Irvin D.

Yalom
Molyn Leszcz

Tratat de psihoterapie
de grup
Teorie i practic

Ediia a cincea

Traducm din limba mglA de

Simona Refchintov^chi cap. 5-17)
Analul Rehintovfcch (cap I. 2)

A
-T- O

i/vi
w
 Meramtnmd de aefJune 4ti

4. 'lorii toriprutfi' O intvftrae

Vulim ntmjmrutwr dir fmt,,bir terapeutul
puf* tul de vedete ui clientului. 99

diferente Inter fium tele de vedete ale cltentk* ju let um* filar. 124 We modUumUmre. 12*

5. r?niputul
Sfltdni elementare ,. ____ . .. m

t remera p meninerea grupului, 1 M Ometrwm ryJluni Je grup. f.l Caen mruMeutJ Interul mrmete' lid 1 temple de norme terapeut,, r de grup 141

ti. Termpeului

lurrul In lifli rum

infinita, pemmmlut. 15*

I malrutreu rnupra pen mui mi tun Je putem fr*rv/* mu terapeutului In wi i m um l*J ehmi i ale artmru lu tc* p arum I4 Tehnici de WnraJare a pnueiulu. 172 Af
utarea ritentk * perm o amentare ftre perne* 0*

A/aturra < tenedor

Cementar,ul Je penen a vedere Je onaamHu IeuertuJ 1$9 UttUmeeet trecutului 199

Comentariul Je penen ai grupului < fmtrej Oi

7. r*rtpuhtli
fnwifw f trannpsren\

I
hr
mri
vn*
rlm
wtr
mbr
,u
rxp
rrif
n(
VJ
B
In memoria mamei meit i a tatdui meu.
RUTH YA! OM t BENJAMIN YALOM

In memona mamei mele i a tatlui mem

CLARA LESZCZ i SAUL LESZCZ
 Prefa la ediia a cincea

IJ fNili cnrci edihr i .Tratatului dr peahulrrapae de grup' 0 avut MMM dr

4-1 4vw colaboratur pe Mulyfi I amant Dr laooa, pe carr -an nti mf pnroa tari In
1990. cnd, timp ikuniiv mi-< ioat culc| ia Siardufd Inu- vmiry, Iul p ntr unul
dintre rn taie au adus <. uc tnbuu manrr ia uarrtna- rra fi inwai* di/uci In
Urrana dr grup In ultim* doapirimt au. in codrui ( fiim dr ISduatnr a lnivmitu
dn loranto. unde c*tr proteaor aauciat

din kananiui clmic, ct fi dm intru*, au luat rsudui da lai Am lin

ral unprvuni cu tirguini, tru ca arvaati ediia al ha o intrgraie uf
ukemi att a nai *ctu Oua/ daci. pa parcursul traiului. am ta
jjrrmjunu nti nguiar. In spatrir lua .eu' ar afi

Ubucatnr .nca*.

In ani nuui ediie. unm nnaatri a kal dr a incorpora ncair wonbln dm anamu p dr a
abandona mrtudrar i Rtelr drmili Dor am avut o di
Irm daci unrr dmtnr ai raia athtmhn p nuucn nu n pwili. dr t*pt pntv

polr. mi tatona acnmaaa mpotriva ntimdur cfccnpior? > daca ../detenta' nu

car drat un ndiruan pentru tLuaftma ciwnikx dm iaanir bucale, olt mai
repede pendul T > daci tna aceti diveri iactun aa pertn fctfoaz. ir topi
pr ivrapaus a edenr cfeenfikx mai putm dect ar h capabe td Ir <noe'

mai lumpWcr. pentru c avem o dubii wnnl ti pnrmvnm metod alualr p ei

porni tuta terapeuii In h*rmarr pantm locul vunfrmporan dr munci 91 dr
aartnmra. ti prezerv im trhiucdr p cunoficro cutnulatr In domeniul nuatru,
cinai daci ttnmi terapeui nu vor avea uportuvuta unaiue dr a Ir apina
Dr cnd a luat intmduai pentru pruna oar In ana 194D toropi* dr grup a
Imul pnntro amr dr auliikin pentru a tact tai aumhlnk pra*tu*ti rlmi ce Kr
minri ce au aprut nu Mndroamr ihrtkv ( adie terapeut** 9 ahorctr. leoreiK*.
cunmpuiuihe. au apirut p vituotr ak terapiei dr grup Multiplu.
 uformelor Hrtli* #*#tr /iMf de evident aatzf. Irvl rr mai nnuh wtn A
vr b*fH de .terapii de grup dect drapf* ktfepir de grup" Oupun pentru tul-
burri de panic. gnj|*un pentru depmti rrtatirv uu rute, gnjpun pafltTU prr
venire recderilor +pr+niim, grupuri pmtru tulburri de comportament
dlmenUf, grupuri medicale de *11 port pentru bolnavii de ratver. IIIV/SII >A,
artrit nrumaflrj, rlemr multipl. timJmmul colonului mtabtl, rbezJUle, In* lanrf
miocardic, paraplegie. orbtre diabetic, dmfunru renale, transplant de m duv
(Moart. f'arhnmn. grupuri pmtru brbai >1 femei rfinw ntop are unt
prediapufl genetu la anat, grupuri pentru vktimrir abu/unlor raualr, grupuri
pentru htrnii mnr/m fii perrtm tn cate li Ingripar, pentru < fienn ru tul
burate obneaiv < ompulaiv, ru prim eptand de mctu/Jitrmw. pentru arhtznfr*
nur craniri. pentru adulfi* ru prini alcoolici, tmtru prinii copii** abuzai
enial. pentru brbapi violeni. pentru rei rare ar automutileaz, pentru dtvor ap.
pentru ndoliai, jrntni familii diabirw ionale, peritm cupluri raJlnntr triate
areotea, fi multe altele, unt forme ale terapiei *je grup
( adrul rlmi al terapiei de grup rate iie asemene*. rftvera un grup are e
nodKH rapid, cu pa irnp paibritirt, a. up eu cytmirl, dirifr-o r. ie de p.tal,
onfthhji* o terapie de grup. la fel fi ir *a/ul grupurilor pentru abu/atortt se IIMII
din penitenciar pmtru femeile rr/wlmtr ale Upaturllrc pmtru ktl mele violenei
ilianeit e fi In cazul gmpurika ru tlurat rein izat. k tui te din indivizi ru o
furw inoare relativ burv. nevrotic 1 MU ru tulburri le pe rar maltrata, rare a
ntlnea in rahtnrlul partw olar al unul paihc*tera|eut. ct>nfnrm unui program Nn*
tabilit.
O* aarmenea. abordrile tehnice aunt dea umpnito# le dilrflte rogrn I iv
romporta mental, pathoeclua a f tona li, mtmfprt* wt geatalrut u-r hv
tnrpremv, paibanalitu , dinam, infera fional. pndi brn loalr ar tea fi
multe altele unt utilizate In radrul terapiei le grup

Toat ai eaat familia da terapii de grup aatr nghiii fi mai mul la rndul ai, da
prezena nulelor ndeprtate ale terapiilor de grup are tnri tn cen grupurile da formare
evprrimtal (MU grupuri da pn ral. ptn MI fi nume manele grupuri dr autuaiitorare (au la
aufaat mutual) pmrufn A k 1* u An nimi fi toata ralelalte grupuri da mruparare In
dotafuv/er# fug. Adult Sum vom of Im eat. Sa Ad dicta Amrnyrtum. Patent nl Muntered 1
hildrrri. OvereaterH AncTnymou fi Kn nvary. Irw f V f i . formal a rata g r u p u r i nu unt
grupuri da terapia, ala unt foarte dea trntprutkt p ar a f l la limita difuz din tr* ier volta re
pervmal. ipirt. adu* afle ft terapia ( v e z i capitolul Ift pentru o pre/entare .letaliat a a* ratei
teme) Trebuia luat In runatdrrarv fl era mai t nr dintre ale, ewuherarrf im ontrrlabil ft
ifnpmla tlbtl grupurile tla uporv pe internet otente intr un cun ubeu le immr
 l afum i atffl 4 anii o unguri arte ara r refere la fcifz acrvie terapii de
grup7 Strategia pe rate tm alea o arum trei/* 1 ft c inii de ani. cnd am u rla pn ma
ediie a anrotei cri. mi e paie ?m* polffreft Primul pas r*nr I am fcut a fnat
acela de a aepara faada * de .mei tn fiei are dintre terapiile dr grup
Faada r-e* mmtttuiti dm ommnr, Uehmo. limbai perihr y au wpe-
nftri a frolki tdeotogkcr; miezul ^te oanetfevrt dm acele aap^*u* le
eapenenei intrimeri pmmiilui terapeutic adic measmimmde wrtioir te
rittmMn!
Daci nu luai In (onadmir faada" p inei cont doar de mecanueneit <ru-
renlr pnn *are are loc rhifnbtm In cliem. vei descoperi ci mecanismele
schimbm unt limitate ca numir fi derjaebrt dr similare Ir dtlerrt* grupur.
Grupurile de terapie cu copuri wm ilare. care par a e diferenia mult alb
turma otrriuarl. e pot baza pe acrieai nwananr ale adumbrtt
n primele doui ediii ale cfcrii de fa. cupon* de apintul pozitive case
bvnnfuri paihoferapitle aflate In dezvoltate, am denumit .faeton curativi'
arvatr mrrnnmr ale rhimhm Ponderat i educat de arai cate au trecut stni
anim ci rodul paihntrrapiet nu cale itdaoama o iluzie, cu wgurant*. m do-
meniul rmatru . d rhimhaiea au creterea In ocetaeceii. rctednd dictatul
realttiu. arum mi refer la mecaruamrle rhicribAru ca fund Jacton lerap-
utici". i mi factori curattvt*
Factorii terapeutici conatituie prmnptu! organizata* central al aceutc.
crti ncep cu o prezentare deUhati a unsprezece faeton terapeutici, dupi
case de- rrtu o abordare paiholerapeutici bazat pe ei
I >ar rare tipuri de grupun d intre In discut' Arealul terapiilor de grup
eair acum ail dr vaat. Incit Sr impoaM ca o lucrase *i aduci In diacutse he-
are tip da grop Atunci rum *e poate proceda In amani carte am ale si uni
rentnrz prezentarea pe un prototip al terapiei de grup p apoi si ofer un aut ir
pnnnpti cmtt i i pernei fi psahoierwpmhtlm vi madthcr arest miri hmiaaruia/ ir
pip mJmpinJu / oncim ufuef ti dmaer nalr
St* lrtul prototipic rate grupul de psihoterapie mtensavi eterogen aknut dm
pacieni nr*pitahz*i. cu o durai dr cd pum ritm a Wmi avnd cnpun amhiioaar
dr Inii furare a simptomului p schimbate a pemtalsttu Dr or ne mnr mtrim pe a
rsti tormi pontici dr terapie dr grup cnd scena ramem porani a psthotrrapiri.
cunduai de faeton econoamei. ar dominai dr un ah tip dr grup omogen,
grupmental asupra Msnpaomuftaa. cu mtteun eope- nnadi mai mirii dr timp
i cu obiectvr mai limitate11

Kiapunaul eetr ci terapii Ir dr grup dr lungi durat au fcwt piezcrvtr timp

dr multe dnmu i au acumulat un vaat voKim dr cunotmie att dm cwti nlr
empirice, cit dftn (btervaple itenscr profunde Mai devreme am menti*v nat
ci terapeuii o ei tem porani nu au hvottu iptriumti dpkT dr ap dea-
fiura cel mai btnr activitate* iwd ci grupul pntenbp pc casr-l imneir ci In
atraii i arte mie cadrul In vase terapeuii pot orrt lonbkv kn un banrti nu
nwnim bte o tocmi ambtinasi. nran i dr tmre. .Pir cm muh *Uh dr la
trraprut.it p dr la client Strategiile p trhroolc tevaprutav nncr*an pentru a
oeidui un astfel dr grup unt rn.jhstn.rnte p complruc* t>icuin < minai r ir
rwprulti fa k p ifetey .na al te mniiteur gretru a urmi
sifuo
 fttkm fmtprafacr pnibrr. a em ite piziha ir a irncpr o ttmip* dr jr*m .m tm (I
fk imii prelm arte rtp ir populatar cfcmoi Jm /mor .pin. fVuhol*rafXHi|
o/U in formare r trebui %A apirv h hr bvaprufi rmtivi p phm dr o npreuu
nr. cu pfUtunm um rphiali!, nu lu * rHoti m vW ingtrrtA p m.*) mit
Intuitiv, cr difi *wteniul dr UnAtatr viel u-rapia dr grup Ci mtJiLilitrtr dr tra
faritttnf viitorului. Irraprupj dr grup trebtr A hr cAt r p*tr dr hww prv-gA
tip pMitiu 4fK>d upurturuhtr
InfrucAf marea imumUtr i < maurilor nln cAri unt linr mi. mtul re mimfiM
dr 4 ve u relnruip cltnui urmlkiti < red p U, preu itireum. Ct unf rr.ih v *A
rmrti in ciitrt [rrninrH ni Iurna* i mHirii ( Jaarr Ari tara pri//r/ *1/ */ anya/ufi
prrmms/ ht Ir o mtrvitmlr Jr ttntimn. n tnhuw 4 iw i*m W ?uaiurur cenrhUilr
<tk>rlalt Prm urmare. ttrlM ar btunu din pian pv rmniri
pmlmltijjit, hnn p %tm iit rrlwnlv
In timpul asrtrrli primal* reliu Ir Arii dr faA. AutAnd prm
r*#tu#ilr h blUrtr ii. drramn mA u/prmdami rmhnnd Urlr
paahirinuv luri mhi CAf dr nrhni4nti/r rCr A nrmiUm ci <ri erre
au drdr rt urw intreprmdrri ^
um hidroterapia. repaunul Ir prl. Inhitinnu ru paul mautm* vru ni ugu rrnpi <
Imn iru integri, drvtitrp p tnteligm|i' A Jap lunir pwlr w .Ir ipre pnmrlr
gcmrrrpi dr Irrr^wup erre pirdru prvdru Hr#>rrir. inMnrUrr. purga fi ru
trepanad* ( Ar fi Ir UH unt I Ari dr btftr ruar. pfimt**md ba rrtr Ir Ivi ir
rur/drun* mat. iar m uitatei rafmrtre um la tei dr impru.rren tr rr i
re/uihatete prr tu irnilor intvmfaariu
fnlrrbur* dr r rltr liinmui ir rrtrrvt|ri AnAtAfu u IAMI Ut dr tmdl In urnii
frrtrmrnful hd! ui <Wil >r prlhr r KMpvm* fimlru A u apt* al petru i* ilr mrtmiri
fiintif* Mr4 U/4 rlguroaaA dr < rortare. frihiirf|ru(ii Ir a t/4. hlf dr mtu/irfh
u privire Ir Irvpuir uranhr, aurit In tml irag unu Irri li<in>trr<af ruflli r un
lubAimifllJi dr aJU*ia(A A Ui timp Al nu Irr Um rig on prim ipiilr dr br /A p re/ul Irlrir
terap<m Arnriuul nuri fu rAadir ir hunul pire I nuriri p *pru ubn Ire Ah are I An
revu imhv, art Ir iir un tMBt pMilil. ahnrdArite prexmfrtr In cmalA ka fre
uni Uure pr om ut ri guma*. rrlrvnl*. p nr atragr atenia uupre ruiur dr tiflUiv
und ri noarea tuluiir prre dnurhif dr pmtmAtuare p nrerw* Amumk /.mr (.ir
ritiplu, pregtirea prnm< trrrpir dr grup ru nurtivr* prrdru rreunfairj prematur*
I frrrptrj ru h ni tuduitr m Urg pi imprimi, m timp cr hr rrta (dr rermpiu prrlrbi
rarer ru cnfitrrtrmrrruii ru bref dort reml UmUh dr iw rtrre in mod ft rere . rrrrrU
dwtribufir r re s ntirbr am eUfta r retU - IA In Iwl im renn puf rvrr impmu A
i.uimir . rpihiir pun reinal prer nuire pr orn rtrre. in limp rr ireir pot pArer liputr dr
rtg.irre coirgih* m^rri rrenCrt pre m rtrre
Si nu trpUiTi ir Ir i rnrWrer in pmhutrfApir nui mul dre Al nr punr b*n JremptfinV din
ijuiwniul pih.trr4pu*i vur dmr U O m tumbnr mr grei rrpulA A prre lu M trrrprtih rProbabil
cA nu. T cr1 .Kr/trlmlr" Mr dorr unul dintre iiHitiv SUtrnreir cum pirn# dr Irrrpir. cu reirm|
i erre ru If avarei mufti am in bwmrre p ugmi ir p . are r agafi m tax ApAAnrrr dr Irr dtire
r vor rhtmbfi Irnt. klarer in lr|a unor cluvrn uiretmtreU* Mai mull,terapeuii din pnma limr a
ounhwU cu dienp *fUp in ulerinU *. evtoent. mi pot ftrpia cercetini* ytntiiur Amintii vi *J < dlrti Pu
(uniruiri/i hmlittrei (.iwtAni Atunci ckid inului de UniUtr e dictat o eciumfcar* ournA a unouni citie ttrapii
de :iuti du/ati. mentale upri u/nptocxMiiui. m Ute- retur* de
I ptrl ripotrte k multor pfuwdr de itfuUie A durei, aufed
finanate In Acrkft timp. Minek landunkv de trfApiik pe lungi
durei eu tocat, in oude pukmmiku < umeiu> - usuc pnv tar ie
unp>rii(e (kuerbtll e *m<r cemUn In timp, n ti temlmti ti ee
inverurze >i ci MP ve mviitii ptet in lumrA rreiJ e precum,
cumpirtindu-er
itudiile eeupre re/ui te trio paihulrfeptn de ecurti dur Ai ce uulueu grupuri de contnil eireturu Un elt lucru
ctif tnetouar epre deutetn/e de fiinele !/ere. multe etprclr ah
hui . uenhiu eree Puhnterepu Ur 1 arii. pa
tem pot. n ehr din urmi. %A dre lormi cunturuniur ieri eie
pructam tiiruree uineni din canlrul terapiei ve ti
ntotdeauna o repere-nU p utoecUvA. rwv uan&JtrabtJJ
Umil dintre c ele mei impurtente puetulelr el Le te ie bau cftru de 1 ci inter ei
iunee imrrpenwtfvtiA din atn-
grup efk tenii Terapia de grup tu adrviret puternici, mi (tai. u4rd o seni in cmr rtlenii put ei mtrreciuncie
bber unu cu Alii, aput ii apati hi tdenfttfacr tu in mirrarsuniklur H *n ceie din urmi. ir tiperr nredeptr.r
Credem ti aurie ptfl tulmtv pe iile pnmtpu. * um ii ti

lapwi 1 manr .1 intre * mie Nemr de enjHr de grup

* tenii tn ifcmprirve . m*tm .ti/iru |>ruce*aiui
A* 4 I trrt-uw MjbUmel enr u overe rcie
*rU
ti (iu\m.9 iJe/vciterm aetrtnuAui de aMfcmU a
uimi. U o utllixem apunti e grupunk* de durele
mluar M tuutrfkira chettuirUki
niele *4 Ier greyrekt de i hoiei ci erunute
urmttn ide tuhe -itiporterm*nieir . entrate
eeupre umptomoiui hura e rele el>cdin vin urna
nu o enc de p*i wa\pAttfcUi cu iiW elt tente
utnlmr* un utucitove npbnk > mru
utoectivekjf U uuerv ek
imvouc xjtxpiMi*
o nepie meii atruitufili. rapcUUli umlunni. pe bul de wmuul. ou yn p- tacul tuii pentru (mere rUmi
Uar nu In cu choeni venUtuii
 In ivaU lucrare daeuUia ici piuhiuim. rut ture pa nona a tu pe inter AC iuite M luee
u d t i 4\ev U Ktwnhkn d e tuidp p uuvrjxwut^ rude. MotruhcAlive Comoifninu fir
mUtrmftumr mu rmjtynu tcrn/m Jt mi

II
 terapeui ip#hili I a %t*pAn**mc uni cu rnuli mai hm* -chipai ti
practice arte / irrtt d* terapie de grup. chiar daci modelul grupului nu
rvidenia/J MU nu rmunna+fr rolul cmtrml al interaciunii
Iniial, nu eram dornic <U-mt asum urrtru ccjnaidrrabfIA de a revizui arat-
td lucrare bundansrntelr le >rrtw** l te>rdmB irhiw-4 a terapii de grup
de- rftee in ediia a patra unt In nntirniarr valabile i utile Dar. mai devreme
mu mai trziu, o carte djnir un doneniu aflat In cie/voltar rate nrttti imhA Ir
Anini, iar uifima ediie p terci uar ceva din actualitatea a. Nu coninea numai
ai uzii demodate MU anarronire, dar fi domeniul ar fumKaae Sutrmui de %A nA
ta te a-a atabiliza* in prezent, UbM IV I Manual de tiagrentirA t tatiatk A a
njlburltnlor mintale) a au/eril o revizuire a testului (IISM fV TR) i literatura de
penalitate din ulhmul deceniu trebuia invvetigati i aaimilal In lucrare fnplua,
mu tiniri fie grupuri au aptlrtJt, iar altele au duf4rul ( rupirllr de terapie de
tnirti durai cognitiv comportamentale, ptehoectuc alunale i rele dratmefr
unor probleme inlhrr aunt din ce In re mal ivervmte. aatfrl InrAt, In aceaaCi
fwr/utrt, ie tot perrurruJ cirH am fitul ua efort wcial pentru a in umarne
problemele parte tilare, apect/kr ankir grupuri
Primele patru capitole ale aratei lucrri prezini umprine fa ton ftrra
peiifta-i. f apitiWui I ae < lipi de insa ularea iersntri universalitate. iliatrtho
mm mtMrmeitur, altrmamuJ. re aHtuUiva con* tivi a grupului famikaJ primar,
tlezvo(tare* trhnallor de MM usli/ar* i nanNrtarrentul imitativ C apilolrte 2 i 1
prezint factorii mai tnmpie ii fi putemkl ai InvAAm mlrrerueiair l ct> ezmnn
Mulul In rare ibirdim aerate dnul raptolr a influenat de |*n> grenelr cent din
nelegerea te mei tn lerp* fauna 1* fi a alianei terapeutice care pot crete
eficienta terarutului
( aptloJul 4 prezini catharaiaijl i teturu e*ateniali i *foi burau I o Un te zi.
admAndutr importanei * i impara ti ve * mlertlepen*W<nri tutun e rrlnr
imapre/are Ui fon terapeutu i
l Irmitoanrle dnui < a pilote pun fen diarupr activitatea tnaprulului Cjptite Iu)
5 prezint an mite terapeutului de grup mai alea ele rrU*%antr vntru modelarea
idfuru grupului terapeutic i canalizarea intorras iunii grupului toi beneficiul
terapiei ( spththJ h deerte m*atul In care. irupal. terapeutul trvbute ai activeze
experiena toi amp a um lariw A ai determin* gruptil ai pUeifrz* toi propna
experien I fi. apoi. ai clm nlr/e armnifuaia raarrtrnm In ani ft a nirn in a< *a*M
ediie rm iu* em as i entul pua pe ammulr im alele iai* ae b/ea ii pe elucidarea
dllwnM tis u gruptiluM a ntreg (de *rmplu abordarea lavia iKk) mialele <
are. tir afum 1. a au dovedit a fi rnrfk tente tot prutevuJ ftrr aptei
> parte din materialul omis f are ar putea d i interneze Iris A pe urut cititori vw
rAmine dtapombtl Ia www yalom cten )
n timp re capitolele '< i A sr orupA de ceea cr terapeutul trebuie al /b4. rel drtl
7 lea capitol a* adreseaz modului in care trrerutul trebuie J fie Se explic rolul
terapeutului fi modul In care terapeutul ar folosete de ine. fcwsli/rufo-se nipri a
doui aspecte tuns ia menta le transferul fi tranaparen
U In rtJiiiU* ntpriom m-son n# ronatrn U UH urir/
nprutuiul Mulp urtipnii vrmu Mit df mMumap dr mu* grumcui* dr In l
Ini rr, Incit, prea fffrvtfH t prM exteotiv. tibemi rnele* Tunpunk- VU
schimbat; tore mai conserv Moare au ptetoat cunducou fi acum ne tm
mratrlnf ai desruraim brrapeut ai practic pnss detenav Mukp Mo- peui
cimtemporan*. uncninup de Iraikarei kepk>r pr4amali aW dom muhn
<nr/uitat al mesponeshihtiH fi cmduttn ptv a unor terapeui, cupla* cu o
industrie de malpraxaa. nesocotii p lac urnit, MI devenit pn precaut;
impmnfult Astfel. acordim o mar itmp utekziru pfopnutoi ut* ai Msrs-
prutului In prhKOTpr
iJe la c aptoiul H p pini U capitolul 14 cmr prezentai o perspectivi arcww>
Ingici a grupului dr arrapar p unt ubfcnsMr fcmnene p tehiua dr grup re-
levant pmtni iterare stadiu Capitolele 9 p 9 desper selecia ckenikf i com-
ponena grupului includ no date W cenetink* cu pnvtnr la hrrvern*. renuni r tir
premature la grup p re culta trie terapiei dr grup Capitolul 10 drame rralitiiir
practice ale inccprnt grupului. cupnndr o mi seciune de- apre terapia de grup
dr scuri durai p prezini multe cercrlin nes asupra prrginrti clientului pentru
terapia de grup Anesa ccagn un document cate peate h dambuit noikir membri
pentru a auta pntonsi lor pentru actn astea dm grupul de terapie
Capitolul 11 e ainwul slarlttlor uialr alr pupului dr terapie p metode un nou
material despre renunirile premature la terapie Captloiul 12 ar urupi de
lemanenrlr ntlnite kn taza maturi a travaliului dm terapia de crup subgrupa***,
uniIM tul. autodrzviluuea p incKants le rapan
l apt tulul I V despre membru prubirmattn dm terapia dr grup. adaugi ar nou
material ce rrilrv ti progresa Ir dm teuna mtcrpetsiwtali. Suni prezenta run
mbuulr imrrsubspctivgAu. tronrt ataamentului p puboknpei sandul Ca- pitoJuJ
14 (irtaii tehnici pnuluiir ale terapeutului. nduzind terapie rm comiteni
individuali p de grup tatii cocnbeud. cil fi conjugali}. afenpa. Intltmrr lili Udrr.
vsdv. intyegwtranM video p intrgrama Sfapo de grup cu programele In duuprmr
pap.
i a pi toiul \\ despre grupuri speciali!ale de terapse pune prubtem* grupu-
rtlue cate au apArut pentru a lucra cu Mndmame sau tatuaii cUntce pontice
Atest capitol prr/inti pfirwtpulr de importani vntaci. untara pentru a mt> dilua
tehnica ti adiionali a terapiei dr grup ut stupul ptvaeciru unui grup car* si utidai .
cnneW anumii tiuta sau populaii *tow apecriw* p de attr adaptarea terapiei
.ogrutiv lompoctammtak p a ircyei intcrpurannake U grupuri. Aceste principii
sunt ilustrate pnn discutarea in profanan a blentele grupuri, cum ar h grupul
pentru pacieni psduatnci a* or* spitmluatv fl grupuri (litru pacieni o> bob
utev uu o ilustran' drtabati a urna gmp ruliu pacieni boinasi de cancer) IV
asemenea, capdul IS aduor lt\ dpcu ar grupurile de autoa|utiare i ce mai tmm
membn ai tamihe* iwapiei dt grup grupunle de supuct de pe internet
CapiMtil 16, drupa* rupii dr mtf Imrr pra/inii <ra nui mar pmwncarr
CMtad twvizuin I grupul dr NUirurr a diap4rut <iin ruPura rrann
pairan, im luat in t'tiniudrrarv umitora-a murgului rapilail ( u mato acato
' 4pva Im lori au adu* argummto mpotriva unri iiimoriiUnun prrftuiuir un
portan 1 ridului im al tir mifraMs grupuri!**r dr ntlniri- ii dr/voiurtn tot.
ittJogi.*i Uf*rtdrn pi iilill/ra-i grupurilor tir irttoirilrr ii urwiw uto pt t a
 grupuri tir pita ea. grupuri I dr 1 h tinutg ' MU grupuri rp-r u-rii! dr
< mu
rri in turmarra trt pnN itorapui dr grup A l> ut un cumpromi, rrdu*Aml
ottaidrr NI arapi toiul p m pun 1 diapozitiv tnrrrgul rapttnl din rdito pa
ir* Ir www yrJum ian pentru utili iru intorecap <lr Muu pi rvtdufto ngi Im
grupurdtx di- inUlnirr
< apltulul 17, itouprr U ir marra toraragjiir dr grup HW lauto rar I- din Ir
prut raului dr miparvirare i ar u* up dr pro. curie dr grup In turna uiumul d
ut purul J
In timpul rrlnr tairu ani tir prrgHtinr a anin nlipi rrvi/uito au Ini un piu I ai
In tu nrrra mat runun. fiu* s. hrprahaitrr ( urr . ata pa-to rtvi ta un vi iliuvi <lr
umpantorr a arului tout tiunru ar dual Ap Mr mo un grup dr Nrrapto ai
iluatmui milito ifiattt pnru iptilr prtc caula dr grup a* air IrOrutU terapeutului
oto rito in m raii Iau raia Uauau, In . tova Iau un du> arwU a c ltu ra aulipr
trurut <ttil*ul U numito pagina .Im Tkr Sa Nipruttowrr t urr. a am i*ltfi
porfrrti/Arl Pirrare air totinaa ik* totaprutuiui
V/ ilinn.-la- ratrmv upraajimrr*uaato hn.1 a gravitoir In pa/ul raPurlW .u Iu.
rari dr rvtonna* Kmtru a rvita a. magi coarto an. n.llit tondan*r da a lungi
acraatd lua rara A.Uug,/ea unm mari aant.ii|i dr matotial nuaitr to> cm lin (a<
an HM aiumraciuA dr a Uto din ura punir a<. itairlr nai tuM (MU piriircm Pimwi ru
drgrtolr patato dr angrlr tnultir paaapr mloaua ir ( IVnlru a trapla Murm|a Ira
turn. am imrnmji apntopr Urato drtaiuir i CTltta tir mniNtrlor >h- itnrut In fuitolr
<to cutm4 au in morto .to lavtl to di
pi Npvt/uim Mrraftiaii aaupra torapmidr grupdui ..in*.,, o> * oua Km a.
haturilvf
 Multo I apt lilla- Itmtm H> II*) tir raot rrtrriup- , tlr,a |,M ll#t dw> Iu. iatr am murrai un
rmn (li prntru a trula i(*tui t*. pmtru aiu- ton pi ito.*-w.p > aa ra aur apa*. ilu J)
ruwti a lato au I4WTV|II i uuguanto A. natlJ h-U Ja ir> - f w* i m Dtnundtilr p refer
mpa hiM* \ *o/u a al fia alj pa ^ UM Mulumiri

(lvtn t alt mi)

Suni r-imuaruir Utwvm*t|u Stanlond pentru '.* cm.
fa. iliUfikn <W ciorumrrn-M- H prraonalui iu adnuniuti fnj a rt-
ah/a ar irtl lucra. Extraordinarului menM, )m*nr fii haat
nainta d*> pubiiufn aotn diii t. wJtr mi intrulu* bi inapta tir
Rfup fi mi a uirnt un 1H ib fi Jnlaift Ali civa m au apnjirut
In iftbi rw
Va .* bi fiai|a Ipnyraowis In dmapfwrcT pa*>. Morte* nw
p* mamn). KutbrUm )cualacwi. (eHenrmulr asupra I * al
Sjnrcl fjrupuinW nwiiaalr) fi Au) mau. Btm YaJoi a rapcteil

iMnlyn LMICI)

Sunt munalh \^parlamentului iW ISahiatnr al hi |

titru uamanM aoratui pwaact fnntnr roirjcu Jn Ut
vartanlaW mitul air aira*i liu fi au ianbtat ca m bi
nrnlawWl |od Sudawo*. tbm VUaarbnlu Damty Mwc
<41 tfeate.* bi Mur'!*- ilorluot bi mniinn Paul Wead
lan Via Lat ft li I Hunter. Lu iLniptuva fi-a asumai
arc .ar a bitului, cu orftomt* tnuttnl fi tnanr mfriegf
Nuah laaui. cupui m fi Bony laaar, a nw. au cu tfsfn fi
Im ura
 1. Factorii terapeutici

Imput . Ir ymp apitsi dtenfll? Intr *lrvir. (> I* r Mul- . .-r.rfifi <><>vfVjHian.
Mupra nr/uJtatrW It-rapim drmunaftwaxJ firi m hivttr ,1 Urrmptm cir grup r>tr a ii irmrt da
paOn.lrt.ipir cu rfi. imli Inaitl. p rlr >rl fnipn ryaU cu puhn'rrapta individualii In
rapaidteteO cir a ufrri Iaurt k II rmnifk illrr1
Cum |uM dirnii rrrapia dr grup Poalr >4 rVr o fntrrharr naiv* ln*4. dori n
putrm rAapuiulr i u un nuaiM grad dr pa* Uw p igurani. alun. t vom avaa la
hqpuTtflr un principiu da organtrarr contrai, ru apibm.l Arma mar* pulra
aborda <rlr mai rnrttraWNMte >i aupArltnarr pn Admir dm pad4teaptr l Mal I
idmttfli a Ir, oapn irlr . nu i .Ir ,ilr pu. .-nilul ,1. M tumliair vor IMMI.I.,. II h/J
ratmrtalA In arin fan-a fa. lu ilor fl ifralry.iilur drMuwlr moU-lirti r.a- rirntri dr pup
d* rjtrr irrapr.it Uri Ir itdb muMrr ctrrtrl* cu dilr np I ilmfl p in cad ir dlfmte
Propun Ipotera cA rbimltarwa In Irrapir ntr un prun dr i > n(drm*t*f r
armrmi, cw apuirr din mlrrai puni Ir . laupla atr a Ir raporump-i. a umonr bwi*
m4 rw rrlrri In tiOBMmiate |*rln ilmuinifra ir Io. uri Inipnnk i I >.<U u..
avaniai t rimidrrabil In abordam* i cmplriultii prin umplu a irmanmuiui h lai prin
piWWtel* CMBponmlr rlrmmlarr ( I.irt|iuiuiti ni Irnrpr pru. dr *rnrrra p dio.ufarra
anim la.tun fumlamaniali
n prat hca mm, nportanpi tefsprutkA r*ir iMmn|lad ilr Iu. naturala in
liMpWMrr* frllpl pfimart

1 InoTMlarm prrann
2 (imvrnalitelra
1 franam ilrrr* narmatulir 4
AJlruixm
I Kr. .iplfularr.i ti.fr Ivi * grupului lanul ui pnii d ft I
tr/vnllarra trhni. ili.f do MM uli/arr
7 ( umpnrfammhil imitativ A
luv.ltanr/i iprrrprraunalA * C
ur/nmra grupului M)
Calhanumil
II Kactnnl mdntmtali
 III
n i nntmuin-i opitulului voi discuta prun apta- litfcn. C trtuudfr d vi|
jn-i imwpwnMH i nwtutK* trupului unt licton stAl de impurum^ tu r
nmpWi. Indi >-am tratat In mod ttnrd In urmAtustrle duA pitulr l a
tnrii -*atniali MM diarutat) In eaprtottd 4 unde tuni ori mau iwir mtrw*
runtestul materialului pmmUl anOo <7artiarvucul rai poete fi separat or
ceilali la. tun trraprutu t ft. tir ara menea, va fi diw-utat In capitolul 4
I hatirv tnlr dintre facturii piranO) uni fiitrae Ca toate d fi dana ar parat,
ei unt irttmVrpmiimj fi raci nu pot fi ntilurtr run nu funciuneazi arpa rat
Mat mult, arefti fa<-tun po* reprezenta p*r> dMaote ale procesului de
schimbare anumii facturi Ide eaempiu. nelegerea de unei ai-xau-aza ia ta-
vel < irjmnv, ali <i(tva (de exemplu, dezvoltarea tehnicilor de socializatei
ac- |ne</l ta nivelul s himhlni comportamentale, urai fdr memplu.
cathara.u! arumeazi U nivelul emoiei, iar alii (de exemplu. curftuneai pot fi
mai prada drtrnp drept condiii prefire mare ale w+umbim * Oep acerat
faeton Vn- |mitKl atmnraxA in fiecare tip dr terapie de pup. nirurtiunn
acestora fi impietana diierentaU a fiecAruia pot vana uaaafarahil de ia ur.
grup la altul Mai mult derAt att. datorit diferenetor mdividualr. pamopantu
la terira grup Imrfiufi dr pe urma unei anumite grupAn dr factori trrapeutm in
mod (inulrtiful diferit
1AntrAnd tot minte faptul cA fac tuni terapeutici suni runvtnicte arbitrare ii
jmletn mici ra ufrtmd studentului -citito o hani copntiri Seratei grupai* a la
wilr* terapeuttri nu Ar hAtulA in cuie. ati dmocN a aiwtAnn au de- rrta alte
nipun specifice de faeton, de iRMtm arhuratt-' Nn tai aumi* pi* alt nu
poate cuprinde In totalitate ntreaga terapie In meni! Au prwesul Mipruth' tale
uitinitvenp4r. de aceea nu craii a tanutA a numrului de trasee jetn
ripenmA Iert diaruU hule ai mir aspecte mai detaliat ai capAutul Al Inventarul
factonke terapeutici pe car 3 propun rezuli dm rifenrnu mra dura A. din
experiena rtnurA a alto* terapeui dm punctele dr eedera a pmseuiA* tratap
cu trace in terapia dr grup ptrrum x dm onoteAn Hitm a ta r relev ante trudi
raci una dintre aceste turte nu e*ae datooki de etdmal. nsa membru grupului
nici ctetducAhiru grupului nu mt pe deplin tAuncfni iar mrtockdngta ncMMtfA
de imetale sie iWmn nmbntU f maphcahilA
t te U terapeuii de grup ibinrm un inventar dr lacton terapeutici .TI o pa leti
rxnrm de viruli dr nuane - mronaamml Ursit i veja cap Al bt tao an Ji terapeuii
nu unt ibenrtun .lezmtetvsap *au imarUah m certe* uatp A energie amanb-
rabiW In UpAninna unei anumite atxmttn tet aprutw RAapun- uirtlr ke via fi
determinate In mare snAsorA de tcoala . Aieia u aparin kltiar In rAndul
terapruika car ImpArtAe' o hrvdngir Atnunl 9 watiw atete krn- KA piuite
exista o ItpsA de unrra iii priva* la irvtnelr mhunautim am 'ii** tikii KealuAnd
>metAn asupra grupurilor de fniAkute irraranih"

**
 ti-r.tj'.-ulului (vezi cap. Ii/' I wtrrvirvap U parro mu
>ar arft fapt ru ne du*t ncheierea terapiei,
urprinde Jntirru pnifaotera- erau mult mai api a
ffUh afaumiA vindectori comenteze npn trU*
eficieni, mnA nu din rrloliMuliarr c*u d4ilitittiajf
nwtiv**U' jr*r cmrr ji r>iu le ale perienei lor ilr grup
m- VH du Alteori noi, Ir* 4t la 4 ~r*u
tnUrvlevaj unr dial <fup4
tw ivtrnrfn nrdMmrrtt i iiir ncheierea terapiei l- I * i
nu a avui un p#- in m a. nrftrlArtlr au
it'til < are * h IOJI ft* artaf. *lr earmplu,
4 fa* tom (rm^mitin
nuip trv din motivr cu totul fi valorizai dr i lrr membru
cu lotul i^ urc grupului pit varia urftn
l-a a/rvltul lrr*piri, mrnihrti zltrrr d# mult fa i dr ret
grupului pol Kirnuui <!< dnprr menionai dr trrajrti|| MII dr
larlorti ir rp**ulict irr au hml otnirrv a tocii dr nnij*
di* *! ITUII rnarr t irl nun im* nfaNervefte 14 tilA dr atltrl
.I|UIJI In*A tm <1 aH*l tiv i In pultoirr.tpM un tiv u
evaluri vor h iruorriplHt*, uir luata Mai mult. o var vria tr
acxuatv^a lor va li limitat Fala de trii toii e pi*!* nirdii/ii
nara pouhtl ca iiMmbrlt uillunira/j evaluarea fa*
grupului d r

in prin IJMI pr fa tiri uperfviali

pi lkl
d n'gli|i*w ani imitar lnr|e
< unMvir, < arr ar h tlnmloilr
niiariUtr<i W r circ*
limtizzire/ Vor ii rmpurmurU*
ntnr* neinlluenate dr o
multitudine dr tar hm Jitie ii de
cori Imlalf F.nlr ai totul po>ifaiJ
dr rccrtiplu, ta opuiulr lof ii fu*
JlHtomionafe dr natura n 'lauri
Oi hTiprutiil MII CU grupul ! > r*
h tpdrrrr Hm* a drinoruitrut *
4, atun 1* And p. m(ii erau

eu. cil fi >< Orgii met ara doaopenl o* muli xmdraAtom de grup ateibua t cea ul unor t
actori i relevani peni ni pnvrwul terapeut* de exemplu Wturaii .scaunului tw rl-inic
evetvtuke ncmwttalr sau impactului dwsci ai peraiaitel*er co4in,i iart* < }*!
Mnea/1 in luiiiaa axt*arianial A liantului, cu atAt devine mni * lari i pltnA da
senimti ain ralatarra ieranpi tevaptri In rnlaura tn
 U*fWr terairtit*. i ir iili/aht dr
client dr rirmplu durata dr timp a
tratamentului i mvrlui fur limiiini
i laentului* ftpul dr grup (cu
patrni pitaii/ai rmitali/ai. Io
mir* de /i, tei apir dr urt.l din
it.t> . vmi* s iliag r**l. ui
lien tulul* deoiog.ia condu* 4t<
irului dr grup* Un aJt la* toc * atw
Ingrrurrd * Autarea ta* teatloc ir
rapeoti* i onmiii ntr graiul in uiir
rnrtnfrii diferitei* ** gruHirt |
rr>r ItA ies* IUI J* elai
eveniment in moduri dlfrrltr t Orkc
ripcfWtl dai |**atr ft
important!, ii poatr aufa [r unii l
poatr ft nrimpurtajill MU * Inat iliiudua
rv pentru alii
In i. iudei 4* ev tor InrutJri.
npartrlc * lietiiior trprr/uitA o uni
i|pilA dr informaii, relativ nriuliaitJ
Prul la urm4 ntr r|erima kr*.
numai a L# , c u tit ne uidt'pArtln
rnai mult de experiena lienilor. < u
atAt unt undu/ii * una I re mai
bazate |* deducii Cu ngurani riurtl
palr a ir pncmlut da HchmtiuirT1 pa
can* un . liant nu la eitietili/ea/A.
dai aula tiu uitp A fa*tu; (A ar
tret>m d ignorm crea a au da
pun clieni
Finta o artA a ot*n rapoarte da
la liani OmlNVurvIc da tip
fanai/hrtia MII t ale da laminare
pun cu uurtitl la dmn/iic date,
uud dcMttfl ratea/A nuai ia le i
hogAk ripranflor * lianii** Cu tl
mai mult palf pltruiwU
i laven Tratat da elliaterale 4a gm
PIP LArv^l punrtete dr vrdrre lr
terapeui W rapoartrir client
'****'* o . tten. matocU import! dr
rviuan- tartorilor tenf*
!
rrreron, Mutei C mai u/u^ -*** dr cerc**
te- ^ - - iria vanabilrk- dui cunul
teraptn cu fezuttate* terap Uete-
opmrKi car. du. ti* V4rubil uni
mmiikatjv corelate cu natuXtaie de
WJCU* ** P0** ttao o b/A raionali da la
cant il ta poatl inerpe wiuttM lactonior t
P**0 InaA oati multa problema inarentr
ala acerai abordAn mlauraiea re^.uiuftr
lor trrapin reprezini o ana confuzi a
metodei^ia. iar ^ar|ia i nAnurtoe
ni vanabtlrlor din cursul terapiei unt
la 1*4 de prubWwvaUcr*11
Am hiail toate aceste metoda
pentru a obine facioru terapeut*^
dacutai In acreai carte Cu oale
ecratra. nu conaidrr deimitive aceMe
c.unclufciL mai dr^rabl le propun ca
npbcau pftmxoru cate pot fa trstair a
a profunda u a* Ii crrretlioet dim* MTU
LUn punctul meu dr vedere, uni
MttfiAcut pentru d Irrivl din cele mai
bute date diapurubilr in acest mmnenl p
pentru cA sie lu*k vtituir baza unei
abordiri eficiente a terapiei.
Inocularea speranei
In uUrri i mminrnm pmnn
unt cruciale In onct numai ri ertni
cale nrreaarA pentru a piatra cbentui '
eilali tacUm trrapeuttci t aihl efect, a
i credina in inenl puate fa in tine un
(ador terapeutic ehoent CAmrt A alepUn
mart ale autorului nainte fbaUv cu
rezultate puztbve a ir terapaei11 Lle nil mare
dr data* care dorumrotraxA eftcaoUtea
tratanvmtuiui platbo

Iere Un rezultat pozitiv ai pathutrrapin

este mult mai * Itentul t photrra|ieutul
au atepiAn wmlarr dr iepurilor ae ntinde
dincolo de imaginaie fatali deuueutnrazl
ci tratamentul plaotbo nu efec t hziologit
dueci asupra
leta*euu de grup put pmfaU de put
enUu a * irte awv

W terapie de grup Aceast sarvtnl

iiue>r iruuntr de etenlarea pregrup. in

pntftUtr vind** jHrmrv ale grupului
{Vm capitolul 10 pmtni o diarute
mm- <i priutniuni di* pn^diin'
prgrup j
fiiropia Ir* grup nu uhli/x'ii/4 diwr
tata .irn*ljorrtfivt* generata Ir atap-
#r *! r fiii - ln*nluiui.i
hrnffficiii/4 i dr o atinil dr t)rrriti re inr
r>*
- luatv d fnrnuiiii psihoterapiei /.Ir grup
fnv.inahil, grupurile conin indivizi cnrii se
i/II In puncta d tari ta ale unu rontinuum
adaptare- <iap* Astfel. fir .rr rrwmbnj
al grupului intri corwidunbti cn contiii t u
tnUii membri 4r- indivizi CU problem**
HimiUre a lrtir atarr va imhunitiit ta
rezultat al terapiei f Vseon. ia dAriiul
terapiei dr grup, a/ri auzii clienii rrrtun Irul
cif dr important a /nul pmlfu ! observe
ItnbunitMirea Mlua(m rrlortali
Kmnareabtl, sperana pusta h o htr
puternici chiar i In grufnjri dr indivizi / an*
-Mf lupi.i / u un ivirrrr VUMMI i care pml
mmibn pm tai ai grupului din f auy.a bolii
(a prorrM'lr lor onttmie, m In vnlrrr
4 Im pAfiAesi cu Kfupiil AI luai I
irvuri membru niuiri 7 aaumJ arAtd
tutu ii*. 1 tarin* I mJrfuni spontane imrihrikir
rvn, m//fiii
( rr rtIrita au arllai rl nlr 1 ta o
mi*rtanl yilaii * a terapeuii i
rr.i*! 1 1 r n nirii, pre um l In rli* *
italra grupului lor *' l w r*d u *iv
rfttatr . I mini 1 <p/ihii Wl ajut nrM'r
lirnl motivai arr rate dwpia I In rr/r In
grup rl puin a*n luni n edmrle
mdivitluata prrlimmarr Ir ImpArtr'si
l*-mil**f .1 IMHIA < (invmgrtv i incrrr
A ta inuptr i Lor optimismul Dini
Multa tjintrr grupurile dr au!
ajutorare dr rarmplu. I ompa*i.Kuir
ornpi <r f,iirneru agne tiv). Sui rvtvurs of Im est i MrfMtatl 1

uri re uprrafi ca lulen ai grupu drum fi MU putui Nraftf, similar A rata fukmttA fi artrita au
afeciuni
Prtrluto fp#n|u plrtni arr au suferit o ptrrdfffv), Mm l taen uctiing Violeta r
Sperana cwtr llriibiL) %r rxJriinrftr pr mnr

n nj< i un m/ Ier apeopi ta grup nu

trebuie al evita npiiwifirr a/ valul la* tuf, ci tii
indice prnrMltr progresele realizate tir
membri f As* J *r Olimpii 4 pnmiNK' nota
prin rnr mrmhni grupului nrr i au Irrrrtirwif
iSr urrwf in pi*i rrwt minrtt'.t/A cu privire
W- <*rdi*r. *rupun dr tn grund de trrapta. mai ales in fazele
I.W mrmbr,
de nceput, infirmarea sentimentali *r
mrdrrlr Mpin ofert* ta unu itafe ale unui client este o
puternici sursi de uumt. Dup ce li aud
J, <MT, pr * rtlall de/vilumd pndileme similare
cu ale lot. cbenri raponeazi ci v au
u* ^
imit mult mai In ctmtacl cu lumea,
n*iitin MtfnUntuW afe (miluiri. mndiralr. rrd^r descriind procesul ca pe o pehor U dr
cwrunt- tipul .bun venit In rasa umani* Spus
umplu, lencsnevral
U.. pnm*>vr7.i wnnmmh.1 dr kxf ir ei-
.uturtaoU* .) wdhnduhn ,11 ra
intarvmi.Ie dv grup a Hr mprrvw |ifeia In i lirul Suntam ii In acreai
terapiilor vinoduata a hairi" sau mai cmc, .5utenna adori
uSDpilI .

Universalitatea Nu exiali fapU omeroasid sau gnd

care s se afle ki mhnegnne In atat
ea- lefirn|n a\hm oammi Am aaculUt
Multa prrvanr ncep o taraptr cu membri ai grupului dervlumd ac*
gAndul nrixmbtur ci uni unice in ne- ca m cestul tortura, tilhiru
r*mw irra Uw. ri doar eta au anumita taiap^larea. *vrw.ru! tentative* de
proNrme. gndun. impulsuri sau hmtav mind ymeum P fantasme ou o naturi mai
mr marrrptahtlr au tropiimintltuere
ngrozitoare tuar In mod o
Dwignr. erteti un mier de adevir m atraii
anab asn observai * rtlali membri ai
notunr. atit timp rt cei mai muli dieni
au avut parta de o ccauaelaw nvtanvuiti grupului auopundu-se p prelund
tta tmaiuni rvrre de a lungul vtau i unt ace* arta ca i ^tnT> ar Aparine sferei
pmodk inundai de rnatrftal iropiiminttor. intenosre a pnprukv puuhthtin
infiltrat din tnrtmcient vkentai urmnd alea de nuint.
.WhtU .W . ir*il u irv-mirTr* unui
Intr o anumii miruri, arest lucru este
wn*w *' rmp.i Ou wi nm. In
adevrat pentru hecaie dintte m.
urmA. FITUJ . .TV nu Sr ' !'
Iar muli dimi, da ton Li i/nlint ortalr
t^mpotnv* ovwu
ertreme. au un entimml putemar al un
itiu I hfHultiilr lor mterprruexale exclud lui sau pakftdduK) au fost
posibitataa urai pnfurvlr n viata caidUni.
(SMttV jMrtr ounjxmt a
mi af\i despee sentimentale si etprrwmee
naurn crtw mai pn*un^ a liuJt
1 ag* ata rlorblp. HK I nu ii oferi lor
hwm* iW a|uhi*
tnia opeetumtatea de a avea ncrede* rr
nu * hmil.-ay.* I*
In t nlali p. In ceta din urmi. de a h
tatra Mc un nJ f In
acceptai i vahdap de ei
m.iduaU. cu K'ale c t
 of >porfiinit#tf* MUU nucJ pe*nfTu validarea ((iniwmuaii aKirit i *4-i
iwfrtuji flr.iduJ dr tranhpsnmA p^rv^uill
fu f impui pmprtri rnel** iiriiili/t' de M10 dr orr sm avut o I4 frapai iti cu
fnttnruJ trmpriifH ai tinivrm*|jUtt Sa tntinipUr iii iru|iN uf (inii rirrii unur
trnhmrntr rulrrni rfr arnl*ivajmtr Ui dr rrunu Pram fi arfe liiihuril de* faptul (i,
in i luda putrrru* **lr amtlrivrrilr pmiliw p* car le aveam pentru ea. eram
aaaltat ir dorina ra ca al nuiari In timp r mi aflam rn poziia de a mntmi o
partr din avt-rra n Analista mai a riapuna umplu, Arraia pare a H modul In ar**
euiiirm roralruipf Aera afirmaie dtm li nu nurnui <4 mi a oferit o maidrrahfli
uurare. dar nu a dai IMmihiliutra ilf a ni 1 rxplur* imbtvairna in marr
pmiurt/Jinr
divt/.iJor *111111 evideni, iar nmnbrii unui grup terapeut* un pro r rpw] n
iniiariM(iii* pe * are Ir au unul t u altul Un rarrviplu liuafrativ timp dr muli ani am ni|at
mernhru grupurilor I (acetia nu uiil hrni In prunul rind *unf ihnlrrii la mnlii mi.
rezilenl kn fmihialrr, ama Im Ir mnliiak prr aval pmihlalrli |M vtlunlari du* fVatr 1
iira, vr/l ap In; a *r im|MM r viuvin , n4 .aii I onf li Jeriia jt' n tare rrau
rugai v)
IM fie. unui Jtnlrr lut rurilr L*rn(ru arr ar avrt mprii grupului Vi reele a au
dovedit a li uimllnr Ir timil
Imir inaorr prrtlmtnaotr ( rl mai fiimuii n rrl mir mvinirir pioluinii a nnri
inadei vin fimdiimentaie amtimmtuJ 4 mir o iviinaiii lujhlaiimi lai int i *npetent4, ci
Ir UIMIII ni III viai r u cat * ilnui l ir tn.iii a 1 a li > . -i. (4 rate iin vniimrnl profund ai
ajirtiirii inirrjrrairulr - 4. In ciuda a|*arwi 1**1* r. nu poair ai iuhr4* 4 fi ai aii4 grti
u adevrat dr u ali jriranJ A treia ategonr ir riapuiiatin frecvente mir
reprezentat da un Irl MU aitui ir tarei arxual Ac. anta urlu uii prin iiulr ala mau
lirniUa tuni calitativ himit > f cu ala altar tara < auti afutnf pnrfrtuirul calda al
Aiaiaia mvafuNI lan
|u mitn triiem o ngrijorare profunda u privir la arm Inn
aau la abilitatea ltr Ir a reiai* aut u letlalfi *
It M luata 11 irnpuNr dm I tiv aur u
Anumite grupuri apt 4 V nul a
r
fiac ifl un n 1 iarwhit drn r f ii if ti a i i ii i#t* i i*i rv pun * i
adia dr i/t
la*rut * II piu, grupurileatnaturala}. de *rti ti
actvnl pa uiuvemaltLite IM
ini * liani bulin u i III lua
IIM III pniliti iltii li ir o rn ut 4 Ir au
-
IV. rna ale* de/-v<tlifire*taHti hnrra u>tt a rii t rru
II fini li >r lai ii* irit
/udi a ritualurilor rlr biiinifr i a prat IM tUir dr purga!** ala lla inii ri^ml iu ai grupului ( u rara
excepii pa leun primi ti mare uirarr iBUi^an/nl ci nu tiint tipjun, ci ceilali
impiirU,psc a eieai dilcnu i rximmfp dr viai 14
 Ue Iicmnre membru grupurilor pentru persoane buzate sexual profita
murm In urm* experienei universalitii * O parte integrant m acestor grupuri
este mprtirea intimi, drseon pentru pruna oari in ruga fiecruia a detaliilor
abuzului, precum i a devastm intenoaie suferit* n antfei de grupuri. membrii
pot intilni ali oameni care au uimi vauiun Mnuiwr in copilrie. care nu au fost
mporvubib de ceea oe U s-a IndinpUi ta oue au indura puternice imhtnmir de
ruine, vtni. furie iau necurenie Un sentiment de universalitate este deseori
un pas fundamental in terapia clienilor mpovrai de ruine, sttgm t
autuculpabtiizare, de exemplu dienu cu HTV /SIDA sau ret care e confrunt
cu urmrile unui suicid.a

Membru grupurilor omogene pot s-i vorbeasc unui altuia cu tora au imt* itu tare
derivi din experiena direci, la pruna mini. in moduri ir care terapeuii pot si nu fie capabili
si o faci. De exemplu, am kwt Mtpervumii unui terapeut in virat dr treizeci i and de am
case conducea un grup dr brbai depresivi In virat de aptezeo-optxeci de am La un
moment dat. un brbat In vmii de aptezeci i apte dr ani, care i pierduse de curnd soia,
a exprimai gnduri tuindarr Terapeutul a ezitat, texnndu-ar c ance ar fi spus ar A prut
naiv Atunci, un membru al grupului, in vrst de nouzeci de atu. a luat < uvntul desennd
cum a-a pierdut soia In urm cu aizeci dr ara. acu- fundndo r atunci intr-o disperare
suimiari i cum. in oek dm urm. s-a ie- ilmat HM ntors U vui Acea declarai* a avut un
ecou probnd i na a fost dat deoparte tu uurin
In gr upuriir multiculturalr, poate A nevoie ca terapeuii s acorde o atenie
deosebit lat turului clina, al universalitii Mmuntiie culturale din grupuri
predominai! caucaziene s-ar putea umi excluse in principal datorit au tulirulor
culturale diferite privind dezvluirea, interaciunea >a exprimarea aentimmtrkir
Terapeuii trebuie si ajute grupul s treac de la centrarea pe diferentele culturale
concrete U rspunsuri tranacuitusale adic univers* le U situaii l tragedii
n
umane In aceiai timp. terapeuii trebuie s be pnv fund contieni de factoru
culturali aflai in joc Profesioniti! dm sntatea mental uni dnrx.>n Lipsii
aproape i*u totul de cunnarma tacmlnr culturali de via necesari pentru a
lucra eftaent cu membru diveri dm punct dr vederr cultural Bate imperativ ca
terapeuii s alV pe ct dr mul: jxuabu de spre culturile clienilor loc. ca i despnr
ataamentul sau alienarea acnanra de propria cultur.*1

Universalitatea ca i cr dli faeton terapeutici nu are gtaror precis trasa le.

ae minai cu ali tacerai terapeutici Pe msur or dkenu percep simuanta i ie
lor cu ceilali i i mprtesc cefe mai profunde frmntri ei hcnefti/ia- tk ciau
oiiuteul de catharsui pwvuxn i de detuufev a lor dt ctre
ceilali membri (vezi capitolul A nt pi#*i da
despre coeziunea grupului. grup intar a f
Transmiterea
informaiilor

In rubru s
general a trenam i
tern informai !<*,
nrlml 'truirea
didactici (~u privire
hi yii4l.i(w
mintal!, boala
mmtaU fun um t
'plvaiil
M
pifnalmd rnit<*
>r*ru?r.ii* olwilr
tiv t .Un- li4rpru(i
ta fl sfat un ir*.
u^flilr MU
thicUn* dirarM din
partea lK,ifwjHi iui
Mu a aht r mrmhfi
.n grupului

Itwtrwma diUuttu a
C> mai muip
dinfn* parti panfi.
la trrmiruirra ru urr
t*r<* jioniiJft* dr
grup, IU invAfat
foertr multr lurrtiri
cirap hi A, u*rMuf
mala
umpftmelor.
Inul,
cfiruimt a
da a IUP^HI
irtferperacinalA 91
ulttmului < it
rjr gr <M|I
din ri'mpruiiiff
I'Hihofrniprtifii fp
dr grup au
general, pro* ill
rtlufsliv nir irr
pfiirii*tt*rap#iifti da
grui* nu oirrl o
tnatrucfie rUla tnl
 fAcut din matrui fia tar lidmi m
firrmalA MI : parta arUctea/A dim re
importWiC a man
pmgramuluf lor
Unul iJmtf* ala rxiftM o ndrumare
mai nntahtle prw profesionali
etlentr raturkr ala p InrmalJ. (lailifufifva
gAaofte in UH rtnUr Intllninl* *# a li
lui Man wall |nnaa. olid itrurhirafi dr*
iafr, lm rifwl ru gruj rJtve dr I rw, plr
da mulnr 41). a (inuf dtn man naiul Au.
pa tamfilor ill Mrtiiml Hmith fkn
I'frlr^rfi, trai urr p nim- *ufk IVU
fnla 91 itmrturi
fYatrtmy.* aunt .
Uatanmlui ner v ti
ifite 91 dim tilalr la
raiavan|a lur tar
ha arr ntlnire
iimpinmrlt' rniihiatrH a
Vloltle |aihki aunt
**
ampli rata |X baza
I w* aaamanaa,
Vfafih, rare a arrla In riforv* pfliM lpii
rjrfi<aU intlnr v tanfa iimpir, pa car*
Iaihiarlik apai 91 Rtambrii I#
nrgam/at m de run memorra/A da
nrotru 11* m ru < au#mplu.
lta. larnr v.lnan*a
pentfU ITMI 94 reperrii"
avtiiMfr iiruli rompulnmanliU
K#r ovrry (nr , cal prrWrmalur ila
mai man* 11 mat vn ukauimti nare;
ru nrorrint iwi nimptomele
atifnalijtor (imiru fn^tII
rwvmtwe aim# du
91 artualu pa*ienfi
rernaae. dar nu aunt
paihiatru 1. nir nizat
pant ulnaaa.
da a lungul uruir (mil
tmaiunea mtenaifirA
dirartoara data* ta r
91 *1 attar*
hmUi 11 fan*. 41 aaalA
< rgani/afw ara aatiji *tmphrnul ft dat I

paiir 7P0 da grupiti a trebuie evitat,

mamhru ft vniimlari. utlh/araa liberei man
fp Mta mohipa
 dilwitrlor pacientului
psihiatric
pului.w Climatul grupului In Con tir,
tul ideal r%ta unul da orUborm t 91
ubordnnarr
I IU*T jtu/j dr tpe&ialitatv 4 Irrapw* da
grup
u nen dr grupuri penii a rmfruntft
cu o mumiti mii da v obezitate,*1
bulimia,0 adaptare dup! divcrt,30
nnp ai rupilor abuzai exual,*
brbai violeni/ pimiarra gram *
HIV/SIDA. dutunea nud*-.
vaui
%me dup ftvjantunuf.0 dumt rrunicA.0
transplant44 In drnnu1 *
IV Ung pnpujl mutual
utent. aerai* grupuri au. in uneri
ti nibaduriinfuli, abordare prin
intermediul cifht unt iuni ai
plicit vi pnvmr la natura bolii
mau a iitum da oAimrvind
iirfudatl iiruirpulr eronat* ale
tlimiioc 91 t tn Ir Angara In
laa bolii (Ir nrmplu, cundudtoni
unui grup paitru tu t u tulhu/arr
de panici dnmu uiuitlr iuuoluccr
akr atacurilor dr ampla And (A
ttnreul ndkrat 91 rmcitapa cmc
flutul dr adrenalin. r**e ca poa
tr avra ca rar uitai hiparvmtiiapr.
mpiUr ia adatt 91 ameeal.
dantui v ui gmtt viimptrmnrlr
In moduri rata duc la rucntaiei
Iar LMoC >rtWIMTM r).
[arrtiiiiid a vitei un mc
VKIQV Tenruu iucuti rvatu
u.\ a 4ta< urilor dr panK 4
t uirrA tnvtrucpuni mai
mtki pentru aducr- 4 un
mvrl mniiu. apia cu privire
la ptrutuiw lor Ei olnA
iiutrim- rtaliatr legata de
tehnic ile de rrmpirame
adecvate fa dr relaxarea
I irutifi. grupurile
repve/mtA cadrul in
caia tuni tr mim ctr a
damului buxale pe
mrditapr 9a nUrirpaune
ApbcAnd c* rw di*
ipUnati. membru lnva(A
4 devin oturrvaton
dan. miai a pnmikv
gindun 9 mmtimciur
reduc And v
uinrfabiitalM La
lapraatr *
l ulmi gnipurtli
pentru clirnp rn-npmm 1
HI\ medaale . itfuudrrabtlr 9*
*iut metnbni 4ii OC un
rpiW* gr*>iir cu pnvua la
tran*nucma bcAu Ur membru vii
pm ira la nrtoddr de a-l mtemna pe
rrvmirUrra unui tal vie via mai
puin vulpabahrani I alem
gmpunWe anlm peruaanr In
doini put vWn i iui IM rural ai
doliului panUu a-i afuia ar membn
A vmialitata* a duram \nu\
caia Im firi natural, apnufie n
Adere a duram pr mituri 09
vut traca pnn u pot 4|uu w
clieni a antkw/e. V unii la
tmara dat iMftere) ^e pan
umil
U e d c w aiunali panlr
 HM uriir viitoare, prr- um
ununti CM privite ia boala lor. la opiunii' de tr(4mmi,
fi mumiuiflAn relativ Ia un mod ir viai mai AriAti* Evaiutarea texul fatali ir a
tor grupuri demnnatreaxA ci prtii ponii au benrfta u pfuhuauriale mmiiiflf
uiivr fi durabili* *'
i fi mai muli i*r.p-up de grup unli/f/i o anumit# lor mi dr glmUre n ii
ipMiiva pentru < Itetii. i u privire I intrarea in metan* a iv ^vuviari Itui a
grupului de fiwhuerape, r uni nuni edinele preliminate var au tropul de a *
lunii a motivele rruipre air dini ur* uic* path* pi de a te den vulonlor
Urni o inUriilr ii metcdelr autorplnrAru 40 Prin pred* i* lemenior tJemiW a
oferirea unei *tn* tun ognittv, h afutim ai jprwt*ir*r muk mai elw eni u ui f i i i
tura! *e are I prt i/ifAmpino (a mirarea In terapia de grup (ve/i a pilotul I0>
Inotrutrea didac tul a fimt loitiaiti intr o var triale ie rtwaJuri in terapia de
grup jenlru a tron* ier a informai. a cntidifka ti*arelr ie gAndirr %alm* ., re.
pentru a truc tura grupul, a mpk a pr eul latin I toartei. ac vot ttp de itialrui bt|
l'unci*rtea/.JI in grup ca !*rA de irgair iniiali. pini tind ai| la> ori terapeutic i
devin operativi 1'arial, rtpl* apa i lUrilaarra Iun (mrea /# a ageni terapeutic i
etic leni de In* tAlAfnn I imrle umane au deleaial uiloldeauna nesigurana pi. de
a lungul fimpuiu. au Antal oft etkmr/e UN Wftli oferind rtpl. ap, in principal
rr*ig*.ow t plimplre I pU a(M unui fenomen rate prunul pa ptrnfru a I (ontrnLr
ha A o erupt* vuL ana A reia LMuxat ele un eeu nernuiuimt. riali i vi puin
ferana de e I mulumi r tu
bnmia frnmrr Meu liman oHmia/i rolul u* erflluduui m puln. nrc an etii <
onptirntirarra faptului A nu Ir afli la Arma proptim utilai, manii niaaA ea. ci
propriile penrpn p .ump** temei de aunf iifr4a*r ie ktr ua lnnale eafe o aur
A ir anoetatr fundamentali. Im veni inialtutA m

In lumea tumetr uiiirmpttni Jtwti unim foreii aA ne itaalrunlAtn u fr* a pi

anxietatea ( a nem Iu perla ular. rvetuinr?trir du 11 'ranultm A i d eu ului* in prim
pianul vieii lin Arma mult nuu Ut. a -te ruv*u tuit*ur ai.* re < nfruntarea M
moale amorii traurneUr intr un na ai actor le aUdare (de eaemplu prin impU area in
vtai. vorbind deai Iu pi uftrud pripo Oiuiu elf. uiipn/ipe cu retragerea mtr o evitare
devnoraliratA. ir de un e*rv> efu fr A mir pumnul nu numai < A Im *Hu IHJIUII
matnun. dar. AA om den ton si rea/A ere elAriie ir neumbadope. mente ktn ativp
de adaAare a tivea/a in antr ut ude neuronale importrile are oyutA reglarea
raiikt ce ptiiiii la treo w

\* tel eafe pi in iazul * Itendoi du pHliaderaur Irama pl an* ceia le* t # au urnele
in inc erhtudmea aurari arrnmta apei au a erio/dApi unpk *P4C* pmhtelrke pf>f compiinr
un tablou dudora umple* rare tme a epki4fra efi cientA A devine fttlftn le dihi iii
Inotrutrm dida tu A oferind rcplkaie pi
tnu furi, are valoare intrinee A pi ii menii I* ui in repertoriui moitnj de tn

prvicru ca, in crW din urmi. ai Ir respingi. truetrndu-i. cur tmw cursuarut te-
rapeuilor dr grup ca ./-mulumitiu uit neuri autoruT aau cbentu* dr txpui
da dar~ <vex caprlukd 13)* Anumit* tumbei ai grupului pc* si uitate afterv
tir x K f * f k trrind ugnrfu la pnbkvnr tnacitvabsk iau cam dna au temi euhr
ir AitM ort daturi cu o ne dr nepotolit, inii ruoodati nu rhpuni la riadul lor <
Hi rial i am au o nrvur la kf dr mam Anumgi membri ai grupului suni alil dr
pcvucufkai dr menoma unui statut nalt n grup au a onr. valaor dr iuiaufs
mti act. Incit mctulaU nu vet afufc dim.1 alu sunt alil dr dumici ai pU .
lTM.il na sudai nu cer nuna pcntm 'm+ix. unu suni nueav de atu mi In
gmmt/iuira lur. iar aiu nu txrunox* rwsoda darul pnarul. dar ptoa- vi cu ri
avari, ca p cum ar h un o pr cam d-1 tuadi n ipaiul privat
ffatmJ dtrecl
Sp*r drtjaebir* de mrtruvtaful tdmrtx expUnt malizat 6tr le-rapeu atu. dim.1
vfnrt dm parir mnnfcniof apar* (Ar* nrpsr in oncr jrup cir wrfm tn grupunir dr
ivrfnr dmaouc trticinraU. d nrpteauiti o par* mvn* bili Im vu iniiali m
grupului fi apanr OM O Mlfi dc reulnttflr incft'. pua- tr fi (tdiait pcntm a rartima
vini* grupului Daci obten wu ascult o mgu> frair a unui grup in cara risertu
acran.ua apun cu . avuouti n-uiantata* lucrur, de fmul .i re.1 d ar trebui A * iau jar
ar trebui si lao ar vk f or. jte or nu ai "atuno put h rriativ ugur d grupul etr tnr aau
ci eAr un gru ma v hi cam. ccaifrunut cu o dificultate. ra upnt dan dczviitarr aau a n
n mi fermptaar Cu allr cuvintr. uirnme dr daturi poatr netvta o masstcnu ia o
m> pisrarr mai intimi pnn ram membru grupului knuearci ai administra iW. fi nu ai
stabile*i irgitun Cu toate ci aiaturur dimlr sunt .*n>ruuu uv rtaprlr timpurii alr
terapiei dr grup, ramn un anumit dai ea determin un \ nrl M tu real al unui <
tami In un cai. vadimct. orruta dr sUtur servm unui n>. prcaeiul dr cdmar a
daturilor. * nu coninutul iar propriu-za* poa- Ir adu* r benefica. presupunnd
x transmind grgi H intere* reciproc

I ..prfUitmirir dr trim x acordaje a daturdur reprezenta druacin ur. av da ui impartanl In

efndame patningsn Mcrpmutak. Dr eaeenpAu, clientul anr ar afli liar cont mui ctirtr dr
stat un iau wqpratn im partea cebrWli.

Allr tipuri dr grupuri, mai structuram, cam nu tr oantfttaxi Mifw inior-

aviuiukr mcmbnkx. utiiixeaai cspbcit p efoneitt sugcstnlr iimlr x mo Ur
esemplu. grupurile ir modelare a iumportaiiMuhii. grupurile dr Uaujir
im spital p grupunk pentru ev tenia nr plaiul*, at grupunir pentru
abuiUi ir unvHuur. grupunk pentru afxbtp ir venunacaxc. fkrouerv
Inc. AI IVU I MI Anvwunu. toate oieri atun dmie vxmmicttabdc Un grup
pentru aNUtit ir (vmunt Afr aarui cismi mini ir boi pahivt cvnvuce
ttwlm ii rezultate rucientr In cadrul unui program dr grup structurat an
irurtudr mirare pr taedbxk. pe vumnaixa irvrcgwttnkn odv ak
tmfeunkii x pr pnex.tr k Upui nraolviniot k pr\*trmr * AA utou/auai
ghidai* N Mogarvur. dr exemplu mrmkibt li *r COT absXnm in urmkarhr
24 de om J O a. iui viiid In cnd" Rxvnery. nv ii imai nwmbni cuin *i
untitit** sunc'tvfiwJi* nrvmtuif, *A Ir i**rgi i A nrtwtf, cum ai rrpete i *1
inverse/*. pt um Ut aplice eficient puterea vuinjri
I'aii sfaturi iruti huni dn At altele? <enrtJtnrti rwr au studiat grupurile de
modelare a comportamentului ^rv aurii r car* au rumia un ahu/ M>ual au
observat ri sfatul era intAJnit Imvnii 91 rre f Inilor pentru mrmhni difmj ln- fr-M
masuri diferit! C ea mai puin *fk imti furrnA dr lat era sugestia dirv* t*. cea mai
eficient! <.on*ta dintr-o serie de sugestii alternative despre modul in rare putea fi
atina un scop durii11 Ptohnrdm afia ru pnvirr la impactul drprr 'tei asupra relaiilor dr
familie *-slr mult mai etk leni And partw ip.tnn mim irn/i in mod dinirt. la nivel
emoional, telul In rare depresia Ir alerte/i propria viai fi relaiile de familie O ai
eeat informaie pre/entati Intr-o numeri detaai fi mfelei tuali/at.t esftr Inmul
evident mult mai njtn vakeoasi *

Altruismul
Exiafi o veche poveste hamdk A despre un rahtn are purta o conversaie ru Domnul
despre Iad fi Rai ..Ii voi arta Iadul", a KM f lunmil fi I a ndia pe rahin 11ntr-o
ramer In care. de |ur mprejurul unei uriae mrsr rotunde, era adunat un grup de
ismeru disperai. nfometai ptslr pute In rmks ui mesei era ae/afl o ratil mare. ru
liranl, mai mult da *t sutk tenii pentru a si tura pe foi Aroma tor rufei era
mbietoare, dr t U*a gura spl alunului Cil toate acestea. nm unul dintre cei aflai la
masA nu mima I ie are dintre me amu aezai inea In mni o linguricu rcsulA fnartr
lungi, sutu eni de lungi ptmfni a aftmgr la ratia ru t*Ant|A. Ini prra lungi pentru a
mirvarea sl poat fi aduni la guri Rabinul a vA/uf ri suferina Uf era trrthtli ft t a apW
Cat capul cu rnill Acum am A i art Raiul" a spus Ikerwml. i au intrai In tr o alt
CMtnerA. identn A < 11 prima ac eeai mani uriai M mtundi In miks . aceeai rratil
enormA plini cu Rsimi In milcs ui ei. ac rleai linguri ru /* le foarte lungi i ru toate
acestea in aer |iiulM veselia, le are plrea hnr hrl nil. toi erau durdulii i esuherani
Rabinul nu putea nelege i privi spre I Vimnuf. ..Rate simplu", spuse I fcimnul. dar
nec esit! o anume tndrmirutfa Vezi tu, oamenii din ramera asta au nvat A ar
hrnrasc A unu pe alii* ** fn grupurile de terapie, ca i in povestea re imaginea/A Raiul
i Iadul, mm brii ctigi oferind, nu doar prmund aulce ca parte a *e venri reoprtar
a da a pruni", t mifitind de ceva intrinsec actului diruirti Muli s* leni de
psihiatrie ar* fnrrp trrapu uni drf*wrak/.*i t mu nittmrtitu! pralund d mi
u nimic viloni de lent < eV*ri*li h^rtr muH ump *-*u xmatderai poven
(wntnj rt lali. iar r*penna deecnpcnrp faptului dftn put ta tmponani psn- rnj
alii rute rrrtmfnrtant >1 rpvijniw/i stima 4# smr Ier apt* de grup ak- unlc.
fiind MDfura (ram* re oerA rtitnUw rpehiwta V a aduce un be net w
ui -aluri*Ii De asemenea Inruraeazi vrrsaniitatea nfeurik*. **rhr>d ciaew iU*
al narile/# Intre nilul netul care pnme*tr a rolul celui case afect tuHir *
l. desigur. rlimn Ii unt de un foarte nare autr.* unul oslutUK m pw.e-
sul terapeutic de grop Ei fe oferi fprrftn. ma^urln, u^nla. mfele^ne IM-
ufil). ImpArtfemr pmblrme umila re unul n altul l mi rarevn membri: gru-
pului vor accepta mult mai uor frservau din partea unui alt membru decfe
de la terapeutul de grup Pentru muli clieni, terapeutul rtmlre pt* .Haftoruv-
tul pUnt. iar ceilali membri reprezint! lumea real! i pul si te bttfzr pe re atllle
lor sprmtanr yt sincere, pe bedbark-ul pomii de Iad Privind rvtsuapec tiv cursul
terapiei, aproape toi membru grupului li crediteaz pe ceilali membri ca fund
importani In mbuntirea proprm (undia CAkodaU B aminte rpb it
pnmul p latul Iov. alteori umplu! fapt de a fi peeaeni per mindu le
colegilor de grup v w drrvoHe ca rezultai al unn relaii taalitarv- te de
uMinvtv Prin experiena altruismului. membru grupului nva duect r au
iMipii fa Ir ort de la cate doresc v prmwsec ajutor
f > ititrrai-iunp Intre dia mrmbo de grup eae iKatrMnl \ Vid. un Mutul la 40 de
am. uniat p cu an arta te ramar. ae alturase recent grupului p h rus pera pe <
ei Uii mrmbn ai grupului prmr-t* rrvpmgrte roMant a gnn a te nfhack ului Iov C
a rspuns. kithy, o Irmnr ie V* de ana cu drpsewt cramei fi 11 4>lemr legale de
abuzul de ubstanfe b Imprtfoe o fecbr central a ev penrotn vale de grup I
uni ntregi eu rgxtaar ateniei cefcciai pentru c sun ea nu o ment Mai
tr/iu. dup ce nUli au uferma!-o c nposfrir tri neau a luat dert/ta ntimt
Ir a h mai receptiv la darurile r h erau dentt p. curnd. vpnr surpriza ei. a
feervH c ncepui v ar sam mult mai hmc C u altr i uvinte. a avut hrnrtkii nu
numai iatont yrfnului priorul dav da tont abilitii ei de a l afuto pe ceilali v
umt c Imv adevr au ceva valon* dr irfml VA spera c I fetei ar putea lua In
xnvaderaie aoMe fsvafritnai Altruismul role un factor trrapruttc lemn de stim
a In alte sistem dr vm Serate In culturile primitive, de esrmptu. unn persoane
TI pnitfeenu- ii ndr iesmn lat sanina de a pregti un osp sau ie a mturpmvir
anumite tipar de servo u tn foliuul ian unitii * Altruismul toac un rol ngvatani
m pine vrie de vindecare la aKanrir catolice <xm evftr oct de l 1 ourdev
unde om bolnvi ar niag nu doar pentru ei intui. iar fi unul pentru dM OBMI au
nevifee s siml CA sunt nrceoan fi kioitm baie un lucru fegwit pentru al
I

coolkl s fi continue leglunle Im A A muli am lup ce au tepat cnmplfl problemele cu alcoolul muli
membri gau relatat de atu de on toionife de avertizare ieaprv prbuftnlr in kuol p upvrrunlr oubnecvenlr
91 continua s se bucure le sativfa a pnlruil ie ajutorul ferm ccortofei
S
 rn r*>r tf >r*'ifn |ii ru t 'tlali membri de mcmcru-a. l perfaborarra
pmbliiM*)Mr rJtm**e wfiniIlMre dr mult timp f Modul In nrr trebuie 4 w
iItMif.IMurr lucrul ru trecutul M* O trmJ rom p le *4 CMntKivrnuli, pe r*r#.
o voi aborda in capiMul 5.)

Dezvoltarea tehnicilor de socializare

nvarea <MN uilil dezvoltarea abilitilor MM IA Ir tir baz r%r un (r- tor
irr.iptMihr . arc* oprrmd In toate grufnrrile dr Irripir, .tei natura abiliti lor nvate,
pra uni pi gradul dr eaplit itarv prut rului varta/4 t artr mult. In hm i" dr tipul tie
(rrapu- dr grup ilr nrrnpli. pnl h IntAlrute .. mtiUn v zibiir ai* dezvoltrii abilitilor
-MM IA Ir In grupurile rar* pregtea* pa imu spitalizai pentru e ternare HAU UI

gnipurile ^rntni I 4.*^ ~ni Membrii* gru puiu It ar poate ere, In |trul dr rol. %A
nhinlr/# un paliul anga^ia au I invit* pr r nava la o infJlmrr
In alt* grupuri, nvarea MM MU ratr mal puin dirett Mrmbni grup<j rllrrr dr
terapie di iu nu. A. cr au * a reguli Ir ha/A Ir* urApmi ui u ierdha. k diHtrhia. pot
obin in/ormaii ornamente ru privire la an porta mntui ar* rial MaiJilaptativ I *e
exemplu. umil dmtrr nirmlirii grupului pair A alkr ilr spre fvmlinM drraniantA Ir a
nu l privi ar el ru care uvivrriroi tepfe Impresiile rlurtali rti pnvlrr la atiruJme*
M mimtuiad. rrgali. MU V ipr* n multitudine da al fr ubtnumr MM talr ara. lArA
tirea u. IAU ulmi nat rrfapilr MM tale Pentru indivizii Arora la lip**-*. rrlaulr mlirnr
grupul reprezint deseori prim. oportunitate a unui fndha k inter fw*r*nr tal a. urat
Muli w pling da singurtatea lor tnexplk abtl terapia da grup la par la dtapo/ila o
nporftiruiata da a invAa rum ontrtbuir n iiigg La pnipna u< lata t singurtate **
De exemplu, un brbat, rara dr ani ntreg} ara i*itwnt da faptul A iriUifi
rvtfA Ymtarbil MX lai m el. a aflat In irrapta rl ir* Iu.larva ib^uvA In <00*? Hatnla
MM 1 a le 4 ijn*r detalii minuioaar. relevanta ara a* riv le nrpU* nti Muli am
mai tr/iu. nti a apun c unul dintre cela mat importanta rvmiftevi te din viata a a
hwrt And unul dmtrr mamhrii grupului (al crui nume I a u tuf d# mult) i a flpi J
Arul Wbafi desper sentimentele tala. mu plata <la tina |i vreau s m apropii, dar
afumi 1 And ir* vpt A vorbeti despre fapte i dna III vrem A tea dracului din
ramerA'"
bii vreau s simplific prea mult. terapia aatr un prnuf otrnplex 91 in nti erf
implic mult mai mult dert stmpU recunoatere n lift. area delibera tfl..
onvtient a comportamentului MM lai f >ar. aa cum vcu arta in capitolul V areetr
figuri sunt mai mult dert beneficii marginale; ele sunt deseori in atnimenfalr In fazele
mifcal# ale sc
bimbni In fanpfa
He permit
(lianilor s
 tnrU*fi i nMI o dttnvMUtft unm* mur iMMiu k* p opwtul concw pe
rare i am atupr crlortal I
Fmvmt, membru arman ai gropului dr mapr a^xmetzl nlilfci au riale
foarte abatirale uni In acord cu piucisul (vn ipitulul t>, au invftp cum
A fir de afufar cnd far rtpund criurUili. aaa dobndii meiodr de nod vare a
runflktrlnf, vin! mai puin inrtmai d-t yuderr pr cnialt) a bunt muU mai
capabil de a trfti a expnma o evadmt empatie Amar abibtp nu pol dect
a aputr, rrvufaiu i pe tiftrni In nrujd poatn In tnaloandr interaciuni M>
tale. f! conarfltukr piatra unghiulari a mlebfpmn ernupunalr *

Comportamentul imitativ

In paahutrrapM tndivaduai, t lient pot. in tmap. d p

tuer d gndee* aabena trrepruttk* lur bV cl
trr|a*t>i dr grup inilumfeicii tipatrW de |rm in*
Marra ammuhe njmpnrtamentr. dr
liluura * In ^rupuri. pnaevul inutativ cMr mat
dihiz.

Ir/e dup MfnV ale ihuf membn ai gnipulua

MU. In rpU peutului - Mrmbni grapului invatA
pnvoulu-** unul pe ceUlalt pndda-mr Ami tapi
pair h deuarbit dr putrrror in pupun fer p |m
drtnr amunr - dr rirmplu. un grup mpuHv < b tnvatl p (a imiia
puhntm \traU-gu prturu mlui |lih* auditive **

Imprtani .umortnvntuhii imitativ m pnaraul terapeutic rafee JakJ de

maurat. dar imrtrilr puhuaucuW wpieid d essfer powul cm icneutu d o
h ubratimat Handura. are a uamut d mvane* aoaall m puatr I
esptala adecvat pe bara intAruu Um.tr. a dcownaUat rienamul a isulfetu
rr pvv/iiiU o fur terapeutica duetiU t^ Nu rate nrubppml CM OI intpu dr grup
un tnrmftiru d bmrtfawe ubemnd trraua unui alt membru cm o *vm-
trlar un ilari a pruhtrmrfc un tetuunm cate. m pmrral. cdc nunul Ir
repta aeiUbmlui uu feemptr pnn fwxvti*

In prnrti, an(Mtmfn(ui imitativ piua un iul uu important n stadtilr uuta ir ir

grupului tnd membru r dcntuv a membru vetes eru mu cu fer rapeou l *rp
curopurtammtui imitativ ndr. in mt de avrU duret, ei potir apota la Jrighrarea
individului MU* tenta jmlxv a experimenta noi lom porta meut*. are. U rndul lue. pot
Una o sptral a adaptare (VMD aapttoful 4|
I fer fapt. dr ubtret. In timpul teraptrt. t ifecnii feneuc* tragmentr dm ocilalt* oameni p apoi
renuna la efe pro tiu ci tfeu b ae putnvm Aceu proci poafer avea un putem* tmp*i
terapeut;, t atlro e nu irunfeem populam* un pp nainte tre aHa ce suntem
 2. nvarea interpersonal

fnvAptrr* 'fMin.iM *4 c um O deine* Ir uri fa tor pvduilrrapeut*

lnrK 1 nimplrc In Irul Irrrpn Ir grup. ir rnilnK unor (* lori lrr*peutk.i im*trt*$ti
rum uni mp*l*-grrra, perla!*rea tranaferiilMj i npmmi rrm>- fioifetli rom tivi din
terapia individuali I Iar. ir Mrmrtrr. rejre/intJ un pn>~ i uni al * a f roii ti cir grup i ar
cim/Acari doar oi re/uJui al * ftviUpi rihi a terapeutului Pentru a defini am eptuf
<|r tnvire mt-Tf*>r^wtU p 4 de* ne mw amamiil prin . rr Invitare interiervoraii
mnlu/J himlmfm w- ^feniii i |n individ. ra trefnii I dtwut mai Intii itr Im umvjur
1 Importanta frU|nlnr mirr|efinalr
2 h enma rvnotiinali rum tivi 1 I
rupul ca mu nomi MI
 Importana relaiilor intrrpervonalecerinele pentru bebelu* vor h prutunde
Wmmairt. in mod t-uiuiar. wNu ruMi bebelu fc**st duar o pereche mam-
cupiTCcadurrn cu MncheU. trim Intr-o nuitr* e rrUpuruu .Persoana nur
compreiaawvibua doar mr- te fiorul mtn esturi dr relaii. irec ute MU ptezentr' 4

Sumlr. cu un Med in urm, nunk puhuiog a filat nenun WIUWT. >a- mm ipurei
Intr-Adevr, spet ulauie lui lame. de-a lungul umpuiuc au kn* demunstr** Ir repetat dr

cenetn. pnn care w documenteaz dumei >1 curacomelr ad- vervr ale %mgurln De
eirmpiu. natl o tenr dr dovezi convingtoare * rata jientru fim are cauz mrfur a
tnoru alr armrufacativ mai mare in cazul persoanelor singuratece. fr partmrr.
divurutr sau vduve * Uxiianea social

mtr un factor dr nac pentru mortalitatea tunpunr La tei dr dr rtar tir a i

evideni. cum ar fi ibezitatea sau turna tui: * vrat integrarea fi
legturile sociale au un impact pozitiv uree afeciuni grave cum sunt
cancerul fi SIDA.*

Kerunuacnd primatul aparlmenfn fi taur

dr psthirTapir dinanuc au evoluat de la o
psiholog* aeiaU. fundamentat pr puteuni. la
o plriri npmeni intrrprmjnalA a clientului
in centrul fte t* IWwrtrrapva cunlempuran
folosete .im modei iul mir imaginat ia turul
ccratruit din configuraii
relaie cu ceilali *
 Pocnind dr la contnbunlr tunpum ale ha Harry Slack SuUivan fi persomtu Ari cm eviaf fn pe* ial In tante/ia a Det rcwwptijl V dtiH%iunr para
atr tao- ren ale intrrpemjnalr a psihiatriei.*1 modelele nurrperaanak taxi* A erate unitar citru iHuhil de transfer. al dder *lr a< rata tn douA a per te
aie ptam pir au devenit pnirouncnir 12 Dei opera a lui Sulirvan a mit relevant# In primul rnd. ana de a* perirr rate mult mal largi s# retr ri nu mimai la
o importana (numii, ramei paihuierapruu din noile generaii 3
d*tor*mMiarea imaginii pai holer apetitului 1 la toate rrlatnle intarpmruulf itnrlu/nd.
oftase Dan mai mute motive pentru c limbajul adu Or dresori
desigur, relaiile distorsionat# ni * nlali membri ai grupului). In al doilea rnd. ferwta
obscur dei crust tianspunrr. eace- h ntr ak iem ale tntr-un
originii dr mai larg distorsiunea parata 1 A nu #90r tiOfiatltUlti doar din fknpla
limbaj acveubdt41 mu pentru c oprea a a ptruns alit de mult tn
gndirvu paihoterapeutic actual, vt nene .ngina* par hun rrarwterarr aupra relaiilor imtem prirane atitudinilor faa *1# bguri ale vtrfH reale
ptea lanulianr. an put fi sunplu de bun sim Totui. o dat ou menie- dm trecut, ri i dm tlmicaiiufU le realitii interperonalr ca riapuna la nevoile
Ir concentrri asupra integrm aboninlur cognitive fi mtrr*er<nalr Vot fnliMl tn grnernl cet doi termeni * a interanjabili In ciuda
inacrpemonaW m ten pu individual fi in terapia de grup. mic nasul diferenei atribuite originilor lor rrwnafenil i dkAtnntiisnea pnrataxic pot fi
taU de opera ua a tnet wartua luat w De fapt. koslrt susine c *tmMlerate ca idrnhrr ov*raio rial Jl^l muli terapeui toii MM IO prvsmit
pmpcvTxva wcrpemonal reprezint oai mai adecvat model In care tetimnuil Iran .!rr
terapeuii pot sintetiza In mod mmuhiatn abordrile paihodinaniKvr.
cognitive fa comportamentale - este cu mai rup roztoare dintre
pathotrraptdr tntegrative.1*/'ormulAnle lui Nulii van unt extrem cJtr util**
in tnrU'V.rrea pn*-ului tem- poutftr iitt grup Dmi o discui# r*mprehmfv a
teoriei inttfptnonil drp je**t.* H .pui M cri voi dem nr au 11 teva
conrrpiKh' aU .u esteia Sul WVIM iirw.* c ptnturutlifdtM e*tr rtpnmpr in
fntn^imr produsul inter.* iunn cu .iii* hwfr uman# vemnihiahve pentru individ
Ei.
pentru e relen la toate dlMiyruuniW >nterpmei*W. nu l utAxutuLrJk r^ara*.*
Nevoia cir a relaion* strns cu < 'ifi I M Ii rute KizalA, c oricare nevoi# biologi
numai pentru rrUta *henl Irraprul tven capiului 7)
. i este. datorit perioadei prelungite. n#*d|iircrni Hi/until#, l.i W de l>Uu,nuunilr tranviereniale e ivcar Jmu-un vei de nuntiri adnc mm
neresar upravieuim C nulul aflat ir dezvoltare in cutarea *>. untAii. rinde ga/inate. ale e.penenelcn inter ionale tunpuni * Aceste mrnttn cumrtbiur
cultive t na arcentur/e acele tr- wturt i aspet te ai# inelul care unt U ^eannrva unui modH intern de lucru, care d turma tiparelor de u^nem ale
ntmpinat**. u aprobare i s Ir distrug Miii HA I# nege pe * ele * are unt individului le-a lungul ntreg en-i. Acest m*^del intern de lucru cunt* rut i
primite m dezaprobare In rele dm urmi. in IJJVIiJul dezvolt un ttWV ept de unr ub lenurnirea dr rbem11 rMe conatmut din credinele deprv sine ab
ba/.t pe are^tr apre. urn per e|mte ale r Iurta Ii Mtmntfk ativi indivniului. din modul in care atrnnr un uns mdutkir relaKinab N dm com-
portamentul interpersnnal rezultat nu doar propriul crimportament d a .
Se poate pure < I mnrle mir < onatruit din evaluri r*fU* taie tlki* rar<
mpftammtul pe care l datermm la cr*kafy De exemplu, este probabil cs o
Mira rn prin* ifMl depre* latlve. a In situaia * **tloiu ne* 1**1. irrnui l*r
tnr care a crescut cu prini deprimai a supras JK ap s simt c. perv
utot i a dat, aau a copilului czut pe mitrule unor prini *d* privi tru a rim ne In legtur cu ceilali, trebuie & nu mut ceren. a i$ suprime
errwiuun euemn real tn el ra l copil, aa rum puneam, la* A dinam amu] UMeimdma i s r uNjftloneze nrvmlof em*gv.mVr le cdorUHi t Psthc-
unr lui nr forma* Im irAm in prtru ipal * lepre lariva. ei ea fa* ilila rvaluirl ter apia palr %i reprezinte pruna ^roetuniUt* dr a invalida harta a
MTIIV Wrugrfc*re ale retur lalt i va IntreMne evalurile de ine miile p nterper vmal rigid i limitat
derxrrai.Mre ** I hor%HiniU- intrrprrvnnale (paratatlce) tind s se utoperpeuezr De
ennplu. un individ cu o imagine de ane degradat, depreciat, poate, prm (rfoan
Arewt pnae ai nmatrumi naei tului de ute pe ba/a r% aliiril* *e - are I# ar uu nratrnir rln'trvA. i perceap incorect un Hui ca respmgndu-l l turul a|
citim In ochu celor importani pentru not rtmtimi. le a lungul h.tre *Mi Mai mult dert att. procesul e ccanphc. deoarece individul pMir A .le/volte
gului cirJy al dezvoltm (runrnKiu/n l Solort* i. tn futilul U* Inptr d* Ies mp. trr*at trnluh compurtamentale l manaenunr de menv piu erviliam.
au apitlilt taptul ci relaiile satisfctoare u cri de area>* virri i hmi dm Ine antagonism tlrfenaiv sau ctaulnaenden care. In cele dm urm. v*x late ca fi
uni concepte inseparabil# ** AceUi lucru #%# vaLabiJ pn> tnj Ml in vifti cei&ali A devin. In mod real. aspri a s i resping reair t K \ mi rsir vini
ni* lodat nu deOim nevoia te a avea relaii piue *lr rm urnit dr obicei .profeia auUmpbrat' ndnidul ab- tu tpeaz . A nlali vot
ndu .ie " rsmnde Intru anumit manier apor neinwiuv nat r < ompuft Hitr un mod
uJliv.m a tuli Mit termenul .,distorsiuni panHailcr prvtfru a Leu rr ptela i are face ca aces la* s se ntmple Cujdr . uv tntr. in relaii cau/alitalea este v
poziia indivizilor dea dirt< muma mielul ftn are n percep j<r riUl t Unt rvular. nu lunar C m w p e r s o rvale v tn v simnr a* vast tr?
*Hin# parata 1 A apare Infr o situaie mtrrpersunal tn atr o |rrn4n rrUp. credinele mlrtpersonale ale urm pefsoane sr rspftm in m|*ftamentr varr au un
IKM/A ni orstaft nu pe Iwa unt* atribute realist# ale r rin talie i r b/a unei impact pred*1**l asupra celorlali
 I ntrcstur-- mtnprrsiuvile. Hi vinunea lui Sulhvan ml moddvbile n prm ipal tomatidogia psihiatrul in toate manitestnlr ei vanate ar trebui tradusr tn
prin valutare * mrnsuaLft adic pnn wenparare evaturAcv n irfere na le ier
pfnprtl c"U alr trkvlali Validarea iinsmauU Ar un cnree* de- ^bt Ir
ia

imurtant In terapia dr grup Mu rarei ei un membru d grupidu im malifW meni interemnnali i tratate *orespunztnr ^ tn axul muhcw termini prihn
dtUnfsluiule dup CfiKat atent U prenle celot^i* membn despre trrapnle actuale sublimar arest principiu t l> asemenea .boala mintal
un anumit int ulent important v list In proces* mtrrpersonale iirr he unt inadecvate HM|M cviale
Aeavta nr a!utr U modul Hi care Sulhvan ixve pnxrsul rrapeutv H he
prev sunt esiestv de iDmphne, (tefOt nutnuJul r*4atu vieaz c^i OfldW
jnuir * a In mirul * rrvrtni tn sntatea mintal s se afV sfudiul proceselor nu mimat
v
are impU oamenii au r vIofsiA intre tamnv ^ Roata mintal sau smp ' * - a nr.iii-M .-tui
trecut
 1
p* Wff I** npminui t oflapcrtammlui mterpertonal nmdipUihv poale h cJr finit priii KHIII, ratrmuam. (JMrtongunr.
muUriUU* i prin aparrla a inr-
ill 1.(1* *
Gwipun^Hrif, tratamentul pniiuatr 1 ar I rehu dir* (uniat t4lrr mm tare*
dMtnraiunlInr mi^rprrvarwi p<Yitn(lnd atirl ndnrkJuiuj a du* 4 u vUj mai h^l4. 4
.dabore/e. u teikiJ(t i 4 uhtmJ -ati*fa< ii in terp-r% male in .unir* lui miiM. mutin/ 'u/lih/.h 4lor
H) rrln|nl"r mlrr(>rriinruiJr I l deir null.tif* minala in IIUIAUM in (i** levinr ainftmiti pn^rulr ft,|*
fu inirrperaonaJe "7' ( uni pmihiatru A ifplMmtl n^rvui urvlui 4tr* o ftituafie htuilA m r iir pa mfuJ, pg t uin ruinailr urr, fair
in nurv mi 'Iif4 46MM fNWvoanJ < u pa. fntul aa i um r npmtA ni. .-.Ldp * I ^ *.lm|rl* npjyitive imitai* !-spr* un* nu
dwpii In Intrejirnr fn urma llattrrMm iuiul. Ir.iiain#niiii rhilrnl gn*t*a/A t apa*. Hara tir e*taia aa*#.. trL- uilffpffifunuj^, mtlrl nu
Al lient ui a pll fA|>iUMlf ru un repertoriu de comportanMinte lirgif, flrmhtl, *mpa1* >* mal# mai ailaptai Ink. umj <rn Mj
V i# H* u unui i un!ri* tu
*! UI Jrrvai.
hnhunA1Altr*a twnunk 4ni inirriii'rwouir ml m . rnfrul U elf* intervruii din pmih* >U-rmpta .|- jruc pentru pAtuilr i
uil i htlbtirnlnr il* t oruiuiM dm opliAne i i umpiriiunriilului *ult nu fieu del lentj nevoilor 'npukir i j .if* pMrili >r p4i
fifni*rilr il* n*afiihirarr prr*oru<j4 i m*rk i*t>M i'Al U ut rim U punerea m act 4 < nmporfarnentek ( il* Jtre . npi
k *ff
re*
Al i
la U
rii

mitai* < ar*. Jeamn. un( imtil*. U'\ah rri/.tii jn impiUtv v4ei.k grupuri. I >41111(11 i opiu invd(A J rn ma** 4 l %4
mn |t /- , jtif tonale rirdiltipMiivi* prin uifi'rifiniiu! iurtleMai* ajiri. n /i Jv Jm I antrenni ihiJiM(i|oi mtnpn* riale t m ulin
** rol i lmll%n b uiu Ai rufr iiit'i .umuir 4 Inapta mi* tnt*r privina Li inl# un n tn trupurile, (ii i ui mi|niflr kiir uni <u |
*mAdrrv i rapta il* fftip Ai IMUIJ nu inariinini < 4 |>i. MU nuprinir
op O frrapir tir intp , irr in trud rtpit*li pi li* ap j i a f t u, r*
mah 1 kn am ( tt>H*r.t 1 As iJup4 un num Jr ir rtlmr, dm
e i l l m i l nr *ufnr4 i l t urufl ti 4 hurii*rr ( t'if* tiv ui k( im]
nri. wHr TNKiihf t m trlr din urrn4. pair mka uif (Jr ni
n*ial <! iMturJI ijiterp*rtinalA li* ea Jumha dr la a tiuit mUt matea an*u t, camunu ca alii i aiha mai mult* u *
uhr.na 4 In Inapta .Ir grup t|* , *A h,him er* 4 nelinitilor i apira(nlor * aihA iia iniial fn la/a dr prruAtire 11

ifvutuliii Trra ?rrM nu i4rr

(u naiva infHrperu>n.iM rir un pa* imj in> IA Irl re
nir i u
importan ji n.)llmhrM din xiruiinra i n

apnjrn terapeut*
eficient. rua un
argument pentru
examinai** reiauim
inter personale, ian*,
aa cum per 4 drmunMiez. reprezini cheu forei terapeut* ce a grupului de terapa*. E*tt neunar ia primul rnd.
LB drprr*W u fie truduBi in termeni mterpermmstl p spot ti fie trslmU psU'Lyui imrrperumai *ubuicenUi Asi iei. irrprutul
traduce Jepreai* te temele sale uHrrperaurtalr de exemplu, dependeni paaivl, izolanr. obedieni,
incapacitatea dr a exprima tuna. ftuper matbiiitatr ia separare i apoi ar admeazl acewtur teme
tmerperbonaa- in cadrul terapiei
 Aiirmauir lui Suilivan cu pnvire la pnjceaul v scopurile globale alr tempie individuale unt profund cuatpaftbiir
cu terapia interarpunaiA dr grup /Vceaa- 1 1entrate rrlaaeiaU i mterperouruJi rate iurta definitorie a terapiei dr grup.t
Accentul pu pe nelegerea trecutului de dtre client fi a drzvohAru genetice a ar rine f/n intrrperaonale readaptate
poalr h maj puin crucial tn terapia dr grup dnt in cadrul individual n care lucra Suiiivan. vvexj capitolul H

Trona rrlanlce intrrpmonalr a deverul parte integranti in textura gimd*- ru Muhiatra * lntf o mituiri atit de mare.
incit nu nrceaati nu ftublsrtMan Oamenii au nevoie de oameni pentru aupr a vieuirea iniiali fi pentru conti nuarea ei.
pentru ocialuare. pentru clutarea satisfaciei Nuneru nici munburuu. na i pn jacnn. mo cei toarte puternici nu
tranacendr nevoia de (imtal uman
Itea lungul mulie am in care am condu grupun dr mdrvuu care moleeau de o toritul avanaati dr cancer. s arn
(uM frapat In repetate rnd un dr xaptu. ci. In laa morii, nu nr inapimimi atit de mult mrnirul g rvrtuna. a singu
rlatra abaotuli ct W aomprnuii Muribunzii pot h bntuii dr neliniti uv terperaonalr - de rcemplu. dr a fi
abandonai, chiar evitai. dr lumea cskx vu O Ir metr. dr ptidi. i planificat ai organizeze o erai dr proporii L.
lua# In diimnraa zilei respective. a aflat ci boala, cancerul a pini atunci ooav idrral localizat, a intrat In
metsnUz A pifttrat secreta inhnvutu g a dai pe- tmerva. toi timpul avnd In minte gnd ui oribil ci durrreu cauzali
de hoaii va i rete Ut dr mult l va ajunge atit dr naupelabli. mii a va devn oua puin umani. i. in final, dr
ncaxvput dr citre IYIUI

Ut ilanra munbunzikir rate dearon cu doui tii>un Dr multe an. pacienui nii li rviU pc vei
canr Ir unt ca mai dragi, trmandu-ar ci ig vot mgr ta- mila g |mrtrrui tn unin. urik daprrini lor
Atetei d evui doxuluir morbide arbore azi o inlitare lununuaai. veseli * i>i pisrnraz temrrdr
tn a ingtoi rrtrWnu i familia contribuie la izolare pnn retragere netund cum ii vor beaaci cu
muribunzii, nrdonnd U i aupne pr afgu au ni ar supere in II Sunt de M ord cu tdiaabrth
kubUr-Roas d intiohanr nu este daci a IA* ai u vorbeti deu fu* i loveai unui pacient despre
o boali taioli Iniotdeauiv |VK leului cote informat induvcl ci cote pe moarte, pnr atitudine* *k*
n
vu. prm felul in cate se retrag
MeJu vi adaugi dcoeuri un piu de izolam, innd pacMfii ** cancer av.n al la o dinUni poihs i
.xmaderabili pale pentru a e* u propriul wiv
t

merit dv *frt 1 iriijhlit.il*. ptmU* >i pentru 4 evit groaza iie propria moarta* R ti*
greeai dr A crtnchJt/M.mm cM, pAni I. urm. riu mat puf t.u * tu mu Inul. din puiuul
rlr veden* al panmfuJuj. a nsi este wumwtfuJ In car* mrJn ul estr > rl rtiiai unes.tr, nu
pentru futnr tehnic. ti pvntnj simpla prw/*ni umani f'inm tul are nevme si fie in contact, si
fu* rapablf si l atingi pe retlall. i dea gU nelinitilor in mod deschis, si *1 reaminteam
faptul ri nu c*tr ruinuai M r* In aluri, n se atlA fi in mferli.tr Abordirile psihotcrr apetit ier In*
vp si se elmr/r Ai esCtr neliniti specifice aic bolnavilor trrminali fru a lor dr t/olare do rinf.
de a-fi piatra demnitate In relaii, t Si luim In corist Jera re prnarrtti .net indivizi nvai
i fie fit de obinuii ru respingerea rrw ir au ajuns si >4 reprime < u duritate nevoia de
contact uman Proscriii. de asemenea, au nrvca sociale presante r Viai, Intr o nchisoare, am
avut parte de 1 efenmi rare mi*a amintit putem le naturm uhu ui a ar estet nevoi umane
IM trhn*> tan In f.mthtatrte. firi formare, m-a rnnaultat ru privire la grupul siu de terafnr. al
rifuit din di prez* deinui Membrii grupului erau lofi rerulivtti tnriii. ile rlnir fapte
variau de la viol al unor minori pini la t rtmi (rupul. se plin ge* el. era knie i persista In
<eu mirarea pr material striin. rtr grupai Am arceptat si absrrv a* est grup pi am propus
ca. ta tarrput, si tibinl leva In htrmati st uimetrine. *er.lnd fiecrui mrmlirw si rvbme/e
membru grupului In fum pe de popularitatea generali (Am sperat ri discutarea e estet sar in
va tare grupul ai-91 inl*mi atenia rit re trnr ) IMi planii asem si dCa utim este
rezultata naintea edinei urmifnarr 4 grupului. r itm*fn|r neapep tute ne au forat si
anulirn > ormoltaia anterioar edinei

fn hmpnl urmi loarei edine de grup. terapeutul. eft/ast. Iar llrA rpr r
ten i profesionali fi insensibil la nevoile tnirrprrsonale. a anunat r va <
tti ctf voce tare rezultatele 1 lata merit ului de popularitate Auzind asia
membru grupului au devenit im ev in ce mai agitai temtori f 1 au prn i/al 1 Iar
nu vor si afle nr/ultatelr ( iiva membri au vorbit alit dr ve+trivM-tif lesprr
posibilitatea devastat oare ca ei si se afle la capitul listei, ftv it terapeutul a
abandonai imediat < pentru totdeauna planul siu Se a tti lista ru vise
tare Am propus un plan alternativ pentru urmi ti tarea InUljorr tws arr
tnem fmi va indica de al cui vot h pisa cel mai mult i apoi si fi rspluv
alegerea Ment t aceast stratagem a hat prea amenintoare, t doar
o treime din membrii gria puiu s-au aventurat ai sleagi In orice raz. grupul
s a deplasat cifre un nivel inter* turnai fi a-a Ir/voltat fn interiorul lui un
grad de lensio- ne. de pmfkipmt* ?i de buni dissi/iie Uri precedent Aceti
oameni pnnu ieri un mesaj definitiv de respingere din partea Msietiu In
general erau In cbifi. izolai 91 etu hefai explic 1 ra pmarr^i Pentru un
observator obinuit piteau mpietrii, indih-rvni daci erau sau nu aprobai
Ini le pisa. 91 le pisa profund
Nevoia de a H acceptat 91 le a inferai * na cu ceilali nu cat cu num dife-
ni ru o client! fricirdmar dr bogai TrmrW ITUWIW MI gravitai te p*rm%-
trul obstacolului pe atrr battu lau rrest inter va >a ceUii O apnr'n >
cnev* pmlm ri InaAi yt nu pentru Hanii ri> En expUataii untmuu dr
 ^ilaH7 Cus vir h putut ptln^r de povara unn aven de nnui/aa de mtte vre
de duten?
Sec ftu! veni ale o ixuU de ceilali i darunlr1 C um mr pute* et a* olm daruri
potrivite, frt c* ceilali A e sunt drzamgii au copfegs* Nu este ne cevar A
intru (n detalii mmunoa**- eu pnvire ta are* ubunrt Mnuratea lor mai
privilegiai ete bine cunoscut! flntimpUtor. singurAUrte* nu mtr ire levant! pentru
terapeutul de grup; In capitolul 7 voi dracula despre tangu- ritatra inereni rolului
de lider de grup )

Sunt igur ci mrr terapeut de grup a Intilnit membri oe-n declari mdde- rena au
detaarea de grup Fi pn Urni .No-mi pai de ca ce mr et gir desr au pun despre mme;
nu reprezini nume pentru mane: nu am mpeci lai de ceilali membri** au alte afirmaii
armlnMoait Dm experiena mea lari II pot menine pe aceti clieni In grup uhoevtf de
muH timp. dorinele lor le < mtac't vor iei inevitabil la upnfai Fi vunt nrbnatti de
grup la un nivel toarte profund ( ) membri, care a meninut atitudmra indiiesent trnip de
mal multe luni. a liai invitai i puni grupului ntrebarea fi ecmt acea ntrebare pe rare par
dort cel mai mult i o adreseze Spre eurpnndeaes tutu Mg arati femeie, aparent distant!.
detaat! a pu urmAtoarra ntrebate .1 um putei A mi tolerai P"

Muli len|i antic tprazi ntlnirile cu mare anuctate au cu nrrAbdaie muli r imt
prea zguduii Jupi edtni pentru a conduce automobilul pe drumul pre caai au a mal
dormi In acea noapte: muli puarti conversaii imaginare cu grupul fn timpul iptimini Mai
muh. aceasti tmpbcaje este deseori triiti ndelung, am cunoscut muli clieni care au gndit
an i-au e<v4t pe 1 riLali membri ai grupului luni au chiar ani dup ce grupul ae kn-
rhrtaar

IV auri. oammu nu rimin indifereni lai de ceilali mcmhn ai grupului pentru mult timp Iar
clienii nu pArAsrsc grupul de ftrrapar dm cauza plieuse In l*ite A cmlei In dispre sa toi
arpe. hui dncungar* ruqane paruri, uri'

C redri In (ncrr dintre cir1 Dur rooodati A nu ciedcb mditmmu'

Kr/umAnd, am trecut in nrvivtA cteva aspecte alr dc/voUAni

persanaii Un tun* smni mature, psihopatologie 1 tratamentului
padnatra im punctul de vedere al teoriei interperaonale Multe drntie
aspectele pe care le-am 1 ruin at unt relevante pentru procesul
terapeutic din terapia ie grop concepia ci boala mintal! provine dtn
relaii mtetpcrronale tulburate cA vab darea 1 t mensual! are un rol In
imxlifirave* dtttnonsroWw mtrrpemonale. de- ftnirra procesului
terapeutic ca o modificare adaptam i a rrlatnlm interperaonale l
uhlimeroa natum durahde M puternice a nmwlnr wviale ale fiinei
umane SA ttecem anim U experiena etnnpceudA vmvtiv. 1 doilea
din cele fret eofmffl necesare nelegeri tartorului terapeut* al tropii
ni interperaonale
 Experiena emoionali coreciv

In l1*!*, Frna Aiexandot d**rnind metAiuamul curei f siliaiuiliiu e, a mtn>-

du conceptul le ixpcricnfl cmofumafi condivr Priru ipiul de bara al tra
(MifH'filultii, afirma el. e*Ur ie a expurtr fa< lentul. In rele mai fatorahtir cir <
iiiiihliifi|t*. *#fti.tMiJ r t*m* (* nale pnr ctfv amta riu Ir 4 pulul in (mul
Pentru a fi aulal, pm lentul trebuie <U Irrx A pnntr-o tnprrim mo nata IA r> m
tivi, ^Klrvl4 prutru 4 repara influena IraumatkA 4 experienei anteriu* re" 14

AJexandrr 4 irirtiNtat a*upra flptuiui 4 doar nelegerea iniile rii4li nlr KiHiilu i*nl4
Irrbuir nA exmte o rnfnpnnentA ertuiMwialA fi o tratare MMmuti c*4 4 miiiMfu PA<
lenii, dei inter 4. ionea/J alert iv cu terapeutul luir un mii di*fi>r*iin*t ilalnribt
tranuferuJui. treptat. trebuie A devinA (iffienJ tir fap tui (.4 acevte r**. |n nu
cnenapund reac uUir anahntului. nu numai pmlru < A H (armUmhi) rate iilxnhv.
ci fi prritru A rtr o pt-mtanA iJr tine UAlAtfwirr Mr 'unt mpXrlvle nu f|<M In
uhjaia pa* nil terapeut. l fi In relaiile inter prt wftMlr < urente ale pM lentului.
in viaa ta COHCIMUA" *
idera ex*rlrnei emtfkwtair cum Uve a Uta crttk atA cir 4 lufir,ui am
kpr (Jwjumr 4 font Nrrpwtotl grefii Oi tunai ar til* ialA. mautentiiA MU nuni
pulatnarr. [mlhi)lTpilr ifmlrmpiMrr o vid cm fund piatra unghiulari 4 rfi lentei
trrapeutk e VKifnKarr. 4i.it I* ruvrl tumpirUiimll, .t >1 1* nivelul profund 4l
imaginilor intrrn4li/4ir ale rrla|itW tiin tm ut. rui 4ir U* in prim pal prin
interpretare fi tnrlegrr** ci pnntr oeaprrt*VI|A relaNataU plini tir 14 111 .tu 1 fi
Af uni. ce infirmA 1 vnlwfdr fHalngrvir ale brutului * Alun* I And Apar a*tfel fIr
infirman, hiniiuir pn*tr ft d ramat A lienu e.primA nui inultA emoie. ifi
4mintrm npertrtir formative mai relevante |vriirul 91 <Jrvrdr*c n indrA/neaiJ ni4i
mare pi un wnhntmt rtui (tintuftl 4) propriei |rr*4iv '
Arente prim. ipu dr fm/A importana c a j-r imri mw^aulr tn terapie fi 4 d%
npertrti Ir < Afjvlunii, prin tratarea realilAtiJ. 4 UTAIra vini mu uk* AIr
interj*rim.ilr unt IA flrl dr importante in triapM Ir grup CA fi in terapia individuali.
ha pMilr chiar IIUII mult. dmimr 1 adral dr Riup drri nvi mul le opnrfunitAp cir
jrnrtatr a e^f^rrienlriiif rmoftarue lumlivr In cadru) in divtdikii rwprnma nm tivA
rm*i|neiaU. dei vaiaenaaa. puaitv h alinai iivai grru. dn Mim r rrU(ia r lien! trraprul
r^tr mai mau Uri. iar HimluJ arr o i A|M < itair mai mare de 4 pune ta inaioialA
4|<ailAnrilatr. ecn|>ui fi auirtitk lUfra ai rin rriatn (C ml (A Alrxandrr rra mptiml
dr amU, linerer. U un im aurul dai, iiigerra/a faptul A analiahiJ ar putea ft neviat ai
fir un acu*, ai giata.e un ml pentru a crea attmmhna mtokauiU donti >*
i > asllrl de imuUvr nu nte rmrurA in terapia de grup. are run(uw mui te
tenatuni inerente Irtwium ale cllOf rAiJAcUU te MUIHIW pini U tratun ie * ele mai
fitnpum rivalitAp tralrme, ompetiti* |>enlru alenia tideninr/pA rinpiir r lupia pentru
luminie i naiul temumi arxuale. dmtonuum paratau r ft diferen(eU .1 iulie
membri din pun* tul <|e vedere al < laaei MM WU\ ediKaiei
(ai Molin lavuj - I ratat 4afi valorilor. Dar wcarai i exprimarea afeado* prrmarr nu
suni *ufa:wntr trebuie A fie transformatr intr-o experiena emuioruid curativi
In acest scop uni necesare doui condiii. l) membru trebuie si trinase*
sentiment ui cft grupul este sulk'ienl de sigur fi suportiv. astid incit aceste
tenwuru si poet* ft exprimate deschis, (2; In grup trebuie *4 existe o
mpiicasv uifu u*m de mase un fcedhark nnesl care si penruti testarea
eficieni a ncslitliii
f Aipi muli ani de experien - fimci. rru-a/r fcut obiceiul de a-i tnurr%
i~ va pe Ileni dup re au ncheiat terapia de grup ntotdeauna u ntreb
despre un anumit incident erthe. un punci dr cotituri sau un evenunerd singular
case a fost de mar ajutor in terapie Dei .incidentul entk^ nu este anonim cu
noiunea dr factor terapeutic, cele dou concepte nu unt Upsat* de legturi.
$1 pot fi nvate multe lucnin din examinarea unor evenimente importante,
singulare Aproape invariabil, clienu met menioneaz un modem puternic n-
crcai emoional, care implici unul dintre ceilali mexnbn ai jrupuiuc rareori
trraieutul ^,
Cd mai frecveni tip de.inodrnt pe care clienii met Q relates fi asemenea
clienilor desertft de hrank 91 Aschrrf* implici exprimarea neateptata a unei
puternice repulan iau a furiei (ai de un alt membru. In fiecare cas v-a pstrat
comun* arva. furtuna va impri>tiat, iar clientul a trit un tentunenl de eliberare
Ir nrsinrnlr ntronare ft a expenmrntal o capactale mai mare de a expira ftn
profunzime rrUnie salr irvterpenonale.
( araciertalk IU* importante ilr acestor inciden te entice au fast:

1 Micuul a expnmat un afect negativ puternic

2 Atraii exprimare a fost pentru dirnl o expeneni nou 91 unici
1.1 bmtul a trit Intadeauna teama de a->i exprima furia. Ini nu a urmat
nm o catastrof rumeni nu a placat, rumeni nu a murit, acoperiul rui s-a prbuit
4 A survenit testarea reali Li u Clientul a realizat fte ci tuna evpnmat a tuni
nrpotmnti ca mtrnsiutr sau ca orientai*. fie ci evitarea anftenoari a exprimm
afectului era iraionali. nelegerea a fost sau nu posibili, ciaentui a putut sau rui
si afir motivele naspeauabdr pentru afectul wpCm u sau pentru evitarea
anterioar a tririi sau exprimm acestui met
^ Acest eveniment i-a permis clientului si uitrracioneze mai kbet a si cx
pkvrir mai profund rriank interpemsnak

Astfel, atunci c nd vid doi membri ai grupului aflai In conflict cred ci

rxiiUi man pi* ca ei si devin deosebit de importani unul pentru
altul pe parcursul terapiei D* fapt. In canil in cart conflictul este
deosebit de incon UuUbil pol bicerra si ameUwr/. o parte din dnamteet
expranind ca voat taie acreai presunire
f V ouwnplu, un cljenf
arhi/oid a dearria un
tnridenl n cart* Un al doilea Up de Ipndrot cxU?obinuit, pc care drsxTiu dumu
alerga** dupi
mei implici. dr Asemenea, un alect putem*, dar. in aersae cazun.
un un text fMMtto.pal dnmrttr tUrhnru nuntim pr AJLcr c * .ynor >
P . aawW ||||<( ^ "
membru ai grupuiiii " ai. Bartmry a fokml un tun mm UtiM tefrrfui Ai...
. e ** Alur cmrmu tmuufcm
crru mir Alur m
 arv upirat.
nipuwfi*e ahirl din *ali.
hmyhrwltj-l. mai Mlr/iu
r*l A vorbii iJrwpr* ct
dtr profund l afecta*
faptul ri putea avea griji
>i putea .lula fe alt*
ineva Ali <*lienl
vorbeau <le*pre d*
of**rtr*a faptului c 1
unt VII ...iu daapre la-
ntimentul de a fi In
i*na* t ru el ln*t t
Acest* irv ident* au
avut in <miun
urmtoarei*
rarartrrtattn
1 Clientul
exprimat un
pozitiv putem. -
situaie neubtfnutti
2 t atantrofa teinutt nu
a avut loc ridn olul.
respingerea. prAho>ire*
MU .jintTuger**a lelorUJi
1 t lienful a descoperit
o parte a a anterior ne*
urv uti. . eea cr l a per
mia ai rrlaioneze ru teilal
Inf.r-o nnui manieri
( ei de a treia
alegorie dr irw identr
CTiti r}obi#nu!te -st*
similar* < rin <lr a doua
categorii < lirltU l#J
reamintear un ir* *lenl,
de ober impt* And auto
de/vluue, . are i a fi ut
si plon|*/e Intr o mai
mare iinpli* are In grup I
* exemplu, un birbat
pini atunci retraa. ret*
ml. care Upaftar
trva frdm|r a dezviliiif
grupului rt de disperat
If dorea U i autli pe
se mrmlni gruftului
ipunAnil ri fi simiserA
tlpM In timpul al*mr. ulr
I Ir asemenea. ali
membri, infrun fel sau
altul, au irrut Jnu hm
ajutorul grupului
Rezumind, exjM-nena
erfiouinaM (OmUvfl In terapia
de grup are rteva *
ompcmente
( I ,H.npruruitm* puternici
a unei emoii. nnmUtl
tnterpers* oval >. are .te
atitutr un rum pe are
a clientul fi I asumi I JJn grup
afect
o su/idenf de uportiv pentru a
permite Mai aaumam a r
culii.
l/lettrr* realiUru, are
permite individului ai
examinez# IIX identul u
ajiitgnil v#tJiUrn
(inarriMiiale a cvlorlali
ntmibn
4 .!<* i II ii Witter**
inalei vini anumitor
Benlunentr >*ri|
HfUnrnle inter pe monah*
MU a rvilini unui anumit
mmpirlamrnt intef|er*c*wsl
U, ihtarea finali a ap*
itiii individului dr a inter a. fu
aia ni nUlfi mai
profund I onest
Terapia est* o experieni
emoioriali fi corn ivi Kirmni
ta naturi duali a pnwilltll
terapeut! are semnificai*
fundamentali, fi mi voi
ifiloarre mpr lat la ea in
 iman
acea*i carte. Trebuie ai triim
ceva intnia. dar. de uuuumtcu limUr yi C m ytkmOrm fa 4
mufa* aw fa far
asrmenca. irr hm* *A
fupf fn nmmn A*n J adumt d
nelegem implicaiile acea tei nudul muH mm Mtn4 fa. pornit
experiene emoionai# prin tmiutUm mir.
intermediul ratninn t I Je- a In bc d m nprtr dr mru^tm d r a l I

lungul timpului, credinele M aer e Vf r.w rfa pmrru

M
profund inrAdrinate ale
IJ Jar In ,nm Urnim
clientului a vor sc himba iar H s r h f n dr a w
a* este * himbin vor fi ir prntru rrpmrnw m. pentru rrprlttu
fntirtt# dac i nod#
cumpodifiwn Al rou lunnuUat
evlr dirrcl r^rvanU
te interpemonale ale
pentru un
clientului vor rvtxa
conovpt^ene a)
riapunaun terapie * gnipjaici fi
mterpemmale conatru* acum^pr carv-l voi
nve ( hiar moddi irl diacuU *m deUiiu tn
mlerperaonale aubtilr pol capitolul b Aiov ti
emula doar m rsti
reflecta o schimbare
prrrnnJ furvdammtaU
pruhin
Ckm pupul ir lcrape
,-dc Irrapeut fi de membru oman trruiJ pr im fi u.
grupului um. cmr putem fi efutm*
<
ia mip I far. *mtru a t
trrapeutai. centrarea pr
aion eun tuecemm pr
ceea .p e intimpli n
ac rsti c amrri. In
prezentul imnliati
trebuie ki aib duui .
om|
Hi<M*fvUr^n^mbni
grupului trebuie ti
experimentez* drt mai
spontan &
^
*mrst raiailW cu crtUli >!
! asarmenea. trebuie U
nefkcfeae la acea vii expe-
rtoni Aceaati rHfan Ure.
aceaati faurii aukrr^lrrmi.
tMr cruciali pentru ca n- |
vtteta . iu gv ovali vi
poati ti trandormati incv-o it r presupunea ci buaka
evpeneni terapeutici A#a Ir cauzali de un ateii
um v.on vrdra in discuia iniburt tratamentul era
despre varoiul* oftanlal vitnr a da glas
terapeutului din capttabil S. acelei emuu nwxpcunate
orie mai multe gru*un au fai ac-uil cunp Hwud fi-a ie
acrosti ditu ulutr dr a intra curs mut grefeala
in curentul tsntxmal ai Vu exprimarea emoionaU.
aki y o. um. hm. tn def* iwesMi nu ie *>
general, este vamna aewUnr w tu tenii pentru
terapeutului ai mmni schimbam 1 denie la cam
grupul orw tat t itrv a%|e Htrud a renunat au
tul autonrtlevjv al refuzat tn** si * stingi fi
procesului. au devenit venunrlr UBOT
fluxuri vvotfmuede
Pi mu punerea gr*->ti ci o droiogn terapeutici ne
expeneni emopunali intensa cimvmK-iaW Tiatamenlul
wwjnti ia vant cathaitx lmUn> YWni fm +
w*k supmx tetuufU H aati/i
0 tri sulte tenti a
in aNirdinle Mngitului
ctumbini rlr a tat
pnmar m ork bKtenetgeCux
trduUvl. cil p venerabili
sau in JP ** multor lulen de
Psthmera pia irwlrfni a
grup . am fHin un acvent
tut ioverputi in chiar
exagerat pe cathanosui
miezul acestei ercn
mobona.
prima drame a Imptvunl.
1 Nativ*aerapiei dinamice
ni .m .vnJu o
(Sfadu iopnr ulmr. brvud p
ftreuex deveni "''*
Uaia athorta i de traUment . tv/ulUIrlur mulHn t*hn^
bazai pe cunvmgcm ci atmi W ^rupunWw J inltoure
ar cauzai de un (-venimeni xiHiUrT (r> jvn *nl,w 70
traumatic, la a individul
(veci citatul l6l ur
nu a tispura omfnml QOMfte
n.wtre urtm OM***
Vmru
tn vluAk >'nn>tuul
u\hr^'fvU. (y\xviu' *
 Awi plorai. in diferite moduri. relaia dintre experiena fmriruj membru J
M grup P rezultatele trrapu'i^Lto cvernplu. am ceru membrilor, dup
imhetr- re grupului, na nrlUt teze la .1 ele le Ir f^rM>n(pi dr grup pe carr
Ir
conildaniu iele nun relevante pentru uIu rnba rea lor l>r akemenea. pe pan
unul grupului. le-am ccmt Ul nUrptul fin Aret frdmte U des. nr cr rvmi numi ai
->"dm|ri n C4UA vuirar IM mai matr wnunlkjir prmifMlA Cind jrrt (iwldl tipul
dr eveiumenf cu rr/*iltilrlr terapiei. am 4'inul rr/ulUtr Mir prin/atoare, tare au
infirmat muitr dtrtirr tern tipurile < onlrrviporane ni pn vitr Ui ingirtiirtiii
primari ai sun rului in grupurtlr dr ntilnirv lArg Mfr nen|rle emopunaJ*
(reprimarea > trirea unui afn t putrrriu . auUaie/vluirra, (drrirra fl primirea
dr (eedho. h) erau craiaidrrafe ralrem dr ini(N;rtinlr, ele nu difrrmjau membru
are au avut aurraa dr m care nu au avut Cu altr <u- vinte. rra probabil ca
membru 1 are au rmaa nea hnrthii au chiar au avut o rxpcrirn(i di*frtj< tivi
i arorde o val-* nalt ini idei ielor emoii m*|r din grup. Mimlar membrilor
rarr au avut atare
(r tipuri dr ripenen|r iu Ji/rrrnfiat membru cu aur cea dr m fr aurie
terapeut!* ' Au ealatat dovezi 1 Un* A eartipaU a feat w nwnpeM n^nihtM.
era ne es,n41 o anumit hart cognitivi, un anumit istern mteln fual 1 are
pufwa experiena mtr un radru fi ddea en* emoiilor eviaate hi grup fvr/i
aptlo Iul In pentru n di< uie umplei a 4 evtut rezultat) I aptul * ai mtr ilr
iie rari a au fictjf in grupuri 1 laulmar de lulert rare nu atontau o importani prea
mare nimpmrttlei intri* tualr pune i a raati im nenti fa. e parte din
hiiNinfi.1, riu din faada pro evului dr M lurnbarr 4

Grupul ca microco%mo\ uxiii

I In grup inferai tiv liber, ru puine reatr. u structurale. r va dr/votta, In timp. infr un
*m< sornatm * ial al membrilor >arti ipani I. 1 li r oieri hmp utii ienf. membrii
grupului voi Im re ai fie el nfigi via mtrrai |vu fii membru grupului aga < unt infera i.nra/A
cu < mialti din fera lor MM **li. via 1 rea In grup areiagi univers mtrrprrsiud in care au liruil
dintotdeauna Cu alte cuvinte in timp. automat fi inevitaf.il. 1 lim|u vta Imrpe si fi aiiy/r ian
porbtnlentul interj ervonal neadaptat in grupul dr terapie Nu rvte r* - o dem ne re iau o
taior ir deVah ati a atuli^m Inr ma Jrttrw un MU tnnt. 0 nur pune fh *7 id> ntlw idorlnlli
mrmbri m rypulyi Mat mult de att. tnip*ta meniul va rrvi a ursi ile date pm ir.
lipsind nrinlenp avatrle dar mrvtta bilele pete oarbe ale raportului tlevjue sine I Iraenrt.
individului ti cate greu si raporteze o patologie rara Ierului ilnare r ea rle fuartr buir
asimilai in fevtiir.i meiul ft e afl in afara niriftunei C a re/uilat. terapia da grup. cu a
enfttl pus pe faerihart, ete for mi rlv tralamenl deosebit de potrivii |m fnt indivi/i cu
patologie a carat ferului 41

(cu MnNi lauri) - listat ia

 AreatU ouncrpir are o importani capitali in terapia de grup este piatra
unghiulari a intiegu abordin dr acest tap ln cete dm urmi, utilul wterper mai
al fterArui membru va apnea in tranzaciile air dm grup Anumite i*t Iun duc
U friciuni intrrpervxialr car ta vur manifesta in taxete limpuru ui* grupului
Indivizii care tuni. de exemplu. iunoi. rzbuntori. dteoaebit dr enfin. rvitani
au cochei vor genera umatuni mtrrpemunate cunsuferabite cruar Im prunele
fdinr Tiparele lor moale madaptatr vor aln^r atenia grupului in Inartr tcurl
timp Ali dwii vor avea nrvoae de mau mult timp dr keta pir nainte ca
dificultile lor ti ar manifeste m grup. in aao-^-acum bum inclui aici arri climi
carr tuni la tei au chiar mai grav iertau, dar ate carur di/k ultip nlrrpmwmalr
tuni mai ubtite. ca in cazul indrvuukx case ii e*pioa- razi tacit pe ceilali. aJ
celor cam dob&ndeac in interiorul unei reiaii un asio- nir grad de intimitate, dupi
care. tropiimniandu-ar. fe desprind dm reiaoe MU al trlur cant r parudounpbci.
meninnd o poziie subordonai. ducii* LV ifmn. activitatea iniiali a unui grup consti in
gestxxiarea nvemtoruor a tirur patologie Ur era mai evaimti la meri uiirrpmanal
Anunulr dur; inirr jrrvrulr devin darr ca un entai dmtx-o ungud tranzacie, aheie pr par-
cursul unei tmgure edine. in timp ce altele necesii multe -dinte de obsc-

verr pentru a fi inelrar. LV/voltaraa abiiitiu de a dcntifici ^taiq{ttttr- tna in a vantai

terapeutic comportamentul mterpervonai .inadecvat cm pefstcctiva
mirnaiAmoaului Mariai ai grupului mic estr una dintre arcmue prim ipale ale
programului dr formare a psihuterapruilor de grup Cferva nrmplr timar vor putea
ilustra mai bine aceste pfmcipu*

Umi
Vaier ir. u mu/ioanl in virai dr duuizrci i apte dr am a solicitat ince- lenra unei
terapii cu mine in principal din cauza unor nemtefegen manta* grave cv durau tir
civa am Urmase o trraptr individuali nesatisiicitoarr a o terapie prin hipnuxA
LVvUra ci auul ci era kuolic i ezita S te anplict te- t tai. intekvtuai MU euai aitun
dr ea. In acest moment, grupui ar fi putut, aa tuxn ar inlintpU kn unele grupuri,
investigheze intenrunaKi manafui a Membrii ar fi putut subcita date despre istoria
compirti a pmoadn dr inor- put. a evoluiei divergrorkx. a patologiei ouluL a
motivelor pentru carr s-a tiailont tu ci. a roiului et in conflict Acestei ooirctin dr
mKvrmatu -ar fi pulul urma laturi pentru c hunbarea Upuiui dr wtrractiunr maritali
au poale sugestii pentru o eparanr dr probi sau permaneni.
Uter at eaati Mttviutr diacronici de rezolvare dr pvubksnr ar fi taat in var, toati
aceasti linie de investigaie nu nunuu ci ignori potenialul UAK ai grupurilor dr terapie
dar. de asemene*. sr haznari pr indcarhuca preausi ci re Utarva elimin despre ptupna
itenuv este pieco cuuxinte carr

* In unnfcMvfe ipte dna. ca anulate la MM tete. am pansau uunWrw ctenlib* iute

at la ini nu uni nrpndu viwtiif. d au taai CTwaute d rusii .-lnmr baba a

 dup* Im rv prdw|l te tevaptein ,< **t (nod nu rufew; siA-l *fuU* js* pfDtXdnut >i.
dr uteri o de-

moraJi/^rr din tu/i inrftrien|rt hordiri) diacronic* dr r*/j*lv.m dr pniblr

mr in lr<pia dr grup Si observam In chftfn mportamanfeul Valrrin In grup,
n .tu i-fi-iit um
* umportm/namful In grup al VnU*rti rr* r*rr<rvg*nt Mai In ti) rtau intri riJ t?i
Krrtruliri/tm', ntotdeauna ru ehui uu ZMI rnmulr inUr/iw Cu < inu ti fIcgaritA. dar
HfriVnf,V intra siguri pr wre, un*jri impirind he/rlr. fi ime- liitit ncepea <J vor bea sr A.
firi mI fini v.rn;i de faptul ci un alt membru al
grupului sr Bm In rniflnrul unei propoziii Nan istsrn In stare brui' I rlul in an* vedea lumea
era atit Ir- solipsist. Irwit nu put** lua In Crmaftderacv pe* biJitafea < il viaa s-ar h putut
denlifuri In grup iiuimr.-a uni n
17up4 toarta puin* ntlniri, Vaier i#* a tiv emt si *f*rr <aduun unrt mom
brr* ,t grupului, oiwil, < mniA carta de dirti. unei femei cu graham, numr Ur
unui bun oftalmolog, unui memhru hofTMaeuul al grupului. H-minat, un
abonament la revista / itIJ jnJ ^trruni (intenionind, firi urmi ile Irwloiali. M I ma*
ijJtnt/*/jr), unui tinir de doui/m i fiim i le ani, virgin. primi tn Minim cu o
pneteini a sa, divorai yi pfwniM ui Treptat. a drvmif rvulenl ci darurile nu erau
Itjmtr ir tar I *- emetnplu, % a art*csir al In rria|M Im ir** tinir fi *..i
divorai fi a insistat ai g*a> e rolul le iraifulrrit fi tir
nrarmadiar al lor, esrr* iind astfel un control e mau Ier aiul asupra riil*U*
persoane

! torturile nai# da a domina au nUtral cur Ar uf toate nlnaiumb sale din grup Eu am
devenit o pnvn ara pfitr\j ra fi a fi*^it diverse eforturi pmtru a mi controla tnfimplitnr. tn
urmi cu t i lava luni, o vil usc m a* mu ei Intr u < dttullM(ie fi li
recomandasem un tar a prut ompetent, p*iholig ritm* ian In grup. Valma m a felicitat
pentru strilia ttoarva f* firi dr a o trimit \w ana rt ia im psiholog, prii abil gh* tarm
aversiunea pmftmdi pa arr < avra tai la pmhiatri Similar, cu o ali ora zw a rltfuru unul
rcwmiitarui tirul de mina jC dl da pan aptjv suntei. ai observai i mi tremuri inimile*
t dpi .m,i ara ntinai 1 f Je fapt. ru. i nu am gin* ir 4v<tium-i sunai salr tai da
pwhiafn (pur fl umplu. i am m nmarniat rl mai bun psiUirtapruf jw .ara (1 < unnfteanu
fi niri mi am obarrvaf trrmurui mi mior Vakmri I Km i In mod tacit, a H arcaptaf
frtbuhil ai nnnrnul. a h mirat tn (ou/umr nnmsU oi Valrnr. a* da ali parte, daci a fi
admis tnarvMihditatra mea tai dr tremuratul mi inilor sau tai da avarsnmaii surorii ai.
raf iiruns Arul lip^a mea dr m apvtvitala, a ft fost. da .iMamanaa, inatm M ar h
rcintroUt in um arr dintre cftiurtf In aatfrl da ^tuau, tarapat.iti.il am o unguri optunr
reali ii hinibe adtul l ii tummlf/r pmraaui si vorbaasri daspir natura i arruufk afla
capi anal (>Aa avea mult mai multa ie *pu* daspte tahnu a rrkrvanti a b*Tjpatitului In
(af*itolul f )
Valaria a intrat in competiie acatfi cu mina tn multa alta im aiuri Intuit ai fi
inl.itA intelectual m M devenit ef*ertul grupului in interpretarea viselor i a
fantasmelor la un moment dat. intra fedmrlr de terapia, a im ut si mi
da numele meu faiitru a
 mprumut o cart din MMujttci mrdk<U la un tMimr ivri, unen n it
urvabtli caiVa (despre mrli^ftptri era Ireali de o m mult de MJM.
nravimti mo un lei dr afiliere univers; teri. nu ti era permis cocsul m fobt*>-
tn In (trier ca/.. In ODBlrttid terapiei dr grup. cmeres era uxnptexe. prin ea
tnU limitrW. dar m* H dt cur tcirm n xs rspuns ar ti hornuir grupului
faptul ci ea avea o relaie special fi unici cu mm*- I MR riarriicst aerat
tunsidrran i am Mi^rrat o discuie mai mpU in urmtoarea yeitn* dr gruf
Tnfufi. in urma acestei rt-spmgrn percepute. n chemat pe oo tna t>art*rt do-
grupul dr irrapte la a arai y. dup ce Ir-a ural ci va piaara secretul. rac
|at ai ar ntlnea* i cu ei. Cu dm dintre et a inerput s tnueini triaii aexua Ir.
al Unica, homosexual. nu era internat de a. ansun cu luate* iceiea. s-s iu* aat
Intr-n formidabili ncercate dr seducie.

Urmtoarea ntlnire dr grup a lust ngrozitoare Extraordinar de tenwuiw ti >i

neproductivi. cieuvaotr annu rr va H durutati stai trziu) ci daci crva important din
cadrul grupului ar evii in mud activ, atunci nimic tort* imp rtant nu pair fi luat in
discuie Dou zile mai trziu. Valerte. cofteuU dr anxietate y vini. a cerut o yrdtni
indrxiduali cu oune y a ticul o nlnv- finire tmpleti S-a convenit ca ntreaga situaie
ai tir discutate n urmtoare* yrim dr grup
Valertr a dmch urmiUwirra ycdtni cu cuvintele .Astzi este ziua mrtu-
risirilor' IM i drumul. Charles*, y, mai tinau. .Este rndul tiu. Una' manipulnd
cu muli abtlitatr situaia, astfel incit transgresrile mrturisite * devin numai
nmpooaabilitatea brbailor in cauz, moderam pis Hncarr ltntrr cn vi/ai va
conformat U~utui pe care ea b-l acuedase. iax mai trziu m ursul yvlinn.
amndt* au pruni! o evaluare cntic a pertttrmantek* sex.ua te ( trva
sptmni mai trziu. Va lene ta fcut cunoscute aceste tecrun soului t
nstrinat, care a tnmu mnae de ameiunaie fiecruia dina* oa tre; brbai
Aceasta a fost ultima picturi Membru grupului au dens c nu ma. puteau avea
mcmlrrr in ea y au v.4at e* luderra o din grup este singur situaie dr
aert lip cunuarut de mine (Ea p i continuat de ataci terapia, aia- turndu se
unui alt grup ) AieasU saga nu se xtr>e*ie aicv osl mai ci a re- lut tufkrenl
pentru ilustra conceptul de grup ca imomcoamos social
NI rr/um cete ipuar pn acum IVitnul pas a hui c Vatenr a attyrt m mod
i Lar (Mtologia ei interprrsonal in grup Narvmsmul <i nm-oa de n adulat
nevoia de a contn>U nrlaionarr* sadici cu brbau ntregul panoxw
om portamental tragic - MU desffurat in ixvy-acum m cadrul terapiei Pasul
urmtor au fost reacia ? teedhack-ul Brbi tu y au evpnmat umilirea
probei d y furu c au fost nevoii s treac pnn tac" pentru ea y m plus
s OP mea* A note jx-nfru performanele sexuale h*u rrtm de lng ea Au
kvae put a rvlWte/e .Nu am nevoie de o t* de evaluare de txsw dat
cnd ta. x bat control, ca y cum m a> cuta cu mama' Uvnp s iny-
ieg din or in ce mai mult de c soul tu w mulat" y apa mai
de^arte. c cilali dm grup te* temelie, cit y terapeuii. tnpArtftpUft
entuirentete btbabwu teii de -iim! d*-
 teliberat iihirm hv al conpOfUaumtul ei cliMrtj tiv arie pentru rup. rt fi
pentru va utHpi
Mai important dect orie este A Valerie a trebuit % ar coniruntr cu KM! fapt. ea HV

aiatur.ir*- tutui rup de indivizi tu j>robU*nw, ai cArui membri erau domn i *a ar a|ute unui pr *
eiaJ.iii >i pe cafe ajunacar ni ii reepectr f m u pU ii. unul. ui dei.unvuJ liiurva sAptAmant. fia
otrvit alil dr rnull propriul me -Jiu in* At. mpotriva durmHnr et cun^rmilr, a deverul paria, o
pruamaA in jru- puJ care i-ar fi pulul fi de mare ajutor. Confruntarea tu aerate tapet te >1
perlaboiarea lor in urmAlnrul rup de terapie iau perrma Valenri ti faci u hnnhAri perMuiair
maiore fi *A >i foloaraoti fmtmialul In mod onatruc tjv in relaiile uilrrinarr

Ud ritului <arutd U ridt m Kohm lh**J

Kiai. un avtmat dr jwtru/ni fi opf dr ani. aeparaI dr oie. a mirat In trra pie din cauza
drpmtei. an*i*fAiJ fi entimeritelor putrmur de wgurAtatr 'foaie relaiile taie. aiif ru
brbai. tit fi tu femei, erau pnblenwd*- Ibf4 dup un prieten apropiat, dar nu mai
avuaear unui din rf moda le rului Re lo inie curente cu brbaii imbrAt au douA Inrmr ori
el aau teUloll relaeina In fr > iiianier.t foarte omprtitlvA. UIUKIITINM, CU virop* abrupte
jifriiiinhAtivi fote. uri Ifi aounia dr la bun intejml un roi nmiv Ir domnunl oolirl. toarte
rej*etie relaia devenea pi tMthaarr ft rari
Relaiile ab* MI femeile iirinaorrA uilotdeauna u wrvrni preda tiInLl atra |>e
imediat*, un creorendo ol poaiunn. o rapidA ptrrderr a mtereaului lubtrra purtata
Hoiei lui ne rtnnnie cu aru In urmi. o iun afUnlu or Ui mi|bul urmi divor
lurrroK

Inteligent fi dar In exprimare. Kifi fi a aaumal rapid o poziie influeni ut rup i tferea in
m#l otvrianl un flui de ntama|u |oiiaiiMr ft pofun de celorlali membri In*4 linca bine
* urne propna dumr fi propriile nr vot Nu a cerut fi nu a an rptat ruriu* le la mine au dr La
cotvrtptuti Iar fapt, de hrrare datA < And m am aflat in poziie le a intere* mtia u K*w m am
impt ata de a intra intr o bAtAlie Re/itrvi|a a enlegofuntA era atAt dr met*, n* At luni ntregi
inferat iunea mea iitajosA cu el a mriUI In cererea rrjvU tA de a fi examina reinerea in a mi
percepe dreptcineva care ar jnika ai u toe de ajutor
..Kon \ am nigerat, in en And ea nun buni mutare, .haide A nelegeai ce e
intimplA '-uni multe mr de neferu irr in viaa la Sunt un terapeut cu * pertenA. iar tu at
venit la mine pentru 4|ukr Vtt In mod regulat, iu > daiA tui lipseti de la fedtneie
grupului. mi plAteftt entru rrvf ulr mele. fi. tu t*a te acvrra. iatemahr. mi imperiu i
si Ie aut ( >rt ii unit intr o aormenea mtur pruprte suferin nrAt glie- extrem dr
puine A i Ier. ort. atunci rAiui tncen A te ajut. refuzi a|utrriil intr un fel MU altul
Raiunea pune ii not ar brebul A fim .bai Nu ar trebui A lucrm mpreun pentru a tr
putea ajute ^ spune -mi. rum de am ajuna bl .ttuAia de a fi adversari T

Dar nici asta nu a reuit &i modifice relaia dintre noi Run prea bumun r
im, abil. a speculat convingtor ci ar h posibil ca eu si H idenhficai una dar. trr
problemele mele, nu o problem a lui. Relaiile iui cu I# membri ai gru pului
erau caracterizate de insistena de a-i ntlni in aiara grupului. Ir. mod
MBlrmaiM a aranpl aUviUi In aiara grupului, pentru faec*re membru m parte
Era pilot fi a luat ciiva membri si zboare cu ri. pe ai Ui si navighez* m preuna.
pe unii i-a invitat la cine opulente, citorva le-a oferit consultana juridici. vi
implicat intr-o aventuri romantici cu una dintre membrele grupul u. fi (ultima
pictur; mi-a invitat coterapeuta. o tniri rezident in paihiatnr la schi. la
sfArptul iptmirui.
Mai mult dect att. refuza si->i examineze comportamentul sau si discute
M ete intilmn extragrupaie In cadrul fedinelor. dei pregtirea preb- miriari
(vezi capitolul 12) sublimase tuturor membrilor grupului CJL ir. general. astfel de
intilmri extragrupaie. nediscutate fi neexammate. saboteaz terapia
Du pi o yrdroi In care l-ain supus unei presiuni greu de suportat pentru a
examina ramificaia acestor mvitau In afara grupului, mai ales a invitat*-: La hi
fcui oteraprutei rnrlr. a prsit jrdina zguduit yx dezorientai Pe drumul spre
caai. inexplicabil. Kcm a nceput si se gndeasc la Jlob Hood". povestea favorii
a copilinel ale. la care nu se uiai gndise de zeo de ani
Drmind un impuls, a mers direct la seciunea de copai a celei mai apropiate
tnbltaitm >1. ae/at in caunul nuc, destinat copulor. a recitit pervertea Intx-c
strfulgerare. rmnihcaia propriului comportament a font elucidai 1 De or l-s
fascinat ntotdeauna legenda lui Rubin Huud. ofenndu-i o asemenea plcere**
I bsmr Robi I tood ii salva pe oameni de Uram. in special pe lemn!
Acest motiv juiaae un rol deosebit de important in viaa lui interioar m (rpnd
cu tnfuntinW urdiptene din pfupna familie Mai trziu, la nceputul varu dr adult, t*
iunatnusr O firmi de avocatur, de succes; imual fusese asistent fi li atrsese pe
angafiu jetului aiu si lucreze pentru ci. Deiwori se m- Ur deosebit de atras de
femei care erau legate de un birbat puternic Pini ta motivele viaiUmri salr erau
neclare nu putea distinge intre iubirea pentru soia sa fi dorina de a o salva de un
tati tirana;
Pruna fazi a Inviru uitrrpersunale este ati>aiea pitolopa Modurile or tatmitkr ale
lui Kun de a rrlaama att cu brbau. ct 91 cu lesneilr se de- t laneaeri cu putere In
nucrucoaunoaul grupului. Motivaia sa mtrrpersonal ma)ori era dr a sr lupta fi de a-t
nvinge pe ceilali brbat* Concura deschis fi. da Ion ti inkrbgrnei >1 abiiitiaku verbale
toarte ridicate. obinuse tpsd rolul dominant in grup Apoi. ncepuse mobilizarea
cdorkiU netnhn pentru conspiraia tmali detronarea terapeutului A format aliane
strnse pnn inie r med ml aciunilor extragrupaie oferind favoruri H punndu-t pe ilali
membri in situaia de a-i U da tun. In continuare. M strduit ni-su rpeasc .femeia" 4 --
mai nti pe cea mai strigtoare membri a grupului, pm pc cuterapeuti
 Nu doar piitolojw interjM'rsonaJA a lui Kon A inul afiai in int*runil gru-
pului. dar i conarrinele *ale advmr, autndrfenaive I uptele uli 1 cu ceilali
hrbai .iu du# Iii subminarea motivului cin* I adunrM* in terapie- 4 obini
aju *nr L> fapt. < umpeti|bi a hiat att de intmaA. Incit once a|utor pe care
I iniiarn nu rr.i tri ca a|uii*r. d CA infrAngere, rmn de lAhtciune
Mai mult. mirminamnauJ grupului a revelat avurcinfrlr M purul* H MIT U ni
veluI eMturu relaiilor cu colegii dr grup n timp. ceilali mrmbn ai grupului AU
devenit conhenfi de faptul d Kon nu rrlaianea/i Intr-adcvr cu ei Pirv A
relaionrze, tUr. de fapt. a tuli ea dr n CA modalitate dr a rrLav ta cu mlnr,
rnam ulul puternic i trmut al grupului. < ei la Ii i-iu simit rvpad t< dosii. au
simi reper! absenii unn dorine autmtirr a lui Kun dr a-l c ui Mute i.
treptat, au nceput * ar dmtane/e dr rl I * iar dupi cv Kun a reuit 4 Inrlragi
l a schimbe modurile ininw i diatnmonatr dr reiai mare cu minr a ftwt a
palul A ar rntrsm i 4 relaie ne/r imt ru a*il*li membri ai grupului

_fiilrhutn Jtu bl* temut

l.md*. o ferneir In vri dr patruzeci l ase dr am. divorai pentru a frr ia
nari, a intrst in grup din cauza an M-t.Mii i a unn dureri -iar dislur* ii ga* tr
intestinale Problema ru labili, din punct dr vedere mtrrjwrv tal. rra reia pa
chinuitoare i aufodiatrui tivi jar rare o ntreinea u a tualul prieten I w- fapt.
da*-a lungul virn aIr, Intlruar o lungi smr dr hArttai Maii, fraii, rfu.
amanii i toii) care ahu/aarri dr ra. att fl/w . ct i |*ihk Ketati/llr abu/u fiJor
prtn rare treruar i r tarr Im 4 Ir suferea din partra hArbailor rrau pn. fund
tulburi (nare
Cmpul nu putea fini* prea muia pentru a oajuta, u tngri-a rmlr 71 4* ui t.i
empafic relatinlr tratamentului brutal pe tar** I primea atit din partea r tului. ct
i din partea iubitului ntru *t. Ifta. a avut Ua un im ulmi nnn mul. care a
elucidat ilustrativ dina mu a ri M a sunat mtr n dimnrai- ritrrm d tulburai
Avuaewe o al ten. air ingn|orAtoarr cu iubitul, *r uiira cuprirui de panir i avea
gnduri suw idarr Simea c nu avea cum ai atept pini la urmtnarea ed in i Ir
grup. c avea Im prstr palm zile. l m a rugat *i programez imediat o srdini
individuali dr terapie I hri rra tn&omrtd. nu am re aranjat ntlnirile din acea du
pi amu/4 i an programat o edina pentru ra C u apmvimahv tm/e* 1 de minute
nainte de ora pngramatA a trlrlonat t 1 a transmis se* ratam c nu va veni la
edina
Fn urmtoarva ntlnire de grup. cnd am ntrebat r r a ntmplat. I mda a
riipunN c deci* *4 anuleze ntlnirea dr urgeni deotirn e ar simea un pk mai bine
in dup-amia/a respectivi i tia c am n fegul onform cAnria put vedea un Ii-nt
doar o muguri dal in situai dr urgeni p* parcumul mtrv gn terapii In rnnnecin, s-a
gndit c ar fi mult mai bine a patrr/r acraat opiune pentru un 4it moment, cnd ar
fi putut h intr-o cri/i mai gravi KAwpunfiiiJ ei m a filucil. Ni lodat nu avuac*em o a-e-
menra reguli, ni i ndat nu am retu/at a vid un client c are ar afla intr o i ri/J reali >
nimeni
 f ratat a ptlholarapia da gni

altcineva din grup nu >i-a amintii si fi

enunat u oia-menea reguli Cu luate AI rMi-a, I iruLi H ncpnat si yx pitar*?** tnwW ea a susinut r
rn-ar It auzit spunnd arest lucru i ci nu * lisa abtut de la corivingertW- rac: de ne gurile mele. nici
de consensul unanim al ceiurtaia ra-mbn ai grupului Nic. nu pi rea a ne ngrijorai de tmunvmieniui pe
care rra ba cauzat in discuia dtn grup a devenit defensivi i plini de amirinune
Arc-vt mndrnt. desfurat In imcnaoamnoul sucud al grupului, a adus tmiltt informaii i ne-a permis si dobndim o
perspectivi imxinantl asupra tes- poraabilitin landei pentru unele dintre reiaiIU- ei problematice cu brbaii Pini la acel
moment, grupul fusese nevoit si se bazeze n ntregime pe purtie- tlzirile relaiilor fcute de ea Relatrile ! indei erau
oonvmgioare. iar grupul ajunsc-u* vi accepte imaginea de vutimi a birbajk* blestemata de acolo" pe care o
prezenta I .animarea incidentului in ato-arum a indicat ci landa pe rrpra distorsumat cel puin unul dintre birbatii
importani dm viaa et terapeutul iu Mai mult dect att extrem de important a d*sk*nanat mcv
dentul Intr-o manieri foarte prediclibiti m-a perceput mai nepstor mai insensibil >i mai autoritar dect
eram In realitate
Acestea erau date noi. convingtoare prezentate in tai ochilor tuturor membrilor grupului Pentru
pruna dai. grupul a ajuns si se ntrebe despre a* urateea relatinlnr landei Firi uuli*uU.ea i-a portretizat
tririle cu buni rrdmi. dar era evident cft anumite distorsiuni perceptive erau la lucru din cauza ateptrilor
pe care Ir avea de la brbai fi a relaiilor tnah conflic- tuale cu n. j*errr*-a greit aciunile loc In raport cu
ea.
Ini mai erau multr de aflat din mtcrocusmosul social. O pies important lin irul de datr era tonul
discuiei defensmtatea. iritarea runa. Cu timpul.
>4 eu am ir* rput si fiu intat de lipsa de recunotin tai de inconvenientul pe are-l sufrmrm schtmbindu-
mi pn gramul pentru a o putea prmu pe landa n plus, atn luat iritat de insistena cu care ca susinea faptul
d am decretat o reguli lipsit de maibilitatr. In timp ce eu (a restul grupului) tiam cft nu este adevrat M
im lisat cuprins dr reverie, intrehindu-mi .Cum ar fi si triesc 4 u I irul. tot timpul, nu doar o ori i jumtate
pe sptmn Daci ar fi existat mai multr incidente de genul acesta, mi puteam imagini devenind furios
exasperat i nepstor fa dr ea Avem Aici o exemplificare deosebii ie clari a conceptului profeiei
autolmplimte* descris la pagina & landa a pwius ^ brbaii se vor comporta Intr-un anumit (el fa de ea i
apoi in mod incontient. a acionat astfel Incit aceast predicile si se realizeze

Ktfrhufii arc nu puteau *J ximhf

Allm. om de tunti In vnai le treizeci k* am ruvston a solicitat n ir- rapie petitvu o unguri problem,
foarte strici delimitat im i fie capabil si se mit stimulat iexual de o femeie Intrigat le aceast arad, grupul
a dki tat un rspuns Au investigat viaa sa timpurie obwvunlrsexuale tantasmdr sale n vie din urm. nedumerii s-
au ntors la ahe prohVrmc ale grupata* In
eimp cr rdirita 4 < 'tfinuat. AJJen prem calm 91 inanwibiJ Li durerea M>II ce

terlaili I.+ ewnipiu. o membri * grupului, ra* ateloritJ, foarte tulburat!. prm- irr uapme. 4 anunai grupul dl Mir
interx mai p ci a* yJuuWm ai tari un avort #V pun urnii reia tini. ea a menionat ci a avut o rxpenmti neplcut! iu
K_P rlniili i< Ail.*n, puterii nrimprvMirwit ti* Lemnul* d, penmtm in a |unr

tnfrebn MflctuJr daprv efectele drogului t a lua uimit tind grupul a co- mentei inoenaibtiitetra M
Au aprut multr incidente miliare ai eatuia, aat/rl incit grupul a ayuna ai nu mai atepte mu umuipr
din partea lui Alun 1 tind rra direct ntrebai dr p imiuiwnHrir ulr, riapundea dr pani ntrebrile i ar fi
luai admatv In (tonoc niA au aramanil l *upi titeva luni. grupuJ a formulat un rftapuna la In Urban* sa
 repetat! dr tr nu pol timp o fracie rxuli lai dr u Irmnr^ Iau ivruf ai ar ntreb* tir cr nu pal aimti numi
f|A dr mmmu
Inrptel. au apirul chtmhirt In < omportammttjJ iu A Inviof te lot altor ar p ai identifice o emoie.
urmrind rmnrir utiinumr care o tridau fttnbu Kran franaptrafia *aJmri<(r au rampe gatnrr la un mumii
dat, o Irrmr loartr inatehdi a ameninai t i piriarlr gruftui (inamr rra evu*wrali dr In 1 m irite <lr a relaama u
un htewtefnaf dr n*4 mul p aml pilmliip' Alten a rimaa din nou impaMbii. rrpla ind doar .nu mi m uind la nndul
tiu" lotui, m uimitoarea niin|i dr grup, tini a Icait ntreita? draprr cr a im pi dupi edina fm uM, el a tpua ci.
dupi Ivtlilnirr, a mrr ai aai p a plina ca un inpd (Iin an mai tkr/iu. crui a pir* al din grup. privind rrtn wf vUv. a
ulm htuBt aerat im uimi ca fiind un pur* f tir cotduri | In limite arr au urmai, a tirvenit din re in cr mai capabil i
umti p ai p etprirrw mfimmiete lai dr ceilali membri Kolul teu In interuiruJ grufului M ai lurnbal dr U nwauti
ic
Ierat la egal acceptat, iar atima dr anr 1 crea uf pr miauri . r p ditea ra 01 de reapar tul pont al <
rlorlal(i membri

Inir un alt grup. bl, un inginer In virali dr palrus* t p apte ir ora a 10 trml 1 n terapie din au/a inguriliu
i Inabditifu dr a p gin u (vmhr ptn vili lipanii lui dr reiatnai- ucioii era airril nu avuarar iu lai prtrtmi
apmptafi. birbal, p ntreinu** mimai rrlaii curte rauaiixalr p mutelii han* < u femei care tn * elr din
urmi. invariabil U reafmigrau Bonete aIr p li fii nriate p tmftii umorului teorbil dr viu au li ut ai fir
toarte aprr. al ite cifre < aduli membri in foarte iniiate ate grupului
Fot ui. ru trecerea timpului, pe mituiri r rrla|ilr intre monstru grupului *0 r ibgaf in profunzime W a frai
Uat in urrrwft 1 urind. nmnp m da grup a nceput te emene putem* ru viaa a ia ii Jm afara grupului i ml mai
rvt lieut aapert l comportamentului iu era mcMluJ nfrtiaiv p limitat dr a aluda temelie Privirea a era irvireptati
in aprui cifre inii au ba/muJ km atenia 11 era ndreptat* vi anemia c itrr viaa lor rxuali, (ommtartite li ut*
etau Mm pliMc* p de naluri ertiii i M h ri modera jte brbaii din grup competitori nr poftii. luni mtiegi mi a imput
nici o tran/a ie cu vreun birtul dtn grup
Cu u Ut de redus apnsoei* pentru ataament. u cunaiAeia pr uaxnen u nuire msuri interschimbabili Ur
esemphi. cnd o membri o-a <if*cr ia*v Huni obsedani cft iubitul ea, care intkrus dneon, era ucis intr-un
acodcn' de maini. rlapumuJ luiEda fost *1 o asiuff cft era tnr*. ienwcMoite i cft nu va avea mei o
probirmi U- gfcraxr un ah brbat cel puar. ia MH bun. Pentru a da un ah exemplu. Ed era ntotdeauna uimit
de situai* ir cear aip membri ai grupului preau ngrurafa de abseeia temporari a unuia dnt cotrrapeup
sau. mai trziu, de iminenta plecare dedasutrv a unuia dmnr Nefndotelna.. sugera el. exista, chiar printre
studeni, un terapeut cu o umpe tenl egali (De fapt. vlzuae pe hol o pwhotog cu Ara man. pe cue ar fa prv
mit-o ru bucurie ca terapeut )
A U mi dauaebtt de succint atunci cnd es desena doza zilnic necesara de afeciune (DZN). cu timpul a
luat clar pentru grup cft identitatea Himtroruiu. DZN era secundari pentru Ed mult mai pum rervantl dect
'credere* inaptratl
Astfel va desfurat pruna lari a procesului terapiei de grup afiare* pa- tulngin uitrrpersonale. Ed nu a
reUiunat cu ceilali, a ea totastt ca echipa- meni. ca nvclr utile in a-i furniza cele necesare vieu de zi cu ix
Nu a durat mult pini cnd a rvcunstruit in grup universul su mierpersonal obinuit t dezolant Irgftturile cu
ceilali au iost in ntregime tiate Brbaii au rspuns cu aceeai mcmtdl indiferenei tale totale, femeile. n
generai, nu au teist div- pusr s i fumizrzr (J/N-uL iar aceir femei pe cai* Ir dovaa cu ardoare au km respinse lie
almia sa exclusiv sexual Cursul ulterior al terapiei Ua fad a un lzal informatul* din aceast afiare a
patologiei intrrprnanaie m mtenorul grupului, iar terapia sa a profitai enorm n urau cvncoitrni exhaustive sau
pra relaiilor sale cu ceilali membn ai grupului
Microcosmosul social: o interaciune dinamic

faxial o influen reciproc foarte bogat 91 suOUl intre un an umil net bru ai grupului i
mediul generai al grupului Membru m mmWaTl pnopruii Bimuasma, t aie. la rndul tu.
atrage un comportament deftensn cacacse natu din partea fiecruia Cu ci aste mai spontan
neractmraa. o* att nu rapul i mai autentic va fi dezvolta reia oiknxxaBwaiku socsai St
toodaU va ciete probabilitatea > a peiSelr problematxv ventrale ar Mfuror s tir evocate t
aduse in discuie
De exemplu. Nanry. o tnr ou tutnirare de penunalrtar dr tgr* boaderb- iv s intrat In grup din
cauza depresivi uvapaoiantc a unei Mn mbectivr de dezintegrare l a tendinei de a intra kn
pernei atunci cnd rmnea ramur Toate simpli unele lui Nanry au tust mtenaxhc ate de Seama
dr a ar desprind
 tir mmunittlcl mit in i arr rrfia Mult timp fiMnr rnaihtlisat Ir durimgr-
nvi iinilil(iii#r nuclmn*; copil fiind, nmIi-u- ci era an~tna n siiu fin lanlalt fa-
ntili.1 voia MU. iar t um, < a adult, ii alimenta fantasma ci, ..Ui rwiortt, di
Icritel#* fraciuni ale rudei# >r aIr vor fi prrmanmt ivconcilialr
* um a lovi tfloM i prrlaborat dinamica Im Nara y In mu nmamnuul au wl al
grupului Int rfi A font nevoia dr timp pentru ca aerat nrlintti v r m*mf#fr la
in< #pul, ptmini la rnd, Nan# y plitra lucra confortabil ao pra irnur mc dr
conflict importanta, dar minorr lUr apia anumilr rvmi mrntr din grup au Urnit
nrlinitila ai m*p#rv, Inhupitr. In ripto/u dr anir latr tir amplu, abtwnta unui
mrmbnj aJ grupului o alarma IJ fapt. mult mm lirriu, iritr un intrrviu la frfirut
trrapiri. Nancy a rrman at r. dr#-#. a mitra af.it dr pocat fa fiaatia umil
membru nct aa nu era In tarr ai participa
Chtar p inf-lr/rerilr o tulburau, a*tr| nct li lua la mal pa fia ara dintra cal rare nu
arau pun# tuali Atunci rnd unul dintra BMMbtll grupului ar grr- dr* 4 praurMcl
grupul. Narw y drvrnra ritMii dr Ingrifurat i chiar a pilir conta pa faptul r va a*an
tla o frrruui maiiitU |>attru a a# ra pat nanii A cnnfiniia trrapia da grup,
mdlfaranl da tnlrrrarlr ala Alun# I rnd rrirmhru grupului talul# au rutiUdr In alar*
adlnfrlof da grup. Nancy ilc vanaa arionrud din cau/a amartir|ri| la a#lraa
integritfii grtipului Unmfi. membru grupului *a aimfeau eu In# fi da Narw-y a
Irwlaprlau i Ii arprt mau obir# pile CIJ privir la trlafoanalr jw .arr la prim#** tir la
aa. fimtru a i vartAr* cu prtvlrr la aharntr au irdr/irn tmuatrnfa lor ta ra a yi
abbaa <11 rnrrlja pur i Mm piu l a agravat an#rtalra. .lafamuiirwl o i-vaylata a
rK furt lor pn an n va
i >vn %i doriar i ntnrt pi *>gtiran| In gnrp. I mai a|>anfu a# cafea Mrtulu-
din ifcriUahili/atnarr a Tcut poaihil ca amlr ala i imAw tuakr maprr fel fu- d#r*
ropfttlrfl *#1 intra m fluuJ < tlvitfu Ufaprulwa

( .nipul mi mi ofrr doar un micnatiafniM > ia! In rara ranp# tamcntul ne,*,
lptari v ai membrilor ratr afiai i-u cUritatr. dar <l~vtnr. dr Mnirmi. i un laborator in
rara te demnev*frra/. deaeurt cu marr Uniate dinam a fi am niti# fia
comportomontulm Terapeutul nu vede numai awnpnrtatnmrul o fi evenimentelearr fl
pmvoa.A p rapurmurtlr anr#. ipatr pi tralr a Ir rrl. Ultt Interaciune* da grup eetr att
dr bogat. Ini t u tul tran/a# likir nratlap- tariv# *)# ftr.rui mrmbru ral rrj.rl*l dr
multr ori p membru au t#>nrfuntl|i muJtipir dr refln fie fi tnfrlrgrrr I >ar, prntru rnudilv
ama . nvingerii, r pafer gene. mrmbni grupului frvbiur primea# un Imwiha. k
Lr fi utilizabil fte# afilul livrni feedhack ului eatr prra trraant au ptovoriii. mrmbrii
#ot ti iwapnbtli p mc par ar rrra na 1 ofrr ceilali Unrtn. fmlluw k ul poate ti [r
matur oierii inaintr dr a rwlata n fnorrdrrr tifwieni pmtru a l aplali/a a prnffib Al
hain, frrdbaik ul poale A trd ca drvalori/ant. nam mv MII nu * < um pul#*m rvtia
trrrfhgrk ul nrfoft#titf*r au vlmtor I ir mai pufui
 probabil ra mrmhr u tl ar atacv pt A ar bUinr/.* unu) pr altul daci pul privi
dineul d* jpcalaa rMnpurtammnilui p) pot fi sensibili la ecpertt-nw mu rioarft
pt intentulr tundammuW- le crluilali I -mp au a etn- un element
dec IMV al grupului nupl Hat mpana. mai ale* cu clieni pcuvucMuri au tn ivi.
poate reprezenta o nurr dif ti-uitate, tit pentru membru grupului. cat a pentru
terapeut) I
( mtnbuiile recente ale modelului intmubwcttv unt relevante utile m
nl punct10 Aerai irualrt pune terapruiluf p membrilor mtn-bkn cum > b .In cr lei
unt implicat In ceea or interprete* <* htnd provoca- dan parte ta
Care Mie cnotnbuia mra aici?" Cu alte cuvinte, membru grupului p terapeutul ae
influene*! . unlinuu unul pe altul Relaiile. In wtnrulicanV ti pare left natura lot.
nu umt luate iau mandatate de influente externe a sunt cur.
traite coniuRat Viziunea ttadiionali asupra cr^mpcrtamentului membnkw netakleri
distorsiunile prin cate membru i* nputlrul la rvaumaitt ht din trecut. Iir din
interaciunea de grup ca hind doar cneaw ta apursabi litatea elui membru.
Perspectiva intmuhntnl negnapr curitnbutnk- liderilor grupului )i ale Io lrai membru
la experiena tn atev-n acum pi la te tura ntregit lor npraenr bl grup
sa lulm In cunuderarr (1 am tul care. repetat, ajunge ca irtbam la mtaint nle
grupului ntotdeauna acesta le un eveniment iritant a. nmlabtl. mrm hm
grupului Ip vor npnmi merv area Dar. de asemenea, terapeutul trebuie U Im
urar/e grupul i riplutm maul arehu (canpurtament gmfe al clientului A ajunge
cu Intlmerr la frdtni poate nsemna .Nu-tw pai cu adevf- rai da grup", dar. de
aurmniea. poate avea i multe alte nsun tnuspensma- Ir, mai complexe .Nimic
nu se intatnpli firi nune, deci de ce m-as. pfei Mu .Pun panu ci nimeni nu va
utwrrva abaenta mea nu par t nhent cnd unt a> olo" ori _ Aceste reguli
unt pentru alu. nu pentru nune"
Ambele armnihcau care stau att la bata comportamentului tndn iduiui.
li pi a impactului acelui cum pori ament asupra crluetabi urbuor si fte tevela- te
pa procesate pentru ca membru i aungi la o nelegere empabci tectpmci t
j|acitaira cmpaiki c*tc o cumpcatenU-chor a inteligenei smcgionale* * ta-
tlileuzi tranateraira inviini de la grupul de terapie la lumea mai largi a dhan- tului
firi un mttmml al hutui intonat a celorlali teiaule aduc cvmtiu-JC. nuni tmatrantr
teprtitive. In timp ce. neglgmt. b distribuim pe onlaiti tn Iun pm .W-terrtiirvate
In propriile nuni pnwtatr. Uri a hia In vnwderair motivaiile i aaptraule Un n-ale
larumi. ile exemplu, a intrai in grup cu o pcubtrmi maort de anunaic !n viziunea
lui lauruni a minarea nu era doar o pablzmi a a o replicat k rpU .1 epecunlr aUt
pn<trkwtalr. ci t tunate ii exphea descuratarea deptv ta fi alcoolismul $t totufi.
era o expltcpe cai obtura nelegerea ptau de srmnituatr pi explicaiile mai pmlae
In grup. am cumwcut mai Nne amlninle hu I eonani a. deseon am tort uiU(t MU
frustrat! de eir It serveau drept rrssd uprem de tenstenti la inapte
lucrau din
4furia cnd toate ivlfldjt* rezistente nu aveau SUIM. C And membru grupuJui
greu cu I n mani pire* CA ,HCJ part* nevri-rtni a caracterului Au era KUii A fie
Jtfr.rAdA irialii 1 gA*r< mndalilAti de a intar/ia Activitatea gru
 puiul. Pute ipuntr ,,A*ti/i nu vreau ai fiu upAr.it de grup" MU Areal ram
mrvidii e dut uuv pentru mine, Suni auaftendal de un fir de pir" MU LA-
.if> m.i in pm ce nu tlAlinat* barca", Nu am bAul Irei luni pini < Arai ultima
prdjnM a ft uf ai mJ opresc intrun bar in drum aprr < aai" Au eKiatal mul le
variau, dar Ierna era constani
Intr-o zi, Lennard a anuiiptl o reali/arr mdfini. pentru care drpuaear rfr- luri
mari renunam* la vei hiul serviciu yi ntguitiMr un p*t de profesor Mai ri tnAm-
mr un ingur paa de /Arul: A i ta un atentai de profesor. era tr previi
pu/ttM A cornpleUve un f*rmuiar nev eaiUnd ipimlnutiv douA ore de Iu ru.
Numai duuA wt JM totui nu putea far aataf A intir/iat pini cnd timpul fineai
practic expira' i, in ultinui A.I rnia*4, a informai grupul despre limita de timp
lamentnd u se de cruzimea ilrnwaiului Au personal, amAnarra loj < ei din grup,
iralumv terapeut, au frAit u pulernuJ hainii de a I aeza fir 1.4*01 ian 1. eventual
pe genuri fu. cir a I pune un atiicm Intre degete fi de a-i ghi da mna dr a lungul
formularului OcJjentA, ea mai materni membri a grupului chiar asta a fi ut I a
luat a. u*A. 1 a iuAnif i I a ghidai a pe un irinJ de roali in < mipietarva
formularului
C Aiul am in 'put I rrvi/uim e a mtainplal. am putut ai vnietn na t ce era f'ii*lin|a de a
amina o Cuisrr jalri* A. ana rona A a unei marne pierdute Multe au ar/at alura i la ks ul lor,
na luniv du urnii a din |*aU*lr deprr*akir IIII Uurucrf (< are erau. ir asemenea,rren iiafierjtr
ie iubire). ak hunului i mn aiului nnipnJ.Hiv tu ru
< rral A uJeea rru n rarnosuJui tal mir ut tent tir tari J+JgrupuJ ftU (VttduM atitfrl
/ra di ittrmbrn w pol nmtpori nesfinghert/j. fMJr v w rrJ nrJ/U"
A. n ft iHir mm* t tyi por afie pe/rdugie tn jryp. b <W mai nu r*e*f Astfel. Ui ar
**ttA dramaturgie vie a intAirurik r de grup, Aisrrvatnrul anfrrtiaf are o or
(unitate unu A de a nelegi* Imami a fin Jrui client

Recunoaterea tiparelor de comportament

in microcosmosul social

Pentru a educe mu nu tmmui MM tal in fokttuJ Inaptei, teiapeutu tMme

% nvee mai Cnfi M identifice tiparele mt*i J>I'mal- nx urnite nekli|
>uuvc ale membrilor grupului In mcidtVttul ire fi privea |M* Lronanl. unii ml
\ ital al tei-ipeufllor a kmi rHwpunHul (*moi<inal al membrilor i Iklenkif la cuoiput
hammtul Im lef*nanl At*lr Mapiiimuri emofiuflilr lepre/mfA daUr valide i
ifuiiftperwabiJe ele nu trebuie Iw ute cu vederea MU Hubeslimalr Terapeui!

Inrtn O ralom < u Mmm I SAU) tratat Aa piiota#aia Aa gra

uu ai(i membri u grupului pot simi hine lai de un membru. s* po* sim) BC-
pUmUti MU exu-nuaj, preui MU intimidat*, pol ti ptictiwi MU nduioai MU prit trfti
oriCBSS din infinita varietate de noa pe cate u pmuih4 le poale simi (ai de ali
pmotnl
 Acete mtunmlc rrprvzinti date o iArkmi din adevrul desp** oeaiahi
ptrnMiajvJ i trebuie luate in amo de terapeut L>ci tntunmu:lr Ueuir in rnUJj
uni in mare discordana cu mtimenteU* pe care clientul ar don hi le trezea* i in
ta. MU daci entimenirie trezite sun ceie donte ini irtrubi dezvolta rea (ca n iazul
lut Lsona/d), aluna acolo ie aiU o parte cruciali a problemei c lientului. Btnrtnrie,
exiti multe rtxnptjcatu inerente in ai asii toi. Unu cn- tu i ar putea tpunr ci un
rlftpun emoionai puternic se datoreaz paluiog***! rr%|jndmtuluj, nu a
Mibiertului Uaci. de exemplu, un brbat cu mcmrtrw' un Mie. aaertiv, evoci
enlimentr puternice de teami. invidie intensa sau naaiu- merit amar intr-un alt
blrbat. cu greu am putea concluziona ci rbpunsui reflex U patologia primului Exiati
un avantaj deosebit in formatul de terapie dr grup dniame grupul conine muli
ubarrvaton. este mai uor hi diltrentou rlponurilr *Jw intra tur >i profund
subiective de cele mai ubectjve
Kiapurwul emoional al unui ungur membru nu este sufiomL terapeuii au nrvue
de dovezi dr cceifirmar* b caui tipare repetitive in timp p riapun- un multiple adiri
rracu ale altor civa membr i (numite validare coraer** auallj la acel individ In irlr
din urmi. terapeuii se bazeaz pe cea mai vak> roand mJormair dintre toate,
propriile rspunsuri emoMmale Terapeuii trebuie ai le iapabli i >i cunoavci
proprulr reacii lai de ciaeni. o abihtstr rwrnial In Uate modelele relaional*. Daci.
aa cum afumi kxesier suntem .a^iar de lomuiftamentul inter peru mal al unui
membru, proprulr reacii unt cea mai buni informaie nlerperaonali pe care o
deinem cu pcrvue la im*tuJ ilirfituiui asupra welurlaii v

Cu tuatr antei, valoarea terapeutici apare numai daci suntem rspatosli

ai ne _drz agiim* aiul hi rezistm ingiAru in compartimentul t.iruai pe
i are c iimtul U tnrzete Un ceilali >i care doar ntrete ociunle
mtcrpenwmalr obinuite Aerai piuit de menmrrv uu redobndire a obectn
iUu ne oieri un teedba* k semnificativ cu pnvire La tranzaciile
vnirrpemonaie Om aceasta wrepei tivi. gndurile. fanteziile p c
umportamentul actual generate in terapeut de ctre fiecare membru de
rup trebuie considerate aut curai Reaciile noastre unt date valoroase.
nu eecun Este unpoaabd s nu Hm agai de cUrvtu notri cu excepia
situaiei in care stm att de departe dr experiena clientului. nct
suntem nea Uni dc sa o distani impersonal. caie m mdu ce ehe tena
terapeutici
Un t rit* ar putea ntreba. .Cum putem h Mgun ci leacMfce tcraprupkv
sunt obbi1lvr lotrrapi* oieri un rspuns la aceast ntrebare c
otrrapc'utoi sunt expui unprvuni aceleiai situaii clinice, c omparavesa
rwK'ukvr k* permilr o diiduuie clii intre propiufo rispunsun subiective
a ev aKiartk* obtecHwe ale interaciunilor In piua, terapeuii de grup pot
avea o pzitor avantajoasa

2. UeiarM
privilegiai, di calm, deoarece. *prv d*<Mibirr da t*rap**ttu din terapia indi* vid
uni A, funt martori la fianurn.lr.ita dramr interprri<nale de/adapta Ir, im-
preaiorumte. rara %r dmt&fnari fn tafa lor, firi ca *i %A fu In rmtruJ tuturor
*< mtur interaciuni
fnH.1 fi terapeuii au petele lor oarba, propriile am de conflict* fi dMoitluni
wterper*nule ( um putem fi figuri ci arrftea nu la afrrtaazi ol-Tvatiil*- pe
parcursul terapiei da grup * Voi discuta pa larg a* ea.sti problem A In urmAtna rele
capitol* referitoare la fcirrurpa, Homnlle >i tehnicii* trrapeutului. dar. pm im
moment, o fA pun doar ci aerat argurrwnt tr un motiv puternic pmtru ca terapeuii
sA m rumwiscA pr ei Iruifi ct mai mult posibil Astfel. r^ir rvn * uir ca terapeutul
de grup debutant a ar Imharrr Intr-o riUtoru dr espUrrar* <ie firu pr ti ia ti durata
vieii. o riltnnr carr rnrludr att terapia de grup. rt fi trrapta individual.!
Nimic din tnatr aerate* nu presupune r trraprutul nu ar trebui a ia In r rina
rinpt imurile fi feedh*.k -unlr tuturor clienilor. im fuaiv *1* retor uiv amt profund
tulburai Chiar i raptmfurilr crle mai r*grftr. irawauilr 11*1(111 un miez dr
realitate In piua. clientul tulbura! pnate fi r ursi f*re ta ilr f*n! boc k In altr
mnmartt mn un indivkl nu arr conflictr man In tnatr amlr g. bineneles. un rftpuna
idiuain* rmtu patr rnninr rnulfr infrma(u dmpfr rra pi im Irnt

Aerat punct final constituie o nmmi dr ba/i frntru terapeutul dr grup Frecvent. mrmbru unui
grup rapund fnartr difmt la anai ttmuli In grup poet* aprra un Incident f*r carr apte drn i**i
opt rnrmbfi II prrerp. 0 obsrr vi i fl intrrprrtra/ difml IJn atimyl cvmun "pf rapymyn
tfrftU i am r poafat? Pare si existe o singuri esplw air plauzibili cuti opt lumi utternr dl ferire
Splendid1 Pftn La urmi. opul terapiei ratr dr a ajuta clienii ai In teleagi fi ai-gt modific* lumilr
intern* Astfel. analiza arealOf rspunsuri di ferit* ratr n c Ir regali o na rein ritrr lumra intrr
tari a mrmt*ruJui de Kf>
I ir exemplu, a Mm In mnaldfftlf primi iluatrarr oferii in * nt . apitof. grupul carr o
coninea e Valrrir. o membri viva r. ru tendina dr a fontrob In accirrl ru propria Hfirtf
mtencwir. hreanr dintre membrii grupului a rsfHins fnartr diferit la ea. de la
ronaimirra arrvili la pasiune t tm iinufiuiJ. U Iurte impoteni aau confruntare rfk i*nt
Sau ai luim din nou In considerare anumite aspru te structural* ale fnltn n de grup
membru au rapunauri armnificattv diferite fn rafNirt ru a impiri m railafli atenia
gnipulm au a terapeuilor, ru autodr/vAluirea. cu cererea lutoruloi Hau cu ,notarea
celorlali Niritrn atte! de diferene nu %unt mai evidente dorit fn transfer rspunsurile
membrilor la lider *k*Uft trrac ut va fi simit de difeni membri ca fund raid. rece.
cumpflfnt aau dejuirien lat, ca respingnd. 1 aau accept nd u 1 pe ceilali A cafti
gami a perspectivelor petale fi umilitoare, chiar roplefibiarr pentru terapeui, mai a im
pentru irurpii ri
Microcosmosul social est* reaI7

Dfcsaon un auzit membri ai gropului punnd *ub irmnul irtwNifti ^isritli ciUlr
marmrnamuautui Maial. Mmihni M MJsvw <J tr. ace* grup cumpfM tammtul lor Ir
atipic. cA nu evtr reprezrotuv pentru 'ucstpurtamenutl k x ivimMl Sau rl grupul rrprrttv
**tr UtrmM dm imitvtr. nj problem* cat* au dificulti in a-t percrpr toreit Sau rhiar dl
grupul dr terapie nu ar nai. o o expenn artifirtali. inventat cate. in Vrii reflecte
camfw.etameutu! nsal al cuiva, 11 diHtorMnnra/i Pmtni trraprutul ncep***-, aerate
argumente pot pi rea f urm dabile rhiar convingtoare* dar. de fap*. ele dttftonnunraz
adevfcru: Intr-un numit wra, grupul rWe artiboal membra nu i leg pnrtrno din grup
nu Mint unul In centrul vieii altuia, nu triesc. nu muncear sau nu minai'
A mpreun dei retaionra/ ir*r-o manieri personal. ntreaga lor **latie imn in
cabine tul unui pmfcdfwi*l. n du au de dou oti pe kAptAmAn. iar reiai- uni
twiluur flr*vjl relaiei sie stabil*' pnmr-ur 11 intra* t tnrial. hui de la nceput
( and Mint put In faa urme astfel de argumente, deseori ml gndev la Earl yt
Margumlr. membri ai unui grop pe care l-am condus cu mult timp ir urmA I ari e alia
In grup de patru luni, clnd a foit tntnduti Marguerrte Amndoi au nnoit And viu
Intilnit pentru c. mtimpUtor. doar cu o lun ir urm fuseser Infr-t excursie ta Strrra
Club unde petrecuser impreunA o nnapp 91 fuse^er .intimi" Nici unul nu dorea v
hr in grup cu cellalt Pentru Earl. Margumte era o fatA pnotul. goal. .un fund fr
minte' aa nim a formulat mai tr/iu. In grup Pentru Margumte. FaH era o imnentitate
searbd de |entul Aruia e loVaar pmtru a se rzbuna pe soul a

Au lucrat mpreun tn grup o dat pe vprmn. timp de aproximam un an. In M rnii

perioad. au a|un* s se cunoasc intim in adrvrarul sens al cuvntului >i au mprtit cei
mai profunde wunwir au du hiptr crunt erau argoi. s-au autat unul pe altul in perioadele de
depresie utrtdar i. cu mat multe cvazit. au plns unul pentru altul Cur a tort lumea veal si
caie a fnsl lumea artificial
Un membru al grupului declara: .Pentru o lung perioad de timp an cierul c
grupul era un loc natural pentru experiene nenaturale rViar mai trziu am realizat
opusul este un ioc nenatural pentru expenentr naturale' Unul dintre luc rurile
care fac real gnipul de trrapse ae c el elimina wvunk SOL tale. aexulr 1 de statut;
membru tnv impirun pnn exponente de viat virale. nltur tuadeU* canr
dtstursmne< realitatea si se strduiesc s nc nefli unul cu cellalt. Dr c* ort am
auzit un membru de grup spunnd Hor pn nva data cnd vorte cuiva despnr arta*?
Membru grupului m suni -trim 1 >mi|HtrivA ei se cunosc unul pe altul profund M deplin
l. or adrvaiet c membru grupului petrec mpreun doar o mic parte din viat lot. l'tn ssh
Utra psihic nu etr echivalent cu realitatea ffcao NMc membru gropuUt
 petrac irrifmptjiwi mnii BUM mull fesnp circt una sau Joui ntlniri fie
sipti-
iniuul i/iiwJ M tjf.l ti AH ,i. elai cabuirf

Rsiumst

Sa ne iiiUMarm la sopul pmopaJ al mtui spitul definirea pi ticairir rms

factorului terapeutic al fnvi|4rti interpersonale Au liai puse fi deacnar luate
premisei rwi twiir in a nuti JUM upe

1 important rviapiior interpenionaie

2. 1- penen(a ernotMnJi * um tivi
). l.rupuJ ca mu riKcaaiui ac tai

Am disc utat separat ai vate compi irrite Acum. ia 4 Ir re nbinJm mir . sn

verif* logici. metaruarnuJ mijim interpenv wialr ca lector trraanjt drv ne evident.

I Simptomatologie fmihk rriMiwl din reUpi uUrrprnHvwtlr tulburai Sar Otita

pui*terapiei *Ur dr a ajuta lientul si nvee um si fritas* i rriatu inter
penemele ordinitorsi mate, gratificante
li. i rujml tie psihoterapie. a cirul iJrrvoHtv nu te stinglieriti .Ir restr*
Ui slrut turale severe, devine un n ut iu nan MM SN tal. u reprezentare ui nuna hint a
universului m* ial al IUN irui meninu
III Membru grupului. prin frei J lia! primit de la nial l. prin au larri Irai
vitale i auN observare, devin tnnftirnp le aspr te vermut. alive ale aufa
tarnen tu/ijl lor intrrjer%>nal lorele, luni tir rie, dmlorsiujuir inter per* stair ft
fimpirtarifentuI neadaptattv ce Uv/jrpUr rspunsuri nmlorile lut fiarte* ei* laltt
oameni ( Itenlui. iarr drseon a avut o arrie de rrla|n dr/eslruoasr in or ma imra a
suferit respingeri, nu a reufil ai nvee dut aseste e* jwrtrnfe pentru cl ceilali simjmd
ina* urilatea sa generali JM raaptrtftd regulile de et u hcM u guvernea/4 m te rar
ninea ors tali normali. nu au (isnuns al ovil vele respingem Prin urmare, fi arstr ente
un fapt imps riant i lienti nu au invitat nu M*1,IU i fai i diferena inlrr aape< telr
ina rptehtlr ale t. suporta meniului lor fi o ton epfjr despre sine ta penman! total
mat ptahili Gnt pul de terapie, prin nu nr.ij.ire* unui feedh* k t ier t. la .* posibili
o aailel dr limrinnnuT*
IV n grupurile le terapie arr IM o se venii mlerpemrvveU pbifmiiti A A ff fa rea
pst ht patologiei membrul ipi ahnra/i t mj H.rtai.w ului B Prin feedback fi
autnobservaie lirnji I fevtn marlon mai hurii ai propriului (onipofliownt.
 2. evalueaz mpart ui acelui compartammi a sentimentelor odorialti b.
opt/utior pe cai ceilali ie au despre et C opiniilor pe care et ie au despre
ina*M
V. Clientul care a devenit deplin contsmi de asemenea, contienl le responsabilitatea
personal pmtru a este au turul propriei lumi interperscmafe
VI. Indivizii cai accept! deplin responsabilitatea personal lor mtrrperwmaU pot
ncepe apoi si se lupte cu curotarui acestei firi: daci ei i creeaz lumea aooo reUianaii.
atunci ej au puterea de o o

VII ./Profunzime* fi semnil* apa acestor infcU^m le cu cantitatea de a led asociai secvenei
Cucftto experien fi mai plini de emoie, cu att mai puternic este impactul su. cu cil tanti fi mai
intefec tuahzatl este acea experien, cu att mat puan este nvarea

VIII. Ca rezultai al acestei secvene a terapiei de pup. curmul se treptat, rtscind nea
modaliti de a h cu cniaii Probabilitatea ca i apari deptmle de

A Motivaia enlru schimbare a clientului fi palul de Halat ie cu

modurile curente de comportament.

B Implu area ( Uentului in grup adici ct de mult u permite pulu s

ccatlrav pentru ei.
C* Ktgidilatra structurii caracterului clientului fi a st iui ui
IX 1 > dat cu a*ania unei schimbri, chiar a unei schimbri mu
tul rralirea/ c trama de o anumit caUstrui. care pn atunci a un
aatlel de ci*n*rtatn*nt. a tust uaionai >i a putut ti inhrmaU.
ir*npc*t*m*ntuiui nu a dus la catastrofe cum ar h d*muj. betfiHura
sau cufundarea
X. Concepu! de mururuamue social estr bidirecional nu meniul
exterior devin* uuuuiot in grup. dar >i cumpunamentul nv a* rate, in cele din urm.
transportat in mediul social ai dentului fa apai f* rt In cumpurtammtul interpetaunal al
cbmtuiua n aiara grupului.
XI tiraduai o spiral a adaptm este pus in mifriit. mai ostia n nsrru rul grupului,
ap&a m estrm* V r msur or fetoraumle aoopersinair aar unui client te diminueaz,
cnrfte abilitatea sa de a forma nrUtu gratatvanfte Ane*- Mica social des refir suma de
MIW creti, nev oia de a se ascunde pe nt sc reduce Schimbarea cumpwtnwntului mir o
component eumislii a terapie, de grup eficient* >a chiar schimbri mai nai ^vneenaz
rspunsuri pom*** du. partea celorlali. care arat o mai mate acceptare fi aprobare a
dwntula OM* ce. in continuri*. spore*!* stima de ane Mncurajeaz. in ^MnuiK chim
batea * tn cefe din urm. spirala adaptm dobndit* o fi rf K ac tute incit terapia nu mai
e?4* necesar

2
 f ui arc* dinu* pati mlfi ie vvn(* IWMIM ferilitn difi*nte >i iprffin* r1m
pai'tfM li'rrtfjwifuJui I V nemphi, in puncta, Irrmwntlul tmtniu I
ofrn*

un fi - t - k MpttcMi s ncurajeze autnobservarva. s < lartfu

rom eptul de re porutabilitat*. .t inckniM clientul in tirecia
aaumm nsrtmlor, s infirmr mrv- nnHr i iwrtrrrffllr
tmntmnrrutNr, I inMrwuu l >Mrwifw< invllrti t a mal departe
Aiwlr nur im i lehnAr vor H discutate In ntregime In capitolele ^ i
f>

Transfer }i nelegere

inainri* <lf a Inrhrt nuimiruifra InvAtlni interpersonale im un

mediator I ehimbinlk itofHC s mtrmy, atentl asupra m dou nimrptr
rmrr men 14 o dt* cuit mt ampl Trau* flerul i nelegerea frier tin
rol mult f>rea mirai In reir mi mulff* formulri alr pn*esului lirapnftir
pmfm trer ru uurtuA peste e Ir Pe aeaatr rurmepte m tafVt m*i)l In
activitatea mra terapeut* A fl nu am ntanfi* fr a fr diminua importana
C'rra rr am fcut batnl capitol a liest s Ir int orponr/ rn tartorul nvm
intrrf * v. male

thtnnfrrul este o form Iptrllrl Ie distorsiune penrpfiv interpersonal fn

terapia individual. m ummflrrra fl perlahorarra a<if dutorsmfii sunt d
importan suprem In trrapi de grup. perlahorare distorsiunii** mirt
personale nu este a rum am v/uf. Ir o importan mat rnn . m toate * r
% ta, na l v.tnrfafr distorsiunilor suni nmklffflhll mai uri Perlat*
arra transferului adic a dilnniunilor din relaiati terapeutul leVtn* 4 un*
una dinfr-n nane dr distorsiuni rr trebuie etamirwiir Ir* pfC> rul terapiei
Pentru muli lienti. petale pentru majoritatea W*, relaia *u terapeutul
tea mai important relaie r trebuie perlaborat. dactan* r terapruftiJ este
per soni ft arra imaginilor parent.il- a prfesurilor a autoritii, a tradiiei
a vak rilor incorporate I >r rn mat muli<lient au. de aarmmra. o adln tr
i in alte domenii interpersonale* de nrmplu. jnjtrrra asertivitatra turta.
omprflttvl tata* cu <*ole|ii. irtfimtfata. Hevijalitalra. generozitatea. U
onua invidia

( eiretn notabile art |p eviden importana r rarr muli membri tir

gn#p n arond perlaborru relaiilor cu ceilali membri, nu ni liderul ** b
lum un atngur exemplu o echip de rerretforl. n < adrul unui atudiu asupra
rerultatelor ferapiei realizat U dmffrmt luni dup ncheierea unui frup le
scurt luraf pentru truaftt ie tTI/J. a emit hetnu membru s truikr sur ele
ajutorului primit Pafrti/eci fi doi la sut au simit membru grupului, fi nu
tarapeuftil. au lernt <\r ajutor, iar 2 la uti au rspuns c atit membrii. > t
t terapeutul au fnsf de aittur Numai *> la sut au spus c doar terapeutul I
avut o cmMrtbutte major la srhimbarr 51

a fer a prut < lunt Ier4|**un tfebuu*

Areat rorp de rerretiri are impli.

aii importante tn tehni
terapeutului ie
 vA facilii*r/# dezv ttarva fi prriaht >rartr intrra<'>uruloc dintzv m*-mbn
V<* va* mult tiui mult <Ur pus cu pnvu U .m ibiefi r* cpituM 6 i 7
1mrir%nw dificil ie descria cu prmzi: nu A** un ojnaept ani Ui r Pwiet
A l folaaesc n sensul y,er*-r a! de jk pnvi nuntru" un proces cai * uprw
da dahftrtr. ptkai fi ridicam duUni neleger*: orr Voc turna .And ci-
neva descoper ceva important despre ef nsui despre propriul comporta
meni, despre sistemul motivaimal sau propriul incontient

fn pnx esul terapiei de grup. clienii pot dobndi neleg* la aA puin patru niveluri
diferite
1 C lienii pot obine o perspectivi muh mai obiectivi a prezentrii kw m-
trrprrsonalr Pentru prima dat ei pot aa cum anume sunt vzui de ctre >.-
lali iMinerii ca ncordai. calzi, distani, sedurtivi. amri arogani pumpup
aervill i aa mai departe
2 CIlenii pot obine o nelegere a propriilor tipare de comportament mai
complexe tntrrarxxul Oricare, dintr- un numr vnt de tipare. Ve poate deveni
Ur de nrmpKi. ci li exploateaz pe ceilali, c incearci constant s ubtmi ad -
miraie. c seduc, apoi resping iau te retrag, c sunt nencetat n competiie,
c cer iubire sau ci relaumeazi numai cu terapeutul sau numai cu unul dintre
membri
\ AI treilea nivel poate fi numit nelegere motiv aional Chenu put aa de ir
fac crea rr fac O form obinuit pe care o ia acest tip de nelegere este des*
prnrra faptului c cineva ar comport intr-un anumit M deoarece crede ci un
nmportament dtfrnt ar duce la o catastrof, ar putea fi umilit, desccm- itWf .it
distrus iau abandonai. Clieni distani, detaai, pot nelege de eiesiv- phi. c
e evit apropierea din cauza spaimei de a fi nghiii fi se pierde pe et nii,
clienii competitivi, detaai, care controleaz, pot intelect c sunt n >imnUi
de dorina lor profund, insaiabil de a fi Vngnpti. mdrviza timizi servili pot h
ngrozii de erupia furiei lor distructive reprmale
4 Un al patrulea nivel de nelegere, genetic. ncearc s aulr clienii s n-
eleag cum au aum s be aa cum suni Printeo explorare a impactului ex-
prrtmrlnr timpiru din familie i mediu, clientul nelege geneza tquwekw curente
dr comportament Cadrul teoretic >i hmbaul in care este formulat ripbcaia
gmrtic sunt. bineneles, mult dependente de coala de gndire a terapeutului
Am enumerat aceste patru niveluri n ordinea gradului de inferen O eroa re
conceptual nefericit i mul! timp meninut a rezultai m pane din tendina dr a
echivala o secven ..superficial-adnc* cu aceas& wcermi a . erra duliftl de
inferen" n plus .adine a desment echivalent cu ..profund* sau bun*, iar
superficial cu trroaT. evident sau . neimportant" n meul psib analitii au
rspndit i irdtna cJL cu ct mai profund este terapeutul cu UM mai adnc este
interpretarea (din perspectiva ev enimentelor timpuri; alt w III) I asttel mai ixunplet
tratamentul fa foatr acrstiu iu rrwl mc* a ntn i** fJ wutn aonasi cum luut
 Hircmrr terapeut a ir IM Jr uf clteftl < arr au obinui o Intrirgere Kmrtiri rr-
iii.in ha/ati pr o anumii trt.rir .1 dr/voltirii copilului MU 4
puhopaiolojpri fi formulai dr Kirm, Wmmroet. Kt-mberi MU
Ktihul , 91 tDtUfi nu au lk ut nici uri progmi trrapruh fV dr ilti parte, -*!*
ubituuif ti o achlfiibam Jirwi armnj/uativi ! apari iii dhm|j intrlrKrrii K** Wlicf. Nu
4 foni drinonntrati rin 1 O IchuiUuif ftntnr j. hj/itionaira unrt geii KwrfKip pil
fif/iwlwilii liuiiMrii fit* fapt. rotii multe mirfivr pentru 4 pun la indniali validitatea
elor nun inpriUlr preaufn/i(o iu privur li ir- itttii dinte ftpurilpdr r*r**rirn|r
timpurii, ronifortamrritul adultului >1 truc tur drdt torului .*
frwhuie *4 luftm In toruudrrarr m rtlnJr nrunbiiJiyr,M r m mWf cu pnvi rr iu
stiManm mrmuritri In prr/mt, mrmorta mtr intW*A%i 1 tund kituili
din r#l puin doui torrnr cu doui ii irrbfilr ditun Ir w untrin nui Unu Jiarizah (U
forma Jr mrrnorir unianili drr|>t mrrnorir rpl* iii" Aerti rnrronr onsti In
lirtilii, evmjnrnte reamintite i rea. tiMli/in 4utnt>ioKriii > r Jr propun virfl y>.
mtoh , 4 h ml ip , rtitrui r*pkrinlor fi ir ilrrpn*t 4nk r din terapiile mihtMimamr
O* dou Iormi dr mrrnorir, mnnorii impit ui". Ifi .nr originiM in rlr mai timpurii
frrirr|r dr viai, rnuilr dmtrr 4 nlri prr mlAnd folimrra li/ni*4|iiJuj MU
uni*Jurilor Ai r4li mrmorir (/lunoii ; mv muri pro rcJuraiil "J riiotlel*.i/i <
rrdin|rir 1 u privirr ia nudul ui irr pna - dm In lumra relafiortali Sprr drtMrhirr Ir
mniurna nplu itJ U mrimiru implic iti nu r afiinx* In mlrrxirnr prin dtakwul pailiofrraf
roto ukipnuit, c prin ninponioil.t rrla(uriali fi rtnoMuuiU 4 Irr4pin
Imn. pmhanalthei v w hinibi rlatnnti In iun intrir^rn IIM*I> HK FoiMgy, un
trnrtilur fi IrorrfM ian analii frrnrnunrnl ..ruin u rrvi/utrr vhauafivi 4 literaturii Jrsprr
pr.--ul p'iihaiialil. fi rr/uJtatelr j'ftiitanalun l om lu/ia M. .K* uf*rmrru f.twktnfri Im Utr puuU
fi dr Mutof Jar < tirac t ktminl ni mir infrhyrrm modurilor 1 urrntr dr * fi cu . 'Uluit lmlry uit* r
*Ut
nrpmrnlurrti dr 41*4, idl fi nrprrirniurru irluiLtll n* arm .* ., nn-w J * di fu mi*. i i Wi r
punte rr*h:m rfu irnl numai In 1.1 fi a * u m + { u hr nivutir motorui rhonMrii *mte
mpvrirnOa 4 tuli Im fin arr II.-iru-nt dmlrr fi ti>r<ipf*ul. In nJ.itia Irraprufi i
(I iiM i|if mai i omplrli 4 <au/alit4tu hr r putea du * mult pir a deautr dr
Invitrr intefpmmnali, Jar mi vot Intmirrr U a tr IM .fiuni In cafaio Iul* S fi 6 Pmtru
mornrnt. mir ulii kmt si suHiiur/ 4 ri*(i puinr uakarti c u privirr 1 faptul 4 inrlryrrM
intrln luali mir un lubrifiant prntm ;L4> niria <M himhiru Ktr important ca inrlrptrrr
^ p r t v u r a iniurilru a apari, dmi In mwul fu jrMmr. au fnriu Iar piiholrrfu(ii Ivrbuir A
U*jKin li otvrpful 'In infrllgPif intelrchiali profundi" sau aiiualksUvi' dr < >
ndrratn Irmporalr ( rva ci mte adine simit sau arr urmi uf u 4|ii atliru 1 p*m tru un <
Itnnf poate si fir sau aMi < iun mte < a / u l dr Im n auiir ai nu tir rrlninf! * u clantii
arra ^mr/n timpurii 4 nniportamrntului
 3. Coeziunea grupului

In vnl capitol rumintz prupnrtiik coeziunii, doveuk cordonn dtfon i

iie*iunri cir grup este fartoc terapeutic >i diimteie di pnn care aoewU tp
nemi influena (rafwuttcA

O nirurzium 91 cum inAuen(r/i rezultatele trrapm 7 Kispumul cum rir

/ Irrtina Jr grup, cutzjuno t%if analogul friatia din trrmm tndiznuBki Mai in Ui.
reinei d un nun? numii cir crrcetin aupra Imapie mdividuar dr
rmi*trea/J ci, pentru obinere* unui rezultat pozitiv, tr etentuli o tmrui
rt- U|ir terapeut -client Uit aclrvlral 9a ci. In trripu de rup, este ewnuiii o
buni reUie trraprutui* [>in nou. literatura cir spenalitair Ini puine inck^
Mrli tu pnvirv U faptul ci relaia" arr dM face cu rezultatul pozitiv al
%rra- pari dr grup I iar relaia In trrapia de gnip ntr un concept muM
mai comple* dr* it relaia din trrapia individuali. Pini la urmi, in
tranzacia dm terapia individuali e\iai numai dm uammi. kt timp ce. kt
trrapia dr grup. lucreaz AV pruni mai muli indivizi, kt gjmrral intre
>aar fa zece Niu cale suhaeo ai apu- nm ci, wttm auacaul terapiei dr
grup. * ncceuri o rviatar buni uvbuar ai c{n ii M im carr relaie
relaia dintre client 91 terapeutul dr grup sau tera prup daci riali
tobdrn;? Sau dintnr client 91 cetlalp membri ai grupului' Sau aaalr
dintre individ 91 .grup luat ca ntreg'*

In uitumi patruzeci dr am. un mare numii de studii cu grup de

control ilaapnr nr/uitate ir paihutrraptri au demonstrat oft, UtuOr o
peraoani canr pn- mepte ajutor psihmrrapeutic ar amrhonruxi
semnificativ 9 ci lezuAatelc oho nutar kt urma tarrapin dr grup tuni
aproape identice cu ceie obinute In urma unr terapii indiv tduair 1
In
piua. evuti dovezi conturat cirac* anumii clieni put iititr ivnrth 11 mai
mart in urma trrapMi de grup dacii dm alte abordftn mai aka t Uraii
care te confrunt! cu stigmatizarea sau narea sociali p om oaie caui noi
mudaUti de adaptate 1

Dovezile care susin eficiena terapiei de grup unt aut dr conving***

re. Incit ne Indramni ai nr oncnlAm atmia asupra unei a)tr intrehin caic
aunt cundiulr neceaanr pentru o psihoterapie ettoeadT Pini la urmi nu
cm ce psihoterapie are succes De tapt. exiti dovada ci tratamentul poate
duce la mai bine sau U mai riu dp ort mai muli terapeui tp auti
clienii nm terapeui ii fac clienii si se simi mai riu * De ce Ce determini
tcucveuul
 trrjipiW? D|ii Hunt implirafi muJti faftori, o relaf*e tmpmHcl adecvati este o I'ondlfif
amr iftiu non a terapiei efficient* 4 DoveziU* din crnetarr suspn pu* rerttk f ondmifl
A tempi* reunite - rhi*r 91 tuonul tratamentului medira- mentofli apt* medfoti dr reiatia
terapent -client carat terizali de inrredere, < aliii/f i. ^n|rlMgrrr rmpatic/l pi
accepter' n f>r-pi dlianti terapeuHcl point) vA rrmunA tuturor tratam'nfel>r
efi: wnte, en nu r labilefi* cu upurin fi, din rufinA Orcetiri rmm. asupra terapiei
van fnrali/at pr natura alian- fpi terapeufice fi pe intervenflile* aperiflce nrcetar* pentru
stabil irea fi meninere el *

Are JcgiturA ralitetea rrl.ipn ru yTMI* |* tare aderi terapeutul? iov'/il*

apun ..Nu ( Imirtrnu experimentai fi eficieni din coli diferite
(fretiduinJ. nrmdiracttvA. eKpenenialA, interpervmalA. cognitiv
<imf*rlammt*li. psih drumA) ar aaeamini unul ru altul (ft diferi de
ne e*fierii din propria y >14) in concepia despre relaia Irrapeutlri
ideali fi In relaiile pr care ei Irttfi le stabilcm cu rlianii lai7

SA nntim cA O relaie teripaudei plini le implWare. crar/ivi mir ne

rmari Irt Inutr paihi terapiile, chiar fi In a* numi trie aKirt.lirl me an
istr rngnt tivi. comp rtamentaM au formele de terapie de orientare st
Urm u i O anali /.A H*I undari re rent a unui atudtu aaupra eh> lenei
pth Aer aptei, National Institute of Mental Ifealth'a INIMII) Treatmenl
of I ep*-%*0 ( ollrhiritHrf Krwarch Program. a ifru*li/lonat ri terapia
reuii, fie ci a frat Irrapir COf nitiv comportamentali au terapie
interprnMn*lA, a nnmitat prezena unul ataament pn/ifrv lai de o
figuri a uftnrftiii plini de tnjr\4vnni. auportivi t linititoare" % C en
etinle au arilat <4 legtura terapeut client i elementele tehnice ale
fer.piei rogmfiv* unt iiiwrgirf o legturi putettu i |w/hvA tn hrmi
prtn ru t n J . i 1 miluele depresive fl fanlitea/4 modific .rr.i distorsiuni lor
cognitiv* Absena unei legifurt pozitiv* face ca tnlervenu trhm* J 4 tir
meii irnti fi chiar diunituare w

A* cum ohervim, relaiile au 4 un nl rrttk rgal Ivi padMiteraua de

grup Dar analogul relaiei client terapeut din terapia individuali In terapia
de grup trehuu* ai fie un concept mai larg. care 4 rupnndi relaia
membrilor cu trrAprutul de grup, cu crilali membri ai grupului l cu grupul
a tntrrg t ( u nrui de a provoc a r confuzie emanttri. mi vot rrfeti U
toate aerate re laii din grup cu termenul le _< or mine a grupului *

serv*tcrilor diferite n

( 11 triate acestea, fr general. exist! un annl ru privire la faptul rfl grupurile diferi Intre ele
prin gradul de ..atare de grup* Cele iii un amtiment mal mare al nlidanriii, ru sentimentul lui
noi", valori/ra/i grupul mai nalt l fl vor apra mpotriva ameninrilor interne i externe Astfel
de grupuri au o rat mai man a frecvenei partirlpArti i suportului mutual l vor apra stan-
C<e/lunra rate u pro- pnefate a grupurilor larg cercetat!, rare a fost
explorat! In citrva tute de ar ticole tiinifice Din nefericire, exist! mai
puini coeziune In literaturi, care suferi tn urma utili/Arh unor definiii,
arate, subtr i fi fieripertive ale i>
dantele grupului mai mult dect grupurile cu *ohdaniate mai mft Cu a*te 4.
esi^a, *-nt** diiKil de formulat o definiie ptena O wom/.i- nr.vnt, oompn-
hensiv >i chibzuit ffmcWzMtru coeziunea .erte ca demnitatea urme o poate
recunoate, dar, aparent, nimeni nu o poate dei ne, ru atirt mai putr v o miKwrr"
11
Probi ma te ci termmu! ..cu-/-mrw'' se* reter te dimensiuni cate a*
auprapun. Pe de o parte, exist un fenomen de gmp totalul iUdantu pe de
ali parte, exist coeziunea membrilor indrviduab (au. mai stoici trac ta
individului fai de grup)11
In aceast carte, coeziunea este definit In vm larg ca rezuhat al tuturor forei
*r < are acioneaz asupra membrilor, astfel nct ei rmn in grup 4. sau mai
umplu, atractivitatea unui grup pentru membru si. H Membru unui grup cneziv simt
cldur fi confort In grup y au un sentiment de apartenen ei vait m/ea/ grupul y. in
schimb, simt ci sunt valorizai, acceptai a vuatxnuti de ceilali membri **t
Taprif dt corp* (spiritul de echip) pi coeziunea individual sunt interdependent e
i. deseori, me/lunea grupului este calculat simplu prm nsumarea m- vrturtlor de
atracie fa de grup a Ir membrilor Metode mai noi de msurare
a rne/iunn grupului, pornind de la evaluri ale cltmatuhu de grup. au o pte- i i/ie
cantitativ mai mare, dar nu neag faptul c coeziunea grupului rmne o fur* ie fl o
,T
nsumare a sentimentului de apartenen la grup al membrilor individuali Reinei c
membru grupului unt atrai de grup n mod ddertt >i ( r/iunrj nu este fis odat
dobndit, s se menin pentru totdeauna . ci fluctueaz mult pe parcursul grupului
* Coeziunea si angajamentul iniial suni eseniale pentru ca grupul s depeasc
munca solicitant or urmeaz s fu* desfurat mai trau, pe msur ce apar
conflictele dierontor- tul Cercetri recente au fcut de asemenea diferena ntre
sentimentul individual dr apartenen ft aprecierea de ctre individ a modului in care
lucreaz ntregul grup Nu tr neobinuit ca un individ s simt .c arest grup lucreaz
bina. dar cu nu fac parte din el- * De asemenea, ie posibil ca membru de exemplu v
lienu cu tulburri de comportament alimentar' sA fbnifl mler aciunea ft legtura din
n
grup. iar s se opun fundamental nbiecTrvuHsi grupului
nainte de a prsi domeniul definiiei, trebuie s sublimez c aceast *oe ztunr a
grupului nu este doar o pufrmic for terapeutic Fste o condiie par liminar pentru ca
ali (activi s tur* turneze optim. Cnd. bt terapia individual. punem c relaia este
cea care vindec nu urm s spunere c iubirea sau o acceptare din iubire este
suficient, vrem s spunem ci o reia tir ideal rikmt terapeut cirre/ condiiile m care se
pot destfsura asumarea rtn'uhn necesar cathanusul fi explorarea mtcrpenamal a
intrapersonal la lei te fi In terapia de grup coeziunea este necesar pentru ca ali
tartori terapeutul de grup s oprrvze

n
 Importan^ coeziunri grupului

l ifft nm Jmcutal ta< Kirn dr >rup rparat, un, Bitio mar

mJsui. tn- imJpwiil(mti 1* nmf>Ki, ratharaMitl M
univi>rMltljlni nu un pnitor IUTI ple>f Nu rrnir mifxtrwnl num.ii
(>nH mui <ir vmrilart'. no ni im|irt*nli nu "ui damiparimi
luplulur rj al|Ji au pniHini# imitar eu emir pnipni. i a MI u* til
<Jr mtii iiuirj unulUfu nrhrrtciru l'mrr ti dr o importan Ji rrunali
Itnpji Mfin In livi a pmprtri lumi mlrruMin- urmati Je miiflerrm n Je jtrr
leitmif hmflul dr a h atrptil dr illir (nkJti /(uduir unltnp iltrnlului ri.
liiiniariM'iKal. emir mptn^lfif Ina i rptihll dr nnubM tk*in|a dr
ipanrrm t nlr nuiAmoU in rmi Al Ai alllinr.i Id Rrup. til 1
tlinutnilul din lormatul indivhJudJ *r nhrmrard a> m*rt nrvtu a i
.rupirilr dr u-raptr gmnrafi o Ki di pn/ittvi, <iu Mr autmnlifrytr
ir*rrdrrr atril* Ir vilulnr
ampaMr
jetvfMmim tnimirn* ** < .rupul va wivpu un indivwJ tu randi|u <
indi vi duj ai adrrr Ja nnrmrlr air |>narduulr indlirn-nt dr nprnm|ti
trrruti dr viatA. iraiwuffiium MU ryrt-un an uir Slilurilr dr via|i dn
unl, laumr dr pr*Mtiru|u, frrvmiuur artuali. at Irlr cnmlMlr
allmr Ualra>*-lrr |a fi Jtairplntr dr grupui dr trraptr alil timp rit
ruumrlr dr m t plan im rilh i ya dr ira luaivilatr til talnlitr nn|i.il
n pu(>

In nutre futrir, abilitiftlr uilrrp**mai4r prrlurbalr 1 hm|ik* nln au I. iTutmt i

iporturulJfiJr Inf dr parla i|ir rt trnli yi > > rjAarr In rrUpilr uilurv Jn plu*. unh
firmbri tunl unvirifi <4 impulrurtlr luf rrapu>,Jl. urr yi I jola mrlr Ir NtMd In fruid
ruyinaa drutnuJ i J t r r mirra. punra tuuil.t Am <u ni mi ul inidfi i lirii|i
i / . . j w n i f r u canr gnifRtl rrj.fr/i-nia wngurul L.r naita-1 unan pmlwiid I ItjjiA
ilamr < 4trva yrdiri|r. aran un uluunil mat piU-nu. dr a It ai muI m grup ahmAl
urttndr In all.l parir Mal (ir/tu. litar aru nui lirrlu ilrpi ato ammlin din grup b r
raliirrtpaarri In mrnu >nr. Ir i rratrunlrau rrifixiimul iaJd dr aparfammU yl
aiirptarr

un* pulir un rliriil tanr a avul o Irrajur rruyiU pmmd frmajmiiv da ani <M
(unuilalr dr Irrajur dr grup 1 rl mai impurUul lia ru a liml ai am *n>

*> un grup, aanuvu u . am am pulul VIirbl uil< il.lrattna i air nu rn ar li pJkii ail la
um A hu alar ilr multa grtji yi url yi lubirr In gtup yi am KM U fiarte din d Sutil mat huir
ai urn yi am pri>pru va (i dar r Irial ai mi glmlr. ci grupijJ nu mai rulr arnl>
 In plus, inriwhrn grupului vid i a nu un nurnai totrfiiun j-aaivi al i rcrunu dr
uruf. < i. dr mnmM, rt gmrrra/i a> ra ur/iunr, irrind iriapi du rab Ir - pnair pmrm
pruna dali in via|a ka Un mrmlau al jjiupuiui na uro te * i. mu iKinuifM, a ainhml
inKuiilab a aa umu drbn l dr (arai bT wulrraita al nlra(Kd rmpinjiiti>r Nuniai dujii
ir a IH rpul ai nu mal alv<nir/r dr la In lilrun dm > au/a (Jrar urayini yi mtinirnlului
(ir tntimilatr a itam uj<rol rrxjim 'atodiliiiir.i pr i arr o avra prnlni junpna ungiiritAtr
rrla|uir nu jilirar ira-vi (a h*J in mam parir au JtMl rundamnalr dr dm t/ia lu dr a Ir
nrgl .|.i
 Unu indivizi inu-mahzea.il grupul -fc*t* ca i cum gropul nu-*r stt p*1 UIMI.
pnvmdu-mi Inirtdeaun* mi tnireb -O r spune gropul kwpor as '' llnron. w
himbinlr terapeut persist! tu sunt .-(.nsobdsir deoarece chiar m Jupi nu.
ovtnbni u tendina de a nu Uu gropul si dispar ,M
< ehtatre de membru, errptmi i aprobrea m diierOe grupuri sunt de CM
mai mare importani in urvoip ikcvollini indmduiu Cu greu puaar ta
supraestimat! importanta apartenenei U grupurile de fomci (Im -.upuarir ii t is
ile dm adolesceni. U IratemUip un 1 grupurile acisrvasr tocwd S.e piu. mmk nu
parr a fi de o importani mai mare pentru Uni de MIM SI surea de bute a
adolescentului deci! ni fie indus fi acceptat intr-un amurul gru natal i nimic nu
este mat devastator dect excluderea *
Totui, net mai muli dintre dtenu nutn au o tstone de grup inei, tub- 'lat.
nu au lu*l valoroi eseniali pentru un grop Pentru aceti adiviz. chiar t suicesul
neges ierii unei experiene de grup puste h in s:w curativ Apartenena la grup crete
stima de sine t rine in ntmpinarea rei'.ukr de dejiendeni aU- membrilor, dar pe cit
care. de asemenea, hrinesc responsapi- litatra t autonomia, pe mi suri ce hevare
membru ajcitnbuie ia starea de bnr s grupului t inimuli/rixi jlmuticn unui grup cotav*
Aattel, In diienle moduri, membru grupului aung si nsemne mult unul pentru <
rULilt tlupul de terapie, la nceput perceput ca un grup aruieaai are nu contnazi,
aaate. de iapt. ci ajungi si conteze ioane mult Am runosoa grupuri ai ciror membri
Iriirsc irnprruni eipencna unce depre-su severe pesho- re. ibitae, divor, avorturi,
suinii, stumbin de canrri. impirtsama aur mat mume gindurt i incest (activitate
teauali intre membru grupului i Am irul uri grup duc And pr unul dintre membru vii
la spital i am vicut multe grupuri Unul doliu dupd muriri unui membru. Am vinii
meuibn ai grupurilor de -cupon pentru paornp bolnavi de cancer ducnd coroane U
runcra bile unui membru ripus de buali. Relaiile suni deeuri cimentate de novtur.
prunrglioaar au emoionante Cl de multe relaii din viai sunt att de bogat
Irabia ale?

QMB

Dovezii* nnpirw ale impactului coeziunii grupului nu sunt att oe ectin

w sau sixtemaiar precum ctroUnk ce dovedesc importana reiapen ki ters-
psa mdiv tdualA Studima efectului coeziunii eMr mult mai cvanpieui.*
oena- rer implici tnvsdgama unor variabile strns legale de coeziune,
cum ar tt t linealul grupului (gradul dr angajare evitate i cunlbcl dm grup
>* aliana (relaia membru terapeut! * Totui. rezultatele omvtnkw dm
tciasr acnir per- pn tivr tndai aceeai concluzie relaia sr aici in ntina
omrm tmgvu bunr Acest lapt nu * mai puin important in era Maternului
de Mvlent a tnaib. t * supt a veghem de ctrc o Ieri unr dect era
st trecui De tapt irapeutu. icailnnpoian de grup' *re chiar o
rrsvavsabiutah mai mare de a protega te*a (ia InaprutHA mpotriva
control ui UJ i intruziunii externe "
In coninu*!* voi trace in rrvuitJ cercetrile relevant* Jeepre coeziune (O* ritorn
mai puin intere* de net ufl.*gw ren eterii pof *4 continue direct cu
 rezumatul.)

fritr-unul dintre prunele studii asupri urw.r Cnftf c Iwni care au urmat o terapie
dr grup. expli sfiite membrilor cu privire lit la torn terapeutici au fost trmnm rine i
dambeate, crrretAtnrii deoropennd cA nun mult de jumitatr con
stdermu suportul mutual ca modalitate fundamentali de a|Uvr In terapia de grup
Clienii car* au perceput grupul cm fiind corziv avuseser > frecveni nun mare.
evperimrntaseri un contact octal mal intens m ceilali mrmhn i simetui cA grupul a
avut efect terapeut* ('And erau ntrebai despre evpenen fa lor de grup. clienii ciror
Stare se mbuntise erau *emmficaiv mal nclin A puni r* s-an imfit acceptai de
ceilali membri der At %4 meniune ze anumii indivizi J*
* n W9 am prezentai un studiu In ca/e limitor ru r terapie de gmp re iigMA li
ar ferea A priveasc retrospectiv la experiena lor t ai aHr/r, In ordi nea
eficienei, sena de faeton terapeutici pe care li descriu In a* rsti arte * I >e
atunci, un vaat nurnir de studii, ufili/ind un m*!el eerimettfjl analog,
au generat date importanfr despre vt/iunr* clienilor asupra trlis mal utile aspecte ale
terapiei de gmp Voi examina aceste re/ultate Ir pmhm/iint In tir mtorul capitol,
pentru moment este suficient %A nntr/ I rusii un cnrvsem pulwnli cu privire la faptul
A membru prrvesr cw/iufira grupului ca turul un determinant extrem dr important al
terapiei te gmp reuite
fntr un ah uliu ru durata dr >* luni. la car* au part, ipat d*4 gnipun de
terapie de lungi durai. observai* au cotat pro rsol fiecAm rdmr de grup, * or
An III O ientru fie are membru In funcie de i inc t variabile ac. rpta re. activitate,
desmsibili/arr. abrmclt y ImbutUtAire IV asetnenra autisrva luin iAp.MinAn.ile au taat
obinute de la fin arr membru AfAI evaluatorii. At t membru grupului au cvmaidfril
eptarra~ ca fiind variabila ra mai pu ierni legali de pn grevele In Irrapk
\M ntn IU/II similare a-a ajuns Intr un studiu reali ral cu patrula i t ap te de
clieni din dmiAapre/ec e grupuri d# terapie Schimbarea dr prrwmalita te <iu (oprire puii
a corelat semnificativ ativ cu sentimentele dr implicare In grup, ct ru evaluarea pe rm
au 14 ut c (tr/iurtn totale a grupului *
finpreunJ ru coleg mei am evaluat dup* un an rrzultatrlr tutun cel* patruzeci
ie clieni din rine i grupuri ie terapie pentru pacieni nrantali/at ^ Apoi, rr/ultatele au
biet orelate ru variabile msurate In pnm*lr trei luni de te rapie ReruHatrle pozitive ale
terapiei au corelat semnific.ativ numai ru douA va- nobile predic tiv* coeziunea grupului
* pt popularitatea generali clienii arr fn partea de nceput a terapiei, an frsM cel mai
mult atrai de grup (nanul tnal ti) p oie au fum cotai drept cmI mai populari de vilali
membri ai grupului In * p a dousprezecea ^pfAnmnA au avut un rezultat al terapiei mai
bun In a drtt i/erea spf Amni Ke/uJtatuJ popularitii, rare. In acest studiu,mrvIca/A

pozitiv cu noultili-l*' u-raptei chiar mai muh d** st conium?a. *-s\r u>a cum vt
dmruta < urarul rrtrvanf pmtru aeariun*-* grupului y arunc* lumin asupra mr rarusnuilui
pnn ian coeziunea grupului rrwdiaz schimbam
Arrlcai rezultat* * obin in ^rupun mai structurau* Un studiu cu ire.i-
/crt fi unu vir lmi care au frecventat IU oimvr dr urrapir cumpurtanu l
dc Kn*P * demonstrat < atracia (a de grup" a corelat emiuhcativ cu im
huntiirea stimei de sine fi a corelat invers cu rata remmAnkx premature ia
terapie 9
I * --menea, calitate* relaiilor dintre membri a fow bu** documentat*
ca ingredient esenial in grupurile T (numite p grupuri de antrenare a sens&nb-
tl, grupuri de proces, de Inllinire iau grupuri evpenentiaU*. vezi capitolul 1b).
Un studiu proiectat njunu a descoperit o relaie vemmiicativ* intre cablarea
relaiilor dintre membri >i rezultatele unui grup T format din unsprezece subieci,
care sau ntlnit de dnu uri pe ptmn pentru un total de aizeci i patru de
ore.* Membru care au intrat in relaii terapeutice mutuale htpersonale au artat
cele mai man mbuntiri in cursul grupului * Mai muh. relaia pmrputi cu liderul
grupului nu a avut legturi cu dtmentaunt schimbrii
mpreun cu colegii mei. M.A laeberman, M. Mile*. am cteiduf un B*U- diu la
c are au participat 210 subieci din 18 grupuri de ntlnire, cuprinznd y !
ideologice (gestaltwt. anahz tranzacional. grupuri T. Smanotv dezvoltare
personal. Fa* im. psihanaliz, maraton, psihodram. intlmn mregre tratr)
(Vezi capitolul 16 pentru o discuie detaliat a acestui prorert i Coezw- nra a fost
evaluat ie cteva ci fi a fost corelat cu rezultatele grupurilor^
I latele au artat c atracia fa de grup este. intr-adevr, un determinant pu-
tem* al re/ultatrloc trrapiei Toate metodele de dctrrnunaie a comun au de*
nusiatvat o corelair pozttiv Intre coeziune i rezultatele terapiei Un membru care
a trit un sentiment redus al apartenenei sau al atractm fa de grup chiar
miMirat devreme pe parcursul edinelor a avut o probabilitate redus de a
benefici* de grup fi. de fapt, a fost pmbahiU i>mcrea unui rezultat negativ Mai
mult. grupurile cu ruvehin globale ndicatr ale coeziunii au avut un rezultat total al
terapiei mai bun dect grupurile cu coeziune crat
l n alt studiu de man dimensiuni (N * 393) realizat asupra grupurilor o
pmeniate de formare a indicat o putrmic relaie intre afiliere (un vwwtruct are se
suprapune cotnudrrabtt cu coeziunea) nrrultatrlc terapiei 42
Ma Kcnre 91 Tvuirhlr. studiind doum'i de dsenti n grupun de lung durat,
pentru pacieni spitalizai, au ditermUat reUtvxuuv* emoocmal' cu grupul de
evaluarea .activitii grupului" ca ntreg Sentimentul indrvidu al ile apartenen a
corelat cu rezultatele ulterioare alr terapiei n timp ar si lele dr activitalr total a
grupului nu au corelat vemnttaativ 0

S Hudman i colegii si au pua la punct o cal de msurare a ocwonun

prin folosire* unor rvaluaton automai care au analizat ntlniri ale unre g?u- pun
Inregmtratr valeu Au studiat cincizeci de gnqun de terapie cele
 MMi fiidri diminuau ait uiu>r -ampime paiiuatric* >1 cele mai vemnilkauve un
bunt4ttn ale vtimei de i/ir in grupurile la car xr/iuiu'/i era ridic *ta Cor
niiiH* are M* in.inifevLu in mod evident drvrrmr pr parrurul primelor
trtrouK i de mnu Ir ak* hm Arei edine ev ule n(ia o paruw} oncuU pentru rr
uitai* rnal lunr
Aii- indii au fjiaiTtirual rnlui relaiei dintre t tient pi liderul grupului Mar
/uiii yu colegii fcJi1' au cnuarriirtal oeziunea grupului pi rW|ia client lider in rr un
gryp de terapie inter personali de treizeci de pedirle. dealApurat dupA nianuil.
pentru clieni cu tulburare de personalitate hun ier luie ( ir/juird pi relapa membru
lider au fdal putem*. suajnAnd dmujennlr lui ttudman* ambele au .orelal
po/itiv cu rr/.uitate|r terapiei lotui. mAmuts relaiei 1 dar membru a iott un
pred< tor mai putem* al rvzulutelor terapiei Malefia limln* < Jient pi terapeut
poate fi importanta mai alea pentru clieni ate au reiat** in Ier persona le volatile
p pentru tare terapeutul ndeplinete o importani tuni |ie de ruriinere
tntr un tudiu aaupra unui grup de tarap* cognitiv . ump irUinentaL structurat de urM
durai. pentru fobie nociaU. 4' trlaia cu trraf*eutul % a apnfundat in ele dfiuJUpre/e e
ApUrtwftni de tratament pi a aerial po/itiv cu rezultatele terapiei, dar nr/iunea a luai alaluA pi nu a
a v u i o IrgAturA cu re uitatele terapiei in *eal studiu, grupul a hmd un tatJru pentru terapie, pi nu
un agent al terapiei IjpgAturilr dintre membri nu au luai cultivate de irrajte ui. urul CM Arici autorii
la amriiUM cA. In grupurile nalt *lru turale, ivea ca . ovttea/A cal rnai mult rate oJaborarra
terapeut lirnt u pnv ur la urt uuir te ruptei
Un studiu la i an au pariu ipal Irei/eu pi patru de finii . u depresie >. i/olar*
MMiaJA. irata(i intr un grup inter a fumai Ir rr/olvarr ir probleme u durata de
douaprr/eir prduir a arAlat cA brnii are descriau IfAtn pu/jti va. (diJv la (A ti*
liderul grupului au avui re/uitate air terapiei mai iiuie In 11 tuf M intrri, opueui a
tlov rdil valabil Kr/uita te ir negativ r ala tafaw au hiat IMN late tu ralau negative lider
client lotui. mmt tudiu dr . oreUur nu ae adresra/A lauaei pl ele tulul lieriu unt
mai icnpati/ai dr U*rairu|u k* pentru A avannra/A hme in trrapir. MU atvnvatia
pneiM>vea/A u Oare da t*mr mai mare pi mai mult Jort?*
Ke/ultatelr lin grupurile de Iorinare mtawvv, de ur IA duraiA. du Ana ran
(mup Paycili *h enapy Auu tatu a institute au lini udluen|ale da ruve iun ridicata* ale
impiu Am ** Ke/ultatalr po/itiv* pot li bint mediale <W unlicrea in grup. cara
pmmov*a/J o mai mara comunic, ara in Ier paraca uiU pi autnde/vAluire '

KmMNtf
Am mm mnt A membru grupului radonz/waT profund a rpfa'ni fi
fuptrfid pe s*rr if pnmrm dr /u grupul Ur terapie Ke: uitatul aukfprrrrpal al
trrjpm oerlnt a pauliv i u a/uu /m /UM Ur grup Uupunk Imit con.** au un n udat
gW*J mm

1 Cwwn popab
burt dt grupunie eu redut esprit de corps itptnt de ocktpi) Ait ieghtra emotu- not,
ct fi experimentar** eficimfn grupunkn amnbute 1* caeztumea grupuiui in dtvnti <11
mltate pozttme au avul mai multe reiapi mutual sotufOctuarr eu cetutli- membn
Grupunie malt ctxzwe au ntvHun mai man de autodezoOluin Pemtm uni: cl ten fi fl petit ru
nele grupun (met mie* grupurde inali vtnaOurme) mutia CU Itdt- rul paute fi un /tutor
eienftal O relaj* irraprutul putermcJ nu punte guramia un **- xultat pm.it iv *11er
apiri, dar cu u guranj o rriotte teropeutsc timb mt v* ducr I* un trelamen! rfu ient
l'rrzrnfa coezmntt la Inceputul fiecm yedtnfe cm pi ht promete yetnte me gnepu lu
cmetemx t u mltatele puztt* ale leruptei Me zitml cm grupurde s devm ve urne, cm
hderu t fie oler ti la modul in cmrr flecar* membre expmvnemiats gnepu* m t adued
rapui In dmcuftr pnMemeie legal* de icezxune Ue aarmenm. rezuitmkte ponto* ale el ten
filar currieaaJ cu populrostea in gryp, c vmnabtl ttrms legmt de **-

te tale demuprrtn aratd .ueziunea as pe un important dterminant al mMmtcior

terapeuta*
Aceitar dovezi diente It te admugi cveuuiembtle daoezi cndxracte den cenarde cu alte
ttpun Je grupmrt. O mtpraabundent de studu Jemomstrmz ci be grupunie de bU*j**tvr
anentate uitre mmnd, woeiun inmte ote coezmma gntpuiui produt multe multle tore pmi fi
la te ht amarderarr cm faetn ce tnflmntemi rrzmdaUe serrme. IM r templa ueuunea
grupului dote lo o frecuent mot tumi o mea more pamema rt o membnlor. o mot more
mtluen loin ltate a lar p multe abe rhctr Vat anota* oceoxe Jemopenn In Jetshu In scurt ttmp
L nd KM Jucuto mecoausmeie pnm emir coezxunm priman raid tumbaren lerapeuttc.

Mecermmul de actiune

C uin 4|uU vuj*ortul AurpUiw grupulua >t iiKmicrei pe mdivou cu

fe bbnw ? C u ugurn(l. (rehuir % cxiotor in grup nuu mull itecit samptul
supon MU umpU afpUrt. devnrmc in cnen lot. tnprutu mv*{ c tubou
m robe Milmmtl Uryi uliUtr4 rrUtiri trrepeut-< lient ale cnniil. wipruiul t
rehuir %A toc nun muit ikiil l nri*t*onrz* coid n anea* cu cfcenfeui.6 RelMhe
Urt*i*ulH imsii cund tu tevocebde pentru puete* in auscerr * otaca pv
tea* Ce procree* > ce un porten ( uu>
Inteirgenre protundl nriepe terepeubc* de cAtf* Ceii Rojsm ne ia tel de relev
enti AU ce n In urmi cu cmciMO de u S ne inoepeen mveetigatie *\4tnmJwl vuiunre
u etupre moduiui de ectiune el neUtun tereco tur in le repte individuel! In cele me
utrmetHv dcucncn ele fbmommbm terepwH Rugen etirm c. etunci cnd ruad
cvmditule un reetn deele <4ient tempe ut tunt puee in augarr urmloervir procese
carertenrtice I
 1 OirnhjJ #*le lin ce In ce (Mi liber In exprimarea sentimentelor le
2 ncape A teste/e realitote ?i A JiHcnmme/e mai mult Intre perceperea i
sentimentele l.iA de mediul Au, propriul ine. celelalte persoane i experiene le
propni.
3. I JPVlne lin rr In O mai conlienl le incongruena dintre eu j wrieriele sale
fi oncepu sa despre ne
4 De aaemrnra, devine contient de sentimente care. anterior, au fost ne gate
au percepute distorsionat
*. ( onctpti despre sine, rare acum include aapertr anterior negate au dfc-
torsumate, devine mai congruent cu expenena
6. Devine din re In ce mai capabil ai tria h. fr ameninare, experiena
interesului poztHv ne rmdiionat al terapeutului i atmt un iitmntrns pre
Altiv necondiionat.
7 Se simte din ce In ce mat mult pe Ine nsui drrpt centrul de evaluare a
naturii i meritelor unui biert au al unei empenene
H. Reaitumea/JI la experien mai puin In termenii modulul In care perre pe
evaluarea frtit de ceilali t mai mult In termenii rfw tenrt arelet *-prT*-n e In
amplificarea propriei dezvoltri **

In vi/iunra lui Rngers rstr central conceptul tendinei .Ir a* tuali/afe. o ten dini
inerent vieii de a se extinde i de/voi ta o vi/iunr r are se ntinde Ina
poi pini la vederile flloeoftrr timpurii enunate clar le Ntrt/ he*-4 ai um un se# ol.
Samna ferapetitului rate de a facilita i fie a crea i undiii favorahitr ex pansiunn ci*
sine Prima anin a individului este explorarea Ir mr rum narea sentimentelor i
experienei >r al cror acrea la . onltin era negat ante
rfor
Aceast sar# m rate un stadiu Intilnif pete to In paltw*terafaa dinamic f Je
exemplu, Htmwy acriatr in eviden nevoia individului de autca unoatrre fi
autoreli/are. afirmnd c an ina terapeutului rate lr a Irwleprta lele din alea
acestor pro *se autonome n MIelele imtrtnNiranr rt- un.. acl.uxi principiu.
.Venri clienii urmea/ In terapie un plan Ir a infirma re dinel* patogene rare
nbatrucionea/ cretere i da/vuitarea < u allemvin te, exuli o inc lina ie
ronatltukmali de cretere l autoimpllmre In t#i mdtvi Iii Iferapeurul nu trebuie a
inspire clienilor a* este rahfi (a l cum am puteai) Sarcina noastr eafr de a
ndeprta ohsfa/nlelr care blocheaz pitar sul de CNtev O cale de a la e aata aatr
rearea unei atmosfere terapeut ideale in grupul de terapie O legtur putem* mfrr
membn infirm mti meniul lipsei valorii proprii fi. de asemenea genereaz o
disponibilitate mai mare a membrilor de a ae autode/vltii l a i asuma riscuri mtrr
personale Aceste schimbri pit la de /.activarea vechili r rediu e negative despre
ine n relaie cu lumea 9
I* iat doveri experimentale conform crora o relaie buni In terapia mdi viduflJ
l echivalentul su fcoe/mnea) din terapia de grup tnrurarar dien Iul partu ipr
U un prore* Ir rHlwt rupUjtmr* pmoruitA t> r***roplu Truix,1- *t ud tirul patru/*
> cum dr pacieni spitalizai. in ln*t grupuri m- gene. * demonstrat d
participanii dn grupuri cuezive aveau 0 probabiliti* uemnifualiv mai mare d a*
angafrzr ki aufclttpknar pt turvdi y extensiv Ji ~
Alte cercetri demonstreaz ci o coeziuni* ridicat *** strns Wgat de gr*d*
nalte de intimitate, asumare a riscului. ascultare empatic IM leedback *' Dac
membrii grupului recunosc c grupul indephnert* bine afona tnvni inter-
personale. are lor o Testere a coeziunii intr-o bucii pozitiv, de autcantru*
Succesul indeplimni sarcinii grupului intima* legtunlr emuwn*W din grup
Poate mrzitmea este vital pentru ci muli dintre d*mu notri tui au beneficiat.
n copt li ne, de o acceptare continui >i sohd dm partea egalilor kw f Ar aceea,
pentru el. validarea de ctre membru grupului e*Ar o experien nou i le
mare importani In piua. acceptarea p 'mleiegrrea dintre membri put adu ce
putere >i ren Intr-o mai mare msur dect acceptarea dm partea terapeutului
Cni la urmi. ceilali membn ai grupului nu unt obligai d inpiap MU si le pese F.i
nu unt pltii pentru acta. nu ntr meseria iar42
Intimitatea dezvoltat Intr-un grup poate fi vzut ca o contratori mu- culturi
dominat de tehnologie care. In tuate modurile social, profesional re/aiental.
m rraxxwal , dezumanizeaz inexorabil rrUtnle-** Intr-o lume m <are limitele
tradiionale care menin relaiile sunt din ce in ce mai permeabile >i instabil*,
exist o nevoie de identitate >i apartenen la grup mai mare ca niciodat 44
hsprrtenrle umane profund simite in grup pu* fi d* mare valoare pentni individ,
mie Rogers Chiar dac nu creeaz rua o transferare vua- bil, nai o a himharr
extern a comportamentului, membru grupuhaa pot - jimmmu o parte mai
uman, mai bogat dm ei nii. ce poate ft un punct de referin intern Acest
ultim punct mm ti scos tn evideni, pentru c este unul dintre aer Ir Atigmt In
urma terapiei mai ales in terapia de grup oue ifnKgr*. viaa tn Urmar g
totui. cri pum pentru o lungi perioad de tunp pair s nu aib manifestri
comportamentale externe A. astfel, si scape mi- suritnnlof enetitonlor >
tmaiderauloc administratorilor din asistena sntii care determin ct i ce
tip dr terapie se indic
 Acceptarea ie sine a membrilor grupului >i acceptarea cetorlafo membn
sunt intenlependentr. acceptarea de sine este tundamental dependent dr
ac- . eptarea de Atre etlali. iar acceptarea celorlali este deplin posibili
numai dup ce o persoan ar poate accepta pe suir nsi Acest pnncym
este susti nul i dr ex|irom4 lumi. i de cercetai* * Membru grupurilor ie
terapie pot tri un iicuuderabt! autodupre i dispre tai de Uii O
manifestare a acestui sentiment poate h vzut in refuzul mitul al clienilor
ie a se altura unui grup vie scrnhr sau ezitaiea ie a se implica mai mult
mtx ian grup formai din indivizi aflai in ufertni. din teama le a nu ti
absorbii mir un \ artei dr nefenc ire Un rspuns deosebit de twoctoi in aa
ptnpccttv unei nOM tvrapn de gmp a fost dat de un brbat de optzeci dr
am And a MM im nai sa te alture unui grup nfitni brbai in vrst
drpnmai nu are mul a apus els pierzi impui udnd un pale de copan u* ai
metafora lui pentru ceilali I>. i #< fi Jn sanatoriu.4
in i'HivfwMla inea. tofi indivtAli care ier anintenA dl/i partir uiiui penali! in
-M.Ua/t* mintal au In comun Joui dit* uitifi majore (Il stabilire* i mm
tinere unor relaii inii*rprrauniir irmniikstfvr 1 (2j men iftere unui mt
mfllil al valorii personalar intima de tin*; IJIT greu M fis ufi Mtr ru inter di-f
MiiinriU1 .1 enliMp mparut* In4, fentru cA fn capitolul anterior am inui
aaupra rttahihni relaiilor interpemorialr. mi voi orienta pentru uri timp ri-
fnr lunfl de Mine
Stima de aine liutf H*lim*ire.i; >1 tl/na f mhht A uni puterrur
interdepervlm ta* * Sima de me ar refer la evaluarea le * itre mdtvid a 1
iva re v Urmii H ru atlevrat l **te mdi.tr ilubil JegaM Je rfenrn|rlr a eiei
[ervair in reiai
de N Mii* anterioare Amintii vi afirmaia lut Sullivan ..Se poate pue i *1 nele
eut#* format dm evaluin wilntilr" C. u all cuvinte, in tunpuJ dr/voiti* ni timpurii,
per *p* rea Mtudtniior celorlali lai de aine fungr ai refie* te nitului ni rare
cineva ar privete p ar valon/ra/i pr amr imuyi Individul n tertuthuea/I multe
dintre aeilr penrpii t. da i aunl perviatent* i dintru enle <e hn/t-n/A pe anlr ev
4 lui ri intrrriali/ate pen Im ariuriuU miau ri ata bll <1 valorii le ni ne
I >ar. pe lingi areal re/ervnr al propr iei valon. (utrenii, mtr o miruri mal rnarv
au mai mu A. uni pmup*|i ntotdeauna fl influenai de rvaluirtir ru rente .le
celorlali mar alea evaluarea oient A le grupurile intra le aparin ( en eMnle dm
pniiwilngia aM tali aunin a* rsti lllrfayrr lumi grupurile i relaiile la are luini
parte devin in* orjmratr ui ainr Ataarnentul 1 ui va lai de un grup mie
rviuJtulmierMinriaJ I -** modelat atit le gradul tir in* relerr 4 membrului in atrat
tivi lalea aa pentru grup aunl un mrm|ru lientabtlf rAi V de aspiraia reUafivi a
menit irului La afiliere dureai ai atartn grupu Iu i
Influena stimei puhlM r <I!M i evaluarea f* uti de grup aaupra unui
indivnl depinde de cipva fa fort cil tir Iinp*taft4 auntr fr^m tiv *rourwl 1 eafe
grupul. Im vena >1 |er ilk ttalra lonnumArtUir grupului in raa Kt tu < ea persoani, cu
privire la a* ea tuni ptiMi A. importana tri*uturii dtv uta te pentru persoana res.** hvi
lb de presupus. hiatul in . <WM*Jrrarr aulndr/ vilmrea fNWig i inferua) din grupul de
terapie, ci iiitmrtan* este mtr *.U vir. htal ie mare. im moment ce a rate lriHnn unt
foartr pmapr ie rue Und irienhtiii personale I Cu all ruvmtr. cu ct grupul cnntiM/i mai
muil prnrru o pernoan, cu it auhm ne mai mult . ea ervatii la valorile grupului cu a iii
mai mult va h nclinai 4 valorizeze i 4 Iu* tir a nfd u tirri* a grupului * Areal ultim
punct aie mure relevan t foruri t u cit un individ eate mat atraa de grup. ru att mai
muil va reviei U pirrrra grupului. Il va fois venii a va lua in *erto* ,,n, duu te pan i
dintre tima pufoli 4 l tuna dr in#. ()(Jla ic pant intre ele dnti VA duce la o tare de
dinonani pe an* individul va ti 'Ur'i ai o 1 < UM ||>/4.
 SA presupunem ci aceasta discrepant vireazi dte Uiur* tCf^W* - i*a^ ci rviluirri
individului dr cili? grvp i? mai nuci dwJt eviuiw Ur su a individului. Cum si rezolvi atras*
A dttavpnH* '' Un retujpu wttr MU
ciiftimiururva evaluinl grupului In grupul dr terapie. aceasta nu ale u evoluie pozitiva, pentru
ca w genrrea/a un cerc nome grupul, w un.eput. ev
Iurtzi slab un membru pentru ci nu reu>e*e si ptinpr ii sairini grupului (asm,
intr-un grup de terapie, uncii in i e*piura activ pr ipriul sine si rvtaUue cu
ceilali). Orice cretere a dHenaivitiu p a probltanelor de cumumcai? nu va
face devii ai cdi, in continuase, stima grupului pentru aorJ irembru anu me O
rnrtodi ubinuiti Inkwiti de citnr meoabn pentru a rezolva o astie. de discrepani
este de a devaloriza grupul scond in evideni, dr CManpiu, ci grupul estr
artiisiai uu compus din indivizi tulbur ap >i cumpr ano w-t apcn nHavoribil cu
un anumit grup-arcuri (dr exemplu, un grup social sau ocupa- M*rial) i are
evalurazi ddent respectivul membru. Membru care urmeaz actsas- ti serveni
(de exemplu, devianu din grup deseni in rapatuiud 8- imuna dr ubim la grup

( itre iUriilul unui curs reuit al terapiei de grup, o membri a trecut m *e- viati
amintirile de la nceputul grupului dupi cum unneazi: jCes mai mare parte din timp
inu ininaafn ci suntei toi crintiU |> ci bedbai-til vom despre ie trv MM vila tea p
maci rstbilita tea mea era rsdjoj. Am vrut ki plec tiru- setn asta dr inullr ori
nainte, dar, an. am wnil o Irgituri suhaem dr strai - ai p am de* n ai rin vin. O
lai ce am ticut ai ea alegere, am nceput -ou spun ii IUI vi putei inrla toi cu
privire la mine Acela a kal punctul dr cotituri m trrajna inu' Acesta ml un exemplu
al metodei terapeutice dr rezobare a dis- fr)unrUe sunilr de individ adari dr a
spun stima publici pnr jduotbsrv aceia itxnpUmmtv >1 atitudini case au luai
criticate dr grup Ksumei acestei metixlr este mult mai probabili daci individul este
puternic atras dr grup pt da i stima pubUi nu estr mult mai siiull dreit stima dr unt

lMr utilizarea pcesiunu grupului pentru a schimba crsnpuftimenul sau atitudinile

individuale nu este o tocmi de inginenr sociali* Nu estr mscaiuct*' Nu nrgiipazi nivelurile
mai pcutunde dr integrare? Inu-sirvk. terapia dr grof utiiizeazi pmo|>u comportament (Ir.
in Ualr vanardekr sale jxihiBip estr. fundamental o H*mi de invitare Chiar a cei mai
nondMCtivi terapeut utiiizeazi. la un nivel inandml. tatuuci de utslisnair operani CM
semnal* zrazi unduita sau atitudinile drzuabbr ale c Ucndot hr cvptacu. he subtil

Acest proces nu vugrreaxi totui ci abonlim o viaunr COffOltMMib ti. mncAxaU

aaupta clientului In opuua mea. condiionare)* avenuvi sau operant! i
comportamentului i atitudinile* nu estr nao *c7abiU. ruo etacieri- ti. atunci citul estr a
piuai ca tehnici izolai Dei. demxirv ibenin rapmtea- zi Unbunitiin durabile dupi ce o
anunuii plngere mcapac'UanU estr wns* duili prin tehnici a Ir terapiei
comportamentale, o examinare mai ndeaproape a pus vsului arai, invariabil, ci au
intervenit relaii interperacinalc import* le l *e relaia dintre terapeut i client ir
terapuk ugrwtire w con\fKn*HH*r
 rnle* fonf rriiU mrmruhcahv drrt a rr.ihzat terapeutul fi dovezile din rerce-
(? demoMfir/i/Ji /. r*i fi#* anumit* *u himh.tn important*,
iniiai* dr
dHMniv dt Mnipkimr, au apAmf In nclatttiI# aorial* alr rliantului fi au ter*
vit IM uit.1i tr*a >i rnrnineren progreselor Din nou, fa mm am nuhlini.it mai
(iavivmv. tDff tmctorU (mpratld aunt d*jc*nc1eni unii dr redaij Sr-himharr
omportitm*nrilA fi afifudinaM, indiferent de motiv, aduce alte chimbAn
Cirupui m htmb evaJuaMB fftrutA unui membru, mpnlivijl <r atmtr mai HM tl'.l.ii u t
di* nun n grup fi de grup, fi eatr initaM spirala adaptAru devmi in rpii ilul
anterior
Mult mai ohinuitJ fntr-un grup dr ptOwtrrapir ntr apariia unfi cilarrr panp* /n
direci* opuaA evaluarea unui membru dr ctre grup etr mai mare dacAl
evaluarea dr tone a mrmhrului Din mnj. membrul ntr pun Intr-o tare dr
disonan fi va Inrrrra U rrz/ilve diarrepana ( r poate lare un membru hi acea
poziie' Poatr ci va M Adra tima publi A dr/vAluindo-f neadrt vArile l 'rrvindlr
Totui, in grupurile dr terapie arest comportament arr efn tul pa nulcnuil dr a ruin a
aprm rrr # rl rlalfi le/vAluire inarlrr'vArilor oii* o rwa mA dr grup valorizat A fi
mJrrfir acceptarea din partra grupului (in alt mr nartu poathif, dezirabll terapeutic,
apar* rnd mrmhm grupului rrr-aaminra/A 4 mvrliil irul ai stmin fir mr O v mirt
A f ItrtirA va Harlfwa arr* iHwnUlr

Mririi*, o frmoy raun J I nnt dr tmm i t pmitw Ar an m MM fund rmafamM

nrfrar a ud m 1*1 a Irrttpt* Am rai# tmreUf p nnardfm cr Arrtm Aiafr am* Ar
Irp /un rrtnuitnjuyalr '*nv r Ar mr *ta rnmt Ar or tut HIMH MM a Afw *r. fW*
n ar Mte Hftn ful fi su intrhymt*. Itma Ar imaginai*. fmruamormi fa an# p *4* I mp
m .rnmduid In romumlulm m ifhfWUM. rra o bar uiiniart . w A# iA*pn Abuarr r
ar MM tm mult prm lipott Ar oaWrv pontrm a a* la/ua ra mn/m. aaa A rvaantoia
ra ir (A tfnrtar CU un hrhat pr fir f rrm#X*r* f+*nn+4u* Arr m 1 * mira mm
IArhsf fur <* ugurmnd nufu imi Ar bun panlry ar Nuamt tm aumtani# wiuAr mm aha
luai .am/ mr ra - A/rra hrfmi tm arriafi tmrp plma A Arvrmf m A a wmiA ^
mituiri k tupotoiM ai .*rtw Am ar .r pmrAm.pniry.My,, TWai. aratf ompar /mmm#
A rar mar Ar oawaaf rn/r ir rWrfwaar p Aurw W a maira nAaralA p Ar r

ImwA tiuUnlrvalfmsjtr*

VisAmi ^rapa/ or nwvaam apr a/ trrprwta/ a aAarrai ia m,n irp rrAWtarAr

rorarleriniii t a/r mmpnriMmmtmlui Ar frap a/ Mararffrt rVinm tnirlva Amprr
v$n.n^fmt iv iff*#nw din ramportammiut fa mrtuaf p ma/tr arr

tti/ntr ai* anmtn ithmtn dtfuilr iMup In uwlf rrUU/ir manii a/A fumiu m m drt imptirn ii
ny nfnrtm mim Rrlafum* en frapa/ apa ram Mia p fa aatfia/ fi > / Ar /I rut uf r- / aparin
dar au ndatnm* ra admtomi cm cwiktip or rai ffafarai Im ra Ar raflf mlrrw* pr rara amina ni I
pata o/Wr mra infami* r amimlr
Or a /urtfu/ timpului, la grup. a hurpui f rAtpaaAA p i , fnirWa pr .nia/p f fl/Hv rit duri mport ,i tnndharh A dnwnpmt ah*
Afpnrtr Aia w taafn * ArrtA/ati p a Hal AparAr# Aavprr o largi ari* da Mlrrrar Ar mafA t uHhui a d*mnp*rtl >4 r
tmiprnou im ca
In re mai mult de mlalu mrmkn Gradual. s rmamuart p. fa* cele din urm. infmvwf ar Jma t 01 r jmfmr
lurryn valoram* de idem Dncepana demit aprmeim pani** m ti rrw de $trw *-e Idffti (frapai o omio^zm mm
mult dect te vedea ea pe m Intpj p. (uedmd 0 fmt forau td accepte o tnztunr am reotud p mm pumnii a et
gradual, a apdrw a pa raid 0 adaptm s Imrepul t ptdI mu t nimfa i wi.iAnrtipr mtmrmuai*. atdt ht nknrn! cdt
p Im rrtmorul frupului p atnUa la riadul iar. i au ndtcat Pun de nor

Cu cit ftnapiA infirm mu mult mme* de nr negatxv a dteantuivu mn tr o nou expmeni relaionali.
cu atit mu ehoenii va fi aoeairti terapie

Sfrmii tic rnc. tim* pubiu ft urhrmbarea terapeutic- dovezi

Cm rtlnlf aaupra terapiei de grup nu au mvesogat in nod fpeafac relaii dmtrv apimrrri publici t variaiile
In Urna de ane. Cu toate acestea, un uitat interesant obinut intr-un studiu aaupra grupurilor expeneigialr
-voi capitolul 16) a hat c autostima membrilor a czut atunci cnd aprecierea publici a deac rr% ut (Stima
publici rate msurai prm date %ocvumrtncr cave aobcrt membrilor A ar onlimr/r unu pe aln dup c Ateva
variabile > De semene* oa- i Hitini cu dracopcftl cA. cu d membrul unui grup aubestameazA mu mute stema
a pubtirA. cu atit mai acceptabil era acei membru pentru ceilali Cu atee cuvinte, abilitate de a pnvi In fa
pmpmle dtfiruitAi au chiar de a ar iudeu pe ame imt^i puin mai aspru erupta preorres pubbcA a aeda
persoane Stema m anumite limite, rate mult mai acrrptabili dect arogana
I te airmmra. rate mtrmanl A luAm m coudmre dalele despre popularitate* in grup, o variabili Urina legai de
tema pubhciL Membru grupului ctm- "mU-rai mai populari devii ceilali membn. dup un tnlerval de tunp teme
mut ft douaftrrmr AptAmina de trrapte, au avut rezultate semmv tiv mai bune dorit ceilali D IAr>itul unui an
de trrapir n
Asttei. se paie ci acei chenb cav au o ipnmrre publici 'malti la nceputul unui grup sunt destmab ai aib
un ferului mai bun al terapiei
Ct factori par a h renpcmaabtli pentru atingerea **puUntAtu ir terapia de grup f Trei variabile, care nu avrlnuA
cu rezultatele terapiei onadeazi semn* la tv cu popularitatea

1 Aulnde/vAluirea anttnoarA *
2 t umpatibilitatea intrrpersonalA p indivizii care t poate dm iniampUtrv au nrvm ititrrpemaiaU care r intim
pii A se combine bine cu ale celorlali membn dr grup devin populari in grup
l Alte valon aooomctrve. membru grupului cvt au ten4 mai de alem drept coinparuoiii In tunpul liber >i au lucrat
bine cu .utegu dr\nn popular tu grup Un studiu clinic al celor mai popuUn H celor mai puin populari membn a ar
Alai * A membru populari tindeau A Ite tuicn, bme educai mtebgeni tu in irospev tivi ti umpleau golul de lider aie
apare la teveputul grupului atutv i Cnd trra(teului refuzi A-fi aaume tulul tradiional de bdn
*

( e*i mm ncfut/ ulan intuibri MU rigi/i. moraliti, fuuntriMprctivi i cH mm puin implu.ifi m MR HM grupului
Unu mu flagrant (Irvianp. AUN And gru pul pi t/olAridu .M Unii membri fhlmiari erau lftapAi mniai dar
priaraui dr grup p ntatneAU la pertienr Un studiu rrahsjit aaupra a iilfd p pur dr iiminhri In lirrapia de grup A
ajun IM un lu/la cA rrwmhriJ cu c ea mMI ni 4 populau itole (.ulii A cel vA/up nuu puin pozitiv <! dlrr .
('JIM1|J mrfnbrij mu nun iiu fiiiAi 4 irmiiifr prtfnuiur 1 grup
<. rrcrtAforu din wihokiui otuii MU mvr*tig4t i atributrlr CAFT ronlerA un riiMhit MM IM! mMi nalt in
grupurile* M Alr Atributul de emlravenue A prrm^ iiiiliMfn (maurai pruilr un chestionar de irmnulitetr.
NW>MPlr un predicilor foarte piili-mi J populariti ('.itrevmu implic 4 frAUtun d# anga taie tuia ort
ivA >i energici, odw A o persoan arr mir ptiniiMtA l nbuiti emoional Centrrile m*urnbmlogM.e ale iui
1 Jrpur^ uKrmui ci Miri de uv dfvtxt 11 inviM pr i rililfi 4 u apropie dr ei KruoiWuir rAspunaului aprob fnr al
extravertulut rAsplAtetr i IntArrtr implu
Studiul a^upre grupurilor dr intAliurr dr l.irbrrnun^ teiiim i
Mlltm ntrete MrtlcorK JUAJI.0 I Mir Ir miimHrkr arat A J rnrmbrij ru IM /uitate nun hunr in torepr rrMii influeni
i eit|pi||i in tnminrleniniir aliate in atrnaA armonie cu valorile grupului de ntlnire amumatea na* ului,
 Hpontanritale. deschidere, autodr/vluire. nprraivitlr, IM* tlilirr a grupului p vuairmnr I kivextle au aprut att din
lini A. Al i lin rrr rtArtlr mm u pu Ivoli >gi< e anupra grupurilor rn* i. ierna euf rnd <A membrii rare
aderi cri mat putrriiK IM ruirnirlr grupului Ating p/|n Ir * *pu Urifatr i udluetii Meu brii care ajut grupul
AA I irwJepliiie A AMU mile uni rvpUhiu un talul mai nalt m
in rr/un.*i mrmbru care uni mpuLtri i influeni In grupurile ir n-t apte au o mm rnarr pn babilitat* dr
schimbare tj a ting pupuJftnUtr* i miiucnla in gmp In virtutea partkipArti lor active, A aulode/vAluuii.
autuespiurru. r. pritnArii emoionale, ahrufei dWrnuvil4pi ntonmlui IA|A da*rtLalf i u! nerti grupului
EA(* im por Unt A observAin A individul care mirt A la normif grupului rfr r.lwplMhl prin i reterea Uniri
public r in CAairuJ grupului i. dr acnrnrj ulili/eazJ aceleai 4biJiW|i taiair pentru A lar ta| rtiui UIMI rU u ni
pnbU- mflor nlerpersonaj* din .dara grupului Astfel. populantalra rni* AIA U> grup acioneaz terapeutic in dou
moduri mpiill- md luna dr mar i uit mnd ubilrlApl* MM Mir .Hi.ipi.nivp Hogatiil drvuir nun UigMl In irrApu dr
grup. m> vnrarca iwtr *4 A|i(i i Arm td 4 drv mA nuil ItogAl

(. muncii grupuiui p fhttenta

Rvliinnl, onhnuil.UtM in grup wtr o oruliir nrinuri, Ur nu i utu irti rg. A uccwiiiui iiAttviHuitului ( Atrvi ludn
AU AFAUI CA membru iare au u
I HUAI Inrepin dr grup rievrrme AM obtmut pumr benelu II ^ Intr un dudiu, petlr < mn/n i dr duuii cu* au rvnunAl
prrrnAlur U terApui de grup de Iu
n

Cu cit nte mai mare atracia unui membru tai da grup, cu att va h cri. nclinai acea perauani ai rimai vi in
grupul de urrapar pi in grupurile de ir. tilninr, In grupurile-laborator (formate in acupul unei anunuu* eeroetSn> p
m grupurile orientate asupra uirinu laici tui te pentru a irvdrpiiru o anumita MU ni Labiliti) Studiul asupra
grupurilor de mtilnire irtlirat de Laebenruu;. Valotn i Mile a descoperit o corelaie ndicatl intre coeziunea redus*
p> renui*- inie prematurr La terapie.'* Ol care au renunat la krrapte aveau un wnonwnt redus de apartenena
La grup yt pr iscau mai de grupul pentru ci ar simeau rrspmpt. aba ai sau nKinccUi la grup.
urai, n primele dousprezece kniiinin, au raxnt* c* au licut aato du* rau/a unui
anumit ntm int*Jnt in grup Nu au lo* Mturflrui dr e*pen*^ii lor in grup H nu
au prumat, intr-airvr. muii dan tir aceti clieni t-au san it foarte riu .*7 Ust-
nu tare au rima in grup pentru ari puin UMrva luni au avut o pnjbabditatr
mare (05 la aul in urnd dintre studio da a ptubta dr pe urma terapiei

Kelaia dintre eurxjunr pi meninerea totalului membrele* are anplscau i pentru ntregul grup Pe lingi faptul
ci membru mai puin coeov) incitee grupul pi nu reuesc ii beneficieze in urma terapiei. grupurile necxxnvc. cu
o mare ehuntuiv in rndul membrilor. te dovedear a fi mai pum terapeutice p pentru membru rimai in grup
Clienii care renuni prematur pun la ndes aii uo- ttmmtul de valoare >i rfs Mml al grupului.

'abilitatea (olectivuiui este o condiie necesari pentru ehoma terapiei inter a. s emir dr grup. de scuri durai p
de lungi durai. Dep ode mai multr grupuri dr terapie trec pontr-o fazi iniiali de instabilitate, in timpul dmi unu
membri renuni la terapie p sunt ediugap noi membri care ii inkyt uarc urii razi o fazi stabili lungi, in care are loc o
mare parte dan activitatea sokcl* a terapie linele grupuri par si intre in aerai ti Uzi de stabilitate mai devreme ar al Ir
grupuri nu o ating ruciudatA Uneun renunrile premature atrag ahr renunin. ali i beni pot termina terapia la scurt
timp dup* plecarea unui mm brvH hmr Intr-un studiu dr urmirue realizat cu clieni dm terapia de grup. deseori i
Urnu au subestimat spontan importana stabditiu colectivului.
In capitolul 15 vis discuta problema coeziunii m grupurile oooduse mtr-un cadru clinic ce mpiedici stabilitatea
culectivului pe lungi durai. De esecn piu. grupurile pentru situaii de crui MU grupurile dmtr-o accre de ptahiatnr

doui edine consecutive In aceste situaii cliiuur, terapeuii trebuie

i~u mc* difiur radical perspectivele asupra timpului de dezvoltare a
grupului De sen piu. cred ci durate de viai a unui grup pentru pacienii
spitalizai te de o singuri edina terapeutul trebuie ii se tfxiduiasci ii
far ehcreni u ai auu cil mai muli metnbn In timpul ttecirei edine

i ruput tk de terapie de scuri durai plitrm un perl lAnouM de mare pen

tru frec vena redui iar terapeuii trebuie a taci teoftun *u\*ebitt
pentru a crete coeziunea la nceputul vieii grupului Aceste fftrate|pi
iin< uvarvo i

pentru punii acui, spitalizai, au rareun un colectiv constant. chiar pentr

u

puterrur pregtire preliminar, n HmpvntJI omogen >i intervenii structurat)* var fi discutat n capitolul l*V
7

( Uniunea grupului fi exprimarea imtihlfii

Ar fi o gre*eifjl% ni erhivaJAm coeziunea cu COrtottul. Defi grupurile ctwzi- v pot arta o mai mare
acceptare. intimitate i nelegere, exist dovezi ci, tir asemenea, permit o mai mare Jezvoltare i o mai buni reprimare a
ontilitn fi con tlutului. ( .rupuriJe coezive au norme (adie reguli nescrise de comportament aceepw de ctre
membru grupului) cari- Inrurapra/J exprimarea deschis. alturi de uapnrrr, a dezacordului au a conflictului.
I>e fapt. In afar de situaia in rare ostilitatea poate fi exprimat des hi*. atitudini ostile jvurar fi per siMtenfe
vor tinghrri dezvoltarea coeziuni fi nvarea interpun* maLk efirirnt Ostilitate* reex>rimjt nun ne>te In
interior ft iese la suprafa In mulie mrv duri indirecte, nrfarilitnrl pn esul fer n eu tir al grupului Nu exte
ufor continui comunici desrhis cu cineva are nu te plate au biar te urfte Tendina de a l evita pe
rllalt fi de a ntrerupe orminkarea rate foarte mare, ns. atunci rnd canalele de nmunirarr unt frv hise.
Impar fi speranele de rezolvare a nflictultn fi de le/voltare personal
Arest fapt este adevrat fi la nivelul megagrupului tuar nawmal a fl la nivel Ji.uUc Paperimentul din
RnhbefS* Cave. un pnaeif de renetare fat mtm cnrulim cu mult timp In urm, la nceputurile en rtirti asupra liruma
il grupului.* ofer driver i experimentale nc relaxante a-ntru a tivitatea Im* I i 'mtemxtran ntro tabr la
rare au parti ipat biei In vrst dr urmprr Mn am. bine adaptai, au Urni formate, U nceput, dmi grupuri aflat* In
rum petifie urmi ru altul Intr-o srrir dr cane tirsun < urnd, tn fin are gmp -au le/ voltat o coeziune considerabil fi
un profund eritiment dr ostilitate fa dr cellalt grup < Vlr* amumu arr plin dr sena Intre cri# dou grupuri a levr
nit im|iilMi fiar ie exemplu, r aflau fn pr mutat-.1 Uru J a Jiu - le numr. graniele grupului rmneau
impermeabile Comun* arra mtergrupat rtmta in zeflemele, maulte fi rornloafr de hrtie aruncate
Cum e restabileasc comunii arra Intre membru celor dou grupuri? Aceasta a fost ntrebarea ren rttorilnr
In rele dtn orvf. au auna la n stratr gte care a avut uc cea ( Ostilitatea intergrupal a Urni redus numai cnd a
pu tut fi creat un sentiment de loialitate fa de un singur grup mare C efortto*

* tHomio mtm an termen hm. van# wMlixai tn vaat*uUul pMfearrsp r Usbute iMuwt ia
ui liieW toSMMi f until ahiiM (tn! de y arul Jimalb*. Inewnlml j va |>Mlra mu fora' fn smul rnaun cuvntul
enm mergte am mnate (an fnlot dmamm de U4 Hal mu un rsfctr dinam ) Iar sensul su leftnfc ar
sni la Idea* ds >i In isrsfsa Inlt VMfualJ alura* ind vcrbtn. .fe*pra wu* tmf nc alaim U IIo.*#
iuaf
fiate in tmict rare dur la anumite cvetfigurafi dr aniwvnit r aepmiMnt nptnam late In limbs|uI comun, dup
apartOa lut tmd ae lart | raaup anatsa c unele Jmty* tiafal aflate m mnfllvl una ru cealalM ae afl la diferite
mvsiurt de at^uenbaatw uiv adevr une le unt in ntregime in afara etftilnei ft. por rranaimmul refulm,
rmn tn a mtimtMl dinam! In grup dinamica ae rrfers la omaSrurtsle mu pmpnetil* inferate mviaibtle te
grupului ide eietnplu. psestiMiaa grupului. apul wpfMur i subgrupa**) ev iteteui mp felie generale ale
grupului

Ins D Vskun (OM Mon leu) Trsut s

ni au creat cteva u opuri supraordonate, caar au ntrerupt
graniele grupuri lor mici p au obligat toi bieii s lucreze
mpreun kitr-un singur grup mai

De exemplu, un ramvm care transporta hran s-s inyomiK intr-o

noapte ir. tr-un an fi nu putea fi salvat dect prin urturiW
comune AW tuturor biei lor. un film foarte dortl putea fi inrhinat
numai prin conftribuUir puu jr. oo- mim ale ntregii tabere,
alimentarea cu apft a (osi oprit fi putea fi restabilit numai prin
cooperarea tuturor membrilor taberei

Nevoia de apartenen poate crea sentimente puternice tn

grupun Membru cu o aderen puternic la ceea ce se afl ir
interiorul grupului pot tri o puternic presiune de a exclude fi
devaloriza pe ori p ceea ce se afli in ilara granielor grupul ui* De
obnei, indivizii au prejudeci fa de grupurile cnir nu le aparin
Prin urmare, nu este surprinztor c ostilitatea apare deseori Intre
membru grupurilor etnice sau rasiale. In care intrarea celor din
atar p*te fi imposibil Implicaia pentru conflictele
internaionale este evident ostilitatea intergrupal se poate
dizolva in faa unei anumite crize mondiale urgent simite,
cooperarea tupranaional o poate ndeprta de exemplu poluarea
atmosferici au SIDA. Aceste prmcipu au apfecau pentru munca
cbm- r ru grupuri mici

Conflictul dintre membri In cursul terapiei de grup trebuie

coninut Din- CUID le odor ilk rvi, comunicarra nu tnbuir ntrerupt
a adversarii trebuie ontinur lucreze mpreun, s-i asume
responsabilitatea pentru afirmaiile lor fi fie dom ici s treac
dincolo de rostim superficial fhnt-intele. exuii o nuire deosebire
Intre grupurile de terapie fi grupurile sociale m cane. deseori,
eonii* lele duc U o ruptur permanent a relaiei Descnrnle pe cart
lim|n le far incidente!** critice din terapie (vezi capitolul 2) implic
deseori un episod tn care au expnmat un afect puternic negativ
Totui, in brcaie - tuaie. clientul a fost capabil s depeasc
furtuna i s continue sft wlatione- tr (ilnenn Intr-o manier mai
gratificam!} cu ceilali tnembn

Ia ba/a ace%tur evenimente e afl condiia coeziunii Crupul fi

membru trebuie s inaemne suficient de mult unu! pentru altul
pentru a t\ dispus: s uportr luM cmfortul de a perlabora un
conflict tntr-un anumit st* grupun- lr nr/ive unt aarinenea
familiilor cu lupte interne distructive dar cu un pu terme smtimml
al Uualitii.

Cteva studii dftnoratnuft o ncviaie pozitiv nde coeziune

asumam n cuhtt fi mteraiiunea intensiv.* Astfel, coeziunea nu te
sinonim cu iubirea au cu un curent anhnuu dr declaraii pozitive,
upcvttve Grupurile COCMve unt grupurile carv unt capabile s
accepte \wiflktul >i s obin din aaH tapt un benetmu constructiv
Evident, In momentele de oonfkt caiete coeziunii caie acnt In
eviden cldura confortul i supcrtul se vor nm temporar dr aceea
muli m etton au rrzrrvr in a pn\ i oocahma ca o variabil pre^s
ahil msura tuli. unidimensional. amkternd-o mai degrab ca
fund mulbdimenimat * I Hn momentul in care grupul te capabil s
fa a constnvm ocmfhcto lui. terapia are de profitat in multe mod
un Am menionai de* importana
< utha numi lui. a numim mcuhiL n rxplnrni gredueJe a propriilor piri
anterior evitai* eu fiH unox ui- ju re*. un< Mtfterre lapfuiui ci (rmuli
dtisfruU arv Mi .inferior mir himuru 4 Muli ticnii ar tem CU diaperarr
tir tune de
.ea proprie MU <I lelorUJi. Un grup mal cncziv iru urajra/i membru A tolereze
dii/rrr >i rintlr pe .are inverre uiU-r *>rs< nuli ir poate produce
l.>er reinri ti implKerra wuuiii ia r prjulnift o aatfel de prrUhnrerr ulle-
noari reuyii.4 ** Exprimarea prematur a # filtraii picevive, irumle lUbiiiru
II/JUDM Jr grup. Nr o c iu/i priruipal a fragmentam grupului. ( lienu tvr huir ni
reaJuar/je ti furie lor nu entr letcii Arii . cil >i ml* Ii pot i reuea fi
r*upitivu*\uuia* exprimm propriei neribdiri, irftabilitiii fi chiar miruri pure
Pentru urui clieni mir unportant fi A eiKt exm u*f* Irrtrru pnntr un ala* tn
pro, ei pol * imnoftr mei hnr motivele pi/i|in pe cere o eu fi pol nva I ar
upuni prmiuxiii din partea t rtorUli *
ilr ane menea, rnn/lutul mate trefle autudr/vilutre* pa mituri r Itrrire
oporMnif tinde ai reveleze din r In ce mei mult [mim e fi r Urda e poziie Pe
iniaiili cr membri mrif epehtJi ai trraci dim olt tir dm laranre unet pi/iu. r
mi tir 4 ce iMSep ai lnelr*gi lumea eifierirfiiaii e rlorteitl. Im uti fi pre/en
M, fl ai vecii poziia <rlnrUI|i dan mrprtul cedru de refmni. n pol ncepe ai
mrieegi ci putu tul cir vedere ei t eiuiieil |meftr fi U Ivi de adm vel. pentru
a aa permtart, ce propriul punct tir vedere jientru ei Irififi IVrUtnrea
unei mire rne antipatii aeu e uni fei de o elti prracaani mir o <nprnni|A cu o
mare pute re ierapeutu i O iluatrere rimai i lena mal rea/J multe dtnitr
ernUr por le (un elf exemplu poetr li ginit in nirnenui mru Ihr
Stbnpenhauer ( utr\ m 2iru libertatea pe cart ta nu g-c permtine

2 tir 1*1 ie patru ini i pom ie am. 9 teapa lato* ioe% teme* Je pmii. p
faun o Uniri ie iirui/eil p una ie am tare renunau* la Im eu am bule .iot Imit lupei
li Somn 0 iteprefuia pe lemn pentru Ului e% ie euifJ libertin p pentru tem te tp a ft tem
p pnumm uitate lemn era nfuriai ie aiitmimam i tvu a Im aminti turtea - eiitwiului p
pirulm Im hui tafi ie turme I Om fer* irt bre profund imuaie grupului ft mu molan e
purta mior* au /a ai au 1 un tui faun fpmoe 9 membri , entrat a grupului timp ir un
aa. apa ar < dai hume p plouame tn rtriamtate iump ie Ir*1 luat < hutr tn mm
perurnadi. Suman a devenii membri a grupului p. ba igu! ab rentei lui Iran. a a
imiuai puterm* Im grup )
Ambele anuaneeri. la Im ut nmnuler minte Jtfi uJtdli Im a baero p etpn -a furm I
*vpu o fier 11 mii ie patru luat mterm fumau intern uneori luptiniu ar In runde (lr #1
Vuean a explodai mitgmiii lini a aflai 4 Imn dtnea iegul iube* ie mm* ae ie
 experimentat deplin fur tu. eu
ntlnit p i te In ceit Jm urmi. eprut o
tneiegrrt dtntrt rie nu or fi putut mirt*
dmumfortui extrem muntr pute*nud t r le lege 4e
grup

(.rupuni cne/jvv Mini Cipabik si exprime ostii itatasa dmti nroitiri tL flt
a*rnimr, nuti dovezi ci Mini mai capaUk U cuprune uMiirtsMrai ia|i d u- ier '*
Indiferent ir stilul personal MU aptitudinile udrilor ir grup. grupu.
ir terapie va a|ungr. deseori in pnmrie duuispmece inUinan. si c*,ptruncr.
ImtM un numii ^rad tir uatUiUlt >i resentiment tai de . (Vou capiiutui U pentru o
discuie complet! a acestui subiect) Ladrru nu 'mdeplmet* eUrptar,
Ir fantaamatr Ir membrilor >. din punctul dr vedere i cnuituc menbn. xui u
ut* tenii griji* nu Ir pai destui, nu direciunraxi Buhrami t nu atect o uyutate
imediai Lirei membru grupului reprimi Klr sentiment*- de deza- rnigirr MU Iurte,
put pirer Urv consecine diuniluare Ei pod tec ar. \asp tapftun unvmrbtl un
il membru MU O anumii instituie ca .pwhiatna MU ..d* lairu- l'ut tri o mlanr
mocrufti in raport cu im#i MU CU grupul ca ntreg Pe Muri. put incrpr d stabdraaci
norme care dcscurspiir* eipnmawa dnihiai a sentimentelor Prezena unui tiri de
(ap apirtnf puatr aonnali- ta la-lui ci agresivitate este dpUti de U MITM M
cucerii adesea tera prutul w
ladrru are. in lur % culunuezr cu lefterea apului
rapirtrir. o contrau previn un atac. incorect p ii dctnuruUvaxi >1 dedicare tai dr
au tenta, iute i responsabilitate in reiau
Aptnajir invariabil, grupul capabil si exprime vmtuncnftr negative tai de terapeut
estr inUril de ceaU expenrni. batr un exetoui ocekru al onoua- n* im iim te p oieri
o importani expmeni de invtarr a anume ci o- nev a Ipt poale exprima oMiliUM
danei. Uri ca dan asta si urmear o calnta te ireparabili Fale preferabil ca terapeutul,
adeviratul oisset al tuna. si tac pfovixat devii ca tuna ai he deplasau asupra unui alt
membru ai grupuku In piua. ter~utuJ. si ferim, cale mult mai capabil si taci tai
cuntruiru devii un membru devenit ap apptof ntregul proces e auKxndrede. un alai
imirtUI supra Udatului, gestionat nedcfansiv. ner bunilor duo ia o i repere
suplimentari a i or urnii

mrgimlulm lui Suman a atmnmt prerea <4 a roata era 0 . ur muiat* 0 pw* de muteu
o ndit ni nu torul tul
Mare atrie im buna * Imitate a grupului * a rmluat ieumr faom p am in, iad* ottflu tulul lot nu
au rupi nu oaiali nimuna mea Au tntdfal multe unu iempre emiaitd p, iu elf im untul au nmlnat
ruatmeu trith tomului tor mtpew In fi roi. amulnjmti au pu tui nelege ,l ile mult moemnuu unu
pentru . ealalli att Iu nitul peranoi, iii p la miel amhiii lean dnm CM A'prrarr aprobarea Iu,
Suman Smm o iiwniai profund pe Imn pen
 O tniuMwue cu privire L cueiiunr cu MZIIIU grupului pot mftrrieta
idei greite denpve oir/iunt m iama a inventat termenul dr ^ganduv
dr grup* pentru a desene fenomenul .detmoriru rhotnn mentale.
Irrtiru naiUlL a* judecii* murale ce nr/ulti din pttuunsi de grup- **'
Presiunea grupului dt ixaUurnuam si meninem* unui visau pol
crraa un mediu pentru gndim de grup Aceasta nu est o coeziune
haiatl p liani, .ane tardifeaaai de? v dure inembnU* grupului.
dimpotro A este o mc aliana t>aaati pe pmupunen naive sau
agresive cu pnvue U aparteneni L dcrul grupului trebuie si
garante xe ii si ncurajez* gndirea cnUvi sau aiuditsci a membri K*
grupului ca onoimi eaentalA dr grup.* Liderii aufcvrai. nchii i autoritari
dr*rurafe7 o a*rtvl dr gndirr Grupuri ir lor mt g.it.i s maniit-afr reziatertr In
faa inter ritudimt H fie mai puin reflexive i A inchidA prematur explorarea. ^

C 'ttermmaa grupului i alte vanahtle rrlroantr fjrntru terapie

Att cercetArile asupra grupurilor dr terapie. rt i rrlr .iMipra grupurilor dr
laborator au demonstrat c exiti o aupraabundenfl dr ronamntr Importante ale
corzi unii, ou o vidcntl relevani pmtru procesul tcr.if MI tir al grupului. "* f*
exemplu, i a ilrmonarr.it cfl membru unui grup COOttkv, npre deosebire de mrmbrii
unul grup necoeziv

1 Vor ncrrra mai mult AJ-I influeneze pr ceilali mrmhn dr grup1*

2 Vor fi mai drmhii la influenta rrlorlalti mrmbri ai grupului11*
3. Vor fi mai diapui A-i asculte pr ceilali"* i fi vor arirpta mai mult*
4 n grup. vor experimenta o mai mare arruritatr i eliberare dr trmtunr'"
5. Vor fi mai domid A participe la rcllnr,,, f> Se
vor autodezvAlui mal mult11*
7 Vor pmfea normele grupului l vor exemta o presiune mai mare aaupra
indivizilor vara deviayj de la norme'*4
g Vor fi mai puin ti% eptthtli la distrugere ra gmp. aftmrt rnd un mrm bru
pArAnetr colectivul'14
<* Vor tri lin mai marr sentiment de proprietate asupra reah/Artlor teta piei' 1*

Rezumat

Prin definiia CraxhM e referi la atra u pe rare membrii o au pentru grupul lor
i pentru rrilali rnembn Pate trit la un nivrl tntvrprrtonal, per onal pi intragmpal
Membru unui gmp crama ar arcrptA unul pe lellalt unt ia pori vi i nclinai A
formele relaii pline de ama In grup ( or alunea r*ir un factor semnificativ al succesului
terapiei fn condiii de a* i eptar i Inrle gere. membni vor fi mai nclinai *A ie exprime
H devin contieni de aspecte proprii tnerreptebile
i % ar rxplorr/r pe ei nii.
pAnA atunci p *A le integrase. sA nriaffemn* mai profund cu ceilali Stima de tine
cete influenat In mare mAiturA de rolul clientului Intr-uri grup i oe/iv Comportamentul
toc tal cerut membrilor pentru a fi apre lai de gmp tutr ti via I adaptattv pentru in
divid fh afara grupului
fn piue. grupurile Inalt cnezivc nan grupuri mai nubile, cu o frecveni mai mare i
ma puine trhimbAr In componena grupului Au font prezentate dovezi rare aratA rA
ac ea st A stabilitate este vitalA pentru o terapie miitA termi

Irvtn D Tato <j Moto (asie/) - Tratat Aa

 mire prematuri nltur benefic uU* clientului implicat > mpiedici pt* sul
grupului Coeziunea favorizeaz autudezvluu>*. avumte* riscului , KA
primare constructivi a conflictului in grup tenomen ce faciliteaz aucceaul
terapiei.
Ceea cr mal avem de luat In considerare sunt determinanii comuni L Qw
unt unele coeziuni (nalte sau sczute? O face terapeutul pentru a taolna
dezvoltarea unui grup nalt cocnv? Aonrte subiecte importante vor fi discutate
in capitolele despre sarcinile p tehnicile terapeutului
 4. Factorii terapeutici: o integrare

ncepem investigarea factorilor teraphrubei din \eraptui dr grup cu gAndul cA

delimitarea mior factori nr va ghida In formularea unor ta# firi fi trate gli ale
iirrappuhiltfi eficiente < orripendiumuJ facturilor trrsfmiti# i prezentai m raf ritului
1 eetr, citd, complet, dar nu e af 1.1 inel Infr > formi cu o mare aj'hi abilitate
Pentru Jaritatr. am luai In rcxrMiidentfr fa# lord ca mtiU|i *rpa ral*-, cnd, de fapt.
iun! intrrdfpmdffnl lega|i ( u alt* cuvinte. an Jemon faf pTOCWmjJ tvrapvutu
pentru a* I examina, iar a# iun relr momentul ai re*a*m hi**/ pArfiie mmpunanntr
In atent capitul voi lua n (takJrriff mai inii* rvuHlul In ar* fa. lorii iera(w ufir i
opervazA atun# i cnd nu nuni vA/ui separai. ri uni privii ra Afi alr urmi prot im
dinarrm Apoi mi voi adresa potent comparative a la lorilor ir r.iprijhr i fcvirJerif, nu
foi au a eM*i valoare ( u loatr ai nirn, nu *-atr fvmd IA o ondunarr <ih*oJut.t
dupA rang a fa# lorilor triaprnh. i Midi* evenimente nrprrvA/iitr trebuia luate in
(onakJrrftfr Imporrana Jjfrniior f.u ton trrap* ufii i depinde de lipul dr Irnipie le grup
pro# ti aii I .rupirtlr diferi in jriv in a populaiei i finir r, a obfi livrli r terapeut* r fj
a j.lr.lw Ir tratament Ir exemplu grupuri fxvitrti hdburirt dr om pofta mm t
alim*ntar. grupuri j**n ni tulburare de panu 4. grupuri ientru abuz *Jr ui>Unr
grupuri pettlru l*i orri.dnr grupuri ;enfru pa# irni ne.pitali/ai. grupuri dr Irrapir
dr * urti duratA. grupuri p**nrru fwlrni xpii.li/ap fi grupuri pmiru tpltal/are paria
14 Bir pol coate in evideni diirrttr grupuri dr falori terapeut* i. ur urui fa# fnri ntfil
importani infr un tarifai ai grupului *cAf>l ali f.* Ion MIHI pani* miriani fn alt
tadiu ( hiar fi In aIrul a rimai grup.lacfil diferii bene#* ia/J in urrn.i unor fa#
lori terapeui i diferii t a la P ah-nea. membru grupului * .*: alege un meniu
personalizai dr fa tori terapeut* i. in fum ie de nrviulc. apt. tudinile KM ale fi truc
tura Ior de car a trr
Areal capitol iubi mia/A faptuJ A anumii fa tor! nu unt noliiauria ine canmme
independente de # hirnt>arr. rl crrra/J condiii pentru * tumba**
I le exemplu aa rum am menionai In capitolul I. inocularea *eran|ei poa te ervi in mare
mAatirA la prevenirea dem :ur*)Aril iniiale fi la meninerea irwrnhnkw in grup pinA r
mi alte fore, mai tnarmrttlr pentru iihimharv. vor ntra in fin Sau A luAm in
coiwiriftire roe/iunea p*ntru unii membri, doar experiena rle a fi un membru rcrpUt fi
valorizat al grupului poate fi. In

Irvin 0 Vjiuin im Mottn lavra) tratat de patUatarafta ie n#f

ine, un mecanism major al schimbi ru ini, pentru ali uvembr.. coeziune 3
rtc importani fiindc ofer condiule, sigurana f suportul ce ie permit
Afi exprime emoiile, U cear feedback fi si experimenteze un nou com
portamrnt interpersonal.
Rlortunle rwiMtir de a cvlu fi integri Uotoru twapeutiu vor rimaur n-
totdeauna, intr-o anumii mAsuii, conuncturair l>e-a Lungul uLunuiur duui- zeri
fi cinci de ani, cercetnle asupra factorilor terapeutici viu extins recenziile
recente au citat sute de tudii 1 lnai au ioat conduse puine cercetir irevocabile
asupra valoni comparative a factorilor terapeutica fi a interreU- ioniru lor; Intr-
adevir, ar putea ca niciodati si nu atingem ur. grad nalt de < enitiidine cu
pnvire la aerate valon comparative Pentru titani nuu puin interesai de
detaliile cercetinlor, exiti rezumate ia klbfitui hecbri seciuni.
Nu vorbeac de pe o poziie a ruhiiismuiui investigaie, o argumentez lap- tul ci
natura datelor despre faetoni terapeutici este att de subiectivi, incit se
mpotrivete aplicm metodologiei tiinifice Precizia instrumentelor fi analiza
statistici vor fi ntotdeauna limitate de imprecizia datelor noastre primare
evaluarea de titre clieni a aspectelor care ce >-au ajutat cel mai tnuM din
experiena lor de grup Putem ai ne mbogim colectarea datelor punnd at este
ntrebri clienilor la intervale de timp repetate sau utiliznd observ- ttm
intieptrrulmi care si evalueze (actorii terapeutici in aciune 2, dar vom ti knri In
situaia de a ncerca si cuantificm fi ti clauiicm dimensauru subiective. i are nu
te ncadreaz cu ufunni intr-un sistem obiectiv fi categorial i*
I Mt asemenea, trebuie si ne rrcunoeftrm Limitele capacitin de a iruera cu acuratee
cauze fi electr terapeutice obiective din uberrvauie evaiuatonk* sau re rlet nlr 11
lentului, care sunt inerent subiective. Acest punct este apreciat cei mai btnr dr atn
terapeui fi cercettori care au avut ei in$*a experiena unei terapii [enorulr K
nevoie doar si-fa dea sarcina si evalueze fi si scoreze tac- lunt irrapruta i din pmpna
terapie, pentru a realiza ci o judecai precis IUI puait ti obinui nx salat Si urmrim
urmtoarea ilustrare clinic, tipici or derruaviirea/i dils uita tea detemunru
tactorului cu cd mai mare dect tara peutK pe parcursul unui tratament
fiartmra a Int uwinfat t apoi a tpu* grupului d avute o nevoie Ji^peraid de a vorbi fi 'ftai
devreme la Intilmre nu liruae pr rumen t > t prr*upu*e ci grupul fuae an y lat. tar liderul.
nrylifral nu reufae ai o anune hra furamai, or gndea ai ptor. cnd mem
hni grupului au *mt Pr mdauri rr vorbea. timbra, recunoacind prreupunertlr depmiur
pr i are le ftem <unttnuu ft tendina et de a ac iona nmftmn lue
Dup un ururt moment Je reflet pr. f a amintit de un rptand dm (Opilrie de
marna n anraan pi de motoul familiei .. Desantrul rate ntotdeauna dup ndf~ La oints
de opt ant. futete *uopecti de tubrn uUn. tn urma unui lut cutanat poni Mama li

3 O *0*4 mrMri. Berbera. a rrmrur t+mur Im mnoi ir rmaoci w MN ar m or friNMli. fsjptaa

Im timf ce pmutmism grapei au oi Vxv acntaW Dep maor ea ensia filfii praf fi mm U pUrM ar
leu* irsfferel. m mmm omsmmm a j i r e 4\nmd H f t u i u * d rrm uuu-fyliM fi oi fl ere Meru si
mb s tmmf mkmtc. netrrur. f i C nUlt rein st grupelei i ae ofmJ Mferl fi astgvfrt iar os ne neperi
fermi MU MIM O iti rrtf. oeii mr asm cmcueci ir eiu yu A<WM dea tacr os ir prtsm. s
tnJrmnst-o ft Harcrg M| n*tr o .aaii arctrul ir yiaisn depreamr a ir aafoirprroerr H a aiisgal al ea.
aer isfi MM M ar Hartan fs grap a M vuaeiiw ai liaji 0 Juftwfu fainii fi ai eii mmimie*e rgefinr
ce anes^w f ua amaii fttwmit
 tpuaeae Nu p fote grtfi te noi ouuta la aanatonu" Rezultatele au font negative, dar
ecoul nt rnnletor mamei hui o umplea de apatmd Apoi barbara a adugat mNu pot ai ti
dencnu um eoie pentru mine. acum. ai primeai atent tip de feedbmi t maatgururr"

Putem VMJM in RPMM ilustrare prezena ctorva factori teraprutM i uni vamal)
tata, inocularea owrann, nelegerea da ine. transmiterea informat**, repunerea
in vmJ a situaiei din familia, inviarr mterper* mal >< cathar*
( .ra tac fur terapeuii te primar? ( um putrm determina ata cu o anumii
certitudine?

