1 . C in e a fo s t M u rp h y ? . . . . . . . . . . . • . • . .

2 . M u r p h o lo g ie •...•.•....•••....•.. 4

3 . L e g ile lu i M u rp h y • • . . • . . . • . . • . . . . . . 8

4 . L e g ile e n t r o p ie i 10

5 . L e g ile g r a v it a t ie i .1 1

6 . L e g ile r e la t iv it ă t ii 12

7 . L e g ile m a n a g e m e n t u lu i ........•..... 14

8 . L e g ile c o m p e te n te i : 17

9 . L e g ile v ie t ii u n iv e r s it a r e 18

1 0 . L e g ile p r o g r a m ă r ii c a lc u la t o a r e lo r 20

1 1 . L e g ile c e r c e t ă r ii e x p e r im e n t a le .2 1

1 2 . L e g ile in g in e r ie i 23

1 3 . L e g ile p s ih o s o c io lo g ie i 25

1 4 . L e g ile lu i Pann .. , 28

\~EI~ 973-B034-04_7
 A m ericanii nu spun bancuri. Şi chiar dacă spun, nu au haz.
în plus, există riscul să fi auzit deja bancul respectiv la radio,
.televizor, sau să-I fi citit undeva ,în presă. în u ara în care pou i
spune ce vrei, cui vrei şi cînd vrei, bancurile nu sînt la ele
acasă. C eva din m isterul vinovău iei şi din surpriza noutăfilor de
ultim ă oră lip~e~te. A ceasta nu înseam nă că am ericanh nu au
um or. A u. Şi chIar foarte bun. D ar totul se com ercializează şi
intră în sfera show ului şi al publicau iilor.
C u l e g i l e l u i M u r p h y m -am întîlnit prim a dată în G eorgia
Institute of Technology (S.U .A .), în septem brie 1976. M ă aflam
acolo ca bursier F u l b r i g h t în cadrul unui program de speciali-
zare în dom eniul ingineriei nucleare. Eram avid de ştiinu ă, de
calculatoare şi tehnologii de vîrf, dar şi de a înu elege filosofia
de viau ă a acestui popor de peste ocean. D e aici poate şi re-
. .;eptivitatea deosebită pentru această inteligenu ă spum oasă, fil-
trată şi condensată in.:enunu uri de tip norm ativ, brevetată şi
com ercializată sub num ele lui M urphy.
C olegul m eu de cam eră de la G eorgia Institute of Techno-
logy avea atîrantă deasupra biroului o scoaru ă de copac cu, de-
ca logul lui M urphy. Era la m odă! D upă principiul lui Peter şi
regula lui Parkinson, legile lui M urphy s-au bucurat de o m are
popularitate. N oi <;inoi legi erau " d e s c o p e r i t e " şi publicate în
tot felul de ziah ,;i reviste. în curînd se ajunsese la o
 adevărată m u r p h o lo g ie , avînd ca pivot legea fundam enlală: D acă
c e v a p o a te să m e a r g ă p r o s t, va m erge.
D e fapt, cine a fost M urphy? Ce întîm plare fericită I-a con-
dus pe el la form ularea acestei legi §i,m ai ales, cum se explică
răspîndirea ei în întreaga lum e, deşI nu a fost încă inclusă în
m anualele şcolare?
în introducerea prim ei culegeri de principii, teorem e, coro-
Iare şi legi m urphologice, A rthur Bloch reproduce scrisoarea
unui oarecare dom n G eorge E. N ichols, de Ia Jet Propulsion
Lab-N A SA . A utorul scrisorii precizează că a existat într-adevăr
un astfel de personaj: căpitanul inginer Ed. M urphy de la Ed-
w ards A ir Force Base, M uroc, California. în 1949, lucrînd în
cadrul Proiectului M X 981, M urphy întîm pina m ari dificultău i cu
un aparat ale cărui cablaje erau prost făcute. Bom bănindu-1 pe
tehnicianul care făcuse cablajele respective, M urphy ar fi spus:
D acă e x is tă o c a le de a fa c e un lu c r u p r o s t, o v a fo lo s i.
O bservau ia lui a fost preluată apoi de colonelul Stapp, şeful
laborator ului, care a lansat-o Ia o conferinu ă de presă ca o
generalizare a tuturor ghinioanelor tehnice şi m ai puu in tehnice,
pe care le-au avut, sub form a: D a c ă c e v a p o a t e s ă m e a r g ă p r o s t ,
v a m e r g e . N u a uitat însă să adauge că este vorba de legea lui
M urphy. A şa a pătruns în presă şi în sistem ul reclam elor
com erciale, fiind deci prezentată m arelui public pentru ... vali-
dare.

M urphologia nu este o ştiinu ă, în sensul tradiu ional al

nou iunii de ştiinu ă, după cum nici legile lui M urphy nu sînt des-
coperite în stil new tonian, sau einsteinian. D ar) într-o altă vi-
ziune, de tip SF, ar putea să fie.
O ricum , m urphologia există şi se bucură de o largă popu-
laritate. Ea cuprinde atît legile lui M urphy, cît şi principiile lui
Peter şi Parkinson. La aceasta se adaugă o serie de noi legi,
avînd denum iri dintre cele m ai fanteziste. Succesul m urpholo-
gîei se datoreşte abordării unei gîndiri slalislice, de lip subiec-
tiv. Ce înseam nă aceasta?
Să presupunem că ne propunem p ' I r 'c r ' i l w eekendului la
m unte. Sînt posibile m ai m ult· S "IH lrii, dut' um dorim să
m ergem la Sinaia, B uşteni, Predeal, B raşov etc. V om m erge cu
trenul, sau cu m aşina? C are dintre prietenii noştri ne pot
însou i? V a fi o vrem e frum oasă, sau va ploua? Şi aşa m ai de-
parte. N e putem im agina deci, foarte m ulte evenim ente şi
fiecăruia să-i ataşăm o anum ită funcu ie de utilitate, astfel ca
scenariul nostru să fie cît m ai atractiv.
D ar lucrurile se pot desfăşura şi altfel. D e exem plu, deşi
am reu inut telefonic o cam eră la hotel, constatăm că hotelul
este plin de turişti străini şi cam era rezervată nu m ai este dis-
ponibilă. Şi chiar dacă se rezolvă problem a cam erei, s-ar putea
să se strll:e vrem ea, să survină un telefon urgent de la B u-
cureşti, sau pur şi sim plu să te apuce o durere de dinu i insu-
portabilă. Legile lui M urphy surprind într-o m anieră sintetică şi
glum eau ă tocm ai aceste evenim ente rare, nedorite, dar cu con-
secinu e im portante în desfăşurarea celorlalte evenim ente. D e
exem plu:
.P r o b a b ilita te a r e a liz ă r ii e v e n im e n te lo r e s te in v e r s p r o p o r ţ io n a lă
cu d e z ir a b ilita te a lo r .

• D acă te s im ţ i b in e , n U -fi fa c e g r iji. V e i tr e c e p e s te a s ta .

• f? u r e r e a de d in ţ i în c e p e s îm b ă tă n o a p te a .

