HIPNOZA CENTRATĂ PE SOLUŢII

O Abordare Ericksoniană

1
 William Hudson O’Hanlon

Michael Martin

CUPRINS

Mulţumiri

Prefaţă

2
1. ELEMENTELE HPNO!E "ENT#$TE PE %OL&'
ntroducere
$(ordările tradiţionale )s a(ordările Eric*soniene ale inducţiei
Modul de utili+are al a(ordării
Permisiune , )alidare , o(ser)are , utili+are
E)ocare )s su-estie $(ordarea naturală
Presu/unere , m/licare , %u-estii conte0tuale
#eflectarea
escrierea
"u)inte /ermisi)e i cu)inte ce conferă /utere
"aseta audio 1 Milton Eric*son 3 nducţia de (a+ă
isocierea
$socierea

"om(inarea

2. DEMONSTRAŢII, EX ERCIŢII ŞI EX EMPLE DE IND UCŢII

emonstaţia 1 nducţia de (a+ă
"asetă )ideo 1 Milton Eric*son 3 nducţia /rin e)ocare
E0erciţiul 1 nducţie /e (a+a /ermisiunii i disocierii
"asetă audio 2 Milton Eric*son 3 nducţie /e (a+a /ermisiunii i disocierii
E0erciţiul 2 4olosirea analo-iilor i anecdotelor 5n inducerea transei

3. FENOMENUL TRANSEI: BUTONUL DE CONTROL AL EXPERIENŢEI

emonstraţia 2 Pro)ocarea transei
"aseta )ideo 2 Milton Eric*son 3 Le)itaţia m6inii , (raţului 7189:;
E0erciţiul < Le)itaţia i inducţia 5n ac)ariu

4. DE CE FOLOSIM TRANSA?
E0erciţiul = E)ocarea le)itaţie m6inii i (raţului

5. MODELUL CLASĂ DE P ROBLEME  CLAS Ă DE SOL UŢII

<
>. TRATAREA SUPRA!IEŢUITORILOR ABUZULUI SEXUAL
"asetă )ideo < ?ill O’Hanlon 3 Hi/notera/ie /entru efectele ulterioare a(u+ului
se0ual
E0erciţiu 9 Hi/no+a reci/rocă

". TRATAREA DURERII ŞI A PROBLEMELOR SOMATICE

"asta audio < @ose/h ?ar(er 3 "om(inaţii /entru controlul durerii
"aseta audio = Milton Eric*son 3 Tratarea ţiuitului din urechi i a durerii mem(rului
fantomă
emonstaţia < Tratarea durerii i a /ro(lemelor somatice
E0erciţiul > n)itaţie la disociere cor/orală

#. SUNT DOAR UN HIPNO TERAPEUT, DECI ACEASTA ESTE O SIMPLĂ

SU$ESTIE

=
9
 MULŢUMIRI

Mulţumiri lui %$NA B&TLE#C D$L HartmanC Mar NeumanC i Pat Hudson /entru
su-estiile i )erificările lor. 7Ei toţi au 5n)ăţat că sunt foarte su-estiona(il;. Mulţumesc lui
?onnie 4erus /entru toate 5nre-istrările. Mulţumiri lui Mar-aret 4arle la Norton /entru
fa/tul că stat trea+ă 5n tim/ul editării inducţiilor. "a 5ntotdeaunaC mulţumiri lui %usan
?arroFs /entru că mGa susţinut 5n 5ncercarea mea de aGmi urmări fericirea 7i că miGa

susţinut ale-erea /entru ti/ul de co/ertă;. i mulţumiri lui Michael /entru că a menţinut
/roiectul 5n )iaţă i 5n micare. 3 W. H. O.

>
 PREFAŢĂ

$ceastă carte a fost 5nre-istrată la un seminar /e care lGam susţinut la Hilton C

"arolina de %ud 5n ecem(rieC 18:8. Michael MartinC cel mai (un /rieten al meuC lGa
5nre-istrat i la transcris. El a făcut de asemenea editarea iniţială.
%unt emoţionat 5n le-ătură cu această carte deoarece este cea dint6i dintre
cărţile mele careC credC ca/tea+ă ener-iaC li/sa de res/ectC umorul i claritatea modului
meu de a /reda. MiGar face /lăcere să /redau mult mai mult dec6t să scriu 7dei 5mi /lace

I
că am scris;C i mGam simţit frustrat destul de mult de fa/tul că nu am fost 5ncă 5n stare să
scriu 5n aceai manieră 5nc6ntătoare 5n care /redau. Jn sf6ritC aici este o re/re+entare cu
ade)ărat (ună a ceea ce fac 5n cadrul seminariilor. %/un destul de (unăC deoarece tre(uie
să fii cu ade)ărat acolo /entru a /rinde toate semnele non)er(aleC care constituie Kumătate
din s/ectacol. ar acesta este următorul lucru (unC acela de a fi acolo.

?ill O’Hanlon
anuarieC 1882

CAPITOLUL %

ELEMENTELE HIPNOZEI C ENTRATE PE S OLUŢII

:
 INTRODUCERE

%unt ?ill O’Hanlon. $cesta este un seminar destinat hi/no+ei centrate /e

soluţii. $)em două +ile /entru a )ă aduceC dacă nu a)eţi nici un fel de cunotinţe 5n ceea
ce /ri)ete hi/no+aC de la situaţia de a nu ti a(solut nimic des/re eaC sau /oate de la
considerarea că hi/no+a ar fi ce)a asemănător cu )oodooC la com/etenţa de a /ractica
hi/no+a centrată /e soluţii.
$m să )ă fac o /romisiune 5ndră+neaţă. La finalul acestui seminarC la sf6ritul
acestor două +ileC dacă )ă )eţi im/lica 5n e0erciţiile /ro/useC )eţi fi ca/a(ili să induceţi o
transă.&nii dintre dumnea)oastră /ro(a(il că )or -6ndi OhC nu tiu nimic des/re această
/ro(lemă. Nici măcar nu tiu dacă eu cred 5n hi/no+ăC aa că acest seminar )a fi un mic
salt /entru )oi. ar am ţinut seminarul de suficient de multe ori aa că )ă /ot /romite

măcar at6tC chiar dacă sunteţi com/let no)ici sau sce/tici.

&nii dintre )oi au deKa multe cunotinte din domeniul hi/no+eiC iar ceea ce
intenţione+ să fie acest seminar /entru )oiC este o clarificare. $m fost un client o(inuit al
seminariilor i am mers la multe seminarii. u/ă un tim/ mGa de+-ustat doarece
mer-eam la seminar i cine)a /etrecea trei +ile conduc6nduGmă 5n transă i /ri)induGmă
cu 5nţeles 5n ochi 5n tim/ ce )or(eau des/re mintea mea contientă i mintea mea
incontientă. $m /etrecut trei +ile 5ntrGun fel de stare de semiGtransăC iar la sf6ritul celor
trei +ile miGam +is tiiC 5mi tot s/un că incontientul meu este /e cale să 5n)eţe astaC
incontientul meu este /e cale să 5n)eţe asta. u/ă un tim/C mGam -6ndit ei (ineC miGar
/lăcea ca mintea mea contientă să 5n)eţe asta /entru că sunt unul dintre acei oameni
cărora le /lace ca ceea ce tiu să tie 5n mod contient. $a că acest seminar )a fi /ro(a(il
diferit de multe alte seminarii eric*soniene la care aţi /artici/atC 5n ca+ul 5n care aţi fost la
)reunul din ele. $dicăC )a fi ce)a mai e0/licit. oi 5ncerca să fac lucrurile c6t mai clare i
c6t mai sim/le /osi(il. $a că )eţi a)ea oca+ia nu doar să aflaţi des/re hi/no+ăC dar să o
i efectuaţi.
eoarece am /artici/at la multe seminarii at6t ca /rofesor c6t i 5n calitate de
cursantC am 5n)ăţat c6te)a lucruri cu /ri)ire la modul de desfăurare a acestora. &nul

dintre lucrurile /e care leGam 5n)ăţat este acela că oamenii /ar să 5n)eţe 5n moduri

8
diferite. i astfelC am 5ncercat să fac acest seminar c6t mai multimodal /osi(il i )oi folosi
c6t mai multe miKloace audio )i+uale. ă )oi scrie unele lucruri /e ta(lăC )ă )oi arăta
c6te)a casete )ideoC )om asculta c6te)a casete audio. eţi a)ea c6te)a (rouri ce )or
re+uma materialul didactic. acă nu )reţi să luaţi notiţeC nu tre(uie să scrieţi. LuaţiG)ă
notiţe numai dacă doriţi. ar (rourile )or re+uma doar /rinci/alele /uncte. ă )oi da să
faceţi c6te)a e0erciţii /ractice. oi face c6te)a demonstraţii /e )iu. $m citit destule
des/re feedG(ac*uri /entru a ti că dacă a lăsa deo/arte i numai o sin-ură modalitate de
5n)ăţareC cursanţii ar scrie $m dori să a)em i c6te)a demonstraţii /e )iuC $m /utea
)i+iona c6te)a casete )ideoC $m /utea face mai multe e0erciţii /ractice sau oream
ca (rourile să sinteti+e+e materialele
$a că )om a)ea aici toate modalităţile. Pred6nduG)ă elementele hi/no+ei
centrate /e soluţii i /un6nduG)ă să o e0ersaţi /uţin c6te /uţinC )ă )om duce către
com/etenţa 5n inducţie. $sta )a fi /entru /rima +iC care se )a concentra /e inducţie.
Jn cea deGa doua +i )eţi aKun-e la 5ntre(areaC care /entru mine a fost o
5ntre(are de >=CQQQ R atunci c6nd am 5n)ăţat hi/no+aEi (ineC ce fac odată ce ei aKun- 5n
transă Jn tradiţia eric*sonianăC e0istă această idee de a a)ea 5ncredere 5n incontientC
deci doar săGi las 5n transă i să am 5ncredere 5n incontientul lor că le )a re+ol)a
/ro(lema %au de fa/t tre(uie să fac ce)a odată ce au intrat 5n transă M6ine )ă )oi da
răs/unsul 3 răs/unsul meu G la această 5ntre(are. "eGi de de făcut odată ce ei au intrat 5n
transă i cred că asta im/lică mai mult dec6t săGi las sus/endaţi i să ate/t ca
incontientul lor creati) să re+ol)e /ro(lemaS mai mult dec6t doar săGi re/ro-rame+ cu
credinţe /o+iti)e.

M6ine )om discutaC de asemeneaC c6nd /uteţi utili+a hi/no+aC /entru că este
/osi(il ca deGa lun-ul /racticii clinice de /6nă acum să )ă fi descurcat foarte (ineC fără a
utili+a această tehnică. iC 5n al doilea r6ndC ce a)eţi de făcut odată ce /acienţii au intrat 5n
transă.
Jntre(area +ilei de astă+i este "um induceţi o transă 5n ca+ul oricărei
/ersoane

1Q
 T&'()*)+'- /. E&)01/+)'
M+('-)*) ( )(0*)

PermiteţiGmi 5nt6i să diferenţie+ modalităţile tradiţionale de hi/no+ăC care sunt

5n mod caracteristic mai autoritareC de modalităţile eric*soniene sau modalităţile
/ermisi)e 7care nu sunt mereu stricte 5n mod e-alC dar destul de a/ro/iate /entru sco/ul
nostru de astă+i;.
Modalităţile tradiţionale s/un că sunt anumite /ersoane cărora li se /oate
induce transa i unele /ersoane cărora nu li se /oate induce transa. &nele /ersoane sunt
hi/noti+a(ile i su-estiona(ileC altele nu. arC /entru sco/uri cliniceC c6nd dorim să
folosim transaC )a tre(ui să fim ca/a(ili să o folosim 5n cadrul unei cate-orii lar-i de
/ersoane. "hiar i cu cei care din /ers/ecti)ă clasică nu sunt hi/noti+a(ili sau su-esti(ili.
O a(ordare eric*soniană s/une că /oţi induce transa oricărei /ersoane. Oricine

este hi/noti+a(il. Tre(uie doar să -ăseti modalităţile 5n care /oate fi hi/noti+at.

u/ă cum tiţiC 5n a(ordarea tradiţionalăC lucrul /e care lGaţi )ă+ut 5n filme sau
/e scenăC sau ce aţi citit 5n cărţiC este un hi/notera/eut cu o /ersonalitate carismatică i ai
cărui ochi s/un  ei intra 5n transă i mă )ei asculta. &n as/ect +om(ifiant ar fi
răs/unsul ate/tat a stă/6ne. Jn a(ordarea tradiţionalăC chiar dacă )ă -6ndiţi că nu e
aa dramatic /recum 5n filme sau %)en-aliC mai e0istă 5ncă un element de acest -en.
Persoana care induce transa este cea care conduce s/ectacolul i 5i s/une /ersoanei ce
este ceea ce )a trăi i )a e0/erimenta.
Hi/notera/euţii tradiţionali utili+ea+ă cu)inte cu )aloare /redicti)ă sau
atri(uti)ă. Ei atri(uie emoţiiC -6nduriC e0/erienţe sau acţiuni oamenilor. acă s/un
Ochii tăi se )or 5nchideC ochii tăi de)in din ce 5n ce mai -rei iar tu de)ii foarteC foarte
rela0at sau ei de)eni foarteC foarte rela0atC 5nainte+i din ce 5n ce mai ad6nc 5n transăC
)ei mer-e din ce 5n ce mai ad6nc 5n transă. Eu 5ţi )oi s/une ce se )a 5nt6m/la sau ce este
/e cale să se 5nt6m/le. i eu sunt acela care tre(uie săGţi s/un ce se 5nt6m/lă fie 5n
com/ortamentul tău sau 5n e0/erienţa ta i a/oi să fac să se 5nt6m/le.
$ceasta funcţionea+ă (ine /entru acei 29 dintre oamenii care sunt /uternic
hi/noti+a(ili i foarte su-estiona(ili. Tu s/ui Ochii tăi se )or 5nchide  i (um 3 ochii

lor sGau 5nchis i totul este fain. %unt cam 9Q dintre /ersoane care sunt oarecum

11
hi/noti+a(ile i oarecum su-estiona(ile i 5n ca+ul acestor /ersoane ei )or răs/unde 5n
funcţie de condiţii i de a(ilităţile lor. E0istă 29 dintre /ersoane care nu sunt
hi/noti+a(ile i nici su-estiona(ile /otri)it unei scheme tradiţionale de hi/no+ă. eci
aceste metode clasic e )or mer-e cu ade)ărat /entru /rimele 29 dintre /ersoane. "6nd
s/ui  Pleoa/ele tale sunt din ce 5n ce mai -releC /leoa/ele lor )or 5nce/e să fie din ce 5n
ce mai -rele. "6nd s/ui ei mer-e mai ad6nc 5n transăC ei se )or ad6nci i mai mult 5n
transă. Totul este su/er (ine.
Pro(lema este 5n ca+ul ultimilor 29 dintre /ersoaneC care nu răs/und la
aceste metode tradiţionale. Lucrurile nu /ar să fie at6t de OB 5n acest ca+ . acă le s/ui
Pleoa/ele de)in din ce 5n ce mai -rele  i Ochii tăi sunt /e cale să se 5nchidăC iar ochii
lor sunt lar- deschiiC atunci 5nseamnă că eti 5ntrGo mare dificultate. e o(iceiC ceea ce se
5nţele-e din această situaţie este fie că nu sunt un (un /sihotera/eutC fie că /acientul nu
este un su(iect (un. Potri)it /re-ătirii noastreC )om conclu+iona că acetia nu sunt
su(iecţi (uniC i că o/un re+istenţă. $ceasta este soluţia sal)atoare /entru noiC /entru a
face faţă situaţiei.

M+(' )-)6&))

$(ordările eric*soniene ocolesc aceste dificultăţi /rin diferite modalităţi. &na

dintre aceste modalităţi constă 5n )-)6'&' 0)-+& 7&8)/). Noi nu 5ncercăm săGi
o(li-ăm /e oameni 5ntrGo anumită direcţie sau săGi /unem să facă lucruri 5n maniera
noastră sau să e0erse+e /osi(ilitatea eecului.
4olosim cu)inte /ermisi) e /recum ai /uteaC /oţi. Jn loc de Ochii tăi se
)or 5nchide sau sunt /e cale să se 5nchidăC /oţi s/une Ochii tăi ar /utea să se 5nchidă
sau Este /osi(il să doreti să 5nchi+i ochiiC nu tiu . eci se folosesc cu)inte mult mai
/uternice i mai /ermisi),/ersuasi)e. $ceastă a(ordare ocolete acel efort de a controlaC
/e care unii oameni 5l de/un uneori. $/roa/e nimeni nu dorete să se afle su( controlul
altcui)aC chiar dacă sunt clienţi sau doar /u(licul -eneral. Teama lor este aceasta că

12
cine)a )a /relua controlul asu/ra lorC iar a/oi se tem de fa/tul că hi/no+a este una dintre
modalităţile /rin care cine)a ar /utea săGi controle+e.
O altă modalitate /entru a ocoli controlul i re+istenţele este aceea de ' +9&) +
8-*)8 ( +7*)), + '&)' ( 7+/))-)*),  9- ( ;'-<& 8-)7-= . Lăsaţi
clientul ca el să decidă cum )a intra 5n transă. Pot s/une Poţi intra 5n transă cu ochii
deschii sau cu ochii 5nchiiC cum este mai conforta(il /entru tine. oreti să intri 5n
transă st6nd 5n acel fotoliu sau doreti să intr i 5n transă st6nd 5n alt scaun aţi Gle
/osi(ilitatea să alea-ă Poţi intra 5n transă fiind atent la tot ceea ce s/unC sau ai /utea să
te lai /urtat de /ro/riile tale -6nduri. $i /utea fi foarte concentrat /e ceea ce )oi s/uneC
ai /utea fi foarte atent la ceea ce este 5n camerăC sau teGai /utea lăsa /urtat de/arteC 5n alt
locC 5n alt tim/. $cestea sunt toate /osi(ilitaţile. eci oferiţi /osi(ilitatea de a ale-eC 5n
loc de a s/une $ceasta este calea /e care o )ei urmaC sau $ceasta este calea /e care
o urme+i sauTre(uie să faci asta.
O a treia cale de a ocoli re+istenţele i de a crea o relaţie de coo/erare este mai
de-ra(ă aceea de a )alida ca fiind adec)at i OB orice răs/uns /e care clientul niGl oferăC
5n loc să su-erăm că tre(uie să facă acel lucru 5n felul 5n care tu ai -6ndit că )a face
res/ecti)ul lucru. &nii clienţi nu )or dori să intre 5n transă i din această cau+ă fac lucruri
s/ecifice statului 5ntrGun fotoliu 5i /un m6inile /e /icioare i se rela0ea+ă. acă s/ui că
nu aceasta este calea /entru a intra 5n transăC ei )or fi foarte tensionaţi i nu )or fi rela0aţi
deloc.
Eric*son a a)ut o a(ordare /e care a denumitGo $(ordarea utili+ării.
$(ordarea utili+ării nu este dec6t o denumire ic /entru &tili+ea+ă orice 5ţi aduce

/ersoana 5n tera/ie."hiar dacă )or /re+enta o situaţieC o folosiţi 5n hi/no+ă. Ji daţi de

5nţeles că e OB că a trecut /rin acea situaţie i 5l )eţi aKuta să folosească această situaţie
/entru a intra 5ntrGo nouă transă. Eric*son a folosit sim/tomele /acienţilor /entru a
induce transa sau ca tehnici tera/eutice. $ folosit chiar i re+istenţele /acienţilor. $ folosit
sistemul lor de credinţe sau ilu+ii.
Lucram cu o femeie care credea că umne+eu o făcea mai t6năra i intenţiona
să se sinucidă i să mear-ă 5n "er. Tre(uie să folosiţi cum)a acest sistem de credinţe căci
altfel este /osi(il să răm6neţi 5n afara lumii /e care )Go /ro/une o astfel de /acientă
deose(ită. Ea credea că este o t6nără ce a)ea mai /uţin de 2: de ani. acă intraţi 5n

1<
conflict cu aceste idei i dacă )ă -6ndiţi că asemenea /acienţi iGau construit sistemul de
credinţe 5nainte de a )eni la /sihotera/eutC )a fi un demers tera/eutic dificil.
$(ordarea utili+ării /resu/une să folosiţi orice )ă aduce /ersoanaC le-at de
modul 5n care se com/ortă sau orice altce)a ar fi lucrul acela. ar 5n hi/no+ăC folosiţi tot
ceea ce )ă aduce clientul cu /ri)ire la situaţia hi/notică i folosiţi aceasta ca /arte 5n
inducerea transei. Mă -6ndesc la un e0em/lu clasic din acti)itatea lui Eric*son

&n t6năr a intrat 5n ca(inetul lui Eric*son i a 5nce/ut să )or(ească foarte

re/ede 5n tim/ ce se /lim(a de colo colo  Presupun că mă veţi da afară din
cabinet aşa cum au făcut toţi ceilalţi psihiatri şi toţi ceilalţi doctori la care am
fost, deoarece nu pot sta în fotoliu, nu vă pot spune care este problema mea,
nu pot face asociaţii libere, nu pot face niciunul din aceste lucruri. Devin
foarte, foarte nervos înainte de a intra în cabinet, iar de îndată ce am intrat în
cabinet, acesta este sinurul lucru pe care îl pot face ! mă pot plimba de "ur
împre"ur ca acum, nu pot sta pe scaun, nu pot spune care este problema
mea.# $i /utea s/une că este foarte ner)os.
$a că Eric*son s/use Ei (ineC nGaţi )rea să )ă /lim(aţi 5nainte i 5na/oi /rin
(iroul meu T6nărul răs/unseDacă vreau$ Dumne%eule mare, tocmai v&am
spus că dacă nu mă mişc înainte şi înapoi prin cabinet nu pot sta aici. 'u mă
deran"ea%ă să fac asta  i Eric*son iGa răs/unsGar deranKa dacă 5n tim/ ce
)ă /lim(aţi 5nainte i 5na/oi /rin ca(inetC )Ga )or(i  'u , de aceea sunt
aici, ca să&mi vorbiţi şi ca să vă vorbesc, dar nu&mi cereţi să stau "os şi nici

nu mă întrebaţi care este problema mea pentru ca nu am să vă pot spune .i

aa mai de/arte. i de fiecare dată c6nd (ăr(atul ins/iraC Eric*son s/unea
ce)a. &nul dintre /rimele lucruri /e care Eric*son leGa s/us a fost uGte la
scaunul acela $cum 5ntoarceGteC i )inGo la scaunul ăsta. JntoarceGteC acum
mer-i la scaunul acela. $cum duGte la acel scaun. $cum 5ntoarceGte i mer-i
5na/oi la acel scaun. JntoarceGte i duGte la acel scaun. JntoarceGte acolo i
mer-i la acel scaun. JntoarceGte 5na/oi i )inGo la acest scaun. $cum duGte la
acel scaun. $cum 5ntoarceGteC i mer-i 5na/oi la acest scaun. $cum ai aKunsC
5ntoarceGteC mer-i 5na/oi la acel scaun. $cum eti 5n centru. i acum 5ntoarceG

1=
 te i duGte la acel scaun. JntoaceGte i duGte 5n centru i mer-i la acel scaun.
$cum 5ntoarceGte i /leacă de la scaunul acesta. $cum că eti acoloC 5nce/i să
te 5ntorciC acum duGte la scaunul acela. Eti la Kumătatea drumuluiC acum
5ntoarceGte la scaunul acesta. uGte la scaunul acela

Eric*son tocmai 5nce/e săGi direcţione+e /lim(area /rin cameră. i este totul
OB /entru t6năr at6ta tim/ c6t Eric*son nu 5i cere să stea Kos i săGi s/ună ce /ro(lemă
are.
"ur6nd Eric*son 5nce/e să schim(e o serie de lucruri. &nul dintre lucrurile cu
care 5nce/e este să schim(e ritmul discursului său. La 5nce/ut el )or(ete foarteC foarte
re/ede /recum )or(ete i se mică t6nărul. $/oi 5nce/e să 5ncetinească doar 5n mică
măsură ritmul discursului său.
e asemeneaC Eric*son mai face un alt lucru. %e o/rete i ia o scurtă /au+ă
tocmai 5nainte de a da următoarea su-estie t6nărului . $cum t6nărul se o(inuise săGl audă
/e Eric*son s/un6nduGi să mear-ăC iar 5n li/sa su-estiilorC acesta nu tia 5ncotro să
mear-ă. $a că t6nărul atea/tă următoarea instrucţiune 5n tim/ ce Eric*son ia o scurtă
/au+ă.
DradualC Eric*son 5nce/e să introducă fracţiuni $cum ai atins Kumătatea
distanţeiC acum ai atins trei sferturi din drumC acum 5ntoarceGte. Eric*son 5l determină să
e+ite. "6nd t6nărul este la trei sferturi din drum. el s/une i mer-i dincolo de celălalt
scaun. Eric*son 5nce/e să fracţione+e /lim(area 5n (ucăţi mai mici i să introducă un alt
element &ităGte acum la fiecare scaunC mer-i la fiecareC uităGte la fiecare dintre ele i

-hicete care scaun )a fi cel mai /uţin neconforta(il. T6nărul /ri)ete toate scuneleC se
-6ndete la ele 5n tim/ ce mer-e 5n sus i 5n Kos i decide că sGar simţi cel mai /uţin
neconforta(i 5n acel scaun. $a că Eric*son s/une Mer-i acum către scaunul 5n care teG
ai simţi cel mai /uţin neconforta(ilC mer-i către scaunul 5n care teGai simţi cel mai /uţin
neconforta(il. $cum mer-i către acel scaun. Mer-i către scaunul 5n care teGai simţi cel
mai /uţin neconforta(ilC mer-i către scaunul 5n care teGai simţi cel mai conforta(il. Mer-i
către scaunul 5n care teGai simţi cel mai conforta(il. Mer-i către scaunul 5n care teGai simţi
cel mai conforta(il.eci su(tilC Eric*son 5nce/e să 5nlocuiască cel mai puţin
neconfortabil cu cel mai confortabil scaun. Tre/tatC dei e+ită 5n faţa scaunuluiC

19
5ntre(6nduGse c6nd ar fi /osi(il să se ae+eC 5nde/ărt6nduGse de el i mer-6nd a/oi către
elC a 5nce/ut să se ae+e iar Eric*son s/une Nu te ae+a 5ncă. i t6nărul se 5nde/ărtea+ă
de scaunC se 5ntoarce către el iC tre/tat C 5nce/e să se ae+e /e scaunC 5n acela 5n care sGar
simţi cel mai conforta(il. Pe măsură ce se aea+ăC Eric*son s/une Jn tim/ ce te ae+i 5n
acel scaunC /oţi intra com/let 5n transă.
$cumC iată un alt ti/ de inducţie a transei 5n com/araţie cu )ei intra 5n
transăi /ri)eteGţi ceasul. Este un alt ti/ de inducere a transei com/arati) cu te
rela0e+i cu ade)ărat i te concentre+i să intri 5n transă. Este un model cu totul diferit.
Modelul este de a /relua i a include orice 5ţi /re+intă /acienţiiC utili+6nd aceste lucruri ca
i com/onentă a inducerii transei.
Jn loc să s/ui tu tre(uie să urme+i modelul /e careGl am /entru hi/no+ăC lai
să se 5nţelea-ă U mai (ine )in eu 5n 5nt6m/inarea modelului lumii tale i te 5nt6lnesc acolo
/entru a te aKuta să intri 5n transă. $ceasta e0/lică meritul e0traordinar al a(ordării
eric*soniene /otri)it căreia oricine /oate fi hi/noti+at. Este e0act metoda /rin care
oricine /oate fi hi/noti+at. Ea im/lică utili+area tuturor lucrurilor /e care clienţii ni le
aratăC )alid6nd răs/unsurile lor i construind o rece/ti)itate 5n aa fel 5nc6t să /utem
desco/eri 5n ce fel aceste /ersoane intră 5n transă. Ei )ă /ot 5n)ăţa cum să le induceţi
transa.
$m a)ut un co/il 5n )6rstă de +ece ani care a )enit la tera/ie /entru fo(ie de
coală i am făcut c6te)a edinţe de hi/no+ă cu el. $m utili+at tehnica
numărătorii 7/e care o utili+e+ foarte rar;. $m numărat 5n sens in)ers de la
două+eci la unu /entru a induce transa. i am s/us 2QC acum 5nce/i să intri

5n transăC 18V. i 5n tim/ ce )or(eam astfelC a 5nce/ut să chicoteascăC era

contient. i am s/us "red că chicotitul este o cale (ună să intri 5n transăV
1:Vdeoarece mulţi adulţi sunt de o(icei foarte serioi 5n le-ătură cu hi/no+a.
$a că fă -lume /e seama hi/no+ei. 1IVi cred căC chicotind /e seama
modului de a intra 5n transăC este o cale sim/atică să aKun-i 5n acea stare V
1>. i am 5nce/ut să )or(esc 5n acest felC iar c6nd am aKuns cu număratul la 9C
el sGa o/rit din chicotit. Tocmai intrase 5ntrGo transă mai linitită. u/ă 29 de
minute am 5nce/ut săGl scot din transăC număr6nd 5n sens crescător de la 1 la
2Q. iC s/re sur/rin derea lui i a meaC de 5ndată ce am aKuns la 9C a 5nce/ut să

1>
 chicotească din nou i a chicotit c6t am numărat de la 9 la 2Q /6nă a ieit din
transă.
$ceasta este tehnica chicotitului /entru a intra 5n transă i a fost tehnica
acestui co/il. Nu este tehnica mea i sGar /utea să nu fie nici a altcui)a. ar asta a fost
tehnica acelui co/il. "elălalt (ăiat des/re care am )or(it 5nainte a a)ut tehnica um(latului
5nainte i 5na/oi 5n (iroul lui Eric*son. Orice mod /articular are /ersoana de a se
/re+entaC /oate fi utili+at de hi/notera/eutC de /sihotera/eut. Este ne)oie doar de a
intre-ra acest mod 5ntrGun fel sau altul.
"lienţii )or )eni cu tot soiul de idei. &nii cred că hi/no+a 5nseamnă a fi
controlat de altcine)a. eci ceea ce )ei face tu este să inclu+i 5n cursul transei orice cred
ei că /oate fi inclus /entru a nu in)alida trăirea e0/erienţei /ro/riei transe.
acă ei s/un nu mă /ot concentraC )ei include asta 5n inducţie i )ei s/une
nu tre(uie să fii cu ade)ărat concentrat /entru a intra 5n transă. Oricare ar fi ideile lorC
includeGle. acă ei menţionea+ă că transa /resu/une atenţie la tot ceea ce s/ui tuC sau că
tre(uie să reţină tot ceea ce s/uiC mai (ine leGai /ermite sa nu o facă. Nu )ei a)ea de
memorat tot ceea ce )oi s/une sau nu )ei asculta dec6t ceea ce /oţi asculta. acă ei )or
s/une Nu cred că /ot intra 5n transă deoarece tre(uie să deţin controlulC tu /oţi s/une
UEste (ine să deţii controlul i /oţi desco/eri că 5l deţii 5n aa fel 5nc6t nici să nu o(ser)i
că ai /utea a)ea controlul incontient sau contient asu/ra lucrurilorC dar 5n transă i că nu
e )or(a des/re o /ersoană care controlea+ă o altă /ersoană.
?andler i Drinder de o(icei următoarea -lumă Jntre(aţi oamenii ce cred ei
că este transa i )ă )or s/une  nu )oi )edea nimicC nu )oi simţi nimicC nu )oi au+i

nimicXC iar autorii citaţi s/uneau CCei (ineC asta este moarteaC dar ce cre+i tu că este
transa . $ceasta a fost o modalitate de a /une uneori su( semnul 5ntre(ării ate/tările
nerealiste ale oamenilor cu /ri)ire la transă. 7O(inuiam să folosesc această -lumă /6nă
c6ndC odatăC am intrat 5ntrGo transă 5n care nu am )ă+ut nimicC nu am simţit nimicC nu am
au+it nimic. Nu am mai utili+at nicidată această -lumă;. e o(icei le dau oamenilor un
mic im/uls ca să 5nce/em i să scot la i)eală unele din ideile lor des/re transă sau unele
din temerile lorC unele cadre de referinţă /ro/rii. $/oiC ori ţin seama de acestea i s/un
aC asta sGar /utea 5nt6m/la 5n transăC ori le 5nde/ărte+ i s/un ei (ineC unii oameni au
această idee că )or /rimi o lo)itură do(or6toare 5n tim/ul transei i de o(icei nu este

1I
ade)ărat. Puteţi identifica sau /une su( semnul 5ntre(ării 5n mod delicat ideile
/acienţilor des/re transă. Eu le s/un /acienţilor mei 5naintea transeiC 5n tim/ul transei sau
du/ă transă /oţi include ast aC dei oricum ei -6ndes c că nGar /uteaGo face G i , sau
aceasta nu este o necesitateC lucruri /recum nu tre(uie să te concentre+i la tot ceea ce
s/unC nu tre(uie să asculţi tot ceea ce s/un sau /oţi asculta tot ceea ce s/unC dar nu
tre(uieC te /oţi lăsa dus de )al. JntrGun fel sau altulC am să includ tot ce fac /acienţii sau
/ot face. $cesta este cursul transei /e care eu o /ractic i doresc să introduc o serie de
lucruri i a/oi să s/un de asemenea că ei nu tre(uie să facă anumite lucruri. aţiGle
/ermisiunea i )alidaţiGi /entru orice sunt ei ca /ersoană i daţiGle si-uranţa că orice fac
este OB. Nu este un (locaK dacă chicotescC mer- de colo coloC nu se concentrea+ă sau se
concentrea+ă foarte mult.
&nii oameni ies din transă i s/un nu am /utut fi 5n transă /entru că am au+it
tot ceea ce ai s/us. $a căC de o(iceiC 5naintea transeiC )oi s/une ce)a referitor la acest
lucru /ro(a(il cel mai sur/rin+ător lucru este că )ei fi ca/a(il să au+i tot ceea ce )oi
s/une c6nd )ei fi 5n transă . Odată /reci+at fa/tul că /ot au+i tot ceea ce s/une tera/eutul
c6nd ei sunt 5n transăC nu mai /ot iei din transă i să s/ună im/osi(il să fi fost 5n transă
/entru că am au+it tot ceea ce ai s/us. oar daţiGle /ermisiunea să facă orice fac ei.
$cesta este /rimul lucru. PermiteţiGmi să )ă dau o fiă 71.1; care )a re+uma o /arte din
lucrurile discutate. Titlul său este Elemente ale inducţiei centrate /e soluţii.

P&8)/) !'-)('& O/&'& U)-)6'&

Primul element din fiă /ermisiuneC )alidareCo(ser)areC utili+are. &tili+are

5nseamnă a )alorifica ceea ce aduc /acienţii 5n situaţia res/ecti)ăC d6nduGle /ermisiunea
să fie indiferent ce doresc ei a fiC iar a/oi comunicaţiGle că orice răs/uns )ă )or daC e OB.
$ceasta deoarece ceea ce 5ncercăm să construim aici este un conte0t (unC un conte0t
securi+antC care să facilite+e transa /acienţilor i să ofere o dis/o+iţie caldă i de

asemenea un 5nţeles al răs/unsurilor /rimite. oi 5ncerca să desco/ăr care este lucrul la

1:
care tu )ei răs/unde. oi )or(i cu tine des/re di)erse lucruri i am de -6nd să aflu la ce
intenţione+i tu să răs/un+i. ntenţione+ să )or(esc cu tine des/re diferite lucruri făc6nd
di)erse -esturi 5n Kurul tău /entru a )edea la care dintre ele răs/un+iC la care dintre ele
cor/ul tău sau e0/erienţa ta intenţionea+ă să s/ună a C asta e. Jmi /lace acest lucru i
la care dintre ele ai de -6nd să s/ui Nu C asta nu are nici un sens /entru mineC sau nu
mer-e /entru mine. $m de -6nd să 5nce/ să -ăsesc c6te)a sensuri la răs/unsurile tale i
intenţione+ să 5nce/ /rin a reacţiona la răs/unsurile tale. Pro(a(il unul dintre cele mai
sur/rin+ătoare lucruri /entru mine atunci c6nd am studiat alături de Eric*son a fost
accentul /e care 5l /unea /e o(ser)aţie. &nii dintre )oi /oate 5l cunosc /e Ernie #ossi.
Este un analist Kun-ian care a scris mult alături de Eric*son i e)ident iGa /u(icat i
/ro/riile sale idei. #ossi miGa s/us odată o /o)este su/er(ă cu care mă identific cu
ade)ărat /entru că miGa /o)estit căC atunci c6nd a studiat cu Eric*sonC acestaG deGa dre/tul
sau meteforicG 5l atin-ea cu cotul 5ntre coaste 5ncerc6nd săGl facă /e Ernie să fie atent. e
5ndată ce Eric*son 5nce/ea să )or(eascăC /ri)irea lui Ernie 5nce/ea să alunece către ta)an
i se -6ndea la modul 5n care Eric*son a(orda arheti/urile sau cum acesta reuea să facă
ce)a de -enul recom(inării /siholo-ice a $NGului. Eric*son /ri)ea la Ernie i a/oi
urmărea ochii acestuia care erau /e ta)an i s/unea  ErnieC su(iectul este aiciC /e ta)an
nu este nici un /acient. Jl /uteţi au+i /e Eric*son /e una dintre casete s/un6nd Vi
dumnea)oastrăC dr. #ossiC /ri)iţiGi faţa
"6nd Ernie miGa s/us această /o)esteC mGam -6ndit că am fost 5n aceeai
situaţie. "a/ul 5mi era aa de /lin de teoriiC 5nc6t munca lui Eric*son cu mine a constat 5n
cea mai mare /arte 5n a mă face să /ri)esc oameniiC săGi ascult i să nuGmi mai um/lu

ca/ul aa de mult cu teorii. $fară sunt datele de care ai ne)oie.

eciC ceea ce 5ncercăm să construim este acest simţ al rece/ti)ităţii care )ă )a
da /osi(ilitatea să tiţi ce )or /acienţiiC numai dacă 5i o(ser)aţi. Nu )eţi /utea remarca
nimic dacă sunteţi cocoţaţi /e ta)anC -6ndind la teoriile )oastre.
eciC acesta este /rimul element 3 oferiţi 5n-ăduinţăC )alidareC utili+are i ca
să faceţi astaC )a tre(ui să o(ser)aţi.

18
 F)>' %.%

E-8 '- )(0*)) 0&' 7 /+-*))

G P&8)/)  '-)('&  +/&'&  )-)6'&

Orice răs/uns , com/ortament , e0/erienţă este )ala(ilă.
Orice răs/uns /oate fi do)ada unui răs/uns hi/notic sau /oate fi
lucrul care /oate conduce la un răs/uns hi/notic
Permisi)e 7a /uteaC ar /utea; )ersus /redicti)e 7)a; sau atri(uţionale
7esteC sunt;
O(ser)aţi i 5ncor/oraţi răs/unsurile

G E+0'& / S</): A+&('&' N'&'-:

G P&/7&  I87-)0'&  S</)) 0+'-:

Presu/uneri )er(ale ilu+ia alternati)elorS 5nainteC 5n tim/ulC i du/ăS
a consideraS a contienti+a
Presu/uneri com/ortamentele
%u-estii conte0tuale
Modificarea structurilor comunicaţionale , com/ortamentale

G R9-0'&:
Non)er(al ritmuriC /osturiC calitatea )ociiC ritmul res/iraţieiC
reflectarea com/ortamentului o(ser)a(il 7o-lindire;
er(al )oca(ularC sinta0ă

G D/0&)&
ideo
Truisme

2Q
 G C) 7&8)/) >) 0) 0 0+9& 7&:
"u)inte ce e0/rimă /osi(ilitatea
irecţionarea atenţiei i -hidarea asociaţiilor

G D)/+0)&):
"ontient , ncontient
$iciC /re+entC e0terior , acoloC trecut sau )iitorC interior
er(al i non)er(al

G L<&):
er(ale i non)er(ale
Punţi
#ee)ocarea e0/erienţelor de ti/ul transei

G C+8)&):
$ccentuarea non)er(alului /rin cu)inte sau fra+e

E+0'& / S</): A+&('&' N'&'-

$l doilea element este mai mult o deose(ire filosofică dec6t una tehnică. Jn
loc de a 5ncerca /ro-ramarea clienţilor 5n funcţie de ideile din afară ale tera/eutuluiC ceea
ce 5ncercăm să facem cu ade)ărat 5n hi/no+a eric*soniană este ceea ce se numete
e)ocare. Jncercăm să e)ocăm unele e0/erienţe din interior. e fa/tC aceasta mă diriKea+ă
s/re a )ă oferi o definiţie a hi/no+ei. Hi/no+a re/re+intă e)ocarea e0/erienţei
in)oluntare. $ceasta este o definiţie. ă )oi da c6te)a definiţii /e /arcursul +ilei.

A+&('&' N'&'-

21
 Eric*son a denumit uneori hi/no+a sa hi/no+ă naturală sau a(ordarea naturală
5n /sihotera/ie i mă -6ndesc că se referea la c6te)a lucruri. E0istă două /ărţi ale
monedei naturaliste. &na dintre aceste /ărţi se referă la fa/tul că el consideră oamenii ca
/osed6nd a(ilităţi naturale. Eric*son are o mare 5ncredere 5n ceea ce este natural. $
crescut la o fermă i iu(ete cu ade)ărat natura i consideră că oamnii dis/un de o
mulţime de a(ilităţi naturale /e care tre(uie să le res/ectăm i să le utili+ăm. "onsideră că
oamenii au a(ilităţi naturale de a intra 5n transă /recum i a(ilităţi naturale de a
e0/erimenta fenomenul transei.
4enomenul transei cu/rinde lucruri /recum amne+iaC aneste+ia i distorsiunea
tim/uluiC des/re care )om )or(i /e lar- mai t6r+iu. Eric*son consideră că oamenii 5n)aţă
aceste a(ilităţi ale transei 5n cadrul e0/erienţelor +ilniceC o(inuite. e e0em/luC dacă
mer-eţi la un film de acţiune este /osi(il să uitaţi de durerea de ca/ /e care o a)eaţi.

$ceasta este /ro(a(il o e0/erienţă a disocieriiC aneste+ică sau anal-e+ică. Eric*son

consideră că oamenii au a(ilităţi naturale de a distorsiona tim/ulC de aGl schim(a. acă
ate/taţi o scrisoare sau un telefon /e care doriţi cu ade)ărat săGl /rimiţi i durea+ă ceea
ce 5n mod su(iecti) /are a fi /rea mult tim/C )Gaţi schim(at /erce/ţia dumnea)oastră
le-ată de tim/. #eali+aţi această schim(are 5n mod natural. Jn hi/no+ă /uteţi e0tinde i
redirecţiona această ca/acitate. $adarC /rima /arte a acestei a(ordări naturale este aceea
că oamenii au a(ilităţi naturale de a intra 5n transă i de a e0/erimenta fenomenul transei.
Ei intră i ies 5n ,din transă 5n mod natural i +ilnic. Jnainte de a le fi oferit )oi o transă 5n
mod oficialC oamenii au intrat i au ieit din transă de multe ori 5n )iaţa lor cotidiană.

Tre(uie să a)eţi 5ncredere 5n a(ilităţile lor naturale.

"ealaltă /arte a monedei este re/re+entată de fa/tul că inducţia transei nu
tre(uie să fie un lucru at6t de formali+at eţi /ri)i ceasul sau de rituali+at. Ea /oate fi
o con)ersaţie naturală i )eţi au+i asta de foarte multe ori 5n demonstraţiile /e care le fac.
eciC 5n hi/no+a centrată /e soluţii nu 5ncercăm săGi 5n)ăţăm /e oameni
lucruri ce )in din e0teriorul lorS 5ncercăm să e)ocăm unele e0/erienţe din interiorul lor.
Nu 5ncercăm să im/unem /ro/riile noastre idei i credinţeC s/un6nd 5n consecinţă
$ceasta este calea de a re+ol)a /ro(lema sau &iteC ia această nouă credinţă careGţi este
mult mai folositoare dec6t cea /e care ai a)utGo. Jncercăm să e)ocăm e0/erienţele

22
naturale din interiorul oamenilorC să le e0tindem i să le direcţionăm. Nu 5ncerc să s/un
că nu influenţăm oamenii i că nuGi direcţionăm ci doar că 5i influenţăm 5n direcţia
e)ocării /ro/riilor e0/erienţe i le utili+ăm 5n sco/ul atin-erii /ro/riilor lor o(iecti)e.

P&/7&  I87-)0'&  S</)) 0+'-

&rmătorul elementC care este /ro(a(il /re+ent 5n orice inducţie i /ro(a(il 5n

toată /sihotera/ia /e care o /racticC este utili+area /resu/unerilorC im/licării i su-estiilor
conte0tuale. m/licarea a re/re+entat o mare /arte din munca lui Eric*son. %Ga s/us
uneori că Eric*son este un tera/eut directi). Munca era foarte directi)ă dar 5n acelai

tim/C era )ă+ută ca fiind indirectă. "um /utea să fie directi)ă i nondirecti)ă 5n acelai
tim/ 

Ţineţi-i conectaţi şi în mişcare

Eric*son a s/us o /o)este le-ată de /erioada co/ilăriei sale. El a a)ut

/oliomielită c6nd a)ea 1I aniC dar 5nainte de a se 5m(olnă)i era un co/il
e0trem de acti)C care a locuit la o fermă din Wisconsin o mare /arte din
co/ilăria sa. $cesta a relatat o /o)este le-ată de /lim(area /e care a făcutGo
5m/reună cu /rietenii săi la c6te)a mile de/ărtare de casa sa. Jn acea )reme
oamenii nu /rea călătoreau foarte de/arte de locuinţele lorC iar +ona 5n care
aKunseseră nu le era familiară. "o/iii au mers /e un drum de ţarăC iar /e l6n-ă
ei a trecut un cal care 5n mod e)ident 5i aruncase călăreţul. Eric*son 5m/reună
cu /rietenii săi au m6nat calul 5ntrGo o-radăC i c6nd lGau adus 5n curteC au
/rins calul i lGau linitit. Eric*son a s/usC $m să duc acest cal 5na/oi acasăC
5na/oi la stă/6nul său. Prietenii săi au răs/uns ar nici măcar nu tim al cui
este calul. "um ai să faci asta Eric*son a răs/unsNicio /ro(lemă. $ sărit
5n s/atele caluluiC iGa s/us calului să /orneascăC iar calul a ieit din o-radă i a

2<
 a/ucatGo la drea/ta. Eric*son iGa dat /inteni calului 5n Kosul drumului. $a
cum mer-eau ei 5n Kosul drumuluiC c6nd i c6nd calul 5ncerca să se a(ată de la
drum /entru a m6nca fie (uruieni fie f6n. Eric*son doar 5l aducea 5na/oi /e
drum i 5l 5ndemna mai de/arte. "6te)a mile mai 5n Kosul drumului calul sGa
răsucit i a intrat 5ntrGo altă o-radă. %tă/6nul a au+it a-itaţiaC a ieit afară i a
e0clamat $cesta este calul meu. "um aţi tiut săGmi aduceţi calul acasă Nu
)ă cunosc. Nu aţi tiut că acesta este calul meu. Eric*son iGa răs/uns$)eţi
dre/tateC nu am tiut unde să aduc calulC dar calul cunotea drumul. Tot ce am
făcut a fost săGl fac săGi urme+e drumul i săGl 5ndrum să mear-ă mai de/arte.
u/ă ce a enunţat această teorieC Eric*son a 5ncheiat cu următoarea morală
"red că aceasta este metoda de a face /sihotera/ie.

"red că acesta este un (un model al manierei 5n care /uteţi fi directi)i i

indirecţi 5n acelai tim/. Eric*son era foarte nemulţumit 5n /ri)inţa tera/euţilor ce 5i
im/uneau )alorileC credinţele i teoriile lor 5n faţa clienţilor. Era foarte atent la cei care
/arcur-eau /rocesul /sihotera/eutic 3 este ceea ce el considera a fi trea(a lui. $duceţiGi
/e un fă-a i /uneţiGi 5n micare iar a/oi ei )ă )or 5n)ăţa /rin răs/unsurile lor. 'ineţiGi 5n
micare /e drumul către transă i către ţintele lorC iar a/oi ei )ă )or anunţa /rin
răs/unsurile lor c6nd au aKuns acolo.
Pro(a(il că cea mai sim/lă cale /entru a 5nţele-e im/licarea i /resu/unerea
este de a ne ima-ina că e0istă ce)a ce este /e cale să se 5nt6m/le sau se 5nt6m/lăC sau sGa
5nt6m/lat. E un mod (un să -6ndiţi aa la asta. Precum 5n )i+uali+ările creati)e ale lui

%harti DaFain. i+uali+aţi un sco/ i )or(iţi ca i cum acel sco/ este /e cale să se
reali+e+e fără nici o urmă de 5ndoialăC iar a/oi /uteţi /resu/une 5n cadrul acestei
)i+uali+ări cum sco/ul /ro/us este /e cale să fie atins 5n mod cert. Haideţi să s/unem că
certitudinea este că /ersoana res/ecti)ă este /e cale să intre 5n transă. i+uali+aţi acea
/ersoană /e cale să intre 5n transă. $/oi 5i /uteţi )or(i des/re toate )ariantele i
/osi(ilităţile 5n care ea sau el /ot intra 5n transă.Mă 5ntre( dacă )ei intra 5n transă re/ede
sau dacă )ei intra 5n transă 5ncet. Mă 5ntre( dacă )ei intra 5n transă cu ochii deschii sau
cu ochii 5nchii. ei /utea fi 5n stare să au+i tot ceea ce s/un ca tu să intri 5n transă sau )ei

2=
/utea /lonKa 5n /ro/ria ta e0/erienţă /entru a intra 5n transă Nu tiu cu ade)ăratC i aa
mai de/arte.
OferiţiGle o multitudine de s/eculaţii 5n tim/ul intrării 5n transăC dar niciodată
să nu )ă 5ndoiţiC mereu credeţi i su(5nţele-eţi că /ersoanele )or intra 5n transă.
&n alt mod 5n care )ă /uteţi -6ndi la astaC un mod cu care a )enit cole-ul meu
@im Wil*C este de a )ă ima-ina că staţi 5n faţa cui)a i sunteţi /e cale de aGi induce o
transă. %unteţi un /ic ner)oi deoarece )ă -6ndiţi că Ei (ine /oate nu )a mer-e sau
/oate că nu sunt 5n stare să fac asta. $tunci ceea ce a)eţi de făcut este să trimiteţi
/acientul la cine)a cu /utere mai mare. TrimiteţiGl lui Milton Eric*son. ma-inaţiG)ă că
Milton Eric*son stă 5n s/atele )ostru i este /e cale să inducă transaC /entru că )oi tiţi că
nu sunteţi 5ncă /re-ătiţi să o faceţi.
eci Eric*son este /e cale să inducă transa i tot ce am eu de făcut este să stau
aiciC 5n faţa lui Dlenn 7 ?ill stă 5n faţa unui cursant din /rimul r6nd ; i 5mi /ot s/une
Mă /ot rela0aC Eric*son mă )a aco/eriC este 5n s/atele meu i este /e cale să inducă
transaC deci tot ce am de făcut este săGi )or(esc lui Dlenn des/re ceea ce este /osi(il să se
5nt6m/le a urca această m6nă către faţa ta /e măsură ce tu )ei intra 5n transă Nu tiu.
oi face s/eculaţii cu el ca i cum el ar fi ascultătorii de acasă iar eu sunt
crainicul de la radioC care liniti tC s/eculea+ă cum )a decur-e Kocul dar eu tiu deKa că el
)a intra 5n transăC deoarece Eric*son se ocu/ă de asta. %au a /utea lucra asu/ra
/resu/unerii că Eric*son miGa s/us deKa că intenţionea+ă să inducă o transă i că 5n
tim/ul transei )a reali+a o le)itaţie a (raţului. Eu tiu că Dlenn este /e cale să e0ecute o
le)itaţie a (raţului i fac următoarea /resu/unere cu )oce tare a fi m6na drea/tă sau )a

fi m6na st6n-ă a 5nce/e una dintre m6ini să se ridice sau )or 5nce/e am6ndouă să se
ridice %incer nu tiu.ei simţi că /rimul se mică de-etul mareC că /rimul se mică un
de-et 
%/ecule+ doar 5n ceea ce /ri)ete modul 5n care se )a 5nt6m/la. Nu mă )oi 5ndoi
niciodată că le)itaţia (raţului este /e cale să se /etreacă. Nu mă )oi 5ndoi niciodată că
inducţia este /e cale să se /etreacă. oar continui să fac s/eculaţii asu/ra /osi(ilelor
)ariaţii care /ot să a/ară 5n tim/ul inducerii transei. $ceasta este o cale de a -6ndi asu/ra
inducerii transeiC aa că tot ceea ce s/uneţi /ornete din certitudinea că acest lucru se )a
/etrece. "ertitudinea este că sco/ul /ro/us se )a 5nt6m/la i )ă /uteţi 5ndoi cu /ri)ire la

29
dacă )a fi m6na drea/tă sau m6na st6n-ăC dacă )a fi 5ncet sau ra/idC dacă )eţi o(ser)a că
se 5nt6m/lă sau dacă nu )eţi o(ser)a că se 5nt6m/lăC dacă credeţi că se 5nt6m/lă sau dacă
nu credeţi că se 5nt6m/lăC care )a fi -radul 5n care se )a 5nt6m/la. eciC toate acele
/resu/uneri )er(ale.
Haideţi să )ă dau o altă fiă 71.2;C care )a sinteti+a unele /resu/uneri utili+ate 5n
hi/no+ă. $ceasta se numete &tili+area /resu/unerilor 5n hi/no+ă

F)>'%.2

U)-)6'&' 7&/7&)-+& @ )7+6

1. O9&)*) (+ /' 8') 8- +7*)) 0'& / 0+(0 @ ()&0*)' (+&).
G oriţi să intraţi 5n transă acum sau mai t6r+iu
G Nu tiu dacă /referaţi să 5nchideţi ochii /entru a intra 5n tran să sau
dacă )eţi dori săGi ţineţi deschii
G oriţi să folosiţi /o+iţia 5nclinată sau să staţi acolo unde sunteţi ae+aţi
/entru a intra 5n transă

2. P&/7&) (/7& 0' 0 /' @87-':

G Jnainte de a intra 5n transăC e0is tă anumite mituri le-ate de hi/no+ăC /e
care a dori să le risi/esc
G $ţi mai fost 5n transă 5nainte
G "6nd sunteţi 5n transă /uteţi face ce)a /lăcu t /entru dumnea)oastră
G Nu intraţi 5n transă /rea re/ede

3. P&/7&) (/7& 0' 0 / 7 0'- / / @87-:

G Puteţi mer-e i mai ad6nc

2>
 G 4oarte (ineC continuaţi
G Jn tim/ ce mintea dumnea)oastră incontientă continuă să )ă aKuteC
faceţi ceea ce este ne)oie să faceţi

=. P&/7&) (/7& 0' 0 +08') /' @87-':

G "um a fost
G ?ine aţi re)enit
G "um a fost această transă com/arati) cu ultima
G Vi mintea dumnea)oastră incontientă /oate acum re+ol)a alte
/ro(leme des/re care noi nici măcar nu am )or(it

9. S<&'*) 0 0' / @87-, / ' @87-' /' /' @87-',

()/0( (/7&' &'' '7'&)*)) '0/+& )8:
G Nu mer-eţi /rea re/ede
G Nu tiţi c6nd incontientul dumnea)oastră )a re+ol)a aceasta /entru
dumnea)oastră

>. S<&'*) 0 0' / @87-, / ' @87-' /' (+'& 0 /' @87-' >)
 @&'*) 0 +0 '& ('0 7&/+'' / 0+>) ( '0/ -0&:
G Nu tiu dacă aţi remarcat că res/iraţia dumnea)oastră sGa schim(at
G Pro(a(il că nu sunteţi contient de fa/tul că mintea dumnea)oastră
incontientă lucrea+ă /entru dumnea)oastră

Presu/unearea )er(ală dis/une de un cu/lu de cate-orii. &nul dintre ele se

numete )-6)' '-&')-+&. niţial a fost denumit ilu+ia ale-erii de către LaFrence
Bu(ieC care a scris cu mulţi ani 5n urmă 5m/reună cu Eric*son o serie de articole. Tehnica
)-6)' '-&')-+& /resu/une oferirea a două sau mai multe ale-eriC astfel 5nc6t oricare
dintre acestea ar fi aleasăC să conducă la acelai re+ultat . $ceastă tehnică este cunoscută
de către toţi /ărinţii din lume. Este ce)a de -enuloreti să te uiţi la tele)i+or 5ncă 19
minute sau să asculţi o /o)este 5nainte de a te culca. %unt oferite două sau mai multe
alternati)e i oricare dintre acestea )a fi aleasăC am(ele conduc 5n aceeai direcţie oriţi

2I
să intraţi 5ntrGo transă uoarăC 5ntrGo transă medieC sau 5ntrGo transă ad6ncă oriţi să
intraţi 5n transă cu /icioarele 5ncruciate sau doriţi să )ă de/ărtaţi /icioarele oriţi să )ă
scoateţi ochelarii 5n tim/ul transei sau doriţi să 5i /ăstraţi. Toate acestea /resu/un că
/ersoanele sunt /e cale să intre 5n transă iar noi tocmai am ne-ociat care este calea
/referată de ei de a intra 5n transă Mintea ta contientă tie că )ei intra 5n transă sau nu
tie că tu )ei intra 5n transă

$&EN'$ %unt mereu două )ariante

NuC /ot fi treiC /atru sau cinci. Uoriţi să intraţi 5ntrGo transă uoarăC medie sau
ad6ncă folosete trei. &neori )a fi un 5ntre- ir de )ariante. Jl )eţi au+i mai t6r+iu 5n
demonstraţii i 5n e0em/lele de /e casete.
&n alt ti/ de /resu/unereC una care chiar 5mi /laceC este setul 5nainteC 5n tim/ul
i du/ă. Presu/unerile de ti/ul înainte, în timpul şi după im/lică sau su-erea+ă fără a
s/ecifica 5n mod e)ident sau e0act că tocmai este /e cale să intri 5n cea ce se numete
transă sau că tocmai ai e0/erimentat ceea ce se numete transă.
Poate că acum i aici este momentul /entru a demistifica un /ic transa. acă un
antro/olo- marţian ar )eni /e Păm6nt i ar o(ser)a ceea ce facem noiC acţiune /e care noi
o denumim hi/no+ăC antro/olo-ul marţian ar /utea )edea i au+i doar o con)ersaţie. e
o(icei ritmul meu de a )or(i este unul susţinutC ca să +ic aaC i a/oiC (ruscC la un anumit
/unct al con)ersaţiei 5nce/ să 5ncetinescC săGi )or(esc minţii tale contienteVminţii tale
incontiente V)or(esc des/re o /arte din tine Va/oi des/re cealaltă /arte a ta V i a/oi

e0istă un alt /unct al con)ersaţiei de unde 5nce/ să )or(esc din nou 5n ritmul meu natural.
eciC din /unct de )edere non)er(al i )er(al )reau să s/un că este o con)ersaţie diferită.
e fa/t este una dintre acele con)ersaţii lun-i i tot ceea ce marţianul /oate )edea i au+i
este că de la un /unct am 5nce/ut să discut 5ntrGun mod ciudat iar )oi aţi 5nce/ut să
acţionaţi ciudat 5n tim/ul con)ersaţieiC iar a/oi am 5nce/ut să )or(esc i să acţione+ aa
cum am făcutGo 5nainte iar )oi aţi 5nce/ut să acţionaţi i să )or(iţi aa cum aţi făcutGo 5n
/rima /arte a con)ersaţiei.
E0istă o mare contro)ersă 5n domeniul hi/no+eiC care nu sGa a/lanat 5ncăC 5ntre
/olul teoreticienilor i cel al nonGteoreticienilor. Eric*son a făcut /arte din /olul

2:
teoreticienilor. Polul teoreticienilor susţinea e0istenţa mai multor construcţii ale transei.
ar /olul nonGteoreticienilor susţine că nu este necesară e0istenţa acestor construcţii. T. Y.
?ar(er este unul dintre cei mai cunoscuţi din cadrul /olului nonGteoreticienilor. El susţine
că nu este necesară cunoterea elementelor structurale ale hi/no+ei sau transei /entru a
e0/lica ce se 5nt6m/lă 5n tim/ul unei asemenea con)ersaţii.
O /arte dintre nonGteoreticieni sunt /siholo-i socialiC i consideră că transa este
doar un fenomen /siholo-ic socialC i că nu este su( nici o formă o stare interioarăC este o
modalitate de interacţiune. @a HaleC cu ce)a tim/ 5n urmăC a scris des/re e0/licarea
hi/no+ei su( as/ect interacţional i cu si-uranţă se /oate construi un ca+ /entru asta. "red
că aţi /utea s/une că e0istă )eti (une i )eti rele cu /ri)ire la toate cele /re+entate.
etile /roaste /entru )oi sunt acelea că )ă aflaţi la un seminar de hi/no+ăC aţi /lătit
(aniiC aţi )enit aiciC iar aici nici urmă de hi/no+ă. P6nă acum /olul teoreticienilor nu a
do)edit că e0istă lucruri /recum hi/no+a. Ei nu au -ăsit 5ncă acele unde cere(rale lo-ice
ale hi/no+eiC aa cum au făcutGo 5n ca+ul meditaţiei. Nu e0istă alte miKloace /siholo-ice
lo-ice care să fi fost acce/tate că do)edesc e0istenţa unor lucruri /recum transa. eci
/olul nonGteoreticienilor a c6ti-at /6nă acum dis/uta. Polul teoreticienilor are de
demonstrat că e0istă asemenea stări /recum hi/no+a dar nu a făcutGo 5ncă.
Jn ceea ce mă /ri)et eC sunt de acord cu am(ele /uncte de )eder e deoarece euC
care sunt un social constructi)istC consider că transa nu este deloc un lucru. Este o formă
deose(ită a lim(aKului. Este ca atunci c6nd ei nu sunt 5n stare 5ncă să măsoare dra-osteaC
dar )oi tiţi c6nd sunteţi 5ndră-ostiţi i alţi oameni )ă /ot s/une de o(icei c6nd sunteţi
5ndră-ostiţiC dar nu au măsurat asta 5ncă /siholo-ic. $r /utea e0ista i teoreticieni ai nonG

stării i teoreticieni ai stării de iu(ire i ceea ce a s/une des/re asta este diferenţiat din
/unct de )edere lin-)istic iar )oi 5nce/eţi săGi daţi un nume. acă nu tiaţi numele
iu(ire /entru e0/erienţa /e care o trăiaţiC /oate că )Gaţi -6ndit că a)eaţi -ri/ă sau
altce)a deoarece )ă simţeaţi ciudat. ar du/ă ce aţi dat acestei stări numele de iu(ire i ea
esteC ca să +ic aaC asociată tot mereu cu anumite situaţiiC a)eţi certitudinea că e0istă acest
lucru numit iu(ire i funcţionea+ă. $celai lucru este i cu transa. eci )estea /roastă
este că nu e0istă lucruri /recum transaC iar )estea (ună este că aceasta nu contea+ă foarte
mult /entru acti)itatea clinică deoarece eu tiu c6nd sunteţi 5n transăC )ă /ot 5n)ăţa să

28
recunoateţi c6nd oamenii sunt 5n transăC eu tiu c6nd eu sunt 5n transă i aceste lucruri
/ar să funcţione+e 5n ceea ce /ri)ete sco/urile clinice.
"eea ce 5ncercaţi )oi să faceţi utili+6nd /resu/unerea înainte, în timpul şi după
este să clădiţi ideea că e0istă un lucru numit transăS care este o formă distinctă din /unct
de )edere lin-)istic i e0/erienţial. Puteţi face asta /arţialC su-er6nd că sGa 5nt6m/latC că
se 5nt6m/lă i că doar ce sGa 5nt6m/lat i faceţi asta din /unct de )edere lin-)istic. PuteţiC
de asemeneaC să o faceţi com/ortamental i interacţionalC dar )om face asta imediat.
Haideţi să 5nce/em 5nt6i cu )arianta lin-)istică.
$ /utea să )ă dau un e0em/lu

TE#$PE&T&L ?o(C 5ţi )oi /une c6te)a 5ntre(ări. $i mai fost 5n transă JntrG
una din aceste transe oficiale
?O? "red că da.

OB. ăGmi )oie acum săGţi /un o altă 5ntre(are care sună 5ntrGun fel asemănător
$i mai fost )reodată 5n transă 5nainte #ăs/unsul ar /utea fi acelaiC dar sensul
5ntre(ării a fost diferit. eoarece $i mai fost )reodată 5n transă @') isinuea+ă fa/tul
că 5n )iitor tu )ei intra 5n transă G mai ales /reci+6nd conte0tul dacă suntem 5ntrGo edinţă
de hi/no+ăC dacă suntem 5ntrGo edinţă de /sihotera/ieC dacă deKa am discutat că
intenţionăm să inducem o transă. nsinuarea este că tu )ei intenţiona să intri 5n transă. ar
nu )oi s/une ei intra 5n transă . Este doar insinuat.
Pot s/uneC Jnainte de a intra 5n transăC e0istă c6te)a mituri le-ate de hi/no+ăC

des/re care doresc săGţi )or(esc . $sta sună c6t se /oate de re+ona(il ca să +icem aa. Nu
sună ca o su-estie hi/noticăC dar este o su-estieC o su-estie că )ei intra 5n transă /entru că
s/unC 5nainte de a intra 5n transă. $cestea sunt unele dintre /resu/unerile 5nainte.
$)eţi a/oi /resu/unerile 5n tim/ul. %unt cele /e care le )oi folosi c6nd )oi
)edea la /ersoana res/ecti)ă unele semne ale transei sau răs/unsuri hi/notice 7)ă )oi da
o listă a acestora mai t6r+iu;. in momentul 5n care am 5nce/ut să )ăd acele semneC )oi
5nce/e să su-ere+ că )oi sunteţi deKa 5n acea stare numită hi/no+ă i )oi 5nce/e să )or(esc
ca i cum aţi fi 5n acea stare. $adarC /ot s/une 4oarte (ineC /oţi mer-e mai de/arte.
acă eram 5n miKlocul unei con)ersaţii cu )oiC de ce a fi s/us 4oarte (ineC mer-i mai

<Q
de/arte "eea ce tre(uie să faciC este să mer-i mai /rofun d 5n con)ersaţie Eu )oi
su-era că am a)ut această con)ersaţie numită transă i 5n miKlocul său sGa 5nt6m/lat ce)a
diferit Poţi mer-e mai ad6nc. Poţi intra com/let 5n.... e ce a s/une că 5n miKlocul
con)ersaţiei $ s/une un lucru destul de ciudat. ar dacă am caracteri+at deKa acest
fenomen numit transă sau hi/no+ăC nu mai este un lucru aa de ciudat. e asemenea
folosim o mulţime de metafore s/aţiale /entru hi/no+ă i /entru minte 5n -eneral.
%/unem Mer-i mai de/arte. Poţi intra com/let 5n transă. $celai lucru /entru minte.
&nde este /artea din s/ate a minţii taleC ca i c6nd ai ce)a 5n s/atele minţii tale  unde
se -6ndete /rofundS unde -6ndeti /rofund. eci folosim metaforele s/aţiale. Nu
e0istă un asemenea s/aţiu /recum transaC dar folosim metaforele s/aţiale /entru aGl
5nţele-eC /entru aGi da sens.
La un anumit momentC )oi insinua că transa sGa 5ncheiatC că această /arte a
con)esaţiei sGa terminat. eci /ot s/une ?ine ai )enit 5na/oi e ce /ot s/une iar
?ine ai )enit 5n tim/ul unei con)ersaţii doar dacă ce)a tocmai sGa sf6rit Pot s/une
"um a fost acă aţi fi făcut se0 cu cine)a i ar s/une "um a fostC aceasta ar
im/lica că /artida de se0 sGa terminatC nuGi aa Pro(a(il )Gaţi -6ndit că aţi fost 5n
miKlocul unei asemenea con)ersaţii. 7#6sete;. #emarc că unii dintre )oi aţi a)ut această
e0/erienţă. acă s/unem "um a fostC aceasta su-erea+ă că ce)a tocmai sGa 5ncheiat 5n
cadrul con)ersaţiei. "e)a sGa 5ncheiat 3 ce)a sGa e)idenţiat /rin aceste cu)inte i acest
lucru se numete hi/no+ă sau transă sau stare de rela0are. Orice nume iGaţi daC acesta )a
diferenţia starea res/ecti )ă. La finalul acestui seminar C aceia dintre )oi care nu au făcut
diferenţa 5n ceea ce /ri)ete transaC )or 5nce/e să o facă din ce 5n ce mai mult. eoarece

)om )or(i des/rea ea aa de mult i am să )ă fac at6t de multe demonstraţii 5nc6t o )eţi
/utea distin-e 5n e0/erienţa )oastră.
&nul dintre lucrurile /e care leGam reali+at o dată ce am /erce/ut ceea ce se
numete transă a fost c6t de des clienţii mei miGau indus mie transa i cum am ieit sin-ur
din transă din momentul 5n care am /erce/ut diferenţa /e care transa o /resu/une. $m
remarcat de asemenea c6t de des cleinţii mei intrau 5n mod s/ontan 5n ceea ce am numit
transă i c6t de des 5n )iaţa de +i cu +i eu i alţi oameni am fost 5n transă. $a căC am
5nce/ut să fac această diferenţă. Nu tiu dacă 5nainte am (ă-at de seamă c6nd clienţii mei
făceau astaC e)ident că nuC deoarece niciodată nu am făcut această difenţă. ar acum o

<1
o(ser) destul de mult. Odată ce faci diferenţaC )ei 5nce/e să o a/recie+i /e de/linC /uţin
c6te /uţin.