Au Pf ficute unele ncercri da utili/ara a factorilor terapeufki

avaluai nuhia tiv ca variabila mdeieritfante In tiidule anupra re/ul
tatei* termjnrt Ina In nnttel da rrrrtn nuni ntlnit dificulti enorme
Problemele mettalologi ca unt formidabila t a o reguli generali, prrrtzia oi
c ara variabilrlr jwrf fi mi urate ta dira t propnrioiwfU cu trivialitatea
lor O rrvl/uirr mpleti a o* am tui tip da tiidii empirico a tondu numai la
cteva 1114111 ru dmign aitparimardal rezonabil. iar a# la atudii au o
rrlrvant clinici limitat lia exemplu. patru ntudu au ncercat d
cuantifar p A rvalur/r nelegerea ut parnd grupuri orientate ctnr
Inelegrrr cu altr lionlln, cum ar ti grupurile da antrenare a aarrttvitih
MU grupuri inter fecioria le tmtratr p*- au t 71* um lea p cum sHttel te
grupuri inter aciona Ir nu ar ofrri tnrlegrfr) 'Im attor ti au m Mirai
nrtegrrea prin numlrarra comentariilor terapeutului ca adu nu nelegere
au prin 1 ntarra oriantirti liderului titra mrlagrrr <lr ritrr obwr valon t Jn
ani tal da m:l*l experimental nu reutrytr - I ui in contefar* aap te
cruciala ala avf*erianei nelegerii da exemplu, cit da pre* ii a foat
inrte gara Cit da bina trmpnn/ati? Clientul aa afla In atarra da a ti
gafa % o accepta7 CmH era natura relaiei t liantului cu tara prutul? (Ca
adversar rtlan tul a gata reepmgi cher intarpretaie; daci anta
dependent, 1 liantul matr tn ghii toate mterpratirtla. firi diarriminare)
tnrlegarea rata t mpenayii pro fund ubiacbvi rate nu ptmlr fi adult) prin
ftirr o mJ-urd efori Ini (o uilrrprrtarr avat ti, oferii M la momentul potrivit,
e*tr mult mai buni dec II un grup da u> lerpretirf care nu reiifa* t
aungl la destinatar ) Poatr i din Ai a ta motiva nici o noul an atara
aaupra inalegrrii in terapia da grup >1 a rezultatelor te rapiei nu a faat
prezentata in ultimul deceniu Apn**[ in fire arr forai de p*i hotempie,
terapeutul trebuie s4 evalueze contextul deplin al terapiei i I In teleag
natura interveniilor terapeutice eficiente *
Ci urmarr. mi lem ri cercetarea empirici tn pM^^umpitr nu yten n*:i ocUti
senturvmtul de rvrtitudin* pe care-4 (iuim >i ci trebuie li 'mviiir si triim efii imf
cu incertitudinea Trebui* ti seuIim tr ne pun ''1 lenii i oh tuim In
cnsuicrarn cele mii hune dovezi (impun biU* din cercetase si 'ibnen*- rea
clinici In cele din urmi, trebuie si eUbnrim a urrapsr cuntobdati case si ofere
marea flexibilitate necesari tn confruntarea cu sfera infinii a problem" lor
umane

Valori comparative ale factorilor terapeutici:

punctul de vedere al clientului

Cum evalur.izi membru grupului diferiii faeton terapeut7 Ce tartan pn- vm rf ca

fund cri mai importani pentru progresele tn terapie 7 In pnmrie doui edi(n ale amin
rfrj a fost puaibili trecerea In revisti pe ndelete a tracului corp de im rtin
referitoare la ntrebarea In ca uzi am discutat orie denii studii existente v
expU*va/J explici! evaluarea subiectivi de ctre cben! a factorii* (cru-utvi i. >i
apoi am imtinuat pnn a desene detaliat rezultatele primului meu pruin t de
crnrtare asupra faeton lor terapeutici.7 Pentru areasd tnftfrprtftdrnr. mpreun cu
colegii mei. am admuustrat. partiopanulur la doui- /i dr grupuri care au avut
turtrs, un chestionar referitor La factorii terapeuii i destinat si impare
importana celor unsprezece faeton terapeut identificai In capitolul l
l i> runle % au schimbat de atunci. In ultimele patru decerni, un potop de studii
au trnvtat viziunea dienluiui asupra factorilor terapeutici ctev a im trr at ir studii
au obinut fi evaluarea de citat terapeui a taftonk* terapeui i) ( ercrtirile rw ente
demonvtnra/i ci. pentru terapeui, centrarea pe tactty ru trr aprut* i este o cale
foartr utili de a modela strategiile terapeutice de grup alrtvjtr 14o tivrlor clienilor1
Aceasti explozie de orrortn oieri date hopa te fi ne jetnulr si tragem cunciuzii mult
mai convingtoare cu pnvur la tac- tivu trrapruttc i hstr clar ci valoarea difereniali
este larg influenai de tipul de grup. stadiul trraptei >i nivelul intelevtual al clientului
Astfel sarcina globali de revizuiri* >i sintetizare a literaturii tiinifice sie mult mai
dificili

Totui, dtoarerr muli dintre ometiton utilizcazA unele modirv an

ak* lat tortlur trrapeutk i >i ale instrumentelor de cercetare pe care le-
am desens in studiul meu din 1*171),* vm desene a*N cercetai* in
detahu M ips vo 'mcorpn- ra in dtwvutarra rezultatelor cercetn mai
recente ak* kdotfkv terapeuticiM

mpreun vu colrgti met am studiat facturu teiapetit* i U clienii

aflai m terapie de grup de lungi durai, din douitm de grupun care au
avut succes 11
Am emt celor doui/ev i de terapeui de gnip si selecteze
clientul cam flfct mit cel HUI mare ucvr* Aceti terapeui au condus
*rupun formate dm pa
 *nO neapdaJiZAfe, dm . I.nwi mijJncir, eu problme nevmlur MU de cAracter
Subi*.pi IMMMB0 lerapta mtrr opl tu (inuA/^i doul de unj (durt* medtc
* Umt d* Mlftpre/er* ItinJj fJ t*rrni/MM*r4 m.ml MU rrou apruap* de inrhrw-
ru iwipwi de grvp a M ubierpi au amipirUf un Q~anrt jumtru factoru te- r
epetjfic 1 si .10 foet intervirvaM de cAfre crnrtAhiri
Au lf t untruitr douAnprezere rategoni de U-'Ion Irrapeu 1 fnimind de
le auraele HJMJMMN in aceMtA .irt*'># 91 eu Irnat arrifi ire 1 demi drvTlIml fie
cere talefloru*. Jornd le un toMal de pal/rd Je demi (vt/i fahelul 4 I ) Fut are item
Ibel hprit pe un cerfunat 1*5. . lu-ntului 1 er tUdre o p.rAmadA de car fnmipe a r
JI
an jute aJratnr y 1 se terre A pJjtarxe < artortapele )n peptr releguni rti-
'le N- dupA fum urrneazA
O met fol"Mtr*- penlru mine in grup 2 (X/fnMff)
*lrrm de fofaatlur (6 arf/*ruife)
1 wf* *r
Fi unir InltmiMir ( 12 rarfnnafr) h\
( Zt) certrmapr j ApMj.e
(M<ailir 1 1 2 erfnafej Mai
putm JnkaUfor (b ertiiucfe)
Ol mai pufm fofoettttr pvnlru mine in grup (2 artfiruipej'*

t*N Ut |Ml <** tflK'MH p <

adAugAft JimeUti lieu nm
auav ai mu MI lu puru f 4 In m**t |.** a
Uyi
mmO; d
-alrptt** ( #| rliHil^rrut i tuM Jlrutnti rrvfimr t
gnf>
me nMrjwnMNiil, Mfli, glNtln mtHmrmm. IMMIIW M |uw>ti In
gnM le une mu ulaiwt tpnmiei pi la Met umipn|uh
aiemtl IM rtm in MMM <rt m *. Mtl >, a* tofr
tntratw p teptre i ategi *rt. Inteleftevea de deprewei * . in|elttgprli
Ifhnm a <J-*nrf penlru Jntopeim la lui utiluaaA tn ai aaall ter* rtau a
lia la a re Au h ri lerapeut 1 tenMltr afi 10 raptt*4ul I Jm laMaf
tnjmwmtm I*d- v>*r C K*r*ptiuimrm imariiHl a grmpfimi pramar
fowalwl Mn unifia Faawai 1 mrf a A rfan ea letoadra Jrmit
luafftr /aaA|a*a wUrrietaMad* epee
\nruntr Im+lmrm mlmpnnwmi aiw pi /aMryatwt Ar MM In
tA>|u< < aaa Mr tnlM inmpie
Harlinil imapruti a liai dentmaf tl IW un ratrummii tsptotfaaw mtaftual a pl.
y kaia tnhdDei 1 linnr a maa 1 a > tenu tenil* ma apmrlen|A| MM aataMal
euengaa da a A tateuAava un matrumen 4e rwMur An aithraf fpra fraM
ufiltraf In aUi 4r n iha mr4n uMeautara w au apAnif mule dlaruti ru prtrln
le vainluaiNi de naatrut fl bldNaea M maal b* mare IkWiialra MM i*Mrt a Aae hml
thalulr dr analid Im kawll au dua le reaultoia varia . t .iala(if N mi
lUnnaceM IwdhnduaM. alla duea urm attapedull

leu Mow letfU) * Viatel e pabetatMta a

 ihMftiM
a iumlua unul dintre itkr mai nun program? dr lurmur in terapia dr grup dm lumr ( uru^iinek
* In l*cn, Vi ( V U J V ilnrhw prunc mtitnite
.1 TABELUL
membri Faeton
sair intpk lerpeutiu
in dumeniui
Irvm D >t
Categorii
trhradlnr pnnula
dr grup grup
cinkanp- pentru
rana, pmum ppai
lumea
sn|l
rahauativaRutnsvi
tiwnt In irvdetsU
se
a er
Vi aadivid
svsnsst. 4.1
rii in pressvUiikl Mii rangun
'aziil
m t p oamenilor
iils|'r f siv sui literaturii
srrlsdrin
Q rVKQ AM
parat*M
aflai la
spmalitartr polul
pentru . L.rlsik*
opus
OH
att mimintilin
sili parte,
al nemii?
sorii
o Pauls
rate sie
im
Wm veci 1fs oft
ca
ndividuaii
grupului
ls A*
pmprele
urile sui temele
Vctum HMUM sad fi
1 * Tratat *
Mmmny iif dr New VnrV Hasfr Anoks, IVQtfi aiiun!
nJrrr t Ral ImpUrsti
fir 1 !*
nu 1 iJ Inlaturi
u imulle
fu i)(||
BUM m beri de la
In spui m M 'imreptiisiiseres V ncgarclMtes SISS ,'UffJIMI grup
dufati
aaipw I teennnlit
ilmlr mm)
. N|i*tul
, r
* ii Tratat
nrviju IS|
ci a* U ns
l'sisU4s
rar

i
dmre )#> ai ar
asHtatarapta a trup
lia*nlllJui In I#IM a. f|b(( -a

1
InMn D W1,y
1 Vi a fir , amu c iiwr|rrn4uk
msn D rtom .. M.V1.P irvs /) tratat ia fiatarapta ia m jiuarr (vr/i m lin. pl 10)
pilotul 11
ra <mai rr iui Im
irra ulmnri Ui ui tur*
ffnial in prui mut UnppuUc tini
da letiMu prrblcnirb imiatir. artutnii numitori (umuni
a unai al mtrfcpii in
l c
> ma 0 i (cu Kjnrwmarra p
Ta Mnan i un iriu Uf
i
iViUilr iiuvil
a
untliluf i
4 pilhatMil^c 4 gru
i

u) - Tratat a

11 (Je aturfiii < < mplei de anali/4 1

lerfnvialA a rderll paapwiarr iliaMan
au
de tient aaa pnrairuA o
aaeHninave . utiatderablltf ru cele
dtuAapnraere a(ef|Ufii tnipale ale
la tanrike leiapeulv 1 vttlftvan 11
atetjttwidy an Wkimmatraf fi
annmitr diferen|e toute atialn h
le*.. r .1^ . eiuip In ida mental <ava jff7
lrmmle arurle mndlllrate ale da 'M'i JIUIM> t ^
rHratMifwiruJtii Sane. lawa fi fWrfc
< alitalaa da s*a
au conatruM o hnm mitrt.
nmdlHtill ni o rtmaMltm(A intottto
remartaNlASA invA cA nu sunt
singurul care are aerat tip de prob
ierni. .Suntem cu lun in aceeai
banei**.
12 SA vid cA eram ia iei de scrAmn
ca aiu

11 SA vid cA ceilali au acelai

tip de gindun i sentimente
ru
* .rele ca i mine
li
fi 14. SA adu v A oniaii au 210
4i
jcr pAnnp au eapenme
up . JAiwA obgAlu! aiUmoane la lei de nete-
ijJ
uj note sau inculcate ca a
4. iKtet teitMittu t MM**"
nu mine
1 2.I.imaarsa
ap m
I. Inrft 0 Tinm 11 Mntln Uaer batal a ftihatwafla a pap
1
2X. m 1. laviavaa (cu Mottn lavu) -
kreftarsa Msf 15. SA deacopArmtat c nu a
M
u/ ttesunt SI
I. J toarte ditent de oniaii
d*
U oameni -a rJsrut a am
sentimentul de .bun
venit in rasa umani"
 U-tnuluj de cfttoe cbenfl
1. AfutAndu'i pe cedai i am ufcmut mai mult 40 T
respect de sine.
2. SA pun nevoile celorlali naintea propriilor 5ZT
nevoi.
37T
1. Altruism 3 SA uit de mine fi A mi gindesc sA-i a|ut pe
ceilali.
4 SA dau celorlali pAri dm mine 17
5. SA-l ajut ie ceilali fi sA tiu important in 33T
viaa lor.

\4> 6 SA aparin unui grup >i sA

hu acceptat de grup
7 Con Iert ui itrn. continuu,
cu ali iMmmi 2T
. SA dezvAlui lumin tUneruloare despre
(\w/.mrwi de grup
mine intuim H totui iA tiu acceptat 11T
de grup.
9 SA nu mi mai iimt ungur 10. Apartenena
la un grup de oameni car mA neleg 37T
p mi accepi. 20T

~ A5T

25T

ACT
Universa illa lea

31T

3TT
 I6 (trupul m-a nvat cr tip dr im- prwir rnerz

celorlali 17 SA fiu rum l intimpin w ceilali
18. Ceilali mrmbn mi au pun onrat cr cred
tbrspr*- mine IV Membru grupului au indicat
ui uri* dintre obiceiurile MU mame re Ir mele
carr li enerveaz f>e ceilali OMMni
20 SA nv c, uneori, de/*nmtrz oamenii.
nrspunnd cwi ce gin d**c ru adevrat.
21. SA mi mbuntAe* ptitiulinilr dr m
apropia tir numml 22 SA simt mai mult
nrrrdrrr In grupuri i In ali rwimrni
SA nv dflprr modul In arr rrUtnrwz
cu crtlalti membri ai grupului
24 ( fUpuJ mi a oferii Oportunitatea dr a mA
apropia tir ali o.iiiwtii 2^ SA elaborat fI#M
tilfile jir rarr Ir am avui cu un anumit membru I
din gmp

2h I > M forul mi a sugerat un m a sftuit vl

lai crva

27 Membrii grupului mi au augrrat MU

mau ftuil a fac rrva 2 Membrii
grupului mi au afn re % f a

2^ c ineva din grup un a dat sugea Mi

pre. i se cu prtvift ta o problem de
via

102 Irvln D. Yalom ev Mmm I ruc7) - tratat da

 Membru grupului rr au sftuit | s m Ordinea rangului (cu cAl
port diferit cu o per* an im I portant tr mai mw numrul,
din viaa mea.Ordinai rangului (cu cfcl cu atai Ir rnai mare
rtr mai nu* numirul valoarea acordat
vakiara acordat* Urmului dr rtrr i lirntl
Urmului de cMir dwn*
5T
31. SA-mi iau o piatr de pe suflet 31T
5T
32. Si exprim sentimente pozitive 8 sau
18T
negative fa de ali membri
nvarea inff- 3
rpmnrur IA 33. Si exprim sentimente pozitive sau
7. Catharsi
Intrare negative (ai de liderul grupului. IBT

34. Si invi cum si-mi exprim sen-

timentele
ITT
36. Si fiu capabil si spun ce mi de-
ranjeaz In loc si in In mine
23T 58
36. Si ncerc si fiu ca o persoan din grup mai bine
adaptai dect
10
mine
37. SA vid ci ceilali pot dezvlui lucruri tnjemtoare. si- 8
3 nvarea mi asum
13T
8 Identifica'
mlerpersufui ! riscul >i si beneficiez de faptul ci m au ajutat si fac la fel.
leirr
rra 38 Si adopt manierele i stilul aiUw rnembn27T
ai grupului 59
ITT
39 Si l admir pe terapeut >i si mi comport ra
el. 57
40 Si g*esc In grup pe cineva pe care *A*I
pot copia 27T bO
41 Intr-un fel, si tiu in grup a fost ca i cum a fi retri! i 51
neles viaa din familia in care am crescut.
35

35 30
9 Repunerea In terni
42 aSlafiu In grup m-a ajutat tntTun fel. >A neleg vechile
milin
6 (thnlarr.1 probleme din trecut, rimaae in suspensie, cu p
IT
rinii mei. cu traiii. surorile i alte

T
persoane importante 44
43. Intr-un tel. sA tiu in grup a fost
ca >i cum a fl toM intro familie numai ci. de viata asta,
32T
era o tamiUe mat nelegtoare tar* m acocpta
4 tact tar apr
 Unhnra rangului leu cl
* mai aihc numArul,
cu Aiil Mir mai mar-
v/i Ic Mi/ea mimlali
ilrffiultn dr cAtrr t llrtil)
tiu 1*1 prtjp m a njulat || In |rl-X rum anr
ani ere* uf In famlliui

45 Crupul a Inal crva asrmAnAtnr familiri 4tff

mele imli mtmbri MII Ir- rapeuiJ fund
a >i pAnnii mri. iar -ilali ca >i i
um mi ar fi 1MI rudr i'rin enperiens
din #rup mi am In |**|ra reia ii Ir
Unu te cu pir iuii i nulele (frai.
nufuri rl* i

ib SA InvA rA potir A imi fila A iau 1

A mi displac A n prrianJ Im 5
mnfivi* (f pot avea puin dr a lai r ru
prrvMiM pi nun rnult u dllu ul fAfiir
>i r*prrimrlr cu ali oamml din In*
fitul mru
47 SA a/lu dr cr jindnw pi amil In IIT
fr un anumit frl fA aflu unrlr au
zr pi tuna* alr pmhlenwUtr mele)
4H SA dr (ip4/ pi ai an rpt pAr|i 1
10 nelepte du mmr nsumi. anlmor nn tuu rutr
ren Jr tine wiii Hui* t rptabiic 44 SA aflu ii rrac|
innrz nrrraliaf fi u iwnfmamlr. ar- a| 201
iarui unor pr noade anlrrloarcr din
viaa mra) U unu oammu sau In
anuinilr situaii 5IJ SA ilrs < ip.lr i A
modul in carr nul simf pi mA crmpirl 50
aatA/i este Ir^at dr npiiAna pt
dezvoltarea mea (rxiati YMitivr in
viaa mra hmpu nr trniru an sunt
apa * um tuni)

| 5 I M riau/lrif ai vAd ii ceilali 4.

I
II inocula- | facnvunme
HM 4prran#*i ) 52 SA ptiu cA alii pi au rr/oJval pnr 37T
j Muiiir amiiliirr < u alr mele
 Otdmtm magului (cu cat e*k truu mic numkrui cu att car mai mre
valoarea acordat!
iUrmului rif , Mnr rbn(<,

S3. S vd cum alu rezolv probleme similare cu 33T

ale mele.
54. S vd ci starea altor membri din grup re 27T
Imbunititite rru-a dat
curaj.
55 S ftiu c grupul a ajutat alii cu probleme ca air 45T
mele mi a dat cura).

12 Factori56 S recunosc c viaa te uneori S4

ei istm) taiiincorect fi nedreapt
42T
57. S recunosc ci. In cele din urm. unele dureri
ale vieii >i moartea nu pot li evitate
23T
58. Si recunrc ci. indiferent cit de aproape sunt de
ali oameni. Uit singur trebuie si nfrunt viaa.
59. Si mi confrunt cu problemele fundamentale ale 23T
vieii i morii >. astfel, si-rru triesc viaa
mai onest >i si fiu mai puin prins In triviali-
tii

60 Si nv ci. in cele din urmi. trebuie si-cm asum 5T

responsabilitatea pentru felul In care triesc.
indiferent citi ghidare >i ct suport primesc
de la ceilali

LHipi Q-ftprl, tare J luat intre trri/cci >1 patruzeci tir minute. frecare Mjhini a fnat uitrrvtrvat timp dc o or de trei
cercettori. Au fost revunrtt* nobveir pentru care subun ii au alea temu cei mai folositori > cei mai pum
toio&tior fi a-au dlacutat alte arii relrvante pentru factura terapeutici (de e*emptu alte nil ucu le terapeutic*
neprulesioivilr din viaa t beniiot. evenimente cnbcv dm terapie, schimbarea de obiectiv*. temporizarea
progreseloc. tartori terapeutici desen** cu propriile cuvinte).

RnulUU

Un Q-anrl de aiani de ilnm. grupri. doui/cc/i dr **ihicKt duce la date t umple**. Poate i4 cea mai
ufuari cale de a lua In ivauaderate rezuitatele e o
.rrv*|M .*rJ*.IMM> du pi rang a celor faiaai i dr llemi (U taie ar uiunj4 prin Inau-
mareta r,figurilor p&atiior din grupuri jefitru fiecare itrm) Si ne mtoanem Im KU Ui tabelul 4.1 NumJrul cate
urm?J fiecArui Hwn rrprt'ztnUI ordinul rangului. AuMvi In rnedir. i temui 4H (!id druopdr fi a m\rpi prfi din
mint nsumi an tmor netummulr mu iruu.ccptubtlt) a hmt considerat tir citve eubtarl rrl mai un portant factor
 tempetiri. ifernul Vi (Si adopt manirrrl* fi ahtul altor mtmbri ut trupului), cari mai puin important la. f o r
terapeutic ii #d mai leparie
( ei am ifenti pe cate subiecii i-au mrouderal cri rruii foloairort au fost, in ordinea imptrrtanari

1 Si deuujpr fi U <n rpt piri din mine fmurni anterior rr. unoMiitr au
inactvptaUlv
2 Si fiu capabil i pun or mi (Jrrarifra/J In ICM i in In minr X (ei lai ti membri mi au pu*
cnet e * rrd tieapre mine
4. Si fovi ai mi oprim mrimmtele
5. (rupul m a invitat cr tip de impresie fac altora
6. Si eapnm entini-rite j*>/jtive fl/au negative fai Ir un alt membru
7 Si invlf ri# In rrle din urmi. trebuie A mi aaum rrepcmaabtlitatra pmtm Mul in rare tr.lios.. indifenml * 4t.l
iim I o fi t uport pnn*nM de U rnUli H SJ aflu cum il ntmpin jir ceilali
Vf Si vid i eilali pot de/vilui lucruri tinjemtourr p i mi aaum n ul fi *4 benefic ie/ le faptul ci m au ajutat
ai fac la frl
10 Si imf o mai mare n* rrtlerv fai le grup fi lefi dr al|i oameni

Observai c fapte Iintrr primii opt itrnu rrprr/mti o anumii t*nxJ de cafh*aia a*u nelegere Din nou foloseai
termenul dr InftUvrrt in aram larg. In i ea mai mare parte. itrmn ret Ir* ti primul nivel al nelegerii ( ftigarea uin
perspec tive nbier hve aaupra mmportamentului interje-r*.awal al cuiva) drm na in i apituliil 2 Acrasti 1eec
ijwnrv rrmar abili a nrdi o greutate % imanierabt li pnnrtpiului, tem de a ar menea. In ia pi Udul 7. conform
iruie trrajna mtr un pn w es luai. are roti dm experiena emoionali fi reflr u aaupra * r lei experiene
emoionale rv*jrr aata. In detaliu, mal timu
Administrarea fi arorarra unui (^anrt de faun i dr Urmi unt atil dr labo rtoa. Imit, iiltrnnr, ret mai muli cm
rtiton au utilizat ci versiune abtevia ti in generai, una cave cere unui subiect ai ord***/ dupi rang .ele d. ui
ipnrwrt raHfnrtI de fbrtnrt terapeutic i, fi nu ret fai/en le ilemi individuali Cu toate acestea, patru iludii rate au ifpfftM
Q-aort pmtm fauni ie Urmi au raportat rezultate similare
I hiri .na Ir/Am rrle douaprea*e categorii generale,* druuferim urmai, a nea ordine a rangurilor lh funcie de
Importani

I nv A ar* intrrwT'wrtuU intrarr 2. Cthrtt

V Corriunr
4 lnrU-grrr dr unt
5 InvAin- nlitpmmfulA - m-prr
6 Fartorl niftmtuli

7 Univrraalitatr
H Inocularea ffwnmn 9. AltruPm
10 Krniiwtra In areni a (anulferi
11 C .hulir
12 Wmhfifiv'
 IJn mimir tir linii replici au dncm bclnv Irrapnibn adectai de pwenj nrrtalt/*i aflai In terapir dr grup*
Acrdr studii r afli intr-un acurd puiet nu In tairti Irraprutin ale* cel nun dn Mjnt catharwvul. InAgurei dr tuna-
invi(nM intrrpminli intnn. urmai. U traci distani. de orzaunr p urovn MliUtr Al rUp! tno al celor nun fofcmkm
farUn trrapeu&ci finvias* interpes V evla intrare < athaiw pi Inrinnr dr unr) a lud raportat dr vtuds asupra
gn pinlix ir .Ir/voltarr pmmcU 17
Un iwrtfluf fupnvi ci terapeutici
n tin lu-.tr lalurul nMmnhzan dudeml tyenn|a. univer-
Mlititn y* itrptiru). Uclnrul drzvihnre dr unr (autadrjviluue > catharnbt p 1* torul ar tivitin puholngirr pccifke
flnvianr mtrrpmcma&i p mtrlegrre dr *tw)18 A radi luumzaie r aeraminfl M val urs tarturtalr"** tactank* xerape
utk i4 tai din tudit asupra grupurilor cxpmmialr dan American Group Uahrrjp> Anutabin Institute. or
igeteazi ci iadora irrapnil ir pup miri In fraiategini prtnnpalr tartara iniiali ir apanmmd p re-ourabzaft nmiim
tutunc grupunk* dr trrapu. tactnru dr ghkiafe p instruit* p tartcra dr drzvvlt*n* a 4|itolutintk spwiArr (n ciuda
termwikagaei dihrttt av* dnua *fordln Miyrmui ci tartarii terapeutici din grup anstau IR mnanoant un vrr^ilr. mn
amamr dr nrdirfr p mnarasme specifice dr ctumbacr
 < arr fac tun terapeutici wml ceI mai puin valorizai'* Toate* studii k gv\apu rtiof dr
terapie >i grupurilor dr dezvoltare }vr*ortali raportrazi aceteap ie- /uitat punrrva In
mU a tamthn. ghidarea p identificarea Toate atente re /uitate ugrrra/i ci. in kfstr
grupun de terapie nucleul dctifutonu al ppucmtuhn terapeutu p*le a interaciune
tutei personal.! tJtorrfleMVJl. imirra *A atertiv. *itHturatA intr un . adru
auportftv, cir ncredere * Comparaiile iin In* (Mturll terapeutici .lin terapia
de grup p ort clin terapia individuali au nub liniat lwcoprrW 91 JU UMfinul
impirtinM comrptrkir dr hzi pe cur
le ani cUmulat Iri capitolul 2 importana rapenenrt emoioraile rdrvrtlVf fi
L-unrwplui 4 fufliliami irrtf^rutki pe am l i ot um e liAfuitl dintr <> compar
nmtJ dr iriur rcprrtwmUir fi o r'mprmmtJ cognitiv

In iir rixilnniM mcpunr via rnmrpori nlr rrzuitat* Ir **n eUrilor Intr iruilt/i
mai ietahat a ntrebrilor pu*r U Incef nitul atralul capitol cu privire la inter
reiaumarem fi tora comparativ a factorilor terapeutic 1 Reinei ri ac e*ir MtuJttftf
aparin unui anumit tip rir grup de terapie un grup pr hasJ inferai ptauil. u ai
opul antbiirm al eliberm dr tmptirm fi al rhimMm mm portar? lentului fi < ara.
Ierului Mai drxiu. In atef capitol, voi prezenta nunti Ir dovezi < A Ifr grupuri, ru
hui fivr diferite f o durai mai curi, pot r* trage henrfk ll din di/en|i c lu*ten dr
factori terapeut 1

C aiftaruauJ
I athanmul a (trupa! ntotdeauna un ba important in procvaul terapeut*, drfl
argumentul din *ptrlr iihii/iru *-ib* a Ir ut pnnlr o metamorfoza limp de coif. cu
are Mlivrwu au bat iiMlrrnnaj A ar curee cir rul rv *%. dr pirthrb* rele fi
toanele mir ioaar (1 uv intui ctenvi din gm rv ul .11 uria *) l la apariia tratatului Im
Homar fi Yreud din I1M draprr tratamentul te ne 1. muli terapeui au im m it ai
apitr lienii aj ti ap* dr ai leir re*runa le. inibufite hreucl fi. ulterior, toi pialu
terapeuii dr niirttUrr dinam i au inviat f A au mia */ Iml iatharianl Pini la urmi.
avem dr* in Jri mu>*ia Ir pr hl pan unul vieii, uneori unrir toarte in Ier iar. Uri ra
rir ai o uluci U mhimbare
I ratele nuain ai roat ttauluyje Itef1 fudule evaiuiru tac turib 1 irr astrului ir
cifreliena UNIM A imiortaita atharMului. 1 m rtaiilr uuf;nr4/i dr aartnr nra.
importarttr limite SudujJ rrali/at dr Ijrhertiuui. Yabatt fi Milai lluaiiavui putem* limitrile
cattmrHMuliu parte ^ A ut au au crrutrb* 2)0 mmhn ai unui grup dr mi.ilnm* dr
Irri/a* 1 dr orr ai drmnr cri mai impoflant u uimi van a avut ba pr durata grupului
iriirra fi #*fnmami vnlirrtnrtrb (atit aoiUvr.
1 Al fi negativa) au hol im ia ale fm vrnl Inel ani m. Urni mia nu a /Iul ir . al dr rr: uitatele
wtitmr alegrupului im nimtelr de tip 1 atbanoa erau imiuatr cu aiaami probabilitate att dr
mnnbrii . u rezultate hune. cil fi le membru ru iv/uiUir dube in grup < aihantaul avea Irgituri cu
rr/iiltaleir. era nn oor Jar imut ani Intr adevir, in ta/ul membrilor tare au indicat numai rathamiaul.
rcata o mat mare probabilitate a ei A fi avut o rxprnnij negativi in grup I Wilui < ara trnMw .fi
cmkv care au mvia! mult din grup era ab ituit din < atharsi* jWu* c ana mtafnrm dr mntare
rumf/td Abilitatea dr a irite ta la propria evpmeni rirav maialrI nte I com.onrrli metiiMli a
pit a emuli II dr u hunharr t
 In studiile <J-*ori ale UctunJur Irraprutkx un dui ieau cu cei mu mag rang,
cjrrtirnitu:i ctifjonn cathAiusului, sunt rtemui 34 (SI nv cum t-mt expnm
umhmenteU) >i temui 35 (S fiu capabil * spun or m drrmijmz. Ambii Hm- tmpiuA i
aiterva dect MmpU ventilare ahiesrfcr Ei conferiri un kenbmen' ii* 'hbrr*rr i <lr
*riuxj*.in*re a unur deprindem pentru u*m trwau Alt ieu.
I ctheniMilui lc* Irrrvmt c*u* ttemui 32 (SI exprim mmtummte mgmtor ihsu
poutrur fa de un alt membru) , care indac rolul cathanasuluu in peocr- nui
mlrrprrsunal aflat in desfurare Urmul 31 cur exprimi cel ouu mult sensul simplei
vmtilin (S dau a* a povar de pe umeri) nu a pnout un rang 'mau din partea
membrilor grupului *
Interviurile desfurate cu clienii pentru a investiga rm/aveie selectm He-
rnii e confirmi aceast perspectiv CatharatauJ era vzut ca o porte a unui prore*
tnterprrumal. rumeni ruoodall nu abine un beneficiu ducabtl dan ventilarea
amtjmmtefctr intr-o camer goal In piu, aa cum am dtcutul in capduhil 3.
rathamauJ ratr strn relaional cu coeziunea. Catharasul este mai bkaitar dup tr
-au formal legturile uportive in grup. cu alte cuvinte, cathanusui rate vaWtxal
mai trziu pe parcursul grupului, nu iniial Keapnic. exprana- rmm emoiilor
puternice crete aruuir membru care exprim sentimente puternice unul fat de
altul i lucreaz onest cu aerate sentimente vor iervtrtta tfnar legturi mutuale
In grupurile de clieni care e confrunt cu pierdem*

unei pmuiane apmptate. irrrrttoru au descoperit c exprimarea

afectului pozitiv era ia iat cu rezultate pozitive air terapia. Pe de
alt parte, exprimarea alei ului negativ rra terapeutic numai
atunci cnd aprea in canmtui unor im mri autmtirr air i bentului
dr a *e Inrkgr pe sene insu sau pe ali mesnbr.

m
din grup

Exprimarea emoional tr direct legat de speran i de

sentxmenrul cft- iunpn prmaiair [dezvluirea etnumnaU estr legat fi
dr abilitatra de yrtir>- nare a difaultiiur artk uiarea propriilor nevoi
permite unei persoane a ce lut dm mcxtiul su a rspund productiv
provocrilor viru Femeile cu canoer de sn care ti exprun emoiile
ating un ruvei al caliti vwu mult mai ndi- at do l rele aer evit
fi reprim utenna 27 Brbau cu HTV pnotn cur au pierdui recent o
persoan apropiat i care sunt capabila s-a exprime emoiile. a
uiere i s gseasc un sens in pierdere menin o tundaonavr imun
am indicativ mat nalt i triesc mai mult do l ori cart oumsruaeaz
ufenn a a evit pncml de doliu *
Rexumnd. exprimarea deschis a afectului este vital pentru procesul tr- raprutk; de
grup. in absena sa. grupul va degenera inti-un nemiu academ*

trrd Ins rate doar o parte a procesului t trebuie completat dr ceilali tacturi Un puixt final
intensitatea einmlm emoionale are o mare relativitate i nu trebuie apreciat dm perspectiva
liderului. a dm cea a .unui expenenUa le a fiecrui membru O exprimare aparent mut emoiei
 pentru ur md*v ii toarte reinut, poate s teprvzinte un eveniment de o imensitate
deoMfWK in multe situau am auzit studeni .are. urmrind o tnregiMraee \ KMHI a unei
 itifjilnin dr grup. clesrrutu pmdin* a fund ara-* ftt pin iuii nare. n timp ce mm bm
triau r HmtJ ' fund intens >i putrmu ncrcat ulm tiv

Intri/yereu ie unr
(J-Hon tiJ factorilor terapeuticia subliniat. de antenu-nra. rolul important ai
omponentri intelectuale in proteicul terapeutic Din ele douprr/r rate- goru,
rele dou privind vifurw inteln tu.*l In terapie (nvarea mlrrprnutfia- IA tnrrare
nelegerea dr sine) au un rang nalt nvarea intrrprr%of%aLl mtrarr, discutat intr-
o anumit msur in apitolul 2. e rrler ta faptul cA individul afl cum mte
penpui de ceilali oameni, l ate primul pa crucial in cv-vena tvrnpmiticA a
factorului nvare interpers*inalA
C alegoria Intrliyrrr da tuna este mai pntb Iernatic A A loA construit enlni a
permite investigarea importanei nlturrii refulm >1 nelegem mlrleitu- ale a
relaiei dintre trecut fi prr/ent (nelegere genetic) SA ne Intoanem la tabelul 4 I 91
%A examinm cei cinci itemi ai categoriei nelegere de cinr" P**tr clar c a<
raatA categorie eate im uns latent. . ontnnd cteva rlemenfe foarte diferite f
xiat o lab 1 orrlate intre ilrmi. unu fund nalt valort/ai de mrmhrti terapiei de
grup. alii mult mal puin Itemui 4*. 'vl dru^pr fiula capi nirfi din mine frtnumi.
anterkrr nn urumi ule fi nemirptale. elr iteniul ori mai valori/at dintre rri fai/rr dr itrrni
floi Itemi (!/ 91 47) privind nelegerea a turelor pmbletnelor fi recuruafierea r
latene* dfatommmUif tntrriervonalr mint. de asemenea, nalt valorizai Iteniul
care se rrfer i el rnai rcplk It la In rlegerea genetic. itemiil V). este 11ms1drr.it dr
mu vaUttrr le clienii teta piei de grup
Aerate descoperim au fi al omhorate u altr m etrt l In ttudiu a repetat
analtxa a factorilor terapeut 1 pi. pr ha/a ana lirei f actoria W, a uhdrve
ist nelegerea in rlouA categorii mrlrgerea de atnr i nelegere* genetic hutnrii
mul formal din paptr/en t cUn de membri a * ort lat tnrlrgrrtl dr ine rangul patru din
pataprr/eir faeton, iar knefagent frr-tkr rangul upt * Un alt studiu a apirm la cunc lu/ia
. In pnidterea unor rr/ultate pori tiv* alr te rpiri, interpretrile genetice au fost
rmnif atlv mai puin cfi lente dect feedhack ul fa aici i ai um ( lienn tndicau un
henefa tu redus al interpretri lor genetice, pi, mai ales. orutiderau eforturile liderilor in
a* ra|J privin ca fiind neproductive ( omernbrti erau mult mai efk ent eforturile lor
de a prezentul de trecut conineau mal puin |rgnn i erau legate mai direct dr rc
penena imediat dert explicaiile terapeuilor. mat itw rptuaii/atr mai puin reale" *
( And am intervievat subiecii rare au participat la studiul noatru pentru a .fia mai
multe despre rmnih *tia alrgrnlor f ule, am des. oprrtt A el mai popular Hem W, S
desmjfdr pi ml a*, opt pri din mmr in num 1 antrmv nn nn ule mu nou < optate avea
implicaii wificr irntru membru grupului C el mai Ies. ei 4*M opereau arn piniiIBP din
ei tnptfi abilitatea le a avea grif ion*'
O lecie importani. rr trHmir invAtti PwktrBu. nuu ale* tn concep-
tualizrile naive, popularizat*' MU timpurii. esl- vA/.ut pura de ca nv* gaia
unui detectiv, ca o excava re sau o dezgolire RofQers. Homrv, Maskm i, dr
asemenea, clienii notri ne reamintea* c terapia Ar >a o explorare on
zontalA fi orientat in au; sparea sau eiucavrea pat esr.open bogtulr ui
comorile noastre. ca fa aspectele ruinoase, irtvpAimnt toare sau primii* t
din noi nine Clieni noftri doresc ti fie eUberati de oonnnnenlr pet'jRr ne. et
caut! s se dezvolte personal > sA dobndeasc control asupra prupoe: viei
Pr msuri ce obin acrea deplin la ei nii. devei mai curator i le de ir
sentimentul de a deine propria persoan Psihoterapia a trecut dincolo de
accentul pe eradicarea patologicului" fi intete acum ctre creterea amplu- rn
emoiilor >i cofpiiiilor pozjtrve ale clientului. O abordare a terapiei de grup re
lnrura|razA membru sA creeze fi s se situeze intr-un mediu puternic atent la
nevoite personale, reprezini o abordare eficieni a acestor obiidm carv
temporaru* t
Astfel, una dintre cAile pnn care iftrirgrrea de suie promoveaz schimba rea
rate Im ura a rea indivizilor si rtruntiHci, sA integreze ia s exprime Uber pAr\i
anterior ntunecate din ei nii C And negm sau inbunr pru dm noi Infine,
plAtim un pre mare avem un sentiment profund, amorf, de restnctu- nare.
suntem * orvUant In gard, suntem deseori deranab fi nedumerii de w> pu
lauri interne, dar. aparent, externe, care t*i cer exprimarea Cnd suntem ca -
pabili si re* uxrrm a* este pri negale. trim o stare dr ntregire i ur<
smticnrrit le eliberare
PAnA ain. toate bune I >ar rr se poate spune despre celelalte componente a Ir
\arvmti intelectual'1 Dr exemplu, cum duce la schimbarea HrapeotaA Ar- mul SJ imfl
ie ct simt >i pbiJcv fntr- un tiumn fef. care a vbtwut un kx ma ai ierarhie *
Mai Iutii, trebuie s reu n atern cA. in ntreprinderea psahoftrrapeutK * nall o
revoir urgent de inrUrget* intelectual. o nevoit cate nre att de la client, iii ft de la
terapeut Cutarea nelegem aie rdcini adinei Masum tnu un tratat despre
motivai*' a sugerat ci fiinele umane au neveu cogrutn t care unt la fel de ba za le
ca i nevoia de siguianA. de iubire g dr stim de Mnr n
Cei mai muli copii sunt
excesiv vie curioi, de tapt ne mgnarm da* A unui copil li Itpwftr cuno/itataa fa
de mediu CdvetAon caie au studiat primatele au ulrntifn al de aarvneiiea. mveiun
nalte ale ouviatAw maimuteii aflate intr o < amer A vor tace efortun deosebite
pentru pnviiegiui de a t capa fle > pnwkix je fereanti pentru a vedea afar de
asemenea vor munci din gnru. n>rvrmil entui a rezolv un pu trie. fr nai *>
alt nvompen** des At MiLstacia inerent in taoKuM aortui pu/j-k*

In mod analog, * lirnii notri caut automat s neleag UM

terapeutul pieuuuf cAulatva intekvtuaU. U sr Utui lVvn paie ui de
natural tn ct pierdem din vedete raiunea vie a h a terapiei Pn ia
urm obiectul te rapiei este schimbarea. nu nelegerea %Ae sine Sau
otft mloiogetva <dt **,
 Sunt nnonirm* cele Jnu.i ' Cine* lip de nelegere de nin#cundure automat la
ir himhiift* Sau ciutarea in|el-g*rii dr mir r*tr doar un exerciiu pentru rliertp
t **rufetifi. inlrmant, Alr4g4tr. r**z.viabil. arrvind. cm riu.rtar.il drept
lumi intre tei doi. Ui fcwp ce ali eva .relaia** ar dezvolta Poate cA re tafta eatr
adevrata lorl a ichimblru In terapie I Je Impi. nuni dovezi iurta biUr potrtvit crora o
relaie ipulivi Intr o terapie nonuitrrpretativ poalr proci ui e H* limibiWi aufeatanial*
in ccm|ortBiitmtuJ mierpena auil * laie rnult mai iiiur ai pui ac ea te intrebiri de
Al i le rfcpuiutl Via prezenta au i unele puni U- preliminare pi. In apitolui 6. dnpJ
prr/entarra urmi material deapre nar ma interpret.iiivJI pi lelmu ile terapeutului, voi
fnrrna d prezint o teri iterrnti
I iar 4 examinAm motivele din palele uri >/it<t|n maxlrt pt Inc lina|iei de
a ne tnplurm mediul, aruru 4m o anumii lumini aaupra prim rului ai hirnl4rii A
e*f> rratrive irtrjiid cfn tintatcu (dorina .le putere pi de dornuuare), '^uraniu
(dorina de a iar imdmaiv ne iintvaruhil prin btplrprr) fl 'unamptcm puni (dorina de
i unt urnire pi explu are in ine) * I in fa aUr r are kpkMMZl un zgo- m1 miwteruin
pi tnnpiirnAntitor din caai, tulentul care. (etilru pnma dai. pnvrpflr prini un
mknau up pt trirpte entuziasmul nelegerii triutuni unei aripi de itveti, fa
hivnialui medieval au explorator ui din I urnea Notii tarr Miveitit^m/i regiuni ne
artografiafr pi inter ziar toi ipi prime*# min|eti
ele * tirrapiin/itoare igurA/i|a. eiitimentulonipetenln pi ululuin |eno riale pi
puterea deghizai in run# aptere au IK4|U-
I intar a e*fe motive. i el mai (tti|in relevant pentru pn rwil v tuml4ni r*tr <
MIM .isi*r*-.i puri I Iii indmaU. unnapferra le dragul cum apter u a propui uit
ntotdeauna Innla urnAn Upita interziaului nfr un motiv etfaordifwtr. popiilar pi
prezent pretiihnl*ni in literatura |pul*i.t. le la taloria lui Ailain pi fa va pini la
aga lui lom cel ( urum f'nn urmare, nu nfr ur|#r m/itor a dorina tir c IJIM aptere ai
mlrv III arena piluterateutu 4 Imi uij putmr du vezi inform . irora uiHMplerea
dr dragul umaaplrru aulutr la tvimbaxe I ar dorinei#- de mgui.inti pl
d<minare gia4 un rol ifn|*rtant pi evulntl in psihoterapie Irmi. bin#*fi iele. apa
lum Whitr a argumentai ompetent. ri*ti o f rin ai rngerninare intre ele * Nreiplu aftil
a vai afara umplu atui in pil minilor nu jnalr h tolerai pentru mult timp loalr
uliuttlr. fir prini vi rxpli ape jliinih A, fie prmtr o eplWa(ie rrltguuiai. in ran 4 A
g4*r*a. 4 u Henmilu .ifie pentru du.pile tiaotue pi arirnin|4|o*f' Jtn M tal pi ti
/u pi pentru inaApi natura (nwtmpi Una dtnlrr nwdodeW mulatre prin* ipale de
nntrol eate prin intermediul Iimbaului Si numim hirtele luen* r tuihu lente re oferi un
mttnwnl de domn ui rr MU I nntrol III viuafia (ailv trrapr ufit 4 informaia dew reple am
ie ta ha prin inJiturarea ambtguiiitii I iri do vezi din enetate are ti.tin a#eaati
ofaiervaie 9

intamplitnr. pi ronttirlui atleviral anxietatea cvrpte ambiguitatea prin ilintnnuittdfM M UI ti

pi perceptive. Suhm|u miopi prr/mti iltctomuiu tuihu rate ale percepiei vi/uaie ei mint mai
puin capabili ai j-en i4 pi a analize
it fttimuli vi/uali rapizi >< sunt mai leni u completarea m w unui^etw mu-
Iirulor incomplete mir un cadru experimentai rintroUt * ExcvptMKl aatuaia In
cmsr lumea poate h urdivuti rugrubv. In ctkUil Mhia(,u poate b expenmtm tata o
anxietate carr, daci este ever. interferea/ si paratul peroeptiv Asrt- iel.
anxietatea duce anxietate perplexitatea ulterioara > canonert cftesctu U
au subliminali a distorsiunii perceptive devin o uni Mcundarl puternica de
anxietate m
tn psihoterapie.clienii unt ncurajai enorm de credina ci lumea ur ev
terioar haotirl. suferina H relaiile tnterpersonaie torturrile wm toatr explicabile
. astfel, guvcmabtle. De fapt, Ma*lowr vede crederea cunoateru ca avnd efecte
tranafnrmative cu mult dincolo de arulr siguranei, seduceri; vr letu yt dom
mim tl vede boala psihici drept o tulburare cauzai de un deficit de cumulere m Pe
aceaati cale, el susine declaraia rnorai-fii. **ufic4 conform rlrru daci cunoatem
binele vom aciona ntotdeauna pentru bane Din atraala re/uiti ci. daci cum
v*>tem ceea ce este fundamental bun pentru ncn. vom ai iona pentru a obine ce
este mai bun pentru nu ***
Lte asemenea, terapeuii unt mai puin anxioi daci, atunci cind sunt con -
fruntai ru o mare suferina i un material haotic, voiurrunus. pot crede rc ui el de
prux ipu care vor permitr o explicaie ordonai. Frecvent, in tata unor dovezi
pronunatnntradicturii uneori. In cazul diruricnikY-ceratitaJn. chiar dovezi arr au a
pi rut din pvupruir investigaii , terapeuii se vor agita cu tenacitate de un an unu t
sistem Dei o astfel de tenaaUftr a credinelor poale aduce umile dezavantaje, ea
ndeplinete o funcie valoroasi permite terapeutului si >i pistrrze c almul n aa
putrmaceior emoii care *r dccianeazl m tranaJer-contr a transfer
Din ir le spuse mai sus. puine unt controversate. Cunoaterea de sov ne
permite i integrim toate pirile din noi nine. descrete ambiguitatea permite un
mticnmt dr eficieni i dominare i ne permite si acsoniw n acord cu propriile
interese O chemi explicativi permite, dr asemenea, psersiua- rea >1 transfer ar** a
inviini din cadrul terapiei la tatuaii no dir. lumea de aiari
Manie i untntvmr apar atunci cind diacutim nu pruceaui scopul sau ctox- trW
expbcaK-i. a lon/mufui expbcam. Aa cum sper si cbntv un capitolul b.
 * red i i ai este nrUmvmr sunt irelrvante Atunci cind ne cunoerttrim asupra **
lumhir ti. i nu a uielegeni de sine ca scop ultim, nu putem concluziona or cil ci o
explicaie rslr iwecti atunci cind conduce la chtiMbare Rezultatul tonal umiun al
tuturor eforturilor noastre intrkvTualr m terapie este schimb rea Fiecare aci de
cLintuare explicate sau mterpnrtare al terapeutului este destinat. In cele din
urmi. i acxxveze ia o pifghie asupra donnci de eh bare a clientului<
'omportmnmtiiil imitai w himtifiiurea)
l*Miin ipanpi la terapia de grup iitemzA rnmpnrtamentul uniUdv printre ret
fnai puin fulueitnn fac-ton tenptufld. lotui. In interviuriU* finale, am aflat ci on
cituri itemi lin /ic-craaM < alcforie par A ar fi apropiat numai Ir un anumit
retor ai m entei mndahtsii terapeutue (vest tabelul 4 1) Fl nu au reuit &A fa<
A cftafincia infrr imitai*. rare. aparent, are o valoare reatrinai pentru clieni, fi
achiziie narea unor fitiluri fi strategii general* druimpirtimeit carr pot avea u
valoare conaiderabili Pentru clieni. imitaia contieni Ir un remrept de oaehit le
riepopular ca modalitate terapeutic A. pentru ci augereazi o pienlerr a
individualitilii - teama fi mda menta li a multor pariu tpani U grup
IV ile aHA parte, clienii JHI dobndi de ta alii o tr aleg ir generali carr pna
te fl uttll/jtl in diferite silu.iii personale Membru grupurilor pentru poc ten i CU
boli somatice benefic iazi deseori din a vedea cum ali membri ge*lu*ira/A eficient
ci prob Ierni re imuni ** [le asemenea, are privea furu nnea/i atil la niveluri
deochi*, cit fi la niveluri mai aubtile C lienii |M .t I/H.-J-- d oluirde/e problemele
bi.uuf In conaulerare. contient au incontient. ce ar Im au ce ar giruil un alt
membru au terapeutul in ar vraf i situai* I >u- A terapeutul rate tolerant au
flexibil. atunci clirnii pol adopta, de aenenea, aerate triaitun I a i feraaMihil
r autoile/vAiuie fl il ac epti limitiriie. firi a levrvu nesigur au defensiv, a Cum i
clienii unt mult rnai api A fi acerptr nraunaortle |er outile 49 Membrii grupului
adopi trisilunle fi stilul lei aj utului. dar, unr n. ei pot asimila fi latrmtij
cufnplex de valori al terapeutului M
Iniial. * omfirir ta meritul imitativ *%te. In jartr, o iiwm are dr a eif ut* apn
batea, dar nu e oprete au t ( Itenil mai puin ale tai tfi p.*%tr-./. tratare.
nealltill fi flexibilitatea fi reaiueaiA urnd ci M tuuibinlr Im ianp**tam-i> tul lor dur
la o mai mare a rptare de citre ceilali Acrast air>Urr ifr* u i pctaft* ac iona, apoi.
pentru a schimba ax rpia despre mine fi lima dr unr in maniera dese nici in
capitolul \ ini|undu or n spirali a adaptini (le aormr nea. str ponibil a un individ oi *
cdenlih- r cu a%pe* te . ac aparin IIUI mul tor persoane, re/uitnd un amalgam. I s-f*
unt irrutalr pir din ceilali anwd gamuJ neprr/inti o mte/i creativi. o identitate ituliv
iduahati nalt tn ev ateu re (#W poale apune despre terapia ca n taior ' I te |xnilnl
ta membrii A posti tnvia mult din observarea soluiilor la care au auna alii u
pruhlrvn* iruJare ' Nu am ndoieli ci astfel dr tnviare are U* in grunjl dr terapie le cate
terapeut de grup u ex per leni are tel puin o isteirir a unui membru care a venit
regulat la grup luni ntregi, pini la sfrit. era extrem dr inactiv, dar rare. in cele din urmi,
a terminat terapia cu mari prugrrar
Vf I amintesc clar pe Rod, atit de timid. i/nUt fl MM mtub incit. In viaa a
dr adult, nu luase nit u aia ti masa cu cineva i and 1 ani intri iu* mir un grup
ru litiu alert, am fost ngrijorat ci ar putea h depiet de situaie >. Intr-un anu
114 sena, a U m i Timp de luni ntregi a lat fi a ascultai intr o uimire ticiiti. w
mit
timp ce ceilali membri inferat ionau mtenaiv unu cu alii A luat o prnoatlA de
mviare asidui pentru KIN.1 simplul fapt de a li expus JH .ibilii.iln unei

114
inter* iuni infirm* i a mbogii Dar *pu* Iw.runk' wu wliiniba' Gru
pul a Incr-put ii crark reopvunlate P rMnotai o mar- pwwaw nuif* lui
{tenlni s participa mai personal La Inii Iruri K*d v-a sim din *.e in ce mai in
confortabil >i, In cele din urmi, cu tnrura*aw mea. a deci* a* piriseotci y.ru
pul Pentru rft lucram U urai universitate. am avui jcazia A mi ditaiia cu el
de a leva on In urmi ioni ani a IntcAdeauna ou-a apu* cirt de impun* iw i
util fusese grupul pentru el l ariUa* o p vstbiUUte. cum te puteau implica
indivizii Intr-o irlate unul cu altul. >i u alame un punct de retennU tm*~ur la
rare w putea minare e pentru reawgurare pe miauri ce. treptat trupe ut m-
Ire in contact cu perManele din viaa Iul.
C lienii nu ivivai numai din observarea moduluiunciei ir cave ali ca t.
Itv nra/J cu problemele, a fi din observare* acestui ptnot \n aues* em urm*
rea este un iad** terapeutic tranzimnal, cave permite (lunik* ca. uhenur. * *
implice mai rnult In alte aapecte ale terapiei Dovezi ki acest seni pul li gsite
m faptul ci unu dm cri cinci itenu ai comp *t*mentuluj imitativ (itemu) 37, Si
Uki c alii mti JrcxAlut Itururi 4npmtb*rr. tu pot matms site u* un * pat btncficm
dm asta m a ajutat A fac la fei) a iinl cutat ca ai optulea (dm >au*scii iaclur
terapeui important Un studiu pe rari Uni dm Ctaad. a irite ci manbru
crupului Ktaalerau alentifa avea cm fund mai importani m sainlr uuUaW ale
terapiei < irul membru Imeiilcm caui membri vrmuci cu case si se idenfcifee

Rrpunsreu In ierni a htmtltn

Repunerea in urni a Umiliri sau recapitularea curativi a experienei dm familia
primari un tartor terapeutic nalt vakmzat de muli terapeui nu e considerat
lokaib In general de cei mai muli membn ai grupului Popula* iile dinar care aonti
o mare valoare acestui fade* sunt foarte wpenhee giupun pentru supravieuitori
de meni* i grupuri pentru on care au corn un abuz vetual v lentru arh membn.
turcul timpuriu al tamilin de a-i pso- tea >i ingrip v < cmturea/i ca un subiect
important
lotui. Dptul ci aerat ta* te* nu rstr deseon indicai de on mai mute mrwttwn dr
grup nu trebuie si ne surpnndi. Jcoareie el ipnvul la un rmel de con fttroh/arr ditent
le cel al faeton W* explicii cum ar ti catharsasul sau urover calitatea Repunerea in
urni a familiei devine mai mult o parte a fundatului general {*e care grupul istr trlit
l\vmi terapeui v<* nega taptul cft tamilia primari a tieclrut mrnibru al grupului
este o tartorni itemiptezmu care ban tuie ala le terapie de grup Evident
experiena ctimiW in tamiha Int dr on gme va influena intru mare mnui natura
dtstoraumkir mtcrpersonale rolul {te canr ei fi I asumi m grup f< atitudinea lai de
lider grupului
 lYntru mine exiti puine fndoseh ci grupul de terapir rrin
ameaza tam Iu i'imur.t FJ a1iHMM/i ^a o maini a timpului
aruncnd itenfuileva de mit napoi fi evoc And vechi
anunuri i sentimente adnc Vntipote I> api areal fenomen
rrpre/inti una dintre cursete maoce de putere alr grupului dr
terapie In ultima mea ntlnire cu un grup nainte ie
deapmrea pentru ur an aabatn un client a relatat uimitorul
v ..lta pRxa mtr-o cltnm lunga fiu eram cu un grup de oameni. Ta
t nr-a lsat o barc de in e metri, dar in lt* .*.1 m Ime pe mine la crm, ba dat-o
unuia dintre prietenii mei 91 eram fu rum din cau/a aata" Nu est* locul aici <0 div ui
in ntregime <u.e*t vi* Eate suficient *A spun ci fatal clientului pAriaiae familia
tind clientul era tnr i,
tlupA SIMM. II liMM> ti fi* Hruriiuil d* un frilr mi rnrr <_!inlul a spuu ci
era pentru prima dat rnd * f.iruiuu< la taUll lin dupi am buni l'vmimentr- 1*
din grup plecarea rnea, locui meu luat de un lerapetit nou. atracia rlien
fu/ui (a|i de iolrr.ifeuU, resentimente! tale fa de un alt membru domina tor din
grup toate 4 porniser concertat pentru a Ire/i amintiri demult adornut ( lienp
repun n w eni, bn grup. stenarn vet hi din lamihe >1. In lera put de grup reuit.
experimentea/J noi ranportarnentr >1 *r eli>wrra/ de rty IuriJe familiale rigide n t
are au (ral in. aiurii mult timp

Iv^si rreti < actele tenori ne aurit importante in privertul trfapeulk . o alt!
ntrebare ar fi dac grupul trebuie ni wr lim ah/MMM explic ir anupra lor C rrd * A
nu, din rvMirnenf te .H r*l pn* n i"tr o p.ute a pregtim intern*, in general
ilrtitKMi <A, a membrului de grup S* himbn inspire ale fiempr* hvr aaupra tm
utuliu apar datorit vitalitii .% tiv ifpt prezente nu prin o tnvcx are >1
interogare Ine f a spiritelor trei ut ului A>ium voi di* ufa in 1 apilolul h, eoali
multe motive importante pentru meninerea unei h-ali/n onJtnrior \ fromniltr/i
M'pofrlvif pe oamenii arr nu nuni prezeni, jw p.irtn(i MU trap. p** leridm|rle or
dipiene, pe rivaliMp fraterne. je dorine parii ide In - arnni s evii >i ni nrgi re 4
J ta tea grupului a (eforlalp membri a esfwrieti vie in a. 1 91 ai um

Factori existeniali

t alegoria factorilor existeniali 4 fiat un gind tardiv mpreun tu colegii muri, am

< utwtrutl iiiHlmmmlul tj sort CU tiiwprr/n r fa ton nuijor Pirra e*
eleni, pre m, dar ceva lij*sea 'entUnentr importante reprima Ir .tal de 1 I ierii .II
91 de lerapeirp mi he.#*ser reprezentate. astfel MM.II am adugat un fa* tor onsMnd
din a eti c lin 1 ftrmi

I 'wt rei iinom ii viaa rute uneori imont t 91 nrdrr.ipt 7 *1 ret unoa* i. ir rele din
urm4. moartea i unele dureri ale vieii nu piiI h evitat**
1 a m unit* 4. mdi/eront t It de apropiat nuni de ali oameni, tot sm,;ur trebuie
HA nfrunt viaa
i a rni nufnmt u problemele fundamentale ale vieii >1 morii >1. .isttcl a MI

IriiKk viaa mai orwftt 91 vi fiu mai puin prin* III trivialiti
 '.a invit. IIMCI.* din tirm.i trebuie si rru asum n-.ptinsabiliUiUa pentru telul in > an
frai1- . indiferent . at.i ghidare si ial suport jwime* dt la . eilalp

In acest ctuater sunt pnwnU* ctt'va lne pf'jb Iernatice seapanaabiliuiUii

i/olarra fudamentali. neprev AyutuJ >1 cspnaiU* xislene. necunoatere* imw
ulitln noastre >1 consecinele care decurg de aici cu privire la eiui in care trim.
Cum si etichetezi aceast categorie7 In cele din urmi. cu oarecare cti
are. am -(abilii denuuuxc* de faeton rxnimmb, uiv*-mr\rd taptui e *
aceti ia lori nuni legai de existeni de confruntarea rvjastri cu cundiui
umrul o confruntare care tw aduce La cunotin adevirun cjoatcniak-
fcpw naorta- lltatea. libertatea i repcjnaabtlitatea de a construi propnuJ
pftmsid de via. molar ea ce decurge din a fi aruncai singuri in existeni i
ciuta rea unui sens ai vuiii, in ciuda faptului ci auntem suficient de nenorocoi
pentru a h azvurui mir un univers firi un aena intrinsec
clar ci itemii existeniali ating corzile sensibile ale clienii ce. i muli
mda i unu dintre cei cina itemi ca avnd o importani cruciali pentru ec De fapt.
ntreaga categorie de (actori existeniali este deseori nalt cufcat. peste mir
dalitiile de schimbare evaluate nalt cum sunt universalitatea, altruismul, re-
capitularea experienei din familia primari, ghidarea, identificarea vi inocularea
speranei, (ternul bU, Si Inuif ci. In cele din urmi. frrfaor fd-mi Mim
rmptmembdtiaiei pentru felul in care Iritat, indiferent ci ghidare pi ct suport pri-
mesc ir /a i filalfi. a foM cutat al cincilea din cei aizeci
Acriri drscopenri sunt prezentate de ali cercettori. Ftntarr pruMCf cn*-
include n lutegvne extuieniaU rapurtrmzi ci >ubtccu - luatcJ acea catew*nr cei pu fin In
prima fanuitate De exemplu, in unele studii asupra unor grupun de terapie
desfurate in nchisoare, in spitale de zi, in spitale de psihiatrie tu n grupuri dr
tratament al problemelor generate de alcool, categoria existeniala este situati in
primii trei faeton Dr asemenea, factorii existeniali sunt centrali n multe
intervenii curente din terapia de grup pentru pacieni cu boli somatice gravr * Un
grup pentru femei in virat a aezat pe prunul loc factorul existenial. ca i un
eantion format din aizeci i ase de pacieni dmtr-o* secie de akt*jiici %1 ( rea
ce reunete aceste populaii clinice divergente este contient* xarea limitelor
imuabile ale vieii (unite de timp. putere sau sntate Chiar i In grupuri
conduse de terapeui care nu concrptualizeaz tactoru existeniali ca relevani,
acetia suni nalt valorizai de membru grupului
hale important si acordm atenie datelor bvident. factorii exister.uali m terapie
ment o consideraie mult mai mare dect primesc in generai Nu e o ntmplare ci
aceast categorie, introdus mai trziu, s-a dovedit a fi att de importanta pentru
clieni Hac tom existeniali JOAC un rcd importam, dar. tn mate msur. iwimnu^nit
In psihoterapie Nu cvist o coal specific dc pi- hotri apie existenial, iua un corp
unic acceptat de veoru i tehnici existenii le Cu toate acestea, o proporie
considerabili de terapeui americani ipeste lb% Intr-un sondai din 1903 un grup la tel
de nun* peveum ori psihanaiitK consilier c au orientare existenialist sau
cvisteniaiisi umarnsta * O pro Hirte similari dc terapeui aonaon de grup. indui
intr-im sondai din C au dcvLirat abordatva existenialumanist ca modelul ce
sK

nrt'kvi col nun bn te- rapia de grup lontrmpuran M

 < hliir *u terapeuii am dc*r.t nominal Ui altor orientri un dwnrt
surprinzi 'And privii m.n profund Ui ffhnicdf lor i cJmctci au orufnlarr rxmten-
UcdA Muli terapeui dr or ten tare psihanaliti li, de xrmplu, evit inferior
II, tn el m.ii bun caz. ignori o mare parfe din teoria < UNCA i tunaidni in-
Wininw autentici client terapeut < u un element mutau v I ernpiei **
Si rcrfinrrn ci teoria rtaajci pwihanalitk J r ba/eaari euplicif pe o Viziune
inaieriaJtnh) a ruiturii umane Nn eife pn* ibil i l nelegi j** deplin je Prrud firi
ti IPI in conuidmJY UuaJiUitea a fa de roala lui Heifnholfz. o roaU ideologi A
te a dominaf onorlarM in general i pe cea mrduall veni europea ni in ultima
parte srailului al XIX-le.* v Aceaati dnrtrini mainr ci mrt. ft mfelr umane,
iiiiterr na t urna pirllnr rvantrr htr determini!, antivita- list i materia li*t
(Vnceeni i explice aupenorul prin Inferior)
Frrud nu -a ind-pirtat nu im lai de actul pnatulal i mple aulr vale j*m-
(rii natura umani Multe dintre formulrii- Im greoaie (dr nurmplu teoria du aii a
m* tindelor. teoria nnarrv.tr ii i trarvtfr*rmJru energiei lib*diruU-) erau re
/uitatul neiru etate* im m iri de a In adra omporta meritul uman in regulile
helmholtziene Acraati abordare reprezini o definiie negativi a at*ordiru
r**frn(talr I tari vi imtii m%tf xtonafi de mcxlul In are vi drfmrtr, 1.r i
nrififi ii i ev a lipvrte, c .1 nuntern rnai mul d- Al o urni te |*iri i *1
trma omite unele < arac ferit tu i centrale an* ne fa- Mirteni uni ar fi VO|MJI.
n- I M fi*ibtJttatpa, crvinibilitatea, voina, valorile. * Tirajul, pinftil , afum 1, in
acel grad. avei o **h*.it*ili ta te r* imteniali
fmbuie i fiu atent 4 nu alune* je a -te pagini t A nu ftliae/ Intr o ali
arfe Nn extr litrul sui panini dtm uta In profunzi** adnil te nderui(i eo tenial
tn terapie Trim>t cititorii mterrxai Atnr cartea mra / tr.tcntis! /Syifx Matljpy^ l i
lire i elelalfr 1 ri ale rnelr c are portrett/ra/J ahordarra hm- A in i funie. /jtrrv I un
utmncr .* When Nirtzachc Wtpi** Tht f oft of heray * Meni rm/ <tmf thc Meun mg of
lift* i Ihc hnn'nhaurr ( urc IVntru moment, nlr %u Hi ienf ,A ohwrvAm ri terapia
rviatmlali nuxlrmi ivprrnnl oapl. a..- a Itaii tradiii fWoaoHi e contopite Prima ente
tilnfaritiviU IfbmsphiLmiphw ffiloxo fia de viai au antropologia fil*oft 4). i a
doua rlr metiMloloy?ui fn*mr nologm. o tradiie mult nrwu ret enti. al ciret pinntr
rxlr I Imund I IUUMTI, cate Argumente zi ci domeniul propriu dr tudiu al flintei
umane etr i*-!* Cort tnna Din pvmpacthri fenomenologic i, fntrirgrrra are 1*
din intrrior. de st era trehme punem inlrr parantr/e lumea naturii i *A fim ateni la
eijw rienc interi .r., care tnte auhama acelei lumi
Ahmrlarea terapeutici pimteniaM cu a centul are-1 pune aaupra *1x1
>iienh/.ini morfit, lihertili, i/oliru i vrcifMiliii vu*n a foat pani m rnt mult
mtfi acceptilitli pentru romuriifatea terapruliri eurnpeari4 d it pentru c ea strunii
ani t radiia ftkaiofici 'urnH*ani. graniele get grafi e i etnic r i o mal rfiiin
familiaritate eu limitele, r1/homl, moartea i incertitudinea ciratmri au fnvndzil
r.inprti hrea influenei evixtenialialr Spiritul amrrit an caracieh/at pefft
expmuuvftate. opHmmrn. on/ontiiri nelimitate l pragmatim a tmhriiat
pozitivismul tnifk proterat dl* o mt-Usfize hx-udun nmcmwcwXk sau de b
havuirismut mpinf. iupfr rmnal (nudsi puUntiK).
In timpul ultimelor patru decenii, a e^u-tat o d*-/vikiaf- maturi In psiiun*-
rapta americani apariia a ceea or a apiro si I cunoscui dwp* a ueu. tora in
psihologia amenrani (dup psihanaliza famdiani behavyjnaanu? wat>u mani
Areasli fri. deseori etichetat! drept ^et-wtimiaU" IM ..umasunti' e avut o
influeni enormi asupra practicii terapeut** modeme
Cu toate acestea, notai ci am ficut mai muH dect si importim tradiia
existeniali european!, am amencanizat-o Avtfei. de>i sintaxa ptahuMpe umaniti
este eunvpeanl, accentul Nou l-umi este tncorxfundabnl Europenii ar cocv- cent rea
zi asupra dimensiunilor tragice ale existenei, asupra Urnitelor, asupra i"nfntntirii >i
ronineni amintiii determinate de ncertitudiru* si netuni Psihologii umaniti
americani, pe de ali parte, vorbesc mai puin despre lunile i neprevi/ut dect
despre potenialitatea umani, mai puin despre acceptare de t despre <
i*tfttrnti/are. nui puin despre anxietate dect despre expenen* rU* dr vrf >i cele
nreanirr, mai puin despre sensul vietn dect despre auto- reali/arr. mai puin
despre apartenmi > izolare fundamentali dect despre I u < rila Ii >i ntlnire
Hirwtnelrs. a turul cnd o docinni fundamentali are un numir dr postu late
>i aci mtul fie .iruia este modificat sistema tic intr-c dmxe specifici, exis- ti
un nsx srrnniti ativ dr .imaturare a ductrmn originare lntr-o anumii mi sur.
asta s-a >i ntmplat, tar anumii psihologi umaruti au pierdut contactul cti
ritii inilr lor existenialiste >i au lmbrii>at un scop monolitic al nitntctu-
li/irti. cu un srt asortat de tehnici rapide de actualizare Aceasta este cea mai
nefericii evoluie Este important si reinem ci abordarea existeniali in p- U
terapie nu nle un xet de proceduri tehnice, ci, bazai, este o atitudine, o srrv
\ihilitate tai dr adevirunle inerente condiiei umane
Ier apia r intenia li este o abordare dinamici. bazai pe ncbmb nridirma-
tn existeni Mai drvnsi, am menionat ci o ahoniair . dinamici* se rrterri la o
terapie cr prrsupune ci structurile pnfunde ale frersonalititn nchid lent In iimflkl
una cu era lai ti i dl (arrst punct este marte important) tortele respective exiti la
diferite niveluri dr cnntrentizanr intr ades ir. unde exiti in alara atnpuhn
untiinei. liar ce *e poate spunr despre coninutul luptei interne* Viziunea
existeniali asupra coninutului diferi flMfor de a celorlalte swte ne xlmamti v I te
exemplu, o abordare clasici analitvi se adreaeazi luptei din tis- |mlsiuntle tunda
mentale ale individului (pnmar sexuale 91 agresive) si me diul care trustnra/1
satisfacerea acestor pulsiuni. Alternam abordarea psihologiei sinelui ar acorda
atenie eforturilor individului de a menine un sentiment stabil al sinelui, ca vital t
puternic In contextul urm relaii rezonau le sau de dc/.imigirr cu obiectul inelul
Abordarea existeniali susine ci lupta supremi a fiine umane e di cu .dalele* existenei, nelinitile ultime ale condiiei umane
moarte izolare kt beri a te <u lijs de sen Anxietatea apare din conflictele fundamentate din hc

i are fie4- (I) n* dorim 4 inritiniiurit m niiUin >i. tuluri suntem <ofi*>t leni dr morii. (2) dorim mieni
aiructur 91, lotupi. trebuie % ne ton n uiiMiii cu adevrul ci niiiilem uiorii propriului puteri de viai. iar
credm frle IUMSIM' ju pritpnui Intern neuron! aunl re*p<ifm*bilr pentru fomua rrU- fAO <ub IKK ir&u*
Nwhht, olul. Istmul, (J) domn tufil I, pium Jr, M fim prlr Jmlrun inlf>*K nui mare. mti exprimentifn
prApolia de nrtrrcut dinlrr mu >i ceilali, HI |4) untrm hl/ife in riulnrr dr am*. mm .! Intr-O lume rare nu
an- un mm intr marc
Itemn din (J -utrt care au aht corii smintii Uvr In aubmiJ parUcipanp In studiu rellecti
unei dintre atente adevruri durenimoe tleapre raiatmi Membrii grupului MU realizat c etisl.l limite
In ghidare* |i suportul pr tarr Ir
pol primi de la mlalfi 91 ci reipviMbiIlInlii ulhmi pentru conducerea propriei vtei e%te doar a lor IV
.isemene., au invi*I ti. drj *t h aproape de t eilalfi. emul un putu l diru olo de care nimeni nu puaftr fi a<
nnip.mlat ei j*ti o singurii##- ltintl.irnrnf.il) In riN*ni. tv trrlnnr privii in laA Muli clieni an inv4|il
oi ar <i mir imit- cu limitele pi mortalitatea lor. ar ftul o m arr ian doare >1 mult < urai Imptarrm u
propria rvMwtrtr Intr o manier prohin! au imtu 1 le permite HA vdi nelinitile totul imr dmtr o penfrttivi
dilrnt le permite %A bmnah/e/tr banalul
LkmrfOri ignor.Un at entr dalun eaistrnialr. pini tind rvrniriMmlrlr vtril rue mu sensibilitatea la immput putem
rapumlr la hoaii. doliu 91 traurni 1 u negare, dar, in 1 ele din urm. impactul a< enint evenimente 1 r ne nufif i via ta pmte
t rea o hrrpi. des* ht/ind o oportuftiUlr trrfeutKi cv poatr lalah/a se htmh.m ronatmrtivr in ruti Ininr, In relaiile
pt In relaiile u vu|.i n ilenei al t*
4
IMMSIre

I >upi ierr edine de terapie integra tivi dr grup. femeile 1 u 1 atu rr tir un in tt*hu in* ipten triim* mai mult
optimiam. nsirfatr 91 dr*mr mai aci/u Ir, p, de .izmene*, au auna la < otu Iu na ti boala .1 1 nntnbuil po/illv U s ri le lor. Ui
fc1
indo le m pl reordooe/e pru iMiU- de vuii In piua. au prezentat o* Adere aetnnifh tivi a nivelului urh/olului.
hormonul dr ilim * Membru unor unitei dr grupuri ir suport put U i n l i . 1.1 pilm. emoional 91 In-o Iu*
a re/uitai al 5upnrfulm grupului vaUiri/Aiul arigaarc in pmv*. aule vtru (vr/i capitolul I S>
( ursul terapiei ShrfJn, n t l ten li 1 arr la aiArptul tratamentului a *rIn tal llr mu 'xiHtenuilf din (J-anrf ca rr*p Mafriil tir progrrarlc
-ilr iu Irrapir. Iu trra rA multe <1 mire a* mir putu t

4 An ila o fH'rprlua auAcmi In udrntd Jr 4ui*f * 1 p 1 in. 1 Ar am m pU'^ea Ar Aepo tf uiHyunHah lipul Ui tina p nepiO* rn
^mUrur fiert pentru tur fiu umwMtU nat 0 eau A mimului fntr n rUinfU mUnmJuali prrlimwd grupului u lamiai .w Im
mod rt prlai .Nu hu ce m prime/'
5m pulul liemvperi le ce ar referea ruh t 91 Antum r * nuli piingert eru in. adniti Intr o liiumr Ar anintu u afn am uitat p In 1 utinA
Uituci m fiu Intelrgeu ru* 1 r ei prfrc
120 Inrtn 0 Valoni In, Moim ImsU) - VUt io palliotipla ia trup
e

ata m oi in grup nu putea tndege de ce anlalt aau aii de

ne.utirramu e eu tk ce taft renden pai ahte de c enverne. de ce
mira In reiaii tcxunU mmnchmir tmu de ce idadun aii de mult
terapeutul
In grup. Shrtla era piactmtaare p abmdui preda tibu Inmute de
e rutei tom, ioana mo rem de figuri din grup. cutnd imiteu cu
prumrr m caen ce crdotp nueaau t a&ammu. Lea dupua ui faci
aproape once pentru a etnia t-* apenarte pe ceilali p. eventual.
i-i tme prtete de rn (Htneineie*. U ndeprta pe cnUlfi. nu pnet
fue, a pem pUctnrali ) SoeiUi te afn Intr-o retragere crvtuc din
tnad. toe grupul a ncercat nrif#ritr apnqncri pentru u opn atouat
retragere. Jeucopermd c Smala ar afla intr un mm de mwi^mrrr pe
un-J e- um In urul Uu
Nui un progm nu a aprut pn cnd grupul m* a-a opea din s o
bucuram pe Simia, din a o fora W umalueze. td Uudtrze. ai rene
articole, ii-n plbtvm r facturile, ri-m cum pere haine, ud re
ingrtpoar, indemnnd-o. In ocJmmb. td or ndrmc in bamefocmle
eecului Ce era acolo. In eer. att de reducttv p att de
reeompemant > Drotul ie cum M dovedit* I secul o piatra tandr,
protejat, fent de decizii Idealizarea terrea meiumt nrvp A fuiorul
era In n tenor ti ytta riapumunie Sarama a in terapie era de a deveni
Jin ce In ce mai alai. pn In punctul In cort terapeutul nu muu
pulen.
fcnaak de buni * ml tat. t-p menin poziia regal
Un rurmment ml* a avut lac atunci citul i > mrit un nodal Limtmtu
anim I < me o trupa* pi. mat trziu. In acta u. a venit la grup. hui
ateptnd cu Urne. In cele Jin urm. au dovedit c nodului era bemgn) *
rrati nm fuaae att cm apompe de perena moarte p am
epatat v pe Sbeda rd plonjeze in imgxnMwtm terAani pe
ame o trina fiml ikm tipuri de un gu rtate ungur dinti
primorimt. cxmtomtmi. cm la ie Kimfr uniat In o cu pilind.
p o singurtate tociai. o vumpocuate de fi cu
Singurtatea wual ente obinuit H te ponte lucra uor cu
tu in raprula Singurtatea hizal rate mai antum mai camuflat de ne.
mat rar nfruntat Unevn grupurile foc o confuzie lmtrr cele dou i te
udue atu dl irnJete unguriUtea hazard s unui membru Ode. aa cum
Shetia a toraftw Hi man U. MU nu putu fi SkuiJ rd drapar nu jante fi
rraotvoti. mmir ft doar cumoacuU t. Im iele din urmi. mbriat un
porte miegmli A cxntmei
l >upi mom. aproape immlmt. Shrda a uJnmbat A umtegrat pri,
tcmdmu armui: dm m vuii A Irueput td ta detun t zi preia drum iurtu ei
A tpnea .aud d ftm arte tu timpii' iudatem de
mult piimgerom ei tmfinii) Mm mult evite

spmtrul ungurdtdu rtd d Im^cnaae di

exnte pnn a i detuni. prin perpetuarea mituim d ar trebui ti pentru OL
 cure ar mummmtt a .an tr fi aario pentru an .mrnnahu alegama ta h- Ior
tai ca impiu ungurute t. ap cum Frvmm evadenfm cu mmktmrp ta
umdt m da liberi*ir. Itbrnalm ne mime mm midii dm-i N. .

h rw inluarvrtn din nou U tabelul 4 1 Ni analixAm itrrnul bfl. pe cure att

de m u l i clieni 11 utueazi U un nivel ridicat Si tnxdt d rn dm urmi frr huit sJ mi
asum mptmrniMiUtfi pentru frimi In are trtem . indiferent .ti Hulim i cit Ufhrrt pttme*. de ld
cttUlfi Intr-un anumit seni aoe*4a estr un taxnoi c*uun dublu in tfrafia de grup
MrmbHi grupului pnt inva mullrdnprv
< UII *id r*laflom/* mai bine*, cum 4 ajungi U o mtirmf.it* mai marr cu i
arlall, rum si oferi* ajutor pi cum *4 varA ajutor ti In crilali In *< rlai timp,
ei dr*- mpwri Jimilr'Jt* intimiti** Invatd ce nu pot obine de la ceilali ('ti* o w*
a*pri,
1
*' roocliu * .itjf l.i diaperare, cAi 91 la fora Nu poi privi IM vwrr fimrir mult timp.
iar Shniii. In multe ocazii. 15 plerav privirile* pi rvif.t#* patrna I tor a fb*t
inftofdaauna < apabilJ 4 ** n loarei la ea i. la nflritul terapiei, fimv
rhimhdri major* in ea inaAi
Un concept important fn treapta existeniali r*ir ci fiinele umanr pot rr^ la|
iont CU nrlfni^tilr ultimi* alr exiatrnei In una dintrr cela doui modalitii jnmibile*
Pf de t partr. putem rrpnmi uu putem ignor* mtuaia dr viai In care ne iflAm,
triind erra iv I leidegger numea u/farr a fiinei * Srtat pr cod* ilian. trfUm mtr-o lume
a lucrurilor, n ocupaiile cotidiene; tirilrm .|t*trbii In pomviiali. tranchjlizai,
pierdui In el", ninlern pn-orupai numai dr Irlul in rre tuni lucrurile IV dr ali
partr, putem mata Intr o atare de drphnJtate a fiinei. o atare In care nu ne
minunm de felul In care aurit lucrurile.1 pentru c aunf fn areanti atare, tinlrrn
contieni de fiinare, triim autentic; rw cu- prinrlrm poMibifjfitlr i limitele,
auntem contieni de refM*n*tbtlii.teu ie rare o avern pentru vieile noaxfrr
(Prefer definiia jw care Sartrc o di reapon iaht lifit: M fn re4prin*abll fnneamni
*J III tnronle%rabtlul autor al ** )**
A fi contient de propria au toi Trape. IntT o atare autentl A *lr Icplmitatr a
fiinat, oferi puterea de a a tumba fi jerana ci propriile a tunl vor avea rta
de f Aatfpf, terainitiil trebuie ai aiun Ir o atenie nn ta li tai lorilor are (ram
pori o peraoani din modul dr existeni cotidian In 1 rl autenh. O a%itrl de himhare
nu ar priite reali/* doar prin eforturi. trngind din dini I xxli am* mite
experiene zguduitoare idearon numite in literatura filj*ofi. i Hn|anm le limit*'),
rare du efi* 1 ml pe < tnrva intr o tan- Je deplintate a fiinei '*
( * rrprrunl extremi u in fi Im rea Iul Shrila CU o pMihiU lumoirr nu ligni e*tr un
bun rremplu de experien limiti, un eveniment ire adur pe cineva, dintr o dai,
InaHti U realitate l l ajui a i ierarbi/e/r nrliruh le dintru enper MvA adecvai ( u
toate armtra, rxpen* na extrem apare In a tama H*I naturali numai rareori pr
patrumul unui mp de terapie t un Imn lider ginete alte cil dr a mtnidui c a eti la
tun A* rutul i frv ut pua pe te rapta dr curi furai oferi o oportunitate rx. rlerit.i
firitul intrev/ut al grupului fsau din airalal motiv, trrtpu individualii poate fi utilizat
de lera peni pentru a ndemna clienii ia In rcmaidrrarr t alte hnaluri. tiu luxiv
miHirfea. i ni re* onaider* mMIul dr mbuntire 4 calitii l atita< iei vie iu n
timpul rimiM In aerat domeniu. n Cara interjmonahii t existenialul or interne* tea/i,
 clienii ncep ai i puni ntrebri fundamentale (r alegeri fa n relaiile i in om porta
menhd meu7 Cum dore* ai fiu c\in*aM ut de
unt cu adevrat pre/ent i implicat In aceaatA relaie *au imi admiruatrer. inaiitenhc relafnle
pentru a-mi reduce anxietatea* mi pani de CM ce acraati persian i,r** nevoie de la mine
aau iunf motivat de un autotnterea limitat7 6
Ali lideri de grup fnrearrl 4 generez* o wpvn* rrtrvnvl vmUzfcnd o
formA do terapie existmiU do yx Pnntr-o vanrtivr Ir Uriwua. iriceari 4
aduri (irnii la margine* htwiiui l>*i?rnipu am vlzut Udri
car
ncepeau grupuri do dezvoltare pervmaii cernd dimRtor s-*i n^nnmA
pnul oaK.if Ali lideri prt ini rpe pnn a lo cere cne-mbnior s*ti dtaonrao
tirua vioii y U marrhr/* po w poziia momentului prezent (^fct le departe
do iut> tor*' C Al de aproape do moarto? I >ar capacitatea nravIrA do
notate 9to enur mA, y uni rare grupurile an? pmevmrazi. caro mi
aluneci napoi, ir> neb- n>ti rnai puin irapAimAntlUan*. Fvertimrnftrle
naturale caro apar pe parcurMd unui jrup boala, moartea, ncheierea y
pierderea pol druncma grupul dar ntotdeauna tem p rar
In 1974 am ncepui ai conduc grupuri formale din mdivtzj caro trhimu con-
tinuu In mijlocul unei experiene extreme ^ Top membru aveau o txialA termi-
nala. n general can'tnom metavtatK . y erau deplin consbenti de natura y tro
pi atilr bolii lor Am inviat mult de la aceste grupuri, mai alea cu pnvtro la
aapra telr fundamentale, dar avunae. ale vieii, caro uni tai de frovqw ne-
glratr In p*uh terapia tradiionali (Vezi capitolul 15 pentru o descriere deta-
liai a M -.tui tip dr grup y a aplicaiilor curente ale abordini suport -expresiv*
in Irrapta de grup )
Reflectnd nrtniapectftv la acel grup mipal de terapie pentru paciente bei-
nave tir cancer, U-H in evideni multe caracteristici Membrele erau pmturvi su-
portfv* una cu alta y Ir era dr extrem de mare ajutor sA fie astfel SmguruL dar
nu trl mai immrtant. brnefk iu al acestei atitudini supori ve era d cdetr aju- tor
fi. rr* ipnn . \A 1 prune.* A SA fie utile altcuiva le evtrAgea dm morbida Iv
wrf*r de tinr y le dAdea sentimentul ci au un scop y un sens Aproape fiecare
|*ersiaiiA cu o boalA terminali cu care am vorbit a exprimai o profunda teamA
de mubiii/are neautoratA nu numai sAheo povara pentru cedata sa im
apabiLA A xr ngrijea* A singuri, dar y sA fie netotu&itoai* y lipsita de va- l.Mre
pentru eiLilt Aturui viaa se reduce la o supravieuire tArA sens. y m- ilividul
cautA un sena In interior, mult mai profund Grupul a irient acesun temei
oportunitatea de a gisi un sens in afara lor: extinznd ajutorul la o attA jeisani.
avatul griji ilr irleialtr. au descoperit sentimentul de a avea un scop urr atat de
dr-. * Apuse retUxiei introspective.*
Ai rute abonlAn. ante cAi ale autotranacendenev daci sunt Nnr urmate. |ug
trefle aetitimentul propriului sena y scop. y prvipna abilitate de a suporta eea
ce nu jniatr h tt himbat SA giseyi sens in aa advcrsiUu poalr fi ur eveniment
tramlOCtnator nCu mult timp in urmi. \nrtzaiche ana ,lWa d* pui dr acel dr iv* al
vteu. tr impact cu apiwav onor
A luat clar pentru mine ty demonstrat de cfiwUnWMOd ci membrele din acevt
grup care plonjau cel mai profund in c4e insele are ar confruntau

6 Tratat ia athatarapta ia
* Natura trtn**all y uiutrmalA a axsto nriaurn rsMnhaW sar eAntatt a viiway. In
yWfKutu Ittllri. m acum AH) dr ara AdiraMu^e rtuderado aii HiftH h y* IM ni nu ntni
pmiru mim. cina m pite* II MM suman param am a- MM > daca M. um aiuit. i AIHI

1*1 nuii JpM'hiii i ferm cu soarta lor. im^u intr-o mialitate de <*x
ateni mult mai tn^piL s Pmwpactiva pe care o aveau anupra vieii era radical
modificai; devierile intona.venfr. triviale ale vieii erau vAzutr aa rum
erau. Fobiile lor nevrotic* s au dirninuat Apreciau mult mai deplin aapei tele
elemcntarr ale vieii: ik.hifiih.ifea anohmpurilir. prtmJvara im ull, Adere* fi
unselor, iubirea pmentru eiJ.ilp in locul reaermulru. neputinri i rratrlrtllor,
unele mernhrr au IrAif un mare entimenf de elibera/e i autonomie
Unele chiar au vorbit dewprc darul cancerului, ( era cr cor voderau Iragr
nu era moartea prr ar, ci faptul A atlmarr cum ai triiaaci deplin, numai du|*J
ar hiarier4 ameiunate de o hali fravl Se ntrebau (iaci era pualbtl J-l nvee
mai devreme pe cei pe an* i iubeau anuti In ie MU dafA ea putea li Invia Ui
numai m extremI iei actul morii in firie viaa, rate poaihtl ca ideea le
mttarhf d revitali/e/e viaa moartea devine un coterapetif are mpinge In* inie
opera fmihitUrrapiei
O poi face ca terapeut in faa inevitabilului/ C red ci riafuimuJ * */U In
verbul a fi Facei prm a h. prin a fi amin, ni clientul Prezena iute un agrnl Ir
ajutor, am una in toate forrrtelr de terapie ( liroti care pnvnu rrtnnprrttv teta pta
lor rareori (i iimwlt * interpretare dintre < rlr w are le ai dat. dar inlnf Jeaiina
i unintenc prezena vnaatri. ci erai a* nln. u r! V rrr muit le La le rapeiif
pentru a h altun de un aatfel de grup. iriai ar fi o ipnrri/ie ai nu I %r Lltuie <
rupul nu r*M <lin tine f lenaj wutol) i ri (muribunzii). nr* aunJetn * n are
murim, noi necnali/Am in faa oridiiei noaatre ci nure In ar tea mea ihe f w/f
<if Jherary HIjgerr/ i cel mai prn ia MU trl mai reuit termen jinitru relaia tera|
eiitn i ar putea fl Invar Ai tir drurn". Kt iun danii nule le ani. Si laiinilMirr
uger* ri ar trebui ai ne numim linul pr altul Invarit cir Mifrrtni~ *
(.nipul dmumatrea/A Nnr emul dublu al i uvinlului aparte mmlni aru rafl.
inguri. aparte fa\d de. dar. dr a ar menea, o ar te din Una dintre t lirnlrlr mele a
formular elegant acra*ti Hituaie. ilrn rundu ar jr ine a o bani. in guri. In
ntuneric ( hiar la i nu avea unIr ai ruinr ancora, era H*IIII Ir I* mntc r
ai varii luminile de pr alte vaar. rare navigau In a* eleai ie

VjJoarti comparativi a factorilor terapeutici

diferene Intra punctele de vedere ele clienilor >i terapeuilor

( lienn i terapeuii uni de acced < u pnvirr la crem ce ajui in put) terapia
le grup * OrrefArtlr are ornari rvaluirilr i lirtiilor i ale trrapa iiL< unt ut
tnictive Mai reinei faptul d puni trie dr vedere public atr ale trraprui hr cu privire
la ana facturilor terapeutul unt In mare mauri ainularr la ton lr*r pc ana i am
des* rw ~ [Jar. binefnel. lideri Im roli uieologi. e diferite vor valon /a literit fac
toni terapeutic i. det *e aaeamini In relaiile Itu terapeutic* n
 Inrtfi D t*kim (Cu Motln Iwvui - Iratat 4a

134

Datele cercetinkw ne spun cl terapeuii & clienii diferi m evaluarea iadurilor

terapeutici de grup. Un studiu U care au participat UJU de membri de grup.
spiUliut)> in ntare acui i treizeci de terapeut! de orentir '.omports- mentali
au ari ta t ci terapeuii si Uentu diferi semnibostiv in urduruirai lac litrilor
terapeutici Terapeuii au acordat o gieuUt *maderabtl mai mur oferirii unul
mrxfel fi expert menin comportamentale. n timp or membru grupului au
valorizat mai mult ali faeton auloresponsabilitales, nrfegewat de sine ju
universalitatea 79 Un alt studiu a ari tal d grupurile pentru akuufeu au acordat
faeton lor existeniali un rang mult mai nalt dect cel acordat de terapeuii
lor. Clienii care fac abuz de substane au valorizat nelegerea si res-
ponsabilitatea personali, ceea ce nu ar trebui ai fie o wirpnx Aceti factor sunt
pietrele unghiulare ale grupurilor n douisptezece trepte.
Ckldzad de brfeai UIV-pozitiv, tratai in grupuri de terapie o.grutiv-cun-
portamevitali pentru depresie, cu durai limxtatl. au indicat faeton mpeutoa
hierii de cei indicai de terapeuii lor. Membru au selectat suportul social oo-
e/iunra. universalitatea, altruismul fi factorii existeniali, in timp oe terapeuii fin
acord cu y ala lor ideologici) au considerat restructurarea cognitivi drept agent
imitativ '
( ) aixfert! extins! asupra grupurilor de terapie din nehnour a mdicai d
deinuii erau de acord cu Inimi de grup cu privire la importana invtru m-
Irrprrxi mair. dar acordau factorilor existeniali o valoare mult mai mare dect
ierateun lor A>a cum am spus mai devreme, victuneie unui oval m terapie de
grup. acord! o valoare mai mare factorului terapeutic ai repunerii n reni a familiei
.**
feste ineirt ca terapeuii si fie ateni la aceste divergene Dezacordurile tllrnl
terapeut cu pnvtre la copurile fa sarcinile terapiei pot deteriora aliana fervapruta i t
ATMU problem! nu este restrns! la terapia de grup Discrepane c lient terapeut iu
privire la factoru terapeutici apar. de asemenea, n pssferv irrapia individuali Un
studiu extins al terapiilor de onentaie psihanalitici a dcsuipmt ci succesul terapiei
este atnbuil de citie clieni factnnk* reutumak. m timp ce terapeuii lor acimli
pnontatr abilitiilur tehnice .* In general te* rairuii analitic i valaeurazi mult mai
mult intrarea in contient a tadonkar m (utiftieni fi krgitura subsecvent! dintre
experienele din vVxiknr * ampte mele prezente dect clienii lor. cane neagi
importana sau chiar existenta acestor etemente In trrapic, ei evideniaz elementele
personale ale relaie* si ntlnirea cu o figuri a autuntiii de un tip nou. apiuhatoane
Un punct de cotituri In tratamentul unui client Uustreaz! putem* dueren-
feie In imkxul tratamentului, clientul a avut un atac acut de anxietate ta *
KWt I* mut de trra>eut intt-o fedmi de urgeni Att terapeutul, ct i
chentu priveau incidentul ca fund entk:. dar din motive toarte diferite
iVntru terapeut frdina de urgeni debloca amintirile clientului antenor
nrfuiate afe unui mc rxual incestuos din cupilne facilita o periaboranr a
unui materia oedipum important IV de ali parte, clientul a iniiturat n
ntregime mroutiM edine

de .1 valorizat implicaiile relaionale Internul fi grifa primate le

terapeutului de -I vedea fn mijlocul nopii O JJIM repantJ
HiimlMnl intre f^mpcrtivrl terapeutului fi clientului aupra terapiei e intalntftr in I
oery I sv C#efs a l.ittle Ckmer, o <.irtr pr rarr am u n* o impnfutvl ru oclimt * I.Jr-a
lungul tratamentului, pe baza IwpiwHlor fubin tive, arn arrt* rezumate inilrfwuJmtr
ale fiecrei fedine l Ir am nmnat, *b Klalr, nnretanrj mele La un interval de
cteva luni, fierari* citea rezumatele i eluiJa/r pi am demopent c valorizam iipKti
foarte diferite ale pfuceaului te raprubc Haite interpretrile mele elegante '
Niciodat nu le auzise' ( eea .11 unnilaaa fi ifi amintea erau m himburilr pertonalr
fine, tibiile, t are, pentru ea. transmiteau interesul ft ^rija mea
( rrreMnle procesului ft rezultatelor terapiei arat r evalurile pe care clienii le
far implicm fi etnpatiri terapeutului dau o predlrtftr mai hun a ut . emjJui
terapiei darit evalurile arrloraf i variabile ile ctre terapeut! Amtr ilncoprriri ne
cunatrng 4 a< ordini o atenie mrii pundllor de vet Ir re ale clienilor anuprm
cvlpr mai purminmi lat ton terapetifw i Fn metare. m fi In muma din clinic, t
bine |irem earna le maiima A* ultJ I pr i /imf
Herunuit terapeuii ft clienii lor dtferd fn ot.* iun ile pr care te ou asupra fmtU"t lor
teroprulu t important i client n onentueasA onetant tm[m>rtanta relaiei i a a/iM ftlor
umane, ierumale ale terapeutului. fn fimp te terapeuii atribute I* mul pr *a re I obin
tehnicilor lor ( rtd di* rrpana chamt terapeut este prea nuirr iJnJ t.-**i* ufu pun orient pe
tartan terapeutu i rare nuni tmompatibh t u nevoite p tapotitifilr mem bnlar grupului, atunci
ntreprinderea terapeut ud vm derau ifimfu r**r Jnmi ,,m fu rt l var avea rrnotene terapeuii
t*>r ft dr+> uraat i eu^ru, C * si itjtra Ier . untului de a rdnpundr ca cdldurd p tandree
vulnerabilitii t hemului mtr . rnfrafj t ee poate afla In mima putem transformatoare a
terapiei t

Factorii terapeutici for* modificatoare

Nu este posibil runatruirpti o ierarhie absolut a ta lorilor

btriprulkl f tisiA multe fore are ii mN|iii factorii terapeutic <1101
influenai Ir tipul le terapie de grup. ile stadiul terapiei, dr forele
extragrup p le Iii rente tn divid uale

Far torit terapeutul tn diferite terapii ile yrup

 I iilrnlr hptm de terapie de grup favorizeaz a itonet* unor grupn Ir tai tori
curativi. D exemplu, s orunderm grupul de terapie dtntr o secie de psihiatrie
pentru bolnavi acui Membru grupurilor dr terapir (neutru pa* leni .pilnli/ai mi aelei
tea/ ureeai
constelaie de trei

IM tartori (nvare
tnterprrso-
muli membri at grupuri
irvfn 0 rpom (CAI Mmm Lavei) tratat da p%toaimapia a grop

lor din ambulatoriu 0 li tdedcizl o anr UryJ ir tarion i CAR. red

'ti. ieflecti aii i imponena rtrrogen7 a grupurilor di- terapii- cu pacieni spi-
talizai. 41 >1 tec na cafenelei pentru prxgr-sul in terapia de grup <
Ueni * an diferi mult anul li* allul in f/ra eului. nvAtvaae. v opun *> lip *1
srvmtat' a patologiei se ntlnesc in acelai grup pentru pacieni spitalizai
>i. In cxnxyt mti. 8!* tea/i >i valort/ea/l aspecte dilente ale pTur^durii de
grup
Mai muli pac leni spitalizau drcit pacieni din ambulatoriu aeterteazi tac-
1ini terapeutic ai mnculArii speranei i facturii existeniali (mai ales asuma
rea n-sponsabtlitiit) Inocularea speranei se untun-azi muh in grupurile pentru
pacieni spitalizai. deoarece mulg indivizi intri in spital intr-o stare de gravi
demoralizare Pini cnd individul nu tiybgi sperana >i motivau* pentru a se trnpln
a in tratament, nu se va face nici un progres lleseun. ari mai efi cient antidot al
drmoralt/ni este prezena criurials taie au furt in situau: ta- milarr >i au de*
opent o calr de a tera din disperare Factorii eurtmkali iehroti in KPtrul In
instrumentele de rrrrrtare ca ^asumarea respunsaWxttn ultime (entnj pmpna
viai*) sunt de u importani deosebii pentru pacienii spitalizai. (lroarrrr. deseon,
spitalizarea li confruni cu limitele celorlali oameni resursele externe au fimt
epui/atr: familia, pnrtenn. terapeuii nu au avu! suc- *. au aun* la fund i
reali/ea/J ci. intr-o finali analul. se pot baza numai j>e ei lnt>i (liifr un studiu Q-
sort cu pacieni spitalizai. Hemul 60. asumarea responsahilitiu. a fost pus pe
prunul loc P

7Membru Alcool* dr Anonimi >i Kecovcry. Inc pun accent pe inocularea

speranei, transmiterea informaiei, universalitate, altruism >a unele aspecte ale
vor/uirui de grup
8Membru grupurilor de extrmare dm spitalele de psihiatrie pun accent pe
Iranamiterea informaiei >i dezvoltarea tehnicilor de MOahzaif
1'artM ipanu la grupuri de terapie ocupapanali au valorizat ori mai mult
factorii coeziune. im*u larva speranei p inviarea interpersmali m

Membrii grupurilor de psuhodrami dtn Israel. In aud diferentele* .-ui turale

>i d* h<cnut al tratamentului au selectat taton cunststvnU cu cei selectai le
pa lenii gmpunlor din ambulatoriu nv ilare interpemonaii caiharsis vnrzjunr de
grup i ineleg^tr ie sine *
Memhni grupurile* le autoautor \lTeziiea \*\>tunUM temeikx pruii n-
durerai. viduve. iac cni cu operaii carvlucr t mamei aleg ie obn-n factor
universalitii. urmai de ghidare, altruism a coeziune m

Membrele unu grxip cu durata de sitvpnrzrce hwu pentru sorii *M* 't-
gii)rsc un partener *u turn* A viebrali aleg umvcrsaltlaHui altruismul rnevu- Urva
speranei i tran*mi ferea informaiilor "*
( lienti psihotut cu Halucinaii auditive mtnizive de control, tratat* ai suve in grupun le
terapie cognitiv vomxsrtameotaU avi vakxv/at univer-
Asfi/i se mti!m->te o mare Kami de grupuri cu componeni omogeni Si revizuim l i tona
terapeutici alei le membrii ctorva dintre aceste* grupuri

fcftjjt*u*u. sperau (i >i otthanusuf Pentru ei a contat enorm i tir. in linul,

capabili * vorbe* 4 desprr voci i Wk ar imti nelei dr ceilali din
grup.**
OM din grupurile Ju* |J< nule pmitru pertnanr car i ibu/et/i
partenerul au *'ln Uil traimnuterra miorrnairi ca tartor trrafjeuUc principal
**
AdoltffM vfitli din grupurile pentru luilm/An de iriva^re u indicai
hnnt fa ..w uniMMUerii mutuale" a ar vedea far ine in alii i a ar airnj
valorizat Ai mat puin izolat 0
Participanii la grupurile geriatrie r < anr ar confruni cu limitele,
mortalitatea >i trecerea timpului nula I factorii existeniali ca fund cir o
importani critici.**

Cinci terapeuii formea/i un nou grup de Irrapie. Intr un codru periaI au

pentru o populat* cJuu* a peclali, primul paa. aa rum via accentua in capi
toiul l\ eate de < determina obiectivele adrrvatr t, dupi acrea, factorii Ier
prita i cei inai probabili i a;utr ac el grup particular t >rke albrva. Ui ce mr
de trhnu Irrapeuhti, derivi dtn aerat cadru Aatfrl. etr ir un*rtani vita li i
pHtrrn in mm Ir dove/ilr convingi Ic are alr cercetrilor. cun/urm cirora
ddentr hpun de terapie de grup utih/razJ la ton terapeut i diferii
IM exemplu. U ccauuderifn un grup pohooducatanal, ru durai Itmitoli.
pentru atac uri de pani A, oi c Arui mrrnbri pot hrnrfa ia .. m*k ier abil de trate
giile cognitive pentru prevenire i mmmiali/arru tulbur Arii* leternunatr de
tarul dr pariu A prezentate de liderul de grup (ghklarr) I * rrttmra. e** riena
de a li intr un grup dr uamrrfef arr ufrri dr a rrai pmblrmi (uniwv fialitatea)
poate fi foarte Itnihloarr Ui difa ultiilr rrlavauilr pot < itribui. intr adrvAr. la
aimptome. o antniv inoportuni je fa birul leraa-utu al InvA rii mlerperonaJr nu
ar fi /uti Iu al A. dat tund . adml temporar al grupului /nrlegrre* modului in carr c
lirnlul Iriietr eipertevvfa la* ton lor trravu fin poale c caviuce la inovaii dr grup
eleve t pnalio tivr I Je nrrnplu. o obor dare dr grup mulumi.lali. rfkirnli. a bu Imuri
nlrgira/ i xr vmiaiizeari trri tratamenle rtn mir indeMrridrrtt Ar ral grup dr
il<iui>trmr aAptimiru tarapr u un rru Iul pali educ akrnaJ d-.prr hui mur i
nutriie, urmii* rui mo- iui rate cognitiv urniforUmmUl i r*ammr*zi gindunlr J
taior M cate dr spre hrinjrr i imagine tcruirali. iar grupul *r inder u un
rgrnrvil dr grup ru orientare mterprruruiJA. c are rxarrunra/J pnbU*in*-U*
rriakirialr in a* t i a cum i impactul loc axirpra rutnpcr ta merit ului alimentai '*

FatUtru Irrap*ulhi pi ilaJiUr Ifraptri

terapia dr grup mirra (tonali intrruuvA i nrn iii prim ipalrl* puteri Ir rapriitue prin
inviare infrrperaonali (ce prvaupuitr cathanu. nelegere dr itnr. inviare interpentaiali
mirare/ieire J | cce/iunr dr grup, dar ceilali
I m fon intrrpcrraonali (nari un ld i nd i per iitabil III pruceaul terapiei mlctwrc Pentru a apre*
ui interdependena lorilor terapeutic i trebuie *j lu.im m on blerare ntregul prore de grup.
dr la inrrput pini la tuial
 "ta D ratau ru Motin In) - Tratat ta ftatata** ta grop

f3t

Muli dieni au exprimai diiiruitb m ordunasea dup rang a tacturilor imn* prutn.
(kuamv au desropem ci diimi (rton au km dr a#ulof in diWrtr a- du a Ir u*rapm.
Faeton de o tmpi etani deuMtxil ia inueputui terapiei pa* li mur mai puin
proemineni rnaj trziu. pe parcursul tratamentului S coretioecarr staiiiir iniiale de
dezvoitaie. prmopaleir preocupri aie grupului sunt supt' vieuirea, stabilire*
granielor >i meninerea loialului membrilor In aceast l/i, farton rum ar h
inocularea speranei, ^ularu i universalitate uni de osebit de importani Y+
Iniial, in grup, es*e inevitabil* o iaz* a universalitii, pe m*aur* ce membru caut*
sumU/itAi H compari simptomr i cnatela tu de pmblemr
Pnmeie dousprezece ntlniri ale unui grup reprezint* o perioada cu mc inaJl al
renunrilor premature la terapie a. deseori. este necesar a* trezeti sperana In
membri pentru a-i pstra in grup, la trecerea prin acea* iae* critic* Faeton < um ar h
altruismul i coeziunea de grup opereaz de-a lungul terapiei. ilar natura lor te
tchimb* o dat* cu stadiul grupului. La nceputul ter* pie, altruismul ia forma oiennt de
sugestii sau membru se ajut* unui pe altui 1 vorbeam:*, punnd intrebn adecvate p
acordnd u-s atenie Mai trziu
poate lua forma uiri griji a prezene mai profunde

i <a-/iunra dr grup opereaz ca un factor terapeutic, la nceput, prm

mediul suportului grupului, accept*ru i faolitru frecvenei 54. mai pnn
intermediul mterreLitMjfUru dintre stima de tu* i
una grupului ai prm rolul Au In In vi (arm
mtrrpersnnal*. Terapeuu trebuie si evalueze
ven* de dezvoltare necesar*, jentru a auta La
prevenirea ture la grup Intr-un studiu asupra
factorilor terapeuia mti-un tratament de lung*
durat* al unor pacieni spitalizai, realizat in
clina * a ftnat legat* dr experiena coeziunii p
apartenenei < r/iunrj pregAtepr **ena pentru o mai nan* autude/v,
jnerva/J IredK* k mtrrperu tai ce produce **himhn psihice p tale * Un
studiu asupra panendur ncspoali/ai demonstreaz ci. cu ct brii particip*
mai mult La grup. cu att mai mult VAkvumi ooexxunea mtelf getea de suie p
nvarea mtrriersunalA m Studenii pamctpani la grupun or < Kvulirrr de
unsprezece edine au vaioruat uiuvmaiutei mai mult m pruna fumutr a
grupului, iar nvarea mlerpenonal* m a doua jnimtaie lo-

Intr-un studiu al grupunior dr dezvoltare personal*, de dani ren i por de

edinp*. universalitatea p sperana au sczut In
importan pe parcursul grupului. In timp ce
catharusui a crescut ca importan * Intr-un
studiu al grupu rtkir pentru parteneri abuzivi,

m Imeki
;ntr -un ah sf-udau na
universalitatea a teist tactev de iniiale, in timp te importana coeziunii de
grup a aceri asupra uni venalitii poate h cia1m4v in e sunt ruinai sau
stigmatizai Cu toate acestea, oc si himbarva este cei mai bine construit* pe
respectul a
personale, cate au nes ne de timp pentru a se ctenii de psihiatrie wpttaU/ai au
v akinzat cri

*i pf.iiv.i, dur miii (Ir/.iu, cnd AM |*.irtn ijaf I piiluitrrapir Ir |rup pentru
pui leni in ainhulHtnriii, AU valorizat mal mult ineleerejt de nnr ***
Rezumnd, factorii teraprutu i pe i are pacienii li i nn .iJ.-m <-*i mai importanti
IHI nurjt in fum tur de tadiul dezvoltrii grupului Alenfta terapeutului la ai rait deuo
tenre eatr la fel de tmtvriantd ca fi congruena terapeutului cu clientul tu privire ta
fncit/rti trei ufi in rewtUtJ in tciiuneu precedenta Nevoile fi oblei fnv/r clurnjihrr %e .1
himtHJ pe pun uriul terapiei hi capitolul 2 am drm n* o lecvend obinuita, in tare membru
grupului mai nti caul eliberarea de Ktmptame p apoi. In timpul primelor luni dr
terapie, ti formuleaz noi obiect tot. deseori unele inirrpericmale. de a reia fu> na mai
profund # u ifitali, de a nva 4 iubeam p 4 fie oneti Dr u+rmrnra, pe m ur ce
nevoile pi obiectivele %e uhimb In timpul trrajnri. tot ua trebuie 4 w uhtm hr
procenele terapeutice net cwre ltihoterapta. In lumind mndernd. nte Jetrorl denumit
pnihoteropir dinamit , deoarn e valorizeaz dtnumua p aepet tete motmafu* nule ale t
omporlamentului. multe necrmjptirnte f V aaemrnea terapia dinamu 4 ptmite fi gndit
ca o terapie iii %chtmhare. In dezvoltare clienii te rhtmb. grupul trece prtntr o wven
de dezvoltare p fm torn terapeutici Ip H( himhd primatul p inftum ta pe pan unu! terapiei

Podarii trruieutict din exteriorul grupului

f bnfi Am nuporat cA 'hirnhilnlr ci n* fia merita Ir >i Ir Atitudine
nuipoe hr r etifi im grad rir InviArr* interperHmali. ocazional, memtuti
grupului Im prin *himl4ri majore firi pire* (A tnvmtrm adecvat In pniwtll
irrafw-urM Acont fapt duce un principiu important In trrapir terapeutul *tu
grupul nu trr huie M realizeze tnlreuva tomn Km matrui rea prrvortalitiii u m
n> terateufh eite la fel da nerralwti pe cit r*fr dr < triolioati C limu notri
au multr hetc dr gfmtumara adaptattvl, care Ir au trrvit binr In tm-ut p poate
fi ufiorrtl un impui* venit rlinfr un numit eveniment dtn lrrptr pentru A|
UIA clientul ti m rp.l %A tai A la\A problemelor intru manieri adaptat! vi MAI
devreme tn A* eni text. m Aninai t frrmrnul ..pirali A*UpUn p0Uni a mi
refrri LA JU*- mul prin CM o trhimbare In client jrnrrra/1 Mhlmhift In mediul
litl Wrt pemonal cota generra/J. Un CQVittmiirv. iurnhirt perimate Spirala
adaptirti rate revrrtul cerrijlui vteto* n atv tit dr muli clieni ir d ^ oprii
Im u Mij o servenl fir vcrummtr In care di ttiuia arr manifritlri intrrpcrv
na 1 cota ulibeac MII rup legi tun Ir y, cm rezultat. rrrea/i In ronfinuarr
ditfortr Acanta tituaii ira la iveali atunci t ind intrehin clienii detprr hr
influene AU avrfumrnt, Irraprutur din viaa lor. arr au 4p.mil ax*
miirnl cri di^lAyiraraa trrapie\ I Hntr un rantion dr doiii/m ilr rbacil,
o*lvpnr/e e au d**M rm o varietate Ir tartori rxtra^ru>ali I h- oiu ri. a
lirl m*lu .iii o rrtaii* in terpemonali noui MII imhunifiiti. cu una tau mai
multr dintrr lifmlr li >url ftnrmhri ai texului cipua, pirrnte, partener de
viai, pmtrwor, tanulia .Mio> tivi tau nn nou pjrup cir prieteni) ,,,s I Joi
rlieni AU Rusinut A AII brnrtu ut ^nrrind prmtr un divor carr
atepta de mult Muli alii au mdk al UMITI* pnv ImuintwAr -AU t
4 tartarii tatatmitfc* *tafrari ta
olare are le au i rrs ut .thma de mnr f*r mituri ir unatituiauun
rrzfrvof 1*- rr^iuin rrak *li 4u ii|ilt* ti m DU a/iivuAi tturuiU- *,r\.
comunitar dt* imv MU grup YM< A)
Poate < a*>tui unt buton fortuii. rwW-pi-ndfntj. ran* merit
meuHms) alturi ! terapia ti** /rup t a > rauz* alr urutului terapiei
\ntr-ur> anumit im, * adevrat* evenimentele externe ampbtwA efectuft
tmpm las* nD* <a*- vrat, de asemenea. ci prHenialu) p*ntru
eveniment*- io a* r.Ao
gru
pul de U*rapu* a mobili/at rwinhni A < bpr ii *v*j.tar din resursele are au
fost mult fimp dt%*mtbilr in mrJiut tot
SA lum ca/ui lui Hib. un brbat ngurat. unui A neviguf case a
tnr~vv- tat un grup cu duratA limitata de douA/eii p ctnn de ydtnte Dei a
petrecut mult timp diM otiraJ despre teama udciflT apropia de femei. de*
grupul a drpu multr eforturi pentru a l ajuta. pArea d exwtr doar o schimbare
redus In * omportainentul Au ea tenor Dar. la ntlnirea fatali a grupului.
Bob
'ii un /amin larg >i un cdim de desprire pentru grup un CMSBpftar dxr zi* ml
U al in t are dAduse un anun la rriunea matnmomaW1
Ziarele. **\u * utilii', site unle anime, rudele pnetenu prenpab. organiza-
iile am tale. ofmrtumtAile academice sau prrdettunaie unt ntotdeauna
uoku, in ratrnor. atrptnd clientul aA le valorifice Poate cA grupul a dat
dientului numai un uor impui*, necesar pentru ei pemute sA exploateze
aceste resurse, ilrrm neatinse I nrvvmt. membru grupului >1 terapeutul nu
sunt contieni dr imp irtana aieator faiun >i urmresc pr greul clientului
cu scepOasar. uu t nnlu/M* fm veni. grupul ie poate ncheia fArA mo o dovad
a impactului t asupra membrului rrapechv Mai trziu. cnd vta discuta
despre tratamentul rrnbm.it. vm acimtua faptul ci terapeuii care continui
sA vdi cbentu In terapie individuali mult timp dup ncheierea grupului
descoperi deaeon ci membrii utili/ra/ grupul intrmaluat luni. chiar * am mai
trziu.
Un tuIm al membrilor unui grup de ntlnire cu succes foarte mare a adus
rr/ulLite suplimentare* Cel mai des. membru cu o terapie reuyti nu atribuie
grupului lumlmriM lor h desenu efrctgle benebee ale unea nea relaii pe rase o
au. ale noilor orrrun ocialr pe care le-au creat, noilor dubtat de recreeie cnir li
vdu alturat, unn mai man satisfacii descoperite in munc Bineinte U-*. un
intemgatonu mai amnunit indic taptul c teUule. cmcunle scoale i atiita1ia
In mura nu *-au materializat dmtr-o dat miraculos Re au tnet mult timp
disponibile clientului care a fost mobilizat de experiena de grup etitru a obine
avantaje din aceste leturar y a le exploata m socul obinem unei satisfacii y
cte>len personale

In cteva locuri in ari text. am luat in oonakicnmr modul In cac

ahilii ile pe cam le dcMndiar membru grupului ii piegltox- pentru
12
9
 HOJ situaii *o ciale viitoare Nu sunt dobndite numai abthttiie
extrinseci, dar sunt elibera te y ujvs itile intimam INihoterapU
ndeprteaz otataxlute npvmboe carp au tmpiedu at dezvoltarea
propriilor resurse ale ctantuhu Perspectiva asupra terapiei ca
fnirplrfar* a otalacufetor uureaz povara terapeuilor si le pcrmi* a
respecte capacitile bogate. nidoM deplm (tnoaule ah* .henbloi ton

12
9
 Uiftrrttfr oul nud na Ir t faeton trrapeutia

StijiJiiJr citate i n ar ml < apitoi AI M vakirtir nwdu alr farUiriJnr trr*p*utM~i

uvrionta Jup4 rang d grupuri dr II*I|I Cu tuatr areatra. rt*Ul o vruii* in-
Jivtdii.il.t iniu*i<li'T.jhilk in dfrtbuww rangurilor. fi urni urnrUKiri au nmal sl drlrnmnr
ain Irrwlii ilr tndividualr caiv influm{r/i Mflcrtam fa< 1iihkir rrraprutici Itefi variabilelr
drmograiitr. turn ar ft armul MU I\JU(M. duc la mici (Jli*n*nr. eiwl.1 tiiivada c4
ruv*liiJ dr furuumarr nil* rmnificaliv U*gat tir .ilrtltiunu rangurilor latlurilur Irrafwuljt
i. dr rmrrnplu, tndivi/ii l u u n n i vrl mai mal! dr Iun* ionan* valori/ra/4 mvjarr*
mtrrprratnali < Iu Urmi dr invaarr intrrprn*iaJ4 tnfrarr/Mfirr. tatharai fi Inelegrrr
dr amr) mai mult dr* Ar membru cu mvrl mai arzul dr fum fumarr din r rla^i grup w
Ur .*rmrnm, -a drrmriMrat <*4 rnrmbrii grupurilor prntru pa* imi r u nivrl aci /ul iJr
Iun liunar. apitali/ai. valori/ra/4 irun ularra i>rran|ri, In timp CV mrmhril cu nivrl
mat nalt dr fum umarr dui airUi grup valnn/ra/i umvrr aalitatea Jm4*rra prin pita ur4
fi invarra mlrrjrrv a a 14 **
IJn rruirr murdr dr aJt* tu*Iu drimaMtrra/4 dilrmirlr dinlrr IIMJIVI/I (I n cu apa* Itata*
marr dr invAurr v i aya* ttatr rrm 4 dr InvAarr. dominani va nrdnininani. * lirvij ilrv hi
rvapofu!vi va i linii iM*irr|*Mttivt. n cu nivrl r u i n at dr JUtiuif rplarr vn elf li nivrl A/ul tir
auti M. rptafr. Iud~ni * u atilirrr inalfA va cai u aMirrr rrdu*4) '*
t fcimrtiii nu au nrvrnr Ir airlrai Im rurl MU nu rlupuial iri urUi nud 1 terapia <lr grup I
<MtJ inultr rraun* U*ra|*ul prin i**p*tini |4 lrr<i|>n Ir grup llr rarrriplu. 4 aniinJru
(thaniftiii I Inii uulivi/i lin htU|i Irurta u/4 din frlir**a i riprimarra iifiui a/n l putemi* In hmp <v al|n
cu *r4'hrrnr druntftd al impulauril* fi mar*- labilitate *'in< ioiuiL. ar |*ulr,i 4 nu Irtrfh r/r
Im f alhafiM, ci din inirAnarra ruprundrii rmou.futlr fi d*4t4iMlirrri unn Irm tun tnteirr tuaJr
Indivizii nan mu i au nrviitr a4 invrr 4 irnp.irtA fi A tl ra. tt tunp ct* iniitvt/tt panivt tarr nu in cont
dr n. au nrvoir %4 Ivivrr 4 fl ripninr nr vmlr fi 4 drvmA ttusi egoiti Unii clirrifi |t avra nrvmr 4
tbAtAnd**** A Iiii Mti mir aatmfcttmrr, clri rudiriirnlarr. alii *it av. .i nrvinr a rUI*rr/r
pnihirmr mai MtibltJr dr rmrrnplu uri dinii tarr Ijrtniir mi ar ouraml Ui ar *la<tii*r/r tnialr Irmrilr fi a4
iIrvaJnn/r/r toi bAduu MU a n>al/*/r u rt Hrrumdml mic ilar ti fora relativi a f%* tonk*
terapeut n i rlr o Irn4 u'npird I di hm diferii Mtnt mijim uii Jr diferite grupuri dr terapie de a*
elai pup In ladn Jifrnl' dr dezvoltare i dr diferii clieni In atelaj rup. In fum ir dr nrt*dr fie
Irit indwuluale i u hmlc 4/iiM in general J*wrzde imrtnh* j'utJ . 4 puterna gru fiurfim inima Ittmuie
pentru p*a irni iu-%pihlli.dfi eituuul din , ar* Ier f ti ,le l" mlrr personale Intenu t tu nea i
explorarea mlerperaunald Uuprmind ttPurnu/ fj tntrlryrrea tir Jimri pr i opiunea dr grup nuni
lompunmtr .ainr tua IMI air tnanrt efu tenie dr yfrup ,si terapeuii efu irni trebuie u) ormtUv
rfvrtunir ctra o Jeivut tare maxtmd a dieslor re* urne terapeut nr ( apilolele urmdtnare Vpr anali J

ridul pi tehriH ile terapeutului de grup Jm puru lui de vedere al ai mior fa* ton terapeui* i

12
9
 ln*iD fatnm r ti MU" i rvt./) Iraiaf 4a
5.
arupT
e rap
e utul
: Sarcini elementare

Acum, dupA ir ain reflrctil asupra modului in care uwnriuj vx tchwiDA in

Ierapta de grup, este timpul s* ne ndreptam titre iotul terapeutului ir pmtex- sul
terapeutic In aerat capitol voi avea in vedere uiank demontare Ir terapeutului
>i tehnicile pnn care ele put A ndeplinite
C ele patru capitole antenoare susin ci terapia este un proces cuonpie*. oe
nrati din Iadori elementari, mbinai eterogen Misiunea terapeutului de pup emir
si crer/e mecanismul terapiei, si il puni in micare i mi-1 menin* in wt- re de
luiMmtuire cu macimi etic cm i Uneori, mi gindesc la terapia de grup ca la un
enorm dinam deseori. irrapeutul or afli adine in intenur lucrnd evprnmenUnd.
mtrr acionnd (fi lunii influenat personal de cmpul dr ener gir), alteori,
terapeutul mbraci vemintele mecanicului fi carpioeftr pnn extern*. ungnd.
strngnd furubun. inkcuuid pru
IiMintr de a ne orienta atenia citrr sarcini f tehnici specifice vreau si sub
litue/ un lucru la care mi voi ntoarce repetat in paginile urmtoare La baza tutun*
umaiderauk* tehnice trebuie si se oile o relaie de acced, pontivi. ev tve teraieut
fi client louu de bazi a terapeutului tai de client trebuie oi ne una de prvoc.
upare. acceptare, naturalee, cmpatie. Nimic, nta o ronaderstir tehnic i. nu are
prioritate lai dc aceasta atitudine Bueind. vor cutia mcv mente in i are
terapeutul U va provoca pe client. ifi va arau frustrare* chior sugernd ci. daci
clientul nu va lucra, va trebui si te gndcavci si pironea* ci gi upul l tai ac cote
eforturi caie in an unu te circumstane pot avra scap terapeut* ) nu sunt ruoodat
eficiente, in atare corului in care sunt evpentncr. tale pe lundul unei relaii
terapeut -client de acwpiaie gn
Voi discuta tehnicile terapeutului cu privire la ties sarcina fundamenta**

I C rearea fi inentuirrea grupului

2. Oevrtruirea unei culturi de grup 1 Activarea fi rluodarra lui aicv>i-acuin

I.
 ruina dintre aceste soremi o discut pe scurt aici fi o ere rdui m druuni dup ce
prezint materialul de boai al capitoiek* S $4 10 In oxst capitol mi voi .menii a in
primul tind asupra cei de-a doua sarcini construirea unei cui tun de grup. fi. in capitolul
uimitor ne vom ntoarce asupra cele. de-a tresa uitim. activarea fi elucidarea lui aici-ft
acumCrearea i meninerea grupului

l iderul grupului exle singurul rexponsabil <le rr*iir*a i convocarea

grupului. Iniial, oferta voastr de ajutor priifmiimal rrvete ra raiune de a h a
gm- pului i voi xtohtlit Inrui i momentul ntlnirilor O parte considerabili .1
vr- < mu .le meninere a grupului exte realizat m.imte de prima ntlnire >1,
a>a cum voi arta In capitolele urmtoare, expertiza liderului In selectarea i
pn* gfr rea membrilor va influena mult mart* grupului
O daM re grupul a (napul, terapeutul xr ngrijete de monitorizarea Im. rn*n
ales de prevenirea frii iuriilor dintre inanlirl Oi 4/Mml, ri/rvn xintr avea un
nniirrea fn experiena de grup. mldat ru o terminare prematuri a teraplal. re
poale jura un rol util in drmerxul tu terapeutic. vl/ut In anxamhlu IV exemplu,
eecul rntr iiri grup au rexpingrrra <le ctre grup poate tulbura 1 lien tul att de
mult fmt. ideal, s.1 I mping tre alt terapeut Oru um. In gene rai, retragem
prematuri a unui client din grup trebuie . oct siderali un < tr
rapeutu Nu numai < lientul nu a reuit x obin un Iscnrl iu. dar i progresul
celor rmai In grup exte influenat nefavorabil Stabilitatea colet tivului exte o
condiie mne tuu arm a auri evului tetapie I >cn apar renunri premature, tr
rafieutuj trebuie a adauge no membri wntru a menine grupul ta itimeraiu nea
a uleal, ru rxi*epia ra/tilui unui grup Irv hi (v*/i 1 apitnluJ 10)
Iniial, clienii unt strini unul la de 1 ellalt t II < urxm numai ie Ier4 petit,
care reprezint fora prim iri undi atoanr a grupului la Ir* rput. tnrrn brii refaioneas
unul CV altul prin relaia lor comun ru erajwuful 1 * r aliane terapeut clieni
xtabtlear tcrw pentru eventuala ile/voltarr a OM* turui gnipului.
Terapeutul trebuie s re unoam 1 i a dt?Urtg/r Otu r fnrr i are arnemr
coeziunea grupului fntr/iertle continue, absenele iibgrupam . Mtali zarea
extragmpal distructiv l gftirra unul ap iapitnr~. toate amenin integritatea
funcional grupului l ne. mtr Infrrvmta terapeutului I tr 1 re dintre arexfe
probleme va h discutat pr larg In capitolele urvtttnarr l'en tm moment, e necesar
numai x accentuez rrxtnnxahilifatr* lri|eiitului fa de nevoile xupraindividuale Prima
an m rxte dr a a)tita crearea unei roti li h/ire, a unui grup rneziv Vnr fi momente
cnd vei fi nevoii t nu v rv*upai imediat de nevoile p renan tr ale unui anumit client
i chiar momente In care va trebui x nlturai un membru din grup pentru binele
celorlali membri
f) vimet clinic fhiafteaz rteva dintre ac rxte pun* te

( binli am tBtmdv* doui membre am Inir va f*up ambulatoriu Aie%! rup partu u l<tr
w va mu leu Hatul filmat dtn patru hArhai avea ,litu ultiti fn a piatra membrele i >bmi
femrt renunaaorA la terapie fn luna precedeni ntlnirea a arvut un bu eput de riu

va aceea de Hrinut vauM dintre

1) irvtn D. Valoni ini Moiin lave/) - Tratai dt fttbotmapta 4* fmp
4 hrhaf, care i-a mutat tauri ui depun* de ca. pt mpot in timp ce dtachuie mc*sp,
iernate le. a informat o dnprr alergia m la parfum >1 despre refula .foi parfum' a
grupul*
In areal punct, un alt membru Mitdi. a,un* cu tMeim minute mtrtterr anumt fiu td
arunce mdcar o penare titre cei* dou nat membre .Au am nevoie de cam timr dar pr tem
grupului Am fmi cu mdrvrml picai de kntOlturca de irtcMtl Am rhcrP de
la grup apte cmd foarte tulburai de comentariile uoaarr despre faptul ci aunt cnmafa- hfo
mi au plcut inunuJnlr nm unu ta dintre nat. p mut ale tale ladandu tm -ari tAm Urzii. ht st
ea teard, m am certai ngrozitor cu soia mea care o abundai la faptul ct ouam o tr tmtd
mediali IMitch era medu l la matd p. de aduna, nu am mm scktmiLat tna un cuvnt El bme
ocemtd deschidere epedoi ode un bun nceput pentru ode mm multe bOhon de grup Are
multe lucruri care te leni de ea Clientul a afirmat ci iuta un timp Ic ci tuni mai muli
membn tare om la grup cernd timp p dorma ai lucreze, cu att nrn cnr gieat os fi o
ntlnire> De ademenea, el tuna ai dhboreze o chestiune aprui in mtinom Jtn sptdmna
antenaari (CM a reguld generali. cu ct membm grupului doboetnzi mu- mult temele
nmtutuu. Je la o sptmni la alta. cu att moi puternic demne grupul Mtt mult el a nceput ht
tihnim atacnd terapeutul un lucru ivi Aceti grup mi mua muh prea bUnJ Fram ogut td
atacul lui MM, Jept uwonfortabd. urmw ai produci un smptn tmnt travaliu de grup
Astfel. aveam mai multe opmnt diferite b* acta bntMmre. dar rm a tamn zme ne bum mi i acord cea mai
hsaltd pnontatr mentinerta mtrynttr. heocnmak a grtqmlm Tir buia I introdu*, tbntJ membre intrun grup con
avea dificulti tm pstrarea trmtihn & cum au rspuns membm grupului7 Nu bme' Aproape au privat de drepturi
ticnit mrmrm ale grupului l hi pi incidentul strnutului Mildi ari mcar nu a hmi t*i omuaderme mr renta Un i s-a
Umil Intr o aciune Jesckasd con. dtp :mpc*tant ptrumai ni-tiui tntrmuht muie femei pnn referirea li ntlnirea
antmnari
Prm urmare, pentru mine era important td gtesc o ode de a mi ocupa de aceast tor cmd t. Jm era pmM. ai aduc
in dtuutu w poWnaa pe care MM c ridau 1 jp Udul am enunai principiul de baz conform cruia terapia Trtbun ai ar
Btrduia^ fii tranrdfeaae toate submviei* 1 puhliili h am s acum Ar fi hat o prostie ai pornesc di met de la cearta lui
Mitch cu M*M sa Datele pe care MM le-ar fi dat despre sote lut m fi tml deformate * or fi putut foarte bme ai tpuni M.
dm* cem ce m * iu la maartrs grupului
( Vru. Jtn mnrr. citata a oale de a aborda ambele probleme dmtr-c din Mninl fc *arr Mifcfc le trata pe ceh Jtmi
temei dm gngp muu multe aimlantiti c% madu> 1 oare m purtase < u mia m la cmd Era h fri de iwwW li uremie ka ca
ploaie u*m saU i> topi. bi ntlnirea anteruiari grupul * ctmfruntone ksrmm cu ntsmsiMnutm Im

Da a* rea Jupi ce a trucul o mmtate detwdm tuthtm am dtotrm atmtm lai MM de la mt* lui p de U
ntlnirea Jm sptmna onhnami sunnd .MM mi hdnt ci intuim ii despre modul N care ceh dou ut* meudmr se
semt azi * fnir'
Acamdd ntrebare IM >\mdm pt MM ctre mhma gememli a empahe p tuhdbeom mu. bi multe mtuotu Itsm Ku de
destupi de mtrm h lumm rrpcnmtn .utuihh n* w rf oceeud toctud mu numm d atras ohmi ia <YMehx membn ax
grupului chr modul h iwe Iemt igurnot pe tuh dou temei dm IM arutot pt Mttt'b ai ahbomm ehciem
 mpnnamU omul de u mntnmfto p i/n m newile t Jormeic irUolalft Omr j+j nu ar fi
f*mt f nat mitnrs. urm probleme t rnlm/r mit Im Miich, M *p fi opiAt pentru * ir* In
* >ntrynmu noilor membrr .uprmmfuirm ftu,J a grupul ut trrhurt t fie pnuntart on
< dr.-t Mu rmnint

Construirea culturii de grup

O dfi ce grupul *te tJ

r*lilit* luurA. prunci* tnprutuiui iM.ur diree- fN'iwM
rtrw modelarea lui Inti un iMrrn muusi terapeutic Trebuir labilii un r*ni narru de
rvguii MU norme cumpurtammtalr ce vnr ghida interac iunrj grupului |i tare uni
normele dcciribiir |*-Mtru un grup trfaprutM 7 He decurg lgn din diaiuti IM
lorilor terapeutici
arwidi,flm peniru moment ( lorii in^vutm evideniai in pnnrir rru <
pilule acceptare t suport, universalitate, ndrumare. invitare mtrrprr Mjnmi.
Jtrumm pi tperanA i tnr le oferi? f vuJent, <nll|i membri AI grupu lui! Anttel. mir o
rnarr mAnur. grupul uyenlul uhtntlUnt
Au i re/.idi o diferrn|4 cn* ial.l in tulurile dr Iw/a ir teraanitului i ie pra ti A
ferap ir individuali 91 terapeutul ilr grup In forma iui individual. teraj* utuJ huu
iunea/A singurul geni desemnat i fumbi/tj terapeutul Ir grup fum XnmwmJ
mult mai indimt i u alt CUvinlr. da. J membru grupului tuni tei rare. in interni fiuneu lor.
pun In miptarr multipli fiu tort terapeutul, atunci tartina terapeutului de grup rate f rretie o
cultura de grup orientata munnmJ ,Jtrr intera fiuni de grup efu tente
tot ui .Ir *ih .teri o analog- uliii I -1 u rputuJ p ului. p* A Ioni e.j*-r. nu ee lupt
pentru pah mat MU pentru tapiurarra definitivi unri piese. ci MM pul Un ante dr obine
lorte strateg r pe tahU. mrind llrl puterea lin A re1 piese hArAnd anta. jur Atoni
nainteaJA inJim 1t Atrr ut rs din imanent cr. pe mAtturA rr incul ne dnlfnar, * rsti
fi/j|ir strategi supermari v lav rtso un atac efu tent pl In ulhmJ inaUni. un < iftig
material l.l amttei taraf* ului de grup ( onafTuirIr metodic 11 nituri de grup <arr in
ultimi mtn|A. va fumtea o mare putere frra^irutiii
lin pienial de pui. membru al unuia dintre grupuriir mrir i ptiNiiU (ideii mlul
Hdertilui. refln tjndiffipr* lplulm iA. la in*rputul isnerei Mir mu/ma le admira pmfuiul marii
virhjo/i inlrunw*nlli lAmir umil mi tai mu a jun <4 ffirle^gi ( A adevraii mari mu/u
irni de puz erau iei care luu cum ti cream A In valoare nitirhil altora, cum i fie li up, (tun
'^4 minuni, r hun .. nare intreguiiii nMmblu
bntv evident ci terapia de grup are normeare M dif.*rrnj/4 radu I de re gulilr
4 11 rh. hei relaiilor flOtiaJr tipic r Sprr dtewliilt de proaie orkr alt hp de grup.
membru lr*btiir si se emili liberi i cnmenle/e arntUnentrlr imr
diate pe care le triesc fal de grup, tai dr ceilali membri lai de ierp*-..
Onestitatea >1 ipunundtal exprimm trebuie d fie incurile de grup Pentru ce
grupul oi evoluc/x intr-un adevirat microcosmos wjaal. membri: trebuie 1 inter
aciunr/e liber. ntx-o form chematict. modurile de uiteTi* pur* trebui* a
Mir mal mult ca In pnma. ilare Al ca In a doua diapauiA, in cawe ou munu anlr
se fac cu aau prin intermediul terapeutului

Allr norme dexirabile includ implicarea activi in grup. acceptarea neenb- c a

crlorUii, dezvluirea de *me extensivi, dorina de 'mrkpi* de unr fi o donnl putrnm i dr
a schimba modunie actuale de comportament N*crmrar pot fi o prru ripw pentru, ca fi o
interdicie a anumitor tipun de comportament. Normele pil fi U tvl de bine impbcitr aau
explicite. De fapt in pneraL membru grupului nu pot elabora cun>tient normele
grupului. Asdci. cercettorul care. dorind 4 afle normele grupului. cere membrilor o
list a acestor nub rearue este greit ndrumat O mult tnai bun abordare otr aceea de
a permit nirmbrtke o liU de comportamente >1 a le cere s indice cur sunt 91 caie nu
luni potnvitc Ixitr-un grup.
Normele apar invariabil ui fiecare tip de grup axul pwtmmal a terapeutic * In ruct
un cai nu se poale considera c. inevitabil, un grup terapeut* va genrra norme cant
iailitmui procesul terajxrutR iHenuv siMrrrabd a grupurilor de terapie axai c multe
sunt mpovrate de norme paralizante De exemplu, un grup poate vakvua atit de mult
catharusul osbitttu, irwat senii mm te le puaittve sunt evitate, un grup poate dezvolta
un tormat ^pe and' in are. secvenial, membru descriu grupului problemele kw. sau un
grup poate avea norme care nu peruul membnkir s pun in diecupc sau si provoace te-
rapeutul. Vtoi discuta pe scurt anumite norme specifice caie ixnptedw a sau faciliteaz
terapia, dar. mai Inli voi lua in considerare modul m cart iau tulit norme Ir
< imatruirra rtnrmrhn
Normele grupului sunt < onutruifr att din ateptArilr pe are membm Ir au
< ! fa grup. cAf fi din dm fionare* impli* itA MU rxpfintA a liderului MU mem
brilor nuil influeni Da< .1 aytrptArilr membriUir nu sunt ferme. jfurw i lidrrul an*
rhtmr n libert,!*. mai rnarv df a pmie ta o mituri df grup cart*. #n vi/itirw. Iu*,
 va fi (iptim rrrapcmtiri fir*i dr nbiiH In mod implicit, der la rafii Ir lirfrru lui Atrr
grup joacfl un rol puHrmir In drirrmiruinia normei* stabilite in grup fntr un
studiu, cercetMttrii au observat cA, aftinrt cnd liderul fare un mmm tnnu
imediat dupA aciuni alr unui anumit mffnbru, arel membm lirvtnr rm Irul ateniei
grupului ji. de ohn ei, farA un rol major In ntlnirile urmAtoarr M.u mult,
rotativa rarit.ilr a comentarii!* lilrrulul CPfte fora intrrvmnlof 4alr f
De ane
menea, studiind grupuri experienialr intensive dr formare In tr nvpla dr grup,
errefAtnni au .ijuns ta eoniluzia r Ikiertl an* au propus ra mo dai expertul re
ofer A tehnici i rllduri au avut mal dea rezultate pozitive membru grupurilor lor
au Atigat n mai mare Inrfvdrn In H nii t u mai mare cotifftenhzerr atit a
dmmmtrtt de grup. rt i a nilului liderului * In ie rier.l, liderii rare stabilesc
norme favorabile creterii, Impln Ani i fedurerti Mm flit felnr au avut rezultate
dini r mal bune
Olar ratnd drsf*r lider ra persoan rare rnod#*U*i/A nrmete. nu propun un
ml nou MU impmvtait fu MU frl voia va. Iu ferul Inhttdmunm rmvlelra/A ar mele
grupului i trrbtne A fir contient de ueastJ fum ie Aa rum este un pirohiI ra
ineva *A nu romunire, lidrrul nu paste ut nu mflurnrzr notmrU. aproape tot rom
perla mntui Au Iniial In grup anr influmA Mai mult. rrea Ce cineva nu fae
este drxrnri la fel de imprirtanf pre um vea re fa -
( Mit! am observat un grup rnmliia dr un analiat britani* In care mi mern bru
rare absentase la rele aar ntlniri pre miente intri ftn rdinA *u At ev a minute
ntrziere Terapeutul nu a remanal In nu i un !r| soairea membrului dupA edin. el
le a explicat studenilor observatori < A a ales a nu infligen teze grupiul din
moment re prefera cm ri *A i fa X propriile reguli In legtu rA rti infAmpinarea
membrilor are IntAr/ir sau a celor risipitori i tricum. pA rea Iar pentru mine < I
lipsa dr rea ie a terapeutului ea un ai i influent p nlr n mare mAaurl. un mesa)
de stabilire a unei norme C rupul siu a evtv luat. bir A IndmalA cm rezultat al unor
aciuni similare elri animare. Intr un grup nepstor, nesigur, ai r Amt membri
rAutau metode de a intra In graiile liderului
Normele sunt -reale relativ devreme In viaa unui grup l. nriat stabilite,
sunt dificil de schimbat f >r exemplu, sA considerim gnipul mu dmfr un . a drit
mlustnal care formea/A norme pentru a regla producia fiecrui tnem brii. sau o
bnd A delincvent care stabilete udurl de comport A meni, sau un pavilion
psihiatric ce formea/J norme jeotru rnm pori amen tul ateptat de U pacieni t
personal SA schimbi standardele de|a onaolMatr este un lucru cu rmaciit ca di tini
i necesit fimp conaiderabil l, riese rt. mari idiimhlri tn grup
Rezumind fiecare yrup dezvolt un *rl de re/ub ne*cne ar determini pn**ti***
/rupul ui (trupul de terapie ideal are norme oare permit fmt 1 or dor terapeo!> 3 iC apr
reze cu efu tent maximi Normele suni modelate att de apteptirtU membri uf gw+
iului, rit i Jr comportamentul terapeutului Terapeutul ort o influeni enorma tft
%tahihreu normelor - de fapt. este o funcie pe * aer liderul nu o ponte etnia biamtetr
construite timpuriu In /rup au o persistent considerabili Atfrl w 'nvnwnd Ura
prutului t abordeze afrmti funcie importani Inir-o manieri informai deliberai
Cum modeleaz liderul normele?

I st titiui nlun de baz pe cate terapeutul freb*je s ja U nume m

grup eu pertu I tehnir v participantul model Prin fiecare din cfitr rulun. terap^u
tul atitA U nuidelarea normelor grupului

I rpertu! tehnic
Axumndu >i rolul expertului tehnic, terapeuii mbraci detiberat ctmumui
tradiional al expertului >i intrvhutnea/J o varietate de tehnici pentru a duce
grupul intr-o dire ie pe rare o consider dezirabtl Ei ncearc si modeleze
normele expls it in tunpul pregtirii iniiale a clienilor pentru terapia de grup IV *
rai ti cale. descris tn ntregime In raptului 10, terapeuii mtruiesc atent clienii cu
privire U regulile grupului >i ntresc indic anir n doui moduri m pnmul ritul. Im
in indu le ru greutatea Autoritii fi a experiena p. n al dea Ura rirwl prr/rntind
raionamentul din spatele modalitii sau procedura sugera tr. pentru a obine
suportul clienilor
I A nceputul unul gmp. terapeuii au la dispoziie o largi varietate de teh m i
pentru a modela ultura de grup Aceasta e ntinde de la indicaii si su gr%tu
explicite la tehnici subtile de ntrite De exemplu, cum am desen* mai devremr,
liderul trebuie si ncerce ti avere o reea interacsnryiU m cmt mrn hm inter* mnr*/
liber, nmnrntindu-p toate osnrntaruk cde terapeut TVn tru a atinge acest scop.
terapeuii pil instrui unpbat membri: st imecvumkr preliminare sau tn primele edine
de grup: ei pot. repetat de-a lungul ntlni nlor si cear reaciile tutun* membrii**r
fa de un anumit membru tat de o pnblrm a grupului, ei pot ntreba de ce
conversaia este mvariabil anenta- ti cifre terapeut, pot refuza si rspund la
ntrebri, atunci cnd le sunt adie- Mir. pot cere grupului A se implice tn cxciviii care
nva clienii rum s m teractnnrzr de exemplu, cernd membrilor grupului s-fi
spun pr rnd *v una impresie pe care au avut-o despre hcvanr dintre eiUth
membn terape uii pol. Intr-o manier mult mai puin mdt* Tvt s odtta
.xxmpcvtamm tul. rnirnifensAnd membru care ar adreseaz unul altuia
terapeut!' pm n cuviina, itxliiiiixl din cap. sau W pot ?mbt ti ar pot
adresa **ald sau tgi pot
tchunb [MBtun. adoptnd una mult nuai receptivi kxoit . eleai abordin pot h aplic rfir
unu numr mart* -! Jir norme pe care terapeutul dorete *4 I** im pruntr. de/.vAluireu
dr ne, espri/vuixea liber emoiilor. punctualitate, e*p!o- rie de dine ;ci niAl
iJp.ute
C a util. terapeuii variat coruudcrabiJ LAr^a uiuii prefer si modeleze ex- plicii
normele, toi terapeuii, in Ir un grad deseori rn.n mare le* Al pn*supun ei ii
ndeplini"*- ari mile prin tehnic nubtiii reintinni se* le Cam*
#>rt*m#ntul uin.in eete nmUmiu influenat de o serie de evenimente din mr diul inc
unfurilur (intArtri), (are puf avea o v leni pu/itiv MU negativi >i care Iii exert Iti
influent 1 nivel tunfiml MU subliminal
Jehnn ile de public Hale MU de propagnd! polii ic A sunt iJcnii rxrmplr dr unlixar*
siBfematftA genilor dr intinre Nu nun pupn. f*ilu terapia se ba zea /4 pe urtJizr*M
 unor infirm sociale subtile. deseori rtrdrliherate I iei pu inor terapeui <n* a* mifnc* ti
le pl<r si se consider* geni dr intime nu IA, Ik or Iii lenl MU deliberai i$i exercii
influent continuu in rsti manieri f*i pi >l int.iii pozitiv comportamentul prin numeroase
itr verbale MU n*ivrr bale*, mc IU/JJHI nclinare < puiul, /Airiletul. plec re u un mir
MU oferind un interesat mmm" ori c crrrrr dirr ti jientru rrun multe informaii IV dr Iti
parte. terapeuii inceuni si elumnr cumpnrtammtuJ nruodefat nrsAjullos pvtn hserif
cancnUrtului. inc uviinini din ip. ignorind rom|mrUnentul, In iJreptindu i atenia citrr
un alt client. privind stvpti. rida* inii sprint enrir fi ya mi departe 1J* lapt, < eri etirile
sugrrea/J c i lrretiii rr iritare* in din*. t .omj'urt.inieiircle prngmp Ir membrilor
sunt dese mai ! in|i dr vi cei care rr explw it un a/stlel de comportament* t hu
dl rec ionatr verb* li evideni din priite terapeutului devuir Hi* leni nun Ies datofiiA
rantin acestor intervenii
( hta e forrni ie jHI tuterapie este un prrurs dr inviarr. c arr r IM/I J/J, IVI parte, pe
rondi|iou*rea operani terapia, chiar t psihanali/.i. firi o tuimiti for mi de mtJnrr MU de
manipulare din partea trr|rutului nit un nuro| rr dispare la o privire mat trnfi *
(metAri importante dernormlrra/i rlu cen. tehnic lor ojcrrontr In misir lrea <
omporf meniu Iul dr grup I olosind deliivral Ir telum i, pot ti n* dlaor ticmnlfJ Mii

pot fi sporite . otnentariile jcersHulr MII le grupului. esm marea netflitfi fa fi de lider MU ac

c rptarr dintre rnrrnbn I rosti doven * A rrunw parte dm etic irrfia psihoterajunillor
date trai u iitis prim ipn Ir tiuit,un el Im deseori cu vedere acrsle dovezi din IAU/J
temerii nrtconiair <i un asffel de pun I dr vedrrr mecanic IA| va aubrnirui mtiipnmU
**niai toni Iul a experienei terapeutic r faptele se impun, t nelegere propriului
eonijMirfainerit nu UKA terapeuii liri spontaneitate Plid U unui - opul fu IteiiMi
lehninlnr o*erane este de a lac llita o implic are aulenti i plini de sena rerajeiiit
rare rrrimoM i A exen iti o mare influeni prin fiilinnr aictaU p aie au loantilal un prin
ipiu organizator c rntral al leiapiet vor fi rnult mai etic leni p oimer velii in nuili/ircui
itih>rventiior Ier a j eu tur

140 Mo 0 VoftMI (CU Mcitln lHK/ llt ds pslhotsrap 4 pup

I'arlu'ipantul rtunUl
1 mierii modeleaz nurmrle de grup nu numai prin m^uwrui yt^ utib npt>
citi uu explicit. dar i pnn exemplul dai prin propriul comportanwfn. d* grup " J
Cultura grupului de terapie reprezini o deviere radicali O*- la renul le Mw.tale cu
car* clienii sunt obinuii Clienilor li se ocne ai lase La o parte conveniile
sociale familiare, hi incerte om comportamente i S- asume mui le nmin Cum pol
demonstra oef mai bine terapeuii clienilor kn ci noui ouse portammi nu va avea
consecinele nefavorabile anticipat*7
ModeUr este o metod! puternic susinut de cercetare: dienu unt ircu* r
api s-i schimbe comportamentul observnd cum terapeutul i* angaieaza lilier i
firi efecte adverse in comportamentul dorii Bnd ura a demonstrat m multe studii
bine controlate ci indivizii pot fi influenai ai se implice in com- portamente mai
adaptative (de exemplu, depirea unor kibu specibcej 11 sau in oimportamente
mai puin adaptative (de exemplu, agresivitate nestpnit),13 pnn observarea i
aumarea comportamentului celorlali.
Of emul un model de acceptare nccntici > recunoatere att a Iurtei. ct i a
uulor pnblrrnaticr ale celorlali, liderul poate auta la formarea unui grup uns- ui
ctre sin! ta ir IV de ali parte, daci lideni k>i conceptuali rea rJk naiul ca pe un
detis tor de patologie, membru grupului ie vor urma exemplul De exemplu, o
membri a unui grup a lucrat activ luni ntregi cu problemele celor Uii membri dar
nu a irdat in a i dezvlui prupmie probleme. In drct. intr-o ntlnire, a mirluriMt ci
un an mai devreme fusese inirmati dou luni intr-un ppit^i de psihiatrie terapeutul
a rspuns din reflex De ce nu nr-ai spus pn acum7 "
Ai est comentariu. perceput de clieni ca punitiv, a servii doar intinm temerilor ei
i a descurajat o dezvluire de sine mai mane Evident, exista anele ntrebri i
covnenuru care vor nchide oamenii i altele care u vor auta s m deschid
Ieraieutui are opiuni pentru deschidere** de exemplu cred ci e gm/av ii aiurii ai
uluirnt ncredere in grup pentru a imprti aceste iu- iruri" iau cit dr dificil trebuie
ti ti fost pentru tine. mai devreme, in grup, pe lir o partr dorind s mprteti
aceast dezvluire i. pe de alt parte, b- indu-i Urain s lan asta"
 urrnArtm urmJIrNir^u nlrrvmw* cfidtnll frroprutir

l jderul stabilete un model de onestitate >i spontaneitate mterpervonai dar

trrbuie in mnl, de asemenea, de nevoile curente ale memhnior a si dmweiatrr/e
un i omxirtament congruent cu aceste nevux > nu concluziieust ci Irrapenii de
grup trebuie i-i expnme liber toate rfittuwntck l'toanhh ba rea total nu rslr mai
salubri in terapia de grup dect n altr forme de ntlniri umane i poate duce la
interaciuni distorMonale. distructive terapeutul trebuie s mcxielezr nrsponaabiliUt**
i c onatrngenle corrspuruuuiiT la tel de bine ca onestitatea Dorim s implicm
dwiiii >i s m permitem s tun alo tai vie ei IV fapt. implicare* personal
disciplinat' este o parte nepreuii a armamentului liderului de grup u Pentru dienu
notri este terapeutic si ie iennitetn si conteze pentru mu a nc putem toiow rea* tuic
ca date valoroase despre ei - cu condiia s ne cunoatem pe no nine sutkiml de btnc
In prim* vdinf a unui grup Jr administratori A firme iarr mr nti ne* intr un Utbo
tmfr
'*tor Jr relaii umane Jr cina itir. un membru Jr JouAzcct u anei de em agrnw. infatuai P nndent
MUM mult. ncepe t* doamna ntlnim* fi rm foc de rm S-a lu*Lo ,u nniltrnle cir. a drpreciat
grupul. a aumopolisal fadina f* a ntrerupt, a vocifera! fi a m uitat furare dintre ,nkli memhn Toate
tncerrnle de a ahurda utuatta ferdbat k despre idt de fururi mu ct Jr rmi ta fa ui pe ceilali r te
timid ut u tnlerpretdn ale ternului w . num comportamentului tdu au cfuat Aluna, cohderut meu a
comentat ttncer _ffn ce mi place a tine? Teama %t Itpui t* de ncredere Eti tprriai atei. etncl i* t
mine Swn tem lofi tprruih de ceai ce ni te v* in tmpi* tfptdmna ac raita Aceamt declaraie a ar
nu* clientului f renunr la fuadd p In cele din unn. t detmnd un membru taLmn al gry pului Mut
mult. liderul, oferind modelul unui tUl empaiu . merita, a autat la ntemeierea unei culturi Jr grup
nuderatr. tolerante

Pentru scenatA mtrrvrnir rfu iniiJ a Umt ntvotr cm, mi intii. tnJklrrul mi m
unuffnt .1 impactul nrgotiv ml umiptrrtarnrntului otwtui mrmbru fi spin %M
srU'ufaz* aupurtiv vulnrrobilibntrti mtr mr oflo in potrlr rampoftinmtuliii ofriuuv
14

Inturni iunan cm mrmhnj m\ grupului rm roii, pc lingi oltr Im run. cm te ropruu

do grup 4 mccrpXr fi %A odrniti proprii Ir . 4 Im In p4 <ot Irropruu C'W ou nmoit 4
pori mfoilihili nfrri un <*rrnplu dv-buiwilorit fi obotrm tiv rlirnfilor lor l/nruri pt fi att
cir r/.itont in m ocimilr o rr.Mrv imit Irvin rr nnufl OII distani in rrloiilr ni grupul IV
rarmplu, Intr un grup. un t#*ror ut .ir* ovro nrvoir 4 pori omniw irnl ttrbuu U pin
din uro> Io do lo urmi tnorei nliinin Io* o tugrral mrmbnlor grupului i *- Intilnrovi
liri rl fi vl inregiotiv/r o mi io fetitul*. prumi inti i vo oorulto imnaXa truailUro tir mit.
m ntlniri A uitot oi o imtHr, dor nu o otlmi oto In too grupului C o urmorr.
ntlnim urmJtaarr. tntmrr teraprutul o blufot. rviiirul 4 mwipgiror pnlin m .mrrrii
Mir.i firi lider. o Urni pini lo urmi difu/A, <ofifu /4 fi dr^ uropnti fntr un olt exemplu t
iinplirot un trrapput drbutonf CP nrvoi unilorr Un membru si grupului l-o o u/ol ci lorr
oiirmoil conliur, lungi fi plkluiwv fVntru cM rro primo ccmfruntorr o frroprutuliji cu o
pmbUtni In o* col grup tanir, mrmbm erou temu moi fi Utrou ca pc orr TrroprutuJ m
t Amputa Intra hindu or cloci nu ti ormntro cbmtuJui dr cmrvo din tm ut Mrndrul
con* oto com o prino lugroho fi I o pru|*u ^r Util oiu drrpt condidot. cruo o irit ut fi
murobrii grupului -ou fr/ot din miu lo Uourilr lor Inoi, onUnor. o it trro p#ut hiMW
mrmbru ol unui grup (dr fudrni in poiluHrropi^) fi CK> Irxii ti ar mncmtrmmmr in
mod rrprut oiiupro tmclnin oolr dc o lo< r lomnitoru cunfu /M, lungi fi pin Invww A
irit U li ci, de Upt. cliamtui U vi/usr v lrrw uf d#ttt! ci conwrt, dor liiM'Tir
IVI

convin 4 rcmuitr U pcrirptuU* oolr l *o 4 unul dintre IfOjWflJf trropiri #mtr sA

 urrnArtm urmJIrNir^u nlrrvmw* cfidtnll frroprutir

ofutirri (lirnpi oi UMr/r reolitolro fi 4 fi d#- nflrr reloiib* intvrparmirwl*, atunci

acrooti rrmrumcpa a Icmf unitirTjpfuikd b .N
o situai* In i arr, in puhuterapte, nevoile ter*p%-utului u avut pnoritair u iau
iMrvoilor * lMutului 1
O ali ronarcini a nevoii de a fi perie* 1 apare cnd terapeuii drvtr eao
IMV de prudeni Trmindu-se de greHi. *y cntirest cuvintele a Lat de atent
ne teracumeazi att de chibzuit. incit ly sacrifici tpuntannutea y muddedd
un grup bombastic, lipsit de viai Adeaeon, un terapeut case menii- un rol
omnipotent, distant, spune de fapt .fi ce vrei; nu mi poi rfcni sau atinge'
Areasti poziie poate avea efectul contrapnxiuctiv de a agrava in rbenp sen-
timentul neputinei interpersonale. crea ce mpiedici dezvoltarea unui grup
autonom.

Intt un grup. un brbat tnr, numtl Las. atenase putn m i :udt wp*

nrnee ie luirrulut tn apmape finare ntlnire liderul incerca 1-i aduci pr Le* m
daurutar Jar cu mei un Mm In tehtmb. La a lenrml mult mm fddtnr fi rrmut,
an terapeutul mu Mim t tnuUenl In cete Jm urmi. foan. o membri a ruputui. a
adreuat un comnuam ie ropeulutui. ywnnJu t c era o un taid ncpnai
tratmdu I pe Las ca pe um fa mc dnat pred era mdr^imt >i huUrt t-i faci
pe la rm %cmmbe La. a aduat ea. peta rtJul hulut rebel dern i infrneJ
tatii Pentru terapeut, ineiilsnai hei lan a anaua ta admirat, ivreapuntAnJ eu
rrprrtms u internar a peodu* un dedai a a noaneacut aua la fata grupului pa t
a mulumii faunei pentru amuntandr ea

C omportammtul terapeutului in acest exemplu a fost extrem de important pentru

grup l*r fapt. el a spus: vi valorizez pe voi ca membn. acest grup y est nu M ir a
lnvia Mai rnult. ef a intint normele de explorare de ne t avie? a* iuite *rftesti
Tranzacia a fost utili y pentru terapeut idm netencise cuti terapeui care nu pot
invia mult despre ei iniy in munca lor terapeutica \
>i tetiru la*. tare a inerput si exploreze rizbunarva prezeni in atitudinea pnvi*
atoare tai de terapeut.
11nouri este mai puin necesar ca terapeutul si modeleze normele datorai
pre/enei unor membn ideali de grup, caie vot nviepfcmi aceasta funcie De fapt.
au fiad reali/a le studii in care membn-model erau intmduy dehberat in grup *
Intr-un studiu, cervetitom au introdus abai instruii mu clieni a absolveni dc
psihoU*grl in doui grupuri pentru pacieni nespitaiuaa 1,1
Japuv nM au pretina c
sunt clieni, dar se ntlneau regulat cu terapeuii y supervi- /ni Rolul \
comportamentul lor erau planificate pentru a tacibta pnr exemplul personal,
dr/viluinra de suie. exprimarea Ubcri a Kttbt WWmri tarca i u terapeutul,
reducerea la tcere a nitiopoltyiloi. dispersare* dnbr y aya mai departe. t ele doui
grupun au fost studiate (pon svKvnptne y ches ttonare de coeziune administrate
participanilor) timp de doutaaci dr flinte
 k./uitatele au indicat ci apnirui . dei nu erau m mai populan membn erau
privii de ceilali pai tu ipani ca tacilitnd terapsa. mai muR antoni au conchi
/umal dei nu a existat un grup de mrtwl) c jfnoniT au serv* la cuesten?
curriunu grupuluiI MM.iniH.fi. unui jtpkm" irvitruif ar fi o fcirwii dr InpeiAtone
mnimpe- tibii cu prutwHul terapiei de grup. fokmirea a. rstor indivizi are
implicaii dinu# . otitrariaiife l> exemplu. un grup dr Ura pir nou poale fi
..in*4 mAntat~ ;u un fiM*tnirij ideal rnlru terapia dr grup dintr-un il grup, < rr
va coninu* 4ptM terapia in doua grupuri S*u un individ cur nuni * irmM aat^ IA.
Al** M terapie dr grup poetr rrvi ca terapeut auxiliar prnlru moJeUmi rar mrior bl
hmpul frrwnlri dr formar# a unui nou grup Poale 4 un grup In de'.triturare ar
pulra alege H4 adaugr no membri inainlra abanlvini mrmbn k>r miori. $1 nu
dup4 aceea. pmfru a capitaliza mndrirlr oferite dr mrmhni miori rxpvruTi#ntMfi, dr
MK.W
UmAnd avivtr poaibiJifAfi deoparte. terapeutul Ir -el car#, cu aau fArA m- tmfir.
va continua A arrvraacA drept figurA prim I|MI4 In ntabriirra mndrlului p*litru membreI
grupului In <rrim* infA. r*fe .jr rxtfrmi important* . a Irrapr utul A aib mhctmt incrrdrrv
in anr pnifru a ndeplini arraati furtr ie ( An A trrapr.tdi r ml tmghrrifi. r rnult mai
probabil U intArnpinr Jif ultAfi in **f aaprd al rofuJui lor pi vor vira Im veni dinlro ntrvrriA
In alfa in tmpb an-a perrnanaJA in grup fir vor m urgr la un nl pnifr*t<mal runiortabU.
<arr am unde, fie vor n Apa Jr reaponaabilitatea i anxietatea inerent.) nilului dr h der
f 17
abdic arul pt devenind aimplii unul din gacA
In iffi htl trrapeun iru epAfort nuni pmliaptii la a< rxtr fxiZifii ilr dini le
exagerata MU inei livtlalr in f a fa . rrertioc emoionale Ir conducerii grapu nlor de
lerapir Pircare rxtrrmi are cunar IM(r nrfrru ttr pentru dr/voltarea t* urnelor dr grup Un
lulrr prra iru lua va < rea norinr dr fimu|u* i pendro M Un tvra*rul .arr rrnon|A la
autoritate va fi tanrapebt! 4 loluaram A o gama iargA le meforlr dixponibilr prnlru lor
marra nornrlor, in piua. r pu|m pr4 * bil a un aatfel dr frrapeul A . ree/r un grup
rare a li* rr/r productiv aaupra unor m.fMirlante t hmhunt Iranaferertfialr
Problema IrariAparentet terapeutului arr impl* .|II muil diruok Ir labili nea
normelor 11 and lerif*eun de Je/vAJulr far *inr In grup, fiu numai. A MM.

. leira/4 comportamentul, dar fridrfdincm uri act dtogrhtt tir arfiirufi. aliv prn Im
fUteeaul terapeut* irt mulir alte rnJuri Mult beni Ic/volt A entntenle
dietormonete 94 onfI# ttielr faJ ir terapeut tranafierrna terafrutului Im 1I1 iva/A
clehoraiea fraiuiirrt!lui de 1 Atrr mentbn Vot diarute detaliat impl* aulr lraitfiparen|ei
terapeutului in apitnlul 7. SA nr in toen r 111 acum dr U atraalA lia ul1 generali
rAtrr normele fe if* r t err aporrm puterea terapirt tir grup
Exemple de norme terapeutice de grup

Grupul cu tuiomonilunznrr
Est* important ca grupul si tnceapa sa-* wnr propriei
funrionin Osci imli norma nu reuete si te lormo. rezuli un crup pasiv, ai cirul
mrmbn suni dependeni de lider pentru furnizarea nrucru IM direciei. Liderul unui
astfel de grup, wmmdu v intal >i obosit de povara de a face munca tuturor, este
contient de (aptul ci ceva nu a mers bine in dezvoltarea timpurie a grupului.
Adeseori, cnd conduc astfel de grupuri, mi imaginez membru grupului ca pe nite
spectatori de film Ca a cum vizjteaza grupul in fiecare siptimina pentru a vedea
ce ruleaz, daci se in timpii si-i intereseze, se implici In ntlnire Daci nu, foarte
ru, Jrv* Si sperm ci va fi un Spectacol mai bun siptimina viitoare~ Pnn urmare,
sarcina mea in grup este de a a|uta membru si ineleagi ci ei suni filmul Daci rui )
oacl, nu euv ti ntn un spectacol: ecranul este alb.
( hiar de la nceput ncerc si transfer membrilor responsabilitatea grupului Citire/. In
minte faptul ci. la nceputul unui grup, cu sunt ungurul dxn os- mrr arc iar na f cr
innrummi o ffdm bl arr %r (ucrcniA btne Sarcina mea este dr a li nv* (ie mrmhn, de
a imparii* aceasti definiie cu et Astfel, daci grupul are o intilnire buni. mi plac si o
etichetez astfel. De exemplu, pot comenta U sfrit E timpul si ne oprim. Picat, uri?* si
anun strptul unei edine ca asta In urmitoarele Intilnin, deseori mi refer la aceast
>edmU Pm veni. intr-un grup tirar, o rdini in care s-a lucrat dm greu este urmau dr o
ntlnire m care mrmbni fac un pas napoi in faa interaciunii intensive Intri astfel dr
intilnire. pot comenta du pi o | urnit* te de ori. Mi ntreb ce simii despre ntlnire astizj
Cum ap compara-o cu cea de siptimina trecu ti I r am ticul difrnt siptimina trecut!?*
1 Jr asemenea, poi a|uta membru si formuleze o dcftrupe a unei edine bune cetind o-ir
si rvaminrzr i si evale zr piri ale unei anumite intilnin De exemplu, in una dintre prunele
intiirun. pot ntrerupe grupul remarcnd Vid ii a tm ut o nri i a don si vi ntreb Cum a mers
grupul asiin? Suntei satisfcui cu cv sr tntiinpli * Cair a foat cea mai incitanti xartr piia
acum In ntlnire de azi Dar ceia mai puin nntanti'*-" Problema generali este ciar rui
strduiesc si mut funcia evaiuativi de la mine la membru grupului Prtn urmare, le spun
Avei abilitatea - >i responsabilitatea de a determi na cnd lucreaz eficient acest grup i
cnd penle timpul"

Daci un membru ar lamenteazi. de exemplu ci lingura parte motanii a

acestei uilbun a fost in prunele zece minute dup! care doar am pUxTgtt
patrunvi i i uu i Ir minute" rspunsul mru estr Munci de ce trai lisat dus"
C um ai fi putut si opreti asta?" iau. Pare ci toi ai tiut. Ce v-a unpvedi
ai si a turnai IV ir este ntotdeauna canina mea s tac iwi ce lob sunieti
a (abili si facei* V. urnd va exista un consens tvoaleert u pm^ue la
eea or
 pnxhirtiv pi ce napmdurttv In activitai'.! grupului ( apnap* invariabil
va coctaudera ci ntum.i productivi aparr atunci rnd grupul manirv f
concantrw pa iriii-iajm cneva disc uii In capitolul urmitftr.)

[)r..xrd!mrru dr tini'
Tarapeuii da grup pot i ba in de7 acord cu pnvirr la multa aoprrtr ala pna i
adurii terapeutic, dar exiti un fonisma general toi da un anprrt drrvdlui
rru de tune mir absolut rstmhal in prvcmul terapeutic al grupului Participanii nu vor
beneficia n urma terapiei de grup dacii daci ne da/viluia pa ina fi far aMta complet
Prefer si conduc un grup cu norma care irului nrcraitatra apa- np*i aiititde/vSluim
clar Cn ritmul propriu fie irul membru Prefer ca mem brii n nu experimentai
grupul ca pe un ctmlentnnal forat, In care revalan profund* sunt imular, una i itr
una. da la membri ,a

fn timpul edinelor preliminare, trag atmia lianilor. In mod rsplirtt, asupra

ac autor problema, axtfrl Incit membru nc ap grupul informai daplin anupra
faptului c, pentru a hmafina In urma terapie. mai drvftmr au mai tir/iu. trebuie
sil impirtifraari cu cnlali membri ai grupului prt foarte in tima din ei Inipi
Reinei ci a^ptar tul ubirc tiv al de/vilutrii ia iru- rfe. Intr adavr. impor fant
Puf axiala situaii In cari* tarapautuJ au ohxervatnru Ir grup vor i **< fu nona grafit
< J grupul nu asta CU adrvArat dem hi* au rM de/vilulrea alr o periu 1.Iii ori trivial.!
Adrxea reiai odtiu rrpani mnrmi Ihtrr dr/viluilM la nnm priviri ubiac tiv fi obiectiv o
discrepani ara. in urifltrtl fia pus, ituMo h i an rtirila are mAtumrA drzviluirra da
atna pa anurnitr r ala fandai * di/aia Muli mambfi ai grupului da triapur au avut
niini confideni infirm fi ara ca apare in grup ca fund o daxviluirr minori da ina
poatr fi dr fa*t pei ma dai inel au impirfJftf cu nava acri matarla 1 In nelegerea
vmmfu 4 pai pentru i n d i v i d a dr/viluirti da ina. conta* tul atr imtortant Si fu
<>n ftiant da rontmt n*tr o parte eni* lali a rmpafiei. aa c um ilu%trra/J rtrrnplul
urmilor

Mark. un membru de grup oirhaa bicel l metod* deup'e inimap Iul an >rtmie t
etm tare ** iaht Mane. o femeie Uniri. ndurerau t crama Jeprexoi a artat im*e.-aiu de
unita i lahnriou+i elaborare a dificultilor lui fa un moment dat. t a ntrebat m mare tare
de ce cedai par ei IJ m> uratele pe Mark p ti fw att de miertaafi ie incuria! lai tm timp ce
ea a nimfe* aii de nerbdtoare In rapnet ca ntmml lent al grumlui f > ps*s* a paht de
faptul ci nu tm putea afunde la ceea ce ateu tm ut tn agenda m per+mall 4 gn mmm a nfntun
deapre cam ti faci ti fia mai pUhuti ie ceilali l erdtmck al primit a tar pnnt o membru au
simit Inttrdtnatt din muia inabilititii ei de a emmtna I aa tpa ci ceea ce te tntimdnne fn
edmti. cu Mark era chiar problema ie r%ammat h timinau ti dr/vilutrea lui Mark tn inlilnirr
era un mare pat nainte pentru el Ce a ijprtt a ti tmii 1 ce mirau alii9 Amanta a fmt
ntrebarea cheie $i explorarea acntet dltu ultilt a fad
) Tratat 14
ia
 C e a pnati pune d-pr* manie warn*? Un monftmi poale varu m lwp*r
eu un secret importam despre un aspect central al vieii salr de e*rmplu.
furtul rompuKiv. abuz errt de substane, o condamnare la Indwaw timpu- nu
in viai, huli mie, travestism, incest Aceti oameni se suni prini in capcan. I
>r i doresc si lucreze in terapia dr grup, uni prea mtncosafc ai-* impi
tifasA* secretul cu un numr mare de persoane
In edinele preliminare, clarific pentru arest np de dbenp c, mai devreme
sau mai tar/iu, tor trebui s->i mprteasc secretul ru ceiiai mrmbn ai gru-
pului Fvuleniez c pot face asta In ritmul lor. c pal alege v agepte pini cnd
vor simi o mare ncredere In grup. dar ci, pini la urmi, mprtirea secretului
trebuie aib Inc pentru ca terapia s poat commua Membra grupului cve
<imd nu mprteasc un mare secret unt merui pur i amplu si recreeze
m grup aceleai modun duplicitare de a relaiona cu ceilali care euat i m aiu-
ra grupului Pentru a pstra secretul ascuns, ei trebuie v pzeasc once cale
(toate ronduce la el Vigilena i prudena unt crescute, spontaneitatea este sc-
zut fi cel care dur un secret cu ei vr nvluie intr-o estur de inhibiii
Uneori este adaptativ 1 a m ni rostirea secretului Si lum urmtoru doi
membri de grup. John >i Charles John fusese travestit de la virata de doispre-
zece aru fi e costumase frecvent, dar In secret Charles a intrat in grup bolnav
le cancer A afirmat ri a realizat multe invnd si fac fa bobi. l tia prag*
fMMiti ui mai avea de trit do* sau trei ani. A solicitat terapie de grup pentru a
tri mai drpfin viaa care i-a mai rmas. Docea, In special, c relatxmeze mai
uitim ru oamenii importani din viaa lui. Acesta prea un scop legitim pentru
terapia dr grup i l-am introdu Intr-un grup ambulatoriu obinuit. (Am desert
amplu In ali parte cursul individual al tratamentului su.*)
Ambii clieni au ale si nu divulge secretele timp de multe edine La acel
moment, atumrsrm la limita rbdrii. 1 eim aruncat privin compbce s invitaii ubtile
In cele din urm. fiecare s-a integrat in grup. a dobndit o mere- derr profund In
ceilali mrmbn i, dup dousprezece inthun. a ales s se dr/vhur deplin pe me
Privind retrospectiv, decizia lor de a amina a kx* b- aleapt Membru acestui grup
afunsrser s-i cunoasc pe fiecare dintre ca iMmrni, ca |ohn t Charles, care
nfruntau probleme de via magne, nu drept un tranveatit i un bolnav de cancer.
Era ustitvabil ngrijorarea bor ci. daci ar dezvluiau prea devreme, vor ft stereo
tipizai un stereotipul li va bloca pe ceilali mrmbn. Impicdlcndu-i si ii cunoasc
deplin
t um poate labili liderul vie grup dac intimerea unu client m dezvlui rea de sine
este potrivit au e mitra teta peut w9 Contextul conteaz Chiar daci nu A existat o
dezvluire deplini exist totui v> axan&air dea lant. ctre o cretere a
<fcachftdfftl i inrmleni? TWxetea timpului va lace mai uoar dr/vluirra. aa cum s-
a ntmplat cu lohn i Chartes, sau tensiunea 9 evita rea vor crete progresiv ?

L Voort. si ii cu dinu vie un mare secret. pentru prea mult timp.

pnf h contrapcuductlx S lum in considerare exemplul urmtor .
Tari
 * Litiu a ritan til a una, gttrp, u Jurai de toar un, mjruxrr tinat un, cu /mthaitrg ututo ur n firman*
cu atrrut grapaimtl. Jar mlo la urna! cu , tm tafutrn r uni. Jupi cede
a cin, "tai a /autrnr o a tatral tn turnara afin ei dan. nate cutir,J, a rtnat un mnn ritra maktmi t
uwat ut grup da pra:um muuti.t.n tan Jan tanta n mu mii luau ar aimtra urina ti m rraalrjiruihl tur td.
aa , un, ruma, pt a raaat ,arlan .ptru aprimpr ale canal" rra nuafiaid . a lilil' pi aburad emutldUrur,
Jar tinda ti ritmnd duraran Arribana ma rata 1 roit atn pe .r atara na , J trvbuaa ai <i tatj
aaaanai pentru a nu tarat mandra pi mrrrr i,nuntii, irkutait
(H a roana tunat I na a mua/ pt trun aault din aa InaOpt Ipt ptatroae aplaiamiir pat botetirpeulue pt
aatfrl, a* Juanita Jr afilian pentru mratfl menta, raer o admirau enorm /Unten u r.rptnntalra fi
arutubtUtatm *I naadnprauatr tirar aa rrnoalucam trialuk arate m Ule Jtn lunaria enera* ha aun pt m
am ui grupului dan moment re ae atmira am uad pt Jpatanli fian de, raala turrafi't A cerul a pnlmti
itadnaJaaatJ cu Itda-rul grupului pentru a Jtmtaia liar ti, fiaran et ta grup a timpul a, rulan prdm/r
terapeutul a indemmnt o par lian Ui m dnniiure gra/rir legate de ameren ua pa la apa mi Airwwi m ha fm
Jan rra par enera dude 4 t Jm i apteptapna mult. ta t fi pulul rd ae atn, a i u un * uua la m atura, i
carui Ir, ddrcat tn ft ifu i gruptriui ,d a fin teru/anald I HJ la urtaal tur pa a lud n atal pa la ultmele
.ateto Mli/ron rimam a lu, rmt teraprati, atui mal de, dl la t,aae ntlnirile ptt I mente la un ka

< f po/li.f irt-Hiin U la irrapeutul I .un] ntm a rHrvA man-b' art it-f' Vnlru * rrtptimJ* j.
mlr*i iritrehiri Imbu*- ni l.u indi mil* ,ji,i,i* t<- unffcirtaiill
< rrd t i dlut.11 4*ruf tin irwllvwi ieb*Vi nun 4p ni rfl, Irt^nulul Irviinw -ut I 4,.,
te ni LJ. /V JIIIJI.- i ,tr Midi muir tb-ipi- 1 mi, ctdl inir IM> uu*f rt.-. nlal. nu i-ru
fVlJI til . iDtuirr ivrtu jid 11 id lele, la < I.n|mul. la o mate JdXvifturr in
fnii^trn- tn IrfSluri tu vcnrtul. Ikt em-niplu, tAn.1 (ulm pt a drivllnil Ir a vanii un ui. ir
finaln-.r naturali a mrrnbribtr a Itmi v| pUnr/.- *. iHuI 1 vari Mi f , .111 (>tm iritnrMn
ddpn- dra Luir naaiumAiu I ip aitl ana t ind ai m< (puf .1 un |x>(i Ir * m j'ulilia
drrpl o Iroirir 1 M minina aia **, dar
b<ht, itervAluine .f.-|a muir ( veri* ali m WgilurA cu ni rrtul Mu. y a mai mifHirl.ini
mutila rl a mu va dr/vfluia jv uruimlali atlni aIr Jipare de-prt rie.uatluire , ntetmJeuJ ata
re - tn afwt api In IryJturi , u deftex iele aninat t a luir i fe id:(Hitaret

< rmtawm 1 u crie- iptjar, cnd 1fin a divulgai Irav. -imnul . iu in mbnJ

am pun fnimhAn > urn ar h .|dn n ventt la a.i->l grup pu-.i........................ . clou^rr
fma yolm|>* 1 nu ai km (apaW M impJrM^n ama cu IWI Mi mtnb ium a
l'pm ai v 111 llrr Mpfamarul p vi la. 1 u, Irgllurl u m rrluJ liuT. I Al iir |*-nal ai M la
pvmp MVd impArtAirn an ului lapf cu mi/ ..Nu ta M minii in JiguraiiM <ii 'mpirlpfU avia ru
M**I pani m um A*ii/i a> alm -i 1 la* 1 { ,

* rnlimpia m *rup muiu wnhnwntrl.- lab- ia(i de grup, prrrmtAndu f M

',r " -( , r,
'rtb* Me inlm uMn \n ............ w t P p,.., ,,
mttf ty9dni r
' fntfmpW t ir- mlr*i d v. nitna rA*n*.*lr , n cr
tllIH
 John a rspuns ci ve nnej ci va tl nduruiiia). te va rade tip I MU v* li .M cidt-ral
nodal. Mergnd pe linia ripiodni Ui -uci-*t aoaas ' am gb>
1
dm in prucewd imefprfsdnal. ufJV*>arj'j l C ne \ia\ grup --*r - -. iur
/al?" |i jCine din grup ar h gndii ol eu audal?' Apm, dup or luhn a ale- lai
ciliva membri, l-am invitai ai vrtdl cu ei etnie presupuner. iaiuauJ dezvluire*
inliizuli >t ntmMJnd nurMni, terapeutul Hwtaa cucntui p u> li>-><* . nUbf.r
jrea terapeuii:!. Ca noli mmjl, awtr mtutdeauna ufttl ai te ili-pLawvi de la
alirman generale despre .grup' la aiirmau trudi nun enune le ru alte cuvin,
ia ceri munbnlw ai ditwensc'/e intre anauDrii grupu.u
[Jerviluirva de ine cate nlicU'Juna un aci iMerptrama Ce este important nu rate ti
cineva >e decviluie pe Mne insust. a ci cineva denunur una important in ameilul unei
reiaii cu ceiUlt Actul dervikuni de tur capiii i> unpiirtanti leali dai irit implicaii kw
pentru natura relatulor m-av m ies- tiurarr. mai important cbiar dect drepovran
imediai rvu- iipni ci OK iliuM duce J<a o reUpe nui profunda, bogat >i oumpieai cu
oexUuti Acesta este nu -tivul -tuni care eu, tn contrast cu ledaLu cerceti*un.1 nu
wawlif -Iervituirea Je vine ca un laiul terapeutic --parat, a l includ in invitare* m-
Inpenaruli.)
Mal alea dezvluirea unui abuz sexual au a unui irtcol este incrrat in acrei
ii*l tvon. victimele unui aadel de abuz au kM Irtuuuiuatr nu nu- in.ii de abuzul in
ne, o > de mtidu) in care ceilali au rspuns in treci* la dezvluim abuzului Nu i-
vlr neubinuil ca iluvlluuv* mitlM *1 lanviim > icUrie vi tir in timp triat cu negare,
blamare >t tniingnr Ca rezultat, candu, de a se dezvlui pe une in grupul de
terapie evoci nc de o maltrata sup omenia*
>1 I hlar de rrliaumu Uzare. bl locul speranei de a perlabuca abuzul n

liaci asupra unui membru se tace o presiune inoportuni pentru se uez- vilul, pot
rspunde in cteva moduri, m tunet*- de proNemele respecovuiu, i lient v de stadiul
viu de trrjpte De e templu, pot ucidea presiunea cnmm- Uii! .hule ev lent ci uni
anunute lucruri pe cant Mui nu dorevtr sa le un- piiUpnuti. 1 -rupul pare dornic, chiar
nerbdtor si-1 aduci pe hahn la bord m iuii[' ce Mm nu * sUntr luci tn sigurana MU
Mihoau dc curuotMbtT C u- vinluj ,11 J tvh- uniurtant, ntruct ripnira setul
npfditMUl *co*L A* putea UNLIUIIU, cuget and vi rumudin ap\tr cate |m de Iu dr
tecuMair a grupului, nu nunui din perspectiv a lui iohn. dar >i din perspectiv * ahc*
mrtnhn AatteJ mul acieiuui grupului de U a smulge dezvilutnie u. Intui ta rspluranra
obstacolelor ce stau in calea dezvluim C* genereaai mea: Care uni ciNuecmele
anticipa care ui*p4inomta' LV ia .ne dn grup antscsp*. .\ membru de/ap toba n-a?

S\mem nu brhuv prdrjwai i-mMiii prici ru rezuilui'i* ar -are Unul dintre .vtr mai
distructive rv eminente or poare ipin-i intr-un grup *** c* maimalui UV voiul, sensibil,
care a lest dezvluit cu ncredere grupului si ru n dosit d* membri unul mpotriva altuia,
in momente de cvmttwn terapeut ui trebuit -o ui Ier vini putem* daci acest lutru ar
mtampla pr ung 1 aptul ci Mr o lupta

A iMl
 murdar. witnnnMXi nt>rnw importante dr grup A* eant inti*rv*nr viguroa *A
podt fua multe* ifimw. Intr-un fel MU altul, era|eutuJ trebuie *A atrag altiv (ia
anuprn violm (ncrvddli Ada**, eu nprm ttiunr, ntrerup conflictul fi punctez
faptul ciI ceva foarte important tocmai ntmplat In grup Voi cere membrului
ofmaaf *-i exprime aenttmentrlr In lectura ru modemul. le vot cere <eiorlnlfi
acelai lucru. m voi ntreba daci alt* meva are experiene *imi- lan?, voi evidenia
modul In rare aerat fapt va face dificil pentru unu autode/ viuinM 91 aa mal
departe < >rice alt aubteri de dtm uie In grup rate temporar amnat Punctul
important rate ca incidentul A fir irtrlr wntru a rrtntiri rmr ma conform creia
dezvluirea dr vine mte nu numai important, ci fi aigur Numai dup ce norma a
fost atahllit nr putem ntoarce ctre raamirtarra altor tiwpertt ale incidentului

Normr procedurale
formatul procedural optim In terapie rate CM grunjl inlerarwne/e nr itructurMt,
npnntun i liber Ihtr urt altfel de format nu oftare nu uulatJ natural rate net eaard o modelare
acftotf dtn partea trrufmutulm a unei culturi de rup bictl mul te turente crora terapeutul
trebuie *4 li ae opun Tendina natural a unu grup OCHI e**fr dr a acinda o tntreaf^l
Inii Im re finruia dmlrr mrmbn. prin nr taie Adntea, prima pemoari < .re vorbete MU

tea care prezint ira mai pn* ant criz de via ?n rea Opt Amrui obine atena
grupului in rr|n tiv a In flnire Unele grupuri ntmpin difU ulti mormr in e biml*area
tor* mirrii ateniei de la un membru la altul, deoarece, Intr un anumit fel, o tiorm pro
cedural a evoluat i. ca urmare, achimharra aulur< fului oltiuilnat o am duitA
priMHt. nepolifuoaai aau de rraptngere Membru wil alune 4 In M rtr ei aiml ci nu
tndr/near <t fnfrrrup i a cear timp firninj ri r0 rr
Ni/A a I alimenteze u ntrebri pe rlilalt membru mlru ci, in ti ere. a*> r ca el
a ar l In ojrnd dtn vorbit
Aerate tipare tringheurar dezvoltarea unui grup pitem* i. Iu final, rr/ul rtul unt
fniatrarr* i dearuraarea grupului Prrler a umfrunt grup ul 01 aerate rutrme ferapetrtlrr
atrgnd atenia aaupra lor l mda And c. din tno meni ce grupul le-a crmafnii. are i
puterea de a Ir a himba
I >e exemplu, a putea apune ..Am nbaervat c. cW-a lungul ultimelor jrdin e.
ntreaga ntlnire a font dedicat numai unei ttngurr pervanc adraea pn ma rare A
vorbit in acea i. l. de aaemanea. < iriUli preau a nu domol a o ntrerup i cred
c MU patrMt tcerra in legtur iu multe arntimcntr im portante M ntreb cum a
nceput aceaat practk l dac dorim iau nu O o 44-himhm'* Un . omenia nu de
aceaat natur p*aftr fi eliberator pentru grup Nu numai cM terapeutul a pua m cuvinte
eva te tni tiau c eMr adevrat, dar a nd ii al u poaihllftatea unor alte opiuni pn* IM
Jura le

I Inele grupuri dezvolt un format bm urata tip

^prr/en** In care, pe rmi. bei are membru ia

Tratat b
cuvntul pentru a di-ut* evenimente importante ale Ap r mare au
anumite momente dr mare auttvtanA. Umori, In Murial
 in grupun cu iwmbn anxtoyt. puwnw dj*hjnc*un1i. u ***ir\ cu- iructur au-
ial slf nr<ir* a faulitant, dar, in rxp*Tucrbi DM-O, O de trurtur* clr
grup. In jovral formal. in cele mai muitr grupuri mruraeaz imUun dr tip 1 4 i
> AUIYV i '. inHu ml*, muntAjnr. r*-*iHrr*<tJve HtvUir un kimurt in cm* mrtnlmi
carr au pnWrmr % poet* anuna simplu U uw vpui Astzi dure* ceva timp* i.
de-a lungul evoluiei natural* a edinei. membru terapeutul l fnmrr A te aplec*
asupra IttUruM timi* cnUHi membn
hm-vrnl, inipunW apeoaltzaW. m special <rW de w urli durat >t cu membri
mai profund tulburai, necesit naame procedurale ddente Trebui* fcute conv
promMun de dracul managementului eftcient ai timpului, iar hderul ttvbua- s
construia* A o structur explicit. Vai dna uu aadei de tnodiiscn de tehnic tr
capitolul W pentru moment dome numai A accentuez pnnnptul general ci Iwleful
trebuie sA Intens sA structureze un grup. astfel nct s construiasc normele
terapeuii r d tcut te In acest capitol suport i confruntai*. dezvluite de ine.
automoniton/are. interaciune. spraitaneitate, importanta membrilor gru- pului ca
ageni de intraiitnrare

ImM'rtunfj yrumlut pentru membru tt

C u dl membru tnmider grupul mai important, acesta dev in* cu att mai rf*
irnl 1 rrd c situaia trraprutic ideal str prezent atunci cnd dientn con* sa Ier
A edinele dr terapie de grup ca htnd cel mai important eveniment a! \*e- ii lor
dtn fie are sptmn Se recomand terapeutului s 'ntreasc aceast credin
In orice manirr dmpnrubtl Daci sunt obligat s lipsesc la o intlrur tnlteme/
membru In avana i Ir transmit tngnprairu legat dr absenta mea Sunt niraiual la
ntlniri Uaci m am gndit la grup intre pedante, pot mprti cteva dintir atrstr
gnduri cu membru grupului Orice dezvluite iac. r ir serva iul grupului l *>i
anumii trrapeui evit asttci de derv hun personale cred ci esir important s
uemulezi clar ct de mult conteaz grupul pentru ane fis uraiez memlmi atunci
cnd aduc mrturii despre uuUsatra grupului sau C-tnd arat c s-au gndit U
ceilali membri de-a lungul sptmnii Dac un membru espnm regretul c grupul
nu se va ntiru pentru dou sptmni In timpul vacanei de Crriun. li ndemn
s~i exprime sentimentele despre legtura lor cu grupul. Ce nseamn pentru ei
s pstreze grupul in suflet ^ S protesteze la dezbinarea lui? SA aib un loc in
cate s-ia desene gnyile deschis in k* s i in ixurni durerea sutVteascA' 9
C u ct mai mult continuitate intre intlntn. iu aut mai bine lin grup cave tum
troneaz btnr continu s poriftbarfS* problemele de la o ntlnire la aha I ale bine
ca t era jirului s ncuraja cvntmuiUteA Mai mult dect oncme te r apetit ui eate
istomul grupului, conectnd evenimente s potnvbd expenen e In matnrea
trn>|oraU a grupului. Sun foarte asemntor oe ce Inbn punea .n um dou
sptmni!* *au .RutheUcn. am observat c de canei tu 91 I lebbtr ai avui ai va
ceart, atim trei sptmni ai neoH mai deprimat* fi mai retras C are sunt
sentimentele talc fa dt l>+bie acum
nuep eu o ntlnire de grup. dar cind o tac est- invariabil in uervi
Ciul pAntrAru <> onlinuifatu mirt* mt/llniri Astfl, rind parr potrivit, put ncepe u

9 Ti
 inMinir .mlH Ultima ntlnire 4 hmf huirte intentai Mi intrrh cu cr tipuri dw
Mmttmmte ap pfo at cu vot 4 ti cum unt aceste sentimente * urn?M
(n r.apMniul H voi des* rtr rrv.urn.itul grupului, o felini J cr servcie rrvtr m
seni i/nen tuiul de .un tai 111 tufe intre edine Scriu un rrrumal detaliat al n -
tlnim de grup in timare %tpMritn.t io descriere narativi editata a ronmulu lut
l prrM ertului) >1 o trimil membrilor intre rdirir Una dintre tele mai
importante furu pi ale rezumatului ente ci uirrl lientului un aii onls I sip
(Amruii .u grupul crete prubahiJitatra ca temele unei anumite ntlniri ai he 1
ontrnuafr m urmtoarea ntlnire
I rupul crete in importani atunci < ind membru efung M I) m uruitri drept
un rv/arvor de informaie i susinere C Ars] membrii >i ea primi curtce lalea despre
ei b iii. eu, Intr un tel MU altul. Interi 4 transmit rol 11 a ci om r* informatic pe
care membru ar don tuf n 1 urumat d despre ei nfipt mir dmpmihitj in tpafllij de ntlnire
ai grupului, cu cxmdlfia s pite cum >4 pun mna pe eu AsI lei, inii Ken se intmah daci
el mie firea dominant i ameriiriitor pentru in laip. lemhn|.i mea Wtr si r.lnpiiiwI
Km, in a easti 1 >im*-ri suni muli oaineru are te c yruar foarte bine fie ce nu 1
ntrebi ie rif"
fiveminentrJ* tare infirw legaturile dintre rnernbn i re* poteni grupu lui fi un
prog/in*ti< bun rnd membru grupului ies la o cafea lupi o InLilni- re. au discupi
lungi in pan .tre iau ii telefonea i unui altuia in timpul *4pU mnii. In perioade de
rt/i (Astfel de < imtac te rstragnip.il* nu tuni Uri res tr poteniale adverse aa
rum voi discuta 111 detaliu in capitolul il )

Membru 1 a ageni de httrafubrrunr

(rupul lurw fnnea/J < rl mai bmr daci membrii iii apret 1a/A ajutorul va loros
pe c arr i I put oferi imul altuia f As i grupul continui si priveai A tr rapculiii ra
ursi de pilor Iun. 1 pentru grup r*tr el mai puin prot>abi si obinA lin nivel
optim de autononur i m|m t dr tine iVntru a mtiri a ras ti nornii. terapeutul prstlr
atrage atenia asupra im Identror r demonstre
/ ntrajutorarea mutuali a membriiir IV a einenea terapeutul 11 jw.-ilr m
via pe membri metiste mai etu lente de a se apila unul c altul te ermpiu.
diip re un client a Im raf CU grupul o tem! e o lungi poriiuie a unei tot Al
iun. leraprmiui paute amienta .Ketd. le si mto.tr r imp. u gaiulul la ul
tunele patrule* i rinei de minute' ( arr 1 omentaru au losl .eir mai ullir pm
tru line i care au fote cel mai puin utile?* MU Victor, iserv ci i ai dorit l
vnrbeh in grup despre asta de mult frmp. dar pirte t*fi/i ai Umt umia hil n
faci ( urnva. I*ve te a afiliat si te des* hi/i (ea fit ut? Si cr a fi ut a/i Hen i
pireu ai tr mhtle. in for %A te den Kldi?" Nu trebuie *4 1 ar pcrmiti ii trem A
neobservat. rimportamcntul rar* uihm mra/ norrna intrautorini mu Miale
>a< i, ie exemplu, uri membru provoac un altul cu privire la compui
tamentul lai dr un al treilea membru punnd ..I mi. cr drept ai a
vorbetiru Prier daapra asta? Tu eti infernal. mult mai ru (tocat ei ir
aceasta privina**, cu pot interveni comentnd: PHil, credc ai cuie
aeniunentr negative
l. , de Fred astizi, proverund poate dintr-o ait >ura Punte as
tvebui ta pi trurulem U ele. Onrum, nu pot h de acord cu One cnd spui c,
deoarece Fntd iramnA cu Petrr. el nu-i poate fi de ajutor De fapt, chiar
contrariul a luat ade- vrat aki. in grup".

Suport p confruntare
A >4 cum arn sublimai in disruia despre erjrzuunr. rste *eniai ca memorn
si pen api terapia de v;rup ca siguri fi ruporUv. n ede din urm*, in CUTMJU
terapiei, trebuie abordate fi explorate multe subiecte incunlortabde Mvuti rlimti
au probleme cu furia au sunt arogana. condescendent. inaouabiii sau doar
arigui. Terapia de grup nu poate eden ajutor ir ca aadel de tratun Mft iai
la supraia in timjnii interaciunii dintre membri. De lapt apanw iur trebuie
uluUli ca o oportunitate terapeutici In cele din urmi. cunictui trebuie ai apari In
grupul de terapie fi. aa cum vm discuta in captului 12, artr eaenial pentru
travaliul terapiei. In aceiai timp, prea mult confort timpuriu In cursul unui grup
poate >t invalideze dezvoltarea- nainte ca membru hi ar unii sufirirnt de
liberi ii-fi exprime dezacordul, ei trebuie ai we mntt in deplini iigurani >i trebuie
si valorizeze grupul destul de mult pentru a b dornul ti tolerr/e m ti In mie
inomlortabile
Aatlrl. terapeutul trebuie ii cunatruiasci un grup cu norme care permit eonii* tul.
dar numai dupi ca un fundament ferm de suport > ugurani a tact stabilii l ate
deeuri necesar i intervii pentru a preveni proliferarea confortului prea devreme in
grup. aa cum ilustreaz urmi torul incident.

Inie un x'f mam ir Uri eram in fn Jmurint ir mtJr L. iaai ca a Ma

intMmrt cniua. mnmmri p umflu tul daarieu rrmu putem* e A pair* ntMnire a taat iae
JMaf ir iMeUa (hw luilrr airn araW carr INMU M Je mari a iar j p p n r n

Imit unul megmiw anmkaim Sa pUmtu. ir

nracla. Jnu p of mi* multe lucran pe cart ar
fi Juni t ir i^ui. Jan pui mm irpb, aJ (ini
a all amni a gntpuiu a a f r*MB pr
ft. Iar. Iii
 Laialia rsJrvm ir ilari. atril* a ramat o ai prar f-J+dfi imprr MUT IIU* M* trna la a
baia i .linar rpli ungara ir ani ir ana |a linar a fmi Jtaiml Je Onpenitd ir actoi c

Im mrai pumi am umfti d e imperativ ti tupi ca at Jrrvrilau ta np p am mlemnul i

feri. Aa

pnanla tala Jarprt mtrial fa arr afirmata la lafa linar ea 0n4 M ar mii pr ceiaiti

iia ntpf*

ft. Iar. Iii

 l Urile a Jal Jiu irit <* irit, J* la armi. a Jet jwwiat ua 01 ai ar mas mtuJiafi A
rmftral cam i wnfkr ca cra^t momim m frupulu* A num am * a atkhc pnrarupunerru era
com t Nu numai a1 flacon membru al grupului te simite insultat.
dar fii Urne ar simim rnfaf fi dat la o partr Jr afirmaie Atunci m am internat m
falei Ir. r pare < J pmupunrrea a fmt com t Ai insultat grupul / V atemeanea te pare
c tnu cS. cei mai probabil. anta urma s ar Intmplr [Mu umpdnitor este c /i-o
plteti yt pe fa
ohtn din asta?

I st el Ir a sugerat Jou posibiliti Mai nti, a spua Profer ut fiu rraptns pentru c insult oumrnn
dect pentru c sunt drgu cu rt " Atu prea o pies de logu nmlunio nat. p. cu tuatr ocrotea
crrmprrhmoihtl A doua afirmaie a femt Altfel, cel puin, rru eru a fiu hi centrul atent ir i * mC.a atum'~. am
ntrebat fa a Incutninfal Cum ntr u ttmfi anta chiar ac um ", m am ntrebat tjotalla a apuo Bine* Iktr tn
restul neii tale>~ am ntrebai A rspuns ingenuu ..Pute singurtate t V fapt. asta este Aceast or fi fu m tale
repver.mtd ( st menii din maa mea M am aventurat ^Atunci grupul acesta este cu ade tri un toc important
pentru ttne* Estelle a ncuviinat Am comentat Estelle tntnt denumi ai afirmat c unul dintre motivele pentru
care eti entu cu ceilali din grup este faptul c mmu' nu este mai important dect onestitatea total fotuyi. dac
doreti s fit oh *nlut onest cu noi. , ml c nu trebui s ne spui. de asemenea ct de importani suntem pen tru
line p ct de mult i[i plat e s fit auri I rea ce nu fari nu uniat, p m tntreh dot pui fmepe s immttgfani de
ce este att de durrrtn sau peru: ulm s le ari (ekwloli ct de im portani sunt pentru tine
Dttl acest moment, Estelle a devenit mult mai nelegtoare p am putut s
obin tmJ *
un puru l de spritn consemnnd a* nrdul ei cu prtntrr la faptul 0
mttlamtea p insultate im Pttutr o problem pentru m p c I ar fi de
autor sd ti atragem atenia asupra Ine ajs J *J etichetm Instantaneu
orna comportament mnullJlor din partea ei Este ntotdeauna util sd
obii acest tip de amtnu t cu un membru In ntlnirile urmtistrr
terapeutul pute . mfryn ta membru cu un anumit asprit l lomtor
temeni ului lor asupra i rum au ceryt ni h se atrag atenui Ihrvame
se consider aliai tn mest prises de identiuarr p omfruntarr. e toarte
puin probabil s fie defmsnn In raport cu tu nast mtenente

Muifr jintjrr *renfr rxrmplc al* cornpurtammtului tri prutului j**t prr.i
delibrratr, prdantr. chiar pnntifualr I Ir nu unt < ofnrotarujr rw* rttu*. rum dirrn Mv*,
caro oglindem MU \anfu A, tipii r n importa meniului terapeutului In crlrlalfr jHwtr
al* pmtrului ttmpruHi' I tar Ir vital ca trraprutul %A %r pr* m tip* activ de Mrrinilr
rrvAru grupului 51 construirii culturii tir grup Aantr Mmm hirxlammtra /4 >i. lntr <
mar* m4 ufft. au (ritAirtatr lai tirrlrbltr sar rtni al* fer,prutului
bate timpul aii ne mtrvirrrm anim t*Atr* era de a trrta ari mi elementari a
terapeutului Hvarra 91 elucidarea Iul aici i-a um
 6. Terapeutul:
lucrul n aici-i-acum

Diferent* majori dintre grupurile de psihoterapie care speri si efectuez*

schimbri comportamentale i caractendogKe extensive i durabile 91 ahe
grupuri ca A A, grupuri psiho-educaionale, grupuri cogmh v-
comportamentale *1 grupuri le suport pentru bolnavii de cancer este ci
grupurile de psihoterapie pun un accent puternic pe importana experienei n
akvtt-acum. Ini toatr terapiile de grup. inclusiv grupurile nalt structurate,
beneficiari n urma capacitii trrafHnitului de a recunoate >i a nelege
experiena in .juQ-?t*acunr Terapeuiim* i dau scama de nuanele relaiei
dintre toi membru grupului unt mult mat pricepui in a elabora sarcinile
grupului, duar i atunci cnd explorarea profund, interpersonali >i de grup
sau interpretarea nu sunt in centrul terapiei 10

In capitolul 2 am prezentat cteva fundamente teoretice ale uhUzni lut ai

1 t acum K*t timpul si mi concentrez asupra aplicaiilor clinice n terapia de
grup Mai intii, pstrai in minte acest principiu important poate singu rul lucru
tarte important pe care-1 evideniez in aceast carte centramfi pr aki fi at um.
ftmtru a fi ctuirntA. ccinut Jin dou straturi simfeiticr nan unui nem- rdnj fmterr
fcru/vufuJ ri celAlatt .

Primul strat et* unul experirnial: membru triesc in aici-s-acum a numi- *

frst mtmente puternice fal de ceilali membn ai grupului, tai de terapeut >1
vie grup Aceste sentimente n aici-i-acum devin discursul maior al grupului.
Reacia este amstonc ermimmteie imedtatr sk ntlnim au jnumtatr aiat HitJ Jt
imifa CWtnM Jtn extenor. ct fi foi Jt trecutul mJrpAnai ai mrmhnkn Aceaa- t
focalizare faciliteu/i enorm apania >i dezvoltarea microcosmosului social al
fiecrui membru Faciliteaz Uwlh.uk ul. catharus-ul. Jezv huma de sine M-mmfu
attv i achi/iu tehnicilor vie MXialt/are Grupul devine mai nu >4 fi'fi membrii (nu
vinar cei cate lucreaz direct in acea edin) sunt intens implicai tn ntlnire.

Dar cruarea pt aici-i-acum i atinge rapid Urnitele utilitii fri a! diuka trat. ctie
este eliu uiarra yrwrsului IVntru ca factorul terapeut K puternic al Xn vhi inteipersonalc
s fie pus n migtit, grupul trebuie si rrcunoasc * examineze i si neleag pvnmul
TMnur si ar exammne vr Ninr

>*efnr

10 leiapautul lucrul alcf l

 d ' linii, t propriile tran:ucti. trebui? si Iran-' ruja ftwnrna puri fi ti ut drdi
or integrm IM rin expenen(r

A.cttel u filtrarea eln wnli a Iul aicvi * um itnniii ciot pi grupul triu-f Ir
tu an t-ft uni p. Jr amrmrnm. se JubleajJ pir .mr nsui, (acra bu, U aulnreflrn
ni fi ruiminm;ci comportamentul In aia fi acum carc ttxnuti a avui loc
Pentru va grupul 4 tu rin mnl. ambele pa* (< alr lut airtfi acuD! nun*
l-son fj.ili f >tu ,l nunua! primul xprrrrru-nUrra iu am fi iu um - r*o ptt-/-ul.
> perieita grupului va fi intervii membru ar vor atmi profund implw ai,
epri mana emoionali poale fi nalt J fi membrii vor termina grupul opunnd
Uau1 A Ml n etperieni puternn Jf" I bir. de asemenea, se va dovedi a fi o etprr rimfi
inaitam mii membru nu vor avea ni* i un cadru cognitiv are ti le per WM ivi
[ini rspr-nonfa do grup. A generalise/r pornind vie la ea. M uIruri Ine Jt <U
modifice cmnpirUmnilul uilerj>er*nnal fi oi Ir am Ir re ce au In via t de IM grup
la Ifuauio de a< .ini I- ari cu ramta mie grepe.da I*. ulJ de muli li drri de
iiildhuri de grup ai deceniilor vir nu epul
IV do allA parte, dai A ente ntlniiJ numai a doua parte a lui .o- i i a. um
elin li lan-a pro rului . grupul ii pierde via (a p emul I tegnirrea/ mir un enen
itu intelectual steril A< eala rate grerala Mrut (ir tei aa-uii vJLIit tur muli,
distani, rtgt/i
fi ui urmau. lerapeulul are do ui fum f" dedlm le In au i fi a, un d
ghide.e gru pul in am fi ai um p si fiuilitece bu, la auloreflenvd (sau
comentariul pr,* emulul) tn mare pari*. Iunia de gludatr poale li impiriU mire
rrwmfirii grupului, lai. iliri motive pe i are le voi chm ufa mai lr/iu, uimnil iio pro
mulul iAmne, ui mare miruri, an rna teroieutului
Maturitatea terawutli ir de grup in|*l >; (i lirlnur pua a-. ml ui a- au l-g a
um () am hrt.i ampli, U < are au parti. ip.il terapeui de grup Ir diferite >etan
Uri. a oublinial a< itvar-a Im ai i >t a uzn i a o abilitate i entraU a terapeutului
ilr grup rt altern parau 1
Un Iu. Im mai mu , dar atent rrali/al. a colin al uilei
preiau le terapeui li ir de grup pl a a ulidalil ii pnht lai Lt auli dui mtetprr lin erau i
entrate pe aici fl M um (|ir tipare < uni|Kirtaiiuntale un ar iniia Iul
romxirfameiitului J iri timp a>n iiiiualiv .(I Li uU Io ali/au v i mur L
btrkv fi 2fl la mui pe motivaie 1

Definiia procesului

Termenui pnmcs ulili/at Im plin In a*rut teal. are o -11111111 an mult |u> a li/aU
m multe limenii im Iti/irul dreptul, anatomia M ml. >>,ia aniin 4u> I. psihanaliza y
psihiatria ilea riplivi In poihuteropu inter a. i.m IU de n * nea. termenul fmum are un

lialal te pUhela'atea te fu
nerw tehrm *pei ifu or referi U natura relaiei Jinirr mdivirn care relaumenrJ membri
fi leras-ufi Mat mult, a- cum vom vt-.li i, o
nelegere deplini a procesului trebuie a in cur*! <i* un numii mare dr !
>. ton. tncluaiv lumile psihice tnlrnoan* ale fkertrui membru. tnler:-iuntk-
iutei personalr. torele grupului-c* intrc-g ta mediul rluuc al grupului t*
k folositor contrastul dintre proci* f) coninui Imagmai-v doi indivizi ir>- lr-
<> dlaruir Coninutul acriei duwuto ounati in ruvcnteir n.notr -n.pbr.ii **-
biiitrl concrete, argumentele vanulr Procesul ntr ceva cu KAul diie-ru Atunci
jiul ne inim-wi/j pnicnul. ne intrrbAm jCe apun acesta* cuvinte e* piu iir,
stilul participanilor, natura discuiei, despre 'dmta mterpersunali a per
Itciponfilor'*"
'Icrjjs-un ur tentai titre proces nu suni preocupai, in prund rnd, de con-
inutul verbal al motini lientului, ci de .cum" {ii de ce"-ul nspectirei ruutari in
tnisura in tare cum" i de ce* elurideazi aspecte ale reia per clientului cu
eiialp Allrl, terapeuii (onrninrui asupra aspectelor imtannnurucatio- naJe*
ale mmaului i se intrrabi de ce, sub aspectul rHafm. un individ tace o le*
Urai.- unei anumite persoane, la un anumit mtxneni i intr-o anumii ma- lurri O
partr lin impactul mesajului este tranau verbal i direct, o parte a mesaiului
estr ci pruna ti paravrrbal (prin nuane. mAcuuru, iniituru ta tun), i o ali iartr a
mrsa|ului se eiprtmJ cumpurUmentaLt In centrul proccamui terapeut* se afli
uimtiiicaiea conexiunilor dintre impactul real al coneunsc*- rn i intenia celui
care comunici
SJ analivim. dr eirmplu, aceaati tranzacie. In timpul unei prelegeri, a iudeul j 4
ruinai mana i a ntrebai in ce an a murit Freud Lectorul a rte- puia 1 VW", numai ci
studenta a ntrebat dar. domnule, nu a murit Yn 1 V3 V>*
I An iiMimrnl ce studenta a pus o ntrebare al cirei rfcspun* Q $ui dea. Bob- vaia
ei. In mod evidenl, nu era ciutarca mlonnapei (O ntrebare nu este o tntiriaare
daci iu riapuiuul ) Procesul cedri tranzacii? Cel mai probabil, studenta a docil
si-i demonstreze cunotinele sau si-l umdeasci. si-l inWr- i pe Im tor'
bre veni, nrlrgmra pn* oului intr-un grup este mult mai complex deii Intr-o
interac iune biprrxonali. trebuie si ciutim procesul nu numai n Spatele unrt umple
declaraii, n i in patrie unei secvene dr declarata ticul* dr cipva uirtnl'd TrravuIuJ de
grup tn-buie si se striduiaati si ir viiuir o anumii dec Urai* deapnr relaia dintre un
client i grupului sau dini* ubgrupurl de metnbn ori bwencu*. dmtnr membri ta lider
sau. tn slirii. dintre grup ca ntreg i sarcina sa primari t
C ileva vuuetv *iuucr vor clana, a. in conunuanr cunceptuL

um hmai or ma suin iwtuw

La san fttintt ir Inapte ir fnq> Hun
a nu umat iau dr gmp la
rum* stleri

Mrtaianm am m ratat la *
cununau .include
tafUi''. .Nu al dun st tos luai
tanaatre ta mgr. .O <v e
mujt mat mult dect o alkl
un

ta
 ral i, in particular. ful ti de Rime !v cmmetinan nemofinttcati cu
tnrhnau tpre a* tr vioaie ruinul a mtru capnt Sd fii printe oaie
tlryraJanf' Aceau declarai* prmwaUiare a trezit un r/tnpun* puternic
dm partea membrilor grupului, toi attirul prini p muli dintre *
fiind prini I Hacuut rtnnyamuild care a urmat a nmtumat rialul
edinei de %rup

f irclarai* lui Bvirt f HMN- fi vzui strict In U'rmmj dr coninut. Ue fapt. este
vMAd ceea ca * TnlimpUf In grup, membru l-au implicat pr Buri Intr-o duru pr
despre virtui veruua aspecte dr/.u marii ante ale parentalitu o discuie
plini de aferl. dar inteJnrtualizat. care nu aducea w mei unul dintre membri mai
aproape de scopurile lor n terapie Ultrnoc grupul -a simit drsruraat ivJlHv ia
ntlnire. iar membrii erau furioi pr ei nii l pe Buri pentru disiparea edinei
le dr alM partr, terapeutul ar fi putut situa procesul drrUr*tei lui Buri In una
dintre urmtoarele pempertive

I De ce a atacat Burt fr Ktmm? Care era pr ursul nlcrptranaJ dintre ri>

f>e fapt. de multe sptmni, cei doi ar aflau intr un conflict mocnit i. in e dina
anterioar, Rmt sr ntrebase dr rr Burt. dac era att dr strlucit, iru mai era
student la vrsta de treizeci i doi de ani Burt o vedea pr Rose ca f fi m
inferioar, i are fun*iona In primul rnd ca o gland marnar. calai, c nd era
absent, ae referim* la ea ca la o iap de praiU
2 De ce era Burt att de intolerant i crttk moralist c u mntrln tualn* De e
trebuia a i rnenmj Intotdrauna atima dr sine tind jc . adavrul unui ad versar
nvins sau umilit?
I Presupunnd c intenia principal a Im Burt era s o ala r r Rose. dr ce a
procedat att de indirect* bate caradenatua modului In are Burt i r prim
agresivitatea> Sau. din motive rus la re. rate rara (eristic pentru Boar ca nimeni a
nu ndrznea ai a o atace direct?
4 11r rr Burt, pnittlS) dec laraie rvidmt pmvw ainare i nefttiitaat. a a ea
piaa unui atac universal dm partea grupului? Ikri versurile* erau diferite, rnelo dia
era acerai pentru grup i pentru Burt, c are. tn multe u luaii antet uwire se plasase
In a rea sl poziie f>e cr? Rra penibil ca Burt a ar aurit mai < tnfnrtabiJ cnd
relapona cu ceilali In reepectivul mod? t Mat afirmase t mttd. urna a iubit lupta.
Intr adevr, radia anticipnd a|striia uncii trrt bi grup Mediul su familial timpuriii
fusese unul dominant onflutual Atunc i, pentru Buri. lupta era nan o form (poate
singura form disponibil) dr Implk arr in rrlaii9
S Procesul poate fi evaluat din fiepca-c tiva mai larg a ntregului grup Alte evenimente
relevante din viaa grupului trebuie luate tn considerare In ultimele ilmi luni, edinele au foat
dominate de Kat*. o membr deviant. c pii ziv i parial surd, are, dou sptmni mai
devreme, prsisr grupul spunnd, pentru a salva aparentele, c ae va ntoarce tn momentul In <
arr va obine un aparat auditiv Fra posibil ca grupul a aib nevoie de o katr. iar Burt doar a
ocupe rsM de nate neagr cerut de grup
Latici) - Tratat a tii* tar ts a |na
 Prin climatul continuu d11 conflict, pnn iiu>p<inibi\ftiika wei pvtnrj- o e-
din intrea|l discutnd in termeni nonpersorudi o an^uct trml grupul evita ceva
poate o discuie onest a jenUinmurloc membrilor tai resprogen* lui Kate de
grup. vinovia lor iau teama le o suart sumlsfi" Sau punte evv tau rtacurile
anticipate ale mtimitu a sutodezvluini 7 Cmpul apunea ceva terapeutului
prin intermediul lui Buri (91 prin Kate) 7 De exemplu. punte ci ttur ueinus* un
atac orientat, cu adevrat, ctre coterapeui. dar deplasai de la ei Terapeuii
figuri distante cu nclinaie ctre lentne rabtmce nu tuneaer niciodat
atacai de grup MU pu>i intr-o situaie dificil. De asemenea, relaia lor de
foterapie scpase pn atunci oricrui comentariu Cu siguran, existau fa de
terapeui sentimente puternice, evitate, care ar fi putut fi strnite m continuare
de eecul de a o susine pe Kate a de complicitatea lor prm inactivitate la
plecarea ei dtn grup.
Care dintre aceste multe observaii ale procesului este corect 7 Care ar fi
putut fi ntrebuinat de terapeui ca o intervenie eficieni 7 Rspunsul este
desigur. ancore fi toate pot fi corecte Nu se exclud reciproc, fiecare vede tranzac ia
dintr-o poziie puin diferit Totui, decisiv este faptul c centrarea pe pnv m
ncepe cu reflecia terapeutului asupra mulimii de faeton ce pot sta la baza unei
interaciuni la rndul su. clarificnd toate acestea, terapeutul ar fi putut centra
grupul pe dtfentr aspecte ale vieii sale Atunci pe cote m fi trekmn si O u/myiJ
teropeutuP
Alegerea terapeutului tTrbuie s se bazeze pe o singur consideraie primar
nemie imediate ale grupului Unde se afla grupul in acel moment specific' Terapeutul
avea multe opiuni Dac sunea c existase o localizare muh pie* mare pe Buri in
ultimul timp. Lisndu 1 pe ceilali membn s ae snnt pbeti ii. nr implicai >1
exclui, atunci s-ar fi putut ntreba cu glas tare ce ev na grupul Apoi terapeutul ar fi
putut reaminti grupului edinele anterioare petrecute cu discuii similare nesa tis
fctoare. sau ar fi putut ajuta unul dmtre membri v verbali/e/e acest punct.
ntrebnd u-se despre inactivitatea membrilor MU aparenta lor neimpltcave in discuii.
Dac simea c o tem majori ra comuna a rea indirect in grup. ar f putut
comenta aspectul mduexf al autului lui Buri sau ar ti putut cete grupului s-l ajute s
darnice prtn mterme- diul teetlKv k ului. ce se ntmplase intre Burt i Rose. Dac
amina c un eveniment de grup excepional de important (plecarea lui Kate* era cw
incpnarr evitat, atunci s-ar h putut focaliza pe acel exeivunant s pe con spiraia
tcerii din urul lui.
IV scurt, terapeutul trebuie s deteniune ot coceader c reprezint om na
mare nevoie a grupului >1. membrilor si la un moment dat si > ajute grupu! s
avanse/r in avea direcie.

*uh Oturui Ot ac
*

11 nit iu ait grop. Smd uhntnr

Ier Era mtere*t mat ale Je 0 experien terapeutic r ruv rui nu dur porte fixrr un
grup prmor
 drtn liant un apeclalot tvald tmfa. hptndup maul Je fmtrrle m i ait cateiar p pmond
i M ftr*J la X'upuntr ,aldr uatele dm m ter un
U a pana dtn Je terapie a lut iotul o all membr Hor bara. a
hurpui ntlnirea atwanj i Mi v* Jnpdrfit Je un brbut ,mre fuwe
foarte important pentru m Mo ttm n mmpn pentru terapie fuaeae
onapm itateat Je a iiu/uir 0 te la te ru un brbat, i era pmfunJ
ndurerat In timpul edinei flarmto ai en un mud et tram de vtu Je
aft Je* rte durerea i grupul a font prma de sentimentele ei loft cet
dm grup fusrent mipa/i am <J> urmat IM tJtrrr o# pi Saul aveu Lu
rmu ht ochi
Membru grupului Uu excepia lui iotul t f* eau lot ie te attea In putere pmi ru ai ijeri /tartarei un
spn/m I au dat pervelele. 1 au irammlit toute calitile p nsuirile bune. au augurul o f ttare o
alegere yootttd td br hatul nu era eufbwnt de bun pentru au. c era totornat i
a mJput Je amui itul la "
L+niat. Saul a Hret untl .Nu mi plate cern te w ntmpl ou 1. ha
grup. mlai t mu mu plute modul In ture tale < trndu " Io oluU aietb
la mine. m am gndit A umtimmti etph lnJ c membru grupului nu
aveau nu t o fuetifu are pentru ntu tle adore umlutui prwten dl
Harharn kt nu lwu u admirat turn era W ll puteau vedea nu mat pem
ut kt 1 barbarei t. probabil ea tt preunta Inlr un mud JttmennuU 1 Saut
avea o lupt perunuai Je Jna pe mimat tem. trecndprmir un divor
In urm tu enm mm oim m f*m uenioar un grup pentru suatnema
femei bn i el fttoarne ..mm Hui ' otelui grup )
Hinetnuim, comentariile lui Saul au utumbai ntregul ton al ntlnim
MnJeam t puntnerm du Jmprui < urne r o a* im/m m e. legtura talJJ
dintre a termin 1 te rnpaew I. i, erau enervai i u m am aamtt muairal pe
bun dreptate l'v. iha lui aul era li grupul greute nmdtimndndu I pe fia
tul prwten al Har bum intr o manorrj a nud t necnlu
Aldl dropie coninut Ai um a examinm pem rul ot relei intern
tmni Mat tntji f udm < replu de lui aut au dvul efe% Iul de a l ape
ta In afara grupului Heutui g'opxJo era prina Inlr o atnumfer cald
auporhv. din are el a eu Iau pe ttme Prumintii t<j pnm iei la ar
plngere era . d nu fuaeae nu uniat membru oi unui grup . 1 InloUaoona
1 neom Jm exterior ntlnirea aferate u denunairafie ui vivo modului
ha,o" ae baldmpia (tuta In d mtra ntlnire Je grup. 'mul. In tld iemukac*
a aha al p 9 a ug, ml ca wmat Jm grupul, drum dome id t ar Mture
A doua cheu!tune avea legtur nu cu c ce apusene 'oaul. l cu eea te nu cpuwae tai parleu Je nceput d
htllmni. toi. cu excepia lut mul. 1 au fcut Har hun d. fraii euua Inie. cJldumafte Nu aveam nu t
un dubiu c imul m urnita* oidiun de eu. tumatu- 4 nm te din iwht indu uu avid I b ca alene**
td la i9 Ue ce nhdJemuna alegem ui nele adu ntu p nu Jm 1 el cald mat auptirtip?
I terminarea m entor departe dle proteuului a camtiu* tu idietm cheoltum
fijare pentru 'mul t intimi ertt dilrtl tertlru el ml i exprime partea deU aii
ap. turnai Se temea dl Uf vulnerabil p M t crpund dorma putem ud de
dependeni S iernam <J te m pnde pe une InvuiN prvprut unu date
apropundu ee prea mult de tetiali p devenind UM membru al gropului In
epotelr gmwulut eternului vigilent hupiti nai ului otirilor al tmmhidu 'dm
tt oneattlalr *1* Imd oneahldtea eyprimim wniimenieLw negative nu p a cine
peru Htaef. op afli miram (VpiluJ. W mai bun, ubtmaw. Hnmd dumi accepta*
mbare

IIIBI
 Intr un grup T <un pup expeneniul dt fiommrr, ukAiuO dm nu A unui
dintre membn. Habert. u commtml Jmptui ci. in nod amur aonm l buulor
cUtrx membn cort rrmu. te generel. kmrtr tcui S- inUr% ctre doi lut fiu
ntrebe! dec4 era ,rw or ti mu crUuifj mtndirt ar fi putui fioae Ptmtm *-1 UM ti
tmrUetu mut mult Of dat membn M MPH/ ruptei! * 'fcpwn iomatn un mor mo
t er mnupru Im kubrrt I $ m nmmtmu c propnu acmtnbut* nu fum** I M M M M I I I II oi 4 i n

tu# rrm odrteu tcut ftdinfc Intrrgi. c nu Ii rrpnmmur nnodat CM uevem

emoutk in grup pi uf* mm departe
Prnnt IM modici coninutului. memai trrnnuacae mit nmtxuurr Mm a rxpnmaot v
grif autentic fu de membru tcui fi. pentru uduituainca au. M fim plmuil b~nnU in
ntmiul pratnuJui ml ui ai rriuiet rmpti perfect teme ammabni grupului rreu MIJII
cut Intr o lupii pentru dominare >i rtpumul lor tnierwe le afirmat u *m Kcihrrl a font .

m
ru 0 pro-
cu&i*

( ine ffli tu ai emili o minte fu de e arfe? IU goaAa aau liderul mart Duc HJ penmitrr
ai feti <ummlaru drxprt iJkerra numiri p ti tugerezi aoiuit, muma ip metri'

tnlr un alt grup. kjrvn. un demit* de ftrm uluii membri inpudam. peofiraon. functurnuri o
primite ordine .de reducere u efectivului Treburn t reduci tuli ti iMimufc jLtJxAi Jtn
t/i putrucn : ir
C immutul problemei minge, mtfid ii grupul u <am%umol putrusoa u

Utru cot mai competeni. imriloru m crir nwi *uaarru*ar tealn amu pe cm cure aerr
cele mm mun Ji/n ullii In a-pt gdm uit loc de munc. n cxudu M^Tuiiii c am mu. 1
membri t eu ungurul In dmruiu uerr ioteruprufu um pruni pedtmu cm
Ir un ten tor tu ugur. pi dm um ur fi pulul ai aibi lot Im mod polenul k am ioarn amm o kai
reuniune - aaii MM mult. pe maiouri ce trocem tampmL deoeamo pe rpum dor tmptaai ci Kr

11 ofiett o augeoln mu o uburdure noui u problemei >k>i nu rrm r* aminti du

lm.ru ere o poimd de fug de-mum

Imvatobd o mitei de focoUmm mupm .imlinutaaiui ere frueirmut pemliu grup t mm

pouu ou tmrput i p puni tmtmn tu peumre k proce oac c (inul dc%yrr iwatuiu nrUluk*
iu* m v\i .eiUli mrmhn Pt

am. Mm. IM dotai ocmui. 4 laml ai ar amuan deii dublu foi de

el oncrut uit membru) Or p+. efortul tru Im ketnn ere de atfioee
pe coabml 1 ampucni de hogm N
 un up ammi de nimtn OM unm dmtn imun*fe tor
piekiucagu i 4 f*n**mlulU4l Mu. mm. IM ar dintele anfmuarr. Mw N mk ir pmrr t'MHMvnk mir
'Mp*
fumdmtmenlmlule de cmee m fitknem pentru 4 %nhcm oempiwimmenini . eunmln k* M. per>
prade fniikfn pentru k*un ertrmxmfugole p mmfi t cvmpulw IX onrmemm k mm

IM m oad p
 inf t ae xpummr c are ..obrazul gnu " din cauza aparentei mir in*rn*ihililA\i fuJ de cei
foii l trac um. In . iuda cnlicilor primite. Krrnn era un membru dominant era cri nmi Brlw. mrmnul
emirul tn aproape fiecare ntlnire

C u oteartd informul IC deaprr prvrt%. l rtammdm ca turnir Ir disptmihlr pentru a fi Iu

Ir fn cmtntdrrarr Terapeuii ar fi trebuit l ar focalneze pe cererea de prestigiu a lui Krtnn. mm
ale dup atac ut oaupra lui pierderea reputaiei din aedtna anterieur f ormuhit In

tr-v manier ntacuzatoare. o clarificare a acteirt revente I ar fi putui ajuta pe Kexnn l de

mn compilent de nevoia tui dtvprratd ca membru trupului a I respecte i bl admire In
acelan timp. ar fi putut fi punctate aapecteir de auleanutmre ale comportamentului %fu tn i
iuda dorinei mir arztoare de reapari, grupul ajunsese a nu I pcmt ntferl t. uneori
chmr I hai pufneam Poate fi Ksmn Incerta a repudieze acuzaia de a avea obraz gem.
tmpr n cu grupul tnlr o marner metoramatu agonia personal pr (are o trtar
darnnd cum i pi reduc personalul
Stilul interveniei terapeuilor or fi deptn* de gradul defrnmtmtdti hai
Aemn daci ar fi prut danarbtl de fragil mu mu al atunc i terapeuii
pmhutnl , auhestimaser ct de rn
trebuie a fi foat tn ema precedent Iha ar fi fm! mat dom hm. I ar fi putut ntreba di
rect ce lip de rnpunn t ar fi plrut a aud de ta ceilali
Alfi irrupeufi ar fi preferat a ntrerup confinutul Jtmyaei i a
ntreba armptu gnrpul tore imtr legtur dintre problema lui brom t
edina din sptmna antrrumiri tned o at temui ud ar fi font ad
atrag atent io nurra unui Mp de pnmes CU hul diferit reflex *mi tu
aparenta bunOnnntd a grupului de a permite lui Ketrtn ad oc upe locul
central tn grup *Jp lil mu tu) dup tptmnd murafdn membru ad dm
y te rspunsul tor la meumt numutpo Uzare, terapeuii ar fi afutat
grupul d iniieze o capturare a reiatul* w tLevtm

Reinei < A terapeuii nu trrbuir ti ftrrtr M drini Inate rAapumurtlr in* inte de p
Mireui o ntrebare rlr pnvr* Trrapeupi pot U*r*r irurtatra pnr suiii nrrebArwJu i pur
p simplu pr membri mi um M imit li^ atr dintrv vm edmf pAnA aruBlf Seu put
folmii O infr-nA ti* un gnd m i MI IH.IIT ArAmp cu 91 1 um ap avea urwlc rvrit~
Altron. nivelul l# tn ferm i il trrapr irului pciAtr fi ridiraf p interveniile pot #1 mei
pmur p intrrpreMhve >U- vin. <im sentimentul rA tAnjrfh dupi rrmpMi au 1. In grup. p
mA inirrb Am A c%> mentanul de AptAmn im utA despre faptul rA l obrazul pum nu
are o legituri cu KVIUM rlilrrnA d9 ervutu pr rare I adus-o in pup

Focalizarea asupra procesului: sursa de putere a grupului

,rv
Horalt/arra asupra prnreaului In airi-i rum nu ntr doar un din
multele orirntAri procedurale posibile. dimpotriv. ante indiaimabtl p
repieeliiAI un numitor comun I tuturor mlerac iunilor de grup efu irnte
Ue ^r, ar pot au/j cuvinte despire mt rlert M lnditerent cr puir fi spua
iUr*ptw <npunle iHpeHmbIgJtgPUpmt de Irrepir. grupuri de intAIrurr fi
A** mi dc perle)* nu ar poate nega faptul cA sunt piAtfiiW - c IrrA o rs|
a'ru*u| 1 rr/i*
tibil participanilor" Dr ct uni pMamkr rwU grupun Hmtrv dl incuni f f jeazJ explorarea
prutr ului Tocalizarc* peprocr eUe udul* dr pulerr e g'upulu
Focalizarea pe proces este trMtura raracierwbcA. cu adrvira unsei, a gru $
pulul exponenial, pini la urmi exiti multe aciivitij stabilite social in arr cineva Ii
poate expnina emoiile. fi poate ajuta pe ceilali, poate da 9 prmv sfaturi. e
poate confesa i poate stabili mulanttp i diferene intre bine 1 ceilali Ur n
care alt Inc este permis, de fapt ncurajai, si iaci comentare. ir pao- t funzime,
despre comportamentul fii sn-i-arwai. depre notar* reiat un carene mir diate dmtre
oameni7 Probabil numai In relaia pBme-copi! mic. t chiar tu atunci fluxuTeafe
umdrerional Pinntelui. dar nu p copilului, fi unt permise comentam ale
procesului. .Nu te uita In ali parte cnd vorbesc cu tine*. loc ind vorbete
altcineva", Nu mai spune ci nu *n"
(iindli-vA la o recepie. Imaginai-vA ci vl confruntai cu un mdn-id ruw-
ciaic, absorbii de ine. care privete prin voi au pe deasupra voastr m timp
ne vi vorbete, ciulind pe cineva mai atrigitor sau interesam. \n locul ura
tntimpinin autentice, cel mai probabil, comrntinv .Mi-a firul plireve si discul cu
tine au Trebuie si mi umplu paharul * Recepia nu este or loc prnmi pmtet
Un riapuna autentic, orientat dtie proces, ar subia foarte probabil teancul cu
invitaiile la petreceri
C omentarea pnonului. Intre aduli, este un comportament social tabu. con-
M.l*r4t gnunlan au impertinent Comentariile pozitive despre comportamen tul
imediat al altcuiva denoi adesea o relaie sedocbvi sau un ffiri Cnd un individ
mmmtn/i negativ manierele, gesturile. discursul sau apariia fizici a altcuiva,
putem h \igun ci bitilia este chinuitoare i posibilitatea de conciliere nesiguri
1 Hr ce trebuie si fir aa? Care unt unele acestui tabu' Mile intr-un eseu *
ugrrra/i urmi ti NI re le motive pentru evitarea comentariile* de proces in in-
teraciunile w ana Ir anxirtatra de socializare, normele scoale teama de levini
t meninem putem

\n turtefm Ir axtoltxorr
C mmurulr do proues evoci amintm tunpum >1 anvieuti asociate cu critica
parentali a cnmportammtuhit copilului Pnnu evunenteazi comportamentul
copiikx De*i o parte a avrstn fivahzin asupra procesului es*r pozitivi. o parte mult
mai mate rate critici 91 Tv re la controlam s schimbam comportamentului
copilului Dweoti comentariul de proces aduta trezea vrx fu amuii Ivazau* pe
coalizate i este simit drept ent* ta destinai si owt- troftaa*

Kitrmrt* xt uir
l luci UKIIv 1/it s ar wnt Wben a cumentr/c In onor nvneni once comportament al celorlali, viaa SKUU ar dtuunl
intolerabil de trviinaU ^re auto observaie, complei 91 omHictual la baia imeractnmik* adulte ar aAt w
. 'intrat f impLu it dl t rtuit fvirte din iwnpttrta/nmtul irnrdial va h invizibil pAr- tilm iruplt ale het .ire
petrerrr *e deniAfuari cu certitudinea cA frlui MI (in ae nwnpinll ruirvj anurrnr nu <*te i ibairrvat (MU <
iMitrolat) de eilali. .< e*MA certitudine oferi o auNttuxni* >i o Niguranl are r ii impnnibile da*. A
fiecare ar Mrui attttpra faptului cA h Ji*rrv4 . MUJ**lamentul fi uni liberi aA ii
nuitfntrw h uma de mamd
Nu putem supraveghea MU nu putem privi o (imuird prea ndeaproape lin .tiar de cuui in care reLiia mir
extrem ie intimi), pentru A o astfel de
intruzivitatr rata apmape ntotdeauna prriailoui. pmviMUl an t urlate fi evo- i A padeapM In a/arl de astfel de
interne deliberate c um aurit grupurile de tr rapie, nu rnmt Imumuri In care indlvi/ii arr intere* u nea/J
aA fi tente/e fi al-fi Uimim ubaerva|iiie pe are le au unui irapre celAlalt

Mmfmtrrm putrru
C imen!arnir de prm m ubmiiteazl tru tura autontltu arbitrare ( onMi- lan|ii de/voJtJru organizai*
male induM riale ftiu dt nmltA o tnmtlgarv dr*- hii a OUL furii >i ptu Mului organizaiei umiui r ia >
egali/arr a putem du A n aplati/arr a piraniMtei ierarhice In generat, indivizii din m/in mal te .ii* piraiiiiiiei nu
numai A aurit rruu ininrrria|i tehui*, iar. de awmenra. |M> nrdi informaii organ i za pi nule arr Ir fierrnit al
influeneze fi 1 manipuleze adu 1. fir lingi faptul A au afititudiru < arr Ir au pereni* M obii ii o fMizi|ie de
putere, cnf.itA a(UJ.;* *!* au un Io* .ft de entral in fiu ui ie informaii. UN At unt apabiii ai fi
intAream A poziia Cu At rtr mai rigid! tru tura de putere a mei orgaru/aii. cu atll mai atruigeiite unt pre
auiilr mpotriva e ni'?ilarluiui dr* hi* cJeapn* pn* m (Ir rtrmplu a ui armai aau hiarrkl) In cit v itiijJ are
iurrffe *1 fi rneninl o po/ite ir autoritate arbitrari trebuie 4 mhiU- ie/vllarea unt J/n reguli care firrnulr un
pioira re ipn ir ibirrva
re fi comentariu
in psihoterapie. cernim tari uJ le pm implici un grad mare dr trnap mA a terapeutului, npunerr fi ihur
uitimititr. muli terapeui au ir/iu*i fe lai dr a< rsti abordarr. datorii profiruior neluufti MU .umrtli SA uutn te/1
mtr un pr*nm nara mi ii ni uuuiiie/i in a rr uiNUfte i relaiile nuni virate in comun ir ambii parti p.ini fi au un
unfmc.1 m iprm

Sarcin* terapeutului in aici-fi-cum

tri primul stadiu al crntrlru pe au i fi acum la zi dr stIrtvrr , Mn tiu terapeutului rate de a conduce
grupul in aici fi acum Prin diferit- tehnici

IM oi Mijim I Mau) I ratat Aa

.dintre care multe vor li disrutal* pe scurt, lidera de grup ghideaz* membru
grupului drparte de materialul din afar. focalizindu-sr in schimb pe elaiue pr
care le au unul CU ceUlalt Pentru ar ea t ioni, La ncepui, terapeui: de grup
cheltuiesc mai mult timp i fort deci mai lirzju. pe parcursul grupu lui. pentru
ci. pe misuri ce grupul progreseaz. membru ncep si pnaa muu din aceasti
sarcini > localizarea pe a*o-> acum devute. adesea, o parte natu rall. lipsii
de efort, a micrii grupului L*e lapt. multe dintre normele pe cate terapeutul
trebuie si le stabileasc in grup. descrise in ultim ui capMoL pMxs- zi o centrare
pe aici-i-acum. De exemplu, liderul care stabilete normele de confruntau?
interperbonali. de exprimare emoionali, de autoobservape. de valorizare a
grupului ca sursi importani de informaie, de la* ntrete importana lui
aic*l-acum De asemenea, membru, gradual, ajung si vaLonaeae airi-t-arum-
iil. re vor focaliza pe el i. prin difentr mijloace, u vor ncuraja pr mlali membri
ni fat la fel.
Cu totul alta eatr situaia in cazul celei dea doua iazr a cxntriru pe rum.
eluiulartu procesu/ui. Exiti fore care mpiedici membrii si imparii pe deplin a rsti
sarcini cu terapeutul. Amintii-vA virurta prezentai mai sus despre grupul T n care
Kobert comenU procesul t. astfel, se situa separat de oe- Uli membri >i era privit
cu suspiciune ca nefund unul dintre no** Cinci un membru al grupului face observaii
despre ceea ce se ntmpla in grup. deseori criUili rspund plini de resentimente U
impertinena de a sr nla pe une deasupra celorlali.
Daci un membru comentrazi. de exemplu, ci azi nu se in timpii runuc" MU c
..grupul s-a nepenit** sau ci rumeni nu se autodervilurr* sau ci pai si exista* sentimente

puternice lai de terapeut", atunci acest membru ae pe- nruk*. Rspunsul lekirlali
membn este piedictxl E4 vor soma membrul provocator Tu faci si se ntmple ceva
astAzi** sau .Tu si te dcrvilui" sau Vwr- fr>te tu drspre sentimentele tale lai de
terapeut" Numai terapeutul este relativ scutit de aceasta arja Numai terapeutul are
dreptul dc a sugera ca u ivtUli si lucreze sau si se autodezviliat. firi a trebui si se unpbce
perconai In a iuiwa pe care o propune.
De-a lungul vieii grupului, membru cunt implicai intr-o lupi pentru po- /iu din

ierarhia domtnini. Uneon. conflictul n urul c\mtroiuiui $ dominaiei eu* flagrant

alteori ticul. Uar nu dispare nxxxiau * trebuie csdomt ir. sena tr. atit |vnlru ci este o
sursi lxgati de material, cit i pentru a- i mpiedica si r uitin*.i*M i i si se transforme
intr-o sursi de oonAact continuu, de aguata

Unu membri tind deschis citre putere, alii tind subtil, alii o iMK. dat
*r leat i declare ace! lucru; alii adopi ntotdeauna o poza ie vrvui
suhmist* vi Declaraiile membrilor care sugrrra/ c ae plaseaz n
m$osw doasupra sau in alara grupului evoci in general rspunsuri cane
se nasc din lupta per tru dominaie, i nu din considerarea coninutului
mur*tw Nio terapeut* nu sunt In lotaliUtc unuiu la evocarea Mistui Up de
rspuns. uru ctaenU sunt toarte senzitivi la a ti controlai sau
manipulai de terapeut b) ^ m
 par.n Io.i/.i p, rai fir de a o-rv ter.fpeuhjlin ajutorul i de a fi incapabili Ai I ac-
cepte, pentru ct Inate afirmaiile lArute cir terapeut unt vl/utr prin lentilele
nencrederii AaHrl se mantlesti patologia perifiri a unor clieni (care, bineneles.
poale fi pui Iri (piratul terapiei I Nu este tzn riapwna universal al Intre
Iului grup
In grup, terapeutul este un obervator participant Statutul de observator
permite obiect IVIM ten necesari pentru a toca nlorm.itn, a (ace obaerva|li de spre
secvene iau tipare cidicr de ((importa meni. pentru a conecta evetumm ie i e ati
avut lor lnrr-o penoadi lungA de timp Terapeutul (run i un ml de is furie al grupului
Numai lui i ar pemute ai rnentni u jmrsfiei tivi temporali, numai el rimne imun la
actiaatia de a nu fl unul iltri grup. de a *e ridica dea vupra celorlali IJe asemenea,
numai terapeutul pAatrva/4 In minte aropunlr iniiale ale membrilor grupului i
relaia dintre aceste opuri i evenimentele Care, gradual. se dc-klAnari in grup
Terajs-utul de grup este prtn< (palul puf Mtor aJ atandardelor culturii grupate,
auatinind i pi'ljtnind grupul i IA. .in du I ai avanseze t

/ '< membri ai unui grup Tim ju Kfjrfont, rn a trydllr'i .'"ei cart tn

crie Jtn urmi a laplt la lumtn Iu grup < nial li membri au rrmt lonal Iu
Jitrru, muluri Jar nat unul aid/ Jr ai u-afnt fl att Je irhemrni ta I harta r<
moraliuli Je patru tar i p , im i Je am, cart h mura pa amndoi pentru < t au
iUcal regulile grupului frr I im pentru Jt fi prea m lehgmi pentru a er/urna
<a un p m m t p e Marame pentru .imliprernla imlummbrU fli Ja elf i
raptl~ pi pe terapeutul I unfrr leul rare Jt rial atldo n a Urmi ta Iu. rule e
ta te Umple' ta cafe Jut urm am fmrutal faptul ct In fmniJatalul et pnkip
tamal net,- anm mili mJnrti fumar iIntru,u t Marpme p Hm ca Imlr
luptele InJotrlile pi trmrrje int pr me f lume la ptta Ja atta terme,
fumar Jtntr a Jal InLm uiti prin etrrmipuri unuii menmnnulr anonime
Mai mull am fuel mugurul care a rememorat pt a amintit arta pe gru puiu
moinele Irrpnmalr Ut prima peJinl Ja grupl pentru ,arr I Hana mirate In
terapie pi anume funded ana neupae Je afutor pentru a p entuma furia
faf Je fiu a ei la vrvJ Je nouJepmare am. referid. In perneada trennt
wtuahljfii are eta tm mijtm ul . JuiJrn pan prun ideniitfi pi autonomii' Nu
a mai /bul Jerl un mu /tar pentru grup pi a)* i pentru iurta pn la a
lurlegr id propriul umflat nt /la* fuaam pui In uan In au i na la gTUV

HxiatJ multe situa (li tn care procesul eate dar fwnlru toi memhrti grupului. dar nn
se pot face t ornmtaru asupra lut. put i simplu jaritru ci ailua|ta mfu frea fierbinte:
membru unt tmplitrfb prea mult tn UHrrarhinr jantru a se detaa de ea I ie fapt,
deseori, chiar a la distani, ti*rajeutul linte de am- inenea, temperatura inalti i este
preratif afum t rnd trebui 1 o numea A I naoei, un terapeut neex peri mental poatr ai
nmsidrrr ci irl mat btnr eatr ca unul dintn* membru grupului si ridice In grup o prublemi pe

IvS /A'
) Tratat 4*
an- liderul se simte prea an* ni o rida e el Inaui IV nbn ei. aceasta este o eman- teraj*
utul aie abilitate mat mare de a mah nenattihil i de a giat rmaiun aiepu
bile de a apune lurruri inarva-j atatule I JIT<M)UI evU- pentru le *peu< om Of eale
btaturitil pentru Airurg,

Un terauul drtuunl a ontoi im frup expenentuit tonw im

i U In trei* da- oncvteie pediatrici <un frup ir
wpt cr amin ii mlf W i cuiul tril! li torul ir muncii t > nmtUtfk
*
aflat im penurie fwor pr cmrr ti ie um primi
treimii ci rttuU o tmuhitu nrnlili Inffr mutantele
tu umrrlr Im httrine. cnmerrmtaarr Trrmprutul
a coate i ara
In rryturnir Ithi tir aulonldlli f fradllin rra pru
trtaatbtU ta | a /> alinai Supervntuu! ulu I a
rural <J rra a dn /i Urnii nrrtplmali p ci ar
trrlmi ti o atnuine, iin wmm ar ut ca cmrt* din pup ti foci crea ct ei nu
fndrtzm
fa prdmU urmilturr terapeutul a otvrial proHrm* mir^ tiu
tenii In minimizarea nrmpnrlammtului irferruc a drvr- fC ptr

rmi in I
armld i Puni tu ne A ipin grupului ci rl anini
1 inrwrnuirfr mnlente renmmrr iar ci a rotai ui ruher acemmi pttUimi pnm ca

au : lai audientele tinere fir ad nnr. fu ti al aer tuprrvmatele cart ar fi putui

ft att Jr r1 Incit ar ft pulul Je tir ti priatatci rupul Comentariul fui a
{ruptei Inlr o rrpiorurr driefcnd p rucnlnutrial a

Ade->-a. artsulafea dilemei intr-o numeri echilibrai. nenruzaftOMe sar cea HUI rin wnt.t
cale ale a n-dua r trmiunra ce obstrucraieazi munca rumh
1 nlarrii <lf grup nu trvhuie ai Jet mi un rspuns complet U dilem dar trebuia-
xi br aapabili *i o identifice i ai vorbeasc despre ea t
Nu vreau Jt apun ci nunui Inimi pot face comentarii de proces. Aa cum vin
diacul mai tir/iu. alb rru-mbn sunt pe deplin capabili ai mdrplineavc aa a'jati
funcie, de fapt. aunt momente in care observabile Ic despre proces vor ft
acceptate cu mai mare uurin decil comentariile terap-ubk*
lin rr/uitat important al trrapiet de grup est* o mai mare abilitat* de a **- a
unaupte pnvraul in interaciuni, poate o turma de tnieiigeni emcOcmaL* or ii va
.ifuta jir membrt In viai (Frecvent. rtuderou cate observ i un grup matur la lut ru
ml uimii de naltul nivel de da-- hulere puhuiopeft a membrilor grupului I l*rn
urmate, este bme pentru membri a nvee ni rdenahor tu vi c. immtr/a- un pnx e
lJr nlv important ca ei si nu preia aceayU tuivor dm motive dri-tuive ile
exemplu. pentru a mila roiul de chem -au pentru a *r
ndeprt de muma grupului
Pini .iatun. din motive pmiftgogK*. am exagerat dotai puncte rund*meu tale ie
care ac um trebuie a le testring AAHM sunt (II alwdarra in asi-u-a ium este una
anistorica i f2) exista o .luUuvie precis Intre rv pe nervi ta aici i acum i el ui
ulan-a procesului in *xi iacunv
 btru t vorbind. o abordare anistoric* este o imxeabihlatt lacair comenta nu cK-
pnxes se rrb-ri la un aci cate daa avaitme trecutului Sartir a spus oda li
.lntnpxiia este rrtnp*Mt* ) i.omonianul de pnvn nu unpivi d.w

i. tari
 ii.
imHtrtamentiiJ care toc IIMI a avut loc. a se relev J frecvent IA cicluri de
com- i orfameuf MU at te repetitive are -au ntmplat ui grup. timp de
OptimAm
au luni Aat/el. avawmentala iretute ate y/upulm de terapie tuni o parte din m i p at uni paparte
amttiluanld a datelor pe care te bazntxd comentariul de pmcet.
Deseori, cui*- util a ceri illeiipiov A priveam A rvtmnfxi tiv ta experiena ir-
cul In grup IX*. A o membra clmlr a eetr rx^loaiti de finare dara < And
are ncredere in cinema M U And ar dezvluie pr ea inapl. mi internar/ <lr
utitiria irAiru otelul arntimt*il In grup Ali i lienfi. In fum fie de t
IM*lunile relevante pentru ei, fof fi im ura/afi mi diacul* experiene cum
ar fi momentele in care tb*u urniri cri mai aproa;' de rrilalfi, mai furicjpi,
otxeita|i au ignorai
Kevfrinxeri'ii pe care o /ac bordirii amatnrue merge hiar mai departe Aa '
um voi ilu* ula nun lAr/iu. intr o MI fiune sep.ir.itA, nici un grup nu fusile men pne
o .ilnlare totala In aici pl-acum Vor exuita inc uraium (m verile In .acolo? atunci'
adu A in latoria permtnalA pi in xituaUlr urentr de viai. De tapf. aatfel de tm
urxturu mint att de inevitabile, Incit ar li curma ii no afxari Nu e pune pr><>ierna
a frupul mi nu aibi legaturi cu trec utul. ct ie te fa*e cu trr utul nan ina cru iali
nu mie tir a d encopen, a lega evenimente, de a Inr lege deplin trv* uliiJ, c< fr
a /o/mi Im utul rentru a/utorul ie tare el U uferJ In tnfe temerea (p <* hun
ba rea) nunJului In cure mdii'utul reia/urnea J cu i eilali In prrienl DiNtirif |ia
Intre experiena In aici pi ac um pi comentarea pracrtillui Ivi OH i i ac urn nu rate
rac M rxatJ multe xuprapunm I ir exemplu, un etxnm farm cu mfrreni reciuai
(Iwdbfk) ntr atit exjiei irni, cit pi nutentariu Cinci o membra rvnun A faptul ci alt
membru refuzi ai o privea i MU ci ente furio*ipe celalalt / Mitrei ci o clrprex ia/i c
ontiriuii. In ai elapi timp ea comen tea/i pnweaul pi e implici in exfirriena ale* t i v i
a grupului in au i pi a urn ( umentanul de pitice, ca pi oxigenul liler. exiati numai
pentru curt timp rate incorporat rapid in fluxul rx/rnen|ri grupului pi drvmr parte a
datelor Jin iirr vtir izvor viitoarele ornentarii de pnara
I> exemplu, intr un grup exrerlenial akitult din aludeni ui Icirmare (o
expertrnfi de grup c r reprezenta o parle dtn CWTKuiumul lorrtiiru lor ui trra
piedegrup vezi apitolui 17 ). un membru, jrihn. a liurput pedina cu o rr talare a
unor entntente extreme de depreaie pi depornonali/are In Ux i ex ph treze
Atarea d m h i r u i , grupul a nceput imediat ai-i olere alaiuri pra* tur in legifuri cu
situaia lui dr viai I Jderul a i ornen ta t procesul faptul ci gm pui a deviat de la a ar
interesa de experirna lui jnhn. Intervenia luJnului a prul foii mioare membru
grupului au devenit rnat implicai moional pi ii va au duuulal despre admiraia
lcr pentru modul in care Jolui pi a aaujiuit ri cui pi drwpre propria leami de
aufode/vilmre
(fric urn, ( unind. ciiva membri coritradependeni au olne lat la interven (ia
lldentlui Hi simeau ci liderul era nesa ud Acut tu performana lor in grup. ci ti
cnlua pi, in maniera iui ubtili obipnutli. manipula grupul pentru a CD Wpumir
noiunilor sale preconcepute despic .unduita adecvai intr o p** dini Alfn au ridic
at problema acelor membri care atacau nnte impc are a
terapeutului. Astfel, corrumtaniie de proces tcute de bder au dr\et\H \ aru a
fluxului i refluxului experienial ai grupului. Chiar i criticarea monbn lor de citre
lider (care a fost, la nceput, un comentariu de procesi a devenit cur And, parte a
experienei de grup i critica insAi a luat supusa comentariului dr proces

Rezumai
Utilizarea eficient a concentrm pe aici-i acum necesit den pan experiena in
am-fi-acum i eluc idarea procesului Combinarea acestor da pap ofer grupului o for-
captivant
Pentru fin are paa. terapeutul are tarctm di fente. In prunul rnd. grupul treoute
propulsat In experiena In aici pi-acum. in al doilea rnd. grupul trebuie ajutai ai
neleag procesul experienei In aut-fi-acum: adic ce transmite experiena deapnr
natura relaiilor dintre membrt.
Pnmul pus. activarea lui a io-i-acum. demne parte a structurii normelor de grup
In iele Jin urm. membru grupului vor auta terapeutul in aceosU sarcin
Al doilea JHU. elucidarea procesului, cate mat dtftctl tn interaciunile nrwlr tofuJiene
exist J preu.npfu puternice Impotrno comentariului de proces pe oare terapeutul trebuie
s le nving tntr-o mare msur (dar nu exclusxvf. sarcina comentm pm r ului r d m
ne In responsabilitatea terapeutului p awtsfi, aa cum oiu prezenta pe muri. Intr o larg >i
complet categorie de comportamente de la a eticheta acte comportamentale
singulare la juxtapunerea ctorva acte. combinarea actelor de-a lungul timpului In scheme
de comportament, evuienurea consecinelor indezirabile ale srmelor Je om por la meni
alehentului. identificarea comportamentelor in abfbmam similare lomxirtamentelor
membrilor In afara grupului, pn la apiscafu mai usmpir ie mfrrenud mu interpretri
despre sensul i moi naia unui astfel de componameni

Tehnici ale activrii lui aici-i-acum

In atras ti Mviunr doresc s descriu (dar nu s prescriu) cteva tehnici be- iare
terapeut trebuie si->i formeze tehnici consonante cu stilul su personal Intr adev .tr,
terapeuii au o sarcini mult mai importanta dect acera dr a da pru o tehnici. et
trebuie ti ineleag pe deplin strategia A fundamentele teo- rvtn v fe care trebuie
s4 se bazexe orkc tehnici ettoent
Primul pas; v sugerez s gndii n termeni de aici-t-acum v. anu te dN
nu ieti tu gndirea in aici-i-acum. automat aduo grupul in aso-^i-acum
Line un, m simt ca un cioban care i mni turma intr-un arc <aie se
restrnge continuu Schimb direcia oilor rtvite incursiuni tn
materialul istorw personal, discuii ale situaiilor curente de viai,
intelectualL?im si u conduc napoi in (an. Ort de cte on este ndicat o
pnohlem in grup m gai*e*.
 sspytiil; lucnil ia sloi y..C um .f putea-o lr#a de arr-ina primar A a
grupului7 Cum ap putea A o adur 1 viai n aio-n-acum *" Suni nmhtut ht actnt
efori fi l fnrrp chim din pnma <e
Jmf a grupului
SA .nah/.lm o frdinA iniiali de grup, tipie A In general. dupl o rurlA pa- UAA penibili,
membru te prr/infj fi imttnuA, Irwa cu ajutcnil tt-rapnitului,
prin a ipu/v <*eva Jraprr pn ihlrrricle lor de viai. de er au nlmtat o trraptr, ft,
puatr, denpre tipul dr nufenni In general, eu intervin Intr-un punrt convenabil, dup ce a
trecut ceva timp din pedinA, fi perna rr ceva de genul Am fi uf multe pini r um Fiecare
Imtrr voi a ImprYAif mult d*prr nnr despre durere %*, m*fivrlr de a r Anta ajutor
Dar am prraimirra ri ar IntAm pl i altceva, c vi evaluai unul pr altul, fiecare
ajungnd la anumite tmprr aii denpre ceilali, tu* are Intrebrvlu %e rum ar va armonita cu
m La Ii M ntreb daci am put petrete un timp dituutirvl tnorlu/nU- la rare fiecare a
ajun pAnA ac um" Nu ente o formularr auhtilJ, artiaturA r*tr ***prA. cuplu it direci vi
fnaA arn den* operit ci rrlr mai multr grupuri rispund favorabil la aatfrl dr linii directoare
clare JI apreciai imediat facilitarea terapeut* I
IWvpfvtul arhimbi r -rut rarr a din ratrrfcw In Interior, dr la abstract la apr c i fi-.
dr la gcnerl la prraoruil. dr ta perwonal la intrryrramal f Hrl un mrm brti drarrlr o
cnffruntAfl' rt*filA ni aoia au ru colegul dr eameri, terapeutul pi nat* ntreba la un
mrmmt dat ..Da A ar fi % fu la lei lr furiu* pr tnrva din grup, pa cine ai fP4* MII CU
rtnr din grup tr ai putra vedea mtrnal In arrla tip dr conflict? Daci un membru
rtrntmtra/A faptul ci una dtntrr piulililTW Ir Im mte 4 rra ci minte, ci trrmtipl/ra/A
lammh. au ci mampulra/A gm puri le, trraprutul poate* Intrrba ,C fV e*tr prin ipal.
fitiftc lunA e care ai Hpum 1 grupului pini cum?4' aau Poi Irarnr modul hi rarr 1
ai %trrrtipi Ml pr unii dinfrr iwt?* au In rr mAnurl ai manipulat grupul pini acum'
Da A un rlimt ar plnge rlr anenr dr furir au mpuiau ua idarr. trra|r utul poate
butemna clientul A rmnalrrr grupului m* irnrviful ruad In are aat fel dr mftmrntr
apar fn timpul frdin|m. aatM Im At grupul A poat depista fi ai poat rrlauma ai ratr
momentr c u evenimentele din pedin
Daci o mrmbrl iji vede pnAtlrma In A fi \*rea pasiv A pnra ut* mflurna bilA dr
cifre rrtlali, teraprutul o poate rtwhr dim1 In mir/ul pnblrmd. In twhinri- M( ine din
grup tr tnflurnra/A rrl mai mult Dar rl mai puin** fine A un membru romrntea /4 <A
grupul ritr prea polihu f prra plin .Ir Me t. terapeutul poate ntreba .Onr unt liderii
Arii liniftc >1 pa. t din grup?4' I iad un membru ratr trmri/at Ir autode/vAlmrr fi ar trmr
ir umili re. terapeutul poete aduce aafa in ain fi a um. crrAndu 1 A 1 idrrinfkr [var ia
din grup despre rare ti imagtiUMXi d ar fi cri mai pnibabtl A I nl uh/e zr *A nu fip
Mtiaf ul cu rAapunauri CA ^fntrrgul grup- Inatatai mai mult f Jeseorf e uhl A
refnrmulrzi tnfrebarra fntr-n matueii mai blnU dr nrm piu mCe pentmni din grup* r rrl
mai puin probabil A tr ndiruli/c/*?~
n fin an dintre aceate exemple, terapeutul poalr aprofunda intera< uinra.
mc UMIAMII rAapumniri iplimentarr din jartra Celorlali Dvexemplu ( e imi
 Irspre U-ama MU presupunere* lui c 1) vei ridiculiza 7 Te poi m\*gm* tcnd *ba7 l Jnenn l#
<imi critic fa de grup7" * hiar n tvhnn -i mple dr a oa mnn- brilor grupului si vorbeasc
iWiw unul cu cellalt. ^ Moeasc dr preie- rin. pronume la persoana a doua (jhi*). fi nu a treia
tn ** t pnvmtl unu pe relilalt unt foarte iulowtncrv
Ufor de apu, greu de fcut4 Astfel de sugestii nu sunt ntotdeauna luate ir. seam
Pentru unit membn ii grupului ele sunt. hm-adevr ameruntatoan* p aici, ca ntotdeauna,
terapeutul trebuie si ntrebuineze o hun temporizare s s ncerce A simt ceea ce simte
clientul. Ciuta ti metode care reduc ameninarea Incrpei cu focmliTMrra pe mtrrmctunem
pcziiw ..Fa de cmr mi cea mai mare cldur 7* .Ce persoan din grup seamn c*t mai
mult cu tuse*" sau .Hate evident c exist o tensiune puternic intre tine * |cv\ M ntreb
ce m* vulieri sau re admiri ce) mai mult la el7 i ce parte a lui gseti c este cd mai
dificil de acceptat?*

t f pnititi unc* ritmt h

srat, care frcraaaAaa
trmtmmentul deprrun. rrm lupembwremti cu
entnente de \
Jwt fa tentrul tientm a kmt Sara
o ivfunrfvttarr
ten fi den Je em Sar ar pinem de unu fa
ftinle cot uitene si m f m J u te *pmeti fi
dtn itmpnl rtnului Je e fi JcTummntZMt
de an cate o vna Ari deeper em cm permwm remli Membru rapmha mdumr mfa
hn. an tmprtdil. ir
I aierul ruptdut a format ti Intrempi prrvcupmrrm mirmi t rmmha c% muind obt mtn p arma Ce a
uafif Sara tu vortvnd priai12 A mmctt d memP-i rr rntim o vedeau cm peramn rmU> De ce tinete ct mu tifie
Jttmti jenerri I TSIH oi Jeu htt. dect r te reduci la tcrer mt om Anta atf ir et foamtr*
lyc perne mmnm tnimf Ct tu umtif cetlmht te$S Je Sara can iertat iada la atasAl petmti'
ftvftfat bi/tzen pedinin ta tchmal de l> nrtaris aauannk nuna rt temfiune hmuftead mptnere pitfnr Sara M pulrrr
wiiai^i i
r

rpln ceva de tipul: .f >m 1 nu AI h fost amnrit i retras zi, ce ai fi pulul nuni tel*
dr Maryf In general clknlul rspunde imediat. poziia de aUmini- rv Irnnf orari a
nasMm(ii)r permite un refugiu i im uraeazi clientul *4 rin- pundi! onest 91 direct
Simil.ir. terapeutul ph* inlrt4> I >nt A ar ii M fu furios pe cineva din grup, pe c ine AI
f*7" MU Daci ar fi s mergi la o intilrur* cu Al- beri (un Alt membru al grupului), cr tip de
rerien4 ar puica fi?"

12 Inrtm este mat uor pentru membru grupului s turtesc in tandem mu in grupuri mu i V
exemplu, dac afl c exist sa un alt membru cu netmir. mu trmefi similare, atunci doi (sau mai
mulii membn pot forma un subgrwp In care s dtexute ngrijorrile lor In ata acum cu o
ameauntnre mm mw A. va Ui situaie poate aprea spontan sau pnn intermediul terapeutului (Ur
cnxNUi o punte intre .inumiti membnde exemplu sndtrjnul faptul c inpn
(urftrllt tocmai dezvluite de un membru au HM*, .ic asemenea exprimate cu un alt membru t
Folosirea turmelor condiionale ale xrrbekw c*n siguran a dvdanl st adesea este miraculos I a 1 titan ti O
hioses* fmitnl cnd m W**e*x d* <-te /istvnti iniiali l hu A. de exemplu, un dient spune Atftzi nu air rut un rtb
pun sau aamtment tat de Marv Mi wnt doar toarte amorit t retras' adr
 IrMp-ulul Iwbuir <4 i nvee pe membri arta de a ere i de a oferi mi bar k prin indii
aii explicite, prin oferirea unui model MU prin inLtrirea ferd- btu b ului efH lent Un 1

principiu important je care trebuie M l nvee clienii ewlr evitarea ntrebrilor t a

observaiilor globale ntrebri nr Jkinl pin lhi- urr MU MJ plac 1?", dr obicei, nu sunt
productive Un < llrnt afU mult mai mult ntrebnd Prin ce te am iArut 4 ou roi nun acorzi
atenie?* Cnd r-li i el nuii mult i And eti el mai puin atent la rninr?* MU .1 r pjlri din
rnmr MU f anedr ale comportamentului meu ii plac tel mai muit i el mai pu m'" In aceeai
bete, trrdba* k uri gen eti 1 >k MU eti un tip pli< ut* unt rntiif nun puin Inhmiliutrr
dect mi mml mai aproape* de tine and eti li pua M III mincrr ti wnlininiele tale. ra iri
edina de iiftimina im uti. .And MI ap IM <4 erai afraa de Mar y. clar tr temeai <4 ea te ar
putea di>rem Ma unt mai departe le tine cnd eti imer*onal l Uvepi 4 analizezi
arnaiil fircirui uvnf care fi se alreea/4, aa mm ai f ut mai devreme, in edina dr a/i"
(Airate 1 nmrnturn. a u rru nun marr atrlr a nmirritaruUn Irraprulului din me*l Irit
au o ti pin uhiliijle ryuld In Irraput mdnnduuld )
Ke/iMtrna se manifesti sub multe fnrtnr I Vsrort, apare ub d*glu/.ir**a in elitoarr a
cgalitlt totale Mai ales In edinele dr in. epul. 1 lu-riu r4pund adesea ndemnurilor
terapeutului (4tre au 1 i a mu pretinznd 4 unt riact acriti lutru prnlru toi merobrii grupului
atlu A et pun 4 unt a* rea i l iur fai de bii membru, nu 1 Ufi pu ie furie fafi de vreunul
dintre ri. au ti ne nni influenai i ameninai de ei In mod egal Nu iii ti ufi -JLiu.ifi #rr.ii
Aatfrl dr rrurndnari nu nuni nu naiulJ nJendralr i .Ind-i de ptopriuJ un| al tern pori/irii,
runda (i mal departe asupra acestei probleme i autai membru - - diferenieze unul le altul
In le din urma, vor dezvilm laptul A *i*ti uoa re diferene in sentimentele pe are le au fai
de unu membri A r*te nuc 1 ii ferente uni irnportaiitr l sunt a lenea vi-Mibulul pai tu ipini
depline U mirr at (Mine fiu explorez mu ilr diferene (nu a spus nimeni iu udai ci trebuie 4 fie
enorme), uneori sugerez clientului M puni mib lupi artr ddemtr i 4 drrir crea ce vede i
Minte I Mtmniri rezidena iute adanc impregnai ilun tul i(e mai nclinat ni menin) o poziie
IUIMM uti i fanuiiar. dei este ub rumanti sau diafrut tivi im punc t de vedere per-nai
I *p obicei. rez intenta nn dr iru piinanr contieni, ci, mult mal des. cuta ni din
surse din afara (impiilm contiinei Uneori san ma cent rin 1 pe aici fbarum eate att de
nefamiliari i iru onlorlabili pentru client. uuit nu ete 11 mult diferii ie inviarea unei
limbi tun, trebuie ai 1 ar acorde o con centrare mat una pentru a nu alune a napoi III
rezerva obinuita A cum

1/2
arata urmtorul studiu d* uz. podi* 1 necesara o in&eruo*tutr (hm***mU i terapeutului.

Od lungul mat multor edine. Claudm a nremat prtkfiw io mmabd auz-m-ocmm

In nudul a cerartmstu. aduce* grupului anumite probleme presante eie inettt ut.a
tem demon de asemenea proporu. nalt membru grupului r rmirau pnmpi in
vapcani M? -n Hi. re umemu < onstrini ti te ocupe tmedtai de probleme pernei
prezentat Or 'Juudm ir el dotirm rinJ. erau nevoii ti nainteze prudent pentru ut ce
ii mfvrumst explicit cd ant m nne de tonte rrturteie prvpeu pentru e face fei crizei
prin cmrr trace p mu p-m perute d, fie zguduii de o confruntare interprrumali. Ca
p cum ar fi spus Jiu mi presa acum n cerc ti nu cedez ' Lfurt urile de a modifice
aceu tipar nu eu avut ntern. tar mrmvrv grupului te simfreu detcurepei cnd te
ocupau de Claudm Se ficaam a cnd ea presam* probleme In edin
Intr a zi. a deu.hu grupul cu o micare tipici. Dupi idptdmni de cusn.
obtinuar un mm Un de mum i. dar ere cunutnad ci va da gref fi om fi ameniti
Grupul mvnUgme m- luatei timpiiru un. dar cu precauie. Investigaia ntlnite
 multe im iPtiacturir amoniuie p perfide tare. In general. bUxheas colea de a
lucra asupra probirmeim dam afara gruptmui Nu piteau al citate dovezi ci ea ar fi
greit la cerznom Claudm pn ti te prdumnri cur, greu. Im rind optzeci de ort pe
idpUlmini Dovezile, insista Claudm. put p simplu nu pu temu ft apret mir de cineva
care nu lucra acolo. cu ea: pnvtnie aruncate de supervoansl a inainudrde riuUh
mate. aerul de nemulumire foi de ea. ambaania nrraul a tnrouku. rur iul de a ta
ridica la nivelul obmctweior mie ie idnzJn iautounpute M mutein Era dth- ctl ti
evolueu i cea ca pun*, pentru d mu era un obaeruttur pe con ui nu te poi lua
hon. ie ubuei te detLuo p it minimali ;a rmdudnle.
terapeutul a mutat tntraga tranzacie In am-fr-unuu, ntrebnd Clamm, aor pa,
pentru mm ti determinam doui tu. de fapt. nu greeti la temem Dor lea-mi si u
mtm a ali mtreimre Ce calificativ trezi ci ateni pentru munca ta im grup p ct ar
eterne fwomr dintre ceilali membrifm
I un era de ateptat. Claudm a-a acordat n Insy un .-5" p ea pmmmitral inui opt ani in grup
Leioriali membri le-a acordat ^ahficatmr substanmi mm mahr Terapeut u, riapun. mumpesund o
pe Claudm cu un pentru muma im grup p apta * comtmuM. pom tind motivele enge/amentul lai ie
grup. frfaui|s mauma danstia de a-1 wuu. pe ceilali, mmrt eforturi de a lucra. In aud amuim p a
depresiei trm nu.apeu'iumii i Laud mi a luat lucrurile im rt. imvndmi ti refuze acest sdamub.
mnuniilii i MU gag mu un truc terapeut* i Vsr terapeutul i rmtas ferm p insistat asupra raptului oi
al mm depim terwa Apia Claudm a insistat d terapeutul te in4* eam ia momii eecurile mie Im
grup (printre cart p emurm nweiulut aui-tmcum) Tahgi dtzactaul Cuuutaa cu
terapeutul craii In mo disonani, fund imumputdmi cu nuraie**u totali Iu tempsui SM
inui p deseori ruffc| * u IUV tare IfruLuent. Claudm mantei Hudbo*'i u. altar
mmmbr-, iui grup. susinnd c m nu are ncredere dect tm pudratt\ terapautuisn.)

Intervenia a loM enorm de folositoare M a transferai pnxvsuJ Ntafv'dus ru C laudiei dinllS) vanurA
wcrfU kAptuati IM oglirwiie ticKvrnulciftie te n
u

tuf-sm *pp*i MIC* in mr^rxm deschisA. vitalii m grupului Nn m*i era n+muu ca tnrmkfti grupului
ccvptc modul In rare Claudia pen;efe* privirile efului fi Huhhlrlf lui uwinuirt Sfluf (t*ru|
wutuli rra acolo in grup ntreaga tran/ar fir rra vizibil grupului, iar drfriatarvM In aici *i anim
a analogului rxprritnial
.J nesigurelor di fu ult.1t ..atu;nd-fi acolo rrfatatr a deblocat pmmul (rrapru* tir pentru
C'laudia
Nit IIH|M nu ncetez s hu uimit rlr bogata incrr AturA subteran de dat** ce exista fn
fiecare grup i In fiecare ntlnire, ub lina re rut i meni exprimat exiti Htrahari dr altr
vnhmmtf invizibile. ntruaHIr I >ar rum A atingi aerate bogAti 7 Uneon. dup o lung tftcm Intr-o
edin, exprim chiar areal gnd ..FxiatA atAt de mult informaie care ar putea fi valomaaA
pentru noi toi, dac A am putea M o dezgmpAm M ntreb darA am putea, fiecare dintre nn. A
tpu nern ^rupuhn cteva gnduri care ne au aprut In minte In arraati IAcere 91 are ne am
gAndit 4 le punem, dar nu am fcut-o"
n parannefl fie pua. exerciiul este mai eficient dac ftartirtpai personal, chiar inrepAndu I
Important* dovezi empiric* iiiftftn prin ipiul A trrxjwuu care folosesc aufenrle/vAluirva
pjdirtnaa fi disciplinat.entrat pe relaia te rapeof ici in rid fi aum. nete eficiena terapeutul t
fa* ilitea/A rapacitatea de explorare fi dearhidrre* clienilor* V exemplu, ai putea pune M am
simit la strmtoare In aceast t ere. dirlrwl A n rup. A nu pml tim|n|. dar.
 le alt parte, rn am tmif iritat rA ntotdeauna ni tretnne A fa asta pet tru grup" Sau Mikr. m am atmit
stingherit de ordIu tul are vr ImlfoarA n grup Intre noi Sunt incomodat de toat a rait tensiunr ft furie,
dar IncA nu ftm tr itr h Je afutor pentru a r nelege fi a rr/olva
Wofl, fn speriat rinH simt cA foarte multr au rlnu nespuse Intr * ynltw f. consider util
urmtoarea tehui. A ,Anill) este ase fx fi ne a mal rma nc o fumtate de or. dar m ntreb la
fie are dintre vot fi ar putea trnagi na ri edina s-a terminat fi este pr drum. spre cas ( r
dezamgiri lega ir de ntlnirea de azi ap avea >-

Multe Jintre nnrlu/iile terapeutulut pot h In afara intei (iar probir ma nu eate acurateea
obiectiv att timp rt orwnif:i prru%tmt grupul Jr ia nrrfiUnntt dt fa <u oh> ft afioiri. ia au 1 fi arwm r
mrrrf 4m punt t de ttderr iprra fional f)e exemplu, dar un grup irosete timpul mir-o edin nrp rod urli
v d ta utAnd despre petrecrri pltrthoaae fi monotone, iar Irrifeulul ae In treab rn voce tare daci
membrii te referi indirect la pre/etila felinii da grup. nu exist nici o ral# de a determina ru certitudine
dai * rait afirma pe este corect In aceast situaie.om titudmea trebuie definit relativist fi
pragmatic Schimbnd atenia grupului de la inalrnaliil in atunci fi aculo la *~e| in aici-i-acum,
terapeutul face un serviciu grupului un serviciu iar*, consecvent fnfnr. va conduce, fn cele dm urm,
la c atrmiafer curtivl, tn-
teracfional. maximal util pentru terapie Urmnd acest model, efuirna tmet intervenii poate ft msurat prin succesul In
focalizarea grupului as
u

Conform intui pruuiptu. trrp*Mtul potir intwbt un grup fr ttruir asupra

subiectului ainiln fubrtdr MU asupra Rncanenlutui de vmu\ ir ai unui
membru pentru ci a rimat rn pat in timpul unei pmoadr de busfcfc >u
iximva. de fapt. grupul se intmbi desper hoaU mea rerwnl ta ertwituluip*'
f*au un |nip preocupat. lintr-O dai, de moarte fi pierderile pe case le-a
-ut* nt hecarr membru poate h ntrebat dad membrii sunt, de asemenea,
tngnyo rai de iminenta vac ani de vri de patru ilpdmlni Wi areste wtutu.
bderui tnrrani ai faci le^itun intre ouftmutu) desrh p pnManele
subiacente, pcu- funde fi nee*primate, legate de grup
Evident, aceste intervenii vor fi inoportune daci grupul a periaburat in m
trrgime toate impls aule recentei absene a terapeutului sau ale iminoaei va cane
de vri. Procedura tehnici nu este deoiebitl de procesai de cernere dm orice psih*
terapie tradiionali Confruntat os date voluminoase, aflate mar-o marr dezordine,
terapeutul arlecteazi. intireye a mterpreteazi acele aspecte pe rare le rnmuderi cm
fiind cele mai folositoare pentru cbent In acel moaa* apeciAc de timp Terapeutul nu
ae ocupi de toate visele sau de toate pfcrn*- urun vin. inai tema unui via care
dunAa/i o probiemi specifici pe case ebov- tul o elaboreaz In prexenl rate urm In
ti energic.
Implicit, extsti au i presupunerea ci terapeutul cunoate direcia cea ur
favorabili pentru grup. la un momrnt dai Om nou. mi cate un iapt pica Gel rnai
important rate ci terapeutul a formulat pnnctpu Urgi ale duecBkx ubk furviammUlr
pentru grup >i membru vii mtci nelegerea deplini a tacturilor terapeutici rate
eseniali.
iWiin. artivind un grup. terapeutul ndeplinete vimuhan doui acte w tnafurr grupul In
in>* aum 91. in acelai timp. ntrerupe curgerea na mu tulul in grup Nu rme, unu
membn vor resimi ntreruperea, iar terapeuii trebuii ai ar mupe de aceste sentimente
pentru ci >1 ele tac pane dm oim I ianin. terapeutului ii este dificil si intervmi l a
nceputul procesului SH tah/iru Inviim si nu intrrrupem, ai nu khtmbim abrupt wbotul
Ms mult. nnil dese momente in care v tnrva dm grup paie puternic urseai ir tema iin
utati Chiar daci terapeutul este utivn ci grupul nu tuaeazi. nu este uor ai te im
potriveti curentului grupului Cum am semnalat m capucului I. cewetinlr socm >%i tu
logu e asupra grupurilor ma dcfrumstreaxA pu- tete. coiiatringitoarv a presiunii
grupului Pentru a lua o poziie opusa con venaului jen eput al grupului este nevoie de o
convingere fi de im cur remarcabile
Ihn rvpenena mea. terapeutul cuntnintat cu o astfel de situaie ca a cu multe alte
tipuri de dileme poate crete receptivitate* mcsnhnkx exprimnd tati de grup ambele
nrtun de Kntuncnlr Ite exemplu I iK mi simt toane tiuonuHt.il in timp Of vorbeti Am
cteva sentimente pwtenuoc. linul iute ii te afli int un puiu toarte imprtant i dureros
pentru tine. vtHilaH ci lasou |un membru nou] s-a stiiduit din greu si intre in grup m
ultime* cteva e dinr t grupul paie neptuniu* Asia nu s a ntmplat iand alb membri
noi au
 intrai im grup I v 09qwri ci se rnfntplA rum?" Sau 1*0009, am avut
douA rtvtcli im timp ce vurbnu Prim* mir 4 uni im Antal pentru t A
um Ir mmi uffcNnt de bine in grup pmtru a purii* ipa, dar ralaifJ mie
A va fi greci rn ini grup %A r.lspnnf.l la *eea ce spui. Iundr4 r-slr loarte
abstract 91 departe de
line prmririal A* H mult mai in le renal wil aud ce ai Minii ia|4 de grup IM ulii mele
aedirie Suni unele inc kJenlr au inferat puni care le au prin In mod apae
irti.J ( V rea* fu ai avui fafi de * etlalp membri de ln?"

