult mal dornici iU miwle/viluirea tr nipru tu lut dreit
membru nresperirnentai Analiza dr conk- nul demonatrea/i r* membrii preferi liderii
canr de/viltitr ambiii pozitive (de exemplu scopuri eramalr fi profesionale) fi emoii
prnumalr (UngurAlate, tn* fee, ngrijorare fi anxietate), ei dezamiM exprimarea set
ttirnrr ielor negative alr liderului fai de oricare membru individual viu tai de
experiena in gmp (de exemplu, plirflaeali sau tnmlrarv) * Nu toate emoiile pot fi
exprmate de teta petit Exprimarea oshlitin rate apmav invariabil diunitoare ft. adesea,
irrpa rabili, contribuind la o ncheiere prematuri fi la rezultate negative alr terapiei t
* I In exemplu ilustrativ il Mtui principiu m giafl* III ul cu mirgrlelr it# tu ti". In an
Hertmn l lrxe ritm nm un vxnimmi din vtril# a rkx numii vmdnlinri lvn Iu (H
fin m. /Vtyfitfcr Lud (New York. Emiencli Ungar, l*MM| 4.Mk47) Ul. unul dintrv
vmdn At*i. dw nul de pulemlre eurlmenle de inunlliate ft IndoiaU de Une.
pumefle mir o lungA . AlHne prin deer |>*nni 1 -ar* tutor rivalului iu. IHon

I /net de merge ni el etani ps punt de pa'tmt fi nervilor In limp, Umil fi re api!A


munlU tam jt nsufleirea anterioare fi. n tele din urmi devine pkiMiul f tnlegui Ml|
inulul niu Numai dirpi *e m enirg muli eru fl lAre eunge *i Mrl pe petul de inarV li
derviluie d latAlnirM lor di aaal. al fcwyadMwtd aiHihi f piaiai ka dw pan mi
ifiy?) i^n/> tP*Yr\r\ r\

Intr-n ied. kxaf dmnr tituxwi rflM In ilMrf* r afli unui utriln rare mtraruIrM, ie
dovd#ft* a fl I ion. dupa rare * rHi invitat* lut
f:Mf jirt* posibil dezvluirea <ompU-t Vn grupul de trrapte MU V\ tunarii
externi? SAU dezirabil? Un anumit grad de ascundere personali ,i mrrper aonal
este o parte integrali a funcionrii cmrjrei ordini v* taW Rumene O'NeiH a ilustrat
asta sub forma dramatici in piesa The icmtan Cometit* Un grup dc infractori
loruiete de douzeci de ani in camera din spate a unui bar.
Crupul este extrem de stabil, cu multe norme de grup bine consolidate. Fiecare
brbat se menine printr-un set de iluzii (vise de fum", cum Wr numete
O'NeiH). Una dintre cele mai aprate norme de grup este ca raa un membru
nu pun la ndoial visele celuilalt Apoi intr in scen Hickev. vnzfetonil de
ngheat, un comis-voiayor in trecere, un terapeut complet iluminat, un tais
profet rare crede r va aduce mplinirea i pace durabil in fiecare brbat or-
rulu-1 s lepede autodecepiile i s priveasc cu onestitate neclintit la soa-
rele vieii sale Chirurgia lui Hickey este abil. H l foreaz pe ftnunv Tomor*
rnw (al crui vis de fum este s-i scoat costumul de la amanet i s-vi ia
minc" un serviciu) s acioneze azi. li d haine i l trimite afar dm bar s
nfrunte ziua de azi, apoi i pe ceilali brbai.

Fiertul asupra fiecrui brbat i asupra grupului este dezastruos. Unul se sinucide,
alii aung grav deprimai, viaa iese dtn buturi, brbaii ii atac unul altuia tlu/ule,
legturile de gnip se dezintegreaz i grupul vireaz ctre dlanluic !n ultima clip. Intr-
un aci brusc, convulsiv, grupul l eticheteaz pe \ lu kry drept paihntic, l alung i,
gradual, se restabilesc vechile sale norme i tr/iuiMM grupului Aceste vise de fum
sau minciuni vitale, cum le-a numit Menrik th*m In Raa 'Jlhattc* sunt
adesea eseniale integritii sociale i pcraonaU* Fie nu trebuie luate uor sau despnnse
impulsiv m semnul onrsdtAH

('ometitrui problemele sociale din Statele Unite. Victor Frankl a sugerat odat ca Statuia l
ibertii de pe Coasta de Est s fie contrabalansat de o Statuie A ReaponaabtfHAii pe Coasta
de Vest 57 tn terapia de grup. libertate devine p't-.ihil i cufUltructlv numai cnd e cuplat
cu responsabilitatea unul dintre not nu este liber de impulsuri sau sentimente care dac sunt
exprimate. pot fi distructive pentru ceilali Propun s tnruram cHnp i tera- peutti i
vorbeasc liber, s nlture luate filtrele i cenzorii intrrru in atar de unul filtnil
responsabilitii a de ceilali

Nu vreau a spun c nid un sentiment neplcut nu trebuie exprimat intr-adevr. creterea


nu poate s apar in ahMna conflictului Vreau s spun c pruu ipiul supraordonat este
rrspM&bil tutca. nu dezvluirea teteal t

Terapeutul arr un tip piticuUr de lesporuabtUtate nrspcinsabilnate aa de clieni i


fa de sarcina terapiei Membrii grupului au o responsabilitate uman unu) fa de cellalt IV
msur ce terapu pSOpSMa. pe msur ce aoUpaiHmul se diminueaz i einpatu crete, ei
ajung s exerseze rcponsabi htalea in mterai'iunile dintre ei.

7. Ui paulul tramtai l
traftt*ar*n
Astfel, raiunea de a h a terapeutului de grup nu este tn pnouai vtend
s fu onest i s sc dezvlute deplin Ttvbu* s v he viat de ce v de;
v kut pr vot
inpiv.t *ve o intenie terapeutici clari MU abordarea voastr r influenai de *
ttrairanafer? C* mpart al autnde/viluiru anticipai? In clipe tir nnfu/ir legata dr
propriu] comportament, putei profita firind un pai* napoi pentru moment pentru a vi
flKOMudrra an iruir primare in grup Autodc/vluirea trra jsrutului de ajutor pentru
grup, deoarece stabilete un misiri pentru clieni iii permite anumitor membri i%A trateze
realitatea sentimentelor lor fai de vot Un grup a* una, peste mAur A dr prudent, j * ta
le henrfit ia de un lider care mo* ifeleazi autnde^viiuirea permmsl ? Ori deja a stabilit
norme solide de auto* dexviluire i are nevoie de alt tip de ajutor? Inr o dat A. trebuie si
evaluai daci comportamentul vostru va interfera cu funcia de meninere a grupului
'trebuieai tii (And ai vi retragep In lundal Sire deosebire de rel ce practici terapie
individuali, terapeutul de grup nu trebuie ai fir aaul terapiei tn par* tr. rate moaa
grupului trebuie ai puni In micare procesul terapeutic pi ai aihi griji ai nu interfereze cu
atest proces prin insistene aaupra rolului aiu c mirai
O definire rastru tivi peste misuii a rolului terapeutului de grup ba/- ti pe
transpareni M U Je orice alt criteriu poate determina liderul ai piar*
li din vedere individualitalea nevoilor fircArui client In nuda orirotiru asu pra
grupului, trebuie ai jiiatrai o anumii 1. ali/.io* intlivitluali. nu toi i lienu au
nevoie tir acelai luc ru linii, purte cn mai muli i litmi. au nevoie ai aii NMSI i
controlul au nevolr ai nvee t utn ai pi ra prime afectai* luna. iubi
rea. tandreea. ura < rilali au nrvoie dr crva opus au nrvmr si obmi un nun
Irul al impulsurilor, icnim ci stilul lor de viai este deja ara tentat de afr* t
labil, pus untului in act.
O n UIMI uii finali a transparenei mai mult sau mai puin nelimitate a te raprutului este ci aasi trie cognitive ale
terapiei pol fi omplrf neglijate Aa cum observam mai devreme, raihartmul in a inc na cale u rr per ten i iurte ti vd In
viarea pi restructurarea cognitivi (din tare mare partr rate tunu/ati dr ter*i prut; par necesareclimtuiui pentru a li
capabil ai grtirrali/e/e rxpmma du grup* la viaa din alara grupului, firi a est transfer, firi a* rsti deplasarr. am
reui numai ai c reirn membri de trrapir ia grup* mai bum. mai amabili f iri a hi/iiortarea anunufur < uru tinr
despre tiparele grneralc In relaiile uttrr- personale. clini tul poate, de fapt. si fie nevoit si reda* oprr* roata In fir*
are tranzacie inter per* nuli ulUrrumr