A cest m od de gîndire este total diferit de cel în care am A

fost noi " î n v ă ţ a ţ I " să înu elegem viata. Invău ăm întul " d e m a s d ' - o
invenu ie a societătilor celui de al D oilea V al - după cum re-
m arca A lvin Toffler, a fost organizat după m odelul fabricii.
Program a lui secretă de învău ăm înt cuprindea trei cursuri im -
portante: unul de punctualitate, unul de supunere şi unul de
acceptare a m uncii repetitive. Program a analitică declarată,
fău işă, a acestui sistem de învău ăm înt punea accent pe form area
unei gîndiri rigide de tip m ecanic, bazată pe legi determ iniste
şi evoluu ii liniare, uşor controlabile.
Să ne aducem am inte de anii de şcoală. A ritm etica. Tabla
înm ulu irii: 2 x 2 = 4 şi num ai 4. N u contest valoarea acestei
operau ii aritm etice ci sărăcia sem nificau iilor ce pot fi ataşate ei.
în viau ă, în viau a de fiecare zi, una este să se repete
desfăşurarea a două evenim ente neglijabile prin consecinu ele lor
şi alta este dacă aceste evenim ente conduc la consecinu e ne-
dorite. Fără a exagera, trebuie să recunoaştem că operau ia
"2 x 2 accidente de m aşină" conduce la un rezultat total diferit
fau ă de operau ia "2 x 2 accidente C ernobîl".
 N u vreau să spun că am învău at la şcoală lucruri inutile.
A ritm etica, geom etria euclidiană, sau fizica new toniană sînt fo-
lositoare în înu elegerea vieu ii şi m ai ales a acestei lum i tehno-
logizate în care trăim . D ar toate aceste discipline ne-au ajutat
să facem trecerea de la calitativ la cantitativ, fără să ne arate
şi drum ul de întoarcere la calitativ, deci la viau ă. M urphologia
ne surprinde tocm ai prin oferirea unor noi puncte de vedere în
gîndirea vieu ii, insistînd pe aspectul probabil al desfăşurării
unor evenim ente, de~i în form ularea lor legile lui M urphy au
adoptat uneori un stIl prescriptiv. Să ne oprim de exem plu, la
teorem a G insberg:
1. N u poţ i c îş tig a .
2. N u poţ i fi e g a l.
3. N u poţ i n ic i m ă c a r ie ş i d in jo c .
C om entînd această teorem ă, Freem an subliniază faptul că
fiecare filosofie, m ai im portantă, se bazează pe negarea uneia
dintre cele trei com ponente ale teorem ei, astfel:
1 . C a p ita lis m u l a r e la bază id e e a că poţ i c î~ tig a .
2 . S o c ia lis m u l a r e la bază ip o te z a că poţ i fI e g a l.
3 . M is tic is m u l a r e la bază ip o te z a că poţ i ie s i d in jo c .
V iau a ne-a dem onstrat totuşi că în jocul cu societatea capi-
talistă nu pou i învinge. V ictoriile sînt relative, iar preu ul lor u-
neori depăşeşte solvabilitatea individului. Societatea socialistă
ne-a îndoctrinat cu ideea de egalitate a indivizilor, dar realita-
tea a dem onstrat că unii indivizi au fost m ai egali decît alu ii. Şi
atunci? N ici m isticism ul nu ne poate cuceri, căci jocul de-a
viau a şi m oartea are prea m ulte capcane, pc care nu le pou i
testa decît o singură dată.
U n com entariu interesant în dom eniul term odinam icii poate
avea ca punct de plecare aceeaşi teorem ă a lui G insberg:

1 . P r im u l p r in c ip iu al te r m o d in a m ic ii e x c lu d e p o s ib ilita te a
r e a liz ă r ii u n e i m a ş in i c a r e s ă fu n c ţ io n e z e fă r ă s ă c o n s u m e
e n e r g ie . E n e r g ia nu se creează ş i n u s e d is tr u g e . E a se
p o a te num ai tr a n s fo r m a fi conserva.
2. C el de al d o ile a p r in c ip iu a l te r m o d in a m ic ii e x c lu d e p o s i-
b ilita te a r e a liz ă r ii u n e i m a ş in i te r m ic e c a r e s ă fu n c ţ io n e z e la
u n s in g u r n iv e l te r m ic . E x is te n ta a două n iv e le te r m ic e d i-
fe r ite e s te fu n d a m e n ta lă . '
3. C el de al tr e ile a p r in c ip iu a l te r m o d in a m ic ii ne spune că
e n tr o p ia p o a te fi zero num ai la te m p e r a tu r a de zero abso-
 lu t. D ar să nu ne te m e m , că n u p u te m a ju n g e a c o lo a tît de
uşor.
U nele dintre le~ile lui M urphy parafrazează bine cunos-
cutele legi ale fiziCIi. Le vom accepta însă, datorită sem nifi-
cau iilor noi pe care le putem ataşa acestor enunu uri. De
exem plu:
.0 a C ţ iu n e d ir e c tă produce o .r e a c ţ iu n e d ir e c tă .

în sfîrşit, o parte din legile lui M urphy sînt inspirate din

filosofia ingineriei nucleare. M ă refer îndeosebi la principiile de
securitate nucleară care se aplică în m od curent în proiectarea
reactoarelor nucleare energetice. D e exem plu:
.M a i devrem e sau m ai tîr z iu , pot să apară c e le m ai d e fa v o -
r a b ile c o n d iţ ii de e x p lo a ta r e .

D e aici rezultă corolarul:

• T o a te s is te m e le tr e b u ie p r o ie c ta te a s tfe l în c ît să r e z is te la c e le
m ai d e fa v o r a b ile c o n d iţ ii de e x p lo a ta r e .

Luate separat, legile lui M urphy nu spun totuşi prea m ult.

D ar, puse îm preună, ele reflectă o altă viziune asupra vietii şi
ne sensibilizează la o gîndire m ai flexibilă, m ai creativă şi m ai
optim istă. Ipoteza că " c e v a p o a t e s ă m e a r g ă p r o s t " , atît de frec-
vent folosită în m urphologie, nu trebuie să ne descurajeze. Pur
şi sim plu este o iopteză. Conştientizarea ei însă ne poate ajuta
la generarea m ai m ultor scenarii posibile, dintre care unele vor
fi în m od cert pozitive.
Copiii am ericani sînt învău au i prin întregul sistem
educau i.onal că viau a oferă aceleaşi şanse de succes fiecărui in-
divid, dar reuşita for socială depinde de m odul în care sînt va-
lorific.ate m unca, inteligenu a şi norocul. M unca îu i oferă
necesarul pentru existenu ă, i n t e l i g e n ţ a îl am plifică, iar n o r o c u l -
dacă îl ai - te ajută s~ obu ii ceea ce nici m unca şi nici in-
teligenu a nu-u i pot da Intr-o astfel de gram atică a succesului,
în care norocul nu şi-l poate face întotdeauna om ul, g h i n i o n u l
îşi are rolul său foarte im portant. El este cel care strică orice
corelau ie bine gîndită între intenu ii şi rezultate. D e aici şi
aceste legi ale lui M urphy, legi ale evenim entelor rare şi, m ai
ales, ale consecintelor nedorite. Faptul că unele dintre ele se
potrivesc, m ai m ult sau m ai pU u in, cu viau a de fiecare zi, n-are
nici O im portanu ă. Totul depi.nde de m odul în care priveşti. O p-
tim istul va spune întotdeauna că trăim într-una dintre cele m ai
bune lum i posibile, în tim p ce.pesim istul se va îndoi de aceas-
ta.
În încheiere, consider necesară sublinierea faptului că nu
toate aceste legi m urphologice au fost verificate în practică.
A şa că sînt de acord cu paradoxul lui Jerry Silverm ann care
spune:
D acă o le g e a lu i M u r p h y p o a te să greşească, v a g re şi.