Binetnfefen. rxinll rnullr aJhr aatfel de metnile de a* ti vare (n capitolul

14 deacriu Air va trudili* .In furtdamrnlalr ale troc furii grupului i alr meto
lei ce liH ililea/J mirra* pune* in ak*i fi acum In gniiunlr *je* uil*/ar, de
curi durai 1 f iar scopul rneu alri nu rate ii ofer un cofnperwJiu de Irlum 1
Mai cu- rAmf daarrifJ febril! iJe ft'ttim a do* ida principul ufnacenl 1 tivim lui
airt f a * iun Aci"ilr rehnn 1 tir grup. MU truc un. aunf *Ju|tlori, nu ati|4ni
hatr tentant *1 le htltmryh rwtitlicum. pentru a urnpir goluri. pentru a
nviora grupul, pen Ini a fi *fe acord cu trrrnlr membrilor ca liderul A
conduci, dar mir nn**t ilrurliv pentru grup ,i'
(lobai. .11 hvim>iii liderului 1 orelea/4 u re/ultalrlr lerapiri in m.utrrt * ur
billniari (prea rnuJM MII prea poprii a* tivitafr conduc e la re/ullalr lipsit* de aur
* if) Prea pufiruftu hvitafe a liderului condu* e la grupuri mpotmolite l'rea
mull At hvarr de cifre lider duce la un grup dependent care jriucu m a rrr
prea muil liderului
Amintii vi A tipul .mentor Irhrilc 1 nu ente loar nrlerarra mima pu fifi
rerapeuftil* arv se mi 4 prca frpfdt lolosuul Iru* un |*rnlru a b r m trrAt flunilr.
esprrsiilr emoionale t autodr/viluirva prea uoare ralra/4 esenialul keriHtena,
teama, prei aup.t. nein* unlrrea a* urt. l*l . rva r
rnpirdi* A tirxvolUrrA unor rrlapi nterprraonalr satixfA* lloare iretnnr i pon til
fl exprimate Stupul r>U ente de a 1 rra o organizare xtali limar arre dinamic i.
ct una < are *4 (un* |Mmr/.r xufk trnt *ir bine i i prruui ule imti inr reden
|*nfrii *le/vllnirea rnu m O*MMMJUI W lal al lie* irul membru t I ia producen
himbiru este irrlahorarra rr/ii*n|eior pentru a produce schimbare
Pnn urmare, terapeutul nu dorete ai mrargA In urui id mi A. oidor ct ai trra
1 pro ele ( >rmonf exprimi bine a* eonii situa ie * And pun* tea/1 lapiul 4. dr>i
ne indemnini clienii *4 ar trnplk e profund m ai* 1 i ac uni. nr airptArn ca ei *A se
mpiedice, si nu i ndeplinea i contrae tul I b* lapl. deviat t a ei A nu l ndeplinea*
1. pentru c4 sperini ca prin natura rn ului kw *4 idenlilu Am >. pini la urmi. si
rkupim rezistenele fin irul membru la tnUmitate m. iu /in d stilul rezistenei fin Arm
membru (de exemplu iupU divagaie precx u pare de sine. nefne redere) t /rama
Ut mttmitalr subiaceni a fm A/ui membru (1 le exemplu impulsivitate, abandon,
fuziune, vulnerabilitate) 11
________________________________________Tehnici de elucidare
a procesului

liwLitA cv clienii au luat condui cu ucco intr-un tipar d* intrrciunr in

au i >i 4 um, trrprutul de grup trebuie ft te preocupe de iranuiuniuut
na frt intrraiuni intr-un vnU| tmprutk Aaull Miunt ePr ajaxpirU >1 con ti
In cteva Udii;

Mai nti. cffcnfil tmbut* oi wninarl cv (ac cu adU|i aoavre ide I mm- plr
a* tv la tipar* (ucnpinv. dniiuralr pv o lungi penuad de tunpi

Apoi. m trebuie ipwrirw impactul ani ui comportament aaafva arii/r Uii ai

rmoJul In carr el influeneaz upirua criuriali despre a a. an uuru**
ni. irnpai tul aaupr modului in carr ar privesc pe ea inai
I r.-tnjn ai dacidl daci aunt aau nu umttni de stilul lor mterpmmaul obinuit
IrW-u,. ^.1 ni UIUM - i dorina dr tefumbare

trebuie a trualuruu mlmli In decizie i dram la jcpmt

In caii i trrbmr ii miunlnli n irhimha k w n iwt itm

cadrul grupului. in cadrul mai larg al vieii.

Fiecare dintre awir tadu puate fi facilitat de ctre terapeut pnntr-c* anumii
ontrtbuir cognitivi, pe rnd, VCM desene aceti pai lobai, trebuie a pre/utl
mal Intii cteva ccmaidrraii preliminare. Cum recunoapr terapeutul |*rt vaul
Cum poale terapeutul ai a|utr membru ii akptr u anenurr eter prK r%> Cum pot
terapeuii a minrasci receptivitatea ciamtului la catHan- ile lot de prunf

Kn tsmjmimm pnavaufui
nainte ca trrapeun vi >i poali aula clienii a mtrirag pKuewil tr necesar ui ei
uiii a nvee a-l nrvunuaaci oi alte cuvinte trebuie a ne cnpa bil. In mijlocul
inferat iunn grupului, ai reflectele fi a ac ntrebe De or e intimpli aala tn ani
grup. in acest mod apccilx M in acest nH panaru Iar lerapruti cu eapenrni tac asta
natural 91 ri rtorl barrvana deaha tenie din grup din ctorva perspective, inclusiv
intrraciuntk- ndu dualr ape dfkv 91 aapectele dr ile/voitanr a grupului ivru capitolul
U> Vvirti diiemni a jvnjmtivrluc repie/inti diletwa majud dr rol imit ciut 91 trrapeut
ui 11 lirun cteva iluatrau clinice

Intr

t riiaura i acarii amil m praf r* a a nafta. 1 # apus ti aletear ar ati

and P * * atmuuimerr fttqpndaf * iwpliml t aqr ptwaih dor, t pfa
am la arma mmt* ftr
drot.
 1# 1 uter e luMur pn pt1 OH ea apar luri IV cr Stea ar rana
a ir mIn ndul rttemltrului /* <nrr tu ft ati hilft Irrbuw J / inyrifco-u fV rr Intatdruunu Irrbuir ml r
7
pnrztnlr pr ra fntdvi in flind inilnrrabilri $t dr er *ZM' J'f rum fiftt ultima ydmtri' Aldi Jr muh couflh l'
i'upd o aatfrl dr pedinfri tr ai putra aptffita ia Alana tJ /Sr furuamd In / sd faril nnta m tr expunr f'tniri
narr uf fl erpnmr furia *

fntr un all prup. Iu ifrir>.itul pediatri. /uy. un trindr nun JeyrahJ frarii, care funrtr mm tio tu iruf*.
a Uretdlluit faptul cd era jay primul fu pun tn afara muunijlorti In ut mtunrra rri intri jrupul I a
ndemnat f am t mur A htrrrral uf fard aula. dar a fmt < op Ir fit Jr mwfif, f f bloc.at fi a rulat Chiar tn acri
moment cu o uuru iunr tndtcml, Viriy a umplut ipafiul i trai. ipundnd / i Innr. dm ntmmt nu atr dr iind
uf vorbrmrd am eu o irrrbhmtd
ViCky. o tuxmtrtnntd aytmnd In ttiritd Jr patruxni dr am. cart *>!* Mate o terapie Jtn i au u ivildrn utih/lr pi
amdnh tunil, a continuat drm rund In ne+fd* .tir drtahi o situaie umplnd it imdua orrttu nedonld a unn
mdtuft Pentru terapeutul rrprrtmenlut mirn
tut cdtre prot e*. fraza .am o pmblemd** are dublu tem Mult mai perfid dr dt i utnntele.
nmpurtumrntul Im Vhky Jet lard .am o pmbtrmd" pruhlrmd mamb- fat.l prin inunuMf filtru fald
dr lat/ <atr. dupd luni dr li ere, prind la utmd fi a U> ul curai uf rwSm j

Nu oHtir u*or nA pui trrpralului InrrpUir rum r** UIMMV S prt riu); .< hf/iM
armfW firmun tivr *tr una dintrr wirdmlr majonr s\r formri S* r-tr o Hiurin
infrrmlnabilA do-a lungul rartrrrl v*ii nv* t ptrundri iid nun profund tn
tutmtfWiuJ dtmt uraulul grupului A * ra%ti vt/lunr profund c rrtr nfu/uuunui
ptnx opri tr?prijfijlui pentru rdml In g*iu-r.il. ur.*|uii in (4)|NVIDH t >irr
ohrrv rdinr Ir i nmidrr mult mai puin plinr ctr - rni.ii J ti, complox* i interrnanle
drrf rrapruu r*|*rnnwntai
Totui, numii* linii dirrctuarr prt facilita trraprutului nrfit in rPA pliritiului. I
ifi afmi IA infnrnrnsnlr rv*nvcr1>lr itmplr dH|mfuhtlr C tr- u undi' ahyy *& Aitea^
C r mrrrihn %tau immnmA 9 ( nir aUyr ar ayrtr * rl 4propr* U* trraprul7 I >ar c ri nun
rirpirtr? < irir if. I.tng>i !>.* 1 inr vmr U timp 1 prdtni * < ine InMr/u rlr uhu ri
? C inr pnv*>tf- pc (inr ^fmu i . 4nl vor hiir' Suni rnrmhri caro. tun* i rnd
vorfinw* ni un ll mirnhni, privru . Airr (irapvtwl? Oar rrr *f*. altinri rt nu rrl|
u>rw*/ unul c u c rlAl.ilt, pnn IH Mimul Inr cAtt* rnUli. d fu IfffipfUtul. < inr
priv#*>lr \a craiF1 Inr atrvU fir ^ .nin* f mr rmmc * f|i rrfrag mrmhrii tmrlr dm
rmlru in timp r. vrrtral, pmrtnd r u un maiv irilrn* fmrni grup? ( Af dr rrprdr mlr
In cmurT iiu*fn hm grupului' ( um plr/ui* Ifi pi(rri/ p*rrl**urlr * C Al durr/ pn
^i Ir irnt, n mngurA ^rdmA MU O vrrlr dr f#dlnr I *r cifru iH. o u himl .n- in modul
li* .i fmhrrn au < *r ingrifi indu A o tu himfrjrr In lirnt MU in Ini(lrr4
nlrrgului grup I In frArhul rxcrmv dr pnlttuim, U-|*ru.Irnt fmatr reprima pri ryvuJ An lu
r dr nrfrrliunr rrripofriv hdrrulin purf in.l JIMUH I p.ntnh port in ior ul mfrimrtiri
Nrrmalr
O mn* viriHulr dr rhimfrn pcraluralr potir indii (Ibrunlori. Ilrxtunr pi Hni/in, dr mtotplu. rfr un
*rmn paftinilar nfrtnuit al anutHIii tnlr adr
1
7

Tratat da palhotraapra tfa

niwp
_______

Tratat da palhotraapra tfa

niwp
vr, %* >tu* ci, frecv*nt, cowportimirtii nonvrt>i pxpnmi i^nttmertr <W* 'jwr o fvmjn mi sa? contient* inci
Prin ubwrvanr 91 nvnd gropul *b afcwn ve comportamentul nnnverfeal, UT aptului xnu- .retera ptacu) de aulue*
plonrr
Presupunem, pini e va dovedi altfel. ci fiecare < omurucarv an* txemrufi*.* ie >i importani in schema
mterpervxiai a individului. IjUlirai-vfi reariiW- fai !e fiecare dkftt ca surs le informaii le proces.** Continuai si
nsupi reaciile pe care membru grupului le treyjwc unul in cellalt Care par a fi re- ariile in consens, imprtiU? de cei
mai muli i care sunt reacii uni
re sau idttwincTaatce711
Unron procesul este clarificat urmrind nu numai ce sr spvnr dar 91 cor ar e*.lr om fernrta care ofer
sugestii, sfaturi sau ieedback metnbnkit brbai, dar niciodat unei alte femei din grup; grupul care
runodat nu W ntreab sau nu II confruni pe terapeut cu o problem; subiecte ide exemplu, trioul tabu-
urilor sex, bani. moarte) care nu sunt niciodat abordate; individul care nu este niruMlat atac at, cel rare
nu este moodati susinut; cd care nu susmr sau nu deschide niciodat o temi toate aceste omisiuni fac
parte dm procesul tranzacional al gropului

f V nrmpitj Mir un {rup. Stmm a atirmet d ta omit d r.rdato r ntipercnci Ciad a fiml Intffhmt cine. ea I a
In pe ETK. un brfi*! Jrtaxaf itUaeO. care. ie abxax matuum numai cu rn cane 1 ar fi putut fi irfcot Lnc^a zbulit
D* or m Spune m* IM smpr Im eu pe cart i I am pu* p care te a firul i mi dri pe mane' Sena a spus _xad ie
tper anta e*te tneba Niciodat nu au ai spus mane Nea 9 bimhrrr an ur. iotul Nanii I u * ktae nu exr*l pentru tine
Pentru mine ept inutil' Ene. mm trziu faur ua raptm Jup terminarea terapiei a indicat aerai tnaJenl ca fund o
Ierta Jtxne&m dr puternici p itanfkaUmrr

t h- uf>h ri. fUkiU^u .iuilui;i funcia unui hormon prm ndeprtarea glarv drt mda rine 1 are l produce >1 observarea
schimbrilor organismului ou de- fu it hormonal Similar, in terapia de grup. putem nva toarte mult despre toiul
unui anumit membru observnd procesul In am >1-acum atunn cnd acei membru este absent Ur exemplu, dac
membrul abent este agresa x ccrsn petitiv, grupul var putea simi elibetat. Ceilali membri care s-au mw urne
ninai viu limitai In prezena celui care lipsete. dintr-o dat pot trece ta o ar hvitatr frenetic Pe de alt parte, daci
grupul tuse* dependent de membrul lip*4 canr purta povara dezvluim de sine sau ii convingea pe ceilali membri
ut vorbeasc , atunc i ar va Mini neajutorat i ameninat atunci cnd respect vul este iK*nl l Imori aceast absen
cianfici sentimentele mierpcrsonak* care. anterior, erau in tntirgime n afara cnnjttnei mc-mhnkn Terapeutul poa te
inc uraa grupul s discute aceste sentimente a de membrul absent att Ir ac el moment ct >1 nun trziu, tn
prezena sa \ Hi mit obinuit trebuie destr mat. anume acria c a vorbi desper un membru atunci cnd d mi te preze
m

ni a*iin|4 *** sau carta! Acrst fapl nu uis .imri.i ..-I vorbi pa
l/t -i nu imbuir 4 (lindura U *!>; rva uruil ..((' Hflifltar'. dat tumi r

grupul Japli practica nii^uUl/t^iin di* ut/ai ni cal mcinbru, la umUtnara

mUUtnnr
In mad Maular, un "lurj'lti* hngal tlr dala .ln.|.rr (rnhmnilrlr la (A .la lar apar iitlr jadmt.i in cara taraf
vijtul dU .i>l-ri|'iilul aata alnaril Un li dt-r rtaidui < u un nruf> nqwnei(ul da ii innata fwntni pn <#**.
*n>li din dtmia ruui On.il .l|n iiiantaia ttirtlfHin dnllii famas- p iti |'fivr kiltati hwta. drp > IIf M lie ni'1. tautmi
cal rnal j>rt>(>Mf da ll|A. ar Un(iaa rasonahll da nmhir- l.ibi III HIU(> f An.i t and. da Inri 14 ("la. 4rlt drn
nraf a teraprufuliji, a InI pmnf nmlii y *"difi|J .r,t lalar La > * rdjri|4 au di* ul.il ai(-rian(a p vanliinan
la inda fiitill mal dmchis di A! Inauila, fi famaia a avu! fantasma lenft.mU I .I iu("tii MM lir.t/J Uf.1 p U vm|ra4
A rr.ili/al r* (fra/an|a tarajvutiilut u n!a risa ugurantt in r(mn cu ru iia i(a nimpnrtamanhil atual nnm/ur*l al
nr InrUlt* m.-iiihn n (wnlui fi rtifi ruira ImUina wtuala (A taali/at. ta Mnianm. armnifii .ifi l.i| ./u lu J i upa fc*
ul cal mai Mnupial da II^A'J
( lulJ| 4 in(alay(i. (ir um i Ir (H*I|II4. ma-cp-la raiatmfvala din lia ara i omurm .ira ( 4ul.i|i irte i mj;rii-ri(a|a d
Ultra i rn(Mirtaniairiii vari sil 91 /al mn varf.tf Mf < uro pi. In mnj (>. il, atunri.iml i-la . ava ritma hitrn Ir
anta |w r.ind daavamplii. inlaiMUali j tumi rAvfum fmrr ili*(>mpnr|kait4 lip .la dai lr.tfia tintui. i and r4*|>lJlMid (vira
 4 lia tu alara liria" ttiiui uu *4 nu atfcd "taris In . asta rm nauta |||| atanfl la / Alava fKMl<lliM|l da rnefiiflu, Jmti"uu
nea fmralaiu (ras(ssulanltd t>i |ani-)a uanralivt artiipilnriii) mala./anuns arta |krv|tindmtul r4v('iinila tumi, dar riu <im|
mutiilui marulrwt, ti allm mval 1 /(imicni. ir0 tan dsyiumri-u (rr-s|snulrtilui ru ra.n fj/jfira/A U fran/a- |ta curan 4 i i la
wntunrnlrlr tra/lla da tran/> tula aritarmarr) ( ! rea* |t t-m. >(i. uiaU piilr-mu 4. dapniportairMli t ara ta mi mamt'iu al
(tnipului ai (mira nurr ,Un Mara 'nliinanr' punta !i vArlirl ai*i>ar(<iilijt un. naltruffi | y "tunda din frarut, tarr au fiad
taa* Uvitr jn privanl

mnuim Ja frup I'btf/iuile

Ammilfl v4 r4 tnlr o anuntilA iiiAviirA. in fin ,irr {jtrup lia triaca* vuul *ra /aula intuid.* una iMimil* IrntuiJii SA na gandul. ila
rrmplu la lariatuni runi ar fi lucia f>anlnj di>rnuu|ia, atila^umsrnul dintrr arntuiirrilrlr tlr aut* nrnr mipnai p irla da rivaliUtr
fralmU IrttfT Uknnua p Hurtimlr aitrutstr dr a I utaf*i.wiikt. irrtnr .i .. iri^a ,ir ulutulan in a|* l.- tiaifiaiai ir ala ^ru pului p
Iratna da piatclara * pfHMri nJividu!it4[i, mtir diainla tlr vusia. rr >i dnrinta "Ir a Miuana m utup ititrr . Im m|a . a (larra
cabatalti *A *r Imtu uAtalaast 4 >i trama tJr a fi UMI MI irrirul Uimin. anrfr taaruru mi ar tnaiufi-vii lu/u mttajti. pni (int un
anurruf nmimnil Ir lia/a^r rrup in pnm-pUn Nu uitiifi tlr atraa fansititH Sutil tmuucrvxrtili aJiiiiani.iiul uu mli-aima cu
triftthtiafil'iil mi'lnarala miara, punii tlr grup lAwufi, iUiMiflrrri ar valor latMtimi "tai tnrafiaijtiiJiii uitt .rniatii piatiiru res. irrte
MMII rva |numiiui *4 luAm

mul terapeutului A clarifice o anumiU Mnani pe CM <e-j adm tr nu nirra antronarl Rmumlr
hacarri ui de aupurtrvr in natura iar p atiai de daaclua formulate. incit terapeutul ioat
nedumerii de omenea ir daruacai
O investigare mai pnWumii a iwrUl faptul d cari dea nn 110x1 ta. de aaa 1110_____B
alii, mai tiir/iLi. ij rrrrau calificative terapeutului

de emplu, una dtnuv cade nuti piarma 13 w>w truawj*' ai* Itstiauiu ou- gru. lupta pentru dominaie Mai
devreme. in aceta capciul. tun deacraa in rare inaptului, in efortul de a conduce o dxnll in aa-a-anain *
un calilicativ pentru munca in grup iidmmpa a luM cfjcaenta juni ptnrani Ini amu nu a (nat itnaiui
puvetftoi au eu wparuaun t^rrc asupra rnlului grupului In |Jin|a urnUUMn, Jui mranhn ai grupului

Intr anali trup de tpnehptt in immmuul itatMn amaafar aft Im aaaoian atu ir Itmimmx lujerula
fam! tmpmtartmt meii ie falltfaifr Ar grup ale im Slrn um*. , trr in ami iinm p im(nariati nrairi
Lfamal |*-a ctprmmt tmmmomm ui - im a apun. itnna fnmUul ti ftr immt Im baorpulaat kemini im
aaaaama ca r iwrie o tmmtr i u urr atu ie rxpmmti ir %rup Inflama a externi am potop & ummmm i fmi
atUU cm Ufurmti ir grup fa. fa tniuxlrte armUnorr m fax pmuite 'tain fa uu immlmt cm fur Prm

13 WM grup m waan frmm an.

can'Hln ar a x c eteniini faptul ci* Mpnume ti fii apepmpm a < mt pentru a rppt ani fapt Ham * augur or-c pe
aa I far
Hem, d. med iru.hu irtprt aula tu {nap. fa ta* dmm m I faX a funt fanai ie nrmmaa amgnUudu

aeut ti
lauafar pr anr
al JUM) fafi
a afaalti da a KAkf**iK*i fad
tr
 uomenimrtul tdu letapeulul t tptxmt tinetei aax7ii pr "nrnn 'tramei, pentru ci. ulterior, nalrita. frapai l-a
jana pa l-a i tal ca nmiuarra pozUtoi a aaai mcmOr* ir oftrr tmepeul ii emac fraterni fa rvafaffi i

Lupta pentru dumuuilir, aa cum VIa .uita in capitolul 11, Ouctueui in ov laruitafa* pe parcursul grupului- leac
mult in evideni la nceputul grupului. ilruJ membru caui al nbttni un anumit statut in grup. Odii u6toU
ierarhia. situaia piulr drveni calmi, cu palplxn periodice, de esesnpiu. anao cfarwj un membru, ca parte a
mulau ale terapeutice. ncepe ai devin! mai averbv a *i aLa. r ordinea stabilit*
t ind intri in grup membn noi. mai ale membri agresivi. caae nu-a cmtam h* ul. c are nu au respect lai
de regulile grupului a nu le anuMui pop t Sigur ii lupta pi ii r II dom ura ie va rea la suprala
i

* ttr afutnr cf comunicm implicite a Renei Sun/ mult mai avan

0/4 decll tme. mai maturi, cunosc mat multe despre pnocrsuI psihoterapie! t tuni mai pu
tenuri tn arest grup. tn nuda prezenei tale mai ndelungate au t'

tntr un alt grup. Rea. o femeie aaertma. clara tn exprimare, fusese, luni de iile. cea mai activi
>/ in/luentl membri n grup a final introdus un membru mm. Mi. un aaialrnt tonal tn domeniul
psihiatriei <care nu dezvluise aerat fapt grupului) H a ftml etreatv de aamtp p limpede tn
exprimare tn prima ta ydmt. descriind situaia ta de tna1 cu atta candoare pi ilaritate. Inrlt
ceilali membri au foat impresionai p tndutapai Oritum rspunsul pe rare Hem I a dat a fixat mIImie
leat format 1n psihoterapie de grvp?~ (nu .Ai fB rut tmmdatl o formare tn psihoterapie* mu .. Virrbeti ta
p tind ai aven ei per leni In a le etamina pe tine nsuti ) Formularea comentariului ft ul de Hea a atta! clar lupta pentru
Jummatta. pentru c. implicit, ea spunea .Te am prins *U nu crezi ci m poi prini pe mine ru (argonul 11a Mai ai mull de
mers pn ai ml afungi Jtn urm'

Sarcina primari i grit fu area *ei undar

( oncrpfelr dt nanm primar pi gratifica re secundar >i lemitinea Imami* Jl dintre <elr deru aluri teraieuhilul
un ghid util jwntm munntflrrri pn rvi lui (fi, cum vai prezenta mul tAr/tu. un jHId *1 facturilor MihlMmi rr/otrnet
clientului ta comentariul dr pfin)

Mai TntA i, citrvj definiii Sarcina primar a clientului ei te A >I atingi copurile iniial* dilwrarea dr aitfermA.
relaii mai hune cu ceilali, vi trAia*w A mai deplin pi mai productiv. tnai, w m.WirA rr onarniriAm indrapriMe, ar r
ina devine rnulf mai tumplicalM In general, viziunea deapre virr m,i primari e miulitu M mafnr pa mAnur ce clientul
avamtra/A In terapie I Inenrt. clientul pt Icntf teului au vi/iuni mull diferite ati|>ra arclnn primare I hr r templu. am
runrMc ut clieni care afirmau ci copul lor rate eliberarea ir durere (dr an- tal*, tirprmir MU nmirnrtie). ilar care
avrau un aup mull mai profund pi mai problemafu' O frnirir durea ca prin terapie A r irntA atAt dr hmr, Incit A
devini chiar auperuiari adversarilor et. depApirulti i In ainitatra mentali", un alt client dorea lA nvee rum si i
manipulr/r pe ceilali ni rf* ten (A pociri. un altul dorea %A drvini un arducitor mai rtu lent A* r . - opun Hd fi tn
conpfiente au, chiar dacA unt contiente, pot h Mfir oacutvar dr rilall, rlr nu fac parte din contra tul iniial pe
care individul TI tar vi trra>eutul, dar, cu toate acestea, even itA o tnflum|| ronatantA amupra mumii tmpPtltlfr I
V fapt, a nevoie de muli terapie nainte ca unii clieni ai puati formula o anini primari adecvai ,4*

* Aceste Iwmnww ^nn*viri mer daanrdlna In Mraiirlilr *le cartelam rriHli4kn miitct CSre m IrrabHHl pa atmpOomale tnrt
iniial* I apoi nilwii umplu hlmlarva tui* Iul In monte privine IUn meat motiv. vipmmmial aunl pup In Iu uiup In
l|*
 admiri uMrafnnlur naivi i fumuirM dr servirii In dmwi>ul aAnAlii unuate. II* II
IM14 pei. mi evaluarea terapiei per mda - la cteva yedinr. pe haza tine* ttvelur io|
iaW> I lliluanra iha* tonalelor mainmplate pentru stabilirea wmlaalor pU4air. rum
a fl i WrM ijuetlin
i pruduiliv In ao*d

? Irvin D Valoni (a Mnlln I awr.r) Tratat da

psihoterapia Aa ftru
p

l*- nbiecttvrle pol rvolua pe parcursul terapiei, tmuJ. clienii au o concepie destul de
dar despre sarcina pnmar In general, eliberarea de un anumit lip de dufcrrmfort Prin
metodele prezentate in apitolul O, terapeut, in pregtirea preliminar a clienilor i In
prima ntlnire dr grup n Sur m* ti*ni de ceea ce trebuie s faci in grup pentru a~s
ndeplini sarcinile primare Dar. ndat ce grupul a nceput, lucruri foarte ciudate ncep s se
ntmple clienii Ii doresc contient schimbarea, ins rxtaHM o tendin profund de a evita
schimbarea o aderare la vechile moduri de comportament famihare Deseori, tocmai pnn
recunoaterea acestei adern adic reztuimif) apare prima oportunitate real pentru
reparaie 1
Cteva viniete clinice ilustreaz acest paradox

I In tinr. Cal rra internat Jr teduerrra fetaeor tbn grup u p-a modelat
omvta- mm tul fcnd eforturi td par J suav p fermector *-* mmm senttmmlrlr
de reni neve* w Jrtprrati de a fi grozav. trama de femei, mitdu tai de un brbai
dm gntp V tm lut druuta mc udat drepte masturbarea compmJsnd p
zoatensmul ocazional CM an ar? membru al grupului a vorbit drepte dnpretul Ju
foi de femeile im grup. CM f temnd dr ptdrrrr ta o pisici JafontJ dtapanm
competiiei! a ekvtat :mntttatea Cnd tn alt mrm- bru a permut cu mult
anxietate. fantasmele tale hamoseruale CM apnt deliberai .* udarea pe care i ar
fi putut o oferi fmpfrtipnJ pmpntie fantatme umdare bhaodaM nu a Indrizmi si
dtscute drepte problemele pmtrn care mtrase te terapie mwu mi crea prun taie
fuf dea fi pmce
Cali mrmbri p a dedicai inaf* rwerjnJr pentru a obfxne o imame de aninate mrnia li H
profunzime I ra fn nmtrrami nmftmU cu aurar irsron sbii Dcsrmuruirra incr autor h ofeream f
ar urnim ofrnmii de ance ncercare a mea de H interpreta compun mmtul tm trie din urmi am reflex
tot la faptul ci lucrai ru ea mi fcea si snat & nu am mmu tmlorm de oferit A hal o ori exceleni
pentru m! Mia aruncat wa zmbet ineom ia timp ir mi spunem Ptwlr ci or trebui ti te Mtun unui
grup ir te*apu pentru a-ti eiobc- ra problema oua"
(In alt membru w bucura de o pcmir de mvuhat In rtep datorai ruhrtn sdr o acmti fruautmd. a
crei fotografie era ncntat si o tremei de la altui la altul. tr. pmjj Rejmmtu ex famat ul principal
XnuJa tm a tupenonXMu lut CM lutr-a a imit -a dai ai tmuu bd ru I a piriul. a foal pnta iertat al Jea
udku cu grupul p+arrtTmJtnttrant

Ce au tn comun aceste exemple? In fiecare dimie de. clientul acord r*rvv

titate nu rrtvtrt primare Jet Urate, a nnn gratrftcn sexrunidrr apru tr tu
e-im o relaie cu un alt membru, o imagine pe cate dorete s o arate
sau un ml de grup tn i are clientul este cri mai dearabd sexual, ori mai
influent ori mat Inr lept. superior In hecare exemplu pah 4ogu clientului a
cteodpiMK armn rea m opului primar ( 1 ten pi a au deviat energia
de \a adevrata nrutrv* teta |eulk pentru a unnn anumite gratitvatu m
grup IW acest Cflwpwftem in lui-fi-icum ar fi fost disponibil pentru studiu
dac membru ai h putui in situaia in care ar aflau, s se extrag dm
matruea grupului rKNitruserva aciunile cu in.ii puinii |>.|IIHI.I aluni i
nln-aga aecventl ar li devenii ii parie <i U I UM bune activiMp
terapeutice I Iar anta nu a a nlAmplatl In Ionii* . 1*11(1* eorripli*.
ratifica ha v*i u rulam a avut ptiirrtlale fa de aclioilalra ce trr tiu ta
efotluatd Membrii grupului au imuni iiiiuriiMtll, t*4U interpretat grecii
 pe M mioi .iu rrapirw A|iilorul terapeutului i U refli/al si sralute
unul pe
aritJafi
Ai ***.f.i mie uri IfiHurien IM i u* imn... ni jn r.rii] >t.i individuali ( u (nuli
Itmp rn urmii, 1-rturJ vorbea despre j>.n icnlrrl a cirul dorm fi df a rdmnr in
terapie cin tihcflr mai yrru Jn Jt Juruita dr a fi vindecul n terapia individuali,
terapewlul ..Ui .141 r dorina i lirnlului ele a 11 suslmul. Mtfjl, Jeg-trial IreUI. in
ocrariii pn vina. i-uiU nrmirmi illli'ii*n(< r nnlitalivA Intre terapia imiivi.Iu.rl .1 i rea
dr grup Fiirtn.ilut individual dr terapie roti* relativ irr.irl.ir; situain tir grup nfe- M t
atu* ruai mare de gratifu .ifii mun.l.m*. de satisfac > re a muii .r nevoi sr>- c tale
e> mienii* in viaa tiu lividului Mai rnuJt. devei rri gralifu aii Ic oferite unt < .rriati
Angaioare. nevoile ni multe HM l.tlr de a li dominani, admirai. Iubii, vr oer.Ui Mint
mii .iilirviir puletiu. e Centru unii, grupul dr pniluilerapu* oierii n- U(ii a,ni iii iiiiuire
(o Im 4 fie o punte flirt* lr.rm.io*.i unor relaii mai bune in lumea lor cctragmprdA
Ar i ot fapl reprezini o pnrvm ,ue r lini. ,1 in Im ml . u anumrle populaii, r um ar fl
bllr.l/iri. i an* au oportunii ii realnoe |e l. ^ii.ui umane rn .dara grupului de terapie
In Uri de r arun,. ea ruai huni r ale de a r.l.spijiidi* ctlMlii de a in. I n i i terapia
JMMII* fi si oieri In . iitmuarv edin|i* ile sprijin mai fiului fm venle. uiale lunare
rlupl o u urli lari uilenoiv.i
I inii- lenarunea rarr emstA intre IMIT ina prun.irA u gr.ildn arr.i HM urula r
A ente un .ill mod, uor rllleril, de referire la mine piele launli.ire de re/iolen|l >4

puneo- ut ari ttU'ting /)? in nemul in i are urmi ri cea granit, apei ar. unda re
nistru [nnea/A miirm terapeuii A, a. I .I.I.I leiuuum* poale n rh. Iictati ca n
/latena iniei eiiatj o importani rllfereni ile tniani mi-lmfa se trieri In mod
obinuil la eviun-a durem l.videnl. in ai est urnii, rrxmma -.ir mult mai evideni
in terapia dr grup. al4l la nivel individual, dt i la nivelul grupului I bir ceea re
doresc al evidenii*/ mir iaptiil il tmpm dr grup ufrrJ 0 abunJrnlJ da ffralifii afli wr
unda re Adesea, trnnu a terapeutic i in grup derala/4 nu vntru ri membru aurit
prea mini detenoiv pentru lucra, ci lund. .1 tiu 11111 dor nu t a renune Ja
gr.ililu aie
I Vsrori. dfatinria dintre ari ma primari i grim, ata s. und i ni i-.tr e. trem
de ultM atunci rnd lerareijiul mie ulucii de desfluiaree Iu. miilor in grupul de
terapie A.W rtr da tifle aliir pentru lerasuf >4 u* Infnfcv daci rlientiil kmnaazl
la wdru M primari atunci cnd ml>..tiiu>rea un um pn rnaie cu gralifn aia no
urulari rate bine lufUfintl >1 reunii interveniei n-a mai ('"terni, a tehnici de tare
dispun li*ra>eu{ii mie o ir.unuilc.i. 4 iiu*iui<nlui gin [uliii ian ina primari motivul
aidru care au oii. ii.it aiitnr ler.i|>euli.
AieUi prim IJ'HI ae apbc Mergului grup V poate puneri imn gul grup ai* o
mttrmi primari c#rv cnnatl in clc/vr iltarea 1 nplararea tuturor .isntu* lor relaiei
li arm membru cu liroaie dintre cr-ilali cu terapeutul |l cu grujuil
ca ntreg terapeutul i. mai trziu, membru grupului prt destul ut-
nn(.l rnd lucrea/J grupul, cnd tai implicat in urutil o* miTi*r% ja and li
acra uintd
Uneori, c penibil r* terapeutului 4 nu ii fie dar oe tace grupul dar hi oue ci
nu ta* cancmiRUi nici pe dezvoltarea, nai pe explorarea '-Un.... *r dinu.
membri Ilar* terapeuii au avut ^ripk al ofere grupului o descriere clari a sau
rirm sale pnmare, atunci ei pot conchide r grupul evit ar.tiv aceasta saro n
fit* datorit unei anumite duforu asociate streinii, fie datorita unei gru-
tlficali secundare suficient de aatuiiictoarr pentru a nlocui activitatea
terapeutic.

Serttimettlaie terapeutului
loalr ateste Imn de ghidare in recunoatrre w nelegerea procesului de ctre
triaja-ul au utilitatea lor. Dar nuai un reper mai important laituentelr tar- rajs-
uiului ui timpul jedmri. sentimente in care a ajuns s aib 'raredere dup ce a
Ins ut prtn multe incidente suni la ie in cadrul terapiei de grup Terapeuii
exprnineiitiii nva s aib ncredere in sentirnenlele lor; acestea sunt U kef de
utile leraieuiior c um este tmcruecopui sau harta ADN unui auautraolog. Dac
terapeuii se sunt nrrhdlon, frustrai, plictisi ti. confuzi, desruraat crase
din | cu topita de sentimente disponibile unei lune umane . a trebuie si ta in
tofv.ulerare .ta este date valoroase p s nvee si Ir puni La lucru.
Nu uitai, asta nu nsemni ci terapeuii trebuie sl-i neleag sentimentele. apoi si aranjeze
>t livrezr un cursa | interpretativ ngrijit- Deseon. stmpia exprimare a sentimentelor este
suficient pentru a ajuta clientul si mearg mai drjxirtr

Lfn Irraprut x ujvrlt l o franc in oircl de patruzeci ja craci ir am bar-a

saoaur ti netaalaU.. iHt/uzJ. 4in tsusa metodei rt rapid fluctuamte Jc a *r prruina pr
mat In cair Jm wrtml a cirmental am cteva tenlttnenie loj r ttnr pr care
m dart ilra
pirldpm Kinea. In timp ar netoii, ie amica fund o femeie maturi commeumti Jar arar
uri u iiaJ ca funJ fuarte Uniri, aproape ca pe u mpii rinfrn'nul reuniciniu or propria
teiunlualr. uinr tucaon <4 te simte t ai m fit plcid r Mp Nn .ran st pot ti rmry
mai departe a un. Jar iraj ntreb daci ar am epmi are terna am pemtra tmt
iTtamami. a alia turnir profunde ale daniei jt a d;utat o U VI etptoeese ratnan
nalt .onflfc- lual p iwtwM dea fi udstJ r Mp

l hrarori rMr toarte util pentru grup > mprteti entimentrle dc a 6 rvs- pma de
un membru Un ostiei de comentariu c\ti ronvn detectau vi iade, .u\x te r Impii*
ntotdeauna I ap Iul ci doreti s tu mai .ipnsipr de acea persoan Modela ,iz norme
importante de grup asumarea rmruku cvsUbcsrare i luare* in seriua a tvl.ilti
lor
 ItvfJiwi clientului ip* bmiM mtTarrarvdenjIui sau poate datorWk problemelor
l'enlru .i exprima
u cit rspunde: sentimente in pns.xra.ui terapexit*. wraie.irul trebui* aib un grad rezonabil de ncredere in alccvaiw ior t
i nun
.r h problemele clientului 911 nu *J* voastre va ft cu urt mai puin ufilA de f.ipt. u atilf
m.u anfit**rap*utic.A ftrte nrvoir si utilizai delicatul in^trumml
al propriilor *ntunnt* fi oi o facei frecvent fi spontan /Iar r/r g era mat ntarr imiortiinii
ca atent mat rumeni id fir ct dr fiabil pi prrnt pnmhil
rontratranaferuf Fn se referi la
fafA de clieni Kste de o importani mafirA sA distingei Intre rnntratransferul
obiectiv, cure reflertA impactul inierjarMiful aaupra vointrA fi a celorlali ca- nuteriatir 1
fterttului. fi cintrtransferul nubierttv acele marii idiosirv rasi* e care ref Ierta mai tactlh'
ceea ce voi, p*rsonaJ, artucei fn relaiile fi inter a* iu mtr voaatie ** l'rimul r*ib* o sursA
exceleni dr date tnterper^malr despre client Lllirnul pune multe despre terapeut I
lifentiierea Intre rele drmA ne nitA nu numai rxpeneni i formar*, dar fi o pmfurwiJ
cunoatere dr sine Om j, rit motiv crrd c fiecare terapeut trebuie HJ urmeze o pmhotrrapie
perumat (Mai te despre asta in capitolul 17)

Ajufjrea clienilor si preia o orientare cltre proce*

flp multA vreme se cunoate faptul CA Observaiile, pui* tele Ir vnli

e fl|ijnjr prin propriile eforturi sunt valon

cAt cele care sunt impuse de o alt A persuanA I Atferul matur re/mf.l tmtairi d* a face mterpretAn
strlucite i, In Iu AA I arate virfuo/itatra, 1 autA mrtuitr . 4re vor permite I uniilor sA ahntA
cunoaterea de tine prin inipnjlr rfortun As. mm spuneau hiulkn fi Anii naiv. .existA riuimrntr In a r e
terai eutul trebuie sA fie nelept, ia tolereze niu gb H I itiifertetA i tA ^tnitr ca ytuptil sA atun vA
la soluii* t7

Crin urmare, ian tna trraiteiifului este de a influena membrii %A astunr i 1A valorizeze eseitivA procesuali Multe
dintre activitile de stabilire a normelor. desfurate de lider fi descrise in capitolul 5. servea* atest ut s*op I H*
exemplu, terapeutul evideniaz procesul cxtrAjAnd permanent membru 'fin .tu f a* unt fi mvitAndu*i aA
evalue/e ru 41 mai niu A impli are stectivA seminii .ii.i tran/ai-ulfK re* rntr I iei tehnicile vana/A in tufuir d* stilul
u* rapeutiilin, intenia acestor intervenii este de a comuta pe un pol autorefUviv I ie exemplu, terapeutul poate
intrenis* grupul mir-un monienl omrtun ien tru a comenta Suntem la |umAtatra timpului pe care I avem pentru a/i
i ni

_ZL f ct at irilimpU In fetim

A
cul, |ark fi-a mutat scaunul ou trri pm>* mm \n pat*. Mars nu-a aruncat
ocheade in ultimei# cteva mmutr Or idei vei despic < or *r
rimpli '?'
I *w**on, necesari n twww in rrvwtl a procesului ditr-o vedmi kwtt
If tensionat Rate important ta terapeutul ai denvjcwAiezr ci exprimarea
moionali internai oferi material pentru o invianp semnificativi Unwn,
puiet- diviza o astfel de edsn in doui piri segmentul e pemmtial m
analiza acelei experiene Alteori putri analiza procesul Irt urmMoaxva
vrdini putei ntreba despre sentimentele pe care membru le-au avut dup*
edina antenomr sau putei ai le solicitai si vorbeasc despre gndurile
pe cate le-au avut de atunci, legate de ce s-a Intimpiat in ntlnire
I- vident, li inviat |>e ceilali oferind ca model propria orientare clrtie pro-
ces Nu avei nimic de pirrdut. ci mult de ctigat daci vi mpirtiti punctul de
vedere asupra grupului ori de cite on este posibil Uneon putei tace asta In
efortul de a clanhca edina ..lai cteva dintre lucrurile pe case ie-axr vizut In
desfigurare astizi." Uneon putei don si utilizai un procedeu convenabil. cum ar
h rezumarea edinei pentru aneva race a ntrziat ooftecape- ut sau membru
< ) tehnici pnn cave Impirtesr sistematic cu ceilali membri observaiile mele
asupra procesului corotl in a sene un rezumai detaliat a) edinei du pi
terminarea et. inc Iu/and o descriere deplini a ubwnaular asupra procesului
rostite sau nerostite In sedmi. a-l tnnute mrmbnk* minii* de edina urm il
oare (vezi capitolul 14). In aceasti abordare, terapeutul tniretnjtnra/i o
nsemnai de/viluire personali >i pu*fesanaU cate taainea- /A mi im a
terapeutici. mai ales pnn ampliftcaiea recrptivitu membrilor tai de pnsresrle
din grup
l %tr util si tm-urae/i membru si desene puncteie lor de vedere asupra pro- i*srUa dtn mUlninlr de
grup Muli h maton in terapia de grup. cave ua transmit cunottnrW conducnd un grup expenenial
formal dm studenii km ncep deseori fiecare eilin cu un raport al procesului edinei precedente
ptey.it it de un student desemnat anterior Unu terapeui in vata si apeiear- la anumii membri care
mamtesti o abihtate intuitivi nrx^xmut m recunoate rea procesului De exemplu. Ormont desene un
membru marginal in grupul tiu. < are avea o sensibilitate neobinuii U lunbatul corporal ai celorlali le
rpe ului arita modul in cave a valorificai acest takmt in serviciul terapiei O ntrebare < um ar fi
Michael, ce li spunea Pum lui Abner cu as* fluturau* dr mni T* a -s-rvit unui dublu scop a elucidat
pnxesul t ba agitat pe Mvbari si obin o poziie centrali In grup i respect
Ajutarea clenilor s accepte comentariile care
elucideaz procesul

b St.oii ht/^erald vrut odat Am |n*t fort*! M jcAndesc Doimnc, di

Iu il ii fost* Si miti atdte.i culrn m.iri 91 s** rele I a Intimul terapiei, le
e rrrn henjJor notri *..) Rindea 4. 4 i Mrhimte organlzaiea
tnlcriiNirl, a exa- minime ronwiiftlfli* rornporMrnentuliii lor. I*le o munci
jrea, fdrNt neplruta, In*p4inintJtnnre Nu este uficiml 4 I** furnl/e/i
pur fi implu Ih/ntihn iri/urmmii pi rtplnvi|ll; de trmrnr. Irrhulr 4 le
fm ilitc/i .mifiuJ*- rr* ntitUrr informaii F'xuili itr.U#y,ii j*cntru a ajuta
clienii H fa< 4 atent efort bii a ten ti la cadrul remarcrlm interj
relative l .il fisslhat k urilor Nri un comentariu, nici uni* tir cel mei
*tr4lm Hor. nu potir avea valoare d.n 4 nu n*tr accepta M livrarea lui. da 4
clientul ln pachetul ratint hi pi nnnnpet tai Aatial. relaia. etaliil livntru
>1 temporizarea urii la iei de Irwrnnatr a i con finului rnevijului

1 lienn tuni tntntdmuna nun ni rpttvl la in/oruui|ii formulate Intr o

manie* r4 auportiv Rareori indivizii reapmg
obmervala 4 * dt<ihn|*.i/4 iau h rjw di/.4
pe ceilali, ii nu rit prea ucrgoiti i nu irr nume nk
uiilat.t ji-nim pn> prut /'* rsi "irul 4 riunt /jiriiff cu mlimmlelr lor MU.1 AH
mul rnult din 1 r . re au de oferit hm Ir a< mirt OI**IV.I|M rnnin un nu-s.il
uportiv #4 membrul are niHf de druit pi ci observatorul doreti* fie
mai apnuaf*r, dcirrhr vl 'fufe. dorete %A I rtinoav 4 pe rlil.ill nun intim
Ferii v4 de .1;elaflvele are a t a l r a u hmitea/4
uniootrapnalu* hve. amenin, rkJk 4 aj4r4ri (3im|ii mping m u/4|iil>*
generali/antr dr e*empiu dependen, nan 1 mm. exploatare, arogani i jr buid
dreptatr. din moment ce o pertnmn ate ntotdeauna mal mult Ir l ru e
rtu Iirt4 au orice combinaie <le etichete I ute de departe mult mat **p labil
(i adrvirat) ti vorbeti denprr trivlturi viu piri alr tutui individ de exemplu Ade
* a toii c doreti foarte mult vl fu aproape de ceilali, cnd ii oferi ajutorul,
cu#n ai Mt uf -Mm.1 Mii trei ui.) cu Urbbie I far util i uite ntornmtr, pre uin iei
de antzi. in care le vid diafanii, aproape cli*jretjitn.ire m rapirt < u cri Itiifi i e
tii despre areaati parte din ti net"
I eseuri. in milm ni unui ccmflir f interi de grup. fnembrii i anin* 4 unui
altuia adevruri importante In armie condiii, adev4ml mi |oate h imuM
1 ut membrul I ar ajuta pir agresor, tridndti **e j>r mn* in* ui lera|eu(ul Ire
bute ti entimmze i ni ncmfrali/e/r telul de lena! v de a f 1 al combatanilor prn
tru ti la e < a adevrurile roade .Ic ionflktulul ni puat4 fi utilizate
IH- exemplu, putei face apel la un acop mai inall (dorina membrilor de au tnrimoalere) sau putei
crete receptivitatea lunil.ind Mera a* uxairi lir e*rm piu Kirrll, n iun le vad nchis. ameninat, pardnd
toi crea tr pune |amn- A hii foarte abili in A mrlu a s/4hi iunea .rjumerilelor el, d*ir cer.i c e * in
lmpii este (A hi (i, ile am-mrnea. lanne) <ti sfr*ii prm 1 nu lua nimic pentru
hne imii. M ntreb da< nu ai putea ncerca o ali tactici pentru " vreme nu te-ai
putea ntreba (t. mai trziu. Jamie. a don *u*-i cer si fao fi tu la leii Bate cnm
adevrat pentru Hne in ceea ce spune Jairue? Ce pri par si atingi <> coard

interioar? Pop ai uii pentru moment lucrurile care nu wznt adevrate i %A

rmi pentru un timp LA rele cure suni adevrate?"
Uneori, membrii grupului, intr-un moment neobinuit de deschidere, iac o
declaraie care poate servi terapeutului drept punct de sprijin intr-un omeni
viitor lenipeutuJ prevztor subliniaz aceste comentam in grup pi le pstreaz
pentru o utilizare ulterioar. De exemplu, un brbat care era att mandra cit pi
ngrijorat de abilitatea sa de a manipula grupul cu farmecul lui social a implorat
in una dintre intlnin ..Cnd mi vedei zmbind aa. sunt cu adevrat rnit pe
dinuntru. Nu m lsai s scap cu faa curat" O alt membr. care tiraniza
grupul cu lacrimile ei. a anunat intr-o zi: Cnd plng a>a. sunt furioas Nu
sunt pe cale s rn duc de rp, deci nu m mai linitita, upni-v. nu rn mai
tratai ca pe un copi" Pstrai aceste momente de adevr, ele vor fi de mare
valoare dac Mint reamintite mai trziu, intr-o manier constructiv, supori v,
cnd clientul este nchis > defensiv. In exemplul anterior, puiet* pur i implu
s i amintii clientei comentariul pe care l-a fcut in urm cu cteva edine i
s ntrebai dac acelai lucru (zmbet pentru a acxpen durerea sau plnsul
autuprotector) *e ntmpl fi acum
Adesea ode util s angajezi v lu-ntul mai activ in stabilirea contractelor. De
exemplu, dar un client a depus mult efort intr-o edin, elabornd o anumit <
rac terutu important. a> putea spune ceva de tipul: .)ane. ai lucrat din grru
a/i fi ai fmt foarte deschis la feedback-ul nostru in legtur cu felul in i arv li
tratezi ca o mam pe ceilali fi in care foloseti acest comportament pentru a
evita s fu a in fa cu pvoprule nevoi fi dureri- Cum l-ai resamut" Te-am
presat prea mult?" Dac este de acord c efortul a fost util (aa cum CLMUUI fac e
aproape ntotdeauna), atunci este pueubil s stabilesc un contract pentru viitor,
ntrebnd Aturn este in regul s continum s te presm, s-i dam un fmibac
k on dc cte un observm c faci asta in edinele vuKMieT Aoeate t form de
wcontract" consolideaz aliana teiapeutx i natura mutuala, oo- laborativ a
jsihotrripiei
Comentariul de proces: o vedere de ansamblu teoretic

Nu este uor de discutat intr-un mod sistematu practica actual a

elucwi ni procesului. C um ar putea cineva s propun Unu directoare
baa^le twgite pentru o ptvxYdurA cu oasemene* anvergur fi compituUtc.
cu o cmpon zare att de delicat, cu att de multe nuane ltng> wtice'
'unt rentai s v cei ^

i. ferapautul. lucrul M atol

 iu<t|tnilnd ci ici rr/idl arfa pslhoterapiei va veni JM* msuri ce vef
dobndi experien; nu putei ajunge Iii ra In m<d pur teoretic. Intr-o anumit
msur. cred c aa *-*le. Ins cred, de asemenea, ci este o*ihil ni mar rim
traseele noi. pentru a- oieri clinic lanului principiile generale care vor accelera
imnuirpu firi 9 limita v/rra artei
Abordarea din a rast seciune este simetric ru rea pr care am utilizat-o la
nceputul acestei cri pentru a clarifica factorii terapeutici de ba zi In terapia
de grup. La acid moment ntrebam Cum ajut terapia de grup clienii? Care
este nuc leul i rare este faada In procesul terapeutic de grup* Aceast abor-
dare "ndK e La conturarea citorva factori terapeutici de hzi i cred ci nu con-
strnge in nici un fel terapeutul In alegerea metodelor de a-i implementa.
fn aceast seciune voi proceda Intr-o manieri similari Ain ntrebarea nu este
rum ajuti trrapia de grup. n cum corului r elucidai** pn silim la arhlm- bare C
hestiunea este complei 91 nec esii o atenie considerabili, dar lungi mea
acestei prezentri nu trebuie si sugenve ci ftiru ia interpretativi a tero- peliftului
are prioritate tai de celelalte sari ini
Mai nti, voi Inrrpe prin a privi firi implicare emoionala ntreaga ane a
interveniilor terapeutului Pentru flec are intervenie a terapeutului pun o in trebarr
simpli, dar funda menta li: Cum este ajutat clientul si %e schimbe prm .casta
intervenie, arest comentariu de elucidare a pfTar-Nului?~ la baza a es tei
.lU.r.Urt sr afli un set de tipare operaionale hjnlamenf.di\ mprtite de toate
modelele tntrrpmorude onteriijstrane ale terapiei
ncep prin a lua In considerare o arrie de comentam dr ptw es pr 1 are te rapenfuJ Ir .1
fa ut unui < lient de a lungul citorva edine dr terapie dr grup

1 Mi nfrrrupi.
2 Ai via ra tensionat t pumnii strni

1 Ort de cte ori mi vorbeti, mi prv*'i

4 Cnd fan asta. mi sunt ameninat i, uneori. Inspiitnintat

* Mi ntreb daci nu cumva fr simi In competiie cu muu- i in. mi si

mi devalorizezi

6 Am observat ri a 1 firul acelai lucru cil toi birhatt din grup Chiar
i atunci rndjnrearri si r apropie dr tine serviabil, ii alai 1 Prin urmare,
ei te privesc a fiind amenintor i ostil

7 n cele trei edine in ram nu au font prezente femei, at fi*t mult

mai abnr labil

# Cred ri eti att de preor upat Ir atradivitatra ta sesuali tai dr

femei, tnrit vezi in brbai doar <on tirent i te lipseti de
oportunitateii de 1 tv apn> pia vreodat de un brbat
 V rvi ntotdeauna dai senzaia c te lupi ru mine. pare s emite i o ali
parte a monedei Deseori rirn.u dup grup pentru a schimba o vorb, rni pri-
veti frervenl n timpul grupului. i este i acel vii pe care I ai descris acum
fre sptmni despre noi doi luptndu ne i apoi
rl/And la pmnt Imbrii-

tfY 'MA /A

Un leva) - Tratat da psthotarapii di grup

ai. Crei ol Ii doreti foarte mult 1 te propti de mine dr. intr-un M pen-
tru tine apropiere i erotismul sunt im urcate i continui 1 ml dja la e
part**
10 Eti singur am i te simi neiubit >i nebgat in seam Arta
deri*nitfsa2 din nou multe din sentimentele tale de lipsi ie valoare
11 Ceea ce s-a lntlmpl.it acum In grup te c le-ai dela>ai te-ai
nstrinai de to(i brbaii de aici Eti satisfcut in areast situaie 7
(Amintefte-i1 unu) dintre scopurile laie majore atunci clnd ai nceput
terapia de grup a font sl afli de ce nu ai nici un prieten apropiat t s fad
ceva In legtur cu asU )

Mai nti, observai c aceste comentarii formeaz o progresie ncep cu o

observaie simpl a unor aciuni singulare i trec la o descriere a sentimentelor
evocate de o aciune, la observaii despre cteva acte de-a lungul unea pe-
noade de hmp, la juxtapunerea diferitelor acte. la speculaii despre inteniile i
motivaiile clientului, la comentam despre repercusiunile nefericite ale com-
portamentului su. la includerea mai multor date Difereniale ivise, gestun sub-
tile), la atragerea ateniei asupra similaritii intre tiparele de comportament
ale clientului in aici-i-acum > in lumea sa social din exteriorul terapiei Te-
raMijii fieexperimentai se simt uneori pierdui pentru ci nu eau dezvoltat
ir o contiin a acestei secvene progresive de intervenii 71

In 4-east progresie, comentariile devin din ce n ce mai infereniale ncep

iu observai! ale datelor senzoriale i se mut gradual ctre generalizri com-
plexe bazata* pe secvene de comportament, tipare nterpersanale, fantasme t
material oniric Pe msur ce comentariile devin mai complexe i mai mfeien-
iaU*. autorul lor devine mai detaat de cealalt perse can. mai muh un terape-
ut cuvnentator al procesului I feseori membrii ii fac unul altuia anumite de- t
Uraii ce aparin nceputului progresiei, dar. din motivele pe care le-am
prezentat, rareori le fac pe cele din finalul ei.
In parantez tie spus. exist o barier excepional de bine definit intre co-
mentariile 4 i 5 Primele patru dec laraii apar dui experiena comentatorului Ele
sunt observaiile >i sentimentele comentatorului, clientul poate s le devalorizeze
sau s le ignore, dar nu le poate nega. nu poate s nu fie de acord cu ele sau s le
t onteste Este mult mai probabil ca a dncea afirmaie ( rM ntreb da* nu cumva
le simi in competiie cu nune i ncerci s m devalorizezi s evoce aprn t s
nchid fluxul inter acionai constructiv Acest ger de corn t-n tarii este intni/iv.
este o presupunere despre inteniile i motivaiile celui- l.ilt i este adesea
respins in atar de cazul in care. anterior, a fost stabilit o imHutant relaie de
ncredere, supoctivl. Dac. intr-un grup urcai membru i fac unii altora comenta ni
de acest tip. este prehabil s nu se detvohf un climat teraxmtic constructiv.0
Htnemeles folosirea formulrii ,.m ntreb' mai atenueaz puin efectul. Unde am
ti ajuns noi, terapeuii r folosirea lui m ntreb"?
I >ar ai ne ntoarcem la ntrebarea noastr de bar cum fl rut a^x*ast ar- rie (MII
oricare alt sene do comentarii de proces) pe eticul s se schimb
 K414pun*uf tftftr c lera eutul iir grup iniioz M hirnhaiea. IIIM iind clientul
de a lungul unnJimkivi secvene:

/ lat*) i urn rstr icmporUimeniul tJu Prin Jredbock yj, mai trziu prin auluob-
rvanr, membrii inva 4 ne vad.1 p* ei m^i>i a>a cum uni v Avui derejUll.
i ah) i WH ComportammtuJ iau t$ fme pe <etLtlft mI *c irrW
Membru Iii in fwi tul<(importiimmtului lor upr wiihineiitHor crlorll|i
membri
I /u/*l t m influenfeazd cvmporUtmenluJ tu prerile pe tare itilulfi le au dmnt inie
Membrii chem nperl c. drept urmare uinj torta meniul ui lor, crilili ii va lor
iwavd. II privam: c u nrpUcvtV ii JMM' dezagreabili. ii rraprct, ii evit4 etr 4
tuta i Mm influeneaz > inttjMjriarnenlul tu prerea ie tare o ai drtprr line C un- struuuJ pe
informaiile adunate in priiim trei pai. clienii iorrnuiea/J autoevaluri. emit ;utlec4i
CU privire la propria valoare fl capacitatea lor de a ii iu bii f Amintii vil aforismul
lui StilHvan: conceptul de inemir In mare murl (tMUtniil din eva/udule refl tatr
ale sinelui )

Iridal4 ce ar,r.i4 serveri A a a desMfurat fi mie deplin inrleasJ de individ.

ndat .e t lianii uu o profundJ inrlegere a fapliiliu c < nrnjortamentul lor
nu mie in tntrrmul lor, c4 lerhira relaiilor u teilali fi c u ri iiififi e nul de prp
prulr at/iuni. atunci au ajun* intr un pun i crucial al terapiei au mirat in anh Camera
himhArii
ler.i uhil sr* al 14 ai urn in po/jia de a pune o ntrebare i are iruia/4 ad*
15

vrtul demaraj al terapiei ntrebarea, prezentata In diferite muluri le tera

peuf, ilar rareori in forrn.l ci im t, mie / ji/r w/ln/itr ul de lumea pe i are ai * real o? Asta
faci celorlali, opiniei rlnrlali dmprr tine fi opuu*i tale despre line efM 'MIIINMI
ut de aciunile laie?*
( .Irul apare inevitabilul rAspun negativ (nu, nu sunt MIMI.V ul cu a* iu nile mele"),
terapeutul ta* laiise.i/4 Inii lin efort mulhntr.ifili< at pentru a Iran. lorrna sentimentul ins.fi-.f.n
iei jtWBOftdJe intr o de i/ie de biruharr fi axii intr un od le schimbare Intr un fel au
altui, remarcile interpretative ale lera prutului aurii de* lina te tul Inc uraje/e a< Iul <M
huubrii Numai 4 i va trufeti eleni ai pmhr>f*rapi.*l (de exemplu < Htu Kank. Kullc May,
Stivam* A ne ti. I r-die furber, AJJen Wlierli fi Irviri Vikmi^) inc lud conceptul d vmnJ in
lorniuli rile lor, maci cred <4 <* est. mte implic il iri orie mal multe leriu- interpretau ve.
n lucrarea mea Psihoterapia I xmlenfial ulei o pir/entarr detahat4 a ri> fulul voinei in
psihoterapie i%
Pentru moment, o IM hl4 .te sub* irtit

14 Un tndlu dr rvttluer i pihitlrrjiiri In Iraatti multiple la rt au part*. ipt jv AII de clieni i II

depresie rum A drmnnatreaci cu Untal* impcatana aburdrii Iriapewt*# ir *1**14 clienii J
dewnlt* afli ten fa inter penuria 14 fl 4 r-1< mir*. 4 imnniMi'iliulni prnu MIA >I netptruMMIi ta
tea wntni at*nmll<* I*r Interpvr%*iuil* l^n |>im> tpiu IVK 1 nhu m.* lei de pilt<H*rapir.
pwilinleraptr tmlemi* analilu n*riitiv ueipuiatnoiiUUl li HAM). eaOe (4 ili^iPMit n>rnr,c este dirert
nurluhl CM pardffli de r4tre i lienlul deprimai wnUmmlu
15hll de caiif A fl efarf in lumea tea pernrcnaU
Agentul intrasilii care iniia/4 un ad, cari* tranHlorm4 intenia fi dnI/J m K uine. tute voina Voina este prin ipala
fofft flUitru r rvtiiofiaabiLI a m li
vidului. Dei metapsihologia analitic 4 aks si evideniez* forele muirnr ue*
ponsahile al comportamentului nistru (adic motivaiile pul* uni le UKW
vtiente), este dificil A nelegem schimbarea lir noiunea de voin * Nu pu-
tem troc* pe lng ea presupunnd c eU* prea nebuloas MU prea
alur**. .wu-i l, a urmarr, n O depozitm n cutia rwajp a aparatului
nrvKntal la ca* terapeutul nu are arce.
Contient MU nu, toi terapeuii presupun ci 1 anca re client po**d capao
tatea de a *c schimba prin alegere voluntar. Folosind o multitudine de tra*
legii i tactici, terapeutul ncearc s escorteze clientul pn La o rscruce la
rarr el poate alege, voluntar, n internul propriei integriti Sarcina terapeutului
nu ete de a crea voina MU de a O insufla clientului. Asta. bineneles, nu
putei face Cma ce putei face este s ajutai la ndeprtarea pooenkrr de pe
voina restricionat sau sufocat a clientului.v
Conceptul de voin ofer un conatruct util pentru nelegerea procedurii de
elucidare a pro estilui. Toate remarcile interpretative ale terapeutului pot fi
v/ute in termenii modului in care se sprijin pe voina clientului. Cea mai
ot>L>niiit >1 simplist abordare terapeutic este sftuim. ..Comportamentul
tu.
Aa rum tii t tu acum, este mpotriva interesului tu. Nu e$ti satisfcut Nu aata
vrei s trieti Ui naiba, schimb!"
Ateptarea c persoana se va schimba este doar o extensie a credinei de lip
moral filosofic c, dac cineva cunoate binele adic ceea ce este. in cel mai
profund srns. in internul cuiva), atunci va aciona in oiroecin- In cuvintele Sf.
Thnma* I TAiuino: Omul. in msura in care acioneaz din voin. a* ionea/
conform unui bine imaginat" * t intr-adevr, pentru anumii indivizi, cunoaterea
i sftuirea sunt suficiente pentru a produce schimbarea terapeutic.
Oru um. clienii cu o patologie semnificativ, bine fortificat, vor avea nevoie
de mult mai mult dect un simplu sfat Terapeutul, pnn comentam iner- pretativr,
continu apoi s exerseze una dintre alte cteva opiuni care atut llenii si-i
elibereze voina Scopul terapeutului este de a ghida clienii pan In pun tul in
care. din urmtoarele premise fundamentale, ei accept una. c- trva sau pe
toate

I Numai *u pot schimba lumea j>* care am creat-o pentru nune

2. Nu exist ruci un pericol in schimbam
\ Pentru a atinge era ce doresc cu adevrat, trebuie s m schimb
4 M pot schimba, sunt puternic.

tt Istapautul lucrul in sici t-acum m

 Fiecare dintrv aceste premise poate fi un stimulent puternic al aciunii vo- lunian- dac
este acceptat.! pe deplin de client. Hacare i> exercit mt lucnu intr-un mod dderit Dei Ir
voi dmcuU pe rnd pe fiecare nu doness s sugerez un tipar secvenial Oricare, in funcia
de nevoile pacBHtiuhu s* dc stilul terapeutului, poate ti eficient independent
deodeUlINumai eu pui tchimlta lumea pe mre am mai o pentru mine."
Tn **|.vi iele *MI venfei mple de terapie de grup pe ca re am deacria-o
(observarea omportammiului pntprtu 91 aprecierea impactului lui asupra
celorlali 91 asupra pmpriei persoane), a*bat un viguros < oro *ept-acoladA.
al rArui um bre ating fir**rw part* m pnrt*ului Irmprulic. Anri mm rjn mir
rrmjtomuibtli- tatru Dei este rar discutat ruplkit, e ntreesut In matinalul ctlor
mai mult SJ*Jeiue pNihoiiTipnihce KmponMhilildtrfl arr mul le muiuri legali,
rrll gioasA. el o A FoJones acerat trfmm In Sensul In rare o fx-rsnanA este
mpon *nbilA penaru* prin a fi la baza a", mu/a a", autorul a" ceva
Unul dintre cele mai fam utante aspecte ale terapiei de grup este rj lai tuni nHcut
din nou. ie num fmprrunJ In grup ( 11 alte ruvtnlr, toi membrii fMtmesf de la o
poziie .le* egalitate* Sub privinlr crlarUli (91. dai A terapeutul late trea- bl buni,
aub proprUlr priviri), flecare, gradual. t>i rxcavra/J JI l?i RMKlrlrAzI un spaiu vi
tal in grup PkaUV membru. In rrl mai pwfund sen* al cnivAntu lui, est'
mptmaabtl pentru turul 'paftu 91 ftenlru aecvtnfu de evenimente are 1 %e i*t
ntmpla fn yrup
C lientul. ajungAnd intr ari ev Ar A apte* le/e acea st A ffrsfwmsabilitafr,
tlirbtiir sA accepte apoi, de aarrrurnea, A nu emstA o speranA (li* m hintharr
u enrpfut cu .ului tn cure el f fuhimhd ( etlali nu f*ot aduce m hirnbarea.
mu schimbarea nu poate apArea de la Mrw <) ternMIIIA -sie respe msahtl.t
p*iitrn Viaa trecu U ii pnraantA In grup (ca 91 iu lume. -terii tari) >1 total
risfKiiiubilA pentru viito ml SAIJ
Aaffrl. terapeutul a|utA (Uentul *A inrleagj <A l u m e a in ter rr* rudi mie
aranjaU intr o num ier A In general predi* fihilA l ordona tA, rA nu este vorba tle
pt faptul cA nu ie poate irhimha, ci < A nu mea O <M- S himht, A p*ait.i res
Imsahi li ta tea j>mfnj < rrarea lumii sale 9I, prin urmare. rrp abilitatea xrti
fru trasformarea n ( lienful trebuie al rri Atigr sau sA ftf Ala* 4 tlm iuu
sentimentul de a fi propriul agent intrr|**r*nnal In lume

..AUt e.tHtd met un perna! In mhimbarr"

f ate penibil ca aerate eforturi bine intenionate sA nu lie sufk lent# ler|r uhj|
poate frage rrpefaf de frnghia terapeutici >1 |oatr de%c opeft. A indlvi/11 rhiar 91
dupA c# au fmtlan/i a|i astfel, tot nu rlet tura/A c nuy arr terapeut! rA semruiu
ativA fn arvat ca/, terapeuii aplic A o *Arghie trraprutu A suplinim arA. ajutnd
'lienful H4 infrunle para*Im ui de a continua *4 . liite/r umtfir mteremiliii lor
fundamental fn diferite moduri, terapeutul lf#bua* A puriA in frebama ( um aa } I
k* ce < nnhnui A Ir infrngi pe tmr nsui *
(> inetotM obinuii cir a explic a ( um este de a presupune ci in laa
^mitAru alegrrii voluntare dr A fir client existA ofwla* o Ir formidabil#, obsln
 'le are l mpiedic 4 sA ta <eru in ccmaidrrarr mcMliliimi coinaulamentu

1,11
Prr/ma obstac olului rate, in general, diu*4. lrraeiiiul la' o pnraupu orre ca pi
cum": Tr rom pori ca i cum a i aimi c*4 Ir ar pAndi un |*rrin|
mba i. f < i
temi ..1 i, |n m*/i alll ,l db'auiA 1 4
j*e v
 M
>) - fratat tto pllMtaia*a * imp
M
ntmpla o catastrof" Terapeutul ui clientul b clarific* natura penr.ulului imaginat
i apot continu, pe c leva ci, detoxific*. s infirme realitatea ace* tiu pericol
Kaiunea clientului poate fi luat drept aliat Procesul de identdicare >> numire a
pericolului fantasma! poate, in sine, s i determine s neleag ct de departe de
realitate sunt propriile temeri O alt abordare te de a uiruraa clientul. n doze calibrate
cu atenie, a nfiptuiaud hi pup actele de care sc teme linM-int-les. calamitatea iantasmat nu are lor
i spaima este stins treptat Ad*- n*a aceasta le piesa turnant a terapiei eficiente.
Prcfoabt) schimbarea nu este posibil, lnnd la o parte durabilitatea, fr o experien
trit a infirmm directe a credinelor patogene Este puin probabil ca doar nelegerea s
he e6- < tent Acest principiu separ clar diferite >cn*i de terapie i
I te rxrmplu, s presupunem c un client evit orice comportament agresn pentru c , la
un nivel profund, se teme c are un rezervor nenorocit de hirte biana nlA >i trebuie s fie
constant vigilent ca nu cumva s o dezlnuie i. eventual. %1 Infnmte pedrapsa venit de
la ceilali. O strategie terapeutic adecvat estr dr a apita Inului s-t expnme
agresivitatea in doze nun n grup. enervau* la a fi ntrerupt, iritare fa de membru care
intrzie de obscei, hme tat de terapeut wntru c cere s fie pltit >t altele Treptat,
clientul este autai s reiai me/e deschis cu ceilali membn i s se demitizeze pe el
nsui ca fiin hoinu utarA l tei limbajul i perspectiva asupra natum umane sunt diferite.
Oii* exact 44 rrai abordare a schimbm folosit n desensibilizarea sistematv * A o ti luiH A
mair a terapiei comportamentale

m l*rntru a stinge mi ce dorm cu adevrat, trebuie J m schtmb~

O alt abordare explu ativ, folosit de muli terapeui pentru a se ocupa li'itfu lnffitare
persist n i omportamentul mpotriva interesului su este de a lua in ctevuderare urmrile
acehii comportament. Cu altr cuvinte ohentul aie motivaii aflate in conflict, care nu pot fi
satisfcute simultan De exemplu, ufi durut jssiit* dori s stabileasc relaii heterosexuale
mature, dar \a un alt nivel, adesea incontient, poate don s fie hrnit, s fie legnat nteite
s evite abandonul jr canr-l antmpea/ ca pedeaps pentru tendinele sale adulte sau pentru
a folosi un vocabular existenial, s se adposteasc ie libertatea ten fi.int A a vAratei adulte
Evident, t lientu) nu poate satisface ambele seturi de dorine el nu poate stabili o relaie
heaOexualA adult cs o femeie dac spune de asemenea (t cu voce mult mai puternicl .Ai
gn> de mme. protejeaz-mi alint A m, lax m s fiu o parte din tmc
l ste important s i clanficm 11lentului acest paradox IV exemplu, am putea remarca
Comportamentul tu capt scit dac mrsupunem c doreti s i sutist.it i nevoile timpurii
mai profunde, mai primitive" ncercm s nu tm clientul s neleag natura dorinelor sale
contradictorii s aleag inbe ele. s renune la cele care nu pot h impltmte dect oi un OM
enorm penmi integritatea i autonomia sa O dat te clientul mahzear ce don>ic cu ade

t. Tt apetitul lucnM Mi aloi f

l

vArat (ra .*cluii> >1<i pmprtufnmj>ortarirnt aHr dratirutl *1 iruicpliiu*<iAi A nr*

voi opumt. de mpittlKvin* d de/voJtrii, trrptal. el cam :hkl* ftrittru a ttbfint cera
,v dure* cu adettArul trebute nd md uhtmb

Md f*tf jM'httttht utt/ pulrrtiu. "

Pa le / A .ihonJarra t*rapeufi A ma|<rA .1 ntrebAru ..C um *- acr ci a* p M **/ I
tmpvtriva pr<>priulm nter?'' rale ir a ufen o expluafir ( .1 rr/ultal, te* r.p*uful
spufMP I* lumporp in anumitr moduri fruir u 1A " yi pn*|*o/.ipa in-
 dr prntru rA~ pmupune. Ir grnrral. i A* ton uwitivaponali din afara t onyliinfei 1
Uentului Flte adrvAraf r/l tele di mi o|>|iuni pr*i edrnte JK- rarr !# .1 rn prr/rntet u/rrA. dr
Mrmrnra, o r*plu apr. dar >1 voi l.irifn a .la ja* * nrf opul rxpln (natura
unil.inmUlm ja vnin(A) ral** ital dilrril In le dmi aN*rrMr
(. r ty Ir rr(Wi<a|i* i 1 ofrrA teraprutul 1 firntului ( .rr mplit api* *alr mwc* l. si
tare *atr Incnmtl? I arr r*lr pm/uncM"? < art* *-Ur ..uprrh* taU~' luir isdfl dr io iijum
tur A apar irlr rnai man nmlmvenr fnrf*jriHniogie din do* itieniu, din momrnf n* natura
erpllc apilnr Irraprijplir drpmdr d* frila ! oto%kA di? < are n apar fu
1 mi til putrm rvlla cun/runlarra 1I** 1*>;i A pnArwl Inimlrul atnilin futu fu/
IriterpretArn. rrlaf 1. dintrr e*p|j a|t* pi pri*dnul final - hirnbarra f*Ani la tirmi, * *| **rl ruMirn
ncurntmiea < untM^irrra ilr unr. rtefuarea refulAm. anali/a trarmlerulin yi anf<*a< hiali/aira
IIMII* nuil p*luri tan* tnriili minu .i la. in.spirafnarr. linilr HtinJ rrlap# 'Mlt* c ti adiiinhir, lint
prrludm al 1 lumK) ni. ruilr ti amaran ai M ItimbAru ;.i fofitpi *!* nu mml timniii* I ti
ftunParra Fplic4|M ofrrA un Ai/tlam prm tarr ptilrin nrdnna rvmirnrntrle din virpt imuitrA mtr un
tip.tr tnrrriil yi prrtiu t i l A niiini rva yi a I plana inir o vrnM au/aM innriruui a I trAi <a hiruf
ul omfrollil n*trii l ifrt|iftarnpntul si rxpprirnja IHM . U . I intrruwtrA nu mai unf
Imidiinikntlluiift'. iwd**/v* illa ir. in afara 1 ontroInJm. in + hintb, nr * unijirt.lin ( 11 avrin
ovip*ii(ti|4 InlfrHu r,\) /teiru ,J ./Vnru A nr ilrrJ dominarr. slAp.inur -1 proprirl |*-*runr (MU no
trnttmrnt al Mp.mini rarr. frfmmeritil*^i nlr **Kal * 11 Ht.tpamri .ij Nr nfrrA lihrrlsih fl autor tu
irniA t IV ni.tsur.t ir nr Irpla -tin. dintr o ptmjM*
Ir a f inohv.iji dr trfr MN umwnilr l/i pn/ipa Ir a id*ntifu a pi nintrnLi ar Ir hrfr, nr
drplaaArn .finir o pwliui paaivi, rra tivl in una a tivA ilr a< tu nr . arr rfr turax himMri
I >a< A a* crptAm .n *.*1,1 ptvmtaA ir ha/A ci IUIH pr mapuA A crpli* *|in *n poiholrrapkP
*tr dr a ufen < lirnliiui un rntiinrnl al Mpanini dr *.m- nvu/M i valo.irra unef mpli api
trrhui#* miurati in rajNirl u a*- l rt*nu (l wtpli( apr au/ali rsfr val* IA, corrt IA sau
..adrvirafA In miuut m arv ufr .I 1 stan* dr r fiiiihrtj JI ontrnf (t alfel Ir drfinip' a
adrvamlul r-Ir *n pli't ndativA s pra^mnth .i Suspiu* 1A ru un aiattfin rplica ti v nu lipnr
lu^r ftntnia y 1 nu arr drrpturi rxrlumvr, 4 nin un pialen) nu rsfr trl airnt hnuloopntfil Hau rrl
pndunir (yi. ca urmafr, <el trwii bun)

- Iratal d pUhal#apit th giy

p

Pentru a clarifica aceeai situaie problematici, terapeui J put uter cl.-v tului o
interpretare din ctrva posibile, turca re poate fi fcut dintr-un anumit cadru de
referin i fiecare poate fi adevrat** Explicau freudiene. in- tafirperSiJ na le,
aparinnd relaiilor de obiect, psihologiei mvelut teoriei ataamentului,
existenialiste, analitic tranzacionale, |ungiene. geetkjiuste transpcrsonale.
cognitivi, te. comportamental iste luate acestea pot h simultan adevrate. Nici
una. In ciuda revendic An lor vehemente ale faptului contrar. nu are drepturi unice
asupra adevrului. Pn la urm, toate se bazeaz |*c structuri imaginare, pe ca i
cum Toate spun Te pori (sau simij ca & cum lucrurile acesta i acesta ar fi
adevrate". Supraeul. Se-ul. Cui. arhrtipu- nle, protestul viril; obiectele interne,
obiectele sinelui; inele grandios >* obiectul omnipotent; strile eului de copil, adult
i printe ma una nu exist t* adevrul. Toate sunt ficiuni, constructe psihologice
create pentru comoditate semantic Kle i uatifia1 existena numai pnn virtutea
puterilor lor erpUcatn* 9
I >in aerat motiv trebuie s abandonm ncercrile noastre de a face interpretri
preiise. nelepte? Nicidecum. Noi doar recunoatem scopul J funcia interpretrii Unele
pot fi superioare altora, nu pentru c sunt mai profunde.
& i ^*nrru c au inai mult putere explicativ, sunt mult mai credibile, ofer un rnat
nuire tont rol. >i. din acest motiv, sunt mult mai folositoare. Evident, interpretrile
trebuie s fie adecvate recipientului. In general, interveniile terapeuii r sunt mult
mat eficiente dac au sens, dac sunt logic compatibile cu argumente tari* Ir susin
vizibil, dac sunt spn|irule pe observaia empiric, dac sunt simite" drept corecte
sau sunt congruente si fac ciic~ cu un cadru de referin al clientului >t cu lumea sa
intern i dac pot h generalizate >1 apli- latr multor situaii similare din viaa
clientului.
In general, interpretrile de ordin nalt ofer clientului o nou explicaie a unui tipar
larg de comportament (n opoziie cu o singur trstur sau aciune* Noutatea
explicaiei terapeutului provine din poziia sa avantajoas dr a ti obiei tiv i din cadrul
de referin neobinuit care permite o sintez original a datelor lntr*ade\r. deseori
datele constau in materialul pe care In general. 1 lentul l-a trecut cu vederea sau care
se afl in afara constantei sale
UacA a fi constrns, in ce msur a vrea s apr aceast u z rciativua'
< And prezint studenilor aceast poziie ei rspund cu intrehn ca \su in- srmn i o
explicaie astfologn este de asemenea valid in pahofeentee? Ast fel dr ntrebri m lac
s m simt stingherit, dar trebuie s lspund afirmativ Dac o explicaie a.stmkgic. sau
amanii sau magic sporete sentimentul de control, Ue stpnite t conduce U o
schimbare personal interioar. atunci este o explic aie valid Exist multe dovezi in
cercetam psihiatric ntervui- tural |H*ntru a susine aceast poziie;expluaia trebuie s
Mc compatibil cu valorile i cadrul de referin al comunitii umane in care triete
clientul n cele mai primitive culturi, adesea numai explicaia magic sau iviigtoas ** at
cvptabil, i astfel valid i eficient.50

. TAI paulul Hicml te aia g ,Revizionitii din pmhdndli/i Ajung Intr-un punct
Analog i argumente/ d ncercrile m'iumtrui'tivr de a capturi adevrul tAtoric
unt tu ti Ir, (unitrui* nea de nitra|iuni penuria le plauzibile, plinr de mu este dr
departe mult mai important ptfntm procesul de schimbare* " Trecutul nu este
ttic, orice terapeut r^cptmrrwntat tie r procesul de explorare i nelegere
dltrrrad reanim fijv trecutului. De rapt, cercetrile neumbmlogirr actuale ne
 spun c, dr fiecare dat cnd accesm n amintire veche, o modificm automat
In acord t u r un testul nostru actual, iar amintirea revizuit se ntoarce apoi in
depozitul memoriei de lung durat tn Io ul amintirii iniial*1
O interpretare*, chiar i cea mai elegant, nu aduce nici uri tienefi* iu da* A
nu este auzit de client Terapeuii trebuie s ar strduiasc a treac In revist
mpreun cu clientul dovezile i a prezinte clar explicaia (SA fim clan dac A nu
poi fi limpede ca un criatal, cel mai probabil explicaia este uhrrdA au tu
insui nu o nelegi Motivul nu este, a>a cum a-a susinut ade^a, c virhefi
direct incontientului clientului.)
Nu v ateptai ntotdeauna ca o interpretare a fie acceptat de lient Uneori
clientul aude m eeai interpretare* de multe on prut crui, Intr * zi. pan* a ar
produc un ^CIM** fie ce a fcut clic In acea /J Poate lieritul tiu mal a aftina la
anumite date rrnfirmative obinute din noile evenimente din mediu ori din ieirea
la suprafa tn fantasm MU In via unul anumit material ante rior incontient
Notai de asemenea r interpretarea nu tw priklu*f un </i* pnd cnd relafiu clientului cu
terapeutul nu nit ads*vatJ I Mr exemplu, r puin prut a btl CM un membru al grupului
care te simte ameninat i in eovnitetiie cu tera peru tul s fie ajutat de orice
interpretare (cu excepia celei *arr larii t A iran 1* ferul). C hiar i cea mai
neleapt interpretare va eua pentru i el se pal- simi nvins MU umilit de dovada
pen rptivitn uperioarr a terapeutului O interpretare devine maximal eficient
numai cnd rate oferit Intr un iieitexf de acceptarr i ncredere.
Uneori un client va accepta de la un alt membru O interpretate p -rv ,,u r
accepte-o de la terapeut (Amintii v. membrii grupului aunl j*e deplin ia jnhih a
fac interpretri la fel dr fnlinitoan* a l crlr aU* terapeutului. t nenv

>ni vor fi receptivi la a* este interpretri cu nnditi eptai mlul de client pi af nu ofere mterrireUIri pentru
 1* voi discut* pe prunele doui in ce mai rimiiM- din acrvt capitol. A.utf de
multe iwtefnr interpretative implici traitsferul flintradrvlr. teon* anabtad
tr* diMiruiU decrete/! d numai mtrrpretnle de transfer pot (i leventei.
indt am dedicat In ntregime uimitorul capitol problemei transferului i
iranMpfcnvrVts

Folosirea trecutului

Prea des explicai* este confundai cu urigsnologM' (studierea cmgmilon I

aa rum am dtcutt, un sistem explicativ poate postula eficient o jcmu- Xm a
comportamentului dintT-un mare numlr de perspective, muli terapeui
continui al rreadl ci realele**, cele mai profunde" cauze ale comportamen-
tului |N4 II glaitr numai in trecut Aceast poziie a (ost term aprai de Fteud un
rhroloj psihosocial convins Pini la sfritul vieii, el nu a renunat nao U i
lutarea unei explicaii primordiale (adid timpurii), nici la insistena tena- < e jw
wlirj cl ucvesul terapeui' depinde de excava rea straturilor timpurii ale
amintirii* vieii Idrea cl prwzmhtl este numai o mici parte a vieii individului >i
t l rintenta contemporani este modelai de contribuii copleitoare ale trec
utulm %te puternic im astratl in viziunea lumii occidentale asupra timpului M

I dr neles ci araitA viziune a dus la o accentuare a trecutului n ma nualele

psihdinamice tradiionale de terapie de grup*
( hu utu. puternicii faeton incontieni cart* influeneaz comportamentul nu
unt tn nu t un iaz limitai la trecut Teoria analitici actuali face o distincie intre
mumttentul tm'ut (copilul din adult) i mconttmlul prezmt i gndurile fanta mele
a impulsurile curente care ne influeneaz sentimentele i aciunile)* Mai
mult. aa cum vm discuta pe larg viitorul, ca i prezentul. >i trecutul este
drupotnvl un determinant semnificativ al comportamentului
Imului ne poate schimba comportamentul pe cl descrise pe dophn de %e>
uretu tenii psihanatt/n tradiionale i de teoreticienii invilru i ciudat cuplu lotui,
acel nu Incl. viitorul, nu este un determinant al comportamentului MU U puin
putemu. iar conceptul de determinism pnn viitor poate ti aprat m loialitate n lux
an* nuimmt avem in noi un umtiment al scopului un smr ide* li/at. o mk dr
obifCtiw spre care nxuim. o moarte vtre care virm Aceti (actori, aut contieni,
ct incontieni formeaz o punte ctre viitor i ne m flump a/ profund
comportamentul Cu siguran cunoaterea izolrii noastn a destinului l in orie din
urm a morii ne influeneaz comportamentul i ev penena Intern. I iei. In
general, le pstrm in afara contiinei ntmplrile terifiante ale txtmtl noastre
se joac cu no U nesfrit Fie nr strduim s le uuicp.irtAm tmpUondu ne in
multiplele distracii ale vieii. he ncercm s In vmgem moartea pnn cmlin Uitr-o
via de apoi sau Hiylml pentru imorir litalea umholicA sub forma octUot.
rwiiiHnr materiale si expres** cmattvt
Hi I: lacnit ti afol-l acuaPe lingi puterea explicativi i
trecutului i viitorului. exiti un al treilea concept
temporal ire uu.t-.trt si explice cumportamrntul conceptul cauzaliUu ai lui
l*Jjlei, care se cam entrcmjJk f.*e prezent pe impactul forelor curente Pe m
urt, explnapde rezuli din explorarea inelelor < orn rntru e ale mctiva*
Ullor ojn^tenlr p rnconfbmfr curente aie clienilor Si luirn un e*emplu. dirn-
pi pot ave u nevoie de a ataca, o nevoie care acoperi un trai de dorine de
dependeni pr t are nu ie exprimi dm trama de reapngere Obwnal dnin1 urwie
sJ ntrebi nt t um au ajun J/ir att de dapandanfi l>r fapt. viitorul
( perena - na wihntead o rwpmjtirr) jnanl un rol mult mai hotiritor In
interpretare Astfel, pe iiiiaurl cv ne deplaftim In papu. traie tona noaatri
poate fi gndi* IA ca fiind triplu influenai de Imul natura pi dire fia
impulsului iniial, de viitor m tipul tarr rr rtvami. fi ie prezent cmpul
curent de fore rare opereazi aaupra ei Si conaiderim aerat exemplu clinic

t kmi citent* Ulen pt L and. *t primau puternice emoii ret unt*

fa de terapeutul gru putui i Intimpldlur ambele femei aveau mtorii tnlr
adavir. plngeri mapwr Je grolt ftrafte urruot muwn hrmi ) fntr v
edin. au dm uial timfinutul rupta U ai fnntmmneiu* kw armate Jaiper terapeut titan
/mutammu fi aoul et rate IM, eu a derampenaaaei pmhotu lerateutul o aptlaltinn
p. petnwud. o Hr inept* o lemgini p are grif de hui* ne mute ei io* purele i arul avem an pal
diferit da fantaime Sa ntreba dmi terafwutul e*le bina Ingripi atoni trernent funtanma ti t pa ntmplat ,nm
autat terapeutului p ti ea va atmm grtpi de el. ftindu curat Im caai pi gitmdu t

Atrmcui mentali dezvluii (nrr apa um irului fanta*mele nu era genital

menmdii aveu riptuafn ftmrte diferite pentru I lien pi pentru i and Ierafwulul t a put lat
lui I Uen faptul ci. de a lungul tnlilnirdor Je grup, ta mufettae prunul* ludi fitue ntu iJart
pndu ca neverr U m Inirehi daci. la un nivel p*afund ea nmau . i ar putea ubfine mktren
lut p a (abrlaifi membri ai gropului numa printr o perind Je oulsmm rtfu iu I tmi eu
eaaia era u lunita totui, nu rrupiae nu urdati I aorte dam ii dau uraa pi ti pudra pr <
tilaii Irm nun important faptul iJ att timp ci! V comporta In mudun tar* li,au au att
da mare rupt na. aa nu ia putem iubi pa ea Inai fJ a enJrnfuit faptul c. pentru ea. era
n* W ai u htm he hturul pentru ti era o perieri ta terapia ar temem al ta bai mm boa-
Jmaerme imt*m i anta ta atrage Jupi une > maniabili pierdere a iubim Ingnirdoe

In comentariile pentru t arul. terapeutul a fuUoput iile iu mape* te mit

icmf*u4mmamtm lut ei Hutodentyprem refuzul de a pt aeuma reptuna iruanu itiem de
o t tu.* pe birimi ti fie tularemii da ea lentonnai et da a avea grif da terapeut ara
limnafiid p*ntru peapeuia mot nai u > *rdm ,J dmi ar mrnfu da* tul dm i I ar puie*
ndatora prutund pe tar ap* ut atunci ar putea, rmypna id primeam iubirea pe tare a
ciuta Udut. ie i t ue & **\4 hihiH* iubirea ti p EJIen. avuneva eecuri (.adoratul
continuu turn* da oftrmar* da nur i unt muu auludruab'n -are reueau diur f u fmi ai
pari pnmiinm i t metprtatui *

Io* a rime atent ta u dome mai mult Land ca t lllen. ar Inuirte* In im ul i u UM al pu< pnai
oale creaii cu ct nu reuea ti abtnd iubirea . u aIU mai fttnatu repeta a eiat tipar
tutndtnh m ho ungurul try de comportament pe cate U piui aau pe tare tndrime* ai 0 puni
in ml Era un mlu bma iiwfinut. iuUdntirti de au tot nfr ingrrt
 Tratat ia psihoterapia ia (rup

Deci aici
avem doui
cliente cu un
tipar comportamental wmii*r paauurx lUdli' oarbi pentru terapeut Ini terapeutul a
jifont doui mterpretAn d lente, reflex tind doui cil dinamice dileme le masochismului
psihologic 1 fie are. terapeutul a asamblat citeva aspecte ale cnmportamen*uiu
<d*entulu in grup i ale materialului fatasmatic >1 a sugerat ci, daci s-ar formula an
urnite presupuneri JCM >1 cum" (de exemplu, ci Elien aciona ca fa cum ar putea
obine iubirea terapeutului numai oferindu-se pe ea nii sever detenurati, iar Cni
aciona ca fi cum ar putea obine iubirea lui numai *lu|indu-l fi aat- fel fi< irului si-i fie
dator;, atunci restul comportamentului ^avea sens"
Ambele interpretri au fost puternice fi au avut un impact semnificativ aeo- pra
comportamentului viitor ini nici una nu a abordat ntrebarea ..Cum m a/un* 14 fu ht felul
<!*!*?" Ce s-a ntmplat in viaa ta timpurie f a condus ia rearea unui astfel de
tipar? Ambele interpretin s-au ocupat de tipare existente in prezent dorina dr iubire,
convingerea ci aceasta poate h obinui num&i pe anumite cii. sacrificiul autonomiei.
ruinea care rezulta, nevoia crescui a unui ruin dr iubire fi altele
t) problem! formidabili a top bea pilor bazate pe trecutul ndeprtat este ci rir Miui
seminele disperiru terapeutice i astiel. paradoxul daci suntem r deplin i ifuliumai
de trecut, de unde apare capacitatea de schimbare 7 W aiupra detrrniimati Uri < om
promis a lui Freud l-a condus la acest nod gordian. dar naruiilati dincolo dr ei. aa cum e
evident n lucrin inui cum ar & Armii:J trrmiruibiLI 1 mtrrminainJJ
In piua. trecutul nu dr tern uni prezentul i v ut unii mai mult decit este de- trrrniiuai de
anin I rec ut ui reiai pentru fiecare dintre noi doar impregnat in prezent pe fundalul
orizontului vutorului, jerumr Frank ne amintete ci. pini i In terapia de lungi durai, clieni
reactualizeaz numai o traciune foartr mai din experiena lor trecu ti. dar pot reactualiza
selectiv i pot unir- fi/a trerutul astfel nct si tir consecvent cu modul in care se vid pe ei
mx* in prroM.^O climti ti poate ivcunaUtui trecutul n aceiai mod n care tea rezultat al
terapiei) i modifici UIUIginea de sine. De exemplu, ea i poate reaminti experiene puzitive
cu pirtnu de mult uitate. poate si-i umanizeze s. tn Ux ul unei expmenr iliautc (ca tund
figun ce exiti in vitutra sm'icukv pe are 1 k tac), si inceapi si-i neleag ca indivizi hirvuti.
bmr intmnanau luptndu se cu aceleai evevumente copleitoare ale condiie umane cu
care sr tt ntrui >t >1 ea O dai ir a reconstituit trecutul, un nou trecut poate mai de parte si
1 influeneze evaluarea de une. totui, cruciali estr nrcwuait*ira. nu simpla cnaixor a
trecutului. Reinei un rezultat al oetvcinkw conexe terapia efk ienU genereaz mai departr
reamintirea trecutului. % are., a rndul su. mo dilu i rm instituirea trecutului *
IW i explicaiile nu twbu cutate dinu-o pecspectn i a onganu si daci cm mai puternici localizare a
grupului este anistoricul aia-ta-acum. arunci trecutul nu ptati nici un ivl n pnxvsul terapeutx al
grupului' Nuci vorb* lr. cumul terapiei, tuvutul este un vizitator continuu al Him nleme a fiecrui
membr
u

.<1 pfrupnlui Nu mmin, JP exemplu. n pre/mtar* a treiMirului (nari un rol

im- portant in dezvJt.uvd coeziunii grupului prin < reyter*** nelegerii fi
accept m dintm membri
Trv< utui Mir dwwa Mpifiiii tn rr/ulvitrra < onflx fel r SJ examinam. dr
ririiiplu, doi membri blocai intr-o confruntam aparent ireconciliabili. furam
COOHidernd multe aspecte ale celuilalt ca fund respingi t ian* Adwi, OWifrun-
f.irea poate fi numtfUZd^ prin o nelegere I*plini a traseului dt dmdUrr prin care
hei are a auna la punt tul sAu de vedere partu ulr Un brbat ni un ier regal le
arogani fi condescendeni poatr dintr-o dai xi pari dr neles, chiar cuceritor, da A
aflm despre pirinu %ii emigrani fi lespre lupta dtspe r.M dr a transe ede
degradarea unn < opt lini Intr-un cartier xirar Indivizii he riaftclji/ in urma faptului
cil sunt rumacui pr deplin dr itrr nlali din grup fi luni pr deplin acceptai,
unM>terea pm emilul dr devenire a rrluilalt reprezini o anexi bogai JI adesea
indaptrisibill a runratrrtl acelei xrrxoane Po*aii/arra imarariuruilA anistorici pr aUi-
yi acum nu pCMitr ft alinai run od.it.1 in ntregime I hm iin iJesprr anin tpiri alr
viitorului, at.il irmiilr, rt yi dorite, despre ararpanmrjr trn ute yi prezente nuni o
partr inextru abili a dta cursului uman Important in Irrapui de grup este accentul. Im
utul *-r rrvi for. nu stApAn I alr important datorii faptului < A nplk A realitatea i
urmii a < Ilentului are se afli iri pro emil dr dr/vAlutre In relalr u rilali mnnlin ai
grupului A.ya rum afirma Wy roit. ..are mal mult m %A pul A analistul la> r
excursii n cer etarea miori i mtru a nelege rva an* interfereaz u unui
mcarea na prezent cu par im tul (In celayt mod In rare un tradutitor tretaiir ai se
ndfirpte spre istorie pentru a elin ila un trt ohm tir) In if si spui A ia COntart cu
pacientul panftni a obine at m la date biograf ur *
ntrebuinarea tretutului Intr ci astfel dr manirr impli i o t*bnw A anam ne#tici
diferii de rrn utilizat fm~vml In terapia individuali In Uaul exanu niru isfurn r globale,
terapeuii de grup tru rart pertodi o anali/A * taiali prin care rxplOfNtfl
dr/voltarea unei amifmtr poziii mtrrwf %.n.lr In (im winfil, multe alte aspre te ale
trecutului pa imtulm rimin IM IIV iitatr In Ir rapt. de grup Nu este neobiynuif, dr
exemplu. pentru trr .peun Ir grup U inrheir parc ursul unn terapii rruyitr cu un
climt yl si fir tru i nrfamilian u
multe .iNpec te semniii ative ale* primat pmntdf a virn a rstui.i__________
Absena discutirii explu ite a trecutului tn terapia Ir grup aflai in Ieti furare
nu refleci cu emu titatr mc aiul tn rare. bl nlrrmr. fir are ctimf rvaluea /i trecutul fn
timpul terapiei Focalizarea intensivi e ai. i yi tu um nu are. bl* npinelea, ca scop
final formarea unor relaii trainic* Intre membru grupului
I ste fir/
<i striii, este o rrpcfite in dtctrr a piesei care trebuie u* aii u familia 1 pnr imn
iridivi/ii cu .levir.it importani in viaa rlientulu)

I V obicei. la sfiritul terapiei, clienii raportaa/J ImbuiitAin atttuduuW

mniflc ative in relafit are au fnat rareori (Ha utatr expln it in grti)
Mult*- din tr* ele implici membru familiei cu care clientul are o relaur an
e extinde In titiil (Dflepirtat \ te fapt, muli clieni ipi achimb
sentimentele fai da mam*

mmimmim& I Tratat da pxtSoturxpii* tfs

Ibrii familiei care au murii de muH timp Dai trecutul oaci un iul ui
pruuAui de perlaborai* >i terapeutul trebuie a he xjnUKrt de ateaMt
tema pentru acas, important >1 de fcut in tcere Ins sie un rul
implu it butuaiuea repeta t a ntlnirilor de grup pentru discutare*
expUcrt a tns.iituku ar srit na pu terea terapeutw a focalizm mtera
wjfiale pe aio-i-ai um

Comentariul de proces al grupului-ca-ntreg

Anumii lideri dr grup au alea s se concentrez* intens asupra fenomenului

gmnil-ca-ntreg In comentariile lor, aceti bden se refer frecvent la grup",
sau noi", MII ..ren toi F.i Irxeaici IA cianhce rvlcuW dintre grup >i sarcina %a
primar, dintre grup >i lider sau dintre unul din membru si. un subgrup au
o nelinite mprtit SA ne amintim pentru o clip de incidentul ..s hi
printe ntr degradant descm anterior in acest capitol In acel modem, tera-
peutul avea inulte opiuni pentru omentanul de proces, dintre care unele
erau rxplk aii alr grupului-ca ntreg bl putea, de exemplu, s ndicv
ntrebarea dac grupul** avea nevoie de un ap ispitor yi dac, o dat cu
plecarea iui Kate.
Buri a ocupat arest rol; sau dac ..grupul evita activ o chestiune important >i
anume plierea vinovat >1 temerile legate de plecarea lui Kate
I V la un capt la crllalt al arestul text un strecurat comentam legate de
frfwiinenul grupului ca ntreg de exemplu, stabilirea tvurmektf. rolul de descnt,
rurviua unui .ap ispitor*. contagiunea emoional, absorbirea in ol. formarea
subgrupului. rur/iunea grupului, presiunea grupului, dependena regresiv
tavon/at de faptul de a fi membru al grupului, rspunsul grupului la terminarea
terapiei, la introducerea de noi membri, la absena liderului w aya mai drpartr In
piua fa de aceste lenocnene obinuite de grup ediiile anterioare ale a* i-ntei
cri desenau cteva abordn cuprinztoare de tipul grupul t a ntreg, in
particular concepia lui WUhvd Baon care ofer o descriere efebi rat a
psihologiei grupurilor i a forelor incontiente care obstruc meay fuiu tot
larva eh lent a grupului.* Abordarea sa. curwi^iU i ca abordarea fav tt<* k.
rmne un model util pentru nelegerea dinamic grupului- a-ir freg ln% a*
initul pus pe un lider impenetrabil, detaat, care servete drept .itmdui tur* al
grunilui i i limiteaz participarea la interpretri ale grupu lui- a ntreg, a avut
ca rezultat abandonarea abordm Tavtetoci m favoarea puhoterapiri .le grup
Totui, conferinele lavuivk sunt mc Mufe drept un vehicul educaional pentru
informarea participanilor despre natura tmfekv grupului, a activitii de conducm
a a autoritii Vorz wwis valom com pen tru prexefilarea contribuiilor lut bum
im ediia a patra )
 I ttytJ putme fpvdiw/t asMpra impyriantn enomcnuiui grupul mbr Tnti h- der it df
grup vor h de acont cu faptul c fottlt inerente intr-un grup inflvier teazA 4-
minh. ativ cumMirtamentul, indivizii 16e comporta diferit in grup fad de diade (un
factor ere. apa IU VOI dim uta |e larg In capitolul 9, complici <M*lt*'tie
mem.briior grupului de terapie) ExuttA O larg.! aprobare a faptului c <
ifii|(ir<.iinrtihjl iru .fivuiului nu pal A pe deplin neles trA o apret ir re a mr-
ditdui ft context ui ui Alt OM I [tor rmAne inlrebart17 rum ai aplici cri mai bine
aerate cunnftinfr in runul terapiei de grup? F tamjnerra argumentelor
*meritoriului de lipul grupul- a ntreg oferi < Atrva Imn directoare

A r;g umeri tarea comentariului de prtn'ea de tipul grupul * a intre#

Fenomenele de tip grupul ca ntreg mlluenea/A -uraul rlinr al grupului in iIoo.i moduri
srrnnifu .tive pot aciona in arvN iul grupului >i |*t imptede ca ter^pui de grup eficieni
I arfele grupului a Intre# atponeard In nervuiul terapiei Pe f*ar< ursul nlri lin
rri un luat deja in ronaitierm/e multe titili/Ari terapeut! e ale lent mierlelor
ce fm de grup <a-lnfrrg de exemplu. mui|i dintre fa torn terapeutici majori.

unt ar fi cur/iunra aolidaritatr* ntregului grup uni in mod evident I. gafi de

proprietile grupului ea ntreg, fl trrapnifii, le (apt. rxpkiatea/A fcr fele gr lipului ea
mireg atunci And Iar iiitra/A JrzvolMrr comunii Inttgi, dr m i nu recultj <f liderul
trrlute ii fu* A nrmtmtrre ei plicit prm nul
Forei* dr lipul grup a intrey ImpiniuA terapia Sunt montei tir tn are prore iele
le tipul grup ntreg im pir Iu A ormnift ativ terapia, fi afum l r%le rin e VII un
ornenfahu t u alte ruvintr. mopul interpretam dr tipul pup a l/rr* nir de a in iot ura
unrlr obatm ide tare * au nduul tn tain! prnyrr^ului ntregului grup * Cele iUMIJ hfuri
obinuite Je nbalale aufil autnactek huAnate dr anneialr > normele dr #ru>
anhtrrapeutue

'ufnrt Ir in* An air dr an tir late

16 la a dourni 0Mne btiAlmre a W*M mp au fimi prnmfi trwmtot un mmm hru bthn era abaent Pentru prim* dai a
0tA a wmnuim* r>' ^w<i. * mfwt-4 a fr* puiu. Mar y i a adu* t dinele la pedin* Mrmbry grupului. ir *ri aM'i*f
fi * r*a **
17rmrhgnuil dr hniflip fi nepnulmlnn Ito unul lur na i jrr audtbd. p dr h Im t puiul fdnA la fdritul ntlnim au Jun
utal tulnerte,eh ufrrrau oguranfA. Im un nW an perimai adn nai unn tatAbvn tonale ou unei prlrrten Manr prf/ a (< o
(mutului a* re tui /e deprinderile dr itudtu (trei Jmlrr membri urmau UuJu pi ml una* nrr 1 ai^mrme pi prvfrmin (bl

04 dr prvtutale p drgn trlr hei Mat

ijfrt Hil lifnut mult.Valon
ImhD mrmhul mnturlal
(cu Mnltn \ru puiul
avu) (ratat adaadun In dttt ufir4a
pdhoiaiapto membru
pup antrnnri ai
grupalui tare pir atrrj Jr mult timp din grup fenomenul orrmunle bune Jr allAtlatA ' l Amelr lut Mary Io crcalurA a/uiuit
 A leuca, in grup m* rirli A o anurnitA problem are mtr afil Jr u In ati le
mwfrttlr, incit membru refu/A .A ar i onfrtirilr cu ea fi im ean iu ape Acea* tA
rvitare jwMte lua multe fnrme. toate fund < urmurul* dre|*f fu#4 grupului o regreaie
ir U hun pile normale ale grupului Urmea/A un rtnitphi line de bigi de o pmhlrmA
iru An atA dr anxietateayust, erra petrecut cea mas mare parte a pemtat de gnap lmgbndu-p
^xmuHtu urgmete yrmttiU) nu a foci drice mentumat
n crie din urmi. terapeutul, yndtndu te ci aaebem ui ..............ate tmtmnm mmemnic geu
putut, a ndtcat pmbiema C Mary a aduc cmrir la Inllmrr r grup Sime nmnaa emrpr-.

Taft au negai oi pmena cimeiut t-a taita In vreun fd * l-mu trna pe imtprutw cam pe,, tratam
ai ta agite degeaba

Terapeutul a t-unkirr<kl ntreaga intJnire ca fund una de Jug" p, pr&r> ur-

mare. a f Acut interpretan compunzituvr de tipul grup-ca-ntreg, pe case le voi
diacul* pe acuri Dar, mat nti, care cate dovada fptuim ci o astfel de pe dini
rate de fugi"7 i de ce anume fugeau 7 Mau nti, ai lum in curuader re virata
grupului lntr-un grup tinir, ntlnind u-sr, ai punem, pentru a treia uar A o
astfel de edini poate fi o manifestare a nesiguranei membrilor grupului cu
privire la saniri* lor primari p a bibaieki lor an Habilites suratelor procedurale.
>i nu a rezistenei. Dar acest grup se in inuse dea timp de multe luni >a
funcionaae cunaecvent la un nivel mult mai matur
f Ar vine foarte evident ci grupul se afla setat pe Jugi atunci cnd examinam
intilnirea precedeni la acea inUimre. John. membrul absent ia m- tilriirva pe
care o avem in atenie, a intimat douixeci de minute >u s-a tn- timplat ti treaci
j*r coridor exact In momentul in care un student a deschis tipa camerei de
observare adiacente pentru a intra 'miuntru Timp de catrv*
a muie. cit ua a fost deschii, )ohn a auzit vocile celorlali mrsnbn ai gru pului >i
a vlzut o i a meri plini cu observatori care urmi rea u grupul mai mult. Intimpiilor,
in acri moment, observ a tuni chicoteau la o glumi Bineneles. lui |ohn, ca i
celorlali mcmbn ai grupului, i se spusese ci grupul va fi observat de cifre
studeni. Cu toate acestea, confirmarea pi re-
respectuoasa la uimiL C And. in ultimele momente al edinei, luhn a Icwi capabil,
in cele din urmi, si discute despre asta cu ceilali mcmbn ei atu temi la fel de
uimii John. apa cum am menionat, nu a a pirul la uimitoarea m- ti Intre
Acest eveniment a fost o catastrofi de prupuru majore pentru rntnrg u grup
AH rum ar ti pentru once grup. A rwlicat intotbAn aencuate m minite tuturor
membrilor terapeutul era de ncredere 7 Oaie el ca t cokrgu si din amera le
observare, ridea de ei m sinea lui' Era ceva din or spusese autentici timpul, perceput
udai ca tund o intaiiure umani profund, era de tapt un specimen dr laborator terii.
inventai. studiat ri smtuneidr de un Hw penii \ are probabil simea o loialitate mai
mate tai de jef icctialto. ohaervatoni) decil tai de membru grupului'
 In ciuda sau. mai bine spui dator ui magnitudinii acestor rbleme cu grup
dureroase, grupul refuza si se confrunt* cu aoeatrti chestiune bi larhimb se angaa Intr-un
.omportament de fugi. cc a um ncepe si devin de mete* Expui la o ameiunaiv extenuri,
membru grupului s-au coalizat avans pe*- im . ofe|m* pmtK'lk f*i JIJ vorbii uav ti*spr* nuhU-rtr
Igurt*. nct o&
rvitr MI *puri (ws dmprr ameninarea rxtcrkiar (oburrvatorii y. pnn anori**
re. lflrm|iuhjl). Ier prutul nu A h m l nu*mut rnd a ridicat problema rompnr
Umrntului rvulmi deranjant I ct/ielui lui Mary Vivrnuril** bun* dr *lt dalii'
Mirau o luxit la dorul dupl peri<uida tr*** tit > II -primau rnd grupul mi
pur y mac ini iar terapeutul /ra demn da irv ndrrr r)ivu|lilr dpn*-. mart*
profesori lipsii *J*- probitate rrau. tir nnrmirii, expresii lllb voalate A le Atitudinilor
faf dr terapeut
Natura precis* fi tfgipoHflWH interveniilor unt In marr mnur o fW Hurte dr
-Ui individual Unu terapeui, printr carr >i ru, tind \A intrrvm In mammntui in
tare imt pNOflia u*ri fugi a grupului, c hiar dac nu li neleg Iar ursa I >r
exemplu, pot < ciment* c unt nedumerit MU m simt ttnghe

ril dr IntAinirr >i intr/b Hat* rrv despre rari* grupul nu vorbrgr asUl/i* MU Oare
rvir grupul cav#7" MU Arn *rnh meritul < azi exist o ordin* dr n At* unn,
putern vorbi dmprr ur
Pot* n-fte fora interogrii nwrlr, menionnd dovada unei astfel tir ti mc Iu /ii tir
nampiu, ruvtntrlr fophte, onmlarra ttrr tibi^ir neutre fi modul dr cormimrj ne inter
tiv, irnfwrnfial, experiena RM dr a ft ignorat MII p rAmf dr t eif.ili rnd am menionat
evident* distragere reprezentai tir cine fn piu, *f pute arfAug* ci. bl mod straniu,
grupul rvit ori r discuie att Ir spre ntlnire pir* erfmt a grupului, cl fi dmprr
atisena lui |Kn < Vi um. mfr un fel MU altul, Inalntr ca lucrul InlirpfVtonal plin tir +m\*
poat fi re lti.it, trebuie ridicare prrhlemrle grupului a ntreg

fn ornat exemplu dina , am putra fi Mttsf Acui numai ru rradm rrra grop# lui pr
p*f* di uf ini urmi rn,f*nal fwrsn.>l plin tir nrtia7 Nu* I ntr nrvotr de mai mult
hesftuftil* evitate rrau mulf prr* hotftoarr |<mtm etstma gru pulul prntru fi
lsate n nnfmiir Acvarii cfmiJerair rra relevant in %r
lai prntru acest grup, ai irul mrmbn i>i explorase* insul lent relaiile . u minr I
Un a es motiv, rrjwtat, am atras atenia grupului t .Wtr problem prin
ipaM fhn/* fl bvrelerr* lor n minr) t am In m al si nu ml Io condu
gr* fit dr un comportament substituit* tir exemplu, nlrrtre# urtri altr Irmr tir i ftsr uir,
pnatr rbiar a unrta tncnat fcntr anumit rnAaor Sa ni na mr nu a tont o nimpIS
dMfUi arr a rr/itrrri, o ortmtarr a grupuluiAir- arulr tir Iu rni, d * tm m#nfnbrli
4 plorir/r In turna rr/mtmn cu altr mvintr, nu In iurul amnrtAii, ci prm ra
 Un alt indirlu al pnr/mri fi fora) rr/mtrnri ntr rnpunaul grupului la u*
mmtarilr rrraprtihilui dr ntripungrrr a rr/intni* Daci com*ntariiU' Irrapr-
util<*r, diiar fi atunci cnd mint rrprtatr. aping la urvrhi unic. da* Urrtpeu id
mmf ignorai dr gmp. da gnrm -xtroordmar dr diik tl ni influener
mtilnirr. atunci mtr Ur c rr/mtm|a rntr putrmkl fi **tr nrvoir ia lerapr in
ni nr alrrr/r att grupului, ct fi mrmbriUir Individuali Nu M9 o intre-
prtndrrr ufoari A h mpotriva ntregului grup provoaci an or ta Ir. iar trrapc
iilul arI** 4umMM*a grupul poatr evita A lucnrzr prtn o fugi muM mai
ocavrw- U al***nA MU intAr/u-r.* Oricum, atlrai* ar b forma. tir/uitatul au-
ueta in limbajul dinami lanului *1* grup, drplavirru dltr aitnyrrm scopurilor
grupu- /ui esle Imptedu ut. iar grupul nu mat este implicat in WMIU ia primare
Nu rareori,hesliurtea cart a precipitat rrxivtruU evlr itbrutat vrartxrtu
Am v/ut grupuri carv abordeaz metaforv problema nrimtatii in legaturi cu
4rvrv.it.ni pnn lungi discuii Jespre alt* forme ir viciere a oc*thdentxaht&*
ii ir exemplu. afiarea publici a turtelor la un cura, rmnbn ai (axrubn cm* i>i
dnrhkl unul altuia vnvmlr i calculatoare mva/jve ale compan&ikjr ir nr- iiit.
Diaconi ortul legat de absena terapeutului poate provoca dt&ruln despre
inaccesibili ta te A parentali, moarte sau boali Ir general, terapeutul poate alia
la rr M> rezist reflectind la ntrebarea _De ce te discutai cert subiect anu-
me fi de re num
I* *! ft ilustrativi o expeneni dini un grup ie terapie din 2ttB. cnd *p>- ftrfnu SARS fSindrom reapirator acut
sever) avea un nivel truuni
t Im jfrvp Jimtr um pmyram A* tpeialttarr
parbold prnfm bit Am Ui pr*ftfM filma vJptJmrtm >i bi
(fie Jtn urna! a torni pertu tpmmfihtr I fi w rnanf J
porte mipti fralr mampunamt' a ** le rrrumaruUnte
pentru ,mirului tmfeetiior>. mii cart uertml
nlAl'urru a ,fo*l arartmxali Jr nwimini nmNpmfl ir rnfii
aduli mepitor fwncfniman tn* omprtmfi din
A Mi merhmi * uri ni membru m hrrprt i a atarr nan pr alta
yrMiai U Hteiim Jrrtntrfrim loulr
lf**prutul tuptdndu ap ei cu nava mfnrunf. a cerni a . urrtran
a apca aiai a remf pupului ui r ifrwiol pvn/rn HI M*WH! U ai fiinicr k
.TBBB cr p4*w pini atu m i Im rdtmi Toi membru an kt ir anei CM
fotii ol raa .n SAKS Ni ni* ftupw/uj Nu numai ci mule emu
mtante /bar iar it nemu hi f wyif ia reiiiiffi din pup O aemeu, au
rao/uot ci fana jrtMli f rrif. iar nu itueet ce I toi ca mtenade tor
Tr*prutul fcut o interpretare de tipul fntp-cptntrrj S am
M ir pmm rate rtrtJenf 4 ni rtie dra aerai pu p auntcfi bmfi i
i bal Iparti ir 4. ai li fuaalr. furia pe car o trti i o rxpnmati
emenmi atmnOrm clii i pului pe carv a pwfwff stil e mult' O
mulime de fmcutnmtn m cap au peeiru iar fu/ur M
Jtvizarm au impu
a** r*h
 *%

a or crem
a ar snt)
WHm

Ntirme Je jmp anltferapruficr

l In all Hp de obstacol oare justificA o mterpoptai* de tipul gNpttfMM apare afum 1 cnt! sunt
elabora tr norme anfiterapcutx'* le grup IV exemplu un grup pute stabili un format .pe
vfehdT in cate o ntreag ntlnire ar dedicat*. MS ventt.il. fiecrui membru al grupului Procedura
rncT eaae te- for labil fi comod, dar este o norm indezirabili pentru c iemurajeaai w* terat
punea liber in ici-ft-arum In plus. membru sunt mmcA lorab s o
r

aulodttcvdJutf prematur J. pe misuri ce ii ue apropie ram iui, pot Inii o anxie- IrtU* rxtaocnA -MIU pot
decide iiiar *A termine terapia. beii un grup |MMIC stabili un tipar de a dedita o infrr.tg IntAinirr primiri
clvmtium ridi utc in au ea intil- nne. cu pulernnv aanriuni invizibile pentru M lumb.ire.i subit*, tulul Sau
poale nunUi un lorin.ti Ui- Upui Mpu|i tn.it inuit?4* in <./ membrii M> In

tr~i urgie oii. oniaM a aulodezvAlui/ii Sau grupul poate forma o mpletituri so/ldi. un tjfsir iiM'hi are
t*clud** membni periferii i fi nu IntimpinA cu bucurie ai|ii nai
 Pentru a interveni efic ieri! in uatfeJ de situaii. terapeuii pol avea nevoie de interpret,in de tipul grup-
ca-ntreg. care dem riu i lar procesul i electrle vili //uit. tare pe t are formatul jw* rnd" le are aaupra
membrilor MU omipra gru- puiI I I >i evideniaz varuintrie tnilf jwnfru a rii mod dr a drv hklr firca- rr mlJimrr
l ii.vnl( dr-a fundul dezvoltrii oale. un grup rliidea/i anumite fa/r im portante *au nu luiiruirea/J
niciodati in cultura a anunulr norme I )e nuri- piu. un gn/p ne poate dezvolta firi a tune nu uidaM prinlr-o
jxrxwidA dr prte vru are iau de punere a lerafsuluiui intru situaie difa iM Sau un pup r | N Mtr dezvolta
firi o vorbi ( u privire la duienaiuriiir membrilor, firi IM itau ale ta tufului iu lupte pentru animi Sau un
grup a* poate ntlni mult llrnp firi ca nici o Aluzie a unei intimitii MU apropieri reale ai apari intre
membri. O astfel dr evitare este un rezultat l lolmhorrii membrilor grupului care. impli cit. < mistriile**
norme i are du te.i/A 4 rsti evitare
1 A grupul oier A membrilor o **perient4 unilaterali uu in< ompleM fa 1 litra zi adesea
bruprupi i are irul
progresul munt 11 le grup fi* and omenia ni dr pre 4a*n lele 1 are lif*oem din viaa grupului (O astfel de
mlrrvmM- prrsupo ne bineneles, ci exiti re urenr obinuite, fa/r prrdktihllr ale de/voltiru grupurilor mm 1 u
care terapeutul este familiar auturi t jw care I vot prezon ta in capitolul II )

temporizarea rnienrmfniar In grup

I hn motive pnlagogur am Itaxulal fenomenele inter per *<>IM te I f n..me rwleceprtvtm grupul <
a iritrrg ca l < um ar h dtshn te Hirtrinrlr* lnpr*ti cA. cele dou ar suprapun drsrnn. iar terapeutul ar
confruni tu dilema . And s.i roa ti in eviden ri .pm trie intcrperMinalr ale fran/a iei >i 1 And aA suhli nir/e
aspe trie re fin dr grup ca ntreg A sil aape t al dn i/tri lini. . nu p* te h pmcria cu acuratee Ca in ori
e travaliu terapeut!, simul clina ar dr/ voli din ex perieri fi (mai ales exfieriena luicrvixall) i din mtuifir
Aa uni ahrnut MHarue Klein, ..cea rnai preioasa iaiitatr a unui analist 1-.1# de a h ca pnbil in ums
moment *4 re un as* A pun tul dr urgeni" u
/ unchii de urgeni est- le departe mult rn.11 instabil in te rapia dr grup de cil in tratamentul individual
(>ri urn. 1 a reguli generali. 1 pwblnrulntu pro fru Cxiatimfa iu funcfwnarra ntregului grup mr ntotdeauna
prioritate in fafa unor pnMeme mtorpenionalr mai mtrwt ( a o ilustrare, permitei nu si mi lnion la
upul care se angajai* in oput, discutarea unor sulnecUr neutre >i alte bont de fugi in timpul edinei, du pi ce un
membru descojxnse mantenfiuna _au- va observatori indiscrei In acea edin. Mar), care absentase la
ntlnire* precedenta, i adusese cinele cu ea. In circumstane normale, scwatf act ar h de vmil, JkrA
IruiofaiU, o Lhcstiunr importani ie grup Mary ruj consultare nici terapeutul, nici ceilali membri in legitur cu
aducerea cinelui in grup, dtr cau/a ruin islamului su, era o membr nepopulari >i actul su era reprezen -
tativ pentru insensibilitatea sa fa de ceilali. Oricum, in aceast inuirure exis- ta o chestiune mult mai urgent
una care ammina ntregul grup pa discuia despre cine nu s-a desfurat ostiei nct s-i faciliteze lui
Mary nvarea interjenuiuiU, d a fost folosit de grup n .fuga" sa. Doar mai trziu, dup ce obstacolul din
calea avansrii grupului a fost perlaborat i nlturat, membru s-au ntors la o analiz semnificativ a
enervrii lor n legtur cu aducerea cinelui n grup de Mary.
Rezumnd, forele grupului-ca-intreg sunt continuu In joc in terapia de grup Kate nevoie ca terapeutul s
fie contient de ele pentru a le pune in serviciul terapiei >i a le neutraliza atunci cnd ele abstrurponeaz
terapia t
 . Uiapsulul
7. Terapeutul: transfer i transparen

r>upJ cr am dimntat mecanismele schimbrii Irrajwnjf e In terapia ile frop. samniJe ferprutului i
tehnicile prin intermediul crora ndeplinete aceste sarrmi. m orientez In aerai capitol de la te trrbute
% factI terapeutul In grup clit cum trebuie o4 fir terapeutul ( >arr voi, a trraprui, jucai un rtl? !n cr mi
suri suntei liberi ai fii voi niv? Ct dr oneti* putei fi? Ct dr mult transpareni vi putei permite*
Orie* discuie despre libertatea terapeutului trebuie ai Irueap ru transferul, ca rr poate fi o unealt
Irrnpeutu efment MU O pere !* de ctue care v stnjenete orice mic are n primul au eseu
despre psihoterapie, extraordinar de profetic (ultimul capitol din Studii despre Uteru?" |IM*i f|)# I reud
nota cteva posibile impedirnentr in formarea unei bune rrlaii de luc ru In fre client i terapeut. 1 Multe
dintre ele j.t fi rezolvate cu uurin, dar unele emani din surse profunde i rr/wti eforturilor de a le
expul/a din munca terapeutic. f reud a etichetat aceste impedimente numindu le transfer, deoa rece
constau In atitudini fa de terapeut care fuseser transferate* de la atitudinile timpurii fa de figurile
important din viaa clientului Aceste %rn fimente fa de terapeut erau false conexiuni" noi ediii ale
unor impulsuri vechi

Oricum, in scurt timp Prvud a rrali/at ci transferul era departe de a fi un impediment in

alea terapiei, dimpotriv, folcait adecvat, putea li era mai ef icienti unealt a terapeutului
< c cale mai Inm de a ajuta limii si i rr ruperezr trec ului ar putea rxiMa decl acrea dr a
Ir permite s rerrrimen te/e i s repun In terni vechile sentimente fa de prini (n
relaia actu al cu terapeutul* In piua, rrlaidr cu terapeutul, uitrrw i confllc tualr, care se
cie/vnlt deaeon i pe iarr rl Ir a denumit nerrozJ de Irantler, erau supuse testrii realitii,
terapeutul le putea trata i, fcnd asta, trata simultan con Mi. ful infantii I H-i unu dintrr
aceti termeni par nvechii, multe dintre abordrile terapeutice contemporane, inc lusiv
terapia cognitiv, recunosc un concept similar trannfrrului, dar te referi la el ca fiind
schema*1 clientului
riei in psihanaliz. fn ultima |umtate de secol, a avut loc o evoluie deosebit de important In terme l tehnic,
pn recent anumite principii Ir bat
privind rolul transferului In terapia psthanalitvi au auferil relativ puine vhimbln 4:

1. Analiza transferului est* sarcina majori a terapeutului

2. Pentru ci dezvoltarea (i apoi rezolvarea) transferului este t ruciali ette important ra
terapeuii sA faciliteze dezvoltarea sa. rmnnd opaci. astfel incit clientul si-i poat nvemnta
cu atitudini i sentiment* transferate, asemenea cuiva care ar imbrAca un manechin dupA propria
fantezie (Acesta este argumentul din spatele rolului de ecran alb* al analistului, un rol care se
bucuri de puini circulai* in prezent, chiar si printre anahtu tradiionaliti.)
3. Cel mat important tip de interpretare pe care o poate face terapeutul este cea care clanficA
anumite aspecte ale transferului. (In perioada de nceput a psihanalizei, interpretrile de transfer erau
considerate .. interpretri imitativ*".)

(>ricufn, in deceniile recent*, muli analiti a-au schimbai premisete. recunosc And importana
altor factori in procesul terapeutic judd Marmor, tm analist ameru an proeminent, a anticipat aceasti
evoluie intr-un articol dm , In carr scria In general, psihanalitii au nceput si se simi mai liberi si intre
Intr-un schimb comunicativ activ cu pacienii, in loc si rmn legau de HV i iignitoul modelului -oglinzii
neutre- al tceni relative > impasibile' > Ma le- ctnl, Strphen Mitchell. un lider al abordini relaionale in
psihanaliza contemporani, comenta

Anim muli pacieni sunt inrlri ca suferind nu din cauza unor ptnum intenii* mnllKtualr care
pot fi imblAnzitr p transformate prm raiune p melegeic a da tont A unei dezvoltin personale
blocate Deficienele In ingnprc dm pnmu ara unt Inrlee ca avnd o contribuie pnn mterferenu
cu panui unui samanent al sinelui pe deplin centrat p integrat, cu apania propriei afertiinli a
pacientului Pacientul nu are o nevoie att de mart de clarificare sau melegert ci de o es|*enenA
susinui tn a ft vzut. implicat personal valorizat fundamentai p de a h Ingrtit 1

Mitchell p muli alii susin ci tartorul curativ* , att m terapia mdividua

li. cAl >i in terapia dt grup. este rriafi*. ceea ce necesii implicatei autentici a terapeutului p acordaul empatu* U
experiena emoional interni. subiectiv a clientuluit 7 Remarcai cft aceast noul ev ideniere a natuni relaiei wwd
faptul cA psihologia i modihei focalizare* de U o puholopr umpersonaiA iw- denund patologia dubitului) U o
psihologie btpraonalA top evwientuoA mw tul mutual i responsabilitate* mprtit pentru relaiei t 4 in ac model
penena emoional a terapeutului in terapie este o surs puternic* itfevam* de date despre client Pe scurt va ti
elaborat modul tn care aceste date ixx f

?. T
(

uulizate iiijrlrf t Puini unt cei care ai (unlmla importanta dezvoltam, recu- noaptern >i ie/njv4rii
tidirdomlui in terapia individuaU. orientali dinamic Nu exiati un amrd printre f18nih.utAhti in

18 In o ali pedinti Joi membri erau abtenfi pi patru membra au # ntm al u IM w#u#w
re -nngiiriil membru pmenl 1 are era pa. pentru detaarea pi nai* *> omul tiu < ara n fc iau orue intere* pentru inafa t
problemele 1 eh n Imii terapeutul a propun 1 potrra i femei

* fu literatura psihaual! 4 drftmpife tranalmilui diferi Iveai C Ho nit i ritmai lUttmmae tp P*rhoamlv*n> |
N*w t*#rk gs* fl#v#fcs l'<M|. p | twller. . I Uvr * A >l4ler ,IW Tu chiMirisIvt* < M#ept* III
hatmieteiue' inlnb bmnai ej Ptpkttl*^ lla||<f WJ #7 7]| M inat ngoumui daftiuie rate A Ir austerul
rapironti < stare *t)eu * li unii# l*mt U|i da la rupem pir aluni prin deplasarea pe terapeut a erilumieitir
p *lril<a ce Jrrtd i|r la ticurile rtlrrt#*'* iltn viata <*lfe|itiiln Alfi pwhartahatl esfftnd tranafeful. plximfu I
nu itumM reia tlat unabraiui analist ci pi altor xituatn inter personala In *MMti preiei tare pi *.##.le m
 prtvtna gradului pornit de drz- viluirv a IerAfurutuJui r<irr aur extinde de La de/v4luuea extensivi*
U o#aci- tote* <;unipl<*tii.1,1 Umr sunt de * urii ci lrrt*rul 1 Mnr(in vi, intens, am - bivalent, nprium pi
lmcvMU pi. de d*ernenes. unt de nnJ iu locui central ai trannferului 91 rutul cheie al inferpretinlor de
transfer in tratamentul anali IU Inferena dintre >dil* anali tu e se axeazi in principal pe fie! lunea
transferul este tutui uu aproape fotul' 12

In terapia de grup. problema nu ronati irt irtifKirtanla rnanifeiitirii trarude ulm. este <lati de
prioritatea acestei mofii/mtln In raport cu aifi /actori trrape- ului in procesul tratamentului
'terapeutul nu |xulr M se oru Mitre/*- numai iiHupra transferului 91. in a elafi timp. si
ndeplinea*4 diferitele vin ml nete Mtrttitwlndfif unui grup tare ai pnati iaUml factorii trraieutM 1
de grup im portani
Diferena dmtro terapeuii de grup rare ci manieri rezolvarea transferului terapeut iient ca
factor trmprulk absolut11 iei car atapea/A o importani egali inv*ifiru InUrrpermitwlr care re/ulti din
relaiile dintre membri pi din al(t lat ton terafieuUn este rnai rnuil deiit teoretici in practici, ei Inliaew
lefuurt deosebit de diferite (Jrnd|nrrlf vIniei#- dmir un grup riiKiu Ir un analial britani#. formal,
care fi# ea numai interpret.in ir tranafrr. tlunlrra/J a# est poiw t

IA a dota/eim ntlnire. membru au du utal detultal apiul ,i MM Ii . wtru nu mele unul altuia A pui au abordai pwblema generali a
mlimiliu Juu utnJ & e templu drepte *H de dlfh il era ud ntlneti t ti tumpii eu admirai atmenii tm uleie mmim MIM f pr fthd ittmm un
prieten Intr adevr apmnat In tbmd urnii In timpul mentei Jmuu MM membru a paii mu a uitai numele unui all membru TormnJ de la m mie
dale luierul grupului a firul o interpretare de hantfer pnn uitarea numelor trtur Imii membru gtupu lui atpnmau dorina tu lofi leilalfi membri ti
Jupuiri. aatfel Imit fwmtr *J pnati mmm pur la da tntrmga atenia t terapeutulu
i

le 11 atacau pe client pentru ci el nu le dorea sexual Mm mult. era o mct mdietcUi femm-
le doreau cu adevrat *Jl aloce pe terapeut pentru refuzul tu de a te artgoa inie o raia
fie sexual cu ele

In fiecare exemplu, terapeutul a inut cont de dLatr In mod wlactiv ta. dm perspectiva concepiei
sale specifice despre factorul terapeutic absolut aOi- ci rezolvarea transferului , a ficut o
interpretare care era dogmatic oandi din moment ce concentra atenia membrilor asupra relaiei lor cu
'uderul lotui, din punctul meu de vedere, aceste interpreUn centrate pe terapeut sunt incomplete,
pentru ci ele nragi relaiile importante dintre membre De tapA. ir prima virueti. membrii, pe Ungi
dorina lor pentru ntreaga atenie a terapeutului. se luptau cu intimitatea, dorinele >i temerile lor de a
ae implica in relaii unu cu ceilali tn a doua vimeti, clientul fusese, de fapt. absorbit de sine * detaat
de ceilali membn ai grupului >i era extrem de impurtant pentru el li^ rwunnasri >1 si i Inefeagi
comportamentul.
Ortcr prescripie care limiteaz flexibilitatea terapeuilor de grup u face mai puin efu leni Am
vzut unii terapeui poticnind u~se in convingerea c o trebuie 4 r A mini ntotdeauna anonimi a
neutri, alu in cruciada lor de a h iraot* dea una total onrti a transpareni, iar alii in zicala c
trebuie s faci numai interpretri de transfer sau numai interpretn ale fenomenelor de grup sau. i hiar
mai rtgunu. numai interpretn ale transferului de grup
Abordarea trraieutului poatr amplifica sau modera expresia transferurilor membrilor Dac A
terapeutul pune in evideni centrali tatea sa. grupul va deveni mai regresiv i dependent I mpotrivi.

uremii carie fnkmear termenul ia tinwlrr In sena larg |atm a mi referi la aafmctotr ir (tonale le ortrAret
relaii intre d##l iwneni In manifeatinlr sa ie diniir (unreptul aata Mno (fim ni termenul lui SuJIivan Ir
..ImtituMiiue parataiH 4 * Apa cum #* 1 Aia nuli -MI mul ta aurar de transfer /facil transferul simplu au
deplasarea sentimantelov da la un obuo-f lffterl#(i la itntlf a# tuni
daci terapeutul apreoazi interaciunile i transferurile dintre membri ca expresii primare, i nu ca
deplasri de La terapeut, atunci intensitatea experienei transfenmiafe in grup va 6 mai bine modulat A
14

In aceat capitol vot atinge uimitoarele puncte cu pnvue U transfer 19 20 21 22

5. IhmUtni uni Ir trannfer*nli*l* dintr** membri pot fi elaborate U fel de eficient. poate chiar mai efic
ient decit reaciile tranaferenuile fai de terapeut.
6. Atitudinile fa de terapeut nu sunt ba/ate In totalitate pe transfer muli.' se bii/t .isA pe
realitate, altele sunt iraional*, dar decurg din alte sume de raionalitate inerente dinamicii
grupului (Ap cum rrcum^tra PrruH, nu toate fenomenele de grup pot fi explicate pe ha/a psihologiei
individuale )u
7. Meninnd flexibilitatea, putei pune fn folosul terapiei aceste atitudini iraionale fa de voi,
firi ni neglijai. In acelai trmp, celelalte funcii pe care le avei In grup.

Transferul In grupul de terapie

f'lerare client. Intr un grad rnai mart* au mai mic, percepe iimimi ftrrap* utuJ datorit
distorsiunilor tranafereniale, uneori t hiar nainte de nceputul te rapiei. Un psihiatru povestete despre
rum a mers In sala de ateptare prntm a ntlni un nou client p cum acesta nega faptul r terapeutul
era cine pune. ci este, fientru ci era att ile diferit fi/u de mcIni In i are lientul >i I imagini se 17

Puini clieni nu au nici un conflict In atitudinile lor fa(A de terne cum ar fl aufi irita tea \ armia l.
dependen, f Jurnnrzru. auti rs imie i revolt i are sunt adesea personificate de terapeut Aceste
distorsiuni se jnac A ne|m rial sub %* prafaa din ursului grupului nlr adevr. cu greu xiatr tmr o
edin fr urs* le indicii clare ale sentimentelor puternice evocate le terapeut
Pii martori la diferena are aparr In grup crui Intr trraprutul I Vseorl, grupul poate fi angaat Intr-o
conversaie animar, pentru a rdea intr o I V r re grea la vederea f vraf rutului (Cineva apunr.i odat c

19 Iranalerui intr adeiir are loc in grupurile de terapie, este amrupreaent 91 influme/i radical
natura discursului grupului.
20I Ar o evaluare a transferului i a mamleatinkir safe. deseori terapeutul nu va h capabil
si Inrfeagi procesul de grup In ntregime
21terapeuii can* ignor A cxmsHieranfe asupra transferul ui pol inefege total greit
anumite tnuuacu t. in loc si ghideze membru grupului pol sA-i con- huaunr/e. terapeuii
care sunt ateni numai la aspectele transferenpafe afe relaiilor lor cu membru |ot si nu
rrueasci si netasoneae autentic cu ei.
22 hxistA clieni a crvir teiapie pivoteaz in jurul nezoivru duiortauniku translemiiale.
exiti alu al cin* progres va depinde de nvarea intorperso na li taie nu derivi dui munca
cu terapeutul a cu alt membru, m girul uruit ihestiuiu cum ar ti competiia, exploatarea,
COnfiM de intimitate sau cefe sexuale, i exiti muli clieni care. in grup. aleg vii
trrapcuttve alternativa si i extrag in ntregime benei mul primar vlin ali tacton
terapeutici.
ntlnirea grupului de terapie ncepe oficia! cnd, dintr-o dat, nu se ntmpl nimic 4) Sosirea te rapeutului
reamintete grupului sarcina sa l, de asemenea, evoc In liet ar membru i onateleule fimpum dr
sentimente (n ripirl cu adultul, pmfr*oruJ, evaluatorul Fr terapeut, grupul ar simte liber s petreac, prr/ma
trrape utulul este trit ca un memento sever al responsabilitilor vrstei adulte Tiparele ocupm Jarurilor
indic adesea sentimente puterii i complete fa cJe lider. Frecvent, membru in rari s se ir ct
mai d*artr ssilul le voi Pe msur ie membru vin la edin, ei ocupi, de obicei, kicun ndepr tate,
lsnd u le pe cele de lng terapeut drept pedeaps pentru intmai, un client param ud se aazi deseori pe
acaunul exact opus. matr pentru a v su praveghea ndeaproape, un client dependent, in general, se aa/
aproape, ade aea fn dreapta noastri Daci coterapeuu se aa/ apnmpr unul de altul, cu un singur scaun
vacant ntre ei, poi paria cri va h ultimul acaun supat Un membru, dup luni de terapie de grup, descria
inel un sentiment de mare apsare atunci cnd a aeza ntre terapeui
I V-a lungul i torva ani. in &r.pul u*i<-tini. am oervH membnlo grupului a complet?/* un
chestionar dup fieuue intfclnir? Un dintre uorciru era & ordone/* fiecare membru pentru
activitate (conform cu numrul total de cuvinte rostit de fiecare) In evalurile lor a existat o
excelent validitate uv U-rmembn. dar o excesiv de tUab validitate trt evaluarea trtaieutului grupul*: Per
tru aceleai ntlniri, unii membri evaluau terapeutul ca fiind cH mat acttv membru, in timp ce alii l
considerau cei mat putn activ Sentimentele puternice 91 ne real iul r ale membrilor fa de terapeut
mpiedic o evaluase corect chiar in privina aceUn dimensiuni relativ obiective
Un client, cnd i s-a cerut s-t exprime sentimentele fa de nune. a aht mat c m displcea
foarte mult pentru c eram rec* i distant Imediat. reacionat la aceast dezvluire cu disconfort
intens lyi imagina posibile reper- c ursi uni: a fi putut fi prea suprat de atacul su pentru a mai H de
ajutor grupului, m a? fi putut rzbuna, azvrlind u-1 afar din grup. l-a h putui umili, /.rfl*misindu-l
pentru fantasmele sexuale nflcrat* pe care le mprtise cu grupul: sau mi a fi putut folosi
vrjitoria psihiatric pentru a-i tace ru In viitor.
Intr-o alt ocazie, cu muli ani in urm, membru unui grup au (serva! c purtam o brar de cupru.
Cnd au aat c era pentru ^cutul de tenis" epi- curulilit lateralI, reacia lor a fost extrem Au fost
furioi c a putea h su- perstiuxi sau 1 a putea atribui puten tmduitoare (Luni de ale m mustra- *-er
pentru c eram prea tiinific i nu suoent de uman Civa au sugerat c. dac mi a fi petrecut mat mult
timp cu clienii i mai puin pe terenul de tem, ar ft fi st mai bine pentm toat lumea O femeie care m
ideahra a spus c v/use brri de cupru expuse Intr-un magazin local, dar presupunea c a mea era mai
special poate c o cumprasem din Elveia.
In mod 1 ar.Kien.stic. unu membn adreseaz toate remarcile lor terapeutului sau vorbesc cu ceilali membn.
aruncnd pe fun o privire ctre terapeut la tritul afirmaiei. Este ca i cum ei ar vorbi cu cedali in ncercarea
de a ajunge ta terapeut, cutnd indiciul aprobrii pentru toate gndurile sj aciu nile lor Uit care erau motivele
pe care le-au avut pentru a fi n terapie caut continuu s obin un contact vizual conspirativ s fte ultimii care
prsea tiina, s fie. In diferite modun, copilul fa von 1 al terapeutului
O femeie de vrst mijlocie a visat c ncperea pentru terapie de grup * transformase n camera
mea de zi i era goal i nrmobtlat Ceilalb membn ai grupului nu erau acolo; in camer se afla tamilia
mea. ce consta dm ctrva fu I e am prezentat *o t ea a simit o plcere i o cldur intens
Asociante Mile U via au fort c era extrem vie bucuroas U gndul ol. pentru ea. exist* ur toc in
 casa mea Ar ft putut s-mi mobileze M s-mi decoreze on destg- Mr vie interior profesionist) t. din
moment oe tv'wm numai fii fin visul eo insta Im rentru o fiic
Transferul este att de putem* i de omniprezent nct zicala lidemi m trebuia s atb favorii* pare s fir
esenial pentru stabilitatea oridaui gru
p

(ie lutru Freud sugera <4. in mod curios, coeziunea grupului derivi din dce rui|M universala de a li
favoritul liderului pt dtn idmtificirik' mutuale ale mem hrilor grupuJui cu liderul idealizat .* Si rxaminitn
problipul grupului uman grupul Ir alern Al unda de sentimente de rivalitate intense fiecare ctipil duraf-
tt -- hr favorit y cU ufvriMl da top rivaJii care n*vmlw-| iubirea parentala < upilul mal mane dorete
al-l jefuiiami pe cri mai nm de privilegii sau d l elimine total / lot u fi. fim arc rrahzcuzJ c /raii riuaJi tuni
iubii In nuni rya/ dc pA nnu lor l ci. prin urma/e, nu i poate diatrugr fratele MU sora firi a-fi atrage aaupra
s*i mima parental., d ist rugind u ar astfel pe sin*.
Fxisti o singuri soluie posibili ryahtatcu liaci cineva riu poale fi favorit, aiurit t trebuie t au cxmlc nu t
un /uoont f ies iruia i ar admite o investire egali in lider fi. din atraati cerere de egalitate, ae nate ceea ce
cunoatem drept pi ritul grupului. Atent. Freud ne rearnmtrptr ci cererea de egalitate e apt* i nu- rriiii
rulurlnlp membri h nu dorvne ai fir egali tu liderul. lAmpotnvi: au o arte de ufltliOTfi ti dorinii de
lupunrrr' aa cum apunea Knch Pnxmn * Voi reveni la anta in scurt tirnp Regretabil de de autiten
martorii rnarta|uiui din tre dlAripoli slabi, deviuli/afi. dernnrali/ap fi luleri de grup carisniatx i. ade sea
malign nari IMII

Freud a font foarte sensibil la uiaruera (mierii* i i iraionali In care rviern brii grupului II vid pe
lider, a analizat istemalx arul fenomen >i I apia at in psihoterapie.* 1 Fvident. psihologia liderului i
a membrului de grup a rn tal nc de la primele grupiri umane, iar Irrud nu a IIM| prunul are a lisrr
val t Centru a cita numai un raerrtplu. In setului ai AJX-lra. loUtoi a Ital r frern tfe onpheril de
ubtilelr tornplesitii ale rrlatiri membru lider in dooi dintre cele mai nn|*orfanle grupuri air vremii uir
biarru a i armata nelege rea supraevalurii IM 1 ruliu di romanului Kibu pi par mult dui patentii fi
bo gi|ia sa Si vedem modul in are K/mtuv II pnvrftr jc |ar

ntru clipa uitate fi de regretul ie a nu fl luat (arte la luptd. fi de pU nxeala are I si. pa iu. tuiul tot in trr*
ui u ciorapi per ane, fi mii pr iali toate preM lipirile in iegjturi tftl propria i persoani. II copU-ca un
M i n i mint inviluitor tir bucurie fi tir ferN in*, tr tlrturgea lui laptul c era apfM pe de suveranul sin
Apropierea a* casta, ra singuri. U li ra .% r unti r plifil de naratul /ie pierdute I ra ui culmea Ieri mc ia
un lidrA^otit * * a iitinut ntlnirea mult pnduiti ( um era in fnml. nu lndii/i>ea i e u?r inaprp partea de
uncie venea mpratul, dar li simea aproper-o a ^ imra aceasta nu numai dup tfopntul de rtpitr aJ i aliof
ce ae apropiau bit o t a val ttilA maiesti* nis. d fi lupi lumina Arhiloo-a - i veseli, tare iem< nea soarelui
( rete in jurul lui pe msuri tr grupul tlireiuir ar pffpu Itd mai aproape fi mai aproape simea radierea a
estul toarr care crei i fi riaprulea blnd in jur rut tir maiesti* MM luminJ. fi iali ti fUuHiv ar fi <*nn|ea npdit
de lumina *casta iat I au/.md via ea acrea plini tir ta lin impuntoare, fi totui Ut de prietenoas ( )
Kt istov pr titlki fl pom! *

di irn 0 tios (ai MnlSi I muz) -

tratat m palhetarafts ia grup
4

rtceasc pnntrr focuri p si visez* la fericirea dr mur,, drinu n ica ^.i

pea* <it* viai, pur fi simplu, ir a muri sub ochii impiratuluj Bxm m- ir-aiJrvb
ndrgostit fi da ar, fi dr gloria armelor rusa, fi dr dexndeptea lui in victoria
care va s vin.
i nu numii ei ncerca sentiment ui accsU in zxlrir memorabile dinam tea
btliei dr la Austeriity., in armata rus. nou din zece oameni erau uv
drgs*tii pe vrrfwi acera, dei poate mai puin nebunert* dect KufUn dr
arul lor fi de gloria armelor ruseti.22

Intr-adevr, s-ar prea ci scufundarea in iubirea pentru lider este condiia

preliminar a rzboiului Ironic este ci probabil mai multe ucideri s-au nfptuit sub
egida iubirii dect sub cea a uni!
Napoleon, acel desvrit lider, nu era. coniorm lui Totetoi. ignorant m pri-
vina transferului, >i mo nu ezita wfc-1 utilizez* in serviciul victor In Rzoui fi
pace. Tolstot l-a lsat s-fi transmit mesajul in aunul btliei.

Soldai! Eu nsumi v vot conduce batalioanele! M vo ine departe de loc

dac vot. cu vitejia voastr de totdeauna, vei provoca in rndurile marna ului
dezordine >i nvlmeal, daci ns victoria va 6 mcar o singu ri clip
indiMeliuc. il vei vedea pe mpratul vostru expurundu-ar cel dinti loviturilor
inamicului pentru ci nu poate fi pus in joc victoria, mai cu seam mir o zi n
care e n joc onoarea ini antenei franceze, att dr necesar amarei ntregii
noastre naiuni

C un rv/ultal al transferului, grupul de terapie le poate ainbua liderilor puteri

supraumane Cuvintelor terapeuilor b se acord o greutate fi o xroeiep ciunr mai mare
dect au. Contribuii la fel de perspicace aduse de ali membri unt ignorate sau
iluuriiuwitr Toate progresele grupului v sunt atribuite vou. trrasruiior. hronic, gafele
>i absentele sunt vzute ca tehnici deliberate j<c care Ir ntrebuinau pentru a stimula
sau provoca grupul, pentru binele su t .rupunlr. inclusiv grupurile de terapeui
profesioniti. v supraestimeaz puterea fi cunoaterea hi cred c exist profunzimi
grozav de *~ak~ulate m ftecanr dintre utlrrvrnule voastre, c prevedei fi controlai
toate n emnene Ir grupului Ouar fi atuixi cnd v mrtunsii ignorana a confuzia. ari
lapi de asemenea, este pnvit drept [urtr a tehnicii voastre detepte, destinat s aiba
un anumit efect asupra grupului.
Ah. s iu copilul favorit al pnntelui, al liderului' Pentru muli momim M ast
dorina srrve tr drept un orizont intern pe care sunt proiectate toate ele UI te
evenimente ale grupului Orict de mult gn ar marutenu fierar* membru pentru
ceilali membn. omt de mulumit ar ft sin vad pe .eilali lucrnd fi primind aiutur.
exist un fundal de invuln de dezamgire c tm este ungurul care se nclzete sub
razele liderului Aproape invariabil imeae ti ga (ni* li ierului In aceste d menii
ane primete cea mai marr atent** *ter
< *a mat pU^nl? C in* pan* iA Ne cel mai favorizat de lider? li far pr mrmbn
plonjezi inir-o examinare pruhtabilA a atrAfundurilor grupului.
170 AreflSlA donn|.1 de a Inrtn 0 Y4
fi unirul M*I .CU al
posesor Mlin leva) fratat
liderului 4 pOtmimmplm
Imprvuni ru invidia As grup
i (Ai
nmin rezultante sunt pnfund incrustate In ubatrui tura fterirui grup. Un vechi
 o*liK Vialim pentru organele genitale eafr ..piri intime" Ast.l/i multe grupuri de
terapie discui dtfplt sexualitate cu uunni. chiar cu mare pUUx re I ste mult mai
probabil ca pirile intime ale" unui grup sA fir structura tarifelor deseori bunii
actiuneaz ca electrozi pe care ar condenuMz mare parte din sentimentele fa(A
de lider Structuri tarifelor mtr o temi deosebit de mu nari in multe dinu i de
sAnAtatr mentali In care aumrle plititr de membri se stabilesc c onform unei grile
de tarif bazate pe venituri Adesea, unul dtntn* ceie mai bine piatrate iei Tete ale
grupului este ct plAtrte cineva, dm moment ce tarifele diferite (t corolarul
ticul, insidios drepturi diferite, grade diferite de proprietate) arnenjn| chiar
liantul grupului egalitatea tuturor membrilor Adesea, terapeuii se urni penibil
diarutnd despre bani dtaruttilr de gmp ie spre bani i tJtrifv pot des hule
subiecte dificile pentru terapeut, cum ar fl vr niturile, tic ornia percepui sau
legdimitatra t
Adesea, membru ateapt ca liderul si le simi nevsie Un mrrnbni a srm o lisfi
cv pnblemelr rare I) suprau i a adus o rdm dupl edinA, ateptnd ca
MT.IJ>enhl si li ghu eas A existenta i si i ceari si o ieau i I vslrnt. coninutul Iutei
nsemna puin da* A ar fi dorit cu .ulevAraV *.! Uu rr/e am pra problemelor
enumerate acolo, ar fi putut el inatit si prezinte lista grupu lui NU, ceea re era
important era credina 1 pre* lenta terapeutului transferul acestui membru era de
aa naturi. Incit rl se difrrrntia irxornplrt de terapeut, (raniele rurilnr lor erau naclarr.
si tie sau si simi ceva era. pm tm el, erhtvalenf *Vi faptul < A trrafruful tie t
simtr a. rl ceva Muli t letil ii pOfirt.l ru ei fer a prii tul Terapeutul este in et. le
observi ac'tuntlr privind fs-str umAr. part ipA la conversaii imaginare ni ei

( And civa membri ai grupului ImpArtArsc aeasti ilonni pentru

un li Ier atotrurvmi A tor i atotsusinAtor. rdtn|rlr capiii o uiloraturi
ara temi ci C.rupul pare neajutorat i dependent Membru ar des. .iltti. i
biii l mr inc apabiJi *A se ijtjftr f* ei sau ie > nlali I Acm altftrarra
este dram* tu A mai ales m grupurile de terapeui profrsiomti care. dintr
u dai. par ir apabtlt si i puni unul altuia rhill t cea mai simpli
ntrebare l >r exemplu, intr u ntlni re. un grup poate discuta despre
pierderea unei persoane apropiate O nem bri menioriea/i. pentm prima
dai. moartea re enti a mamei ale Apoi ti ren Rruar, s-a instalat o
afazie de grup Nimeni nu este capabil sA puni nu t micar spiinr ne mai
multe despre asta" Toi ateapti ateapti atingerea terapeutului Nici unul
nu dorete A ncurajeze r oricare dkntrr c etlalt A vor beas A de
teamA *A nu i mu ore/e ansa de a obine ajutorul lidrrulut

Apoi, alteori sau n alte grupuri, se intimplA contrariul Membrii II

provo* A pe lider continuu Terapeutul este pui la irnioialA mtr tnetei
greii. mir tra lat ra un inamic t ; amplele de astfel de transfer negativ
simt obinuite Un
client care tocmai incrpus# grupul a nwpi! o menw <.ond*-r*tnl it> Hnu:
de170 Inrtn
a-i domina pe ceilali membri. On0 Yde
4cfetr
M*I .CU
.nMlin 4 pOtmimmplm
leva) fratatincMu
ier aprutul t* mcatt As grup
anta in evideni, clientul considera inteniile t*W diept maliioase terapeutul
interiera cu dezvoltarea sa; terapeutul era ameninat dr 4 1 ncerca sa-l
meiv tini servil, sau. In rele din urmi. terapeutul bloca deliberai piugtesul sau
ca nu cumva starea lui si se mbuntea*! prea rapid a a#tte\ si se
diminuez* veniturile terapeutului Ambele poziii pilnzaie asttel idealizarea
erviU i devalorizarea implacabili. refleci rvjrme de grup distructive i
reprezint o poziie antigrup care necesii atenia terapeutului u
Intr-un Rrup de femei care au trecut printr-un incest eu. singurul bfcfbat din
grup. eram provocat continuu. Spre deosebire de ctrtrrapeula usca eu nu puteam
face nimic bine. tnfiiarea mea era atacat alegerea cravatelor. ?o- M*t*le
care nu erau perfect asortate Aproape flecare intervenie a mea era m- timpinati
cu critici. Tcerea mea era etkhriati drept dezinteres, iar suportui meu era privit cu
suspiciune Cind nu puneam ntrebri suhaent de prutur*- de despre natura
abuzului lor. eram acuzat de lipsi de interes ai empatie Cnd ntrebam, eram
acuzat de a fi un ..pervers secret, care se simea stimulat serial airultind p<
veti de vml l)ri tiusem ci Aina transferoiiali im partea unui grup de fl-tru-i
victime ale unui abuz sexual va fi inevitabili ta utili pn> asului teraprutir, i ci
atacurile erau mpotriva rolului meu. i nu mpotriva J'ens anei mele cu toate
acestea atacurile erau dihai de tolerai. Am nceput
d fiu nspimntat de Intilmri i si ml smi anxios, descalificat i incompetent Ir ana
ferul nu era doar simit sau rostit, era puternic pus in act ~ Eram atacat nu numai
ca rrprrzmtant al prototipului de bilbat din vieile acesuit membre ale grupului,
dar. de asemenea, eram ^abuzat sub forma unei mver nuni dr ml Astfel va
deschis o fereastr utili ctre experiena mrmbiekw acestui grup care. prea dea.
s-au simit nspimntate. terorizate t incompetent*
In meninerea poziiei terapeutice au fost eseniale nelegerea naturu transie- ruliu
i absena rzbunm din fune contratranstereniali.
Intr-un alt grup. o client paranoici, cu o lungi tsone de concesiuni ano-
biliare cu condiii ne respectate i procese intentate ei de proprietari. a wowi in
grup temima a ctre litigii. A refuzat si-* achite mica taxi ctre clinica
susinnd c era o eroare in actele contabile. dar ci nu-a poate tac* timp pentru
a veni si vorbeasc cu administratorul dmxi In cteva ocazii cnd tera prutul t-a
amintit de suma datorai, ea U comparat cu un meu de mahala sau cu un t
aptul! lacom ciruia i ar plicea ca ea si M drtmoieae detmitn sini ta tra lucrnd ca
sclavi intr-o fabrvi cu mediu foue
C) ali membri se imbolnAve* fizic on de cte on devenea deprimai de otv
iei avnd simptome vie grip Terapeutul nu a putut gsi nici o cale de a lucia CU
ea. ri ca ea si se simt acuzai de prefctorie - & ropunorc ian soen a pro
icselor dt acuzare din lamilia ei Cind un terapeut, de viteva on a acceptai
bomboan I ife Savrr de la o membri i grupului, o afli membri a rspuns py lande
i l-a a<u/at att de trndvie, vin s de exploatam icnwilni doi grup.HXIM.I inul!*'
motiv iraional* pentru urat* atacuri imfxilriva terapeutu* Im. Jar unele
apar din acmUtai sentiment de dependena neajutorata cam au ca #--
f ubadiena plini de veneraie pe care arn descriau Unii clieni (cjn-
tradepend*n!~) r'ispimd cnrilralohi la dependena lor. sfidnd nelru ef.it lide-
rul AJ|i yi v/illdniyi ml^rrtahea Mu puterea in> i*n .mi O triumfe a*upra rra
relui adversar, trAind un sentiment de euforie i putere darA au tras tigrul de
170 Inrtn 0 Y4M*I .CU Mlin leva) fratat 4 pOtmimmplm As grup
OMKI/I pi au scAp.il rtrviMrn<i|i
 f ie oble ei membru II ani /A pe lider 1 ete prea rece. prea distant, prea
mu rnait AtMNlil acuzaie are o murnttA bi/A In realitate Aa cum voi arta pe m
uri. muli terapeui se MTUIKI de grup att din motive profesionale, rt i fiersonaie
fir asemenea, rolul lr dr comentator al procesului necesit o anumii dislanarv
de grup Mar eostA nun rnult dect att Dei rnrnibru mitA cS doresc ca
terapeuii nA tur mai umani, H au, simultan, contradonna ca a* r tia s,1 fu*
mai mult Uruit umani (Vezi romanul meu Cura lui Si hojtrnhaurr Ipag 221 2S l|
pentru o portretizare fi< ion.ilA a urntui fenomen )
Preud a ficul de Mntl obaervair In Viitorul unn iluzii, el i . ba/at ex- plic pa
pentru credina religmasA pe sete* fiinei umane de o hm i suprem ** lentru freud,
pAre.i A integritatea grupului depinde de *it<*na i atorva fi guri supraordonate
are. aa cum spuneam mai devreme, lirA/ieau iluzia A fie i are membru rste iubit In
rnod egal l.egtunle puterime le grup devin lan (uri de rttslp dar A liderul este
pierdut |ia< A generalul piere in bAtilie, est e imperativ < a vestea sA fie inutA In
secret, sau ar pute* i/bi* iu fmiu a Valabil i pwntry liderul bisert n I reud a f*t
fa*w mat de un mnuin Im l'SIt numit ( Urui rra Intunrru . tn care divinitatea lui I
Irisfo era pu%A ml aminul ntreba rn i. in r ele din urmA. coinbAtutA r
Koriumul drm
na rfr trie r ataatmfta r aU* < iviii/aiei vest europene. instituiile sin tale anterior
stabile r ilesfnnau una Mie una. lisAnd numai HAU MM tal l moloz ideologi
AMM. exist o mn ambivalen iri crrrrra membrilor a Inimii ~i tr jrwu uman"
e plng A nu le apur rurnu despre Ine. inU rareori mrie.jha eva ea piu ii (_ er *A hi
mai uman, dar tr (upuir de viu JacA ri o brar Se upru. accepi o bomboan MU

uii ni spui grupului A .11 avut o uivrru|if la trie ton cu unul dintre membri PreterA A
nu te rra IA la A ii le Uit J*M lua no fu/ia sau ignorana Boala sau infirmitatea
unui trra*eut le pnivoa A uiUttdr una membrilor un di onfort Important, ca t cum.
cumva, tei a rutul ar ttrnii H fie deasupra limitrilor biologice ( ei care urmea/J un
lider are >4 aimndo ne*# rrdul suni grav a fee tai (C'And K* liarrl al II l*a al lui
Hhokrsprarr 1+1 de plnge miliia coroanA t las. s 1 i/bu iu*a* A !* u raa rea
i rtrvtua de prur tem. curtea ft poruncete sA la A )
I in grup de re / ide n i m psihiatrie *e are I am ui du* udat A 4
torrnulat foarte dar aceastA dilem Ale*ra iuau in discuie oamenii mari" din
luanra m tern feraieiiii |>r, liderii de grup, suervi/oni i t imunitate
psihiatrilor pr*" Wi ani ( 11 ct aceti rr/idenfi se apropiau de finalizarea
tormArn rti .iftt mar importani deveneau oamenii mari M -im intirb.it cu vucr
tare da A

170 Inrtn 0 Y4M*I .CU Mlin leva) fratat 4 pOtmimmplm As grup

 i ex, de asemenea, ar li puiu deveni in curnd ^uameiu gifi* Az h puhibii ca >i
eu A am oamenii mei mari"?
Existau douA neuri opuse de nriimti cu privue la ,/jammu nur' tM * erau la
lei de ingrioriloaxe pomul. ci oamenii man erau reali posedau cu- rvhnp i
inrlrp. iunr uprmwid >i r # '/Intl o judecai unttrti, d*r terfeli. . presupuilor
impostori tineri care ncercau si intre in rndul k, sau, al doilea, nii oamenii
man" erau im posion, iar membru erau lob ca Domthy in lafa Vrjitorului din Oz. A
doua posdbdiUte avea implicai* mult mai mapa- mni! loa re decAt prima: ii
aducea faA in lai cu inguxtaliea i singularitatea Lor. Ura ca i cum, pentru o
scuri penoadi da timp, iluziile vieu erau date jos., expunnd eafodajul nud al
existenei o privelite tenhant!, pe care o as cundrm de noi nine cu cele mai
grele draperii Oamenii mari" sunt una dintre rele mai eficiente drapeni. Orict
de inspimnltuare ax fi judecata lac este mult mai puin teribili dect
alternativa d nu exisU joamnu acn* i c eti definitiv i absolut singur
Astfel, liderul est* vzut nerealiM de membn din multe motive Adevratul
transfer sau deplasarea de afect de la un obiect anterior reprezint! unul dintre
motive; atitudini conflictualr fa de autontatea (dependent!, nencredere, revolt!,
contradepmdrn) personificat de terapeut reprezint! altui, ia un ah motiv este
tendina de a Le atribui terapeuilor trsturi supraumane, astfel in- 111 A fie
folosii drept scut mpotriva anxietii exjteniaLe
0 sura adiional!, dar in ntregime raional!, a sentimentelor puternic* ale
membrilor fa! de terapeutul de grup const! in aprecierea intuitiv! sau r plicit! de i
Atre membri a putem reale foarte man a terapeutului Prezena i imparialitatea
liderilor de grup sunt, aa cum am spus deja, esenial* pentru supravieuirea i
stabilitatea grupului, ei au puterea de a expulza membri, de a aduga noi membri i
de a direciona presiunea grupu.hu ctre oricmr doresc
1 kr fapt, sursele sentimentelor intense. ira>onaLe fa! de terapeut sunt att dr
variate i att de putrrruce, nct transferul va avea Loc ntotdeauna Nm estr nevoie ilc
na i un efort din partea terapeutului de exemplu, iuo poz! de neutralitate i ar*
numita te retras! pentru a genera sau facilita dezvoltarea transferului. Un exemplu
ilustrativ de transfer dezvoltat in prezena transparenei terapeutului va ntmplat cu
un client care adesea m! ataca pentru indiferen. vituv i ascundere Mi acuza de
manipulare, de taptui c trgeam sfor IU* [eniru a ghida comportamentul fiecrui
membru, c! nu eram clar si de*-fus. nu na artam i nu v^nnram grupului exact .era
ot cwaro s! ta in terapie Totui, aerat brbat era membru al unui grup in care acrwsein
rezumate dc grup toarte clan*, oneste i transparente i le tnmottem memhnkn nainte
de umatoarva ntlnire (vezi capitolul 14) O incpfcwr mai seruxas! dr a deiiustiliia
pmcejuil trra|vutK ar ti fost difcil de imaginat c nd am ntrebai civa membri dfijpiv
autodetv Alunea mea din aceste waiiMr. el a nvu- noscut c! nu le i iise rAmAaeser
nedeschise pe biroul su

?. lari
Aflt hmp < t terapeutul *U* grup ii) a.sunij} responsabilitatea
conduceni, Iranafcrul va aprea Niandjti nu jm v/ut un grup dezvoltnd*!-*
firi o omplfxj pmfunl.l sprijinire pr transfer Terapeutul rarr urmlretr utiliza' rea
 terapeutici a transferului trebui* d ajutr cIw-nti d recunoascA, si Inelea ?
*A-i tctumbe setul atiruthn.il distorsionat tai de lider
C um re/*lvi grupul distorsiunile tra refereniale* n gnipurib de terapie unt
ntlnite doui <* bord Ari majore wltditre ctm*mnualJ >i fnro*parrvfa <mcu /ii ii
trraprutuJw.

Valutar ea irmnrnaual
Terapeutul poate ncuraja un rlienl si-l valideze impresiile, confruntin- dudr cu
InpMtUr ceinrlalti membri. UrneiI muli MU togi membru sunt de arord CU vixkmn
clientului 91 sentimentele aale faA de terapeut, aturw t e dat ci nr .11 nl*
membrilor apar din htrr globale de grup legate de rolul terapeutului In grup iu rl
reacia nu este 1 leita nerealtati membru grupului II percep ru acuratee pe
lermprut I ton A, ie dv ali parte, nu ratat! un cnnirm, dri numai acel membru are ci
anumii imagine despre terapeut, aturw 1 poate fi apt lai A examineze posibilitatea
<a el si priveai leraieutuJ. t. *te asemenea, posibil fi ali oameni, prin o prismi
interni care listorsuewa/J n acest pfD eu, feriijeufiil trebuie si albi griji si uprfv/e
cu un spirit de examinare den chin, ca nu cumva totul si se transforme Intr-un proces
Ir tipul .majoritatea conduce* Toate exista crva ades-ir chiar i in rea* ia wlHMirw
rasa i a unui sin gur membru

Transpunmta t rmrutd a terapeutului

( ealalti abordare majori coriti n utilizarea terapeut! i a propriei persoane

Terapeuii i ajui clienii si t confirme sau si fi mlirmr imm-Mift*. ir/ vilninI gradual
mai multe despre el nii Clientul rstr irnpms si rrlaunr/r cu terapeutul <a jwrxoani
reali Iri an 1 lacum Astfel, rAspun/i brutului Ii impirf ieri sentimentele, re unt iti
sau respingi rrw tlivrlr MU smttmentrlr care i sunt atribuite, priveti propriile pete oarbe,
demonstrezi rrs|e*t pentru teedhack uJ pe care i-I oferi membrii n faa acestui monta|
de datr de viai reali, clienii sunt forai si examineze natura i bazele puternueUa
crrdtnr fictiv* despre terapeut
Ne frdosim transparena l aufode/vAluirra pentru a menine cu lienii notri o
poziie terapeutici echilibrai Intr-un punct la jumitaiea drumului itifre rransferul
clientului i infirmarea Im terapeutici t IV/viluirea impa fulul rbenrulifi asupra voastri
este r> intervenie deosebit de efuienti. pen tnii a1inrete nelegerea impactului
mutual Intre terapeut l un membru al grupului *

n timpul vieii grupului, terapeutul trece pnntro mrtamorto/i treptat at

tncepfif, suntei Ofupil cu diferitele turaii nneaarr in crearea grupului, cu ie/voi
ta rea Maternului ar* tal In are pot opera muli ta* ton terapeutici l cu
artivarea ft Hue Mia rea lui a23o-f*-arun Gradual pe tUur* or grupul
axaMM /i, ncepei i interarionai rna personal ru vr*.arr linm* mrmbn
>1 p* mi sur ce devenii per*i>n*r in carte a OM*. membrilor W Ar
mai drimu rar. ini stereotipurile anterioare pe care le-au psoaartat
Mupa vuaoiri
Acest proces ce oe deslloar* intre voi a fuw aae dintre membru grupul
u: nu este diferit calitativ de nvarea interpersonal! <aue are loc intre

23lotr a emir* ir jfrraqaap imfr %i snneml^r a M Awfvmwii o Abai

li Pi. snr mtru rrztJmn Ai f jWnr ar buAfaoaa npaiat ca un .'Am.w iipmairaiii ui
membri PnA la urmi, nu avei nia un monopol asupra auiontAtu. dominanei,
pen c antAii >i indiferenei. > muli membru if HaboreazA owflicteW dm
ceste arii nu an terapeutul (sau nu numai cu terapeutul), a cu adUlb
membri case wr IntAmplA si aibA aceste atribute
AceastA schimbare In transparena terapeutului nu Hr in iua un caz Imu-
tatA la terapia de grup Cineva spunea oda ti cA. atunci cnd analistul u spune
analt/andului o glumi, poi h sigur cA anan/a se apropie de strpii (Jncuxn
ritmul, gradul, natura transparenei terapeutului >1 relaia dintre aceaatA acti-
vitate a terapeutului i celelalte sarcini ale terapeutului m grup ndbcA proble-
me i necesit! o considerare atenti Mai mult dec At oricare ahA cancterabd
natura i gradul autode/vlluini terapeutului d&fereniazA diversele cob de te-
rapie de grup AutodezvAluirea (udicioaaA a terapeutului este u carartensttcA
definitorie a modelului interpersonal al psihoterapie de grup >

Psihoterapeutul si transparena

Inovaiile terapeutice apar i dispar cu o rapiditate nAuntoaxe Sumaa un

observ ator cu adrvlral ndrAznr ar putea ncerca $A difeteniezr mtre tendirv-
rle evanescente > cele importante i durabile de pe scena psdvterapeutic
arneru ani. hrtmidosA >i difuzi. Cu toate acestea, in cadie terapeutice ioane
diferite, exiti dovada unei schunbAn in autoprezentaiea hazalA a terapeutului SA
parcurgem urmiUiaielr vtiurtr.
rrroprwfu
prrsuflr
Haerasie
Nrtifanr H ,<rr
faru mii*
Hurmr.
mtt4 fa
ulUmeie fupun
1aanr irirrmpmtu.
:tmrmmuic
ara
.asarri Irrspwr
A flAmm
NM1ZA
mrmbm tainfu
**rupuHu aglmtt
pnmrmctttmm
JtmuU
I ir suaulr utnawrkwvuA
fasmtrWN:rrm
ir >nfmu
tfr^htJ wnnr
Ssa.
Asie
k ixmrntmnti* M fu/*rtlr
fa rmjunk
prurr. sftmtrm
*tMrfUul
a iiaata
uAsrmtJpnAw ftdmttsprtahafi
Apanrai:
wmsfttlr Chrntbr A rla
Iar Hmluer
/iMU unul dintre ndenipeuln unui grup. a ncepui o inbUmre ntrebnd un client, ijtrr fume otnw de teta! la edina anterioar. cum se simte fit
dm acea petlmd i a fmt de futot I *upd anta. loterupeutul *a r U pu . lom cred a! fu i exa. i i eea ce eu fd* ram eu edietm dpiamdni in urm
pmnd dierifn W nu pund . tU de efu teid rate 1er mina mm trd AnuhiJm pdiem a fi Intr o cutare eematant de aatgurn Cred c reflectm a parte
dm dem uraarca generala dm grup M ntreb dot d membrii a a* putea imfi prnai a pi Im hunJIdfimtud tami pentru a nu ne dnu urapt "

In llcna j(rupun Jmtr im ambulatoriu. lerapeufu au certa un rezumat minuia (nru fapitoJul 14} dupd Petare ntlnire t I au trimt
membrilor nainte de urmtoarea pedtnd Keeunuitul loatnea nu numai un bilan ruiratw al *edmfei. un comentariu nentrerupt al pmmului pi contribuia
fiecrui membru la edin, cl. de aaemenea, coninea mult dec tulluire a terapeutului, ce tnrertmuf nat I al fin terapeutul In u ea pedmf. entntentele
ale de i onfune mu de ignoran In legtur u evenimentele din grup. ten tmentele pofumakr ale terapeutului din timpul edinei, imluzndu le all pe
cele nmiite. ci pi pe iele nm Iile m otel moment Ai mie rezumate apvmte i nu pot fi dutine de rr:unutlele u nw al Iddal de terapeui pentru propria
arhnd

felrl a IIUM ULI meritele MU dezavantajele at*oid4rilor dernovortriatr ui mte viniciv, pentru momrnt se pomie
apune il nu rsiail nici o dovadl c * rsir atninin au nmnial ivipa MU situaia Irrafs-utu k !ri ni ia psihiatru A. in uit
<ie emin.ir i fn grupurile dr terapie. membru grupului nu i .u pirrtiiit cre dina m terapieL|II lor mult prea
tirn.iui. cl au dobndit o oui mare im mU-r* in pris emil in tarr terapeuii erau dispui *4 or impli* r el Inti 1
'lienu
t ate i au observat terapeuii aliai in de/.n ord .ni mv.tt.if cA .l.-i nu rcimtA <> *n gui.1 nie . lev .ir.li.
terapeui unt. Mru kndoialA, dedic ai i impln ai in a g i u un mod cir a i ajuta t lirn|u
In tivi ate dintre aer*Ir vmirtr. terapeuii ibaridtini d/A rolul tradiional i unp.irt#ir%i cu < lieriii unele dintre
nrsigiir*n|elr lor CrJui pn *-%ul terapeut! ente <Jmwtllicil i terapeutul rate. mir un anumit tel. lAnpipit In ultimele
patru devenu am incit martori la aMu area i ou rptului de pwiho terapie c domeniu nrliiHiv al pwihiatnri AltAdatA
psihoterapia rra. Intr a devAr, o ata tere < u uile IndiMr psihologii erau nul supu avrghroa ptihia trilnr. ca nu rtimva
4 fu* tentat! *4 prat lier piiKotrrapir. i nu consiliere psihologa .i lu< riton MIM lali putrau ta< e anistrnj soc ial4. dar
nu ptihotr rapie In final, atente Im podeau psihiatrie, psihologie i asistena s*ia l a au unit, manifestnd re/i*fen|4 la
apariia unor IIOI profesii paihote rapfuhr# psihologii ru matera rottsthen de familie i de c uplu, asistent! din
psihiatrie, tonaiheri pastorali, terapeui prin dans i rnicatr. ter.i|M*uti rporah, ari teiapeui fera cnjii de ou" a
terapiei m c are lientul era conalderai a!4t de fragil i mmterrlr tehnic ii ai.il de profunde incit numai individul cu
cea mai huni diploml indrA/nea nA trate/.e pe nueva este ImpruM pentru totdeauna i

2
24 tratat a polliatavala 4a gro
p

Nici aceast ni-valudfe a raiului >i autuntiu nu este un teftOOMsn modem Schite ale
unor astfel de rxpenmeiitin au existai la prunii terapeui orientai di na nu. Dc exemplu,
Sndor Ferenczi, un colaborator prupui al lui l'ud, nenaluiiAc ul de rezultatele
psihanalizei, a contestat uJnbnuu rolul cmuuaoen' i distant al psihanalistului clasic IJe lapt,
Perene zi pi Fnrud * u cUspArtu drum urile datorit convingerii lui lerenczi ci fora
imitativi a terapiei era iv lat ia mutuali, oncwl >i transparent! pe care terapeutul u
clientul o creau mpreun. >i nu interpretarea rawaial
Cu aceast orient nare revoluionara a relaiei mterpervonaie. Ferenczi a influenai psihoterapia amencani
pnn impactul asupra viitor boc bden ai domeniului ca William Alanson White. Harry Stack Suliivan i hneda I
romm krk hman Lir asemenea, Ferervczi a avut un rol semnificativ, dar trecut cu vederea. In dezvoltarea
terapiei de grup, subliniind baza relatxcmaU a tuturor factorilor terapeutici de grup In ultimii vii m a
recunoscut deservi* posibilitatea de a grei cu clienii >i, ca rispum la o critici just. s-a simit liber si spun!
Cred ci s-ar putea vi fi atins o ane in care eu nsumi nu sunt In ntregime liber Poate d m-ai putea ajuta vi vid
ce e in nereguli cu mine' * Kuilkra, un pionier britanic al terapiei de grup. afirma in urmi cu aizeci de am 4
terapeutul de grup matur era cu adevrat modest cineva care ar li putut spune unui grup. cu
sinceritate- Ne aflm aici mpreun. nfruntnd realitatea fi problemele de baz ale
existenei umane. Sunt unul dintre vot, nu i mai mult. mc rnai puin" *

I amine/ mult mai complet transparena terapeutului in alte lucrri literare dou cri cu
povestiri bazate pe cazurile mele dr psihoterapie Ciiu tl ruginie >i Momma rmJ the Meunmg of Life
i in romanele Pimaa iui Mnt2- uhr (in care clientul >i trrapeutul schimb roiurile) >i
Lym$ am the Cauck. n cave terapeutul protagonist ma experimentul analizei mutuale ai lui
Ftmczc - velndu-ar deplin unui client.* Dup publicarea fiecnna dintre aresie cri axn
primit un potop de * nsun, att de la clieni, ct i de la terapeui, dovad a interesului Larg
rsprulit >i a dunnei puternice pentru o relaie mai uman in aventura terafxrutu Ac'iunea
celui avu recent roman al meu (Tlar SuAnpra hduer Caret* te desfoar intr-un grup de terapie
in care terapeutul se angajeaz uitr-o transparen mmi.
Acei teraprup care ncearc o mai mare transparen demorustreaz ci terapia cate un pnx.es
explicabil, ce poatr h neles Ei se consacri une atitudini umaniste a de terapie, in care
clientul este considerat a fi un adevrat colaborator in aventura trrapcutii Nu este nevoie de mo
un mister cat si m i luie trrapeutul sau procedeul terapeutic, exceptnd Htvlrif amehoratave ce
de- nv din atejtarea unui ajutor de la o tun mguri. pnn demtstitxarea trrapx* r pierde puin
fi, probabil se ctigi mult. O terapie bazat pe o adevrai aluni intre triajvut i clientul
uxiomul letWvti un respevl mai mare lai dr lapecittile clientului i, in acelai timp. o mai mare
ncredere m cwiUMa dr SIIH* detit in ivmiortul uor de obinut, dar prect, al autvxfneptararu

Tari L tioasfs |
l

Parial, tranMparenii MI Ruirt a terapeutului este o reacie ta figura btrA MIIIIII

vraci autoritar cil. timp de multe secole. *-* contopit tu dorina fiinei
umane .1 fl.tt** in suferin de a primi Afiitor de la o fiin superioar Vindec-
torii au utilizai pi, iritr adevr, au cultivat aceast nevoie ca fiind un puternic
K*nt .I tratamentului Pe nenumrate cii. au inrurrtj.it pi au alimentat credina
in ommot irna lor prescripii In latin, cabinete impuntoare, afiparea os-
tentativ a diplomelor toate au contribuit la imaginea vindectorului < a figur
puternic, mjsteni wa, presrient.
I teafr And < fupele irefttui rol ancestral, uneori, terapeutul contemporan
rare st* dezvluie deschis a sacrificat eficu*na pe altarul autodezvluirii. To- tupi,
pericolele transparenei nechibzuite a terapeutului fpe care, pe st uri, le vot
enuna) nu rebute s ne mpiedice s explorm folosirea judicioas a iu te
(dezvluirii

f.frt tu! trantpartnei terapeutului anupra yrupului df terapie

Pnma obiecie puternic fa de transparena terafonitului eman din ere dina
analitic tradiional c factorul trrafieutfc suprem este rezolvarea trans ferului client
teraxrut Aerat punct tir vedere tuame c terapeutul trebuie s rmn relativ anonim
sau opac, pentru a favoriza dezvoltarea unor srnttvnm te nerealirtte fa de el Poziia
mea este r ali fa< tort tera|*ruf au o impof fan.1 egal sau chiar mai mare pi ci
terapeutul rarr-pi folosrptr ftidk ion pro pria persoan crete puterea terapeutic a
grupului, Incurajrul dezvoltarea .1 **str fa* ton Procednd astfel, obineio mare
flexibilitate de ml pi manevra bi li ta te pi putei s v o* ufai dirrrt dr meninerea
grupului, de mtaleLim rwa melor de grup. de activarea Iul aici >1 acum pi dr rlik idarra
pn esulut. fr s vA ngrijorai cA vA distrugei rolul (dovezi importante din <rnet*re
susin c aiitodezvAlliiree terapeutului fac iliteaz o mai rnare deschidere a membrilor
grupuluir/ pi a membrilor familiilor In terapia dr familie 11) Mnentrali/ndu vl poziia Un
gmp. grbii dezvoltarea autonomiei pt coe/iiinu grupului n t-ra pia individual
descoperim dovezi rare .infirm acest fapt autodrzvlutrea terapeutului este deseori
simit de c lieni drept suportiv >1 rtormalizafoarr Ha favon/ea/ o mai profondA
explorare din partea clientului t Aut ir/vilul rea terapeutului este deosebit de eficient
atunci cnd servete angajm utm ticm a clientului, pi nu controlului au direcii nrii
rrlaiei Impvutxr t*
/ Wvlmrea personal a unui lider (mate avea un etix t
puterii.. dr nrui fat fntr o publicaie rev entA, un membru al unui
grup condus dr Hugh Mul lan, un binec unom ut terapeut de grup.
Ipt reamintete un episod dintr-un grup c are avuaese loc n urmA
cu patni/en pt nnn de ani tntr-o pedmA, liderul st tea cu ochii
ru hipi pi umil dintre membri 1 -a adresat ..Pan ai te simi foarte
confortabil, Hugh ftecev' Hugh a r spun imediat Pentru i stau
ling o femeie" Membrul nu a uitaf niciodat acel rspuns ciudat
A fost rnorm de eliberator pi l a fcut liber s triasc pi s exprime
cu intensitate materialul pmsnnal Apa um spunea, nu s-a mai simit
singur In ciudenia* sa.*O obiecie fa de dezvluirea de suie. o
obiecie netondat. cred ni, ate te* ma de escaladare teama c. o dal ar

7. lai apa* tui: Uaiufw i tfanaparaa 231

lu. ca terapeut, te-ai revelat. insaiabil grupul va cere mai mult Amintis-vl ci, in
grup, acealei tendine i w opun fore puternice Membri sunt extraordinar de
cunop rv privina voastr ins, in ai:eU>t timp, 1>I doresc s rmnei
necunoscui >i puternici Cteva dintre WJGSte puncte au fost evidente cu muli
am In urm, cnd tocmai inrepuwxn s conduc grupuri de terapie Tocmai m
ntorsesem drntr un weeWend in care condusesem un laborator de reia pi
umane pentru rezideni (grup T intensiv, vezi capitolul 16) Dat fiind c regula n
astfel de grupuri te transparena hdcruiui. rr.-aiT ntors In grupul meu de
terapie amorsat pentru cea mai mare autodwrvfchnre

Patru membri. [Mm. RupteiI, Jamce Morthe. erau prezeni la a

imJterc: p noua fn- tilmrr a grupului Un membru fi cotmprvtul mm
erau abseni im aff membm. Prier rr- nunjnr la grup tn ntlnirea
anterioar Pnm temi care a aprut a bat rspunsul grupului k
pierereu Im Petre Crupul a discutai despre acest fapt cu prudeni, de k
mare dtstanUL p am comentat ci mi te petre c mandat nu om
discutat onest sentimentele mmtrr foii de Prier atunn cnd era
prezent ft c te evtlim chm p acum. Jupi placarea ha. /Vmtrr rspunsuri *
a numrat y comentariul Marital c era bururooid c Prier jin an toaroe
wm- tem t membru nu ar fi putut ajung* la el. iar ta nin nu umtsse ci
menta v taccrtr A** a ft ul un comentariu despre lipea fui de
educaie ft a menionat surpriza ci Prier fusese im lua tn grup o lanuri
indirect admot terapeuilor

7. lai apa* tui: Uaiufw i tfanaparaa 231

 Am ciffinr cd grupul evita td discute desprr Prier s refuza ti nfrunte blamarea m ne- I metalul
crUicnm al Mart hei fa de cetluii, mom gndit ri a putea aiuta grupad p a putea td o ajut pe
Mart ha *d rrpiorru acrastd chestiune, cerndu-i si treac In rrms grupul fi tJ i Jnene
fiecrei penoane aspectele pe cart tu ar amnderi mcapabiU s le acceptr Ai rmtt uimral * a
dovedtt a fi foarte dificil pentru tu. p. ta generai. mtat-e farmulin- du ft atoule Iu timpul
trecut .Odat nu mha plcut o anumit trsturi aht dor uram este altfel * Cnd a terminat cu
fiecare dmtrr membn. am punctat faptul c pe none m lsase pe dinafar Intr adevr. nmodot
nup exprimase sentimentele fa de msm tbct prm *t+ un mdor. te A continuat lomparindu mi
defavorabil as cotempeutul afxnnnd d mi gsea peaa retras f* mefinemt apos imediat a fonrrcal
td-p anuleze remarcile comentnd d apele hmpiitr suni adnci" p ammtindu p exemple ale
sennbsbttu mele ta rsperrt cu aa iHntr V dat. ceilali membn sau cgmt voluntari pentru a
ebcade acrea somai p ta timpul pnatauluI. sau dezvluit multe secrete vechi ele grupului
eienumorm tai iioa ta tfffotrra neglijent p antumapa desexuahzati ale lui fanter. lipsa de
ruepatse a ha RuaoL iu femeile din grup. Mar tiu a fast cianperat cu o minge de geti .strns
nuaak fot? na ta vdtf de smal" iu am fost stocat de ftau pentru izolarea ana p hpm de intern
pentru el Apm membru mi au cerul si trec ta rmft! grupul ta actaap monomI ta care c tkxtta ri
et I tind pnmspil momi Jup un prytl de dtomn de grup T p nefmul un adoum tm al generalilor
con p ixmduc armata Jiu spatele frmhshn am raspnm adm < om tos: de acord lom spus Manhrx
cd graba eidea-t nedaca p condamna pe .nali md mar ador nil ta a sal Jrzulut. ia na i urnim
p eu ai fiu paianta p gsst vmmmt Am tua de acmd cu mrtabra mm ga de gaif s am atafofta
atitudinea ei fbem ai % dtM pmtru mmt ei miepevpti Je eu altfel Jett ce un
tchnuuin expert, t-em put lui Uon ei imeum prunrtu aintit24 .
imetanl asupra mm. pl mm cd dot ru i u dteperare tria dr le mine
pi at inlenmleteu tirtnai lui pi MK mm Hoea mea de a mtufmce
mue newe m mu fit ut aJmeuri t md nml m i ou fi matul lem pue
lut la nu r t nu hpte Ut eu tnrttul de ofuniie. ImJeu t accepte
p t te cnt u nue mere le M ce puneam. ett de netriiu. Incl
uneun devenem Jifuil t rele lentei l U et ce eduil eutomrm
Intlnirm e continuel le un ntvei mtene. imptuet. pi le tjrptt
umenmtoru eu exprimeI fcor Ingriptrri < u prun te la
comportamentul meu Au umfil ul em prtil i retemabtl ralul Je lider
pi em devenit un membru el grupului, cd grupul nu ou mat fi nu
tndaid le fet pi t. tn piue. / am pmtal pe nHerupeutul meu care
urin t te Inhum In vutaetem tdplm
n, bitr o puxifie tmpoetbtl de meninut
De epi. nu i une dintre mette pretlu fit nu ta mater ml i tel tn
InlJmirtle urmiaare. grupul ta arum et nuu adrn In lue ru. eu fini
mecetare cteue tdpimni pentru e an mile materialul general In
tat augur fnilmre tn plue, membru grupul ut. urmnd r templul

24 Un etemplu tiuit ratio el daiedlutru terapeutului tare e fu. ,lUa$ Icep* e ei ut km inlr o pedmd
In cere luate cele trei femei membre dtu utau deapte putemue kv eirmte cexual fud de mine 5-
lut ral muh aeupre eepet teUrr Imntferenmie ele mimemt a Jimulitl detpre femeile et rate de un
hrbul care ere In mod etuienl dm pum I de adere prvfeetvnal intente pt inoneednl. mai tn
vr*14. Imtr o pont* J* autoritate pt aa num de parte Apoi em evident! faptul c "tui ggmlo e all
latur e Hluuf m Nu una dirtre fe met nu ei pt muea pertinente imitare fei de ivtetepeulul meu
ide aeemeneu bebmtl. in plue, elle < hrnte ere fueeneri anterior tn grup evueeeeri meleupt
mnhmente Nu ap pu tem nega faptul t Imi f ru pldt ere ul aud eiprtmdndu ap mrtle wntimertg pt
le am ie rut ul m eute td mi vdd petele oarbe e fd eam immiumlar. pentru e Ir,. urap Hbpun
tul lor ptnitw?
 terapeutului, au reletonal unul cu cellalt mult met emhtt de.t
nainte pt nu eu ft ul iuti a cerere, mm teu i viereteulului meu. de
rec a luda re e euivdrtuluint

hemt multa hpurt ddrnfr da rnmnpflrmlA e trrf*ulului. In fum ar ilr li iui

nrnunial ai at antum fi tir mipuni25 din Jrup ^ un nunul rnoffirnl 1er- prufii m pai
drzvAJiji pertitru a facilii* mul vatra trifWmilul. prnlra a in-Ir (M luirma tarafurutua, pnilrn a
ateu invJarr mtarfurnuaialA a tnrrutmUn i aia vor 9 lut ma enufra rrlaiai lor cu itolrrul
dr grup uu pmlru a %u*nr pi at cwpu membru ifuiUmi. dr Upt -Ir voJortxr*. Ir rraan I >i
Ii drtnutmtm ta dAnjuidun *J*V

25i emm mm tt den Hm dtm ufie lung pi frm tunnd denpre teniimeneU membrilor gru pulul
fut de ttmhn terapeui Au fini de n ord c mn Jm eram diferii eu eram mai bu re mi. montam mai
mare atent aepectului fim t vemtimartatwi pi aveam a noutate pi per ane In formularea
afirmaiilor tare tmi urau o aur limin de finee t Im rrdert le Uimi lentieul era mat neghpnt tn
in/dfiarr pi urni por temeni vorbea mai Jet etum rul nu eut ogar de ceea ie avea <4 ipund. ii
a>unut mai multe nm uri, era dmpui ul re in.+U i ftnil e*tffl era mult mat Jet de aulor
clienilor / etdback ul mi t-a prul corei t tl nun
 auzuem nainte p am apus acta grupului M-am giit ia tdmnit t, U urmlaarm iniMntrr. mm
mulumii grupului t* k-am autor

SA gftrprti rur un (ipt buul. (kMon este nui. In wrr*pr , cuw uiocz- cu
re>rU rrpruii nu sunt otnnmieni. pi cei ouu tune r uit retunoK. AU.

/ >up mit adun funm ir repbn bator dani aaaaer. Barbara p banan. tapai a mm- Halat C na dificil a
tnnecr riruk auftme ir Barbara Det. tm abund inaumt barbuta na capabil td periaborrze dturrgende cm
utam, continua ai ut lupte cu modul Im arar fu mor fdaatd att de itpatld ir protecie ir
ctre terapeutul grupului. 14umutroaar tnueuabn ir
cpiuare p nelegere nu au reuit t
foarte mult ca H ntmplat Trebaor ti
racumaoc c m- Ja lui Suaun a lovi ca o
furtuni trvpuali p am rimat firi mi regrupez. Jar rul
fuaete Jap fcui Dud a fi tmt
ia
pum diferit Iau pure rJu pentru arta

tn loc ti urnii ci nam incompetent pentru c

Barbara t a umfii uurat p a apus c na exact ceea ce ana neiene ai aud barman nu nas nexmme ca eu a fiu omnipotent
dona CM eu ai fiu uman. ai fim tapat ai-mt maca num greelile p a bav din ceea ca t-a petrecut aatfal baoAl ai fie
mm pnm petOMiu' a re
ntmple tn vutor

Un olt rtemplu Uuutretiu clime t a prmtr un tmeai. grup*! pi cart l-am

prvfilabd
luare mf de mine <*. bor un grad pum mm aczul. fmf ir p. ilrt afrpiul unei
padtnpr. amnm am ncutat demn.a dexuUuil faptul c mi timfamn Jemmduat p
dncalduai. c M nu flame de ajutor, t. In piua. td mi mmemm amu pa diuutat
anii mente umoare dactmfmfaU a ieat ie mniui fumau cu m p penmma nwliwii
oaupea a pentru a
1
cern
fk pactul triL ie am tpua c fana ba metmupimat p kma pecamiHB
1 mm
I li

Acaai epaaad am mm a fk un punct ir otfatl pentru grup Landa tmt a ment* icar a relatat c tronam prmtr un
atbanc teu rUuai dn na oopj cm .tmunamor Hi
 In piu*, comentariul .acum tn cum ette *J nmti a*ta~ a adu s la lumin unul dintrr motrvelr a nun tu alt
atacurilor aaupra terapeuilor f'ra o situaie prin cart membra %rupu lut demonstra n stpnea experiena dr
a fi maltratat fiind offreaor, i nu tnctim

A font constructiv pentru terapeui *A ntuftrmri i sA lucreze cu arest* *n-

hmente deschis fn Inc A continue doar s le simt 41 Pentru orice terapeut este
tulburi tor s fie att ile intens devalorizat, mai ale In domeniul public al gru -
pului tns, de asemenea, se creeaz o oportunitate terapeutic dar terapeui Isi
pot menine demnitatea i pot vorbi onest despre experiena \nr n grup.t

Aceste episoade clinice iluatm/i citeva principii generale care ne dovedesc A fi

util* lerupeutului atunci cnd primete un Mbtck, nuu ale* unul negativ

1 Luai-I n serii. Ascultai I. luai-l n considerare i rispundei U el. Re* pertafi

clienii i lsai feedback-ul lor *A conteze pentru voi; dar nu facei asta, singurul
efect va fi A sporii sentimentul lor de neputinA
2 Obinei o validare conaenaualA Aflai ce simt ceilali membri. Stabilii dar
feedb.u k ul este In primul rnd o rrai ie transferrnial sau. de fapt. este un
fragment de realitate despre voi f )** A este realitate, trebuie A o confirmai,
altfel, n lor *4 facilitai, slbii Ci paritatea clienilor de testare a realitAii
3. Verificai vA experiena Interioar: Corespunde fndba l ui? *- putrivrp te cu
experiena interioar?

Cu a<*e*te principii ca linii dim toarr. terapeutul patr oferi

rspunsuri ca Ai dreptate Sunt momente In care mi simt intaf de tine,
dar tn nici un moment nu simt dl doresc s-i mpiedic rrrtrrra. s le
seduc, s obm o pl* rrr vnaiorist asriilrndu te relatnd despre abil* MU
SA ncetineai terapia astfel incit si ctig rnai muli bani dr la tine Pur i
simplu, asta nu late arte din trirea mea fa de fine". Sau .Pata
adevrat c rvil unele dintrr ntrebrile tale Par adesea le crmaider fr
rspuns. Inii atribui prea mult Inele mur M simt incon fora tul din
rau/a respectului e care I ai tai de mine Intotde una am simit rA te
situezi foarte ym i A ntotdeauna tr ui|i In sus ta mine** Sau Niciodat
mi te am au/it provo* Andu -m atit de direct pn tu um IV,. este puin
nfricotor. este. de asemenea, foarte reconfortant** Sau ,.MA simt
reinut, foarte lipsit de libertatr cu tine. pentru ci Imi Acorzi att de mult
putere asupra ta Simt cA trebuie s verific fiecare cuvnt pe care I pun
hindi A acorzi att de mare greutate tuturor afirmaiilor mrle".
(bservai ci an*ste dezvluiri ale tera>eu tulul sunt toate pri din au t jn u rum tn
grup Susin ideea relaionrii su tenii re a terapeuilor cu clienii in dci*i-ctiin In ora de
terapie, nu a revelrii detaliate a trecutului i prrzsntu Im dei nu am v/ut niciodat o
vtmare In rAaptmsiil terapeuilor la o Iar >A gam de ntrebri personale cum
ar fi da* .1 unt sau nu lAsAtoni sau dac au copii, dac pleac fn vacan, unde
au crescut i altele asemntoare Unii
(avo) - Tratat d* ptfhatarapls da
(mp
terapeui merg mull mai di.-parU' yt pot don vi de*crtr unei* pt'ibWnir
p*rr*>- nalr care le-au ntmpinat >i le-au depit PflnOMt, rateuri am gt
aci fapt folositor >i necesar *
Un studiu al efectelor dezvluirii Urrapeutuiui ovupi unui |^up de-a lungul
unei perioade de apte Iun a nregistrat multe electr benefice ale tranv- pa ren el
terapeutului.4* In primul rnd, dezvluirea terapeutului **TJ mu'.* mai probabil s
se ntmple cnd comunicarea dintre membri nu avea lor \n al doilea rnd, efectul
dezvluirii terapeutului a luat de a schimba parul interaciunii de grup intr-o
direcie mult mai constructiv, sensibil, \i\ tari* autCKie/.vluirea terapeutului a
avut ca rezultat o cretere imediat a COCZJU- mi grupului Muli terapeui se codesc
nc n ia a autudezviuiru. i&r s fie clare motivele pentru care fac asta Prea
des, poate, raionalizeaz acest fapt. mbrcnd nclinaiile personale n haina
profesional. Cred c exist puine dubii cu privire la faptul c stilul profesional al
unui terapeut, alege- rea colii ideologice i modelele clinice preferate sunt
influenate de calitile sale personale, t

Deseori, dup terminarea terapiei, in edinele de raport, am discutai cu clienii despre

dezvluirea terapeutului Marea maontate a exprimat dorina ca terapeutul s fi fost mai
deschis, mai implicat personal in grup. Poarte puini i-ar fi dorit ca terapeuii s discute
mai mult cu ei despre viaa lor parte i ular sau problemele personale. Un studiu asupra
terapiei individuale a aurn la aieleai rezultate clienii prefer i. de fapt. progreseaz
datorit implicm terapeutului i prefer terapeuii care nu sunt prea tcui" 44 Mia unul
nu a exprimat o preferin pentru dezvluirea total a terapeutului
In piua, exist dovezi c liderii sunt mult mai transpareni dect isi dau seama Problema nu
este c ne revelm pe noi nine asta e inevitabil* . a care e-.tr folosul pe care-l extragem
din aceast transparen i din onestitatea clinic O anumit autodezvluire este neintenionat
sau inevitabili de exemplu un inA. doliul i reali/nle profesionale * In anumite crupun. m
spe- < ia! in grupuri omogene cu o anumit focalizare cum ar fi abuzul de substane. orientare
sexual sau o boal anume (vezi capitolul 15V probabil c Meni vor fi ntrebai despre relaia
lor personal cu problema comun a grupului au avut o experien personal cu abuzul de
substane'* Au avui personal boala jv care se fucali/ea/ grupul? Terapeuii trebuie s prezinte
un material personal relevant care s a|ute membru grupului s realizeze c terapeutul poate
mrlrge i poate cmpati/a cu expenenele clienilor Asia nu inseamn c tera- I x M i t u ) trebuie
s ofere extensiv detalii istonor personale. De obicei astfel dc destinuiri nu sunt utile terapiei
pentru c fac neclar diferena dc ml i rurv ie d i n t r e terapeut t membrii grupului.
 * Un wtudiu muftii* aaupia tonpM ndntdualr * Jravmiui v o uuumu
rtkrv*luMi! i tcia^xniiului tn nx am t turn putr f Acienll m nUnrt*
relatin malr U) dmtrr c Imit yi Impnil IVnlutrm pmonaU tn Wyatur* activiti au
mtiiiw m rm alun. i * nd clamtul a kut ori car a \mdua a wmi la rwvmaluarc*
* MMIUMM .*twe* k g iiKllmt a |mrfuixUt Im tamarareori membrii Isc presiuni
asupra unui U*raj>eut pentru o dezvlui >* nsailn v.ii.i m ,1/n in.i| apuv o
anumit ntrebare personal de <are ter*fw- ti|n se tem Este* ilurtt/iiM intr un
VIN al unri membre a grupului (1^1 membra uwr iiNa'iiitUi.t Irriifruiiil cu un
evreu Jr mahala/ liitfrgul grup r-.tr ape/at ui arul unm nif-w lungi ru tine
(trrafiruluJ; In apat. Al in rru'mil c fniir dr IWkr Iu* ru 1 iV.* *M ri* fv VA Arn im
vn I d |i o fripta. dar rr.u mult prr departe" i.uni de zile mai tr/iu. dtipi ce
aceast femeie a IA ut c te va n hmiMh jer anale *irinilmihv(, pi a Aminiil
viftul pi A adugat c A tiut tot timpul cr n vesrm pe hrtii* dar nu a vrut ni
RpunJ in IA|4 grupului I r. rspunsul meu La inlrrlhtr tm m iiibrfti?" Ai rai ta r
Ir o ntrebare aitwiiin(itiiarr j*ntrii trra|v utu de grup i e*mtA o alt mtrebAre
<are I urrnra/J. legal ie a ratt* >1 hiar mult mai uLirmantl cAl dr mult fi
uifieti j*e lin mir dini re noi/- MU p* tine ul'fiii el mai muil/**
A ette ntrebri amenin chiar esena ouitra tuiul terapeui I le *er p Wfi
I** t ure arnN'le pAr|i au (ml dr AI ord i le pstreze invizibile 'uni btar la un pa/i
de un comentariu al modelului i imijdr.in .i prieteniei" bal mtr a devAr ij pani de
iun. le ai ntlni c u noi dac A nu am avea burii/- I le ajung je ru ultju de aproape
dr se retul ullun. teribil al psili iter apetitului. care -nle A drama mf.-n .A din
*aJa de grup p J un rol foarte rn*, izolat in viaa sa < a pi in piesa lui forn Slnppard,
jfimrru rutdi i (.uiU, tr.h rn nml nuni, figurile |e ie dinfr o dram devin rapid
umbre in uiisr |e msur e terapeutul *r in dreapt imediat Afre Atena unei
alte drartM*
() singur datA am fost .Hat le hlanfemilor irit Al A dr/v Alin asta in faa unui
grup Un grup dr re/nlrnfi Iri psihiatrie srcnri/runu tu piti iriM mea ( JH*I itru un an
sabati ) in a ea permadA, r*j*eriena mea personal na Ir .1 rni lua rA
m.i bun dr la un numr ie < lieni >1 dr la 1 Jtlevu grupuri, in unele tund mult mai
mult i/npln at emoional le* l in grupul le nvicimp M IJIM 1 Ir in !* re era dih
H, pi membrii grupului atribuiau mare parte Im dlfu uitate laptu Im A eram alat de
implicat in grup, in al uni era greu s pun la revedere Am re uAOtu uf 1 mfduarra
mea in grup, Iar le am prezentai fujtul *e are U tiau. ilar refuzau H IJ tie ernn
muJt mn imprtaiil puitru ei de At erau ei pentru nuni l ,#nt la urmi, aveam muli
lieni; ei aveau doar un tt*raeiit In IIMKJ 1 Iar. erau ontirni de ac fit dezechilibru
in muu a lor Utrapeutte A u pnipnu lieni, itisd nu inrliM nu II aplic a-er la ri
inipi Sa au/it un umpui in grup . and a * MI Adevr. aceast negare a rar.* Ierului
special. .bl uter rut CfU /.inir a psihnterapiri, A atins purii tul sensibil

( hestHinea lrnmpArm{i*i terapei Hui in r*lr toiisider.ihd ompl .itA dr

a / n nie larg rinedidrtggt* le ahn/ secual trrafeijl 1 limt Ihn nefern irr,
h i a p u t n responsabili Mil impul*ivi, i are, p*nlru a pi ^almfa prnprule
nrvoi fl au liA dal legAmnhil prulffnorwl p mnrsl, nu fi-iu vAtAmat nuiiui
propriu l u * i t i

Al! fOU Mlln I mru) Tratst tf paltwlsrapls dm gnip

 -iai .111 rm/at r rearp#* negahvi < anr a dAmuH int nsJeni in n*Utia
terainuit lirnt
. . t ' dp r*nunle ^ 7

7. Tvt0*utul tranafw y
transsarani
 W&lfu

Mult' aw naii profeuonale .iu Adoptat o poziif iuartr rerftanar tai 626
hii.i prolt27ioruLl Sttnindu-st ameninai Ir *runea legali. i*i statuie*' u-rs-
IMMiii ii practice dHcmiv >i al pMiew ntotdeauna in rxunfce un ;,
U-
giu. Avocaii >i turaii, spun ei, vor gndi ci nu iese lum liri loc" 91 ci, din moment
cr ffc*rarv ntlnire Urrapcut-claml incrpe 4 cobuue panta ahmeuoas a
nensemnatelor Irampnln de limite, inter aciunile umane dintre chera a Ir* raptul
Mini prii ele insele dovezi le rronlor In cunoei mi. organizaiile prote- nuauile
ivrrtizrazi terapeuii vi vireze ionatani. indepirtndu-se de umanismul carr ar fii
in centrul relaiei terapeutice. De enemplu, un articol cu un tun toar te victorian
dintr-un nurnir al American oumaJ of Fsydtmtry*?, dm 1993. pleda pentru un
formalmm sufocant 91 avertiza psihiatru si nu olere clienilor calea -tu ceai. ai nu li
se adreseze cu prenumele, si nu loluseasci propriile prenume *i nu (lefHlMMMi r
iar uniai cele cincizeci de minute, si nu vdi rua un client in timpul ultimei ore de
program zilnic (pentru ci aluna apar cel mai des trans* greairiir). si nu atingi
njcmdati un client chiar un aci cum ar & strngerea de mini sau o Ivita ir uoari
cu palma pe spatele unui bolnav de SIDA care ase rwvar de atingere terapeutici
trebuie ai he cercetai atent >1 documentai.' Ew (init. ai I-Hte mstriu mni >4
irntimentul din spatele lor sunt profund coiuzxve pentru relaia trrajveutsi Spre
meritul lor, au toni articolului din 1993 au recunutr rut imvai tui antiterapeutic al
artKolului iniial >1 cinci am mai trziu, au sens un al doilea arta ol meiul si
corecteze suprareacia generai de primul lor arb* rol Al di nlra articol iii ea apel U
bunul-sim comun >11a iecuno**tefea importanei . 1 miratului t lm* in inelegerra
91 judeca/ea chestiunii limitelor in terapie Ea imurajau trrapeutt si apele/e U
consultaii sau supervucn cm de cte ort erau nesiguri in legituri cu poziia
terapeutici sau interveniile loc.
I iar r nrvtne de moderaie in toate Absena dezviluiru terapeutului are locul
sau 91, In met un ca/, nu este de cel mai mare ajutor terapeutul care ar au-
(nde/viluie in ntregime, cu cea mat mare consecveni. Si ne ntoarcem atenia
citre peru ulrle transj*arene

t npumele transparena terapeutului

26 La 4 mim uir remtli a prtvtsaMsupictaf im duMnul puhotrmpir pnvUx

Moru au pmmo
27val ivlrnur viijni prsie imprujli W ar putm uUhu pentru a nwgiatr gacate unimtl v
pnaaito Impotma litigiiU* legala te namouuir
 A* um citva timp. am observat un grup condus de dot terapeui
detsutani 4 are. la acri moment, erau dedicai in mare mi*uri
idealului transparenei te- raj rutului El lorma 11 un grup pentru
pacieni nespitaU/ui 9 * comportau intr-o manieri deosebit de
oneti, exprimnd deschis in pruna inUliuiv nesigurana cu privire
la terapia de grup, lipsa lor de exponeni, anxietatea M ndoielile
versonale Cura)ul lor ar putea ti admirat dar nu 91 rezultatele, in
obediena asidui tai de transpareni, au neglijat tuixu pe cmp o
aveau ta meninerea grupului 91 majoritate* membrilor vau retras
din grup in timpul prunelor >*ar ntlniriIii general, lideru naformap cam
ntreprind rond ucr* ren grupului cu cnrdr> ul monolitic .ftl tu tneur ca principul
organizator central pentru orice ali tehnici 91 strategie nu obin lit**rt*te. ci
restricie Paradoxul este ci. In finrml extnemd, liberia f*u >1 ipontanritatra pot
avea ca re/ultaf un rol de lider la frl de ingiiMt (M refre tiv ca >1 tradiionalul
lider ca ecran alb Sub deviza Carlee merge dri aste autentic", liderul sacrifici
flexibilitatea.**
S lujfm n considerare problema temponzirii Terapeuii debutani deplin dffarhjfg
pe are formai i-am menionai au tmut cu vederea faptul ci compor tamentul de lider
ce poate fi adecvat Intr-un staIm al terapiei poate fi nepotrivit n Altul Dac A, iniial,
clienii au nevoie de susinere 911 xtrurturare pentru a rimirur in grup, afum i sarcina
terapeutului rate I le aaigure asta
Udtrul r are MC ntriduiefte doar n& cree/e o afmonicrA de egalttahfate intrr
membri 91 lider poate, pe lungi durai, ai nu ofere nld o activitate de conduce- re
( omporfarnentul de ml al liderului etn lent nu rimine hi nai un raz nearbirn bat; pe
minori re grupul ae dezvoli 91 ne maturi/cazA. nuni nexenare diferite hume de
activitate de conducere *' Terafieiitul oneet", ay cum afirmi Cartofi, ente cel rare
nrrafri ni ofere < era ce clientul ponte asimila. verifica 91 utiliza" 11 ( u ani In urmi, I
*renc zi sublinia irniorTana teniftorizirn al*s vate Analistul, spunea el, nu trebuie
ai-fi admtti prea devreme defts tele 91 im ftitialine.i v Mai infdt, clientul trebuie ni
sr nunti ufu lent tie In algurani datonti pniprilUrf abi lilil nainte de a fl pua tai In
fai ru dele lele celui fr tare . %frt|inJJ *
( Vrretirtle asupra atitudinilor membrilor grupului fai de AtitiMiryvAlutrra
terapeutului arai ci membrii sunt sensibili la temporizarea fi cmlwutul Ier vili uni %
I
Wvili urile apreciate cm fiind t Uimitoare In fa/elr timpurii ale gru pulul mint una 1 cler.1
te facilitatoare pe miaur ce grupul ne maturi/ea/i In piu*, membru care au o experieni
mare de terapie de grup nuni mult mal dornici iU miwle/viluirea tr nipru tu lut dreit
membru nresperirnentai Analiza dr conk- nul demonatrea/i r* membrii preferi liderii
canr de/viltitr ambiii pozitive (de exemplu scopuri eramalr fi profesionale) fi emoii
prnumalr (UngurAlate, tn* fee, ngrijorare fi anxietate), ei dezamiM exprimarea set
ttirnrr ielor negative alr liderului fai de oricare membru individual viu tai de
experiena in gmp (de exemplu, plirflaeali sau tnmlrarv) * Nu toate emoiile pot fi
exprmate de teta petit Exprimarea oshlitin rate apmav invariabil diunitoare ft. adesea,
irrpa rabili, contribuind la o ncheiere prematuri fi la rezultate negative alr terapiei t
* I In exemplu ilustrativ il Mtui principiu m giafl* III ul cu mirgrlelr it# tu ti". In an
Hertmn l lrxe ritm nm un vxnimmi din vtril# a rkx numii vmdnlinri lvn Iu (H
fin m. /Vtyfitfcr Lud (New York. Emiencli Ungar, l*MM| 4.Mk47) Ul. unul dintrv
vmdn At*i. dw nul de pulemlre eurlmenle de inunlliate ft IndoiaU de Une.
pumefle mir o lungA . AlHne prin deer |>*nni 1 -ar* tutor rivalului iu. IHon

I /net de merge ni el etani ps punt de pa'tmt fi nervilor In limp, Umil fi re api!A

munlU tam jt nsufleirea anterioare fi. n tele din urmi devine pkiMiul f tnlegui Ml|
inulul niu Numai dirpi *e m enirg muli eru fl lAre eunge *i Mrl pe petul de inarV li
derviluie d latAlnirM lor di aaal. al fcwyadMwtd aiHihi f piaiai ka dw pan mi
ifiy?) i^n/> tP*Yr\r\ r\

Intr-n ied. kxaf dmnr tituxwi rflM In ilMrf* r afli unui utriln rare mtraruIrM, ie
dovd#ft* a fl I ion. dupa rare * rHi invitat* lut
 f:Mf jirt* posibil dezvluirea <ompU-t Vn grupul de trrapte MU V\ tunarii
externi? SAU dezirabil? Un anumit grad de ascundere personali ,i mrrper aonal
este o parte integrali a funcionrii cmrjrei ordini v* taW Rumene O'NeiH a ilustrat
asta sub forma dramatici in piesa The icmtan Cometit* Un grup dc infractori
loruiete de douzeci de ani in camera din spate a unui bar.
Crupul este extrem de stabil, cu multe norme de grup bine consolidate. Fiecare
brbat se menine printr-un set de iluzii (vise de fum", cum Wr numete
O'NeiH). Una dintre cele mai aprate norme de grup este ca raa un membru
nu pun la ndoial visele celuilalt Apoi intr in scen Hickev. vnzfetonil de
ngheat, un comis-voiayor in trecere, un terapeut complet iluminat, un tais
profet rare crede r va aduce mplinirea i pace durabil in fiecare brbat or-
rulu-1 s lepede autodecepiile i s priveasc cu onestitate neclintit la soa-
rele vieii sale Chirurgia lui Hickey este abil. H l foreaz pe ftnunv Tomor*
rnw (al crui vis de fum este s-i scoat costumul de la amanet i s-vi ia
minc" un serviciu) s acioneze azi. li d haine i l trimite afar dm bar s
nfrunte ziua de azi, apoi i pe ceilali brbai.

Fiertul asupra fiecrui brbat i asupra grupului este dezastruos. Unul se sinucide,
alii aung grav deprimai, viaa iese dtn buturi, brbaii ii atac unul altuia tlu/ule,
legturile de gnip se dezintegreaz i grupul vireaz ctre dlanluic !n ultima clip. Intr-
un aci brusc, convulsiv, grupul l eticheteaz pe \ lu kry drept paihntic, l alung i,
gradual, se restabilesc vechile sale norme i tr/iuiMM grupului Aceste vise de fum
sau minciuni vitale, cum le-a numit Menrik th*m In Raa 'Jlhattc* sunt
adesea eseniale integritii sociale i pcraonaU* Fie nu trebuie luate uor sau despnnse
impulsiv m semnul onrsdtAH

('ometitrui problemele sociale din Statele Unite. Victor Frankl a sugerat odat ca Statuia l
ibertii de pe Coasta de Est s fie contrabalansat de o Statuie A ReaponaabtfHAii pe Coasta
de Vest 57 tn terapia de grup. libertate devine p't-.ihil i cufUltructlv numai cnd e cuplat
cu responsabilitatea unul dintre not nu este liber de impulsuri sau sentimente care dac sunt
exprimate. pot fi distructive pentru ceilali Propun s tnruram cHnp i tera- peutti i
vorbeasc liber, s nlture luate filtrele i cenzorii intrrru in atar de unul filtnil
responsabilitii a de ceilali

Nu vreau a spun c nid un sentiment neplcut nu trebuie exprimat intr-adevr. creterea

nu poate s apar in ahMna conflictului Vreau s spun c pruu ipiul supraordonat este
rrspM&bil tutca. nu dezvluirea teteal t

Terapeutul arr un tip piticuUr de lesporuabtUtate nrspcinsabilnate aa de clieni i

fa de sarcina terapiei Membrii grupului au o responsabilitate uman unu) fa de cellalt IV
msur ce terapu pSOpSMa. pe msur ce aoUpaiHmul se diminueaz i einpatu crete, ei
ajung s exerseze rcponsabi htalea in mterai'iunile dintre ei.

7. Ui paulul tramtai l
traftt*ar*n
 Astfel, raiunea de a h a terapeutului de grup nu este tn pnouai vtend
s fu onest i s sc dezvlute deplin Ttvbu* s v he viat de ce v de;
v kut pr vot
inpiv.t *ve o intenie terapeutici clari MU abordarea voastr r influenai de *
ttrairanafer? C* mpart al autnde/viluiru anticipai? In clipe tir nnfu/ir legata dr
propriu] comportament, putei profita firind un pai* napoi pentru moment pentru a vi
flKOMudrra an iruir primare in grup Autodc/vluirea trra jsrutului de ajutor pentru
grup, deoarece stabilete un misiri pentru clieni iii permite anumitor membri i%A trateze
realitatea sentimentelor lor fai de vot Un grup a* una, peste mAur A dr prudent, j * ta
le henrfit ia de un lider care mo* ifeleazi autnde^viiuirea permmsl ? Ori deja a stabilit
norme solide de auto* dexviluire i are nevoie de alt tip de ajutor? Inr o dat A. trebuie si
evaluai daci comportamentul vostru va interfera cu funcia de meninere a grupului
'trebuieai tii (And ai vi retragep In lundal Sire deosebire de rel ce practici terapie
individuali, terapeutul de grup nu trebuie ai fir aaul terapiei tn par* tr. rate moaa
grupului trebuie ai puni In micare procesul terapeutic pi ai aihi griji ai nu interfereze cu
atest proces prin insistene aaupra rolului aiu c mirai
O definire rastru tivi peste misuii a rolului terapeutului de grup ba/- ti pe
transpareni M U Je orice alt criteriu poate determina liderul ai piar*
li din vedere individualitalea nevoilor fircArui client In nuda orirotiru asu pra
grupului, trebuie ai jiiatrai o anumii 1. ali/.io* intlivitluali. nu toi i lienu au
nevoie tir acelai luc ru linii, purte cn mai muli i litmi. au nevoie ai aii NMSI i
controlul au nevolr ai nvee t utn ai pi ra prime afectai* luna. iubi
rea. tandreea. ura < rilali au nrvoie dr crva opus au nrvmr si obmi un nun
Irul al impulsurilor, icnim ci stilul lor de viai este deja ara tentat de afr* t
labil, pus untului in act.
O n UIMI uii finali a transparenei mai mult sau mai puin nelimitate a te raprutului este ci aasi trie cognitive ale
terapiei pol fi omplrf neglijate Aa cum observam mai devreme, raihartmul in a inc na cale u rr per ten i iurte ti vd In
viarea pi restructurarea cognitivi (din tare mare partr rate tunu/ati dr ter*i prut; par necesareclimtuiui pentru a li
capabil ai grtirrali/e/e rxpmma du grup* la viaa din alara grupului, firi a est transfer, firi a* rsti deplasarr. am
reui numai ai c reirn membri de trrapir ia grup* mai bum. mai amabili f iri a hi/iiortarea anunufur < uru tinr
despre tiparele grneralc In relaiile uttrr- personale. clini tul poate, de fapt. si fie nevoit si reda* oprr* roata In fir*
are tranzacie inter per* nuli ulUrrumr

8. Selecia clienilor

O buni ITapte de grup ncepe cu buna selectare a clienilor Dac* clienii au fast repartizai nepotrivit intr-
un grup de terapie, esle puin prubabJ ca a d beneficie/* de pe urma experienei terapiei. In plus, un grup
alctuit neadecvat pate sfri nc din fa. nedezvoltindu-se mnodat 'mtx-o modauta- te viabili de
tratament pentru vreunul dintre membrii si. Prin urmare, este de neles ci cercettorii contemporani in
psihoterapie examineaz activ efectele currsfMmdenet dintre clieni i psihoterapu in conformitate cu
caracteristici i atribute specifice.1
In M est capitol vot avea in vedere att dovezile cercetrilor desfurate asupra seleciei, cit i metoda clinici
de a determina dac un individ anume este un candidat potrivit pentru trrapta de grup. In capitolul 9 . care
abordeaz compoziia grupului, voi examina o ntrebare difert. o dat ce s-a dea c un ebesit emir un t aiuJidat
potrivit pentru terapia de grup, in ce grup specific va trebui % intre' Aceste dou capitole se concentreaz in
special asupra unui numit tip de terapie de grup grupun eterogene pentru pacieni nespiializaU. care au opul a
mini al eliberrii de simptome >i schimbm caracterului. Totui, aa tuni voi prezenta pe scurt, multe dintre
aceste pnncipu generale au relev anU i In alte tipuri de grupuri, inclusiv grupun cu durat redus, orientate
asupra problemei Ani. ca oriunde in aceast carte, voi utiliza strategia pedagogic de a lurru/4 cititorului principale
fundamentale ale terapia de grup >4 strategul* ientru adaptarea acestor pnncipu la o varietate de situau daw-t
Nu exista nui o alt strategie educativ rezonabil. Exist un numr att de vast de gru puri or a*ii ta te asupra
unor pnibleme specifice vezi de asemenea capitolul IS, incit nu te pui concentra separat pe strategia de tetocit
pentru frecare 'm parte i iun un profesor nu ar don s o Iac. Ar duce la o educaie pro mgu* t i prea rigid.
Absolvenu unui astfel de cumculum ar h incapabili s se adapteze U formele pe cate terapia de grop le poate lua
in anu victor Dm momentul In care tudenii au asimilat prototipul psihoterapie* de grup, vot avea ba/a care le va
permite s modifice tehnica pentru a corespunde diverselor cadre i populaii clinice
/ fu im/* terapia de grup. Si ncepem cu o ntrebate fundamental dm pvtttt- sul de selectare a clienilor b bcntul
once ciunt trebuie tnmts n terapie de grup? C u alte cuvinte, aii dr cfwient este Irmpm Je grup1 Aceast introhare pun
 ideseori de ta-ra petiii ce >rectu .i tffriipit individuali 91 pui ntotdeauna cir
plili- tont din afara grupului, trebuie rciiniiwi.i nainte dr a km in discuie
chestiuni rn.n oubhle ale selectrii clienilor Rispunsul este neertuvoc. Terapia de
yrup cuie o modalitateeficace, carr ailuir un beneficiu wmnificatw tuturor
participanilor 28 t Hr foarte mult#* nuretiri au ncercat si determine eficiena
rela
tivi a terapiei dr grup versus terapia individuali >1 rezultatele mint clara. marct
importanta datini conform c drora terapia de grup r>te cel puin la fel dr rfuieni ca n
terapia mdmulualii O revizuire exceleni, timpurie a treizeci >1 dnui de atu- du bine
controlate experimental, carr a Ccrmparat terapia individuali cu terapia de grup.*
indici faptul ci terapia de grup a ftmt rtun eficienta dect terapia individuala In 25% din
*.tuJn In restul de 75 *nu au fimt diferene u-mniflcatirte Intre terapia individuali >i cea
de grup 1 In nici un studiu terapia individuali nu a ftwt mai rin im ti O revizuire mai
receni ce a fol mit o mat* anali/i 29 rtgunm- ni a demonstrat rezultate similare *
Alte revi/uin. unele iw lu/irut un numir mai mare de Itudii (dar mai puin riguros
controlate) au ajuns la i*u luzii u imlare 91. ir asemenea, au subliniat faptul ci
terapia de grup este mai eficieni da* ir terapia individuali (dm punctul de vedere al
renurarlor terapeutului) cu un factor de doi ia unu fi. probabil, c hiar ajungind la
patru la unu '
In piu, t ercetJrile arai ri terapia de grup re benefic 11 sjwrilit r de nem piu, este
superioar terapiei individuale in asigurarea inviirii MB tale. de/vol tarea suportului M> I,I)
91 Lrnbunitiirea reelelor sociale, fa tort la* ra rnai mare IIIIJH <r tari i in reduR
erra rn idenlor clienilor <11 tulbur Ari din cauza nmumu* lui de substane* I Nte mult
mai eficieni de ii abordrile individuale in ol** zifatr 7 (un rezultat atins In parte prin
reducerea stigmati/irii) 91 pentru lieni cu boli rn imatu r clienii nvai mai bine ai i
spirea-* i autoefu na de la colegii de grup dect in terapia individuali " Adiugarra
terapiei de grup la tratamentul femeilor carr au suferit un abuz atmul adtJOr hrnrfictt
ce ntrec terapia individuali se fortific i 91 dobndete o stare de bine >sihoU>gi *
Dovezile eficienei terapiei dr grup sunt at.it de cnrivtngitoere. incit unii experi pledeaz
peri Ini ta terapia de grup si fie utilizai ca rnodri primar al pm hotei a piei rnntrniporane
10
lotui, terapia individuali poate fi preferabili pentru clieni carr necesit o gestionar*
clinic activi sau cind probleme Ir re lapona le sunt mai puin importante i cunoalerra
i nelegerea suni druaabit de importante.11
Pini acum. toate bune! Putem avea ncredere ci terapia dr grup este o mo- dalitatr
dr tratament eficieni (i fteiarr dintre noi trebuie vi tianamit atras ti ncredere curelor
dr referin 91 pltitorilor)

Mele-arvaiiaa este .1 abnrtiarr ol a nat ir A ce rsamtrM#J un numir mare da aludti

luniftre pu ni net III omaun datat* tr intr un mare de dale |mil(u a determina
rezultatele care ai li pulul lipHi dri ruHrva Af fl fltanunar numai seturi mai nun dr
dale
(cu Motm lauri) - Tratat de p^ihoterapti de gni
28 Areant ravtiuu includ* mimai studiile rsrr au fnfcsit nrpo/fiAanM jlaatnrv U situaiile de
tratament (tui lepmrtirasv ore*pc*M.Irnt4 sau i*wileana*) ier au apecitu ai 1 Iar cratiirW
UIIIIMIP 91 care au mA*jrt v vlahi lai* ite^tMlmie prin unul sau nul nuli* in
29truftiente standardizat*
 Rezonabil. cineva *-ar pute atepta ca lii*-rtur* lurbcA % utere
ca*pur suri utile- la ntrebarea jcar* lieni tac cric mai trun pr)r;vy m
terapia de gmp fi rarr ar fi mai bine s fu* orientai clrr alte lorme de
terapie" t*fcn la unr iat wa ce trebuie f Acut naintea repartizm akatoru
a clienilor u trrap\o de grup uu prin alte modaliti. trebuie descris w
msurat o panoplie a carn temticilor clinice ft demografic* fi apoi trebuie
ct>relate certe caractenrtia cu variabile dependente adecvate, cum ar fi
rezultatele terapiei, sau porte cu anumite variabile intermediare, cum ar fi
frecvena, modul de interaciune au coeziunea grupului
Dar *e pare cA situaia te mult mai complex* Problemele metodologice sunt
grave. mai ales din cau/a faptului ci o msurare conform cu realitatea a
rezultatelor psiholera piei este nesiguri Variabilele clientului utilizate pentru
predicia rezultatelor terapiei sunt influenate de o mulime de vanabtle ale
grupului, liderului fi membnlor, care influeneaz realizare cercetm Cherv ii
s#* retrag din terapie; muli urmeaz suplimentar o terapie individuali terapeuii
de grup vartazA in competen fi tehnic: iar tehnica de diagnostic iniial te
nevalid A fi adeseori idiosincrasiei Este nevoie de un numr enorm de clieni
pentru a obine suficient de multe grupuri de terapie astfel nct rezul tatele sA fu*
srmnificative statistic Dei sunt necesare terapii standardizate pentru a avea
sigurana c fiecare modalitate de tratament oieri o terapie ccmrv- pun/Atoarr.
totui fiecare persoan fi fiecare grup sunt extraordinar de complexe >i nu se pot
simplifica pe ele insele pentru a fi precis msurate In coruierinA. in acest capitol
voi atrage atenia asupra cercetrilor reies-ante. dar. de asemenea, m voi
spripni pe experiena clinic a mea $i a altora

Criterii de excludere

ntrebare: Cum seWtraz clirocwnii de grup clienii pentru psihoterapia de

grup"* Marea maohtate a clininenilor nu selecteaz pentru psihoterapia Mr
grup, ei JcsrinlnizJ bunii dat un numr de clieni, terapeuii de grup spen
meritai determin care anume nu ar putea lucra intr-o terapie de grup s* ar-
inile s he exclus apoi untimal pnn a i accepta pr Mi cnloiti Aimt.
AceastA abordare pare necizelat Cu toii am prefera .a procesul de
s*.**ev ie s hr mai elegant, mai fin reglat l>ar in practic, este mult mai
uor s spe- ctlici criteriile de excludere dect pe orie de tnriudene este
sutvicm o caiac Irmitc pentru a exclude un tndivui. m timp oe. pentru a
ustitva aduAnci trx'bme conturat un profil mai complet
Reinei taptul C exist multe terapii de grup i .meni!Ar te exchiden aplic
numai pentru tipul de grup luat In vxinsnietare Aproape ton ctum;i (exist excepii)
se vor potrivi inii un an urnit grup O caracteristica ct

S. Salscta clHwtlo#
 p30 iiiuva ciinfr un grup poate fi exact ace trstur care-1 asigur
intrare in- tr-un Jt grup O exemplu, o client reticent, ttrl aim
psihologi., cu anorexie, este, in general, un candidat slab pentru un grup
inter ac ie nai cir lunga (furata, dur poate ti candidatul ideal pentru un
grup omogen, cognitiv-rom- pirtiimrfitiiJ penfru tulburri de comportament
alimentar t
f- un con.Hen clini clienii care sufer de tulburri rerebrale'\ cei
prftaiKiM. ipohondri1', dependent de droguri aau alcool 1*, arul palhotid17 au
xoriopai sunt slabi candidai p#mlru grupurile eterogene de terapie In
tralamonl ambulatoriu t Mar astfel de liste orei sunt mai puin valoroase de ct
1 ferii fu are principiilor care le fundamenteaz, lat lima cluzitoare
m.tor in terapia de grup. chenfh vor avea un ea dai nuni incapabili ti pariu i pe la
nan tna primari a grupului, din motive logistue. mielet tuale. paihvlogu e tau
mlerpernonale Aerat criteriu este mai restrictiv pentru grupurile armie, r u du
rat limitat, care nuni deosebit de atrtete cu privire la selecia candidailor
slabi t
C a trsturi trebuie s ponlr un client pentru a pariu ipa la sar uia prima
r a unui grup de terapie dina mu, interscional? li trebuie o aib .apa. itatea fl
disponibilitatea de a fi exairiiria t ompurtarneritd* intrrfNrrsonale. dr a or
MJtodrzviui fi de a da fi a primi feedbac k ( lienu neiotrivii tirul nnstru u/u
A un ml in terpersorial are e dovedefle a fi att in detrimentul Utr. it fi al
grupului n astfel de situaii, grupul devine un Uw dr inllntrr -entru m rea rea fi
m onfirmarra tiparelor rieadaptativr, fr p*ubilitatra nvrii sau schimbrii
IV exemplu, s lum ca/ul 11lenilor soi uipci, are sunt andidai do se bit de
slabi pentru terapia infera ional de grup pentru pa leni nrspitali/ai In rnol i
ar.eteristu. a e>ti pat leni suni dintru* tivi In grup I Jrfi la Ir* eputul terapiei pot
deveni membri importani ft ac tivi. In rlr din urm Ifi vc mani testa im apa. itatea
ha/al de a reia luna. leseuriu un irnpa f Jrainatu ft di% rrtuiiv considerabil, aa
nnn ilustreaz urmtorul rarrnplu dinu
discuie despre insatisfacia membnloe cu pnmre la iun pui redus l fadmeUn A prvpua a IrupuJ. cu mu r
permisiunea terapeutului. *4 ut IntUseatc mm des. poate ir Utcuma unuia dintre membri, fr terapeut
IM m pataa ntlnire, f'ehx dispruse. fr a anun* gru- pul Mai trziu, terapeuii ou aflat c te decisese
brusc a4 fac o<ltone de 2 000 de mur cu bir u: teta. spernd s vnd unei reviste un articol despre
sceasti citone

Acest exemplu extrem iluitreazi multe dintre motivele pentru care

nu se recomanda includerea unui individ sociopat in grup faada sa
este in-

yelltoare. adesea ronsumi o cantitate extraordinar de mare din

energia grupului, nct plecarea lui las grupul deposedat, confuz t

30 I eli i un birtvt fuarte inteligent In uimta de ltrue> i p *vu t de ani <M a mu*w dr al cooliem.
tranzieni p relaii mterpenonaU Joi. ne, a /bft adiugat tmpreuni cu alfi du* rlienfi noi fntr na
grup In denftlyuranr. care fuaeae reda* la Im membri la urma mentei ai mhnri a filortm
pereemne Crupul ar mlrnatar att de mult. bul pirm Iu prru .I de co lup*, tar terapeuii n-au
grilnl al t mlabtleuM* dintru.tune* Au mhiM Uf f tiu nu era un candidai ideal dar atauu puini
apluanfi fi au dens rd ft mume na ul fa piu*, erau aarr cum intrigai dr hotdrrra lui fermi de a
pl ochim lut o,Iul de vmfi t Muli mdivui ** u pali nun! Inloldeauna .ap* ape de un moment de
lotiluri Im isafJ J
descurajat, rareon asi- mileaz normele terapeutice ale grupului. In
schimb, u exploateazi deseori pe ceilali membri sau grupul ca ntreg
in scopul unediatn gratificaii Na vreau A spun. t sublimez suta. cd terapia de
grup per se ale cxmtramdscat dsenilor wu- empaft. l>r fapt. o formi
specializai de terapie de grup cu o populaie mai omogeni > cu o
utilizare inrleapti a presiunii grupaie si instxtukmale poate fi ori
mai bun tratament.31*

Cei inai muli climciem sunt de acord ci acea clieni aflat in

mijlocul unei crize situaii riale acute nu sunt buni candidai pentru
terapia de grup: ei sunt mult mai bine tratai pnntr-o terapie de
intervenie in situaii de cnzi in turma! individual, familial sau
social.1* Pentru clienii profund deprimai, stuo- dri mut cel mai bine
si nu fie almt>i intr-un grup de terapie eterogen, inter* acionai. Cate
dificil pentru grup si le acorde atenia specializai de care au nrvuir
exerptind consumul enorm de timp > energie al celorlali membri i.
in plus. gestionarea ameiuniru cu suicidul este mult prea tensionanti.
prea an- aiogrni (litru irilali membri * Repet, asta nu nsemni ci
terapia de grup per se (sau terapia de grup n combinaie cu terapia
individualii trebuie exclui S-a raportat ci un grup omogen structurat
pentru conduiti smruiari crumci a fost eficient.11

31Sriscla cHsnfUst
 l *r aartnenca. pentru dezvoltarea unui grup coeziv este necesari o
becv* i huni. a>adar est nelept si fie exclui clienii care nu pc4
frecventa grupul regulat, oricare ar fi motivul lor Frecvena scizutl
poate h cauzai de oeinv ele dr serviciu imprevizibile sau greu de
controlat ori poale fi o manifestai* a rezistenei iniiale la terapie. Eu
nu selectez indivizi al ciror srmciu necesii cilituru de lungi durai, din
cauza ciror a vor lipsi chiar i \a una dm patru sau cinci >rdmc La tel.
ezit si selectez clieni cai* trebuie si depiruli dr alii in pnvina
transportului sau caiv ar trebui si taci o lungi ruveti pentru a ajunge
La grup Frecvent, in special la nceputul destiuriru terapiei un client
se poale simi neglijat sau nesatisticut cu o edinl. poate pentru ci un
ah membru a prutul marea majoritate a timpului i ateniei gmpului
sau pentru ci grupul a fost ocupat cu construirea piopnei
infrastructuri munci or nu oferi o gratificaii* imediai evideni Daci
sunt cuplate cu o naveti lungi * obositoare, entunentclc ptxrfundc
de frustrare pot atenua motivaia ceea or cunduc la o livcvcni
sporadicihvitIwl, exist multe* excepii unii terapeui vorbesc despre clieni care,
cu fidelitate, iau avionul n fiecare lun pentru a ajunge la edine ci* w* desfoa r in
regiuni ndeprtate Chricum, ca regul general, este bine ca terapeutul %A fin
seama de acest factor Rate in interesul tuturor ca acei clieni care locuiesc la o distant
considerabil i au un grup erhivalent in alt parte a fie re irmandap unui grup mai
apropiat de cas
Ar este criterii clinice de excludere sunt largi, grosiere Unii terapeui au n certat t
ating criterii mai rafinate prin studiul sistematic al clienilor care nu au reuit s obin
un benefic iu din terapia de grup Permitei rni s examinez cercetrile asupra unei singure
categorii de clieni fr succes cei care au renunat la terapia de grup

Renunri la (erupte

I x wt clovni * onform crora terminarea prematur a terapiei de grup este rea

att pentru client, rt i pentru grup fntr-un studiu La care au participat treizeci i
cirul de clieni care au retras lup cel mult douisprryscg edine din grupuri
interari una Ir eterogene de lung durat pentru pacieni nrspita lizafi. am aflat oft
numai trei clieni au raportat un prrcgrr* NVi unul dintre cri trei/art i cinrt dr clieni nu
prsise terapia pentru c ii nc heiase satisft tor rn unea in grup. toi fuseser
negai fcui de experien din grup In plus. mrhrieree precoce avusese un efect
advers asupra membrilor cate rmseser in grup. ameninai i demoralizai de
renunrile premature iJe fapt. muli li den de grup raporteaz un efect dr val,
renunnIr generruJ alte renunri f V/voi tarea adecvat a unui grup necesit
atabilitatea membrilor, o erupia dr retrageri pot mtAr/is ru lum de zile maturizarea
grupului
AJNM, terminarea timpurie a terapiei rstr un er* |**ntru iru tivul >i e In dr
tnmenhil terapiei celor rmai In grup Din ndvnc re. a* esta e.tr un fapt obt
nmt in psihoterapie O analiz rrnpiru recent con lu/iona c 4 ' . din Iota Iul
rltmiJnr prsem prematur pnihiterapia (att dr grup. ci i uwliv iduaLpV C
hiar i In mini experte, unele renunri unt mrviUbile, din tau/a. fr kn
doial, a jocului <umple* dintre variabilele < lientului. grupului t ale terapeu
hilui M S lum In dia< uir procentele prezentate in taUdul M I uzura grupului
de terapie se ntinde de la 17".'.. la S7% Dei aceast rat nu este trvai mare

Mnim l ave/) - Tratat da ptlturtaraita da fvvp

do al in terapia individual, fenomenul renunm premature ngrijoreaz rnai
mult terapeuii de grup din cauza efectelor vtmtoare ale renunnlor asu-
pra restului gmpului
lin studiu al renunrilor timpurii la terapie coate a|ula in stabiliri a unui ritern de
excludere raionale i. In piua. jnialr oferi un scop unpirtmt pruce HUIUI de selecie Dac
n procesul de selecie nvm doar s sortm membrii predestinai s renune la
terapie, anrtf fapt In 91 ne ar putea constitui o ai hui ie major I tei persoanele care
termin prematur terapia nu reprezint sin gurele nereuite ale terapiei de grup, ele
sunt eec uri hm hivoce.t Cred c pu tem considera improbabili posibilitatea ca
persoanele care ncheia prematur

Mnim l ave/) - Tratat da ptlturtaraita da fvvp

/A\ fT\ /nterapia s fi achiziionat ceva pozitiv care ae va maruiests mai trziu _.r
studiu relevant al rezultatelor terapiei realizat cu participani la grupur de mtii
nire a artat c indivizii care au avut o experien negativ in gnu Audiat ase luni
mai trziu. nu au pus lucrurile cap la cap" nu s-au bucurat de ur beneficiu
ntrziat provenit din experiena de grup.77 Dac. dup pesemne32 loc grupul a fost
zdruncinat vau desruraat, este Ioane pnjbabil ca 91 ei s fi rm in acel mod (O
excepie de la reguli pot h indivizii care intr intr-o cnz exnr- tenial 91 nchei*
terapia de indati ce criza este rezolvai
Reinei faptul ci studiul renunrilor la grup ne spune puin despre a care continu grupul;
continuarea grupului este un factor necesar, dar insuficient pentru succesul terapiei, dei exist dovezi
conform crora clienii case continu tratamentul >1 evit ncheierea prematur sau forat obin cele mai
bune rezultate ale terapiei.*

Murite ale ncheierii premature a terapiei

Un numr de studii riguroase ale terapiei de grup in diferite cadre ambulatoriu.
spital de zi, clinici ale Veterana Adnunistrabon i practic privat, uv clu/nd att
grupuri eterogene, ct >1 grupuri omogene pentru probleme cum ar fi doliul >1
depresia, conduse intr-o manier mteracionai sau pe hme cognitiv
comportamental) au ajuns la constatri convergente. 7 Aceste studii demonstreaz c
este probabil ca. in selecia iniial sau n primele ntkun. clienii care e retrag
prematur din terapia de grup s prezinte una sau mai multe dintre urmtoarele
caracteristici.

32Sim psihologic sczut

( apoi itate redus de a gndi despre emoii fr a aciona
Motivaie sczut
Mai puine emoii pozitive
V.*v;are nuu mare
Somati/are nalt
Abuz de substane
hun- i ostilitate mai nun
statut ftOCSO-economic >1 eficien social mai *cizufar
Inteligen redus
Up%a nelegem modului in care funcioneaz terapia de grup
fcxpenena sau expecUia insensibilitii culturale
Ma puin simpatici (cel puin dup prerea terapeuilor!
Tipul de grup L>urata grupului Numim! deProcentajul renunrilor
edine premature La terapie

linii a universitara
ener.il. final deschis 12 tau mai
ambulatoriu puine
2tft*
C Unici universitar! Pierderea unei 12 MU perimai ie, iru
.imbuJaliinu bis rnai pu ii M*
linii A universitari Durai red us4 8 MU yn/

ambulatoriu mai pupnr

( liniei
universitari f inal de* hi* 3 MU mai puie 57%**

<imbulitortu

C finir 4 VA Final le* lui V MU 51%*

ambulatoriu mai puine

C linu 4 VA f inal de* lim 16 MU mai vn.<

ambulatoriu puine

< lu 11 4 - Final de*, hia 12 MU mai

WUk

universitara puine
ambulatoriu Final te* bm 3 MU 30%*
C lini 4 f\ pmcHc
privata mai puine

C finira yi spital Pac leni

25%*""

spitalizai i 20 MU mai puinr

rurspitalizai
l'r* tu 4 privai Analitic, de lungi 12 MUmai 35X1
durai puine

( finir 4 ambulatoriu Final dndua 12 MU I7%*

mai puinr

( liniei ambulatoriu S urli durai 5 Mu 17%*

mai puinr

Iinir4 >i prar lui privata! Analitic 10 MU 24%*

mai puinr

Clin ira Orientant linarnn i 6 luru 17V

MU tnai puin

Practic 4 privai
6 luni 27% trraprutul A 38%
f bnarviu /anali tic
MU mai puin tei.1}rutul 0
Prar t K 4 privai Aiwiiitir /de lui gi durai
Un an MU mai puin 55%P

( entrai de < onailienp alInterai liorwd/ 12 MU mai puine 11% Ier,prutul A 45%
universitii interpeowmaJ terapeutul Ht
IAHt'LUL HI Katele renunrilor premature la terapia de grup

244 ) - Tratat d# d gnip

 TipuJ de grup Durata grupului Numrul deProcentajul renunrilor
edine premature m terapie

CUnkS universitari Doliu mmpUcai 8 sau 23V

ambulatoriu mai puine

hnw i universitari Terapie 12 siptimnj 48V

ambulatoriu cognitiv- sau mai puin
comportamen-
tali pentru
depresie
(Noii: Pentru notele La acest tabel vezi nota de fanai 28 de ia pagina fcll

Aceste concluzii sugrrrazA ci bogatul devine mai bogat ar sArarul devine mai si
rac Ce paradox! Clienii care au cele mai puine aptitudini i atri bute necesare
activitii in grup craci cri cart tu cea mm mare nrvene de ce are grupul de oferit sunt
cei care. cel mai probabil, nu reuesc' Acest paradox (impreuni cu chestiuni
economice) a stimulat ncercinie de a modifica ndeajuns experiena terapiei de grup
prin diferite structuri 91 de a-1 extinde cadrul pentru a gi/duj mai muli dintre aceti
cfaenp cu rac de renunare prematuri t
Krinri faptul ci aceste caracteristici trebuie vftzufte drept avertismente, i nu
lontraindkrau absolute Persoana care suferi un eec intr-un grup au m- tr un tip de
grup poate reui intr-un grup diferit. Trebuie si ne propune si reducem, nu si eluninAm
renunrile premature la terapie. Daci creta grupuri care nu vor avea niciodati
experiena unei ren un in. este pasibil ca bani nul de intrare pe canr-1 stabilim si fae
prea nalt, eliminnd astfel cbenfc care aveau nevoie de terapie i pe care. de fapt am fa
fost capabili sA-i ajutam
Voi prezenta un ultim studiu, in detaliu, deoarece ane o marc ncIrvantA pentru
procesul de selecie.*" Am studiat primele ase luni a nou grupuri de te* rapir din
ambulatoriul unei clima umverMtair i am investigat toi clienta care MU rrtra du pi cel
mult douisp rezece edine. In aceste grupuri au tost implicai un total de nouzeci i
fapte de clieni (aptezeci i unu de membri iniiali i douAxeci i ase adiugai mai
trziu), dintre acetia, tremei a cinci au renunat prematur la terapie Date importante
au fost obinutr din stuau bazate j*e interviuri i chestionare aplicate Att celor care s-au
retras peematui 1 Al l UT4|H-uiUf. ca l din nregistrrile s observarea edinelor de
grup i dm datele istorice i demograf ier din dosarele cazurilor.
0 anali/A a datelor a sugerat nou motive majore ale clienilor pentru re nunaiva la
terapie 33

33Faeton externi
2. DevianA In grup
Probleme legate de intimitate
 1
I. Trama dr contagiune rmoumali
Incapacitate* a tmpAri terapeutul cu ceilali h. Complicaii determmate de
drsiAurarwi simultani a terapiei de grup i
a terapiei individuale 7 Pix
ivucetori piure
8. Orientare neadrcv* ti < Atre rerapie 9

( umplu atu apirute din subgrupa re

De obicei. In decizia de a termina terapia aunt implicai mai muli factori Umi fm
tori unt mai strAna legai de circumatanrlr externe au de rezistena trAsAturilor de
caracter.pr care clientul Ir aduce In grup i. astfel. unt relevani pentru procesul de
selecie, in timp re alii unt rrlatonai cu terapeutul au cu problemele iaie apar In
grup (de exemplu, abilitatea i cumprtrna terae- utului, variabile ale
intrrariuruilient teraprut. cultura grupuluit i unt mult mai relevani pentru
tehnica terapeutului (wl discuta a* este chestiuni In capitolele 10 i 11 ). Clienii care
au renunat din cauza factorilor ntrrni. Jrr ianct tn yrup t prvMrmehir I r v a f r de
intimitate unt rei mai relevani jmtru talnlura cn tern lor de 9rlr* pe

Factori externi Motivele logistice pentru terminarea terapiei (de exemplu, conflict*
Ireconciliabil* rrfmUiare la pnigram, mutarea domiciliului din zona geografi A) au furat
un rol neglifahll In dn i/iile dr a ncheia terapia Atunci cnd aerat motiv a font oferit de
un i limt. un studiu mai atent a arAtaf ci. le obnn, streaul legat dr grup era un motiv
mul mai pertinent al pln rti * lien tului. Cu toate ai eatra. fen interviul iniial,
terapeutul trebuie A ntrebe Inii dea un* daapre orice chimhAri majorr dr vuii plani
fi ate. cum ar fi o mutare FviatA dovezi importante conform cAror* terapia carr i
propun* atAr libera rea de simptom, rt i rraiizarra unor M hixnbAn in atnaiura ir
ara ter a rlien tului nu eatr o formi curii de terapie este necesar un minim de aae
lunit > iar clienii nu trebuie acceptai Intre atfrl de terapie daci exist* >
probabilitate ronsiderabtli a unei ncheieri forate a terapiei In urmtoarele A teva luni
Astfel de indivt/i aunt cn mai buni candidai pentru gnipun de du rat* turti, orientate
asupra problemei
^tronul extern a f*t c onsidcrat un factor In rrtragerra prematuri a ciUirva clieni rare
au fbsf atAr ie tulburai de evenimentele externe din viaa lor. In rit le-a frmt dificil A
investeaA energie fentru implicarea in grup Nu fi au putut *vp!ora relaiile ru ceilali
membri din grup In timp ce erau trimintai de ameninarea ruperii relaiilor cu cri mai
importani oameni din viaa lor Se pare ci. pentru ei. era deosebit de fruatrant i lipsii
eu si i aud pe ceilali vorbim! despre problemele lor. hi timp ce erau atil de
captivai d* propriile probleme Printre formele de tre extern se numrau
divergenele marital* grav* cu un divor iminent, ameninarea carierei MU teama dr
un eec acide Hlor oi mrmbrii fai > iml -..n i*. h/i* A gravi tn aat
latic/) - Tratat da psihoterapia da grup

(el de razuri, ar trebui remomandate grupun destinat* MpUdl orator situai' de exemplu, doliul arut, m
genera), te o rorvditie UirvHati in timp. v nea ma buni recomandare pentru un client In dobu acut este un
grup de acwtt dura ti, orientat asupra problemelor pierdem unei persoane apropiate
Observai o di teren l importani* Daci scopul te pecshc *ta nimic mai mult de atit), eliberarea de
durerea unei despirpri. atunn eate md* ati o terapie de scuri durai, orientai asupra problemei Dar daci
ebentu) durcg* al schimbe in el nsui ceva ce 11 determini si intre repetitiv m astfel de situat*i dureroase (de
exemplu, e implu i In reiat cu lemei care. invariabil 3 pM- seac), atunci este indicat un grup de lungi durai
A (nat dificil de standardizat important* stmndirf extern ca factor n terminarea prematuri a terapiei de grup.
pentru ci adesea a aprut ca secundar tortelor interne I Ir/organizarea psihici a unui client poate cauza
zdruncinarea situaiei sale de viai, astfel Incit si apari un stres extern secundar sau un chei* se poatr c oncentra
asupra unei probleme externe ainpbhcind-o ca trudoc de a evita anxietatea provenii din terapia de grup- Cajva
clieni au considerat stresul extern a principalul motiv pentni terminarea terapiei; dar. de heose dai studiul
atent a sugerat ci. In cel mai bun caz, stresul extern i aducea contrv biita U terminarea prematuri a terapiei,
dar nu era un motiv suboent Deseori i un enttarea inoportuni asupra evenimentelor externe pilea si fce o ma-
mf.^tarr a unui mecanism de negate, care ajuta clientul si evite ceva perceput ca fund periculos n grup
I hn a* est motiv, in procesul de selecie, consider ci accentul pus pe 50 extern ntfr un semn nefavorabil pentru
terapia de grup intensivi he d repre- /unti o candtatr de stres extraordinari tie ci este o manifestare a neim

1
 34
I* de* ri*w in mini obinuit sunt lipsa simului f'sihologir 1 lipsa
sensibilitii interperaunal* Alin. aceti clieni aveiu un latul Rio nonomi
i un ni vfl dr educaptf m11 cilul df it realul grupului lerapeuu, tic nind
comportamentul in grup al dev Muilor. accentuau faptul ci ei ncetineau grupul
Funcionau la un alt nivel de comunicare dect restul grupului Kminrau U
Itfkrtrr* vimplouiuJui. a ordarea i cererea sfaturilor au la un nivel critic l
evitau dtM utarea sentimentelor a& tualr i inter.M ninile in au i-i acum. Ke/ul
tale similare au luai raportate i de alii "
C J stibi alagurlv important a celor care terminaser prematur terapia era
bu mvit.t din clieni < are aveau o tu sil mentali cronici i care realizau n aco-
rnodarv marginal Fru in f tti t uttli/au mult negarea t reprimarea i. In mod
evident, erau diferii de ceilali membri ai grupului in inut, marurrtam i
comentarii. Urni fund impa< tui palhologK negativ al emoiilor eaprimate la un
nivel ridicat aaupra 1 Lenilor cu b*li mentale <nstkv cum rir * bi/ofr* nia. o
terapie de grup intenaiv mterac (tonali ar putea ft contraindicai in tra ta meniul
lor < .rupurtie fru< turale, uportive, eulioedu aionalr unt mult mat etic
tente t
I M u t lieni din ftiditi care n u au renunai pvrmatur la terapie difereau fi iar le
mult de etJaii fiemhri datorit experienei lor le viai Unul avea o afe ne <ie
pronhfuie, < ellalt cvuee anterior prutlente cu adu ia i Irafkul de dr*gun Ori*
urn. aceti clieni nu au diferit dr t rtlali bt moduri care d uitpie du e progresul
grupului (nelegere pajhologki. enibilitate intrrervituli l Coinunu are etk teni) fi
nu au devenit rik kalati deviani In grup

/ umnfn in yrup < tftrtdn expmmrnluU 1 caiulei bile date ma u> uhologi 1 e din
laboraloarele dr 1 rn etarr a grupului*w nr a)nti %i nelegem soarta de v lanului din
grupul de terapie Membru grupului incapabili ai pariu ipe ia aarctna grupului 1 are
mpiedic i progresul grupului citrr iiuirpluurea u n u m atent mai puin atrai de grup i
mai motivai ai nu mai fie mrmbft lt
Indivi Alt ale i4 nr contribuii nu reueai ai

34 kitunfa ht jfrvp Studierea clienilor cate renuni la terapie pentru ci tom!

iirvMn)i In grup aduce un bogat aport de mformau nrlrvantr pentru procenul rWs
aei I *mr nun inti. trebuie defuut cu atenie termenul Jtrumt
Aproape hnarr membru al grupului este drviant in sensul m caie iepe /uili o
extremi In cel puin o dimensiune de exemplu, cel mai tnr membru singurul
membru necstorit. cel mai bolnav, singurul asiatic singurul student, cel mai hun*,
cel mai tcut
In studiul meu. o treime dintre cei cart* au renunat prematur la terapie de viau
setnnifu ativ fai de restul grupului hi am cruciale irwni ntnmi *r fe j{rup i a* e.isti
deviere >i rr'ervunaunile sale erau cwtsiderafe motive pruna rr pentru ncheierea
prematuri a terapiei t. ompoitamentui chenpfer in grup vana de la cei care erau
tcui la cei care erau zgomotos care turme tulbu rau grupul, dar toi erau izolai >i
erau percepui de terapeui s de ceilali membri ca uu elimini progresul gnipuiui
rupul i terapeuii spuneau despre aceti membri vi pur p simplu nu re potnvmc. Intr-
adevr, deseori devianu spuneau asu despre treoi Sceae ti diaiin'tir este dificil de
tradus in tacton obiecta msuiaNb c aractonstvt
 corespund lUmUulrU nalte dr mlrr ai iuite din grup au o rati mare a retragem
premature, i acraati tendini dr a renuna eate pronunat mai putrrruci printre
itulivi/11 are au un tuvel aci /ut al tunet de einr H

San ina in terapia de grup mie aceea de a te iniplk a in comuruc are pluti de en cu
< eiiaii membri ai grupului, dr a te de/viiui. dr a da un tvedbac k valid t de a examina
aspe< lele aac unac. Ukonhertle ale arntirneritrlot, unn portamenMii 111 i motivaiei 1
Vseori, iiulivi/11 care nu reun* in a> ca.U aar cini suni lipsii de gradul necesar de
aim psihologic, unt mai puin inin

i *n etanle .fe laborator fupra grupului impfs A v..lui .un Mu rwu U* kudati 1 ie
urmna/J cursuri .le terapie de grup au ovrwiiiere Obiectiv ui diastunil 1
i*erlkipenfik* eefcr te a mva* ileepre dinemu <4 e grup poni o * per leni Uimii
tir gnepun <reale In acaet xui rvnarere grupurile unt htne trie furate limitate bi
Ump t 1 nmpuae dai membri care dorn* i rJNpundi la <*heHtmfe deetlnate
udiilor In med limr ea ajuna la cerretirt aaupra puMte

___
 gpectivi, mm puin curioi i mm dispui si recurgi ia maranuum35 dkfwv
prin r*re se mini pe r ini De wnwwa. pcM h n-tarmi in a accepta ruiu.
ie rlienl i conaac na con-spunzitnar* d cate necesari o anumii scium-
bare personali.
C > tAriir au rSUt ci indivizii cei mai satuiirui de a ini i cei mai in
clina i spre supraestima rea opiniei crkiriaia despre o nii tind si pcobtr mai
puin in urma experienei de grup * lin studiu a demonstrat ci e mai mare
probabilitatea ca membru grupului care nu valorizeazi nalt sau nu doresc
schimbin (personale s termine terapia prematur * Studii bazate pe cheauuna-
re <lrnunatrea/i A t* mai probabil ca membrii grupului care nu pot percepe
<orar! nruxiui In care sunt vizui de ceilali si rimnd membn periferia.*
Ce se in timpii cu indivizii care sunt incapabili si se implice n sarcina de ba
zi a grupului i sunt percepui de cifre ceilali t, 1a un anumit ruvd al omv
tiinei, ile ei nii, ca mpiedicnd grupul 7 Schachter a demonstrat ci. uuftial.
comunicarea cifre un drviant rate ndicati i apoi scade abrupt, pe tnisuri ae
grupul respinge membrul deviant *
Multe cercrtlri au demonstrat ci sadsfacia unui membru m raport cu pu-
pul Jrpindr de poziia a in reeaua de comunicare a grupului 5* a msura in
care este ronaiderat valoros de citre ceilali membn ai grupului. De asemenea, s-
a demonstrat ci abilitatea grupului de a influena un individ depinde pe de o parte
ir a tracii vita tea grupului pentru acel membru t. pe de ali parte. le gradul in
rare membrul comunici cu ceilali din grup 41
Statutul unui individ In grup
estronient de grup. nu hotirit de individ Statutul interior cb- minuea/i tarea de
bine personal A are impact negativ asupra experiene-, mu i nuia Ir a unei
jHTsuanr In grupurile sociale. 42 Aceasta estr o descoperire important A la are ne
vom ntoarce statutul inferior in grup dimunueazi starea ir bine pernuval. cu alte
cuvinte, este an ti terapeutic
I *r asenirnra. estr bine cunoacut din lucririle lui Sbenf i Asch**
deseori, un individ se va simi extrem ie inconfortabil im cauza unui de
drviant In grup i exiti dovezi ci Astfel de indivizi vor maxutesta ce In cr
mat muli anxietate t frai daci vor h incapabili i vorbeasc spre poziia lor I

m
leberman, Valoni i Miles au demonstrat ci membru viant In grup membn
considerai .in ilara grupului* de ceilali sau cart In mod evident, percep
greit normele grupului) nu au aproape fua 0 ir btnefnia In urma grupului i au o
probabilitate mai mare ir a suim . tine negative
Kr/umAnd, dmxzilt experimentale %ugereaz c montul iu grup m \* i u i ciUii membri
ar grupului, obin* mai pufmi mttstmiu im grup rrAicjar an ntialf. mir mai puin mloniat Jf
grup c mar pufw proMui si hmrtkirar sau i % influenat ir grup. nit mai prutufei ii /ir
ndtfmaf ir r*p i muJt mai nvhdtm ai N- ifinr prematur grupul

35 Selecia cUantfoi
Acrite rezultate experimentale coincid ru cvpenena mcenbnkir devumh din grupunlr de terapie \n.% cate le-am
studiat Dm impreaec* membn drviant.
unu nu * Irrmifiat prematur terapia un hrbat tir virat mijloci*, izolat, cu np/irAn rigidr Aemt brbat a
rt-uit A continue grupul datorit suportului masiv pe care l~.i prunii in terapia individual pe care o
desfura simultan To- ui, nu numai c a rmas izolat In grup, dar, dup opinia terapeuilor >i .1 ce-
lorlali rnrmbn. a imp^dicat progresul grupului. Ora ce *-a ntmplat In acri grup a fost uimitor dr
asemntor cu fenomenele din grupurile lui Schachter ijestrine mai Mai nti, a font rbelhiit o
energie 1 orvoderahiUl cu d ev Un
tul. n cel* din urm, grupul a renunai 91 deviantul a fost Intr-o man* msur e* lua din reeaua
comunit iinal I >ar grupul nu a putut uita niciodat de irviantul cazr ncetinea travaliul trrapeutv
Daci In gmp se desfoar rrva important despre care nu se poate vorbi, ntotdeauna va exista un grad
dr in hihiir comunicativi generalizat. Cu un membru nremannpat, grupul nu este nic lorlat cu adevrat
liber. Intr un anumit sens, nu sr poate rmy a mai repede dec t rrl mai lent membru al su.
Acum. s aplicm procesului de selecie aceste rr/ultalr ale cercetrilor i observaiilor clinice Clienii
care vor prelua un ml deviant In grupurile ie terapie nu sunt dificil de identificat In inlrrviurile preliminare
Negarea, lipsa accentului pus pe factorii intrapsihiri t in ter M-PU riali. litsa dorinei de a fi influenat de
interaciunea intrrenuirull l tendina lor de a >t atribui di sfora fa<t<rilr Hornaln i i mediului extern
vor fi evidente Intr un 11 ferviu condus cu atenie Unii dintre .< eti irulivt/i ie In eviden Ir virtu rea
unei deteriorri semnificativ ridicate In fun ionare Ailenra sunt orientai 1 tre terapia de grup de ctre
terax'uu lor individuali tarr sr simt des. u raai sau frustrai de lipsa progresului. Ocazional, amnarea
mirrii in te rapia de grup pentru a oferi mai mult timp unor clieni pemtrvi a U*nrti ia in urma
farmamterapiri 91 a consolida o anumit stabilitate poatr taie posibili ulterior terapia dr grup, dar in
conjuncie ru tratament individual, i nu in UM UI acestuia
Altfel, a* eh 1 hent nu uni Jlfu'iJ Jr iJmlifnal I fc*eon dinu irnii re***- pir supunnd c . dei anumii
clieni nu sr potrivesc ru n*xlul grupului, ei vor br nefic la dr suportul global al grupului i de oportunitatea
de 4 >1 mbunti fefiriii ile de .socializare n esperieii|a mea, ocrant ateptare nu a fiml irnplim f Rate
o recomandare nrferu it, din care nu pmtit r\Hi clientul, HKI grupul n cele din urm, grupul 0 va esrludc
p# deviarif I >r asemenea. terasun tind des* hm sau e as uns s rmunr la astfel dr t UsmJ. investindu
91 energiile te rapeutice in acei lieni arr le rspltesc efortul
Atitudinile rigide cuplate cu dorine de convertire pot propulsa rapid un individ intr-o poziie drviant
Un client cu ian* este toarte dificil de li* rat In grupurile de lung durat Kr individul care ntrebuineaz
arrss*% tivr fun damentalist religioase tn serviciul negm I feamn apr Aule aiastui 1 Jicni sunt
impenetrabil pentru presiunile unm grup obinuit, deoarece sunt susinute de norme ale unui alt grup
ancor gruparea religioas respectiv. A-i spune clientului c aph A anumite dogme
fundamentale cu o literali ta te nerealis

Ml te deoh ineficient, iar un asalt frontal asupra aonAor aprn doar V *.**.!

dizeazft
Rezumnd, te important ca terapeutul s tdmtjfior rerg casr pt.a ft devin deviani in grupul
pentru care sunt luai in consideran* CI ice tu drvm de uianft dtn cauza compyrtamentului mterpersonal fn
'dintele de emp nu dm cauza stilului lor de viaf sau istoriei personale demente Nu rxifJi ma un up de campo*
tomen t trecut prea demoni pentru ca grupul s nu I accepte dtn momentul tn oare ntr mele terapeutice de
grup au fost stabilite Am nfarf mdtvtzi implicau In pnrrrtuiir rxhtbitontsm. merst, voaiensm. cleptomanie,
mfantund. jaf p trafic de rofun acceptait de grupurt corecte. dtn clasa mijlocie

Probleme legate de intimitate. Civa clieni au renunat ia terapia de grup din cauza conflictelor
asociate Intimitii, manifestate sub variate forme fi) retragere schi/nul. (2) autodezvltuire nepotrivit
 (autodezvhme promiscu sau groaza pervazivl de autodezvluire) i (?) cereri nereahste de intimitate
instantanee #

Civa clieni care fuseser diagnosticai cu tulburare sdiizoid de personalitate (n*ft> tnd
retragerea U*r social, rceala interpereanal. detaarea uv tmverua >i tendina spre preocupri
autiste) au experimentat difvruhati maycv re in a relaiona >i comunica tn grup Fiecare a nceput
grupul cu decizia de a rxpnma sentimentele i de a corecta tiparele anterioare ruradaptabve de reiai*
mare Nu au reuit s ndeplineasc acest scop i au fost cuprini de trustra- rr i anxietate care. la
rndul lor. au blocat In continuare eforturile lor dr vorbi Terapeuii au descris rolurile lor de grup ca
membru izolat*, tcut* penfmr* >i ascuns"
Muli dintre aceti membri de grup au terminat tratamentul pe depbn descurajai cu pnvire la
posibilitatea de a putea primi vreodat ajutor prm tera- pia tir grup Ocazional, la nceputul unui nou
grup. am vzut cum asrid de i lu-ni pr***sc grupul beneficiind mult de factori terapeutici ca
universalitate. idefititu are. altruism i dezvoltarea tehnicilor de socializate Totui dac rmn In grup,
In timp. membrii grupului devin nerbdtori la tcerea mrnv brului schizoid. se plictisesc s trag de el
fs joace .douzeci de btnbiri* aa oim se exprimau membrii unui gmp) i se ntorc mpotriva lui
Un alt client cu conflicte legate de intinutate a renunat la terapie dm motive diferite teama le
propria agresivitate mpotriva ceWUln membn ai gni puhu Iniial, el a cerut tratament din cauza
eonmentuhn c vrea s CKpinde- ie: M tem c ucid x* cineva cnd explodez... din cauza asta stau
toarte ii*partr dr oameni* la primele patru ntlniri a participat intelectual dar era nspimntat Ir
exprimarea cnMnW Ic ctre ceilali membri Cnd un menv
i Irgxruk vU* v*ir tai mu A pcrnAiui tatap* MT

>rr nmunt U tarapr dm AUta pnbfctnckx legata r intimtuta svp Irviant lin aura
BUniMItlIta \mvrtinnik akr paWnnrl Wx IW a tamul tulul legal V mtnautata nu
t-a kurt wsuwg
c rtiwul nrnmt nitului Wvunl va CM |tawn arr voi xwdv la MrTOMuita

ft SatactU cUanUc
u

bru 4 monopoliMrt in ntregime a ance* edinA ru un dincur* repetitiv, tangenial. a ttml fum* pe
monopolizator i pe rentul membrilor grupului pentru cumplr/eofa Iurm* | ermm ca acewl fapt 4 ar
ntmple i, fAr ruci un aver* lumienl. a in fteiaf abrupt terapia
Alt* < ln n(i au irAit o j"-'/*' permanent *ervaziv dr autodezvluire. care a ImpiMJtcat pariu
iparra in grup i. in crlr din urrnJ. a du la renunarea la Ir* rapir. Mii n-au <ug<i|rit In aufudezvluiri
promiMH*. premature i terminal* abrupt Unii client au fldit eludai colegi dr grup cereri de
intimitate imediata. prefabric a 14 . afttfel nct au creat pentru r nii un nl de grup nrviabil /-a
prima ntlnire. o membri rare a renunat prematur la Irraple a tulburai grupul an un land u i pe ceilali
ri ea brfete < ompulaiv i ae ndoiete A va putea menine ron/idrntiaJftafea
Clienii ru pmbkfnr grave In aria mfimit(ii rrpre/int o prDVUdl dnar biWI pentru terapeutul de
grup. att In piue nul dr rin ie, ct i In gr"ittnciarr* terapeutic A (te va fi tUm utat in capitolul 1 .1 ). In ana
e^le cA ac eti indivizi unt e*a* t ei pi-ntni i are o evprrimi de grup reuitA ar adu e rr* om penar de
MM bite Un atiidiu al grupurilor Ckpvrkn|iiir a deaccrierit < A indivizii i u o pmo (ioritiiilate inhibat I, i are
nuni ameninai le exprimarea emoiilor de cAtre rei- lalfi i care au dllk'ul 14)1 In triirea i exprimarea
propriilor rea* ii emoionale, invatf i ne schimbi mai mult dr al nlall ca rezultat al r*|*rrfmei le grup,
chiar d.K 4 et *r nirnf w*mnifu atrv nun inionforlabil in grup " l*rtn urmare, ai eti i lien). ale dnr istorii dr
viai suni aiac ten/atr de relaii m ier per m aia Ir ne gratific ante, unt gata ni profite mult In urma unei
eprtienr intime tn grup, nege* latA cu nuc c rs. ii ini. da A intorU lor inter |>er*onal 4 a font prea
drpnvatA. vor gini grupul mult prea amrmntAtor i vor renuna la terapie mult mai de^ moralizai Im ir
mairitr w
< lienii rare aurit ncetai de IrgAtun am lalr. dar unt stingherii de aptitudini lalr nracr, nuni
 tu mc ai n** ud prrdispui la dlrtrr paihi 36
A. eti mdivi/i nuni fruntra)i l ntrenatt cnd ar afli uitr un
grup In iare nunti o explozie dr oportuniti de reiai mare pe care nu Ir pot aci raa j-entru fi nii w

Anffel. i lic-nu cu probleme in aria intuitiUii reprezint ui acelai tunp u indic .iie ape if ici i o
contraindic aic pentru terapia de grup Hi i tem trie, pro blama este um ai n identific t i ni i dftfctrniezj
ie cri care vor ti copleii in grup I ia A am putea uantifn a cu acuratee *< **^l pur* t < ntu dr iinc
aitinui lafe lreduia c omportarnentului de grup pumnul de la edinele preliminare de selecie repre/utfA
o nan mA omplrxi ie are n voi dr ne In detaliu In capitolul urmilor.
Indivizii cu patologie nan taic severi, lulburrt de caracter t o teama nedefinii de de/vAlutrea de sine
pot ii candidai nefavorabili |*entni trrapu de grup mler.K icaiaM Mur, daci antfel de indivi/j sunt nesatinfA
\ii de ttlu rile lor mlerpersnnale. exprimA o putrmtcA motivaie pentru nchinbur i rna oifesti i uno/ilate
lai de viaa lor intenoar, ei pot avea o an si mai mare de a benefic ia ie terapia de grup Inter ai iunea de
grup puatr determina In iazul
i 'tnr indivizi o uktate intens dr pierdere 4 vatfuncntuiUi O* - uu (onointei Ei unt nviai si stabileaftci Urgii un
cu ceilali. dar * tem si nu ic piard pe e nii tocmai In cot pnm ApirinU- interpersuruile ta* de vulnerabiliti, cum r
fi retragerea, devalorizare sau inbtuaMl p<X mpinge membnil grupului Intr-un rol deviant M Pe de Ui parte, clienii
mediu sau moderat v.hizni/i >i indivizii cti tulburare litanii a personalitii *unt dai exceleni pentru terapia de grup >1
rareori nu reuesc si ubmi benebcu in urma ei
() precauie suplimentari este necesari atunci cnd terapeutul caut* un membru de nlocuire pentru
un grup dea consolidat, care ixuuivscaz rapid. Adeseori xxate fi necesari combinarea terapiei
individuale cu cea de grup pentru a lansa aau a susine clienii vulnerabili in grup. Suportul sporit t
conine- rea oferii de terapeutul individual pot diminua sentimentul de risc ai clientului.M

Inima Je contagiunea emoional. Civa clieni care au renunat prematur la terapie au raportat ci ascultarea
problemelor celorlali membn ai grupului a arul o influeni negativi Un brbat a declarat c n timpul celor trei
sptmni pe trecute in grup fusese foarte tulburat de problerrclr celorlali, visase despre ei t In Im arv noapte
>i rrtriise in timpul zilei problemele luc. Ali dioii au relatai faptul ci fuM-seri zdruncinai de un anumit client
tulburat aflat in grup Toi tu- rsrri ingro/ji viznd aspecte ale celuilalt client in ei nii a se temuser c ar
pute deveni la fel de bolnavi ca i clientul grav tulburat sau ci expunerea continui U a. el membru ar putea
declana propria regresat- O ahi client am coast alegorie, care a plecat n grab cu treizeci de minute mai
devreme la pozna edin de grup i nu s-a ntors niciodat, desena o repulsie puternic tai de ceilali
membri ai grupului: ^Nu am putut tolera oamenii din grup in* strneau repulsie M a tulburat sl-i vd
ncercnd s-i ngrmdeasc problemele pe ui unu mei Nu voiam si aud dr problemele lor Nu simeam raci
ci sunpaur iai de ei i nu puteam suporta s-t privesc Erau toi uri, grai i neatractivi". Acraat client
avea o estone de via plin de tulburare in aa baiu aitor asii viu i de evitare a persoanelor bolnave Odat,
cnd mama lesmase a ^pit pmtr ea pentru a scpa. n kx s ncerce s o aiutv Ali ctmiCMSU au "cmar*
cat c persoanele din aceast categorie au o nclinaie pe lung durat dr a evita (taineiui bolnavi c daci
fuseser prezeni la un accident. se numraser pnrasr prunii care plecaser sau fuseser tentai s priveasc
in alt parte
Alltel de gni legate de contagiune au multe dinamici pasabile Muli clieni cu tulburare dr personalitate de
tip bowfaffan raporteaz asttei *ie tnci iar un fenomen comun in grupurile cu pacieni spitalizaii i dev*n
acest \apt e privit ca un semn al permeabilitii gramrtor eului i Oi o incapacitate dc a sr diferenia [ie ei nii
de ceilali oameni care conteaz dm mediul Ww
Iranul de contagiune emoional nu repnrnnt un odiou util pentru *c lecia MII fududUN duitr-un grup. in
afar de carul in care te extriMs dc 1
vizibil >i clar exprim<iM In procedura preliminar In general, wle dificil n prezici un *tl*l dr
compirtiimenl pornind de la interviurile preliminare Mai muit, learna de contagiunea emoional nu este

36liltfls oUtnllti
 prin ea nsi un motiv aufi- cint pentru eec Terapeuii sensibili la aceast problem o pot aborda
eficient n prturaul terapeutic Uneori, clienii trebuie s ae desensibllizeze gradual ei nii am cunoactif
Indivizi mrr au prait prematur cteva grupuri, dar care iu perseverat pAnt rnd. n cele din urrn, au
fost capabili l rmn Intr-un grup In nici un ca/ aceste atitudini nu exclud clientul din grupul de terapie.
Terapeutul poate f i de ajutor, clarificnd pentru client eter fele paralizante ale atitudinii sale fa de
suferina celorlali Cum poate cineva -fi fac prieteni dac nu poate suporta s aud dificultile
celuilalt7 Oar disconfortul poate H conin uf, grupu poate oferi chiar formatul terapeutic ideal pentru un
astfel de client

Altf motmr In general, celelalte motive pentm rrtragrrea prematur din te rapt# irv apai'itatea de a
mpri terapeutul cu eilali membri, fomplW .iit determinate de dflttfurantt simultan a terapiei
individuale i a reUs le gmp, provocrile timpurii, probleme In recomandarea pentru terapie i umpli* .iii
aprute din ubgruparr au rezultat mai puin din selectare* greit, ct tlm tehnii a tera peutic greit, ele
vor fi diamtatr in a.'le capitule lotui, nkl una dintre * este categorii nu aparin numai mbru dor trier w*
sau thni* fera peutic De exemplu, unu clieni au ncheiat terapia din cauza ir* ap* ifn Ir a mpri
terapeutul cu rrilali membri Bl nu au renunat nk todat la ideea < progresul In terapie depindea exclusiv
dr cantitatra le bmr (timp, atenie t aa rnai departe) primit dr la terapeutul le grup
Dei poate fi adevrat c aceti clieni aveau tendina dr a fi rxieaW dr i pendenl i orientai ci re
autoritate, rra 1e asemenea adevrat fuseser in o rect ndrumai * tre terapia de grup Toi trecuser
prin terapie individual i grupul fuene t onsidrr.it i metod dr lir are** Ir la terapie h.vidmf. t-
rapia le grup nu este o modalitate r poate fi folosit pentru a I. ilita f*/.t ter minal a terapiei individuale
i terapeutul. In interviurile preliminare, ar h tre buit s fie alertat de recomandrile neadecvatr fcute
clienilor Uneori, puternica mpotrivire a clientului de a renuna la terarta individual 11 va im piedica s se
implic In terapia dr grup t
Aa rum am vzut In capitolele anterioare, exist dovezi convingtoare fora alianei terapeutice prezice
rezultatele terapiei Invrrs. probleme In alian ta terapeutic, rum ar fi dezacorduri terapeut client cu privire la
scopuri, la >an im sau la relaia terapeui A, simt asociate cu In. heirrra prematur i cu eecul I In studiu la
care au wrtictpst zei r Iteni < are * au retras prematur lin terapie a artat c unit dintre ei tuseaer
neadecvat pregtii pentm grup * Ir rpeiihif fuaene neclar m legtur cu motivele pentru rare ii plasase in
grup Mu fusese formulat nici un set clar de stopuri i unii clieni erau suspuioi In legtur cu motivele
terapeutului lntrebndu-se la. nu < umva fuseser
plasai In arr grup numai p-ntru cA grupul ava nevoie de o fiin v*r 1 iu iutieeri rnii din cauza
faptului uft au l<*d plasai inu-un grup cu tncitif^ ;* ruinat disfurv iorvali Ei consideraser **U o
afirmare a prem tiffapeutulu cu privire la condiia U*r Alii au kw* lezai de simpla n*manlaiv a unei
terapii de grup, ca i cum ar fi fost redui de la starea de a h speciali la starea de a fi obinuii. Iar alii
au prsit grupul din cauza unui dezechilibru perceput In procesul de a da-a primi Acetia simeau ci
ofereau in grup mult mai mult dect primeau

Criterii de includere

C el mai important c riteriu de includere este evident motivaia v

Clientul trebuie v fie puternic
motivat pentru terapie n general i in special pentru terapia Ir grup Nimeni nu va reui s nceap
terapia de grup pentru ci a uwt trimis de cineva fe c e vorba de partenerul de via, inspectorul de
caz. t-t4|>eutul individual sau orice individ sau instan ui afar de sine nsui Mul Ir prejudec i
despre grup pot h corectate pnn procedura de pregtire iveri axtolul 10), dar dac discernei o lips
de bunvoin profund nrdcinat de a accept* resfximabihtatra tratamentului sau o rea v.ant de a
intra n grup bine fiirtifWat. nu trebuie s acceptai acea persoan ca membru in grupul de trrapir
 1 rt mai muli cluurirm sunt de acord c problemele evidente ale chtsttuhu ui domeniul tntrrpersonal
reprezint un cntenu important de includere de exemplu singurtatea, timiditatea sau retragerea social,
incapacitatea dea avea relaii dr intimitate sau de a iubi. competitivitate exoewx i agresrvita*- duritatcr,
nclinaia spre disput, suspiooziUte. probleme cu autoritatea, narcisism. ttu apa i ta tea de a mpri cu
ceilali, de a cmpatiza. de a accepta moca. o nrvoir iteitinu de admiraie, entunmtul de a ti antipatic,
team dr atrer- hvit.it* .ervihsm i dependen In plus. bineneles, clienii trebuie s ne dispui s-t
asume un anumit grad de respieisabtliute pentru aoetlr probleme sau. cel puin, s le recunoasc i s
ntrein o dorin de schimbare
l Inii i liructmi propun trrjpia de grup clientkr care nu lucreaz bau in re vajua truiiv dual A ca re/uitat
al abilitii lor limitate dc a se raporta la eveni- meritele din propna via (din cauza unor pete oarbe sau
dxn cauza unm palo logu egosmtoiui e a caracterului) *
I ie ofui ei. tiulivi/ii impulsivi, care gsrss ditKii de controlat nevoia de a pune iuusli.it in ait sentimentele,
lucreaz mai bine in grup dect in terapia o dtvklual 99
Adeseori pentru terapeutul care lucreaz cu are$ti
clieni ir re* pu* individual rate difu'tl s tic att participant ct a efeaerortot in timp re in grup aceste
roluri sunt distribuite membnks? grupului dr exemplu mm
membri se pot grbi s se nfrunte cu clientul impulsiv, in timp ce alu i insti gi ( .luai v IA btaie"), iar ceilali
joac rolul martorilor dezinteresai, vred m< i de Inc radere, in a cror mrturie clientul impulsiv este deseori
mai dispus H cread dect in a terapeutului
C luai pi in cazurile n care problemele interpersonalr nu suni le prim important (aau nu num
evidente pentru client), terapia de grup |Mate ii trata menii! indicaf ifar exemplu, clienilor care
uitelec'tualizeaz extrem le pot face bine chmulu afectivi disponibili n ttmp Altor clieni le mrrgl ru In
terapia individual din cauza problemelor ftrvcrr din transfer ei pot s nu fie apabili s tolereze
intimitatea nitua(iei diadice. fie distorsi mnd relaia trrajieutM . fie devenind att de implicai In
relaia cu terapeutul (sau opunndu r acestei relaii) In l. pentru ca terapia s fie posibil, au nevoie
de testarea realitii ofe rit rle r eilali membri ai grupului Ali clieni sunt tratai rel mai bine In grup
denare *, In m*J arm fer ttic, ei trezesc un puternic ontratraruiier negativ din partea terapeutului In
terapia individuali.40

t.rant, un hrbul de trei .vet fi opt de uni. Ir imit In terapie de grup de titra iermpoutm m din terapia indivuiuuUl. te lupt t u fur
tu pi tu o evitare aproape fubu J a tandreei p* de pendenlai daapre tare i redea ti eruu legate de aburul fi tu din partea taidlui tiu. un imit
ord brutul I And zbenguiala fiului tiu a Intrput f / Inapdimdnle. a tulat ajutor In teta put individualii detmrete era ngrijorat ti ar putea
ft un lai inadat ml MU abu.iv
Iu intrput. terapia tndnnduaU a pnyrruil bine. dur. iurnd terapeuia a datonu nalt niptibt de rmtimentele sexuale acreai* pt brutale ala lui
(rni fufi de tu S a ngrijeai mm alea aluna tind (,rant a sugerat < pi ar putea rt prima tal mai bina m un.ytmta prim mtj toace anuale l'uad In dtfu
uitate de pertoboraraa moalei uluufn. Inm ezitnd ui Im luna la ruiM dator Ud reali rJnUn obinut de (.ranl, terapeuta i a rn amarului o terapia
da grup apa rnd e drafdpurartu ti mut tund a terapiei In format individual pa da grup vot ddua intensitatea transferului pi a (imlralranaferului
(#rupul a oferii att de multe olletrmltue pentru om* iert dl pi pentru tonfrunidn. Imit tratamentul lui l.'anl a putut aiunm ap* i ian! pe ambele
di

Muli cJim! caut ajutor terapeut* fr a avea o nemulumire mtrrperso nal e*pli< iti fii pot meniona
pmhlemele obinuite car il mping pr UrntuJ Contemporan ctre Nripif smirnentul c cv le lipsete in
via, smtunm tui de lips de sena, anxietate diiu/A. anheibirtir. tonfu/ie a identitiu, drprr sie medie,
comportament autodistni tiv i autodevalori/ant. inund tmnj vil siv. team le succes, alexitimie ** Ilar.
dac priveti mai atent, fiecare iluitr a este neplceri are o latur inter pe ramat >i flecare poate fi
tratat In trrapia de grup cu un succes la iei de mare ta in terapia individual *

enetdri asupra criteriilor dr tmiudert

 ( huo II M er< are sistematici de a defini criterii de includere trebuie .. re /.uite din studierea participanilor care au
avut succes III terapia de grup 1 >m ne-
fericire, aa cum spuneam la nceputul acestui capitol, astfel de cercetri sunt extraordinar de dificil de
controlat. Ax trebui s remarc faptul c paedicia rezultatelor tn cercetrile din terapia individual este
la fel de dificil $u .uawiu tizrile teoretice recente pun accentul asupra penunej de cerr.etn reuite,
relevante clinic
nrr-un studiu la care au participat patruzeci de clieni din cinci grupuri de terapie cu paoenp in
tratament ambulatoriu, am ncercat. mpreun cu cotegu mei. a determin factorii care, in mod evident,
ar putea b predirton ai unui rezultat de succes nainte de nceperea terapiei de grup u
Rezultatul terapiei a
fost evaluat i corelat cu multe variabile msurate nainte de inueperea terapiei Rezultatele noastre au
artat c nici unul dintre facturu murai naintea terapiei nu a fnat predictiv pentru succesul terapiei de
grup. inclusiv nivelul de suflaii arr psihologici, predicia rezultatelor de ctre terapeut auiodezvhacea
anterioar >i datele demografice. Totui, doi faeton msurai la nceputul tera piei (La a >aaea >t a
dousprezecea edin) au prezia succesul obinut un an mai tirziu atracia clienilor fa de grup i
popularitatea general a clienilor in grup * (Arac operirea faptului ci popularitatea coreleaz nalt cu
succesul terapiei are anumite implicaii pentru selecie, deoarece cercetluru au descoperit gradul
nalt de aut dezvluire, activismul n grup i ca paritatea de introspecie erau condiii preliminare ale
popularitii in grup.44 Amintii-vi c popularitatea i statutul n grup cresc in cazul indivizilor care ofer un
model de comportament ce face grupul s progreseze in atingerea scopurilor sale. 47
Studiul realizat dr Liebennan, Valoni >i Mile (vezi capitolul 16 ) a demonstrat c. n testarea pregrup,
cei care au profitat cel mai mult in urma terapsei de grup au f*t < ei care valorizau nalt schimbarea
personal a to doreau, oei rare se vedeau pr ei nii ca deficieni att in nelegerea propriilor sentunerv-
tr. ci i In sensibilitatea lor a de sentimentele celorlali, cei care aveau ateptri rid* ale de la grup.
anticipnd c acesta le va oieri oportuniti relevante pentru comunicare i u va ajuta s-i corecteze
deficienele.'4
Melnik i Ruse. intr-un proiect implicnd patruzeci i cinci de membri ai unui grup de ntlnire, au
determinat, la nceputul grupului. nclinaia beca- rui membru ctre asumarea hacului i ateptrile* fa de
calitatea cxxnporu- mrntului intsrpeminal ce urma a fi trit in grup. Apoi au msurat comportamentul real
in gmp al fiecrui membru (incluznd autodexvhnnea. leedbadi-ui oferit, asumarea riscului, profunzimea
implicm. atracia a de grup) * A* Jtfsc upmf i j atJt pniprnsiunm cJtrr osumami nscuiui. ci a exptxlAuk
mm unm, biie ou airtldt cu ivmpurtummiul fownM lerapruiac m grup
Dt npanrea c un set de expe* tane pozitive este predktiv pentru rezultate favorabile alr terapiei este susinut
substanial prin oerortn cu * ui un ciunt dficuptJ mai m u l t C terapia ir grup MU mJrvuiuui s Tu
KUosdoerc cu aff mai fohmloun ru fit*1 Rolul terapiei antenoant este important in aceast privin clienii cu experien
au atrptn poutivt >i mai realiste de la teta* pie Acordul dintre terapeut i client n legtur cu ate^Unie faa or terapie

t. tsiNu cltsniti
t

intfesr aliana terapeuii ere ce. de awmi*nM< prvzice rezultate terapeui <. inai bunc ' Acea/Jf relaie
dintre setul de ateptri pozitive i rezultatele
pozitive are implicaii importante nu numai pentru procesul de selecie, fi i pentru pregtirea clienilor
pentru terapie Aa cum vom diacuta In capitolul 10 , te posibil sA cTMZt un set favorabil de ateptri
printr-o pregtire adecvat pentru terapie

l. fectuJ clientului asupra celorlali mrmhri ai grupului

Un Alt criteriu de indudert devine evident atunci cnd lum In considera- re ceilali membn ai grupului
In care poatr fi plasat clientul Pentru claritate pedagogic A, parul acum am suprasimpltftrat problema,
Incrrrnd s identific numai criterii absolute de includere sau excludere din grup Sprr deosebire de tetaricj
 pentru terapia individual, unde avem nevoie ti lum In cnnatderare numai dar clientul va profita in urma
terapiei l dar el t un anumit terapr ut pot stabili o relaie de Ituru, in practici, recrutarea pentru terapia
de grup nu poate ignora ceilali membri ai grupului
I )r exemplu, e de conceput ci un c iient suicidar depresiv MU un vorbitor i om puia iv poate obine un
anumit beneficiu dintr-un grup, dar. de asemenea, c prezena unui astfel de client va face grupul mai puin
efk lent {entro ali civa membri. Terapeuii de grup nu numai c se angarasi ei nii In trata rnentul
oricrei persoane pe * are o adm In grup. dar. de a menea, u angajea /A i pe feoi ceilali membri in
relaia cu acel individ I V earmplu, (rant. (m r * 11 descria mai devreme n acest capitol. In fa/elr iniiale alr
terapiei \.ile de grup, a trezit reacii femeilor foarte puternice ta un moment dat o membri a rspuns la una
din seriile de ata uri furioase alr lui i rrit sptitind ..rvrn d neleg ce se ntmpl ru < rant, dar rt de
mult timp trebuie s m mai VM 1- I11 pr mine i progresul meu {entro terapia lut?"
Invers, fu a esteta clieni care ar face progrese prin di ten le TMidaliti de tra ta man t, dr surit plasai in
grup pentru a satisfac r aminul* nevoi s|n du r ale grupului I V exemplu, uneori, unele grupuri {ar a avea nevoie
de un membru agresiv sau de un brbat puterni ori de unul delirat, teiiiiriui I teo.irrs v lim ii cu tulburare
hnrrlerlme de personalitate au deseori un c ur furtunos al te rapiei. urm terapeui fi introduc intenionat In gntp
datorit influenei tx-nrh ce pe care o au asupra pro rsului trrapeutic In general, astfel de indivt/i pervep mai bine
propriul incontient. sunt mai puin inhibai l mai puin dedicai formalismului CM ia! i {Mit conduce grupul ctre-
o cultur mai onest, orientat ctre intimitate (ru um, trebuie luate prtiauu considerabile Ui in cintema In grop
a urmi membru a c nit fnri a eului *stc- sriniutu ativ rnai mu d-< .II a celorlali membri I fac A aceti clieni au
trsturi comtortamcntale de 'rabila , sunt valon/ai de ceilali membri datorit deschidem i perceptivi lii lor
profunde, tn general vor avansa foarte htnr. Dac ins o mi prtame o tul lor ic alieneaz pe ceilali, dac grupul se
mic rnai repede sau exist ameninam* ca ai f ntrzie grupul In lor s il c ot uluc. alune i vor fi mpini

ir) - Tratat t psihoterapia dc rv

Intr-un ml dev'iant >i i> probabil

ca experiena ir&iti in grup si (* oniluti rapeutici

c
*mtimrntele terapeutului fad de client
Un ultim fi important cntenu de includere 3 reprezini sentimentele terapeutului lai de client.
Indiferent de surei. terapeutul cirau u displace puiet mc un client SAU Ii este indiferent (fi nu poate
nelege sau modihca acea eeat ie) ar trebui ai trimiti acea persoan in ali parte Evident, acest
avertisment eate relativ > trebuie si stabilii personal ce sentimente ar putea mpiedica eficiena
terapiei.
Impresia mea este ci aceasti chestiune poate h mat bine gertronati de terapeuii de grup dect de cei
care practici terapie individuali in grup. avnd la dispoziie valuian-a consensuali din partea ceiorUlp
membri fi a cuterape- otului, muli terapeui descoperi ci unt mai de capabili si perlabureze sen-
timentele negative iniiale lai de client tn terapia de grup dect n terapia md>- vuluali C.u toate
acestea, exiti dovezi conform crura jcbiitatea terapeutului duce adrsea la terminarea prematuri a
terapiei de grup72 Pe misuri ce %era- sniu ciftigi experimi fi autcxunaaftere. de obicei evolueazi spre o
mai mare generozitate i tolerani fi descoperi ci an ti pa tiz cazi activ din ce in ce mai puini t itrni I
Vteon. antipatia pe care o triiee terapeutul refleci impactul ara trriatk al clientului asupra celorlali
>i astfel constituie o informaie utili trraptrt t
 O perspectiv de ansamblu asupra procedurii de
selecie

Materialul pe i are l-am prezentat pini acum despre selecia diatiki poate pre. disjunctiv Pot
introduce o anumii ordine aplicnd acestui material un principiu organizator central un sistem simplu
rec* *nvnsi-pedeapsa 1 St* piolMhih Iik heiere.1 prematuri a terapiei de grup de witn? clieni cart prin
urmare, sunt candidai slabi cnd xancmmlr -a* drunanUfrlr -afuain or a h membru al grupului Jridy*
rrcimpmsrie AludU un a* impar r Prin sanciuni" fi ..dezavantaje" neleg preul pe oaie clientul trebuie si -
4 plite* pen tru a ti membru In grup. 11* luznd invesiiia de timp Kam si merg* ca dife rite sentimente
nrpUkute oue apar din experiena de gmp. incluznd anxietate frustrare, de uraair >i respingere
In procesul de selecie. clientul trebuie si toace un voi important F prrtera- bil ci cineva 1 se deselcvte/e pe sure
nainte de a mira in grup dect si troici prin di onfortul de a renuna la grup Oncum. clientul poate lua o dttumr |iidk
toasi numai daci se ota informaii sutvientr de exemplu natura evp
e

rieuri de grup. durata anticipai d terapiei 1 ce se ateapti de la el in grup

37

(ve/i. apitolul 10).

