Sunteți pe pagina 1din 157

~ tiin ta n e in flu e n te a z l to t m a i m u lt v ia ta d e

zi cu z i. M u lte p ro b le m e - e n e rg ia .

s A n ita te a . m e d iu l ,.a .m .d . - a u f i 0 d im e n s i-

une ,tiin tif ic l. M odul de a p lic a re a n o ilo r

id e i n e a fe c te a z l p e to ti, A le g e rile im p o r-

ta n te n u c o n s titu ie un d o m e n iu e x c lu s iv a l

o a m e n ilo r d e ,tiin tA . c i a r tr e b u i s l f ie r e z u l-

ta tu l d e z b a te rilo r u n u i p u b lic m a i la rg o D e

a c e e a tre b u ie s i n e a ritlm in te re s u l p e n tru

id e ile -c h e ie a le ,tiin te i. ~ i. d in c o lo de

a p lic a tiile p ra c tic e , a c e s te id e i a r tre b u i sl

fa c l p a rte d in c u ltu ra n o a s tra com una,

M a r ile c o n c e p te a le ,tiin te i p o t f i p r e z e n ta te

pe sc u rt - p o a te c h ia r in 30 de secunde -

re c u rg a n d la c u v in te u z u a le ,i la im a g in i

s im p le .

C a rte a de fa tA s e rv e s te unui scop d u b lu .

M o d u l in c a re e s te s tru c tu ra tl a s ig u d p o s i-

b ilita te a u n e i in fo rm lri e x c e le n te s u b fo rm a

u n e i m in ie n c ic lo p e d ii a ,tiin te lo r te o re tic e .

P e de a ltl p a rte . le c tu ra ei vi va o fe ri 0

im a g in e g e n e ra la e x c e le n ta a s u p ra m o d u lu i

in c a re o a m e n ii de ,tiin ti c re d cl

fu n q io n e a z l u n iv e rs u l in c a re trlim . P rin

u rm a re , daca nu In te le g i p e d e p lin te o ria

c u a n te lo r o ri p e c e a a re la tiv ita tii, s a u d a c a

e ,ti c u rio s s l a fli c e a u re a liz a t o a m e n ii d e

,tiin tA in u ltim ii a n i, ia c a rte a in m in i ,i

p e rm ite -le e x p e rtilo r si te c o n d u c a p rin tre

c e le m a i m a rl re a liz a ri a le m in tii u m a n e .
influenteazA tot mai mult viata de
1. Multe probleme - energia,
• mediul s.a.m.d, - au ~i 0 dimensi-
tificA. Modul de aplicare a noilor
TEORII STIINTIFICE
A .a .a
ecteazA pe toti, Alegerile impor-
constituie un domeniu exclusiv al
IN 30 DE SECUNDE
,r de ~tiintA. ci ar trebui sAfie rezul-
aterilor unui public mai largo De
uie sA ne arAtAm interesul pentru
ie ale ~tiintei. ~i. dincolo de
practice, aceste idei ar trebui sA
:e din cultura noastra comuna,
ncepte ale ~tiintei pot fi prezentate
- poate chiar in 30 de secunde -
d la cuvinte uzuale ~i la imagini

e fatA serveste unui scop dublu.


care este structurata asigura posi-
ei informari excelente sub forma
ienciclopedii a ~tiintelor teoretice .
.tA parte. lectura ei vA va oferixwvutsrqponmlkjihgfedcbaZYXWVUTSRQPONMLKJIHGFEDCBA
0
generala excelenta asupra modului
oamenii de ~tiintA cred d
eazA universul in care traim, Prin
dad nu intelegi pe deplin teoria
r ori pe cea a relativitatii, sau dad
os sA atli ce au realizat oamenii de
ultimii ani. ia cartea in mAnA ~i
LIeexpertilor sA te conduca printre
mari realizari ale mintii umane.kjihgfedcbaZYXWVUTSRQPONMLKJIHGFEDCBA
TEORII STIINTIFICE
A 01 01
srqpon

IN 30 DE SECUND
Cele mai provocatoare ~i captiva
50 de teorii stilntlfice, fiecare
explicata intr-o jumatate de min

Coordonator
Paul Parsons

Prefata
Martin Reesxwvutsrqponmlkjihgfedcba

Autori
Jim AI-Khalili
Susan Blackmore
Michael Brooks
John Gribbin
Christian Jarrett
Robert Matthews
Bill McGuire
Mark Ridley

~~ ®
LITERA
TEORII STIINTIFICE
A 01 01
srqpon

IN 30 DE SECUND
Cele mai provocatoare ~i captiva
50 de teorii stilntlfice, fiecare
explicata intr-o jumatate de min

Coordonator
Paul Parsons

Prefata
Martin Reesxwvutsrqponmlkjihgfedcba

Autori
Jim AI-Khalili
Susan Blackmore
Michael Brooks
John Gribbin
Christian Jarrett
Robert Matthews
Bill McGuire
Mark Ridley

~~ ®
LITERA
Paul Parsons
30-Second Theories srqponmlkjihgfedcbaZYXWVUTSRQPONMLKJIHGFEDCBA CUPRII
© xwvutsrqponmlkjihgfedcbaZYXWVUTSRQPONMLKJIHGFEDCBA
2009 by Ivy Press LimitedbaZYXWVUTSRQPONMLKJIHGFEDCBA

Ivy P ress
210 High Street
Lewes, East Sussex
BN7 2NS, UK

Director editorial Caroline Earle


Director artistic Michael Whitehead
Designeri James Hollywell. Les Hunt
Concept design Linda Becker 6 Prefat a
llustratii Jon Raimes
Texte glosare Tom Jackson 8 Introducere
Cercetareiconografica Lynda Marshall

12 M acrocosm O !
~~
LITER A
® 14 GLOSAR
Editura Litera 16 Principiul actiu
D.P. 53; c.p 212, sector 4
Bucuresti, Romania 18 Legile rnscarii
tel./fax 021 3196390; 20 Legea gravita]
e-mail. comenzi@litera.ro
22 portret: Alber
Ne puteti vizita pe 24 Teoria undelor

u••~ www.litera.ro 26 Termodinamie<


28 Electromagnet
Teorii ~tiintifice in 30 de secunde
30 Teoria relativit
Copyright © 2009 Editura Litera
pentru versiunea in limba rornana
Toate drepturile rezervate

32 M ic r o c o s m o s
Traducere din limba englez.'l: Alexandru Suter
34 GLOSAR
Editor: Vidrascu -;;ifiii
Coperra. Vladimir Zmeev 36 Teoria atomr:
Redactor: Lavinia Vasile
Tehnoredactare -;;ipr epress. Teodor Pricop
38 Mecanica cual
40 Principiul inm
Descrierea CIP a Bibliotecii Nationale
42 Pisica lui Schn
a Romaniei
44 profil. Richart
PARSONS, PAUL
Teorii ~tiintifice in 30 de secunde /
46 Teoria cuantic
ed.: Paul Parsons; trad.: Alexandru Suter. - E ntonglem enl
48fedcbaZYXWVUT
Bucuresti : Editura Litera, 2009
50 Unificarea
ISBN 978-973-675-640-5

I. Parsons, Paul [ed.]


II. Suter, Alexandru [trad.]

5
Evolutia umana
srqponmlkjihgfedcbaZYXWVUTSRQPONMLKJIHGFEDCBA 112 Universul
CUPRINS baZYXWVUTSRQPONMLKJIHGFEDCBA
54 GLOSAR
52

114 GLOSAR
Panspermia 116 Big Bang
56xwvutsrqponmlkjihgfedcbaZYXWVUTSRQPONMLKJIHGFEDCBA
58 Selectia naturals 118 Materia ~i energia tntunecata
60 Gena egoista 120 lnflatia cosrnica
62 profil Charles Darwin 122 Principiul antropic
64 Lamarckismul 124 profil: Stephen Hawking
66 Originea afrkana 126 Topologia cosrnica
6 Prefat;;i 68 Sociobiologia 128 Lumi paralele
8 Introducere 70 Originea limbajului 130 Soarta universului
132 Teoria universului ekpyrotic

12 Macrocosmosul 72 Minte ~i corp


14 GLOSAR 74 GLOSAR 134 Cunoasterea

16 Principiul actiunii mini me


136 GLOSAR
76 Psihanaliza
18 Legile miscarii 78 Behaviorismul 138 Teoria inforrnatiei
20 Legea gravitatiei universale 80 Psihologia cognitiva 140 Legea lui Moore
22 portret. Albert Einstein 82 profil Sigmund Freud 142 Briciul lui Ockham
24 Teoria undelor 84 Medicina genetka 144 Mimetica
26 Termodinamica 86 Medicina alternative 146 profil. John Nash
28 Electromagnetismul 88 Medicina bazata pe dovezi 148 Teoria jocului

30 Teoria relativit;;itii 90 Efectul placebo 150 Ipoteza lumii mici


152 Teoria haosului

32 Microcosmosul 92 Planeta Pamant


154 Oespre autori
34 GLOSAR 94 GLOSAR Bibliografie selective
156
36 Teoria atomica 96 Teoria nebuloasei solare 158 Indice

38 Mecanica cuantlca 98 Oeriva continentelor 160 Multurnir:

40 Principiul incertitudinii 100 Claciatiunea Varanger


42 Pisica lui Schrbdinger 102 profit. James Lovelock

44 profil: Richard Feynman 104 lncalzlrea globala


46 Teoria cuantica a carnpurilor 106 Catastrofismul
48fedcbaZYXWVUTSRQPONMLKJIHGFEDCBA
E ntanglem ent-ul cuantic 108 Ipoteza Gaia
50 Unificarea 110 Ipoteza rarit;;itii Parnantuhn
PREFATA
Martin Rees xwvutsrqponmlkjihgfedcbaZYXWVUTSRQPONMLKJIHGFEDCBA

L
umea noastra devine tot mai cornplexa
~i mai enigrnatica. Unii pesirnisti sustin
evolutla prin selectie naturale - dezvaluie armonia
deplina care domina viata de pe planeta noastra
.·······i
••
••
••

•• •
,.
ci:l progresul ~tiintific - sau chiar societatea insi:l~i -
va ajunge in impas din cauza nsuprainci:lrci:lrii
Mediulin care tri:lim nu este nici haotk, nici anarhic.
Natura este caractenzata de anumite tipare. -..
•••
• ••
inforrnationale". Nu cred ci:l trebuie si:l ne alarmi:lm. Existi:l tipare chiar ~i in felul in care se cornporta •

Odata cu avansarea ~tiintei. in natura se descopera oamenii -in rnodul in care se dezvolta orasele, •
tot mai multe tipare ~i regularitati. Aceste se raspandesc epidemiile. se dezvolta tehnologiile. ••• • • •
descoperiri reduc nurnarul datelor disparate Cu cat intelegern mai mult lumea. cu atat ea devine
••••• •
••• •
care trebuie luate in considerare. Nu mai este mai putin inspi:limanti:ltoare ~i cu atat suntem •• •
•• •
nevoie si:l contabilizarn caderea fiecarui mi:lr mai capabili si:l a transforrnarn.
•• ••
in parte. pentru ca. datorita lui Isaac Newton. Aceste legi sau tipare reprezinta marile triumfuri
intelegern cum functioneaza gravitatia, care ale ~tiintei. Pentru a Ie descoperi. a fost nevoie t ••
atrage totul spre Parnant - fie ci:l este vorba de mult talent - chiar de geniu. in unele cazuri. •

despre un mar sau despre a naveta spatiala. Oar nu este atat de dificil sa le surprinzi esenta. ••
Componentele cele mai simple ale lumii Cu totii apreciem muzica. chiar daca nu suntem •,
noastre - atomii - se cornporta in moduri pe care
sa.le calculam lar legile
compozitori sau instrurnentisti.
~tiintei pot f cunoscute ~i admirate de oricine.
putem sale intelegern ~isrqponmlkjihgfedcbaZYXWVUTSRQPONMLKJIHGFEDCBA
In acelasi fel, ideile
-- . ••••••••

~i fortele care ii deterrrina sunt universale. Atomii Stiinta ne intluenteaza tot mai mult viata
se compcrta ln acelasi fel oriunde pe Pi:lmant - ba. de zi cu zi. Multe probleme politice - energia.
mai mult, ei sunt aidoma ~i pe cele mai lndepartate sanatatea mediul s.a.rn.d - au 0 dimensiune
stele. Stirn aceste lucruri de baza indeejuns de bine ~tiintifici:l. Modul de aplicare ne afecteaza
pentru ca inginerii si:l corceapa toate minunile lumii pe toti. Alegerile importante nu ar trebui facute
noastre moderne. de la radiouri la rachete spatiale. doar de catre oamenii de ~tiinti:l. ci ar trebui
Mediul nostru de zi cu zi este prea complicat sa fie rezultatul dezbaterilor unui public mai larg.
pentru ca esenta lui si:l poata fi sintetizata in doar Oar trebuie sa ne ari:lti:lm interesul pentru ideile-cheie
cateva formule. Cu toate acestea, noi concepte ale ~tiintei. ~i. dincolo de aplicatiile practice. aceste
revolutionare. unificatoare ne-au schimbat idei ar trebui s~ faca parte din cultura noastra
perspectiva asupra Pi:lmantului. Conceptul de deriva comma Marile concepte ale ~tiintei pot f prezentate
a continentelor. de pilda, ne ajuti:l si:l reunim a serie pe scurt - poate chiar In 30 de secunde -. recurgand
de tipare geologice ~i ecologice. de pe tot cuprinsul la cuvinte uzuale ~i la imagini simple. Acesta
globului. Marea viziune a lui Charles Darwin - este scopul acestei c~rti. Speram ci:l ~i-I va atinge.

6 o baZYXWVUTSRQPONMLKJIHGFEDCBA
P r e fa tl
•••••••••••••baZYXWVUTSRQPONMLKJIHGFEDCBA
•••• • ••••
••••
••••••
••••
..~ .. " •• ••
••••••
••
•• •••• ••
- dezv~luie armonia
pe planeta noastra. •••••••
....~........ ••••
kjihgfedcbaZYXWVUTSRQPONMLKJIHGFEDC
•••••
•• ••
....••
•••••••• •••••• ••
·ci haatic, nici anarhic. •• ••••••
anumite tipare. • ••
•• •
~..
•••••••
•••• •••• •• ••
n care se comportasrqponmlkjihgfedcbaZYXWVUTSRQPONMLKJIHGFEDCBA ••••• •••• ••

.
dezvolta orasele, ~
~
-~.
- I
10 •

dezvolta tehnalogiile ---~~


ea, cu atat ea devine
• ••
cu atat suntem

zint~ marile triumfuri •



.-
I-
I -
- I
I

eri, a fast nevoie •• I

iu, In unele cazuri.


...•.,.==~•••••• •••• •
-= ..
•••••••
surprinzi esenta.
I

r dac~ nu suntem I

i in acela?i fel, ideile •••• ••


••
irate de oricine. •••••••••
i mult viata
••

•• ••
itice - energia,
a dimensiune ••••
••••••
afecteaza
ar trebui facute
, ci ar trebui
i public mai larg.
I pentru ideile-cheie
ile practice, aceste
ultura noastra T e o r ia t u t u r o r lu c r u r ilo r fedcbaZYXWVUTSRQPONMLKJIHGFEDCBA

teipatfiprezentate T eoria unifie(Jrii inceorca s(J expliee cum totul este strdns

unde -, recurgand legat In univers. M arii oam eni de ~ tiint(J au incercot


ani de zile s(J dezvolte 0 .teone a tuturor lu a u tilo r">
pie. Acesta
eartea de fat(J MLKJIHGFEDCBA
e x p lic o respeetiva cautare
c~ ?i-I va atinge. In door 30 de secunde [vezi pag. 50).

Prefat~ () 7
E x p e r im e n t e p e s t e e x p e r im e n t e fedcbaZYXWVUTSRQPONMLKJIHGFEDCBA
F ato de teoriile de tot fe/u/ pe care ne place
50 xwvutsrqponmlkjihgfedcbaZYXWVUTSRQPONMLKJIHGFEDCBA
/e inventO m , cele ?tiintifice sunt susiinute
de dovezi concrete, de ceie m ai m ulte ori sub form a
unor experim ente planuite ?i contra/ate cu m are grijo.