$&EN'$ reţi să s/uneţi că 5n tim/ ce sunt 5n re)erie sunt 5n transă

$sta de/inde de re)erie. $ 5nce/e să )ă o(ser) i /ro(a(il că ceea ce )oi

numiţi o re)erie eu /ot numi minitransăC dacă acea re)erie are unele caracteristici a ceea
ce eu numesc transă. u/ă un tim/ )eţi 5nce/e să faceţi această diferenţă. Nu orice este o
transă. &nele lucruri nu sunt transe. $ceasta a fost o idee /e care am au+itGo c6nd am fost
la unul dintre /rimele mele seminarii le-ate de hi/no+ăC că toţi suntem mereu 5n transă.
Poţi inter/reta transa 5n acest modC dar acest mod de inter/retare a diluat /entru mine
definiţia transei. $m fost la unul dintre /rimele seminarii /e /ro(leme eric*soniene i am
urmărit casetaC $rta lui Milton Eric*son. Mă uitam la /rima /arte i am /ălit uit6nduG
mă i mGam -6ndit oamneC chiar am fost 5n transă c6nd am )i+ionat asta /entru că am
/ierdut trei sferturi din casetă. Mai t6r+iu am reali+at NuC am fost doar adormit. Mă
/lictisisem. Mă -6ndeam că tre(uie să fi fost 5n transă /entru că au )or(it at6t de mult
de/re transăC dar du/ă ce am 5nce/ut să fac dierenţaC /e măsură ce anii treceauC am
reali+at distincţia dintre somn i transă. Nu este diferenţa /e care am făcutGo mai
de)reme. acă )ise+i cu ochii deschii te )ei -6ndi tre(uie să fi fost 5n transă. ar
du/ă ce intri 5n c6te)a transe i /oţi face difenţa iar i iarC )ei fi 5n stare să s/ui dacă ai
fost 5n transă sau nu. $ceasta )a fi ce)a ce tu )ei decide e0/eriment6nd i o(ser)6nd.
Nu numai că /uteţi folosi im/licaţia lin-)istică dar o /uteţi face i non)er(al

deoarece )ă reamintesc că )a fi cu si-uranţă un moment "ZN O O#? $$ i a/oi

un alt moment c6nd )ă )oi )or(i aa. eci din /unct de )edere com/ortamentalC
intenţione+ să insinue+ că este o con)ersaţie diferităC cea care se desfăoară aici i a/oi că
atunci c6nd com/ortamentul meu se )a schim(a din nouC )oi insinua că aceasta nu mai
este o con)ersaţie s/ecifică transei. u/ă un anumit tim/C 5n cadrul acestui seminarC tot
ceea ce )oi face este să /ri)esc la unii dintre )oi cu su(5nţeles i să s/un 4oarte (ine i
)eţi 5nce/e să simţiţi cum intraţi 5n transă deoarece ar fi suficient un semn conte0tual că
aceasta este transa des/re care )or(eam. Pro(a(il căC chiar acumC cu e0ce/ţia celor dintre
)oi care au fost i la alte seminarii eric*sonieneC acestă sinta-mă nu constituie nici un

<2
semn conte0tual /entru )oiC dar 5nce/e să se construiască /rin asociere ca un semn
conte0tual.
"6nd lucre+ 5n (iroul meu i sunt a/rinse aceste lumini fluorescente teri(ileC
a/oi c6nd a/rind lumina incandescentă de /e (iroul meu i 5nchid luminile mariC acesta
este un semn conte0tual /entru Este tim/ul să inducem transa. "6nd se 5ncheie transaC
a/rind lumina neonului i o 5nchid /e cea fluorescentă. ata următoareC c6nd /ersoana
res/ecti)ă )ine 5n (iroul meu i a/rind lumina incandescentă i o stin- /e cea
fluorescentăC lucrul acesta se transformă 5ntrGun indiciu. eo(iceiC /acienţii se duc către
scaunul /liant dei aceasta nu este mereu dis/oni(il deoarece uneori folosesc ca(inete
diferite i nuGmi este necesar. eo(iceiC /acienţii mer- către scaunul /liant i intră 5n
transă. eciC de 5ndată ce doar indic scaunul /liantC asta este tot ce tre(uie făcut du/ă un
tim/ le-at de inducerea transei. Pacienţii mer- către scaunC 5nchid ochii i 5nce/ să intre
5n /ro/ria transă. Jnchid lumina neonului i o a/rind /e cea incandescentă. $ceasta este
ceea ce 5nţele- eu /rintrGun indiciu conte0tual. $cest indiciu este 5n conte0tul dinaintea
transei 7c6nd lumina neonului este a/rinsă;C semnul este /re+ent i du/ă transă c6nd
lumina neonului este a/rinsă iar. eciC /e l6n-ă indiciile lin-)isticeC /utem adău-a indicii
com/ortamentale i conte0tuale ce arată c6nd este i c6nd nu este transă.
%unt o serie de alte su-estii lin-)isticeC im/licaţiiC /resu/uneri des/re care
/utem )or(iS una dintre acestea este cea de contienţă. "6nd folosiţi fra+e /recum Nu
tiu dacă eti contient ...  sau Nu tiu dacă reali+e+i ...  ori  Nu tiu dacă ai
remarcat ... C orice s/ui du/ă aceste fra+e este su(5nţeles. $ceasta este ceea ce se (ănuie.
Nu tiu dacă ai remarcat c6t de re/ede intri 5n transă. Nu tiu dacă ai remarcat

răs/unsurie tale /6nă acum. Nu tiu dacă reali+e+i că mintea ta incontientă /oate face o
mulţime de lucruri /entru tine. Nu tiu dacă ai remarcat că res/iraţia ta sGa schim(at. Tot
ceea ce faceţi este să )ă 5ntre(aţiC să )ă miraţi ori să s/eculaţi dacă ei au remarcat acele
lucruriC nu 5ntre(aţi dacă sau nu se 5nt6m/lă cu ade)ărat. oi 5ntre(aţi /ur i sim/lu dacă
ei au remarcat sau nu. $ceasta este un alt ti/ de /resu/unere.
&n alt ti/ de /resu/unereC una care a fost /re+entată 5n cate-oria dinainteC 5n
tim/ul i du/ăC este ritmul. Nu )reau să intri 5n transă foarte re/ede disearăC a s/us
Eric*son /e una dintre casetele saleC Nu 5ncă ... C Nu te ae+a 5ncă /e scaun . Nu

<<
a)em nicio 5ndoială că /ersoana )a intra 5n transă sau se )a ae+a /e scaunC noi )or(im
doar de ritm 3 c6t de re/edeC c6t de cur6nd. $cestea sunt /resu/uneri ale ritmului.
E0istă i alte ti/uri de /resu/uneriC dar neGar lua /rea mult să le detaliem /e
toateC deci să mer-em la următorul element al hi/no+eiC care este reflectarea.

R9-0'&'

#eflectarea /resu/une tocmai 5nt6lnirea dintre com/ortamentul )ostru cor/oral

i lim(aKul )ostru cu com/ortamentul cor/oral i lim(aKul altor oameni. ?andler i

Drinder fac o distincţie /ertinentă 5n le-ătură cu acest as/ect. Ei 5m/art reflectarea 5n
olindire i olindire încrucişată . O-lindirea /resu/une să faci lucrurile aa cum le fac
ceilalţi aceeai /ostură cor/orală sau să res/iri 5n acelai ritm cu alte /ersoane. Jn esenţăC
este ca i c6nd ai mima. $do/ţi e0act aceea i /ostură ca i eiC saluţi c6nd salută i eiC iei
stiloul 5n m6nă i 5nce/i să iei notiţe atunci c6nd fac i ei acest lucru. Precum un mim
"6nd ei res/irăC res/iri i tu. "6nd salutăC saluţi. Orice sGar schim(a 5n com/ortamentul
lorC tu te armoni+e+i /erfect.
Mai e0istă un ti/ de reflectare numit olindire încrucişată i aceasta /resu/une
să nu luaţi 5n seamă e0act aceeai /ostură ca i /acienţii sau să res/iraţi 5n acelai ritm cu
al lorC dar ce)a 5n com/ortamentul )ostru )aria+ă 5n ra/ort cu ce)a din com/ortamentul
lorC deci )oi coG)ariaţi. O(inuiam să lucre+ 5n consilierea stărilor de cri+ă unde unii
oameni )eneau la mine sau 5mi telefonauC uneori url6nd /6nă nu mai a)eau aer Uaa[\
RR\[\RRRC iar eu nu doream să res/ir 5n acelai fel ca i ei /entru că /uteam a)ea
chiar eu o cri+ă. $cetia res/iră 5ntrGun ritm care nu aKută la calmare. #es/iră 5ntrGun fel
care 5i 5nne(unete. $a că 5n loc să res/ir aa cum o fac eiC /ot a/ro(a cu ca/ul 5n ritmul
res/iraţiei lor. Nu tre(uie ca i cor/ul meu să ia aceeai /ostură /recum cor/ul lor. Jn
schim(C /oate că de fiecare dată c6nd ca/ul lor se mică 5ntrGo /arteC a /utea săGmi 5nalţ

<=
m6na un /ic. "e)a din com/ortamentul meu )aria+ă 5n acelai tim/ cu ce)a din
com/ortamentul lor. $ceasta este reflectarea 5ncruciată.
Putem )or(i nu numai des/re reflectarea la ni)el fi+ic sau (iolo-ic ci de
asemenea de reflectarea la ni)el lin-)istic. $ceasta /oate fi reali+ată folosind aceleai
cu)inte /e care le folosesc ei i aceeai sinta0ă.  Nu tiu nimic des/re nimic C s/une un
client.  eci asta 5mi s/une mie că nu tii nimic des/re a nu intra 5n transăC răs/und eu.
O /arte a reflectării lin-)istice /resu/une o-lindirea hi/notică a lim(aKului i a sinta0ei
folosite de către client.
D/0&)&'

e asemeneaC /uteţi folosi ceea ce eu numesc escrierea /otri)ită. escrierea

/otri)ită /oate fi cel mai (ine ilustrată folosind o analo-ie. ma-inaţiG)ă că sunteţi un
comentator la radioC care comentea+ă radioascultătorilor de acasă acţiunea din acest s/ort

numit hi/no+ă. eţi descrie Kocul folosind numai termeni care indică desfăurarea
acţiunii. Nu mer-eţi 5n s/atele a ceea ce /uteţi )edea sau au+i. "iudat dar ade)ăratC 5n
acest Koc se /oate 5nt6m/la ca radioascultătorul să fie /ersoana ce stă 5n faţa )oastră. oi
5nce/e să descriu /entru DlennC ca i cum el ar fi radioascultătorC ce se 5nt6m/lă 5n Koc
/6nă acum 3 dar numai acele lucruri /e care le /ot o(ser)a ca i cum leGa /utea )edea
sau au+i /e o casetă )ideo. Nu )oi mer-e dincolo de ele. Nu 5i )oi s/une lui Dlenn Eti
foarte rela0at. $scultă cu mare atenţie. $ceasta sună ca i cum a intra 5n interiorul săuC
/retin+6nd că /ot dis/une de ra+e Y /entru a scana i /ot )edea că este rela0at i atent. Eu
)oi răm6ne doar cu latura sa e0terioară %tai 5ntrGun fotoliuC cli/indC mic6nd ca/ulC
a/ro(6nd cu ca/ulC muchii tăi faciali se mică. 'ii 5n m6nă un stilouC un casetofonC o
/arte a cor/ului tău atin-e altă /arte a cor/ului tăuC moţăi ... res/iri. $cestea sunt toate
lucrurile /e care le /ot )edea. ar dacă s/un #es/iră 5ntrGun mod c6t mai conforta(ilC
a mer-e dincolo de ceea ce /ot )edea i au+i. escrierea /otri)ită /re+intă oamenilor
ade)ărul des/re ceea ce )oi /uteţi )edea i au+i din /ers/ecti)a )oastră. Este un fel de
o/eraţie a unei mainării umane ce oferă un (iofeed(ac* . Eu )oi s/une doar ceea ce aud
i )ăd. $ceasta /oate a)ea c6te)a efecte. &nul este că )ă )oi c6ti-a o anumită 5ncredere
deoarece )ă )oi s/une ade)ărul i nu )oi mer-e dincolo de el i nu )oi fi 5n de+acord cu
)oi sau nu )oi im/une nimic e0/erienţei )oastre. Jn al doilea r6ndC descrierea cor/ului tău

<9
i a mediului 5nconKurător a/ro/iat ţieC făcute de mineC 5nce/ să Gţi 5n-uste+e concentrarea
atenţiei. O altă definiţie a transei este că &'/' &7&6)  + @</'& ' 0+0&&))
'*)) +'/&. $ceasta nu este sin-ura cale de a defini transaC dar cu si-uranţă este una
dintre ele. escrierea /otri)ită este cel din urmă as/ect al reflectării iar dacă treceţi
dincolo de descrierea /otri)ită )ă su-ere+ să folosiţi următoarea cate-orieC cate-orie ce
am denumitGo "u)inte /ermisi)e i cu)inte ce conferă /utere.

C) 7&8)/) >) 0) 0 0+9& 7&

acă intenţionaţi să mer-eţi dincolo de ceea ce /uteţi descrie /acienţilor i

dincolo de ceea ce este real /entru ei 5n termeni de a fi doar 5n stare să )adă i să audăC
)eţi dori să /uteţi )or(i /acienţilor 5n aa fel 5nc6t să nu /ătrundeţi fără folos 5n
e0/erienţa lorC sau săGi /uneţi 5n disonanţă la ieirea din transăC s/un6nduGle ce)a ce nu li
se /otri)ete. e e0em/luC /ersoana ce stă 5n faţa )oastră /oate să /ară foarte rela0ată
darC 5n interiorul săuC ea se /oate simţi foarte an0ioasă sau foarte 5n-riKorată 5n ceea ce
/ri)ete (ătăile inimii sale. acă /resu/uneţi că 5i /uteţi citi -6ndurile sGar /utea să )ă
5nelaţi. Pentru a contracara această dificultateC /uteţi folosi cu)intele 5m/achetate.
LeGam denumit cu)inte 5m/acheta te deoarece este ca i cum aţi a)ea un /achet
ce are /e el o etichetă. $Kun-e la )oi 5n (irou de la &P% iar /e etichetă se /oate citiC
e0/erienţă. "e 5nseamnă cu)6ntul e0/erienţă Este foarte )a-. Pentru că nu se referă la
o /ersoană anumeC e0/erienţa /oate semnifica locC tim/C lucru sau acţiune. Nu este foarte
s/ecific 5n termenii lucrurilor s/ecifice /e care le /oţi semnala 5n )iaţă. eci a)eţi acest
/achet i nu tiţi ce este 5n elC numai dacă deschideţi /achetul i 5l 5m/achetaţi 5n
condiţiile s/ecifice /ersoaneiC loculuiC lucrului C tim/ului sau acţiunii. Nu tiţi ce este 5n
acel /achet. &neori denumesc aceste cu)inteC cu)intele lui #onald #ea-anC deoarece ele
sună at6t de e0act dar nu 5nseamnă cu ade)ărat nimic. Pro(a(il că aţi 5n)ăţat 5n cadrul

seminariilor de consiliere să fiţi concreţi i e0acţi i foarte sen+oriali. Este o idee su/er i

<>
cu si-uranţă că 5i are locul său. Mă -6ndesc că această tehnică este e0act o/usul aceleia.
i e0istă un tim/ c6nd sunteţi confu+i ca nai(a i acesta este tim/ul să fiţi al nai(ii de
confun+i. Este tim/ul să fiţi confun+i atunci c6nd doriţi să oferiţi /osi(ilitatea /acienţilor
de aGi crea /ro/ria lor e0/erienţă i c6nd nu doriţi să afectaţi e0/erienţa /acienţilor /rin
cu)intele /e care le folosiţi.
"hiar dacă aceste cu)inte neclare nu sunt 5n totalitate fără sensC fără conţinutC ar
fi mai de-ra(ă /recum Darrison Beillor 5n Prairie Home "om/anion sau oricare dintre
acele )echi /ro-rame de teatru radiofonic. eţi a)ea intenţia să daţi destule detalii
/acienţilor /entru ca acetia săGi cree+e /ro/ria lor e0/erienţă i /entru aGi -hida 5ntrGo
direcţie si-ură. Nu )eţi s/une Puteţi să )ă -6ndiţi la oriceC oric6ndC oriunde 3 aceasta
este un /ic cam /rea )a-. Le )eţi )or(i des/re lucruri oarecum s/ecificeGrăsunătoare i
a/oi le canali+aţi e0/erienţaC le -hidaţi asociaţiile 5ntrGo anumită direcţie. eţi direcţiona
un /ic acti)itatea lor interioarăC fără a )ă im/une )oi foarte mult. $ceasta este ceea ce
face Darrison Beillor. acă aţi )ă+ut filmul Lacul Wo(e-onC aţi fost /ro(a(il un /ic
de+amă-iţi deoarece )i sGa dat destul /entru a )ă crea /ro/riile idei i ima-ini des/re
Lacul Wo(e-on. $ceasta este ideea i aici 3 să daţi /acienţilor destulă călău+ire i un
contur astfel 5nc6t ei să se /oată simţi 5n interiorul conte0tuluiC ca fiind al lor i să 5l
colore+e cu /ro/riile lor culori.
O altă modalitate de a face acest lucru este aceea de a include o/o+iţiaC
sinta-maC sau nu. acă simţiţi că /ersoana stă rela0ată aţi /utea s/uneC i /uteţi sta
5ntrGun mod foarte conforta(il dar să nu )ă simţiţi conforta(il. %au dacă s/uneţi ce)a
care sună concret i /rimiţi un răs/uns de la /acientC asta )ă arată că nu este corect /entru

el i /uteţi corecta inclu+6nd /osi(ilitatea o/usă. eci dacă )i se 5nt6m/lă să s/uneţi i
stai acolo foarte conforta(il i remarcaţi s/r6ncenele 5ncrunt6nduGseC /uteţi s/une V
sau /oate că nu )ă simţiţi foarte conforta(ilC nu tiu. Le /uteţi da /ermisiunea de a se
simţi conforta(il sau neconforta(ilC sau am(ele. om mai detalia acestea atunci c6nd )om
)or(i des/re lo-ica transei.

&&)- 0-)> '- -) E&)01/+

<I
 Eric*son utili+a uneori 5ntre(ările clieu. Jntre(ările clieu sunt mici fra+e la
sf6ritul /ro/o+iţiilor care transformă afirmaţiile 5n 5ntre(ări. eţi au+i aceasta 5ntrGunul
dintre e0em/lele /e care le )om )edeaC atunci c6nd Eric*son 5i s/une su(iectului  V i
te simţi foarte conforta(ilC nuGi aa Eric*son sGa -6ndit că este foarte im/ortant să
includă N&Gul 5n acelai tim/ cu $Gul. El sGa -6ndit că tera/eutul ar s/une N&Gul
5nainte ca su(iectul sau clientul să ai(ă ansa să o facă. Gam )ă+ut /e tera/euţii Milan
4amil făc6nd /re+entări le-ate de /ro/ria lor metodă folosită 5n lucrul cu familiile i
c6nd au dat o inter/retareC au s/us eci @onC el are 5n -riKă 5ntrea-a familieC nu e
5ndată ce s/uneau ce)aC ei reluau. El oferă sta(ilitate familieiC nu. ?ritanicii au o fra+ă
similarăC NuGi aaS france+ii au N’estGce /as

oi /une /rima casetă din hi/no+a eric*soniană. %co/ul meu 5n ceea ce /ri)ete
ascultarea i )i+uali+area acestor casete i )ideocasete este de a oferi o )arietate de stiluri
i de oameni dre/t modele i nu doar /ro/riul meu stilC /e care 5l )eţi )edea 5n
demonstraţii. Nu )reau să /lecaţi de la acest seminar ca nite clone fie ale lui ?ill
O’HanlonC fie ale lui Milton Eric*son. $ceasta nu este dec6t o orientare -enerală i miGar
face /lăcere să )ă -ăsiţi /ro/riul )ostru stil.
Jn /rimul e0em/lu 5l )eţi au+i /e Eric*son iar caseta 5nsoţete cartea CC#ealităţi
Hi/notice. Ernie #ossi lGa 5nre-istrat /e Eric*son 5n tim/ ce lucra cu %heila #ossiC care a
de)enit a/oi soţia lui Ernie. %heila era tot /siholo- iar numele său de familie era tot
#ossiC aa că atunci c6nd 5l )edeţi /e Eric*son 5n-hiontinduGl /e Ernie #ossi 5ntre coaste
s/un6ndC $cumC tuC doctor #ossiC /ri)eteGi faţaC este un mesaK du(lu către Ernie
/entru a o(ser)a i ca o su-estie disociati)ă /entru %heila. Jn acest e0em/lu )eţi /utea
au+i unele elemente des/re care noi am discutat centrarea atenţieiC -hidarea asociaţiilor
i su(5nţele-erea anumitor lucruri cu aKutorul )ocii i folosind acele cu)inte )a-i i -oale.
%heila a )enit să 5n)eţe hi/no+aC dar s/re deose(ire de soţul eiC ErnieC căruia 5i
/lace să 5n)eţe teoreti+6ndC ea dorete să 5n)eţe e0/eriment6nd. Ea )rea să 5n)eţe de la $
la ! hi/no+aC deci ce face Eric*son O duce 5na/oi la ce)a din co/ilăria eiC aceasta este

metoda e)ocăriiC 5i s/une că a fost ca/a(ilă să 5n)eţe cum să recunoască toate aceste litere

<:
i leGa 5n)ăţatC a 5n)ăţat un lucru com/licatC leGa 5n)ăţat at6t de (ine 5nc6t au de)enit
automatisme /entru eaC aa 5nc6t are ima-ini mentale /erfecte i deci /oate rechema toate
acele ima-ini oric6nd are ne)oie de ele. $ceast a tinde să fie o e)ocare a unei e0/erienţe
tim/uriiC /e care %heila o /oate folosi s/re a 5n)ăţa acest lucru nou care este foarte
com/licatC dar /e care 5l /oate 5n)ăţa automatC 5n mod contient.

C'/' '()+  %: M)-+ E&)01/+  I(0*)' ( '6

V Pri)ete la cel mai 5nde/ărtat i mai de sus colţ al acelui ta(lou. $cumC tuC
r. #ossiC /ri)eteGi faţa. "el mai 5nde/ărtat i mai de sus colţ al ta(loului.
$cum )oi 5nce/e săGi )or(esc. "6nd ai mers /rima oară la -rădiniţăC la coala

/rimarăC această /ro(lemă a 5n)ăţării literelor i a numeralelor /ărea a fi o

sarcină de ne(iruit. $ recunoate litera $C să s/ui un ] /entru un O a fost
foarteC foarte dificil. i a/oi literele de m6nă i de ti/ar erau at6t de diferite.
ar ai 5n)ăţat săGţi forme+i o ima-ine mentală de un anumit fel. La tim/ul
acela nu ai tiut astaC dar a fost o ima-ine mentală /ermanentă. i mai t6r+iuC
la liceuC ţiGai format alte ima-ini mentale ale cu)intelor sau ta(lourilor din
fra+e. 'iGai format din ce 5n ce mai multe ima-ini fără să tii că formai ima-ini
mentale. Tu /oţi rechema toate aceste ima-ini. $cum /oţi mer-e oriunde
doreti i să te trans/ui /e tine 5nsăţi 5n orice situaţie. Poţi simţi a/a. $i /utea
dori să 5noţi 5n eaV

%u-estia este foarte /ermisi)ăC ea nu )a mer-e nicăieriC nu se )a trans/orta /e

sineC nu )a simţi a/aC nu )a 5nota 5n eaC acestea sunt toate /osi(ilităţi i ea ar /utea ale-e
/e oricare dintre ele sau ar /utea să nu alea-ă niciuna.

Poţi face orice doreti V

<8
 $ceasta este o e0/resie (ine /rimită de /acient i 5n mod s/ecial modul 5n care
el o s/une 3 sună ca remarca unui co/il micC nuGi aaG declar6nd Pot face tot ce )reau.
Este ca i cum a /resu/une din nou că %heila este /e cale să se 5ntoarcă , să re-rese+e la
co/ilărie. $cest tim/ a fost e)ocat folosind anumite cu)inteC anumite fra+e i tonalităţi
e0/resi)e.

Nici măcar nu tre(uie săGmi mai asculţi )ocea /entru că incontientul tău o )a
asculta. ncontientul tău /oate 5ncerca orice dorete. ar mintea ta contientă
nu )a face ce)a im/ortant. ei remarca fa/tul că mintea ta contientă este 5ntrG
un fel /reocu/ată din cli/a c6nd /leoa/ele tale se menţin tremur6nde. 'iGai
modificat ritmul res/iraţiei. 'iGai modificat /ulsul. 'iGai modificat /resiunea
s6n-elui. i fără să tii V ai /re+entat imo(ilitatea /e care un su(iect
hi/noti+a(il o /oate /re+enta V

$cest ultim mic se-ment introduce următoarea /iesă des/re care doresc să )ă
5n)ăţ i ea constă 5n folosirea a ceea ce eu numesc scindare,se/arare. Jn (a+a acestui
as/ect /articular al scindării ne )om concentra 5n folosirea ei 5n inducţieC dar mai t6r+iu o
)om folosi 5n alte +one ale hi/no+ei i hi/notera/iei.

D)/+0)&'

isocierea re/re+intă diferenţierea 5ntre două lucruri ce nu au fost /erce/ute

5nainte ca se/arate ci erau /erce/ute ca un tot unitar. Jn mod ti/icC disocierea care a fost
/ro/usă 5n inducţie 5n această a(ordare /articulară este o disociere 5ntre mintea
incontientă i mintea contientă. reau să reţineţi că acestea sunt disocieri i distincţii

=Q
lin-)istice i nu distincţii 5n /lan real. %Gau făcut o mulţime de auto/sii i niciodată nu sGa
desco/erit )reo minte incontientă sau contientă 5n interiorul nimănui. Este ca 5n ca+ul
creierului dre/t i creierului st6n-. $u -ăsit acolo doar mici /liuri. istincţiaC creier
dre/t sau creier st6n- este făcută de oameni la ni)elul lim(aKuluiC (iolo-ic 5nsă nu sGa
/utut reali+a această distincţie. "ei care au reali+at această distincţie au fost oamenii. Este
/recum 5n $nali+a Tran+acţională 7T. $.;. MGam amu+at ieri deoarece c6nd era la modă
T.$.C ca i cum oamenii ar fi )enit la mine 5n (irou i ar fi )or(it 5n termenii anali+ei
tran+acţionale. Era ca i cum ar fi a)ut tatuate /e ei trei cercuri mici /ărinteleC adultul i
co/ilul. ar aceste cercuri nu au fost -ăsite niciodată la auto/sie i deciC nu sunt reale. Nu
e0istă /ărinţi 5n interiorul )ostru. Este o distincţie la ni)el lin-)istic. $r /utea fi o
modalitate folositoare /entru a face distincţie 5n e0/erienţa )oastră. escartes a /ro/us
se/ararea minte , cor/ i mulţi oameni au acce/tatGoC dar 5n lumea reală nu e0istă o
asemenea se/arare de ti/ul minte , cor/ .
eciC acest 5ntre- format din contient i incontient )a fi /ro/us /entru /rima
oară ca o disociereC a/oi ne )om 5ndre/ta 5n direcţia minţii incontienteC du/ă care dorim
ca su(iecţii să re)ină din transă i ne )om orienta 5n direcţia minţii contiente. Mai 5nt6i
/ro/unem o disociere i facem aceasta la ni)el )er(al i non)er(alC dar ascultaţi i /ri)iţi
cum fac eu asta

"ONTENT PO$TE "^ N& T "& $E^#$T "E JN%E$MN^ %^

NT# JN T#$N%^C mintea ta incontientă /oate că are deKa o serie de
e0/erienţe le-ate de intrarea 5n transă. E" "ONTENT PO' %T$

$"OLOC JNT#E?ZN&GTE $"^ ET PE "$LE %^ NT# JN

T#$N%^ i mintea ta incontientă ar /utea deKa să te aKute să intri 5n transă.

"eea ce am făcut a fost să )ă )or(esc ca i cum aţi a)ea două /ărţiC contient
i incontient darC 5n acelai tim/C am făcutGo non)er(al i )er(al. $m făcut asta
non)er(alC folosinduGmă de mintea contientă de aici 7 aplecare către partea dreaptă ; i
de mintea incontientă de aici 7 aplecare către partea st(nă ;. Mintea contientă cu
această tonalitate a )ociiC cu această )aloare a )ociiC această e0/resie facialăC i această
locaţie s/ecială i tonalitate )ocală /entru mintea incontientă. oi nu tre(uie să )ă

=1
străduiţi să o faceţi 5ntrGun mod /articular. %Ga 5nt6m/lat /ur i sim/lu ca eu i cei mai
mulţi dintre cei care au studiat cu Eric*son să o facă astfelC deoarece am stat 5n faţa luiC
iar a/roa/e de sf6ritul )ieţii saleC c6nd era cu ade)ărat infirm din cau+a efectelor
/oliomielitei i unii muchi sGau deterioartC făcea acest lucru.
Eric*son a 5n)ăţat de tim/uriu săGi folosească )ocea 5n cadrul carierei sale
5ntrGun mod foarte /recis. $a căC mult mai t6r+iuC c6nd ar fi a)ut un s/asm muscularC iar
cor/ul său sGar fi micat 5ncoace i 5ncolo 5n mod incontrola(ilC a 5n)ăţat să folosească
aceste reacţii /entru a marca i a accentua lucrurile s/use de el. El a)ea un s/asm i
)or(ea des/re mintea incontie ntă de aici. $)ea un alt s/asm muscular i )or(ea des/re
mintea contientă de aici. $ceia dintre noi care au stat 5n faţa lui 5n transă ani sau luni sau
+ile sau oric6t o fi fostC au de+)oltat acest ti/ de micare ra/idă i model eric*sonianC /e
care 5l facem aa cum am fost modelaţi du/ă această tehinică /articulară. "a i cum #a
"harles ar induce o transăC )or(ind de mintea incontientă de aici i de mintea contientă
de aici 3 o distin-em )er(al i non)er(al. nducem transaC a/oi ne 5ndre/tăm de aici s/re
tăr6mul incontientului /entru un tim/ i )or(im de incontient folosind acele tonalităţi
)ocale incontienteC )olum i e0/resii faciale /e care eu leGam folosit. ar a/oiC c6nd
este tim/ul să re)ii din transăC re)enim la mintea contientă.
JntrGo manieră similarăC 5nce/em iniţial cu o centrare e0ternă a atenţiei i cu o
concentrare /e aici i acumC du/ă care mer-em s/re a direcţiona centrarea atenţiei către
interior. i 5n schim(ul lui aici i acumC mer-em către acolo i atunci 3 orice locC altul
dec6t aiciC 5n orice tim/C altul dec6t acumC trecut sau )iitor. Puteţi direcţiona atenţia
/acienţilor către o concentrare interioarăC s/un6nd  Pro(a(il că nu aţi remarcat 5ncă o

sen+aţie /articulară de căldură 5ntrGuna din m6inile dumnea)oastră sau 5n am(ele.

Jnchiderea ochilor 5n mod automat direcţionea+ă atenţia )oastră către interior i asta
/entru cei mai mulţi oameni. $colo i atunci  /ot fi ieri sau atunci c6nd aţi a)ut /atru
aniC sau /este două să/tăm6ni de acum 5ncolo 3 orice tim/C altul dec6t aici i acum. Pot să
)ă s/un o /o)este des/re cum aţi 5n)ăţat să scrieţiC c6t de -reu a fost iniţial să ţii acel
creion i să faci acele linii c6t mai corect. "um la 5nce/utC ( i d /ăreau a fi la fel i
erau uor de confundantC 5n tim/ ce acum nici nu mă -6ndesc care este careC ele )in
automat. E0/erienţa de +i cu +i a 5n)ăţării de a identifica literele alfa(etului sGa /etrecut
/entru toţi 5n co/ilăre 7numai dacă nu aţi 5n)ăţat de cur6nd să citiţi;. i astfelC /o)estea

=2
direcţionea+ă atenţia /ersoanei către un tim/ din trecutC se/ar6ndGo de /re+entul acum i
aici.
e asemeneaC /utem face o se/arare 5ntre acumC c6nd /ro(lema este /re+entăC
i un tim/ din )iitor c6nd /ro(lema nu mai este /re+entă.
Jnce/em să ne orientăm 5n acea direcţie din /unct de )edere interiorC acolo i
atunciC i /e l6n-ă astaC c6nd e tim/ul să re)enim din transăC ne orientăm către direcţia
o/usă i aducem clientul 5na/oi către o mai mare centrare

LP%$ PD << 3 <I

chiar nu tiu cu ade)ărat dacă tu cre+i 5n mod contient că /oţi intra 5n transăC
nu tiu cu ade)ărat dacă tii si-ur c6t de ad6nc /oţi intra 5n transă. i dacă tii cu ade)ărat
c6t de re/ede /oţi intra 5n transă. "e am s/us Tocmai am )or(it des/re sce/ticismul lorC
dar cu)intele /e care leGam accentuat sunt a intra în transă) a intra ad(nc în transă, a
intra repede în transă, a intra în transă . La un anumit ni)el doar am reflectat
sce/ticismul lor contientC iar la un alt ni)el leGam dat su-estii le-ate de intrare 5n transă.
%/er că nu tre(uie să )ă con)in- că această tehnică este dată s/re a fi folosită
5n (eneficiul clienţilor i nu 5n (eneficiul )ostru. $m fost odată la un t6r- de mărfuri i
mă /lim(am 5n Kurul a ceea ce mai de-ra(ă /ărea a fi un -araK ca loc de )6n+areC dar
e0istau i unele e0/o+iţii comerciale. &n (ăiat )indea cuţiteC un fel de cuţite Dinsu. $)ea
un mic microfon fără fir i făcea această demonstraţie. El s/unea oamnelor i
domnilorC m6nerele acestor cuţiteC chiar dacă sunt din /lasticC sunt foarte re+istente. Jn

acel moment a luat un ciocan i a lo)it cu /utere m6nerul. "iocanul a ricoat. estul de
im/resionant. Era 5nconKurat de acea mulţime )răKită. Eu stăteam 5n s/atele mulţimii
urmărind strate-iile lui de )6n+ări. $/oi a continuat oamnelor i domnilorC dacă luaţi
acest cuţit i 5l /uneţi 5n dis/o+iti)ul de mărunţit resturile menaKere i /orniţi acest
dis/o+iti)C tiţi ce se 5nt6m/lă 7ă ima-inaţi că )a s/une că nu se 5nt6m/lă nimicC
cuţitele răm6n intacte;. Jn schim( el s/uneC cu o )oce foarte dramatică oamnelor i
domnilorC 5l mestecă $m fost at6t de ocat 5nc6tC 5n sens fi-uratC am sărit 5na/oi i mGam
uitat să )ăd dacă altcine)a a remarcat ceea ce el doar s/useseC dar cu toţii erau )răKiţi de
Kocul săuC iar el a mers mai de/arte ca i c6nd nimic nu sGar fi 5nt6m/lat. $m 5nconKurat

=<
t6r-ul de mărfuri i c6nd am re)enitC el făcea acelai Koc folosind e0act aceleai cu)inte.
"6nd a trecut de /artea de 5nce/utC lGam ascultat ca să aud dacă face la fel i a s/us  Jl
mestecă LGam /ri)it i iGam /rins /ri)irea /entru un momentC /entru a )edea dacă tia
ceea ce face dar /ărea să nu ai(ă nicio idee. ar tia destul de (ine să facă asta 5n acelai
fel de fiecare datăC deoarece )6nduse destule cuţite. El a accentuat cu)intele 5l mestecă
7 asemănător cu ale-eţi; 5n această /re+entare fonetică /articulară. "um/ăraţi acest cuţitC
ale-eţiGl. El nu a reali+at că făcea asta.
Nu )reau să fac reclamă /entru a folosi astaC dar dacă )eţi 5ncerca să )indeţi
lucruri care sunt 5n (eneficiul clienţilorC care săGi aKute săGi atin-ă sco/urileC atunci nu am
o(iecţii etice 5n utili+area acestei tehnici. e aceea cred că este im/ortant să folosiţi
aceste tehniciC a(solut toateC 5ntrGo manieră etică. "e 5nţele- /rin etic este săGi
influenţaţi nu 5n (eneficiul )ostru ci 5n (eneficiul lor. esi-ur )eţi a)ea i )oi un
(eneficiu dacă lor le este (ineC dar s/un să nu folosiţi tehnicile numai sau 5n /rinci/al 5n
(eneficiul )ostruC ceea ce /resu/une săGi /uneţi să facă lucruri /e care ei nu )or să le facă
sau să facă lucruri care nu le sunt /otri)ite lor.
Tehnica com(inării este ultimul element de (a+ă din listă. $cestea sunt
/ietrele de temelie /e care le )eţi folosi i le )eţi /une laolaltă astă+i 5n inducerea transei.
Poate că acumC /are un /ic co/leitorC dar 5mi dau cu)6ntul că 5n cur6nd )eţi folosi aceste
elemente /e măsură ce )om face nite e0erciţii ce )or 5ncor/ora aceste elementeC unul
c6te unulC 5n re/ertoriul )ostru.
"eea ce am 5ncercat să fac 5n această introducere este să demistific inducţia
hi/notică /entru )oi. &neoriC nici nu sunt si-ur măcar că hi/no+ă este cel mai /otri)it

cu)6nt /entru a descrie ceea ce facem 5n tim/ul acestui /roces. Pro(a(il centrarea /e
soluţii 5n munca interioară ar fi un termen mult mai (unC dar am fost /re-ătit 5n tradiţia
hi/no+eiC aa că am denumit acest /roces hi/no+ă.
&neori Eric*son face ceea ce denumete inducţie con)ersaţională  sau non
G formală. $ceast a are loc atunci c6nd inducţia se intercalea+ă 5ntrGo con)ersaţie
o(inuită sau 5n tim/ul unui curs. $scultătorii nu sunt chiar alertaţi de fa/tul că inducţia
se /etrece. acă ascultaţi multe dintre cursurile lui Eric*sonC )eţi au+i multe dintre
elementele /e care )i leGam /redat 5n aceast ă dimineaţăC intercal6nduGse 5n structura

==
cursului său. #areori fac acest ti/ de inducţie deoarece am oarece o(iecţii eticeC dar mulţi
eric*sonieni o folosesc.
eoarece inducţiile con)ersaţionale nu includ elementele rituali+ate aa cum
fac cele mai multe inducţii formale 7/recum statul 5ntrGun scaunC 5nchiderea ochilorC
5ntoarcerea /ri)irii către interiorC res/iraţia /rofundăC etc;C această tehnică arată c6t de
)a-i sunt -raniţele acestui lucru /e care noi 5l denumim hi/no+ă.
Multe /ersoaneC c6nd 5n)aţă /entru /rima oară hi/no+aC cred că este
asemănătoare tehnicilor de rela0are sau celor de ima-erie diriKată i sunt de acord că
multă )reme /ersoanele care au e0/erimentat acele tehnici sf6resc /rin a intra 5n transăC
dar cred că este cum)a diferit să intri 5n transăC transa deose(induGse de acele a(ordări.
Ne ad6ncim 5n transă mai multC /e măsură ce 5naintăm 5n ea.
Jn această dimineaţă am trecut /rintrGo mulţime de elemente de (a+ă ale
inducţiei centrate /e soluţii. Pentru aceia dintre )oi care iau notiţe /as cu /asC am aici
ce)a care )Gar /utea aKuta să )ă faceţi o ima-ine. $m denumit această listă Dhidul lui
Hitchhi*er s/re Hi/no+ă. $sta ca să )ă aKute să )ă amintiţi să nu intraţi 5n /anică 7i să )ă
aducă /roso/ul dacă cunoateţi referinţele literare;. $ /uteaGo denumi ULumea Transei
cu 9 R /e +iC dar mGam -6ndit că ar fi fost /rea neseriosC iar )oi tiţi ce colar serios sunt
eu.

$)(- -) H)0)1& /7& H)7+6

Pasul *. +nlătură presiunea şi validea%ă persoana acolo unde se află ea  el şi

acolo unde va fi

aţiGle /ersoanelor /ermisiunea de a simţi , de a -6ndi , de a e0/erimenta

orice trăiesc că sunt i ce ar /utea fi 5n )iitor.

=9
 EYEMPLE  PermiteGţi doar să fii aa cum eti. acă eti ner)osC este 5n
re-ulă. Nu tre(uie să fii rela0at /entru a fi 5n transă. Nu tre(uie să asculţi sau
să cre+i tot ce s/un eu.

acă )ă răs/und 5ntrGun fel sau fac ce)a ce /ot crede că este -reit sau confu+C
)alidaţi acele lucruri i includeţiGle 5n cadrul transei.

EYEMPLE 4oarte (ine. Poţi deschide ochii oric6nd doreti i /oţi /ri)i 5n
Kur. Poţi dori săGi 5nchi+i din nou sau doar săGi lai deschii i să răm6i 5n transăC aa cum
5ţi este mai conforta(il ţie.

Pasul -. De%voltă un ritm

or(iţi numai atunci c6nd /ersoana e0/iră. "hiar dacă )ă sca/ă o e0/iraţie sau
douăC 5nce/eţi să )or(iţi din nou /e e0/iraţie.

Pasul . /reaţi e0pectanţa de a răspunde la transă şi sueraţi

Presu/uneţi că /ersoana )a intra 5n transă i )a /rimi re+ultatele /roiectate 5n

)iitor.

EYEMPLE  Nu tiu c6t de re/ede sau de ad6nc )ei intra 5n transă. 4iecare

/ersoană este diferită sau Poţi remarca sau /oţi să nu remarci c6nd ai
5nce/ut /rima oară să te rela0e+i mai mult i să te simţi mai conforta(il.

Pasul 1. 2ueraţi c(teva schimbări automate.

EYEMPLE  "u tim/ulC m6na ta /oate 5nce/e să urce 5n mod automatC doar
c6te un /icC sau Poate că ai e0/erimentat sen+aţia de amorţire 5n c6te)a /ărţi
ale cor/ului tău. $ceastă sen+aţie de amorţire /oate crete /6nă c6nd o remarci
cu ade)ărat.

=>
 Pasul 3. Odată ce aţi primit un răspuns, validaţi, e0tindeţi, şi direcţionaţi
schimbarea către scop.

EYEMPLE i /e măsură ce m6na urcăC tu /oţi intra mai ad6nc 5n transă i
chiar să de)ii mai rela0at.

Pasul 4. 5nvitaţi persoana să iasă din transă şi sueraţi&i re%ultatele po%itive

viitoare

EYEMPLE  $cumC 5n ritmul i 5n )ite+a taC /oţi re)eni din transă i să te

reoriente+i tot drumulC lu6nd cu tine orice resursă sau 5n)ăţătură de care ai
ne)oie i a(ilitatea de a intra 5n transă /e )iitor uor i re/ede.

$ dori să mai fac o remarcă 5nainte de a lua o /au+ă i de a mer-e mai

de/arte la demonstraţii. $m 5n)ăţat ce)a foarte im/ortant din /ractica mea tera/euticăC 5n
-eneral din /racticarea hi/no+ei centrate /e soluţii i acest lucru se referă la /uterea dată
oamenilor /rin /ermisiune i )alidareC /entru aGi aKuta să mear-ă mai de/arte.
$a cum tiţiC $nali+a Tran+acţională )or(ete des/re modul 5n care uneori
noi ne conducem )iaţa du/ă scenarii i re-uli. #e-ulile sunt idei cum ar fi Tre(uie să fii
/erfectC Niciodată nu )ei fi destul de (unC Nu este 5n re-ulă să fii furiosC ?ăieţii
mari nu /l6n-C etc. deea este că acei clienţi /reiau aceste conce/ţii i acţionea+ă ca i

cum ele ar fi ade)ărate /6nă c6nd acetia se de+li/esc de aceste idei. Ei (ineC această
modalitate de inducere a transei /arcur-e uneori un drum lun- către a nu face aceste
re-uliC datorită /ermisi)ităţii sale. Este o /ermisiune care /are a trece dincolo de raţionalC
reali+6nd astfel că re-ulile nu sunt nea/ărat ade)ărate /entru )oi. $ceastă a(ordare /are a
identifica re-ulile 5n mediul 5n care ei locuiescC la ni)elul incontientului /ersoanelorC la
ni)elul cor/ului lor.
$m 5n)ăţat că această a(ordare inclusi)ăC /ermisi)ă nu numai că 5nde/ărtea+ă
/resiunea resimţită de oameni de a e0ecuta sau  de a face (ineC careC /entru eiC /oate
interfera cu inducerea transeiC dar /oate fi tera/eutică 5n -eneral /entru că le oferă un

=I
s/aţiuC un tim/ i o relaţie 5n care ei nu tre(uie să fie conform unei re-uli sau nu sunt
dominaţi de re-ulile lor. e o(iceiC includ /ermisiunea de a simţi sau de a e0/erimenta
ce)a i /ermisiunea de a nu simţi sau de a nu e0/erimenta orice.
%/un6nduGle unor /ersoane Te /oţi simţi (ine aa cum etiC fără a face asta
5ntrun anumit mod /articular. Nu e0istă o cale (ună sau -reită de a intra 5n transă. Poţi fi
rela0at dacă te simţi rela0atC dar nu tre(uie să fii rela0at. Poţi să fii atent la cu)intele mele
sau /oţi să nu le dai atenţieC le /oţi oferi un sens -eneral al )alidăriiC al acelui 5n
re-ulă.
$m 5n)ăţat această sen+aţie de /utere c6nd am lucrat cu un client care a)ea
o(sesii s6c6itoareC teri(ile. %e simţea foarte rarC dacă se simţeaC eli(erat de ele. 4usese
/entru un tim/ la un e0/ert /sihanalitic 5n tul(urări o(sesi) 3 com/ulsi)eC care a afirmat
că este cel mai rău ca+ de o(sesie /e care lGa a)ut )reodată. $m folosit hi/no+a cu acel
(ăr(at i din a doua edinţăC 5nce/use să de+)olte transe -ro+a)e.
La a treia sesiuneC 5mi 5nce/usem inducerea transei cu un Koc o(inuit Poţi fi
aa cum etiC simţind ceea ce simţiC -6ndint ceea ce -6ndetiC o(sedat de ceea ce te
o(sedea+ă i trăind ceea ce trăieti. Nu este nimic s/ecial de făcut /entru a intra 5n transăC
nu e0istă o cale (ună sau o cale -reită de a intra 5n transă. eciC /ermiteGţi să fii ceea ce
etiC făc6nd ceea ce faciC 5n-riKor6nduGte că nu )ei intra 5n transă. Jn acel momentC ochii
săi sGau deschis i doar a s/us e asta am )enit aici. %ă intri 5n transă C )rei să s/ui
am 5ntre(at eu. NuC miGa răs/uns elC %ă aud acele cu)inte. MiGa e0/licat mai t6r+iu că
a fost sin-ura dată 5n )iaţa lui c6nd a /utut scă/a de raţionamentul teri(il că 5i desfăura
5n mod constant )iaţa incorect. "ă deseoriC 5n tim/ul unor /ărţi ale transeiC se simte

eli(erat i de o(sesii.
$cest raţionament al )alidării i non 3 Kudecării esteC 5n /arteC ceea ce mGa
atras /e mine la acti)itatea hi/notică a lui Eric*son. Hi/no+a este )ă+ută adeseori ca
mani/ulatoare. 4olosită cu mult res/ectC cred că este e0act o/usul. "onferă /utere i
/oate eli(era oamenii de mani/ulare.

=:
=8
 CAPITOLUL 2

DEMONSTRAŢII, EXERCIŢII ŞI EXEMPLE DE INDUCŢII

$cumC /entru că aţi ascultat c6te)a e0em/le de inducţii i aţi 5n)ăţat

elementele inducţieiC este tim/ul să fac o demonstraţie /entru )oi. $ceasta )a reuni toate
elementele 5n)ăţateC /entru că acum sGar /utea să )i se /ară asemănătoare cu cartea /e
care a )ă+utGo /rietenul meuC @im Wil*C 5ntrGun ma-a+in destinat Kocului de -olf i care
a)ea titlul CC<>9 e Lucruri "are %ă ă $mintească Micările Jn Dolf. %co/ul
e0erciţiilor i demonstraţiilor ce )or urma este acela de a /une laolaltă aceste elemente
5ntrGun mod c6t mai armonios. Mai t6r+iu /uteţi adău-a /artea artistică i cea /oetică.
M6ine )om adău-a direcţia de urmat i tehnicile tera/eutice.
"eea ce a )rea este ca cine)a să )ină i să se ae+e /e acest scaunC cine)a
care )a dori să e0/erimente+e transa. Poate fi cine)a care nu a mai e0/erimentat transa
5nainte i este curios i interesat să afle ce /oate fi această e0/erienţăC sau /oate fi cine)a
care a mai fost 5n transă 5nainte.

9Q
 D8+/&'*)'  % : I(0*)' ( '6

7ennis sGa oferit ca )oluntar;

?LL OB Prima 5ntre(are /e care am să o /un este $i mai fost )reodată
5ntrGuna din aceste transe formale
ENN% a
?LL %uficient de multC de c6te)a ori 
ENN% e c6te)a ori.
?LL Porţi lentile de contact

ENN% Nu.

oar o remarcă tehnicăC de o(iceiC cu /ro-resele făcute 5n domeniul lentilelor

de contactC su(iecţii le /ot /ăstra 5n tim/ul tra nseiC dar uneoriC oamenii /oartă din cele
)echiC sau din cine tie ce moti)C doresc să le 5nde/ărte+e. $r fi /ro(a(il o idee (ună să le
oferiţi /osi(ilitatea de a le 5nde/ărtaC chiar dacă )or cli/i destul de desC sau săGi ţină ochii
deschiiC dacă /ăstrea+ă lentilele.

?LL OB. "6nd ai fost 5nainte 5n transăC de o(icei ai stat /e scaunC ai ţinut
ochii 5nchii sau deschii
ENN% e o(icei st6nd /e scaun 3 cu ochii 5nchii.
?LL e o(icei cu ochii 5nchii. i ai a)ut )reodată )reuna din aceste
e0/erienţe hi/notice /recum le)itaţia m6inii sau a (raţuluiC amne+ieC distorsiunea
tim/ului sau ce)a de -enul ăsta
ENN% $mne+ieC credV
?LL "re+iC ai a)utGo dar ai uitat. 7#6sete;
ENN% Poate le)itaţia m6iniiC nuGmi /ot amintiV7#6sete;

91
 ?LL OB. Pro(a(il le)itaţia m6inii. Jn re-ulăC deci chiar nu tii. ?ine.
Presu/un că cea mai (ună cale de a 5nce/eC este e0act aceastaC cu (raţele 5ncruciate i cu
m6inile 5ncruciate. i de o(icei le s/un oamenilor asta nu /entru că tre(uie să facă aaC
deoarece tu /oţi intra 5n transă 5n orice mod doretiC dar dacă 5ţi ţii /icioarele 5ncruciate
sau indiferent cumC atunci uneori /icioarele tale )or adormi 5n tim/ ce tu eti 5n transăC
o* acă eti /e cale să 5nchi+i ochiiC o /oţi face la fel de (ine acumS i ca eu săGţi
reamintesc că nu e0istă o modalitate anumeC (ună sau reaC /entru tine de a intra 5n
transă ... iar ceea ce ai tu de făcut V este să faci oriceC trăiete oriceV i să inclu+i 5n
e0/erienţa ta ce)a ce ar fi /utut fi o confu+ieC re+istenţăC sau dificultateVaa 5nc6t să /oţi
5n felul tău săGţi -ăseti /ro/ria ta cale de a intra 5n transă. Transa fiecărei /ersoane este
unicăC /recum am/rentele de-etelor lorV i fiecare transă este unicăVfoarte (ineV
făc6nd orice ada/tări sunt necesareC /entru a fi conforta(il... ada/tări fi+iceV ada/tări
/siholo-iceV ada/tări emoţionaleV aa 5nc6t să /oţi include 5n mod contient orice ai
ne)oie să inclu+i 5n -6durile taleC sentimentele taleC sen+aţiile taleC /oţi fi distras de
sunetele din Kurul tăuVC distras de /ro/riile tale -6nduriVaa 5nc6t mintea ta incontientă
/oate crea o e0/erienţă hi/notică /entru tineC care să ţi se /otri)ească i nu uita săGţi dai
/ermisiunea de a răs/unde aa cum răs/un+i i să te )alide+i /entru acele răs/unsuri i să
nu tre(uiască să mer-i mai ad6nc 5n transă dec6t dacă 5ţi este /ermis 5n acest moment.
eciC 5ţi /oţi /ermite să intri 5n acel ti/ de transă care ţi se /otri)ete...i la 5nce/utC 5n
mod incontientC /oţi include -6ndul că nu /oţi intra 5n transa /e care tu o doreti sau că
teGai /utea strădui at6t de mult 5nc6t )ei fi /e cale să intri 5n transă. eci nu este nimic
s/ecialC de care tu să ai ne)oie /entru a intra 5n transăViC /e măsura ce tim/ul treceC /oţi

intra i mai ad6nc sau te /oţi deco/eri mer-6nd i mai de/arte /entru ca a/oi să re)ii un
/icC a/oi )ei mer-e chiar mai ad6ncC )ei re)eni un /ic mai mult i te )ei re5ntoarce 5n
transă. %au te /oţi re-ăsi st6nd la acel ni)elC care ar fi conforta(il /entru tineC nu tiu
e0actV. &neoriC c6nd oamenii sunt 5n transă i din afară /ar a se simţi conforta(ilC mai
t6r+iu 5mi s/un că le (ătea inimaC că sGau simţit un /ic neconforta(ilC aa că dacă oricare
din aceste lucruri se 5nt6m/lăC le /oţi include 5n e0/erienţa transeiV i ce /oţi trăi 5n
transă... ce ai trăit 5n transă 5nainteC sau ce)a diferit. Eu simt ce)a schim(6nduGse 5n
/erce/ţia mea /e măsură ce 5nainte+ 5n transă. Jn transă /oţi schim(a tim/ul. "6nd eram
co/ilC am mers la o coală catolică i acolo era o atmosferă c6t se /oate de o/resi)ă Vi

92
a(ia ate/tam să ies din clasă +ilnic la ora <CQQ. i tot tim/ul mi se /ărea că ultima
Kumătate de orăC de la 2C<Q /6nă la <CQQC era cea mai lun-ă Kumătate de oră a +ileiC mai
ales de c6nd a)eam 5n faţa clasei un ceas uria ale cărui (raţe /ăreau a fi li/ite la o
anumită orăC ceea ce (ăiatului care stătea 5n (ancăC i se /ăreau a fi ore i oreC dar care
/ro(a(il nu erau dec6t c6te)a minute /e ceas. "eea ce nu am reali+at la acel moment a
fost că am 5n)ăţat multe care miGau /rins (ine mai t6r+iuC c6nd am dorit să folosesc
distorsiunea tim/ului 5n hi/no+ăVcă uit6nduGmă la acele (raţe ale ceasului fi0ate la cifra
> i sărind a/oi trei minute i fi06nduGle /e ora 2C<<C /entru ca a/oi 5n c6te)a secunde să
sară mai sus cu un alt minutC 5n)ăţam cum să modific tim/ulC să dilat tim/ul aa 5nc6t
a)eam tot tim/ul de care a)eam ne)oie 5n transă /entru trăirile V /e care mi le doream
5n transă. e asemeneaC am 5n)ăţat cum săGmi distri(ui atenţiaC deoarece o /arte a minţii
mele era 5ndre/tată către ceasul din faţa claseiC o altă /arte a minţii era 5ndre/tată la ceea
ce se 5nt6m/la 5n clasăC la /redatC la acti)itateC iar o altă /arte a minţii antici/a ceea ce )oi
face du/ă ce )oi /leca de la coală. E0act li(ertatea i Koaca /e care leGa trăi. eci 5n
transă /oţi modifica tim/ul /entru a fi si-ur că ai tot tim/ul su(iecti) de care ai ne)oie i
care este diferit de tim/ul real. eoarece tim/ul calendaristic i tim/ul real sunt diferite.
$nul trecutC c6nd am +(urat 5na/oi din $ustraliaC că/itanul neGa s/us la interfonC  Jn
două minute )a fi ieri. acă nu )Ga /lăcut săr(ătoarea de Pate /e care aţi a)utGo anul
acestaC /uteţi a)ea 5ncă una. eci tim/ul calendaristic este diferit de tim/ul interior.
Tim/ul real este diferit de tim/ul interior iar acoloC 5n interiorC tu /oţi a)ea tot tim/ul de
care ai ne)oieV miGai s/us mai de)reme că ai e0/erimentat le)itaţia m6iniiC le)itaţia
(raţului. i cred că 5n trecutC 5n )ieţile noastreC 5n)ăţăm să ne micăm 5ntrGun mod diferit

de modurile contiente 5n care 5n)ăţăm să ne micăm mai t6r+iu... ca i co/ilC ca i

infant... dacă aţi o(ser)at )reodată (e(eluiiC ei 5i mică m6inile 5ntrGun mod s/asmodicC
mai (ruscC iar cercetările indică fa/tul că ei nici măcar nu tiu că atunci c6nd le trece o
m6nă /rin faţăC acea m6nă le a/arţine V deoarece ei nu au 5ncă simţul diferenţieriiC ei nu
fac această distincţie. M6na trece /rin faţa lor i du/ă un tim/ 5nţele- că este corelată cu
un anumit simţăm6nt 5n cor/ul lor i destul de cur6nd V. 5n)aţă să atin-ă lucrurile. eci
acele e0/erienţe tim/urii ale micării /ot fi -ermeni /entru această urcare automatăC care
ulteriorC atunci c6nd m6na 5nce/e să urce din /ro/ria sa iniţiati)ăC de)ine le)itaţia m6iniiC
le)itaţia (raţuluiC aceasta 5n tim/ ce mintea contientă nu dorete cu ade)ărat să e0ecute

9<
această le)itaţie. 4oarte (ine... i de o(icei ceea ce su-ere+ este ca m6na să urce /6nă la
faţa taC dar ea nu tre(uie să facă astaC dar /oate urca /6nă la faţa ta din /ro/rie iniţiati)ă.
i tu 5n mod contient /oţi monitori+a aceasta sau remarca astaC ori te /oţi lăsa /urtat 5n
altă /arte 5n )oia /ro/riilor tale -6nduri sau e0/erienţeC iar acea m6nă /oate continua i
(raţul /oate continua să se ridice către faţa ta i de o(icei su-ere+ că această micare este
le-ată de ce)a ce tu ai trăit ca e0/erienţă. "um m6na se ridicăC cum (raţul se ridică i 5ţi
atin-e faţaC sau cum ridicarea lui de la coa/să la faţă /oate fi le-ată de acţiunea de a lucra
la o /ro(lemă /e care tu ai )rut să o lucre+iC o(ţin6nd o nouă /ers/ecti)ă asu/ra lucrurilor
/e care ai )rut să le )e+i dintrGo nouă /ers/ecti)ă V. cre6nd /uţin mai multă /osi(ilitate
de ale-ere 5n le-ătură cu o anumită +onă 5n care ţiGai dorit să ai mai multă /osi(ilitate de
ale-ereC sau doar 5n)ăţ6nd să mer-i mai ad6ncC aa cum m6na i (raţul se ridică 5n felul
lorC cu /ro/ria lor )ite+ă i cu /ro/ria lor măsură V i o )ei ridica mereu s/re faţăV. i
/oate că tu nu tii cu ade)ăratC 5n mod contientC dar cor/ul tău tieC mintea ta
incontientă tie c6t de sus )a urca m6na ta. E0istă o e0/resie )eche cum că m6na drea/tă
nu tie ce face m6na st6n-ă. $a că /oate fi această situaţie V iar ceea ce desco/eri este
că m6na drea/tă 5nce/e să urce i eaC dei /oate să nGo facăC este doar o /osi(ilitate.
&neoriC ceea ce desco/eră oamenii este că m6inile 5nce/ un fel de 5ntrecere 5n drumul
către faţa lorC cred că acest lucru este interesant de trăitC de aflat ritmul 5n care se mică
m6inileC /entru că mereu am cre+ut căC dacă ar fi să ai o com/etiţie cu tine 5nsăţiC ai /utea
face 5n aa fel 5nc6t să c6ti-i /rin orice mod. eciC indiferent care m6nă c6ti-ăC tu
c6ti-i /rin fa/tul că ai 5n)ăţat transaC e0/erienţa transeiC ori dacă m6na drea/tă continuă
să urceC atunci /oţi a)ea o e0/erienţă /e care ai dorit să o trăieti 5n transă. i 5ţi /ot oferi

o altă in)itaţie 5n tim/ul transei i in)itaţia este de a face una sau am(ele m6ini să
amorţeascăC e0/erienţă denumită 5n hi/no+ă aneste+ia mănuă. $neste+ia mănuă este ca
i cum ţiGai /une o mănuă care are 5n ea aneste+ic local ce face ca m6na să fie rece sau
amorţită sau se/aratăC chiar i+olată .... /entru căC la 5nce/utC 5n tim/ul le)itaţiei m6inii i a
(raţului te /oţi simţi un /ic de+armatC /6nă c6nd )ei 5n)ăţa să te simţi conforta(il cu
aceasta sau chiar se/arat 7i+olat; de ea. Pot trece /e deasu/ra i /ot atin-e una din m6inile
tale uor iar tu /oţi simţi atin-erea sau /oţi să nu simţi atin-erea V dar efectul ulterior al
acestei atin-eri se /oate transforma 5n amorţeală sau răceală ce se /oate /roduce 5n mod
sur/rin+ător 5n cealaltă mană sau deKa sGa 5nt6m/lat 5ntrGuna sau 5n am(ele m6ini. i /e

9=
măsură ce m6na continuă să urce către faţa taC 5n)eţi mai multe des/re a(ilitatea ta de a
răs/unde i des/re 5ncrederea 5n tine la ni)ele mai ad6nciC la ni)el incontient i te simţi
mult mai li(er să lucre+i cu tine 5nsuţi 5n loc să lu/ţi 5m/otri)a ta. Te /ui de acord 5n mod
contient i incontient 3 ca i cum ai alinia toate /orţile 5ntrGo eclu+ă i lucrurile sunt
aliniate 5ntrGun mod 5nc6t eclu+a se deschide i tii unde sunt acele m6ini chiar acum i
tii c6t de de/arte se )or mica m6inileC c6t de mult ar atenţia ta se /oate 5m/ărţi 5ntre
ceea ce doreti tu să trăieti ca e0/erienţăC ceea ce e0/erimente+i i ... neatenţie. "a acele
e0/erienţe /rinci/ale....C iar tu /oţi să te )alide+i /entru răs/unsurile /e care le dai ... e
foarte (ine V să răs/un+i 5ntrGun fel care 5ţi este cu ade)ărat /otri)it V la ni)elul care
este /otri)it /entru tine V ca să te aKute să 5nfrunţi lucrurile 5ntrGun mod diferitC să /ui
incontientul tău să te aKute să mer-i s/re sco/urile /ro/use V atunci cănd călătoresc cu
a)ionul intru 5n transa mea de călătorie V dau drumul la mu+ică sau citesc sau scriu V
următorul lucru /e careGl tiu este că am aKuns la destinaţie. Pot chiar 5n)ăţa să mă retra-
5n mineC săGmi /ort de -riKă 5n modalităţi diferite i să acţione+ adec)atC este ca atunci
c6nd mer-i la ser)ici /e acelai drum 5n fiecare +i V tii că )ei aKun-e acolo 5ntrGun fel
dar nu recunoti 5ntotdeauna toate decorurile i nuGţi aminteti că ai semnali+at trec6nd /e
o altă (andăC dar cum)a ai o )a-ă amintire că tre(uie să fi acţionat corectC deoarece se
/are că ai aKuns 5ntre- la ser)iciuC te simţi destul de conforta(il fără să o(ser)i ce ai făcutC
unde ai fost. $cumC datorită cadrului tem/oralC ceea ce 5ţi su-ere+ este să iei cam un
minunat sau două de tim/ realC tot at6t de mult ca i tim/ul intern su(iecti) de care ai
ne)oie s/re aGţi com/leta e0/erienţa transei de astă+i V i aceasta /ro(a(il )a /ermite
m6inilor să se lase /urtate 5n Kos către co/asele tale sau să le /lase+i acolo Kos 5n mod

deli(eratC oricum 5ţi este ţie (ine i să 5nce/i /rocesul de reorientare către tim/ul /re+ent
i către locul de aici. #eaminteteGţi că stai 5n cor/ul tăuC /e un scaun 5n această cameră
s/ecialăC 5n acest moment /articular i c6nd eti /re-ătitC /e măsură ce această m6nă sau
aceste m6ini atin- coa/sele sau /icioarele taleC foarte (ineC /oţi 5nce/e /rocesul
reorientării. "6nd eti /re-ătit să faci drumul transei 5na/oiC te /oţi adunaC deschi+i din
nou ochii i re)ii. V ?ineC o*. e la /ilot la co/ilot. "um a fost

ENN% $ fost (ine.