Rtcumpcmitt faptului de a h membru al grupului de terapie constau In di- fentele *wititl> 111
fiecare membrii Ir obin de la grup. SA JuAm acele mompen se au determinani ai coeziunii grupului
care sunt relevante pentru sein tarea
. liroilor penlru terapia de grup 38

Membru sunt suttisf Acui de grupul lor (sunt atragi de grupuri >i dispui A onhnue sA fie membri ai
grupului lor) daci

I VAd grupul ca venind in ntmpinarea nevoilor lor fimamale adu 4 a

scopurilor lor In terapie.
2 (Jhfm satisfac w* din relaiile cu ceilali membri l f fbin satisbi ie dm participarea la *an ma grupului i
(Ibin satisfacie din faptul de a fi membru al grupului In raport cu lumea esterioard

Acetia sunt fachiri importani C >rlc are. da A lipite sau arr valoare nega fv 4 , poate rAnMri mai greu
de* Ar valoarea pozitivi a Hor Uii i siatr duce la ncheierea prematurii a terapiei Sil i di* ijtAm pr rnd

NrtnUr pfnarmU $unt wris/df ulr d* %rup?

Nevoile pe na ma le capiu tle ale membrilor grupului sunt ** pnrn.it.- mai in Ml in nemulumirea rridor.V
n motivul entru are au solu ttal o trrapt* I Je obi el. ac este nevoi petunia Ir suni puse in termenii
rlil*rAin le sufmnti sau. mai puin frecvent, in Irrmenn nelegerii de sine >i al dr/vnltini {erioiulf Aici sunt
tmporMni civa Isrhiri trebuie n existe o nevoie personali *rmm Hcattv. grupul trebuie si fir vA/ul ca agent
care arr witmialul de a sa r ist a e a ea nevoie, in timp. grupul trebuie *A fir vA/ul ca ik* And un pmgrrs
elitre Ut tAmpmarea arelm nevoi
bineneles, clienii trebuie ai trAiasc A un diMonJort in viai pentru a avea motivaia necesari pentru
arhimbare Relaia dintre n* pU ere >i oportunitatea terapiei Je grup nu rate hnmrd. ci i urbtlmiurd I Ir nbw r
bruii cu ptm puftn disttinfifrt (arww lat doar cu un grad modest de cur mita te lai de grup au 1 ei nii J
nil suni dispui ai plitraa A pteul penliu Iar parte din grup Pe de ali parte, clienii oi un dim nn/orf nudrrut |
xt ti dispui aA litra A un pre mare, dovedind aatfel A au credina uu pniba faptului ri grupul po* te fi t
va h le autnr. I >e unde apare aerasti rnlmi * sinii cAtrva surse po

37 Susinere* terapiei de grup de mass-media. de prieteni pentru <.uv U*M pta Je gntp a toat o vperiimi reuii, de
un trraenjt antrnor dmtr o terapie individuali, o maHtupe sau un medic care a momandato

Tratat 4m ptihetarapia ia
grvp
dM
b

Credina in omnisciena figurilor a u ton ti i i

Observarea sau faptul cA *-a povestit despre mbunalire stfis membri de grup
Observarea propriilor schimbri aprute la nceputul terapiei de grup

Clienii cu un disconfort excesiv de mare, derivat dintr-un mediu extraordinar de tresrit, conflicte
interne, for neadecvati a euiuj sau o combinaie a acestor cauze pot fi atAt de copleii de anxietate,
incit multe dintre activiti- le unui grup dinamic, de lung durat, pot prea absolut irelevante Iniial,
grupurile sunt incapabile sA vin in intimpinarea unor nevoi personale extrem de presante Ierapia de
grup mteracional. dinam ic A este ineficient n get- tumarra crizelor intense i distrasului psihic acut.
Clienii profund tulburai pot fi incapabili si tolereze frustrarea ce apare pe msur ce grupul evolueaz
gradual, devenind un instrument terapeutic eficient. F.i pot cere un ajutor imediat, pe care grupul nu 3
poate acorda nu este proiectat s fac asta. Sau pot dezvolta apirin mpotriva anxirttu care pt fi atAt
de neadaptate interpenonal (de exemplu proiecie extrem sau wo~ mati/are) Incit pot face grupul neviabil
social pentru et Repet, na terapu de grup per se este contraindicat pentru clienii cu disconfort excesiv de mare. a
terapia Je %rup dinamic, de lun$ durat Aceti clieni acut tulburai pot fi candidai exielmi la un grup pentru
situaii de cnz sau la un grup specializat, centrat pe problem de exemplu un grup cognitiv-
comportamental pentru c lieni cu depresie sau tulburare de panici t i acolo vor fi nevoii s participe la
activitatea grupului, diferena const in natura i focalizarea activi ta tu'*
Unu clieni care se confrunt cu o decizie major urgent, cum ar ti un divor. un avort sau cedarea
custodiei unui copil, pot s nu fie buru candidai pentru un grup dinamic. Dar mai tnuu. dup ce decizia a
fast luat, pot beneficia de trrapia de grup in confruntarea cu ramificaiile psihologice i sone- le ale alegerii
fcute.
Indivizii descrii in diferite moduri ca lipsii de deschidere psihologic. r%e- intruspectivi. cu un grad nalt
de negare, analfabei psihologic insereobui pu- lu logic, cu alexitimie pot fi incapabili s perceap grupul ca
rspunznd nevoilor personale. Dv fapt. pot percepe o incompatibilitate intre nrvenir lor personale i
topurile grupului Deschiderea psihologic este o variabil un- jHirtant. pentru c ajut indivizii s se implice
in travaliul" terapiei^ or produce rezultate pozitive. Fr aMa. clienii pot gndi Cum m-ar putea ajuta
cercetaira relaiilor mele cu membru grupului in pmhicxneie mese cu nervu?

SahsfoLfn obinute din relaiile cu ceilali membri

Membru grupului obin satisfacie din relaiile cu onlalti mernbn ai grupului, i. deseon. .u vast surs de atracie cit
grup le poate tace pe ortelnlfi- s pur nensemnate Importana relaiilor dintre membri aut ca surs dc coeziune. ct
i ca factor terapeutic, a fost pe deplin discutat in capitolul X aw e
39

nevoia doar 4 spun e *e ntmpl rar ca un client 4 continui* s fie membru 4/ grupului in absena
prelungit a satisfaciei interpersonale
I Hrzvoftarm satisfaciei inferpersonale poate fi un prrx'rs lent n psihoterapie, clienii sunt deseori
dispreuitori taii de ei nii i predispui s fie dispreuitori iniial cu colegii lor de grup. C*ei rnai muli au
avut puine relaii in terpenanale grahftrnte in trecut au o ncredere micii au ateptri reduse cJe n
obine ceva fn urma unor relaii strnse cu ceilali membri ai grupului AdnM, ei pot fotei tranziional
terapeutul: rrlaionnd pozitiv cu el la nceput. apoi devenind din ce In ce mai apropiai unu de alii.*

^ahHtacn obfinutr din partinparra la artwitfilr grupului

Satisfacia obinut de clieni din participarea la sarcina grupului este In mare msur inseparabil de
sahsfa ia obinut dm relaiile cu ceilali membri Sarr tna grupului s se ating o cultur de grup bazat pe
intimitatr. acrep- tare, introspecie, nelegere i onestitate intrrpmonal estr fundamental inferpersonal i
rmrfrile ru o larg varietate de grupuri au demonstrat < pnrtu ipanra la sarrina grupului mie o surul
important de satisfaclr pentru membrii ffltpuluL^Clicnil 1 are riu pot Inlmspr ta, nu se pot revela pe n In
>191. nu le poate psa dr ceilali sau nu ii *t exprima sentimrntrle vor i ne o satisfacie mic din
prtii iparc* la a* tivitile grupului Astfel de clieni includ multe dintre tipurile discutate mal devreme de
exemplu wrsinalita tea m hi/nid, clienii ni alte tipuri de ignorare a problemelor dr intimitate, n care
neag, somati/ea/. vi cu le/mni organne i retardai mental Ae>h in di VIZI sunt tratai cel mai bine In
grupuri omogene, orienta te? pe o problem specific, ce au o sarcini de grup ronaofiant cu abilitile
membrilor

Satmfartia drrwatd din mndria dr a fi mrmbru al grupului

Membrii multor tipuri de grupuri obin satisfacie din faptul de a aparin. acestora pentru ci lumea
exterioar investete un anume grup iii valoare sau prestigiu ridicat Asta nu se intimpl l In grupurile de
terapie, datorit structurii de prtii ipanr rr obidi, membru grupurilor dr terapie var deveni mrsin de grupul lor
de exemplu. fi vor apra dac eatr atacat de membri m Fi se pot simi superiori celor din afara grupului celor
tn negare *, celor are au la fel de multe probleme ca l ei # dar le lipsete bunul sim dr a se altura unui grup
de terapie I tac clienii manifest o extraordinar ruine de a fa e parte dm grup i ovie In a dezvlui asta
prietenilor a pn plai sau chiar parteneri lor. atunci faptul de a fi membru al grupului de terapie va di soi m cu
valorile ltor gnjpun ancor importante Fale improbabil ca astfel ie clieni s devin profund atrai de grup ( fc
a/tonal. grupuri Xtmniff (familia, armata sau. mai mcent, induetria) vor exercita presiuni asupra individului
jenlru a se altura umm grup de terapip *(intpurlle intite la un loc numai prin astfel de corret . 1.r
fragil* la n**ptf. Iar prr* emil Ic grup in desfurare poate genera

Inn 0 Yatom (ru Molia levrsi) Tratat 4 psihoterapia dt grup

1 fiVMi/iilM(pi /
A

Rezumat

In practic*, selectare* clienilor pentru terapia de grup este un procev de deselecie: terapeuii de
grup exclud anumii dkn i B accept* pe toti ceilali Defi studii empirice ale rezultatelor terapiei 91
observ u clime* au ? ruT. i t cteva criterii de includere. studierea eecurilor in terapia de grup in special
a clienilor cate au renunat prematur la grup, ofer* importante cntern de excludere
Clienii nu trebuie plasai intr-un grup dac* este probabil s* drvm* devumti in acel grup. Uevianii au
o ans* mici si profite de experiena de grup a o ans* considerabil* de a h vitAmai de ea. Un devtani
in grup este o persoana in* a pa bi U HA participe la sarcina grupului. Astfel, intr-un grup eterogen, inter
a* turnai, deviant este un membru care nu poate sau nu se va examina pe tone nsui i relaiile sale cu
ceilali. In special cu ceilali membri ai grupului Mto nu poate accepta responsabilitatea pentru
dificultile sale de viai. Deschiderea psihologic* redus* este un cnteriu-chete pentru excludere* dintr-
un grup dr terapie dinamic*
< lienn trebuie exclui din grupurile de lung* durat* dac* se afl* m oue- /ul unei * n/e existeniale ce
poate h mult mai bine abordat* intr-un grup de s urt* tlurat*. central pe o problem* specific* sau pnn alte
forme de tcrane
Conflictele din sfera intimitii reprezint* att o indicaie, ct i o contram- dirate pentru terapia de
grup. In acest domeniu, terapia de grup poatr uen un ajutor important ins*, dac* conflictele sunt
extreme, clientul va alege sa pirWa* grupul (sau va h dat atar* de grup). Sarcina terapeutului este de a 1
selecta pe acei clieni care se afl* ct de aproape posibil de limita dintre ne voie >1 imposibilitate Daci nici
un indicator pentru excludere nu este prezent marea majoritate a cheliilor care solicit* o terapie pot h
tratai pnn terapie de
R*UP
9. Componena grupurilor de terapie

l-a prima vederr. un < pi toi dwprr grupului prut* pArea ana
cronic in raport cu practica contemporani a psihoterapiei de grup Presiunile de naturi economici i rtfif din
sistemul de sAnAtate exercitate asupra terape utuJui de grup contemf orari pot face ca ideea compunerii
atente a unui grup de pnihf terapie sA pari un Iu* impracticabil Turn *-ar putea gndi rinrva bt metoda
ideali de a compune un grup de psihoterapie, cirul presiunile U-gatr de eliberarea dr simptomul inti,
grupurile omogene, edmr truc turale >| pre urtarra terapiei se afli \ordinea de /\7 Mai mult. C#n etirilr
empirice r.iM ri i u ct grupul arr durat mat trurtd t mir mai Irut tu ral tnd'lrmrlr lr<a tr da cvmptmona wr
tuni mai puftn impmtantr * Pentru a ngreuna i mai mult lucrurile. cercetarea componenei grupurilor rsir
una dintre ariilee ele nun mm plexe l oritu/e din literatura despre terapia de grup Alune i are e nu
tivul in* ludeni unui capitul despre mmpementa grupului in a r. ti c arte 7

38A> Ai A A W -i Ai t m lll a * A - I MA - A HA t m A I A aA | | | | |

39 Selecia clienii?
 In acest capitol, opul meu este dr a .irita ci prim tpnlr dr aifT|mnrrr a grupului sunt relevante In M
formrlr degmpyri dr trrapir chiar i In irU fru< turatr o aparent amo%mr Principiile de Compunere a grupului
ajut A liderii dr grup si mele.tgj procesul ce pe drsfAocirA in fus arr grup i ~l i ajusir/e rnun ca f>rntni a
veni in intimpmarra cerinelor finrui client Itac A trra|eu|ti nu rrues A acorde atenie problemei
divcrsitAu In dimensiunile sale intrrprr sonale. rrgnitlve, de jersirulitilr i c ulturale, vor c idea pradA unei
ahordirt Ninipln.te >i medu irnte a terapiei dr grup, de tipul a< ec-.ii inJ-.uri r potrivii frntn top C
ercetarra componenei grupului este cornplrA i voluminoasi ( ititoni are sunt mai puin interesai de
detaliile crnetAnlor *t lege ci. In acest .apt tul. si se concentreze asupra rr/uniatelor auh a pilulelor i a
jarspr* tivej generale finale
Si nc epem cu un experiment mental Imaginai vA urmAtarra situaie, un ambulatoriu al unei clinic i de
sAnAfatr mentali sau al unui crntru dr IUHUIM* re ru zece terapeui dr grup gata si forrne/e grupuri >1
aptr/ec i drlieni < arr, pe baza crilernlor de selec ie subliniate pini ac um, nuni candidai potrivii pentni
terapia de grup l u+td prm mir uiruld dr a c ompunr a. mir r< e grupuri bau imaginai vA arrasf.l situaie, mult
mai obiriuitA. analoagA Un cour- donator de mlrrniri consideri cA un client estr candidat psctrivit j surim trra
pia de grup. tar in clinicA exiti cAlrva grupuri In desfigurare, fie arr cu un loc

Inrfn 0 Valoni (cu MoHrt \msci) - Tratat Aa pUhotafapi* Aa grup

vacant. In care grup ar trebui si intre clientul? In care grup s-ar p&tnm cjtd mau bine?t Ambele situaii
ruiic inirebn suiuUre Lxtsi o metod firi gptf de cam punere au combinare a unui grup? Combinarea
adecvata a indivizilor va cor duci* la formarea unui grup ideal? Combinarea grecii va tace ca grupul
a* s meiul dt'/.irinmKrt >i membru ii nu K uneasci pentru a (urma un grup funcional?
Cred < i este important ai stabilim pnnopu de compunere valide, care ** ne ajute si determinm ce
clieni ar trebui si intre i in care grupuri. Daci uv.er cim d construim un grup sau ti umplem un loc
vacant, necunoacnd rumic despre organizarea generali a sistemului, bjbim pnn ntuneric. Mizele
sunt mari. In primul riad, un numir de comembn vor fi afectai de cWnyia de a introduce un anumit
client intr-un grup i, in ai do*le-a rnd, cadrul scurt ai tratamentului de grup contemporan lai puin
timp pentru corectarea erorilor.
Ca i in capitolele anterioare, voi acorda o atenie speciali grupurilor cu copuri ambiioase, ce se
centreazi pe interaciunea in aio->i-acurn a membrilor Dar principiile de compunere se aplici, de
asemenea, a grupurilor omogene, orientate asupra unei probleme specifice, cognitiv-comportamentale
sau paihiKedut aiunale. Kemei ci. i in aceste grupuri, omogenitatea dm pervpec- tiva unei dimensiuni
cum ar fi diagnosticul poate masca iniial o important rtengrnitatr (de exemplu, stadiul >1 severitatea
bolii) ce poate interfera puternic cu < jpantatra grupului de a lucra bine.
Mai tnlii. permitei-rni si clarific ce neleg pnn combinaie" adecvai sau greii t t mbinare a ce? Care
sunt ingredientele combinaiei noastre 7 Care dintre intimii*lc caracteristici umane este relevani pentru
componena unui grup de terapie interocionali? Dm moment ce fiecare membru trebuie si comuni ce i si
mterai toneze continuu cu ceilali membri, interaciunea membrilor rlr cea care va dicta soarta grupului.
Aadar, daci trebuie si abordim inteligent compunerea grupului, trebuie si intim citre un mixaj care ie va
pernxuie riM-n linilor s uiteracumcze intr-o anumii manieri don ti. Astfel. ntreaga proceduri a compunem
grupului i a seWxtim membrilor grupului se bazeaza pe prezumia ci putem, pornind de la selecia
preliminri. > prezicem cxtmporumem- tul nlerperwnal *iu de grup al unui tndnnd cu un an unul grad de
acuratee Suntem capabili si facem aceasti predic ie?
 Predicia comportamentului n grup

In capitolul anterior am contraindicat includerea indivizilor al varoc COBI jHirtauient de grup va tace propria terapie inehoenti N va
mpiedica u*raiua restului grupului In general, pivdk-nle v-omportamentului in grup ai indivizilor cu comportament intcrpcoonal
extrem# fix, neadaptativ ide exempu
40

clientul socmpat *WII J maniacal) suni gartdr raional fn generat, cu ct este mai evidenta patologia. cu att
mm mure este acurateea predicM.
n practica clinic cotidian. problema este mull mai subtil. Oi mai muli clieni care solicit
tratament au un repertoriu comportamental larg fi rompor- Utrrwmfi.il hrud in grup wlr m u l t moi puin
pmdictibil f examinm cea moi obinuit procedur folosit pentru prvdiria comportamentului in gnjp.

Interviul diagnostic standard

Cea mai comun metod de aelertarr a clienilor pentru grupuri etr inter viul individual standardizat.
IV baza datelor despre stresul din mediu, a istoriei personale fi inferenelor dopit motivaia pentru
tratament fi fora cului, intervievatorul baetarr s fac predirii asupra modului in care individul se va
comporta in grup Aerate predirii. bazate pe <ibservan*a comportamentu- lui clientului In situaia diadic.
sunt adeseori Incrfopatr fi inexacte Mai trziu in acest capitol vot prezenta cteva strategii dr rrr^trrr a
validitii acestor inferene preliminare
Unul dintre produsele finale tradiionale ale interviului In sntatra mm fal este uri diagmsitic c are. In
form concentrat, e destinat si re/ume condiia clientului fi s transmit informaii utile de la un practician la
altul I >ar are succes in oferirea unor informaii practice 7 Terapeuii d* grup vor atesta ci nu are' Diagnozele
psihiatri* * ba/ate pe sisteme clasific atoni standard (dr exemplu, I ISM-V-TR). n cel mai bun raz. au valoare
limitat ca indii tor al comportamentului inter personal Nomenc latorul diagnostu nu a l**%t nu io dat
destinat a< stui scop. el a aprut dini o di* iplin medU al onentat < tre boal Se ba/ra/ in princ ipal
pe determinarea sindroamelor In conformi tate cu acumularea anumitor semne fi simptomr In general, perse
wvali ta tea este clasificat Intr-o manier similar, evideniind categorii di* rvtr dr om portamrnf
tnferpersonal. nu des rund comportamentul interpersonal rnam testat in realitate 1

Manualul diagnostic fi statistic al tulburrilor mentale (DSM-IV-TR) din anul 2000 constituie
remaniere a sistemelor de diagnostic psihiatru anterioare fi acord o mai mare atenie
personalitii. Codraz personalitatea s* o a specific (Axa tf) fi rrcunoaftr faptul c un
individ poate pre/enta clustm de patologie a personalitii in mai mult de o arie. diferit de (sau
In adtir U) Axa I a tulburrilor psihiatri e I )SM V TR oferi o delimitare mai riali intre tul
biirrile de personalitate severe fi mai puin severe fi. In general, are o ba/ empiric mai mare
dec t sistem le I )SM precedente *
( u toate acestea, DSM IV-TK. alturi de recentul International Clas*itu*tn>n of I hsenuc (H FVIO).
aie limitri mari din punctul de vrtirrr al practicienilor canr hirreaaej cu clieni ale cror
tulburri fi distrea intrr**rsoual nu se potriva* **ai f cu definiiile sindroamelor I >e
asemenea, diagno/a contamporan Accen ttmefl comportamentul discret, observabil,
acordnd puin atenie vieii narmare a individului.4

40Componena grupurilor do toropi

 Mon lisict) - Tratat d psihoterapia rts |ni
p

Yn Rrnmil. intrnnul dinu- standard s-a dovedit o avea o vmlcarr redmo i

pred*ctw

comportamentului ulterior in grup * De exrmplu, un studiu la <MT at> pan.- tpat treizeci de clu-ni crora li s-a
recomandat terapia de grup a denKratrat vcv rrile realizau de intervievatori pentru dnd farton importani
motivaia pentru terapia de grup, aptitudini v*-rltWr. <nuniate problemelor. irtona relaiilor de obiect >i
capacitatea de nelegere profund (insight) nu au avut nici o va luare predtrtiv pentru comportamentul
tubncvent al clientului n grup de exemplu activitatea verbal i reaponsivitatea fa de ceilali membri i Uder. *
Faptul c o etichet diagnostic nu reuete s prezic muhe aspecte ale com portamentului uman nu ar trebui nici
s ne surprind, rua s ne ntristeze 'a o eturliet i nici o fraz nu pot circumscrie adecvat esena unui individ sau o
ntreag categorie de comportamente 7 Orice categorizare limitativ e nu numai greit, clar i jignitoare i se opune
fundamentului esenial uman ce st la baza relaiei terapeutice Dup prerea mea. cu ct mai pum gndim Cm timpul
pro -nului de psihoterapie) In termeni de etichete diagnostice, cu adu mai bine (AINrt (a mus desena odat iadul
drept un loc In care identitatea cuiva a fost fixat extern i afiat in semne personale; Umanist Adulterin. Proprietar (
rr-tin. filonof Neastmprat, tonus Fermector i aa mai departe* Pentru Ca- mu. iadul este Incul in care cineva nu
are nici o cale de a se exphea pe ane nsui, unde este fixat, clasiticat o dat pentru totdeauna.)

Te%tarea j*ihnloytcd standard

Testele standard de diagnostic psihologic printre ele lestul Rorschadv Inventam! muli ta/ic de personalitate
Minnesota (MMP1). Testul de aperrep- ie tematic fTAT). testul de completare a frazelor i testul . Deseneaz o per-
soan- nu au reuit s aduc piedicii valoroase terapeutului de grup 9

l*n* rdun specuhzate de JuyrvMu

Valoarea limitat a procedurilor standard de diagmtx sugereaz c avem nev OM- s elaborm noi metode de
evaluare a comportamentului tmerperso- nal ncet. In domeniu ncep s fie evaluate mult mai precis tendinele a
trs- turile de personalitate pentru a ne mbunti metodele de stabthre a ocenpa tihilitu dintre clieni i
terapie,10 Cercetrile i observaiile chnta recente sugereaz cteva direcii promitoare in dou categorii
generale

1 O formulate a unui sistem nosologk mterpersonal Dac vanahila Art- c In se le ia pentru terapia de grup este de
natur inftrrpersonal de ce s nu se dezvolte o schem de diagnostic pe baze interpenamale**
2. Noi procedun de diagnostic oare eanhoneaz dnvet uMfioraMWNi de grup relevant

li* Msfem naaofogti tntrrper*md IVima tnccvmt cunoscut de a dawnaa boala mental datear din anul 1700 nainte de
Cinstos ,l iar stv\>lelr ca* au

1
?

urmat au fost martim unui numAr confu/mnant de sisteme avansate, (ierarc blocat de propriii** inconsistene
interne Majoritatea sistemelor au cUiiflcit boala mentala in conformitate cu sirnptnmele sau cu presupusa
rtiologte Apariia sistemelor de curuvptuiiizafr a psihopatologiei ha/aie JH* relaii de obiect pi relaii
mterp#r*onaJ* impreuriA cu creiterea numrului de oameni care soli- i ea tratarvM*nt pentru prubJsmr cir viaii
mai puin vere1* au stnnul.il iiwer cAn mai sofisticate de a datetu a mdiviy.il con/urni atiluriior personale de reia
ioruuv f C etretitnrii in psihoterapie din fpieraUlr anterinarr au fost interesai de impactul variabilelor
personalitii aaupra pariu ip.%r 11 individului U grup pt au in.lMir.il variabile cum ar fi nOernaJi/arr pi re/istmA."
control perceput pi ingrmt/itefe InvAatA,' 41 42 43 44
dogmatism.1' preferina pentru situa pi nalt sau slab
structurate.' evitare snc-ialA. 17 Incul controlului.1* ncredere interpenNinali,1* nclinaia < Atrr asumarea riscului
*
Eltrimpartent A ubservArn cA unele scheme empirice con tern fa r ane air relaiilor IntrrHTvmilf provin din
mu ephiali/Arilr ciume tininini In pe*
i ai modelul con eput de a ren I lorney la jiinultatra se olului Ire ut a hart re levant in noi (ormuMri f
fomey vedea indivizii tulburai a deplaaAndu seexa geral pi fieadaptetiv titre. Imj*ttrtva sau departe de ceilali
oameni pi a dea na profilurile ifitrrpersorialr al#* tipurilor pl diferitelor siibhpuri al** otenlura M f h ademenea,
nrrnrfilv lui Howlby jw terna ataamentului au lat natere unor noi Im rAri care djtra/4 lndlvi/ii pe ha/a a patru
stiluri fundamentele Ir ataament relaional I sigur. 2 imun. 1 Masat sau rejs tiv pi vitant pi 4 te rriAtor pi
vitant. *' Unii tera**ui simt cA ac -.le stiluri de alarment sunt atat de importante, Incit rrrunoapterea lor de
Atn* terapeut pi reacia triaj rut* A ader vatA la ele pot fa< e A reuea* A tratamentul sau pot il pot distruge *
leoreti* ierni m'*r personali < aitemmramt au 1rs mat si le/volte o cUsih are a diverselor stiluri pi
comportamente tnlerpersoiiale ha/ati ie datele cu Ies* ( ii inventare (Ir personalitate (ade**.i cu Invrnlorv ol
lnter>ernn.l Pro MMM. P).** Apoi au plasat ai *str in/omiaii inti un cucumpUrs ml**r|ers<iai,
multidimensional (o ilustrare <w hematiei a relaiilor intrrprnumair aranatr in jiirui unul ren intr un spaiu
hidiinefi.ion.il. ve/i figuia '* I) A
I MtnA studii care au utili/at cm umplexul mterpersonal intr un grup de formare al Alint din studeni ncrii intr
un program |sstunivrrst*r In p*i hologie. cu o durai de douAspre/n r pedtnr. au obinut urmJtoarrlr rezultate

41Membrii reec tivi pi evitarii ai grupului aveau o mal mau- piui abilita te de a i simi |>e rilali membri ca tund ostili
42Membru tvmnpi sau preocupai de relaii i au vA/ul pe cnhdi ca Imul
43prieten pi
44t Indivi/n puternic dominani reziti implic Arii tn grup i pot devaloriza sau pi! ignora grupul r

Componana mimiUo Ot tw pi* 2tife

 Un exemplu ilustrativ 1 acestui tip de cercetare paste fi gsit intr-un studiu bine construit. care a testat
eficiena comparativ A a dou tipun de terapie dr grup >i a ncercat si determine influena trsturilor de
personalitate ale lienilor asupra rezultatelor terapiei.* Cercettorii au distribuit aleator diesv ii carr olu itau
tratament pentru pierderea unei persoane apropiate i doliu umplu at (N 11/7) att intr-o terapie interpretativ
/expresivi de grop cu durata de dousprezece edine. cit >1 intr-o terapie suportivi de grup. Evaluarea
rezultatelor clienilor a inclus tnisurarea depresiei, anxietiii. stimei dr sine si adaptm ** wlo nainte de
terapie, fiecrui client i-a fost administrat MBOFrve factor Inventory (NEOFFI), care msoar cina variabile ale
personalitii: nevroticuan. extraverste. deschidere, capacitatea de contientizare >i a ^reabilitate * Ce a
descoperit studiul?

1 Ambele terapii de grup au fost demonstrabil eficiente, dei grupul interpreta tiv a generat In membru
grupului anxietate i afect mai nun
2. Un factor de personalitate, nrvnotkttmul. a prezis rezultate mai tabe m ambele tipuri de grupuri
.1. Im factori au prezis rezultate bune in ambele tipun de tratamente cx- trAvcni. iapa itatea de contientizare
i deschiderea
4. Al cincilea factor, agrvubilitatea, a prezis succesul in terapu interpreta tiv/ expresivi de grup. dar nu i in
terapia supori v de grup

Autom sugeiea/A ci lai torul agreabibUtv este deosebit de important m su (inerva relaionirti in confruntarea provocatoare
iu travaliul asociat acestui up le terapie intensivi de grup.

Alte dou dimensiuni ale personalitii. relevante pentru rezultatele teta piei tle grup. au foat de
asemenea studiate in ptohinzime simul psihologic

Componana mimiUo Ot tw pi* 2tife

 *?i .iltf.iffM r45l.fiilor fie obiect (Quality of (>bjet RelaHon Scale
QOR) .46
Ambele mAaurirnri au in.mvenientul dea cere clientului si partinj* la un tn- f*rviu
uwnifltrucfural de 3IM0 de minut* (n ontrast ru instrumente relativ
*r de completai, rum ar ti MBO-FFl).
Simul pfiih* liiju- prezire rr/uhah1 birv In triate turmele rle terapie de grup < lienpi oi
sim psihologic Hunt cri mai capabili uA lucreze in trrapie si expira rrze. sA rrflertr/e i *i n
feleagi n piua. astfel dc clieni aunt mult mai rmpon* sdhiJt pentru ei nii i rspund celorlali
rnembn .* Clienii cu scoruri QOR nalte, are reflecta o mai mare maturitate In rrlajumare, au
o pnabilitate mai mare le a obine rezultate pozitive In terapia de grup
interpretativ/expresivi. de activare a emoiilor. P;i au mai rnare ncredere i aunt capabili si
exprime In grup o g.imi mai largi de emoii pozitive i negative (Itcnii cu amnirl reduse la (JOR
sunt mai puin capabili s A tolereze /irra.xt formM de terapie mai solicitant! i reuesc mai
bine in formatele de grup auportiv, de suprimam a emoiilor n

O datJ re am identificat ca problrmi-chete o arie mterperxnnal a unui client,

apare o ntrebare interesani vom utiliza o terapie carr erafi viu care c adresemJ a
W arii de vulnerabilitate? t Jn studiu amplu rralt/at le NIMII asii pra terapiei ru
termen limitat In tratamentul depresiei a demonstrai ci nu In mod ne euar rhenn
far pngrr*e a turui rnd unt repartizai Intr I forrn le terapie rar* pare si
infeasci problemele lor *(- tfi e I k* exemplu, clienii cil rele mai mari flfi<
ultii interjerxonalr rrali/eajrJl puin in terapia interj m naM Pe ce ar fi aa 7
Kiapunaul este dI aunt ns esarr anumit/nmpetenr interj srrsnftale jvntni a
beneficia de terapia interpCftnnall Clienii cu lisfuncn interpersonalc mu jore hnd sA
taci pmgrese in terapia cognitivi, care ru* -utA mai jujine abtlitii interpmrmale O
dearnpenrr suplimentari a studiului realizat de NIMM ntr tendina clienii*r
ierferionih de a obine rezultate slalm In terapiile ru durai limitri, adeseori fiind
preocupai de apmpirrra sfritului terapiei i Ir de/amAgirra fa de ceea ce au rralizat
M

Rezumat ( erertarra componenei grupului rate tnc la btCfpul <'u luate j, extern din re/.ul
talele cerrrtJnlnr apar unele consideraii prmtue asupra tratumrntului i' trva principii chete
ne pot ghida In mmpunrrra grupurilor de psihoterapie intrrm tm- nuM tnienarvA

tmul p*ihigM ni* Abilitate da a Itltfitilka U* .ru pstluilogui i a i pun* U

WAturA ru ilIfW tltfilr uiv l'arr a fi n hrisitur vlurahtl a |raulitl|li, rare nu te
Bchiinlt in timp. nUi mira tn urma terapiei OualtVy of < n*'i Relahftna J* Mt)
Vale exalueaa maniera ca rarterifli 4 a (lienfilor de a reiai* HM de a lungul unui
umtinmim ca te ntinde de la matur
45fn microcosmosul /rupului, clienii fyi vor re * rea tiparele relaionale ttpu r
LitW) - Tratat (ta
46Variabilele personalitate p ataament sunt ftrnlhtor ia
psihoterapia mai importani
grup ai
mmportamen lutui fn grup Uetl numai dtagmxtuul
Clienii nei ftul un anumit grad Je romteten interprrunal pentru a ar folcm tn cel mai hun
mod de terapia mteracfmnald de grup
 Clienii care unt ngtd dominanti sau refeci** oor deteriora munca gmpulu d- trrapu
Membru donna de imphcarr ;i ditpuyi s fi mume n> socud tvr muta munca
pulul
i Hanf u tim pmthoioc unt nmfarfi pentru eficienta unui grup e lerupte mur ac tonal. cu prea
puini aatfel de clieni, grupul oa fi Uni p tnehnem
Clienii cate unt mai puin IncmJtori. mai puin altru:,.ti sau mat pu tir cooperani c probatul t aib
dificulti cu exptorarea JI feedback ul mtcrpcnonal p pal avea nrvw dr grupuri mai uporirve
Clienii cu nevrdu tim mu perfecionam nalt oar avea nw probabil de o durau1 mai lung a terapiei pentru
a realiza ichrmbn semnificative In psmptome p funciuman

Selectam dirett a comportamentului relevant pentru grup Cea mai puternic* mettwJ di?
prrdicie a comportamentului de grup este observarea comporta- meniului unui individ
angajat intr-o sarcini aflai in strns Legtur cu tua- |ia din terapia de grup * Cu alte
cuvinte, cu ct vom aproxima mai bme tempo, de grup fn faza de obtervarr a tndhnztlor. cu att
moi corect vom prrnce comportamentul lor ht grup Dovezi substaniale ale cercetrilor susin
aceast iezi. Cosa- fMirtarnentul individului va avea o anumii consecven de-a lungul
timpului chiar da A oamenii cu care persoana interacioneaz se schimb aa cum a
CM*I demonstrat in interaciunea terapeut-dient i interaciunea in gruptin mic i m IV
exemplu, s a demonstrat ci un client vzut de mai muli terapeui prin rotaie, va ti
consecvent in comportament ($i. surprinztor, va schimbe curn|ortamentul fiecrui
terapeut*).17
1 poare e lesaim nu putem face o predtcie corect a comportamentului in grup pornind
de la interviul individual, ar trebui td lulm in .cmsidrrarr obinerea datelor despre comportament in
cadrul grupului IntT-adevr, an dm domeniul afacerilor >i guvernul au descoperit le mult timp
aplicaiile practice ale acestui principiu I V exemplu. n selectarea aplicaiilor pentru poziu care
ti abiliti le gmp. organizaiile observ ompitrtamentul aplicanskx m fit retrntoarr la grup Un
interviu-test le grup a fost folosit pentru a selecta ofieri Air Poroe. inspectori din sntate i
multe tipun de funcionari publici sau manageri din industrie IV asemeoea. universitile au
utilizat eficient evaluata de grup pentru a angaa personal acad cm ic. 5,

Acest prin ipiu general poate fi cizelat mai mult cettetnk* asupra Jinaim cu dr
grup demonstreaz ci comportamentul intr-un gmp este in acni cu conv
mrtamentul fn grupurile anterioare. tnai ales dac grupurile sunt similare in
componen." tn sarcina gnipului ,m in normele grupului41 In comportan* de rol
ateptat42 sau in caracteristicile globale le grup uiun ar fi chmatu
uteziune*).4* c u alte cuvinte, dei comportamentul cuiva este stabil in
Imn de la un grup la urmtorul, comportamentul $f*vtv al individului m
Intr-un nou este influenat le sannna si proprietile ftnaCtVFato ale grupului si
1 Iunie iitlerperaonale specifice ale *rlali mrmbn ai grupului
 Prin urmare < unsei mu este ci putem obine cele mai relevante date pentru |
'ivJu M comportamentului de grup prin observarea modului in care un individ s * - 1
orii por hi intr- un grup tare este c&t dr umilur p<ibil < u cel pentru rare
t*le luut in considerare C um putem aplica cel mai bine armt principiu? Cea maj
literali aplicare UT II SA tcem <a aplic autul A ae InlAlneascA cu grupul de terapie In
i orwirw|ir 91 *a d^rrvain comportamentul du in acea* cadru. IV fapt. unii clirticimi au
ncerc.if exact asta au invitat potenialii membri U vi/iteze grupul pentru o pntbA i
apoi le-au 1 erul membrilor grupului A prtie ipe la procesul de selec ie 44 I Vi exiti
c Ateva avantaje ale ai ntd proceduri (ce vor ti diac rulate in capitolul 11). eu am
conaiderat-o inc omodA clinic tinde ai *r in- de/e grupul, membrii nu nuni iiu linafi ai
respingi un membru pitmul, In alarA de situaia In c are exiti o anumitA inc
ompatibilitate i/bitnarr. In piua. membrii poteniali pot A se poarte natural atunci
cAnd sunt In probi
( > tehnic A dr crrretarr interesani cu puternice implic atu clintea este gru pul
,,listei de ateptare" un grup ale Atuit temporar din c l**n|ii nc rii pe o listA de
ateptare de la un spital C linie umil observi comportamentul unui membru potenial
pentru terapia dr grup in aceasii Atn* furi i. pe ba/a da tefor obinute dr acolo, trimit
individul citrr un grup de terapie periile A au grup de c erc etan* fntr un tudm r
pionilor, crn etitorn au formal dmtr o ba ti de ateptare pentru terapia dr grup patru
grupuri de < 11. ipr-/ri r membri tir are, grupurile 1 au ntlnit o dai pe AptAmauA.
timp dr ot tAptAmim ( dinpoftamentu! clienilor In grupul liMn dr atetare~ nu a
liatilitft un pre dic tor entrn < nntpnrt.iinentul ultrrior In trrapia dr grup ilr lungi durai,
ci s exhns implic area iri aerat grup dr trrapir (a 1 ali rrrrrtituri care au lnb> nit un grup
ca proc edufl de diagnoatic al c limfilor tarr olu iti tratament. rt au ajuns la rnnc lu/ia c A
nu AII relatat rra* fit adverse ale 1 bruilor la grupul listei de ateptare" ** h.str in liant
ai t nulii 1 atf*l dr grupuri I ir ie\inr de un lider experimentat, c arr are abilitatea de
a ux|ii*e un grup viabil ui mri diiile unui nmnAr redus dr membri, uri grup al Atuit lin
1 M*II vulnerabili, adesea dtnorskul *

Intr un studiu btnc < oncput, trri/rcl dr i limi dr e o ImiA dr atrHarv au fost
plasai in patru edine de formare cu durata de o ori luate rdmrlr au Just conduse
conform cu un singur prolix ol. iar r im ludea o introdu* ere Iri in ters punea In am t
acum m ( er* et A turti AII descoperit A parte imrea verb* Ut a hec Anii c lienl i sensibil t
ta tra inter*rrs aiali in edinele de formare au ii> reiat cu rornptirtammlul ulterior din
timpul primelor iuptr^nv edbir de terapie de grup Ulterior, ac este dese oprriri au Hat
repnalusr intr un ait pro iert. mai larg *
 Hnuma! lin nunnlr de ttudn atest puterea prrdu tuni a >"H rtamrntului ab eml tu grupurile pre
trrapw In piua, cu14 foarte multe Jouru ntrvbmalr din do meniul relaiilor umane p cel al
cenetrilor * *> psihifogu r asupra grupurilor am fvmt drora poale fi /4c ui4 o predic fie ea Im
f* Moare a nmiporlamentului *ub*fi verii de grup pornind de Iu grupurile de aleptlarr prrterapie
mu grupurile de formare, t

m /'JVJ *...........................................*................................

Intervtui inierperwrmi di
admitere in grup. Pentru practicienii bau dirtiuenu care se confrunta cu presiunea
timpului a recurselor. kuknofea unor grupur. de ncercare poate fi o idee care
trezete cumuUtei, ini una extresn de nepractici O metixii mai puin exaci, dar
mult mai pragmatici de obinere a unur dale aimilare eate interviul orientat
mlerprrwnal in care terapeut u. lor teazi abilitatea potenialului client de a se
confrunta cu realitatea mterperao- nali in aio-iacum Este clientul capabil ai
comenteze prooeauJ interviului de admitere aau ai neleag >1 ai accepte
comentariul terapeutului despre pro- 47? I>r exemplu, clientul sate evident
tensional, dar ncagi aa>ta atunci ciad r ntrebat de citre terapeut? Este capabil
aau este dispus ai doitibce cele mai nepUcute aau p Ucu te piri ale interviului?
Facr comentarii asupra modului ir care ii dorete ca terapeutul ai gndeasc
7
despre el

Trebuie iAcui o investigare detaliai a relaiilor interpersonaie 91 de grup ale

clienilor, a relaiilor cu vechii amici, a celor mai apropriate pneterui de durai |M
a gradului de intimitate cu persoane de ambele sexe. Multe dintre tehnicile de
interviu ale lui I iarry Stack Sullivan sunt deosebit de vakiruasr pen tru arntl
arcini.* De exemplu, cnd investigai pnetenule. ntrebau cu ntiu informativ
despre numele celor mai bum prieteni >1 ce s-a ntmplat cu et osfer ir mare
folos si obinei o istorie detaliai a grupurilor formale >1 miurmale. a gftilor din
copdirir >1 de la vrsta aduli, fraterniti, cluburi, bande, edu- fe. funcii deii
utr. roluri informale >1 statut. Am constaUt ci este important i ceri clientului si-
i dea o descriere detaliat! a unei zile obinuite i si observi mai alrs modul In
care este populai viaa clientului.

I'uu*rr. pmlu tivi a Mestui tip de interviu trebuie si be dctenxunaii enp- rtc. dar.
imtru mnr. pare mult mai relevant pentru comportamentul subsecvent de grup
dect interviul clina: tradiional. Aceast abunlare a interviului a Irvmit u n
enponenti standard a evaluru in terapia mterpersonali iTPT) si p- hoterapia
1
ba/ati pe ana lua sistem*, cogrutiv-comportamentala tCBAbPp * Cu * inci/ra de aru
in urmi. Powdenrvaker $1 Frank desenau un interviu ai relaiilor mterpersonalr care
ducea la pmlicu amete despre catrva txpaie de < i*npirUn**nt subsecvent in
terapu de grup. cum ar fi va domina grupul pnrv tr un potop de cuvintr i
sfaturi*; .va avea dificulti majore in a- aru *ent>- mentrir, .Iar va avea
compulsia de a mulumi terapeutul $1 celorlali manlm* .va fi amabil i abil social,
tinznd si atragi atenia liderului Vn tunp ces va ignora pe .vtlali membri", .va

47 Campmana gnisuHtat 4 tea*#771

X
 avea o atitudine expectativi". .va avea o atitudine anasttc. superioar, de tipul
v
arat-ciu, t va ezita s discute* despre pm- blrtnrlr sale l*Mhotrrapeuu
contemporani au adus o comptetarc importanta v*tei aboniin ei pun accentul pe
credinele i ateptrile cbcntului tat de relaii arr dau form comportamentului
su inlerperaGMl La rndul sau acest comportament atrage rspunsuri
caractenstice din partea ocicrUltiL*

X
 li astlrl de sccven este ilustrai in vmreta care urmeaz arai de ase-
menea necesitatea ca tci.iMutul s-i urmreasc propriile reacii ornai,
wu i comportamentale i rspunsurile tai de client Con rut. o femeia de pat r
uza' de ani. a foi tnmts de medicul de familie In terapie de yrup din (tu TU timid fu tocitlt.
dinamuri i iioUtru Intrnd In birou, imediat mi t *pu* cd are ceva de mpna'cu mine *Cum mi ai
putui lsa un rruraai pe mbutul telefonic tpu ntndu mi < onms. un pe dumnemetantr
numindu ud I HM Unul apa i aa* ? Nu nelegei drrrchiltbrul putemu care se perpetueaz? Nu
ai auzit de feminism i putere? Tratai aa toate femeile pe care le cumxtlep tatu numai clientele fm
ia nceput am font descumpnit. apoi m am simfit ameninat i m am nfuriat Ihipd catena momente
de reflecie, am considerai c. tnlr aJetjdr. avea dreptate i mi am recunoscui negliena
Mai tdr/.iu. fn timpul edinei. am ntrebat o daci ar putea explora proporiile fu rtei nale i. curnd, am
alun s discutm despre ateptarca ei cd ar putea ft redus la tcere i devalorizat In acest proces. aa cum
se ntmplase de multe ort In trecut I am tpu c. tnlr un fel. md supusese unui puternic tei spernd
poate, cd nu unt mup ca momeala , d nu h vot confirma aleptdrile tu privire la modul In care lumea o ira
leazd ntotdeauna, un tipar care deseori o fcuse s te timt mustrat. aiacalJ i scoas din
funciune Am sugerai c. fr ndoial, a auns la ateste creJine In mod onest i ci ele reflectau
experienele ei de tnaf Ar putea foarte bine ut relafumeu iniial cu memhrh grupului la fel rum
ofcuse cu mine. Ins chiar *i**a de ales Ar fi pulul fate din experiena In grup tm un
roenimenl din sena respingerilor furioase MU ar fi pu Iul tm ape un proces de nvare i
nelegere tare s ntrerup Otraai profeie tare sa aulnlndepltnele

Peru mut Pornind Ue la o ntlnire preterapte nmte fi ft ut prrJu fia . ompuria meniului tie
;pup f hntrr toate metodele de pndu fie interviul individual de admite re oriental ctre stabilim
dtagnmtk ului njre a ft iel mat puin nai 1 a. cu hsitr a* r leu, de obicei ente cel mai folnuit
( dmpurtamentul unui inJnnJ In grup va vana In funcie de nevoile psihice interne. maniera de a le
exprima, componena mtrrjieruma ld ?t normele grupului < u toate ai mira. un pnnctptu genera!
afirm , d. ru cM r mat mare Bimihtudtrur* Intrr prin rdura dr admitere pi ilu4{i<i reala tir
grup, cil aUt mai exact va fi predupa < nmpnrfammtijlui clientului ( eu mai prvmtftco re
metod clinic singular poal ft observarea comporta nutrit ului iltenlulut Intr un grup preliminar,
de or de ml aau Jisi de *ftepUrt~. Ihkcm um% lan fele i logtslt ca nu permit aceast metod,
recomand ca terapeuii de grup N! i moJifue interviul de admitere, concentrndu se fn pnnciutl
asupra funcionrii intetvr umate a clientului

Principiile componenei grupurilor

* m fhtortn em n um la ntrebarea centrali date fiind circumstanelr idea

le un mare numir le clieni carp HOIIMM O terapie dr ^rup. timp din belju#

lai/c/) Tratat da paJhotarapia

da grop
>i o abunden de informaii pnn care putem face o pced*ct* a oimpurtam. tului
, cum s alctuim grupul de terapie?
Poate c motivul pentru deficitul de interes in predicia comportamentului de
grup este ci informaia disponibili despre uimitorul pas alctuirea grupului este
chiar mai rudimentari I w* ce sl ne Jtl*run s rsfmtw nsiv mente *cntru
predicia comportamentului de grup, daci nu ptim s tolosur aceast informaie?
Dei toi clinicienii experimentai simt c componena unui grup ii influeneaz
profund caracterul, mecanismul real de influen nu a putut fi clarificat.*4 Am avut
ocazia de a studia ndeaproape conceperea, naterea i dezvoltarea a mai mul* de
250 de grupuri de terapie grupurile mele si afe studenilor met i am fost
frapat n mod repetat de faptul c unele grupuri par %1 se cristalizeze Imediat,
altele mai ncet, in timp ce alude se scufund! dureros >1 ori naufragia/.! in
ntregime, ori intri n vne a se transform in grupuri funcionale numai dup
cteva cicluri de friciuni i adugm de noi inernbn. Am avut impresia c,
dac un grup se cristalizeaz acest fapt se datoreaz numai parial competenei,
eforturilor terapeutului sau numrului de membri ..bum" in grup Intr-o
anumit msur, variabila critic, ind neclar inr de combinarea
membrilor

O experien clinic ce a avut loc cu muli am in urm mi-a readus in

mmtr cu nu*re intensitate arest principiu. Conform programului,
trebuia s conduc un grup expenenuil de ase luni format din interni
in psihologie <hrod tot aflai la M eUt nivel de formare >i
aproximativ de aceeai vrst. La pnma ntlnire au aprut peste
douzeci de participani prea muli pentru un sangur grup , aa t
am dacia s i mpart in dou gnipun i le-am cerut participanilor s se
mute la ntmplare pnn camer timp de cinci minute i. U sfritul
acelui interval de timp. s se poziioneze la un capt sau altul al
camera. Dup aceea fiecare grup s a ntlnit o ori >i umtate. urmnd
imediat unul dup altui.

lri la pnma vedere poate prea c grupunle au avut o componen

amt- lar. amoln ul subtil al personalitilor a fcut ca fiecare s aib un
nrartB radn al diferit Diferena a tos! ev ident! la pnma nthure i a
persistat de-a lungul parcursului grupurilor Un grup a preluat o poziie
extrem de dependent Am sosit la pnma edin cu rpe i cu piciorul in
ghips pentru c. in urm cu cteva zile. m! rnisem la genunchi jucnd
fotbal ins grupu! nu a pus mei o ntrebare cu privire la starea mea. Nici
nu au a ramat scaunele in coc (Amintii v c erau toi terapeui
profesioniti i cn mai muli conduceau grupuri dr terapie!) Mi au cerut
permisiunea de a deschide fereastra sau de a in i hide ua. C ea mat
mare parte a vieii grupului trecea analiznd teama simii fa de nune.
distana dintre nune i membn. rezerva rceala mea

In cellalt grup. met nu paieurMMnt umtate drn distanta de la vit

la io un. cnii civa memhn m-au ntrebat: Hei. or-ai pit la picior
Imediat gru pul a iiKiput s lucreze tcmeuik:. fiecare dintre memhn
tolosindu-i abiliti - le profesionale In manier constructiv. Deseori.
In aoest grup. m-am simp inutil i uneon am ntrebai dac nu cumva
eram deaconadmt de memhn
 Acaast* poveste a douA grupuri' sublinia/* faptul el componena grupu- riior a
influenat dramatic araticrul activitii lor ulterioare Dar* grupurile nu ar fi fost
limitate n timp. poate ci, In cel din urmi, mediile diferite p care le < reajter* ar fi
produs o diferen* nuc* in efectul benefic pe cam flecare grup l avea asupra
membrilor *Ai Iris*, pe termen scurt, membrii prunului grup m-mu simi* mai teriNionap.
mai incapabili i mai rest rir ion* i. Dar* ar fi fost un grup de terapie, unii rnemhn *-ar
fi putut sirni att de nesatisfAcui. Incit ar fi renunat la grup < rupul era dominat de
ceea ce Nitsun descrie ca fore jin- hgrup" (elemente prezente in fiecare grup care
servesc la subminarea adivit* pi grupului;.* Uin i au/a ariei nguste a experienei in
grup. au inv*at tnai puine despre ei ntfi dec*t membrii cJin crl*la!t grup
Un exemplu similar ar putea fi extras de la dou* grupuri din studiul reali-
zat de f .ieberrnan. Valoni yi Mile* v Aceste dou* grupun le si uri* durat* au fof
compui* aleator. Ins* aveau un lider identa o nregistrare je casei* care oferea
instruciuni despre modul In tare a* se continue activitatea la fes are In tilriirr
(km ountertape Program) Iri intervalul ctorva prdtnr. au aiArut dou* culturi de
grup foarte diferit Un grup era total obedient mstru pilor iruegis trate 91 urrna
fidel toate exerciiile prescrise ( el*!alt grup dr/voltasr un ton lipsir de respect fa* ih*
nregistrri*, in curAnd refrriiMiu se la **u 1 a fund gr"' fcra ceva ofinuit ca a rph
membri a* rtdt uli/e/r nregistrarea I le etern piu. caml caseta a dat o instrui iuite
grupului, un membru a comentat hatjo corilor: ( > idee mirra*. (icorgr!M Nu doar cultura
a fost ilfrnt* in a?str grupuri, ci i rezultatele I a strcitul a In-i/n 1 de ore de ets*ren*
le grup zei e edine . grupul lipsit dr restn I avea un rezultat considerabil mai hun Asttel.
cu iguran* componena a le teaz* rara* Ierul pi pn ursul grupului ins* suntem departe
de a cont lude < * o anumit* metod* X impune un grup mai rfi lent dect metod* Y
Studulr asupra rezultatelor terapiei dr grup suni omplexr. iar en efAnk* riguroase nu au
stabilit im A relaia dintre ofii|smen a grupului 91 criteriul ultim rezultatele terapiei In
iuda unor Iu. r*n pfiumi Aloare prezentate la irueputiil .ursimapitol. Im rri are
iitili/caz* variabile ale j >crson.lif,t|ii. trebuie s* nr bazAui in mare rnsur* p* ot*servau
lini r nr sistema fu e 91 ie studii apArtilr din adrr nrfrraprutli e

(ihmnmrt rltnn r
Impresiile s*s aliptitor rn terapie clmirr rtn trie rumpunn|ri grupului lir bine evaluate
cu preiauie l.ipsa unui comun pentru des nerea nun
portamentufui, pniblemele ce in de evaluarea rezultatelor, orientarea Irorrli r a lera|
*eiihilin. numind limitat de grupuri pe are un ( lins un Ir poale trata, oale acestea
linuteaz* validitatea impresiilor clinice dm a rast* ane
lave si fie in asentimentul clin general faptul c grupurile rtrngnu* sunt avantai
ase la* de grupurile omogene in terapia intertuumaU de grup de lunyd duralti fM Pe de alt*
parte, grupurile omogene oier* multe avantaje da * lera prutul d* trepte ft utere suport
pentru o anumii probtern comun* sau ai da-
volte abilitai de obinere a eliberrii de simptom Intr-o perioad curii d- timp -
Tolui, chiar i In aceste grupuri, componena nu est* relevam* Un grup omogen
pentru brba] cu HIV au lemei cu rsncer de us\ va fi aiectai puternic dr stadiul
bolii fiecrui membru. Un individ cu o boal avansai* poete fi reprezentantul celor
mai mari temeri ale celorlali membri i poale duce la neimplicarea sau retragerea
membrilor*
C hiar i in cazul terapiilor de grup foarte *peoali7-ale. cu grupun omogene, ghidate de
manual, cum ar fi grupurile pentru indivizi ce se confrunt cu predispoziii genetice de a se
mbolnvi de cancer colorectai sau de sn* terapeutul se poale atepta ca un rol
emniiicativ s fie jucat de componena grupului m Ca i in cazul grupului de psihologi
interni descris mai sus. unele grupuri dr terapie se unesc repede, n timp ce altele
chiopteaz cu chiu cu vai. chiar i avnd acelai lider.

Cu toate acestea, n general grvpunte omogene se cnstaltzeaui mai rapid,

deom nun corzi or. ofrrd membrilor grupului suport imediat, sunt mai bine
frecventate, au i imfUcte mut mia fi (frrd eliberare mai rapuld de umptume Ins
muli dvucaeni cred c ele nu pot mprumuta scopurile ambiioase ale
schimbrii personalitii de la munca psihntrrapeutic de lung durat
Crupul omogen, in contrast cu grupul eterogen. are tendina de a rmne U
mvelun superficiale a este un mediu mai puin eficient in modificarea
structurii caractenale.

Problema se agraveaz atunci cnd ntrebm: omogen sub oe

aspect7* ..eterogen sub care aapeit?" .viratlT jrx?" complex de
simptome7* statut marital?* educaie?" statut sociomrtnc?" aptitudini
verbale?" dezvoltare ps*- h Mual 7 categorii de diagnostic
psihiatric?" nevoi interpersonale?" Care dintre M estra sunt variabile
critice? Un grup compus din femei cu bulimie sau btrni CU ilrprrsie este
omogen datorit simptomului u>mun sau eterogen datorit gamei largi de
trsturi de personalitate ale membrilor?

C iva autori ncearc clarifice aceast chestiune, sugernd c

terapeutul urmrete o nutximJ eterogenitate in ani le de conflict ale clienilor s ia sckemek
de adaptare ft. In acelai timp. omogenitatea gradului de vulnerabilitate a dtenpiar 91 a lafuuitdu
lor de a tolera anxietatea. De exemplu, un grup omogen tomnat dm uulivi/i out au
cu toii conflicte majore legate de ostilitate crora le tac a pnn negare ar
putea oferi cu greu un beneficiu terapeutic membrilor si. Ins iui grup cu
un spectru toarte larg al vulnerabilitii (vag detirut ca tor a culm) va ti
de asemenea retarda!, din motive dtimte. cel mai vulnerabil membru va
pune lunile grupului, cuc va deveni puternic restrictiv pentru oei mai puin
vulnerabili. Foulkes >1 Anthony propun combinarea agnosticelor >1 tub
buinlor pentru a forma un grup eficient terapeutic. Cu vt mai mai* este in-
tervalul dintre tipurile polare, cu att mai mare va fi potenialul terapeutic
**

I tar. )H*ntru ta beneficiul terapeutic s apar. att capul. ct a coada

grupului trebuie s rmn conectate la corpul grupului
 Din aceata observaii clmuv se desprinde regula conform creia pentru a
aprea s hunbarea. trvbuie s existe un grad de incompatibilitate tntiv
client

9. Componona grupuri** dt ttrtpa

i cultura interpersonaIii a grupului Arwrt principiu nchtmharra nte preceda ta dr
stare de disonanii uiu de mmnyruent -Ir sprijinii df important** c*r- Wtn cHnir *
i <>< U-psihologice; ml voi IntcNiflct IA *1 mai trziu n arest capitol < >rn um,
in abftena unei fore adecvate a eu lui, membrii grupului nu pot profita in urma
disonanei.
I >e a* ta, in grupul de terapie intensivi de lungii durai, regula rare le va ft de
mar** folos terapeuilor este etrrtnrnitate pentru arnle de conflict l omnye nitate pentru
frtrfa euiut. Cutm eteri yen itatea indivizilor cu privire la gen. nivel ie activitate sau
pasivitate, gndire, sentimente 91 dificulti interpersona- le. dar omuyemtutea in raport
cu inteligena, rafwttatea de a tolera anxietatea i abilitatea de a da primi feedbai k >1
de a ar itriplua In procesul terapeutic Dur eter* gen ta tea nu trebuie meninut ru
preul crerii unui membru tyi> lat al grupului S considerm variabila vrt. dac
exist un singur membru in vrst de aizeci de ani Intr-un grup de tineri aduli, a* el
individ poate ale gr fftfttt poate fi forat) s personifice generaia btrn Astfel, a*est
membru fste Hfereotipi/at (ca i membru mai tineri) fi onestitatea interpersonal fi inti
mitatra ne esare nu vor reui a ar materializeze Un pro* en similar poatr ap ra
hntr un grup de aduli cu un singur adolescent nur fi asurn rolul le ad> Irnrent
turbuJenl I xisj ins ft avanta|e n a avea In grup o larg distribuie Ir vrst Multe
dintre grupurile mele Ir tratament ambulatoriu au membri cu vr ste njpnnnr intre
douzeci fi cinci fi fai/e 1 fi cinci de ani l*rtn elat* rarea rrLs fiilor CU ceilali rnernbn,
ajung s fi Inrleag relaiile tr*ute, m-zente fi viitoare ru O larg gam d perciune
sernnifl* atlvr prini, o legi fi copii
Similar, este nevoie s ae ia In considerare onmtarra seoal. fa* t*rit cui hirali fi
etiio rasiali Membrii dr grup rr aparin minoritilor vor trebui s alM fm rerlere n faptul
c ceilali membri ai grupului unt dispui s ta In ion*idc- rar* nifite.nti.il specifu al
fieirui individ i nu s*! vad pr acel individ < pe un stereotip al culturii ale t
fn abordarea romfxnenei grupului, unu terapeui utili/ra/ un alt on cppt
etemyevutatru de mi C ruuderentul primar aturict crui adug un membru este nlul liber
in grup Trosvtu, o astfel dr orientare f>arr dr/irabil Pru tic. sufer de lips de < Uniate Va
propus un spectru extraordinar de ndurt In grupul de terapie: lider de sarriri, lider soc 10
emoional. pnrvn storul, afuto nil dor'torului, nemulumitul tare refuz ajutorul.
moralistul m hitabtl cu sine, tanil, liderul de lupt/fug. liIerul ilepmdmtri. liderul
colegial, istericul gru pului. liderul trhnu exerufiv. sm rnfaruJ aorta], armsarul grupului,
mhrul grupului. roman 11J grupului, gardianul demis raiei, pontatnral. brbatul agre-
*v vigilena onestitii, fotul sociabil, rolul structural, nilul divergent, rolul pnidenf.
examinau*rul nnr enful. apul ispitor, intelet tuali/anhj). copilul, ptinfanul, unificatorul
i aa mai departe Putem extinde lista arbitrar i nede Nmf. ifirhjznd fcati
constelaii I* de trsturi ctimxirtameritalr? Su exist un pt ie r*>luri
Jbr. de la un grup la altul, pe cere membru suni forai al
l '-pe'* pf*((fy/^11l7/*^(\bI referin llllllicitOy pentru A

inn 0 Valoni fm Molin laa/c/) - Tratat s sJhetsrspi# s |rup

ne pune * este probleme, ntrebarea jctt ml este liber in grup* vo avea .
nu i contribuie la o abordare eficieni a ottmponenn grupului.
Experiena clinici arai cfl grupurile merg mai bine daci unu membri put fi
exemple i pot h avocaii unor nornur de grup constructiv*' Pla&arc unu
sau doi seniori in terapia de grup iuti un grup nou poate aducr o ian cti-
guri. Invers, uneori putem prezice o potrivire slabi a < (lenilor intru anumit
grup datorit probabilitii ca ei -i asume un x\A nesntos in grup S ut
mrim aceast viniet clinic:

Lor. o femeie in vrnt de douzeci i nou de ani cu pronunate difu ultu t

ruin MIC* de personalitate. a fini evaluat pentru terapia de rup .Atee smxe* pro
fnumal. dar era tzolat mterpenonal p tria o distmir crveucA parml amelnwa
td de antiJejrrrttoe Cnd a venit In biroul meu pentru o consultaie pregmp in
cteva clipe am perceput o CM fragil. exploziv. extrem de revendicativ
detmlon zndu i pe ceilali, tn multe modun. dtficultde lui Bor le repetau pe
cric ale ane alte femei. Lisa. care U* mai prsise grupul Icrend astfel un loc
l&er pentru carr era evaluat J Lvel Nevoia intens. dominant a Lisei de a fi bi
centrul grupului cuplat iu o extraordinar vulnerabilitate lafeedback a paralizat
membru rupu lui. iar piei urra ei fuaese pnmit de taft cu o uurare evident
Intr un alt moment Intre axrst grup i lot ar fi putui exista o compatibilitate
constructivi Totui mat de curnd Jup plecarea UMI. era foarte probabil CM stihii
de reiauman caracte- rwttc pentru I me frrzmac In grup sentimente
puternice fat de acest de la ca pdl~. Intonnd membru grupului la
sentimentele pe care tocmai Ir datoraser du renn Lui Eve i H reiomandat un alt
grup

O singur observaie clinic final Ci supervizor i cercettor. un avui

oportunitatea de a studia ndeaproape ntregul parcurs al unui grup pentru pa
teni nrspttah/at, condus de doi rezideni n psihiatrie competeni pe o perioad dc
treizeci de luni Grupul era alctuit din apte membri toi in pirul vrstn de dou/ni
de am. dintre care ase puteau fi clasificai ca avnd tulburare schizoid de
personalitate Cea mai frapant trstur a acestui grup om gen era stagnarea
extraordinari. Tot ceea ce era asociat cu edine le de grup. nregistrrile,
rapoartele sense. edinele de supervizare prea neimportant. naintnd cu greu.
Leseon prea s nu se ntmple nimic mi exista nici o nu*an individual definii
a membrilor sau a grupului ca ntreg ln* frecvena era apnupe perfect! i
coeziunea gmpului eetreordinai de ridicat

In .uea perioad, multe grupuri ambulatorii din ciimra Suntord

participau la un studiu v presupunea msurarea coeziunii grupului
Acest grop omogen de schizoizi a Ainut un scoc al comunii
(msurat pnn chtsnovuue cu autoad mimstrarv) nui mare dect
oricare alt grup Deoarece in acea perioad toh par tn ipanu la
grupurile din clinica SUrvtwd erau subieci intri'* cmvurr asupra
rezultatelor terapiei.*1 erau disponibile evaluri muutioatie ale
 piogiwuhi < linie dup un an 91 Jupi treizeci de luni de terapie Membru acestui
grup, dUl membrii iniiali. ct pi cei de nlocuire, au avansat extraordinar de bine i
au trecu! prin schimbri de caracter substaniale, avnd loc i rrmisia complei a
siiTipturnelor De fapt. pu(me alte grupuri pe CM le-am studiat au obinut rezult
ale 1 omparabile ru acestea t oncepuie mele despre componena grupului au ksrt
influenate de ac est grup i am a|uns si acord o importani majori stabilitii. trei
vei iei i coeziunii grupului
DvfM teoretic sunt de acord cu idera de aktuire a unui grup din indivizi cu nevoi
i tensiuni mterpersonale variate, cred c, tn practici, aceasta ar putea li O fals
problem I >ati fund valoarea prvdutiv limitai a interviurilor de selecie tradiionale,
este probabil ca ateptirtlr si ne deprosci ohiiitiilr dai A credem dl putem atinge tipul
de echilibru subtil i de mbinare s personalitilor necesare obinem unei diferenr reale
In fumtona rea grupului (>r exemplu, dei faur dintre cei aptr membri al grupului
despre care Un mai am discutat erau diagnrxrtu ai cu tulburare schizoid de
personalitate, n erau rnai mult diferii dect aaerniruttori Atest grup aparent omogen,
contrar ds tunu iul clinic, nu a rnias la un nivel superficial, ci a realizat nrobiri M-
mrufsa livt de persnulitate in membrii sil Del jentru terapeui i ren etilori in terat
tmnea pirra r se drsfoari greoi, nu era aa wtitru partu ipani Na l unul dintre ei nu
avusese vreodat o relaie uihnii i multe dintre de/viuirt Ir lor, dei nrmnart abile obirt
tiv, erau lubintiv primele de/vluin rnutu nante. tulburJtoarr
Multe grupuri aa /i* omogene rirnln sujwrfu laie. au dm cauza imurernU fti ti din
mu:* tului mtht'hyu a/ liderilor dt grup i i uit un, de grup Itmitmir pe 1 are o trferd drept model
lerapetiu are 1 irgani/ca/i un grup *lr mdiv i/i in jurul unui simptom < umun viu in jurul
unei situaii Ir vuii trebuie si IM* ateni si nu transmit mesaje impli ite pulmikr < are
gmerea/ ruirme tir grup restru tive, cntarea similaritii, dui|>ersia individualitii i il* -1
ursjatca aubstezvi Imrii i a onestitii mtrrprrsonale Aa 1 uni am detaliat In <.piti .Iul r.,
nume Ir. o dat rr sunt puse in mirare, ar pot auloperpetu* i pot ti dtltatl de hinthal Ar
trebui s n/uirn tre rediu crea rr/uJtatelov negativr. al* tuind grupuri cu membri are
oferi grij, lupnrt, impli* are mulual. frr vm rrgu Iut i deschidere, dar 1 tmtponenfa In
%tne nu rele tnUHdeuuw Jenlm t
( # M ponte .spune despre gm i 1 onijsirirna grupului Unu autori, aigu mentrul
leoretu MII prtn experien Imn . pledeaz in favnarrs grupurilor dr un singur gen, dar
unele ceri etri rmpiru r nu susin a. ast prere M
in grupuri formate numai din brbai.
membru sunt mai puin intimi i mai om petitivi, m timp 1 e in grupuri mixte se autode/v
Aline mai mult i sunt mai pu in agn**tvi I Hn netern trr. henrii* iul HerogmitAn ilr gm mi
edr spoii i jn fru fmeile din aceste grupuri femeile din grupurile mute pol deveni mai
puin Activ i pot arta respect jmlitiue partu i>anilof brbai brbaii pot avea re/uitate
slabe in grupurile mute compuse din unu MU dui brbai i cteva temei, in aceast situaie
ei ac pt* simi pmfrm'i. maigmahvi i i/olai *
Perspectiv generali

In acest punct, cri mas gratificam r integram aceste neuitate clinice 1 peri
menta le. si punctAm Umile de clivaj 91 funune nevzute pni acum p Si revenim
la supraiaA cu o teone revigorantA a componenei grupului care ave atlt
fundamente experimentale ferme, cfct p practacabiirtate imediat Dm nefericire.
 datele nu permit o astfel de amiezi definitivi. Dar sublinierea descoperirilor majore
ale cercetArilor ce in de componena grupului este valoroas
Cultura 91 funcionarea fiecArui grup ethusul. valorile p un anumit Ju*
utvendi vor fi influenate de componena aa. Abordarea componenei trebuie aA
ar bazeze pe modul in care nelegem sarcina grupului Crupul trebuie aA fie
capabil a rispundi nevoii de susinere emoionali a membrilor sfu p provoc Arilor
constructive In grupurile de psihoterapie trebuie si xntixr cfctae

0 componeni care rcfulibtea/A similaritatea p divergena n

unpbcare p cutn- fMtrUmentui Intevperaonal, relaia cu autoritatea.
legAtunkr emoionale p ocsv

1 mirarea pe sarcini. Mai mult. este esenial ca membru si fie de acord

cu i> lorii* tare ghidra/A aventura terapeutici

Ue aamienra. irrcetinle mdici anumite descoperiri neechivoce

Componena grupului creemz o JiferrnJ p tnflumtxzA multe aspecte ale funeumru gnn*-
tui t C omponrna unui grup influenea/A anumite caradensho
precbcuoue

termen scurt de exemplu coeziune p angajare ndicate. conflict

puternic fugi. dependeni pronunai In piua. daci alegem si utilizm
procedurile da*- pirubdr, putem prezice tntr-un anumit grad
comportamentul de grup al individului

t ftncum, nu auntem siguri de relaia existent! intre uncare dintre

aceate caracteristici ale grupului p rezultatele ultime ale terapiei
membrilor grupului Mai mult. nu ptun in ce misuri liderul grupului poate
influeni aceste cmrrnc- trnatu 1 ale grupului sau cit timp se v<e A
manifesta in grup Totui, tim C grupuri Ir iue/ivr. cu o un pix* are mai
mare a membrilor, produc rezultate dinar maft bune t
De fapt. exiti doui abonlin teoretice majore ale componenta grupului
xNxilarra enogeni >i cea eterogeni. SA examinm pe scurt suportul
teoretic al acestor doui abordri La baza abordm eten^ene a
componenei stau doui argumentri teuretKe care pot ti numite trona
nucrocosmoaului social 9 teoria disonanei La baza abordm moarte a
componenei grupului se afl teoria ueuurui grupului.

hiul de ivmpunerr eiewgen

/neM muyvcvamuauiut tocmi postuleaz c. deoarece grupul este pmit

ca un uruvem social in miniaturi in care membru sunt nevotj s de 7voltc
metode iun de interaciune mterpersonal. grupul trebuie s he rtongen
pentru a maximali/* oportuiutiile de inviaiv fel trebuie 1 semene
universului vial roaL
 hirui <nrnptiN din perntmne de diferite sexe, vrste, profesii, niveluri xociveco-
nomicv t educaionale Cu alte c uvinte, ar trebui s fie un melanj demografic.
trona ilinonatifa dplu at terapiei de grup propune de ademenea o abordare
efrrogan a componenei. dar dintMfll alt motiv nvarea sau schimbarea este
probabil a apar arunci cnd individul, in atare de disonani, Acknea/i pen tru ii
reduce acea disonanii I hsonana creeaz o stare de disconfort psiholo- gir >i
*hmuleaz ncercarea individului de a atinge o stare mai . onsorumt In- dIVI/.II rare
se gsesc ntr-un grup n care statutul de membru are multe trsturi dr/irabile (de
exemplu, sperane de uurare a suferinei, atracie fa de lider sau ceilali membri),
dar ale crui cereri. In acelai timp, produc tensiune (de exemplu, dezvluirea de
sine sau confruntarea inter fier sonat), vor tri o stare de disonan sau
dezechilibru **
Similar, o stare de diacon fort apare atunci crui, intr un grup valorizat, cineva
descoper c nevoile inferpersnnale nu sunt satisfcute sau cnd stilul su de
( ornportamenf ifiter>ervnal r discordant Individul aflat in aceste ir urnatane va
cuta <i pentru a reduce disconfortul de rarmplti va prsi grupul sau. preferabil, va
ncepe s expert mmftrzr noi forme dr . wnp rtamm Pentru a facilita dezvoltarea unui
disconiort adaptativ. perxw ti va eterogm propune expunerea clienilor In faa
elnrlali irufivi/l din grup are. In !* s Irit rea ar poziiile nevrotice satisfcnd
nevoile interpersonale, fi vor frustra i il vor provea a, fcnd clienii contieni dr
diferite arii dr ron/M t p. de ase menea, demonstrnd moduri alternative dr interaciune
interjwrxonaU
1 nn o# este motive, sr susine c un ntp trebuie i im ludJ mrmbn cu titluri pi con filete
tntrrprrionalr variate I str un r hi lihni greu de obinut, de* are e. da frustrarea i
provocam sunt prea man. iar forele *r menin membru) In grup sunt prea miri (atracia
fa dr grup) nu va aprea nici o disonan au asirvte trie re,l, fn loc s se schimbe,
fi/u sau ptlhi*. individul f*f-a*-lr grupul l'r de alt f^rtr, dai A prove* a rea este prea
mic. nu aparr nvarea membru vor rolti/tona i explorarea va fi inhibat Astfel, teoria
dtsnnanri pledeaz pen- tru o larg armonizare de personaliti

Modul omoyen de compunere <r grupurilor

Vrana comunii ce st la ba/a abordrii omogmr a componenei gniputui postuleaz,

dMt dr simplu, r atratu foi de yrup rie csinabila entu i ce influ enteirzd mltatele terapiei ;u c
*<apul major trelmte nd fie iruimblurea unui frup cry erm, compatibil

Rr/umat

( iim putem reconcilia acente dou abordri mu rum putem aleyr Intre ele9 Mai nti dl
ob*errtflm c mei o cercetare din domeniul terapiei de yrup nu tutfme mode /ir/ divmnnn h.xmt
un cmdtpitar coturnii clinic (la care ader) c In terapia de grup ItenfH I rehuir iA fie expui unei
oahetfi de arii de conflict, metode de adaptare pi fi Iun tntrrprnumalr tn aituaii de conflu, t c. tn
generat, conflictul nit eren \ ud prtk r
sului terapeutic. Oricum. nu exist dvuczJ empxrve txmfrotn dtrvra grufnirtlr im puse
eterogen tn mod deliberat fanhieai terapia >i tocmai am meniu mul mudes lele
dovezi ate contrariului
Pe de alt parte, multe cercetri asupra grupurtlnt muri wiui aicea coeuunu
Grupurile de terapie compatibile intrrpersonaJ tw dezvolta a coeziune mm mufr Membru
grupurilor coeztve au o frecven mat bun sunt mai capabili s exprime fi s tolereze
ostilitatea, sunt mai api %A ncerce %A i influeneze pe ceilali p uni n lrifi?i gata de a fi
influenai Membru cu o atracie mai mare fat de grupul lor au rezultate terapeutice mai
bune. membru care sunt mai puin compatibili cu jex latfi tind s renune la grup Membrii
cu cea mai mare compatibilitate interpeevo- nald devin cei mai pupulart membri ai grupului,
iar popularitatea coreieazi puternic cu succesul terapiei
Teama c un grup omogen va fi neproductiv, limitat, lipsit de cvnfhct sau c se as confrunta
numai cu o arie restrns de temeri mterpmcmale este nefondati dtn cte- i*i motive Mm nti, exist
puini indivizi a cror patologie este intr-adevr monahia A care. In ciuda artei lor principale de
confiat, s nu intkmpene conflicte m ana intimitii MIU a autoritii, de exemplu In al JotUa rnd.
procesul de Jezxndiarr s gru- pulut le poate cere clienilor s te confrunte cu numite am de conflict
De exemplu legile dezvoltrii grupului (ven capitolul 11) cer ca, bi crie din urmi. grupul si se aon-
frunte cu problema controlului, a aufurifdfii p a ierarhiei iommaniei \nir un grup unde sunt civa
indivizi cu conflicte legate de control, aceast faz poate apireo de vrrme %i hurte acut fntr un grup
din care lipsesc astfel de induren, det mrmbm au umflu te moi mu t mu conflictele lor In ana
dependentei p autoritii sunt mai puin deu htst. et pot fi forai s 4 confrunte cu ele pe msur ce
grupul trece mcvabO prin * roat a:J a dezvoltm Dac anumite roluri necesare dezvoltm
grupului nu %unt iuusite In M el grup. cei mai muifi lideri, contient sau mamtumt t> madxfu
*.mp>rtumentul pentru a umple acel gol * Mai mult p acesta este un punct m portant . nici un
grup de terapie cu o conducere adecvat nu peate s fie prra confortabil utu s nu produc diumant
membrilor si prntru oi. mvanaH. mrmbm trebuie J se Unwam de sarcina grupului S devii
ncreztor. *J te dezxdBui si creti nitului intimitii, s te autoerammezi. s te confruni cu cralti
toate aceste* unt *amni tlimi oante pentru mdwizn cart au mdeme srmrnfictne in
rriavur mterperumaJe

Multe grupuri d scurtI durat *mentate asupra una probleme specifice cu c ghidat*
adecvat din partea liderului, pot fi tranfrmate cu uurmt bl grupun mura* inmole productive
De exemplu dou studii nguroase au comparat grupun omogene pentru clieni ru bulimia
rrurttzai aleator tn terapie ixmtnortammtoi de grup ten pw n*gnttn> iomnfrtamentalJ de
grup au terapie mteracpcmai de grup trranu care nu se adrrsa explicit compwiamentului
alimentar ci se concentra 9n hmrgrme pe m- teraiftunea tnterpm*na!> Mu numai , aorstr
grupun miera* tumaie omogene au tunet urnat eficient. Jar mltatele kw au fast tn toate
prwmtrk egale cu crk alegru- punitv cogmtti' <vm%*rtamcntalc incluznd efectul puzitw
asupra tulhurn: compir tsmenlulut alimentar *F
 IJr aceea. ftr baga cunotinelor Actuale, propun coeziunea ca linie directoare primari in
alctuinM grupurilor de terapie Disonana operata va aprea tn grup, presupunnd c
terapeutul va fum fuma eficient tn fndrunutrea preterapie a clienilor ft in timpul primelor
edine de grup Trebuia sd se acorde cea mai mare prioritate in trgnldfii grupuhti fii terapeuii
de grup trebuie n selecteze clienii cu cea mai sczu t probabilitate tie ncheiere prematur
a terapiei Indivizii cu o probabilitate mare de a fi nexoni ihahil incompatibili cu ethinul i
cultura grupului sau cel pufm cu un alt membru nu trebuie indui In grup Coeziunea grupului
nu r sinonim cu confortul sau relaxarea grupului / dimpotriv doar Intr-un grup cvezw
conjlictul poate fi tolerat fii trarvifitrmat In munc produc tiv.

Un ultim avertisment

b drept, aleea de a meteri un grup ideal este seduc Jtaarr Ivite un c intre I
sirenelor care # ademenit muli rrcetiton i a generat un mare numr de cercetri dintre
care, din picate, puine a au dovedii a ti substaniale. re|>efa bile sau relevante t linie .1
nu doar atit, n tn multe moduri Ierna nifiiponm ei grupului nu este in contact ru realitile
cotidiene ale pi a. fu n i Imite AH cum spuneam mai sus. presiunile contemporane asupra
pra tu ini terapiei de grup nu tru iirappazl teraf teului si acorde muli atenie componenei
grupului Mult lina'tem de grup contemporani din practica privai sau clirUd publice srrnt
mai preocupai de integritatea i supravieuirea grupului In gene ral. aceti dinu ieni au
dificulti In wtrrigrrra unui numr sutu lent de clieni pentru a forma ;* menine
grupurile nu am nici o tndolaU C a. rsti difi i uitate se va miri pe an ir trece datorit
rrtem niiniirtilui de p*.ihotrrape* u(i pra< tw anfr ce provin din tot mai multe discipline
pmtr*uiale ) ( u < it sunt mai muli terapeui disponibili, cu atit mai marc etr lornfiettia
probau ut li pentru clieni t este< u at.it mai greu si ncep 7i M mrnu grupuri de trrapie
in produs prtvslA Terapeuii prefer si i IM upe orele de terapie individual fi ezit si rite si
piard un client rvcnmandindii-i o terapie de grup I Ku i di nu ierni ncearc si pun unii
clieni Ja pstrare". In ateptarea combinaiei perfecte a prtii ipanllor la grup
presupunnd ci ei tiu formula acestei combinaii (pe care noi nil o tim) nu vor forma nn
lodali un grup Kn o mandirile se acumuleaz atit de ncet, incit primii rnrmhn poteniali vor
obo si ateptnd fi vor gsi in alt parte o terapia potrivita
Astfel in general finii ierni contemporani, printre cart i eu, forrneazi. gru punte .u
reptnd, in anumite limite, primii apte MU opt t andidai evaluai i considerai a fi
candidai buni pentru terapia de grup Sunt ntrebuinate doar cele mai gmaierr prim ipu
ale < ompcmenei grupului, c um ar h un numr egal de femei fi brbai, interval larg de
vr*fi. activitate sau stil inferaiional. I h>
exemplu, dac doi brbai deja selectai pentru grup sunt in mod special pa sivi,
est* dezirabil s se creeze un echilibru pnn adugarea unor brbai mau activi.
Totui, in practic exist >i ahe opiuni excelente, in primul rnd. .Lruoa- nul
poale alctui un grup din clieni aflai 1JI practica sa de terapie individual. Aa ruin
voi discuta in capitolul 15 , terapia concomitent este un format de terapie cu o
eficien nalt. In al doilea rnd, dinicienii care colaboreaz in practic, adesea
mprind un apartament cu cabinete, pot coordona clienii recomandai i pot
completa un singur grup la un anumit moment. In multe comuniti. terapeuii de
grup au creat cu succes o practic de specialitate ne- diati/ndu-se prin conferine
i reclame publicitare
Sarcina major a terapeutului este de a nea un grup coerent. Timpul tu energia
cheltuite pentru a realiza o distribuie delicat >i a echilibra un grup nu pert ti
justificate, date fiind starea actual a cunotinelor noastre sa practica cinuri. Cred
c cel mai bine este ca terapeuii s-i investeasc timpul i energia fc selecionam
atent a clienilor pentru terapia de grup i in pregtirea pretera- pir (rr va fi
discutat in capitolul urmtor). Fr ndoial, componena afcsc- tra/ radical
caracterul grupului, dar dac grupul rmne unit i dac vakan- zai factorii
trrapeutiri >i suntei flexibili in rol. putei folosi in scop terapeutic unc e condiii
(altele dect absena motivaiei) ce apar in grup

. ComiMmsn* gnipurilof U* tsrapts

 10. Crearea grupului:
locul, timpul, dimensiunea, pregtirea

Consideraii preliminare

nainte de convocarea unui grup, terapeutul trebuie sA asigure un lor adecvai

edinei i A ia cteva decx/n practice In legturi structura terapiei pentru
derularea. mrimea >i durata vieii grupului, admitrrra noilor membri, frec vrna
edinelor i durata fiecArei edine n piua, practicianul contemporan trebuie deseori
*4 nego te/e o relaie ru a trna parte plltitoarr, MMC > sau or ganiTan din sistemul
de asisten a AnAtAii 1
IV asemenea, trebuie investi gaM tensiunea dintre
prioritile terapeutice i prioritile economice ale tiste- mulin de AnAtate cu
privire la copul fi durata tratamentului * [>iMnana dintre terapeut fi
administratorii relei de a treia pAri poate avea un impact dAunJtor asupra relaiei
client terapeut t ntreaga pr*ctl<A a psihoterapie!, m clnsiv mirralnl terapeutului, va
avea de ctigat In urma nnri relaii de parte nenat mai strnse i a unrl pnUn/An
mai reduse
i limctenn de m/.\ au responsabilitatea etv A de a pleda fenlru o trrapir rfi rienfA l i
trebuie *4 educe publicul. Al destigmatl/e/e terapia le grup. A ttm st ru iasc organi/aii
de practici clinii A puternice, ru diftkimi bine formai i acreditai adecvat, i A ndemn#
pltitorii A urmArea* A robustele cercetri empiric r care susin eficiena terapiei dr grup t

( tui rut fi h

ntlnirile grupului pot fi inutr In orice camarA cerr asigur intimitatea l Imifea n
adm instituional, terapeutul trebuie s nege u*/e cu administra ia >entru a stabili
pentru grupurile dr terapie un interval de timp i un pa iu inviolabile Primul pas al unei
edine este de a forma un crrr. Asttrl liu At membru A se poatA vedea unul pr cellalt IHn
arest motiv, un arart|.irnrnt In liirul unei mese dreptunghiulare i folosirea canapelelor pe
rarr r aa/ tnri sau patru persoane unt neaatisfc Afoare I >ar unt membri abseni,
uiui trra petii prefer si indepArte/e scaunele goale i A formerr un cerc mai trns Daci
edina de grup va fi Inrrgistrat video sau va h observat prtntf-O oglindA unidirecionali
1 e cAtre studeni tn formare, tn prealabil trvhuir obi mil permimun*a membrilor
grupului i trebuie pre/entatA ampla ujHirtunita te feritA dr discutarea metodei de lucru.
ConsiroAmAntul acria este esenial darA se intenii mea/A o nregistrare audiovizuali I ir
obicri. un gnip carr fttr . ibservaf dupi cteva AptAmAni pare A uite de fereastra de
observare, dar. de-
 >*'** * r

eon, cnd se dilxirea/i pn jbteme legat* te Ivier i

aul'nUrtr. mcadbab tevw din rum preocupai de ea.
Uac obttervatorii obinuii num numai unul bau du st u leni, cel mat bine est* rarid rmn in camer
dai b se a* A ir tara cercului grupului. Astfel se evit intruziunea oglinzii a se permit- xtutetndur a
testtrrjp mat mult alertul grupului care, inexplicabil, est* filtrat te oglind (Jbarrvatorii trebuie avertizai s
tar >i s reziste uncm ncercri a membrilor grupului de a-i implica in discuie (Pentru o discuie mai
extins despre observarea grupului, vezi capitolul 17 .)

Crupurt dnehne fi grupuri nchise

I j nceput, grupul este desemnat de liderul su ca fund deschis sau nchis Un grup nchis, o dat ce a
nceput. i nchide porile, nu mai accept membn noi cu excepia primelor dou sau trei edine t se ntlnete
pentru o perioad de timp predeterminat. In contrast, un grup deschis menine o mnzne constant, nlocuind
membrii pe msur ce pleac din grup. Un grup deschis poate avea un timp de via predeterminat de
exemplu, grupurile dmtr-un servu iu de sntate pentru studeni pot planifica s se ntlneasc numai n cele
nou luni ale anului academic Multe grupuri deschise continu nedefinit. de>i o dat la civa ani poate avea loc
o schimbare complet a colectivului i chiar a liderilor n centre de formare in psihoterapie un ntlnit grupun de
lerapte care au durat douzeci de an, fiind lsate motenire in fiecare an wm la doi ani de ctre un terapeut
absolvent unui student nou-venit Grupurile deschise tolereaz mai bine schimbrile in colectiv dac exist o
anumit consecven a liderilor. O cale de a obine asta intr-un cadru de formare este ca grupul s aib doi
coterapeui; cnd coterapeutul senior pleac. oeUlah continu ca lider de grup senior i i se altur un nou
coterapeuO
C ele ITUI multe grupun nchise sunt grupun te terapie te scurt durat caie se ntlnesc sptmnal timp de ase luru
sau mai puin. Un grup nchis te durat ITUI mare ar putea avea dificulti in meninerea stabilitii colectivului In-
variabil, membrii renun, se mut sau se confrunt cu incompatibiliti te program neateptate. Grupurile nu
funcioneaz bine dac devin prea mia i trebuie adugai noi membn pentru ca grupul s nu dispar in urma uzurii
Un tor mat de tipul grup nchis de lung durat este tezabil intr-un cadru care as gur o stabilitate considerabil,
cum ar fi o nchisoare, o baz militar un spi tal psihiatric cu internri de lung durat i ocazional. un grup
ambulatoriu w i are toi ntemhni sunt concomitent in terapie mdvidual cu liderul grupului Unii terapeui conduc un
grup nchis timp de ase luru, moment n OR mem brii ii evaluea/ progresul >i decid dac se implici sau nu pentru
nc ase hmi Unele pngrame intensive cu fpiUliurr parial tnocp cn o taz intensivii de terapie intr-un grup nchis,
urmat te o faz extins te meninere paattre- tament cu terapie intensiv in grup dndvil Faza te grup nchis pune
KWn tul asupra nelinitilor comune a deprinderilor fundamentale care sunt achiziionate cel mai bine dac httregul
grup poate ac*ma dc comun aocted Faaa d

10.
Citarea
 rgrup deochi*. cant urrnreie reducerea ret Ader tiur, ntrete ctigurile
ubi- nuh; in lunpul ta/ei intenaive i .jiitA clienii HA-I aplice ctigurile mult
nun wtiiu in pmpriUe medii sociale. Acest model a avut rezultat* hune tn trata-
mentul aburului de substane, traumei 91 deprwiti 4

Durata }i frecvena edinelor

IMn.l l*i fuinAtatea anilor 60. durata unei edine de psilwterapie pArra fi xnM ora
individuaM de rinc izet 1 de minute >1 edina de terapie de grup de optzec 1 sau
iiou.i/**- 1 de nuriutr Mi rau parte din inrUjH iuriea dr nri lintil 1
domeniului c ei mal muli terapeui de grup alirrn 4 cA aurit nrrrnarr cel putui
tMiteei 1 dr mintii* pentru intervalul de incAlzire >1 pentru de*bv,urare. >1 rU
borarea temelor majore al* edinei chiar ii ir gmpun bine lorvtoltdai* IA* a**
menea, terawuii cunaider < 4 dupA douA ore edina ajunge iritr un pura I dr
reluAri dirrunuantr grupul tr extenuat, rrwfitiv 91 ineh. lent Muli lrr|ir ui par *A
funcioneze cri mai bine ir segmente de uptzn 1 par ut la ncnU/n 1 le mir uite,
deseori, dar au edine rna lungi, terapeuii *!>*-**. rea ir li far mai puin
du ieni in ur ml oarele edine le terapie din a< *4 /1
l**i frecvena varia/J ntre una i CUM 1 edine j** sAptAmni. maintatea
covritoare a grupurilor a* int.tlne** o dad ** ApLAmAni Umtm mie diti il din
puiu de vedere loginhc % programezi mai multe piuii* j*r d|<uiiu n pentru un
grup ambulatoriu 91 ei mai muli trra|*rui nu au M/IMIU* n M> dat A un grup
ambulatoriu cu mai multe edine UptAmAn.il I Jar la* A a avea de alea. m a
ntlni u grupurile de douA ori pr sAptmanA a-.lrl <ir grupuri au o intensitate rn.n
mare, membru rontmu ai elaboreze chestiunile rid* air in edina anfertoarA i
ntregul pro ea * apAt tara* Ierul unei edine imtutur Unu terapeui ne mMln...
de douA on |e .iptiinni p otru douA sau trei Ap hirnim la nceputul unui grup cu
duralA ImittatA x*ntru a atirlrra intmaita tea i a lansa grupul mult mai rin irnf
Irvbuie evitate ntlnirile prea puin Im verile. (.rupUfiW arr sa* mtAlnesi mai rar de
o dat pe sAptAmnA au dili ullAi imxirtanle in meninerea u>ei h * ali/An pe infera* (tune I
>4 A H AII ntmplat multe Iu* rur u vieilr mrmhi 1 lor mtrf edine, asltel de grupuri au
tendina de a ** c on *nfti.1 pe evetuinen lele <le viaA i pe rezolvarea crizelor
Grupul erhm m timp n eforturi ! de a ren li 01 terapia rli* irnti temmral . Ii*l**rii
de grup au Mi ut Mprrtmmte cu multe .u%*i te ale cad ruj ui U< apiri. insA cel mai
mult cu durata edinei. Mentalitatea et onoini A 1 otidianA (xrivitl pn* iium

I>M iinenlatJ cu indrA/lieaiA lunaim ttclInlnlnt <mu*ul rtii adevArat Ir-

anupra terapeuilor sA pre* urttzr terapia, dar in anii *60 i /O, **rn wdj de glorie a
grupurilor de ntlnire (vezi capitolul 16 ) < And lerapetiil de grup
petiii ineau edine sptmnal* care durau patru, ase, chiar i op* ut* Unu terapeui au
ale ai se ntlneasc mai puin frecvent, dar pentru ptenuade mai lungi de
exemplu, o ntlniri* de ase ure la dou sapisnru Terapeuii ce practicau terapie
individuala trimiteau adesea clienii u un grup extins pe luata durata la irului de
Apt*mn4 . Unu terapeui de grup gului grup un sfrit
de sptmni cu un aii terapeut S*J o ednA- maraton
cu propriul grup la un moment dai pe
J ,rujul maraton ' a luat larg popularizat in acea penuad in re\ uaeie, &*-
rele i relatrile romanate americane t Crupul se ntlnea intr-o odmta pie
lungit, probabil durnd douzeci i patru sau chiar patruzeci >u opt de ure. cu
puin sau deloc tunp permis pentru tumn. Participanilor h st cerea s rm*, n
mpreun ntregul timp stabilit Mesele erau servite in sala dr terapie i da era
nevoie, se putea aipi in timpul edinelor de terapie sau tn timpul ac urtelnr
pauze de somn desemnate. Se punea accent pe dezvluirea total,
< unlruntarea interpersonali intensiv, partioparea i implicarea afectiv Mai
trziu, formatul rutina in timp a fost adaptat de iruiepnndm cccnercuue ca est i
Lifesprmg, astzi. ateste programe de antrenament ai cunbentizru m grupuri
mari aproape au disprut7
Partizanii grupului extins in timp susineau c acesta accentua dervowa
grupului, uiirii-.itu d experiena ernoionaU >i condensa ehoent un lung par*
*urs al terapiei intr u zi sau un sfrit de sptmni.t De aserwnea. mtenaua- u*a
emoional 91 <4 * nea la rezultat din lipsa somnului erau con&tderaie ca ac-
rlrrand abandonarea faadelor sociale Krzuiaele terapiei cu grupurvmaraton
raMxute In niana-nirdia >1 in revistele >tunilKe ale vremii erau impresaunan- tr.
in trecnd pn 91 preteniile efectelor de tr ansi urmare a personali ti tu ale noilor
mrdicarnentr miraculoase de azi. Optzeci la sut dintre participani au suferit o
schimbare semnificativi In urma unei angure intlmn".* nouzeci la aul dintre iei
400 dr membri ai unui grup-maraton au cxxuaderat attini- rra ca tund cea mai
semnificativ >1 plini de sens expmeni a wu lor*. * terapia dr grup maraton
reprezini o descoperire uimitoare m practica psihote- riprutk*; 11 .grupul maraton a
devenit unicul agent de schimbare cave permite rapiditatea biviiru i adaptm U
noi tipare de comportament improbabil si apar in formula tradiionala",11 .daci U*U
adulii ar ti participat la un grup maraton. nu ar mai exista rzboi, daci toi
adolescenii ac h participat la un grup maraton, nu ar nun exista delincveni
mml*.u t aa mai departe
 Ini. in nuda acestor pretenii. micarea-maraton a aprut i a disprut Te-
raurtin are uu mai in in mod regulat sau periodic intirun de grup extinse Ui
timp reprezini o minori ta te de practicieni. l>ei. ocazional, au existat rs- poartr
recente ale unor retrageri la sfrit dc sptmni intensive a eficiente jvnif u di
tente afeciuni. de la abuz de substane la bukmie.* 3 efe au constat Imtr un
program cuprinztor cane include terapie de grup. psuho-educatie a clarificri
teoretice t nu -au ha/at pe conlrunUrai intensiv i extenuarea os rK ter iMue
abordm maraton De MMtoa, aceast abordare r folosit a a&>pwilru a
amplifica *plmnaJ terapia de grup cu pacieni bolnavi de cancer sub forma
unei retrageri intensive U sfrpitijl sptmnu |>enlru r-instruirea
deprinderilor. reflecie > meditaie.14
Cu toate acestea, este important sa avem cum fiine despre mimarea mara-
ton nu numai fenlm t A a fost mult utilijrjti. nici pentru a aduce un omagiu unui
capitol din istorie psihoterapiei, ci pentru ceea ce dezvluie despre moduJ in care
pKiht terapeuii decid n legtur cu practica clinic IJe-a lungul ultimelor decenii,
psihoterapia in general p terapia de grup in particular au fast asaltate de o serie
dr capricii ideokigirr fi stilistice Cri mai bun bastion mpotriva modalitilor de
terapie himerice dominate de misia zilei 0 constituie ncrederea In fundamente fi
n cvnvtArile frmeinu r
Multe capncu terapeutice apar fi dispar att de rrirdr in* l rarsri rerre- Mrea
se adreseaz problemelor pe care ele le ridic Acest fa*t nu e valabil Ins pentru
fedtnelr estinse n timp rare au zmislit o literatur fhintfir romi derabil Dr ce?
Ientru c formatul se preteaz la experimentare r%te evident mai WOt ni cercetezi
rr/ultatele terapiei unui grup rarr durea/. s spunem, o zi dect asupra unuia care
dureaiA faae luni exist mai puine rrtragm. ma puine cit fsistenuile. subiecii nu
au oportunitatea dr a urma terapii aun liare Un alt motiv este c grupurile stinse
In timp apar in organizaii (Naio nai Traming lahoratnrie* vezi capitolul 16 ) i arr au o
vec he tradiie le mbinare a inovaiei cu cercetarea.
< ele mai extravagante pretenii citate mai sus se ha/au In ntregime pr re latin
anecdotice ale diferiilor participani sau pe dirstionarr distribuite la s urt hrnp Jup
sfrfitui Intinini o abordam a evalurii # esiv dr nrvali d f Je fapt, orice studiu al
r**/uitatelor terapiei bazat numai jir interviuri, rr- comandri sau c hestuinare
autoadministrate de client, obinute la str>itul gm polul, arr o vali are ndoielnic In
nu t un alf momentlirntul nu este mai total, mai reeiMumctor fi mai putn obiect iv ni
privire la un grup de l la ncheierea grupului, crui roat tendina puterm le a fi
rrammti fi a exprima nu mai sentimentele pozitive, tandre trirea fi exprimam*
mtunentrlor negai ve fa de grup n acrs( moment ar fi improbabile din cri njin
dou motive (1) la ncheiere. exiaf o puternic presiune din partea grupului de a
participa ia declaraii pozitive puini particifiani la grup. afa cum arta A*h*\ Ifi pol
menine obiectivitatea in faa unanimitii aparente a grupului, fi (2) In atest moment,
membru resping sentimentele cri tur fa de grup pentru a evita u sure de disonan
cognitiv cu sile cuvinte, o dat ce un individ inventrftr mult timp fi emoie iritr un
grup fi dezvolt puternice sentimente pozitive fa de tlsli membri, devine dificil
chestionarea valorii *< tivitilor grupului I Ue asta. individul este aruncat intr e
star** de disonan mconfnrtabiU ( erretarea grupurilor-maratnn este parazitat de o
multitudine de drtecie de proiectare ' Unele studii nu au rrofit s utilizezr grupun de
control ade vate ule exemplu, un grup de comparaie nerxitns in timp). Altele nu au
reu fit s rezolve problema efectelor artefai taior fi a variabilelor contaminate. I
 leua) Tratat t ptlhnUrapls s grup
exemplu. Intr-o
comunitate rezidenial
de dependeni de droguri era ptopua un grup-maraton anual pentru cei care
au trecui pnntr-un viol Deuaieot* gru pul avea lor o singur dat pe an,
participani; u atribuiau o mare valoare chiar nainte de a avea loc.* 7
Studiile riguros controlate i compar <Jii**i>*rVeU- in pnvta rezuhatekn
in tre grupurile extinse in timp i neextinae In timp au concluzionai c nu exist
nici o dovad a eficienei formatului extins ir timp Krzultatete pozitive rapor
late de cteva studii au fost nesistefnaha* >i s-au evaporai rapid lB
A fa cum se susine uneon. este posibil ca ntlnirile extinse in timp st ar-
elereze maturizarea grupului de terapie, s creasc deschiderea, intimitatea fi
coeziunea fi astfel s faciliteze nelegerea profund fi avansarea terapeutic?
mpreun cu colegii mei am studiat efectul unei intirun de sase ore asupra
dezvoltrii coeziunii fi a modului de comunicare interactiv, in aid-t-a- cum." Am
urmrit >ase grupuri nou create dintT-un program ambulatoriu pentru
sntatea mental pe perioada primelor aisprezece edine Trei dintre grupuri
au inut o primi edin cu durata de ase ore. In timp ce ceWahe trei au avut
a unsprezecea edin de ase ore.*
Am descoperit c ydma-maraton nu 2 rntfuenUf fevoraM bperrte dr comuni
care dm Intdlmnle uttmoarr11 De fapt. a existat un curent in direcia opus dup
ntlnirii* dr ase ore, grupul prea s %e implice moi pupn in interaciunea din aici
-acum Influena edinei de ase ore asupra coeziunii a fost destul de m-
trrrvant In cele trei grupuri care au inui ntlnirea rmwli de ase ore a exis tat o
Orientare ctre descreterea coeziunii in urmtoarele intirun Totui n ctde trei
grupuri care au inut a unsprezecea ntlnire de ase ote a existat o crester ernntfk
ativl a coeziunii In urmtoarele intlnin. Astfel, timpul trebuie luat te onmcU*nire
-%ir foarte posibil ca. intr-o anumit ctvgunctur pe parcursul unui grup, o edin
extins in timp s poat ajuta la creterea implicm membrelor In grup AAdar.
rezultatele au artat c poale h accelerat coeziunea, dar nu poate ti *du la
via pnn intirun extinse n timp
In timpul aruior hi) i '70 . muli terapeui recomandau pacienilor aflai ir terapie
individual gnipun-maraton pentru sfritul sptmnii in arui *ft) muli trimiteau
pacienii in grupuri nun. intensive, de antrenament al con tim Uzm (dr exemplu,
est i Lifcspring) Fste posthl ca un pup extins in trmr intensiv, ptm de afect. *J pust
deschide un pacient care este Nocai In irrapir * im prrun cu o legii mei am studiat
treizeci i tm astfel de clieni trimii de terapeuii lor intr-un grup de ntlnire U
sfritul sptmnii l-am distribuit te tm grupuri dou grupuri-maraton de evocare
gestaltist a a textului si un grup de control (un sfrit de sptmn de meditat*
tome <0 tai chil r Sa sptmni mai trziu. subiecii din grupurile experimentate
au artat o uga r. dar senuufu ativ mbuntire in terapia individual in
comparaie cu subiecii din grupul de control. Totui, dup dotUMpeeance
sptmni a mt*n* rut orice diferen i nu >1 meninut atei un efect msura?*'
asupm ru\mutu terapiei individuale

10 Cama
 N?jioinenuJ grupuiui-maratun ne (act* s reflectm asupra problemei trans-
ie rarii invitm Fr ndoial, grupul cxtini In limp poate *vnca un puternic afect fi
poale nniraj.i membrii %& expertmmtr/c un comportament nou. Dar o schimbare
a cuiva in grup genereaz invariabil o schimbare in viaa din afara gr uf uluj ? I *r
muita virmr, t timurnu tiu c4 chimbarm In cdin Ir terapie nu ea te
echivaleni cu succesul terapeutic, efl schimbarea, pentru a se con solida. trebuie
transferat cu multe eforturi In relaiile interpersonale importante din afara
grupului fi testa ti repetat in aceste cadre naturale. Bineneles, Ieraieuii doresc
si accelereze prucenul schimbm, dar dovezile sugereaz ci durata tratamentuluj
are o influeni mai mare dect numirul de tra- tamente Transferul nvrii este
laborios pi rwi rsitd un anumit internul de timp, iredui tibil u
Si luirn. de exemplu, un client taxe. din cau/a experienelor timpurii cu un tat
autontar, distant i aspru, tinde s-i vdi pe toi crilali brbai. mai ales pe cei aflai
in poziii de autoritate, ca avnd caliti similare In grup, el poate avea o experien
emoionali total diferit cu un teraieut i poate cu civa ali membri Ce a nvat?
Fi bine, a nvat c nu top brbaii sunt ticloi groaznic I exist tel puin unul
sau doi i arr nu sunt *94 Aaurt experien are ti valoare durabil pentru rl?
Probabil foarte puin, in afar de t a/ul in < arr poate generaliza ateast rxperien
la situaii viitoare, ( a rezultat al grupului.* individul nva ci exiat cel puin unu
brbai aflai in poziii de autoritate care pot fi de ncredere Dar care? I 1 Irrbuie s
invee cum *i ditrrvnie/e IM menii, astfel nct s nu prrreap toi brbaii Intr-o
manier predeterminat fcate nevoie de un nou repertoriu dr deprinderi peneptuale
() dat te mir ta pabil s fat discriminrile neirviri, trebuie s nvee nun s
mainte/e ui formarea relaiilor pe o ba/ egalitar, ned ut torsionat Pentru individul
alr trui relaii inter personale au fost srit 1 te i neatlaptalive, atestea sunt san ini
lor rnulabile fi foarte ndelungate, tare netesit drenrl testarea continu fi Uit rirea
disHinihile in relaia feraj>eutit de lung durat

Terapia de grup de scurt durai

lerapia de grup de scurt durat devine rapid un format de terapie

impor- lan fi larg utilirat Intr o mare msur, cutarea de forme nun scurte tir
tera pie de grup este alimentat de presiuni economic v Planurile din siMemui
tir *nlale fi HM< > hnd fr ncetare ctre forme de terapie mai st urle,

Nr nm putea aminti itr fermierul rare merrra l drmeie ralul a munt mei fund hrnit cu .
oitlli <tln iv )rt re mal ml* I de niv.at*. pentn a. hi tel** din urm ai w tngui*! Chiar
tuni dwl i| lnvaw>tn ii se dnrurrf fr nici tin pi dr hran, blwtwiatui a inuril
mai pu- in costisitoare fi mai rin tente * O anchet la tare au participat
administrau*

10. Crsarsa grupului locul, timpul 2M

rii din istemul de sntate responsabili cu ngrijirea sntii a peste 73 de
nuli MI ne de participani24 a constatat ci au fost interesai in utilizarea multor
grupuri. dar au favorizat grupurile structurate, omogene ca problematic de
scuri durat In aceeai anchet, unii terapeui au fost in favoarea terapiei de
grup psihodinamice. mterpervmale, de proces, fr restricii arbitrare de timp
Aip factori au favorizat, de asemenea, terapia de scurt durat: de exemplu,
multe Incuri geografice au mari cereri de servicii i puini profesioniti
disporubib in domeniul sntii mentale; in aceste situaii, durata scurt se
traduce intr-un acces mai mare la servicii.
Ct de mult timp nseamn scurt"? Intervalul este larg: unii dmioeru spun
c mai puin de douzeci douzeci i cina de edine nseamn scurt, 25 pentru
alii intre aisprezece i douzeci de edine 26 i mai sunt i unn care vorbesc
despre cincizeci sau aizeci de edine. 27 Grupurile pentru pacieni spitalizai pot
fi gndite ca avnd o durat de via de o singur edin (vezi capitolul 15 )
Poate este mai bine si fie ofent o definiie funcional, i nu una trrnporaU: un
grup scurt reprezint cea mai scurt durat de via a unui grup In care pot
fi .tinse anumite scopuri specificate de aici i Jenatul termen terapie de grup
eficient temporal".* Un grup care se confrunt cu o cnz acut de via, cum ar
fi pierderea serviciului, poate dura ntre patru a opt edine, In timp ce un grup
care se adreseaz unor pierderi relaionale majore, cum ar fi divorul sau doliul,
poate dura intre optsprezece i douzeci i patru de edine. Un grup scurt" cu
scopul schimbm problemelor persistente de caracter poate dura intre atzca i
aptezeci de edine.*
Ai este intervale de timp sunt intr-un fel arbitrare, dar explorrile recente
asupra efectului doz" din psihoterapia individual au aruncat o anumit lumin
asupra problemei duratei terapiei.30 Aceste cercetri ncearc s aplice
i^iluHerapiei individuale modelul curbei rspunsului tip doz de drog, studiind un
mare numr de clieni care solicit terapie n tratament ambulatoriu 'lipic. forma
de terapie oferit este terapia eclectic, integrativ-suporta v, ex- pioratone i
cognitiv fr utilizarea manualelor de terapie. Dei nu a fost raportat nici o
cercetare comparabil a efectului-doz in terapia de grup. paie
rezonatul s presupunem c exist tipare sumiare de rspuns la terapia de
~~
 Cercettorii au observat c membru cu o tulburare mai mic au nev osc m
general de nun puine ore de terapie pentru a atinge o mbuntire semxuti- i
stiv Revenirea moralului poate aprea rapid i sunt suficiente opt sau mai puine
edine pentru a readuce muli clieni la nivelul anterior cnzei Marea
majoritate* a clienilor cu mai multe dificulti crotuce necesit aproximam
cincizeci sau aizeci de edine pentru o* starea lor s se mbunteasc, iar cri
cu tulburri de personalitate semnificative necesit chiar mai mult Cu ct este mai
mare deteriorarea ncrederii sau deprivarea emoional i *u ct ma timpuriu in
dezvoltate individul a sulent o pierdere sau o traum cu att est moi mare
probabilitatea . a o terapie de scurt durat s fie insutiooni Oesroneocul unor
terapii de scurt durat anterioare este aemnul nevoii de o terapie
miii lung.1'
Indiferent de durata exact a terapiei, tnatr grupurile de psihoterapie de
scurt durat fcu excepia grupurilor [>*iho<*diir*{i(#ruile) au multe trsturi
comune, frirtte tind ctre eficien, ele fsu un cieitrart fxmtru un set de scopuri
distincte pi ncearc *i rmn concentrate >e atingerea scopului; Hnd s
rmn n prezent (fie cu o focalizare pe aici-511 acum, fie cu o focalizare a*
amlo-i-atunci", orientat pe probleme recente); acord deplin atenie
restriciilor temporale 91 sfri- tului apropiat a! terapiei, puri accent pe
transferul deprinderilor >1 al nvrii di* la grup la lumea real, componena
lor cute deseori orrv>gen din punctul de ve dere aJ anumitor probleme,
lindroamr simptomatice M U experien de viai; se concentreaz mai mult pe
rtrliniftilr intrrjfmamalr drrt pe trie intnperwnate.0
( ursul unei trrapii de grup de scurt durat nu trebuie v/ut ca fiind tra -
tamentul definitiv Ar putea fi considerat o iniierr a tratamentului - - o opor -
tunitate* de A realiza o activitate important, cu sens, care poate sau nu s ne-
cesite in viitor n alt trans.
Gnd conduce un grup de terapie de scurt durat, terapeutul de grup tre
buie s in cont de ctrva principii generale

(impui dr scurt durat nu rste un grup de lung durat trmu hiat,** li derii
de grup trebuie s aib un set mental diferit ei trebuir 11 lard 1 e * tipu rile, s
focalizeze grupul, s administreze timpul 91 s fie activi fi eficieni en tru cA
grupurile tmd s-i nege Limitele, liderii grupurilor de scurt durat trebuie s
acioneze drept # rasomir al grupului, rramintirul periodic grupului cir timp a
trecut fi ti a mai rmas Regulat, liderul trebuie s fa comentarii de tipul
Aceasta este rea de a dousprr/ei va ntlnire Am parcurs dou treimi, dar mai
avem nc ase edine Ar putea f nelept s peimnn 4/1 c leva minute
trecnd n revist ce am realizat, cr obiective au rmas i cum ar trebui s
investim timpul care ne a maJ rmas'
IV asemenea, liderii trebuit s acorde atenie transferm nvrii. ncu-
rajnd clienii s aplic* 1 era re au nvat In grup In situaiile din afara grupului f i
trebuie s scoat In eviden faptul efl tratamentul este destinat s pun n
micare schimbarea, dar nu neaprat s ncheie procesul In limitele trata meritului
programa Muru a terapiei va continua s sr desfoare mult timp dup ce
edinele au ncetat.
Liderii trebuie A ncerre s transforme dr/avantajele limitrilor In timp n
avantaje fnr din timpul eforturilor lui Cari Rogers, care a fost preorupat de terapia
limitat In timp, tim ci limitele de timp impuse pot crei* efiritn a i pot energi/a
terapia w
IV asemenea, sfritul fixat, iminent, poate fi utilizat pentru a intensifica
contientizarea dimensiunilor existeniale ale vieii timpul nu este etern; orice are
un sfrit, nu va exista nici un rezolvator magic de probleme; ntlnirea imediat
conteaz; responsabilitatea ultim se afli In interior, nu fn afar *
 B de reinut faptul ci numele oficial al grupului nu drlrrr*w*i mc- .u > '*. pin Cu alte cuvinte,
numai pentru ci grupul este alctuit din indivizi nr ent divorai sau din persoane care au trecui printr-
un tncesl nu nseamn ci in centrul ateniei grupului te divorul" sau ..abuzul be>.u*t~ Bate muH
mat eficient ca centrarea grupului si fie interacionaii. orientat* ctre acele sper. te ale divorului sau
abuzului care au ramificaii in grup, in a io-a-a' UIT. Oe exemplu, clienii care au fost abuzai ii pot
elabora ruinea, funa, ezitarea de a cere ajutor, lipsa de ncredere in autoritate (adic in hden> i
dihryllatea de a stabili relaii intime. Crupunle cu membri recent divorai vor lucra cel mai profitabil
nu printr-o centrare istorici prelungii asupra a ceea ce a mers prost in < snirie, ci prin examinarea
aspectelor interpersonale problematice ale beii mi membru aa cum se manifest n grup. in a ici-i-
acum Membru trebuie ajutai ni neleag i s schimbe aceste tipare, astfel nct s nu deterioreze
viitoarele relaii.
Terapeutul de grup eficient trebuie s fie flexibil i s foloseasc toate ZPJV loacele disponibile
pentru a crete eficiena Tehnici din terapia cognitiv sau comportamental pot fi ncorporate In grupul
interacional pentru a tempera distresul simptomatic. De exemplu, liderul unui grup pentru excesul de
alimentaie pciate recomanda ca membni s exploreze relaia dintre dispoziie si Vomportdincntul de
hrnire Intr-un jurnal scris, s nregistreze consumul de mm are, s mediteze sau s reduc distresul
emoional Dar. in ma un cmz.
.* ist fapt nu este esenial Munca grupului de scurt durat care concen treaz pe nelinitile
interpersonale aflate in spatele simptomelor Vegatr de alimentaie rsfr la fel Je eficient ca t cea a
grupurilor de scuri durai care tmiesc ii- m f comportamentul alimentar tulburat .v Cu alte cuvinte, terapeuii
pot gndi Himptomele ca aprnd din tulburri in funcionarea interpersonal* i pot anm- gr la
eliberarea de simptom reparnd tulburrile interpersonale t
Timpul este limitat, dar liderii trebuie s nu fac greeala de a ncerca s obin timp prescurtnd
edinele individuale pregrup Dimpotriv, lidem trebuie s acorde o grij special in pregtire i selecie.
Cea mai important nare fcut de i Unirile aglomerate i de HMOsft selecteze lekfonc non chmi i vVI
Introduc imediat intr-un grup fr o selecie preliminar individual sau o edin de pregtire. Grupurile
de scurt durat sunt mai puin indulgente cu erorile dect cele de lung durat Cnd viaa grupului este
de numai s spunem, dousprezece edine, iar dou sau trei dintre aceste edine sunt orm- sumate
acordnd atenie unui membni nepotrivit care apoi renun prematur la grup (Siiu trebuie s t se cear s
plece), costul este Inerte mare dezvoltarea grupului este ntrziat, nivelul de ncredere i coeziunea re
dezvolt nun ncet i este sacrificat o pmporie important din eficiena a timpul preios ale grupului.

ntlnirile individuale pregrup sunt folosite nu numai pentru pregtirea standard pentru grup. d i pentru a ajuta
cbenu s-i recdme pmhlemele si HA-i restrng scopurile, astfel nct s he adecvate teraprei de scurt durei*
Unii terapeui de grup vor foloet prima ntlnire de grup penini a cere fiecrui client HA-I prezinte
proHcmeU* mterjieronalc 91 obiectivele tratamentul ui.**

Ului tiirutieni au ciuta! ci de a arunca o punte j>cslc prpastia dintre tra- laiiwnlul de scuri duiatA
91 cel de lunga durata V abordare este CM. dupA grupul de * urta dunita, HA urmeze fedmc de sprijin
programat* la intervale mart, pote lunar, pe o prriimd de Incfl fase luni 40 O aJtA abordare oieri
clienilor un grup de scuri durai. dar le oferi alternativa de nscriere ntr-o ali aerie de ntlniri Un
program conceput iniial pentru clieni ru boli cronice rimai din r aerie de Augmente de dousprezece
aiptirnirii, cu o pau/A ile dotii aip- t.trnfii intre segmente 41 Membrii pot intra ntr un rgnmt oricnd
pini In a ya*ea *iA|(tAininA, rnomenl in care grupul devine inclu* Un client poate im venta un segment fj,

10. Crearea grupului:

locul.
 nun birr.iu. poate alege ai ae nscrie intr un alt segment Fni^rsmul are avantajul de a ine toi clienii
concentrai aaupra v opului. inclusiv membru fie lungi durai, in timp or. In fiecare segment, 1>I
rrformiilea /A *M opurile
Sunt eficiente grupurile* de m urli durai? ( ercetirile aaupra rezultatelor terapiei de grup de nur ti
durai au creatul substanial in ultimii zece ani (> Ana Uzi a patruzeci ii opt de rapoarte ale unor grupuri tir
trrapi# de M urli ihn.tt.t ial.il cognitiv-corriportdinenlaM. cAt >1 dinarul /tnterer%onali) pen tru
tratamentul depresiei a demonstrat ri grupurilr 1 are ae intAlnrsr*, m nu* ilir. dousprezece edine produ.
o iinbunAtiirr 1 Imn .1 ar mm fu ativi mrrn brii grupului au avut o probabilitate de a face progrr de trei ori
rnai unire de* ,it clienii are ateptau pentru tratament - In plun, grupurile dr inapt* au un a.M>rt
substanial la efec tul larma, oterapiei in tralainriitul depusuri 0 I Hr asemenea, grupurile Je m urli durai
pentru lieni udumi, care au wr lut * persoan apropiai, % au dovedit rfi lente fi aurit srmnili* ativ
mal cfi cicnt de Al absena ori Arul tratament 44 Afit grupul ile rtpn*<uv interpr*ia tiv, cit t cele
auportivv au demonatrat efec te arninife atlve aaupra acralri p. puiuii clini e 45
Un studiu aaupra terapiei interj (crama ir de gruj> de - urti duiati pentru clieni ru tulburare borderlinr
de jwsunalitatr a raportat mbunat Ain in dt% po/iia fi Comportamentul clienilor U firfitul a douAift 1 fiic
1 dr frdute Terapia de grup de * urti durai este de Mrtfwnr ei* icnii ui tratamentul j*n hnl>gn ai
bolnavului nomitx 4
imbunAtAc?tr modalitile dr gestionare a K> In fi stresului, reduce umptovneic de
anxietate fi tulburinlr de dispoziie un biinitaeftc* aut (ngrijirea
I le asemenea, au fost raportate 111 el* des* nmn mai puul salubrr Intr tm studiu comparativ intre grupul de
urli durai, grupul de lungi durai, te rapt* individuali de scuri durai fi terapia individuali de lungi durai, grupul le n
urfal durai 4 font cel mai puin etn irnt dintre cele patru mudalitii * Infr un Studiu n i*are subiecii au fost distribuii
aleator in tratamentul dr grup de urti durai fi tratamentul individual de scuri durai, cerietitoru a
u

descoperit mbuntiri semnificative in ambele grupun i roa o tiiieten semnificativ intre ele
cu excepia (aptului cA. subiteirv. membru au preterat tratamentul individual de tcurtl durat
tratamentului de grup de scurt durat.* 1'
Rezumnd, tercetrde demonstreaz eficiena terapiei de grup de scurt durat rui. nu exist nici o
dovad c terapia de scurii durai rs4e supenuari terapiei dr lung durat .* Cu alte cuvinte. daci grupurile
de scurt durat sunt nouetme. le putexr conduce cu im rtderr ptim c avem multe de ofer clienilor in
formatul scurt Om L nu sucombm %ub puternica presiune contemporan pentru eficien S nu facem
ger peala de a crede c o abordare terapeutic de scurt durat, intern, ofer atenilor nuu mult dect o
terapie de lung durat. Unul dintre arhitecii NIMH Coabormtve Tma- tement of Depresin Study. unul
dintre cete mai man studii asupra rezultatelor terapiei realizate pn acum, a declarai c. probabil in
domeniu, a fut exagerat puterea psihoterapiei de scurt durat 51

Dimensiunea grupului
Propria mea experien >1 consensul din literatura clinic sugereaz c m- r unea uleal a unui grup
inter acionai de terapie este de apte sau opt membr. cu un interval acceptabil intre cina i zece membri
Limita de jos a grupului este detrnninut de (aptul c este necesar o mas ontic pentru ca o agreg' rv
dr uameni s devin un grup care in terso nneaz. Desean, cnd un grup estr redan la trei sau patru
metnbn. ci nceteaz s opereze ca grup. interaciunile membrilor se diminueaz, iar terapeuii se trezesc
angaap in terapie individual in grup. t .rupunlor le lipsete coeziunea i. cu toate c frecvena poa- tr li
bun. ea se datoreaz deseori unui sentiment de obligaie, i nu unei adevrate aliane. Multe dintre
avantajele unui grup. n special oportunitatea dr a inu-raciona i analiza propnik uiteracsum cu o mare
varietate de indivizi. suni itirnprumiM* pe msur ce scade mrimea grupului. In plus. grupurile nu*, DUCI
 drvu mai pasive, sufer in urma ntrziem dezvoltm si. trec- venl, dezvolt o imagine de grup
negativ.53 Evident, terapeutul de grup trvbuar s uiUx uuivt membru rapid, dar adecvat Dac nu sunt
disponibili noi membri, otr nun bine ca teravuu s contopeasc dou grupun mia dect s continue s
chiopteze cu membn insuficieni in ambele grupun
Urnit superioar a grupurilor de terapie este determinau de pnrwipu economice absolute l'e msur ce grupul
crete in mrime, din ce in oc mai puin timp este disponibil pentru elaborarea una probleme individuale Deoarece
este probabil ca unu sau doi clieni s renune prematur la terapie este rvi omaiuiabil s se nceap cu o mrime a
grupului uor mai mane dect manioca prrier.it. astfel. xmtiu a obine un grup de pte sau op* membn mult u*T.t|
*'ut ncep un grup cu opt sau nou. nceperea cu un grup mai mase de zece membri, anticipnd retragenlc
premature din terapie poate deveni o profeit oara se autoindcpUnete Unu membri vor abanana terapia pentru
grupul este pur i simplu prea mare pentru ca ei s participe product

10. Cisarsa tiupulul locui, timpul.

e

Grupurile rruu mari, ntre doisprezece i ainprtriere membri, se pol ntlni

pro- iluctiv intr-un cadru de tipul spital de zi, deoarece este probabil ca
fiecare membru sil aib alte oportuniti terapeutic In cumul sptmnii i
nu toi membrii vor particip In mod necesar la fiecare edin de grup
intr-n anumit msur, dimensiunea optimi a grupului depinde de durata
ntlnim: cu cit este mai lungi ntlnirea, cu atit mai mare este ntimiml de
participani care ne pot angaja profitabil in grup Astfel, multe dintre grupuri -
le-maraton de terapie din anii trecui aveau aizeci de membri. Grupuri cum
ar fi Alcoolicii Anonimi i Recovery, Inc., care nu ne centreaz pe interaciune,
pot cuprinde intre douzeci i optzeci de membri n grupurile psiho-edura-
ionale pentru afeciuni cum ar fi anxietatea generalizat! ne pot intlni eficient
intre dottlzcd i treizeci de participani Aceste grupuri descurajeaz activ in
trrarliirM fi dezvluirea individuali, bazndu se pe transmiterea
didactic a informaiilor despre anxietate i reducerea stresului M Rezultate
similare au fost raportate in tratamentul tulburrii de panii >i
agorafobiei u
Formatul grupului mare a fost utilizat de asemenea cu pacienii bolnavi de
cancer, deseori cu un antrenament n rtdticerra stresului i autoadministrarea
simptornelor bolii 91 a efectelor secundare ale tratamentului medical Aresta
grupuri JHI conine intrr patruzei 1 i cipt/ec 1 le participani mrr ie inf.iln-,.
lptMtnruil tlrnp de dinii ore pe pan ursul a fus* sptmni ** I ><uA v gndii
la sistemul de sntate ca la o piramid, grupurile mari de acest tip fa< parte
din ha/a larg a tratamentelor KCUrihlIr, ne* o* ti* lina re, de 1. nivelul intrm
in sistem fVntTll muli, ente sufle lent aceast aprovizionare cu mnoftinr >1
deprinderi. Clienii cart* neersit mai mult asisten jot una piramuU ctnr
intervenii mult mai concentrate sau intensive
Di/eni factori terapeutici pot ojn-ra In aerate grupuri Grupurile omogene mari
normalizeaz, dentlgmatizea/. activeaz sentimente dr univrnuilit.it* 91 ofer
deprinderi fi cunoftln# ctrr cresc autnrfkiena Grupurile AA folosea inspiraia,
ghidarea fl reprimarea, 1 om unita tea terapeui mare ne ha/ra/ |>e presiunea
grupului fi interdependen pentru a ncuraja testarea realitii, pentru a combate
regresul fi pentru a Inoc ula un sentiment al responsabilitii In dividuafe fa de
comunitatea HO i.il

Mrimea grupului este invers proporional CU intri iunra lin

studiu a investigat relaia dintre mrimea grupului fl numrul de
inter ac mni verbale diferite iniiate ntre membri n cincizeci fi cinci
de grupuri de terapie cu pa t'ieni spitalizai Mrimea grupurilor a
variat intrr rtnn fi dou/si de part- cipani O reducere Ins*mnat in
interaciunile dintre membri a foat evident rnd mrimea grupului
atingea nou membri fi jMiptnprgwcr membri Consecina en etrti
este c, In cadru) de tipul piullzrtl, grupurile Intre 1 im 1 fi opt

10. Cfsatsa
grupului:
membri oferi cea mai marr Oportunitate penfni participant total a
lien Oului.**
( teva studii asupra grupurilor non terapie sugereaz c. pe msur or cn le
mrimea unui grup. exist o tendin rorrspcindmt a meniturilor de a se

simi privai ie drepturi i de a turma dia t tubgrupun dinruptive * In piu numai

cei mai puternici >i agresivi membri sunt capabili s-i exprime idetlr Hau abilitile
O comparaie intre grupuri de rezolvare de pruhletm* aktuiu* din cinci membri i
cele din dotspre/ere membri indftcft t**u) c. ir gnxpurtk- mai mari, experiena
este mai nesa isfcloai* i exist un curua-n* mai mir *

Pregtirea pentru terapia de grup

P.xist o mare variaie n practica clinicA cu privire la edinele individua le cu

clirnii anterioare terapiei de grup Unii terapeui, dup oe vd vutoru clieni o dat sau
de dou ori n interviuri de selecie, nu se ntlnesc din nou ru ei individual. In timp ce
alii continui edinele individuale pn cnd clientul ncepe terapia de grup Dac sunt
necesare cteva sptmni pentru a acumula suficieni membri, este recomandabil ca
terapeutul s continue s se ntlneasc pe nod ic cu fiecare membru pentru a preveni o
uzur semnificativi Chiar i In cadre cu trimiteri abundente corespunztoare terapiei de
grup este important meninerea elanului i interesului clientului. O cale este stabilirea
unei date ferme pentru nceperea grupului i apoi concentrarea energici pe rrcnitarea i
evaluarea clienilor. Un lider de grup poate fi nevoit s investeasc douzeci sau
douzeci i cinci de ore pentru a asambla un singur KP

Unii trrapeui preferi s vad clientul de cteva ori in eduie individuale jentni a
construi o relaie care va pstra membrii in grup in timpul perioade lor iniiale de
descurajare i de/vrjire Conform impresiei mele chmce. cu ct clienii sunt vzui mai
des nainte de intrarea in grup. cu att e mai puin probabil s termine prematur terapia
Deseori primul pas in dervoKaws legturilor dintre membri este identificarea lor
mutual cu persoana pe aae o mpart terapeutul S reinem c scopul edinelor
individuale preliminare este de a construi o alian terapeutic. Utilizarea edinelor in
principal in scapun anamnestire nu reprezint o bun utilizare a timpului ctmic.
sugereaz clientului c anamnez este rntral procesului terapiei
(> alt sarcin important trebuie ndeplinit in interviul sau mfermunte pn-gnip-
prrghrra rhrntuJui pentru terapia de |rs. Duc a ti nevoit s aleg o singuri ane n
care cercetrile au relevani pentru practic, * vasta ar fi pregtirea clienilor pentru
terapia de grup ErtsbI Amm deosebii or cmtam^fcmr ui prryJttrm prr/rmirtani

10. Cea arsa grupului locul.

timpul.
aeiriemtz Jesfounom terapiei dt grup in procedura pre gtitmir. liderii de grup
trebuie s ating cteva obiective speemoe:

Clarificarea concepiilor greite, a ternarilor neteliste si a atept anin:

Anticiparea i diminuarea apanpei problemelor in dezvoluiv gmpulti


( tferirea unei trurtun cognitiv cmre faciliteaz participarea eficieni a
< lirnfilor in grup
< nrnrei de pieptn pozitive >i realiste in legiturft cu terapia de grup

C itmcpfil greite legule Uf in n un dr grup

Anumite concepii greite >i temeri legate dr terapia de grup sunt att de cihipnujtf
incl. dac clientul nu le rrienucneAz. Urrapeutui trebuie nA le scoat n evideni! cm
poteniale pnthlrme In ciuda puternicelor dove/i aduae de cercetare in legtur ru efu ien|
ii terapiei de grup, muli oameni Inel! mal cred c4 terapia de grup ewlr de rang aecimd
Clienii sr pot gAndi la terapia de grup ca la n terapie ieftinii o alternativ pentru cei c are
nu-pl f*t permite o terapie individuali sau o modalitate a aiatemelor de asisten a
sntii de a crep te profiturile. Alii o privesc ca je n terapie diluai, pentru c A fiecare
rnrmhru are numai /** MAU < im wprrzecr minute ilm timpul terapeutului In fiecare sp-
tmn $>i alii cred cA raiunea de a uita a terapiei de grup este ai gzduiasc un
numAr de clieni CV deppete ni mult numrul terapeuilor angaai in clinici
S examinm ctrva anali/* ale redtnelor pul'IM denpre terapia le
grup Un studiu la are au participat 2(JU de atudeni care solicitau consiliere pi
un numr comparabil de studeni la psihologi* a ulrnlifu at Im concepii grepite
comune:

I terapia de grup eate impredu fihil MU implic o pienlere a ontroiului perH mal de
exemplu. grupurile |mt imutrange membrii ui autodr/v

luie

2 lerapia de grup nu *lc* la fel de efu inil,l a t*rapia individual dear ar efu
iena wlr propirumalA cu atenia primit dr la terapeut
I A ft intr un grup c u muli indivi/i cu tulburri emoionale **1111111 ative este in
ine duntor.*1

Un studiu rrali/at dr hrilish National Health Service, la care au paftu ipat pai/rc i pi iu
m de clieni c II tulburri moderate care aulic itau terapie a rapor tat c mai mult de 30 U
sut au den Urat c nu ar fi intrat II trrapir de grup, chiar da A mc i un alt tratament nu ar
ti fapt disponibil IngriurAf ilr inenuuu te inc ludeau teama dr ridic cri pi rupi ne, lipsa
confidenialitii. teama de mru firv a simptomelor printr o anumit form de contagiune
i are sunt nursele acestor puternic e tendine antigrup, IVntru muli i lieni tare solicit
terapie, dih ultile cu colegii pi grupul MM I.II MU I U lauulia nprrunl problema. Por nmd
de aici, in general, grupurile suni privite cu luimndrnr pt tor matul uuh vichial este
onsiderat a h /o na prtiteal. sigur ft familiar A est a fu te in sju tiai c a/nl (elor am
nu au o experien anterioar in terapii*

10. Cea arsa grupului locul.

timpul.
In general, portretizrile romanate sau din media despre terapia de grup simt enorm de inexacte
pi dragori grupurile de terapie sunt pottnrtixtv intr o

:) - Trstat Se s*tftotarspi
da grup
manieri zeflemitoare, ridiculizatei/ Ue asemenea, xusiuiule de televi/aui48 pot juca
un ml. Lie vorbesc lanerilor ru>astn? incontiente de a b opuii *> *un g* i din grup pentru
ci u-a constatai cA auntem unperiwci. d*fK.ienA. provudur invidia sau suntem considerai a fi
veriga slabi".49 Onoare le-ar b sursele. aat fel dr concepii i |>ercrpii greit* trebuie
contrazise, aitld sursW epectau ne gntiv* puternic e pot face ca succesul terapiei dr grup si
be trnpr**balii1
Aerate expectaii nefavorabile nu se limjteazi numai La pubLcui v.eie-r.iJ MU U clieni. O
analizi cu rezideni in psihiatrie a obinut atitudini negative similare (ai de eficiena
terapiei de grup.*4 Lipsa de expunere in lurmarea personali reprezini o parte a problemei,
dar fora rezister.rkw ia remedi* rea acestor deficite ale fonnirii sugereazi ci atitudinile
anugrup pot b profund inridicinate >i chiar incontiente. Astfel, nu ar trebui si fim surprini
descoperind astfel de atitudini in conducerea instituionali i administrativ A li tun de
concepiile evaluative greite, de obicei clienii nutresc concepii procedurale greite i temeri
interpersonale nereaimte Multe dintre ele sunt erv dente in urmitorul vm pe care o clieni ha
relatat in a doua edinti individuali prvgrup, cu puin timp nainte de a participa La pnma sa
kiiiruir de grup

Am vtMl idfituirui membru dut grup i sr ceruse tA aduci * ) ti un ia

imiinee Aaa mrrt cu muma %J cumpr prjiturii* pe car trebuia tA Ir aduc la
yeitint Am avui nun b fu uJlJfi in d Jn Ut nare prditun tu fi fost pvtninte
Intre timp. eram cumbentA cd unui a a/ung foarte trziu ta ntlnire i am
devenit loi mai ndtmJttd cd iw om ajunge ia amp n iele din urm ne am Jet
IM In legi tur cu prjiturii* yi am contmuut tA merg ctre grup Am irrut
induau despre tale In cere trebuia tA te intdlnnucd grupai j au y-a spus o I
ar InldJneu bi 1 ISA. Am rit* I dmir-v parte In sila a unui hol lung in cure tiok
nu erau nu meroiett conatcuhv fi unde nu puteam gt met o taU cu ^A' In
cek din urm mm donau peni cA U9A era pvziumatd In paule unei alte uUt
p am mirat in grup Cnd amummm mia. ntlnisem muli oameni din
trecutul mea. muli oameni cu cure um mm ia tenait p pe are tam cunvcut
timp Je cAtm am rwjnJ era fitarie atare, p im na Ae patruzeci mu i tncuuct
Je dsmrm ar micau in cerc Im urui comerre Membru grupului mrludam membn
ai fituuliei mele mai eiuct. doi dintre frau mec f aninai membru al
grupului i ar cerna al ar radar In faa unei audiene numemate u tA tpuud cure
credua a etu AAbcuhuim ta de ca era acute isrr era problema Iningul ma a
foui foarte anxooge* p atmata Oeafim ntrziere a de a jura In fa un murr
numr de oameni era furit laiMoiinm

48 livrnai Um *PM mutt n dac* ak Sta un nanan dmx* imapu dr gn*C

49t urr" iNfw tei HaipeiC olhn*. Mftl, In cota ncurc s iSa m pnrtrrt *ws ai grupului el* <
lan da Un apt* In aciune.
10. Cea arsa grupului locul.
timpul.
 i iteva teme sunt extrem de clare in acest vis. ClieMa anOcipa pnma $**oin- i de grup i
u o spaiini considerabili ngrijorarea sa cu pnvwe la uiiirierc ie llr ta o teamA de a li
exclui sau respini de grup In plus. deoartw ncepea un grup care se* ntlnea dea de
cteva sptmni se temea c ocslaih pmfcie- saM*ri prea tnult. ci va ti Usali in urin
>i nu va putea mcKviaU si-i agmga (Nu put* gi* o cameri cu un A"
Inscripionat pe ea.) A visat c grupul va nnmir*t patruzeci au dndZfd
dr membri. ngrijorrile n legturi cu rniri- maa grupului suni obinuite;
membrii se tem ci individualitatea lor unici *r va pierde >i vor deveni
una cu masa grupului Mai mult. In mod ennul, clienii ii plici i*<p.*riin|
ri lerapeufice principiul distribuiei economic* a bunurilor, pnraupunind
ci dimensiunea mulimii este invers proporionali cu bunurile primit* d*
fiecare individ.
Imaginea din vin in rare fiecare membru destimuie audienei grupului
pn> hlemrlr sa ie reflecta una dintre cele mai ba/a Ir i perva/ive temeri ale
indivizilor (are intri in grupul de terapie: oroarea de a trebui ai ar reveleze pe
ei nsui si destiinuie transgresiuni fi fantezii ruinoase unei audiene striinr
Mai mult, membm ii imaginea/A un rAspuna critic, dispreuitor, ndunli/ant au
umilitor din partea celorlali membri I .xperien ea te fantasma ti ca un proces
apocaliptic tn faa unui tribunal sever, nemilos I Je asemenea, visul augrrea/JI ci
an- fu i pa rea pregrup a dus la O recrudesceni a anxietii legai dr experienele
de grup timpurii, tru Iuzndu le pe iele din mali, familie i grupurile de jnari fin
sena metaforic, este un adevr In miatira In care iersttana a fost mo* lela
ti de alte grupuri i ali indivizi. In miatira In rare ba intrmali/at. 0 va adurr tn
gmp cu ea pentru cM sunt parte a structurii sale de raraiier; In piu.
Iranafrrrtilal. va recrea in grupul de terapie relaiile MIT tirnpunt
semnificativ* )
I >tn referinele la camera 129 (o sli de cUsi din tre* ut) este clar ci a
asediat experiena dr grup imineni cu o prruiodA din viaa ei tn carr puine Iu*
run erau mai importante decit acceptarea i aprobarea grupului ilr olrgt In
plus. anti npa efl terapeutul va fl ca fotii sil profesori un evaluator distant,
nrtubilnr Strns legai de teroarra unei confesiuni forate este ngrijorarea
legali dr confidenialitate < lienfa antuipa ci nu vor ratata limite ale grupului.
( A ori* p intimitate pe rare ar h dezvluit -o ar fl fost rum scuti de orfc r
prrsoni vm mfrcanvi din viaa ri O ali nelinite comunJ indivizilor carr intri tn
terapia de grup. neevidrniafi In ae rat via. include trama de contagiune
mentali, de a h imhninvtf mai mult prin aaoorrra cu crilali membri bolnavi I
tearon, iar nu mrluiv, aceaata rate o preocupare a climilor cu limite fragile
alr nilul, ci rora le lipsete un sentiment de sine solid, stabil
Anxietatea legali ile regresiv intr un grup nratruc tural. de a nu h ia|abtU
si rr/iate tendinei de a fu/iona i a ae alipi celorlali, poate fi copleitoare In
parte, aceast ingri|orare eatr tot o reflexie a dispreului de sine al indivizilor
care protetea/J In ceilali propriile sentimente de neputina Astfel de dina
mici se afli sub obinuita ntrebare ( um poate un orb si conduci un offe?~ C
>nvini <4 ei nii nu au nimic' valoros de oferit, pentru unu ilieni rate dr
nrtonivpul ci ar putea primi ceva din partea altora asemenea lor
m Alii sr tem de propria ostilitate Iu cred cA, daci ii vor elibera
vreodat tuna. acraata b va nghii att pe m, ct i pe ceilali
Idee unui grup in carr mima este exprima M liber este tenh.mt
de vreme re g.ndes, in t.V ere ..I bn . .ir ti . rilal|i ce
r.Ni i fVV)rt A 50

Irvtn 0. fa lom mi
Molin

50 tratat da psihoterapia da grup

 Toate aceste aieptAri nerealivtr care, nemiesogu*. duc U
respingerea sau prejudicierea terapiei de grup pot fi ponderate prm
pregtirea adecvai a cb^ tului. nainte de a schia procedura de
pregtire. voi evidenia patru pwWemr ntlnite de obicei devreme in
cursul grupului. pol fi ameliorate pnr. pregtirea doflfuratl nainte de
nceputul terapiei

Probleme obtfnutte fn %rup

1 la nceputul terapiei, o impnrtant wjrs de perplexitate >i
descurajare a c lienitor estr incompatibilitatea perceput a obtertmdui
Ei pot fi incapabili s du*- ceam congruena dintre obiectivele grupului
(cum ar fi integritatea grupului, ci instruirea unei atmosfere de ncredere
yi centrarea pe interaciune) 91 ob*ec ti vele lor individuale (eliberarea
de suferin). Membru WJ putea ntreba ce relevani poate avea o
discuie despre reaciile lor personale la ceilali mante pentru Imptamtli
lor de anxietate, depresie, fobie, impoteni sau msomrue*'

2 A fa cum am discutat, o rsturnare major de utustte in fazele

mitiaie ale grupului este un impediment major In dezvoltarea unui
grup eficient Terapeutul. chiar de la prunul a intact cu un client,
trebuie si descurajeze frecvena neregulat fi ncheierea prematuri a
terapiei. Problema este mult mai presani dect In terapia individuali,
unde absenele fi ntrzierile pot fi investigate profitabil fi pot fi
perlat* irate n stadiile iniiale ale grupului, frecvena neregulai are
ca rezultat un grup desruraat fi lipsit de coeziune

1 Spre ilrcmrbire de terapia individuali, deseori terapia de grup na

crfrri h- nftire imediat In pnmrle cteva ntlniri, clienii pot fi
frustrai ci nu au HU- ta lent timp de emisie-, se pot simi depnvai
de specificitatea kw t sau pol fi 4fuwf i cu privire la sarcina
intrraciunii tnterperscnale directe Terapeutul trebuie si participe fi si
aduci In discuie aceast anxietate $1 irustraie prm pn>

4edura pregititoare Asta reprezini o provocare speciali pentru eiimtu

pentru care trrapia individuali a tont gratiheanti narcisic

4 Stx minarea sukfrupul fi extrogruptii. considerai clciul hn AMt al te-

rapiei de grup. poatr ti intilmU in ance stadiu al grupului Aceast
problem complex va ti abordat n detaliu in capitolul 12. Aki este
suficient si mdi- 4 im c terapeutul poate ncepe s modeleze normele
grupului rrfenuvare la iilignipare chiar de la pnmul contact cu clienii

lift intern de prrplfirr

Exist multe Abonln ale piegttni clienilor pentru terapia 4*e grup. Cea
mai simpl fi 111a practic abordare n lumea grbit a practicii cotidiene
om de a olari clientului informaiile necesare in uitfmul (MvraiiH preliminat
Sunt atent aA acord Mihnent timp avestri prezentri tncerv si vd client
puin de dou ort nainte de a-i introduce in grup Dac. chiai daci vd pr a
neva doar o singuri viat. Unt rezerv wl putui jumtate din timp pentru a
adu ce In discuie lux ave dintre concepiile greate menkmate anmov k
psoMr mele iniiale ale terapiei vie grup
 Concepiile greite trebuie explorate in detaliu >i fiece re trebuie
corectai prmtr-o du* ufi*- clari pi complei. Impirtipear cu clientul
prrdiciilr mele cu privire l.i problemele tni|iale din terapie pi ii prezint
un cadru conceptual i linii Jirecloar* dare pentru comportamentul
eficient In grup. Pregtirea fieci- rui client iiebue individualizai in acord
cu plngerile. ritrehAril* i ngrijorrile rkJuale In interviu >i cu nivelul
de nofiAtirarr ce privete pmceaul terapiei E necesari o atente pei mii
din partea trrafwutului in doui aituau neofitul pi clientul care prezini
probleme intereultur.il* t Iirntul care nu a mai fcait In nici o formi de
terapie poate considera terapia de grup deoaebit de solie itan ti pi
poate avea nevoie de o pregtire individuali pregrup adiionali.t Clien*
pi din alte culturi se pot aimp ameninpiti In spe ia! de expunerea
iersonali intimi In grup edinele de pregitire pregrup oferi
terapeutului oportunitatea de a explora impactul pe are tl are cultura
clientului asupra atitudinilor,re- dinrlor pi identitiii aale pi de a
demonstra ci, autentic, el rate gata ai intre in lumea clientului **

Am demnperit ci eate deimeblt dl* valonn un interviu pregititor cu

urmi toarele obiectiv.

1nrolarea Ilenilor a aliai inforinai (tfrrirea unui ialru imaeHual al ba/eior

intri per vina le ale >atolgiei pi a modului in are .1 ione.t/A trrapia

2 IInrrifiva modului in are grupul de terapir ar * upi dr problemele m

trrpersonale pi le corectea/A

3. Iferirea unor linii dirn toare despre cum ae mrtM ipi el rnai bine III grup, cum
ne rnaxirm/ea/i utilitatea terapiei ie grup

4 Anticiparea fruatririlor pi de/amigirilor * u privire la terapia *1*

grup, in special in primele intilmri.

5. Oferim unor Imn dini toare cu privire U iurata terapiei Stabilirea unui
antract cu privire la frecvena In grup
 6 Inia uJ.irea ncrederii m terapia de grup. crvptrrra a lep rilor cu
privire la eficiena terapiei

7. SfabiliiiM regulilor de b/A ie privea confulenialitatea pi ubgrupan.

A urii. A pre/eiilArn j*** m urt lui are dintre .* etr pui te

1. In primul rmi, prezint clienilor o arurti rxplkair 1 hunei mt*r per.
nale din psihiatri*, in<ep4nd cu afirmaia A. dr>i tir are peTMarui ipi manii
ti diferii problemele. loi <n care oviniiJ aulor fioihulerapculu au in ./nun Jifi cuhatra
furultinunljld Jr a *labili ?r a menine relufu anonalr fi -.aln/ii< dfur* tir ceilali le
amintesc le multe momente lin viaa lor cnd. (Ari nuli na IA ar h dorit i
larii 1* r o relaie, ii fie u adevrat oneti III l'giturA cu riitirnentele pozitive
MU negative lai de cineva pi A primea* i un Imlback rn ipnx onest iot upi.
deseori st nu tura generali a NOI ieti|ii nu permite u astfel de comunii a re
oneti 'lenfimeritele sunt rinile, relaiile sunt tulburate, nenelegerile aj.ir pi.
m ele din urmi. oirumuarea uuelea/A
 urnir"'

2. Descriu terapia de grup intr-un limba] umplu, dar, ca fund

un Aborator social in care o astfel de explorare inierpersonalA jnest este nu numai penn- si, dar fi
ncurajai. Daci oamenii au conflicte in metodele lor de a nelavjrw cu ceilali. atunci o situaie sociali care
ncurajeaz interaciunea orKti oiers o oportunitate preioasi de a invia multe iucrun vakmjaae despre e in
MM Scot in evideni faptul ci nu va fi uor si lucreze direct cu ceilali xnembr. asupra relaiilor lor, de fapt, poate
fi chiar stresanL Dar este crucial pentru d. faci vor putea nelege complet i xnr putea elabora reiaule
cu ceilali mrmbn de grup ta extala o enormi transpunere fn lumea din afara grupului: vor descoperi
co ctre relaii recompensante cu oamenii semnificativi din viaa lor prezeni fi cu ce pe care nu t-au ntlnit
inc A
3 Sftuiesc membru ci modalitatea de a folosi cel mai bine terapia este de a fi direci fi uneti in raport cu
sentimentele lor in grup in acel moment, mai ales cu sentimentele fa de ceilali membn de grup pi tai de
terapeui- Accentuez arest punct de multe ori fi mi refer la el ca fiind esena terapiei de grup Spun ci, pe mnur
ce clienii ca piti ncredere in grup, pot revela aspecte intime despre ei nii, dar ci grupul nu este un
confesional forat pi ci oamenii au ntniun diferite de a cApita ncredere pi de a se dezvlui pe es nii Evideniez
faptul ci grupul este un forum pentru asumarea riscului pi u ndemn ii ncerce noi tipun de comportament in
cadrul grupului.

4 Fac predtcia anumitor piedici pi avertizez clienii ci wr putea smp descurajai sau confuzi in prunele ntlniri Lneon nu
va fi evident cum elaborarea problemelor grupului pi a relaiilor dintre membri poate avea valoare in rezolvarea problemelor
care i-au adus in terapie. Aceast stare de confuzae. accentuez, este de ateptat in procesul terapeutic tipic. Le spun ci muli oa -
meni consider dificil la nceput si se reveleze pe ei nii an si exprime di rect sentimente pozitive sau negative pi discut
tendina de retragere emoionali, de a ascunde sentimentele, de a-i lisa pe ceilali si ne exprime senttsnrotrle, de a forma cu
ceilali aliane de camuflare. De asemenea., spun i probabil si triasc sentimente de frustrare pi enervare tai de terapeut fi
ci vor atepta rspunsuri pe care terapeutul nu le poate oAen Adesea, ajutorul va veni de la ceilali membri ai grupului, orwit de
dificil ar fi pentru <9 si accepte acest tapt
*> Pentru clienii care intri Intr-o psihoterapie de grup cu final dea^us scot In evideni iaptul ci scopurile terapeutice ale terapiei
de grup sunt ambiioase pentru ci dormi si schimbm atitudini i comportamente care s-au formai in muli aiu. De aceea,
tratamentul este gradual pi poate ti lung, deseori Uni ca nici o schimbare s apari luni ntregi ndemn viguros clienii si rmn cu
grupul i si ignore once nclinaie de a pirau grupul nainte de a-a acorda o ans reali. Este aproape imposibil si prezici eventuala
eficieni a unui grup in timpul primei duzini de edine Astfel, ii ndemn si-a mapende r.we* .ta critici i si se implice a buni-
ctedini in c\?4 puin douupMMKT pedinte ine inte de a ncerca si evalueze dettniliv utilitatea grupului Oieritnoi carr intr

10. Crearea grupului

lacul.


in terapie Jc /(rup de scurt durata Ir spun cA grupul ofer o oportunitate

reriuin-ahiU) dea realiza p parte de munca importanta, din travaliul pe care vor putea
cmiatruj in viitor. Fiecare edin este important 91 este in interesul Ur i in interesul
celorlali membri de grup sA frerventeze fiecare edin din nu- mirul limitat programat

6. liste de o importan vitali pentru terapeut ti creasc ateptrile. ti ino-

culeze ncrederea in terapia de grup i ai risipeasc falsa noiuni.* efl terapia de
grup este o terapie de rang ** und. Conform cercetrilor c lienii care ncep te-
rapia ateptndUHM s aib succn vor depune un efort mult mai mare In tera pie.
vor dezvolta o alian terapeutul mai puternic i au o probabilitate semnificativ
mai mare de a avea succes.** Acest efect al ateptrilor clientului antrnnan* terapiei
este mai mari* pentru terapiile mai puin structurate re pol genera anxietate i
nesiguran mult nun mari.*7 D* ateea, In prrgtire ofer o scurt descriere a istoriei i
dezvoltrii terapiei de grup mm terapia de grup a trecut de la stadiul din timpul celui
deal Doilea Ki/boi Mondial, crui era valorizat pmfnj avmtai*U* sale nrmomitr (adic
permitea pclhoterapruilor s aping la un mare numr de oameni care aveau rtrvntr de ei),
la poziia actual in domeniu. In care este clar ci an* ceva unic de oferit i este deseori tra-
tamentul cel mai hun Informez clienii c studiile rezultatelor psihoterapie! ifrmor*trr*/
ci terapia de grup este la fel de efktmt ca urlet mod tle trra pie individual
7. Fxist cteva reguli de ha/ Ntniu nu este mai important lUst irnpr tiiea
onest a parfcarpiiior i sentimentelor despre propria emanA i despre ceilali
membri ai grupului Conftdntiahlatra, ile Iar eu. este esenial In trra pta de grup
ca i tn orice alt relaie terapeut 1 brfit Pentrua membru I vor hraar deschis.
trebuie ca ei s aib inc redrrea c afirmaiile lor vor rmne in interiorul grupului n
experiena titra de terapie de grup. cu greu uni amin tex* o singur ir* lrarr sernmfi.
ativ a confidenialitii i. prin urmarr. pot asigura membrii grupului In privina airstei
pniblerne **

Rate important ca Inc rrderea clientului cu privire la confulmiahutr s nu fie corodat

Totui, fr acelai timp. In spiritul obinerii cntuuinimnluJui in cunotin de ra i/ pentru
tratament, informe/ ile asemenea clientul despre ndatoririle mele profesionale de a raporta
anumite 1 antravenii ** Aproape in toate jurisdu nlr. terapeutul trebuie s raporteze ituaiilv
In carr aciunile
lirntului sunt. sau urmeaz s fie, vtmtoare pentru sine sau pentru ceilali Uneori
membrii ntreab dac pot relata anpei te ale discuiilor din terapia dr grup
soului/soiei sau unui confident i ndemn s di'* ute numai propria e perten
experiena crlorlali membri i cu siguran numele lor trebuie pstrate strici secrete

irm'!#. fer imrmpts il grup sm'ilnll 4 ars cais nu fcasf larg 9%pl*nmU
Si
 Iile natura da ape. Minate, dat na sori ie la suprafa aalairi drpie c tentet iar* u KaH chemai li
depun mrturia* tn pus *sr penale iau o vile lin studiu pe t*a#i dr ihaatemar U .-are 11 pertu tpei

IOT de terapeui de grup cu r*pener>J a uuui * prslc tumletr JvUr

Alturi de regulile de baz aW? onestitii i ourdKienialitii tar furtun u a
discuta chestiunea contartrlor ntrv membri in alara grupului case into-c iui* m sau
alta. vor aprea in Hacare grup de pihrjter>pie Trebuie accentuate duu puncte
deosebit de importante
I. Crupul ofer o oportunitate de a nva despre propriile problem*- ir relaiile
sociale; rtu este un toc pentru a ntlni oameni fi a lega no: prietenii 9ocale
Dimpotriv, dac grupul este folosit drept surs de prieteni. i pierde eficiena
terapeutici. Cu alte cuvinte, grupul de terapie nva pe ctervi cum s dezvolte
relaii intime, pe lung durat, dar nu ofer aceste reiaii Este o punte nu destinaia
Nu este viai, ci o repetiie pentru via.
2 - Totui, dac din ntmplare sau programat membru se ntlnesc in afara
grupului, este responsabilitatea lor s discute tn cadrul grupului aspectele
remarcabile ale acelei ntlniri. Este cit se poate de muii ca terapeutul interzic
socializarea fn afara grupului sau s dea dispoziii cu privue la comportamentul
clientului Aproape invariabil in cursul terapiei membru grupului se vor angaja n unele
socializri in extenor i. in faa interdiciilor fcute de terapeut, vor ezita s dezvluie
aceste aciuni n grup Aa cum voi arta pe larg in capitolul urmtor, relaiile
extragrup nu sunt duntoare per se (de lapt ele pot fi extrem de importante in
procesul terapeutic); ceea ce Impiednd terapia este conspiraia tcrru care adesea
Inctmuacri asriri de ntlniri.
O abordare a dispoziiilor i prohibiiilor atrage membru grupului in tema fttahtliru
regulilor i a nclcrii lor Este mult mai eficient s explici pe larg de cr anumite aciuni
pot interfera cu terapia De exemplu. n cazul subgrup explic faptul c o relaie de
prietenie intre membru grupului desean b mpiedic A ii vorbeasc deschis unul altuia
in grup Membni pot avea sentimente de loialitate fa de o relaie diadic i astfel pot
ezita sd trdeze pe cellalt relatnd grupului conversaia pe care au avut-o. Ins un
astfel de secrrt va intra in omflict cu deschiderea i onestitatea att de eseniale
procesului terapiei IJT T mm in tete ol Mtmru primar J a membrilor grupului de terapie esU de a
rnnte ct iran mult umbtl despre modul tn curr reUtumeazd cu fiecare dmtrr cririalte persoane din
grup Orice eveniment care blocheaz acest proces obstruciocieaz in cet din urm.
terapia. Unsuri membru grupului pot don s fac o dezvluire secret liderului de grup
Aproape ntotdeauna te ori mai bine ca dezvluirea * iir mprtit CU membrii
grupului Niciodat hdent grupului nu trebuie s JH cepte. In avans. s fie de acord cu
pstrarea bietului ci s promit dt> i rete i cea mai bun judecatA clinic
A*vsl strategie de a oten informaii depins membrilor cu privii* la socializarea
extragrupal acord terapeutului un spngn mult mai mart divt srra
i. gia Al elm ex iathedra .iui trebuie si" Duc metnbn grupului se anaear In
suhgrupn secrete, nu suntei nevoii s nvurgri la ineficientul gresii orie* utul ..de te nu
ai nclcat regutllr^a putei pN dwext w> centrul n-anm el ntrebnd cum se late oft
v sabotau propna terapie to. Crearea
Kr uniatul, ai rugii altor dare cognitiv a pregtim terapiei ti* j{rup are (Atei* sat
pun oienreu unei ecplnau rafunuile a prvtmului eruptei, deu nerea tipurilor de arm
portament tare suni ateptate de la membru grupului stabilirea unui ion traci cu pn
ture la neatent rrefierra atept Jnlnr legate de efectele grupului, predu fia (fi ari fel
ameliorarea) problemelor fi dnu.onfritlului din primele ntlniri La bora acestor cu
mute se aft prmrsul de demishiitar* terapeuii transmit nu- ajul c ei respect in-
teligena fi fudecata dteniilor c terapui este o atentar comunJ. c liderii sunt ei perh
rare operea?A pe <> baz raional fi sunt domni s t ImprteauA < unuftoiele cu
i hrniul Un ultim avantaj este c aieastJ pregtire comprehensiv iermite de ase
menea < t lentul ut sd fie informat atunci cnd ia o decrue cu privire la mirarea in
gru pul de terapie
l.tei aceast duuuie este adecvat unui grup mieriu furnal de lung durat.
trsA tarile mir de ba.ri pot ft adaptate oricrui alt tip de terapie de grup tn grupurile
de terapie de scurt durat care se bazeaz pe diferii faeton terapeutici de exemplu
grupuri cognitiv cvmiorlumcntale . detaliile relcvunle ale prezentm i*JT trrbui nu
diftcate ilar orice grup de terapie profii In urrmi prrglhrii fnrmbnlor ii t Da i A
necesitile clmu e mpiedic o pregtire nnnufutu^. atuiu i o u url pregtire este
mai bun dect deliu tn capitolul /' voi des ne o pregtire de trei minute pe tare o
ofer ta ni rputul unui grup *rnlru pai itni m ui pitaluafi

Alte abordri ale pregtim
fcate posibil m pregti re* iigiutivi tJrm hmi pn*/rnLili o tinsuri Lai unui
client si nu fie uf* u*nt J#* putrmk*l. ( lirnu unt iruui in timpul interviu rilor
pre grup 91, dramri, tji reaminti** uimitor de puin din (iviinutul trtraa |uiui
leramulului au par nrinelrgrri gnmu-ir ale mrutrluf<hrtr Ikr exrtn piu. unii parii*
ipani U grup. lirnra Ic ani irrut *..l rirtiifii ut grup don.i!%pnp/e< r edinr nainte
de ai evalua utilitate*, au tnrlr ti pun >i m rrvgtii timp de viai al grupului va fi
dr doiiiMprr/r e rdinr
tn onaeonfi, mt*> ne*e%*ri rvpvtm fi cctntuarr deliberata a multor pun* le-
heie ale pregtim. att in timpul rdmeU JI prrgiup. cit >1 tn prunele ritrva edine de
grup Pentru grupurile in tratament ambulatoriu ie tare te infilne** o dai fie Aptimini
pregti** iptimiuil un rr/urnal m ru ie are ii tnmit tuturor membrilor grupului tJupi
lunare edina (vezi capitolul 1 4 Acente rezumate oferi un rru|loi ttrlcnt pentru a rr**t*
in acri* prile ewrn iale ale procedurii de pregitire ( and un membru mm M* alituri unui
grup in desbiiiirarr. ii ofer o pregilirr suplimentari, termiu 1 ni ritruHi ir/unua Me a
edine anterioare
Muli terafauii au demn* alte metode dr a crrtr ui fluena procedurii de pregitirr. linii au foliant
un alt membrii al grupului pentiu a tutela ii a pre- giti un membru nou. 70 Alii au fologit un
dncuiiM*iit ariv e tare noul ilient *A I riiulii'zr nainte de a mira in grup A**ndmil ai ratei
tAri conine un exrm pin de material scriu CP poate ii uhli/al ia supliment 111 pregtirea
clienilor 1 are intri intr un grup in el e pune a cent pe Im ali/area pe aici 91 anm. aau

marea responsabilitii personale, evitarea blamn celorlali. a suesbuor fi a

alimrntirii drp**ml*ntM, clientului i e reromandi si nvee -i asculte pe <
ii. t fie contient atit de sentimente, cit i de gnduri fi si inceece rxpmerv-
a intimitii i a comportamentelor not. F.videntaem feedbark-ul si ier vi-
itorilor membri instruciuni specifice despre cum si dea i cum si pmnraaci
feedback-ul. de exemplu, ai fie preoi, s-l acorde cit de curind posibil, ai he
direci, si lmprteascA atit partea pozitivi, cit i cea negativi, si spin* aur 11
fac ceilali si se simi, si nu se confrunte cu de ce, d cu ot vede fi Minte si
confirme feedback-ul, si nu gseasc acuze, si caute clarificri. ai reflecteze ia
propria persoan >i ai contientizeze momentul in care drvinr deiensnrT*
Alte tehnici de pregtire includ observarea unei nregmtrtn video sau audio a
unor ntlniri t Din motive legate de confidenialitate, trebuie s fie o caset pui la
dispoziia cumprtorilor din domeniul public sau o nmpetra* a unei edine de grup
simulate in care membri ai personalului sau aclun profesioniti joac roiul membrilor.
Scenariile pol fi construite deliberat pentru a demonstra punctele majore ce trebuie
evideniate in faza pregtitoare

Un mod chiar mai puternic de a pregti clienii este de a le ofen un antrenament

prrwaual al comportamentului de grup dont \n Au foat deacnse cteva formale experienialr
De exemplu, o echip de terapie de grup de scurt durat utilizeaz o pregtire in dou
pri Mai nti, fiecare membru de grup are o ntlnire individual pentru a stabili punctul
central >a scopurile terapiei. Dup a eea. viitorii membri de grup particip la un atelier
expenenual cu o singur ntlnire in care optsprezece-douzeci de dieni execut o sene de
exex ciu ititrrai ionale structurate, selectate cu atenie, unele implicnd diadr. ae trie
implicnd triade sau ntregul grup.71

Un alt studiu a folosit patru edine pregutoare. fiecare concentrndu-sr in

antrenamentul pregrup asupra unei singure noiuni: (1) utilizare* iui akl p-4CUm, (2)
nvarea modului de exprimare a xentimenteor. ( 3) invataia modului de autudezvluire mai
ampl. 4) eunbcntizarea impactului pir care clientul il are >i dorete s-l aib asupia
celorlali. Cercettorii au nmnat m prealabil materialul cognitiv >i au conceput excxciu
structurate de grup pentru a oferi nvarea expcneuiaU a fiecrei noiuni * Alie plWfH
uiilueea fixul de rol pnitru a simula interaciune* din grupul de terapie ^

In general, cu ct pregtire* este mai relev ant M mai vie emoionai cu att mai mare va
fi impactul su Unu cercet ton sugereaz c impactul oei mat mare il poale avea lomtoncnu
activi. expencniaU a antrenamentului preu mmar. >i nu tea cognitiv. pa&iv de observ are ^
Multe escortri contemporane asupra pregtiru preliminare se centreaz pe motivaia
clientului >i pe msur in care el es4c gata de schimbare * C an*
 M Ori ul UaUtnrtH al t-tamKm postulas! d In pvwo*
iMbviin trei prm
ctrsn uar Teapa ah mai cfx tent tac ne <wfww <* partteulaTt . Wntuhi
a h caia dr srhunhsi* Aceste stadii suni pi dr
iiMtilivrsafr.ireaii.supr.i motivaiei CM mtJ a
interveniei (i nu ca O condiie prealabil a
rnir.nnenf ului; iii are originea n tratamentul adiciei t, ulterior, a (nat a
pilea- r'i eficient in Lazul clienii or cu tulburri ale comportamentului
alimentar l celor < arv au comis un abuz sexual populaii ciinire recunoscut*
pentm nega- re 31 rezistena la schimbai*.*1
fn viitor, putem atepta ca tehnologia interactiv computerizat s genere-
ze prttgrame de pregtire mai eficiente. Totui, abordrile existente, folosite
izolat sau n combinaie, pof fi deosebit de eficiente Multe rezultate ale cerce-
trilor. ctre care m ntorc acum, atest eficiena general a acestor tehnici

Omstff oferite dr cercetare

nt r-un experiment controlat, am testat mpreun cu colegii mei eficiena inei

edine pregtitoare cognitiv*, de scurt durat. 7' ihntr-un eantion de aizeci de clieni cam
ateptau s nceap terapia de grup, jumltatr au fost vzui nfr-o edin de pregtire de
treizeci de minute, iar cealalt pimtate intr-un interviu < on verva fumai ce a durat o
perioad egal de timp destinat In principal anamneze 1 an* grupuri de terapie (trei cu
clieni pregtii, trei cu clieni nepregtii) au fo*t organizate i nvidiisr de ctre terapeui dr
grup rare nu tiau ci existase o manipulare experimental (Terapeuii rrrrieau c toi clienii
fuseser vzui fntr uri interviu standard tle admitere.) Un atuJiu a! primelor
dousprezece intlmri a demonstrat ci grupurile pregtite aveau Incrr derr mult mai
mare In terapie (rare, ca urmare, influeneaz wzitiv rezulta tul) i s au angajat fn
interaciuni tnterpersonale i de grup mult mai semnificative dect cri din grupurile
nepregtite, iar aieasti diferen era la fel Ie vizibili fn a dousprezecea eilm ca
l In a doua edin * Modelul r perimental al cercetrii necesita ca fiecrui
participant s 1 se olerr o pregtire identici Oar pregtirea ar fi fost mai minuioas
i mai individualizat pen tru fiecare client, eficiena sa ar fi putut fi mal mare

Modelul experimental de baz i rr/uitatele arestul protii un eantion

cu o pregtire pregrup rare este apoi studiat n timpul primelor cteva rdm \e de grup t m
dovedete a avea un curs al terapiei superior In comparaie cu un eantion care nu a fost pregtit
adecvat au fost repetate de multe ori IV pulaiile clina e au variat, Iar modalitile specifice dr
pregtire, variabilele dr prore* i rele ce m de rezultatele terapiei au fost mult sofisticate
Numrul dr dovezi rnmbomte care susin eficiena pregtim pregrup util In privina procr
mim, c&t i a mutialelor climtului cetr impresionant ' !n plus, puine studii nu au reui
s gseasc efecte pozitive ale pregtim asupra activitii clienilor In terapia de grup
Pregtirea pieliminar mbuntete frecvena* 1 i crete mitode/vAluirr*. autoexplorarea
i cor/1 unea de grup,*4 dei dovezile ce pmbea/ o rat mal sczut a renunrilor (a terapie
sunt mai reduse * Membrii de grup pregtii i exprim m.11 mult emoiile,** ti asum o mai
mare responsabilitate JHTSO- nal m grup,*7 dezvluie mai multe despre ei nii. -* sunt mai
simpatizai de

10. CIUTM m
110
^03*/27
**
/20 (02 711
ceilali membri,'*0 raporUaz o anxietate mai iruc*,01
&uni mm motivai pentru schimbare;*7 arat o descretere semnificativi a
depresiei:4* mbunat* r- ir adaptarea maritali i abilitatea de a comunica,'**
au u probabilitate mat mm de a-i atinge scopurile primare In terapiei au tnaj
puine concepii grite despre procedura de grup* Cercetrile arai ci
pregtirea cognitivi a clieni k* din clasele cu statut torio-economic sczut
duce la o mat rnare implicate activitate In grup >1 explorare de sine.* 7 Chiar
i populaiile considerate a fi greu de implicat, cum ar fi indivizii care comit
abuz domestic, rspund ioane poo- tiv la misurile destinate creterii frecvenei
fi parUcipirii *
Rezumnd. un puternic consens al cercetrilor garanteaz zwloorn
pregtrni pre-grup a clientului. Cea mai mare parte a cercetrilor
demonstreaz impactul bmr /ir asupra variabilelor intermediare; un efect direct
asupra rezultatelor finale riobale ale terapiei este mai dificil de demonstrat
deoarece alte variabile importante ale terapiei pun In umbr efectul pregtim 99

Raionamentul din spatele pregtirii preliminare

SA evideniem, pe scurt, raionamentul din spatele pregtirii pentru terapia de grup

Primele ntlniri ale grupului de terapie sunt nesigure fi au o importani vitali muli
membri se descurajeaz inutil i ncheie terapia, iar grupul se afli Intr-o stan* foarte fluid
i maximal responsiv la influena terapeutului rare are oportunitatea de a -1 ajuta s
elaboreze norme terapeutice Pn- mrtr intilnm reprezint un moment de anxietate deosebit
pentru dient, alt anxietatr intrinsec, inevitabili, ct i anxietate extrinsec, inutil

Anxietatea intrinsec apare chiar din natura grupului. Indivizii care o viat ntreag. au
ntmpinat dificulti inrapacitante in relaiile interpersonaW \vtr h invariabil stresai de un
grup de terapie care le cere si ncerce si relationeze pnrfund cu irilali membri i si discute
aceste relaii cu o mare sinceritate De ta*t. aa rum am notat in capitolul 9, att consensul
clinic, ct i dovezile dm orrcrtaie indici faptul ci anxietatea parc s fie o condiie eseniali
pentru iru- ierra schimbm.1 In terapia de grup. anxietatea se nate nu numai din conflictul
interjersoruil. dar i din disonani, care izvorte din dorina individului de a rimam* n
grup, in timp ce. n acelai timp, se simte puternic amenmtat de vimiu grupului Totui, un
volum mplinitor de dovezi dc^nonstreaz c In terapie, exist limite ale valoni adaptative A
anxietii m Un grad optim de anxietate sporete motivaia i crete vigilena, dar anxietatea
excesiv va ob- .ntruckra * ajMcitatca de adaptam la stres Rfnnund dovezile care- susin
existena unrt pulsnmi exploratorii, White noteaz c anxietatea excwav i trwa sunt
inamicii explorm mediului: ntrzie nvarea si comportamentul explorator descrete
iroportonal cu intensitatea fricii.** In terapia de grup intens li jxiralt/anle ale anxieliii
jx>t mpiedica mtrosjxv. tia explorarea mterpefo nali i tnlnm unul nou comportament
eseniale pnxwului schimbm Mau* jMrte din anvietatra trit de clieni la tnorputul unui
grup nu este in trituwv sarcinii grupului ci extriMool. inutil i uneori latrogen Aceast
 anxietate este O onseun natural J faptului de a te afla intr-o situat* de grup
I I I < are < om perna meu Iul ataptat. s* purii grupului i relevanta
pentru propriile ('(.tun personale unt tXGttiv de net lare C ercetrile asupra
grupurilor dr laborator demonstreaz c A, dac scopurile grupului, metodele de
atingere a grupurilor >i comportamentul de rol ateptat unt ambigue, grupul
va li mal puin toe/.iv i mai puin productiv, iar membru aii mai delertnivi,
anxiot, frustrat* i t u o mare probabilitate de a pArAsi grupul ,aJ
PngAfina eficient pentru grup va reduce anxietatea rxtruvw re apare din
nesiguran. C larii mini tibiei tivele grupului, explicnd modul In rare ubier
tivele personale fi cele de grup sunt conlluente, prezentnd linii dirrr toare lip
site de ambiguitate pentru comportamentul el lent, oferind clientului n for-
mulare exact a prumului dr grup, terapeutul rediae nesigurana >i an*ftrttea
extrinseci ce o acumpamazi
fn nin un raz, o pregtire sistema tir A pentru terapia de grup nu implici o
structurare rigidA a experienei de grup Nu propun o abordare didactici, directivi a
terapiei de grup. ti, dimpotriv, au ger / o tehnic ce va irtlenailica nrm.inM
unui grup aule morn, interac tiv. Inn nlturarea c omiorlarrtrf ielor n hiaJn e dr
tiuratA in edinele iniiale i prin diminuarea an etii iniiale ce deriv din
ambiguitate, grupului l M* jwrmitr A plonjeze rapid In m fi vitale* de grup
I unii teruf*eui de grup tnrrarc A ai schieze o pregtire lAlrmatM A per tTU
grup, toi terapeuii ncearc ai c lanfue pruteaui terapeutic i comport meritul
ateptat dr La < lieni diferenele intre trrapeui MII intre p olilr te rpe uln e constau,
ui mare mnur. In aetnport/arr* au utilul pregtirii I'nn intrin subtile sau chiar
subliminale, verbali* i rum verbale, chiar >i cei mai mmdirn tivi lrrpeu(i ncearc
s persuade/i* grupul s a. rptr vaimir *udr despre <r este >i e nu Mtf important
in pn* esui grupului m

( onsiderente bircn raie e adaug pregtim o ali mnipcinenti -0*1111 i mntui

in/ormat. Ierapeu|n oftirinj Miram se ail sub u ptratutucrs* nd ile a oferi (i dr a dovedi
prin nregistrri c au luat oferite) sufu irntr informaii despre benefic ui* tratamentului. electr
U* s*t unim*, osturi i altrrnativr iu* <e*arr unei alegeri informate in legturi tu terapia ,,B
In piu, <ot--.unrnai Iul mfnrm.it nu poate li < ousidrral firul dup o singur di- uir, el
tirbcn- rv vi/,uit la un interval de timp (thinerca cousimAmntului informat a evoluai rapid
mtr o practici standard nscris in htlucs i.uidrlim* of tiu* Antet u Pttychnlogjt al Anse
wtion1'* t Amen an l'syc tuatru A .o uium. r I le 1 aerat pn N eilur ponta prea
mpovrtoare, rute de urm himbat i terapeuii adap lai trebuie s gseasc o ale de a o
transforma in ceva util dt* un peru Iu r oneste despre mersul terapiei exprim resHVtul fa
de client i ntiei tliau a terapeutic
t 1 ultim observaie practic despre pregtirea preliminri. Deeuri, tera l*iun de grup
de .ill in situaia de a fi prficai s gseasc membri di* grup O pierdere neateptat a
membrilor poate deternuna terapeutul si sc grlHMM si reconstruiasc grupul, ceea ce
conduce deseori La inwnbn nepotrivii, ina decvat pregtii Alunei, terapeutul
trebuie si>i obume poziia de a vino*" grupul potenialului membru o poziie
care, in general. estr *vdexHi per. tru client. Cel mai bine est* ca terapeutul s
continue grupul c.u un colertiv *- du, 4 selecteze tmt noii membri i apoi sa
prezint* grupul uitr-o aaexnene modalitate uw.it ai maximalizez* dorina unui
client tki IM altura. De ia pi cerceUnle arai ci, cu cit este mai d ii inii mirarea
intr-un grup, cu att mai mult un individ vrea si i ie aii ture i cu alit mai mult va
valoriza oi tenor gru pul.,m Acesta este prirw ipiul general aflat la baza riturilor de
iniiere cbn fra- trrnitii i a criteriilor dificile de admitere din multe organizaii Un
aplacant nu poate considera altceva dect ci un grup n care e att de dificil dr
intrat trebuie ai fie intr-adevr foarte valoros.

10 Crsarsa gmimlui
tocat.
 11.La nceput

Murir terapeutului de grup ncepe c*u mult naintea primei ntlniri

de grup. Aa rum am evideniat deja. sucvraul rezultatelor terapiei de
grup depinde In nusre miauri de executarea rfirtenti de citrr terapeut a
nan 'inilor prelifiunarr fn capitolele anterioare am di/* utat importana
cruciali a seWtuM. comparam- |PI. adrului i pregAhrii adn-vatc n aint
capitol voi diw uta naterea >i dezvoltarea grupului mai biii, stadiile
dezvoltrii grupului de terapie, apoi probi* mele legate de frecveni,
pura tiialitate, schimbarea olei tivului fi adiugarea unor noi membri
aaprrte importante In viaa unui grup In dezvoltare

Stadiile componente ale grupului

biet are grup de trrapie. cu distribuia MI unui de ara terr >i interaciuni
complex#, trate printr-o drzvoltarr singulari. Ioi membrii tncrp *i M* mam feste
iRterperaonal. fie* are cream I propriul oticnHiMiiuw MM ial In timp. da* .\ terapeuii
lu rr.i/A tfn lent, membrii vor buri# ai >i inrlragi stilul intrrier st mal i, in final,
ai experimentez# iun comportament# Dai fund tMgAti4 m terac iunilnr urnane,
nmatituitr prin gruparea litorva intlivi/i cu stiluri fu*a dapfalive, este evident c
parcursul unui grup le a lungul multor luni sau aru va fi complex fi. Intr-O mare
mAiuri, tmpradictibU Cu toate areatr.i torele di namii'e de grup a.tlonra/i in toate
grupurile t le uifluena/i dezvoltarea, aat fel i este pottihili tea Tlrraa unei
cheme imptrf# 1e. Iar u toate a. --.tea uti li, a fazelor de dezvoltare
O hm# diniwniri teorie a de/voltini grupului fMtstuleazi nu i stadii tor marea,
afa'ul. normarea, ier formarea fi suspendarea 1
Areasti (omuitare sun pli. ritmici,
surprinde bine sena de modele ale dezvoltrii grupului articula te de diferii cer
etitori fi aplicate att grupurilor limitatr In timp, cit fi celor cu final deschis t*
In general, grupurile sunt preocupate In primul rnd de sarcinile impli \
rn iniiale a membrilor fi afilierii lor Aceasti fari rate urmat de una c ar# ar
erm entrea/i asupra Controlului, puterii, statutului, competiiei fi
diferenelor
individuale Apoi urmeaz o lung i produrtivi (ui dr lurru marcai de m-
timitate, angajare fi coeziune autentici Stadiu! finaJ este ncheierea
expern-n- ei de grup. Aceste modele mprtesc premisa c dezvoltarea este
epBgswfe- ai adic fiecare stadiu se construiete pe succesul celor anterioare
Pnti urmare, eecurile timpurii In dezvoltare * vut exprima pe ntreaga durata de
via a grupului O alt premis a dezvoltm este aceea c grupurile und s
regreseze in condiii care amenin integritatea grupului t

Pe msur ce dezvoltarea se desfoar, observm schimbri in cwnpona- mentul i

comunicarea membrilor grupului. Pe msur ce grupul se maturi* zeaz, va fi evident
creterea comunicrii empatice. pozitive Membru i descriu experiena In moduri mai
personale, mai ncrcate afectiv i mai puin intelectuale Membrii grupului se
concentreaz mai mult pe aia-i-acum. evit mai puin conflictul productiv, ofer un
feedback constructiv, se autodervfeline mai mult i sunt mai colabora tivi Sfatul este
nlocuit de exploram, iar grupul este mai mteracional. mai centrat pe sine i mai puin
centrat pe lider' Aceast schimbare a dezvoltrii ctre o munci mai plin de sens a fost
de asemenea demonstrat repetat In studii valide ale sarcinii i muncii grupului a
coreleaz semnificativ cu creterea productivitii i a realizrilor 4
Ca terapeui, este necesar s v familiarizai cu secvenele dezvoltm grupurilor Oar
trebuie s ndeplinii sarcina de a asista grupul in formarea de rvrrmr terapeutice i s
prevenii stabilirea unor norme care mpiedic terapia, atur* i trebuie s avei o
concepie dar a dezvoltrii optime a unui grup de terapie I )ac trebuie s diagnosticai
blocajul unui grup i s intervenita strategii pentru a ncuraja o dezvoltare sntoas,
trebuie s avei o idee att despre dezvoltarea favorabil, ct i despre cea defectuoas In
plus. cunoaterea unei xecvmr largi de dezvoltare v poate oferi un sentiment de control
s orientare In grup; un lider confuz i anxk* trezete sentimente similare in membru
grupului.

Prima yJtntJ

Invariabil, prima edin de terapie de grup te un succes Clienii u a t terapeuii

debutani) o anticipeaz, in general, cu atta spaim nct ntotdeauna se simt uurai in
mijlocul evenimentului real tn general, este util onor aciune pe are o inttrpnnde
terapeutul pentru a teduce anxietatea i stinghereala clientului Deseori este util ca membrii
s he chemai cu cteva ale 'manile de prima ntlnire pentru a se restabili contactul si a li se
reaminti de nceperea grupului ntmpinarea membrilor grupului in atara camerei in cate r
va desfura gmpul sau lipirea unor semne ind na toate pe HoA cate cmen teaz clienii ctre
camera de grup pentru prima ntlnire reprezint rnfcaun simple. linititoare
 Unii terapeui ncep ntlnirea cu o scurt! declaraie mrrdafM
dropie Mpul i metoda grupului (mai ales dac nu au pregtit
minuie* clienii fna inte), alii pot meniona simplu una sau dou
tegub de baz de exempluhtal** fi ooin/idn0a!iti(M terapeutul poatr
uger membrilor U se pre- Xiiifr. daca terapeutul tace, invariabil. unul dintre
membri va sugera ca membru A f*e piwanli* In grupurile din Americ a de
Nord. folosirea prenumelor se stabilete de tibittfi ir cteva minute Apen ar
1**4 o foarte puternicii ticerr, rare, ca uirtfontateii ticarilor di/i jwihcterapie,
pare eteriA, dar JureazJI doar Au-va Mrumb.
In griMiral, ticerva eate nipd de individul dmiiruit M domine stadiile de fn-
epuf ale grupului, tare va spune cred ci voi sparge gheaa aau alte cuvinte <
are au u eal efect I Je obicei, acea peraoani relateazi apoi nvitivele sale perv tru
a solicit* terapie, ceea ce deseori trezete descrieri similare din partea celorlali
membri Un curs alternativ ai evenimentelor apare atunci rnd un membru
(poate itunul.il de trnaiurie* grupului in timpul tcern iniiale) comenteaz diacon
fiertul siu social sau trum* de grup. Aieast rernani poate stimul* comentarii
nmnr din iartea celorlali care trieac sentimente asm 4- rultoare
Apa rum am subliniat in t a pi fol ui S. tu sau lr vina sa. de la Incriul tera
prutul nu 'pe si modele/* norrnelr grupului Aieast aan mi pulr li rutu Iuti mult
nruu etic lent 4t timp gruul este inc 4 tnir l'rin urmare, ti pruna e- dini,
terapeutul nu pierde timpul lumi pasiv pi triat tiv, 4 in capitolul % am ie** na un
numJr de tehnic i imtru mcslelarra normelor intr un g/up aliat L nceput

Studiul nuutl ortrrtiurt. purtk ifurt rulant, xdulurru imului. JrtrndmtJ

Unul sare ini recurdortea/4 membrii oruirui grup nou termal In prunul rinei, ei trebuie
si neleag urn si atingi san IIUI pnm.ui * opul pentru Care i au a ii tur at grupului In ai doilea
rnd, trebuie si se ngrijea* 4 tir reia lile lor MM ia!* din grup astfel incit si creeze o rupi pentru
ei tnipi care le va oferi nu mimat confortul ne -sar ndeplinim san inii primare. dar, de aan ne
nea, gratific aia derivai din plicerea irnirt 4pil4 ele a fi membru al grupului In multe grupuri t
um ar fl rc lupele dr atletism, claele dr elevi sau mU tive le de inunc 4. sari IIUI primari i sanina
MM tali sunt bmr iiitermtatr 4 In gru punle de terapie, depi. la nceput. arml bipt nu rstr des aprn
lat dr rnnnbn. san mile sunt confluente un fapt care umpli 4 fnartr mult rperena dr grup a
io.livizilor mefu leni MM ia!

In ntlnirile iniiale sunt prezente citevi Ingrijoriri simultane Membru, mai ales dac A rut
suni bine pregihp de ifre ter***ul. i au ti ai afle pe ce se ba /ea/i terapia, ei pot ti nedumerii in
legiluii cu relevana activttipkir grune iui pentru scop uni' lor pamniJt trt terapie edinele
miialr sunt deeuri prv srate cu intrehin care isfk* ti ac easti onlu/ir Ouar luni nui Umu.
membru se pot ntreba cu voce Ure Cum o d mi ijutr asta * C e legiluii au toate ace tea
cu rezolvarea problemelor mele?"

(II a dapt timp. membru sunt p ret MU pa i de relaiile lor MM talc ei JMP ev a ltiea/4 unui

pe altul 91 evaluea/a grupul Caui roluri viabil p nlru 1*1

Jt Irvta 0. fslaai (411 Moim Isvu) Tratat 4s sthatsrapis s fn*>
>1 se ntreab dac vor fi plcui 91 Eapectai sau ignorai 9 resping Dcl
aparent. clienii vin in grupul de terapie pentru tratament, tortele wjciaie u
imp*^
A inventea A cea mai mare parte a energiei lor in <:ularea opvubfcni,
accept* n. respectului aau dorn mape Pentru unu. acceptarea u
aprobarea par ta> de imprubabilr incAt, deieriMV, resping sau drpreo/i
grupul, drvaioru&andu-i mental pe ceilali membri 91 reamintindu >1 cA
grupul este neseal a axtafticia> MU cA sunt prea speciali pentru a le pAaa
de un grup case neceartA Mcnbaui unei mici pri din preioasa lor
individualitate. Muli mesnbn suni deuaemt de vulnerabili in acest moment.t7
La nceput, ie recomand terapeutului sA priveasc cu un ochi grupul ca
ntreg, ur cu ceiAlail experiena subiectiv a heinu individ du auest nou grup
Membru ae ntreab ce atrage dupA sine participarea la grup Care sunt cerinele
de admitere? CAI de mult trebuie &A se dezvluie sau sA dea din ei insau?

Ce tip de angajament trebuie s-i ia? La un nivel contient sau precociftienl. ei caut
rspunsuri la astfel de ntrebri 91 sunt intr-o cutare activ a tipurilor de c urn porta mm
t pe care grupul le ateapt 91 le aprob. Ce mai muli clieni unt dornici att de o
conectare unu-la-unu profund, intim, ci 91 de o 00- nn tare cu ntregul grup t* Totui,
uneori, un membru cu un foarte slab sentiment de sine se poate teme c 91-ar pierde
identitatea, afundndu-ae in grup I As aceast team nUr deosebit de pronunat, ea
poate mpiedica implica- re in grup. Pentru astfel de indivizi, dileicnierea are prioritate
in iaa apax- Immri *

LAscA grupul iniial este confuz, dac testeaz 91 este ezitant, atunci, dr asemenea. este
91 dependent OKKS sau pe ascuns, membru ateapt de la lider structur 91 rspunsuri,
acceptare 91 aprobare. Multe comentam a pnvtn care caut rviucnpmsr v sunt adresate in
timp ce membru ncearc s abin aprobare din partea autoritii Comentariile iniiale v
suni cercetate cu atenie pentru ulentduarea instruciunilor cu pnvire la comportamentul
dezirabd 91 indezirabil C lientn par s se comporte ca 91 cum salvaraa ar emana numai dr La
voi. sau in special de la voi. fiind necesar doar ca ei s descopere ce dona s Ur Pentru
aieast credin exist dovezi evidente in realitate avei o identitate profesional de
vindectori, gzduii grupul oferind o sal. pregtii membru 9a crrri o plat pentru serviciile
voastre Toate acestea ntresc ateptarea c vei avea grij de ei Involuntar, unu terapeui se
mpac cu aceast 1 redtn. prelund putrrile speciale proiectate de client a oferind
incon**>ont o pnmusiune de ustnne ce nu poate ti Unut1-
Asttel. existena dependenei iniiale decurge din multe surse cadrul *m peutu.
comportamentul terapeutului, o state morbid de dependent din partea c Lentului >u aa
cum am comentat in capitolul ?. dm diferite sume ale *en Unmtrlor puternice ale membrilor
a de terapeut l'rmtnr odr mai puternici este nevoia uman de a avea un pnntc sau salvator
omnipotent omniscient care se ngrijete de tot o nevoie ce oolunoncax cu nlinita capac
itate uma n de autoiluziorurv ce creeaz nev na de o tun Mpenoftft S credina ir '
 UIfn grupuri le inem, fantasmele membrilor ne armonizeaz reciproc, condu-
cnd la ceea ce deturna Freud Mulimea vrea s fie dominat de o for neli-
mitat, estr n cel mai nalt grad avu 1.1 de autoritate. 11 (ns cine este Oumne
/-eul Dumnezeului Deseori m-am gndit c ruta mai mare a suiidultii printre
pmluribri In comparaie cu al|i spr-r ialih este un comentariu tragic al acestei
dileme * Faihoterapeuii profund deprimai, care tiu c ei trebuie s-i fie pro-
pria fiin superioar, propriul salvator, sunt mai predtspui dect muli din tre
clienii lor s plonjeu ntr-o disperare ultim.)
Coninutul i stilul de comuni are ale fazei iniiale tind s fie relativ tereo- tipizate
i restricionate. semnnd cu interaciunea de ia o petrecere MU din mprejurri
anuale tran/ierite similar- Problemele sunt abordate raional; clientul reprim aspectele
iraionala ale nelinitilor ale in serviciul susinerii, eti- ch*fei i linifu grupului Astfel, la nc
eput, grupurile pot discuta la nesfrit subiecte ru un interes intrinsec aparent redu pentru
oricare dintre participani; totui, aceste teme caracteristice unei petreceri aerveac drept
vehicul primelor incursiuni explorator interpersonale Ca urmare, coninutul diacuiei este
mai puin important dect procesul nerostit membrii se evalueaz unii pe alii, ae ngrijesc de
aspecte cum ar fi cine le rspunde favorabil, cine vede lucrurile l.i fel ca ei. de rine ai ar
team, pe cine s respecte.
la nceput, deseori grupurile le terapie cheltuiesc timpul cu descrierea simptomului,
experiena terapeui A anterioar, medu arnentr i altele asemntoare. Membru caut
similaritii* Sunt fascinai de liWd c nu sunt unici n suferina lor, i cele mai multe grupuri
invratrac o energie considerabil !n a demonstra modul in are membru unt unitari Ar est
proces ofer adesea membrilor o deosebit uurare (vezi discuia despff univer B*litatr din capito-
lul I) i ofer o parte a fundamentului coeziunii grupului A*rt primi pai pregtea ar ena
pentru implicarea mai profund de mai trziu. condiia pf* alabii a terapiei efu lente. n
Oferirea i primirea sfaturilor este o alt cara*teriatu a grupului aliat la in cepul clienii cer
faturi pentru problemele cu partenerii de via, copiii, an gajamrn i aa mai departe, iar grupul
ncearc s ofere unele soluii prar'licr Aa cum s-a discutat in capitolul I. rareori aceast ghidare
are o valoare tune ionai, dar servete ra vrhu ul prin intermediul cnna membru i pot rxpri ma
interesul t gria mutual Iii* asemenea, este un mod de comunicare lami liar, care poate ft
intrrhutnat nainte ca membrii a neleag complet nun *A Im' reze ri airi-i-cunv
IJ4 nceput, grupul are nevoie de orientare i structur Un lulcf tl* ut va amplifica anxietatea

i va alimenta re gresia, t Acest fenomen apare chiar i In grupuri cu membri nfuttK ai psihologi*
lle exemplu, intr un grup de lorma rr ilitint din rezideni in psihiatrie. condus de un lider tcut,
nondirechv. membrii au font anxini la prima mtlnire i t au exprimat temerile fa tiv ce-* re
ar putea ntmpla m grup i cine ar putea h victima arrstn experiene Un membru a amintit un
reporta) recent despre un grup aparent normal

II. La
 Lscuci) Tratat de ptlhaUrapIs
da grup
de elevi de liceu care au
omort in btaie un brbat fr adpost Aruoetau a-a diminuat cnd liderul a
comentat c top erau ngrijorai de torele vfttm toare can* ar putea fi
dezlnuite in urma intrm in cest grup de rezd*-nj aparent ..normali

Al doilea stadiu conflict, domman, revolt

Dac prima preocupare a unu grup este in grup sau in afara
grupului", urmtoarea este sus sau jos. 14In acest al doilea stadiu de
j*tac", grupul trece de la preocupri legate de acceptare, aprobare,
implicare in grup. defmiu ale comportamentului acceptat i cutarea
orientrii, structura i sensului la interese legate de dominan, control
i putere. Conflictul caracteristic al acestei faze se desfoar ntre
membri sau intre membri i lider Fiecare membru ncearc s ii
stabileasc gradul preferat de iniiativ i putere Gradual, apare o
ierarhie a controlului, o ordine social.
Comentariile negative i criticismul sunt mai frecvente, deseon membru
par s ae simt ndreptii s analizeze unidirecional i s-i judece pe
ceilali.
Ca >i n primul stadiu, sunt oferite sfaturi, dar m contextul unui cod 9oaal
diferit conveniile sociale sunt abandonate i membrii se sunt liberi s
aduc cri- tici personale comportamentului sau atitudinilor celui
nemulumit judecile se bazeaz pe stilurile >i experienele de via din
trecut i prezent In grup este o vreme a lut se cuvine" i trebuie", un
moment in care tribunalul colegilor"''este in edin Membru dau sugestii
sau st a tun nu pentru a-i manifesta acceptarea i nelegerea profund
sentimente care urmeaz s apar in gmp , ci pentru a lupta s obin o
anumit poziie in grup.
I opta pentru control face parte din infrastructura fiecrui grup Este
tnteft- *leauna prezent, uneori inactiv, mocnit, alteon incendiar Dac
exist membri cu nevoi puternice de a domina, tema major a primelor
intimn poate fi controlul Frecvent, o lupt pentru control aflat in
hibernare devine mai deschis cnd membri noi sunt adugai in grup.
mai ales membri nen care .nu i tiu U vul" i, in loc s arate respect
membrilor vechi conform seniorit ti Ur. supraliciteaz puternic pentru a
obine dominanta
Apariia ostilitii fa de terapeut este inevitabil in dezvoltare* unui
grup Muli observatori au evideniat un stadiu iniial al ambivalenei tat
de tera- Hnjt. cuplat cu rezistena la examinarea i dezvluirea de ne
Ostilitatea tat de terapeut ii are sursa in atributele nerealistr, chiar
magice pe care clienii le atnbuie in secret terapeutului. Ateptrile lor
sunt att de hpsne de hmitr in. t sunt sortii s fie dezamgii de orice
terapeut orict de competent Treptat. pe msur ce recunosc Urnitele
terapeutului, realitatea se restabilete s oa- tilitatea fa de lider se
disperseaz
 In mu un i az nu este un proces clar, contient Membrii pol pleda mtekv
luai pentru un grup democratic. care se bazeaz ie propriii* resurse dai cu
toate acestea, la un nivel mai profund pot fi domm de dependent s pot ir
cerca mai nti s creeze i apoi s distrug o figur a auMntvn Terapeuii
dr
 grup refuzi * preia roiul tradiional dl autoritiu ei nu conduc grupul mtr-o
rnamerA obifmutA, nu oferi rAspumun > soluii, indeamni grupul si exploreze
>i UI tu IntPvhuiri{Kr propriii* rwuree lotui, dorina membrilor e mrn- tifM* ?i.
dr obicei dupi (itrvi edine, membrii grupului realtrrazJ <A Irrapr*

utul I* v fTuafra dorina dr a avea un lider deal

C 9 alt/t -turna de Mtnttmml lai dr lidrr ar afli In rrnnmpirii gradualA dr dfrp
flecar* membru I nu va drvmj pilul favorit al liderului In timpul edinelor
preliminare, fiecare rnernbru arboreazi fantanma ci terapeutul ratr doar
terapeutul Au. intens Inlmml dr cele rnai mh i drtalii alr tm uf ului. pre zentului >i
lumii safe lantasmati * Cu toatr ar**tea, in IiitAlfunU* iniiale alr grupului,
flecar* mrmbru reuli/ca/A cA terapeutul nu mir rnai interesat dr rl dect dr <
eiJalp, nuni rAapArulii grrmrnii apariiei anitinimtrlor dr rivalitate, oMilit.it- / i|d
dr crilali membri Intr-un rnod neclar, fircarr mrmbru ar toile trdat dr
terapeut Pot apArca n nuri alr unor pniblemcr anterioare cu fraii i membru
inc ep HA aprecieze importanta interaciunii cu (elegii ui a tiv itatca dr
grup t

fn nici un a/, ac mir atept Jn ncrrnliate fai dr lidrr fl drzvrAprra mwr. vmfA nu
iJuafrra/i furuionarra unei mentaliti infantil* au o naivitatr |MM hologtc fenomene aer
mni toarr au loc. de earmpftu* In grupurit* Ir i**iho terapeui pmfmiatuh IV fapt. pentru i
rl aflat In formare, nu rilaUl oralr mai bun Ir a evalua predispoziia grupului dr a ridic a in
alivi, fi dr a ala a Inie ruf. de At fund mrmbru al unui grup dr trrapir au dr formare fi liAind
din* t aceste sentimente puternicr I /nu trorrtk util 1* r refrrA textual la lucrarea iui Pmid ..
Intern ft tabut,/ fi mnaideri tiparul de rrLaionare a grupului u U derul drept o re apitularr a
pari tdulut Imardri primitive Inii tdr> Al, Irrud ugerea/A la un moment dat ci fenomenele
modrrnr dr grup au analogul lor preistoric in rvenirnmlrlr din lioarda prinutivA, atrAvr
IM* ..Ma%a nr apare a o renviere a hoardei prunttivr la felum omul primitiv rtr prezent
virtual in fiecare individ, tot aa orice mulime umani mtr capabili O ar onatituie mir-o hoard.i
primitivi In miaura in arr formaiunea de rvias U domin* a* indivi/ii i are o (ompun, putem
ni un aii- in ra dimuirra hoardei' lioarda primitivi ente apab ilt ni se elifute/e din legi
tun ir teatru tiv* arr inluli evrf ferea fi s* pmgrwr/r citre o exmtrni mai satudA At. are
nutuMt Jupi ce iuU* nil venerata font inlitiiral
Nu ioc bit A membru riu ata i in umailimitate trraprutui invariabil, voi api rea in grup unu
apiritori ai terapeutului I h*trihuM apiritorilor fi a atac alo rilor poale servi drept un ghid valon
pentru nelegerea onentinlor caiac te nilul, un ghid util pentru munc a viitoare in grup In
grrutal, liderii acestei fa/e. acei membri car* unt primit fi cri rnai viruleni atacatori au
pnnilut* puiet nice in ana dependenei fi ne confruni cu nevoile intolerabile dr dependeni prin
formaiune reactonali Aceti indivizi, uneori etichetai contiadepen leni- ,f Aunl tentai fi
rtmpmgA prirrui foci* toate afirmaiile terapeutului fi * ntrein* fantasio. de detronare pi
Inftucuirr a liderului
IJe exemplu, aproximativ La trei sferturi irx cursul unui grup pentru cfem cu
bulimia, an cerut membrilor s reflecteze asupra ntlnirii cum ne <Wwi.tu-
rsse pentru ei? Dezamgiri7 Surprize? O membri, care avea si ourtxoiez*- *3

) - tratat da jraJiMtarapia
da gre

tarea grupului In
urmAtoareie cteva
nAptAmanj, a declarat cA decurww exact aa c-um ae Atrptaa*. dr fapt, edina
lua*-** aproape dex*mgrt.r dr preOr ut LA Cel mai puternic sentiment pe
case 1 avusese pani tuna. a adugat ea. fuaese furia fai de mine pentru cA
pusesem unuia dintre membri o ntreb**: care declanase o scurt! izbucnire In
pUm Simite atunci suoodat nu ni vor dArAma a*tfelt~ Primele ei impresu fuseser
deosebit de pnsdtctive pentru comportamentul ulterior in grup. Rmsese in gard!
a se forase a! he calm i s! dein! controlul in ooce moment M! pnvea nu ca pe un
aliat, ci cs pe un adversar i, pe parcursul primelor cteva edine, fusese suficient de
putem' ti pentru a conduce grupul spre o accentuare major a problemelor legate de
control.

Pentru ca terapia s aibi succes, este necesar ca membru oontradependeni.

U un moment dat. s! ce confrunte cu reversul medalia, s-i recunoasc i s elaboreze

profundele nevoi de dependeni nainte ca dorinele de a 6 ingnuu i pnrfrai s! posti fi
trite sau exprimate, trebuie s neleag c. deseori, ooa portairw ntul lor ci
*Urdependent trezete din partea celorlali critici $B nespuv grrr aceasta este provocarea
din terapia loc.

Ali mrmbn. invariabil, sunt de partea terapeutului. Ei trebuie s fie auta A a

investigheze nevoia de a-l apra pe terapeut cu once piei. mduerent de i hemtlunea in cauz.
Uneori clienii v apr! pentru c au ntlnii ci sene de linec tr pr care nu s-au putut baza i v
percep, greit, ca fund extraordinar de fragili, alii au nevoie s v protejeze pentru c
fantasmeaz o eventual alian cu vot mpotriva celorlali mrmbn puternici din grup. Fm
ateni ca nu cumva m transmitei involuntar semnale ascunse ale insatistaciei personaje. la
care salvatorii rspund In consecin.

Multe dintre aceste sentimente conflirtuale se cmtilusari kt urul subiectului numelui

liderului Trebuie s i se adreseze folosind titlul profesional Dr limes sau, tnai impersonal,
doctor sau consilier) sau prenumele** Imediat, unu membri vor fokai prenumele terapeutului
sau chiar un diminutiv al acelui prenume. ii vai nu- dr a ntreba care este preferina
II. ia
terapeutului Alu. chiar *a dup ce terapeutul i a dat din toat inima acordul pentru a
continua folosind pre nume Ir. nu reuesc inc! si rosteasc o astfel de necuviin continua s-i
b- i otomnc/e cu titlul profesional Un client, un om de atacen de succes care fusese adeara
umilit >i tcut dr ruine de un tat dominator, a insistat s re adresez* terapeutului cu
doctore" pentru c, susinea ei. acesta ers un mod de a re asigura c nunt s dea bani pe
terapie

Det am postulat dezvrire* i hina a de lider ca o trstur ubicu a grupurilor nuci. in

roci un cai procesul nu este constant ca Kvml grad hi luate grupurile Comportamentul
terapeutului pdt potena sau atenua arai experiena, ci i exprimarea revoltei Aatfttl un
xvolog proeminent care a
 * ontluH timp de mult .ni grupuri de antrenament al sensibilitii ru studeni, neluteaz
cA. inevitabil, exiwfc o tnauret ie puternic imj>otriVd liderului, rerul- mimmzA cu
inlAhiraiea lui corporali din sala de grup. Pe de ali parte, eu am condu grupuri similare
hrnp de peste un deceniu, ?i niciodat nu am ntlnit o revolta att d * extrem Imit
membrii tul m dea fizic .lard din aii C e tip de lider trezete cele mai negative
rspunsuri? In general, cri care sun! ambigui sau deliberat enigmatici; cei carr sunt
autoritari, dar nu oferi nici o structur sau linie directoare; sau cei care, pe ascuns, fac
promisiuni ncrra liste grupului n fazele iniiale ale terapiei. 71

Acest stadiu este deseori dificil i neplcut personal pentm terapeuii de grup Permitei
mi HA reammU-sc terapeuilor debutani ci ei sunt eseniali supravieuirii grupului Membru
nu Ii pot permite s v lichideze vei fi aprai ntotdeauna Totui, pentru propriul confort,
trebuie s nvai s discriminai Intre un atac asupra persoanei sau asupra nilului vostru In
grup. Pspunstil grupului este similar distorsiunii trnnsfrrrniale din terapia individual, nu
are o legtur direct cu i omporf.irneniijl vostru, sursa Im In gmp trebuie neleas att din
perspectiv psihodinamir individual, rt fi din punctul de vedere al dinamicii de grup.

Terapeuii deosebit de ameninai de atai ui unui grup sr protejeaz in di ferite moduri \n

Odat mi s-s crnif s joc rolul de i unsul tarif entru dou gm puri de terapie, fiecarr avnd
aproximativ dou/eci i cinci de fedme. care dezvoltaser probleme similare arnU*lr grupuri
preau s fi atins nn platou, nu aprea nici un teritoriu rtou de c trva sptmni fi membru preau
s fi fi retras interesul de la grupuri Un studiu al frdutrlnr curente fi al protoi oale lor trei 11 te a
artat faptul cA nu l unul dintre grupuri nu se confruntase lru di rect ru vreun sentiment negativ
fa de terapeui Totui, motivele a estet in Iubii! erau destul de diferite in crle dou grupuri In
primul grup, cei doi cotrraenii (pentru prima dat lideri) se epuseser Iar grupului fi, prin evi-
denta anxietate, nesiguran fi evilarr a subiectelor pline dr ostilitate, pleda ser pentru fragilitate
In piua, ntiului doreau %A fie iubii dr toi membru fi funeser tot timpul attdr binevoitori fi
att de plini de soli itudine. nct nn afin din partea grupului ar fi prul necuviincios fi
ncmuruwvtor

Terapeuii din ai doilea grup zdrniciser un aU< mir o manier diirrtt rmseser
distani, figuri ol impune ale cror intervenii rare. aparent pn funde, gru livrate intro manier
autoritar lai sfritul fiecrei intlmri, rr/u mau, deseori intr un limbaj inutil t umple. temele
j>o*domm.inlr fi contribuia fiecrui membru S ataci aceti terapeui ar fi fost att nerrspe*nu**.
ct fi perie II Jos

in aceste dou situaii, < ontratransferul lerajeuilor a obstrucie nat muu CM grupului.
rTanarra propriilor nevoi emoionale mini* .1 nevoilor grupului **! o reet a eecului-* 1
Fus are dintre aceste dou stiluri de conducere tin de oa inhibe grupul, reprimarea unor sentimente

122
lavu) Tratat s slhotavapta a
gmp
II. La
ambivalene important* fa de terapeut duce la un tabu (ontrapnidurtiv, care se opune
nurmelor dezira
bile de onestitate nlerpersonal i exprimare emoionala In plus, ar pierd* -
oportunitate important de stabilire a unui model Terapeutul care se opune
unui atac fr a fi nici distrus, nuri rzbuntor, a rspunde ncepnd ^ *rite-
leag i s elaboreze surv-le >i efectele ta* unic*. d**nom*r?uz grupului
i. agresivitatea nu este neaprat letal i c ea pliate fi exprimat i
uieleas tn grup

Apariia unei agresiviti deplasate, care nu-j atinge inta, este una dmtse
consecinele suprimrii furiei fa de terapeut tn cele dou grupuri aflau* tn discuie i In
cea mai mare parte a grupurilor. De exemplu, un grup persista de cteva sptmni in a
ataca medicii Experienele anterioare regretabile cu medici, spitale i terapeui in terapie
individual erau descrise in detaliu, deseori grupul fiind in consens relativ la nedreptile
i lipsa de umanitate dm profesia medical. Intr-un grup, un membru a atacat domeniul
psihoterapie, aducnd un articol din Psyrfwfogy Today care ncerca s demonstreze c
psihoterapia este ineficient. Alteori poliia, profesorii i ali reprezentana ai autori tii
primesc un tratament similar.

Alegerea unui ap ispitor dintre membn este o alt manifestare a ptmru deviate Rate
puin probabil ca fenomenul de alegere a unui ap ispitor s *ersiste intr-un grup in
absena coluziunn terapeutului Liderul care nu poate fi criticat deschis este, in general,
sursa apului ispitor. Atacarea ccegor este o modalitate mai sigur a membrilor de a-i
exprima agresivitatea t nvaixta* tea sau dr a-i ridica statutul in grup- Altun de
aceast dinamic se a nevoia incontient a membrilor grupului de a-i proiecta
aspectele inacceptabile asupra unui membru al grupului, ncercnd s reduc riscul
propriei respingeri de ctre grup. tn cel mai ru caz, membrul ap ispitor* poate n
sacrificat de grup din cauza convingerii greite > secrete c, dac nu ac nuu exista acrul
membru, grupul ar deveru perfect24
O alt sum a vmititelului din grup i are onginea in procesul intnnse*. ai * hiinhru
Atitudinile i tiparele comportamentale ngid consolidate sunt ata- i atr de ceilali membri i
fiecare individ se confrunt cu disconfortul de a renuna la vechile tipare. O paradigm util a
schimbm in activitate* de grup iiNist Intr-o secven alctuit din dezgheare, schimbare t
rcinghetait: P Stadiul de/gtierii" presupune in mod natural un grad de pmvcxare i conrhci
Indivizii ader ta credinele lor despre relaii >i se aga de ceea ce le este ta* imitat l a
nceput multor clirni le lipsete capacitatea de a se examina pe ei nii i de a accepta
feedback ul celorlali Treptat dacnpi dobndesc copac lalea de a participa, a simi emoia i
apoi de a reflecta asupra experienei noile O dat cr ai est fapt este posibil, pot h modiheat*
tiparele comportamente lor duntivire. obinuite.**

Stadiu/ ai imita demiterea cvenunn

II. La
 A treia faz de dezvoltare a grupului recunoscut feacvent este dezvoltama
unei coeziuni mature a grupului l Hip penoada anterioar de conflict c: adu
 d. grupul se transform int/ o uni rate cueziv Pentru desc rierea acestei faze au fast
foloaitr dtlentr expresii cu rnrtotaii similare contiina de a ti In grup,** scop comun 91
pmt al grupului.01 aciuni << mensuale de grup, cooperare 91 susinere* inumaiil; 0*
integrarea grupului i mutual tatr, * armonie in contiln |a de rinol' ;M aupirrt 91 Nhvrlakr a
comunic Arii* 91 Cabilirra intimitii i iru re ieriI intre c olegi

In aceast faz. lumea interj -t'rvn.tM a grupului este o lume de ei hilibru. n*/<Ntnni.
sigurana, moral ridicat, ncredere i dezvluire de sine w Unu membri dezvluie motivul
real pentru care au venii In tratament sunt impr tilr vi re te sexuale i transgresri
ngropate mult timp Put ti stabtljte nti- riiri Js o cafea posfgrup Frecventa se
mbuntete, iar c lienu dovedesc o pre rs upare deosebit a de membrii care lipsesc

Preia 11 pa rea principal a grupului o constituie intimitatea l apropierea (tet

caracterizm preocuprile ci lenilor tn prima faz prin deviza In grup sau fn afara lui" fi In
era de-a doua prin sus sau pn~, rw* putem gndi la s tre ia faz ca fund descris de
aprMfe sau departe" Anxieti Ir pnrv tpale ale membrilor sunt legate de a fi sau s nu fi
plcut, a nu fi suta tenl de amiape de ceilali sau 1 f 1 prea aproape de ei M
I h*ft In aceast faz libertatea aufode/vJutrn poate ti mai mare. a ensia alte tipuri de
restn ii ale 1 omunli rn frecvent, pentru a servi nr/mir, gjru pul reprim orii e exprimare a
alertelor negative t omparativ cu stadiul ante nor al conin tiiltii dr grup. totul este dube i
luminos. Iar grupul se m j/r> ir sub razele unitii sale nou dawopertte n Ins, in cele din urmi.
ra/ele via pierde lin intensitate i, da< nu ser va permite apariia diferenierii i ninfls tului
mbririle din grup vor prea rilualirr f>aar stunctrui ti Mte ain te le pot f| exprimate i
elaborate constriw tiv intr un grup cnr/iv. a. rsla devine un grup de lui ru matur o stare rare va
dura pentru restul virali grupului, i ii * urle recrudesi ene periodn r* ale fin .in M dintre
la/*le anterioare Astfel stadiul de cretere a coeziunii poate li gndit ra furtd al tuit lin
*lou rtair un stadiu iniial de suport mutual < re* ut (grupul mpotriva lumii externr) i un
stadiu mai avansai al grupului de luc ru sau al adevratului efort dr rx tu p. in care tensiunea
apare nu dm lupta pentru dominare. 1 din lupta tir rui membru ru propriile rezistene

Pff ptKtw Jr itn-ujmbhi

II. La
Acum, dup re im sublimat stadiile iniiale ale dezvoltrii grupului, prr mitei mi .s rin restrng
afirmaiile, ca nu cumva nov*ele ia prea literal sn vena de dezvoltare propun Fazele dr
dezvoltare sunt, III esen. constriM le entiti care exist **nfru unu xlrlatea xrmaritia i mm
eplual a Uderilt* de grup Ifeft cercetrile demonslrea/ convingtor. fol eund diferite msur
ton. populaii de clieni i teorii formale alr m huribni, c dezvoltarea grupu im .re lor. dovezile
cu privire la existena unei sec vene de de/voltarr ptert se, de nearhimbat sunt mai puin Iar*
Uneori dezvoltarea pare liniar. alteori
nle ciclic, cu o natur reiterativ. 34 De asemenea, wr pare c rtmtttir aintrt faze
nu turti clar demrcate t cd nu ntotdeauna un grup termin CM bute u
ta2d O alt abordare a cercet ru dezvoltrii grupului este urmruea unor v..

nabile particulare cum ar fi roen mura, V iectiviuu31 wu utUnutau* pr ntregul

parcurs al grupului. Nu exist tuci un parcurs amar Atunci cnd lua| In
considerare dezvoltarea grupului, gndip-v ia nlocuirea ui r.n. . unui
automobil- ae strng uruburile unui dup altul suficient de mult pentru ca roata
s lie poziionat corect, apoi procesul ete repetat. fiecare urub fiind strns la
rndul su, pn cnd roata este asigurat in intvegur*' in acelai nu ai apar fazele
unu grup, devin dominante, apoi ar diminueaz, pentru ca grupul s se ntoarc
mai Urziu la aceleai probleme, mau complet. Astfel, este mult mai exact a
vorbim despre sarciru de dezvoltare dect despre faze de dezvoltare aau despre o
secven de dezvoltare predactabii De exemplu. putem ntlni o secven de
angajament pronunai >1 conflict sczut urmat de un angajament mai redus i
un confbct mai puternic, urmat de intoarrrre la angajament mat mare m Pentru
acest proces de ntoarcere ia aceeai problem, dar dintr-o perspectiv diferit i
de fiecare dat cu o peo- fun/imr rnai mare, Mamburg sugereaz termenul
cidoermpte 41 Deseori, un grup de trrapie va cheltui un timp considerabil
confruntarulu-se cu dominana, nc rederea, intimitatea, temerile i relaia dintre
coterapeui. pentru ca peste cteva luni si se ntoarc la aceleai subiecte dintr-o
perspectivi in ntregime diferit
I uterului de grup i ae recomand s ia in oaistderaie nu numai forele care
promoveaz dezvoltarea grupului, o i pe cele care au fost dmtmcatr ca fond
tore antigrup 42 Aceste fore obinuite includ rezistenele individuale i six tale la
intrarea intr-un grup teama de fuziune, trama de pierdere a sentimentului
propriei independene, renunarea la fantasma de a h special teama de a rrr t a
fi refuzat

Impactul clienilor asupra dezvoltrii grupului

Secvena de dezvoltare pe cate am desens-o probabil c portretizeaz exact desfurarea

evenimentelor intr-un grup de terapie teotvtx nrpupulat i se aaaamn mult cu o tem
11. La
 major dintr-o simlocur ultramodern. mmieUgibr l pentru un asculttor neantrmat In grup.
neclaritile dem dm bogta u tmprvdtciibtlitatea interaciunii umane, care ivmpiK'l cursul
tratamentului, ins contribuie la entuziasmul i agitaia Urzite de grup

12 - Tratat As psihoterapia tte grup

_
L
 Din experiena mea. dezvoltarea grupurilor de terapie este
puternu i varibil influenat de ans de componena uruc
a particular a grupe* lui. Deseori cursul grupului este stabilit de un
singur membru, in generai cmu patologia interperaonali rea mji
zgomotoasa Prin /.ffonwtoai nu mi re- li*r la severitatea patologici, ci la o
patologie care se manifi'st cel mai rapid in grup I ie exemplu, la prima
ntlnire a unui grup de persoane rare au tre-
* ut printr-ufl incest, o membrii a tcut cteva comentam despre faptul r era
<li*/ un,1 gie.l de pmsena multor membri a cror vindecare era Intr-un stadiu
mult mai Incipient dect vindecarea ei f iresc, a trezit o furie considerabil* in
ceilali, ar cei din grup au atacat-o cu remarcr condescendente Grupul s-a
tranalormat n cel mai furios 51 mai puin atent grup pe cart l-am ntlnit
vreodaM Nu putem susine faptul cA doar aceaati membri a pua furia In grup Ar
h mult mai exact dac am spune r ea a jucat nilul unui paratrs- net pentru
eliberarea furiei care era deja pre/ent In fiecare dintre participani Uar dri ea
nu ar fi fost In grup, probabil ci furia s-ar fi putut expri rna mai ncet, poate intr-
un context de sigtirani, ncredere i coeziune mai mart. Grupurile care nu au un
inr eput bun trebuie si faci fai uruir provo- cir 1 mult mai mari de* t cele rarv
urmeaz tipul de secvena de drzvoltare fiescrmi in areat capitol.
Muli dintre indivizii rare solicit A terapie de grup %r lupi ni re la u ava re. fi
implnarea Ileseon acesta este motivul pentru arr <rr terapie Muli apun despre ei
nii, eu nu sunt o persoana de grup" 4 I r Indoiali, un grup al r A h j i t din - aiva
astfel <le indivizi sr va lupta cu sar* mile grupului mai mult de|l u n grup carr
onine ciiva membri ce au avut -penenr conutrut tivr u eficiente in aJte
grupuri 44

Printre indivizii rare pot deforma tendinele de dezvoltare tipice ale gru pulul se
numiri cel m trmiirie mono|Mhste, exhibiionism, autodr/vluirt pn irni.scue sau
nclinaii nrn/rnate de a cnntnila Nu rareori astfel de irwhvtzi primeni o Ini curare
se* reti iiri partea terapeutului sau a telorlalt metnbn ai grupului Ierajsrufiil
valnn/ea/J antfel dr rlirni, deoate e ei oferi o fm ali/a ne a iritm in grup, stimulea/i
iprlnuinn faclelor i cn^ interesul i re ita ia unei ntlniri. I Jrsrort reiUl) membri
salui iniial oportunitatea lr a sr as- cunde fn spatele protagonistului. In timp e el
in>i>i ejuvtinra/i cu rztlarr terenul.

fntr un studiu asupra renunrilor prematuri* Ia terapie In funii grupuri, am dwcoperlt ci

fn c iru i dintre ele ur i lient cu un hpar rara trristu de nni porfanierit a pif*it grupul ri
timpul primelor douAlpte/w ntlniri 41 A* *>ti clieni (provocatori iniiali) erau diferii
dinamic unul de rrlilalt. dar Ii asii maser un rol similar in grup Ri se nipiialeau Iniuntru.
activau ru lunr gru pul, apoi dispreau. Terapeuii le au descris comportamentul prin termeni ir
tipul ,1 auli/afor", ^int", interprei ostili", singurul onest" Unii dintre a pt provo* aton
erau activ orrtradrpendeni fl. la nceputul grupului, fi pu seserA pe terapeut ntr-o situaie difii
iii 1 exemplu. In a Ireui ntlnire, unul dintre ei l pmvtx'M pe lider n rteva moiiun
sugerase ca membrii s ini edine mai lungi i ntlniri regulate fr lider. i. doar e jumtate
in glum, mi *r* ane sA lanseze n investigaie asupra problemelor personale ale liderului
Ali provocatori sr mndreau ru onestitatea i &mrxmtatea lor i nu ratau mo
o ocazie de a-i exprima dezaprobarea, oferind celorlali membri un
feedbfe<~l sincer Iar alii, cu puternice conflicte de intimitate, pe de o
parte Cutnd<> pe de alt parte temndu-se de ea, e angaau intr-o
autodezvluir51 unportantz % bulemnau grupul s rspund recipnx:. fr a
lua in considerat* rons^

Dei provocatorii susineau c erau impermeabili la opiniile t evalurile celorlali, de

fapt le psa foarte mult i, in fiecare situaie, regretau profund rolul nev labil pe care
i-l creaser in grup.452

Terapeuii trebuie i recunoasc fenomenul devreme in grup i. pnn durificarea i

interpretarea rolului lor. s-i ajute pe aceti indivizi si previn comiterea unui suicid
social Mai mult. terapeuii trebuie s recurv^ssc i s deza- tiveze modalitatea prin
care, involuntar, ncurajeaz comportamentul provocatorului Nu este neobinuit ca
terapeuii sA fie uimii atunci cnd provocatorul renun la grup. Ei pot s fie att de
ncntai de comportamentul acestor clieni. nct s nu reueasc aprecieze
distresu! clientului a pn.^na dependen de aceti indivizi care energizeaz grupul.

Hale util ca terapeuii s-i identifice reaciile la absena ddentor membri ai

grupului I taci anumii membri nu sunt niciodat abseni, le putei fantasma absena i
reacia la ea. Analizai gndurile, sentimentele fantasme ie u aciunii* generate in voi
de aceti indivizi i modul In care este generat acest mpac t 47 l *m vA temei de
absena unor membn. dac simii c nu ar mai h puc de via In grup in acea zi,
probabil c exist o ncrctur mult prea mare asupra acelor irulivizi l o grattficaie
secundar att de mare. nct nu var h capabili si LMA fa sarcinii lor pnmare n
terapie Dat tund responsabilitatea proiectat asupra lor. put fi considerai o form de
api ispitori, dei unu vzui pozitiv, cel puin jxmtru nceput *

C red i mare parte a confuzie! legate de dezvoltarea grupului esae c he- (are grup
mie. In acelai timp, oi luafc rupunle ca unde rvpun a ca nia un oii nap!
Hmrinfrir*. Imite grupurile de terapie trec pnn aceleai athU pe msur cr avanseaz
Rmrintfles, exist unele stngcii uuHale. cnd grupul se onfruntA cu raiunea sa de a
ti > cu graniele sale fllflalri. acest tapt este urmat de o anumit tensiune >1 de unele
incen'An de a dezvolta intimitatea Si NnriNfefr - toate gnipunle trebuie s se confrunte
cu ncheierea taza final din cnd In cnd, dar numai din cnd in cnd. poi ntlni un
grup caer sr Irruir/A dup pntgram '

51 tnttr un ai iu *4 da*R aupa *kgu apului apAjdk*. ivtirwllHB amuoe^u

urigmik bibor
52aW Imummului Un a< isir imitatorul (uium pkOrlrt oamumAcn a ss linrti Air.
11. ia
ome
1 u ceva timp in urm la un atelier A k Race de grup de dou sptmni am luat parte la un exen~iiu mlrrgrupal In care oekx
aizeci de participant b se verva s formez* patru grupuri In orice manier doreau i apos s studieze
relaiile cane w* derulau intre grupuri (_ r l | de partu ipani, aproape in
pan a, au (ugil dtn MI>I marc- dlrr cele patru sli desemnate pentru rele pa tru grupuri nuri. Panica, o parte
inevitabili a areal ui exerciiu, pnbal-i) ci Ii avea rdcinile in fncile primitive de excludere din grup.** In grupul la
care .im participat, prunei' cuvinte roMftr (lupi ce aproximativ jMipre/;r mriiibri infraM'ii In cameri au luat:
..Inc lude ua Nu riun lina pe nimeni altcineva ai mire!" t*nmul act al grupului a ioni ai riurneaaci un uier oficial
() dai cr gra- nj|*le grupului au foat delimitate t identitatea na in raport cu lumea exterioar a hml stabilit*),
grupui i a Inlorfl atenia itrr reglarea distribuiei putorii, ale- gnd rapid un ef. nainte ra Iu Maii multiple
ientru tatiitul de lider si a a ti imobiliza grupul. Doar mai tir/iu grupul a triil i a di* utat aentimentrlr de in*
reiJeie i intimitate i apoi, mult mai tir/m. amtimentelr de triatee ie ni.suj.i ce grupul ae apropia de ncheiere
Ktv.umnd. terapeuii au anumite avuntar Jari pordi o v lrrrd largi a mx venialiMtii dezvoltrii a grupului
ea le permite %A i menin finet tivitatra, ai traseze o hart a cltoriei grupului in ciuda a!>atrnlnr c*isd-
rabilc- >i ni cbaer ve dac i un grup nu pmgremM/ nu uniat n-nfe un anumit udai nau omite une le stadii
Uneori, teraaoin pot avea cerine pentru care grupul nu r*tr nc prr gtit gria i precxuparea mutual ae
cir/volti tr/iu In grup, la incrput gripa evite h rnai multpfv forma, memhrtt privindu *r unul jw altul ca intrui
xau r vait pentru atingerea vindectoare a tera autului terapeutul contient de de/ voltarra tanc lard a grupului
rate capabil ai r ricin mai Im u of dat U grup Dar exiat i rrvrrxul aplicaiei clinice a ideilor dmprr dr/vollarra
grupu hn leraputuJ noex peri meu tal le (vite lua prea in aertoa i Ir piaite luliai drr ablon pentru pra* tu a
clinic i Am vi/ut terairui iiuepAiuri depunirut ner ge pentru a fora un grup, mir o manieri prucuatian, ai
pngrrr/e cit mai apn*ape de fa/ele fiabilii O antfrl de terapie met am* i >1 asta devine ceva obinuit in ziua de
a/i. a terapiei atarulardi/alr via manualul de tratament * ac le HaihiJi ta tea unei implic iri rrale terapeut t lient
Sa nfic arra verid* iti- |)i. a autentic itau in relaia tera(K*utii nu rate o pienlerr minor ae pierde chiar inima
>Nihutrr*piei
< u figurani, prima generaie* de manuale de psihoterapie a diminuat aulen hc ilatea terapiei prin atenia
MTVti acordat aderrii la model Multe inanuair < cntem|Mirane de psihoterapie reprezini rnai pu|m o mu
nMtlirumdran a tra lamentului i oferi un ori/cail mai larg flexibilitii t naturalee! terapeutului * i\ihiterapia,
desfurat cu un grup MU uuJivtduaJ, cu un ciunt, trebuie M he o expediie fcut mpreun Halit (emule III ftreare
suitein de ala du" - a turui cnd terapeutul are idei hxe. preconcepute l protocoale pna>* durate in orice tip de
psihoterapie orientat spre ir/voltare leu mai Im arat motiv unele i urentr impune in domeniu cir tre sistemul
de sntate unt atil de nocive
I a mifinr ul anilor 70. am nceput prunul grup pentru pc leni bolnavi de - merr i ii Kaly Wwn, o lemeir remarc
abili c u ian rr avansat de sn I

J89
ea se plngea de vtmarea adus in domeniu de >ta<luk? agoniei tnOuOut* de EJisabeth Kubier-KoM >i VIM s sene o
carte pentru a respinge ac* concept. S percepi un client printr-un ablon de aUkdu uktrrioooi CMCI CU eon lucru att de
profund dorit de clieni prezenta ter*pe*UcA" Lu pi o t j n bnuit c terapeuii w tnvluiau in mitologia stadiilor" pentru -
nbui propria anxietate fa de moarte.

Probleme ale colectivului

Secvena dezvoltrii iniiale a unui grup de terapie este puternic influenat de problemele legate de membri.
Schimbarea colectivului. ntrzierile i ab- 'etiele uni fapte de via in grupul aflat in dezvoltare i deseori amenin sta-
bilitatea i integritatea acestuia. Absenteismul pronunat poate redirecaon* atenia i energia grupului de la sarcinile sale de
dezvoltare ctre problema meninem colectivului. Sarcina terapeutului este de a descuraa beci ia neregulat >i. atunci
cnd este necesar, de a-i nlocui adecvat pe cm case renun prematur U grup. prin adugarea de noi membre

xhimbarru luUctwului
In cursul normal al evenimentelor, in primele dousprezece ntixun. un numr substanial de
membri renuni prematur la grupurile cu hmri atent mteracuMial (vezi tabelul 8. 1) . Dac doi sau
mai muli membn renun la grup. de obicei sunt adugai noi membri dar deseon un procent
wmiur din aceti noi membri adugai renun in primele dousprezece imlrun Numai dup
aceea grupul se solidific >i ncepe s se angajeze in alte probleme dect iele care privesc
sUbilitatea grupului. In general, pana in acei moment, clienii rmn in grup timp de aproximativ
douzeci de imairun i r angajeaz pe lung durat. Intr-un studiu al frecvenei, tcui in ano gru-
puri, a existat o schimbare considerabil in colectiv de-a lungul primelor dousprezece ntlniri, o
stabilizare intre a dousprezecea t a douzeoea ia- tiimrr i o frecven aproape perfect, cu o
punctualitate excelent i r renunri la grup Intre a douzrcea > a patruzeci i ancei ntlnire
isarwtui studiului) * Cele mai multe studii scot in eviden aceleai rezultate M bate neobinuit ca
numrul de renunri trzii la grup s ii depeasc pe cel din ta/cU* iniiale M Intr-un studiu in
care uzura in fazele trzn a tost puternic, autorii au atribuit numrul mare de renunri
premature creterii discontor- iului pmvenit din intimitatea mai mate a grupului Unele grupuri au
un val de renunri; o renunare pare s atrag altele Aa cum am notat m capitolul 8. terapia
Individual anterioar sau concomitent reduce substanial riscul ncheierii premature a terapiiti.*
 *n #-iurral. grupurile de n-urM durai raxrteaz ratr al** renunrilor pre-
mafuiv mai sczut.*.* n grupuri!** tncluar, limitat** in timp, este util v ncepi
cu un numir silfi* n*nt de mare de clieni pentru ra grupul a poat s fac lai
wnn anumii* uzuri 911 totui s fit* suficient de robust pe parcumul grupului O
dimensiune prea mar* la nceput invit la renunare prematuri indivizii care
** simt periferici 91 detaai de grup. Probabil nceperea grupului cu noul
aau zece membri este ideali In J* vast situaie

Frmrvetta $t punctualitatea
n ciuda faptului c terapeutul nrurajea/J iniial frecvena 91 punctualitatea,
de obicei apar dificulti n stadiile iniiale ale grupului. Uneori terapeutul, copleit
iJe scuzele clienilor probleme cu bonele copiilor, vacane, dificulti de transport,
urgene la serviciu, oaspei din afara oraului se resemneaz cu impcaubihtatea
sincronizrii pngramelor a opt simeni supai Rezista j acestui mers al
lucrurilor4 ntr/ierile i frecvena neregulat semnifici de bi ei rezistene la
terapie i trrbuie privite ca In terapia individual C and civa membri Intrzir sau
ahsmtea/i data, cutai sursrlr revislenei le grup; dmfr un anumit motiv
coe/iunea mir limitat t grupul sr acufund I >ac 4 un grup se solidific Intr un
mir tiv rneziv, harnic, aiur* 1 nurabilr du tu problemele legate de luate t
program dispar, iar fmvena i pun. tuali taea pot fi perfecte timp de multe luni

Alteori rezistena este individual, nu dr grup Sunt continuu uimit de transformarea din
unu indjvi/i care. lungi perioade dr timp. au tntr/ial din cauza unor ntmplri neprevzute
absolut inevitabile" de neruptu conferine penodicr, reprogramrt ale (rarului, urgenr In
ngrijirea copiilor t apoi, dup flacunoatarra 91 prrlalNtrarra a* -stor rr/iatme. au devrtul
cri mal punctuali membri hmp de luni de zile, pn la sfritul terapiei lin membru, care
ntrzu* peru .du , ezita s se implu r In grup lin catt/a ruinii legate le impotena sa fi
fantasmei** homosetuale Dup <r a dr/vluit a* mir nrlimii i a perlabor.it sentimentul de
ruine, a descoperit c ntlnirile importante dr .faceri, responsabile pentru intr/ieriU* sale
Intlnm 1 arr. aa < iun a aia la iveal mai trziu. (Vjruitaij In a l citi corespondena -, a au
*vapral dintr-o dat
( >ricanr ar h fundamentul rezistenei. nist rtrva motiv pentru care rom
portamrnhjl trebuii* mndifk st iruuntr ca rr/istrna s poat fi neleas i rr lahorat
Frecvena neregulat este distructiv pentru grup bate contagioas i duce la timora
Ii /a rea grupului 1 vident. este impcmibtl s elabore/l o pne hlem in absena
membrilor relevani Puine exerriu unt mai futile dect s| le adresrzi unei audiene
givitr. deplngnd frecvena neregulat in faa mrm bnlor grupului are sunt
prezeni participanii regulai, mn* tuali In general. grupurile sunt gjpoitlvf ru
indivizii * are nrrarril Intr adevr s ffcwen teze regulai ntlnirile. dar nu
reuesc, In contrast cu intol*rma manifestat
 Terapeuii au adoptat diferite metode de inJIuenvan- a trervent b* tmipUJ interviurilor preliminare, muli
terapeui accentueaz importana hervwiyei * guate C lienilor pentru care pare verosimil si apari
probleme W-gate de p*u- gram sau de transport este cel mai bine si li se recomande o terapie mdn . iu- aii,
CM t celor care trebuie si plece in afara oraului o daci pr luni sau case au planificai o vacani prelungii in
afara oraului, la cteva sptmni dup iiv- ceperea grupului. Practica standard este de percepere a
ntregului tarif pentru edinele nefrecvmtate Muli specialiti din practica privata stabile* o taxi lunari fix,
care nu este redui pentru edinele pierdute, oricare ar b motivul absentm
Rxisti puini clieni de grup cu o rezisteni mai mare dect a brbailor care fim abuzat fizic partenerele In
aceiai timp. exruti dovezi solide ci interveniile de grup asupra acestei populaii sunt eficiente, daci brbaii con-
tinui tratamentul Cu toate acestea, rate ale temininkir premature de 4 KM4 TV ie o perioad de tm luni nu sunt
neobinuite. Climcienu care lucreaz cu rsti populaie au abordat direct problema slabei motivaii prmtr-un
antrenament preliminar intensiv. nrlu/And filme psiho-educaiunaie pentru a cae- tr empatia fai de victime i
pentru a informa abuza tuni cu privire la ftzaofco- gut >t psihologia violenei ^ Chiar i o intervenie mai vunpii s-
a dovedit a ti ilei **1 nt de efu tenii. Intr un studiu realizai cu 189 de brbai. Udem de grup urr au oferit activ,
prin apehin telefonice, expresii ale ingrifurru i msuri ler%onalizate de construire a aliane* au obinut
rezultate impresionante A este intervenii simple, reduse ca trhna . au crescut semnificam att taec- vrna, rt
i meninerea stabilitiit colectivului, i in terapta de grup mterper- M>nali. i in era iognitiv comportamentali,
reducnd semnificativ moderna violenei ifomestu e *
htff deoarbit de important ca terapeutul si tir absolut oemvins de importana grupului de
terapie >i a frecvenei regulate, lerapeutui caie acioneaz cu IYJAU i nvingere o va
transmite membrilor grupului Asad, terapeui: fretiuie A fie punctuali, si acorde grupului o
prioritate nalt in propriul program i. daci sunt nevoii si piard o ntlnire, trebuie si
inionwac grupul d-Nrr ahaena lor cu sptmni In avans De obicei absena terapeutului
sau anularea unei edine este urmai de o frecveni redus

A/uM<JnJ U mm g rup ir fmtu*cr*fw prmtn, hirttmi tn nrui au laic Jm mptl ir up< mnmbn atomi* {tuda
ummmiK mzur air temiU prapuar. Umte > tauprrsa prmni a Jimtnu* mmmrml wm prrzrmft hi
rrmp or a .

Prima mmm rmcpt a fkmi un* ir mmrwrr iM*U m tela tal i ama ti Urmtorul fnJ atoli ****** prrnnt (Vteftf
mmami ar * tote nvul Ammnm izoMni s mmttmentulw 4. - m. h i

L
r

numdati ii m ntlnim azi Hirbaju au imbnlfiet acltr att comentariile. cit t tu gest
iile *u>lr dr a nltura MUU ne Ir mute p Uf a ttrnge imul. mtfe\ Incl f ne auztm
mat bine
unul pe altul

***** puin pmKihil n un membru oare arr o frecveni slabi (oricare ar fi

motivul) A Hrnrtidrzf in urma grupului Intr-un ntudiu aaupra a nouzeci fi opt
de participani, Strmr fi * otahoratnrii Ai au (tnrnpenl cA frecvena lahi iniial
tn grup vntr in relaie liniari cu rata renunrilor lAn.it la terapie (la fam fetit
tJoinlMpre/ece luni)17 Antlrl, frecvena im onatanti net rait o intervenie
deciflivJ.

Intr un grup nou. un membru. han. tn mod i mutant. ntrzia mau utrenia < tru di
au Uf* ului cntenzpeun dr+pre frnvmfa lut. era clar ci I lei ama uuu mlkle viaa ft afa feri
Ir mie emu Intr o attemrnen cri ti. nct repetat apreau cin umaianfe neateptate cart
(ieau imptNuhtl prezena lui la grup (dupul ca ntreg nu ta t rut aluat t u tiuite efor tu
nte terapeuilor, letlalft membri Intimau mu abmentau adesea. iar In timpul edinelor api
rea evitarea in cea de a douiprrzn eu edin. terapeuii au Jei M ci era net emri o ai
iuite declami I au nfitutt pe I hm ei pdrieemui grupul. eidundu i ci pwgramuI lui era ie
aa naturi Incit grupul ar ft avut n mui minare pentru el ' au oferit ti I ajute pe I kan ti Im
eati o terapie individuali iurr i ar fi dat o mai mare fleubililale a programului I *fi mo
litrele terapeuilor nu au fmt pumtim, i det au fmt imnul a*.* In eiphcan. I kan a fot!
pro fund oftnml t a inut fur un la jumtatea edinei l eilali membri, tzmnuiu te eitrrm
de ameninai. I au luajmut pe han cind a pu* la InJotal autoritatea trrapeudoe de a crre
unui membru J pdriteatri grupul
In nuda reaciei iniiate a grupului, curnd a fmt ilar ti terapeuii /iiuteri o inter
venie potrivit Unul dintre iiiteruieui i a telefonat lui I hm i au ntlnit inJivuiual In
dou edine, apoi l a recomandat unui terapeut pentru terapie individuali i urnd I Vm a
realizai d terapeuii nu otfuoiateti punitiv, d In ntietrtul tiu frei orntarm nert gulutd a unui
grup de terapie nu ar p fmt o terapie efmenlJ pentru el. i,rupuJ a fuai in fluenfat imediat
frecvena M mbuntit abrupt i a rimm aproape perei ti In urmdUmt rele dtetm luni
Membru, indati ca i au revenit din frum de o izgonire similari. i au dezuilutt gradual
aprobarea pentru a* tul tempeuiLn i marele lot resentiment fa de I an i, Intr o mai
mic iruhuri. fa de citm dintre ceilali membri pentru ti trateaz grupul cu atila neglijeni

linii terapeui im vntcA wA irnbtmAIAruj* Im vrna prin InlrAnarea pu**u nu

grupului ilr exemplu, prin rclu/ul dr a ine o tntlnirr fiii ca un numr prtwtahilil dr
membri (de obicei Irn au patru) ai fir prezeni l hiar Ur o at M dr formalizare,
presiunea exercitat dr rratui grupului este t p.trghif rfi < lent pentru a i aduc
napoi pr membru rtcitori I V*eon grupul dtr frua- frat t nfuriai dr repetiii i dr
fainele nceputuri impur** do frecvena nemgiiJtif lera ontiil trebuie 8 incuraezz*
membru sA i nprimt ro.u ule (a de rffl rare ahaenfra/J *iu tntr/ie lot ui, hi .leni,
t A i ngrijora rva tei.ipoutului fa de frecvena nu este ntotdeauna ia\pna>iU a*
oiw un

II. La Incaul 289

Tratat da pihatrapia
da grup
grup tnr >i imatur saluta ntlnirile restixwe, privmdo-le (jfeu oportuni- Liti*
de a pruni mai multa atenie individuali din partea liderului La lei. fii Ateni A
nu-i pedepsii pa cai care pirhcipl regulat- prwndu-j de trataoieni ientrij a aplica
o presiune de grup asupra membrilor absena-
Ca orice altr evenimente din grup. absenteismul au ntrzierea reprezint forme
de comportament care refleci un tipar individual caracter ist*: de reia* lunare ru
ceilali. Asigurai'vi ci examinai sensul personal ai aciunilor clientului Ilari Mary
ajunge cu ntrziere, te scuzi 7 Joe intri intr-o manieri lipsii de griji, exhibiionist!?
Sally ntrzie pentru ci se triete pe ea inai ca o nonentitate care nu aduce nici o
contribuie la viaa grupului- m rub o situaie7 Kalph vine cnd vrea deoarece crede
ci. oricum- nimic important nu se in- timpii firi el? Peg cere o recapitulare a
evenimentelor intlruru7 Relaia ei cu grupul e de a?a naturi nct membrii s-t ofere
o recapitulare? Daci Stan ab- M*ntea/i. u* Ir f ut tea zi nainte pentru a anuna
grupul? Oferi scuze complexe, elaborate, ca ii cum ar fi convins c nu va fi crezut7
Nu rareori psihopatukrpa clientului este responsabili pentru frecvena redui De
exemplu, un brbat care 1K iti terapie din cauza unei fna paralizante de figurile
autoritii $i unea in* apa* iii perva/jve de a se afirma pe sine n situaii
mterpexsonaie intima frecvent pentru ci era incapabil si->i adune curajul i si
ntrerup c conversaie sau o con fr rin i cu un asociat de afaceri. Un client
obsesiv-compulare inii r/.ia pentru ci te simea obligat si->i curee biroul repetat
nainte de a-gi prsi tocul de munci
Astfel, absentele >1 ntrzierile sunt parte a microcosmosului social al indi-
vidului >1. daci sunt manevrate adecvat, pot fi puse in serviciul cunoatem de *me
loturi, atit pentru grup. ct >1 pentru individ, ele trebuie corectate inanv tr dr a ti
analizate. Nui o interpretare nu poate 6 auzii de un membru de grup absent De
fapt. terapeutul trebuie i fie atent la temporizarea comentam dor sale adresate
membrului revenit in grup Frecvent clienii care au tos* abseni sau care ntrzie
ncep ntlnirea cu o anumii vinovie detensrv sau cu rujau >1 nu sunt Intr-o
stare optimi pentru receptarea observaiilor legate de coinjHirtamentul lor Se
recomand terapeutului ca mai nti s se ngrijeasc de meninerea grupului >1
de sarcinile de stabilire a normelor si apoc mai trziu- cnd sirr a ti momentul
potrivit >1 defensiv itatea s-a diminuat s ncer- ir ai ajute individul si exploreze
sensul comportamentului su Temporizarea frrvlbai k-ului rate important in specul
pentru membru care au o mare vulnerabilitate psihici 91 puuie relaii mature*
Membru grupului care sunt nevoii s lipseasc U o ntlnire sau s ajungi cu
ntrziere trebuie. a>a cum au cuM sthui in pregtirea preliminar s telefoneze
mat nainte terdieutului pentru ca grupul s nu piard timp cu expn marea
curiozitii sau a ingn|orni legate de absena ki LVtteori n grupon le avansate,
fantasmele membrilor grupului legate de motivul pentru care unev.i lipsete ofcii un
material valoros xnlru procesul tefapeUHi ins in

11 la
 perioada de nceput a grupului, astfel de speculaii tind sil fie superficiale >i
nefructuomm.

(J icalA important! din terapia interne ionaII de grup, evideniaii de mul- le

in in aceasta carte, este c orice eveniment din grup poate fi utili/at n folosul
terapiei C. hiar absena unui membru poate genera un material important,
neexplorat anterior.

Un grup ah Uluit din patru femei fi trei brbai finea a opta ntlnire In absena a doi dintre
brbai Albert. ungurul bdrhat prezent, fusese anterior rrtra% pi submiur In grup. dar tn a trntii edin a
avut toc o transformare impresionant A fost Intr-o erupie de ar thntute. a vorbit despre el f inui, a pun
ntrebri celorlalte membre, a por bit tare pi puternic In cteva orarii, I a provocat pe terapeut (
imtportamrnlul du mmverhal era saturat cu ofrrte rvaw curtenitoare adresat r femeilor de exemplu, Ipi
prul la tmple Mai trziu. In timpul edinei, grupul H
aeza frecvent gulerul cdmdpit pi i aranja
i a exprimat teama i imul tu fa de letlalft dm
fucahtat pe mhimha rea lui Albert. ture piu contientizat
hlr bafi abaenfi. ambii ugresnn pi asrrtivi Mult timp Albert tria- experiena impotenei sexu ale fi
sociale, Intrtl de aentmentul c nu avusese mnodat impact asupra unui grup de oameni
fi. n speruti asupra unui grup de femei n sptmmle urmtoare. Albert a depus
mult efort, explornd eficient ateste aspri te care nu ar fi fost atcrxtbile timp de
multe luni fr absena Intmpltnare a celorlali doi membri

Fn practici, prefer sil ncurajez frecventa. dar nirindat. indiferent de < at de mic
rute grupul, nu anulez o fntilnire. Clientul tie c grupul este intotdeau na acolo, afabil
i demn dt inc ntlerv un fapt cu o deosebii valoare trrape ijfh . 1 , in timp, ou it.inta
grupului va genera constana frrcvenri Arn nxuhn multe edine ru grupuri mici, chiar
i u drH membri, care a au dovedit a ti vi tale pentru cei prezeni Problema tehnici fin
uflei de ntlniri est* * . tr prezena inter aciunii, terapeutul se poate focaliza jir
pfmenele intrapuhM intr manieri carat termtu .1 terapiei individuale i pwtr
lina deoparte citeti unt Ir mfrrpersnnale i de grup l.xtr mult rnai consecvent
terapeut!* >.! le coturn- trezi in profunzime asupra proceselor interpertcmalr i de
grup. chiar i In va mai puin frecventai! dintre rdtne SI lulm urmtoml exemplu
linie din tr un grup aflat tn a zecea lun:

fhn diferite motme w- ante. buh. rrrisirnr numai din membri au pariu iput la
edin Wanda o femeie In vrst de treizeci fi apt de ani. depresiv, cu tulburare border
line de personalitate cmr necesitase de dou trei spitalizare, fi Martin, un bdrhat de JmtJ
zaci p trei de am cu tuibururr uhuoid de personalitate, imatur psthcueiual. suferind de
ivind uh erat moderat sever

Waruia a petrec ul mare parte din hueputul ntlnim descriind pnjunztmea disperm ei,
<vrr n timpul sptmnii untrnourr atinsese proporii att de man. nct o preocupate iu
ndoi p. pentru o terapeutul era piei al din ora, fusese la camera de urgen la spital In
timp 19 se afla acolo cihae pe furi fipi m medi, al p vzuse o nvl a consultaiei * ruj
134 - Tratat ds pslhotatapla dt grupcu un an tn urm de terapeutul
de grup. cart v diagnosticate cu tulburare bordrHinr ** nea cA
anticipate acest diagnostic fi acum dorea ca terapeutul ti v
interneze

Apoi Martin t-a amintit un fragment iintr ua tn pe uor i avuur.vc CM cieitt ApW
mini In urmi. dar care nu fusese dacutat terapeutul attea la un birou wurr mierxneun
du I pe Martin, cart ar ridicase In ptnoare t se uda la hrtia pe care ocna terapeutul
Acolo a vzut un singur cuvnt acru cu litere uriae, acoperind ntreaga pagini
IMPOTEbTT Terapeutul i a ajutat pe Martin t WanJa si vorbeasc despre sentimentele lor
dc teami respectuoas. dependeni neajutorat i despre rcaenlimenlrie fal de d p
\nchnatw lor ie a fugi de responsabilitate t de a prvuxla asupra lui sentimentele ide pe
care le aveau fati ie ei nii
WanJa a continuat si sublinieze neajutorarea ei. dtumind
incapacitatea ie o gti a problemele legate de plata facturilor, atit de
mart nct se temea acum de p aciune a psritsa mpotriva sa
Terapeutul t Martin au discutat despre ula a permanent ie a
comenta ra li zrile pozitive de exemplu, faptul cd4 ntotdeauna, era
o prvfnoart exceleni Terapeutul se ntreba daci se prezenta ca fund
neajutorai pentru s te trezi rspunsuri ie grai v preocupare tn ceilali
membri i in terapeut rspunsuri despre care famlea c nu ar vem
pe nui o ali cale
Apoi Martin a menionat ci. bt nua precedeni, intrase ta biblioteca
medicali pentm c nt i ci teist articole de specialitate teme de terapeut
ntrebat ie terapeut ce iarm bm-ait ulr si afle. Martin a rspuns ci
presupune ci vede i tie ce simea cu adevrat terapeutul fa de el
i a continuat JescnmJ. pentru pnms dai. dorina sa intens pentru
atenua y iubirea terapeutului
Mai tir tiu. terapeutul i a exprimat ingijorarea cu prmre Ia faptul ci WanJa ztttt nota
urtnJ de el In fia medicali Pentru ci exista o component reahsii ia anxietatea etan tei cane
a aflat ci terapeutul ei a diagnosticat-o ca borderltne. terapeutul a prezentai umor atit
propriul Ju disconfort tn a fi nevoit si fokneuvi etichete isngnastocr pentru dacumrn tdu
spitalului, dt i confuzia care tarat icni aceastA termmoiogxe s notdoin pahior-ur s a
amintit it de bine putut motorie pentru utilizarea acelei etichete t tmpitzatidr acestui
fapt

Apm WanJa a fcut un cimuntonu desper membm abseni p s-a

ntrebat Jad m b alun gas* Jm grup (o rmefir obinuiii A Mrui asupra
taptuui d nu era bun de nome la propunem terapeutului, a 0mi un
mnmur al camctenstxnlor sale duntoare anonimi nfiarea MI

neghniti. egoismul, lcvmua. invidia sentxmenleie Jbdk mU de uni

tn mediul siu htu! Martin a susmut-o pe lSanda i s-a idcntxfkat cu ea
mcunoscnd mui- tr Jinfrr atrste sentimente ta d nsui A ratat ieswr dt de
ithei r^a pentru el s se re taine pa tine tn grup lanterna, tn grup.
Martin JeznHune toarte putm dapn mei Mai trziu, a ratai despre teama
mtase mbta mu de a prerie cmtralui ta alt mod dauna ti faptului d ar
putea deveni nechibzuit sexual Ajw a ratai pentru pnms aur demn
teama m de sex, despre imjveruiu sa. desper itarra de a menine o
emrtm si Ir n*
 zunle salt de ultim clip de a pnena de oportunitile sexuale
iVanda a emmttxm prvhsuc cu Martin t. dei pentru un timp
primat sexul cm oman t-a exprimat puternici, dnrme (o
doetn. nu o intenta) de a l aptla otrtxndu t te sexual .Apoi Mamr
a nuru rmarrma: M atracie sexual fa de ca t. mai trziu st
al. .* i IVatuto au vorbii iesm smtmrniMf Iar aexuale !*fd de ceilali membri
ai grupul ut Inaptului a fcui ubservuis. cart uite rutr * a doi vilii a fi dr merr
inifvirtanfd ierupeulud prntru Wutuhi. i<f internul tiiu faf de Merita <n dorina n dr
a i se oferi sexual detmtneuu muli dintre iiemu intentatului ft ul ryotsniul. hkntuui
pi otitltlmlru prmmnrntd fald de tetiaifi

Dei la mxraiiA ntlnii* au foet pmmi nu nun doi membri, ei s*au ntlnit
ca un grup. fi nu ce doi clieni individuali I Jwprr ceilali membri s-a discutat m
absentai >i au fost exprimate i analizat* sentimentele anteriir ncsle/viluitr
ale -eter doi lieni pi sentimentele tai de terapeut A mi O prdini Vlkirm-
e, profund semnifi-*tivi pentru ambii prtii ipani Merii menionat aici ci a
vorbi despre membrii grupului In ilomd lor nu tnaeamni a vortu oamenii pe le
ivitr" Absena unui membru nu patr dic ta subiec tul abordat de citrr cei
prezeni, depi este esenial ca membru abseni ai fie informai Iui )ntoar* cerea
in grup O* ale buni de a realiza asta este trimiterea prin pitJ a unui re Mimat al
grupului (vezi capitolul 14)

huhrtenie premature ale terapiei

Nu exiti o problerni mai .irnemnitoarr pentru terapeutul de grup drhu tant
(pt pentru muli trr/t*'iji tle grup experimmtai) de t renunarea prema turJ la
terapia de grup ( 'And am Im pul ai ondui grupuri. renunrile pre mature m au
preiM up.it mult pi prima mea <rr Harr asupra terapiei de grup a font un studiu al
tuturor partt ip.milor la grup are rrnunaseri prematur la grupurile de trrapir
dmtr o mare # lini A psihiatri i m
Nu rate o prublemi mi nori Apa < unt am apus
pi mai devreme, certetani* demografi e alr tei aptei dr grup drmonatreazi ci un
nunrulr substanial Ir < Iuii vor |>ArA*i grupul, mdi fermii <*r fa*r feraw*titiil I
>e fapt. unu trraprui augrrra/A i miuninle pre mature la terapie nu sunt numai
inevitabil*, dar pl ne rsarr In pnsrsul dr ter crfare implicat n obinerea urnii grup
curztv*0
Si cnriNiderim, de ateniene*, cA existena mei * ulie dr M >n* j* .* li mu tali pentru a
p-rimle unor membri ai lai A primele lor tentative dr angajare tai dr grup. t rupul trebuie ai aibi
unele mrt anemr tle ilmini|>rrair in pne raid de selr ie. grrprlile suni inevitabile. Ut vieile noilor
numihri au Ini eve nimente neateptate pi apar in nmpatibilitii de grup I iboriluirvlar uilrnsi ve de
relaii umane ( u durata de O tiptimini sau grup uni u dr Iriiintrv anr ar nti nes. intr un lor g*
grafic i/olal Ir lipsrptr o cale de evadare. In cilrva cxa/ii am vi/uf rea ii psihotic e la prtie i|*anii
loiai ai iivUuiue un grup ut compatibil
KxisM diferite motive pentru ncheierea prematuri (vr/j capitolul H) I V u*r*ri
este productiv ai te gndepf) la fenomenul rrnun|Ariior premature la grup din
perspectiva Interaciunii a trei facturi lienlul. grupul pi trrairului * n general.
contribuia clientului tlenvi din problemele cauzate de devUni. cnnflirte de intimitate

IM - listat ds psihotsispis ds
gmp
pi de/viluire. nilul de provocator iniial, fim extern, rruuplit aii ale terapiei individuale
sau da grup concomitente incapacitatea
de a mpri cu ceilali liderul pi teama de contagiunea emoional La baza
tuturor acestor motive se afl stresul potenial iniial in grup Indivizii cate au
tipare mterpemonale neadaptaiive unt expui cererilor neobinuite de
snte ritate i intimitate, frecvent, ei sunt dezorientai de procedur,
suspecteaz faptul c activitile grupului au mic relevan pentru
problemele lor. pi. in cele din urm, simt In Intlninle iniiale mult prea pum
suport In vuamens speranei.
Faeton de grup includ consecinele subgrupru. ale unei componente cu o
slab potrivire a clienilor, fenomenul apului ispitor", ixnpasun metr bru-
membru sau un conflict nerezolvat. L*e asemenea, terapeuii osc un rol:
se pot grbi prea mult in selecia membnior, pot s pregteasc ne adecvai
membrii, s nu se preocupe de construirea coeziunii grupului sau pot b influ-
enai de reacii cuntratranaferrniale nerezolvate.

l'rtumtresi renunrilor premature la terapie Aa cum am discutat antenat cele

mai importante dou metode tle descretere a ratei renunrilor premature sunt
srlecia adecvat i pregtirea comprehensiv preterapte. Este important mai alr
ca. In procedura de pregtire, terapeutul s clarifice c, in procesul terapiei, unt
de ateptat perioade de dscuraare. Exist o probabilitate mai redus < a membru
grupului a-j piard ncrederea intr-un terapeut care pare s aib o pre
cunoatere ce den v din experien. De fapt. cu ci este mai Rpau- fu pnrdicia,
cu att este mai mare puterea sa. De exemplu, pentru un individ fubu' i social
anxios poate h linititor s anticipeze c vor exista momente in perioada grupului
in care i va don s tug sau c-l va nsp&ixnnu s vin la urmtoarea ntlnire
Terapeutul poate evidenia faptul c grupul este ui LsUirator octal, tar clientul
are de ales intre a face din grup nc o situaie le eec i evitare sau, pentru
pruna oar. s rmn in grup i s experimenteze. intr-o situaie cu hac redus,
noi comportamente. Unele grupun conm membri de grupexpenxnanUi, care
preiau aceast funcie predictiv. ci n zul urmtor

l fuv membri dinte un grup am tssdsemt icrwpsa a frapai a Hal

momaOMtuti nn* mliugmreu a cum asembrt nm aw -au alturai celor tm
membri veterani }% pnmmk anus iniMnin. membru mu nrvte i au pa fa lem
pe cn mi p ir-a pnmtn oliek di te a pmm mu a apten tntAlnirr un membru na
dtnde te tndsne prematur treapta, a apt* tmr de cteva toifrun. grupul va fi
nevoit te nrmpifr ia ance alterm pentru a~i amnafgr si te* Uite Mrmten ierte au
continuat prezicnd cort dintre mm membri na * mm, cort m Muie t inehne
prematur ternpsa Acornti flintei ir pstecir ese cm meu efu senii nmda litale
de aatgurare ii nu se aa tmpiim
 Ins. cu toat pregtirea scrupuloas, muli clieni *r vor gndi U renunt rea
la terapie t And un membru inlunntui terapeutul c dorete s jterseas c
grupul, AlHtfdatva obinuit este de a ndemnaLentul ste paitKipe ia
urma'narea inllmrp si sd discute asta cti ceilali membri ai grupului I baza ares-
i prtrtlri .ifl.i presupunerea ci grupul va ajiita clientul si prrlahorrw re-
zistena t, In conaecini. i -1 convingi ai nu ncheie prematur terapia Inu u
easfii metodi ar* rareori succes. intr-un studiu realizat cu nnui grupuri de
'erapie boi un total iniial al roit--tivului de nouizeci 91 cinci de clieni). trri- ze
1 t dm i de indivizi au renunat prematur la terapie; am descoperit i ifir nre
dintre ei fuw* ndemnat s se ntoarc pentru o alt tnthurr. dar mc 1 unul nu a
participat la aceast edin finala de prrvcmre 0 htchrterii premature 0 terapiei ** n
piua, nu au eu iutat clieni care, dei au ameninat cu ncheierea prematuri, ai
continue grupul 91 rare ni fi font recuperai prin aceaati tehnici. In ciuda con-
siderabilului timp dedicat de grup acestui efort Pe scurt, de obicei, si ceri unui
client c *tre va decis ai renun* si se Intoarri pentru n Intilnirr finali reprezini o
utilizare ineficieni a timpului grupului.
n aerienii. se recomand.! terapeutului si-91 Intilneavi clientul tart* potenial
va renuna la lernpie Infr o scuri serie de interviuri individuale, tentru a discuta
sursele stresului fn grup Uneori o Interpretare exaci, penetrani va piatra un
client fn terapie

fimeph. un client tnalrimal 1 u tulburare whtund de

personalitate. a tntUmre >d tumea tJ nu ajunat
nicieri In pup pi t 4 se gndea J ncheie le dmt
tndnndunl. ta wpu* terapeutului cm* ce numdati nu
fimase tmpahd ai f ti anume ci ateu multe sentimente
pozitive fuf de citim membri Jm grup

ivi de terapie terapeutul a interpretat 1 oeect drept

ruumah:. hmeph o f& m formatului terapiei de grup de
fapt. el fugea Je \n grup Din mm. terapeutul 0 erphcat
fenomenul msmatnm \n Ifmrph faptul ri. tn grup el repeta
stilul siu de o viai de mma emtase seu fugise de intimitate
pi neindmelnu . ar fi fiL 1 ar ff merit din fugi p nu pi ar p
permis antet unitatea de a ei nlemerumale /*esi < continuat
grupul w. fs cele din urmi
 marea afectelor pozitive trebuie, de asemene*. irvuraati 9. de drtr on
w bil, trebuie modelat! de terapeut a
Terapeuii neexperimentai unt de*j*ebrt de ameninai de un chent care tfi
exprim! dorina de a renuna. Ei ncep si se lumi ci, unul cbkr unul. meu*- bnl
grupului vor pleca p ci, intT-o zi. vor veni la grup >1 se vor trezi singuri ir. sli.
(i re vor pune atunci supervizorulUJ7) terapeuii pe care aceasti lantas- mi li ia
ntr adevir n stipinire nceteazi si acioneze terapeutic pentru gru Echilibrul
puterilor ar schimbi. Se simt antaai ncep si he seducuvi. ademenitori fac
orice pentru a-i momi pe dienp si se intoarci la viitoarele ntlniri Bineneles, o
dai ce se intimpli asta. orice prghie terapeutici este pierdui In ntregime
Dup ce m-am luptat in propria munci clinici cu problema renunrilor
premature la grup, in cele din urmi am ajuns la o anumii soluionai* a acestei
chestiuni. Srhimbindu~mi atitudinea personali, nu am mai avut membr. care U
renune prematur la terapia de grup Dar sunt in situaia de a-i da aia- ri' Nu vreau
si spun ci frecvent le cer membrilor si piriseasci grupul de terapie. dar sunt perfect
prrgitit si fac asta, daci este clar ci un membru nu ta- c rra/i In grup Sunt convins
(din propria mea expeneni vi din cercetrile empirice) ci terapia de grup te o
modalitate de psihoterapie cu eficieni tv duati Daci un individ nu va h capabil si
profite n urma o, atuna vreau si sul acra persian! din grup >1 si o trimit fnfr-o
modalitate de termpte mm pctrnn IA > si aduc in grup pe altcineva care va fi capabil
si ioiose&sri ceea ce grupul are de ofent
At rsti metod! dr a rrduce rtmuninle premature este ceva mai muh deci! o fitnni
aparent! de contabilizare; ea refleci poziia terapeutului ce create implk arra in
activitate O dat! ce ai dubindt acest set mental. 9 comun
.ai clienilor pe cit directr >1 indirecte Transmitei ncrederea in modalitatea
terapeutici >1 ateptarea ci flecare client va toluai grupul pentru o activitate rfu
tenii

In Ut urarea unu 1 client din grup Scoaterea unui client din grupul de terapie este un
act ru semnificaie gravi atit pentru individ, cit a pentru grup IV aveea trebuir
abordat cu nelepciune. O dat! ce un terapeut stabilete ci un i llent nu lucrea /4
eficient, pasul urmitor cunsti in identificarea i mliturarra tutun r obtacolelor
posibile ale angaini productiv* a clientului in grup ITaci terapeutul a ticul tot ce era
posibil >1 este Inci incapabil si modsbor situaia exiati toate motivele si se atepte la
unul dintre uimitoarele rezultate O) ta\ cele din urmi clientul va renuna la terapie firi
nici un beneficiu .sau Ui* un K-nefu iu suplimentai), (2) clientului ii poate tace riu
continua** participam la grup (din cauza interaciunii negative i a coniecinefcu
advnr ale nitului deviant vezi capitolul rt) sau ( 3 ) clientul va i>btfruit*'*ia
substanial muivi grupului pentru membrii rimai in grup IV aceea evto o prostu si
adoXai a poziie de laivk*/ latre, a Mi aviwnilW si mdepirta|i ckentul dtn grut
 l uni Nu exttfMocoJe ndemnatic*, subtili de a ndeprta un membru din grup
I >i.**eori un tna eabr ndeplinii mai bine intr-o ntlnire individual cu clientul
dect tn grup Situaia eate att de anxiogen pentru ceilali membri iiut. ui
general. terapeutul ar poate atepta in miri miui la o duuui*- de grup ciMtat/ui
tiv, mai mult, o ntlnire individuali reduc umilirea ptblir a clientului Invitarea
clientului napoi pentru o ntlnire finali In care a perla hnreze lucrurile n grup
nu eate de ajutor daci individul ar fi foat c apabil perlabofe/* Im rurii Intr-o
atmosfer demhia, nedefensiv, n primul rnd nu ar h Ioni nevoie uA i w cear
HA plec e. In experiena mea. aatlrl de ntlniri finale de perl.tboiare sunt
invariabil IIH bine, neproductive i fruwtrante
f )v fiec are dai cnd nlturai un client din grup, trebui ai v ateptai la
rea ii puteriIK e din partea restului grupului Scoaterea unui membru din grup
strnete niveluri profunde de anxietate, am late ni respingerea sau ahando- nul
de citre grup;I primar Putei obine o uaifM>re redui din partea grupului, chiar
dai rxiat un acord unanim al rnembrilirr fi a< elul client trrfmia ii i se . ear s
plec e ( u tunate c, de exemplu, < lientul a de/voi UI o n-a ie rn. niacal 91
iftairugea ntregul grup. membrii ne vor simi ameninai de dec i/ta luat
hxiNli doui mlerpretin pcmibilc- e 1 are membru Ir t da a tulul ci a In li UI
lientul ( I interpretare pur fea/i respingerea ni abailunul nu v pU c c lientul,
c v simii ofensai. <4 v infime i II vrei in alara grupului, vrei *4 nu I mai avei
in faa 1 fuior. ( ine ar putea urma?
< e.il.ill interpretare bea < ort t, * prrm) este c eti un pn 1 rn *ut rr%
poriNahil. are acionea/ In iritrrenul acelui 1 lienf i al membrilor rmai in grup
li.itamenhif flec Arui individ este diferit i ai luat o dec i/ir te|n*alt l n privire la
faptul A ac eastJt lortn de terapie nu *r ptrirltet In a. et mo menf unul anumit client
In piu, ai a turnat intr-o manier o-n*<m -bil prt> iion.il aNigurndu v < .1 va
urma o alt form Ir trrapir < anr are o mai iu.ur probabili fale de a fi de 4 |Ulor
In general, membru rmai in grup inihrira/ prima interpretare, a re*, pingeru
Sun ina voastr ente de a 1 ajuta * aung la a di MM interpretare l'u fei fa ilita pro
eaul 1 larilu nd mult vele ac iului voastre i mprtind de 1 /.IA despre viitoarea
terapie a clientului exrlua din grup, rurn ar fi terapia individuali ru unul dintre terapeuii
grupului sau t u un nleg ras mandat I Ineori. grupul poate prtmi dec izia de a nltura
uri membru cu uurare >1 re rtJftOttntf O femeie abu/at euwl descria expulzarea unui
membru al grupului sadic, distructiv ca furul prim dat in via crui _ot i.diiile" nu
au hmt neautorate sau oarbe la suferina ri

Membru/ care pirat,t 1 imgtJerafu terapeut ut < and unui client 1 wen* -1 p rnea
gnipul. terapeutul trebuie s se strdinasc s 4 fa astfel nc t rpe rtsnjl s fie 1
Al mai constructivi posibil I ir obicei, astfel de clieni suni dtx eful de demoralizai i
firul s vad experiena avul in grup ca un alt eec

tratat da pUhotarapta
da grup
Chiar daci clientul neag acest afect, terapeutul trebui* 4-1 presupun* ca fiind
prezent i, intr-o discui* privat, si ofere metode alternative de a pr aceast
experien. De exemplu, terapeutul poate prezenta noiunea de potrivire In grup
sau de a fi gata pentru grup. Unu ciienp unt capabili sa profite in urina terapiei
de grup numai dup o perioad de terapie individual, altu din motive care ne
sunt neclare, nu sunt niciodat capabili s lucreze eficient n grupuri de terapie.
De asemenea, clientul se poate potrivi mai bine ** poate obine un succes in
desfurarea terapiei intr-un ah grup, iar aceast posibilitate trebuie s fie
explorat. In orice caz, trebuie s ajutai membrul nlturat din gmp s neleag
c acest rezultat nu reprezint un eec a) lui, a o torn* de terapie care, din
cteva motive, s-a dovedit a ii Ur suoces.
Poate fi util ca terapeutul s foloseasc interviul final pentru o revizuire in
detaliu a experienei trite de client n grup. Uneori, un terapeut nu *be sigur dac
e util sau recomandabil s confruni cu o problem pe cineva care termi n terapia
L>r exemplu. Ii atrage atenia asupra negrii unui individ ca atribuie renunarea
la grup dificultilor sale de auz cnd, de fapt, ei rusesc extrem de deviant >i. n
mod clar, fusese respins de grup? Ca un principiu general, este util luarea in
considerare a ntregii activiti a unui client in terapie I >ac est foarte probabil ca
el s reintre in terapie, o confruntare moderat constructiv, pe lung durat, va
face urmtoarea terapie mai efkaenU I lai, v de alt parte, exist o probabilitate
nuc pentru o terapie emanat dinamic, exist puine motive de a oferi o
interpretare final, pe care niciodat nu va fi t apabil s o foliM-aur sau si o
extind. Testai negarea. Dac este profund. lsai o aa. nu exist run un motiv
s subminezi aprrii, chiar i reic dr aut iluzionare, dac nu poi ofen un
substitut satisfctor Evitai s adugai nelegerea profund celorlalte rni.* 4

AJJu^arra noilor membri

Ort de cte un numrul membrilor grupului este prea sczut (n generai cu* i sau
nuu puiru membri), terapeutul trebuie s introduc noi membri Asta xr poalr uiltnpU
ui orar moment in cursul grupului, dar in grupunie de lung durat exist amjunrtun
majore crui, de obicei, sunt adugai no membri in timpul prunelor dousprezece
intliun pentru a-i nlocui pe on care au renunat iniial la grup) i dup dousprezece
i optsprezece luni ( pentru a iru*> cui membru a cror stare s-a mbuntit i care
ncheie grupul s In grupurile u* Iu, limitate in timp exist o fereastr ngust in
prunei 3-4 sptmni in are este **ibii s se adaug noi membn >1 s li M? i ofere o
durau adecvat a terapUM

firm;xuanai. Succesul introducem membrilor noi depinde in parte de o tom- pori

zare adecvat: cxiitfl momente favorabile i ndivonik pentru aduga iea membrilor !n
general, un grup aliat intr-o situaie de criz. acti\ angajai Intr-o lupt distructiv sau un
grup .are a intrat brusc mtra> nou ia. dr zkv
voltar* nu favorizeaz adugarea de noi membri; deseori va respinge nou-ve-
nipi sau va evita confruntarea cu problemele presente ale grupului i i va reci
re pona energia ctre ei
l'rmtre exemple se numr grupul care se confrunt pentru prima dat cu
.**nnmenfeJe ostile fnA de un membru care controleaz, monopolizeaz sau
grupul ( are, recent, a atins un nivel de coeziune fi ncredere ce a permis ca un
membru, pentru prima dat, s mprteasc lin se ret extrem de important. Uni
 i trraprui amin A adugarea de noi membri dac grupul ItirrvazA bine, chiar i
atunci cnd numrul membrilor cate sub patni sau cinci. Hu prefer sA nu ntrzii i,
prompt, ncep sA selectez candidaii (impuri Ir mici, chiar fi cele puternic coezive,
vor deveni n cele din urmA mai mici chiar prin alevnlarr sau ncheiere a terapiei fi,
n curnd, va lipsi interaciunea necesari unei activiti eficiente Perioada cu cele
mai hune auspicii pentru adugarea unor noi membri este o faz de stagnare n
grup Multe grupuri, n penal cele mai vechi, im nevoia unei noi stimulri fi
ncurajeaz activ trrawnjtul si adauge membri noi.
fn grupurile pentru femei cu t arv rr de sin cu metastaz,* 1 membrele erau foarte
dare cu privire la momentul alturrii noilor participante >*. A grupul se confrunta
cu o membri foarte bolnav, pe mtuirtc sau decedat, membrele preferau s nu
existe nit t o nou intrare In gnip, de arm r aveau nevoie de trw ti energia fi
timpul lor pentru a se <M-upa de pierd erra fi suferina preiente

Ripumul grupului O caru dtur amintit de un terapeut britani le grup int.iiyM/

o femeie istovit fi copilul ei, rare Incean amndoi s fi croiasc drum printr un
compartiment de tren aglomerat ( opilul priveti* in sus ctre mama lui fi spune Mu
te ngrijora, marn, la urmtoarea oprire va fi rndul nostru s i urm pe reilalp 1'*^
Paralela cu notl membri rare intr In grup est* tranant < totilitate* fa de nou-
venii cate evident, chiar fi in grupulari* a implorat terapeutul s adaugr noi
membri, t poate atinge niveluri putem* r T xtindem antipatiei a fnat chiar
etichetat infantu id" **
Am observat de multe ori c. alun* i crui sunt pLanifi ai s intre Intr o In Minim
membri noi. membrii vechi ntr/ie sau chiar jxit rmne cteva mmu te in sala de
ateptare, prini intr-o discuie animat, m timp cr membrii noi fi terapeutul areapt li
sala de terapie O analiz de coninut a edinei In < are ^ introduce un nou membru
sau rnai muli nat membri reveleaz i teva trme are cu greu sunt cormante ru
ospitalitatea binevoitoare Ihntr-o dat. gm pul petrece mult ma mult timp dect In
ntlnirile antrrio*re discutnd despre zilele bune de altdat Membri ai grupului
plecai de mult timp ft rvenimrn te ale unor vremuri apuse suni rramintitr cu aviditate.
In timp cr membrilor noi le este n-amintit pe un ton nevinovat, ca nu cumva s uite,
statutul lor de novici Vechi btlii sunt reluate pentru a face grupul ct mai indigest
josibil Similar, membri pot remarra asemnrile pe care le prrrrp tntrr noul mrm bru i
un fost membru Nou venitul poate fi pus pe jar Odat, intr-o ntlnire
in car* erau introdui doi membri, propui a observai o nulamat* imn; unul dintre
ei >i un fost membru rare (a aflat in scurt timp nou-vutul) w nuc w HC cu un an
In urm; cellalt client a luM comparat cu cineva care renunat* prematur la
grup, descurajat >i fr nia un prugpes. dup trei luni de terapie Aceti membri, iun
m^tlenti/arul invidia din pnmirea lor, sum^au contient cA adresau un bun
venit cAnd, de (apt, proiectau multe emoii neplcut* asupra nou-veniilor.
\ki asemenea, un grup ii poate exprima ambivalena discutnd. tn pruna
edin a nou-verutului, subiecte amenintoare sau care zdruncin ncrederea
De exemplu, in a aptesprezece* edin in care au mirat doi membri noi, un
grup a du* uUt pentru pruna oarA despre competena terapeuilor Membru ob-
serv aser A c terapeuii erau imeni in catalogul spitalului ca studeni rezideni
i, astfel, ar fi putut fi la primul lor grup. Aceast chesbune una importanta.
 are trebuie dineu ta ti a fost foarte amenintoare pentru nou-venii interesant
este faptul ci aceast informaie era deja cunoscut de cpva membn de grup. dar
nicu dat pn la acea ntlnire nu fusese abordat in grup
Hnrinrlr, dac grupul a cutat membn noi pot exista puternice SWTUUMV te de
bururtr >i susinere. Membru pot manifesta o mare amabilitate 91 rbda- rr in faa
fru iniiale sau a defensivei noilor membn. De fapt. grupul poate o iluziona In multr
feluri, pentru a-i crete atractivitatea pentru nou*venii Deseori. menii >ni ofer
gratuit mrturisiri i descriu diferitele mod un m care surea lor s-a mbuntit Intr-un
astfel de grup, un nou-verut a ntreba! o femeie nr-satisfcut de grup. cu man
rezistene, despre pir greul tcut t. nainte ca ea v ioat rspunde, ali doi
membri. simind c ar devaloriza grupul, au ntrerupt-o i t au descris propriul
progres. Dei grupul poate don incontient s-i descurajez* pe nou-venii. in general,
membni nu doresc s fac asta pnn devalorizarea propnului grup
I ist (trva motive ale rspunsului ambivalent fa de membru noi L nu
membri < are preuiete mult olulantaha i coeziunea grupului, pot fi mflim- at
de orice schimbare propus a >faMo pucului. Noii membn vor submina grupul? lei
na puternicei rivaliti fraterne poate ti evocat de apariia unei nea risipiri a
rezrrvelor grupului, membru pot vizualiza nou-veni fu ca poteniali rivali iu raport
cu atrnia trrapeutului >1 a grupului i pot pwnffll c esrtr in pericol propriul ml
fantasmat de copil favorizat.**
Iar ali membri, mai ales cei cu conflicte In anile controlului i dominantei ii put
privi pe nou venit ca pe o ameninare a poziiei lor in ierarhia putem Infr un grup In
care fusese introdus o client atractiv nou cve dou membre care deineau
oficial aceast poziie, aprndu-a disperate poziia au utilizat multe modaliti de
cretere a prestigiului, inclusiv recitarea de poezie t And John lKmne cate citat in
grupul de terapie ca parte a ritualului dr pn- mirc, e greu de crezut 1 motivul potte
h static.
O grij obinuit a grupului este c* de* este nevoie de n membn. aces Ita vor ncetini
grupul Crupul se teme c materialul umiiiar va trebu. sa **
 repetat pentru n* iu-venit l c grupul trebuie s reia i a retriasc stadiile
incomode le prezentrii sociale graduale >i eticheta ritualistic Aceasta atrp
tare. din fericire, se dovedete a h nrfonditi In general, noii clieni introdui mtr
un grup III desfurare se rnic mult mai repede U nivelul prevalent de <
municare a grupului l trec p* lng l*/rlr Iniiale de lUrr, rarlmaticc
rneinhrikif dintr un grup nou format. O alta surs dr ambivalena, mai pu(in frec
vent, apare din ameninarea pe care o simt membrii grupului care au pro-
grena* si care sr tern s se vad. In nou venit, pe ei nii aa c um erau ia nce -
putul propriei terapii Pentru a evita reexptmrrra la perioade de via dure*
mmm din trecut. se vor feri frecvent de noii clieni care apar ra reincarnare a
sinelui lor mntmrit.tr
I *e obu ei. nou membri au o perspectivi unir i constructiv asupra mem-
brilor de grup hi v4d membrii mai vechi aa cum sunt In prezent, ntrind re
aiitatea schimbrilor obinute, deseori admirm! perceptivi ta tea membrilor
srniori. confortul social t deprinderile lor inter personale Aceast form dr fe-
dback poate servi ca o reamintire putrrnu a valorii muncii terapeutice rea-
li/atatr pn mtunt'i. A ft moralul membrilor vechi, ct i al celor mu jwa ti n
du ale simultan

I mu frraprutUr diw inmre C lienu are intr Intr un grup aliat In desfura
rr au nevoie nu numai de pregtirea standard pentru terapia de grup despre rare
am discutat In capitolul 10. ci, de asemenea, Ir o pregtire are ii a|ut ni se
confrunte cu stresul unic de a intra intr un grup runsolhlat Intrarea In ori ce
cultur stabilit o nou situaie le via, le rnum A. 1#* nvu 111. de spital t
aa mai departe, prnlu<r anxietate i, aa c um mdu rr etatea extensiv,
necesit orirnfarr i susinere b* (I lin ere III rrvist a ejrrirrri anterioare a
membrilor de a se altura unui grup poale fi instructiv i pot ti identificate
poten(ialele prove* rt cr ar putea aprea
le spun clienilor < . la intrarea intr o ultur neobinuit, sr st atepta s
triasc sentimente de rx ludere i imluilt i li asigur c li sr va |errnilr s intre t
s participe la grup conform pnipnuluj ritm C lienu mu carr intr In grupuri stabili!-
deja pot fi intimidai de nfectu arra deschiderea, uurina in lerpersonal i
fndr/neala membrilor mai eifienmmtai. dr asemenea ei pit fi ngrozii sau sr pot
teme le contagiune, din moment ce sr confrunt imediat cu membri care dezvluie
mai mult din patologia lor leit pe dr/vluie. dr obicei. In prima intlnirr a unul grup
nou. Aceste posibiliti trebuie dis uta- le i u < lientul in general, este util s i se
des* ne noului pariu ip.mt eveftiinen lele m|>n ale torva intlniri trecute I ta*
grupul a trec ut pnn anumite eve nimente intens*, tumultuoase, este neleapt
oferirea unui rr/uruat minuios f fac grupul este nregistrat video MU dac
terapeutul utilizeaz o trhnu a rezumatului se ns (vezi capitolul 14), atunci este
posibil ca noului membru, cu permisiunea grupului, s i se cear s vad
nregistrrile MU s
Cdrasc re/u matele
rtorva intlniri trr nte

) - Tratat Am psItMtsrapJs a
grup
 fiu depun eforturi pentru a antrena nou) aient in pruna sau ir pnn. a.j*
doua ntlniri Deseori este suficient A pun ntrebri despre experiena
ntlnim ceva de tipui: Sara, aceasta a fost prima ia edin. Ge impresie
p-a lsat u* tlmrea? ji se pare ci va fi dificil si mtn in grup? Care sunt
sngruurrue lega- ie de participare, pe care le-ai identificat pn acum? -
Deseun eate util s ayuti noii client* si preia un anumit control al propriei
participri De exemplu, terapeutul poate spune: Am observat ci, nui
devreme, s-au pus cteva ntrebri despre bne. Cum te-ai simit? Prea mult
presiune? Sau le-a prurut cu bucurie?- Sau: Sara, vd c azi ai fost tcut.
Gropul s-a implicat profund m subiecte rmase de la Intlnin La care nu ai fost
prezent Cum te-ai simit? Uurat? Sau ai fi prunii bucuroas ntrebri
adresate tar?- Obaervap c luate ai*este ntrebri sunt centrate pe aio t-
acum.
Muli terapeui prefer s introduc c te dea membri nea. o practic ce
poate avea avantaje att pentru grup, cit i pentru noii membn. Unaon. dac un
client este mult mai uor integrat in grop dect cellalt, procedeul poate b un
eec i poate crea chiar un disconfort mai mare pentru nou-verot, care poate
simi A dea a rmas in urma cohortei. Cu toate acestea, introducerea in pe-
rechi are multe aspri te ce o recomand: conserv timp a energie prm asimila -
rea ambilor membri in acelai timp, membru noi se pot alia unui cu altul pt,
aatfrl, sr pot simi mai puin strini.
Numrul dr membri noi introdui in grup influeneaz distinct ritmul absorbiei
In general, un grup de ase sau apte membn poate absorbi un ambro nou cu
puine valuri; grupul continu s lucreze doar cu scurte pauze i mpinge rapid in
fa noul membru. Pe de alt parte, un grup de patru membri confruntat cu trei
membri noi deseori frnea/ brusc i te oprete, in timp ce toat munca aflat in
desfurare nceteaz i grupul i dedic toat energia wrunu de a incorpora nou
membn. Membru vechi se vor ntreba ct de mult ii* miere pot avea in cei noi.
S ndrzneasc s continue cu acelai gru de autodrzvluire i de risc asumat?
In ce msur grupul hor tairuliar. contor- labil va fi schimbat pentru totdeauna?
Nou membn vor cuta reguli de cose tortainenl. Ce este acceptabil n acest
grup? Ce este interzis? Dac nu au toci pr imii iu amabilitate de ineiubm vechi, a
pot cuta confortul inerent al alianei nuu-veniilor. Icrapeutui care observ o
frecvent tokvare a lui nat" si ,.e\~ trebuie s ui scama de u caste semne de
sciziune. Pn cnd sncorpoiare* nu este complet, o activitate tera|xrotici
redus poate h desfurat xn continuare
lrsron, apare o situaie ase mntoare atunci cnd terapeutul ncearc s
amalgameze dou grupuri al cror numr de membn s-a redus. Aceast pro ivdur
nu este uoai O oociuiv a cultunloi i clicilor sotmair de-a lungul U niilor grupurilor
precedente poale persista un t&mp remarcabil de lung i terapeutul trebuie s
pregteasc activ clienii pentru fuzionarea grupurilor In aceast situaie, cel mai
bute este s he ncheiate ambele grupun ta apoi s c reluate ca o entitate total
nou.
 Dt .l .'r** in considerare in mod adervaf. introducerea noilor membri
piuit* si spowjud pnjcwiuI terapeutic al membrilor vechi, c are pot rispunde unui
nou-venit prin stiluri puternic idiosincrasiei- Un principiu important al terapiei
de grup, pe care l-am discutat, este ci hei are ihrnul rnafor prezentat grupului
evoci o varietate de rspunsuri din partea membrilor grupului. Investigarea
motivelor din fpatele acestor rspunsuri diferite este. In general, recompensan
ti 91 clarifici aspecte ale structurii caracterului. Pentru membri, observe ci
ceilali rispund la o situaie n moduri remarcabil diferite de modul n care o far
ei reprezini O experien captivani, ce le poate oferi o nelegere profundi a
propriului comportament O astfel de oportunitate nu sie disponibili n terapia
individuali 91 este una dintre forele majore ale formatului terapiei de grup. Un
exemplu clinic ilustrativ poate clarifica acest punct.