8. Selecia clienilor

O buni ITapte de grup ncepe cu buna selectare a clienilor Dac* clienii au fast repartizai nepotrivit intr-
un grup de terapie, esle puin prubabJ ca a d beneficie/* de pe urma experienei terapiei. In plus, un grup
alctuit neadecvat pate sfri nc din fa. nedezvoltindu-se mnodat 'mtx-o modauta- te viabili de
tratament pentru vreunul dintre membrii si. Prin urmare, este de neles ci cercettorii contemporani in
psihoterapie examineaz activ efectele currsfMmdenet dintre clieni i psihoterapu in conformitate cu
caracteristici i atribute specifice.1
In M est capitol vot avea in vedere att dovezile cercetrilor desfurate asupra seleciei, cit i metoda clinici
de a determina dac un individ anume este un candidat potrivit pentru trrapta de grup. In capitolul 9 . care
abordeaz compoziia grupului, voi examina o ntrebare difert. o dat ce s-a dea c un ebesit emir un t aiuJidat
potrivit pentru terapia de grup, in ce grup specific va trebui % intre' Aceste dou capitole se concentreaz in
special asupra unui numit tip de terapie de grup grupun eterogene pentru pacieni nespiializaU. care au opul a
mini al eliberrii de simptome >i schimbm caracterului. Totui, aa tuni voi prezenta pe scurt, multe dintre
aceste pnncipu generale au relev anU i In alte tipuri de grupuri, inclusiv grupun cu durat redus, orientate
asupra problemei Ani. ca oriunde in aceast carte, voi utiliza strategia pedagogic de a lurru/4 cititorului principale
fundamentale ale terapia de grup >4 strategul* ientru adaptarea acestor pnncipu la o varietate de situau daw-t
Nu exista nui o alt strategie educativ rezonabil. Exist un numr att de vast de gru puri or a*ii ta te asupra
unor pnibleme specifice vezi de asemenea capitolul IS, incit nu te pui concentra separat pe strategia de tetocit
pentru frecare 'm parte i iun un profesor nu ar don s o Iac. Ar duce la o educaie pro mgu* t i prea rigid.
Absolvenu unui astfel de cumculum ar h incapabili s se adapteze U formele pe cate terapia de grop le poate lua
in anu victor Dm momentul In care tudenii au asimilat prototipul psihoterapie* de grup, vot avea ba/a care le va
permite s modifice tehnica pentru a corespunde diverselor cadre i populaii clinice
/ fu im/* terapia de grup. Si ncepem cu o ntrebate fundamental dm pvtttt- sul de selectare a clienilor b bcntul
once ciunt trebuie tnmts n terapie de grup? C u alte cuvinte, aii dr cfwient este Irmpm Je grup1 Aceast introhare pun
ideseori de ta-ra petiii ce >rectu .i tffriipit individuali 91 pui ntotdeauna cir
plili- tont din afara grupului, trebuie rciiniiwi.i nainte dr a km in discuie
chestiuni rn.n oubhle ale selectrii clienilor Rispunsul este neertuvoc. Terapia de
yrup cuie o modalitateeficace, carr ailuir un beneficiu wmnificatw tuturor
participanilor 28 t Hr foarte mult#* nuretiri au ncercat si determine eficiena
rela
tivi a terapiei dr grup versus terapia individuali >1 rezultatele mint clara. marct
importanta datini conform c drora terapia de grup r>te cel puin la fel dr rfuieni ca n
terapia mdmulualii O revizuire exceleni, timpurie a treizeci >1 dnui de atu- du bine
controlate experimental, carr a Ccrmparat terapia individuali cu terapia de grup.*
indici faptul ci terapia de grup a ftmt rtun eficienta dect terapia individuala In 25% din
*.tuJn In restul de 75 *nu au fimt diferene u-mniflcatirte Intre terapia individuali >i cea
de grup 1 In nici un studiu terapia individuali nu a ftwt mai rin im ti O revizuire mai
receni ce a fol mit o mat* anali/i 29 rtgunm- ni a demonstrat rezultate similare *
Alte revi/uin. unele iw lu/irut un numir mai mare de Itudii (dar mai puin riguros
controlate) au ajuns la i*u luzii u imlare 91. ir asemenea, au subliniat faptul ci
terapia de grup este mai eficieni da* ir terapia individuali (dm punctul de vedere al
renurarlor terapeutului) cu un factor de doi ia unu fi. probabil, c hiar ajungind la
patru la unu '
In piu, t ercetJrile arai ri terapia de grup re benefic 11 sjwrilit r de nem piu, este
superioar terapiei individuale in asigurarea inviirii MB tale. de/vol tarea suportului M> I,I)
91 Lrnbunitiirea reelelor sociale, fa tort la* ra rnai mare IIIIJH <r tari i in reduR
erra rn idenlor clienilor <11 tulbur Ari din cauza nmumu* lui de substane* I Nte mult
mai eficieni de ii abordrile individuale in ol** zifatr 7 (un rezultat atins In parte prin
reducerea stigmati/irii) 91 pentru lieni cu boli rn imatu r clienii nvai mai bine ai i
spirea-* i autoefu na de la colegii de grup dect in terapia individuali " Adiugarra
terapiei de grup la tratamentul femeilor carr au suferit un abuz atmul adtJOr hrnrfictt
ce ntrec terapia individuali se fortific i 91 dobndete o stare de bine >sihoU>gi *
Dovezile eficienei terapiei dr grup sunt at.it de cnrivtngitoere. incit unii experi pledeaz
peri Ini ta terapia de grup si fie utilizai ca rnodri primar al pm hotei a piei rnntrniporane
10
lotui, terapia individuali poate fi preferabili pentru clieni carr necesit o gestionar*
clinic activi sau cind probleme Ir re lapona le sunt mai puin importante i cunoalerra
i nelegerea suni druaabit de importante.11
Pini acum. toate bune! Putem avea ncredere ci terapia dr grup este o mo- dalitatr
dr tratament eficieni (i fteiarr dintre noi trebuie vi tianamit atras ti ncredere curelor
dr referin 91 pltitorilor)

Mele-arvaiiaa este .1 abnrtiarr ol a nat ir A ce rsamtrM#J un numir mare da aludti


luniftre pu ni net III omaun datat* tr intr un mare de dale |mil(u a determina
rezultatele care ai li pulul lipHi dri ruHrva Af fl fltanunar numai seturi mai nun dr
dale
(cu Motm lauri) - Tratat de p^ihoterapti de gni
28 Areant ravtiuu includ* mimai studiile rsrr au fnfcsit nrpo/fiAanM jlaatnrv U situaiile de
tratament (tui lepmrtirasv ore*pc*M.Irnt4 sau i*wileana*) ier au apecitu ai 1 Iar cratiirW
UIIIIMIP 91 care au mA*jrt v vlahi lai* ite^tMlmie prin unul sau nul nuli* in
29truftiente standardizat*
Rezonabil. cineva *-ar pute atepta ca lii*-rtur* lurbcA % utere
ca*pur suri utile- la ntrebarea jcar* lieni tac cric mai trun pr)r;vy m
terapia de gmp fi rarr ar fi mai bine s fu* orientai clrr alte lorme de
terapie" t*fcn la unr iat wa ce trebuie f Acut naintea repartizm akatoru
a clienilor u trrap\o de grup uu prin alte modaliti. trebuie descris w
msurat o panoplie a carn temticilor clinice ft demografic* fi apoi trebuie
ct>relate certe caractenrtia cu variabile dependente adecvate, cum ar fi
rezultatele terapiei, sau porte cu anumite variabile intermediare, cum ar fi
frecvena, modul de interaciune au coeziunea grupului
Dar *e pare cA situaia te mult mai complex* Problemele metodologice sunt
grave. mai ales din cau/a faptului ci o msurare conform cu realitatea a
rezultatelor psiholera piei este nesiguri Variabilele clientului utilizate pentru
predicia rezultatelor terapiei sunt influenate de o mulime de vanabtle ale
grupului, liderului fi membnlor, care influeneaz realizare cercetm Cherv ii
s#* retrag din terapie; muli urmeaz suplimentar o terapie individuali terapeuii
de grup vartazA in competen fi tehnic: iar tehnica de diagnostic iniial te
nevalid A fi adeseori idiosincrasiei Este nevoie de un numr enorm de clieni
pentru a obine suficient de multe grupuri de terapie astfel nct rezul tatele sA fu*
srmnificative statistic Dei sunt necesare terapii standardizate pentru a avea
sigurana c fiecare modalitate de tratament oieri o terapie ccmrv- pun/Atoarr.
totui fiecare persoan fi fiecare grup sunt extraordinar de complexe >i nu se pot
simplifica pe ele insele pentru a fi precis msurate In coruierinA. in acest capitol
voi atrage atenia asupra cercetrilor reies-ante. dar. de asemenea, m voi
spripni pe experiena clinic a mea $i a altora