99
 Hai să 5nce/em acum cu c6te)a 5ntre(ări i comentarii din /artea ne5nsemnatei
-alerii de aici i să )edem ce au de s/us. Jntre(ări sau comentarii le-ate de ceea ce aţi
)ă+ut

$&EN'$ Mereu )ă 5ntindeţi i căscaţi c6nd sunteţi -ata

e o(icei. Este un indiciu conte0tual /entru a s/uneHeiC chestia astaC

hi/no+aC sGa terminat. $cum a)em un alt ti/ de con)ersaţie. #eorientea+ăGte s/re cor/ul
tăuS eu am să mă reoriente+ către al meu. Mă mic /rinG/reKurC 5mi atin- cor/ul. $ceasta
fac de o(icei oamenii c6nd se reada/tea+ă du/ă transăC deci ofer 5n mod non)er(alC aa
cum o fac i )er(alC indiciul de a iei din transă. Mai e0istă un moti) /entru care mă
5ntind. Jn tim/ ce induc transa unei /ersoaneC eu 5nsămi sunt 5n transă. $a că mă
reoriente+ către cor/ul meu ca o modalitate de a iei din transă. $lte 5ntre(ări sau
comentarii

$&EN'$ "um se face că noi toţi nu am intrat 5n transă c6nd aţi indus
transa

&nii oameni au intratC alţii nu au intrat. nducţia mea este doar o in)itaţieC nu
este o cerereC iar unii oameni )or acce/ta in)itaţiaC se )or lăsa dui de demonstrarea
transei iar alţii nu. Pe măsură ce trec +ileleC cred că din ce 5n ce mai multe /ersoane se )or

lăsa duse de transăC deoarece )or do(6ndi mai multă e0/erienţă i mai multă 5ncredere 5n
acest /roces al transei. "red că la acest moment unele /ersoane /ro(a(il că sunt s/eriate
de moarte 5n ceea ce /ri)ete mecanismul transei. Nu sunt si-urC dar termin6nd alte
seminarii i discut6nd cu destule /ersoane a/oiC la acest moment ele 5ncă -6ndesc aa
Nu )reau ca oricine să mă controle+eC nu )reau ca oricine să mă facă să cloncănesc ca o
-ăină i alte lucruri de -enul acesta. Oamenii chiar au aceste idei ciudateC asemănătoare
ideii că transa /oate controla oamenii. O dată ce do(6ndesc mai multă 5ncredere 5n sineC
5n ceea ce /ri)ete mecanismul transeiC sunt mult mai dis/ui săGi asume risculC dar
/entru mine este o* dacă ei fac acest lucru i este la fel de o* dacă ei nu fac acest lucru.

9>
 $ceastă inducţie a fost centrată 5n s/ecial către ennis i cine sGa /utut lăsa
/urtat de această transăC a /utut fi dus de ea. ar nu am centrat transa către acele
/ersoane. acă aţi fost 5n faţa mea i aţi a)ut c6te)a 5n-riKorări sau o(iecţiiC s/er că 5mi
)eţi s/uneC /entru a include 5n tim/ul transei ceea ce este necesar să includ referitor la
dumnea)oastră i nu referitor la ennisC deoarece 5n tim/ul acestei demonstraţii mGam
ra/ortat 5n /rinci/al la e0/erienţa lui ennis. acă tu i ennis aţi fi fost aiciC ar fi fost
mai /ro(a(il ca am6ndoi să intraţi 5n transăC chiar dacă tu nu ai intrat 5n tim/ ce stăteai
acolo i urmăreai transa. eoarece mGa 5ndre/ta /uţin mai mult s/re e0/erienţa ta i s/re
ceea ce miGai s/us că a funcţionat /entru tine. MGai fi /utut 5n)ăţa asta oferinduGmi c6te)a
ti/uri de răs/unsuriC m6na ta sGar fi micat sau nuC ţiGai fi 5ncruntat s/r6ncenele sau ai fi
a/ro(at d6nd din ca/ sau nu ai fi dat din ca/ 5n semn de a/ro(are. $i fi res/irat altfelC aa
5nc6t antrenamentul tău ar fi influenţat ce urma să se 5nt6m/le aici.

$&EN'$ $m remarcat că atunci c6nd )or(eaţi des/re micările m6inilorC

miGam dus m6inile la faţă /entru a mă scăr/ina i nu am )rut să fac asta i am
/ri)it /rin cameră i multe /ersoane 5i micau m6inile.

esi-ur. $ceasta se /oate datora doar statului Kos i urmăririi unor lucruri
/entru un tim/C oamenii se a-ită un /icS dar e /osi(il să fi fost i influenţaţi de ceea ce am
s/us.

$&EN'$ $ţi fost 5n transă

a C desi-ur. $m fost 5n transă toată +iuaC nu aţi remarcat $ici am fost 5ntrGun
ti/ diferit de transă G centrat foarte mult /e ennis. O transă focali+ată s/re e0terior.
$cumC dacă el miGar fi indus mie transaC miGa fi scos ochelarii ca de o(icei i ochii mei
sGar fi 5nchis i a fi semănat mult mai mult cu el. $m fost 5ntrGo transă focali+ată s/re
e0teriorC limit6nduGmi /unctul de centrare al atenţiei. Nu )Gam remarcat foarte mult /e
)oiC cei din e0terior. $m fost mult mai concentrat /e elC iar muchii mei faciali sGau
nete+it un /ic i discursul meu a fost un /ic diferit dec6t este acum. eciC daC am fost 5n
transă.

9I
 %/er că această demonstraţie are le-ătură cu ceea ce )Gam 5n)ăţat a+i de
dimineaţă. Nu am fost foarte atent să fac tot ce am /redatC am făcutGo de /e /ilot automat.
$m 5ncrederea că aţi fost 5n stare să )edeţi i să au+iţi c6te)a elemente des/re care am
)or(it.

$&EN'$ $m remarcat că res/iraţia dumnea)oastră o mima i o o-lindea

/e a luiC /recum i fa/tul că )or(eaţi /e e0/iraţia lui.

"orectC e0ce/t6nd un anumit tim/ s/ecialC des/re care )ă )oi )or(i mai t6r+iu.
MGam coordonat cu micarea ca/ului lui. $m făcutGo contientC iar incontientul a
disociat un /ic.

$&EN'$ Pare ca i cum aţi folosi o tehnică a confu+ieiC au fost multe

lucruri /e care leGaţi s/us i care au creat asu/ra mea efectul unei confu+ii.

aC este un /ic dificil de urmărit uneoriC /e de o /arte /entru că fra+ele mele
au fost fra-mentate deoarece mă o/ream din )or(it c6nd el 5i termina e0/iraţia i
5nce/eam să )or(esc atunci c6nd e0/ira din nou. $a că asta este un /ic cam -reu de
urmărit 5n mod lo-ic i liniar i din această cau+ă /oate fi cum)a confu+. ar 5n -eneralC
nu a-ree+ folosirea confu+iei. O -ăsesc a fi un /ic neres/ectuoasă i 5nelătoare.

$&EN'$ i aţi o-lindit /ostura sa cor/orală.

aC destul de mult.

$&EN'$ "6nd ochii lui ennis sGau 5nchisC el nu a /utut )edea astaC deci
asta a fost mai mult /entru dumnea)oastră dec6t /entru ennis

Ei (ineC el /utea au+i deose(irileC /utea au+i diferenţele. "hiar dacă nu

/rocesa asta contientC cred că le /utea au+i la un anumit ni)elC aa căC chiar cu ochii
5nchiiC diferenţele de tonalitate sunt foarte /uterniceC cele ale locaţiilor s/aţiale sunt la fel

9:
de /uternice. "6nd am s/us ridică V asta am comunicat chiar dacă ochii lui erau 5nchii
5n tim/ul /rocesului transei. ennisC ai 5ntre(ări sau comentarii $i trăit sen+aţia de
amorţire a m6inii

ENN% Nu eram si-ur dacă am simţit că miGaţi atins m6na.

O*C 5ncă o 5ntre(are.

$&EN'$ %e /are că iGaţi oferit ca e0em/le mai multe e0/erienţe ce

a/arţin istoriei dumnea)oastre /ersonale dec6t săGi oferiţi /osi(ilităţi de aGi
trăi /ro/ria sa e0/erienţă.

%ă s/ui /o)eti /ersonale este doar una dintre căile de a oferi /osi(ilităţi. Nu
am s/us să e0/erimentaţi ceea ce am trăit euC ci am 5ncercat să e)oc ce)a din e0/erienţa
lui s/un6nduGi ce)a din a meaC ceea ce este ti/ic 5n s/usul /o)etilor. oar s/uneţi
/o)eti des/re )oi i oamenii ori se )or lăsa 5n )oia acelor e0/erienţe ori nu o )or face.
eciC daC am s/us ce)a din e0/erienţa mea /entru ca el să ai(ă /osi(ilitatea săGi cree+e
/ro/ria sa e0/erienţă. Presu/unerea mea este că unii dintre )oiC i /oate tuC ennisC c6nd
am s/us des/re mine că eram 5n clasăC aţi fost i )oi 5n clasa )oastrăC aţi )ă+ut ceasurile
de /ereteC aţi )ă+ut cum stăteaţi 5n (ănci. Nu am s/us Mer-i 5n (ancăC nu am s/usC
i+uali+ea+ă o (ancă sau un ceasC sau 4ii la coalăC doar miGam /o)estit e0/erienţa .
ar de o(iceiC c6nd )ă /o)estiţi e0/erienţa )oastră 5ntrGo modalitate destul de e)ocati)ăC

alte /ersoane se )or lăsa /urtate de ea. ar dacă )eţi s/une i+uali+e+ă o clasăC unele
/ersoane )or s/une OhC nu o /ot )i+uali+a (ineC sau Nu /ot face asta corectC deci
am dorit să o fac mai mult ca o /osi(ilitate indirectă. &nul dintre modurile de a oferi
o/ţiuni dintrGo ale-ere multi/lă este să s/unem /o)eti 5n care )om intra /e măsură ce
continuăm.

$&EN'$ $ fost aceasta o selecţie 5nt6m/lătoare a /o)etilor

98
 NuC nu a fost o selecţie 5nt6m/lătoare. $ fost o selecţie foarte (ine -6ndită.
JntrGun felC a fost deri)ată /ornind de la asociaţiiC asta esteC o /o)este )a fi asociată alteiaC
dar acolo a fost o succesiune de su-estiiC idei i /osi(ilităţi /e care )i leGam dat. Primul
set de /o)eti a fost le-at de intrarea 5n transăC al doilea set a fost le-at de crearea
modificărilor 5n /erce/ţii i al treilea setC al anecdotelorC erau le-ate de crearea
modificărilor 5n micările musculare. $/oi au mai fost c6te)aC dar aceasta a fost
succesiuneaC aa cum miGo reamintesc eu acum.
Jn re-ulăC 5ţi mulţumimC ennis că ai fost aici.
"e am făcut 5n această dimineaţă a fost să )ă aduc /rintre elementele de (a+ă
ale inducţiei eric*sonieneC să ascultaţi c6te)a e0em/le de /e casetele audio. i să au+iţi
cum /ersoane diferite induc transe /6nă acum Eric*son i eu. e asemeneaC am a)ut
această demonstraţie /e )iuC aa că aţi /utut da un sens modului 5n care să /uneţi toate
acele elemente laolaltă. "eea ce )om face 5n această du/ă amia+ă este să 5nce/eţi să
/racticaţi /e r6nd c6te o mică /arte din fiecare element al inducţiei eric*soniene. oi face
o altă demonstraţie 5n această du/ăGam ia+ă. om asculta i )om )i+uali +a un /ic mai
mult casetele audio i )ideo 5n această du/ă amia+ă. om adău-a un /ic mai mult
material didacticC 5n /rinci/al referitor la fenomenul transeiC fenomenul hi/notic 3
aneste+ieC le)itaţia m6inii i alte lucruri ca acestea 3 aa 5nc6t să /uteţi 5nţele-e de ce să le
folosiţiC ce sunt ele i cum să le /ro)ocaţi. e asemeneaC )om e0ersa cu ele.
ă reamintescC toate acestea ne conduc către m6ineC c6nd )om răs/unde la
5ntre(area "e faci du/ă ce leGai indus transa Lucrurile /e care le facem astă+i )or fi
foarte rele)ante /entru ceea ce )om discuta m6ine i )or fi /iese /entru ceea ce )om face

astă+i i /e care le )om e0tinde m6ine. eciC chiar dacă a)eţi deKa unele cunotinţe de
(a+ă 5n hi/no+a eric*sonianăC nu )ă faceţi -riKi dacă unele dintre acestea le re/etaţi.
$stă+i construim (a+a lecţiilor de m6ineC deoarece sco/ul /rinci/al este de a utili+a aceste
lucruri 5n tera/ie /entru a da re+ultate. "red că inducerea unei transe este destul de sim/lă
i cred că /uteţi 5n)ăţa asta destul de re/ede. "e faceţi du/ă ce leGaţi indus transa este o
/ro(lemă mult mai com/licată i cred că cere mult mai multă clarificare.
P6nă acum cred că mGaţi 5nţeles destul de clarC am )ă+ut destule ca/ete
a/ro(6nd i aţi r6s la momentele /otri)iteC aa că am sentimentul că aţi 5nţeles. Jn această
du/ă amia+ă )ă )oi ru-a să lucraţi ce)a. $cesta este un 6orksho/. %arcina este de a face

>Q
aceste e0erciţiiC dar le )oi face să fie /e c6t /osi(il c6t mai /uţin ameninţătoareC at6t c6t
/ot eu să le fac. ă )oi mai 5ntre(a 5ncă o dată dacă lucraţi ce)a i dacă )ă asumaţi nite
riscuriC o*

O*C acum mă ate/t de la )oi toţi să faceţi c6te)a transeC doar aaC cum am
făcut eu acea demonstraţie. 7r6sete; Dlumeam doar. Gam /romis că am să trec dintrGo
dată /rin acest /rim /as i o )oi face.
Pentru fricoii dintre )oi am /re-ătit o fiţuică /e care o /uteţi a-ăţa unde)a i
să o folosiţi 5n tim/ul acestor două +ile sau c6nd )ă 5ntoarceţi la /ractica )oastrăC 5n
/re-ătirea /entru hi/no+ă sau c6nd faceţi hi/no+ă.

FIŞA 2.%

F+-+/)&' 0)-+& @ )7+6' 0&' 7 /+-*))

%. F+-+/)*) 7+/))-)'', 7&8)/)' >) 0)- @0&'G'+'& >) 9&'6- 

 %imteGte li(er să de+or-ani+e+i orice din ceea ce s/un i care nu ţi se
/otri)ete.
 Poţi să răs/un+i 5n orice fel doreti sGo faci i )alidea+ă acest răs/uns.

2. F+-+/)*) -)8'G- )0-6) >) 9&'6 .

Poţi fi distras 5n tim/ ce intri 5ntrGo stare modificată sau /oţi fi concentrat

doar /e ceea ce s/un sau /oţi fi concentrat 5ntrGun mod rela0at.

Nu tre(uie să fii rela0at i te /oţi rela0a

3. F'0*) ()/ )0*)) /0) (&) .

 Poţi deose(i 5ntre lucrurile /e care le faci i lucrurile care ţiGau fost
făcute
 O /arte din tine /oate fi atentă la sunetele din e0terior i o alta /oate fi
atentă la sunetele din interiorul tău

>1
4. A&))*) 8)*)) 0+>) &6)/*-, 0+96))-, /07)0)/8- >)
''-)6- )'& )0+>)-) 7&)*- '+8')6' >) ')-)*)- .
Mintea ta contientă /oate crede că nu /oţi mer-e ad6nc 5ntrGo stare
modificată i 5n acelai tim/ mintea ta incontientă 5nce/e să intre mai
/rofund 5n interior

5. P&+7*) -<&) >) '/+0)'*)) .

 $a cum m6na aceasta urcă către faţa taC tu /oţi folosi asta ca un semnal
că mintea ta incontientă i cor/ul tău lucrea+ă 5m/reună /entru a te aKuta
să te 5ndre/ţi către sco/urile tale.
 i 5n )iitorC c6nd ai ne)oie de astaC incontientul tău 5ţi /oate oferi acces
la resursele de care ai ne)oie /entru aGţi re+ol)a dificultăţile.

J. 0&'G'*) &/7/&)- (+&) >) )0-(*)- 7 0- 7-)0)/)+'& .

 4oarte (ineC m6na /oate continua să urce 5n /ro/riul ei ritm i cu /ro/ria
ei )ite+ă.
 i /oţi face orice modificare de care ai ne)oie /entru a menţine i a
ad6nci starea de confort 5n transăC chiar dacă nu eti rela0at.
 Poţi deschide ochiiC aa cum deKa ai făcutGoC fiind 5ncă concentrat 5n
interior. Ei se /ot 5nchide sau /ot răm6ne deschii V nu tiu ce )a fi (ine
/entru tine

". P&/7*) '8 ) &/ 7/&) >) '7+ ) /70 -'*) 08 >) 0( / +&
7&+(0 &/7/&)-
 Nu tiu c6t de re/ede )a urca această m6na /6nă la faţa ta.
 Nu tiu e0act unde )ei aKun-e c6nd )ei fi 5n interior. Pro(a(il că nici tu
nu )ei fi 5n stare să s/ui /6nă du/ă ce )ei re)eni.

#. F+-+/)*) 0) 0'&  / /70 )9)0 0 7&))& -' 7&/+', -+0, )87,
+)0 /' '0*). F+-+/)*) 0) 0+&', 7& 0'& 0-)- '
(+() + @*-<& 8') /70)9)0.

>2
  E0istă o mulţime de cunotinţe /e care tu leGai do(6ndit 5n trecut i
des/re care contient ai uitat.
 Te /oţi (a+a /e e0/erienţeC dorinţeC s/eranţeC )iseC a/titudiniC a(ilităţiC i
orice altce)a ai ne)oie ca săGţi atin-i sco/urile
 Poţi mer-e 5ntrGun anumit tim/ i 5ntrGun anumit loc /entru a lua ceea ce
ai ne)oieS /oate fi un tim/ din trecut sau un tim/ din )iitorS /oate fi
a/roa/e sau 5nde/ărtat.

&nii oameni doresc să ai(ă aceste lucruri /e care să se s/riKine sau la care să
se refereC iar unii dintre )oi le )or o(ţine mai de-ra(ă /rin osmo+ă. Jn am(ele ca+uri mă
ate/t să mer-eţi 5n cele din urmă dincolo de stilul meu i de ideile mele i să transformaţi
aceste metode i tehnici 5n stilul dumnea)oastră 3 ada/taţiGle /ro/riilor )oastre /ractici i
modele tera/eutice.
$aC iată fia. Gam dat un număr de cate-orii i a/oi am inclus c6te)a
e0em/le /entru fiecare cate-orie. "6nd )ă faceţi e0erciţiileC /uteţi folosi aceste fra+e
cu)6nt cu cu)6nt sau folosiţiGle ca modele /entru a -enera /ro/riile )oastre fra+e
similare.

E87- ( 7 C'/ )(+  %: M)-+ E&)01/+  I(0*)'

7&) +0'&

$cumC se-mentul ce urmea+ă este mult mai /ro)ocatorC este din /erioada de
sf6rit a anilor 9QC iar Eric*son lucrea+ă cu un (ăiat care nu a mai fost 5nainte 5n transăC cu
e0ce/ţia unei scurte e0/erienţe trăite 5n noa/tea dinaintea unei /etreceri. %e /are că
Eric*son iGa indus o scurtă transă cu o seară 5nainteC 5n tim/ul unei 5ntruniri sociale. Ei
stau 5n aceeai cameră 5n care sGa ţinut /etrecerea din noa/tea anterioară iar 5n s/atele
unui -eam o-lindă stăteau i /ri)eau di)erse /ersoane. Jn cameră era cine)a
5nre-istr6nduGi 5n sco/ul reali+ării unei cercetări 7cred că Dre-or ?ateson ţinea cameraC
dar nu este clar;.
$cest (ăiat nu a mai fost )reodată 5n mod formal 5ntrGo transă i 5l )eţi au+i /e

Eric*son a)6nd 5nt6i o mică con)ersaţie cu el des/re -eamul o-lindă i mustr6nduGi /uţin

><
/e cei din s/atele o-lin+iiC referitor la /resu/usa neutralitate a -eamului lor o-lindă
deoarece $ndre Weit+enhoffer 5i a/rinde o ţi-ară i )oi 5l /uteţi )edea. Eric*son s/une
Mă 5ntre( 5n le-ătură cu -eamul o-lindă /e care ei 5l folosesc i mă 5ntre( dacă 5i dau
seama că te /oţi 5nela cu acest -eam o-lindă. Eric*son comentea+ă asu/ra /resu/us ei
neutralităţi a cercetării lor i 5i dă seama că acetia au o influenţă asu/ra oamenilor
cercetaţi /rin -eamul o-lindă. El 5nce/e alene con)ersaţia du/ă careC /e măsură ce 5nce/e
să se concentre+eC /uteţi au+i cum i se schim(ă )oceaC să )edeţi cum 5i schim(ă /osturaC
conduita i de fa/tC ce face el niţialC el 5l reorientea+ă /e acest (ăiat către noa/tea
anterioarăC c6nd a discutat cu el des/re transă.

E#"B%ON Mă 5ntre( dacă $ndre 5i dă seama că tu /oţiV )edea asta. i

mă 5ntre( 5n le-ătură cu lucrarea lor e0/erimentală /e care o fac aici. acă sunt contienţi
că se /ot trăda /e ei 5nii /rin -eamul o-lindă. Jţi aminteti c6nd neGam 5nt6lnit /rima
oară
%&?E"T&L a.
E#"B%ON Nu stăteai chiar 5n /o+iţia asta. Eram de cealaltă /arte a st6n-ii
taleC nuGi aa
%&?E"T&L "orect. Jn /artea mea dreaptă.
E#"B%ON i V aa eC 5n /artea ta drea/tă. iC hai să )edemC acolo este
Hil-ardC cam 5n st6n-a camereiC relati) 5n aceeai /o+iţie unde este ?ateson 5n acest
moment.
%&?E"T&L &h huh.

E#"B%ON i nuGmi aduc aminte unde erau ceilalţiC dar erau risi/iţi 5n Kur i
erau mai de-ra(ă tăcuţi ca i cum ascultau la ce a)eam săGţi s/un. i unul dintre lucrurile
/e care ţi leGam s/us a fost această /ro(lemă de a te simţi /e tine 5nsuţiC 5ţi aminteti
%&?E"T&L aC 5mi amintescC da.

El reGe)ocă seara anterioară Jţi aminteti acea /rimă 5nt6lnire i face o

-reealăC (ăiatul lGa corectat dar el continuă ree)ocarea.

>=
 E#"B%ON i aa cum 5ţi aminteti astaC 5ţi /oţi aminti doar ce ţi sGa
5nt6m/lat c6nd ţiGai amintit asta

O*C s/une el  i am menţionat această /ro(lemă de a te simţi /e tine 5nsuţi 

3 el 5ncearcă săGi ridice )oceaC o mică schim(are 5n conduita sa i s/une  i cum 5ţi
aminteti asta _ asociere ` 5ţi aminteti V.  3 /entru a le-a o e0/erienţă de alta.

E#"B%ON TeGai simţit făc6nd ce 4oarte (ineC teGai simţit intr6nd 5ntrGo
transă du/ă cum 5ţi )ei reamintiS aa cum )ei intra 5ntrGo transă chiar acum.

?ăiatul 5nce/e să răs/undă.  TeGai simţit făc6nd cei (ăiatul 5nce/e săGi
nete+ească muchiiC săGi schim(e ritmul res/iraţiei i de)ine foarte imo(il. Eric*son
răs/unde la aceste schim(ări s/un6nd  4oarte (ineC )ei intra 5n transă. $a cum eti /e
cale să intri 5n transă chiar acum. Jn ritmul res/iraţiei (ăiatuluiC Eric*son dă a/ro(ator
din ca/.

E#"B%ON i a )rea să te fac să te /erce/i /e tine 5nsuţi 5ntrGo altă /o+iţie.

Eric*son o(ţine indicii odată ce /rimete un răs/uns iniţial.

E&0)*)-  % : I(0*)' 7 '6' 7&8)/))) >) ()/+0)&))

$ dori să faceţi un e0erciţiu 5n aa fel 5nc6t să /uteţi 5nce/e să inte-raţi aceste
a(ilităţi 5n com/ortamentul )ostru. Pentru aceste /rime -ru/uri de e0erciţiiC nu este
necesar să induceţi oamenilor transa. oar )eţi /urta dialo-ul i )eţi urma cursul transei.
"u toate căC 5n tim/ ce s/un astaC unele /ersoane /ot intra 5n transă /e măsură ce faceţi
aceste e0erciţii 3 altele au e0/erimentat deKa e0erciţiile.
$cesta )a fi un element foarte im/ortant 5n toate e0erciţiile /e care le )eţi
face. Pe )iitor nu tre(uie săGl faceţi 5n ca(inetul dumnea)oastrăC am să )ă cer săGl faceţi 5n
acest aranKamentC adică să )or(iţi numai atunci c6nd /ersoana e0/iră. "um /uteţi sesi+a

>9
c6nd e0/iră /ersoana acă nu aţi făcut această distincţieC atunci )ă su-ere+ doar să
/ri)iţi umerii mei atunci c6nd res/ir. "e se 5nt6m/lă cu umerii mei atunci c6nd ins/ir i
e0/ir Ei se mică uor 5n Kos i 5n sus. %auC -ăsiţi o /arte a cor/ului lor care se mică la
momentul e0/iraţiei sau /e tot /arcursul res/iraţiei lor. or(iţi numai c6nd e0/iră. "hiar
dacă aceasta 5nseamnă ca )oi să săriţi /este c6te)a res/iraţiiC im/ortant este să )ă
su/ra/uneţi cu e0/iraţia. "hiar dacă aceasta /resu/une să )ă fra-mentaţi /ro/o+iţiile i
chiar să )ă o/riţi 5n miKlocul unei /ro/o+iţii sau a unei fra+e. eţi ate/ta e0/iraţiaC )eţi
)or(i numai du/ă aceea i )ă o/riţi de 5ndată ce ei 5i termină e0/iraţia. $cesta este
/rimul element i )a de)eni un element comun /e măsură ce adău-ăm altele.
&rmătorul element /entru acest /rim e0erciţiu constă 5n a le oferi /ermisiunea
de a trăi orice e0/erimentea+ă 7emoţieC -6ndC orice;. OferiţiGle /ermisiunea de (a+ă i
)alidaţiGi /entru orice răs/uns /e care )iGl oferă.
$l treilea element 5n acest e0erciţiu /resu/une să 5nce/eţi să creaţi această
ru/tură 5ntre contient , incontient. Puteţi face asta )er(al sau non)er(al. "eea ce fac eu
de re-ulăC i aceasta este o recomandareC este să atri(ui toate nelinitileC re+istenţeleC i
confu+iile minţii contiente i să atri(ui transa i e0/erienţele automate minţii
incontiente Mintea )oastră conştientă /oate fi distrasă de sunetele din KurC de discuţia
altor /ersoane. Mintea )oastră conştientă se /oate 5ntre(a dacă /uteţi intra 5n transă. Tot
sce/ticismulC toate -riKile i nelinitileC le atri(ui de o(icei minţii contiente i 5n acelai
tim/ mintea )oastră inconştientă 5i /oate reaminti ca i e0/erienţe toate transele
anterioare. Mintea )oastră inconştientă /oate fi si-ură că /uteţi intra 5n transă 5n tim/ ce
mintea )oastră conştientă /oate fi si-ură că nu /uteţi intra 5n transă. Mintea )oastră

inconştientă )ă /oate fi de aKutor /entru a e0/erimenta orice a)eţi ne)oie să

e0/erimentaţi 5n modul 5n care )ă este /otri)it )ouă. Jnce/eţi doar să faceţi distincţia
5ntre mintea contientă i cea incontientă.
e asemeneaC de o(icei atri(ui contientului as/ectele e0terioareC centr6nd
atenţia /e acum i aici. "6nd mer- mai de/arte către incontientC )or(esc des/re orice alt
tim/C altul dec6t tim/ul /re+ent 7trecutul sau )iitorul; i des/re orice alt locC altul dec6t
cel de aici. $a cum a făcut Eric*son cu acest (ăiat 5n ultimul e0em/luC atunci c6nd a
s/us $ )rea să te simţi tu 5nsuţi 5ntrGun alt loc i la readus la seara anterioară astfel
5nc6t el a făcut am(ele distincţii aceea de aGl determina /e (ăiat să se 5ntoarcă 5na/oi 5n

>>
tim/ la noa/tea anterioară i de asemenea de aGl determina /e (ăiat săGi schim(e /o+iţia
i să se simtă el 5nsăi 5ntrGo /o+iţie diferită. acă doriţiC /uteţi face toate acestea 5n
com/letareC dar lucrul /rinci/al /e care )reau săGl do(6ndiţi aici este acela de a )or(i /e
e0/iraţieC să oferiţi /ersoanelor /ermisiunea de a răs/unde aa cum o facC reali+6nd
distincţia dintre contient i incontientC )er(al i non)er(al.
%arcina )oastră 5n acest e0erciţiu este aceea de a )ă simţi /eni(ilC simţiţiG)ă ca
i cum nu aţi /utea face asta i faceţi o mulţime de -reeli. "redeţi că /uteţi face asta
eoarece /ro(lema este că dacă acesta nu este modul )ostru o(inuit de a lucra 5n tera/ieC
)ă )a fi un /ic /este m6nă atunci c6nd )eţi 5nce/e. OricumC )om 5m/ărţi aceste lucruri 5n
fra-mente mai mici aa 5nc6 t să fie mai /uţin /eni(i l /e măsură ce a)anse+i . ă )om
acorda destulă asistenţă i e0erciţii /ractice astfel 5nc6t /rin osmo+ăC la sf6ritul celor
două +ileC )ă )eţi simţi mult mai /uţin /eni(il i mult mai conforta(il. Jn re-ulă
$cordaţiG)ă doar cinci sau ase minute i urmaţi am(ele căi i du/ă cinci minute
schim(aţi locurile astfel ca cealaltă /eroană să fie )or(itorul . &n )or(itorC un ascultător.
La acest moment nu este o situaţie hi/noti+ator i su(iectC ci doar )or(itori i ascultători.
La Kumătatea tim/ului )ă )oi da un semnalC /entru a face schim(urile.

7Partici/anţii fac e0erciţiul;

e fa/tC c6nd am mers la seminarii am ur6t să fac e0erciţiile i mereu am fost

a/reciat du/ă ce le făceam. $cest seminar are o mulţime de e0erciţii aa 5nc6t )eţi fi mult
mai 5ncre+ători 5n ceea ce /i)ete utili+area transei 5n /ractica )oastră.

Jntre(ări sau comentariiC ce aţi 5n)ăţat făc6nd acest e0erciţiu

$&EN'$ Este o* să )or(im tot tim/ul /e ins/iraţie

esi-ur. acă ale-eţi un model /articular i acesta )i se /otri)eteC este 5n

re-ulă at6ta tim/ c6t 5l /ăstraţi i 5l transformaţi 5ntrGo structură de /ilot automat. "u toate
căC un alt lucru /e care )iGl /ot s/une este că dacă a)eţi deKa creată o structură /e (a+a
căreia faceţi o mulţime de edinţe de rela0areC fante+ie diriKată sau acti)ităţi /recum
(iofeed(ac*Gul sau antrenamentul auto-enC )ă ro- să lăsaţi la uă acest model de

>I
interacţiune. Jl /uteţi lua 5na/oi atunci c6nd /lecaţi. Presu/un că )ă /rice/eţi deKa destul
de (ine la acele inte racţiuni. "eea ce )reau eu să de/rindeţiC este această structură
automată i a/oiC c6nd /lecaţi C /uteţi să le /uneţi /e /ilot automat /e am6ndou ă. acă
)or(iţi /e ins/iraţieC acesta fiind unul dintre modelele )echiC atunci aţi /utea de+)olta mai
multă fle0i(ilitate i aţi /utea )or(i /e e0/iraţieC dar dacă )or(itul /e ins/iraţie este mult
mai conforta(il /entru dumnea)oastră i nu aţi mai a)ut un model /articular 5nainteC este
5n re-ulă.

$&EN'$ $haC o /ot face 5n orice modalitate Mă 5ntre(am doar.

NuC nu este nimic ma-ic 5n le-ătură cu asta.

$&EN'$ "6nd )or(iţiC e0/iraţiC /resu/un i aceasta face să res/iraţi

5m/reună.

aC dar nu este esenţial să )ă menţineţi res/ir aţia 5m/reună. Nu este esenţial
să )or(iţi /e un astfel de ritmC dar cred că este /lăcut. &n alt lucru /e care 5l s/un este
c6nd solicit le)itaţia m6iniiC o solicit /e ins/iraţie. 4olosesc aceasta cu un sco/ s/ecific i
)om )or(i des/re asta mai t6r+iu. O*C altce)a

$&EN'$ MGam simţit foarte incon-ruent sau inconforta(il.

Jn rolul de ascultător sau de )or(itor

$&EN'$ e )or(itor.

JntrGo anumită măsurăC acesta este rolul e0erciţiului deoarece nu a)eţi 5ncă
destule conţinuturi /entru a le ae+a acolo. e asemeneaC este un /ic incomod i nu este
modul )ostru o(inuit de a )or(iC dar /e măsură ce )om 5naintaC )ă )om da mai multe
cunotinţe i acest e0erciţiu )a de)eni mai uor. eţi a)ea ce)a mai multe e0em/le i
demonstaţii audio i )ideo.

>:
 $&EN'$ e 5ndată ce ea iGa 5nchis ochiiC mGam simţit mult mai
conforta(il.

$ha. $ceasta cu si-uranţă a fost )ala(il /entru mine c6nd am 5nce/ut /rima
oară. om a)ea e0erciţii /e care le )eţi face iar /ersoana 5i ţine ochii deschii /e măsură
ce intră 5n transăC dar la 5nce/ut /entru mine a fost ce)a de -enul 5nchide ochiiC nu )reau
ca ochii tăi de /ete să mă urmărească 5n tim/ ce fac astaC deoarece mă simt un /ic
/eni(il cu toate aceste lucruri. $cumC uneori induc transa 5n tim/ ce /ersoana are ochii
deschii. om )or(i des/re asta /e măsură ce 5naintăm i faceţi mai multe e0erciţii din
nouC /entru a )ă simţi mai conforta(il. e asemenea a)em c6te)a e0erciţii 5n care
/ersoana )or(ete. Pentru 5nce/utC dei )ă /unem doar să le )or(iţi.

$&EN'$ Dăsesc că este un /ic dificil să fii atent la toate deodată. %imt că
a fi a)ut ne)oie să 5i /ri)esc 5n ochi i a/oi să 5ncerc să o(ser) c6nd res/irau.

&neori aceasta este un /ic dificilC ceea ce fac eu de o(icei este să o(ser)
res/iraţia lor cu /ri)irea mea /erifericăC 5n colţul ochiului meu. Menţin acel contact cu
ochiul i 5mi continui micarea ca/ului 5n ritmul res/iraţiei lor. Este o cale de a face acest
lucru C dar )ă reamintesc din nouC /uteţi să nuGi /ri)iţi 5n ochi.

C'/' E87-  2: M)-+ E&)01/+  I(0*)' 7 '6'

7&8)/))) >) ()/+0)&))

O*C 5nainte de a face un alt e0erciţiuC lăsaţiGmă să mai adau- un alt e0em/lu.
$ceasta este /rima oară c6nd (ăiatul a fost 5n transăC el studia+ă hi/no+a. Este un foto-raf
care are un (locaK artistic. Puteţi au+i disocierea contient , incontient i aceasta )a fi
/ro(a(il mai semnificati)ă acum că tocmai aţi făcut acest lucru.

>8
 "u toate că /oţi fi intens interesat 5n mod contientC a )rea săGţi dai seama de
fa/tul că eti infinit mai interesat la un ni)el incontient. i 5n mod contient
te /oţi rela0aS /oţi 5nchide ochii i săGţi lai mintea să rătăcească du/ă )oieC de
la cu)intele mele către -6ndurile le-ate de foto-rafiiC la -6ndurile le-ate de r.
HerschmanC la -6ndurile le-ate de starea )remiiC la -6ndurile le-ate de munca
ta +ilnicăC la -6ndurile le-ate de ce ai la micul deKun astă+i 3 orice -6nd
rătăcitor careGţi )ine 5n minte. Nu )a fi niciun efort din /artea ta să 5ncerci să
mă asculţiC niciun efortC a(solut deloc. $a cum ai urmări o floare
deschi+6nduGseC /oţi sta i /ri)i asta fără a face )reun efort. E0act 5n acelai
felC 5ţi /oţi lăsa mintea incontientă deschisă i să ai(ă /ro/ria ei -6ndireC
/ro/rile ei sentimenteC fără a(solut niciun efort din /artea ta. Tot ceea ce
tre(uie să tii este că mintea ta incontientă e0istăS este 5n interiorul tău. Este o
/arte a taC /e care nu o cunoti cu ade)ărat i nu o )ei cunote niciodată cu
ade)ăratC dar care tie 5n-ro+itor de multe lucruri des/re tine.

O*C acum că aţi făcut de fa/t acest e0erciţiuC aţi /utut au+i că Eric*son a
reali+at disocierea contient i incontient. e asemenea a dat o mulţime de /ermisiuni
/entru neatenţieC /entru -6ndurile rătăcitoare i a atri(uit unele lucruri minţii contiente i
alte lucruri minţii incontiente. Mintea incontientăC insinua elC are o mulţime de
cunotinţe i multă /utere iar mintea contientă are numai un fel limitat de /utere.
Ne 5ntoarcem acum la 4ia cu numele 4olosirea Presu/unerilor 5n Hi/no+ă.
$ceasta )ă )a aKuta 5n e0erciţiul )iitor.

Mer-em acum la următoarea /iesă. &rmătoarea /iesă constă 5n utili+area

/resu/unerilor. eţi /rimi această fiă ca i -hid. $ )rea să do(6ndiţi ce)a e0/erienţă 5n
utili+area /resu/unerilor 5n inducerea transei. in nouC /rimul /as este acelai ca 5nainte
3 )or(iţi /e e0/iraţie. $/oiC su(5nţele-eţi sau /resu/uneţi că /ersoana )a intra 5n transă.
%auC du/ă ce )edeţi c6te)a răs/unsuriC /resu/uneţi că ei au intrat 5n transă. $/oiC cel deGal
treilea /as 5n acest e0erciţiu constă 5n a s/ecula cu )oce tare asu/ra diferitelor e0/erienţe
/e care le /ot a)ea 5n tim/ ce intră 5n transă. "heia 5n acest /unct este să nu )ă 5ndoiţi
niciodată că nu )or intra 5n transăC s/eculaţi doar toate modalităţile /e care ei le /ot duce

IQ
/6nă la ca/ăt /entru a intra 5n transă. Pot fi distrai /e măsură ce intră 5n transăC mintea
lor contientă /oate să nu creadă că )or intra 5n transă.
Puteţi utili+a această schemă de modalităţiC /resu/un6nd că este fiţuica
)oastră. O /uteţi ţine /e -enunchiC să o /ri)iţi i să s/uneţi Preferaţi să intraţi 5n transă
acum sau mai t6r+iu urmărindGo 5n mod mecanicC sau /uteţi fi un /ic mai creati)iC
/ri)ind 5n Kos către schemă i cre6nd noi /ro/o+iţiiC noi 5ntre(ări. Puteţi folosi această
tehnică a 5ntre(ărilor sau a afirmaţiilorC ca de e0em/lu Preferaţi să intraţi 5n transă cu
ochii deschii sau cu ochii 5nchii sau /oate fi o afirmaţieC &nii oameni /referă să intre
5n transă a)6nd ochii deschiiC alţii /referă să intre 5n transă a)6nd ochii 5nchii. Nu tiu
cu ade)ărat care /oate fi modul cel mai conforta(il /entru tine sau /e care 5l /referi. "ea
deGa doua este mai de-ra(ă o afirmaţie dec6t o 5ntre(are.
eţi su(5nţele-e sau /resu/une că /ersoana )a intra 5n transăC să nu )ă 5ndoiţi
niciodată de astaC Eric*son stă/6nete situaţiaC este 5n s/atele )ostruC eu stă/6nesc situaţiaC
sunt 5n s/atele )ostruC 5i )om induce /ersoanei transaC nu tre(uie să )ă faceţi -riKi 5n
le-ătură cu astaC este /e cale să se 5nt6m/le. Tot ceea ce a)eţi de făcut este să faceţi
s/eculaţii cu )oce tareC adresate /ersoanelor /e /arcursul /rocesului de inducere a transeiC
s/eculaţii referitoare la fa/tul că )or fi contienteC referitoare la ceea ce )or trăi ca i
e0/erienţă i la cum )or intra 5n transă. Nu )ă 5ndoiţi niciodată de ideea că ei )or intra 5n
transă. $re sens /entru )oi Jn re-ulă. in nouC un )or(itorC un ascultător i la Kumătatea
tim/ului schim(aţi rolurile.ă reamintescC ei nu tre(uie să intre 5n transăC dar )oi le
)or(iţi doar des/re intrarea 5n transă. 7rmătorul e0erciţiu )a fi referitor la /unerea lor 5n
transă. Jn)ăţăm să dialo-ăm /otri)it acestui ti/ de dialo- i să /unem laolaltă c6te)a

a(ilităţi. Puteţi folosi orice doriţi să folosiţi 5n ca+ul ultimului e0erciţiu. acă doriţi /uteţi
reali+a disocierea contient , incontientC /uteţi să le oferiţi /ermisiuniC orice altce)a
doriţiC acestea )or fi (ine)enite at6ta tim/ c6t includeţi aceste noi /iese 5n e0erciţiu.
Jnainte de a 5nce/eC lăsaţiGmă să )ă dau c6te)a e0em/le. oar o )oi 5ntre(a /e
Dlenn $i mai fost 5n transă înainte$ 3 aceasta )a fi /rima mea /resu/unere. $cum $i
/refera să intri 5n transă /urt6nd ochelarii sau ai /refera săGţi scoţi ochelarii /entru a intra
5n transă u/ă care$cumC că ţiGai scos ochelariiC ai /refera săGţi 5nchi+i ochii /entru a
intra 5n transă C sau ai /refera săGi ţii deschii 5n tim/ ce intri 5n transă Jnchi+ i ochii
O*C Poţi face asta acum 7amintiţiG)ă /ermisiunea din e0erciţiul anterior;. i /e măsură

I1
ce 5nchi+i ochiiC mă 5ntre( c6t de re/ede )ei reali+a că eti /e cale să intri 5n transă Mă
5ntre( care )a fi /rimul semn /e care 5l )ei )edeaC sau /rimul semn /e care 5l )ei simţi că
eti 5n transă i chiar nu tiu c6t de re/ede )ei intra 5n transă i c6t de /rofund )ei intra
5n transă. tiu că /oţi a)ea o mulţime de e0/erienţe 5n tim/ ce eti 5n transă i că ele /ot fi
e0/erienţele tale /ersonale i nu e0/erienţele indi)iduale ale altcui)a oarecareC doar
/ro/riile tale e0/erienţeC 5n ritmul tău i 5n )ite+a ta. $a că nu mer-e 5n niciun fel mai
ad6nc dec6t 5ţi este conforta(il /entru tine. i chiar nu tiu c6t de ad6nc este astaC dar tiu
că /oţi a)ea /ro/ria ta transă i e0/erienţă 5ntrGun fel care 5ţi este /otri)it /entru tine.
O*C foarte (ine. Mulţumesc Dlenn.
%/eculaţi doar ce fel de transă )a e0/erimenta elC nu )ă 5ndoiţi niciodată că )a
a)ea o e0/erienţă a transei. $cest e0erciţiu nu tre(uie să )ă ia /rea mult tim/. ă
reamintesc că din cau+a /articularităţii acestui e0erciţiu nu este necesar ca /ersoana să fie
5n transăC ci doar ca )oi să 5n)ăţaţi să dialo-aţi 5n acest fel cu /ersoana din faţa )oastrăC
care )a răs/unde. O*C cinci sau ase minute de fiecare /ersoanăC /rima oară 5n rolul de
)or(itor a/oi 5n rolul de ascultător. oar ca să )ă reduc ni)elul de an0ietateC acum nu )ă
)oi ascultaC dar 5n tim/ul următoarelor e0erciţii )oi fi /rin Kur i )ă )oi urmăriC de
asemenea )om face i alte e0erciţii /entru toată lumea.

7Partici/anţii fac e0erciţiile;

Jnce/eţi să 5ncheiaţi i re)eniţi 5n -ru/ul mare. 4oarte (ineC ce 5ntre(ări sau

comentarii a)eţi i ce aţi a)ut de 5n)ăţat de aici

$&EN'$ $m a)ut dificultăţi 5n aGmi sincroni+a res/iraţia mea cu a lui.

O*C deci ai a)ut dificultăţi 5n remarcarea res/iraţiei i a dialo-ului sau

dificultăţi le-ate de a fi atentă la am(ele lucruri simultanC sau ce

$&EN'$ "red că a fi atentă. Nu sunt si-ură.

I2
 O*C cred că dacă ai dificultăţi 5n a fi atentă la am(ele lucruri 5n acelai tim/C ar
tre(ui să fii atentă c6nd la un lucru c6nd la celălalt. &neori acordă atenţie res/iraţiei i
alteori fii atentă le ceea ce s/uiC iar du/ă o )reme )ei 5n)ăţa să le faci /e am6ndouă 5n
acelai tim/. Este ca atunci c6nd mer-i cu (icicleta sau conduci o maină /entru /rima
oarăC se /resu/une că tre(uie să /ri)eti 5n o-linda retro)i+oareC săGţi /ui m6inile /e
)olanC (a-i 5n )ite+ăC accelere+i i /orneti. Este destul de co/leitor să faci toate acele
lucruri dintrGo datăC dar odată ce ai /us unul dintre ele /e /ilot automatC de o(icei /oţi
face c6te)a dintre ele 5n acelai tim/. La /rima 5ncercare de a conduce e un /ic co/leitor
dar acum mulţi oameni /ot face asta 5n somn i din c6te 5ţi /ot s/uneC chiar conduc 5n
somn. 7#6sete; La 5nce/ut nu ai /utut face astaC ai fost destul de tensionat i ner)os i nu
teGai -6ndit că )reodată )ei ti să conduci i te )ei simţi conforta(il făc6nd asta. ar este
e)ident că du/ă un tim/ te )ei simţi conforta(il făc6nd asta. O* $ltce)a

$&EN'$ &n lucru /e care lGam remarcat a fostC ca i ascultătorC că nu am

au+it Kumătate din ce a s/us elC adică am fost mult mai mult cuV.

estul de răuC eu am tras cu urechea i ceea ce a s/us el a fost foarte /rofund.

7#6sete;

$&EN'$ ncontientul meu a au+it. 7#6sete;

aC am destui clienţi care 5mi s/un asta i 5i iau /este /iciorC s/un6nduGle

$m s/us lucruri cu ade)ărat /rofunde i tu nu ai ascultat asta &neori ei se lasă

/urtaţi doar de ritmul )ocii mele i folosesc )ocea ca un fel de ancoră. Ei sunt de/arteC
dar le-aţi de )oce i astfel )or ti cum tre(uie să iasă din transă. &neori ei c6ntă la
intrarea 5n i la ieirea din transă. $ceasta este o e0/erienţă foarte o(inuităC aa 5nc6t 5n
mod e)ident nu este doar conţinutul cu)intelor )oastre cel care crea+ă transa. Poate )ă
/uteţi rela0a un /ic 5n le-atură cu asta. u/ă ce soţia mea a născutC era foarteC foarte
o(osită. Ea inducea transe clienţilor i oca+ional aţi/ea 5n tim/ ce hi/noti+a clienţii. "6nd
aţi/ea 5n tim/ ce făcea hi/no+ăC uneori 5nce/ea să s/ună lucruri total li/site de sens /e
care i le ima-ina 5n )isul ei. MiGa s/us căC clienţii ei nu au remarcat niciodată. $tunci se

I<
tre+ea i au+ea ceea ce tocmai s/useseC 5ncerc6nd să strecoare acest e/isod 5ntrGo manieră
c6t mai creati)ăC dar se /are că /ersoanele nu au remarcat niciodată cu ade)ărat că ea a
a)ut acest dialo- li/sit de sens. $ceasta /oate )ă face să fiţi un /ic mai rela0aţi 5n ceea ce
/ri)ete conţinutul. $ltce)a

$&EN'$ &neoriC 5n tim/ ce fac asta 5ncerc să su-ere+ că el este /e cale să

intre 5n transă 5ntrGun fel sau altulC iar el este deKa 5n transă.

$tunci a /utea s/une ce)a am(i-uuC /recum Pe măsură ce intri 5n transă
VG Nu este foarte clar s/un6nd că ei sunt de fa/t acum sau oricum )or intra 5n )iitor 5n
transă.G  Pe măsură ce )ei intra 5n transăC )ei /utea remarca schim(ările din res/iraţia taC
schim(ările din /resiunea s6n-elui V 

$&EN'$ "um tim că ei chiar sunt 5n transă i /utem s/une $cumC că

eti 5n transă V 

Pri)esc indicatorii comuni transei. ă )oi da o listă

nete+irea muchilor faciali

schim(ări 5n culoarea /ielii
imo(ilitate
reduceri ale micărilor orientati)e

catale/sia unui mem(ru

schim(ări 5n cli/it i 5n modul de a 5n-hiţi
modificarea res/iraţiei i /ulsului
autonomia com/ortamentului motor 7intermitenţa;
/ri)ire dusă
/ri)ire 5n -ol
schim(ări 5n calitatea )ocii
5nt6r+iere 5n a răs/unde
stăruinţa răs/unsurilor

I=
 literalism
disociere
rela0are musculară

dentificaţi indicatorii comuni transei. "ăutaţi c6ţi)a dintre aceti indici.

Niciodată nGa faceGo aa de /recis ca cinci minus trei sau oricareC dar 5n mod ti/icC
acestea sunt răs/unsurile /e care le )edeţi c6nd /ersoana intră 5n transă.

$&EN'$ "e )edeţi de o(icei

"e aţi )ă+ut c6nd ennis a )enit aiciC a fost că ennis a a)ut o con)ersaţie
diferită faţă de ti/urile de con)ersaţii /e care le a)eam de o(icei cu ennis. Jn /rimul
r6ndC el nuGi 5nchide de o(icei ochii 5n tim/ul unei con)ersaţii. &neori o face /ro(a(ilC
dar nu /entru un aa tim/ 5ndelun-at. eci el iGa 5nchis ochii i a res/irat 5ntrGun fel
diferit dec6t res/iră el de o(iceiC res/iraţia lui sGa schim(at. Muchii săi faciali sGau
nete+it. acă /uteţi )edea astaC el a a)ut o schim(are uoară 5n culoarea /ielii sale. El a
fost imo(il 3 nu sGa micat /rea mult.
Jn această con)ersaţie /e care o a)em acumC mulţi dintre )oi se foiesc un /icC
dar de 5ndată ce 5nce/em să inducem o transăC din anumite moti)eC oamenii se linitesc
uor i 5ncetea+ă să se mai mite /entru cea mai mare /arte a tim/ului. ar atunci c6nd se
micăC ei ne arată acest com/ortament motor autonomC s/asmodic. Jn transă acestea se
numesc micări ideomotoriiC iar uneori /uteţi )edea aceste mici micări s/asmodice la

de-ete. &nii hi/noti+atori folosesc micările automate ale de-etelor ca semnale cu

)aloare de da sau nu. Jn transăC de-etele )oastre au un fel de micare s/asmodică.
e asemeneaC am )ă+ut schim(ări 5n cli/ire i 5n felul de a 5n-hiţi i catale/sia
unui mem(ru. Jncercaţ i să )ă ridicaţi m6na sus 5n acest fel /entru a/ro0imati ) Kumătate
de oră sau =9 de minute i )eţi desco/eri că este foarte -reu să o faceţiC de)ine foarte -rea
sau dureros sau oricum altfel . ar /ro(a(il că ennis a simţitGo sau /oate că nuC dar cei
mai mulţi oameni au simţit că m6na lor este /e cont /ro/riu. i au menţinutGo ridicată 19
sau 2Q de minuteC Kumătate de orăC chiar =9 de minute. acă o ţineţi ridicată at6t de mult
5n tim/ ce sunteţi 5n afara transei C du/ă un tim/ )ă )a durea. Jn transă se /are că această

I9
menţinere nu solicită )reun efort sau durere. $ceast ă catatonie ca de ceară este similară
cu ceea ce aţi au+it 5n /siho/atolo-ieC c6nd ae+aţi cor/ul /er soanelor 5ntrGo anumită
/ostură iar ele stau 5n acea /ostură. O /ri)ire /ierdutăC dacă ochii lor sunt deschiiC ei /ur
i sim/lu se hol(ea+ă la un lucru i nu se mică delocC ochii lor sunt fici. acă )or(escC
calitate )ocii este modificată i uneori e0istă o 5nt6r+iere 5n răs/unsurile lorC )er(ale i
non)er(ale. ennis a a)ut de ate/tatC a tre(uit să ate/t să )ăd le)itaţia m6inii sale du/ă
ce lGam in)itat să facă acest lucru. $ceasta a necesitat un /ic de tim/. &neori )eţi /une o
5ntre(are i )eţi crede că /ersoana nu a au+itGo dar du/ă un tim/ )ă )a răs/unde. Pe l6n-ă
aceastaC /ersistenţa răs/unsului. &neoriC c6nd )edeţi oamenii confirm6nd /rin 5nclinarea
ca/ului 5n transăC ei 5i )or menţine această micare /entru o /eriadă 5ndelun-ată.
Literalismul 3 acesta are loc c6nd /ersoana răs/unde e0act cu)6nt cu cu)6ntC aa cum
o(inuiam să facem c6nd 5n)ăţam unele din aceste de/rinderi lin-)istice 7de
lim(ă,lim(aK; la noi acasă i s/unem Jmi /oţi aduce o (ere iar /ersoana )a s/une daC
5ţi /ot aduce o (ere dar nu se )a mica. aC este o /osi(ilitate.
estul de rar 5nt6lnim literalismul 5n transăC dar oca+ionalC e /osi(il. Jmi aduc
aminte de o /ersoană cu care am făcut o transă /entru demonstraţie 5n O0fordC $n-lia.
Pentru acel (ăiat a fost /rima oară c6nd a fost )reodată 5n transă. $ intrat 5n transăC a
reali+at le)itarea m6inii i a (raţuluiC duc6nduGi m6na /6nă la faţă. M6na a urcat /6nă iG
a atins faţa. "6nd am )rut săGl scot din transăC am s/us i m6na ta se /oate de/lasa
5na/oiC 5n Kos către coa/sa ta i /e masură ce ea atin-e /iciorul tău sau coa/sa taC /oţi
re)eni din transă. eci m6na co(oarăC 5n final de-etele i m6na sa au atins /iciorulC dar
(raţul său este 5nţe/enit 5n aer. %Ga uitat la mineC iar eu am s/usC HelloC iar el miGa

răs/uns tiiC e ciudatS 5mi simt (raţul cum)a 5nţe/enit aici i sus/endat. Gam răs/uns
Jn re-ulă. i a continuat  Ei (ineC )a co(or6 )reodată (raţul meu i iGam răs/uns
"red că 5n cele din urmă da. $ continuat Ei (ineC c6ndC iar eu iGam răs/uns Nu
tiu e0actC iar a/oi a 5ntre(at  e ce nu a co(or6t c6nd am ieit din transă iGam
răs/uns Nu tiu e0act. $a că am s/us  O*C 5nchide ochii i fă din nou drumul /entru
a te 5ntoarce 5n transă. El a 5nchis ochii C sGa re5ntors 5n transă i am s/us $cum 5ţi )oi
5ntre(a incontientul de ce nu a )rut ca m6na i (raţul tău să co(oare  El a re/licat
Pentru că miGai s/us ca numai m(na mea să co(oare 5na/oi l6n-ă coa/să. $a că am
s/us e0a-eratC e0a-eratC e0a-erat. O*C m6na şi (raţul se /ot ridica din nou i m6na i

I>
(raţul /ot co(or6 c6nd iei din transă. i asta a fost. $m(ele au co(or6t i el iese din
transă. ar de o(icei nu )eţi 5nt6lni un asemenea literalism.
isocierea este se/ararea des/re care am )or(itC a cor/ului /ersoanei de ca/ul
său. isocierea emoţiilor lor. Oca+ionalC Eric*son /une /e cine)a săGi amintească -luma
lor fa)orită i nu conţinutul intelectual al acesteiaC iar ei ar fi r6s i ar fi r6s i nu ar fi a)ut
idee de ce r6d 3 aceasta este disocierea. isocierea emoţiei de intelect. isocierea unei
/ărţi a cor/ului )ostru de o altă /arte a cor/ului )ostru. isocierea minţii contiente de
mintea incontientăS orice se/arare 5n e0/erienţa )oastrăC care este destul de intensă
/entru ca )oi să o remarcaţi. e o(icei acestea sunt le-ate de transă. Nu e0istă nici o
solicitare /entru )reunul dintre aceste lucruriC dar acestea sunt unele dintre lucrurile /e
care le căutăm.
"eea ce )ă /ot s/une este să remarcaţi 5n tim/ul următoarelor două +ileC c6nd
/ersoanele intră 5n transăC ce fac iC (ruscC )eţi 5nce/e să 5ntele-eţi. Mai mult dec6t at6tC
remarcaţi ce se 5nt6m/lă cu )oi c6nd intraţi 5n transă i )eţi 5nce/e să 5ntele-eţi. &n ti/ a
)enit la Eric*son i iGa solicitat săGi definească transaC iar Eric*son nu iGa definitGo.
?ăiatul re)enea 5n fiecare +i i 5l ru-a /e Eric*son săGi definească transa. Eric*son iGa
s/us că o )a /utea 5nţele-e doar dacă o )a trăi. ?ăiatul sGa simţit foarte frustrat i a
continuat săGl 5ntre(e +ilnic /e Eric*son ce este transaC ce este transa ar Eric*son
răs/undea ca 5ntotdeauna  ei ti numai dacă o )ei e0/erimenta. $ ieit 5m/reună cu
Eric*son să măn6nceC iar soţia lui Eric*son a insistat /e l6n-ă acesta săGi s/ună (aiatului
ce este transaC deoarece acesta )a tranforma cina 5n ce)a ne/lăcut din cau+a insistenţelor
lui. $a că Eric* son a s/us ei ti ce esteC c6nd o )ei e0/erimentaC iar (ăiat ul a

e0/erimentatGo oca+ional 5n tim/ul să/tăm6niiC iar această e0/erienţă a dat răs/uns la

5ntre(area lui. Pro(a(il că a)eţi o mulţime de 5ntre(ări /6na c6nd o descifraţi OhC
aceasta este transaC mGam /rins i aceasta este o e0/erienţă interioară. e asemenea )eţi
)edea at6t de multe e0em/le de transă c6nd faceţi e0erciţiile i )eţi 5nce/e să s/uneţi
MGam /rins G %unt 5n transă.

E&0)*)-  2: F+-+/)&' ''-+<))-+& >) '0(+-+&

@ )(0&' &'/)

II
 $cum a )rea să mai faceţi un e0erciţiu 5nainte de /au+ă i acesta se referă la
e)ocarea transei /rin analo-ii i anecdote. "red că aici sunt de fa/t /atru as/ecte ale
transeiC /atru ui către tansă.
&na dintre ui este 5nde/ărtarea sau deconcentrarea. i acestea sunt o(inuiteC
+ilniceC un fel de e0/erienţe -eneraleC des/re care cine)a ar /utea s/une că sunt
e0/erienţe o(inuite de distanţare sau defocusare. Jntini 5n iar(ăC /ri)ind norii. %tarea
hi/no-o-ică ce are loc atunci c6nd eti a/roa/e dar nu chiar adormit i starea
hi/no/om/icăC starea dintre somn i )e-he. %tările de meditaţie i de rela0are. $scultarea
unui curs sau a unei lecturi /lict isitoare. Momente din )iaţa cotidianăC c6nd )ă de/ărtaţi
5n stări /recum transa. Nu este o stare formală de hi/no+ăC dar este ca o transă. eci
aceasta este una dintre ui distanţarea i defocusarea. "oncentrarea /e nimic. "a i cum
)Gaţi /ro/a-a lar- lumina.
O/usul acestora re/re+intă de asemenea o caracteristică ti/ică a transei iar
aceasta 5n-ustea+ă centrul atenţiei. Nim(ul atenţiei este foarte 5n-ustC /recum a(sor(irea
sau concentrarea contientă im/licată 5ntrGun filmC tele)i+or sau carteS sau ca atunci c6nd
ascultaţi un )or(itor ca/ti)antC cine)a care )ă ca/tea+ă cu ade)ărat atenţiaS sau a fi
a(sor(it de mu+ică.

F)>' &. 2.2

P+&*)- &'/): C- 7'& 7+&*) 0& &'/

D)/'*'&'  D9+0/'&'

5ntins 5n iar(ăC /ri)ind norii

stările hi/no-o-ică i hi/no/om/ică
stările de rela0are , meditaţie
ascultarea unui curs, lecturi /lictisitoare

C9('&'  0+0&'&' 0+>) F+0'-)6'&' 0+>)

I:
 im/licarea 5ntrGun film , emisiune t) , carte
ascultarea unui )or(itor ca/ti)ant
cufundarea 5n mu+ică
cufundarea 5n unele acti)ităţi sau 5n muncă
cufundarea 5ntrGo con)ersaţie

D)/+0)&  (7+*'-)6'&' 0+>)*) >)  /' '0))*))

c6ntatul la un instrument 7odată ce lGaţi 5n)ăţat;

/racticarea unui s/ort 7odată ce lGaţi 5n)ăţat;
m6+-ălitul
m6ncatul floricelelor de /orum( 5n tim/ul )i+ionării filmelor

R)8)0)'  8+(-  0+87+&'8 &7))

c6ntatul
dansatul
mantrele
aler-atul
le-ănatul

&neori ascult mu+ică iC /entru că sunt mu+icianC urmăresc doar un sin-ur
instrument deGa lun-ul 5ntre-ii /iese mu+icale. oi ascultaC de e0em/luC doar (asul.
#estul se /ierde 5n fundal. %unt foarte cufundat 5n asta 3 aceasta este o transă. $ fi
cufundat 5n unele acti)ităţi sau 5n muncăC c6nd sunteţi cu ade)ărat acolo. 4rederic* i cu
mine am a)ut o discuţie le-ată de acest su(iect 5ntrGuna din /au+e. El s/une "red că
intru 5n transă uneori c6nd fac tera/ie. Eu iGam răs/uns rei să s/ui C c6nd eti cu
ade)ărat acolo C iar el a continuat aC c6nd mer-e cu ade)ărat lin i cur-ător. %ă fii
a(sor(it de o con)ersaţie. $ţi a)ut )reodată e0/erienţa de a m6nca 5ntrGun restaurant i să
luaţi cina cu /rietnii )otri iC (ruscC să )ă ridicaţi /ri)irea i să )edeţi toţi chelnerii i

I8
toate chelneriţele i /e /ro/rietar ate/t 6nd ca )oi să /lecaţi $cumC /entru aceia dintre
)oi care a/ro(aţi d6nd din ca/C /ro(a(il că aţi e)ocat un /ic din aceste e0/erienţe doar
/entru că )i leGam reamintit eu. $ceasta este o e0/erienţă +ilnică de cufundare sau
contienţă focusată.
&rmătoarea /oartă este disocierea sau descom/unerea contienţei i
acti)ităţii. e e0em/luC odată ce /uteţi stă/6ni un instrumentC /uteţi c6nta la el fără să )ă
-6ndiţi la el foarte mult. acă c6ntaţi la flautC du/ă un tim/C acesta )a c6nta sin-ur. oi
doar /uneţi 5n ordine lucrurile i intenţionaţi să c6ntaţi ce)a. &neoriC c6nd c6nt la chitară
oamenii s/un Eti cu ade)ărat un (un inter/ret la chitarăC iar eu le răs/und NuC
de-etele mele sunt. $cumC nu tiu cum să c6nt la chitarăC dar de-etele mele chiar tiu.
acă 5ncerc să mă -6ndesc la asta o )oi face 5n /ro/ria mea manieră. $cesta este
ade)ărulC mai ales 5n ca+ul unor lucruri foarte com/licate. O dată ce stă/6niţi un
instrumentC c6nd c6ntaţi la elC de o(icei o faceţi 5ntrGo formă disociată. Practicarea unui
s/ort 3 acelai lucru. esfăurarea tera/ieiC odată ce stă/6niţi acest lucru. erularea
hi/no+eiC odată ce o stă/6niţi. %unteţi /e un /ilot automat i nu tre(uie să )ă -6ndiţi la
aceste lucruri. M6+-ălitul 3 o e0/erienţă +ilnică. %unteţi la telefon i nici măcar nu
remarcaţi că m6+-ăliţiC o faceţi doar. M6ncatul floricelelor de /orum( la filmeC iar c6nd
daţi cu m6na de fundul /un-ii )ă 5ntre(aţiC "ine a m6ncat /o/cornul $ceasta este
disocierea. Pro(a(il că oamenii măn6ncă 5ntrGo formă disociată. %i nici măcar nu
recunosc ce măn6ncă sau că man6ncaC măn6ncă /ur i sim/lu.
"om/ortamentul ritmic sau modelele com/ortamentale sunt ultima /oartă
către transăC /e care leGam menţionat aici. $cestea /resu/un re/etarea unor lucruri 5ntrGun

mod foarte ritmicC aler-atulC le-ănatulC menţionarea mantrelorC /oate fi orice de acest fel.
Pentru unii oameni dansatulC c6ntatulC aceste lucruri /ot fi e0/erienţe +ilnice ale transei.
&nii oameni folosesc c6ntatul monoton sau mantrele /entru a de+)olta o meditaţie de
ti/ul transei.
$cestea 7defocusareaC 5n-ustarea c6m/ului atenţieiC disocierea i com/ortaG
mentele ritmice sau modelele com/ortamentale; sunt /orţile către transă iar )oi /uteţi
folosi e0/erienţele comune uni)ersale /entru a e)oca e0/erienţe de ti/ul transei. Jn
s/ecial cu /ersoanele care nu au mai fost niciodată 5n transă e)ocaţi mai multe e0/erienţe
de ti/ul transei i s/uneţi $cum /uneţi toate acestea la un loc i aceasta este transa.

:Q
nsuiţiG)ă deconcentrarea. JnsuiţiG)ă o e0/erienţă de concentrare a atenţiei. nsuiţiG)ă o
e0/erienţă de disociere. nsuiţiG)ă o e0/erienţă de ritmicitate. TuC din /rimul r6ndC
tocmai ai re)enit din transăC (ine ai re)enit. O e0/erienţă o(inuităC de +i cu +iC 5n care aţi
fost /lecaţi /entru /uţin tim/C /lecaţi 5n /ro/ria )oastră e0/erienţă i a/oi o(ser) că )ă
reorientaţi s/re cor/ul )ostru. $ţi fost /lecaţi de aici /entru un moment. i am s/us
lucruri foarte im/ortante. 7#6sete; NuC nu chiar. Totul a fost o (6l(6ială 5n tim/ ce aţi fost
/lecaţi.
eciC ceea ce a )rea să faceţi )oi 5n următorul e0erciţiuC 5nainte de a lua o
/au+ăC este să utili+aţi una dintre aceste /atru /orţi sau toate /orţile /entru a in)ita o
/ersoană să intre 5n transăC s/un6nduGi o mulţime de /o)eti le-ate de e0/erienţa )oastră
7i /otenţiala lor e0/erienţă;. $cestea /ot fi e0em/le ale transelor +ilniceC du/ă care
5n)itaţiGi a/oi să le folosească /entru a intra 5n transă. ă reamintescC )o(iţi /e e0/iraţie.
O a doua modalitate este de a inter)ie)a /ersoana 5n le-ătură cu oricare din aceste
e0/erienţe +ilnice de ti/ul transei 3 /e care dintre ele leGa a)ut. "6ntă la un instrument
E0/erienţele de ti/ul transei se află /rintre e0/erienţele lor i 5n conţinutul de (a+ă. $
treia cale este de a utili+a e0/erienţele /e care ei le au sau e0/erienţele uni)ersale 3 cele
/e care cei mai mulţi oameni le /ot a)ea 3 /entru a e)oca transa. 4aceţi asta s/un6nd
/o)eti i folosind detaliile unui roman /entru a e)oca o amintire a acelor e0/erienţe de
ti/ transă.
"eea ce am )rut să s/un /rin detalii romanciere este aceea căC /recum un
romancierC 5ncercaţi să faceţi ca e0/erienţa să de)ină reală /entru acea /ersoană. Jn loc să
s/uneţi ?ăr(atul stătea 5n (iroul săuC /uteţi s/une El stătea 5n (iroul săuS era o noa/te

rece i 5ntunecoasă. El /utea )edea ful-erele din c6nd 5n c6nd care luminau antierul.
Putea au+i /loaia care (ătea 5n uă. Putea simţi căldura focului 5n s/atele său. Putea au+i
sc6rţ6itul stiloului 5n linitea no/ţiiC /rintre /ocnetele tunetelor i lumina ful-erelor. Putea
mirosi fumul lemnului. Tre(uie doar să le )or(iţi des/re toate e0/erienţele sen+orialeC
/entru ca o /ersoană să trăiască acea e0/erienţă i tre(uie să o faceţi un /ic mai
ima-inati) dec6tC stătea 5n (iroul său scriind. Persoana se /oate lăsa /urtată de aceste
e0/erienţe sen+oriale i de)ine im/licată 5n e0/erienţă. $ceasta este ceea ce Darrison
BeillorC de la faimoasa com/anie Prairie Home "om/anionC face 3 )ă oferă destule detalii

:1
romanciere /entru a e)ocaC dar nu /rea multe aa 5nc6t acestea să se im/ună 5n e0/erienţa
)oastră.
eciC daţiGle desule detalii sen+oriale. TransformaţiGle 5n ce)a real. $ceasta
este ceea ce am 5n)ăţat 5n le-ătură cu scrisul i /redatul. ă s/un /rinci/iile -eneraleC
/rinci/iile a(stracte i a/oi )ă s/un o /o)este. Po)estea des/re aţi/irea lui PatC s/un6nd
ce)a fără sens iar clienţii săi neremarc6nd astaC aduce /rinci/iul transeiC necont6nd /rea
mult ceea ce le s/ui 5n tim/ul inducerii transeiC care /entru )oi este /uţin reală. Jn acelai
felC sarcina )oastră este mai de-ra(ă să faceţi ca transa să de)ină reală 5n e0/erienţa
/ersoanei dec6t doar să le )or(iţi des/re transă.
e data aceasta a )rea să o faceţi folosind o sin-ură modalitate i să )a ia
cam +ece minute. &n )or(itor , un ascultător. Jnainte de a 5nce/eC inte)ie)aţiGl /entru a
identifica ce e0/erienţe o(inuite de ti/ul transei are. $/oi induceţi o transă. i de)eniţi
an0ioi c6nd sunt /rin /reaKmăC o* 4iţi un /ic ner)oi i simţiţiG)ă incomodaţi. ă )oi da
c6te)a minute /entru a 5nce/e.