( I nou membri. Atice tn vnt de patru ten de ani. atractiv

Jitrelat a foat
introdui tntr un grup In u optsprrjfcea ntlnire Cai Irn brbafi din
grup au Intmpi mit o In mantrre frapant diferite
Prier a ajuna cu cm* npreiece minute ntrziere fi a pierdut mtrvduerrra tn
urmt>* era ori el a font attm tn grup di* ulnj chentium rmate de ta ultima ntlnite fl
iwm mente cort au avut Int tn viaa lui tn ultima *fptnuln A Ignorat o total pe Alice.
evitnJ hiar dl arunce o prttnre o iaprav formidabil tntr un grup de fose MI
meni aflai tn strns proximitate fhu Mai trziu In timpul ntlnim olnj crilalfi lru er,au
J ajute pe Alica J participe. Prier, fr d re prezinte a supui o unui tir de Intrebn
<a un pmru ror aapru Prier tn unt de dnuzsti fl opt dr ani lat catolk drtv'lat cu patru
mpu an licitase terapie datorit faptului id .iubea prea mult femeile" apt rum w etprma
el. 91 avu nene n tone de aventuri rrtnuimfugale tn urmUmrrle IntJInm grupul a fuhmt
evenimentele dtn prima pedin a lui Alice pentru a l ajuta a Peter r intustigheu natura
lubxru mie pentru femei treptat ajun* r recumrnac nudul tn care fidosea femeile
tiurfuuv pe fia na. ca obiecte iernate, valorizndu le doar fientru organele Urr
genitale p ramnnd mren silul la snt tmen fele p lumea tririlor Im
Pe de alt parte, ceilali doi brbafi din grup. Arthur i Bnan au fomt presa upai de
Alice In Impui primei ei pedtnr Arthur. In uimii de doutact pi patru de am voii. 1 ta ar
terapie din cauza unor aunrve inhibiii texuale a rearturnat puternic la Alue i a Un copent
c nu o putaa rrn* 1 fr % triam ii un acut aentimrnt de vlinfmeal Ihmvnfor tul ulu
fi nrobirea erau evidente pentru ceilali membn t are I au ajutat M exploreze mat mlnc
dect pn atunci relaia va ru femeile dtn grup Arthur le Jrwtualizas* pe cete Iulie dotei
femei din grup viabil in J cu ele. tn fantasm, o relaie de tip frate **ri Alice care era
atractivi i disponibili pi. tn acelai timp. vuftnent de naintai In turtii pen tru a 1 moca
sentimentele puternic ncrcate de afect faf de mama uz a reprezentat P problem
special pentru Arthur rare. anterior, ar instala* tntr o nif a grupului mult jrrea
confortabili

Bnun pe de alt parte, o primar maivlenl pe Alue fi fi zmbiue larg pe luai Jurata nilmrii
Un brhal extraordinar de dependent tn untJ de douzeci fi trei dr am. Hi ian
 Tratat ita
psiftotarapta da mp
solicita* terapie pentru depresie. dupi ce rupsese 9 rrlaar amnoas Sutele i.re ut
Ar succesiune de bone i avusese contact numai ocazsonal cu un tat distant
puternic Ar care era terifiat Aventurile ude romantice. ntotdeauna cu femei <
onsiAtrabil mai i* we st dect el. te prbuiser invariabil din cauza cerertlvr
mmtiahtl* pr cm* ie am* de l* relaii n ultimele cteva ntlniri, celelalte femei dtn
grup se rnr#*rsrrl Io mud similar de lng el i. cu o candoare pnygrrsrvi. fi
confruntaser iu ceea cr de numeau imaginea de cdetuf pe care o oferea despre el
nsui Astfel. Brunt s-a bucurat de venirea IWJ Altor spernd s gseasc In ea o
nou tund de susinere n urmtoarete intimn Altor s-a dovedit a fi de autor lut
Brtan. revelndu >i senitmenieir de disconfort extrem a ztnbr tul tu implorator
pi impresia persistent ci fl cerea ceva important avute In timpul pn mei sale
edine Alice a spus c. dei nu ptta stgur ce dorea ei. pha ci era mai mult dect
putea ea si ofere
(Viai, Preud A comparat psihoterapia cu ahul, despre care eule cunoscut >i sena mult mai mult referitor la
deschidere >1 final dect la partea de mijkx a pirului Corespunztor, stadiile de deschidere 91 de ncheiere ale
terapiei put fi discutate cu un anumit grad de precizie, dar volumul vast al terapiei nu poate fi descris sistematic
Astfel, capitolele urmtoare nu urmeaz o cronologie sistematic a grupului, d se ocup intr-un mod general cu
temele majore. problemele stadiilor trzii ale terapiei i cu unele tehnici specializate ale terapeutului

12. Grupul avansat

IMn munvnfuJ In tare grupul a tins un anumit grad de maturitate i labilitate. el nu mai prezini tadn
de dezvoltare famillare, uor de den m Procesul de perldborarr fa gat i c umple nc epe i facinril Irraptutid
mann de- ac rii la im eput nperea/A cu firrM i efi< leni creactlte Ireptat. membru ie implici in grup mai
pndund i Inhmem interaciunea de grup pentru a arlce na atipra problemelor care i au adu in terapie <
.rupul avansat ente carat te rtXMt de capacitatea din ce in ce mai mare a membrilor pentru relie ie, au-
tenti< Mate. ,iul< xlr/viluirr i Mba k I Astfel, nu ete posibili formular*. unui ndreptar prraeduriJ pacific
pentru lie are ituaie fn general. trr.ae utul trebuie .1 ar lridm.ii A ai Im uri|r/e dr/vnitarra i ac iunea
fa foniir terapeutic i Aplu area prim tpidnr de ha/i ale rolului i trltnk U terapeutului la everUrnente spe tiu
r de grup i la terapia he Anu lirnl (*a um i a di cutat in capitolele 5 . b i 7 ) c mutituir arta pnihotrrpiri
i, din a* e%t motiv, nu ri*M nici un ubititut pentru eirtrriena <liniei. Ir tur), upervuare i intuiie
lotui, anumite situaii iau prnblernr apar ru iul irriti regularitate pentru a fUMlitu a o pre/entare fn
a rnt capitol via dmuta suhgruparra. < onflt tui. au ten Ic*/vilmrea i mrhrienvi terapiei fn capitolul
urmilor prr/mf anumita con figuraii comportamentale rtcurvnlit intilnctr la UMIIVSJ rr r pn-/inta o
pro* vor are pentru terapeut i p**nlm grup

Subgrupart*

Hr. ionarra spargerea in ufulii mai ni i apare In orkr orgam/air

KM i.il.i Arwl prora! poate fi efemer M U durabil, de ajutor MU Uunitor pan fru organ i/aia mam.l (rupurde de
terapie nu lac recepie lor marea nihgru purilor eate un eveniment din viaa grupului inevitabil i drsmn dud rugi tor
dar, daci procesul este neles i mfrinat adecuat, el poate tac e activitatea tr rapeutici 4 avanue/e. K un imtifa irri
fenomenul dr uhgruparr' Inrbuie %A luim in rorunciemw .Ht fac torti individuali, cit i factorii de gru
p

Faeton individuali

- Tratai ia palhatacaia ia
grup
 Preorupinl* membrilor in privina krgitunlur J Lat ui ului pertun mufe- vea/A crearea tubgrupului 1 In
grupul de terapie, pare ur subgrup du
credina a doi sau rnai muli membri c pcM obine mai muiU grauticaie dir. ir-o relaie pe care o au unul cu
altui decit de la ntregul grup Membru uur incalcl normele grupului prui legitun secrete cipteazi pentru gru
ficat re voilor, >i nu pentru urmirire* sefumbiru personale motivul primar pentru care unt in terapie
(vezi discuia despre sarcina primari >i gratifica;* secitn- (lari din capitolul 6|. Frustrarea nev odor apare
devreme in terapie de exemplu membru cu puternice nevul de intimitate, dependeni, cucerire wexuaii MU
dominani jx>t simi curnd imposibilitatea de a->i fcaUfciace ceste nevoi m grup i. draeon, incrarci si le
satisfaci in aiara grupului (urmai
Intr-un anumit sena, aceti membri realizeaz o ..punere in act" a se prazi intr-un comportament in afara
cadrului terapiei, care vlbete interne i evii exprimarea direci iau explorarea sentimentelor an Uneori,
doar retrospectiv cate potabil si se diierenpeze punerea in act* dr par ta tparra la grupul de terapie
Permitei-mi si clarific
< undii vi la faptul ci parcursul grupului dr terapie te un adu continuu de aciuni i anali/i a acestor
aciuni. Microcosmosul vuoal al grupului depinde de angaarea membrilor in tiparele habituale de
comportament Punensa in aci devuir rezisteni mimai atunci cind cmam refuzi sd-i ***1*? miujiinrii- tul ( om
porta meniul extragrupal care nu este examinat in grup devine o iur- rni dr rezisteni deosebit de puternici, in
timp ce comport /**' riir^geMfi iurc. ulterior, e%U adus napoi in rup x periaborat sr poete dovedi a fi un aperi
us- portant Jm putut Je vedere terapeutic 3

I m tort de #rup
Subgrupa rea poale fi o manifestare a unui grad cooaaierabd de nulru ireali ui grup. in special ostilitate tai
de lider. CncvtAnlr asupra rtlor de conducere demonstreazi ci este mult mai probabil si apari traciuni diatrxa tive
in grup i in afara grupului daci stilul de cunducenr este autontai. restrictiv. 1 Membru grupului, incapabili si-i
exprime direct ;aU de iider tuna l frustrarea, descarci indirect aceste sentimente, legndu-se unul de altul i
acionnd ca o gluati sau gimnd un ap ispiitnr in unul sau ceilali membri
Alteori, ubgruparvu te un semn al existenei problemelor in dexv< grupului lipsa coeziunii de grup va iiv
uraa membru si se retragi din relab de de grup mari i complexe in subgrupun mai ample, mai mia i /abile
.Apariia ilmnJ a lubgrupiru
Socializarea extragupali este adesea prunul stadiu ai subgruprn 1 P*I patru membri, akiiumd o clici, pot ncepe si
mtreui vwi versai* 12 Utupul avansa
t

* !53 miAlmsancA la o calfa M U la mas, sA se viziteze unul pe altul uu chiar

nceap Impwuni I tcere Uneori, doi membri pot avea o relaie sexual. De armenea. un xubgmp poate
aprea in ntregime in cadrul limitelor slii de terapie de grup. je msur ce membru care ie percep a fi
similari formeaz
coaliii,
Poate cxiata orice numr de legturi obinuite nivel educaional compara* bil, valori similar-, mediu etiw-
cultural de prrrvrnien. vmii, statut marital iau statut de grup similar (de exemplu membri vechi, membri
iniiali) n mod caracteristic, organizaiile sociale dezvolt fraciuni opuse dou MU mai multe subgrupun
aflate In conflict f >ar asta ar tntmpl rar in cazul grupuri* lor de terapie ie formeaz o clic, dar membrilor
excltifi le lipsesc abilitile sociale eficiente i, de obicn. nu se unesc Intr-un al doilea subgrup.
Membru unui subgrup pot fi identificai prmtr-un cod general de comportament ei pot fi de acord unul cu
altul, indiferent de chestiunea In cauz, i evit confruntrile in pmpnul colectiv; ei pot % tumba pnvirt cu

53 ( hnaiine i farry m ntlneau domni dup edmfeia de teroyw i ntreineau uncvr

 suMnei cnd vorbete un membru care nu face parte din clic; et pot aunge fi pot piei a m preun de la
ntlnire. dorina lor pentru prietif ne drpfetr cu mult obliga ia de a*fi examina comportamentul. 4

Ffrrtele mtbyruMrii
Subgrupa;54 poafr avea un efect extraordinar de dintru tiv asupra curau lui grupului de terapie. Intr-un studiu la
care au f*articipat trri/eri i cinn dr i Ileni care au renunat prematur la terapia de grup. am ctmstatat c urttpre n r
(.11 la sut) au fAiul ac est lucru In mare parte din cauza problemelor ap rute din subgruparr.' Apar complicaii fte
c un chrnt este irv lux. fie mir exclus dintr-un subgrup

Includere Cri inclui intr-o (errc hr MU un sutgrup mai mare descoper adesea c viaa grupulu' este ct se pair dr
omplicat fi, in irlr Jui urm. mai puin gratificant IV msur re un membru al grupului transler devota rnenfuJ de
la scopurile grupului la scupunle suhgnipuhn. loialitatea devin* un subiec t manr i problematic. |)e exrmplu. cineva
ar trebui s arlonrM conform regulilor prin rriurale alr grupului dr prr/rntarr liber fl onest a sruti mente lor. dac
anta nseamn s in a Ier con fidrn ulia tea stabilit nex ret cu un alt membru
?

ft I mr fi putui mula detnebit de mult pe Jcrry buurmndul U porhctpig ia grup lud tiv Mr fi
timfil restricionat de o norm anturroprutvJ Ar utbgrup 'i anume p*omtiunui
confidenialitii)

mprtirea ru restul grupului a 1 neuniri lor aflate in contacte extragrup le poate juca feste Liderul care
abordeaz astfel de chestiuni trebuie s aib grij A evite situaia In care membru se simt umilii sau trdai

Un brbat In ird. patern, droturi b lua pe cnUUi membn m grupului la phmbtrr cu maftna In
una dintre oca ut. t-a invitat la ci acas t se tute la Idetnzor Vtzttatunt au asistat la o ceart
Intre brbat t wta lut t, la urmtoarea edmi de grup. t-au vpui c tur. eau c ii maltrata
**fui Hrbatul In rrot o-a ytmtit att de trdat de ca im mnnhr pr care li ctmoulera prietenii
lut. Incit a nceput oi oe ascund de grup im ce in or mm mult ft. In cele din urmi. a rrnunJt
prematur la tratament

lava) - Tratat da psitiotsiapis da gro

lmblrme clinice severe apar atunci cnd membru de grup se impbc in relaii scmuale adesea et ezit s
..murdreasc" (aa cum spunea un dieni) o te laie intim dndu-i o expresie public. Freud nu a practicat
niciodat terapie dinu l de grup, dar. In 1921 , a scris un eseu presdent despre psihologia grupului In care sublinia
incompatibilitatea dintre o relaie de iubire sexual i corzi unea grupului * Dei putem s nu hm de acord cu
piatra unghiular a argumentaiei sale (c instinctele sexuale inhibate contribuie ia energia coezn a grupului).
oncluziile sale ment intTeaga atenie a anume, roa o legtur de grup t>e vorba de ras. naionalitate das
social sau credin rehpoa- % nu poate rmne neamemnat de importana excesiv pe care doi oameni
ndrgostii o pot avea unul pentru altul.

54Mln lungi. interne lerry g rma* retrag tn grup pi o ciula gr C hfiatinr pentru c. a mm h *puoe*e. gtmeu ti numai ea tl
puiea nelege C urnd dup ce a obinut de Iu eu prvmi numi conuieniahttn. fmt capabil f r de milue obmmle uit prJoplr
i prvunda ne ncredere In liderul grupului In toan tn grup. i Hrmlme u nimil mtncfuuuit de prvmi uimea ficulJ i a evitat
interaciunile cu /eny cari. Im rele din urm, a renunat Ia pi fitul mn un prvgrr< Culmea. ( hr latine era o membr a grupului
estraordmur de tenaiM
 I Vklent. legtunlr din grupul de terapie nu fac excepie Membra unui grup de terapie care se implic intr-o
relaie se*oal/amocwas aproape mrpttabi1 arw ai unge W amrde relaiei lor Jiaduc o prioritate mai inaJU dect relaia kw
ca grupul Fcnd asta. renun la rolul pe care Q au unul pentru altul ca parteneri de baz In grup; et refuz s
discute in grup mrturiile intime cate b se tac, dect s he one>ti in grup. prefrr s se angajeze in comportament
curtenitor ncearc s ar ncnte unul pe altul, nelund in seam terapeutul cetiafo membn ai gru pului ft. cel mai
important, obiectivele Wnr pnmare in terapie Adesea ceilali membn ai gmpulut sunt vag contieni de faptul cA ceva
important esae ev*at activ in discuia gmpulut. o stare de lucmn care de cta t duce la o inhibare global a gmpulut.
Un incident neobinuit ofer dovada care materializeaz aa*ti' comenta ni 7

Sa Hiiwpial a o editfsl ir ctrcrtan oi cart MM membn oe

impiuuacr tfr-e triata *epuoe cu ctnm turn nainte cm legtura s L
ftua uvenatun na p cHemu. tu

12. 0napul ataaua

t

try volumul de afnt exprimai. oulumuJ de uutudecuHuire pi valoarea generuld a pedinfei pe o -cald de papxe punt le. timp de luni
ntreit In piu*, sutemul fluxului comunicrii a fmt

tnreyn-lrai prin numr uI orientarea afirmai iilor fiecrui membru fi reprezentat yrafu Intr-o matrice -de la cine - la
ane"

in timpul prnoadei de otmerxmfie. Bruce r w*raldine au nceput o relaie tezual pi au adstrat o an me fald de terapeut pi fad de
realul grupului timp de trei sptmni In lim

pul at entat trm fpidntni. datele istuJiatc retrospectiv) au mduat un gradienl deurru tor abrupt In uvr urile pentru
calitatea ntlnirilor pi o reducere a actiuitfn ier hale. expn mrn a/rrtului fi autudecadluini Mai mult. abia datd a fuat
nregistrat un ichimh ier bal
intre C ar raldine t BruteI

Aceasti ultimi dsscnprrifp estr < hintrtrna motivelor pentru care subgru pare* im pieri u 4 terapia. Scopul
primar al Irrapiri tir grup le de a facilita explorarea de ci tar fin are membru a relaiilor sale in terpr mortale Airi
erau din i *<IUTII are ie tir t. *HI\UJ bine unul pe celalalt, aveau j* ilenialul de a fi pro fund de ajutor unul
altuia fi totui abia vorbeau unul cu altui In grup
( uplul a rezolvat problema deo/ind ci unul dintre et va rrnuna la grup (o rezolvare obinuii; < eraiduie a
renunat la grup fi, in urmtoarea ntlni re. Rruce a discutat intrrgul inc ident cu ufurare fi mare sinceritate (Si
orurilr acordate att de membri, < Al fi de observatori au indii at a ra*ti fcdtni ca li mei valorn,iu1. cu o
interaciune activi, ru exprimare puternici a aln telor fi de/viiuire majori att din partea Im Brut e. tit fi din a
celorlali membri) hfre telr pozitive, de afiliere al e ubgnipiru In mlrruirul grupului de terafw pot h adune in
avantajul terapiei I hn prrspet tiva unei atiofilin .almu. c gr nerale, grupul de trrajm* te un grup mare fl
dinainte. alt.tiuit din t iirva ut grupuri mai mici Subgrupa rea aparr (fi poale fi ncurajai dr terapeut) ca o
componeni necesari a rluc id.tr n. mnpnrrii fi. in i rlr din urmi, a mtrgrni ar dor de (onflic t fi dintre din grup t
lienu c are au difu uitii In rec unoafirrra sentimentelor MII III de/viliureu de sine M* J t*1 drac una mai bila* d. 4
unt ii nu unt unguri I Jeaceea, ter.ijeutul trebuie i irtdicr ac tiv subgrupunlr tun ionale. dar schimbi ti arr, de
membri care impArtie*. o anumii nrimifte ui fra- MU int&rmrmriali, si indeninr acel subgrup i lucreze impreuni kn
grup fi si imjtrtiprai* 4 risc ul de/vilnmi fi despovirarra datorai univeiviliUn
 f n hnicrea I le asemenea. excluderea din subgrup c oinj>lic 4 viaa grupului Bale evocai anxietatea amic iat 4
ru experienele anterioare dr exiludere din partea colegilor fi. daci nu este demirtati prin perUborar*. aceasta
poate de veni im a pari tanti I leseori este extraordinar de liln il pentru membri aA >i c te rnenteze sentimentele de
excludere el pot ai nu vrea ai de/viluie invidia pe an o simt lai de relaiile speciale MU se put teme %i 1 infune pe
membrii im piu ai punnd afafftf* subgrupuiui n timpul edinei
MICI terapeuii nu sunt imuni la ateasti pmblemA mi amintesc un (etape ul de grup. unui dintre super
v i/a i 1 mei, care 11 vi/.ut pp doi dintre membrii

- Iritat 4 pihotfp< d# gru

p

sil (ambii csitonp) mergnd imbri^ap pe strad Terapeutul a dacof*nt ci este incapabil si aduci aceasti
observaie napoi in grup De ce? A atent cteva motive:

N u dorea n ucupr in xiui grupului poziia de apejn sau dr pkrune dezaprobator.

HI lucreazi in aici-fi-acum fi nu are libertatea de a aduce tn >edtnu un material care nu aparine grupului.
Membru implicai vor diacuta problema atunci cnd lor b peejfcbi 'sm*

Oricum, acestea sunt raionalizri. Nu exiti o chestiune mai importanta dect interrriaujnarea membrilor
grupului. Orice ie in tmpii intre membru grupului face parte din aici-fi-arum. Terapeutul care nu este dispus si
aduci In grup bai incirritura de materiaI a relaiilor membrilor nu se poate atepta ca membru si faci asta. Daci
vi simii captivi intr-o dilemi pe de o parte >tund ci trebuie si aducei In grup n astfel de observaie, pe de
ali parte itrdonnd ai pirei un pion , aluna, in general, cea mai buni abordare este ai Impdrtdifi grupului
dilema, att observaiile, cil fi propria stinghereai* $1 ezitare de a le discuta t

( onsulerutt terapeutice
In nu 1 un caz subgru parea, cu sau firi socializare extragnipall, rai este invariabil distructivi. Daci scopurile
subgrupului sunt consonante cu cele ar grupului pirmti*. in cele din urmi subgniparea poate cre>te coeziunea
grupului L>e cRrmplu, un grup dr cafea sau o ligi de bowiing poate aciona cu uun fi pcate cre>te moralul unei
organizaii sociale nun. In grupurile de terapie, unrle dintre cete mai semnificative incidente apar ca rezultat al
anumitor contacte extra-gmp ale membrilor care sunt apoi perlaborate depun m terapie

IkmJ membre care au uter* mpreun 1 im Jupi %* >rUinJJ m dmnaaf m unsSI- rm bitlmre. observaiile pe
cmt le eu fcut una desper sit la aed cedru pur mod Una Judre ele fueeee mult muu cochet, chem daria Mfixtut dacii
a la gP 1" ite. aer parte Jtn acest fapt reprezenta a .pat corbi' aflate fa afara nanTHafai safe

Um olt grup a programei o tester te brrr pentru mm membru cam termma pupul Dai tem vr. ei a trebuit sd
prdaemci oraul pe mfHyter H petruerma a mat anulam 4em bnd cart uca rolul de secretar tunai h anunai pe cmlnli de
snulorm tottmm a iar dm greeal a neglijai al contacteze un membru, im fm rnuptsa pttsmcmu Im a aienia: ia ixia te iu
ui stabilit timp de doud ort, trind multe tratamente mmihorn de nspntgesr - iiuderr i singurtate amar. IHaculavaa
acostee roncti st a iam dr oijtererr **u. dr tenr iui fim. piua sentimentul teu . I fi exclus era natural dr ateptat aa
cuta r*Wuu. te te a condus la 1* numi terapeut ud tructunul pmtru el cnd. Im xdr dtn urm petreceama

12 Q ni pui avansat
avut loc. au aprut dai* important e despre grup Membru au expus diferite aspect* al* lor D* exemplu,
membrul care avea cea mat muri influena In grup din cauza izolm oale enu> furnale i rnahilttfn iau
indisponibilitii de a se dezvlui pe sin* a preluat un nil fnurte di Irnt pentru c era spiritual, plin de
glume bune fi avea o conduit tonal relaxat I In metri bru sofisticat i experimental a rentlnit groaza
sa de situafn sociale i incapacitatea m de a purta conoeraafu uoare i p a gsit refugiul In
spatele rolului de gazJd, dedundu -i fim fiul reumplent paharelor goale

fntr un aJl grup. un exemplu impresionant al subgrupdru eficiente a avut Un cnd membru s
au Ingriforut tn legtur cu una Jtntrr memhrr. tare era att de disprrat nct se gndea Iu
stnumlere Civa membri ai grupului au rma* de veghe leiefnnti ie hmt du raia sfritului dr
sptmn. ceea ce s-a dtmedit a fi att In beneficiul clientei, ct pt al co- r.rtunu ntregului
grup

IM
InSn D falnm cu Motin l swry) - Vratat da pslhatsrapla ds grup
 Vtmeta deapre brbatul cruia li plcem Kobin llond prezentai In capitolul 2 este un alt
etemplu de tubgruparr care a ImhunJtdfit calitatea activitln terapeutice Citen tul ncercase t
formeze o aluinf extragrup cu fiecare membru al grupului fi. In cele Jm urm. ca urmare a
artnnllti sale extragrup. a atunt ta nelegeri imptrrtanle ale modali Utili o sale manipulaos* de a
relauma cu colegii t despre poxtf ta sa de adverar al figurilor aut ori f fu

Prindpiltl rate clar orice contact In miara grupului * poate clovnii valon* cu rund fia ra u opurile grupului pdnnle
s nu fie abandnale I fea A aatfel dr intAI ntri mnf vizulr ra parte a ritmului dr aciune al grupului fl unt urmatr dr o
anali/A a arrstnr aciuni, la diMpo/.ita grupului pot fi pi%r multr informaii va lomase Pentru a ajunge la un matM dr
final. membrii trrtnur A informeze grupul dr*prr toate rvmimmtrlr extragrup importante* I >a A nu o ta*. vor apA
rra fiertele dntrui Uvr asupra ror/itinll je care Ir am drv na Principiul cardinal rata: nu tuhgruparra per ar este
Ualruittvd pentru grup. a ixmsptrafia II cern carp, tn general o tnxnnfaard
fn pra f A, grupurile carr ac intAI nes* numai o datA j>c ti pt A mini rrvimt adrara mai mult ei** trlr
distructive dect rtn trlr benefice alr aubgrupru Mare partr din snnali/area extragrupali nu ajungr nu uniai dimt in
atmui grupului fi comportamentul membrilor tniplu ai nu nlr nu uniai pua la dta- pozilr pentru a h anali/at In grup
l>r exemplu, relaia extragrupali pe canr am deaerm-o Intie Irrry i (hnatinr. In carr jerry a nrvrlat confidentei obsrM
ilr aair pnlofilr, nu a hmt nirindatA rumn uti de grup ChnaOne a drzv Altul incidentul dupA mai mult dr un an unui
cercetAtnr tare a intervievai ti tn cadrul unui studiu aatipra rezultatelor paihoterapiei.
Terapeutul trebuie ai inrurajexe diarutarea litier fi anali/a tuturor contactelor evtTagnipaie i a tuturor coaliiilor
din interiorul grupului fi &A continue ui ari rntueze responsabilitatea membrilor dr a aduce in interiorul grupului
roni tele extragrupa le Terapeutul care prraupune ci exiatA o relaie penali
Intre doi membri, pornind de U modul in care *e privea, bau de W panti* far mpreun in afara grupului, nu
tn&uie s ezite s prezinte grupului acest gnd Acest fapt nu presupune mei o critic rua o acuzaie, dm
nwmwait ce iu -*- tiga rea >i nelegerea unei relaii afectuoase intre iui meinbn put h ia lei de re
cnrnpen*ante terapeutic ca explorarea unui impas determinat de JStiUtate Tc rapcutul trebuie d ncerce s
infirme concepia greit c psihoterapia te redurionist in etosul su, c toate experienele vor h reduse
la un oarecare motiv fundamental (>i bazai). In plus. ceilali membri trebuie incuraias s-s: discute reaciile
la aceast relaie, fie c te votba de gelozie, invidie respir, grre sau satisfacere prin procur ?
Un avertisment practic dienn angajai intr-o relaie extragrupali pe case nu sunt pregtii s o discute In
grupul de terapie pot cere terapeutului o edin individuali fi pot cere ca materialul discutat s nu he divulgat
membri lor grupului. Dac facei o astfel de promisiune, vei descoperi tn curnd d VR aflai intr-o coluziunr i
nea pac tanti, din care este difaol s v eliberai A sugera s v abinei de la promisiuni de confidenialitate
i s asigurai dienn v vei lsa ghidai de judecata profesional i vei aciona cu fmete ir favoarea
terapiei Dei acest fapt poate s nu fie sufioent de lirutnar pentru iui membru, v va mpiedica s facei un
pact incomod, antrterapeutx
Membru grupului dr terapie pot avea relaii sexuale imul cu altul dar nu cu o frecven mare Grupul de
terapie nu este lasciv; deseori dienu au conflicte sexuale decurgnd din probleme ca impotena, absenta
excitat, alienare social >i vinovie legat de sexualitate Sunt sigur c in grupul de terapie are loc mult
mai puin implicare sexual dect in orice grup sooal sau profesional cu o durat la fel de lung
terapeutul nu poate. pnntT-un ordin oficial s previn formarea unei relau sexuale sau a oricrui alt tip de
subgrupa re Punerea in aci a sexualitii 9 com- jnilsivitatra sunt deseori simptnme ale dificultilor relaionale
care au determinat intrarea in terapie tn grup, apania unei trevm U acte sexuale poate re pwe /enta o
oportunitate terapeutic unic de examinare a comportamentului
SA lurn exemplul clinic al divei prezentat in capitolul 1 Ammtm-v c Va- Irrir t a sedus pe Charles i Unus
ca parte a luptei sale pentru puere cu fera- peutul de grop. Intr-un anumit sens, episodul a fost distructiv
pentru grup setul lui Valene a aflat de incident i i-a ameninat p* Charles i Unus care mpreun cu ali membn.
IM
InSn D falnm cu Motin l swry) - Vratat da pslhatsrapla ds grup
 au devenit att de nencreztori in Valene nct disolui* grupului prea iminent Cum s-a rezolvat cnza? Grupul
a expulzat-o pe Valene care. apoi. ceva mai senoas $i neleapt a continuat terapia intr-un alt grop In duda
acestor complicaii potenial catastrofale au exalat unete beneficii consulerabile. Episodul a fost explorat
minuios in grup a pamnpann> au obinut un aiutor substanial cu privire la problemele lor sexuale l> exem
piu, Charles, care avea o Morte de reiahonare cu femeile in stilul Don luan inai nti M splat pe miru de tevst
mcuienl indicnd c Valero- l-a ahcvoai a>a cum spunea el: .Nu dau inapot o bomboan daci mi se ur IV wnr
ni vi. Uium tinde .ti nu-i ^undast.i responsabilitatea pentru relaiile sale cu lei net 1 55 pe care. de obicei, le
privea ca JnjcArle56 bune Att Louia. cl Charles .tu foa pui lai in (ai cu lonaectnele artelor lor. cit se poate
de evideni- efectele asupra cisi (oriei lui Valerie >1 asupra grupului lor . i astfel au 4|uru si-i evalueze
responsabilitatea personali pentru artele lor Pentru prima <JaM. Valerie a realizat natura sadici a sexualitii
sale. nu numai ri utiliza evul ca arini mpotriva terapeut ului. dar. aa rum am descris deja. era un mijloc de a-
i deprecia i umili pe Charles i Louia.
Ltei subgrupare* extragnipali nu xiate fi oprii, nic i nu trebuie nrur.ipLA Am descoperit ci este decmebit
de util si-mi explicite/ poziia fai da* a< rsti prt>- blerrti in >*IIIi|**lr* de pregtire sau In cele iniiale le apun
clienilor cJ activitate extrogrupali ifnptrdicA demsm terapia i descriu clar ci anpls nlr cauzate de subgrupa#**
Fvidmiez faptul ci, daci are Ic*-, fortuit sau programai. o ntlnire exbagmpaii. atunci este responsabilitatea celor
care fac parte din sul*grup lai de ceilali membri i lai de grup ai 1 in la curent pr c eilali membri Aa cum
spuneam in capitolul 10 , terapeutul trebuie si aule membru si neleag ci cm pertefia terapiei rle grup este o
repetiie xrritru viai cu toat scenografia inc Iu si, c*ste puntea. nu rULalt <apit al acesteia Ii va im ia deprtf
sterile imn rsarr ien tru stabilirea relaiilor durabile, dar nu va oferi aceste relaii Daci membrii grupului nu Iran
steri in afara grupului cr au nvat. et ii derivi gratii* aule to < Mle exclusiv din grupul de terapie. iar terapia
devine interminabili
Dtn experiena mea. pot spurtr ci nu estr nelept si incluzi mtr un grup doi membri care au dea o relaie spec
iali de lungi durai so i soie, culegi de cameri, asoc lai de afac eri i aa mai departe Unrori. patr a>irea situaia
in oare do membri sosesr naivi la prima intilnirr l descoperi A se < urinar, < i au avut o relaie personali sau de
serviciu, anterioar sau preexisteni grupu lui. Nu sunt. ele mai bune auspn 11 pentru Inc rperra grupului, dar
terapeutul nu trebuie si evite si examineze situaia den bis i minuie** V desfAoarA in* A relaia 1
bntuiA
probabililatea <a c ei doi membri si nu fie deplin des* tui In grup** LxistA neliniti legate de confidenialitate? t unt
vor fi atr. tai ceilali membri de grup I xisti o opiune rnai buni i rnai Ir/abil' Rapid trebuie lua bl i romurile ati o
dec i/ie despre modul in care se va proceda In . ntinuare bate posibil c terapia de grup si se or* rntre/r asupia
relaiilor ac tuale dr lungi durai dar asta presupune un hp dilertt de grup de terapie de ai cel le si ns m ac rsti 1
arie le exemplu, un grup prntru cupluri cisJtonae. terapie de familie omhiridti i terapie multilariuliali t
In grupurilr de psihoterapie rvi pacieni spitalizai i in programelr spiu lelor de zi. problema relaiilor evfragrupale
este mai coinplexi. pentru i meni brn i petre ntreaga zi in strinsi asociere unul cu 1 elilalt Urniitorul caz rstr
ilustrati

55 Inlr un %rup 1 Untr un ipnul pnihutiru ptnlru Utilm irn/i nmtnJi o ywiUemU Ut
56'tuhyruutrr a , rtat o impur IttnlJ Uivtwt I kn mrmbri Ut Utuirlt 1 ti nun mlth^rnfi i
IM
InSn D falnm cu Motin l swry) - Vratat da pslhatsrapla ds grup
 vr li ut uf i din grup. cu o exprimare clari tu legin o prieten* H petreceau \mprru

n mare parte dm zi. edinele de grup erau caracterizai* de ienmum p certau oatlir
rxa frate. In mare parte orientale ct re aceti doi birbai care. in acei moment. It
peerduuer atent itftle reparate >i erau penai in pnmui rnd. aa cum te priveau pa.
cap dtad Mae* mru dm atacuri erau Jrvtate de la fmtd. H setnatatea in grup a fam
umbmd de ncercare* de a dtatruge dtada
Pe mdsurd ce utuata nainta, terapeutul, cu mare efkxmf. a
mutat grupul ai expiere te cteva teme Mat nti, grupul trebuia Wiflbi
(omaderarr cic dm atonbn ar ft putut fi cu greu pedepaii prntru
tubgrupare. dm moment ce toi aveau oportumii egale de a frmw o
a*tfel de relaie A foat uit fel tnirvduai problema tmndm fi. treptat,
membm au (bacului denpre dorinele lor interne fi incapacitatea de a
tiabdi o relaie de pneterue In piu*, mu di*- cutat drrpre
rentxmentele de inferioritate intelectuali fa de aad. ca jn deapre
sentimentul dea fi exclui pt mptni de et. Totui, prin reacii* lor. cei
doi membri amplsficaaer aceste rivjrunrun timp de am ntregi,
amndoi it mmitnuaer Horn de vere demomOrndu-i au- perioritatea
intelectuali an de cte an era poatbd. Cnd te adretau celorlali
memin. fidtb muu deliberat cuvinte pobadabtct pt menineau o
atitudine conspirativi care accentua kentr- mentele de inferioritate pi
de a fi rnprnt ale celorlali. Ce do memdbn au profitat in urma
descriem de ctre grup a ripostelor pi tachtnnk* aubttle pe care le
impriemu m pa p au auna t realiure ci inbtlft au ntfrnt efectele
durrnme ale comportamentului lor.

Nota bene cumentarulr mele asupra posibilelor pericole ale subrupAru se aplici
numai grupurilor care e ba/eazi puternic pe factorul terapeutic al in* vi rii
tntrrperMmale In alte tipun de grupuri. cum ar ft grupurile cogru- tiv
comportamentale pentru tulburiri de comportament alimentar, socializarea
extragrupali s-a dovedit a fi benefici in modificarea tiparelor de alimentaie M
De
asemenea, grupunle in doisprezece pai. grupurile de autoa* |iitorarr >1 grupunle
de suport utili/cazi bine contactele extnigrupalr De exemplu. in gmpunle de suport,
contactele extragrupale ale pacienilor bolnavi de * amrr devin o parte eseniali a
procesului >i participanii pot h ncurajai activ si M* conta teze unul pe altul intre
edine ca un ajutor in gestionarea bolii i a tratamentului ei medical. 11 In multe
ocazu am observat grupul strngar*- du sr in jurul membrilor aflai in disperare
profundi i olennd un suport extraordinar prut contact trleftwuc.

/ templu tUmc
Ir* hri ac rsti seciune cu o ilustrare clinici extins! cea mai lungi dm i arte O
uvlud pentru ci arai in prutun/amc nu numai multe dmtie problemele Implicate in
Mibgmparv. o i aspecte ale terapiei de grup discutate m alte capitol, inclusiv
ditrrrnierva dintre sarvma pnmari i gratitvau secundari i asumarea responsabilitiu
personale in terapie
 Grupul se ntlnea de dou ori pe xiptimni Participanta erau tmen cu vrste
tuprinsc intre doid/ni i cinci >1 tnSMd a cwd de am In momentul ui cuv m am
alturat grupului, dou temei ncheiam* revent terapia iasand

12. Grupul ivanut

 in grup numi11 patru brbai fitil, cel care va fi personajul principal al dramei
are urmaudl, era un brbat nalt. artos, in vrst de treizeci {ti dui de ani, den-
tist. divorat i ne afla n grup de opt luni f.tr s fac progrese semnificative.
Iniial, solicitar* o terapie din cauza unei anxieti cronice fi a depresiilor epi-
Mdii e Social, avea o contieni de sine att de mare, nct acte simple - de
exemplu H spun noapte buni" la o petrecere i provocau o mare tulburam
Dac s-ar fi putu! s-i fie ndeplinii o dorin de ctre o zn a terapiei, aceasta
ar fi fost s fie mito". Hra neMfcts fcut de munca sa, nu avea prirteni
brbai i sexuali za puternic relaiile sale cu femeile Dei tria cu O femeie de
ctorva luni, nu simea nici iubire, nici implicare n relaia cu ea.
(.rupui, n ateptarea membrilor noi, s-a ntlnit n cteva edine ru numai
patru brbai i a stabilit o suhcultur viril, de smbt seara", intn* brbai.
Chestiuni arr rareori teiser la suprafa cnd femeile erau In grup ocupau
frecvent centrul scenei practici masturhatorii i fantasme, teama de huligani V
senii meritele de laitate legate de btaie, preocupri pentm fizic, entimen te
de dorin aprins fa de snii mari ai unei femei mrr fu-se cu ei In grup i
fantasmele unui viol in grup" cu ea.
Apoi dou femei au fost introduse In grup. i niciodat o cultur att de bine
stabilit nu s-a dezintegrat att de rapid Camaraderia de smbt seara a fost
mturat de un val de comportamente dominante masculine ndrzne i
neruinat, Rill a intrat n competiie nu pentru una, o x*ntru ambele femei ( eilali
brbai din grup au rea mnat la prima ntlnire cu iele dou membre conform
propriilor tipare dinamice
Rob, un student de (lou/in i i cinci dr *iri,a a|un.s la ntlnire In pan ta Urni de
piele, prima dat In optsprezece luni de terapie cnd se IrnMisjonase .isi fel. i n
timpul ntlnim s a grbit s discute in detaliu temerile *oJr (t atrai tui) fa de ceilali
brbai Un alt membru a fcut df**l la instinctul matern al noilor prezene feminine,
prezentndu-s<* jv sine nsui ca >r un pui ru o ari p rupt. C ellalt membru rmas
s a eitras din curs, reman nd. dup prunele patruzeci de minute, ci nu se va altura
celorlali in jocul pnatme de a tun cura pentru favorurile femeilor; pe dr alt parte
observase noile membre i onclu/ion.ise cl nu au nimic valoros de oferit jentni el
I ina dintre femei, |an. era o femeie atractiv d* dou/rri l opt de ani, divorat,
cu doi copii hra pnifesoar dr limb englez l solicltaar terapie din multe motive
depresie, promiscuitate i singurtate Se plngea c nu putea spune nu unui brbat
atractiv Brbaii o fnltwaii sexual ar titre js* l.i ea ** *< .s pentru o or sau doui,
seara. pmtm sex, dar nu ar fi dispui s o vad
l.i lumina zilei De asemenea, i din partea ei exista o disponibilitate activ, dr
vTeme ce se luda c a avut relaii sexuale cu aproape toi efii de catedr de
IN colegiul la care preda >in cauza slabei capaciti de decizie, ac afla In
mari probleme Imani lare. Scrisese cteva ceruri neam eritr i ncepuse %A
curbele /a ru ideea prostituiei dac brbaii o exploatau sexual, dr ce a
nu-i taxeze pentru favorurile ei?

lasiof) Tratat da pilhotorapta

da grup
 In interviurile ie *elec*e pregrup >1 in edinei* d** pregtire UIT cft
promiscuitatea ei o tcea o cadulaU posibil pentru o punere in oct autuditr
trortiv a sexualitii. Prin urmare, am fost mult nuu scrupule* dect de obi cei
n sublinierea faptului c implicarea social in alara grupului cu .nkit>
membn nu ar h in interesul ei sau al grupului
Dup intrarea celor dou femei in grup, comportamentul lui Btll a-a modificat
radical ae dezvluia mai puin; se mpuna, era ano, uca un rol lenr.c ctor,
seductiv, devenise mult mai atent i mai contient de vuie in aciunile sale. Pe
scurt, in urmrirea unei gratificai! sexuale secui via re, prea s b pier ciut orice
contact cu motivul pentru care se afla in grupul de terapie in loc s-l bucure
comentariile mele la adresa lui, le primea cu resentiment simea c B fceau s
arate pmst in faa femeilor Rapid a aruncat peste bord relaia cu brbaii din
grup >i de atunci a nceput s relaioneze neonest cu ei. De exemplu, in prima
ntlnire, rnd unul dintre membri le-a spus femeilor c simea c. pentru el. nu
au nimic valoros de ofent. Bill s-a grbit s-l laude pentru ones titatea lui, de>i
sentimentul real al lui Bill in acel moment era bucuna c cellalt >i-a riiluat
costul i l lsa numai pe ei in posesia femeilor. In acest stadiu.
BlU rezista oricrei intervenii, in timpul acestor sptmni ncercasem de
multe ori a'i clarific comportamentul, dar la fel de bine a h putut ncerca s
aprind un chibrit in plin furtun.
tHip aproximativ trei luni, {an i-a fcut lui Bill o propunere sexual deschid
despre are am aflat intr-un mod curios. Se ntmplase ca BiU a {an s ajung
mai devreme in sala de grup i. in timpul conversaiei, {an l-a invitat |>e Bill n
apartamentul ei s vizioneze nite filme porno. Observatorii oue urmreau grupul
printr-o oglind unidirecional veniser i ea mai devreme, au auzit propunerea
i rni-au relatat-o dup edin La nceput ra-am simit e- tuit de modul in care
fusese obinut informaia; cu toate acestea am adus m- < ulm tul in diMOiie la
urmtoarea ntlnire, iar )an i Bill au negat faptul c tu- vnr f Ic ii ta o invitaie
sexual. Discuia a ncetat cnd {an, runuos, a prsii sala zgomot os. la
umtatea edinei.
tn urmtoarele sptmni, dup fiecare ntlnire, ea Bill se intineau in pan
are jn-ntru lungi discuii i mbriri, lan a adus aceste incidente napoi m grup,
dar, fcnd asta. >i a atras asupra sa tuna lui Bill, cane se simea tr dat In cel
din urm, Bill i a tcut o propunere sexual duect tui ian care. pe baza elaborm
realizate n grup. a decis c ar fi mpotriva interesului su s accepte. Pentru
prima dat. spusese nu unui brbat atractiv, interesat de ea atent i, pentru
poziia ei. a prunii mult sprijin dm partea grupului
llmi amintesc un episod |x cate Victor Frankl mi l-a povestit odat despre un
brbat are ii consultase in a|unul cstoriei. Primise ofert sexual din partea
unei temei de o frumusee rpitoare. o prieten a logodvuon sak- s sim- |e.i ci
nu poate renuna. Cnd ar mai putea aprea o astfel de Oftortunfcatr r calea sa }
bxa. insista el, o ocazie unici, ce i se ntmpl o singur data in via! Doctorul
Frankl, cu desvrit elegant cred eu - a indicat faptul c ir 12 Grupul vanftjt
 fr adrvir. avea o oportunitate uniri pi, intr-adevr, aceast oportunitate nu ar fi
revenit MK MHI.II.I Era oportunitatea de a spune nu" in serviciul responsa
hilllApj fa|A de ine insupj i fa de partenera aieasi!)

(litre timp, BliJ ginea viaa dm grup de o complexitalr din re in ce mai mare Alergase nu
numai dup Jan, ci 91 dupi Cuta, care intrase In grup o dai cu ian. La sfirpilui (ie* im ntlniri. HiII
M confrunta t u probleme gen cum ai faci d plece singur cu fiecare dintre iele doui femei,
orwomitent |an 91 C.ina fu wmm Li iiKvput foarte apropiate, aproape ingh*tuirulu xe una
In alta pentru A ar liniph in momentul in care intraser in grupul de hirt>ai. Era In avanta|ul lui
HI II *4 le separe pi, de riteva uri, a reupit ai faci an ta Hill nu avea decar o strategi** de tipul
divide >1 seduce", dar. de asemenea, descoperise o plcere intrnuie 4 pmt eaului de sc indare
El avusese o lungi tone de desprit pi sedus colege de camer pi, i/uiinte de asta. avea nbueiuJ
de a se interpune intre mania pi sora lui.
(.ini. Cit afUteiruJ unei leropu anterioare, tepisr dintr o |**n<..<U dr prom
uitate asemntoare cu rea a lui Jan Totufi, comparativ t u |an, era mult mai
disperai si primea* 4 ajutor, mult rnai de lu a ti terapiei pi mai implicai ui relaia
cu prietenul el In tnn*e< iui. nu era nerilNlitoarr si 11 sucuri te o relaie xexuali cu
Hill otupi. pe msuri r r grupul progresa. Simea o puteri 4 atra (ie fuf de <pf pi
chiar o putem! .1 Iu tir Are ca, da 4 ea nu I ar h pulul avea. m. 1 |an si nu I aihi
fntr o n n grup. j*e nrapteptale. ( ina a anunat 4 se i^t rrpte peste trei
siptimini pi a invitat grupul la nunti A des. ns viitorul et so ca fund mat mult paatv,
o persoan are se inea le hitrU* ei. incapabil si tai 4 bine ceva Numai dupi
cteva luni grupul a aflai ci vl era un rnatemaU ian foarte talentat, cr avva de ales
Intre ofertele de a preda U citev a universiti dr prestigiu
Astfel, c dna, dr asemenea, urrnirea o gratii, ae* m undar. pi nu nan uia
primari (n efortul ir a pstra interesul lui MiIJ pi Ir a nat ura cu Jan, a pi /eu tal
deformat relatM sa ti un alt brbat. a onJirul o mai mu i irnjfani implicm ei in
relaie, pini irwJ isitorta 1 a toiat mina Uiar pi atins i. pi a prr/enfat soul mtr o
lumini fraudulos nefavorabili, astfel Io. .11 si brio as A speranele Im Blfl <4 IIM i exista
o prut pentru o leg.umi u va 1 1 Aiul asis (tina a sac rifu at oportunitatea de* a Iu
ra in grup asupra relaiei . log. hu* 1 el una dintre sar mile urgente jenlru < are
NOIM itase terapia'
IfupA Ateva luni petrec 11 te in grup. |at pi Hill au dn 1% si albi o aventuri
rnonitiHi pj au anunat grupul dr aranjamentul lor sec ret d<ui UpUioini mai tir/iu
Membri au avut O rea ir puterrm 4 C elrlalte doui femei (o alU femr ir intrase in grup in
acest moment) erau furioase In arc ret. t ma sr simea fi roti <fe respingerea lui Rtll. d.ir
ipi reprima furia numai cu privire la modul in < ate legtura dintre el pi |*n ar putra afecta
integritatea grupului Noua mm br. cam avea n relaie cu un brbat asemntor Iul HiU,
%r ulentifi. 4 cu pi** na lut Hill Unu dintre brbai partic ipau prin procuri, eri epAnd
o p* |.tn ca nhi* I MKIMI, 91 il innrr.ijau p* Hill si ..bage mare" Un altul Spunea (pi je
msur ce trecea timpul acest sentiment era auzit dm OP m ce mai ona, ci i-
deriva ca Bill jU te grbeasc >isii-o trag" pentru ca m grup sa M poat di*
cuta i despre altceva Era un brbat anxios. Uoud cai nu avusese mo ur iei
de experien lieterusexuali. Acel dule-vuia sexual din grup era, dup lunnu-
Urca lui, ti dr peste capul lui Incit nu putea participa in mo un ie.
Rub, brbatul din grup care purtase pantaloni de piele La pruna sedirg cu
Jane pi < una. i dorea in IXcere ca preocuprile heteroaexuak* ale grupului
sa ft foat diferite. Avea nelinipti crescnde legate de obsesiile sale
homosexuale, dar amnase multe sptmni discutarea lor in grup. din cauza
sentimentului c grupul va fi nereceptiv la nevoile sale pi c ar pierde
respectai membruor care acordau o att de mare valoare bravurii
heterusexuaie
Totupi, In cele din urm, a discutat despre aceste probleme cu oarecare uu-
rare fcatr important de notat c Biil, exceptnd sfatul pa solicitudinea, u ufcn- **e
lui Rob foarte puin Aproape zece luni mai trziu, dup plecarea lui ftob din grup
pi dup ce relaia Btll-Jan fusese perUborat, Btll i-a dezvluit propriile neliniti
pi fantasme legate de homosexualitate. Dac Btll. pe case Rob l admira foarte
mult, ar fi fcut asta la timpul potrivit, i-ar fi putut fi de un deosebit *|utur lui Rob
Ins. in acri moment. Btll nu ar fi dezvluit nimic care sa poat incrtim campania
sa de a o seduce pe Jane un alt exemplu al modului Ir are urmrirea
gratificm secundare face grupul mai puin ehoem (kiat inerput legtura lor
sexual. Btll pi )an au devenit duar mai inaccesibili examinrii de ctre grup sau
activitii terapeutice. Au nceput s vorbeasc despre ei nii ca jxx' pi rezistau
oricror ndemnuri din partea mea pi a celorlali membri de a afla ceva despre ei
nii pnn analizarea pxuprailui comportament la nceput a foat diiu.il de tiut ce
aciona intre cei doi. pe Lng dorina sexuali puternici. ^Ciam c pentru Jan
sentimentul valoni personale era centrat in afara ei nsei Pentru a pstra
interesul celorlali pentru ea simea c trebuia si taci daruri mai ales sexuale
In plus. exista un aspect cr inea dr rzbunare an tenor m urmase asupra unor
hrtui importani ieful departamentului i civa angajatori i pnn se- duar l'rva
pninabil ca )an s se simt neputincioas avnd de-a tmce cu nune Pnnpala sa
moned de schimb cu brbaii sexul nu u permisese mo o ii fluen semnific
ativ asupra mea. dar ii permisese o victorie indirect pru. intermediul Iul HUI. Am
atlat mult mai trziu cum ea i ftdl te zbenguiau v#* MII in pat. cav urtul gndul c
nu-au jucat o tesl In grup. Bili relua srvuafe /aira relaiilor i eforturile repeta Ir de
a-i dovedi potenta pnn 'mc o seducie. tund deosebit de atras de oportunitatea de
stpnii* oediptan s- ia liderului femeile
Astfel. Util i lan, intr-o bogat lapiwnr comportamental. au expus d> nani* ilr
l au revrrat mediul social in nucTocosmosul grupa iu ViaiVLMsmu. lui BiU i modul
mau ten tu* de nrlauxvar* cu temei ie au tolt portretizate ciai I W*ori insinua c
relaia sa cu femeia cu car' tria ur deteriora plantnd .st- Irl in Jan germenii
sperane matnmxuak nsumrile iu Bill m* ntlneai. v.\i
 enorma capacitate j fui Jan de autoiluzionare dintre iui membrii grupului, ruimm
consider.i cstoria cu HiII o posibilitate serioas Clnd ceilali membri au ncercat
1 o ajute s aud mesajul primar al lui Util - c ea nu era mi[xrtant pentru el,
rJ era iloar o alt cucerire sexual , a reaciein.it defen

tv t furios
Treptat, dirtonanfa dintre declaraiile particulare ale lui Bill i interpretrile
inteniilor sale fcute de grup au creat un diacon fort a tal de mare, irut Jan s-a
gndii la ptsibiJjfalPH de a prsi grupul l-am reamintit, cu ct for era po- sihil,
c, nainte de a intra In grup, arn avertizat o exact cu privire la aceaxt situaie I
>fi<: renuna la terapie, triate lucrurile importante care ntmplase r<l in grup
ar fi devenit nimicuri n trecui avusese multe relaii curte i rtr's.drisfrtoflre
timpul i oferea opuri unitatea unit s rrnAn nlr-n relaie i, de data asta. ;i
joace piesa pri la sfrit In final, fan a dis in s rmn iri grup

Relaia lut (an i RiD a fost exclusiv niH unul nu rrlamna semnifii tiv cu
altcineva din grup, cu excepia faptului c Bill ncerca x meiiin d-v Inie c.i na lele
erotice pentru (,ina (pentru a i pstra contul deschis la banc", .a cum -r
exprima el). < dna i |an au persistat intr-o stare de imunii iu* impl.n . bil att de
extrem, tnct fleiare avea lantaxme homicidare< u privire la ir,i l>tlt.1. (Cnd
Cina , a cstorit, i a invitat la nunt [x* toi m din grup, <u < Cepta Im Jan
Numai cni ceilali membri au ameninat cu boicotul, a invitat o 1 u rceal ) Relaia
lut Bdf ru mine fus. a- foarte important pentru el nainte 1 a lari -i intre n grup tn
timpul primelor luni ale legturii lut cu |an. prr.i s uite de prezena mea, dar,
gradual, atr-nla lui fa dr mine a revenit I V exetn pfu, frtfr o zi a relatat un vtx ?n
are -a urlam tni membrii In afar de el Inlr un grup avansat. In timp ce el era Irax
de mn inlr un grup elementar grupul nvini lor".
Relaia lut |an i Btll a consumat o cantitate enorm din energia l timpul
grupului In grup . au Im ral relativ puine alte teme care nu albe vreo Ir gturi cu
ei, dar tui membru i au fflaborat problemele personale legate Ic aireaatl pereche
sex, gelozie. Invidie, team de competiie, neliniti U*g.itr d* a!raotivitat.-a fizic n
grup exista un nivel nalt de emoie, susinut I ris vrn a era uluitor de nalr In
treizeci dr edine nu fusese nn i mi ar o singtit absen
Treptat, relaia dintre |,tn i Bill a nceput s se ac o- isc fntoldc.iuna ari
aisinuse c rrr-i ce vma de la el era prrrerta lui firi> tirlunlutitr l mi cr i rema era o
noapte ni et. o dat la dou sptmni, Anim rra forat s reali /,-/e c dorise mult
m.u mult Simea pn*siurn In via it pterdase SMVU iul i era Mixat dr gri|i financiare;
renunase la pmmtecuitate, dai simea pmiun -c'ualei t um 1 n< epiiv s i spun
Undesie Pili cftnd am nevoie dr el ' r. tot mai deprimat, dar, in Inc s lucreze
depresia In grup. o minimizase I un nou acord prioritate consideraiilor se undarr, i
nu celor primare, tera peuhre, p.nrni r ezita dea Cinei ielorlali membri satisfa
ia de a o ve

Tratai a psltataragia
da *nip
di-.i deprimat: o avertizaser in urmi cu luiu de ZJU- t> it-Uoe cu bit' in cele
din urmi, autudtrui1ivi
t, intr-adevr, unde era Bill? Aceast ntrebare ne-a <truiK< in pi'jtiiwi
centrali a terapiei Im Hi 11 responoabilitatea Pe msuri c* lan era din ar in ce
mai deprimata (o depresie punctai de predispoziia la m < xdmt*- u IUV-. un
accident de main i o armuri dureroas in urma unui accident in buctn- i
gropul la confruntat pe Bill cu ntrebarea daci or fi ltui dmauitr irziciiaiul a.rr
turit, or fi whimbal crvu?
Bill a spus. Nu! Nu a fi ficut nimic altceva' Daci eu nu am griji de propria mea
plcere, rine ai aib7- C eilali membri ai grupului a, acum, i lan.
I au alai al pentru .niiniruiulgina i lipsa U de responsabilitate fa de veilaiu
llill a reflectat la aceast problem puci In faa lui, avansnd o sene de raio-
nalizri la urmtoarea ntlnire
Iresponsabilitate? Nu, nu sunt iresponsabil' Sunt bine dispus, pozna ca
IWr ('.ynt Viaa conine i aa putini plcere - a pus el. De ce nu am dreptul
si iau crea re pot lua? Cine stabilete aceste reguli? - A insistat asupra a- tutui
ci mrtnbni grupului i terapeutul, imbricai viclean in robele respuraa- bilitii,
iiu .-n au, de fapt, si-l ehnasri de fora sa de viai w de libertate.
limp de multe edine, grupul a plonjat in problemele iubirii, liberti] t
responsabilitii |an s-a confruntat cu Bill din ce in ce mai duect- L-a ocat. n -
trebam Iul exact ct de mult ii pisa de ea. El -a crispat i s-a reient att la iu-
birea pentru ea, ct i la indisponibilitatea sa de a stabili o relaie durabili cu o
femeie I >e fapt. descoperea ci orice femeie care dorea o relaie pe lunga
durai ii plictisea-.
I am reamintit o atitudine asemntoare fa de iubire din nuvela Crrnc,
In care ( amu. a reprimat paradoxul lui Bill cu o clamate cutremurtoare

la urma urmei, mint cnd pun ci mm iubit ruoodat Toat natt am avut.
iirtui. o mare dragoste dragostea Ir mine nsumi viaa mea mnvwl era do -
minai cu totul Ir senzualitate Senzualitatea mea pentru a nu vorbi dect
dr va era Intotdrauna att de real incit, fie t numai pentru o aventuri de
zece nuntite m a fi Irpilat firi si stau pe gnduri dr prepmi pnnti chiar daci
dup aceea m a fi cit amarnic (bir ce *pun? A fl fcut asta mai cu seam
pentru o a ventil li de /ne minute i mal ale dac a cam sigurana ci totul se
termini sari ti

Pentru a I apita pe Bill. terapeutul de grup trebuia si se asigure * nu se va

termina totul .ud.
Hill nu voia s fie mpovrat cu depresia fiu lan Existau m tfiat ara temei i are I
iubeau (t a cror iubire II fva s se simt viul nis pwtru el aitae frmrt nu
.tvrau o existen indepervtcnt El prefera s se gndea k l larmi. t ai rstr
temei prindeau via numai nd el era ptv7*rvt Itx o dat t. amu vorbete
pentru el-
Nu puteam. deci, trii. dupA propria-mi rnirtun*. dect ru condiia ca pe tnt
pi rnintui, lMto liuirlr. MU cil nun muli* ru putu){l, U existe pentru nun**.
venic diapunlbii*. lipsite de O vi*pi irKJefiefideftta. gata 4 rAapuiwlA or*
 And chemrii mrlr, ortitr ilpniit|u (Mint in clip in care a fi binevoit 4 le
binecuvntez cu lumina mea Spre tril < feririi. ir*bufe r* llplurilr inr de
muw 4 nu irluw l flel* Sau, rnai bmt* /.ut. el* urmau d >i primea* 4 viaa de
la mine, doar la mart ratirrv pun pi JupA bunul meu plat 11

jari ii presa pe Bill nein etat. l a apun ci exista un alt hirbat serios interesat dr ea >J il
rupii pe Bill si fie sun er cu ea. si fu* onest cu privire la imlimmlr le lui lai de ea, si o
elibereze Prii acum Bill fusese destul de sigur nu o mii dorea pe Jam (l *e fapt. aa cum
urina si afUrn mai trziu, bnputf pe par* CUH ni se angafeze mai muJl in relaia cu femeia cu
care IrAu ) tnai nu putea si pernul cuvmtelor si i pirisraiM A buzele un ciudat tip de liirrtatr.
pe tare < hiar Hifl a a/unix treptat si o neleag lihrrtalea de a lua, dar nu dr a eli bera (I >m
nou ( amu* VA rog si mi i redei, pentru anumii oameni el pu fin. nu i lucru mai greu de
t a ela de a nu lua rea ce nu doresc* A insistat si i fie autorizai libertatea de n-fi alege pli
mir. ini. aa cum avea si de* opere, nu avea libertatea de a alege pentru el Irtsupi Apmape
invariabil alegerea sa il fi ea si gindeas i mai putm bine despre el t, cu it era mai mare
ura de sine, cu atit mai cnmpuUivi. nun putm litwri era urmirirea nr cugetai a cuceririlor
sexual, care ii ofereau doar un balsam rvai* - rnt
Patologia lui )an era la fel de rvulenti la i>i codase liiwrtatra lui Bill (un paradox logu).
numai el avea puterea dr a o rliU ra Am pus e lai in lai tu rehiz.u I inci pi (Anat le a fi
a < epta lifierlatca I V ir nu putea spune nu unui brbat' ( uni ar fi putut hArhau si o
folos .s i sexual da i ea nu le ar fi per mia' I ie asemenea, era evident <i II rdrf%r*
jr Bill Intr n.amer met tm ti, auliwimtruc tivi inter ase si i iiuliui vtriovi(ia tnn
accidente, depresie fi lamentaii cum i i ra av unemr iru miere Ivitr un brbat * arr a
trdat o. iar acum viata el era ruinai
Bill fi |an oJii nvrtit in pirul a estor liesimm timp de luni tnlrrgi I hn firul in rnd
reintrau in vet bea lor relaie. dar inlotibauna tu rva mat mul ti seriozitate f rnai puf ini
autode epfir In timpul unei prnadr lipsite le a* tivitate, am stmftt d era momentul
potrivit teiitrii o confruntare puternfci |an a ajun* cu ntrziere la frdini plnginlu se de
dezordinea din situafia sa ti nanri.iri ba fi Bill au chicotit anl el a comentat A
Iresponsabilitatea In ra port >:u banii o fie ea mult rnai drigufi Am uimit grupul, ti irul
ot*srrvaia ii |an fi Ihll lucrau terapeui atit de puin, incit mi ntrebam dac avea sena
pentru ei si mai ontinue grupul
lan fi Bill m au acuzat de hipermoralism |an spui HM (4 dr sAptmni vr nea la grup
numai pentru a I vedea jw Bi.ll fi pentru a discuta CU el lupi grup, dat i el ar fi plecat, nu
< redea A ar h <onlinu.il Irrapi. I irn rraminlit ii gru pul nu era un bmiu de ntlniri c u
*iguranA existau sar ini cu mult nuu impur-
un te pe care le-ar fi putut urmri, foii, aut continuat eu. nu ar tuta IUL. ur. vot in
lunga schem a vieii ei fi in scurt timp i v-sr pterge din tremura ttib nu avea
nici o obligaie (a de ea i dar ar h lotri in Urialnale onest .-ar ti spus asta Jan
a replicat c Bill era singurul din grup cruia ii pta ntr-sdei sr o* ea. Nu am (nat
de acord fi am spus c grija iui pentru ea nu era ir. imetesui ta Bill a prsit
ntlnirea furios pe mine (mai ales din cauza comentariului meu ci s-ar >terge
in scurt timp din mintea ei j. Ozia iantasmat c s-ar casatori cu ea pentru a-mi
demonstra c greesc, dar s-a ntors in grup. plonjnd intr-o activitate serioas.
Pe msur ce onestitatea fa de el in*ui se adancea. inlrunta sentimentul
central de gol interior pe care iubirea unei temei 1 umpluse ntotdeauna
temporar >i 191 croia drum printre sentimente dureroase ot depresie pe care
punerea in act le inuse la distan. La dou ede dup 'muuru re. Jan era adnc
dezndjduit >1 apoi. dintr-o dat, a luat denxAi importante cu privire la
munc, bani. brbai 91 terapie.
(rupul a intrat intr-o faz de munc productiv, care a loca in coatmuare
aprofundat crui ain introdus in grup o femeie mult mai in vrt, cate *du- tea
cu ea multe teme neglijate in grup: imbtrrure. moarte, deteriorare hzic jan fi
Bill s-au dez-ndrgostit. Au inceput si examineze relaia lor cu ceualfc din grup.
tncluMv cu terapeutul- Bill a ncetat s mint, mai nti pe Jan. apoi pe luna. pe
ceilali mrmbn >1. in finaL pe sine nsui. Jan a continuat grupul inel ase luni.
iar Bill nc un an
Rezultatele pentru BiU i Jan judecat dup once entenu au fost uhn- ti sire
In interviurile ticnite U nou luni dup ncheierea terapiei. amndoi ar- lau u
kiivnbri impreni mante Jan nu mai era deprimat, autodistructiv p promiscu bra
implicat in cea mai stabil >1 satisfctoare relaie cu un brbat jir care o avusese
vreodat i ncepuse o carier diferit, mult mai gratihraiv t Bill. dup cr a neles
c el tcea ca relaiile lui cu femeile s fie superficiale. lutarul ceea ce nu dorea, i-
a permis s aib sentimente mai profunde >i va latorit cu puin timp nainte de a
pleca din grup. Depresulr sale anxioase. contiina de sine dureroas, sentimentul
pervaziv de gol interior, toate ru srorr nlocuite de corespondentele lor vitale.
Nu sunt capabil ca In aceste cteva pagiru s rezum tot Ot top important in
trrapia lui Jan i Bill Aceasta a nsemnat mult mai mult. inclusiv multe interaciuni
importante cu cetlali membn >1 cu mine Catd c rooLutm <a penabo^ rartm relaiei
lor ritm#rupi* nu au rusf o complicaie, a o pane indispensabili a tr rpiri lor bate
improbabil ca Jan s fi avut motivaia de a rmne in terapie dac Bill nu ar ft fust
prezent in grup Este improbabil ca, tr prezena tui ian problemele centrale ale lui
Bill s fi ieit la suprafa cu clintite $i s devin accesibile terapiei
C u toate acestea, preul pltit de grup a tust enorm Mart cantuar. din
tun puJ i energia grupului au tost consumate cu Bill >1 Jan Ceilali membn
au tesu neglijai i multe chestiuiu importante au rmas neatinse Cei mai
treceau o astfel de subgniparv extragrupal ar crea un impas distrucm
pentru h* apm 1 12 Grupul avanul
 fcf# puin prohibii i a un grup nou, MU un grup ru o frecven mai mic de duuA f#dm#
pt* sptmn. s-fi fi putut permite s pltesc arest pre Ea te, de iwmmw. improbabil
ra lan fi Hill s fi dorit s perseverez# In activitatea ti'MfjruhcA fi HA rmn in grup,
dac nu s-ar fi implicat In grup nainte de nceperea relaiei lor amoroase.

Conflict In grupul de terapie

Conflictele nu pot fi eliminate din grupurile umane, fie c este vorba despre
diaiir. grupuri mid, manrogrupuri ori megagrupuri ca naiunile >i blocurile d#
naiuni Daci conflictul deschis te negat MU suprimat, invariabil el r va ma ni leafa
indirect, eoooodv i deseori hidos !>>i aanriafiile noastre imediate la conflict unf
negative distrugere, amrir lune, rzboi. violeni , un moment de reflectare
aduce In minte asociaii pozitiv# dram. excitai#, schimbare fi dezvoltare i impunie
de terapie nu fac excepie. I Inele gnipurl In rp prra dr- guf" i evit ru sirgmn
conflictul fl crmfruntarra, deseori oglindind evitarea agresivitii de cifre trnifwut Ins
cm/lidul estr att de inev itabil in cursul de/ volrjrti unui grup, Incit absena M
sugereaz o anumit deteriorare a srcvm ei dezvoltm. n plus. conflictul poate fi
extrem de valoros pentru cursul tffn piei, presupunnd c intensitatea M nu drplfcftr
tolerana membrilor pi ci au fost stabilite norme de grup adecvate Si invei cum si te
raporle/i Hn tiv la un conflict este un pas terapeutic imstrtant iv contribuie 1a
maturi/arr.i individu lui I re/iliena sa emoional.1' In aceast seciune discut
conflictul In grupul de terapie sursele, semnificaia fi contribuia sa ta terapie

Sunete ostilitii

Exist multe sura* ale ostilitii in grupul dr terapie fi un numr egal de model# fi
perspective explicativ# relevante, de la psihologia nilul U relaiile de obiect >
psihologia sinelui.1* l ate eseniali capacitatea liderilor de grup de a i< leni fi a
contribuiile la ostilitate de la mvrl individual. irtters*isunai fi cele care pn d#
dinamica grupului.17
I inele antagonisme sunt proiecii aU* dispreului de une al clientului Intr-a
devr, deseori trec multe f#din|r nainte ca unii indivizi si trueapJ ni adevrat M aud fi
s respecte opiniile elorlali membri Au att de puin considera j# pentru ei nfifi
Incit, la nceput, este de ne nceput ca alii, similari lor. si aib c#va valorem de
oferit. Idevalorizarea genereaz devalorizare fi, imedi.it. poate fi iniiai o bucl
mterpersonali distructiv
I hstorsiunile trariHterenial* sau parataxice genereaz deseori ostilitate in gnipul
de terapie O persoan poate rspunde celorlali nu \*e baza realitii, ci p# baza unei
imagini a celuilalt distorsionate de propriile reiaii din trecut fi
 Uwrz) tratat da psihoterapia
da rup
propriile nevoi >i temeri
interperv.nale actuale
L>aci distihuiuza e*Ae
mcr cal negativ, atunci poate fi iniiat uor un antagonism reciproc Gnipul
poate funciona ca un hol al oglinzilor" 1 U care poate agrava bentixnesitelr
m csm\ portamenlele ostile >i de respingere Rate penibil ca indivizii s h
reprimat mui timp anumite trsturi sau dorine de care le este mare
ruane, cnd muine* o alt persoan care ntrupeaz chiar aceste trsturi,
in general, se Ier ev de cellalt sau triesc experiena unui puternic, dar
inexplicabil antagonism a de acea persoan. Procesul poate h apropiat de
contiin. uor recunoscui sub ndrumarea celorlali, sau poate s fie adnc
ngropat >i poate h neles numai dup multe luni de investigare

Un pacient. Vtnceni. ilalo american aparinnd celei da-a dam general u unei ic nulii de
emigrani, crescuse in mahalalele Btlanului, obinute cu mart dthculldi u t*unc educaie p de mult timp
te dttoctate de rdcinile ode Faune mndru de mtdeciul sn. vorbea cu mare grif pentru a etnia td
trideze ance nunatd a accentului sau a prormumin De fapt. nu t aporia td %e gndeasc la trecutul tdu
umil ft se temea cteva trda. ci cniaiv. ar putea tudea pdnd In tirdfundunle tale pe care le considera
urte, murdare "ezumd *rpu'< tte tn grup. Vincrnt a trdit experiena unui aatagonnm extrem foi de un ah
wml u ar asemenea descendent italian, care. In talon. mmud ft gesturi pstrase tdenafkarm cu gn, pul
adu etnic Pnn investigarea antagonismului foi de acest brbat. Vmcent a intaes profund multe tucrun
despre ei ficsui

ntr un grup alctuit din rezideni bi psihiatrie. Pat se ddea de ceasul momi
tari td te transfere utu nu la un rrzidmfut cu o orientare academici mai mare Oupui.
pnn intermediul unui membru. Cina. ca purttor de cuvnt, avea menttmenir tat de
timpul grupului pe i*rr Pai 0 lua pentru aceast problem. musJrdnJu-1 pentru
slbiciunea a m decizia lui ft insistnd ca el td faci ceva Cnd terapeutul t-a ghidat
pe mrmbm grupulm tn explorarea turtelor funet loe kd de Pat. tu devemt evidente
multr dmarnici nat discu ta despre cteva dintre ele tn capitolul 17). lina dintre cele
mai polemice surse a tor: des ipperiid de Clrm. cart vorbite despre propria indecizie
paralizant Cu u an mai dever me. ca fi Pat. fusese pus In ntuam de a lua o decizie
n. nvapsM si sr hnimscl, rezolvase Jtlema untv, suprimnd-o Comportamentul
Im Pat rrtrezxse acri scenariu dureros pentru Clem iar resentimentele atJ de cellalt
brbat se datorau nm numai faptului c o tulbura linitea, a fi faptului c te confrunta
cu acost peobiemi mmtt mai onest a mai curau dect el

) hrank a descria o reacie reverberant de duhU-oglindin-

11. Grupul avansat 9tH

 imit un grup. ini re u nnet s-a rtatokf < rovfbi pruhmgtU. unul tp otita
otfMtflp apartenena. In timp ce cellalt ncerca s t ascund fa crk dm urm hrean a
rniaet c omkdtn In celhlt o atitudine pe care o npnma 1 gnu fnswn Evreul mdiiant
a tniru*> la ctk dm untul, c era tulburat de umilele Jrsavantau ah raptului de a h emeu
un Ui* hatul aere Ipi abunde* pnmenunta a mjitarunt d. la sama. am mndru di
ongvsm m **O ali ursi dr cun/lu i in grupuri auic din ulentificartproiect Wd, un
pnjtt intonat "ml ce curtul in proiectare propriilor atribuie interne (dar
refuzate) ale cuiva in altui, lai de cant. ulterior, uimit* o wlnuiir atracie
reputate. Un exemplu literar de identific re proiectivi puternic reliefat apare in
nuvela cof- IIUWM A a lui [Hwloievuld, Dublul", in are protagoruMilJ ntlnete
un bilrbal care este dublul adu tute fi o personific are a tuturor perlelor vag
(ervepule, detesta le din suie IMMII * Nuvela descrie cu o uimitoare vivacitate
Iii puier nica atracie, ct i groaza i ura dintre protagonist fi dublul siu.
Identificarea proiectivi are componente ininphkf si tnterpenwnale *> l-.*u-
att un mecanism de apinur (cu o naturi primitivi, deoarece polanzeazi. dia-
topcigrieaz i fragment*-/* realitatea), ct >i o fonn dr relaie interpersona- M.K*
HeirientcJc refuzate ale sinelui sunt puae nu numai pr irlAlalt fi evitate, ca in
-.unpla proiecie, ci (FI ceUlali. Comportamentul < i-luiUll *# sclumhA real mente
in timpul desfiurrii relaiei, deoarece comunicare dr*chiJ au as- curiMl a celui
ce pitiirrlM/i influene/* rujx-i i*-n p-.ilu< A fi comportamen tul recipientului
Identificarea pnuec tiv.t -.imAnA cu doui oglinzi deformante aezate fad in lai,
carr produc distorsiuni din e in ce mai mari *e uui .ur.i te imaginile reflec taie Im
de l.i una l.i Ita 11
In terapia de grup exiti multe alte surse le lunei Indivizii tu un enti meni
fragil al inelul pol rispundt- CU furie la experienele dr ruine, comedie re. eei
erup tu sau nupmgeie fi caut* A ausm j*o/iia j*i muU prin bunare au cuen
iie intrrpetscjnalA Utieon furia poate fi o rei n- disirratA la mtimmtul propriei
fragiiu-nliri in faa respingerii interj s-rsoi ui I*- >i jxKiir reprezenta cel mai mare
efort a* eare-l (mir fate < lientul pentru a evita i olp- sul emoional loial 14

IV asemenea, rivalitatea fi invidia pol alimenia c orilla tul Membru grupului pol
concura unul cu crlilalt (centru o mai mare parte din atenia trrapeu tului au pentru
un anumit ml dr exemplu. |NTSOM din grup cva mat pute/ nici, respectat*. sensibili.
tulburai au cu cele mai mari nevoi Membru (alimeulai probabil de riniAii-
kncuntic-ntr ir rivalitiu fratrmr). auLi etn na ale faptului ci terapeutul I ar putea
l.ivun/a pr unul au altul tiinire membri IV exemplu intr-un grup. un membru I a
ntrebat pe tnaprul unde pleca in vacani y aresta l-a risjHiit* cu o siivrntatr csrr nu
1 1 .na. terua Ac est fapt a trezii un riptm arnar la o ali membri, care i a nuntit
rum aora ei primea ntotdeauna de la pirtni lucruri i an- ei H eiau refuzate f n
Adesea, .Ungare unor noi membri aprinde ntfmcrite de nvalilale

In a unt un ea Intdlnirr a unui yrup. a fnal i/./di/yafd o ii.sof ntetnhr l tnv* Stih
multe nxpct le te aaemJna tu I hrugla*. unul dintre membru iniiali iribn cras arlipli multei I"
abordarea rsen Jemtei ntprint de antatme fi complet lamiluni ca imuciir*i Iul Im l u
toate thrtlru i urnd Intrr cei Joi a dewvtlil nu o u/miUle 1 1 un Mtatmnm

* M>* **(1'anny impieuiii curair am anancarlr iVt|*n-jml4*-o*|<l eiru n.<ia- _f*er> lOay
f rta I Illt*> f Ireer A fwo* Ibid Ttefapy" (New Vurl. ha.*. IW V IV 7 'v n- liuil |W2 )

Inin D falnin u n M.ilm lr.- /| tratat da pUIrataiapi* da giup

 ImcJul, (jtrmy fi a uUtiniu roiul n Lroclrrrsuc. utmpunanu-t* n fmp irr-o monera Or tnndup. iraional pi
deTJjryaiuzeli Uougta. cart Ip vedea uzurpai roiul tu or ce mai bolnav pi nui drungan izai
membru al grupului, a reacionat l a t u r a i Numai Jupa interpretam actmi a umflatului dt mi
pa aaumdru de a V unui
IUH1 ral t.membrul cu cele mai mari prtrgme'I ta apune la v I

Pe mxuri ce grupul progreseaz, membru pot deveni din ce in >.e mai ne -

rbdtori fi furioi cu cei care nu au adoptai normele de comportau.'-TU tt.
grupului DP exemplu, daci o persoan continu si ae ascund in spatele un la
puie. grupul poate s o lingueasc i s ncerce s u conving s participe Dup
un timp, rbdarea dispare fi membru ii pot aere furtofi s fie mai um> t cu ea fi
cu ceilali.
Anumii membri, ca urmare a structurii lor de caracter, vor fi invadatei iov- piu
ai in conflict >i vor strni conflict in orice grup. S coruuderxn un brbat cu u
tulburare paranoid de personalitate, n a crui lume ipotetic exist un pericol in
mediu, iui te mereu suspicios fi vigilent. Examineaz fiecare experien dup un
tipar preconceput, cutnd indicii $ semne ale pericolul cu Eter ncordat, gata de
o situaie de urgen. Nu este ruaodat jucu fi privete cu suspiciune astfel de
comportamente 1a ceilali, anticipnd ncercrile tar de a-l exploata l-.v idenr.
aceste trsturi nu vor face ca ceilali membri s-l ir Trifrir c. Mat devn-nie sau
mai trziu, luna va erupe peste tot in jur, fi cu ct mai sever >i rigid este
structura caracterului su. cu att mai extrem va h conflictul. In cele din urm.
pentru ca terapia s aib succes, clientul trebuie s an esr/c fi si exploreze
sentimentele de vulnerabilitate aflate in spatele nestv credeni ostile
In .a pito lui II am discutat o alt surs a ostilitii in grup membru aiung s tie
drrvrjii fi dezamgii pentru c terapeutul le frustreaz ateptrile re realistv) t Dai
grupul este incapabil s aung La o confruntare direct CM te- raH-utul, poate gsi un
ap ispitor o soluie toarte ne a tist fcctoare. stat pentru victim, cil >i pentru
grup. De iapi, gsirea unui ap ispitor este o metod prm care grupul poate descrca
luna aprut din amerunrue la integritatea fi funcionarea grupului ft este un fenomen
obinuit in orare grup de terapie In general, alegerea unui ap ispitor nu este arbitrar
L-nu oameni sr gsesc repetat in rolul de ap ispitor in diferite situaii sociale. Este util
ca terapeuii s vad aiest fenomen ca tund creat mpreun de membru grupului t de
apul ispitor *
De asemenea, ostilitatea in grup poate fi inekus din perspectiva staauior de
dezvoltare a grupului In tarele iniiale, grupul hrnete regrese i apantia prilor
iraionale, nectvilizale ale indivizilor. Grupul tnr este de asemenea blocat de anxietate
(din teama de expunere, ruine teama de nccunoecub. neputin) care poate fi exprimat ca
ostilitate Iheudecau nane este o cale cu a reduce anxietatea puni-o fals credin c cineva
il cunoate pe cellalt i IM poale face apariia devreme in grup t. buu-ineles poate tren
tune rocipruxa

12 Umfui nsat
 lin par (a* celorlali IV parcursul unui grup. deseori apar rni narcisic*
(lezri .il* lunci de uit* determinate df iecdback-un sau de nebAgarea In
seamA. Iip- ..i de aptei ierv. excludere sau de sentimentul de a li greit neles)
exprimate prin rev.in 0M1M Chiar trziu pe parcursul terapiei, furia poate
apArea din aii wmr tendine la protecie, nvalitate fratern, transfer sau
renunarea pn*- in.ihml la grup a unor membri.t

Administrarea ostilitii
Indiferent de sursa na. divergena, od.itA nceput, urmeaz o secven pre-
dif'tibilA Antagnniptli au credina c ei au dreptate >1 ceilali greesc, cA ei sunt
huni 91 ceilali rt Mai mult, depi fr a ft recunoscute ca atare In acel moment, in
mod caracteristic aceste credine sunt suairiute cu convingrre fi certitudine la lei
de mari de fiecare dintre cele douA pArfi opuse. Acolo unde existA o astfel de
situaie cJe credine total diferite, avem toate ingredientele pentru o ten siune
profundA fi continuA, chiar pAnA la impas.
fn general, apare o prbuire In comunicare Cele doui pri nceteaz A se
osruJte una pe cnlaltA cu nelegere I )acA s-ar afla Intr o situaie snrtalA, cel mai
probabil cei dm oponeni ar rux* complet relaia in acest purv t fi nu ar fi niciodat
capabili lA-fi corecteze lipsa de nelegere
Nu numai cA oponenii se opnstc din a se asculta, clar. de asevnmea. invo luntar.
pot s-fi diflAumtoneze percepiile pe care le au unul despre cellalt Percepiile sunt
filtrate pnn et ranul unui itrmitip Cuvintele ft comportamentul oorientului sunt
distorsionate pentru a se potrivi unei imagini prrconre- putr. Dovezile contrare sunt
ignorate, gesturile conciliante pot fi percepute 1 a trucuri VII lene. (Analogia cu
politica internaional este mult prea evident! I Pe scurt, exist o mai mare investire
In verificarea credinelor c uiva dis At In nelegerea 1 eluilalt v
la ba/a ai estet sfrvme NC* afl netncmierea. 1 >j Mineriii Lfi vAil propriile a.
purii ca fiind onorabile fi rezonabile, iar < omjmrtammtul 1 elorlali ca intrigant fi
diabolic. DacA acestei MS vrnr. atAt de obifnuitA in rvenirnenirle umane. 1 e
ierrrutr s ie desfoare in grupuri!* dr terapie. membrii grupului vor avra o
oportunitate redus dr schimbare prin InvAarr la nceputul vieii grupului trebuie
stabilit un cJ1m.1t al grupului fi norrne de grup rare ai impuxlir* u astfel de secven
Principala condiie preliminar! pentru administrarea cu surcea a conflictului ste coeziunea Merntiru trebuie sA
dezvolte sentimente de ncredere fi n-s pe*l reciproc fi s ajung s valort/r/e grupul ca pe un mijloc important ir
vine in ntmpinare* nevoilor lor personale Hi trebuie A neleag importau* a meninerii aiomnu Ani in grup pentru
ca grupul s supravieuia*.!. toate porile trebui* *A continue sA se confrunte diris t una cu cealalt, indiferent cAt
le mult se nfurie n piua, fiecare trebuie luat in serios. 1 And un grup trateaz unul dintre membri ca pe o mascot",
o persoan ale crei opinii fi furt .unt privite cu nesericntttat, sperana pentru un tratament eficient al acelui in*

divid e it tar te aproape de a fi oficial abandonat Schimburile Ksrir dimie membri, unrori limitate la ,^-i da
ochii peste cap" ca reave la participarea membrului mascot, sunt un semn de ru augur Stabilirea unei

Leva) - Tratat tfa ptlhotarapte da

gmp

mascote pura57 in pericol coeziunea grupului: nimeni nu r in sigurana, mai ales urmtorul membru periferic re
va avea motive s se team de un tratament similar (irupul cneziv, n care fiecare este luat in serios,
elaboreaz in -urnd nor me ce oblig* membru si treac dincolo de strigarea pe nume. Membru trebuit* s
urmreasc i si exploreze etichetele nedemne >J s fie dispui s caute nuu adnc In ei nii pentru a
nelege antagonismul lor >i a face explicite acele aspecte care ii nfurie la ceilali. Trebuie stabilit.- norme
care s danfioe (aptul c membru se afl acolo pentru a se nelege pe ei nii, nu pentru *-i ndmiltza sau
nfrnge pe ceilali. Este deosebit de util dac membru ncearc s ajung la ei nii pentru a identifica
trsturi i impulsun similare. Terentiu (un dramaturg roman din secolul II dx.) ne-a dat o perspectiv
valoroas cnd a spus .Sunt om i nimic omenesc nu-mi e strin. 2*
Un membru care realizeaz c ceilali il accept i ncearc s-l neleag descoper c c mai puin
necesar s se agae de credine i poate fi mai dispus s exploreze aspecte ale sinelui anterior negate. Treptat,
astfel de membn pot recunoate c nu toate motivele lor sunt aa rum le-au proclamat i c unele dintre
atitudinile i comportamentele lor nu sunt att de deplin justificate cum susinuser ei. Cnd acest punct de
trecere a fost atins, indivizii reevalueaz situaia i realizeaz c problema poate fi vzut din mai multe
unghiuri.
f mpatm este un element important in rezolvarea conflictului i faciliteaz umanizarea luptei r\*seori,
nelegerea trecutului joac un rol importam in dezvoltaiva empatiei: in momentul in care un individ nelege
cum aspecte dxn viaa oponentului su au contribuit la poziia lui actual, atunci poziia opo nentului nu numai
c are sens. dar chiar poate prea corect. Temi ccwnprenJrr r r*t iout pardunner
Ke/nlvarea conflictului este deseori imposibil in prezena unei ostiliti deviate de la int sau indirect

57 Mana a tneeput t eJin de grup cernd fi obinnd permisiunea terapeutului de a ati o ecruaart pe ivr o vnw fmprrun cu
wn judector fwfr-a audiere cu prime la dr vurul hlu iminent, tn care erau implicate rfajium complicate ir partaj al pntpnet&k* a t-
UAioJ copul** Citirea umorii a consumat timp ndelungai a apoi tntrmqn demon ir ceilali membn care combteau coninutul
umom nepturile dxn partea grupului a cam traatai urile defensive ale protagonista au continuat pni cni armosfcr#uu um
12. (tropul ramat m
 :coninutului tcntrm fi or im tu M ctre intele odei oaie
terapeutul fi Mana t au putut face pofti dtrr rrxi*iL<arra tulul

Permitei-mi si note/ ci abolirea permaneni a condu tului nu este scopul tina! of

grupului dr Irrapir < onflictul va rrvmi amtuiuu In |rup. Ir cimla rc- zolv/lni ru
surea a conflictelor trecute i a prezenei puternice a respectului i cAJdtirii
mutuale Cu tocite acestea, nici exprimarea nelimitai a turtei nu este
un scop al terapie) de grup
Dei unii oameni savurea/J conflictul, marea majoritate a membrilor de grup
(i a terapeuilor) se simt extrem de iru onfurtabiJ rnd exprimi sau primeai furie
Sarcina terapeutului rate de d nfrna conflictul i a-l foii au in serviciul creterii Un
principiu important rate si gseti nivelul corect prra mult sau prea puin conflict
este rontraprnductiv ntotdeauna liderul rrglra/ curse c rul conflictului C And
exist un conflict persistent, grupul nu poate cAtlra de ai ord asupra nici unui
aspect, liderul c aui o rezolvare >i se ntreab de ce gru pui neag orice ar avea
in comun, pe de ali parte, cnd grupul este nmUiit de acord ru orice, liderul mutfl
diversitatea >i diferenierea Astfel. I ret ui s ponderezi cu atenie conflictul In
general, nu este ne rsar si evoci deliberat conflictul, da 4 membru grupului inter
aciunea zi unul cu altul de* fiu i iust. conflictul va iei la suprafaa Mai des,
trr.j>eiilul trebuie si intervin jwntru a pstra onflictul in limite constructive t
Kemei utilizarea ter**utiri a < onllu tului. ca i orar alt ciimsirtaineril in
am i ac um. este un proces in doi pai experien (exprimarea afn tulul) i reflectare
asupra acelei experiene Putei controla i iwiilu tul ornutand grupul de la primul la ai
doilea stadiu I tearon este rfn lent un ael simplu, dun 1 ..(a i iApt.loi.iiM trecut.
a/i. am. am exprimai unele sentimente negative uttrn se Pentru a ne proteja dr
Aupraincrc are. ar merita si ne oprim dm < -ea r la mit i *A ncercm si
nelegem mpreun ce % a ntmplat l de unde provin toate a< este sentimente
puternice". Membru grupului vor avea capac iii dilr htp de a tolera umflu tui. Un
client rspuns terapeutului c are ddea nlnm dru" (comutnd grupul pe o for/.iie
reflexivi), intuind u I c A a rt it atinosi ra chiar atunci c nd devenise interesant O
membri a comentat iosxliit ci ra cu greu ar fi putut tolera mai muli tenaiunr i era
recunosc iluarr pmtru an Hm de a i trage sufletul IViate fi util si vi gndii la
comutarea ar proces < a la crearea unui spaiu de reflex ie un spaiu in care
membru pot oplors ion fTibuia lor mutual la onfluf < rearea acestui spaiu pmtru
refUn ie poate fi de o mare importani intr adevir. wiate determina diferena
dintre unp. sul terapeutic i dezvoltarea terapeutici 19

'vi primeti un Mbatk negativ e dureros i totui, daci acesta estr ufrnt
cu sensibilitate t acuratee, e dr ajutor f*rapetitul suite tace mai
acceptabile feedback urile negative clarific And beneficiile celui care
primete ferdbock-ul i implu And clientul ca aliat in acest proces Adesea

itat d* ptibolaiapi* da
grup
secvena poate fi facilita ti prin reamintirea pmblrfprbr interpersonale c are
I au adus *e client In Irra
 pie sau obinnd La ncepu tui terapiei contracte verbale din partea mmpr.krf la
care vi putei referi atunci cnd membrul primete un foedback.
De exemplu, daci la nceputul terapiei o clieni comenteaz ci logodnicul ei o
acuzi ci ncearc s-l doboare i ci dorete si Lucreze m grup asupra ac*- lei
probleme, se poate stabili un contract prin afirmau de tipul Caeohm. suni ca i
cum te-ar putea ajuta ca noi si putem identifica tendinele similare dm r*laia
ta cu ceilali din grup Cum te-ai simi daci, de acum nainte, ii vum indica acest
fapt imediat ce observm ci are loc?" O dai ce v-a czu! de acord aaupra
acestui contract, pistrai-1 n minte >1. atunci cnd apare ocazia de exemplu
cnd clienta primete un fecdback similar relevant de la brbaii dm grup),
reamintii i clientei ci, n aud disconfortului, exact acest feedback poate fi
excepional de util in nelegerea relaiilor cu logodnicul ei.
Apruape invariabil, doi membri de grup care simt un puternic antagonism
mutual pot fi de mare valoare unui pentru cellalt (vezi romanul meu The Sdto-
prnhjurr Cure ientru un exemplu literar al acestui fenomen).t Evident, fiecruia li pas
de modul in care este vzut de cellalt. In general, exist mult invidie sau mult
proiecie reciproci, ce oferi fiecruia oportunitatea de a descoperi pri ascunse
din el nsui. In furia lui, fiecare va arta cu degetul adevrurile importante (dei
insipide) ale celuilalt. Stima de vine a protagonitii ir jx vite fi mrit de conflict.
Cnd oamenii devin funoi unul pe altuL acest fapt In tine poate fi considerat un
indiciu c sunt important! unul pentru akui i se iau In serios unul pe altul. Unii
chiar s-au referit adecvat la o astfel de reiai* furioas ca la o iubire dur" (un
termen ce-i are onginea in grupurile Synanon pentru adu.ie) Indivizii crora nu
le pas unul de altul, se ignori unul e altul, El pot nva o alt lecie important:
ci ceilali pot rspunde negativ la o anumit trstur, conduit sau atitudine a
lor, dar s-i valorizeze in continuat*
l'entm i lu*nn care au fost incapabili s-i exprime iuna, grupul poale servi ca un
teren de testare, nu in mod necesar distructiv. In capitolul 2 am descris uu uJente
menionate de membri de grup ca puncte de turnur in terapia lor. Majoritatea
acestor incidente critice implicau exprimarea, pentru prima dat. a unui afect
negativ puternic. LV asemenea este important pentru dienb si at ci se pot opune
atacunlor i presiunilor celorlali. Rez.iln.rnta cmoOaral i izolarea sntoas jxit fi
produsele unei muiui cate implic oonfbcLt
Indivtzu evident agresivi pot nva ctev a dintre consecinele interperso- nale
alr francheei oarbe. Prin feedback. ajung si aprecieze impactul pe care -1 au asupra
celorlali t. tivptat. se mpac cu tiparul de autonlrngere i comportamentului lor
Pentru muli, confruntarea tuncvasa poate oten oportuniti de nvare v aloi oase.
att Ump tt membrii grupului, in ciuda tunei nva s rmn intr-un contact
reciproc folositor.
 Clienii |H.t fi ajutai s-i exprime luna mai dinect ii mai cinstit Chiar s m
conflictul in care este utilizat orice arm exist reguli tacite de rzboi carp
daci sunt nclcat* fa' imposibil rezoluia satisfctoare IV evempiu in gru-
12 Qmpvt avansatpurile de terapie, nmhatanii. ocazional, vor Iu.
informaiile dezvluite de ceilali in spiritul anterior nl ncrederii 91 le vor folosi
pentru a batjocori 91 umili acea persoan. Sau pot refuza s examineze c
onflictul pentru c susin c au att de puin consideraie pentru cellalt.
nct nu doresc s mai piard nici un pic de timp Aceste poziii necesit o
intervenie viguroas din partea terapeutului. Cnd terapeuii realizeaz cu
ntrziere d o intervenie mai rapid ^au diferit ar fi ajutat, ei ar trebui s
recunoasc faptul c aa cum Winni- entt spunea odat diferena dintre
prinii buni i prinii ri nu const in numrul de greeli fcute, ci n ce fac cu
ele *
Uneori, In situaii neobinuit de intense i distructive, liderul trebuie s preta
forat controlul i s stabileasc limite. Liderul nu poate lsa astfel de situaii
n grija grupului, dac prin asta autorizeaz comportamentul distructiv al unui
individ S analizm o descriere a stabilirii limitelor fcut de OrvnifflV

Gabriel exploda de rea-voin fa de oricine. Nu ar fi lsat pe nimeni s

vorbeasc fr a striga la el. Cnd membrii mi au cerut s n ap de el, am
intervenit tios: Uite, Gabriel, neleg cc simi. A putea spune aceleai lu-
cruri dar cu mai puin for. Diferena este c nu te controlezi Al o ima -
ginaie fertil Ikr nu faci ca lucrurile s progreseze tn grup dvir identifici
greeli i rneti sentimente".
Prea s asculte, aa c am riscat o mtrrpret.ire Ne spui c Minam nu e
bun Am impresia ci spui c tu nu eti bun un tip nebun Ori vei ncepe %
cooperezi, ori va trebui s placi!" Reacia lui ne . uimit f r s mi spun un
cuvnt, N .1 ntors ctre Minam l 1 a ierul M uzr Mai trziu ne .> spus cum a
simit c l linitete capacitatea mea de a stabili limite ('mesa deinea
controlul

Unul dintre cric mai obinuite moduri de lupt in<iinxli*, de autoinfrnge re

este cel folosit de }an in ilustrarea clinic a suhgnipni tlrwxis mai devre me in
acest capitol Aceast strategie ii cere clirntului. intr-o form sau alta, s i fac ru
lui nsui, in sperana c va induce vinovie in lellalt atra trgia uite ce mi AI fA* ut"
f>r obicei este net esar mult efort in terapie |entm a x* bi niba acest tipar. n general
este profund inrdctnat, cu origini a|ungnd pn in copilria timpurie (ca tn
obinuita fantasm din copilrie de a-t pnvi nmormntarea n hmp ce prinii i ali
tort uraturi lovii de durerea pierdem i mulg prul dm rap de vinovie)
Liderii de grup trebuie s se strduiasc s transforme procesul de drza eoni n
ceva pozitiv o situaie de nvare irv uraea/ membru s evalueze sursele
poziiei lor i s renune la cele carr au o ba/ iraional. De asemenea, clienii
trebuie ajutai s neleag c, indiferent de suma furia! lor. metis lele de exprimam
pot fi de autonfrngere Heedbark-ul este instrumental in acest pp K es De exemplu,
membru pot afla c, fr tiina lor, arat de obicei des nxuleraie. iritare sau
dezaprobare. Sensibilitatea uman la mimica fanal i
 '
L v tr,u<
*

12. Grupul avansat SH

nuanei expresiei depete cu mult sensibilitatea pfQprtocepbv Numai
prin intermediul feedbark-ului aflm c am comunicat ceva oe nu am intenio-
nat sau nu am contientizat. Concentrarea alenvej asupra dilernei iintn-
intenia unui client i impactul real poate crete senunhcitjv canbentnzmes
de sine.t*5
De asemenea, terapeutul trebuie s ncerce s ajute membru aflat in con-
flict s nvee mai mult despre situaia lor de a se afla in opoziie Terapeutul
care se simte confortabil folosind exerciii structurate poate descoperi c o in-
tervenie utili este schimbarea rolurilor. Membrilor li se oere s treac de partea
oponentului lor timp de cteva minute, pentru a nelege motivele >i sen-
timentele celuilalt. Grupurile centrate pe gestionarea furi au fost aplicate
eficient ntr-o serie de cadre i populaii clinice, de la aparintorii pacienilor cu
demen la veterani de rzboi suferind de tulburare posttraumabc de stres De
obicei, aceste grupuri combin psiho-educaia (concentrarea pe conexiunile
dintre gnduri, (moii i comportament) cu construirea deprinderilor.*
Muli membri de grup au problema opus, a reprimrii i evitm sentimen-
telor de ftirie In grupuri, ei nva c alii, in situaia lor, ar simi hune. ei nv.!
s->i citeasc propriul limbaj corporal (am pumnii strni, dea ar trebui s hu
furios-); nva s-i amplifice, in kx s suprime primul licrit de hine. nva c e
sigur, permis s fac asta i e in interesul lor s fie direci, si sum i s exprime
furia. Cel mai important aspect este c se stinge teama de un astfel de
comportament: catastrofele fantasmate nu apar. comentariile lor nu duc la
distrugere, vinovie, respingere sau escaladarea furiei.
mprtirea afectelor puternice poate crete importana relaiei In capitolul
1 am artat cum coeziunea de grup crete atunci cnd membru unui grup tn*c
mpreun pnn experiene emoionale intense, indiferent de natura emoiei In
aceast manier, membrii unui grup de terapie reuit sunt ca membru unei
familii strns unite, care se pot lupta unul cu altuL ins obin mult susinere
din loialitatea familiei lor. De asemenea, e probabil ca o relaie diadic ce a
trecut prin mult stres s fie deosebit de gratifcant. O Mtuatie in care. in
terapia de grup, doi indivizi triesc o ur reciproc intens a apar prm unul
dintre mecanismele pe care le-am desens. rezolv ura i atung la nelegere
nspcct mutual are ntotdeauna o valoare terapeutic major.

Autodezvluirea

Autodczvluirea, at.it temut, ct si valorizat de participani joac un rol

fundamental in toate terapiile de grup Fr evcvprie terapeuii de gru 9unt de
acord c pentru clieni este important s reveleze in grup materiai personal
material pe care rareori i bontul l-ar dezvlui altora Autoderv*
 IUJMM poate implica evenimente trecute MU prezente din viaa ruiva. mate- naJ din
VIST MU fantasme. sperane MU aspira ai i sentimente actuali fa de ali indivizi.
58

In terapia de grup, aenhmcnlrlr fa de ceilali membri deseori dein o att de

mare importani, incit terapeutul trebuie ni si dedice timpul
eneigja pentru a crea condiiile preliminare ale dezvluirii ncrederea i
coeziunea, t

KIMUI
Fiecare autodezvluirr implic un anumit rtai din iartra celui care ae dez-
Vtllujf - ct anume depind*, in parte, de natura a ceea ce estr dezvluit. Evident.
dezvluirea unui material care, anterior, a fost patrat serret MU care e*t* puternic
ncrcat peracmai i ernoionai prezint un riac mai rnarr Mai ale pn ma
dezvluire, adic prima situaie in care cineva mprtete o in/ormair cu
altcineva, este simit ca Alnd riscant
Cradul de ris4 depinde, de asemenea, dr audien. Membru care ar dezvluie
dorea s evite ruinea, umilirea i respingerea i ar airnt mai In Miguran da
tiu c audiena este sensibil i, de asemenea, c a dezvluit anterior nu* t*-r i>J
foarte personal, t*

V< irnlu aulodnoluim

58 I# umiUtfm panurtulut unat latapu Jf grup a Inruan Ir patna i am mm mg*mt 4a Im/* i Ir MM

nnhint p t/.ttlai n> ml * dtmtkt padtnla anumlnJ J mma t Impdripmmm . m grupul mm m rai Im ultimii
t/iia mu firacuantaaa tluburi ir dripiaam Impnatauiiulu r v Unpparn Am hintmma <l rm miau mm
drippar rara rapt r*aa M Inrgaati ir d t mm nmhnuai dam rund < MI
4 Ml mm mu ir dnhtti Iu .m tiu mm m ir mhmra' kirmkru gtmnJmi am primii hm wtl andlmam lw mmi Jir*
- mm prima daztdluirr iuhalamftal fii ml Im grup ( mm a lopum t tuaful trmaa i d nota dl frlaiHmmw Intr
aUaidr rm < atlulti. nainta ir huhararm grmmdui Aata m Im mraal a pa Marm o alinului trcmprrmi. dl
riapunJd rmnpra IM a audiam mapa m muli tmi ta mim /MOsar ra anmltmrr rurtu p pnmltiuaUl pfu mugurat
pa ( am c. Im acW madiu. mm i gdti inii daumkgm p rtpkmlata Mandat mu p ajidium* Imului im I num da a r
fuatal a grup ar r i mia* na nrWM dl i tapxuui lui ( am urm dl mii MM aarmanaa hirhmt inrni umptmdnu
r Iri trialU aut.du

12. Grupul avansat SH

 irvcin# Dfzuilutrm mutuali. uninertm pt grtp pmtn rrtkail tu acukrat
AulodrzvluiriM are o sec ven pretln tihil iMt receptorul, cri care pn mete
dezvluirea, este unpln at intr-o relaie sernnifnativ cu cri care %r de/, vluie fi nu
as ir o cunotin fritmpltnarr de la o petrecere), mtr probabil ca receptorul s ar
simt obligat ca, reciproc, ai ofere o dezvluire personal Ac iun receptorul, ca i tel
are %a de/vl uit iniial, este vulnerabil i. de nbi re, relaia devine mai profund.
prtie ipanll continu fat de/vluiri ma mai intime i mai de* hise, p* raiul, pn
< and -ie atins un nivel optim al ui timilu. Astfel, In grupurile < or/.ive,
autiulezvluirea atrage o dezvluire mai mare, in iele im urin grnerntJ o bucl
construi tiv de inc rrderr. au ti ie/ vJuirr, feetlhat k i nvare interpersonal * lat
un exemplu ilustrativ
tor In urmlutrrit ntlnitt

Funciile adoptata* ale aulatUzodluim

Pe msur ce dezvluirile au loc in grup, cresc gradual implicarea *< res-
ponsabilitatea ntregului colectiv. Dac temporizarea este corect, ruuuc nu
va angaja nun mult in grup un individ dect s prune ase* sau U viere ma-
terialul unui anumit secret intim. Nu e nimic mai nsuflei tor pentru an
membru dect s dezvluie pentru pruna dat un matenaJ care l-a impov-
rat timp de ani de zile >1 s iie autentic neles >i deplin acceptat
Lnuerper- sonaliti ca Sullivan 91 Rogers au susinut ci acceptarea de sine
trebuie s lie precedai de acceptarea de ctre ceilali; cu alte cuvinte,
pentru a se accepta pc sine, cineva trebuie s permit gradual celor lai &A-1
cunoasc aa cum este Intr-adevr
Dovezile din cercetare valideaz importana autodezvluiru in terapia de
grup * In capitolul 3 am descris relaia dintre dezvluirea de stre >1 populari-
tatea in grup. Popularitatea (stabilit sociometncj coreleaz cu rezultatele te-
rapiei Membru grupului care se dezvluie extensiv in edinele iniiale suni
adesea foarte populari in grupurile lor.* Oamenii spun mai mult indivizilor ' care
le plac. reciproc, este mult mai probabil ca acela care fac destinuiri de*
prr ei nii s fie plcui de ceilali.1* Cteva cercetri pe baz de anchetr au
demonstrat c dezvluirea de nalt ruvel (aprut natural sau indus experimental)
crete coeziunea grupului40 Dar relaia dintre simpatie i autodezv a- luirr nu este
liniar. Cineva care se dezvluie prea mult trezete in ceilali anxietate in loc de
afeciune.41 Cu alte cuvinte, att coninutul, ct i proces ui autodezvluiru trebuie
s fie luate in considerare. Autodezvluirea trebuie vzut ui mijloc. >1 nu ca un
inui in sine.
Multe crrcetri susin rolul crucial al autudezvluini in reuita terapiei 0

Participanii tratai cu succes prin terapie de grup au fcut de aproape doua ori
nud multe declaraii de autodezvAluire in cursul terapiei dect cei care au Kt
tratai fr uete.44 Lieberman. Yak*n >1 Miies au descoperii c. in grupurile dr
ntlnire, indivizii care au rezultate negative reveleaz mai puin despre ei nii
dect ceilali participani 4'
Vital aut este conceptul de transfer al invni. cUtmfn rut sunt doar mxm- penuifi
de ceilali membri ai grupului pentru auUhiczitiuirr dar vxmqxvtawnn*, as: fel fntdnt
este integral in relaiile lor Jui afara grupului, unde este moai semi- Iar. I lenenri pi unul

12. 0mpul avntai *n

 j*as in a-i revela ceva partenerului de via sau unui podU prieten apropiat este o
dezvluire fcut pentru pruna dat in terapia de grup.

12. Grupul anul 571

Astfel, intr-un grad semnificativ, impactul autodezvluiru c*te determinat de contextul relaional in cart aiv loc
dczvluuva. Ceea o*este cu adev rat validau! pentru client este s se dezvluie pe suv i apoi s fie acceptat s susti
nul Cnd se ntmpl asta. clientul triete un sentiment autentic dt legtur cu ceilali t de nelegere * Reinei
de asemenea. c in special dc. \ .uluirea iui
i* i i-acum an* un efect mult mai mare asupra coeziunii dect dezvluirea de
lipul Mcalo-fi-atunci.*7
I Vseuri clienii manifest o mare rezisteni la autodezvluire. Frecvent, groaza unui client de respingere
sau ridiculizare din partea celorlali membri coexist cu sperana la acceptare 91 nelegere *" Frecvent,
membrii grupului menin unele fantasme de dezastru cu privire la autodezvluire; tA te auto de 'tHlfut t s ti fie
mfirmaM acea fantasmd a unui dezastru are un efect terapeutic ridicai.
ntr-un experiment ndrzne de pnsJarr. studenii au Imprtit confidenial un secret profund cu grupa A
fost acordai mare atenie asigurrii anoni- mitiii. Se< reele erau acrise pe acelai tip de hirtie, erau citite de
ctre instructor ntr-o sal de clas ntunecat pentni a ascunde robirea sau alte expresii f*n iale de disconfort
91 au fost distrus** imediat Sec retele mr ludeau diferite pre ferine sexuale, acte ilegale sau imorale finrlu/nd
abuzul sexual. neltoria, flirtul, traficul de droguri), tulburri psihice, abuzuri suferite n familii alcoo lice i aa
mai departe Imediat dup citirea secretelor. In sala de clas a exis tat un rspuns puternic O tcere grea.
atmosfera este palpabil aerul cald. greu i electric poi tia tensiunea cu un cuit**. Studenii au raxirtat un
sen fimenf de uurare au/indu i citite secretrle ca i cum o greutate ar fi fost ridic at de ** ei. Dar o uurare
mai mare a existat n discuia ulterioar. In care studenii i au mprtit rspunsurile la au/irea difertrlor *s
ret*, au relatat exeriene similare i au ales s identifice ce ve n*t M rlses** fie arc* Suportul colegilor A
f***t invariabil pozitiv i puternic linititor *

Autndevvlutrru neadaptat ud
Aufixle/vlinn*. este legat de adaptarea psihic i soi iat optim Intr-o manier rurbilmiar o autodr/vluirr
prea mare sau prea rnlr semnific un comportament interpemonal neadaptativ
Prea puind autidezvluirr dure. de obicii la o opmrtunitate sever limitat dr ti^sfarr a realitii. Cri care nu
reuesc sA te dezvluie pe ri Inti intr o relaie, in general, pierd dreptul de a obine un fe*dhack valid In piu, ei
iinptedh continuarea dezvoltm relaiei, fr reci proci ta tr. cealalt partr fir renun la o mai mare autodczvlluirr,
fir ntrmipe In ntregime relaia
Membrii grupului * are nu ae dr/vlul# |** ei nii au anse reduse de ac reptare autentic din parteA celorlali
membri i. astfel, o ans mit de cie tere a stimei dr sine ** I >ac membrul eslr acceptat pe baza unri false
imagini, nu apare nici o cretere durabil a stimei de sine; n plus. va fi chiar mai puin probabil ca acea persoan s
se anga|e/r Intr-n aulode/vluirr veritabil din cauza riscului suplimentar de a pierde acceptarea obinut prin falsa
n*zen taie de sin**
Unii indivizi xtint ngrozii dr autodezvluire, nu n primul rnd din cauza ruinii sau temerii de a nu fi acceptai, d pentru
r au mari conflicte In aria controlului Pentru ei. atitodervlluirra este periculoas deoarece I larr vulne-

Its/rv) - Tratat da psihoterapia da (rup

rabili la controlul rdorUli. Numai dup ce ali civa membri s-au fne vulnerabili prin autodezvluire o astfel de
pertoan va fi dispus s faci le ie Blocajele de autndezvluire vor mpiedica att avansarea membrilor indivi -
duali, ct i a ntregului grup M*rmbrii cart* au un ret important pe cate nu ndrznesc s-l reveleze grupului pot
considera cA participarea la oricare alt ni vel dect vi superficial este foarte dificili, deoarece vor fi nevoii nu
numai s ascund secretul, ri toate posibilele ct ctre ei. n capitolul 5 am discutat m detaliu despre cum ar putea
terapeutul, in stadiile iniiale ale terapiei, si * aprr#p* cel mai bine de individul care are un mare secret.
Rezumnd, se recomande terapeutului si ndrume clientul s mprteasc secretul cu grupul pentru a be-
neficia n urma terapiei. Ritmul i timpul depind de client, dar terapeutul se poate oferi s faci actul mai uor n
orice mod dorete dientul. Cnd un secret mult timp pstrat este in cele din urmi mprtit, este deseori
clarificau! si afli ce a fcut posibil acest fapt n chiar momentul respectiv. Frecvent fac afirmaii de tipul Ai venit
in grup multe sptmni, dorind s ne vorbeti despre agrest secret Ce a-a schimbat n tine sau in grup pentru
ca azi s fie posibil s ra-1 mprteti? Ce anume i-a permis s ai mai mult ncredere n noi asttiPT Vezi The
Schapenhauer Cure pentru un exemplu detaliat
Uneori, involuntar, terapeuii descurajeaz autodezvluirea Cel mai terifiant secret despre existena cruia
tiam era cel al unei cliente dintr-un grup nou format pe care -1 supervizam, grup condus de un terapeut
debutant Cu un an mai devreme, aceast femeie i omorse copilul n vrst de dea ara i apoi ncercase s se
sinucid. (Tribunalul a declarat-o bolnav psihic si a elibe rat-o cu condiia de a urma o terapie ) Dup paisprezece
sptmni de terapie, nu numai c nu spusese nimic despre ea nsi, dar. prin propagarea militan t a negm i
a strategiilor de reprimare (cum ar fi invocarea tabelelor astro- logice i a terelor mistice antice), pusese
obstacole in calea ntregului grup n nuda eforturilor sale i a unei mari pri din timpul meu de supervizare, tera-
peutul nu putea gsi nici o metod de a ajuta clienta (sau grupuli s avanseze in terapie Apoi am observat
cteva edine ale grupului printr-o oglind unidirecional i am observat, spre surprinderea mea. cft aceast
client ii oferea ter.ijvutului multe ocazii de a o ajuta s dezvluie secretul. O edin de su pervizare productiv* a
fost dedicat contratransterului teravutuhii Sentimentele ..de fa de propriul copil in vrst de doi am i
oroarea (n nuda hu nsui) fa de actul clientei coluzionau cu vinovia ei. fcnd-o s tac grup tn
urmtoarea edin, a fost suficient cea mai inofensiv ntrebare d*n partea terapeutului pentru a dezlega
limba cliente i a schimba ntregul caracter al grupului
n unele grupuri, dezvluirea de suie este descurajat de ciuruitul generai de criticism. Membrii ezit s-i dezvluie
aspectele ruinoase din teama c vor pierde respectul celorlali In grupurile vie tomiare sau de terapie ou pro fesioniti din
domeniul sntii mentale, ai vast chestiune esle dhiai mas pe- sant. Ihn moment iv principalul nostru instrument
pnHesional este propri
 aI ersoana. ae risc A .1I.9I pierdem respectului personal. cil >i a celui profesional
IAr exemplu, rrtr-un grup (le rezideni in pihi*tnr, un membru, Joe, a di* u- tat
despre llpna * de im miere ca mrdk > panka pe tare o trib* uri de cile uri era pu
iritr uituair t lini A de viai-MU-moarte Iod. un membru comunicativ, urp*
lent. a rvr un mc ut ci teaina lui Jur de a revela areal material era bine fondri.
deoaretr led ii pierduse respectul pe tarr-J avea lai de el i te ndoia da* 4 .
vreodati. m viilr. li va mai trimite pacieni lui |re ( nUJi mrrnbri l-au susinui pe
Jur i J-au condamnat pe led pentru cnlkiamul lui i au sugerat i:4 ei ar putea ezita ai
i tnmiUI lui pacieni Poate urma uor o infinii re gresie a . ritu lamuJui i. in
anemenra momente, este responsabilitatea trrape uluJui ai taci o intervenie de
proces puternici
lAr asemenea. terapeutul trebuie ai diferenieze Intre o nevoie Jkinitnaai de
intimitate r u diacrrAr o impulsivi, nevrotic i t Unii oameni, care rareori ii cmarm
drum in grupuri, ii menin spaiul privat intr-un rnnd adaptativ e Im- pArt.l^e*
mtirnitii numai cu < Aiv* prieteni apropiai i tremuri la gAndul au forjez vi iuirii in
grup In piua. ei se buc uri de activitiile private auto onten ptative Ai rata rate un Iu
ru foarte ditent de intimitatea Isi/ati pe frici. ruine ori mhtbtn a taie paralizante
Hirhaii par ai aibi difi< ultii mult mai rnari in .iuti wJezv Almrv de 4 t ferrieile ei tind
ai vdi relaiile din jer%j*e tivu cum petiiei i dmutaiei, nu din era a tandreii i
a c mn tivitiu
l'nra mulii aulnUrzvdluirr palp ti la tel de riradaptalivi ca l prea puini
Aut<*Jr/vAiuirra th uti la intAmplare nu este nici un op al airuitiu rnenU le, nu i o
cale cifre ra Unii iridivi/i tac durerii* 4 greeai de a gAudi A. dac A autodezviluirra
rate dr ir abili, tune l u aulodr/vlluire totali i onlrnuA trr bute ni fir mtr drvr uri
lucru toartr hun Viaa urbani ar devriu utsupoeta biJ de VAJMIMAA daci fiecare contad
dintre doi oameni ar prrsupunr im| 4 rti irea nelinitilor i rrrvtrior personale l.vident,
relaia i are rjti intre i ei tare ar dezvAitiic* i m eptur trei MIM- tie tartorul
manr In determinarea ti pai ului
de auiiMle/vAliiirr ( jleva studia au demonstrat experimentai aerat adrvi* indivizii
dr/vAJuir diferite- tipuri i cantitii dr material in turnir le individul receptor mama,
tatii, cel mai bun prieten dr ac riai ari, dr rx opua, culeg dr serv M iu aau partener dr
viai A1
< u toate acestea. ret carr ar dr/viluir ru-adaptat nu in cont d*- crlaie. ur ce perk
Jitea/i relaia lor ru m rptorul Indivizii carr ar autixic/viui* i no reuesc si dwr nmine/r
intre pnrfmii intimi i unolinrle tndrArtatr u nedumeresc pe cei din jur < u toii, sunt
sigur dr asta. ani tr Alt o atare dr ccaitu/ir aau ne am simit trAdaj aflind A presupusul
material intim cr nr a leal inert* dinat a font impirtAif cu mui) alii In piua, o mare
autndexviluire poate in spiiminta un recipient nrprrgitit Intru relair ritmai, cursivi, o parte
o con duc e pe <MlaJti la autnrir/viJiuri, dar nu axiali prnttr o drac im!ere prea mare.
In terapia cir grup. membru carr ar revrlea/i timpuriu i promise uu deseori vor renuna
rapuJ la terapie Membru grupului trebuie ncurajai *A i aau mc rmruri in grup. dar dac i ei
revelra/4 prea mult. prea 1unind, pot simi alAt
de muli rubine, incit roa o recompens Hiterperwjnal ou piuite umnwnia in
plus, autode/vilturea lor suprabundent ii pote amenina p* . '>*
ar pute fi dispui 4 -i vusin. dar nu suni nc pregtit* a Ut rspund sa
proc.*4 Cei carp te dezvluie mul! sunt atunci pieti intx-o poziie de ala' y mau*
vulnerabilitate in grup, nct deseori airg >4 fug
Toate aceste observaii sogrreaz ci auiodezvlumsu te un act auciai oun plen.
legal de situa pe i rol. Cineva nu ar auiodezvJuie in uobtudiru* oi. io un moment t o
persoan trebuie luate in considerare ntotdeauna Autodez vluirea adecvai in grupul
de terapie, de exemplu, poate fi dezastruc* de nepotrivii in alte situaii, >i
autodezviluirva potrivit pentru un stadiu al terapiei de grup poate fi nepotrivit in ait
stadiu.
Aceste puncte sunt evidente in mod special n cazul aulodezviuira rnentelor tai de
ceilali pe membn au in cazul ieedbacit-ului Cred c utul trebuie s ajute membru s ve
ghideze ct de mult posibil in funcie de pnnaabilitateu lai de ceilali >i de libertatea
exprimm. Ain vzul va mase, diMnu tive. aprnd m grupun sub egida unesdUtu i a
Nr-i spus c trebuie s hm uneti in exprimarea sentimentelor, tun aa 7" Dar. de fapt,
IntotJeauna ne revrUm smtimtnicie teiccltv Exist ntotdeauna stratur. de rea ir tai de
teilali pe care raxeon le mprtim sentimente legate de atribute dr nrschimbat,
caracteristici fizice, diformiti, mediocritate au pn drsiorutl. clas social, lips de
farmec i aa mai departe.
Pmtna unu indivizi, dezvluirea lii a sentimentelor ta tea uoar" Dar gsesc
mult mai dificil s destinmasc ta ontilr subiacente sentimente de team, invidie,
vinovie, plcere la reuita rzbunm. ct de muli indivizi nu conuder uor s
dezvluie mtimeiitr negative, dar evit exprimarea sentimentelor pozitive
sentimente de admiraie, grij, empatie. atracie fizici, iubire?
Un membru de grup care tocmai a dezvluit ceva important trece pnntj-un moment
de vulnerabtiiute t are nevoie de susinere din partea membrilor i/ au a terapeutului.
Indiferent de circumstane, rua un cbent nu poate fi atacat pentru o autodezvluinr
important. O vimrt damei ilustreaz

\A a inimii a unui grup uf*v te inti.wa ar un an. erau

mu pieti Jtn arap p unui era bainact fot. pui ntlnirea m J

in iarau Junt trgnali Japr taftul dl sr <*mu ir un grup

maatmtc De ni fur imrpuaa gnqmL ahtul atu ea npata fc

t minus u era greu ai 1 mxuilr p tp a di ai a sr rvi

fter mrf is accstr mtimcuU zmgt. lepicute inii ir Iar. a s cni
iupl oiine sunul*. Brisy i a infnrmjv .Nuni gata a baaep a ui Jeit
m tema
Nu mi *uu pot abine far. muc a Ir 9*19*1 m ne*te* Ma mm Nu
tiu cu clar tmrtefi uifr cu terenul. pante u juii* asr a
uunr. fuu imul ir inw altcineva m aciEU *m Mi grate* ia a tru
*unr lir MI apun asia iar im amumtte motor fau tu nu

12 Oraul
 Uimit, for a ncercat st neleag motivele din patrie sentimentelor lui Batny. Ceilali membri au fost de
acord cu Bcrtmf fi au sugerat faptul c fae nu punea maudat nonu prr total Era numai umpluturi numai vat
de eahJr nuwdat nu dezvluia nimic impor tuni desper el Insupt. niciodat nu relaftona personal cu ma unul
dintre membru grupului (>rdblt fl nepai, for a ima--.it critica t i a tual la rnd pe i ritul fi. drsrnind tenhmrntelc
ale personale fa de fiecare dintre membri.
M am gndit c. depi revela** mut mult ca mnodat. totui fne rrruheie Intr-un terito riu ii7iir
confortabil Am intrrbat for. dac ar fi s le yndryti la a te dnvdlut pe tine In nuft pe o scal de tnr puncte, i
u unu reprermiAnd chestii de ietrrcerr ft zece reprezentnd iot ce fi ai putea imagina vreodat c ai
putea drrvlui unei peruane despre line fneui. ce not ai da la ceea crai fcul tn grup In ultimele zece
minute?" ca gndit la as ta ientru un moment i a pun cd probabil i ar acorda Im iau patru Am Intrrbat
Jar. ce % ar tntmplo dac ai ndira nivelul cu o treapt mu dou?"
A rhihr.uit timp de o rltpA pi apoi a spus Dac ar fi si ndic mortul cu cteva trepte, ap ipunr grupului
c am faat alcoolic".
A font un fragment zguduitor de autodrzolutrr fne funerar in grup un an pi nimeni din grup nu ptiuse
anta mei mi ar eu pi rvteraprutul meu tn piua. era 0 informaie titalJ De eremplu. sptmm ntregi foe
deplnsese faptul c soia ta era gravid pi decisese aJ fur un avort dect 4 fot un copil cu el Crupul era
drac umpnit de atest crnipneiamenl at t. de a lungul timpului, devenite foarte critic la adresa ei unu memhn i
hssr ntreba *er de ce fne rmnea In acel mariaj Noua informaie c fae fusese alcoolic oferea n orrig
hps important Acum. comportamentul sofiei mie avea tem*
Rspunsul meu iniial a faat de furie Mi am amintit hale a* ele ore inutile In care l>e conducea grupul la
undtnarr de cai verti Am font trntal a ru lam mla Jracu . foe am pierdut degeaba toate pediatrie In cane am
dineului destrr so* ta 1 th at nu ne ai spus tna Mia?" Dar exact acesta este momentul In care trebuie t fi
mupti limba Important nu era c for nu ne a dat mai devreme aieunt informaie, ci c rl ne o spusese astzi In
b f fie pedepsit pentru tinuirea antermariI. comportamentul lui trebuia Intnl pentru c a f i u l ti brrp
pi a foat domu r pi anume un rine enorm tn grup Irhnu a adenmt a cvmlmi tn a I susine pe for pi a facilita o
mai mare drzvlutrt orizontal", adu i una legat de expenen fa aulodr7.nluini (van capi olul 5J t

Nu ente neobinuit ca membru **> nu transmit informaia, aa nim * f.t. ut Jne,

rezultatul hind r grupul cheltuiete ineficient timpul Evident, fiuitl i - teva consecine
neferii ite, nu pe ultimul loc aflndu se et*tul advers U ui veliil stimei de sine a
clientului care tie c este duplicitar acionnd cu re, credin fa de ceilali membri I
eseuri liderii grupului nu cunosc m sura Tn care un membru nu de/vluie informaia,
dar. (*>* cum art In capitolul 14 ) ndat ce ncep s ta< A terapie combinat (adu A
s trate/e atelal individ att m terapie individual, ct i in terapie de grup) sunt uimii
ct de mult informaie nou reveleaz clientul.
in capitolul 7 am discutat aspecte ale autode/.vluirii liderului de grup. Transparent*
terapeutului, in special n aici-fi acum, poate fi o cale etic lent

- Tratat tfa psihoterapia

da grup
de a ncuraja autode/vAluire membrilor* IJmr transpar *-na n-ierului trebuit-
ntotdeauna fie plasat n contextul a ceea ce ext* util pentru funcionarea
unui anumit grup a un anumit moment de timp. Generalul care. dupA ce a luat o
decizie tactici importani, se nvrte frnndu-vi minile >1 pnmfcn. du-ft
nesigurana, va submina moralul ntregului sAu comandament Similar, liderul
grupului de terapie, evident, trebuie &A nu de/.vAluie sentimente care vor
submina eficiena grupului, cum ar fi nerbdarea cu acel grup. preocuparea fa
de un client sau un grup vzut mai devreme n acea n sau once alt ngrijorare
personal.54

ncheierea terapiei

Paza final a terapiei de grup te terminarea, o parte a tratamentului de o

importan critic, dar frecvent neglijat. 7 Terminarea terapiei de grup este de-
osebit de complex: membrii pot pleca pentru c i-au atins scopurile, pot renuna
prematur la terapie, ntregul grup se poate strv sau terapeutul poate pleca Mai
mult. sentimentele despre terminare trebuie explorate din perspective diferite a
membrului individual, a terapeutului i a grupului ca ntreg Chiar i cuvntul
terminare are conotaii nefavorabile, deseori este folosit in < tmtexte negative
cum ar fi o sarcin nedont sau un angaat cu performane slabe * In mnstrast. un
sfrit planificat, mutual al terapiei este o parte integrant a muncii terapeutice
care include revizuirea, doliul i celebrarea nceputului urmtoarei faze a vieii
Sfritul trebuie s fie clar i concentrat nu o sectuire Confruntarea cu sfritul
terapiei este o experien a limitelor, o ctffiiruntare cu limitele. 5* Ea ne reamintete
de natura preioas a relaiilor noastre >1 tir cerina tir a le ncheia cu ct mai
puine regrete posibile legate de mua nrrealizati. emoii neexprtmate sau
sentimente neafirmate

( Itfiilui trrmtn grupul

I > te administrat >i neleas adecvat, terminarea poate o tor im-
portant In procesul schimbm ntotdeauna am scos in evident aptul c te rapia dr
grup este un proces cu puternice valene individuale Fiecare chent va intra, va
participa, va folosi >i va tri grupul intr-o manier personal un i Mar>itul terapiei
nu face excepie
Pot h tcute numai presupuneri generale despre durau scopurile tera piei Sistemul
de administrare a sntii decreteaz ca cete mai multe gru puri de terapie s fie de
scurt durat >1 centrate pe problem v teftr-ad* vr. osa cum am vzut tn
capitolul 10. exist dovezi c abordarea grupurilor de scurt durat jxvite oten
eficient uurare simptomatic IV asemenea ex> t dovezi terapia este mult mai
eficient atunci and strcitul iiaumcntu

it
 IUJ este stabilit prin colaborare. *i nu impus arbitrar de o a treia parte.* 0 Cel mai
interesat de utilitatea maximi pentru un grup mare de clieni este sistemul de 'IIutl*iie
fsilwterapeuii sunt mai puin interesai dr statistici i tota- lun de < lieni dect de
clientul individual, aflat in sufertni, din cabinetul lor Ct de multa terapie wlr tutu
lenta Nu t-le u ntrebare la cai** A mr rAspurt- d uor 1 Sfj iinbufwltired moralului
fi n* uperarea din distresul acut apar de neon rapid, o schimbare sufsitanial in
structura caracterului necesii, in general, dousprezece sau dnuzeci fi patru luni de
terapie sau mai mult t **
NH lodati NI opurile terapiei nu au fost afirmate mai succint dect a fcut-o
Pfeud Si fie capabil si luhcaaci fi s munreaaci"H brrud credea <i terapia trebuie s
se sfrfeasc atunci cnd nu exiti nici o perspectivi pentru ctiguri suplimentare
pi patologia individului fi-a pierdut eafodajul Urui oameni vor otJiuga alte scopuri
capacitatea de a se iubi je sine ins ui, de a-fi pemu te si fie iubit, de a fi mai
flexibil, de a lnva si M joace, de a descoperi fi a avea n rederr in ptVprtikt
val<n, de a ctiga o mai mare i oriftilni dr sine, o mai mare competeni
mtarpersonali fi aprri mai mature **
Unu membri de grup pot achiziiona mult in cteva luni, in timp re alii necesit
ani dr terapie de grup Urui indtvt/i au npuri mult mai amintis* de. .it aJtn. nu ar fi
exagerai afirmaia ci unu indivizi. satisfi ui cu terapia Ur. termini apmxiniativ in
aceeai stare in care unu i in* rp terapia In lera pie, unu clieni pot avea stopuri foarte
bine .p* ifuatr fi. deoarrxe mare par te din psihopatologia lor este ego smtonu A, aleg
si limitr/r amplitudinea schimhAni e care sunt dispui si o intrepriiul Alii pot li
stingherii dr cir cumetane externe important din viaa lor Orice trrixmt a trn ut prin
x** riena de a ajuta un client si se imbunitie** A pini l.i un putu t in care o
schimbare suplimentari ar fl font untrainapciiti I V exemplu, un iient jiaate, cu o
s hi/nbare suplimentar. si intreac nivelul dr dezvoltare al par tenernliu, continuarra
terapiei ar duce la ruptura unei relaii dr nnnU uit. u excepia cazului in are M hunbiri
concomitente ar aprea in jarU'ier lsci aceaati jx>*ihtjitatr nu exiti (da, de exemplu,
partenerul refuzi implaiabiJ si se angajeze inlr un proces de tchimharel, terapeutul jnair
si stabilizeze schimhirile pozitive oue au pirut, det este cIar ^Iniialul clientului j*en
tru o mai mare dezvoltare
ncheierea tratamentului profesional nu rate dect un stadiu in procesul dezvoltim
individului ( lienu mntinui si sr s huni a* i un tln t important <d uu i PMIIUJ terapiei este . A
permite indivizilor si >i foloseiMi J otistruc tiv resursele pwhuterapeuticr III mediul lor [ersniuil
Mai rnult, efectele tralamen tuiui pot apirea cu o inti/ierr in timp. in interviurile |nttterapie am
vizut muli clieni tratai cu wcnitarr nu numai ci au ontmu.il si sr t* hirntie du terminare,
dar are, ciupi ce au pirisit grupul, i au reamintit o observ aie sau o interpretare IAc u ti de
ceilali membri sau de terapeut fl abia atunci luni. chiar i ani mai trziu ea a devenit
semnificativi pentru ei

A* pftJhoUfspt d
grup
 De asemenea, dup terminare, clienii ptA da napoi muli clieni tratai u
succes se vor confrunta cnd > cnd cu un stres sever i vor avea nevoie de a|
utor pe termen scurt In plus. aproape top membru triesc anxietate * drpre- ie du
pi prsirea grupului. O parte inevitabili a procesului terminm este o perioada de
doliu. Pierderea din prezent poate evoca amintiri ale utaor pierderi anterioare care
pot fi att de dureroase, nct clientul truncruaz travaliu, terminm terapiei Intr-
adevr, unu nu pot tolera procesul i se vor retrage prematur, invocnd o serie de
scuze. In ostiei de situau este necesar o disput, clientul trebuie s intemalizeze
experiena pozitivi de grup. membru i liderul, firi o separare adecvat, procesul
va fi compromis i evoluia valoare a clientului va h limitat.* 4
Unii terapeui consider c terminarea terapiei de grup este mai puin pro-
blematic dect terminarea unei terapii individuale de lung durat in r*x+ clientul
devine extrem de dependent de situaia terapeutic. De obsocu partio- panu la
terapia de grup suni mult mai contieni de faptul c terapia nu este un mod de via,
a un proces cu un nceput, un mijloc i un sfrit In grupurile deschi.se dr terapie
exist multe semnalizri vu ale secvenei terapeutice. Membru vd cum noi membri
intr in grup i cum membru care au progresat IIW bete grupul; ei observi terapeutul
ncepnd procesul, repetat pentru a ajuta nceptorii in fa/ele dificile ale terapiei.
Astfel ei realizeaz faptul duke-amar t, dei trrapeutul este o persoan cu care ei au
o reia pe real i plin de sens. el. dr asemenea, e un profesionist a crui atenie se
poate orienta ctre alu A are nu va rmne o surs permanent i nesfrit de
gratifica pe pentru ev Nu rareori, un grup exercit o presiune subtil asupra unui
membru ostiei nct acesta s nu termine terapia, deoarece membrilor rmai le vor
lipsi prezena >i luntnhuule lui. hi ndoial, membru care au parcurs travaliul
terapiei de grup timp de multe luru sau am au ctigat deprinderi interpersunale a
de grup * urv ii lac deosebit de valoroi pentru ceilali membru (Aceasta este o
dueren loiiutiv iui|Hiruuit intre rezultatele terapiei de grup i ale terapiei
Bxlmduair prin rutina terapiei de grup. membru i amplific inteligena cmoporu i
devin diagnoatu imt experi ai procesului i faalilaton ai acestuuu)t

Un membru ume termina grupul a punctai in ultime m mtMntrr aL r otncei. M tn

lepne htiinirtm. Jar meni acest ml a foi preluat de Ornam. cort em mm emuians Dup asid
a asenat c Ai. cu exieym Imfimst un* Axumr, demon te prfrmaa fa liortv pentru
realul intiimru. A irmaroif. de asemenea. c elfi doi radei mt comunicau ntciode- Li direct
unui cu altul ntotdeauna foloseau MII mtermedmr O alt membri arr UT nuna grupul
obaerual prunele semne sie prbupim urnei coiusnmi pe lung dunit mtnr den membri In
mrr. de tept. ei sevepieset I nu ba spun mwv neplcut mm |wmw unu. diluai. In amei
ntlnire, in mustrat pe membru gmpubu cmre iroe liorjfcaAr; spr or guJile
fundamentele referitoare la tubgruperr .Rspundei-oi rea tajanl Lstr mnpm mm- IrJ Cg ar
nsemne asta pentru tine? i m sie mm nu fa cete*" Tnetr ecsstr comentam mim urfttlhute ft
perfpume mierpenoml demne de onor terapeut de grup mpmmenm

12 OrujNil avanul
 forapetiii pot vibrtz* Jtl He mult contribuia unui astfel de membru fn- cAi;
de asemenea, pot intr/Ja sA-l ncurajeze **A termine grupul bineneles, nu
exista rut i o |u*tifiinr pentru o altfel ele fxiziie i terapeuii trebuie sA ex plorezi*
des hui acest fapt, imediat ce devin contieni de el Incidental. am ob servat cA o
suciune de rol" opere*/A in astfel de momente: o datA re membru] senior
prsete grupul, un alt membru ncepe sA exerseze deprinderile dchj/.iportate in
grup. Terajieuii, ca i ceilali membri, vor kirni pierderi** membrilor care pleac
i, expnmAndu-i direct sentimentele, oferA grupului un model valon i
demonstreaz cA aceaatA terapie i ateste relaii rontea/A nu numai pentru
clieni, dar i pentru ei
Unu clieni izolai social pot amAna terminarea fletuinie se folosesc de gm- pul
de terapie din motive sociale, i nu ca mijloc de dezvoltare A deprinderi lor necesare
creAni unei viei sociale pentru ei nii In mediul lor terapeutul trebuie HA-I ajute pe
aceti membri HA se concentreze pe transferul InvAArn i s*i ncurajeze asumarea
riscului n afara grupului Alii prelungesc nefwrmis de muJt rAmAnerea in grup
deoarece ateaptA unele garanii (A sunt tntr-ade- v.lr in sigurana In faa viitoarelor
dificultAi. El pot propune *A rAmAriA in grup ciiteva luni in plus, pAnA rnd ncep un
nou serviciu, sau se clsAtoresc, sau ter nrunA rnlegjtil. lotui. dacA baza
imhunAtAiru |arr sigur A, acestr IntArziert. In general, nu sunt ncvrsarr Membrii
trebuie ajutai %A se irnpacr cu gndul cA metoda (A nu poi fi sigur, intirfdratina
eti vulnerabil
Nu rareori, la scurt timp dupA terminare, clienii trAirsc o % tirtA nx rude*. cenJ a
simptomatologiei iniiale In lor *A le prrlungra* A rAmAnerea in grup, terapeutul
trebuie sA-i ajute f * clieni sA nrleag.l at est prm r% aa cum este de fapt protest la
idfrtl terminam terapiei ( u toate ai i*stea, rsistA momente In i are neast.1 regresie
anterioarA terminirii poate aervi cm o ultuiiA oportunii* le de A rrvi/ui nelinitile care au
condus iniial ta tratament >i dr a permite n reluare a travaliului de prevenire.
Sfritul nu ariu!r4/A travaliul bun, 11 sa le revi/m profitabil nceputurile acestui
travaliu

Un birbot. cu trei edinfr hvnnlfu trrminiru. a retrii mare porte Jm Jrperua p tm

hmrntul tir lifta* dr < are I oduirmenf In terapie 'umplomele $ au imput rapid ,nd Ir
mprutul a interpretai >d In, tna al jphrutei moine pentru 4 nu jslnlo grupul n arm WM ni.
clientul 4 wmi ci Irraprulul li ofere* un In tntr um alt grup. In Citt ar fi putui fi fonmt fa
terapeut Jnmteam ui tr am fdh Uit ut st crro ci tuni mat bine Vinul reprezini o tira tugemt) 1
ngenumni ir 4 nfrnge trrmmarra fi ijeri o alternativi clientul intri In alt grup al
terapeutului. In eme pnmele formare cm terapeut. au la picdlit ie terapeut p nu
imburtitifit cu admirat tp ani /el trebuie I 1 unt mur grupul! fn nm una dini re ritualii nu f
nevoii st termine terapia
P# pan ursul grupului, unu membri it imhunataes treptat situaia, bgfl ,1 *nipcvnt Alii in
explozii dramatice. Am cunoscut muli membri ouv, prin

l aszrz) Tratat da piihotarapts da frup

ap rezece, chiar opUpnv>.*< r luni l apoi, bruv , mu-o ywt^ perioad de Ump preau c se transform (Ce s
le spunem studenilor nutn7 C schimbarea se produce adesea ncet, c nu trebui* s caute gratificaii imediate
din partea clienilor. C dac construiesc fundaii terapeutice profunde, solide, atunci schimbarea va umm cu
siguran' Att de dea ne gndim c asta e doar o platitudine menit s crease* moralul terapeuilor debutani
urlm c este adevrai )
Acelai tipar neregulat de mbuntire este dewxjn adevrat pentru grup ca ntreg. Uneori grupurile
se lupt i se mic greoi luni ntregi, fr nia o schimbare vizibil In nici un membru i apoi. drntr-o dat. intri
intr-o iazi in care toi par s se fac bine mpreun. Rutan folosete metafora adecvat de construire a unui
pod n timpul unei btlii. w Liderul trudete din greu s construiasc podul i, in primele faze, poate suferi
pierderi I renunrile prematuri* la grup). Dar o dat ce podul este aezat, el conduce muli indiviza ctre un
loc mai bun.
l-.xist unii clieni pentru care chiar i gndul la ncheiere este problemaur Aceti clieni sunt deosebit de
sensibili la abandon; stima de sine e att de nuc im't consider c boala lor este singura moned de
schimb n tranzacia cu terapeutul i cu grupul. In mintea lor. creterea este asociat cu teroarea, pentru *
mbuntirea ar duce la prsirea lor de ctre terapeut. Prin urmare, trebuie s minimizeze sau s ascund
progresul. Bineneles, asta pn cnd, mai tr/iu. vor dacoperi cheta ctre acest paradox, din momentul in
cate vor ameliora cu adevrat, nu vor mai avea nevoie de terapeut*
Un semn util care sugereaz c clientul este gata de terminare este taptul c grupul devine mai puin
important pentru el. O membr care termina grupul comenta i zilele de luni (ziua ntlnirilor grupului) erau
acum ca oricare alt ri din sptmn. Cnd ncepuse grupul, tria pentru zilele de luni cu iestul zilelor
amestecate nesemnificativ intre intbun.
Mi-am tcut obiceiul de a nregistra primul interviu individual cu un client Nu rareori aceste nregistrri sunt
utile n a lua decizia terminm Ascultnd multe luni mat trziu, edina lor iniial, clienii pot obine o
perspectiv dara a ceea ce au realizat i a ce a rmas de tcut.
Membru grupului sunt o surs nepreuit de ajutor reciproc n decizia cu pri\ irr la terminare i O decizie
unilateral luat de un membru r M consulta pe ceilali, este adesea prematuri, tn generaL o decizie de
terminare bine temporizat va fi discutat timp de cteva sptmni in grup. timp in care 11lentul perlaborra/
sentimentele legate de plecare Ext&A momente m cart clientul ta o decizie brusc de a nu mai tace parte din grup
IVeon am descoperit ci astfel de Indivizi i exprimi cu ditnuitate recunotina i sentimentele pu/ttive; de
aceea, ncearc s scurteze procesul dc separate ci uuu mut, posibil Aceti clieni trebuie ajutai s-t inteteag
i s-i corecteze metoda d o ml ant. m^ahst.V AU vin* de a iivheta retaule De fapt groaza de sfrit u d
te.iz unor .1 ntregul tipar de e%tiare a legturilor si intimitii *s tgnni i aceast

Qmfwl avansa
t
12.
lzi mneamn s neglijezi o arie importani a relaiilor umane In cete din urmi. sfritul le o parte a aproape
nncinri relaii i de-a lungul vieii un individ trebuie sA *pun<1 rimai bun unor oameni importani pentru el
Muli oameni care termini terapia ncearci si micoreze ocul pleciru crend puni titre grup *? are le pot
folosi in viitor F.i caui asigurarea ci se pot ntoarce, strng numerele de Urb*fVm nlr < lorl.il i membri M U
stabilrftC int.il niri M* Iale penlru a fi inui la curent ru evenimentele import.mtc ale grupului Aceste eforturi sunt
 de ateptat, dar terapeutul trebuie ni nu coluzkmeze IM negarea termini ru I mpotrivi, trebuie ai ajutai membru
ai o exploreze In tieplin mturi Clienii care ncheie terapia individuali ae pot ntoarce, dar cei care pArisesc* grupul
nu ne pot intoane nic iod a ti Fi pleari cu adevrat*, grupul va h modificat ireversibil. In grup vor intra membri inii*
miori, prezerv tul nu poate fi ngheat, timpul trece <Tud i inexorabil. Aceste fapte sunt la fel de evident t penlru
membrii care rAmin n grup nu exiti un stimul mai bun des Af un membru care piesei pentru a ncuraja grupul si
* confrunte cu mtrebiri legate de trecerea timpului, pierdere, separare, moarte, mhitrinire t Incertitudinile
exmtenri Astfel, terminarea entr mai mult dn t un eveniment strin grupului Fste reprezentarea mic nu mini i a
unora dintre cele mai cruciale t dureroase probleme ale vieii
Membrii grupului pot avea nevoie de citrvi edine |M-ntru a la* e travaliul pierdem lor i a ae confrunta c u
multe dintre a este pmblrtnr Pirnlrf-* unui membru oferi O oportunitate rasibinuiti de travaliu fsrntru indivizii
senaibiit la pierdere i abandon Pentru ci au * ornp.itiu.i t ae te imprt.v* pierderea, tai doliu Intr-un cadru
comun i suni martorii modului in are ceilali conin pierderea i continui ai se dezvolte i si prospere.**
n general, dupi ce un membru prsete grupul, sic* mrlept % nu aduc i noi membri firi un hiaturi de una
sau mai multe ntlniri. TUsan-.i unui meni bni este* deseori un moment potrivit |tenlru ceilali de a fa* e un utv-
nf.ir al pro prnlor pnigrese n terapie Membru care intri in grup in ac . lai timp * u plo .* rea membrilor care au
terminal |H 1 mini o anumii presiune de . - mt* a mai rapid
Unu clieni pot prn ejw greit plecarea unui membru drept o pin are tora ti i pol simp nevoia de a i reconfirma
un ls sigur in grup d.i i cate IM esar, prin mijloace regresiv Membru rnai comietitivi se |sit gribi prematur 4 tre
terminarea grupului Membru seniori pot simi invidie MU pot rra ion.i cu ruine, trind suc cesul altui membru c a je
o reamintiri* a propriului eec >i a propriilor deficiene t tn c azuri extreme, pentru a sr de* otimea de ruine sau
invidie, c lientul poate ciuta si devalorizeze i si distrugi realizrile membrului are a absolvit Membru mai noi se pot
simi inspirai MU JHI simi ad rniraie i se pot ndoi ei vor fi capabili vmodali si atingi situaia hi care tocmai .111 fost
martori
upul trebuie si se angajeze intr-un fel de ritual j*mtru a mana ncheie rea terapiei unui membru? Uneori un membru MU
civa membri put prcz.cn

f) - I ratat da psiliotarapio da fiu

p

ta un dar celui care termini grupul sau pot aduce la ntlnire calea i pr. tun
ceea ce poate fi potnvit i ncrcat de sen atat timp ct, ca unor aii eveniment din
grup, poate h examinat >i pnxesat L>e exemplu, grupul poate examina semnificaia
ntualului; cine D sugereaz i ane H planifici7 Exist* intenia de a evita tnstera
adecvat* l necesar'**'
Noi, terapeuii, trebuie ne evalu*m benbmenteie in tmpul procesului de
ncheiere pentru ci, uneori, responsabil i firi si fie necesar, ntrziem terminarea
grupului de ctre un client Unu terapeui perlecuoruu pot atepta noe- alial prea
mult* schimbare >i refuzi si accepte ceva mai puin dect rezolvarea total* Mai mult,
le lipsete credina in capacitatea clientului de a continua s* evolueze dup*
terminare* terapiei formale.*- Ali clieni trezesc n noi mndria lui I*ygmalion: ne
te greu s ne desprim de cineva care, in parte, ale propria creaie, punnd
rma bun unor dieni este ca a cum am spune rmas bun unor pri din noi nine.
In plus, este un rmas-bun permanent- Dac* ne-am tcui treaba rum trebuie, clientul
nu mai are nevoie de noi a rupe orice contact

/rruprufu/ trrmirul yrupid

In programele de formare, exist* obiceiul ca terapeuii aflai in formare s iinduc
un grup Intre ase luni >iunan,i apoi s-l transmit unui rou student in nu meniul in
care formarea lor Ti duce in alt parte. n general, aceasta este o perioad dificil
pentru membru de grup i deseori ei rspund cu ah- lenr repetate >i amenin cu
terminarea terapiei. Este momentul ca terapeutul are pleac s *e ngrijeasc de
once afaceri neterminate cu oncare dintre membri. Unii membri simt c este ultim* lor
ans i mprtesc un matenai pn atunci ascuns. Alii manifest* recrudescene ale
simptomelee. ca i cum ar spune .Uite ce mi-a tcut plecarea ta!"** Terapeuii trebuie
s nu evite run una dintre aceste preocupri: cu ct mai complet va ft modul in care
staresc grupul, cu att nun eficient va fi transferarea activitii de conducere, bate o
excelent txa/ie de a ajut* membru s->i evalueze propriile resurse
A eleai principii se aplic in situaii in care un lider mult mai stabil trebuie s-i
ncheie activitatea de conducere din cauza unei mutn. boli sau unei M hiuibn
profesionale Dac membm grupului docul s continue, respon&a- lu li ta tea liderului
este de a asigura o nou Cvmducere. Procesul de tranziie ta un tunp considerabil >t
noul lider trebuie s nceap ct de curnd posibil s preia ac tivitatea de conducere a
grupului O abordare este de a ntlni wgi membru grupului, individual, intr-un format
pregrup aa cum a rost descris m capitolul 9 , in timp ce vechiul lider nc ntlnete
grupul Dup ce pruna lider ncheie, cel nou ncepe s ntlneasc grupul la ore dc grup
stabilit sau la un alt moment stabilit de comun acord. 7*

Crupul t *inr IrrminJ terapia

i .mpunle ne termin din diiente motive, bineneles, grupurile de ternrm de scurt durat au
o dat * terminm prestabilit Deseori nMimstinfr
12. Grupul avanul
dicteaz frituf unui grup dr nrmplu, grupurile d intr-o clinic de
-.mrate mentdJJI a unri universiti durca/. de obicei, opt sau nnu luni 91 se
dinpcrieaz la nceputul varanet de var Frecvent. grupurile deschise e sfr-
~* numai afund rnd terapeutul *e pensioneaz au plrlKtf zona (dei a* *t
 #apt nu r inevitabil, dac exist un 1*1 terapeut, el poate continua grupul)
Uneori, un terapeut poate decide s sf membrilor Ai sunt gata UI termine
.tprnximativ n arrlai ftmp
f >?seori. un grup evit travaliul dificil i neplcut al terminrii, negnd au
ignornd terminarea, aattel c terapeutul trebuie s pstreze In centrul ateniei a
rast sarcin I h* (apt, aa cum am discutat In capitolul 10 . este esenial pentru
liderul grupului de terapie de scurt durat s reaminteasc regulat grupului
apropierea terminrii i s menin membrii concentrai pe atingerea obiectivelor
( .rupurilr detest s moar >1. n general, membru ncearc s evite sfritul De
exemplu, ei pot pretinde cM grupul va continua Intr-un alt ca dru cum ar fi reuniuni
sau intlnin sociale programat* regulat Dar e recomandabil ca terapeutul s
confrunte grupul cu realitatea sfritul grupului este o pierdere reali Niciodat nu
poate fi rrconvocal i. chiar dac rrLaiile unt continuate n perechi sau mici
fragmente ale grupului. ntregul grup aa cum membrii I au cunoscut In aceast
sal. In brma sa prezent, cu liderii de grup - va disprea prntm totdeauna
Terapeutul trebuie a atragi atenia asupra rnodunlor neadaptativr de nev
frunlare cu terminarea implacabil Unu indivi/i. de ti* oii s au aflat fa In tai cu
durerea separrii de cri la care in, au reacionat, devenind fururi sau leva
lonzrului pr ceilali Unu aleg s nrgr i s evite in ntregime problema I Jfec furia
sau evitarea sunt extreme manifestate, de exemplu. pnn intr/ierr uu absenteism
crescut , terapeutul trebuie s confrunte grupul cu atest rrwnpor- Mment T>e obicei,
cu un grup matur, rra mai bun abordarr #sir ea direct li ar poate reaminti
membrilor c rste grupul lor i trebuie s r decid ruin vor s I termine Membrii
care ii devalorizeaz pe leilali sau au frecven nrfegu lat trebuie afiitaj s i
neleag comportamentul S imt c absena sau 1 oinf* r Mmentul lor nu srhimh
nimic pentru ceilali, au sunt att dr ifispirnntai ie exprimarea sentimentelor
pozitive fa de grup. ori po.it* 4 sentimentelor nega ftve fa de terapeut pentru ci
ncheie grupul, nct evit ciaiiruntarea?
Durem legate de pienlerea grupului i se poatr fa e fa, parial, pnn Im p Art i
rea experienelor trecute sunt rrammtltr evenimente de grup cnuiio nante i
semnificative, membrii i amintesc unul altuia molul In rarr erau itun i: invariabil.
elogii personale sunt au/ite in uhtmrlr intlnin. I ste impor bnt ca terapeutul s nu
tnfmaptf grupul prra drvrrme, altfel grupul va chiiv pta prtn edine ineficiente,
lsnd un sentiment de eec Trebuie s gsii o ale de a menine problema
terminrii tn atenia grupului, l totui s ajutai membrii s lucreze pn n ultimul
minut
linii lideri ai gnrpurllor eficiente, limitate tn timp. au cutat ci continue be

desfura in continuare I jderul poate ajuta tranziia [ mliiTiiirl la mtalnm

drept consultam, la intervate regulate, dar din ce in ce maj rar. de exemplu bi
sptmnal sau lunar. l>in experiena mea. astfel de aranjamente sunt dezara
bile in mod special atunci cnd grupul te In prunul rnd un grup de raport i
constituie o mare parte a vieii sociale a membrilor de exemplu grupuri de
btrni care. In urma morii prietenilor cunotinelor, au rmat izolai Mi au
Jt2 Iratat de pilhotarait de ftmp
 fost raportate lansri reuite de grupuri continue fr lider pentru brbai.
pentru femei, pentru bolnavi de SIDA. pentru cei care mgrnear persoane cu
Alzheimer sau pentru persoane care au pierdut pe cineva apropiat
Reinei c terapeutul, de asemenea, triete disconfortul terminrii grupului. Pe toat durata stadiului final al
grupului trebuie s ne alturm discuiei Vom facilita travaliul grupului prin dezvluirea sentimentelor pe care W
averr. Terapeuilor, ca i membrilor, le va lipsi grupul Nu suntem impermeabili la sentimentele de pierdere i doliu Ne
am apropiat de membri i ne vor lipsi aa cum i noi le vom lipsi lor i nou. ca i clienilor, terminarea ne reamin-
tete zguduitor de cruzimea inerent a procesului psihoterapeubc O astfel de deschidere din partea terapeutului,
invariabil, face ca membru grupului s-s: ui mai complet rmas bun. cu o mai mare uurin i pentru nn grupul a
fot un loc de suferin, conflict, team, dar i de mare frumusee' unele dintre cele mai adevrate t dureroase
momente ale viei apar in micul, dar nelimitatul nuc mcoamos al grupului de terapie

13.Membri problem n grup

tnc n ani ntlnii clientul nrprnblrmatic, cri rare navighea/J dr a lungul Urmului in curbul terapiei ca un
vas ilr curnd lansat, alurws ml uor dr }* ramp in ap Ficnit membru al grupului trrbuir sA fir o problem.
ucrmui terapiei depinde dr ntlnirea fin Arui individ cu pftibltsnele fundamentale ale virpi JI de dominarea
lor in aici-pi acum, In grup l-un are pmblem mir cum plrx, sijpradrtrrmifiiiM fi una A lnU*nia ai rwtri cri nu
r*te dr a nlert un cum prndiu dr soluii Ir problemelor, ci dr a dr* nr strategii 91 seturi dr trhni 1 < are vor
permit* trrafrutului ai ar adaptrzr la ora r problem .prut In grup
Termenul < lirn prublnnl" entr rl mui problrmati Krpiu- c. ramm. c Ilentul problem rsiat i/ulat,
tund rnai degraM un amalgam alctuit din t tova componente: propria psihodinamu a * lientului. dinamsa
grupului i tn fera* iunil* < lirntului cu ceilali membri i CU terafirutul In gevtrral. supraen tunm rolul
tractorului 1 lientului. in timp ir lubvtttndm rolul cuntrtulul interpersonaJ i aocial. 1
Anumite onatrlapi com jx>r Unirr 1 tale ilualrallvr merit atenie tpe i.tla datorit apariiei lor
frecvent- Un < hentionar trimis dr Amrrwan bruup l'sy rhotlierapy A/VMM i.ttmn t'r<|*'uilnr dr grup pra ta
411(1 immiiga aspri trlr cn- 1 1< e pe care un terajamt dr grup trebuie s le c oiitrolr/* l'wlr 1 im. /ei U sut
4 U rspuns lut ml cu pacieni difn iii" 1
Pnn mituiri-, in atest capitol nr vum mtoaitr ab-nj.i clrr 1 lien|n difi<
1I1 vorn di uta in nuni spn ifk opt tipuri dinu e pn bl*m.f 11 e monopolistul, clientul t. ut. < lientul piu
tisitof nnnulu mitul care rr f u / A ajutorul, 1 lientul psihotn sau bipolar. clientul st lti/oi.|, c lim tui bordrriine $1
clientul naitiaic.

Monopolistul

Pentru muli terapeui dr grup, bttc mm e*tr obinuitul monopolist, o per atstnA . are pare constrns sA
trncnraac neiru rtat Aceti indivizi sunt an <oti dar A Ui . dai A alii obin armul la arena grupului, ei se
remnerea/A prin tr o varietate de tohmri. ar grbesc s umple i cea mai nturt tcere, rspund
 la fiecare afirmaie fcut in grup. se adreseaz continuu problemelor oeiui care vorbete cu refrenul aa
sunt i eu".
Monopolistul poate persista in descrierea in nesfrit* detoui a conversau- ilor cu ceilali (deseori jucnd
diieritei* pri ale converbaUei) sau in prezentarea unor descrieri ale unor istorii din reviste au ziare care
pot fi doar puir re levant* pentru problema grupului. Unii munopobb pstreaz kxrui pe soert
asumndu-i rolul celui care interogheaz. O membr a blocat grupul cu tai de multe ntrebri i
observaii", nct a nchis orice oportunitate a membrilor de a interaciona sau reflecta. In cele din urm,
cnd membru furioi au pus-o fa In fa cu efectul su distructiv, a explicat c era terorizat de tcere,
deoarece li amintea de linitea dinaintea furtunii" din familia ea tcerea precednd furiile explozive,
violente ale tatlui su. Ali dieni capteaz atenia membrilor, ispitindu-i cu material bizar, enigmatic sau
picanteru sexuale
Clienii labili, care au fler dramatic, pot monopoliza grupul pnn intermediul metodei crizei de via,
regulat ei prezint grupului rsturnri de via majore, rare intotdeauna par s necesite o atenie urgent
>i de durat Ceilali membri se ghemuiesc in tcere, problemele lor prnd triviale in comparaie cu cele
prezentate. (Aa cum spunea un membru, nu e uor s ntrerup: Pe anptle vntului".)

f.fei trie asupra grupului

I Tei. in ntlnirea iniial, un grup poate s salute i chiar s ncurajeze monopolistul, In curnd dispoziia se
transform in frustrare i tune. Deseori, ceilali rnrmbn nu vor s aduc la tcere un membru, de team ci in acest iei
aduc asupra lor obligaia de a umple tcerea. Ei anticipeaz evidenta replic bine, o s tac. Vorbete tu". t,
bineneles, nu este posibil s vorbeti cu uurin intr-un climat tensionat, cntic. Membru care nu sunt deosebit de
asertxvi nu se potmirunta durei cu monopolistul o perioad de timp. Ei pot mocni sau pot ta* r incursiuni ostile
indirecte. In general, atacurile indirecte la adresa morav puiuului doar vor agrava problema i vor alimenta un cerc
vicios. Vorbirea cornpuUiv a monopolistului este o ncercare de a face fa anxietii, pe msur ce clientul Minte
tensiunea t resentimentele crescnde ale grupului, anxietatea sa crete i tendina de a vorbi compulsiv se mrete
corespunztor In astfel de momente, unu monopohti sunt contieni de faptul c asambleaz din cuvinte un ecran
de fum. pentru a devia un atac direct al grupului In cele din urm. aceast surs de tensiune nerexolvat va avea un
ctact duntor Asupra coeziunii un efect manifestat pnn semne ale fragmentm grupului ca lupte indirecte,
deviate de U int, absenteism, nenunn premature la terapie i subgrupare Cnd grupul intri in disput cu
monopolistul o face deseori intr-un stil brutal, exploziv; cel cate vorbete in numele grupului primete de obicei
suportul unanim am toct martorul unui ropot dr aplauze Apoi, monopolistul te poate bo*umtU. poale ti ooopkt
tcut una sau dou ntlniri (vezi ce mi au fcut*) sau poate prsi grupul In fticue situaie exist prea puin ctig
terapeuti
 cConnidrrafii trrupruiur
Cum ponte terapeutul s ntrerupe monopolistul ntr-o manier eficient
terapeutic? tn eluda puternicelor provocri pi tentaiei de a nchide gura clien fului
sau de a-l reduce la tcere prinlr-un ordin, un astfel dr asalt are puin valoare (cu
excepia faptului c este un i atharxin trmjxirar pentru terapeut)
( lientul nu este ajutat nvarea nu a fi ut sporit; anxietatea din spatele vorbirii
compui*rve a monopolistului persist i, fr ndoial, va erupe din nou in alte
salve monopol izante sau, dac nu este disponibil alt ieire, va fora clientul s
renune la grup Nici grupul nu este ajutat. Indiferent de circumstane, ceilali sunt
ameninai de faptul c terapeutul l face s tar pe unul dintre membri intr-o
manier aspr Un germene de precauie i team este im plantat n minile
tuturor membrilor, ei ncep s se ntrebe dac ar putea avea o soart similar
( u toate acestea, comportamentul monopolist trebuie supravegheat i, n
general, aceast sarcin revine terapeutului Dei deseori este bine ca tprapr utul s
atepte ca grupul s administreze o problem proprie, monopolistul re prezint o
problem e care grupul, fi mai ales un grup tnr, nu o poale al m mustra Clientul
monopolist pune sub ameninare fundamentul procedurii de grup membrii grupului
sunt ncurajai s vorbea IM in grup. ins arest membru anume trebuie redus la
tcere Terapeutul trebuie s previn elaixira rea unor norme are obstriu ionei/
terapia fi, n acelai timp, n mpiedice monopolistul s comit un suind social ( ea
mai eficient este abordarea bila teral 'ie ia n considerare att monoj>olistul, ct fi
grupul rare a permis s ** la'.** monopolizat A cast attordare reduce riscul alegerii
unui ap ispitor i elin idra/ rolul jucat de grup in comportamentul fiecrui membru

fhn punctul dr vedere al grupului, reinei principiul c psihologia individu al i

psihologia de grup sunt inextrii abil legate Nici un < lient uumojmlist nu exist Intr-un
vacuum: ntotdeauna clientul ar afl intr-un e hilibru dinamic cu grupul <an* permite
sau ncurajeaz un astfel de comportament Pnn ui mart, terapeutul poate ntreba de ce
grupul ncurajra/ sau jrrmite unui meni brii rf poarte pin tara Intrryh ntlniri. O astfel dr
nlnrharr poate uimi membru, care s-au perceput pe ei nii numai ca victime pasive ale
mntiojxilistului I tup ce protestele iniiale sunt perl bor a tr. membrii grupului po
examina profitabil exploatarea monopolistului; de exemplu, pnat* c au fost uurai s
nu he obligai s participe verbal la gruj Poate c au permis monopolistului s fac tot
efortul utixIe/vAlumi. ori s par prostesc, ori s acioneze ca un paratrsnet pentru
tuna membrilor grupului. In timp ce ei nii i au asumat o responsabilitate redus
pentru sar mile terapeutice ale grupului O dat ce membru i dezvluie i discut
motivele inactivitii lor. angajarea personal in pmc esul terapeutic crete I V exemplu,
ei po diiw ut teama lor de asertivi tate. de a tace ru monopoliHtului sau de un star
revan din partM unui anumit membru sau a terapeutului; n i pot dori ** evitr s
atrag atenia gmpu IMI pentru ca lcomia lor s nu fie expus; in se rrt. pot obine o
num* plcere

livezi - tratat (la pttaotaraplt

da grup
t1in situaia critic a monopolistului i se pot bucura si iac partr din maturi-
tatea viclimi/at i dezapniiatoare. O dezvtluinr a oricruia dintre aceste av-
pecte de ctre un dient pn atunci netatpikst semnific un progres i o anga-
jare mai mare n terapie
De exemplu, ntr-un grup. o femeie ubvvusiv, depresivi cronic. Sue. a ex-
plodat Intr-O njurturi ecamctensbc, plin de furie la adresa comportamer.-
tului monopolist al altui membru. Explorndu-i izbucnirea. Sue a realizat rapid c
furia ei era cu adevrat orientat spre interior. avndu-i originea in modul n
care se nbuea pe ea nsi, n propria pasivitate, n evitarea propriilor emoii.
Izbucnirea mea s-a format n douzeci de am", a spus Sue. ir timp ce-i cerea
scuze i i mulumea antagonistului" uimit pentru cristalizarea acestei
contientizri.
Abordarta grupului cu prnnre la aceast problem trebuie aimpieiat de travaliul cu
individul monopolist Principiul de baz este simplu: nu vrei s redua la tcere
monopolistul; nu vrei s auzi mai puin de la client vrei s auzi mm anuli Aparenta
contradicie este rezolvat cnd lum in considerare faptul c monopolistul folosete
vorbirea compulsiv pentru a se ascunde. Chestiunile pe care monopolistul le
prezint grupului nu reflect cu acuratee nelinitile personale profund simite, ci
sunt selectate din alte motive: pentru a distra, a obine atenie, a justifica o poziie,
a prezenta plngeri i aa mai departe. Astfel, mo- nomhstul sacrific oportunitatea
pentru terapie unei nevoi insaiabile de atenie i control I >ei fiecare terapeut ii
va modela interveniile n acord cu stilul personal, menajul esenial ctre monopolist
trebuie s fie c, pnn astfel de vorbire compulsiv. ei menin grupul la distan i u
mpiedic pe ceilali s rela- ionrxe semnificativ cu ei Astfel, nu ii respingei, ci le
facei o invitaie de a 9e angaja mai deplin in grup. Dac arborai numai scopul urne
de a reduce clientul la tcere, atunci, de fapt, ai abandonat scopul terapeutic i, la
fel de bine ai putea nltura membrul din acel grup.
Uneori, in ciuda ateniei considerabile a terapeutului, clientul va continua s
aud numai mesajul ..deci vrei s tac din gur!" Astfel de clieni, in ode dm urmi.
vor prsi grupul, deseori cu jen sau furie. Det acesta este un eveniment
tulburtor, consecinele inactivitii terapeutului sunt mult mai rele Dei membru
rmai n grup pot exprima anumite regrete U desprirea de client nu rareori ei
recunosc c erau ie punctul de a pleca ei mit, dac terapeutul nu intervenea.
Pe lng comportamentul evident deviant. sistemul senzorial social al mo-
nopolistului are o deficien major, tn mod caracteristic, a par s nu realizeze att
impactul lor intcrpcrsonal ct >i rspunsul celorlali Uei Mai muK Ir lipsete
capacitatea sau tendina de a empaliza cu ceilali

13. Marnbri piobienu m grup 3

 I >atele dintr un studiu de explorare susin aceast concluzie A Obeniloi s studenilor
observatori li s-a cerut s compltese chestionare la >tarsitul t*v- rei ntlniri de grup
Dna dintre ariile explorate a fost acth ilatea PartKiparvn lor li S a c'erut s ordoneze
membrii grupului, incluso x' nii in tmvrudt' numirul total de cuvinte nmtile in
timpul unei ntlniri. In scurarea activitii %-m obinut o exceleni v.liniare ntrp
membrii grupului fi observatori. cu doul excepii (I) aroririle activitii terapeutului
de cifre clieni au ptvztnlil mari du* repane (In funcie de transfer, vezi capitolul
7); i (2) clienii mono- polifti a au pl.i/wil pc ei muil mai pxt in Mala activitii
decl au fAcut-O
ceilali membri care. frw vnil In unanimitate, srorau un monopolist drept cel mai
activ membru al ntlnirii.
Prin urmare, terapeutul trebuie si-l a|ute pe monopolist ai ae obaerve pe ine,
ncurajnd grupul i i ofere un feedback empatir continuu despre impactul iu
asupra < elorlali n I-Ari acest tip de ghidare din partea liderului, grupul poate oferi
feedback ntr o nutnieri disjunctivi. explozivi, care il face defensiv pe monopolist (>
aatfrl de serveri i are o valoare terapeutici mici pi doar reediteaz o dranul fi un rol
pe care clientul l-a jucat mult prea de

tn interviul imftal Matihew. un mumopolial, te plinyeo dr r rial ut cu oofm lut care

tUHftnm el. muryru deseori abrupt la tocim de fvri turn ar fi ai I umtlmac pubtu MM ai I
acuze de infidelitate In faa topii lor Abordarea In furf nu ducea la mm* durabil pentru atest
brbat o dat ce vntile ae vindecau, el pi aorn aa reluau cuiul In timpul prtmelne llena
ntlniri de yrup. o oarvonf umtlor a a desfurat In mu nmmnumul muta! a! yru pulul din
cauza comportamentului adu monopoli%t. crtlk t a imapiu it/u de a aua ru punaul
membrilor. rupul a naintat din ce In ie mat tare pn lnd. In iele Jm urm tind a fnat forai ai
au uite. meaaiul a tunai crud ft dudrutlw

Frecvent, terapeutul trebuie %& sprijine < rrptrrra rit rpUviMii la Imit* k a
clientului F posibil ai trebui* A ai fii putamkl fi dim tivi spunnd, dr rcrni piu < harlotte,
cred ci cel mai bine ar ft < a *< um A Ir oprrfli din vorbit, pen tru ri unt ci In j<rup rxiali
sentimente iinportanlr fai dr tine fired ii i .ir fi de mare ajutor ai le cunofti" l>e
asemenea. trrbuir ai ajutai membrii M* drsvAluie rAspunituriJe tai dr ( harlotte, fi nu
interpretrile pran* Ir dau nu tivelor ei. Apa cum am duu utat mai devreme in
seciunea dedi. at.i te* li a k u lui fi Inviirii interpersonaJe, entr mult rnai util fi ac
eptabil ai oieri o mior mape de tipul ..cind vorbeti In felul ista aunt ~ decit .1 <
omjH.ri in aerat tel pentru ci .IVsrori. clientul poate pervarpe intrrpretarra motivaiei ca
ti ind aru/atoare. ini ii este mult mai dificil ai respingi validitatea riapuruiun lor
subiective ale celorlali I
Prea des fnctm o confuz* htire concepitU dr rdapun*. MUZJ tu /1 muntftflnn tn lerpononaid
iau le mnntderdm tnleran/abtle ( auid i nniportamentuiui monopolizrii poate varia considerabil
dr la un client la altul unii iiuiivi/t vorbe* ju-n tru m controla pe ceilali, muli se tem atit de mult si lie
influenai sau penetrai de ceilali, incit i apiri cumpuUiv fiecare afirmau*. alii ifi supta evalueaz
att de mult propriile idei fi observaii. UnAt nu jnit amina fi tre* bine A exprime imediat toafr
gndurile tn general, cau/a MU intenia ide vi rata a comportamentului monopolistului nu este bine
inele.isA dot mult iruu

- Tratat da ptiholstapls dt
grup
trziu in terapie, iar interpretarea cauzei poate oien un ajutor reduy u nintrarea
timpurie a tiparelor distructive de comportament Eate mult mai eficieni
concentrarea asupra mamfestdnlor clientului in grup fi a rapunsuruir ce Inrlaii membri
la comportamentul lui. Cu blndee, dar repetat, membri: trebuie confruntai cu
paradoxul cf onct de mult ti pot don A br acceplav fi respectai de ceilali, ei
persist intr-un comportament care enerui numai mtare. respingere fi frustrare
O ilustrare clinici pentru multe dintre aceste probleme a avut kx intr-un grup de
terapie dinr-o nchisoare/spital psihiatric in care erau nchid abuza- tori sexuali

Wall. cart fusese In grup popit sAptAmm. s-a antal intr-o decimat*
extinsa Iun liar J a Imbundliftrii remarcabil* prin care trecute A descris ia cd
mm mac detaliu cum problema M pnctpald fusese cA nu nelesese efectele
diundioart pe care comperiamentxu tu U avea aaupra celorlali pi cum
acum. dup ce atins o astfel de budfgere era gata st pi rdseusi spitalul
Terapeutul a obsenmt cA umi membn erau sgttafL Unul dtntre n im
uor cu In pudul palmei. In timp ce ceilali alunecaseri Intr-o
poziie de indifereni *
L a oprit pe monopolist. IntrrbAndu i pe membru grupului de cAU an U
auzaer pe Walt relatnd meusld istorie Toi au fost de acord cJ iau auzit la
fiecare ntlnire de fapt. B munteri pe Walt uurbinJ In aerat mod Unor de
la prima ntlnire in plus nxxsdati na 12 juuseri torbind despre altceva pi 0
cunoteau doar ca atone de caz. Membm au despre iritarea pe care le-o
trezea Walt. ezitarea de a-l aloca din teama de a-1 rm arm* se a pi pierde
rt nupi controlul sau de o retanpA durenmsd Jxn partea ho. lina au variat
ar- spre lipsa Iar de speranA In a aunge rreodatd ia 'Walt t despre faptul
ci el raalaom cu a ta fi cum ar fi fast abitaldun. firi carp. firi
profunzime. .\iu am oorbd desper iernami tor Jk a wela i a se revrii pe o
nii In grup, prin urmare, mlutau monopolul na Wmb Ct- m membn i
au exprimat totala lor lipi de mierea tau ncredere m apatiei, nu rrunerd
ut aungd la Walt.
Astfel, procesul era luprnietermxnat un mare numr de faaon cupsab a
dus ia u libeu dusa mu numit monopolizare Pnn umrta procesai ui afiaf ia
rea t perLsburmrtm factorilor core i susineau, terapeutul a maxim dmtr
un fenomen de grup potenial paralizant Lui Walt nu i s~a am imai p au a
faal huumat td pariu ipe la grup intr-o usameri cart na J-ur fc putui amin
nta preLma grupul

Fale esenial ca membrul monopolist si tu* ghidat in pnxvsul autorcrirxn al terapiei.

ndemn astfel de clieni s reflecteze asupra tipului ie rspun pe care. iniial, sperau * 4-
1 primeasc de la grup >i apoi sA compar* cu osos ce. in cele din urtn. s-a ntmplat
Cum ii explici acea duxTrpan'' Ce roi au tu cat in ea?
I VMHI cbrnu monopoliti pot de\ alonza importana reacie grupului la ei. hi pot
insinua c grupul e aictuit din oameru tulburai sau pot protesta 13 Msilul pnbkam o gnip
 ..Este prima oar cnd mi se ntmpla a>a ceva" Doc terapeutul a prevenit
.tparii* fenomenului apului ispitor, atunci aceast afirmaii* este ntotdeauna
neadevrat eben tui se afl intr-un lor deosebit de familiar Diferena const in
faptul c. in grup, sunt prezente norme care permit celorlali s comenteze deschis
comportamentul
Terapeutul amplifici efectul terapeutic ncurajnd aceti clieni s examineze i
s discute dificultile interpersonale din vieile lor singurtatea, lipsa prietenilor
apropiai, faptul c nu sunt ascultai de ceilali, sunt evitai fr motiv toate motivele
pentru care, iniial, a fost solicitat terapia. O dat ce ele sunt explicitate, terapeutul
poate, mai convingtor, s demonstreze clienilor rnnnopoliti importana i
relevana examinrii comportamentului lor In grup. f rte necesar o bun
temporizare Nu are rost s ncerci s faci acest travaliu cu un individ nchis, defensiv,
aflat n mijlocul unui incendiu. Sunt necesare intervenii repetate, blnde, fcute la
momentul potrivit.

Clientul tcut

( lientul tcut estr mai puin subnunant, dar. deseori, reprezint o pmble- m la fel
de provocatoare pentru terapeut Este ntotdeauna membrul tcut o problem? Poate
clientul profit In tceir O povestire, probabil apocrif, care a circulat printre terapeuii
de grup decanii ntregi rrlatraz despre un individ care a frecventat un grup un an fr
s rosteasc un aivnt la sfritul < clei de a emu zecea ntlniri, anunat grupul rfl
nu se va mai ntoarce, problema Im fusese rezolvat. urma s se cstorea*! In ziua
unntoart* i dorea s i exprime ni unnttna fa de grup pentru a)utorul oferit
Unii membn reticeni pot profita prin implicarea tndirrvt in tratament prin procur,
identifkndu-se cu membrii activi caia au probleme similare Este posibil ca schimbrile in
comportament i asumarea hacului s |HMt aprea gr. dual n relaiile acestor clieni
din afara grupului, dei persoana rmne tcur i aparent neschimbat m grup. Studiul
asupra grupurilor de ntlnire realizat de Urberman. Yaiom i Mile* a indicat r unii dintre
participaniiare -au schimbat cel mat mult prrau s aib o abilitate special de a-i
maxima liza oportunitile de invare Intr-un grup de scurt durat (treizeci de ore)
fnU^md an ga tarea mn intermediar in expericnQ de grup a celurlalfi membri
Cu toate acestea, in general, dovezi la arat c, cu ct este mai activ i mai influent un
membru in matricea grupului, cu Att mai mart* este probabilitatea da a obine benefic
ti. ( ercetnle din grupurile experieniale demonstreaz i. indiferent de CP spun
participanii, cu cdt mateac mai multe cuvinte, cu att ntui mare este schimbarea pzit n A din
imaginea despre ei nii1 Alte cercetri demonstreaz r experiena prin procur, in
contras! cu experiena direct A fost
 ineficient n producerea unei schimbri semnificative, a implicrii exnurjna- le
nau a atraciei la de procesul de grup.*
Mai mult, exist un amplu consens clinic r. in terapia de lung durat,
membrii tcui nu profit din experiena de grup Membru care se utodezv luie
foarte ncet pot s nu ajung niciodat din urm restul grupului >i. in cel mai bun
caz, s obin numai ctiguri minime * Cu ct mai mare este paruo- parea
verbal, cu att mai mare este sentimentul de implicare a cu att mai mult sunt
valorizai clienii de ctre ceilali i, in cele din urm, de ei nii Au- todezvluirea
nu este esenial numai pentru dezvoltarea coeziunii de grup.
**a coreleaz direct cu rezultatele terapeutice pozitive ca i cum ar fi munca'
depus de client in terapie. Prin urmare, a sugera s nu ne lsm linitii de
povestea legendar a membrului tcut care s-a fcut bine. Un client tcut esir un
climt problrm i rareori beneficiaz semnificativ in terapia de grup 1
Clienii pot tcea din multe motive. Unii pot tri o team pervaziv de au-
tiule/vltim* ei simt c fiecare cuvnt rostit fi poate obliga s se dezvluie progresiv tot
mai mult. Alii pot simi conflicte legate de agresivitate att de man. nct s nu poat
asuma autoasertivitatea inerent in vorbire. Unii ateapt s fie activai i adui la
via de o persoan idealizat care fi ngrijete, pentru ci inr nu au abandonat dorina
infantil a salvrii magice. Cei care cer perfeciune de la ei nii nu vorbesc niciodat
din teama de a eua in mod ruinos -i ating inta sau ncearc s menin distana
sau controlul printT-o tcere mndri, superioar. Unu clieni se simt ameninai in mod
special de un anumit membru din grup i, de obicei, vorbesc numai in absena acelui
membru Alii particip numai la ntlniri mai restTnse sau la ntlnirile alternative (fr
lider). Unii sunt tcui fiindc se tem s nu fie privii ca slabi, insipizi sau serbezi Alii
pot ncerca, prin tcere furioas, s-i pedepseasc pe ceilali membri ai grupului sau
s forez* grupul s se ingneasc de ei 10
bl aici dinamua grupului joac un rol. Anxietatea grupului legal de agresivitatea
potenial sau de disponibilitatea rezervelor emoionale in grup poate mpinge in
tcere un membru vulnerabil pentru a reduce tensiunea sau cocn- petiia pentru
atenie. Este foarte util distincia intre o ..stare" tranzient de tcere i o ..trstur*
mult mai durabil, aceea de a fi tcut.
lotui, e bine de tiut ca tJt'crm nu este mcukidU tXere este comportament i. ca
toate celelalte comportamente din giup, are semnificaie n aici-a-acum ca eantion
reprezentativ al mixtului in care clientul relatxmeaz cu lumea sa interperaonal. Prin
urmare, sarcina terapeutic nu este numai de * sctumha \ omportamrntu! (ceva ce este
esenial pentru a rmne in grup) ci de a explora semnificaia comportamentului.
(. > administrare adecvat depinde, in parte de modul in care terapeutul n elege
dinamica tcerii. lYebuie meninut un echilibru intre a plasa o presiune inoportun asupra
clientului i a i permite s alunece intr un toi izolat extrem. Periodic, terapeutul poate include
clientul tcut comentnd oonuxirumentul su non verbal: cnd. anume prin gesturi sau
inut, clientul dovedete mieros
tensiune, tristee. plichseal sau amu/jmcni. Nu rareori un membru tcut introdu
intr-un grup aflat in desfurare va wmi team amestecat cu admirai* fa de
larilate*, caracterul direct 91 capacitatea de nelegere profund* a membrilor mai
experimentai Deseori este util ca terapeutul s puncteze faptul c4 mult' dintre aceti
veteran* admirai au luptat de MCOMflM cu tAcenra i ndoiala de sine afum 1 cnd
 au nceput grupul Deseori terapeutul pMtr gr.fbi parti* 1 parca membrilor tcui.
nrurajrtdu-i pe ceilali membri %i rrflec teze asupra propriilor nclinaii la tcere 11
Chiar daci sunt necesare ndemnuri fi amgiri n-petale, terapeutul trebuie a
ncurajeze autonomia i resptmsabi litatra clientului prin veri/icn repetate ale
procesului ,.!n aceast ntlnire In care vrei s bl ndemnat?" t urn te simi cnd
Mike te pune in centrul aten iei?" A mers prea departe?" ..Ne poi spune cnd te
facem s te simi incon- fbrtabii?* Caree intrv*harea ideal fie rare ani putea s i-o
punem pentru a te ajuta s intri in grup 7" Terapeutul trebuie n profite de fiecare
oportunitate <lr a ntri activmmul clientului i de a sublima valoarea rforturilor
fcute pentru a i nvinge trama (de exemplu, reliefnd sentimentele de uurare i
rruiti rare tjrmea/,A asumnt ri* ului) 12
I >IH i un client rr/ist tuturor acestor eforturi i menin o pariu ipare foar te
Imiitat chiar i dup trei luni de ntlniri, din experiena mea. prognoza este slafnf.
(rupul va deveni frustrat l va obosi internnd s I conving l s I In curarze pe
membrul t< ut. bit* al. In faa dr/aprohru grupului, clientul th* vine mai
rriarginalizat t rtt.11 puin dispun ca nu ndat si partu ipr Srdmr in dividiiale corn
omiterile jmt fi utile pentru a spia clientul in * -ste mnrnmtr I )icl ele nu reuea .
poate fi nevoie ca terapeutul s ia in tonaiderarr retrage rea t licntuiui din grup I
/neon, intrarea mir un al dciilra grup de terapie dup un timp. se poate dovedi
profitabili, pentru ci acum clientul este bine uiior mat aaiipra rw urilor trerii

Clientul plictisitor

Rareori cineva oimii terapii pentru c sr plk tiM-te lr*. sub o alt hai n, slab
deghizat, plngerea nu rate neobinuit ( ltrrtii sr plng l nu au niciodat nimic de
spu celorlali, ci sunt lisai s ira singuri Ia prtrnvri. ti nimeni nu 1 invit undeva dect
o singuri lat nu nun mult; ii ceilali u to li mese numai pentru sex; c sunt inhibai,
timizi, nendemnatici MK lai. lipsii le piribinzime sau insipizi Ca i tierea,
mono)*lizarea sau egoismul, plkti seaia trebuie luat in serios Kste o problem A extrem
de important, indiferent dac clientul o identific sau nu in acest fel
In microcosmosul K ial al grupului de terapie, membru plictisii*** rrciil
atente probleme i ii pin ttaeac pe membru grupului i pr terapeut Ier ape
utul este nspimntat la gruiul unei ntlniri a grupului la carp sunt pmsotn:
numai doi sau trei membri plictisitori. Daci acetia mt fi s ier muie. ar ttwui doar
KA giM*/e in tiara grupului, nri&nd ruo o urm
PitUiMala est o experien profund individuali Nu toi oamenii bun* pie Haii
dr aceeai situaie 91 nu este uor si faa generalizri Cu toate acevtea, in general,
clientul plictisitor din grupul de terapie este cri puternic inhibat, crma li lipsete
spontaneitatea, care niciodat nu i asumi riscuri Vorbei* pa* finiilor plictisitori
sunt ntotdeauna sigure" (i. vai, ntotdeauna predicubi- Ir). Evitnd servil i atent
orice semn de agresivitate, deseori suni maauchiti (aruncAndu-iw In autoflagelare
nainte s posti pnnu un pumn de la cineva sau. pentru a folosi o ali metafor,
prind in aer orice suli aruncai spre ei i se nrap singuri cu ea). Ei spun ceea ce
cred ci este cerut de presiunea sociali adu 1, nainte de a vorbi, scaneaz
figurile celorlali membri pentru a stabili ce ateapt crilali ca ei si spun i
suprim once sentiment contrar case ar vmi din interior. Stilul social specific
fiecrui individ variaz considerat: l unul poate fi tcut, altui bombastic i
hiperraiunal, unul timid, nedonnd sa atragi atenia, iar altul dependent,
revendicativ sau struitor
Unu clieni plictisitori sunt alexjtimici o dificultate expresivi ce-i ase originea nu
numai in inhibiia nevrotic, ci i in deflatele cognitive ale abiiit- u de a identifica i
comunua sentimentele. Clientul alexitim este oriental spie 1 oncret, li lipsete
capacitatea imaginativ i se concentreaz pe detalu operaionale, nu e experiena
emoional 59 60 Terapia individual cu asttri de clieni p* site ft cumplit de lent >1 and,
similar lucrului cu clienii cu tulburare schizoid de personalitate. Terapia de grup
singur sau combinat cu terapia individual pod te fi deosebit de util in promovarea
expresivitii emotxnaic prin modelare, susinere i oportunitatea de a tri experiena
sentimentele* ta a exprimm lor.*4
I * arouwj. incapacitatea de a citi indicatorii emoionali proprii poate tace ca aceti
indivi/i s fie vulnerabtb la bob somatice i psihosomatice 15
Terapia dr grup. datorit
capacitii de a crete contactul i exprimarea emotxwuu te- du* r alrxitinua >i -a
dovedit c mbuntete rezultatele medscak. de exemplu In tulburri cardiace M

Deseori. liderii >1 membrii grupului muncesc din greu pentru a tncuraa
u i t a i c l i e n i l o r plictisitori. Ei cer acestor clieni s mprteasc tan- t.ismr
legate de membri, s ipe, s inure fac once pentru a obine de la ei crva
tmpredicttbil.

Umt J intre clientele meic. NM. a adu rupuf ia cm otave Mir .xmsiam

ft reumntic ututirutprvbmtcmre Dupi muitt km tn grup naa sa am nare buvput ai ar

uhimbt In mai bine. Jar fttotrt rriotarr a MOMI lam rrm amamgri dr mnutabtlu. av mentanu
neutralizat* aulixfiaaprufisliir Fum* avrutf a membru a. IM sovUlfi jmt- fctumml* (.asia
1 hne. a spus. pentru ni cuc un dub m c&m ntmem au iui rxutr auNr a/arl in pufuri'), lyu
Mute luen* ar fi (rrtaul W imuni ma: drimuur'l. obtmus*

noir itunimr > dat *unt un <opil dutd m laud cu asta'), urda nun bine fute (iat ce pai-
te face un solarftate invitata de ctua brbai na fn viu a et (probabil tuni reducen pe
pia ' obtmute un la' Jr munc bun (mi a czui In poal" ) avusese primul orgatm

vaginal (de la man/uamiV.

i .rupuJ a ncercat t u fac pe Ntrru cunttent c te avtndeprrcwz Un inginer dtn

grup a sugerai s aducem o sonerie electric care t tune ort de cte ort te Urnea ringuri
Un alt membru a ncercat ut o scuture pe Nora i t O aduc tnlr-o tiare de nun mare
tptmianetla te f! Unii ivmrnlant dnprr sutienul et. care. treilea ei. ar putea fi mbuntii
<Acrata era
I d. prezentat fn capitolul 2. care. In general, reiat tona numai cu partea
sexual a femeilor )
II smnea c. la urmtoarea edinf. i ar drui un tullen Sufu lent de
sigur pe el. a aprut Ui urmtoarea pedmd cu O cutie imens, pe care
Nora a spus c ar prefera t o deschid oca s < a urmare, cutia a fost
aezat acolo. In miburul grupului i. bineinfelet. a inhibat once ull suinei,

59 1 Maaikd n,hUmt ia .....

601J wnuri JM uouin in |iup
 t Narat t t-a cerut t ghueatc tel puin ce nmineu cutia i ea t-a aventurat
spunnd un iu turn cu burei*
fn cele din urm. dethuirrru cadoului a fml mai important dect
once altceva i Nora a fcui anta foarte tncat i cu o enorm tlAneneal
( ut ut nu aminea altrrva Jei l plnii ren expamlat Ida explicat ii asta
era i tdeea pentru noul ulten al Nom c nu ar trebui iul poarte nu i un
fel de tulten Prompt. Nora ta temi muze lui fd (pentru t a i re tui c li
druise un sutien cu burei) i t a mulumit tenlru deranul prin tare
trecute Ineuientul a ofrrit ambilor mrmhn m asa de a lucru mult cu ei
Inii (Nu tsu dem ne au ttmsenneU pentru fd ) Crupul i a spun Norei
t. dei Ido umili* i o puse* In ncurctur. eu ti r< puntase rrndu i
muze Mulumite politico* cuiva tare Im mai li druise thur mmi. In
ndrnlul a . reat prima unteie pulernu de uutonh*nmre In Nora A
nceput urmlmrra ntlnire spunnd 7* mai am atins m ordul mondial
la chgarra bunJtmnnn tel* nial ti Noaptea Iret ut am permit un
telefiin obmen i i am cerut mute melut brbat 1' r,puaese Jmt pare ru.
probabil ai formal grrit numrul" )

\ >manti. a Imulamentai! a pai lentului piu tmiliif varia/ mORB Ir la un indi v ici la
.iltui Muli au u po/iie l**rn.tenii centrali pi ur Irm a!4t t* umil Ir respingere >i
abandon, Incit sunt conipuisiv tompliani. rvitAnd OTUf rrrnar rj agresivi rare* ar putea
mii.i o rrvanpl (Jiul conturul! gn*>it autoa -a*rtivita tea ru agresiunea pi. rrfu/And al t m
imoase ,\ propria vitalitaU*. dorinele, Spontaneitatea, intere?**le 91 opiniile, ajung (piu
tumul u 1 pe 1 rilali) tuar la r* pin gr rea ji abandonul \w rare au sperat al le
Aiilmuraft \ 1
I )m A tu, ca Ierapeut, r^ti piu tuait de un client, acea plictiseal estr O mfor mape
importani (Tempta tuturor pa lenilor dificili nn rait O alrnir plin de rhih/.uiril asupra
contratransfrrului.)1** Irittdraiina pnuupunei c da .1

* mmiwnulwiil irpaiiiiliil MU InbrtdMun o *wrA da data vkmaM dn|>rv 1 luni, nai

ale - And Mto eraba ilaprr liani (Jiuvinm. al ilnir (njiorUiivnl jmw la rnunae rti >n\u
iwaMr (araprutiiA I iW*m Ir grup Iratsur a JalarMIM mlul pa ara I au In umatruc IM
M|iii{.iiA m illlu ultAll.* 'liantului pm(il>mJ Kr* (te MM i.nMuUiniitul <t> irm
taraje <i nt devia/A *! IM lima da ba/J armrtalaasA taptul rA aunf griwratr ta hsr
intrrnri unak (nainlr rlr 4 rlajiumir. Irriprufn Uatmja U i amliw cu atenir
aeriUirwfttrlr lin|raui*A. **** prmparHr intormraxA i e,hilit>n***A fuliaurra pu-
r^An. ainjMlk da Air i**4jirul. s .nfrinMrl <H fwdbarli iiiul

voi sunlc*t plictisii dr un membru, la fri li se ntmpl i orioclaii irebuir a* v

mpotrivii pluiiveln prin Qliloritm ntrebai-v. C* face persoana plictisitoare?
Cnd sunt re! mai mult i cnd suni ori mai puin plictisit 7 Cum fc putea fcsi
persoana rcaU, vie, spontan*, creativi - in carapace pli* -
lisitrwtre?" Nu este indicat* nici o tehmc urgent* de strpungere - Din moment
re individul plictisitor este tolerat de grup mult mai bine dect clientul abraziv,
narcisic sau monopolist, avei mult timp la dispoziie.
 In cele din urmi, reinei c. In cazul acestor clieni, terapeutul trebuie a* ia o
poziie socratic. Sarcina noastr nu este s punem ceva bi individ, ci chiar opusul, a
eliberm ceva ce a ioat acolo tot timpul. Asdri. noi nu ncercm s mnpirm clienii
plictisitori sau s injectm culoare, spontaneitate sau txifcte I n ei, ci s identificm
prile lor creative, vitale, copilreti care au fort strivite >i % 4|utm la ndeprtarea
obstacolelor din calea liberei lor ezpnmn.

Nemulumitul care refuz ajutorul

Nemulumitul carv refuz ajutorul, o variant a monopolistului, a test identific at

>i numit prima dat de ) Franck n 1952.* De atunci, acest tipar de cane parlament a
fost recunoscut de muli clinioeru >i termenul apare frecvent in literatura
psihiatric, in special in ariile psihoterapiei i psihosomaticii * In acrasl tosiune
prezint nemulumitul o tipologie rareori complet descris: acest tipar de
omHirtament nu reprezint un sindrom clinic distma de tipul totul iu nimic
Indivizii pot ajunge la acest stil de interaciune pe dierrte ci psihice Unii pot
manifesta persistent acest comportament, intr-un grad extrem, ir nu i o in IVI*
arc extern, in timp ce alii pot demonstra numai o urm a acestui tipar Alii pot
deveni nemulumii care refuz ajutorul numai in momente de stres deoatbtt Strns
asociat cu plngenle >i refuzul ajutorului este exprimarea d ist renului emoional
prin ptAngen somatice. Clienii cu simptome somai - e uiexplu abile constituie o
povar grea >i mistranta pentru media.21

Dncrwiw
Nemulumiii i.in* rvtu/ ajutorul (sau NRA) ptvzmt in grup un tipar conv I Hirta
mental distinct implicit sau explicit ctr ajutorul grupului prezentnd probleme sau
plngeri i apoi rrsptng onee ajutor ofent NRA pr\zinu coni nuu problemele intr-o
manier care le tace > par insurmontabile IV It NK A par s tur mndri de
insolubilitatea problemelor kw l >cmn. NRA se con i rntrv.iz numai asupra
terapeutului intt o campanie neaboot de a obin* o intervenie sau un stat >t par d
uite de reacia grupului la las impresia v sunt dispui s pat ndicoli, atat timp ct
U se permite s persiste in canuuas ajutorului l*i situeaz ivlaule cu ceilali membri
vie-a lungul unicei duium
 sium de a fi intr-o mai mare nevoie dr ajutor NRA arai rareori competitivitate, > u
excepia momentelor in care un alt membru licitea/A pentru atenia terapeutului MU a
grupului. pre/entind o prublemi. Atunci NRA biceart A si de- pnt ir/v plngerile acelei
persoane. < nrnparndu le nefavorabil cu ale sale I %ort ei tind M fi exagereze
problemele fi * i blameze pe eilall, adera-a figuri .le autoritii de care depind
intr-un anumit mod NRA par In ntregime centrat! pe ei inni, vorbind numai despre
ei fi despre problemele lor

( And grupul fl terapeutul riapund aolk itirilor unui NRA, ntreaga configuraie
niucitoaie prinde formi In momentul In care clientul respinge a| IJtorul oferit
Respingerea apare nendoielnici, dei poatr lua multr forme variate fi subtile uneori
sfatul eatr respins deac Im. alteori uwlirvr t, uneon. det este acceptat verbal, nu este
mcmdatA pus In prartk*A. clari este pu In practici. Ine vitabil nu reupefte si
mbiiriitieascA situaia etilici a clientului

EfitCtfU asupra grupului

Kfer tefe asupra grupului sunt evidente ceilali membri aung si fir iritai, frustrai
fi confuzi NRA pare a fi o viitoare lacom. an* absourtw energia grupului Mai ru,
tuci o reducere a i Terilor NRA nu este vizibili Irw rrderea in primitul grupului suferi,
in tirnp cr membru Iriiesr uri sentiment dr neputtn i fi im apacitatra de a fac e ca
pnvprlilr nevoi si fir ret unosi ule de grup C o- eziunea este subminai, in timp Cf
pre absenteismul sau t lienu se subgru peazi in efortul de a I exclude pe NRA

I htuimiiJ
lipanii iomportaxnmtal al NRA nirr a fi o inren are dr a rezolva sentimen te
profmul mnflirtualr legate de dependeni l'e de o partr. NRA se simte ne autorat.
insignifiant fi total dependent dr ceilali, mai ale* de terapeut,cu pn vire ia sentimentul
valorii personale. Orice observaie sau atenie din partra terapeutului nrfte temporar
sliina de sine a NRA IV de alta parte, poziia de pmndwtxiA a NKA este puternic uimita
de rwtvundtrri s*rva/ivi fi dufmaiu. fa de figurile autoritii mpins de neve ne. NKA se
Intusne s-n Im autor ci tre o figuri pe care oantt ipea/ ca fiind indisponibili sau
incapabila dr aii tor Antic iparea reiu/uliii colorva/i stilul de i soli ita ajutor, astfel IIMal
piu feia este mplinii fi sunt ac umulatr dovezi suplimentare pentru creduta c i
persoana care I ar putea auta este riuvoituarr Kr/ulti un cen vu te, un cer ac tiv de
mult timp in viaa clientului / mu nnrrttaimf pentru gesfamarra NHA
Un NRA sever reprezini o prove art* c lini extrem cir ddu il Ii ast
fel de clirni pot obine o vi tone triti asupra grupului fi terap nerr-
iififui in terapie Astfel. nc ercarea de a prescrie un plan terspeu' nt ar fi

M
impertineni fi grepit; oric um, o aruimitA generalizare nsite ti 1
C u si gur,irii,
terapeutul ar face o gafa daci ar
Tratat ia
confunda ajutorul ce. ajutorul ni u J. ----------

i
necesar t NRA solia ti sfaturi nu pentru poteniala lor valoare, a pentru a kr
dispreul In cele din urmi, sfatul terapeutului, ghidarea fi tratamentul vor fi
respinse sau. daci sunt folosite, se vor dovedi ineficiente ori, daci sunt efio-n- te,
va fi pistrat secretul. De asemenea, terapeutul ar tare o gali daci ar expri ma orice
frustrare sau resentiment Revana nu face altceva dect si completeze cercul
vicios anticiparea de citre clieni a relelor tratamente p a abandonului este inci o
dai ndeplinii. Ei simt ci nencrederea lor <-**>* eale justificai fi sunt capabili
si afirme inci o dai ci nimeni nu-i poate nelege cu adevrat
Atunci ce parcurs se afli la dispoziia terapeutului? Probabil disperat, un
clinician propune ca terapeutul si ntrerup cercul vicios, indicnd ci el .nu numai ci
nelege, dar >1 impirtiete sentimentele de neafutorare ale clientului fai de
situaie'*, refuznd astfel si perpetueze partea sa din relaia futili.
Doi cuterapeui curajoi, care au condus un grup alctuit numai din nemulumii
care refuzi ajutorul, ne avertizeazJ cu privire la investirea intr-o relaie simpatetic .
suporttvi cu clientul Ei propun ca terapeuii si evite once exprimare a optimismului,
tncurajini sau sfatului fi si adopte o atitudine de ironie, in ran* sunt de acord cu
coninutul pesimismului clientului in timp ce menin un afect detaat F.nc Ilene, care
consideri tiparul NRA ca fiind cel mai obinuit In toate jocurile de grup. sociale fi
psihoterapeutrce, l-a etichetat jdt ce nu - - da, dar EolcMirea unor astfel dc etichete
descriptive ufor accesibile tace dnwori nun transparent procesul pentru membru
grupului, dar trebuie acordai num* atenie atunci cind se utibzeazi o abordare de
tip tachinate exiti o linie fini ce separi gnja terapeutici jucui de batjocur i
umilire>
In grtu-ral, trrapeutul trebuie si ncerce si mobilizeze factoru terapeutici majori in
serviciul clientului. Cind s-a format un grup coeziv i clientul prm universalitate,
identificare fi catharsis a ajuns si valorizeze faptul ci este membru al grupului,
atunci terapeutul poate ncuraja invitarea interperson* U prin concentrarea continui
asupra feedback-ului i procesului, aproape in acelai nud pe care l-am descris
discutnd despre clientul monopolist In general. NKA nu sunt contieni de lipsa lor de
empatie fai de ceilali. Si i ajui ai vdi ce impact uiterpcrsonul au asupra celorlali
membn este un pas-cher in a ajunge d >i examineze tiparul de relaionare
caracteristic.

Clientul psihotic sau bipolar

 Multe grupun sunt formate special pentru a lucra cu pacieni ce prezint* tulburii i
semnificative x axa l. De lapt. vnd cmcva ia in considerare grupun din NCtt
de |Mhi.itne. uniti cu spitali/an* pariali. spitale pentru vdiraiv * programe pot
(tratament, este probabil ca numind loial al grupurdor de iera-P'* pentru clienii
sever deteriorai n I depeasc pe cri al grupurilor pentru . lumU cu furu
(lorutre nalt fn capitolul 15 voi discuta despn* grupurile alctuite pentru clieni
spitalizai (pentru mai multe despre ac*st subiect vezi lu-

ctcirea mei tnpu< imt Group Paydwiherapy. Raiir Hooks. 1CW3), dar acum s ve-
dem re se ntmpl rnd. n cursul unui grup interactiv de terapie pentru indivizi
cu nivel ridicat de funcionare, un membru are o tulburare psihotic in timpul
tratamentului

'"arta clientului psihotic, rspunsul celorlali membri i opiunile eficiente

aflate la dispoziia terapeutului depind In parte de timp, adic de numientul fn i are
apare boala ptihotic pe pun ursul grupului fn general. Intr-un grup matur, in are
clientul psihotic a ocupat mult timp un loc* central, valorizat, este mai probabil ca
membrii grupului s fie tolerani si eficieni in timpul crizei

Fazele irufiule ale unui grup

n capitolul H am evideniat faptul c. n selecia iniial, clienii evident psi-
hntiri trebuie exclui din terapia inter acionat de grup dmfuratA In ambu la
for IU Cu toate acestea, recomandarea terapiei de grup clienilor cu o tulburare
btpnlar aparent stabil pentru a lucra asupra conaninelor intrrper*inalc ale
bolii lor este o prai tid obinuit.
Uneori, n ciuda nrlmiilor prrtaule. un individ se d*tom|enaea/ in sta fi ii ie
iniiale ale terapiei. poatr din au/a unui stres neant Ir ipat In situaia t u- renf.1 dr via
sau din partea grupului ori din a uza slaU-i aderene a unui tra tarnent medicamentos
F.ste un eveniment major pentru gnip >i ntotdeauna creeaz prublernr substaniale
grupurilor nou formate (t. btneinrlex, 11 ieri tu Im, existnd probabilitatea ca acesta
s alunece Inlr un nil deviant In grup i, n cele din urm. s ncheie tratamentul,
deseori < u o stare nrutit in urma experienei trite)
(n a< e.tal arte am ar i entti.it in repetate rnduri c stadiile iniiale alrgrupului
sunt momente dr mare schimbare t dr man* irn|ortan t .rupii tnr este uor
in/lurnabil i normei* stabilite devreme sunt adesea evtrern de du rabde O secven
intens de evenimente se desfoar In timp ce. in cteva sptmni, o agregare dr
strini nrfru rr/fori i Inspirnntai ** transform rifr un grup intim, de ajutor rr<
ipn* ( Hlce eveniment car*, att le devreme, consum o cantitate neobinuit ie
timp sau deviaz energia ie la sarcinile secvenei de dezvoltare este potenial
distructiv pentru grup Unrlr pniblrme relevante sunt ilustrate de urmtorul exemplu
clinic

tftsru) Tratat da psIhotsrapU da

grup
 nul\f era a femeie i.aanu A In nritA de treun i i apte dr am urr, cu muli am In urmA
suferite o depresie majorii recalcitrani nnr%itnJ ntaluarr pi terane eleitmcvn ou buni A
soluilat terapie de grup la insistenele lerapeutului n dtn terapia individuali, cant credea c
nelegerea relaiilor interperumale ar putea W i afutr 4 i ImbunJtifmiki relaiile cu soul
fn tntAlmrile iniiale ale grupului a fml o membri a, t mi. tindea s rmr Icre mult nun multe
detalii intime dei'it ceilali membri Uneori. '..eiJv erprtma urtr fai de un alt membru, atnt
se angaja fn uu/e abundente, asin uite excesiv cu remarce jutidr: aproba Inare frt era de a
pasta ntlnire. comportamentul n a devmtt chmr ma>

A inut un diiurs lun despre pmblrmtir unrtarr ale fiului et dtscnmd de rxempiu ir
cre mai miri detalii, intervenia chfrur^ual realizat pentru ndeprtarea unr
am ia* u ret rale la urmtoarea ntlnire a afirmat ci 91 piuca familiei uefemr un
blocat of N*CT*I lui urinar. 1 a mpins apoi pe ceilali mmtbn tS-pt deacne animalele

In a opta ntlnire. Sandi/ a devenit dtn ce In ce mai maniacal Se comporta

tatr-o m* nier bizari, iraionali, insulta membru vruputui. flirta dadm cu brban
pana ir puni tul In cart le minita corpurile fi, In cric dm urmi. a alunecai In asociata
uniente calam bururt. rs neadecvat 91 lacrimi In cele dm urmi. unul dmtrr
terapeui a acrtalo afor dm uild. i a telefonat fulul ei pi a fcut aranamenUir
pentru o internare ptnhiatnc me du ti Sandi/ a rmat timp de o luni fn spital Intr-o
stare puhvttc mamacsd apoi s-a re cuperat trrptat

In timpul ntlnim. In med evident, membra -au umftt extrem de

vtconfortbnl sen tmentele lor nimnd de la derut i spaim la enervare Dupi ce
Sandu a jdeuxt una si-au exprimat nnavdia ca nu cumva, cine ftie cum. sit fi
declanat acest comportament *Jtv au vorbit despre frica lor p unul pi-a amintit
de un cunoscut cart se purta intr-o mamrrt umtlar. Ini ameninase cu o arm
In timpul ntlnim urmtoare, membru au discutai despre multe
sentimente leyte e im uJmf Un membru fi a exprimat amisngerta ci
nu putem avea Intrnim :n nmeni doar Joci o cunotea pe SanJy de
popie sptmni, comportamentul a s-a dovedit total rmprr du tiHI
Ceilali au rrpnmat upurarea ci. In comparaie cu ea. o erau sntoi
psihic aliu ca rspuns ta temerile lor de o pierdere similari a
amtmtuiui. au utilizat masai- nrearea a au abtut de la discutarea
acestor probleme Unn p-au expnrnat teama i SanJv semhh toarne jn
ta distruge pupul Alii pi au exprimat diminuarea mrreJeru Hi terapia
de mr un membru a sohntat hipnoz, iar altul a adus la fntbitrr un
articol dtntr-c rrnss ftxm- ttfu ce susinea c psihoterapia este
ineficient Pierdere fvrdmi :n terapeut! pi ta am peten fa lor a fost
exprimat in nsul unui membru in care terapeutul era internat ta
spital fi era saltul de un client
In urmtoarele tdteoe fntJJmn. toate aceste teme au a tuns ta krm cdmlcJr r
apatice, superficiale 91 mtelectuahzate Frwvmta se micora a grupul prea resemnat cu
propria neputin la a paisprezecea ntlnire terapeuta am anunai c starea ha banda
nat mbuntit 91 c aceasta te va In hune ta urmuutrm sptmn S-a >1rmt c
detmtse t yimaud. aprins Membru m temeau *4
 1 O vor yujdra intlnire intens o m imMnvt dm mm ft pentru g mu moa <?ru
pul iv fi forat s te mite imet pt superficial

2 SanJy ar fi tmptedu ritaU In ance mamen 1 ca s-ae putea pterJr rmrmhiI atm pu ten manifrsta
un cvmpirtament prru ulo* fasptmntha
J i >1 n 4 jiui Itpvct Je avtlnW. bandv ar pul sj nu fie demn de ncredere \rmu
Ji* ifMiftf ntmpla ta yrup HM 1 rmne confidentul

In acelai timp. mrmbni au expnmal o deosebii mxvtatf si nnwniht ta irtm demn

atde ao rulade ie SvnJy Jin yrup 9. wntaJ, 1 prmstal tensiunea * i4vnfls gem
hmurtu

m
 ritrrmd J trupului 1+ curwtn* pe terareul id ntrite leuitrinlucrrea
lut Sandy (cure. tna Jental. era in terapie otdiciduald corscomtient)
timp de cteva tJptmm
(. And. tn ceie Jrn urm. a reintrat In grup. Sandy a fmt tratat A CM un obiect fragil, pi In Irmga
interaciune a grupului a fmt precaut fi drfmnnd tn cea de a duuzrctu ntlnire. > mei Mutre cei
fapte membri au renuna! la terapie. In grup tatrutnnd doar aindy fl un alt membru
terapeuii au reconstituit gruml. adugnd Iml anei membri noi
Late interesant c. de?t numai terapeuii fi din dintre vechu membri
au lonlmual grupul, cultura vechiului grup a per stui un puternic
exemplu al forei de conservare a normelor, chiar fi In prezena unui
numdt limitat de purttori ai culturii de grup ,s Dinamica grupului a
bloca!-o ie sandy In roluri pt funcii sever teatru.fumate Sandy a fmt
tratat all de delicat pi mJi rect de nov membri. nct grupul $ a
mipcat Intri, hldiindu se In prvtna politee pi con veni tonalitate
soctaU Doar aluna cnd terapeuii au confruntat deschis grupul cu
acrosti chestiune pi au Jcu utat In grup propria fric td o supere pe
Sandy pi ti a arutu e Inlr o alt dn ompencare nihud. membru au fmt
capabili s se rapvrtrxe la senlmwnlete pi temerile lor legale de m I
>tn ace! pune t. grupul a naintat mult mai ranj Saruly a rmas In
noul grup timp de un an p pt a ImbunJIJit nnnuirtabtl capac Halea de
a relauma cu crilalfi pi con i epfui despre sine

Mat trziu pe pununul Ier ajun ,

O *ufij.ii total diferii poate aprea tund cnd un individ i.irr a luat un membru
activ t implicai al grupului timp tir multr luni M* drtotnf M*rtM*a/.i psihotii Atunci
crilalfi membri sunt ngrijorai in primul rnd pentru *nrl membru, nu pentru ci nii
BAU pentru grup Centru ti, anterior. I au runu rut BI neles ta pr*M.tn.) je
membrul atuiii psihotic, dnron reaciunca/d iu o marr ngriji n.uo *u miere, estr mai
puin probabil c ei si -1 vdi pr client ca pe un obic l irii III i intru cailor, ce
trebuie evita! ***
I iei percepem unor trsturi similare in el ii !>>< poatr crete tapai i ta teu
elorlali de a roruinua M rrlaionc/r cu un membru al grupului aflat in di tren, *M rabla i
rera/i totodat o rsturnare jn-i sooal ir c iiva membri t aie in* rep <1 pap tram c
i r i fM>t pierde t oul rolul t M aluneca intr un abia miniiar I acrea, este bine ca
terapeutul s antu ipezr i s exprime aceaati trarni pen iru ceilali din grup.
Intr un grup, cnd unt pui lai in lai cu un c lient psihuttc, muli terape ui revin
ia modelul rnedu al i destituie unboiu grupul, intervenind in lor i intr o situaie de
urni la unu 1 V fapt, ei spun grupului Anta e o probletni prea serioas pentru < a voi si
vi ot upai de ea. O aatfel de mnevri este de* aeon antiterapeuhci clientul este
nspimntai, iar grupul nlantili/At
im cvinplti. u si Uniw am <1rrmwftf rj MiKleti|u la med* Ini rritui|i |mitru pi una dal Intr rrT I pcihiitrlf pnvwn parirntn pdMkli ca
finul vitirm de prrkuhi, UtapAirnin <W, imptedu-hNIl fi nuawmOnikirl Cti el infifi la cfArtfnJ rtuRiului de rtnrl iptitiini. ti fudimlr Inc treruwri
prmtr o htmharr oavudrraHU ftudentii erau mal puin lnj>Aimin ii de pacienii for p n>li;ierl rl Indivizii pmhnfiri nu doar flinta umane tn
pnifundA mtorin > mUtre rruli mal anemAniluare CU #1 nii dec 41 r,4ndiarri anin lor

Din experiena mea, grupul matur este perfect capabil b bei tai urgent lor psihiatrice i, dei poale

ncepe greii, reuete s ta in considerare i t ndeplineasc toate aciunile pe care terapeutul le-ax fi putut
avea in veder A urmrim urmtorul exemplu clinic

/na patruzeci pi ancea ntlnire,, Rhoda. o femne dworst. \n vru ie poino* tret de am. a ajuns
cu cteva nunute ntrziere, nengrijit, evident tulburat In fiwr- sptmnilor anterioare alunecase
intr-o depresie, dar acum procesul ut accelerate dmtr-o dai l.ra plini de lacrimi. dezndjduit pi
prezenta retard pmhomoior la timpul primo pri a ntlnim a plns continuu pi a exprimat
sentimente de mart smgurtate pt lipsi de prrand, ca pi o incapacitate de a iubi. uri pi ie a avea o
emoie pe cart si o urnii puternic i a descris sentimentele de profund detaare de oricine,
tnduseo de grup pi. cnd a bat ntrebat. a vorbit despre rummafn suiadare
Membrii grupului i au rspuns cu mare rmpatie pt ngrijorare. Au ntrebat despre evenimentele <im ultima sptmn pi
au apitat-o i discute dou ntmplri importante, care plmau legate de cnza depresiv: (1) luni de zile economisise bani
pentru o cdllone bt Lampa. in timpul sptmnii trecute, fiul et. In urU de aptesprezece am. demna si refuze un sennnu
Intr-o tabir de var fi refuzase uf caute un alt loc de munci o rsturnat c evenimentelor care. tn ochii Rhodei. punea in
pericol cltorul; i2) dup luni de cutare decisese uf participe la o ierat dansant pentru oameni divorai de vrsU
mijlocie oare te do tedtse a fi un dezastru nimeni nu o invitase Ia dans p sfrme seara trmd sentimente de total lips de
ittiairr
Crupul a ajutat-o si exploreze relaia cu fiul ei p. pentru puma dat. ea p-a exprima: furia pentru lipsa lui de interes
Asistat de grup. a ncercat si exploreze t s exprime i- milele resfainsabiUlii et fa de el Pentru Rhoda a foi dificil s
discute despre serat, dan cauza gradului de ruine pi umilire pe care 1 simea. Alte dou femei dtn grup, una amfor.
cealalt divorat, au empatizat profund cu est pi pi-au mprtit exponentele pi *mc:ule fa de lipsa brbailor potrivii
Crupul i-a reamintit Rhodei de numeroasele ocazii ta cart tn timpul edinelor, interpreta fiecare insult minuni drept o total
respmgerr pz condon> nare a n in*li. In cele din urm. dup ce i s-a oferit mult atent*, gup i cldur umul dintre
membri-a evideniat Kh.dei c expenena seralei fusese infirmai doar ta grup cati iu oameni care o cunoteau bine erau
profund ngrijorai i implicau in ce se mtampia cu ea Oh da a respins tdeeu susinnd c grupul, spre deosebire de seral. 9a
o situat* rnzvi- iuil. In care mmenu urmau reguli de amJutl nenaturale Rapsd atembm au punaat c exact contrariul era
adevrat serata o ntrunire Aservita a unor strmi. atracru boxate pr o fraciune de sec und, impmu superficiale
era situaia artrftnata. m grupul era cm reali /n grup. ea era tuiauaruta mai bine
Rhoda. inundat de sentimente de lips de tukmnr. s-a condamnat pentru moapacuaua de a simi (a Je membru
grupului cldur f implicare mipnvA Rapid unul dtntn membr a interceptai aceast maneit. pum tind faptul d Rhoda amas
un tipar laminar * nepal te dr trire a sentimentelor /a denJalfi membri, eindeniate pan expresia faciott m posturi
corporal, dar jpoi II lisa pe jir trebui" si pena controlul t sic torturrxe rrrutnd-c ci m trebui si simt mai mult cldur pi
mai mult lubm dnrt orume aiunnm Da fui ari

13. Mambrt problema in ru

p

rut < %enlimenlut >rul pe rarei auro era %hrv* rapui de rifclui imnHthtlrlitr crrmfe auhum
 pute
Ajtpedul tumtumeniul a fnat recunaafterra fraduul de ct re Khnda a dnrrrpanfelor din tre
rtraluarea *0 publn fi prwatd Idevrttd In capitolul I) la ifrfitul ntlnirii, Khnta a rdnpun*
tzhurntnj h lacrimi fi plngnd cteva minute (rupul ezita aJ plece, iar membru au plecat alune
1 cnd lofi , au romani ciI nu mai erula pericolul ttnundern In timpul ur mhnim vdptdmm
membru au Intrepnn% o luprauryherr informal. fiecare telefonndu 1 Khodn cal puf in o dau 1

I Un act-asUl ilustrare . lini A reies cteva principii importante i pline dr mn nv% ne I Jevrerne. in timpul
edinei. terapeutul a rcaliz.it dina mu a importan iA ti* ipera in depmsia Khodei i ar fi puful alege ui far
int*rprct.1nlc potrivite rr ar ti pe-rtnin clientei i grupului *A ajung mai rapid la o nelegere*
(< gnihv a pr<blrrnn dar ar f 1 muorat consi<ler*bil emul i valoarea In tirurU. att pentru pmtagtmist.
rt i pentru ceilali membri (.mpul ar fi fimt di'fnivat dr oportunitatea de a rxp*nmmta pnpna puterr, fiecare
succes ada ug ceva la roc/iunra grupului i c rrte rn*tul in rar* ar prlvrir ** ai ne fir are membru. Unor
terapeui este dificil % se ahini *A intrrprHezr, Ini r important s .1 irivei A fii nelept Sunt nu mente iri mrr
este pnmtrsc O fu in elept i eufe mai Mnr nA fii rul.
Uneori, ca in acort episod clinic, grupul alege i Incirplhtrtr aciunea potrivit!, alteori, grupul poate decide nl
terapeutul trebuia* *! iu loruve I tar ntr o mare difereni inlrr decizia grbiti a unui grup c*r i an* originea in
irptffi IIera iritantiM i evaluarea nere.iliHt a puterilor terapeutului i o dr /ie ba iat fu* investigarea
minuioasA a situaiei Ir ctn* membri i o evaluare ma fur* a nivelului pmffiinnal al terapeutului
A este puncte mi conduc cifre un principiu important al dinamicii gniuj Im, unul demonstrat de cercetin
importante tJn rup tare ajunge la o Jet teje au forumul, fmzjjfd pe o npUrrorr mmufuaitd a problemelor rrlnvrtle. fjii nu impli<
a tnute nmurtele In *u*t mereu fUvttirt, t frrobatnl ia un yrup cruia 1 v impune o derute *J rc mie ateln den ?n t chiar % fie mat
puin rftanti In pMIof In luarea unor detun ouluie Permitei mi aii faruri o digresiune mui. dar relevant!, i A v spun o po
vtwle ieapre un studru bine mrumrut asupra dinamic ii grupului (entrul ** tei ilusfrAh fl ronatihn* o fabrici re
producea pijamale. n an* aprcau s< iun hin periodic e in coninutul rruin it i In nitirii datnntA avansurilor
tehnologiei Muli ant, angajat" au rezistat acestor schimbiri; ru fiecare schimbare. ratata
0 cretere <1 absenteismului, a demisiilor i agrmivitju fai dr conducere*, ca i o u Ader#* a efic ienei i a
rezultatelor
< enrefitorii ati irahzat un experiment peniru a testa diferite metode de de pire a rezistenei la schimbare a
anga|ailor Variabila critic le studiat c*r.i gradul de participare al membrilor grupului (artga|aii) in tlanifuaM*a s
luni bhrii. Angaiau au fost imprit in trei grupun i au fost testate trei situaii rx-
enmmlafa. Prime mtuaie nu implica nin o a rttci pa re a angajailor in plani
-
1
Acarea schimbrii, dei li * ddea o explic ai** A doua ctuau* implica
part>- riparea lucrtorilor, prin reprezentanp alei, ta proiectarea srhimbnlor
'_v urmau s fie fcute n activitate A treia situaie consta in parte iparee
tuturor membrilor grupului la proiectarea schimbrilor Rezultatele au artat
concludent c frt toate dtmenztuntle tiudiate <agre^miMte faO dr conducere.
ttbvcntcn.ro cb eteri f. nu mr de angajai care dntmumear). wuccemu! schtmbdrn
era direct prapor pimai cu gradul iie participare al membrilor grupuluiP
Implicaiile pentru terapia de grup sunt evidente membru cate particip
personal la planificarea unui curs al aciunii vor fi mult mai implicai in punerea
planului in aciune De exemplu, ei ie vor implica muh mai deplin in ngrijirea
unui membru tulburat, dac recunosc c este problema lor i nu doar a
terapeutului.
t Jneori. ca n exemplul clinic anterior. ntreaga experien este benefic pentru
dezvoltarea coeziunii grupului mprtirea experienelor emoionale aveme ntrete
de obicei legturile emoionale dintre membri Pentru grup. pericolul apare atunci cnd
clientul psihotx consum o masiv cantitate de eneruw- pe o perioad prelungit de
timp Atuno ali membn pot renuna prematur la terapie, iar grupul se poate raporta la
individul tulburat intr-un med precaut camuflat sau va incerra s-l ignore Aceste metode
contribuie ntotdeauna la agravan*a problemei n astfel de situaii critice, una dintre
opiunile imprtante. .Hal ntotdeauna la dispoziia terapeutului, este s ntlneasc
individul tulburat in edine individuale pe durata cnzei (aceast opiune va discutata
mai otnplet in prezentare* terapiei concomitentei. De asemenea, i in acest caz griinil
trebuie MI exploreze minuios consecinele i s mprteasc decizia Una dintre
calamitile ce se pot abate peste un grup de terapie este prezena unui mrrnbru
maniacal Un client aflat in orulocul unui episod hxpama- ni.u al sever este poate cea
mai grav problem de coeziune a grupului - Dimpotriv. un episod maniacal complet
este o problem mic. deoarece cursul imediat al aciunii este clar spiulizaiea )
( lientul cu tulburare afectiv bipolar slab controlat este od mai bine ges- tii
aval farma* ologic i nu este un .andida! bun pentru traumentul orientat asupra
interaciunii Bvident. ne este nelept s se permit grupului s mvestaas- mult
timp i energie intr-un tratament can? aie o att de nuc probabilitate dr 9u< t
Cu toate acestea, exist dovezi crescnde ale utilizm unor inter
venii prin grupuri omogene, specifice destinate clienilor cu tulburare tapo- Iar
Ateste grupuri ofer psiho-eduraie In legtur cu boala g subliniaz importana
aderenei tarmacoterapiei i menbnen unui sul de \ iat sntos st a unei rutine
autocontrolate Aceste grupun sunt utilizate cel mai bme in con junce cu
faimacoterapia in ta/a de indvinei* a acestei bob cronice dup .e once tulburare
acut s-a nunta. S-a dovedit existena unor benefica suhstania le ale terapiei
inclusiv o adereni mbuntit a tannaroterapm reducerea tulburrilor de
dispoziie; mai puine recderi; diminuate* abuzului de sub stane mat redus i o
funcionat* rsiho axial mat bun *
 Clientul cu caracter dificil

Ultimei* trei tipuri de r lieni prohlrmi dewpte cart* voi discuta unt clien* fuJ
schi/mi. (lentul bonirrlirir pt clirntul namnu IVaron *<> i clieni unt
discutai mpreun in literatura clinici In rubrica t liciilor cu caracter difu ii <*au
dr . M C nterule tradiional* dr diagmasti ir 1JSM im* n nedreptate
complexitii acrator clieni i nu reuprar s surprind aIn val trirea lor paltin A
interioar
< fi mai muli lieni cu difkufti cura* trnalr au In comun pmhlmic in reglare*
atei telr, in implic area inter personali pi In sentimentul dr sine Sr consider c
patologia lor se ha/ra/ pr pmblrmf serioase din timpul prunilor civa am dr viai
la* lirse* reprezentrile interne alr prinilor tare limpteac
pi mimeaz, In a himh lurnra lor intern fiind popuUti cu reprezentri parrn tale care
abandoneaz, interne pi drzamigrsc I Vsrori Ir liMirptr aparitatra dt* a integra
sentimente ambivalmtr pi reaciile mterwr- nale. <J>v And lumr in alb pi nrjru,
hinr pi ru, iubire pi uri, idrali/arr pi devalorizare In nrkr rno merit Ipi aminte* vag litf
sentiment* dr* it rrlr simite putrrnu in acri mo meni I hlu uitaii* lirr majore UM lud
furia, v ulnrrabilitatea la aharMlon pi la rim nrtr i8k'i* pi o tendin la idenrtfMare
protec tivi I Vvori, a ralur lm|l Ir lip septr sentimentul nilului pr i arr | au tn propriii*
dlfk ultii sau In irn|*ctul pr f arr I exercit asupra celorlali "
I totnrit acestor difii ultii manifestate. in gmrral. prin rrlan mirrperaofu - Ir
suturbate pi perturbante. trrapia tir grup arr un rol prufmmml att in i a dru
ambulatoriu, i if pi in spitalizarea paifiali In apta dr grup u a* r>n clieni r
promitoare, dar pmvoratoarr, iar ratrU* ctmtun Inrln u sunt f*arte UM U rafafoarr,
in special atunr i cirul mir olrrit un timp a^ln vat Ir tratament
I kmei iri . Iimtui ru caracter dificil a sulmt timpuriu in viai un bui trau mahi . t
rea tr amplifi I pi mai mult pn*v<H arm tratamentului tn uneir rpan hounr,
mmnrhidftatca tulburm dr atrm Misttraiimatk r (NKI) pi a tulburm hnrderlirw dr
personalitate drpprpte St) ia uti t And *xprrftm|rir t ra tunat kr pt simpfnmeie
consecvente rrtrlirra intru/iv a traunn. rvitarra UM irul a* pect ce arnintepte Ir
traum, hirrru itan* grnrrali au un impa1 ctanbinat profund aaupra individului, drac
ort rute utilizat termenul . TNIT lomplrx A*rat lei mm surpnrvlr medul in are
evenimentele traumalke pi rea uir xM ho log i e ale acestor rvmtmrnte modeleaz
rrsoita liUtea individului 0
( lienu cu arac trr Idu ti sunt prrvaleni in * ele mai multr cadru t linur I tesmri ei
sunt frimipt in terapie dr grup dr un teraieut din terapia utdividu l alun I carul (|)
transferul a devenit prra mima *entru o terapie diadn, (2) clientul a drvrnit atit dr
i/z>lat defensiv, imit este nnmii interaciunea grupului pentru a tmpln a clientul, (.1)
terapia a avansai hinr. dar o~a ajuna la un platou pi ente net eaari o expenrni intrrac
tivi pmtru a obine In luntmua- te ptigiiriClientul schmn
Cu muli am in urm. intr-o ediie anSmusr a acesta cftitt ea\ nceput srsas (A
seciune cu propoziia urmtoare .,C undiia M'fuzs.ud. maladia vmnurutif
noastre, poate ai justifier mai mult dascl uneam ahi f.unbguragr paihopatuac^
gu- intrare* in terapie m multor clieni**. Nu mai un adrviai. Moda W/.K mentaU-
a-a schimbat azi, de oblon, clienii intri in terapie din cauza abuzului de substane,
tulburrilor dr comportament alizneniar pi Mschadeicn abuzului se xual >1 fizic.
Chiar dard condiia schizoid nu mai rute maladia vmumruor noastre. indivizii
414 LiM L, ) - Tratat da psitiotarapla da grup
schizoizi sunt nc vizitatori obipuui ai grupurilor de ter>ie L unt blocai
emoional, izolai >i detaai fi deseori caut terapie de grup dm- ir un vag
sentiment < ceva lipsete: a nu pot suni. nu pot iubi, nu se pot juca fi nu pot
plinge Sunt spectatori pentru ei infn*. nu locuiesc in propriile corpuri, nu ifi triesc
propria experien. Superficial, clientul schizoid 1 chentul evitam searnn unul
tu altul. Cu toate acestea, exist diferene dare individul evitam *-str inhibat
anxios. contient de sine fi capabil s se impUor cnd e asigurat su- fuient c
respingerea nu va aprea Dimpotriv, clientul schizoid sufer de un deficit In
capacitile emo**iaie-chne fi in ode reflexive.*
Nimeni nu a desen lumea expenrniaLi a individului schizoid mai viu dect
Sartre in Vrtfa Raiunii
A Inc tu nrui a a nceput s atrasei rubrica de corespondent special de pe prima
pagin Qncttco dr mori fi tm sute de rnii fuseser drs numrai, fi xut rrau toi. sigur
se mai aflau cadavre sub drmturi in Frana existau mu dr brbai care nu i
putuser citi nrui in acea diminea fr t Mint un nod dr runr mu de brbai caie kfi
ncletaser puxnnu p murmuraser .Porcu* Madueu Il im leflaar purmui f* murmurase
.Porcu!~, dar se umar mai vsioea Dac, cei puin, ar fi foal capabil s descopere in d o
emoie banal, veritabil, duar dac aa deal vi, limitat Uar nu 1 era goi. se
confrunta cu o tune 1 ast. o fure disperata o vadra fi aproape < o putea atinge. Dar
era inert ca p cum panseu a prsUr via. f* gsi exprimarea, el ar h trebuit s i
mprumute propriul corp Era tuns ai* oamrru furcu! > a inclrtat puxnnu. a fcut
crva pap mart dar nome nu s-a ntmplat, furia rmnea In tenorul lut Ceva ce se
afla pr pragul exuaentex un nceput timorat de funr. In sfrit! Uar s-a micorat treptat p
tn prbuii el a mas singur, mergnd 1 u pasul msurat fi reinut al unui brbat dmtr-c
pmenm funerar In fana t- fler Irunlea cu batista fi s-a gndit Nu-fr pod tora sena
inenteW adncv Exist un kx tenbtl p tragic din care trebuie s apar orb mm pss* tumir
emoii Nu are rost. clipa acvrs nu va 'tn. 61

''iv de labil, foii, preocupai de* hi de trivialiti MU, pur i simplu, cu un

temperament diferit Ibtui, n cele lin urmA, clienii irhbviizi ca >i prota- K
numii lui Sortre, Mathieu, ncep *A se ntrebe despre ei incii i ncep *A sus-
pecte* rA undeva, in interiorul lor, exintA un mare lac ngheat de sentimente.
Pe o cale MU alta, prin ceea ce spun sau prin ceea re nu spun, clienii schi-
/.oizi tranamir celorlali membri aceastA izolare !n capitolul 2 am descris un client
r*nre nu putea inelige ngrijorarea membrilor cA terapeutul pArAsea grupul sau
femen/e obsesive ale unei membre cA prietenul ei ar fi uda. El vedea oamenii ca
int*r?anjabtli Avea nevoie de un minim necesar de afeciune zilnic (se pare c
lAr un interes adecvat foA de sursa afeciunii) Era terminat" datorit* plecArii
terapeutului doar pentru cA asta i-ar fi ncetinit terapia, dar nu impArtAea
sentimentele exprimate de ceilali stiferin la pierderea per Hoanci terapeutului
ApArndu-ae, susinea Nil are sena %A am sentimente pu- lernu e legat* de
plecarea terapeutului, din moment re nu *tt face nimic"
Un alt membru, mustrat de grup din cauza lipsei sale de rmpatie faA de do
membri ai grupului in mare dintre**, a rAspuna Meci, sunt rAmi IxistA milioane de
oameni rAnii pe lume fn aerat moment DarA Imi ermlt A mi simt rAu pentru fie
are persoanA care se simte rAnitA, ar putea deveni o ocupa fir permanentA". Muli
dintre noi simim o precipitare a sentimentelor atunci i And, uneori, Incerrm sA
tncleg*rn scmnifii aia sentimentelor In cn/ullien |iJor schizoizi, sentimentele vin
rnai trziu ll acord! prioritate In tun ie de ordinele raiunii Sentimentele trrbuie
kA fie justifi ale praginatw Ia< A nu servesc nici unui saip. de r sA le al?
I Jeaeorl, grupul rate acut contient dr disCTapanele dintre i uvintrle. triri- le i
rspunsul emoional al unui membru ( ineva *rr (ua*r rth at pentru ci fu unde
grupului informaii despre relaia sa cu o priftml a ntrebat gU chil Var pl.li ea sA vA
adu ei aparatul foto f) sA un ai cu noi In pat ( II tua te acestea, rnd a fost
ntrebat, a negat ori r sentiment de tune i nu a putut .A jiiKtihce tonul san astic
Alteori, grupul citete emoiile membrului srhi/oid din Hulirii ptslunlc sau i
nmporlarnrntale fntr adevr, astfel de iruiivt/i xit rrfoiotia cu ei tnti intr-o manierA

61 fcwun. indiv'i/ii schizoizi sr alU intr-o situaie entu aseninuwm in gru pul de terapie In apnupc
taxare ntlnire de grup. a primesc vYinturnan t*p- tului c experiena lor emoional difer de a
oabcM memhrl Niedumenb dr ac caut discrepan, pot conchide c ceilali membn sunt
melodramatic.
 srmilarA t se pot alAtura investigaiei comentnd, de exemplu Inima mi bate
puternic, deci probabil sunt nspAimnUt", Am pumnii strni, d*r i trebuie s fiu
furios" In aceaat privina, ei impArtAesc o 111ni fate om un A cu clienii
alexihmi descni anterior
Rspunsul celorlali membri rate predic tibil, ri trr* de la curiozitate i nr dumerit* la
nencredere, solicitudine, iritare i frustram Vor tntrabi repetat ce .im despre ?" i
doar mult mai trziu vor aunge s rrali/e/e i. ei cer ca acest membru A nvee rapid
s vorbea A o limbi strin Mai nti, membrii devin te arte activi in a ajuta la
rezolvarea a ceea ce pare a fi o afeciune rnino r,t punnd clientului schizoid re 4
sirntA |i te ar ft simit n dat A ar li tos! in
ca situaie In rele din urm, membrii grupului se pil tisesc; ** UWIAIMIA frustra
apruapr iiitotdeauna cu nici un re
i.
/uitat observabil Ei ncearc i mai mult, urmrind b lurezr un rspur* ai**
tiv prin creterea intensitii stimulului, tn cele din urm, recurg la u abordare
grosolan
Terapeutul trebuie s evite s se alture cutrii unei bver Niciodat nu am
vizut un ch-n schizznd schimbndu-se senimticat.iv in virtutea unui mo dent
dramatic; schimbarea este un proces prozaic de munc de mlina re mia pai
repetitivi i progres aproape imperceptibil Este tentant i deseori util utilizarea
unor tehnici de activare, nonverbale sau geslalust* pentru a grbi avansarea
clientului. Aceste abordri pot accelera recunoaterea i exprimarea
sentimentelor nscnde sau reprimate, dar amintii-v c. dac tcei eforturi
excesive, de tip unu-la-unu. grupul va deveni mai puin puternic, mai puin
autonom i mai dependent i centrat pe lider (Voi prezenta pe larg aceste ches -
tiuni In capitolul 14) In plus, clienii schizoizi nu numai c au nevoie de noi
deprinderi, dar, mai important, au nevoie s intemalizeze o nou expnen a
lurnn relaionale i asta necesit timp, rbdare >1 persev erent
fl capitolul b am descris cteva tehnici de activare pentru aao-i-acum care
sunt utile n travaliul cu clientul schizoid. Lucrai energic in aici-i-aruin bv curajai c
lientul s diferenieze membrii, ir aud protestelor, clientul mi anii* riad acelai
lucru la de o na ne din grup. Ajutai membra b ia contact cu sentimentele e c
are le resping ca hind neimportante. Cnd clientul admite: linie, var putea sA m
simt uor intat sau uor rnit", sugerai*! s mentm un timp aceste sentimente;
nimeni nu a spus c este necesar s se vorbeasc numai despre sentimentele
ample; putei sugera: pune c lup peste senbxnesv tiil de a h rnit"; descrie
exact ceea ce simi. Invitai clientul s-a imagineze ir simt ceilali din grup
ncercai s intrerupeti metodele obinuite de distan- are ale clientului. Intr-un lei
sau altul, ai trecut peste ceva ce prea important Ne putem ntoarce acolo unde
eram acum cinci minute? Cnd vorbeai cu Iulie III am gndit c artai a ti pe punctul
de a izbucni in lacrimi Ceva se ntmpla ist interiorul tu".t
IIM uraai clientul s >i obaerve corpul. Deseori clientul poate s nu tru*-
* A a Io.Tul. dar va h contient de echivalenii afectivi autonome stomacul strns
transpiraie, constricia gatului, nroii* i aa mai departe Treptat grupul ii poate
ajuta pe client aA traduc aceste percepii in semiuficaui lor psihologi- c I V
exemplu, membrii pot observ a momentul in care apar aceste reacii ale
* brutului in conjuncie cu anumite evenimente vim grup.
Terapeuii trebuie s se fereasc vie evaluarea ev emmentck* exclusiv m
acord cu propria lume expenenul. Aa cum am discutat anterior. o bonii pot tri
a o lai eveniment in moduri total liiferitr: un eveniment care este aparent banal
pentru terapeut sau pentru un membru poate ti o flupawnft extern de
tmportantA pentru un alt membru. O uoar maniHXai* a intin la un vii vid
schizoid inhibat poate ti ci bre major pentru 'ea persoan Poale* h pn ma
dat And. la vrsta adult, a exprimat tune a poate permite in contau re
testarea noului comportament, atat \n grup. ct >i in aura lui In grup, aceti
indivizi reprezint un mare rine pi o mare recompens. Cei care reuesc di
perseverez*, H continue grupul i s nu fie descurajai de in- i a| raritatea de ii i
fduniha rapid stilul relaional vor profita apro.i|> sigur din experiena terapiei de
grup

>u) Fftat da psihoterapia da grup

 C hm lui Ixndcrlinr
Decenii ntregi, psihotvrapeuii au tiut despre o calegorie ettina de indivizi
car** >iiiil neobinuit de difk il de tratat i c are rad intre criteriile majore de
diagnostic ai severitii afeciunii: rrui dezorganizai dec t c lienii nevrotici, dar
mai integrai dec t c lienii psihoii.i Un atrat subire le integrare ascunde
0 irtructurl primitiv de jiiersonalitatr Sub stres, c lienii twirderlme au o mata* bilitate
puternic . unii dezvolt psihoze care pot semna psihozelor achizohv* nice, dar sunt circ.
unim Tise, efemere i episodic e.
I tSM IV TK afirm c tulburarea horderlme de |*r*nruilitatc este un tipar
perva/.iv de instabilitate a relaiilor inter personale, imaginii de sine, afet telor i
controlului asupra impulsurilor, care necesit cel puin cm* i din aceste nou
trsturi eforturi frenetice pentru a evita abandonul n ai au imaginat, relaii inter
perse riale instabile >i intense i arai trri/atr de alternarea intre o tremele idealizrii
i deva Ion zrii, tulburri ale identitii imagine de suie (MU sen tunenf al sinelui)
persistent l profurui tulburat, distorsionat sau instabil, impulsivitate in dou arii
ale autodistruc tivitii um ar fi abuzul ele sulstan e, c heltineli, *. mncat in
exces i ofat nepstor. ovnpnrtamcvttr de unu t ulere, aiitomutilare um
ameninare rrc urent tu ele, instabilitate atei tiv A in urma unei mnate* rea* tiviti
a dispoziiei sentimente c nmu de gol interior, furie rieadet vat de intens mm lips
de con t ml a furiei, ideaie pai am ud \.u imptorne disoc ijtivr trverr tran/iente.
legate de stres *
n anii rec en|i, a aprut o rnai rno/r t lari ta te IM legtur < u c lieuu i u tulim
rare borderline, iri j**c ial niuiuriiit ac tivitii lui (Htn Krrnbrrg, care i mtm m
eviden instabilitatea tnvadant a c lientului botderlnir instabilitate a di
IMi/iiei. a gndirii i a implicrii inter pt*r*onale v
Ins categoriei nu X u lipse te prec
izia, are o validitate nesatisfc toare" t deseori srrvrlr ca dchaia |<en tru o tulhuran*
de fierHonalitatr pe care clinic unu nu o pot diagnostic a altfel I fu pi toate
probabilitile, aceast c alegorie va continua s se modifice III su. temele de
clasificri' viitoare
1 tei exist dezbateri aprinse ^ u privire la |oih(iduuirui a i originile in de/ voltare ale
tulburm fior cier line de H*rsoriaiitat*,M a cast ilr/baterr i*sir lan genial prac tic ii terapiei de
grup i nu e nevoie s fie disc utat aici Aa curii am ac c entuat de a lungul acestei cri,
imjmrtanhuit |s*ntm leruj**utu) de grup nu este ntrebarea alunec na i lr rspuns cum a
li/urr.* t itirua 4 /ir* u,4t I um rstr ci natura forelor prezente, att contiente*, ct t incontiente.
<* mllti enea/ modul ir care clienhil c u ( arac Ier difk il relaionea/ c u ceilali
Nu numai c a existat o explozie rec ent in diagnoza, tsihoclinamh a i te rapt a individual a
c lienfulm hordrrltrif, dar o marr parte a literaturii despre
 terapia de grup s-a concentrat asupra tufixurru bordc-rUne de ferxoniiiuir
Terapeuii de grup au fost interesai de aceti chc-ni din doua motive maior*
Mai intai. deoarece tulburarea bor decline de personalitate este dificil Of* diag
nofiticat intr-o singura edin de selecie. muli cJiruriu introducnd rvemtetv
ionat clieni borderline n grupurile de terapie alctuite im clieni cate tunc-
ioneaza la un nivel mai nalt de integrare In al doilea rnd, exist o ampUhcare a
dovezilor c terapia de grup e*te o form eficient de trataznen* Unei* du. tre cele
mai impresionante cercetn apar din programele de spitalizare parial, cu grupuri
de terapie omogene i intensive, care ofer indivizilor burderb- ne con inere,
suport emoional i nvare interpersonal, n Lunp ce le cere responsabilitate
personal intr-un mediu care se mpotrivete regres si intensificArilor
nesntoase ale reaciilor trans eren pale. Au tort semnalate mbuntiri
semnificative i durabile in dispoziie, in stabilitatea psihosocial i In
comportamentul aut< distructiv
Totui, probabil c majoritatea clienilor bordertine sunt tratai in grupuri am-
bulatorii eterogene hxist aproape un consens cu pnvire la fptui c tratamen tul
concomitent sau combinat intre terapia de grup t terapia individual poate
reprezenta tratamentul recomandat clientului bordertine. Urui experi au ajuns la
concluzia c cel mai bun tratament este un tratament combinat cu dou ntlniri dr
grup i o edin individuali pe sptmn. In plus. dovezile cercetrilor indic
faptul c membru borderline valorizeaz nalt experiena trit n terapia dr gmp
deseori mai mult dect experiena din terapia individual41
Reinei c (Mitologia clientului solicit intens terapeutul care l trateaz si care,
uneori, poate H frustrat de incapacitatea de a obine ctiguri sigure in te rapie. iar
alteori poate suni puternice donne de a salva aceti clieni, chiar de a modifica
procedurile tradiionale i limitele situaiei terapeutice. ReineU dr asemenea, ci
muli terapeui propun terapia de grup pentru astfel de dienu nu pmtru ol aceptia wr
lucra nun bine MU mai uor fit rupunk de terapie, a pentru (l tunt extraordinar de dificil
de tratat In terapui iruianduaU.

Iestu) - Tratat de psihoterapia do grup

 I irseon. in terapia individual, terapeuu descoper c un cbent borderimr nu
poate tolera cu uurin intensitatea >i intimitatea tratamentului in cadrul de tip
unu la-unu De obicei, in terapie apar probleme paralizante de transter i
contratransfer Deseori terapeuii gsesc dificil s tac a nevendicnktt i lui ui
primitive a clientului borderline. mai ales din cauza taptului ca acesta te pune in
act att de des (de exemplu pnn absente. ntrzicn. abuz dc droguri San
.iutimutilare) Deseori apare o regresa masiv $a muli clieni sunt att de
nspimntai de apariia unor atee te dureroase, primitive, avat hig dxn artga*
lamentul terapeutic sau fac in aa tel nct terapeutul s-i resping Dei dovezile
arat c terapia de grup poate ti total eticieni pentru aceti clieni. alertele lor
primitive i tendinele perceptive puternic distorsionate influeneaz mufe parc
ursul terapiei de grup i afecteaz sever resursele grupului Durata terapiei este
lung clienii borderline necesit muli ani de terapie s in generai rinn tn gmp
mai mult dect ornare alt membruAnxietatea de separare t trama de abandon
oar un rol crudei In dinami* a mrmbrul bordrrline O arparare temut (vacana
terapeutului, de exemplu NI uneori chiar i sfritul edinei) evoc n meni
caracteristic o sever anxietate i declaneaz aprri caracteristice ale acestui
sindrom: clivaj, iden- iliniw proiectivi, devalorizare i fugi.
t napul de terapie poate liniti anxietatea de separare pe dou ci. Mai
nti, unul sau (preferabil) doi terapeui de grup sunt introdui in viaa clientului,
pm- tpjnd awffel clientul de marea diiiforie aprut atunci cnd terapeutul din
terapia individual nu ite disponibil. In al doilea rnd, nsui grupul devine o m
Htarte stabil n viaa clientului, existnd indiferent dar unii dintn* membrii si
sunt abseni Pierderile ntpalate (adic membrii rarr ti*rrnin grupul) tn radml
existenei sigure i continue a grupului ajut clienii % se mpace cu extrema lor
sensibilitate la pierdere Grupul de terapie ofer o oportunitatr unic de a fa<r
doliu dup pierderea unei relaii importante In prezena linititoare a celorlali.
1 are se < nfrunt simultan cu aceeai pierdere Relaiile reale pot compensa
tre tensa foame pe <'iire clientul bortlerline o simte, dar Intr-o manier mutual,
mai puin intens iJ
I >in momentul in are clientul bordrrline a cptai fnrmrtrrr in
grup, el poate- servi drept influen stabili/ati sin- major Uiom e anxietatea de
separare a clienilor bardrrUnr sie att de man- t fnrearr cu att de nuarr an-
xietate s conserve prezena continu a figurilor irnj*nianlr din |urul lor. a<eua
ajut la meninerea grupului, devenind deseori <ei mai fideli partuiani i
cartnd**-! pe ceilali membri pentru absene sau ntrzieri
Unul dintre avantajele majore pe care terapia de grup le poatr avea pentru
tratamentul unui cUrrtt borderlinr este puterm a testare 4 realitii olerit dr fluxul
de feedha k >1 observaii vmilr din partea celorlali membri Astfel, re gresia este
mult mai pum pronunat ( lientul poale distorsiunii, poatr punr in act sau poatr
exprima nevoi i ternen haotica, pnnutivr, dar lontinua n-a rnmfire a realitii in
grupul de terapie reduce intensitatea irftnr sentimente

Maryr. tn nrnt Ue pattuucx i Uot Ut am. t font Irxmitj In terapie Ut grup Ut

(lrr terapeutul n Uin terapia mUwtdual. t are fum* mcapalnl I o fac ai pevgreaeie
Sentimen tete tui Murge fuf Ue terapeutul n alternau tntre o mart turte fi a nevoie mut Je
el Inten fitatra mentor nentimente era att de mare. Iml nu aa putut lucra UeUn anupea
lor pi le ruptului em pe punctul Ue a ntrerup* terapia f'lamrta ei tnlr un grup Je terapie era
uit mm ea uIufir

I >up intrarea tn grup, Maree a refuzat a varbeaac timp Ue troa peUinlr. pmtm
c orna uf obaerve cum mergr grupul I >up xalru Intlnm petm ulr In tiere, a Je/Unt uit
pe neateptate un atac feroce aaupra unuia Urnire conduclortx grupului. rtirhetdnUu I or
flinj race. puternic ti nmptngnJu x pe cexlalfi Nu a oferit nu 1 un motrv t nici o UIKUUJ
pentru , omenianile ei, cu excepia %en n mente Un mie negalne fat Ue el In piua. v a
exprimat U i> preui faa Ue acei membri Um grup rarr aimeau afeciune pentru atent
mtrruprut

sentimentele ei fat Ue cellalt ItUer erau total opune tl mmfea ia fimU hlnU. caIU j plin
Ue grif 1 ettali membri erau uimit de vmunea ei In alb 51 negiu anupra terapeui
 lor fi au ndemnat o. fr turcea %4 lucreze afuma predtircnn mir
maure pm:ry crin iJ fi fune Ataamentul pmitw fa de un lider a
umfinut ^ >ufuimt pentru a-> pronii/ d continue grupul fi i a
permit s tolereze sentimentele tutile intenta foii dr ceHiuh lider
p s lucreze asupra ailor thrthuni fn grup d*yt u m n s - l
mate im-nniioi! pe luk rul detestat
O schimbare notabili a aprut o dat cu vacana terapeutului
ru" Cnd Mar.;. a o primat fantasma de a don ti-l und. sau cel
puttn sil oti suferind membru st-au expn mat uimirea pentru
gradul funei ei Poate, a sugerat unul dintre membri. B ura att de
mult pentru c dorea foarte mult s fie aproape de el fi era
convins ci mta nu se va imampiti niciodat Acest feedback a avut
un impact dramatic asuprs lui Marge A atmi nu numai sentimentele
ei fa de terapeut. Jar. de asemenea, sentimentele profunde
amfhctuale fat de mama sa Gradual, furia i s a domolit fi a descris
dorina pentru un ttp ddmt dr relaie cu terapeutul. A exprimat, de
asemenea, tnsletea pentru izolarea a in grup pt ys desens dorwta
de o mai mare apropiere de ceilali membri ia cteva sptmni
dup intonam terapeutului .ru", furia sm s-a diminuat suficient fi a
lucrat cu ei intr-o manieri mm temperat. mai productiv

Arest exemplu ilustreaz rum, in unele cazuri, situaia din terapia de pup
poate reIu e distorsiunile transfereniale intense i paralizante In prunul
rnd.
eilali membri au oferit diferite imagini ale terapeutului, care, tn cele din urm
au ajutat o pe Marge s-i corecteze viziunea distorsionat. In al doilea rnd <
lienu borderline care dezvolt reacii transfereniale puternic negative suni
apabili s continue grupul pentru c, de asemenea, ei dezv olt sentimente
Opuse, evhilibrante fa de enterapeut sau alt membru din grup moovul pen-
tru dre muli dinu tem recomand puternic un format de coterapie in trata-
mentul dr grup al clienilor borderline V De asemenea, este posibil ca un chem
wl mr odihneasc temporar, s se retrag sau s participe intr-o manier mai
puin intensificat la terapia de grup Astfel de pauze in intensitate sunt rareori
posibile in formatul unu-Li-unu
Etica activitii psihterapeutice este adesea mai uor vizibil in grup Te-
rapia individual cu clieni borderline poate fi marcat de absena alianei te-
rapeutice 44
Unu clieni pierd din vedete scopul schimbrii personale a isi n-
ripwc energia in terapie, cutnd s se rzbune pentru durerea produs sau <A
irar gratificri de la tempeut. Deseori. s fie martori la modul m care ahi membri
luTeaz urmrind scopurile terapeutice in grup aduce o corecif important
devierilor terapiei.
Deoarece problemele centrale ale indivizilor bonkrline se afl in sfera mb-
mitii. factorul terapeutic al coeziunii este deseori de o importan decvuv I >a
aceti clieni suni capabili s accepte testarea tvahitu oferit de grup s da
comportamentul lor nu este att de distructiv nct s-i arunce tnfr-ur ml devunt
sau intr-un rol de ap ispitor, atunci grupul poale deveni un merii u de susineri
un retugiu enorm ie imp'rtoH. suportiv in aa <tresuke ne care clientul bordei
line l triete in viaa cofoiian yntimenhil de apartenen
 A\ clienilor borderline este amplificat de faptul d, dcaeon # el sunt persoane
loarfe importanta* ale grupului dr terapie. Aceti indivizi au un mare acces U
afect, la nevoile incontiente, ia farilaMne temeri, ei pot antrena un grup >1
pot lat ilita activitatea terapeutici, mai ales terapia indivizilor schizoizi, inhi
baf. au/oeat Bineln|els, ateii lucru poate fi o aahir iu douA tiuri. Unii
membri de grup pot fi tr% tai negativ de furiile intense i negattvismul
rlien- rului horderlme, ce pot submina eforturi!* membrilor care au fost
victime ale unei trttumr sau ale unui abuz.*
Vulnerabilitatea clientului borderline i terMlina la distorsionarv aunt atit de
extreme, incAf est* necesarA O terapie individuali concomiteni sau combinai
Mult terapeut! nugereazA ci cri mai obinuit motiv pentru eecul trata meiituliii
clienilor borderline prin terapia de grup rate omitere.1 terapiei individuale
auxiliare.4* Daci este folosii n terapie adiaceni, este deosebii de unfHrtant ca
terapeuii de grup l cei dtn terapia individuali si ccmin*r con tiiiuu IVru olele
clivajului sunt reale i este important ca erapruii si tir vi* zu(! de client ca o
rchipi soli di. ctwrfnli
fn ckada eforturilor erou r ale IJM IV TR. tulburarea borderline le pemn
nulitate nu reprezini o (alegorie omogeni de diagnostic I >in punct de vede re clina.
un client borderline poate fi foarte <!-**!*i 1 de altul Individul huotu frn veni
spitalizat este In mare diferit (i are un cum al terapiei foarte diferit) de individul mai
puin sever ir* apa< itat. c u un sun* neanrurat v
Astfel, dec 1 zia de a include un
lient borderline intr un grup depinde de ar.* tcnstu de individului evaluat, i nu de
larga categorie diagrumtu i Inajwnitul trebulr si rvaiue/e nu numai capac 1 tatra
clientului de a tolera mtesitatea grupului tir u rapie. dar i apacitatea grupului de a
lidera In ael moment crrinelr a* estul individ special In ce) mai bun ca/, cele mii
multe grtipun ambulatorii pot to ler.i numai unu sau rrl mult doi indivizi tsmlerlmr
( onauieralilr mairr are mllupidea/i procesul dr sein ie sunt aceleai cu cele des
risc* in lapitcdul M bstr deosebit de important si rvalue/e posibilitatea ca indiv ului
bofderlinr Hi i|ing<l membru deviant In grup Rigiditatea hfunrlor c
oinHirtainentaie. ui speria! a celor de a fi In opoziie . u ceilali oameni, trebuie
enetati cu ateu fie P puin probabil si aihi un viitor striluc it in grup t lienit care sunt
dn*r bit de grandomani, dispreuitori i ah*Iilor 1 bate nex emar ca un c lient si aibi
rapacitatea de a tolera < anhMi minune de fruatrarr sau cntKiMn firi o gravi trecere
la act hstr pnbabil ca un cliant care a schimbat ddente Ies uri dr mun ci. cu o istorie
de relaii tranzitorii sau cart* trrrr rapid intr o situaie nnui .tune I cnd cea veche a
devenit uor frustranti. si rispufnlA in acelai fel ut grupul de terapie

f irului nan tun

lennenul nan mu poate fi fnlcait in diferite rnodun Pate util si ne gndim la lienii
narciniri ca reprezentnd un sper tru de neliniti i nu c a la o categorie diagnostic i
ingusti * l >ei exiti un diagnostic formal de tulburau* nani

tratat ia ptUniisrapls ia
ftmp
sici de personalitate, exiti mult mai muli indivizi cu trsturi pe parcursul terapiei
de grup, creeaz probleme interpersonale caracteristic*: Natura dihcultiiW
individului narcisic este surprinsa cuprinztor in av teriile de diagraMtir ale DSM-IV-
TR pentru tulburrile de personalitate O diagnostic are a tulburm de personalitate
de up narcisic necesit ca cel puin cmc din cele noua criterii si iie ndeplinite,
sentiment grandios al importanei de sine, preocupare cu fantasme de succes,
putere, iubire sau inteligen nelimitate; credin(a ci este special i poate fi neles
numai de ali oameni speciali, cu statut nalt, nevoia de admiraie excesiva,
sentimentul de ndreptire, comportament de exploatare interpereonali, lipsa
empatiet. deseori invidios pe ceilali; comportamente sau atitudini arogante,
trufae.*
Frecvent, muli indivizi cu dificulti narcisice prezint trsturi de grandio zitate.
nevoia de admiraie din partea celorlali i lipsa empatm. Aceti indivizi tind, de
asemenea, si albi o via emoional superficial, s obin mai puini satisfacie din viai
dect din tributurile primite de la ceilali i tind s-i deprecieze pe cei de la care oteapti
puine portun narcisice.50 Stima de a este fragili i uor de diminuat, deseori genernd
revolt fa de sursa insultei Non inirunul adecvat, o iubire sntoas pentru propria
persoan, este esenial in dezvoltarea respectului de sine i ncrederii in sine. Narcisismul
rzcescr ia forma iubim de sine cu excluderea celorlali, pierznd din vedere faptul c
ceilali sunt fiine cu sentimente, c i ceilali reprezint eun constituite, fiecare
construind l trind intr-o lume uruc In form extrem, narasicu sunt w> lipsiti care
triesc lumea i pe ceilali indivizi ca existnd numai pentru ec

PrvbUmt mrrafr Deseori, clientul narcisic are un curs mai furtunos, dar nun
productiv in terapia de grup dect in terapia individuali. De fapt, formatul individual
oieri o gratiiuare att de mare. incit problema central apare mult nun ux*t fiecare
cuvnt ol clientului este ascultat; fiecare sentiment, tan- toxin, vw este examinat, i se
di mult i i se cere puin clientului.
In grup. se ateapt de la client si mpart timpul, s-i neleag pe cedata i s
empati/e/e cu e. si formeze relaii s fie preocupat de sentimentele ce- im tatu. s
primeasc teedback-un constructive, dar cnuce uncvvn Adesea in- div LUI nan MI I se sunt
vu cnd sunt pe scen, ci udec utilitatea grupului pentru ei |e baza numrului de
minute dm timpul grupului s ai terapeutului pe care le-au obinut lntr-o ntlnire l>i apr
violent imaginea de a h special M deseori obiecteaz atunci cnd cineva scoate in evideni
simiUnitdr dmtrr ei i ceilali membri. Din acelai motiv, obiecteaz i fa a ti inclus cu
ceilali membri in interpretri de tip grupul-va-ntreg.
hi pot avea un rspuns negativ la unu tacton terapeutici cruciali dr exenv piu coeziunea i
universalitatea. Faptul w aparin unui grup. d sunt precum ceilali, jsmic* fi trit ca o expenen
omogeniza toarr devikmik'an MKV experiena grupului aduce rapid la lumini cUhculUftle nriaiHwak'
akr clientului narcisic Ali membri pot ti nenelegtori cu mcmbiui nanrtsw. pentru
rareori vd vulnerabilitatea 91 fragilitatea rare se afl In spatele comportamentului grandios >1 exhibiionist,
un nucleu de vulnerabilitate pe care clientul deseori il pstreaz bine actinii 5i

> membr a grupului. Vtcky era foarte critic t u prnnrr la formatul grupului pi re
afirma frrrrmt preferina ei tenlru formatul de terapie individual Deseori Ipi susinea po ufia
citnd critica pe care literatura psihanalitic o fcea abordm terapiei de grup Simea
amrnune pentru c trebuia s mpart timpul cu grupul Ue txrmplu. dup Met sferturi dinte o
ntlnire, terupeutul a remarcai c ti percepea ie Vn Ay pi pe /ohn ca fiind ub mare preuiune
Amndoi au adm IM aI aveau nevoie pi miau timp In ntlnirea din acea zt I btpJ un moment de
jen. ohn a cedat, spunnd c problema w putea aplepta pn la urmJtaa rea pedinl Vukya
consumat rwmtul pedtnfe 1 fi. In urmtoarea ntlnire, a nmlinuat de unde ie oprise ( nd
prea clar t are mtenjut de a folosi din nou ntreaga pedinf. unul dintre membri a comentat c
/ohn fusese lsat s aptepte din pedinta trei ut t tor nu afmtotran zi ie upuard pentru c. apa
cum a nndentat terapeutul, numai WAy putea f elibereze tom plet grupul, iar ea nu ddea nu i
un semn cA ar face asta t u amabilitate tur sc ufundare In tcere, bosumflat*
Cu toate acestea, grupul s a ntors ctre John cure ue afla In milneul unei crize matme de
via Iohn pt a prezentat situaia dar nu s a putut reah/a nimic bun < hiat la ufrpitul pet/mfei.
Vickip a nceput s plng In tJt ere Membru grupului, ere nd c ea plngea prn tru ohn. s au
ntors ctre ea I tar. spunea ea. plngea pentru tot timpul luat de la ea > are fusese pierdut rit
John timp pe care ea I ar /I foloatt mult nun bine C rea ca Vkkip nu putut evalua, timp de 1 el puin
un an In grup. a ftnl faptul 1 J a- est lip de in< uienl nu ard ta i i ar fi fost mai bine tntr a terapie
individual Ci eioci 1 ontrortul faptuliA astfel de dificulti aidrute In grup erau chiar motivul pentru care
famatul de grup era JernAmi de indicat pentru ea

f h*pi clienii nan nai 1 suni frustrai jenfni ciI trierile lor dr jtenir sunt frus frate m grup la fel de de ca In
viaa din afara grupului, chiar * ea frustrare antrenant constituie un avantaj major al modalitii terapeutice de
grup In piua, i grupul rstrailaiilit unii membri profit din faptul sunt nevoii s ** rtdice aaertiv mpotriva
lcomiei nan iunilui. iar membru rare unt prea ne .merhvi pot folrmi ca model asj'ier'tr ale romj>ortanu*ntului
clientului nan iau O alt pacient narctatci, Kuth, rare a solicitat o terapie din rau/a tra apa cifn .tair de a menine
relaii profunde, participa la grup intr-o manier pn> nunat ftili/at in fierarr sptmn. ea insista s ncarce
membru ai crlr mai mici detalii ale vieii ei i mal ales ale relaiilor ru brbaii, cea mal presant problem pentru ra
Multe dintre aceste detalii erau m*semnifu attve dar ea insista p**ntm o recitare complet (mult asemntoare cu
Im ..pnvetr m" din rrpilria timpuriei n afar de a o privi, prea s nu existe nici o cale prin are grupul s poat
relaiona cu Ruth, fr s o fac s se simt profund re* pin s la insista < prietenia conata din Imprtirea
detaliilor intime din via (a nova, dar. in acelai timp, am aflat dinlr un interviu poatterapir al unei

LaftftS) Tratat da pslhotarapla da fm

 p

membre cane termina* grupul c Rufh ii Urletmase tnrvH pentru * **>> MII prruni
seara In& nu mai putuse suporta * J ntii **.4 pe Kutt dat* rit tm linaiei
acesteia cie a folosi prietenii in aceU>i tel in -u- uievn ar iokftu ui analist r
p* o un*. IM* nlutdeduiu rtxl&lnare, inlutiieauia durni' sS> tvruu#
>i ntotdeauna disponibil
Unii indivizi narcisici, care au un sentiment profund c sunt bpeoali s c li ne
cuvine totul, simt nu numai r merit atenia maxim a grupului iar si c
aceast atenie ar trebui s vin fr rua un efort din partea lor Ei ateapt a
grupul s fie interesat de ei, s-i primeasc cu braele deschise. in ciuda .aptului
c ei nu far asta pentru nimeni. Ateapt daruri, surprize, complimente pre-
ocupare. dei nu dau nimic Se ateapt s poat exprima tune i dispre dar s
rmn imuni la revan Se ateapt s fie iubii >1 admirai pentru simplul (apt
c sunt acolo. Am vzut aceast poziie conturat m special in cazul teme lor
frumoase, elogiatr toat viaa doar in virtutea apaniei i prezentei lor I ipsa de
contientizare a celorlali sau le empatie lat de este evident In grup. Dup
cteva ntlniri, membrii ncep s observe c. des* clientul are o activitate
(lemonal in grup, el niciodat nu ntreab, nu susine y niH asist pe ceilali C
Iientul narcisic i poate desene experienele de viat cu un mar* entuziasm, dar
este un prost asculttor >i se plictisete cnd ceilali vorbesc I In brbat narcisic
adormea deseori in >edine, dac aspectele discutate nu erau dc o relevan
imediat pentru el. Cnd a fost confruntat cu tartul c dormea fcea apel la
tolerana grupului, cci avusese o zi lung i grea idei frecvent era omir. un
fenomen pe care-1 atribuia eecului angaatonloi de a recunoate aptitudinile
sale unice). Exist momente in care este utili punctarea taptu- lui c. in via,
exist o singur relaie in care individul poate prtmi constant fr a rspunde
reciproc celuilalt relaia dintre mam a bebeluul o
n capitolul 12. in relatarea relaiei dintre Bill i lan. am desens multe dintre
modurile narcisic de relaionale cu ceilali ale lui Bill Mare parte dm ne reuita
sau nu apa itatea Iui de a vedea lumea din poziia celuilalt era subsumat mtr o
afirmaie pe care a tcut-o ctre cealalt femeie dm grup Uma dup fiispreftC*
luni dc intlnin de grup El a spus vistor c regreta c nu s-a ntmplat nimic Intre
ei Cina l a corectat tios Vrei s spui nimic sexual Iar pentru mine -au
ntmplat multe. Ai ncercat s m seduci Pentru moment am refuzat Nu m-am
ndrgostit de rine i nu m-am culcat cu tme Nu m a n i trdat niu j*e mine, nici pe
soul meu Am invitat s te cunosc toarte profund. cu toate bunele i relele tale
>1 s-mi pese de tme Asta nseamn ca nu -a ntmplat nimic?*
I a cAtrva luni dupA terminam terapiei, intr-un interviu posttcrapic mm ivrut lui
Hill s-i aminteasc unele dintre cele mai semnificative evenimente yu puncte
vio cotitur din terapie A descris o edin are a avut lex tftmu in terapie, in
care grupul urmrea o nregistrare x ideo a edinei anterioare Hii a fost uluit
descoperind cA uitase annplet cea mai mare parte a edinei mi tiiufu i numai
cteva punct* tn care era central implicat bgocwtnsnui -atont puteam mpins in
fa, confirmnd ceea ce grupul ncercase s-i spun luni ntregi.
Muli UrrdfH*ufi lac o distincie ntre individul narriiiic tupragrah/uul ca Iii II >i
indvidui narcisic tubgralificat, care lindc sa I te mult IIUII depriv.it i fu rum, chiar

424 ) Tratat da pdhotaipii da grup

 exploziv (. ornpctftamentuJ In grup al celui din urmi eate ii iele* greit dr ctre
tvilnl|i membri. Care nu i mterprvlM/i fur ta fi atncuriUr oaupr* grupului ca pe o
intertare Ut ut ca ultim efort de a apra un sine altfel neprntrat In culisei ii i.
acestor membri li ar d prea puin hran fHfitru obloji rra rnilor {li deficitelor
nerosiitf i risc s se Uole/e, departe de grup hatr *s*iiial ca te rapeutul H1
menin o legtur empahi cu aceti c lieni >i s ne < nrtomtrr/ 4* asupra lumii
lor suhirctive, in special atunci cnd ei ar Mint diminuai iau r rtji Uneori, poale ii
nevoie ca liderul grupului s aerveasc drept avocat p*n tru nelegerea experienei
emoionale a ai retor membri de grup provocatori.*1 O Ilustrare clinici

VW o femeie nan ou. rra hptnlJ Ar empuhe. intuita i era foarte

-iluld thwr la critici nu foarte virulente !ntr o ntlnire. % a lamentai
prelungit tJ nu primi** nu * mimul iuhtri atu complimente Am partea
nutulnui Am grup. pi cel mai pufm Am panta Irrapeu ihr t V fapt. Ii pulm
anuni numai trei innentani ;i/itnv f* ulr In timpul celor papu ret i Ae
putine Ar grup la i arr fturlu ipa w I In membru a nhputt* tapai pi ie*
ht . I UJr Val. termin eu anta bptmna IretutA ambii ierutrui te au
tut/mul Am plin Iu fapt Iu primeti mai multe mngieri Artl aricim ali
mn In grupul *la" Mi mtrmbrn am foni Ar mnrA fi au oferii rtrmpe Ae
mmenlarn ponltvf aArrmte lui Val In tiviul ulhmr Iar i dieta ntlniri
Mai tdr ni. In at eeai ntlnire. Val a iJpun* la Aou im uiente Inlr a
mamer puie* nu nrailaptatu' I kn mrmbn erau prini Inlr o lupiJ Aurrriut
pentru .onirol AmnJm erau ubt/m mai pi eilrrm Ae unurnuiai Ae graJul
Ar une eipnmalJ att eu pronie .Jt t a anlugotnalului Muli dintre
ceilali membri al grupului au oferii tA-enufn pi NI punt KAipuntul lui Val a
fimt ol ra nu plia Arnptr ie rra vorba pi of cm Am erau Am ,*mu. I|I Aai ae
puteau cupra Am mmu
( Alena minute mai trnu. I ateii, o ntembr < arr furate fmirtr telrae pi Ub ul. a funl preuit
ml Arzvlute mai mulle Annr ea IntJpi ( u Joueht hotJrJrr. a Ae Aluit pentru prima Jal Aelaln
intime Ae*p'f o relaie iu un hrbul. In mir intra* inenl A inabil Ar ipre teama n c reiat ut ie
prJhupi. Amaree Ii Aurea . u Atop**rarr , om pi. Am nou. Im pune o relaie . u un hrbul care
npuantr . Iar t nu vrea topit M u l f i membri ai grupului au utopii ti* ernpalh pi iupnrtiv la
Aetmlluirra ei Val a U> ut pi. ulmi i * a corul piirrm. a a f i r mal i A putea ueAea c I meii trecute
prin momente grele tmrtnnA dewpre aula. Aar nu Infaie got Ar ce .Nu pare a fi ine pite ie revelaie I
ateii a tAapun < Mulumeu . Val. aula m4 fote td m timl minunat m fote r mi Anrm si nu imn
am ritma Ae a kue cw hne Mi ar pIA ea W pun mire nor Aou cea mai mare Aislan po>obil

In ambele Uit atenta. ritpunaul grupului la Val a /if imeAutl pi Annl Cai An brhii pe tare
i m ir/ata cA ac fumeaz ia rupte tmucifi I au spue c te timfruu Inpmifi Ae rrnuimle n Unul a
comentai ..Ibu oamenii trorbnu Jetpre probleme ie arr Iu nu le ai. aluiu i h
inJeprtru. conuderndu-t neimportani mu muiai UtU. cu nu utr. pruoicmtu pe jar k ui
Iu cu faptul of nu pnmnc lufmente ujmpiimenlr de la terapeut mu de a mermnu ru pului
Pur }i umplu nu cate o problemd pentru nune. Cum te-m >tmt: dmd p-m apune unu nti de
cte ori te plngi de astm?"