• D acă ceva poate să m eargă prost, va m erge .

• D acă m ai m ulte lucruri pot m erge prost, vor m erge în cea
m ai defavorabilă secvenu ă .
• Probabilitatea de apariu ie a unui evenim ent este invers pro-
poru ională cu dezirabilitatea lui .
• Indiferent de ce m erge prost, probabil că arată bine .
• Cînd lucrurile par că nu se m ai înrăutău esc,ai. răbdare. Se
vor înrăutău i curînd .
• Cînd lucrurile m erg bine, ceva a m ers prost.
.dnd lucrurile se înrăutău esc:
a) dacă pierzi prea m ult, fi atent;
b) dacă nu pierzi nim ic, relaxează-te;
c) dacă ai şasa să cîştigi, relaxează-te;
d) dacă nu contează, atunci n-are nici o im portantă .
• N im ic nu este atît de prost, încît să nu devină şi m ai prost.
.V upă ce lucrurile s-au înrăutău it suficient de m ult, ciclul se
repetă .
• Indiferent de ce m erge prost, există totdeauna cineva care
ştiut că aşa va fi .
• Problem ele com plicate au întoldeauna ri sflunsuri sim ple, pe
întelesul tuturor, dar greşite.
.O portunitatea îu i bate la uşă în cel m ai puu in oportun m o-
m ent.
.N atura u ine întotdeauna cu latura ascunsă a lucrurillor .
• Ca să cureti un lucru, m urdăreşti un altul. D ar pou i m urdări
m ai m ulte lucruri fără a curău a nici unul.
.Lucrurile incom patibile cu alte lucruri, pot fi com patibile
între ele .
• D acă anticipezi că sîn~patru variante posibile de' a ieşi ceva
prost şi reu~eşti să le ocoleşti, atunci va apare im ediat o a
cincea posibIlitate, care va strica totul.
.Probabilitatea de a distruge un lucru este direct pro-
poru ională cu valoarea lui.
.Cînd apeşi din greşeală pe două litere la m aşina de scris, se
im prim ă litera care nu trebuie .
• Tim brele care nu se lipesc pe scrisori se vor lipi în schim b
pe orice altceva .
• Cînd avionul în care eşti are întîrziere, avionul pe care tre-
b1Ji.e să-I iei în continuare pleacă la ora fixată. .
.Cînd pisica îu i adoarm e pe picioare şi te farm ecă cu torsul
ei, sim u i o nevoie im perioasă de a m erge la baie .
• D acă o frînghie are un capăt, atunci are. precis încă unul.
.Cînd trebuie să-u i concentrezi atentia asupra unui anum it
lucr~,este im posibil să m i apară altul care să-u i distragă
atenu Ia. .
.O ri de cîte ori stabileşti să faci un anum e lucru m ai întîi,
survine un alt lucru oare trebuie făcut prim ul.
.O ri de cîte ori îu i tai unghiile, constau i că după aceea ai ne-
voie de ele. .
.întotdeauna găseşti uşor ceea ce nu cauu i. Iar ceea ce cauu i
găseşti abia în ultim ul loc în care pou i căuta .
• U n lucru rătăcit îl pou i găsi num ai după ce răscoleşti întrea-
ga casă.
.Cînd cauu i un lucru, niciodată nu îl găseşti decît după ce
u i-ai cum părat un altul în loc .
• Cînd garanu ia unui produs este de 60 de zile, defectarea lui
se va produce în ziua a 61-a .
• Legile nu sînt decît nişte sim ulări ale realitău ii .
• Proliferarea unor noi legi conduce la proliferarea unor nO I
excepu ii .
• Indiferent dacă legile sînt bune, rele, sau neutre, trebuie să
se supună celor din urm ă .
• D acă o lege a lui M urphy poate să greşească, va greşl.
.M urphy a f~st un optim ist.

.Un om cu ua singur ceas ştie cît e ora. U n om cu două cea-

suri nu este sigur niciodată .
• A nticipări negative conduc la rezultate negative. A nticipări
pozitive conduc la rezultate negative .
• Cînd un lucru iese prost, orice încercare de a-l îndrepta nu
face decît să îl strice şi m ai m ult.
.Lucrurile se înrăutău esc înainte de a se îm bunătău i .
• Lăsate singure, lucrurile se desfăşoară de la prost la m al
prost.
.O rice lucru care începe bine se sfîrşeşte prost. O rice lucru
care începe prost se sfîrşeşte şi m ai pS'ost.
.Lucrurile încep să m eargă prost, toate deodată .
• Singurul m od de a descoperi lim itele posibilului este de a
trece. în dom eniul im posibilului .
• A num ite lucruri sînt im posibil de cunoscut. D ar este im po-
sibil de aflat care sînt aceste lucruri.
 .U niversul este nu num ai m ai straniu şi m ai enigm atic decît
ne im aginăm , dar el este m ai straniu şi m ei enigm atic decît
ne putem im agina .
• Inform au ia se deform ează cînd trece spre nivelele ierarhice
superioare .
• Într-o întreprindere, confuzia creşte odată cu nivelul ierarhic .
• Expansiunea înseam nă com plexitate, iar com plexitatea con-
duce la dezagregare .
• O dată ce ai deschis o cutie cu rîm e, singura soluu ie de a le
închide din nov este să foloseşti o cutie m ai m are .
• Pentru un biciclist, indiferent în ce direcu ie o ia va fi la deal
şi îm potriva vîntului (Legea biciclistului) .
• D upă ce adaugi două săptăm îni la term enul de predare a
proiectului, datorită unor întîrzieri neprevăzute, m ai adaugă
încă două luni pentru întîrzierile neprevăzute care nu pot fi
prevăzute .
• M ai sigură este o pasăre în m înă decît una care zboară pe
deasupra capului.
.Cu cît ştirile proaste se transm it m ai repede şi m ai detaliat,
cu atît m ai bine .
• Istoria nu se repetă, dar istoricii da.

5. LEGILE GRAVITATIEI
,
.O biectele cad întotdeauna la 90° fau ă de păm înt.
.Cînd cade o sculă de pe banc, se va rostogoli spre colu ul cel
m ai puu in accesibil al atelierului .
• Înainte de a atinge podeaua, orice sculă în cădere se va opri
m ai întîi pe degetele de la picioare .
• N u pou i cădea m ai jos decît podeaua cam erei.
.Cu cît urci m ai sus în ierarhia adm inistrativă, cu atît caZI
m ai de sus.
.în condiu ii speciale de atracu ie universală, căderea celor din
vîrful ierarhiei adm inistrative se poate face şi pe orizontală .
• Nu pou i şti dinainte pe ce parte să ungi felia de pîine-cu
unt. Şansa ca ea să cadă pe covor cu partea unsă cu unt
este direct proporu ională cu costul covorului.
.C osm onauu ii se w pun legilor gravitau iei num ai cînd sînt pe
păm înt.