Criterii de excludere

ntrebare: Cum seWtraz clirocwnii de grup clienii pentru psihoterapia de


grup"* Marea maohtate a clininenilor nu selecteaz pentru psihoterapia Mr
grup, ei JcsrinlnizJ bunii dat un numr de clieni, terapeuii de grup spen
meritai determin care anume nu ar putea lucra intr-o terapie de grup s* ar-
inile s he exclus apoi untimal pnn a i accepta pr Mi cnloiti Aimt.
AceastA abordare pare necizelat Cu toii am prefera .a procesul de
s*.**ev ie s hr mai elegant, mai fin reglat l>ar in practic, este mult mai
uor s spe- ctlici criteriile de excludere dect pe orie de tnriudene este
sutvicm o caiac Irmitc pentru a exclude un tndivui. m timp oe. pentru a
ustitva aduAnci trx'bme conturat un profil mai complet
Reinei taptul C exist multe terapii de grup i .meni!Ar te exchiden aplic
numai pentru tipul de grup luat In vxinsnietare Aproape ton ctum;i (exist excepii)
se vor potrivi inii un an urnit grup O caracteristica ct

S. Salscta clHwtlo#
p30 iiiuva ciinfr un grup poate fi exact ace trstur care-1 asigur
intrare in- tr-un Jt grup O exemplu, o client reticent, ttrl aim
psihologi., cu anorexie, este, in general, un candidat slab pentru un grup
inter ac ie nai cir lunga (furata, dur poate ti candidatul ideal pentru un
grup omogen, cognitiv-rom- pirtiimrfitiiJ penfru tulburri de comportament
alimentar t
f- un con.Hen clini clienii care sufer de tulburri rerebrale'\ cei
prftaiKiM. ipohondri1', dependent de droguri aau alcool 1*, arul palhotid17 au
xoriopai sunt slabi candidai p#mlru grupurile eterogene de terapie In
tralamonl ambulatoriu t Mar astfel de liste orei sunt mai puin valoroase de ct
1 ferii fu are principiilor care le fundamenteaz, lat lima cluzitoare
m.tor in terapia de grup. chenfh vor avea un ea dai nuni incapabili ti pariu i pe la
nan tna primari a grupului, din motive logistue. mielet tuale. paihvlogu e tau
mlerpernonale Aerat criteriu este mai restrictiv pentru grupurile armie, r u du
rat limitat, care nuni deosebit de atrtete cu privire la selecia candidailor
slabi t
C a trsturi trebuie s ponlr un client pentru a pariu ipa la sar uia prima
r a unui grup de terapie dina mu, interscional? li trebuie o aib .apa. itatea fl
disponibilitatea de a fi exairiiria t ompurtarneritd* intrrfNrrsonale. dr a or
MJtodrzviui fi de a da fi a primi feedbac k ( lienu neiotrivii tirul nnstru u/u
A un ml in terpersorial are e dovedefle a fi att in detrimentul Utr. it fi al
grupului n astfel de situaii, grupul devine un Uw dr inllntrr -entru m rea rea fi
m onfirmarra tiparelor rieadaptativr, fr p*ubilitatra nvrii sau schimbrii
IV exemplu, s lum ca/ul 11lenilor soi uipci, are sunt andidai do se bit de
slabi pentru terapia infera ional de grup pentru pa leni nrspitali/ai In rnol i
ar.eteristu. a e>ti pat leni suni dintru* tivi In grup I Jrfi la Ir* eputul terapiei pot
deveni membri importani ft ac tivi. In rlr din urm Ifi vc mani testa im apa. itatea
ha/al de a reia luna. leseuriu un irnpa f Jrainatu ft di% rrtuiiv considerabil, aa
nnn ilustreaz urmtorul rarrnplu dinu
discuie despre insatisfacia membnloe cu pnmre la iun pui redus l fadmeUn A prvpua a IrupuJ. cu mu r
permisiunea terapeutului. *4 ut IntUseatc mm des. poate ir Utcuma unuia dintre membri, fr terapeut
IM m pataa ntlnire, f'ehx dispruse. fr a anun* gru- pul Mai trziu, terapeuii ou aflat c te decisese
brusc a4 fac o<ltone de 2 000 de mur cu bir u: teta. spernd s vnd unei reviste un articol despre
sceasti citone

Acest exemplu extrem iluitreazi multe dintre motivele pentru care


nu se recomanda includerea unui individ sociopat in grup faada sa
este in-

yelltoare. adesea ronsumi o cantitate extraordinar de mare din


energia grupului, nct plecarea lui las grupul deposedat, confuz t

30 I eli i un birtvt fuarte inteligent In uimta de ltrue> i p *vu t de ani <M a mu*w dr al cooliem.
tranzieni p relaii mterpenonaU Joi. ne, a /bft adiugat tmpreuni cu alfi du* rlienfi noi fntr na
grup In denftlyuranr. care fuaeae reda* la Im membri la urma mentei ai mhnri a filortm
pereemne Crupul ar mlrnatar att de mult. bul pirm Iu prru .I de co lup*, tar terapeuii n-au
grilnl al t mlabtleuM* dintru.tune* Au mhiM Uf f tiu nu era un candidai ideal dar atauu puini
apluanfi fi au dens rd ft mume na ul fa piu*, erau aarr cum intrigai dr hotdrrra lui fermi de a
pl ochim lut o,Iul de vmfi t Muli mdivui ** u pali nun! Inloldeauna .ap* ape de un moment de
lotiluri Im isafJ J
descurajat, rareon asi- mileaz normele terapeutice ale grupului. In
schimb, u exploateazi deseori pe ceilali membri sau grupul ca ntreg
in scopul unediatn gratificaii Na vreau A spun. t sublimez suta. cd terapia de
grup per se ale cxmtramdscat dsenilor wu- empaft. l>r fapt. o formi
specializai de terapie de grup cu o populaie mai omogeni > cu o
utilizare inrleapti a presiunii grupaie si instxtukmale poate fi ori
mai bun tratament.31*

Cei inai muli climciem sunt de acord ci acea clieni aflat in


mijlocul unei crize situaii riale acute nu sunt buni candidai pentru
terapia de grup: ei sunt mult mai bine tratai pnntr-o terapie de
intervenie in situaii de cnzi in turma! individual, familial sau
social.1* Pentru clienii profund deprimai, stuo- dri mut cel mai bine
si nu fie almt>i intr-un grup de terapie eterogen, inter* acionai. Cate
dificil pentru grup si le acorde atenia specializai de care au nrvuir
exerptind consumul enorm de timp > energie al celorlali membri i.
in plus. gestionarea ameiuniru cu suicidul este mult prea tensionanti.
prea an- aiogrni (litru irilali membri * Repet, asta nu nsemni ci
terapia de grup per se (sau terapia de grup n combinaie cu terapia
individualii trebuie exclui S-a raportat ci un grup omogen structurat
pentru conduiti smruiari crumci a fost eficient.11