-
 Aceasti ntlnire ilustreazi ctorva triaturi aW travaliului de grup cu ur t lu-nt cv
are un caracter dificil. Val avea o ostilitate neobinuii in raw-\ a IncncAri anterioare
dc terapie individual, dezvoltase un transfer negativ ir tens fi incapacitant. In
aceasti edini, ea exprimase percepiile distorsionate despre terapeui (c ii
fcuser numai trei complimente in taptezed de edm- e t and, de fapt, fuseser
puternic supori vi cu ea). In terapia individuala, distorsiunile lui Val ar fi condus la
un impas major, deoarece distorsiunile ei tranafereniale erau att de marcate
nct nu ar fi crezut c terapeutul u ofer o viziune exact a realitii. Grupurile de
terapie au un maxe avantaj in trata* meniul acestor clieni deoarece, aa cum a
fost ilustrat in aceasta vuuet. terapeuii de grup nu trebuie si fie aprton ai
reaiitu: ceilali membri ai cru- pului ifi asumi acel rol fi, de obicei, oferi
clientului o testare a reautru puternici fi coreci.

Val, ca muli pacieni narcisici, era supra&ensibili la cnticiscn AsOel

de mdivi/i sunt ca pacientul cu hemofilie. care sngereaz ia cea mai
uoar rara fi < iruia li lipsesc resursele pentru a cipn curgerea
sngelui, j53 Membru grupului erau contieni ci Val era foarte
vulnerabili i tolera prost critica Ini nu au ezitat s o cunfrunte cu
propriile probleme direct si consecvent, bri Val a fost riniti in aceasti
ntlnire, ca in att de multe altele a auzit totodati ine^wijul mai
general: membru grupului o luau in senos i respectau apa itatea ei
de a fi asuma responsabilitatea propriilor aciuni i a schimbrii 1 1
importa meniului. Cred c este de o importani cruciali ca un grup s-i
asume ai rsti poziie fai de clientul vulnerabil Acest fapt poate fi trit
cm o afirmare puternici. Lhn momentul in care un grup ncepe &A
ignore, hi ia de sua. si faci o mascoti din individul narcisic, terapia
pentru acel client nu reufrftr Grupul nu mai oferi o testare a reaiitu i
clientul ii asumi un rol deviant periculo#
Sarcina ma|ori pentru terapeutul de grup cane lucreaz cu toi aceti
clieni prob Iernatul nu este nici diagnoza precisi. ntci o formulare a
amarnicilor lau/alr timpurii Indiferent daci diagnosticul este de tulburare
ac personalitate schi/onli. bordrrline sau narcisici, proNemi undamentaii
estr aceeai, adinuustraiva terapeutici a individului foarte vulnerabii in gru pul
de terapie

-
 14. 1J.Terapeutul:
formate specializate i
materiale procedurale

Formatul st.md.ird dl terapiei d* grup, In care un terapeut fntAlnr?t** Intre

feM fi opt membri, est* deseori complicat dr jili bn ton < lirritul poate fi con
comitent n tempir individuala; in grup poate raista un coterapeut. clientul poate
fi implicat intr-un grup n dokprrzM pai; uneori grupul *r poale ntlni l*lr
terapeut In arrst apitnl voi prr/mta ti nti* variaii fi. In piu, voi ne unele tehnici
aperlali/al* fi ibord.Wi i are. dei neesrniale, put f.%* ilif.t uneori ursul terapiei.

Terapie individual >i terapie de grup concomitente

Mai nti, cteva definiii. Trraput *r rrfrr la tormatul dr trata

ment In care lientul este primit dr un terapeut in terapie individuali fi de un
terapeut diferit (sau de doi, daci exista fi un coterapeut) in trrapia dr grup In /erepia
iombwut. clientul este tratat de ftWafi terapeut, simultan, in terapie individuala fi
terapie de grup Nu exista date sistemalt/ate despre HM iena cnm part a acestor
variante l'rin urmare, principiile fi liniile dimtoarr trebuie formoUte pornind de la
deci/ia clinici fi de la raionamentul ba/at ie la turn terapeutici.
( r* de cile ori integram dou 4 modaliti dr tratament, trebuie d luam mai nti
m atstderare compatibilitatea lor Mai mult nu este ntotdeauna mal buni
Diferitele tratamente au scopuri opusr sau te ampIlfuA unul pe celalalt? Daci sunt
compatibile, eie sunt < omplrmentarr. coniucitail adrvHndu-sr diferite lor aspecte
.ile nevoilor terapiei clientului, MII sunt favon/ante. fiecare susinnd fi mrind
aciunea celuilalt'1
ITerventa nelativft a celor doua tipuri le terapie cnncomitentA este im uno
cuti, iJefi este probabil a in prac tica privata terapia combifliS sa fie utili/ali
mai frecvent dec&t terapia conjugau! Opusul ;ion* si (ie adrv&rat in cadrelr W
tratament mMitiJumal ft din sistemul de sirJkUt* mentali. 3 \n MO un caz le
rapia conjugai fi cea combinai nu trebuie ontadirate ca eiiuvalene Ele au
trsturi >i indicaii clinice e> tren de djfent* i W- voi prezenta separat

Trraput conjugai

C rrd c i, cu citeva excepii. terapia individuali conjugali nu rate esenuu

practicii terapiei de grup Daci membru sunt selectai cu un grad moderat de atenie,
un grup de terapie care ae ntlnete o dai sau tpreferabili de denii ori je sptmn
constituie o terapie cupnnzitoare. de care poale beneficia majoritatea c lienilor Dar
exiti excepii. Clientul cu caracter dificil, fa cu am discutat in capitolul 1 3 . are
nevoie frecvent si fie in terapie concomiteni fie cnmbinati. fie conjugai IX
fapt. pnmele modele de terapie cunuga-
ti de grup >i individuali s-au dezvoltat ca rispuns 1a nevoile acestor clieni
provocatori4 Clienii cu o istorie de abuz sexual In copilrie sau cei pentru care
problema tu a ruinii este semnificativi necesii deseori terapie concomiteni Nu
rareori, membrii grupului pot trece pnn crize de viai sev ere de exemplu doliu sau
divor), ce necesii un suport terapeutic individual temporar Unu clieni sunt atit de
fragili, blocai de anxietate sau team de agresivitate ii* At au nevoie de o terapie
individuali pentru a putea si participe la grup I hi * Aml in cnd. este necesari terapia
individuali pentru a preveni renunarea prematuri U grup sau pentru monitorizarea
ndeaproape a clientului impulsiv au uicidar

hmsn o tjrulrj cu tulburare boederltne Jr personalitate. cart firUrip ia prima

a edin. ar umea rxtrrm de ameninai de pnmele intAimn de grup Era dsn
crin ce mm m- ttrimii. din rjuu unei lumi Jr vne fi fantome boare care preau
foarte tairpArenii ir rrpenrnfa celor Uii membri In a patra ntlnire, t-a atacat
verbal pe umtl mor mrmbr. f. la rmiut et. a font atmat tn urmtoarele ctetm
nopi a avui comaruri tentontr In tr unul dintre fie. gura i ar (fiinjmiy fa snge
ceea or pn I a legtur cu moi r. Jr a A ogrrvrvi urrfui cauzat de fantasmele
aolrir distrugere a hram farr-u* ak cnmm mergea de a lungul unei pUie. ind un
val imens a tnghit-o ta InfixurJ ca frwa de m pnrriie limitele ju identitatea In
grup. tn al tmlea sts. bon era ttnut ia pmn: ir cttm brbai care ghidau
minile terapeutului cr efectua o operaie pe cremul n rvuiem mia turnat cu
teama ei de terapie fi de faptul c teroprutul na fi cofttt de Mhtaffs: ni gr%qi
tu cu realitatea a Jrurmf ira or ta or nun tab <a prea pufni probabil ,x
Contactul
na putea (imfmua grupul finI un suport suplimentar Sa arama: e tmartr
mrvutualA concomitent cu un alt terapeut; a ajutat o *# p .vnfmi annetatea ia
-a pena *4 mJtot m
gn*

>m a fi*# triata ta grup da cthe pammbstul tu oare R tata r .mei un; a oare ta
rflrtear analiza fn nuda mbuntirilor nrnmde+obile Irm taci nu ,'mfmia
srmoomu pentru cure rol uitase iniial tratament tatma de temn Pentru W rre
dtfuil .'har a ai t.
I
14. Tarapoutul huma ta spaciatoata i mateciah dulcir eacratmm in una
dintre primele sal* ntJmn de grup v xtmfta extrem de mumfor lbil datuntd unc femei din
grup (Ore h f4c.ru i.omplimente A rdrruu. cu privirile ht podea frn la nfritul edinei l. dupd
aceea, i a una! analului i i-a pua c oota 4 renune la grup >i W reintre In analist
Analului tu a dmrutai aiuaht cu terapeutul de grup i au O?ut dr Otvrd ca fim UI reia
tratamentul individual u condiia f ne tntuarcd fi In grup In utmUtarele cteva luni a anul o
or individual dup fiecare edina de grup Cei dot le rapeui au ivtiMuJial frecvent t
terapeutul de grup a fmi capabil t moduleze tufuienl de mult tlimulii nocivi din grup pentru a i
permite clientului iA lontmue terapia In cteva luni. el a fmt capabil ud neleag emoional
femeile pentru prima nar i. treptat, a devenit mai relaxat cu femeile din lumea real

t*ht\ -K mii nm fljHcutar modul n care Inapt* individuali jwvtU* ta* ilita evo
Iuii clientului in terapia de grup Rrvenul este, de aisernenea, adrvirat terapia I' grup
pouf* fi founitA fn-ntrii a amplific* MU a fai dita ursul terapiei individuale lie (apt
majoritatea clienilor aflai in terapie onugati intri in grup 1 0*1 oman larva IrriptuhlJui
lor lin terapia individuali In trrapia in dividuttii un tera^uf ar poete afla in fa|a unui < lient
rxtrrm de limitat >i and, mi apahil de a produce materialul riere** r unui travaliu pn-itu tiv I
Wnn re laiilr interpersonalr bogate afet tiv din grup punt extraordinar dr rvu ativr t
generea/i date ample, a ti fiffrtru travaliul din grup, rit i pentru i rl indi vi dual Alteori >
lirnii au pete oarbe major-, rare i impiedu i d relative iu*- tiv au cu acuratee rrea c
e ulm nari cu ad*virat In vieile lor
Un birbat in vAritA a fost trimia In terapie de grup dr Atrr tria pe ut
ui iu din terapia individuali pentru ri r afla intr un impa din tau/a unui
trarue ter patern intona terapeutul nu putea pune nurii despre at*t
client, In ala rA de faptul rj era provocat i rrttk at oboeatv pentru inru<
titatr i u unpU* tiludine I iei .it.lt lirnttil. cit i terapeutul erau
contieni Ir repunerea tn 'u *nl in psihoterapie a relaiei dintre fiul
oprimat i tatii temn/ant nu au pn> gr****t. pini firul fientul nu a intrat
in limaiul nun demewratk, oruontil al grupului t a fnot apabil i amli
tredh.ii k uri carr erau drtaato de autorii* tea paterni
Alj clieni unt trimii in terapia de grup f**ntru ci au progresat in ro!ru! ugnr al
orei de terapie unu la unu, \n*A unt nu apahili A traiwd re inviarra in viaa lin
exterior C adrul dr grup putr nervi drept un po* valon* In drumul citar urmtorul
tarliu al lerapiri exertinentan*a i oiuportanicntuiui kn fr im mediu sigur. re poale
infirma eh lent fantasmele lirnlului cu privire la consecinele a ta f roale ale
noului corn porta ntrnl
I (neon. m terapia bdivkliMli a clienilor cu caro ter difu tl. apar probleme
traiipferenmle severe irecoru iltabile i grupul dr terapie poate h droarbit ir uhl in
dtfuarN transferului i fa* ihtarea testirti realitAu (vr/i capitolul 1l) le rapeutul din terapia
individuala poate de asemenea MI henrfk le/e dr o acide rv A mtenRitin contra transferului
Trraf Mitul dr grup i cri din teripii indi .uduali pol func iona efu lent in postura dr colegi
consultani i pul Hu.ninr
 Tratat da pUhotarapia da grup
tratamentul
unor clieni
deosebit de solicitani, care utilizeaz clivajul t uder. tfAcaitf proiectivi In mod un ce
ptrt coplei toUJ terapeutul Fundamenta;, terapia conjugali valon hei prezena
cadrelor multiple in tratament, a translam- nJor multiple, observatorilor multipli,
interpreilor multipli i tnuHipiiiur ageni de m*tui iz*re.*

Complica fu IV Ungi aceste avantaje ale terapiei conjugate apar cteva

complicaii. Atunci cirul exiti o diiereni marcai intre abordarea de baz a terapeutului
din terapia individuali i cea a terapeutului de grup. cek* dou terapii pot urmiri
scopuri opuse

Daci. de exemplu, abordarea individuali este orientai ctre nelegerea ca* u/alitin
genetice >i excaveaz adnc in experiena trecutului, in timp ce grupul se concentreaz
in primul rnd pe materialul in aio-*-acum. clientul poate ti dezorientat >1 poate
judeca o abordare pe baza celeilalte. Pentru succes este neiexar un sentiment
atotcuprinztor aJ sintezei travaliului din terapia mdiv- duali i de grup

Nu rarron, clienii care ncep terapia de grup sunt descurajai trustrati de Intilnirilr
iniiale de grup. care le oferi mai puin atenie a suport dect nrlr lor dr terapie
individual. Uneori, as ti el de clieni, cnd sunt ****" sau tmai dr grup. ar pot apra
comparnd nefavorabil experiena dm grup cu experiena lor din terapia individuali.
Invariabil, un astfel de atac al grupului are ca rezultat o continui deteriorare a situaiei Cu
toate acestea, nu este neobinuit ca, mai tr/iu pe parcursul terapiei, clienii s aprecieze
oferta unici a grupului i si-i schimbe evaluarea comparativi pe care au fcu!-o celor
dou nunUliti terapeutice.

O ali complicaie a terapiei conjugate apare cnd clienii folosesc terapia individual
pfntru a devia afectele dr la grup Clientul poate interartkona in grup ca un burete, pxxate lua
feedback-ul poate duce departe, ronmdu-1 < * pr un oa In spaiul sigur al orei de terapie
individual Cbenu pol rezista travaliului in grup pnn rauaval&zn paeudoaltruiste. -Le va
permite celorlali s fuloaeaoc timpul grupului, pentru c eu am propria or* O alt tocmi
de rezisten este dr a se confrunta cu un material important pe drumul opus s toloaeaoc
grupul pentru a discuta transferul asupra terapeutului dm terapia individual t s foloseasc
terapia individuali pentru a discuta leactuk mrinbrilor grupului Cnd ax voie tipare sunt
daorobit de pronunate i reziti tuturor interveniilor, terapeutul de grup. in colaborare cu
terapeutul Am terapia individual, poate uuuata ca una dintre terapii, ora de grup sau cea
individual. s fir terminat Am cunoacut civa dimh a cto implorare ir grup s-a .utrUi.it
puternic atunci cnd terapia individual vxvwvHnitent a tost intre rupt
 In experiena mea. abordrile terapeutic* de grup i individuali sc completeaz
reciproc deosebit de bine dac sunt ImkpbnUr dou condiii Via nti trebuie s
existe o bun coUboiaie ntie terapeutul de grup s terapeutul dinhrrnpiH individual
Fi trebuit* %A aib fermixiuruA clientului de a-i mprti iiiiumuitiilt* despre client.
Este importrii ca Ambii terapeui ** fir la fel de de dirnp ideii de terapie conjugat > si
fie de acord cu argumentul recomandrii terapiei de grup Recomandarea unei terapii de
grup pentru un tratament roniugut nu trebuie j he o minu- fmtru renunarea la
responsabilitate* clinic. terapeutul din terapia individual.) pavnd calea ctre terminarea
tratamentului.** n plus. este esenial ca mire terapeui s existe respect mutual att
pentru competenele, ct pi pentru abordarea terapeutic a celuilalt

O relaie solid Intre terapeutul de grup i cel din terapia individual se polii dovedi
esenial n abordarea tensiunilor inevitabile <e apar In timp re . lienfuJ compara
terapeuii, uneori ideali/ndu I pe linul i devalori/ndu I pe cellalt. Acest aspect este
inronfortabil mai ales pentru terapeuii de grup mai puin experimentai, care Jur rea/.
conjugat In terapie individual cu terapeui seniori, prezena terapeutului senior radia /A
invizibil In grup. TI poate inhiba pe terapeutul de grup i i poate submina ncrederea,
stimulnd!-! grija fa de modul in iar* este portretizat de client in faa terapeutului din
tera pi individual 10 Aceste consideraii sunt evidente in special In tratamentul clienilor
mai dificili, rare folosesc clivajul ca me anisrn de aprare I \fr excr .iv de dur s fii
terapeutul iri|osit Intr-un tratament conjugat lo/ii. t>-r<ap-o tuiul ideali/af poate fi mai
uor de dus. dar este doar mai puin pnm ar, i nu mai puin ineficient

Astfel, prima condiie a unei experiene eficiente de terapie conjugat rsir ca terapeutul
de grup i cel individual s aib o relaie de lucru di% hi s. soli dii ba/at pe reapari reciproc
A doua condiie este ca terapia individual .A fie complementar abordm de grup trebuie s
fir orientat pe aici i a< um i s dedice timp explorrii sentimentelor clientului a ii*
membrii grupului >i fa ele m identele i temele ntlnirilor ni rente () astfel de explorare
x.t.- servi ca O repetiie pentru o implicare rrwu profund In viaa grupului

Terapeuii din terapia individual care au experien In metrxlelr ci* grup I pot ap/ta
semnificativ clientul (i restul grupului), arbitrnd modul In care i lurre/r n grup clientul I
>e curnd, am recomandat unui grup de terapie un tnr pe ouiel ntlneam n terapie
individual I V obicei era sufix at de furie. pe care o exprima m explozii a de soia sa sau
tn conflicte la volan (care il aduseser n cteva situaii periculoase)

Dup cteva sptmni de terapie de grup a relatat In orele sale individu al- c
Simea diferite grade de furie fa dr muli dintre rnembrn grupului ( and am ridicat
problema exprimrii acestor sentimente in grup, a plit ..Ni meni nu se onfrunt dirrct cu
nimeni In acest grup nu aa funcioneaz grupul rtva simi ngrozitor i-adevasta pe ceilali.
Nu a mai putea da oi Im rti e niciodat a fi dat afar dtn grup" Am r**r**it mulul in catv
s ar put** confrunta cu furia Im in grup Uneori, Intr-un fx de ml. am Interpretai re i putea
spune in terapia de grup, dac a fi el I am dat exemple despre . um sa ofere un feedhark care
va avea mic probabilitate s trezeasc rzbu-
nare De exemplu: Am o probUrmA p*r care nu am U*ti capabil bA o diwvrt patu<
acum Simt multa furie Explodez cu *oia >i copiii i tn-c prin scandaluri * rioat-
And sunt ld volan Mi a> dori s pot fi d|uUt in privina ist* **o, d nu tiu sigur
cum s mA apropii, m ntrebam dac a> putea ncepe pnn vorbi despre unele
momente de tune pnn care trec uneon in intlnuea de grup* In acer! punct, orice
terapeut de grup pe care l-am cunoscut vreudatA ar toare de plcete ca o pisic >i l-
ar incurap s ncerce

Apoi, am sugerat, ar putea continua spunnd De exemplu in czui tau.

John, (unul dintre ceilali membri), am grozav de mult admiraie pentru ine in multe
privine, pentru inteligena ta. devotamentul pentru cauze drepte, i cu toate d -.tea
sptmna trecut am observat un val de iritare atunci cnd. spre sfritul edinei,
vorbeai despre atitudinea ta fa de femeile cu care te ntlneti mi s-a ntmplat
numai mie sau i alu au simit la fel 7" Clientul meu a fost atent in timpul edinei, mi-a
urmat sfatul i, dup cteva sptmni. unul dintre terapeuii grupului mi-a spus c acest
dient lucra bine. mbuntise activitatea grupului, iar ntlnirile deveniser mai vii >i
mai tmer- .i nale pentru toi cri din grup

I * asemenea, terapeutul din formatul individual poate s se concentreze cu mare

profit pe transferarea nvrii, ajutnd clientul s aplice n noi situaii ceea ce a nvat in
grup de exemplu, la relaia cu terapeutul individual >i cu alte figuri importante din
lumea social a clientului
I ir>i, de obicei, terapia de grup este adugat unei terapii individuale aa- te in
desfurare >i reciproca este posibil. Se poate ca munca de grop s catalize/*
schimbrile sau s evoce amintiri ce trezesc mare distres, necesitnd tnnp >i atrni* pe
care grupul poate s nu fte capabil s le ofcre. u In general, pentru a evita dezorientarea
>i copleirea clientului, este cel mai bine s se lanseze mai inti un pntgram, t apoi s
se adauge al doilea, dac este necesar, nu s 9e nv < rp amndou simultan.

Jrrupui it'mhruttJ

Mai devreme am spus c terapia concomitent nu este csmtmi pentru terapia de grup
Sirnl acelai lucru i fa de terapia combinat Dar de asemenea. sunt de acord cu acei
muli clinicieni care consideri c terapia combinat este un tormal terapeutic excepional
de productiv i puternic In continuare Mint impresionat de rezultatele plasm clienilor
mei din terapie individuala intr-un grup aproape invariabil, terapia este accelerat i
mbogit

In general, in practica clinic, terapia combinat ncepe cu terapia individual IXip

cteva sptmni sau luni de terapie individuali, terapeuii pla sea/ un client in unul dintre
grupurile lor de terapie tn general unul alctuit din clieni care sunt. de asemenea, in
terapie individual cu liderul Omogenitatea in aceast privin este util adic faptul c
toi membru grvi pului suni in terapie individual cu liderul grupului . dar nu este
esenial Presiunile practicii cotidiene lac uneon ca unu clieni s tire tn terapie ndoi

14. fwapautul: format

HMciattrafo t
 dualil cu liderul. in timp ce alii nu sunt. Nu rareori pot aprea probleme ia membru
care nu se ntlnesc individual cu liderii de grup.

lipii, elimini purta ip.1 si plinii nai la O eduti de grup i o edini indi- vidu.il.V
Au luai elene rine alte variante mai eficiente in privina costurilor, de Mrvnplu un
format in ca/r fiecare membru de grup, o data U dlrvi plmni, a 62 ntlnete t u
teiapeutul pentru o edini mdivkJualA li I >ei un altfel de format an* multe dr oferit,
ne Ki/ra/i pe un alt conaiderenl dei Al formatul terapiei combinate ntlnirea individuali
rate auxiliari grupului, crue dentmati ni facilitez formarea normelor i ai optimizeze
uliii/.area grupului de citrr membri.
in terapia combinai, grupul mtr de obicei cu final deachid, formal din clieni care
rirnin in ambele terapii luni, chiar am de zile In rnullr ocazii arn format un grup cu durata
de ase luni ale ituif din t lienn mei aflai In terapie individuali de lungi durai (>upi
terminarea grupului, c lienii au continuat terapia individuali rare a kmt mult imbogiiti de
da tale produs- de grup

62 I hipi fapte ntlniri, I tund. un hurlat . imem. n Unt Ut, \m ir<i Jt ani . am af* tai in corbire, era pe purului de
a renuna prematur la terapie < ,ruput U itdum un foni hack mtftiirtuni eu primee ta cteva caracterului enfriante
toL^irea frecuent a euemmme lor, atuunderea tn nfnitete unor aneidide lungi, pin IIHIU* Ue repetitive, fi
pemaianfa fa a pune intrehn distrai Ine de petrerrre / tona rece I Kivut pireu nemtluental de feadbmk. ta ele din
urmi grupul * a refrn fi a tru epul ai I transforme In mu* oii tei I hierew lair o mamer huni. natural dar ai nu I ta
In aeram)

- tratat da ptiboUiapi* da grup

Amntafe Nendoielnic, terapia combinai (ca i trrajna c onjugati) % adr nu mirul ren un rilor premature la grup t ,J
Un torida) informai realizat de nunr asupra grupurilor de terapie cele proprii t ale uf*ervi/ailor i colegilor mei pe o
per mai li de civa ani a arit.it ci renuninlr premature tuni r* trem de rare I *e fapt. dintre c lienn care erau deja
instalai mtr o trrapir iruh vidtiali nainte de a intra intr un grup condu dr trraieutul lor, nu i mJkar unul mi a renunat
la grup In primele douiprr/ee edine Bineneles. ata om fraatea/i puternic c u rata ridic ati a rentmirilor la terapia dr
grup lipsii dr terapie individuali e mu omitenti (ve/i Ilelul 8 |) Motivele* sunt rvuienle Mai intii. terapeuii ii runcac
clienii din terapia irulividuaU foarte hur i pot ave a o mai mare ac uratee in proceftul de cele ie in al doilea rnd.
teraja-uii in Y' diriele de terapie individuali unt capabili i prrvtni reiumiiiU- premature* immentp. abordnd i
rv63Ivind probleme care impa-dui travaliul lientului in gmp
afara buclei'. S-a dovedit s fi pwblanauca amirali pentru iJemi Ura lungul Aline
64
Jtiolru enfn sale te umfla* respins tactai f. in cek dm urmi. ue rronnme cu
aula Imar* nu* un ainguratu fi intra* intr-o prufeate iconauliani particular in
domeniuJ compulen lor/ care i pemutm un stil de viai de .vultur toiguratsc
la ndemnul meu. ju-a rntuxtMl pntirza mudUtu rim a vcmt im grup a a-a cxprmm: tenitmenlul
d* a fi In afara burin Aulodmdluirtm ft, mm importam! examinarea nuuiu. tiu de peruani in afara
buclei au fmt suficiente pentru a inversa proaeaui a t'l aauor in grup A rimat timp de un an In terapie
combinai, cu man benefica

Atest exemplu scoate in evideni un ait vantai aJ tratamentului cuncumi- lent. de

obicei, interaciunea bogai >i unpredjctibiii din grup deschide MU in terapie care altfel
nu ar ii te>it mcuxlati la tupraiai n Iurmatul individual mult mai insular David nu s-ar h
Minit nioodati jn afara buclei" in terapia a individuali pini la urmi ii ascultam
fiecare cuvnt >1 mi strduiam si fiu continuu prezent lingi el

alt exemplu >trvm. un brboi care. timp de am batregk. fitracuniugale. refuza ti te

protejeze In timpul actului sexual Im terapia u Jiu ulat tatu cu el timp de luni ntregt. din ance
punct de vedere potdnL benlimentui ir grarukmre i ul de imunitate In faa legii biologice,
rgmemul sdu. ingnornl* Irgtdr de tm poteni In prezena prezervativului, l-am comunicat
ngrijorarea pe care o el. pentru mm lui fi pentru partenerele
lui Je tei Am trixt p am terne furie la ajrrui
nimportamentulut iu rgouf, trudei* ati de haite firi nu i un fvloa Li mi l-
am piatat pe Steim Intr-un grupde tyre lompurtamentul iu teiual nu
ani. tmJ au avut iac uiteva experiene

In . itrxu OULUI, a oferii feedbmdt femeilor Jm grup cu cruzime, immidni 7 pul l a confruntai t u acest aapect i a
reflectai asupra atitudinilor Im optate de gni. aum rizbumlUatee bai Je femei. Cat mai mart parte a muncu grupului >-a centrat pe hpm im Je
rmmtu l*raJual. a Inuiat ai mire in lumea experienei ceiarimiU Grupul era amam tm timp iptae luni) p. multe luni mai tirzut. In terapia
ndivutuaii. cnd. dm na. nr-om concentrat fu profunzime pe comportamentul teiual il fui Stcven a-a de membru grupului Lare 0 m
utau ci mie neglijent
cu an

63Intr o pedmfi mdimduali. w lamenta i ente fa afara ho lei' tn grup ft te Intrehi Jmi ar trebui ai nmlinue I te
asemenea. a menionai ci nu purtate prvteia auditni la grup (, era re nu rimemaaemt, din caura temerii de a
fi ruluulttat mu alrraulipi/al In e in umwianfe obinuite David ar fi rrnuntat la grup, dar in terapia m
individuali, am putut fru tfica evenimentele din grup JI am putut rtplora nemnifuatu pe tare o aura pentru
el ti fie .In
 pabil uf te gndeau J la alegerile fcutt pnn meU tipar comportamental ac h
tale de
tv lifwt grupul p dl U na lipsi unit actul cu unu membri Carr
anume?, a font tntrr /al iie grup nainte cu el rnpundd. am
intervenit fi am ntrebat dac grupul ar putea ghin Mintern nu avea ntet cea mai vag idee Cnd Roger a
specificat doi membri, acetui au foai uimii, nu aveau nici cel mat mic indiciu c lui Rogrr i ar pn de
ei
i 'ale JtruJ tempo au mers mpreun f rprrten U mea cu Roger In terapia tndrxnJual mi a
afent indiciile pentru a urmri rdcinile blocajului tu afectiv, dar reacia membrilor
grupului incapacitatea lardea I tnlelege mu de a cunoate sentntentele lut pentru ei

a avut un impact mult mai puternic asupra lui Roger Vn la urm. sentimentele lor nu
tuteau fi raionalizate ei nu erau pldtiti pentru oala

'ulm. un hdrhal care intrase tn terapie dalortii inhibiiilor p hmei bucuriei de a

tril. a* ntlnit tn grupul de terapie cu lipsa de denrhuierr p nguittalru m. mult
mai puternic
dect tn formatul mdirvuiual A pstrat fuf de grup trrt secrete importante c
urmate o formare tn psihoterapie p practicase crm ani c se retrse* dup ce
motenise o mare ave re; c se timfru superior pi ti dispreuia pe ceilali
Raionalizate pstrarea set ret clor fuf de grup (apt cum f o p In viaa ta
tonal/, creznd c drrodlutrea de tine ar duce la o mai mare distanare de ceilali
ar fi sterrotipizat Inlr un fel sau altul. ^dostt m, tnvuitat. teme ral sau urt
f *up trei luni de partmpurr Intr un grup nou format a devenit durrrm de
tanptient de modul tn care recrease tn grup ac el ap rol periferic de npet taior w
care pi I asuma pi In viaa reaU Jnfi membrii Incejmserd tn acelapi timp. toi
ceilali se rete toser pe ei Inptp p participaser Intr o manier personal,
nemhibmt numai el alesese s rmn In afar
in octirnlaiea noastr individual. I am ndemnat pe bam s se dertluie tn
grup \*e dtn dup edin m simeam ca un secund In ringul de bot. tnJrmnrulu I
s rite l V fapt. dup cum avansau edinele de grup. i am spus c ntrziem ar face
ia lut runle s se nruteasc mat mult [iac nun atepta mul/ pn s spun
grupului f fusese terapeut, ar fi primit o mulime de cntu i cnd ar fi f* ut o (bam
primite un tsil < aruianl deiomph mente pentru percep!wilatea p sensibilitatea sa )
n cete din urmi. '>am a prul un soli p a vorbit despre cele im aei rrir Imedrni. ei
p ceilali membri au nceput s relaumrte Intr-o manier mult mai autenticii le a
permis ar lorlaifi membri s elabrete prnbtcmatkn uncie t membr, student tn for
mort. a sorbit despre teama ei de a fi ludciald pentru comentam tuperfuudr. un alt
membru Isyal a HVS la nmal ngrijoram sa cu prtinrr la invidia lekrrtalfi. o membr a
muiat faptul t nu sesam h Iar alfa au discutat despre sentimentele putermer legate

64 Al treilea exemplu U implici pe Koger. un Idnir conr timp de na au in irrapta matin duali fusese .unlmuu .nlu cu mine Rage* a MCMNGUf of
aitnuar cfUtgun nnpanau te dar. pini a urmi. exact pentru oaia mi angajase fi. nnnadaii mu uita tA uaauyv mi pidtru tune pentru tervuule mele Urnit erau
sentimentele taie poatwc tandre' Micuuuud fn terapia tmdtmdaaii nu atueri IA tupeafai Cdmd a mirat Iu grupul meu ar tenant cam Innatd cu durata Je pete fum.
tiparul a continuat fi membru l-au perceput ca tund met. m- sensibtl ft demon ostil. L au numit lansatorul dr gimane' Spr mani* mrpnzd a UIUH* Kigrr a fmt
cH cart A exprimat *rlr mai man regrete ia stratui grupului PnuoL a apu>
de bsm. ast unse anterior tn rlustp furia lor fat de tariful terapeutulut l>up ce
grupul s-a buhesal. Sam a continuat s vorbeasc despre tu este interaciuni tn
terapia individual p si t asume mu ram uri tn raport cu terapeutul Acceptam lut de
litre membri dup deztlutm pe cart o fcuse a ftml o experiena puternic de
afirmare Anterior, ei II onfptaser pentru intuiiile lui utile, dar acea aceptare
nsemnase puin, pentru c era nrdcinat in rea credin falsa lut prrzrn tare de
ine si asiundem formm a avem i a trsturilor personale

14. larapautul: fonti*! uteclitUtt i

materia)*
( i/uI lui Sam troatr in evidena Anumit capcane inerente tn terapia combinaii
Rolul terapeutului tar M tumba srnmihi aliv creite m complexitate.< arul liderul
cunoate Acelai lucru de&pre fiecare meiUbru ca uf*atur alicine va Jir grup, este
revigorrii de simplu s <unduJ a.el grup Du. ir tetat* combinat, terapeutul tie
att de multe. nct viata sa devine orcnplicat '.da t, un membru se referea la rolul
meu ca la acela ai Maului: tiu tuiul ce simt membrii unul fa de altul, ce aleg s
pun i. dincolo de luate, ce aleg s nu spun.

Terapeuii de grup care nu vd nici unul dintre clieni in terapie individual pot fi
mult mai liberi: ei pot cere informaii, pot gfua orbete, pot pune ntrebri largi.
generale, pot face apel la membn s- desene sentimentele pe care le au unul fa de
altul sau fa de un anumit incident din grup Dar terapeutul din terapia combinat tie
prea multe' Este penibil s pui ntrebri membrilor atunci cnd tii rspunsul. In
consecin, muli terapeui descoper c sunt mai puin activi In grupurile cu propriii
clieni din terapie individual dt- ct atunci cnd conduc alte grupuri.

Deseori, admiterea membnlor de grup deschide ani bogate de explorate, arii in care
terapeutul individual poate intra. De exemplu, lrene, o femeie de vrst mtlocte, ii
prsise soul cu cteva luni in urm i intr-o stare de pronunat indecizie, locuia intr-
un mic apartament nchinat Ceilali membri ai grupului au ntrebat o cum Ii mobilase
locuina i. treptat, a ieit la lumin faptul r nu fcuse nimic pentru a-i face mediul
nconjurtor confortabil sau atractiv Examinarea nevoii de a se depriva pe sine nsi, de
a purta ras clugreasc, s a dovedit a fi enorm de profitabil pentru ea.

In terapia combinat, terapeutul se lupt adesea cu problema limitelor De asemenea,

acest fapt este adevrat in terapia conjugat, in momentele n case terapeutul de grup a
aflat de la terapeutul din terapia individual despre anumite sentimente sau evenimente
importante pe caie clientul lor nu lent abordat nc in grup ) Coninutul terapiei
individuale a clientului este proprietatea grupului? Ca regul general, este aproape
ntotdeauna important s ndemnm clienii s aduc n grup materialul relevant pentru
grup Dac. de exemplu, in ora individual de terapie, clientul aduce sentimente de fune
a de un alt membru, terapeutul trebuie s ndemne clientul s duc aceste sentimente
napoi. In grup.
 ii dac, s presupunem, clientul manifest rezistene? Din nou. cot mai muli
terapeui vor urma opiunea cea mai puin mtruziv: mai nti, vor ndemna repetat
clientul i vor investiga rezistena; apoi se vor concentra pe cttt flictul dintre doi
membri din interiorul grupului, chiar dac este un oonftkt moderat, dup ACCtA vor
arunca privin complice ctre client, pasul tinai vor cere clientului permisiunea de
a introduce materialul in grup BmemteW* cate necesar o mare atenie. Nici un
argument tehnic nu ustifwft umilirea urna client. Aa cum am spus an tenor,
terapeutul poate oteo rareon o promisiune a conliilenialitn absolute, fr
constrngcn negative ale terapiei Terapenb pot s promit doar c-i vor folosi
discreia $a c vvr lua cea mai huna danar din punct de vedete profesional Intre timp,
trMe s lucreze pentru a- anpe client si accepte responsabilitatea de a aduce in
grup. pe o cale sau alta, materialul relevant
(cMpiu <ornbinati de grup 91 individuali pot prrw*nt.i probleme apnuilc p*entru
trrdpcupj de grup debutani Urui consideri cJ ente dificil si vdi acelai client in doui
formate peritru c, de obicei, ei ii asumi un rol diferit n cele doua tipuri de terapue in
grup. Ierdpxuii tind si fie mai informali. deschii. a se angajeze activ cu clientul, in
terapia individuali, terapieutul tinde si r imani < umva imp**rs rial i distant iJeseuri
trrapruii in formare prrferi ca pa< 1 ciipi si aibi o rxperienfi puri a tratamentului
adu A numai terapie de grup, firi nici o terapie concomiteni, cu ei sau cu un alt
terapeut pentru a 1*M operi ei nii ce alep>tin si albi de la fiecare tip de terapie

Combinarea terapiei
de grup cu grupurile In doisprezece pi

O formi din ce in ce mai obinuti cJr terapie con ornitenti este

tratamentul prin psilic>terapie dr grup al 1 lienilor ian*, de asemenea.
partu ipi la grupuri n dompre/et e pai Istoric. a existat o anumii
antipatie intre partizanii ai entor doui mndjlifii terapeutic r, ru drrugriri
rrcipnxr subtil* i urwniri de* fuse. 14 Ketrnl. .1 avut Inc o rei'unnatere
din ce in rr mai mare a taptului ti tulburri Ir datorate abuzului de
substane surit demne de atenia domeniului initiii mentale Vastele
rosturi economic r >i slera milioscM tali a tulburii dor de adu ie. ratele
inaitv ale con mrb uluiii c u alte probleme jsilw>l gi< r >1 contextul rr
lapona! ai adiciihir au firul ca terapia de grup si fir deosebil de relevani
t*' lle asemenea, caracteristic e mdivi/ilor rare lac abuz de substane
sunt tiifburinle mterp ier statale majore pe tare le triu-*r m tun are stadiu
al lilu mai fritii, au difirultii mlerpieriM triale predixpozantr r au ui
rezultat o tulburare emoionali pe ari individul inc ean i si o nlture
prin consumul de Mihstan e; n al doilea rrtcl, pi au difirultii relaionale
e rezuli din abuzul de sub stane, III al treilea rnd. au difu ultii
interp*ermmale care ngreunea/1 meni nerea abstinenei Si dovedit ci
terapia de grup j*oate ua un rol imsirtant in recuperarea al< <W|N
ikr, atitAfidu I si achiziioneze deprinderi de adaptare r are susin
cumptarea lrr rr/ilirna in c a/ul rin Adenlor 14
Fcmf dovezi solide ci grupurile in doisprezece pai suni >1 efu niitr >J va loriJMt*
de clieni 17 (Alcoolic ti Anonimi este tr! mai cunoscut grup In dniopre- zec e pai. dar
exist peste 100 de variante de grtipuri pentru abuzul de sub stane mm ar fi adiria de
cncaini i altr rum otice, joc un de noroc. adicti .sexuale i consum alimentar excesiv)
Fale inevitabil ca din milioanele de membri A A are partn ipi la mii de ntlniri
sptmnale de grup numii In Statei* (intt* unu si par tu i**, de asemenea, i la
psihoterapia de grup In plus, ncep si apari dovezi cu privire la faptul c grupurile 'm
doisprezece pai t: terapiile convenionale pot ti integrate eficient.
Daci aunt nlturate anumite obstacole, terapia de grup i AA ae pot ootn- pl el a
una pe cealalt. Mai nti, liderii de grup trebuie hi se anbjrznccir cu p' vire la
activitatea grupurilor in doisprezece pa>i i s nvee s apreoeze inte- lepciun*a
inerent din programul in doisprezece pai >i enormul suport pe cane 1 ofer celor
care se lupt cu adicia. In al doilea rnd, exist cteva concepii greite care trebuie
clarificate concepii greite meninute de terapeuii de grup sau de membrii AA.
Acestea includ:

1. (rupurile n doisprezece pai sunt opuse medicaiei sau psihoterapie.

2. (rupurile in doisprezece pai ncurajeaz abdicarea de la responsabilitatea

personal.
3. C .rupurile n doisprezece pai descurajeaz exprimarea afectelor puternice

4 Terapia de grup tradiional neglijeaz spiritualitatea.

A Terapia de grup tradiional este suficient de puternic pentru a fa efi cient fr

grupurile in doisprezece pai.
6 Terapia de grup tradiional vede relaiile AA i relaiile dintre sponsor i
sponsorizat ca fund regresive.

Reinei c este dificil s faci afirmaii generale despre ntlnirile AA. pen tru r
ntlnirile AA nu sunt toate la fel: eust o mare vanaie de la un grup ia altul. Cu ti site
acestea, in general exist dou diferene majore intre perspectiva A A i *rxpectiv4
terapiei de grup.

AA se bazeaz puternic pe relaia membrilor cu o putere mai nalt, pe supunerea fa

de acea putere i nelegerea propriei persoane in relaie cu acea putere nalt.

Terapia de grup ncurajeaz interaciunea membru-membru, mai alea in am i-acum

aceasta este viaa grupului. AA. dimpotriv, interzice specific JIV terferenele" - adic
interaciunea direct dintre membri in timpul unei ntlniri .Interferen- poate fi onor
ntrebarv direct, sugestie, stat leedback sau critic. (Oricum. >i asta este o generalizare
Dac se cerceteaz, pot fa csitr si grupuri in care interaciunea este pronunat Membru AA
mi-au rriictat c. t un*! c nu va exista nici o judecat sau critic, membm se sunt eliberai
si 'ncurajai s se autndrzvluu* la ruvelun profunde. lAn mocnenl oc nu exist rua un lider
de grup specializat, destinat s moduleze i s proceseze interaciunea ui aici-i-acum, nu se
pan* c decizia AA de a evita interaciunea mierper- sonal intensiv este neleapt i
instrumental.
14. arapautul. famata ipMMtut i
 I idem de terapie de grup care introduc un membru AA in grupurile ior de terapie
trebuie s i aminteasc (aptul c. pentru ei, uvdback- ul grupului va ti un concept
netamiliar i trebuie s acorde timp i atmtic suplimentar in edinele de pregtire
preliminare pentru explica diferenele dintre BVXWUI A A i modelul terapiei de grup
cu privire la utilizaroa Un au I-M acumi * client HA acipte rvapon-sabiJilatea de a aduce
n grup, pe o cale sau alta, materialul relevant
Terapia combinat de grup ai individual pot prezenta prr>blemc* speciale pentru
terapeuii de grup debutant linii consider cfl este dificil s vad ace- litfl client in dou
format# pentru ci, de obicei, e Ii amim un rol diferit n rele dou tipuri de terapie n
grup, terapeuii tind s fie mai informali, deschizi, s se angajeze activ cu clientul; n
terapia individual, terapeutul tinde s rmn cumva impersonal >i distant. Deseori
terapeu(ii In formare prefer ca pai lenii HA aib o experien pur a tratamentului
adic numai terapie de grup, fr met o terapie concomitent, cu ei sau cu un alt terapeut
pentru a descoperi ei npifi ateptri s aib de la fiecarr tip de terapie

Combinarea terapiei
de grup cu grupurile !n doisprezece pai

O form din ce n re mai nbifnut de terane concomitent r*U? tratamentul prin

psihoterapie de gmp al clienilor care, de ademenea, partic ip la grupuri in doisprezece papi.
Istoric, a existat o anumit antipatie tntrr partizanii a*-stor dou modaliti terapeutic*, cu
denigrri reciproce subtile l uneon deschise 14 Recent, a avut lor o recunoatere Im r in ce
rnai mare a faptului tulburri ie datorate abuzului de substane sunt demne ile atenia
domeniului sntii mentale Vastele conturi economica t sfera psihosocial a tulburrilor dr
Adu pe, ratele nalte ale nmorbiditii cu alte probleme psihologice zi Cimtrxtul rv
lapona! al adicnlor au fcut ca terapia de grup s fie deosebit ie relevant t 1% l>e asemenea,
caracteristice indivizilor care fac abuz le substane sunt tulburrile intrrpensrmalr majore j>r
carr le triesc In fus are stadiu al bolii mai inti, au dificulti mfrrperaonale prrdispozantr Ot
au ca rezultat o tulburare emoional pe carr individul ncearc a o nlture prin consumul Ir
substan te. n al doilea rnd, ei au difu ulti relaionale ce rezult din abuzul de sub- stane, in
ai treilea rnd, au dificulti irttrrpersonale cart* ngreuneaz menp nerea abstinenei S-a
dovedit c terapia de grup poate juca un rol important n recuperare* alcooli ilor, aiitndu i s
ac hi/iionr/r depr uulen de atiaptan*

arr susin cumptarea pt cresc reziliena in ca/ul mtderilor 14

hwint dovezi solide c grupunlr in doisprezece (azi sunt fi eficiente# i va lorizatvt dr

clieni.17 (Alcoolicii Anonimi este cel mai cunosc ut grup In doispn* e pii, dar exist peste
100 dr variante dr grupuri pentru abuzul dr sub- fani cum ar fi adicia de cocain fi alte
narcotice# jocuri de tumx. tdicii -xuale fi consum alimentar excesiv.) Bete inevitabil ci
din milioanele de mrmbri A A rare particip la mii de intlnirl sptmnale de
grup numai in datele Unite unu participe, de asemenea, fi la psihoterapia de
grup In plus.
nr<*p s3 apar dovezi cu privire U faptul c grupuri*- m dowptey^.*- pos >
terapiile convenionale pot fi integrate efirimt +*
r>ac suni nlturate anumite obstacole, terapia de grup >i AA wr pe* <v
pleta una pe cealalt Mai nti. liderii de grup trebuie t se Mcame cu prj- vre la
activitatea grupurilor in dsprezece pa> >i s nvee s aprecieze ne-
lepciunea Inerent din programul n doisprezece pai i enormul suport pe care il
oferi celor care se lupt cu adscia. In al doilea rnd. exist cteva concept 1
greite care tTebuie clarificate concepii greite meninute de terapeuii de grup
sau de membrii AA. Acestea includ:

1. Grupurile In doisprezece pai sunt opuse meditaiei sau psihoterapia

2. Grupurile n doisprezece pa>i ncurajeaz abdicarea de la responsabilitatea

personal

T Grupurile In doisprezece pai descurajeaz exprimarea afectelor puternice

4 Terapia de grup tradiional neglijeaz spiritualitatea.

*>. Terapia de grup tradiional este suficient de puternic pentru a h efe- i u-nt
fr grupurile In doisprezece pai.
h Terapia de grup tradiional vede relaiile AA i relaiile dintre sponsor i
sponsorizat ca fiind regresive.

Reinei c este dificil s faci afirmaii generale despre ntlnirile AA. pentru c
ntlnirile A A nu sunt toate la fel*, exist o mare variaie de la un grup la altul Cu toate
acestea. In general exist dou diferene majore ntre perspectiva A A i perspectiva
terapiei de grup.

AA se ha/ea/ puternic pe relaia membrilor cu o putere mai nalt, pe su punerea

fa de acea putere i nelegerea propriei persoane n relape cu acea putere nalt

terapia de grup incurajea/ interaciunea membru-membru, mai ales HI am i acum ai

rusta este viaa grupului. AA, dimpotriv, interzice specific ..interferenele" adic
interaciunea direct dintre membn in timpul unei ntlniri Interferen" poate fi once
ntrebare direct, sugestie, stat teedback sau critic (Oricum, i asta este o generalizare.
Dac se cerceteaz, pot fi gsite a grupuri in can- interaciunea este pronunat Membru
AA mi-au nrlietat ci. tiind c nu va exista nici o judecat sau critic, membru se simt
eliberat i ncurajai s autodezviluie la niveluri profunde Din moment oe nu cuti mo un
lider de grup specializat, destinat s moduleze i s proceseze interactie- nea in au i-
iacum, nu se pan* c devt/ta AA de a oia interaciunea interper sonal intensiv este
neleapt i instrumental
 Liderii de terapie de grup care introduc un membru AA m grupurile lor dr
terapie trebuie s l aminteasc taptul c. pentru ea, reedtaci-ul grupului v h un
concept nefaniihar >i trebuie s acorde timp i atenbe suplimentar In r dinele de
pregtiri preliminare pentru a explica diferenele dintre modelul A A i modelul
terapiei de grup cu privite la utilizarea lui aici-ss-acum Ktt Miruind ca liderii grupului si
particip? la cteva ntlniri AA i *i se fa- mUianzez* complet cu CTI doisprezece
pa>i I Vmoiwtr*i respect faa de pi >i incerca(i ai transmitei clientului cA
cei mai muli au o M*nmificaie in con* textul grupului de terapie i ci. dac A
sunt urmai. vor intensifica aci unea ichimbArii terapeutice
la belul M I listea/i cei doisprezece pi i propune teme din terapia de grup
rel.ithm.iU* ru cetia Nu propun o reinU*rpretanr a celor doisprezece pei. ci o
trncUu ere aproximativi a ideilor din pi In concepte interpersonale de grup
connpunsAtoare In acest cadru, liderii de grup pot utiliza uor un limbaj comun care
cuprinde ambele abordir i fntirete uieea ci procesele de te rapie i recuperare aurit
mutual facilitatoare

IAHM UI 1 4 I Convergenta perspectivelor grupului In doisprezece pi i a terapiei

interprmnaIr de grup
(rup n doisprezece psi Psihoterapie intrrjM-nMirnd 1? grup

I Am admiM r4 eram ne)uhni loi in krriunai la grandio/.it.iti- i mntrade t-*t-

i .i nolului, ci nu mai erarn lipirii fwrideni pe via(a rioMHtri

rv rpei *i avei inc radere in prut rxul i

putrrea grupului

2 Arn ajuns la rrdinjs < o Putere kej>arai vi ;* voi Inivi prin rrlsfii Super*
wir" no ui ne ar putea reda si- i legituri uman* ntatea mintali
Inviai vedei Putere.* Super toa
ri" ca pe o sursi de luutir*. hrni
i uperani care poate mii ui
bi/uurra j substane

1 Am hotirit si tur lAdrn voina i Keah/ai un salt avnd in* redrrr in viaii in grija unui
iXimnezeu aa c uni micrdura terapiei i in huna nximl i I nc hipuia fiecare dintre noi
a membrilor grupului 4 Am finit, firi
tearni. un inventar IDescoperii vi )* voi iuiv t rn i ui moral arnnunit al
propriei persoane In interior Inviai despre voi . it de
mult posibil ...
$ Am mirhirwif lui I htmnriev, rwnii I VzvAltui vi pe voi tnlvi Impirti infiruf
V tltei fiine umane natura ip-vi lumea iiitenoari cu ceilali exai ti a
grrehlor noastre rxferenr care vi umplu de ruine i
viiwfviie. dar i dr vise i ierafite Explorai i elucidai. in an i >i ac uni. toate aciunile*
interj*en* mile distria tive care duc la ret Aderi. Sarcina
h Am ctmmmKi liri rezerv ca Ihim ne/eu si ne scape de grupului este de a i ajuta pr membri si ginere* ,1 In ei iuii
toate aceste de tec te de caracter. resursele |H*ntru a se prrgih sA acionez
eGrup in dinsprene** pai PnixMrrapw inVrrpmofui* de rup

7 Cu umilin, l-am cerut U ne nde- Luai cunotin de toate a*-ntum*9*te*r

prteze defectele >i comportamentele mlerpeeaonaie

care mpiedici reUu batietfc*to*e

Modihcai-le experimentnd noi com-
portamente. Cerei >i acceptai leed- back
pentru a vi largi repertoriul in- terpersonal
Dei grupul oferi oportunitatea de a
elabora problemele. este responsabilitatea
voastr si depunei acest efort

8 Am ntocmii o list cu toate persoa- Identificai rnile mterpersonale peri

nele crora te-arn fcut necazuri >i am tru care suntei responsabili, fip em- < omimit
A reparm aceste rele patoci cu sentimentele celorlali
ncercai s apreciai impactul
aciunilor voastre i mni-v
disponibilii* tea de a repara
rnile
g
Neam reparat greelile direct fa Folosii grupul ca pe un teren de
te*- ilr a* rlr persoane, acolo unde a fost cu tare a secvenelor de
recunoatere t putin, dar nu i atunci cnd pnn asta reparaie
ncepei munca la ai rxnialea le am fi putut late vreun ru lor sau pas
revanndu-v fa de ceilali altora. membri de grup pe care -ap
ofensai
sau obstruciunat in orice manier
IU Neam continuat inventarul perse- In tema liza U procesul de
autoveecur- nal i neam recunoscut greelile, de re. asumare a
responsabilitii i re- iinlut cc ne am dat seama de ele. evaluare de sine
Facei dm aceste atribute o parte dm modul de a fi m grupul de terapie i
in viaa dm alai a

11 Am cutat, prin rugciune si medi- Grupul de terapie, fr concentrare tair. %a ne

ntrim conta* tul contient psihoterapeudc direct, poale stwp- cu Dumnezeu aa cum
i-l. nchipuia ne mediUpa de relaxare i explorarea fiecare duitrv noi. cerruiu-t doar s
ne spiritual.

arau* voia I ui In oe ne pnvele i s ne dea

puterea s-o mplinim

12 Dup ce am trit o trezire spin tu Fii preocupat activ de ceilali. ncepe al ca

rezultat al acestor pai. am in- cu colegii de grup Asumarea unui cercat s
transmitem acest mesaj altor mod altruist de a fi in hunr ti va eres alcoolici i s
punem in aplicare aceste te iubirea i respectul pentru tine m- principii in toate
domeniile vieii *ui
noastre

Adaptat dup Mant.nu> i Uium *

 Taraeutul lansataUnn terapeui de grup aleg s se IntAlneasrA singuri cu un
grup, dar ma- rea majoritate preferi si Iu crrzr ru un colifipnit*1 Au fot rrali/ate puine
cercetri penrru determinam eficienei relative M celor dnuA metode; dar un studiu
al cobrrapiei In terapia de familie i de cuplu demonstreaz ci In aceste dou
modafiMt terapeutice eoterapia entr cel puin la fel de eficient ca tra tamentul cu
un singur terapeut i uperinarA sub anumite Aspecte. Opiniile clinlcienilor dilcr n

Experiena dinii A mi a arAt.it ci aoeat format pre/intA att .-ivantajr deosebite, ct i

poteniale Hirun

Mai nti, si luAm n confidcrarv avantajele, atAt pentru terapeui, ct i j;<'ntni clieni
Cbtrrapcuii se completeaz i ne susin unul *e cellalt Im prvun, au o arie r ogmfivA i
observ a ionat mai mare i punctele lor iluale de vedere pot genera mai multe ijuiteze i mai
multe strategii fjp numplii,
And unul dintre terapeui este irnplu.it intens Intr-n relaie ru unul
dintre membri, coferapeutul poate fi mult mal contimt de rspunsurile
celorlali membri la schimb l, astfel, poate fi intr-o poziie mai hun
pentru a lrgi ana de interaciune i explorare
De asemenea, roterapcuti catali/ea/A reaciile transferenialr i fac rnai
evident natura distorsiunilor, deoarrcp reaciile clienilor faA de
cntrrapcut i faA de relaia dintre ei vor fl mult diferite In grupuri In care
mir probatn IA O reacie ontratransfrrenisl putrmicA din partea
terapeutului (de ruin piu grupurile pentru clieni cu HIV MU cancer sau In
grupuri Ir pentru trau- mt), funcia suportiv a o terapiei devine deosebit
dr Importani, att pentru clieni, ct i pentru terapeui ti4
In cea mai mare parte, echipele ele cctrrapir. deliberat sau, mai des.
nrtn Nmiurut, i mpart rolurile: un terapeut Ii asum un nl provocator fiur
te asemntor tiunelui oorratic , In timp ce celilalt mtt mai tuportiv i ar
moni/ea/ grupul t ( And roterapeull unt un bArbat l o femele, rolurile unt,
rle obicei fdar nu invariabil), asumate In acord cu genul Intr-o e Kip de
enterapie rare tun wmea/A bine, aceste roluri unt fluide, nu rigide lir are
lider ar trebui *4 aibA arce la ntregul upectru dr intervenii fi poziii
terapeutice
Muli clinirieni mmt de acord cu faptul cl o echip de coterapie brbat- femeie poate
avea avantaje unire imaginea grupului ca familie primari poate ft evo<atA mult mai
puternic; apar multr fantasme i concepii rnmate dfapre relaia dintir cei doi terapeui, ov
pot fi explorate profitabil Muli clieni ' - ' .t.ibiliri'.i unui uw lei ,il iiniM p<*rts Iu
biIsil tem-ic ce lti*. tva/
mpreun cu respect mutual, fr s se exclud unul pe Hui, fr competiia
distructiv, derogarea reciproc, exploatarea sau sexualitatea pervazt v c*r* pot fi
asociate cu perechile brbat femeie Pentru victimele urwjr traume ptv coce i ale
unor abuzuri sexuale, o echip deroterapie b 4 ibi-ieuKrrc crete orizontul terapiei,
oferind oportunitatea abordm de problematici aV? nencrederii, abuzului de putere
i neaulorrii care sunt nrdcinat* in paradigmele anterioare ale relaiei brbat-
femeie. Clienii din cultun in care brbaii aum dominani i femeile servile pot simi
c o echip de coterapte cu o femeie puternic, competent i un brbat tandru,
competent faciliteaz terapia. 0

In urma observrii a peste optzeci de grupuri de terapie conduse de terapeui

debutani, consider c formatul coterapiei prezint avantaje deosebite pentru terapeutul
nceptor. Retrospectiv, muli studeni consider experiena de colkler drept una dintre
cele mai eficiente experiene de nvare Unde in alt parte In curriculumul de formare
doi terapeui au ocazia de a participa m- multan la aceeai experien de terapie i
supervizare?* Prezena unui cotera- peul micoreaz anxietatea iniial a terapeutului i le
permite terapeuilor s fie rn.n obiectivi !n eforturile de nelegere a ntlnim. In reluarea
post-cdm- . < otrrapeuii pot oferi un feedback valoros despre comportamentul celmlah
Pn cnd terapeuii obin suficient experien pentru a fi rezonabil de dri cu pnvirr la
propria prezentare de sine in grup, un astfel de feedback este vital. permindu-te s
diferenieze ntre ce este real i ce este distorsiune trans- ferrnial in jH-rrepiile
clienilor. Similar, coterapeuu se pot auta unul pe altul in identificarea i perlaborarea
reaciilor contratransferenuiie fa de diferm membri

In special terapeuilor nceptori le este greu s-i menin obiectivitatea n faa

masivei presiuni de grup Una dintre cele mai neplcute cazne ale terapeuilor debutani
este de a rezista unui atac al grupului asupra lor i de a ajuta grupul utilizeze constructiv
aceast situaie. Cnd te afli m buta tocului, te poi Mini mult prea ameninat pentru a
clarifica atacul sau pentru a ncuraja un .ih a ta fr sa pan defensiv sau condescendent.
Nu este nimic mai cu tremurtor det l un individ aflat in btaia focului, care spune.
.Este intr-adevr grozav c ni ataci Continu!** Un coterapeut se poate dovedi de o
valoare mestima- bil au i. a|utml membru s continue s-i exprime tuna a de
cellalt tera- peul i, tn cele din urm, s examineze sursa i semnificaia acelei tuni

14. farapautul:
tomnai
 O chestiune controversat intr-o anumit msur este dac terapeuii ar tre- buf s i
exprime dezacordul in timpul unei edine de grup tn general, am acoperit c
dezacordul terapeuilor in primele cteva ntlniri nu ajut grupul Grupul nu este inc
suficient de stabil sau coeuv pentru a tolera c astiel ! diviziune a conducerii. Cu
toate acestea mat trziu, dezacordul terapeut, lor poate contribui mult la terapie Intr-un
studiu, am ntrebat douzivi de 11leni care tiu tunaser o terapie de grup de lung
durat despre etaule w acordului tarapeuilor asupra 'ursului grupului i al propti
terapii n una mmitate. au considerat c a fost benefic Pentru muli a fost o cvprnent
destabilire a unui model: au observat indivizi pe care ii respectau >i care erau dts- chia
ui dezacord rezolvndui divergenele cu tact i denunate SA luint un exemplu clini

In hmpui unri ntlniri de grup. coterupeuta meu. o nrzulent*I. m a tntrrhil de te filtru <4 mr ut
dr rrjtetir In u/utur cnd unui dinlrr bdrbafi. Rub. primea feedbut k Inirrtmrem ma lurptm eu yurtia p
Mai btli. am ipu* td nu am uhaerxmt anta flitul cnd eu nu mi a alta atenia Apm t am mintal pe
ceilali din grup ud ofere un feetlback ft au ftmi de a ard cu akmer na tui et L unind a fmt clar pentru
mine ul eram uprapniiertue cu Halt fi am lumenlat td. circ obinuse cdftigun lubutaniaJe in ivnlruiul
furiei fi erpLnnntdu. Imd U prtatam cafuml fra nil fi mmfeam cJ am nevoit dl I pwieprz td nu
%uprartOLamru fi ml fi anuleze uutraul Rob ne a mulumit pentru druhuiereu noaatrd ft a adugat ti.
dei hi trei ut avuaeae net ine de o grif nupUmentard. miceai moment gri pi nu nun era neiemrd Asm
dreptate'

In ace*! fel. membrii grupului au experiena terapeuilor ca fiine umane are. In

ciuda imperfeciunilor lor, necare ! m mod autentic xi i ajute Un a*t Ini <Jf pn uns de
umam/arr pale inamic uJ ateieotipi/iru uaionalr ilienu in v<i(,i a i diferenieze j***
ceilali in acord c u atributele individuale, i nu ru ne Iunie lor Unt nefericire, rotrrapeun
profit! mult prea puin dr avantajul aceste minunate uj uf unit! i dr modrlare ( en
etani* asupra tiparelor tir comunic are III grupurile de terapie ui Iu A rxc e*iv dr puine
rriTun r tr ia prut U* rpe ut m

I >(*91 unu ci leni se gimf inc cui fora! ni dm t au/a de/ac ordului < 1 terapeuii**,
putindu xe xiini ca i cum ar fi martori la un conflict parental, adesea onestita tea i fora
gnipuiui devin mai jMiterriu e Am ubarfirt multe grupuri stagnau te prinznd viai aiul
1 ri doi tera|>eui IM* diferenia/*) intre ri . a ittdivi/i
Oe/avantajele formalului 1 oterapie de mg din problemele rrlaiei dinii* cei doi
roterapeui ( om dcafi* .ir A cuier apia. aa ar va intimpla .11 u grvi
pol A ea uf a rute una dintre principalele < nti 1 ale utilc/iru cntrrape* in alai*
10
mterriuiui formam I * cr ai adaugi o alt! relaii* (i una carr drenea/i iraur <e jn
ifexu riale) mediului inter |**rs mal deja 1 umple* al grupului '

Astfel, pate important ca trrapeiin ai ae amili confortabil i % tir deaiui unul cu altul.
Iu trebuie ai nvee sa valorificr punctele forte ale celuilalt un lider poate fi mult mai capabil
ai h/inraac i i a! susii ti i altul mult mai ca pabil si limfe.ts A i si tolereze furia lotui, da*
A cotera|uu sunt cofiiprtl Nvi i 1 rrmirPM M Induc eam A prin prnpmir interpretiri. in
Io ai auami li mu le mferogare pe < are a nceput o celilalt, grupul va fi dezorientai i
iude u
 I *e as* menea, pxte important ai vorbe.uici acelat limbaj profesional Un Nurliu la .re
au pariu ipat p.ilrii/n 1 si inui de ec lupe de cotrrajnr a arJt.it i! cea mai comuni ursi a
insatisfac ulor in oitrraptf rra diferena In onenUrtM teoretic i w

In unele programe ife formare, un terapeut junior nete nsoit de un teraj*** ut ariilor, un
fnrrnaf de (terapie are ofer.) mult dar le inc in at de probleme
Cotera peuii seniori trebuie s-i nvee pe eilali prin oferuea unu mociei , prin ncurajare, in Ump ce terapeuii juruon
trebuie si nvee ti se indjvidue- z 65. evitnd att nonaaertj vita tea. ct >i competiia distructivi Cel mai impor tant este ci
trebuie si fie dispui, ca egali, s-i examineze relaia nu numai pentru ei nii, dar 71 ca model pentru membri.t Alegerea
coierapeutuiui nu trebuie pnviti cu uurin Am vzut mtiite clase de psihoterapeui aiegano cotrrapeuij >1 am avut
oportunitatea de a urmri progresul acestor rupur. i unt convin ci progresul sau eecul final al grupului depinde in mare
msur de corecituriinea acestei alegen. Daci cei doi terapeui se sunt mcurdorU- bil unul cu celilalt sau sunt nchii, n
rivalitate sau intr-un pronunat dezacord cu privire La stil >1 strategie (i daci aceste diferene nu sunt rezolvate prm
supervizare), este puin probabil ca grupul lor si se dezvolte intT-ur> grup de lucru eficient. 0

I hfrrenele de temperament >1 ntm natural sunt inevitabile Nu este inevitabil ins ca aceste diferene %i blocheze,
limitnd in acest iei roiul t funcia fu Irui tnaeut. Uneori leedback-ul grupului poate b daniacalur i poate con- duce la
o elatxirurr important!, aa cum s-a ntmplat intr-un grup pentru or- hati (are >i abu/caz partenerele, care au ntrebat de ce
coterapeutul brbat a> Us't-i plata rdinrlor de grup, iar coterapeuta Jcea ordine"

Consultanii sau supervizoru chemai pentru a asista un grup care nu progreseaz satisfctor pot oferi cele mai nun servicu
daci i onenteaza atenua asupra relaiei dintre 11terapeui. (Acest aspect va h discutat n ntregime m capitolul 17) Un studiu
realizat asupra terapeuilor de grup debutani a artat ci fac torul iomun tuturor celor aflai in lormare care au raportat o expe-
riena clinici dezamgitoare a fost existena unor tensiuni nediscutate si neie- zolvatr in cotrrapie 0 O terapeui frustrat! i
demoralizai a relatat in supervizare un vis transparent chiar dup ce arogantul, dar incompetentul a cotrrapeut te retrisrse din
programul de formare. In vis. ea era portarul echipei dc huckey i unul dintre juctorii propru (ghicii ane?) tot arunca pucul spre
poarta ei.

Alegerea tolera paulului nu trebuie tcuti in orb nu acceptai si conducei un grup cu o persoan >e cane nu o cunoatei
bine sau care nu vi place Nu lat ei acrasU alegere din cauza unei presiuni de serv iau sau a uwapaatu de a pune nu unei
invitaii este o relaie mult prea important! >1 care tragi mult prea mult *
Ajungrfi mult mai Jrjurlr cvnJiulnJ ungur UN grup cu > bun supemuan ariiI finul l'Uhutt intr v rrLtu iruomvtibtU Jr
courpu Dac. in tootm dc tor mau*, devenii membru al unui grup expenenial. avei o oportumtate ideali de a oliine date
despre comportamentul de grup al altoi studeni Imntdeau na le sugerai studenilor mei s-i ntrzie deciziile cu privire U
coteiapeut

65 In .Unde) mul Kr* Mtevl 4 lui kv4vn Waugh (tafcm; Lmk Brcwn WSL proteffiMuMuU*. .
 ipini cnd ** ntlnesc Intr-un **<rfel de grup Eete bine tul neiertai un cotera-

j*ut (a de care v simii aproape, dar ale cnii caracteristici personale nu suni
aimlJarv cu .ile voastre o astfel de rt implementau ta te mbogete experiena de grup.

Aya cum am discutat, nf r-n echip hArhat - femeie exist A avantaje, dar, de .1
Himenea, e posibil s.i conducei mai bine un grup Impreuni cu cineva compatibil de
acelai nex dect cu un rolrg de nex opus cu care nu lucrai bine Ftecverrt, soi uni
coferapeui n grupurile pentru cupluri maritale Hn general de scuri durai i concentrate
pe mbuntirea relaiei diadire); totui. activitatea de conducere a unui grup tradiional de
lungi durai nece sit o relaie maritali neobinuit de matur i stabil. Sftuiesc terapeuii
care sunt implicai Intr-o relaie romantic recent s nu conduc mpreun un grup; cute
recomandabil si atepte pini cnd relaia a cptat stabilitate i pvrmAni'tiA Doi foti
iubii, nstrinai n prezent, nu far o buni echipi de coferapie

( fienii cu caracter dificil (vezi capitolul 11), incapabili si integreze smti mentele de
iubire i uri, pt proiecta asupra terapeuilor sentimente rarr tfr- e*u prin a diva"
echipa de o terapie Un <otrraf*iit poate deveni inta prii pozitiva a clivajului i este
idealizat. In timp ce relilalt devine inta sentimentelor ostile i este atacat sau evitat Deseori
teama copleitoare a clienilor de abandon sau emoii puternica atrag acest tip dr diva)

Unele grupuri r clivea/i n dnui fraciuni, ftei are < terapeut avnd n echipi" de
clieni cu rare are o relaie speciali Uneori acest cliva i are ori gine.i In relaia pe rare
terapeutul a stabilit o ni clienii nainte de nceperea grupului, intr o terapte individuali
anterioar sau fn consultaia preliminar fl bn arest motiv este recomandabil ra ambii
terapeui si Intervieveze ligi < Iwn fu. preferabil simultan. In radnil seleciei preliminate Am
vA/ul dieni care continui si simt o legtur speiali cu membrul erhiprt de crHenipir care la
intervievat pnma oar pe fot parcursul terapiei lor ) Ali 1 1 leni se alia/ cu un terapeut
datorit caracteristicilor personale ale acestuia sau pentAl c simt c un anumit terapeut este
rnaj inteligent, i*u nun mult experien sau mai atra- tiv sexual dect cellalt, similar etnic
sau personal ru ei nii ( VW are ar ft mo tivul subgniprii, prveraul trehuir itbnrrval pi
dfuulai druht

Un ingredient esenial al unei bune echipe de roterapir este timpul de dl* ciii Relaia
de roterapie necesit timp pentru a se dezvolta i a st* maturiza 1 nter*|tttiii trebuie sf i timp
pfntru a vorbi pi a u interna dr rrhfui lor u Au nevoie de cel puin cteva minute nainte de
fiecare ntlnire (pentru a vorbi |.".pv ultima edin i a examina posibila ordine de zi pentru
ntlnirea din Acen zi) yi intre ctnrtep rezece i douzeci de minute la sfrit, jxmtru a-i
pune ntrebri i a i mprti refleciile despre comportamentul i eluilall I ba* gru pul i*me
supervizat, este imf>erativ ca ambii terapeui s fmvmtcre edinele ** wipervizare Multe
cltniri HMO aglomerate, fn numele eficienei i economiei, fn serioasa greeal de a nu lsa
enterepeuifor timp pentru discuii.
ntlnirea fr lider
 ncepnd din 1950, unii clintcirni au expmiwnui intftVmn i&rl bcUn C*ru punte
urmau s se ntlneasc fr lider aluno cnd acesta era in vacan sau grupul se putea
ntlni mai des dect o dat pe sptmn >i putea b programeze ntlniri refulate fr
lider !n ultimele dou decenii, tnteresul pentru in tlniri fr lider a sczut Aproape nici
un arti< c despre acest subiect nu a ap rut i studiile mele informate indic faptul c
puini clirucieru contemporani utilizeaz n practica lor ntlniri fr lider programate
regulat *

In practic a contemporan, terapeuii stabilesc ocazional ntlniri fr lider In

situaiile rare In care pleac din localitate. Aceasta este o opiune pentru a rezolva
problema absenei terapeutului. Alte oppuru includ, bineneles anularea ntlnim,
repmgramarea ei. extinderea timpului urmtoarei edine si oferirea unui lider
substitutiv *
In general, membrii nu salut iniia) propunerea unei ntlniri r lider Sunt evocate
multe temen i consecine nerea]iste ale absenei terapeutului ln- tr-un studiu, am ntrebat
o serie de clieni, care fuseser n terapie de grup cri puin opt luni, ce s-ar fi ntmplat n
grup dac terapeutul ar fi fost absent 37 (Ac easta este o alt modalitate de a afla ce funcie
joac terapeutul n grup.) Rspunsurile au variat Pei civa membri au afirmat c ar fi
apreciat o ntlnire tr lider, cea mai mare parte a celorlali au exprimat. n ordinea
hecverv ri, urmtoarele ingnnrn principale:

1 (.nipul s-ar fi abtut de la sarcina primar Ar fi prevalat o atmosfer de petrecere,

membrii ar fi evitat s discute pnbleme, ar fi fost lungi tcen si dts- cvifulr ar fi devenit
din ce in ce mai relevante Am fi sfrsit pe artur fr prezena doctorului care s ne
in pe drumul cri bun": Niciodat nu mi-a* ti putut i-xpruna opoziia fr ncurajarea
terapeutului**. Avem nevoie de el au i pentru a menine lucmnle in micitt*; Cine
altcineva i-ar fi ndemnat s vorbe.* jir membrii tcui?"; Cine ar fi fcut regulile'
Noi am fi pierdut m* trraga intlmre ncercnd s stabilim reguli."

2 ('.nipul ar fi pierdut contmlul asupra emoiilor. Furia ar fi tost nereshv ionat. >i
(umerii nu ar fi fost acolo pentru a salva membru vtmai sau a ; apita j** cei agresivi s-i
pstrez* contmlul.

14. Imapantiil: format

I t rupul ar ti fost incapabil s integreze experienele si s le utilizez* con stmetiv Terapeuta este cea care are gnj de finalunle
vagi i taot pentru noi legturi. Ha face lumin, punctnd unde se afU grupul la un anumit moment de timp'* Membrii vedeau
trravutul ca fiind legat de timp istoricul gru pulul care vede longitudinal tipare de comportament i arat c ceea ce un membru
a fcut astzi, sptmna trecut >i luna timid formeaz un tipa x'o erent Membrii spuneau, de fapt c. orict dc mar ar fi
font implicarea i activitatea fr terapeut, ar ti fost uv apabih s se de ea
dintre ngrijorrile membrilor uni clar nerealiste >i refleci o poziie dependeni, de neajutorarr Tocmai din
Multe
acrul motiv,o rdmtA lArA lider poa- tr IUI a un rol toiportinl in prtirul terapiei ntlnirea alternativ ajui membrii *A
ve experimenteze pr ei inii ca fiind autonomi, responsabili, aduli plini de resurst* .re. ie>i por profita In urma
jxdeuoflaJiamului trrafeutuJyi, aunt totuu capabili .A-i controleze emoiile >i sA-i integreze experiena.
Modul n are un grup aU*ge ii i (nnunicr ierafxmlului evenimentele unei ntlniri alternative ite deseori de
mare interes Membru iiuearc sA aarundA MU **- di torsioneze informaiile? !l iniorrneazA impulsiv pe terapeut
despre toate detaliile? Uneori apa itatea unui grup de a pAatra informaii |e care aA nu le punA lerapeutuiiu este in
ine nsui un vum ncurajator al maturizrii grupului, deii, de obuet, terapeuii se simt imonfortabil cnd unt exclui In
grup. ca i n familie, membrii trebuie M ne frAdiitaM A n& uhtmA autonomi. i liderii trebuie *A fii iJileze a ioMA
strduin Unmiri, o ntlnire fAri lider l evenimentele ulterioare permit terapeutului A experimenteze i A lnteU*agA
pn.ipruJe dorine de control i sentimentele de ameninare jw m.iRurA r cll*n ii devin mai puin dependeni

Visele

Numrul >i tipul videlor j*e are membru grupului le adu in trrapic dr pind in mare mur dr atmia (ia* care tciupeutu! o
a urd vielor. Kapurtaul terapeutului la jrimele vi a- prezentate dr lierii va influenta alegerea viarlor ce vor fi prezentate
ulterior. Investigarea intensiv, detaliai. perMJnali/at a viselor prai IM a IA in terapia individuala Ir orientare .m.ilih A este
grru pi A ti rahiM in terapia dr grup Pentru grupurile care M* mtiln-a o dai jr sAptA rnaitA, o astfel dr pra tu A ar necesita
ca un intrrval dr timp dipro>rinn*t dr mare *A fir alocat unui singur client, mai mult, procesul le tn nu* A irwUurA util
pentru ceilali membri, tare Irvin numai martori mulan
Alun i. cr rol uttl put juca vinele in terapia de grup? tn analizele indtvidu ale sau in tratamentul orientat analitic, terapeuilor Ir
unt prezentate multe vise sau fragmente de vis l.i nu tirul tu mdatA atrr o anali/A uitnplrtA a tu tumr viselor (i reiul uMinea
tA o anali/A totali a unui vi ar trebui A tn* un efort de < erretare, nu un efort terapeut! ), ci altg A lucre/e cu vine au asrt le
ale viselor care par perUnentt ftun curmtf a trrupin Terapeuii pot ignora unr le vise i pot cere amu M(II extinse pentru altele I I
>r exemplu. dai A o lirntA in doliu adu e un vi* piui de furie faA dr soul le edat i de simboluri deghizat te legate de confuzia
tn privina identitii sexuale, in general, terapeutul va lelerla prim* Iern >i va ignora sau o va amna pe a doua Mai mult
procesul *' AotnintAirtr Kstebinr runo^Mt faptul A. atunci rnd unt profund tmpl
i

cap in terapie, clienii viseaz sau i amintesc cu uurin visele bOic produc vise
care confirm lima curent a terapiei i ntresc cadrui teoretic ai bt- rapeutului (vite de
acompaniere", aa cum le-a numit Fn-udj.
Substituii munca individuali" cu munca de grup" fi terapeutul de grup ptMin*
utiliza visele in exact aceeai manieri inve&ugare* anunuiur var acce lereaz activitatea
terapeutic a grupului Cele mai valoroase sunt vise** despre grup vise ce implici
grupul ca entitate au visele care refiect sentimentele vistorului fa de unul au mai
muli membri ai grupului Fiecare dintre areate tipuri de vise poate elucida nu numai
preocuprile vistorului, dar i pe cele ale altor membri, care. pn atunci, nu au deverul
pe depun cun- t lente. Unele viae pot introduce, in ti-o form degfuzai. material care
este contient. dar pe care membrii au ezitat t 0 discute in grup. De aceea, este deseori
productiv s invii membru grupului ai comenteze visul i asooeze ia e i la impactul
pe care l-a avut asupra lor. De asemenea, este important explorarea ciunte*tulu de
dezvluire a visului, de ce s viseze au 4 dezvluie vis in u el moment, nu in altul?*

Intr o nti ture care prrceda intrarea in pup a doi dt unt. tff. a rrlatat
grupmbu pnmul idu va dud cteue tuni ie ptrUopon m grup Jmo luntruuu
noul meu DMW pini cnd Urlucrpe Apoi. chior Jupi ce om ruriat periat m-
tmurul marinii, apar yapte urncni Imbricai in docm. uitr in marino mea.
*~-mA cu a ni felul de renuri de mncare ft fac dezmint. Lu Uau acolo.
prrxxadM pita de mine
Att el. ct i membru grupului ou prezentat aaocmu M va in mnd um pentru
rtf - ulula/m perfeciunii, frustrat. nevoia de a prezenta iun p fnid ntrebam
liderului Jk ce apare acum aceat cas?* a condu* ia o mteiegerr mult mat
temmfkatwA. feff a %put ci in timpul ullimebr cteva luni a bncepmt t mat grupul
ni intre In lumea ta mlmoar", imperfeci Poale, tpunea d. voal reflecta mas sa d
mm mrmbn utre ior urni In unnJtatrm tdplimnJ nu vor mandata o p patrsnt toii
de intermrul lui Nu era ungurul care trita octast anxietate ait memn te
imgmorou de oaomeneu ii mm arUcipanfi ar putea datruge grupul.

( Atrva exemple ilustrative de vise ale membrilor in terapia de grup pol cla ri h> a ai es te
aspecte
In a dousprezecea ntlnire, o femeie a relatat urmtorul vis

M fhmb iu aum meu mai tandri Pe msur ce mergem,

o mu In iele din urmi trebuie s o duc bl brae Ajung ia sal* ir
grup In cm. bnd ceai Trebuie s 0 arit grupului pe ama mea
I ir
Dar ia aceat mu J huit te afli Intr-un pachet. Lkafnc pachetul,
ae tot cea mai ram mu uf de bnm:

Invcvtig&rai visului a clanlu at cteva neliniti antcnnr uvMritH*nte alr ciien- tei.
Vistoarea lume extraordinar vie suvgur >1. imediat. impls A protuna 14 lorapsutu!
format spomalUato l
 IM grup dt? fapt, era singurul ei contact Mimai important. Cu toate acestea, ui ** laii
timp se fcwnca de mtvnaa ei dejienden de grup; devenise prea important penrru ei Se
mcJificase rapid pentru a veni In ntmpinarea atept nlor grupului fi, fil< nd aut a,
pierduse din vedere propriile nevoi 91 identitA- lea vn Sora care *r micora rapid o
simboliza fe ea nsi devenind mai tnfanhla, mai rtediieieniat 91. in cele din urm.
neanimat, sacrifirindu-ae pe e. nsi in cutarea franc tic A a aprobrii grupului Poate
c era furie tn imaginea grupului sorbind din crai" Intr-adevr Ir psa dr ea* Mirul cap
de bronz, lipsit de via - asta era ceea ce doreau ei? Visele pot reflecta starea sinelui
vistorului. Visul trebuie tratat cu mare grijii fi respect ca o expresie a sinelui, 91 nu ca
un mesa) secret al crui cod trebuie spart agresiv "
O parte a coninutului manifest al acestui vis devine mai clar lulnd In considerare
coninutul intlnirii care a precedat visul grupul petrecuse mult timp diMcutml despre
corpul ei (era moderat obr/i) In cele din urmi, o alt fente ii ofense o diet pe cure o vzuse
recent intr-o revist Astfel, nelinitea r-fi pierde identitatea personal a luat n vw forma
micorrii dimensiunilor Urmtorul vis ilustreaz modul in rare terapeutul se poate com
entra seim tiv pe acele aspecte care vor duce mai departe munca grupului

Seiful meu mi di afuri dm hdrdma nnaetri Sunt fnarte Inentntutd tn Ieituri rw

de ten murea mdrfunUtr pertoabtle Se an^afeard la un alt maatin unde rele
ocupat rw rus ferea aluri a pumnului FM* tAmbilor p %r bucuri de mta. d*ft sie
clar ci e un mmt Acu In ea te un anyufat tnr atractiv, car* tmi fure cu ochiul p
mergem mpreun Io iun

Aceast membr era o femeie de vrst mtjLxir, care a f**t intri slut Intr-un grup de
membn tineri, doi dintre ei. |an 9! Bill, fiind implicai Intr-o relaie mu ai fdiscutar in capitolul
13). I >in punctul dr varievv al dinam 11 n personale, vi ml a frsH foarte srmnifkativ Soul ei.
distant 91 ment.it tre munc, o excliisw din viaa lui Avea un pi itrmic sentiment ci viaa
imrpr Ung ca nefulmit (de teru.rarea mrfurilor perisabile) Anterior, In grup. se trieTIST La
tanta*fTM*lr n *r- ruale ca tiirui ..gunoi" Simea fa dr onul su o funr dnmrbtt dr mare. x*
rare nu o putea lsa s 1/bucur a* (n vis frusr din rl o figur almiinl)

A estea erau fragmenta dr via trnlante. ins terapeutul a a Ir* uc eoni m tre/r asupra
temelor relevante pentru grup. C I tenta avea multe neliniti cu pri vire ia a h exclus din grup
or simea mai btrn, mai puin atractivi 91 liitr te jyolnt.i de ceilali membn In conformitate,
terapeutul s-a concentrat p* Ierna excluderii 91 a dorinei ei de a avea partr de o atenie mai
mare de la rilali din grup. mai ale* de la brbai (dintrr care unul semna cu anga|atitl care fi
cea cu ochiul (n vis)
T>e*rn visele arat neliniti neexprimate ale grupului sau arunci lumini iHupm bl
aelor 91 impasurilor grupului Urmtorul via ilustres/ modul in rare materialul onatient, dar
evitat de grup, poate fi adu* pentru examinare n grup pnn intermediul visului

ieirup rstat
da
 tn aiui nunt rxtatd dou camere drwpirfitr de o ogtmd Mwl ci eU un *KM :r .mm rm
aUturatd M ydndru c a putem tra%c drwprrw i m vedem o penomnd cm v mam mu gri. fu rnd u
nn bunurile

Atest vib a fost adu* in a dousprezecea Intlmre a unui grup de terapie care era
observat printr-o oglind unidirecional de studenii terapeutului In afnr de cteva
comentarii in prima ntlnire, membrii grupului nu is exprimaser niciodat
sentimentele pe care le aveau (a de observatori. O discut* a visului a condu* grupul
intr-o conversaie valoroas, de care era mare nevoie. despre relaia terapeutului cu
grupul i cu studenii si ..Furau" observatorii ceva de La grup 7 Terapeutul era loial in
primul rnd studenilor iar membru grupului nu erau dect un mijloc de a prezenta un
spectacol bun sau a tace o demonstraie pentru ei?

Tehnologia audiovizual

Apariia tehnologiei audiovizuale a trezit un interes enorm printre terapeuii de grup

nregistrarea video prea s ofere beneficii enorme practicai, predrii >1 nelegem
terapiei de grup. Pn la urm. nu ne dorim ca membrii s bm o vi/.iunr clar a
comportamentului lor7 Nu cutm metode de a xncu-

r.ij.i autnobservarea > de a face aspectul autoreflexiv al lui aici-i-acum la tH de

proeminent ca aspectul expenenu! 7 Nu dorim s iluminm petele oarbe ale clienilor (i.
de asemenea, ale terapeuilor)741 Tehnologia audiovizual p- rr.i s tir de marr ajutor
pentru clinicianul de grup practicant * pentru literatura de apn talitatr despre terapia de
grup a anilor *60 si *70. reflectnd un val iniial de entuziasm extraordinar. 43 dar arui care
au urmat au cunoscut un de- i lin abrupt al articolelor i crilor despre utilizarea clinic a
tehnologiei audiovizuale >i dintre cele care au fost publicate, majoritatea * concentreaz
pe populaii care sunt deosebit de interesate de chestiuni legate de imagmei de tine de
exemplu adolesceni i clieni cu tulburri vie comportament alimentar sau tulburri de
vorbire. Pe de alt parte, utilizarea tehnicilor audiow zuale in pnilare >i in cercetare a fini
mult mai durabil

late greu de explicdt diminuarea interesului pentru aplicarea chnicft a tehnologiei

audiovizuale Poate este legat de etosul eficienei M utilitii utiliza* rea dini* a
echipamentului audiovizual este descon dificil i timp

C u toate acestra. sinit c aceast tehnologie are inel mult potenial a ment cel puin o
studieri* a modului in cate a ht folosit m terapia de grup
Unu clinkieni au nregistrat fiecare ntlnim si au folosit o tvdanc imediat (..fivdbai
k ainorotrat") In timpul edinei Evident pentru vizionare anumite poriuni trebuiau s fie
selectate ile ctre meinhni de grup sau de citi* bder*

14. Iara|Mitiil: formate apeciafUate fi malaci* pmcmtmn* *41

It
 15.

Unii terapeui au folosit un terapeut auxiliar, a crui sarem principal era s utilizeze
dinem fi echipamentul auxiliar >i s selecteze poriunile potrivite pentru vizionare Ali lera|
eup au nregistra! ntlnirea fi au dedicat urmtoarea edin redrii anumitor *eciuni-rheie,
cernd membrilor s reacioneze la ele u Unii terapeui au programai o urdinti suplimentar
pentru vizionare, ir care a tont observai mare parte din edina antenoarA nregistrai, alii
au n registrat pruna (umitate a edinei fi au observai nregistrarea In a doua jumtate Iar alb
terapeui au folosit b tehnici de vizionare de tip seruri au nregistrat video fiecare edin fi au
reinut curte fragmente reprezentative din lunare, pe care le-au prezentat apoi grupului. 4*
Ali terapeui, pur fi simplu, au pus nregistrrile la dispoziia clienilor care puteau veni Intre
pedm- e pentru a revedea un anumit segment al ntlnirii. Casetele erau, de asemenea,
disponibile pentru membrii abseni carv puteau viziona ntlnirea de la care
lipsiser
Rspunsul clienilor depinde de temporizarea proreduru Clienii vor
rspunde diferit III prima fedmi de vizionare fai de frdinele dr mai trziu
In prima fedin dr vizionare, clienii sunt ateni in primul rirul la propria
imagine fi sunt rnai puin ateni la stilul de interaciune cu ceilali sau (a
pn* i-.ul de grup I hi xprriena mea fi a altora pol spune i membru
grupului pot avea un intere* viu pentru ItUliltrarf la m eputul terapiei,
dar. din momrn- tul in are grupul devine coeziv fi pimnunat inlrractiv, l>i
pierd rapid intere* sul pentru vizionare fi sunt deran|ai i se ia timp din
ntlnirea grupului * Astfel, orice timp de vizionare trebuie programat in
afara edinelor regulate de grup
Ijesrnri iinagiriea de sine mult dorit n unul membru este ontmlat radi
cal de prirna vizionar a casetei, astfel c acesta 1,1 |nmte aminti fi poalr li
mult mai retrptiv la teedbac k-ul oferit anterior de ceilali membri Auti
observarea este puterni a. ruina nu este la fel de convingtor ca
informaiile j>c ian* nuli vidul le d**coper dltprv sine nsui
Multe dintre reaciile la vizionarea iniial privesc atrai tiviLitr.i li/u
fiim duita. in timp cr. ui frdinele ulterioare, t liciin observ interaciunile lor
cu ceilali, retragerea, preocupare de sine, ostilitatea au rceala Iu sunt
mult nun capabili s sr observe pe sine fi s fie obiectivi dect Atunci < And
sunt tmpli ci in interaciunea de grup

Am dese opwrit c. in unele ocazii. nregistrarea video este de mare

valoare in situaii de criz U* exemplu, inlr un grup pentru alcoolic. un
brbat a ** sil la ntlnire in stare de intnxM aie aU imlic A fi a continuat
monopoliznd gru pul. fund iiiKirittor fi grosolan Hviderit. indivizii cu
intoxicaie mare nu profit io urma .< elei ntlniri, deoarece nu sunt
capabili s rein fi s integrez* evenimentele edinei Aceast ntlnire a
fost nregistrat video fi vizionarea ulterioar a lsl de un ajutor enorrn

) - tratai de pUhntwraple
de grup
pentru c lient I a* spusese, dar niciodat nu nelesese i u adevrat, ct dr
distruc tiv era consumul de ale t ml pentru el fi pentru ceilali
 Cu all ocazie, in ir-un grup tie alo joba, un client a auri jfW intoxica' * curnd
i-a pierdut cunotina i zcea intus pe ota in timp cr grupul, strns in jurul lui,
discuta diferite posibiliti de a aciona. Dup o vrane, clientul a vA/ut caseta i a fost
profund afectat. Oameni u spuseser deseon c J* UCJ dm* pc* aine cu alcoolul, dar
cnd s-a vzut pe caset, irUns ca pe un cataia*.

>i-a amintit de fratele su care mume din cauza alcoolismului.

Intr-un alt caz, o client periodic maniacal, care nu acceptase niciodat cft avea un
comportament neobinuit, a beneficiat de oportunitatea de a se vedea pe ea nsi intr-o
stare deosebit de frenetic, dezorganizat. 47 In laucare dintre aceste situaii. nregistrarea
video s-a dovedit a fi o experien puternic de au Inobservare un phm pas necesar in
procesul terapeutic

nregistrarea video a foat, de asemenea, folosit pentru pregtirea pacienilor cu spitalizri

de lung durat pentru tranziia in afara spitalului. O echip raporteaz utilizarea unui grup
structurat, cu durata de dousprezece edine, in tare membru se angajeaz intr-o sene de exerou
ne amenintoare si viziortca/ nregistrrile pentru a-i mbunti deprinderile scoale i de co-
mun ica re.4-

Muli terapeui ezit s introduc o camer video intr-un grup Sunt c va inhiba
spontaneitatea grupului i c membru grupului se vor simi ofensai de intruziune dei nu
neaprat pe fa. In experiena mea. terapeutul este per- fttaiu care triete, deseori, cel mai
mare disconfort. Teama de a & expus i tiuit de ruine, mai ales in supervizare, este un
motiv principal al rezistenei terapeutului i trebuie discutat in supervizare (vezi capitolul
17).4*
l>r obicei, clienii care urmeaz s vizioneze materialul suni deschii ia propunerea
nregistrm video. Bineneles, a sunt preocupai de conhdentiahta* te i trebuie s fie linitii
in legtur cu aceast problem. Dac materialul urmeaz s fie vizionat de oricine altcineva
dect de membru grupului de exemplu studeni, cercettori sau supervizon), terapeutul
trebuie s ne explicit in legtur cu scopul vizionrii i identitatea celor care vor avea acces ia
material i s obin, de asemenea, permisiunea scris a fiecrui membru cu privire la fiecare
utilizare intenionat: clinic, educaional i cercetare. Clienii trebuie s participe la luarea
deciziei despre arhivarea in siguran sau tergerea nregistrrilor.

Utihiumi Inrtgintrilru video in domcntul cducafumdi

nregistrarea video >i-a dovedit valoarea in predarea tuturor tonncioi paihotrrapic M f
M t
Studenii i supervizorii pot vedea o edin cu un miram de torsiune. Aspecte
nonverbale importante, att ale comportamentului client ct i al comportamentului
studenilor, care x>t lipsi complet in formarul ditoiul de supervizare, devin disponibile
studiem terapeutul m tarman o bogat oportunitate de a observa propru prezentare de
tem i Umhaul corporal. Frecvent, ceea ce lipsete din formatul tradiional de
supen^zare m. sunt gadiltf' studenilor, d interveniile Marte ctxievue jie van' ie IA.
intuiht
14. Tsrapcutui; lomul H>#ciaiUat fl ouitwiai
 15.
fr a fi contient) de ele. Aspectele ntlnirii care provoac A confuzie pot fl vA- /ufe de
cteva ori, pAn cnd apare o anumit ordine. edinele valoroase, care ilustreaz clar
principiile de baz ale terapiei, pot fi arhivate i poate fi creat o videotec educaional
Pe ele se bazeaz psihterapeuii formatori att pentru practica clinic, ct i pentru
grupurilr ronduar |e baz de manual In fudule de evaluare a rezultatelor psihoterapie! t 90

Utilizarea nregistram vtdev In cercetarr

l.)e aaemmmm. Utilizam nregistrrii video a dus la progrese semnificative in acest
domeniu, prrmiAnd cercettorilor HA garanteze c psihoterapia testat in studiile de
evaluare a rezultatelor terapiei este livrat competent i ader inteniilor studiului.91
Monitorizarea livrrii tratamentului i demonstrarea faptului c bmefidarti au primit tipul
corect de tratament i In cantitate corect nu unt mai puin importante n testele din
psihoterapie dect In testele din terapia prin medicamente n cercetrile din farmaroteraptr.
teste de snge unt frdrisife n arest scop n rrrretrilr din psihoterapie, nregistrrile video
unt un instrument excelent de monitorizare ce urmrete acelai scop

Rezumatele scrise

n ultimii treizeci de ani, am folosit In trmptile mele de grup tehnica auxiliar a

rezumatelor amar l a sfritul fi** Am rdintr, dictez un rr/.umat rleta lat al edinei de grup.* 2
Rezumatul este o naraiune elitat ce desene cursul edinei, contribuia hecnn membru,
contribuia mea (nu nunul crea cr arn spus. dar i ceea ce a fi dorit s spun i crea ce am spus.
dar rrgret c am f i ut of t once intuiie au ntrebare care mi vine In minte Jupi edin nre-
gistram este transcris fie de o dactilograf, fie dr un program de recunoatere a VOCII i trimis
prin pot membrilor fn ziua urmtoare, dictarea rezumatelor (intre dou i trei pagini amar cu
un spaiu de un rnd) necesit aproximativ douzeci, treizeci de minute din timpul terapeutului l
este t el mai bine sA fie fcut imediat dup edin l'n acum. eu. studenii i colegii mei am
scris > trimis membrilor rnn de re/urnale de grup Convingere. mea puternic este ci sceast
pnc etiur faciliteaz foarte mult terapia.
I >ar. in aceste vremuri in care psihoterapia se afli sub presiuni economice, < in i poate asuma
o sarcin care necesit im tmmi de minute dtn timpul terapeutului t nc o or sau dou din
timpul secretar talului? Privii napoi prin acest capitol; cine are timp s instaleze camere video
l sA sokctrze Hr- imm ale nregistrrii care vor fi vizionate In grup? Cine are limp chiar i
pentru uri* ntlniri cu rotrrapetilul nainte i dup ntlniri.' Hau H discut ai terapeuii rare
fac terapie individual cu membru din grup7 bineneles.

rspunsul cute r, deseori, terapeutul grbii trebuie si aleag; din pcate, pen tru a veni in

!) - ratit da psihoterapia
de gro

ntmpinarea cerinelor piee, trebuie si samfk* anumite proceduri suplimentare cu

potenial mare. dar care consumi tunp Fiecare terapeut este descurajat de scurgerea
timpului >i de efortul de a !*rr*e muni de har*- Administratorii din sistemul de asisten
a sntii cred c pnn aimplifi- ca rea terapiei poate fi economisit timp fcnd-o mai
liniar, mai scurt, mai uniform Dar In psihoterapie uniformitatea nu este sinonim cu
eboena. lsnd la o parte eficacitatea. Dac i sacrifici autenticitatea >1 abilitatea de a
rspunde la situaii clinice neobinuite prin msuri creative, terapeuii sacrific tocmai
nucleul terapiei. Astfel, dei aceast procedur nu este larg folosit In clinic n prezent, voi
dedica un spaiu n carie tehnicii rezumatului scris Cred c este o tehnic ce faciliteaz
puternic terapia. In experiena mea. toi terapeuii de grup care au fost dispui s o ncerce
au descoperit c ea mbuntete cursul terapiei de grup.t* 3 Mai mult o descriere a
tehnicii rezumatului ridic multe ntrebri de mare importan n formarea terapeutului
debutant*4 Rezumatul scris poate chiar s fac un dublu serviciu, ca mecanism pentru
documentari*! .-ursului terapiei i ca mijloc de ndeplinire a cerinelor febi de-a treia
pri pltitoare, transformnd procesul de obicei arid i nerecrxnpensaior .l pstrrii
evidenei fielor Intr-o intervenie funcional, 5 Este nelept s ne amintim r fia unui
client aparine clientului i poate fi accesat de d in ocv ce moment. In orice situaie, este
potrivit s scrii notele, ateptndu-te ca de s poat fi citite de client Prin urmare, notele
trebuie s ofere o prezentare a tratamentului transparent, terapeutic, dcpatologizant.
plin de consideraie t MU pa tir (i s nu includ numele membrilor grupului).

l'nma mea experien cu rezumatul sens a avut loc intr-o terapie individual O tnr
femeie. Ginny, a frecventat un grup de terapie timp de ase Vum. dar a trebuit s i termine
pentru c se muta din ora i nu putea aranja transpir tul pentru a ajunge la timp la
ntlnirile de gnip. In plus timiditatea < inhibiia neobinuite fceau s fie dificil pentru
ea s participe la grup Gtnnv era

l.i tel de inhibat i in munc: scriitoare talentat, era paralizat de un sever blocaj

Am fost de acord s o tratez n terapie individual, dar cu o condiie neobinuit: dup

flecare or de terapie, trebuia s sene dup cum dorea un rezumat al fundalului edinei ba/at
pe impresii subiective, adic ceea ce mtt-ade- vr simea i gndea, dar nu exprima verbal
Sperana mea era c aceast um/in va ajuta la penetrarea blocajului de a scrie i va incurat*
o spontaneitate mai mare. Am fost de acord s scriu un rezumat la tel de sincer Ginm avea un

14 Tarapautut formata paciaHiata l

transfer pozitiv pronunat. Ea m idealiza in toate telurile i sperana mea era * un rezumat
scris va transmite sentimentele mele oneste plvvm. d~* urajarv. nedumerire, oboseal
pemunJu-i * tvlatrneze muh mai au tentir cu mine.

14 Tarapautut formata paciaHiata l

 Timp le un an i jumtate, eu i Ginny am sens rezumate sptamanAi* t-v pertinentul
s a dovedit a avea un mare succes Gtnny a progresat in terapiar rezumatei* au
contribuit mult la uu i in - Am prins Rufiricnt curaj din aceas- t .ivi*nfur.t (est r nevoie i
de curaj: la nceput, este dificil pentru un terapeut .i autudezviiuie a t t de mult)
pentru a mi gndi si adaptez tehnica la un grup de terapie (Iportunitatea a apruf curnd
in doui grupuri al Atuite din

clieni alcoolici %

Eu i toferapeupi rnei am ncercat si conducem aceste grupuri Intr-un mod

uileracjoruil (rupunle au mers bine, membrii interarionau deschis i prcnJut-Hv Oricum,
ntotdeauna interaciunea in aici-i acum atrAgea dup *me anxietate i clienii ale cmliei
sunt notorii ientru slaba capacitate de legare a anxietu. fn a opta ntlnire, membru care
nu biuseri luni ntregi consumau din nou alcool (sau ameninau cu asta, daci vom mai avea
o alt ntlnire prec um cea de itptmAna trecuii"). Arn riutal rapid rnetiMte de modulare
a anxietiu o structurare mai mare, o ordine de /i (In scrui) pm- pusA pentru tiecare ntlni
re, vi/iortri ale rvegtalririlnr video i rezumate scrise, distribuite dupi fiecare ntlnire
Membrii grupului au considerat re zuinafele scrise ca fiind cea rnai eficace metiii de pini
aturu i i, urnd, le a inli K mi pe celelalte

( red ci ai este rezumate scrise au cea nun mare valoare daci sunt oneste i des* bine cu
privire la procesul terapiei l lr sunt aproaf* uimii r y rezumatele pe are le fa pentru
dmiirvlc mele (are au oferii i * mai marr parte a nu terialulm pttntru acea* ti arte) i
se ba/ea/J e presupunerea -V In pnsesuJ terapeutic, clientul este un colaborator u drepturi
depline A fnttmftazd mhttifruput. nu o alrnurucJ
Rezumatul ndeplinete tev.i fuiu ii oferi nelegerea evenimentelor edinei ulenli/ici
edinele* bune (i cele cu rezistene), ni neutra/J ctigurile clienilor, face predupi ale trire
tonilor indezirabile (i. in a -ti lei. Ir prwi ne), aduce In rntrul ateniei mernbru ti ui, n*tr
cs'/iuf a*a (prin sublinierea sirnilaritili r i a intereselor in grup i aa nun departe), mvit la
noi cumpr lamente i intrra iuiu, oferi interpretri (sau repetiii ale tnlrrpretnlnr li* u te In
grup sau noi itterprrtri arr ii apar nun trziu in minte teiapeutului) i oferi speraiit
membrilor grupului (a)utiulu i .A realizeze J grupul este un proces ordonat i terapeutul are o
anumii idee cor ren ti der.pl* dezvoltarea grupului pe lungi durai) l> fapt, rezumatele put fi
utilizate (sntru a ampli fie a ori arr dintre <wm inilr realizate de teraH'Ut in grup In uimitoarea
prr ent.ue a fuiu nlor rezumatului, voiita extras* lin rezumate u voi sfii i se punea < u
un re/uniat complet.

* Am nvim muls dmpre mrtpir din cest riprrurwnl IVnlrw ci #1 ml s arllat luhiu W
iLithomon a aventurii Mcpniiirr lvr/1 opldul 4) Ar4in perssa iiv rdunuliiMi le JiSrt
tr ui'M "i*ktf ptmruS mpreuna hir iidvrprelAnir inelr minunate^ Ni nWUar nu le
auzit Ini (.inny a surit i s valorizai pir i hurie diferite siv om Ir trrspce *
himhunie m fund IBMERP. privirile fugare nipartivr. d arrpur. srurtel# HM
mente tir ilrvIuU intimi tale ' hmihul ik? rezumate a oferit. le tenviiM,
instnaiuru interesante despre pvilvirupir i cm lo)oil rezumatele m iu nil ru
lii(lfn|li Arii mal IAr/iu eu i clienta ne am decis si rrtem un pnhg i un<*iivAnl
le rre lieiere t am publical Intre* artr le-rumatrl* (Rvery I JSsy (et laffle
( liMer'* New mrk h**i.
Amkc, Wi)
) tratat da psihoterapia da grup
________________________________
Mnsufletrt y continuitate
Rezumatul devine un alt contact cu grupul in tunpui sipiatnnu In.m.. rea este
rensufleit* pentru membri i este mu mare probabilitate* ca grupai si ctige
continuitate In capitolul 5 am afirmat ci grupurile dein o mai mare putere daci
activitatea este continui, daci temele ncepute intr-o siptinini nu aunt lisate de o parte, ci
explorate, mai profund, in urmitoarete tntaimn. Kc/umatui augmenteaz acest proces. Nu
rareori, membru grupuiui ino-, ntlnire referindu se la rezumatul anterior o
temi pe case doresc sl o exploreze sau o afirmaie cu care nu sunt de acord.

nelegerea procesului
Ke/umatul ajui clienii si retriiasci i si neleag evenimente* impor-
tante ale unei ntlniri. In capitolul 6 am descris situaia de aio-i-acum ca
b> ind alctuit din doui faze. experiena i nelegerea aceia experiene
Rezuma:*, fai ihtruzJ al doilea Aadiu, nelegerea i integrarea experienei
afective. Uneon. edinele dr grup pot fi atit de amenini toa re i
tulburtoare. incit membru se im lud i intri intr-o poziie defensivi, de
supravieuire. Doar mu trziu (deseori cu ajutorul rezumatului) ei pot
revedea evenimente semnificative *a ie pot converti In experiene de In
via re constructivi. Interpretrile terapeutului mu ales cele complexe),
date n mijlocul unei nvlmeli. tind si aungi U urechi urile
Interprrtirile repetate in rezumat sunt deseori eficiente, pentru cA. m crie
din urmi, departe de intensitatea implicm, clientul este capabil si te ia In
ci inaiderare.

Modelarea normelor grupului

Rezumatele pot fi folosite pentru a intin normele, att explicit, ct a
implicit Lte exemplu. urmtorul fragment in Urcate norma centram pe ua-$-
*cum

In aerat momeni, reiifkt lut Phtl cu peful lui este feurte amponmmt si
ajfurdb mrutru el. la fel eute y acrul material pentru grup. Membru nu cunosc
tefuL nu stui cum este ar jplftlrtr i ce wnte N. attfd. apttand pe cert grupul 8
poate am este tmate. Ca kudr acert. membru grupului ncep i se cunoate
sud pe altul u pot fi mult mai opten ir r*m prute remefu unul foi de cetlalt. ba
grup Ei pai oten sa teftet mm nat cu armar ta ten timen lele irnre apar intre ei
dect bicennd te gktceoste or ar puie* matei ektL

Sau, si cunsiderim urmtorul fragment cai* inairaeaz membru si

comen teze pnxesul de grup i si se apropie de terapeut infero manieri
(ginari

Aii. la grup. Icflabkui mi oiiil. a j8ni e *nfr am mitem imte Uni tn

cart re afla Irv Jterapeutul! 2 a observat foarte oomrt te. pe dec pont teu m ote-
no nl uiumbe tubaotul ir te Ihnoh estimd tei tersoste nn euttmrut negatu Ar a 6
m ptnte au abtnJimali de grup. dar. pr de ali parte, trr doma tmrtr mut: te aJk or
s-a ntmplat m Prie arr exndent. nu te rnmtrn inia hmr Mib

14 Itrapstttiil: o. mal* &p*c4a4Uats fl

15
Prghie terapeutic
 in re/umt, lerjpeuluJ potir fnlAri asumarea riscului i pante conc<?ntra clienii
asupra wmiiii lor primari66, scopul iniial pentru care au venit In terapie De exemplu:

Irme j simit rnit pentru ci frnt ia spus n I este o observatoare a vieii p

a tcut urmtoarele patrulea p cinci de minute Mai trziu, a put rd simea c
s-a deconectat pi se gndea W prseasc grupul. Eftf important ca Irrne s
fin cont de faptul c principa Iul ei motiv pentru a intra fn terapie a fost c se
simfea nstrinat de ceilali pi incapabil s creezr relaii apropiate. susinute,
nun ales cu brbaii n ucral context, este important ca ea s recunoasc, t
neleag p. In tete din urm. s-i depeasc impulsul de a se de conecta p Je
a se retrage ca r*[run* la fredback

Sau terapeutul poate avea griji sA repete afirmaiile fArutr de rlienl care ae vor
dovedi utile fn viitor f>e exemplu

fn acest moment. Nana/ a nceput s plng. dar cnd I d a ncercat s o

consoleze, a izbucnit Nu mai fi alt de drgu Nu plng pentru c m simt
alntc. plng cnd sunt enervat ( nd m consolezi sau nuI opreti s plng.
m opreti ntotdeauna t mi vd
furia".

Idei noi

Deitori, un terapeut nelege un eveniment dupA consumarea faptului Al leori. nu rate

momentul pentru itmifOl de clarificare in timpul edinei (exia- M momente in rare prea muli
cognite poate /drobi experiena emoionali) sau, pur i simplu, nu a font timp disponibil In
edinl au un membru a first .ii.ii de defensiv Incit ar fi n*spirw orice efort de clarificare
Re/umatele oferi ferapeutului o a doua anaA de a transmite idei importante Acest fragment co-
munici un rnosaj tare a apArut in diM'uia poabedinA a cutcrapeuilor Ke/u- matul descrie i
incert arra de a contracara evoluii indezirabile in edini modelea/A normele < < intra terapeuii
e i cAutarra apului ispAitor

66 b'llen p l*n au fost deosebit de vehemeni azi. emdennnJ de cteva ori c (\nthia a
fmi oshlj i insensibil cu Ted p. aa cum a spus ten. le-o trage oamenilor Este cmrr
po- obtl s prwtm ceea ce sa ntmplat an In grup dtnlr v alt perspectiv a tipurilor
de me sape pe cate grupul le Irunsmitea noilor membri despre modul 1n care le at
pliea ca et s fie fn grup* Este posibil ca grupul s sugerru lui Rtck l C ariei Inoi
membrii c ei fot tfoe tun d nu critice t c au t. in m est grup. nu u fac critici
deschise* lhr asemenea ;mate fi pnsthtl ca. fntr un anumit grad. ( ynthiei s I se fi
nscenatm o situaie, ca ea s ft fost persoana aleas pentru aceast tranzacie
adic, este amibtl ca. la un nivel incontient, grupul s fi nou Ins c ea era suftctenl
de puternic icni ru asta i s fi ncercat s ir uns mita un mesaj noilor membri prin
intermediul ( gnthiei prwtro critic a comportamen
Transmiterea pcrspcctrim temporale a terapeutului
Mul! mai mult dect oricare membru din grup, terapeutul o^nirw* o per
Spectiv temporal larg i cunoate schimbrile aprute de-a lungul multor
sptmni sau luni. att in grup, ct i In fiecare membru hxist multe mo-
mente n care mprtirea acestor observaii ofer membrilor speran,
suport i sens. De exemplu:

Scymour a torfwi destul de deschis au fn grup despre ct de rinrt HI mirt pentru c lock fi Bort
au schimbat subiectul de la el Noi Icoierapeuu J am fost tibitr de urunnia 51 deschiderea cu care a fost
capabil s prezinte aceste momente Ne putem aromti mn cit de rnit, pasiv fi tcut era In trecut. In
situaii similare, i suntem impresionai de ct de pronunat este schimbarea abilitii sale de a-fi
exprima deschis sentimentele

Rezumatele ofer i pe o alt cale o perspectiv temporal. Din moment ce. aproape
ntotdeauna, clienii pstreaz rapoartele, ei au o prezentare complet a avansrii lor in
grup, prezentare la care se pot raporta in viitor, cu mare profit

Autodezvluirea terapeutului
In serviciul terapiei clienilor, terapeuii pot folosi rezumatul ca un vehicul al
dezvluirii sentimentelor personale In aia-i-acum (sentimente de confuzie, dcimn|are,
iritare, plcere) i al viziunii lor cu privire la teoria i raionamentele aflate la baza
propriului comportament n grup S vedem cum se prezint autodezvluirea terapeutului
n aceste fragmente ilustrative:

Irv ft Uwise Icotrrapeunl au simit o ncordare deosebit fn timpul hntimni Ne-am simit
prtnfi fntrr sentimentele noastre de a don s continum mei mult cu Drcoh. iar de asemenea, eram
fivrtr contieni de faptul c Al era in mod evuirnt ri n: Prm urmare rtuar i cu riscul de a o face
pe Pinah s simt c o prsim, am simnt cu acuiiatc ct trebuie s-l aNndm pe Al bunule de sfritul
ydmtri

Ne am simit Intr-o mare dtfkrultatr in Sevnsw A tcut tn timpul tminxm \w.

>tmtti intens c tunam ui I aJucrm In grup ft s-l autm s vorbeasc mu des jvnrn.
c <stam ci motivul pentru care renunase la grupul anterior fusese sentimentul c
oamenii nu erau tu terruii de ctm ce ane* de spus. Pf de alt parte astzi am Jras s
rezistm dormin de *-/ aduce, deoarece tuim c. aducndu l am rimai pe Seymcmr
fn grup. fi mantthzm a ar h mult mai bine dac. nwi Jexnrme .utu mji tnm ar n
capabil tari asta el htstti

fn Intlnirru de astzi, frr a avut un amhmmf cian de nemulumi tatii d< rmprtul i

omportament A simit c domina lucrurile prm mult c era prea aiim prm iire.*fiv Fr Indoml.

asta se datoreaz fn mare parte smtimmtehrr sate de renanii- pentru c a rundul crle dou
edine anterumre i a faptului c nora a V .ompmsrzr azi otrrmJ tfr a< mult era posibil

14. far amantul: tounata ipeclalliata |t m

matmUa
 15.
I Impletra spaiilor oale
O funcie evident.* fi importani a rfZUBUtuiui este aceea de a umple papile
goale j;*entnj membru tare pierd intilmri din cauza bolii, vacanei uu din orice alt
motiv. Kr/.umatrle ii menin la curent cu evenimentele 91 le permit si revin
mult mai rapid In grup

Noi membri de grup

Ur asemenea, intrarea unui nou membru In finii poate h fac ilitati punn du 1
la dispoziie rezumatele 1 itorva ntlniri anterioare. IV obicei, le cer membrilor
noi si <1 teasc i astfel de rezumate nainte de a participa la prima ntlnire

Impresii generale

Cred t i rezumatele sc riae factlitea/i terapia. In unanimitate, < lienu Ir au evaluat

pozitiv: cei mai muli dtnc re/uniatele i le iau foarte erio* in cufiai- deraie, muli Ir ret itrsc
de cteva ori, aproape toi platrra/ pentru o utili

zare viitoare Sunt aprofundate jenjei tiva terawutfc 4 a 11 lentului i Un plic rea.
relaia terapeutic A rate Intiriti, nu apare rin i O complic air trafuifrrrniaU serioaa I balonul i
dezacordul c u privire la rr/uniatr sunt ntotdeauna de ajutor fi far ca rlr %i devini un procen de
coiflbonur Sumarul nu trebuie si aib nu loclati semnificaia de a avea uit imul cuvnt" cu
pfivtrr la trva Nu am dbmrvatconac me advers* Muli teiaj*eui au mtrrlat despre ce
fufcni.iljt.ite, dar riu am ntmpinat nit i o problemi 111 ac ea-.ta ane Clienilor li se ere si
privea* .1 re/un ia Iul c u ac rlil grad de confidenialitate ca ** ori ie alt eveniment dm grup
Ca o extrapm auu- foln*** numai prenumele. ev tind explicit identific arca orutei 11 ieti
uni driuatr (de etmtplu, o relaie ex tramaritaJi) i trimit re/uitatrlr prin pcti mir un plic simplu.
liri iu 1 oadrrs a expeditorului I maiiuJ ar putea fl oalt 1 a Ir,luai mult rn.11 rl icnii ca
timp daci ar putea fi asigurai sigurana
Singura problemi senoaai cu privire la rezumatele MUST a*carr am nti nit o a fost 111 tr o cercetare c u un grup pilot de ase luni
pentru .idultr care au trec ut prmtr un notat fri acri grup era o membri cu u iatone de abuz extrem, care alune** in gindire
parannidi. I ra convini ci cri tare o ahu/.t eri o ur mureau mei. >1 ci rezumatul ar putea constitui un indic iu care 1 ar putra cno*
duce la ea Nu vma si 1 se trimit mc 1 un rezumat C urnd, aitr doui membre >1 au exprimat dwconiortul 111 orur nregistrare m
11 *., din cauza ruinii kir e* huse in |urui ternei uu estului tn cotise uii. eu l (oterawuUl mea ain anuu aei vom htnrupf
rezumatele scrin*- Cu toate acestea, celelalte clienK* i au exprimat dezamigirea bombintrid att de mult, incit, in cele din urmi,
am ci /.ut ir cord asupra unui compromis in ultimei, zece minute ale tiecrvi e

Ca orice eveniment din grup, rezumatele genereaz rfcapunwir. diferite \M exemplu, clienii cu nevoi
severe de dependeni vor sorbi fiecase cuvnt f.ei cu o poziie contradependent gravi se vor lega de secare
cuvnt sau. une67 w, nu vor putea si piardi timpul citind, clienii obsekunab se vw ntrebe cu pn vin* la sensul
exact al cuvintelor; iar indivizii paranoto vor ciuta sensuri as cunse Astfel, dei rezumatele oferi o lori

dinr. eu t roterupeutu rezumam impresiile noastre i experienele ntlnirii

rvi rezumatul urai nu putea cian tot crea cr ar fi ofertt unul scris, > a dove

clarificatoare, ele nu cuntracasesizc apariia distorsiunilor a cirrjr corecie este intrinseci terapiei

Rezumatul atlet de a dousprezecea IntJnm a unui grup

Rezumatul complet de mai jos este neprelucrat in afari de cteva minore mbuntiri stilistice i de schimbarea numelor.
L-am dictat pe un reportofon n apmximativ douizeci de minute (mergnd spre casi dupi edin). Sunt necesare cteva si
pitimin pentru a nva si dictezi ntlnirile confortabil i rapid. dar nu e ceva dificil Coterapeuii mei, in general rezideni in
psihiatrie, di* tea/4 n sptmni alternante, >i doar dup cteva sptmni dientu nu pot diferenia da A rezumatul a fost
fcut de mine sau de cohderui meu. Leteeecn- uil ca rezumatul * fie dictat imediat dupi edmi t, dac este o coterapie.
dup discuia poet grup cu coterapeutuL Este foarte important Secvena evenimentelor din grup se nceoeaz repede. Nu
lisai si intervin rua mcar un telefon Intre edin >i dictare.

Iropun aest plan al dictrii: mai nti ncercai s construii un schelet al ntlnim. reamintindu-v intre dou >1 patru
chestiuni majore ale intiruru Cnd ap realizat anta, mai nti inevreap s v amintip tranziiile dintre chesauru Apoi mtismep
v U pruna chestiune i ncercau s descriei cuntnbuUa fiecrui membru la discutarea fiecrei chestiuni. Acordai o atenie
speciali propriului rol, inclusiv ieea ce ap spus (sau nu ap spus) i ceea ce vi s-a adresat

Nu tii prrferMxuti: nu e posibil s-i reaminteti totul. Nu incwcap si v renii neptai memoria ascultnd o
nregistrare a intiruru asta ar tace ca san uu s consume prea mult timp. Eu tnmit rezumatul fr s -4 realese pentru
corectur, clienu trec cu vederea erorile i omisiunile Tehnologia computerizat de recunoatere a vocii face sarcina chiar mai
simpl a consum mai puin timp..
Acesta este un exemplu de rezumat al unei intlmn a unui grup deschis, tle lung durat, in tratament ambulatoriu. Este sens mai
hme ozelat pentru aceast carte) i mai lucid dect marea majoritate a rezumatelor mcke b nu renunai s ncercai tehnica
iv/umatelor dup oe-l citii Niutii nio d- i maai de dimenaiune* acestui rezumat. Pentru c vrrau s profil de oportu- i uta tea de
a desene o edin in detaliu, am selectat un rezumat care este cu 25 la ut mai lung dect majoritatea

67 /rm fmi absent An untas Iote. Laur a iasc tntkmrm pennd a tMhanre **
14. Tarapautut. fonaata maciall/at
l
.

tnte-adevr. nu era rozul O prun** pr kathy dar dintr un motiv cu lotul diferit dato-
niti fngrifurrh ilr profunde ru privire la depresia lui Kathy dr sptmn trecut.
spernd s gdseuiu o uilr dr a o mplini nun mult tn grup l*mNema a fost lsat la o
parte aici, dar modalitatea tn car* aura 9 a folosit dr 1{rup a pdrut dnmrhit de utd Nu
este neobinuit ca tnditH7.ii < *tmtJ ut tedalfi schimba prwtri cnd ei vorbesc. i prea
ca i cum Ijiura te tunica cumva extins. mate c Paul n ndeprteaz sau poate c el nu
ette interesat de ceea ce ar tn tmpl Inter ea pi fdith
Urmtoarea problem care a aprut a consumat o parte considerabil din tntlnirr
i a fost tru umod pentru muli membri, dar. tn acelai timp. a-a realizat ceva ezcrpmnal
de valoros Paul a preluat terna grupului l a nceput s vorbeasc despre anumite tipuri de
hte- leyrn profunde pe cure tea urnit pe parcursul ctorva sptmni l-a luai foarte mult
timp s desene ceea ce simea i a ftul asta Intr-o manier foarte inteligent, dar
intelectuali iat i vag t kt menii dtn grup. tn <r( est punct, fie se strduiau s rmn
ateni la Paul l s Infe- leag unde mita s aung sau. ca In cazul lui Hill fi Ted. au
nceput s fie In dezacord ru el tn cete Jm urm a reteil c Paul comunica grupului c ateu
unele dubii reule cu privire ta faptul c el chiar dorm s se tnlaarr la Vacuhateu de Drept
pi se lupta cu ateste dubii
tn timpul ntregii sale prezentri. Paul prea c. la un anumit nrvel. era amptient de ne
claritatea spuselor sile l c se exprima fnlr o manier Indim tJ De cteva ori 1 a ntrebat pe
membri dac grupul II urmrea 11 dac era clar ce snjnru la sfritul prezentrii. 1 a nedu
merit pe mdrvini din grup. comentnd c se simea foarte bine In legtur cu cele ntmpla te tn
grup i c simea c era erori In tacul In care dorim- s fie Kathv a mrestigal acest m perl f u. ca
i ceilali dtn grup. nu pru rpea ce ar f! pulul obine PJUI din ntreaga setvenf / ktr. cu toate
acrvieu. ceru re * a ntmplat a fost ti Paul a reuit s transmit grupului lupta dus tn legtur
ru aceast decizie i. In acelai timp. pe am un*. s transmv. <J nu Jorem nu 1 un ajutor activ In
legtur cu coninutul Jruzirt ( nd ne am ntrebat de ce nu s a rrpn mat simplu, Intr o propoafie
sau dou. i 1 a luai atl de mult hmi s nmn 1 r ateu de vpu* adu Mi lupi cu dnuia dr a
intra la racultaleu de l trrH i nu sunt ogur c rreuu J /o asta* - a zis c s-ar fi simit extrem
de nspimntai dat ar fi aceste t uvmte /Mrrp aa t um a reieit dm analiz. nspimntat dr
faptul 1 jf pute grupul, ta t familia lut. i ar fi rpii Jet 1 ui. I ar fi efuit de autonomie, ar ft mirai
tn urn l. Intr un fel. ar fi luat drt 1 zm In Un ul lut Apoi t am sugerai fui Paul o alt abordare
Ar fi fost unihtl ca el s fi nceput edina fiind explicit In legtur cu ntregul proces adic .Mi
lupi <*u luarea unei detun importante Nu ptiu dac vreau cu adnslraf s urmez f acultatea de
Drept Vreau ia toi s tift acest fupt i vreau s fiu capabil s I mprtesc ru uoi. Jar nu vreau
ca cmeui Jm grup I m ajute realmente s iau decizia Paul a reflex tat i a comentat c suna
fisirte plau nhil Intr adevr, ceva ar fi putut fi fcut Va fi nevoie ca. In vtltnr. s reinem i.
alun 1 cnj Paul intelectualizea/ i devine mg, va trebui s I uulm s gsea* modaliti de
u-io nwnica gndurile t nrvode suermt t direct. AJu. dac vrea s obin iriu de la ceilali,
el nu-i nedumeream ,ou s 1 denruratrzr In acelai timp

< hiar la tfrit, grupul prea s aib o anumit dtfu uitate de a I lsa ie laul s pine tn
continuare, t au fost puse multe ntrebri Mai ale* Al 1 a adrruil tui Paul llrva In rrebn despre
nmfmulul den/iei lut pn cnd. tn cele dm urm. fdith a t omenlal. d a ar vrea s ichimbe
subiectul t era < Iar c Paul era nun mult daxt faruri* f aud asta
Astzi. In grup. nu am Jtarulai despre faptul c Al ii punea iatrtbri lut Paul ca p Vr alte
ntlniri din trrcul In care Al o devenit deoerbrt de internat de ooaltnufut celor foitn* printe Una dintre
tpeculaitle nnattre Icare, nendoielnic va fi rcwpmsi CM desiOnyire ente c AI ar putea ocupa timpul
grupului pentru a ftn* grupul la di-lant pentru a nv '

Intrrbat despre suferina din tnaa lui

ntre Edith fi Laura a existat un schimb foarte scurt Dup confruntarea dr
sptmdnc trrcuti. Edith a spus c dup ntlnire. Laura a cerni la ea p a clarificat faptul
c hdith nu ar trebui s se supere pentru ceea ce era. mcar parial, problema Lauret
Edsth s-a wmtrt *r cuncncdtoare t t-a spus fi laurn. Cu toate acestea. In acria fi timp.
Im.ura ar fi putut v menta cd. aluna cnd Edith a nceput sd-t vorbeasc au. in timpul
mtlom: a ssmtti din nou acel val de fric
Nu mm avansa mai mult In aceast directu. dar ne ntrebm dac nu rum ente un
eveniment important adic, ar putea fi important nu numai pentru Imura. pi pentru Edith
s ftie cd I murei fi este fric de ea o fric pe care Paul spunea c i Ho hnprtiseie une
ori Motivul pentru care ar putea fi importun! este c Edith o afirmat cd ar dan id lucreze
asupra atitudinii de atac pe tare o adopt deseori.
Hdrbatul cu care se ntlnete a fcut comentarii sondare Este posibil ca fna Lam
important pentru Edith, r se datoreze faptului cd. fot cteva ocazn din trecut Leurs s
tout atacat de Edith i ci Ii amintete i este precaut Iceea ce t de htdenT Pe de alt
pont I duh are sentimentul cd. dac ca a uitat MU a lisat la o parte atacul precedent, pi
Laura ar trebui, biruinele*, sd fac la fel i aici Incrp J apari discrepantele Intr-
adevr m sedm- ele anterioare. IJith prea mai mult uimit Je faptul c Leurs
continua bici dl mi acta fru Aceasta ar putea fi o temi important, ce ar trebui
rxummsti in umitnsrrir httllnr-. t hi menu uit diferite lucruri In grade diferite
Irv a ncercat sd l aduc pe Ted In edin deoarece toi erau cernaienti de tomul ci Iad
era tei ras i Lkut In timpul ntlnirilor i le lipsea mult participarea sa. Dm nou. Ted a am-
hif despre sentimentul cd grupul era nesigur ii era team sd vorbeasc deoarece era aia
tuf omlrnuu pentru aprvape tal ce spunea Dar nu este aa. J -srun> grupul1 Atunci
ceru: i"rfom despre lucruri care. aa rum a mdrntut Laura, erau pmumelf p rranr
de d m- * ui cum ar fi singurtatea lui sau dificultile Je a-p lace pneinu atunci,
mtr-ade- r dr. nu exista nici un atac.

I impui a nceput sd inerree td l aute sd diferenieze raptul cd emtau luron pr care Ted le
putea face i tare nu*au un atac. dar existau multe alte modun in cer putea rmr iirlnntii
cu grupul fi otre. tntr adevr. nu Jucam la mei un ftp Je atac Ce modur'* o ht trebui Ihl

El foins, /n* a tem foi eviden faptul cd TW pu im face ameutant promu despn oamem
mu at putea tvncrntra pe unele Jmtrr lucrurile corr-i piXrau Je cumeuu din grup p i a-a
peupus sd fuol asta. EJilh i a irrut un mutai irattr p. prntru edirva mamentx Ted a km Ntxut.
In iele din urm. a cementul cd Edith avea . o penonahlatr pJAcuU de tfofod*
Ai ca*ta h'rmuUrt a dus la anumite H'hmbun antagoniste i curnd Ti s-a aflat dm nou intr o
situaie foarte tamilurj i toarte nesigur fu grup loura p ceilali au mt> tn nn deni faptul c el
formulase acri cvmptimml otiri hsct s 1 anuleze si *d-i Hu nu Uvm un iOmjWimrn/ ct
aprvape ^roa nryeiw Al i <rtialti am artat .vn dJu^erm xpremo dr

14 Iwaoutut tomate

obten ' la fit ul i pari nun degrab o ironie deci! un compliment autmlu . led x-a airat. tpunind i trebuia oi
fir animi >i etat t V aumenta el a putui al faptul dl. dac ar fi tntt umplu , I dilh mie inteligenta mu
xenmibilA. ta ar fi tom Iu/.ionul imeduil ci el a mut ti putui < au nu era mu mut nlehyettlJ per unind din
iruprre
I dUh a tubhiual faptul c, dr fapt, nu era aa i c ar fi fotl mulumit Ml / aud ft An du i un t
omphmenl. ornare ar fi font tu ela led * ar fi pulul afla Intr-o ttluaie mai puin problemului. aa rum a
ipu* fUlI. dai A ar fi fitul un i omplimenl nun limitai adu. In lac uorbaam dtapre tava aldl de globul
ca perutnaJilutru, ai II mai Ingualeie iJe rtemplu, ied ar fi pulul ei uarbeutcA dexpre un anumil tutpet I
al lui liiih tare h plic au. o ac f tune.
< eua i e tunete, > huit denpte nu hui pdrul ei mu un anumil grai
< And I am ntreba! pe letl drnpre modul In rare remrate In a*e%ml tiluaie In grup ft iiatd unea
oren mponmbililate penltu iuta. led a putu lai fiarte rand ai. Inlr adrtir avea t mprtea o mare parte
din nwaru rmprmmdnliln pentru poxjfta de ulmul tn rare te afla Am Im erial td i rinden (tem lui led
faptul dl tenltmenlul ii grupul eate nextgur rwperiinti a problem extrem de important pentru ei pe tare
tm trebui t o elabore:* h% grup. pentru i ente foarte aaemdntmire < u mtmlul In rare te raporteui la
lumea din afara grupului l tu til n ploren mat mult modul de a fi In grup. oul fel Incit ai pur mai puin
peru ultm. tu att mai mult tm fi lapubtl ei i generalcele experiena la tnaa din afara grupului
fn ulii mele < dieta minute ale grupului, atenia % a oriental < Jlrr Hill I Jtlh p t
edalli au ivmrnlul faptul i i le lipnea pai Iu imreu lui HUI a afirmai ii era ttmlienl de
mm Ini tal tu m fl ti taiere de.amgii ti imprttne t u etlali aiiI de puin din rine
Inaui Iii erra lut fu atma i unita diferii de a lui led. mn faptul d ei nu timfea ti gtupul
era nrogur. a ateu ten limen iul > lsa hu r urile I trem pe lingi el Ikai aiaa an umile
Ini rein mu uptnn era ntotdeauna dtapuM xi le laae ei dmpunl firi a le exprimai lo/im
de a Idea tm a din grup ti trema pe lingi el poale fi extrem de importani ienlru hll
Jeiume refL* U m*mlJ Im tare Irdlijlt el In lumea etlemxiri unde laml o mare parte din
otad ml Irrmd ft demon, w Ir uri/r pe mite fnaut mai mult ta fund un ubaenmior de*
ii un pariu ipani himburaa m rUe po'tu in grup Ar putea fi primul pa pentru a ac
tumba mea p*> Jw i n trai
Kallig a Uh ul aproape tot timpul an. In grup dar mmenlamk pe ta re le a fii* ul la In
epulul mllmni reflei Iau faptul ci ea. cel puin victbtl. prea mai puin deprutmli deii
funeae In hmpul Inlilmru anterioare

Arca! rr/umat thutlrvasA ctorva fui* pi prr^eitlalr anterior II tUniki pn r stil. ()

mare parte din mtliurv a hmt u*iurn*M tir ftkiologul ubirxiv a untfu/ /i im Paul
(confu/Ji a Hmi sporttA tic nmimUrtul c of i mu- inuil *ln *ratA motan*). Rezumatul
aexpluat pVDOBUl a*rlri tranzacii IA* aarinrnea, a inUrtt normele (dr exemplu.
 Mwuuind o pe I aura * arr veni. a n* lumiuJ tir priviri du> Ire menitm) A intrrmilkil
prghia terapeui 4. IrgAnd comportamentul din in tenorul grupului cu problemele din
afara grupului (doua Mtuapi tir atent Irl * Upa iui ftdith cu prtrlrnui ei i po/jia dr vuii
a lui Htll, tic observator)
A adaug.! (leva gnduri arr au urma! edinei (cometanul despre Al i arr ocupa
hmpul grupului ru mtrebAri despre coninut, pentru a mpiedica grupul Ui punA lui
intn*l.in) A m< en a! Identifice tiparecomportament.le
91 dinamite (de exemplu sentimentul naruuc al lui Edith de a avea dreptul
w> orice adu a. fptui ci ea ar trebui U (ie capabili sA atace atunci cnd era iu
rioasi fi c ceilali ar trebui &i uite asta cnd ea sr simea mau bine; In ueae
dan urmi, nu a lsat pe nimeni In alar, reamintindU'le tuturor c fuseser
observai fi li purtdac de KTI|1

Pstrarea nregistrrilor terapiei de grup

Arhivarea documentelor terapiei trebuie tl protejeze conbdenpaiittea 91 ai

uulepUneaa<i un numir de obiective; ai demonstreze ci a (ost oierii un standard
adecvat de tngnire; si descrie procesul fi eftoena tratamentului, bi ia- cililezc
continuarea ingrijiru de citre un alt terapeut la un moment ulterior. si verifice ci
un serviciu facturabil a (ost prestat la un anuzrut moment ja intr-un anumit loc.
Pentru aceste scopuri muli recomand ca terapeutul de grup s pni o ev>-
deni t mbinat o evideni a grupului >1 un dosar special pentru fiecare membru v

(>aci sunt utilizate rezumate scrise, ele trebuie induse in evidena grupului Pentru
trrapeupi in lormarr. dosarele grupului pot servi drept note asupra pru rsulm de grup
ce vor ii revzute in supervizare. Evidena grupului trebuie si nregistreze frecvena,
aspectele legate de program, temele proesxunente *k grupului. starea coeziunii
grupului, interaciuni proeminente, transfer 91 oorv- tratianairr. ce anume s-a luat in
discuie >1 ce s-a evitat 91 anticiparea a ceea ce trebuie si fie pus in diacuie in
uimitoarea edin. lntaiJmurm. terapeutul de grup trebuie s revad aceast
nregistrare nainte de urmtoarea edin
In piua. trebuie inut o evideni special pentru fiecare client individual ha
servete ru*Ulor asupra mureului personal, notnd sunptomeie i scopurile uuiaU*.
ngrijorri cu privire la siguran, dac exist, angajarea in procesul terapiei,
atingerea obiectivelor terapeutice. In timp ce evidena grupului trebui* tJkut
imediat dup fiecare edin de grup. notele asupra progresului individual pot fi
fcute mai puin trecvent. dar la intervale regulate, cu retrn mult mai frecvente
ilect in certificatele clinice.

Exerciii structurate
 Kilittesi termenul de exnx ttu structurai pentru a dctim o activitate
vn can 4* grup urmeaz un set peofte de direcii Kste un
experiment dest^urat tn grup in getwral sugerat de ctre lider.
dai. ocazional de una membri cu expenet^Spre deosebii dr utielr
tehnici care consum timp. prezentate n capitolul de fa . **!# exerciii
pot fl privite ca fiind orientale spre eficieni 91, antfel, pot fi de intvmi deosebit
pentru terapeuii de lucreaz in sistemul de aMstrn a sntii sau pentru cei
din domeniul asigurrilor de snAtatc*
KjUrritiiJe structurate ncearc grlh-aatJ grupul prin proceduri de nclcire,
care fac grupul s trearA peste paii iniiali ezitani, nesiguri; ele accelereaz
interaciunea, atribuind indivizilor ce interacionea/A Mrrini care circumscriu
comportamentul social ritualizat. Introductiv; i accelereaz munca fiecrui
individ prin tehnici destinate s a|ute membrii % ajung mai rapid tri contact ru
emoiile reprimate, cu prile necunoscute din ei nii i cu inele lor corporal t n
unele cadre terapeutice t cu anumite populaii clinice, exrr c iiile struc turate pot fi
punctul central al ntlnirii. Unele modele comune in dud grupuri orientate asupra
aciunii i activitii pentru persoane In vrst (cum ar ii grupuri de arf. dana, de
micare) cr au ra scop reconertarea clienilor la un sentiment de eficien,
competen i interaciune social, grupuri de activitate structurat pentru pac ieni
psihotiri spitalizai i grupuri pentru contieni/area corpului destinate victimelor
unei traume *
De asemenea, grupurile de reducere a stresului ba/ate pe contientizare fVfBSR),
care nva meditaie, respiraie adnc i relaxare, i roru entrarra ateniei pe
starea din fiecare moment sunt bine cunoscute i au fost folosite ru rezultate
rernarrabil de bune tn tratamentul bolilor somatice, al tulburrilor de anxietate i in
prevenia recderii In depresie m
Totodat. ACrftr tehnici pri fi in* orporat# dnrpt
componente mai miri ale intrrvrnuior de grup ru 1 ba/ mai larg
n grupurile interarumale, exen inle %tru< furate j*t nnesita doar cteva m mu
fee sau pot consuma o ntreag tntlnirr Klc pot fi predominant verbale sau ru invertirile
Cu toate a stea, aproape toate procedurile nonverbatr ru hui o component
verbal. In general, exerciiul structurat reuit va genera date care sunt diac utate
ulterior Astfel de exerciii, obinuite in grupurile dr lnr.il ni re, dar mult mai puin
folosite m terapia de grup. pot implica ntregul gritp ca grup (de exemplu, grupului 1 se*
poate cere s construia* A irva sau s pla nifiem o ex* un ta); un membru In raport iu
grupul (1 derea pr liu rederr de rxemplu, in care un membru st in picioare, cu ochii
inrhti, in centru i se Las sj rad, permind grupului s i prind, s I susin i apoi s
1 legene); tntrr gu/ grup ra mthmzi (membrilor li se p<atr cere, pe rnd, s t spun
impresiile desper fiecare dinfrr nlali membri ai grupului). ntregul grup 1 a Jude (plini
Kiirw orbilor", de exemplu, in care grupul este spart In diade i fiecare pere
 ' ^JJ^rCJtsfLJ
ar n plimbare ev un membru legat la ochi i de cellalt), o JuJJ
naii (dai doi membri sunt ncletai intri lupt li sr poate cere ca, e riin.i unul s~l
mping cellalt la podea i apoi sA-l ridic din nou) sau un membru desemnat (s<
himbarr.i scaunelor" unui membru i se poale cr s de* giaa la dou sau mai multe
roluri interne (onDicrtiale. muMndu * de pe U r altul 11. nM(. < r i>i .1 aun im
rol ..iu altul) ( hVe rxcn (tli pre* ir.
IJSIC/) Trata! a ptihourtpls tft |mp

care implic contactul fizic tnybui* evaluat cu u-ni (zac tuniu-Ve * inimii* ale terapiei vor fi
nclcate, chiar cu buni-credin i cu o tntenpe terapeutic clar, eate esenial obinerea
consimmntului mlormaf al membri Wx grupului
F.erciiile structurate au iust des (>ioane in grupurile T i, nun trziu ir grupurile de ntlnire (vezi
capitolul 16) >i popularitatea lor a primit un impuls din partea terapiei gestaltiste In anii '60 i *7*1. Intr-o
perioad de timp astfel de exerciii au fost folosite n exces de muli liden i programe de forma re Unele
programe de formare a liderilor de grup s-au bazat puternic pe tex te ale exercinlor structurate i pe liden
instruii s se orienteze asupra tehnicii, care cutau In plria cu scamatorii ori de cit* ori ritmul avansrii
scdea, n timpul anilor 80, publicul a ajuns s echivaleze terapia de grup cu exerciiile structurate din
cursurile de contientizare din grupurile man Ide exemplu, m\ i I jfespring). Astfel de cursuri constau n
ntregime dintr-un potpuriu de exerciii structurate i instruciuni didactice i msptrasonale. cu durate
cupnrv- %- intre dou i patru zile m
Utilizarea nrudicioas a exerciiilor structurate a fost greeala din intenia abordrilor care au generat
aceste tehnici. Domeniul grupurilor T a formulat exerciii destinate s demonstreze principiile dinamicii de
grup (att intre grupuri, i t >i in interiorul grupurilor) i s accelereze dezvoltarea grupului Deoarece grupul
T tipic se ntlnea o perioad de timp strict limitat, liderii au cutat metode pentru a face grupul s
depeasc mat rapid rezerva iniial i comportamentul social ntualizat. Scopul lor a fost ca membru s
triasc secvena de dezvoltare a unui grup mic in cea mai mare msur.
Gr* tal t-terapia, o alt surs major de exerciii structurate, axe rdcini eu*- hunul iste Fritz Perls
(fondatorul terapiei gestaltiste) a lsat multe inregt&rn ale edinelor cu clieni i eseun teoretice care
demonstreaz c. fundamental.
ra preocupat de pniblema existenei, a contientizm de ne, a responsabili - tti. ntmplrii i totalitii
att in individ. ct i in universul nzic si .-ooal al individului Dei abordarea tehnic a hu Perls a fost
novatoare, concepia sa despre dilema fundamental a fiinei umane este aceeai cu a multor filosofi ai
vieii, mergnd napoi in hmp pn U primele aterne de idei consemnate
Paradoxal, terapia gesultist a auns > fie considerat de unu clmtcirru o terapie rapid, orientat ctre
trucuri, in timp ce, de tapt este o rntrepnndeie ambiioas i contemplativ ncearc > penetreze iu teme It
de negare si sa conduc clienii la o nou perspectiv asupra poziiei kw ta\ lume Dei ges- talt trrapia
dezaprob o abordare tehnic. prvsUbtliU unu dintre terapeuii cu formare in gestalt-terapie nu avaiureaz
dincolo de tehnic, nu ptrund in prezumiile teoretice pe care trebuie s se bazeze toat tehnic*.
1 uni ** a intmplal ca substana s fie att de des confundat cu esena abor dm gestalliste. > Piatra unghiular a
erorii a hvA netntenfionai zdft dr IVrts nsui. a cnii virtuozitate tehnic, creativ s-a supt apus fierului su dr om
de scen, tcnd muli oameni s contunde mesajul .u meciul dr tiarownitcee

14. Terapeutul formala apadalfiata l

 .PerIS a lusf nevoii s1 se lupte cu accentul hjpenntetectualizat al micrii ana-
litn # timpurii pi. deseori, s supra reacioneze pi s-i reafirme opoziia fa de
teorie .Pierde-i minite pi apoi vino*ti In fire'" proc lama Perl#. Prin urmare, el nu
a sena mult. ci i a nva* pe ceilali prin ilustrri, crezind c studenii si vor
rlauopiiri propriile adevruri prin exjerirn. pi nu pnntrun pfOCBS inie* liitu.il I
hm* neri ale pra< licll contemporane a (terapiei gealaItiute pun in evi den II
abordare mult mai echilibrat, care utilizeaz exerciii truc tura te (au
..experimente incluse de terapeut") intr-o manier judicioas.4*
( t de utile aimt exerciiile structurate? Ce ne spun cercetrile despre elin -
tele u estor proceduri asupra procesului dr grup pi a rezultatelor terapiei? Pite iei tul
destinat grupurilor de Inllnire realizat de l.ieberman, Yalorn pi Milcs (vezi capitolul
16) a studiat ndeaproape impactul exerriiilor structurate pi a ajuns la urmtoarele i
iau luzii l iderii care au utilizat mai multe rxrp iii au foit f opulan In grupurile pe care
le-au < ondu* Imediat, la sfritul unui grup, membrii ii priveau ca fund
maiumprtrni, mat eficieni pi mat percrttnn de t li deru care foloseau mai puin
aceste tehnici. tna membrii grupurilor cart foloseau cele mai multe eteraii au aimt
rezultate semnifuativ mat puin favorabile deit mem brii grupurilor cu cele mai puine eteraii
((rupurtlr c u cric rnai mulle rxcmn aveau mai puini membri cu schimbri major*
sau u schimbri totale po/jti- ve pi mai muli membri cu schimbri negative Mai
mult, cu t erau mai mari ** lumi .irite iri grupul de ntlniri* < ti mai mulle exrn
iii, cil at.it mai puin pn bsbiJ.1 era meninerea In timp a schimbrii.)
Pe scurt, concluzia acestui studiu este c. dat uopul vostru rrtle ui membru grupului
s cread cd suntei nmtietenfl HI tii ce fa* ei. alun i fohr.iti din abunJen f intervenii
structurate, dac facei astfel, * unduciuJ prin ufenrea unor direi ii explicite pi
asurnndu v o funcie rxec uhv total, vei ndeplini fantasme le grupului cu privire
ia < t* ar trebui s fac un lider Cu oair a stea, membru grupului nu var
progres!, de fapt. sprimirta excesiv * ai este tehnu i fa*e grupul mut puf m efti lent
Studiul a explorat alte diferene intre grupurile cu cele mal rnulir esrn ii pi
grupurile cu iele mai puine exerciii (radul di* au lude/ v lui re pi clin.. tul emoionai
.I grupurilor erau acel rpi I tar au existai diferene intre temele Ixr care -a pus
accent: Grupurile iu mai multe eteraii au i vw cntral pe reprima rea sentimentelor pozitive
i negative, cele cu mai puine rxen ifn au avut un spei tru larg de tente < are i preot upau
stabilirea tu opurilor. clei tarea metodelor pro. rduralr, apropiere otmuti diatan. ncredere
versus neon rederr. autentu itaie vet^us falsitate aei fiu ne t izolare
Prin urmare, s ar prea < grupurile care folosesc multe exen iii structu rate nu a*
confrunt nu uniat < u < atrva teme de gmp importante Pr indo- iaJ. exerciiile
structurale par s duc rapid membru la un grad ridicat de ex Pasivitate, dar. pentru ut
caut vitez, grupul pltete un pre, ocolete multe *amm de lie/voltare a grupului pi nu
ajunge la un sentiment de autonomie pi putere

Chrucieniior de grup nu le este uor s-i evalueze modul n care utuuei- JL tehnicile
htructurate. In proiectul grupurilor de ntlnire, aproape to liderii au folosit anumite

Tratat da palhotaiapla
da rup

exerciii structurate. Unu dintre cei mai eficieni luden au considerat ci succesul se
datoreaz acestor tehnici De exemplu, muu, uden au folosit tehnica scaunului fierbinte"
(un format popuianzat de PerU ut case un membru st pe scaunul central, tar ceilali
membri i, mai ales. liderul se concentreaz exclusiv i exhaustiv asupra acelui membru o
lung penuacu de timp)

Cu late acestea, abordarea a fmi valorizat puternic de c mai mult 1 ivim

mefi cienfi, dar t de c eficieni, fcvident. alte aspecte ale comportamentului Liderului au
justificat succesul liderilor eficieni i, dac n mod eronat iideru pun eficiena Lor pe seama
exeruulor structurate, atunci acestora b se acord o valoare pe care nu o merii (i care, din
nefericire, este transmii studenilor ca Land aspectul central al procesului de schimbare).

Studiul asupra grupurilor de ntlnire realizat de Laeberman, Talom si Miles a demonstrat,

de asemenea, ci nu numai inter aciunile liderilor cu un membru media zi schimbarea. In
procesul schimbin, multe fore psiho-soaale au avut o importani mai mare: schimbarea a fost
influenai mult de rolul individului in grup (lentxalilate, nivel de influeni, concordani a
vaionka i activ iim) pi de carat trnMKile grupului (coeziune, climat cu intensitate i armo -
nizare ridicate, structura normelor). Cu alte cuvinte, datele obinute nu au reuit ~l probeze
importana interaciunii terapeutice directe a liderului cu fiecare membru.

l-te aceste dese upen n pruvin din grupun de ntlnite de scuri durai, ele au o nuirr
relevani pentru grupul de terapie. Mai nti, si luAm in considerare viteza tntr-adevix.
exerciiile structurate trec peste stadiile iniiale, lente, aie mtrrat iurui de grup i, intr-adrvir.
arunci rapid membni in exprimarea sent mente lor pozitive >i negative. Dai daci accelereaz
sau nu procesul terapeui , asta este o intrebarv total diferii.

In grupurile de scuri durai grupuri T sau grupun de terapie de durai foarte axurti este
deseori legitimi utilizarea tehruakv care si treac peste anumite stadii dtlicile, si ajute grupul si
nainteze atunci cnd se mpotmolete intr-un impas In grupunlr de terapie de lungi durai,
procesul de evuare are o mai mici relevani, liderul dorete mai des si conduci grupul prtn an-
xietate. prin impas sau stadii dificile dect pe lingi ele. Rezistena, aa cum am sublimat de a
lungul acestei cri, nu este un impediment pentru terapie, ci este materialul terapiei. Primii
psihanaliti concepeau procedura anaJsbc ca fund alcituiti din doui stadii analiza rezistenelor i
apoi ade\ arata analiz (care oonsti in cuatera la suprafa a ridic inilor infantile incontiente, ale
comportamentului). Mai trziu ei au realizat ci analiza rczisteneiot daci este ui mai complet, este,
in sine, suficieni.
 Terapia interacionali de grup tuncionea/ similar pnn trirea i explora rea tuiuditiii, a
suspiciunii ridicate s*u a oruireia dintre nuncr.wN>k dma

14. Tofapoutui. format podalUata i

 nuci Jiu flpatelr prudvnri iniiale A unui membru se poate ctiga mai mult dvcl oferind
ui membrului un vehicul care-l face A plonjeze, vrnd-nevrnd, inii o dezvluire sau
exprimare afectiv profund. Accelerarea rare arr ra rlcci smulgerea prematur a
materialului de la indivizi poate fi rnntrapmdurtiv du* 1 nu a fost construit contextul
adecvat materialului.
Un alt motiv pentru a recomanda precauie In utilizarea unor exerciii struc-
turate multiple m grupurile de terapie este c liderii care procedeaz astfel nuc
s infdiihJizeze grupul Membru unui grup puternic structurat, centrat pe lider,
ncep si simt c ajutorul (tot ajutorul) vine de la lider; Ii ateapt rnii ul peniru
a lucra cu liderul, se descalific pe ei nii, nceteaz s profite de ajutorul in
resursele disponibile n grup. Ei renun la responsabilitate
Nu doresc s pledez prea mult mpotriva utilizrii exercililor structurate Cu
siguran, exist un teren de mijloc ntre a permite grupului, pr de o parte, s se
mpotmoleasc fr sens intr-o anumit secven neproductiv i. pe de alt parte, a
asuma un roi de lider frenetic activ, excesiv structurat. Intr a de vr, aceasta este
concluzia la care a ajuns studiul realizat de lieberman, Ya- lom 91 Mi ies/* 4 Studiul a
demonstrat c funcia unui stil dr cnrslucere activ, executiv, managerial coreleaz
ctirbiniliar cu rezultatele terapiei adu prru mult itrucrtur i prta putin stnu tur au
mrelal negativ ru multatflr frunr Prea mult structur creeaz tipml cir probleme
discutate mai sus (grupuri dependente, centrate |>e lider) 91 prea puin (o abordam
lataari fatrr) din e la grupuri gn*oa ie, iijsiite de mrrgjr.cu rrare u/ur

Nu trebuie s urmrim tipuri neobinuite dr grupuri pentru a gsi exerciii xtruc tarate multe
dintre tehnicile pe are le-am dv fis m < .ipitolul 5, pr care liderul le ufili/ea/ in stabilirea
normelor. In activarra lui Aici-fi-acilfn 91 in funciile dr eiuiidarv* a procesului au o calitate
prescriptiv. (Fa de etnr te simi mai apropiat in grup?**; O poi privi JM* Mary In limp ir
vorbeti iu ea *". 1 >a* ar trebui s fu notat tentru atlvitatra din grup, CV not ai pruni' 91
pm

aa mai departe ) I e asemenea, in timpul unei ntlniri, terapeuii JHI utili /a un exercii 11
structurat, ghidat dr fantr/ir Dr exemplu. ri put crnp mrtnbn lor s nchid ochii 91 apoi s le
desene oncr scen relaxant (dr exemplu, o plimbare 1 u pic ti aride de* uIe pr o pla| cu valuri
1 aida*, blirule). crrndu U* s fi iniaginezr cA se ntlnesc cu unul sau inai muli membri din
grup sau cu liderii. 91 s completeze fantasma Mai tr/iu. membrilor li se va ren* s impr-
rse.** S 91 s explorez* n grup fantasma

< >ru r IkJrr dr %rup CM ttprrwr\i utilt/rui anumitt firniu ttrut turiste l le exvm phi,
da i un grup este tensionat 91 trace pnntr-O tcrre dr un minut sau dou in grup, o t< ere de un
minut r simit ca (mul foarte lung), solicit dnnirl
un tur de grup, n care fiecare membru s spun, rapid, ce simesc sau ce
te /.in hs* s spun, dar nu a spus in timpul ai viei tceri Atest rirrt iiu
simplu
genereaz. de obicei, multe date valoroase, t
Importante in utilizarea exerciulor structurale sunt gradul, acientul 91

lestrurturatc mu piopu .
sropi jcnfm .jnt.t
fii I
I rvr /1 tratat de puhvtanpfl < fni#
la modelarea unu grup cu funcionare autonom, pentru a conduce grupul
ctre aici-i-acum au pentru a explica procesul. eW pot fi de ajutor Intr-un
format de terapie de grup de scurt durat, ele pot fi unelte nepreuite pen-
tru a concentra grupul asupra sarcinii sale i a Uce grupul s pioaeze mai
rapid n sarrina a. Dac sunt folosite, ele trebuie temporizate adecvai nimic
nu este mai deconcertant ca o idee bun intr-un loc i un moment
nepotrivit. Utilizarea exerciiilor pentru umplerea spaiului emoional
adic drept ceva interesant de fcut atunci cnd grupul nu are nimic altceva
de icut. este o greeal
Un exerciiu structurat nu trebuie utilizat nici pentru a genera afect in grup
Un grup de terapie condus adecvat nu trebuie s aib nevoie s fie energizat
din afar. Dac pare s existe energie insuficieni in grup, dac edinele par
apatice, dac, repetat, terapeutul simte nevoia de a crete voltajul grupului,
atunci probabil c exist o problem major de dezvoltare, pe care sprijinire*
pe accranhi de accelerare nu poate dect s o complice. Este necesar explora-
rea obstacolelor, a structurii normelor, a poziiei pasive a membrilor ia de li-
der. a relaie fiecrui membru cu sarcina sa primar i aa mai departe. D*n
experiena mea, ilar terapeutul pregtete adecvat clienii i modeleaz activ
norme expresive, intrrarionale, de autodezvluire in maniera descris in ca-
pitolul 5, nu va exista nn o srcire a activitii i energiei grupului.
I fetcori, exerciiile structurate joac un rol mult mai important in grupurile de terapie de scurt durat, specializate,
dect in grupurile de terapie de lung durat, grnerale, in tratament ambulatoriu. n urmtorul capitol voi desene
utili/ar-a execuiilor structurale in ctev* grupun de terapie specializate

16. Grupuri specializate de terapie

MdodffJr terapiei de grup -au dovedit a fi fblndtoift in atAt dr rnultr ci- dnr, fnrit nu mai ente corin t si
vorbim dnpif terapie de grup. Trebuie A ne referim la terapiile de grup fntr adevAr, 119a rum un nond*)
superficial al revistelor di* specialitate ar indica, numArul fi extinderea terapiilor le grup unt de nitante
f istA grupuri pentru persoane are au trecut printr-un incest, pentni 00 meni 1 u HJV/SIDA, pentru
clieni cu tulburAri de comportament alimentar sau 111 tulburare dr pante A. pentru clieni suicidan, mtru
persoane in vAmtA, pentm pAnnj ai copiilor abu/ai sexual, pentru WIrinl ai copiilor u 191, |ef tru pa Atorn
cnvnpuJaivi 91 pentru sex adu u*, p*i itrn persoana cu h**rje*. p*n tru femei ru depresie post partum, pentru
bArbal cu duduii* u sexuale 91 pen tru bArbal Imun sexuali cu dinfuncii sexual** I xistA grupuri pentru
peruana cu hipen olesteremie, pentru cei care au ton ut printr un divor, pentru Copiii pac lenilor c u Al/bmner.
pentru partenerii dr viaA ai c elor bolnavi de Al/liri mer. pentru alcoolici, f*eitru copiii al oolit ilor, tentru
liAfAupi. enlm manir le defienden i lor de dnrguri. pentru familiile celor ru boli mintale, pentru ta u fin elor
Jelim vente, pentru femeile bAtrAiu* depresive, pentru adoles eni furioi pentru supravieuitorii atac urilor
teroriste. pentru copiii supravieui tarilor Haini simului, pentru femei cu < am rr de nan. penrru pa roii
dialim 1, pentru persoane cu * Jrro/i imiltif Li. leucemie, astm. anemie, surditate. ag* ralobie. retard mental, ii
pentru tranaaexuali 91 iersiMiie m tulburare burder line de fiersonaltate. dispepsie gastru A sau culori iritabil,
pentru amputai. |M raplegici, nsorim ia1, cleptomani, astmatici. Irrnei nonorgasnu r. pentru c ei care au
renunat la culegiu, pentru pemmne <arr au avut un infarct miocard*. pentru pirinj adoptivi, diabetici orbi,
Clieni 111 crui, soii in doliu, pirini ui doini, persoane pe moarte 91 multe, multe altele M
bvuient, nu 1 o tarte nu se potir adresa lin Aruia dintre ateste grupuri apr < laltattr Cbiar da A ar h posibil,
nu ar contlitui o abordare meleapU a edu aiei Pentru a da un exemplu, e necesar a un profesor de zoologie.
taie podi anatomia vertebratelor, si le ceari studenilor si memore/r structura f u s Arei Hubftpt'i 11. separatf
Bineneles ci nu Profesorul pred A principiile dc baxi, generale ale formei, structurii 9! fum ionirii 91 apoi
continui prin a preda anato mia unui spec unen primar prototipic, ce servrjtr drept ablon pentru toate
celelalte vertebrate De obicei, prufeaoni utilizeaz un om/ibian reprezetrtaiv V amintii orele de disecie a
broatei in laborator7
Extinderea Acestei analogii La terapia de grup eate evideni Vtiytent ul trebuie s stpneasc mai in ti teoria
fundamentali a terapiei de grup ii apoi s nhjinJ o profunda nelegere a unui grup de Un pir prototip. Dar care
terapie de grup reprezini cel mai vechi strimt* comun? A avut ioc o cretere atar de luxuriani a terapiilor de
grup. Incit este necesari u anumii perspicacitate pentru a gsi. pnn desi, trunchiul pnmar ai terapiei de
grup
Daci exuiti o terapie de grup ancestrali, ea este terapia de xntp de lun\ i au- ral. cu %rup deschis. in tratament
ambulalvnu descrii n aoeaat carte. A Ion prima terapie de grup i a fost studiai in detaliu, pentru ci membru

4/0 Irrfn 0 Valoni n.u Motan lawtz) - tratat tfa ptlhotarapl# da grup
vi ml suficient de motivai, cooperani i stabili pentru a permite cercetin sotexnatice !n plus, a stimulat, n
ultimii cincizeci de ani, apanxa unui corp impozant de literaturi de specialitate coninnd observaiile >1
conduzble ciiruoeruktr nclinai spre meditaie
Acum, c And ai a|uns atit de departe in aceasti carte, acum. cnd suntep familiarizai cu principiile i
tehnicile fundamentale ale prototipului grupului de terapie, suntei gata pentru urmtorul pas: adaptarea
prtnaptiior de mei ale terapiei de grup la ance situaie cltnic speciali. Acest pas este scopul acestui capitol Mai intii.
descriu principiile de bazl care permit ca fundamentele terapiei de grup si fie adaptate la difentr situaii clinice i
apoi prezint denii ilustrri clinice distincte adaptarea terapiei de grup pentru secia de psahiatne cu pac ieni
acui >i rspndirea larg a utilizrii grupurilor pentru cbertb cwe %r * onfrunt cu o boal somatic Capitolul se
ncheie cu o prezentare a unor evoluii importante in terapia de grup terapiile de grup structurate, grupun- ir de
autoa|utorarr >i grupurile oniine

Modificarea terapiei de grup tradiionale pentru situaii clinice speciale: pai fundamentai

Pentru a proiecta un grup specializai, sugerez urmtoru trei pasa l) evaluarea situaiei clinice. (2) formularea
unor obiective ciinace adecvate i ( 3) modificarea tehnicu tradiionale pentru a rspunde acestor doi pai noua
situa ie clinic >i noul set de obiective clime*

L i\i luarea situaiei clinice

bate important s se examineze cu atenie huite laptele clinice de viau <Mt vor fi relevante pentru terapia de grup
Fii atrnh s delimitan tactoni restrictiv mtrimmci de factorii extrimici Factorii mtwmmi ide exemplu mvienia im- pus
pentru clienii eliberai condiionat sau absentele huml dm cauza ST

16 Grupuri ipacUiUat a tarap an

 Mfaiizru medicali ir* grupuri ambulatorii de susinere a clienilor bolnavi de < ancer)
fac parte din situaia clinic 91 nu pot fi schimbai
Apoi exista factori extrmaeci restrictivi (factori care au devenit tradiie sau
politica; care sunt arbitrari ii sM in puterea terapeutului s-i schimbe de exemplu,
o secie de spital care* are politica de a roti liderii de grup. astfel n- ( f fier are
ntlnire de grup are un alt lider, MU un grup pentru incest cate, tradiional. ncepe cu
o lunga introducere (care poate consuma cea mai mare parte din ntlnire), m care
fiecare membru relateaz evenimentele importante ale sptmmi.
Intr-un fel, rug luncn serenitii din AA 91 are matul aici terapeuii trebuie
accepta ceea ce nu pot schimba (faeton intrinseci), HA schimbe cera ce poate fi
vhimhaf (factori extrinseci) fi sA fie suficient de nelepi pentru a fti diferm a. Cu
toate acestea reinei cA, j*e msur ce terapeutul rtigA expeiienA, des- coper
deseori c din ce In ce mai muli factori intrinseci suni, de fapt, rxtrin ici fi. astfel,
variabili De exemplu, prin educ area celor c are iau deri/ii n instituii fi programe inj
privire la argumentele fi eficiena terapiei de grup, este posibil s se creeze o
atmosfer mult mai favorabil pentru gmpul de terapie }

f ur mulatra obiecttvrlar

( And avei o vi/.ume clar asupra faptelor clinice numrul de clieni, durata
terapiei, durata 71 frecvena ntlnirilor de grup, tipul fi severitatea patologiei,
diponihihtatea unui colidar . urmtorul pa este de a construi un set rezonabil de
obiective clinice
S-ar putea s nu v pla A situaia clinic, s v simii stingU-ni de mftlJte conatrn
geri intrinseci. care vA mpiedic s conducei un grup ideal, dar nu v obosii protestm!
in faa unei situaii imuabile (I-. mai bmr sA aprinzi o Iu manarv de jf s blestemi
ntunericul.) C u modificri adecvate ale thectivelor fi tehnu 11. vei fi ntotdeauna capabili
s oferii o anumit form de aiilor Nu pot accentua ndeajuns importana stabilim unor
obiective clare fi oile vate poate fi cel mai important paa pe 1 an*-l fac ei n activitatea
teraHMiti A ( >biec hvele neadervatr asigur un efer inevitabil. (Jbmlivelf grupului ambu
latonii de lung durai *e care-l dese riu in aceast carte sunt ambiioase s ofere
eliberarea de simptorne >1 s schimbe struc tura caracterului Dac nuri ca ti s aplicai
aceleai obiective, s spunem, unui grup poat spitalizare pentru clieni u schizofrenie
cronic, vei deveni rapid mhilifti ai terapiei fi vei da cu piciorul terapiei fie grup <
unsiderruJ-o fr nici o sj>crari de efu leni Eafce imperativ s modelai un set de
obiective adenate ntuafiri clinici fi carr pot fi atinne in mimului de timp Jnptmibtl i Hnectivele
trebuie s fie clare nu tui mai pentru terapeui, dar fi pentru participani In prezentarea
pregtirii grupu- lui lin apitolul 10, am accrntuat importana angajrii clientului ca deplin
cola borator la tratament f acilitai colaborarea dac expliciti obiectivele, fi sarcinile
gropului, fi legturile dmtre ele: cu alte cuvinte, dac le clarificai membrilor modul in care
prnredura grupului de terapie l va ajuta s ating acele obiective.

15 Grupuri tpecialUate de terapia 473

 In grupurile specializate, limitate in timp. obiectivele trebuie s fie a trate,
realizabile i adaptat* capacitii i potenialului membrilor gpjpuUi. ' a*
important ca grupul s reprezinte o experien reuiii de&eun. dienii intri ir-
terapie simindu-fte nvini i demoralizai; ultimul lucru de care au aevcne este un
alt eec In prezentarea grupurilor pentru pacieni spitalizai din acest capitol, voi
da un exemplu detaliat al acestui proces de stabilire a obiectivelor

Modificarea tehnicii
Cnd v sunt clare condiiile clinice i ai formulat obiective adecvate, realizabile,
trebuie s luai n considerare, in continuare, consecinele pe care aceste condiii i
obiective le au pentru tehnica terapeutic. In aceast etap, este important s luai n
considerare factorii terapeutici i s determinai ce faeton vor juca cel mai mare rol in
atingerea scopurilor. Este o faz de experimentare disciplinat, n care modificai
tehnica, stilul i. dac este necesar, forma de baz a grupului pentru a se adapta
situaiei clinice i noilor obiective ale terapiei Pentru a oferi un scurt exemplu ipotetic,
s presupunem c vi se cere s conducei un grup pentru care exist relativ puine
precedente s spunem c un centru de prevenire a suicidului v cere s conducei
un grup cu durata de douzeci de edine pentru clieni btrni, cu hemiparez,
suicidari. Obiectivul primar i covritor este, bineneles, prevenirea suicidului i toate
modificrile tehnicii trebuie s se adreseze, mai nti, acestui obiectiv. Un suicid in
perioad de via a grupului ar fi nu numai o tragedie individual, ci i o catastrof
pentru succesul evoluiei grupului.
In timpul interviurilor de selecie, vei aduga unele obiective adiionale putei
descoperi c muli clieni sunt neglifeni cu urmarea meditaiei i c top clienii sufer
de izolare social sever, de un sentiment pervanv de lips de speran l lips de sens.
Astfel, date fiind obiectivele adiionale de elaborare a .uestnr probleme, cum vei
modifica tehnicile standard de grup pentru a atingi* obiectivele in cel mai eficient mod?
Mai nti, cete dar c riscul este att de mare. nct trebuie s monitorizai asiduu
intensitatea i fluctuaiile suicidalitii. De exemplu, putei sobata o terapie individual
combinat i/sau putei cete membrilor s completeze in fie- iare sptmn un scurt
chestionar pentru evaluarea depresiei sau putei nepe ntlnirile cu o scurtd
inventariere a sentimentelor suicidare Din cauza marelui riac de suicid i a extindem
izolm sociale, putei don s mcumati con- tartele extragrupole dintre membri, in loc s
le descurajai. poate chiar autoriznd un anumit numr de telefoane sau de mesaje pe
e-mail intre clieni si terapeut sau intre clieni, in fiecare sptmn Ihitei decide s
ncurajai o orii suplimentar pentru cafea nainte sau dup ntlnire Niu v putei adresa
att izolm. it >i sentimentului de inutilitate uznd de tactorul terapeutic al altru IM nu
Un de exemplu, experimentnd un .sistem de pneteru in care noi
membri sunt atribuii unuia dini membrii mai experimentai Membrul cx pei imentat
va supraveghea noul membru in timpul sptmnii tgurlnirs
 c i M medicamentele i i va patrona" pe acel individ in ntlnire adu A *e va
asigura . in timpul ntlnim. noul membru primete suficient timp 91 atenie
Nu exist antidot mai bun pentru i/ilare dect implicarea terapeutic pro- lurida
In grup 91 rrebme va strduii In flec an* ntlnire MJ creai interaciuni
pozitive III aN i-fi ai uni I Jtn moment ce not ularea speranei este att de im portant,
v putei de< ide s includei in grup unii dintre clienii recuperai clieni care nu mai
sunt suit idari >1 au descoperit noi ti de a se adapta hcmi- parezei lor Ruinea pentru
dizabibtatea fizic este. de asemenea, o for rare determin izolarea Ierapeutul poate
tJon s contracareze ruinea pnn coniac- rui fizic de exemplu, cernd membrilor s fi
ating sau a ii in unul al tuia minile sau braele paralizate sau ternd membrilor
s Ii dea minile la sfritul edinei pentru o scurt meditaie ghidat Intru situaie
ideal, putei Ilarma un grup de suport care. dup t e terapia ia sfrit, se poale
transfor- ma intr un grup de a ut (ajutorare de sine stttor, j**ntru rare putei iMa
rolul de consultant
l. Jin atest rxemplu. este clar c teraeun trebuie s ti* multe despre problemele
Spec 1 ale ale t lieuilor carp vor face parte din grupul lor Ai est fapt rstr adevrat
pentru fiecare populaie clinii nu exist nici o for mul. valabil pentru toate scopurile
Terapeuii trebuie s l fat femele ientru a nelege problemele unu e i dinarnictlr
are au probabilitatea s se dezvolte s* pari ur sul unui grup
Astfel, terapeuii care ondiu grupuri Jr alcuulu 1 de lung durat trebuie Ji se atepte
s se confrunte 11 < lie*.tium legate le renunarea la consumul d* al cnol.
frecventarea A A, butul pe furi, onduit, oralitate depcmdmi. defi lenr in abilitatea
de a lega anxietatea i tendina la punerr m a< t
(trupurile de doliu trebuie deseori s om entrrz* asupra vinoviei (de a nu fi M ut
mai mult, a nu fi iubit mai mult, a nu ft font un so sau o soi* mai bun), asupra
singurtii, dedxiilor majore de via. asupra regretelor Ir via |. a adaptm la un rol de
via nou, iieif**tt*ant. a sentimentului de a fi a cm cea roat Ia cru cu vei hli
prieteni*', asupra durerii i nevoii de a ..lsa s se dur" iemoana deces lat Muli viluvt
t vduve sunt c ai < orvstrut o nou via ar semnifica insuli lent iubire t ar
consiliul o tt.td.ire a soului sau so iei moarte De asemenea, grupul ii* tfrbuie s sc
concentrezi* asupra ntlniri lor (i a vinoviei care le urmeaz) t asupra formrii de noi
relaii i. da. Ir mpeutul rste cooietent, asupra creterii personale
(trupurile de pentuman trebuie si pun iri dts utr teme urn ar fi pierderile recurente,
dependena cresc ut, nevoia de noi surse de validare a sentimentului propriei valori,
exportaii i venituri diminuate, renunarea la un ntiment de superioritate continu t
schimbri in relaia cu sul sau soia a urinare a timpului mai mare petrec ut mpreun J

15 Grupuri tpecialUate de terapia 473

f rupurile pentru apurf iniilor ti impointrafi ai persoanelor cu boal Al/.heiiner deseori ae
focalizeaz experiena pierderii, pe experiena oribil de a ingri)i
parteneri de via sau prini care nu mas sunt dect roaa fostului lor nr. m>
Iratat da psihoterapia da
grup

capabili a
recunoasc efortul celui care-i tngnete i chiar A-J identatice pe nume Se
concentreaz asupra izolm. nelegerii cauzelor demenei fi pe eu.- borarea
strategiilor de a face fa poverii istovitoare t vinoviei legate de do rina de a se
elibera de aceast povar.4
E probabil ca grupurile pentru persoane care au trecut prin incest b prezinte o
puternic ruine, team, furie fa de autoritile masculine (t terapeui) 91 griji
legate de faptul c nu vor fi crezute.
Grupurile pentru traum puhic se vor adresa probabil unu ani de neliniti poate
ntr-o succesiune a diferitelor intervenii de grup Sigurana, ncrederea i securitatea
vor fi importante la nceput. S fii mpreun cu alu care au trtf o traum similar i
s primeti psiho-educaie cu privite ia impactui traume asupra minii i corpului poate
servi la reducerea sentimentelor de izolare i confuzie Mai trziu, aceste grupuri pot
folosi intervtmu comportamentale structurate pentru a trata simptom specifice
traumei. In continuare, grupul ve poate referi la modul In care trauma a modificat
credinele a concepiile fundamentali* despre lume ale membrilor. In mod ideal,
pentru activitatea iniial, aceste gninjn ar trebui d fie omogene i. apoi, poate fi
necesar un grup eterogen, mixt sub aspectul genului, pentru completarea procesului
de reintrare a chentuku in lumea port-traum*
Rezumnd, pentru formarea unui grup specializat de terapie recomand urmtorii pai:

1 t.valuarm cadrului clinic. Determinarea restriciilor clinice imuabile

2 I ormularra obiectivelor. Stabilirea obiectivelor adecvate i care pot 6 realizate In
restriciile clinice existente.
3 Modificarea tehnicii tradiionale Reinerea principiilor de baz i a tactoev Inr
terapeutici pentru terapia de grup. cu modificarea tehmeu de a atinge obiectivele
specifice, terapeutul trebuie s se adapteze situaiei clinice i dinamicu populaiei
clinice specifice.

bii contieni de faptul c toate grupurile, chiar i ceie mai structurate au i un proces
de grup care poate avea impact asupra grupului. Putei stabil: c explorarea din* t. in
profunzime, a acestui proces se alia in afara stern pupului. ilar trebuie s tii capabili si
recunoatei prezena ha i ori ma: bun mod de a l utiliza, administra sau de a-l conine t
Aceti pai sunt clan, dar pm aseptici pentru a avea utilitate clinic imediat. Vot
continua prin a ilustra in detaliu ntreaga secven, desemnd In profunzime dezvoltarea
unui grup de terapie pentru o secie psihiatric cu pacieni acui, spitalizai.
Am ales grupul de pacieni acui spitalizai dm vi ou motive Mai inui ei ofer o
oportunitate deosebit de clar vie a demonstra multe principii *k adap* tni strategice i
tehnice Provocarea clinic este toarte mare aa cum voi ar*

19. Onipurt ftp*ci*lUU ila

twapl
 ta. cadru! tpitalizrti acute cule att de inospitalier pentru terapia de grup, nct sunt
necesare modificri radicale ale tehnicii in al doilea rnd. aerat exemplu particular
pont* avea vulnarr intrinseci pentru muli cititori, dec MI ret* grupul cu pacieni
spitalizai este cel mai obinuit grup spetializat n cele mai multe secii pai- h ia metr
din ari sunt conduse grupuri de terapie i. Aa cum arai un studiu global, paste *50 la
uti dintre clienii internai in unitile psihiatrice particip la psihoterapie de grup *
Pentru muJti, este pruna ntlnire cu terapia de grup, ceea cr ne di responsabilitatea
s facem ciin ea o experien constructiv.

Grupul de terapie cu pacieni

acui spitalizai

Cadrul clmtc

Grupul alctuit din pacieni In tratament ambulatonu pe rare-l descriu de a lungul

acestei cri este de sine stttor: toate negocierile importante au loc Intre trrapeut
(trrapeu(i) i cei apte HAU opt membri ai grupului. Nu rsir la tel i pentru grupul cu
pacieni spitalizai1 Cnd conducei un grup cu pacieni spitalizai, primul fapt clinii' cu
care trebuie s v confruntai este c grupul vostru nu este niciodat o entitate
independent, di* MI* stttoare fntotdea una are O relaie complex cu grupul mai
mare. secia in care se formeaz t inevitabil, ceea cr se desfoar ntre membri in
grupul mu de terapie interfr rraz cu ceea cr se infiltreaz din grupul mare al instituiei
Eficiena grupului alctuit din pacieni spitalizai, deeuri In nsi esena sa. depinde
puternic de sprijinul administrativ I >ai directorul seciei medicale i asistentul*ef nu
sunt convini c abordarea terapia! de grup este rfi im f. este puin probabil ca ei BA
susin programul grupului i vor submina prestigiul grupurilor de terapie n multe feluri:
nu vor aloca membri ai j*erv naiului pentru poziiile de lider de gruptonforrii unui program
regulat, nu vor oferi supervizare, nici mrar nu vor programa edinele de grup Intr-un mo
merit convenabil, constant In astfel de sec ii, grupurile de terapie sunt con damnate HA fie
Ineficiente liderii de grup nu AII formare adecvat i se de mo rli/eaz rapid. edinele sunt
programate neregulat l, dc *^*on, sunt distrus* de membru care alearg la terapia
individual sau de o multitudine de alte programri n spital.f
hsfe aceast stare de fapt o problem intrinsec, imuabil? Absolut nu1 HUr o problem
extrinseci, atitudmal generat de diferite surse, mai ales de eduv a i* profesional a
administratorilor seciei Multe programe de formare palmi tric i coli de asistente nu
ofer un (iirriculum comprehensiv n terapia de grup (i aproape nin un program nu ofer o
instruire clar in psihoterapia de grup). Astfel, este de neles motivul pentru care directorii
de secie nu vor

15 Grupuri tpaclalliata da tmpi* 4T7

iriveti resursele yi energia seciei intr-un program de tratament despre ou* au
puine cunotine sau in care nu cred Fr o intervenie terapeutic* psmutMs- dal
puternic*, seciile spitalelor se bazeaz numai pe medicaie. iar munci personalului
este redus* la ngrijirea bolnavului Dar rad ci aoevt* htudun ne pot schimba: sunt
dificil de ignorat cercetrile care demonstreaz efacena terapiei de grup pentru
pacieni spitalizai * Ramificaiile fondm unui program de grup sunt mari. Un
program de grup care funcioneaz bine se poate infiltra yi de el poate beneficia
mediul ca ntreg, iar grupul mic poate fi vzut ca o resurs a sistemului ca ntreg *
Uneori, dezbaterea cu privire la rolul terapiei de grup n unitatea de spitalizare nu
are nimic de a face cu eficiena terapiei, ci. de fapt. este o gkeavi pentru teritoriul
profesional. Muli ani, grupul de terapie cu pacieni spitalizai a fost organizat yi
condus de profesioniti din asistena psihiatric. Dar ce se ntmpl dac secia are
un director medic, care crede c asistentele psihiatrice (sau terapeuii ce practic
terapie ocupaional, prin activitate sau recreaional) nu ar trebui s practice
psihoterapia* In acest raz, programul de terapie de grup este pu pe linie moart, nu
pentru c este ineficient. ci pentru a salvgarda teritoriu) profesional.
luptele profesionale interdisci plina re legate de psihoterapie acum implicnd un
numr de discipline nonmedicale: psihologie, asisten medical. consilieri psihologici cu
masterat yi psihologi trebuie s fie rezolvate in comitetele de conducere sau n ntlnirile
personalului. Grupul mic de terapie nu trebuie folosit ca teren de lupt pe care sunt
disputate interese profesionale
Alturi de aceste probleme extrinseci, programatice, secia cu pacieni acuta
spitalizai pune terapeutului de grup cteva probleme majore ariiwo Exist dou
probleme cutremurtoare cu care se confrunt fiecare terapeut de grup rapidul schimb de
pui ten fi din secia de psihiatrie *.1 ctm^rmutca psihopatologia

Schimbarea rapidJ a pacienilor. Durata spitalizm psihiatrice s-a scurtat inexorabil In

cele mai multe secii, spitalizarea variaz ntre cteva aW $> una dou sptmni
Bineneles, consecina este instabilitatea componenei grupului mic de terapie. l.V
cinci ani, zilnic, conduc un grup intr-o secie

tali/are >1 rareori am avut un grup identic in dou ntlniri consecutive aproape niciodat in
trei edine

Tare a fi o situaie imuabil Terapeutul de grup are o influen redus asu pra politicii de
internri i externri din secie De fapt. dm ce in ce mat rm. vent. deiziile de externare se iau pe
baza intereselor fiscale nu a celor dncc i nu exist nici un motiv pentru a presupune ci ai vast
srtuaie se va setum ba intr-un viitor vizibil. Ua turnant a seciei de psihiatrie va rmne ir. acelai
loc, i. chiar daci se im rte din ce in ce mai repede dmicie-nu trebuie s ** menin concentrnd
major asupra tratamentului dwtiiar ikind v i vie mult xit in condiiile constrngerilor impuse 0
 Urrv^rwiutm HitoUiyiri Secia contemporani lipici ce oferi spitalizare (deiri
mfr un spital comunitar general) interneaz pacieni cu un Iarg spectru al patologiei
psihoze schizofrenice acute, tulhurn horderline sau nevrotice decompensate, abuz
de substane, tulburri afective majore. tulburri de com- p .rtJimrnl altmrnfrtr,
tulburri piMilrdiiiiMtitr de stres fi reacii aituationale.
Nu numai ci exiti o larg distribuie a diagnosticului, dar exiti, de ase- manea,
pronunate diferene In atitudinile fi capacitatea pentru psihoterapie muli pat ien pol
ii nrmotivaf; ei pot fi nesofisticaj psiliotogic; se pot afla involuntar in spital sau pot ai
nu fie de acord cu faptul ci au nevoie de ajutor, deseori nu pltesc pentru terapie; pol
si nu albi nici o trndmi la introspecie V nici o i urknitatr jwntru ei iriftfi. oriental spre
interior I i caui uurare, nu dezvoltare
Ntmi.ii prezena acestor fatori durata tcuri a Iratamrntului yi aria pniho patologiei
fiare evident faptul ci este necesari o rrvKfificarr radicali a tehnicii pentru grupul
alctuit diri p.v leni spitalizai
Si analizm m* *iul In rare acrste doui condiii lins intrinsec 1 ncalc unele
dintre condiiile necesare pentru terapia de grup, descrise anterior In aceas- ti carte n
capitolul X am accentuat importana cruciali a stabilitii rolei ti vului grupului Treptat, de
a lungul siptiminilnr fi lunilor, sentimentul coeziunii un factor Inifeutir major se dezvolt
i participanii obin deseori un beneficiu enorm din experiena de a fi un membru
valoros al unui grup stabil, aflat in desfigurare Atunci, cum * tsuliul un grup 1 are sr 1*
hun hi permanent. In care noi membri vin fi pleai apos pe in ftecarr fedini?
Similar, In capitolul 9. arn accentuat iniportana compunerii cu atenie a unui grup fi
acordm unei atenii spec laie evitm membrilor deviani fi sclrc rni membrilor cu
niveluri ipropiatr de fori a eu lui i aturu i, rum condu i un grup n care aproajs* c
nu ai ntri un control asupra CDnipcinrnrt culc tivului, un gnip In care pot fi indivizi
fiorul j>silurtu t, alturi le membri cu o funcionare mai bun, integraii
Alturi de fac torii rna|ori deronfu/ir rrpir/cntai dr *c himhart j rapid a colectivului i
de aria psihopatologiei, ali civa factori clinici intrinseci exercii n influeni semnific ativi
asupra funcurnirii unui grup de psilugeraptr penfni pacieni spitalizai

15 Grupuri tpaclalliata da tmpi* 4T7

Timpul Timpul terapeutului rslr foarte limitat In general. nu rusii hmp pentru un
interviu prelimiruir cu pac lentul, destinat stabilii u unei rrlau fi pre gitirii persoanei
pentru grup bir puin timp pentru a integra noii membri in g/tip. pentru a elabora
terminarea lajroap- in ficCAir ntlnire cineva termini grupul j. pentru a perlabora
chestiunile < are apar In grup sau pentru o concm trare pe transferarea invrudin
alte grupuri ale leciei, bineneles, socializarea extiagrup este o regui* >. nu
excepie: pacienii i>i petrec ntreaga zi mpreun. Limitele '-.mhdenUaiita ii unt,

l imitflf grupului Deseori limitele grupului sunt neclare In general, membrii. alturi de unul sau
mai muli membri ai grupului de terapie, fac parte fi

de asemenea, neclare. Nu poate exju o conhdenudit*te adevrat intr-un grup

mic. alctuit din pacieni spilahxai. deseori pacienii nipartoev evenimentele
importante ale gmpului mic cu ceilali dm %ecM. iar membru personalului mpart
liber informaia cu ceilali colegi In timpul grzilor. 1 rapoartelor de secie i al
ntlnirilor de personal. De (apt, este imperativ ca limitele de confidenialitate ale
grupului rmc A fie elastice >i %k cuprind ntreaga secie, A nu se limiteze la orice
alt grup din interiorul acelei secii Altfel grupul mic se deconecteaz de secie.t

Rolul liderului de grup. Rolul liderilor grupului pentru pacieni spitalizau este
complex, pentru cA ei pot fi implicai de-a lungul zilei, cu Hianfri, m ahr roluri
Frecvena poate fi deseori neregulai. Adesea liderii de grup sunt mi- leni medicali
care, din cauza necesii ii acoperirii sforatului de sAptmn senior i nopilor, au
un program circular >i nu pot fi prezeni la grup timp de cteva ntlniri consecutive.
De asemenea, autonomia terapeutului este limita ti i in alte moduri. De exemplu,
terapeutul, aa cum voi arta succint, are doar un control limitat asupra componenei
grupului. Deseori nu Ii poate alege coterapeutul. care este stabilit pe baza
programului seciei. Fiecare client are civa terapeui m acela^ timp Terapeuii
grupurilor pentru pacieni spitalizai se sunt deseori mult mai exput dect colegii lor
din tratamentul ambulatoriu. Dificultile care apar in grup vor fi imediat cunoscute de
toi. In cele din urm, ritmul seciei pentru pai leni acui este att de rapid, nct
exist o mic oportunitate pentru supervizare sau chiar pentru o discuie potedin
intre coterapeui. 68
RxuitA multe obiective pe cere grupul nu ^ poele realiza. Ce poate el si ofere
Vot descrie aae obiective ce pot fi atinse:

68 or mu larra obiectivelor
I An momentul in care ai neles aceste fapte clinice ale vieii grupului de terapie
j*entni pacieni spitalizai i ai difereniat factorii intrinseci de oo e*- tnnaea, e-.te
momentul si punei aceast ntrebare:fund multipla tactcm m-
Irirtata ameatnafi care tn/luenfmzJ (i mpiedici) parcursul grupului pentru pacient: spitalizai i. ct ar
pulea realiza grupulf Care sunt obiectivele rezonabile ale terapiei obiective care pot fi
atinse, in timpul disponibil, de populaia ciuuc spitali/atA?
15 Q ni puri tptlalliaU> 0
tMopt
 1. Angulare! pacientului n procesul terapeutic
2. Ue monstru ret faptului cil dialogul mte dc ajutor
3. Identificarea
problemei A L tem
neterea izolrii

3 Aiurarea celorlali
6. Scderea anxietii legate de spital

I Angajarea pacientului In prore*ul terapeutic

Tiparul contemporan al spitalizilrii psihiatrice a razurilor acute intrmAri
scurte. dar repetate, in seciile de psihiatrie ale spitalelor generale poate fi mai
eficient dect spitalizarea mai lungi. numai daci spitalizarea este urmai de un
tratament adec vat postspitali/are.11 n plus, exiti dovezi mnvingitoa- rp ci terapia
de grup este un mod de tratament poatspitalizare deosebit de efi- caco mai
eficace decit terapia individuali povtapitali/are.12
f hn aceste rezultate decurge un obiectiv primar al terapiei de grup pentru
pacieni spitalizai - i dnumr ri pacientul este angajat intr-un pnres pe care l

I
perrepe ca fiind constructiv i suportiv i pe care va duri si I Continue dupi

externarea dkt spital. Reinei c. pentru muli pacieni, experiena de psihoterapie din
timpul apitalizini este pnma Ur ntlniri- cu terapia I Iaci experiena le rapiei de grup este
suficient de pozitivi i suprtivi pentru a-i in uraja si frecventeze un grup dupi spitalizam,
atunci lisind la o partr ceilali lAdofi - grupul de terapie pentru pacieni spitalizai a avut O
funcir fi arte imjMrrtanti ). \ 'errwnntrarea faptului ca dialogul tale de ajutor
< .rupul de terapie pentru paciml spitalizai ajui pai umii si nvee ci este util
HA vorbeasci despn problemele lor Ki descoperi c ImpirUirra durem cu ceilali i
situaia dea fi auzit, neles i ai ceptat dr leiluli ii ta si se simi uurai I V
asemenea, < ultamlu i pe ceilali membri, ei allA ci a* ri su Ieri de acelai tip de
distres i nea pact tanl nu sunt uniri in suferina lor < ti
jlte cuvinte, grupul pentru pacieni spitalizai oieri membrilor la torn terapeutici ai
coeziunii i univenuibtiii ^ Identificarea problemei
I biraf.t terapiei Ir acest tip de grup este mult prea redui pentru a le jer mite
clienilor si perUihnreze probleme I )ar grupul poate .i|iita elu lent i beii n si identifice
probleme pr tare le pot elabora profitabil In terapia iiidivulu aii desMsiirati att in
timpul spitali/.Trii. cit i in terapia post-externare ( >fernd o focalizare discrei pe

SA ncepem prin a observa ck obiectivele grupului pentru pacieni spitalizai nu sunt tdenlue
cu cele ale iptUUarii pacienilor in sun acute Scopul grupa lui nu este de a rezolva o depresie
poihobdL de a atenua o poruc psihotsc de a liiuti un pacient cu manie, nici de a diminua
halucinaiile sau dehrul Grupul nu poate tace nici unul dintre aceste lucruri. Asta este
sarcina ahor aspev te ale programului de tratament al secie in primul rnd a
tratamentul* pstholarmacologu Stabilirea acestor obiective pentru o terapie de grup
este ncrealiMA i condamn grupul la eec.
IS. Gropari tpaclaltiata dt torapfe m
anumite problema ce vor fi discutate in tera pie. pe care clienii o valorizeaz rmiil, 11
gTupunle xmtru pacieni apitalizai crane eficiena celorlalte terapii
bate important ca grupurile si identifice problemele cu o anumii ghidam
terapeutic i probleme pe care clientul le percepe i a tund cm umscrise i ma
Tratat ia ptihotarapta ia trop
leabile (nu problem** t urn ar fi nefericirea cronici, depceota sau tenchnefe rulare, care sunt prea
generalizate pentru a oferi un anumit punct de apr nu pentru terapie) Grupul este cel mai bun mijloc
de a auta oamenii si identifice problemele pe care Ie au in modul lor de a reiairma ru ceilali Pjrte
eu ideali de terapie in cart nvei despre comportamentul mtcrperscmal ncadaptutn Povestea lui Emily
este o buni ilustrare a acestui punct.

l.mihf era o femeie tnr. extrem de izolat, internat pentru depresie Se fHngm c ntotdeauna a fost In poziia de a le cere
celorlali ptrUcrpores social Ka ru pnmtse mao- datd invitaii; nu avea prietene apropiate care ti o caute Intlnmle cu brbaii te
fransUr mater ntotdeauna in arm tun de o noapte. ncercase s-i mulumeasc, culcnd u-se cu a dar niciodat nu Ii telefonaser
pentru a doua ntlnire Oamcnv preau -J o ierte imediat dup ce o cunofteau In timpul celor trei fnilmn de grup la care
participat, gmpul -a dat un fredback consecvent despre faptul c ntotdeauna era agreabil avea un zmbet grp lua fi prea c
spune ce credea c-t va mulumi pe ceilali Totui. in tot aerat proces. aamr mi v pierdeau, nu mai ptuu ane era Emi/y Care h
erau propriile opina9 Con h eram pr- prule dorine i sentimente* Nevoia ei de a fi mereu amabil avusese senoase amseane
negative oamenii o considerau plictisitoare p preJuttbtU
Un exemplu dramatic a aprui In * doua ntlnire cnd I M uitat numele a i-om cerut s* uie pmim asta Rs pun,
ul ei a hat jf in regul, nu mi supr" Am tmgrrut ci. hubil. faptul iJ nu ar supdnl era unul dintre motivele pentru care
u uitasem numele Cu aftr cumnte. ia* J ar fi foni tipul de persoan care s-ar fi suprat au pt-ar fi fcut moa
csmeocu le nevoile. prntatfnl i nu i a fi uitat numele fn cele ton Intinm de grup. Lmtiy a tdenti fuat o problem
maor. ru consecine ample fn rrlatnle n sociale im afar irndmta de are pierde Intr-o Incert are disperat,
autmabotoare de a copta afeciunea celorlali

l Dn*reylcrea izolm
Grupul pentru pacieni spitalizai poate auta la ruperea izolini existente tntfe membri l impui este un
exerciiu de laborator destinat si amelioreze deprinderile de comunii are: ixi cit este mai buni
comunicarea, cu att mai mk i este i/nLarea H .iuti indivizii si impirtieasci unul cu ahul experiene le
permite primeai A teedh.uk despre modul in care sunt perceput de ceilali si % >i dr**ifiere petele
oarbe

I Vs re^tenw i/olini membrilor grupului pentru pacieni spitalizau are Mm rezultate distincte Mm nti,
ImbunAt&irea deprinderilor de ciumncuv ii va auta pe pu leni in relaiile lor cu ceilali, din afara spitalului
Aproape toi cei internai in crt/A intr-o secie de psihiatrie suferi din cauza unei despirtin >ai i absenei
unei relaii supnrtive importante cu ceilali Daci pacientul este ca pabil sA transfere deprinderile de
comunic AIV de la grup ia viata sa din exterior. a tururi grupul i realizat un obiectiv toarte important

lin al doilea rezultat este evident tn comport amenrul pacientului ir. sectv pe rnisur ce izolarea descrete. pacientul
devine dbi ce m ce mai capabil ^ utili/e/a* resursele terapeutice disponibile inclusiv tvl.ii.*c v*u ceilali pacienci
 u
5 A futanm ctlnrlalfl
Ai . bus hv. reprwenfnd tai turul terapeutr I altruismului. ente* Irn legal di*
cal prnpdrni < lirnn nu nuni diir |uta|i Je colegii lor, ti, de aurmr nes. suni ajutai de
cun<iatrrea faplului ci ei m.i>i au foat utili celorlali In fiMTill, clienii mtr Iii spitalul
tic* (ihiilrie in(M> mtarr dr drnuinilimrr pm-
htnd hi nu simt dtNir tA nu du nJrJ o mudliLiir ir a se ajuta pe ei nii. dar 91
c nu au ntoik de oierii celorlali F.prrim|a ile m valore pentru eilali membri
ai n turi este o snorm afirmare a sentimentului propriei valori 6 .'1 diirrra
snrurtdu legate de spital
PrmrxuJ spitsluAr fmihiatrur puste provo a o anxietate intens Muli pa
rieni liAies mare rubine, ei pot fi ngrijorai le stigmatizare i de efrstrle
spitalizm asupra .H tivitin probelor ui le >1 prirter mior Muli fia leni uni ne
linitii de evenimentele din m|e nu numai 1 ornj * >r trnei 1 tul bizar ii In
sp<Kim.knl.ttor al Horlalt pa leni, dar i lenaiumle din radrul personalului Ier
apia trebuie A se adreseze multora dintre st mie urse an ululare de ten alune,
care aJ< ilutes d istoria primar a pacientului (r tipurile mu 1 de lera pir (c a i
grupul comunitii terapeut* e) oferi un forum In rare pa enn pot pine in 'fia
uie aceste terne i pil obine alinare, aflnd doar c armie neliniti unt i ale 1
elorlali membri iMr exemplu. ei pil afla ci un coleg dr salon nu mie nmhl t nu fi
respinge intenional. < 1 mie ngrijorat i iernilor

Mudtfit arru fehntril

I'An acum am pn un primii iot pai ai eUI(orAril unui grup w-ntru w ia
(onfrmp ir and de psihiatrie (I) evaluarea adruiuiIm ir. im luxtv ulentdi carea
(aptelor de via din clin*4 l (2) formularea unui set Ir ohie* lve als vate t
realiste A um suntem gata 4 ne ndreptm Atu* al treilea pa elaborarea unei
tehnici l strategii clinice (jie hars restriciilor nlnruMsi i a oblei hvalor grupului)
n

( adrul de timp si trrsieutului In grupul de terapie 111 tratament ainhulato riu

drot ri* m ar easM 1 arte. < a.Irul dr timp al trraputului este de multe Ap (Amni
MU luni. uneori ani lerapetin Irehuir A aii>4 1 Aislare. A oftalma* A coeziunea
de a lungul mai multor edine. h rlalxirrzr rvrprtitlv problrmrlr. de la o ntlnire la
alta (ei reoinom c A. adesea, pmhoterapta mie , Uitrrap* deoarece n
activitatea terapeui A. trebuie a ar in loan A din nou la a rlrai chestiuni)
terapeut ui unui grup pentru pm imfi sntuJuai *r afU tn tuta unei situa fii cu Intui
diferite om poner ia grupului ar m himt*A aproap* n tinarr /1. du rata terapiei
pentru membri este deseori loarle 11 HA irii a lev Ar. muli |f
tw ipd doar la o singur edin de grup
hal* Iar dl terapeutul unui grup pnim pn leni spitalizai Itebuie A Adopte un
adm de hmp radical re lus. cred cA terapeutul grupului pentru ku irnfi tpt tuli/ai i
rehuir t nmuier cd inafa grupului rute de o singur edinfd Poale va exis
la mim 111 ta te de Io o edmA Io urmtoarea. poate vor exista purlAtori ai
culturii de grup cai* vor h prezena La cteva edine cunmscuuve. dar nu con
tai pe asta. Cea mai constructiv atitudine ce poate ti adoAat esfer c
grupui va dura o singur edin i c. in timpul acelei edine, trebuie s v
strduiv s oferii ceva (oluutiir ct mai multor paitiajMani

r/u tenfJ ft activitate Cadrul de timp de o singur edin cete cfuyent Nu avei
timp v permitei s construid, s lsai lucrurile s se dezvolte m grup i s le
periaborai inert Nu avei timp de pierdut: avei o singur ocazie de a angaja un
pacient in terapie >1 nu trebuie s o irosii.
Eficiena cere activism din partea terapeutului. In grupul pentru pacieni
spitalizai nu este loc pentru terapeutul de jpup pawv. reftnuv In aceste trupuri ar
cere un nivel mult mai nalt al activitii dect in grupurile ambulatorii Trebuie s
activai grupul i s cerei sprijin. s susinei activ i s inter*. - turnai personal
cu membru. Pentru terapeutul iormat in terapie de grup de lung durat, aerat
nivel crescut de activiute necesit o schimbare matur a tehnicii. dar este o
modificare absolut esenial.

Suportul Reinei c unul dintre obiectivele majore ale grupului de terapar pmtru pa
enii spitalizai este de a angaja clienii intr-un proces terapeutic pe t ure tor dori td-l
amtmur dup ce cor pdrj~. sptlolui Astfel, este imperativ ca te- raprutul s creeze in grup
o atmosfer pe care membru s o sunt suporuv. pozitiv >1 1 oiiMriKtiv Membru
trebuie s se simt in siguran, o trebuie s tnvrr s aib ncredere in grup i s-l
simt ca fund un ioc m care var h nelei i acceptai
t mpul de terapie pentru pacieni spitalizai nu este un ioc pentru ooniruvv- tare. pentru
mtu mm. pentru exprimarea i examinarea tunet intense Desean.
 In grup vor exista pacieni mincinoi sau mampuiativi. care pot avea nevoie de o
confruntare puternic, dar este mult mai bine s nu deschidei o disput dect nai ai
s tcei ca majoritatea pacienilor s se simt m newguraroa m grup. Uderti dr grup
trebuie s recunoasc i s incorporeze in interveniile lor att nev o Ir grupului, ct i
nevoile individ ui UL. De exemplu, s lum cazul lui loe. un brbat tunu cu tulburare
bipolar, cate a ajuns mtr-ur. grup mic a doua zi dup te a fost prins cu fora i izolat de
personalul seciei dup oe unenuiase i va rm o asistent care-i n-tu/asr cerere* de a
ies din spia* In tm turnat. )oe sttea Ui ut in alara cercului, cu spatele la membru
grupului Lra esenial ca terapeutul s se adnae/e comportamentului iui ioc pees ame-
nintor ca s fie ignorat , dar. de asemenea, implicarea iui loc mpotriva do rinei sale
manifeste avea un potenial inflamam laderul de grup a ales s roman r prezena lui |oc.
observnd c. probabil, a tos* greu pentru k s vin* U grup dup tensiunile din noaptea
anterioar, tra hne- venit s participe mult U grup dac voia. in caz contrar, chiar i
simpla lui venire putea h t ca un pas al reintrm sale in grup oe i-a meninui poni*
tcut dai pul a luat eliUu.it i a luat capabil d GONbmat In grupurile de lungi durai
dui trdtammtul ambulatoriu, terapeuii ofer
.if.it suport direct, cit fi indirect- Uiport direct prin implicare personali, prin a*c
uitare empaticA, prin InJrlejere, prtn priviri de acceptare, incuviiniri ii gesturi;
suport indirect prin construirea unui grup corziv car*, ulterior, devine un
puternic agent de susinere.
terapeuii grupurilor pentru pacieni spitalizai trebuii* si nvee ni ofere
suport intr-un mod mai rapid fi direct Suportul nu este pus la dispoziia grupului
din reflex de cifre terapeui. De fapt. multe programe* de formare In psi -
hoterapie ating nemtenional tendina naturali a terapeutului de a susine pa
cltnii Terapeuii sunt formai ai adulmece patologia, si fie experi in detet tarea
slbiciunilor Deseori sunt atit de sensibili la aspectele transferen iale fi
contratransfereniale, nct *M? abin de la angajarea Intr-un comportament
uman fundamental, suportiv cu clienii lor.
Suportul poate fi oferit In diferite modun.t Cu cit este mai direct, cu at.lt este
mm valorizat de < lieni fi aspri tul cel mai des trecut cu vederea de citre
terapeuii prufouonipti bine formai este recunoafterea deschii a eforturilor,
inteniilor forei, contribuiilor pozitive fi riscurilor asumate de mrmbn '* I )i,
pentru a da un exemplu elocvent, un membru afirmi ci el consideri un alt membru
din grup toarte atractiv, este importeftl ca uestui membru i tu or de suport
pentru risc ul pe care fi l a asumat. Vi putei ntreba dacfl, anterior, a fost capabil
ai fi exprime admiraia fai de cineva alai de deschis >1. daci este potrivit, si
observai ci acest fapt refleci un real progres al lui in grup au, prvnupiuiAnd cA
ai observat ci unii membri s au aiitode/viluit mai mult dupi ctf un anumit membru
fi a asumai risc ul fi a revelai un materia! delirat fi important aiurit i comentai
deschis acest aspect? Nu presupunei ci mrm brii reali/eazl automat ci dezvluinra
lor i a ajutai *e alii si fi asume riscuri Identificai fi intini pirilr adaptative ale
prezentm lientului 17

n er ai si uctiatei in evideni aspre, trie po/itivr ale poziiei defensive, nu

apec lele negative SA luirn, de rxernplu, mrriibni care |wr*i*ti in nilul le a*.talent al
terapeutului Nu ii confruntai cu acest ns|>ect. adm .nul in discuie re fuzul lor de a
elabora problemele personale in grup, cl oferii comentam pozitive
Louu) - Tratat despre cir de
ia ptlhotarapla da
mult i ajuta ie ceilali, apoi comentai cu blinder fttup
lijHa lor de egoism fi ezitare* dr
 a ere grupului eva persmal Suni rari indivizii care reziti sugestiei trrapeutuliu
A trebuie %A nvei* si fir mai egoifh fl si cear mai mult de la ceilali.
De asemenea, terapeutul atonii sprijin, ajutnd membru si ohini sprijin de la
grup Ot exemplu, unu clieni obin foflrte puin sprijin deoarece w prr /mii ei m>ifi
intru manieri lipici, ce trrzefte nur obiecii. Un membru emirat pe sine. rare
mmmc.i/.i nrlncetat despre starea sa somatici, va *ptn/a rapid ribdarea oricrui
grup C irul identific ai un ostiei de comportammt, este important si intervenii
rapid, nainle ca animozitatea fi respingerea si aibi Mmp si >i tac i apariia Putei
ncerca diferile tactici de exemplu, ai niruii di reci clientul despre alte modaliti
de a ne comporta n grup MU desetnnAiv

ii. Grupuri paciallrata d<* tarapfe

du-i clientului sarcina * introduci in grup mrmbn noi. si uter* teedba* l ce- lortali membri sau ai
ncerce si ghv eascA >i si exprime modul ir care Hecan* persoan evalueaz grupul in acea zi.
S lum cazul unei le mei care vorbea nencetat despre multe intervenii chirurgicale pe care le
suferim.* Ascultnd modul in care aceast temei* descria situaia ei de viai, era clar cft simea ci le
dduse tot copiilor ei fi ci nu primise nimic in schimb. De asemenea, desena un profund sentiment de
lipsi de valoare personali fi de inferioritate fa de ceilali membri ai grupului An sugerat ci, atunci cnd
vorbea despre interveniile chirurgicale, de fapt. spunea: Am fi eu unele nevoi, dar ntmpin dificulti
In a solicita mplinirea lor Preocuparea mea cu interveniile chirurgicale este un mod de a spune acor -
d-mi atenie** In cele din urmi, a fost de acord cu aceast formulare si cu ce- ren*a mea de a-mi
permite ca, ori de cte ori vorbea despre operaii, si traduc adevratul mesaj: Acord-mi mai muli
atenie" Cererea explicii de ajutor a ac estei cliente a fost eficient fi membrii i-au rspuns pozitiv
ree* ce nu ar fi fcut ct timp ea i recita litania enervant a plngerilor somatice
0 albi abordare a susinerii este asigurarea siguranei grupului, anticipnd fi evitnd conflictele, ori
de cte ori este posibil. Dac clienii sunt iritabili, doresc si nvee s fie mai asertivi sau si se confrunte cu
ceilali, cel mai bir*- este si canalizai aceast activitate ctre voi niv: s sperm c suntei in poziia de
a v descurca mult mai bine cu critica dect oncare alt membru
1 >ai A doi membri sunt blocai intr-un conflict, este cel mai bine s interve nii mpui >i s cutai
aspecte pozitive ale conflictului. De exemplu, retmep c, deseori, sar scntei in confruntarea dintre doi
indivizi din cauza fenomenului dr grup de oglindire: cineva vede aspecte ale lui nsui (in special aspecte
negative) in cellalt, la care nu-i place ceea ce nu-i place la e! nsui .Astfel, pu tei abate conflictul,
cerndu-le indivizilor s prezinte diferitele moduri in care seamn cu adversarul lor.
Exist multe strategii de evitare a conflictului Deseori mnJia este o parte integral a conflictului
interpmonal (vezi capitolul IOV este constructiv s cari adversarilor s vorbeasc despre acele aspecte ale
celuilalt pe cate le admiri sau le invidiaz. Frecvent, schimbarea de rol este o tehnic util cewtvlr adver-
sarilor s schimbe locurile i s prezinte puncul de vedere a celuilalt Este util s se reaminteasc grupului c
. in general, oponenii se dovedesc a-a fi dc- mare ajutor unul altuia, in timp ce membrii care sunt
indifereni ranenn se ajut in dezvoltare unul ie altul Uneori, o poziie advers este o metod prin cane o-
nevi arat c u pas t
Un motiv pentm care unu membri simt grupul ca tund nesigur este cft se tem C lucrurile vor merge prea
departe c grupul ti poate constrng- s-s piard contmlul - s spun, s gndeasc sau s simt luemn cate
voi duce la o catastrof interpemonl li putei ajuta pe aceti membn s se simt ir, s- guran In gmp.
pennindu-le s-i exercite controlul asupra propriei parti ciprt. Ventu ai repetat starea acestor nmiihn pnn
ntrebri cum at H 'sim
ci le pre*im prea mult?"; Bite prea inmnfortabil pentru tine?"; ..C rezi ci ai dezvluit prea mult despre
tine astzi?". ..Am fost prea intru/iv punindu-i <ulil/i ntrebri att de directe?"
Cnd conducei grupuri cu pa leni grav tulburai, regresai, trebuie si oferii chiar mai muli
susinere direct hxaminai comportamentul pa lenilor grav regresai i gsii n el un anumit aspect
pozitiv. Susinei pacientul mut si rmn la ntreaga ntlnire; complimentai pacientul car** pleac mai
devreme pentru ci a stal douzeci cir minute; susinei membrii care au ntirziat f'nt ru cA au aprut,
susinei membrii inactivi pentru ci au fost ateni pe par- clinul ntlnirii Daci membrii ncearc si dea
s/atun, chiar 91 sfaturi nepotrivite rAsplitii t fwntru intenia de a ajuta ( u toate ci afirmaiile sunt ininteli-
gibile sau bizare etichetai le drept ncercri de a comunica Un membru al unui grup, Jake, spitalizat din
cauza unei deromftevuiin psihoti* e, a divulgat cu furie in grup faptul c inteniona s-l puni pc fainii s
afume ..flit inie iadului fi pu* HM si asupra acestui spital al lui Dumnezeu" Membru grupului i au retras in
 tcere Trrapeutul s-a ntrebat cu voc e lan* ce a provocat aceast explozie de furie Un alt membru a
comentat A Jake era agitat din cauza in tilnirii in vederea externrii AJ*H Jake 1 adugat ci nu dorea si
mearg la en si 11 nea rare ii fusese m ornam iat K1 dorea s se intiian la x*u*iuitr.t sa. deoa- re e
se afla mai in siguran acolo fa de hoi i ala* im lira uri lucru pr care toi cri fin grup l puteau nelege
i susine Descoperirea nelinitilor umane dtn fundal, de neles, 1 a adus pe Jack 91 a* membrii grupului
din nou Impre un n situaie mult mai bun decftt cea In care Jark ar fi fost i/oLit din cauzai
omport.imentului su bizar

l entrurra grupului trnlru nii tenfi *fntah;ufi au 1 i u. unt Kretat. |e par ur sul acestei cri, am evideniat
importana interaciunii in aic i i acum in procesul terapeutic de gmp Am accentuat faptul c travaliul iri
am l-um este mima procesului terapeutic, dinamul care energi/eaz grupul de terapie In a. de cile ori
am vizitat secii de psihiatrie din ari, am descoperit ri rareori gru purile erau entrate pe inferat iunea In
airj-i ac um () astfel de evitare sie, dup prerea mea. motivul pentru c are atit de multe grupuri 111
fac leni ipi faltzai sunt inefi tente
I >ai grupul pentru pacieni spitalizai nu se cmtrea/i a* an 1 >1 acum, ce alte opiuni mat sunt? < ele
mai multe grupuri pentru pac leni spitalizai adopt O mirare m olo- i ah mc 1 in care membru,
urinnd indii iile terapeutului,
ii prezint, pe rnd, problemele dr acas" iele care 1 au adus In spital in hmp re restul grupului ncearc s ia*
adreseze acelor pnbkinf c u povee i staturi Aceant abordare a terapun destup pentru /u. unii upituliuti rfr ca nun
pu lin eficient arie de a conduce un %rup de terapie i. ajmuiw inevitabil.undam na gru pui la eec
Problemele care au adus un pacient n spital suni complexe i copleitoare In general, ele au 1mp1edn.it
succesul eforturilor unor profesioniti competeni

Irvtn 0 Yalom (ni Molii. I *r./i.z) tratat da psiholaiapia da gru

p

in sntatea mental i. fr ndoial, vor deruU membrii grupului Pentru *. in general, parienu in
suferin caic rrlatfswJ despre ei nii nu inspiri in : dere: informaiile pe care le prezint grupului vor
fi invariabil preconceput* limitate, dal fiind constrngerea timpului Focalizarea pe acolo-i-at jn< i
alte dezavantaje. Ea duce la o mprire inechitabili a timpului Dac mare parte a edinei sau toat
intlnirea este dedicat unui singur membru, muli dintre cei rmai ae vor simi nelai sau se vor
plictisi. Spre deusebue de membru grupului din tratament ambulatoriu, ei nu se pot sprijini nici mcar
pe ide*. c au un credit deschis in grup adic grupul le datoreaz timp >1 aten ie. Deoarece, cel
mai probabil, vor fi externai curnd i se vor trezi intr-un grup compus din cu totul ali membri,
pacienii strng in mn bancnote case nu valoreaz nimic.
Unele grupuri pentru pacieni spitalizai se focalizeaz asupra problemei'jr teciti tensiunile existente
in secie, conflictele dintre pacient i personal, disputele cu privire la intenden i aa mai departe. n
general, acesta este un rnod nesatisfctor de a utiliza grupul mic O secie medie are aproximativ dnu/eo
de pacieni. In orice ntlnire de grup mic, numai jumtate dintre pacieni i unul sau doi dintre membrii
personalului vor fi prezeni; invariabil pacienii sau membru personalului luai in discuie vor fi in cellalt
grup O aren mult mai bun pentru confruntarea cu problemele seciei este o intiiiu- re a comunitii
terapeutice la care s participe i pacienii, i membru personalului
Alte grupuri pentru pacieni spitalizai se focalizeaz asupra unor teme op- mu ne de exemplu, ideaia
suicidar, halucinaiile sau efectele secundare ale medicamentelor Astfel de ntlniri pot fi valoroase
pentru unu metnbn. dar rareori pentru toi. Deseon, astfel de ntlniri servesc in primul rnd difuzm unor
informaii rare ar putea h ofente pacienilor foarte uor in alte forme Nu entr i ea mai eficient modalitate
de a utiliza puterea inerent a formatului grupului mic dr terapie.
C ircumstanele clinice ale grupului pentru pacieni spitalizat! nu fac centrarea |*r auri-i-arum ma puin
important sau mai puin recomandabil De fapt, centrarea pe atci-fi-acum este Lt tei de eficient n terapia
pacienilor spt*uza:: iu J in terapia i tlor in tratament ambulatoriu. Cu toate acestea, condiiile clinice ale muncii
cu pacieni spitalizai (mai ales durata scurt a tratamentului i severitatea bolii membrilor grupului) necesit
modificri ale tehrocu .Aa cum am menionat mai devreme, nu exist timp pentru perUborare* temelor per -
sonale Trebuie s ajutai pacienii s localizeze problemele mftopefsonaie si s ntreasc forele
mterpersonalc, in timp ce*i ncurajai s urmeze o terapie postspitalizarv, n care pot urmn i pcrlabora
problemele intcrpersoruuc iden- tifii atc in grup.
Cel mai important punct care trebuie atins cu privire la utilizarea lui aici-i-acum in grupurile pentru pacieni
spitalizai este dota implicit in discuia despre acordarea susinem Nu pot accentua suficient .io mult c aaci^si-a

15. Grupuri paclalirate da tai apa 4*7

-

cum nu mir nirwnim cu irmfln tuJ, confruntarea pi frrdhack-ul critic Sunt sigur ci,
Jin .inzi |M'HiipuMfn eronate, de putini terapeui ai grupurilor
pentru ptu irnt spitalizai fructificA valoarea intera iunii In airi-i-arum Conflictul tr una dintre faetele
interaciunii in aki-i-acum, dar n nici un c*/ cmm mat importantA Pochzita pe aid^Ncum n|uti pacienii HA nveli*
mulf deprinderi rntrrpervmale nepreuite A comunice mai clar, A ne apropie mai mult de ceilali. sA exprime sen li
mm ie pozitive, n devtni contieni dr maniera personali pnn care li Indeprtea/JI pe rrilalt. si asculte, si ofere sprijin.
HA se dezviluie pe ei Inaii. si ntabileasti prietenii
terapeutul grupului pentru pacieni spitalizai trebuie si acorde o atenie speciali problemei relevantei lui
aici-i acum Membrii unui grup pentm pa < ienp spitalizai sunt In criz FJ sunt preocupai de problemele lor de
via i sunt imobilizai de dtsfori* sau de confuzie Spre deosebire de muli membri ai grupurilor ambulatorii
care sunt internai le explorarea i|e sine, de de/vol Hm personali i de imbunAtAirea capai itiu lor de a face
tai crizei, pacien u spitalizai sunt nchii. ncearc sA supravieuiasci i r puin probabil si In eleagi
relevana centrini pe aici i acum pentru pfoblemrlr lor
f'rtn urmare, trebuie si dai indicaii explicite despre acrasti relevani Fu nep hei are Intilnirr de grup III o
scuri orientare. In cate evideni fap tui ci. dei indivizii pot intra in spital din diferite motive, fiecare poate be neii
ia in urma examinrii modului In are rrlamnea/A cu ceilali oameni C >rn ine poate fi ajutat daci InvaA o
modalitate de a obin* mai rnnll fin re laia ru ceilali Arrentuez faptul c. In terapia le grup. mi rcntrvz asupra
relaiilor jentru c anta ndeplinete cel nun hote terapia de #rup t n grup nie ti ceilali membri i doi ipn taliti In
sinitatra mentali an* sunt dispui si ofere un feedba* k despre modul in rare vid ci ftecarr perstMiii lin grup re
lai mea zi cu ceilali I V asemenea, rvs unnec faptul ci membru au probleme importante i dureroase, altele decit
cele mlerpersonale. dar rslr nevoie a aceste pmbierrie si fie abordate prin alte modalltii terapeutr terapie indi
vnfiiaU. interviuri la serviciul de asisteni octali, terapie maritali sau dr cu piu ori medicamente

Moduri de xtruct urare

Aa etan, in grupul pentru pacieni acui spitalizai, nu exiti Uxr pentru te rapeutui inactiv, tot aa nu exi*ti lor
pentru terap*iitul norul t ml iv Mainta UM pai lenilor din secie sunt in stare dr confuzie, tnapiuniuLii i
deznrgam /ai. ei sunt nsetai i au nevoie de o anumii stabilitate t structuri rdenii Si rltw tiMm experiena
pacienilor nou Internai tn unitatea psihiatrici ei sunt in< onpjrai de ali pa< leni tulburai, cu cnmportanienl
iraional, acuitatea lor rmentii fi pe mie h ohniibiiatA de medu a mente, tar unotini cu mrmhrt ai pe M naiului
care. deoarece I tir rea/J dupA un program complex. n ture. par HA nu albi un tipar conatant al frecvenei. unt
expui, uneori pentru pruna dai, titun MC. i" *' Icr-ipii terapeui

y/mmmu WMMMMM

Deseori, primul pa In achiziionarea unei trurfuri interne punerva

ta o structur dar perceput. impui din exterior An rurale *?su* atenuat da- s* ofer expectail dare*, ferme pentru
comportamentul intt-o urtuaie nou Intr-un studiu al interviurilor cu pacienii recent externai, maturitatea covritoare a
exprimat preferina pentru luirrt de grup care ofereau actrv pntrultn o itructurd * Bl apreciau un terapeut care
ncepea ntlnirea de grup i cate de- rea procedurii grupului o direcie limpede, dar Preferau lideru care invitau activ
membrii s participe la grup, care focalizau atenia grupului asupra tivitii. care asigurau o egal distribuire a timpului,
care reaminteau grupu lui Orientarea i sarcina sa fundamental Uteratura de specialitate demonstreaz c astfel de lideri
obin rezultate clinice superioare M
1 idem de grup pot oferi structur grupului pe multe ci: pnn orumtarea membrilor la nceputul fiecrui grup, prin
ofenrea unei desenen senar a grupului naintea ntlnirii, prin stabilirea unor limite temporale i spaiale clase: prin
Utilizarea unui stil personal lucid. ncreztor; pnn fotosmra unor metode de grup consecvente l coerente

f mutele sufuile t temporale Aranjamentul fizic ideal pentru grupul de terapie cu pacieni spitalizai, ca i pentru
alt tip de grup este un cerc format dm membri t are v IntJInnc Intru sulJ odatuf de mare. cu o u btditsi. Sun
survplu ins planul fizic al multor secii face ca aceste cerine de baz s fie greu de n deplinit IV exemplu, unele secii au o
singur sal de grup. i totui trebuie s programeze dou grupuri care se ntlnesc in acelai timp In acest car. un grup vr |H
citi* ntlni intr-o sal foarte mare. in care se desfoar activiti ge- nrrale, sau Intr-un hol deschis, fr o demarcare
spaial clar Cred c lipsa unor limite spaiale clare viciaz intimitatea i coeziunea i compromite acti vitatea grupului,
este le preferat s se gseasc un anumit spaiu nchis chiar da .ir presupune o ntlnire in afara seciei.

I k* asemenea, structura este oferit de >tabihutea tcmjwaU ntlnirea ideal itw rH* cu toi nlembru prezeni, punctuali
i se desfoar fr oprire pana Ia sfrit I ste dificil crearea unor avkiiu aproximativ surulaie in cadrul grupului pentru
pacieni spitalizai din cteva motive: pacienii dezorganizai Vn- tr/ie. deoarece uit momentul i tocul ntlnirii: membra au
anumite programri medicale sau terapeutice; membrii cu ateni limitat pot om s plece mai devreme; cei sub medit aie
puternic adorm n timpul edine >1 ntrerup cumul grupului, pacienii agitai sau panicai pot fugi din grup
terapeuii trebuie s intervin In once mod posibil pentru a crieri o stabth tale maxim Iu trebuie s ndemne administraia
seciei s declare mnolahil timpul grupului, astfel nct membrii gropului s nu tic scoi din grup sub mc* un motiv (nu pentru c
grupul este i-ea mai important! terapie caro desf * wir in unitate, ci pontVU c aceste intimiperi l submineaz a terapia de
grup pnn natura ei. ane o redus flexibilitate logistic V Terapeuii pot cei* raambn lor j*numalului s reaminteasc pacienilor
dezorganizau mtlmrea de coi
 fIM *A-i escorteze pn in al Asigurarea frecvenei pacienilor trebuie *4 fie >i
nrNjHjn.ibiljt.tlr. personalului sn lfi, nu numai a liderilor di* grup i, hmrin- rle.
terapeuii de grup trebuie *4 niwr ntotdeauna un model de promptitudine
Problema fugarilor membri canr lug dintr-o ntlnire de grup |HMII* fi abordat! Jn
cteva moduri Mai uitai, paoenii devin mai anxiofi dani percep c nu li se va permite
pArAseastA incApe rea Prin urmare, este cel mai bine A ae exprime sperana ti ei vor
rmAnr pe part ursul ntregii ntlniri Uat A nu pot. sugerai le ii se intoarri in ziua
urintoarr, rnd se vor iim|i mai linitii Un par icni tare irn earc s pArAaeajn A
Inrprrea in rni|kit ui edinei nu poate. bineneles. *4 fir impirdkat fizic, dar exiati fi alte
opiuni Putei refor- mula cadrul intru/ mod care ofer un argument pentru a pune <
apt disconfortului de a rmine in grup de exemplu, unei |*Tnarte care a afirmai cA
fuge din situaiile incunfortabiie fi a ajuna la con lu/ia t A intenionea/A A schimbe est
tipar, ii putei reaminti a< eaatA torvlu/ie Puteit omenia ,l leat tor, e r Iar r A ta siini
foarte mt onfortabtl a urn tiu rA vrei A pArAseftiamera, dar inii aminte* ce spuneai ieri
<4 ntotdeauna te ai i/nlat cnd te al simit ru fi < A doreti sA gse>n di dr a ajunge la
ceilali MA ntreb dat A atesta nu ar fi un moment buri de a elabora, tioar Inter Aiul *A
rmi mai mult in ntlnirea de a/i?" fi putei atenua anxietatra aufitfiiidu i ai fie, jenlru
nmlul > -dinet. un observator sau li putei sugera sA i?i schimbe lot ui ft si se tfe/e tiritlr
se sirrt le mai i onfortabtl pMlr alhiri de voi
<trupurile pentru p.n teni cu un nivel tle fum uaiare mai inalt jxrt ft st.i bilizaie
printT o poli tic A cr t impiedi J pe ntar/jai %A intre in frdina Ir grup Bineneles, ateast
politu A este rfiileni numai cu un grup opional Poate pnslut e probleme terapeuilor tare sr
mrnt im onfortabtl ta portari strui re hi/nl admitem unui client rare donate terapie este
mpotriva naturii foritiAru Imn e tradiionale Bineneles, at eastA p>lith A t ree.i/A n-
nilunenlr In i Lirn- ii i are au auna la inIAIntre ti doar cteva minute inlir/ierr, tlar, dr aarmr-
nea le transmite ti valorizai timpul fi activitatea grupului ft ci dtni sA tb inei in fte arr
fedin. maximum dr .tivitate neintrempt (.riipul puie avea o fereastrA dr rtmi minute pentru
infr/iai, cu uile Ies Inse. dar. u da t te uile s-au im htt, ntlnirea nu trebuie ntrerupta
Interviurile hnalr cu pa cientii recent externai ara IA invariabil (A au resentimente fa|A de
tiitrenj|im fi apmbA t site efortunle trrapeuikir de a asigura stabilitatea 11 ntrziaii cn>- ra li
se refu/A intrarea m grup pot ft prost dispui o uri sau douA, clar vor li puru hiaii In /IIM
urnUHnmnt

dr/u/ IsruH'HIntui I * a*-onier' . terapeutul contribuie mult la impresia de drur lur

prin stilul i prezena personale t Pa muii irttipAimAiiUi sau in stare de confuzie sunt
linitii de terapeuii fermi, expluii fi decii, care. in ace Ini timp, impArtAe* , u pat
lenii motivele a iurulor lor Muli teraieui ai grupurilor de lung durai tu pacieni in
tratament ambulatoriu permit eve-
nimentelnr s-i desfoare cursul a apoi inruraieaz examinare i
integrare* evenimentelor. Deseori, membri sunt prea stresaj i
vulnerabili pentru a tac*
(ap eficient acestor eveniment* v Umteac daci terapeutul aciunea HM hut4-
rAt i ferm. Daci, de exemplu, un pacient maniacal vireaz pierznd controlul i
monopolizeaz timpul grupului, este cel mai bine si se mtervmA t sA ut pne- vin
obstrucionarea activitii grupului de ctre pacient in acea edin. De exemplu, ii
putei spune pacientului c este momentul s far UruUt a s tac eforturi s-l asculte
pe ceilali sau, dac pacientul nu este capabil s se contre#- le/*. 11 putei escorta afar
clin sal. In general, intr-o astfel de situaie, terapeuii ofer un model excelent vorbind
despre sentimentele lor ambivalene De exemplu, ei pot mprti att convingerea c
au fcu! o micare adecvat pentru bunstarea ntregului grup, ci i marele disconfort
de a asuma o poziie att de autoritar.
Alteori, grupul se poate angaja in discuii lungi despre care terapeutul realizeaz c
sunt ineficiente Din nou, terapeutul are mai multe opiuni, rncjo- siv ateptarea i apoi
analiza rezistenelor. Totui, in grupurile pentru paoeni spitalizai estr mult mai eficient
s fu direct de exemplu s intrerupi grupul cu un tnesai explicit cum ar fi: .Am
sentimentul c tema de azi este de interes pentru civa oameni din sal, dar mi se pare ci
o astfel de discuie ar putea avea Ic*, cu uurin in afara grupului. Vreau s sugerez c ar
putea exista un mod mult mai valoros de a utiliza timpul grupului. Grupurile sunt mult
mas utile ilar a|ut membru s nvee mai mult despre modul in care rriaaonea- tk i
iimunu A cu ceilali i cred c ar fi mult mai bine dac nr-am ntoarce D . .iu i
putri oieri o anumit alternativ clar.

1n/tin oiuJ fedmet de grup. Unul dintre cele mai bune moduri de a eden structur
este construirea unei tecvenfe explicite, consecvente. n fiecare edin. Reprezint o
desprindere radical de tehnica terapiei de gmp cu paaeni m tratament ambulatoriu, dar, in
grupurile specializate, duce la cea mai eficient utilizare a numrului limitat de edine, aa
cum votn vedea mai trziu, cnd vum examina grupurile de terapie cognitiv-
comportamenlal In grupul pentru poc leni spitalizai, un protocol structurat pentru fiecare
edin nu are doar avantajul eficienei, d i al ameliorm anxietii i contuzie pacienilor
fem bolnavi Recomand pentru grupurile cu pacieni spitalizai urmtoarea turm, uor
modificabil.

J. Primele J/mi minute Lstr intervalul in care terapeutul ofer structura explicit a
grupului >i ii pregtete pe membn pentru terapie. (Pt icuri w de* scrie un model de grup i
voi da un exemplu terhatian al unei ahrmau dr pregtire.)

2. Definire* aimnu. Terapeutul ncearc, in aceast ta zh, h detern.m .IM mai

prutitabil direcie pe care grupul o poate lua intr-o anumit resimt Nw fac i eroarea de .1
plonja la mare adncime de la pflnad subrect ridicai ac tu
 3.
membru pmfru vA. fcnd ant.i, putei omite alte subiecte productive. Putei determina
<iarrini n diferite moduri f^e exemplu, put*i doar ii ab ilitai pen- tr\i i simp ternele
urgente n acea /i sau putei oferi anumite exerciii structurale. care vi vor permite ii stabilit cea
rnai valoroas direrie pe rare grupul *1 o urmeze n acea zi. (Voi (are o descriere a acestei
tehnici mai trziu.)t . ndeplinirea narcmii. O datf ce avei o viziune cuprinztoare asupra
potenialelor teme fertile pentru o edin. ncercai. n partea principal a edinei, s v
adresai acelor teme, implicnd n edina de grup ct mai muli membn 4 Ultimele cteva
minute Ultimele cteva minute < (instituie fierioada de rv sumare Artai cA faza de lucru a
luat sfrit >i dedicai timpul rmas rezum rii i analizei intlnirti Aceasta estr bucla
fncerrai s clarificai, In cel mai simplu limbaj posibil,
autorefexivi n aici i-acum, n care
Interaciunea rare a avut Ir* In edin I >e asemenea, putei dori s ducei la sfrit unele
aspe te putei ntreba dani exist unele asperiti sau sentimente tulburate cu care membrii
pot ncheia edina sau le putei cere membrilor, att celor activi, ct irlor t rup, s
vorbeam .1 despre experiena avut n grup i s evalueze ntlnirea

Pe/irrrantafele ntrurturu I >r cteva im In aceast arte arn protestat

fa de structura excesiv, f V exemplu, discutnd despre stabilirea
normelor, arn In demnaf terapeutul s se strduiasc s A fac grupul rt de
autonom rstr post Ni i am fcut observaia r un grup eficient Ii asum o
rmioftsabilitatr ma si m pentru propria funcionare )r asemenea, am
sugerat ci un terapeut *Xf estv de activ, care structureaz rigid grupul, va
rea un grup dependent, cu siguran, da liderul fac* totul |mtru
membri, ei vor fa* r prea puin pentru ei nii Aa 'irn am spus in capitolul
14 . cercetrile empirice demonstreaz t A liderii care ofer structur
excesivi pnit fi evaluai pozitiv de membri, dar grupurile lor nu reuesc s
obin rr/ultalr pozitive Repet, comportamentul h litrului i u naturii tfna luruntd
failivitatea verbal total i gradul uimportamen tulul de arfrntmstrnre) are
n relaie curbiltnuir cu rerullatele porithx (att la sfr pirul grupului, ct t la
ase luni de la terminarea grupului) /J ( u alte cuvinte, domin regula mediei
de aur prea mult *au prea puind *tru furare Jin partni li derului este In detrimentul
drruiltdrii

Astfel, ne aflm In faa unei dileme In multe grupuri de scurt durat,

spe nah/afe. trebuie s oferim sini. fur, dar. dai oferim prea mult.
membru gm ptiiui nostru nu vor inva s i utiH/r/r propriile resurse A
vasta este o pm Ment maor ,i terapeutului in grupurile pentru pa* icnl
spitalizai rare. ca urmare tuturor motivelor pe rare I* am descris, trebuie
s structureze grupul i s evite, m acelai hmp. si infantilize/e membrii
bxist o cale de ieire din aceast dilem o cale att de ini|xirtant. nct constituie un
prmciptu fundamental al tehnicii trrajirulicr In rntilu* grupuri tpe riali za ta Liderul trebuie
s structureze grupul astfel tncdt s4 Incurafne furuumarea mtenwrnd a fiecdrui
membru I ia a* est prin ipiu pate paradoxal, avei ri start' 1 f I oitortiJ model al
unui grup pentru pacieni spitalizai l va clarifica

Tratat da ptlholarapia
da grup

Grupul cu nivel nalt de funcionare- model de lucm

tn aceast aeriurw voi de* ru- n detaliu un format devtinat grupului
pen tm pacieni spitalizai cu funcionare de nive InaH Reinei cft no
intenia mea ca de-a lungul ntregului rpind, nu esU? de a oferi un bpaf. ci
de a tluiitra < abordare a modificrii tehnicii terapie* de grup Prin urmare,
sperana mea Hr c nu vei ncerca si aplicai intru mai acest model n
situaia voastr dauc.d el va servi la ilustrarea strategul generale de
modificare si va a *>(* bi unui model eficient pentru situaiile dinier
specifice cu care i4 confruntau 3

Propun s fie inut un grup opional pentru clienii cu nivel 'malt de ksK ionare,*
cu frecvena cuprins Intre trei i cinci edine pe sptmn, dura ta ntlnirii fiind de
aproximativ aptezeci i cinci de minute De-a lungul anilor, am expnmentat diverse
modele, modelul pe care-1 descriu aia este cel mai eficient dintre ele i l-am folosit in
cteva sute de edine de terapie de grup tu pacieni spitalizai. Acesta este protocolul
de baz al ntlnirii

1 c frimtanr i pregtire
intre 3 i 5 minute intre
20 >i 30 minute intre
2. Stabilirea agendei personale
20 i 35 minute intre 10
3 ndeplinirea sun inilor i 20 minute
4 Revizuire

(irtenlareu }i prtgUirm. Pregtirea pacienilor pentru grupul de este mai puin

important in cazul grupului pentru paoeni spitalizau in i el al grupului pentru pacieni
in tratament ambulatoriu bineneles cadrul temporal este radu ul diferit tn loc s
petreac intre douzeci a treizeci de minute pregtind un individ pentru terapia de grup.
tn timpul unea edine individuale. terapeutul de grup trebuie s realizeze aceast
pregtire in prunele t mo imnul ale edinei de grup alctuit din pacieni spitalizai
Propun ca liderul s in* eap fiecare ntlnire cu o declaraie cun i ampl, care mdur
descrierea regulilor de baz (timpul > durata ntlnirii, regulile cu privire la
punctualitate). o expunere clar a scopului grupului i o schi a procedura de baz a
grupului, inclusiv desfurarea MCVtniU a ntlnirii Utnou o declaraie Upu de
pregtire:
S. timpuri ipactaHratt da
tetapte
 Siuit Irv 'lalom i aceasta este Mary Clark Nku vom ti cobdern
grupului de terapie din aceast dup-amiaz, care se ntlnete
:M1T.K timp de o or A i cincispnrm minute. ncepnd cu ora dou hv
Scopul aowtui grup este de a auta membru s nvee mai mult
despre modul in t are Mimunki >i relatoiwaz iu tetlali i lamenu
intr in iiui din cauza mutau felun dr probleme importante, dar
unul dmtre aspcvtele pe care mult- dintre uwhv

S. timpuri ipactaHratt da
tetapte
 t lientu ol Iun tixianr nalt uni ohmii cair pol vrrhaUxa mai mui rare 1
Iu vrea In trrare N al cnw mlarva) .W isaf 1 \mrmm * pamripr la tn alt
parte, am drecn un pcutmt dr grup pentru paownta o* rvvrl trnti Or nun
npgrraati (Valone Jnpavni laonp IVtcbiabwapv*zii de aici 1 au in comun rate o
anumit nefericire legat de modul in care ie desfaocrra unele dintre relaiile lor
importante
Bineneles. oamenii au multe alte probleme urgente, dar acelea aurii ela-
borjte cel mai bine In unele dintre formele de terapie pe care le urmai O poate
face mai bine aceal lip de grup eate t ajute oamenii al neleag mai mutic
despre relaiile lor CU ceilali Unul dintre modurile in care putem Iu era cel mai
bine pate a ne focalizm |n- relaiile care exist Intre oameni, in a< *-aifA
camer Cu ci VP|> nva a comunicai mai bine cu oamenii de .iar, cu alat mat
bine o vei f.i< e cu oamenii din via|a voastr din afar Alte grupuri din unitatea
ru intr put pune ai reni }w alte abordri

bate important s jlii c, aproape In fieiare zi. aurii pre/en|i observa- lofi i are
privesc grupul pmitr-n oglind unidirecional | AICI art ctre oglind t. de twnneii,
ctre microfon, dac este carul, inern nd a orieti- te/ pacientul ci de clar este
posibil in spaiul tru onjurtor | (Jbservalorn sunt bn rinri pn(r>iuniti in sntatea
mental, dr-*s>n studeni U rnedi- m.i iau jiersnane ce urinea/J o coal de
asisten mnli. aii ori alt* membri din personalul sei iri
Vom ncepe inllrurea noastr tcnd un lur al grupului i crrnd turc ruta a spun
ceva despre tipul de prubteme pe care le arr in viata sa i ir l ar plcea a Im ene s
luenr/e in grup Ar Irebui s rie la intre i ir\< inpre rase i trri/ec i de minute I te foarte
greu s veril|i cu o lisl de probleme m timpul pnrnelor ntlniri iJar nu v lacei grtl V
vom auta Asia - rnun ca noastr Ifup asta vom imena s elaluirm lt mai multe
probleme In ultimele i im ispre/ne minute ale grupului, il -cfvalnnl vor vrm in came r i
ne vor spune otmervalili* lor Apoi, in ultimele i aleva mumie veun in registra modul in
care fits arr dintre ori prr/eni rvaluea/ InUkuirj i vom vorbi despre frnturile de
sentimente asupra crora ar trebui alun .im o privire nainte de ir hwerra grupului Nu
irifntdeauiu jian uigrm complet ordinea de Zl, dar ne strduim s in- etn tot <e putem S
sjxettn c putem relua ac rate a*j**i te in urmtoarea rdiu| t. ile asemenea, c vei
dese peri i putei Im ra la ele i intre eilinfr

Observai componentele de ba/ ale acestei jiieglur (1) n det- ricrr a re giililor de ba/,
(2) o dei tarare scopurile ir i oblislivc-lor giiij>uliu. (lftidc* ic rien* a procedurii grupului
(mc ImcAnd atruc tura precis a ntlnim) linii te rapeui care liirrea/ cu jiac leni apilalt/ai
sugi'iea/ c ac cast jiegtite poate b i omunjc .d p.ir|i,d pa< ir-nilor m afara grupului i c
ar trebui ..4 iu* htar mai detaliat i explirtlut. de exeinjilu. prin in luderea linei diw uii a
petelor oarbe a f>*edbai . ului auportiv i constructiv (oferind exemple ilustrative) i a rorn
epbilui de nuc nsosnicrs ses tal 14

inhihrra ugerutet prr*maJt A doua la/ a grupului este prwc i/arra sutcu ui I <*.i mai
imjirtant sanin a grujMilm (din are derivi clilentele obiective ale
rj tratai da pilholaia|Ha
da gntp
grupului) este s ajute fiecare membru ii exploreze i s-i mbuna ta eatca n laul-
interpersonale. O metod eficient de definire a Mtcuw este ar. otctaii. structural care
cete membrilor si (onnulue o scurt agend personal a inUi- nini. Agenda trebuie s (ie
realist i realizabil in grup in acea TU. Trebuie s se focalizeze asupra temelor
interpersonair i, dac este posibil, asupra letneke care au legtur intr-un anumit fel cu
unul sau mai muli membri din grup.

Formularea unei agende adecvate este o sarcin complex Pacienii au nevoie de

asisteni considerabili din partea terapeutului, mai ales in prune cteva ntlniri Pnn
urmare, fiecrui client t se cere a fac o declaraie personal care implic trei componente.
< I) o recunoatere a dorinei de schimbare 2 intr un anumit domeniu interpersonal (3) care
se manifest intx-un anumit fel in a io-i-acum. Ondii-v la asta ca la o evoluie de ia
gen al la spenhr de la impersonal la personal i de la personal la interpersonal _M sunt
nefericit' evolueaz in m simt nefericit pentru c sunt izolat' care evolueaz tn vreau s
fiu mai bine conectat' care evolueaz in .... cu un olt membru al grupului" In ciuda
diferitelor moduri in cote pacienii ii pot ncepe expunerea. nu suni mai mult de opt sau
zece agende de baz care exprim vasta majoritate a nelinitilor pacientului: vrea s fie mar
puin izolat, mai asertiv. s comunii e mat bine. s fie mai puin nchis, mai apropiat de
ceilali, mai ifnmi in a laie fa funei, mai puin nencreztor, mai bine cunoscut de ceilali
MU L>I dorete s primeasc feedback specific cu privire la o caracteristici sau un aspri t al i
(importamentulul Avnd in minte aceste exemple, terapeutului a poate ft mat uor s ajute
pacienii s cieeze o agend realizabil.

Pacienii au relativ puine ddicult! cu primele dou aspecte ale agendei Iar ne. iut un a|
utor considerabil din partea terapeutului cu pnvue ia al troleu aspect adic ncadrarea agendei in
aio-t-acum. Cu toate acestea, a treia parte est* mai puin complex dect pare i terapeutul
poate translata ance agend in aici-jiacurn prut stpnirea ctorva Unii directoare fundamentate

S lum urmtoarea agend, ntlnit frecvent: .Vreau si nv s comunic mat bute cu

ceilali*. Pacientul a completat dea prunele dou compunem* ale agendei, f 11 a exprimat
dorina de schimbare (2) intr-o ane tnferpersonai. Tot

rmne de ticul este si transltcz* aceast agend n jct-t-acura, un pa pe ian- lei

JJvotul il jniate facilita uor cu un comentariu ca Te rog s te uii pnn camer Cu ce persoan
din grup comunici bine? Cu ane ai don s comunul mat bute?'
O alt agend obinuit este declaraia a don s nv s ajung mai apraa- |H- de oameni
lnxedeul terapeutului este acelai: o aducei in arct-r-acun ntrebnd IX- ce persoan din gntp
te simi avat apropiat7 De cute ai don sa le apropii mat mult?" O alt agenda obinuit este
Vreau s nu capabil sa-nu exprim nevoile i ele suu fie ndeplinite mi m nevoile i durerea
asi-unse in uttenor i tot imerv s mulumesc ie toat lumea' lcrapeutui poate COOH ta In aid t
acum inlrebnd . Ai H dtsHts s btom'i sa ne lai s tun de vi A nevoii- a/i?" au: Ce durere
ai? Ce i-ai dim de U iv.i'

tt. Grupail iacialiiat* da Urapta

 Nota lmr. in general. agtnda nu eafce motivul pentru care pat untul ne afli ui
Mpital E posibil ca pacientul si fi font spitalizat pentru abuz de substane, depresie sau
Inc*rrare de suicid Cu toate ceitai, In spatele unor astfel de comportamente sau
evenimente exiti aproape invariabil tensiuni aau srindri n relaiile mterpersonale.

Reinei de asemenea ci terapeutul se strduiete pentru agende care sunt blnde,

pozitive t nu presupun confruntare. n exemplele tocmai citate de agende care pun
problema apropierii sau a comunicrii, mi asigur ci investi- ghez n primul rinei capitul
pozitiv al acalet

Muli pai leni oferi o agendi care se adresea/A direct furiei, de exemplu: Vreau si fiu
capabil si-mi exprim furia Medicii spun ci-mi ntorc furia asii pra mea >i asta mi fare si fiu
deprimat" Ai easti agendi trebuie manipulai cu atenie Nu vrei ca pacienii si-i exprim#
furia unul fai de altul i trebuie si remodelai acea agendi Intr-o formi mai constructivi

Am descoperit ci este util si abordez pacientul n urmtoarea manieri Cred ci

deseori furia te o prob temi serioas pentru ci oamenii o lai si se ndu e la niveluri atlt de
nalte. Incit sunt incapabili si o prime Hlils*rarra unei furii atit de mart s-ar simi ca
empia unui vulcan late In nnoitoare, afif pentru tine, rit i pentru ceilali. Pate mult mai
util ca In grup si Itirrim oi nntihtalra frtmH, nainte de a se transforma tfl ostilitate peru
uloaii A dori si-t sugerez si te concentrezi azi pe ostilitatea incipient! de ernplu ne
ribdarr, frustrare sau sentimente de enervare minore Ai fi dispus si primi in grup once
licrire de nribd*re MU enervam n momentul In care apare de exemplu iritare ru
privire la mm ful In care noi conducem grupul a AI?

Pxemiul agmdei are multe avarita|e Intr-un singur motiv, este o soluie la paradoxul ci
itrurturu mtr nremurj. dar In acrla^t timp. mhthd dr/m/fami Hjurr i iiiil agendei oferi
structuri grupului, dar, simultan, tnruraroz! comporta mentul autonom din parta
pacientului Membrilor li se crrr si i asume re*, ponsabihtatea pentru terapie i, ca urmare, si
spurvi lai cr a> don si schimb ia mine lai cr aleg si Iticre/ asti/i In grup" Astfel, agenda Iru
uraea/A metn brii si i asume tm rol mai activ n propria terapie i i foloseai i grupul mai
bine fii mvai cA agendele direct, explicite, care implici i ali membri ai gru pului, vor
garanta faptul ci et vor d*diura o activitate proIu. tivi in nlm i, de exemplu .Azi, mai
devreme, am ncercat si o abordez ie Mary pentru vorbi cu ea i am avut sentimentul ci mi
respinge, ci nu ar vna si albi dr a bir# cu mine i a don si aflu de ce".

I Inii pacieni au mari difu ultii de a-i formula nevoile direct i explicit IV fapt. miilp
intri in spital din cauza tentativelor autodixtructive rare sunt rnrfa- dr mdrrn tr dr a irmnalrut
cA au nrrfitr dr ajutor Sarcinile trecute In agendi li in va! si-i formiilwt nevoile clar i
direct i si cear ajutor explicit dr la cei Ittli I *P fapt, penfTii muli, rxemfiul aymdn mir bi
ntnr tmtftrulic, f nu at tiwlatni ullrrtnnrA In fwp r>ci aceti pacieni pot fi nviai si
cearA verbal ajutor i nu ntr un mod nonverbal. autodintrurtiv. atunci spitalizarea a fost foarte
utili.
4w Qrj j'), /mm ^1 ,,,u* r**** rP
Exerciiul agendei oferi, de au'nwmea, u viziui** U rgi bun* activitii grupului cr poate fi realizat! in
acea zi Rapid, talerul de grup e*tr capabil s aptv cieze cv este dispus s realizeze fiecare pai lent >i care
dintre trupurile u- lentului i di mna cu cele ale altor pacieni din grup

Exerciiul agendei este valoros, dar nu poale fi utilizat imediat in grup Deseori un grup de terapii* are nevoie de
cteva ntlniri pentru a nelege sarcina > a-i recunoate utilitatea Stabilirea agendei personale nu este un exerciiu pe
care membru grupului sl-1 ndeplinea*! singuri terapeutul trebuie sA fie extrem de facilitator, persistent, inventiv i,
deseori, directiv, pentru a l face & funcioneze. Dac membri au rezistene extreme, uneori o agendi potrivit! pentru ei
este s! examineze de ce le este att de greu s ior- mukzc O agend.

Rezistenele profunde sau demoralizarea pot fi exprimate prin comentam cum ar ii Ce s-ar schimba?"; Nu vreau
deloc s! mi aflu aia!* Dac! devine repede evident c! nu avei nici o prghie terapeut*.! real!, putei alege si v aliai cu
rezistenele, in loc s ocupai timpul grupului cu o lupt! mutil cu membrul care are rezistene Putei spune simplu ci nu
este neobinuit s simi asta la internarea In spital >1 c poate la urmtoarea ntlnire va sima altfel Putei aduga ci
pacientul poate alege si participe intr-un anumit punct al edinei Daci ceva ii captra/i interesul, poate vorbi.

Uneori, daci un pacient nu poate articula o agendi. poate fi sftuit s asculte i apoi si ofere fcedback unui membru pe
care pacientul fl selecteaz Ai- tron este util si se ceari unui alt membru si propun o agendi pentru un anumit individ.

IV exemplu, un tinir de nouisprezece ani avea o agendi nerealizabila ^Tatii num mi trateaz ca pe un copil". n prima
ntlnire nu a putut nelege ar- irptul de agendi >i am cerut sugestii de la ceilali membri Au existat cteva propuneri
excelente. Vreau si examinez de ce sunt att de spenat aia" sau Vreau K! fiu mai puin tcut in grup" In cele din urm. un
membru a sugerat o agendi perfeci: Vreau si aflu ce fac de fl determin pe tatl meu si mi trateze ca pe un copil Spunei
mi: mi port ca un copil in acest grup"
1 )b*ervai de ce aceast agend era perfect! Se adresa ngrijorrii declarate cu privire la faptul ci tatii Iui fl trata ca pe un
coptL se adresa comportamentului siu In grup care fcea si-i fie greu si utilizeze grupul t se concentra pe aici >i acum intr-o
manieri care, firi ndoial, tcea ca grupul s-i fie util.

ndeplinim agendei O dat ce datele agendei personale au fost completate ncepe urmtoarea tazi a
grupului. Sub multe aspecte. acest segment ! edinei de grup se .isc. mn cu orice ntlnire
de terapie de grup interactwxnal m i are membrii exploreaz i Vnomici s-i schimbe
comportamentul mterperso nai iu-.iil.ipt.ihv Dar nisfiJ o Aferent major* terapeuii au la dispMiir
agende pentru fiecare membru al grupului, ceea cv le permite s hvahvesne activ iote

18. Gropuri ipactaKiata da tor apia i?

*

intr*i riMiiit'r.) rnult in<u personalizai jti e/icleni. Intervalul de viai presu-
pui al grupului pentru pai leni spitalizat* *te dcwr de o singur. fedini i
te rapetitul lr?buw * fir eficient pentru a oieri cel mai mare avantaj unui
ntimir

ct mal mare de pacieni

li.4 j^upul Ir nwrr *A puf*ni d uprezer* rnrrnhri i dcl rnMA

membri noi, taie meniii un interval de Krnp considerabil pentru a formula o
agmdA, atunci pot rUmlm* numai treizeci de minute pentru a ndeplini rele
d0uA9prrz.ee eagende Evident, activitatea nu poate fi orientai pentru fiecare
agenda m parte >i este important ca pac ieri i i si fir corifticni de areasti
situaie la* putei spune explic it membrilor ci stabilirea agendei fM*r.sonale
nu re- pre/inM o promisiune ci fircirri agende i se va ac orda atenie in grup
lutei transmite ac rsti posibilitate folosind o formulare conditumali In faza de
In- tix mire a agendei I >oci timpul ne permite, la rr ai dori si lucrai azi?"

( u oale ocrstea, terajwmtul efic lent fi activ trebuie si fie capabil si elaln re/e
majoritatea agendelor in fus are fed irii ( ea mai valnmati iruiuaie j** care v-o pot
daeste si ncercai si potrivii agendele una Cil alta astfel incit si Iu* r.i la citrva n
orelafi hmp I >ai i, de exemplu, agenda Im John c iiprimlr faptul ci el este foarte i/nbl fl
ar dori si afle de la c eilali membri de ce Ir este greu si se apropie de el, putei incleplini
simultan citeva agende solii itand feedba* |r pentru John de la membri c u agende cuin ar
fi Vreau si invi si uu exprim sentimentele" MII Vreau si Invi ai comunic rnai bine cu
alii" sau Vreau si invi si mi afirm c Iar opiniile'*

Similar, da i exiti In grup un membru are plinge fi este n mare di stres, de re ,ir
trebui < a trraj rutul si fie singurul c are I Iiiiifbf I* pr ac el individ, cnd tn grup se
afli membri cu agende de tipul Vreau si invi s. nu exprim sentimentele" sau Vreau si
invi si mi apropii de oameni* ' Solie mtiiulu i e aceti membri, putei ntrees**
citeva agende
In general, in timpul stabilim agendei pmmnalr, teraj rutul o* iimulra/i ii teva
scrisori de credit angajamentele pac lenilor relativ La n anumita .1. tivi tale pe are vor si o
desfi^oare un timpul intilmrii (iac i. de errnplii. o mrtn bri afirmi ci ea ere*le ci este
important si nvei si i asumi ri%* uri in grup .le nelept si reinei asta fi. la momentul
potrivit, si 11 solie itai, dr urm piu, si fi anume riscul de a oferi feedbac k MU dr a evalua
mtilmn a I a. i un membru i exprimi dorina de a se des hide a de a impirtAfi ru ceilali
du wva sa. esfce uor si obinei un c ofitrac t spec ific putei fai un 1 unt ra< t prii tru doar
doui sau trei minute de rnpirtifire a triinlor >i ami si vi asigu rai. i .* H individ primete
a< el timp in grup fi are i posibilitatea dc- a coiri U momentul stabilit Prrn astfel de
rtmtrac tc, este posibil A mini respoiutahi lifatea. uilic ifindu i pac lentului si numea 1 A
unu sau doi membri care si I mo ni tc irizeze penfni a se asigura . . ndeplinit contra tul
pentru un anumit tn terval dc timp al fedinei Aceast.t conducere lip maes/ru" poate fi greu
dc manipulat pentru terapeutul ncepi tor, dar conduct la un grup mai eficient penlru
parimi spitalizai
 IM Inrfn D Talnm (nu Molin Imvu) Tratat da psitwtarapla
da gropKanzuirra ilin futalul edina, baza linai
a edinei de grup semnalizeaz n final formal al corpului inLilruru >J const in
revizuire 91 evalua jr. cuu-

duc un grup cu pacieni piuiizaj intr-o unitate de formare i. in venerai xa IA unul

sau doi audmi rare observi edina prtntx-o oglindi uiudinf >jiuiu,
Prefer si impari faza finali a grupului tn doui segmente egale, discutate IJ.
tlnirn de citre terapeut i observatori vi rspunsul membrilor grupului a*
aceast discut

tn primul segment, terapeutul >1 observatorii formeaz un oue cerc ir. camer fi
conduc o analiz deschis a intlruru. ca p cum nu ar exista in sal pa cieni care ii
privesc >1 u ascult. (Daci nu exist observatori in acea a cutam- petiii discut intre ei
sau invit membru grupului si contribuie ia o discuie in care fiecare ncearc si
revizuiasc i si analizeze ntlnirea.> In aceast dia- t uie, liderii >1 observatorii
revizuiesc ntlnirea i se focalizeaz asupra activitii de conducere >1 a experienei
fiecrui membru. Udeni se mtzeabi ce ie-a scpat, ce altceva ar fi putut realiza ir grup,
daci au lsat afar anumii membri. Cei care discut fac eforturi pentru a face
comentam despre frecare nirmbnj tipul de agend formulat, activitatea depus pentru
ndeplinire* acelei ageruie, presupuneri cu privire la satisfacia pacientului in grup

I>rfi acest format de ncheiere este neortodox, conform experienei mele e*tr
eficient, deoarece utilizeaz constructiv observatorii. In formatul tradiional de I urma re,
studenii observatori rmn invizibili >1 se ntlnesc cu terapeutul intr-o discuie
postgrup La care membru, bineneles, nu au acces In general, membru au resentimente
faa de acest format al observm L uneori, apar idei pararuude ci sunt privii. Aducerea
observatorilor in grup ii transformi din fore negative In fore pozitive. De fapt, membru
grupului i exprim deseori de/aingirea atunci cnd nu este prezent rua un observ atac.

Acest format solicit transparena terapeutului i este o oportunitate excelent

pentru oferirea unui model. Coterapeuu pot discuta despre diiemeie ir> grijuririlr sau
confuziile lor. hi pot cere observatonlor un teedbacfc cu privire la comportamentul lor
De exemplu, observatorii consider c au tost prea m- tru/.ivi sau au exercitat o presiune
prea mare asupra unui individ? Ce cred observatorii despre relaia dintre cei doi liden?

In segmentul tina] al fazei de revizuire, discuia este deschis membnkn. In general,

este un moment de mare animaie, pentru c disruuie terapeuft-oh- srrvator grnerra/ date
considerabile. Exist dou dneetn disponibile pentru ultimele cteva minute. Mai nti,
membru pot rspunde discutri fcerapeui-observau* dr exemplu, pot laie comentam despre
deschiderea. Upsa de ioma lixm a terapeutului >1 a observatorilor Ei pot reacKXU- Auzind
c terapeut 1* expnmi ndoiala sau posibilitatea de a grei. Ea pot ti de acuni sau pot
contrazice observaiile tcute despre experiena lor in grop.
Cealalt direcie pentru membni de grup o reprezint procesarea a evaluarea propriei intliun. Terapeuii pot ghida discuia. ndk
and probleme cum ar fi Cr simii despre intaliurva de azi?" Ai obinut dc la ea ce ap doot'

-Carr au fonl dezamgirile ma|ore cu privire U acraati edin?" ,Darl am rnai h avut o fumAtatr dr ori. cum ap h folosit
timpul?" De asemenea. ultimele cteva minute reprezini momentul In care terapeutul li poate pe contacta

membru ticut fi i poate ntreba despre experiena pe care au avut-o. Au exista* rnnmmir m .arr ai li vrut ai vorbeti In
grup?" C e te-a oprit?" Al fi vrut si fij solicitat sau ai fost recunracitor pentru ci nu a trebuit al participi?" Daci ai fi spus
ceva. ce ar fi fost?" f Aceast ultimi ntrebare, duce deseori, la o

nlesnire remarcabili.)

Prin urmare, faza finali a intilnirii are multe funcii: revizuire, evaluare, punctarea dirrt iilor viitoare Dar, de asemenea,
sie un timp pentru reflecie fi unire a firelor rimase libere. nainte ca membru si piriseasci edina de

grup
ntr un studiu care a investigat n modul particular reaciile pacienilor la acest format, a existat un furam putrrnu intre
membrii grupului cu jmvirr la faptul ci faza terminali era o parte eseniali a edinei de grup 71 Atunci cnd membru au lost
ntrebai cr procent dm valoarea grupului deriva din at est segment final, au dat o valoare tare depiea cu mult timpul implicat
In mnd real. Unii respondeni, de exemplu, au atribuit ultimelor douizm de m nute o valoare de 75 la uti din totalul intilnirii

Grupuri pentru pacieni cu boli somatice

Interveniile psihosociale dr grup ooci un rol din cr n ce mai impirtarit In asistena mrdwal generali i este probabil ca
ele si pntliirrr/e In viitor, dai fund eficiena lor i potenialul pentru rrduorrva < osturilor dm asistena sini tiii arfele
ubli/ini i eficacitii lor intr-o largi steri dr sufrnne sunt

abundente in literatura tiinifici. Interveniile prin trrapir de grup au fost uti h/afe pentru toate bolile somatice majore, inclusiv
tulburinlr carduur, obr/J tale. lupus, infertilitatr, sindromul colonului iritabil, graviditate, depresie post parfum, transplant, artrifi,
U aii ubstruclivi crunui a plmnilor. leziuni cerebrale. 'arkinaon. M lrn/i multipli, diabet, HJV/SIDA i cancer:27

Fix iti multe motive pentru carr tratamentul psihologic este important in bolile somatice Mai nti este legi tura evident,
buie cunoscui Intre distrrsul psihic i IM ala somatici i anume ci deprrsia. anxietatea l reaciile la stres unt ronsei me
obinuite al* urwi bob somatice grave i, pe Ungi taptul ci altereaz calihitea vieii, amplifici, de asrrnenea. impactul negativ al
bolilor medic ale De exemplu, tim ci depresia ce urmea/ unui atac de cord apare la pe*tr rif) la uti dintre brbai i crrtr
semnificativ nurul unui alt atac de lord. 2 in plus, anxietatea i depresia care acompaniaz boala somatici gravi tirul si 1 comp
rtamentelr care rompmmit sini ta tea, mm ar fi abuzul de alcool
A\
IA )mk im\KV tl<itn r . . (ratai 0 pclbot arapi rte trup

i tutun, t ti scad cumptiana la tratamentul de recuperare pnr diet, nes < ii, medicamente >i reducere stresului *

Paradoxal, o nou surs a stresului psihic deriv din recentei dezvuhr.

Ie tehnologiei i
tratamentului medical Si lum cazul, de exemplu, mukur boli fatale altdat, care au devenit bob cronice de
exemplu, 4 la uti dintre americani sunt supravieui ton ai cancerului o stare de a fi case duce cu sine un stres inerent 11
Sau s ne gndim la recentele bree tn profilaxie Anar testarea genetic joac un rol important in practica medical medio 1
pot calcula riscul de mbolnvire al unui individ, de exemplu, in cazul bobi Huntmgtcm. cancerului de sn, ovarian, de
colon K Nendoielnic, este un lucru bun Ins aceast tehnologie are i un pre. Muli indivizi sunt torturai de dertrn de mau*
importan, ncrcate de anxietate. Cnd cinev a afl. de exemplu de o predispoziie genetic la o boal grav, este forat si
se confrunte cu ntrebri ca Ar trebui si fac o mastednmie profilactic? (sau o alt intervenie chirurgical preventiv?) EA te
corect s m cstoresc7 S am copii? Sft ie spun i uncilor mele care prefer s nu tie?

i nu uitai stigmatul psihologe ataat multor bob somatice, de exemplu HIV/SIDA, sindromul colonului iritabil i
boala Parkinson. bitr-un moment in care indivizii au mare nevoie de suport social, ruinea i stigmatul bobi pot au/a
retragere i izolare indus de stres.

In plus. indivizii grav bolnavi i familiile lor se tem s rosteasc ance ar putea amplifica ngrijorarea sau teama celor
dragi. Presiunea pentru gndirea pozitiv" invit la o superficialitate in comunicare care. m continuare, crete sentimentul
dr izolare.1*

Mai mult dect oricnd pn acum suntem contieni de importana psdto- logic a comunicrii pacient-medic in boala
medical cronici Comunicare cola horativ. bazat pe ncredere, intre pacient i medic este asociat, in general cu o mai
mare stare de bine i o mai bun luare a deciziilor * Ins muli pacieni nrsatLsicui de relaia cu meii icul lor, se simt
neputincioi s o mbunteasc

Boala somatic ne confrunt cu vulnerabilitatea noastr fundamental sa cu limitele De exemplu, pierdem sentimentul
c viaa este sub controlul nostru ci suntem speciali, imuni la legea natural, c avem timp i energie nelimita te. c putem
alege. Boala grav evoc ntrebri fundamentale despre sensu: vieii, moarte. etementate. responsabilitate i locul nostru in
urovon.^
i. bineneles. tensiunea Hx>lii somatwe se extinde muh dincolo de per* na bolnav Membrii familiei i cei care ii
ngrijesc pot suferi un stres semnib ca tiv i disfone* Deaeori grupunle toac un rol important n susinerea iot de exemplu,
creterea enorm a grupurilor pentru cet care ingnjok' pacieni cu boala Alzheimer *

Cankrienaiui grotralc
Tipic, grupunle pentru cei cu bob somatice Mint omogene dm punctul de vedere al bolii i limitate in timp. avnd intre patru si
awpreaeor \ntanu
r

(rupuri i .IM* <i|ijlai pat ifnn in Ki^liurumMi >i adaptarea la boali** - pot fi oferite ui mii i* moment aJ
bolii individului >i al tratamentului medical.

Aa cum .im du* ui.if m capitolul 10, grupurile de curta durata rut esiti o structuri clara >i niveluri nalte tle
activitate focalizai a terapeutului Dar, chiar '/> in uileruentuit* de grup de ^ uitt duraii, puternic ntructurate, ha/air p* ma-
nual, liderul de grup trebuie sil fie atent la dinamica i prucevul grupului, nu neapdrat filtru a le explora, ci pentru a le putea
administra eficient, aatlrl Incit grupul ui nu deraieze i ai devini contraprodui tiv "

I Vii grupurile structurale tind si se coaguleze repede, liderul trebuie si fie atent sa i aduci in grup pe
cei detaai, care reziti impliririi In grup Toate fi nevoie de tact t ernpatie jentm ca anumite t
ornj>ortamrntr si se exprime diferit. si fie mult mai abordabile De exemplu, si ne gimiirn la un birbat bom -
bastic, ostil, in cea de a zecea ed irii a unui grup poalinfarc t mint ardk , care se plnge furios de lij*a de
griji i afeciune JH- care o linte din partea fuior ii. Pentru ci elaborarea interj Tisonuli profundi nu fai e
j>rte din tontrac tul grupului, terapeutul arv nevoie de metode < nostn*tive jientru a e adresa j> 14n
genii a pat lentului, firi a iruilii normele grupului tn general. terajieuu vor i iufa si t onmi, 1 nu si
amplifice distresul clientului, altfel in grup va fl gr neraf un * lima! muixiruil negativ IV exemplu. ei jsil lua
 o poziie paiho-edu- raionali 91 jst discuta modul in ta re minia l agresivitatea unt jieruuloase jientru
sinitatea unui t ardiar sau sr fag referi la rinilr, fma sau tristeea la tentJ mai atr de mnie i juit invita la o
exprimare mai dure t i j a rthir ism u primare

I tei aceste grupuri nu s* trt In evideni Inviarea interjsrstmaU (dr lajt liderul evii, 11 general, fix ali/area pc au 1 >1 m
iun), muli dintre teilali fa ton terspeutk 1 suni deosebit dr putemid in terapia de gruj* t u bolnavi soma Iu ) UnirersaJitatcu rute
foarte evideni JII servete Li tliiiurmarra sligmatl/iriJ jii i/of.iiii. (ivi/ieirtt ofprl lupul st M ia! iliret I Driasiri. ciaitac tul
extragrupal est** IIM urajjit i vizuf ca un rezultat pozitiv, nu ta r**/u*leni La travaliul in gruj bi 1 vezi pe alii i fa< lai efu
irnf unei boli rnmitnr nitx uleuzJ sj*rran/u j- rana de vinde*are, curaj, demnitate, confort, lurnpina, luulr xulleti.ix* 4 In
gpnrraJ. membri* invai dejirmderi, pentru a taie lai bolii mai efu lent din mudelrlc oferite de colegi, nu ile exjvri m
Umtnhuircu inftnmafiilor (j* >IIM nlo raie in speria! informaii drnpn* propria hoali i terne legate dr sinitalr) foaii un rol
important In a* este grupuri fl vmr nu numai tir la lideri, dar i din schimbul dr sfaturi i informaii dintre membri Altruismul
este Itwtrtr r\i dent i i iintrihiup la tarea de bine prin sentimentul tle a fl util celorlali fa
Nf putem gtuit la gestionare . epemitlrHl Mi/iamU fl la aUjiUe r* tuiwl fnmlel I gf nrral mmiinali/area alcpttni UHtitinAU|*yt*
altui** vtrti nijmiilr nr.l* Ir pc li 1 Urate . vitiltiMn 01 mmlaliUitaa ftin*liimal >U pMiarv ptia In ev<jn|4 I Ajiolare haita!
pe *ru> ir ujatrl rw tal ventilare rn*<*mali
1
AfMwtarr ha/at pa pniMrrn strategii m h* ognitlve l (nmpcUinmicir jsUe du> a tir h-tnin i ie reducere a ttnsului
1 Ajustare hi/atl pe semnifli ie lefterea t rmtienti/irii existeniale.
HMsIlfWaira priori Mlktr le viai

urne 0 rata (f 11 Moltti I euu) - Tratat ia sihatarapia i#

m grufi

torit rxistmfutlt sunt. de asemenea, proemineni, deoarece grupul

susin* umbrii In confruntarea cu anxietii* fundau en ui* ale vieii pe care U- oacundem de noi nine, pAn cnd
suntem forai si ne confruntm cu prezenta k* 4

Ilustrare clintcJ
In aceast seciune descriu formarea, structura i utilitatea unui grup ape tifie de terapie pentru bolnavu somatici: un grup
pentru lemn cu cancer ue ln.

Situaia cltmcd. In momentul prunelor grupuri experimentale de terapie pentru paciente bolnave dr cancer al snului,
ia mijlocul anilor '70. tazadle cu cancer la sAn erau intr-un serios pericol. Operaia chirurgical deforma grav. iar
chtniioterapia era slab dezvoltat femeile a cror boal intrase in metastaza aveau puine anse de supravieuire, deseori
aveau duren man p ar simeau abandonate i izolate. Ezitau s-i discute disperarea cu ianulule i pnrtcnu ca si nu doboare
i pe acetia disperarea. In plus, pnetenu i familia ie excitau. nrtund cum s vorbeasc mai bine cu ele. Toate acestea duceau
ia o izola n- buitre* urnal i In permanent cretere.

Pacientele cu cancer al sinului se simeau fr speran p neputincioase deseori, simeau c nu sunt ingnitr p auzite de
medicul luc. dar erau incapabile v& sr plng sau s caute ajutor in alt parte Adesea se simeau vinovate psihologia pop a
momentului promova credina c, intr-un fel erau repurta bile pentru jn*pna boal
In trie din urmi. exista o rezisten considerabil in cmpul medical iat de formarea unui grup din cauza credinei larg
rspndite c ii*ar*^iue dcschi se Irwprr < antet p ascultarea ailor femei care ip mprtesc durerea p temerile nu vor (ace drct
si nruteasc lucrurile.*

< XviiitWr trraptei de grup Obiectivul primar a (ost reducerea izolru Eu p o legii rnri am sperat c, dac putem aduce
mpreun cteva temei care sr confrunt ~u aceeai boal >i le ncurajm si-i mprteasc experienele p sen- timrntrlr. vom
putra crea o reea local suportiv. vom putea estigmatiza boala i le vom putea ajuta pe membre s puni in comun resursele p
traftep- ile de ajustare (cvpm) Muli dintre prietenii ce mai aprepiai ai paoentelor ie abandonaser i ne am angajat noi nine
si avem o prezen continua s rt* tiutnem cu ele - - f>An la moarte, dac era necesar

M*difa arca tehnu n terapiei de grup Dup cteva experimentri Ci grupuri alctuitr din j>*cient cu ditente tipun i
siadu de canon am xwha c gru- pul omogen otava cel mai mare suport am format un grup de temei cu cancer

IVutiu t> taxcnriv anr a pnimiKit jnrttru panenp tafenavi dr .KW VOO vrmm

rea owa .fravela wrtth Paula" In .Mumau snd ihr Meavun ni Lite' Voii Harpa
Colllns. iw, 15-SJJ

tft Giupuii tpociaUiata da tor apt

*

mirt tarte /ii snului. grup ce w ntlnea nlptlmiruil, rtmp de nouzeci de minut* Hra un grup deschis. cu noi femei cart* se
alturau grupului, tiind c cele care au fcut parte din jrup naintea lor muriser din cauza bolii.

Suportul a font cel mai important principiu cluzitor Doream ca fiecare membrA n& triasc prezena" A cunoasc
alte temei care ae confrunta cu aceeai situai* Aa cum spunea una dintre membre tiu c sunt singura in brrua mea.
dar cnd privesc In jur 91 vd luminile aprinse pe toate celelalte blti din port, nu m mai simt att de singur".

orientat ct de mult a fost posibil duvcia grupului

Pentru a crete sentimentul de control personal al membrelor, terapeuii au
ctre ele F.i le-au invitat s vorbeaw,
%- 1 mprteasc experienele, n exprime multe dintre sentimen tele negre pe care nu le
puteau discuta In alt pa de Au oferit drept model em paria. au ncercat *A clarifice srntimentele confuze i au cutat s
mobilizeze msursele disponibile ale membrelor grupului. De exemplu, dac membrrlr i di-scnau teama de mexliri i
incaparitAtea de a pune ntrebri oncologilor, liderii in< urajju celelalte membre s mprteasc modul In care ar desrurrau
cu medicii lor. Uneori, Udrii le pmpuru*au un joc de rol al unei ntlniri cu oncologul Nu rareori, o membr invita o alt
membr a grupului s o nsoea* c la consultaia mrdu al Una dintre cele mai puternice interv*nu pe care fr- metlr U* au
nvat a fost s rspund grabei medicului din timpul ntlnirii cu o afirmaie convingtor de simpl i efinmti: tiu c eti
grbit, dar dac a/i mi ai putea acorda Inel cinci minute din timpul tu, a putea avea o lun de linite aufletcasr".

liderii au drsrperit ci exprimam alee tului, on< are ar h fost el, rra o ei jwrien po/ifiv - membrele aveau prra puine
orazli In alt parte 1e a-i exprima sentimentele Vorbeau despre orue despre toate gndurile lr mac abre. despre tearna de
rnccartr l de uitarr, despre sentimentul lipwj de sena, dilema cu privire la ce le vor apune copiilor, deaprr planificarea funeraliilor
Aatfrl de discuii au servit la detoxiflerra unora dintre aceste subiecte inapkmnlloarr Terapeuii erau intirtdeauna aupnrtivi,
niciodat onentai ctn* confrunta re bvperiena In ain-t-scum, dac era fulnett. era focalizat ntotdeauna pe sentimentele
po/ifivr dintre membre Membrele difereau foarte mult tn privina stilurilor de austare fir exemplu, unele mrmbtvdoreau s tir
totul despre boala lor, altele preferau s nu ccfcrtnf prea adnc l.idem nu au adus niciodat n diw uje comportamentul are oferea
confort, au foni ateni ** nu se ating de stilul de ajustare al unei membre de .1! dar aveau dr oferit ceva supe nor Unele
grupuri au format ritualuri de construire a coeziunii, cum ar fi ciifeva minute de meditaie. inndu se de rnn. la faritul
ntlnirii
Membrele au fost ncurajate s aib contai te cxtragrupale telefoane prnzuri i alte astfel de ntlniri i chiar, ocazional,
supravegherea telefonici In condiii de penrol de suind Unele membre au trimis coroane la funeraliile altor membre *Je grupului,
pnindii-i promisiunea de a nu ** abandona nu 10 dat una pe alta
SUti
.IM in leszrz) - Tratat da ptlhotafapla da pu
p
 Mult? femei din grup au depit teama i disperarea i au discupent cfc .ev* pozitiv eman din confruntarea cu moartea Unele
vorbeau despre intrarea ir. tr-o perioad de aur. n rare preuiau i valorizau mas intens viaa Unele I reorganizau prioritile
activitilor din via i se opreau din tcui lucmr pe care nu doreau *4 le fac i orientau atenia ctre ceea ce conta cel mai inul*
pentru ele: schimburi de iubire cu familia, frumuseea txeceru anotimpurilor, descoperirea prilor creative din ele Insele O pacient a
observai cu nelep cuine- Cancerul vindeci psihonevroza" Lucrurile nensemnate, CM* ubxnu- iau s o duc la agonie, nu mai contau
Devenise mai neleapt, dar era pcat c trebuise s atepte pn cnd corpul ei ajunsese gunt de cancer pentru c nva cum s
triasc. Ct de mult i dorise pentru copiii ea b poat n*, aa asemenea lecii ct timp erau sntoi 1 i nu era singura care tcea
o primire bun fcut la studenii observatori In loc de resentimente fa de ei.
aceast afirmaie Aceste atitudini conduceau la
nvnd ceva valoros din ntlnire* cu moartea, au putut satura cu semnificaie partea final a vieii, transmind ce lorlali,
studenilor i copiilor, nelepciunea lor

Conducerea unui astfel de grup este tulburtoare emoional i prohmd solicitant Coterapia i supervizarea sunt foarte
recomandate Liderii nu pot rmne distani i obiectivi, problemele ridicate i ating pe lideri la fel de mah ca i pr membri Cnd
este vorba despre condiia uman, nu exist jvx i ea' li i suntem tovari de cltorie i de suferin, care se confrunt cu
aceleai ameninri existeniale. 41
Aceast abordare special a grupului, numit acum terapie de grup supori v expresiv (TGSE). a fost descris intr-o serie de
pubbcauc i a tos* predat unui numr de profesioniti in psiho-oncologie TGSE a fost folosit m situaii adiacente pentru
femei cu cancer al snului in stadiul primar o boal tare are un bun prognostic pentru marea majoritate a iemetloc. a pentru
teme cu predispoziie genetic sau familial puternic la cancer ai sn uhu Rapoartele desen u grupun omogene eficiente, care
se ntlnesc sptmnal timp de dousprezece edine Ultimele patru ntlniri pot fi folosite ca edine de su port. grupul
intlnindu-se o dat pe lun. timp de patru luni omm oe extinde intervalul interveniei la ase luni !n aceste grupun. este posM
ca focahzazea principal s nu fie propria moarte, pnnnpalele preocupri pot n adaptarea la _ nesigurana vieii, masectomia
profilactici sau iluzia spulberat a mvulnera- bilitii Temele legate de doliu i pierdere a mamelor sau ahor membre ale ue
miliei care poate au munt din cauza cancerului snului sunt de asemenea des ntlnite 44

Eficient* Rezultatele cercetrilor din ultimii dKimKie am demonetrea / eficiena acestor grupuri TGSE pentru
femeile cu risc de cancer al snului femei cu cancer primar al snului t temei cu boal in metastaz au redus dv. rrrva i
a mbuntit ajustarea psihologic Anticiparea raptului c. dac voi vorbi despre moarte i agonie, femeile se vor mti
toarte ru si se vor retrage

15 Qmpgrt tpacialliat* de

din grup. fcui de profesionitii din domeniul mediraJ, a Io*t, de asemene, infirmai * < .rupuni* pentru pacienii
bolnavi de cancer pot intervalul de upf4vieuiif?# l'rimul studiu cu jjrup de control asupra grupurilor pentru temei cu
cancer metastatic al snului a raportat o perioad mai lungi de supravieuire, dar alte cteva studii nu au reunit ni repete
acele dri< oprriri Cu toate foaie studiile indii A re/ultatr psiiwilogice pu/itive: deii este cel
mai potabil ca intervenia de grup si nu prrlungeaar viaa, iAr indniali ea poale *A mod ii ne viaa 47

Adaptarea TCC a TIP la terapia de grup

Utilizarea unetabordin pluraliste In psiluKerapie fmatr ii valon *ami adi- ci ni integrezi Intr o singuri abordare
aspectele util* din alte al* rd.tr i ale terapiei In ateasti eiiunr riplorr/ dou modele actualr, larg utili/atr in tera pia de grup.
pentru a iderihfk .1 nu*fi uleie fie <arr toi terafw-uu Ir fsH in orfsaa eficient n activitatea lor (o poziie mult nun constnu
tivi de t asumarea urni poziii competitive, ian* ne ingusteazi viziunea u.ipnh< I)
 Iniial, terapia cognitiv nmpnrta menta li (TC C ) fi trrapta inter personali (TIP) au kwi contruitr, descrise >1 testate
empiric in terapia individuali." dar ambele sunt utilizate acum ca intervenii in terapia de grup de a urti durai Firi ndoia ii, in
a este pagini, cititorii vor giai multa* 1 INS epir laiuiliarr. avnd a la na ti o terminologie dlfrrlti t
F.HIr important ni nu iun ndrumai gn*>d dr etichete (.> revizuire ri t .*nti a literaturii desprr terapia dr grup cu femei cu
rarur al sinului a tfxwrva! ci multe dintre grupurile identificate drept ICT erau ilr lap. modele tnlrgrati ve. rare sinteh/ai
contribuiile unor riuslele diferite * In iun un 4 az .* easli de<iiferire importanta nu este omiplf drseoh se ntmpla a
tei.puie rf nente. bine conduse, din cadrul unor nimfele ideologii r diferite si albi mai multe in 1 om un drcit terapiile hune >i
rele din ladrul aceluiai model ideologi . Uni dintre corn Itiznle majore ale studiului guptirilnr de intilmre p re ren tat in 1
apifolui If a Unt chiar a eaata comporUmmtleie fem/ru/i/nr efu im fi v me minau mai mull uns Ir tu altele deii iu Cik
*1* ilfov fnactuieni (mai j'ufm eftnenfv din pn rf'ria y nuli idmtbgu ,#1

f'eraptu cugmtnr 1 omportumentaUf de grup

l ruptil T< C (de asemenea numit TC.T-G) ajmre din ciutarea unei rin ienr dinue mai mari
Terapeuii cognitiv onis r lamentai iti au utilizat grupul ptn tni i (teri TCC individuali unui num
Ar mal mare de clieni, simultan /rru/%* util IX. < au utilizat grupul pentru a trefle rfu tenfa afrrini TCC
cbm/Uor individuali, nu pentru a exploata henefu nle unire. inerente mdrului grupului, rndrn/iatr ie pur

cumul armiei cri. nrrpui. trraprutu coywOv^npoftwnahb *vau O kxiliurr mtrirtt: doreau U oier?
puhtHduciUir (n iorourei d*rpnnOeru.r

cognitive i comportamentale. Dar niponul membrilor. uraver&iuitaUsft. o- pnrtamentul de imitare. dpftHgmatxzarea,

altruismul, lurama deponOmlor o- i'iale, invAaraa interperv.HvaL * bru Guruaderat* benHini de fundal bi prezena
proceselor de grup, a coeziunii au a fazelor de dezvoltare a grupului 7 tie reprezentau un zgomot in sistem care interfera
deneon cu bvrarea TCC de tapt unu terapeui >i-au exprimat ngrijorarea ci grupul dilua puterea TCC. 5'

Am trecut acum intr-o a doua generaie de aplicaii de grup ale TOC mai sofisticate, in care evenimentele eseniale
ale vreii grupului sunt recunoscu* i utilizate productiv de dtre terapeuii de grup TCC a Astftza. saxona grupului i relaiile
dintre membri in grup nu sunt considerate ca amaguruatr.

Abordarea specifici TCC postuleaz ci distrasul psihic este rezultatul unei procesin deteriorate de informaii i al
fragmentarilor in tiparele de rntirm sociali a comportamentului.^ Dei se cunotea ci gndurile, enttmensce *

ornj Hrta inentele sunt interrelaiunate. abordarea TCC consadera ci, in proce sare. unt centrale mai ales gndurile. Deseori
automate i zburnd nedefcxsa- tr de radarul contiinei, gndurile uuiazi modificri in comportament si dus- puziie.
Terapeuii TCC incearci si acceseze i si elucideze aceste gndun pnn probare, interogare socratici i ncurajarea exanunini a
morutonzru de sane O dai ce gndurile automate care modcleazi comportamentul, starea i mtimmtul de sine sunt
identificate, terapeutul irusazi o explorare a credov rior nmdiiunale ale ibentului .daci re ntmpl asia. atunci va urma
asia" Airstr credine condiionale sunt apoi traduse in ipoteze pe care clientul le tes teaz M*iernatx pnn achiziionarea de
dovezi reale, care resping sau confirmi 1 rrdtnele Aceast testare conduce, in continuare, la identificarea credjntektf nucleare
ale clientului, cele care rezidi in centrul viziunii despre sme

Ce tipun de credine nucleare sunt descoperit* Credintele nucleara intri In inui categorii relaii i competeni. Ment
si tiu iubii?* i ^Pot realiza ce v nrcvaar ca il-mi confirm valoarea? Terapruu de orientare maerpermna- li au observat ci. In
centrul lor. ambele credine nucleare sunt puternic inter- peraonale.* 4 LHipi identificarea acestor credine nucleare ide exemplu.
Sunt in intrcgimr dr neiubit"). uimitorul obiectiv al tratamentului este restructurarea lor in credine mult mai adaptative. de
autoafirmare.
t rupul TCC a foat aplicat eficient unui interval impresionant ie marote* tin clinice: depresie scuti, 5* depresie cramei.*
distimic cramei 9 pirvemrri nrcAderikir depresive.'* tulburare postir urna tu i de stres TPTSl, 5* tulburri ale comHirtamentului
alimentar.* insomnie,*1 somai ane si ipohondrie ** abuz conjugal*1 tulburare de pantei.*4 tulburare obsesiv-computsn 4*
tulburare de anxietate generalizai,** lobie oaU.** administrarea tunei.* schizofrenie (att pentru simptom? negative cum ar ti
retragerea si apatia ct a pentru simptom? pozitive cum sunt ha luci na tu le*"* i alte tulburin mclusw bobir somatice.