8 ()kjihgfedcbaZYXWVUTSRQPONMLKJIHGFEDCBA
Introducere baZYXWVUTSRQPONMLKJIHGFEDCBA
I N T R O D U C E R E kjihgfedcbaZYXWVUTSRQPONMLKJIHGFEDCBA
Paul Parsons srqponmlkjihgfedcbaZYXWVUTSRQPONMLKJIHGFEDCBA

F iecare are a teorie la care tine mai mult decat la oricare alta
xwvutsrqponmlkjihgfedcbaZYXWVUTSRQPONMLKJIHGFEDCBA
Este un lucru pe care eu unul ar trebui sa II stiu foarte bine.
Cat am fast editorul revisteiMLKJIHGFEDCBA
F o c u s , publicatie dedicate ~tiintei ~i tehnologiei,

primeam zilnic scrisori cu astfel de teorii - corespondents de la cititori


care sustineau ca au descoperit misterele gaurilor negre, ale universurilor
paralele, sau pe cele ale Big Bangului; ca au determinat originea vietii
sau ca au unificat legile fizicii particulelor. Le raspundearn. rnulturnindu-le
~i cerandu-le sa irni trimita dernonstratiile lor matematice.
Nu cred ca a facut-o vreunul dintre ei.
Aceasta este diferenta dintre .teoriile" pe care Ie sustinern intr-o
conversatie oarecare cu prietenii ~i teoriile concepute cu rnulta truda
~i rnigala de catre oamenii de ~tiinta.
In domeniul ~tiintei, teoriile reprezinta creatii logice. Ele reflecta observatiile
experimentale cele mai exacte ~i cea mai justa intelegere a felului In care
functioneaza lumea. Oar a teorie ~tiintifica nu reprezinta obligatoriu un adevar
absolut Ea nu poate sa capteze decat starea actuala a cunostintelor noastre.
Exista oricand posibilitatea aparitiei unui nou element, care sa infirme teoria
~i sa Ii trim ita pe teoreticieni inapoi la masa de lucru. Un exemplu este modul
In care este perceput sistemul solar. In secolulll d.Hr, filosoful grec Ptolemeu
a dezvoltat teoria conform careia Pamantul s-ar afla In centru sistemului
solar - a explicatie coerenta pentru nivelul observatiilor astronomice
de la acea data. La Inceputul secolului XVII, astronomul italian Galileo Galilei
a Inceput Insa sa scruteze cerul cu nou inventatul telescop. Acesta i-a permis
sa faca observatii mai acurate decat cele realizate cu ochiulliber Observatiile
lui Galilei au dezvaluit detalii In concordanta cu 0 noua teorie, propusa
de astronomul polonez Nicolaus Copernic cu a suta de ani mai Inainte.
Teoria lui Copernic prezenta pozitiooarea Soarelui, ~i nu a Pamantului,
ne place
sustinute In centrul sistemului solar, imagine care ne pare atat de familiara
Ite ari sub form a Multe observatii facute de atunci - inclusiv de catre navetele spatiale -
alate cu m are grija. au confirmat viziunea heliocentrista.fedcbaZYXWVUTSRQPONMLKJIHGFEDCBA

Introducere () 9
Printre alte teorii care s-au dovedit ulterior gresite s-au nurnarat
cea a Pamantului plat. a flogisticului - a incercare timpurie de a explica
originea focului - ~i a designului inteligent Intelegerea noastra teoretica
a apraape fiecarei ramuri a stiintei mod erne s-a dezvoltat constant,
teoriile vechi ~i depasite fiind inlocuite de altele noi, irnbunatatite.
Teoriile care constituie corpusul cunoasterii ~tiintifice de astazi cuprind
toate domeniile, de la originile universului la rnodul in care functioneaza
mintea urnana In paginile care urrneaza. unii dintre cei mai talentati autori
din domeniu descriu cele mai importantesrqponmlkjihgfedcbaZYXWVUTSRQPONMLKJIHGFEDCBA
50 de teorii stiintifice Elementele
esentiale ale fiecarei teorii sunt redate intr-un spatiu restrans ~i in termeni
inteligibili pentru toata lumea
Teoriile prezentate sunt organizate in sapte capitole. Primul este
cel al macrocosmosului, vizand macrofizica lumii cotidiene, cum ar f legile
mi~carii, gravitatia ~i electricitatea. Microcosmosul ne atrage atentia
spre fenomenele de mici dimensiuni, spre lumea cuantica a atomilor
~i a altor particule subatomice. Urmeaza evolutia urnena - rnodul in care
s-au dezvoltat oamenii, mteligenta ~i limbajuL Capitolul .Minte ~i corp"
prezinta teorii din domeniul medicinei - de la psihanaliza la terapia genetica.
In .Planeta Pamant" trecem in revista marile teorii care Ie-au acordat
oamenilor de ~tiinta posibilitatea de a intelege cum functioneaza planeta
noastra ~i clima ei. .Universul" arunca 0 privire mai indepartata, luand
in discutie originea, evolutia ~i soarta cosmosului nostru - ~i nu numai.
Partea finala. .Cunoasterea", se ocupa de ramurile stiintei care cerceteaza
dezvoltarea ~i devenirea stiintei Aceste capitole includ ~i portretele
celor mai irnportanti oameni de ~tiinta - prezentand pe scurt vietile
unor personalitati precum Charles Darwin ~i Stephan Hawking.
Cartea de fata serveste unui scop dublu Modulin care este structurata
asigura posibilitatea unei intormari excelente sub forma unei minienciclopedii
a ~tiintelor teoretice. Pe de alta parte, lectura ei va oferi 0 imagine generala
excelenta asupra modului in care oamenii de ~tiinta de astazi
cred ca functioneaza natura in rnijlocul careia trairn. Prin urmare,
daca nu lntelegi pe deplin teoria cuantelor ori pe cea a relativitatii,
V a lo r i r e la t iv e fedcb
sau daca esti curios sa afli ce au realizat oamenii de ~tiinta in ultimii
Teoria retativitoiii E
ani, ia cartea in mana ~i permite-Ie expertilor nostri sa te conduce
ceie m ai cunascute
printre cele mai mari realizari ale rnintii umane Oar, te rag - D are cu adevorat? I
tine-ti pentru tine teoriile preferatelbaZYXWVUTSRQPONMLKJIHGFEDCBA interaciioneazo tifT
vezi pag. jo pentnJ k

10 () Introducere
Valori relative fedcbaZYXWVUTSRQPONMLKJIHGFEDCBA
T eoriarelativitcJtii este probabil una dintre
cele m ai cunoscute teorii ?tiintifice - dar srqponmlkjihgfedcbaZYXWVUTSRQPONMLKJIHGFEDCBA
a lntelegem
oare cu odevorat? E ste vorba despre felul In care
intetoctioneazc tim pul, m ateria, energia ?i spatiut MLKJIHGFEDCBA
«

vezi pag. 30 pentru explicatia de 3a de secunde.

Introducere () 11
r: srqponmlkjihgfedcbaZYXWVU

MACROCOSMOSUL
M A C R O C O S M O S U L kjihgfedcbaZYXWVUTSRQPONMLKJIHGFEDCBA
GLOSAR

atom xwvutsrqponmlkjihgfedcbaZYXWVUTSRQPONMLKJIHGFEDCBA
Cea mai mica parte a orkarei substante ecuatle Notiune matematica folosita pentru gravitationala a um
prezente pe Parnant. Atomii sunt format: a arata cum interrelationeaza cantitatile de zi cu zi, .masa'
din particule mai mici - protoni, neutroni rnasurabile. E=mc este2
0 ecuatie care arata sunt aceleasi pe pi
~i electroni Cornbinatia exacta a acestor cum energia dintr-un obiect (E) este egala aceluiasi obiect ral
particule ii confers atomului particularitatile cu masa obiectului [rn] inrnultita cu viteza in timp ce greutat
fizice ~i chimice. De exemplu, un atom luminii (c) la patrat. (Un nurnar la patrat cu 85% din cauza
de aur are alta cornpozitie decat cel de carbon. reprezinta un nurnar inrnultit 0 singura
data cu el lnsusi.] materie Compozi
camp Regiune din spatiu in caresrqponmlkjihgfedcbaZYXWVUTSRQPONMLKJIHGFEDCBA
0 forta spatiul ~i poate fi r
are un efect asupra materiei. Exemplele energie cinetidi Energie dezvoltata de un
includ carnpurile magnetice ~i cele gravitationale. corp in rniscare. egala cu jurnatatea produsului oscllatii Mi~cari I
dintre masa corpului ~i patratul vitezei lui. central din spatiu,
constanta Cantitate fizica masurata in natura
~i care nu se schirnba (ex. viteza lurninii]. energie potentiala Energie stocata intr-un particule Mici ur
Constantele pot f folosite pentru a face legatura obiect, care poate fi eliberata ~i exploatata la scara cea mai n
dintre 0 proprietate fizica ~i alta, proprietati ulterior. Un bolovan care se datina pe varful un element consti
care se presupune ca sunt .proportionale". unui deal are 0 energie potentiala. Daca este unui atom sau al L
Atunci cand una dintreMLKJIHGFEDCBA
e le se schlrnba. cealalta irnpins la vale, aceasta energie se va transforma sau al oricarei alte
se rnodifica intr-o proportie egala. Constanta in energie cinetica. sau de rniscare. de praf sau un gr~
ne permite sa cakularn gradulin care 0 schimbare
ova afecta pe cealalta. lege Descriere concise a unui tipar observat perpendicular A
in natura. Majoritatea legilor sunt exprimate go de grade - fal
dimensiune Masura fundamentala, folosita sub forma unei ecuatii. sunt perpendicuk
pentru a descrie un obiect sau un eveniment sau cel putin ar n
Fiintele umane disting patru dimensiuni - macrocosmos Viziune arnpla - model
lungimea, latimea, inaltirnea ~i timpul -, insa care reflects functionarea unui sistem radiatie Termen
unele teorii includ dimensiuni multiple, care la cea mai mare scars posibila. emisiile periculoas
nu pot f revelate decat cu ajutorul matematicii. Mai corect insa, e
rnasa Marime ce deterrnina cantitatea fotonilor - infime
de materie contlnuta intr-un corp. .Masa" prin spatiu Lumi
~i .greutatea" sunt adesea folosite ca termeni cat ~i periculoasele
intersanjsbili, dar greutatea mascara atractia de radatie, fiecare

14 () M acrocosm osu l
ica folosita pentru gravitationala a unui obiect. In termeni refractie Apare cand a raza de lumina,
za cantitatile de zi cu zi, .rnasa' ~i .greutatea" unui obiect sau a alta radiatie. l~i schirnba cu putin directia
cuatie caresrqponmlkjihgfedcbaZYXWVUTSRQPONMLKJIHGFEDCBA
arata sunt aceleasi pe Pamant, Insa pe Luna, masa atunci cand trece dintr-un mediu (de ex. aerl
t (El este egala aceluiasi obiect rarnane neschirnbata, intr-altul (de ex. apal. Refraqia se datoreaza
ultita cu viteza In timp ce greutatea sa este redusa diferentelor dintre vitezele cu care lumina
mar la patrat cu 85% din cauza unei gravitatii mai reduse.kjihgfedcbaZYXWVUTSRQPONMLKJIHGFEDCBA
parcurge cele doua medii Daca a raza
tit 0 singura de lumina ajunge la interfata dintre cele
materie Cornpozitia universului, care umple doua medii intr-un unghi anume, a parte
spatiul ~i poate f masurata cumva. a razei l~i va schimba viteza fata de restul
ezvoltata de un razei. Drept urmare, Intreaga raza
matatea produsului oscilatf Mi~cari ritmice In jurul unui punct l~i schirnba user directia.
ratul vitezei lui. central din spatiu. care nu-si schirnba pozitia.
sarcina electrica Proprietate de baza
ie stocata lntr-un particule Mici unitati de materie. In fizica. a materiei. 0 anumita parte a acesteia,
ta ~iexploatata la scara cea mai mica, a particula poate fi precum protonul, are a sarcina pozitiva.
datina pe varful un element constitutiv minuscul, aflat inauntrul electronii una negative. iar neutronii
entiala Daca este unui atom sau al unei molecule de apa. oxigen (cum Ie supune ~i numelel sunt neutri -
ie seMLKJIHGFEDCBA
v a transforma sau al oricarei alte substante Poate f ~i un fir respectiv nu au a sarcina electrica.
i~care. de praf sau un graunte de nisip Un curent electric consta din deplasarea
dirijata de electroni (sau de alte obiecte
nui tipar observat perpendicular Aflat intr-un unghi drept - cu sarcina electrical de la un obiect
r sunt exprimate go de grade - fata de ceva anume. Zidurile cu sarcina negativa la unul cu sarcina pozitiva.
sunt perpendiculare fata de podea -
sau cel putin ar trebui sa fie. subatomic Mai mic decat un atom.

radlatie Termen folosit uneori pentru a descrie unda electromagnetica Un alt mod
emisiile periculoase ale substantelor radioactive. de a descrie radiatia. Exemple ar f lumina
Mai corect Insa, este vorba despre transferul sau caldura.
cantitatea fotonilor - infime pachete de energie -
n corp. .Masa" prin spat'u Lumina, caldura, undele radio, viteza luminii Viteza la care se propaga radiatia.
folosite ca termeni cat ~i periculoasele unde gamma sunt tipuri cat ~i viteza limita a universului. Viteza luminii
,asoaraatractia de radatie, fiecare cu propriul nivel de energie. In vid este de 299 792 kilometri pe secunda.

Glosar () 15
PRINCIPIUL
ACTIUNII MINIME
Teorii in 30 de secunde

cest principiu sustine. in esenta. ca lucrurile


A au loc in modalitatea care presupune
cel mai mic efort. Astfel, 0 raza de lumina
NOTA DE 3 va calatori intr-o linie dreapta. intrucat aceasta
S E C U N D E srqponmlkjihgfedcbaZYXWVUTSRQPONMLKJIHGFEDCBA T E O R I I iN R U D I T E
La baza fizicii moderne este calea cea mai scurta intre doua puncte. vezi ~i
se afla notiunea ca "Natura UNIFICAREA
Daca la~i sa cada 0 minge, ea se va indrepta
este puternlca in tot p. 50
spre centrul Pamantului. Nu se stie cu siguranta BRICIUL LUI OCKHAM
ce face ..."
cine a fost primul care sa ex puna principiul p. '4 2
actiunii minime, insa experienta ta cotidiana
GAND D E 3 M IN U T E
te-ar face probabil sa 0 formulezi tu insuti.
TeoriaxwvutsrqponmlkjihgfedcbaZYXWVUTSRQPONMLKJIHGFEDCBA
cuantica, descriind B IO G R A F II
cum functioneaza lucrurile daca te-al gandi putin la asta. Cu toate acestea, iN 3 S E C U N D E
la scara subatornica, in secolul XVIII, reprezenta 0 descoperire LEONHARD EULER
pare sa fie singurul domeniu revolutionara, revendicata de unele dintre 1 7 0 7 -1 7 8 3

in care se aplica principiul PIERRE DE FERMAT


cele mai mari nume ale matematicii Leonhard
actiunii mini me. Obiectele 1 6 0 1 -1 6 6 5

cuantice se pot afla in doua Euler, Pierre de Fermat, Gottfried Leibnitz, GOTTFRIED LEIBNITZ
stari in acelasi timp ~i pot dar ~i Voltaire. In acea perioada, asemenea 1 6 4 6 -1 7 1 6

urma mai multe cai atunci VOLTAIRE


teorii s-au dovedit extrem de importante,
cand calatoresc dintr-un 1 6 9 4 - 17 7 8

punct in altul. Richard


deoarece au dus la formularea ecuatiilor
Feynman a mers atat care descriu cum se mi~ca obiectele atunci TEXT
de departe incat sa afirme cand asupra lor actioneaza anumite forte D E 30 D E SE C U N D E
ca 0 partkula cuantica Michael Brooks
~i, de asemenea, la conceptele de energie
va urma simultan toate
caile posibile atunci potentiala ~i de energie cinetica
cand se afla in rniscarel

Co ZYXWVUTSRQPONMLKJIHGFEDCBA
in c a z u / c e /a r m a i
fedcbaZYXWVUTSRQPONMLKJIHGFEDCBA
m u / t e teo rii, p r i n c i p i u /
a ctiu n ii m i n i m e e s t e
d e / 0 s i n e ln teles.
m iscorea n a tu r a /ii
u r m e a z ii in to td e a u n a
c o / e o c e o m a i u ~ a a rii MLKJIHGFEDCBA
16 o M acrocosm osu l kjihgfedcbaZYXWVUTSRQPONMLKJIHGFEDCBA ~ i m a i s c u r tii.
T E O R IJ iN R U D IT E xwvutsrqponmlkjihgfedcbaZYXWVUTSRQPONMLKJIHGFEDCBA
vezi ?i
UNIFICAREAsrqponmlkjihgfedcbaZYXWVUTSRQPONMLKJIHGFEDCBA
p.so