6. LEGILE RELATIVITĂTII
,
.C hiar dacă faptele sînt rigide, adevărul este flexibil.
.D urata unui m inut depinde de poziu ia ta fau ă de uşa de la
baie. .
.D urata unei căsnicii este invers proporu ională cu durata pe-
trecerii de nuntă .
• D acă păstrezi un lucru prea m ult, îl pou i arunca. D acă a-
runci un lucru prea devrem e, vei avea nevoie de el im ediat
ce l-ai dat la gunoi.
.D acă cum peri banane necoapte, ele vor fi m încate înainte de
a se coace. D acă le cum peri coapte, ele se vor strica înainte
de a se m înca .
• Telefonul sună întotdeauna cînd eşti la baie, sau eşti în fau a
uşii de la intrare şi îu i cauu i cheile ca să descui uşa .
• C înd form ezi un num ăr greşit, nu sună niciodată ocupat.
.0 jucărie care nu se sparge poate fi folosită la spartul altor
jucării .
• înA m erica este im portant nu atît cît costă un obiect oare-
care, ci cît de m ult se poate econom isi cum părîndu-1.
.O pulenu a de la intrare este invers proporu ională cu solvabili-
tatea firm ei.
.La coada cealaltă se serveşte m ai repede decît la coada la
care te-ai aşezat.
.N im ic nu arată atît de frum os cînd este privit de aproape,
ca atunci cînd este privit de departe .
• Întotdeauna plouă cînd îu i speli m aşina. D ar nu încerca să
speli m aşina ca să plouă, că nu m erge.
Întotdeauna este greşeala partenerului .
• Este foarte sim plu să faci ceva com plicat, dar este foarte
com plicat să faci ceva sim plu .
• Cînd rem ediul oferit de m inister nu se potriveşte problem ei
ridicate, este m ai uşor să schim bi datele problem ei decît să
obu ii un alt rem ediu .
• O rice soluu ie generează noi problem e .
• Locul în care ajungi depinde de scaunul pe care stai .
• D acă ajungi prea devrem e, s-a am înat. D acă îu i dai sufletul
ca să ajungi la tim p, va trebui să aştepu i. D acă întîrzii, este
prea tîrziu .
• D acă te sim u i bine, nu-u i face griji. V ei trece peste asta .
• Zîm beşte ... m îine va fi m ai rău.
.Prim a lege a m anagem entului este că există .
• Cine deu ine aurul stabileşte regulile .
• Cei ce au prim esc. Cei ce pot - fac. Cei ce nu pot - îi
învapi pe alu ii. Cei ce nu-i pot învău a pe alu ii - adm inis-
trează .
• Indecizia este baza flexibilitău ii.
.O rice este posibil dacă nu ştii despre ce vorbeşti .
• Nu crea nici o problem ă pentru care nu ai nici un răspuns .
• O ricine poate lua o decizie dacă are suficiente inform au ii.
U n m anager bun poate lua o decizie fără a avea inform au ii
suficiente. U n m anager perfect poate lua o decizie fără a
avea nici lin fel de inform au ii.
.Cînd un m anager vrea să-şi im presioneze subalternii cu deta-
lii sofisticate, înseam nă că el a pierdut din vedere obiectivul
final.

.Nu veni niciodată cu idei noi, care u i se pot da înapoi ca

SarCInI.
• Pentru fiecare viziune există o contraviziune, la fel de
atrăgătoare .
• Şedinu ele sînt evenim ente în care m inutele contează, dar
orele nu .
• D acă părăseşti cam era rişti să fii ales .
• Nu există un m om ent m ai prielnic ca acum , pentru a ainîna
ceea ce nu vrei să faci .
• Cu cît un plan este m ai com plicat şi m al grandios, cu atît
şansele lui de eşec sînt m ai m ari .
• Cu cît planifici m ai bine un proiect, cu atît este m ai m are
riscul de confuzie, atunci cînd ceva nu m erge bine.
 ·O rice problem ă tehnică poate fi rezolvată dacă sînt destui
bani şi, respectiv, destul tim p. D in păcate, nici una dintre
cele două cerinu e nu poate fi îndeplinită .
• Printre econom işti, lum ea reală este considerată adesea un
caz special.
.Tehnologia este dom inată de două tipuri de oam eni: a) cei
care înu eleg ceea ce conduc; b) cei care conduc ceea ce nu
înu eleg .
• O rice şef doreşte să-şi m ăreasc.ă num ărul subordonau ilor şi
nu pe cel al rivalilor .
• Tendinu a celor din vîrful piram idei adm inistrative este să-şi
petreacă tim pul sem nînd docum ente şi u inînd şedinu e .
• D acă există o cale de întîrziere a unei decizii im portante, un
bun m anagem ent o va găsi .
• în orice întreprindere, m unca se orientează spre nivelele cele
m ai de jos ale ierarhiei .
• D acă o idee a supravieu uit unui sistem birocratic şi a fost
im plem entată, Înseam nă că nu a fost deloc interesantă .
• în orice întreprindere există o persoană care ştie tot ce se
întîm plă aici. A ceastă persoană trebuie dată afară .
• M ai uşor sînt recunoscute talentele din altă parte decît
talentele din propria com panie .
• R ecrutarea personalului înseam nă de m ulte ori trium ful spe-
ranu ei fau ă de experienu ă .
• ~acă un subordonat îu i pune o întrebare particulară, dar
pertinentă, priveşte la el de parcă şi-ar fi pierdut sensul re-
alitău ii. C înd îşi va pleca ochii, parafrazează-i întrebarea .
• G îndeşte înainte de a acu iona .
• Este bine ca în afara biroului să ai m ersul grăbit pentru a
nu da prilejul subordonau ilor să-u i pună întrebări .
• D a~ă d~i ~ispoziu ii, să fie verbale. C ele scrise pot fi folosite
A