31Sriscla cHsnfUst
l *r aartnenca. pentru dezvoltarea unui grup coeziv este necesari o
becv* i huni. a>adar est nelept si fie exclui clienii care nu pc4
frecventa grupul regulat, oricare ar fi motivul lor Frecvena scizutl
poate h cauzai de oeinv ele dr serviciu imprevizibile sau greu de
controlat ori poale fi o manifestai* a rezistenei iniiale la terapie. Eu
nu selectez indivizi al ciror srmciu necesii cilituru de lungi durai, din
cauza ciror a vor lipsi chiar i \a una dm patru sau cinci >rdmc La tel.
ezit si selectez clieni cai* trebuie si depiruli dr alii in pnvina
transportului sau caiv ar trebui si taci o lungi ruveti pentru a ajunge
La grup Frecvent, in special la nceputul destiuriru terapiei un client
se poale simi neglijat sau nesatisticut cu o edinl. poate pentru ci un
ah membru a prutul marea majoritate a timpului i ateniei gmpului
sau pentru ci grupul a fost ocupat cu construirea piopnei
infrastructuri munci or nu oferi o gratificaii* imediai evideni Daci
sunt cuplate cu o naveti lungi * obositoare, entunentclc ptxrfundc
de frustrare pot atenua motivaia ceea or cunduc la o livcvcni
sporadicihvitIwl, exist multe* excepii unii terapeui vorbesc despre clieni care,
cu fidelitate, iau avionul n fiecare lun pentru a ajunge la edine ci* w* desfoa r in
regiuni ndeprtate Chricum, ca regul general, este bine ca terapeutul %A fin
seama de acest factor Rate in interesul tuturor ca acei clieni care locuiesc la o distant
considerabil i au un grup erhivalent in alt parte a fie re irmandap unui grup mai
apropiat de cas
Ar este criterii clinice de excludere sunt largi, grosiere Unii terapeui au n certat t
ating criterii mai rafinate prin studiul sistematic al clienilor care nu au reuit s obin
un benefic iu din terapia de grup Permitei rni s examinez cercetrile asupra unei singure
categorii de clieni fr succes cei care au renunat la terapia de grup

Renunri la (erupte

I x wt clovni * onform crora terminarea prematur a terapiei de grup este rea


att pentru client, rt i pentru grup fntr-un studiu La care au participat treizeci i
cirul de clieni care au retras lup cel mult douisprryscg edine din grupuri
interari una Ir eterogene de lung durat pentru pacieni nrspita lizafi. am aflat oft
numai trei clieni au raportat un prrcgrr* NVi unul dintre cri trei/art i cinrt dr clieni nu
prsise terapia pentru c ii nc heiase satisft tor rn unea in grup. toi fuseser
negai fcui de experien din grup In plus. mrhrieree precoce avusese un efect
advers asupra membrilor cate rmseser in grup. ameninai i demoralizai de
renunrile premature iJe fapt. muli li den de grup raporteaz un efect dr val,
renunnIr generruJ alte renunri f V/voi tarea adecvat a unui grup necesit
atabilitatea membrilor, o erupia dr retrageri pot mtAr/is ru lum de zile maturizarea
grupului
AJNM, terminarea timpurie a terapiei rstr un er* |**ntru iru tivul >i e In dr
tnmenhil terapiei celor rmai In grup Din ndvnc re. a* esta e.tr un fapt obt
nmt in psihoterapie O analiz rrnpiru recent con lu/iona c 4 ' . din Iota Iul
rltmiJnr prsem prematur pnihiterapia (att dr grup. ci i uwliv iduaLpV C
hiar i In mini experte, unele renunri unt mrviUbile, din tau/a. fr kn
doial, a jocului <umple* dintre variabilele < lientului. grupului t ale terapeu
hilui M S lum In dia< uir procentele prezentate in taUdul M I uzura grupului
de terapie se ntinde de la 17".'.. la S7% Dei aceast rat nu este trvai mare

Mnim l ave/) - Tratat da ptlturtaraita da fvvp


do al in terapia individual, fenomenul renunm premature ngrijoreaz rnai
mult terapeuii de grup din cauza efectelor vtmtoare ale renunnlor asu-
pra restului gmpului
lin studiu al renunrilor timpurii la terapie coate a|ula in stabiliri a unui ritern de
excludere raionale i. In piua. jnialr oferi un scop unpirtmt pruce HUIUI de selecie Dac
n procesul de selecie nvm doar s sortm membrii predestinai s renune la
terapie, anrtf fapt In 91 ne ar putea constitui o ai hui ie major I tei persoanele care
termin prematur terapia nu reprezint sin gurele nereuite ale terapiei de grup, ele
sunt eec uri hm hivoce.t Cred c pu tem considera improbabili posibilitatea ca
persoanele care ncheia prematur

Mnim l ave/) - Tratat da ptlturtaraita da fvvp


/A\ fT\ /nterapia s fi achiziionat ceva pozitiv care ae va maruiests mai trziu _.r
studiu relevant al rezultatelor terapiei realizat cu participani la grupur de mtii
nire a artat c indivizii care au avut o experien negativ in gnu Audiat ase luni
mai trziu. nu au pus lucrurile cap la cap" nu s-au bucurat de ur beneficiu
ntrziat provenit din experiena de grup.77 Dac. dup pesemne32 loc grupul a fost
zdruncinat vau desruraat, este Ioane pnjbabil ca 91 ei s fi rm in acel mod (O
excepie de la reguli pot h indivizii care intr intr-o cnz exnr- tenial 91 nchei*
terapia de indati ce criza este rezolvai
Reinei faptul ci studiul renunrilor la grup ne spune puin despre a care continu grupul;
continuarea grupului este un factor necesar, dar insuficient pentru succesul terapiei, dei exist dovezi
conform crora clienii case continu tratamentul >1 evit ncheierea prematur sau forat obin cele mai
bune rezultate ale terapiei.*

Murite ale ncheierii premature a terapiei


Un numr de studii riguroase ale terapiei de grup in diferite cadre ambulatoriu.
spital de zi, clinici ale Veterana Adnunistrabon i practic privat, uv clu/nd att
grupuri eterogene, ct >1 grupuri omogene pentru probleme cum ar fi doliul >1
depresia, conduse intr-o manier mteracionai sau pe hme cognitiv
comportamental) au ajuns la constatri convergente. 7 Aceste studii demonstreaz c
este probabil ca. in selecia iniial sau n primele ntkun. clienii care e retrag
prematur din terapia de grup s prezinte una sau mai multe dintre urmtoarele
caracteristici.

32Sim psihologic sczut


( apoi itate redus de a gndi despre emoii fr a aciona
Motivaie sczut
Mai puine emoii pozitive
V.*v;are nuu mare
Somati/are nalt
Abuz de substane
hun- i ostilitate mai nun
statut ftOCSO-economic >1 eficien social mai *cizufar
Inteligen redus
Up%a nelegem modului in care funcioneaz terapia de grup
fcxpenena sau expecUia insensibilitii culturale
Ma puin simpatici (cel puin dup prerea terapeuilor!
Tipul de grup L>urata grupului Numim! deProcentajul renunrilor
edine premature La terapie

linii a universitara
ener.il. final deschis 12 tau mai
ambulatoriu puine
2tft*
C Unici universitar! Pierderea unei 12 MU perimai ie, iru
.imbuJaliinu bis rnai pu ii M*
linii A universitari Durai red us4 8 MU yn/

ambulatoriu mai pupnr

( liniei
universitari f inal de* hi* 3 MU mai puie 57%**

<imbulitortu

C finir 4 VA Final le* lui V MU 51%*


ambulatoriu mai puine

C linu 4 VA f inal de* lim 16 MU mai vn.<

ambulatoriu puine

< lu 11 4 - Final de*, hia 12 MU mai


WUk

universitara puine
ambulatoriu Final te* bm 3 MU 30%*
C lini 4 f\ pmcHc
privata mai puine

C finira yi spital Pac leni


25%*""

spitalizai i 20 MU mai puinr


rurspitalizai
l'r* tu 4 privai Analitic, de lungi 12 MUmai 35X1
durai puine

( finir 4 ambulatoriu Final dndua 12 MU I7%*


mai puinr

( liniei ambulatoriu S urli durai 5 Mu 17%*

mai puinr

Iinir4 >i prar lui privata! Analitic 10 MU 24%*

mai puinr

Clin ira Orientant linarnn i 6 luru 17V

MU tnai puin

Practic 4 privai
6 luni 27% trraprutul A 38%
f bnarviu /anali tic
MU mai puin tei.1}rutul 0
Prar t K 4 privai Aiwiiitir /de lui gi durai
Un an MU mai puin 55%P