BRICIUL LUI OCKHAM


P·142

B IO G R A F II
N 3 SECUNDE
EONHARD EULER
7 0 7 -1 7 8 3

IERRE DE FERMAT
6 0 1 -1 6 6 5

OTTFRIED LEIBNITZ
6 4 6 -1 7 1 6
OLTAIRE
9 4 -1 7 7 8

EXT
E 30 D E SE C U N D E
ichael BrooksZYXWVUTSRQPONMLKJIHGFEDCBA

fedcbaZYXWVUTSRQPONMLKJIHGFEDCBA
i n cazul c e l o r m o i
u l t e teorii, p r i n c i p i u l
iu n ii m in im e e s te
10 s i n e inteles.
iscatea n a t u r a l i i
m e a z ii in to td e a u n a
l e a c e o m a i u ~ o a rii
m a i s c u r tii.
LEGILE MIScARII l

Teorii in 30 de secundefedcbaZYXWVUTSRQPONMLKJIHGFEDCBA

tc: cand Isaac Newton a stat


sa se gandeasca la felul in care se mi~ca
carpurile, a elaborat trei legi, care astazi
NO TA DE 3 SECUNDE ne sunt atat de familiare, incat par stiute
xwvutsrqponmlkjihgfedcbaZYXWVUTSRQPONMLKJIHGFEDCBA T E O R I I iN R U D I T E
Newton a formulat de cand lumea In primul rand, a afirmat vezi ~i
descrierea de baza LEGEA
ca obiectele sunt caracterizate de .inertie".
a modului in care se mi~ca GRAVITATIEI UNIVERSALE
care este 0 rnasura de rezistenta la schirnbarile p. 20
corpurile,srqponmlkjihgfedcbaZYXWVUTSRQPONMLKJIHGFEDCBA
punand temelia
astronauticii. survenite in timpul rnisrarii. Prin inertie intelegern TEORIA RELATIVITATII

ca obiectele nu se mi~ca pana csnd nu sunt impinse P·3 0


UNIFICAREA
din loc. In mod similar, obiectele care se afla
GAND D E 3 M IN U T E P·5 0
Legile lui Newton sunt in rniscare continua sa se rniste. pana cand
simple, dar deosebit Ie opreste ceva. In al doilea rand, masa obiectelor
de precise. ~i totusi, deterrnina ce efect va avea un impuls anume asupra B IO G R A F II
nu pot explica exact iN 3 S E C U N D E
mi~carii [sau a lipsei rniscsrii]. Cea de-a treia lege,
ce se intampla atunci ISAAC NEWTON
cand corpurile se rnisca ~i cea mai cunoscuta, are un caracter putin diferit 1 6 4 3 -1 7 2 7

cu a viteza apropiata Ea sustine ca in cazul fiecarei actiuni exista


de cea a luminii sau TEXT
o reactiune (0 rniscare opusa] de 0 amploare
in campuri gravitationale D E 30 D E SE C U N D E

puternice. In asemenea
egala. Daca imping pe cineva, resimt, la randul Michael Brooks ZYXWVUTSRQPONMLKJIHGFEDCB
cazuri, intra in scena teoria meu, 0 forta de impingere egala. Acesta este
relativitatii a lui Einstein, principiul pe baza caruia functioneaza rachetele
care ne of era legile L e g ile m iscsrii su n t
spatiale ~i motoarele cu reactie. atunci to t c e iti tr e b u ie p e n tr u
fundamentale ale rniscarii.
cand elibereaza un jet de gaze din ajutaj a d e s c r ie cu m se m i~ co
spre spatele avionului, motorul este irnpins o b ie c te le - de 10 m i n g i l e
inainte. Din acest motiv trebuie sa fii atent d e {o tb a lla stotiite
o r b ita le . N e w to n
~i atunci cand te dai jos dintr-o berea. Pentru
n e -a o {e r it m ijlo a c e le
a te rnisca inainte. in mod inevitabil faci barca d e a p lo n u i a c o lo to r ie

sa se miste inapoi. Daca nu tii cant de acest spre L una - door co au

lucru, ai putea sa cazi in apal tr e b u it so m ai treaca


in c a 300 de ani pano

cand s-o u in v e n ta t

r a c h e te le n ecesare

p e n tr u 0 asem en ea
18 () M a c r o c o sm o su l kjihgfedcbaZYXWVUTSRQPONMLKJIHGFEDCBA catatorie.
T E O R I I iN R U D I T E xwvutsrqponmlkjihgfedcbaZYXWVUTSRQPONMLKJIHGFEDCBA
vezi ~i
LEGEA
GRAVITATIEI UNIVERSALE
p.20

TEORIA RELATIVITATIIsrqponmlkjihgfedcbaZYXWVUTSRQPONMLKJIHGFEDCBA
P·30
UNIFICAREA
P·50

B IO G R A F II
iN 3 S E C U N D E

ISAAC NEWTON
16 43-17 27

TEXT
D E 30 D E SE C U N D E
Michael BrooksfedcbaZYXWVUTSRQPONMLKJIHGFEDCBA

L egi/e m i~ carii sunt


tot ce iti trebuie pentru
a descrie cum se m i~ ca
obiecte/e - de /0 m ingile
de fotbo//o stotii/e
orbito/e. N ew ton
ne-o oferit m ij/oocele
de a p/anui 0 ca/atorie
spre L una - door co au
trebuit so m ai treacti
inca 3 0 0 de ani ponti
cand s-ou inventat
rochete/e necesare
pentru 0 osem enea
ccJ/cJtorie.
LEGEA
GRAVITATIEI UNIVERSALE
Teorii In 30 de secunde

ceasta descriere a uneia dintre fortele


A fundamentale ale naturii se nurnara printre
cele mai mari realizari ale stiintei Isaac Newton
NOTA DE 3 a expus-o in 1687. ca parte a lucrarii salefedcbaZYXWVUTSRQPONMLKJIHGFEDCBA
S E C U N D E srqponmlkjihgfedcbaZYXWVUTSRQPONMLKJIHGFEDCBA T E O R I I iN R U D I T E

Ceea ce urea trebuie P rincipiile m atem atice ale filosofiei naturale. vezi ?i
sa ?i coboare - ?i asa LEGILE MI~cARII
o descriere in trei volume a matematicii. Legea
p.18
se ?i intarnpla. intocmai
atractiel universale stipuleaza ca exista 0 atractie TEORIA RELATIVITATII
cum a stipulat Newton.
reciproca intre orice corpuri cu masa - respectiv P·3 0

intre orice consta din materie. Aceasta atractie TEORIA CUANTICA


GAND D E 3 M IN U T E A CAMPURILOR
depinde de cele doua mase implicate. de distanta
Anumite concepti! P·46
din fizica rnoderna dintre ele ~i de 0 constants cunoscuta UNIFICAREA
sustin ca legea atractiei sub denumirea de constants gravitationala. p. 50

universale a lui Newton Una dintre ideile cele mai importante ale teoriei
ar trebui rnodificata. B IO G R A F II
a fost aceea ca forta gravitationala este guvernata
pentru a lua in considerare iN 3 SECUNDE
0 distanta
de ..Iegea patratului mvers'. Conform acesteia.
corpuri aflate laxwvutsrqponmlkjihgfedcbaZYXWVUTSRQPONMLKJIHGFEDCBA ISAAC NEWTON
mai mica de un milimetru atractia dintre doua corpuri se rnodifica invers 1 6 4 3 -1 7 2 7
sau cu un diametru mai proportional cu patratul distantei dintre ele.
mare decat sistemul solar. TEXT
Legea forrnulata de Newton a fost atat de predsa,
In plus. nimeni nu a putut D E 30 D E SE C U N D E
explica de ce obiectele incat a explicat cu acuratete rniscarea planetelor. Michael Brooks

cu rnasa se atrag unele punandu-ne la dispozitie 0 modalitate simpla


pe altele. de ce gravitatia
de a Ie prezice rniscarile - atat unele fata de altele.
este mult mai slaba decat
alte forte ale naturii cat ~i fata de Soare. A facut. de asemenea. posibila
sau care este adevarata trimiterea de rachete in spatiu. Dupa ce Einstein
valoare a constantei a elaborat teoria relativitatii ~i a folosit-o pentru
gravitatlonale, constanta
a explica anumite anomalii in orbitele planetelor.
care se bucura de cea mai
irnprecisa rnasurare s-a ajuns la concluzia ca Newton nu spusese ultimul
din domeniul fizicii. cuvant privind gravitatia . Cu toate acestea. legea - _ ..
lui Newton este aproape intotdeauna corecta ..ZY
cand este aplicata la atractiile gravitationale
pe care Ie intalnirn in vista de zi cu zi. F i e e l m a r e s o u m ic,
o r ic e c o r p c o d e
20 kjihgfedcbaZYXWVUTSRQPONMLKJIHGFEDCBA
c t Macrocosmosul MLKJIHGFEDCBA
p e P c J m c m t i n a c e lo s l f e l .
ALE baZYXWVUTSRQPONMLKJIHGFEDCBA

T E O R II iN R U D IT E xwvutsrqponmlkjihgfedcbaZYXWVUTSRQPONMLKJIHGFEDCBA
vezi ~i
LEGILE MI~cARIl
p.18

TEORIA RELATIVITATIIsrqponmlkjihgfedcbaZYXWVUTSRQPONMLKJIHGFEDCBA
no
TEORIA CUANTIcA
A CAMPURILOR
P·46
UNIFICAREA
p.so

B IO G R A F II
iN 3 S E C U N D E

ISAAC NEWTON
164 3 -1727

TEXT
D E 30 D E SE C U N D E
Michael Brooks ZYXWVUTSRQPONMLKJIHGFEDCBA

ie e l m a r e s o u fedcbaZYXWVUTSRQPONMLKJIHGFEDCBA
m ic,
r ic e c o r p c o d e
e P c J m o n t in acelas! te l.
TEORIA UNDELOR
T eorii in 3 0 de secunde

N
u trebuie decat sa mergi la malul rnarii
~i sa te la~i lovit de un val, pentru a intelege
ca valurile, sau undele, sunt purtatoare de energie.
NOTA DE 3
$i fac acest lucru in rnodalitati surprinzator
S E C U N D E xwvutsrqponmlkjihgfedcbaZYXWVUTSRQPONMLKJIHGFEDCBA T E O R II iN R U D I T E

Motivul pentru care de diferite. Unele unde, cum ar f cele ale apei vezi ~i
in spatiu nimeni ELECROMAGNETISMUL
sau ale sunetului, mi~ca fizic particulele de apa
nu te poate auzi p.28
sau de aer prin care tree. Aceste unde sunt
atuncisrqponmlkjihgfedcbaZYXWVUTSRQPONMLKJIHGFEDCBA
cand tipi. TEORIA CUANTlcA
de doua tipuri. Undele sonore sunt .longitudnale' - A CAMPURILOR
GAND D E 3 M IN U T E creeaza vibratii care mi~ca aerul para lei cu directia P·46

Odata cu formula rea


in care se mi~ca unda. Undele .transversale",
teoriei cuantice, B IO G R A F II

s-a descoperit cil undele


cum sunt cele electromagnetice, oscileaza iN 3 SECUNDE

electromagnet ice intr-o directie perpendiculara fata de directia THOMAS YOUNG


reprezinta. de fapt, de propagare. Ochelarii de soare polaroid 1773-182 9
rniscarea unor particule
functioneaza pe baza blocarii oscilatiilor
de energie, numite fotoni. TEXT

Albert Einstein a primit transversale care se mi~ca intr-o anurnita D E 30 DE SECUNDE

Premiul Nobel pentru directie - de exemplu in sus ~i in jos. Orice Michael Brooks ZYXWVUTSRQPONMLKJIHGFEDCB
aceasta descoperire.
unda de lumina care oscileaza in alta directie -
Panil atunci, se considera
de exemplu, dintr-o parte in alta - trece fara
ca lumina consta dintr-o
serie de unde, osclland a f afectata. Daca lumina ar fi a unda longitudinala,
la diferite frecvente. lentilele polaroid nu ar avea nici un efect
Energia detinuta
Cea mai mare parte a teoriei undelor a fast
de un foton tine
de frecventa de oscilatie
elaborate in secolul XIX, cand deschizatori
a undei de lumina. de drumuri precum Thomas Young au aratat
De asemenea, ea deterrnina U n d e le p o t fi g a s ite
cum pot f manipulate undele. Acestea sunt
culoarea pe care 0 vedem. p e s te to t in ju r u l n o s tr u :
reflectate de anumite materia Ie, refractate
Lumina albastra in o c e a n , in fedcbaZYXWVUTSRQPONMLKJIHGFEDCBA
aer, c h i a r
este cornpusa din fotoni la interfata dintre doua tipuri de mediu, si i n v i d u l s p a t i a l , O r i u n d e
cu 0 energie mai inalta - sau difractate, adica se raspendesc la trecerea a r f i ele, t o a t e su n t
sau cu 0 oscilatie c a r a c te r iz a te d e lu n g im e
printr-o Fanta ingusta. Ele pot sa interfereze,
mai rapidil- decat d e u n d o - d ista n t«
anulandu-se reciproc in anumite zone ale mediului,
lumina rosie. d e la p u n c tu l d e p le c a r e
iar in alte zone se pot combina in unde mai mari a l u n u i c ic lu a l u n d e i p o n a
~i mai puternice. la p u n c tu l d e p le c a r e
z it () M a c r o c o sm o su l kjihgfedcbaZYXWVUTSRQPONMLKJIHGFEDCBA a l c i c l u l u i urm iitor.
T E O R I I iN R U D I T E xwvutsrqponmlkjihgfedcbaZYXWVUTSRQPONMLKJIHGFEDCBA
vezi ~isrqponmlkjihgfedcbaZYXWVUTSRQPONMLKJIHGFEDCBA
ELECROMAGNETISMUL
p.28

TEORIA CUANTICA
A CAMPURILOR
P·46

B IO G R A F II
iN ] SECUNDE

THOMAS YOUNG
1773-1829

TEXT
D E ]o DE SECUNDE
Michael Brooks fedcbaZYXWVUTSRQPONMLKJIHGFEDCBA

U ndele pot fi gcisite


peste tot in jurul nostru.
in ocean, in aer, chiar
i in vidul spatial. O riunde
r fi ele, toate sunt
aracterizate de lungim e
e undci - distanta
e la punctul de plecare
I unui cicJu ol undei ponci
a punctul de plecare
I cicJuluiurm citor.
TERMODINAMICA
Teorii in 30 de secunde

D
acd vrei sa afli cum drcula caldura,
trebuie sa intelegi cum functioneaza
termodinamica. Teoria este guvernatd de trei
NOTA DE 3
legi. Prima stipuleaza Cd orice s-ar intarnpla.
S E C U N D E srqponmlkjihgfedcbaZYXWVUTSRQPONMLKJIHGFEDCBA T E O R II iN R U D I T E

Descrierea excelenta energia totala din univers rarnane aceeasi vezi ?i


a caldurf facuta de catre TEORIA HAOSULUI
nu poti sa creezi ~i sa distrugi energie;
lordul Kelvin ne arata P·15 2
nu pot: decat sa schimbi 0 forma de energie
cil nimic nu costa
niciodata nimic. in alta. A doua lege ne spune Cd entropia
unui sistem izolat creste intotdeauna. B IO G R A F II
iN 3 SECUNDE
Entropia ne da mdsura acelei Pdrti de energie
GAND D E 3 M IN U T E WILLIAM THOMSON,
Panilla formularea
care nu poate f valorificatd. De exemplu, LORD KELVIN
celei de-a doua legi pe rnasura ce un arc de ceas se detensioneaza. 1 8 z 4 -1 9 0 7

a termodinamicii, puterea lui de a face ceasul Sd mearga scade.