7Partici/anţii fac e0erciţiile;

Jn re-ulăC ce aţi e0/erimentat "e aţi 5n)ăţat

$&EN'$ e)ine mai uor.

"um aa

$&EN'$ La unele lucruri nu a tre(uit să mă -6ndesc multC ca de e0em/lu

res/iraţia. &rmărirea res/iraţiei a fost mai automată.
$ mai simţit cine)a aceasta 5n le-ătură cu res/iraţia. $m 5ndrumat c6te)a
/ersoane 5n le-ătură cu aceasta 5n tim/ ce mă /lim(am /rintre )oi. "eea ce lGam
atenţionat /e Henr a fost că nu tre(uie să )or(ească /e fiecare res/iraţieC deoarece
modelul său de res/iraţie 5n ra/ort cu res/iraţia lui 4rederic* a fost destul de ra/id. $a că
)or(esc doar /e fiecare a doua res/iraţie sau la fiecare a treia res/iraţie. $ceasta mă )a
5ncetini un /ic. "hiar acumC aceasta /are o )ite+ă destul de ridicată /entru )oiC aa că

:2
/entru a fi ca/a(ili să )ă -6ndiţi la lucrurile dintre dialo-uri atunci c6nd 5n)ăţaţi /rima
oarăC este un lucru (un să 5ncetiniţi un /ic mai mult i săGl 5ncetiniţi i /e el un /ic mai
mult. $ltce)a

$&EN'$ MGam simţit cu ade)ărat conforta(il i rela0atC e0ce/t6nd

situaţia c6nd mGam )ă+ut /e mine /e un recamier sau 5ntrGun alt fotoliu ca
fiind mult mai rela0at. tiu că unii oameni /ot fi rela0aţi 5ntrGun fotoliu dre/tC
dar dacă ar adău-a e0/erienţei lor un alt fotoliu ar fi mai (ineV

a i )oi s/une odată cu terminarea acestui seminar că multe dintre transele

)oastre )or fi le-ate de acest scaun cu s/ătar dre/t i /ro(a(il 5n acest moment /oate fi un
/ic mai dificil să faceţi inducţie 5ntini la ori+ontalăC deoarece aţi asociat at6t de multe
transe de aceste scaune. ar un recamier /oate aKuta unele /ersoane.

$&EN'$ Mă simt mult mai conforta(il să intru 5n transă dec6t să fiu unul
care induce tansa. 7#6sete;

$haC un de/endent de 5ntoarcerea din transă. Pentru a cunoate /e cine)a e

ne)oie de 5ncă o /ersoanăC iar eu sunt unulC deci tiu. "ine)a mGa in)itat să intru 5n transă
iC (oomC am intrat. "u toate acesteaC am desco/erit că unele /ersoane -ăsesc ca fiind un
/ic dificil să intri 5n transăC ca i cum ar fi o (ătălie acoloC un conflictC multă trăncăneală
sau orice altce)a. "u toate acesteaC c6nd intră 5n transă i eu s/un O*C re)ino din

transăC ei răs/und Poţi să uiţi 3 la re)edereC mă distre+ de minuneC nu )reau să mă

5ntorc.

$&EN'$ &nul dintre lucrurile /e care leGam remarcat 5n rolul de

ascultător a fost fa/tul că nu a contat cu ade)ărat ce /o)eti miGa s/us DlennC
deorece eu miGam făcut /o)estea mea. $m fost mult mai contient de cum a
fost /ro/ria mea e0/erienţă.

:<
 $sta este 5n -eneral ade)ărat 5n ca+ul lui Dlenn. El tinde să continue să
/ălă)ră-ească i orice ar fiC el )or(ete des/re astaC ăsta este DlennC dar cu alte /ersoane
)eţi desco/eri că /o)etile sunt de fa/t mult mai /rofunde. 7#6sete; Mereu cu su/ortC nuGi
aaC Dlenn OferinduG)ă acest su/ort de (a+ă necesarC 5ncerc6nd să )ă fac 5n)ăţarea
e0/erienţei c6t mai /uţin 5nfricoătoare /osi(il. "ine)a mGa 5ntre(at "um de)ii
com/etent 5n transă iar eu iGam răs/uns  Jn acelai fel cum c6ti-i "arne-ie Hall 3
/ractic6ndC /ractic6ndC /ractic6nd. $ceste /ersoane tiu că nu eti 5ncă un e0/ertC /e cine
5ncerci să /ăcăletiC corect eciC continuă. $m au+it oameni induc6nd transa ca i cum
leGa fi fost /rin /reaKmăC asta este destul de (ine. &n lucru (un.

C'7)+-- 3

F+8- &'/): B+- ( 0+&+- '- 7&)*) .

%/re ceea ce ne )om 5ndre/ta astă+i este centrarea /e fenomenul transei. "6nd
hi/no+a a fost desco/erită i conturată /rima oarăC 5n /erioada mesmerismGuluiC
ma-netismului animalC oamenii au desco/erit că unii su(iecţiC care au fost 5n transăC /ot
5n mod s/ontan să reali+e+e unele dintre aceste fenomene hi/notice

:=
 $mne+ie 3 să uiţi unele lucruri s/ecifice sau că ai fost 5n transă sau 5ţi uiţi
identitatea
istorsiunea tim/ului 75n-ustarea sau dilatarea;
Pro-resia de )6rstă 3 /roiectarea 5n )iitor sau ima-inarea /ro/riei /ersoane 5n
)iitor
#e-resia de )6rstă 3 a mer-e 5na/oi 5n tim/
$neste+ia 3 (locarea cu desă)6rire a sen+aţiilor
$nal-e+ia 3 (locarea durerii

Primii in)esti-atorii ai hi/no+ei au desco/erit că unele sau toate aceste

fenomene se /etrec s/ontan /entru oamenii aflaţi 5n transă.
4ia nr <.1 schiţea+ă di)ersitatea fenomenului transei.

F)>' 3.%

F+8 '- &'/)

M+('-)*) K 

PERCEPŢII

Perce/ţii sen+oriale e0terioare Halucinaţia /o+iti)ă Halucinaţia ne-ati)ă

,$,T,D,O ,$,T,D,O

%en+aţii interioare %en+aţii noi , diferite $nal-e+ia , $neste+ia

Orientare s/aţială #eorientare e+orientare

:9
AMINTIRI

$mintiri Hi/ermne+ie $mne+ie

Orientare 5n tim/ Pro-resia de )6rstă #e-resia de )6rstă

"ur-erea tim/ului E0/ansiune "ontracţie

CORPORAL 
FIZIOLO$IC

Micări musculare Le)itaţie , %criere "atale/sie

$utomată, ideomotor
nimă , s6n-e "reterea ritmului escreterea ritmului
cardiac , "irculaţiei cardiac , "irculaţiei
san-)ine san-)ine

Tem/eratură "ald , 4ier(inte #ece , 4ri-

AFECT  ASOCIAŢII

$sociaţii $sociaţii noi isociere

$fect Emoţii noi Pierderea )echilor

emoţii

:>
 u/ă un tim/C hi/noti+atorii au 5ncercat 5n mod deli(erat să scoată la i)eală
fenomenul transei ca mărturie că /ersoana a fost 5n transă 7aceasta a fost denumită
ratificare; sau să facă ca /ersoana să fie /rofund a(sor(ită 5n transă sau să intre mai
/rofund 5n transă. 4enomenele transei erau folosite asemeni unui mecanism deli(erat 5n
)ederea ad6ncirii a(sor(ţiei i /entru ratificare. Erau folosite /entru a te con)in-e /e tine
i /e su(iect că erau 5n transă. &nii dintre )oi 5ncă )ă mai /uneţi 5ntre(areaC "um tiu eu
că ei sunt 5n transă i că nu stau /ur i sim/lu acolo cu ochii 5nchiiC res/ir6nd &nul
dintre modurile de a ti este dacă aţi o(ţinut o reacţie de răs/uns. acă /ersoana
răs/undeC acesta este un mod de a testaC dacă )reţiC că ei sunt 5n transă 3 nu sin-urul modC
ci dacă ei răspund la ceea ce s/uneţi. eci fenomenele transei sunt fie interneC ti/uri
su(iecti)e de e0/erienţeC sau e0/erienţe o(ser)a(ile 5n e0terior. $cestea sunt e0/erienţe
sau com/ortamente /e care cine)a le /oate folosi /entru a )erifica transa i de asemenea
/entru a ad6nci i mai mult /ersoanele 5n transă.
"red că unul dintre lucrurile care lGau făcut /e Eric*son un tera/eut foarte
5ncre+ător i o/timist a fost căC 5ncă de tim/uriu a 5n)ăţat hi/no+a. "eea ce )ă face
o/timiti c6nd 5n)ăţaţi hi/no+a este că /uteţi recunoate cum /ot oamenii controla
e0/erienţa trăită. %/unC 4aceţi să )ă amorţească m6na C i )oi răs/undeţiC Nu tiu cum
să fac asta. ar dacă 5nce/ cu trăncăneala s/ecifică inducerii transei hi/notice i )ă
5ndrum intern aGţi /utea să faceţi să )ă amorţească m6na. Nu este ce)a /e care să tiţi săGl
faceţi 5n mod contient i deli(eratC dar este ce)a ce /oate fi o /osi(ilitate /entru )oi.
eciC dintrGun anumit moti)C c6nd )ă inducem transaC tu sau eu am /utea /une m6inile
tale /e (utonul de control al e0/erienţeiC iar eu /ot să te aKut să faci să ţi se 5ncăl+eascăC să

ţi se răcească sau săGţi amorţească m6na.

"ei mai mulţi dintre noi consideră e0/erienţele noastre interioare ca fiind
destul de fi0ate 3 simţim 5n felul 5n care simţimC /erce/em cum /erce/emC i asta e.
Pentru cei mai mulţi dintre noi /rocesele noastre /siholo-ice reflectă destul de mult felul
nostru de a fi. Jn transăC aţi /utea /une /e cine)a 5n transăC faceţi c6te)a e0erciţii dentaleC
s/uneţiGle să s6n-ere+e /uţin /entru aGi curăţa rana i a/oi să o/rească s6n-erareaC i ei o
/ot face. $cum de ce i cum e astaC nGam nici cea mai )a-ă ideeC ca să )ă s/un ade)ărul.
Tot ce tiu este că /are să funcţione+e. $dicăC dinrGun anume moti)C /rin hi/no+ă 7i sunt
i alte căi /rin care aţi /utea face acest lucruC hi/no+a fiind doar un (un mod de aGl face;

:I
/oţi săGţi /ui m6na /e (utonul de control al e0/erienţei. Eric*son a 5n)ăţat acest lucru
5ncă de la 5nce/utS el a 5n)ăţat că oamenii sunt destul de schim(ători. Jn loc să 5n)eţe
aceste teorii fi0e referitoare la /ersonalitateC /e care cei mai mulţi dintre noi leGau 5n)ăţat
/entru a face /sihotera/ieC el a 5n)ăţat o teorie a schim(ării i de asemenea o tehnică a
schim(ării. $stfel că a 5nce/ut să e0/erimente+e /e oameniC c6t de mult 5i /ot schim(a ei
e0/erienţa de tim/C s/aţiuC sen+aţiileC e0/erienţa de a /erce/e unde au fost 5n tim/C
re-resia de )6rstă sau /ro-resia de )6rstă.
$a că am schiţat /entru )oi fenomenul transei 5n < coloane 7fia nr.<.1;
coloana din st6n-a este e0/erienţa /ersoanei 3 modalitatea e0/erienţei umane sau
com/ortamentulC dar de o(icei o e0/erienţă internă. Jn coloana din miKloc semnul  arată
că fie am/lificaţi sau creteţi )olumul la acea e0/erienţă s/ecifică. E0istă halucinaţie
/o+iti)ă 5n care /uteţi /une /ersoana să )adă ce)aC să audă ce)aC să atin-ă ce)aC să simtă
-ustati) ce)a sau să miroasă ce)a ce nu este acolo 7)i+ualC auditi)C tactilC -ustati) i
olfacti);. eciC o halucinaţie /o+iti)ă constă 5n fa/tul că ei )ădC audC simtC -ustă sau miros
ce)a ce nu este 5n realitate acoloC dar /e care )oi 5l adău-aţi la e0/erienţa lor sen+orială.
$a cum /uteţi intensifica sau am/lificaC /uteţi să i reduceţi intensitatea sau )olumul
oricăruia dintre aceste simţuri. $ceasta ar fi o halucinaţie ne-ati)ă. Halucinaţia ne-ati)ă
scoate ce)a din e0/erienţa )oastră sau diminuea+ă un lucru 5n e0/erienţa )oastră.
Haluncinaţia ne-ati)ă are loc atunci c6nd nu remarcaţi ce)a ce este 5n c6m/ul )ostru
sen+orial.
acă )ă -6ndiţi că acesta este un lucru ciuatC atunci -6ndiţiG)ă la el doar 5n
termenii e0/erienţelor )ieţii de +i cu +i. &nii dintre )oi /oate au trăit e0/erienţa că aţi

mers 5ntrGo mulţime i aţi au+it /e cine)a stri-6nduG)ă /e nume i )ă 5ntoarceţi i

desco/eriţi că nimeni nu )Ga stri-at. $ţi a)ut )reodată această e0/erienţă $tunci ori
sunteţi /sihoticiC ori aţi a)ut o e0/erienţă o(inuităC de +i cu +i a halucinaţiei /o+iti)e.
Multe /ersoane au trăit acest -en de e0/erienţă. Poate aţi stat 5n /at i aţi cre+ut că aţi
simţit un -6ndacC dar nu a fost dec6t cearafulC mic6nduGse. $ceasta este o halucinaţie
/o+iti)ă. $ adău-a ce)a 5n c6m/ul )ostru sen+orialC care 5n realitate nu era acolo. Poate că
aţi fost 5n /reaKma cui)a care era murdar i aţi 5nce/ut să )ă scăr/inaţi destul de mult.

$&EN'$ or(iţi des/re /ăduchii de ca/.

::
 "orect. "ine)a )or(ete des/re /ăduchii de ca/ i 5nce/eţi să a)eţi tot felul de
sen+aţii 5n ca/ul )ostru. "hiar dacă lo-ic tiţi că nu a)eţi /ăduchiC intraţi 5n /anică.
$ceasta este halucinaţia /o+iti)ă.
"um e cu unele e0/erienţe o(inuiteC de +i cu +iC care im/lică halucinaţia
ne-ati)ă Pentru aceia dintre noi care /oartă ochelariC /ro(a(il că aţi o(ser)at ochelari i
c6nd 5i /urtaţi /rima oarăC du/ă careC du/ă c6te)a +ile sau să/tăm6niC nici nuGi mai
remarcaţi. $ceasta este st6nKenitor /entru mine deoarece uneori 5mi caut ochelarii c6nd de
fa/t 5i am /e nas. $sta e foarte rău. $ţi 5nde/ărtat ce)a din e0/erienţa )oastră. &nele
/ersoane /oartă ceasuriC /oartă inele i nu le remarcă /re+enţa du/ă o /erioadăC dacă le
/oartă destul de mult. Jn tinereţe eram hi/iC aa că atunci c6nd am 5n)ăţat /rima oară să
le- o cra)atăC să ies i să ţin seminariiC miGam /us 5ntre(area cum /oartă oamenii aceste
o(iecte. $cum urc 5n a)ion i fac tot drumul s/re casă fără a o(ser)a că /ort cra)ată.
Halucinaţie ne-ati)ă. %ă scoţi ce)a .
Puteţi /arcur-e toată lista /6nă KosC fie adău-6nd sen+aţii noi i diferiteC fie
elimin6nd unele sen+aţii. "a i 5n orientarea 5n s/aţiu 3 /uteţi fie reorienta /ersoanaC aa
cum făcea Eric*son cu acel ti/ /e casetăC $ )rea să fii tu 5nsuţi 5ntro altă /o+iţie 5n
cameră. %au de+orientarea 3 fără să tiţi unde )ă aflaţi sau unde se află o /arte a cor/ului
)ostru 5n s/aţiu. &neoriC 5n tim/ul le)itaţiei m6inii sau (raţuluiC oamenii nu tiu unde le
sunt (raţeleC ha(ar nu auC ei tiu doar că (raţul este unde)a 5ntre /iciorul i faţa lor.
$celai lucru le-at de memorie sau tim/. ă /uteţi fie orienta s/re )iitor 3 /ro-resia de
)6rstăC cresc6nd )olumulC sau 5na/oi 5n trecut 3 re-resia de )ărstăC micor6nd sau

reduc6nd )olumul. Hi/eramne+ia constă 5n a )ă aminti ce)a de care nu )Gaţi amintit

foarte (ineC sau de a )ă aminti de ce)a de care nu )Gaţi amintit de loc 3 s/orind )olumul.
$mne+ia 3 micor6nd )olumul i neamintinduG)ă de ce)a. "ur-erea tim/ului , e0tinderea
tim/uluiC e0tinderea tim/ului 5n mod o(iecti) sau condensarea sau contractarea acestuia 3
(utonul de )olum este Kos. Puteţi fie adău-a micări automateC scrierea de m6nă automată
sau le)itaţia m6inii , (raţului i acea micare ideomo torie. $m )or(it des/r e asta ce)a
mai de)reme 3 semnalele da ale de-etelorS sau eliminaţi micarea 3 catale/sie sau
imo(ilitate. $cceleraţi /ulsul sau circulaţia s6n-eluiC reduceţi /ulsul sau circulaţia
s6n-elui. $dău-aţi căldură sau sen+aţia de caldură /uternică sau reduceţi căldura sau

:8
căldura /uternicăC făc6nduGle să fie răcoros sau rece. Puteţi adău-a noi asociaţii sau să
aKutaţi /ersoana să disocie+e. "a efectC /uteţi adău-a noi sen+aţii sau /uteţi aKuta la
diminuarea intensităţii )echilor sen+aţii sau la /ierderea )echilor sen+aţii. $ceasta este o
listă de lucruri ti/iceC /e care le facem 5n transă. Ea nu aco/eră totulC dar e o listă destul
de (ună.
ar ceea ce )reau să fac acum este să )ă arăt 5ntrGo demonstraţie c6te)a din
aceste fenomene ale transei. eci să )ină < oameni care )or să intre 5n transă 3 nu
contea+ă că aţi mai fost sau nu 5n transă.

D8+/&'*)' 2: P&++0'&' &'/)

?LL O*C 5ntre(area /e care o am /entru fiecare dintre )oi esteC aţi mai fost

)reodată /6nă acum 5ntrGuna dintre acele transe formale

%&?E"T 1 OarecumC a fost cine)a la mine 5n ca(inet care a intrat 5n transă
i am fost i eu 5n transă. JntrGun fel am fost 5n transă dar nu am fost eu su(iectul
%&?E"T 2 NuC niciodată /6nă astă+i.
%&?E"T < NuC niciodată /6nă astă+i.
?LL MinunatC 5n re-ulă. Jntre(ări sau comentarii 5nainte de a intra 5n transă
sau lucruri /articulare cu care aţi fi )rut să faceţi ce)a 5n tim/ ce sunteţi 5n transăC sau
doar doriţi să a)eţi o e0/erienţă /rofundă i interesantăC sau ce altce)a O*. Lucruri
/articulare /e care )reţi să le faceţi %au sunteţi doar curioi cu /ri)ire la transă O*C
(ine. $ceia dintre )oi care /oartă ochelari sunt in)itaţi să 5i scoată i să -ăsească un loc
si-ur /entru ochelari sau 5i /uteţi /une su( scaun sau oriunde. O*C (ine. ă su-ere+ că
cea mai (ună cale de a 5nce/eC este să 5nchideţi ochii acum. acă nu doriţi să 5nchideţi
ochiiC 5i /uteţi ţine deschiiC dar am să )ă su-ere+ să -ăsiţi un loc de /e co)orC de
e0em/luC la care să /ri)iţiC care să fie conforta(il /entru )oi i doar să )ă lăsaţi să fiţi
e0act aa cum sunteţi. $a cum am s/us 5nainteC nu este nimc /articular de făcut din
/artea )oastră /entru a intra 5n transă V nu e0istă o cale (ună sau o cale -reită /entru a
intra 5n transă. Puteţi să -6ndiţi 5n mod contient ceea ce -6ndiţi i nu 5ncercaţi 5n mod
/articular să )ă determinaţi să intraţi 5n transăC deoarece transa nu este cu ade)ărat o

8Q
acţiuneC este mai mult o nonGacţiune V mai mult dec6t o /ermisiune V Transa este
/recum mersul la culcareC 5n sensul că e mai mult o /ermisiune să mer-i la culcare dec6t
să te o(li-i să mer-i la culcare V eciC 5n mod contientC /uteţi lăsa orice intră 5n
contiinţa )oastrăC să fie acolo. Pot fi distra-eri ale atenţiei sau sunetele din KurC )ă /oate
fi distrasă atenţiaC tiind că staţi aici 5n /icioare 5n faţa -ru/ului i la 5nce/utC /uteţi fi
foarte contienţi de aceste lucruriC sau /uteţi fi atenţi la -6ndurile )oastreC 5ntre(5nduG)ă
dacă )eţi intra 5n transă i cum )a fi să intraţi 5n transă V i /oate )ă 5ntre(aţi cum )eţi ti
că sunteţi 5n transă V aa că /uteţi lăsa aceste -6nduri care se /reocu/ă de a fi acolo i
asi-raţiG)ă că a)eţi -riKă de )oi 5n orice modalitate care )ă este /ro/rie )ouăC /e măsură
ce intraţi 5n transă. i asi-uraţiG)ă că nu )eţi intra 5n transă mult mai ad6nc dec6t )ă este
)ouă conforta(ilC e0act acum i e0act aiciC sau nu intraţi 5n transă dacă aceasta nu )ă este
conforta(ilăC e0act aici 5n faţa -ru/ului V eci nu tre(uie să faceţi nimic /entru a intra 5n
transă V ă /uteţi /ermite să trăiţi orice e0/erienţă )a )eni către )oi. Este sarcina mea să
cree+ /entru )oi climatulC ca )oi să intraţi 5n transă V i să fiu ca/a(il să includ orice este
ne)oie să fie inclus V /entru a )ă facilita intrarea 5n transă. e cele mai multe ori
oamenii află că sunt rela0aţi atunci c6nd intră 5n transăC dar nu este nea/ărat necesar să
fiţi rela0aţi c6nd )eţi intra 5n transă V deoarece ea nu este cu si-uranţă comună. $ fost
un /siholo- la %tanfordC @ac* Hil-ardC careC 5n urmă cu ce)a aniC a făcut un e0/eriment
/entru a demonta ideea că rela0area este hi/no+ă i a su-erat oamenilor să se lase /urtaţi
5n cicluri de e0erci ţii i să intre 5n transă V i să e0/erimente+e diferite fenomene ale
transei V /recum amne+iaC aneste+iaC le)itaţia m6inii i a (raţului. "hiar dacă ei
/re+entau toate semnele unei acti)ităţi /siholo-ice intense datorită ciclurilor de e0erciţiiC

5n tim/ ce inducţia era 5n curs de desfăurare. eci /uteţi a)ea o tensiune musculară i să
fiţi atenţi la acea tensiune i )ă /uteţi simţi conforta(ilC tiind că /uteţi intra 5n transă cu
acea tensiune care este acolo V că nu este ce)a asu/ra căreia să a)eţi ne)oie să lucraţi
/entru a o elimina V sau să lucraţi asu/ra rela0ării V /entru că transa )oastră /oate
cu/rinde orice tensiune musculară /e care o simţiţi sau se /oate desfăura ca o
com(inaţie 5ntre tensiune i rela0are V i aceasta este transa )oastră /articulară. ei
transa este de o(icei 5ntruchi/ată de o sen+aţie de 5ncetinire a ritmului inimiiC a ritmului
res/iraţieiC )ă reamintescC ea nu este comună i )a fi un lucru (un să tiţi că uneori ritmul
inimii )oastre se /oate accelera i uneori se /oate ridica /resiunea s6n-eluiC uneori /uteţi

81
fi at6t de concentraţi la dacă )eţi intra 5n transă sau nuC 5nc6t atenţia )oastră este doar V
toată /rinsă 5n asta i aa )eţi afla că nu sunteţi rela0aţiC nu aţi 5ncetinit ritmulC nu aţi -ăsit
5n interior acea sen+aţie de linite V de /ace V de a intra 5n transă Vi cum )eţi ti c6nd
sunteţi 5n transăC )a fi asta c6nd /erce/ţiile )oastre 5nce/ să se modifice Ochii )otri /ot
fi deschii i )ederea )oastră se /oate modifica V/uteţi constata a/ariţia unui tunel V
mici radiaţii V alte modificări ale )ederiiC dacă ochii )ă sunt 5nchiiC /uteţi e0/erimenta
alte schim(ări 5n /erce/ţia )oastră )i+uală V /oate culori V /oate cu totul altce)a V
/oate o schim(are 5n muchii ochilor )otri V /oate o schim(are 5n /erce/ţia s/aţială V
chiar acum V /uteţi fi si-uri că nu )eţi intra 5n transă contienţi V i /oate sunteţi
5n-riKoraţi 5n mod contient că nu )eţi intra 5n transă V lăsaţi doar ca această 5n-riKorare
să fie acolo V i lăsaţiG)ă doar să a/elaţi la fondul cunotinţelor )oastre i nu )ă 5ncredeţi
5n )oi că )eţi intra /rea cur6nd 5n transăC /rea re/edeC deoarece /uteţi a)ea 5n /ro/riul
)ostru mod intuiţia de a sta(ili cu ade)ărat dacă aceasta este o situaţie demnă de
5ncredereC una 5n care )oi doriţi să intraţi 5n transă V una 5n care )ă simţiţi /re-ătiţi să
intraţi 5n transă V i ima-in6nduG)ă că sunteţi /re-ătiţi să e0/erimentaţi V aa că
reamintiţiG)ă să )ă )alidaţi /entru modul 5n care răs/undeţiC deoarece răs/unsul )ostru
este răs/unsul )ostru V i contient /uteţi -6ndi că a)eţi anumite reacţii i că /uteţi fi
contienţi de ni)elul incontient al altor reacţii /e care le /uteţi a)ea V de e0em/lu /oate
nu aţi remarcat nicio modificare 5n muchiC /oate nu aţi remarcat nicio modificare 5n
sen+aţia de afecţiune faţă de m6ini i faţă de (raţe. M6inile i (raţele se /ot detaa 5n
e0e/erienţa )oastrăC /ot 5n felul lor /ro/riuC de+)olta o transă sau -6ndi 5n felul lor V mai
de)reme aţi )ă+ut /e cine)a trăind acea e0/erienţă a micării m6iniiC a micării (raţului

V MiGl amintesc /e @a Hale )or(ind des/re un seminar cu Milton Eric*sonC 5n care
Eric*son a solicitat un )oluntar i Hale V a fost sur/rins să desco/ere că /iciorul său
5nce/use 5n mod automat să se contracte i a/roa/e că lGa 5m/ins de /e scaun V iar
/ersoana din faţa sa sGa ridicat 5n /icioare ca i cum sGar fi ridicat sau ar fi )enit /entru
demonstaţie. eciC 5n mod contient el nu sGar fi -6ndit că dorete să fie )oluntarC dar a
fost ce)a ire+isti(il 5n le-ătură cu in)itaţia V i 5n mod e)ident cor/ul său a dorit să fie
)oluntar. Mintea sa incontientă a dorit asta. eciC cum tiţi că sunteţi 5n transă a fi
aceasta ca un fel de modificare a e0/erienţei musculae $a cum aţi )ă+ut mai de)remeC
o sen+aţie de modificare 5n /erce/ţia m6inilor i (raţelorC o sen+aţie de disociere V din

82
/artea m6inilor i (raţelor V /oate fi atunci c6nd 5nce/eţi să simţiţi mici contractări 5n
muchii de sus ai (raţului. Poate fi atunci c6nd )ă )eţi au+i inima (ăt6nd i aceasta )a
de)eni centru contienţei )oastre du/ă careC /e măsură /e 5naintaţiC acest ritm al inimii
/oate 5ncetini 3 automat V /uteţi simţiţi schim(ări 5n ante(raţele )oastre sau 5n
5ncheieturile măinilor i 5n mod contient /uteţi remarca unele conflicte referitor la
acestea i să le re+istaţiC iar asta este 5n re-ulăC /uteţi lăsa această re+istenţă să fie acolo.
ncontientC )ă /uteţi desco/eri că sunteţi deKa /re-ătiţi să răs/undeţiC iar acel răs/uns )a
)eni 5n felul lui V deoarece incontientul /oate folosi această tensiune musculară V să o
transforme 5ntrGo micare dacă asta este ceea ce el dorete să facă. Eu a fi simţit asta ca
i cum ar e0ista o forţă su( /alma mea V 5m/in-6nd m6na i (raţul 5n sus V /uţin c6te
/uţin .. iar mintea )oastră contientă nu tie cu ade)ărat care m6nă se )a ridica /rimaC ar
/utea să se ridice 5m/reună V /oate asta V ea nu tre(uie să urce /6nă la faţa )oastră sau
ele nu tre(uie să urce /6nă la faţa )oastră V /uteţi e0/erimenta asta 5n orice fel care )i se
/otri)ete. i c6nd am 5nce/ut /rima oară să induc transeC nu tiam cu ade)ărat cum să
de+)olt această de/rindere V dar am 5nce/ut cum)a să induc transe cu m6inile 5n
(u+unare i )ă /ot s/une că eram ad6nc 5n transă c6nd nu miGam mai /utut simţi m6inile
deloc i am a)ut o idee destul de (unăC aceea că cealaltă /ersoană era la fel de (ine 5n
transă 5n acel moment V deci dacă incontientul )ostru dorete să V una dintre m6ini
/oate 5nce/e să V /e cont /ro/riu V 5n felul ei să urce /ărăsind coa/saC (raţul /oate urca
de /e coa/să V sau am(ele m6ini /ot urca 5m/reună sau sin-ure V iar )oi /uteţi doar să
urmaţi această micare /e măsură ce are loc V sau ceea ce se /oate 5nt6m/la 5n schim(
sau 5n com/letare V este că una sau am(ele m6ini /ot amorţi V sau /uteţi /ierde tim/

sau c6ti-a tim/ V am lucrat cu un (ăr(at care a)ea fo(iiC era un tera/eut V 5i era c6t se
/oate de ruine că a)ea fo(iiC căci dacă /acienţii săi ar fi tiut astaC nu ar mai fi )enit la el.
Era ruinat de asta i se simţea cu ade)ărat inadec)at. Gam s/us că era o /ro(lemă
tera/eutică -enerală i că atunci c6nd a)em /ro(leme 5nce/em să ne 5ndoim de noi 5nine.
"ă noi tera/euţii suntem 5ndre/ tăţiţi să a)em /ro(leme ca oricine. i odată c6nd a intrat
5n transă a a)ut o le)itaţie du(lă a m6iniiC am(ele m6ini sGau ridicat 5n aerC i sGa 5nt6m/lat
să menţione+C deoarece tiam că are simţul umoruluiC ideea de aGi reaminti de umorul din
-luma sa /referată fără conţinut intelectualC du/ă care i3am s/us o -lumă /e care o
au+isem recent. Era o femeie care a)ea frică de aceC din această cau+ă a mers la doctorul

8<
său i iGa s/usC octore miGe frică de aceC cre+i că acu/unctura mă )a aKuta Era o
-lumă ce /utea determina un chicotit sau douăC dar imediat el a 5nce/ut să r6dă istericC
deranK6duGi /e ceilalţi clienţi din celelalte (irouri. Gam s/us să nu mai r6dă at6t de tare
/entru că altfel 5i )oi /une /e toţi clienţii mei 5n transă i le )oi s/une -lume /rostetiC i
că nu tre(uie să mă susţină 5n acest mod. ar el a continuat să r6dă din ce 5n ce mai tareC
at6t de multC 5nc6t au 5nce/ut săGi cur-ă lacrimileC i iGam s/us că 5mi aduce aminte de
c6ntecul lui @oni Mitchell un minut ea era at6t de fericită du/ă care /l6n-ea /e
-enunchii cui)aC tii r6sul i /l6nsul este aceeai eli(erareC iar el a 5nce/ut să /l6n-ă 5n
tim/ ce r6dea i a/oi a 5nce/ut să /l6n-ă /rofundC dei 5ncă r6dea. MGam simţit at6t de
ciudatC miGa s/us el mai t6r+iu V să r6+i i să /l6n-i 5n acelai tim/. %ă ai m6inile 5n
aer dar să te simţi 5ntre- 5n acelai tim/. %ă fii tensionat i rela0at 5n acelai tim/. %ă fii
aici si acolo 5n acelai tim/ V %ă fii 5n transă i 5n afara transei 5n acelai tim/C iar
aceasta a fost o e0/erienţă /rofundă i inte-ratoare /entru elC de aGi aKuta /e oamenii cu
/ro(leme dar 5n acelai tim/ de a a)ea el 5nsăi /ro(leme c6t i de a fi ca/a(il să le
inte-re+e 5n loc să le trate+e ca /e două lumi diferite. "6nd a trecut de fo(iile saleC miGa
s/us că se simţea normal. Nu miGa /lăcut cu)6ntul normal. Gam s/us că nu a)eam nicio
ate/tare ca el să fie normal sau ca eu să fiu normal. Jn final miGa e0/licat că a )rut să
s/ună adec)at. Gam s/us că eram (ucuros că se simţea adec)at 3 acesta era modul 5n care
lGam )ă+ut mereu. "a fiind adec)at i o* 3 chiar i c6nd el nu se )edea ca fiind aa. Este
interesant de tiut dacă )ă /uteţi diriKa e0/erienţaC i a dori să )ă dau o oca+ie /entru a )ă
diriKa e0/erienţa oriunde doriţiC i a dori să dau unuia dinre )oi o oca+ie interesantăC ca
atunci c6nd 5i atin- -enunchiulC să iasă din transă de la -6t 5n sus i să răm6nă 5n transă de

la -6t 5n KosC i 5i )oi /une o 5ntre(are sau două i /oate a)ea oca+ia să s/ună orice dorete
să s/ună des/re e0/erienţa sa.
WaneC /oţi deschide ochii i iei din transă de la -6t 5n sus i s/uneGmi ce
trăieti ca e0/erienţă acum i ce ai trăit ca e0/erienţă.
W$ANE $m m6inile amorţite i a fost un moment c6nd am )rut să /l6n- dar
nu am făcutGo V
?LL $ltce)a
W$ANE Nu.

8=
 ?LL O*C /oţi 5nchide ochii i mer-i 5na/oi 5n transa /rofundă. i dacă ai
ne)oieC dacă doretiC /oţi transfera amorţeala oriunde ai ne)oie de eaC către -enunchi sau
către orice altă /arteC să elimini tot disconfortul i săGţi acor+i 5n continuare destulă
5ncredere că eti ca/a(il să V tii să ai -riKă de tine i să ai -riKă de tine aa 5nc6t
)indecarea /oate continua V chiar dacă 5ntro formă accelerată. $a că )ă /uteţi simţi
mult mai conforta(il /e măsură ce )ă )indecaţi i sunteţi 5n continuare atenţi la orice
a)eţi ne)oie să fiţi atenţi V i /oate nu sunteţi 5ncă si-uri că sunteţi cu ade)ărat 5n transăC
dar orice e0/erienţă aţi trăiC asi-uraţiG)ă că )ă )alidaţi /entru că sunteţi unde sunteţiC
/entru că aţi răs/uns aa cum aţi răs/unsC )aGţi oferit /ermisiunea să fiţi e0act aa cum
sunteţi i să trăiţi e0/erienţa /e care aţi trăitGoC i c6nd sunteţi -ataC 5n ritmul )ostru i cu
)ite+a )oastră V /uteţi 5nce/e să )ă com/letaţi e0/erienţa de a fi 5n transăC i c6nd sunteţi
-ataC 5nce/eţi să )ă reorientaţi cor/ul 5n felul 5n care a fost atunci c6nd )Gaţi ae+at /rima
oară /e scaunC daţiG)ă )oie să simţiţi e0/erienţa /e care aţi trăitGoC simţiţi ceea ce simţi.
Nu a)eţi nimic /articular de făcutC ci doar să )ă reorientaţi către tim/ul /re+ent i locul
/re+entC să )ă re5ntoarceţi la cor/ul )ostru ce stă /e scaunC la )oi i la cor/ul )ostru ce stă
/e scaun. i atunci c6nd sunteţi -ata să ieiţi din transăC doar reorientaţiG)ăC deschideţi
ochiiC i făceţi tot drumul 5na/oi. 4oarte (ine. ?ine aţi re)enitC domnilor.
i ceea ce )reau să aud din /artea -aleriei ne5nsemnate de aiciC sunt 5ntre(ări
sau comentariiC i din /artea fiecăruia dintre )oi 7/artici/anţii la demonstraţie; c6te)a
lucruri des/re e0/erienţa )oastră. %co/ul de a a)ea trei oameni 5ntrGo demonstraţie este de
a )ă arăta cum cu)inte similare /roduc cu totul alte ti/uri de e0/erienţe i răs/unsuri.
$ceastă demonstraţie )a arătat cum să )or(iţi fară a fi intru+i)i 5n e0/erienţa unei

/ersoaneiC c6nd aceasta /oate nu face ceea ce fac celelalte /ersoane. Este mai mult o
/ro)ocare i folosete c6te)a cu)inte #onald #ea-an. &neori am )or(it unei /ersoaneC iar
altădată /entru toate trei.

$&EN'$ "e /reGsu-estie leGaţi dat celor trei (ăieţi /entru că /oartă
acelai ti/ de /antof. 78(sete; Este ciudat.
?LL Este inducţia ti/ /e care am făcutGo mai de)reme. $m stat atent i am
selectat.

89
 $&EN'$ $ţi fost ca/a(il să ada/taţi modelele lor de res/iraţie doar /rin
discursul dumnea)oastră
?LL Nu 5n mod /articularC am mers 5n faţă i 5n s/ate i du/ă o )reme au
)enit cum)a la miKlocul terenuluiC dar niciodată nu au fost com/let /otri)ite. $m mers
doar către o sin-ură /ersoană /entru un tim/ i am 5nt6lnitGo i reflectat acea /ersoanăC
du/ă care am mers la o altă /ersoană /entru un tim/C i cur6nd au )enit un /ic către un
/unct comunC deoarece du/ă un tim/ )ocea mea a de)enit calmăC dar nu mereu.
$&EN'$ eci asta este un fel de transă de -ru/
?LL Nu un fel deC este o transă de -ru/.
$&EN'$ ar nu 5n mod necesar /entru o /ro(lemă o(inuităC actuală.
?LL Ei nu au o /ro(lemă actuală. tiu că Wane a trecut /rintrGo o/eraţie i
se )indecaseC iar ăsta este sin-urul lucru cu ade)ărat /e care lGam tiut i asu/ra căruia
dorea să lucre+e. MGam le-at un /ic de asta la sf6ritul transei lui WaneC dar nu am lucrat
cu ade)ărat asu/ra acestei /ro(leme.
$&EN'$ Ei (ineC cred că 5ntre(area mea esteC 5n ce situaţie )oi dori să fac
o transă de -ru/
?LL Ei (ineC cred că dacă ei ar a)ea /ro(leme actuale similare ar /utea fi un
lucru (un. eciC dacă lucre+i cu un -ru/ i doreti să le induci c6te)a transe 5n ae+area
aceasta /articulară. %au dacă )rei să faci o demonstraţie 5ntrGun seminar.
$&EN'$ %au c6nd faci tera/ie de familie.
?LL "6nd faci tera/ie de familieC ar fi o /osi(ilitate. acă ai mai mult de o
/ersoană 5n ca(inet i doreti să faci hi/no+ă cu eiC oricum un cu/lu. $sta e o*. $ltce)a

ar )oi trei

W$ANE $m fost sur/rins. Nu mGam -6ndit la nimic din ceea ce sGa
5nt6m/latC i am fost sur/rins c6nd am reali+at că mi sGa micat m6na. MGam -6ndit că
/oate doar una /oate face asta du/ă care a făcutGo i cealaltă. "ealaltă sur/ri+ă a fost că
5nce/use săGmi cur-ă nasul.
?LL $ceasta a fost su-estia de la 5nce/ut /e care ai datGo i ai /rimitGo
acum. $m /usGo 5ntrGo ca/sulă a tim/ului.
W$ANE "u un tim/ 5n urmăC aţi s/us că /ot )edea culoriC i nu am )ă+ut
niciunaC i mai t6r+iu am )ă+ut rou 5nchis.

8>
 ?LL Eti un 5n)ăţăcel mai lent dar care /oate fi lucratC nuGi aa O*C a fost
interesant.
4#E &nul dintre lucrurile care sGau 5nt6m/lat mai 5nt6iC imediat du/ă ce am
intrat 5n stareC era ca i cum /uteam )edea un tunel. Era mai mult din lumină i se 5n-usta
i se restrăn-eaC se restrăn-ea i de)enea mic i a dis/ărutC iar a/oi 5nce/ea din nou. $a
ce)a am trăit. i c6nd neGaţi cerut să ieim din transă de la -6t 5n susC a fost uimitor c6t de
mort mă simţeam de la -6t 5n Kos. Nu at6t de mort 5nc6t să nu /ot simţi sen+aţiaC simţeam
fier(inţeală i amorţeală i era ciudat. "redC de asemeneaC că nu am fost niciodată
incontient de fa/tul că era un /u(lic i mGam simţit un /ic st6nKenit de astaC i miGam dat
seama de asta cu ade)ărat.
?LL O*. #o(ert doreti să ne s/ui ce)a des/re e0/erienţa ta
#O?E#T "red că mGam simţit aa cum mă simt de o(icei.
?LL Nu eti si-ur că ai fost 5n transă. $lte e0/erienţe 5n această transă
#O?E#T Nu.
?LL O*. $lte comentarii sau 5ntre(ări referitoare la asta
W$ANE $m de asemenea una dintre acele 5ntre(ări chiar am fost 5n transăC
dar 5mi ima-ine+ că dacă nu eram acolo V
?LL e o(icei nu faci asta 7săGţi ridici m6na; 5ntrGuna din con)ersaţiile tale
$&EN'$ Jţi aminteti că ai r6s /uternic
W$ANE Oh da. MiGa /lăcut -luma referitoare la doamna care era s/eriată de
ace. "e faceţi cu cine)a care /are a fi ner)osC iar asta 5l 5m/iedică să intre 5n transă V
?LL Ji dau )oie să fie ner)os i 5ncerc să desco/ăr cum reacţionea+ă. $cum

5ntre(area este /entru oamenii care )Gau )ă+ut cum )Gaţi ridicat m6inileC ceea ce aţi )ă+ut
semăna cu o transă Le)itaţia 3 a fost un semn destul de e)identC at6t /entru 4red c6t i
/entru noi. Putem s/uneC ei (ineC nu sunt si-ur că aţi fost 5n transăC dar acesta este un
semn e0tern destul de (un. e ce le)itaţia m6iniiC le)itaţia (raţului ete un semn at6t de
(unC deoarece aceasta arată 5ntrGun mod diferit faţă de micarea o(inuită.
$&EN'$ La ce )Gaţi -6ndit c6nd sGa 5nt6m/lat asta
4#E MGam -6nditC la nai(aC ce se 5nt6m/lă 78(sete;
W$ANE Nu am răs/uns la asta. $cumC mă -6ndescC mulţumesc oamne că
ce)a se 5nt6m/lă aici.

8I
 ?LL ?ine. "e altce)a aţi )ă+ut că semăna cu transa
$&EN'$ "red că am )ă+ut de-etele de la m6na lui drea/tă mic6nduGseC
cris/6nduGse un /ic.
?LL aC mGam -6ndit că /oate face o le)itaţie a m6iniiC nu mGam cram/onat
cu ade)ărat de astaC dar mGam -6ndit că ar /utea.
$&EN'$ M6na sa a tremurat la 5nce/utC dar a/oi cealaltă m6nă a 5nce/ut
să urce.
W$ANE i eu am remarcat astaC dar /ărea ca i cum aceasta dorea să urce.
?LL "red că m6na a a)ut mintea ei.
$&EN'$ mo(ilitatea feţei V
?LL O*.
$&EN'$ #o(ertC /entru un tim/ am cre+ut că ai intrant 5n transăC /entru
că res/iraţia ta )a răm6ne aceeai dar sGa schim(atC ca i cum teGai fi o/rit din mestecat
ce)aC i nu tiu dacă ai făcutGo intenţionat sau nu.
#O?E#T aC am reali+at că miGa /utea distra- e atenţia făc6nd astaC aa că
mGam o/rit.
$&EN'$ #es/iraţia ta de)enise mult mai re-ulată.
?LL Mai /uţină micare /e măsură ce intrai 5n transă. O*C ce altce)a
#O?E#T Mai de)remeC /icioarele mele au dorit săGi schim(e /o+iţiaC i nu
am tiut dacă este 5n re-ulă să fac asta sau nuC iar tu ai s/us să a)em -riKă de noi 5nine i
am s/usC să mă simt mai (ineC aa că leGam modificat /o+iţia.
?LL $sta este foarte (ine. O*C ce altce)a "e a făcut să /ară ca i cum erau

5n transă sau nuC ce semne aţi )ă+ut

#O?E#T $u 5nce/ut să mi se cris/e+e m6inile i /ur i sim/lu leGam o/rit.
?LL aC /entru un tim/ am )ă+ut /6l/6irea /leoa/elorC du/ă care sGau
/otolit. 4oarte (ineC ce altce)a "ine /uteţi s/une că a intrat cel mai re/ede 5n transă
$&EN'$ 4red.
?LL $a cre+i Eu a s/une că Wane. Wane a de)enit cu ade)ărat imo(il
foarteC foarte re/ede faţă de 4redC i nu am fost chiar si-ur că #o(ert era 5n transă. in
c6nd 5n c6nd mă -6ndeamC AeahC )a intraC du/ă care altă dată nu am mai /utut s/une.

8:
 $&EN'$ $ţi desco/erit că 5n le)itaţia m6inii este mult mai /ro(a(il ca ei
să 5ncea/ă le)itaţia aa 7cu m6inile des/ărţite; dec6t aa 7cu m6inile 5m/reunate;.
?LL &n /ic mai mult /ro(a(ilC dar nu corelat 1QQ. in această cau+ă s/un
de o(icei oamenilorC esfaceţi (raţele i desfaceţi /icioarele. ar nu mă cram/one+ 5n
mod real de asta. &neori e mult mai /rofund /entru oameniC c6nd m6inile lor sunt
5m/reună /entru a face le)itaţia m6iniiC deoarece cred că nu se )or mica aa niciodatăC i
(rusc ele se mică i )in se/arat. Este foarteC foarte /rofund /entru ei. %ă ai acest -6nd
contientC Nu cred că se )a /etrece ce)a aiciC sauC  %unt interesat să aflu ce fel de
lucruri se )or 5nt6m /laC i atunci c6nd se 5nt6m/lă ce)aC totul este foarteC foarte
con)in-ător.
$&EN'$ e ce eraţi nesi-ur de #o(ert
?LL eoarece )ă+usem c6ţi)a indici că el 5nce/use să intre 5n transăC dar nu
am )ă+ut destul. #es/iraţia i se schim(aseC de)enise mult mai imo(il. 4i0area /ri)irii se
/roducea destul de (ine. u/ă care am )ă+ut căte)a semne de micare 5n KurC schim(atul
/o+iţiei /icioarelorC res/iraţia nu a fost mereu /otri)ităC muchii faciali sGau nete+it un /ic
dar nu aa de mult cum 5i )ăd de o(icei 5n transă.
$&EN'$ La /rimul e0erciţiu /e care lGam făcutC c6nd 5l /ri)eam /e
#o(ertC /ărea că 5nce/use să intre 5n transă du/ă care au fost c6te)a micări in)oluntareC
iar c6nd am făcut /rima oară e0erciţiul nu am fost dis/us să mer- mai de/arteC aa că am
5nce/ut să mă deconcentre+C iar ochii mei au 5nce/ut să )adăC iar a/oi am 5nce/ut să
re)inC iar asta /ărea ca i c6nd eram 5n transă i 5n afara ei.
?LL aC i eu am a)ut această sen+aţie. Tot ce /ot s/une des/re asta esteC că

/uţin mai multă includere a acesteia /entru a fi si-ur că el tie că asta e 5n re-ulă i aKutat
i astfel 5nc6t să nu fie /recumC OhC (ăieteC ce re+istent eti sau Nu eti dis/us să
mer-i mai de/arteC sau orice. eci asta nu de)ine o acu+ăC nu de)ine o -realăC dar
de)ineC O*C )ei 5n)ăţa dacă /oţi face asta i dacă ai 5ncredere 5n tine 5n această situaţie i
cum o /oţi face. ar am )ă+ut c6te)a dintre aceste lucruri i ceea ce a fi făcut dacă
lucram sin-ur cu elC era multă comunicare referitor la transă i mult aKutor.
$&EN'$ Este /osi(il să s/uneţi la sf6ritul transei că /oate nu a mers at6t
de ad6nc /e c6t iGa dorit iar data )iitoare /oate mer-e i mai ad6nc

88
 ?LL aC 5n mod a(solut. Le- asta de data )iitoareC i s/un că el poate 5n
)iitor. %au că a 5nce/ut să ca/ete un /ic de e0/erienţă 5n le-ătură cu astaC i asta este
credinţa mea a(solută referitor la astaC că a 5nce/ut să c6ti-e un /ic de e0/erienţă 5n ceea
ce /ri)ete transa şi nu a intrat 5n transă. El a 5ncercat cum)a cu de-etul de c6te)a ori i
des/re asta a fost )or(a.
$&EN'$ i de asemenea acesta este un fel de a -6ndi al meuC 5n mod
/articular cu clienţii ce sunt o(inuiţi cu modul tradiţionalC aa cum am fost eu 5nainte de
a )eni aiciC /rins 5n aceste 5ns/ăim6ntătoare sentimente ale lui Nu tiu.
?LL "orect. %au )arianta o/usăC 5ncerc6nd /rea tareC 5ncerc6nd să faci să se
/etreacă. oresc at6t de mult să se /etreacă 5nc6t 5ncerc să fac să se 5nt6m/le. $m(ele
direcţii 3 %unt s/eriat i 5mi este teamă săGmi dau drumulC i este /rea dificilC sau
"hiar doresc să se 5nt6m/le astaC i )oi 5ncerca din -reu. $m(ele sunt antitetice transeiC
deci )a tre(ui să -ăsiţi cum)a o cale /entru a le include i săGi faceţi să se mite 5n
direcţia transei.
MinunatC o*C (ine. Mulţumesc că aţi fost aici i )Gaţi asumat riscul să fiţi /e
măsură. $/recie+ asta.

$cum e tim/ul să /racticaţi /ro)ocarea fenomenului transei 3 5n mod ti/icC

modalităţile de /ro)ocare a le)itaţiei m6inii. $m ne)oie să -ăsiţi fia nr.<.2 intitulată
9etode ale evocării în hipno%a centrată pe soluţii. $ceasta cores/unde e0act cu ceea ce
dorim să facem 5n această a(ordare. Nu dorim să /ro-ramăm oamenii din afarăC s/un6nd
tu trebuie să răs/un+i 5n acest felC ci oferinduGle o mulţime de in)itaţii i o )arietate de

ti/uri de /osi(ilităţi /entru a răs/unde. $/oi o(ser)ăm care sunt /osi(ilităţile la care
răs/und i le am/lificăm s/un6ndC de fa/tC 4oarte (ineC aceste m6ini /ot urca 5n felul
lor. OdatăC 4red a 5nce/ut săGmi arate acele reacţii /entru că iGam dat o mulţime de
am/lificări /entru asta i l3am susţinut /entru asta. Jnt6lninduGl acolo unde era i
a/lific6nd noile reacţii 5n direcţia /e care o su-erasem. Odată ce 5mi dă un răs/unsC mă
las dus de el i 5nce/ să le- un răs/uns de altul.

F)>' &. 3.2

1QQ
 M+( '- +0&)) @ )7+6' 0&' 7 /+-*))

A0(+ 7+>) ''-+<))E7&)* /' +)0 +)>), ( 6) 0 6)

uni)ersale
s/ecifice fondului /ersoanei
le tiţi de la ei
leGaţi adunat indirect sau leGaţi -hicit
ima-ini artistice G de o(icei oferite 5n /ai 5nde/ărtaţi
s/ecificeS -enerale , )a-iS modalităţi sen+oriale diferite
situaţii , acti)ităţi

P&/7&) A>7&)
ritm
)ariaţii
5nainte , du/ă , 5n tim/ul
contiinţă
alternati)e multi/le de ale-ere

C+8)&)

$ccentuarea non)er(ală a anumitor cu)inte sau fra+e

Kocuri de cu)inte

S</)) 7&8)/) ()&0

cu)inte i fra+e ce reflectă /osi(ilitatea

1Q1
 "6nd lGam )ă+ut /e Wane răs/un+6nd aa de (ine mGam -6nditC Minunat
"red că Wane este /re-ătit să reali+e+e o disociere cor/orală deoarece a răs/uns at6t de
(ine. Era foarte imo(il. $ceastă imo(ilitate miGa su-erat că e 5ntrGo transă (ună.
?ănuiesc că a a)ut multe sen+aţii de amorţire sau de disociere sau incontienţă a locului
unde era cor/ul săuC doarece nu a fost orientat /ro/rioce/ti) către acesta. Mă -6ndeam că
ar fi fost ca/a(il să reali+e+e cu ade)ărat o (ună disociere cor/orală. oream săGi ofer
această oca+ie i mGam -6ndit că )a fi (ine /entru el să e0/erimente+e această sen+aţie de
disociereC săGi /ună cor/ul la trea(ăC deoareceC oferinduGi această oca+ieC se )a resta(ili
du/ă o/eraţie.
Jn hi/no+a centrată /e soluţiiC e0istă o mulţime de /osi(ilităţi de a e)oca
e0/erienţa 5n loc să o adău-i din e0terior. 4olosind anecdoteC /o)etiC /rocedee sau
o(iecte o(inuiteC de +i cu +iC unele chiar uni)ersale 7am discutat des/re acestea 5n ca+ul
disocieriiC atunci c6nd măn6nci floricele i atin-i cu m6na fundul cutiei; sau s/ecifice
fondului /ersoanei 3 ori acelea des/re care )Gau )or(it ori /e care leGaţi aflat 5n mod
indirect sau acelea /e care leGaţi adunat sau des/re care aţi -hicit.
a)id i cu mine am discutat la /r6n+C aa că tiam că el c6nta la flaut. acă
a lucra cu a)idC a /utea )or(i des/re modul cum de-etele sale /ot lucra 5n mod
automat fără a se -6ndi la ele atunci c6nd c6ntă. tiu că dacă era destul de (un /entru a
c6nta 5ntrGo orchestrăC /ro(a(il că el ar fi a)ut acea e0/erienţă a de-etelor care o/erau 5n
mod automat c6nd c6nta la /ian. El a -lumit du/ă masăC Nu sunt o(inuit să am mulţi
(aniC iar acum am aceste (ărci i mainiC acum tiu că el na)i-ăC deci )oi 5nce/e să

discut cu el des/re na)i-at sau condus /e un lac sau /e orice altce)a. $m adunat c6te)a
lucruri des/re )iaţa lui 5n mod indirect sau direct din ceea cea s/us. eciC /ot folosi un
lucru sau altul /e care 5l tiu des/re o /ersoană. 7 /ătre un cursant din primul r(nd; tiu
că faci Kon-lerii. Pot )or(i des/re fr6nturile de e0/erienţe care intră 5n /rocesul de
5n)ăţare i /racticarea acestor lucruri numite Kon-lerii. La 5nce/ut au fost /uţine micări
musculare. Jn tim/ ce )or(esc des/re astaC asta /oate e)oca le)itaţia m6inii /entru tine
/entru că ai făcut Kon-leriiC /e măsură ce m6na ta se mică acum ca răs/uns. MulţumescC
m6năC /entru că miGai dat acest răs/unsC a fost dră-uţ. 4olosiţi lucruri /e care leGaţi
o(ser)at la ei sau )Gau s/us des/re ele sau /e care leGaţi /utut deduce des/re ei.

1Q2
 $nalo-iile. 4olosiţi e0/erienţe i o(ser)aţii o(inuiteC de +i cu +i. Precum
analo-iile din ca+ul le)itaţiei m6inii atunci c6nd s/uneţiC ma-inaţiG)ă că un (alon cu
heliu este le-at de 5ncheietura m6inii )oastre sau de de-ete. Jn a(ordările centrate /e
soluţiiC aceasta este mult /rea direct deoarece dacă ei nu )i+uali+ea+ă (alonul de heliuC ar
/utea -6ndiC Oh nuC am -reit. eciC ceea ce facem de o(iceiC /entru a face ca asta să
fie mai /uţin 5ns/ăim6ntătorC este să folosim analo-iile 5n /ai 5nde/ărtăţi. e e0em/luC
&nii oameni 5i ima-inea+ă un (alon cu heliu le-at de 5ncheietura m6inii lor sau de
de-ete.
$m discutat deKa des/re /resu/uneri i ate/tări 5n condiţiile inducerii unei
transe 5nsoţite de le)itaţia m6inii si le)itaţia (raţului  Mă 5ntre( care m6nă se )a ridica
/rima. Jl )eţi au+i /e Eric*son făc6nd c6te)a dintre acestea 5n următorul e0em/lu
5nre-istrat.
"om(inărileC din nouC im/lică accentuarea anumitor cu)inte. $ţi remarcat c6t
de mult am intercalat cu)intele 5n tim/ ce am lucrat cu ennis %/unC $cum mintea ta
incontientă /oate )eni cu anumite lucruri i /oţi face faţă anumitor dificultăţiC i este
(ine de tiut că incontientul tău te /oate aKuta să te 5ndre/ţi către sco/urile tale. $m
accentuat anumite cu)inte ridicaC a micaC faţăC m6năC (raţ. &nele dintre aceste cu)inte
au fost accentuate non)er(alC intercal6nd su-estii. &neori au fost Kocuri de cu)inteC alteori
cu)inte directe.
%u-estii /ermisi)e directe M6na /oate urcaC (raţul /oate urcaC /oţi simţi
m6na amorţităC te /oţi tre+i de la -6t 5n sus i să răm6i 5n transă de la -6t 5n Kos. %u-estii
-enerale /ermisi)eC ce conferă /utere. Jn re-ulă om au+i i )om )edea /e casetă c6te)a

e0em/le 5n care Eric*son face asta.

C'/' )(+ 2: M)-+ E&)01/+  L)'*)' 8)))  &'*-) %5#

Primul e0em/lu este un fra-ment dintrGo casetă reali+ată 5n 189:. Eric*son era
la %tanfordC i acti)itatea lui era studiată i 5l filmau. Tocmai iGa fost /re+entat acestei
femeiC iar unul dintre /rimele lucruri /e care i leGa s/us 5n tim/ ce se ae+a a fostC$i uitat
de lumini /entru că a)eau acele lumini mari i strălucitoare ca să reali+e+e filmarea. i

1Q<
/entru ce era această su-estie Halucinaţia ne-ati)ă. El doar 5ntrea(ăC un fel de
/resu/unere. ar ea a s/uneC Oh nuC am uitat El ar s/uneC Oh nuC dar tiiC /oţi să uiţi.
u/ă care a 5nce/ut hi/no+a cu in)itaţia de a e0/erimenta le)itaţia m6inii i a (raţului.

E#"B%ON i te )oi ţine de m6nă 5ntrGo cli/ă sau aa ce)a. $cumC 5n tim/ ce
5ţi /ri)eti m6inileC ele se odihnesc acolo. "unoti sen+aţiile /e care le ai atunci c6nd
hrăneti un (e(elu i doreti ca (e(eluul săGi deschidă -uraC iar tu o deschi+i /e a ta 5n
locul lui $i /us )reodată fr6năC c6nd erai /e locul din s/ate al mainii
#&TH a.
E#"B%ON Ei (ineC a dori aceleai micări automate. $cumC uităGte la
m6inile mele. e+iC foarteC foarte 5ncetC fără ca asta să fie un lucru )oluntarC drea/ta mea
/oate urca i /oate co(or5. i st6n-a /oate urca i co(or5. $cum ceea ce )reau este să
5nţele-i asta 5n felul următor că ai o minte contientăC i tii asta i eu tiu astaC i ai o
minte incontientă sau o minte su(contientă. i tu tii ce )reau să s/un /rin astaC nuGi
aa $cum /oţi ridica m6na drea/tă sau m6na st6n-ă 5n mod contientC dar mintea ta
incontientă o /oate ridica /e una sau /e cealaltă dintre m6ini.

El iGa dat un e0em/lu de e0/erienţă o(inuităC de +i cu +iC a micării musculare

automate. oreti să hrăneti un (e(elu. eschi+i -ura atunci c6nd doreti ca (e(eluul
săGi deschidă -ura.

E#"B%ON i e ca i c6nd ţiGai /ri)i m6inileC i am săGţi /un o 5ntre(are. ar

tu nu tre(uie să tii răs/unsul la această 5ntre(are 5n mod contientC i )a tre(ui să ate/ţi

i să )e+i care este răs/unsul.

$ici el o in)ită săGi concentre+e atenţia.

E#"B%ON Te )oi 5ntre(a "e m6nă )a ridica /rima dată mintea ta

incontientă M6na drea/tă sau st6n-ă

1Q=
 "e m6nă )a ridica mintea ta incontientă /rima oarăC drea/ta sau st6n-a O
(ună utili+are a /resu/unerii. El a /resu/us că se )a ridica o m6năC /osi(il am(ele m6ini
7/entru că el a 5ntre(at care m6nă se )a ridica prima;. ElC de asemeneaC a /resu/us că
mintea incontientă )a ridica m6na.

E#"B%ON i tu chiar nu tii. ar incontientul tău tie. 4oarte (ine. i este
tim/ul să ridici una dintre m6ini. #idicăC ridicăC ridicăC ridică. i acum /ri)eteGo. 4oarte
(ine. Pri)ete cum urcăC urcăC urcă. ine 5n sus. &rcă i mai sus. i /ri)eteGo. "ur6nd )ei
remarca asta. i continuă săGţi /ri)eti m6naC i /ri)eteGo. iC dacă doretiC /oţi 5nchide
ochiiC i doar săGţi simţi m6na urc6nd din ce 5n ce mai sus. 4oarte (ine. "ontinuă să urce
5ncăC mai mult. 4oarte (ine. "otul )a 5nce/e să se 5ndoaie i m6na )a urca. 4oarte (ine.
&rcăC urcă. i acum 5nchide ochii i doar simte cum urcăC i ea urcă din ce 5n ce mai sus.
$m să te ţin de această m6nă. i ea urcăC urcăC urcăC urcă. 4oarte (ine. i cealaltă m6nă
urcăC urcă. 4oarte (ine.

Jmi /lace 5ntrGun fel acest se-mentC deoarece am a)ut destulă e0/erienţă
/entru a 5nţele-e că Eric*son nu a /rimit o reacţie (ună. $ici se )ede omni/otenţei care iG
a fost atri(uită dar asta aratăC du/a cum /uteţi )edeaC el s/uneC #idicăC ridicăC dar nu se
ridică. i(ăcia lui Eric*son nu a fost aa de mare 5nc6t să /rimească orice reacţie /e care
5ncerca să o scoată la i)ealăC dar dacă el nu o o(ţine /e o caleC 5ncearcă sGo o(ţină /e altă
cale 3 era foarte insistent i foarte creati). eci el decideC o*C ea este foarte coo/erantăC
dar nu mer-e să fac le)itaţieC deci el induce catale/sia. El ridică am(ele (raţeC induce

catale/sia du/ă care face acest lucru minunat /rin care su-erea+ă că o m6nă /oate co(or5
i cealaltă /oate urca. El le unete 3 aa că dacă ea 5ncearcă să o/ună re+istenţă /rin
neridicarea m6iniiC el 5i oferă ansa săGi e0/rime această re+istenţă /rin menţinerea
m6inii KosC deci acum ea de)ine res/onsi)ă /rin re+istenţă. Ea răs/unde /rin re+istenţa ei.
"red că este o micare in-enioasă i o cale (ună de a o face.

E#"B%ON $cumC aa cum am menţionat 5nainteC m6na /oate urca i /oate
co(or5. i mă 5ntre( dacă tii care m6na )a co(or5 /rima a co(or5 una sau cealaltă. i

1Q9
co(or6rea 5nce/e. 4oarte (ineC foarte (ine. "o(or6rea 5nce/eC co(o6rea 5nce/eC co(oară i
mai mult. Jncă mai mult. "o(or6rea 5nce/eC co(or6rea 5nce/e.

eciC care m6nă )a co(or5 /rima El folosete aceeai /resu/unere /e care a

folositGo 5nainteC numai că de această dată este )or(a de co(or6re. &na 5nce/e să se miteC
iar el s/uneC 4oarte (ine. El 5ntărete i am/lifică acea reacţie.

E#"B%ON i /e măsură ce co(oarăC doresc să intri din ce 5n ce mai ad6nc

5n transă. oresc săGţi /lacă să mer-i din ce 5n ce mai ad6nc. i c6nd m6na 5ţi )a atin-e
/oalaC )ei res/ira ad6nc i )ei mer-e chiar mai ad6nc 5n transăC /entru că 5nce/i să 5n)eţi
cum să faci asta. 4oarte (ineC mer-i să te odihneti acolo. 4oarte (ine. $cum res/iră
ad6nc i mer-i i adormi mai ad6nc.

$cumC a /rimit o altă reacţie i o lea-ă de a mer-e i mai ad6nc 5n transă Pe
măsură ce m6na co(oarăC doresc să mer-i din ce 5n ce mai ad6nc 5n transă. u/ă careC
face le-atura dintre /lăcere i a mer-e din ce 5n ce mai ad6nc 5n transă. $/oi asocia+ă cu
o res/iraţie ad6ncă i cu mersul mai ad6nc 5n transă.