( entrai de < onailienp alInterai liorwd/ 12 MU mai puine 11% Ier,prutul A 45%
universitii interpeowmaJ terapeutul Ht
IAHt'LUL HI Katele renunrilor premature la terapia de grup

244 ) - Tratat d# d gnip


TipuJ de grup Durata grupului Numrul deProcentajul renunrilor
edine premature m terapie

CUnkS universitari Doliu mmpUcai 8 sau 23V


ambulatoriu mai puine

hnw i universitari Terapie 12 siptimnj 48V


ambulatoriu cognitiv- sau mai puin
comportamen-
tali pentru
depresie
(Noii: Pentru notele La acest tabel vezi nota de fanai 28 de ia pagina fcll

Aceste concluzii sugrrrazA ci bogatul devine mai bogat ar sArarul devine mai si
rac Ce paradox! Clienii care au cele mai puine aptitudini i atri bute necesare
activitii in grup craci cri cart tu cea mm mare nrvene de ce are grupul de oferit sunt
cei care. cel mai probabil, nu reuesc' Acest paradox (impreuni cu chestiuni
economice) a stimulat ncercinie de a modifica ndeajuns experiena terapiei de grup
prin diferite structuri 91 de a-1 extinde cadrul pentru a gi/duj mai muli dintre aceti
cfaenp cu rac de renunare prematuri t
Krinri faptul ci aceste caracteristici trebuie vftzufte drept avertismente, i nu
lontraindkrau absolute Persoana care suferi un eec intr-un grup au m- tr un tip de
grup poate reui intr-un grup diferit. Trebuie si ne propune si reducem, nu si eluninAm
renunrile premature la terapie. Daci creta grupuri care nu vor avea niciodati
experiena unei ren un in. este pasibil ca bani nul de intrare pe canr-1 stabilim si fae
prea nalt, eliminnd astfel cbenfc care aveau nevoie de terapie i pe care. de fapt am fa
fost capabili sA-i ajutam
Voi prezenta un ultim studiu, in detaliu, deoarece ane o marc ncIrvantA pentru
procesul de selecie.*" Am studiat primele ase luni a nou grupuri de te* rapir din
ambulatoriul unei clima umverMtair i am investigat toi clienta care MU rrtra du pi cel
mult douisp rezece edine. In aceste grupuri au tost implicai un total de nouzeci i
fapte de clieni (aptezeci i unu de membri iniiali i douAxeci i ase adiugai mai
trziu), dintre acetia, tremei a cinci au renunat prematur la terapie Date importante
au fost obinutr din stuau bazate j*e interviuri i chestionare aplicate Att celor care s-au
retras peematui 1 Al l UT4|H-uiUf. ca l din nregistrrile s observarea edinelor de
grup i dm datele istorice i demograf ier din dosarele cazurilor.
0 anali/A a datelor a sugerat nou motive majore ale clienilor pentru re nunaiva la
terapie 33

33Faeton externi
2. DevianA In grup
Probleme legate de intimitate
1
I. Trama dr contagiune rmoumali
Incapacitate* a tmpAri terapeutul cu ceilali h. Complicaii determmate de
drsiAurarwi simultani a terapiei de grup i
a terapiei individuale 7 Pix
ivucetori piure
8. Orientare neadrcv* ti < Atre rerapie 9

( umplu atu apirute din subgrupa re

De obicei. In decizia de a termina terapia aunt implicai mai muli factori Umi fm
tori unt mai strAna legai de circumatanrlr externe au de rezistena trAsAturilor de
caracter.pr care clientul Ir aduce In grup i. astfel. unt relevani pentru procesul de
selecie, in timp re alii unt rrlatonai cu terapeutul au cu problemele iaie apar In
grup (de exemplu, abilitatea i cumprtrna terae- utului, variabile ale
intrrariuruilient teraprut. cultura grupuluit i unt mult mai relevani pentru
tehnica terapeutului (wl discuta a* este chestiuni In capitolele 10 i 11 ). Clienii care
au renunat din cauza factorilor ntrrni. Jrr ianct tn yrup t prvMrmehir I r v a f r de
intimitate unt rei mai relevani jmtru talnlura cn tern lor de 9rlr* pe

Factori externi Motivele logistice pentru terminarea terapiei (de exemplu, conflict*
Ireconciliabil* rrfmUiare la pnigram, mutarea domiciliului din zona geografi A) au furat
un rol neglifahll In dn i/iile dr a ncheia terapia Atunci cnd aerat motiv a font oferit de
un i limt. un studiu mai atent a arAtaf ci. le obnn, streaul legat dr grup era un motiv
mul mai pertinent al pln rti * lien tului. Cu toate ai eatra. fen interviul iniial,
terapeutul trebuie A ntrebe Inii dea un* daapre orice chimhAri majorr dr vuii plani
fi ate. cum ar fi o mutare FviatA dovezi importante conform cAror* terapia carr i
propun* atAr libera rea de simptom, rt i rraiizarra unor M hixnbAn in atnaiura ir
ara ter a rlien tului nu eatr o formi curii de terapie este necesar un minim de aae
lunit > iar clienii nu trebuie acceptai Intre atfrl de terapie daci exist* >
probabilitate ronsiderabtli a unei ncheieri forate a terapiei In urmtoarele A teva luni
Astfel de indivt/i aunt cn mai buni candidai pentru gnipun de du rat* turti, orientate
asupra problemei
^tronul extern a f*t c onsidcrat un factor In rrtragerra prematuri a ciUirva clieni rare
au fbsf atAr ie tulburai de evenimentele externe din viaa lor. In rit le-a frmt dificil A
investeaA energie fentru implicarea in grup Nu fi au putut *vp!ora relaiile ru ceilali
membri din grup In timp ce erau trimintai de ameninarea ruperii relaiilor cu cri mai
importani oameni din viaa lor Se pare ci. pentru ei. era deosebit de fruatrant i lipsii
eu si i aud pe ceilali vorbim! despre problemele lor. hi timp ce erau atil de
captivai d* propriile probleme Printre formele de tre extern se numrau
divergenele marital* grav* cu un divor iminent, ameninarea carierei MU teama dr
un eec acide Hlor oi mrmbrii fai > iml -..n i*. h/i* A gravi tn aat
latic/) - Tratat da psihoterapia da grup

(el de razuri, ar trebui remomandate grupun destinat* MpUdl orator situai' de exemplu, doliul arut, m
genera), te o rorvditie UirvHati in timp. v nea ma buni recomandare pentru un client In dobu acut este un
grup de acwtt dura ti, orientat asupra problemelor pierdem unei persoane apropiate
Observai o di teren l importani* Daci scopul te pecshc *ta nimic mai mult de atit), eliberarea de
durerea unei despirpri. atunn eate md* ati o terapie de scuri durai, orientai asupra problemei Dar daci
ebentu) durcg* al schimbe in el nsui ceva ce 11 determini si intre repetitiv m astfel de situat*i dureroase (de
exemplu, e implu i In reiat cu lemei care. invariabil 3 pM- seac), atunci este indicat un grup de lungi durai
A (nat dificil de standardizat important* stmndirf extern ca factor n terminarea prematuri a terapiei de grup.
pentru ci adesea a aprut ca secundar tortelor interne I Ir/organizarea psihici a unui client poate cauza
zdruncinarea situaiei sale de viai, astfel Incit si apari un stres extern secundar sau un chei* se poatr c oncentra
asupra unei probleme externe ainpbhcind-o ca trudoc de a evita anxietatea provenii din terapia de grup- Cajva
clieni au considerat stresul extern a principalul motiv pentni terminarea terapiei; dar. de heose dai studiul
atent a sugerat ci. In cel mai bun caz, stresul extern i aducea contrv biita U terminarea prematuri a terapiei,
dar nu era un motiv suboent Deseori i un enttarea inoportuni asupra evenimentelor externe pilea si fce o ma-
mf.^tarr a unui mecanism de negate, care ajuta clientul si evite ceva perceput ca fund periculos n grup
I hn a* est motiv, in procesul de selecie, consider ci accentul pus pe 50 extern ntfr un semn nefavorabil pentru
terapia de grup intensivi he d repre- /unti o candtatr de stres extraordinari tie ci este o manifestare a neim