rnulta lurne credea TEXT
Entropia sa creste. intrucat energia potentiala D E 30 DE SECUNDE
in imposibilitatea crearii
unor rnasini .cu rniscare a arcului se transferd treptat cdtre aratatoarele Michael Brooks ZYXWVUTSRQPONMLKJIHGFEDCB
perpetua". Un exemplu ceasului ca energie cineticd, 0 parte din energie
este proiectul care pierzandu-se. de asemenea, sub forma
i?i propunea sil ilumineze
de caldura. din pricina frictiunilor mecanismului.
o casa filril sil consume
energie. Un motor electric Cea de-a treia lege stabileste ca. pe rnasura
invarteaxwvutsrqponmlkjihgfedcbaZYXWVUTSRQPONMLKJIHGFEDCBA
0 roata lntr-un ce temperatura unui sistem se apropie de zero
generator, care producea absolut (temperatura minimd posibila -27J,lS°C).
curentul electric pentru
iluminarea casei,
toate procesele inceteaza ~i entropia atinge
dar ?i pentru invartirea un minimum.MLKJIHGFEDCBA
C e e a ce inseamna Cd nu se poate C o n fo rm te o r ie i
te r m o d in a m ic ii,
motorului electric. ajunge la zero absolut. deoarece nici un proces
Desi acum asa ceva u n fr ig id e r nu
nu poate sa fie activ pand la acel nivel. scade te m p e r a tu r a
nu ni s-ar parea mare lucru,
in secolul XIX se bucura Termodinamica nu este atat de abstracta a lim e n te /o r , c i /e

de mare atentie. Nenumarati ~i ezoterica pe cat ar putea parea A fost absoarbe c o /d u r a .


industriasi au incercat dezvoltata in secolul XIX de catre lordul Kelvin R e a liz e a z o acest
sa rezolve aceasta problema, /u c r u p r in c o m p r e s a r e a
~i Std la baza frigiderelor ~i instalatiilor de incalzire
in speranta unor ca?tiguri.kjihgfedcbaZYXWVUTSRQPONMLKJIHGFEDCBA fedcbaZYXWVUTSRQPONMLKJIHGFEDCB
u n u i f l u i d i n tevile
centrala, a motoarelor rnasinii dar ~i a proceselor o f/a te in p a r te a
biologice care ne tin in viatd. d in s p a te a a p a r a tu /u i

z6 o Macrocosmosul e /e c tr o c a s n ic .
T E O R II iN R U D IT E xwvutsrqponmlkjihgfedcbaZYXWVUTSRQPONMLKJIHGFEDCBA
vezi ?i
EORIAHAOSULUIsrqponmlkjihgfedcbaZYXWVUTSRQPONMLKJIHGFEDCBA
.152

IO G R A F II
N 3 SECUNDE
ILLIAM THOMSON,
ORD KELVIN
821t-1907

EXT
E 30 D E S E C U N D E
ichael Brooks fedcbaZYXWVUTSRQPONMLKJIHGFEDCBA

onform teoriei
rm odinam icii,
n frigider nu
ade tem peratura
im entelor, ci Ie
soarbe caldura,
olizeaza acest
cru prin com presarea
ui fluid in tevi!e
late in partea
'n spate a aparatului
ecttocasnic.
ELECTROMAGNETISMUL
Teorii In 3 0 de secunde

E 'ectromagnetismu' este un concept


de puternic. Este vorba de ceea ce se petrece
uimitor

atunci cand cornbinarn sarcini electrice, rniscare

NOTA DE 3 ~i carnpuri magnetice. Mi~carea unei sarrne


S E C U N D E srqponmlkjihgfedcbaZYXWVUTSRQPONMLKJIHGFEDCBA T E O R II iN R U D I T E

o baterie,xwvutsrqponmlkjihgfedcbaZYXWVUTSRQPONMLKJIHGFEDCBA
0 bobina din fier inauntrul unui camp magnetic va produce vezi ~i
de sarma ?i un magnet TEORIA UNDELOR
un curent electric, care se va propaga de-a lungul
lti pot asigura 0 experienta p. 24
sarrnei A~a se produce electricitatea Dirnpotriva,
mlscatoarel TEORIA CUANTlcA
trimiterea unui curent electric printr-o sarma A CAMPURILOR
GAND D E 3 M IN U T E ~i rniscarea sarcinilor electrice va genera un camp p. 46
Aparitia teoriei cuantice
magnetic. A~a realizarn electromagnetii folositi UNIFICAREA
a filcut necesara
pentru majoritatea soneriilor ~i acceleratorilor p. 50
rescrierea ecuatiilor
lui James Clerk Maxwell de particule. Cea de a treia optiune este
B IO G R A F II
privind electricitatea de a face un curent electric sa treaca iN 3 SECUNDE
?i magnetismul. Rezultatul
printr-o sarma aflata intr-un camp magnetic. JAMES CLERK MAXWELL
a fost 0 noua teorie,
18]1 ·1879
nurnita electrodinamica Sarma se va misca. Aceasta este ideea care
MAX PLANCK
cuantica. lnsa, oricat se afla la baza motorului electric din mixerul
18581947
de ciudat ar parea. anumite tau de bucatarie sau din burghiul tau electric.
parti ale teoriei au trebuit ALBERT EINSTEIN
Mare parte din meritul pentru aceasta teorie 879 955
sustinute cu cifre obtinute
din experimente i se datoreaza scotianului James Clerk Maxwell,
TEXT
?i nu din teorie pura. primul care a formulat ecuatiile ce descriu
D E 30 DE SECUNDE
Cu toate aces tea,
interactiunea cornplexa dintre carnpurile Michael Brooks ZYXWVUTSRQPONMLKJIHGFEDCBA
teoria este considerata
de departe cea mai valoroasa electrice ~i cele magnetice. Aceste ecuatii
din domeniul stiintei, presupun integra rea unui factor neasteptat
viteza luminii. Aceasta descoperire a dus
O r ic a t d e u im ito r fedcbaZYXWVUTSRQPONMLKJIHGFE
or MLKJIHGFEDCBA
p iir e a , u n f l u x
la intelegerea faptului ca lumina ~i caldura
d e p a r tic u le in vizib ile,
radianta pot fi gandite ca variatii ln rniscare im p reu n ii c u e f e c t e l e
ale unor carnpuri electromagnetice. Aceste u n u i c a m p d e fo r te

carnpuri ln rnlscsre, sunt cunoscute sub denumirea ln vizib il, p o a t e a s i g u r a


e n e r g ia n eceso tii p e n t r u
de radiatie Prin cercetarea radiatiei, Max Planck
a b s o lu t orice,
a inventat teoria cuantka ~i Albert Einstein d e la 0 m a ~ in u ta
a formulat teoria relativitatii. d e ju o ir le p a n a la u n
z8 () M acrocosm osu l kjihgfedcbaZYXWVUTSRQPONMLKJIHGFEDCBA c o m p u te r p e r fo r m a n t.
LbaZYXWVUTSRQPONMLKJIHGFEDCBA

T E O R I I iN R U D I T E
vezi ~isrqponmlkjihgfedcbaZYXWVUTSRQPONMLKJIHGFEDCBA
TEORIA UNDELOR
P·24

TEORIA CUANTICA
A CAMPURILOR
P·46

UNIFICAREA
P·50

B IO G R A F II
iN 3 S E C U N D E

JAMES CLERK MAXWELLkjihgfedcbaZYXWVUTSRQPONMLKJIHGFEDCBA


31 B79

MAX PLANCK
8d· 1947

ALBERT EI NSTEI N
9 955

TEXT
D E 30 D E SE C U N D E
Michael Brooks ZYXWVUTSRQPONMLKJIHGFEDCBA

O r ic iit d e u im ito r
o r p o r e o , u n f lu x
d e p o r tic u le fedcbaZYXWVUTSRQPONMLKJIHGFEDCBA
in vizlb lle,
im p r e u n o c u e f e c te le
u n u i c a m p d e f o r te
in v iz ib i/, p o o te o s ig u r o
e n e r g io n e c e s o r o p e n tr u
o b s o lu t o r ic e ,
e 10 0 m o ~ in u to
e ju c o r ie p a n o10 u n
o m p u te r p e r f o r m o n t.
TEORIA RELATIVITATII
Teorii in 30 de secunde

T
eoria relativitatii. ernisa de Einstein, reprezinta
cea mai precise descriere privind mterartiunea
dintre materie, energie, spatiu ~i timp. In realitate,
NOTA DE 3 SECUNDE este yorba despre doua teorii, cea a relativitatii
srqponmlkjihgfedcbaZYXWVUTSRQPONMLKJIHGFEDCBA T E O R I I iN R U D I T E
Daea vrei sa ramai tanar, restranse ~i cea a relativitatii generalizate, vezi ~i
nu te opri din rniscare! LEGEA GRAVITATIEI
formulate ln aceasta ordine cronologica.
UNIVERSALE
Conform celei dintai. nimic nu se poate misca p.20

GAND D E 3 M IN U T E cu 0 viteza mai mare decat a luminii ~i trecerea UNIFICAREA


Relativitatea se afla timpului difera pentru oamenii care calatoresc p·so
la baza ealatoriei
cuMLKJIHGFEDCBA
v ite z e diferite. Astfel, daca doi gemeni TEORIA CUANTlcA
in timp. Pana aeum, eel A CAMPURILOR
mai mult ne-am apropiat ar fi separati, iar unul ar calatori ln spatiu
P·46
de calatoria in timp cu 0 viteza apropiata de cea a luminii,
BRICIUL LUI OCKHAM
eu ajutorul astronautilor cei doi vor avea varste substantial diferite
P·142
care strabat spatiul
cand se vor reintalni. Relativitatea restransa
eu viteze imense.
Calatorind la viteza mare, a introdus ~i faimoasa ecuatie E=mc', B IO G R A F II
iN 3 S E C U N D E
timpullor tncetlneste care descrie cum materia poate f transforrnata
fata de eel de pe Pamant. ALBERT EINSTEIN
ln energie ~i v ic e v e rs a . Aceasta ecuatie 1 8 7 9 -1 9 5 5
La intoareere, toata lumea
a reprezentat fundamentul pentru crearea ISAAC NEWTON
a imbatranit mai mult
decat ei. Relativitatea bombei atom ice ~i dezvoltarea energiei nucleare. 1 6 4 3 -1 7 2 7

of era ~i posibilitateaxwvutsrqponmlkjihgfedcbaZYXWVUTSRQPONMLKJIHGFEDCBA
Teoria relativitatii generalizate a desfiintat
calatortilor inapoi TEXT
conceptul de gravitatie allui Isaac Newton. D E 30 D E SE C U N D E
in timp - 0 sursa
de paradoxuri incitante. Ea Tnfati~eaza timpul ca 0 dimensiune asemeni Michael Brooks

Daea te-al intoaree celorlalte trei ale spatiului, cornbinandu-Ie


in treeut, ai putea Tn .spatiu-timp'. Orice define energie sau rnasa
sa-ti ucizi bunicul, aruncand
deforrneaza spatiul-tirnp, creand un camp
un nor de eonfuzie asupra
propriei existente. in ciuda gravitational cu efect asupra oricarei materii .J o tu ! ZYXWVUTSRQPONMLKJIHGFEDCBA
e s te r e la tiv . "
irnplicatiilor sale eiudate, care-I traverseaza. Chiar ~i razele de lumina o spu n em adesea,
relativitatea a trecut care trec ln apropierea sa se curbeaza, intr-un d a r p o a te n u n e d a m
toate testele experimentale. fedcbaZYXWVUTSRQPONMLKJIHGFED
s e a m a c a t d e a d eviira t
proces numit efectullentilei gravitationale. Prima
e s te a c e s t lu c r u -
dovada a relativitatii a venit odata cu observarea p a n a ~ i tim p u l,
acestui fenomen ln timpul eclipsei solare din 1919 m a s a ~ i spatiu!
30 o M acrocosm osu l kjihgfedcbaZYXWVUTSRQPONMLKJIHGFEDCBA s u n t in te r c o n e c ta te .
T E O R II iN R U D IT E xwvutsrqponmlkjihgfedcbaZYXWVUTSRQPONMLKJIHGFEDCBA
vezi ~i
LEGEA GRAVITATIEI
UNIVERSALEsrqponmlkjihgfedcbaZYXWVUTSRQPONMLKJIHGFEDCBA
p.20

UNIFICAREA
p.so

TEORIA CUANTICA
A CAMPURILOR
P·46

BRICIUL LUI OCKHAM


P·142

IO G R A F II
N 3 SECUNDE
LBERT EINSTEIN
kjihgfedcbaZYXWVUTSRQPONMLKJIHGFEDCBA
7 9 - 19 5 5

SAAC NEWTON
6 4 3 -17 2 7

EXT
E 30 D E SE C U N D E
ichael Brooks ZYXWVUTSRQPONMLKJIHGFEDCBA

T o tu l e s te r e la tiv . "
fedcbaZYXWVUTSRQPONMLKJIHGFEDCBA
s p u n e m adesea,
o r p o o te n u n e d a m
e o m o c a t d e adeviirat
s te o c e s t lu c r u -
" n o ~ i tim p u l,
o s o ~ i s p o tiu l
n t in te r c o n e c ta te .
MICROCOSMOSUL
M I C R O C O S M O S U L kjihgfedcbaZYXWVUTSRQPONMLKJIHGFEDCBA
GLOSAR

cuanta xwvutsrqponmlkjihgfedcbaZYXWVUTSRQPONMLKJIHGFEDCBA
Cantitate de energie care nu poate mai simple. Exista circa go de elemente de energie joasa, 111

fi divizata in componente mai mici. pe Pamant, de ex., aurul, sulful. oxigenul au fotonii cu ener
sau hidrogenuL Apa este 0 comblnatie ~i caldura se afla u
dimensiune Masura fundamentala de oxigen ~i hidrogen ~i nu este un element -
pentru a descrie un obiect sau un eveniment. poate fi divizata in doua parti constitutive. mecanlca Ramura
Oistingem patru dimensiuni - lungimea, latimea, ~i miscarea materi
inaltimea ~i timpulfedcbaZYXWVUTSRQPONMLKJIHGFEDCBA
= , dar unele teorii stuntifice forta Fenomen in cadrul caruia energia ale mi~carii expuse (
includ dimensiuni multiple, explicabile este transferata de la un obiect la altul cuantice Insa, aces
doar matematic. Universul este tinut laolalta de doar iar fizicienii descri
patru forte, care atrag masa sau 0 separa caracteristici ale p
electromagnetism fortele care gravitatia, electromagnetismul,
Relatie dintresrqponmlkjihgfedcbaZYXWVUTSRQPONMLKJIHGFEDCBA forta nudeara de probabilitati.
imping electronii lnainte, sub forma de curent slaba ~i forta nudeara tare. Cravitatia este
electric, ~i fortele exercitate de rnagneti. Este cea mai slaba, dar are efect la mari distante - microcosmos Ima
una dintre cele patru forte ale naturii, fiind forrneaza stelele ~i rnentine planetele un model al unui
corelata cu sarcinile electrice. Sarcinile opuse In rniscare pe orbita. Forta nodeara tare cum functioneaza
se atrag reciproc, iar cele de acelasi fel se resping. este cea mai puternica, dar nu este activa mica scara posibil'
Forta electromagnetica asigura structura atomilor decat pe distante care reprezinta 0 fractiune
~i permite unirea unui set de atomi, in vederea din dimensiunea unui atom. microscop electro
forrnarii substantelor care forrneaza universuL imagini ale unor c
forta nucleara slaba Forta implicata In emisia la raze de electron
electron Particula rninuscula, cu sarcina anumitor particule ale nucleului In timpul
negativa. care face parte din atom. Electronii unei degradari radioactive. mlscare brownia
trec prin metale pentru a crea curent electric. In care mici obie
In plus, sunt irnplicati in reactiile chimice forta nucleara tare Forta Cafe rnentine de fum, par sa s
care permit atomilor sa se lege intre ei. laolalta protonii ~i neutronii dintr-un nucleu. este cauzata de a
se ciocnesc frecv
element Atomii sunt forrnati dintr-o rnultirne fotoni Pachete de energie, folosite pentru
de particule mai mici - protoni, electroni transferul fortelor electromagnetice. Radiatiile, neutron Particul
~i neutroni. Fiecare ii confers atomului cum ar f lumina, caldura ~i razele X reprezinta fiecarui atom.
anumite proprietati fizice ~i chimice. Un element valuri de fotoni. Numele pe care II dam
reprezinta 0 substanta fermata dintr-un singur radiatiei depinde de gradul de energie nucleu Centru d·
tip de atom. Nu poate f divizat in substante din fotonii ei. Undele radio contin fotoni se regasesc parti