S. Grupuri nwciiltiitf ia twaptc St

?

II subfiUinuile i durabil* au (ott raportai** In loatr aplicaii

*^a dovedii A grupul TCC nu te mal puin eficient dect TOC Individuali ii nu an* o ral A mai mart* de terminare
prematuri a terapiei Cu toate acestea, tra- tamentui de gmp pentru TPrS bazat pe eupunere arp o frecveni mai man* a
renunrilor la terap* Membru grupului unt dearori att de copleii de *- punerea la amintirile traumatice, nct un
format de scurt durata nu te fe- /abil. iar desensibilizarea trebuie condui de-a lungul unei perioade de timp
unaiderabiJe.70

Aplicarea TCC In grupuri varia/i In acord cu nevoile particulare ale clienilor din fiecare grup specializat, dar toate
au In comun anumite trsturi bine delimitate. 71 Crupul TCC te omogen, cu durat limitat fi relativ scurt, In general cu
un parcuri intre opt fi dousprezece ntlniri, carr dureaz Intre dou 91 trei ore. 71 Crupul TCC senate m evident
structura, concentrarea fi achiziionarea de drpnnderi cognitive fi comportamentale Terapruii fac clar fap- lul ci membru
grupului sunt rspunztori, fiecare In parte, pentru progresul in terapie fi dau teme pentru acas Intrr fedin* 'lipul de
temi pentru acas te Mfuntat cnnform cu nelinitile fiecrui client Temele pot presupune in** rea unui ivmal al
gndurilor automate fi al legturii dintre a*rute gnduri fl dispoziie sau o sarcini comportamental care presupune
confruntarea cu o si tuaie anterior evitat.

Revizuirea femei pentru a a s este o component cheie a fiecrei ntlniri de grup fi rrprrzint diferena principal
Intre grupul TCC fi terapia tntera mnaJ de grup prin faptul c suhstituir procesarea la rece" a funcii mrii le acas,
psocesrii la cald", specifici terapiei intrrarionalr de grup n Cu alte cuvinte, grupul se focalizeaz asupra descrierilor fun*
imrii de acas, realizate de clieni, fi nu asupra funcionrii din momentul actual. In interai'iuriea din a ui-t-acum.

Msurarea distresuJiu fi progresului clienilor prin chestii nare se droffna r continuu, oferind un feedbark n-gulat
rarr fie susine terapia, fir semnai zeaz nevoia de a o modifica
lerapeutid de grup TC < ulili/**a/ un set de tehnic i strategii, in diferite combinaii, pe care clientul le aplic fi,
ulterior, le discut mpreun in grup 4 Aceste mtrrvenii des nmpun dificultile clienilor In segment* ce pot fi Iu erate pi
combat tendina clienilor de a generaliza? amplifica fi diitSRliifuTIIr exemplu, clienilor li sr cere

S Mfilfflfaf jfnJunJr aulomalr S deschid ceea re este nchis, s lege gndurile de dispoziie fi comportament
Ov exemplu Niciodat nu voi fi capabil s ntlnesc pe cineva care s m considere atractiv"
l
vf purul tub trmnul Intrebrn gndurile automate S puni sub semnul ntrebm credinele
negative, s identifice distomniriile n gndire; s exploreze pr
e

ISKICI) Tratat tfs psihoterapia da

grup


Cum a putea, de fapt, s intln-* ali fanirni, dad eu jfitmui **> wtw ir. vitaiile de a iei bl beau ceva, dup
servii iu*~

S i manilor turu dispoziia SA exploreze riau dintnr diafKiupt;, gnduai i comportament; de exemplu:
Cred cA am ncepu* A ml sunt pruet <:ud rumeni nu m a invitai azi La ausa de prnz".

J creeze o ierarhie J SA ordoneze wtugiiW fMoAoae de aMp

tale cu care trebuie s se confrunte treptat, de la cea inai uoar ctre ea mai grea. De exemplu, un client cu
agorafobie va ordona locurile care-i creeaz anxietate de la cel mai simplu la cel care reprezint cea mai mare
provocare SA mearg duminica la btaenc cu partenerul de via poate reprezenta captul inferior al scalei. SA
mearg singur la cumprturi, intr-un spaiu comercial nou. noaptea, poate reprezenta captul superior al excitaiei
In cele din urm. expunerea gradual deseraibilizeaz clientul >1 deternun stingerea rspunsului anxios i evitan!

SJ monitorizeze tu tuntolea SA nu cape din vedere modul in care i: cheltuieti* timpul i energia. Or
exemplu, s monitorizeze ct timp este. de fapt. pierdut n mminaii cu privire la competena in activitate i cum
interieteaz aceste rummaii cu ndeplinirea sarcinilor

SJ rezolve probleme SA gseasc soluii problemelor cotidiene, terapeuii pun sub semnul ntrebrii credina
clienilor in incompetena lor. sprgnd o problem in cumponentr instrumentale >i realizabile.

SJ Invefe o tehnic Je relaxare. S reduc tensiunea emoional pnntx-o relaxare muscular pngreiv. pnn
imagerie ghidat, prin exerciii de respiraie fi meditaie In general, se dedic una sau dou intlmn insuftru xnetne tehnki.

SJ realizeze o evaluare a riscului. S identifice sursele sermmentuku de ameninare ft resursele pe care le are
pentru a veni in ntmpinarea acestor ameninri Poate include, de exemplu, examinarea credinei clientului c atacul
xu de panic ente de fapt un atac de cord fi s i se neammteasc raptul c poate folosi respiraia profund pentru a se
stabiliza ehoent.
SJ achuiumeze cunotine pnn psxhi>-eiluc*t* Asta poate nchide, de exemplu. informaii cu privire la
fiziologia anxietii

' Tratamentul de grup TT^C^I fobiei scxiale este reprezentam ^ Fiecare grup are ntre cinci fi fapte membri fi se
ntlnete pentru dousprezece stMme de dou ore >i jumtate fiecare. Fiecare ntlnire are o agend de nceput a o
inventariere a clienilor, o faz de lucru la mijloc i o iwizuue U strcitul edinei.
Prund* dou edine se adreseaz gndurilor automate ale cUcnnior ca pr vite la situaiile care evoc anxietate, cum
ar ti . Dac voteK taie. cu stgurar m voi tace de rs i voi ft ridiculizat' Sunt im Atate deprindei de a pune sub semnul
ntrebrii aceste gnduri automate i envi de logk~ l> exemplu .. AntKipe/i cel mai ru rezultat poathil i totui- cnd i-ai
formulat nebrusnle

Grupuri tpadalliatc d# tarapt

e
19.

uri. in grup,1t-*l**Jp in spus ci vorbeti clar >i fluent" Suni ncurajate moduri alternative de a da un era
situaiei
edinele dm (jartea de mijlc* a terapiei M* adrvaea/ bie iivelor-lmti ale fircirui individ, utiliznd temele
pentru acasi. jocuri de rol In interiorul grupului fi expunere comporta mentali U sursa de anxietate Ultimele
cteva edina conftolitirazi ctigurile obinute i identifici situaiile viitoare are pot determina o recidere Altfel,
 ntreaga secveni conati In identificarea gndirii diafumjionale. punerea acestor gnduri sub semnul intrehrii,
rastru turarea gndurilor fi modificarea comportament ului

Irrnpia mtrrprrwnah<1 dr %rup

Terapia interpersonal individuali (TI)'), descrii pentru prima dai de Klerman fi colegii sii, 7* a fost adaptai
rrem! |*entru utili/area in grup In acelai mm.1 in < are TC( * vede diafane ta psihu i drept o problem! a procesiru de
intornuitii fi a intinnlor comportamentale, III* viile diafuncia jwihic drept o problem*! fundamentai pe relaiile
interpersonalr ale individului Pe miau ri ce fum tu marea sociali a clientului i ompentent* sa ui Ier personali sr lin
biintitrsr. tulburarea clientului de exemplu depresia, sau alimentaia ri cesivi dr asemenea, sr Imbunitites* A<rst fapt
are lot in condiiile In care tulburirii reale i se aci mii o atenie spe ifui r*dusi, i iau tirul In jwtilto educ a pe cu
privire la natura, cumul l impariul sin t

(rtipiil I IP (uneori numit fIIP) evnlii|ia/i .w hi/iiofuue* ilepruuU-nlor m tepersonale fi a strategiilor de a (aer
l.i( prolleme|r tale i interpei-wnut Ir n Apia area TIP la grup nu apare numai datorii onefitini citre o ets ien(i
mai mare, dar i datorii recunoatem oportunititilnr terapeut* e je care mem hrn grupului i Ir pot oferi unul altuia in
abordarea disfurs (iilor inter jiersunaie Prima utilizam a TIP a fost destinai Uniilor u tulburiii dr cumportariirfil aii
mentar, dar ufili/irile reunite sau adresai depresiei, lobiei * tal# i tiaumei f k- asemenea, a fost utili/ati ei* unit in
tratamentul uide|*-ndrui i ui tratament combinat cu farrnac olerapie. cuncomilml sau set vnitial '* ApUabilitatea sa a fi
rst, de asemenea, demonstrai intr o ali ulturi (UgaiMla) i are |H*tnialul de a H predai efii lent cursanilor ru ba/i
jmiltotrraj'rutu n-du-.
(impui IIP urmea/i ndeaproape motleliil IIP individuale bate puternu ncurajai o relaie client terapeut pozitivi, iiportivi.
tranxjaniit4 i decid horare I hh nlti(ilr iritrrperscsiale ale fir irul < lienl sunt stabilit antem*. prin evaluarea intensivi a
tiparelor relaionale, t sunt i Usih ate tn una sau denii dtri patru arii principale doliu, disputarea rolurilor, tranziiile de rol au defi
rlte interfiernonale ( hentionarele cu autoadministram pot ft foii site pentru a fa e mu i tvtodifn n iri tnali/ar<M 11 lentului t
pentru a mnur progresul Mi aurtorile utilizate in mod ot>inuit ar adresra/J anilor principale ale diatmsu lui clientului
dispoziie, comportamente alirnenljre sau ti|are Inlerperfto nale t Pentru fie< are client, sunt identificate Intre unu i trei obiective
pentru a sprijini IM alizanw at tivifAii t a da un impuls uH eputului terapiei dr gru

10____________________Irvtii 0 fa lom (cu MaMn

lotuci) tratat da inJhatafspJs da lup
p

Un cure tipic al terapiei coost! in una MU dou! intirun pwlinuiiar* indi viduali* i intri* opt i douizascj de
intalmn dr grup. cu durau dr UOUJUMT . ck minut* fiecare, U cra sr adaugi rdmr individuale poei-Usrapir dup! ttd
au patru luni, unii practicieni folosesc La mijlocul parcursului grupului o irita im- re individuala dr evaluare. De
asemenea, pot b programau- imkirurn aU grupului edine de amplificare la intervale regulau*, dr cfclrv luni, dupA
o intensivi de terapie.

Terapia de grup corali dintru fazi iniiali dr introducere yi orientare o fazi de mijloc dr lucru > o consolidare finali i
un segment dr wvizuira" Rezuma le dr grup senar (vezi capitolul 14) pot h trimise iasciru, membru nainte de uimitoarea
edini.

Pruna fazi a grupului, in care membru i prezint! obiectivele perwmair. autl la catalizarea coeziunii >1 universalitii.
Membru grupului i terapeutul oferi hei arui client ptihoeducaie, rezolvarea problemelor interperwjnak. da turi >1 ferdhack-
un. Poziia ideali a terapeutului este una de preocupare activi. susinere >i ncurajare. Problemele transferareiale sunt
administrate tu nu explorate- (. lu-nu sunt ncurajai sl-i analizeze p tl-p danhee tiparele de co municare cu figurile din
mediul lor. dar nu si elaboreze tensiunii* dintre membri
('are sunt diferenele intra grupul TIP i modelul uuerpersonai mtencio nai descris In ac ea* Li carte? In general, pentru a
servi unei terapii cu durat! mai scuri i cu obiective mult mai limitate, grupul TIP reduce accentul pus att pe aici-i*ac uni, cit
>i pe funcionarea grupului ca microcosmos social Aerate i nod t! ic In reduc tensiunile interpereonale i potenialul pentru
dezacorduri distructive. (Astfel de conflicte pot fi instrumente pentru a obine o schimbare mai ampli, dar pot mpiedica cursul
terapiei de scuri durat! ) Far* Indoudi. prin func iile sale de susinere i modelare, grupul devine o reea so- uili important!.
In unele situaii alese cu atenie, interaciunea de grup in aici-t-ACum poate ti utilizat! i legat! de scopurile a obiectivele
curmului

Grupurile de autoajutorare i grupurile de suport pe internet

V) perspectivi contemporani asupra grupurilor specializate ar fi Mmple ti tii! a lua in considerare grupurile de
autoajutorare s unns$u ior mai t tren grupurile de suport je internet

i.ruftunlr dt aulouiutorvrr
Numiiul prtie ipaniktr la grupunie de autoafuturav* este ametitm lin stu dtu. realizat in W 7, care antedau grupurile dr
sujxxt dr pe internet a raportat ci H) milioane de amencani au participat la un grup dr utoajutoraie m

IS timpuri specUUiats 4a taap*

inuJ precedent, *i un total de 25 de milioane de mwrtrani participaser la un grup de autoafutorare, cndva. n trecut Acri
studiu se focaliza exclusiv pe grupurile de aufoajufnrare neconduse de specialiti. De fapt, mai mult de 50 I sut din
grupurile de autoautorare sunt conduse le un profesionist de o .numir orientare, ceea ce nsemn c adevrata msur a
participrii In gru purilt* de Hurnarutnrare este de 20 de milioane de indivizi In anul precedent >i 50 de milioane In total
imagine cr depete cu mult ntimnil de oammi carp primesc asisten specializat in sntatea mental n

I itvrzl - Tratat da psihoterapia dt

grup
 Dei este dificil de evaluat eficiena grupurilor de autoauforare indepen- denie, dat fiind faptul c, deseori, membrii sun!
anonimi, evalurile pnatgrup sun! greu de realizat pi nu sunt inute evidene, unele studii sistematice atest eficiena acestor
grupuri Membru valorizeaz grupurile, ds Iar progn-e in starea de bine >i rnlalitile de adaptare, o mai mare cunoatere a
pmpn*i stri i o utilizare mai redus a altor modaliti de asisten a sntii ***

A cente rezultate au mpins unii cercettori s rrar o colaborare aciiv mal mare intre cel care ofer asisten specializat
In sntate i mic ar**a de autoa lj forare fcxiat vreo mir prin care grupurile de autoaulorarr si poat aborda eficient
prpastia deschis Intre nevoile societii fi resursele profesionale** 4 Un progres important este numrul de agenii active de
autM|utor.tre crmi- bile onlme sau telefonic, aprutr pentru a ghida consumatorii ctrr aproa** 500 de tipuri diverse de
grupuri de autoajutnrare active I xrmplrlr includ American Seif-Help Ciearinghouse fi National Mental Health Consumrra Seif-
Help ( leannghouse

Grupurile le atftnfutnrarr au o vizibilitate att de mare. in. .t apmape c rnurner.io ,i diferitrlor forme nu e necesar Cu
greu poate fi conrput un tip de disfres, de deviaie mmprtamental au de rnediu nefavorabil pentru are s nu existe un grup
corespunztor Registrul, mult mal larg dect psthopativ logiile desinsr In DSM fV TR, include grupuri larg rpn<litr cum ar fi A
A. Rrrovery. In* , f mpasunnatr Fnend (pentru prini In doliu). Msndsd I teart (pentru clieni cu boli cardiace), Smokr
Knders. Weight Witrhfn, t>vrreatem Anonymm i grupuri nalt specializate rum ar ti Spousrs of I leal Inpiricn Survivors. (uy
Akohottc, Lai te fleafamd Adulta, Adotrscrnl l>rat ( hildren of Ak'ohnltm. Moms tn Rec*ivery. Senior Cftmr Victima, C in le uf
I nend* (prie tem unei persoane are s-a ilnuds), l'armb of Mundcml < "hildren, t *o< <o Sin' ke (lob, Toghether hxpcchng a
Mi racle (ausinerea adopiei) Unele grupuri de autrotfutnnirr se transform fi In grupuri de aciune social fi propagand, rum ar h
MADD (Mother Agatrist Drunk Dnving)
^ei grupurile de autoautorare se aseamn cu grupurile de terapie, exi l unele diferene semnificativr Grupurile de autoa|
iitoran* utilizeaz rxtrn siv aproape toi factorii terapeutici - n specul altruismul, coeziunea, univer

Autorii iiiwi nttiw metaanalue au crmrluztaruM c. dei pnblamai <W adklc rAapunri hi i timpuri le
.tui.)* ir<> Irt alhil .1** gru pun. lianii < II problem# xornafi* r nu arat Iwnr l\nl oble tiv, rare A
nspumU vakrt/4ni gr'puni. 1 ifv part* panii

salitatea. comportamentul imitativ, inacuiarea speranei i cathanisul (zar extv t o singur excepie important factorul
trrapeutv al nvm inu-rperaona- li* )< iac un rol mult mai puin important in grupul de autoautorare dect ii grupul de
terapie ** Rareori un grup este capabil b se ronoentrez* iemnih-u- liv >1 constructiv pe airi-i-arum fr participarea
unui Udei bine format ir. general. grupurile de autoajutorare difer de grupurile de terapie pan ? aptul c au mult mai
puine interpretri ale personalitii, mai pume dispute i mai multe declaraii po/.itive, suportive

Cele mai multe grupuri de autoautorare utilizeaz un cadru cogputh sta bil, sensibil, pe care veteranii grupului, ce
servesc drept bden neoficiali. B pol desene ru uurin membnlor nou-venii Dei membm beneheiaz de unsver- salitate i
inocularea speranei, este probabil ca participanii activi t od cate au un sentiment mai mare al coeziunii s beneficieze cel
mai multP

( V lustifir larga utilizare 51 aparenta eficacitate a grupurilor de autuaiuto- rarv 7 Sunt deschise i accesibile, ofer suport
psihologic oricui are caractens- tu ile definitoni ale grupului. Pun accent asupra expertizei interne. nu extern# cu alte
cuvinte asupra resurselor disponibile in grup. i nu a celor puse la dispoziie de exfieri externi. Faptul c toi membrii
mprtesc o anumit expe- nm ii face att tovari, ct i experi credibili. Un astfel de tovar poale h surs de inspiraie >1
comparaii constructive, ceea ce nu se ntmpl cu experii din exterior Simultan, membrii sunt furnizori i consumatori de
suport si profit de ambele roluri sentimentul proprie valori este mni pnn ahruism i sperana este inoculat prin contactul
cu ceilali care au surtnontat probleme similare cu ale lor. Accentul asupra patologiei este diminuat i dependena rate redus.
Este bine cunoscut faptul c o strategie de adaptare pasiv si evitant diminueaz rezultatele funcionale. Strategiile active, cum
sunt cele intlnitr n grupurile de autoautorare. cresc rezultatele funcionale m

S. Gmpuri peclalliate de
terapie
 Fale foarte probabil ca suferinele care nu sunt recunoscute sau aboniae de ctre sistemul pmfesional de asisten a
sntii s genereze gru pun de autoe- utorare I Vtwmve aceste grupuri aut eficient membrii s accepte i s-i nor-
ituili/e/e maladia, ele sunt de autor, in special, victimelor unor sufennte stimat! /ante.1*

t .nipunle pentru tulburri cauzate de consumul de substane sunt. fr HV tfoml.Tele"mai larg rspntii te grupuri de
autotjulorare In hime exist peste HHi 000 de grupun AA. fn peste 150 de in * Modelul n dcwsprezece pai nu ente utilizat
numai in AA. variante ale sale sunt utilizate de muli ali furnizor profesioniti sau de multe alte grupuri de auftoajutocarc, cum
ar h \arconc* Anonymoux. OvereAters Anonvmous. Sex AJdicts Anonvmous s Gambie* Anonymous l Vi unii membri au
neliniti cu privire la focalizarea spmtuaia a AA. cercetrile arai cA lipsa de aderam personal la spiritualitate nu mter- terva/
cu eficiena tratamentului.91
Dei grupurile tn doisprezece pai nu folosesc o conducere specializat multe alte grupuri de
autoautorare (poate mai mult de fumlftetr) au un bd*v

specialist, tare te activ in ntlniri* MU servete grupul In calitate de indru- mtnr sau consilier. Uneori, un specialist in
sntatea mental ajut lansarea unui grup dr aut ajutor rv >i apoi se retrage, prednd membrilor continuarea grupului n
calitate de consultant, orice p**t idlwl in sntatea mental trebuie .'vi fit contient de pericolul potenial al demonstrrii
asidue a cunuptin- |clor profesionale grupul de autoajutorarr ar descurc rnai hirte dac membrii sunt experii grupului
O observaie fm.il.i terapeuii de grup nu trebuie s priveasc gmpurile de aufou|utorare ca pe un rival, ci ca pe o resurs
Aa cum am discutat n capitolul 14, muli clieni vor beneficia fn urma participrii la ambele tipun de e*pe- henf de grup

Grupurtie de upart pe internet

In urmi cu doar civa ani. klflA unei terapii virtuale dr grup ja* internet prea extras din categoria fantasmei si
satirei. Ast/i, este o r*p-rien din viaa real a milioane de oameni din lume S considerm urmtoarele late In*! MU
(XXI de americani sunt utilizatori de internet, ni OUti (JiJCJ au cutat Online informaii despre sntate, 14 *KI7 (XXI au
parii ipat la simpr/jaane onlinr la un moment dat ft Intr un untda/ recent un remarxahl nunulr dr I 6.'6 4<XJ par tu
tmner la un yrup de mpOft \re internei In ziua pre edrntJ rn

Grupurile de suport pe internet iau forma grupurilor nrtcnme, in timp real (nediferite de duw'utiile onlinej, sau grupuri
a>tru rtme. in are membru pattra /A mesaje i < orientrii, aa*mntoare unui paiuiu pentru anunuri Grupuri le |.Nit fi
limitate in timp sau cu durat nrdrterminat. Sub dlfentr a|*ste. se afl intr o stare ir mare fluiditate este prea ievreine in
evoluia lor srntru sine furi sau pvnredurilare, tare urrnea/JI ni fir stabilite Gru punte ir sumrt pe internet puf ti conduse
activ, moderate sau se pat Jesffura Ur nai ut tervenie a unui membru sau sws uilisl I >a sunt fuUmii moderaim. rvn|
*m- labilitatea lor este le a coordona, siita i lip* ri*wijele pariu ipaniior astfel inc <if s se maonn/r/e oportuni Uf ra
terapeutic >i Iun M tarea grupului **
< urn putem justiti a a rait retrrr explozivi? I'arti ipanu la grupurtir rle suport pe internet fi furnizorii lor au clrst ris multe
avantaje lir rtemplu, rnuli indivizi dorem s pariu IJH* la un grup dr autoautorair, dar nu sunt a pahtli s frec vrnte/r ntlnirile
fa in fa im c a uza distantei grogratue, dl /abilitilor fi/ar sau infirmitii ( lienii cu suferine stigmatizante iau ansi* tale ax
iat pat prefera relativa au li norme a unul grup dr ujxrt [ar internet Pentru muli oameni aflai in utarea ajutorului, n
bivaiea/J cu a iix vn a apa. in ved*rra inrrsiunti intr un anumit efort terapeui* l'n la urm, ce alt si tem est- disponibil 24
ore/7 /tir i permite membrilor i timp x*ntiu repei n. dexteritate 91 asistri alr povetilor pentru a n a o naraiune ideal.
vie?1* O experien rec ent ca membru al consiliului pnrfimoml intr un simpuzion de formare onlinr, organi/at te American
(.rmip Pivythothrrapy A**ux iation, a ION revelatoare Programul prevedea un grup virtu.il iHiiuroit (adic lup

14 Irvtn 0. taiom (cu MoMn les/urj - listat 4 pslhotsispl da grup

modelul panou pentru anunuri ), moderat, dedicat speaaiitikir dir sntaw mental, cu
durata de o luni, avnd ca tem tratamentul traumei Mai uuui <.

20U0 de oameni din toat lumea s-au inscn, dei puxru au truiu* owur -- penena a
foat vital >i semnificativ, iar corpul profesoral. ca i mult: dinu participani, s-a
gndit mult in timpul Zile* la mcsajeir ilutr i in tiecair oa- te verificau nerbdtori
grupul, pentru a citi ultimele ahn tniormauve *u evocative Dei nu ne-am ntlnit
niciodat fat in fa am devenit, intr-adevr, un grup care s-a angajat, a lucrat fi a
ncheiat activitatea.

Grupurile de suport pe internet au cteva probleme intrinseci. Tehnologie actual este

nc greoaie, nu prezint ncredere i lipsete protejarea intimi ta ui Membru pot, intenionat
sau din neatenie, s afieze mesaje Lipsite de acuratee Identitile i povetile pot fi fictive.
Comunicarea vtnkx emopunale poate fi Unutat MU distorsionat de absena indicilor
nunverbak. Unu experi suni ngrijorai ntruct contactele pe internet ar putea ndeprta
membru de wai -na specializat de care au mare nevoie sau ar putea avea un efect
restrictiv asupra suportului real din viaa unora dintre participani * De asemenea rei nei c
un grup rmne un grup, iar grupurile pe internet au un proces Ele nu sunt imune la normele
distructive, la comportamentul an ti grupai. ia presiuni nesntoase de grup, suprastimularea
clienilor i gsuea unui ap spttor*7 Exist ngrijorri etice cu privire la implicarea
profesionali in grupurile de sujMirt pe internet.* Specialitii care faciliteaz grupurile trebuie
s danhce natura contractului lor, cum vor fi pltii pentru serv cu i urnitele respons*-
vitu lor online la once tip de urgen. Ei trebuie s obin un consimmnt In cunotin de
cauz, s recunoasc faptul c exist Limite ale oanbdentuui- tu >i s ofere o platform
pentru o comunicare sigur. In phis, ea trebuie s idmtifier cu acuratee fiecare participant, s
fie siguri de modul in care s contacteze lun are persoan i trebuie s indice clar cum pot fi
gsii ta inso*, in caz de urgen. Fii ateni la limitele geografice cu privire la licen i
asigurarea de malpraxi*. E posibil ca un terapeut cane are drept de practic intr-ur stat s nu
tir capabil, din punct de vedere legal, s trateze un client rezident ui alt stat *
Multe ntrebri cu privire la grupurile de suport pe internei atrag atenua Sunt eficiente?
Dac da, eficiena este rezultatul una intervenii speoaie sau al suportului >i interaciunii
sociale generale? Modelele de grup taU-ovia pc* fi transla tu te uit r un format unline? Care
sunt implicaiile pentru costume asistenei sntii? Ce tip specific de tonnaiv este necesar
pentru terapia oruwr' Poate terapeutul s comunice prin sens empatie. la tei de uor ca in
interaciunea a iivU?

Amtncii 1 ounaeling Aaaooattan a ni% un gh*t Of pentru tarupeulu oaav pnxnc

terapie onlinr (American Coureeiing Ajnvutma . Mharai Standard tar han v*takne t
oureeiing' 11W|. JupmitnU U www counwtang<aa A*r <r$anuatu **e ar h
Xmervui- l'xvt I AaiMiim nu au tvi tacA htwt* Anta tataMnui w* ta S ta
ta ta*

Cu iguran. In tuli* vor pre* noi dadatatu dan partea aranuatakx a cnrpunior
prore moaie tare aa vm atinsa acwfcn aru 69

69Grupuri apaciaUiata da tai apta

 I *?i grupurile de suport pe krusrntt suni intr-un stadiu timpuriu de dez voltare, au
ipAruf unele descoperiri preliminare notabile. Sub rnultc aspecte, pe aortei de grupuri,
cercetrile pot fi bine conduse Absena interaciunii nnn- vsrhilf poate fi un dezavantaj din
purui de vedere clinic*, dar este un avantaj pentru cerrettur, deoarece lotul ( 100% din
interariune) se petrece in grup Ui form urin i, astfel, este disponibil analizei.

O fdiipi de cercettori a adaptat o intervenie rogmtiv-cnmportamental de grup, fa-

In-fa, pentru reducerea singurtii, la un grup de suport sincron. i ondua de terapeut,
care se ntlnete dousprezece edine cu durata de dou ore Au fost obinute reduceri
semnificative ale singurtii la cri nousprezece subiecii fi rezultatele se menineau dup
patru luni de la ncheiere, cnd .1 avut loc o ntlnire pustgrup. Ihmensiunra mic a
eantionului limiteaz validitatea concluziilor, dar cercettorii au demonstrat fezabilitatea
aplic ni unei intervenii specifice pniertate pentru un grup fa-ln-fal la un format
onlins.

..student Bodirs" cate un grup de suport p* internet, o parte a unei largi in trrvenfii in
domeniul sntii publice, avnd l scop de criYVtarr In esen, este un grup de suport pe
internet, moderat, cam intenii nea/ % previn tulburrile dr comportament alimentar la
adolescente i femei tinere ** Pe un webnile sigur, ofer participantelor psihoeducau* cu
privire la tulburrile iJr comportament alimentar i le ncurajeaz s ml* online despre
corpul loc. hrnim i reaciile la paiho~*dti ai* IV asemenea, prin intermediul moderatoru-
lui, pot fi afiate mesa|e ilesprr confruntrile personale >i nunrlt* In modifi- a rea
gndurilor distorsionate rvfmtoar* la mimare Arrast intervenie a dus la progrese tn privina
greutii, preocupm cu privire la imaginea corporali i atitudinilor i omportammtrlnr
alimentare ,o

Intr-un studiu la aur au participat aizeci de studente, t m eii torn au adio gat
programului .Student Hodirs" o component un grup de suport pe internet. Mmm (< are
* ntlnete in timp real) Au drs o*rnt formatul gm pulul suu mn online a extins
beneficiile clientelor,aj
Un studiu cu Itn participani la un grup le suport pe Internet pentru de pronie, asincron,
rinichi. a den owrit c muli dintre membru grupului II va lonzau nalt, in cele dou aptmni
precedente. ietrecnd el puin mei ore online Mai mult dr Mt) la sut continuau a primeasc
frigri|in fa in fa, v /and grupul online ca pe un auxiliar suportiv. nu ca pe un sulmtitul al
aiustm medicale tradiionale Relatarea unei partu ipantr despre experiena avu t descrie multe
dintre beneficiile unice aUa grupului de suport e internet

C im*id*r ci listele de mesaje ordine sunt o comunitate foarte suportiv. In ab sena

unui grup real" de suport Sunt mult mal dispus s inter acionez < u coniu nitatea online
decr fa nfa cu oamenii Imt permite s fiu onest l deschis cu privire la ce m se
ntmpl cu adevrat In depresie exist multr aapntv lega le ir ruine i stim de sine. iar
lista de mesaje ordine anonime este hairte eficim-

0372/7ii)wWl*t"* oi ei *
 IA In a uwra o parir din anxirlatra uutl .irrap dr jrup' sau <*foar
terapir* individua Ir Nu atom cA rrprr/jntA o Inluciurr Mufen
prutrsKictaW dar luat fiMrtr aupofliv >i m a ajutai d mi mtHiv d (iu mai alivl In
prudul program dr recuperare lw

CHE96 (Comprehensive Health knhamement Support Sysietii i un program de grup

sofisticat pe internet, iniiat de Universitatea dm Wtftconnn. a oferii suport pentru
persoanele cu SIDA, cancer >1 pentru ce ce 'manirse pacieni cu Alzheimrr.
Programul de grup te alctuit din tre elemente S 4ai nti, ofer informaii relevante i
resurse pnn accesul onbne la exper t feder^ e tip ntrebare-rspuns In al doilea
rnd, un grup de dacube taoktatur-moderat ofer membrilor oportunitatea de a obine
suport social prin mprtirea tv- tonei lor personale i reaciile la istoriile celorlali
membri, in al treilea rnd. ajut clienii s formuleze ?i. apoi, s implementeze un plan
de aciune pentru o schimbare constructiv, cum ar fi planificarea trecerii de la
ngrijirea asistat la auti (ngrijire. Timp de muli ani, mu de participant! cu un larg
spertru de pn>l*-me medicale su completat chestionare despre impactul acestor
intervenii Beneficiile raportate includ spitalizri cu durat mai scurt, comuncale m-
buntit cu fumi/oni de ingnjin medicale i un sentiment de putere perso nal mai
mare t"

Au fost raportate rezultatele a dou abordn diferite ale grupului de suport pe internet
pentru femei bolnave de cancer. Un program a evaluat aptezeci >i dou de femei cu cancer
primar al snului, intr-un grup bazat pe web. asincron, moderat, cu durata de dousprezece
sptmni, structurat conform cu mi Mielul de terapie de grup suporiv-expresiv descris
mai devreme in acest capitol i derulat in partenenat cu Bosnrn Bodies. o reea de supon
pentru femei bolnave de cancer Grupul a redus depresia fi scorurile stresului reiaio- nat cm
cancerul Tipic, femeile participau la grup de trei on pe sptmn si au folosit AC r ast
experien de grup pentru a lansa o reea informal de suport, care a continuat mult timp
dup ce tratamentul de dousprezece sptmni s-a ncheiat.* 0*

Al doilea program. un grup sincron de paisprezece pedme. condus de tao lltaton spec
ializai din Wellness Community (o organizaie interna tuma* non-pmfil pentru
susinerea bolnavilor somaticii pentru treizeci fi dou dr ternei cu i am or primar al
sinului, a redus, de asemenea depresia i ieactulr la durere*
 H
Toatr grupurile de suport pe internet ii dezvolt propriul set sprviv de norme
>i dinamici O analiz a textelor mesajelor dm grupurile pentru c u cancer al
sinului a demonstrat c grupurile cu un moderator special avut o tendin mai
mare de a exprima emoiile neplcute, efectul tunet cere* depresiei. 101 Abilitatea
nuxieratorului de a activa conine > expion ule puternice a prut a ti la fel de
l
imxxrunt m grupurile ie supon < v a pi In grupurile tai -in -fat ** 70Ne aflm
doar I.i nceputul utilizrii tehnologiei electronirr in furnizarea asistenei
medicale. Daci se va dovedi ci ajui la o conectare semnificativi, va N o fUfpnzi
pliruti i hm- venii o situaie mult prea rari In care avansul

70Grupuri paclaltrata da sxt

tratat d ptlhotorapl* da
gnip
tehnologi ar duce la creterea, i nu la detcitlerea impljcAru umane
16. Terapia de grup:
strmoi si veri
t$

In perioada Anilor '60 i 70, fenomenul grupului de ntlnire, o micare social

robust, impetuoas, a cuprins ntreaga naiune Un imens numir de m- divi/.i participau la
grupun cruci, descrise uneori ca -grupuri de terapie pentru normali". Astzi, ori de cte ori
menionez studenilor grupurile de ntlnire, sunt ntmpinat cu priviri nedumerite i
ntrebat. Ce suni astea?"

I Vi. In mare msur, grupurile de ntlnire aparin trecutului, influena lor asupra
practicm terapiei de grup continu i astzi.
E*i*t cteva motive pentru care terapeutul de grup contemporan trebuie s aib
cel puin cteva cunotine despre ele.

I In primul rnd. a>a cum voi arta in capitolul 17, formarea adecvat a terapeutului
de grup trebuie s includ o anumit experien personal de grup. Cteva programe de
formare ofer candidailor un grup de terapie* tradiional; ins ele ofer i o anumit
vanant a unui grup de indurare, deseori etichetat astzi drept grupde proces". (Pentru
moment, ma refer la toate grupurile cxpeneniale ca fiind grupuri de ntlnire, dar. pe
scurt, voi defini termalii mai precis.) Astfel, muli terapeui de grup intr in acest
domeniu pe poarta grupului de ntlnire.

2. n al doilea rnd, turma terapiei contemporane de grup a rost mult influenat de

grupul de ntlnire. Nd o prezentare istoric a evoluia sa dezvoltm terapiei de grup nu
este complet fr o descriere a tertiiizni IM- prucc dintre terapie i tradiia grupurilor de
ntlnire.
3. In ultunu! rnd. i asta poate prea surprinztor grupul de muirunt* sau cel puin
tradiia din care a aprui, a fost responsabil pentru dezvoltarea celei mai bune i sofisticate
tehnologii de cercetare a grupunlor nuci Comparativ, cercetrile iniiale ale terapiei de grup
erau brute si netmap native; multe dintre cercetrile
empirice pe care le-am citat de^a lungul eres tei cri i au
rdc nule in tradiia grupurilor de ntlnire
 In acest capitol ofer o scurt privire de ansamblu asupra grupului sic inul
iun* i apoi extind aceste trei puncte. Cititorii care vot *it*n mai nnitfc ntocmai.
71
despre jf.irii.i, IriiJi.rirv.i >i declinul acestei cijriiMW' mip Ari sociale po* cit o
prezentare mai detaliat (capitolul despre grupurile de ntlnire din ediia pre- (sdtnM
a acestei cri) pe websitul meu, www.yalom cum.

Ce este un grup de ntlnire?

./.rupul de ntlnire" este un termen generic brut, inexact, rare cuprinde o mart*
varietate de forme >i are multe alte nume grupuri de relaii umane, grupuri de formare,
grupuri T. grupuri de senzihvttate, grupuri de dezvoltare personal, grupuri-maratnn. grupuri
de potenial uman, grupuri de contientiza- re m/onal, grupuri de ntlnire ba/al 91
grupuri experieniale
Dei expresia este ameitoare i divers, toate aceste grupuri e*perienialr au cteva
elemente comune C a dimensiune, cuprind Intre opt i douzeci de membri sunt suficient de
mari pentru a irw ur.i|. interaciunea fa-In fa i suin lent de rnici pentru a permite tuturor
membrilor s inter acioneze (m- purile sunt limitate In timp i, deseori, unt compnmatr In ore
sau zile Sunt numite grupuri experieniale" deoarenr sr foralizea/. In mare msur. au pra
propriei experiene In airi-i-actim Trarwrend etu beta i ncurajeaz nlturarea faadelor
sociale tradiionale; valorizeaz onestitatea >1 explorarea in ter|''rs#inaM. con/nintama.
fxpiwvitalni inuuif\all ruinat i autodrzvluirra ( >bie* bvele grupului unt deseori vagi
uneori ele ccenturaz- doar oferirea unei experiene bucurie, distracie, excitaie , dar. mai
des. implicit sau r* plicit, se trduiesc s obin o anumit uhmiburr In comHirtament. in ati
tudtnj, in valon, n stilul de via, in autoa* tuali/arr, tn relaia unei persoane cu ceilali, cu
metilul, cu propnul corp lartn ipann unt considerai cuttori >1 normali", tiu pa* mui"
sau clieni", experiena nu *se consleratA terapie, ci dezvoltare".

Antecedente! i evoluia grupului de ntlnire

Termenul grup de intilnirr" a devenit popular In mi|lnru! anilor 'f), ilar grupul
expenenial exista dea de douzeci de am i era numit de obicei grup r T" tie la training (in
relaiile umane)

Primul grup X. grupul experienial ancestral, a fct inut in lat to

na napteru lui 1 Statul Conneihcut a votat Hair F.mploymrn! lractices Act i 1 < erut lui kurt
Lewm, un psiholog proeminent in psihologi* social, s formeze li* Ieri cu * poat face fa
eficient tensiunilor dintre grupurile etnice t.

M
71Terapia da grop: strmoi l vri
astfel, A ajute la schimbarea atitudinilor naiste ale poporului K.urt l>?wu> a
organizat un atelier care crmsta din grupuri de 10 membri fiecare. AowOr gru-
puri erau conduse in maniera tradiionali a momentului, in esent erau grupuri de
discuii i analizau problemele acas ~ prexentaie d* membru gru pului.

Lewin, creznd cu putere In zicala Nici o cercetare fri aciune: ma oaiurte fdrd
cercetare", a desemnat observatori care u nregistreze >1 s codifice interaciunile
comportamentale din fiecare grup mic. In timpul ntlnirilor de sear, liderii de grup i
observatorii cercetm se ntlneau i puneau n comun observaiile despre lideri, membri i
procesele de grup. Curnd, unu membri au aflat de aceste ntlniri de sear i au cerut
permisiunea de a participa. A fost o cerere radical; membrii personalului au ezitat mi
numai ci ezitau s-i arate propriile inadecvri, dar nu erau siguri cu privire \a modul n
care participanii ar fi afectai, auzindu-i comportamentul discutat deudus In cele din urm
au decis s permit membrilor s observe, de prob. ntlnirea de M*ar. Observatorii care
au scris despre aceast experien au relatat i efectul, att asupra participanilor, ci i
asupra personalului, a fost ^electric".7 S fII martorul unei discuii in profunzime a
propriului comportament rra galvanizant Formatul ntlnirilor de sear a fost lrgit,
permind participanilor s rspund observaiilor i. curnd, toi participanii erau
implicai n analiza i interpretarea interaciunii lor. !n scurt timp, toi pamcipantu trec-
vrntau ntlnirile de sear care, deseori, durau trei oce. Toi au fost de acord c ntlnirile
ofereau participanilor o nou i bogat nelegere a propriului comportament.

Imediat, membrii personalului au realizat c. oarecum ntmpltor, au descoperit o

tehnic puternic de educare a relaiilor umane mnfarm crpmm- uild Membru
grupului nvau cel mai eficient studiind interaciunea din reeaua in care ei nii erau
implicai. (Pn acum cititorul tebuie s fi rmmneicut rdcinile lui aici-i-acum" din
terapia de grup contemporan ) Membrii personalului au descoperit c membru au
profitat enorm contrantn- du-sr. intr-o manier obiectiv, cu observaiile imediate ale
comportamentului lor i ale efectelor asupra celorlali Aceste observaii au instruit
membri; cu prtvuv la stilurile lor mterpersonale. rspunsurile celorlali la e i compor-
tamentul de grup in general
 nc de la nceput. cercetarea a fost ntreesut cu inventarea grupurilor T er
presupuneau nu numai o cercetare condus formal dar i o atrtuJrw Jr cer- cetmrr din
partea liderului care colabora cu membru grupului intr-t' investiga ie destinat s
permit participanilor s experimenteze s neleag si s s schimbe comportamentul
Aceast atitudine de cercetare mpreun cu concep tul grupului F ca tehnic
educaional, s-a schimbat gradual In timpul anike S) i ' 60, pe msur ce dinicieni
mgerstent sau hvudteni au oveput s parti* cipe la laboratoare de formate in lelaii
umane i au ales s se Kvabzeae mai intens pe interaciunea nterpersonal i
schimbarea personalA< eti lideri onmtt$i < lmc au seu puternic in evideni
situaia in aici-i-a- cum >i au de*c uiaj.it discutarea oricirui aii material exterior,
inclusiv reflecii lt >reftc v. mx'iiili^i i t*dm anmaie sau orice alt material de tip
atunci-fi-a- LOO", inclusiv problemele curente de acosi" sau istoria personali Im uti
In

anii Ml. am condu* i arn participat la ^rupon de ntlnire In care liderii h-tce |miu, de
obicei, grupul cu o unguri emii. Si incen im si ne meninem half iTMfientariile in
airi-iacum Suni uiiposibiJ, nai a funcionat bine. Uneori, iniial era o lungi ticere, apoi
membrii puteau ncepe si-i danie diferllrle sentimente cu privire la tic ere Lkrseuri,
exista un rinpurts diferii la cererea li deruJui anxietate. confuzie, nelinite sau iritare
Aceste rispuriaun diferite. Iie l.i ti< ere. f ie la irmtruc tajul liderului, erau sufu lente
pentru a lansa grupul 91. in scurt timp. est* ae afla n derulare
IV lingi fot aii/area ie am-fi acum, grupul T a fii ut i alte inovaii tehnice mature,
destinat** si exercite o mare influeni asupra grupului de psihote rapie Si exarninirri patru
contribuii importani* fredhai k uJ, partirifurea du bltfti de observaia, dezghearea >1
susinerea cognitivi

/ mJlhJi k ui
heedbai.k, un termen mprumutat din domeniul ingineriei ele trw r, a fost opiu at
pentru pruna dai tiinelor mut porta menta le de Irwin (are era prre fesor la MM In ai ea
perionadi; I idem primelor grupuri turakkrrau liuiuu reni important in am irtalr era ex ia ten
a unei oxirtumtJi mult prea mu 1 pen tru indivizi de a obine un fardback exact din partra a
%tx lailor lor dr a ani** efi, colegi dr srrviciu. soi. soii, profesori S a demonstrat i Irrd
bai k ui. care devine un ingredient esenial al tulumr grupurilor 1 (>i. btnrin (rlea. mai lar/iu,
aJ tuturor grupurilor de terapie inferai mtwiU). avea era mai mare eficieni atum 1 cnd
deriva dui otmrrvau tn an i i 1 um, 1 ind urma at rnai aproape posibil evenimentului
generator i tind 1 . ipirntul ** lolosra de ceilali membri ai grupului pentru a venfua
teedbac l ul. |evitru a 1 labili va luJitatea i a reduce distorsiunea perceptivi

Purtu ipurru Jublatd Uf ubsrn*itur

I jderii prunelor grupuri T1 onsiderau furtu ijurru UubUt dr ubrri/ir o mr todi
optimi dr prtie tparr la grup Membru nu trrbuu* doar si se an.t|**/c emoional tn grup.
dar Iretnne ai M* obaarve ** n mi>i >1 s. ot^arvr grupul, simultan i oble tiv I Jenrori.
Hamna este difu il dr ndeplinit i membru sunt uitai de im en ir de liderului de a supune
grupul unei aiuilt/e < 4nnHVt lltsi a east.1 san ini duali este eseniali inviirtl, aciunea i

- Tratat 4s psiUstarapts da gre

m
investigarea mlelec luala singure, adm n tn viarr redui ( arnus scria oda ti ( ea rnai mate
do rini a mea sii rmn Im id in extaz la tel, grupul I (i grupul de triapic) are ea mai
niare efu leni atunci cnd membrii sil JH>! upla claritatea gndirii cu experiena
emoionali
Dezgheare*
Dezghe*rea, de aa*yn*re* adaptaii din tron Khunhiru4 tormuiaU dr *
referi La procesul de infirmare a sistemuluj arilwior de credina < mdivtouiu
nainte ca schimbarea IA puti spirea, trebuie generai motivau* pentru
saumoa- re Individul trebuie ajutai si reexaminez* multe prezumii
conservate deapre MIM inaui fi despre relaiile pe care le are cu ceilali
Familiarul trebuie ticun sirian, mm- fel. multe susinem ubtmuite,
convenii sociale, umbulun de statut si reguli pnwe- dunale obifruiite au
Urni eliminate dm grupul T. iar vaiardr w credinei* deapre propria
persoani au iosl puse sub semnul intrebiru Aceta s (ost ccs ma.
rennJortabtU tare pentru psrticapsnu la grup. o stare te condiii:
membru trebuiau si unii rupui ca un iHupu upir. in btl si prezinte noi
credine 91 si experimenteze nea comportamente, (ici sui dr represalii Des*
-dezghearea nu este un termen familiar pentru tul general de examinare
W punere %ub semnul intrebini a re este o parte centrali a procesului
pwhcitrrapeutjc

Spnfinul cognitiv

(hidurile cognitive in urul crora participanii ia grupul T ivi pot organiza experiena
au ioat prezentate deseori in scurte prelegeri de ctre liderii grupurilor T Aceast practici a
prefigurat 9* influenat larga rspndire actual a suporturilor cognitive din abordrile
actuale ale puhoeducatiei gi terapiei cngnitiv-comportamentale de grup. Un exemplu
utilizai in lucru] iniial cu grupurt T (ii alerg
Cunoscut Necunoscut
pe acesta, in special pentru c p-a pentru sine pentru ne pstrat
utu- Litea in grupul contemporan de terapie)
este fereastra johans. o paradigma A B1 in patru
celule 4 personalitii, care clarific
funcia ieedback-uhu y auto- c D drxvluiru.
Cunoscut
priit ru ceilali
Nev unoacut
pentru ceilali

(Mirtl - Tratat dr ptlhottrapU da mp

t ciula A. C unoscut pentru sine i cunoscut pentru cedaifc' reprezint ana public a sinelui, celula B. Necunoscut jxntru sine >1
cunoscut pentru oenali rrprezint ana oarb, celula C. .Cunoscut pentru sine i necunoscut pentru icilalr. esU* ana secretului,
celula D -Necunoscut xntru sme M necunoscut pentru ceilali". reprezint inele incontient Obiectivele grupului T sugma- /
liderul, sunt de a mn dimensiunea celulei A. nucsornd celula B ^peten oarbe) pnn feedbck >1 celula C (ana secretului) prut
autodrzvaiuiie Wt gru purii T tradiionale, celula 11 (inc\io*bontul) era onnsiOerai in afara Umiteku
Terapia de grup pentru normali

n anii bO, liderii grupurilor de ntlnire orientai ctre clinic A de pe Coasta de Ve#t an bmput garanteze
pentru un model de grup T ca .terapie de gnip pentru normali Fi au pun accent asupra dezvoltrii personale,* i, dei
* onaiderau nc grupul exponenial ca fiind un instrument de educaie, nu de terapie, au oferit o definiie a educaiei pe
o baz mult mai larg, mai umani'
M Rduraia, au susinut ei, nu este procesul de achiziionare a deprinderilor tnterpersonalr i de activitate de
conducere, nici nelegerea funcionm grupurilor i organizaiilor; educaia nu este dect o descoperire comprehensiv
de sine. dezvoltarea deplin a propriului potenial

Aceti lideri de grup au lucrat cu membri ai societii, normali, sntoi, cu indivizi care. Intr-adevr, conform celor mai
obiective standarde, obinuser un surcea considerabil, ins triau o deosebit tensiune, inseruritate i un con flict al valorilor l
i au observat c muli dintre membrii grupului se consumau cu construirea unei faade externe, a unei imagini publut* pe are
se strduiau * o protejeze cu orice pre Membru lor erau absorbii de ndoieli cu pnvtrr la adecvarea >ersonal i menineau
o vigilen constant a nu cumva s drvi n vizibil vreo urm de incertitudine sau d istovi fort

Acest pnacrs restrngea nu numai comunicarea t u ceilali, dar t t u ei n ii I .idem susineau c, pentru a elimina o tare
s-rjs-tu tir autolnvtnuirr, treptat, indivizii de succes ajungeau s cread In realitatea prnpnet faade i ini m au, pnn mijloace
incontiente, s resping atanirilr interne t externe asupra acelei imagini de tine Astfel se atingea o stare de echilibru, dar cu un
pre ridicat o energie considerabil este investit In meninerea separrii intrajnrr * si .oale i iri ter rsorui Ir, energie care.
altfel, ar fi putut fi pus in serviciul ac tuali/rii de sme Aceti lideri au stabili obiectiva ambiioase pentru grupul lor abordarea
i ameliorarea efectelor toxicr ale culturii americane putem* competitive.
Pe msur e ohm tivul grupului t-a sc hun bal de la educaie. In rutul tra fii. .nai al ruvntiiliii.
la trhimbarra personali. denumirea grupului s-a chim hat de la grup T (formare in relaiile umane) au
grup de formare senzitiv f formar* in amsibilitatr* intrrperaonalA) la denumiri mai ctnisunanlr cu tnien
1.1 rea de ha/ a grupului Au fost avansate ctrva etichete: grupuri ilr wdf7vui tare personal",
potenial uman* au dezvoltare umani**. C ari Kngers a u gerat termenul de .grup de
ntlnire" punnd accent pe ntlnirea autentic fundamental dintre membri, dintrr lider t
membri i ilintrv prile disparate ale fie* nn membru Termenul su a avut era mai mare
putere dr conserva re i a devenit crf mai popular nume pentru grupul experienial de tipul las
frnele", prevalent In anii *60 i *70.
A treia tor tn psihologie (a trria dup analiza fmidian i behaviorusmul w.i mtan sknnertart), re punea an
ent j>e o concepie hnlist, umanist a per
inY A i\.

r
7MMinei, a oieri! grupului de inii Ini re (ormi >i dinamism dintT-o aktft dtrv--e
Psihologi rum ar li A Maslow, C- Allport. E Frumm. R Mav. F Perb. < Ro- gers $i |
Rugenthal (i filosofii e Lsteniahti dn pairi* Vur NteAzard- bat tre. TUlkh,
Jaapers, Ueidegger >i Husverl) yau rzvrtit impotriv. mitdelului mecanicist al
behavionanuilui >i mpotriva drt*rTnint*muiui a n'ducKiraMnw- lui teoriei analitice.
Unde. ntrebau ei. se afli persoana? Unde sunt contiina. voin(i>, decizia,
responsabilitatea, recunoaterea dimesaunikir tragice i fundamentale ale existenei i
ngrijorarea legai de de?
Toate aceste influene au dus la grupuri cu un obiectiv mult mai larg i mai vag
creterea totali a individului" In grup s*a rezerv at timp pentru tice rea reflexivi, pentru
ascultarea muzini sau poeziei. Membru au fost incuramr si dea glas celor mai profunde
neliniti si reexamineze aceste valon funda* mentale ale vieii i discrepanele dintre ele i
stilurile lor de viai, si intair casc multe dintre faetele propriului sine fals; si exploreze
prile de rrmh ngropate din ei nii (de exemplu. n cazul bibailor. pirile delicate,
femininei Ciocnirea cu cmpul psihoterapiei era inevitabilA. Grupurile de ntlnire susineau
ci ele oferi terapie pentru normali, dar. de asemenea, ci normal- ta tea* este o ficiune, ci
oricint era un pacient. Boala'* O tehnocraie dezumanizai Remediul? ntoarcerea la
confruntarea cu problemele fundamentale ale condiiei umane. Vehiculul remediului? Grupul
de ntlnire' In viziunea lor. modelul medical nu mai putea fiaplicat bolilor mentale. Diferena
dintre boala mentali >1 creterea sntoas era la fel de vagi ca distincia dintre tratament i
educaie. Liderii grupurilor de ntlnire susineau ci situaia ie a fi pacient este omniprezent,
ci terapia este prea buni pentru a fi limitat la bolnavi i i i nu este nevoie ca cineva si fie
bolnav pentru a se simi mai bine

Rolul IhUrului

In nuda intruziunii grupurilor de ntlnire in domeniului psihoterapiei. exist multe

diferene frapante intre rolul de hzi al terapeutului de grup $u cri al liderului grupului de
ntlnire tn momentul apariiei grupului de ntlnire. muli Irrapeui de grup i-au asumat reguli
de conduit total diferite de alr celorlali membri Ei au transferat, simplu, stihii lor psihanalitic
din terapia individuali in arena grupului i au rmas deliberat enigmatic) i nmsttfv rat Rareori
transpareni. aveau grif si dezvluie numai o tafrti protesiona li. cu rezultatul c, deseori,
membrii priveau declaraiile i actmmle terapeutului ca puternice i inteligente, indiferent de
xmmurul kie

Liderii grupului de ntlnire au avut un cod de conduit toarte ditmi Ei erau mai flexibili,
experimentau mai mult, se autodezviluiau Intr-o msuri mai mare i ctigau prestigiul ca
rezultat al omtnbuulor aduse in grup Membrii grupului Si priveau fie lidcru grupului de
ntlnire mult mai realist y h considerau similari lor. cu excepia abilitilor aupenoarr si a
cunontimolni de specialitate In plus. liderii cutau si transmit nu numai cunotine dai y
72
de prinderi, ateptnd ca membru grupului si nvee metode de diagnoza s

ce/oivajv a problemelor interpersonale. Deseori, se comport*u explu.it ca pro- tenori

de exemplu, explicnd anumite puncta ale teoriei sau introduc:nd

72 Ti
 anumite ciarciii de grup. verbale uu nonverbale, ca un experiment pe tare grupul Aii
studieze n parantezi fie spus. sie interesant de observat reapa- f ifin flexibilitii V
atitudinii experimentale afiate de liderii t ontrmporani ai grupurilor de terapie tn
construirea formatelor cognitiv comportamentale de grup. cam se adieseaz.1 unui
nuniAr rruire de problem* i populaii specifice

Eficiena grupurilor de ntlnire

In zilele de ncepui. specialitii din psihologia o* iali irnplual in grupuri le T

cenetau scrupulos procesul >i rezultatul Iui Multe dmtrr tu este studii IM 4 *e pstreazi
ca paradigme ale < en etirilor creative, sofisticah-
CVIe rnai edenive investigaii tir cer* etarr a rfu niiei grupur ilor rare pre tindeau ci
m hicnbi comportamentul i personalitatea, cu grup de tont rol, au lrt< unduite de
Ijebernum, Valorn pl Miles IM IV71 Atest proiect are mare rr levani pentru terapia de grup
pt, pentru ci deseori in a. rsti c arte am IA* ut multe releriri la rezultatele lui, li voi det ne
jr M urt metudoUrgia pi rr/uitale le fProiectul i metis la sunt comple* i cititorilor
interesai. ouenUi citre ier ratare, le recomand ediia anlrrtoari a a< estul capitol, *r poate
h gixiti ta wwwyalomiom. *au. pentru < (irviu-re complei. studiul itu>nogratt<
EncounUr L,rtmpH. fini hict*.f

Pertu ipunu

Am iterit un grup rxfcriinji.il a urt curs a< reditat ia Stanicul Unvn%tv I A>tii sule
/.PI* parii ip.mi au foni distribuit aleator ut umil dintre pt spre/ece grupuri, fiecare
utUbuxtdu **. m loial, tirt/e* i de ore. JT o peiw^uU le douiiprr/arr sptimiru ai/an i i noul
tU* subie. p. muiai par! tp*ntiur. dar cure nu au avut u r<**ncni tir grup, au hatl InUaui
a populai* de tun Irol i au impietai toate irMlrumvitldr de utvestigan a rr/ultatrlur inaptei

Liderii
I Xn moment cr un Stop nta|or al studiului a Ioni invesligaira leitului lrh nn II liderului asupra iv/ti
halelor. am ciutul ai divnsih. Am stiiul Ikleiului. un plicind lideri din catrva coli ideolog e Am arlac tal
lideri rxperimntUb i ***perti din zece coli populare in acra peru anii

1 Grupuri l tradiionale
2 Grupuri le mtilnir* (grup de dezvoltare personali)
I (niptin gagUlhrte

m kwi I)t Tratai im fdMvajIt ia gra

4. (rupuri de cunftieniizaxe senzoriali (.grup Lbalen)

5 i irupuri tranzacional-anaijticr (TA)

6. Grupuri d* psduxlram
 7. Grupuri Synanon

8 Grupuri experieniaW cu onenUie paihanaimci

9. Grupuri'maraton
10. Grupuri dc* ntlnire cu nregistrri (Uri Uder)

In total, i-au format optsprezece grupun Din 210 subieci ca au nceput in cele
optsprezece grupuri, 40 (19 la uti/ au renunat la grup nainte de a participa la jumtaU*
din ntlniri a 170 au ncheiat experiena de grup de treizec-i de orr

O am nuhurat7

Am fost interesai cel mai mult de o examinare intensivi a rezuitatelor fi dr relaia dintre
rezultat, tehnica liderului fi variabilele procesului de crup Pentru a evalua rezultatele, fiecirui
subiect i-a fost administrai de trei an u baterie extensivi de instrumente psihologice
nainte dr nceperea grupuiua imediat dup ncheierea lui >i la >ase luni dupi ncheierea
grupului1
Pentru a evalua stilul liderului, echipe de evaluaturi instruii au observ at toate ntlnirile
fi au cotat toate comportamentele liderilor n timp real. De aaemr- nra. Uwtr declaraiile t Acu
te de Udert au font cutate pnn analizarea inregaariruor >i a transcrierilor jevlinrlur De
asemenea, participanii au ofenl observaii de- nrrr luirn prin iltrstkxuue Datele despre proces
au fost culertalr de ia observatori fi din chestionarele o >mpietate de participani, ia sirfrtul
hecaro irttnin

RnultaleU Or tm Jruojtrit?

Mai nti, participanii au atribuit grupului un ruvel foarte ridicat La ta- mmarra grupului,
cei 170 de subieci care au terminat in ntregime un grup i au considerat plicul" (65 la uti),
constructiv" (7B ia suii st -o buni ex- prrtrfii de inviare" (61 la uti). Peste 90 La uti au
sunu ci grupul de muu nur trrhuu* si taci parte dui cumculum-ul stabilit pentru ance colegiu
Mae luru mai tr/iu. entuziasmul sczuse. dar evaluarea generali era inca pozitiva
Atit despre mrturiile prtii iponilor. Ce se poate spune despre masurifcv nLr realizate cu batena generali de

evaluare, mai obiectivi? Kcxultatui rui partu ijant (judciat dupi toate misuritnnlr evalurui a iost cotat fi plasat m

una dm fase categorii inviare nali, schimbare moderai. neschimbat ** himbarv negativ A. pierdere

(dacotnpensare psihici ^cmruhcativi durabili care *-a datorat participm la grup) fi ncheiere prematuri a grupului

Rezui talele pentru toi cei 2l)b subiect* dm grupurile experimentale fi pentru *uaa0 fi noui subieci din grupul vie

control sunt rezumate in labeiui 6.1 u.Dupi ur interval scurt" mdhi msurarea in moiMntul terminrii grupului M
..Dupi m interval lung" reprezini la fase luru dup terminarea grupului
 Pierderi
TABELUL 16.2 Indicei? de schimbare al celorSchimbare Neschimbat
can* au terminat grupul Schimba?
(N 179 dup un interval scurt, N-133 dup un interval
negativ lung
moderat Invitase
nalt
Dup un interval
09% 10% 44% 22% 16%
scurt

Dup un interval
12% 10% 39% 28% 11%
lung
SURSA Morton A. lacberman, Irvin D. Yalom >i Matthew B Mil Ln< writer
Gwupr First Farts (New York: Basic Books, 1973)

Tabelul 16 1 indici faptul c aproximativ o treime dintre participani, la trrmmarva grupului i

dup ase luni, au suferit o schimbare pozitiv moderai sau nnaiderabtl. Populaia de control
a artat o schimbare mult mai mu l, att pozitiv, ct >i negativ. Astfel. grupul de httlmrr
influenai dar htmfvrru. Jar att fn bine. ct i b ru Meninerea schimbm a fost puternic
dintre cei care s-au schimbat pozitiv. 75 la sut >au meninut schimbarea rrl puin ase luni.
IVntni a vorbi intr-o manier critic, se poate spune c tabehil 16.1 mdi- c faptul c. dintre toi
subiecii care au nceput un grup de inddnue de tm- /xi de oreruliu de un expert recunoscut,
aproximativ dou treimi au cmv iitl-r.it experiena de grup nerecompensanti I ren un in premature,
pserden.

- himban* negativ sau lips de schimbare).

Pnvmd mai grnen rezultatele, se poate spune a astfel. Expcnnta de grup a Nwt un curs
universitar Nimeni nu se atepta ca studenii care renun prematur s obin beneficii Prin urmare,
s eliminm din datele studiului renunrile premature (vezi tabelul 16.2). tn urma eliminrii
nenunnkn ime r c J9 ia >ut dintre studentu care au ales un curs universitar de m Unu au tmrut prm
unele u himbn pozitive semnificative care au persistai pentru cel mtn mr lum Nu este ru. pentru un
curs vie douspivzece sptmni, treizeci de oae (Si. bnrtneles, aceast perspectiv asupra
rezultatelor este semnihcativ in cadrul contemporan al terapiei de grup. in care asistena sntate a
auton za! grupurile de terapie de scurt durat I

1 intimi, chiar dac lum in vedere Irmmea plin a paharului a nu ceie dou trrimi goale, este
dihai s evitm concluzia c. in acest pnxwct grupurile de inllmre nu au prut a ti un agent de
schimbare toarte putem* Ht plus. a foal imdhvi un farti* de rac semnificativ 1b ($ la sul) dmtnr cn IIP
su hteti au suferii>idMmanr psih.W<>yi ct a im\iu> seckeie mc prezenta dune sus< luni Je la im
hetrrru grupului.
Dar. in mterprvtaiva rezultatelor. te nevm de precaut* Ar h o forat? a datelor s conchidem c
grupurile de inllmre pe sr sunt netKientv sm chiar jwnculoase Mai nti. este dihai de evaluat
msura ri cwv uiaevr genr 73

73 Iar apta t (mp urtawl l mi

 rali/a .n fMr re/ultale le la eantumiil de studeni la alte populaii DAT. chiar mai important trebui ^
obwvJm ci Imite tuni rezultate comasate datele tuni manipulate ca fi cum top lublltii ar h fcut partr
dintr-un singur grup de ntlnire Nu a exiatal na i o mpenrrii standardizai de grup; au fost optspre- /jece
grupuri diferite, furare cu n culturi distinct. finan* oferind o eaperien- M difenM 91 hei are cu rezultate
foarte diferite In unele grupuri, aproape fiecare iwmbru a trei uf prrntr-u anurnid schimbare semnific ativA.
firi a suferi nici o vtmare. ui alte grupuri, nici un membru nu a beneficiat de eiirnenta de grup fi unii au avut
nunx ul dr a nu ar schimba.

I *rrotitoare* ntrebare evideni una foarte relevani pentru psihotrra* pir mir Gr hp de hdrr a arul
cric mai bune rezultate fi ce tip de luler a urnit cele mui priHiHtr rezultate? I jderul grupului T, al
grupului gestaltist, tranzacii nai analitic, liderul grupului de psiitodrarni i a|a mai departe' In acurt timp. am
descoperii ci ntreba MM formulai astfel nu avea ama Atunci Jind era sco- ral atent de cifre observatori, cum
or Umeri tui lujerilor varia foarte mult 91 nu se conforma ateptrilor noaslre anterioare penala uleotoyui
cireia ii aparinea un hdrr nr a tpu< puin despre, urmportamnitul real al aielui hJer Am dem operit ci
in cneul romportiimenhilui unui lider dmtr-o anumii yiulJ de meni pfu geMtalt terapie, aresta nu ar asemna
111,11 mult cu < nmportamenttiJ altor li den de orientare gestalhsti de il ru comportamrntul oruimia dintre
riLall aptesprezece lideri ( IJ alte cuvinte, comportamentul I ideii lor nu rtr previ /.tbil pornind de la
apartenena lor la o anumii oala ideologi 4 /nw eh* ten a unui yrup a fwt. In mare kirte. influenai
de lomnrrtumentul taierului

Alum 1 cum ml rspundem la ntrebarea < are este cel mai Hu init stil da* turului ere?" colile ideologice
te pun liderii ci lat au prea putini vaioa re bir nevoie de o rnrtodA de dem rUrte a coniportamrfitului Interului
u o ac uratee ruai mare, [* buze empirice Am le.iii/.it o anali /4 fac tonali a tutui rnare JIU mir dr variabile ale
cornjHirtainrnlului liderului <a>a t tun a hmf cotat de observatori / fi am derivat patru fu IM ii fundamentale
unfMirtAJitr ale ac ti
vitiu de rcinducere

1 Activarea emoionali) (provocarea, confruntarea. modelarea prin asumarea rii uhu personal i mare
aulnde/vAluirr)

2 Internul (oferirea siiHirtului, ale iurin. elogiilor, tildtini. a* t eptaru. au levifu Hale i preocupam)

I Alrtbuirru wattului (explic are. lunii* are. inhrrpivtare, oieri na unui 1 adru cognitiv fientru sc himbare,
tradti rrea eiilirnenlelor i experienelor in idei)
4 bum (ut executivi (stabilirea limitelor, regulilor, nor inel r, obus tjvrior, ad mmiwtrarea timpului,
stabilirea ritmului, oprirea, intervenia, sugeraiea pcuct* tfeelorj

9
30
_
r) - tratat tfs psltwtarapl 6s
crup

Aceste patru funcii (activarea emoionali.

interesul. atnbum*a seimului, fur* ia ee* ntivif au n mare importani in activitatea dr itmduierr din terapia de
grup. Mai mult. ele au o relaie dar i frapant cu rezultat*** Interna s- *m huir a musului au o reiat tt
limar cu rezultatele pozxtrve. cu aHr cuvinte, cu <M vum nun pronunate interesul x atribuirea
sensului. cu att surt mat pozutve ezjdtaieie Celelalte dou fura tu. stimularea emoional* ft
funcia executiva am v rciwnr turhihnuird cu rezultatele se aplica refula mediei de aur. cu alte
cuvinte prea mult mu prea puin din aceste comportamente a dus la rezultate pozitxvr mau reriuK
SA aruncAm o privire asupra (imulini emoional*- prea puind wUmuiare emoional din partea liderului
a condus la un grup lipsii de energie. devtta- l/at; prea mult stimulare (in special cu o insuficieni
atribuire a sensului a dus la un climat incrcal emoional, in care liderul ficea presiuni pentru u interaciune
emoiona li mai mare dect puteau integra membru

Acum sA lun in considerare funcia executwd a liderului: o executase ;** rrduid a funciei
executive un stil lansez-jotre a dus la un grup dezontsv- tal. mpotmolit; o exercitare prea mare a
funciei executive a dus la un grup mall structurat, autoritar, aritmie, care nu a reuit s dezvolte un sentiment
de autonomi* a tiecrui membru sau o secven de interaciune liber

Prin urmare, liderii care au obtnul cel mai mare sucea au foat ort al doar stil a font moderat
ca yrad de stimulare ft exercitare a funciei executive p pronunai CM m- trrr% ;n atribuire a
semnificaiei fapt cu mare relevani pentru terapie Att interes ui. ct >i atribuirea semnificaiei au
prut necesare singure nu au fost sub- mente *ntru a asigura succesul.

Ai Ate descoperiri din grupurile de ntlnire ntresc puternic funciile terapeutului de grup. discutate in
capitolul 5 Att stimularea emoionali, ct 91 structurarea cognitiv sunt eseniale. Astfel, factoni lui Cari
Roger empatie. autenticitate >1 atenie pozitivi necondiionat par incomplei: tretnue si adugm funda
cognitiv* a liderului. Cercetarea nu ne spune extrpe atribuire a semnificaiei este esen futid Cteva
limbtfe ideologice explicative ide exemplu. tntrrperaonal. psihanalitic, tranzacional-analitic. gesuitist. rogenaan
si H mal departe) au pirul utile. Ceea ce pare important este procesad ar expucs- re care, |e cteva ci.
permite participanilor s-i integreze experiena, si ge- nrralizr/e pornind de la ea >1 si o translatrze la alte
siruatu de via.

Imptutan.i atribuim semnificaiei a primit o puternici susinere din alte urse Atuiu 1 citd meoikmlof U se
cerea, la sfritul nccra edine sa indice cel mai srmiutk ativ eveniment al edinei 91 motivul pentru aceast
semnificaie. am dncuptnl ci acei membri care au ctigat in urma evpencsitei de grup aveau tendina de a indica
incalente implicnd integrate cognitiv*. (Chiar >1 o activitate att de respectat ca autodezvluirea a adus o
schimbare redusa in relaie, CU excepia situatri in care a fost acompaniat de neleg** intelectuali .) Caracterul
pervaziv >i tora acestor descoperiri au fost att impresa liante, cit >1 neateptate, deoarece grupurile de ntlnire
aveau ua cteis tundamental antuntelectual.
Studiul a avut >1 alte concluzii de o rrlnant deosebit prHtru precaui uhtinbarii in grupurile exponenial*. Atunci
cnd re/uitatck atat la ntueiui

tt. iMipta U# gnip iUAav *1 van

>1
 grupului, <Vil 91 IA nivel imlivulu.il) au fim corelate cu succesiunea rvmimm* lor pe pMrx urmii vieii
unui grup. au aprut date care sugerau c era nncesa- r.1 refimnulanea ctorva maxime ale grupului
expenenial, larg acceptata, de
exemplu:

I Sentimente. nu gnduri trebuie modificai tn sentimente. numai cu gnduri 2. Lai /ruri* rare cel
mai bine rrformulat ca Ijts frrtrlr mai mult dect de obicei , dat Ir simi bine In grup i dac te poi
gndi la ce nseamn asta In aerat studiu, autodczvluirea fi exprimarea emoional* (att a sentimente- lur
pn/itive, ct fi a celor negative) nu au fost In linr auliciente pentru srhim bane

I sie esenial *4 evii fur ui elr cel mai bine rrformulat pnate fi tn regul ul evii furia, ilar nu ui o
mentn umntonl la distan Rvprtmarea excesiv a furiei a bwt (untrapnN.1 ix tivri nu a luat ano*Tai cu
niveluri mari ale invrti fi. In gr nrral, a < rrs< ut riarul rezultatelor negative

4. Nu ent.td grup. doar persvane trebuie retor mulat* procesele de grup detrrmi tu) diferene In
nvare. indiferent dac liderul le aiord viu nu atenie nvarea a luat influenat* puternic ilc*
proprieti ale grupului rum ar ti coeziunea. cli matul, normele i rolul ocupat In grup de un anumit membru

5 Hatul taie bune net mil r tacuri mari trebuie achimbat* in nvul In grupul de ntlnire este mare i
nu are legtur cu cftigun pozitive Grupurile cu n* mare, rele 1 are produi multe pierderi, nu pnKiu*. in at
rlafl timp, fi multe pers MI te 1 u nivel ridicat dr nvare (trupurile productive au (nat grupuri Ic sigure < onlorm
studiului nostru. grupul 11 n* uri mari rezultate bune ent* un mit
6 ar putea 4 nu ptn ce ai nvat a um. dar mai trziu. dnd le tei pune pe lua te la un loc. vei
ajunge s opream cl de mult ai invtai trebuie modific at* in pro greeal acum nu curii fx mai trziu I
Jeseori se cvmsfcjrr r* tndivi/ii a* li rgu duifi in timpul unei experiene de grup. dar. mai tAr/iu. dup 11 grupul
a terminat, vor integra experiena je care au avut o in grup fi vor deveni mai puternici ca nu ndat n pmin tul
nostru, nui unul dmtrr uulivi/u cu rr/ul at negativ la terminarea grupului nu a-a ndreptat ctrr partea pn/itiv* a ara
le dup faue luni

Reiai* dintre grupul de ntlnire y grupul de terapie

A* um, dupA ce am trasat dezvoltarea grupului de ntlnire pn m moiiten ful mksnunii

sale cu domeniul terapiei de grup. m voi intoarcr ctre evoluia grupului de terapie pentru a
clarifica schimbul m ijmx dintre ele dou* du
Evoluia trrapin de grup

Istoria terapiei de grup a furt desen prea detaliat in alte Uodr pentru a ie justifica, a in, o repetiie* O
trecere rapid* in revist va arta tendine W* de baz Joseph I lersey Pratt, un medic internist din Norton.
4r general recunuacut <.a fiind printele terapiei de grup contemporane. Pratt trata muli paoent) cu tu- ben
ulo/ fi. recunoscnd relaia dintre sn* ta tea psihic* fi cursul tize ai tu bemilozd, a nceput s trateze
persoana. >i nu boala In a pn nectar un tip de trat.imenf care includea vizite la domiciliu, jurnale inute de
paaenti si ntlniri sptmnale In cadrul unei clase, la care participau aproximativ douzeci fi cinci Je pac
ieni bolnavi de tuberculoz In cadrul orelor erau inspecta te jurnalele, ctigurile In greutate erau
nregistrate public pe o tabl p erau ludai pacienii are avuseser succes Sa dezvoltat un grad de coeziune
si suport mutual rare a prut de ajutor in combaterea depresiei >1 izolm, att de des ntlnite la pacienii
bolnavi de tuberculoz.

tn timpul anilor '20 i '30, civa psihiatri au experimentat metode de crup Vn I iimpa. Adlrr a folmit metode
de grup pentru cft era cunhent de natura anual a problemelor umane >i ifi dorea s ofere ajutor terapeutK clase
muncii MO* 10 I a/ell. In 1*120. s-a ntlnit cu grupun de pacieni cu schizofrenie in St l.li/ahetha 11 Mpttalln
Washington, DC fi a inut t conferine despre schi- /utrenie 11 Civa am mai trziu, Marsh a folu&it grupun pentru
o larg sier le pvnblrmr clinice, incluznd psihoze, psihmevroze, tulburri psaho-tmut- gk* fi halhifim 11 A
utilizat difente tehnici, inclusiv metode didactice de tipul prelegeriiu. stabilirii de teme pentru acas >i exernuior
destinate s pecunc- ve/r o irtt*r aciune menit. ie exemplu, memhnlor li s-a cerut s se trateze unu pr alii, sau
li s-a cerut s discute subiecte precum ade mai imeptrtatr ainintm. lomjxmente ale complexului de infenontate. vtse
fi reveni In anu '30. Wimtier a utilizat metxle analitice de grup cu pacieni spitalizat! nonps hot i. iar Hurmwx i
Srtulder au aplicat aceste tehnici m tratamentul amhuia triu al psihonfvmtiiilor SUVMWI, care luma cu grupun do
copu fi adolescent? tulburai, a exercitat o influen considerabil in d.MTtemu pnn prelegerile si Crierile *alr din
acri moment, in care terapia ie grup nu era cunsaderat mc abordare etu tent Moreno, care a folosit jxrntru
pruna dat termenul de triaj** de grup. nainte de anii 20, a utilizat metode ie grup. dai a tort identi- fuat in prm.
IJMI CU psihodrama. pe an* a mtnxJus-o in Antene* in HQ5

Aceste Imitative de nceput In KtUwirva terapiei ie grup au tort accenhiar mult 1* al I Hulea K/hoi
Mondial, cnd numrul enorm de pacieni psihiatru', militari fi deficitul le psihotmpeui himui au liUl ca
terapia individual* > fie nepra tu i au atali/at utarva unor modaliti de tratament mai economice
In timpul aniku* *50. juiiuipala meiUarv a frravun de grup a tort .am uti liza rea grupurilor in ctdnr chnice
diferite fi cu ditvnte tixin de problem l nkv Teorrtkienii fmidieni ulUvarurvu, hamryent MpTsmn am
e*pk> rat ajluatea calnilui lor conceptual la h\*na fi pr*ttcft H*rnptpi dr grup

ft Ml
 Astfel, grupul I fi grupul de terapie apar din discipline diferite. ( **nernd fiecare propriul corp de
teorie i lehnu A. au continuat a douA curente parale le de cunoatere, chiar daci unu lideri au
fltApfiit ambele dornenii fi, in cadre diferite, .111 condus att grupuri T, ct l grupuri de terapia.
(.rupul a meni nul o orimtarF mai mare Afre cercetare i a onlinuat 4 aparini cAmpuliu psihologiei
Hiriaie. educaiei fi de/volt.trii organixaiondle

(rupul dr terapie f/ yrupul de Intdlntrr primele tuhimburi reciproce

fn anii '60 a existat un anurnif iu hirnh rrdprwc ctmatrurfiv Intrr terapia de grup i domeniul fonnArii
sen/ihvitAii Muli profesioniti in sArtAftatea mm flA au pariu ipaf la o anumii fonii A de grup ie ntlnire
n timpul fonnArii lor fi, ulterior, au condus grupuri de intAlnire sau au apln at tehnici ale grupu lui dr ntlnire
In meii iul lor psihotera>eutk (VrrrtAtorii din dinir au InvA- faf mult din metodele de ciRftlfr ale grupurilor T;
grupurile I erau utilizate, ie obicei, tn formarea pafhotera priiilor de grup14 fl bi programul ilr tiatauMml ai pa<
lenilor rrorik 1 pihili/ai in Unu clinineni tnrnileaii intr un grup I pa r lenii cu care Iu r.ni in terapie
indivulualA pentru a se d-* hule (aa uni, nun tAr/iii, in anii HO. unu cimtcimi ifi triiniteaii pacienii in
proclame de lorrna re a riinfttmhzJrii, denfAf urate in grupuri mari. cum ar li est sau I ifespring) 14 I >ar, mai
tar/111. pe inAsuri ie grupul T s a transformat in grupul Ir inlal mre viu colorat, t ar** susinea A oferi
terapie dr grup pentru normali* iA situaia dr pacient este onuiiprezentA", relaia dintre iele douA domenii
* .1 deteriorai Au apArut dezacorduri cu privire la probleme teritoriale adev ratele diferente Intre tibiei tivele
grupurilor de btfiirnre fi ale grupurilor dr te rapir
I idem grupurilor de ntlnire au deverul chiar mai expansivi fi au insistat asupra faptului cA pariu ip.mtii
lor aveau o rx*etirnA teraieutu A fi c A. ut n* aliiafr, nu exista nu 1 o dib*r*n Intre dezvoltarea ftersonalA
fi |aiUi|frapir lin limba|ul vremii, intre ex pa nai unea cnnfl enti/Arii fi analiza mm|ir) M... mult, a devenit
evident 1A exista o clar A suprapunere exista o marr HI nula nu te intre cei este rAufau psihoterapie fi iei care
< Aulau exjirrientr dr ntlnire Astfel, muli lideri ai grupurilor de ntlnire au cunc luzumat A ei. intr nirvAi
practicau psihoterapia fi ifi inediahzau MTVI iile u>rv*pun/Ator
< impui tradiional al sAnAUii mentale a luat alarmat lihterapeuii nu erau ameninai doar dr
IruAUarea teritoriului lor, dar. de aeeiiMitea. HM viu Ir rau grupurile de ntlnire ia fiind nes* otite fi potenial
dJuftAtoair pentru pa rienp hi fi an exprimat ngrijorare. |teului lipsa de responsabiliUle a lideri lor grupurilor
de ntlnire, lipsa lor de formare mrdualA fi reclama lipsii de *tu A <f sugera cA luni, chiar ani de terapie JN>|

fi muiensai intr un smgui stai fit dr sptAruanA mlenmv Polarizarea a i rene ut fi, 1 urnd, *jts labftn din
mul re arii ale sAnAtAii mentale au lansat campanii, ndemnnd autoritiie loiale si <*mit o legislaie tare sA
reglementeze prai tu a grupurilor de ntlnire. sA o in A in afara fcolilor fi *A fa* A liderii responsabili pentru
efnlrl* nniiiriUv

W Tratat 4a piihotarapla 4a
giup
 In parte, rspunsul viguros si profesiilor doi sntatea mental a iut o fracie iraionali, dar, de asemenea,
a rspuns anumitor eacese din unefe Ira- iuni ale domeniului grupurilor de ntlnire Aceste excese au aprut
dinu mentalitate de aventurier, de surcea poate in experiene cum ar fi explorare, spaiului sau
industrializarea, dar o miucito tui abturdum ir expenstefe dtr rv laiile umane. Dac ceva este bun, mai
mult trebuie s fie mai bun. Dac mu- dezvluirea in grup este bun, atunci autodezvluirea total, medial
nea. fereniat, nud, trebuie s fie mai bun. Dac implicarea este bun. atun implicarea prelungit,
continu, tip maraton, trebuie s fie mai bun. Dac o primariM sentimentelor este bun, atunci lovirea,
atingerea, simirea, strurur le >i relaiile sexuale trebuie s fie mai bune. Dac experiena unui grup rt*
bun, atunci este bun pentru oricine In toate stadiile vieii, in toate ulc de via. Aceste excese erau,
deseori, ofense ia adresa bunului-simt a, sac cum au artat cercetrile, puteau fi periculoase pentru anumii
participani Dup ar ea perioad de dezacord petrecut cu decerni in urm, cmpurile de terapie instaurate i
cmpul uzurpator al grupurilor de ntlnire nu mai sun* D lei l )ei mi* area grupurilor de ntlnire, cu toate
excesele, gcandiotitatea fi preteniile sale exagerate, a venit >i v-a dus.* ea a influenat terapia de grup
Inventivitatea, atitudinea de cercetare, activitatea de conducere expert, sofiir tu at.i >i tehnologia de formare
a liderilor pionieri ai grupurilor de iiuirurc au las.it o urm de neters asupra domeniului nostru.

Asia nu nseamn i rthosul tnlkurit * twpmi brun Mtilftr prcir alr mtscfcm dr miatm re se menim.
* hal tranahmmat fi cnmrrctaUsat tn tntrrprevlen dr tormi * viwiahen* in in grup mar*, cum
suni **> f lahrapraig <uenunfcr ha ww s i \sn*r h> iiimtr nan ale lumii) p esie ev Iniial in
pn*i*mr nu m U programul lai* lRprwlit lume
Natnaial Mai na gr focountn

l. TarspU 4% gnif. fcUmofi p rari

 17.Formarea terapeutului de grup

n grdina piihtrtrrapH terapia cir grup e*.te o plant curioas. Este robust orie mai bune cerrrtAri
disponibile mi stabilitA terapia dc grup estr la fr*| de eficient/I i solid A ca terapia individual ' InoA an*
nevoie di o ngrijire constant soarta na pcrvnl "ti* de a fi SufocntA periodic de aceleai vechi buruieni
superficiali", .pfHnilritM*, Mdf rang secund de folosit atunci crui Irra pui individuali este indisponibili au
clini tul nu fi-o permite"

Clienii i muli specialiti din sinAtatca mental continu A luhntimr /* si *A ne team de terapia de
grup i. din nrfericirr. atitudini complet ninn Iert* influeneaz advers programele de formare n terapia de
grup Terapiei le grup nu i * a acordat prea des prestigiu academic. Aceeai mtuatie predo mini in ierarhiile
adminitra(iei spitalelor i rlinutlnr rareori individul care .1 invmtit mult in terapia de grup ne htu'UfA de o
po/iie de autoritate pmfr IcmalJ

TV re? Poate pentm cA terapia de grup nu ne poate cura nirigurA de ur mele mic Arii grupului de
IntAlmrr MU ilatoritA obstacolelor metodologice in strinseci din faa cercetm riguroase. CU adevrat
semnificativ Poate | snlru cA noi, terapeuii. ImpArtAirn dorina i lienilor de a fi ohm trie unice >i spr < ialc
ale ateniei, promise de terapia individuali Poate c muli dintrr noi prr feri si evite anxietatea inerent rolului de
lider de grup o mai mare ripu nere publici ca terapeut, un Sentiment de control mai redus. teama de a ti copleit
de grup. mai mult material clinic de sintett/at (Vuite pentru ci gropu rile evori in noi amintiri personale nrplAciite
ale experienelor de grup rnai vechi.7

ncercrile de a rennoi interesul pentru terapia de grup au avut ntotdea una afect dar numai pentru m urle
perioade de timp Un val iniial dr mtu /M<tm rennoit pentru terapia de grup este urmat de neglijau* i. cur And,
toate vechile buruieni v prsesc din nou Acrul moment cere o intrea noui gene rpe de grdinari bine instruii t este
datoria noastr s acordm atenie sdti itiei terapeuilor de grup ncptori t pmpriei de/voltAri profesionale coni
nur

n acest capitol prezint vi/iunea mea despre formarea n terapia de grup, m numai sub forma unor
recomandArt sped/kre pentro un rurriruluvn al tor
raii generale cu privire la ftloMifia ce st la
MoNn l mm) - Tratat dr pnbotsrapis da grup
baza formrii. Abordarea terapeutic descriid n aceast carte sa* bazeaz a** pe experiena climei, cit i pe o
apreciere a d/ve/ilor disponibile dw cerceta re. Similar, in procesul educaional, orientarea dmk i oea de cercetate
suni strns interrvUionate: in dezvoltarea unui terapeut matur este n- e&tr& do bndirea unei atitudini de
investigare a activiti* proprii a celorlali

Multe programe de formare pentru specialiti din sntatea mental se ba- zeazi pe modelul terapiei individuale i, fie
nu oferi formare in terapia de grup, fie o oferi ca pe o parte opionali a programului In ciuda recunoatem clare ti practica
terapiei de grup va continua si se dezvolte, studiile recent* arat ci cele mai multe programe academice de formare nu
reuesc si furnizeze, cu adevrat, formare de grup. De fapt. studenii sunt obinuii s li se ofere o supervizare intensiv
excelent in terapie individuali si apoi la tr*ce- putul programului, si li se cear si conduc grupuri de terapie fr nici o ghi -
dare specializat, oricare ar fi ea Evident, muli directori de program asteap- t, naiv. ca studenii si fie capabili si translateze
intr-un anumit mod formaiea In terapie individuali, n aptitudini pentru terapia de grup. fr o expunen- semifificativ la
grup, experieniali sau dinici. Aceast situaie oferi o activitate de conducere neadecvat i determin studenii si
devalorizeze eferrua- rra terapiei de grup. 3

Este esenial ca programele de formare din domeniul snittu mentale si aprecieze nevoia unor programe de formare in
terapia de grup riguroase, bine organizate >t s ofere programe adecvate nevoilor candidailor De exemplu National
Kcgistry for Certified Group Psychotherapist din AGPA cere un minim de 12 ore de formare didactic, 300 de ore ca lider
n terapie de grup si "* de ore de supervizare a terapiei de grup cu un terapeut de grup care ndeplinete standardele de
acreditare 4

( II/a din economia medical >1 creterea asistenei sntii ne foreaz s recunoatem ci psihoterapia unu-la-unu nu poate
fi suficient pentru a veni in ntmpinarea nevoilor presante ale populaiei n domeniul sntii menta le Liderii administraiei
sntii au prevzut, de asemenea, raf utilizrii terapiei de grup, mai ales in grupuri structurate > V I ste clar c, pe msur ce
timpul trece, ne vom haza tot mai n.. nle de grup. Cred ci oncr program de formare in psihoterapie care nu iecu noate acest
fapt nu ateapt ca studenii si s devin la tel de competent) in terapia de grup ca in terapia individual >1 nu reuete s
rspund responsa bilttilor avute fa de domeniu.
l ie\arv program are nevoile i nunek sale unit* Pentru ci nu pot sr*era s ofer un tipar pentru un program de formare universal in
urmtoarea iune voi prezenta patru componente majore ie cate le consider ennaW ;v*' tru un program de formare complet,
dincolo de aspectul diclactw l) obseda rea terapeutului cu experien in liesturaiva aoth itrn (2 <oparvl*aiee atenta i
primelor grupuri ale studenilor. (.1) o exponent personali vie grop y t 4 ar livitateu |%ilntU>ri|eutu personal

17 Lsnaarsa Urapaiitiilut rmn 1

 iObservarea ehnidenilor cu experien

terapeuii in foratarc obin benei u enorm* privind un practician m|rri

meniul In lucru I flstr Inaric neobinuit pentru .tudenti %A nhaerv** un rlinirun
-*nior lucrnd in terapie in<lividu.ii.i N.ifnr.t IIMI public A IrrAptri dr grup Ittr.
d-*ori. singura fnrmA de psihoterapie pe cure studenii vor fi capabili vr> i
il.it.i 4 o observe direct I A nceput, dinu irnii cnjterimentai pil nuni un
disconfort ontiderabil fiind observai; dar. din momentul In are foc saltul,
pmcestil Jet in*mfortabil i recurnpensalor pentru toate prile studeni, te
rapeui i membri dr grup

f or matul observm depinde, bineneles. de facilitile flzirr F.u prefer a studenii J

mi observe ac tivitatea priritr-o oglindi urmiirrclonalA. iar da 4 programul nu le permite
4 fie pre/eni Li un grup de nou/ori de minute i o dus uje p *stgrup. nregistrez video
ntlnirea t vi/mnAm Mgmrntr lin ea In

cadrul unui scurt mnnirwr cu studenii Aread procedurii nartillo mai mare investiie de
hmp din partea terapeutului i un mai mar* din nnfort pentru membri, datorit! camerei
video Dat A exist numai unu sau doi inervat n. ei pt rmne in iala de grup fr i
di.ntragA pe membri, dar re ornnd iniei w a ei *4 rmn 14 ui, in afara certului
grupului, i *4 rrfu/e 4 rispun d4 la infrebrile f*eare membru grupului le pot pune
Indiferent de formatul utilizai, membru grupului trebuie % tu* drplm in formai
despre prr/ena observatorilor i scopul lir Keammlo'M IteniUir A Observarea este
n*C***rA f**ntru formare. 4 ru am lost lorm.il in a *.*.ti ma merA i c duipoiubilitatea
lr de a permite observatori, in ele din urmi. va fi in beneficiulbruilor JH* are studenii
observatori li vr trata in viitor Ada ug i uri alt pun t observaiile w are studenii nu Ir
oieri in CIIM uule mu . tre pat grup sunt aIeea valoroase pentru priHrsi.il terapiei Kiist
fonnatr (p* i are Ir va des ne e sc urt) tn carr lienn prlit ipa la discuiile sislgrup
observator teraivut l, n general. protitA cvrskifrabtl in urma disc uiei

l ungimea totala a timpului Jr observare al stmlonilor este determinau, ui general de

rotaiile Ir servi iu i forwisiu I >a 4 exist o uti imti flexihilita te a programului, a
sugera ca observarea si ontinue cri puin intre ase i On e edine. i*eea rr. n general, ofer
timp suficient pentru hintbri In le/ voltarea grupului, in tiparele de intera iunr t in
de/voltarra intraH*rsoriaU fwrptjbili f >aJ programul lor mpiedici frecveni regulat i
cumutcven t. distribui stmleniir un rf/unut detaliat al grupului. nainte de urmitoa rea
ntlnire (vezi capitolul 14).

* 1 discuie postgrup rrprr/int o necesitate dmnluti m tormare t nu rIst un moment mai bun
decil imediat ilu edin(4. In care pn dane irul/liderul grupului si-i intiineam e studenii

vin 0. Valoi* CJ Motin I f i u )

IM trstat ia ptihotarapia ia ftiup
 observatori Treier si ne intliuin timp de tTPUec i sau patruzeci tinc i de minute i utill/e/.
timpul in diverse moduri observaiile studenilor, rspund ntrebrilor despre motivele* aflate la
baza interveniilor mele i folosesc materialul dinic ca trambulina pentru dis cutarea
principiilor fundamentai* ale Urr*p*w ie grup Ali instructori p**ri*-rA %A ntrzie
discuia i le dau studenilor sarcina de a redri o desene * ntlnirii,
concentrndu-se in primul rnd asupra procesului dic o reiat*' m- terpeoMfnale
dintre membru grupului i dinamica de grup; Studenilor b m poale cere sa schimbe
Intre ei rezumatele realizau- >i x se mtineascA nuu trziu. In cursul sptmnii,
pentru o analiz a ntlnim * Dei anumite eduir didactice introductive sunt utile,
am descoperit ci mare parte din materiaiui prezentat n aceast carte poate fi
discutai cel mai bute cu studenii pornind de la materialul rima* adecvat aprut de-a
lungul ctorva edine ale grupului observat.7 Teoria devine mult mai vie atunci cnd
este imediat relevanta

Relaia dintre observatori, grup >i terapeutul de grup este importanta Var fi
momente in care un grad neobinuit de critici (De ce nu ai. y~) va crea Ve- rapeuilor
disconfort >i le va micora eficiena. Nu raw.m observatorii se plng de plictiseal i
terapeuii se pot limi presai s creasc gradul de animaie al grupului In experiena mea. In
general, pltctneala este in relaie mcend cu arpe- rwnta. pe msur ce studenii ctig
experien i sofisticare, ei ajung si aprecieze multe straturi subtile, fascinante, prezente in
fiecare tranzacie. i grupul *lr observare are un pnx.es propriu. Observatorii se pot
identifica cu terapeutul au cu diferite aspecte ale clienilor care, dac sunt explorate in
edinele ptatgrup, pot oferi o oportunitate excelent de a explora empatia. contntrans- Ierul
i ulentituarea proiectiv Uneori, observatorii pot exprima dortnU s be inclui in grup ca
participani >i apar ataa mente puternice fa de monom grupului. In orice situaie,
observatorii trebuie s menin aceleai standarde de prole^mnalism cu privire la
confidenialitate t conduit etic cu oeir respectate de terapeui *

Membru grupului rspund diferit cnd sunt observai de studeni Ca m cazul oricrui alt
eveniment din grup. rspunsuri difente sunt aduse in tera- pie I itu toi nemhn se afl in
faa aceleiai situaii (adic s ht cwrvap o* studeni), de ce unu rspund cu furie, alii cu
suspiciune, iar alu cu plcere, chiar iu nsufleire^ De ce exist rspunsun att de diferite la
un stimul comun? Rspunsul, bineneles, este c finanr membru are a lume mimam* Am U
i rspunsurile diferite faciliteaz examinarea fiecrei lumi internai*

t u toate acestea, pentru mainutea clienilor, ^ervajea ITadiionala ear o intruziune Uneori
ibtuvatoni pot sen i ca paratrsnet pentru anxietatea or p*o- vtne Im alte grii. De exemplu, un
grup caiv fusese observat regulat a devorat deodat pmxumt de observatori i era convins c
acetia batjocoreau t ridiculizau membrii. Un membru al grupului a relatat c, nainte ie grup. a
ntlnit la toalet o persoan despre cate avea convingerea ci era un observator s* acea tersoan i
a zmbit superior. Membru grupului au cerut ca observatorii MI tie adui in sala de grup pntru a
se justUtca Hua ivaei grupului a tort intens i I I I a tcut s m iulieb ia, a exista vreo
ruiicaie a uvivcieni IV msuri ce m continuat s examinm de uiuie venea aceasta ptvsmne a
deverul mai evuew
 < A. rIc fapt. mvmbni grupului proiectau asupra observatorilor propria aprehen-
siune despre schimburile iminente din grup doi membri veterani plecaser fi era
iminent adugarea a doi membri nnl Problema reali a grupului *ra dri noii membri
vor valoriza grupul sau vor lua In zeflemea pioottul i membrii I >ei ateptarea
maximii pe rare un lider o poate avea. In general, de la clieni este o acceptare n niM
i o percepere ntunecatA a prezenei observAto- nlor. exist metode de a transforma
prezena studenilor Intr-un avantai Ier. petJlh. hu reamintesc grupului c prezena
studenilor este valoroas pentm mine ca lider i. dar e potrivit, citez anumite
comentarii utile pe care observatorii k* au fcut dupA edina anterioar l>e
asemenea. permi grupului si tie faptul ci, deseori. ncorporez In rezumatul scria
unele dintre comentariile observatori lor.

O alt strategie, mult mai indrA/neaA. este de a invita membrii grupului HA fie
prezeni la discuia poaftntlnirr a observatorilor In capitolul 1*> am dixru tat un model al unui
grup *u pacieni spitalizai care includea regulat o discuie a observatorilor de zece minute je
c ar* membrii gmpului o observau * Atn utilr/at un format similar pentru grupurile cu pacieni
neapttall/Ai am invi tat membrii i observatorii s schimbe nrAperile la sfritul ntlnirii,
astfel nct 1 lienii H4 observe prin oglinda umdim ional discuia postgrup dintre ib
servatori i roliden. Singura mea condiie estr a ntregul grup A aleag *A participe: dac
particip numai civa membri, proceaul poate duiv la divi/a rea grupului i poate ntrzia
dezvoltare coeziunii Ins nerralt un angaa meni semnificativ sub aspet tul timpului pfltruni 1
i rinei ile minute, dup o edin le terapie de grup de nou/e 1 de minute, mtuliN e la o
rat sau o du p~*mia;i lung

Arest format are implicaii interesante pentru nvare H nva studenii cum pof fi
constructiv transpareni i transmite un sentiment de respect pen tril client ca aliat egal in
pns'enul terapeutic I V asemenea, demistih A terapia este o afirmare a faptului 1A terapia estr
un prun colalcorativ puternic, raio nai, care nu necettA mrnic din triumviratul Marelui
Inchizitor al lui Ikiato tevski magie, minier i autoritate

Dac clienii observ discuia postgrup. atunci trebuie A rsiste un seminar suplimentar,
imediat dup perioada de observare sau nuu trziu, (suite chiar naintea urmtoarei ntlniri de
grup Timpul suplimentar r*tr necesar, dfoa re< e discuiile poatgrup pe care clienii le observ
difer dr revizuirile tipice postgrup I ti MCIif 11 le postgrup devin parte a terapiei, fie mnur ce
comentri de observatorilor i ale terapeuilor evis sentimentele membrilor grupului. Prin
urmare, ir acest formal, cate disponibil mai puin timp pentru instruirea formal in principiile
fundamentale teoretice sau strategice In plus, sttsdfffvti rm#l s fie inhibai n ntrrbri i
comentarii i exist! o discuie liber destul ilr
rerbiH a transferului i contra transferului lin benei
u iu este < a plictiseala din camera <1e observaie
dispare total studenii, tiind C vor lua parte la
ntlni

i*vw> tratat Ae ethatarapie ie |mp

O unealt auiitiiri utilft poate fi nregistrarea video a grupului, des*. m<ti- aperial ilustrrii anumitor asperte
ale tehnicii liderului >i W dinami-u de grup Am produs doua programe de nregistrri video unul pentru
grupurile cu pacieni spitalizai, altul pentru grupuri in trtam-nt ambuLotonu ui urui crora pot fi
construite cursuri de psihoterapie **

Supervizarea

O condiie sIne tua rum n formarea terapeutului de grup este experiena di- nic supervizat. Aceasta carte se
bazeaz pe o abordare generali a terapiei, traseaz principii largi ale tehnicii fi, mai ales n prezentarea stadiilor de nce put
>i de ncheiere ale terapiei, propune tactici specifice Dar procesul labono de perlahnrare. ce constituie cea mai mare parte a
terapiei, nu poate h zurt- vit minuios intr-un text Apare un numr infinit de situaii, fiecare putnd ne* ccatta o aUirdarv
bogat. imaginativ Exact in aceste puncte, supervizorul aduce o mntribuie unic i valoroas la formarea unui terapeut
debutant Datorit importanei sale centrale In formare, supervizarea a devenit un centru mae* al ateniei In literatura dr
specialitate, dei exist insuficiente cercetri emptr ce asupra subiectului 11

( are sunt caracteristicile supervizrii eficiente 7 Mai nti, supervizarea necesit stabilirea unei aluine de supervizare,
care transmite studentului ambiana >i valoarea alianei terapeutice Supervizarea nu ofer numai cunotine teoretice f i
expertiz tehnic, ci i un model al valorilor p eticii pn^tesnmale Prm urmare, supervi/oru trebuie s se strduiasc pentru
echivalent ei trebuie s f i trateze studenii cu acelai respect >i aceeai gn pe care smdentu trebuie s le ofere clienilor I toc
dorim ca studenii notn s IM trateze clienii cu resr ject. vioipasiune >i demnitate. aa trebuie s ii tTatm nt* pe student! **
Supervizorul trebuie s se focalizeze pe dezvoltarea profesional a ctinn a studentului i s fie atent la orice blocate
determinate de Upsa de cuno^ tine sau de contratrariHter pe cam le poale ntlni nbuie meninut un echilibru hn intre
formare >i terapie. Alonso sugereaz c supervizorul trebuie s a* uite ca un clinician, dar s vorbeasc la tel ca un profesor u

Cei nuu efirtani supervizor* sunt capabili s se acvatese la student s idun titu r nelinitile centrale ale Studentului, s
capteze esena naraiunii sale a s-l ghideze pnn dilemele dinict arfttndu-t preocupare personal ta susinere Su pervizarea
neMitnvit de critic. umilitoare sau redus la pnivipaiHe netmtsr ale studentului nu nunnii c nu va reui din punct de vedete
educ-atmnal d*t de ajrnrnea. va descuraja studentul u

t t de personal fi ti.msparcnt trebuie s tie Mijynifcmil' Probabil n. il mai mult, cu alt mai bine 1 lVi\ lumdu i x^'nile
cvper*Hte prevenita

ciung * nipvwon* rvduc puterea ierarhiei <>i ajui studentul si vdi ci nu e ru>iii<* si nu .II t.te rspunsurile In
piua, o astfel de poziie revelatoare >i ne- detmxtvi va influena tipul de material clin pe care studentul l va aduce In

11
uprrvtzare

17.
 Primul grup aJ impfutului debutant este o experieni extrem de amentn* ti Ins r* Chiar ii rnndlJCCfCS grupurilor pstho
cd urai na Ir, cu onrnut fa strur turi i lare. pot fi neohi?miif de sol ir itan Ir pentru debutant.1* In Ir un studiu realizat
aaupra terapeuii>r debutani, CCRltitOrii au (mnparat studenii care au avut eswiene sr/itivr In formarea In terapia de grup
cu cei rare au avut experiene negative Ambele grupuri au prezentat niveluri iruiltr de aprrhmsiu ne i nvu'fu 'moionale le
ncpli ere incrri la nceputul lucrului ( 1 ru o calitate inalti a super vizirii au avut o tendini mat mare de a avea sentimente
pozitive lai de terapia de grup.74

Infr un alt studiu. Impreuni cu colegii mei am examinat doisprezece lideri firi formare profesionali, carr condtMVau
grupuri Intr-un apital psi- biatn* Jumitatr dintre ei erau in Ufervl/arr u Intr un urs intensiv de <on ducere Je grup; ceilali
nu primeau ni mir ( observatorii <ar- nu pliau care terapeut este In tuwvi/irr au cotat terapeuii la irs rului grupurilor 91
pase luni mai tr/io Rezultatele au m-liul nu numai 1 A trrapeuti are |>e nefk iau de formare au foat mai buni, dar terapeui
firi formare, Jupi >*ne luni. erou nun puin competeni de* dl Ut huepul ** Hvidenl, doar mienena nu este suficieni I
iri o SUfxprvi/are in desfigurare fi firi evaluare. erorile mi fiule pot fi intdnle prin umplu repetiie Supervizarea poale fi
chiar mai impur tanti pentru terapeutul de grup debutant Ies l j*entru olrgtil .iu din le fapta individuali, datorit stresului
inerent rolului de luier .un avut inuii rude n care. irnedi.it dupi xveierva primei lor rspefterifr de grup. rrla Iau vine de
anxietate pline de imagini ir pierdere a 1 mfrolului au coni un tare iu o anumii situaie ie grup amrninitoare

In multe moduri, supervi/arra terapiei de grup nitr mult mai uataihuir dect supervizarea trripm individualr, de am e
ali|arurra l%triiniin dr pei sonaje este, in ine, o sar ini fiirmidahili In piua. rusii late din abundeni fi att studentul, if fi
supervizorul trebuie. deseori. ai fie toarte selrs tiv
( teva re 01'.andin pra tice pot li utllr Mai iutii, *II|H-I v i/air.t trebuie si fie bue consolidai nainte de primul grup, atit pentru a
a-.i ti ..n unle de - 1 ie pi ie pregihre a ac fivitin cJr taidu rrr a grupului.it fi pentru a adu ce in dtec uie anticiprile
teraieutului u privire la tm eperea grupului I >u perieri a mea. o ord de mperviiJirr per edina de terapie dr pup enlr
rata optim. fcete nelept si se in frduia de supervizare la scurt timp dup fedina ir grtip. preferabil in ziua urmtoare Unu
*uf'rvt/ori otmervA ultimele Im/n 1 de minute din fui are ntlnire pi. imediat. in edinele dr supervizare Sujer- viigririfl 1
retMne si observe cel puin urta MU dua pedine la iiueputul super vi/iru pj, iaci **te posibil. ocazional. o pedini in ursul
anului 11 pfrmilr au P**rvi4ortfiui si atae/e numele figurilor pl, de aHrmrnra, fi testeze climatu

74 fwmwN twapautuSit s
42 Inin D Yafcm (cu Molin lrzz) - 1 ratai ia nslhatarapia 4a gmp
lafectiv al grupului. i 'nregistrrile video pot servi acestui scop (ia le pi in gistrnle
audio, dei mai putui saUsfctor)

iMcA trece mult ump intre ntlnire* de grup > edina de supervt&m* evenimentele
grupului se estompeaz, in acest caz se reorjoaand stutfui Hilar ** MCM notr detaliate
post grup Terapeuu 191 dezvolt propriul stal de luare a nosekar Eu prefer si nregistrez
temele majore ale fiecrei edine in gener intir una 91 trei teme de exemplu: (1)
distresui lui John din cauza pierdem serv iau* lui pi efortunle grupului de a- oferi
suport. (2) furia iui Sharun ia de Dictaii din grup, (3) sentimentul lui Anabeile de a fi
inferioar pi neacceptat de grup I >m momentul in care acest schelet este aezat,
completez ceielahe dale vitale tranziia dintre teme. interveniile mele. sentimentele iat
de mtikimxe ca ntreg pi fa de fiecare membru. Ali supervtzon propun ca studenii s
acorde atenie punctelor privilegiate o sene de puncte critice n ntlnire, m care este
necesar aciunea terapeutului.*9 Iar alu folosesc feedback-ui cbenxtoc. obinui prin
eh*- turna re distribuite la sfritul edinei de grup*

O edin dr grup de nouzeci de minute ofer iniormau bogate. Dac studenii prezint
o naraiune a ntlnim, discutnd contribuia verbal i non- verbali a fiecrui membru,
propria participare >1 exploreaz in profunzime amtratransferul lor pi sentimentele care au
baz real fa de membru p lat de cotvraprut, ar trebui s existe mai mult dect suficient
material important pentru a ocupa ora de supervizare. Dac nu, dac studenii trec lepede
por material, dac supervizorul trebuie s scormoneasc mult pentru a afla evqu- mrntele
ntlniri!, ceva merge ru in procesul de supervizare. In astfel de momente. ar ti bine ca
supervizoru s examineze relaia pe care o au cu tu Se afir studenii, sunt nencreztori
sau se tem s se expun unui buni precaui, ca nu cumva supervizorul s-i preseze s
opereze in grup intr-c marurr jx* care o simt strin, departe de et?

Ca >1 grupul de terapie, edina de supervizare e un nucrocosanos i supervizorul trebuie

s fir capabil s obin mult informaie tul terapeutului in grupul de terapie, tund atent la
comportamentul tulul in supervizare (Uneori. In supervizare, acest t<

proces paralel". f21

Daci studenii conduc grupuri in echipe de occrapte tH. aa cum expbc ia capitolul 14,
recomand acest (urmat terapeuilor debutani in ora de supervizare, fucali/arva asupra
procesului le deosebit ie puternic hmt probata. ca relaia celor doi cotera|x*ui in ora de
supervizare s ne o paralel a reiat lor din timpul ntlnirilor dui terapia de grup. Supervizoru
trebuie s far atent* ta Icnit* cum ar ti gradul de deschidere *1 de ncredere din timpul nea de
vizare. Cine prezint evenimentele ntlnim? Cine respect pe **ine? prezint dou viziuni
diferite >1 conluxionante aie grupului** fcxist o 00m|eUif peniiu atenia supervizorului?

Relaia dintre coteraprui este de important cruoi pentru grupu dr terapie i

supervizorul xiate avea deseori ci einicn mavima 17

asupra areatei relaii !> exemplu. mi amintaK* de supervt/aren A doi rezideni. un

brbat si <> femeie. a cror relaie personal ern ncordat In edine- I# de supervizare,
he arr rivaliza ru cellalt pentru atenia mea, edina avea un caracter aritmie. pentru c
niri unul nti-l urma pe cellalt, ci aducea un material total diferit Vili pr*/enlii . elnyi
material euh un aspect cu totul diferit Supervizarea era un microcotimm al grupului in
 edinele de terapie erau In .ompetje intens unul ru cellalt pentru a face interpretan
strlucite ii a atra* p' membrii de partea lor Niciodat nu i-au completat unul altuia
activitatea, urmnd o tem pe car cellalt a adus-o n diaruie; fiecare tcea, ateptnd
oportunitatea de a introduce o linie de investigare difent. Grupul pltea pn pil pentru
alaba relaie de lucru a terapeuilor; nu se realiza nimic bine, absenteismul era ridicat i
demoralizarea evidenl

fi aceast situaie. supervizarea s-a focalizat aproape in ntregime pe retapa de i

oterapie i. x* msur i*e examinam competiia terapeuilor i dorina lor de ,i m
impresiona, a preluat multe dintre aspectele unei terapii de cuplu Terape- uta fix rnai **
transfera de ta un alt rezlileniat i M simea presat A puternic

s.1 i demonstreze competenii Terapeutul Mmftt < fcui** o grav greeal * nepMnd
n ort o n iterapeiit i se simea prins in Capcana unei relaii di ifurw ue

n.il* Am lu.it in consideram un divor" dizolvarea echipei decotrrapir , dar .un dei *. r O
astfel de micare ar fi conraterapeutic ( e ans am ave. s i convingem pe clienii notri
Im reare asupra propriilor relaii, dac noi. lera petiii. refuzm s facem acelai lucru? Dr
cotera x*u ii JHII elabora cu xunrs relaia lor. exist o dubl recompens este util. att pentru
terapie (grupul Iu < rea/ mai bine u o relaie mbuntit intre lideri). < t >i pentru
(urmare fxtu denu nva fr intermediar unele principii de !>a/ ale rezolvrii
conflictului) In activitatea sa, supervizorul trebuie s exploreze interveniile vertale i
nortverbale ale studentului i s verifice dac ele ain la stabilirea unor norme utile de grup fn
acelai timp, ffUprrViltonil trebuie s evite r* fa Itudm tul att de contient de sine, inct
s-i blocheze spontaneitatea i rupurile nu sunt att tir fragile nct o singur afirmaii* M le
influeneze manant direcia, p iniia generali . terapeut ulm este cea i an conteaz

Uneori, muli iipervi/nri vor spune unui supervizat ceea ce H nii ar fi .pu ntr-un anumit
punct critic din grup Nu este neobinuit ta tera*uii stu b'iii d imitct comentariile
supvrvizorului intr un moment nepotrivit din ur mtn.irea edin de grup i s in pap
urmtoarea edin de xu|N*rvi/an* spunnd .Am fcut rum ai spun. dar " Astfel, < and spun
unul .student ct a> li fui eu, imi prefaez umeri triile aa Nu spune asta l.i urmtoarea
ntlni re, dar iat o cale n care ai fi putut rspunde * I >e asemenea, t am trebuie
meninut un echiltbni delicat Rareori supervizarea trebuie s tie prescriptiv V niciodat
sever I tar exist momente n are sugerarea unei anumite abor dn Mau intervenii este
esenial i bine-venit.

leve/) - Tratat de pslhoterete de grup

Muli profesori au extins cu bune rezultate ora da supervizare la un ne minar continuii de
caz pentru civa studeni. In t are liderii de grup pre/.m IA, p<* rnd, grupul lor
ntregului grup de up*rvi/.<jre Pentru ci wrf sar un anumt limp pentru a
asimila datele despre toi membru unui grup prefer ca un grup s fie prezentat
timp de cteva vptmni. knaanie de a irv la altul. In arest furmat, pot fi
urmrite de-a lungul anului intre r**t M patru grupuri

F.xist cteva beneficii ale furnizm supervizm terapiei de grup, in larma' de grup.
Face posibil ra un supervizor competent s se focalizeze pe interaciunea >i dinamica
grupului de supervizare. Oportunitile de nv re yn H lArgite in continuare, cernd
supervizailor s desene >i s-^i nregistreze ex- peri*n**h* din grupul de supervizare.
Un alt beneficiu al supervizm d* grup este prezena suportului colegilor Mai mult.
relatrile experienelor colegilor conceptualizarea i tehnicile expun studenii in formare la
o ane larg de tern miene ale terapiei de grup i le lrgesc percepia empatic L*e
asemenea, ru- denii in formare au oportunitatea de a gndi ca un supervizor sau un
consul-

t.int, o abilitate ce le va fi util in alte momente ale carierei - Feedbacl.-u) cu privire l.i
travaliul < linie al unui terapeut este. deseon, un proces delicat. Cru- punle de supervizare
cer >1 modeleaz metacomunicarea ci de a comunica autentic, empatic >i respectuos.

I V asemenea, formatul supervizrii de grup ncurajeaz participarea ulterioar la un

gmp de supervizare, alctuit din colegi, pnn demonstrarea viorii supervizrii, consultrii
i suportului colegilor.23 Cu toate acestea, grupul di* supervizare nu trebuie s se
transforme intr-un grup de dezvoltare personal MIU de terapie acea experien de
grup vine cu un set de norme si ex-

taii substanial diferit

Unele inovaii recente in supervizare au utilizat bine mtemetul pentru a oferi supervizare
practicienilor care triesc in localiti izolate sau la mare dts tai i studeni >i supervizorul
pot ncepe cu cteva intirun rai-nvtat si apoi mt * ontiiuM contactul pnn intermediul unui
buletin electronic sau al unui crup de supervizare onbne.*

Experiena de grup a
terapeuilor n formare

O experien personal de grup este larg acceptat v o parte integral a formrii n

continurii dezvoltm profesionale O astfel de experien pviate olen multe tipuri de
nvare indisponibile in alt parte E^ti capabil s mvet la un nivel emoional ceea ce
anterior, ai ti putut cunoate numai la iw d in telectual. Experimentezi puterea grupului
aut puterea de a rm cai a cea de a vimlna nvei ct de important e>te s hi aca*ptat dc
grop ce atrage 1 ti adev r dup sine autode/.v a lui re. M este dc dinei) s-i %Vy \
Alui lunuv se

17. formarea (tuapetitului de gmp bA

b
 ' r^. lrtnUMTM*li*, ''fmipnifl' ti#* vulnerabilitate. ostilitate i tandree nvei I*
evJue pmpriile fore, dar >1 propriile Hlbmum Afli despre rolul pe care I preferi 11
rup. despre rspunsurile contratrsnsfrreniale pa care le *1 de obit*i 91 despre
pnblernele de HMtrm >1 de grup-ca ntreg te se <KW und 111 fundalul iutii irurilor
Ptwiie tel mai frapant Unire -Me faptul t tnvei d***| rr

rolul de lider, devenind contient de propria dependena >i de propria evalua re. deseori
nerea lista 4 puterii i t urs. wttertJ liderului

C biar i pi.u tu trun t u rtpenenJ 1 are uni formai intr un nou model de terapie de
grup benefic w/ rnuf rnd o component expmmiaU afertiv hr atMuiata form Arii lor
didactice Cart trierea personal este rea mai importan- bit rie de a preda i in v ia
procesul de gfllp.11

Studiile arat * A intre o jumtate >1 dtrti treirnl dintre programele de for- mirv 111
terapia de grup ofer un anumit tip de rxperien personal de grup * I inele programe ofer
o simulare de grup, in care unu aau doi tera prut 1 in formare iutii numii terapeui, iar ului
uac A rolul membrilor gru puiul Cri mai obinuit model (care va fi prezentai curnd
detaliat) este un grup alt .tiuit din ali terapeui in formare, ni dif#*nte denumiri (grup 1.
grup de suport, grup dr pro t*n, grup de formare evfierirniaU fi <>.i mai lepar te). At wl
grup poatr ii tle st urt durat, durnd *oatr douxpre/eir nlm e. sau poale consta dinii o
eafteriefi intensiv dr una au dou zile. dar modelul pe tare I prefer este un grup orientat
asupra procesului, sptrn nai. tare se ntlnete tirnp dr ai/r 1 sau ruiul/n 1 de minute dr
a lungul unui an ntreg

linipde r*te frc-i/cxi tle am, .un ond* grupuri pentru p*dv ! gilini -ni t
re/nleni in t'iihuitrir fi. fr excepie, am aurts la t tas lu/ia c ulili/arra a r-. lui hp dr grupuri
este o telirut de formare tle valoare nalt Intr adevr. muli studeni in patfmterapir, alune 1 t
aiul i au rrv/ul milogul program de turma re. au mtat grupul ca fiind 1 ea mai valon ias
ex^srietia din ntregul t urr M uium Multe aspet te m itmami o experien Ir grup eu propriu <
oirgs inein|rii au benei ide unei experiena de grup. i. dat grupul rle condu* adi \ai membru
i pot irnl*unti rrlaulr l t ian unu an* a tu colrgn aliai m tormarv. pulan<1 mbogi astfel
ntreaga riierien eden ae cal Studenii au nvat nloldeauna undi tle Ui colegii lor i orice
efort tare |N>tnt|ea/ tsl pfi ** rete valoarea programului
I xisl i dezavantaje ale unei extrnenr de grupi I feseon w aud averii mente furtunoase
despre posibilele electr distru* tive ale formatorilor sau air grupurilor exponeniale dr lorrnare t
red c aceste avertismente xr lwa/ea/a s* premise iraionale dr exemplu, la tul tl enorme
cantiti dr c ariditate distru tiv vor aprea In momentul in c are un grup deschide porile
repnmaru uu c un grup ar constitui o enormi invazie a intimitii, pr msur ce tonlrsiu- nile
forate surd smulse una citr una de la nHrnc iii studeni jlim ac um 1 grupurile conduse
responsabil, cu norme i limite dare, IvilitM/i comuni a rea i relaiile de luc ru construi tive

141 Irvtn D Taloo (cu MtSSi lawc1) - tratai Sa slftatarsta Sa gro

Ar trebui ca xrupvnlr de formare *J he t*Uuni*rr?

Un grup exponenial este ntotdeauna mai rtiocnl dat partxupani *e ase

un eiurxciOu dr lormaae. o fi o oportunitate
gajra/ voluntar In el a nu 3 crjnsaier doar
pentru dezvoltarea personal*. Intr-adrvfcr. pndm ca terapeuu m formare A nceap
un astiel dr grup cu o iormuiair eapfant* a .rea or duna* a* obin* dr la experiena
de grup. att pnuUaaonal, ct fi perw.nvai Pentru a apinge aici. este important ca
grupul ii fie pre/o-ntal y* descris terapvumn aliai in (urmare, astiel nct ei s-l
considere consunam cu ubwctiveir ka personale i profesionale Prefer s* ncadrez
grupul in proiectul carne ka. cerarv- du-le s* se imagineze pe o nii, practicnd in
domeniu, intr-un munteni dir viitor. F'An U urrn* este foarte probabil ca practicienii
din domeniul snauiu. mintale % petreac un timp din ce in ce mai mare in grupuri
ca mecnbn sau IM Ieri ai echipelor de tratament. Pentru a fi eficieni in acest rt4.
rltmrwi /u- torului vor trebui s fie interesai de grupuri. Vor h nrexi ii mvnt cum
ftunc- Mineaz grupurile i cum lucreaz ei nii in grupun

Lhii momentul in care un grup exponenial este introdus ca o pane oblig tone a
programului de formare >i consiliul profesoral a dobndit ncredere m grup ca instrument
auxiliar valoros al lormni. este mici dificultatea de a-i < mvmge ie terapeuii care ncep
formarea de avantajele sale Programele 'mea difer intre ele cu privire la all aspect: dac se
va face un grup opional sau ibligatoriu I >in experiena mea pot spune ci. daci grupul este
prezentat aoer val. terapeuii in formare nu nunuu c 3 vor atepta, dar vor tri o puternici
ile/arngirv dac. dintr-un anumit motiv, oportunitatea pentru o ecpensiU dr grup va disprea
1 iac un student refuz tategunc s intre intr-un grup deformare sau m om- ir all tip de
grup expenenial. in opinia mea. se usdhc o investigare a unea astfel dr rezistene Uneori,
un astfel de refuz deriv dintr-o prere* greaua despre grupun in gmeral sau este o
reflectare a atitudinii negative fa dr grupun a unui membru senior respectat al facultii.
Dar, dac refuzul este bazai pe o ternare pervaziv au pe neincredere in situaiile de grup
si dac studentul nu are flexibilitatea de a elabora aceste rezistene in terapia individual,
mt-ur grup dr fie mare supt ftiv sau intr-un grup de terapie bona bde. cred c ar fc hp- sit
dr nelepciune ca acel student s urmeze o caner de ptobuSerapeuL

Cine ar trebui f amrfucf ,ntpunie expmenmk ir forwtmr?

Lhm Umi programelor de formare trebuie s setacteae cu mare aferntv iwir- rul hx periei
ia dr grup este un eveniment cu influen extraordinar asupra i arterei terapeuilor aliai in
formare, desron liderul va servi ca model de m! pentru terapeuii in formare L de aceea, ar
trebui s dein o experiena chiu C extins i iele mat nalte standarde protessinaie pasabile
bineneles criteriile 4 ele nui importante sunt calitile personale M competenta boerulu. *
doilea aarect luai in considerare este disciplina pratestonaU a Udemiu dr exemplu consiliere,
psihologic clinic. asisten social sau psihiatra-.
 ( rvd (A un grup de frmare model, condus de un licier competent In modelul in ferm
-fioruil <il terapiei de grup. c >fer cea mai buni experien educaional/7 Ai'CBf
viziune este tjsimit de un studiu cu 4 V4 de specialiti care au

participat la grupuri de formare de denii zile. organizate de American Cimup Psychoiherapy

Association f .rupurile orientate asupra procesului, care pu nr.iu accent pe interaciunea n
ain-i acum, au avut ca rezultat o nvare despre activitatea de ' onducere i relaiile dintre
rnrmbri seninifnativ mai mare de ,it grupurile r are erau mai didactice sau mai structurate
Membrii au sim it r au obinut cel mai mare profit Intr-o atmosfer in rare liderii susineau
participanii, demonstrau tehnici i facilitau o atmosfer in rare membrii se -niNtineau umil
pe altul, i dezvluiau sentimentele personale, 1>I asumau riscuri i se bucurau de grup m
Un alt motiv pentru care liderul trebuie selectai cu mare atenie TI tonsti txue faptul ci e
extrem de citii il si conduri grupuri alrituite din specialiti In winiate.i mental care vor
continua si lucreze mpreun de a lungul formm lor Ritmul este ncet, intelectuali za rea este
frecvent, iar autndezvAhilrra >i asumarea riscului sunt minime Instrumentul principal In
sihoteraj*tr este propria persoan .1 teraieutului Realiznd a est adevr, terapeutul
debutant se simte, fr ndoial, vulnerabil aftiru l rnd se autodr/vlui* pune in ft* .ft
competena profesional, ct i pe cea personal

t jtirrut ar trebui f fir un membru al permmulului sau al nmniliului prvfmwal al pn>

gramului de fnrmarr >

f In luJer care poart dou ..plrii** (lider al grupului i membru al {tenue naiului
programului de forrna/v) creeaz probleme membrilor grupului, care se simt restriciona# de
prezena cuiva carr. In viitor, ar putea pu a un rol de evaluator in cariera lor Numai linitirea
grupului < liderul va menine strict neutralitatea l confidenialitatea e*te insuficient pentru
Ia. e fa acestei in gri|orn foarte realiste a membrii*r
De multe ori am fost pus In acest ml dublii i am abordat problema In di fente moduri, dar
am avut doar un uete* limitat O variant -sie * abordezi energic problema in grup Bftl afirm
realitatea faptului ci am ml dublu i c. dei voi m erra prtn orice modalitate s fiu numai un
lider le grup >1 m voi exclude din orice sarcini administrative sau de evaluare, s ar mitra * nu
ftu capabil si m eliberez de toate urmele inctmfiente ale t'lu! de al doilea ml Astfel, m adresez
necompromitor dilemei In faa crma se afl grupul Dar. pe m Mir ce grupul avanseaz, m
adrese, de asemenea, faptului t fiecare membru trebuie s se confrunte cu problema ,.doti
plrii** Dileme similare ipar in prarfira terapiei de grup i este rvl mai bine s fie pugr In
discuie dl re* f. no evitate sau negate. 19 C e am putea nva din aceast dilem' Plecate
inembni poale rspunde la ejf foarte diferit unii pot fi att de tirlnc tez tort in it . leag se
ascund In tcrie, alii pot ncerca s intre In graiile mele. unu au deplin ncredere |f> mine i
particip la grup Intr un deplin abandon

Tratat da psihoterapia dt
grop

- m&mmmML
ali mi provoac persistent Toate atesl* po/jti l*U de bder refiactft <tiitudtn<
lunilameni.tif fa de autoritate >i aduc material importan!, presupunnd d exist cel
puin o disponibilitate modic d a lucra

O alt abordare ie care o utilizez, deseori < And m aflu Vn aveast p /.tMr *:u
dou plrii** este de a m autodezvlui neobinuit de mult de api de a le da
membrilor mai mult din mine dect am eu din ei. Fdmd asta. citer ur mixtei de
deschidere >i demonstrez att universalitatea problemelor umane, ct i faptul c ar fi
improbabil ca eu s adopt o poziie critic ta de ei Cu alte cuvinte, transparena
liderului, pus In serviciul formru. scade riscurile percepute de participani pnn
normalizarea nelinitilor lor.
tn experiena mea, liderii care. In acelai timp, sunt >1 administrat: r. dei utilizeaz
cele mai bune tehnici, lucreaz cu un handicap sever i rt* probabil CA grupurile lor si fie
defensive i retrase Dac este condus de un lider dm exteriorul instituiei. care nu va |uca
nici un rol in evaluarea studenii* grupul devine un vehicul mult mai eficient al formrii
>i dezvoltm personale Travaliul grupului este facilitat dac, inri de la nceput, liderul
afirm explicit faptul c. In nici un fel de circumstane, nu este dispus s emit scnscin de
te- . Minarul.ir* VIII referine nici favorabile, nici nefavorabile pentru n*antr.
Toate aceste aspectr obiectivele grupului, confidenialitate >1 participase trebuie
declarate explicit la nceputul experienei de grup

< >ruful Jr formare este un rup de terapie7

Aceasta este o ntrebare suprtoare In grupurile de formare ale specialitilor. nai o

alt tem nu estr att de des utilizat in serviciul rezistentei U grup l-atr nelept ca lalem
s-i prezinte la nceputul grupului viziunea despre larma re versus terapie Fiecare
membru trebuie s fie contient de cerinele intrrii in gnip disponibilitatea de a investi
emoional in grup. de a dezvlui se tmente despre sine nsui i despre ceilali membri i
de a explora aru p rs..uU tn care i-ar dori s fac schimbri.
Fxist o distincie util, ce tivbuie tcut, intre un grup de terapie i un grup terapeutic Un
$rup de formare, det nu olc un crup de terapte, este terapeuta prm * rea o4rrd
iporfumfa/m Jr a efectua un tamtiiu terapeutic Dei in roci un caz nu e de ateptat ca
fiecare membru s efectueze un travaliu terapeutic extins ('otitr.u tul de ba/ al grupului, de
fapt raiunea sa de a fi. este lormarea. nu terana Intru man* msur. aceste obiective se
suprapun un lider nu pot- te oferi nici o formare n terapia de grup mai buni dect un grup de
terapie* eficient In plus. tievare experien de grup intensiv cantine tn ca un mare potenial
terapeutic membri nu se pot angaa in interaciune efioent nu-a pot asuma deplin nilul imui
membru al gmputui. nu pol obine teedbaci despre stilul lor Interperaorul i petele oarbe fr o
anumit turnur terapcotv Ins acest fapt e diferit de grupul de terapie care se alctuiete m
scopul de a ndeplini o schimbare tcravutic extind pentru tusare membru dtn grup

17 Famaraa tai apau tuiul t

 18
fntr un grup de Ierupt, experiena intensivi dr grup, exprimarea i mte-
grare* airrtrlor, reunnatervrf pnxe*uJui in aici i acum uni k(f cnnatdera- tli
M'fitinl dr MCunda re in rapirrl ru nfin tivul primar I st himbAm
terapeutice individuale Intr-un grup dr* formare pentru spe laliti n nltatea
mentali, reverful rwte adevlrat. hxiftl mult* mnmentr In rare un Iul I** grup f ar
pntfila de t>prtunitatra de a expiata i n mvla pe eilali, in timp cr un (er.ipeul dr
grup ar prf ita dr op* irhmitalra unei explorri emoiona le mai profunde

Irh rum luJrruJu/

l iderul unui grup dr formare pentru peri llH In Inltatra mentali arr o amn! soliri
tanti nu r aulh iml fl ofere un mode) dr ml prin modelarea t conducere* unui grup rin irnt.
dar trebuie fl faci i anumite modifi In In tehnici pentru a rftptmde nevoilor educat*naIr
apnilur ale membrilor grupului

VbtuJ, ahrrlarra de ha/i nu diferi de iirmlr le orientare pe arr Ir am ub liniaf

mai devreme, in aeaatl artr IV exemplu, liderului i ae reimamii 1 pA* treze o concentrare
inferat ionall, j* <N I I a< unt I hipl pin-rra mea. e*te O eroare fl permii grupului fl trea
1 mir un format dr auprrviiare. in care membrii prr/intl problemele cu arr fe nfruni in
pr.w tu a Un line * aatfel I#* dtir uii i au lorul in edina dr auervt/arr (hi Ir
Itr ofl un grup r%te angajat infr un difrum arr jatatr fi inut la Irl dr bute mir un alt
adru tor mal, avem un er al utili/Arn propriei ii lor fale unur i al deplinului lu
lenial Membru pot di ufa ar**t* problernr legate le ptartu 1 in navluri rnai profitabile
i mai relevante pentru grup le exemplu, ei fug Iu* vita dmpnr um -ar finii ia 1 ar
filienn unui anumit membru I >* vmrfM-1, grupui c*fr un Un excelent pmtru
elaborare* relaiei dintre d* tnrmbfl cale, intimpUti* lu< re*/l impretinl In grupuri dr
terapie au In inapt- familiali au maritali Exist multe rli prin arr li Ierul xvatr
utili/a exftrnrna pi*!.oala a membrilor In rrvu nil travaliului dr grup I kr exemplu,
dmei.n ta de Uraii grupului ie formarr, in urmtorul Um. ..(rupul a nual foarte IIM rt
aatl/i ( Ind v am fritrebal. mi ai ipui cl untri -lenei* au 1 r prea < vuind dup! maxi pentru a
Iu ra l>al ai fi I*Ierul unui grup i ai au/i ata la ce v ai glndi' i e ai face? 4* Sau Pe Ungi
fagul 1 )bn i Stewarf refuzi 1 rlal> rezr diferenele dintre rt. crilali -au aliniat In patrie
lor ( arr unt opmnik itapnntbilr pentru mine ca lider?" fntr un grup de formare unt mai
nclina! ir It intr un grup de terapie 1 aplic pn* eul dr grup n grupurile te tera pie, daci nu
exiti nici un avanU| terapeutic tn < tarif* atva pn* evului vie grup. nu vid nici un motiv pentru a
facr a*ta tn grupurile dr tormare rxi.iu uitot irauna bir tivul upraordonaf al edutairi

Deseori. este deosebit de util 1 ar nmhinr comentarea prmrului cu per- perhva liderului I
exemplu
 Pemutrj-rw ti apun or am tucuj* ZJ ca lider ai grupului Cu o fumatate te ort in
urmi. mi Mineam mrcmfortabti dan 'auza m* urajru ITTMV wupunuiu pv

rarv urni iumia i Ir olnca lui Tom Aria M mai indanpia p. <kp a iua
ir-urtm nu am vinijt ci Q otr. uur-adrvJa. de futor ka Tune Am lud tcnu*
u mmr n .
Wptr imdina kti kan da a atrapr *r*a* uumpunameii dar porta
pupv lui. dar am alea ai nu o lac In pada pentru ci im ar Iar muili
puDajua n ur tuna vrrvnr ca fiind nnupurtjv Pnn urmare am ticul Crud ci am
ticul alrg i u coreci. jej.tru cinuir panr ci buikwea a drvctu! luriir
productivi ura djntse vw ajungind In profunzime la amiunentul da a avea
nrvear dr Voi. cei rirtup, cum vedei ceea ur M Intimplii azi7

Ini r un articol dn*rbit de util. Avei ine, un lider dr grop cu experienti m grupurile de
Mu den i, a propus cina aram principale ale Liderului

1. C oninerea anxietii (pnn explorarea surse luc de anxietate in grup pi oieri rea unn
structuri de grup care reduce anxietatea)

2 Stabilirea unei atmosfere terapeutice in grup pnn modelarea caoametur de suport,

acceptare >i autonomie in grup.

3. Stabilirea obiectivelor adecvate, care pot fi abordate ki timpul dmporuml 4

Moderarea ritmului, astfel incit grupul i nu e rrute ruo prea rapid, ruo prea ncet >i
membru si nu te angajeze in rua o autodezviiuize forai mu vi- timitoare
5. Un final bun.*

Psihoterapia personal

Kamn un grup de formare reuetr si otene toati exptararaa de sune necesari unui terapeut in
formare. Puini ar pune La indosaii faptul ci psihoterapia personali emir necesari pentru
maturizarea terapeutului de grup. Un numr rnuuficativ de programe de formare :er o expeneni
de terapie peraonau> Un Larg XNXU| realizat pe 3 1 8 psihologi practicani a indicai ciTO u **i au
m- trat In trrapu.* in tun pui furmiru datori in mai mult de un singur tip dr te rapte 63 la
tuli in terapie individuali i media = 100 de orei. 3b ia auti ai terapie de cuplu (media - 37 de ore)
Acest studiu a stabilit cH de-a lungul vte* lot 18 la uti dintre psihologii practicani nu au intrat
ruoodaii in terapie Ce factori au influenat decizia de a ncepe o terapie? A tos* mult mai pro-
babil ca piuhologu si intre in terapie daci aveau o expeneni antenoaxi de te rapie in formarea
lor. daci. in practici, nrau o orientare amarnici s* daci te timpul sipiimiiui conduceau multe ora
de terapie ^ lntr-un alt studiu pena (umiUte dintre psihoterapeui uvlrascii in psihoterapie
personali dup tor 75

75limiiN tripsutwk* 44 gn*

 imirr i peste VO Ui uti au declarat beneficii personale i profesionale considc-

rabile din aceasta experien.w

b'iri ndoial, mediul de formare influeneaz de< 1/1*1 studenilor de a urma o

terapie personali. In brerut, programele de formare in psihoterapie au avut COt* de
participan* foarte ridicat* (.fei puine trvi mai au astfel de cote, tendina este de scdere i,
regretabil, mai puini rezideni alrg si intre In terapie. M

Consider ci experiena mea de psihoterapie personal!, o analiz cu cinci edine pe

sptmni, pe durata ntregului meu re/ideniat de trei ani, este cea mai important! parte a
formrii mele ca terapeut.*' ndemn fiecare student rare intri in domeniu si solicite o terapie
personali i si nu faci asta doar o singuri dai de-a lungul carierei diferitr stadii de viai evoci
diferite Irme de explorat Apariia disconfortului personal este o oportunitate |*-ntm o explorare
rnai mare de sine care, in cele din urmi, ne va fare terapeui mai buni. 1* i unnaterra de ine
joac un rol important in fir are aspect al terapiei. O m< apari ta te de a ne percepe
rispunsurile rontratransfermiale, de a nr rveu- noalr distorsiunile personale >1 a-telr oarbe
sau de a ne folc*i entntentele i fanteziile in practici ne vor limita sever eficiena. Daci vi
lipsetr Inelegerra pnifundi a propriilor motivaii, putei, de exemplu, si evitai mila tul In
grup, daforifi tendinei de a vi re Jure la ticere sen timen Irle, sau putei irs ura|a ne- meritaf
tonfruntarra in cutarea vivantiu din voi niv Putei fi foarte nr rbdtori si vi dovedii
competena sau si facei constant inteqiretiri strilu cile i, astfel, s nsliuvi putere* grupului Vi
nitri terne le intimitate i putei preveni exprimarea deschis a sentimentelor prin mterpnrtiri
premature u putei fn opusul putei si aiipraaccrntuai aetiltmenlele, si fa #i prea
puine comentarii explicative i ai supraafimuUtl clienii, lisiiulu 1 mir o dezordine agitati
Putei ni avei atit dr man- nevoie de acceptare. truit si tii Incapabili si intrai in dispui cu
grupul i. ca i membrii, si fii o) sorbii dr cu renful prevalent din grup Putei fi atit le
devastai de un alai asupra voastr nct si hi incapabili si distingei a*>et tele realist- ale
atacului dr trie trana- ferenpale
C.afeva programede forman* dr exemplu Hntuh Group Analytu lnsti tute i C anadian Group l'sy hther.iy A.UKM latum
recomand 1 aiuitdai lor lor si participe ca membri ton* ftdr Intr un grup dr terapie condua'dr un* dinu ian senior i alcituit din
nrpntfcnioniti care au mlintit terapie wrxoiia li 17 Sprijinirea unor astfel dr pnigrame coaie In evideni multiplele avanta je ale
parhripini ca membru real intr un grup de terapie I- xist mult mai puini rivalitate fraterni dect Ixilr un grup de colegi, mai puini
nevule de a bine performane, mai puini drfenaivitatr i mai puini leaiui de a li |udr < at C apcanele anticipate sunt
surmontahile Daci un lerapeul In formare in ean i si |M e rohii le asistent al terarutului sau CVIti in alt mod implicarea
iera>etihi i autentici, un lider de grup competent va f l a p a b i l * ofere dim ia potrivii

Experiena de membru deplin al unu grup de U-rapu* lnma fidt *U- nepreuit >i ncurajez orice
terapeut in lr>rmarf >* sohcTte o astfel de terapie DM nefericire, grupul potrivit poate fi greu de ifanl
Susinerea terapiei personal* de grup ca parte a formrii provine dm ani metropolitane largi (Ixmdra. N***
York, Toronto, Cineva) Dar in ani urbane mai mm disponibilitatea terapiei personale de grup este limitat.
Pur i simplu nu exist suhoentr grupun case s ndeplineasc criteriile adecvate adic un grup cu
funcionare nalt, aflat in derulare, condus de un clinician senior cu o abordare dinamic eclectic (care,

din ntmplare, nu este asociat mo profesional, roa personal cu terapeutul in formare).

Mai exist o singur modalitate de a obine att formare in terapia de grup. ct i psihoterapie personal.
De civa ani conduc un grup de terapie pentru paihnterapeui practicani. Este un grup de terapie, nu un grup
de formare Admiterea In grup se face pe baza nevoii i a dorinei de terapie personal iar membru pltesc
tarife standard pentru terapia de grup Natural, in cursul terapiei lor. membrii muli dintre ei fiind, de
asemenea, terapeui de grup dar nu toi nva multe despre procesul terapiei de grup
l Vuare e fiecare comunitate de formare are anumii terapeui de grup cu experien. acest format face
terapia de grup disponibil unui mare numr de specialiti din domeniul sntii mentale Componena
grupului este. in general, mult nun compatibil cu terapeutul in formare, deoarece exist o mare omogenitate a
forei eului Grupul este strin: membri sunt toi specialiti. dar nu fo irea/ mpreun (dei am vzut terapeui
cu o anumit afiboe informai* de exemplu mpritul acelai apartament cu cabinete care au participat
ra complicaii la acelai grup). Acest lapt elimin multe dm problemele legate de competiie care apar In
grupurile de studeni din acelai program de formare Membru sunt nalt motivai, orientai psihologic i. in
general activi verbal Te- rapeiitul de grup cu experien va descoperi c asttel de grupuri nu suni din al de
condus. Uneori membru pot testa, judeca sau concura cu liderul, dar majoritatea nu sunt acolo pentru ceva
tr sens i ii aplic cunotinele de psihoterapie pentru a ajuta grupul s devin ct se poate de eoeni

Rezumat

Experienele de formam pe care le-am descris observarea unui clmioari tu experien, supervizarea terapiei de
grup. partiopare la un grup evpenen ial i terapie jk*isonal constituie. In viziunea mea. componentele minime
-entiale ale unui progtam de formare a KiaifuiU de grup 11nsHupun c Ir rapeutul in formare va specializat (sau
se aiU in specializare) n ariile clinici generale interviu, psihopatologie teoria personalitii i alic turme di psiho

1?. toi mai a twapautatvl da grap

 terapie.; Succesiunea experienelor formrii In terapia de grup poate depinde de carActeriHliciie structurale
ale unui anumit institut de formare. Recomand ta ibsiM v.Hi.i, terapia personalii >i grupul experienial *4 nceap
devreme in luiniim*, pentru a li urmate la cteva luni de alctuirea unu grup i derularea supervizm Simt c
e*te nelept ca terapeuii In formare a aib experien clin .1 in care s ne confrunte cu dinamitate de baz
pi interioruiU* ale grupului inir-un grup cu finaJ deachis, format din clieni non-psihoti, nalt mo- tivai.
nainte de a ncepe * lucreze cu grupuri cu obiective limitate, alctuite din populaii spieciale de clieni wucu
una dintre noile abordri de terapie specializat
ffinrineltn, fura tarea este un procea care durea/i toat viaa fentru clini icni, -ate important s menin
contactul cu colegii, fie informai, fie prin organizaii proMltfltt cum ar fi American (iroup Paychothrrapy
Aaaoriation sau Assnriation for Specialist in Cirotip Work Pentru ra dezvoltarea s ccrrv tmue, este net esar o
absorbie continui Hxitti multe formate de continuare a educaiei. incluznd lectura, lucrul cu diferii colera pe u i.
prrdarea. parii. parea la ateliere pnitesinfuite fi dim uii infrmale tu colegii I ijenenrlr er sonate de grup.
postuniversitare, reprezint pentru muli un pn* regenera tiv American (rmjp l'sy hofherapy A ocia hon ofer
anual un grup exprrieniJ .te dou zile, corulu de lideri de grup cu experien ridicat.arr, de obicei. precede
ntlnirea anual a institutului Studiile asupra rr/uitatelor pe lung durat atest valoarea atl profesional, <t fi
personal a a lor grupuri *
IJn aii format enteca specialitii practicani s formeze grupuri de suport fr Inter IV91 astfel de grupuri au exista!
nepnd u I leud. n re . .i in literalura despre grupurile tir suport alr Specialitilor din .mtate* mtn fal n au
publu st pu|irie materiale Personal, te jK atenta vsloarra Itotp de mai mult Jr cincisprezece arii am profitai enorm
a membru al unui grup de unsprezece terapeuidr vrsta pi nivelul meu tir experien, taie mtln. j hrnp de nou/e< i
de minute, hisptrnnal ( iva membri ai grupului im pffreau at rlai aparlamenl ru cabinete i, de a lungul anilor,
au observai, i umva neputincioi, cum civa colegi au suferit l. uneori, au /ut VH tinte unui stres pena nai i
profesional sever Rspunsul lor unanim la grupul dr "suport a fostr.f te rr nu im fcut ast at urn douzeci i cinci ile
am?* Astfel de grupuri nu ofer numai suport profesional, dar reamintea terapeuilor puterea grupului mic t permite
o viziune a procesului terapeut al grupu lui de pe scaunul membrilor C a in orice grup. ei benefic ta/ dr un larg con
sens ai expet taii lor, obiet tivelor i normelor. asigurndu se t nu le tap nimic din vedere i suni apabili si se
adreseze propriului proces de grup

Inrfn D Valoia (cu Uuiin Lss/ur) Tratat da psihoterapia da

grup
m
Dincolo de tehnic

Un program de formare In terapia de grup are sarcina de a nva studenii

nu nunui cum s fac, dar fi cum s nvee Ceea ce nu trebuie s transmitem este o
siguran rigid, att in tehnica noastr, ci fi in postulatele care se afl n
spatele ei relativ la schimbarea terapeutic: domeniul esie prea complex fi
pluralist pentru a exista discipoli credincioi. Pentru a ai unge aia. cred c cel
mai important pentru continuarea educaiei In domeniu este & predm si s
modelm o orientare fundamental ctre cercetare. Pnn orientarea ctre cerce-
tare m refer nu 1a o eficien nepenit in statistic, a ia o atitudine deschis,
autocritic, de investigare fa de dovezile duuce i rezultatele cercetrilor fi
fa de concluzii o poziie orientat ctre experien, care este compatibil cu
o abordare clinic sensibil fi umanist.
Evoluiile recente din cercetarea in psihoterapie subliniaz acest principiu
Pentru o vreme, a existat fantezia c am putea prescurta formarea diruc si am
putea elimina vanabilitatea rezultatelor clinice terapeuii urmeaz incb- CSitle
unui manual de terapie. Fantezia a rmas neindepbrut manualele de terapir nu
au mbuntit rezultatele clinice. In cele din urm. terapeutul este mai mult dect
un model care produce beneficii. Urmarea exact a unui manual de pMhotrrapie
de ctre toi este mult prea departe de practicarea competent a terapiei. Muli
practicieni simt ci manualul le restnepemeaz resporv siv itatea natural >t duce
la un proces terapeutic ineficient, sacadat Ehoerra terapeutului are mare legtur
cu capacitatea de a improviza n funcie de context, bazndu-se att pe noile
cunotine, ct i pe nelepciunea achiziionau Ceea cr nu nfrr manualele de
psihoterapie
TVebuir s ajutm studenii s-i evalueze cntic propria activitate $i s merv- m o
SUIM ent flexibilitate tehnic i atitudinal pentru a putea rspunde propriii >r
obktvdu. rrapmu maturi evolueaz continuu: o privesc Secare client. fin are grup
intr-adevr. ntreaga lor caner ca pe o experien de nvare l ate la lei de
important s formm studenii s evalueze cercetrile in terapia dc grup fi. dac este
potnvit, s adapteze concluziile cercetrilor La munca lor clinici Astfel, includerea
lecturilor >1 a senunaruior de metodologia cercetrii clinic* este ct sc poate dc
dezirabil Dei numai puini cluucierc vor avea vreodat timpul, tondunle i baza
instituional pentru a se angaja in cercetri pe v..ir Larg, muli se pot implica in
cercetri intensive smgun sau in echip fi toi cltmctenn trebuie s poat evalua
oerortnk* dtnwe publi cate Pentru o dezvoltare coerent . domeniului terapiei de
grup trebuie adoptate cercetri responsabile, bine executate, relevante i credibile
aitici terapia de grup t>i va urma cursul capricii*, dezordonat i cercetrile vor deveni
un exerciiu futil, epuizat.
S evalum modul in care studentul puste li introdus ;n problema maiori A cercetm
evaluarea rezultatelor terapiei. Sunt necesare scmirvam pentru

17. Format lpeututui grup

 cxammrea marii cantiti de literatur tiinific dedicat problemelor rva- luru
rezultatelor terapiei (Recenzii excelente, recente, pot servi pentru fun- d.irnen tarea
acestor discuii.)4 Pe lng vminari, fiecare student se* poate anglia intr-o
practic de cercetare, intervievnd clienii care au terminat recent o terapie de
grup
Din momentul in care *-au angajat c hiar ii ntr-o msur limitat In evaluare
schimbrii, studenii devin mai sensibili 9! mai cn tic-constructivi fa de cercetarea
rezultatelor terapiei. Problema, pe cam studentul o recunoate curnd. este c
cercetarea convenional continui s perpetueze eroarea modelului experimental
extins, nereuind s individualizeze evaluare. rezultatelor terapiei.
( liniriertti nu reuesc si ini seama MU chiar si cn-adA in cercetri In care
rezultatul terapiei este evaluat n urma aplicrii unor instrumente standardizate,
nainte t dup trnpie i pe bun dre^tate Multe dovezi din clinic i din cercetare
indic faptul dl schimbarea reprezint ceva diferit pentru firrare client Unu clieni au
nevoia s simt mai puin anxietate sau ostilitate, jieritm alii. progresuJ ar fi
acompaniat de o mai mare anxietate sau ostilitate ( hiar i srhim- brile n stima de
sine trebuie s fie individualizate S-a demonstrat c un stor nalt al stimei de sine in
chestionarele tradiionale autoadministrate pute re fIerta fie o raportare la ine
autentic sntoas, fie o poziir defensiv. In carr individul menin#* o stim de sine
ridicat cu preul rnntienrt df sine u
Aceti din urm indivizi, ca rezultat al unui
tratament reuit, pot avea o stim de sine mai sczut (dar mai precis), msurat
pnn intermediul client lunarelor
Astfel, nu trebuie modificat doar strategia general a evalum rr/ultate lor, dar
este necesar i rrformularra ri tem lor evalum rezultatelor terapiei fn cercetarea
tvrapiri de grup, folosirea criteriilor proiectate iniial pentru re /uitatele terapie
individuale ar fi o rroare Presupun . dei terapia de grup i terapia individual sunt
echivalente ca efic leni globul, hei are modalitate poate influena variabile diferite
i poate avea un tip diferit de rezultate I)r exemplu, cei care tei min o terapie de
grup pot avea compelrnr mtrrpcrso- Mle mai mari, pot fi nclinai ctre afiliere in
momente de stres si mai capabili
i.isusin relaii semnificative, mai ernpatiri, in timp ce clienii din terapia individual
pot fi mai autosuficieni, mai introspectivi i mai racordai la proce ele interne **
Am ntregi, terapeuii de grup au considerat terapia un laborator multidimensional al
vieii i mir momentul s admitem acest fapt In cercetrile asupra rezultatelor
terapiei ( a rezultat al irrapivi, unii < I leni 191 JH! modifica ie rarhia de valori ale
vieii i pot acorda o importan mai mare obiectivelor umaniste sau estetice, alii
pot lua decizii ma|ore, care le vor influena ('ursul vieii, unii pot fi mai sensibili
tnlerpersotuil i mai capabili de a-i comunica senrimentei#*, iar alii pot deveni
mai puin meschini i mai elevai in preocuprile de via, pot avea un sentiment mai
mare de dedicare fa de oameni MM proiecte, alii pot tri o mai mare energt/arr;
unii pot ajunge la concluzii
aemnifiraliv? cu privire U propria mortalitate; tar alii se pxt detouperi ca t
ind mai aventuroi, mai receptivi la noi idei i experiene lajirunle a* compli-

c i mai mult pnn faptul ci multe dintre aceste schimbri pot fi mdependen
te de dispariia simptomelor prezente ni atingerea unui gind mai mare *
confort. 44

O orientare ctre cercetam cere s rmi flexibil i responaiv U noile

dovezi i s trieti cu un anumit grad de incertitudine de-a lungul carierei de
terape ut o sarcin deloc uoar. Nesigurana care deriv din absena unui
sistem de tratament irevocabil trezete anxietate
Muli practicieni caut consolare, mbrind sistemul ortodox Li.*efcr de
credine ei se angajeaz pe direcia uneia dintre marile coli ideologice care
ofer un sistem complet de explicaie, dar i ndeprteaz faptele discrepante i
nu in cont de noile dovezi. De obicei, aceast angajare presupune o iniiere i o
ucenicie de lung durat Odat intrai in sistem, studenilor le este dificil s ias:
mai inti, de obicei trebuie s treac prin o ucenicie att de lung, in- rt a
abandona coala este echivalent cu a renuna la o parte din ei insis. in al doilea
rnd. este extrem de dificil s abandonezi o poziie de certitudine pentru una de
incertitudine. Totui, e clar c o astfel de poziie de certitudine este in antitez cu
creterea i ntrzie deosebit de mult dezvoltarea terapeutului in formare.
*
Pe de alt parte, in renunarea la certitudine exist pericole poteniale Te~
rapeuii anxioi i nesiguri pot fi mai puin eficieni Incertitudinea profunda poate
strni nihilism terapeutic i studentul poate opune rezistene la nsui rea oricrui
tip de tehnic organizat de terapie Profesorii, pnn exemphii personal, trebuie s
ofere un model alternativ, demonstrnd c ei cred. in acord cu dovezile
disponibile, c o anunvt abordam este eficient, dar sunt gata s modifice
aceast abordare, pe msur ce mu informaii devin disponibile \n piu, profesorii
trebuie s le exprime dar studenilor mndria pe care o sunt pentru c fac parte
dintT-un domeniu care ncearc s progreseze a esle suficient de onest s-i
recunoasc propriile limite
Practicienii crora le lipsete o orientare ctre cercetare, cu care s evalueze
noile idei, se afl intr-o poziie dificil. De exemplu, cum ar putea s reacioneze
la numrul mare de inovaii recente in domeniu cum ar fi profite- rarra
 abordrilor de grup de scurt durat, structurate Din nefericire, adoptarea unei
metode noi. in general, depinde de vigoarea. persuasiunea sau carisma celui care
o propun i unele nevi ahordn terapeutice au avui un suc cea extraordinar,
obinnd rapid vizibilitate i aderent Mutn terapeui care nu abordeaz dovezile
consecvent i critic se afl m situaia de a fi nerezona bil de nereceptivi la toate
noile abordn sau. caprickit JXM fi absorbii de ur curent, apoi. ncaatisfcui cu
hmitnlc Kii. wv trece la altui
Prin urmare, problema critic ie se afl naintea terapiei dc grup este *
echilibrului. Un sector tradiional conservator e mai pufin teooptn la vhiro bare
dect ar ti optim, oetvettonil inovator provocator este <\ai putu NSV;

i MAG/) - tratat da palhotsrapla da grup

 *
17. Fonaaraa (apetitului da
jruptiv la stabilitate dect
ar fi optim Domeniul te purtat de modi, dei ar trebui %A fie influenat de
dovezi tuntfiee Pilhotenpta este o tuni, dar i o arti i nu exist* loc n
tuni pentru ortodoxia nrcritiri MU pentru inovaie de dragul inova(>ei.
Ortodoxia ofer* sigurani aderenilor, dar conduce la stagnare, domeniul
devine insensibil la spiritul vremii >i rJImne In urm. In timp ce oamenii
merg in ali parte Inovaia oferi entuziasm i o apareni soluie creai vi.
aflat* la dispoziia celor care o propun, dar. daci este neevaluatA, duce la un
domeniu caleidoscop!, firi substani un domeniu care aleargi nebunete
in toatr dirpcfile~
 Anex.
Informaii i linii de orientare pentru
participarea la terapia de grup

S-a demonstrat de mult timp d terapia de grup este o forxni de terapie efi -
cieni i folositoare. Ajui la fel de mult ca terapia individuali i, in unele cazuri
mai mult, mai ales atunci cnd obiective importante ale tratamentului sunt
suportul social >1 cunoaterea relaiilor interpersonale. Marea majoritate a
indivizilor care participi la terapia de grup obin beneficii considerabile Dei
terapia de grup este. in general puternic suportivi. uneori poale fi stresar.tA

Cteva obiective ale psihoterapiei de grup

Muli indivizi care solicii terapie se simt izolai i nesatisicuU cu situaba lor
spre if ici de viai Ei pot avea dif uruii i in stabilirea >1 meninerea unor re laii
apropiate cu ceilali, mutual gratificante i pline de sens. Frecvent, suni uv trrtrai si
nvee mai mult despre modul in care reiaioneazi cu ceiiaiti.
Ier apia de grup oferi diferite oportunitii:

Primirea i oferirea susineai i feedback-ului

linbunitiirea relaiilor i a camumciru interpersonale
Experimentarea de noi comportamente interpersonale
Exprimarea oneti i direci a propriilor sentimente
Dobndirea nelegerii propriilor gnduri, sentimente i comportamente prin
examinan tiparelor relaionale, att din interiorul ct t din exteriorul grupului
lAibitulirva nelegem gndurilor, sentimentelor i cumportamenickir a tor
oameni
Creterea ncrederii n propria persoani, imbuniMinea i magnu de sine i a
stimei de sine
 Anaxi. Intui maii l linii 0 orientar pon tro fraventaros unei *rhjmhiri personale
n interiorul grupului, cu ifteptu- MM de transferare a relei invitri in viaa din
exteriorul grupului.

Confidenialitatea

Toate declaraiile f.1< ute de prtie ip.tni In pstfinterapie trebuie tratate ru

cel mai mare respect confidenialitate Rate n parte eseniali A conduitei etire
pruftuumali*

a) 1'rrapruii
ferapruii de grup unt datori si mrnrnA o confidenialitate totali, cu excepia
unei singure situaii; atunci And exiti un risc imediat de vitimarr a unui membru
al grupului au a altcuiva
Pari vi aflai in tratament individual concomitent. vi ren*m permisiunea de a
comuni a cu terapeutul din terapia individuali la intervale regulate de hmp
Terapeuii vi sunt aliai pi estr important pentm terapie ca ei si romii nur unul cu
altul

hi Mrmbrii jrupulw
Similar, este aptrptati o confident ta li la te totali de U membrii grupului l'm fru a crea un
mediu sigur pentru travaliul tampeutic 91 pentru ca ncrederea in grup i poati crete, membru
grupului trebuie A menin ntdidentialitatea t >i mai mulfi indivizi aliai n trrapir preferi si
piatre/r terapia cs r un spaiu privat >i si se ahtini de la orice discuie i u alii despre VA CU
fuste a.e*. tea. duri n discuiile cu prietenii sau fatnilia dorii, iuti un anumit punct, si vi
referii (a terapia ilr grup. ar trebui si vorbii numai despre propria rxpe rieni, nn despre
experiena altui membru Nu uidati si nu menionai nume le unui alt membru au si nu spunei
rva ce poatr duce la idcntifi a rea Involuntari 4 unui membm al grupului

Ce faci tn grup? Ce comportament este ateptat?

Nu va exista un plan prestabilit pentru flecare yedini Participanii sunt in . i>r.|,ij

si vorbeasc despre orice terni personali sau relaionali relevani pen tru problemele $1

obiectivele care i-au adus n terapie

Participanii sunt ncurajai si ofere susinere, si puni infrvbiri, hi se In tobe despre
lu< runlr spuse sau nespuse, si hnpArtifea* A celorlali UMX idule i

Tratat da psihoterapia da grup

 gndurile lor. Un mare accent va fi pus pe examinare HaiiU diotte membri
adic pe aio-i-acum. Oo*on, membrilor li w va cete sft*i uri prt&>eaH
impresiile pe rare le au unul despre altul gndurile, temerile J sentimentele
pozitive Cu ci lucrm mai mult tn atn-i-aeunn 'm grup u ata vom fi mai
eficieni
Dezvluirea propriei persoane este necesar pentru a profita in urma terapiei
de grup, dar membrii trebuie s aleag s se dezvluie in propriul ntn. Niciodat
nu presm membrii s se confeseze
Pentru a construi un mediu terapeutic de grup, cerem membrilor ca ntot-
deauna a ncerce s vorbeasc cu ceilali membri intr-un mod constructiv
Peedbac k-ul util se focalizeaz pe ceea ce se ntmpl m aua-si-acum. nu bla-
meaz. este relevant i conecteaz membrul care pnmete feedback-ul cu cel care
II ofer Acest tip de angajare 1 feedback direct este nou: rareori In cultura
noastr indivizii vorbesc att de onest i de direct Astfel, dei la nceput arest
lucru poate fi simit ca riscant, poate da i sentimentul de implicare profund,
plin de semnificaie
In general, sfaturile directe din partea membrilor grupului sau a terapeut!
lor nu sunt utile Nki discuiile generale, cu subiecte cum ar fi sportul sau po-
litira. nu sunt de a|utor, dect dac este vorba despre un eveniment curent, cu
o relevan special pentru problemele personale sau mterpersonaie ale unui
membru al grupului
(.rupul de terapie nu este un loc pentru a-i face pneteni Este un laborator si* tal
un loc in care cineva achiziioneaz abilitatea de a forma relaii aem- ntf* ativr i
satisfc toan* De fapt. grupurile de terapie (spre deosebire de grupurile de suport
i grupurile soc tale) nu ncurajeaz contactul social cu ceilali membri in afara
grupului. De ce Pentru c, in general, o relaie extern cu un alt membru sau cu ali
7

mrmbn mpiedic terapia!

lum est* mpiedicat terapia? Pentru a explica, trebuie s evideniem mu
uitat, c sarcina primar in terapia de grup este explorarea complet a relaiilor
cu hrearr membru al grupului, l.a nceput sarcina poate tren confuzie t poate
prea t nu are nici o legtur cu motivele pentru care ai sabotat o terapie I
tururile uu ep s capete sens dac luai in considerare raptul c grupul este un
nutrixoaino* soc ial adic problemele pe care le ntlnii in viaa social vor
apirva, de asemeiu*a. in relaiile pe cate le stabilii rn mtmorul grupului Prin
urmare, prin explorarea >1 nelegerea relaiilor pe care le avei ou ceilali
membri i apoi prin transferarea acestor cunotine la viaa dm evtenorul gru |
Miltii, ncepei procesul de stabilire a unor relaii mai satisicftoare
Totui, dac stabilii o relaie apropiat cu un alt membru isau ali membn in
afara grupului, pulei avea tendina dea nu dezv lui oale aentnwniele tai de ai ea
relaie in nlrriond grupului Pe *? IVntiu v acea pnelerue poale tn semna att de
mult. nct s ezitai s spunei ceva care ar putea s o pun In vrvun lei n pericol
Ce se ntmpl ntT un grup k* tecapw* cnd onestitate* s> deschiderea sunt
compromise' lei apia stagneaz' 76

la

76 Informaii l linii da orientai

Ml intn 0. Valoni (roi Mufcii lnvu) Tratat do psiholorapla ds (rup
 Prin urmare, cel nun bine este ca membru care se ntlnesc in afara grupului
(ntmplata* sau planificat) HA mprteasc cu grupul toate informaiile relevante
Orice tip tir secret cu privire la relaii ncetinete lucrul In trrapie Uneori membru au
sentimente puterm* * fa de ali membri IncuraAm discutarea acestor sentimente,
att a celor pozitive, ct i a altor sentimente, cum ar h uitarea i dezamgirea Se
ateapt de la membri vorbeasc despre senii mente, frA a le pune in act

Irratrufu Jr f(rutf
Terapeub de grup nu vor conduce apei (atolul" Rolul lor este rnai mult acela a) unui
participant/favorizanl. nu al unui inatructor ierapia are cea nun mare product) vitatr
atunci cnd este o ntreprindere i olahorativA Reinei faptul cA ceea te rine de la t riiaii
membri poate fi adesea la fel le importrii, sau chiar mai important diril comentariile
liderilor Terapeuii pot face observaii despre interaciunile i comportamentul din grup
MU despre teea ce anumii indivizi fa sau spun In grup IV asemenea, ei pot comenta
progresul sau blo < aele din grup
Afunr i cnd avei teva de spus tei a* auilor de gru sper Am A. w ct s
sibil, vei face asta in timpul edinelor tle grup lotui, dat A este ceva urgent, cr
trebuie discutat cu trrapeull dr grup In alara grupului, intre edine, asta se poate
stabili Dar este util sA adu ei n urmtoarra inllnur tir grup Crea ce ai des utaf cu
terapeuii ( hiar i materialul relevant din propria terapie ir cuplu au tiu terapia
Individual cu un alf terapeut poale fi mprtit grupu lui SperAm c. irit r adevr,
nu va txjfltti nici o prublemA drspir are A nu pu trp vorbi in grup In aer Ui timp,
recunoatem ti IIM rr ierra retr in timp i cA anumite dezvluiri personale vor fi
f ute numai atunt iand vA vei simi in silfii ieiitA siguran in grup.

Durata perioadei de probA sau a

angajamentului iniial

In general, terapia de grup nu Il arat imediat l**nrliciilr pozitive wirtui panilor

sAi I >tn au/a acestui fapt. urcnn participanii d*rrs- A pr *
terapia la inteput, dat tlevine stn*sautA pentru ei V teren s u%|Hndati ju
decarea iniial a posibilelor beneficii ale grupului, *4 continuai aA Ins vrrtlai grupul
i *A vorbii despre stresul implicat i drapn* ndoielile u privire la tr rapta de grup
VA erem s facei un angajament iniial tle a frecventa >1 participa la gru-
pul de terapie re! puin 12 edine l'ni alunei, vei avea o ImprvMe mai da
rA despre poteniala utilitate a grupului.Frecvena i coeziunea grupului

Grupul lucreaz cu cea mai mare eficien dac ewe cueziv. de increder
predictibil Frecvena regulat este un punct -cheie i v cerem b- acordai
prioritate in programul vostru Cele mai mari progrese In terapia de >;rup v obin
atunci cnd fiecare membru valorizeaz i respect implicarea ta travaliul fiecrui
participant. Frecvena regulat i participarea activ in ntlnire reprezint o cale
important de a arta respectul i importana acordase grupului. De os*-menea,
este important s ajungi la timp ia frecare edin. Dac tii c vei ntrzia sau
vei lipsi, v cerem s telefonai terapeuilor de grup ct mai devreme posibil,
astfel incit ei s anune grupul la ncepu tui edinei
Dac tii cu o sptmn sau cu mai mult timp nainte despre o intrzaeee
sau o abseni inevitabil, informai grupul intr-o edin anterioar. V cerem s
informai grupul i despre planurile de vacan, ct mai devreme posibil Terapeuii
de grup vor face la fel.
Vor exista momente in care, din cauza sentimentelor neplcute, grupul v fi
ultimul loc In care v-ai dori s v aflai. De fapt, aceste momente pol oportuniti
deosebit de productive pentru travaliul psihoterapeutic La feL pulrp anticipa faptul c
anumite dificulti pe care le trii In via se vor exprima n grop. Nu fii descurajai
de aceast situaie. De fapt, este o mare oportunitate, nseamn c. mpreun cu
membrii grupului, interceptai subiecte importan- te. care v privesc.
Fund de acord s j?articipap la terapia de grup. ap deas s ncepei un pso- o-s in
care acordai i primii sprijin i depunei eforturi pentru a realiza o x himban*
necesar in viaa personal i interpersonal. Ateptm ocazia de a lucra mpreun in
acest grup.

Amu* Interni* U 1 Unii da oi teu tare psntni partlctpsre* la tsrapia <*

 Note

fn/r.irmjfii bibtiografk* suplirnent.irv >1 artirolr n* Mrn.irui.ili' |M*ntru lecture

pot fi gi*itr la www yalom.com Acolo unde eist.1 rpferin|r perifire la
www.valom.com. in testul actutei lucr.ln a foal adflugat srrnnul t

CAPTTOLLTL I
1 ( M< Roberta, ( Burlingame M I foag, ( omp.ir.iriv* Fffii .iry of In dividual
and Croup Psychotherapy. A Meta 'Analytic Periprctlve,' Croup f>v mimics
Theory, Research, and Practice 2 (1998): 101-117. M Smith. G (.lav, and T Miller, The
Benefit5 of Psychotherapy (Baltimore John* Mopklna University Press, 1980) L.
Tillitskl, A Meta Analysis of RaHmated Effect Si/en for ( roup Vrrsu.H Individual
Versus Control Trratmcnta,* International uurnal pfGrv up Psychotherapy 1 40(1990):
21S 24 C Burlingame. K M.u Krn/ie, >1 H Stra- im*, 'mall Croup Treatment.
Kviden for I ffe *tivenrss ,md Mechanisms of (kingr," In Berg in and CMffield*s
Handbook of Psychotherapy and Behavior ('han ge. r>fh ed , ed M (.ambert (New York
Wiley and Sofia, 2004), 647 Of.
2 S Him h. rherapmtic Factor* in Croup Psychotherapy," in APA Annual Renew V
(Washington, DC APA Pres*. 1986), pp. 679 98. I) Kivlighan, h Multon 5 ! p
Brcmart, ..Helpful Irnp.i ts in CfDUp ( ounwling Development of .i
Mulftdimeri'.infial Rating System," Journal of Counseling Psychology 4 1 (1996) 347-
9.
M I leberman. I Yalom. *i M Miles, t mounter (,rvup* f irst I acts (New York flame
Honks, 1971)

1 I f Feilel ^1 J Kells, Patient* and Therapist* A*sr*v the Same

Psyehothr
rJournal of CmeuJting and Clinical Psychology 27 (1961) HO 18

9 f Schaffer 91 S Oeyer, Staff and Inpatirnt Perceptions of Change Me han isms in Croup
rberapy," American journal of Psychiatry 139(1982) 127 28 S Him h *1 | Rrtbstcm. Pen options
by Patients and Therapists of Therapeu hr bar-tors m (roup Therapy," British Interna! of
Psychiatry 117 (1980): 274 78. R ( abral 51 A Paton, Evaluation of Group Therapy: Correlation*
Btttween Client*' ind < ibserver*' Assessments," British Journal of Psychiatry 126 (I97S) l '. 77
C CJ.tNA j% f > Amkoff, C ommon and Spec die Factors in Client IV- * ripti*ns and
Explanations for < Tumge." Journal of Integrative and Eclectic Pity. hofharapy 7 (1988) 427
40
 10
ft T. Butler A . Fuhnman. Urvd of Functioning and La>^th of Tune in
Treatment Variables Influencing Patients' Therapeutic Experience inOuup
Psyche therapy,'* International journal of Group Psychotherapy 33 11983)
489-504 7. | Maxrnen. Group Therapy as Viewed by H*>piudized
Patients.** Arch; res of General Psychiatry 28 (March 1973); 404-* T butler >i
A. Fuhnman. Patient Perspective on the Curative Prod'S*- A Comparison of
Day Treatment and Outpatient Psychotherapy Groups.** Small Group
Behavior 11 (1980 371-58 T Butler >i A. Fuhnman, Curative Factors in
Group Therapy A Review .f ti*
Recent Literature," Small Group Behavior 14 (1983). 131-42. M. Leszcz. 1.
Tatum *M M Norden, The Value of Inpatient Group Psychotherapy: Patients'
Perceptions," International journal of Group Psychotherapy 35 (1985) 411-35 E
Rynear- S4n S Melson, Short-Term Group Psychotherapy for Patients with
Functional Complaints," Postgraduate Medicine 76 (1984): 141-50.
8. H Corder. I Whiteside >i T. Haizltp, A Study of Curative Factors m Gro-
up Psychotherapy with Adolescents," International journal of Group Psychothe-
rapy 31 (1981): 345 54 N Macask.il!, Therapeutic Factors in Group Therapv
with Borderline Patients," International journal of Group Psychotherapy 32
(1982): hi 73. S. Colijn et al., A Comparison of Curative Factors in Different
Types of Group Psychotherapy/ International journal of Group Psychotherapy 41
(Wl):
365 78.
9 M I irlH*nnan >i L. Borman, Self-Help Groups for Coping with Cnsis (San
Fran* ivu |ov**y-Bass, 1979) M. I jeberman. ..Comparative Analyses of Chan-
ge Me, hanmms in Group," in Advances tn Group Therapy, ed. R. Dies $i K.
Mac Keren (New York: International Universities Press. 1983), 191-208.5
Bloch si H Crouch. Therapeutic factors in Group Therapy (Oxford: Oxford
University Pres*. 1985). 25-67.
11) K Mackenzie >i V. Tschuschkc, Relatedness. Group and Outco
me in Long Term Inpatient Psychotherapy Groups/ journal of Psychotherapy Iftktue
and Kneanh 2 (1993): 147-55. G. Burlingame. Small-Group Treatment *
I) kivligham. 1 lelpful Impacts/
II At .old stem. Therapist-l*at lent Expectancies in Ptydmthmepy (New York
IVrgamon Press, 1962). S. Bloch et aL, Patients' Expectations ot Therapeutic
Improvement and Their Outcomes/ American journal of Psychiatry 133 (197M
14S7 59. |, Frank >i |. Frank. PersUSsum and Healing: A Comparative Study of Psy-
chotherapy. 3rd eti (Baltimore Johns Hopkins University Press. 1991). 132-54.
|. Connelly et al.. Premature Termination in Group Psvchoiherapx Prrthera* pv
aiul Early Therapy Predictor/ international journal of Group Psishotkera /n/
361198n) 145-52. A Rabin et al.. Factors Influencing Continuation behavioral
Therapy 2.3 (1992): 695-98. H. lloberman et al . Group Treatment ot 1 lepression
Individual Predictors of Outcome/ journal 4 C*m >u!tmg and Ch nil al Psyi hologu 56
(1988); 39.V- 98 M. Pearson >i A. Ctriing, . The Value ot the Claybury Selection
Battery in Predicting Bencnt tnun Gnxip lherapv 8m*di jounul of ISychtatry 157
(1990); 384--88. W. Piper, Client Variables u*> lands,'

Mft Koto
 dA of Group Ptpnhothrrapy, ed A Fuhriman yi (. Burlingame (New York Wiley,
|UM4): 83-113.
12 M Scligman, .. ITie Mfrcttvowi of Psychotherapy: The Consumer Reports
StudV/ American Psychologist 50 (IW5; Vti*>-74
13. A. Ieu< hf*r, I C nok. P VV'iMe, M Morgan 91 M Ahrarrm, Iwn^ri in Brain
Function of Lepressed Subvert* lJunng Treatment with Plaieho/* American
lournal of Psychiatry 159 (2tW2) I22-2V
14 U Spiegel 91 C. ( liiWtn, Croup therapy for Cancer Patients (New York Hiu*u
Hooks, 2000). M Ijenuc/. ft P. Goodwin, .The Rationale and Foundations at <
roup Pay chothwrapy lor Women with Metastah Breast Cancer,* Interna honal
lour no! of t roup Psychotherapy 48 (IW8); 2AS 74
15. < oklstein, Vhentjnst Patient i\f*eciarute%. IS 53 KauJ ft Bednar. knjwnm
rial (.roup Research." 22V-63. R IJhJenhuth 91 D I Aim an, Some I Vterminant* of
( hunge in Pnychtinrun fw Pltienbl,*' Archwet of Crneral Pmphuitry 18 (IV68) 532
40 Frank 91 Frank, Persuaaum and Healing
16 l.iefierrnan yi Borman. Se// Help (.roup*
17 K 1-origzf at, Fvidrrue Suggesting Dial a < hfurtk I >iarav ScU Mana
cement Program ( an Improve Health Status While Pan hi in# Hospitalization A
Randomized Trial." Medual ( are 37 (IW9): s 14
18 P Fawzy, N Faw/y yi | Wh*elrr, A Post llm C ornpanson of 0e El tu 1 en<
y of a PsyrhoeduciUonel Intervention lor Melanoma Patients lirli vered in (roup
Versus Individual Formats An Analysts of I ata Iron* Two Studies," Psyt ho Oncology
5 (I9V6) 81 H9 A Bandura. SW/ l.ffttm y I hr I ter cine of Control (New York Freeman.
IVV7)
IV | Moreno. Group J>r at merit for Fating I Hsordrrv in I uhnman 91 Bur
liny,am** I landhtwik of Croup P$yt hotluoapy 4 If 4'7
20 S (old Slrinberg yi M Bnttenlwirn. Telling One >. Story* In an liw **.!
Survivors' (roup," International journal of Croup /Sy hothfrgpy 4 I (1W i) 173 8V I
Mi'oneri yi I) Meadw. In* rs* to Hi very In Supfsrrl of long lerm(*n ups for
Sexual Abuse Survivors," International Journal of Group Psyt hoi her ay y 43 (IWl) 2V
44 M S hadler, Brief (roup llierapy with A!u!t Survtvirs of In r*t*' in total Croup
Iherajiy. nl M M Kay yi ) Paleg (t Mi laiul. ( atif N-w Harbinger Publications, |VV2),
2*17 322
21 f kelly, J roup Hwrapy Appnwu lies for Patient* with 11IV ami All P.*
International fttu nul of Group P*>y<hof her apy (pent) |4r, t2 l K'sr. I. ctula
yi F Ruhenstem, (troop lntrrvniti<n* for Widowed Survivors of SUM air," in t ide
and Ufa ThrmUmmg Hehanor T| (2001) 428 41
22. P Tsui HI G c* holt/, Ethnic Factor* in (.roup Process,* Awrtian /cur
nal of i >rthof' .yi hmtry 58 (1VM8) | V 42
23. N Hansen, F Pepitonr Arreola Rm kwell yi A lireene. ..Mullu ultura!
( ompeinnie ( riteria and ( ase Examples." Prof rational Pnyiholtrgy Kr^unh and Practice
y\ (20fM))- h52 AO (, Nag.iyarna Hall, MPsychotherapy Research with Flhnu Minorities
lmpirn.il I thiral, ami ( omeptual Issues," journal of Con wiling ami i linical Psyt hology fH
(2001) r4)2 1(1
 24. M. Jones, Group treatment with Particular Retensice u .r up < >VK lion Methods,** American Journal
of Payouatry 101 C 1944/ 292-99
25. L. Mi*rsh, Group Therapy and thr Psychiatric Clinic, - Jtmrnoi o Nma us and Menial Diseases 92
(935): 381-MO.
26 M ( Milanter, ..Zealous Self-Help Groups as Adjunct* o Pb-yciuain -ai men! A Study of Recovery, Inc.,**
American /vumal of Psychiatry 143 <1*099) 1248-53. M Galanler. Cults and Zealous Self-Help Movement*,"
Ammcafi journal Psychiatry 145 (1W0): 5413-51 C. Conner, A Sell-Help OrganuEatiun iur Nervous and Former
Mental Patients-Recovery, Inc.. Chicago,- Hooptw, and Community Psychuitry 42 (1991 f. 1055-56.
27. P. Murray, Recovery. Inc., aa an Adjunct to Treatment in an Era of Managed Care," Psychiatric Services 47
(1S96): 1378-81.
28. A . Low, Mental Health Through Will Trammg (Boston: Christopher Publishing House, 1950).
29 L*rb*-nman >i Borman, Self-Help Groups. 194-234, G. Goodman w M Ja- cot, Thr Self | |elp Mutual
Support Group," in Fuhnman >i Burlingame Handbook of Group Psychotherapy. 484-526. D. Salem, E. Sexlman. >i
J. Kappapun.
J ommunity Treatment of the Mentally 111. The Promise ai Mutual Help Otga- ruzatxm, Soctal Work 33 (1988).
403-8. Ueberman *i Borman, Sdf-Hdp Groups
30 11 Fensterheim >i B. Wirgand. Group Treatment of the Hvperventda- iHn Syndrome," International
/ourrtal of Group Psychotherapy 41 (1991): 399-41/4.
R M* Nallv. Psychological Approaches to Panic Disorder A Review. Ptycho- logual Bulletin 108 (1990). 403-19.
31. S. Vrn/er, Fat Acceptance Therapy: A Non*Dieting Group Approach to Physical Wellness. Insight and
Self-Acceptance." Women and Therapy 8 11989).
39-47.
32. Moreno, (roup Treatment for Eating Disorders.* ). Mitchell ef ai.. A Comparison Study of
Antidepressants and Structured Intensive Group Thrrapy in the treatment of Bulimia Nervosa." Arrfcm* of
General Psychiatry 47 (1990) 149-57. J. Laube, Why Group tor Bulimia?* Intematumm'. tour nal of Group Psyt
hoiherapy 40 (1990). 1&9-88. D. Franko. The Use at a Group Meal in the Brief Group Therapy of Bulimia
Nervosa.* Internationa. Journal of Group Psychidherapy 43 (1993): 237-42.
33 M Kalb. ..The Effects of Biography on the Divorce Adjustment Process,* Seiual and Mantal Therapy 2
(1987): 53-o4. D. Gncnvotd & G. Welch. Structured Short- Ierm Gniup lreatment of I'ostdivocoe Adjustment*
burmaiwmi. Je- urnal of Group I'syi hothrrupy 29 (1979): 347-58.
14 S Drub >ill Bernard. Time-Umited Group Treatment of Gem** iw- pes," International Journal of Group
Psychotherapy 3b (198o). 133-44
D. Onush. Ur. LWun Onushs Program far Rfommg Heart PMOST ,\ew York: Random I louse, 1990). R. Allen S. ScheulC
Group lVychotheTap> tor Patients with Coronary Heart Di2joa.se. International Journal o; Group Ptaahc therapy 48
(1998) 187 21

Mots W?
 16 4fi. Mara *i M. Winlnn. .Sexual Abuse Intervention: A Support Group
for Pan-nfs Who Have i Sexually Abused Child," International Journal of Gmup Psy
chotherapy 40 (1990): 63-78.
37 1 Poynfer, An Evaluation of a (roup Program for Male Perpetrators of
Datnwtir Violence, Australian journal of Marnaye anil Panuly 12 (1991)- 64-76.
J Edehofl fi R. Gruznaki, Treating Men Who Battrr/' Journal of Social Service
Krscarrh 12 (1988): 3-22. B Wallace and A. Nosko, Working with Shame in the
(roup Treatment of Male Batterers, Internal tonal Journal of Group Psychothrra
py 43 (1993) 45-61.
18. Yalnm fi S Vinogradov, Bereavement Gmup* Techniques and Themes,"
Internal tonal Journal of Group Psychotherapy 38 (1988): 419-46.
39 S tar vine et el., Croup Psychotherapy for HIV-Seropositive Patients with
Major Hep nearion," American Journal of Psychotherapy 55 (1991): 413-25. G.
lunneli, Complication in (roup Psychotherapy with AIDS Patients," Interna Imnal
Journal of Group Psychotherapy 41 (1991): 481-90 A Beckett fi J Kutan,
. treating Persons with ARC and AII>S in Croup Psychotherapy, International
Journal of Group Psychotherapy 40 (1990): 19-30. Kelly, (.roup Therapy Approa-
ches tor Patients with HIV and AIDS.4*
40 S. Price, A Heinrich pi J. Golden. Structured Gnmp Treatment of Couples
Experiencing Sexual 1 >ysfunrtion." /nurnal of Ser and Marital Therapy 6 (1981)-
247 57
41 f Gatlear pi F. Treuting, Help for Rape Victims Through (.roup Therapy,
Journal of Psyr houxial Nuniny and Mental Health Servicei 19 (1981) 20-21
42 K. Kns pi H. Kramer. Efficacy of (roup Therapy with Poatmaatertomy
Self Perception, Body Image, and Sexuality," Journal of Sex Ka*earch 23 (1986)
438-51
43 E. I lerman fi S. Baptiste, Pain Control Mastery Through (roup Expe-
rience," Paw 10 (1981)- 79-86.
44 S Abbey fi S Farrow, J roup Therapy and (>rgan Iranaplantation, In
trnuituiruil Journal of Group Psychotherapy 48 (1998): 163 86

45 /. Segal, |. Wilhama fi \ Ieasdale. Mindjulne .. Ikrisd Cognitive Therapy tor

Itaprsssian (New York (.uilford Pm*, 21X12).
46 | Kah.it /.inn, full ( atObtmphe lawny. Usiny the Wiodom of Your fiody and Mind
to Face Stress, Pam. and lllnes* (New York I Jell, 1990). Segal et ul. Mindful nesa hatted
Coymtroe Therapy

47 V Hclpson, S. C ohm, K Schulz, and ) Yariko, Education and IWr I ha-

ciission (mop Interventions and Adjustment to Breast Cancer.-' Archives of Ge neral
Psychiatry 56 (1999) 341) 47.
48 I. Yalom, P Hunts. C. Newell fi K. Rand, Reparation ol Patients lor (roup
Therapy A ( on trolled Study," Archive*J of General Psychiatry 17 (1967):
416-27
49 E I-romm-Retrhman, Principles of Intensive Psyi chotherapy (Chicago Uni- versify
of < hicago Prww, 1950).

Irvin 0. Yalom (cu Molin I ewe/) - Iratat da pslhutarapla da grup

m>M. n
 50. J. I -edoux >i ) (jorman, A (. all to A*1ion (>vtfi:ymif|{ Axiet>
IVu^t Active Coping Amrriaxn journal of Psychiatry 158 (2001) 1953-55
51. J Frank el al., Behavioral Pattern! in Early Meeting of Therapy ups,"
American Journal of Psychiatry 106 (1952y. 771-78. C. Peters >i H Grue- baum, It
Could Be Worse Effective Group Therapy with the Hidp-Reiectmy Complainer."
International Journal of Group Psychotherapy 27 (1977): 471-80 E Berne, Games
People Play (New York Grove Press, 1964).
52. J. Kubin $i K. Izxasio, A Model for Commumcaofi Skills Group L sinu
Structured Exercises and Audiovisual Equipment. International journal of Gn>-
up Psychotherapy 35 (1985): 569-84.
53. J Mowers. The Differential Outcome Effects of Simple Advice. Alter-
natives, and Instructions in Group Psychotherapy." International Journal of Gro-
up Psychotherapy 29 (1979): 305-15.
54. W Hcardslee, E Wright, P. Rothberg, P. Salt y E. Versage, Response ol
Families to Two Preventive Intervention Strategies: Ijong-Term Differences in
Behavior and Attitude Change, Journal of the American Academy of Ckd and
Adolescent Psychiatry 35 (1996): 774-82.
55 S Holmes >i D. Kivlighan, Comparison of Therapeutic Factors in Gro-
up and Individual Treatment Processes. Journal of Counseling Psychobey 47
(2000): 478- 84.
56 Frank >i Frank, Persuasion and Healing.
57 V Frank.1, The Will to Meaning (Cleveland: World Publishing, I960)
58 S. Folkman, S Greer. ..Promoting Psychological Well-being m the Face
of Serious Illness. When Theory, Research and Practice Inform Each Other.
Psycho-Oncofojfy 9 (2000): 11-19.
59. l_ (>rmont. The Role of the leader in Resolving Resistances to bmmacv in
the (in up Setting," International journal of Group Psychotherapy 38 (1988): 29-45.
60 D. Coleman, Emotional Intelligence (New York: Bantam Books. 1995).
61 S. Barlow el al., leader Communication Style: Effects on Members a Small
Groups/ Small Group Behavior 13 (1982): 513-81.
62 S. Borgers, Uses and Effects of Modeling by the Therapist in Group
Therapy/ loumal for Specialists in Gmup Wnri 8 (1983): 133-39.
63. t. Kuipers et al . London-East Anglia Randomized Controlled Tnai c*i
Cognitive-Behaviour Therapy for Psychosis: l. Effects of the Treatment Phase
British /ournal of Psyi hiatry 171 (1997): 319-27.
M. A. Bandura. E Blanchard *i B. Ritter. The Relative Ettvacv o! Desensi-
ti/ation and Modeling Approaches tor Inducing Behaxioral, Affective and At-
htiulm.il Changes/ journal of I'ersonahty and Social PtycMogy 13 (I960): l/V9*- A
Bandura, D. Ross $i S. Ross. Vicanous Reinforcements and Imitative \ eat ning/
Journal of Abnormal and Social Psychology 67 (19rc3V n01-7
65. J Moreno. Psychodimnuittc Shock Therapy." SA'uymefry 2 (1*39) 1 V.
66. S. Colijin et ai, A Conqxanson o Curative Raotors in Inherent Tk'pes ol
Ciroup Therapy/ International Journal of Gn^up Vheropu 41 (19911 Vv5

Note
 < APIIULUL 2
I K Baumeister $j M Ijrary, 0Thf Need to H-long Desire for interpersonal
Attachments a* *i Fundamental llmnjri Motivation," P*ychoh*%y Bulletin 117
(1995) 4V7-529
2. J Howiby. Attachment and jam, vo) 1, iw Sadne+4 and L*ey ream urn (New York: BASIC
Bouk9. I^HU)
3 0. Winnieoft. lb la pedtaine la pnihanalijJ (Fditur.t Im, 2fJf32>
4 S Mitchell, Relational ( imeept* in /Syrhoanalyms (Cambridge, MASS I Dr- verd
University Pres, 1988).
5. W lamm, the Prompte* of t'Bychoioxv. vol I (New York. Henry Holt, 1890),
293
6. I- Syine. Oocuil Suppirrt and Health (( Irland*. PU Acmicmu Presa, 1985).
I Hartog, I Audy JM Y ( dhen. ed., 7'8r Anatomy of loneliness (New York Inter
national Universities Pres*. 1980 ) J. lynch. Ilie Broken Heart Ihe Medical
( oMHecjuenre* of lttfUlMB (New York Bast* BCMIIUI, 1977)
7 | House. JC. I -null* JI I > Umhrrson, So* tal Relationship* and Health,"
.Idem* 241 (1988; 540 4**
8 F Maunsrll. | Brtsson ?j I I V%< henrs, .Social ^up^irt and Survival Among
Women with Breast ( an* er," Lamer 7h (1995) Ml 17 M I'rwe el a/. .The Rolr of Psyr
homv ial I actors in the I trvelnpment of Breast ( an inoma, fart II I ife I vent
Stressors. '* ial Nupfsirt. iMense Style, and Kmodfvial ( m trol and Iheir Inter**
tiofis," ( oncer 9/ (2U0I) 686 97 | I era-nnan rf a/, ..Im pact of Stressful Life F vents,
IICprnMtm, So* tal Sjprt. ( oping, and ('ortisol nn Progression tn AIDS, Amern
.in ourruil of fSyifiurlry I57(2(NJO) 1221 28

9 V Schermer, ^Contribution <l ( 8yi t Relations llieory and 'If Psycho logy
to Relational Psychology, (.roup Piyrhotherapy/' Inter natwrud four no! of Group
Pnyrhotherafty 50 (2000) 199 212
It) S Mit* hell, Hope and I brad in ftyi hoanalynB (New York Ha .n H**ks. 1993).
II H Sullivan. I he Inlerprrmnuil theory of Puyihialry (New York Norton, 195 1 )H
Sullivan, Conception* of Modern Psyihuitry (tsiew 'iotl Norton. 1940)
12 D Kiesler. t ontemporary Interjiernmal theory and Henninh (New York Wi ley. 1996)
13 P Mullahy. .Harry Stac k Sullivan," In ( omprrhensnr Textfk4 of Puyihm try.eil II
Kaplan, A Freed man |M H l-uUk (Baltimore Willi on-, fk Wilkin*. 1980); 152 55 p
Mullahy. The Contribution* of Harry Stai k Sidtitnin (New York Hermitage House. 1952)
14 | Met ullough |r. treatment ftrr i hronn l tyres*ion ( lymfrur Behavioral Analysis
System of Psychotherapy (i BASF I (Nat* York (uilford Proa, 2umi) U Hellerstein et al,
.Adding (roup Psychotherapy to Meditation treatment in fTyathynua A Ramlomi/ed
Prospective Pilot Study," Journal of Psychotherapy Prat tue and Research 10 (2002) 93- 103
| .Nilran ?i / Segal, Inirrprnamal Pruns m t offtutwe Therapy (New York Basic Book*. |9*))

Tratat da ptlhetacapis ds
fniy
 15
15. D Kiesler, Contemporary Interperujnat Theory
16. Mullahy, Contributions. 22.
17 H C.runebaum a L. Solomon, Pen ReUnonshipv Self-baieMi and u*
Self," Internat tonal Journal of Group Psychotherapy 37 1987 475-513
18 M Letzcz, ..Integrated Group Psychotherapy tor the Treatment -.r G presaion in
the lilderly," Group 21 (1997): 89-113.
19. P. Fonagy, The Procesa of Change and the Change of Procese** What
Can Change in a 'Good Analysis'," adres La int&burea de primvara a DK- ziei
39 a American Psychological Association. New York. 16 Aprilat. J999
20. Bowlby, Attachment and Lorn.
21. Safran i Segal. Interpersonal Procat. Kiesler, Contemporary Inurpemana.
Theory.
22. H Strupp i J. Binder, Psychotherapy m a New Key (New York. Basic Books.
19B4). K. Giesler i W Swann, Striving for Confirmation The Rule of elf-Verification in
Depression, in The Interactional Nature of Depeeataor.. ed T Ininer i J Coyne
(Washington, D.C.: Amencan Psychological Association, 1999). 189-217.
23. Kiesler. Ctmtrmporary Interpersonal Theory. Kiesler desene acest cerc
interpersonal ca pe un ciclu tranzacional neadaptauv Cercetrile contemporana scot
In eviden complementaritatea interpersonal* ideea c un comportament specific
trezete rspunsuri specifice de la ceilali ca fund mecanismul ce iniiaz >i
menine cercuri vicioase de interaciuni neadaptauve. S lum. de exemplu, dou
dimensiuni ale comportamentului, utilizate flsufc m ueiceta- tra interpersonal:
agentul i afilierea. Agentul (adic definirea de sine. aserti- vi ta tea i iniiativa) se
inunde de la dominare la subordonare. Compiememan- Latra sub aspectul agentului
nseamn c comportamentele doounarue atrag
i intra rspunnuii recipmcc subnustve; la rndul su. comportamentul suriou- uv va
atrage, in coninuare. forme dominante ie rspunsuri AhiimsB iadic ate ioiu<*a
individului fa ie .onevtarea mtcrpcrsooai) w mantie ie la cisnina- tr la pnrtnm*
i atrage similaritatea i acordul: ostilitatea advice in concmuaie <nulitate, iar
pneteiua aduce prieten* Antiapnd si nelegnd tipun specifice de M hirnbun
interpenamalr. liderul grupului estr informat cu pnvue la tranzaciile actuale i
poteniale neadaptative ale cUentului in terapie Mai mull, a east informaie poate
fi utilizat pentru a ajuta terapeutu de grup s menin ptrspmltva terapeutic. in
prezena unor putcnace tore mterpenvmak* amt
ii afecteaz ^e ceilali sau pe ei nii. Din momentul > cant descoper impac-
tul interpersonal al comportamentului fiecrui client, pot melege mult mai
uor propriul contratarafer i pot oferi un feedback mult mai precis t ani
24 Mullahy, Contributions. 10

25L Horowitz pi |. Vitkis. The Interpersonal basis ot Psvchiatru Sx-mp- tomatology."

Clinteai Prydmlogy Knew 6 (l%n) 443-4^

26. Kiesler, Cantempmwry Interpcramal Tkewy 27

Sullivan, Concfptttmk, 207.
 28 Ibid.. Z37
H Gtmnymr ji I Luborsky, Dynamic Change in Psychotherapy; Maste ry of
Interpersonal ('onflicfcs," four mil of Consulting and Clinical Psychology 64
411-16.
W S Mrrriphill *i L. Littlefield, ,.F valuation of a Short-Term t roup Therapy
Program for Children with Behavior Problems and Their Parmts." Hrhmnor Rt-icnrch
and Therapy 3> (2001) 823-41 S S ott. (J Spender. M iJoolan. H la cob* pi H
hvpland, Multi-( enter Controlled Trial of Parenting < .roups for f hildhood AntLsoc
lal behavior in (Tiniral Practicr," Hritish Medical Journal 323 (2001) V**T7
31. D Wilfley. K Mackenzie, V Ayers, R. Welch >i M Weinman. Interper
*onal Ptychir therapy for Group (New York basic Books, 2000).
32 I Yalom >i C" (reaves, Cinrtip Tlierapy with ttie Terminally III,** Amr m an
Journal of Ptychuttry 134 (ltJ77) 306-400
33 F Rubier ROM, ( to Death and Dying (New York Mac millart. IW)
4 F Alexander ft T Frrru h, Psychoanalytic Therapy Print tple% and Applua harts
(New York Ronald Press. 1^46) Pen ITU o vi/iunr |*ih.inalitu A content j;>or.in.t
aanpra rx|erif*nlri rmoponalr corrctivr ve/i T |rnU, .Tlie Corrective Rynohnnal
F^pmerue Its Place inf u merit Ikhnicjir. /Syhnunalyth Inquiry 10 (P8X>) 433 S4S.
VS, F Alexander. Unexplored Arras in Psyi hi Mina lytic TVory and Treat ment," in
New Perspectmen in I'sychauruilyst*. Samlor Kado let tiire p/S7 t*ae. | # ed (, Dan lets
(New York < .rune & Stratton, l #S). 7*
4

V P Pooagy. (. Moran. K Hdgc umbe, M Kennedy y M target. TTir Ri les of Mental

Rrprrarn tat ions and Mental I'nx ran. in Thera|>eutu Actum," The P'w hnanulytii Study of
the ( luld 48 (IW3): ** 48 | Wnu, / fine Pwyt hothera py Works Process and Yechnufue (New
York < uilford Pnrsa, iWij
37,P Fretter, W Bum. J. Broifman. C. Siltiers* liatz >i I Curtb, M*w the PafienfS
Plan Relates to the Concept of Transference.** Psy hid her a fry Reseunh 4(J'*M) S8- 72
38 Alexander. Unexplored Areas," 7*f 80
W | Frank yi F. Ascher. The ( orrrctivr Fmotional Fxpenerur in Croup Therapy."
American Journal of Psychiatry 108 (1951) 12f> II
40 S Freud, Studn deeper istrrte. Opert vol 12. Fditura Tm. 2if0A

41 M I leherman. I Yalom ft M Mile*, T ncounter Group* I ir\f I act* (New

York Basic Books, 1973)

42 Ihui
4 1. A. Alonan 51 | Kutan, < ha rar ter t hange in (imup Therapy," Inlrnwtuc nal
Journal of Group fKy, hot Her a fry 4 I, 4 (1**93) 4 19 M
44 B. ( bkm, lntersuh|etivttY and Nan isal.sm in (.roup l*xyc/1iothefafv I low
Feedtwk Works,'* International Jimmal of (roup I ^yi hot herajry SI (2000): 1M 79.
4s K Hudnrnw. B Brands haft yt (i Atwood. Psythoanalytic Treatment An Infer subfet
tore Afrpnwi h (Hillsdale, N | Analyte Pres, 1*817)

- Tratat do pslhotatapki rix giup

 46. | KUnnberg, ..Beyond Emotional Intelligent ** at Work. Adding Inatgtn to
Injury Through Croup Psychotherapy." Gnm\p 24 i2CJfXt> 2fcl 78
47. Kiesler. Contemporary Interpersonal Theory ) Moran & \ Satrai ..A Re-
lational Approach to Psychotherapy,'" in Comprehenswe Handbook of Paui'hoUtr
ropy, id I- Kaslow, vok I, Psychodynamu /Cjhfedt Relation*, ed ) Magnavrta (New
York; Wiley. 2002), 253-8!
48 M. I jesix / 91 J Mala!, The InterpefVHial Model of Group Psvchutfiera- py,"
in Praxis der Gruppenpsychothrrapie, ed. V 'fviiuschke (Frankfurt Thwane 2001),
355-69.
49 N. Jaeobaon et at.. A Component Analysts uf Cognitive-Behavioral Treat-
ment for Depression." /ournal uf Consulting and Clmrcal Psychology 64 0091)
29V 304
50 K Dies, Group Fsychotherapies," in Essential Psychidheritpir* Theory and
Practice, ed A. Gurman >i 5. Messer (New York. Guilford Publications l*^rK) 48H 522.
K. Crouch >i S Bloch. Therapeutic Factors. Interpersonal and Iritr.tpersoiuil Me
hanitnvs." In Handbook of Group Psychotherapy, ed A Fuhtv man >i G. Burlingame
(New York: Wiley, 19941, 25-87 R_ Dies, Clmical Lmpb .tii irw id Research on t
eadcrship in Short-Term Group Psychotherapy * vi 54 rsmrs m Group Psychotherapy,
ed R. Dies > K. Mackenzie (New York International Universities Press, 1983), 27-79
J. Frank. Some Values d Conflict in Therapeutic Groups." Group Psychotherapy 8

(1955k 142-51 1 Kave. Group Interaction and lnterpers*mal Learning" Small Group
Mmnor 4 HsfrM 424 4M A. I Kfinan yi ). <Gustafson. Patients' Perceptions of the
Therapeutic kcl.ttiiHv.hip and Croup Therapy Outcome." Amman lemma! cj Psychiatry
135 (1976); 1291194 | 1 lodgson. Cognitive Versus Behavioral-Interpersonal Ap-
proahm to the Group Treatment of Depressed College Students.* nemo! vi
i. ounsehng PjythuJoyv 28 (1981): 243-49
41 | Donovan, I Bennett >1 C McQroy, The Crisis Group An Outcome study."
American ourrud of Psychiatry 136 (1979k 906-10
52. I kohl, D. Kinks >1 1 Srvaivy. Childhood Ctoveiopment as a Predictor 4
Adaptation in Adulthixxl." Genet*' P>i*hoL\y Mimpgraphs 110 (1984); 97-172 K
kindlrr ef at.. The Family History Method. Whose Psychiatric History Is Measured?"
American ounuJ of Psychiatry 148 (1991): 1501-4 P Chodoft . A t ntvjue of the
Freudian Theory 4 Infantile Sexuahtv " Ammcm <1 Par-
chmtry 123(1966) 51T7-18 ) Kagan, .lYupmftti on Cumin inly" ' Ctmsum cy and
Change in Human IVvelopment. cd 1 Kagan $1 O Bran (Cambridge Mass 1 larvanl
University Piatt, 1980) J. Kagan. TV Niaturr of rhr Child New York Basic Books.
1984). 9*111
53 1 kamlt1. ..A New Intellectual Framework far Psvctaairv Amman >r urnal of
Psychiatry 155 (1998). 457-69
M P Fonagy, H Kachele R Krause. E. fanes. R lYnvm si 1. Lop** 4 t *pen Ihmr
Ketnexv of Outcome Studies is Psv> VUTM/VSK ' London Intemanonai ISy* hoaiutlytical
Assoc WUVHV.
19
 CAPfTOLUL 1
1 C McRobert, li (5urlin^;amr pi M HOIJ^ ,.( ompdrative Bfficiry of In-
dividual .iiul Group Ppychntherapy: A Mrt*tnaJ)1k Pcrapective," Group Dynamics.
Theory, Research. and Practice 2 (1998). 101 17. W. McDermut. I Miller ii K Brown, The
Efficacy ol Group Pay chothrrapy tor DrpriiMion: A Mrti A- IMJVM** and Review ol Empirical
KcMiich," Clinical Paycholoyy: Science and Prac tueH (2001) W 116. G Hurllngamf, K M.u
Ken/ie 91 H SirauM, SmalM in up treatment Evidenttit for Bfitctlvcneaf and Mi*
luini'.ms 0/ Change," in fierym and ( airfield'* IlundUnk of Pyt hotherajry and Behavior
('hanye, *i|h 1, rd. M. I amber! (New York. Wiley, 2004). 647-96. I I.uhoniky, I* (rit*-
Christoph, J Mint/ 91 A Auerbach. Who Will Benefit /rum /Syr'.hotherapy? (Now York fi'tsu
Honk*, 1988). ft Bachrach, K (ialantzrr-l^vy, A Skolniknff 91 S. Waldron, On Ihe Kf- Acacy
of Psych* MUialyaia." /ournal of Ihe American Psythoanalytu Anvx uihnn 19 (991) 871-916 1
l.uborsky, 1.. Diguer, I- LuKimky B. Sinipr, U Du k tr r ^ i K Srhniu.lt, 'Ihe Efficmcy of
Dynamic Psychotherapy 1 li Irur Ih.it Everyone I (an Won and All Muaf I lav* Pn/en?" /Syi
hudyruimu bailment Unearth A Han dhiHfi for ( hnnal Practice (New York: I lean Ikiolu.
1991), 497 S|8 M l a m h e r t 91 A Hergin. The E/fectiveneaa of Payr hotherapy," in

llandhmk of Payi holhera py and Hehamiml Chanye An Tm/artcal Analysis. 4th rd, ed S C
airfield 91 A Her- yin (New York Wiley, 1994), ICl 89 M Srnilh. G t .lav. 91 T. Miller, The Bene
fits of Psychotherapy (Baltimore John* | lopkitiH Univemity Prr*. I9HU) A Mm gin 91 M
1,4filbert. mThe F.valuation of Therapeutic (Htluwiiri,' in llandh** of Pty cho therapy end

Behavioral < hanye. An Empirical Analytic, 2nd rd . rd. S t .at field 9) A Bffgtn (New York
Wiley, J97K), 139-83. K Hrdnar >1 I haul, Ijipcrkn tial 1 .roup Resran h ( an the Canon
Fire?" In Garhrld >1 herein. Ilandhunk of I'sy* hotherapy and Hehuvioral < hanye. 4th ed . Ml
M C liilitwki, A Mela Ana lysis of 1stim.iled Filer I Size* lor (.roup Verftu* Individual
Vermis Control Irelinentn," International /ournal of Group Psychotherapy 40 (1990)
21* .4 K ToM'land 91 M Siporin, ..When to Recommend (.roup llieiapy A Review ot the <
link al arid Nepean h I Jleraturr,'* International Journal of ('roup l\yckothf
ropy 16(1986). 171 201

2. W M< Earhme el at., Multiple Family t iruups in Pychorducatk>n in tlu*

Freatmenf of S hi/oph/enia," Archives of < eneral Psychiatry *>2 (1996) 679 87 M. < .a la
liter 91 I) Brook, ..Network Therapy tor Addition bringing Family and Peer Support into (
8 tire Pra tire." International Journal of Group Paychnihe ropy *l (2001) 101-23 F Eaw/.y, N
Paw/y ) | Wheeler, A Piat lkx t rienn of the Eftu imry of a P*yi hordtn at mruil
9

Intervention lor Melaiu>ma Pa rtmtx I delivered in Croup Vrnufi Individual Purtnflls An

AnalytM- of I kit. Innn Teo Sttultes." Pvprk^Otirddjfy 5 (19%) 81 89

1 M Strupp, S lladlev 91 H Gome Schwarts, Psychotherapy for Better or Worse: The

Problem of Neyalioe t.ffrcts (New York Jason Aronson, 19/7). Lanv herl p Berlin,
Effectivmeaa of Psychotherapy," 176 80 Lubursky et al tat si* hie*o po/itie opuHii in stiidnil
lor au dexoperll pupne dovr/.i ale elec-
telor negative ale psihoterapie!. Vezi Wko Will Henefxi from PsychotneM Lambert i
B. Ogles, .The Efficacy and Effectiveness of Psychotherapy.* m her gin and
Garfield * Handbook of Psychotherapy and Behavior Change. 'Ah ed., d f/ Lambert
(New York. Wiley, 2004). 139-93.
4. U. Martin, J. Garskc i M. Davis, .Relation of the Therapeutic Alliance with
Outcome and Other Variables- A Meta-Analytic Review,* Journal of Cine sulting and
Ointcal Psychology 68 (2000r- 438-50. A. Horvath, L. Gaston pLui- borsky, .The
Therapeutic Alliance and Its Measures,** in Dynamic Paychotkera- py Research, ed.
N. Miller, L. Luborsky i J. Docherty (New York: Basic Books. 1993): 297-373. L.
Gaston, .The Concept of the Alliance and Its Role in Psychotherapy: Theoretical
and Empirical Considerations.** Psychiatry 27 (1990): 143-53
5. J Krupnick rf al., .The Role of the Therapeutic Alliance m Psychotherapy and
Pharmacotherapy Outcome: Findings in the National Institute of Mental Health
Collaborative Research Program.** Journal of Consulting and Ofmcai Psychology 64
(1996) 532-39. D. Orhnsky i K. Howard, .The Relation a4 Pn> cr*s to Outcome in
Psychotherapy,** in Garfield i Bergin. Handbook of Psycno- therapy and behavioral
Change. 4th ed., 308-76. H. Strupp, R. Fox i 1C 1 easier. Patients View Their
Psychotherapy (Baltimore: Johns Hopkins University Press. 1969). P Martin i A
Sterne, .Post-Hospital Adjustment as Related to Therapists' In-Therapy Behavior"
Psychotherapy: Theory. Research, and Practice 13 (1976) 267-73. P. Buckley et al.,
.Psychodynamic Variables as Predmur* ui Psychotherapy Outcome," American
Journal of Psychiatry 141 (1984k 742-48
 7 h W Meissner. .The Concept of the Therapeutic AllianceJournal of :he
Ameruan Psychoanalytic Association 40(1992): 1059-87. .Aliana terapeutici" este
un termen folosit pentru pruna data de Zetsel pentru a desene capacitatea unei
cliente de a colabora cu psihanalistul ei in scopul analizei. Obiectivitatea clientei
>i angajamentul de a explora i perlabora gndurile si sentimentele generate in
tratament sunt a&pecte-cheie ale acestei definim mmaie Perspectivele
contemporane asupra alianei teraj^eutioe sunt mult mm speaker dect
nelegerea comuni, mprtit intre client a terapeut, a obiectiveke i
sarcinilor terapiei. mpreun cu mutualitatea ncrederii. respectului a a unei
jH/.iu pozitive ce caracterizeaz o experien terapeutic reuit tBordm Sa-
Iran and Muran) Wolte i Goldiried vid aliana terapeutic drept o vanatuia
integrai v esenial". Se afli in centrul oricrui tratament eficient dm snta-
tea mentala, nuliterent de orientarea sau modelul terapeutului. E. Zetsel, Thr
Concept of the Transference." in The Capacity for Emotional Growth ("New York
International Universities Press. 1956), 168-81. E. Bord in. ..The Generalizatul:
tv of the Psychoanalytic Concept of the Therapeutic AUianor." Psychatkmatm
Theory, Research, and Practice lb (1979); 252-60.J. Satran J, Muran S*cgot*tiin
the I herapeuin Alliance: A Relational Treatment Guuie (New York CuiM Press. 2003).
B. WoUv i M. Cokifned. ..Research on Psvchothcrapv Integration Re-
commendations and Conclusions trom an NIMH Workshop ' km-na. r Con suiting
and Clinical Tsyi hrlogy 56 (1988): 448-51.A. Horvath >i B Symondn, Relation
Between Working Alliance .<ml Outcome m Psycho therapy: A Mi jln * A
naly&w,'" Journal of ('onsulting Psycholi>yy 38 (1991) 119 49 R Fiedler, ,.A
Comparison of Therapeutic Relationship* in Pay- chi analytic. Non directive.
and Adlerian Tlierapy," Journal of Consulting Pay- , hnhyv 14 ( IVHO): 4 9 >-4.S M
Lieberman, I Yalom, i M Mile*, Fnantnler Cro up* f irst facts (New York: Ra*n
Rook*. 1 971)
8. K i JeRulei.H >i M l-eeley, ..TV-term mantis of C Twinge in Cognitive
Therapy for f >epr*ssion," Cognitive Therapy and Research 14 (1990) 469 Hi) R
Rnunaavil- Ie r/ al, The Relation Betwcsm Spenfir and General Dimension: The
Psyrho- therapy Prore** in Interpersonal Therapy of Depremiion." Journal of
Consult iny and * hnuul Fvychtthyy 'S (|9H7) 179 R4 M Solvio, L Rentier, J Wcw*d
i D Engle, ..The Strength of the Therapeutic Alliance in Three Treatment* for
Depres sion," Psychotherapy Research 2 (199?) 11 -V N Rif tor. D Zuroff i Z Segal.
Cognitive Change am! the Therapeutic Alliance The Role of Technical and Non
technical f ac tors in Cognitive Therapy," Psyi hotherapy V (I1**/) 120 -2H
9 f Ahlon i f |one*, Validity of C ontrolled Clinical Trial* of P*y hofhe rapy
Rinding* from the* NIMII Treatment of I **pr*vuon ('oHahomtive Research
Program," American Journal of Psychiatry 1V* (200?) 77* -fll
10 I (astonguay, M < ioldfried, S Wiser. P Ran* i A Maye*. Pl?>lir1inj the
Pffert of < ognitivr Therapy for I Jrpmainn: A Study of ( iitnmon arul I fm que
Factor*," Journal of ('onsultmy and ( Imnul Psychology 6S (1996) HH IH Res tor ft a!..
( ognifive l Twinge and the Therapeutic Alliance "
11 ( '. Burlingame. A fHlhriffUin i J Johnson, < ohe*inn in (.roup PsycTue
therapy," In A Guide to Ptyi hothrmpy Relationship* that Work. ed | Norm** (( > ford, i
ngland: Oifforri University Pn-.v 200?) f Smith, | Murphy i S ( oat*, ..Attac hment to
(irnup* Theory and Mftiurvmcnt,* Journal of IVrs*m.dity arul Srwt*| Psychology 77

W01WB Moiiti I awe/) Tratat 4 pUhoterapia da grup

 (11***) 94 110 D Porayth, The Sm wd Psychology of ( *n>- lip* and (.roup
Psychotherapy One View of the Ne*t t entury." Groupi 74
(2000) 147-^S
12 . B#dn*r i Kan], I tperiential f in up Resean h "
I \ S Bloch i R C much. Therapeutic factors m C,rnup Psychotherapy (New York Oxford
University ln*fw I9HS), |(H N Rvan* i I* Jarvi*. Group Co hesiori; A Review and
Reevaluat ion," ^maJJ Group Hehatnor 2 (19H0)* 1S9 -70 S. f >r*s< her, <. Burlingame i
A Ruhnman, Cohesion: An CMyvary In Rmpiri* al Understanding," Small Group Behavior
16 fl9H^) \ W) G Burlingame, J Kir rher i S Taylor, ..Methodological ( nntidmtlon in
Group Therapy Rescan h; Past, Present, and Future Practice*," In / landbnok of (iwup
Psychotherapy, eii A Puhr 1 num i G Burlingame (New York Wiley, )
1994 41 JQ G Burlingame,
J Johnson, and K MacKen/ie. ..We Know 11 Wlien We Sr It, Hut Can We Mea :m?
Therapeutic Relationship m f imup," prezentat la ntlnirea anuaD a Amine an Group
Pay^hctherapy Association, New ( HTrana, 2002

W01WB Moiiti I awe/) Tratat 4 pUhoterapia da grup

 14 f Cartwright i A Zander, ed*.. Group Fh/netmn % Research and Theory
fRvanafnn. Ill Row, Petermon. |9i2), 7415. J. Frank, Som* Determinant.
Manifeaftotions. and EHert* uf in Therapy Group," International Journal of
Group Ptnpchrthtrapf 7 i \ 5$-t>2
16 Bloch i Crouch, Therapeutic Factor*."
17 Cerceta toni fie trebuie *a depindl de evaluarea subiectivi a atraciei taii
de grup sau a incidentelor critice realizat de membri. f*e mai ret ent t>ebuit
s se strduiasc s obin o precizie mai mare, bazkndu-se in ntregime pe
evalua n-a f&cutA de observatori climatului global sau altor variabile CUB* ar h
fragmentare versus coeziune, retragere versus implicare, neincred- versus
inc:T*ilere, frmiare versus cooperare, abuz versus gnd exprimat nefocait-
/are versus focalizare Vezi S. Budman cf aJ, Preliminary Findings cm a Ne
Instrument to Measure Cohesion in Group Psychotherapy.' Internatumal kne nal
of Group Psychotherapy 37 (1987): 75-94.
18. D. Kivlighan > D Mullison, Participants' Perceptions oi Therapeutic
Factori in Group Counseling," Small Group Beharicn 19 (1988) 452-68 L ftra- ilm,
The Different Patterns of Group Climate Critical Incidents in High and lzw
Cohesion Sessions of Group Psychotherapy." International Journal it Group
Psychotherapy 40 (1990): 477-93.
19 | > Kivlighan i K Lilly. Developmental Changes in Group donate as They
Relate to Therapeutic Gain." Group Dynamics Theory, Research, and PTIU lice 1 (1997):
20K-21. L Castonguay. A. Pincus, W. A gras i C. Hines, ^Thr Rok of Emotion in Group
Cognitive-Behavioral Therapy for Binge Eating Disorder When 'Hungs Have to Feel
Worse Before They Gel Better." Psychotherapy Rr search 8 (1998): 225-38.
20 K Mackenzie i V Tschuschkc. Relatedness. Group Work. and Outcome in
Long-Term Inpatient Psychotherapy Groups." Journal cf Psychathrrazy Practice and
Research 2 (1993): 147-56.
21. G. Tasca. C. Flynn i H. Bissada, Comparison of Group Chmate m an Kiting
I >LMutters Partial Hospital Group and a Psychiatric Partial Hospital Group.
International Journal of Croup Psychotherapy 52 (2002): 419-30

22 R. Segalla. Hatred in Group Therapv: A Rewarding Challenge * Group 25(2001):

121-32

23. A Roarrk i H Sharah, ..Factors Related to Group Cohesiveness' >mal I 'roup

Behavior 20 (1989): h2-b9.

24 Frank. ..Some Determinants.* (' Marmarosh i J. Corazzmi . Putting tt*

('.roup in Your Pocket: Using Collective Identity to Enhance Personal and Col let live Sell
Esteem,* Group dynamics Thorny. Research and Pracrur \ i 05-74.

16 H Grunebaum i L. Solomon. Peer Relationships, Srii-Fsterm and thr Self,"

International Journal of Gnur PsycfcrtteMpy .57 H^STY 475 513

2b. Frank. Some Determinants * Braaten. .The Different Patterns ot van up Climate.*

27. K. Dion, Group Cohesion: From Held ot forces to Multidimensional Construct,"

Group l\namnrs fhorv, Research, and Pnactsot 4 i200U) *-Jb
 28. K Mackenzie. ..The Clinical Application of a Croup Measure," in Advance
in Croup Psychotherapy: Integral my Research and Practice, ed. K Di pi K.
Mackenzie (New York: International Univcnitki Pres, 1983), 159-70. Iasca ci
ai.. Companaun ut Group Climatr."
29 E Marziaii. H Munrne-Blum pi L McCJeary, The C ontnbution of Cro- up

Cohesion and Croup Alliance to the ( >ut to me ol Group Psychotherapy," Inter

national Journal of Croup Ptyiholherapy 47 (1997): 475-99 ). Cillaspy. A Wright, C
Campbell. S. Stokes 91 B Adinoff, Group Alliance and Cohesion as Preduiors ul
ibug and Alcohol Abuse Treatment Outcomes." Psychotherapy Re- natch 12
(2002): 213-29 G. Burlingame pi colegii sii au realizat o investigare complei a
misuririlor rrla|ulor de grup curente, desc riind punctele un pi limitrile moda
li ti i lor de rnisurare disponibile Vezi Burlingame ct al.. We Know It When We
See It "
30. H. Spitz. Group Psychotherapy and Managed Menial Health Cure: A Clinteai
Cuuir for Pnrvtdm (New York: Brunner Matei, 199b) 11 Spit/, Group Psychotherapy
of Substance Abuse in the lira of Managed Mental Health Care," International
/ournal iff Croup Psychotherapy 51 (2001). 21-41.
31 M L>* koff pi M I alun. Patients' Views of (roup Psychotherapy Ketnw*
peetkam and Interpretations." International journal of Group Psyt'hutherapy 13
(1963k 61 73. Au fest studiai douzeci pi opt de pacieni can* partiriusrri la
grunin pmtru pacieni in tratament arnlnilatoriu dm clinici sau practici privai. I
JimU pnnnpaLA a acestui studiu de explorare cat* ci experiena de terapie de
gmp a avut o durai scuri (numirul mediu dr edine frecventau* a fost
unapnrzrxe)
32. I. Yilom. The Theory and Praitue of Group Psychotherapy. 1st rd (New York
Basic Books 1970)
33 R Cabral, J. Best pi A Paion. Patifnta' and Observe* Assessment of
Procesa and (Xitcnmr in Group Therapy," American journal of pyychuitry 132 (1975)
1052 54.
34 R Kappetal. m u p Parti* ipatitm arul Seif Per eived Personality ( han
gr," journal of Nervous Mental I Hoarder* 139 (1964): 255 6*v
35 I Yalrvrn el al. Prediction of Improvement in < mup Iherapy," An fmr*\ nf
(eneral Psychiatry 17 (1967): 159-68 Au lost evaluate trei miun ale rezulta telor
terapiei (sirnpfnme. funcionale 91 relaii) att intr-un interviu psihiatru re* ali/al de
o echip dr evaluatori, cit pi cu a)utorul unrt teak* tie .iutievaluare
36 ( oe/runea 4 fost msurat prind un cheationar poet grup 1 ornplrtat de fus
are client in a paptea pi a dousprezecea ntlnire. iw*t .re ntrebare ivind
rspunsuri pe o scaii de rtnri puncte.
I. Ct de des credei tA ar trebui ni se intlneascA grupul) 2 Cil
1

dr mult vi place grupul n rare vi aflai?

3. Duc t ea mai mare parte a membrilor grupului ar decide si di/ulw grupul
plecnd, v ar plicea si avei oportunitatea de a~t convinge si nu foci asta?
4 Simii ri activitatea din gmpul ir care vi aliai vi vo permit* s vi atingei cea mai
rnare parte a nbiec tivelor |etare I* avei 11 terapie?

in l*vr./) - Tratat ds psihoterapia do mp

5. Daci ai putea nlocui membni din grup cu membri ideali de jru' cil
de muli ai schimba (cu excepia terapeuilor de grup)?
6 Yn ce misuri simii ci suntei indus de grup in activitile grupuiuj
7. Cum vi simii cu privire U participarea >i contribuia ia activ rutei grupului?
8. Ce simii cu privire la durata intirunW de grup?
9. Ce simii lai de terapeutul (terapeuii) de grup?
10. V este ruine ci vi aflai in terapie de grup?
11. Comparativ cu alte grupuri de terapie, cit de bme presupunei ci lucreaz
grupul din care facei parte?
37 I. Falloun. Interpersonal Vanables in Behavtural Group Therapy. B*v tish Journal
uf Medical Psychology 34 (1981): 133-41.
38. J Clark i S. Cuibert, Mutualiy Therapeuiic Percepuon and SeO-Aw*- musfi in a T-
Group, Journal of Applied BSmnoral Science 1 (1965): 180-94
39. Rezultatele terapiei au fost msurate cu ajutorul unei scale de evaiuaxe bine
validate (alcituiti de A. Walker, R. Kablen i C. Rogers. Development oi a Scale Io
Measure Procesa Changes in Psychotherapy," Journal of C. mi ca.' Psy- kuiogv 16
(1960): 79-85) care msura schimbarea abilitii de a relaaona cu cea- Uali. de a-i
construi propria experien, de a aborda viaa afectivi i de a se confrunta i a face
fai pmpriilor ani problematice principale. Eantioane ale discursului fiecirui membru
au fost cotate pe aceasti scal de colaboratori naivi. eantioane selectate din
fragmente nregistrate video de la inceputui grupului t din edine mai trzii pe
parcursul grupului. Relaiile intennembn au fast msurate cu ajutorul inventarului
Barrett-Lennard ReUbonship Inveroc- ry (G Barrett-Lennard. ..Dimensions of
Therapist Response as Cau&al Faeton in Therapeubc Change," Psychologtcal
Munographs 76,1-43. ntregul numr 362]
11962)), care a oferit o msuri a modului in care fiecare membru i vedea pe fiecare
dintrv ceilali membn (i pe terapeut) in termenii unui interes necondiionat. pozitiv,
nelegere empauci i congruen*.
40 Ijeberman. Yalom i Miles. Encounter Group*.
41. La nceput a fost utilizat un chestionar pentru irsadesitr critice iolciau pentru a
cere fiecrui membru, dup fiecare ntlnire, si desene cei mai semnifica tiv eveniment
al acelei in tinui. Toate evenimentele care aparineau atraciei fai de grup.
comuniunii, apartenenei i aa mai departe erau inaegistia- te intr-un tabel, In al doilea
rnd. un chestionar de coeziune siouiar cu cei descris mai devreme (Yaiom ei al
Jrediction of Improvemenl' ) a tos* admi lustrul Ia nceput i mai trziu, pe parcursul
grupului.
42. ). Hurley, Affihativencss and Outcocnc in lnterpersorud Groups NAesve ber aiul
larader lerspev tives," PsychiHhcrapy 2t> (1989). 53D-23.
43. MacKenzi* >i Tschuschke, Relatcdness Gnxip Work. and Outcome *

Tratat 4a psHiotarapia da grup

 44. Buvhnan ei al.. ..rrelumnary Finding> un a New instrument.** Oe$i aa ti scaii
se bazea/ JH* ipoteza ci coeziunea este multidimensional. ivzuHutu. unui studiu bme
construit al grupunlot de terapie de scurt durat .cmcisoiv

Mot
 AW r |iNlin|f) A wininut. dm f*pf. c cfuVMB fate un factor link* In plum, In- C*rr
*fr* de a distinge ttr/ninf dr aliana terapeutic* nu a reuylt Autorii su- )i*rw%/.A
r'1 tr putea N deosehit dr important pentru lidmt dr grup s* Inrrrrr 'A o
pufi*mi<A alianf dr lumi Intr mrmhrii grupului In prima ju
mtate dr or a tterftruf grup c Bodman. s Sold/. A f )emby, M Frldulrm, 1
springer JM M f lavis. Cohesion, Alliance. and ( hitrome in ( roup Psychntlu-
rapy". Pui/rhiatry 52 t IW) 139-50
45. M.ir/iuli it at., The Contrihutirm of Grwjp Cohesion."
4A Kudman it at, Preliminary Findings on a New Instrument
47 fi Hoie, R Hetmberg, H luster pi C Turk. Manaymy Social Amtrty A C ofrtifmr
Hshaiturral Therapy Approach (San Antonio Psychological Corp , 2001)
4H S. Woody V Adesky. Thrrnpeutic Alliaru *. (roup ( ohrnion, and I Irv
mrwork ( omplianrr f hiring C ogntfive Beltavioral Group Treatment of St* tat
Phobia, Hehawnr Therapy .13 702) 5-27
49 H Sexton. J pionng a Psychotherapeutic Change Sequence Relating Process
to Intenwaatonal and Pi raft re aiment Outrome." fi turnai of ('rmiu/hnf and Clinitat
Pmychotofy f>] (IW): 12* V
V) K. MarKrn/ie, R I hex. F Ca hr. | Rutan W Stone, An Analysis at A* .PA Institute
( ,nmp. Intrrnatumat /irurnat of Croup f'vyrhotherupy 17 (1 9*7)
5574
51 V fs< htisi'hkr yi R f >iex, Intensive Analysis of Thrraieutir Fa* 1ors and
Outromr in f.ong Term inpatient Groupa. Intrrnatumal tournt of Croup fSy chothrrmpy
4-4 i)994> I5V2W
52 Horvath r,i Synw .ink, Relation Hiiwn-n Working Alitant? and f hjtome
Martin at a!, Relation ni the Therapeutic Alliant? with ( hiltTimr
99. C Rtigers. A Theory of Therapy. Personality, and Interpersonal Rela-
tionship*, In Pnychoiogy A Study of a Science. vol 1. ed 9. Koch (New York Mr* .raw Hill.
W). I *4 256
r
*4 I Nirtzarhe, That Spoke /arathruda. tram R l lollingsdalr iNrw York Penguin Booka.
lMf/t)
55 K. Homey. Neunmt* and Human Crrnjrth (New York Norton. 1**50), 15 Vi I
\AJrum. Menu I'lyi hntHrropv Witrkt fYtsrxx and Tnhnupje (New lork Gull ktrrl Pm*. 1993)
57 Rartor ft at . J ognitive Change and the rheraprutir Alliant? r
*8 C. Trua?.
The Pmreaa of (roup Therapy Krlationshipa Between Hy pithrw/nl Therapeutic
( onditwina and In IT pen* ma I FScploralum. Psyrhoke gi al Monograph 75 (5|| I ||
9M|)
59 A. Walker. K Rahim, and C Rogers. Ih-vHnpmmt of a S air to Measure pr. -*
< hangrs w\ F^yrtmtherapy. tournt of Clinical hiychitoyy If* (PANf) 7U^M5 ht) Roan k f<
Sharah. .Parlors Relate.I to ( mup ( ohrsivrnraa DrhtMrhkr I he*. Intensive Analysis
M A. Hmulnr* Sortat hnsndatum* of I bought and Action (l'nglew<>d Cttfft,
N I Pnenru* Hall. 1986)

Tratat 4a psHiotarapia da grup

 62. C. Roy/*Pi, comunicare pmonaU, apnli* 1967
63. C. Risers. Phe Prom of rtv Paw l-ivnuntrt Gawp." vumograt ne
publicit. Western Behavioral Science Institute, I* MU. Calif . 1966
M P. Vhlat het, the tJnre and Future Gnjup Vrahitudw of aekmgpng.
Group 24 <21*1))- 123- 32
65 I Rubin. .The Reduction of Prejudice Through Laboratory Training *
Jounutl of Applied behavioral Science 3 (1967) 29 50. E Fromm, The Art vfLcnnny
(New York Bantam Kooks, 1956)
66 M ijrszcz, F Feigenbaum. | Sadavoy >1 A. Robinson. A Men * Group
Psychotherapy with Elderly Males,** International Journal of Group Psychothera-
py 35 (1985): 177-96
67. t> Miller. The Study of Social Relationships Situation. Identity, and social
Interaction," n Koch. Psychology: A Study of a Science 3 (1983): 639-737
68 If Sullivan, (oncqytmm of Modem Psychiatry (London: Tavistock, 19551.22.
69 South rt a/., ..Attachment to Groups."
7T) Miller, Study of Social Relationships.** 696.
71 F Murray, A Content Analysis for Study in Psychotherapy." Psyriwith gural
Monographs 71) (13 11956)).
72. R. He Kuhns >i M Feeley. Determinants of Change in Cognitive Therapy
for I Irprrvuon." Cognitive Therapy and Research 14 (1990): 469-80 Roun- savillr
et al. The Relation Between Specific and General DimensionsV Safran and L.
Wallner, The Relative Predictive Validity of Two Therapeutic Alliance Measures in
Cognitive Therapy," Psychological .Assessment 3 (199T): 188-95 Rector et at.
.Cognitive Chang* "
73. WTIM. How Psychotherapy Works. P Frrtter. W. Buca. I Bratman. G. SiF
herschatx >i | T. Curtis, How the Patient's Plan Relates to the Concept of
Iramfrrmce," Psychotherapy Research 4 (1994): 58-72.
74 D I Aindgren >i D. Miller. Identity and Behavioral Change m Training (in
nips." Human Relations Training News 9 (Spring 1965).
75 Yalom et al . Prediction of Improvement"
76 taunt** dr a ncepe terapia, pacienii au completat un chestionar de aufe>
dv/v.thnn* lourani modificat (S lnuraid Seif-Disclosure Patterns m Hnosh ana Amm
an Coltege Females.*' Journal of Social Psychology 54 |19>l 315-30) Indivizii care
anterior dc/vAluiser mult despre ei inw$i (leiesant pentTu entefeb membn at
grupului) prietenilor apropiai au grupurilor de mdrnzs erau destinai s drv irul \ *
tpuLin in grupunle lor. Hurtay a demonstrat intr-un grup de consiliere de fecv
sdpunum c populanUtea a vela cu autodervafum in grup i cu uii ide/valumM
anterioar terapiei de grup (S. Hurley, ^dFOtsiosuir m Small Counseling (ItiHipg
Ph.D. dos.. Michigan state l niversrtv 14|CT
77. Msurata pnn intermediul chestionarului HKO-B (veai capaftokal 10)
 J l nnnellv <9 al . Premature Termination tn Group Psvchothrrapx therapy and
Early Therapy Predictors." Intemahcmal kwmol of i'.rnup Psv.Ao therapy .* (198n)
145-5279. ibid.
NO. P. C oatu 1*1 K M*H rae, Revised NEO Personality Inventory and T meFar tor
Inventory Professional Manual (Odeasa, Ha : Psychological A*se*s merii Servirea,
1992) NF( VPI evalueazd onn dmietiftiuni ale \ersonaliMn extraversie, a grea-
biJitaU, conitim|J( n^vrofu"i*m 71 deschiderea la experiene.
Ni ( Andenion, (> |ohn. L) ICeltner 91 A. Krtng, Who Attains Social Status ?
FHe ts of Personality and Physical Attrarlivenesa in Social (roup," four nal of
PerM/nahty and to tal P.sychulo^y 81 (2001) 116-32
82 R Depue, A Neurobiological Framework Ittr the Structure of Personality and
Emotion Implicotionji for Personality fhsorders," In Major Throne* of Personality
Umorder*. ed J ( larkin >1 M lanavnwtgrr (New York: Uuilford Press, W96), .342 90.
83. IJrbrnran, Yaloni i Miles, Lncnunter Groupm.
H4 C. I Inmans. The Human Group (New York Harrnurf, Brace, 1950)
HS Anderson e/ 7 , Who Attains Social Statu?"
86 Yalom et al, Prediction of Improvement " I Yaloni, .,A Study of (mop
Therapy Dwp-Ouh* ArchiveI (.eneral Pnychuitry 14 (1966) 393 414
87 E. Nash el al, Sane Factors Related to Patients Remaining in t roup Pay 1

hotherapy," International numai of (roup Itychotherupy 7 (1957) 264 7 s

88 Yalom, A Study of (roup Iherspy I >nip < Hits "

89 I Yalom i K Raiul, ..( nrnp.ilihility ami ( ohrivm***.% in Iherapy < im
ups,'' Archive* of (,eneral Psychiatry 13 (1966) ?67 76 P Sagi. D <MinO.ad 91 F Alalsek.
Predicting Maintenance of Membership in Small (in up. journal of Abnormal total
P$ythohtgy S| (1955; MJK || In .-si studiu atupra a tr*i/. . 91 tm dr organizaii
studeneti, s a obsrrvat o corelaie -miuii ativi tntrr fn- venJ 91 roe/nnra grupului
Yaloni 91 Rand, C ornjMtibility arul t ohc IVH* . A<esf studiu al os*/ioni I rrali/at
asupra a patru/#* 1 de rnrmhrt dm im 1 gru puri de terapie a arAtaf A membru
rar* au r*jwntrw*iilat IM o /mm* re-Iu au terminat terapia a intervalul primelor
IntAlniri Yalom ei al Pi*-
dii ton of Improvement " | Connelly rl al, Prematuri* b rn.m4t1.1n A. .t itudiu realizat
asupra a ai/rri 9! 9a*- dr clieni a revelat ti >n douJ/ei 1 91 1 ., de clieni are au
renunat prematur la terapie au avut o ir/ium* mai mu A erau mai puin angajai,
srrrpeau grupul ca mai puin < oinp.itihil >1 mai pu in uporiv 91 erau vA/ni Intr o
lumin.l mai puin po/ihv de ltre ceilali membri II Rohark 91 M Smith, Patient Attrition
in Dyttami. ally t >n*nti*d Treatment (.roup*," Amrruan ournal of Psyihmtry 144 (1987)-
l6f> 7 Membru care ni renunat prematur la terapie cuprini In acest studiu au raportat
(A au simit o nelegere miihiuM reihisA n adrll grupului Rntiac k. Advrrse ( hit
comes in (.roup Psychof hrrapy Risk I,tors. Prevention and Restart h I Hrr Hrtis. '
journal of Psyclwtherapy Pratlu e and Rr*cart h 9 (2000) 113 22
Ni I leberrmin, Yslorn si Miles, / mounter Group*
91 I Yaloni, linkienbrrg i M. ( alula, Curativ* hu tors in (.roup Thltapy," studiu
nepublicat, I mparfmen! of Psychiatry, Stanford University, |9H

') - Tratat Aa tisthatarapla da grup

 92 Braaten. The Different Patterns of Group Ciimave " K tdackeftzjr. W me-
Limited Theory and Technique," in Group Therapy m Clintea! Practur *c A Alonso >i
H Swiller (Washington, DC: American Psychiatric Press i993/.
93. M. Sherif el al., intrrgroup Conflict and Cooperation The Robber* Cant is-
yfrtnurnt (Norman: Univcmly of Oklahoma Book Exchnjji.

94. R. Baumrister 91 M. Leary, The Nerd to Belong. Desire tor interpersonal

attachments as a Fundamental Human Motivation," Psychology Bulletin ** (1995):
11

497-529
95. P. Evansuri 91 R Bednar, Effects of Specific Cognitive and Befujv>anii
Stroc- ture on Early Group Behavior and Atmosphere," journal cf Caumeliny
Psychology 77 (1978): 258-62. F Lee 91 R Bednar, Effects of Group Structure and
Risk-Taking lAp<*ibon cm Group Behavior, Attitudes, and Atmosphere," ioumai of
Counseling Psychology 24 (1977): 191-99 J Stokes, Toward an Understanding uf
Cohesion in Personal Ouinge Croupe," International journal af Croup Psychotherapy 33
(193) 449-67
96 A. Cota. C. Evans, K. Dion, L Kiiik 91 R Longman, The Structure at Group
Cohesion." Personality and Social Psychology Bulletin 21 (W5r 572-81
N Evans 91 P. Jarvie. Group Cohesion: A Review and Evaluation,*' SmuL Grtb up Behavior II
(1980): 357-70. S. Budge, Croup Coheaveaest Reexamined ' Group 5 (1981): 10-18
Bednar >i Kaul, Experiential Group Research." Ceo* uch. S Bloch >1 J. Wanless,
Therapeutic Factors: intrapereonai and koerper social Mechanisms." in Handbook of
Group Psychotherapy, ed. A.. Fuhnmar. 91 G Burlingame (New York. Wiley. 1994): 269-317.
97. Caatnnguay et al., The Role of Emotion."
98 J Frank. Some Values of Conflict in Therapeutic Groups." Gwup Psy- chothermpy 8

(1955): 142-151.
99 I Yalom The Schopenhauer Cure, (New York: HarperCoilin*. 2005) 175 >1 unit
ItJU. Un studiu reaii/at dr Pcpitone 91 Rochiing oferi o confirmare p*ftv mentall
Studenpi plltii au fost mprii in Unsprezece grupun de laborator orientate asupra
sarcinii cu coeziune ndicati 91 treisprezece grupuri orientale asupra sare nu cu
coeziune redui. Coeziunea a fost creat! in maniera experimentali uzuali membrilor
grupurilor cu coeziune ndacata a s-a spus main tex primei Intlliun cl grupul lor fusese
alctuit din indiviza care fuseser alei cu .itctiir prut 1 liestionare psihologice pentru a
se asigura o compatibilitate maximi Membrilor grupurilor cu coeziune redui l s-a
aplicat un tratament opui 91 b s-a spus tl potrivirea nu a avui succes 91 ck. probabil nu se
voi descurca bine imprrunl t .1 opurile. in timp or ateptau ca experimentul s nceap
erau 11 utul ta te sistematic de un membru al echipei de cercetare IKip pitea re* lu.
membru grupurilor cu coeziune nduatl au fcwt semmhcafcrv mai capahib si m prime o
oatiUlalr intens >1 dwhM lai de figura autontatu tA. Pepitone aG. Keu hling, Group
Cobeai vene and the Expression ol Hostility. Human Hota horn 8 I1955J: 327-37).

Mats
101 S. Schiedltnger, On Scapegoating m Group Piychotftenfry/ Interna
tnntal Intimul <tf Group Psychotherapy 12 (1**82): 111-41
IfV I'. PoitfltM, K Spear* pi S. Cihangir, Quality of Decision Making and
( . n u i f i Norm,-' Inurtuil of Personality and Sorw/ t'sychcdogy 80 (2001) *18-30.
 |iH I jam, Groupthink Psychological Studies of Polity I Vntiotis am/ lancar*.
2d oil (Bouton* Houghton Muffin, 1*82), 9
104 Poatme* H ah. ..Quality of Decision Making."
105. <. Mndson ft K Sorrmtino, Groupthink and Uncertainty
(tnentation
Personality Difference* in Reactivity to the (iroup Situation." Group Ih/namn .
Theory. Research. ami Practice I (I**7) 144 6r>
106 Arrstr descoperiri corrlea/J puternic adu A /imw*. pi vanahilelc de
grup raportate nene n acrlapi timp I >epi nu tabUnr o relaia clari nui/A e fer t.
el** aiiblima/JI relaia importani ctintnr coeziune pi un nurn.tr imp riant <lr
rezultate dorite f errrtirtlr a*upra alianei terapeutic* in psihoterapia tndtvidu 1.1
surd relevante exiti o relaie pozitivi puternici, flolidl intre aliana tara pa utii A pi
rezultate l-ate <draci iertrr jutmtk A, nu rate un artifact al rlimili *r cart gireaz
puternic terapia datori ti unei schimhiri timpurii in aimptnmrle inti Vezi Martin et al.
Relation of thr Therapeutu Allianrr with ( fcttrumr *
107 A Goldstein. K Heller pi f.. Sechrrst, Ptychothertpy and the P%y*holovy of
Heheartor < hangr (New York Wiley, 1066)
108 < arfwright fi Zander. Group C ohrsivm** Introduction." in (mup
Oynamum, 60 74
10* K Rai k. Influence Through Social < ommiifiH ation." Journal of Abrwt mul
Sonul Psychology 46 (194!) lM 406
110 f ^ Raamiuaim pi A Zander. Giaup Membership arul Srlf Evaluation,*
Human Reiat tone 7 (19M): 71*' H
111 S SmMhnrv, ( roup ( ohrsiVfivria tn the Industrial Work t roup," Mie
n# graph. Ann Arbor. Mu h . Inthhjtr for Sa tal Research, I9M
112ka^muN^um pi Zander. J irmip Mrmhrfihip and *11 Evaluation " < tO\ dstein
et ei. psychology of Uf havan ( hangr. 329
III R. Rurnchnrr, R I hr* pi R Brown, Hflert* of l<*|**ritfitia) Manipulation nf self I
Harlnaurr on Group Cohfiivrnni/ Journal of Consulting and CHnkal pufi hoiogy 4o (1978)
1171 77
114 s Scharhter, .,1 ieviafion, Reps lion, and C om m unicat ton/ Journal of Ah
norma! Sortat Psychology 46 (1961)' 1*8 207 A Zander pi A Mavclin. .Social Crortpariacm
and Intergmup Attraction." dial <ir t artwnght pi /indrr, < roup / h/rvtmn .. *H A Rich,
An Experimenta) Study uf the Nature of t otnmunk* him to a Deviate in High and
I.me Cohesive (roups," Ptssrrtahtm Abstracts 2* / |9ft8): 1*76

- tratat da psihoterapia da
RIU*
11 ' t ,i ildstem et el. Psychology of Hrhavtor ( hangr Schachter, ..I
Jevlation, Keer tion, and ( ommun ration " A* este re/ultate apar dm
grupuri pi situaii , <,rnpuHe experimental ( a o ilustrare a metodologiei
utilizate in *< est* studii. ,, loin n considerare un experiment reali/at de S alu
liter, are a organise!grupuri alctuite din voluntari pltii pentru a discuta y
ptubUma (MCUIUI tratamentul de corecie al unui delincvent juvenil eu u lungi
sioo** dr secui var* In maniera dtvrid anterior, au liMt inrmatr - aten a
grupuri cu i.ueziun ridicat >i redus > coUIxiraton pltii au losl introduci
deliberat in th- au grup >i au luat o poziie extrem la* de Urm* pus in
dtwuar < Muuiuiu! div cuiet. datele aociometnce i alte chestionare post-grup
au fost analizate* pen tru a determina, de exemplu, intensitatea eforturilor de a
influena devlanul i gradul de respingere a membrului deviant
116 A. Puerher >i C Keys, Group Development in beli Help Groups tor College
Students," Small Group Behavior 19 (1988) 325-41

CAPITC MAIL 4
I 11 Brown. T. Hedinger. G. Mieltng, A Homogeneous Group Approach to Si
tal Skills Training fir Individuals with Learning Disabilities/* Journal fur Spr enlist*
in Group Work 20 (1995) 98-107 D Randall. ..Curative Factor Rankings (nr Female
In. e*t Survivor Groups: A Summary of Three Studies." Journal of Spn u/e.f. tn
Group Work 20 (1995): 232-39 1C Card yi L Schnuder. Group Work with Members
Who Have Hearing Impairments," Journal for Specialists nt Group Work 20 (1995):
8.3- 90. K. Kubak. A Rock yi J Grets*. Group Behavior Therapy for (ttsM-wive-
Compulsive Disorder." numai of Specialists m Gnnip Wir*
20 (1996): 2b-32. G. Price, P. I >iiu. C IXmn > C Winfcerowd. Group Work with t
lients Experiencing (rieving: Mewing from Theory to Practic." Jemma! at Spr-
11 gJit% in Group Work 20 (1995); 159-67 |. DeLucia-Waack. _Multiculturahsm is
Inherent in All (roup Work," Journal for Specialists m Group Work 21 <1996) 218 -23.
| Mdcod >i A. Kyan, Therapeutic Factors Experienced bv Members o( an ( Hitpatienl
Therapy Group for ( Hder Women." British Journal at Guidance and Counseling 21
(1993): 64-72.1. Johnson. T Torres. V. Coleman s M Smith. NAUM anil strategies in
leading Culturally Diverse CounselingGroup*." Journal fan Spri ati/ute in Croup Work
20 (1995): 143-5ft S. Bloch $i E Crouch, Thr rajvutu factor* tn Group Psychotherapy
(New York: Oxford University Press 19K5) F Crouch. S Bloch >i | Wanless. Therapeutx
Factors IntrapenmnaJ and Interpersonal Mechanism*." in Hjndkmk ot C.rosp
Psychotherapy, ed A Fuhn- man *t < Burlingame (New Yurk: Wiley. 1994): 2&9-312 R
Kugel. Addictions riwtmcnt in (.roups A Review of Therapeutic Factors." Siwal Group
fiesmak 22 (1991): 475-91. W Fawcett Hill. Further Consideration of Them pent*
Me- .lutniMtis tn (roup Therapy,* SmuJi Group Bfhatmw 6 (1975). 421-29. A Imhn
man >t T Butler. ..Curative Faeton in Group Therapy: A Review' nt thr Recen*
laterture," Small Group Hehavuir 14 (19R3): 131-42 K Mackenzie . Therapeutic
Factors in Group Psychotherapy: A Contemporary Vie* Group 11 '.198 2r> M S.
Bloch, K Crouch >i I Knbthnn, TherapeutK! Factors m Group i hotherapy.' Archive* of
General Psyhutry 38 (1981). 519-26.
2 (l metod alternativ de evaluare a ta* ion lot tempo tio est
hirvi-nt ha/at pe ..incidental entn utilirat de mine a colega nx*i
intr un studii, v
 lifts dl grupurilor de ntlnire. (M. laelrerman, 1. Yalorn >1 M. Milei, Lruvunter
Ltfvuf1*. I trei Pacts JNew Ynri Bariu Books, I773j) fi de Blnth fi Oouch (The- rateuiic
Tartars m <,njup l'svthothrrapyi l'rm acra*tJ melodS clienilor li w cere N4fl aminteam
A cel mai critic eveniment al edinei de terapie fi rapunpuriie unt apti ordonate
de observatori inatruii n categ oile adecvate. Urmradl .Aleva exemple de studii
t are folosesc metodologia IIK idenltilui cri ti . K Ca braf. I Beat >i A Paion.
Patients' and ( Hmorvors' Assessments of l'rocr and (Hit oiiie in Croup Therapy: A
Fulknv -up Study," A truer k an ournal of Psyclna try 132 11775); 1052 *>4 K Cabrai fi A
Paion, Evaluation of Croup Therapy. C urrelaln ms l'etwwn ( Jirnts' and t JhxrrvenT
Asru-^Mnenta," Untinh nurruil of Psyihuit r a 126(1775): 475 77. S. Bloch fl J
Keibslein, Perception* by Patients and Therapist* of Thrrapeutir Factor* in Croup
Psy< hotiirrapy," Hr Utah /our na! of Psyrhuitry 1.37 (1780). 274 78. U Kivlighan >i
D. Muliison, Participants' Perception of Therapeutic I at ion in Group Counseling
Die Role of Inleqwr sonal Slyle and Stage ol (roup Development," Small Group
Helwrtor 17 (1788) 452 -68 D kivlighan fi D < .oldfme, Hndorsrmml of I h*rajeutii I
<w turn a Function of Stage of (roup Development and Prtii ipanl Interpcrmm.il Al
tsfudes." fourmiiof Crmnsatin^ Psychology 38 (1771) 150 *8 (. Muahct. G Whs Jan fi K
Power, In patients' Views of lie* I ieipful Aspet ts of (roup Psycho therapy Impui t
tti Therapeutic Stylr and Treatment Setting,* Hnioh nurnal of Mr Jo a I Psychology 62
(1787) 135 41.
3. K lese, K McNair Serna mis, The Ihcrapriilic Pat tor Inventory I We lopmerit of a Sale,"
Group 24 (2000) 303 17.
4. K Bcdnar fi T katil, l.xpertential t .roup Kesedf I t an the i anon I irr'-' in HanJhook of
Iii/i hot her aiy arul Hehariorul ( hrtie An l.mpimal Analyo*. nil (ia a palra. rd S Garfield ft A
Bcrgm (New York Wiley. 1774) 611 i
5 M Koh.uk, Experimental Comparison of Oulcuine in Insight and Non insight
Oriented Therapy Groups," /ournal of i unsullmg P*y*holt>fy 38 (I7V7) 411 17. I Lomuri I
ei a!., Group As***rliin Irauung and (rtmp livtight I herapie*," Pspilwlogn al Raport
25 (17(61) 4n t 711 S Abramowit/ fi l Abra mowil/. Psyrholngh a! Mindrdness and
Henrht from I r might Or trilled Gro- up Ihrrapy," Archives ofGmml Psychiatry 30 (1774).
fill) 15 S Abra mow it* ,,
( Jackson. ( omparalive IflvcIivrneHs of There and llicn Versus He re and Now
Therapist Interpretations in (.roup Ptycliotherapy," lournal of <\y uriHtlutjf Psyrhology
21 (1774). 288 74
6 W Pitrr. A M Mi< alluin >i H A/un. Inieipretive and Suppoth
ve Porni of Psychotherapy and Patient Personality Variables." turnul uf Con suiting and Cltnicul
Psychology M>(\99H) 558 67 K Wing fi K Jeffery, ..Benefit of Kecruifing Pariu iparit* with
Friends and Increasing Social Support for Weight I OK*, and Maintenance," loumal of
('umulhng arul ( Imnul Pytlu4ogy h| (000): I 12 18
 7 B Ber/on. ( Pious fi ft. Parson, The therapeutic Kvent in Group Psy- *
hotherapy. A Study of Subjet live Krportn by Group Member*/' journal of In
 8
Jividual Psychology 17 (1763): 204-12- H LAckoff %* M PdUenVf .rwv
il C .roup Psychotherapy: Retrobpertions and LnU?rpnrt*Uun,*' iniernainma ,<*
umal of Group pByrhotftrrapy 13 (1763): (1-73.
8 . J. Reddon, L. Piync n K. Starzyk, Iherapeutut Factor in Gfoup Imt merit
Lvaluated by Sex Offender A Cwwimm Report.* ournai of GftrruLer Krhabilnatum
2S (1779): 71-101. A. Nerenberg, The Valur urf Group rapy fur Sexual Acid uri* **
Sexual Addutum and Gumpuluxnty 7 (2UU0) 177-2UO
K. Morgan fi C Winlernwi. lnterpersonaJ Proceso-Onented Group Psycnuthe- rapy
with Otfendcr Populationa," Internat urna 1 \ournal of Offendtr I'herapy anii
Comparatme Cnminology 46 (2002). 466-S2.
7. K. lese >i R. McNair-Semands, The TherapeuUc Faeton, inventory De-
velopment of a Scale,* Group 24 (2000): 3U3-17. L Yalum, J. TinGenberg, si bl Cilula,
Curative Factor* in Group Therapy,** studiu nepubhcat, Lzepartsnent of Psychiatry,
Staniurd University. 1768.
10. Stimulai de marea acumulare de date a N'IMH Treatment uf Depreaaaon (
*illabor.itive Research Program, cerceta toni psihoterapie individuale au utili/a t o
metoda uiulari studiului Q-*ort discutat In detaliu in acest capitol c au construit o
scaii de 100 de itemi, lsychotherapy Procesa Q Set (PQS'. cae este completata de
evaluaton instruii ce evalueaz Inregistranie edinelor 4 fi 12 dmtr-un tratament cu
durata de >aizea de edine. PQS evalueaz terapia. tern | cu tul >i ic la (ut
terapeutici pe o ane a criteriilor de proces. Analiza or- lor 100 de itenu conduce La
un nucleu de faeton terapeutici Terapiile reuufcr it.it terapii cogrutiv-
cimiportainentalr, cit fi terapu interpersonaie. au fctt* se im la re in faptul ci ambele
tratamente creau o relaie in care chertu dezvoltau un sentiment puternic de sine fi
o imagine puternic pozitivi a terapeutului ioc (J Ah Ion >i E. lunci. Psychotherapy
Procesa in the National Institute ol Mental Hralth Ireatmcnt of Depression
Lollaborative Research Program." in--na. of Consulting and Cltnual Psychoiogy 67
(1977): 64-75). Lese fi McNau-Semna (The Therapeutic Factor Inventory) au
construit un instrument pentru terapia de grup I herapeutk Factor Inventory (TF1).
un instrument de auioeva- luare I>1.tonstruit pe baza studiului Q-sort iniial al
factonke terapeutici de- inonatrea/i promisiunea de unealta de cercetare cu niveluri
empirice acceptabile de i unsisteni interni fi hJeliUtc test-reiest
11 3 alt un rt al, Curative Factor in Group Therapy*

12 Au existat palm venlicin pentru a ne asigura ci eantionul nostru a sas* tratat

cu sucim 11 ) evaluarea terapeutului; (2) lungimea tratamentului iceror- taule anterioare
din acaeafi dinici au demonstrat ci membru grupului care au lima in terapie acel
interval de timp au avut o rati extrem de nalta a imhu- nitiiru |l 3 a lom et al..
Predictionof Improvemcnt m Group Therapv. Ar
i hivts of Central Psyi hutry 17 (17t>7): 158-681); (3) evalurile mterviurdo;
realizate de investigatori independeni care au cotat unbui laUtuva pe o
scaii de .3 tiepte in patru am. sunptome, funcionare relaii mie l-personale
fi concepia de sine fi (4) autoevaluarea membrilor utiliznd acivaa scaii
 Hotan. S i'rwman and I Hurlry, Perreptions of Hei pfu Ine** and Brhavior in
(
#nr>uf*. (roup 4 IIMHfl): 51 58 M Kohrhaugh i B Harei*, Participanta*
Percepi ion* of X urative Fjirti' in I herapv and Growth (iroupft," Small Group
(1^75) 450 V.. B (. rirdrr, I Whiteaide j T. I tai/lip, A Study of
Hrhmntrr h
Cu- ralive Hiii tors in ( .roup P*jrrhotiir*py tvirh Adolrmenl, tnirrrwlumal
fitumal of Group Ptyrhoihrrapy 51 f 1VHI >- 145 54. P Sullfvan 51 S. Siwitowfky, Yalnrn
lMrtor Research Threats to intimai ValicBty," prezentat la American Cmup
Psychotherapy ( onvmtion, vin Lhego, Cdiforma, februarie I C8X5. M
Steme, C.
I j*wis>1 A Heck, Pir Structura of YaJom's Curative Factor Scale." pmvntal la American

Psychologiral Assnriatlon ( mvention, Washington, D.C . 1*87?

14 Num Arul din fin are dintre cele paptr seni ne apropie le curba dr din
trihiiie normali >1 fa< iliten/A evaluarea *fatt*tiA Pentru mai multe despre teb- m* d
(J sort vezi J Blork, 77c Q 5ort Mfthod m Venumality A siriirrtenf and P%y
' huttru- Kewarch (Springbeld, III Charles C. Thomat, l%f)
15 |-reedrnart 91 1 Itirley (Pen i*ptions of f IflpfllllUM*) au studiat lmi/n 1 *n opt de
subieci din trei grupuri le antrenament al sen/itivitiu Ir cincizeci de ore apte dintre cei zur itmu
selectai ca fund de cel mai mare ajutor au aflai printre cei Mecr pe care ram enumerat Subiecii lin
studiul reall/at de Freedman 1 Ihirlry** au situat trei noi Urmi (21. 25 i 24 din tatelul 4.1) In primii
uree itemi Toi areptl Urmi sunt Urmi de irirr interpersonaU, rezultat In intrrjfmr compatibil cu faptul
i membru titrau parte diltfr un grup le set zihvitaUp rarr se crntm/A esplw it |v modificarea <
omportarnmlultn inl-r|*er srmal >1 ar fi trebuii si valorizeze tu eti Urmi B C trleT. I. Whitesidr. i I
Hai/lip (A Study ai ( urative Factor tn t roup Ptychothrrapy") au studiat jMiHprr/cir adolesceni din
patru grupuri In diterite cadre clinkr, att cu u nenJ spitalizai, rt |i cu parimi nespitalizai Altoie
mn nu au valorizat nalt itemui <rl mai valorizat de adul(i, Iar urmAtorn itrtru ele* tai di* rt rrau
identici cu cri aU*9i dr aduli tn general, rl au valorizat lat torn teruprutu 1 de univentahtatr fi < orzninr
mai mult decAt adulii K Manovitz 91 J Hmith (Jhn tirnta PlRvptkm of < urative Faeton in Shorf-Terni
C.roup Psythotherapy/ Iniernatumai /ournal of t.roup Pffyrfkrt/irropy 33 1198 Ij 21 37) au studiat
treizeci de pacieni spitalizai care aveau nivel nalt dr funcionare >1 arr urmau o jsu hoterapir de
gmp iritr un spital psihiatri Numai trei dintre prunii ere itvmi din studiul lor au corespuns
rezultatelor noastre, dar metoda lor a fnat ditrn ta ei au cerut pa lenilor sA aran)e/r iternii de la 1 la
60 In Inc % utilizeze leh n a (J sort dr aranjare in grinitr/i de La cri nun foloaitori la ei mai puin
folositori IlemuJ lor cri mai ies ales a fost Hemul (tUfln cete din urmd 1 mi asum nmponaabilitafeu
pentru propria niafd ) ( And au foit i nndmsatr tn factori teratr ut 1 1 generali, rezultatele lor au fmt
destul de similare tu ale tMMstre. tu dnn dintre prlmn fane faeton identici; subiecii lor au
acordat altruismului al frvi !*a mg, n *.ihil mai mult de< .H >intinniii akAtuit lin pa
mnt IWptUli/ai M Kohrbauflt p H Hartels (Fartidrpariti' Perreptiona uf *( urative Factor'*)

Irvtn 0 Yalom icu Mmm I trs/rz) - Tratat da pslhotarapt# da

fmp
 ing >tfhiatru , ct 1 tn gnipurt
di- dezvoltam* Rezultatele tur
au Ura >ie ae**men*ai.
**mpa'jttlr i . *
tru Q-SOrt iniial nvarea interperbonal (att input. dirt v output, catharsi sul,
coeziunea 91 insight-ul au fost factorii on mai valorizai iar ghidat***,repunerea
in scen a iamihei fi identificarea au fost lactorn uei mai puin valorizai
16 M Weiner, Genetic Versus Interpersonal Insight." Internai nmal nwrnal af
Group Psychotherapy 2A (1*774 ) 230-37 Rohrbaugh >1 Bartels. ..Faruapan*'
Perceptions." T Butler 91 A Fuhnman, Patient Perspertn*' on the Curativ* Proces* A
Comparison of Day Treatment and Outpatient Psycbuttierapx Croup." Small Group
Behavior 11 (1*780) 571-AH T Butler >1 A. Fuhnman. ..level of Functioning and length
of Tune in Treatment Variables fcnfluencm Patient' Therapeutic Experience in
Group Therapy,* International fau~nai & Group Psychotherapy 33 (1*783): 489-504. L.
\JJHg 91 C Cope, jCuratsve Factors in a Male Felony Offender Group." Small Group
Behavior 11 (I960). 389-98 Kivlighan >1 Mullison, Participants* Perception of
Therapeutic Factors .* 5 ( iilin. F. Horncamp. H. Snider. M Van Der Spei.. a H
[)uhwrv(qda\ A C umpflnvm of Curative Pactors in Different Types of Group
Psvchotherapv,' Internatunw! fttumal of Group Psychotherapy 41 (19911: 365-78 V
ftrabenoer E Albrecht, f Sillitti. | Cooper i E. Kramer. A Study of Curative Factors
in Short-Term Group Therapy, Hospital and Community Psychiatry 34 (1993):
643 44 M 1 lobba, S. Birtchnall. A Hare, i H. Lacey. Therapeutic Factors tn Short- Term (in
up Therapy for Women with Bulimia," Internal* mi iaurnai of I army I >iunder* 8 (1989):
623-33. R. Kapur. K Miller 9 G. Shtrhrli ^Therapeutic Factor Within Inpatient and
CHitpabent Psychotherapy Groups.'' Krrhdt journal of Psychiatry 1S2 (1988): 229-33 l.
Wheeler. K. D*MaUev. M Wakk* a 1 Murphv. Participant* Perception of Therapeutic
Factors m Groups kst lnces* Survivor." journal tor Specialists m Croup Wort 17 \ 19921:
89-95 Muhr dint1* tudii (1 dintre studiile fadonlor terapeutici din grupurile de dezvol-
tare jsrrMin.il.) i grupurile pentru pacieni spitalizat! discutate mai trziu in acest
capitul) nu folosesc tehnica Q-sort de aizeci de tetru ci un instrument prescurtat ha/at
pe ea In general, instrumentul const dm dousprezece afumaii. hei are afirmaie
descriind un (actor terapeutic pacvnifar cerandu-h-ne ii le ordoneze dup rang. Unele
studii folosesc metoda modernului critic descrii in nota 2. In studiul asupra grupurilor
de ntlnire realizat de l-ieher man, Vi luni >1 Milo [I mounter Grvup*). cei mai important!
tacion au mplwui exprimarea unui sentiment p1t.1t pozitiv, ct i negativi tai de o ali
pers.* ni. obinerea unui insight, terapie pnn procuri a rspunsul cu sentiment pu
lemne pozitivi' i/au negative tn studiul realizat de Bkvh si Rcibsieir . Per ception by
Patients and Therapists"), cei mai valorizai tartori au 1 iticU'geiva de sine autodezv
Alunea (carr mciude anumilr elemente de . athar SIN i nvare interpersonaU in alte
teste) a un Aurea din aciuni oale I X>i structura categoriilor oMt diferit vie\pmn)f
acestor compatibile 11 studiile tailon loc terapeutici cu forma prvsc urlat de s . ^ 1

17 I irhcrman, Yslom Mil*. Encounter (*rvupt. S Freedman i J Hurley,

Mallow's Needs Individuala* Perceptions of Helpful Factors in Growth Group*.
Small <roup Behavior 10(1979): \SS--b7 Freedman >1 I lurley, Perception* (1
Helpfulness. Kivlighon ami lioldfinr, .rindonemmt 1 Therapeutu
Factors.**
18. MacKen/.ie. Thera fru tic Faeton in Group Psychotherapy **
19 Stone el al.. ..The Structure at Yalorn's Curative Factor Scale **
 2tl. S Holmes p l). Kivlighan, ( oniwtxon of iherafteut** Factor in Group and
Individual Treatment Process,** foumal of Counseling Pmfi hology 47 (2IXMJ)
478 84

21 A. Fuhnnum i G. Burlingame, 1 oniuMem y of Mattrr. A

(ornparivm

Anaiv SIN of Individual and < .roup Process Variable*, C ounselmx Psychologist 18
(1990) 6 -63 Holmes i Kivligliun. Comparison of Therapeutic Fat tor.**
22. S Freud, 5/uiin despre Ierte. ()pere t**/ 12. Fditura Tret, 200$
23 I jehennin, Yalnm 91 Mile, Encounter Group*
24 Bloch 91 ( rout h propun factorul purificator** al cathaniulin hi arpa r
achi/imnarr* capacitiii de a li expresiv emoional i o includ intr-un alt factor
terapeutic, invAana din aciune ifilrrprnnnalA~ In plus, ei im lud e< primare
unor idei deranjante Intr*o categorie epuraIA. jutodr/.vAluirra~
l ipsit de acestea. * atluirsisul rArnAne numai cu eliberurra emoionali, t are
cred ci are avantaul unei mai rnan < onaistrne, ini Mtr parat de orite rea
lltate clmui, detwint e exprimarea emoionali 111 grup nu pttale ajuta ci poate avea
ramificaii interpersonal larg extinse Ve/i Bloch i Waule*.. Ihrrapeu tit
Factor Intra personal arul Interpersonal Me han 1*111*
25. Freedman i Hurley, Perception of Helpfulum-.
26. M M< .diurn W Pier i 11 Mtnn, Affect and lKiUunwr in Sluirt-Term
(.mup I hf-rapv for hun," Inter natumal fournal of < ooup Py* finfJirrupv 43 ( P*M
joa 19
27 A Stanton ft al. I inotionaJIy repressive l opinie l'vedk t Psychologi cal anti
Physli al Aduntmenl to Breast ( am er.** /our nai of t nnuJtm/ and l lin 1
cal /SyrAnfagy 68 (2(*J0) K/r* 72
28 | Bower, M Krmrny, S Taylor i J. Fahry, t ognihvr Pa* rsuiiif, Ihx covery of
Meaning, C IM I X line, and AIlJS Related Mortality Among Berea vd HIV
Sbropoulivr Men, /numai of ( onnu/tinx and < Imitai Psyi <u*/.yv fu, (1990) U79 86

29 Knhrbatigh i Bartels, Prtii ipantV Pen r|ithn

Ml I Flowers i (. Hooraern, ,. II ic InxjuciKy and File t INI Outcome if I >it fpwnt types of
Interpretation m Psyihislyruimu and 1. ognitive Bclun mi.tl t up Psychtherapy," International
fotonul of Gmup Ptyt hotherapy 40: 2113 14 31 A Maslow, The Need to Know and the Fear oi Knowing,
fotonul of (general P*yrhalojfy 68 ( I'm\) 1 1 1 - 2 5
12 I Weiss. How Pwffihoihempy Works Prom* and technique (New York Gml
ford Press 1991).

33. A. Maslow, Motivation and Personality (New Yurie Harper. -954i

34. U. HeUerolrm, K. Rosenthal, H. Pinsktr. L Samsiag. J Murar. t Winston, A
Randomized Prospective Study Comparing Supportive no Ln namic Therapies.
Outcome and Alhance. journal of Psychotherapy Pruciior anti Reaeanh 7(lW8j: 261-71.
35. Maslow, Hie Need to Know.
36 K. White, Motivation Recoraademi: The Concept of Competejc.e Psychological
Review 66 (1959). 297-333.
 37. Dibner a expus patruzeci de pacieni psihiatria unui interviu psihiatre dup
ce i-a im prtii in dou grupuri experimentale JumAtair dintre ei au luat pregtii
pentru interviu >i b s-au dat induru cu privire la modul in cave ar tse- bui A se
poarte in general, celeilalte jumti nu t s-a dat rua un indiciu io situaie de mare
ambiguitate). In timpul interviului, subiecii aliat ir. ialuot* at mare ambiguitate au
simit o anxietate mult mai mare misurat pmn tehnic obiective, subiective i
fiziologice. (A. Dibner, Ambiguity and Anxiety." fair nai of Abnormal Soiial
Psychology 56 [19581: 165-74).
18. L Postman i J. Brunner. Perception Under Stress," Psychcdopcat Kemeu
55(1948) 314-23.
39. 5. Kurdun ft al, Experience of Perceptual Distortion os a Source of Anxiety,"
Archives of Neurology anJ Psychiatry 80 (1958): 98-113.
40. Maslow, The Need to Know."
41 II Mi F.wen. Protective and Damaging Effects oi Stress Mediators." New
England oumal of Medicine 38 (1998): 171-79. B. McEwen i T Seeman. J*re- tn tive
and Damagmg Effects of Mediators of Stress. Elaborating and Testing the Concepts
of Allostasis and AilusUUc Load." Annals of Ike New York Academy of Sciences 96
(1999): 30-47.
42 F. Faw/y, N Fawzy i J Wheeler, A Post-Hoc Comparison of the Efficiency of a
Psychorducatumal Interv ention for Melanocna Patients Delnaoed in t roup Versus
Individual Formats An Analysis of Data from Two Studies." Psyiho-1 hu.ology 5 (1996) 81-
89. K Long et ai . Evidence Suggesting That a Chronic Disease Sulf Management
Program Can Improve Health Status While Reducing I lospitalization A Randomized
Trial." MrdicaJ Care 37 (I999fc 5-14
43 E Wright, Being Seen. Moved. Disrupted, and Reconfigured Croup Leadership
from a Relational Perspective," International journal off Group Psychotherapy 54 (2004)*
235-50
44. J. Abkm i F lanes. Psychotherapy Pivvew in the Natmnai Instituie oi Mental
Health Treatment of Depression Collaborative Research Program. journal of Consulting
and Clinical Psychology 67 i999): 64-75. D Roeenthoc Changes in Some Moral Values
Following Psychotherapy,* jowmat w Consulting INychology 19 (195$) 431-36.
45. CoUjn el al A I'otnptnam ol t. urahve Factors
46. D. Randall. Curative Factor Rating'* tor Female Incest Survivor v.ro ups A
Summary of Three Studies/mrnai *.>r Sprs iaiists m Croup W<ri 2t>
: 232-39.
fusion et al , ThwipeuHc Factors in Croup Treatment "
48. M I mesur., I Yaiom >i M Nbrdm, ,,7V Value of Inpatient Group Psychotherapy aiul Therapeutic Process:
Patient' Percepnons," International /our nal of Croup Pnychothrrapy 35 (1985) 331 54 R Rugal >i ft Harry,
Overcoming f Mnioi Through the < iroup." Small Group Rnuvrrh 21 IIW)) 45 58. G. Steinfeld 91 | Mabli.
Perceived Curative Parlors in Group Therapy by Residents of a riierapeutic Community," Criminal Justice and
Behavior 1 (1974): 278-88 Butler 91 Puhrirnan, Patient Perspeitive on the Curative Process.** J. Schaffer pi S.
Greyer. Stoff and Inpatient Perceptions of ( Change Median isms in Group Psychotherapy.** American luurnal of
Peyehiatry 1.39 (1982) 127-28 Kapur rl at., Therapeutic Factor Within Inpatient and Outpatient Psychotherapy
Groups *' J Ma l>evitt 91 C. \imsliw, Curative Pact on in Offenders' Groups,** Smalt Cm tip Behavior 18
(1987) 72 -81
49 M I #H7i~z 91 P ( ioodwin, ..The Rationale and Foundations of Group Psy hr therapy for Women with
Metastatu Breast Cancer," International Journal of Group Pnychoihrrapy 48 (1998) 24.5-74 M < reenstein 91 W
Breitbart, Carver and the Pxperi-?* of Meaning A < roup Psychotherapy Pntgrum for People with < .truer,"
Ameruan Journal of Ptychotherajry 54 (2000) 4Ho 500 f) Spiegel 91 C Classen, (nmp Therapy for ( antrr Putirnt* (New
York Basic Honks. 21**1) V) McLeod 91 Ryan, Thernpeutt Factor F*p#rienred by Members *

51 I . I a weft 91 | Lovett, (.roup Thera peutU Partort on an Almhnl In pa tient Unit,** Unlink
Journal of Psychiatry 159 (1991) ViV70

52 R. Morgan, S Perrrll 91 C. Winierowd, Therapist Pen rpfions of Impor tant Therapeutic

Fartnfi in I1 ye hot her a py of 73eraj*y (roup* for Male Inma tes in 'fate t orrn tional Pai ilitirf/*
Small Croup Research K) (19rt) 712-79

53 J Prorhaska 91 J Norrmai# Contrmpirary Psychotherapist A National Survey of ( has*

terisfus, Pra* ti , 1 )rientattoos, ami Attitudes,** Piydip therapy Theory, Research. and Praitur 20
(I9H3) Ibl 73
54 R I>ies Modelsof CmnipThrrapy SiftingThrough Cimtwfton, Inter national Journal of (roup
Poychotherapy 42 (1992) 1-17.

55Merit! menponaf < 4 The 1off of Therapy (New York I larper* oliim. 21*12), raftea mra rare ottrk
uptm i 91 onn dr avrrtismrnte rsistenpale prntru tera- pif ( are citltori din ilderite 9oh ideologur dr
terapir
5A S Mitchell. Hope and Dread in Ptychnanalytis (New York Basic Books. |K#3i. S Mitchell 91 M
Black. Freud and Beyond A Ilistory of Modern Pnythnana f y t u Thought (New York Basic Rooks, 1995)

57 f* |omg The I iff and Work of slymumJ I read, vol 1 (New York Basic Hie oka, 1W.

.8 I Yaiom. t r intent ml Psychotherapy (New York Basic Hooks, 1980).

59 I Yaiom. hme's Executioner (New York Basic Rooks, 1989)

0 I Yaiom, When Ntetisrhe Wrp! (New York Basic Hooks, 1992).

Ail Yaiom. The (a f t of Therapy (New York 1 larpert ollnm, 3002)
 g/ f Yaiom. Momma and the Meaning of l ife (New York Hast Honks. 1999)

59V 1 M / U ) Iratat d pstaotsrapi 4 *ru

p

63 I. Yaiom. The Schopenhauer Cure (New York Harprif JHU. 2WJ5

64 R. Ii'di-v hi, I- Calhoun, The Posttrauinati Growth kwenturv Messo nng the Positive Legacy of
Trauma,** /oumal of Traumatic Stress 9(1996? 456-7*
65. M Antoni rl a/, Cognitive-Behavioral Stir* Marvanenwnt Inter - Decreases Prevalence of t-iepresoton
and Enhances Benefit Finding Among Women Under Treatment for Parly-Stage Breast Carvoer." Health
Pvyctoloyy 20 (2iX)l >: 20-32.
66. D. Cruets cl al, Cognitive-Behavioral Stress Management Reduces Se mm Cortisol by Enhancing
Benefit Finding Among Women Treated tor Eariv Stage Breast Cancer," Psychosomatic Mediant 62 f2DU0k 304-
8
67 I. Yaiom ?i C. Greaves. Group Therapy with the Terminally 111," Amr rican Journal if Ptychuttn/ 134
(1977): 396-400 Bower el al, Cognitive Processing. Discovery of Meaning, CD4 Decline." P Goodwin et aJ. The
EHect .if Group Psychosocial Support on Survival in Metastatic Breast Cancer." New England Journal of
Medicine 345 (20(11 y. 1719-26.
6 H E. Fromm, Fnca de Itheriate (Burureyti, Editura Teora. 1996)
69 M 1 li-idegger. Being and Time (New York Harper 4c Row. 1962). 210-24
70 | Sartre. Being and Nothingness, tram Hazel Barnes (New York: Philosophical l ibrary, 1956), 633.
71 K Jasper*, citat de |. Choron, Death and Western Thpught (New York CoF ler Hooks, 1963). 226
72 Y'alorn >i (.reaves. Group Therapy with the Terminally DL"
73. Bower et at , Cognitive Processing, Discovery of Meaning, CD4 Dechne "
74 F Nietzsche. Twilight of the Idols (London: Penguin Books. 1966). 33 Yaiom. The Gift of Therapy.
75. D. Spiegel. J Bloom >i I Yaiom, Group Support for Patients with Metastatic Cancer," Archives of General
Psychiatry 38 (May 1981Y 527-34.1. Yaiom Ex talent ial Psyihotherapy (New York Basic Books. 1^60). 36-37.
76 A Schopenhauer, in Complete Essays of Schopenhauer, trad T Saunde* Book 5 (New York Wilev. 1942). 18
77 Intr un raport larg citat. R. Corstni >i B. Rosenberg Mechanisms of l .roup INyt h* therapy Processes
and Dynamics," kwmai cf Almcmud Social Pat chdtygy 51 11955| 406-11) au extras factoru terapeutwi dm 380 de
artwoie de- apre terapia dr grup apAnite inatnte de 1955; 175 de tacton au tost incadrab IT. tuuiA categoni ma|
oiv cm pmintii o suprapunere major! cu tactorn pe care l ain deserts t alegonile lor ft categomle mele anakxage.
in parantezr sunt.
1. Acceptanpi (coeziunea grupului)
2. Univerulittit (universal) tale)
3 leatenM realitAJii (include demente de recapitulate a tamilin pnouir si de invAfare interpersonal!)
4 Altruism
5. 11.instcr (include elemente de inv A(are mfcerpeoonalA .wzium dr gprup >i .om port ament
)

#. Terapia ape. taiorului (comportament imitativ)

7 lniri IIIJIU* (include elemente de invare interpervinaU >i coeziune)
H. Ln(*lectuali/are (in lude elemente de imprirr a informaiei)
M Ventilare (catharsis)
W Hill, in IV57, a intervievat nousprezece terapeui de grup * * ferit aceti factori tera*eutlci. i
athnrsi, arnUmenlr de apartenenA, terapia spectatorului, infelegerra prolundA, agentul egal (ndiri
univemaliLatea) i MM iali/ rea (W HUI. Analysts of Interviews of Group Therapists' Papers* Prow Pa pro* I
 11**>7|, and Further Consideration a# Utrrepeutic Mechanism* in (*ruup Therapy," Small Croup H^hovutr f>
|! V7S| 421 2V)
78. StudiuJ lui l ie. Her deserts in capitolul 3 ind*A faptul cA e*pern. indite lent de * oaf* lor de gndire, se
aseamn unul cu altul prin natura relaiei lor cu pacienii (F Fiedler, A C offiparisori of f hrraf**uti KeIatiort*hip in
Py houn.ilyti, Nondire tive, and Adlerian Therapy,** //urna/ of ( ori .ulhny Py iholoyy 14 JJ950J 436-45) Lucrarea
lui Truax j Carkhuff JuwYitat, de aseme nea. in capitolul (C Iruax and K Curkhuff, hrumtU I ffriitvr ( ounarhny anJ
Payr hvthtrapy |l Imago Aldine, |9h7J) i anali/a reali/at le Ahlim i Jones analysis festeir tie depresie NfMM ofer
dove/J coniorrn rArora terapeuii rf leni opere*/A similar prin stabilirea unei relaii <alle, le arptarr i nele -
gere t u fieiiii lor (Ahlori i Jonas, Py< JiotJterapy Pnni # in the Natmal In stilutv of Mental I imlth" i J Ahlon i
J-. Jones. Validity uf t unt rolled C lins al Trials of Psychotherapy I indings from the NIMII Ireatment *f I Vpre .-.nni
( ollahorahve Kesearch Program." Amrruun /ournai of l*iyihuttry JVt |/nu.,| 775 Al) Strupp, Fox i lessler. intr un studiu
asupra a |ta Ir pa. i*rJ| aflai u terapie individual. au auna la o mia lu/ir iriiilarA pat lenii are au avut o
terapie reui t au subliniat faptul c teran-iin Urr erau ateni, cal/i. rrsss tu oi i, dim olo de huite, tunam (II
Strupp. K Fu* l T 1*-vdr, Patients VVw Their Psychotherapy (Halttrruire Johns I lopk ins University Press l*y*f) Om
vesfigure u>mM a en etnlor are sr a uivmlea/ rapid in a east! arie ara tl exista o asin ierr puterni
po/ifiv intre rezultatele terapiei i abUiic tr rafieiitului ir a epture, kiuri irossivl i privire po/itiv Vezi H
Cuntr. H Katto. K ( lut/t | kurasu, I Vteriiiuiant of( kjtpaticnK Sa lista tgav with I herapmts kelutton to Otih urne,"
urtuiluf ISy Huthrtapy Pro. fur and Kn- ur, Ai 4 (I9f r) 4T 51; I Alexander, J. Karber. I Lulmrsky, P t n( < hrutoph i
A Auerbach. jOn What Bases Du Patients ( fu*.* Thrtr therapist * fuu/rud uf Psyrhoihrrapy Prachcf *nJ Hrwarth 2
(PN) | IS 4o. S (articld. ..Krsraieh un C lient Variables in Psychtherapy,** In Ihindbouk of Px y/n/hrrapv arid M
%ovun Chtmgf, 4th ed , ed A Rergm i S (airfield (New York Wiley. IW4). 228.
M I amberl. ..The Individual Therapist* ( (mtnbuimn to Psy hntlirrapy Pm cess arul < kitromf," t hnuaJ Psy* /m/ngy
tUwrw (IWV) 4r>M H$. S. Butlrr. I Ha ftier t I I Strupp. ( oun tertransfereiu e and (Jiialihes of thr Isy.)* therapist,
n P \fi hmi\fU/itttii Irratnh'tii Hrsean h A HaruJbouk f\n ( hnual I'rmtur, rd N Mil Ier, I I uborsky, J Barber, i J Ik* herty
(Ntw York HUSH B*Hk.s, IV^A). M2 t4)

tratat da ihatarai da grup

 .

i S. Van Wagoner, C. Celso. T. Hay i K. Duernas Countvnraiaii** mai the Reputedly

hxcellent Therapist," Psychotherapy 2b 0991/ 411-21 k piue, aa cum a foal trecut in rev
ist in capitolul 3, relaia dintre o Urgatur kerapeu tur v i rezultatele lavorabile
ale lerapwi este una dintre -.ele nu: cor.
latente i sigure descoperiri din toate cercetrde .lin paihuSarapM* Accau cun duzii cu
privire la contribuia terapeutului la succesul ptol votas apus aunt at*' de bine stabilite
nct au fost incorporate n ghidunie pentru practica pruteiuo nuti a psihoterapie! (K.
Mackenzie ei al. JGuideiwe* lor thr Psy chotherap. in Comprehensive Psychiatric Care: A
Discussion Pap." Canaaiar mama! of Psychiatry 44 (suppl 1R1999; 4S-17S).
79. Schaffer i L/reyer, Staff and Inpatient Perceptions."
80 Ixrvetf i Lovett, Group Therapeutic Factors."
81 M lee, L. Cohen, S Hadley >i F. Goodwin, Cognitive Behavioral Group Therapy with
Medication for Depressed Gay Men with AIDS or Symptomatic HIV Infection. Psychiatric Services
58 (1999): 948-52.
82. R. Morgan >i C Wintrrowd. Interpersonal Process-Onentasd Group Pay- i hi
therapy with t Blender Populations.* In tentat tonal Journal of Offender Therapy and ( am pur
a hue Criminology 46 (20U2): 466-82. Morgan et al^ .Therapmi Pei- irptuma of Important
Therapeutic Factors. J MacDevitt i C. Saxuaio*. .Curative Fac tors in Offenders Groups,"
Small Group Behavior 18 (1987). 72-81
83 lJ Kaiulall, .Curative Factor Rankings for Female Incest Survivor Gata- upa A Summary of
Three Studies. oumaJ of Specialist* m Group Wort 21) (1995.
232 39.
84 H Feifel >i J Bells, .Patients and Therapists Assess the Same Psychotherapy." vurnal of
Consulting Psychology 27 (1963): 310-18.
85 I Yalom i G. Fikin, Every Day Gets a Little Closer A Turner Told Therapy (New York Basic
Books. 1975; reed. 1992).