E#"B%ON Lasă să ţi se /ară ca i cum au trecut multe minute. i a )rea ca

5ncetC să te tre+eti i să mă /ri)eti i să )or(eti cu mine. i 5ncetC tre+eteGte acumC
tre+eteGte 5ncetC tre+eteGte acum. i deschide ochii. 4oarte (ine. i eti /e cale să 5n)eţi
să intri 5n transă. #eali+e+i asta

#&TH "red că da.

E#"B%ON "re+i că da. i cum se simte m6na ta
#&TH &m 3 un /ic -reoaie.

#eali+e+i că eti /e cale să intri 5n transă. Presu/unereC im/licareC

com/ortamentalC lin-)isticC toate 5ntrGun scurt răstim/ /etrecut acolo. $ţi constatat că ei iG
a fost destul de -reu săGi -ăsească )ocea acoloC acea schim(are a calităţii )ocii des/re
care am )or(it.

1Q>
 E#"B%ON &n /ic -reoaieS i 5n mod sincerC /oţi )edea m6na
#&TH "ea din /oală a.
E#"B%ON i /e aceasta
#&TH a.

in nou o su-estie /entru halucinaţia ne-ati)ăC %incer /oţi săGţi )e+i m6na.
e ce aţi 5ntre(a asta $ceasta insinuea+ă fa/tul că ea nu /oate sau nu )a fi ca/a(ilă să o
facă c6nd)aC 5n )iitor.

E#"B%ON $cum /ri)ete la această m6nă /e măsură ce se a/ro/ie din ce 5n

ce mai mult de faţă. 4oarte (ine. 4oarte (ine.

El niciodată nu iGa s/us săGi mite acea m6năC el doar a s/usC Pri)eteGo /e
măsură ce se a/ro/ie din ce 5n ce mai mult de faţa ta. $ceasta 5nce/e să se mite iar el
5ntărete acel răs/uns 4oarte (ine. Ea 5nce/e să +6m(ească.

E#"B%ON i a dori să fii /e de/lin atentă la sen+aţiile micării m6inii aleC

la 5ndoirea cotului tăuC i la modul 5n care m6na se a/ro/ie din ce mai mult de faţa ta.

eciC el dorete ca ea să fie atentă doar la sen+aţiiC la micarea cotuluiC

su-er6nd că mer-e la culcareC acum tot ceea ceGi dorete să facă ea 5n acest moment este
să fie atentă la aceste lucruri.

E#"B%ON i 5n foarte scurt tim/ aceasta 5ţi )a atin-e faţaC dar nu 5ţi )a
atin-e faţa /6nă c6nd nu eti /re-ătită să res/iri ad6nc i să 5nchi+i ochii i să mer-i
ad6ncC ca 5ntrGun somn.

$ici Eric*son sGa a-ăţat oferind o su-estie 5nt6m/lătoare.

E#"B%ON 4oarte (ineC e a/roa/e -ataC e a/roa/e -ata. 4oarte (ineC foarte
(ine. i continuă să se miteC să se mite. 4oarte (ine. i te ate/ţi ca aceasta săGţi atin-ă

1QI
faţa i eti /re-ătită să ai acea ins/iraţie /rofundă. Pre-ătită să mer-i mai ad6ncC 5ntrGun
somn ad6ncC 5ntrGo transă ad6ncă. $/roa/e că atin-e acumC foarte (ineC a/roa/e că atin-e
acum. i 5ncă nu )a atin-e /6nă c6nd nu eti /re-ătită de acea ins/iraţie ad6ncă iar ochii
tăi se )or 5nchide. 4oarte (ine. Este mai a/oa/eC mai a/roa/eC mai a/roa/e. $sta eC cotul
se 5ndoaie i mai multC de-etele se ridică i atin- (ăr(ia. 4oarte (ineC asta e. i acum
ca/ul tău 5nce/e să se a/lece 5n faţă. 4oarte (ine. i )ei res/ira ad6nc i )ei dormi mai
de/arte. 4oarte (ine.
$ici Eric*son atri(uieC asocia+ăC descrie i 5ntărete răs/unsurile ei.
F)>' &. 3.3

E+0'&' '86))

A'-+<))  P+>)  P&+0/ >) +)0 +)>), ( 6) 0 6)

G seif , si-ur , /erete , cameră , cutie , /lic si-ilat

G nisi/ul alunec6nd /rintre de-ete

A0(+  E7&)* +)>), ( 6) 0 6)

G nume sau 5nt6m/lări care stau /e )6rful lim(ii

G a /ri)i un ta(lou i a nuGi aminti că este acolo /entru asta

G a au+i mem(rii familiei s/un6nd /o)eti des/re lucruri /e care leGai făcut
dar neamintinduGţi că leGai făcut

P&/))  A>7&)

G "6t de multe a ales mintea ta in contientă să uiţi

G "6nd )ei desco/eri că ai uitat ce)a

1Q:
 C+8)&)

G i nu dores c să uiţiC să ai -riKă de tine 5n orice fel ai ne)o ie 5n tim/ ul

transei

S</)) ()&0 7&8)/)

G NuGţi /oţi aminti să uiţi tot ce ai ne)oie să uiţ i

G Poţi lăsa 5n s/ateC 5n transăC luc rurile care a/arţin transei i ia din trans ă
lucrurile care să reamintească minţii tale contiente

A87-)9)0'&' &/7/-)

G 4oarte (ine. i /oţi uita /e l6n-ă m6na ta i alte lucruri

F)>' &. 3.4

E+0'&' -)'*)) 8)))  &'*-)

1Q8
 A'-+<))  O)0 >) 7&+0/ +)>), ( 6) 0 6)  )8'<))

 (alonul cu heliu
G min-ea de ener-ieC 5m/in-6nd /alma de Kos 5n sus
G unelte

A0(+  E7&)* +)>), ( 6) 0 6)

G a /une fr6nă de /e locul din s/ate sau de /e locul din drea/ta

G săGţi deschi+i -ura /entru ca (e(eluul să o deschidă /e a ei , a lui
G 5ncercarea de a mica min-ea de (oFlin- du/ă ce a /ărăsit m6na ta
G /ărinţii care 5ntind m6na /entru a ţine co/iii c6nd o/resc maina

P&/7&)  A>7&)

G "6t de re/ede )a ridica mintea ta incontientă această m6nă i acest

(raţ
G  "e m6nă )a face mintea ta incontientă să se ridice /rima

C+8)&)

G Mintea ta incontientă /oate aduce ce)a ceGţi )a /ermite să tii că acel

lucru )a mer-e /entru tine

G Puteţi lăsa incontientul să )ă dea o m6nă de aKutor 5n drumul către
sco/urile )oastre

S</)) ()&0 >) 7&8)/)

G M6na i (raţul tău /ot urca 5n mod automat /6nă la faţă

G Poate urca chiar mai mult. 4oarte (ine

11Q
 A87-)9)0'&' &/7/-)

G 4oarte (ine. Mai urcă un /ic

G i aceste micări mici te /ot conduce către micările mari

4ia anterioară detalia+ă analo-iile i e0/erienţele ce /ot fi folosite la

e)ocarea le)itaţiei m6inii i (raţului.
eciC tocmai lGaţi )ă+ut /e Eric*son reali+6nd această le)itaţie a m6inii i a
(raţului i )ă )oi aKuta să 5n)ăţaţi să faceţi ce)a similarC astă+i i m6ineC cu aKutorul unor
e0erciţii. oresc să mă asi-ur că tiţi cum să conce/tuali+aţi acest /roces. $a că )Gam
oferit două fie ce re+umă acest /roces al e)ocării amne+iei i al le)itaţiei m6inii i
(raţului.
$m detaliat c6te)a analo-ii i e0/erienţe o(inuite /e care le /uteţi s/une
/ersoanelor 5n tim/ul transei /entru a e)oca e0/erienţa amne+iei sau le)itaţiei m6inii.
$ceste e0em/le sunt urmate de e0em/le ale utili+ării /resu/unerilorC com(inărilor i
su-estiilor /ermisi)e -enerale. O dată ce 5nce/eţi să /rimiţi răs/unsul relatat sau
o(ser)atC )ă )oi da c6te)a fra+e /e care le /uteţi utili+a /entru a am/lifica i a e0tinde
răs/unsul /e care lGaţi /rimit.
Puteţi folosi aceste fie /entru a )ă aKută să 5nţele-eţi i să urmariţi următorul
e0erciţiu du/ă careC m6ine /oate )eţi dori să le utili+aţi ca fiţuici. ar lucrul /rinci/al /e
care doresc săGl o(ţineţi de la ele este o modalitate de a -6ndi i metodele de e)ocare.
#eamintiţi)ăC sarcina )oastră este să in)itaţi oamenii 5n moduri /ermisi)e i indirecte fie

5i conduceţi s/re re+ol)area -riKilor lor actuale.

O*C (ine. $m un e0erciţiu i acest e0erciţiu 5l )om face 5ntrun mod diferit. eţi
face cu toţii acest e0erciţiu m6ineC dar acum ceea ce a dori este să )ină două /ersoane i
să fiu antrenorul lor. Jl )eţi face 5n maniera unui ac)ariu iar eu )oi fi alter e-oGul )ostruC
oferinduG)ă c6te)a idei le-ate de cum să faceţi. $m să urmăresc două cu/luri. Tu %haronC
doarece eti o 5m/ătimită a transei. $i mai reali+at )reodată le)itaţia m6inii 5n transă OhC
s/ui că nu ai mai fost niciodată 5n transă /6nă acum Ei (ineC teGam )ă+ut mai de)remeC

111
intr6nd 5ntrGuna. MiGar face cu ade)ărat /lăcere să reali+e+i inducţia dacă eti dis/usăC
Priscilla. O*C (ine.
"eea ce am să fac eu este să fiu alter e-oGul Priscillei. Este /e cale să 5ncea/ă
i /oate -6ndeteC Nu tiu ce să s/unC dar am săGţi s/un doar ceea ce să s/ui dacă te
5m/otmolti i tu )ei re/eta doar cu)intele mele ca i cum nu eu leGam s/us. or(ete /e
e0/iraţie i in)ită la le)itaţia m6inii i a (raţului. Jţi reamintescC nu te cram/ona ca acest
lucru să se 5nt6m/le. Eu i Milton Eric*son suntem chiar aici 5n s/ate făc6nd astaC i 5i )ei
)or(i lui %haron i 5i )ei s/uneC "um se )a 5nt6m/laC c6nd se )a 5nt6m/laC 5n ce fel %e
)or mica 5nt6i de-eteleC /rimulC se mică de-etul mare i toate acele lucruri. u/ă
careC dacă )ă /uteţi -6ndi la astaC -6ndiţiG)ă la analo-iile de +i cu +i /e care tu sau %haron
/oate leGaţi a)utC micări automate ale m6inii i (raţului. Jn s/ecial cele ce im/lică m6na
i (raţulC m6+-ălitul sau ridicatul m6inii 5n clasă.
$m c6te)a su-estii /entru )oi. 4olosiţi su-estiile care conferă /utere M6na
ar /utea să se ridiceC m6na /oate să se ridice. Puteţi de asemenea accentua sau intercala
su-estii /entru le)itaţia m6inii /recum sus i Uurcă. $m mers 5n $n-lia i 5n loc să
s/ună ele)ator ei s/un liftC deci ceea ce am reali+at este că fiecare cultură are /ro/ria ei
lim(ă idiosincretică. Puteţi )or(i des/re cine)a care 5ncearcă să intre /e teritoriul )ostru
sau orice altce)a. Puteţi accentua acele cu)inteC muchiC urcare i (raţ. Eu am folosit unaC
ennisC /oate fi destul de de+armant /rima data c6nd reali+e+i le)itaţia m6inii.C să
su-ere+i disocierea de m6nă i să i accentue+i cu)6ntul (raţ. eciC )eţi utili+a căte)a
sau toate aceste lucruri. %arcina )oastră este să faceţi oric6t de multe -reeli /uteţi i să
)ă simţiţi inconforta(ili i (locaţiC iar eu doar am să )ă trase+ direcţiile. arC /entru

5nce/utC 5nce/eţi doar cu inducerea transeiC i dacă scoateţi i numai c6te)a cu)inteC
minunatC sau )reo două /ro/o+iţiiC foarte (ineC iar eu )oi inter)eni c6t /ot de re/ede c6nd
am ce)a de s/us.

E&0)*)-  3: L)'*)' >) )(0*)' @ '0'&)

112
 P#%"LL$ %haronC /e măsură ce facem astaC res/iră aa cum doreti iar eu
)oi /rinde ritmul. eci V i un /ic mai de)reme am discutat dacă era sau nu mai
conforta(il /entru tine să deschi+i ochii sau săGi 5nchi+iC /e care dintre acestea )rei să o
faci
%H$#ON %ă 5nchid ochii.
P#%"LL$ O*. eciC tu doar res/iră normal V
?LL Jn com/araţie cu res/iră normalC /oţi să res/iri normalC nu sună ca
o comandăC deci dacă ea nu res/iră normalC ea )a crede că o face. O*.
P#%"LL$ i dacă 5ţi )ine să r6+iC sau să te 5ncrunţi sau oriceC este foarte
(ine /entru tine să faci orice V
?L Nu a s/uneC foarte (ineC nu a accentua lucrurile /e care nu le doresc
5n mod /articular mai mult. ar /oate +6m(i dacă doreteC i asta este 5n re-ulăC dar dacă
m6na ei se micăC )oi s/uneC 4oarte (ineC sau $sta e (ine sau  E frumos. ar dacă
ea r6deC sGar /utea să fie o mică distra-ere /entru ea. oar permit astaC dec6t să o 5ntăresc.
O*.
7"omentariile lui ?ill sunt 5ntre /arante+e;

P#%"LL$ %i unde)a 5n trecutC sunt si-ură că ai a)ut o e0/erienţă 5n care ai

ridicat m6na /entru a face ce)a cum ar fi să iei din maină mărfurile cum/ărate de la
(ăcănieC 5n s/ecial c6nd sGau 5m/rătiat 5n /ort(a-aKul mainii i tu tre(uie să te 5ntin+i
du/ă ele i să le ridici. i mă 5ntre( dacă este /osi(il să reali+ăm 5n această du/ă amia+ă
c6te)a ridicări de m6nă. 7/e măsură ce intri 5n transă V; Pe măsură ce intri 5n transăC

7chiar dacă 5ncă nu eti si-ură 5n mod contient ce este o transă ; chiar dacă 5ncă nu eti
si-ură 5n mod contient ce este o transăC este /ro(a(il că m6na ta )a urca. 7oresc să
/resu/un că (raţul se )a ridicaC aa că nu )reau să s/unC e /osi(il ca (raţul tău să urce.
Pot s/uneC M6na ta i (raţul tău /ot urca automatC i nu tiu cu ade)ărat dacă )a fi
imediat sau /e măsură ce intrăm 5n transă. $cumC 5n tim/ ce s/un asta i 5n tim/ ce tu
)or(eaiC de-etele i de-etul mare au 5nce/ut să se miteC i eu )oi 5nce/e să fiu atentă la
asta i să o am/lificC E /osi(il să o(ser)i că de-etul mare se mică.; E /osi(il să
o(ser)i că de-etele i de-etul mare se micăC i dacă o faciC mă 5ntre( care 7m6na este mai
/ro(a(il să se mite /rima V; m6nă este mai /ro(a(il să se mite /rima 7care m6nă crede

11<
ea că se )a mica /rima; care m6nă este mai /ro(a(il să se mite /rima. Mintea ta
incontientă tieC i mă 5ntre( /e care o )a ale-e. 7%au )or fi am6ndouă; %au )or fi
am6ndouă 7i se )or mica 5n acelai tim/; i ele se /ot mica 5n acelai tim/.
7$cum doreti săGţi sincroni+e+i su-estiile /entru aGi ridica inhalaţia. acă
/ri)eti /artea de sus a (raţului ei 5n tim/ ce res/irăC acesta are tendinţa de a urcaC i
m6inile au tendinţa de a se micaC deci sincroni+ăm mai (ine su-estiile /entru ridicare.;
eciC c6nd incontientul tău decide care dintre ele )a fi aceea care să se mite /rimaC sau
am6ndouă V 7Poate urcaC sincroni+ea+Go la acea res/iraţieC deoarece este chiar /e
/unctul de ase ridica de la coa/săC foarte (ine; 4oarte (ineC ea urcăC urcă. 7ar )a urca tot
drumul către faţă; 7 %haron r6de; %cu+e. 7 Este cam ciudat să /ri)eti i să asculţi acest
5ntre- /rocesC nuGi aa in aceasta cau+ă teGam ales /e tine %haronC doarece am tiut că
/oţi asculta astaC să te amu+i 5n acelai tim/ i totui să se 5nt6m/leC deci 5ntoarceGte 5n
ti/ul de transă care ţi se /otri)eteC foarte (ine.; Micarea a 5nce/ut. "6nd unii oameni
intră 5n transăC chicotesc. 7&nii oameni reali+ea+ă le)itaţia m6inii 5n tim/ul transei. Pot
/resu/une că este /e cale să intre 5n transă sau este 5n transă un /icC iar acum )oi lucra
doar la le)itaţia m6inii. i continuă 5n acest /roces i fii interesată i amu+ăGte de el.
$cumC o dată ce ai /rimit răs/unsulC conduGl /6nă la ca/ăt sau către un alt răs/unsC
s/ecul6nd c6t de de/arte )a urcaC dacă )a urca tot drumul /6nă la faţa eiC dacă ea )a
remarca asta sau dacă )a /ierde drumul acesteia 5n tim/ ce urcăC dacă )a urca 5n linie
drea/tăC toate aceste /osi(ilităţi. ar acum )i+uali+e+ cum atin-e faţa ei i urcă mai mult.
eci )oi tăcea /entru o cli/ăC iar tu /oţi s/une mai multe.; i mă 5ntre(C /e masură ce
m6na ta urcăC 5ncotro )a mer-eC )a urca direct sau )a urca i )a co(or5C )a urca direct

către faţa taC urcăC susC dacă )a urca /6nă la nasC sau dacă )a urca /6nă la (ăr(ie i mă
5ntre( dacă te -6ndeti că este o /rostieC dar urcă i c6nd "6nd )a urca tot drumul /6nă la
faţa taC urcăC mă 5ntre( dacă e0istă )reo 5ndoialăC 5n tim/ ce continuă să urce 7$ceasta
este (ine i inclusi);. i mă 5ntre( de asemeneaC /e măsură ce urcăC c6t tim/ 5i )a luaC dar
este 5n re-ulăC 5n tim/ ce urcă mai a/roa/eC ridic6nduGse mai a/roa/eC ridic6nduGse mai
sus Mintea mea se 5ntrea(ă dacă sau nu 5ţi /oţi 5nclina ca/ul ca să o 5nt6lnească.
7$cum )ă )oi da o altă indicaţie /entru a mer-e mai de/arte. Ea 5n)aţă ce)a
intr6nd 5n transă i de asta este (ine să reali+e+e le)itaţia m6inii care este nouă /entru eaC
dar /uteţi să )ă -6ndiţi la fel de (ine să le-aţi urcarea m6inii de un sco/ /ersonal /e careGl

11=
areC le-aţiGo de moti)aţiile ei /ersonale. $cum tu o cunoti /e %haron mai (ine ca mineC
/oate ai discutat cu ea un /icC dar ceea ce tiu chiar acum este că ea /oartă un cristal.
eciC /ro(a(il are unele idei noi la modă i /ro(a(il se ocu/ă cu )indecareaC aa cum o
fac mulţi tera/euţi. $a că de ce să nu le-ăm urcarea m6inii de c6te)a ca+uri /ersonale de
)indecare /e care leGa reali+at "e)a /ersonalC să ai(ă le-ătură cu ea /e /lan s/iritualC
deoarece a/oi )a fi mult mai moti)ată /entru ca acea m6nă să se ridice către faţa saC deci
moti)aţia )ine mai de-ra(ă din interiorul său dec6t din afară. eciC dacă /oţi le-a astaC ar
fi (ine;. Pe măsură ce m6na urcăC mă 5ntre(C %haron C dacă ar fi sau nu ce)a ce tu doreti
să se 5nt6m/le c6nd m6na 5ţi atin-e faţaC c6nd urcă către faţa taC ce)a ca tu să ca/eţi un fel
de 5ncredere sau să ai )reo reali+areC sau orice altce)a ale-i tu să ţi se 5nt6m/le. 7$cum a
le-a asta de acest seminarC sen+aţia că ai intre-rat cu ade)ărat cunostinţele i că )ei
de+)olta din ce 5n ce mai multă 5ncredere 5n a(ilitatea ta de a utili+a transaC 5ntrGun fel
care este (ine /entru tine /ersonal i /rofesional. Mai este un lucru /e care 5l tim des/re
ea. $ )enit la un seminar de hi/no+ăC /ro(a(il că )rea să 5n)eţe asta.; M6na ta urcă mai
re/ede acumC i c6nd 5ţi )a atin-e faţa )ei trăi sen+aţia 5ncrederii i com/etenţei. 7$i un
/rete0t destul de (un să s/ui tu )eiC dar dacă ea nuC atunci a)em o mare /ro(lemă.
eoarece ea a arătat deKa at6t de multe răs/unsuri 5n transăC cred că este /osi(il săC dar
este un /ic cam directi).; &rcăC urcă mai ra/idC i c6nd 5ţi atin-e faţaC 5ţi dai seama de
toate o(iecti)ele /e care ţi leGai /ro/us. 7sau orice sco/ /articular; &rcă i mă 5ntre( /e
măsură ce m6na ta urcăC urcă către faţa taC reali+areaC 5ncredereaC toate acele sco/uri /e
care ţi leGai sta(ilit /ot fi atinseC urcă V a/roa/e a aKuns. 74oarte (ine V; Este (ineC
a/roa/e a aKuns V 7at6t de a/roa/eC 5nc6t o /oţi simţi; Eti foarte a/roa/eC eti a/roa/e

acolo. 7i a dori să te in)itC %haronC du/ă ce atin-e faţa taC acordăGţi doar <Q de secunde
din tim/ul realC i /oţi iei din transă.; 4oarte a/roa/e. 7"u această m6nă ridicată acoloC
sau /oţi lăsa m6na să facă tot drumul 5na/oi 5n Kos;. Poţi lăsa m6na acolo unde este sau
/oţi ale-e să )ină 5na/oi 5n Kos. i acordăGţi c6te)a secunde /entru a te reorienta către
acest tim/ i către acest loc. 74oarte (ineC (ineC minunat;.
%H$#ON Este cel mai ciudat lucru /e care lGam făcut )reodată.

OhC /arie+ că /utem -ăsi c6te)a care să ne contra+icăC dar că e una dintre cele
mai ciudateC acce/tăm. Ji /utem 5ntre(a /e /rietenii tăi care sunt aici. 7 8(sete; NuC nuC ei

119
nu )or s/une. EiC (ineC (ine lucratC (ine lucratC minunat C 5n re-ulă. $i acce/t at astaC i ai
făcutGoC e minunat. e ce am alesGo /e %haron "a i mineC este o 5m/ătimită a transei.
tiam că )a fi foarte res/onsi)ă. Jn tim/ ce /redauC )ă /ri)esc /e toţi i )ăd cum
răs/undeţi i am sen+aţia că unii dintre )oi sunteţi foarte res/onsi)i. $m intuitGo /e
%haron că ar fi fost /rea intru+i) /entru ea C ca eu să )or(esc 5n tim/ ce era 5n transă.
Oameni (uniC am sen+aţia că 5nţele-eţi aceste /ro(leme. %unt mulţumit de
+iua de a+i i de răs/unsurile )oastre.
"6nd re)enim aici m6ine dimineaţăC )om trece la su(iect e ce să folosiţi
mereu transaS la ce este (ună transa Ne )om ocu/a i de tema le-ată de ce re/re+intă
mintea incontientă 5n acest demers. i dacă incontientul este aa de isteţC /e c6t
insinuea+ă Eric*sonC de ce a)em sim/tome Ne )om ocu/a de asta m6ineC dei nu )a fi o
chestie at6t de insi/idă /recum Poţi fac e orice doreti i /oţi mer-e oriunde doreti 5n
transăC ci )a fi 5n le-ătură cu o(ţinerea anumitor răs/uns uri s/ecificeC /recum le)itaţia
m6iniiC /recum distorsiunea tim/uluiC /recum re-resia de )6rstăC lucruri /e care le
urmăriţi 5n mod s/ecific. M6ine )eţi /rimi un alt răs/uns la 5ntre(areaC de ce folosim
fenomenul transei 5n tratament. ă )om oferi un model clar /entru tratamentC ce să faceţi
odată ce /ersoana intră 5n transă. eciC astă+i ne o/rim aiciC sunt si-ur că aţi 5n)ăţat o
mulţime de lucruri la ni)el incontient i contient. i /resu/un că tiţi cu toţii /entru ce
sunt )iseleC aa că )ă su-ere+ să )ă folosiţi la noa/te )isele 5n diferite feluri 5n (eneficiul
)ostruC /entru a inte-ra cunotinţeleC a e0tinde cunotinţele sau /ur i sim/lu /entru a )ă
aKuta să a)eţi un somn (unC aa 5nc6t să fiţi re)i-oraţi m6ine /entru a 5n)ăţa chiar mai
multe.

11>
 CAPITOLUL 4

DE CE FOLOSIM TRANS A ?

Jn această dimineaţă trecem la su(iect. e ce să folosiţi transa La ce este

(ună hi/no+aGaţi descurcat (ine 5n /ractica dumnea)oastră clinică fără a utili+a
hi/no+a /6nă acumC aa că de ce aţi a)ea ne)oie de ea acum
Pentru a răs/unde la aceste chestiuniC )om 5nce/e cu 5ntre(area ce este
incontientul Jn a(ordarea eric*sonianăC atunci c6nd folosim cu)6ntul incontient ne
referim la ce)a diferit de /unctul de )edere freudianC acela al im/ulsurilor re/rimate i a

11I
im/ulsurilor /rimare cu care euGl sau su/raeuGl tre(uie să se descurce. Eric*son folosete
conce/tul 5n c6te)a moduri diferite. &na dintre aceste o/inii se aseamănă 5ntruc6t)a cu
/recontientul freudianC un deţinător al acelor lucruri /e care nu le /ăstrăm 5n mintea
noastră contientăC dar le /utem reaccesa dacă dorim. O altă definiţie eric*soniană a
incontientului este că el re/re+intă sinele mai ad6nc i mai 5nţele/t. O a treia definiţie
consideră incontientul ca fiind un tonomat a ceea ce aţi 5n)ăţatC sau altfel s/usC un
tonomat al amintirilor )oastre. $tunci c6nd a/ăsaţi (utonul /otri)itC acesta stimule+ă o
o/eraţie mentală si-ură i )oi )ă reamintiţi anumite lucruri. Este ca un tonomat al
informaţiilor /e care leGaţi de/o+itat i /e care nu le /ăstraţi 5n mintea )oastră contientă
i /e care /ro(a(il nu le /uteţi reaccesa 5n mod deli(erat. eci nu )or(im chiar de
/recontient. Potri)it celei deGa treia definiţiiC incontientul conţine amintirile sen+oriale
/e care leGaţi do(6ndit 5n tim/ul )ieţii.
"ea deGa treia definiţie e mai rele)antă /entru ceea ce )om )or(i 5n această
dimineaţă. "el deGal treilea /unct de )edere se referă la toate acele lucruri /e care leGaţi
/us /e /ilot automat. Eric*son o(inuia să s/ună $)eţi 5ncredere 5n incontientul
)ostru. ar /e eric*sonieni 5i )eţi au+i s/un6nd ncontientul )ostru este creati) i
inteli-entC este o /arte 5nţelea/tă a )oastrăC mult mai 5nţelea/tă dec6t /artea contientăC
care este limitată datorită credinţelor 5n-răditoare /e care le /ăstraţi 5n mod contient.
$m un /rietenC @oe ?ar(erC din Los $n-eles. Peste /uţin tim/C )eţi au+i c6te)a
din inter)enţiile sale /e casetele de lucru. Poate fi un ti/ foarte critic i nu a-rea+ă foarte
mult micarea eric*soniană cu toată această Ufi0aţie /e -urul Eric*son i /iKamalele roii
/e care oamenii le /oartă. El tie că i eu sunt un /ic necu)iincios. Jm/reună cu el am

mers să luăm /r6n+ul la unul dintre seminariile lui Eric*son i miGa s/us tiiC aceti
eric*sonieni mă 5nne(unesc susţin6nd mereu CCJncredeGte 5n incontientul tăuC
incontientul tău este /rice/ut i creati). Ei nu tiu că incontientul este /rostC /rostC
/rosta e0clamat el. $ceasta mGa /ro)ocat destul de mult deoareceC tre(uie să recunoscC
-6ndisem că incontientul este /rice/ut i creati)C influenţat fiind foarte mult de Eric*son.
$a că mGam -6ndit că e un lucru (un la care să iau aminteC deoarece e (ine să /ro)oci
acele credinţe fi0e i ri-ide /e care le ai. u/ă ani de +ile leGam triat aa cum mi se
/otri)eau mie i iată la ce am aKuns. Părerea mea este că incontientul este /rice/ut la
lucrurile la care se /rice/eC este tăcut la lucrurile la care nu se /rice/e iC de asemeneaC

11:
sunt unele lucruri la care incontientul se /rice/e dar nu tre(uie să contienti+aţi că se
/rice/e. $ceasta nu este o tehnică a confu+iei 3 este claritate. LăsaţiGmă să )ă lămuresc
acest lucru.
%ă 5nce/em cu ideea /otri)it căreia incontientul )ostru este /rice/ut la
lucrurile la care se /rice/e. $ceasta 5nseamnă că dacă tiţi cum să Kucaţi tenis i mer-eţi
să Kucaţi tenis i )ă /erfecţionaţiC /racticaţiC luaţi lecţii i Kucaţi destul de multC sunteţi cu
ade)ărat un (un Kucător de tenis. $/oi tre(uie să ieiţi /e terenul de tenis i c6nd Kucaţi
tre(uie să a)eţi 5ncredere 5n incontientul )ostru. ncontientul )ostru se /rice/e la Kocul
de tenis i tre(uie săGl lăsaţi să acţione+e deoareceC dacă 5ncercaţi să Kucaţi tenis 5n mod
contient sau să )ă -6ndiţi la asta 5n mod contientC )eţi fi un Kucător de tenis foarte /rost.
acă tiţi cum să atin-eţi tastaC tre(uie să a)eţi 5ncredere 5n incontientul )ostru /entru a
o faceC fără să /ri)iţi la tasteC fără a -6ndi măcar la acestea. acă )ă )eţi -6ndi cum să
faceţiC )a mer-e mult mai 5ncet i mult mai -reu. &na dintre definiţiile incontientului
este că face lucrurile 5n mod automat. $tunci c6nd tiţi cum să conduceţi o mainăC o
faceţi 5n mod automatC nu tre(uie să )ă -6ndiţi cum să /uneţi fr6na sau cum să a/ăsaţi
am(reiaKulC odată ce aţi 5n)ăţat astaC iar incontientul )ostru de)ine /rice/ut la acest
lucruC deci nu tre(uie să )ă -6ndiţi la asta.
Jmi /ot ţine cursul i să c6nt la chitară un lucru destul de com/licatC deoarece
leGam /us /e am6ndouă /e un /ilot automat. Prin urmareC incontientul meu este /rice/ut
să c6nte la chitară. acă a a)ea un (anKoC nu a /utea sta 5n /icioare i să c6nt. Nu a
/utea sta 5n /icioare aici i /ur i sim/lu să c6ntC lăs6nd mu+a să mă ins/ireC /entru căC 5n
acel momentC mu+a ar suna destul de -roa+nic /rin mine. eci incontientul meu este

ne/rice/ut la c6ntatul la (anKoC dar /rice/ut la c6ntatul la chitară. ncontientul meu este
ne/rice/ut 5n le-ătură cu Kocul de tenisC deci nu tre(uie să ies i să mă (a+e+ /e
incontientul meuC /entru că nu )oi Kuca foarte (ine. Tre(uie să Koc foarte deli(erat i să
5ncerc să 5n)ăţ i să mă -6ndesc mult la astaC să e0erse+ multC să mă 5ncurc i să fac
-reeli i acesta este modul 5n care mintea mea incontientă de)ine /rice/ută. a tre(ui să
fac aceste lucruri destul de mult /entru a de)eni /rice/ut la tenis. Mintea mea
incontientă este ne/rice/ută la lucrurile la care nu se /rice/e. Nefiind un (un dactilo-rafC
nu tiu cum să atin- tasta /otri)ităC astfel 5nc6t doar a/ăs6nd o tastăC care /are a fi cea
/otri)ităC ea nu )a funcţiona.

118
 $cum referitor la ultima cate-orie /e care am menţionatGo 3 uneori mintea
incontientă este /rice/ută la anumite lucruri dar nu tre(uie să contienti+aţi că se
/rice/e. "eea ce am )rut să s/un /rin asta se referă la 5ntoarcerea către a(ordarea
naturalistă eric*soniană. &neoriC 5n mod naturalC de)enim /rice/uţi la lucrurile la care nu
tre(uie să ne /rice/em 5n anumite conte0te.
%ă s/unem că am fost a(u+at se0ual sau a(u+at fi+ic de multeC multe ori atunci
c6nd am fost t6năr. i cum am 5n)ăţat să fac faţă acestui lucr u /recum un mecanism de
co/in-C a fost săGmi disocie+ cor/ul de restul e0/erienţei mele. $a cum a făcutGo Wane
ieri. Numai că el iGa disociat cor/ul 5ntrGun mod directC controlat. "6nd faceţi asta 5n
mod s/ontan 5n )iaţa )oastrăC deoarece aţi fost a(u+aţiC )eţi de)eni foarte (uniC foarte
/rice/uţiC la disocierea automată. Este un lucru foarte (un /entru )oi săGl faceţi /entru a
su/ra)ieţui a(u+ului se0ualC a(u+ului fi+ic i se /are că oamenii o fac foarte s/ontan i
este o mare a(ilitate de su/ra)ieţuitor. in nefericireC ceea ce se 5nt6m/lă a/oiC este că te
maturi+e+iC că iei din conte0tul a(u+ului i intri 5n alt conte0t. Poate )ă căsătoriţi sau
5nce/eţi o relaţie i /artenerul )ostru 5nce/e să se a/ro/ie de )oi din /unct de)edere
se0ual iar )oi )ă disociaţi. Nu mai sunteţi acolo. Nu este o situaţie ameninţătoareC
deoarece /artenerul )ostru nu )Ga a(u+at niciodatăC dar incontientul )ostru este at6t de
/rice/ut la disociereC 5nc6t o faceţi 5n mod automat. O faceţi 5n mod incontient.
ncontientul )ostru se /rice/e la ce)a la care nu tre(uie să se /ricea/ă 5n acea situaţie.
%au să +icem că tim/ de mai mulţi ani a fost o idee (ună să remarcaţi durerea
/e care o a)eţi deoarece ea )Ga ser)it dre/t semnal. $cum a)eţi o durere cronică care nu
)ă mai ser)ete deloc ca semnalC este doar o sim/lă durere cronică /ro)ocată de artrită

sau /oate muriţi de cancer. ncontientul )ostru nu este at6t de folositor i /rice/ut 5n a
remarca durereaC dar a)eţi ani i ani de /ractică 5n remarcarea durerii. eci incontientul
)ostru se /rice/e la ce)a ce nu tre(uie să se /ricea/ă 5n acel conte0t.
$ceasta ne conduce la următoarea 5ntre(are e ce aţi folosi transa La ce este
(ună i la ce nu este (ună "ine)a miGa /us această 5ntre(are ce)a tim/ 5n urmă U"6nd
)eţi folosi hi/no+a i c6nd nuC sau o )eţi folosi mereu NuC uneori clienţii mei nu au nici
cea mai )a-ă idee că folosesc transaC doar dacă -ăsesc o (roură 5n tim/ ce atea/tă 5n
sala de ate/tare i mă 5ntrea(ă a/oiC 4aceţi hi/no+ă. Ei /ot să nu ai(ă ha(ar deoarece
niciodată nu a fost /otri)it să o folosesc la ei. &nii tiu doar că folosesc transaC ei nu tiu

12Q
că fac altce)a. "u c6ţi)a ani 5n urmă cine)a miGa s/us "6nd decideţi să utili+aţi sau nu
transa. #ăs/unsul meu a fost că tiu din /rima sesiune /e care o am cu clientul dacă )oi
folosi transa sau nu. #e-ula mea em/irică este de a 5m/ărţi lumea sim/tomelor ori a
/ro(lemelor 5n ceea ce numesc 8-*8)&)  7&+-8 +-'& i )+-'&.
$ceastă clasificare mă -hidea+ă 5n deci+ia mea referitoare la a folosi sau nu transa.

$cti)itate )oluntară , deli(erată n)oluntar , automatic

Nemulţumiri,/ro(leme 3 contraindicat Nemulţumiri,/ro(leme3 indicat

$cţiuni %omatic , dificultăţi fi+iolo-ice

nteracţiuni care nu au răs/uns la inter)enţiile
D6nduri contiente 7nonautomatice; medicale
ificultăţi e0/erienţiale
D6nduri o(sesi)e , automatisme
ificultăţi afecti)e
Halucinaţii , flash(ac*Guri

N8-*8)&)-  7&+-8- +-'& sunt acelea /e care /ersoana le /oate

/roduce la comandă. acă leGaţi cerut să )ă arate sim/tomul lorC /ro(lema lorC sau
nemulţumirea lorC ar /utea să o facă. N8-*8)&)-  7&+-8-  )+-'& sunt
acelea care nu /ot fi arătate la cerere. Nemulţumirile , /ro(lemele nu sunt in)oluntare
dacă oamenii s/un că nu se /ot a(ţineC deoarece a/roa/e oricine 5n tera/ie s/une la un

anumit ni)el sau altul Nu mă /ot a(ţine 3 aKutăGmă. $tunci eu doar s/un /ot /roduce
ei această nemulţumire , /ro(lemă 5n mod deli(erat dacă leGo ceri eci dacă cine)a )ine
i s/une 4ume+C aKutaţiGmă să mă las de fumatC a /utea s/une  $ratăGmi /ro(lema ta
. $r /utea scoate o ţi-ară C ar /uneGo 5n -urăC ar a/rindeGoC ar inhalaC ar scutura scrumul
ţi-ării i miGar demonstra cum arată /ro(lema. acă ei s/un e c6te ori mer- 5ntrGun
mall la cum/ărăturiC fac o eru/ţieC a /utea să le cer să 5mi arate eru/ţia. ar ei miGar
s/une Nu /otC nu tiu cum săGţi arăt asta. ino la cum/ărături 5n mall i 5ţi )oi arăta.
$ceasta 5nseamnă in)oluntar .

121
 acă s/un 'i/ la co/ilul meuC eu 5i s/unOBC dăGmi un e0em/luC aratăGmi
ce faci. Ei /ot reda ţi/ătul Tu miculeC (laC (laC mer-i 5n camera ta ă /ot arăta ce au
făcut. acă au m6ncat fără limităC )ă /ot arăta cum au făcut. %Gar /utea să nu doriţi ca ei
să )ă arateC dar de o(icei eu nu le cer săGmi arate 5n ca(inet. acă ei s/un$m o
mi-renăC mă /oţi aKuta a s/une OBC fă o mi-renă aa 5nc6t să /ot )edea cum
reacţionea+ă familia ta atunci c6nd ai o mi-renă. Ei ar /utea re/lica Nu /ot face astaC
)ino la mine acasă atunci c6nd am o mi-renă i /oate atunci )ei /utea )edea unaC dar nu
/ot face cu ade)ărat o mi-renă /entru tine. Mi-reneleC eru/ţiileC diferitele lucruri ca
acestea re/re+intă ceea ce eu numesc nemulţumiri , /ro(leme in)oluntare. 'i/atul la
co/ilul tăuC fumatulC m6ncatul 5ntrGun anumit modC acestea sunt nemulţumiri , /ro(leme
)oluntare. Nu )or(esc des/re ceea ce /retind ei 5n le-ătura cu aceste nemulţumiri ,
/ro(lemeC doar mă 5ntre(C este asta ce)a ce ei ar /utea re/roduce la cerere sau nu "red
că hi/no+a se /otri)ete foarte (ine /entru nemulţumirile , /ro(lemele in)oluntare i nu
at6t de (ine /entru nemulţumirile , /ro(lemele )oluntare.
e ce $ceasta ne face să ne 5ntoarcem la ce este mintea incontientă.
eoarece cred că hi/no+a este foartă (una la modificarea e0/erienţelor interioare
automati+ate. ncontientul )ostru este foarte /rice/ut la acele lucruri /e care 5n mod
contient )oi nu tiţi cum să le schim(aţi. e e0em/luC dacă a s/une OB C s/uneGmi
cum ar /utea fi. "e ai /utea face 5n loc să ţi/i la co/ilul tău. Ei ar s/une Ei (ineC a
/utea mer-e 5ntrGo altă cameră i să mă calme+. Ei ar /utea face ce)a 5n mod deli(erat să
schim(e asta. ar dacă )oi s/uneţi %/uneGmi ce ai /utea face ca să nu mai ai
mi-reneC ei ar /utea să )ă răs/undă Nu tiu. $ lua medicamenteC a 5ncerca să mă

rela0e+ /entru a reduce stressul din )iaţa mea. Nu tiu ce a /utea face. Ei nu tiu cum fac
mi-reneleC i nici nu tiu cum să nu facă mi-rene. $dică dacă ei fac ce)a 5n mod
deli(eratC acel lucru nu sGar interfera cu mi-rena sau eru/ţia. $dicăC dacă au făcut ce)a 5n
mod deli(eratC acel lucru /ro(a(il ar interfera cu fumatul lorC cu ţi/atul la co/ilul lorC cu
(ătaia soţului,soţiei lor sau cu orice altce)a. Jn mod ti/icC nemulţumirile , /ro(lemele
)oluntare sunt acţiuni iarC /e de altă /arte nemulţumirile , /ro(lemele in)oluntare sunt
e0/erienţe interne.

$&EN'$ &nde locali+aţi de/resia

122
 e/inde de modul 5n care /ersoanele fac de/resie. Puteţi inter/reta de/resia
ca o nemulţumire , /ro(lemă /rimară )oluntarăC sau /uteţi /une c6te)a elemente ale
acesteia 5n cate-oria in)oluntară. eo(iceiC de/resia este o com(inaţie de acţiuni /e care
oamenii le facC /erce/ţii i sentimente /e care acetea le au. e re-ulă ae+ de/resia /e
teritoriul )oluntar i de o(icei nu utili+e+ hi/no+a /entru aceasta. O /uteţi inter/reta 5ntrGo
altă manieră iar dacă o faceţiC /uteţi folosi hi/no+a. &nele lucruri sunt 5ntrGun fel un soi
de com(inaţie )oluntară i in)oluntarăC dar )ă /uteţi 5ntre(a /e )oi 5ni)ăC care sunt
/rinci/alele trăsături ale acestora $ceasta este ceea ce )ă su-ere+.
D6ndiţiG)ă la ce)a /recum fo(ia de coală. &neori c6nd am in)esti-atGoC
consta de fa/t 5n e)itarea colii. acă este o e)itare a coliiC este de cele mai multe ori
)oluntarăC /ersoana /ur i sim/lu nu )rea să mear-ă la coală. Poartă denumirea de fo(ie
de coală deoarece este o denumire comună /entru acest sim/tomC dar 5n realitate este
doar un refu+ de a mer-e la coală. ar uneori e0istă o /arte de teamă 5n fo(ia de coalăC
care este o teamă realăC ca i cum cine)a 5i )a (ate c6nd aKun- la coală i din această
cau+ă se tem. ar asta nu este fo(ie 5n ade)ăratul sens al cu)6ntuluiC este o teamă i ar
/utea fi c6te)a acţiuni ce iGar /utea face să schim(e acel ce)a de care se tem. Pro(a(il /ot
interacţiona diferit cu co/iii sau /ot mer-e la o altă coală. Poate fi o /arte a fo(iei care se
manifestă /rin /al/itaţiile inimiiC trans/irarea /almelorC /rin tremurături sau /rin
ner)o+itateC iar aceste ti/uri de lucruri )ă /ot /ermite să faceţi ce)a folosind hi/no+a.
arC 5n finalC chiar dacă schim(aţi această /arte a fo(ieiC tot )a tre(ui săGl faceţi /e co/il
să mear-ă la coală. "hiar dacă modificaţi dorinţa de a fuma o ţi-arăC tot )a tre(ui să

determinaţi /ersoana să 5i schim(e o(iceiul de a fumaC ceea ce este o acţiune. Puteţi
5m/ărţi aceasta 5n două /ărţi dorinţa de a fuma o ţi-arăC rela0area /e care ei o /rimesc de
la fumatul unei ţi-ăriC aceste e0/erienţe interne sunt /ărţile in)oluntareC iar /artea
)oluntară este com/ortamentul fumătorului.
Eu 5mi (a+e+ tratamentul /e consideraţiile mele dacă trăsăturile /rinci/ale ale
nemulţumirilor , /ro(lemelor sunt )oluntare sau in)oluntare. Pentru mine caracteristica
/rinci/ală este acti)itatea de a fuma. Jn retrăirile referitoare la a(u+ul se0ualC
caracteristica /rinci/ală este in)oluntară i e0/erienţială. Hi/no+a este /otri)ită /entru
lucrurile in)oluntare i nu at6t de /otri)ită /entru cele )oluntare. $cum aţi /utea credeG

12<
&n momentC acei hi/notera/euţiC care 5i fac reclamă 5n cărţile de telefon i 5n +iareC fac
a/roa/e 5ntotdeauna reclamă /entru fumat i /ent ru controlul -reutăţii. Ei (ine este o
strate-ie de mar*etin- destul de (unăC deoarece astfel de lucruri aduc o sumă
considera(ilă de (aniC dar cercetările actuale se /are că indică fa/tul că a/ro0imati) 29
dintre /ersoanele cu acele nemulţumiri , /ro(leme se descurcă destul de (ine cu aceste
modalităţi de a(ordare iar rest ul /ersoanelor nici măcar du/ă doi ani de inter)enţ ii. Nu
mi se /are o coincidenţă fa/tul că a/ro0imati) 29 dintre /ersoane sunt foarte
su-estiona(ile i foarte hi/noti+a(ile. Poate că nu toţi fac /arte din acela -ru/. Nu tiu
dacă au fost )reodată com/arateC dar unele /ersoane se simt (ineC indiferent de a(ordarea
utili+ată i chiar dacă aceasta este o su-estie sau o a(ordare /lace(oC ei se )or simţi destul
de (ine. ar nu cred că hi/no+a este foarte folositoare 5n tratarea nemulţumirilor ,
/ro(lemelor )oluntare.
"red că hi/no+a este foarte utilă i /resu/une un nou set de a(ilităţi ale
tera/eutului care anterior a /osedat numai a(ilităţile de a trata nemulţumirile , /ro(lemele
)oluntare. "6nd am 5nce/ut să /ractic hi/no+aC cine)a a )enit la mine cu ne-i ca i
nemulţumire , /ro(lemă actuală. $cumC ca tera/eutC se 5nt6m/lă destul de rar să )ină
cine)a la mine cu ne-iC iar acetia să re/re+inte nemulţumirea actuală. $ fost 5nţele/t din
/artea /acienţilor că nu )eneau la mine /entru astaC /entru că nu a)eam nici măcar un
indiciu des/re modul 5n care să trate+ ne-ii. %in-ura cale la care mGa fi /utut -6ndi să
trate+ ne-ii era dacă mă con)in-eam /e mine i /e client că stresul re/re+intă cau+a
acestor ne-i. $tunci /oate că a fi redus stresGul /entru a elimina ne-iiC deoarece euC ca i
tera/eutC tiam cum să reduc stresGul. ar 5n hi/no+ă tiu e0act cum să lucre+ cu ne-ii.

Jn mod /ro/riu am 5ncadrat 5n domeniul in)oluntar lucrurile fi+iolo-iceC

somatice i a mai ae+a anumite cate-orii de lucruriC acel ti/ de -6ndire intru+i)ă
automată /e care o denumim -6ndire o(sesi)ă. $m ae+at 5n mod )oitC deli(eratC anumite
ti/uri de -6nduri 5n cate-oria )oluntară. acă )ă cer să )ă ima-inaţi /e )oi 5ni)ă ca fiind
aserti)i i )oi )ă ima-inaţi astaC aceasta este un mod de -6ndire deli(erat. ar e0istă un
ti/ de -6ndire care este -6ndirea o(sesi)ăC -6ndirea intru+i)ăC care se /are că -6ndete
/entru ea 5nsăi. E ca i cum tu nu ai -6nditGo. e e0em/lu am 5nchis ara-a+ul 5n urma
mea miGam 5ncuiat ua sau -6nduri o(sesi)e le-ate de o relaţie trecută. "am aceste
ti/uri de lucruri. Halucinaţiile sunt /erce/ţii care se im/un 5n e0/erienţa )oastră 5n mod

12=
in)oluntar. Jn /lusC 5n lumea )oluntară am inclus acţiuni i interacţiuni i anumite ti/uri
deli(erate de -6ndire.
e ce consider că hi/no+a se /otri)ete as/ectelor in)oluntare eoarece aa
cum am s/us ieriC c6nd am discutat des/re fenomenul transeiC aceasta te lasă săGţi /ui
m6na /e (utonul de control al e0/erienţei. ă dă o cale /entru a transforma e0/erienţa.
"6nd )edeţi acei hi/noti+atori care cheamă oamenii /e scenă i le cer să măn6nce o cea/ă
ca i cum ar fi un mărC sunteţi martori ai a(ilităţii /ersoaneiC care /rin intermediul
hi/no+ei modifică ceea ce seamăna cu o e0/erienţă in)oluntară. Hi/noti+atorii s/un
su(iectului de /e scenă $cesta este un măr +emos i minunat. a o mucătură din elC iar
ei o fac i chiar se (ucură de aceasta i toată lumea din cadrul audienţei este uimită. in
anumite moti)eC hi/no+a ne oferă o a(ilitate de a modifica e0/erienţa noastră interioară.
$a 5nc6t -ustul mărului /oate )eni din memorieC căci e0/erienţa /oate fi actuali+ată
chiar i 5n tim/ ce mestecăm o cea/ă. %au căC 5n tim/ul unei o/eraţiiC /uteţi controla
s6n-erarea. Jn mod o(inuitC aceasta este o a(ilitate c6t se /oate de in)oluntară /entru
maKoritatea /ersoanelor. acă doar a s/une WaneC 5n tim/ul o/eraţiei de la /iciorC
controlea+ă s6n-erareaC tu )ei s/uneOBC )oi 5ncercaC dar nu tiu dacă )oi fi 5n stareC
)oi fi făcut /raf. ar mGa /utea adresa minţii incontiente a lui Wane Jn tim/ ce te
afli su( această aneste+ie totalăC este foarte im/ortant /entru tine să s6n-ere+i suficient
c6t săGţi cureţi rana i să nuGl 5n-riKore+i /e chirur-C iar a/oi să te o/reti din s6n-erare i
/ro(a(il am /utea a)ea un efect 5ntrGun fel sau altul. Ba Thom/sonC cea care a studiat cu
Eric*son /entru un tim/C neGa arătat o 5nre-istrare a o/eraţiei sale de nas 5n tim/ul căreia
ea nu este aneste+iată 5n nici un fel i 5i o/rete s6n-erarea. $ fost destul de indecent să

/ri)eti dar 5n acelai tim/ foarte im/resionant. EaC 5n mod deli(eratC a făcut să se
/etreacă schim(ări s/ontane 5n funcţionarea sa fi+iolo-ică i 5n e0/erienţa ei. $ do(6ndit
cum)a o schim(are 5n s6n-erare i o modificare 5n /erce/erea sen+aţiei.
%ocrul meu a trecut /rintro e0tracţie de mădu)ă osoasăC utili+6nd autoG
hi/no+a. ei nu a fost aneste+iatC cred că nici nu se face aneste+ie /entru astaC sGa simţit
foarte conforta(il i iGa 5nne(unit /e medici i /e asistente deoarece acesta nu leGa /utut
s/une dacă au aKuns la mie+ul mădu)eiC iar ei erau o(inuiţi cu /ersoane care se +(ăteau
5n toate /ărţile i /e care tre(uiau săGi ţină imo(ili+aţi. Jn schim(C el se simţea foarte
conforta(ilC iar /ersonalul medical nu 5nţele-ea cum reuea acest lucruC el nes/un6nduGle

129
că folosete autohi/no+a. El au+ea toată această forfotă 5n s/atele său i a 5ntre(at care era
/ro(lemaC iar acetea iGau răs/uns e o(iceiC /entru /acienţi este foarteC foarte dureros
c6nd atin-em +ona delicată i 5n acest fel aflăm dacă am aKuns unde tre(uie. El a anulat
imediat ideea durerii /e care /ersonalul medical iGa su-eratGo i a 5nlocuitGo cu o idee
/otri)it căreia ar fi simţit o altă sen+aţie care săGi anunţe că au aKuns 5n +ona delicată. $a
că a s/usOhC nu am tiut că tre(uie să tii acest lucru 3 5ţi )oi s/une c6nd simt ce)a
diferit. JntrGun fel el a fost ca/a(il să schim(e ceea ceC /entru mulţi dintre noiC ar fi fost o
e0/erienţă in)oluntară a durerii. in anumite moti)eC hi/no+a ne oferă a(ilitatea de a
/une m6na /e (utonul de control al e0/erienţei. Nu tiu e0act de ceC dei 5n domeniul
hi/no+ei o mulţime de /ersoane oferă teoriiC dar nu cred că cine)a tie 5ncă e0act de ce.
Tot ceea ce tim este că se /are că anumiţi oameni i anumite lucruri /ot face asta.
"e faceţi du/ă ce aţi indus transaC care este ţinta %ă fiţi ca/a(ili să le oferiţi
acestora acces la a(ilităţile lor naturale /entru aGi transforma e0/erienţa. ă reamintesc
că 5n cadrul hi/no+ei centrate /e soluţiiC credem că /ersoanele au deKa a(ilităţile naturale
de care au ne)oie. i ce fel de transformare a e0/erienţei dorim orim să reGe)ocăm
a/titudinile i a(ilităţile /e care acetia leGau a)ut c6nd)a 5n )ieţile lor. "a i aceia dintre
)oi care /oartă ochelari i aţi 5n)ăţat să )ă ima-inaţi că nu /urtaţi ochelari i iGaţi scos din
e0/erienţa )oastră. Este o a(ilitate minunată. eiC /ro(a(il că nu )Gaţi -6ndit niciodată la
aceasta ca la o a(ilitate. "u toate acesteaC ea /oate fi considerată o a(ilitate /e care o
/utem e)oca 5n transă /entru ca a/oi să o am/lificămC astfel 5nc6t să /uteţi trece /rintrGo
o/eraţie fără a remarca sen+aţia s/ecifică o/eraţiei. $a cum a făcut Ba Thom/son.
$ceasta este halucinaţia ne-ati)ă.

acă 5n mod firesc aţi 5n)ăţat 5n )iaţă să )ă disociaţi datorită a(u+uluiC de ce

să nu fiţi 5n stare să utili+aţi această a(ilitate /entru a )edea traumaC 5n loc să o retrăiţi i
să a)eţi sentimentul că această e0/erienţă traumatică se /etrece iar. e ce să nu folosiţi
această a(ilitate de a disociaC dar să o canali+aţi i să o orientaţi 5ntrGo anumită direcţieC
astfel 5nc6t ei săGi /oată )edea e0/erienţa ca i cum sGar derula /e un ecran de tele)i+or
sau /e un ecran de cinema i să folosească această a(ilitate natuală /ăstr6nd cor/ul
rela0at 5n tim/ ce /ri)esc trauma atunci c6nd o re)ăd. Tot ceea ce 5ncercăm să facem esteC
ca 5n loc să lăsăm ca lucrurile )echi să se 5nt6m/le iarG ceea ce este /ro(lematicG să
folosim orice a(ilităţi i a/titudini naturale de care acetia dis/unC să am/lificăm i să

12>
direcţionăm aceste a/titudini 5n (eneficiul lor. ă amintiţi de (ăr(atul des/re care )Gam
)or(it ieri c6nd induceam transaC tera/eutul care a)ea fo(ii u/ă ce a e0/erimentat
du(la le)itaţie a m6inii i a r6s i a /l6ns 5n transăC a o(ser)at că atunci c6nd intră 5ntrGuna
din situaţiile sale fo(ice anterioareC are acea sen+aţie de amu+ament a(surd i se simte
disociat de teamă. El o(ser)ă an0ietatea dar nu este at6t de fi0at 5n ea. e unde 5nainte 5i
era frică de fa/tul că 5i este fricăC aa cum fac mulţi oameniC acum /ăete 5na/oi i
o(ser)ă că este doar uor an0ios i crede că e a(surd i e total amu+at de ea. Jn mod
-radualC fo(iile au dis/ărut deoareceC 5ntrGo anumită măsurăC el nu sGa mai im/licat 5n ele.
eci des/re ce este )or(a c6nd /racticăm acest ti/ de tratament /rin transă
E)ocarea a(ilităţilorC soluţiilor anterioare i modelelor de e0/erienţe. acă faceţi multe
(ăi fier(inţi i )ă rela0aţi destul de multC do(6ndiţi un model de e0/erienţă sau a(ilitatea
anterioară de a )ă rela0a muchii. acă aţi fost )reodată la masaKC /uteţi a)ea o amintire
le-ată de starea de rela0are a muchilor. 4olosind transaC /uteţi crea sau reor-ani+a
e0/erienţa dumnea)oastră. Puteţi se/ara anumite lucruri. "a i fo(iile acelui (ăiat. El
a)ea fo(ie de a mer-e 5n s/aţii deschise i lar-iC /recum mallGurile sau marile
su/ermar*etGuri. Mai a)ea unaG dacă conducea /e a0ul oselei dintre stateC se simţea at6t
de s/eriat ca i cum ar fi fost /e /unctul să leine. acă )edea )reun lucru cu s/ecific
medicalC de asemenea a)ea aceste atacuri de /anică i se simţea ca i cum ar leina.
"eea ce am făcutC a fost să se/arăm teama de aceste situaţii i să le asociem cu
umorul i a(surditatea. $a că se/arăm i asociem. reţi să faceţi noi asocier i i să le
distru-eţi /e cele )echi. Nu este nimic le-at de /lim(area 5ntrGun su/ermar*et care să
/ro)oace an0ietatea 5născutăC dar el a făcut această asociere 5n e0/erienţa sa. 4a/tul de a

)edea la tele)i+or unele lucruri cu s/ecific medical este asociat 5n ca+ul lui cu o anumită
an0ietate sau /anicăC dar nu tre(uie să fie. La fel cum )ederea /ăienKenilor sau a er/ilor
nu tre(uie să fie cau+a an0ietăţiiC dar unii oameni fac aceste cone0iuni. rem săGi aKutăm
să se/are anumite /ărţi ale e0/erienţei lorC să facă distincţii /e care nu leGau făcut 5nainte.
eţi )edea acest lucru 5n unele a(ordări referitoare la a(u+ul se0ualC /e care )i le )oi
/re+enta mai t6r+iu i 5n celelalte e0em/le. oriţi 5ntrGun fel să uniţi 5n noi asociaţiiC 5n
noi 5nlănţuiri e)enimenteleC să modificaţi e0/erienţa oamenilor. e e0em/luC iGaţi /utea
/une să e0/erimente+e usturimea 5n locul unei dureri. Jn munca cu o femeie care urmea+ă
să nascăC 5n loc să se concentre+e /e durereC o /uteţi face să se concentre+e la cum )a

12I
arăta acel co/il. "e culoare )or a)ea ochii co/ilului "6t de mult /ăr )a a)ea co/ilul
Puteţi /ri)i mai de/arte la /ersonalitatea /e care o )a a)ea co/ilul. E0istă tot felul de
asemenea lucruri /e care )ă /uteţi centra atenţia. Jn loc să )ă centraţi atenţia /e sen+aţiile
dureroase de du/ă o/eraţieC )ă /uteţi centra /e as/ectele conforta(ile ale e0/erienţei.
eciC cum faceţi asta "are sunt tehnicile 4oarte mult din ceea ce am )or(it
ieri se referă la termenii metodelor e)ocării 5n hi/no+a centrată /e soluţii. %/uneţi
anecdoteC /o)eti i folosiţi /roceduri o(inuiteC +ilniceC sau o(iecte care corelea+ă cu
ceea ce 5ncercaţi )oi să e)ocaţi. 4olosiţi com(inărileC metaforaC Kocurile de cu)inteC
/resu/uneriC cu)inte -oale i su-estii -eneral /ermisi)e. %co/ul s/re care ne 5ndre/tăm
nu este acela de a comunica doar noi idei oamenilor i săGi re/ro-ramămC ci să e)ocăm
e0/erienţa. Noi dorim ca ei să ai(ă o e0/erienţă. Hi/no+a este foarte (ună /entru aGi aKuta
/e oameni să ai(ă e0/erienţe. Ga /utea s/une lui Wane &iteC 5ţi /oţi disocia cor/ulC
tiai lucrul acesta i el /ro(a(il ar răs/unde aC cred că daC mi se /are credi(ilC mi se
/are /osi(il. ar c6nd e0/erimentea+ă astaC sen+aţia este mult mai /uternică dec6t doar
dacă eu iGa s/une des/re asta. ar hi/no+a este cu ade)ărat (ună 5n crearea e0/erienţelor.
Ga /utea s/une lui Wane  isocia+ăGţi cor/ul chiar acumC iar el ar /utea răs/unde
Nu tiu cum să fac astaC adică ieri am reuit sGo fac i /oate a /utea să o fac din nouC dar
nu cred. ar dacă a trece /rin /ălă)ră-eala efectuării transei cu el i a s/une $cum
tre+eteGte de la -6t 5n sus i menţineGţi cor/ul 5n transăC el /utea să o facăC /ro(a(il că ar
faceGoC de)reme ce a făcutGo i 5nainte. OarecumC 5ntrGo anumită manierăC 5n loc să ai /e
cine)a care săGţi )or(ească i săGţi s/ună idei (une sau să te re/ro-rame+e sau să te
trimită 5na/oi 5n co/ilărie i săGţi re/rimi amintirileC ceea ce )rem noi să facem 5n hi/no+a

centrată /e soluţii este să te /unem să e0/erimente+i ce)a care 5ţi )a oferi acces la noi
/osi(ilităţi.
%co/ul meu nu este să -ăsesc o e0/licaţie la /ro(lema ta sau să te
re/ro-rame+ cu ceea ce cred eu că )or fi credinţe /o+iti )eC (une /entru tineC ci săGţi dau
e0/erienţa a ce)a ce constituie o resursă /entru tineC ce)a ce /oate transforma situaţia ta.
"red că aceasta este diferenţa dintre tera/ia care are cu ade)ărat im/act asu/ra oamenilor
i tera/ia care este doar o colecţie de soluţii inteli-enteC de idei (une. deile (une /ot intra
/e o ureche i iei /e cealaltă. ar ele au un im/act atunci c6nd mer- direct 5n interiorul
e0/erienţei /acienţilor i /roduc ce)a diferit /entru ei.

12:
 $a căC acesta este sco/ul i acestea sunt metodele. MGam străduit să )ă dau
un model sim/lu i clar /entru atunci c6nd induceţi transaC de ce induceţi transaC cum
/uteţi induce transa i ce faceţi c6nd /ersoana este 5n transă. Jn continuareC )ă )oi /une să
e0ersaţi mai mult i să /roduceţi aceste ti/uri de inter)enţii 5n tera/ieC cum să a(ordaţi un
ca+ /articular. om e0ersa ce)a mai mult 5n ceea ce /ri)ete a(ilităţile i )om face /uţin
(rainstormin- de -ru/ cu /ri)ire la cum tre(uie să -6ndim des/re anumire ca+uriC
oferinduG)ă un model /articular denumit "lasă de /ro(leme , "lasă de soluţii. ar 5nainte
de aceastaC sunt 5ntre(ări

$&EN'$ #eferitor la unele o(iceiuri )oluntare /recum fumatulC nu le

/uteţi a(orda cu aKutorul hi/no+ei /rin asocierea acestora cu o(iceiuri
in)oluntare care /ot controla com/ortamentul /acienţilorC ca de e0em/lu
ima-inarea -ustului de cea/ă c6nd fumea+ă o ţi-ară

%e /oate i acest lucru a fost făcut de mai multe ori cu succes. Nu ar fi

a(ordarea mea /referată /entru această /ro(lemă. eoarece nu cred că funcţionea+ă /rea
(ine. Literatura i e0/erienţa mea arată că de o(icei nu mer-e foarte (ine /entru acele
lucruri /recum fumatul i controlul -reutăţii. La /ersoana /entru care mer-eC mer-e 5n
/ro/orţie de 1QQC dar /er totalC nu este o a(ordare cu efect lar-.

$&EN'$ %unt 5ncă 29

aC oamenii au folosit diferite tehniciC /roiect6nd oamenii 5n )iitor /entru a

antici/a fa/tul de a fi nefumător i a funcţionat un /icC aa că nu )reau să s/un că /entru
nemulţumiri , /ro(leme )oluntare nu funcţionea+ăC deoarece hi/no+a a fost folosită
/entru a/roa/e orice. e la cancer la udatul /atuluiC la deficienţe com/ortamentale. Mă
-6ndesc doar că folosirea ei nu este chiar foarte eficientă /entru nemulţumirile ,
/ro(lemele )oluntare. e asemeneaC ea funcţionea+ă oca+ional. Oca+ionalC mă a(at de la
re-ula mea em/irică i o folosesc /entru nemulţumirile , /ro(lemele )oluntare deoarece
are sens 5n acest ca+ sau /entru că am o intuiţie (ună care 5mi s/une că )a funcţiona sau
/entru că nimic altce)a nu a funcţionatC aa că o /ot 5ncercaC ce nai(a. ar hi/no+a nu )a

128
fi ale-erea mea ca i tratament. Jntre(area )oastră indică fa/tul că aţi /rins sensul la ceea
ce am s/us referitor la utilitatea hi/no+eiS sco/ul ar fi să accesaţi unele e0/erienţe
in)oluntare i să le asociaţi cu nemulţumirile , /ro(lemele )oluntareC acestea /ut6nd
schim(a e0/erienţa /ersoanelorC o(inuinţele lor.

$&EN'$ e+i )reo cone0iune 5ntre contientul , incontientul eric*sonian

i /rim /lanul , /lanul secund al /ro(lemei -estal tistă i ar a)ea aceasta )reo
)aloare 5n e0/licaţia dată /acienţilor referitoare la hi/no+ă

esi-urC cred că /uteţi face unele cone0iuni 5ntre acestea două. a fi una c6t
se /oate de sim/lă. Prim /lanul este re/re+entat de ceea ce este 5n mintea contientă i
 Planul secund este re/re+entat de ceea ce este 5n mintea incontientă. Nu tiu cum se
/oate e0/lica asta oamenilorC dar folosind acest model /articular cu cine)aC /oate a)ea
sens. Perce/ţia mea des/re cum să fac tera/ie i ce să fac 5n tera/ie este mai mult
5ndre/tată către soluţii dec6t către e0/licaţii i mult mai direcţionată către e)ocarea
a/titudinilor i a(ilităţilor dec6t să com/romit inter)enţiile G să faci ca ţi-ara să te
sc6r(ească sau să ai(ă -ust de cea/ă. "eea ce mă interesea+ă este e)ocarea acelor a(ilităţi
i a/titudini care sunt mai mult ca/acităţi i iscusinţe /lăcute i să le le- de lucruri ce
re/re+intă asocieri /lăcute. acă asta funcţionea+ă /entru o anume /ersoanăC o a/lic.