1
34
I* de* ri*w in mini obinuit sunt lipsa simului f'sihologir 1 lipsa
sensibilitii interperaunal* Alin. aceti clieni aveiu un latul Rio nonomi
i un ni vfl dr educaptf m11 cilul df it realul grupului lerapeuu, tic nind
comportamentul in grup al dev Muilor. accentuau faptul ci ei ncetineau grupul
Funcionau la un alt nivel de comunicare dect restul grupului Kminrau U
Itfkrtrr* vimplouiuJui. a ordarea i cererea sfaturilor au la un nivel critic l
evitau dtM utarea sentimentelor a& tualr i inter.M ninile in au i-i acum. Ke/ul
tale similare au luai raportate i de alii "
C J stibi alagurlv important a celor care terminaser prematur terapia era
bu mvit.t din clieni < are aveau o tu sil mentali cronici i care realizau n aco-
rnodarv marginal Fru in f tti t uttli/au mult negarea t reprimarea i. In mod
evident, erau diferii de ceilali membri ai grupului in inut, marurrtam i
comentarii. Urni fund impa< tui palhologK negativ al emoiilor eaprimate la un
nivel ridicat aaupra 1 Lenilor cu b*li mentale <nstkv cum rir * bi/ofr* nia. o
terapie de grup intenaiv mterac (tonali ar putea ft contraindicai in tra ta meniul
lor < .rupurtie fru< turale, uportive, eulioedu aionalr unt mult mat etic
tente t
I M u t lieni din ftiditi care n u au renunai pvrmatur la terapie difereau fi iar le
mult de etJaii fiemhri datorit experienei lor le viai Unul avea o afe ne <ie
pronhfuie, < ellalt cvuee anterior prutlente cu adu ia i Irafkul de dr*gun Ori*
urn. aceti clieni nu au diferit dr t rtlali bt moduri care d uitpie du e progresul
grupului (nelegere pajhologki. enibilitate intrrervituli l Coinunu are etk teni) fi
nu au devenit rik kalati deviani In grup

/ umnfn in yrup < tftrtdn expmmrnluU 1 caiulei bile date ma u> uhologi 1 e din
laboraloarele dr 1 rn etarr a grupului*w nr a)nti %i nelegem soarta de v lanului din
grupul de terapie Membru grupului incapabili ai pariu ipe ia aarctna grupului 1 are
mpiedic i progresul grupului citrr iiuirpluurea u n u m atent mai puin atrai de grup i
mai motivai ai nu mai fie mrmbft lt
Indivi Alt ale i4 nr contribuii nu reueai ai

34 kitunfa ht jfrvp Studierea clienilor cate renuni la terapie pentru ci tom!


iirvMn)i In grup aduce un bogat aport de mformau nrlrvantr pentru procenul rWs
aei I *mr nun inti. trebuie defuut cu atenie termenul Jtrumt
Aproape hnarr membru al grupului este drviant in sensul m caie iepe /uili o
extremi In cel puin o dimensiune de exemplu, cel mai tnr membru singurul
membru necstorit. cel mai bolnav, singurul asiatic singurul student, cel mai hun*,
cel mai tcut
In studiul meu. o treime dintre cei cart* au renunat prematur la terapie de viau
setnnifu ativ fai de restul grupului hi am cruciale irwni ntnmi *r fe j{rup i a* e.isti
deviere >i rr'ervunaunile sale erau cwtsiderafe motive pruna rr pentru ncheierea
prematuri a terapiei t. ompoitamentui chenpfer in grup vana de la cei care erau
tcui la cei care erau zgomotos care turme tulbu rau grupul, dar toi erau izolai >i
erau percepui de terapeui s de ceilali membri ca uu elimini progresul gnipuiui
rupul i terapeuii spuneau despre aceti membri vi pur p simplu nu re potnvmc. Intr-
adevr, deseori devianu spuneau asu despre treoi Sceae ti diaiin'tir este dificil de
tradus in tacton obiecta msuiaNb c aractonstvt
corespund lUmUulrU nalte dr mlrr ai iuite din grup au o rati mare a retragem
premature, i acraati tendini dr a renuna eate pronunat mai putrrruci printre
itulivi/11 are au un tuvel aci /ut al tunet de einr H

San ina in terapia de grup mie aceea de a te iniplk a in comuruc are pluti de en cu
< eiiaii membri ai grupului, dr a te de/viiui. dr a da un tvedbac k valid t de a examina
aspe< lele aac unac. Ukonhertle ale arntirneritrlot, unn portamenMii 111 i motivaiei 1
Vseori, iiulivi/11 care nu reun* in a> ca.U aar cini suni lipsii de gradul necesar de
aim psihologic, unt mai puin inin

i *n etanle .fe laborator fupra grupului impfs A v..lui .un Mu rwu U* kudati 1 ie
urmna/J cursuri .le terapie de grup au ovrwiiiere Obiectiv ui diastunil 1
i*erlkipenfik* eefcr te a mva* ileepre dinemu <4 e grup poni o * per leni Uimii
tir gnepun <reale In acaet xui rvnarere grupurile unt htne trie furate limitate bi
Ump t 1 nmpuae dai membri care dorn* i rJNpundi la <*heHtmfe deetlnate
udiilor In med limr ea ajuna la cerretirt aaupra puMte

___
gpectivi, mm puin curioi i mm dispui si recurgi ia maranuum35 dkfwv
prin r*re se mini pe r ini De wnwwa. pcM h n-tarmi in a accepta ruiu.
ie rlienl i conaac na con-spunzitnar* d cate necesari o anumii scium-
bare personali.
C > tAriir au rSUt ci indivizii cei mai satuiirui de a ini i cei mai in
clina i spre supraestima rea opiniei crkiriaia despre o nii tind si pcobtr mai
puin in urma experienei de grup * lin studiu a demonstrat ci e mai mare
probabilitatea ca membru grupului care nu valorizeazi nalt sau nu doresc
schimbin (personale s termine terapia prematur * Studii bazate pe cheauuna-
re <lrnunatrea/i A t* mai probabil ca membrii grupului care nu pot percepe
<orar! nruxiui In care sunt vizui de ceilali si rimnd membn periferia.*
Ce se in timpii cu indivizii care sunt incapabili si se implice n sarcina de ba
zi a grupului i sunt percepui de cifre ceilali t, 1a un anumit ruvd al omv
tiinei, ile ei nii, ca mpiedicnd grupul 7 Schachter a demonstrat ci. uuftial.
comunicarea cifre un drviant rate ndicati i apoi scade abrupt, pe tnisuri ae
grupul respinge membrul deviant *
Multe cercrtlri au demonstrat ci sadsfacia unui membru m raport cu pu-
pul Jrpindr de poziia a in reeaua de comunicare a grupului 5* a msura in
care este ronaiderat valoros de citre ceilali membn ai grupului. De asemenea, s-
a demonstrat ci abilitatea grupului de a influena un individ depinde pe de o parte
ir a tracii vita tea grupului pentru acel membru t. pe de ali parte. le gradul in
rare membrul comunici cu ceilali din grup 41
Statutul unui individ In grup
estronient de grup. nu hotirit de individ Statutul interior cb- minuea/i tarea de
bine personal A are impact negativ asupra experiene-, mu i nuia Ir a unei
jHTsuanr In grupurile sociale. 42 Aceasta estr o descoperire important A la are ne
vom ntoarce statutul inferior in grup dimunueazi starea ir bine pernuval. cu alte
cuvinte, este an ti terapeutic
I *r asenirnra. estr bine cunoacut din lucririle lui Sbenf i Asch**
deseori, un individ se va simi extrem ie inconfortabil im cauza unui de
drviant In grup i exiti dovezi ci Astfel de indivizi vor maxutesta ce In cr
mat muli anxietate t frai daci vor h incapabili i vorbeasc spre poziia lor I

m
leberman, Valoni i Miles au demonstrat ci membru viant In grup membn
considerai .in ilara grupului* de ceilali sau cart In mod evident, percep
greit normele grupului) nu au aproape fua 0 ir btnefnia In urma grupului i au o
probabilitate mai mare ir a suim . tine negative
Kr/umAnd, dmxzilt experimentale %ugereaz c montul iu grup m \* i u i ciUii membri
ar grupului, obin* mai pufmi mttstmiu im grup rrAicjar an ntialf. mir mai puin mloniat Jf
grup c mar pufw proMui si hmrtkirar sau i % influenat ir grup. nit mai prutufei ii /ir
ndtfmaf ir r*p i muJt mai nvhdtm ai N- ifinr prematur grupul