m aI tlrzlU lm potnva ta .
• U n m anagem ent bun este expresia unei m ari idei.
 ·Schim barea lucrurilor este o tem ă preferată a oricărei con-
duceri.
.O ricît de m ult m unceşti, niciodată nu faci destul. Ceea ce nu
faci este întotdeauna m ai im portant decît ceea ce faci.
_Cînd eşti în dubiu, m urm ură. Cînd eşti în dificultate, deleagă
pe altcineva să rezolve problem a. Cînd eşti direct
răspunzător, cîntăreşte .
• U n plan bun astăzi este m ai necesar decît unul perfect
m îine .
• D acă o problem ă conduce la prea m ulte şedinu e, atunci
şedinu ele devin m ai im portante decît problem a însăşi.
.A tunci cînd nu este necesar să se ia o hotărîre, este necesar
să nu se ia nici o hotărîre .
• D acă nu-i pou i convinge pe birocrau i, atunci creează confuzie .
• Eficienu a unei ~edinu e este invers proporu ională cu num ărul
participanu ilor ŞI cu tim pul afectat.
.D urata unei şedinu e creşte cu pătratul num ărului de partici-
. panu i .
• Tim pul afectat fiecărei problem e de pe agenda şedinu ei va fi
invers proporu ional cu im portanu a ei.
.Cu cît doreşti m ai pU Jin să faci parte din tot felul de co-
m itete şi com isii, cu atIt vei fi rugat m ai m ult să o faci.
.Tim pul înseam nă bani .
• N u există prînz gratuit.
.Cheltuielile tind să crească pînă egalizează veniturile .
• Pentnr săritura în înălu im e este m ai bine să antrenezi un om
care sare 2 m , decît doi oam eni care sar fiecare 1 m .
• Chestiunile banale pot fi rezolvate destul de repede; ches-
tiunile" im portante nu sînt rezolvate niciodată .
• Rezolvarea a "n + 1" problem e- necesită un tim p dublu fau ă de
rezolvarea a "n" problem e.
.Rezolvarea a 90% dintr-o problem ă se face de obicei în 10%
din tim p, restul de 10% rezolvîndu-se în 90% din tim p .
• N im ic nu este im posibil pentru cel care nu trebuie să le facă
singur. I

COMPETENTEI
,
.Com petenu a conu ine sem inu ele incom petenu ei:
com petenu ă + com petenu ă = com petenu ă
com petenu ă + incom petenu ă = incom petenu ă
incom petenu ă + incom petenu ă = incom petenu ă .
• într-o ierarhie, orice angajat tinde să fie prom ovat pînă la
nivelul lui de incom petenu ă (principiul lui Peter) .
• în tim p, orice post va fi ocupat de un angajat incom petent
să rezolve problem ele lui .
• M unca răm îne de obicei pentru cei care nu şi-au atins încă
nivelul de incom petenu ~ .
• Expert este cel ce ştie din ce în ce m ai m ult despre din ce
în ce m ai puu in, pînă cînd ştie absolut totul despre nim ic .
• Expert poate fi oricine din afara oraşului .
• Loialitatea fau ă de superiori valorează m ai m ult decît calita-
tea m uncii efectuate .
• O rice angajat îşi începe. serviciul de la nivelul com petenu ei
sale .
• Supercom petenu a deranjează, m ai m ult decît incom petenta .
• G eneralizarea incom petenu ei este direct proporu ională cu ni-
velele ierarhi ce spre care tinzi să urci.
.Caută să arăti .că eşti o. persoană foarte im portantă .
• Un gram de im aginau ie valorea:u ă cît un kilogram de com -
petenu ă.
·Caută să fii văzut în com pania unor oam eni foarte im por-
tanu i.
• V orbeşte cu autoritate, chiar dacă spui banalitău i.
.N u te lăsa atras în discuu ii contradictorii.
.D acă îu i păstrezi calm ul, cînd tou i ceilalu i şi-l pierd, înseam nă
că nu ai înu eles problem a .
• Pentru a cunoaşte perform anu ele' unui agregat, înm ulu eşte cu
0,5 datele furnizate de firm a constructoare, respectiv cu 0,25
pe cele oferite de firm a com ercială.
"
.Este im posibil de a face ceva im perm eabil la prostie, pentru
că proştii sînt foarte ingenioşi.

9. LEG ILE V IETII

, U N IV ERSITA RE

.Studentii sînt supuşi legilor lui M urphy, în tim p C l' profesorii

univerSItari sînt supuşi principiului lui Peter .
• Ca să studiezi cît m ai bine o problem ă, încearcă s-o înu elegi
m ai întîi .
• N u crede în m iracole; bazează-te pe ele .
• Cînd întrebările studenu ilor prim esc răspunsurile profesorilor,
ştiinu a se explică .
• Cînd întrebările studenu ilor devin întrebările profesorilor,
ştiinu a progresează .
• Progresul nu constă în înlocuirea unei teorii greşite cu una
adevărată, ci cu una m ai subtil greşită .
• Toate m arile descoperiri au fost făcute din greşeli. Cu cît
fondurile alocate unei cercetări sînt m ai m ari, cu atît m ai
m ult tim p va lua com iterea unei greşeli .
• O rice problem ă m ai m are conu ine una m ai m ică, care
condiu ionează rezolvarea problem ei m ari .
• Soluu ia unei problem e schim bă natura problem ei.
 .D upă cercetări de laborator, atente şi m igăloase, u i se va
spune că ai prim it o probă de analiză greşită .
• Cînd te chinuieşti să rezolvi o problem ă, de m are folos îu i
poate fi cunoaşterea soluu iei.
.Pentru orice problem ă conu inînd "n" ecuau ii, vor fi întotdeau-
na "n + 1" necunoscute .
• Este m ai bine să rezolvi o problem ă în m od aproxim ativ şi
să afli adevărul cu o eroare de + 10% , decît să obu ii o
soluu ie exactă şi să nu ştii care este adevărul.
.Cînd un student urm ează cursurile unei facultău i el ştie ce
vrea să facă în viau ă. Cînd urm ează în paralel două facultău i,
nu m ai e sigur .
• D acă prezenta la un curs este obligatorie, atunci studenu ii
vor absenta de la exam en. D acă prezenu a este facultativă la
cursuri, atunci se vor prezenta la exam en şi absenu ii de la
curs .
• Fiecare profesor consideră că studenu ii trebuie să se
pregătească num ai la cursul său .
• D acă exal1enul se dă cu cartea deschisă pe bancă, precis că
vei uita cartea acasă .
• Nu atribui răutău ii ceea ce poate fi explicat prin stupiditate .
• O rarele studenu ilor sînt astfel făcute încît să se piardă cît
m ai m ult tim p la facultate .
• Cînd înveu i la un exam en, constau i că îu i lipseşt~ exact ClIrsul
cel m ai im portant. .
• Cînd tragi biletul la exam en constau i că două din cele trei
subiecte sînt d:n cursurile pe care nu le-ai m ai repetat.
.0 concluzie m archează întotdeauna m om entul în care ai
obosit să gîndeşti.
.Intuiu ia este o ştiinu ~ exactă .
• Cînd sînt în discuJie propriile lor problem e, profesorii sînt
foarte conservatO rI. Cînd sînt în discuu ie problem ele altora,
ei devin liberali.
 .Căru ile nu se pierd atunci cînd sînt îm prum utate. Excepu ie
fac num ai căru ile la care u inem foarte m ult.
.Cel m ai im portant cita./: este c.el pentru care ai uitat biblio-
grafia. Sursa bibliografică va apare însă în revista în care u i
se va face o recenzie dezastruoasă .
• Cînd un profesor îşi pregăteşte o carte pentru publicat, el nu
înu elege că lucrarea va fi înu eleasă num ai de cei ce ştiu m ai
m ult decît el în dom eniul respectiv .
• D acă explici ceva atît de clar încît oricine poate pricepe, se
va găsi cineva care să te înu eleagă greşit.