$&EN'$ ar ce /uteţi s/une des/re ticuri

Jn mod ti/ic leGa numi nemulţumiri , /ro(leme in)oluntare. ată maniera de a

-6ndi des/re ele. "um a face un tic dacă a fi un cor/ Nu de ce lGa faceC nu funcţia /e
care o ser)eteC nu e0/licaţia referitoare la tic ci care este de fa/t mecanismul /entru a
reali+a ticul Ei (ineC de o(icei este un /roces in)oluntarC du/ă modul 5n care oamenii 5l
relatea+ă i este un s/asm muscular. "um a face o/usul s/asmului muscularC a/oiC ce
resursă /ot utili+a /entru asta O resursă /e care ai /uteaGo utili+a 5n acest sco/ este
rela0area musculară. Mer- 5n interiorul e0/erienţei /ersoanei i evocC nu învăţ rela0area
muscularăC deoarece 5n a(ordarea centrată /e soluţii /resu/unem că /ersoanele au o
a(ilitate denumită rela0are musculară. $a că unde /ot mer-e să o caut O )ariantă este
să 5i 5ntre( /e ei $i făcut )reodată o (aie fier(inte i nu teGai -6ndit cu ade)ărat la

1<Q
rela0are c6nd ai fost 5n cadăC dar c6nd ai ieit din (aie ai reali+at c6t de rela0aţi erau
muchii tăi $ceasta ar fi o cale /entru a e)oca rela0area muscularăC să /o)esteti
folosind o detaliere no)elistică c6t de rela0antă /oate fi o asemenea e0/erienţă. "hiar i
atunci c6nd mintea ta a mers cu o )ite+ă de o milă /e minut i ai fost foarte 5ncordat
-6ndind 5nţele/t i deoarece erai 5n acea căldu răC cor/ul tău /ur i sim/lu nu a /utut
su/orta 5ncordarea muchilor. Pro(a(il că ai construit 1QQ de /lanuri /entru du/ă ce iei
din (aieC dar atunci c6nd teGai decis să te 5ntin+i /entru un tim/C constaţi că 5ntre-ul cor/
se rela0ea+ă un /ic mai mult. eţi e)oca această e0/erienţă /ersoaneiC du/ă care o )eţi
transfera către conte0tul /ro(lemă. D6ndiţiG)ă la mecanismul /ro(lemeiC e)ocaţi o
resursă care /oate fi o/usul la ceea ce /uteţi folosi /entru asta i a/oi transferaţiGo către
locul 5n care este necesară.

E&0)*)-  4: E+0'&' -)'*)) 8))) >) ' &'*-)

eri aţi )ă+ut aceti oameni curaKoi care sGau ridicat i au făcut această
demonstraţie minunată /rin care Priscilla a hi/noti+atGo /e %haron. Este e0act acelai
e0erciţiu /e care doresc săGl faceţi acum. "eea ce )om face este de a )ă /une să e0ersaţi
astfel 5nc6t să -ră(iţi fa/tul de a fi 5n stare să efectuaţi /ărţile de /sihotera/ie. e data
aceasta )eţi mer-e către o anumită e0/erienţă i nu doar /entru a /ermite /ersoanelor să
trăiască o e0/erienţă /e care ei doresc să o ai(ă. eţi 5ncerca să o(ţineţi un răs/uns
s/ecific. $a cum a 5ncercat Priscilla să o(ţină un răs/uns s/ecific din /artea lui %haronC
cer6nduGi acesteia săGi ridice m6na către faţă. 4olosiţi aceste tehnici des/re care am
discutat. or(iţi /e e0/iraţieC e)ocaţi le)itaţia m6inii i a (raţului folosind /resu/uneri i
im/licaţiiC ca acesteaNu tiu c6nd m6na )a urcaC c6t de re/ede )a urcaC care m6nă )a
urcaC etc. Nu )ă 5ndoiţi niciodată că aceasta se )a ridica i odată ce a 5nce/ut să se ridiceC
nu )ă 5ndoiţi niciodată că )a continua să se ridice /6nă la faţă. "hiar dacă )ă -6ndiţi că nu
se /oate ridica sau nu /oate stră(ate tot drumul /6nă la faţăC niciodată să nu ră+(ată
5ndoiala din cu)intele )oastre. $/oi folosiţi anecdote i analo-ii referitoare la micarea
m6inii i a (raţului. a funcţiona orice referire la micarea automată a m6iniiC ca atunci
c6nd hrăneti un (e(elu i ţii -ura deschisăC c6nd a/ăsaţi /e fr6nă afl6nduG)ă /e scaunul

1<1
din drea/ta. ar 5n s/ecial micări ale m6inii i ale (raţului. eniţi cu c6te)a e0em/le de
acest fel. Haideţi să facem /uţin (rainstormin-. ă )oi da un e0em/lu cu care să 5nce/eţiC
dar cred că tre(uie să fiţi destul de 5n )6rstă /entru aGl cunoate. Tre(uie să fi fost destul
de 5n )6rstă ca să a)eţi co/iiC 5nainte ca centurile de si-uranţă să de)ină un lucru o(inuit.
"6nd fr6naţi mainaC )ă 5ntindeaţi automat s/re co/ilul de l6n-ă )oi ca săGl feriţi. Poate că
i acum faceţi acest lucruC chiar dacă co/ilul are acum centura de si-uranţă

$&EN'$ umnea)oastră o faceţi i nu este nici un co/il aici.

ă 5ntindeţi du/ă co/il fără să fie nici un co/ilC dar o faceţi /entru că sunteţi
at6t de o(inuiţi cu acest -est. Precum Erma ?om(ec* care s/unea /o)estea /e care o tia
atunci c6nd era in)itată la o cină im/ortantă la care /artici/au mulţi oameni de afaceri i
/oliticieniC deoarece a stat destul de mult 5n com/ania co/iilor. Era /rinsă 5ntrGo
fascinantă con)ersaţie cu (ăr(atul de l6n-ă eaG un di/lomat dintrGun loc im/ortantG i se
distrau de minuneC c6nd dintrGo dată (ăr(atul sGa uitat la ea cu o /ri)ire foarte s/eriată.
$tunci ea a /ri)it 5n Kos i a )ă+ut că 5i tăia carnea 5n (ucăţele. 7#6sete;. eci /uteţi
s/une această /o)este referitoare la micările automate ale m6inii i (raţului. Jn re-ulă
"u ce alte ti/uri de micări automate ale m6inii sau (raţului /uteţi )eniC ca să +icem aa

$&EN'$ Periatul dinţilor.

Minunat. MaKoritatea /ersoanelor fac micările 5n mod incontient 5n tim/ ceG

i /erie dinţii.

$&EN'$ %tretchin-

?ine. "e altce)a $m )or(it mai 5nainte des/re m6+-ălitC dar ce s/uneţi
des/re modul de a lua notiţe la un seminar

1<2
 $&ENT$ acă eti o(inuit să ai un /a-er la curea i dacă /a-erul
altcui)a sună 5n camerăC tu 5ntin+i m6na du/ă al tău.

"orectC 5n mod automat 5ntindeţi m6na du/ă al )ostruC un (un e0em/lu. eniţi
cu c6te)a e0em/le care sunt le-ate 5n mod s/ecial de m6iniC (raţe i de micări automate.
Mă refer la acele micări care se fac automatC ca atunci c6nd cine)a )ă aruncă o min-e 5n
mod neate/tatC /recum i , sau la acele e0em/le ce im/lică micări se/arate. Putem
include am(ele cate-orii de micări. 4olosiţi anecdote sau analo-ii. $nalo-iile ar /utea fi
un (alon de heliu le-at de m6na )oastră. &neori s/unC &nii oameni trăiesc această
sen+aţie ca i cum ar e0ista o forţă care le 5m/in-e de Kos 5n sus /almaC alţi oameni simt
asta ca un fel de scri/etC ca un lanţ ataat de-etelor sau 5ncheieturii m6iniiC ridic6ndGo un
/ic c6te un /ic.
$mintiţiG)ă caC atunci c6nd faceţi analo-iiC să le construiţi cu o nuanţă
indirectă. Nu s/uneţi i+uali+ea+ă un scri/ete care 5ţi ridică m6naC ci "ine)a o
faceV. %au "ine)a ar /uteaV.S nu s/uneţi 4ă asta. $sta ar crea /rea multă
/resiune i ar fi /rea directi). 4olosiţi su-estii /ermisi)e M6na se /oate ridica automatC
se /oate ridica fără ca tu să o ridiciC mintea ta incontientă o /oate determina să se
ridice. Nu folosiţi ar puteaC nu poate i nici probabilC dar /uteţi folosi 7+*). Posi(ilităţi.
4olosiţi com(inaţiile 3 com(inaţi su-estii care să le accentue+e com/ortamentul
non)er(alC cu)inte /recum micareC ridicareC susC (raţ i /almă  ncontientul tău /oate
deţine o mulţime de cunotinţe /entru tine i /oate inter)eni la momentul /otri)it cu
cunotinţele /otri)ite. Te /oate aKuta să mer-i către ţintele /ro/use i /oate face faţă

lucrurilor cu care tu nu teGai descurcat 5nainte.OB i chiar nu tiu dacă cre+i că această
m6nă se /oate ridica i /oate că la ni)el contient tu eti con)ins că această m6nă nu se )a
ridica.
Nu uitaţi să )ă /otri)iţi discursul 5n ritmul res/iraţiei /ersoanei. $ )rea să
faceţi acum un e0/eriment ra/id. PuneţiG)ă m6inile /e coa/se. #es/iraţi de c6te)a ori
ra/idC ins/iraţi i e0/iraţi i remarcaţi ce se 5nt6m/lă cu m6inile i (raţele )oastre c6nd
ins/iraţi. "6nd ins/iraţiC /ie/tul urcă uor iar m6inile co(oară uor. $a că dacă 5i s/uneţi
/ersoanei c6nd ins/iră m6inile tale se ridicăC nu se )a /otri)i cu e0/erienţa trăită de ea.
$ţi /utea la fel de (ine să ate/taţi o e0/iraţie i să /ro/uneţi a/oi una dintre acele

1<<
su-estii de urcare. e data aceasta doresc ca 5n cadrul e0erciţiului să fie un )or(itor i un
ascultător. E0ersaţi cam 2Q de minute. oi fi /rin /reaKmăC antren6nduG)ăC )oi fi alter e-oG
ul )ostru dacă este adec)at i /oate )ă ofer i 5ndrumări.

7Partici/anţii fac e0erciţiul;

OB. Jnce/eţi să )ă 5ndre/taţi din nou atenţia către -ru/ul mare. "6te /ersoane
au e0/erimentat le)itaţia m6inii /entru /rima oară 5n )iaţa lor Lăsaţi m6inile să se ridice
uor. 4oarte (ine. Jntre(ăriC comentarii

$&EN'$ ificultatea /e care am 5nt6m/inatGo a fostC din nouC le-ată de

concentrareC urmărirea res/iraţieiC căutarea acelor semne.

"orectC acesta este un lucru destul de comun. $m mers /rintre )oi i am

o(ser)at aceste răs/unsuri minunate. $m /utut )edea că m6na ascultătorului 5nce/use să
se mite i iGa fi /utut s/une )or(itoruluiMinunatC eti /e cale să o(ţiii ar fi a)ut o
reacţie de sur/rindere /recumPoftim %unt eoarece am fost foarte concentrat /e
m6năC nefiind distras de -6ndul la ceea ce tre(uie să )ă s/unC am /utut remarca c6te)a
semne de 5nce/ut. e 5ndată ce )edeţi acele răs/unsuriC 5ntăriţiGle i am/lificaţiGle.

$&EN'$ O dată am )ă+ut (raţul lui #o(ert contract6nduGse i mGam

emoţionat foarte multC am 5ntărit această contractareC dar asta a fost tot.

$sta a fost doar o mică contractare. Lucrea+ă doar /entru asta. i ceea ce 5ţi
su-ere+ 5n le-ătură cu a)id este să continui cu această contractare i dacă du/ă un tim/
5ndelun-at de e0ersatC tot nu o(ser)i un răs/uns foarte )i+i(ilC ai două lucruri de făcut.
Primul este să 5nce/i cu micări foarteC foarte mici ca am/loare ale m6iniiC dec6t să 5nce/i
cu un lucru at6t de mareC acela de a ridica dintrGo dată m6na. "oncentrea+ăGte doar /e a
/ro)oca micări uoare ale de-etului mare i ale celorlalte de-ete. "elălalt lucru este să
s/ui O*C una din m6inile tale /oate fi li/ită de coa/sa ta i o /oţi simţi at6t de -reaC
5nc6t nuGţi )ine să o ridici. $/oi /ui toată -reutatea 5ntrGo m6nă i /oate cealaltă m6nă

1<=
5nce/e să urce li(eră. $ceasta /entru căC se /oate ca le)itaţia m6inii să fi fost o idee (unăC
dar nu una care săGl mi te 5n mare măsură /e ascultătorul tău. El /oate că /refer ă să
răm6nă nemicat.

$&EN'$ "red că a fost foarte (ine să i se /ermită să mear-ă foarte 5ncet.

El folosea ceasul i am /utut simţi ce)a mic6nduGse. MGam simţit ca i cum
ar tre(ui săGl mic dar /oate că nu tre(uia să o fac /rea re/ede. e asemeneaC a
fost ce)a ce a semănat cu o se/arare. $m /utut simţi micare i mă -6ndeam
că )reau să o fac 5n felul ăsta. e asemeneaC mă -6ndeam contient la o m6nă
iar cealaltă urca.

TeGa sur/rins că cealaltă m6nă sGa ridicat a/oi

$&EN'$ aC /entru că eram mult mai concentrat doar /e una.

$&EN'$ Poate fi din cau+ă că unii oameni nu /ractică le)itaţia m6iniiC

aa cum unii nu lucrea+ă cu FindoFsGul Poate că a /utea să le induc transa
5ntrGun alt mod Nu este acesta un handica/ maKor

NuC ei ar /utea fi din clasa celor care 5n)aţă mai -reu. $ s/une că 5n cea mai
mare /arteC ceea ce ai de făcut este să mer-i 5nainte /6nă la limita ma0imă i să nu te
atae+i de asta. "6nd iniţie+ le)itaţia (raţuluiC am acel sentiment că chiar )a funcţiona cu

această /ersoană i nu sunt ataat nea/ărat de această idee. e 5ndată ce te atae+iC e0istă
/osi(ilitatea să rate+i. Mer-i 5nainte i dacă nu se 5nt6m/lăC lasă la o /arte im/asurile tale
i ale lor i mer-i mai de/arte către altce)a. E0istă o mulţime de modalităţi de a induce
transa i o mulţime de )ariante /entru a /rimi un răs/uns muscular in)oluntar /e l6n-ă
le)itaţia m6inii.

$&EN'$ &n lucru /e care lGam remarcat a fost că ieri am fost 5n anumite
momente mai /rofound 5n transă. $m /utut re)eni i au+i )ocea Lindei i tiu
că nu am /utut au+i tot ce a +is ieri. $stă+i am au+it totul. i cred că am trecut

1<9
 /rin ceea ce ar semăna cu un control al lucrurilor. $m 5nce/ut să mă -6ndesc
că o )oi face să se simtă foarte rău iar a/oi miGam +is că este OBC /ot deschide
ochii i sunt mult mai contientă dec6t am fost ieri.

Ei (ineC este )or(a de o serie de lucruri. &nul dintre ele este această idee
/otri)it căreia numai 5ntrGo transă ad6ncă /oţi trăi acest fenomen hi/notic. "eea ceC 5n
mod necesarC nu este aa. E)ident că nuC oferiţiG)ă /ro/ria )oastră e0/erienţă. $i fost 5ntrG
o transă mult mai uoară 5n com/araţie cu cea de ieri. &n alt lucru constă 5n fa/tul căC
/entru unii oameniC in)itaţiile la le)itarea m6inii i (raţului )or tre+i unele chestiuni de
controlC de aceea 5i )or monitori+a mult mai mult transa. &n alt as/ect este că transa
/oate fi cu ade)ărat interesantă i cred că /entru mulţi dintre )oiC o /arte din interiorul
)ostru a fost anali+atoare i -6nditoare Mă 5ntre( dacă se )a 5nt6m/la... NuC mai
de-ra(ă )a fi m6na aceasta sau aceasta.. eciC o /arte din )oi comentea+ă /rocesulC 5l
o(ser)ăC 5l -6ndeteC decide 5n le-ătură cu astaC iar o altă /arte a )oastră trăiete
e0/erienţa. $ceasta este disocierea. O /arte o(ser)ăC comentea+ ă fenomenulC 5n tim/ ce
m6na doar urcă iar )oi sunteţi im/licaţi 5n acea e0/erienţăC trăind acea e0/erienţă. OB
$ltce)a

$&EN'$ Jntorc6nduGne la situaţia de ieriC am reali+at că a fost o /erce/ţie

destul de /uternică a controlului acolo iar dacă o a)eam /e %haron 5n ca(inet
i 5nce/ea să chicoteascăC iGa fi s/us $sta eC nu mer-eC aa că hai să ieim de
aici. eoarece mGa fi simţit foarteC foarte inconforta(il cu această situaţie.

"orectC aa că uneori tot ceea ce )ă tre(uie este un /ic de insistenţăC un /ic de
5ncredere 5n /rocesul 5n sine i să nu renunţaţi at6t de uorC hotăr6nd că ea sau )oi nu
/uteţi face asta. Perse)eraţi. $)eţi /uţină 5ncredere. aţiGi cum)a celui ce )ă ascultă
sen+aţia că nu este un eec dacă nu o face. Nu este un lucru at6t de -roa+nic dacă nu o
face. Este doar ce)a ce aţi cerut. Este mai de-ra(ă o in)itaţie cu o #%P dec6t o cerinţă.
Nu faceţi să sune ca o cerinţă.

1<>
 $&EN'$ 4elul 5n care am trăit eu /rocesul de a fi cel ce efectuea+ă
metoda inducti)ă a transei este că mer- 5ntrGun fel /e -ol. $ fost oarecum
interesant să mă o(ser)C datorită ti/ului de fra+e /ermisi)e /e care
dumnea)oastră le folosiţi destul de multC le folosesc i eu destul de mult cu
clienţii mei i nu mGam -6ndit niciodată la ele ca fiind hi/no+ă. ar eu nu mă
descurc /rea (ine c6nd mă aflu chiar 5n faţa altei /ersoane.

$a că folosiţiG)ă notiţele.

$&EN'$ $m făcut astaC dar mă 5ntre(am doar dacă alte /ersoane se

confruntă cu acest -en de "e fac acum

aC mulţi a/ro(ă. Eti normal.

$&EN'$ O(inuiesc să mă 5ncred 5n intuiţieC acolo unde dumnea)oastră

ale-eţi doar să /arcur-eţi materialulC este ceea ce fac de o(iceiC dar nu este o
ridicare aa de ra/idă.

E0actC /entru că 5ncă nu tii cum să Koci tenis. ar inducerea transei este
/recum tenisul. $dicăC cum /ot sta aici 5n /icioare i să /redau &ndeGmi sunt notiţele
"um mă /ot ae+a i să efectue+ toate aceste inducţii hi/notice Pentru mineC aceste
lucruri sunt /use /e /ilot automat. $cumC )oi faceţi tera/ie 5ntrGun mod foarte intuiti)C

automatC dar nu aţi făcut aa atunci c6nd aţi făcutGo /entru /rima dată. %/uneaţi Ei sunt
clienţiC sunt 5n aceea i cameră cu mineC oh nuC ce ar tre(ui să le s/un  $sta se )a
5nt6m/la cu hino+aC )a )eni. ar /entru a aKun-e la acest ni)elC tre(uie să e0ersaţi mult
mai mult.

$&EN'$ Este foarte interesa nt c6t de uor a fost astă+i 5n com/araţie cu

ieriC c6nd am fost su(iect.

Ei (ineC este e)ident că e mai (ună dec6t mine.

1<I
 $&EN'$ Poate eu am fost acela care a fost mai (un.

$ fost /ro(a(il o com(inaţie. OBC alt comentariu

$&EN'$ %ă /resu/unem că a)eţi /e cine)a i că a a)ut doar o contracţie

musculară sau altce)aC dar asta a fost tot. Parcur-eţi cu el tot e0erciţiul i
s/uneţi E OBC este doar o in)itaţieC (laC (laC (laC sau cum)a 5n miKlocul
e0erciţiuluiC s/uneţi ce)a de -enul $cesta a fost /unctul /6nă la care a)eaţi
ne)oie să mer-eţiC se /are că asta a fostV.

Ori unaC ori am6ndouă. Nu mă conduc du/ă o re-ulă -enerală 5n le-ătură cu

aceste situaţii. $ +ice că de/inde de intuiţia )oastră 5n ceea ce /ri)ete unde se află
/ersoana. Pentru un e0erciţiu de acest -enC /refer să faceţi tot e0erciţiulC 5n /arte deoarece
este ceea ce tocmai am discutat cu PriscillaC că uneori a/titudinea este insistenţa. Este
)or(a de fa/t de a nu te da (ătut. &neori le s/uneţi oamenilor să facă ce)a i mer-e foarte
(ine dar a/oiC c6nd re)in la următoarea edinţă s/un Ei (ineC nu mai mer-e. ar )oi
5ntre(aţi "e )reţi să s/uneţi $cetia continuă Nu 5nde/linim sarcina /e care neGaţi
su-erat să o reali+ăm. i )oi 5ntre(aţi "e 5nţele-eţi /rin nu mer-e Mer-e (ine c6nd
faceţi acel lucruC nu mer-e (ine c6nd nu faceţi acel lucru. Este acelai lucruC uneori
insistenţa este una dintre a(ilităţile cerute de tera/ie i continui să s/ui un eahC /ro(a(il
că nu )a mer-e dacă nu faceţi acel lucru. Nu /uteţi doar să staţi acolo i să )or(iţi des/re

un lucruC /ro(a(il că tre(uie să mer-eţi 5n afara ca(inetului /entru a /une 5n /ractică

cunotinţele do(6ndite 5n tim/ul edinţelor de tera/ie. acă insistaţi un /icC treceţi /este
5ndoieli i /este temeriC acestea /ut6nd fi considerate adesea un lucru care )ă dă /utere.
esi-ur că nu 5ntotdeauna sunt 5ncuraKatoare 3 din c6nd 5n c6nd este ca i cum ţiGai lo)i
ca/ul de un +id de cărămi+iC iar asta nu este at6t de minunat. Eu miGa folosi doar intuiţa.
Jn ca+ul unui e0erciţiu ca acestaC nu doresc ca )oi să insistaţi.

$&EN'$ Mereu le )or(ete Milton Eric*son oamenilor aa de ciudat sau

)or(ete aa numai atunci c6nd induce transa

1<:
 %e /are că de cele mai multe ori aa )or(ete. acă /otaul sună la uăC el iG
ar )or(i 5n acest fel. Jn cea mai mare /arte a tim/uluiC el inducea transe i făcea tera/ie
/entru că era un ti/ cu ade)ărat 5m/ătimit .

$&EN'$ %tau i mă 5ntre(C ce sGar /utea 5nt6m/la dacă 5n loc să )or(esc

oamenilor 5n edinţele de tera/ie aa cum fac 5n mod o(inuit a 5nce/e să le )or(esc 5n
felul 5n care am 5n)ăţat aici. &rmărinduGle res/iraţia iV

Ei ar intra 5n mod s/ontan 5n transăC fără ca )oi să mai faceţi ce)a.

$&EN'$ $ tre(uit săGmi ima-ine+ ce a)eam de făcut 5nainte ca ei să

aKun-ă acolo.

$sta este o cu totul altă 5ntre(are OhC ohC acum /acientul este 5n transă. "e
)oi face"red că asta este ceea ce a făcut Eric*son3 acest ti/ de inducţie con)ersaţională
5n cea mai mare /arte a tim/ului. &neori Eric*son /oate face inducţii formaleC 5n care să
s/ună om induce o transăC fără să descruciăm m6inile i /icioareleC iar alteori /oate
induce transa con)ersaţionalC /entru ca 5n alte dăţi să mi0e+e cele două )ariante.

$&EN'$ MiGa dori să /ot 5nce/e a )or(i fără a s/une nimic.

Ei (ineC cred că ar tre(ui să ai un /ic de a(ilitate /entru astaC 4red. $m a)ut

c6te)a discuţii cu tine. 7#ăsete; &neori este ca 5n /oe+ie c6ndC du/ă un tim/C tre(uie doar
să /rin+i sensul e0act al structurii /oetice. $/oi este ni)elul tehnic al acesteiaC ni)elul la
care doar e0erse+i i e0erse+i /6nă c6nd ca/eţi rutină.

1<8
1=Q
 CAPITOLUL 5

MODELUL CLASĂ DE PROBLEME  CLASĂ DE SOLUŢII

"eea ce doresc să fac este să )ă ofer un model /e (a+a căruia să )ă construiţi

inter)enţia tera/eutică odată ce /ersoana intră 5n transă. i aceasta /entru că se /une
5ntre(area odată ce iGaţi indus transaC ce faceţi Ji )eţi ridica m6inile 5n aer i )eţi
s/uneMinunatC am /rimit un răs/unsC ce fac acum 
$m denumit această idee M+(-- C-'/ ( 7&+-8  C-'/ ( /+-*)) . $m

să )ă s/un cum a luat natere acest model. MGam mutat din $ri+ona 5n Ne(ras*aC unde de
altfel locuiesc acum. e 5ndată ce mGam mutat 5n Ne(ras*aC am deschis un ca(inet /ri)at.
Nu cunoteam /rea multă lume 5n această +onă i du/ă cum aceia dintre dumnea)oastră
care iGau deschis un ca(inet /ri)at /ot tiC a)eam /uţin tim/ la 5ndem6nă /entru a mă
o(inuiC atunci c6nd am 5nce/ut. $a că am recitit tot ceea ce citisem des/re Eric*son.
$m /ri)it casetele )ideoC mGam re5ntors la casetele audioC miGam recitit notiţele din
tim/ul /etrecut cu el i /e cele /e care le luasem de la seminariile altor /ersoane des/re
Eric*son. &neori Eric*son ar inter)eni sau ar s/une o /o)este i mă 5ntre(C &nde a )rut
să aKun-ă cu asta. Persoana ar )eniC să +icemC /entru că udă /atul i dintrGo dată

1=1
 Eric*son leGar s/une o /o)este des/re (ase(all. i mă -6ndesc "e are a face asta cu
udatul /atului Eric*son ar /ractica le)itaţia (raţului ca i tratament al său /entru udarea
/atului. %au ar /ractica le)itaţia (raţului /entru im/otenţă.

F)>' 5.%

C-'/ ( 7&+-8  0-'/ ( /+-*))

%/ecificul VVVVVV.bnter)enţie s/ecificăVVVVVVV.bTransfer către

Pre+entarea analo-ii conte0tul
/ro(lemei anecdote /ro(lemei
transă
sarcină
micare inter/ersonală

E#^ EO"^

1=2
"lasă de /ro(leme........b"lasă de soluţii
7e0em/lu de e0/erienţă;
7 resurse , a(ilităţi;

$&EN'$ Pot )edea le-ătura chiar acolo.

Ei (ineC o /uteţi )edea C dar restul oamenilor nu o /ot )edea 5ncăC aa că leGo
)om com/letaC %haron. Eu nu am /utut să o )ăd de la 5nce/ut. El ar mer-e de aici 5n coloC
iar eu mGa 5ntre(a cum a /arcurs această eta/ă. $r /utea face unele inter)enţii s/ecifice
de o(ţinere a unuia din acele fenomene de transă des/re care am )or(it /recum le)itaţiaC
aneste+ia sau distorsiunea tim/ului. %au ar folosi o analo-i eC o anecdotă sau ar trasa o
sarcină. Eric*son nu /ărea să ai(ă un ti/ standard de inte)enţie. El ar utili+a ceea ce sGar
/utea numi o e)ocare inter/ersonală. $r tre+i oarecum amintiri unei /ersoaneC ar face /e
cine)a să se 5nfurie /e elC sau ar face altce)a care 5ntrGun fel ar crea o e0/erienţă /entru
eiC interacţion6nd cu ei 5ntrGun anumit mod. $r folosi unul dintre acele ti/uri s/ecifice de
inter)enţii i nu /uteam 5ntele-e cum )a trece el de la /ro(lemă la inter)enţieC /6nă c6nd
am 5nce/ut să mă -6ndesc la asta 5n termenii acestui model "lasă de /ro(leme, "lasă de
soluţii.
"eea ce miGa trecut /rin minte a fost că Eric*son nu -6ndea 5n corelaţii
sim/leC el -6ndea 5n termeni de descriereC e)ocare i analo-ie. Pornind de la /ro(lema

s/ecifică /re+entatăC /ro(a(il că ar face o descriere a modului de reali+are a acesteiaC al

acti)ităţii im/licate 5n -enerarea /ro(lemei s/ecifice. e e0em/luC /ersoana ar /utea uda
/atul. eci care e mecanismul acestei /ro(leme Nu uitaţi că nu facem s/eculaţii 5n
le-ătura cu de ce /ersoana face acest lucruC aceasta este o e0/licaţie. Noi discutăm des/re
fa/tul că o face. "um aţi /utea să udaţi /atul Eu mă -6ndesc la două /osi(ilităţi de a
face 5n /at. &na se referă la li/sa controlului automat al muchilor )e+icii urinare. acă
transformaţi această )ariantă 5ntrGo clasă de /ro(lemeC mai e0act o cate-orie -enerală care
include /ro(lema s/ecifică a udării /atuluiC aţi /uteaGo denumi li/sa controlului automat
al muchilor. "elălalt mod de a uda /atul este acela de a nu a)ea nici un semn de

1=<
atenţionare care să ducă la tre+ire dacă )e+ica )oastră este /rea /lină. ar )oi /uteţi
5ncerca una dintre ele i )eţi fi o /ersoană care udă (ine /atul.
eci /ro(lema /re+entată este udatul /atului iar clasa de /ro(leme este li/sa
de control a muchilor. $tunciC modul 5n care a reflecta la această clasă de /ro(lemeC
modul 5n care Eric*son ar -6ndi asu/ra eiC este de a desco/eri o clasă de soluţiiC mai e0act
un set de a/titudini sau a(ilităţi care ar aKuta /ersoana. &n model /ro)enit din e0/erienţă
sau ce)a din structura de (a+ă a /ersoaneiC care odată ce /oate fi e)ocat ar fi o/usul sau
soluţia la li/sa controlului automat al muchilor. E)ident că 5n acest ca+C clasa de soluţii
este controlul automat al muchilor. eciC se /une 5ntre(area Jn ce eta/e din )iaţa
/ersoanei ar fi /utut sau ar /utea ea de+)olta controlul automat al muchilor &neori
Eric*son ar constata sau ar /resu/une că aceti /acienţi au deKa creat controlul automat al
muchilor. &neori leGar /ro/une /acienţilor di)erse e0/erienţe astfel 5nc6t ei săGi
construiască acea resursă sau acel model de e0/erienţă.
OBC 5na/oi la controlul automat al muchilor. "um 5l /uteţi e)oca $scultaţi
c6te)a e0em/le $ fost o dată un co/il care făcea 5n /at i a )enit la Eric*son. Eric*son a
aflat că (ăieţelul Kuca (ase(all iar fratele său Kuca fot(al i că 5ntre cei doi era o ri)alitate.
Eric*son iGa lăsat /e /ărinţi să /leceC dar nu iGa s/us (ăieţelului nimic des/re udatul
/atului. Eric*son nici nu a menţionat măcar des/re făcutul 5n /at. El a s/us  $ud că Koci
(ase(all. ?ăiatul s/uneaC Koc (ase(all. Eric*son a s/us $m au+it că fratele tău
Koacă fot(al. ?ăiatul s/une 4ot(alC daC fratele meu Koacă fot(al. Eric*son continuă
Ei (ineC din /unctul meu de )edereC fot(alul este un s/ort /entru muchi )oluminoiC
necoordonaţi. ?ăiatul se arătă ce)a mai interesat i s/usea. Eric*son continuă Ei

(ineC (ase(allGulC asta necesită o fină coordonare a muchilor. Eti un (un Kucător de
(ase(all ?ăiatul răs/unde aC sunt un (un Kucător de (ase(all. Eric*son de+)oltă
Jn (ase(allC min-ea este trimisă către tineC iar tu 5ţi deschi+i mănuaC tre(uie săGţi
/o+iţione+i cor/ul e0act su( min-e /entru a o /rinde. 4aci asta 5n mod automatC nu
tre(uie să te -6ndeti la astaC 5ţi deschi+i mănua la momentul /otri)it iar min-ea cade 5n
mănua ta. $/oi 5nchi+i mănua chiar la momentul /otri)it /entru a ţine min-ea 5n
mănuă i a/oiC c6nd a sosit tim/ul să o treci 5n cealaltă m6nă )a tre(ui să deschi+i
mănua chiar la momentul /otri)it. $/oi tre(uie să 5nchi+i cealaltă m6nă ca să o /rin+i.
"6nd )ine tim/ul să o arunci acasăC dacă 5i dai drumul /rea cur6ndC min-ea nu )a mer-e

1==
acolo unde )rei tu să mear-ă. acă 5i dai drumul /rea t6r+i uC ea nu )a mer-e acolo unde
)rei tu să mear-ă. acă 5i dai drumul e0act la momentul /otri)itC o /oţi arunca acasăC
acolo unde )rei tu să se ducă. $sta este reuita 5n (ase(all. ar asta cere o fină
coordonare a muchilor.
Eric*son 5l 5ntrea(ă /e (ăiat $i tras )reodată cu arcul ?ăiatul răs/unde
NuC dar 5mi doresc un arc i un set de să-eţi de +iua mea. MiGar /lăcea ca /ărinţii mei săG
mi cum/ere unul. Eric*son s/une Ei (ineC este interesantC /entru că la trasul cu arcul
fi0e+i să-eata 5n arcC /ri)eti la să-eatăC /ri)eti la ţintăC /ri)eti la arcC la să-eată i la
ţintă i 5n tot acest tim/ nu reali+e+i cu ade)ărat că 5n tim/ ce tu ţintetiC e0istă acest
muchi mic rotund 5n interiorul ochiului tău care se 5nchide e0act la tim/ul /otri)itC se
deschide e0act la momentul /otri)it /entru a aKuta ochiul tău să focali+e+e. $cumC
/resu/un că nici măcar nu tii cum 5ţi di-eri m6ncarea. ?ăiatul s/une NuC nu tiu.
Eric*son 5i scoate cărţile de anatomie i de fi+iolo-ie i 5i arată co/ilului $cestea sunt
intestinele tale. ?ăiatul e0clamăToate astea sunt 5n mine Eric*son s/une aC toate
astea sunt 5n tine. "eea ce este interesantC este că m6ncarea intră 5n intestinele taleC 5n
stomacul tăuC iar 5n /artea de Kos a stomacului e0istă un muchi care 5l 5nchide i ţine
m6ncarea acolo suficient tim/ /entru ca tu săGţi iei )itaminele i mineralele i nutrienţii
de care ai ne)oie. $/oi c6nd )ine tim/ul să te descotoroseti de acele su(stanţe de care nu
ai ne)oieC acel muchi micC rotund din /artea de Kos a stomacului tău /ermite eli(erarea
acelor su(stanţe de care tu nu ai ne)oieC i a/oi se 5nchide la loc. $cel muchi face asta 5n
mod automat. El mică m6ncarea mereu /rin cele mai mici /ărţi ale intestinelor tale. Toţi
aceti muchi mici lucrea+ă 5n mod automat. acă 5ncerci săGţi di-eri m6ncarea 5n mod

controlat ţiGai /utea ser)i micul deKun s6m(ătă i a/oi săGţi /etreci 5ntrea-a +i 5ncerc6nd
săGţi di-eri m6ncarea. Nu ai fi 5n stare de nimic altce)a. in fericireC cor/ul tău se
descurcă sin-ur.
Eric*son /oartă o mulţime de astfel de discuţii cu co/ilul i du/ă un tim/C 5l
lasă să /leceC fără a menţiona 5nsă )reodată ce)a des/re udatul /atului. ar co/ilul nu a
mai făcut 5n /at. EiC des/r e ce e )or(a $ de)enit e)ident cu acest model . Eric*son a
construit totul /e ideea de control automat al muchilorC 5i s/une (ăiatului o mulţime de
/o)eti /entru a e)oca e0/erienţa controlului automat al muchilor du/ă care 5l lasă să
/lece. Este e)ident de ce co/ilul se afla 5n ca(inetul săuC /entru a re+ol)a /ro(lema

1=9
făcutului 5n /atC aa că Eric*son nu tre(uie să menţione+e niciodată le-ătura. &neori /oţi
face le-ătura un /ic mai e0/licit. OBC acesta a fost doar un e0em/luC dar )ă /uteţi -6ndi
Toţi atri(uim toate aceste cunotinţe minunate lui Eric*sonC dar aceasta este o mare
trecere de la un model la doar un sim/lu e0em/lu. ar e0istă e0em/le du/ă e0em/le cu
Eric*son folosind aceeai clasă de soluţii /entru făcutul 5n /at i enure+is.
&n co/il de 12 ani )ine la Eric*son deoarece a)ea /ro(leme cu mama sa.
Mama dorea săGl determine să nu mai facă 5n /at i se ciondănea foarte mult cu el. LGa
/us săGi s/ele sin-ur cearafulC lGa /ede/sit s/un6nduGle )ecinilor des/re /ro(lema saC lGa
/us să se ridice 5n /icioare 5n (iserică i să mărturisească 5n faţa con-re-aţieiC etc. &neoriC
mama credea că /ro(lema este -eneticăC deoarece tatăl co/ilului a făcut 5n /at /6nă la
)6rsta de 1I aniC iar fratele mamei /6nă la 18 aniC dar uneori considera că (ăiatul făcea 5n
/at doar /entru a o frustra. $a că oscila 5ntre aGl /ede/si i aGi /ărea rău de el. Tatăl era
de+-ustat de co/ilC deoarece acesta 5ncă făcea 5n /at i de aceea nu mai )oia să ai(ă deGa
face cu el. ?ăiatul nu se descurca (ine cu coala. Eric*son a 5ntre(at care era /ro(lema la
coală. Mama co/ilulul relatea+ă că acesta scrie foarte ur6tC afect6nduGi noteleC deoarece
nimeni nu /oate săGi citească scrisulC astfel 5nc6t ei nu tiu niciodată dacă co/ilul
răs/unde corect sau nu.
eciC notele sale sunt destul de rele i nici nu este foarte socia(il la coală.
in nouC Eric*son )or(ete imediat doar cu co/ilul i află c6te ce)a des/re situaţie. $/oiC
)or(ete doar cu mama. $/oi 5i aduce din nou 5m/reună i le s/une $m un /lan /entru
)oi. ată /lanul. Mama miGa s/us că ora o(inuită la care familia se tre+ete este ICQQ
dimineaţa. eciC mamăC 5ţi )ei /une dete/tătorul să sune la ora =CQQ sau 9CQQ dimineaţa.

"6nd sună ceasulC mer-i să )erifici /atul co/ilului. acă /atul este uscatC te 5ntorci 5n /at.
acă /atul este udC scoală co/ilul i trimiteGl 5n (ucătărie săGi e0erse+e scrisulC co/iind
/a-ini din cartea lui /referată. Jn tim/ ce el e0ersea+ăC nu tre(uie săGi s/ui nimic le-at de
acest lucruC 5l su/ra)e-he+i doar i te asi-uri că scrie. Jn tim/ ce 5l su/ra)e-he+iC /oţi
tricota sau face orice altce)a. ?ăiatul )a continua să scrie /6nă la ora o(inuită la care se
tre+ete familia.
"o/ilul tre(uia săGi aducă lui Eric*son 5n fiecare s6m(ătă e0erciţiile de
co/iere. Eric*son a)ea un mod s/ecial de aGi aKuta /e co/ii săGi 5m(unătăţească scrisul
de m6nă i orto-rafia. El se uita la /a-inile lor i -ăsea toate acele lucruri /e care acetia

1=>
le făceau (ine. $r s/une $cesta este un T -ro+a)C /ri)ete acest T 3 este chiar /e linieC
arată cu ade)ărat su/er(. $cum /ri)e te la acest "HC modul 5n care aceste două litere se
unescC este cu ade)ărat minunat. Eric*son nu ar comenta nimic altce)a des/re ce este /e
h6rtie. %ă/tăm6na )iitoare co/ilul iGar aduce lui Eric*son o altă h6rtie i ar fi mai mulţi T
foarte (ine făcuţiC mai mulţi "H /recum i multe alte lucruri (une iar Eric*son ar
comenta din nou asu/ra lucrurilor care au fost (ine făcute. "u tim/ulC scrisul de m6nă al
co/ilului sGa 5m(unătăţit simţitor ca urmare a e0ersării i tre/tat co/ilul nu a mai udat nici
/atul. ar )oi aţi /utea s/uneC ei (ineC este o -rea 5ncercare. Eric*son a /usGo /e mamă să
se tre+ească 5n miKlocul no/ţiiC lGa /us /e co/il să se tre+ească 5n miKlocul no/ţii. $sta cu
si-uranţă face să fie mai mult dec6t o (elea să ai sim/tomulC dec6t să nuGl ai. $cesta este
un as/ect al inter)enţiei. i de asemenea )ă /uteţi -6ndi că este o inter)enţie s/ecifică
tera/iei de familieC inter)enţie ce schim(ă interacţiunea dintre mem(rii familiei. "u
si-uranţă aa i este. ar as/ectul asu/ra căruia dorim să ne concentrăm aici 5l re/re+intă
clasa de soluţii /e care o im/lică inter)enţia. %arcina a a)ut ca efect aKutorarea (ăiatului
5n de+)oltarea unui control automat al muchilor i de data aceastaC nefolosind analo-ii i
anecdote ci e)oc6nd aceleai a(ilităţi /rin darea unei sarcini.
$cum ce ti/ de transă aţi /ute a utili+a /entru a trata udar ea /atului $m
)or(it deKa des/re asta le)itaţia m6inii i a (raţului. Pentru căC ce im/lică aceasta
"ontrolul automat al muchilor. Este o ale-ere (ună /entru această /ro(lemă.
Jncă un e0em/luC 5nsă de această dată folosind ultima tehnică /e care am
marcatGo 5n fia )oastră ca fiind o tehnică e)ocati)ă 3 e)ocarea inter/ersonală. O fetiţă de
11 ani )ine la Eric*son cer6nduGi să o aKute să se )indece de enure+is. 4etiţa a fost /usă

la citosco/ i a fost cateteri+ată de at6t de multe ori 7deoarece de ce)a ani 5n urmă a)ea
infecţie urinară; 5nc6t iGa /ierdut controlul )e+ici urinare. "ole-ii ei de coală au
desco/erit că dacă alear-ă du/ă cine)aC sca/ă /uţină urină i 5i udă /antalonii. $a că
uneori co/iii 5i ter/elesc cărţile i fu-. Ea 5ncearcă să 5i /rindă dar ei tiu că nu /oate
aler-a du/ă ei /rea de/arte. $a că o necăKesc. %urorile ei au desco/erit că dacă o -6dilăC
ea 5i )a uda /antalonii. $a că o -6dilau i ele c6nd i c6nd. e asemeneaC oca+ionalC
co/ila uda /atul. 4etiţa era foarte or-olioasă i era cu ade)ărat foarte Kenată de enure+is.
4etiţa mer-e la Eric*son iar acesta 5i s/une Tu tii deKa ceea ce tre(uie să tii
/entru a nu mai uda /atul i nici /antalonii. 4etiţa răs/unde NuC nu tiu. ar el s/une

1=I
?a daC tii doar că nu tii că tii. Ea răs/unde $i dre/tate. Nu tiu că tiu asta.
Eric*son continuă ar dacă ai sta acasă /e toaletă urin6nd i o /ersoană străină 5i (a-ă
/e neate/tate ca/ul /e ua de la (aieC ce ai face. 4etiţa răs/unde $ 5n-heţa. El
s/une E0act. ei 5n-heţa i te )ei o/ri din urinat iar a/oi ai /utea 5nce/e din nou i să te
o/reti din nou i a/oi să 5nce/i din nou. $a că tot ceea ce ai de făcut este să mer-i acasă
i săGţi aminteti de acea /ersoană străină careGi (a-ă /e neate/tate ca/ul 5n (aie. in
nouC 5n loc săGi s/ună fetiţei să mear-ă acasă i să facă e0erciţii Be-elC el a e)ocat /entru
ea e0/erienţa de a a)ea control asu/ra muchilorC el e)ocă această e0/erienţă 5n ea 5n mod
inter/ersonal. Eric*son dorete să e)oce o e0/erienţă a controlului automat asu/ra
muchilor. O dată ce aţi determinat ce resursă doriţi să acti)aţiC atunci )a tre(ui săGi
/uneţi să e0/erimente+e asta. reţi ca /acienţii nu doar să tie de ea la ni)el intelectual i
nu doar să o /ractice ci să trăiască cu ade)ărat e0/erienţa. $cest lucru 5l face Eric*son /e
casetele /e care leGaţi )ă+utG e)ocă e0/erienţeC /une /ersoanele să trăiască e0/erienţe i
a/oi să stă/6nească a(ilităţile do(6ndite. &rmătorul /as constă 5n a transfera a(ilitatea
do(6ndită la conte0tul /ro(lemă G la conte0tul 5n care le este necesară.
LăsaţiGmă să )ă dau un alt e0em/lu referitor la această /ractică. Eric*son
o(inuia să le s/ună oamenilor acă ai ti ce -6ndesc eu acum des/re tine i toate
lucrurile /e care leGa /utea -6ndi des/re tineC ai roi. $ceasta este o modalitate de a
e)oca 5n mod inte/ersonal e0/erienţa călduriiC a urcării s6n-elui 5n o(raKi. Putem e)oca
această e0/erienţă 5n ca+ul tratării li/sei e0citaţiei se0uale. "are este mecanismul li/sei
e0citaţiei se0uale O cale este aceea de a a)ea un (locaK al flu0ului san-)in la ni)el
-enital. Pentru a trata acest lucruC /utem e)oca o e0/erienţă le-ată de creterea flu0ului

san-)in 5n anumite /ărţi ale cor/ului. Putem reali+a acest lucru 5n moduri diferite. Putem
s/une /o)eti le-ate de aceasta. Putem utili+a fenomenul transeiC 5n cadrul căreia să ai(ă
loc 5n mod automat creterea tem/eraturii la ni)elul (raţului /ersoanei. %au o /ot induce
/ur i sim/lu 5n manieră inter/ersonalăC să o e)oc i a/oi a /utea s/une  tii că i
/ărţile tale -enitale /ot roi $ceasta ar fi o cale de transfer către conte0tul /ro(lemă. O
evocaţi i o tranferaţi dincolo. 4aceţi astaC s/un6nd /o)eti i anecdoteC folosind
atri(uirea de sarciniC /ro)oc6nd transa i de asemenea /rin e)ocarea inter/ersonală.
LuaţiC de e0em/luC femeia care a )enit la mine /entru tratarea ne-ilor. Gam
s/us des/re ea mai de)reme. &nul dintre lucrurile /e care leGam 5n)ăţat de la Eric*son

1=:
este acela că ne-ii sunt foarte sensi(ili la schim(ările 5nre-istrate 5n flu0ul san-)in. $a
că am co/iat o inter)enţie /e care lGam au+it odată că o face /entru ne-i. Gam s/us femeii
să mear-ă acasă i 5n fiecare seară c6nd )ine de la ser)iciC săGi 5nmoaie /icioarele 5n a/ă
fier(inteC c6t de fier(inte /oate su/orta i să stea 19 minuteC a/oi să le 5nmoaie 5n a/ă
receC c6t de rece /oate su/orta i să stea 19 minute. es/re ce este )or(a "6nd faceţi
astaC se modifică flu0ul san-)in. i a/oiC 5n tim/ul transeiC am lucrat la modificarea
flu0ului ei san-)in.
Gam s/us o /o)este le-ată de /erioada 5n care locuiam 5n "asa DrandeC $ri+onaC
o comunitate 5n care local nicii culti)au (um(ac . Ei a)eau acest mod inter esant 5n a
culti)a (um(acul. $)eau aceste anţuri cu a/ă 5n ele i a/oiC a)eau un di- /entru a /ăstra
a/a 5n canalele de l6n-ă c6m/. $)eau acele ti/uri de tu(uri de forma ome-a /e care le
/uneau de la canalul de iri-are 5n cam/ul cu (um(acC dacă doreau să iri-e acea /arte a
c6m/ului. Plantau (um(ac i c6nd acesta 5nce/ea să creascăC 5l udau. ar atunci c6nd
a/ăreau mici (uruieniC tră-eau tu(urile 5na/oi i retră-eau a/a de /e c6m/ /6nă c6nd
micile (uruieni mureau. $/oi iri-au iar o-orulC iar (um(acul cretea mai mult i c6nd
retră-eau a/a de /e elC căldura soarelui omora (uruienile deoarece acestea nu erau destul
de /uternice. eci ei retră-eau 5n mod sistematic a/a de /e c6m/ /entru a st6r/i
(uruienile. Gam s/us că la fel este i cu ne-ii."or/ul tău /oate retra-e su/ortul san-)in
din această +onă a ne-ilor de /e m6nile taleC suficient /entru a elimina ne-iiC dar nu 5ntrG
at6t de mult 5nc6t să fie afectată sănătatea /ielii tale. 4emeia a)ea c6ţi)a ne-i /e faţă i /e
/icioare. $a iGam su-erat transferarea a(ilităţilor de schim(are a flu0ului san-)in la
conte0tul /ro(lemei. Gam /rescris o analo-ie i iGam oferit e0/erienţa creterii sau

descreterii flu0ului san-)inC am(ele 5n cadrul sau 5n afara transei i a/oi am transferat
acea a(ilitate către conte0tul /ro(lemei.
e asemenea iGam s/us o /o)este din /erioada 5n care călătoream 5n Euro/a.
Jmi amintesc că era > %e/tem(rie. Jmi consultam a-enda i (rusc miGam dat seam a că
fusesem /ro-ramat să ţin un curs la coala medicală /e data de < %e/tem(rie i mGam
simţit total (ul)ersat. Eram cu ade)ărat stin-herit. $m roit. MGam -6ndit că este o
/rostieC la ce 5mi folosea să roesc Persoana care /ro-ramase cursul nu era /re+entă ca
să ma )adă roind. "ălătoream sin-urC aa că nu mă /utea )edea nimeni roind. ar 5ncă
roeam. JntrGun t6r+iuC roeaţa a slă(it i miGam /romis că de5ndată ce )oi aKun-e 5n

1=8
$n-lia )oi suna să )ăd dacă 5mi /ot cere scu+e de la /ersoana care se ocu/ase de
/ro-ramare i să re/ro-rame+ 5nt6lnirea. "6te)a minute mai t6r+iuC mă uitam din nou /e
calendar i am )ă+ut iar data de < %e/tem(rie i am roit. in nouC mGam -6ndit "e )rea
să 5nsemne asta ar asta nu a făcut nici o diferenţăC doar roeam. $a cum am s/usGoC
această /o)este a e)ocat /entru ea 5m(uKorarea.
"6nd eram co/il o(inuiam să măn6nc acele mici (om(oane care erau un fel de
(om(oane de lăm6ie destul de acre. Mă făceau să sali)e+ 5nainte de a le m6nca. u/ă un
tim/C tot ce a)em de făcut era să desfac (om(oanele iC cu antici/aţieC sali)am. &nii
dintre )oi aţi e0/erimentat sali)areaC cum )Gam s/us acum. acă eraţi 5n transăC aţi fi fost
mult mai norocoi să a)eţi această e0/erienţăC deoarece se /are că suntem ca/a(ili să
am/lificăm 5n cadrul transei ca/acitatea de a răs/unde e0/erienţial. $ceastă /o)este /oate
fi s/usă /entru a e)oca un răs/uns fi+iolo-ic automat.
Pentru mineC acest model este unul foarte sim/lu. "are este /ro(lema ce tre(uie
/re+entată "are este descrierea /otri)ită /entru reali+area ei i clasa de /ro(leme "are
este resursa sau modelul de e0/erienţă /e care /ersoana 5l /oate utili+a /entru a se
descurca cu /ro(lema sa i cum 5l e)ocaţi Prin intermediul hi/no+ei 4olosind analo-ii
sau anecdoteC e)ocarea inter/ersonală sau /rin intermediul tuturor acestora "6nd s/uneţi
ticC mă -6ndesc  TicC ce declanea+ă ticul.%/asmele musculare. "e stă la (a+a li/sei
s/asmelor musculare #ela0area musculară. "are este modul de a o e)oca Puteţi face o
/ersoană să se simtă foarte conforta(il 5n /re+enţa )oastrăC iar )oi )ă /uteţi rela0a /uţin
mai mult. Le /uteţi da sarcina să se scufunde 5ntrGo (aie fier(inte. Ji /uteţi face să fie
masaţi de /artenerii sau /rietenii lor. Puteţi s/une anecdote des/re /erioadele 5n care )oi

sau ei erau rela0aţi 5n trecut sau /uteţi folosi analo-ii le-ate de modul 5n care muchii /ot
fi lăsaţi li(eri asemeni coardelor unui /ian ce au fost tăiate i toate tensiunile sGau
eli(erat. Le oferiţi o e0/erienţă instantanee de rela0are a muchilor 5n transă. eose(irea
dintre fenomenele de transă i aGi 5n)ăţa rela0area constă 5n fa/tul că 5n transă ei se /ot
rela0a 5n mod automat i de aceea nu este necesar să treceţi 5m/reună cu ei /rintrGo
5ntrea-ă /ractică 5ndelun-ată /entru ca ei să e0/erimente+e rela0area. Mai de-ra(ă /uteţi
evoca rela0area dec6t săGi 5n)ăţaţi rela0area.
MaKoritatea lucrurilor care re/re+intă clase de soluţii 5n tratamentul hi/notic
constau a/ro0imati) din ti/urile de lucruri care sunt fenomene de transă. e ce

19Q
eoarece fenomenul transei cu/rinde acele ti/uri de lucruri care sunt /redis/use la
schim(are /rin intermediul transeiC dar acestea sunt de o(icei dincolo de controlul nostru
+ilnic. Prin intermediul transei /utem modifica memoriaC /erce/ţiaC sen+aţiileC asociaţiile
i emoţiile. e aceea am s/us mai de)reme că lucrurile care sunt cele mai /reta(ile s/re a
fi tratate /rin transă sunt /ro(lemele , nemulţumirile in)oluntare sau as/ectele
in)oluntare ale /ro(lemelor , nemulţumirilor )oluntare ori-inale.
$stfelC distorsiunea tim/ului /oate fi utili+ată 5n sco/ul scurtării duratei
su(iecti)e a e0/erienţei durerii sau 5n sco/ul creterii duratei su(iecti)e a e0/erienţei
confortului. Halucinaţiile ne-ati)e ar /utea fi folosite /entru a nu o(ser)a m6ncărimea de
di)erse forme. isocierea /oate fi folosită /entru a aKuta o /ersoană traumati+ată să
răm6nă rela0ată 5n tim/ ce re)ede detaliile traumei sale. Pro-resia de )6rstă /oate fi
utili+ată /entru a aKuta o /eroană de/resi)ă să )adă c6te)a /osi(ilităţi /o+iti)e /entru
)iitor. om a/lica du/ă masă acest model i acest mod de a -6ndi 5n ca+ul a două +one
/articulare de /ro(leme Tratarea efectelor ulterioare ale a(u+ului se0ual i controlul
durerii folosind metodele hi/no+ei centrate /e soluţii.
Este 5n re-ulă "larifică asta oarecum /ro(lema ă reamintesc claritatea
5nce/e acasă.
"eea ce s/er /entru )oi 3 să tiţi clar ce faceţi odată ce /ersoana intră 5n transă.
es/re asta a fost )or(a dimineaţă. &rmea+ă ca 5n această du/ă mia+ă să )ă dăm mai
multe e0em/leC e0erciţii /ractice si demonstaţii /entru a )ă aKuta să inte-raţi i să a/licaţi
ceea ce aţi 5n)ăţat.

%unt comentarii sau 5ntre(ări ce au a/ărut 5n tim/ul /r6n+ului Pro(a(il a

a/ărea nu este cu)6ntul /otri)it. ă -6ndiţi la ce)a ce doriţi să 5ntre(aţi sau des/re care
doriţi să aflaţi sau )reţi să s/uneţi că acest seminar este ma-nific sau ce)a de -enul acesta
5nainte de a mer-e mai de/arte a

$&EN'$ #eferitor la /ersoanele cu care lucre+C tetra/le-iceC mai este i

altce)a 5n afară de e0/resia facială i rela0area /e care să le /ot o(ser)a i care
ar /utea săGmi dea acele indicii s/ecifice că /ersoana este 5n transă

191
 4olosiţi orice /arte a cor/ului lor care este res/onsi)ă. acă au ca/acitatea să
modifice ce)a 5n funcţionarea muchilor lor facialiC /uteţi de+)olta un uor s/asm facial
/entru a a)ea un răs/uns certC aa 5nc6tC oric6nd ar răs/unde eiC eu a mer-e mai de/arteC
asta dacă solicitaţi un semn o(ser)a(il. $ltfelC )eţi căuta /ro(a(il un semn neo(ser)a(il
/e care acetia )iGl /ot arăta. Presu/un că un alt indiciu o(ser)a(ilC care nu im/lică
musculaturaC ar a)ea deGa face cu modificările 5nre-istrate 5n flu0ul san-)inC modificări
/e care cu si-uranţă le /uteţi o(ser)a 5n /ărţile im/ortante ale cor/ului lor. "hiar i atunci
c6nd este afectată mădu)a s/inăriiC )eţi fi ca/a(ili să )edeţi schim(ări referitoare la
culoarea /ielii i modificări ale flu0ului san-)in.&neori /uteţi /ri)i carotida. eriC am
/ri)it (ătăile inimii tale /entru că ecusonul cu numele tău sălta 5n sus i 5n Kos ca răs/uns
la (ătaia inimii.
acă /uteţi folosi ce)a din e0teriorC /uteţi construi o su-estie i le /uteţi -hida
asociaţiile sau 5i /uteţi in)ita să facă ce)a i a/oi ate/taţi răs/unsulC /entru că acesta este
lucrul /e care 5l căutaţi. aca nu remarcaţi niciunul dintre aceste lucruriC /ot iei din
transă i /ot s/une OhC m6na mea este amorţită sau faţa mea e contractată sau 5mi simt
faţa fier(inte. Poate fi ce)a ce nu sunteţi 5n stare să )edeţi dar asta )ă /ot ra/orta ei. i
nu tre(uie să )edeţiC e (ine să /uteţi )erifica dacă /rimiţi oarece reacţii. in această cau+ă
le)itaţia (raţului este un e0erciţiu aa de (unC deoarece este at6t de e)ident.

$&EN'$ acă /rimiţi un răs/uns minimal 5n ca+ul e0erciţiului de le)itaţie

a (raţuluiC mă 5ntre(C 5ncercaţi 5ntrGun fel să transformaţi asta 5ntrGun succes

$(solutMă -6ndesc că a fost un succes i /oate că i tu te -6ndeti că a fost un

succes /e care nu lGai a)ut niciodată 5nainte. $ /utea s/une că incontientul tău este 5n
mod e)ident rece/ti) i /oate răs/unde chiar mult mai (ine 5n )iitor. Poate răs/unde /rin
ridicarea (raţului /6nă la faţă sau /oate răs/unde din nou 5n acest mod /articul ar. "u
ade)ăratC nu tiu. AeahC a /utea formula asta ca un răs/uns de succes. $sta ar fi lucrul cel
mai (un de făcut. 7 /ătre cineva din primul r(nd ;. $ţi simţit )reodată că reuiţi cu
răs/unsul destul de sla( /e care lGaţi /rimit

$&EN'$ esi-ur.

192
Mă -6ndesc că a fost un răs/uns (un i un răs/uns de succes.

19<
 CAPITOLUL J

TRATAREA SUPRA!IEŢUITORILOR ABUZULUI SEXUAL

19=
 Ne 5ndre/tăm acum s/re tratamentul centrat /e soluţii al su/ra)ieţuitorilor
a(u+ului se0ual. Tot mai multC +ilele acesteaC oamenii au /re+entat aceasta ca /e o
/ro(lemă 5n tera/ie. "red că din ce 5n ce mai mulţi tera/euţi /un 5ntre(ări 5n le-ătură cu
această /ro(lemă i doar remarcă că ea este o /arte a tera/iei. eciC /rima distincţie ce
tre(uie făcută este solicită /ersoana aKutor /entru aceasta sau iGl im/uneţi )oi deoarece
aţi fost la un seminar sau aţi citit )reo carte le-ată de acest lucru. "6nd lucre+ asu/ra
acestei chestuini contro)ersateC ori /ersoanele miGau cerut să lucre+ asu/ra acestei
/ro(lemeC ori /ro(lema /are a fi le-ată 5n mod e)ident de o altă acti)itate /e care o
desfăurăm. Jntre(area de (a+ă este "e dorete /ersoana să se 5nt6m/le 5n tratamentC
cum )a ti /ersoana că )a a)ea succes 5n tratamentC că acesta )a funcţiona. OrientaţiG)ă
către asta. $si-uraţiG)ăC desi-urC că a(u+ul se0ual nu este recentC că acesta nu se mai
5nt6m/lă 5ncă. $ţ i /utea lucra /e efectele ulterioare i a(u+ul să se 5nt6m/le 5ncă.
E)identC aceasta este mult mai /ro(a(il să se 5nt6m/le cu co/iiiC dar la fel de (ine este
/osi(il i 5n ca+ul adulţilorC ca a(u+ul se0ual să se /etreacă 5ncă 5n acest moment s/ecial.
Nu le im/uneţi ideea că tre(uie să mear-ă 5na/oi i să lucre+e /rin intermediul
amintirilor lor traumati+ante. E0istă doar o sin-ură cale de a face asta. &nele /ersoane o
)or face 5ntrGun mod cu totul diferit i )ă /ot 5n)ăţa i )ă /ot -hida 5n acest /roces.
%arcina )oastră este de a deschide /osi(ilităţi. %arcina )oastră este de a le da /osi(ilitatea
să trăiască e0/erienţe care 5i )or aKuta să se )indece i să mear-ă mai de/arte.
eoarece maKoritatea oamenilor care au fost a(u+aţi se0ual au un mare talent
5n a disociaC /uteţiC la fel de (ineC să utili+aţi acest talent. ă reamintesc că aceasta este o
a(ordare eric*soniană clasică. 4olosim talenteleC resursele i a(ilităţile /e care oamenii le

au deKa i considerăm ceea ce ei fac deKa dre/t o resursă /otenţială. "hiar i mecanismele
/atolo-ice sau mecanismele de aco/erire /ot fi /ri)ite i folosite ca resurse i a(ilităţi.
acă o /ersoană a fost a(u+ată se0ual 5n mod re/etatC ea sau el este deKa /rice/ută la
scindareaC disocierea e0/erienţei lor. $a că 5i /uteţi aKuta să transforme aceste disocieri
din ce)a răuC disocieri autoGdistructi)eC 5n disocieri aKutătoare i )indecătoare. Jn
/sihotera/ieC aceti oameni au fost )ă+uţi de o(icei ca (unuri deteriorate. "redem că sunt
(ul)ersaţi i nu au resurse. &neori au /ro(leme multi/le i arată de /arcă ar fi total
5ncurcaţi. OricumC hi/no+a centrată /e soluţii neGa orientat către determinarea /unctelor
tari i a a(ilităţilor /e care acetia le au. "e resurse au Jn loc de a desco/eri ce funcţii

199
ser)esc /ro(lemele lor sau de ce se simt 5ncurcaţiC căutăm ca/acităţile /e care le au i
stimulăm acele resurse i a(ilităţi /entru aGi aKuta 5n tim/ul /rocesului de )indecare.
"eea ce este im/ortant 5n orice ti/ de tratament este să susţinem i să )alidăm
/ersoana aa cum este ea. Tre(uie să fiţi atenţi să nu o susţineţi 5ntrGo manieră ce 5i /oate
5nchide /osi(ilităţile dacă )ă centraţi at6t de mult /e durereC deoarece )eţi uita de
/osi(ilităţile lor de a mer-e 5nainte. "e am )ă+ut destul de mult 5n această /ro(lemă este
că noi ne centrăm at6t de mult /e c6t de teri(il a fost a(u+ul se0ual /entru /ersoană i c6t
de dureros a fost a(u+ul se0ualC că ne com/lacem 5n asta sau 5n mod hi/notic inducem o
concentrare asu/ra durerii din trecut. $(ordarea centrată /e soluţii recunoate stadiul 5n
care se află /ersoanaC confirmă ce sGa 5nt6m/lat i a/oi deschide /osi(i lităţi de a mer-e
mai de/arte. Orientarea este mai de-ra(ă către soluţii dec6t către trecut. acă /ersoana
mer-e 5na/oi 5n trecutC atunci aţi face (ine să mer-eţi cu eaC dar ţineţi minte  Jncotro
este această călău+ire 5n cele din urmă Jncotro mer-eţi &nde aţi /refera să fiţi c6nd )eţi
afla că aceasta sGa terminat /entru )oi $ceastă a(ordare este orientată către )iitorC către
soluţii. $nalo-ia /e care o utili+e+ este cea a s/ortului numit curlin-. "urlin- este acel
Koc care se Koacă /e -heaţă. E0istă o /iatră sau un /uc i este /recum /laca de alunecat /e
-heaţă. O echi/ă 5ncearcă să 5m/in-ă /iatra către o anumită ţintă. @ucătorii mătură uor
-heaţa 5n faţa /ietrei i o canali+ea+ă către o anumită direcţie. "red că la fel de
asemănător este i 5n tera/ie. "urăţ rănile i nete+esc cărarea din faţa /ersoanei. #ecunosc
unde se află eiC recunosc răs/unsurile /e care mi le transmitC recunosc e0/erienţa lor i 5n
acelai tim/ deschid /osi(ilităţi. Le ofer /osi(ilităţi multi/le de ale-ere. u/ă careC
(a+6nduGmă /e răs/unsurile lorC /e ceea ce au alesC deschid mai multe /osi(ilităţi. %unt

mereu ale-eri multi/le. Preferi să faci astaC asta sau asta

e asemeneaC consider a(u+ul ca fiind 5n trecut iar /osi(ilităţile ca fiind 5n
/re+ent i 5n )iitor. eci mesaKul meu către ei este $ţi fost a(u+aţiC aceasta este istoria
)oastră. &neori ei iGau năruit trecutulC /re+entul i )iitorul la un locC aa că 5nce/ să fac
distincţie 5ntre trecutC /re+ent i )iitor. Modul 5n care folosesc lim(aKul im/lică fa/tul că
/ro(lema este 5n trecut iar /osi(ilităţile sunt 5n /re+ent i 5n )iitor. eţi au+i asta /e caseta
)ideo. Mai sunt c6te)a alte lucruri /e care )reau să )i le s/un des/re acest ti/ de
tratamentC dar acum )reau doar să )ă arăt caseta du/ă car e )om re)eni i )om )or (i
des/re acele alte lucruri.