86 D- Ortinaky, K Grawe i B. Parks. Proces and Outcome in Psychothe-

rapy. m Huiulbouk uf r*yihutherapy arul Behtvunni Change An Lmpirujy Amahr *o. 4th ed . l S
Gartield >i A Bergm (New York. Wiley. 1994 270-371) D. Martin. J Gandu* i M
Davis. Relatam of the Therapeutic Alliance with Out- IIMIM * and 1 Hhrr Variables:
A Meta-Analytic Rev iew," journal cj Consulting ana LUnuul Psychology 68 (20); 438-50.
87 C'oliin et l.. A C umpanaon of Curative Factors * M kahre P. Webster i M Stunk. .Curative
Factors in Two Types ol Inpatient Psychochmp* Uuug," International ourmal of Group
Psychotherapy 36 (1986) 579-85 kapur et al, . Therapeutic Factors Within Inpatient and Outpatient
Psvchotherapv (d\Hi)>s * V Tkchuschkr i R Dies. Intenaw Analysis of Therapeutic and Oui ioaw
in Long let in Inpatient Groups.' Intenut tonal umrual of Gmtp Pmphothe- mpy 44 (1994) 185
2U8 j Mavmcn i N. Hannover. Group Therapy as Vie wed by Hospitalized Patients.' Archives* of
General iYvchiatrv 21 (1975) 4ita~8 Stemteld i Mabli. .Perceived Curative Factors." Butin s*
Fuhnroan fttfient Perspective on the Curative Procesa. N M*%*sk;:l. .Therapcutk Factcus IT

NatsC ,'niup fherapv with Hordirlim* Patients," Intern,itiorutl Journal of Croup

Psycho- the rapt/ 12 (1982): 61 -73. Lwza rf at.. ,Thf Value of Inpatient <rmip
Psychotherapy ** Marrovlfx >i Smith. Patients' PrrrppHorof ( urative Fadiw.
Srhaf* tor it 1 troyor. ..Staff and Inpatient Pwtj^lnf."Mttfhrt cf </.. Iiwpitimh'
Views of the Helpful Aspects "
I ratalof4CuraHvr
HH Marcovltz >i Smith, Patients' Perception* pslhotarapia da gnip
Factors"
HO f Falk Kesslt-r. C Momirh *i S Perel. ThtrapfUllr Factors in Ocnipa- Nona/ Therapy
i .roups," American Journal of Occupational Therapy 4S (1)
*9*6
W) P Itetlermon, Participants' Pererptiona of Therapeutic Factors in Psy-
rhoi/rama," Journal of Croup Psychotherapy. Pnychodrama. and <iociometry 78
(vmy. in 32

o t M fisherman 51 f Brrman, r*elf Help Croup* for Cnptny unth Crists (Sin
Prmndortr. )oaaey-Baaa, 197*0, 2(12-8
97 S Homwitx, S P.issik 91 M Malkin, JnSkknnM and in Health A Group
Intervention for Spouses ( aring for Patient* with Brain Tumors." Journal if Psy chimocial
Oncotojfy 14 (iw.) 43 Vi
91 p C halwirk. S Ssmhrookr, S Kasch ft F. David, Challenging the t
>mmpoteni-r of Voire* < .nnip < lenitive Behavior Therapy for Vowrs," Heha tom
Hesearth and Hinipv 38 (2ftP) 993 lOftt
M I- Peru e 91 M Pay mar. Power anj ('ontrol Thttiea of Men Who Hatter, rrv ed (f
ninth Minnesota Program I Jevelopment. 199(1)
9r> f Mishn.i. In Their (>wn Wools Therapeutic Factor for Adolescent* Who
Have learning. OtaabHitlM,* Interruitumal fournal of ('roup PiychothfTUpy to (I99h):
2A3-72
n Mrl end >1 Ryan, Theraj*euf1i Fai tom I up*(fenced by Merolwr* *
'#7 f I Plena, Integrative Time f.imitrd Grrnip Therapy for Bulimia Nervi- +m,e
International Journal of Group Popehothempy 32 (2fKl2) 1-2h 9K Kivltghan. f aildfine,
Endorsement of Therapeutic Factor "
99 IsrhuNchke ft I Hr. Intensive Analysis of Therapeutic Factors and < Kit nime
"V Tsrhm hke. MacKen/lt, B Nasser 9I G )anke, Sell (Hw liwiirr, Feedback, and
8

( Kitrome in l/rig-Ttfir Inpatient Psychotherapy Group*," Jo urnal itf Pay*hotherapy Pm,

her and Rnearrh 3 (1996} 13 44
IBP Fuhnmari 91 Butler. urahvr I a tors in (.nuip Therapy "
Ifil kivhghan 91 Mullis>ai. Partfcipanta' Fferphnn of Therapeutic Patio * IfF'
Kivfighan 91 (olilfine. ..Fndorsemmt of therapeutic Factors ** ht i I Schwart 51 M
Waldo. Therapeutic Factors in Spouse Abuse Group IVrdmant " Imsmal for Spr* taint*
tn Group Wte* 24 (1999) 197-2177 I<4 Mosher et al. ..In patients' Views of the l(rlpful
A*|ws ts *
1
* Ta|,,metal ,f 1 rah ve Factors in (.roup Therapy **
,,p

I ratal 4 pslhotarapia da gnip

 Butler 91 Fuhrtman. ..I #ve| of Functioning and I ength nf Time in Treat -

Mth I teherman. Yak an 91 Miles, f ncounler Groups

108 \JFS7X / ft al. The Value of Inpatient Group Psych* therapv m 109. Cei
care invai mult" din frupunle de intilru valuruMMuc* invftgne prin procuri:
e au abilitatea de a invia din activitatea celorlali '1j*4inmwf Yalom >i
Mile*, Encounter Croups). Clienii can* sun dominani interpersunai r*Inc
feedback ul i altruismul >i sunt mai puin deschii la influenta grupului. iar
clienii care sunt supraresponsivi par si reduci coeziunea 91si valon unjt
altruismul, sugernd faptul ci ei e sunt impo virai de nevoile celorlali, ini
se simt constrni si ajute (R. MacNair-Semands i K. Ias*, Jnierperso- nal
lmblem and the Perception of Therapeutic Fax-tors in Group Therapy,"
Small Croup Unearth 31 (2002): 150-79). Oi care au o mare acceptare tai de
sine >1 ceilali au acordat o valoare mai mare universalitipi i sfaturilor ghi-
dirii primite din partea membrilor i a liderilor. Studenii cu afiliere tnahi tn
grupuri de consiliere cu durai limitai au obinut o mai mare nelegere de
sine. n timp ce membrii cu afiliere redui au beneficiat mai muh din invit-
n*a interpersonal^ autudezviluire i altruism. (Kivhghan i Mullison. Partv <
1 pants' PenepHon of Therapeutic Factors": Krvltghan i Goldfine. fadorae-

ment of Therapeutic Factors").

CAPTTf MIR. 3
1 r Pontine*. R. Spears. S. Cihangu. Quality of Decision Making and i .roup
Norms " Journal of Personality and Social Psychology. 00 (2001 )* 910-30
2 D Shapiro i 1- Birk. Gnmp Therapy in Experimental Perspective." 1-
ternational Journal of Group Psychotherapy 17 (1967): 211-24.
I F Ccw he. R. Die i K. Gocttelman. Process Variables Mediating Change in
Intensive Group Therapy TYaining," International Journal of Cnnxr Psychotherapy
(1991): 379 97
l I) Mvlighan. |, Tarrant, ..Does Group Climate Mediate the Group Leaderships
,nup Memher Outcome Relationship* A Test of Yalom s Hvpcehesis About 1
e.ul*rship Priorities." Croup Dynamics: Tfevrv Research and Practice 3 (21101)
220- 34
0 D Str.iNsN*rg, H Roba*, k. K Anchor. S Abramowitt. Self-Disclosure m
C.mup Therapy with Schizophrenics," Arrhnvs of General Psychiatry 32 (3975*
12*M>1.
f> Shapiro i Hirk. Group Therapy in Experimental Perspex tne" Vez; dr
asemenea K Nye, The legacy of B F Skinner (Pacific Citisr. Caht Brooks Cafe
1992)
7 1 1 'oldfarb, A Behavioral Analytic lnterpnrtatmn of the Therapeutic Rr
fetionahip,-PsyrMcyica/Rawf 42 (W2V 341-^S4 R hohlcnhcrg JHirwttanal Analytic
Psychotherapy," In fNychoehrraptsrs ;n Cbnaoaf Prtcr Coynrtinr and Behavioral
Prrspecttucs. ni N Jacobson (New 3ork tnnltord P-e^s ' WH 441 I) Powell
Smntaneoui Insights and the Pnxws oi ftehavwv Thera py ( as**!* in Support of
IntegTAtive Psychotherapy Pswbiatm v
(19HH1 2WL94

mn
 8 K HecM. S. Wiggim 91 H Salzberg, Conditioning Against Silence* in
Cruup Therapy/ Journal of Clinical Psychology 18 (1962): 216-17.
9 M r>lnoH ft al, Conditiming the Verbal Behavior oi a Piychiilric
Population in a Group Therapy UJte Situation," /aurrnl of Clinical Psychology
16 (19rwh *71 -72.
10 C, Mm Jmgame. A Fuhriman >1 I /ohnaon, Cohen ion in ( loup
Psycho* Hirrtpy," in A Guide lo Psychotherapy Relationships 'Hull Work, ed |
Nnrrmaa (Oulbrfl, FngUnd Oxford University I'm*. 2U02).

11 A Bandura, ..Modelling AppftMK I In tlie Modification of

Phobic18 mmlors. lurrarr prezmlat* it C iba Foundation Sympc mmin.
The Rolf of I earning in Psychotherapy," London. May 19(41 A
fUiulura, J Gruaet 91 F Men love, Vicarious Extinction of Avoidance
Behavior," Journal of Personality and Social Psychology 5 <1967) 16- 23.

12. A Bandura, D RIM 91 / KOIM, Imitation of Film Mediated Aggrr-wdve

Models/' Journal of Abnormal and Sn uil Psychology 66 (1961): 3 11
I V 1 Mc< ijfJiMigh. Trruiment for ('krona* /leprnuuon. ( ogmlnr behavioral
Ana lysis System of Psychotherapy HASP) (New York (iutlford Press 2MJU)
14f.) Morran, K Stockton, J. Cline fi ( Teed* a Facilitating Fredb.i k FI*
change in (.roup* Leader Intervention*," Journal for Spec tabs Is in Croup Work
23(1998). 257 6
|5 A Schwartz 91 II llawkmn, .Patient Modela and Altec t Statrmentn m
Group Therapy/iucrarvprezentat* la American PayrlMilogK.il Aw latimi Me
etmga, C'hiratD, September 1965
16. A (.old*it*'ii 1 If al., .The Use of Planted Patients in < .roup P*yt hotiirra
py/ American Journal of Psychotherapy 21 (1967) 767-74
17 I Murphy, M. 1 jenicz, A. Colling* 91 1 Salvendy, I lw I *prnn e nt tl-
Neophyte Croup Therapist/ Internalional lournal of Croup Psychotherapy. 4*.

(1995) 54.3 52

18.1 YaJom. The 5 hopenhauar Cure (New York Harper! ollm-, 2UJf>) .ll |9 I
Yalrmi. 1 ristenhal Pyyihotherapy (New York lUaic Book . 1980). 17K 87 2U I Yaiotn,
TV Schopenhauer Curt (New York. I UrperCutili. 2UI5). 214 2tJ 21 S (*>kf Steinberg
91 M Buttenherm, Telling <)ne'a Story- in an liu.-t Survivor < roup/
International Journal of Croup Prop hoOmapy 4J (1991) 173 89

< AfflULUL*

I | Mangione >1 K Furti, The Use of the Here and Now in Short lerm (.roup
Psychotherapy," In Innovation in ( hnkul Praitnr A .'n>uric book, ed. I Vande* reeks 91

T. Jeckaon (Sarasota. Pmlrmtional Resource* Prri, 2001), 241 56

2 K | >ie*. ..Model* of (.roup Therapy Sifting Through CunfuMi)/ infer national
Journal of i roup Paythothrrapy 42 (1992) I 17
l | Flowers 91 ( Boorsem* /The Effect* of Di/fermt iyp* of Interpretation
on Outcome in Croup 'Therapy/ Croup 14 (1990): 81 88 . Ac at mu at mini
intensiv (N = 24 clieni) indic, de asemenea. c interpretrile in oo>i-
ar\m care se centreaz pe tipare de comportament au fost cele mai
elioertte in producerea rezultatelor pozitive, urmate de interpretri ale
impactului comportamentului asupra celorlali i apoi de interpretri
istorice. Interpretrile motivaiei au fost deseori contra terapeutice.
4. N. Brown, Conceptualizing process." Intermittonal journo. of Group Pnv
cholherapy 53 (2003): 225-47. M. Ettin. From Identified Patient to Identifiable t
.roup The Alchemy of the Group as a Whole." International journal of Gromp
Psyc'haiherapy 50 (2000): 137-62
5. M Miles, On Naming the Mere-and-Now/ eseu larpubbcat, Columbia
University, 1970
6 B. Cohen, M. Ettin >i |. Fuller, Conceptions of Leadership The Analytic
Stance' of the Group Psychotherapist," Group Dynamics Theory. Research one
Practice 2 (1998)- 118-31.
7. Y Aga/anan. Contemporary Theories of Group Psychotherapy A Systems
Approach," International journal of Group Psychotherapy 42 (1992): 177-202
9 I) Morran. R. Stockton, J. Cline, C. Teed. ..Facilitating Feedback Exchange in
Croups. Leader Interventions." Journal fur Specialists tm Group Work 23 I19MH) 257-
6
9. | McCullough, Treatment for Chronic Depression. Cognitive Behavioral Ann fyw*
System of Psychotherapy (CBASP) (New York. Guiliocd Presa. 2000) S. Knox.
S I lesa, D. Petersen i C HUI, A Qualitative Analysis of Qaent Perceptions of
the Effects of Helpful I he rapist Self*Disclosure in Long-Term Therapy.' four- nal
of Counseling Psyc hology 44 (1997). 274-83. M. Barrett i J. Berman, is Psych
tlierapy Mon* Effective When therapists Disclose Information About Them-
selves?" journal of Consulting Clinical Psychology 69 (2001): 597-603.
10 M. lueberman. I. Yalom i M Miles, Encounter Croups First Facts (New York
Basic Kook*. 1973). Cercetrile de grup ofer dovezi de confirmare In- tr un
proiect de grup, tehnicile de activare (exerciii structuratei utilizate de aisprezece
Udrn diferii au luat corelate cu rezultatele terapiei. Au existat dou descoperiri
importante (l) cu ct liderul utiliza exerciii mai structurate, cu atat membru U
considerau mai competent (la sfritul unui grup de treizeci de ore). (2) cu ci
exerciiile utilizate de Lider erau mai structurate, cu aut mai puin pozitive erau
rezultatele grupului (msurate la ase luni dup ncheierea grupului I Cu alte
cuvinte, membru i$i doresc liden care s conduc, carp s ofere strut tur i
ghidare conaifnle. E echivaleaz un mare numr de exerciii strut tur.tr cu
competena. Ins confund turma cu substana. s ai prea mult structur sau
prea multe tehnici de activare este oontraproductrv
11. L OmicHit, . The leader's Roit in Resolving Resistances to Intunaci ir the (
.ruup Setting," Internal tonal journal of Group Psychothamf*/ 38 i '.**88; 2*-4
12 D. Kiesler. Therapist Countvrtran>terei>oe In Search ot
Common I hemes and Empirical Referente," journal of CUnseal Psychology
. srssum 57
 1023-63.IT r>. Mam JA i W I lolahan, ..Interpersonal Perception in (roup
Pherapy A Social Relation* Analyst*.'' Journal of Consulting and Clinical Psychology
62 (I***!) 776-82
14. C Brown *1 G Burlingame, Puthing the (Quality Envelope: A New Out
rome Management System," Psychiatric Senders 52 (2001) 92S-IM

is M Leazrz, Geriatric Group Therapy," In Comprehentme Textbook of Ge nut

nr Psychiatry, ediia * 3-a, ed J. Sadavoy, l Jarvtk, G. ( rmsherg i R
Myer* (New York Norton, 2004), 1023-54
16 Kieslrr rherapist Countrrtranaieivnce *
17 S Potilke* *i T Anthony. Croup Psychotherapy: Tlir Psychoanalytic Approach.
2nd ed. (Baltimore Penguin, 1965), 153
18. Ormont, Ihr Leader's Role in Revolving Resistance*."
I4#, f J Martin, ) Canike i M l>avia, Relation of the Therapeutic Alliano* with
Outrnmr and (Hher Variables A Meta-Analytic Review," Journal of Con suiting and
Clinteai Psychology 68 (2000) 438-50
20 D. K lenJrr, ( ontrmporary Interpersonal Theory and Rrteanh I New York Wi ley,
1*1%) McC ullough, 7hratment for Chrome Depression |. Muran >i | Safran. A Relational
Approach to Psychotherapy." In Comprehensive Handbook of Pay chat her ftpy, ed. I
Kaslow, vnl I, Psychodynamic Ob/ect Petal urns, I | Magna vita (New York Wiley. 2002),
25.3 81. S. Stuart 91 M Rottertson, Inlerjterwnaf P*w hotherapy- A ( Imteal Guide (fondon
Arnold Pn-1, 200.3)
21 I Murphy, M tm/x /.A ( oiling* >t| Sal vend y. The Experience of the Neophyte
(roup Therapist," International Journal of Group Psychotherapy 46 (P*96) 543-52.
22. Interpretarea motivaiei tinde *J nu tir dr a|iitor Mowers >1 Booraem au
demonstrat o cfrrlaie pozitiv Intre comentariile In au iamm (ale tiparelor de
comportament sau impactuluicomportamentului) i rezultatele tetapiet. In timp ce
interpret.lrile motivaiei corelau cu rexultte negative (Mowers i He oraem, 'The
FJfmcts ut IziOrrmt Type* of Intrrpretahnn")
23 M. Keller ft al ..A ( nrnparison of Nela/mloiw*. (.ognitivr Ilehavioral-A* nalysm
System of P*yi hotherapy, and Their ( ombination tor t1e Irratromt ol ( hronic I
ieprewuon," New l.nglund /ou mal of Mediane M2 (2UM)) 14(2 70
24. O Rank. Will Therapy and 7>uth and Reality (New York Knopf. 1*190) K. May.
Drve and Wi// (New York: Norton, 1969). S Aneti, The Will to He Human (New York
(Juadranglr Hooka. 1972) L Frber, Ihr Ways of the Will (New York Bate Book*. 1**66) A
WherIia, Will and Psych*anaIyaia," loumal of the Psy- chisinalytn AamxMwtt 4(1996)
28V30.1 Yalorn, I intentuil Psyi hotherapy (New York Hamr Hooka. 1980).
5 Yalorn, t .1 intenttal Psychotherapy, 286-350
26 Frber, Ways of the Will

27 fYatamentele psihologice ale adiciilor l tulburrilor cumporUunentu- lui

alimentar au beneficiat de o evaluare a rolului voinei clientului In proct sul -himbru
( iteva echipe de cercetare au utilizat cinci stadii ale motivaiei

Lauer) - Tratat da psihoterapia da grop

>i apoi au potrivii interveniile din terapie stadiului motivat**, clientului MU
situaiei de a h gata de schimbare". Cele cuvci stadii surrt:
1. Stadiul de precontempiare (nici o recunoatere a (aptului c eMiat o
problem)
2. Stadiul de contemplare (o anumit recunoatere a (aptului c exist o pnv
btemi, dar ambivalen cu privire la a (ace ceva m legtur cu cai
3. Stadiul de pregtire (dorin de schimbare, dar lipsa cunotinelor deaprv
cum s fac asta)
4 Stadiul aciunii (schimbri comportamentale efective)
5. Stadiul meninerii (consolidarea ctigurilor >i prevenirea regnestcjr sau
recderii)
I Prochaska, C. DKJlemente i J. Norcross, In Search ol Howr People Change
Applications to Addictive Behaviors," American Psychologist 47 1W2J:
1102-14 K Feld, D.Woodside, A. Kaplan, M. Olmstead, J. Carter. Pre-treatment of
Motivational Enhancement Therapy for Eating Disorders." International Journal of
rating Disorders 29 (2001): 393-400 W Miller i S RoUrock. Mote natumal
Intermrunng: Preparing People To Change Addictive Behavior (New Tart Guilford
Press. 2002).
2H Toma din Aquinas, citat In P. Edwards, ed . The Encyclopedia of Pkiiose
phy, vol 7 (NewYork: Free Press. 1967), 112.
29 Reinei c de sistemele explicative beneficiaz att terapeuii. ct i cherv- il
ele ofer terapeuilor focalizare, stabilitate. ncredere i tenacitate B Wam- pold. The
Great Psychotherapy Debate: Models, Methods and Fmdmgs iMahwah. N.J.: Erlbaum. 2001).
G. Burlingame. K. MacKenzie i B. Strauss. ..Small-Gn> up Treatment: Evidence for
Effectiveness and Mechanisms oi Change." m Brr- fpn and Garfield's Handbook of
Psychotherapy and Behavior Change, ediia a emees, ed. M. Lambert (New York Wiley
and Sons. 2004). 647-96.
30 ) Frank i ). Frank, Persuasion and Healing: A Compararme >tuJu oi Par i
hotherapy. 3rd ed. (Baltimore: Johns Hopkins University Press. 1991 1. 21-51
31. D. Spence. Narrative Truth and Historiad Truth (New York: Norton. 19821 32
Sandra Hlakrcdee. Brain-Updating Machinery May ExpUm False Me rnones.'* New
York Times, September 19, 2000.
33. Ve/i l he*. Models ot Group Therapy."
34 B. Slife i |. Uinvon. Accounting for the Power of the Here and Now A
Theoretic a I Revolution." Intematumal Journal ot Croup Psychoihrran/ 351199] \ 225 .
38.
35. |. S. Rutan >i W M. Stone. Psychodynam* Croup Psychotheran, tifia a 3*a (New
York: Guilford Press, 2001)
3d. J. I tchtenberg, F. 1 achmann >i I Fossaghe Sri* mad Mcomatumm sv>tme.
(Hillsdale. N.J.: Analytic Press, 1992) I Sandler i A Sandler. ..The P*M l*n- conscious.
the Present Unconscious, and InterMetatKin ot Iransierencc,' Pay ihuanalytk: htyutry 4
(1984); 367-99.
37. Frank i Frank. Persuatnm and Healing
W I Wes. Hvw Pmfchotherapy Works Prore and Tedtniqur (New York: (iuil-
fnnJ Ptww. 1W).
 W. (. Kycroft. Pityi lumnuluis (tmrrird (iimdon ( anstabic, 19nb), 18.
40. W BkHI. Experiene* m Group* and (Uher Paper* (New York: Basic Book*.
IV*4*. Ptrntiu mai multe m/i>rma|n dmpre contribuiile* lui Bion, vezi
ediult* pnwwJnili* .tiv centri cAuri MU uite ul www.yaUnu eoni
41 M Nifsun. .Tk' Puuri* of Ihe (.roup," International /auritul uf I .roup The
mpw 90 (2000) 4S*> 472
42 M Klein, ritatd n / Strachry. Thr Nsture ol the I herapeutic Artion of
Psychoanalysis," Internai tonal Jour rial o/ Psi/thoanalynia IS (1934) 127 S9

CAPITOLUL 7
I S. Freud, Studii despre mierie, in S. Preud, Opere. pol. 12, Mitur.i Trei, 2fM)S
2. S. Preul. Introducere In f*ihanultzd. t >f*ere. oul 10.
3. n pa/hoiWpli ttvilfmporinl, schema Iwrituliu des rr credinele m
trai pe t are clientul le are despre ginr fi despre relaiile sale cu (urnea intrrper
minalA ce apar din ateste t rrdinr >i < nemii Schema cuprinde >i modul u/ual al
clientului de a fi pricepe mediul fi a pnxrsa informaia Vrei | Iran fl /
Se#al. Inlerprrionul Pnxtm m ( u^nitwe Ihrrary (New York Ka*u Ikiks, 1990)

4 N Miller, I. I ubnrnky, I Barber fi I Duchrrty, Peyi hodi/namu Treutment Rentau h

(New York Basic Booka, 1993)
5. I Marmor, Thr Putu re of Psy choanaJ ytH Therapy, A mm. un Journal of
P^thiulrtf I *0(1973) 1197 1202.
h S. MltchrlJ, Hoie and Dread in P*tji hounahr<it ( N e w York Ban. hooG
1992) , 25
7 V Schermr ,.(.ontribuhons of ( >l)n I Kelattons Ilieory and **11 Psy ho
logy tc Ke latmnal lsy I u d# *v, V and Group l'sychothrrapy,* Internat toruil
Journal oft.roup Payvhothfrapy 50 (21 MD) 199-212 I* Wriglil, Thr Utr of VII in Cniup
Iraderihip A Relaional Perspcc tivir," International Journal of (,r\up Pnyilh tlu mpy 30
(2000): 181 98 I VVright, Introduc hon tu thr SJH* tal * * tion si Con fempnrary I
hrorehra) I Jeveltipmenla and thr Impli a tion lor Cnnjp l^yiho therapy,"
International Journal of Group Pfycholhtrapy 51 (2UII) 44* 48
8 P. C ohm. MThr Practice oi Modern Group l'sycliothcrapy. Working with Pani
Trauma in the Prrsent," Internaional Journal uf (.roup Psythotherary S| (2001): 489 Shi
9 M Khan, "Outragrouii, ( omp lamina, arul Authmtuity,* ( vnlemptmry P*\/i
hoanalyhifi 22 (I9HA) 629 SO
10 O Kernher#, Iove tn the An.dyli Srttiflg,* Journal of thr Ameruan Psy t
hoanalifHi 8siu* intion 42 (1994) IM7 *>8
11 K < reeiifMin. Ihe lei hnufue and Prm tur of Psyi huanaiytis (New York In
trmahnnal I Jnivermhes l'rens. 1967).
I? A ( ooper, < tal in G (..ihharcl, l^ip hadytiamn Pfiyi hialry ni i hnual Prai tur
(Wnahmgtnn, [)( American Psychi.itrir Ptr, 1987).
13 M West >i | Livericy, ..Therapist Transparency and tin* Prana* fair Gcuup
Therapy,** International journal of Psythoanalysts 36 (1986): 5-20
14 L. Horwitz, ..Discussion of 'Group as u Whole'. Internmumal l our tut of Group
Psychotherapy 45 (1995): 143-48.
15. H. Durkin > I I Glatzer, ..Tranahwnce NieuruMS in Group Pt-v-Jw 'J-T- py: Die Concept
and die Keality,** International loumal of Group Psychotherapy 47 (1997): 183-99
Republicat din H. Durkin >i HL GUizer. Transference Neu- rusui in Group
Psychotfierapy The Concept and the Reality," In Group Them py 1973 An Overview,
ed. L Wolberg ** E- Schwartz (New York intercontinental Book Corp., 1973). P.
Kaufi, Transference and Regression in and Beyond Analytic (roup
Psychotherapy: Revisiting Some Tuneless Thoughts," International journal of Group
Psychotherapy 47 (1997). 201-10.
16. S. Preud, Psihologul nunelor fii analiza Eulut, traducere G. Purdea i V D
/auifirrsru. Uperr. ovi 4 (Editura Trei, Bucureti, 2000), 87.
17 Ci. Ciahhard. Advances in Psychoanalytic Therapy." lucrare prezentat* la I
Vpartment of Psychiatry. University of Toronto, May 13, 1998
18 S Preud. Psiholtygia maselor fi analiza Eu/ui, traducere G. Purdea a V D Zamfirracu,
(>perr. vul 4 (Fditura Trei, Bucureti. 2000)
19 t Pronun. Frica de libertate (Bucureti, Editura Teora, 1998). 14-
20 1 Hurwitz. Nari tsaiMic Leadership in Psychotherapy Group*," bucr-
natsmaJ /mirruil of Group Psychotherapy 50 (2000): 219-35. M. Lcszcz. Reflect***
* in thr Abuse of Power, Control, and Status in Group Therapy and Group Therapy
Training,** International journal of Group Psychotherapy 54 (2004)* 389-400.
I 1 (arwiHid. ..Distinguishing Between the Facilitating and Self-Serving Charismatic Group
leader," Grvup 27 (2004 : 121-29.
21 S S lieidhnger, Freud's Group l*sychology Rev isited. An Opportunity Missed"
Psychoanalytic Psychology 20 (2003): 389-92. Schcuihnger subiiruazA faptul c* Prrud
i-a manifestat puterea ca lider al grupului de studiu psihanalitic. AUi nrincrtat au ton
tar >i cerea o total* acceptare a twlof sale Schoo hnger comentva/Jk faptul cA
Freud ar fi putut aduce o contribuie mai mare ia psihologia grupului >> psihoterapia
de grup. dac* nu i-ar 6 abandonat lucrrile in cnl domeniu din cauza di&UnAni de
Tngant Burrow. Bunxm-, un tost
at al lui Preud >i preedintele initial al American ISvchoanalvtic Association. a
construit un model al analizei de grup despre cate Freud credea c* m- tr* in
contradicie cu unele dintre proprule idei. El a ncheiat relaia cu Bwtai t nu s-a mai
gAiuiit *A sene despre grupuri
22. lev Tolstoi. RJzt*M f<i uue. Pilitura Univers. Bucimfa 1971. ediia a IV-a. traducere
de Ion Frunzetti i N. Pirooacu, 351-354
13 Ibul, 371 372.
24 M Nibiun. 13H* Putute ol the Group," tntermhonai iourrud of Group Psy- chiUhrrapy
50 (2000): 455-72.
25. M Levy. A Helpful Way to Conceptualize and Understand Ke-bnac- Intenta,"
/ountal of Psychotherapy Trotiur and Research 7 <1998): 227-38.
 26.

26 S Freud Viitorul unei t/u?ii in Open*, noi 4. (Pditur.i TIVI. 2000). 107-47.
27 ( Thome, When It Was Dark, ntatA dr S. Freud in Psihotoyia matelor ft analrxa f
tilut
28 *>. Knnx, S. Hess. D. Petersen >i C Mill, A (Jualitative Analysis of C lient
Perceptions of the Pfferts of Helpful Therapist Sell I hsclmure in L..rig- Term
Therapy." Journal of ('ounaeliny Psychology 44 (1997) 274-H1 R < ohen *ti V Scheriner.
Therapist Self-1 )is* Insure in Group Psychotherapy imm .in fntersubjechve and Self-
PsychologiesI Standpoint," Cmup 25 (2001 ): 41-57.
29 R Flies, Models of Group Therapy Sifting Through Confusion, Inter- national
Journal of ( .roup Psychotherapy 42 (199?)- 1-17.
TO I Valorn, Initient Croup Psychotherapy (New York Basic Books, 19R1)
I P**m\ Staff Patient Conlrrmirs, American Journal of Psychiatry IZ5 (l*68) 2HTv HH
31. A Raohman, Sundor Pentnod, The Pwychotheraptst ofTendrrne*. ami Pa* *ion (New
York fason Aronson. 1996)
12 I Rutan, Sandor Perencri's ( 'on tri butions to Psycho I yna mit C .nmp Therapy,"
International Journal of Group Psychotherapy S3 (2fKR) 175-114
33 S Perene 71, clfsf in Interpersonal Analyst* The Met tej Papers of ( lar a M Thompson, ml
M Green (New York Basic Book, l^M), 70 Pentru o scurt pe- , HIM.U. Ffwnnti concilia
experimentul ultim n transparena Mitului aru li JA mutual.I PI 91 anali/anilul alternau n
turtle f ) orA el anali/a clientul. In ur m.ltiMirea nr A lient ni il anali/a pe rl In ele din
urmA a ahnrulnn.it trist format nsjwtctir, dar nn a bait convins < A transparena Impwlh A
terapia (S Hrrmoi, The ( linu al I hartes of S Femurti |< amhndge, Mass I larvard t InJvemity
f*re%s. 1993J).
M S Pi mikes. A Memorandum on ( .nmp Therapy," flniish Military Mr morarulum,
ADM. |uly. 1945.
T I Yaiom. Ijwes I tout timer (New York Has Honk, 1990) I Yaiom. lying on the ( 'Pitch
(New York Basic Hooka. 19%). I Yalmn. Momma and the Meaning of I tfe (New York Ha su
Hooka. 1999). Yaiom. When Nte1:uhe Wept (New York Bftekr Books. 1992)
W f Yaiom. The Schopenhauer ( ure (New York HtrptK olltm. 2lK)r|
<7 D Fromm, (Dickey. J Shprier. ( roup Modifti stion of Affective Vrr hshzati.m 4

Reinforcement* and Therapist Style Effect," tournai of l Imn ul f*ty holoyy (I9H3) 893 MUI R
I hew, M Hiera past Variables in Group Psychothe- r ipy Kese.trt h," in Handbook of i,roup Ptyt
ho therapy. ed A Puhnman 91 G Burlingame (New York Wiley, 1994); 114 54 K I hrs.
Research in 1 .roup Psychotherapy Overview and C'limcnl Application,* in Group t herapy
in Clinual Prachre, ed A Alonso and H Swiller (Washington, l A American Psychiatric Press,
P***) 473- 518
*8 M Nu hol yi R Schwartz., f a m i l y therapy ( ameit* and Method* (NeecJ-
hmn I fl ights, Mar* Ally and Bacon, |99|)f2h5

Vratat 4* puhotarapta
ds gnip

ImM r
"
 39. S Wiser M (.oldtried, IVrapwl Interventions and ( lnt hmutoowil
Experiencing in Expert Isyrhudynamir>lnUrp*r*fjrvl and Cognitive Behvtt> ral
Therapies," Journal of Consulting and Cltmcal Psychology 66 1634-4* T Eels. ..What I
k* We Know Ab>ut Master Therapists?" Journal of Psv .Xhmirv Practice and
Research f>7 (1999): 314-17
41) F. Wright. Being Seen. Moved, Disrupted. and Re< <jni guxed Group
leadership from a Relational Perspective," Internal umal \ournal off Croup Psy-
chotherapy 54 (2004): 235-50
41. S. Foreman. The Significance of Turning Passive into Active m Control
Mastery Theory," Journal of Psychotherapy Practice and Research 5 <1996i 106-21
42 S Knox, S. Hess. L). Peterson C. Hill. A Qualitative Analysis of QMSH
Perceptions of the Effects of Helpful Therapist Self-Disclosure in bong-Term
Therapy," Journal of Counseling Psychology 49 (1997): 274-83.
43 M Allan, An Investigation of Therapist and Patient SeH-Hrip Disclosure in
Outpatient Therapy Groups," Dissertation Abstracts International 41 (1980), no
8021155
44 11 Cimte, R. Ratto, K. Quiz fi T Karasu, Determinants of Outpatients Satisfactions
with Therapists: Relation to Outcome, Journal of Psychotherapy
Practice and Research 4 (1995): 43-51.
45 S Wilkinson $i G. Gabbard. Therapeutic Self-Disclosure with Borderline Patients,"
Journal of Psychotherapy Practice and Research 2 0993)
282 95
46 K. Uliman. Unwitting Exposure of the Therapist Transetentud and Co-
unlertrans-ferential Dilemmas, Journal of Psychotherapy Practice and Research 10(2001) 14-
21.
47. T C .utlieil G Gabbard. The Concepts ot Boundaries m Clinical Prac- Ii4 e
Theoretical and Risk-Management Dimensions," American Journal ot P*v- chmtry
150(1993): 18%
48 T Gutheil si G. Gabbard. Misuses and Misunderstandings o! Boundary Theory in
Clinical and Regulatory Settings." American kmmal of Psuctaatn, 155 (1998) 409-14. A
Eltant, Group Psychotherapist Self-Disclosure Wh\ Whrn. and How?, lucrare pre/entatA
la intlmrea anual* a American Cmf Psyi hntherapy Association, New Orleans. 21
febniane 2003.
49. Aiitodc/vAluirva a fost dusA la extrem in grupun-maratn evtmsr in timp.
populare In anil 70 (vezi capitolul H)L care sc intilneau intre douAzeo patru $i patruzeci
de ore conatcutiv $.! acordau o important* suprema aoto de/vAiuirti totale a membnlor
gmpului M a ltdeniliii Ohoseala vasck mUrum .par A rile $i determina o dezvAluire
maxima A tuna a exista! o autoderx aui re ultuio terapia de gnip In mal. la sr*i>itul
anilor nO M fV'eputul snkn *H* mas* media (de excmplu revista Tknr) au acordat o
mare atentte maiatoane- lor dm California de Sud (Time. 11 febniane 1%8. 42) Mulle
dmtre irwwah'k sAlhattce in trrapfc s au rAspndit din California de Sud \nu vre in mtnlr
wiena entuziaaU a lui Saul Belkiw din Scur the (lav(New Vvxi Viking Prm a
 50.
cuiva care inclma hirU plati. mare a Staff lor Unite >i observa ci lot ce nu 4 fast inhpi *au injuruhat
aluneca in l alilomia de Sud".
50 LI KivU^iian yi | Tarrant. ..DnesGroupC lirruitc* Mediate* the Croup I .fade rship-4. .roup
Member ( Hit nine Relationship? A Test of Yalom I lypothesui
About f eadendup Priorities," Group I >yrtamicn I Henry. Rescan h and Practice 3 (2>1*
220-34.
I M I-arli>(1. Difc ufwion of Accelerated Interaction. A Tinvt'ljiniltd Ap- ptnach Baaed on the
Brief Intensive Croup," International journal of Group Psychotherapy 28 (I988). 239 44
52. Ferenczi. atal in M Cinm Interpersonal Arutlynis.
53 K. Dim. leadership in Short-Term Groups," in Advance* in Group Isyt hothrrapy.
ed K Dies >i K. MacKenzie (New York International Univrr 9thr<t Pre*, 1983), 27-78. R. I
hen, ( roup Therapist Transparency: A Crili- <f* ,r of Theory and Research," International
journal of (\roup Psyt hotherapy 27 (1*977) 177-200. K Die* pi I . Cohen, Content
Considerations in Croup Therapist Self-Disclosure/' International journal of Group Psyt
hotherapy 2h (1976): 71 -88.
34 5 M< Nary pi K. I Hen. coTherapist Modeling in (roup ISychotlM-rapy Fact or
Fantasy," Group 17 (1993): 131-42.
55 h O'Neill, The iceman Cometh (New York Random House, 1957) r*v H Ibsen. The Wild
Duck (New York Avon Prtas, 1965; edifie princep* 1884)
57 V Frank!, romunirare pcrnonaU, 1975.

( APITOLUL8
I W Piper, M McCailuin, A. Joyce, J. Rosie >i | Ogrndfm/ut Patient Per sonality and
Time-Limited Group Psychotherapy for ( ompheated Lnrl/ In ternai tuna! journal of Group
Psychotherapy 51 (2001): 525-52. K Kaddrn. M Lift. N. C ooney, t Kabela. 11.1 #*ttrr,
lYQipti'tivf Mali hing of Alcoholic Clu*nU to Cognitive-Behavioral or interactional c roup
Therapy/ journal of Studies on Alcohol May (2001): 359 89.
2 (. Burlingame. A J ohn man >i J. Master, The Deferential Ttfectivene* of Croup
Psychotherapy. A Meta Analytic Perspective," Group Uynaniu* Theory Research, arul Prat tier 7
(2003): 3-12. G Burlingame, h Mackenzie. arid B Strau>s, Small-Croup Treatment
Evidence lor Effectiveness and Media main of ( hangs," In berytn and Garfield's Handlnok of
Psychol her a fry and Heha pun ( hanye 5th ed ,nl M I amber! (New York: Wiley, 2004). 647 9r,
3 R lose I a mi >i M Siporin, When to Re oinrnend Group Treatment- A Review of the
Ctinuai and the Research l iterature/ International journal of Group Psychotherapy Mr (1986):
171 21) I.
4 C Mr Roberts. ( Burlingame pi M I loag, C omparative hltu .icy of Individual and
Group Psychotherapy: A Meta Analytic Perspec live," ('roup l )yna mm Theory. Research, and
Pnii lHt 2 (1998): 101 17.
 5
6 K. MacKenzie. Where Is Here and When Is Now? The Adaptanuriu Challenge oi Mental
Health Reform for Croup Psychotherapy/ ir.ternetuui Journal of Group Psychotherapy 44
(1994) 407-28 M. Parioii >i R. Diet. jGf up Psychotherapy Outcome Research." International
Journal of Group Psycnothers
py 27 (1977): 281-322. W Piper >i A. foyer, A Conadcratxjn c4 Factor inUu- cncing
the Utilization of Time-Limited, Short-Term Croup Therapy," lme*n* tional Journal of
Group Psychotherapy 46 (1996): 311-28.
6. K. Graham, H. Anms, P. Brett. P. Venesoen >i R. Clifton. _A Controlled Field Trial of
Group Versus Individual Cognitive-Behavioral training tor Relapse Prevention. Addict ton 91
(1996): 1127-39.
7. D. Kenjilian, M. Pen. A. Nezu. W. McKelvey, R. Shermer >i S. Anion, individual Versus
Group Therapy for Obesity: Effects of Matching Partaapar-n. to the Treatment Preferences,
Journal of Consulting Cluucal Psychology 69 (B01/. 717-21.
8. F. Fawzy, N. Fawzy $i J. Wheeler, A Post-Hoc Comparison of the Efficiency of a
Psychoeducational Intervention for Melanoma Patients Delivered in Group Versus Individual
Formats: An Analysis of Data from Two Studies."
Psycho-Oncology 5 (1996): 81-89.
10 F. Weatbury $i I .. Tutty, The Efficacy of Group Treatment for Survivors of Childhood
Abuse. Child Abuse and Neglect 23 (1999): 31-44.
11 K. Mat Kenzie, Where Is Here and When Is Now? The Adaptatsonai Challenge of
Mental Health Reform for Group Psychotherapy, International Journal of Group
Psychotherapy 44 (1994): 407-28.
11.5. Holmes *i D. Kivlighan, Comparison ol Therapeutic Factors m Group and
Individual Treatment Processes. Journal of Counseling Psychology 47 (200QT 47B-84.
12. C. t iazdd, .Discussion of When to Recommend Croup Treatment A Review oi the
Clinical and the Research Literature. International lournal of Group Psychotherapy 36
(1986): 203-6. F. de Carutel si W. Piper, ..Group Psychotiiera- py or Individual
Psychotherapy Patient Characteristics As Predictive Factors.'* International fi'urnal of Group
Psychotherapy 38 (1988): 1O9-88.
13. E Nash el al., Some Factors Related to Patients Remaining in Group Psychotherapy,"
International Journal of Group Psychotherapy 7 (1957). 2t>4-75. }- Johnson Group
Psychotherapy. A Practical Approach (New York. McGraw-Hill 1963). I* Fried, Basic Concepts in
Group Therapy." in Caiapndintsii* Grour Therapy, ed. H Kaplan B Sadock (Baltimore: Williams
At Wilkins. 1971). 90-51.
14. L Morwitz. ..Indications and ContraindRations tor Group Psychotherapy." Bulletin of
the Menntngtr Clinic 40 (19?6): 505-7.
 S. Sluvson, Criteria tor Selection and Rejection ot Patients tar
Vinous Kinds of Group Therapy, International fiiumaJ i*f Group Psychotherapy 5
(19S5I 3- U). S Adn.in. ,.A Systematic Approach to Selecting Group
Participants Journal of Psychiatric Nursing 18 (I98UV. 37 41.i^aW et al. Some
Factors. Johnson, Croup Psyrhatherapy Fried, Basic Concepfs." R MacNair-Srmands,
Predicting Attendance and Rxpectahon* for < .roup fher.ipv. ** Croup Dynamic*
Theory, Research. and Practice 6 (2002): 214-28.
17 M Weiner, ( .roup Therapy in a Public Sector Psychiatric Clinic,** Inter-
national Journal of Group Psychotherapy 38 (1988). 355-66 M Rosenbaum >i F..
Hartley, A Summary Review of Current Practice* of Ninety-TWo Group The- rapists."
Intrrnatumal Journal of Group Psychotherapy 12 (1962) 194-98. W Pried* man,
Referring Patients for Group Therapy: Some Guideline*," Hospital and ( immunity
Psychiatry 27 (1976) 121-23 A. Prance, f. Clark in ft I Marachi, Se- tmn C riteria for
Outpatient Croup Psychotherapy." Hospital and ( omnium ty Psychiatry II (1980) 245
49 M. Woods ft | Melnick, A Review of Group Therapy Selection Criteria," Small
Croup Behavior 10 (1979): 155-75
IM R_ Morgan fi C' Wintemwd, Interpersonal Proem Oriented Group P*y
chotherapy with ( lender Population." International Journal of ( )ffendrr therapy and
Comparative ( rtmtnuloyy 46 (2002) 466- 82 Tnaeland ft Stporln, Wien to
Recommend Group Treatment T. Yalom, Group Therapy of Incarcerated Se sual
(ievianfs." Journal of Nervous Mental Disorder; 132 (|96I) 158-70.
19 Friedman, Referring Patients " Woods ft Melnick. ,.(nmp Therapy Sr lection
Criteria " France*, Clarkm fi Marachi, ..Srle* tion Cntrrta ** Hnrwit/. ..Indication* and
Contraindications."
20. Hnrwitz, indication* and Contraindication* " F riniman, Referring F*a- Menta."
HL (ffunffhauni fi W Kate*, Whom to Rrtrr for (.roup PsychRhera- py/* American
Journal of Psyihuitry 134 (1977)- 130 33
21 M finrhan. iJialrt tical Behavii* Therapy for Borderline iVrsonality Thwfiler A
( *>gnitlvr Behavioral Appro* h to Paraaua idr." Journal of Perm* naltly Theortier* I
(1987) 32K 33 M Linehan. Naturalistic Follow-Up of a Be havioral ffratment for Chronic
ally Paraauictdal Hordrrlmr Patient*, Anfmes of t teneruJ /'tyi hiatry 60(1993)- 971 74 F
Mamali fi H Mtinnw Blum. Intrrprr 'tonal < .roup Psychotherapy for Borderline Personality
Disorder (New York K**u Book*, 1994).
22 I Yalom. A Study of (.roup Iherapy Dropout*," Arthur*, of General Psychiatry 14
(1966) WV4I4
23 M Wirrzbtrki fi G. Pekarik, A Meta Analysts of Psyc hotherapy T)npou 6s,"
Professional Psychology Research and Pnctki 24 (1993) 190 96
' I W Stone ft | Kufan. 1 Hirahon of Treatment in Group Psychotheraj*v*'
International Journal of Group Psychotherapy 14 (19H4) 93 - J(J9 M [.rs/i i, .uideltnes for the
Practice of Group Psych* therapy." In Guuirlmes and Stan dardn for the Psyrhotherapien. ed
P Cameron, | Fnrim fi I iVadman (Toronto i nivomty ot rornnto Press. 19*18), J99
227 H Roh.u k Adverse ( Hitiomcs in Group Psychotherapy Risk Factor*,
Prevention, and KrM'nn h Direction*," journal of Psy* hotherapy Practur and Research 9
(2000) 113 22

) - Iratat 4a p tJ total spi* As

*rop
2S M I M-herman, I Yalom ft M. Miles, Encounter < . ro up s First f a c t s (New York Basil Book*.
1972)

) - Iratat 4a p tJ total spi* As

*rop
 27. M Seligman, The Effertiv**vp& of Psychotherapy The GOMMMT Re-
port Study.* American Pvyrhotoyisl 50 (1995) 965-74
28. W Piper, A. foyce, J. Rusie fi H. A/iny Psychological Mind*?dn* Wi*rV and
Outcnme in Day Treatment." Intematwnai Joumalaf Group Psuchotn^urv 44 (1994)-
291-311; M. MrCallum. W Piper yi A Jovce, Droppmg Om froir Short-Term Group
Therapy," Psychotherapy 29 (1992): 206-13 Intr-un studiu ie care au participat 109
clieni cu doliu prelungit sau patologic aflai m terap* de grup de scurt durat
(dousprezece sptmni), de orientare anabtv, 33 de clieni care au renunat
prematur la terapie au avut o nclinaie psihologic mm mir dect cei care au
continuat. De asemenea, tindeau s aib o simptomatologie psihiatru .! mai ampl
>i o mai mare intensitate a wnptomefcjr-tint S Ro- sen/.wcig yi R. Folman, Patient
and Thetaptst Vanables Afiectmg Premature Terminarion in Group Psychotherapy."
Prychotherapy Theary. Research and Pmc tue 11 (1974Y 76-79. Intr-un studiu pe
treisprezece clieni care au renunat prematur la grupuri clinice cu pacieni in
tratament ambulatoriu, o baterie de teste pnihologice nu au difereniat ntn? cei
care au continuat terapia fi ca case au renunat. dar aprecierile fcute de terapeui
nainte de nceperea terapiei cu prrw re la rapacitatea lor de a em pa tiza cu
chmii. capacitatea clienilor de a forma relaii terapeutice fi simpatia general a
terapeuilor fa de dierrt au prezis semnificativ ncheierea prematur a terapiei. B.
Kotkov t A Meadow. Jtor- N* hach C riteria lor Continuing Group Psychotherapy.*
Intemahonal ournal of 1
.nrup f*tychi*theritpy 2 (1952): 324-31. Un studiu al
grupurilor ambulatorii m Me- t*ran Administrat vai a descoperit c cei care
renun prematur la terapie au o capacitate mai mic de a rezista la stres, o mai
mic dorin de empane. o mai mic abilitate de a stabili un rapurt emoional, un
IQ mai redus pe cala verbal a testului W* Ksler fi provin dintr-o clas
soooeconomic informar .Multe alte studii au artat ci cei care renun prematur
la terapie |in orice format pst- 1* (terapeutici sunt dispnporKwiat mai muli dm
clase ooranocmcr intentare ) R Klein >i K Crmii. Patient Charartenstacs and
Attmdancr Pattems m ( hitp.itvnt Group Therapy." internat vmii hm nul of Group
Psydarirn 36 *

115-32; H. Roback >i M Smith. Patient Attrition m Pvnamicalh

Onented Twaat- ment Group.** Amencan oumai of Psyckutry 144
(1987V. 426 fl; L Glmdman et ai, Irventives for Treatment Kelated to
Kematnmg or lmptwmg m Psvchcriv- rapv." American Journal of
Pwchotkrrapv 11 (1957): 589-98. M Grotahn .Jjear ning tnim Dropout
Patienbc A Clinteai Vlrw of Pattents wh Discuntirvued Group
Psychotherapy." tnltmahoml Journal of Group foyrtaritenq* 22 flWZk 3lte-
1*
1 .rotahn a studiat gmpunle sale aiulitav de lung durat s a observ ai c dup u
perioad de fa.se ani. patruzeci >i tiei ie membri de grup 05 U sui au nenun al
in primele dousprezece luni de terapie Retraapecti*'. el stime c apr *vtma-
tiv 40 la sut dintre vi caiv au tvnunat prematur erau pr^bubili u intrai m trvi
 categorii (I) clieni cu diagnostic de cderi psihotvv manifeste i2i clieni car
foloseau grupul pentru tvzotvaiva \aiei situam ie cro fa renunau *\ momentul in
an urgena trecuse. \\\ indivizi putem. schizom HM. mowo
t are aveau nevoie de o pregtire pentru rup mai atent, intensivi Nash el al.
J3ome P Actor Na*h 1 colaboratorii si au tudial treizeci le clieni in terapie
d* gnip dintr-o linii A a uni venutu. aflai *n tratament ambulatoriu Cei ap
impvettct clieni COT au renunat la terapie (in .el mult trei edine) au diferit
**mruitCAtfV ie cvi treifcprezec * t are au untinuat terapia in A leva
privine, erau mai incliucni .nul, iii experimentau ls.ila ca progresiv! i
urgent MU IH^JIU fcsirle mult 91 au ncheiat terapia cnd negarra lr ra zdxurw
mat in faa tunfrun- tlrii 11 grupul K M.uNair 91J < oraz/.mi. Clinic al Factor
Iniluennrig (.roup Fberapv Drupout," Piydmthgrapy Thtory, Rtfumnh. l'rm tu tarul
lraminX .11 (1994): 192 fl MacNair 91 c olegii si au studiat, de aaemenca. dou
mari grupri de clieni ratai la un ier VICIU de namtiiere al univenutiii ritr*o
terapie interac u > rutl mterperaonal de grup de 16 edine Aerat studiu i*u
155, respectiv 310 lient i a utilizat pe o penoadA de 1 Ap va am The <roii.p
Dlerapy Uueatioiiftairc (O IU) a evalua membru grupului Renunarea
prematur! 91 frecvena rr*
dun puteau h prezise de urmtoarele ara tmMRi furie, oatilitatr 91 argumm
lativiiate, inhibiie MN iat, abuz de substane, Munati/are Prin contrast, expr
riena anterioar intr-o anumit Inrrn de terapie era o variabil pititirtcarr (K
MacNmr Smnanda, Pred ting Attendaricr and fcxpectatkjns for (roup Thera py."
Group Uyrutmun Thmtry. Rneunh arul Pruttur 6 |21JIJ2| 219 25 ) A* r te uit me des
oierin unt similare unui ramrt anterior are terne m*trr/ A 1 ri care
renun! prematur au o probabilitate mai mare A Iw* indivizi ientru rare terapia
de grup era prima lor exicnrn in pniImtrMpie W Straie 91 1 K titan. I turatnai of
lieatrnent tn < rimp FsyrhothrrBpy," Inltr rut tumul nurruil uf (9rtmp Plyihnffir rap\f
M (I9H4): 93 109. (, Ia a / al.,.. Ireatment ( umpIrOun and t Hit urne m a Parial
I Inapitali/ation Program Inter.n turn Among Patimi VanabUm." Pr>vds> therapy
Krseutth 9 (1999) 232 47. Tasta 91 colegii li au ludul 102 lieiil In te rapie
nleiuiivi cir grup mtr un program al unui xpital dr ti 91 au raportat ci pu teau ti
pre/iii ret care renunau prematur ia terapie prin ur/ftiia combinat a unei
11

lirian psiholc g niluae 91 c rum. itatea problemelor (iadei* rklu ateii* ir

linaie j**iiu ilogic A coni|*nfMu imp. tul negativ aJrun itau tu iu aaupra trr
minrii tratamentului M Mei allum. W Piper. J (>gnalnu zuk 91 A Joyir. lai ly Proces*
and I tmppirig < hit frmn (roup Ihrrapy tor ( ciripi* aUsi (.net." t muf Dynamus:
Ihaary, Ktsranh and Prai lut b (2UJ2) 24.1 54 Ratele renunrilor la terapie pentru I
19 dec lieni care au part ipat la terapie de grup cir duuaprr/c ce fiine ientru
doliu complic at au Ioni de 23"s (indiferent dac a* aliai mir tui model sutorliv
sau interpretativ de terapie dr grup) Cd care au Ier mu tal pir matur terapia au
e*f*erirnrntat mult mai puine emoii pozitive irt >riluielr uu (ictle 91 au teo*t rnu
puin c cmpalit>ili c u grupul 91 mai puin iniHirtani ientru grup lerapeuii au
raicutal <A investeau emoioiuil mai puin in actli clieni, irit de Ja nceputul
terapiei lenoinrnul unei feurte timpurii dr/mvi^tin din partea terapieutului 91 a
antipatiei fa de clienii 1 are, in iele din urm, au re mmat la terapie a font
raairtat 91 de alii (I. lothftteinf llie Group liyc liotl- r.ipy I iropnui lheiumiennri
Krviited,' Amtn<an ournai uf Ptyihuitry 13311978|.

1492-95; O. Stiwne. Group Psydurthwapy with Borderline Patients f

.untrastin? Rtfruuners and l dropouts." Group 18 i 1994}: 37-45 T Oo
* T. Ka/micr y^u . ..> * ln* Associated with Dropout in a Group
Cognitive Behavior Therapy far Muuc lAsordeiV Hehamor, Research and
Therapy 35 (1997): 1025-30 > lnu-un studiu ye 131 dr clieni clin grupuri TCC
pentru depreMe. *3 dr hestp >4*r-.. u tenunui prematur La terapie
Variabilele prrterapae. mriuaiv gradul depress, mi au preria
renunrile Tntui, pnn contrast. absena parucip&ru la activiti* 9
exerciiile de grup a fost predirtiv*. Rasa >i etnia uni, de
asemenea, aspecte impun*- te. Un num*r de studii recente au artat
ci minoritile vizibile pot temuns prematur terapia, simind o
absent* a unrversaljt*ij. cuniortuiui w tamiUarcaut ui grup (S Sue.
D. Hu. U Takevch 91 N. Zne. jC<immunity Mental Health bas vires for
Ethnic Minority Croupe: A Test erf the Cultural Responsiveness Hypo-
thesis,* /cmrruii of Consulting and Cluneal Psychology 59 IWI }: 533-40. 1C Or**-
mala, latinos,"' in Cognitrve-Behauwral Group Therapy hr Specific Promemi
and Populations, ed ). White and A. Freeman (Washington. D J C J American
Psychiatric Press. 21WJ|. 281-3U3, H. Chang >1 D. Sunders. Predictors of
Attrition m 1 MS Types of Group Programs for Men Who Batter." Journal of Family
Violence 17 (2UU2|: 273-92.) Expectable negative ale clienilor, construite pe
expeneme negative in societate, juac* de asemenea un rol important- (C. Taft. C
Murphy. | Elliott >1 T Morrrl. ..Attmdancr Enhancing Procedures in Grcaip
Counseling far *
I famrstM Abusers.* Journal of Counseling Psychology 43 (2001}: 51-60.)
23 Note pentru Tabelul 3.1:
R Klein >1 K. Carroll. Patient Characteristics and Attendance Patterns xr Outpatient
(.roup Psychotherapy.** International Journal af Group 'sychounrar*
36 (1986) 115-32
M Mil .Hum >i W. Piper, A Controlled Study lor Effectiveness and Patient
Suitability fur Short-Term Group Psychotherapy.* international Journal af lroup
Psychotherapy 40 (1990). 431-52.
M SI V allum. W Piper >1 A Joyce. Dropping Out from Short-Term G*o- up
Iherapy." Psychotherapy 29 (1992): 206-13.
4
Nash ft al., Some Factum."

B Kotkov. The Effects ol Individual Psychotherapy on Group

Attendance," International Journal of Group Psychotherapy 5 (1955): 230-85.
S
1
Kinen/ wctg >1 R Fulnuin. Patient and Therapist Variable Amvting Pre-
mature lennuulum ui Group Psychotherapy," Psychotherapy Thran,. Research and
Praituf 11 (1974 ) 76-79.
 Yalum, Group Therapy Dropouts."
K
E Beriu*. Group Attendance Clinical and Theoretical Considerations * International
Journal of Group Psychotherapy 5 (1955). 392 -403

Johnson. i>rvup Psychotherapy

1M. Cfotjahn, Learning from Dropout Patient*. A Clinical View 01 Patients- Who
Discontinued Group Psychotherapy, Intcrnatumal iounuii Gnmr '* chothmpy 22
(1972). 306-19.* I Koran *i R. Coatelf. ..F^rly Termination from Croup Psychotherapy,"
I titer national Journal of Croup Psychotherapy 2 A (1973). 346 S9
1
S. Budm/in, A Demby p M Randall. Short-Term Croup Psychotherapy:
Who Sin # eeda, Who Faili/' Croup 4 (1980) 3-16
m
M Weiner, Outcome of Psychoanalytically Oriented Group Therapy,
Group 8 (1984): .VI?
" W Piper, f 1 hfbhane, J Blenvenu rf a!., ,.A Comparative Study of Pour Forma of
Psychotherapy," Journal of Consulting and Clinical Psychology 52 (1984):
2*8 79
u
W Stone yi S. Rot,in. ..Duration of Treatment in Group Psychotherapy,"
International Journal of Croup Psychotherapy *14 (1984): 93-109.
f* K Chrifdamen, K Valbak A. Weekr, Premature Termination in Ana lytic
Group Therapy," Nnrdiak Psykiatrisk TuCskrift 45 (199])- 377-82
R MarNair f Cora//ini, Clinical f actor influencing Group Therapy
Dropout," Psychotherapy Theory, Research. Practice and Training 31 (1994) 352 41
' M Mc( a Hum, W Piper. | Oguninir/uk >i A. Joyce, Parly Pmcma and
r topping ( Hit "
I t )ei pi 1 Ka/mien /ak. Parlors Associated with Dropout in a <.roup <
ognifive Behavior Therapy for Mood 1 Hanrdrn," Behaviour Resean h and The ropy
35 ( J997): 1025 10
29 Yalorn, Group Therapy !>mpout% "
30 W Piper. M MKallum, ami H Azim, Adaption to tjn% through S'hort Term (imup
Psychotherapy (New York Guilford Pr~A, 1992)
II M*< Hum et a! . Fairly Pit*won and flopping ( hit "
32 W Stone, w Croup Psychotherapy with thr (Troon .illy Mentally 111.** In
Comprehensive Croup Psychotherapy, eda M Kaplan pi It Sadis k (Baltimore William
and Wilkin*. 1993). 419-29
33 M Hoiowitt, .Die R*i .II of Interrupted (roup Tasks An I R pen mental Study
of Individual Motivation in Relation In Gmup Goal. in Croup f>y namus Research and
Theory, ed D Cartwright pi A Zander (New York Row. Paterson, 1962), 371V94
i4 I . Cofh ft 1 French Jr, Overcoming Resistant < to Change, In Carfwnghf
pi Zander, (imup / tyruimiri, 31 41 H Stotland. ..I Artrrminant* of At frac hon to
(.roups Journal of Social Psychology 49 (1959) 7| H41
:s D f.urulgren ft D Miller, identity anil Behavioral ( hangr m Irauung Croup*."
Human Relation* Thtmmg News (Spring 19*5) ic I mherman, Yalom. Mile*. / ncountrr
<Irpups, p. 324 37 I Yalorn ?i P Noutt, date nepubln ate. 1966
W s Srhachtutr, 1 leviafion. Refection, and ( r immunisation," in ( artwright yt
Zander, (roup l>ynaMk*, 260-85
m H leavitt, 1 .mup Sfrurtm and ProttM Some Effect* of Certain Com muninition
Partem* on Group Performance," in Readings in Social Psychology,

t2 ft/) (N*w
eds. E. Maemby, T Newcomb. E. Hartley - Tratat (la HoK.
York psihotarapia
Rireiiart4a* grup
Wwn..
 1958), 175-83.
40. J. Jack on, Referenct < roup Processes in a Formal Otyomilioi\.i in
Cartwright i Zander, Croup Dynamic, 120-40

41. L. Fostinger, S. Scharhtrr > K Back. The OpcnttOO of Group Man dards,"
in C artwnght >i Zander, Group Dynamics. 241 -59
42. C. Anderson, O John, D Keiter >> A. Knng, Who Attain Sooai Statu 7

Effects of Personality and Physical Attractiveness in Social Group.' Journal of

Personality and Socml Psychology 8 (2001): 116-32.
43. M Sherif, Group Influences Upon the Formation of Norm and Atti-
tudes." in Maccoby **f a/., Rradmgs in Socul Psychology. 219-32.
44. S. Asch, ..Interpersonal Influence: Effects of Group Pressure Upon the
Modification and Distortion of Judgments," in Maccoby et al, Reading*, in Socul
Psychology, 175-83.
45. P Ijeiderman. Attention and Verbalization: Differentiated Response i-
ty of ( ardiovascular and F.lectmdermo Systems." foumal of Psychosomatic Re-
search 15 (1971): 323-28.
46 l.ieberman, Yalom i Miles, Encounter Groups.
47 Srhachter. Deviation, Rejection, and Communication-"
18. McG.illurn et al., Early Process and Dropping Out"
4* R. I larriaon i B. Lubin. Personal Style, Group Composition, and Learning
Part I." Journal of Applied Behavioral Science 1 (1965): 286-94
51. Kr/ultate similare au fost raportate in probele NIMH pentru tratamentul
depresiei Clienii cu o funcionare interpersonal* redus* nu pot utiliza eft- i icni
terapia interpersonal*. (S. Sotsky et al., Patient Predictors of Response to
Psychotherapy and Pharmacotherapy. Findings in the NIMH Treatment c I
lepression 1 ollaborative Research Program," American Journal of Psychurry
148(1991): 997-1008.)
52. R I it* M Draper >i S. la*. Social Connectedness. Dysfunctional Inter
personal Behaviors. and Psychological Distress: Testing a Mediator Model" Journal
of C ounsehng Psychology 48 (2001): 310-18.

14 ) - Tratat ds pilhoUurS du grup

 93 52 Clienii fac progrese in psihoterapu intensive dac* au capacity
mature ile relaionale (nUMiiate pnn (Quality ol Object Relations Scale (QOR)
(H Azmi et al . Thf Quality of Object Relations Scale." BuJJrfin of the Mnmmgcr
Ctmu 55 (1991) 323-43). Clienii cu scornn QOR mai mici avanseaz slab in
terapie intenaiv*. experimentnd deseori interpret*nle ca un criticism
vtamato: Aceti clieni avansea/i mult mai bine in terapii mai suportive. (A
Jcyot M Met allum. W. Piper i 1 Ogrudntczuk. .Role Behavior Expectancies
and .41- li.im e C hange in Short Term Individual Psvohotherapx/ Journal at
Psudtrtbr rayy Prat tue and Research 9 (2000): 213-25.) Nesurpim/Alot. o
mai marc inch naie pathologic* este un predictor general al rezultatek*
pozitive ale tuturor psihoterapulor (Joyce et al bid; I5pet ti al, Patient
PecMtalitv and T me 1 *. inited Group ")M Pines, The ^If an a Croup Tht
Croup as a Self." in Self Experience* m Croup: ( Effective and Self Pwychnlopuat
PathuHtys to Human Understanding, eJ I Harwood ji M Pmm (Philadelphia Taylor St
Francis. 1998), 24-29 A < ray, DiftiCuM Terminations in Croup Therapy: A
Self-Psvrhologically Informed
Per%pr*rfve." (,ntup 25 f 2fMJl): 27-39.
'>4 M Leszcz, (roup Psychotherapy of the ( hara< ten logically f Jifficult
Patient, ~ International journal of Croup Ptychoiheropv 39 (1989): 311 35
33. Nash el al. Some Factors."
9. H. Bernard pi S. Drub. Premature Termination A < IJrncal Study," C*n>
up 13 (1989): 11-22.
57 M Srljgrnan, ..The PffectivenesA of Psychotherapy "
38. L. Beliak, Oln Some I imitations of tJyadir Psychotherapy and thr Role of
the Croup Modalities," International journal of troup Py hothrrapy 30 (1980) 7-21
I Kutan ft A Alonso, Croup Therapy, Individual Therapy, or Birth1' In ternahonal
journal of Croup /Syr hothrrapy 32 (1982) 267 82 39 ( .runrKiiirn pi Kates, Whom
to Refer *
60 Frances. Oar kin pi Mara hi, Selection ( ritrna." 243
47
61
61 If SwiJIer, ..Aletithymia Treatment Utilizing ( omtnned lndiMilu.il .md
(n*up Psy hothrrapy," International Journal of Croup I b o t h e r jpy 38 (19HM)
62 f. Fforowit/ i J Vitkis, The Interiersonal Basm of Piycluatrk Symp
tomtologjl" ( Imnul fNyi Wuyy Rrvirw 6 (1986) 443 69
63 P. ( ritn ( hristoph >i M Connolly, Patienl Prrtrratment i'rrdutnn of
( hitcome." in Ptychodyumu Ireatment Krseurch, nl N Miller. I I uborsky. | Warher 91 |
iJwhrrty (New York Basic Hnoka, 1993), IHS
64. I Yaiom. P Houfs. S /mierherg >1 K Rartd, Prrdk ttcma of Improvr
merii in (rnup Thrrapy," ArchtiY* of Crnerul Prytinain, 17 (1967) S*# 68
 66 (

6.5 ( ei patruzeci delieni studiai erau aduli, din Uaa dr mijii . bine educai, sofist

i< a ti psihologic. nespitali/ai, suferind dr probleme nevrotur sau ir caracter

Rezultatele terapiei au fost evaluate de o rchip de evaluatori are, pe baza unui

interviu structurat, au evaluat (cu o fidelitate rurlrnW) *hunbn- le in sirnptnme.

funrirnare i relaii l> asrmrftr*. clienii i-ait cotat indepcn dent propriul rezultat al

terapiei folosind ai ai al4 Im linaia psihologi a a fost msurat cu subsral din

( alifomia Pers*mality Inventory pt de < 4tre te rapvui dup4 un interviu dr selecie

iniial terapeuii au otat pe o scal de apte puncte, dup interviul iniial, lt de bine

cirtleau 4 va avansa n-.je t vid client in terapie Autode/vhurra anterioar a tost

msurat prini-o va nariM modificat a Juurard Srlt l lmire (uestionnairv (S (oiiranl.

beli I8-. flow Pafkrms in British and American College Ptnuilai,* journal of Nurial P. i n

holoyv 34 (1961)- 315-20) Atrac ia clienilor fa ie terapia de grup i popularitatea lor

generali in grup au Irmt msurate printr un chratiunar de cw zuine pi un chestionar

sornmrtric
 67. Utiliznd un inventar de personalitate comprehensiv, oercetatun au coperit,
surprinztor, c tartorul Extraversie (exempUiicat de indiv./x ra energici,
sociabili, asertivi >i arat emoii pozitive) evte puterax avurM rtt popularitatea
fR. MrOae >i R. Costa, The NfcO Personality Inventory the Five-Factor
Model in Counseling," journal of Courusitng and Deoew/pmcn **
(1991): 367-72.) Aceti indivizi u atrag pe reilalti datorit faptului c IKUC s
rspund cu cldur i ncurajeaz propunerile de implicare R Opue. Ji
Neumbiologu al Framework tor the Structure of Personality and Emotum in*,
plications for Personality Disorders," in Major Theories of Personality Dmriki. ed |
Clarkin i M U-nzenweger (New York: Guilford Press. 1991), 342-9*.
68 Deberman, Yalorn i Miles. Encounter Groups.

69. | Melnu k i G. Rose, Expectancy and Risk-Taking Propensity." Smai.

Group Heharujr 10 ( 1979): 389-401. Scale Jackson Risk-Taking inventory p
Hill Interactional Matrix. Sociometnc assessment: Depth of Involvement
Sea* (Evenstn i Bednar). Moos i Humphrey Group Environment Scale.
71). 1 Frank i | Frank. Persuasujn and Heeling; A Comparative Study of Psy chotherapu.
3rd ed (Baltimore: Johns Hopkins University Press. 1991), pp I 12 53. W Piper. Client
Variables." in Handbook of Group Psychotherapy, ed A. Fuhrirnan i G Burlingame (New York
Wiley, 1994k 83-113.

71 Joyce et ai., Role Behavior Expectancies and Alliance Change * J.

Rot- nry i R. Hanson, Predicting Attrition from Treatment Program*
for Abusive Mm." Journal of F am i l y Violence 16 (2001): 131-49
72. Lothetcin, The Group Psychotherapy Dropout Phenomenon."
kicCaP lum et at.. Early Process and Dropping Out."

73. | Frank. Some Determinant*. Manifestation*. and Effect* of

Cohesive ness in Thrrapy Groups," International Journal of Group Psychotherapy 7 0957;.
53-63

74. On ft Kazmierczak. Factors Associated with Dropout*

75 Cantitatea dr lucru in grup" indepluut ^rap^ruii de ciientL

cemrembn i terapeutul dr grup) a prezis rezulta trie terapiei (Piper et aL
Psvchokipai MiiuUnlness. Work, and tkitcome ") Piper >i oolegu s*
drhneac lucru* in era* m termeru clan A lucra in terapia de grup
nseamn c avem s cvpuo o pre b Iern oi care te confruni pnn
explorarea proprukir contribuii la ca* Presupune s i asumi
responsabilitatea pentru propriul rol in prepoii divuttL % v i a|u(i i |e
ceilali s tac la tel (M. McCalhim. W. Ihpet. and \ O'knlte. J5e* dk ting
Patient Benefit Irum a Group-Oriented Evening Treatmeni Program *
International journal uf Group Psyihotherapy 47 (1997): 291-314.301.)
 76 M Farloff,.. rheraptat-Patient Relationships and Outcome oi
fWkothe- rapy." journal of Consulting Psychology 25 (1961) 29-38
77. K Hcslin i D. Dunphy. Three Dimmiara ol Member SaUsiactior ir.
Small Groups" Human Relatam* 17 (1964): 99-112
78. Frank, Some Determinants^ Ends and c Page Croup ftwehnihe
rapy and Paycholugioal Changes, i^yxhologtcml Monogsufh* 73 (*95* *v
 Not*<. APrroi-UL 9

! D W.iltm.in i l) /impf er, Composition, Structure, and the i Hi rat ion of

rrralmml/ Smalt Group Behavior |9 (1988) 171-84.
2 P C <1,1 pi K Mc< rae. ..Revised NEC> Personality Inventory (NEO PI K)
dnd NEC > Five-Factor Inventory (NW VFF1).* I*mfr*umul Manual (C VJ-va, Fla.
Psychological Assignment Resourrrs. 1992)
1. M First et at., DSM-IV ami Behavioral Assessment," Behavioral Asses- *onent
14 (1992): 297 306. J Shcdlrr i D. Westen, Refining Penonality Iftjmr der f
>iagnn*m Integrating Science and Practice," American Journal of Paydriafry 161
12004) I 130 he> Arhitectul principal .I DSM, Robert Spitzer. rrlatea/i prt> vrK
urile < onstnnrn IJSM intr-un interviu cu All* Spiegel din 3 ianuarie TfWtS ap4rut in
/Tie New Yorker
4 P < riLs < hrmtoph i M Connolly (Ibbon, Review of W Piper, A |oyre, M
Mr-('aJlum. H. Azim, and J < >grodnir/uk, Interpersonal and Supportive Psyctw
therapies Matching therapy and Patient Personality," I'w hirtheropv Kc
warrh 13 (2001): 117 19
5 W Piper. Client Variables,* in Handbook of Croup Psychotherapy, *1 A Ftihriman
i G. Burlingame fNew York Wiley. 1994) 83 111.
6 W Piper i M Marrache, Sein-ting Suitable Patients Pretraining for Cnv up
Therapy as a Method for (roup Selection." Small ('.roup Behavior 12 (1981)
4 vi 74 < om porta mantui In grup a tost msurat priji Hill Inferai tion Matrt*. W I fill.
Hill Inferat turnai Matrix ( t j n Angeli-% Youth Studies < enter, Umver-a ty of
Southern California, I96S)
7 Aa cum afirm lr *M IV IK o greeal COmuni ente <u era ri o t l.e.iti
tre a tulburrilor mentale clasific oameni rind, dr fapt, ele i are sunt clasi-
ficate sunt tulburrile j>c can* osmanii Ir au" (Dfvgrknhc and Station al Manu
a! of Mental I hmtrdm, 4fh ed . n*v American Pay ru AM* iafu*i. ?!**). **i)
8 A Cannm, Cderea. (RAO, 1993)

9 f f Vrr i A Silver Predicting Participation and Behavior in (roup He rapy fn*m

Test Prntmnla," Journal af( 'JtnievJ Tn\p hnloyy IH (1962) *22 23 (' /j mrt, ( harai ter
Tviense Preference ami (#roup Therapy Interaction," in line >rf < .meral Psychiatry 3 (|
960i !6K 73 F Borgatta i A F*< lenha-h. Fa* tor Ana lysm of Rorsrhirh Variable amt
Behavior C tbsrrvation." Pnychdiryual Heportt 3fl OSS): 129 36
If) T Miller, The hydwtllerapnitic I Ihlity of the Five-Factor Mmlrl 4 Per wmaiity A t
ItnHian's F *pertem r," Journal of I'monahty inmwmf 37 (1991)
413 33
IJ k Mcnninger M Mayman i P Pruyser. The Vital Balance ( N e w York Viking Pro**.
19*3)
\} M Seligman. ..The Effectivene** of Psychotherapy The C onsumcr Ke- portn Study
" American Pnycholoytof V) f I99S) 96** 74
 13 1 Rentier. Predictors of I hffrrentiaJ Response to C ogiulive. Etprrteti rin) anrl

( h i t tea! P^rlwloyy 39 f|Wf)? 333 410

Self I ho* ted Payrhotherapetih Procedures," numai of ( tmaullmy and

1
1
 14

14 H. Hoberman, P. Ii*winym >i M Tlhon, Group Treatment til Depression

Individual Predictor of Outcome." Journal of Consulting and Clinical Pro chotogy
36 (1988 : 393-98)

15 S. Joure rf a/., Differential Change Among Senwtivtty-Tramtng Pmrv pant as

a Function of Dogmatism." Journal of Psychology I 0972 151 -%

16 R. I lamsim >i B Lubin. Personal Style. Group Composition. and Learning.

Part 2," Journal of Applied Behavioral Science 1 (19851*. 294301

17 C. Cnrw i ) Melnick. The Use of Initial and Delayed Structure in Facilitating

Group f krvelopment," Journal of Consulting Psychology 23 <1976 92-96

18. P. Kilrnann i R. Howell, The Effect* of Structure of Marathon Group Therapy

and IXHTUS of Contml on Therapeutic Outcome," Journal of Consuiun? and ('Itnical
Psychology 42 (1974)* 912.

19 K Robinson, ..The Relationship of Dimension of Interpersonal Trust with Group

Cohenivenesa. Group Status, and Immediate Outcome in Short-Term I ,nmp C ounseling."
Dissertation Abstracts 40 (1980). 5016-B.

20 I Melnick i G. Rose. Expectancy and Risk-Taking Propensity Pred* tors of <

.roup Performance," Small Group Behavior 10 <1979): 389-401. Metnack >i Knar au
demonstrat, intr-un experiment bine construit cu ano grupuri o penenialr cu studeni, c
tendina la asumarea nsrului social a prez semnificativ in edina de terapie
autndezvluirea, comportamentul de asumare a natului i ac tivitatea verbal* ridicat
adecvate terapeutic.

21. K Homey, Neurosis and Human Growth (Sew York: Norton, 1950

22 I Bowtby. Attachment and IMS, voi. \. Attachment (New York: Basic Book*. 1969);
voi 2. Separatum (1973); voi. 3, Lo (1900). C George. N Kaplan ?

M Main. Adult Attachment Interview, ed. a treia Manuscris nepubbrat University of

( alifomia at Berkeley, 1996.). Cassidy i |. Moht Unsofvablr Feai. Trauma. and
Psychopathology. Theory. Research, and Clinical Considerations Re- lafrd to Disorganized
Attachment Across the Life Span. CUmcal Psychulogy. Science an Practice 8
(2001): 27V9

23 K Maunder i ) Hunter. An Integrated Approach to the Formulation and

Psychotherapy of Medically Unexplained Symptoms Meaning and Attachment Based
Intervention." American loumal of Psychotherapy SB iM4t: 17-33 I C hen i B
Mallinckrodt, Attachment, Group Attraction, and Sekt-Othei Agreement in Interpersonal
Cin umplex Pwhleni and Naopbow at Group Membem," Group I dynamics Therapy
Research and Practice 6 (2iY)2) 311-24
24 C. Tyrrell. M. Doctor. G Teague i R. Fallot Effective Treatment Reia

ticmahfps for Persons with Serious Psychiatric Disorders. The Importance .a At tachment States of
Mind." lourmil ofCimulUng and Clrmoal iVuiMogtr tu 11999 725 33 t Smith. I Murphy i S Cods

1
1
Attachment and Group Theory anca Measurement/ loumal o( IWscmahty and Sana! 77
(19994.94 110

1
1
 25. I HorwiU, S Rosenberg. H Hart i l'nmoi V \ tUaservu knvamon of lnterptraond
Problem* Psychometric l*mperhcs and c Unu. a* Apptwafcraib loumal of K (M*uHmg anJ
Clinical PeyshMogy 56 (1908 88V92 K Waizn/u aA t.rabovd*, Interpentonal
Psychothrrapy Group (1PT-G) for Uepraaian," /meniri Itf /'UI holheraptl Ptmrlue and
Pc-ranh 10(2(101) 4b I
2b Milii<iii|i>KU amlriHfiuriini a cirt umplexului jntrrpiTKmal ntf construita
ponuiid de 1 cuiul mlerpenwmal iniial al lui leitry (T I eary, Inter per mnal I
tutffrumu of Pemmatily (New York Konald l'rp, IW7J) i are anumite al- nuluri(4(i cu
HK(I (I un.laincnl.il InterperHonal Kelalit.n Invenlory) al lui Scllull/ FIKii ft
Inlerpenumal limirnn'rM (fain Alto, Cald. Se irn* e and Helia n'i |ln..l<s, IVbb) Vezi M
i.ulmari ?i | Halaknahnan, Cir* uiar Meaaurement Re*li> Un- Aii.ilyti* ,il
Ir.terpretatmn I lnler|*ein'i>al ( urle Profila," CImuni P*VI /ro/oyv St mur and
Practice s (|W8) (4+ bO Aceasld abordare oier 4 oachr m4 VIZII.>1,1 a **(iluliii inter
personal al individului, care rntetizea/A douJk di meiViiimi irilerperwondJr cheu*
afilierea (intinzAndu-ae de la titill la prietenia) 91 agentul controlului (niiinzAndu-
M* de la dominrii la subrniMvJ Indivizii pol h deui rii de-a lungul liniilor de uatll.
rialii -dominant, ostil submiiiv, ostil iau prietenii, prietenos dominant, prietenos
suhimitv, nipe 11 aulmumv
27 (, heo >1 Mallirtc krn.ll. Altarhmenl, Group Allra* imn, and Seif 1 Mlier
Agrwmeni " K Mac Nair Semn*la fi K I iv, IntcrperMmal Problem and tl*e leneptmn
uf I lierapeiitb I a* Ion in I .roup nirrapv," :>mall t.rvup Hetrnrth 3| I2IHI IH 74
28 I I grodniivuk. W l'ijier. A |nv*e. M M.t dllutll fi | Knne. NI l ive Factor
fmanakty Iraita as PredMor 1 d Ke|>one Io Iwo I mnu ul ( .roup lay chofherapy,"
Internai urna! fuurntil uf t.mup Pupt lurtherapv S3 <?(l I) 417 43
29 P ('iMta 11 K M< ( rae, Normal IVoairuditv Aw-animl in ( Imn al
I'rari* e lh*' NN ) Pers* n lalily Invttntory," Pavekalogual A-i--.romf 4 (|W2)
' I ( Inventar ul de personalitate Nht > (NF.i > ll> i varianta ta pfen*
nit.it*) NI ( > I II unt inventare unr de administrat. Ielele i tune
validate miei. ultuial Sunt evaluate * m*l dimensiuni ale peri >nalil.i|u
Nev roti* tunul (dulie*, vulnerabil la stres, cu lendm|A sprr ruyine), I
slraversia (verbal, dorm* de angajare >i rn tu/i.i*IJ, l ontiiru io/itatra
(capa. llalea de a mtm*i mult angaial. i apabil vk
am.me gratificinia), I v hu lere.i (InUmpinA noul i ....................... . CU creativi
tube i iniagiria|i<,| i Agrcabiiitarea (in* tr/Jttat. cooperativ, altruist)
Ul W Piper, A (nyer, J Ko*ie i II A/irn, Paychologbal M ui*l*iIne**, Work and < HJ
ironie III I ry Ireatmenl." International ournai of t,rvup l .y> hoth. rapy 44(|<a*4) 291
III M Mclallum. W l'ip-r >t | Kelly, l'iedutmg Patienl IV neht fmni a C.roup-4 rreoie.l
bvrning Irvatment Program," Inltr nat tonaj /nur rw/uf i.roup Pust iurlherapif 47(1997) 29)
14. W l'i|>*f. A Joy*e, M Mei alluin, FI A/un i I Ogrodnicauk InterpatrumaJ and
Suprorlive l%y, holhmpte- Mal i/rrny I turnpv nnd Poticni Personalii* (Washington. DC
Amei, an Payrlmlogi al Asw>< Mtmn, 2IKII) W l'ifsT | l gr. MIIUI/uk. M M. t alliuu A
lny.e>i| Kiibie. J cpresnion of Afl*i I as a Mediator ol the Krlationsliip Ht'lween Uuali ly ni i
ibfo t XelatioriN arul (.mup I herapy l Hi lemne lor Paticnta with t ompli i ale.) (.nel," lournal
nf l onsullmx and ( Imuni foychology 71 (2003) W*4 71 M M. (a(lorn, W Piper. J
Ogitxlnirzuk *i A |oyce, Ralalionahip Arnong

tratat da >ttwtera|rla da pup

Isychniogical Mindedness, Alrxithymia, and (Alteme in Font t rrnu. ot Short-Term
Psychotherapy." Itythology and Psych* wrapy Theory. am.

Iractue 76 (21*13): 133-44

31. Piper, Joyce, Rosie yi Azim. Psychological Mmdedneus "

32. W. Piper 1 al., Expression id Affect a Mediator ' MrC^Uuai a;

..Relationships Aiming Psychological Mimfedn*. Aleulhytiua. and Outcome " M McC
.ilium. W Piper fi | Kelly. Predicting Patient Benefit tram a Gm- up-Oriented Evening
Treatment Program," Inlrnutaml uumd of Ouar Pit rhothrrapv 47 (1W): 1 -314.

33. Piper ft al.. .Eipmaion of Ailed as a Mediator." J. (Ji^udnauk. W Pe |wr. M M<

Galium. A. Joyce p ]. Rosie, Interpersonal Predictor id Group Therapy Outcome lor
Complicated Grief," International Journal of Group Paychathr rapy S2 1VMI2): 511-35.

34 S- Sotnky ft al. Patient Predictors oi Response to Psychotherapy and I luir nun utilera
py: Findings m the NIMH Treatment oi Depression Coilabuca- live Research Program."
Ameritan Journal of Psychiatry lift (19911: 997-M8 5 Hiatt, U (Juinlan. P. Pillmru* >i M
Shea, Impart oi PeriecLromsm and Need ior Approval on the Brief Treatment of Depression.
The National Institute id Mental I ieallh I real mini of Depression Collaborative Research
Program Revisited." Journal of Consulting and Clinical Psychology S3 (1995): 125-32.

35 A (oldatrin, K Heller >i L. Sechresl. Psychudtdapy ami the Psychology of hehuruir

Change (New York Wiley. 1966). 329.

16 K Miunt >i S Clctnc*. _A Multivariate Study oi the Patient-Therapai System," Journal

of consulting Psychology 31 (1967): 119-30. C- Zund Character l trims- lYefrnmce and C.ruup
Therapy Interaction." Archnw of trena*I Pnr c/nairy 3 (l1**)) 168-75 F. Giedt. Predicting
Suitability tor Group Therapy* Anu-riom Jmirnal of 1sin.hotherapy 15 (19bl): 582-91.

17 Mon yt l Jemes. A Multivariate Study."

18 t. Mchvoy >i R Beatty. Assessment Centers and Subordnale Appear sals of

Managers A Seven-Tear Examination oi Jredictive Validity," Awm* fSyi Ni vy 42 (19H9)
37-52 H. Hekla, The Group Interv iew Test Its Shnsigth," PMMII fV'-u'itncJ Kevieui 11
(I9f0): 39 4n. Z. Shechlman. _A Group Assesemeni PriMrdure as a Predictor of On-the-(ob
IVrtormanor oi Teachers ' Umrmal af Apphad PsythoLigv 77 (lv92> 38.V-87 R Baker.
Knowing What You i* Looking Is. An Outcome- Based Approach to Hiring," Ltnmhtp
Abstracts 13 (2W0| Worldwide Wefi Edition

3v I Borgatta >i K Bales. Interaction ot Individuals in Remevstitoted Groups." tonometry

lb (J9S3): 3U2-2.

40 - Borgatta >i R Bales. ..Task and Accumulation of Expertervy as Factors in live

Interaction of Small Groups," xawirtry lo 119531. 239-52 B Baas ja- Jenhtp. JCy% iwiixy.
ami Organizational Miaar (New York Harper As Rem
 41 V. C erbui. Individual Uehavtor in Scwval Situations Its Relation to Ar viety,
Neuiohcism, and Group Solidanty." U .mol at i'.xyanmmtai Ptwhalogii S. (I^5t.) Ibl nH
 42

42. Ibid.
4 t. K C attrll, LJ. ^tunders pi <. Si ire. The I >1 menue m* ol Syntalily in Small

< >n nj|fi." lournul of Social Psychalogy 2H (1948): 57-78.

44 S 1 MtjJkm y I Anthony, Group Pv hothrrapi/ Thr l'iyi luuTUilvtir Appmarh
(Warmortdwworth, FngUnH iVn^im, 1957) (. Barh, Intensive Group Therapy (New York
Konald Preiw, 1954)

45 W Stoni, M Parloff 91 | Frank, The Un* of I >i.-i^no^rir Group* in A ( .n ntp

Thermpy Program," International tournai of Group Piyihuthcrapy 4 (1954) 274' 84

I* W Stun* pi 1 Klein, The W.uhny, Liai (roup,* International tournai of

(snmp Ptyi hotherapy 49 (199*#) 417 2H

47 Y Klein, W Sterne, f>. Reynold* ) llartman, A Syntrm* An.ilym ni

the I ffei tivenen* ai Waitmy, Lit Group Therapy,** International Journal of Cn>

up fhryrhotherapy 5 I (2001 ) 417 -23.

18 W Plptr fl M Marrai he, Selectin# Suitnble Patienta Pretraininy, for Croup ITu-rapy
A* a Method for Group Srlfftion, 5mall Group Bhavior 12 (1981) 459-74

49 J ( onnrlly fi W Piper, ..An Analyai of Pretrainin# Work lleltavmr a% a ( ornpoailion

Variable in ( .roup PVyrhnthmpy,* Intrrruituynal tournai of Gnmp Psi/chntherapy W
11989): 173-89

50. f t Sullivan, The Piyrhuit ru tntrnnrw (Nrw York Norton. 1954)

51 G Klrrman. M Wrimimaii. B Ki onia ville fi I fhrvnm. Intrrprr+ma!

Ptychodhrrapy of l iepmaum (New York H*nu Booku, 1984) M< ullnu^h. 7rmf

ment for t 'hromc I hrprrmmn

52 I Powdrrmakrr fi |. Frank. Group l^hothemjry (( amhrulye. Maa* I lar va ni

University Vrenn. 1951). 5.5 LM

5.1 Ace*Jt A* tm mtr* o mrnponmM 1 rntralA a min numAr dr aUmiAri naitem |

Nir.mi* ale fmihiitrrapiei Poafr fl Intlrilt rti deniimirva alti-nuitiv.l le ..plan" al < IjmfuKii (J
Wetn, lima Piyrhorherafry Wurv pnurs* and Tnhnnjue |Nrw York (iitfonl Prmm, 199 1|)
MU .jirhefrUI Rntiv 11 importa mm la U ~ (J S1fr.u1 >1 /> S* Xal. Inlerprrumal Proie' -,
in Co^mtire Therapy |New York Hati IVmk.1. 1990|) M ia-s/r/ fi J Malat, Ttie lm*Tjw*rM
nwil Model of Group ISyi hotlerapy. in Pnttt% drr Couppenpnyrluithewjne, e*J V
TVhuMrlikr (Frankfurt Durinr, 21)01). V. r-n9 I) K u*iler ( aniemporary Inlerperxonal
Thrttry ond Rmeunh (New York Wiley. P**)
 *4 G Kurlirigafn#. A I uhninan fi | |ohn*on. C iihr*ion In Group H*y.h tfaerapy," ln A
Guide lu t^yr hotherapy Relation .hijn, and kWork. J | Non nm (1 S foni. Knglund
( hcforrl Univerutty Prm. 21*12) 71 88

M NiKur, The huture of the ( inmp/ International tournai of ( .rvup Puy

rhotherapy **> (2000); 4S5 72.

a Vf Lii'herman, I Yalom fi M. Mlle. f mounier Group* Tint f acto (New York Hunu
Hcuik, 1972)

57 A. b ranci*. | ( larkm 91 I Monrhi, Jttliriion Crltrrla forOulpattcnt QritUp Psyrhofherapy,"

!) - Tratif du ptlhotamplA ri
tnip

Hoepihd and Commumty Payi hiatryM (1980) 245 250

). Best, P. )<nes A Pllon, Tlv ISyrfvrtHerapeutv Value of a Morr Mom*.* neous
Group Composition, International Journal uf Social Psychiatry 27 (3961)
43 -4/ | Meinick $i M Wood, AnalyM^of (.roup C. jn Kwaf <md
Theory for I'sydiotherapeutic and Growth OnmUd Ccoupi,' Iuumal of Aprittf Behavioral
Science 12 (1976): 493 513.

58 G. Burlingame, A. Fuhriman >i J Johnson. Cohesion in Group Radiotherapy.*

59. M Siebert ?i W. Dorfman. Group Composition arvd Its Impact ur Effective

Group Treatment of I !IV and AIDS Patients,* Journal of Drt>ekpnr*tliiJ and
Physical Disabilities 7 (1995): 317-34.

hi) M Esplen et til.. ..A Multi-Centre Ihase 11 Study of Support!ve-Ex.frevolve

(.roup Therapy for Women with BRCA1 and BRCA2 Mutation* Canter (2004): 2X37-
2342.

61 Foul key >i Anthony, Group Psychotherapy. 94.

62. I. Yalom et at.. Prediction of Improvement in Group Therapv* Ardme? of General

Psychiatry 17 (1967): 159-68.1. Yalom et al. ..Preparation ci Patient! for t .roup Therapy:
A Controlled Study,* Archives of General Psychiatry 17 09671 416-27 A Sklar et al.
..Time-Extended Group Therapy A Controlled Study.

('omparalnr Group Studies (1970): 373-86. L Taken >i K Rand, ..Compatibility and C
ohnivrnoft in Therapy Groups.* Ardnucs of General Psychiatry 13 (196bi 267-76 63 1*
Rahimwitz. Group Therapy for Men. in The New Handbook of Psychotherapy and
Counseling with Men A Comprehensnr Guide to Settings Problem* and treatment
Approaches. voL 2, ed. G Brooks G. Good (San Francisco loir sey Hass, 2UU1). 6(13-
21. L 1 lolines, Women in Croups and Women's Cups International Journal of
Group Psychotherapy 52 (2002): 171-8&

M Ihul F Wright >i l- t *>uld. .Research on Gender-ljnked .Aspects at Group Behavior*:

Implk a hot is tor Group Psychotherapy.'' in Women and Group Psy- i botherapy Theory
and Practice, nl H DtChanl (New York; Guiltord Press. 1 133 50 ) (Igrud-nurzuk. W. Piper >i
A. Joyce. Lhttcrences m Men s and Women Response* to Short-Term Group
Psychotherapy,* Psyci**hrrapy Rrsttrr.k I4(?IHJ: 231-3.

tv5 T Newcomb, The Prediction of Interpersonal Attraction ' Amencm ?,sy- hohgy 11
(W56) 57S-86
h# M l leberman, The Relationship of Group Climate to lndn dual Chan ge.~ Ph l> diss..
University ol Chkagp. W58.
67. ( FairKiint et al.. Psychotherapy and BuUnua NOVQNC Archives < v.r riend Psifl
hutry 50 (1991) 419 28 l> Wilflrv el al Akvxqi Co^utire Bohav to- ml lherapy and Group
Interpersonal Psychotherapy tor the Vmpurgmg Bo llinic Individual A Controlled
Comparison.* low *iai of Consulting and CJINU. Psyt hoiogy o) (1993) >9t> 305

CAPITOLULiO

I N Taylor. G Burlingame K Kiirtenatv. A Fuhnmarv 1 loharaect s 0 I >ahl. A Survey ot Mental

Health t are Piwidcrs and Managed t in tVgo
 mMtum Attitude* Toward Familiarity With, and UftofCroup Interventions,* Inin national
Journal of Group Piyi hoihtrapy 51 (2001): 243-hi S Rnatnbaig ?i ( . /Amrl. ..Brief
Group Imitinrnt and Managed Health Carr." Inirmuhonal four- nal iif L.ntup I^yt
holhrropu 45 (|WTi). ,V7 79. I* l o*. I* llfrld. B llfelil >i C. Brffl nan. MC>roiip Therafy
Program Development i lmitian Administrator ( olla bouillon* In New Practice Setting.'
Inlrmahonal Journal of (.roup Ptychothmpy 90 (2000) 3 24

2 s (;in >i S HitH h. Working in a Hawed Mental Health < an* System An HthicaJ <
hailmgr," Amrruan Journal of /Syi/tujfry 158 (2001). 117H HT X K 1-ong f Pendleton, B
Winter, Effects of Therapist Termination on (roup Pro* ess" Intmuiltonal Journal of (.roup
/Sy< hotlwrapy, 38 (1988) 211 22 4 H lionovan. A fadin Rivera pJ S Kiiwiliw, Iran *nd
Initial Outcomes from a Pont Traumah< Siren* Disorder/Substam e Abus* Treatment
Program," Journal of traumata Strut 14 (2001) 757 72. S. lash, G. Petersen. 1 < Yl minor fi
I.. Lahmarm, Social Reinforcement of Substanrr Abuae Aftenarv < iniup Hie rapy Attendm
e," Journal of Substance Abur* ltraimtnt 20 (2001) U M Lrszi . .3 .eriatrit t roup
Pvydnithrrapy,- In ( omprrhm&iur Tcitkmk aft+natru Pay* Ina try. ed j Sadavrry, I farvik,
G Gruasbarg ?i H Meyer (New York: Norton, 21104), 1023 54.

'* K Mm Ket/w, .Tim* I imitad froup l*sy< hotherapy," International Jour nal of c
.roup Psyihotlurrapy 4# (19%) 41 N)

A s Hudfitan, 7rrahny Turn / //* turfy (New York (.uil/ord IW. 1994)

7 K Weigel. ,.llie Mar.ithon I ruiHinter (roup Visual or Reality T tunning the Bodv for
a I ant I ink, ( owultinx /Syi holtyy /ournal Pnuti* r aiui Kthanh 54 (2002. 18* 298

8 I- Stollrr, Accelerated tn for act ion. A lirne lamitnl Approach Ht^d on the Brief
Intensive ( rrup.- Jnlrmalitmal founml of t .roup Pwy hotlwrapy 10 (1968) 221*35

9 (, Barh. ..Marathon (roup Dynamics,* Pnyfhologuml Rrptot 2U(1**>7) 1147 58

III A Rarhman, Marathon < .roup IVy hothrr.ipy. ~ Journal i>f (.roup P*y

ekmmlvst* amt Prom* 2 (|9o9) 57-74

11 h Stoll rr. ..Marathon (.roup *1 lierapy," In Inruiuatum* to (.roup f'*y* lurthr rapy. ml
( . f a/ila (Springfield. Ill Chariest' Thomas. |9nH). 71

12 <. Barh yi P. Stoller, The Marathon * roup, - citat in N Dtfigr* ju K Wei gel, * The
Marathon (roup A Review of Prat tn e and Krseart h. - t ompuiutn* (.roup tludm 2 (1971) 3 W
458

11 M < endron, Elfol livenes* of the Intensive Group Pncrst Krtrrat Mo <fel in the
Treatment of Bulimia. Croup lh (1992) 69 78
14C Fdtnondl(j l-ockwood |i A ( unningham, Psychological Kenpon
*e 6 lamg Term (.roup Therapy A Randomized Inal with Metastatic Itreast
( ani er Patients,* Psy* ho Ontology H (199*1): 74 9| Weigel. Thf Marathon Tn
court for "
 15

16 S Ah, Effects of Group Pressure upon the Modification and Dimot lion of
Judgments/ in Croup Isynamus. Research and Theory, ed D Cartwright >i A /-.nder
(New York. Harper and Kty*, 1900; 189-201

16. T I non us, Marathon vs Spaced Getup* Skin CuiiUuciancr and the fei- fects of Time
Distribution on Encounter Group I naming," Smai/ Group betw trior 19(1988): 516-27.

17. C. Winmck i A. Levin*, Marathon Therapy Treating Rape Survivtr in a

Therapeutic Community/ journal of Psychoacltvc Drugs 24 (1992j 49-56

18. K Page, B Richmond i M de La Serna, Marathon Group Counseling with Illicit

Drug Abusers: Effects on Seif-Perceptions/ Smaii Group behatnor 14 (1987) 483-97. N.
Dinges t K. Weigel. The Marathon Group A Review of Practice and Research/
Comparative Croup Studies 2 (1971): 220-35 P Kibnanr i W Sotilr. The Marathon
Encounter Group A Knew of the Outcome Lake* rature/ Psychological Bulletin 83
(1976): 827-50.

19 A. Sklar rf a/.. Time-Ex tended Group Therapy: A Controlled Study.'

Cimtparattve Group Studies 1 (1970): 373-86.

20 Astfel, In timpul primelor aisprezece ntlniri, fiecare grup a avut o nlmi cu durata
de ase ore i cincisprezece ntlniri cu durata convenionali (noui/eci de minute).
nregistrrile edinelor a doua. a asea, a zecea, a dousprezecea i a aisprezecea au fost
analizate pentru a se clasifica imcf- aclunara verbali. Pentru aceleai ntlnii au fost aplicate
chestionare care rnisurau implicarea membrilor n grup i cu fiecare membru n pane A lust
utilizai metoda Hill Interaction Matrix de evaluare a imeractiur.ii Cele tres- zeii de minute de
la nulocul edinei au fust evaluate sistematic de ctre acu observatori instruii, care nu tiau
nimic despre studiu (edina de ase cer nu a fost analizai deoarece eram interesai n prunul
rnd de studierea efectului siu asupra parcursului ulterior al terapiei.) (W. HilL HIM: Hiii
htk*m- hon Matru |Lo Angeles. Youth Study Center, University of Southern California.
19651)

21 H |ones a raportat descoperiri similare intr-un studiu asupra a trei grupuri de terapie
aliate in desfigurare, dintre care doui au avut maraton ia siu- >itul sptmnii (B. Jones. The
Effect of a Marathon Experience upon Oo- gouig Group Therapy* Du+ertatum Abstracts
11977V 3887-B).

22 I. Yalocn rf al., The Impact of a Weekend Group Experience on individual Therapy.'*

Anhtues of General PsyJimtry 34 (1977). 399-415.

23. I \alont ft al. ibui.

24 lay lor rf al, A Survey of Mental Health Care Provider*/

25 M hitss i | Butchner, Reseanh on Brief Therapv/ in Handbook of Psv

i hiUherapy anJ Behavioral Change An Lmfnnoal Analysts, 3rd ed ed S. Gortieiu >i A

Bergin (New York. Wilev, l98n), 626.
 2b k Mai kevuie, Where Is Here and When U Now? The AdapUtvxnai t hallengos of
Mental Health Reform hvr Group Pepchcithnapv/ Jubenwtiiwus journal of Group
Psychotherapy 44 (1994). 407-20. D WdAey. k kUckMt

Nota
 f Well h, V Avr<"> i VI Weisman. Interjmvmol fSy< hotherufry for Group (New

York Hau. Hook*. 2IXJ0).

27 S Iludiran yi A Curmuri. Theory and Pructter of frirf Therapy (New Yod

C.uUaid Prtiw. 1iKH), 24H

,'H S. flucfman, TTmlmy Time Effectively

.?> K Howard, S, Kopta i M Krau, The I *ne-Rffert Relationship n I'y-

,tiother.ipy.- Amern an Peychaki^iat 4I f l'W>): |W-M.

MJ S. Kopta, K Howard, / Uiwry i I. Beutler, Patterns ni SyrnptnmjHU fr*i.rv'ry

irt Tirria-1 imin d Psychotherapy," tournai irf Consulting Clinical Pry ,-fuilVtV *>2
(W4) IOIW If. S hadera. M l^rnhnl l A. Andrew, Hirw Much Therapy h Really l-riough,>
A SeMiuii-BySeeaion Analysis o the Paychothrra- pV puse ftec t Relationship," tournai
of Ptyihnlhrrapy Practice arul Research S f]OUb): HZ 'll

il N Doidye, B. Simon. I Gillie* i R Ruakin, CharartrrtaHrpnf Paychna* n<llv

Patient* Under a Nationalized Health Plan OiM-UTK Puynna<-i, Pn* vifiu treatment,
arul Childhood Trauma," Amerinan tournai of l\ychuilry 151 ,joo4l '>

12. R KIHn, ..Shiot Term t .roup Peyeht>therapy," In Comprehenatve ('.roup ptyi

hothrrapy. ed H Kaplan g B. Sadork IHalMnion* William ta VVilVina, 1W1), 257-T7P
M.o K enne, Time I .iutid Group Psychotherapy "

Il S. Hodman, S. Cooley, A. f-Vnihy, G Koppena.il, J KoaloiiT Powern,

A Mo*lei o f Ime-P.flei Hwe ( .roup Psychotherapy tuf Patient* with Pernon-i lity Ihaontlern,
" Internatwrial journal afi.nnrp Psychotherapy 4Mlwti) llr> .4 y M. Ken/ie, When* In
Here and When la Now?" K MldCni/if. flrnr Ma ringed * .roup P-.yi hot he ropy I ffativr
('.hmcal Applu alum* | Washington. I ( ' Amern an Psychiatric l'rr-.s, IW7)

W Hodman i C airman, Ihenry arul Practice of Brief Therapy .S / Mann i R

(addman. A Catekook in Ttme-limtled Psychotherapy (Washington, D. Amm< an Psychiatry
PltM, l**K7)

in hi i.ti nan i ( .urman, Theory and PfOCticr of Brief Therapy 17, WiIHry el a!.,
Interperumat P*ychothrrapy for Croup

iM nir un radru HMt ). (Indinan utili/earA edina individuali prvgnip in prunul rand pentru
elecpe i pentru rencadrarea problemelor pacientului pentru a i.tvon/a Im nil clientului intr-un
formal cu *huai.i llmilatJ de timp Mar** part. din pftgAhma ju*ntru fnip se realueazi prini un
atelier In |rup man* (apmvimattv doii/rri de (>ai ient>) rare este at&t didactic, rt i ex penen pal
A. f*st n . .. lai d* prey.itire s a iovetlil de awinariea ehclent in nslu< *n*a n* mmlariliir
premature U ler.ifne (hudman i Gunman. Thmry und Pmlur ) w K Ma< K i*n/ie. Time I imited
Group Psychotherapy K MacKi-nzie, ti rnr ^o>iuud f ,r.,up t' ii/rhalhrrupv K M.ii Kan/ie t A
Grabcrvac, biterpersonal *v hr.therapy Croup (IPUi) lor Drpmmnn,' tournai of Ptyrhothrrapy
Profil md Kr r.ir h 10 (21101); 4t> S| S Burlrruin, P Simenne. K Reilly i A I Vmbv,
 p 1Rvrholherapy l'viderue

Irvin D Ifalmn (ou Mnlin iMtw) -

(ratat de psihoterapia da grup
and Implications," in Handbook of Croup Psychotherapy. 1 A. EuHnman * G
Burlingame (New York Wiley. 1994) 119- T9

40M Lxplen rf ill., A Suppnrrive-Expr*aevc f .roup Intervention tor Women

with a Family History rit Breast Cancer Rebuilt, t*f a Phase 11 Stud: Pvt

cho ( htmlogy 9 (2000'; 24 V 52

41 | I lardy pi C. Lewis. Bridging the Gap Between Long- and Short-term Therapy; A Viable
Model," Group lb (1992): 5-17.

42. W Me! Jermut, I Miller pi R. Brown, The FJfkacy of Group Psvdhtherapy for
I Vprviwiiin A Meta-Analysis and a Review ni Empirical Research."

Chnual Psychology Science and Practice 8 (2001); W-104.

41. Mackenzie pi C.rabovac. Interpersonal Psychotherapy Group " A Ravi nil ran rl
at,. ..Treatment of Primary Dysthynua with Group Cognitive Therapy and
IharmarotlutTapy; Clinical Symptoms and Functional Impairments."

Amrrii an tournai of Psyiluatry 156 (1999): 1606-17

44 W Piper, M McCallum pi A. Hassan. Adaptation to Loss TVnufli 5tn>r( Trrm

Group Pvdnthrmpv (New York; Guilford Press. 1992i

45. W Piper, M Mc4 allum, A. loyce. ). Rosie pi ) Ogrodniuk, Parient Personality

and Time-Limited Group Psychotherapy for Complicated Gnri." in- lematwnal four
rial of Group Psychotherapy 51 (2001): 525-52.

In I- Mar/iali pi I ! Munroe-Blum. Interpersonal Group PsurlmihrOT*v kw Bcw

Jerhnr Pcrcorutfify I 'iitarder (New York Basic Books, 1994).

47 A Sherman i*f al. Group Interventions lor Patients with Cancer and HT

I Hsca.be, Part I Effects on Psychosocial and Functional Outcomes al Dtes*

I'liases id Illness." International fuumal of Group Psychotherapy 54 (20041 29K2 4M W

Pt|H*r. F I Vhhane. ) Bienvenue i 1. Garant. A Comparative Studs < >f Four Form# of
Psychotherapy," Icurrtal of Consulting and C Imitai Pswhiilogi, 5211964) 266 79

lu S Hudrnan et al, Computtive Outcome in Time-Limited Individual and Group

Psychotherapy," InfrmafiiiruiJ tournai of Group Psyr4ioriir*pii 36 ( 1966) 63- 66.

50 M kiws i | Shi.mg, . Research in Briel Psychothrrap " in Handbook at

psythotherapy anj Hrhaitoral Change An I mptncal Analysai 4th ed ed 5 .ar iteliI p
A IVrgtn (New York: Wtley. 1994) to4-Ak)
5) I Flldn. iVrspectivva on the NIMH Collaborative Twarment .i Deprvs -.ion Study
lucrare pre/entat la Mount Sinai Hospital Toronto Ontario Canada. apnlie 1995

52 Fulkerson, I) Hawkinsfi A. Alden. Ps\vhotherapy Groups ot Insurtt i lent Sire,"

International tournai of Group Psychotkmipv 31 |WH ~3 1
 54 | While yi M kmun 'ttwCotHral A 1MI4 htiiih iti largetiristip Ph rapy to* 4 eivnllml
Anxiety l Hsvaviec," Bchanmnif PstA'frthropy )6 l**m >4> 4n 54 T, Cel, M l lamasyi 1. I
vans l\esc IHVumni Drug Intake dev . tb* I cing term l hi I look ol Group Cognitive Brhav uir
TVierap tn Pans fksoiYkN with or Withoul Agoraphobia?* Hrfw.'xc KrsomA and T\ -an G
-s* s-* '
5*i. A Cunningham, C Edmonds pi l> William*. Delivering a Very Brief
Fayrhoedu* atiorwil Program tn( ancer Patient* and f amily Member in a l-*r < .roup
Formal,** Pnyeho-f htcoh'xy 8 (I4***) 177-82.

V A Cunningham; ..Adjuvant Pnychtlogical Therapy for Cancer Patient. Puffing

If on thr Same Footing a* Adjunctive Medical Iherapien," Pnyvho-On t obyy 9
(2UU0): X>7 71

57 (< Casforr, Number of Verbal Interrelationship* an a lArlcnninant of (,fi*up

Size " fournal itf Abnormal Sw ial Psychology 64 (1962; 456-57
58. A I Lire. Handbook of Entail (roup Renmrrh (New York Par Prraa of (ilm

coe, m2), 224-49.

59 . I. ( arter rf a/., The Behavior of leaders and <Xher ( .roup Member,

Idurnal of Abnormal ^tr ial Ptnpholoxy 46 (IV58) 256- 60

60. A Mar, A Study of Interaction and (ortaenau* in Different Sized

Groups," American Social Review 17 (1952): 261 -67

hi. Y Slocum. ,A Survey of f-a pertahon* About Croup Therapy Among < li ni<al and
Nonctorii! Population*," International fourruil of (.roup IS to hiHhera
py 17 (1987) W 54

62 M Bowden, Anti-Croup Altitude* ,md Assessment lor Pnv lv>tlirra

py/' Pfychoanalytu Pnyt hothrrapy 16 (21X12): 246-58 M Nitum... Ilr Future of die f
.roup.** International fournal of ('.roup Pnyt hothrrapy 50 (7IIMI) 4f*5 72 61. M
Bowden, ibid
64 II Bernard, Pattern and I Vterrmnant* of Attitude >1 P*y* hiatrv Kr *n lent*
Toward (.roup I lierapy," (.roup 15 (|99|) |1| In

65 S. Sue, In Search of ( Iillirr.il C'omprtrrue in ISyrhothrrapy l oumt* ttng,"

Ameruan Pap hologtal 93 (1998; 440-48 M IjiRochr >i A Ma*w\ fm ( oriHiiler.ition* in
Addressing < ulhiral Ihfferen* n in Pay hntherspv." Protr mortal ISychnloyy Rrneanh and
Prat th e M (21X1 I; IMO Mr.

66 B Mayer, J Krupmrk. S Simmena, P I'll Won ia, M hgan ' otdy.

rrvatnient Pjepn tanc im. Patient Alljamr, arui ( hjtrurra* I urthrr Aruily <> Iron the
NIMH Treatment of IVpren*ion ( oilboratlve Krert h Program. fournal of i on mil tin#
and < Imual P%y> hofoyy 70 (21X.J2) 1051 5S ( i arvrr y M s* bn ver. (ht the Self
Refutation of Bulimia (New York ( amhndge University Pre 1998).
 6/ M ( onnolJy Gibbon, P. ( nt < hriMoph. C dr U C ru/, J Baiter. I Si i|uelnd >i M c
Jadi*. P retreat men I Expect* (kins, Inter jwrsoiuil Functioning, and Symptom in the
Prvdktkm of tlir Uierapeutir Alliin e A* nai Support ve Fpre**ive Piychrthrrapy and
Cognitive Hirrapy," Pyi hothetapy Re*aur,h

I I (2000) 59 76

68 M Kobsck, K Moor, I BJ<whyiM Slieiton, Cnn/idenhality m Croup Psychotherapy

fimpiriral Find and the Ixw," International fournal of (.roup Psychotherapy 46 (1996): 117 15.
H Koback, I (Vhoa. I Bloch pi S Iurdon.

(.uardmg ( onfulentwlity in Clinical Croups The Therapist Dilemma." /rv ter national founutl
of Group Pxiphotherapy 42 (J992) 426 11
924 Irrlii 0 Talom icu Molin lvc/; tratal da plhot#i*pl* d# giup

69 J. Beahrb T. Gutheil, .Informad Consent in Psychotherapy." Ar^.i,r /out nal of

Psychiatry 158 (20U1): 4- 1.

70. K. Crandall, .The AwirruUhon of Newcomer* into ('.kuupc.

behavior 9 (1978): 331-36.

71. t. (iiunvi si E. Raw ling, Procedure lor

Onettting Ne* :wWint*-r to Group Psychotherapy," biruiit (jroup Bahatnar *> UV75).
2V3-3C7

72. W. Piper, ..Pretraining (or Group Psychotherapy. A Cugnitive'HxperaKb' tial

Approach," Archines of General Psychiatry 36 (1979): 1250-56. W Pip 0 ai,
Preparation of Patients. A Study of Group Pretrainmg lor Group Psvchuther*' py,"
International lour nal of Group Psychotherapy 32 < 1982) 309-25 S Budmaa 0 ai .
Experiential Pre-Group Preparation and Screerang," Group 5 0981 j i9-2b

73. S Bud man ft ai.. Experiential Pre-group Preparation and Screening." Group 5
(1981): 19-26. S. Budman, S Cooley, A, Ltemby, G. Koppenaal. J. hu*

Inf >1 T Powers, . A Model td Tune-Effective Group Psychotherapy tor Patena with
Personality Disorders," International foumal of Group Psychotherapy 4b (199*,;: 315-24

74 I Connelly >1 W Piper, .An Analysisc*f Pretraining Work behavior a.*

C imposition Variable in Group Psychotherapy. International \ournai of Group

Psyihotherapy .19 (1989). 173-89.

75 R Kadden. M Utt. N. Cooney >1 D. Bushes .. Relationship Between Role Plav

Measures of Coping Skills and Alcoholism Treatment Outcome.* A4- dtctum Hehavu* 17
(1992) 425-37.

76 W Piper ft al, . Prepara tw*i of Patients: A Study at Group Pietrammg km Group

Psychotherapy." International foumal of Group pFychathtnpry 32 (MG)
3U9 25.

77. J. PriM haka, C DiC lementr > 1). Norcrosa, .In Search at How Peoptr Change
Applications to Addictive Behaviors." American PfychaiogvM C >1992) 1102-14

78. R. held, D WNKSMT. A. Kaplan, M. CHmstead a J Carter.

mrnt Motivational Enhancement Iherapy for Eating Dmordecv A Pilot Study * inter nut ti'iuil
uur nal of Latin# Disorder 29 (2D1). 39MQQL G O'Rolh. T. Mur nvm, l) sheet in. A.
Carr. .A Group-Based Module (or Adolescent to hwpn - vv Motivation to C hange Sexually
Abusive Behavior.* Ch Abuse Rrtm 1 tfUUl) 150-69. W Miller >1 S Rolliuck Mrtnutunai
Jnirrwninwjc ihopanog People in Change AJJutno Mmmsr (New York: Guilford Pnaa. 20(121

79. 1 Yaiooi ft al.. ..Preparation of Patients lor Group Therapy.* Ardante Cunera!
Psychiatry 17 (1967) 416-27.

80 Interai (lunra grupunlor a foal mAsuraU. scorAnd tevare afrmate dir timpul ^edinfet cu
ajutorul unei matnor ai jausprerxve celuie (W HiU. HIM. Hill Interaction Matrix [Lns Angeles
Wuth Study Center. University ot Southern California. l^nSj) Sc orare* a tost rralizaU de o echipA
at cvalualnn case nu cunofteau designul ovjvnment.il CnedtnM in tcrap* a kwt tesuta pnr dwa
tumaa* postgrup administrate paocntikw
 HI j Meadow, Pr^mraluni oi Individuali for Part it ip* I ion in .1 Treatment 1 .roup
I level*>pm'nt and Empirical Testing of a Model," International Journal of Croup
Psychotherapy 18(I9H8) 167-88 R tlednar <*i I Kiul. I ferirnHil f .roup Research* f
'n the Canon l in*?" In I land bonk of psychotherapy and llchti cionil i hanyr An
Empirical Analysts, 4th ed., ed S C ..irfiold >i A. Bogin (New Yr.rl- Wiley, I994)r 631
h3. G. Burlingame, A Fuhri-man i J Moniff, .The Differential Fffei.tivm*** of C.mup
Paycbothrrapy A Meta Analytic Perspective," Croup I dynamics: Theory, Research,
anti Practice 7 (2001): T-12.
82 M Wogan et a/., Influencing Interaction arul ( hilt times in
Group Pay rhotherapy," Entail Group Behavior 8 (1977) 28 4#
81 W Piper i F Perraull, Prethrrapy Training for Group Mem hen,"
In trrnntional Journal <rf Croup Ptytholhrrupy 19 (1989) 17 V4 Piper rf a/..
Prrpa- ration of Patients " W Piper i J f Jgmdnirvuk, Prrgroup framing,"
In Praxis iler Cruppenpavt'hothxrapie, ed. V Tarhusrhke (Prankfurt rhieme,
2001) 74 78 < onrtelly i Piper, An Analysis of Pretraining Work
Behavior." S Bud man i M Bonnet, Short- Term (,roup Psychotherapy,"
in Comprehensive Group Psy hotherupy, ediia .1 doua, rd If Kaplan i B Sad CM
V (Baltimore Williams Wilkins, 1981), 118-44. D t rance i J Xigo,
Prethrrapy Orientation a Prrpa ration for C >|en Ptychothrispy
<roups," Peychothrrapy 77 (1988) ?V> hi H4 I I In tier, lint al
Impresaiona of an Experimental Attrmpt to Prepare
I ower ( Tasa Patient* for Mprrsrtvr (roup Psychotherapy." International Jour
nal of Croup Psychotherapy 29 f|974) W18 22 K Palmer. K Baker l 1 Miker.
The Effect* of F'retraining on Group Psy hothrrapy for I rues t Related
Issu " International Journal of Group Psychotherapy 47 (iWT) 71 89 88 W Piper i f (
)grodnjrruk, Prrgnnip framing * ne, I Werth, A Compsrtion of
Pretraining Modele for Encounter Gtmip Therapy/ Ihsucriation Abstracts 40
(1979)

87 (. Silver ^Systemanr Pnacntation of Pnt* therapy Information knGnnip psy, hi therapy

Its Reiafu mmhlp to Attitude and Beh.ivior.il l lunge." I >1 erta utrt A to trai ft (1978)
44M| H

KM Piper et al, Preparation of Patients I. Arini l D Perry, Seif I

haclo mir m t InNUpervtaed f roups Effects of Videotaped
Models,*' Small Group lie lujt'ior 9 (|9?H) 102 8 J Samuel, The Individual and
( omparahve FffectS of 1 pre group Preparation Upon Two Different
Therapy Groups," Pfaiertatitm ^Jmfrai ts Internat tonal 41 (1980) 1 919 B
S Barnett. The I fleet of Preparatory fr.lining in ( nmmuftk stum
Skills on f .roup Therapy with I ower Socior emo rnit ('lass
Alcohols *." Omertatum Abstracts Inlernaltoruil 41 ( 19 81 ) 2744 H go
Barnett IhJ P PiIfconfs ct al. Training Comple* Social Skilit for
line In p, y. hofherapy Group A C ase Study," International Journal of Group
Pvpho
0,r*rv n<l*nt U7 *

<g) fffkonia et al. fW

n T /ario i S Willis, A Prr-Gnnip Training Technique lor Encounter
, tr, l o u m o. C i f i , 11 , .choc / S y. / , . / . H fV ? 2 ( 1 9- S ) 1

li r Tratat da p*lhntirapla da snip

1
 92 T Curran, ..Inm-asing Motivation to Chang? in <*roup Tr*-atm*itl.miili
Group Behavior 9 (1978): T17-AH

91 ). Steuer et al, Cognitive Behavior and Psvchodvnaouc Group Hnyrhce

tiwrapy in Trratmml uf < *-natnr Depression." fournai of Consult IJ? and Clmi
cal Psychology 82 (19*4): !8iMf9

M O Farrell. T. Cutter i P. Floyd, Evaluating Marital Therapy tur Make Alcohol

it'*," Behavior therapy 16(1985) 147 67.

95 Curran, Increasing Motivation to Change "

96 M Cartwnght. Brief Reports: A Preparatory Method lur Croup (juun- seling,"

Journal of Counseling Psycholoyy 23 (1976): 75-77

97 A I lare, ..A Study of Interaction and Consensus in Lfcfterent Sized Groups,"

American Social Review 17 (1952): 261-67.

C. Taft. C Murphy, J. Flliott i T Morrel. Attendance Enhancing Procedure*

in (.roup Counseling for Domestic Abusers." loumal of Gountdm Paw choloyy 4H
(2001); 5| 60

9*i Piper i (igrodnicvuk. Pregroup Training "

HW) I (radolph. The Task-Approach of Groups of Single-Type and Mi- m*d I

vpe Valency C (impositions," in Emotional Dynamics and Group Culture, ed I >
Stork i 11 I helm (New York: New York University Press. 195g|. 127-10 D. Stick i W
Hill, JnterMibgroup Dynamics as a Factor in Group Growth." Luu- tutnal I h/namus
and Croup Culture, ed. D. Stock i H Thelen (New York: New York University Pres-
*, 1958). 207-21.

101Piper (Piper St IVrrault 1909) sugereaz c pacienii tind sa renune la terapie da S

nu primesc nici o pregtire preterapie din cauza anxietii excesive M nu au opirtunitatea
de a->i diminua anxietatea pnn experimentarea ano modulri mtrulate a anxietii in
prezena liderilor cu experien R Curtts. Scit A hgam/ing Processes. Anxiety, and Change."
JoumaJ of Psychc*hc?an In ttyratum 2 (|9M2). 295-319.

Kt? K White, Motivation Reconsidered. The Concept ot Competence * JSvi hoioyfhal

Rnnew ho (1959) 297-333

lirt B Kauer i I Keitsema. The Effects* of Varied Clant> a cooup G*>ai and t
.roup Path Upon the Individual and His Relation to HisGn*ip," Human Relation% 10
(1957): 29 4.5. A. Cohen, Situational Structure, Sell-Esteem, and Threat-Oriented
Reactions to Power," in SfyJio tn Social Power, ed D t aitwright (Ann Arbor, Mich.:
Researvh Center for Group l>ynamH> 195* 15 52 A. Goldstein, k. Heller > l
Sechrest. l\ychothrrapu and the Psychology o Behavior Change (New lork Wiley. l
%to). 405.
 104 t HildsUin et al.. Ibid . 329. E Murray. A Content Anal** for Mud\ in iSyi-
hothrrapy." I'sythohyual Monoyroyfes 7V)l95n)

105 Bcaltr* i t .uthell Informed Consent"

 106. American Psychological Assxutton, Gina! Pnmiricb of Psychohytsb
and the i ode of Conduct (Washington, DC Amen*an Pswhokigkal As^x HI lion.
1992)UP Arm-ru an Pwhiatne As* i.ihon, The Pnnnpie* itf Mtdkal F Ihm with
Annulation* f.npn tally Applicable to Psychiatry Washington. I) < American
Py- i'htnc AWK i.t h un. PWfl). 24

HW E Anm>n JI I Mills, ..The Eifert ol S^rriry ol Iniii.iriun un IJkmg lur

4 (.iniuf Itninml uf Abnormul Socml Pwjpdmlagy {]99oy. 177-HI K Liahlmi.
Hitrrw**ing Ihr 5( tener uf fersu.c,i, ut. Ilanvnl Hunnrv. Keiiew 7) (2(4111 72 N

CAPUTR.Ul. I!

] H lu. kmaii. JGyvekqrMmtal Sequence* m SmallGnxip*." l'rtyhoktjpa

Put Irttn Al ( |rt" i V<4- <r) Cel rV-4 Imlca stadiu al lui Tui kiii.ii) jvwmtfM*
* retort le dezvolta rea arntmti de grup Al patrulea stadiu prrftirmarr.i"

*e n-f. r.l In apariia mlrtogrru profund? ii a rnpurtArfi U (o) Iun. Iun tal.-

2 IC Mn, Kenzi*, lini. ni Applii hun ol ( .rmip I tovehrpmenl Mm,' Cm up I

'unamii * Thenry, Krseunh and Practice I ( IW7) 275 87 Y Agazarian yi S (.nnff.
Phases of f.roup tovelupnani Hyntems-refitend Hypothese* and Th.-ir Implication*
for K**.ml) and Prat fur," l .roup Dynamic; theory, KIWI It and frat tur 7
(20DEI) 2.38 A; s Whre Ian. B Davidson yi | TUm, I ,niup I to eefrjpmmf Armas
Unu- K.-aHly nr I Must, HI Small Group Henear, h W (211)3): 223 IS <.
Burlingame. k Mm> anzir, B Strauss, Small4.roup Treatment f-vldence fcir
Effectiveness arul Mrvhartisim uf < finilor," In Herein aiul CarfieU't Harulfoy.it uf
l'-yt knthrrapy and Hetunor l hanye. 5rh I . rl M lamhert (New York lohn Wiiey
* rw I t.l . HM). M7 *,

t I kCivltghari >t I ) Mitlli-mn. Participant*' Pert rpf iun ni Thrrapruth ta. i< rs
in i .mui ( infracting Ihr Ralf uf bitrrfirrmiri.il Style irul Mage ui ( ,roup
Development. Small Group Mievtor |u ( I **H8 ) 4,52 tot I Kivilghan yi K Irl lv, I
tovelnpnientaK hange in < Iruup lunate w ITiry KrUle tu I he rapen H*

( im," t.roup PyMiw: /hmry Research, and Prufur i ( |W7) IIH 21,

i S WhfeUn. Imup I toveluprneni and tlrr Pr.u ft. e of < .inup ro tu>thr^ rapy,"
Crrmp Ityrwnuc* l henry, Ki-avn h. and Prmlkf 1 (I *+*7) 288 v \ s Whr Jari I *
Murphy, f Isurmira >i S I ri*<f Mine, Memlx'i I Vn i pitmn ol inter - rial < iruup
Dynamita AIM ! Pn)ut fu ity." 'mall i .roup Krvunh 20(prm) V/| *r I WhrrUn JI Mi*
hherger au mralrutl JI validat ( iruup Ibvrlupflutil Question iraue I .1 Mjj pentru a
ntoixra dr/vullarra ginpuliii in grupuri r lu> ni ft yru pun .irirnlato anijpra uri inii (I
HJ. un Inatmnirtit eu lulnadmbu*(rarr, um srt dmlT'O rnr tir infrrMn et M* Inarrtu in
pairu doinrnn (1) daprmlfntE/mrluiirrr; (2) runtnnJfpmilfn(/lug.i, (3) in. -Irir/atrut
tur. >i (4) muni A/pnliK-tivifAf- < .J MJ IUI a lui apli> ai in grupunto dr trrapw pan.
arum, dar promit* in iranii privin.1 (S Whrrlan yi J liotiihrrgrr, Valida hm Sfirdli**
of Ihr >mup I tovrk 'piiinnlHnrl*i
AM Qurstiormairv. Small
D Vatoili (CU Mulm i .nntp
lu OU)Knruni) 27|Pr,|
Tiilal da 143 70)
yiUiuUiayl dt yrup
 6. I Murphy M I mn A. ( nilirig. yi J halvendy, SumaiXmrrviition* mi Ihr 1*iiiii|i hvr
Frprnrnrr of Nmphytr ( .ruup I hrrapy Irauirt-H," International journal a1 f .roup Psyi
holherapy 4n ( l^k.j >3 i 52K KdUiin. Group Dynamics oral Athk-t*: Success,' presentat w
inuu. run anuali a Anu-fiun Group Psychotherapy Auucutiui. New V .'. Cm t,. bruary, 27,
2004.

7. C- k leffer. ITumes of Group Drvekipment: A View from Seil-Pwchmo Ky." Group 25

(2002): 91-105.

B. P i l( ires, Addiction u an Attachment Oiiotdrr Im^licvtuvtt ior Grtn ^1 therapy,"

International /oumal of Group Psychotherapy 5] (2C01; t>3-2-

9 M, Ettin. From Identified Patient to Identifiable Group: The Alchemy of the Group an
a Whole, International journal of Group Psydwthnapy 30 12001'I 1.17-62. Kletter,
Phases of Group Development."

ID. I. Harwood. Distinguishing Between the Facilitating and Sell Sen mg Charismatic
Group Leader," Group 27 12001): 121-29.

II S. Freud, Psthohgui masebr fi analiza Eului. in Opere, val 4 l&ucuiesti. Ede tura
Trri, 2(100), 49-107.

12. C. Rich yi E, Pitta Jr, Suicide by Psychiatrist*. A Study of MftWd Specialist* Arming
18,710 Consecutive Physician Deaths During a Fivt-Ktsr Period, 1967-72," lournal of
CJmicaJ Psychiatry 41 (1 *9*40). 261-63. E- Frank. H. Hwc-

l.i -,t C Burnett, Mortality Kates Among US. Physician*." American jimerna. of
Preventive Medicme 19 (2000): 155-59.

11 J Ogmdniczuk >i W Piper. The Effect of Group Climate an Outcome in Iwu Forms of
Short-Item Group Therapy," Group Dynamics: Theory, Raceme
and Practice 7(1): t>4-76.

14 W Schulz. The Interpersonal Underworld (Palo Alto, Calif. Staeeoe ad

Behavior Book*, 19), 24. k Roy Mackenzie p W. John Livesiev. .A Dwetap- ineiilal
Model (or Brief Group Therapy." in Adiururn m Group Therapy, ed. BL I >ww *i k
Roy Mackenzie (New York: International Universities Pres*. 19g5 4.

|U1 -lb Turkman. Developmental Sequences in Small Groups "

15 C. Bach. Interna* Group Ps^huffumpy (New York Kcxiaid Pres* 195*1. 95
Ih. P. Slater. Microcosm (New York- Wiley. 1966).

17 S, Freud, Totem )i Tabu, in S. Freud. Oytw, wJ 4. .EUiturs Tm. 2000 > 221-345.
18 S Freud. fSihokyw rruueiar p analiza Eului. in Operr. nnL 4 tdjtur*
2000k

19 W Bcunut. Patterns and Vicissitudes in T-Croup Develop." in (-Group Theory

and laivratury Method Jitnmulawi in Re- Faucoticm ed L Bfad- lord. |. luhb 51 k Betuie
(New York Wiley, 1964). 248-PS.
 20 T. Mills, iiimunuiir prraonaU. Aprilie 1968.

2! TYickman. DevelopmenUl Sequences in Small Groups * l Huv vu*a Dksdnguiafun g

Between the Facilitating and Sell-Serving OvansmatK Group Leader/ Group 27 (2005): 121-
29

22 Murphy et ol.. Some Obsen a lions on the Subjective Exfcswmua

2.1 N Harpax, l-ailutvs in Group Psychotherapy The llientpwt Vanahk
Inlrnwriivui/Juurnii/ty Group Pq^^hentpy 44 (1994V .V 19 VI lesxcz. Dwcua-

Nats

.ion of Failures in <roup Psychotherapy The Therapist Variable," International journal

of Group Psychotherapy 44 (I <*>4) 25-31
24 S Scheidlinger, MPmidmlil Address C)n Scapegoating In Group Psychotherapy."
International journal of Group Psychotherapy 12 (1932): 131 43. A < lark, tr**g'aHng I
>ynamics and Interventions in (roup Counseling," /our nal of < ounsehng and
I)evelopment Hi (2002): 271 -76.

25 f S hem 91 W Rmnii, Personal anti Orgamzaltonal Chanye Through Gnnip

Methods (New York Wiley, 1965), 275.

26. S. Mayes. Acceptance, Mindfulness and Science." Chnital Psychology Sr tew r

and Prat tut1) (2002) 101 -06. A Wells. GAI >. Metacrgnition, and Min- dfulness. An
Information Processing Analysis," Clinical Psychology Science and Practice 9 (2002):
95-100

27 Bennis, Pattrma and Vicissitudes."

28 I Taylor, The Therapeutic Factors of Group* Analytic Treatment," /our nal of

Mental Science 96 (1950) 976 97

29. R ShelJow, I Ward 91 S Ruhrnfcld, Group Therapy anil the Institutin' nal zed
Delinquent," International Journal of Group Psychotherapy 8 (1958): 265-75

30 /> Whitaker JI M Ueherman. Psychotherapy Through the Group Proem (New

York- Atherton Press, 1**64) M < irotjahn, The Process of Maturation in Group
Psychotherapy and in the (.roup Therapist," Py* hiatry 13 (1950) 63 67 M. k en/ie and
LivesJry, ..A I trvelopmmtal Model "
II I Abrahams, ./ .roup Psych*therapy Implications for I hnsllim and Su pervlaion of
Mentally 111 Patients," In Mental Health in Nursing, ed 1 Muller (Wailiington, D C (atholii
University Press, 1**49), 77 H I.

32 | rhorpe 91 B Smith, ..Phases in CfDlip Development in Treatment of f *rug Addict,"

International /our nal of t 'roup Psyc hothrrupy 3 (1953) re 7H 13 A Hr* k 91 I Peters.
The Research Evidence for I hstnhutrd Ixtadership m Therapy Groups," International Journal
of (roup Psychotherapy II (I9n!) 4.3 71 R foNselnon, The 'pare Between in Group
Psychotherapy A Multuli meridional Model of Relationships," Group 77 (2003) 203 19 4 c*
huty, t he Interpersonal IlnJerusirlJ. 170
 T5 |. Jams. Gnmpthmk Psychological Studies of Policy iVnumni and I iiMturs, 2nd ed
(Boston Houghton Mifflin, 19H2) G HIKISOH 91 R Surrrntinn ( imupfhtnk and Uncertainty
(>nentahon Personality Differences in Keactivl fy to the Group Situation," Croup Ifynamu s
Theory, Research, and Practice I (1997)- 144, 55
16 C . Burlingame. K Mackenzie. H Strauss, Small Group Treatment "

*7 c> I he^hnr. G Burlingame 9! A luhrirtwin, An Odyssey 111 T.inpiriml Understanding, '

Small Group Hehavicrr 16(1985) 3 10

IK Altman. A Vmsel 91 B Brown, cttSi In K Mat henzie, Gmup I tevelop MC 9 \t\

Handbook of Group I w hntherapy. eel A Fiihnm.in >1 G Burlingame
 IN*w York Wiley, IW), 2736#39. D Barker, The Behavioral Analysis of Interpersonal
Intimacy in <jtuup r^tvciopownt" Small Group Research 22 11991, 76-91.

40 D Kivlighan ii R. 1 -illy, Developmental Changes in Croup C Ixmate '

L- Caatonguay, A. Pincers, W Agrees,C. Hines. The Role >A Emotion in (jt*up

Cognitive-B4uvoral Therapy lor Binge Eating Disorder When Things Have to Peel
Worse Before They Get Better." Psychotherapy Research 8 (1998it 225-38
41 D. I lamburg, nmumcare personali. 1978

42. M Nitsun, The Anti-Group: Deslrucirve Force in the Group and Then
Creative Potential (Ijondon: Routledge, 1996) M Nitsun. The Future ui the Group,"
International Journal of Group Psychotherapy 50 (2000>- 455-72

43 B. Rasmussen. ..Joining Group Psychotherapy Developmental Considerations,"

International Joumal of Group Psychotherapy 49 (1999) 513-28

44 I) Jung >i J. Sasik, ..Effects of Group Characteristics on Work Group Per-

formance: A Dmgitudmal Investigation," Group Dynamics Theory. Research and
Practice 3(1999) 279-90

45 I Yalom. A Study of Cmup Therapy Dropouts." Archives of General Psy-

chiatry 14 (1966) 393-414

4< A. Beck descrie un set similar de comportamente pentru clienii pe care a ii

numete liderii api ispAiton" (Beck >i Peters. The Research Evident e for I hstnbuted
leadership").

47 I >. Kienler, Contemporary Interpersonal Theory and Research (New York l

Wiley Sc Stin* Ltd . 1996).

4H A Kit r. learning for leadership (London: Tavistock Publicat ions. 1%5)

4* W Henry, H Strupp, S. Butler, T. Schacht i J. Binder Effects ;4 I raining in lime-

Limited Dynamic Psychotherapy: Changes in Therapist Behavior," Joumal of Consulting ami
Clinical Psychology 61 (1993). 43440 ). Walt/, M Addis. k. kuerner >i N. Jacobson, Testing
the Integrity of a Psy- t hutherapy Protocol Assessment of Adherence arul Competence,"
Jmtnud of Consulting and Clinical Psychology 6l (1993): 620-30. W Piper. J Ogrod- mi /uk.
Ilterapy Manuals and the Dilemma of Dynamically Onented Therapists and Researchers,"
American Journal of Psychotherapy 53 (1999): 467-82

50. I 'alom. P. I louts, S. Zimerberg ?i k. Rand Predictions oA kupeowr- menl in (roup

therapy: An Exploratory Study," Antone of GnuraJ Psydmatry 17(1967) 159-68.

51 1 Lothstein. The Group Psychotherapy Dropout Pherwunenon Revua ted," AwmfH

loumal of Psychiatry 135 (1978): 1492 95.

32. W Stone, M Blase i J. Bu/zuto, .Late Dropout* Hum Group Therapx Amcnuin
Journal of l\yi hothcrapu 34 l9&)): 401-13.
 53. W Stone >i S. Kutan, Duration of Treatment m Group Psychcdherapv International
Journal of Givup ISychotherapy 34 (1984). 101 17. K MacNau i 1 Cuniuini, Clinical
Factors Influencing Croup Therapx Dropout." Psvch.<**hr rapy /henry, Research. Pro* tree
and Ihumng 31 (1994fc 352 -61

Not
OS
 54 S. Bodmin A. Draiby >i M Randall, Short-Term Group Psychotherapy Who
Succeeds, Who Fail," Croup 4 (1980): 3-16. H. Koback {i M. Smith, ,1'atkmt Attrition
in i >ynartucally Oriented Treatment < roups." American our nul of Psychiatry 144
(1987). 426-43. W Piper rt a!., mA Comparative Study ul Four forma of Psychotherapy,*
lournal of C annuli in# and Chnuul Pyrholuyy 52 (l*K4)- 268-79 M Met Hum. W
f'tper fi A Joyce, Dropping Out from Short Term therapy," ISycItothrrupy 2V (1992):
206-15.

55 R tulrnan ft C; Mholey, A C timparvum of Two Types ul Pregroup Pre*

piratHm for Men Who Batter,* Journal of Social Services Research 13(1990): 33-44. S
S towny. ..Shadow* ul the Heart: A Dramatic Video for the Treatment Resistance of
Spouse Abuse." SVM/ Work 19 (1994) 686 94

56. C Tlft.C Murphy, ) Elliott pi T Morrel, ..Attendant e-Mnharu mg Prt> cedujv* in

(.roup Counseling for I Jomewtic Abuser,* lounuit of ('ounselm^ P*y i holoyy 48
(2001), 51 60
57 Stone z/ al. 1 Atr Dropout? "

58. W Piper, M Mr< .ilium. A Joyce, J Rosie fi | (igrodnu zuk. Patient Pen*nullity nd
Time I unitel froup Psychotherapy for ( omplicatrd Grief/* International lournal of
l,roup P*yi hotherupy 5| (2001) 52.5- 52

59 Yafom, A Study ul I roup Therapy Dmpoub **

60 Lothllaivv The (.roup Pay hflieripy f Jnipuut llieni mienon Revisited hi If

Bernard, Guidriinm to Minimize Premature lerrnm.thonvM Interna

ttomd journal of Group Psychotherapy 19 (|9M9) 523 29 II Rn|>a k, Adverse Oulimmw

m f roup Pay hotherapy Risk factor, Prevention and Rrsran h I h re* liorif*," ournal of
Pnyt hot Iter apt/, Prat tue. and Research, 9 (20111) 111 22 62 YaJom. ,.A Study of (mup
Therapy I>npout *

6l M Met ilium, W Piper, J Ogrodnuruk pi A Joycr. l-arly pmcr%a an I I hopping (>ut

from Short term Group Iherapy fur ( ompli afed ( .rief," (mup llynanwp Theory. Practice
and Research 6 (2002): 243 54 I Samstag, S Batthel dor. | Muran. | Safran, A Winston. Parly
Identilii a turn of fre.itment I ailu re*i in Short ferm Psychotherapy," Journal of Psychotherapy
Prm tu e and Re%ear, h 7(1998) 126 41

64 I Wrmherg. On Adding Insight to Injury." CemntoUfgiat lb (1976) 4 10

65 M I A^/X / >i P (MKJwin,.. The Rationale and hiundatiunw of (roup Psy chotherapy for
Women with Mrtaatatii Breast 1 sneer.** International /our not of Croup P'tyt hoihrrapy 48 f
199(1) 245 73

66. S huIkes M I Anthony, Crop Pmphntherapy: The I'rythuunulytk Appm* 6

(Marmondsworth. England Penguin. 1957)
67 1 Rosenthal. The New Member 'Iftlantidda' in Group Psychol hera

py." International Journal of Croup Psychotherapy 42 (1992) 277-Bb

 68 B Rasmussen, Joining (.roup Psychotherapy* F Shapiro pi K 4 .in zberg, The
Persistently Neglected Sibling Relationship and It Applicability to (rt it ip Therapy,"
International Journal of Group Pmphotherapy 51 (2I1M): 327-41

up Helmrnor 9 (19/8) VII 17

69 R Crandall . The Assimilation of Newcomen, into Croup.** Small Gro

 70

CAPITOLUL 12
1. K. Mackenzie, Ttm*-Managed Group Psychotherapy Lffedove C.imca Appt.
cations (Washington. U.C.: American Psychiatric Pres*. 1997 j A Bern ai ,

Weinberg, The Advanced-Stage Group, International tournai of Group Psycm.

therapy 48 (1998): 498-518.

2. J. Silverstein. Acting Out in Group Therapy Avoiding Authority Struy

g I n t e r n a l u n i d l Journal of Group Psychotherapy 47 (1997). 3145.

3. K. While i K Lippit. Leader Bel va v or and Member Reaction r> Thtw 'Social
Climates/" in Group Dynamics Research and Theory, ed D Cartwright

A Zander (New York. Kow, Peterson, 1962), 527-53.

4. G. Hudson. R. Sorrentwo. Groupthink and Uncertainty Orientt!. Pe tonality Differences

in Reactivity to the Group Situation." Group Dynamic ;

(1997) : 144-55

5 I. Yalom, A Study of Group Therapy Dropouts." Archives if General Pu chut try

14(19*6) 393-114.

6 S. Freud, Psihologia maseUrr si analiza Luiut. in Opere, vtd.4 ' Editura Tie*

2UJO), 49-11/7 Yalom. Group Psychology and the Analysis of the Egp A Review." International
lournal of Group Psychotherapy 24 (1974): 67-82-

7. I. Yalom pi P. Huub, date nepublicate. 1965.

8. Y. Aga/artan, Contemporary Theories of Group Psychotherapy A Ssjs- terns Approach

to the Gmup-a*-a-Whole." /nrrmaiumaf journal of Groy P%- chotherapy 42 (1992) 177-204.
G. Burlingame. R. Mackenzie. B Strai SnutlKioup Treatment Evidence for Eiectrvene
and Mechanisms ert Ch gr." tn Herein and Garfield's Handbook of Psychotherapy and
Behanor Cnmc eo*

(u a ctmea. cd M lambert (New York Wiley is Sons, 2004), 647-%.

9 M Dubner, -Envy in the Group Therapy Process." International lnm a Group

Psychotherapy 48 (1998): 519-31.

10 I kelly Moreno, .Group Treatment for Eating Disorders/ in runuiaoo* of iroup

Psychotherapy, ed A. Fuhrunan >i G. Burlingame (Near York Wiip%

1994) : 416-57 I Bohanske >i R lemberg, An Intensive Group Process Retnsi Model fur the
treatment of Bulimia/ Group 11 11987) 228-37.
 11 l. Yalom >i C Greaves, Group Therapy with the Terminally Ul" Aar- riiiin lournal
of Psychiatry 134 (1977): 396-400. M 1 eszcz sa P Gocdwit, Thr Rationale and Hi un da
turns ai Group Psychotherapy for Woman with

tk Breast C aiuer/ International of Group Psychotherapy 48 G**61 245-

12 A. Camus Gdderm (RAO. 1993), trad. Inna Maviodm. 323-24.

13. Ibtd, 328-29.

14. Ibtd, 326.

15.1 t JnnilU, Developing Emotxmai Insulation/ Internationa; lourm. o' Gio up

Psychotherapy 44 (19*Hk 361-75. l_ Omuvu. Meeting Matura bona Needs t tfie Group
Setting, International Journal of ( 51 (20OU 345-5*
Ih. B Buchete, Etiology and Management ol Anger in Groups. ANvch dynamic View/
International Journal of Group Psychotherapy 45 G995) 275-8-
 HofA Alonso, ,.i HscusMnl ( Ym merits for Special Section on Anp;er and AK^nt-
inn n < roup/* International lourna/ of Group Psychotherapy 48 (|<WS)- 111 -19
17 Thru utarea crmfJichihti In terapia de gnip *' baaeazd mult pe urtirolele ItiJ jernme
brnnk *i C irl Powers. f I rank, Some Value of Conflict in Thera - it'ir < .rrnjpw,''
Group Psych. >fherttfy 8 (|98S)! 142 -SI. C. Ro^cr. ..Dealing with Pv* hulagual
Henoiana," Journal of Applied behavioral Science I (1968): 24.

IH S. l-oulko jt I Anthony, i irwup Psychotherapy The Psythoanalytu Apjmach 11

l.trrnon. Isworfh, Rutland I Vn^uin, 1987).

19 Prank, Value of Ccm/lkl/

20 P DdHoirvik), Dublul", In It emu I 9of Puhlul, Rditura Crup Rditorial

Art, Hururepti, 2007

21 I l irrrwit/, Projective Identification in I >yad and Crimp*." Internals

mil Journal of Group Psychotherapy TI11981) 284 79.

22 W ColdHWn, wCiriAraHun of Profrctivr Identification," American Jour nal of

fl,iy< hiatry 148 (1991): 181 AI T ()gden, Profeitwe Identification and P%y
hcitherapeutir Technique (New York |a*on Aronmin. I9H2)

23. I Horwite, Prr|rchvr Idenfifnation in Dyed/*

24 M f .tvingafinn yj I. Uvingiton, .,( onflirt and Agression in (roup Pay . hnthmrpy A

Self Psycholoy,u .il Vantage Point," International ournal of Croup Psychotherapy 48 t
1998) 181 91 J Cam >i K Wehar, The I Vtectum of Shame in (roup Py< Tv therapy l irv
overtny, t tv Midden l; motion," Internatumal lour nal iif i .mup Psye hotherapy SO
(2000) 181 96 W Stone. Frustration. Anyer. and the Significance of Alter PJIJM Tranafermer
in Group Psyctw therapy," Interna hartal Journal of Group l\yi hotherapy 4S (1998): 287
MO

S | i .arm, Hostility in (roup Iherapy," Internatumal Journal of Group ISty

hotherafn/ 19 (p#H9) 499 817 M I tubnrr, Privy In the C roup Iherapy Prue ** '> A C
Urk, Sr a\eynaiiny I tynarnu n and Intervention in (roup ( ounarl- loK. ' Journal of
( ounscling and Dmlapmml HO (2002): 271 76 I) ( ohm fi V chernurr, .,(>n Sr .ipe^oatin^ in
Iherapy ( roup A Sr* ial ( onatructivut and lntenuib|ertive ( hjtlm tb," Internatumal Journal
of (mup l'*yt hotherapy 82 (2002) 89 109

27 R. ( .esler yi W Swann. 5triviny for ( onfirrnation The Knlr of Srlf Ve nfn a hon in l
h^prenaum," in The Interiu turnai Naturr of I *eitr%%um, ed Joirirr y I Coyne
(Washington. XT American Paychologiral Ateu* ut ion, 1999),
189 217

28. Ierenre. The Seif rnrmrntnr. trari Hetfy RadH.r (New York Penyuin, 19r8) Mt p
Tonatcv. Multiple Vn i* Vemuit Mrta ( ogruhon An Altachincnl Ih*. ory Pempe* hve/' Journal
of Psyi'hothrrapy Inleyratnm 7 (1997) IM1 94 A Well, < A l 1 Vfeta ognihori, and Mini fu

*** Tratat 4a puhntarapla da grup

In 01 An Information Prixenaing Analy on, t Imnul Psytholoy 9 (2002) 9V 100 M leszc/,
..Group Paychotherapy of the Cha rac Ier logica lly I 8ffu uit Patimi," Interna turnai Journal of
(..mup Ptycho therapy 19 (1989) 1| | -38

*** Tratat 4a puhntarapla da grup

 31 L. ()rmonl, The leader's Role in Oealing with Aggrmsiur in < jfoui-: International
journal of Group Psychotherapy 34 1984) 553- 72

32 R. Herne, Games Prrrpte Play (New York Grove Pres*. 19>4.

33 M leszrz >i | Mala. The lnt#rp*'r*onal Mofc4 ut < *rt>up Psychothera-

py." in Praxis der Gruppenptychotherapte. ed V. Tvchu&chke (Frankiun Thi^-
me 2001). 3S5-69

34 M Livingston, Vulnerability, Tenderness and the Experiences ut Self-Object

Relationship. A Self Psychological View of Deepening Curative Proem* in (mup
Psychotherapy," Internatumal journal of Group Psychotherapy 49 (1999) 19-40

35 V. Tarhuschke 91 R Ours, Intensive Analysis arf Therapeutic Factors and

(hitrome in Ding-Term In-Patient Groups." International journal of Group Psu-
cholherapy 44 (1994): 1K5-208 G Burlingame. R. Mackenzie. B Strauss, Small-
Group Treatment "

V V Tschuschke si R Dies, ..Intensive Analysis of Therapeutic Factors and ( hit

ome in long-Term In-Patient Groups.* Internal tonal lemma! of Group Psv
chothrrufry 44 (1994): 185-208. G Burlingame, A. Fuhnman fa L johnson. jCo- hrtion
in (roup Tlierapy," in A Guide to Psychotherapy Relationships That Work, til |
Non man (Oxford. England- Oxford University Press. 20021,71-88.

37. I Yalom cf fl/ , Predictions of Improvement m Group Therapy An Rx- pluratory

Study," Archmn of General Psychiatry 17 (1967y 159-68

38 S Hurley. ..Sell ! hsclosure in Small Counselmg Groups." Fix D diss.

Mu higan State l)nvrrity, 1967

39 M Worthy. A Gary fi G. Kahn. SeU-Disclosure as an Exchange Pro- Ctw," Journal

of Permmality and Social Psychology 13 (1969V. 59-63.

411 S Hh* h >i E i much, Therapeutic Factors in Group Psychotherapy New York
(Kford University Press. 1985). S Bloch ft E. Crouch. Therapeutic Factum Intrapei sonal
and Interpersonal Mechanisms." in Haruihxift of Group Pay (hotherapy. cd A Fuhriman
>i G Burlingame (New York: Wle>-, l*W4v W (Jurry, 1 HM Insure as a Variable in Group
Psychotherapy." Iwfmiaiie nal /ournal if Group P^yt hotherapy 14 (1964): 107-15. D.
lohnson yk U Ruiervn. .Self I Hs* loMire. Participation. and Perceived Cohesiveness m
Small Group in- teraction,* I'syihotoghal Reports 35(1974): 3M-63.

41 P t o/bv. Self-Disc loauie. Rivipnxity. and laking SaraxnriTv 35 l N" 2i 151-60.

42 N Brown. 1 onceptualiiing Process." btfrmarxwiaj kmrnal of Group P$v

ihotherapy S3 (2003) 225-44.
 41 C Truax >i R Carkhuff. Client and lherapmt Transpatvnrv in the Psv cbot
hempen He Encounter" lour nal of Consulting Psvchok^ 12 V-4

44 H Pen*. ..An Investigation of Non-Directive Group Iherapi

lour*. of l Tucaijffing Psychology 11 (1947): 159-72.
45 M l icberman I Yakmt M M. Miles I *<vuw.v* t rosi*- f NJ f-a*L- York
Htsic Hooks, 1973).
 46
46. S. Winer MI M < ,Mined, Therapist Interventions and Client Fmotional
hxpenencing in F xpert Psychodynamic - Interpersonal and Cognitive-Behavioral
Cher pies,*' journal of ( ottr.ullmy and ( hnnal Pvytholoyy 66 (I998): 634-40 j Ablon p
H (ones, Psychotherapy Process in the National Institute of Mental Health Irvatment
of Depression C ollahorative Kneun h Pn*gram," /ourttal of Consultmy arul ( hnunt
PsychoUpyy 6| (1999) 64 7*> B ( ohm 91 V. S lirrmn, .. I herapfst Self I Hw lmun* "

47 K. Slavin, The Significance of Here arid Now Disclosure in Promoting ( ohemon

in (roup Psychtherapy," Croup 17 (1993): 143- 50
47 S MitrMI. Hope ?i I >rvad in Psychoanalysis (New York Basic Btoks, 1993) 49 D.
Mrdeims >1 A Richards, Sharing Secrets Wliere Psyiliotlirrapy ami Education Meet, in
^tudtc* tn Humamvlu Ptyrholayy. ed (' Aansfrw (( anl- llon West ( eorgia ( . liege
Studies in the Social Science, vol. 29. 199 1)

V) I Voaen, The Relationship Between Self I hsclosure and Self f ste*ni." PhD rlw ,
(ruversify of ( aliforma at la Angeles, I1#*. lUtil in ( ulhert. In ttrrjHrwona! Pwcmn ttf
^rlf LHtt lonurr It lakn Ttw io See (>rte (Washington. IX NT! Institute for Applied
Keluivioral S em e, 1967)

51 ( ulfiert. InterpepMifMl Prm ess

32 / Strrnhach, ...Self I Hm losure with All Male Croup*' inlrrnatu*nal jour nal of
(.roup Psyi jiolhrrapy 53 (2003) 61 Ml S Bergman, AW* Pay* fofcjgi. *1 / V vrlopmrnt A
Krlutirnul Prrnpnttor (Wellesley, Mass the Stone C enter. |99|)

53 F. < a >ffman. I hr I'rmrnlaiuut of '*lf in / irryi/ay / i/r (( .ardrn < tty. N >

I Jotihle day Am hoc H*ks. 1959) S |oiirard ft P I. ..ikow ..me I a tors in Self I
Maclouft,M ournal of Abnormal S ial />y< faWnyy 56 (1950). 91 #H
54 D Sfrassherg ft colegli *161 au studiat, tunp dr/nr sAptAmAm. opwpre *eif pa ienf
1 * u s* hi/.ofrrnir t nxiu A aflafi in lerapte tie grup >1 au UHH IU/IO naf ri pa< lenfu are a-au
autodr/vilutt nun mull au fA< ul pngrrse teia^mti or mai mm dm At cri < are au rev rial
nun pufin material |rrmal (I) Str*.W-Tg ef a/.. Self I hs Insure in (innip Therapy with
* hi/opluem* . An/uie-, of nrraJ Pnyrhiairy )2|I97S| 1239 61 )

35 A Maalow. material munograf nepuhlu at, 1962

56 I Yalom. vezi Tht Schoprnhaurr ( yrr. p 237

57 N I leldwteel, .. I he Process of Termination 111 long trrm Psythoanaly \u t roup I

herapy." InlrmalumaJ journal of Crvup Pm^hothrrapy 46 (199,) 25 to R Klein, ..IntTodut
h<i to Spy* ial Se tmti <*1 feriiimatam and 1 roup lhrrapv.~ Internal uinal journal of (nmp
Psyi judhrrajry 46 (19*6). 14

5H I Redder, Termination Ke<iriMulerrd," lnlrrnali.>nal journal of Pty^hoa nalynw 69

(|9MH) 49r> 505

39 I, Yalom f iinlmluil /'y jutthrtapv (New York IWu Hsiks. I9M0).

 6(1 M Selig/rtan. ^e Kffec tiveneM* of Payihotherapy. Ihr l onsuiner He p<rta Study," /
4mer/<a Ptiyrholoynsj 50 (1995). 74
6l
S

Koptst. K llwartl. J lowry yi I Beutier. Pattern of Symptomatu

m
Psychology 62 (1994). 1009-16. S. Kadera. M Lambert. A. Andn-wv >W Mua
Therapy Is Really Enough A Sesswn-by-Seswon Analyst of the Psychutner* py
Dose-Effect Relationship," journal <f Psychotherapy Practice and kraearrh '
(1996). 132-51.

62 S. Freud, Anahzd cu final >i analtzd nesfOr^ud. m (jperr. voi 1], >Ldstura Trei.
2004), 283-323.

63.Redder, Termination Reconsidered" B. Grenyer ** L- Luborsky. J>vria- nuc

Change in Psychotherapy. Mastery oi Interpersonal Conflicts." lournai gf Consul tiny
and Clinical Psychology 64 (1996r 411-16.

64.V. Schermer >i R. Klein. TerminatKjn in Group PsychcKherapy friar* the

Perspectives of Contemporary Object Relations Theory and Self Psychology"
International journal of Croup Psychotherapy 46 (1996): 99-115

65. Scott Rutan, com unit a re personal!, 1983

66. Lcszce, Group Psychotherapy of the CharacterologacaUv Ddbcuit Patient." M

lawn, Group Psychotherapy of the Borderline Patient.* in Han- Jbook of Borderline
Disorder*, ed. D Silver > M Kosenbluth (Madison. Couix. International Universities
Press. 1W2), 435-f#

67 J Rutan >i W Stone. Termination in Group Psychotherapy.* m Psycho- dynamic

Croup therapy (New York: Guilford Press, 1993;. 239-54. L Shapiro and K. (.tn/brrg,
Parting Gifts: Termination Rituals in Group Psychotherapy,* International journal of
Group Psychotherapy 51 (2UU2). 317-36.

68 D Nathansnn, The Nature of Therapeutic Impasoe *

69 K Long. L Pendleton *i B Winters. Eifects of Therapist Termmauor. un <.nmp

I'narsA.'* International journal of Group Psychotherapy 38 (1988* 211-22
70 h ( ounarlman >i R Weber, Changing the Guard: New Leadership tor an
Established Group,* International Journal of Group Psychotherapy 52 1,2002; 373-
86.

CAPrrULUL 13

1 K Wright. Discussion of Difficult Patients." International journal at Group Psychotherapy

48 (1998) 339-48. 1 Cans >i A. Alonso, ITihrvruit Patron t* Then Cunutniction in Group
Therapy/ International Journal of Group Psychotherapy 48 (1998): 311-26. P. Cohen. The
Practice of Modem Croup Psychotheiapv Working with Post Trauma in the Present*
International Jcmmal at Group Psy- chotherapy 51 (20)1): 489-503.
 2. K. Dies, .Model of Cuuup Piydudwapy Shifting Through c onfumvt International
journal of Group Psychotherapy 42
(1992): 1-17

3. S Sc held linger. Group Dynamics and Group Psvv'tvothoiapv kevauteo Four Decade*
Later/ International Journal of Group i\*chotheropy 47 (39871. 141-59.
4 1. Yalom >i P Houta, date ncpublicate, 19rS
 L 1 >mtunt. Cultivating the Ofoprving Ego m the v .map hotting tutor national Journal if Group
Psychotherapy 45 (1995; 48v~502 L Ormont .Mat u rational Need* in the (.roup Setting,"
International foumal of Group V%y

ehirtherapy H] (2001): 34.V-59

r. M I irhemidn, l. Yalom yi M Mi!*. I muunter Group*. First Faria (New York Basic
Books, 1973).

7 I >. Limdgrvn >i U Miller. Identify and Behavioral ( hange* in Training

< .roups,' Human Kelations Training News (spring |9t>5).
H K ( oyne pi K. Silver. Oinct, Vicarious, and Vira noua-1Voces Hxperien I es, small
Group Hehavujr 11 (I9H0) 419 29. R. Knnet, L. Beutler, pi K. I >.ildrup, Vicarious
Emotional Experience and Emoionai Expression in Group Psychotherapy," lournul of
Counseling Psychology 56 (2000): 1 - 1 0 .

9. V. Ts< huschke pi K I he*. Intensive Analysis of Therapeutic Factors ami

< Hit* ome in Ixmg Term Inpatient Groups,** International Jnurtwl of Group Pty
/hotherapy (1994) IMS 20H V fnchuschke, K MacJCen/u*. B Haavr pi G )an ke. .Self I >IH*
Insure, Feedback, and Outcome in Long-Term Inpatient Psycho therapy <mups,** Journal
of Psyrhothrrapy Practice and Research 5 (1996) 5 -44

10 I < ..ins pi I- C.ounsHman, Silence in < .roup Psyc hoOterapy A Power ful Communu
short,** International Journal of Group Psychotherapy 50 (2000) 71 H#. I Kutan. Growth
'Thniugh Sharne arul Humiliation," International lour nul of Group Psychotherapy 50
(2000) 511 16

11 L. < >rmont, The ( raft of Bridging,** International Journal of t '.roup Puy

ehotherapy 40(1990) 3 17

12 M I 4*s/I / pi I Malat, T3ie Intcipernoruil Mo*lrl of Group Psy< fuitlwra

py, in Praxis der (,rupprnp*>yi hothcrapir. ed. V fschii* hke (Frankfurt llurrnr, 2001).
6*# S ( ofien. Working with KmisLaruc to Experiencing and lx pres

HIng F motion* in Group Therapy," International Journal of i .roup Psy* tothruipy 47(1
997): 44 V 58

1 1 M Mc< .ilium, W ISprr. J Ogrodnic /uk pi A Joyte. Relationships Among Psychological

Mindednena. Alrxlthymix and Outome in Four Forms of Short Term Psychotherapy,*
Psychology and Psychol herafry Theory. Research and PfCtut 7t> (20TB) 133 44. C Taylor, K
Hagby. D Kyan. | l'arker, K Uuo- day pi P Keefe, Criterion Validity of the Toronto Alrxithymia Si
air." Psycho I4*>mat n Med n i n e 30(I98H) 50(>-09.

14 I I -.wilier, ..Alexlthynua Treatment Utilizing Combined Individual and Group

Psychotherapy," Intrnuitumal Journal of Group Psychotherapy 38 (19H8) 47 ed VF
Beresnevaite, Exploring the Benefits of (roup Psyc hotherapy in Re .In. ing A lexithymiii in
( omnary Heart I ftara Patients A Preliminary Study."

Fratat da pilhotorapl* s
rup
 15 p stfneoa, The PrevaJarv e of Alexithymic' ( lui racier ist inc in Psychcmo- maii.
Patients,'* Psy hothempy and Psychosomatic* 22 (197:) 2.5V62
it> Beresneva Me. Exploring tlx* Benefits uf Group Psychotherapy." In acest nuJoi
cercettorii au uttluat in tratamentul pacienilor ai huli cardiace un .dH integrativ de
terapie de grup cu durata de paisprezece pedine, combi
............I nt.-rxfa |,H de , 1 r en
- * *

I\yt hot herapy and Psyt'hosofRMti8 69 (21100) 117 22

Fratat da pilhotorapl* s
rup
empatie >i de reducerea stresului Crupul a produt reduceri bemwbabvr u>
rata alexitimiei t mbuntirile fumNjnim cardiace v-au ptetrat pe o peno* dl
de doi ani.

17 W Shields, Mope and the Inrluviltuii IM Be tToubteaume Wuwuujtl arid the treatment of Character
ldisorder in Group Therapy/ International uurnul of Croup Psychotherapy 50 (20UU) 87
103.

18. J Ktrman, Working wilh Anger in Group. A Modern Analytic Approach."

Internaional Journal of Group Psychotherapy 45 0995): 3U3-29. D KJ- ler. Therapist
Countertrmsference In Search ot Common Theme and Empirical Referent,- In Session
Psychotherapy in Practice 57 (2001r. 1053-63. G Gabbard, A Contemporary
Psychoanalytic Model tA Countertransferrence/ In Session Psychotherapy in Practice 57
(2001 j. 983-91 J Hayes, Countertranste- ren< e in (roup Psychotherapy. Waking a
Sleeping Dug/ International Journal of Group Psychotherapy 45 (1905): 521-35.

19 | I rank rf a/., ..Behavioral Patterns in Early Meetings ai Therapeutic < roup.-

American Journal of Psychiatry 108 11952): 771-78.

20. I Shapiro, ..Dealing with Masochistic Behav ior m Group Therapy hum the Perspective
of the Self,- Group 25 (2002): 107-20. R. Maundei si) Hunter.

An Integrated Approach to the Formulation and Psychotherapy oi Medical ly Unexplained

Symptoms: Meaning- and Attachment-Based Intervention.* Amerwan Journal of
Psychotherapy 58 (2004): 17-33. M Berger i M Rosenbaum. Notes on Help-Rejecting
Complainers/ International loumal of Group Pmcfie- thrrafry 17 (19n7): 357-70. S.
Brody, Syndrome of the Treatment-Rejecting Patient,- Psys hoanalytu Keinrw 51
(19t>4): 75-84. C. Peters i H. Grunebaom. Jh Could He Worse. Effective Gnnip
Psychotherapy with the Help-Rejecting Cmpia mers," International Journal of Group
Psychotherapy 27 (1977). 471-80

21 Maunder i Hunter, An Integrated Approach."

22 F. Shapiro, lH*almg with Masochistic Behavior in Group Therapv from the

Perspective of the Self,- Group 25 (2002): 107-20- Maunder i Hunter, ..An Integrated
Approach.- S. Foreman, . The Significance ol Turning Pas- Hive into Active in Control
Mastery: Theory,- Journal of Pelotherapy

ir anJ Research 5 (1996): 106-21. Aid se ntlnesc att paradigma pshoiogi mnelui. iat i
tea a ataamentului. IVt perspectiva ataamentului. cliirul e- laionea/ intr un tipar nesigur t
nelinitit. Nelinitea tata de ce) care il ngrijete i are rdcinile in dorina de legturi. I
amentarea sie destinau *i creez* apropiere, aducindul mai aproape pe od care acord
mgnpnle S multan. experiena trecut a unor ingntn inconsecvente pe care clientul nu se putea
ba/a. alimenteaz vigilena a de once dov ad ci va h abandivuit tn cele din urmi. Acceptatea
aiutorului >i satisfacem alimenteaz gnuuna o ai est abandon
 23. Si nu neglijm sensul real al lamentaiei nemulumitului cane rvtua au torul. Unii
dinteietu sugereaz ci ar putea exista o valoare ascuns pozitivi au adaplativ a lamentaiilor
nencetate, care trebuie mxdcasi

Not. W
 24 Prank ft al. ..Behavioral Pattern* in Early Meetings " F. Herne ( $amrs People
Wav (New York drove Irwi, 1464) Peter fi Grunebaurn. It C ou Id He Mbne "

25. WHgkt. Discussion of Ihftuull Patient* * K. lamb* >t IK amplwll. The f'.r|
**ru<it>n </ an Arbitrary Tradition Thitnijh Srvml 1 enerattona of U hirlorv
Micro-culture," tournai of Abnormal and Soctal Psychology f>2 (1961): MMR

26. R Mot 91 I Yalom. ..Medical Students' Altitude* toward Psychiatry and

Psychiatrist*," Mmial Hygiene 50 ( 1966) 246- 56

27 I Cork JI f French. Overcoming Resistance to Change. Human Rrta tnrm I ( |

948> 512- 32

28 N Kanan, wt roup Psychotherapy with Bipolar Patients A Review and Synthesis.'*

International journal of <,roup Psychotherapy 41 ( 199!) 321- 15 F Vol kniar el al.
Group Therapy hi the Management of Maim I Jepre^sive lllneart,* Amern an tournai of
Piychotherapy .15 (1981 ) 226-11 I Patelis Siotis rt al. ( ne up ( ogmfive Behavioral
Therapy lor Bipolar iHnordtr A Feasibility and PI hrchverwm Study." tournai of Affn ttv*
Iiunrder* 65 (2001 y 145-5! M .Ipatov*. Vf Mviw 91 ft llrtMitf.i ..I nlianrernent of Treat
man I Adherence Among Pa Ment* with Bipolar | tison 1er," (hythuitrit Service* 55 (2004)
264 r/t R VVrto,. 1.

its <M S 1 .reenfidd. A Relapse Prevention i roup for Patient* with Rip^

Iat and Subsists Use f borders,** /ournul of Sutmiarur Abua* Irrulmenl In ( |W) 47 M f t
dtom et al. A Randnmi/jsj IrtaJ on the h.lltt at y id ( .roup Psy to '1 In at ion in file
Pmphv la sis of Recurrences in Hifsilar Pati*nts Whose Ihue* se Is in Kemissioti." An fines
of < amentI Psythuttry #4) (2003) 4*12 7.

29 M les/ ?.. (.roup Psychotherapy of the ( liara terolog. illy I hftu ult Patimi,m
International Journal of ( roup PaythtUherapy 19 (1989) \ 11 15 |. 1 ^ mont, The Rolr of
the leader in Managing thr Prmedipal Patient in the t ,n* up Setting." International tournai of
Croup Psy hothrrapy Y* ( 1989) 147 71 K Klein. I ( trlearw ft C Sinile. Tha Asia II ( roup
Treating Severely ( hara te mlogn al Iv DahlfM Patienta, International tournai of i,rvup
Psyth, therapy 41 (|99|) 47 115 I) Sliver. ..Psychotherapy nl the ( haractrnlgnally I 6th.
ult Patient," ianaduan Journal of Psychiatry 2H ( 1981) 513-21

K) I Shed 1er fi I) Went en, ..Refining Personality I 6%ordrr Ihagnosis lntr grating S wrue
and Practice." Amern an tournai of P s y h u t r y I6l (2lJM) 1150 6r> II ( .ana ft Airman. I
till till Priant* "

\2 M laaarz, . ( roup Psychotherapy ol the Borderline Patient, m HanJht Ur irf

borderline (hoard*wo, ad l> Silver 91 M Kosevihluth (Mad is, ( non In temahonal
Universities Prts, 1992). 435-70 E. Mar/iah >1 M Monroe HIuin. Interpersonal 1 .map
Psychotherapy fur Borderline Personality (hoarder (New trk Bast Books. i4) S Hodman.
A I ternhy, S. Sold/, fi | Merry, . lime-1 .united i.n.up Psychotherapy for Pa I tent with Personality
Disorders Ouliutnn and I typtniB,'' Inlrrnaborud tournai of Croup Py hothnapy 46 ( |99h) .
357-77. S Hud man. S ( IHley, A ikemby. (i fcoppenaal. | Kosftof ft T. Powers. A Model of
Time-Effective Group Psychotherapy for Patients with Personality Disorder- A Clinical
Model/' International Journal of Group Psychotherapy 4t> 1996* 329-56 A Bateman
91 P. Fonagy, Treatment of Borderline Personality Disorder wt*

Psyc-hoanalyticallv Oriented Partial Hospitalization. An lb-Month Fufkiw-Op/ American

Juurnul of Psychiatry 158 (2001)-. 36-42. W. Piper 91 J Ron*. Group treatment of
Personality Disorder*. The Power of the Group in the interim* Treatment of Personality
Disorders," in Session Psychotherapy m Practice 4

(1998) : 19-34 W Piper.). Rosie. A. Joyce, ft H. Aom, Ttme-UmrUsi Day Trm- merit
for Personality Disorders Integration of Research and Practice w a Group Pit* gram
(Washington. D.C.: American Psychological Association. 1*^6) M Oar- sa v P Fonagy.
Psychosocial Treatment for Severe Personality Disorder 36-Month Follow-Up," British
Journal of Psychiatry 183 (2003) 356-62

33. |. Herman, Trauma and Recovery (New York: Harper Collins 1992) M.

/anarin. F I rankenburg, E Dubo. A. SickeL A. Tnkha >1 A. Levm, .Am I Co- morbidity of
Borderline Personality Disorder." American Journal (4 Psyckwrn
155 (1998) 1733-39 J. Ogrodnkzuk, W Piper. A. Joyce p M McCaihim. JUring
16M A nm IV Formulation to Predict Outcome in Short-Term individual Psy-
chotherapy." Jinirnal of Personality Disorders 15 (2001 y 110-22. C ZkcArwk tt a.
Cli rural Features and Impairment in Women with Borderline Personality
Disorder (BPD) with Pnattraumahc Stress Disorder (TSPT), BPD Without
TSPX am) (flhrr Personality Disorders with TSPT." Journal of Nervous and
Airirln D* seines 191 (2003); 706-13.

H M Les/rr. Croup Therapy," in Treatment of Psychiatric Disorders, val 3. ed |

Gunderson (Washington, DO Amencan Psychiatric Press. 19901.
i5 J. Sartre. The Age of Kntoon. trad Enc Sutton (New York Knopf. 1952). 144
36 American Psychiatric Association. Diagnostic and Statistical Mamum td Mental l
hoarders, 4th ed. Test Rev (Washington. D.C.. American Psychiatric An*

mcMtiort, 2000)
37. O Kernbrrg, An Ego Psychology Object Relations Theory at the Struc-
ture and Treatment of Pathologic Nan LWSIII An Overview." Psychiatric Ckma of
North America 12 (1989 723-29 O Kcmberg, Borderline Conditions and Pathological
Nanuaum (New York. Jason Aronson. 1975k
18 ' Perry, Problem?* and CuruudecatKins in the Valid Assessment at Per ** MM lit v
Disorders * Ameryan Journal of Psychiatry 149 (1992) IMS-53. G MrF Isop et al. The
Reliability of Axis U of DSM-lll." Amersoan iournai ot Psychur try 1 1 9 ( 1 9 8 2 ) 1360-
61
w Kemberg. An Ego INychoiogy Object Relations Thenrv * Kembrrg far Jerhne 1
o n J i t u n s and Pathological Nantsstsm. H kohui. TV Analysis at the Sat (New York.
International Universities Pm*. 1971). H. knhut TV Reaaoratior. of the Self (New York, biter
national Universities Pie. 1977V
40. ). CiUHinson. Borderline Ihrnonality (hoarder AChmcai i Washing
ton. D.C American Psychiatric Press. 2001) Piper ^ RON* iieatowv
 of Personality Difordcrii " ljmcz, (.nup Psychotherapy of tlw* Borderline Patient "
yi Mi mroe--Bluin, Interpersonal Croup Psychotherapy for Borderli

ne Prrswwlity ijutorder Bateman ?> I nnagy. Treatment of Borderline Persona - litv

Dfuinler " AmiTK an Psychiatric Association. Practice Guideline for tlu? Ireafment of Patients
with Borderline Personality Disorder," American Jounuil of Pm/ehiatry 158(uppl II 2001): 1-52

411. Horwitv., Group Psychotherapy for Borderline and Narcissism Patients," Bulletin
of I he Menntn^rr Clinic 44 (1980) 181-200. N. Wong, Clinical Conridrnitluni in Group
treatment of Narcisaiafic Ihaorder." Intematujruil Jou r n a l of Croup Psychotherapy 29 ft
979) "125-45 R Kretsch, Y fioren ji A Wav- Herman, .,( hange Patterns uf Borderline Patients in
Individual and Gnn.jp Therapy." Intermitumal /cvnusl of Croup Psychotherapy 17 (1987):
95- 112 Kirin rf al. The Axis If Group." J. Grnbman, The Borderline Patient in Group
Psychotherapy A Cam* Reprt," International /ounutl of Croup Psythotherafiy 10 (19H0)
2**v 118 B Finn pi S. Shakir, Intensive Group Psychotherapy of Bonlrrlmr Patients," Croup
14 (1990) 99 110. K < )'la*ary el al. Homogeneous Group Therapy of Borderline Personality
Disorder," Croup 15 (1991) 54> 4A S Shakir, ci>- miinir am f**r%nnaM, februarle 1994 M
Ie/fZ. I Yalom pi M Nofdm, The Value of Inpatient Group Psychotherapy Patient' Pen
ephons.** Intrmatumal Journal of Crimp Pty hotherupy .15 (1985) 411 1.1 I Yalom,
Inpatient Croup Pwy t hntherapy (New York Basil Book. 1981) N Ma< .skill, 'ITw Nan
iwistu C ore as a Focus in the < roup Therapy of the Borderline Patient, - Brittnh Journal of
Medical P s y i holoyy 53 (1980) 1.17-41 S Budinan, A Drinby, S. Sold/ pi |. Mercy, lime
l.jmitrd (.roup Psychotherapy for Patients with Personality Dteor* ders Outcomes and
Dropouts," International Journal of ( r o u p Psychotherapy 46 < 1996): 357-77

42 M I JTHIJI i, Croup Psychotherapy of the Borderline Patient "

3 t Klein at al. The Axu II Croup "

44 M Bond, F Hanon. pi M < .rpnier, Differential Effect of Intervention on the

Therapeutic Alliance with Patients with Horderltnr Personality Disor- d#rv. Journal of
Psychotherapy Practice and Research 7 (1998) 101 1H

45. K Heffeman pi M ( lottrr, A ( onnpanson of Pnattraumatic Stress Di border with and

Wifhout Borderline Personality Disorder Among Women w,*h a HiKfory r>f ( hildhnod Sexual
Abuse Htiologiral and Clinical Charac ^ilatlcs," Journal of Nervous and Mental Ih%eaes 188
(2000) 589 95. M Out ,r* K. Koenen, rhe Impact of Borderline Personality Disorder on Process
1 ,r
'*up ()ui ornes Among Women with Posttraumatu Stress Disorder Rela to C hildhood Abuse,"
International Journal of Croup Ptychothrrapy SI (2001) 379 -98
| e / /., (iroup Psychotherapy of the ( Bara* terologu ally I Hfficult Pa- 1 ,<#nf I fnrwifz, J
roup Psychotherapy for Borderline and Narcissistic Pa- t c Wong. Clinical Considerations in
Group Treatment of Narcissistic Di-

.u \l \iyhv dual Ireatinent "I Borderline

 MJ
(cu Mi Win lave/) Tratat 4s pslhotarapi* ds pup
and Narcissistic Patients," Intematumal Journal of Group Psuchotherupv 30 1980

389-403. Klein ft al. The Axis II Group

48 | Kosaeff, ..The Unanchured Sell . Clinical Vignettes at Change u ciaaistic and

Borderline Patients in Groups. Intraurban,** Ifiirmahtmii} Jcnrouii of Croup
Psychotherapy 30 (1980): 387-H8

49 Shedler >i Westen, Refining Personality Disorder Diagnosis *

50 American Psychiatric Association, Diagnostic and Statistical Marual Mental

Disorders, 4th ed, 661

51 Kemberg, An Ego Psychology' Object Relations Theory. Kerriberg. Ben derline

Conditions and Pathological Narcissism

52 M. Livingston >i L Livingston, Conflict and Aggression in Group Psychotherapy A

Self Psychological Vantage Point. Intematicmal Journal of Psy- chotherapy 48 (1998):
381-91 J Homer. A Characterological Contraindication for Group Psychotherapy, Journal
of American Academy of Psychoanalysts 3 (1975) 301-05

53 (ibiertivele terapiei pot fi facilitate de cadre teoretice de referin cum

ar fi cel oferit de psihologia sinelui sau de teona intersubiectiv AfloMr abordri intensific
focalizarea asupra experienei subiective a clientului vulnerabil narcisic, latzcz, Group
Psychotherapy of the Characterolog^calhr Difficult Patient Livingston >i Livingston.
..Conflict and Aggression in Group Psvd%c>- thrrapy." M Baker >i H. Baker, ..Self-
Psychological Contributions to the Theory and Practice of Group Psychotherapy. - in Group
Therapy m Ciimcal Practice. ed. A. Alonso >i H Swiller (Washington. D C. American
Psychiatric Press. 1993). 49 1 Harwood. Distinguishing Between the Facilitating and the

Self-Serving Charismatic Group Leader Group 27 (2003): 121-29 W Stone

Self Psychology and the Higher Mental Functioning Hypothesis Contemporary Theories.-
Group Analysis 29 (1996): 169-81. D Brand chan si R Stoioro*

. Phr Difficult Patient: Intcrsubjective Perspective. - in Borderline and Siam**- fic Patients
in Therapy, ed. N Slav insky-Holy (Madison. Conn.: Intemaoanai Universities Press. 1988),
243-66.
54 M Pines, (.'.roup Analytic Therapy of the Borderline Patient.*' Group Analysts 11
(1978) US-26.

CAPITOLUL 14

l 8 Paykel. Psychotherapy. Medication Combinations and Compliance Journal of

Clinical Psychiatry 56 (1995); 24-XV D. Gneben. . Integrative Dimer siona of Psychotherapy
Training. Canadian Journal of PsycHia^y 49 (20f4 : 238-48
2. H Bernard fi S. Drob The F.xperience at Patients m t onaomt Indivtdu al ami
Group Therapy," Internatumal Journal of Group Psyehotheram 35 ,19KS . 129-46 K
Porter. Combined Individual anti Gmq> Psvctv*herap\ A RWH of the Literature.
1965-1978," International Journal of Group ^u*HotHrrapy 30 (1980): 107-14
 3. K Schwartz, Concurrent Croup and Individual Psychotherapy in a Psy- htafrtr
Day Hospital for IJepresard F.lderty." International lournal of Group Pay , hothrrapy
r
*4 (20D4): 177 201

<1 B. Kt Her >i V Nr Ison, (roup Psychotherapy Treatment of Borderline Per*

*iialilies." International Journal of Group Psychotherapy 4> (1W); 1^9-69. I I ir/uiefa
>i F Mark. Attachment and ( ontained Splitting A Combined Approach of (.roup anti
Individual Ihenipy to tie Ireatment of Patients from Borderline Personality Disorder,**
Group Analyata 33 (2000): 486-500. F Fried, t omhined (.roup and Individual Iherapy
with Passive Nan IWILSIK Patients,*' International /ournal of Group Psychotherapy 3
(1955); 194

3 K ( hard. 1 Weaver, >i P. Krsit k, Adapting Cognitive Pnnesaing Therapy for Child
Sriual Abuse Survivors," ('ognitive and behavioral Practice 4 (IW7): 31 52 N Lutwac V.
Shame, Women, and < .roup Psychotherapy,* (.roup 22(1998) 129 43.
6 I. (>rmont, Print iples and Practice of Conjoint Psychoanalytic lira!
merit /' A mem. an numal of Psyi h u t r y 1 IB (1981) 69-73

7 1 Rufan >i A Alonso, ( ISroup Therapy, Individual Iherapy, or Both?** In ternat

tonal ournal of (,rvup Pay* hot her a fry 32 (|982). 267 82 K Porter, ( ombi ned
Individual and (roup Psychotherapy,* in (roup Iherapy m (7tnual Pro* ti ce, ed A Alonso
$i If Swiller (Washington, IX Amrrh an Psychiatric* Association Press, 1993), 309 41

8 ( hmvint. Irim iples and Pndk foK onjoint Psychoanalytic Ireatrncvit " M I am/cz,
J.roup Psyt hotlterapy of tlw Borderline Patient," in I landhook if Borderline I Xsordm, rd 0
HlivcTfiM Kismbluth (MaliHin, Cmin Interna honal Universities Press, 1992), 435 69 | Si
futter, ( tinturrvnt Individual and Individual In a 4 roup Psyrhoanalytu Psychotherapy,"
ournal of the Amen an Psychoanalytic ASM* uttum 36 (1988) 45V71

9 | (..ins, Hro.ii lung and I plnririg the (Juestuai id C omhined (.roup am) Individual
Iherapy,' International ournal of G r o u p Ptyt hothrrapy 40 (1990) IZ%37

10 K f/louin. rhe (host in the Gfoup Room CotintrrlrariaferrtifiaJ Prr*> SHIVS

Associated with ( oriyunt Individual and (roup P*y< hntheiapy," Inter national ournal of
Group Ptyt hotherapy 52 (2002 ) 387 407 Porter. ..( ombi ned Ifuiivi dual anil (roup
Psyi hotherapy/' In ( . r o u p Iherajry in l I m u a l Pro* fur. ed. A Alonso $i H Swiller
(Washington. IX Amernan PsyrliiafrM' Pres*. |9931 KH 41
K Porter. ornhined Individual and (.mop Psy< hotlierapv " S I ipsiii*. ..Combined Individual and Group
Psychotherapy: (uulelines at tlw Inlrrfa ce," International ournal of Group Psychotherapy 41 (|
99|) i| \ 27 II Swiller. ..Alexitfiyrm.i treatment I Ising C omhined Individual and (roup Psychothr
rapy. ' International ournal of Group Psychotherapy 37 (1988) 47 61 | Kut.in 91 A Alonso, ,.
( onimun I Hlemmas in ( omhined Individual uul (roup ITINII menf / ( . r o u p 14 (T'f90). 5 12

12- E. AmararUo p S. Bolder, individual Psychotherapy at an Adtpue. u.

Group Psychotherapy." Internat tonal Journal of Croup Pyo*rtknup* 40 ><**'

VI 101. S. Budmarr. comunicai* personali, 1993

13. J. Rutan >i W. Stone, ..Duration of Treatment in Group Puychotiier*. py,"

International Journal of Croup Psy*hotherapy 34 Il9g4) 93UN Ur. studiu care a comparat
terapia de grup compua yi combinai pentru paneni cu tulburiri alimentare a descoperit < A
formatul combinat este mult mai eficient in prevenirea renunrilor premature la terapie De trei
on mai muli pacieni au renunat la grupurile de terapie compui.) K Scheuble ei a\ .
Premature Termination: A Risk in Eating Disorder Groups.* Group '1987i 85-93.

14 R Matano >i I. Yalom, Approaches to Cheoucai Dependency Chemical Dependency

and Interactive Group Therapy A Synthesis." ntematwiai 1+

urnaJ of Group Psychotherapy 41 (1991): 2ift-93 M. Frramith. lntegratinE Group

Psychotherapy and 12-Step Work: A Collaborative Approach." International Jou r n a l of Group
Psychotherapy 50 (2000). 297-314

15 E. Khantvaan. Reflection on Group Treatments as Corrective Experience in Addictive

Vulnerability." International Journal vf Group Psychotherapy 51 (2001j 11 20.

16 P. Flores, Addition as an Attachment Disorder, Impbcatxxw for Group Therapy."

Internatu/rud Journal of Group Psychotherapy 51 (2001): 63-82 14. Laft.

R hadder*. N. Cooney, >i fc KabeU. Coping Skills and Treatment Outcomes ui Cognitive-
Behavioral and Interactional Group Therapy lor Pi irnhnlw " |s> umal of Consulting and
Clinical Psychology 71 (2003): 118-28

17 Project MATCH Research Group. Matching AkohoAiton Treatment* to (liml Heterogeneity.

Project MATCH Post-Treatment Drinking Outcome*' Journal of Studies m Alcohol 58 (1997): 7-29.
Stephanie Brown. comurocair personali. 2U04 M Scligman. The Effectiveness of Psychotherapy The
Canaa- mer Reports Study. Amerumn Psychologist 50 (1995k 965-74.

18 P Ouimette. R. Moos tu J Finney. Influence of Outpatient Ireatsneni and 12 step 1 roup

Involvement on One 'tear Substance Abuse Treatment Outrun*-." Journal of studia on Alcohol 59
(1998k 513-22. S Lash. G Petersen. E C XC minor. >i I - lahmann. Social Reinforcement of
Nut mi
Substance Abuse After Cato (roup Therapy Attendants." Journal of Sub* tamer Ahmt Treatment
30 (2001k 34k

19 Matano >i 'I a loin. Approach* to Chemical DefMMfatory. Fwamuth. Integrating Croup
l*yvhothrrapy and 12-Step Work "

2D Matano >i Yklotn, Approaches to Chemical Dependency

Nut mi
 21 studiile de cercetare a pitfennfeior terapeufdor au demonstrat c "V* la uti prefer
modalitatra coterapiei. (l. Pauli-on. 1 Burroughs, C. c^ettv. .cuThrrapy. What Is the Crux of the
Relationship*" Imeniatumai iounai 4(0* up Ptychothrmpy 26|1976| 213-24). R Dm. J. Mallet M F.
(ohm .Opanne in the coLeader Relationship Its Effect on Group Proces* and Outcome/ Cnmp
Behavior 10 (1979): 523-46 H Rabin, How IXx* coTh*rapv Compartwith IO-gul.tr Croup
TherapyV* American Journal of Psychotherapy 21 (1967)-

244-55.

22 C. H e n d r i x , P Fournier, 91 K. Briggs, Imparl of coTherapy Teams on C'lienf

Outcome* and Therapist Training in Marriage and Family Therapy,* Contemporary f a m i l y
Therapy An Internatumal Journal 23 (2001)- 63-82.

2J. H Rabin. How I AH *otherapy Compare." H. Spitz i S Kopp, Multiple

Psychotherapy,* P s i h i a t r i c Quarterly Supplement 31 (1957): 295-331. Paulson et (&.,
coTherapy: What Is the Crux." l-hwi ft ai, Openness in the rolea- der Relationship." R. Dick.
K. l>e*aler, i J. Whiteside, A Developmental Framework for coTherapy," International
lournal of Group Psychotherapy 30 (1980) 273-85.

24. M \jnt7C7. i P Goodwin, The Rationale ami Foundations of Cnmp Psychotherapy for
Women with Metastatic Breast Cancer," Internatumal lournal of (jrrmp Ptyt hotherapy 48
(1998); 245-74

25 I I farwood, vCmtivr Use of Gender in a coTherapy Group ( imposition When Addressing

Farly Attachment, Trauma, and CmisCulhinl Issue." Pnyt hnanalytu Inquiry 23 (2003): t/17
712. L Livingston. Transference Toward the coTherapiat Couple liyadic Relationships and Self
-Object Nerds," Group 15 (2001): 5* 72

2tS B Roller i V Nelson, The Art of coTherapy How Therapists Work Tbgrlher (New
York Guilford Press, 1991). R Dies, Current Practice in thr Training of (irrnjp nvprapmts,"
Internatumal Journal of (nnjp Psychotherapy 30 (1980) IW-85.

27 1. YaU mi, f. Tmklmberg, i M. Ctlula, dale nepublicatr. I k-partrnent of Psychiatry,

Stanford University, 1967.

28 S McNary i R I he, nTherapist Modeling in Group Psychotlu*rapy f art or Fiction'"

Croup 15 (1993) 1.31 -42

29J 1(4ley. Problem Solving Therapy, ediia a doua (San Francisco |os- *ey-B a.*, 1987)

30H Roller i V NeUwm, C therapy," in Comprehensive Group Pwychothera py. ed H.

Kaplan i B Sadock (Baltimore Williams St Wilkins. 1993). 304 12

31 Pauiaon rf aJ . cofherapy What Is the Crux *

32. Roller i Nelson, Cothrrapy."

 33. I* Murphy, M Ies7<~/, A. C oil ins. i | SaJvmdy. ..Some Observations on the Subiec tive
hsperirnce of Nrophytr <imup Therapy Trainees." Intenwtional lournal of Group P rye ho therapy
(1996) 34.3-5?

14 A fost descria un model al dezvoltrii mterapiei cr identifica 9 stadii formarea unui contract
exi privire la activitate, formarea unei idrntitAl ca echip, dezvoltarea mutualiMn i respectului;
dezvoltarea apropierii, definirea punctelor forte i a limitrilor; explorarea posibilitilor, susinerea
autocon- f n m t A n i . implementarea schimbrii, nchidere sau reorganizare 0 Ihigo i A 13.. k. -gnitu
.in e and (omplexity of larly Phases in tiir I Vvelnpnient of the no Therapy Relationship," Croup
f>ynamu* Theory, Research, and fhm tue 1 (1997):

Itsrcr) - Tratat ds pslhotsrspls ds pup

 therapy Group: A Group Dynamic* Pmpecttv Group l/ynumn* Theory, hr search,
and Practice 1 (1997): 306-10.
35 R. Dwmond >i M. Seli>;man, A Review of kt*M-dich on ljeaderte* Group*,"
Small Group Hehavwr 8 (1977). 3-24

36 Rutiin JI Stone, Psychodynamic Group Psychotherapy 3rd ed New

Guilford, 2000).
37. Yalom, Tmklenberg Gilula, date nepublirate
38.\). Derr >i D '/ampler, ..lireams in Group Therapy A Review of h4ce dels,"
International Journal of Group Psychotherapy <46 (19*6): 501-15
39 M livingston, Self-Psychology, Dreams, and Group Psychotherapy Working in
the Play Space," Group 25 (2001): 15-26.
40 J. Pawlik et al, The Use of Dreams in a Small Analytic Group." G^my Analysis
23 (1990): 163-71. C Kieffer, Using Dream Interpretation to Resolve (.roup
Developmental Impasses," Group 20(1996): 273-85.
41 M Alpcrt, Videotaping Psychotherapy," The Journal of Psychcnherurc Practice
and Research 5 (1996): 93-105.
42. M Herger, ed. Videotape Technique* m Psydaatnc Training and Treatment . New York
Brunner/Mazel. 1978). D. Skafte, Video in Groups: Implications for a Social Theory
of Self," International Journal of Group Psychotherapy 37 <1987fc 389-HH
43 I) Miller, The Effects of Immediate and Delayed Audio and Videotaped
Feedback on Group Counseling," Comparatiut Group Studies 1 (1970): 19-47 M
Robinson, A Study of the Effects of Focused Videotaped Feedback m Group
Counseling," Comparative Group Studies 1 (1970): 47-77.
14 M. Berger. Use of Videotape in Group Psychotherapy." In Comprehensive Group
Psychotherapy, ed. H. Kaplan B. Sadock (Baltimore Williams k Wilkins, 1993): 355-62.
45 N. Mayades $i D. O'Brien. The Use of Videotape m Group Therapy "
In Vuleoiapc Techniques tn Psychiatric Training and Treatment, ed. M Berger i>le%v York
Brunner/Ma/el, 1978), 216-29.
4r> M. Kavensborg, Debunking Video Magic," International Journal of Group
Psychotherafy 38 (1988). 521-22.
47 M. Berger, The Use of Video Tape with Psychotherapy Groups m a Comniunitv
Mental Health Program."
48 J Rubin >i K Locascio. A Model for Commumcatkwud Skills Group Using
Structured Exercises and Audiovisual Equipment. hurrmatumal Jounu of Group
TSychotherapy 35 (1985): 569-84
49. M. AI perl. Videotaping Psychotherapy. loumai of Psychotherapy Nt tier anJ
Reseunh 5 (1996): 93-105
50. C. Classen et al.. Effectiveness ot a Training Program Mr Enhancing The
rapists' Understanding at the* Supjiortive-flvpTessive Ihtatmenl Model Mr breast Cancer C
iroups," Journal of I's+KHherapy Prmctux and Retuanch 61 * > 211 s
51 | Waltz. M Addis h hoeruer 91 N. Jacobson . Vesting the imeg^rx .11 a
INychotherapy Protocol: Assessment of Adherence and Compoiervi Mu-
 nut of Consul tiny Citmeal Pwythalogy 61 (IW4): 620-3(1. P. Goodwin ft at., Les- MNUI
Learned from Enrollment in the BEST Study: A Multicenter Randomized trial of Group
Psychasocial Support in Metastatic Breast Cancer," lournal of C hnitul Epidemiology 53
(200i); 47-55.
52 I Ysiom, S. Brown, >i S Bl*xh, The Written Summary an a Croup Pay
chotherapy Technu.|ue," Archtvn of (eneral Ptychuiiry 32 (1975). 605-13.
S'l K Hi, The Written Summary in Croup Psychotherapy Revisited," Group 11
(PtfW): 102-11 M Aveline. The Line of Written Reports in a Brief Croup Psych*therapy
Training." Inlf rnational lournal of Group Paychotherapy 36 (1986): 477 82
54 P asemenea. rneriM notat faptul ri ultimii zece, douA/e* i de ani au marcat o
explozie in abordam* narativ a tratamentelor din mrdinnJ >i psihologie, n care clienii
sau cei care acord ajutorul scriu despre experiena lor rznnfionaJA i reaciile la boal.
traum i acordarea tratamentului. Astfel de ic rieri dur la beneficii semnificative care
includ nu numai rapoarte subieci - ve ale strii *te bine, dar i misuri obiectiv*- al**
sntii i IM>li somatic (M Wlute i f.) F.pntom. Narrutive Meann io Therapeutic t nd%.
(New York Norton, 1990 I ) R I .eh i S. KanoNky. Toward a ( una truc tivii ( unt rol
Maalrry The ory An Integration with N.irrahve l lirr.ipy." P ,yi hotherapy Thrvry, Rmearch.
pradirr. Irummy 40 (2003) 187 202. IV asemenea, r*i*t rspurtr ale teraj*- ufii*ir care w
riu scrisori (liertilor pentru a untura obsta* uleie aliate m faa terapiei In cursul
tratamentului sau la scurt timp du pi ncheierea lui (H I aub i S I luffin.inn, (hale* ti* al
Iettern An Integrahoti of I hain tu al ( otlwrapy and Narrative fherapy," Pnychotherapy
Iheory, Krneorih. Praitu r. Jrainmg 3M |2002| 177 83 )
55 M < hen, | NcNMhnnd, i M Brurr, Therapeuti* I >nc iiinent in (.n*up ( ounseling
An Active ( hangr Agent," nunta! of ( mmv/iny arul ltruriopmmt 76 (JW8; 44)4 II
56. S Bnwn i I Valoni, ..Infera* fiou.il Croup Iherapy with Alcohol kx," Jt> urmii of
^tudien on Alcohol 48 (1977) 426 56.
57 H Spit/, (.mup / ;i/. hothrrapy and Manayed Mental Health i are A l Itnu ul (uhjht for
Provider* (New York Hrurmer/Ma/el. 19%), IV) 69 M I **/< /, Kr commendations for
Psychotherapy I kxn men tat ion," <uulelirs-s ot tlr Uruvci sify of Toronto, I Vpartrnrnt of
Psychiatry, Psychotherapy Program, 2001 58 M les/cz, Group Ihrrapy," in ( omprehenah*
Review of Geriatrie Psy chtatry, Ird Edition, | Sa*lavoy, | |irvik, C Gro*berg, i B Meyers, eds
(New Yrk Norton. 2004), 1023 54 I Valorii, Inputn-tit t .mup Pjpl*tihrnipy (New York K.INI*
R*xtks, P)83| B van der Kolk. The Kixly Keeps the* Scor* Appro* he* h the
Psyrhi*buIr*gy of Post Traumatic 5ilres. I hmirdef,** in Ifuiwuth Sire*., the
T ffret* of (hterwkeimmg f rpenenee un Mirul. Rmty and Society, ed B. van der Kolk A ( M* Par
lane, i I. Weisseth (New York Guilford Press, 19*16), 214 41.
59 | Rahat /inn. Wherever You far. There Y<*ir Are Mindfulneng Meditation in f verudity / ife ( N o w
Yrtrk Hyperion, 1994) X Segal, M Williams,). UMMJUIC.
rV)
) Irstat ds ftlhotsfspls ds grup
 Mindfulness-based Cognitive Therapy for Depression g New Approach to Pfluonung Relapse (New
York. Guilford Press, 2001).
60.P. linkelstem, B. Wenegral i 1. Yalom. Large Group Awarenm Training." Annual
Review of Psychology 33 (19X2; 515-39
61.F. Perl, The Gestalt Approach and Eyewdne to Therapy / Ben bjmond. Calif.
Science and Behavior Books, 1974). F Peris. Gestalt Therapy Verbatim iMoob.
Utah: Heal People Press, 19f/>). F Peris, Ego. Hunger, and Aggression (New York: Vintage
Books, 1969)
62. R. Harmon, Recent Developments in Gestalt Group Therapy," Inirmniio- nat
Journal of Group Psychotherapy 34 (1984): 473-83. R. Fed 91 R Runail Beyond the Hoi
Smt Gestalt Approaches to Group (New York: Brunner/Mazel 1980,. D
ve, (Gestalt Group Psychotherapy," in Comprehensive Group Psychotherapy, ed H Kaplan
>1 B Sadock (Baltimore: Williams & Wilkins. 1993), 228-35. C Naranto. Gestalt Therapy

The Attitude and Practice of an AlheoreUcal LzpenmenUiltsm (Nevada City, Ncv. Gate-
ways/DHHB Publishing, 1993k S. Ginger si A Gingn. Gestalt Iherapy Groups: Why?"
Gestalt 4 (2000). J- Earley. A Practical Guide to Fcis- trnng lntrrenMrwil Norms m a
Gestalt Group," Gestalt Renew 4 (2000): 138-51.
63. M I.ieberman, I Yalom, M. Miles, Encounter Groups: First Facts (New York. BAHIC Books.
1973).
64 Ibid.

CAPITOLUL 15
1. Nu 1 limitele de spaiu, cuci creterea rapid a numrului grupurilor spe- * lali/ate
nu (ermit o enumerare complet i o bibliografie in aceast lucrare. Cutarea asistat
de computer in literatura de specialitate este att de accesibil i eficient. nct
cititorul poate obine uor o bibliografie recent pentru once grup specializat.
2. P Cox. F Ufeld |r.. B Squire llfeld i C Brennan. .Group Therapy ?KV gram
Development Clinician-Administrator Collaboration in New Practice Sotting." International
lournal of Group Psychotherapy 50 (2000): 3-24 E Loner gan. Discussion of 'Group Therapy
Program Development',* Internat urna* lournal of Group Psychotherapy 50 (2000): 4345.
G. Burlingame, D. Eamshaw M. Hoag, S Barlow. A Systematic Program to Enhance
CUrucwan Group Skills r> an In (at lent Psychiatric I loapital." Intematumal Journal of
Group rwtutiu~ani 52(2002) 555-87
3 I Salvendy. Bnel Group Therapy at Retirement,* Group 13 (19891 43-5"
II Nobler. Jl Never Too Late to Change A Group Therapy Lvpcnancv to: Older Women,
Crvup 16 (1992). 146-85.
4 M Group Therapy," in Comprehensive Review of Geftadv Psychm-
Norton. 2004). 1023-54.
try. 3rd ed . ed. j Sadavov. E larvik, G. Giossbaxg i B Movers ("New York
5. K Klein i V Schennn. Introduction and Overview CHeating a t-Wiin. Matrix, in
Group lksych'4hcrairy for Psychobgs.ai Trauma ed R Klein i \ N*h*r
6.
mer (New York Guilford Pres. 2000), 5-46. J. Herman, I'ruurtm arul Recovery, rev
eJ (New York Bam Rooks. 1997) II l.ubin, M Lori, J Burt l D. Johnson, v of Psy
hoedu-cahonal Group Therapy in Reducing Symptoms of Poattrau mafic Stress I h
order Among Multiply Traumatized Women," Amen can four nth of Psychiatry 155
(1998) 1172-77. M Kobertsrm, P. Rushton, 1) Bar- lruin >t K Kay. Group-Based
Interpersonal Psychotherapy for Pnattraiimatic tr*ss Disorder Theoretical and
Clinical Aspect," international Journal of Group Psychotherapy 54 (2004): 145-75
6 A McKanicfc et at, National Trends in the Use of Psychotherapy in Psy
rhiatric Inpatient Setting," Hospital ( nmmumty J*sychiatry 59 (1988): 855 41
7 n urmtoarea prezentare mA voi baza pe lucrarea rnea. Inpatient Group
Psychotherapy (New York: Basic Books, 1985), In rare cititorii interesai pot gAsi
0 prezentare mai apr fundaLV De! acest modd a first construit pentru seria .le
psihiatrie c u pacieni spitalizai, a fost modificat >i adaptat la multr alte ca iire, inclusiv
grupuri cu spitalizare pariali 91 pmgrarne intensive de douA-trrt sAptAmjm pentru
abuzul de substane (n capitolul 10 prezint o modificare ma|ori, deosebit de fret venii, a
terapiei de gmp grupul de terapie nchis, dr * urti durai, limitat In timp.)
8 M Izsizrz, I Yalom 1 M Norden. The Value of Inpatient (.roup Psyrtuv therapy
Patients' Perception," International Journal of Group Psychotherapy 55 (1985) 411 IS
Yalom, Iniutient Group Psyi hotherapy, 515-55
9 M Echtemachf, Pluid (iniup: Concept and Clinical Application In the
Therapeutic Milieu," Journal of the American Pty/huitru Nurses Afottalton 7
(2001) 10 44

10 S < .reeri pi S Bloch, Working in a Flawed Mental Health Carr System An

Kthttf al ( ha Hang*," American puntul of Inyihuitry ISM (2001) 1578 85
11 H Rosen ef al , Clini al i flrctivenm* of 'Short' Versus 'Ixmg' Psychia- trn
Hospitalization," Archives of i*nrral Psychiatry 35 (197h) 1516-22.
12 A Aider et al, (.roup Attrnarr for ( hronn SchiXOphrenus." Journal of C I m u a J l'sy<
huitry 40 (|V79) 249 r2. K Irincr ft al. 1 .roup Alien arr Impact on a Statewide Program,
Diseases of the Nervous System 77 (1977) 795 96 J Oaghom et si., (.roup Therapy and Maintmancr
therapy of Schizophrenics," AmhtVtsa of Cornerul Payi hutry 51 (1974) 561-4>5 M Her/ cf al.
Individual Versus (roup Afterrarp Treatment," American Journal ol Psychiatry 151 (1974) HOH 12.
C ( ^Hrirn et al, (roup Versus Individual Psy hotherapy with Schizophrenics A Controlled ( hit
come Study." Archive* of General Psychiatry 27 (1972): 474 '8 I. Mrwher 51 S Smith,
PsychoooruU Treatment Individual, (n- up, Family, and Community Support Approaches,"
Schizophrenia Hullettn t (I9M0) 10-41.

1 1 I ten/K r. et si., The Value ol Inpatient (.roup Piychotlierapy." Yaloin. In patient

(,roup Pay*'hotherapy, 315-35.
14 Yalom, Inpatient 1 $mup Pay*hotherapy, .14 B Conler, R (.outer pi A. Hen In k- .
An l.xpenmantai study of the Hllects of Paired Patient Meeting* on

tmws
82
) - ratal d* ptlhotsrapi* dt |rup

r
 the Croup Therapy Procesa." International Journal of Group Psychotherapy 71 (1971):
310-18 J Otteson, Curative Caring TW Use ol Buddy Group* with Chronic
Sdilzophiwia* Journal of Consulting and Clinical P^uchoU/gy 47 ' 97'*
649-51
15. Au foot descrise cteva modele ciimce eficiente, hecare susmnd un cadru
conceptual difent. cum ar fi modelul psiho-edu pururi, rezolvatea de pro bleme,
modelul psihanalitic fi cognitiv-comportamental V Brabender p A FaF low. Models of
Inpatient Group Psychotherapy (Washington. D.C American Psychological Association,
1993).
16. C Williams Barnard pi A. l.indell. ..Therapeutic Use of Trizing' and Hs Effect on
Self-Concept of Elderly Clients in Nursing Homes and Group Homes." Issue* in Mental
Health Nursing 13 (1992): 1-17.
17 W Stone. Self Psychology and the Higher Mental Functioning Hypothesis.
Contemporary Theories." Group Analysis 29 (1996): 1W 81
18 Yalom. Inpatient Group Psychotherapy. 134
19 | rsun et al.. The Value of Inpatient Group Psychotherapy "
20 M jtnr.cz, ..Inpatient Group Therapy," In APA Annual Update V (Washington. D.C
American Psychiatric Associative Press. 1986): 729-43
21. 1 auzrz ef a/. The Value of Inpatient Group "
22 I Yalom, M. I leberman >i M Miles, Fncounter Groups First Facts (hies* York: Basic
Hoolui, 1973).
23. Pentru un exemplu excelent al distanrii de modelul meu si al modifi- * Arilor
tui. vezi W Fmberg pi B Slife. CVerrotmng Obstacles to the Imptemen- I.ition of
Yalr*m's Model of Inpatient Group Psychotherapy." International Jout- nal of (roup
Psychotherapy 37 (1987). 371-88
24 Frobtrg pi Slife. Overcoming (Obstacles to the Implementation of Ya- loni's
Model."
25 tasia rf al. ..The Value of Inpatient Group Psychotherapy ' Yalom la* mtirnt Group
Psychotherapy, 262.
26. A l unningham. Adjuvant Psychological Therapy for Cancer Patients Putting It
on the Same Footing as Adjunctive Medical Therapies." Psvcke-O* nWi*yv 9 (2000) 367
71. M leszrz. ..Gnippenpsvchotherapw fur brustkiebspa timtinnen." P*ychotherupul 49
(2004): 314-30. K. Long et al-. Evidence Suggesting Tli.it a Chronic Disease Self-
Management Program Can Improve Health Status While Reducing Hospitalization."
Mnfmti Carr 37 (l^oui $-14

27 | kelly. Group Psychotherapy tor Persons with HIV and AIDS Re lated Illnesses,"
International Iounutl of Group Psvofcatfcfrarv 48 143-4&
S Abbey >i S Harrow. . Group Therapy and Organ Transplantation lm/- national lournal
of Group Psyckofkrmpy 48 (1998); 163-85 R Allan si 5 Scheldt. .Group Psychotherapy tor
Patients w ith Coronary Heart i hseasc International Journal of Group Psychotherapy 48
(1998) 187 214 8 loner et al., Cognitive-Behavioral (roup Therapy for Patients with
ImubW- Bowel Syndrome." International Journal of Group f'syi'hotherapy 48 il98i 215-43
 M Lear* /. fi P Uoudwin, Th* Rationale and Foundations of Group Psy- , hothorapy far
Women with Metastatic Breast Cancer," International loumal
of Group Psychotherapy 48 (1998): 245-73. j. Spira, Group Therapy for Medically HI
Pahrtiin (New York Guilford Press, 1 **97) The FNRICHD Investigators, .Hnluuu mg
Recovery in Coronary Heart Disease (ENKIC HD) Study Intervention Rationale and
Design." Psychosomatic Medicine 63 (2001): 747 55. L. Papa/utlm, Group Psychotherapy
and Parkinson's Disease When Members and Therapist Share the Diagnosis."
International fournal of Group Piyt hotherapy **4 (2004) 401 9. A Sherman et at., (roup
Interventions (or Patients with ( aruer and HIV Disease Part I I*.Herts on Psychosocial
and Functional Outcomes at Different Phases of Illness/' International fournal of Group
Psychotherapy 54 (2004): 29-82 A Sherman et atGroup Interventions fur Patients with
Cancer and HIV Disease. Part II Rffrcta on Immu* nr, Endocrine, and Disease Outcomes
at Different Phases of lllne/ Inter national Journal of Group Psychotherapy 54 (2004)
203 .3.3 A Sherman el al, Croup Interventions for Patients with Cancer and HIV
Disease Part III Moderating Variables and Mechanisms of Action," International fournal of
Group Psychotherapy 54 (HXH) 347-87.
28. Sherman et al, ( mup Intervention for Patients with Cars er and IIIV I hs^aae:
Part I "
29 Ihr FNKK HD Investigators, fTihan mg Re overy in ( on nary Heart Disease
Allan 9! .Scheidt. Croup Paychntlurrapy for Patients with t ortmary Heart IHMUM*."
V) Sherman r*f al, Croup Interventions for Pa taints with ( an* er and IUV Dtsea.se
Part I." Spir, (mup therapy for MrduaUy III Patient
tl M Hewitt, N Breen, 91 S Drvesa, 1 anrer Prrvalence and Survivorship Issues
Analyses of the 1092 National Health Interview Survey." fournal of the National C ancer
Institute 91 (1999). 1480 8/
17 M Fspleri. B Toner, | I (unter, (. ('Urndon, h Butler 91 H I eld. A (.ro up Therapy
Approach to Far ill tale Integration of Risk Information for Women at Risk for Breast ( an
er/ ( anadian fournal of /'sy< hialry PsyifusamuUn * IJ it ton 41 (1996): ITS 80 M fisplen ef al. ..A Multi
< rntrr Phase II Study id Suppor five Enprenatve Croup Therapy for Women with BR( A I and
BRCA2 Mut* rum*/ Cancer 101 (2004 ) 2327 40
n M Sfuber. S Gonzalez, II Bfn|/nirHi, 91 M Colaii. l ighting f *e R*^ 0 very/ fournal of
Psyt hotherapy Prat tier and Research 4 (1995) ?Ht 96 M Hguri redo I Fries, yt K Ingram,
The Role of I hm;Insure Patterns and Unaupporti ve Social Interaction in the Well Being
of Breast ( am er Patients. '

P op ho ( >ni oloyy 13(2004) 96 I Oh

14 I Fallow field, Ford, pi S lewm. No New In Not (8**1 News Information

Pfef*l*nrea of Patient with ( incur/ I'-ycho(huoloyy 4 (1995): 197 202 M levin, et al.
Emotional Support for ( aru er Patient: Wluit IX Patient K* ,if|v Want?" ftnimh fournal off
oncer 74 (199ft) 1275-79

4 In4n 0 Yalom tru Mottn lava) - fratal 4a psJhotsiapI 4 gm

 35 I Yalom, Existential Psychotherapy (New York BOSK Book
36 L~ Baider, Psychological Intervention with t^oupkes After Mastectomy
Support Can Cancer 3 (1995): 239-43 B Bultz. M Spec. P brasher P Gny^
S. Page, A Randomized Controlled Trial 4 a BnH Ptovchoedu-ai^*^ w,, port
Group for Partners of Early Stage Breast Cancer Patients." Psycho-Omoio- gy 9
(2U00): 303-13
37. Leszcz, Group Iherapy"
38. S. Folkman S. Greer, Promoting Psychological Wi II Being m the Face of
Serious Illness: When Theory, Research, and Practice Ini arm Each Other." Psycho-
Oncology 9 (2000): 11-19.) Fr a fi o surpriz, integrarea acestor dimov sium de
adaptare creeaz intervenii deosebit de puternice, aa cum a ctbser v.il R Iz/ani,
Toward Better Research on Stress and Coping," American Psychologist 55 (2000):
665-73.
39. D Kisaane et al.. Cognitive-Existential Group Psychotherapy for Women with
Primary Breast Cancer. A Randomized Controlled Trial/ Psycho-On-
eoiogy 12 (2003): 532-46 V Helgeson, S. Cohen. R. Schulz, i) Yaska. Education and
Peer Discussion Group Interventions and Adjustment to breast Cancer." Archive* of
General Psychiatry 56 (1999): 340-47. D Scaturu. Fundamental Clinical Dilemmas in
Contemporary Group Psychotherapy/ Group Analysis 37(20(4). 201-17.
40 F. l aw/.y >i N. Fawzy. A Post-Hoc Comparison of the Etbooiry of a Paythi
educational Intervention for Melanoma Patients Delivered in Group Wfim Individual
Formats: An Analysis of Data from Two Studies." Psydho-Qm-
cology 5(1996) 81-89
41 I Yalorn, Gift of Therapy (New York: HarperCoilins. 20031. 6-10
42 TGSE se adreseaz urmtoarelor arii principale (1) boli i tratament ne dual. (2)
abiliti de adaptare cognitive i comportamentale la boal s tratament, (3) aspecte ale
familiei i reelei sociale; (4) relaiile cu furnizorii din fcts- ternul de sntate; (6) imagine
de sine; (7) moarte i agonie i (6) funcionarea grupului cu privire la sarcin i
angajament. Fiecare grup se ncheie cu un exerciiu dr reducere a stresului prin relaxare
sau tmagene dinat D Snegei i \ Spira, Supportive L xprrsswe Group Therapy: A Treatment
Manual of Psychosocial Interventions for Women with Recurrent Breast Comer (Stanford
P**vcho*ocial Treatment laboratories. 1991) Leszcz and Goodwin. .The Rationale and bo-
urul* t ions " D Spiegel >i C C lassen. Group TVrapv Jnr Caticrr Pattrn& A Rr eurch ftix d
HunJhook if Psv>iOMX*ud care (New York Basoc Books. 20001
 C. Classen et al.. Effectiveness of a Training Program for Enhancing Therapists'
Understanding of the Supportive-Expressive Treatment Model tor Breast ( am er Group/
fournal of Psychotherapy Proctor and Research 6 (1997). 211 18 D. Spiegel el L. Group
Psychotherapy for Recently Chagno- ncd Breast Cancer Patient: A Mull center
Feasibility Study/ Psvcho-Ooco- logy 8 (1999) 482-9.3. P Goodwill ft al . Lessons Learned
from Enrollment in the Bl-hT Study: A Multicenter, Randomized Trial of Group
Pswhivuvia*Support in Metastatic Bream Cancer." Journal of Clinical Epidemiology 51
(2000) 47-55.
14 SpiegW el at , Group Psychotherapy for Recently Diagnosed." M Kapler el al.,
A Supportive-I'.xpredaive fmiup Intervention for Women with A Fa- rtiily Kintory of
Breast ( ancer Result of a Phase II Study," Psychi* Oncology 9
(2000): 243-52.
45. I YaJom i C. Gre.iv, (.roup Therapy with the Terminally III," Ame heart Journal
of f'syt htairy I M (1977); 396-400. D. Spiegel, |. Bloom i I Yalom, ('roup Support for
Patient with Metastatic Cancer," Archives of (General Pay chiatry 38 (J981): 527-33. D.
Spiegel i M (Tafkide, PffeCtS of Croup ( on frontahon with Death arul Dying,"
International ftturnul of Group Ptychothara l*y 33 (1983) 431 37. F Paw7.y et til. Malignant
Melanoma Effects of an Parly truc turei I Psychiatric intervention, (oping, and
Affective State on Rerurren cr ami Survival 6 Years Lotov/' Archive of tGeneral Psychiatry
50 (1993): 681-09.
I Km hlcr et al, ..Impact of Psychotherapeutic Support on Gastrointestinal ( iirurr
Patients Undergoing Surgery Survival Result of a Trial." Flrpato* g<tt town ten logy
46 (1990)- 122 35. S Id.Tman, lemon, D Hell. 71 A Kid man. I f frets of Group TCC on the
Survival Time of Patients with Metastatic Bre.eit ( ani er." Psycho-Oncology H (1999) 474
81 A linyckj. I. Firbrr, M ( hi*<ing i B Wlrinerman, A Randomized Controlled Trial of
Psy< hot her .JM* utu Intervention in ('.inter Patient,* Anruils of the Royal College of
Physuum* and burgeon* of 1 anuda 27 (1994) 93-96 Kissane et al , Cognitive Fmstmtial
(roup Psychtherapy "
4/>. Spiegel observ A cA testele contemporane pot *A nu Irtdtcr un efect dr su-
pravieuire, ca urrnarr a nivelului asistenei psihosociala oferite lutiimr pacirn Iilor bolnavi de
cancer (inclusiv grupului de control) 1 are s-a imhimAtAit sen nihc.itiv in ultimii zece-dou A
zeci de ani, un avana bine venit tare apar* din nmnriAfterm faptului A tarea nunii
modific. A itarva corpului (D Sptegel, Mmd Matters (itoiip Therapy arul Survival in Breast
Cancer." New England foumut of Med IM me 34.5 (2001): 1767 68 D Spiegel, J. Bloom, II Kriamir
i V (.ttheil, F.ffecf of Ppychono ia! Treatment on Survival of Patients with Met. .f.ti<
Breast ( ant rr." Ian. et 8669 (1989) 888*91. A < 'unningliam et al. ..A Ran domizod Contre
died Inal of the Fiffet Is of (.roup I'syc helogical Therapy on Survival in Women with
Metastatic Breast Cantor/ PtychchOncology 7 (1998) .08 17 P Goodwin et at.. ..The Effect of
(.roup Psychosocial Support on Survival in MctaNtatic Breast ( an rr," NfU* England Journal
of Mediane .345 (21X11). 1719- 26
47 ( lessen et al, .Siippnrtivr-Rvpmiive Group Fherapy and Distress
m Patients with Metastatic Breast ( ancer A Randomi/ed ( linn al Intervention Prinl, An hives of
(dmeral Psychiatry 58 (2001): 494501 Spiegel rf al , .(imup

I hoarder* (New York: Inter*

Irvin D. Yalom (cu Molm l ave/) - Tratat da pslhotarapia da

gnip
Wi unsrnan. B KounsaviUe,71 H Chevron. Interpersonal Psychotherapy of iJepn&iion (New York
Basw b>j<.*fcs.
1984)
4Ml^eszcz, ..Gruppeopsychotherapie fux bmvtkrebspatientmnen
50. M 1 Jeberman. I Yalom >i M Mil, Encounter Group first Foe- >**-*.
York Basic Books, 1973).
51. N. Morrison, Group Cognitive Therapy Treatment of Choice or Sub-4
>ptimal Option'" Behuinoural and Cognitive Psychotherapy 29 (2001): 311-32.
52 J. White, Introduction," in Cognitive Behavioral Group Therapy tor Spec-, fic
Problems and Populations, ed. J. White pi A. Freeman (Washington. DC. Ame rican
Psychological Association, 2000), 3-25.
53. Beck. Cognitive Therapy and the Emotional Disorders.
54.1 Safran pi Z. Segal, Interpersonal Process tn Cognitive Therapy (New York.
Basic Books. 1990).
55 T. Ori pi l- Sullivan, Cognitive Chang Following Recovery from De- previion
in a Group Cognitive-Behaviour Therapy Program," Australian and New Zealand
Journal of Psychuttry 33 (1999): 407-15.
So. M Huns, B Coz, pi S. Pidlubny, Group Cognitive Behaviour Therapv for
Residual Depression: Effectiveness and Predictors of Response." Cognitive Behaviour
Therapy 31 (2002): 31-40.
57 A Ravindran rf al.. Treatment of Pnmary Dysthymia with Group Cognitive
Therapy and Pharmacotherapy: Clinical Symptoms and Functional impair mmts."
American Journal of Psychuitry 156 (1999); 1608-17.
SH S Ms pi I Tessdsle, ..Mindfulness-Based Cognitive Therapy tor Depres ion:
Replication and Exploration of Differential Relapse Prevention Effects* Journal of Consulting
Clinical Psychology 71 (2004): 31-40.
59 C Kuttrr, E. Wolf, pi V McKeever. Predictors of Veterans' Participation in
( ognitive-Behavioral Group Treatment forTSPT." loumai of Trauma tu stress 17 (2004)
157-62. D. Sorenstm. Healing Traumatizing Provider Interaction Among Women
Through Short-Term Group Therapy." Arrfuoes Psuduomc Nursmg 17 (21X13): 259-69
60 C Wiseman. S. Sunday, F KUpper. M Klein, pi k Halim. ^vm-Terrn Group TCC
Versus Psycho-Education cat an Inpatient Fating Dtsorder Unit *
I atmg f >is<*rJm 10 (2002): 313-20. N. Leung, G. Waller, PI G Thomas. .Outcome of
Group Cognitive-Behavior Therapy for Bulimia Nervosa: The Role ot Core Beliefs."
Behaviour Research and Dumpy 38 i2tXXl): 145-56
61. C. Dopke, R. Lehntr, pi A. Wells, Cognitive Behavioral Group
Therapy for Insomnia in liulividuals with Serious Mental MMIWI A
Preiimman fcva luation." Psychiatric Rehabilitation lounal 3 (2004). 235-42.
62 1 1 idbcck, ..Group Therapy tor Somatization l3sorder> in Pnimirv
Care," Acta Psychiatric* SianJiHama 107 (2005): 44a 56
 63. C. Tall. C Murphy, P Musser. pi N Remington. . IVrsemahtx intorpor
aonal, and Motivational PrtdKKm of the Working Alliance m Group i ognitvve
Behavioral iherapy for Partner Violent Men/' lounuil of Consulting Clinical
Psychology 72 (20(14) W -54
64. W RiH, S Trvnkamp, C Auer. M Piditcr, Cognitive Behaviour in Pa-
nit Dtnorder and C .morbid Mdfi.tr Depmaian/' Psyihotherapy and
P*ychuonui
tics 69 (2000): 70- 78.
65. A Voipato Cordioli et at., Cognilive-Belui vioral (.n nip Therapy in Ob-
MHiVtCdtnpukivr Disorder A Randomized Clinical Trial," Psycluilherapy and
Psychosomatic* 72 (2003): 211-16.
66. A Page JI C I looke, ..( hilt nines for I>rpn*aed and Anxious
Inpatient. Discharged Before nr After (.'roup Cognitive Behaviour Therapy A
N a t u r a l i ttc Comparison," lounuil of Nrmni< and Menial Uikease 191
(21X13) 653-59. M Dugan el at. Croup Cognitive-Behavioral Therapy for
Ceneralizrd Anxiety Disorder Treatment Outcome and Long-Term Follow-
Up,* /ournal of Consul tmg and Clinical Psychology 71 (2UU3) 821-25.
67. K Hetmberg el at.. C ognitive Beluivmur.il Croup Therapy va.
Phrnel /me I herapy for Social Phobia: 12- Week Outcome,* Archilw of General
Pay chiatry 55(1998): 1133-41
68. K. Siddle, F June* pi F. Awenat. ..Croup (. ogrutive Behavuiur Iherapy
for Anger A Pilot Study," Behavioural and Cognitive P&yclutlherafnt 11 (2UU3) 69
83.
6<i I fnhna, W Sell wood, f M< iovern pi C. I iaddock, Battling Boredom
Croup i ngnitivr Behaviour Iherapy for Negative Symptom of % hi/ophn* nia."
Behavioural and ('ognitwe Psyt In'therapy K) (21X)2) 341 46 P. ( h.tdwu k. S
Samhrouke, S Ka* h pi I. Davies 1 hallengmg the ( hnnjputriu e of Vm Croup
( ngnitivr Miaviour Therapy for Voice," Hehavutur Rrstunh and Ihera
py 38 (2iXJU) 993 1003.
71) P Sr Knurr et at., Randomized Trial of Trauma-1 utusod Croup Iherapy
for POPit Traumatic Stress I tisorder Result* from a I lepartnieiil of Veterans Al
lair ( operative Study," Archives of i .runat Pnythuilry hi) (2UI3) 481 89 71
White, Introduction," In White and Freemen, eda
72 Heimberg et al , ogrutive Behavioral t .roup llterapy v ITienel/iiwv" 7\
Safran pi Segal, Inlerpmnwl Prwena in ( ogniftvr Iherwpy
74 White, Introduction." in White and Freeman, eda
75 I leimherg rf al. J ugnihve Behavioral Cruup Therapy v* ITtenel/ine 7h K
lerman et al. btlrrprrwmal Psyi hotherapy of I )epre$r>ion
77 D Wilflry, k Mai krn/ie, K. Welch, V Ayrra, pi M WriMman. fn/rr/vr tonal
Psychotherapy for ( roup (New York Bam Books. 2IXM))
7M I ) Wilflry rf ai, J .roup ( ogrutive IVhavior.il Therapy and t ixip In ferpervinal
Psychotherapy for the Nonpurging Bulinik Imlividiial A( niitnri VT ( ompmivon MIournal
of ( annulling and ( hriuid Psyi hoiogy hi ( 1991) ?9f. tos k M.wKen/ippi A Oabovac,
interpersonal Psychotherapy Croup (IPI 4 ) lur Depression.* fouettai of Psychotherapy
Prat the and Research 10 (20)1) 4b SI C' Klior. M Mu/k k Rosenbhirn pi (. I*n/.,
Interpersonal Psychotherapy
- Irais ds ptlhotsfspis da tup
Adapted for the Group Setting in the Treatment of Postpartum Depress*,
Journal of Psychotherapy Practice and Rrseanh 10 (2001) 124-31 H. Verdeb ei
ui. ..Adapting < .roup Interpersonal Psychotherapy (IPT-OU) for a Devekopm*-
Country: Experience in Uganda," World Psychiatry (June 2003) 114-20 P Ravitz.
The Interpersonal Fulcrum: Interpersonal Therapy for Treatment ui L*sp%**-
aion," CPA Bulletin 36 (2203): 15-19 Robertson et at, Group-based interpe*
sonal Psydiotfurrapy."
79. Y. Levkovitz ei al., Group Interpersonal Psychotherapy lor Patient* with
Major Depression Disorder Pilot Study. Journal of Affective Disorders 60 C2000*
191-95.
80. H. Verdeli et al . Adapting Group Interpersonal Psychotherapy" P boi- ton et
al., Group Interpersonal Psychotherapy fee Depression in Rural Uganda A
Randomized Controlled Trial," \AMA 289 (2003). 3117-24.
81. Mackenzie >1 Grabovac, Interpersonal Psychotherapy Group "
82. K Kessler, K. Mickelson, >i S. Zhao, Patterns and Correlation* oi Sell-I
lelp t roup Membership in the United States," Social Pokey 27 11997 Z7-C
83. F. Riessman >i E. Banks, A Mamage of Opposites: Sell-Help and the I h-
alth ( are System," American Psychologist 56 (2001): 173-74- K. Davison, i
Pennebaker >i S. Dickerson, Who Talks? The Social Psychology of Support
Groups," American Psychologist 55 (2000): 205-17. J. Kelly. Self-Help toff Sub-
stance-Ur Disorders History. Effectiveness. Knowledge Gaps, and Research
Opportunities." Clinical Psychology Review 23 (2003): 639-63. L. Adamsen. From
Victim to Agent The Clinical and Social Significance of Self-Help Group Par-
ticipation for People with Life- Threatening Diseases." Scamimaznam >cwnal or (
anng Sciences (Special Issue: The Challenging Complexity of Cancer Carr Restorer.
16 (20U2) 224-3L S barlow, G. Burlingame. R. Nebeker >a E Anderson. ..Meta-
Analysis of Medical SeU-Help Groups." International Journal of Group PftO*- therapy
50 (2UUU) 53-69.
84 Riessman >i banks, A Marriage of Opposites." Davison et al Whc Talks ?*
85. Un tudiu ncpublicat realizat de un coleg turc a omnparat lactaru ter prutid
din AA >i un grup de terapie protesionaU iN44 paoenp) s* a arauit eft dimenMunile
intrarc >i tefire ale invitftm interpersonato erau cotaat semrutv cativ de ndkat de dltre
grupul de terapie. in Ump or universaniate*. on an nea >i iw *. u larva speranln emu
atone do membni AA. (Cent Athasoglu. ccraxu- nuarv j*rvnaU. 1994)
80. Ibid
 87 S Cheung >i S Sun. .Helping Processes in a Mutual Aid Organization for
Persons with Emotional Disturbance." International Journal of Group P+oeh* therapy
51 (2001): 295-308. Riessman M Banks. A Mamage ol Opposite* ' Do- viMin et
al.. Who Talks?* M SaLcer. 1 Rappaport L. Segre, JPmsttomama* \p praisal of
Professionally led and belt-Help GroupsAmerican tourma Orthof^y\.hutry 69
(1999). 530-40.><n L Robert. IJ Salem, J Rappaport. P Toro. D. Luke >i F. Said
man. ..Giving and Receiving Help Interaction*! Transactions in Mutual i lelp
Meeting* i nd Pnychcn* trial Adjustment of Member*/* American ft turnai of
Community Psy- , holnyu 27 (|W) 841 68. K Prior ii M Bond. The Role* of Self-
Ffficaoy and Abnormal Nine* Behaviour in Osteoarthritis Self Management."
Psychology; Health, and Med wine V (2004; 177-92.
89 Daviaon et al . Who Talk?**
1
HI. Kelly. Self-Help for Suhmtanre-Uae Disorder*.*
91 | Lonigan. R Toscova >i W Miller. Mela-Analysis of the Literaturi* on
Alcoolici Anonimi Sample arid Study Characteristic* Modcnilr hinding,** o-
urnaI of Studies on Alcohol 51 (1946): 65-72
92. M Lieberrnan >i L Snowden, ..Problem* In Awv.inj Prevalence and Membership
< hararteriatir* of Sell Help Group Participants.* ourna! of Applied BaharhoraJ Science
29 (1991) 166-80 H Car I am, #PrnfrMi(ial Support of ' **lf Help (roup* A Support (.roup
Project for Chronic I afigue Syndrome Pa f lent*," British /numai of Guidance and ( jtunurl
lin 11 (21*11) 2H9 101
9.1 Datele sunt de la PEW internet i America Life Project i (www pewinternet
org), 16 iulie. 2001
94 | A Neman. Online Counseling The Internei and Mental Health Treatment.*
Psyehothrrapy Theory. Research. Practici, Training 19 (2002) 199-209. M White i S
Dorman. Receiving Social Support Online Impl alumn for Health Education." Health
l'.ducation Re%ear,h 16(2001) 691-707 M I leberman. M Golani, A Wm/elherg i P
MiTavtih. Comparisons Bet ween Professionally Directed and Self Directed Internet
( .roups for Women with Breast ( anc rr, International numai of Self Help and Self Care 2
(2004) 219 15
95 S Ifop*H. M Pepin t | Hoi vrrt, The I ffertivenr* of Cognitive Be haVoral
Croup Iherapy tor Lxmrhness via Inter Relay Chut Among People with Physical
DtoahifttiM," Psychotherapy Theory. Research. Prather. Training 40 (2001) 1 to, 47 I Walt
tier. .,( ornptiter Mediated ( ommun cation I m pen* nai I n tor person!, and Hyper
personal Interaction,* ( ommunicahon Reseanh 2.1 (1996) t 4 t Alleman. C Inline
( rtunarlmg * White i Dorman. Receiving Soci* i Support (Inline *
96 V Waldron. M Lav iff i K Douglas. The Nature and Prevention of Harm m
Technology Mediated Sail-Help Setting* Three Exemplara,* Journal of I hnoloyy m Human
Vrr-i, ra 17(?MM0) 267 'M Whit- i I Vuman. .Re. eivmg UK i*l Support (inline * R Kraut.
M Pattern*!. V hurtritn irk. S Kicnirr. T Mu lurpadhyay i S Srherlia. ..Internet Paradox; A
Social fertmnlogy that Reduce* 001*1 Involvement and Psychological Well Being.*
American f^ycholoytst 5V1 (1*81) ini7-ii
97 H. Weinberg, ..Community Unconscious on the Intrmet." Group Analy
*ta IS (2(102):

**f> - Tratat da ptihotarapia da grup

 98. Alleman, Online Counsrhng A Kagui*-* V*I L Van^jwi. ,.S^)jar
turn* for the Ethical Practice of Online Psychotherapy/' Prychvtherap* Thaaey.
Research, Practice. Framing 40 (2003). 94-102
99. Hopss et al., ..The Fffurtivenesa uf Co^wUve-Betwvoral (roup Thera
py
100 K. Luce. A. Wmzelberg *i M Zabindu. ..Inw-met-Delivered Psvdhutu gical
Intervention* for Body Image Dissatisfaction and Disordered Eating *
Psychotherapy Theory, Research. Practice, Pruning 40 (2UU3r 148-54
101. D Tate. K Wing >i R. Winett. Using Internet Technology tu Deliver a
Behavioral Weight I MS Program. fAMA 285 (2091)- 1172-77. A. Ceho u A
Win/elherg. Improving Compliance in On-line, Structured Sett-Help Program*
Evaluation of an Eating Disorder Prevention Program." Jcurmai of Psy i huttnc
Practice 8 (2002); 1420.
102 M Zabinski et al . Reducing Risk Factors lor Eating Disorders: Targeting At-
Kink Women with a Computerized Psychueducabonal Program.' lour nml of Eating
hoarders 29 (2001) 401-8. M Zabinski. D Witftev. IL Cattas A Wmzrlherg, >i C.
Taylor, An Interactive. Computerized Psychoeducational intervention for Women
at Risk of Developing an Eating Disorder, lucrare pre- /entatA la a 23-a IntAlmre
.tnualA a Society fur Behavioral Medicine Washington. DC. 200?.
103 T Houston. I- Cooper >i D Ford, Internet Support Groups far Depres-
sion A 1 Year Prospective Cohort Study.* American fcmmal of Psychiatry 159 (2002 )
2062 68

104 Ibid. 2066.

105 White >i Dorman. Receiving Social Support Online." D Gustafson el al,,
iVvelopment and Pilot Evaluation of a Computer-Based Support System for
Women with Breast Cancer. foumal of Psychosonal Qmxdogy 11 (1*98): t>9-93.
D. CutUNcm rf at. Impact of a Patient-Centered. Computer-Baaed Health In-
formation/Support System." American fturnai c Prmentxve Madume It WWi 1-*
106 Win/rlherg et al. Evaluation of an Internet Support Group '
107 M I irberman et al Electronic Support Groups for Bmasa c aranoma A
Cltmrel Trial of FHtvtweness," Cancer 97 (2003). *20-25.
10B. M I jeherman. lomumcaie personal*. 2tXM.
109 I ie her i nan et al. ..Comparisons Between Protesssmalh DvedMi end Sell l
limited Internet Group*-

t AHTULUI 16
 1 H. Colley. comunitare personal*. 1*67 A Baveias. comuni* .n persona U.
1*67 A Marrow, Events Leading to the Establishment CM th* \atsmai Irw
tung Lahore torte.* foumei of Applied Behanorsl science 3 (t*h~i 144 SO. L. lit
ad Ioni. Biography ol an Institution kmmal at Applied Rehaouna vsm* 1 (1967):
127 44 K. Hennc. Histoey of the T-Group in the iahotatorv Scttutgin T-Cnitip
Theory i laboratory Method, ed. L Bradford, J. Gibb, i K. Benue (New York
Wiley. 1964), 90 135
2 tant, Hinlory of the T-Group.**
3. fc Schein i W ftennis, Personal and ( h^anizutumal Change Through
Croup Methods. fNew York WUey. 1965), 41
4 Ibid. 43.
5. I Lu h. Croup Procetaen An Introduction to Group Ih/rutmus (Palo Alto, Cali/..
National Presa, 1966).
6. I. Wee haler, F Messank, i R. lanncnbaum, The Self in Process: A Sen-
sitive Training Emphasis," in tanuen in Training. ed I Wechaler i E. Schein
(Washington, DC.: National l*.dui lion Association, National (raining labo-
ratories, 1962), 33-46.
7 M Liebermsn, I. Yalom, i M Miles, /.mounter Groupa Firat Fact$ (New
York: Basic Books, IV73) M Tieberman, I Yalom, i M Miles, The ( .roup Fx* pv
hence Project: A ( otn par ison of Ten Eno.ninter Te* hnologk*.- In Encounter, ed
I Blank, M Gottsegm. i G. Ciottsegen (New York Macmillan. 1*171;. M
Lieberman, I. Y.ilorn, i M Mil*, The Impact of Encounter < roups on Parti-
cipants. Some Preliminary Findings,* nurnal of Applied Heluwwral intente H
(1*172)1 II* 70.
8. Aceste instrumente autoadministrate incranI ni militare orke <w lunihin
posibile rare pot h determinate de grupurile de ntlnire de exemplu % him bdri
le stimei tie sine, discrepantei In rafmrt cu idealul de *me, atitudini i
aimpirtiimmtr interpersonal*, valori de viai, mecanisme le apirarr. expie uvitat*
emoional!, valon, tipare ale prieteniei i de* I/.II majore de viai Au fost
colectate multe evaluiri realizate de o teri parte evaiun realizate ile lideri, de
cifre ali membri de grup i de o reea tie cunotine fter*male ale subi#* ilor
Armie evaiun ale rezultatelor terapiei au fmt uimitor de imitare cu ir te ale unui proiect
de paihoicrapie. cu o ningur difrrrn inifMrrtanl Jenam r %utue, fu nu erau i henfi. n
indivizi aparent idndtoi, care dulu drtvollanr pmmmali, nu % a minat nu i o evaluare
a nmptomelor fmt mu prim ipalelor fUngeri
9 Fftin. ..By the Crowd Ihry Have Hern Broken. By tle ( rmvd l>ey Shall He I
le.ilei I I he Advent of < .roup Psychotlirrapy," Internal tonal oumal of l,rt> up
Psychotherapy 18 ( 1988) I W 67 M F.tttn. C me an, js k. Irll Us AN ml Yt>* untlf:
The ( rowth Spurt of ( roup Psychol hrrspy," Inter milionul tournai of Gm up
Psychotherapy 39 (1989; 35 59 S. Schcidlinger. History of Group Pfeyrhothiripy,* in
Comprehend we (,wup Psyihotherapy. eti H Kaplan i B ia dm k (Baltimore Williams A
Wilkins. 1993), 2 III.
10 M Rosenbaum i M Berger, Group Psychotherapy and Group I umtum (New York
Basic Rooks, 1963).
11 F I a/ell, 1 he Group Treatment ol (femmtia Prut on," Puyt hounalytu Rovifw 8
( 1921 ): 168 79
 I Marsh Group Therapy and the Psychiatric ( link*," /oumal of Nen*> is anil
Mental I h nor tiers 12 (193ft): 381 9213. L. Weiuier, Current I rends in Group
Prydiuthenpy, America* iuurna. of Psychotherapy 3 (1951): 381-404. T Burrows,
The (ouup Method ot Analysis," Psychoanalytic Krutov 19 (1927) 268-80. P.
Schilder. Results, and Problem* of Group Psychotherapy in Severe Neurusii,"
Menial Hygiene 23 0 939 87 9fe S. Slavson, Group Therapy," Menial Hygiene 24
(194Ur 36-49. J Mot** Win,
Shall Survive? (New York: Beacon House. 1953).
14 L Hcrwitz. Training Group* for Psychiatric Residents" International ournai
of Group Psychotherapy 17 (1967;. 421-35. L. Horwitz. Transierenc in Training
Croups and Therapy Groups," International ournai if Group Psychr* therapy 14
(1964): 202-13. S. Kaplan. Therapy Groups and Training Group* Similarities and
Differences." International Journal of Group Psychotherapy 17 (1967): 473-504.
15. R. Morton, The Patient Training Laboratory An Adaptation o) the in-
strumented Training laboratory," in Personal and Organizational Change Thro- ugh
Group Methods, ed. E. Schein >i W Bennis (New York Wiley. 1965, 114-52
16. | Simon, An Evaluation of est as an Adjunct to Group Psychotherapy in tie
Treatment of Severe Alcoholism," Butsnences Communications 135 (1977)
141 48 J. Smvm. Observations on 67 Patients Who Took Erhard Seminars Training," American
Journal of Psychiatry 135 (1978): 686-91.

CAPITOL UL 17
I. C McRoberts, G. Burlingame >i M. Hoag, ..Comparative Efficacy of individual
and Group Psychotherapy. A Meta-Analytic Perspective," Group Dynamic* 2 (1998):
101-17. G Burlingame, K Mackenzie $4 B Straus*. ..Small-Gn> up Treatment
Evidence fur Effectiveness and Mechanisms of Change.* in bergm and Garfield *
Handbook of Psychotherapy and behavior Change. 5th ed.. ed.
M I am be rt (New York. Wiley. 2004). 647-96.
2 I Yalom. Problems of Neophyte Group Therapists," International Journal of
Social Psyihuitry 7 (I99t) 52-59. L Murphy. M. Le&zcz. A. Colling si J Sal vend y.
jSaaw l >b*ervatura on the Sub^vtive Experience of NeophySe Geo- up Ilirrapy
Trairwes." International Journal of Group Psychotherapy (1996): 5*43-52.
K Billow. The llierapists Anxiety and Resistance to Group Therapy." Inter national Journal of
Group Psychotherajyy 51 (21101): 22542 S. Scheidunget. ..is (Hiiuir to "Ihr Therapist's
Anxiety and Resistance to Group Psychotherapy, * International Journal of Group
Psychotherapy 52 (2002): 295-97
' S Inner, ..Course Design. An Integration of Didactx and Experiential
Approaches to Graduate Training of Group Therapy.* Jwtrmaiionai iauma.
of Group P*v hotherafty 48 (1998) OM>0 A. IHihnman s G Burlingame
Group Paychothampy T raining and Effectiveness." International Journal of
Group Psv- chotherapy 5 (20011 399-416. It. Markus s A Abernathy, Joining
with Rests tancr Addressing Reluctance to Engage in Group Therapy
Training,* JiUsnts tkuml Journal of Group Pnv* hothempy 51 (2001). 191-204 H
Markus s D king. ,.A Survey of Group Psychotherapy Training During
Pwdoctorai IVvchologs Internship." Pwfemtonal Psyihology. Research, and PrOitue
34 (2015). 203-9
Not*
4 American Croup Pl^cbothmpy Assoi utlmn, ..( undelines for Certification <
.roup Psychotherapy Credential* " Text disponibil la wwwagpa org
5. N faylor, G. Burlingame. K Kristensen. A. Puhriman, I Johansen, pi D.
I >ahl. ..A Survey of Menl.il Health Care Provider'** and Managed Care Orga
ni/fltiun Attitude Toward, Familiarity With, and Uae of Group Intervention,'* hi ter
tuition l four rial nf Croup P^ychothrrapv *1 (2001) 243-63.
6. H. Schwart/., An Eclectic Group Therapy Count* for Graduate Student
in Professional Psychology," Psychotherapy Theory. Research, and Practice 18 (1981)
417-23.
7 T )ei cursurile didactice e numr printre rele mal puin efirirnle metode
de formare, peste 90 la uti dintre re/1 den i te le in psihiatrie le iilili/ea/i I
Ptnnry, Group Psychotherapy Training in Psychiatric Residency Program,"
Journal of Psychiatric /. ducat ton 10 (1986) 106.
8, | Gan, J Rutan. si E. l-ape, The I Vmontration Croup A Tool for Observing
Group Prinesa and leadership Style," International jnumai of Croup Pay chotherapy
52 (2002) 233-52
9 Vezi I YaJom, Inpatient Group Psycht therapy (New York Basic 1983),
259 73, pentru o disciitare complete a areshn format
10 Pentru a o comanda, mergei la jmychotherapy.net/ i apsai p* vide
otape * V Brabender, Videotape Kesouirtu for Croup Psychotherapists A 3 Year
Retompective," International Journal of Croup Psychotherapy 52 (2002) 293-63
Brafiender (2002) a realizat un sumar detaliat al resurselor vide disponibil# pentru
formare (> abordare deosebit de eficient a formrii, utilizat desaori n testare,
este un atelier intensiv in care terapeuii aflai in formare tir m rear segmente
nregistrate video ale unei terapii de grup bine conduse i slab condu#. Apoi
discut modul n care neleg crea ce au ibservat. <e a furu fumat 91 de ce; ce
abordri alternative ar fi putut fi utilizate?
11 H. Bernard, introduction to Sjwcial Issue on Group Supervision of (.nnip f Syr h

iftirra py." Internat uniat Journal if (roup Psychotherapy 49 (1999) 15357 12. Murphy ft al.
Some Observations on the Subjective Experience.* |. Klein berg, The Supervisory
Alliance and the Training of Psyi hodynami* Group Psychotherapist," International
journal of Croup Psychotherapy 49 (19M9) 159 79 S Shanfield, V Hetherly. 91 D Matthews. ..I
xcrllent Supervision Die Residents' Perspective,* journal of Psychotherapy Practu e and Re
search 10 (2001): 23-27 M Bowers jr, Supervision 111 Psychiatry and the Transmission of
Values," Academii Psychiatry 23 (1999) 42-45 M Leszcz, Reflections on fhe Abus* of
Power, ( ontrol, and Stahl in (roup Therapy and (.roup Therapy Training," International
journal of Group Pvwhotherapy 54 (2004): 389 400
I 1 A Alonso, ( >n Being Skilled and I Vskillrd as a Psychotherapy Super- vis* *i*
journal nf Psychotherapy Practue end Rr.*vrth 9 (2000) 55-61
14 M leszcz i L. Murphy, Supervision of (.roup Psychotherapy,* in Cli no al Perspectives on
f^ychothrrapy Supervision, ed. S. Greben i K Ruskin
(Washington. D.C.: Ameriran Psychiatnr Pres. 1994), 99-120 ShantuHd r? a'
Excellent Supervision."
15. M Hantoot, Lying in Psychotherapy Supervioi>n: Why Restdem N*
C>ne Thing and Do Another." Academic Psychiatry 24 (2009* 179-07
 16 G Burlingame rf at., A Systematic Program to Enhance Girtuan Group
Skills in an Inpatient Psychiatric Hospital.* International journal of Group chotherajty
52 (2002): 555-87.
17 Murphy ft at., Some Observations on the Subjective Experience **
18. G. Ebersole. P. Leiderman $i I. Yalom, Training the Nunprofe-!**nal
Group Therapist." Journal of Nervous and Mental Disorders 149 (1969 F: 294-302
19. L. Tauber, Choice Point Analysts: Formulation. Strategy, lntervent*-*
and Result in Group Process Therapy and Supervision," International journal of
Croup Psychotherapy 28 (1978): 163-83.
20. H Koh.trk, Use of Patient Feedback to Improve the Quality of Group
Therapy Training," International Journal of Group Psychotherapy 2b (1976) 243-47
21. J. Elizur, 'Stuckness* in Live Supervision Expanding the Therapist s
Style," lournal of f amily Therapy 12 (1990): 267-80. V. AJpher. Interdependence
and Parallel Processes: A Case Study of Structural Analysis of Social Behavior in
Supervision and Short-Term Dynamic Psychotherapy." Psychotherapy 28 (1991):
218-31.
22. A. Alonso, Training for Group Psychotherapy." in Group Therapy and Clinical
Practice, ed. A. Alonso ^i H. Swiller (Washington. DC: American Psychiatric Press.
1993), 521-32. Leszcz $i Murphy. Supervision of Group Psychotherapy."
23. D Altfcld, An Experiential Group Model for Psychotherapy Supervision."
Intrrnatumal Journal of Group Psychotherapy 49 (1999): 237-54. E. Counsel- man >i
R. Weber, Organizing and Maintaining Peer Supervision Groups !w- tenwtumal
Journal of Croup Psychotherapy 54 (2004): 125-43.
24 l> lanoff >i I Schoenholtz-Read, ..Group Supervision Meets Tedhnolo- gy A
Minlel for Computer-Mediated Group Training at a Distance.* Interna tunui Journal
of Group Psychotherapy 49 (1999): 255-72.
25 C. Clmen et al . Effectiveness of a Training Program for Enhancing
Therapists* Understanding ol the Supportive-Expressive Treatment Model Kir Breast
Cancer (roups." Journal of Psychotherapy Practice and Research t> 0*97) 211-18 H.
Verdeli et al., Adapting Group Interpersonal Psvehotherapv tor a 1 Vveloping
Country. Experience in Rural Uganda." World Psuchum 2 iThWO 114 20 S. Feiner,
Course Design: An Integration of Didactic and Evpenen tial Approaches to Graduate
Training of Group Therapy," International lou-nal of Group Psyc further apy 48 (1998).
439-60.
2b. Ptnney, Group Psychotherapy Training in Psvchiithc Residency Programs " ).
Cans,) Kutan. >i N. WUcox, T-Groupa (Training cWxx^-n.) m lVv chiatric Residency
Programs: Facts and Possible Implications.'* Intematuma urnal of Group Psychotherapy
45 (1995): ln9-83 V Nathan 5 Bok.ioen
 Group-Analytic Training Group# fur Psychology Students A (Qualitative Stu-
dy/' i.rvup AnaJyttia 37 (2004): 163-77.
27 M Aveiinr, Principles of I aadenftlip in Brief 1 raining ( innjp (or
Mental Health Profesau sials," International Journal ofGnntp l*syehotherapy 43
(1993): 107 -29
28 T Coclw. f* I he*. K. ( K-fu>lmann. rmrna Variable Mediating
Change in Inteiroive Group Therapy Training," Intrrruitumal /nurnal of Cwup
Pttycho- therapy 41 (1991): 17V 98 V Tsrhuschke i L Greene, Gnnip Therapists'
Training What I'miK ts learning?" International jourrutl of Croup I'uychotherapy 52
(2002) . 463-82
29 U Scaturo, bunda mental Clinical Dilemmas in Con tern porary Group
Psychotherapy/ Group Analysis 37 (2004): 201 17.
30. Avelrne. Principie of leadership in linei Training Groups."
31. C Mace, Personal Therapy in Psychiatric Training." PsycTua/ric Bulle
tin 25 (2001): 3-4.
32. | Guy e/<1/,. Personal Therapy lor Psychotherapists Before and
Alter hn taring Profesninruil Practice," Pmfr*Mtmal Pay luihryy Keneanh ard Practue 19
(1988) 474- 76.
33. | Norm as. Personal 'Iherapv lor llirrapists: ( hie Solution, 96th annual
me-iiig of 0M-American Psyt hologu al ASMS latum I be I la/anls of the Psy-
chotherapeutic Practice for fhr ( Imn ian (|98H, Atlanta. ( uurgia)," Pnphtthe ropy in
Private Practici H (1990) 45-59 J Prochaska i J Norcmsa, J onfempomry
PnychothiTipwli; A National Survey of ( liaracteristica, Pra tu m. < hientalions,
and Attitudes," Psyi hothrrupy theory, Kcsrtin h, aid Pna fur 20(1981). l6l 73
34 D Wemlraub, I.. Dixon, I Kolilhrpp, pi | Woolery. ..Krsidmts in IVr na!
Psychotherapy: A Gmgitudinal ( n- Vi turnai IVrspcilive." AtaJemu Pnychwtry 23
(1999): 14 19.
lr> I Yalorn, The Gift of Iherupy (New York I larjier* cillina, 2001)
N l i n t . m y I . I orient, Psychotherapy in tlie Remediation o I Psycho logy
trainee* I xplorutory Interview# with I raining Ihret tors," n>fr-'umul ISy (hobxv Research
ard Practic* 35 (3004) 123 30 I Beutler cf a/. Ihrrapisl Va rubles,' in Herein and
i d r f i e l d % Handbook of Puyt hot herupy and tU'hovun iTuingr, 5th*d, ed M I ambert.Nrw
York Wiley. 2004). 647 On In <u r.t domeniu, err celarea e#tr pnihlr-matu A 1*1*14
dove/i suhstan(ialr i ii starea de bine pihoU gir a terapeutului este asm latA cu
rezultate clinice mai bune ale terapiei, dar psihoterapia personals nu este a*x laii cu
arest tip de rezultate Poale c cea mai buiwi explu a ie pentru aceste de* openrt este
ci angajarea Intr o pathote rapie personala nu este sinonimi CU starea de bine Muli
practic icni #e pol strAdui rnnlt timp 91 totupi (Mit #4 nu obinA ceea ce au nevoie de la
terapia lor personala ( u toate acestea, psihoterapia personali Uiv ca terapeuii sA tir
mai li- Ibiii in lai. (erinelor muru 11 dinu v
 \7 ( anadian Group Psychotherapy Association, din 1986, cere noul
zeci de ore de expermA personali fir intr un grup de terapie bona fide,

lie intr-un
atelier experiena! prelungit, cu ali profesioniti. (Kent Mahorw*. con.uri. care
personali, 1994). J. SaJvendy, jGrvup Therapy Trainee* as hurte Ka Members in
Patient Groups," in Group and family Therapy, ed L Woltei, ,
M. Aronson (New York: Brunner/Maze!, 1983) R Alnoes si B VigreL ..fcv* luatlon
ol the Outcome uf Training Group Using an Analytic Gtuup Pv i hotherapy
Technique." Psychotherapy end P^ychouommtic* 25 0975 6b7*
K. Dies, Attitudes Toward the Training of Group Psychotherapists" Smai Group
Behavior 5 (1974): 65-79. H MuJUn si M Rosenbaum. C,ruup Psyaw therapy (New
York: Free Press, 1978), 115-73. M. Pines. Croup Psychotherapy Frame of
Reference for Training," in Psychotherapy Research and 7nr. ning. ed. W lA'Moor, W
Wijingaarden i H. W'ijngaarden Asnateraan Elsevier/North Holland Biomedical
Press. 1980), 23344. J Salvendy. Gri/ up Psychotherapy Training. A Quest for
Standards," Canadian hmrnai of Psy chiatry 25 (1980) 394-402. R. Battegay, The
Value of Analytic Sekf-kcpeiamv cing Groups tn the Training of Psychotherapists,*
international oumai ,< Group Psychotherapy 33 (1983): 199-213.
38. Cochr et al. Process Variables Mediating Change
39. Counaelman >> Weber, Organizing and Maintairung Peer Supen iwoi
Group.**
40. K. Brin et al.. The Effects uf Training in Tune-Limited Dynamic ftapdha- therapy
Change in Therapeutic Outcome," Psychotherapy Research 10 000: 119-32. B
Wampold. I he Gnat Psychotherapy Debate: Models. Mrtraoo* ana Fm dings (Mahwah, N.J.
Frlhautn, 2001) I. Elkin, A Major Dilemma in Psyche- tkierapy Outcome Research:
Disentangling Therapists trom Therapies." Clou ial Psychology: Science and Practice 6
(1999): 10-32. $ Miller I J. Binder, . Effects of Manual-Based Training on Treatment
Fidebty and Outcome A view of the later a ture un Adult Individual Psychotherapy."
Psychotherapy \ ory. Research, Practice. Training 39 (2002): 18498.
41 Burlingame cf of. SmaU-Gruup Treatment.*
42I Sillier i J. Tippet. Self-Esteem. Clinical Assessment and VahriatWR."
PsyihultguM Reports 16 (1965): 1017-71.
43. 5 Holmes i D Kivlighan. Comparison of Therapeutic Factors in Op- up and
Individual treatment Processes," Journal of Counseling Psychology 4' (2000). 478-84.
43 M Lumberman >i l. 3alum. _Bnrt Psychotherapy for the SpreBy Bereaved A
Controlled Study," International Itmmal of Group Psychiatry 42 (1982)

117-33.
44S. Leacock. Gertrude the Governess or Simple 17." A Treasury of thr has. Works of
Stephen Leacock (New York Dodd. Mead. 1954).
Hot!
 Index
A Catharsis 29, 98,100,103,106.
Afwenteism 390, 393, 411 Acceptan 593
Adugarea noilor membri 314,
329, 337, 341, 342, .368, 540
Alcoolicii Anonimi 14, 26, 33,
298, 436, 660 Alrxitimie 256, 261 psihobd Clieni schizoizi 253. 413. 414,
Aliana terapeutic 125, 189, 312, 338, 575,
580
- deteriorri ale 254
- re/.uitatele terapiei i 258,
584
Analiza rezistenelor 467, 491 Apartenena la
grup 77, 101 Ataament 43, 61, 74, 268, 270
Atracia fa de grup 75, 79, 80, 89, 94, 257,
282. 614 Autodezvluirea 19, 39, 52, 66, 84,
87, 92, 95, 150, 174, 176, 221,222, 223,
226,131,234, 136, 257, 310. 338. 348. 375,
376, 377, 378. 379, 380. 381. 399, 433, 457,
520. 531, 532. 535, 545, 548, 581. 589, 6115,
614.617
Autonomia 77, 195, 400, 446, 479
C 11
107,108,126,127,128.132.
155, 394, 405, 589, 594 Clieni
borderline 417, 419, 253.
258,2%, 334, 392, 412. 416.
417, 418, 419, 420. 427 Clieni
415, 420,609 Clieni suiddari 470
Clieni tcui 247, 399 Clienii cu
caracter dificil 412.
444
Clienii narcisici 420, 422 Coeziunea
grupului 22. 23, 2
73, 75, 77, 78,79, 80. 81. 83. 85,87,
88, 89, 90.91,93,94 95. 134. 203, 216, 235.
239. 279, 284. 343. 351, 353, 371. 377.
410. 563. 582 993 Combinarea grupurilor
de
terapie 253, 265. 277. 436
Comentariul de proces 163, IM 167, 168
182.189, 198 203
- al grupului-ca-ntreg 198
203, 204
5
 Comportament imitativ 5M factor terapeutic tran^ iiona
i HO. 319. 338. 348, .352, iyr 476,
Confidenialitatea 252. 302, 304, . 377, 37. 37). 380,
306, 316, 350, 4o3. 548, 560 Crmt.n
Wl. 39|. 199, 424.433.434. 4V,
t extragrup 152 Contagiune
emoionali 246. 253. 300, 302, .344 484, 520, 531, 532, 5.35,
Continuitate 151, 152, 252, 455, 4*2
( oritmdependeni 221, 438, 630
Contra tranafor 113, 236, 256, 417,
4r>.3, 541, 571
( opihii favorit 215, 217, 320 < oterapie 159,
41*6 440, 441, 442, 443, 444,452, 459, 510,
54.3, 544
Girarea grupului 222, 286, 287, 289, 291.
293, 295. 297, 2W, 301. 303. 305, .307.
309, 311 313
( uit ura de grup 139

D
I Vpwidenti 45, 77. 160, 18, 200,
214, 220, 221, 255, 2X1, 2V. Hh,
317,319,320. 321. 327. 335. 349, 404,
438, 44, 450, (74, 54/.. 630
Dssefccure 23). 250 * rlivntlur 239
I>vuinj 247, 24

n rup 245, 246, 247, 24.

249, 251

f Wvhnrea 19, 28, 29, 52. 66, Ht,. 109.

137, 140, 143. 146, 147 ' 49.
150. |5S, 174. 176, 212, 222.
22,3. 226. 227, 231, 234, 45.
236, 252, 282, 289. 29, 407.

I '
 Dinamica grupului 30, 58. 62. 64. - importani fentru *ucrrul
90. 150. 248. 566.392,399.
402.408.410.416,418.502. 559, 545
Diaforie 150, 41K, 488, 501 Dominani 519,
349
grupului 44, 63, 74. 83. 93. 126,
- lupii pentru 161, 165 235. 315, 396 Exerciii structurate 309,
375, 463, 465, 466, 467, 468, 492. 599
E Experiena clinici supervizai 541

Efic iena terapeutici 17, 18, 25, 51,65, Experiena de grup 131. 134, 1%, 243.
75, 89, 128, 140. 174, 192, 226, 259, 263, .302, 316, .398, 399, 444.
237, 238, 259, 269, 271, 286, 527. 529, 530, 545, 547
294, 295, 297, 300, 501, 504,
307, 310. 383, 402, 426, 453,
463, 467. 472, 476, 477, 480, pentru terapeui aflai n formare 13,
483, 500, 505, 506, 512, 513, 515,
14. 16. 20, 66. 138, 144, 168, 186,
526, 530, 559. 552, 555
272, 287,

- datora ti i entriru pe au
acum 51, 72, 108 315,318.320,386,389, 436. 441, 443,
453, 463. 465, 475. 476, 484, 503,
507,515, 519, 0, 534
I im pat ie 39, 76, 1.33, 135, 219, 227, ) - I ratat da psihoterapia da gru
371,381.405, 409,414. 423, 424, 433,
502, 515, 531. 609, 641

I '
Experiena emoionali coreci vi
40, 47, 48, 50, 68
Exprimare emoionala 323

F
p(trupuri 'menise 287
Factori existeniali 100,107,116,
Grupun omogen* 39,
231. 243.
262, 277. 283,411.905 ~
117 lider de grup 31. 47. 287.

299, 437. 468. 476. 536.

Factori terapeutici extragrupali 130 5$U, 551,552
Grupun pentru bolnavi de
Factorii terapeutici 15, 22, 23, 24.
cancer 19, 30,77 Grupurile
25, 27. 29, 31, 33, 35, 37, de ntlnise 52, 79. 89,
39, 78, 86, 96, 97, 99, 100, 108,131. 162. 243. 257.291.
101,
377, 464, 465, 467, 519,
520.
103, 105, 107, 108, 109,
522, 524 525. 526. 527.
111. 113, 115, 117, 119, 121,
529.
123. 124, 125, 126, 127, 128.
129, 130, 131, 136, 190, 204, 530, 331, 534, 597, 662
212, 285, 348. 405, 426. 473, Grupurile pentru pacieni
480. 512, 588, 593, 659 spitalizai 24, 79. 83, 96.
Frecven 28, 78, 81, 94, 241,
280, 283, 308, 314, 329, 331,
332, 333, 355. 366, 390. 508, 126,127,
538, 582 223.253,293.296
356,473, 476.477,
478.479,
Frica 32. 46. 47, 149, 311, 332,
407, 427, 447, 46 i. 502.
593, 603 480, 481, 482, 463.
484.48*.
G
487, 488, 489, 491, 492,
493.
Crupul ca ntreg 74, 93, 157,184.

494. 498. 499, 533. 589

241, 317, 332, 387 Crupul
cu durai limitata 127, 269. 432.
473, t>40 Crup de Jutoa|utorane
I
474, 511, 512.514

C.rupun eterogene 83, 237, 243.

263. 475
 Identificarea 100,103.107.134 479.602
115.117,154.157.169.195.
240. 251.299, 317,359."
368, 405.412,418.429 441 ivdueriva anvietatn 31,
458. 480. 462. 507. 510. 539, 44 Ui 113
560. 589. 640

Intvularca speranei 18. 22. 25

Incidente critice 49. 50 108, 26. 96. 98. uio.104.10'
373

127.129. Ui 474 513.

579 *5* Instruite didactici 30.
107.476 540

afect 49, 50,51.2343*

informaia 45, Ui 275 359,382 Interviu preliminar H2 104, 114
139 223. 250. 254 266 2
% IMa UP, no, ! 11, 1I2,
125, I26, \27, I28, 129,
271, 271. 2HO, 2VI,
HO, I12,
303, 304, 18, 310.
331 359, V>5. 3H4, IH7,
137, 389, 597
422, 423, 473, 478,
4W, 400. 53.3, 378. fntw%ul grup f ii duulA 90,
587. 591, 614, 616 204, ?66. 107, 109, 35l#
Intimitate 36, 5.3, 83. oo, 166. 444, 4M
122, IM. 176, 213. 245, 246,
251, 252, 255.258, 262,273,
302, 315, 327, 328, 336, 337,
M
338, 349, 180, lH 408, 4M,
Mw r<* iwmiw soda] 40, 52. 55.61#
552 i con flirte 336. 155,
62. 68. 69, 86. 117, 4 J 4 W. 494,
366. 378 renunri la rup i -
336 Invidia 70, 148, 183,218, Sil, 945, S44. 561 - arfjfic MI 67,
301, 334, 335, 34.3. 152, . 77 btdirerlonal 69, SOI 91

368, 431, 4 34, 485 interaciune rimamuA 61 \4i >n< >pi

in terapia combinai 92, >1 i$h i 141,191, 196, 197,
183
198

ntlniri litlrr 44S nelegerea iln sine
23, 98, IM.
N

Norme 76. 81. 9.1. 94, | 36, I 37,

I 18, | W, 140. 143. 144. 145,
 146, 150. 151, 153, 163, ameliorarea clientului 30B
165, 169, 185, 186, 203, 204, 205, Relaii sexuale in grupuri: SS,
207, 208, 219, 226. 228, 235. 236, 1 21, 351, 335. 358
241, 249, 250, 251, 271, 274,
Responsabilitatea SS, 63. 69, 76,
279,280,301, 311,315, 316,
7 7 , 9 | , I0S, 106, 116. 117,
322, 333, 349. 366, 369, 370, 371,
394, 398. 406, 408, 432, 455, 456, * P**otfipl# d. trup
462. 467, 468. 469, 492, 502, 5 1 5 ,
5 1 7 , 530, 5.32, 544, 545. 546,
551,554 Nornu* de mp
anliterapeutice 204. 207, 351

P
Popularitatea In grup 46, 7H, 81,

87, 88, 2S7, 281. 177.

46S, S81.6I4

Procesul terapeutic 21, 2S, S,

19,

41, 44. 47, 90, 94. 96,

108,

109, MO. 116, 130. 133,

137, 144. 146. 174. I8S,
190. 201, 211.221. 224.
216,1S4. 278. 30*, 307,
312.113,146. 194, 4SI, 434,
467. 400, 486. 340 -
conflict i - 119, 133, 278,

281,332.166.168.173, 435.
373, 583. 616, 643 Psi
hodineai 30, 31 1, S 16
concentrai pr auiiacum
146
Palhotrrapie I m a m u A 4 1 , 1 3 0
Punctualitatea 330

R
Relapa terapeut/client
a h u / n MS. 229.230,232
118, 120, 121, 122, 125, 134,

141, 144, 145, 169, 192. 194,

211, 222, 235, 255, 263, 286,

294. 307, 327, 354, 356, 363,

377, 380, 381, 389, 400, 425,

430, 436, 437, 439, 476, 490,
496, 498,514,525, 588, 615
Rezistena 56,172, 176, 184,
206,

207, 246, 310, 319, 330,

338, 435, 467
- la terapia concomitenta 19,

431

Rezolvare a conflictelor 90. 202,

371,372
- valoarea empatioi n- 63,

146. 231, 255. 335,

395, 402, 409, 421. 453,
4K4. 545, 579. 609

Rezumatele scri.**e 454, 463

Rezumatele scrise 224. 452. 434.
458

Rivalitate 180, 181, 216, 320.

368. 370. 443, 552
- sentiment de 90. 220

S
Sarcina grupului 85, 88. 93. 248,
260. 262. 263. 271, 281.
283. 311,438, 507

- satisfacie cu - 35. 44. 45,

47.

111. 112. 122. 131.249.

260, 261.262. 362. 421. 442. 499.
594. 605. 615.661 Sarcina primari
170, 182. 183,

184. 240. 307, 31b, 349.

357. 360. 445. 561

- gratiticare secundarA >i 182,

184. 349
Schi/.ofr*-ne 14. 248. 416, 472. 76. 80. 88. 107.129. 14b.
507, 533. 638
- deviaitj k grup 249, 263. 159. 168. 170. 223.
22t. 227, 228, 251. 252. 280,
406,420 309. 324. 32b. 327. 338. 345.
Secrete 28,147, 188. 218. 227. 37b. 377, 378. 380, 551
306. Sociopai 240. 241 Spirala
adaptm 69. 86 130 - n
307, 323, 324, 349. 371, grupurile de terapie 33,
378. 380,434 34.68. Scv 88 224. 250. 2b2
308. 316. 353, 370 373 417
- sexuale 28
46? 469. 550
Selecia clienilor 19, 237, 239,
Stima de sine 35. 42 60. 6^
241, 243, 245, 247, 249,
251, 253,255, 257, 259, 84. 85, 8?. 88. M
4
261.263 114.129 130. 158 357,
873 38? 404 421,556
- cri ten i de excludere
Stima public >4 S5 8n S
55,77,

239, 242. 253, 258, 263.

328,

344. 352

- criterii de includere 255.

256.

258, 259, 263. 265, 350.

494 Siguran 15.16. 22, 24. 62.
81. 86,111.112,148.149,153.

159,164.171.180.199,
204, 234. 306. 312. 322,
324. 32b. 328. 364, 371,
376. 38b. 387, 404. 451,
463. 466. 483. 485. 486.
492. 509, 515. 555. 558,
562

- oferit pentru

autodezvluire 28. 39.

50,
 368. 375. 376. 377, 380,
Subgrupa nra 246, 254, 18.3. 385.
303,146, 350, V54, 399.401.407,411,
355, 356, 357, 365, 412,417
385. 393 adaptarea TCC 506. 508, 509,
510
adaptarea I IP
fetim >Jogia audiovizuala 449, 510 flerapia de grup
518 Teoria disonan|i 84, 86, cognitiv
173, 278, 28i, 282
rom por ta meri ta M 14,
Tera|:>i<i combinai 382, 17, ix .39 i 80 i L5 128.
426, 429, 4 3 ! , 432, 43.3. 974
4.34, 435. 436 Tkrapiii
comportamentali 79, 283
ferapia de rup 13, 16, 17,
19, 20,
21, 22, 23. 26, 27, 32, 35,
36. 37. 38, 39, 41, 43, 44,
45, 47, 48, 49, 50, 52, 53,
62, 66, 70. 73, 74, 75, 78.
82. 83. 85, 87, 88. 89,
96,98, 1(18, 1 1 4 , 116,
1 1 7 , 122, 123, 124, 125,
127, 128, 131, 132,
13.3, 1.36, I (8. 1 3 9 , 1 4 1 ,
144. 147, 153, 155,
179, 184, 187, 1*8).
191,202, 204, 208, 209,
2 1 0 , 2 1 1 , 2 1 2 , 223. 233,
235, 237. 238, 239, 240.
2 4 1 . 2 4 2 , 243, 247. 248,
250. 251, 252. 253. 254,
255, 256, 258. 259, 260.
2 6 1 . 263, 264. 267, 270.
271, 272, 273, 279, 282,
284. 285. 286. 290. 292,
293. 2%, 299. 300, 302,
303, 304, 306, 306.
310,311, 312, 331,
336, .339. 344, 350, 356,
283, 296. .308, 3 3 1 , 357, 4 9 1 , 506, 507, 214, 215, 217,218,219.
5 1 6 . 523, 526, 587 Terapia de grup de 221.222. 223. 225, 227,
scuri J u r a t a 229. 231. 233. 235. 236,
1 9 , 44, 292, 296. 506 Terapia 256. 370. 377, .396, 417,
de grup mterarionali
425. 428. 453, 463.541.
128, 252, 261
571. 593
terapia existeniala 1 1 7 , 123
terapia individuali ccrnccmutenti 429
terapia interpcrsonaM (TIP) 270, Iroitftlerul in vi (ir II 63, 292. .38*
273, 5 0 6 , 5 1 0 , 6 1 3 Terapie i n t r i - valoarea auU*U-/.vAlunii 400

u
personal.* de grup 43H, 439
Tipare c omportamrntale in

(Jnivmaliutrd 22, 27, 2**, 76. JOI

microcosmosul sortai 115, 117, 125, 127, 12.

201, 403, 433 1. 132, 421. 502,
507,512, 549, 594. 659

Trntit* 42, 43. 66, 70. 113. 145.

199, 210, 211, 212, 213,
V
Violeni domestici 14, 3 1 1 , .331

611,629, 634
Irvfn 0 Vaktm (r.u Molln l#vnr) Iratat da ptihotaiapla da
g,Up
 .

JESSE O. SELLER Formarea

JOHN C. NORCROSS
pentru
FORMAREA psihoterapi
PENTRU
PSIHOTERAPIE
 e[ The Psychotherapist's Own
PsychotherapyJ Autor: Jesse D.
Geller, John C. Norcross,
David E. Orlinsky Publicar de:
Oxford University Press, Inc., 2005
Limba original: englez
Traducere de: Tatiana Clara Hie
Anul apariiei: 2008
PsiJ'ioterApi! de form.in*
experiehja , impOCtan.i .
until p ,ihiitenrpeut

F ormarea pentru psihoterapie prezint

interes maxim att pf-ntru top cei care doresc s devin pmthn terapeui, ct >i pentru nsortaule
profesionale de diferite orientri alt* ps i h< >tera p>r u i lor.
Psihoterapia de formari* rste prezentat din trei puncte de vedere- al psihoterapeutuJui pat ient,
al psihoterapeutului formator yi al< errrtrilor empirice. Fr a neglija aspectele Ui ale
formrii, au entul rstp pus JH* psihoterapia de fnnrurr, considerat c* i mai important influen
din punct de vedere profesional *n uma
n

Medicina psihosomatic [ Psychosomatic Medicine Its Principles

and Applications]
Autor: Franz Alexander

Publicat de: W.W. Norton & Company. New York - Londra. 1987 Limba original:
englez Traducere de: Iuliana Diaconu Anul apariiei 200
8

arteriale, artritelor reumatice

Oetc.,
carte clasicpentru
stabilind in domeniu,
fiecarecare demonstreaz pe baza a numeroase
cercetri importana factorilor motiv aionali m apariia unor boli
factorul psihic cu eficien
somatice. nainte de aceste cercetri, teoriile psihisomatice se bazau
cauzal.
doar pe impresii clinice care relevau c auze vagi, nespecifice de tipul:
Franz Alexander
nervozitate, a studiat personalitate instabil. Ideea inovatoare a
suprasolicitare,
medicinalui la Franz
Budapesta, Gttingen
Alexander a fost c fiecare boal somatic are o cauz
i C ambridge. Se numr printre
specific- De la ulcerul pcptic >i alte dLsfuncii gastrointestinale,
pnmii absolveni ai Institutului
Alexander de cercetrile asupra astmului bnn>ic,
ii extinde
Psihanaliz din Berlin, tn 1930 se hipertensiunii
stabilete la Chicago unde i>i
desfoar celebrele cercetri in -
psihosomatic i pred cursuri de I
psihanaliz. ! FRANZ ALEXANDER
 Clul dragostei.
i alte poveti de psihoterapie

[ Love's Execution net and other tales of pszchotherapy] Autorr

Irvin D. Yalom Publicat de Basic Books Inc.

Limba original, englez Traducere de

li pilin.'j a.nsilofrr.iloi ( .h*i4fTr.i cl . I * fi h i l . i

Smaranda Nistor A nul apariiei: 2008

Jn aceast carte voi spune povestii* a zece pacieni care au apelat la psihoterapie >i
cam, pe parcursul acestui demers, s-au luptat cu durerea existenial Uar nu acesta a fost
motivul pentru care mi au cerut ajutorul; dimpotriv, toi zece sufereau de problemele
obinuite ale vieii cotidiene: singur ta tr, dispre fa de sine, impoten, migrene,
compulsivit.ite sexual, obezitate, hipertensiune, tristee, o mistuitoare dragoste ohs*siv,
os< ilan brute ale strii de spirit, depriman*. i totui, cumva (un

cumva** care se dezvluie altfel in fiecare

poveste), psihoterapia a scos la iveal rduni
adnci ale acestor probleme ct se poate de prozaice
rdcini can* ae intuid departe, pn la esena
existenei

Vn*au( Vreau! ae aude mai tot timpul n

cumul acestor istorisiri.
O pacient declara \... J Vreau s fiu venic
tnr-, cci ea, o femeie n vrst, nu ae putea
desprinde din dragostea devoratoare pe care i-o
purta unui brbat cu treizeci i cinci de ani mai
tnr dect ca

Irvin L>. Yalo

m

Psihoterapie cognitiv-
comportamentaia i
psihanaliz

[ VERHAL TENSTERAPJE IN
PSYCHODYNAMISCHEN BEHANDLUNGEN:
Theorie und Praxismanual fr eine integrative Psychodynamik m ambulanter und
stationrer Psychotherapie]
Autor: Ralph T. Vogel
Publicat de: W. Kohlhammer, Stuttgart, 2005 Limba original: german
Traducere de: Roxana Melnicu Anul apariiei: 2008
I )oua terapii concurente intr-una singur.
Cele dou mari coli psihoterapeutice (psihanaliza i terapia comportamental) au
dezvoltat n ultimele decenii teoni i modele complexe ale psihopatologiei, precum, i
pe aceast baz. o multitudine de metode de tratament al tulburrilor psihice a le-
au integrat cu succes n cotidianul clinicii. Din pcate, aceast dezvoltare s-a
remarcat rareori pnn schunbun regulate i raporturi pline de respect cu cealalt
direcie terapeutic. ns lipsa unei perspective care s depeasc gardul propriei
coli, precum i numeroasele ncercri de
delimitare strict i competitiv
ngreuneaz, respectiv stnjenesc
dezvoltarea ulterioar a psihoterapie! ca
profesie i tiin.

De aceea, cartea dr. Kalt Vogel

(terapeut comportamentala! i
psihanalist) este o excepie ludabil i
exemplar, cci autorul ncearc cu
succes s integreze cunoaterea
specific terapiei comportamentale in
tratamentul psihoduiamic.

Prut. univ. dr. Siegfried GauggelI

iinorn e prr|je' tivi fthjdiern rr irtatra unutni fir
. J naiiuijn. 4 lei fie intona vanii 4 evoluiei
umanitii he c i e*pkrm dr*v4t*f*a urm
Mltgu m per*MIT wntrm In fwrmanmi
ldigat' ai riauaderm fiina umani In
matn ea reUiiiof ale interper*u*le k ivii laie ctmvm^iUiair . r pu/vm da duduii primMtxU. al
ultunJur umana primitive MU al atnetiti.tm;* ne dl Fiinele umane au triit ntotdeauna in grupuri
ce au leat permanent ra rac teri/ate de reia fi 1 mlrnar t durabil* intre membri t ri nev na da aparte
neni eate un molie puternic. lumiammUl l uni var val 1
KeUtfcmiiiir mterperaonale au f**t in tmaJ riar
adaptaliv* In aanaui evoluii mar Uri legi furi mtaepenwfuiie artpmra. po/itiva i profund, Mipravv
.uirea individului t a pe< iei nu ar fi hal pcmthili
Pornind de la dudule ale asupra relaiilor timpurii matul topii K*Hn Rowlby rom Iu/uu-a/i nu numai ci
ataamentul ta imeur supravieuirii. t <A armata eate < entral, mtrinan t ratr grnrtu mtituit M ta. i
nana i coptM unt separai amndoi Irite* romomitent ru cntarea nbtm tulul pier dut. o ptiterm* i
tare de anxietate l i* \ ac eaat arparare ar prelungete. am
Pn la a Ireia prini f fiu devenite liderul mu ud p emufumal al grupului, pitind cm fiabil ti urnii
mult mai mkm p f tufere mult mat profund Inii tetlali membri El prt rentate grupului aa .*wn fi*
ure i ,u terapeuii relatare In mare furie jbruati a pro prin mprH t a nluafiei tale. uremie de varii
Pini ia patra Intilnire. aa . um leraprufu nor aflu mai lir/iu. redustae una dinlrr femeile Jm giup i, la
a t in ea rdmi. a lanntl a
itiialv l >n al Ai ba ap cota purttorul tutun triUtunkx paattv* sir oammikv en tRai p*
altar A li un ap ugxAUvv dr oxr Oi stt dr Nki augui pentru xt^'ienim iS dlm*. .rranitartul
Addv*** OR Scapafuatin m Graf rvvcb.*th^p\ huamitlnaal k turnai uflinup K*vibhrrapv V
iisgrt 131 A3>
ptut de mtabilitjie Crupul nu a finii mui ua prvgrv% csmstnutrr pni cnd tempeutu' nu a riplvrut
lmprrun cu membra pn*rsul nthuru Tirrapriinii era suprat pe ei fau* pen tru ei permise** si fie cihti
cn*mi a pe Mana pentru ci i mane fa aceast situat* Membnt grupului erau furuifi pe teraprut pentru .i
a acordat permmtunm st pe Mana im rece cxmsuma att de mult tmp H rr la turna cu a Intr-o mameri
att ir mtpnsnnaii * nur trnti pm um . tf uni wrn jcn*un. t' dai ce fu ni a me mdrprtai ie la trnia
nadim'k
r ninr .A .Ui nu **r |*m aut va (robul A AMaor o panr tYmmdrrahtlft 4 <eiu. den. am
te* n W ogiu wlni a aripa da \materni isUwwhti pr oave p t-a Urm te primul an.
portani pmtnt ea. rimat ir slRtMi* tmxrt bi ttmmt. MftfeI ** Edk ea ginJit ii tt iZUM- pe rul
pnvmJ o ce Mutmtrie* pr Katk F*m+ amumi-c r Lan* *