3 f t ( ) M ic r o c o s m o s u l
go de elemente de energie joasa, In timp ce razele X ;;i gamma ;;i neutroni. Datorita protonilor, nucleul
I, sulful, oxigenulsrqponmlkjihgfedcbaZYXWVUTSRQPONMLKJIHGFEDCBA
au fotonii cu energia cea mai mare. Lumina are 0 sarcina pozitiva, care atrage un nurnar
e 0 cornbinatie ;;i caldura se afla undeva la mijloe. egal de electroni care se rnisca ln jurul
nu este un element - sau, cornpletand astfel atomul. Aproape
parti constitutive mecanica Pamura a fizicii care studiaza fortele Tntreaga masa a unui atom se gaseste
;;i rniscarea materiei. Se folosesc cele trei legi ln nudeu
ul caruia energia ale mi;;carii expuse de Newton. In cazul mecanicii
n obiect la altul. cuantice lnsa, aceste reguli nu mai sunt aplicabile, particule alfa Materii invizibile, emise
lalta de doar iar fizicienii descriu rnisrarea, locatia ;;i alte de unele substante radioactive. Sunt constituite
asa sau 0 separa caracteristici ale particulelor folosindu-se din doi protoni ;;i doi neutroni cu 0 sarcina
tismul, forta nucleara de probabilitati.kjihgfedcbaZYXWVUTSRQPONMLKJIHGFEDCBA
electrka de +2.
are. Cravitatia este
fect la mari distante - microcosmos Imagine vazuta prin microscop - probabilitate Masura a gradului posibilitati.
tine planetele un model al unui sistem care descrie de realizare a unui fenomen sau eveniment
rta nucleara tare cum functioneaza acesta la cea mai
ar nu este activa mica scara posibila. proton Particula subatornica. cu sarcina
prezinta 0 fraqiune eiectrica, din nucleul atornilor.
m. microscop electronic Microscop care surprinde
imagini ale unor corpuri foarte mici, recurgand radioactiv Proprietate a anumitor atomi
rta implicata ln emisia la raze de electroni, In locul razelor de lumina. prea instabili pentru a rarnane intregi.
ucleului Tntimpul Acestia se dezintegreaza, ernitand
ve. miscare browniana Fenomen observabil, o radiatie sub forma de mici particule
In care mici obiecte, cum ar fi particule cu 0 viteza foarte ridicata.
rta Cafe rnentine de fum, par sa se rniste aleator. Miscarea
onii dintr-un nucleu. este cauzata de atomi invizibili, care semiconductor Material cu conductibilitate
se ciocnesc frecvent cu corpuri vizibile. electrica medie sau cu rezistenta electrka
gie, folosite pentru mare. Sunt folosite drept comutatoare
magnetice. Radiatiile, neutron Particula subatomica din nucleul minuscule Tn computere ;;i electrocasnice.
;;i razele X reprezinta fiecarui atom.
pe care 11dam teleportare Transportare a unui corp solid,
ul de energie nucleu Centru dens al unui atom, ln care prin divizarea sa ;;i, apoi, prin reconstruirea
io contin fotoni se regasesc particule numite protoni sa, din noi atomi, Tn alta locatie.

Glosar () 35
TEORIA ATOMICA--===::::::1
Teorii in 30 de secunde

T eoria atornica originala a fost forrnulata


ln secolul V MLKJIHGFEDCBA
T. Hr. de catre filosoful grec

Democrit, care a sustiout ca lumea este


NOTA DE 3 cornpusa esentialrnente dintr-o cornbinatie
S E C U N D E xwvutsrqponmlkjihgfedcbaZYXWVUTSRQPONMLKJIHGFEDCBA T E O A I I iN A U D I T E
La urma urmei, totul de particule minuscule, ferme ~i indivizibile. vezi ~i
in univers este format MECANICA CUANTICA
A denumit aceste particule atomi, afirrnand
din aceleasi componente. P·3 8
ca sunt de forme ~i rnarirni diferite,
PRINCIPIUL INCERTITUDINII
desi constau din acelasi material de baza.
P·4 0
Conform teoriei stiintifice moderne a materiei,
TEORIA CUANTlcA
C iA N D D E 3 M I N U T E
marea varietate de substante prezente ln univers A CAMPURILOR
in ziua de azi, teoria
este forrnata din cornbinatii diferite de elemente P·4 6
atornica este mai multsrqponmlkjihgfedcbaZYXWVUTSRQPONMLKJIHGFEDCBA
decat 0 sirnpla teorie: chimice. Aceste elemente se compun din trilioane
este un fapt inatacabil. de subunitati identice, adica din atomi. Structura B IO G A A F II
Nu numai c:! putem
interna a unui atom este specifica fiecarui iN 3 S E C U N D E
vedea atomi individuali
element in parte, conferindu-i proprietatile DEMOCRIT
cu ajutorul microscopului eea 460-370 i.Hr.
electronic, dar putem ~i caracteristicele particulare. Astfel,
JOHN DALTON
chiar s~ ii prindem un atom de hidrogen difera de unul de aur. 17 66- 18 44
~i s~ ii rniscarn intr-o parte
Teoria atornica rnoderna a luat nastere ALBERT EINSTEIN
~i alta folosind laserele.
Prin urmare, atunci cand la Tnceputul secolului XIX, odata cu studiile 18 79- 1 955

vorbim ast:!zi despre teoria chimistului englez John Dalton, dar s-a impus ERNEST RUTHERFORD
atornica, nu ne referim 18 7 1-1 937
de abia ln 1905, cand Einstein a dovedit
la teoria care sustine
matematic existenta atomilor ln renumitul TEXT
c:! totul este format
din atomi, ci, mai curand, sau articol despre rniscarea browniana. D E 30 D E SE C U N D E
Jim AI-KhalilifedcbaZYXWVUTSRQPONMLKJIHGFEDCBA
la teoria care descrie Cativa ani mai tarziu, Ernest Rutherford a fost
comportamentul
primul care sa scruteze interiorul unui atom
~i interactiunea atomilor -
domeniul mecanicii cuantice.
ln cadrul unui experiment ln care a bombardat
o fOita subtire de aur cu particule alfa.
EI a descoperit ca fiecare atom este constituit T o t ceea ce a i viizu t,
vezi ~ i vei ved ea
dintr-un minuscul nucleu cu sarcina electrka
vreo d o tii este fo rm a t
pozitiva. Tnconjurat de un spatiu ln care electroni d in tr-u n a m a lg a m
~i mai mici, cu 0 sarcina electrica negativa. d e a to m i - ch ia r
36 () MicrocosmosulkjihgfedcbaZYXWVUTSRQPONMLKJIHGFEDCBA
orbiteaza nucleul. ~i tu in su ti.
,,-,,
. ,
I ,

, electron kjihgfedcbaZYXWVUTSRQPONMLKJIHGF

..
I ,

\
,--- ...
~
, ,,
"
~"
.---,,
."
" , " " , I
, ",," I

, ,,,
_---..-7"--~-,----.•
~_
, ,~ , I

, " '. I

" .-'- ~, ..."


.-'--~ I / , 1 , - __ •••

TEORII iNRUDITE xwvutsrqponmlkjihgfedcbaZYXWVUTSRQPONMLKJIHGFEDCBA


,
,4.1..,. '! I ' I .,. 1"/
,
baZYXWVUTSRQPONML 1
vezi ~i • ,,1 " ,
MECANICA
p.J8
CUANTICA "
...•••••• "
,
, ~
~
nuc/eu
~..-'-
.,
, I
'...
' -.-
"

r----._ ~ ~ --,.-.I--- ,
,~ 1 , , _~-.-

.
PRINCIPIUL INCERTITUDINII , • " I ,
I .,. I ,
P·4 0

.,..__ .-,.-" " '..


I ,,", , \
TEORIA CUANTICA
A CAMPURILOR ," ',' ',1
~ , ,
",'...,
P·4 6
•..
... ... --- ,,
BIOGRAFII
iN 3 SECUNDE
DEMOCRIT
" ,
,
"'.'
I
I ,
eea 460-370 i.Hr.
JOHN DALTON
1766-1844 > E ste im posibil
ALBERT EINSTEIN stY v;zualizez; cum orottY
18 79-1 955 ;nter;orul unu; atom ,

ERNEST RUTHERFORD dor no; n;-I reprezenttY m ,


1871-1937 de obice;, cu un m ic nucleu
in centru, inconjurot
TEXT de electroni; care
DE 30 DE SECUNDE se rotesc in jurul ocestuio.
Jim AI-KhalilifedcbaZYXWVUTSRQPONMLKJIHGFEDCBA

T ot ceeo ce ai viizut,
vezi ~ i vei vedea
vreodota este form at
dintr-un am algam
de atom i - chiar MLKJIHGFEDCBA
~ i tu tnsuti.
M E C A N IC A
C U A N T IC A
T eorii in 3 0 de secunde

ceasta este teoria ciudata ~i totusi deosebit


A de irnpresionanta a lumii suoatornice.Jn care
conceptele de zi cu zi privind fortele ~i rniscarea

NO TA DE 3 SECUNDE
i~i schirnba modul de aplicare. Se impune
kjihgfedcbaZYXWVUTSRQPONMLKJIHGFEDCBA T E O R I I iN R U D I T E

Unul dintre fondatorii un nou tip de mecanica. bazata pe regulile vezi ~i


PRINCIPIUL INCERTITUDINII
teoriei cuantice. Niels .cuantice". Aceasta idee a fost elaborata
Bohr. a srqponmlkjihgfedcbaZYXWVUTSRQPONMLKJIHGFEDCBA
spus la un moment P·40
la inceputul secolului XX de catre fizicianul
dat: .Dac:! mecanica PISICA LUI SCHRODINGER
cuantlca nu te uluieste, german Max Planck, care a sustiout ca energia P·42
atunci n-ai inteles-o!· exista sub forma de cantitati mici, numite cuante. TEORIA CUANTICA
Aceasta teorie a fost dezvoltata. printre altii, A CAMPURILOR

de Albert Einstein, Niels Bohr, Paul Dirac P·46

G iN D D E 3 M IN U T E
~i Werner Heisenberg in anii 1920.

Mecanica cuantka Insa, in ciuda imensului sau succes, mecanica B IO G R A F II


reprezinta. probabil. cuantica a rarnas inv.':lluita intr-o aura de mister, iN 3 S E C U N D E
cea mai important:! teorie MAX PLANCK
intrucat nimeni nu stie cu precizie cum sau
din domeniul fizicii. in ciuda 1 8 5 8 -1 9 4 7
dificult:!tilor cu care de ce functioneaza. Teoria face anumite
ALBERT EINSTEIN
ne confrunt:! pentru predictii despre lumea microscopica. dar acestea 1 8 7 9 -1 9 5 5
a 0 intelege. Ii datorarn se opun cu desavarsire bunului-sirnt comun. NIELS BOHR
aproape intreaga xwvutsrqponmlkjihgfedcbaZYXWVUTSRQPONMLKJIHGFEDCBA
noastra
De pi Ida, ne arata cum poate exista un atom 1 8 8 5 -1 9 6 2
tehnologie moderna.
in mai multe locuri in acelasi timp - asta pana WERNER HEISENBERG
Ea descrie cum forrneaza
1 9 0 1 -1 9 7 6
atomii molecule le, cand cercetarn care este rolul sau. De asemenea,
cum functloneaza PAUL DIRAC
sustine ca un electron poate s.':lse roteasca 1 9 °2 -1 9 8 4
semiconductoarele
sau laserele. F:!r:! mecanica
in acelasi timp atat in sensu I acelor de ceasornic
cuantlca nu am avea cat ~i invers, pan.':lil rnasurarn. Aceste proprietati TEXT
D E 30 D E SE C U N D E
computere. playere Mp]. ciudate, ca ~i multe altele, nu sunt probleme Jim AI-KhaliliZYXWVUTSRQPONMLKJIHGFEDCBA
telefoane mobile
care decurg din formularea teoriei, ci reprezinta. M e c a n ic a c u a n tic o
sau tratamente medicale
care ne pot salva vlata., pur ~i simplu - sau nu chiar atat de simplu, n u o fe ro ro sp u n su ri
s im p le - d e e x e m p lu ,
~icate ~i mai cate. depinde de perspective - rnodul in care
e a e x p lic o fa p tu l
se cornporta natura la aceasta scara rninuscula.
fedcbaZYXWVUTSRQPONMLKJIHGFEDCBA
c o a ceea ~ ip a r t i c u l o
s u b a to m ic o p o a te e x is to
intr-o s u m e d e n ie d e s ta r i

38 () Microcosmosul d ife r ite i n a celo ~ it i m p .


> C ore e s te c e o c o r e c till
T o o t e .- c u c o n d i t i o .
s i l c r e z i fn t e O r i o c u o n t i c i l .

MLKJIHGFEDCBA
T E O R I I iN R U D I T E
xwvutsrqponmlkjihgfedcbaZYXWVUTSRQPONMLKJIHGFEDCBA
vezi~i
PRINCIPIUL INCERTITUDINIlsrqponmlkjihgfedcbaZYXWVUTSRQPONMLKJIHGFEDCBA
P·40

PISICA LUI SCHRODINGER


P·42

TEORIA CUANTICA
A CAMPURILOR
P·46

B I O C iR A F I I
iN 3 S E C U N D E

MAX PLANCK
1 8 5 8 -1 9 4 7

ALBERT EINSTEINkjihgfedcbaZYXWVUTSRQPONMLKJIHGFEDCBA
18 7 9 - 1 9 5 5

NIELS BOHR
1 8 8 5 -1 9 6 2

WERNER HEISENBERG
1 9 °1 -1 9 7 6

PAUL DIRAC
1 9 ° 2 -1 9 8 4

TEXT
D E 30 D E SE C U N D E
Jim AI-KhaliliZYXWVUTSRQPONMLKJIHGFEDCBA
M e c a n ic a c u a n tic a
n u a fe ro ra sp u n su ri
s im p le - d e e x e m p lu ,
e a e x p iic o fa p tu l
co fedcbaZYXWVUTSRQPONMLKJIHGFEDCBA
aceea~ ip articula
s u b a ta m ic a p o a te e x is ta
in tr -a s u m e d e n ie star!
de
d ife r ite in acela~ i tim p .
PRINCIPIUL
INCERTITUDINII ----....,

Teorii In 30 de secunde

P rincipiul incertitudinii allui Heisenberg


explica rnodul in care se cornporta obiectele
cuantice, bunaoara atomii ~i particule mai mici
NOTA DE 3 SECUNDE dinauntrul lui. Acest principiu a fast elaborat
srqponmlkjihgfedcbaZYXWVUTSRQPONMLKJIHGFEDCBA T E O R I I iN R U D I T E

Cu cat incerci s~ prinzi in 1927 de catre Werner Heisenberg, ajungand vezi ~i


a particula subatornica, TEORIA ATOMIC.~
sa-i poarte astfel numele. Teoria sustine
cu atat se mi~c~ mai repede, P·36
cc':lnu putem sti niciodata cu exactitate
in toatexwvutsrqponmlkjihgfedcbaZYXWVUTSRQPONMLKJIHGFEDCBA
directiile, incercand MECANICA CUANTICA
s~ scape. unde se afla. sa zicem, un electron,
P·3B
cunoscand. in acelasi timp, ~i viteza acestuia. PISICA LUI SCHROOINGER
Fiecare proprietate - viteza sau pozitia sa - p. 42
GAND D E 3 M IN U T E
poate f rnasurata, in principiu, cu a acuratete LUMI PARALELE
Se considera de multe
ori, in mod gresit. infinita - dar numai daca suntem dispusi p.128

c~ principiul incertitudinii sc':lrenuntarn la datele care a privesc pe cealalta.