19>
 C'/' )(+  5: B)-- OH'-+  H)7+&'7) 7& 90-
-&)+'& '6-) /'-

$ceasta este caseta )ideo a unei femei care a fost /entru c6te)a +ile la un
seminar destinat hi/no+ei centrate /e soluţii. &ltima +i a fost centrată /e tratamentul
efectelor ulterioare ale a(u+ului se0ual. $m 5ntre(at dacă cine)a din cadrul audienţei a
fost a(u+at se0ual i are ce)a ne5ncheiat referitor la această /ro(lemă. Ea a o/us destulă
re+istenţă la a se ridicaC chiar dacă iGar dori ce)a aKutor 5n unele situaţiiC ea se descurcă
deoarece iGa amintit că a trăit e0/erienţa /lăcerii se0uale 5n tim/ul a(u+ului i se
-6ndete Ei (ineC nu sunt ca toţi ceilalţi oameni des/re care )or(ete elC cred că 5ntrGun
fel am doritGoC am simţit oarece /lăcere se0uală din asta. La un moment datC 5n tim/ul
+ileiC am făcut următoarea remarcă &neori oamenii s/un că au simţit /lăcere 5n tim/ul
a(u+ului lor se0ualC asta esteC ei au trăit e0/erienţa /lăcerii fi+ice. $tunci /uteţi face
distincţie 5ntre trăirea /lăcerii fi+ice i dorinţa de a fi fost a(u+at. oar /entru că aţi simţit
/lăcere fi+ică asta nu 5nseamnă că )Gaţi dorit a(u+ul se0ual sau că )Ga /lăcut. Este ca
atunci c6nd tai cea/a felii i 5nce/i să /l6n-iC asta nu )a 5nsemna că ai fost su/ăratS ai a)ut
doar un răs/uns fi+iolo-ic la tăiatul ce/ei. Ea sGa -6ndit Oh daC asta are sens. Poate că
nu ar tre(ui săGmi fie at6t de ruine /entru asta. "red că )reau să fac acea demonstraţie.
$a că miGa scris un (ilet /rin care 5mi s/unea că )roia să facă demonstraţia. arC la acel

moment nu ne mai rămăsese /rea mult tim/C numai <Q de minute. $m cre+ut că <Q de
minute erau un /ic cam limitatoare darC du/ă cum )eţi )edeaC demonstraţia a ieit (ine.
in moti)e de tim/C )oi sări /este /artea 5n care am adunat informaţiiC /e care
le /ot sinteti+a /entru )oi. "eea ce miGa s/us este că de c6nd sGa născut i /6nă la )6rsta
de 11 aniC nu are amintiri. u/ă careC de la 11 ani i /6nă 5n /re+ent are amintiri
foto-raficeC foarte )ii. tia că a fost ce)a straniu 5n co/ilăria saC dar /6nă de cur6ndC nu
tia ce. Jnainte cu c6ţi)a aniC 5n tim/ ce citea un articol des/re cine)a care fusese a(u+at
se0ualC toate sGau 5ntors 5n u)oi la eaC amintinduGi că a fost a(u+ată se0ual. %Ga -6ndit la
5nce/ut că ar fi /utut fi tatăl eiC deoarece a)ea amintirea tatălui ei care trecea /este

19I
fereastra ham(arului 5n care se /etrecea a(u+ul. arC du/ă un tim/C a reali+at că a)ea un
)erior de 1> ani care o(inuia să o ia 5n ham(ar i să a(u+e+e de ea. Ea a 5nţeles că 5ntrG
un felC a /artici/at de (ună)oie la a(u+ /entru aGi sfida mamaC care era foarte autoritară.
tia că era cum)a imoral i inter+is i a considerat că mama ei o )a de+a/ro(a. ar ea a
fost su/ărată i ruinată de asta.
%usţine că ar fi făcut autohi/no+ă iC la c6ţi)a ani du/ă cursC iGa reamintit cele
mai multe dacă nu toate incidentele le-ate de a(u+. Dolul de memorie de)enise im/ortant
căci sora sa mai mică murise recent de cancerC acum ea dorinduGi să recu/ere+e amintiri
le-ate de aceasta. eoarece /6nă acum iGa reamintit scenele le-ate de a(u+ din co/ilăria
saC a insistat 5n a e)oca din acel tim/ c6te)a amintiri frumoase le-ate de sora cea mică.
%in-urul lucru este acela că ea s/une că a)ea o istorie a unor relaţii teri(ileC de
code/endenţăC relaţii disfuncţionale. $cum era 5ntrGo relaţie (ună. Ea a fost /entru un
tim/ 5n acea relaţie i du/ă o să/tăm6nă sGa căsătorit. Lo-odnicul său tia des/re a(u+. El
nu a a(u+atGo niciodată i a fost foarte sensi(il la dificultăţile ei se0uale dar ea 5ncă se
temea 5nainte ca ei să facă se0. Jn tim/ul actului se0ual de o(icei se disociaC se simţea
/arali+atăC sau se simţea ca un co/il. Jn trecut se simţea cu ade)ărat /romiscuu dar mereu
5n interior a fost ori s/eriată cu ade)ărat ori /arali+ată ori /recum o fetiţă. 4usese 5n relaţii
sadomasochiste i a fost o dată se)er (ătută de un (ăr(at cu care locuia. $tunci a fost
momentul c6nd a hotăr6t să de)ină cum/ătată i să iasă din )iaţa lui % . M. Mai t6r+iu a
de)enit tera/eut.
Pro(lemele actuale constau 5n fa/tul că ea disocia+ă i de)ine fricoasă 5n
le-ătură cu acti)itatea se0uală i că nuGi /oate aminti tim/urile (une /etrecute cu sora

din co/ilăria lor. "red că hi/no+a este (ună 5n tratarea acestor lucruri. "aseta )a arăta ce
am făcut. Ea mai fusese 5n transă 5nainte de multe oriC ascult6nd casete /entru
autohi/no+ă i 5n sesiunile /ractice din tim/ul seminarului.

?LL ?ineC deci 5nainte ai fost de multe ori 5n transă.

%&?E"T a
?LL ?ineC (ine. eciC dăGţi )oie să intri 5n transă i eu )oi )or(i 5ntrGun fel
care 5ţi este /otri)it ţieC securi+ant /entru tineC c6t de si-ur /osi(il 5n acest
mediu /articular. Mer-i oriunde ai ne)oie să mer-i. MicăGte fără 5ncetare

19:
 către acele sco/uriC către re+ol)areC către aGţi reaminti doar at6t de mult c6t 5ţi
este ne)oie săGţi reaminteti i doar at6t de /uţin c6t ai ne)oie aGţi reaminti.

$m 5nce/ut inducerea transei folosind ceea ce eu numesc 5n inducţie

5ncuraKare i re5ncor/orare. $m su-erat ca ea să intre 5n transăC aceasta este 5ncuraKareaC
dar am su-erat să nu mear-ă cum)a mai ad6nc dec6t 5i este ei /otri)it sau săGi
amintească mai mult dec6t are ne)oie. $ceastă a(ordare este im/ortantă 5ndeose(i 5n
adunările /u(liceC /entru a asi-ura că nu 5ncalc -raniţele unora. $ceasta este ceea ce sGa
5nt6m/lat 5n tim/ul a(u+uluiC cine)a a 5ncălcat destul de mult -raniţele ei. $m )rut să mă
asi-ur că nu 5ncalc -raniţele ei i că nu o forţe+ să mear-ă nicăieri 5n mod e0/erienţialC
dacă ea nu )rea să mear-ă. $a că fac această re5ncor/orare #eaminteteGţi tot ceea ce
ai ne)oie săGţi reamintetiC uită tot ceea ce ai ne)oie să uiţi. Nu mer-e 5n nici un fel mai
ad6nc dec6t 5ţi este ţie /otri)it. $ceasta o 5ncuraKea+ă să intre 5n transă dar este 5n acelai
tim/ i foarte /rotector. $m a)ut 5ncredere 5n ea că tie mult mai (ine ce are ne)oie să
facă dec6t a face eu.

?LL i tu ţiGai amintit deKa tot ce ai ne)oie săGţi aminteti sau doreti săGţi
aminteti i -ăseti cum)a o cale de a creea 5n interior un s/aţiuC s/aţiul 5n care să te
simţi )alidată /entru cine etiC cum etiC care săGţi cu/rindă trecutulC e0/erienţaC lucrurile
/e care leGai făcutC lucrurile care ţiGau fost făcute. %ă fii ca/a(ilă să lai tim/ul de atunci
5n tim/ul de atunci i c6nd te afli 5n tim/ul de acum să fii 5n stare să tii tot ce ai ne)oie să
tii des/re tot acel tim/ de atunci ca /arte a 5n)ăţăturilor i e0/erienţelor tale de (a+ă i să

fii cu ade)ărat 5n tim/ul de acum i să fii ca/a(ilă săGţi /ermiţi V foarte (ine V a simţi
lucrurile aa cum leGai sim ţit i se/ară asta de (lam sau a/ro(a reC -ăsete o cale să
reconcilie+i i să conecte+i 5ntrGun fel care este semnificati) /entru tine trecutul de
/re+entC de )iitor i să deconecte+i orice /ărţi care sunt nesemnificati)e /entru tine sau
nefolositoare. %ă tii des/re astea 5n mod contient i să le aduci 5n /re+ent i 5n )iitor.

acă se /rice/e la disocieri si la scindăriC /ot la fel de (ine să /re)ăd

/osi(ilele scindări care sunt (une i )indecătoare. Ea nu a făcut iniţial această distincţie
5ntre lucrurile /e care leGa făcut ea i lucrurile care iGau fost făcute. $a că o aKut să facă

198
această distincţie. O aKut săGi or-ani+e+e e0/erienţa 5ntrGo manieră diferită. Ji )oi
/ro/une alte c6te)a scindări /e măsură ce 5naintăm.

?LL $a cum am discutat toată +iuaC tu ai a(ilităţileC a/titudinileC resursele i

/unctele forteC mecanismele de a face faţăC căile de a te descurca cu lucrurileC căile de a
nu face faţă lucrurilor iar tu /oţi doar rearanKa acestea 5n orice )ariantă 5n care ai tu
ne)oie să rearanKe+i. i m6na ta /oate 5nce/e să urce. $cesta /oate fi unul dintre acele
lucruri /e care lGai făcut 5nainte 5n hi/no+ă. %e /oate ridica i /e măsură ce urcă către faţa
taC ai /utea lucra asu/ra a ceea ce ai ne)oie să lucre+i. Poate fi 5n condiţiile re+ol)ăriiC
/oate fi 5n condiţiile reamintirii i /oate fi 5n condiţiile reamintirii de a uita lucrurile care
au interferat cu amintirile tale /lăcute. $mintirile /e care ai dori să le /ăstre+i mai )ii 5n
)iitor.

La ce e (ună %ăGi disocie+e cor/ul. eci de ce le)itaţia m6inii eoarece

aceasta im/lică disociereaC ce)a ce ea deKa face total fără efort i (ine. u/ă care )oi
utili+a această micare a cor/uluiC micare musculară ca o cale de a le-a disocierea de
)indecare i de emoţiile eiC aa 5nc6t disocierea ei acum să conducă la asociaţii noi i mult
mai folositoare.

?LL Pe măsură ce m6na continuă să urceC ea /oate urca /6na la faţa taC nu
tre(uie să o facăC dar ar /utea să se ridice /6nă la faţa ta. i /e măsură ce ea )ine 5n
contact cu faţa taC aa cum o faceC acesta /oate fi semnalul /entru tine să faci orice ai

ne)oie să faci. %ă inclu+i 5n această acti)itate orice emoţie sau e0/erienţă /e care ai a)utG
o i /e care o aiC /entru că ai a)ut ne)oie să le aiC orice doreti să tiiC trăieteGle la acea
)ite+ă la care le /oţi trăi. Poţi schim(a tim/ul 5ntrGo modalitate care 5ţi este /otri)ită ţie.

ino 5n contactC este un Koc de cu)inte. "6nd a a)ut contact se0ual ea nu a

fost 5n contact. $cesta /oate fi un Koc de cu)inte /entru momentele 5n care )a a)ea
or-asm i )a fi 5n contact mai de-ra(ă dec6t să disocie+e.

1>Q
 ?LL Poţi )eni cu ce)a care 5ţi /ermite să tii că aceste schim(ări au a)ut loc.
i c6nd este tim/ul 5n acest /rocesC /e masură ce m6na ta continuă să urce către faţa taC
5ntrGun mod /ro/riu ţieC /oţi -ăsi resursele de care ai ne)oie ca să re+ol)i asta 5ntrGun fel
care ţi se /otri)ete ţie.

V )ino cu ce)a care 5ţi /ermite să tii că aceste schim(ări au a)ut loc.
#idicatul m6inii a fost folosit ca un semnal că aceste schim(ări sGau /etrecut.

?LL i du/ă ce 5ţi atin-e faţaC /oţi du/ă un tim/C atunci c6nd eti /re-ătităC
/oate chiar acumC /oate 5ntrGun minut sau douăC trei minuteC deschide ochii i să mă
/ri)eti atunci c6nd eti -ataC iar eu )oi continua săGţi )or(esc doar 5n c6te)a cu)inte i
)oi afla de la tine dacă este ce)a de care tu ai ne)oie să tii sau ce ai ne)oie să tii.

u/ă ce aceasta 5ţi atin-e faţaC /resu/une că m6na )a atin-e faţa. Este
această ilu+ie a alternati)elor Poate fi chiar acumC sau /oate 5n două sau trei minute.

?LL $cum este ce)a des/re care am ne)oie să tiu sau săGţi s/un să faci 5n
interior sau des/re care săGţi )or(esc 5n tim/ ce eti 5n transă "e se 5nt6m/lă chiar acum
%&?E"T ăd cutii mici.
?LL "utii mici
%&?E"T "u atunci i cu acumC a)6nd un semn minus i o să-eată lu6nd
toate e0/erienţele dureroase i /ărăsinduGleC du/ă care acestea treceau /rin cutia lui

Uacum iar acolo erau semne mici asemănătoare cu semnele adunării. E0/erienţele se
mutau oarecum 5n Kurul cutiilor i se su/ra/uneau fiecăreia dintre ele. i am reali+at că
sunt cine sunt din cau+a lor.
?LL "orect i făc6ndGo 5ntrGun mod straniuC au contri(uit la ceea ce eti tu.
$sta nu este chiar rău. $ fost (ine din multe /uncte de )edere. O*aC (ine.

Gam oferit o reformulare (a+ată /e e0/erienţa meaC /otri)it căreia lucrurile

care au fost dureroase /entru mine miGau fost /6nă la urmă folositoare. Lucrurile rele /ot

1>1
conduce la lucruri (une acum i 5n )iitor. acă le transformi sau 5n)eţi din eleC /ot
re/re+enta căti-uri.
e asemeneaC miGa s/us des/re )i+uali+ările s/ontane /e care leGar fi a)ut.
MiGa dat mai multe detalii des/re acestea c6nd a ieit din transă. "eea ce iGam su-eratC a
fost că /oate lăsa trecutul 3 tim/ul de atunci 3 5n trecut i /oate fi 5n 5ntre-ime 5n /re+ent
i să lase )iitorul să fie )iitor. $m aKutatGo să distin-ă 5ntre acestea. u/ă careC iGam
su-erat că /oate conecta trecutulC /re+entul i )iitorul 5ntrGun mod care este semnificati)
/entru ea. $ )ă+ut o cutie 5n care ea a /us toate e0/erienţele dureroase /e care leGa a)ut i
toate ale-erile se0uale nesatisfăcătoare /e care leGa făcut. $cestea au re/re+entat trecutul.
$cea cutie a a)ut /e ea trecut semnul GC un semn ne-ati). $/oi a a)ut o cutie /entru
/re+ent care a)ea /e ea semnul    deoarece lucrurile mer-eau (ine 5n momentul
/re+ent 5n )iaţa sa. u/ă care a a)ut un semn    /e cutia )iitorului deoarece se ate/ta
ca lucrurile să mear-ă mai (ine 5n )iitor. "6nd iGam su-erat să le conecte+e 5ntrGun fel
care era semnificati)C ea a )ă+ut cutiile su/ra/un6nduGse una /este alta aa 5nc6t a ieit
semnul    /e com(inaţia de cutii. oar am )erificat 5m/reună cu ea să )edem dacă era
ce)a de care ea a)ea ne)oie săGmi s/ună deoareceC a)6nd at6t de /uţin tim/C doream cu
ade)ărat mai de-ra(ă un feed(ac* oral dec6t doar săGi citesc cor/ul. $m )rut să tiu dacă
era ce)a des/re care a)eam ne)oie să )or(im. Jn retros/ecti)ă /are o ideea destul de
(unăC deoareceC 5n tim/ ce ea era disociatăC iGam cerut săGi deschidă ochii i să ai(ă
contact cu mine. Mai t6r+iuC c6nd 5nce/e să disocie+e cu soţul său 5nainte de contactul
se0ualC ea 5i deschide ochii i 5i s/une acestuia %unt disociată i a)em ne)oie să o luăm
mai 5ncet. eci această mică discuţie iGa oferit ei ce)a /ractică 5n a 5n)ăţa să comunice

c6nd 5nce/e să se simtă disociată.

?LL 4oarte (ineC 5nchide ochii i desco/eră o cale să /ui aceste lucruri la
locul lor i să le lai să fie /latforma de /e care )ei sta să /ri)eti mai de/arte 5n )iitorC să
/ăeti 5n )iitorC 5ntrGun mod si-ur aa 5nc6t /oţi simţi un contact solid su( tine. iC de
asemeneaC cred că ar fi (ine dacă 5n tim/ ce eti 5n această transăC ai fi 5n stare să -ăseti o
cale să faci aranKamente cu tine 5nsuţi să fii acolo /entru /ărţile a-rea(ile c6nd acestea
sunt securi+ante i c6nd este o situaţie 5n care tu ai 5ncredereC să fii acolo /entru /ărţile
/lăcute din relaţia se0ualăC c6nd 5ţi este /otri)it ţie. %ă fii ca/a(ilă să fii 5m/linită 5n

1>2
e0/erienţa ta i să tii că ce sGa 5nt6m/lat atunci a fost atunci i aceasta a a)ut atunci
ramificaţii de tot felulC a a)ut semnificaţii de tot felul /entru atunci i aa teGai maturi+at.
"u resursele /e care le ai acum i cu 5nţele-erea de acumC /e măsură ce cli/ele trec mai
de/arteC minuteleC +ileleC lunile i să/tăm6nile i anii reali+e+i că /oţi aKun-e la o nouă
5nţele-ere i chiar la o nouă a/reciere a /o)etii tale.

$m le-at resursele i 5nţele-erea de /re+ent i de )iitor. e asemeneaC am

marcat cu)intele mai de/arte. e fa/tC am scris deasu/ra acestuit ca+ i lGam denumit
storia de)ine istoria ei 7Histor de)ine Herstor;. iaţa ei sGa desfăurat 5n afara
acestei /o)etiC (a+6nduGse /e ceea ce iGa s/us un ti/ cu c6ţi)a ani 5n urmă. "eea ce am
dorit să fac a fost să 5i dau 5na/oi /o)estea )ieţii ei. $a că ea iGa /utut scrie /o)estea sa.
$ fost istoria lui /6nă la un /unctC iar acum este istoria ei.

?LL O(inuiam să mă simt foarte de/rimat i cu ade)ărat re+er)at i foarte

trist i cred că acest ti/ de sensi(ilitate la acest ti/ de durere a fost unul dintre lucrurile
care mGau făcutC ca tera/eutC să fiu foarte sensi (il la durerile i disconfortul altor
/ersoane. eoareceC 5n ceea ce mă /ri)eteC mă -6ndeam că sunt un ca+ /ierdut dar acum
reali+e+ că nu eram un ca+ /ierdut i că unde)a 5n ad6nc tiu că /ot trece /rin asta. $cest
unde)a 5n ad6ncC a fost un /unct forte i mo(ili+ant chiar 5n miKlocul a ceea ce /ărea a fi
fra-ilitate /entru mineC ca i cum nu /uteam mane)ra nimic i nu mă /uteam descurca cu
nimic i mă simţeam /lin de teamă dar am 5nce/ut să a/recie+ sensi(ilitatea ce mi sGa dat
i să o transform 5ntrGun /unct forte. i aceasta este o cale /rin care am aKuns să a/recie+

sensi(ilitatea ce mi sGa dat i să o transform 5ntrGun /unct /uternic. i aceasta este o cale
/rin care mGam 5m/ăcat cu mineC cu acele e0/erienţe i cu acele dureri. "red că ar fi de
asemenea /lăcut ca 5n tim/ ce eti 5n transă să ai cu ade)ărat ce)a care săGţi )ină 5n minte
ca fiind /lăcut din co/ilăria taC din maturi+area taC /oate ce)a ce făceai 5m/reună cu sora
taC cred că asta ar fi /lăcut. Poate doar o fr6ntură sau /oate o e0/lo+ie de amintiri sau
e0/erienţe sau /oate doar o emoţie. Jmi amintesc de sora mea i de mine atunci c6nd
eram miciC cocoţ6nduGne 5n miKlocul unui /at /liant desfăcutC care fusese str6nsC era foarte
str6mt i ne simţeam ca 5n fortăreaţa noastră. NuGmi amintesc e0act cum arăta sau unde
eraC 5mi amintesc doar emoţia trăită 5n acel /at /liant. i cred că i cor/ul 5i aduce aminte

1><
de acele emoţii /lăcuteS ca un fel de cone0iune i ca o motenire că sora ta a rămas 5n
trăirile taleC emoţiile tale i amintirile le-ate de ea.

e c6nd 5nce/use să ai(ă amintiri dinainteC am /utut la fel de (ine să le

folosesc. acă a a)ut fr6nturi de amintiri sau e0/erienţe dureroaseC de ce să nu ai(ă i
amintiri /lăcute e asemeneaC mulţi oameni care au fost a(u+aţi se0ual mGau 5n)ăţat că
de o(icei ei 5i reamintesc mai 5nt6i cu cor/ul lor i mai t6r+iu cu mintea lor. eciC iGam
oferit /osi(ilitatea de aGi reaminti emoţiile /lăcute cu cor/ul său.

?LL %ora taC dei nu este /rin /reaKmăC a influenţat oameni /e care i tu 5i
influenţe+i căci eti 5n contact cu ea i 5n le-ătură cu ea /rin intermediul s/iritului i al
amintirilor le-ate de eaC /rin aceste emoţii. ar tu /oţi aduce la fel de (ine toate acestea 5n
/re+ent i 5n )iitor. i să /oţi face un /ic mai multe ale-eri le-ate de aceste amintiri.
$cumC 5ntrGun minutC 5ţi )oi su-era ca acea m6nă ori să 5ncea/ă să se de/lase+e 5n Kos ori
să o /ui Kos foarte controlatC cum este mai conforta(il /entru tine. i /e măsură ce ea
co(oară către coa/sa ta 3 foarte (ine 3 /oţi 5nce/e să com/ari /entru a com/leta această
e0/erienţă 5n transăC cunosc6nd fa/tul că fiecare com/letare a e0/erienţei 5n transă este i
5nce/utul altor lucruri i deschiderea altor lucruri. 4ă asta 5ntrGun fel care ţi se /otri)ete.
"6nd eti /re-ătită să re)iiC iei din transă lăs6nd 5n s/ateC 5n transăC lucrurile ce a/arţin
transei. ?ine. Mulţumesc.
%&?E"T $ fost (ine. MiGam )ă+ut sora foarte clar.
?LL E minunat. ?ine. $i lucrat (ine.

%&?E"T O /arte din amintirile /lăcute tocmai se re5ntorc.

?LL $sta e /lăcut. O*a. ?ine.

u/ă această scurtă sesiuneC am a)ut o scurtă discuţie cu audienţa.

Ei iGam solicitat săGmi trimită 5ntrGo lună o scrisoare /rin care săGmi s/ună ce a
c6ti-at de la această e0/erienţă. $m /rimit această scrisoare de la ea

ra-ă ?illC

1>=
 oar c6te)a r6nduri /entru a te ţine la curent cu /ro-resele mele de c6nd am
/artici/at la acea sesiune din MiamiC ca o demonstraţie /e tema adulţilor
molestaţi 5n tim/ul co/ilăriei. Primul lucru /e care lGam o(ser)atC c6nd soţul
meu i cu mine am făcut se0 5n noa/tea lunii noastre de miereC la o să/tăm6nă
du/ă seminarC cu /rima oca+ie /e care am a)utGo să facem se0 toată
să/tăm6naC a)6nd familia adunată /entru nuntăC a fost că nu am disociat . $m
fost ca/a(ilă să simt /lăcerea fi+ică a actului se0ual /etrecut 5n acel moment
fară a (ate 5n retra-ere. $m remarcat de asemenea o 5m(unătăţire a im/ulsului
meu se0ual i o diferenţiere totală de temerile mele anterior contactului
se0ual. Toate ţintele mele au fost atinse automat. "u toate că nuGmi amintesc
multe din ceea ce miGai s/us 5n mod s/ecial 5n tim/ul transeiC 5mi amintesc că
miGai s/us că de o(icei erai de/rimat i timid. Jmi amintesc cum am -6ndit
a/oi e o(icei era timidC FoF "u si-uranţa nu arată asta. Nu am scris 5ncă
o scrisoare celui care mGa a(u+at 7iGam su-erat că /oate sGo facă;C dar o )oi
face. Jncă /lutesc 5n (ucuria -enerată de casătoria mea. "ele mai /rofunde
mulţumiri /entru că mGaţi )indecat i /entru că )Gaţi modificat /ro-ramul
/entru mine.

e atunciC am /ăstrat le-ătura cu ea. MiGa s/us că oca+ional disocia+ăC dar era
ca/a(ilă săGi s/ună soţului său des/re asta. u/ă care discutau sau doar se o/reau ori
mer-eau mai uor sau săreau /este asta 5n acea noa/te. ar 5n cea mai mare /arte a
tim/ului ea nu disocia 5n tim/ul contactului se0ual cu soţul său. MGam -6ndit că acesta a

fost un efect destul de (un al unei transe aa de scurte. %ă ne reamintim de asemenea că a
/artici/at la un seminar trei +ile 5n care sGa simţit )alidată cu ade)ărat i a 5n)ăţat o
mulţime de a(ilităţi 5n tim/ ce inducea transe aa cum a fost i 5n ca+ul )ostru. MGam
-6ndit că acesta este un e0em/lu (un /entru a ilustra cum transa /oate re+ol)a lucrurile 5n
mod automat. MiGa s/us că se 5ntorsese la ser)iciul său 5n acea să/tăm6nă i se căsătorise
5n să/tăm6na următoareC aa că nu a a)ut tim/ să se -6ndească a(solut deloc la ceea ce
făcusem noi. $ceasta este mecheria 5n hi/no+ă. Nu tre(uie să )ă -6ndiţi 5n mod contient
la cum re+ol)aţi aceste chestiuni. "um)a noi stimulăm aceste /rocese incontiente aa că
/uteţi desfăura anumite sarcini 5n mod automat. E)identC este un ca+ destul de deschisC

1>9
de cinstitC ea a lucrat foarte re/edeC coo/er6nd i a fost uor de lucrat cu acest ca+C doar
neGa demonstrat /rinci/iile de re+ol)are.

$&EN'$ acă 5ncrederea este asemenea unui re+ultat 5n ca+ul

su/ra)ieţuitorilor a(u+urilor se0ualeC simţiţi că /uteţi lucra efecti) cu cine)a
folosind inducţia con)ersaţională

e o(iceiC nu. Ji las să tie că folosim transaC 5n /arte datorită unei atitudini
etice ceGmi a/arţineC dar asta este numai 5n ca+ul meu. Presu/un căC 5n ca+ul unor
/ersoane )eţi a)ea ne)oie să /racticaţi inducţia con)ersaţională. %au )eţi a)ea ne)oie să
faceţi relatările necesare. %te)en Dillian miGa /o)estit că a lucrat cu o femeie care era
total 5n-ro+ită de ideea transei. e o(icei 5n tim/ul transei induse de elC oamenii 5i
menţin ochii deschiiC ceea ce este o/usul la a a)ea ochii 5nchiiC deoarece el crede că
uneori oamenii e)ită relaţia tera/eutică e)ad6nd 5ntrGo transă solitară. $ fost foarte
5ns/ăim6ntător /entru ea să intre 5n transăC aa că au lucrat 5m/reună la a -ăsi o metodă
care să fie tolerată de ea. El era 5n miKlocul ca(inetului săuC iar ea sta 5n ua ca(inetuluiC
Kumătate 5n ca(inetC Kumătate 5n afara ca(inetului. $cesta era modul cel mai a/ro/iat 5n
care se /uteau afla /rima oară 5n care a a)ut loc transa.
Jn mod tre/tatC /e măsură ce /ro-resauC se /uteau a/ro/ia din ce 5n ce mai
mult. eciC cu oricineC dar mai ales cu su/ra)ieţuitorii a(u+ului se0ualC tre(uie săGi lăsaţi
să )ă 5n)eţeC /rin răs/unsurile lorC ceea ce este conforta(il /entru ei. acă nu desco/eriţiC
ei )ă ţin la distanţă /e un ton -lacial 5n ceea ce /ri)ete inducţia oficială i atunci o

inducţie con)ersaţională /oate fi cea mai (ună soluţie. Eu nu )oi face asta fără a a)ea
/ermisiunea lor mai 5nt6iC lăsaţiGi să tie că folosiţi transa uneori 5n cadrul /rocesului
tera/eutic. "u toate acesteaC e0/erienţa mea este de /artea o/usă. $m desco/erit că cei
mai mulţi oameni care au fost a(u+aţi intră foarte uor 5n transă deoarece 5i /etrec cea
mai mare /arte a )ieţii lor fiind 5n transă. Ei au această /redis/o+iţie naturală către transă.
acă nu au 5ncredere 5n )oiC se /rice/ la fel de (ine să răm6nă 5n afara transei i cred că
ar tre(ui să o facăC este un /lan (un.

$&EN'$ 4olosiţi mereu cu)6ntul transă sau V 

1>>
 4olosesc hi/no+ă sau transă. "lienţii -ăsesc 5n camera de ate/tare
(rouri care folosesc aceste cu)inteC iar acestea nuGmi crea+ă /ro(leme. Pot crea
/ro(leme /entru unele /ersoaneC 5n funcţie de conte0tul 5n care sunt /useC dar nu cred că
este ne)oie să )ă cram/onaţi de acest cu)6nt. Puteţi folosi  5n faţa minţii )oastreC 5n
s/atele minţii )oastre sau o /arte din )oi i  o altă /arte din )oiC mer-eţi mai
ad6ncC desco/eriţi resursele din interior sau orice )ă )ine 5n minte i cu care să daţi
sens at6t /entru )oi c6t i /entru ei. arC /entru mineC este mereu transă. &iteC lucre+ 5n
OmahaC Ne(ras*a i oarecum oamenii din Omaha acce/tă cu)6ntul transă i nu sunt cei
mai sofisticaţi oameni din lume 5n ceea ce /ri)ete hi/no+a.

$&EN'$ E0istă )reun document scris de scutire de răs/undere

acă unul este /aranoicC ar tre(ui să a)eţi o scutire de răs/undere scrisă

/entru tot ce faceţi. Nu am a)ut niciodată /ro(leme cu asta. %in-urul a)ertisment le-al /e
care )iGl dau este că mărturia do(6ndită 5n stare de transă nu este acce/tată 5n cele mai
multe state ale &niunii. Jn conclu+ieC a fost destul de (ine demonstrat că amintirile
do(6ndite 5n stare hi/notică /ot fi influenţate de hi/notera/eutC de in)esti-ator. &neori
dacă hi/noti+aţi /ersoane care mai t6r+iu de/un mărturieC mărturia lor /oate fi res/insă
deoarece ea /oate fi influenţată hi/notic. acă intenţionaţi să faceţi asemenea
in)esti-aţiiC )ă recomand să 5nre-istraţi edinţa i să res/ectaţi anumite /roceduri. 4?Gul
)ă /oate oferi /rocedurile de urmat. "u alte ca+uri 5n afară de acestea nu am a)ut nicio

/ro(lemă. Este ca 5n orice altă /rocedură tera/eutică. "ine)a )ă /oate acu+a că acţionaţi
neetic sau dăunător dar dacă acţionaţi etic i a)eţi o (ună relaţie cu clienţii )otriC
/ro(a(il nu se )a 5nt6m/la nimic. arC dacă se 5nt6m/lăC dacă aţi acţionat etic i )Gaţi luat
notiţe cores/un+ătoare ca+uluiC )ă /uteţi a/ăra 5n Kustiţie.
Puteţi folosi acest model /entru a construi inter)enţii s/ecifice 3 ce este
necesar /entru aceste /ersoane /articulare. oresc să /rimesc o centrare /e o /ro(lemă
s/ecifică i un /lan de inter)enţie nu ce)a -eneral ca să lucre+ asu/ra efectelor ulterioare
a(u+ului se0ual. Pentru fiecare /ersoană tre(uie să conturaţi ce face ea sau el. "are sunt
propriile lor efecte secundare ale a(u+ului se0ual %unt foarte s/ecifice /entru fiecare.

1>I
u/ă ce lucraţi cu un anumit număr de /ersoane /uteţi o(ţine nite -enerali+ări dar tot
tre(uie să continuaţi să aflaţi care sunt o(iecti)ele acestor /ersoane "are sunt
o(iecti)ele persoanelor cu care lucraţi chiar acumC care sunt aceste o(iecti)e ale
/ersoanelor i cum le /uteţi traduce ca o clasă de /ro(lemeC clasă de soluţii 3 du/ă careC
cum le /uteţi e)oca
"e lucruri automate s/ecifice a făcut femeia de /e casetă ca /arte a /ro(lemei
ei &nul dintre lucrurile /e care leGa făcut a fost amne+ia i cum se face amne+ia &it6nd
anumite lucruri 5n mod automat. e )reme ce iGau re)enit amintirile le-ate de a(u+ su(
formă de fr6nturiC ea iGar /utea aminti unele lucruri 5n flashuri. Ji /oate reaminti
emoţiile le-ate de lucruri. oresc să folosesc aceste resurseC să e)oc aceste resurse
s/un6nd /o)eti. &na dintre /o)etile mele se referă la amintiri din co/ilăria mea i a
surorii mele. $ţi /utut remarca că a fost o /o)este le-ată de emoţii /o+iti)e i /lăcuteC
asociate cu cele ne/lăcute. %ora mea i cu mine ne furiam 5n miKlocul /atului /liant aa
cum am s/us i 5l simţeam ca fiind fortăreaţa noastrăC foarte securi+ant i foarte /lăcut.
eci /o)estea are a face cu un loc 5n care /uteţi a)ea emoţii /lăcute i securi+anteC
amintiri /lăcute i securi+ante. u/ă care ea a transferat aceasta către conte0tul /ro(lemă
i a a)ut amintiri /lăcute le-ate de sora sa. $cesta a fost unul dintre lucrurile asu/ra
căruia am lucrat 5m/reună cu ea. &n altul a fost să forme+e un tot 5n loc să fie disociată.
eciC am lucrat /e disociere conduc6ndGo către unitateC )indecare i amintiri /lăcute.

$&EN'$ Mă -6ndeam 5n tim/ ce dumnea)oastră s/uneaţi aceste /o)eti

că /oate 5n Kumătate din ca+urile mele mă simt ca i cum a aKutaC iar 5n

cealaltă Kumătate nu tiu ce fac. Mă 5ntre( dacă dumnea)oastră a)eţi 5ncă

situaţii 5n care nu tiţi ce să faceţi cu ele sau care nu funcţionea+ă %imţiţi că
fiecare ca+ mer-e (ine acum

Ei (ineC nu toate ca+urile mer- (ine dar 5mi este destul de clar ce se /etrece 5n
fiecare ca+. oar că nu funcţionea+ă mereu. Pot s/une că am trecut /rin trei fa+e 5n
cariera mea de /6nă acum. Prima i cea des/re care -lumeam cu %haron este ca i cum ai
iei din coala /e care ai a(sol)itGo i intri 5ntrGo camerăC a(sol)iţi facultatea i intraţi
5ntrGo cameră iar ei )ă trimit un client i )oi )ă -6ndiţi "ine Eu %e /resu/une ca eu să

1>:
fac această muncă Nu tiu ce să fac iar ei miGau trimis această /ersoană e)eniţi
5n-riKoraţi cu ade)ărat. $)eţi -6ndirea 5nce/ătorului i )ă s/uneţi Nu tiu ce tre(uie să
fac iar ei mă /lătesc /entru asta i se /resune că eu tiu. Mai ales atunci c6nd /rimiţi un
ca+ cu ade)ărat neo(inuit /recum )ictima unui cult sau cine)a care este anore0ic i
/oate deceda 5n tim/ul tratamentului. D6ndiţi MiGau trimis /e cine)a 5n ca(inet căruiaC
dacă 5i s/un lucruri eronateC /oate muri. Nu tiu ce să mă facS nu tre(uiau să trimită
aceste /ersoane 5n ca(inetul meu.
$/oiC de la un anumit /unctC a)6nd destulă e0/erienţă i destule modeleC
simţiţi o anumită si-uranţă. $a că eram 5ntrGun /unct de -enul HeiC nicio /ro(lemăC mă
/ot descurca cu orice. Jmi /uteau trimite /e toţi acei oameni iar eu eram si-ur că /uteam
re+ol)a orice. e)enisem e0/ert.
u/ă careC am ieit din rolul de e0/ert i am intrat din nou 5n mintea
5nce/ătorului. O(inuiesc să -lumesc că ar fi mai (ine dacă /acienţii mei ar fi )enit la
seminarii deoarece atunci ar ti cum să răs/undă i leGar fi mai (ine atunci c6nd folosesc
tehnicile i ideile mele dete/te.
$m desco/erit că /acienţii mei sunt mereu mult mai diferiţi dec6t orice model
/e care eu lGam a)ut )reodată. Ei mGau 5n)ăţat atunci c6nd ce)a nu mer-e. $/roa/e
5ntotdeauna mer-eC du/ă care uneori nu mai mer-e. $tunci ies din orice model /e care lG
am 5n)ăţat i intru din nou 5n mintea 5nce/ătorului. $ceastă e0/resie )ine de la +icerea
+en  Jn mintea e0/ertului e0istă c6te)a /osi(ilităţi iar 5n mintea 5nce/ătorului e0istă
multe /osi(ilităţi. $m intrat re/ede din nou 5n mintea 5nce/ătorului i miGam ima-inat că
nu tiu nimic. ar de data aceasta este o necunoatere conforta(ilă. Precum Nu tiu dar

ne )om ima-ina aceasta 5m/reună. 4oarte rar mă simt at6t de /ierdut ca să -6ndesc
OhC oamneC nu tiu ce să facC nu tiu cum să mă descurc cu asta.
"ine)a a )enit la mine odată i miGa +is Trataţi mi-renele mănunchi Gam
s/us că nu am au+it niciodată de mi-rene mănunchi. MiGa s/us că erau asemănătoare
mi-renelor dar mult mai rău. $ s/us Ei le denumesc mi-rene de cali(rul ==. $m
5ntre(at de ce. El a răs/uns eoareceC atunci c6nd le aiC te simţi ca i cum teGar 5m/uca
cine)a 5n ca/. %e /etrec ca i cum ar fi mi-rene care a/ar de treiG /atru ori /e +i sau +ilnic
/entru ase luni sau un an. MGa 5n)ăţat des/re ele i miGam ima-inat Nu tiu nimic
des/re ele. ar dacă tu mă )ei 5n)ăţa cum să fac un mănunchi de mi-reneC 5mi )or )eni

1>8
c6te)a idei (une i a/oi )oi 5nce/e să e0/erimente+. Jm/reună ne )om ima-ina cum să le
tratăm. Pur i sim/lu. $celai lucru lGam făcut cu /rima /ersoană care a )enit i care
fusese a(u+ată de un cult reli-ios. Nu a)eam niciun indiciu. $m citit un /ic des/re asta
dar nu a)eam un indiciu iar /ersoana a(u+ată mGa 5n)ăţat cum să lucre+ cu ea i mGa
antrenat foarteC foarte (ine.
OdatăC cine)a lGa 5ntre(at /e Eric*son U"u toate a(ilităţile dumnea)oastră
minunate de tera/eut i de comunicareC credeţi că /uteţi să )ă descurcaţi cu situaţia din
Orientul MiKlociu i săGi aKutaţi /e oameni ar el a s/us  $duceţiGi 5n ca(inetul meu.
D6ndesc acelai lucru. Nu )ă /ot s/une soluţiile la orice /ro(lemă dar dacă 5mi aduceţi
/ersoana 5n ca(inetC )oi desco/eri /osi(ilităţi /entru ea. $sta nu 5nseamnă că mer-e
mereu dar )oi desco/eri deschideri i /osi(ilităţi i )oi -ăsi căi să structure+ /ro(lema lor
astfel 5nc6t aceasta să ca/ete sens. 4oarte rar mă simt at6t de /ierdut 5nc6t să nu /ot -ăsi
căi de a -6ndi /ro(lema lor 5ntrGun mod folositor dar asta nu 5nseamnă că re+ol) mereu
/ro(leme.

$&EN'$ ar dacă ei decid să a(andone+e

aC 5ntrGun fel sau altulC ideile mele strălucitoare nu descifrea+ă mereu de la
un ca/ la altul e0/erienţa lor. $sta e.

$&EN'$ "red că mereu se 5nt6m/lă aa.

"red că da. tiţiC c6nd am fost 5n liceu am fost la o oră de educaţie sanitară
care a fost foarte eli(eratoare /entru mine căci lectorul a s/us 89 dintre (ăr(aţi se
mastur(ea+ă V i 9 mint. $sta mGa făcut să mă simt mult mai (ine. $celai lucru este
i cu tera/ia. "red că dacă cine)a susţine o rată a succesului de 1QQ e0istă 9 /entru
cei care mint. oresc să le urmăresc munca /entru o /erioadă lun-ă de tim/. "e definesc
ei ca succesC colectarea ta0ei sau ce %au e0istă re+ultate dura(ile /este un tim/
5ndelun-at Nu tiu /e cine)a care să ai(ă o rată a succesului de 1QQ cu toate că am
au+it /e c6ţi)a susţin6nd asta. oi mer-e la seminariile lor.

1IQ
 $&E'$ acă 5n miKlocul unei transe decideţi că doriţi să a)eţi un dialo-C
asta /resu/une 5n -eneral ca /acienţii să deschidă ochii

Jn -eneral daC dar nu mereu.

$&EN'$ Mai sunt i alte c6te)a /rinci/ii -enerale le-ate de dialo-ul din
tim/ul transei

e o(icei nu am dialo-uri. e o(icei nu am /ersoane care săGmi )or(eascăS 5n

/arte deoarece cor/ul lor comunică cu mine. "or/urile lor mă 5ndrumă 5n ceea ce
urmea+ă să s/un i /rimesc multe lucruri de acest fel doar /ri)induGi i nefăc6nduGmi o
mulţime de -6nduri. e asemeneaC folosind modelul hi/no+ei centrate /e soluţiiC nu mai
tre(uie să căutăm o mulţime de e0/licaţii sau materiale ascunse i re/rimateC aa că nu
am ne)oie ca /acienţii săGmi s/ună multe lucruri /e cale )er(ală. Ofer doar /osi(ilităţi iC
/recum 5n Kocul de curlin-C mătur e0act 5n faţa lorC s/un6nd 5n schim( "e +iceţi de astaC
)reţi să faceţi asta a fi asta o e0/erienţă folositore Mi0e+ metaforeleC le ofer tot felul
de /osi(ilităţi. Jmi /etrec o mare /arte din tim/ )or(ind deoarece 5ncerc cu ade)ărat să
cree+ e0/erienţe /entru ei. &neori am o mulţime de dialo-uri 5nainte i du/ăC dacă ei mă
s/riKină 5n ceea ce ei )or să facă.
Jn /arteC este i o modalitate le-ată de stil. ă )eţi o(inui să faceţi inducţii 5n
modul )ostru /articular. $m 5n)ăţat foarte mult de la Eric*sonC la care domina 5n mare
/arte con)ersaţia 5n tim/ ce inducea transa. arC dacă cine)a dorete să )or(ească intr6nd

5n transă sau săGi ţină ochii deschii tot tim/ulC aţi face (ine săGi /ermiteţi acest lucru i
să nuGi daţi un răs/uns de -enul $m 5n)ăţat asta la seminarii 3 că se /resu/une că )ă
)eţi ţine ochii i -ura 5nchise. $tunci aceasta ar de)eni limitarea )oastră.

$&EN'$ $ţi a)ut )reodată /e cine)a care să se s/erie c6nd a fost 5n

miKlocul transei Tre(uie să fie 5nfricoător să re5n)ii nite amintiri i lucruri
/e care ei V "um )ă descurcaţi cu astaC tre(uie să răm6neţi cu asta ori V 

1I1
 "6nd am mers /rima oară la seminariile de hiono+ăC ţineau să s/ună acest
lucru care mGa 5ns/ăim6ntat cu ade)ărat Pă+iţiG)ă de declanarea emoţiilor re/rimate
7a(reaction;. eclanarea emoţiilor re/rimate 7a(reaction; este un termen la modă
/entru Ua fi cu ner)ii la /ăm6nt. MGau 5n)ăţat tot felul de tehnici de a feri oamenii de
declanarea emoţiilor re/rimate. Tim/ de cinci ani am fost mereu un /ic 5n-riKorat c6nd
induceam transa. "ontinuam să mă 5ntre( "6nd se declanea+ă emoţiile re/rimate
Poate că nu fac asta cum tre(uie din moment ce nu /rimesc destul de mult din aceste
reacţii. u/ă un tim/ am reali+at că ceea ce )roiau ei să s/ună nu se referea la ceea ce
-6ndisem eu. "redeam că /acientul /oate )a sări /e ta)an sau /e /ereţi. "eea ce au )rut
să s/ună ei era că uneori oamenii /l6n- 5n transă i uneori ei de)in su/ăraţiC r6d 5n mod
isteric sau de)in cu ade)ărat s/eriaţi. MGam -6ndit Ei (ineC asta este declanarea
emoţiilor re/rimate $sta nu mă deranKea+ă. O(inuiesc să lucre+ 5n domeniul consilierii
cri+elor iar oamenii )in mereu cu ner)ii la /ăm6nt. Jn ca+ul consilierii am(ulatoriiC
oamenii au ner)ii la /ăm6nt tot tim/ul. Jn fineC 5n ceea ce mă /ri)ete am demistificat
declanarea emoţiilor re/rimate cu această re-ulă em/irică "6nd oamenii sunt 5n transăC
trataţiGi ca i c6nd ei ar fi normali. tiu că este un conce/t ciudat i dificil de 5nţels dar
-6ndiţiG)ă la aceasta 5n modul următor acă /ersoana este 5n transă i 5nce/e să /l6n-ă
ce aţi fi face dacă nu ar fi 5n transă i 5nce/e să /l6n-ă

$&EN'$ Le dăm o (atistă.

aţiGle o (atistă. %au 5i /uteţi 5ntre(a Pentru ce sunt aceste lacrimi %au

Este (ine /entru tine să /l6n-i oreti săGmi s/ui ce)a des/re asta "e facem dacă
cine)a nu iese din transă $ceasta este o altă 5ntre(are /e care miGam /usGo adesea. Jn
/rimul r6ndC amintiţiG)ă să demistificaţi această situaţie /entru )oi 5ni)ă. Nu se 5nt6m/lă
nimic dacă ei sunt 5n transă. Ei doar stau 5ntrGun scaun iar )oi a)eţi o con)ersaţie. Ei nu
sunt im/licaţi 5n nimic. Este doar o metaforă. 4olosim adesea metaforele s/aţiale /entru
/rocesele mentale i /entru transă. Mai /rofundC  Mer-i mai ad6nc 5nG acestea sunt
metafore de ad6ncime. Nu luaţi metaforele cu)6nt cu cu)6nt. $sta este schi+ofrenie.
4olosiţi re-ula mea em/iricăG dacă este cine)a care stă 5ntrGun scaunC are ochii 5nchiiC nu

1I2
sGa micat deloc i este tim/ul să 5ncheiaţi sesiunea dar el tot nu se mică sau /are să
răs/undă c6nd 5i )or(iţiC ce )eţi face

$&EN'$ Ne ridicămC ne micăm.

ă )eţi ridica i )ă )eţi mica ca un semn social Este tim/ul să /leci. i

dacă el continuă să stea acolo c6nd )oi )ă ridicaţi i )ă micaţi

$&EN'$ Jl atin-em.

$m desco/erit că dacă atin-eţi /ersoane care sunt 5n transăC acest -est 5n mod
ti/ic 5i )a aduce 5na/oi.
Pot s/une Este cine)a acasă 4olosesc adeseori umorul. "e faceţi dacă ei
nu au fost 5n transă dar au com/ortament asemănător transei $ceasta este 5ntre(area.
eoarece 5n transă ei nu sunt /sihotici sau indis/oni(ili /entru tineC ei doar trăiesc
e0/erienţa. &neori sunt foarte ad6nc im/licaţi 5n acele e0/erienţe. "e /uteţi face /entru aG
i im/lica /rofund 5ntrGo con)ersaţie cu )oi 5n schim(ul trăirii /ro/riei lor e0/erienţe
interne oar ceea ce )eţi face cu un client o(inuit sau cu un /acient o(inuit.
$lte 5ntre(ări Jnce/e să de)ină mai clar /entru )oi 7a/ro(ări cu ca/ul;

E&0)*)-  5: H)7+6' &0)7&+0

Jncă un e0erciţiu i a/oi )om lua o /au+ă. $cest e0erciţiu chiar 5mi face
/lăcere. Este unul dintre fa)oritele mele. LGam /reluat de la %te)e Dillian care este un
e0celent hi/noti+ator. ă recomand să mer-eţi odată la unul dintre seminariile sale. $cest
e0erciţiu )ă oferă o/ortunitatea de a face ceea ce noi denumim hi/no+ă reci/rocă.
Hi/no+a reci/rocă are loc atunci c6nd 5n mod sec)enţial )ă hi/noti+aţi unii /e alţii. ă
reamintescC )or(iţi atunci c6nd /ersoana e0/iră. acă lucre+ cu TinaC )oi face /atru sau

1I<
cinci afirmaţii hi/notice /recum CCPoţi sta acolo 5n scaun d6nd din ca/C cli/ind i
ascult6nd )ocea mea i /oţi 5nce/e să te ada/te+i la ea... i /oate că doreti să 5nchi+i
ochii dacă este conforta(il /entru tine dar nu tre(uie săGţi 5nchi+i ochii /entru a intra 5n
transă. PermiteGţi să fii e0act aa cum eti. D6ndete 5n mod contient la ceea ce -6ndetiC
foarte (ine ... i incontient doar /ermiteGţi ţie 5nsăţi să 5nce/i acel /roces de intrare 5n
transă sau să continui /rocesul de intrare 5n transă. i du/ă ce am terminat cu cele /atru
sau cinci afirmaţii ale mele i cred că ea a răs/uns destul de (ineC am să o las să afle că
este r6ndul ei săGmi )or(ească s/un6nd aceste fra+e i eti fantastică. eci am să o
/ri)esc /e Tina cu su(5nţeles 5n ochi i o să s/un i eti fantastică.
O*aC 5nt6i G )or(iţi /e e0/iraţieC a/oi G /rimul )or(itor s/une de la cinci /6nă
la +ece afirmaţii i sf6rete cu fra+a i eti fantastic. u/ă careC ascultătorul de)ine
)or(itor i re/lică 5ntre-ul /roces /6nă c6nd el sau ea transmite asta 5na/oi către /rimul
)or(itor s/un6nd i eti fantastic. Pentru acest e0erciţiu doresc să )ă /ăstraţi ochii
deschii tot tim/ul i să menţineţi contactul )i+ual.
$cumC sco/ul s/ecific /e care 5l urmăriţi am(ii /artici/anţi este de a in)ita
/ersoana din faţa )oastră să desco/ere o e0/erienţă sau un sim(ol al confortuluiC
si-uranţei i securităţii. %im(olul /oate fi o ima-ine )i+uală sau /oate fi o /ersoană
/articulară. Poate fi o anumită /erioadă a confortuluiC securităţii i , sau si-uranţei. Poate
fi o ima-ine )i+uală /articularăC o emoţie /articulară sau /oate fi o amintire /articularăC
/ersoanăC o(iect /e care /artici/anţii 5l au. Pentru unul dintre clienţii mei a fost un
af-hanC o cu)ertură tricotată ce iGa fost dată de sin-ura /ersoană din familia sa care nu a
a(u+at de ea. Ea o )a aduce 5ntrGo 5nt6lnire )iitoare. $ desco/erit că aceasta o )a aKuta să

se simtă 5n si-uranţă atunci c6nd 5i reamintea lucruri de care a)ea ne)oie săGi
reamintească i a)eau le-ătură cu a(u+ul. n)itaţi /ersoana să mear-ă 5n interiorul său
Gdacă )reţiG i aflaţiC /ermiteţiGiC nu /rintrGo căutare acti)ă dar daţiGi )oie să desco/ere
orice ar /utea fi o e0/erienţă a confortuluiC a securităţiiC a si-uranţeiC să )ină 5n e0/erienţa
sa sau 5n mintea sa. $)eţi cam 2Q de minute 3 eu mă )oi /lim(a /rin Kur i )oi fi atent să
/erce/ cum fac oamenii asta. Mer-eţi 5nainte i 5na/oi de c6te ori a)eţi ne)oie să o faceţi.
$ /refera să )ă ţineţi ochii deschii tot tim/ulC dar la un anumit momentC o /ersoană
/oate renunţa i să nu mai )or(ească deloc. acă se 5nt6m/lă astaC /reluaţi conducerea i
terminaţi e0erciţiul. Nu uitaţi să s/uneţi i eti fantastic ca un indiciu că min-ea este 5n

1I=
terenul celui din faţa )oastră i se /resu/une că este r6ndul lui să )ă )or(ească acum.
acă /urtaţi ochelariC /uteţi săGi /ăstraţi 5n acest e0erciţiu i săGi daţi Kos doar dacă /uteţi
)edea cu ade)ărat (ine fără ei. La trea(ă.

7Participanţii fac e0erciţiul;

Este tim/ul să re)eniţi. "um a fost această e0/erienţă /entru )oi "e aţi
5n)ăţat e ce )Gaţi lo)it "e e0/erienţă folositoare aţi a)ut "6ţi dintre )oi aţi
e0/erimentat distorsiunea )i+uală asemeni unui tunel sau a unei aure sau orice 7&nii
dintre /artici/anţi au ridicat m6inile;. Jn re-ulă. Poftim 4aceţi asta oricum tot tim/ul
78ăsete;.

$&EN'$ ?ruscC am e0/erimentat un -ol com/let 5n ceea ce /ri)ete

fra+ele hi/notice. tiu că am au+it o mulţime dintre ele darC (rusc nu mGam
/utut -6ndi la niciuna.

e (ine de răuC ai terminat.

$&EN'$ $ tre(uit.

 i stai acolo 5ntrGun scaun i eti fantastic. 7 8(sete; i Wane s/use OhC
este r6ndul meu iar.

$&EN'$ $m fost e-oist. $m /rins doar ce a +is -ru/ul i eti minunat
i mGam -6ndit O*aC sunt minunat du/ă care am re)enit.

"itind fra+ele altcui)a i /artenerul tău care a s/us lucruri foarte /rofunde .
$m au+it 5n tim/ ce mă /lim(am.$i /ierdut toate aceste lucruri minunate /e care ea leGa
s/us.

1I9
 $&EN'$ E0/erienţa /e care eu am a)utGo a fost ciudată. NuGmi /lace să
am ochii deschii du/ă cum nici atunci c6nd 5i am 5nchii. eci mă -6ndesc că
am făcut totul mai mult 5n mod contientC acord6nd atenţie lucrurilor i nu am
fost aa de contientă de orice am creat incontient dar am /rins acest sens al
lui oi a)ea 5ncredere 5n asta oricum Pro(a(il am făcut ce)a.

$&EN'$ $m a)ut sen+aţia unei cris/ări 5n (raţul st6n- i am dorit ca ea

să mă 5ntre(e des/re asta. %Ga menţinut cris/at iar /e celălat lGam simţit at6t de
-reu 5nc6t nu lGam /utut ridica. $ fost o e0/erienţă im/ortantă.

om face un alt e0erciţiu 5nainte de terminarea seminarului referitor cum să

faceţi ca /ersoana să )ă 5ndrume )er(al dar am )rut să )ă acomodaţi cu citirea cor/ului
lor deoarece mulţi dintre noi sunt mult mai acordaţi la feed(ac*Gul oral i la comentariile
orale. oresc cu ade)ărat să )ă ra/ortaţi la comunicarea fi%ică /e care /ersoana o oferă
/rin intermediul cris/ărilor m6nii sau orice. Jn următorul e0erciţiu )om 5ntre(a i )om
/rimi ca răs/uns c6te)a comentarii orale.

$&EN'$ $m fost at6t de contient de mine a)6nduGl /e el 5n faţa meaC

hol(6nduGse la mine. $m /utut să )ăd cum mă reflect 5n ochelarii săi.

&it6nduGse ca i cum sGar fi uitat la tine cu acei ochi de /ete.

$&EN'$ &na din e0/erienţe le /e care leGam a)ut a fost că este mai uor
să induci o transă c6nd sunt eu insămi 5n transă.

O /arte din sco/ul acestui e0erci ţiu a fost ăsta. Pentru unii oameniC este mult
mai uor să )ină cu fra+e hi/notice dacă i ei sunt 5n transă. e asemeneaC am dorit să
a)eţi e0/erienţa de a fi 5n transă i să fiţi concentraţi 5n e0teriorC ceea ce re/re+intă o /arte
a cum reali+e+ transeleC aici i 5n ca(inetul meu. Este deasemeanea o /arte a modului cum
fac tera/ie o /arte dintre )oi. %unteţi centraţi 5n e0terior i faceţi tera/ie 5n tim/ ce sunteţi
5n transa )oastră tera/eutică. O*a $ltce)a

1I>
 $&EN'$ Nu cred că am fost 5n )reun fel de transă.

Pentru tine se /oate ca aceasta să nu fi facilitat o transă. Jntreru/erea mersului

5ncoace i 5ncolo /oate teGa ţinut de/arte de transă. D6ndind la acele fra+e i 5ncerc6nd să
interfere+i cu ele /entru tine.

$&EN'$ $m fost frustrat /entru că am a)ut cu)intele cheie /entru a

mer-e mai de/arte i a e0istat o /arte din mine care a fost contientă că nu
/uteam mer-e aa de re/ede /recum doream să mer- /entru că a fost ne)oie
să fiu /re-ătită 5n orice moment ca să intru 5n acţiune. i am -ăsit asta ca fiind
foarte frustrant.

"orectC nu teGai lăsat să mer-i aa de mult cum ai )rut deoarece antici/ai ce
a)eai de s/us.

$&EN'$ $m fost cu si-uranţă 5ntrGun fel de transăC am /utut simţi astaC

dar nu at6t de ad6nc.

Ei (ineC asta a fost ce)a diferit de e0/erienţa taC ennisC deoarece /entru tine a
fost mult mai uor să fii 5n transă i să /rimeti i să )or(eti.

$&EN'$ Nu tiu dacă am făcut mai (ineC dar unul dintre lucrurile care sGa
5nt6m/lat a fost acea critică interioară Nu te descurci foarte (ineC ca un fel
de /iedică.

"orect. Pe masură ce intrai 5n transăC nu a fost aa de deranKant aa cum erai
o(inuită să fieC cum a fost /entru mineC a)6nd structura unui timid. Jmi /ăstrasem
com/ania interioară a lui HoFard "ossell 5n fiecare moment al )ieţiiC coment6nduGmi
e0/erienţa ^sta e un lucru /rost. Nu face asta. ei arăta /rost toată +iua sau orice
altce)a. $sta este cum am făcut eu.

1II
 $&EN'$ e)ine mai uor să te descurci cu cine)a ai cărui ochi sunt
deschii deoarece am reali+at fa/tul că mă simţeam mai comforta(il cu ei
ţin6nduGi ochii 5nchii ca i cum nu /uteau săGmi )adă -reelile. MGam simţit
(ine.

$i 5nce/ut să ai un /ic mai multă 5ncredere 5n tine i 5n ei.

$&EN'$ "red că dacă a fi făcut asta 5n ca(inetul meu i cine)a ar fi a)ut

ochii deschiiC a fi intrat 5n transăC asta a fi simţit mai multC datorită /ri)irii
fi0eC ca un indiciu automat /entru mine.

ntru 5ntrGo transă foarteC foarteC foarte ad6ncă uneori c6nd lucre+ cu oamenii.
$cesta este unul dintre moti)ele /entru care am dorit să faceţi acest e0erciţiu 3 /entru a
)ă aKuta să )ă sta(iliţi resursele /rofesionale dis/oni(ile chiar dacă sunteţi 5n transă.
O*a ?ine. Haideţi să luăm o /au+ă. "6nd )om re)eniC ne )om centra /e controlul
durerii i )om lucra cu unele /ro(leme somatice.

1I:
1I8
 CAPITOLUL "

T&''&' (&&)) >) ' 7&+-8-+& /+8')0

Ne )om orienta acum către durere i /ro(leme somatice. $ dori să )ă arăt

c6te)a e0em/leC du/ă care )eţi lucra ce)a. Mai 5nt6iC )om asculta caseta audio a lui @oe
?ar(er. "ea mai interesantă /arte referitoare la acti)itatea lui @oe ?ar(er /e care )a tre(ui
să o a)eţi i )oi 5n /ractica )oastrăC este că el face o mulţime din ceea ce noi numim
com(inaţii 3 o mulţime de accentuări de cu)inte. Jl )eţi au+i accentu6nd anumite cu)inte.

a s/une cu)6ntul atenţie 7attention; i el )a accentua /artea din cu)6nt 5n care se

s/une tensiune 7tension;. $/oiC rostind confortC )a accentua rela0are. eciC atenţieC
tensiune 3 confortC rela0are. Este /osi(il să doriţi să /artici/aţi la această e0/erienţă.
$dicăC /oate doriţi să 5nchideţi ochii i să )ă lăsaţi cu/rini de asta /e măsură ce el
su-erea+ă să o faceţi i să /artici/aţi la asta doar e0/erienţial. %au /oate doriţi doar să
citiţi transcri/tul i să urmăriţi cursul lucrurilorC este destul de clar. Eu )oi /uncta
/ro(a(il c6te)a lucruri ici i colo.

C'/' '()+ 3: +/7 B'&&  C+8)'*)) 7& 0+&+-- (&&))

$ dori să /etrec următoarele c6te)a minute discut6nd cu )oi /entru a )edea

c6t de conforta(il i de rela0aţi )reţi să )ă simţiţi. $cum ar fi (ine dacă )Gaţi
liniti i )Gaţi simţi c6t mai conforta(il. oar staţiC 5n orice mod care )ă este
cel mai conforta(il 5n momentul de faţăC fără să faceţi ce)a s/ecial /entru asta.
"i doar să )ă simţiţi c6t mai conforta(il i /oate doriţi să )ă /uneţi m6inile de
o /arte i de alta sau /e -enunchi. Poate doriţi să )ă 5ntindeţi /icioarele i să le
rela0aţi. i 5n tim/ ce )ă odihniţiC a )rea să 5nce/eţi doar să constataţi ce

1:Q
emoţie 5ncercaţi acum. i /oate să remarcaţi 5n ce mod e0/erienţa )oastră se
schim(ă de la un moment la altul. i /e măsură ce continuaţi să au+iţi ceea ce
)ă s/unC a dori să 5nce/eţi să res/iraţi uor i conforta(il i a dori să fiţi
atenţi 5n mod s/ecial la res/iraţia )oastră. Pentru momentC a dori doar să fiţi
atenţi la res/iraţia )oastră i să remarcaţi emoţiile asociate res/iraţiei )oastre.
#emarcaţiC de e0em/luC că atunci c6nd ins/iraţiC e0istă o calitate diferită a
sen+aţiilor fi+ice din /ie/tul )ostru. #emarcaţiC /e măsură ce e0/iraţiC cum se
schim(ă acele sen+aţii fi+ice. i /e măsură ce ins/iraţi din nouC simţiţi aerul
intr6nd 5n cor/ul )ostru i simţiţiG)ă /lăm6nii. i /e măsură ce e0/iraţiC simţiţi
căldura aerului care )ă /ărăsete conforta(il i uor. i nu e0istă nicio
modalitate /articulară 5n acest moment de care să a)eţi ne)oie /entru a
res/ira. oresc doar să )ă urmăriţi res/iraţia i să fiţi atenţi 5n mod s/ecial la
emoţiile asociate fiecărei res/iraţii. i /e măsură ce continuaţiC a dori să lăsaţi
/leoa/ele să se 5nchidă com/let i lăsaţiGle să răm6nă 5nchise. $a 5nc6tC cu
/leoa/ele 5nchiseC să /uteţi continua să fiţi atenţi la res/iraţia )oastră. i să
remarcaţi sen+aţiile fi+ice asociate fiecărei res/iraţii. i /e măsură ce
continuaţiC a dori să remarcaţi doarC doar să remarcaţiC dacă continuaţiC că de
fiecare dată c6nd e0/iraţiC )ă simţiţi /oate un /ic mai rela0at. Mă 5ntre( dacă
de fiecare dată c6nd res/iraţi simţiţi un fel de căldură 5n Kurul s/atelui i 5n
/ie/tul )ostru. O căldură foarte /lăcutăC o căldură foarte naturală. $ceasta
/oate a/ărea /e măsură ce )ă rela0aţi i daţi )oie )aselor de s6n-e să se
rela0e+e i daţi )oie s6n-elui să cur-ă li(er i uor /rin 5ntre- sistemul )ostru

circulator. $aC este a/roa/e ca i cum cor/ul )ostru doar ce 5nce/e să se

odihneascăC este a/roa/e ca i cum )oi 5nce/eţi să )ă odihniţi. OdihniţiG)ă cu
ochii 5nchii. #es/iraţi uor i o(ser)aţi e0/erienţa )oastră de la un moment la
altul. i /e măsură ce continuaţiC )reau să tiţi că nu tre(uie să ascultaţi la ceea
ce )ă s/un. eţi au+i tot ceea ce )ă s/unC asta este ine)ita(il. eoarece a)eţi
urechi (une iar eu )or(esc destul de tare i destul de clar. ar nu tre(uie să
ascultaţi ceea ce )ă s/un. La un anumit ni)el /uteţi au+i ceea ce )ă s/un 3
au+iţi sunetulC dar nu tre(uie să ascultaţiC nu tre(uie să fiţi atenţi dacă nu
doriţi. Nu e ne)oie. Mintea )oastră incontientă aude tot ce )ă s/un. eciC

1:1
 chiar nu e ne)oie ca 5n mod contient să fiţi atenţi la tot. Jn mod contient )ă
/uteţi (ucura lăs6nduG)ă mintea să hoinăreasca i să /lutească. Jn mod
contient )ă /uteţi (ucura de /lăcerea de a )isa cu ochii deschii la ce)a care
)Ga făcut /lăcere 5n trecut. %au /oate /referaţi să )ă (ucuraţi de o fante+ie
atră-ătoare le-ată de ce)a ce )eţi dori să faceţi 5n )iitor. %au /oate )eţi dori să
ascultaţi atent i critic la ceea ce )ă s/un. Nu tiu.

$cum )om asculta o altă casetăC care )a introduce mai multe tehnici s/ecifice
/entru controlul durerii. $/ro/osC sin-urul lucru /e care 5l )oi corecta referitor la ceea ce
a intre/rins @oe ?ar(er este că lGam -ăsit un /ic intru+i) atunci c6nd a s/us eţi au+i tot
ceea ce s/un /entru că a)eţi urechi (une. Nu cred că toţi au urechi (une i unii chiar tiu
că nu au urechi (une. $sta /oate fi intru+i) /entru mine.