10: LEGILE PROGRAMĂRll

CALCULATOARELOR

.Să greşeşti este um an, dar ca să zăpăceşti de tot lucrurile ai

nevoie de un calculator .
• U n program de calcul face ceea ce îi ceri, nu ceea ce al
vrea tu să-u i facă .
• V aloarea unui program este direct proporu ională cu greutatea
listingului.
.Com plexitatea unui program va creşte pînă va depăşi capaci-
tatea de înu elegere a operatorului care trebuie să lucreze cu
el.

.D escoperirea unei erori într-un program de calcul se face

abia după ce program ul a fost folosit cîteva luni de zile .
• O rice program de calcul ajuns în faza de rulare este depăşit.
.O rice program de calcul costă m ai m ult şi necesită m ai m ult
. tim p decît s-a considerat iniu ial.
.D acă un program este util, va trebui schim bat. D acă nu m ai
--este util va trebui să fie justificat.
.O rice program se va extinde pentru a ocupa întrega m em orie
disponibilă a c.alculatorului.
 .D acă pentru introducerea corectă a datelor în calculator s-au
prevăzut o serie de teste, se va găsi un idiot ingenios care va
descoperi o m etodă de a introduce şi date greşite .
• D acă ai găsit două erori într-un program , caut-o şi pe a
treia .
• Calculatoarele 'pot greşi, dar oam enii greşesc şi m ai m ult.
.D upă ce eroarea găsită a fost corectată, se va constata că de,
fapt nu a fost nici o eroare .
• O rice sistem care depinde de fiabilitatea um ană este nefiabil.
.Erorile nedetectabile se prezintă într-o infinitate de form e,
pe cînd cele detectabile sînt prin definiu ie în num ăr finit.

11. LEGILE CERCETĂRII

EXPERIMENTALE

.Ştiinu a îli spune adevărul. N u te lăsa înşelat de fapte .

• Prin definiu ie, cînd investighezi necunoscutul, nu ştii la ce re-
zultate vei ajunge .
• D acă un experim ent iese bine înseam nă că ceva nu a fost în
regulă .
• D acă repetarea unui test de laborator ridică problem e, e
bine să faci testul o singură dată .
• N ici un experim ent nu este reproductibil. D acă ar fi, atunci
ar trebui ca şi eşecurile lor să fie reproductibile .
• N iciodată să nu încerci repetarea unui experim ent reuşit .
• Progresul în ~tiinu ă este invers proporu ional cu num ărul revis-
telor de speCIalitate publicate .
• Nu găseşti niciodată tim p să faci bine un experim ent, dar vei
găsi întotdeauna tim p suficient pentru a-l reface.
·Cu cît teoria este m ai sofisticată, cu atît m ai bine .
• U n experim ent poate fi considerat term inat cu bine dacă nu
se ignoră m ai m ult de 50% din datele experim entale
obu inute, pentru ca totul să se conform eze teoriei .
• D acă suficiente date experim entale au fost culese, atunci se
poate dem onstra orice prin m etode statistice .
• D acă un program de cercetări nu m erită făcut, atunci nll
m erită să fie bine făcut .
•0 cercetare suficient de îndelungată va tinde poate să
susu ină o teorie .
• D acă anum ite rezultate nu sînt conform e cu teoria, ele tre-
buie ignorate .
• în orice lucrare experim entală, m ai întîi desenezi curbele fi-
nale şi după aceea fixezi punctele corespunzătoare datelor
obu inute .
• în orice set de date experim entale, valorile care par a fi co-
recte, se dovedesc după o verificare atentă că sînt eronate .
• O rice idee revolU u ionară trece prin trei stadii caracterizate
prin reacu iile:
a) " E s te im p o s ib il, n u -m i ir o s i tim p u l."
b) " E s te p o s ib il, dar nu m e r ită ." .
c) "E u am spus în to td e a u n a că e s te o id e e g r o z a v ă ."

.în dom eniul cercetării experim entale num ai doi din cei trei
param entri pot fi definiu i sim ultan. Cei trei param etri sînt:
conu inutul tem ei, tim pul şi banii. D e exem plu, dacă unul
cunoaşte care este conu inutul problem ei şi perioada de tim p
avută la dispoziu ie, atunci nim eni nu poate preciza costul.
.D rogurile sînt acele substanu e, care injectate la şobolani con-
duc la noi rapoarte ştiinu ifice .
• D acă ai o problem ă grea de rezolvat să o dai unui om leneş
- el va găsi o cale m ai com odă de rezolvare a ei.
.M aşinile ar trebui să lucreze, iar oam enii să gîndească .
• C înd ai încercat totul şi nim ic nu a m ers, citeşte In-
strucu iunile de folosire .
• C a să funcu ioneze, trebuie să introduci ştecherul în priză.
,J

.N u foru a. Foloseşte un ciocan m ai m are .