[sau al indeterrninarii] Nu este vorba despre cunostintele noastre
B IO G R A F II
ar arata c~ instrumentele
lacunare privind rnodul in care functioneaza iN 3 S E C U N D E
pe care Ie folosim
in cercetarea universului natura, nici nu tine de micimea electronilor - WERNER HEISENBERG
1 9 0 1 -1 9 7 6
subatomic sunt greoaie pur ~i simplu, asa sunt electronii. ~i, in fond,
~ilipsite de acuratete.
nu are nimic de-a face cu noi. Pur ~i simplu, TEXT
De fapt, avem de a face
cu a asertiune extrem electronul nu are a pozitie ~i a viteza precise. D E 30 D E SE C U N D E
Jim AI-KhalilifedcbaZYXWVUTSRQPONMLKJIHGFEDCBA
de puternica privind modul Ceea ce putem face, in cel mai bun caz, este
in care se cornporta natura sc':ldeterrninarn a anurnita regiune in care
la aceasta scara extrem
este posibil sc':lse rniste.
de redusa, care are a rnultirne
de consecinte importante. o alta varianta de formulare a principiului
De exemplu, f~r~ existenta incertitudinii poate fi din punctul de vedere
acestui principiu, Soarele al timpului ~i spatiului. Putem rnasura cu exactitate
nu ar stralud. el creand
energia unei particule, cu conditia sc':lnu luam
posibilitatea ca nucleele
de hidrogen s~ fuzioneze in considerare cand are particula aceasta energie.
~i, drept urmare, sil produca Dirnpotriva. daca stabilim momentul exact
lumina ~icaldura.
in care se face a rnasurare. va trebui sc':lrenuntarn
C o n fo rm p rin cip iu lu i
la orice speranta de a afla cantitatea de energie in certitu d in ii, n u p o ti
a respectivei particule. sa a fli to t d o a r m a su ro n d
Ito Ct MicrocosmosulkjihgfedcbaZYXWVUTSRQPONMLKJIHGFEDCBA p a rticu lele su b a to m ice.
T E O R I I iN R U D I T E xwvutsrqponmlkjihgfedcbaZYXWVUTSRQPONMLKJIHGFEDCBA
vezi ~i
TEORIA ATOMlcA
P·36

MECANICA CUANTICAsrqponmlkjihgfedcbaZYXWVUTSRQPONMLKJIHGFEDCBA
p]8

PISICA LUI SCHROOINGER


P·42

LUMI PARALELE
p.128

B I O (jR A F il
iN 3 S E C U N D E

WERNER HEISENBERG
1 9 °1 -1 9 7 6

TEXT
D E 30 D E SE C U N D E
Jim AI-KhaliliZYXWVUTSRQPONMLKJIHGFEDCBA

C o n fo r m p r in c ip iu lu i > U n d e e J ti, u r id e 0 1 fo s t

fedcbaZYXWVUTSRQPONMLKJIHGFEDCBA
i n c e r t i t u d i n i i , n u p o ti I i in c o tr o IIei m erg e'

s a a fli to t d o o r m asurand N u lie ; Jti n ; c i o d o t 6


p a r tic u le le s u b o to m ic e . MLKJIHGFEDCBA c u o d w 6 r o t.
PISICA LUI
SCHRODINGER
Teorii In 30 de secunde

L a rnijlocul anilor 1930, fizicianul austriac


Erwin Schrbdinger a propus un experiment
de gandire. pentru a demonstra cat de ~ubreda
NOTA DE 3 SECUNDE este teoria mecanicii cuantice. Scenariul sau era
srqponmlkjihgfedcbaZYXWVUTSRQPONMLKJIHGFEDCBA T E O R I I iN R U D I T E
De vreme ce atomii pot face urrnatorul se ia a cutie In care se pun a plsca. vezi ~i
doua lucruri in acelasi timp, PRINCIPIUL INCERTITUOINII
o otrava letala ~i a sursa radioactiva. Conform
iarxwvutsrqponmlkjihgfedcbaZYXWVUTSRQPONMLKJIHGFEDCBA
0 pisic~ este cornpusa P·40
mecanicii cuantice, nu putem spune decat
din atomi, ea poate fi rnoarta ENTANGLEMENT-UL
~i vie in acelasi moment. In urma observatiei daca un atom radioactiv CUANTIC
s-a degradat sau s-a dezintegrat, intr-un P·48

timp anume, astfel lncat trebuie sa-l descriem LUMI PARALELE


GAND D E 3 M IN U T E p.128
deopotriva ca degradat ~i nedegradat.
Schriidinger considera
c~ teoria mecanicii cuantice Doar atunci cand II cercetarn II putem
are un punct slab, intrucat forta sa intre intr-una dintre aceste categorii. B IO G R A F II
nu intalnim niciodata pisici Inauntrul cutiei lui Schrbdinger, experimentul iN 3 S E C U N D E
care s~ fie atat moarte, ERWIN SCHROOINGER
cat ~i vii. 0 explicatie
presupune ca un atom In dezintegrare
1 8 8 7 -1 9 6 1
ar fi aceea c~ mecanica va ejecta a particula. care, la randul ei,
cuantica nu stipuleaza va duce la irnprastierea otravii, rezultatul fiind TEXT
nimic despre felulin care D E 30 D E SE C U N D E
uciderea pisicii. Cum pisica, a spus Schrbdinger,
se simte pisica inainte Jim AI-Khalili fedcbaZYXWVUTSRQPONMLKJIHGFED
de a-i verifica starea. este facuta la randul ei din atomi (chiar daca
Nu ne permite decat In cazul ei este vorba despre trilioane de atorni],
s~ cakularn care este trebuie presupus ca ~i pisica este supusa legilor
probabilitatea ca biata
mecanicii cuantice. Prin urmare, pana cand
mat~ s~ fie rnoarta
sau in viat~ atunci vom deschide cutia ~i ne vom uita In ea, suntem
cand ne vom uita la ea. nevoiti sa consideram animalul viu ~i mort
Sau poate c~ intregul In acelasi timp. Doar, odata cu deschiderea
univers se imparte
cutiei, vom forts lucrurile sa adopte L u i S ch riid in g er i-a ven it
in doua atunci cand
deschidem cutia.lntr-o una din cele doua star! id eeo cu p isico in cu tie
jurnatate, pisica este vie, in tim p u l u n ei d iscu tii
in cealalta. este rnoarta. p u rto te cu E in stein -
d o r eo {id eeo so u p isico }
n e o ju ta so d escriem
cu m fu n ctio n eo za
ft2 () MicrocosmosulkjihgfedcbaZYXWVUTSRQPONMLKJIHGFEDCBA fizico cu o n ticii.
> Co1J1POMllt6: 0 ZYXWVUTSRQPONMLKJIHGFEDC
p is k l
o f I a t 6 1 n t l - o a l t i e ~ndJlStf.

T E O R I I iN R U D I T E xwvutsrqponmlkjihgfedcbaZYXWVUTSRQPONMLKJIHGFEDCBA
vezi ?i
PRINCIPIUL INCERTITUDINIlsrqponmlkjihgfedcbaZYXWVUTSRQPONMLKJIHGFEDCBA
P·40

ENTANGLEMENT-UL
CUANTIC
P·48

LUMI PARALELE
p.128

B IO G R A F II
iN 3 S E C U N D E

ERWIN SCHRODINGER
1887-1 961

TEXT
D E 30 D E SE C U N D E
Jim AI-KhalilifedcbaZYXWVUTSRQPONMLKJIHGFEDCBA

Lui Schrodinger i-a venit


ideea cu pisica in cutie
in tim pul unei discuii!
purtate cu E instein -
dar ea lideea sau pisicaJ
ne ajutcJ so descriem
cum functioneazo
fizica cuontioi. MLKJIHGFEDCBA
TEORIA CUANTICA
I\,

A CAMPURILOR
Teorii in 30 de secunde

U
n "camp" ln fizica reprezinta regiunea dintr-un
spatiu in care se exercita 0 influenta fizica
asupra corpurilor. Din aceasta categorie fac parte

NOTA DE 3 SECUNDE
campurile gravitationale ~i magnetice Teoria
xwvutsrqponmlkjihgfedcbaZYXWVUTSRQPONMLKJIHGFEDCBA T E O R I I iN R U D I T E

Teoria subatornica campurilor descrie cum se cornporta acestea vezi ~i


este ext rem de preclsa - ELECTROMAGMETISMUL
~i cum interactioneaza corpurile cu carnpurile
p.28
ca ~i cum ai calcula
ln care se afla.
milimetricsrqponmlkjihgfedcbaZYXWVUTSRQPONMLKJIHGFEDCBA
distanta TEORIA ATOMICA
dintre Londra ~i New York. Unul dintre fondatorii mecanicii cuantice. P·36
Paul Dirac, a publicat mai multe lucrari spre MECANICA CUANTICA
sfarsitul anilor 1920, ln care arata cum poate P·38
GAND D E 3 M IN U T E
f corelata teoria cuantka cu teoria carnpurilor PRINCIPIUL INCERTITUDINII
Totul pe aceasta
lume poate fi explicat electromagnetice a lui James Clerk Maxwell, P·4 0

cu ajutorul teoriei cuantice cat ~i cu teoria relativitatii restranse a lui Einstein.


a dimpurilor: totul este Dirac a propus prima teorie .cuantiftcata"
format din atomi. legati
a carnpurilor, care explica modalitatea B IO G R A F II
intre ei prin interactkmea
iN 3 S E C U N D E
electronilor lor. Aceste ln care interactioneaza electronii ~i fotonii.
PAUL DIRAC
lnteractiuni au loc datorita Dupa un inceput prornitator. teoria cuantica 19 02-198 ft
fortelor electromagnetice
a carnpurilor a trecut ln anii 1930 ~i 1940 printr-o JAMES CLERK MAXWELL
existente intre ei. care.
la randullor. nu sunt decat
perioada mai intunecata. confruntandu-se 1831-1879
un schimb de fotoni. Drept cu dificultat: de ordin matematic. Acestea RICHARD FEYNMAN
urmare. suntem indreptatiti 1918-1 988
au fost rezolvate ln 1949, cand mai multi
sa afirmam ca teoria
fizicieni, dintre care ~i marele Richard Feynman, TEXT
campului cuantic
reprezinta fundamentul au formulat electrodinamica cuantica. Mai tarziu, D E 30 D E SE C U N D E
Jim AI-KhalilifedcbaZYXWVUTSRQPONMLKJIHGFEDCBA
pentru mare parte din ~tiinta s-a recurs la aceasta teorie pentru a combina
fizidi, a chimiei ~i. prin forta electromagnetica cu 0 alta forta. dintre
urmare. ~i a biologiei.
cele patru existente ln natura, ~i anume forta T eoria cuanticii
nudeara slaba Aceasta experienta a dus a ciim puri/or apfica
la formularea teoriei electroslabe. 0 alta teorie legi/e bizare ale fizicii
cuantice nu door MLKJIHGFEDCBA
cuantica a carnpurilor, cromodinamica cuantica,
1 0 particulele solide,
s-a dezvoltat pentru a descrie forta nudeara tare.
dar ~ i 1 0 ciim puri/e
Doar cea de-a patra forta - gravitatia - nu a putut care descriu fortele
46 o MicrocosmosulkjihgfedcbaZYXWVUTSRQPONMLKJIHGFEDCBA
fi cuantificata pana Tn prezent. fundam entale din natura.
> G enialul fizician
R ichard F eynm an
a fast initiatorul teoriei
cuanfice a cfim purilor,
dezvoltfind electrodinam ica
cuantic" - 0 teorie cuontic"
a electrom agnetism ului.

TEORII iNRUDITE xwvutsrqponmlkjihgfedcbaZYXWVUTSRQPONMLKJIHGFEDCBA


vezi ~i
ELECTROMAGMETISMUL
p.28

TEORIA ATOMICA
P·36

MECANICA CUANTICA
p.J8

PRINCIPIUL INCERTITUDINII
P·40

810GRAFII
iN 3 SECUNDE
PAUL DIRAC
19°2-198,..
JAMES CLERK MAXWELL
1831-1879
RICHARD FEYNMAN
1918-1988

TEXT
DE 30 DE SECUNDE
Jim AI-KhalilifedcbaZYXWVUTSRQPONMLKJIHGFEDCBA

T eoria cuantltii
a ctim purilor ap/ica
legile bizare ale fizicii
cuantice nu doar
la particulele so/ide,
dar ~ i la ctim purile
core descriu fortele
fundam entale din natura. MLKJIHGFEDCBA
ENTANGLEM ENT -U L
C U A N T IC
(OtORt

Teorii in 30 de secunde

chestiune deloc usoara: Atunci cand oricare


O doua corpuri cuantice, cum ar f electronii
sau fotonii, intra In contact, starea lor cuantica
NO TA DE 3 SECUNDE [inforrnatia rnaternatica care Ie descrie
srqponmlkjihgfedcbaZYXWVUTSRQPONMLKJIHGFEDCBA T E aR " iN R U D I T E

Cum poate soarta proprietatile] se cornbina. sau, altfel spus, vezi ~i


unei particule dintr-un PRINCIPIUL INCERTITUDINII
se incurca (entanglem ent). Din ace I moment,
experiment subatomic p. 40
lrnpartasesc a soarta cornuna. oricat de mult
s~ afecteze instantaneu LUMI PARALELE
soar indeparta una de cealalta In viitor.
o alta, aflata in parteaxwvutsrqponmlkjihgfedcbaZYXWVUTSRQPONMLKJIHGFEDCBA p.128
opusa a universului? Lucru care nu este poate chiar atat de straniu,
deoarece este destul de user sa crezi ca. odata
G iN D D E 3 M IN U T E fedcbaZYXWVUTSRQPONMLKJIHGFEDCBA
ce a existat un trecut comun, cele doua entitati
E ntanglem ent-ul cuantic TEXT
este mult mai mult decat I~i vor f afectat reciproc proprietatile In timpul D E 30 D E SE C U N D E

o incuietoare teoretica interactiunii. Efectul acestei interactiuni poate Jim AI-Khalili

~i 0 ciudatenie fllosofica. fi constatat la a analiza ulterioara a particulelor.


Duce la realizarea mai multor
Oar entanglem ent-ul se dovedeste ~i mai
tehnologii incitante, cum
ar fi computere cuantice, ciudatl In lumea cuantica. entitatile pot prezenta
coduri imposibil de spart simultan doua sau mai multe caracteristici
~i chiar teleportare! Ceea
conflictuale, cum ar fi rotirea sirnultana In directii
ce nu iI face insa mai usor
de inteles sau chiar
opuse. Acest fapt este denumit .suprapunere".
de crezut. Modul Daca un foton este In entanglem ent cu un altul,
in care este explicat II poate .infecta' prin suprapunerea sa, Incat
entanglem ent-ul depinde
arnandoi sa se afle In stare de suprapunere.
de interpretarea cuantica
la care adera fiecare. Daca II analizarn Insa pe unul din ei, acest lucru
incepi cumva sa arnetesti? este considerat a rnascratoare, fortsnd fotonul
sa aleaga a directie de rotire. Insa, datorita
entanglem ent-ului cu partenerul sau aflat P a rticu lele su b a to m ice
la distants, II fortarn ~i pe celalalt foton par so fie leg a te ln tre

sa faca aceeasi alegere. Acest lucru are lac ele, ch ia r ~i a tu n ci


ca n d se a fla la d ista n te
instantaneu, chiar daca cei doi fotoni se afla
im en se. V o m fi vreo d a tii
la milioane de kilometri departare.kjihgfedcbaZYXWVUTSRQPONMLKJIHGFEDCBA
ca p a b i/i so d esfa cem
a cea stii in cu rtiitu tii
ft8 o Microcosmosul cu o n ticiii
( o t o n l ZYXWVUTSRQPONMLKJIHGFEDCBA fo to n 2

ebaZYXWVUTSRQPONMLKJIHGFEDCBA

T E O R I I iN R U D I T E xwvutsrqponmlkjihgfedcbaZYXWVUTSRQPONMLKJIHGFEDCBA
vezi ~i
> E n t a n g le m e n t - iiI cuantic
PRINCIPIUL INCERTITUDINIl
or puteo s 4 fac4 p()sibiltJ
P·40
teleportorea obiecte/or
LUMI PARALELE
IikjihgfedcbaZYXWVUTSRQPON
a OfImenilor.
p.128

TEXT
D E 30 D E SE C U N D E
Jim AI-KhalilifedcbaZYXWVUTSRQPONMLKJIHGFEDCBA

P articulele subatom ice


par so fie legate intre
ele, chiar ~ i atunci
cand se afla la distante
im ense. V om fi vreodatii
capabi/i so desfacem
aceastaincurciiturii
cuantica?
L--
UNIFICAREA
_

Teorii in 3 0 de secunde

ceasta teorie i~i propune sa descrie intr-un


A singur cadru actiunile celor patru forte
fundamentale din natura. cat ~i relatiile dintre
NOTA DE 3 SECUNDE
toate particulele elementare. In fizica, fortele
kjihgfedcbaZYXWVUTSRQPONMLKJIHGFEDCBA TEORII iNRUDITE
Obsesia fizicienilor pot f descrise cu ajutorul carnpudor care mediaza vezi ~i
de a descoperi 0 singurll
sau poarta interactiunile dintre particule. De acest LEGEA
teorie care sll explice GRAVITATIEI UNIVERSALE
lucru se ocupa teoriile carnpurilor. De exemplu.
totul cu srqponmlkjihgfedcbaZYXWVUTSRQPONMLKJIHGFEDCBA
ecuatle destul
0 p.20

de scurta ca sll incapll in 1915. Albert Einstein a dezvoltat relativitatea


TEORIA RELATIVITATII
pe tricourile lor. generalizata, 0 teorie a carnpurilor forte: P·3 0
gravitationale. In cazul distantelor subatomice. ENTANGLEMENT-UL
carnpurile sunt descrise de teoriile cuantice CUANTIC
GAND D E 3 M IN U T E
ale carnpurilor, care aplka ideile mecanicii P·4 8
Fizicienii au lucrat
la unificare timp cuantice la carnpurile fundamentale asociate
BIOCiRAFIl
de aproape 100 de ani.
cu celelalte trei forte: forta electromagnetica. iN 3 SECUNDE
Einstein ~i-apetrecut
forta nudeara tare ~i forta nudeara slaba. ALBERT EINSTEIN
ultimii 30 de ani incercand
Scopul actual al cercetatorilor este sa descopere 1879-1 955
s1i unifice campul
gravitational cu cel daca cromodinamica cuantica - teoria carnpurilor
TEXT
electromagnetic. chiar
privind forta nucleara tare - poate f unificata DE 30 DE SECUNDE
inainte de a fi descoperite
cu teoria electroslaba, care descrie fortele Jim AI-Khalili ZYXWVUTSRQPONMLKJIHGFEDC
cele doull forte nucleare.
ins1i fllrll succes.xwvutsrqponmlkjihgfedcbaZYXWVUTSRQPONMLKJIHGFEDCBA
Ceea electromagnetice ~i pe cele slabe. Rezultatul
ce ~timeste cll pentru ar f asa-nurnita mare teorie unificata. Oricum
a unifica fortele se pare
insa. aceasta tot nu va integra ~i forta gravitatiei.
c1i avem nevoie de 0 teorie
cu mai mult de patru Problema este ca fizicienii nu stiu cum sa formuleze
dimensiuni. Aceasta este o teorie a carnpurilor cuantice adecvata la teoria
explicatia pentru care teoria
gravitatiei a lui Einstein. 0 varianta posibila pentru
corzilor, una dintre cele
o asemenea .teorie a once" se rumeste teoria
mai importante candidate
pentru unificare. necesitll corzilor (stringurilorl. dar suntem inca departe
zece dimensiuni - noull de a ~ti daca este co recta sau nu
spatiale. plus una temporalll.