"aseta audio = Milton Eric*son 3 Tratarea ţiutului din urechi i durerea
mem(rului fantomă

&rmătoarea casetă este un e0em/lu editat 5ntrGuna din sesiunile de tera/ie ale
lui Eric*son. Jn această sesiune el a lucrat cu un cu/lu. %oţul a)ea dureri ale mem(rului
fantomă iar soţia a)ea ţiuit 5n urechiC clo/oţei 5n urechi. urerea mem(rului fantomă
/ro)enea din fa/tul că soţul suferise am/utarea unui mem(ru dar simţea 5ncă dureri 5n el.
ureri /e care le /uteţi simţi uneori 5n +ona de )ătămare a mădu)ei s/inării. Jn /rinci/alC
se descrie ca atunci c6nd cine)a a suferit o am/utare i are 5ncă dureri 5ntrGun /icior sau
5ntrGun (raţ care nu mai e0istă. $cea /ersoană simte 5n acel moment că (raţul iGa fost
răsucit la s/ateC dar nu e0istă niciun (raţ. $ fost tăiat. eciC a trăit această e0/erienţă.
Poate )ă -6ndiţi ?ineC o*aC sună destul de (ineC cu el /utem reali+a controlul durerii.
?ăr(atul are dureri ale mem(rului fantomăC femeiaC ţiuit 5n urechi. $cestea sunt
nemulţumirile , /ro(lemele s/ecifice. %ă mer-em către clasa de /ro(leme , clasa de
soluţii. "e este asemănător /entru am6ndoi Eric*son a 5nce/ut să lucre+e cu am6ndoi 5n

1:2
acelai tim/. O )ariantă de a inter/reta asta este definirea clasei de /ro(leme dăunătoare
stimulilor sen+oriali. $sta esteC am6ndoi a)eau ce)a 5n c6m/ul lor sen+orial care era
destul de dăunător.
Puteţi s/une stimuli sen+oriali ima-inariC dăunători deoarece el simţea o
sen+aţie 5n /iciorul săuC c6nd /iciorul nu e0istaC iar ea au+ea aceste +-omote 5n ureche
atunci c6ndC de fa/tC nu era niciun +-omot /re+ent. Haideţi să denumim asta doar stimuli
sen+oriali dăunători i a/oiC o clasă de soluţii /e care o /uteţi acordaC stimuli sen+oriali
dăunători constanţi sau cu denumirea ei mai oficială din hi/no+ăC stimularea ne-ati)ă.
$/oi Eric*son )a oferi o mulţime de lucruri s/ecificeC unele anecdote i mai t6r+iu )a
face hi/no+ă /entru a e)oca a(ilitatea /e care fiecare dintre ei a selectatGo /entru stimulii
sen+oriali dăunătoriC constanţi. El utili+ea+ă i alte c6te)a clase de /ro(lemeC clase de
soluţii cu aceti /acienţiC dar am alesGo /e astaC 5n /rinci/al doar /entru )arietatea
s/ecială. eciC /uteţi urmări demersul tera/eutic iC din nouC am editat /entru )oi o
mulţime de lucruri. niţial femeia s/une Ei (ineC durerea asta a mem(rului fantomăC
aceasta este /ro(lema /rinci/alăS dacă /utem 5nfr6n-e astaC ar fi minunat. u/ă care
Eric*son 5nce/e să s/ună /o)eti.

%O'$ $ceastă durere a mem(rului fantomă 3 dacă o /utem 5nfr6n-eC ar fi

minunat.
E#"B%ON Jn re-ulă. $m să )ă s/un o /o)este /entru a )ă face să 5nţele-eţi
mai (ine că 5n)ăţăm lucruri 5ntrGun mod neo(inuitC un fel des/re care ha(ar
nu a)em. Jn /rimul meu an de cole-iu sGa 5n t6m/lat să -ăsesc 5n acea )ară o

fa(rică de (oilere. Echi/ele de muncitori lucrau 5m/reună la 12 (oilere 5n

acelai tim/C 5n trei schim(uri. ă ima-inaţi acele ciocane /neumatice care
i+(eau 5ntrGunaC /entru a (ate niturile la (oilere. $u+eam +-omotul i doream
să aflu de la ce )enea. $fl6nd că era o fa(rică de (oilereC am intrat 5năuntru i
nu am mai /utut au+i /e nimeni )or(ind. Puteam )edea diferiţi an-aKaţi care
)or(eau. Puteam )edea (u+ele efului de atelier mic6duGseC dar nu au+eam
ceGmi s/unea. El au+ea ce s/uneam. $ a că iGam cerut să )ină afară ca să /ot
)or(i cu el. i iGam cerut )oie să 5mi 5ntind /ătura i să dorm o noa/teC acolo
/e /odea. $ cre+ut că ce)a nu este 5n re-ulă cu mine. Gam e0/licat că eram

1:<
 student la medicină i că eram interesat de /rocesele de învăţare. $ fost de
acord să 5mi 5ntind /ătura i să dorm /e /odea. LeGa e0/licat tuturor i a lăsat
)or(ă i /entru schim(urile următoare. $ doua +i dimineatăC mGam tre+it. Gam
/utut au+i /e muncitori )or(ind des/re ne(unul ... co/ilul ăla ne(un. Pentru ce
nai(a să doarmă /e /odea "e crede că /oate 5n)ăţa Jn tim/ul somnulu i din
acea noa/te am ters toate acele +-omote 5n-ro+itoare ale celor 12 sau mai
multe ciocane /neumatice i am /utut au+i )ocile. $m tiut că era /osi(il să
5n)eţi să au+i doar anumite sunete dacă 5ţi ada/te+i urechile 5ntocmai. $i
clo/oţei 5n urechiC dar nu teGai -6ndit săGi re-le+i 5n aa fel 5nc6t să nu mai
au+i ţiuiturile V i /oţi să te o(inuieti cu ţiuiturile din urechiC astfel 5nc6t să
nu le mai au+i.

P6nă aici )ă -6ndiţi că O*aC la ce se referă Poate este un tratament (un
/entru femeie dar ei au )enit aici 5n /rinci/al /entru durerea mem(rului fantomă a
soţului. Puteţi )edea folosind modelul clasă de /ro(leme , clasă de soluţii că este
aceeai clasă de /ro(leme , clasă de soluţii. $/arentC Eric*son lucrea+ă cu eaC dar 5i
)or(ete de asemenea i (ăr(atului Poţi face acelai lucru esenţial este mesaKul.

$&EN'$ "redeţi că este )reun moti) /entru care Eric*son a ales să

5ncea/ă să lucre+e cu ea i nu cu el

Ei (ineC dacă asculţi 5ntrea-a casetă este destul de lim/ede că ea conduce

s/ectacolul. $cesta /oate a fost unul dintre moti)e. Eric*son /referă să lucre+e indirect
Gacesta este un alt moti)G i /entru a ocoli acele re+istenţeC acel mod contient de
/rocesare a /ro(lemelor. acă Eric*son s/une /o)etile astea /entru femeieC (ăr(atul nu
tre(uie să -6ndească OhC nu /ot face astaC sau $sta nu )a funcţiona /entru mine. El
)a de)eni foarte interesat OhC e interesant. Poate 5n)ăţa săGi re-le+e ţiuitul din urechi.
i 5n tot acest tim/ soţul 5n)aţă la fel de (ine e0/erienţial. $a căC /oate ăstaGi moti)ul.
Nu sunt foarte si-urC /oate a -ăsit o cale ele-antă de a lucra cu am6ndoi iar aceasta era o
(ună modalitate de a 5nce/e. Mai t6r+iuC Eric*son se )a orienta un /ic mai mult către soţ.
eciC a 5nce/ut să s/ună i mai multe /o)eti. $lte c6te)a mici analo-ii sau anecdote.

1:=
 E#"B%ON Jn cadrul /ro-ramului Tri(al Ee de /e canalul B$ET am fost
uimit de noma+ii ăia din ran. "um /ot să 5m(race toate acele fuste i să se
simtă conforta(il 5n soarele ăla fier(inte din acele c6m/ii deertice

O*aC aceasta a fost analo-ia sau anecdota numărul doi. Prima a fost aceea
le-ată de fa(rica de (oilereC acum sunt aceste tri(uri iraniene din căldura
fier(inte a deertului. ei ei /oartă o mulţime de haineC se simt conforta(ilC
cum )ine asta esi-urC ei au 5n)ăţat să se ada/te+e la căldura de afarăC
deoarece aceasta este constantă.

E#"B%ON $m crescut la o fermă. $ tre(uit să /lec de acolo /entru c6ţi)a

aniC 5nainte să fi 5n)ăţat mirosul de -raKd de /e m6ini care se im/rimă atunci
c6nd locuieti la fermă. Niciodată nu lGam simţit c6t am locuit acolo. $ tre(uit
să fiu /lecat mult tim/C 5nainte de a desco/eri mirosul de -raKd V

$nalo-ia i anecdota numărul trei. Mirosul de -raKd de /e m6inile tale te

5nconKoară tot tim/ulC aa că nu lGai remarcat darC dacă /leci de la fermă i re)iiC 5l
remarci. Mai t6r+iuC Eric*son s/une UMă 5ntre( c6t de mult 5mi )a tre(ui să nu mai
miros a -raKd Poate dura /6nă la amia+ă. $ceasta este o su-estie indirectă /entru c6t
tim/ le )a lua lor ca să sca/e de durerile lor.

E#"B%ON "ine nu tie că se /oate scă/a de această durere oi nu tiţi că

se /oate scă/a de acel ţiuit din ureche. "6nd am desco/erit că mirosul de -raKd
a re)enitC am /utut săGl miros cu ade)ărat. Mă 5ntre( c6t tim/ 5mi )a lua de
acum 5nainte /entru a scă/a de el. eciC 5l /ot simţi /6nă du/ăGamia+ă.

%oţii Lan*ton su-erau 5n c6te)a dintre cărţile lor să s/unem /o)eti i să ne

o/rim din /o)estit /e la miKlocC oferind c6te)a su-estii du/ă care să re)enim i să
terminăm /o)estea ca o modalitate de a induce amne+ia /entru su-estiile /e care leGam
oferitC aa 5nc6t su-estiile să /ară a fi mult mai mult /rocesate de incontient. ată un

1:9
e0em/lu 5n acest sens. Eric*son s/une 5nce/utul /o)etii mirosului de -raKdC se 5ntoarce
i s/une Oamenii nu tiu că /ot scă/a de această durereC de acest +-omotC du/ă care
re)ine i termină de s/us /o)estea mirosului de -raKd.

E#"B%ON Toţi cretem cu ideea că atunci c6nd te doare ce)a tre(uie să dai
atenţie durerii. i cre+6nd căC atunci c6nd 5ţi ţiuie urecheaC tre(uie să continui
să au+i acel ţiuit V or(esc cu tineC 5n tim/ ce el 7soţul; 5n)aţă ce)a.

Eric*son )or(ete des/re o credinţă contientă /e care oamenii o au 5n

le-ătură cu durerea. or(ete des/re re5ncadrarea acesteia. or(esc cu tine, 5n tim/ ce el
5n)aţă ce)a. in nou se adresea+ă soţuluiC făc6nd le-ătura cu e0/erienţa soţului /rin
intermediul im/licării.

E#"B%ON El nu tie ce 5n)aţăC dar 5n)aţă. i nu este corect din /artea mea
săGi s/un Jn)aţă asta sau 5n)aţă aia LasăGl să 5n)eţe orice dorete elC 5n
orice ordine dorete V

El nu tie ce 5n)aţăC dar 5n)aţă. $ceasta este o /resu/unere. Jnainte el doar a
atri(uitGoC acum /resu/une.

E#"B%ON $cum să /resu/unem că )ă lăsaţi /e s/ate i desfaceţi /icioarele.

Pri)iţi la acel /unct de acolo. Nu )or(iţi. Nu )ă micaţi. Nu este de fa/t nimic

im/ortant de făcutC cu e0ce/ţia de a intra 5n transă. LGaţi )ă+ut /e soţul

dumnea)oastră făc6nd asta. i este un sentiment /lăcut.

Nu )or(iţiC nu )ă micaţi. $sta e destul de directi). P6nă acumC Eric*son a

/rimit o mulţime de răs/unsuri din /artea ei s/un6nd toate acele /o)etiC acum ea este
/re-ătită să intre 5n transă.

1:>
 E#"B%ON Presiunea s6n-elui tău este deKa schim(ată. Poţi 5nchide ochii
acum i /oţi mer-e ad6ncC i mai ad6nc 5n transă. Nu tre(uie să te străduieti
să faci ce)a. Lasă doar să se 5nt6m/le.

Poţi 5nchide ochiiC acum. $sta sună destul de /ermisi)C dar este foarte
directi).

E#"B%ON i -6ndeteGte la trecutS e0istă o mulţime de momente (une 5n

această du/ăGamia+ăC c6nd ai 5ncetat să mai au+i ţiuitul din urechi. Este -reu
săGţi aminteti lucruri care nu se 5nt6m/lă. ar ţiuitul a 5ncetat. ar /entru că
nu era nimic acoloC nu 5ţi aminteti asta. $cum im/ortant este să uiţi ţiuitul i
săGţi aminteti tim/ul c6nd nu era niciun ţiuit. ar acesta este un /roces /e care
tu 5l 5n)eţi.

O*aC acum Eric*son le atra-e atenţia că uneori 5n e0/erienţel e lor din acele
+ileC ea a trăit e0/erienţa ada/tării la stimulii sen+oriali dăunători. $ceasta este a(ordarea
centrată /e soluţii. Eric*son nu se 5ntoarce către trecut /entru a face s/eculaţiiC de ce are
el dureri i de ce are ea ţiuit 5n urechi ci caută să afle cărei funcţii ser)esc aceste dureri 5n
căsnicia lor. Jn schim(C el desco/eră e0em/le 5n e0/erienţa soţiei sau crea+ă e0em/le 5n
e0/erienţa soţului de acordare la stimulii sen+oriali dăunătoriC du/ă care crea+ă acele
ti/uri de e0/erienţe /entru soţ. Jn altă /arte a sesiuniiC Eric*son )a face o transă formală
cu soţulC 5n care am/lifică e)ocarea a(ilităţii acestuia de a se ada/ta la durere.

$/oi re)ine i termină /o)estea /e care a 5nce/utGo mai de)remeC una dintre
/rimele /o)eti. %oţii Lan*ton denumesc aceste inserări multi/leC metaforă. O mulţime de
/o)eti sunt inserate una 5ntrGalta iar 5n miKlocul acestor /o)eti sunt inserate o mulţime
de su-estii.

E#"B%ON $m 5n)ăţat 5ntrGo sin-ură noa/te să nu aud ciocanele /neumatice

din fa(rica de (oilere i să aud o con)ersaţie /e care nu o /uteam au+i cu o +i
5nainte. Oamenilor li se s/uses că am )enit cu o seară 5nainte i am )or(it cu
ei iar ei continuau să 5ncerce săGmi s/ună ar nu ne /oţi au+iC nu eti

1:I
 o(inuit cu asta. ar ei nu /uteau 5nţele-e. Ei tiau că am fost acolo doar
/entru scurt tim/ 3 o noa/te 3 i tiau c6t tim/ leGa luat lor să 5n)eţe să audă
ceea ce )or(esc. Ei /uneau o(inuinţa lor deasu/ra învăţării -raduale. Eu tiu
ce /oate face cor/ ul 5n mod automat. $cum (i+ uieGte /e cor/ul tău. $ i
5ncredere 5n el. "re+i 5n el. i află că el te )a aKuta destul de (ine V

Morala acestei /o)eti este că mintea incontientă /oate 5n)ăţa mai re/ede
dec6t mintea contientă. "or/ul /oate 5n)ăţa mai re/ede dec6t /oţi 5n)ăţa 5n mod
contient. Jn)ăţarea automată este ceea ce caută el i s/re care ţintete.

E#"B%ON $m /resu/us că /oţi intra 5n transă număr6nd /6nă la 2Q i să te

tre+eti numar6nd 5n sens in)ers de la 2Q la 1C dar fiecare /ersoană )a intra 5n
transă 5ntrGun mod /e care lGa învăţat 5n mod firesc. i tu ai învăţat o cale
e0celentăC iar aceasta este calea ta i fii mulţumit cu ea i fii mulţumit de
e0tinderea utilităţii acestei transe 5n multe direcţii diferite. $m6ndoi /uteţi
5n)ăţa unul de la celălalt. i /uteţi învăţa fără a 5ncerca să învăţaţi. %unt at6tea
lucruri /e care le învăţăm de la ceilalţi i nu tim că învăţăm. i cunotinţele
noastre /rinci/aleC cele foarte dificile leGam achi+iţio nat fără să ştim că am
acumulat aceste cunotinţe. ar )oi am6ndoi sunteţi nite oameni foarte
sensi(ili. "eea ce 5n lim(aKul tehnic 5nseamnă că am6ndoi /uteţi învăţa uşor
lucruri des/re )oi i le /uteţi învăţa fără a fi ne)oie să tiţi că leGaţi 5n)ăţat.
$a că /uteţi folosi aceste cunotinţe fără a fi ne)oie să tiţi că aţi 5n)ăţat

aceste cunotinţe.

$cum 5i )or(ete soţului. LGa 5n)ăţat tehnica număratului /entru a intra 5n

transă.

E#"B%ON $m să )ă cer la am6ndoi să )ă tre+iţi uor i conforta(il.

%O'&L octoreC asta a făcut la fel de mult ca i cealaltă. a fi minunat.
E#"B%ON eţi fi sur/rini de toate cunotinţele noi /e care am6ndoi le )eţi
do(6ndi.

1::
 %O'$ ?ineC (ine.
E#"B%ON om numi această edinţăC o +i.

O*C ce comentariiC 5ntre(ări sau o(ser)aţii a)eţi le-at de acest e0em/lu

5nre-istrat

$&EN'$ Ga confirmat ea soţului că are /erioade de liniteC fără ţiuituri

sau el a /resu/us asta

NuC cred că el a /resu/us. Mai t6r+iuC soţia a )or(it des/re unele e0/erienţe de
care el sGa folosit 5n moduri diferite i care au fost ra/oratate la alte e0/erienţe /lăcute /e
care ea leGa a)ut cu urechile. Ji amintete că /reda lecţii de /ian unui co/il cu retard.
%oţul său a remarcat "red că acele lecţii 5i /lăceau ei mai mult dec6t 5i /lăceau
(ăiatuluiC iar Eric*son a făcut ca amintirile ei le-ate de mu+ica inter/retată de (ăiatul cu
retard să 5nlocuiască ţiuitul din urechiC dar nu cred că ea iGa s/us lui ce)a s/ecific le-at de
/erioadele de calmare a ţiuitului.

$&EN'$ Nu tiu nimic referitor la această tul(urare aa că nu tiu dacă

de re-ulă sunt /erioade fără ţiuituri.

$m tratat asta de c6te)a ori i /ersoanele miGau s/us că e0istă /erioade c6nd
ţiuitul dis/are sau slă(ete 5n fundal.

$&EN'$ eci asta a fost o /resu/unere /rudentă din /artea luiC de a nu

/ătrunde 5n e0/erienţa ei.

"orectC a fost o /resu/unere destul de /rudentă. $celai lucru se 5nt6m/lă cu

durerea. Oamenii o declară ca fiind constantă dar dacă de)ine foarte s/ecificăC e0istă
momente c6nd ei nici nu remarcă sau nici nu trăiesc durerea.

1:8
 $&EN'$ e asemeneaC Eric*son a folosit du(la comunicare /entru
durere "6nd nu mai ai durereC nu ţiGo /oţi aminti /entru că nu o mai ai. "a i
cum nu ai fi a)utGo niciodată.

aC este destul de dificil să remarci ţiuitul din urechi atunci c6nd nu este. "red
că asta a fost destul de inteli-ent din /artea lui. %oţia a 5nce/ut să de)ină con)insă
deoarece el a su-erat asta 5ntrGun mod destul de constr6n-ător din /unct de )edere lo-ic i
e0/erienţial. Pro(a(ilC /entru o anumită /erioadă din această sesiune ea a scă/at de ţiuit
deoarece a fost c6nd 5n transă c6nd 5n afara transei. $m desco/erit adesea că atunci c6nd
oamenii intră 5n transăC ei sca/ă de ţiuitul din urechi sau sca/ă de durerile lor /entru cel
/uţin un tim/. $cesta este unul dintre acele multe e0em/le /e care le a)em de la
Eric*sonC făc6nd de fa/t tera/ie /e casetăC deoarece de cele mai multe ori casetele im/lică
demonstraţii. ar acesta a fost un cu/lu care a )enit la el /entru tratament i a fost
5nre-istrat. Este destul de (ine săGl a)emC deoarece ilustrea+ă acest mod de inter)enţie
destul de (ine. Eric*son a lucrat asu/ra e)ocării anumitor a(ilităţiC resurse i a/titudini.
Pentru a face astaC el a s/us o mulţime de anecdote i analo-ii du/ă care a reali+at o
inducţie hi/notică /entru a am/lifica e0/erienţa e)ocată.
$cest e0em/lu ne conduce către e0aminarea utili+ării transei 5n )ederea
controlului durerii i 5n tratarea /ro(lemelor somatice. $ceasta este fia I.1 care cu/rinde
strate-iile de control ale durerii.
Jn mod ti/icC e0istă 11 strate-ii /e care eu le folosesc 5n controlul durerii. e
o(iceiC modalitatea 5n care lucre+ este de a trece /rintrGo )arietate de astfel de /osi(ilităţi

/e care oamenii le au. eoarece la 5nce/ut nu tiu care )or fi cele mai folositoare ca i
constr6n-ere sau e0/erienţă /entru /ersoana res/ecti)ăC /arcur- 5ntrea-a listă i ofer
oamenilor o )arietate de ti/uri de strate-ii. Pe măsură ce ei răs/undC 5nce/ să mă 5n)eţe
că una sau două sau trei strate-ii le )or fi folositoare. i c6nd re)in data )iitoare 5mi s/un
Nu tiuC (ănuiesc doar că au fost /erioade c6nd am uitat că am dureri. Jn acest fel mă
5n)aţă că au răs/uns la su-estia /entru amne+ie. %au 5mi s/un $m a)ut dureri dar erau
oarecum de/arte de mine. Mă 5n)aţă 5n acest fel că au folosit disocierea. %au /ot s/une
$m a)ut unele sen+aţii acolo dar au fost ca un fel de ţiuit 5n urechi. Jn acest ca+ au
folosit strate-ia de modificare a sen+aţiilor. $cestea sunt o mulţime de strate-ii ce /ot fi

18Q
folositeC iar /acienţii fie )ă )or arăta chiar din /rima sesiune că le folosescC )ă )or s/une
du/ă ce ies din transă sau )ă )or s/une atunci c6nd re)in 5n urma a mai multor sesiuni că
au e0/erimentat una sau mai multe dintre aceste metode de control al durerii. $m 5nce/ut
cu o sferă lar-ă de /osi(ilităţi du/ă care am restr6nsGoC ţin6nd cont de modul 5n care
/ersoana răs/unde )er(al sau nonG)er(al 5n tim/ul sesiunii i 5ntre sesiuni.

$&EN'$ "redeţi că /entru /ersoanele ce folosesc multe medicamente

/entru a controla durerea e0istă modalităţi s/eciale de a ne descurca cu ei

F)>' ".%

S&'<)) 7& 0+&+-- (&&))

1. $NE%TE!$ 3 (locarea sen+aţiilor 5n tot cor/ul sau 5ntrGo +onă a cor/ului

2. $N$LDE!$ 3 (locarea durerii 5n tot cor/ul sau 5ntrGo +onă a cor/ului
<. $MNE!$ 3 uitarea durerii anterioare
=. %O"E#E$ 3 detaarea contientă sau e0/eri enţială de unele as/ec te
ale e0/erienţei
9. #ENTE#P#ET$#E$ 3 schim(area cadrului de referinţă sau a /erce/ţiei
5n ceea ce /ri)ete sen+aţia durerii

>. %TO#%&NE$ TMP &L& 3 e0tinderea e0/erienţei su(iecti)e a

tim/ului c6nd /ersoana se simte mult mai conforta(ilC condensarea
tim/ului c6nd /ersoana simte durerile
I. MO4"$#E$ %EN!$'LO#  $ P#O"E%ELO# 4!OLOD"E 3
schim(area sen+aţiilor asociate durerii 7ţiuiturile 5n urechi sau sen+aţia de
receC de e0em/lu; i , sau modificarea /roceselor fi+iolo-ice asociate
durerii 7/recum tensiunea musculară sau circulaţia san-)ină;
:. #EGEO"$#E$ EL?E#^# &#E# %$& $MNT#
N"OMP$T?LE "& &#E#E$ 3 im/licarea /ersoanei 5n amintiri ale

181
 unei /erioade /lăcute sau 5ntrGo e0/erienţă /lăcută sau 5ntrGo /erioadă
c6nd durerile au fost diminuate sau eliminate
8. %T#$DE#E$ %$& $?%O# ?'$ $TEN'E 3 recentrarea atenţiei
/ersoanei /e altă e0/erienţăC alta dec6t durerea
1Q. T#$N%4E#$#E$ &#E# 3 locali+area durerii 5n altă +onă a cor/ului
sau 5n e0terior
11. "#E$#E$ &N& %EN% "ON%T#ZND^TO# $L EL?E#^#
&#E# %$& MN&^# &#E# JN TO# 3 folosind
/resu/unerileC analo-iaC metaforaC /ro-resia de )6rstă i , sau ima-eria
7halucinaţia /o+iti)ă;C determinaţi /ersoana să fie deschisă ideii că )iitorul
aduce /ro(a(ilitatea unei dureri mai mici sau ine0istenţei durerii

Eric*son o(inuia să insinue+e căC deoarece el a a)ut /ersoane care nu au mai

luat medicamente 12 oreC el a făcut hi/no+ă cu ele. Nu am desco/erit dacăC 5ntrGun fel sau
altulC medicamentele miGau afectat cu ade)ărat re+ultatele hi/no+ei. acă /ersoanele nu
sunt su( influenţa medicamentelorC ele nu /ot fi atente cu ade)ărat i nu /ot asculta deloc
ceea ce le s/unC această li/să iGar 5m/iedica. acă ele sunt su( influenţa medicamentelor
dar nu at6t de tareC cred că /ot intra 5n transă. Oricum )oi 5ncerca hi/no+aC chiar dacă nu
sunt dis/ui să renunţe la medicamente. $sta este /ărerea mea /6nă acum.
$si-uraţiG)ă că /uneţi oamenii 5n situaţii /rotectoare. eri iGam s/us lui
Wane Elimină tot disconfortul inutil. Tot ce nuGţi /oate ser)i ca semnal cu o anumită
)aloare sau care nu este folositor /entru tine. "red că oamenii se )or /roteKa 5n mod

automatC la fel de (ine /uteţi introd uce aceste /rotecţii 5n inducţieC să fiţi doar de /artea
securi+antă.
Jn ceea ce /ri)ete dificultăţile somatice /e care le au oameniiC am un model
-eneric 5n com/letarea celui s/ecific /e care lGam detaliat deKa 5n ca/itolul Modelul clasă
de /ro(leme , clasă de soluţii. %ă s/unem că )ine cine)a /entru mi-rene. a intra 5n
transă i 5n tim/ ce este 5n transă 5i )oi s/une tiiC tu eti un e0/ert 5n a scă/a de
mi-rene. Eu nu am /utut face 5n )iaţa mea să dis/ară o mi-renă deoarece nu am a)ut
niciodată )reunaC dar tu ai a)ut o mulţime de mi-rene i leGai făcut să dis/ară. MiGai s/us
că medicamentele nu teGau aKutat cu ade)ărat să elimini mi-renele. eci cum)aC 5ntrGun

182
felC aceste mi-rene au dis/ărut. "um)aC cor/ul tău a fost ca/a(il să facă schim(ăriS /oate
a făcut schim(ări 5n musculaturăC 5n flu0ul san-)inC 5n chimia cor/ului sau 5n tensiunea
musculară. Nu tiu e0act ce a făcut cor/ul tău /entru a elimina mi-rena darC cum)aC ai
fost 5n stare să faci asta. $a că ceea ce 5ţi su-ere+ este ca data )iitoare să 5nce/i să tii 5n
ce constă o mi-renăC ceGţi su-ere+ este să identifici metoda /rin care sca/i chiar atunci de
mi-rene. eciC 5n loc să intri mai ad6nc 5n mi-renăC /oţi la fel de (ine să aduci /rocesul
/rin care sca/i de mi-renă 5n momentul declanării ei i fă acele ti/uri de modificări
fi+iceC /siholo-iceC emoţionaleC s/iritualeC orice ti/ de schim(are care se /etreceC /entru a
elimina mi-rena. esco/erisem asta ca fiind cu ade)ărat de aKutor /entru /ersoanele cu
dificultăţi somatice. tiţiC eu cred 5n 5nţele/ciunea cor/ului iar ceea ce facem 5n acel
moment este să a/ăsăm tasta de 5nţele/ciune a cor/ului. acă s/un "um scă/aţi de
mi-reneC o săGmi s/ună Nu am niciun indiciu. ar dacă s/uneţi ar cor/ul )ostru
tieC iar mintea )oastră incontientă a a)ut acces la aceste cunotinţe i /oate folosi aceste
cunotinţe /entru a )ă aKuta 5n )iitorC 5i 5m/uterniciţi /entru a a/ăsa /e tasta a(ilităţilor
de )indecareC /e tasta schim(ării a(ilităţilor. $cesta este modelul /e care doresc să )iGl
arăt 5n cadrul demonstraţiei.

D8+/'*)' 3: T&''&' (&&)) >) ' 7&+-8-+& /+8')0

$ dori să )ină din nou aici două sau trei /ersoane care )or dori să intre 5n
transăC 5n ce /ri)ete /ro(lema durerii. O durere cronică G dacă a)eţi )reunaC o durere

acută G dacă a)eţi aa ce)a. Lucruri /recum mi-reneC artrite sau o /ro(lemă somatică.
Tre(uie să fie ce)a ce nu aţi fost 5n stare să controlaţi /rin intermediul medicamentelor
/6nă acum i )reţi să lucraţi ce)a 5n /ri)inţa asta aici. 4aceţi aici c6te)a schim(ări. eciC
cine are ce)a din aceste /ro(leme Jn ordineC e0istă unulC doiC ridicaţiG)ă. 7"omentariile
lui ?ill sunt 5ntre /arante+e;

?LL ă )oi 5ntre(a /e fiecare dintre )oiC atunci c6nd se )a terminaC /e

măsură ce )ă )eţi ridica din scaun i )ă )eţi /lim(aC cum )eţi ti că ceea ce am lucrat )a
face cu ade)ărat o difernţă /entru )oiC )a a)ea cu ade)ărat o contri(uţie i )ă )a aKuta %e

18<
/oate să nu aflaţi 5ntrGo să/tăm6nă sau două să/tăm6ni sau o lunăC dar /6nă la urmă sau
5ntre tim/C ori st6nd 5n acest scaun ori ridic6nduG)ă din acest scaun sau la o să/tăm6nă de
acum 5ncoloC o +i de acum 5ncolo sau la ase luni de acum 5ncoloC cum )eţi ti că am făcut
cu ade)ărat o schim(are faţă de cum eraţi 5nainte de a )eni aici
%&?E"T 1 $m artrită cronică la -enunchi i acetia mă dor. Mă )oi simţi
mult mai conforta(il atunci c6nd )oi urca i )oi co(or5 scările.
%&?E"T 2 ureri de ca/ i dureri ale sinusurilor /e care leGam a)ut astă+i.
?LL eciC )eţi remarca o diferenţă imediată. $ceste lucruri /e care le a)eţi
sunt cronice
%&?E"T 2 estul de des.
?LL eciC )eţi remarca de asemenea o diferenţă i 5n )iitor darC cu si-uranţăC
)eţi fi ca/a(ili să )erificaţi chiar aiciC c6nd )ă )eţi ridica de /e scaun. Puteţi constata cu
ade)ărat că )ă )eţi simţi mult mai diferit dec6t atunci c6nd aţi )enit aici. Mai (ineC cu
mult mai (ine diferit.
%&?E"T 1 urerea mea din cartila-iu )a dis/ărea i de asemenea atunci
c6nd mă )oi ae+a i mă )oi ridica nu mă )a mai durea at6t de tareS 5n această /arte din
faţă.
?LL O*. ?ine. "el mai (un lucru /e care am să )iGl s/un săGl faceţi este să
fiţi /re-ătiţi să intraţi 5n transă aa cum o faceţi )oiC să )ă scoateţi ochelarii. acă )eţi
5nchide ochii /entru a intra 5n transăC /uteţi face asta acum. i dacă 5i deschideţi /e
măsură ce )ă ad6nciţi 5n transăC este 5n re-ulă. e/inde numai de )oi. La 5nce/utC
/ermiteţiG)ă să fiţi e0act unde sunteţiC să simţiţi ceea ce simţiţiC trăind ceea ce trăiţi. 4ără

a 5ncerca 5n mod /articular să )ă rela0aţi sau să )ă simţiţi mai conforta(il sau să )ă

determinaţi să intraţi 5n transă V lăsaţi orice distra-ere contientă a atenţiei care este
acolo să fie acoloC orice efort uri contiente care sunt acolo să fie acolo V i lăsaţiG)ă 5n
felul )ostru V 5nce/eţi să intraţi 5n transă 5ntrGun mod care funcţionea+ă /entru )oi V
/oate reamintinduG)ă V transele anterioare 5n care aţi fost aici sau alte e0/erienţe de ti/ul
transei /e care leGaţi a)ut V i se /oate să 5nce/eţi să simţiţi unele dintre aceste /rocese
V ale schim(ării V schim(ări 5n /erce/ţiile )oastreC /oate o modificare a emoţiilor
)oastreC a sen+aţiilorC /oate o /arte din acele modificări musculare /rin care să intuiţi
rela0area musculară /e care aţi trăitGo uneori 5n transă. %au acea sen+aţie că muchii sunt

18=
acti)aţi inde/endent de mintea ta incontientăC de cor/ul tăuC disociat de acestaC le)itaţia
m6iniiC le)itaţia (raţuluiC de acea ridicare automatăC de acel /roces /e care /ro(a(il lGai
e0/erimentat 5nainte /e care 5l e0/erimente+i din nouC ca o cale de a e)oca transa mai
/rofundăC de aGţi continua transa V ca o cale de aGţi indica fa/tul că eti 5n transă i
/entru că această /ro(lemă este din /unct de )edere e0/erienţial foarte constr6n-ătoare
/entru tineC ai dori să te simţi mai (ineC să te simţi mai conforta(ilC să elimini tot
disconfortul inutilC /entru ca acea micare a m6iniiC acea ridicare a (raţului V să /oată fi
le-ată de acel sentiment (un de a ti că /oţi a)ea 5ncredere 5n tine să intri 5n transă i săGţi
lai incontientul să lucre+e /entru tine i săGţi dea un semnal clar că /oate inter)eni cu
resursele de care ai ne)oie /entru a elimina dificultăţileC a deschide /osi(ilităţile de
schim(areC /entru a te aKuta să te simţi mai (ineC mai conforta(il i /oate chiar să te
distre+i ce)a mai mult. i ar /utea fi destul de distracti) să ai m6na mic6nduGse de la
sineC ridic6nduGse de la sine V dar aceasta are cu ade)ărat un sco/ serios V i acest sco/
este de aGţi oferi cu ade)ărat acces la a(ilităţile tale incontienteC de a fi ca/a(il să te simţi
mai (ineC să te simţi mai conforta(ilC acum ai /utea schim(a tim/ul /entru a te aKuta să te
simţi mai conforta(il V să )indeci V să schim(i V ai /utea e0tinde tim/ul ca să te simţi
mai conforta(il V să te simţi mai (ine V %e s/une că oala su/ra)e-heată nu dă niciodată
5n foc V iar asta 5nseamnă că tu cauţi 5ntrGade)ăr ce)a i su/ra)e-he+i acel ce)aC /are că
durea+ă aa de mult V i că ar /utea fi i o resursă /entru tineC că ai fost ca/a(il să
e0tin+i tim/ul aa 5nc6t să ai tot tim/ul de care ai ne)oie /entru a face toate schim(ările
/e care tre(uie să le faci. i nu sunt chiar si-ur care sunt toate aceste schim(ăriC /ot fi
schim(ări /erce/tualeC /ot fi schim(ări ale sen+aţiilor. $i locuit )reodată 5ntrGun loc cu o

climă mai rece i ai ieit fără săGţi /ui mănuile "6nd te 5ntorciC simţi 5n m6inile tale un
fel de amorţeală i a/oi 5ţi /ui m6inile su( un ro(inet i nu /oţi s/une dacă a/a este caldă
sau receC /entru că tot ceea ce /oţi face este să ai această sen+aţie ciudată că nu /oţi
inter/reta corectC deoarece creierul nu are suficientă informaţie de la ner)i /entru a o
inter/retaC deci sen+aţiile sunt doar sen+aţii V /6nă ce creierul le inter/retea+ă V i
această inter/retare se /oate schim(a V e0act cum tu ai modificat inter/retările /entru
alte lucruri din )iaţa ta. i uneoriC 5n hi/no+a directi)ăC oamenii folosesc ima-inea unor
mici 5ntreru/ătoare colorate din creierC 5ntreru/ătoare colorateC care sunt terminaţiile sau
ca/etele /entru V ner)i i tu le /oţi 5nchide doar /e acelea V /e cele -al(eneC /e cele

189
al(astre sau /e cele roii .. acelea care dau semnale inutile V cele care nu sunt necesare
/entru tineC astfel că 5n a(ordarea tradiţională se s/une ar tre(ui să faci astaC )ei face
asta . ar nu a s/une doar că ai /utea face asta ci că aceasta este o /osi(ilitate V sau
uneori este ca i cum ai crete at6t de o(inuit cu disconfortul 5nc6t ţi sGa format re+istenţă
la disconfort V c6nd am 5nce/ut să c6nt la chitarăC mă dureau de-etele du/ă c6te)a
minute de c6ntat. $cum /ot să c6nt la chitară ore 5ntre-i i m6inile mele se simt
conforta(il. Jn /arteC /entru că mi sGau format (ătături la (uricele de-etelor astfel 5nc6t
mă simt mai (ine acum c6nd c6nt i 5ntrGun mod ciudat ner)ii tăi i sina/sele tale /ot
forma (ătături deoarece sGau o(inuit cu un anumit -rad de sen+aţie iC du/ă un tim/C cred
că elimină un fel de chimie a sina/selor V i că nu mai transmite informaţie /entru că nu
mai este nimic nou V sau uneori este ca i cum creierul ia o sen+aţie mai mare /entru a
sări -roa/a. Poţi să 5ţi e0tin+i sina/sele 5ntrGun alt modC este o altă /osi(ilitate V i cum
)eţi o(ser)a la 5nce/ut că )ă simţiţi mai conforta(il V )ă simţiţi mai (ine V ce
schim(ări )eţi o(ser)a la 5nce/ut "redeţi că toată lumea )a simţi imediat sau )a tre(ui
să le s/uneţi des/re asta a o(ser)a mintea )oastră contientă sau )a trece /uţin tim/
/6nă ce )eţi o(ser)a contient că se 5nt6m/lă i ce )eţi face c6nd aceasta nu mai este o
/ro(lemă /entru )oi i aţi lăsatGo 5n trecut V i sunteţi foarte 5ncre+ători că incontientul
)ostru a fost 5n stare să )ă aKute să )ă simţiţi mai (ine. $cum se )a mica 5n sus acea
m6nă "hiar mai mult a sta e0act acolo unde este %e )a ridica /6nă la faţă a um(la
hai hui /6nă la faţă %au )a sta e0act acolo unde este Nu tii e0act 5n mod contient dar
/oţi afla incontient /e măsură ce m6na continuă V /e cont /ro/riu 5n călătoria ei i /oţi
doar să te )alide+i /entru răs/unsul /e care 5l ai 5n tim/ ce mintea ta incontientă 5n)aţă

să desco/ere a(ilitatea ta de a te simţi mai (ineC de a te simţi mai conforta(il V de a

elimina disconfortul. e a clarifica dificultăţile anterioare V de a deschide V ceea ce tii
5n mod incontient i care 5ţi )a folosi chiar acum G să tii V i să s/ui da V sau să s/ui
nu V nu este nimic ce tre(uie să faci 5n mod /articular /entru a te simţi mai (ine dei ai
/utea face nite modificări contiente ca să te simţi mai conforta(ilC creierul are a(ilitateaC
mintea are a(ilitateaC cor/ul are a(ilitateaC de a face modificări )ariate aa 5nc6t tu să /oţi
continua să ai 5ncredere 5n cor/ul tăuC să ai -riKă de ceea ce ai ne)oie să ai -riKă V de a te
aKuta să te simţi mai (ineC să te simţi mult mai conforta(il 5ntrGun fel de care nu ai ne)oie
să tii 5n mod contientC e0act aa cum sGa 5nt6m/latC dar tu /oţi trăi doar re+ultatele.

18>
$cum i 5n )iitorC continuă doar 5n felul tău către un 5nţeles mai (un al sen+aţiei de (ine
V de sănătate V de )indecare V i atunci c6nd m6na iGa terminat călătoriaC ai /utea fi
ate/tat acolo de o sur/ri+ă /lăcută V numai că nu tii dacă asta este 5n mod contientC cu
toate că /oţi a)ea unele sus/ iciuni iar mintea contientă se /oate 5ndoi de re+ul tateC se
/oate 5ndoi de răs/uns i /oate continua să ai(ă acele 5ndoieliC acel sce/ticismC acele
-6nduriC /e măsură ce )oi continuaţi să de+)oltaţi resursele de care a)eţi ne)oieC /entru a
)ă simţi mai conforta(il 3 să )ă simţiţi mai (ine acum i 5n )iitor V eliminaţi tot
disconfortul inutilC e)ocaţiC e0/erimentaţi confortulC /oate starea de a fi 5n )acanţă sau o
edinţă de masaK /entru 5ntre-ul cor/C ascultaţi mu+ică V i )ă simţiţi /ierduţi 5n mu+ică
V sau mirosiţi /arfumurile )oastre /referate. Gam s/us la /r6n+ că mirosul de /6ine
/roas/ătă este unul dintre mirosurile mele fa)orite. "6nd casa se um/le de acel miros
/arcă miGar aromati+a 5ntrea-a e0/erienţă. $m un ro(ot automat de făcut /6ine i 5l /ot
seta astfel 5nc6t mă /ot tre+i dimineaţa cu acel miros de /6ine /roas/ătă. Este un lucru
minunat să te tre+eti astfel. i cum a)eţi -riKa de )oi i care sunt asociaţiile )oastre
/lăcute i cone0iunile (une 4oarte (ine. oar continuaţi această acti)itate la ni)el
incontientC la ni)elul cor/ului i lăsaţiGl să /lece unde dorete V lăsaţi incontientul
)ostru să )ă 5ntindă o m6nă de )indecare i să )ă simţiţi mai (ine. i /oate /uteţi să )ă
)edeţi 5n )iitor ca i cum aţi fi aiciC simţinduG)ă mult mai (ineC simţinduG)ă (ineC
/o)estind cui)a cum aţi eliminat disconfortul i cum a fostC du/ă care simţiţi cum
ima-inea )ă tra-e către ea 5n mod ire+isti(il /recum un ma-net V i tiind că
incontientul )ostru )ă /roteKea+ă 5n orice fel 5n care a)eţi ne)oie să fiţi /roteKaţiC fi+icC
emoţionalC /siholo-icC s/iritual V ă /uteţi deschide unor noi /osi(ilităţiC schim(ăriC

reorientăriC noi asociaţii... i acum a doriC c6te unul /e r6ndC să )ă in)it să trăiţi ce a trăit
Wane ieri i asta )a fi c6nd )ă atin- foarte uor /e m6nă V să ieiţi din transă de la -6t
5n sus i 5i /uteţi au+i )or(ind /e ceilalţi sau /uteţi doar să )ă 5ndre/taţi către -6ndurile
)oastre sau /uteţi face am(ele lucruri sec)enţial. eci c6te unul /e r6ndC am să )ă cer ca
cor/ul )ostru să fie 5n transă i să ieiţi din transă de la -6t 5n sus i să )ă 5ntre( ce trăiţi
ca e0/erienţă sau ce aţi trăit ca e0/erienţă.
%&?E"T 1 Tre(uie săGmi -ăsesc )ocea. %unt contient de -reutatea cor/ului
meu. %unt li/it aiciC (locat. 7e scaun;. &hum... i este conforta(il. 7"onforta(il. ?ine.
$ltce)a;. Nu.

18I
 ?LL 4oarte (ineC e minunat. Poţi 5nchide ochii i să mer-i din nou 5n transă
/rofundă. "e ai trăit ca e0/erienţă
%&?E"T 2 PlutireC nGam simţit chiarC doar -reutate la un moment dat. i am
remarcat o schim(are 5n modul meu de a res/iraC miGa fost lim/ede de unde /ot res/ira i
o sen+aţie 5n -6t.... mGam simţit deKa mai (ine. 7$ltce)a 5n mod /articular; aC scaunul
este tare. 7%caunul este tareC /oate /utem face ce)a referitor la asta c6nd te )ei 5ntoarceC
altce)a; 72cutură din cap:
?LL O*C /uteţi 5nchide ochii i să mer-eţi 5na/oi 5n transă ad6ncC iar eu )ă
/ot s/une c6te)a lucruri. &nul /e care mi lGam reamintit c6nd ai s/us că scaunul era tareC
era un tim/ c6nd făceam disociere cor/orală. $ tre(uit să folosesc (iroul secretarei iC de
o(iceiC la ea 5n (irou nu stăteau oamenii /entru mult tim/ dar a)ea un scaun /entru
comercianţi sau ce)a de -enul acesta. $m fost ne)oit să folosesc acel (irou 5ntrGo noa/teC
aa că eu i clientul meu a tre(uit să stăm 5n acele scaune care erau din sfoarăC un fel de
hamac dar un /ic mai dur. i du/ă o Kumătate de oră 3 era /rima oară c6nd clienta se afla
5n transăC iar ea )enise la mine /entru dificultăţile res/iratorii asociate sarciniiC am decisC
din momentul 5n care simţisem că scaunul de)enise foarte incomod G cam du/ă 19 ori 2Q
de minute G că ar fi un lucru (un să ai(ă o e0/erienţă a disocierii cor/orale. "am o
Kumătate de oră din edinţă iGam su-erat că cor/ul ei /oate fi disociat i li/it de scaun i
că ea se /oate simţi conforta(il 5n cor/ul ei iar cor/ul ei /oate a)ea -riKă de res/iraţie 5ntrG
un mod de care ea nu are ne)oie să tie 5n mod contient. Tot ceea ce a /utut e0/erimenta
sGa )ă+ut 5n re+ultat. $ fost interesant deoarece /entru mine scaunul a fost tare toată oră
dar ea a s/us că imediat du/ă su-estie a de)enit mult mai conforta(il. Nu tiu dacă asta sG

a 5nt6m/lat cu )oi dar cred că se /oate 5nt6m/la i cu tine. i /oţi res/ira mai uor tiind
că mintea ta incontientă /oate face unele dintre acele schim(ări automate. $a că )ei
continua asta iar eu te )oi anunţa c6nd este tim/ul să duci la (un sf6rit transa.
WaneC ce trăieti ca e0/erienţăC ce ai trăit ca e0/erienţă
W$ANE &mC 5mi simt m6inile -releC un /ic reci. 7"ea care sGa ridicat;.
&humC am6ndouă sunt amorţiteC mă simt mai mult ca i cum a fi 5ncercat ce)a din -reu
a+i. 7Puţin mai mult efort;. aC -6ndinduGmă mai mult la ima-inile )indecării i la ce a
dori /oate să fac 5n următoarele două luni i mGam ima-inat Kuc6nd tenis fără a a)ea
dureri i fără să mă doară /iciorul 5n /artea din s/ate. 74ăc6nd /uţin mai multe /re-ătiri

18:
contiente astă+iS 5n re-ulăC altce)a 5n mod /articular O*C e (ine. Poţi 5nchide ochii i să
reintri ad6nc 5n transă.;
?LL i acumC 5n /ro/riul tău ritm i cu /ro/ria ta )ite+ăC 5nce/i să faci ceea
ce ai ne)oie să faci /entru a 5ntre-i această transă /articularăC 5ntrGun fel care săGţi fie ţie
/otri)itC 5n )ite+a i 5n ritmul care este /otri)it /entru tine. Poate faci aranKamente cu tine
5nsăţi /entru ca 5n )iitorC 5n tim/ ce dormi V c6nd )ise+i sau /rin orice altă caleC să
continui să lucre+i /e această /ro(lemă V sau /oate să lai 5n transă ceea ce ai ne)oie să
lai 5n transă. i atunci c6nd eti -ataC 5nce/e doar să 5ntre-eti transa... dacă nu ai făcutGo
/6nă acum... i să lai ca m6inile tale să co(oare 5n /o+iţia 5n care au fot 5nainte. Jnce/e
săGţi reoriente+i cor/ul 5n scaun i să fii 5n cor/ul tău st6nd /e scaun sau oriunde 5n altă
/arte te afli. i re)ino 5n tim/ul /re+ent i 5n locul /re+ent 5ntrGun mod care ţi se
/otri)ete V c6nd eti -ata să iei din transăC deschide doar ochii i reorientea+ăGte V
4oarte (ine. reo două minute de 5ntre(ări i 5ntre(ări i comentarii du/ă care
cu toţii )om face un e0erciţiu. "e)a /articularC ce doreti să ne s/ui chiar acum sau
doreti să ate/ţi un /ic
%&?E"T&L 1 Nu am )rut să mă 5ntorc la cor/ul meu /entru că atunci c6nd
aţi )or(it cu el des/re fa/tul că scaunul era tare iar ca/ătul coloanei mele )erte(rale era
rănit de scaunC mGam -6ndit Poate )a mer-e /entru el dar nu )a funcţiona /entru mineC
du/ă care a fost ca i cum nu stăteam aiciC era a/roa/e dureros. i c6nd aţi s/us CC re)inGo
5n cor/ul tăuC mGam -6ndit NuC Nu )oi face asta.
%&?E"T&L 2 "red că mGam /ierdut un /ic 5n momentul 5n care a tre(uit să
)or(esc.

?LL %ă )or(eti 3 eahC aceasta teGa adus cu ade)ărat un /ic 5n afara transei.
$m remarcat asta.
%&?E"T&L 2 eoarece 5nainte de asta am simţit că m6inile mele /luteau i
de asemenea că eram 5nconKurat de un fel de nimic. Nu am )ă+ut ima-iniC dar este ca i
cum le /oţi simţi 5n faţa ta.
%&?E"T 1 &na dintre ima-inile /e care leGam a)ut la sf6rit a fost că 5n
transă am luat o cutie care a)ea 5n ea durere i am lăsatGo i am luat su( (raţ o altă cutie
cu ima-inile )iitoruluiC cu idei (uneC i am /lecat.

188
 ?LL Este o ima-ine /lăcută. O*C 5n re-ulă. $lte 5ntre(ări sau comentarii
referitoare la acest /rocesC la această e0/erienţă $ a)ut aceasta ce)a deGa face cu fia /e
care )Gam datGo referitor la strate-iile folosite /entru controlul durerii MGaţi au+it făc6nd
unele dintre acestea sau multe dintre ele ?ine. Mereu doresc să demonstre+ ce)a care
este rele)ant /entru ceea ce /redau.
%&?E"T 1 Nu am nicio idee din ceea ce miGai s/us. $a că )a tre(ui săGmi
s/ună cine)a mai t6r+iu.
?LL $ fost ce)a /rofund i minunat ca de o(icei. Nici eu nuGmi amintescC
aa că cine)a tre(uie săGmi s/ună i mie mai t6r+iu. oi fi ca/a(il să citesc transcri/tul
mai t6r+iu i săGmi s/un WoFC a fost destul de (ineC 5mi /lace asta.
$&EN'$ Jn tim/ ce dumnea)oastră făceaţi astaC miGam luat li(ertatea să
fac altce)aC dar /uteţi atunci c6nd sunteţi 5n transă să )ă luaţi /ro/riile deci+ii de a face
anumite lucruri "6nd eraţi 5n tim/ul transei am )rut să )ăd a cui m6nă făcea ceC dar
a)eam ochii 5nchii i mGam -6ndit NuGmi deschid ochiiC iar c6nd am făcut asta a fost
ce)a de -enul ohC FoF 3 (raţele i /icioarele mele erau amorţite i am reintrat 5n
transă.
?LL "red că ţiGai răs/uns la 5ntre(are 5ntrGun mod foarte adec)at. aC 5ţi faci
/ro/riile tale ale-eri. i /oţi iei din transă. Poţi iei /arţial din transă /entru a /ri)iC
/entru a fi ca/a(il să remarci ale cui m6ini erau ridicate du/ă care să te re5ntorci 5n transă.
"red că oamenii 5i fac 5n interior /roriile lor ale-eri iar asta este foarte im/ortant. Eu nu
controle+ oamenii. @oe ?ar(er face această -lumă acă transa ar controla oameniiC a
/une această mică armată de oameni care mă urmea+ă să facă lucrurile /e care eu nu

)reau să le fac 5n )iaţă.. %unt un (un hi/noti+ator dar nu sunt (un la a controla oamenii.
D6ndesc că oamenii au mereu un )ot faţă de ceea ce fac. i mai ales /ri)itor la utili+area
sau neutili+area hi/no+ei. "ontrolul oamenilor este o /ro(lemă diferită.
$&EN'$ $m trăit asta ca i cum de-etele mele se atin-eau unele /e
alteleC 5ntrGun mod amu+ant. Ele sGau amu+at dar a/oiC c6nd am 5ncercat să le mic 5n mod
contientC erau cum)a amorţite. "a i cum miGa fi ima-inat acea sen+aţie sau ce)a de
acest fel.
?LL Aeah. O*C alte 5ntre(ări sau comentarii

2QQ
 $&EN'$ $/roa/e 5ntotdeauna )ă trece /rin minte le)itaţia m6inii sau a
(raţului chiar dacă sunteţi directi) sau nu
?LL N&. i chiar dacă a fi directi)C nuGmi )ine mereu asta 5n minteC aa
cum am discutat mai de)reme. ar cred că este (ine să fac asta 5n cadrul seminaruluiC
/entru ca oamenii să )adă asta. Este (ine de făcut /entru dificultăţile somatice deoarece
im/lică /rocese automate le-ate de cor/. Mereu /refer asta /entru lucruri de acest fel.
ar nu o folosesc tot tim/ul /entru orice. &nele /ersoane nu au făcut asta i nu leGo )oi
su-era niciodată. $lte 5ntre(ări
$&EN'$ Pe una dintre casetele lui Eric*sonC Monde +6m(ea foarte mult.
Oamenii acetia nu /ăreau să o facă. $ fost )reun moti) /entru asta
?LL AeahC nu a fost foarte distracti) de data astaC dar cred că aţi )ă+ut asta.
Jn demonstraţiile anterioareC uneori am s/us ce)a care a fost amu+ant iar oamenii au
+6m(it.
$&EN'$ Ea /ărea că +6m(eteC nu 5ntotdeauna ca răs/uns la ce)a.
?LL "orectC uneori era foarte contientă de sine. ar Eric*son ar folosi asta
i ar s/une 4oarte (ineC /oate fi un lucru distracti). "red că oamenii /ot +6m(i i chiar
r6de 5n transă. Nu cred că am fost de data asta foarte amu+ant.
%&?E"T 1 $m remarcat că la un moment dat am luat o deci+ieC că doream
să mer- mai ad6nc 5n transă. MiGam s/us mie 5nsumi că )reau să fac asta i am făcutGo.
?LL $i /reluat 5ntrGun fel controlul /rocesului sau ai influenţat desfăurarea
/rocesului. Poate fi o mi0tură 5ntre contient i incontient. "ontientC /oţi -6ndi MiGar
/lăcea să mer- mai ad6nc i ai /utea. &neori te -6ndeti la asta dar nu doreti asta.

&neori este cu ade)ărat o mi0tură 5ntre /rocesele contiente i cele incontienteC la un

moment dat domină unulC altădată domină celălalt.
%&?E"T 1 $m o(ser)at deGa lun-ul tim/ului că 5nce/ să fiu atent la m6na
mea i c6nd 5nce/ să mă -6ndesc la astaC intru 5n conflict. Nu doream să mă -6ndesc la
asta at6t de mult. oream să fiu atent la ceea ce s/uneaţi sau să mă -6ndesc la cu totul
altce)a.
?LL "orectC de fa/t )Gam dat su-estia astaC /entru că oala su/ra)e-heată nu
dă niciodată 5n foc.
%&?E"T 1 $a că am 5ncercat să nu /ri)esc.

2Q1
 %&?E"T 2 Permisiunea de a /leca. "6nd aţi s/us să de)enim contienţ i de
la -6t 5n susC mGam -6ndit O oamneC c6nd se )a 5nt6m/la astaC )oi 5nce/e /ro(a(il să
r6d deoarece m6na mea este 5n aerC dar asta nu are im/ortanţă.
?LL $sta nu a contat /entru tine 5n acel moment.

EXERCIŢIUL J: I)'*) -' ()/+0)&' 0+&7+&'-

$ dori să faceţi un e0erciţiu i un e0/eriment. e această dată a dori să

includ c6te)a dintre acele feedG(ac*Guri )er(ale des/re care am )or(it 5n tim/ ce
/ersoanele intrau 5n transă. oresc să )or(iţi din nou /e e0/iraţie. $ doua com/onentăC de
această datăC este săGi in)itaţi să intre 5n transă i a treia com/onentă este să le cereţi du/ă
ce au intrat 5n transă să se tre+ească de la -6t 5n sus i să )ă s/ună ce e0/erienţă trăiesc.
$cest cu)6ntC e0/erienţă este im/ortant deoarece nu ţintete săGi oriente+e către emoţiiC

)i+uali+ăriC sen+aţii sau -6nduri sau către orice altce)a de acest fel. Este destul de )a-
/entru a le da ma0imum de li(ertate /entru cum i ce ra/ortea+ă.
"hiar 5nainte de a iei din transă de la -6t 5n susC doresc să 5i 5ntre(aţi de
asemenea "e e0/erienţă trăiţi i ce e0/erienţă aţi trăit astfel 5nc6t )oi să /uteţi -hida
/rocesulC (a+6nduG)ă /e comentariile lor. "eea ce )reau să s/un cu astaC este că )oi )eţi
s/une o mulţime de lucruri hi/notice du/ă care )eţi s/une "e e0/erienţă trăiţi chiar
acum Nu le cereţi să iasă din transă de la -6t 5n sus. oar 5ntre(aţiGi "e e0/erienţă
trăieti acă )ă s/un ăd culoriC 5nce/eţi /ornind de la ceea ce )Gau s/us ei. edeţi
culori i /oate /uteţi )edea chiar mai mult dec6t culoriC iar acele culori )ă /ot conduce la
alte lucruri i )eţi intra i mai ad6nc 5n transă. oar a-ăţaţiG)ă de ceea ce )ă s/un. acă
)ă s/un $m un conflict referitor la urcarea m6inii mele deoarece )oi fi atent la astaC
/uteţi s/une 4oarte (ine. Puteţi continua să a)eţi acel conflict sau /uteţi fi atent la
altce)aC /e măsură ce continuaţi să intraţi i mai ad6nc 5n transă i /e măsură ce această
m6nă se ridică. $a căC le-aţiG)ă de acel lucru i includeţiGl 5n transa lor.

$&EN'$ "e +iceţi dacă iGam 5ntre(a dacă /utem face ce)a /entru ei

2Q2
 Este un lucru cu care mă ralie+ Este ce)a ce /ot s/une /entru aGţi facilita
e0/erienţa sau este ce)a de făcut acum Este /erfect. ?ună adău-areC 5mi /lace. $cum
faceţi e0erciţiul.

7Participanţii fac e0erciţiul;

Minunat $m o(ser)at multe transe i le)itaţii.

CAPITOLUL #

2Q<
SUNT DOAR UN HIPNOTERAPEUT, DECI ACEASTA ESTE DOAR
O SU$ESTIE

NeGam adunat /entru a 5n)ăţa hi/no+a centrată /e soluţii. i am făcut o

afirmaţie e0a-erată la 5nce/utul acestui seminarC că la sf6ritul său )eţi fi ca/a(ili să
induceţi o transă. eri neGam /etrecut 5ntrea-a +i lucr6nd /e inducţie i cum să faceţi
inducţie. $stă+i am lucrat asu/ra a ceea ce urmea+ă să faceţi odată ce /acienţii intră in
transă i cum săGi determinaţi să ai(ă e0/erienţe s/ecifice. $cum mintea )oastră
incontientă 5nce/e să se /ricea/ă la tenis. $dicăC 5nce/e să se /ricea/ă să reali+e+e
transa. e asemeneaC aţi a)ut un (un antrenor 5n /ersoana care a stat )isGaG)is de )oi.
ndiferent de toate teoriile /e care le tiţi i toate cărţile /e care leGaţi cititC clienţii )otri
)ă )or su/er)i+a cel mai (ine.
ă /ot s/une o /o)este care să )ă dea de -6ndit i careC mai si-urC să )ă facă

să /uneţi acest lucru 5n /ractică. "u ce)a tim/ 5n urmăC am 5n)ăţat ce)a 5n le-ătură cu
5n)ăţatul. Lucre+ 5ntrGun loc numit Hudson "enterC care este condus de soţia meaC Pat
_Hudson`. $)em cam o du+ină de oameni care lucrea+ă acoloC clinicieni foarte ca/a(iliC
/ersoane care sunt 5n domeniu de mult tim/. Mem(rii conducerii noastre au lucrat de
o(icei 5n alte locuri i au a(sol)it 5n /ractica /ri)ată du/ă o )reme. eci a)em /ersoane
cu multă e0/erienţă. Oca+ionalC )ine c6te cine)a la noi i nu are multă e0/erienţă dar asta
destul de rar. $cum c6ţi)a ani am a)ut această situaţie. O studentă a )enit săGi facă
re+idenţiatul aici. Numele său era $udre ?erlin. u/ă ce iGa terminat re+idenţiatul am
in)itatGo să se alăture conducerii ca director administrati) cu Kumătate de normă /recum
i clinician cu Kumătate de normă. "am du/ă ase luni am remarcat că 5n adunările din
consiliu )or(ea des/re lucruri /e care le făcea i care mie 5mi luaseră ase ani să le 5n)ăţ.
Mă 5ntre(am cum a 5n)ăţat $udr ?erlin aceste lucruri 5n ase luniC c6nd mie miGau
tre(uit ase ani. Ea reali+a le)itaţia m6inii i a (raţuluiC scrierea automatăC amne+ia i
aneste+ia. 4ăcea tera/ie i tera/ie centrată /e soluţii.
tiam că nu i sGau /redat aceste lucruri 5n /ro-ramul uni)ersitar de a(sol)ire.
$a că am urmăritGo o /erioadă i am reali+at că era )or(a de un stil $udre ?erlin de a
5n)ăţa care era foarte diferit de stilul de 5n)ăţare ?ill O’Hanlon. %tilul de 5n)ăţare ?ill

O’Hanlon constă 5n a mer-e la un seminarC a citi o carteC a -6ndi mult asu/ra cărţiiC a

2Q=
mer-e la un alt seminarC a citi o altă carteC a de)eni entu+iasmat i a cum/ăra i mai multe
cărţi. u/ă care de)eniţi at6t de ocu/aţi 5nc6t nu a)eţi tim/ să citiţi cărţileC deci mer-eţi la
un alt seminar /entru a afla ce era 5n acele cărţi /e care ar fi tre(uit să le citiţi. $/oi
mer-eţi la un alt seminarC reflectaţi asu/ra lui ce)a mai multC de)eniţi o(sedaţi de elC
)or(iţi /rietenilor des/re semina rC )ă -6ndiţi că o săGl 5ncercaţi dar tiţi că nu a)eţi 5ncă
destule cunotinţe deci )eţi mer-e la un alt seminarC )eţi citi alte cărţi sau alte articole sau
)ă )eţi -6ndiţi la aceasta mult mai multC du/ă careC 5n finalC )eţi 5ncerca. $cesta este stilul
de 5n)ăţare ?ill O’Hanlon.
%tilul de 5n)ăţare $udre ?erlin constă 5n Mer-i la seminarii s6m(ăta i
duminica iar luni 5ntoarceGte la munca ta i 5ncearcă ce ai 5n)ăţat. Ori le )eţi s/une
clienţilor )otri HeiC am fost la acest seminar 5n Fee*endC nu /rea tiu 5ncă ce fac darC
ce s/uneţi dacă am 5ncerca $le-eţi un clienţi care )ă /lace i 5n care a)eţi 5ncredere.
%au 5ncercaţi /ur i sim/lu. Ea )a citi un articol i 5n următoarea sesiune 5l )a 5ncerca. i
mGam -6ndit "e modalitate ino)ati)ă de a 5n)ăţaC niciodată nu mGam -6ndit la asta.
Nici măcar nu am luatGo 5n considerare.
Odată ce am aflat metoda lui $udre ?erlin de a lucraC am hotar6t că )oi
ado/ta modalitatea de 5n)ăţare a ei. $ceasta 5nseamnă că stilul ?ill O’Hanlon de a 5n)ăţa
este dis/oni(il s/re a fi 5nchiriat sau concesionat sau achi+iţionat /entru oricine dorete 5n
mod deose(it săGl folosească. arC desi-urC )ă recomand să folosiţi metoda lui $udre
?erlin. %unt doar un hi/notera/eutC aa că aceasta este doar o su-estie.
"elălalt lucru /e care )i lGa /utea su-era este din fa/tul că sGau 5nt6m/lat
multe lucruri aiciC 5n acest Fee*end . O mulţime de inform aţii au )enit cătr e )oiC at6t

contient c6t i incontientC /rin intermediul diferitelor modalităţi folosite. Prin

intermediul fielorC casetelor )ideoC casetelor audioC /rin demonstraţiiC e0erciţii /racticeC
discuţii 5n /au+e i 5n tim/ul /r6n+ului. ă )a lua /ro(a(il un /ic de tim/ /entru a
/ătrunde i a face să fiar(ă tot ce aţi /rimit i /entru a )ă ima-ina ce este folositor /entru
)oi i ce nu este folositor /entru )oi. eci a +ice că ceea ce ar fi cel mai (ine 5n acest
moment este să lasaţi totul să se ae+e la ni)el incontientC du/ă careC atunci c6nd a)eţi
oca+iaC să /racticaţi. Jntre tim/C lăsaţi să se filtre+e i rela0aţiG)ăC (ucuraţiG)ă de restul
serii i simţiţiG)ă re)i-oraţi.

2Q9
 &nii dintre )oi au lucrat foarte intens i a /utea s/une Lasă să se ducă i
/ermiteţiG)ă să 5ncheiaţi acest seminar 5ntrGun mod care să )i se /otri)ească cu ade)ărat.
nte-raţi lucrurile la ni)el contient i incontientC simţiţiG)ă li(eri să i-noraţi sau să
selectaţi orice am s/us i ce nu )i sGa /otri)it cu ade)ărat sau ce nu a a)ut o rele)anţă
ade)ărată /entru )oi. %imţiţiG)ă li(eri să luaţi o /arte din lucrurile /e care leGam s/us i
traduceţiGle 5n maniera )oastră s/ecifică de a 5nţele-eC aa 5nc6t să /uteţi lua cu ade)ărat
acele lucruri i să le faceţi să fie ale )oastre. ă reamintescC aceasta este o su-estie. Este
numai o su-estie i de/inde de )oi să faceţi asta.
e asemeneaC ceea ce doresc cu ade)ărat să )ă s/unC i /ro(a(il aţi remarcatC
este că mGam simţit cu ade)ărat (ine susţin6nd acest seminar. %unt foarte /asionat de
aceste idei hi/notice i centrate /e soluţii. $/recie+ cu ade)ărat că aţi fost aiciC
mulţumesc că aţi )enit i că miGaţi /ermis să fac ceea ce 5mi /lace cu ade)ărat. %unt
foarte /asionat de aceste idei deoarece cred că ele fac oamenii mai /uternici. "red că
dacă /utem da /utere oamenilor i săGi aKutămC am /utea /oate face ca lumea să mear-ă
un /ic mai (ine. eciC dacă 5ntrGade)ăr )Ga /lăcut seminarulC ceea ce a )rea să faceţi este
să mer-eţi i să aKutaţi oamenii i să le daţi /utere. Poate /uteţi face astaC /oate /utem
a)ea o lume care să funcţio ne+e. &na 5n care să nu ne mai aruncăm 5n aer unii /e alţii i
care să ai(ă /uţină linite i 5n care oamenii să nu mai fie a(u+aţi. NGar tre(ui să se
5nt6m/le aa ce)a. Oamenii nGar tre(ui să moară de foame sau să nu ai(ă cas e. Poate
/utem face o mică /erestroica 5n ţara noastră i să )edem dacă /utem face ca lucrurile să
mear-ă un /ic mai (ine aici.
$ceasta este una dintre modalităţile mele de a fi l6n-ă ceilalţi oameniC aa căC

dacă aţi fost micaţi sau atini de acest seminarC )ă ro- să mer-eţi i să im/resionaţi alte
/ersoane. ă mulţumesc că aţi fost aici.
$P$L&!E 4&#T&NO$%E.

2Q>