35 Selecia cUantfoi
Acrite rezultate experimentale coincid ru cvpenena mcenbnkir devumh din grupunlr de terapie \n.% cate le-am
studiat Dm impreaec* membn drviant.
unu nu * Irrmifiat prematur terapia un hrbat tir virat mijloci*, izolat, cu np/irAn rigidr Aemt brbat a
rt-uit A continue grupul datorit suportului masiv pe care l~.i prunii in terapia individual pe care o
desfura simultan To- ui, nu numai c a rmas izolat In grup, dar, dup opinia terapeuilor >i .1 ce-
lorlali rnrmbn. a imp^dicat progresul grupului. Ora ce *-a ntmplat In acri grup a fost uimitor dr
asemntor cu fenomenele din grupurile lui Schachter ijestrine mai Mai nti, a font rbelhiit o
energie 1 orvoderahiUl cu d ev Un
tul. n cel* din urm, grupul a renunai 91 deviantul a fost Intr-o man* msur e* lua din reeaua
comunit iinal I >ar grupul nu a putut uita niciodat de irviantul cazr ncetinea travaliul trrapeutv
Daci In gmp se desfoar rrva important despre care nu se poate vorbi, ntotdeauna va exista un grad
dr in hihiir comunicativi generalizat. Cu un membru nremannpat, grupul nu este nic lorlat cu adevrat
liber. Intr un anumit sens, nu sr poate rmy a mai repede dec t rrl mai lent membru al su.
Acum. s aplicm procesului de selecie aceste rr/ultalr ale cercetrilor i observaiilor clinice Clienii
care vor prelua un ml deviant In grupurile ie terapie nu sunt dificil de identificat In inlrrviurile preliminare
Negarea, lipsa accentului pus pe factorii intrapsihiri t in ter M-PU riali. litsa dorinei de a fi influenat de
interaciunea intrrenuirull l tendina lor de a >t atribui di sfora fa<t<rilr Hornaln i i mediului extern
vor fi evidente Intr un 11 ferviu condus cu atenie Unii dintre .< eti irulivt/i ie In eviden Ir virtu rea
unei deteriorri semnificativ ridicate In fun ionare Ailenra sunt orientai 1 tre terapia de grup de ctre
terax'uu lor individuali tarr sr simt des. u raai sau frustrai de lipsa progresului. Ocazional, amnarea
mirrii in te rapia de grup pentru a oferi mai mult timp unor clieni pemtrvi a U*nrti ia in urma
farmamterapiri 91 a consolida o anumit stabilitate poatr taie posibili ulterior terapia dr grup, dar in
conjuncie ru tratament individual, i nu in UM UI acestuia
Altfel, a* eh 1 hent nu uni Jlfu'iJ Jr iJmlifnal I fc*eon dinu irnii re***- pir supunnd c . dei anumii
clieni nu sr potrivesc ru n*xlul grupului, ei vor br nefic la dr suportul global al grupului i de oportunitatea
de 4 >1 mbunti fefiriii ile de .socializare n esperieii|a mea, ocrant ateptare nu a fiml irnplim f Rate
o recomandare nrferu it, din care nu pmtit r\Hi clientul, HKI grupul n cele din urm, grupul 0 va esrludc
p# deviarif I >r asemenea. terasun tind des* hm sau e as uns s rmunr la astfel dr t UsmJ. investindu
91 energiile te rapeutice in acei lieni arr le rspltesc efortul
Atitudinile rigide cuplate cu dorine de convertire pot propulsa rapid un individ intr-o poziie drviant
Un client cu ian* este toarte dificil de li* rat In grupurile de lung durat Kr individul care ntrebuineaz
arrss*% tivr fun damentalist religioase tn serviciul negm I feamn apr Aule aiastui 1 Jicni sunt
impenetrabil pentru presiunile unm grup obinuit, deoarece sunt susinute de norme ale unui alt grup
ancor gruparea religioas respectiv. A-i spune clientului c aph A anumite dogme
fundamentale cu o literali ta te nerealis

Ml te deoh ineficient, iar un asalt frontal asupra aonAor aprn doar V *.**.!

dizeazft
Rezumnd, te important ca terapeutul s tdmtjfior rerg casr pt.a ft devin deviani in grupul
pentru care sunt luai in consideran* CI ice tu drvm de uianft dtn cauza compyrtamentului mterpersonal fn
'dintele de emp nu dm cauza stilului lor de viaf sau istoriei personale demente Nu rxifJi ma un up de campo*
tomen t trecut prea demoni pentru ca grupul s nu I accepte dtn momentul tn oare ntr mele terapeutice de
grup au fost stabilite Am nfarf mdtvtzi implicau In pnrrrtuiir rxhtbitontsm. merst, voaiensm. cleptomanie,
mfantund. jaf p trafic de rofun acceptait de grupurt corecte. dtn clasa mijlocie

Probleme legate de intimitate. Civa clieni au renunat ia terapia de grup din cauza conflictelor
asociate Intimitii, manifestate sub variate forme fi) retragere schi/nul. (2) autodezvltuire nepotrivit
(autodezvhme promiscu sau groaza pervazivl de autodezvluire) i (?) cereri nereahste de intimitate
instantanee #

Civa clieni care fuseser diagnosticai cu tulburare sdiizoid de personalitate (n*ft> tnd
retragerea U*r social, rceala interpereanal. detaarea uv tmverua >i tendina spre preocupri
autiste) au experimentat difvruhati maycv re in a relaiona >i comunica tn grup Fiecare a nceput
grupul cu decizia de a rxpnma sentimentele i de a corecta tiparele anterioare ruradaptabve de reiai*
mare Nu au reuit s ndeplineasc acest scop i au fost cuprini de trustra- rr i anxietate care. la
rndul lor. au blocat In continuare eforturile lor dr vorbi Terapeuii au descris rolurile lor de grup ca
membru izolat*, tcut* penfmr* >i ascuns"
Muli dintre aceti membri de grup au terminat tratamentul pe depbn descurajai cu pnvire la
posibilitatea de a putea primi vreodat ajutor prm tera- pia tir grup Ocazional, la nceputul unui nou
grup. am vzut cum asrid de i lu-ni pr***sc grupul beneficiind mult de factori terapeutici ca
universalitate. idefititu are. altruism i dezvoltarea tehnicilor de socializate Totui dac rmn In grup,
In timp. membrii grupului devin nerbdtori la tcerea mrnv brului schizoid. se plictisesc s trag de el
fs joace .douzeci de btnbiri* aa oim se exprimau membrii unui gmp) i se ntorc mpotriva lui
Un alt client cu conflicte legate de intinutate a renunat la terapie dm motive diferite teama le
propria agresivitate mpotriva ceWUln membn ai gni puhu Iniial, el a cerut tratament din cauza
eonmentuhn c vrea s CKpinde- ie: M tem c ucid x* cineva cnd explodez... din cauza asta stau
toarte ii*partr dr oameni* la primele patru ntlniri a participat intelectual dar era nspimntat Ir
exprimarea cnMnW Ic ctre ceilali membri Cnd un menv
i Irgxruk vU* v*ir tai mu A pcrnAiui tatap* MT