T o tu l in u n iv e r s e s te
c o n e c to t - fedcbaZYXWVUTSRQPONMLKJIHGFED
usor d e s p u s ,
50 () Microcosmosul d o r g r e u d e ln teles.
TEORII iNRUDITE xwvutsrqponmlkjihgfedcbaZYXWVUTSRQPONMLKJIHGFEDCBA
vezi ~i
LEGEA
GRAVITATIEI UNIVERSALE
p.20

TEORIA RELATIVITATIl
P·30

ENTANGLEMENT-UL .•.•.....
CUANTIC
P·48
....baZYXWVU
•••••

BIOGRAFII
iN 3 SECUNDE
ALBERT EINSTEIN
18 79- 1 955

.... •••
TEXT
DE 30 DE SECUNDE
....... ~..
Jim AI-KhalilifedcbaZYXWVUTSRQPONMLKJIHGFEDCBA

> em I t I t I i str6 /~ te m int;


au Tlfcemn - " a u a,uat -
s ill'H liz ,a e ( ) .,tJO rie
a tJlturor J u c ru ri/o r" .

T otul in univers este


conectat - u~or de spus,
dor greu de in teles. MLKJIHGFEDCBA
E V O L U T I A U M A N A kjihgfedcbaZYXWVUTSRQPONMLKJIHGFEDCBA
GLOSAR

abstract xwvutsrqponmlkjihgfedcbaZYXWVUTSRQPONMLKJIHGFEDCBA
Care are legatura cu ceva imaginar ateist Persoana care nu crede in existents genetica ~tiinta
sau intelectual. Subiectul nu poate fi analizat vreunei divinitati. Aceasta pozitie difera user fata genelor. Termen
direct sau perceput fizic, dar oamenii de cea a unui agnostic, care considera ca este principale. Prima
sunt capabili sa schimbesrqponmlkjihgfedcbaZYXWVUTSRQPONMLKJIHGFEDCBA
intre ei notiuni imposibil sa stii daca a divinitate exista sau nu. elemente care d
abstracte prin limbaj. caracteristici ere
chimie prebiotidi Se refers la perioada ca si-a rnostenit I

altruism Opusul egoismului. Societatile dinaintea existentei vietii. cel putin ca se refera la fa I
umane incurejeaza comportamentul altruist, pe Pamant. Viata se bazeaza pe un nurnar caracteristica de
precum actiunile caritabile, intrucat. de clase de substante chimice. Unele sunt propriilor copii. In.
pe termen lung, acesta irnbunatateste complexe, dar majoritatea, cum sunt zaharurile mare lucru desp
viata tuturor. In mod similar, altruismul pare ~i aminoacizii, sunt relativ simple. Cand Ie pentru acel par
sa fie prezent ~i in relatiile animale. De pi Ida, gasim in jurul nostru zi de zi, putem banui prezinta gena d
suricatele, din familia mangustelor, stau ca au fast create de un proces viu. substanta chimi I

de paza pe rand ~i i~i anunta semenii in caz Le descoperim insa ~i in spatiu. Se presupune codul ce sta la
de atac. lupii au grija de pui unii pentru altii,
iar leii vaneaza in grup ~i impart hrana.
ca primele entitati vii au recurs la aceste
asa-nurnite substante chimice prebiotice
viu. °
gena est
care poarta 0 pa
Teoria evolutionista ne invata ca. pe termen intr-o "supa prirnordiala". Teoria predorninanta fi translat intr-o
lung, genele benefkiaza de altruismul sustine ca acestea au aparut datorita unor vii Unul dintre r
de care dau dovada animalele. procese pur chimice, de~i s-a sugerat identificarea rela
~i ca ar f sosit din spatiu. prin descoperire
aminoacid Substanta cornpusa din atomi care pot f tradus
de carbon, hidrogen, oxigen ~i nitrogen. ecologie Studiu al cornunitatilor de viata
Aminoacizii sunt elementele componente salbatica. Un ecolog cerceteaza cum traiesc Homo Genul c
ale proteinelor. Sunt organizat! in lanturi lungi, organismele, urrnarind factorii care Ie afecteaza asernar.atoare
care se rasucesc pentru a realiza proteine supravietuirea - resursele de hrana. clima doar a specie u
cu a forma bine definite. Proteinele sunt ~i activitatile tuturor celorlalte anima Ie, plante ~i altele. Printre
adesea descrise ca substanta din care ~i alte forme de viata din habitatul cercetat. .Omol lodemenMLK
sunt facuti rnuschn sau carnea, insa Se poate recurge la ecologie pentru descrierea Hom o s a p ie n s , a

ele reprezinta. in realitate, masinile-unelte modului in care membri ai aceleasi specii de azi, insearnna
ale vietii Fiecare celula din trup foloseste concureaza sau coopereaza pentru a-~i controla
sute de proteine pentru a produce ~i prelucra resursele. Ea prezinta ~i imaginea relatiei dintre
substantele chimice care ne tin in viata. specii, creand un model numit ecosistem.

51t c t E v o lu t ia u m a n a
u crede In existenta genetlca ~tiinta care se ocupa cu studierea lpoteza Set de idei a carer valabilitate trebuie
ta pozitie difera usor fata genelor. Termenul gena are doua definitii testata prin experimente. Daca acestea
, careconsiders ca este principale. Prima prezinta genele drept nu dovedesc ca ideile ipotezei sunt gresite,
divinitate exista sau nu. elemente care deterrnina transmiterea unor atunci ipoteza este prornovata la nivel
caracteristici ereditare. Cand cineva spune de teorie - ~i considerate ca adevarata.
refera la perioada ca sr-a rnostenit parul roscat. intelegem pana la posibila aparitie a unei alte teorii
iii, eel putinsrqponmlkjihgfedcbaZYXWVUTSRQPONMLKJIHGFEDCBA
ca se refers la faptul ca a dobandit aceasta care sa 0 infirme. Cercetatorii folosesc
azeaza pe un numar caracteristica de la parintii sai ~i ca 0 va transmite aceste teorii pentru a formula noi ipoteze,
chimice. Unele sunt propriilor copii.lnsa aceasta definitie nu ne spune In cautarea de noi adevaruri.kjihgfedcbaZYXWVUTSRQPONMLK
tea, cum sunt zaharurile mare lucru despre factorii fizici responsabili
tiv simple. Cand Ie pentru acel par roscat. Cea de-a doua definitie psihologie Studiere ~tiintifica a rnintii umane.
ide zi, putem banul prezinta gena drept un segment de ADN, Nu trebuie confundata cu domeniul mult
proces viu. substanta chimka cornplexa care detine mai subiectiv al psihanalizei.
n spatio. Se presupune codul ce sta la baza constructiei unui corp
u recurs la aceste
chimice prebiotice
viu. ° gena este 0 sectiune din acest ADN, spor Structure mica, asernanatoare unei
care poarta 0 parte irnportanta de cod, ce poate serninte. cu capacitatea de a creste. forrnand
'. Teoria predominanta fi translat lntr -0 parte functionala a unei celule un corp integral, sau de a se multiplica In colonii
parut datorita unor vii. Unul dintre rolurile-cheie ale geneticii este de organisme unicelulare, cum sunt bacteriile.
?i s-a sugerat identificarea relatiilor lntre aceste doua definitii, Anumite bacterii tree printr-o faza de spor,
iu. prin descoperirea ace lor parti de ADN In cadrul careia sunt lnchise intr-un chist,
care pot f traduse In caracteristici rnasurabile. inauntrul unui lnvelis dur, care protejeaza
unitatilor de viata celula de aproape toate tehnicile de sterilizare.
rceteaza cum traiesc Homo Genul caruia Ii apartin animalele Printre formele de viata producatoare de spori
actorii care Ie afecteaza asernanatoare omului. Azi supravietuieste sunt ciupercile, ferigile ~i unele anima Ie parazite,
Ie de hrana, dima doar 0 specie urnana. lnsa In trecut au existat cum sunt viermii lati, care produc oua sub forma
orlalte animale, plante ?i altele. Printre ele se nurnaraMLKJIHGFEDCBA
H . h a b ilis , adica unor chisturi intarite care se asearrena cu sporii.
n habitatul cercetat. .Ornol inderranatic". ~i H . e re c tu s , "Omul vertical".
logie pentru descrierea H o m o s a p ie n s , denumirea ~tiintifica a oamenilor teritorialitate Practica a animalelor
ai aceleasi specii de azi, insearnna .Ornul intelept'. de a controla anumite zone de locuire.
aza pentru a-~i controla Teritoriile Ie asigura hrana ~i adapost.
imaginea relatiei dintre
umit ecosistem.

Glosar () 55
PANSPERMIA
Teorii in 30 de secunde

S uedezul Svante Arrhenius a sugerat. acum


un secol, ca viata ar putea exista in spatiul
cosmic sub forma de spori, raspandindu-se
de la un sistem planetar la altul. Conform
NOTA DE 3 SECUNDE srqponmlkjihgfedcbaZYXWVUTSRQPONMLKJIHGFEDCBA TEORII iNRUDITE
Viata pe Parnant poate lui Arrhenius, sporii evadeaza cu ajutorul vezi ?i
sil fi aparut datorita SELEqlA NATURAL~
rniscarilor aleatorii din atmosfera unei planete
unor sporixwvutsrqponmlkjihgfedcbaZYXWVUTSRQPONMLKJIHGFEDCBA
venitl p·s8

din spatiul cosmic.


~i se raspandesc prin intregul spatiu interstelar
PRINCIPIUL ANTROPIC
datorita unei presiuni de radiatie slabe, p.122

GAND DE 3 MINUTE dar persistente, exercitata de lumina stelelor.


in anii 1960, astronomul Ca a variatiune la aceasta terna. altii au fast
Thomas Gold a sustinut BIOGRAFII
de parere ca sporii ar fi putut fi raspanditi
cil exploratori ai unei rase iN 3 SECUNDE
care calatorea prin spatiu voit de fiinte inteligente. Aceasta teorie SVANTE ARRHENIUS
ar putea sil fi contaminat este denurnita .pansperrnie directionata". 1859-192 7
accidental Pilmantul
Versiunea rnoderna a ideii panspermiei a porn it FRED HOYLE
In urma vizitei lor. ~i 1915-2001
de la observarea substantelor chimice prebiotice
i-a imaginat delectandu-se
CHANDRA
cu un picnic ?i lilsand in norii interstelari. Se pare ca unele dintre aceste
WICKRAMASINGHE
in urrna firmiturile. Carl elemente de baza, precum aminoacizii, au cazut 1939-
Sagan a subliniat ca.
pe Pamantulinca tanar. ducand la aparitia vietii.
in ace I caz, .vreun agent TEXT
microbian dintr-un biscuit Unii cercetatori. intre care Fred Hoyle ~i Chandra
DE 30 DE SECUNDE
primordial ar putea Wickramasinghe, au sustinrt ca nu numai substante John Gribbin ZYXWVUTSRQPONMLKJIHGFEDC
sil fie strarnosul nostru, organice complexe, ci chiar ~i intregi organisme
al tuturor",baZYXWVUTSRQPONMLKJIHGFEDCBA
vii, cum ar fi bacteriile, este posibil sa fi evoluat
in spatiu pe suprafata particulelor de praf, pentru
a f transportate pe Pamant de a corneta prabu~ita
pe suprafata sa. Exista ~i posibilitatea unei
.panspermii balistice". care are lac cand, in urma
unor impacte, in spatiu sunt spulberate roci,
care calatoresc pana ajung pe a alta planeta
A s o s it fedcbaZYXWVUTSRQPONMLKJIHGFEDC
viata p e P iim iint
Descoperirea pe Pamant a unor rneteoriti
d in spotiu! c o s m i c ? MLKJIHGFEDCBA
provenind de pe suprafata lui Marte ar insernna ~ i a u d u s s p o r ii
ca ne tragem din niste fiinte minuscule rnartiane. d e p e P iim a n t v ia tii
56 () Evolutia umana p e a lte p la n e te ?
T E O R II iN R U D IT E xwvutsrqponmlkjihgfedcbaZYXWVUTSRQPONMLKJIHGFEDCBA
vezi ~i
SELEqlA NATURALAsrqponmlkjihgfedcbaZYXWVUTSRQPONMLKJIHGFEDCBA
P·S8

PRINCIPIUL ANTROPIC
p.l22

B IO G R A F II
iN 3 S E C U N D E

SVANTE ARRHENIUS
1 8 5 9 -1 9 2 7

FRED HOYLE
1 9 1 5 -2 0 0 1

CHANDRA
WICKRAMASINGHE
1939-

TEXT
D E 30 D E SE C U N D E
John GribbinZYXWVUTSRQPONMLKJIHGFEDCBA

A s o s it fedcbaZYXWVUTSRQPONMLKJIHGFEDCBA
viata p e P c J m a n t
d in s p a tiu l c o s m ic ? MLKJIHGFEDCBA
~i au dus sporii
d e p e P c J m a n t v io tc J
p e a lte p la n e te ?
SELECTIA NATURALA
Teorii in 3 0 de secunde srqponmlkjihgfedcbaZYXWVUTSRQPONMLKJIHGFEDCBA