• Experienu a variază direct proporu ional cu echipam entul dis-
trus .
• Fiabilitatea unei m aşini este invers proporu ională cu num ărul
persoanelor care privesc la asam blarea ei .
• M ai devrem e, sau m ai tîrziu, pot să apară cele m ai defavo-
rabile condiu ii de exploatare. D eci toate sistem ele trebuie
proiectate astfel, încît să reziste la cele m ai defavorabile
condiu ii de exploatare .
• Echipam ente identice, testate cu bine în m od identic, se vor
com porta în m od diferit în industrie .
• M aşinile care se defectează porr.esc de cele m ai m ulte ori
cînd apare personalul de reparau ie .
• Păru ile interschim babile ale unui echipam ent nu vor putea fi
schim bate între ele, fiindcă nu se potrivesc .
• O rice schim bare de proiect va fi solicitată după ce echi-
pam entul a intrat deja în construcu ie .
• D acă instalau ia pilot funcu ionează perfect, instalau iile indus-
triale corespunzătoare vor funcu iona prost.
.în orice proiect ingineresc, dacă se pot streoura erori, atunci
ele se vor produce .
• O rice eroare în calculul ingineresc se va produce astfel încît
să afecteze cel m ai m ult rezultatul final.
.în orice. form ulă, constantele - în special cele preluate din
m anualul inginerului - se vor considera ca variabile.
.D upă ce toate piesele au fost asam blate, pe bancul de lucru
au m ai răm as cîteva piese .
• D upă ce au fost desfăcute toate şurub urile de la com ponenta
care trebuia reparată se va constata că s-a greşit com ponen-
ta .
• Fisurile în m ateriale nu apar decît înaintea inspecu iei finale .
• U n circuit electric cu autoprotecu ie va distruge în m od sigur
alte circuite .
• D acă realizarea unui agregat necesită "n" com ponente num ai
"n-!" com ponente vor fi disponibile în stoc .
• Toleranu ele se vor cum ula astfel încît să facă im posibilă
asam blarea pieselor .
• O rice cablu tăiat prea lung se dovedeşte a fi prea scurt.
.U n gram de practică valorează cît un kilogram de teorie .
• M aşinile nu sînt decît nişte am plificatoare .
• M ăsoară cu m icrom etrul. Fă sem n cu creta. Taie cu toporul.
.N u pou i repara ceva dacă nu-i stricat .
• G ăurile date sînt de două feluri: unele cu diam etrul m ai m ic
decît cel proiectat, iar· celelalte cu diam etrul bun, dar
poziu ionate greşit.
.D acă este m ai ieftin să cum peri un agregat nou, com pania va
insista să-I repari pe cel vechi .
• Cea m ai im portantă funCu ie a inginerului proiectant este să
facă rucrurile cît m ai diflcile pentru constructor şi aproape
im posibile pentru reparau ii.
.Fiecare proiect al unei instalau ii conu ine cel puu in o parte
care este depăşită m oral, două păru i care nu se pot procura
şi trei păru i care sînt încă în faza de asim ilare.
 .M ai bine să ai un sfîrşit de coşm ar, decît un coşm ar fără de
sfîrşit.
.Singurul lucru im perfect din natură este om ul.
.D acă ceva pare uşor, sigur este greu de făcut. D acă pare
greu, este aproape im posibil de făcut.
.N im ic nu este atît de uşor pe cît pare .
• O rice lucru îu i ia m ai m ult tim p decît crezi .
• Fiecare are cîte o idee grozavă, dar inaplicabilă .
• U tilitatea anticipată a unui lucru pe care abia l-ai cum părat
este invers proporu ională cu 'utilitatea lui reală .
• în condiu ii de stres, cei m ai m ulu i oam eni aleg dintre m ai
m ulte variante de acu iune, pe cele m ai proaste .
• Există întotdeauna o cale m ai uşoară de a face un lucru.
D ar cînd o cauu i, n-o găseşti .
• Propunerile, indiferent de cum sînt făcute, vor fi interpretate
altfel de către ceilalu i .
• D acă faci ceva care poate fi pe placul tuturor, se va găsi
cineva căruia să nu-i placă .
• Prietenii vin şi pleac~, dar duşm anii răm în şi se acum ulează .
• U n om fără religie este ca un peşte fără bici,cletă.
oţ i-ai luat rolul prea în serios .
• A devărul unei propoziu ii nu are nim ic în com un cu credibili-
tatea ei şi viceversa .
• Populau ia planetei creşte continuu, în tim p ce inteligenu a ei
răm îne constantă .
• Fiecare ar trebui să' creadă în ceva - eu cred că aş m ai bea
un pahar cu vin .
• Frum useu ea se opreşte la suprafau a pielii, dar urîu enia m erge
pînă la oase.
 ·în orice sistem social, răul este o constantă .
• O am enii, ca şi natiunile, vor acu iona rau ional num ai după ce
toate celelalte posibilitău i au fost epuizate .
• N iciodată să nu dorm i cu cineva m ai nebun decît tine .
• Frum useu ea x inteligenu ă = constantă .
• O rice lucru bun în viau ă este ilegal, im oral sau ~graşă .
• D intre cele m ai credincioase lucruri în viau ă sînt banii, cîinii
şi fem eile bătrîne .
• O rice răspuns de 50% la un sondaj de opinie publică poate
fi considerat în categoria de 40-60% .

• Celibatul nu este ereditar .

• Probabilitatea unui tînăr de a întîlni o fem eie frum oasă pe
care şi-ar dori să o cunoască creşte în progresie geom etrică
cînd el este însou it de: a) prietena lui; b) sou ia lui; c) un
prieten m ai bogat şi m ai atrăgător .
• O am enii se pot îm păru i în două categorii: a) cei care î~part
o~m enii în două categorii; b) cei care nu-i îm part pe oam e-
Dt •

• D acă vrei să fi acceptat, acceptă .