>rr nmunt U tarapr dm AUta pnbfctnckx legata r intimtuta svp Irviant lin aura
BUniMItlIta \mvrtinnik akr paWnnrl Wx IW a tamul tulul legal V mtnautata nu
t-a kurt wsuwg
c rtiwul nrnmt nitului Wvunl va CM |tawn arr voi xwdv la MrTOMuita

ft SatactU cUanUc
u

bru 4 monopoliMrt in ntregime a ance* edinA ru un dincur* repetitiv, tangenial. a ttml fum* pe
monopolizator i pe rentul membrilor grupului pentru cumplr/eofa Iurm* | ermm ca acewl fapt 4 ar
ntmple i, fAr ruci un aver* lumienl. a in fteiaf abrupt terapia
Alt* < ln n(i au irAit o j"-'/*' permanent *ervaziv dr autodezvluire. care a ImpiMJtcat pariu
iparra in grup i. in crlr din urrnJ. a du la renunarea la Ir* rapir. Mii n-au <ug<i|rit In aufudezvluiri
promiMH*. premature i terminal* abrupt Unii client au fldit eludai colegi dr grup cereri de
intimitate imediata. prefabric a 14 . afttfel nct au creat pentru r nii un nl de grup nrviabil /-a
prima ntlnire. o membri rare a renunat prematur la Irraple a tulburai grupul an un land u i pe ceilali
ri ea brfete < ompulaiv i ae ndoiete A va putea menine ron/idrntiaJftafea
Clienii ru pmbkfnr grave In aria mfimit(ii rrpre/int o prDVUdl dnar biWI pentru terapeutul de
grup. att In piue nul dr rin ie, ct i In gr"ittnciarr* terapeutic A (te va fi tUm utat in capitolul 1 .1 ). In ana
e^le cA ac eti indivizi unt e*a* t ei pi-ntni i are o evprrimi de grup reuitA ar adu e rr* om penar de
MM bite Un atiidiu al grupurilor Ckpvrkn|iiir a deaccrierit < A indivizii i u o pmo (ioritiiilate inhibat I, i are
nuni ameninai le exprimarea emoiilor de cAtre rei- lalfi i care au dllk'ul 14)1 In triirea i exprimarea
propriilor rea* ii emoionale, invatf i ne schimbi mai mult dr al nlall ca rezultat al r*|*rrfmei le grup,
chiar d.K 4 et *r nirnf w*mnifu atrv nun inionforlabil in grup " l*rtn urmare, ai eti i lien). ale dnr istorii dr
viai suni aiac ten/atr de relaii m ier per m aia Ir ne gratific ante, unt gata ni profite mult In urma unei
eprtienr intime tn grup, nege* latA cu nuc c rs. ii ini. da A intorU lor inter |>er*onal 4 a font prea
drpnvatA. vor gini grupul mult prea amrmntAtor i vor renuna la terapie mult mai de^ moralizai Im ir
mairitr w
< lienii rare aurit ncetai de IrgAtun am lalr. dar unt stingherii de aptitudini lalr nracr, nuni
tu mc ai n** ud prrdispui la dlrtrr paihi 36
A. eti mdivi/i nuni fruntra)i l ntrenatt cnd ar afli uitr un
grup In iare nunti o explozie dr oportuniti de reiai mare pe care nu Ir pot aci raa j-entru fi nii w

Anffel. i lic-nu cu probleme in aria intuitiUii reprezint ui acelai tunp u indic .iie ape if ici i o
contraindic aic pentru terapia de grup Hi i tem trie, pro blama este um ai n identific t i ni i dftfctrniezj
ie cri care vor ti copleii in grup I ia A am putea uantifn a cu acuratee *< **^l pur* t < ntu dr iinc
aitinui lafe lreduia c omportarnentului de grup pumnul de la edinele preliminare de selecie repre/utfA
o nan mA omplrxi ie are n voi dr ne In detaliu In capitolul urmilor.
Indivizii cu patologie nan taic severi, lulburrt de caracter t o teama nedefinii de de/vAlutrea de sine
pot ii candidai nefavorabili |*entni trrapu de grup mler.K icaiaM Mur, daci antfel de indivi/j sunt nesatinfA
\ii de ttlu rile lor mlerpersnnale. exprimA o putrmtcA motivaie pentru nchinbur i rna oifesti i uno/ilate
lai de viaa lor intenoar, ei pot avea o an si mai mare de a benefic ia ie terapia de grup Inter ai iunea de
grup puatr determina In iazul
i 'tnr indivizi o uktate intens dr pierdere 4 vatfuncntuiUi O* - uu (onointei Ei unt nviai si stabileaftci Urgii un
cu ceilali. dar * tem si nu ic piard pe e nii tocmai In cot pnm ApirinU- interpersuruile ta* de vulnerabiliti, cum r
fi retragerea, devalorizare sau inbtuaMl p<X mpinge membnil grupului Intr-un rol deviant M Pe de Ui parte, clienii
mediu sau moderat v.hizni/i >i indivizii cti tulburare litanii a personalitii *unt dai exceleni pentru terapia de grup >1
rareori nu reuesc si ubmi benebcu in urma ei
() precauie suplimentari este necesari atunci cnd terapeutul caut* un membru de nlocuire pentru
un grup dea consolidat, care ixuuivscaz rapid. Adeseori xxate fi necesari combinarea terapiei
individuale cu cea de grup pentru a lansa aau a susine clienii vulnerabili in grup. Suportul sporit t
conine- rea oferii de terapeutul individual pot diminua sentimentul de risc ai clientului.M

Inima Je contagiunea emoional. Civa clieni care au renunat prematur la terapie au raportat ci ascultarea
problemelor celorlali membn ai grupului a arul o influeni negativi Un brbat a declarat c n timpul celor trei
sptmni pe trecute in grup fusese foarte tulburat de problerrclr celorlali, visase despre ei t In Im arv noapte
>i rrtriise in timpul zilei problemele luc. Ali dioii au relatai faptul ci fuM-seri zdruncinai de un anumit client
tulburat aflat in grup Toi tu- rsrri ingro/ji viznd aspecte ale celuilalt client in ei nii a se temuser c ar
pute deveni la fel de bolnavi ca i clientul grav tulburat sau ci expunerea continui U a. el membru ar putea
declana propria regresat- O ahi client am coast alegorie, care a plecat n grab cu treizeci de minute mai
devreme la pozna edin de grup i nu s-a ntors niciodat, desena o repulsie puternic tai de ceilali
membri ai grupului: ^Nu am putut tolera oamenii din grup in* strneau repulsie M a tulburat sl-i vd
ncercnd s-i ngrmdeasc problemele pe ui unu mei Nu voiam si aud dr problemele lor Nu simeam raci
ci sunpaur iai de ei i nu puteam suporta s-t privesc Erau toi uri, grai i neatractivi". Acraat client
avea o estone de via plin de tulburare in aa baiu aitor asii viu i de evitare a persoanelor bolnave Odat,
cnd mama lesmase a ^pit pmtr ea pentru a scpa. n kx s ncerce s o aiutv Ali ctmiCMSU au "cmar*
cat c persoanele din aceast categorie au o nclinaie pe lung durat dr a evita (taineiui bolnavi c daci
fuseser prezeni la un accident. se numraser pnrasr prunii care plecaser sau fuseser tentai s priveasc
in alt parte
Alltel de gni legate de contagiune au multe dinamici pasabile Muli clieni cu tulburare dr personalitate de
tip bowfaffan raporteaz asttei *ie tnci iar un fenomen comun in grupurile cu pacieni spitalizaii i dev*n
acest \apt e privit ca un semn al permeabilitii gramrtor eului i Oi o incapacitate dc a sr diferenia [ie ei nii
de ceilali oameni care conteaz dm mediul Ww
Iranul de contagiune emoional nu repnrnnt un odiou util pentru *c lecia MII fududUN duitr-un grup. in
afar de carul in care te extriMs dc 1
vizibil >i clar exprim<iM In procedura preliminar In general, wle dificil n prezici un *tl*l dr
compirtiimenl pornind de la interviurile preliminare Mai muit, learna de contagiunea emoional nu este

36liltfls oUtnllti
prin ea nsi un motiv aufi- cint pentru eec Terapeuii sensibili la aceast problem o pot aborda
eficient n prturaul terapeutic Uneori, clienii trebuie s ae desensibllizeze gradual ei nii am cunoactif
Indivizi mrr au prait prematur cteva grupuri, dar care iu perseverat pAnt rnd. n cele din urrn, au
fost capabili l rmn Intr-un grup In nici un ca/ aceste atitudini nu exclud clientul din grupul de terapie.
Terapeutul poate f i de ajutor, clarificnd pentru client eter fele paralizante ale atitudinii sale fa de
suferina celorlali Cum poate cineva -fi fac prieteni dac nu poate suporta s aud dificultile
celuilalt7 Oar disconfortul poate H conin uf, grupu poate oferi chiar formatul terapeutic ideal pentru un
astfel de client

Altf motmr In general, celelalte motive pentm rrtragrrea prematur din te rapt# irv apai'itatea de a
mpri terapeutul cu eilali membri, fomplW .iit determinate de dflttfurantt simu