• O am enii se pot îm părti în patru categorii:
a) cei care stau liniştiti şi nu fac nim ic;
b) cei care vorbesc despre a nu face nim ic;
c) cei care înfăptuiesc ceva;
d) cei care vorbesc despre cum se înfăptuiesc lucrurile .
• Cel ce tipă m ai tare prim eşte m icrofonul.
• V irtutea este o autopedeapsă .
• Coşurile apar pe fau ă num ai cu o oră înainte de întîlnire .
• Iartă, dar tine m inte .
• Să greşeşti este um an, dar să dai vina pe altcineva este şi
m ai um an .
• Cel care rîde la urm ă, probabil că nu a înu eles glum a.
 .Probabilitatea să întîlneşti pe cineva cunoscut creşte atunci
cînd eşti cu cineva cu care nu trebuie să fii văzut.
.D acă ajuti un prieten la nevoie, te va tine m inte. D ata
viitoare cînd are nevoie de ceva apelează tot la tine .
• Secretul succesului este sinceritatea. Falsific-o şi obtii im ediat
succesul dorit.
.Cînd toti m int, nim eni nu ascultă .
• Indiferent despre ce este vorba, ei vorbesc despre bani.
.Cînd nu ştii la ce lucrezi, lucrează îngrijit.
.M unca în echipă este esenu ială. Ea îu i perm ite întotdeauna să
dai vina pe altcineva .
• N u arăta superiorilor tăi că eşti m ai bun decît ei.
.N u ştii niciodată cine are dreptate, dar ştii cine decide .
• M ulte persoane pretind că fac totul ca la carte, fără să ştie
cine este autorul căru ii, sau chiar despre ce carte este vorba .
• Cînd vrem ea este frum oasă, prezenu a la biserică este slabă.
Cînd vrem ea este foarte urîtă, prezenu a la biserică este slabă.
Cînd buletinul m eteo este neclar, prezenu a la biserică întrece
toate aşteptările .
• D acă îu i place m odelul, nu vor avea num ărul tău. D acă îu i
place m odelul şi au num ărul tău, este prea scum p. D acă îu i
place m odelul, au num ărul tău şi îl pou i cum păra, se va rupe
la prim a îm brăcare .
• D acă pantofii se potrivesc, culoarea este nepotrivită .
• Clientul care plăteşte cel m ai puu in se plînge cel m ai m ult.
.Cel care s~{)răie adoarm e întotdeauna prim ul.
.Cel care zîm b, :şte atunci cînd lucrurile m erg prost, s-a gîndit
deja pe •..\.,;, să dea vina .
• N iciodată să nu argum entezi cu un nebun. Cei din- jur s-ar
putea să nu facă diferenu a.
 N u. N u este nici o greşeală. Este vorba de A nton Pann.
Pentru noi rom ânii, M urphy se num e9te Pann. D eşi au trăit în
epoci şi lum i atît de diferite, am îndoI au dem onstrat o capaci-
tate deosebită în condensarea unei experienu e de viau ă în ex-
prim ări foarte succinte, cu caracter prescriptiv. Pentru Pann,
dom eniul de m anifestare a fost· cel al proverbelor. A ceste
sclipiri de' inteligenu ă anonim ă reflectă m ai m ult aspectul m oral
al vieu ii şi caracterul lor prescriptiv derivă din rolul jucat de
ele în transm iterea de valori spirituale de la o generau ie la alta.
. A par însă şi diferenu e, de altfel norm ale. Pentru M urphy,
gîndirea statistică reflectă viata m ai bine decît o gîndire deter-'
m inistă. A şa se şi explică în form ularea legilor lui apariu ia unor
cuvinte cheie cu sem nificau ii de incertitudine, cum sînt d a c ă şi
p o a t e . Pentru Pann, gîndirea determ inistă este predom inantă,
creînd im aginea unei lum i care se depărtează de cea reală. D e
asem enea, Panri priveşte îm preună cu creatorul anonim al 'aces-
tor proverbe dinspre zona ilum inată a lucrurilor, în tim p ce
M urphy preferă um bra şi penum bra. D e e~em plu, în viziunea
proverbelor rom âneşti, T o t r ă u l e s p r e b i n e . In viziullea m urpho-
logică a vieu ii, L u c r u r i l e se în r ă u tă ţ e s c în a in te de a se
îm b u n ă tă ti.
Sînt încă m ulte observau ii de făcut, pe care le lăsăm pe
seam a cititorului. Im portant este să redescoperim capacitatea
rom ân ului de a face haz de necaz şi să privim aceste bijuterii
ale înu elepciunii populare într-un context m ai larg, cu accentul
pus pe probabilitatea de realizare a evenim entelor dorite şi pe
aspectul prescriptiv determ inist al lor. D e exem plu, în ver-
siunea: C i n e s e s c o a l ă d e d i m i n e ~ ţ ă d e p a r t e a j u n g e , tinzi să
crezi că succesul în viată depinde în m od direct de cît faci.
O are aşa să fie? Cunoaşteu i la fel de bine ca şi m ine că
această lege este specifică unui sistem social bazat pe o ierarhi-
zare a valorilor şi nu pe arbitrar. D e aici şi necesitatea de a
regîndi m esajul proverbului în sensul: C i n e s e s c o a l ă d e d i m i -
n e a ţ ă p o a t e a j u n g e d e p a r t e . D eci, nu-u i face iluzii.
A şadar, legile lui Pann nu sînt altceva decît proverbe
rom âneşti, proiectate uneori într-o lum ină m ai apropiată de ca-
racterul real de apariu ie şi desfăşurare a evenim enu elor.
·A nii nu pot aduce ce aduce ceasul.
.D ecît un an cioară, m ai bine o zi şoim .
• Ziua bună m ultă vrem e nu u ine .
• Să nu zici " c e z i fr u m o a s ă ' pînă nu va însera .
• Cea m ai frum oasă dim ineau ă are seară întunecoasă .
• D upă furtună, p~ate fi vrem e bună .
• N u ştii ce poate să aducă ziua de m îine .
• A pa trece şi pietrele răm în. M ai ales cele m an Şl bine
înu epenite .
• A şchia nu sare departe de pom ul tăiat .
• N u tot ce zboară se m ănîncă .
• Bîta are două capete. Totul depinde din ce parte o priveşti.
.înalt ca bradul, prost ca gardul.
.
• Buruieni se găsesc şi în cea m ai bună grădină .
• Buturuga m ică poate răsturna şi carul m are .
• Calea dreaptă nu este întotdeauna şi cea m ai scurtă .
• Pînă nu plouă nu cresc ciuperci .
• Cu o floare nu se face prim ăvară. D ar nici cu m ai m ulte .
• Bate fierul cît e cald. D acă te gîndeşti prea m ult se răceşte .
• Pînă nu faci foc nu iese fum , deşi nu pentru fum faci focul.
.Cine sapă groapa altuia, ştie ce vrea .
• N u-u i face iluzii, iarba rea nu piere .
• D acă dintr-un trandafir poate ieşi un m ărăcine, va le ŞI.
.Cînd vezi că apele se varsă în m are, iar m area nu se um ple,
trebuie să schim bi teoria .
• N u încerca m area cu degetul, că îu i uzi toată m îna .
• M ărul cel frum os îl m ănîncă porcii.
.M erele frum oase, adesea-s vierm ănoase.
·M erele putrede strică pe cele bune şi nu invers .
• Cine strică orzul pe gîşte să nu se facă ferm ier .
.• N u e pădure fără uscături. N orocul celor ce caută lem ne de
foc .
• La pom ul lăudat să nu te duci cu sacul. N u de laude ai ne-
voie .
• Cu cît rîul e m ai adînc, cu atît curge m ai lin. D ar nu orice
apă lină este şi adîncă .
• U rcuşul poate avea şi coborîş. D epinde cum priveşti.
.Calul de dar nu se caută în gură. D ar nu strică să te întrebi
de ce l-ai prim it.
.U n cal are patru picioare şi tot se poticneşte .
• D egeaba intră cîipele în biserică, că tot nu se sfinu eşte .
• Cîinele ce nu-şi roade osul, nici pe altul nu-l lasă să-I roadă .
• Cine se culcă cu cîinii, se scoală cu purici .
• Cînd capra sare m asa, iada sare casa .
• G ăina bătrînă face ciorba bună, dacă se pricepe bucătăreasa .
• Cine aleargă după doi iepuri s-ar putea să nu prindă nici -
unul.
• V orbeşti de lup şi lupul la uşă. A sta nu înseam nă că ştii
întotdeauna cînd vine lupul.
.Ca să vinz~ m ăgarul, tot în oborul arm ăsarilor te duci .
• Ce iese din pisică şoareci m ănîncă. D acă nu u ine regim de
slăbire .
• D acă e să te zgîrie pisica, te va zgîria. Chiar dacă pisica e
blîndă .
• Peştele cel m are înghite pe cel m ic. Şi i se pare norm al.
.Cînd altcineva îu i m ulge vaca, trebuie să i-o u ină cineva .
• N u da vrabia din m înă pe cioara de pe gard .
• Cine are pe buze m iere, are în suflet fiere.
 ·Cînd capul le face, inim a le trage .
• Chipul om ului este oglinda sufletului său. D ar fără lum ină
tot nu pou i vedea nim ic .
• Copilul care nu plînge poate m uri de foam e .
• Cînd întinzi un deget, îu i ia toată m îna. Cînd întinzi o m înă,
u i le ia pe am îndouă. Cînd întinzi am îndouă m îinile, e prea
tîrziu .
• D acă vrei, pou i. Totul e să ştii ce anum e vrei.
.D ~ nim ic, nim ic nu iese. D in puu in pou i face m ult. D in m ult
ajungi Ia nim ic. Şi atunci ciclul se repetă .
• D ecît niciodată, m ai bine m ai tîrziu. A şa crede şi M urphy .
• Fiecare are cîte o m eteahnă. M ai bine să nu o afli .
• Ce e întîi nu e pe urm ă. Ce e lesne nu e bun. Ce e nou nu
e şi frum os. Ce e prea m ult strică .
• Cel ce începe m ulte nu ştie de fapt ce vrea .
. • Ce-şi face om ul singur, nici dracul nu poate să desfacă. D ar
poate nici nu e nevoie .
• Cine nu te ştie, te vinde. Cine te ştie, te cum pără. M ai bine
singur.
.Cînd nu putem face ceea ce vrem , nu ne ram îe decît să
vrem ceea ce putem .
• Cine cunoaşte regulile culesului, alege pînă culege. Cine nu
cunoaşte aceste reguli, face la fel. Totul e să ai curaj .
• A dună de unde ai sem ănat. A ltfel vin alu ii şi adună .
• O m ul rău e ca un cărbune. D acă nu te arde, te înnegreşte .
• D e oam eni răi să fugi ca dracul de tăm îie. D acă pou i.