O persoana pe care
sau 0
0 doare gatul
ureche este infectata cu bacterii,
care se raspandesc in respectivele parti ale corpului.
NOTA DE 3 SECUNDE Afectiunile sunt tratate cu antibiotice. 0 mica
xwvutsrqponmlkjihgfedcbaZYXWVUTSRQPONMLKJIHGFEDCBA T E O R I I iN R U D I T E
Toate fiintele vii sunt doza de medicament va intrerupe reproducerea vezi ,?i
modelate de mediul GENA EGDISTA
bacteriilor, iar infectia dispare aproape cu totul
inconjurator, de aceea p. 60
Oar, peste cateva zile, infectia poate reveni,
delfinii se asearnana MIMETICA
cu rechinii ,?inu cu carnilele. caci bacterii rezistente la antibiotic iau locul
P·144
celor eliminate prin tratament. Schimbarea
de la 0 populatie bacteriana care reactioneaza
GAND D E 3 M IN U T E B IO G R A F II
la medicament la una care ii rezista este
Teoria selectiei naturale iN 3 S E C U N D E
a fost conceputa atat un exemplu de selectie naturala extrem de repida. CHARLES DARWIN
de Charles Darwin, Rezistenta la medicament este trersrnisa urmatoerei 180 9-1882

cat ,?ide Alfred Wallace,


generatii de bacterii, incat toti membrii popuiatiei ALFRED WALLACE
ins~ Darwin a fost primul 182 3 - 1 9 1 3
sa aiba aceasta caracteristica.
care si-a publicat ideile,
in 1859. Acestea Procesul acesta are loc in toate entitatile TEXT
au revolutionat nu doar care pot transmite caracteristici progeniturilor D E 30 D E SE C U N D E
biologia, ci ,?i 0 buna Mark RidleyfedcbaZYXWVUTSRQPONMLKJIHGFEDCBA
pe calea reproductiei. Crucial este insa faptul
parte a gandirii umane,
subrninand povestirile
ca gre~elile din cadrul acestui proces asigura
traditionale privind unicitatea fiecarei progenituri, chiar daca
creatia ,?i,drept urmare, diferentele sunt foarte reduse. In cazul
,?ipe cele legate
de mai sus, bacteriile rezistente la medicament
de existenta lui Dumnezeu.
Astaz], biologia evolutionista se reproduc cu viteze mult mai mari decat
este studiata la nivelul cele afectate de tratament.
genelor. Fiecare forma,
Transformarea evolutionista dureaza, de obicei,
functie ,?icomportament
mult mai mult, dar acelasi proces care duce
al unui corp viu sunt
descrise ca "gene egoiste". la schirnbarile unui grup de bacterii explica
Singurul tel al vietii este ~i evolutia vietii pe Parnant de-a lungul a peste
de a produce cat mai Selectia ZYXWVUTSRQPONMLKJIHGFEDCBA
n a t u r a / a su siin e
3 500 de milioane de ani. Selectia naturale face
multe copii ale genelor. ca s p e c ii/e evo lu eo zii
viata sa se adapteze la forme de supravietuire p e n tr u MLKJIHGFEDCBA
a d e p a ~ ip i e d i c i / e
in habitate diferite, asigurand continuarea c a r e a p a r in m e d iu /
58 () Evolutia umanakjihgfedcbaZYXWVUTSRQPONMLKJIHGFEDCBA
dezvoltarii ei chiar ~i cand conditiile se schimba. i n c a r e triiiesc.
TEORII iNRUDITE xwvutsrqponmlkjihgfedcbaZYXWVUTSRQPONMLKJIHGFEDCBA
vezi ~i
GENA EGOISTAsrqponmlkjihgfedcbaZYXWVUTSRQPONMLKJIHGFEDCBA
p.60

MIMETICA
P·144

BIOGRAFII
iN 3 SECUNDE
CHARLES DARWIN
1809-1882

ALFRED WALLACE
182 3-1913

TEXT
DE 30 DE SECUNDE
Mark RidleyZYXWVUTSRQPONMLKJIHGFEDCBA

S e /e c tia n a tu r a /a fedcbaZYXWVUTSRQPONMLKJIHGFEDCBA
su siin e baZYXWVUTSRQPONMLKJIHGFEDCBA
co s p e c iiJ e evolueaza
MLKJIHGFEDCBA
p e n tr u a d e p a ~ i p ie d ic ile
c a r e a p a r in m e d iu l
in c a r e triiiesc.
GENA EGOISTA
Teorii in 30 de secundefedcbaZYXWVUTSRQPONMLKJIHGFEDCBA

tcz: entitatilor vii sunt benefice


detinatorilor acestora. Cand 0 pisica
mananca un soarece, recurge la sisteme senzoriale

NOTA DE 3 SECUNDE
[ochi, rnustati etc.]. rnuschi, gheare ~i sistem
srqponmlkjihgfedcbaZYXWVUTSRQPONMLKJIHGFEDCBA T E O R I I iN R U D I T E

Noi existarn doar pentru digestiv, toate necesare supravietuini Aceste vezi ~i
a fi purtatori de gene SELEqlA NATURALA
atribute s-au dezvoltat prin seiectie naturale,
p. 58
~i pentru a produce cat
care ar produce adaptari in beneficiul unor
mai multe copii ale acestora. BRICIUL LUI OCKHAM
organisme individuale. Insa aceste organisme P·142

GAND D E 3 M IN U T E sunt cateodata altruiste - un individ se poate MIMETICA


Teoria genelor egoiste sacrifica pentru semenii sai. Altruismul pare P·144
a fost popularizata
sa nege selectia naturals - ~i acest comportament
de Richard Dawkins intr-o
carte cu acelasi titlu, aparuta
de sacrificiu vizeaza .binele speciilor".
B IO G R A F II
1976. Dawkins a devenit Nu s-a descoperit insa nici un mecanism
inxwvutsrqponmlkjihgfedcbaZYXWVUTSRQPONMLKJIHGFEDCBA iN 3 SECUNDE
o Figura controversata care sa explice selectia naturala la nivelul RICHARD DAWKINS
datorita pozitiei sale ateiste 1941-
organismelor intregi. Comportamentul altruist
fati~e. EI include teoria
genelor egoiste in criticile are mai mult sens cand vedem cum beneficiaza
TEXT
impotriva teologiei. genele de pe urma lui. Rudele apropiate, D E 30 D E SE C U N D E
A lucrat multi ani cum ar f doua surori, au in comun cel putin Mark Ridley
la clarificarea relatiei dintre
unele gene. 0 sora se poate sacrifica pentru
gene ~i caracteristicile
pe care Ie exprirna. a asigura supravietuirea celeilalte. Sora moarta
Contrar opiniei genera Ie. nu poate sa-~i mai transrnita genele unei generatii
caracteristicile nu sunt
urrnatoare. Insa gene Ie pe care Ie aveau ambele
determinate de gena.
vor supravietui chiar ~i dupa moartea ei, astfel Teorio genei egaiste
In schimb. componenta
dateazo din anii 1 9 6 0 ,
genetica trebuie incat genele ei egoiste vor avea de ca;;tigat.
dar ram ancierul Sam uel
sa interactioneze Sacrificarea propriei vieti este 0 forma
cu mediul ei pentru
B utler a reusit so exprim e
extrema de altruism. Majoritatea animalelor deasebit de succint
a produce caracteristica
in forma ei finala - mult pot sa amelioreze sansele de supravietuire aceasta idee cu m ai m ult
tim p in urm o, atunci cand
dezbatutul echilibru dintre ale rudelor ~i prin avertizari de pericol sau prin
natura ~i nutritie. a spus: "ee a fast m ai
irnpartirea hranei. In unele ecologii insa, norma
intai: gO ina sou oul?
e apararea sukidala - albinele inteapa agresorul. G oina nu este decat
cand considera ca stupul este in primejdie. m adul in care aul face
60 () Evolutia umanakjihgfedcbaZYXWVUTSRQPONMLKJIHGFEDCBA
Ele vor muri, insa suratele vor supravietui. un altou. "
T E O R I I iN R U D I T E xwvutsrqponmlkjihgfedcbaZYXWVUTSRQPONMLKJIHGFEDCBA
vezi ~i
SELEqlA NATURALA
p.s8

BRICIUL LUI OCKHAM


P·14srqponmlkjihgfedcbaZYXWVUTSRQPONMLKJIHGFEDCBA
2

MIMETICA
P·144

B IO G R A F II
iN 3 S E C U N D E

RICHARD DAWKINS
1941-

TEXT
D E 30 D E SE C U N D E
Mark RidleyfedcbaZYXWVUTSRQPONMLKJIHGFEDCBA

Teoria genei egoiste


dateolo din anii 7960,
dar rom ancierul Sam uel
B utler a reusit so exprim e
deosebit de succint
aceastii idee eu m ai m ult
tim p in urm o, atunci eand
a spus: nee a fost m ai
intoi: goina sou oul?
G oina nu este deeM
m odul in care oul face
unaltou. MLKJIHGFEDCBA
U
LAMARCKISMUL
Teorii in 30 de secunde

F iecare fiinta se naste cu anumite atribute.


dobandind altele de-a lungul vietii
Caracteristicile dobandite includ deforrnatii.
NOTA OE 3
cum ar f cicatricile rarnase in urma unor boli
S E C U N D E xwvutsrqponmlkjihgfedcbaZYXWVUTSRQPONMLKJIHGFEDCBA T E O R II iN R U D I T E

Culturistii au copii sau a unor rani vindecate, rnodificari corporale. vezi ~i


rnusculosii SELEqlA NATURALA
cum ar f rnarirea muschilor datorita exercitiului
p. 58
fizic. sau aptitudini invatate. cum ar fi capacitatea
de a citi Inca din vechime a existat credinta
GAND D E 3 M IN U T E

Pentru cea mai mare ca anumite atribute dobandite sunt rnostenite B IO G R A F II

iN 3 SECUNDE
parte a secoluluisrqponmlkjihgfedcbaZYXWVUTSRQPONMLKJIHGFEDCBA
XX. de generatia urrnatoare. Exemplul poate
PLATON
lamarckismul a fost
cel mai intalnit al acestui concept este faptul eea 4Z8-348 i.Hr.
sinonim cu esecul
in ~tiint~. Lamarck
ca fierarii rnusrulosi ajung sa aiba copii pe masura. JEAN-BAPTISTE LAMARCK
este unul dintre putinii Regasim aceasta parere in Grecia antica. 1744-18z9

ghinionisti care au avut in scrierile lui Platon. In secolul XIX, biologul


nesansa de a rarnane
francez Jean-Baptiste Lamarck a incorporat TEXT
in istorie din pricina
nereusitelor lor conceptul de rnostenire a aptitudinilor dobandite D E 30 DE SECUNDE
Mark RidleyZYXWVUTSRQPONMLKJIHGFEDCBA
spectaculoase. Insa, poate in teoria sa predarwiniana a .evolutiei'
c~ n-ar trebui s~ ne grabim
Un exemplu faimos in sustlnerea ideii
cu acuzatiile. Noile cercetari
lui Lamarck este cel al girafei. Ceneratii
privind procesul diviziunii
celulei arata c~ exista intregi de girafe trebuie sa se f intins pentru
factori non-genetici a se hraru din pomi, lungindu-si cate putin gatul.
care se transmit
Daca acest gat alungit. dobandit prin efortul
de la celulele-rnama
la celulele-fiice lrnpreuna
fiecarei girafe, a fost rnostenit de puii lor, in timp
cu genele. Sunt acestl ele aufedcbaZYXWVUTSRQPONMLKJIHGFEDCBA
evoluat, dobandind gaturi tot mai lungi.
factori dobanditi in timpul Pe parcursul secolului XIX, biologii au continuat
vietii celulei? lnfluenteaza
sa creada in capacitatea de a rnosteni D a c a ia r b a n u a ju n g e
ei noile celule in vreun fel?
S-a descoperit oare caracteristicile dobandite. Faptul ca tocmai p e n tr u to a ta lu m ea ,
d e c e s a n u ln certiim
un mecanism pentru numele lui Lamarck a ajuns sa fie corelat
lamarckism dupa atata n iste f r u n z e ? A ~ a a u
cu rnostenirea caracteristicilor dobandite este
amar de vreme? a ju n s g ir a fe te sa a iM
mai curand un accident, dar asta este situatia. g a tu ttu n g . N um ai
c a n u s-a ln tiim p la t
64 o Evolutia umanakjihgfedcbaZYXWVUTSRQPONMLKJIHGFEDCBA cu m a crezu t L am arck.
TEORII iNRUDITE xwvutsrqponmlkjihgfedcbaZYXWVUTSRQPONMLKJIHGFEDCBA
vezi ~i
SELEqlA NATURALA
P·58

BIOGRAFII
iN 3 SECUNDE
PLATON
eea 428-348 i.Hr.
JEAN·BAPTISTE LAMARCK
1744-1829

TEXT
DE 30 DE SECUNDE
Mark RidleyfedcbaZYXWVUTSRQPONMLKJIHGFEDCBA

D aca iarba nu ajunge


pentru toatc1/um ea,
de ce so nu ln cettiim
ni~ te frunze? A ~ a au
ajuns girafe/e so aiM
gatullung. N um ai
co nu s-a intam plat
cum a crezut L am arck.
ORIGINEA AFRICANA
Teorii in 30 de secunde

S tramo~ii oamenilor s-au despartit de celelalte


rnairnute antropoide acum 6 milioane
de ani. Pana in urrna cu 2 milioane de ani, toti

NOTA DE 3 SECUNDE
strarnosii nostri au trait in Africa. Apoi oamenii
xwvutsrqponmlkjihgfedcbaZYXWVUTSRQPONMLKJIHGFEDCBA T E O R I I iN R U D I T E

Fiecare fiint~ urnana preistorici, nurnit:MLKJIHGFEDCBA


H o m o e r e c tu s , au pornit vezi ~i

de astazi se trage SOCIOBIOlOGIA


din Africa ~i s-au raspandit in Europa ~i Asia
dintr-un srqponmlkjihgfedcbaZYXWVUTSRQPONMLKJIHGFEDCBA
strabun care p. 68
Pana acum cca 30 000 de ani, Hom o e r e c tu s
a trait in Africa acum ORIGINEA LlMBAJUlUI
circa roo 000 de ani. ~i descendentul sau. cunoscut in Europa drept p. 70
Omul de Neanderthal, au ocupat aceste
IPOTEZA RARITATII
trei continente. Rama~ite fosilizate ne arata pAMANTUlUI
GAND D E 3 M IN U T E p.110
ca inceputurile omului modern difera de cele
Ipoteza originii africane
irnpllca faptul c~ oamenii
ale oamenilor preistorici, in special prin forma
TEXT
de Neanderthal reprezinta creierului Oare oamenii moderni s-au dezvoltat D E 30 D E SE C U N D E
a rarnura secundara din speciile de oameni preistorici care traiau Mark Ridley ZYXWVUTSRQPONMLKJIHGFEDCBA
tndepartata a arborelui
in Africa ~i Eurasia - .ipoteza multiregionala" -,
genealogic european
modern. Chiar daca sau ne-am dezvoltat dintr-un singur strarnos
ei au ocupat Europa african, raspandit pe intregul glob intr-un
cu 200 000 - 30 000
al doilea val migrator, care a inlaturat populatia
de ani in urrna, se pare
indigena de oameni preistorici? Dovezile fosile
c~ nici una dintre genele
lor nu a supravietuit nu au fost concludente, insa in anii 1980
in randul populatiilor s-a descoperit 0 dovada de natura genetica
europene moderne.
Daca ipoteza multiregionala este corecta. atunci
S-a reusit, in mod uimitor,
extragerea unor gene
genele tuturor oamenilor moderni ar trebui sa aiba
din fosilele neanderthaliene, un strarnos comun, care sa fi trait acum 2 milioane
care s-au dovedit cu totul
de ani Insa diferenta dintre genele noastre
diferite de orice gena urnana
este foarte mica. Gradul de similaritate ne arata
din zilele noastre. Din nou,
genetica ne ofera raspunsul ca avem un strarnos comun mult mai tanar
la 0 chestiune dezbatuta de 2 milioane de ani - mai curand de 100 000
foarte rnulta vreme. G e n e tic a fedcbaZYXWVUTSRQPONMLKJIHGFE
n e d o ved este
de ani. In aceasta perioada. ADN-ul nostru
c e i 6 ,7 m i l i a r d e d e fiin te
s-a diversificat putin. Cu un strarnos atat de tanar, u m a n e i n v i a t e i a stiu i
toate dovezile indica astazi ca oamenii moderni s e tr a g d in d o o r c iite v a

66 () Evolutia umanakjihgfedcbaZYXWVUTSRQPONMLKJIHGFEDCBA
se trag dintr-un singur stramos african. m ii d e a fr ic a n i.
TEORII iNRUDITE xwvutsrqponmlkjihgfedcbaZYXWVUTSRQPONMLKJIHGFEDCBA
vezi ~i
SOCIOBIOLOGIAsrqponmlkjihgfedcbaZYXWVUTSRQPONMLKJIHGFEDCBA
p.68

ORIGINEA LlMBAJULUI
P 70

IPOTEZA RARITATII
pAMANTULUI
p.110

TEXT

,,
DE 30 DE SECUNDE
Mark RidleyfedcbaZYXWVUTSRQPONMLKJIHGFEDCBA
,
,, ,,
#

,, ,
,
,,
,," ,
,,, , ,
, ,
,
,, ,
,,"
,,, ,
,,MLKJIHGFEDCBA
, ""
i
, "

G enetica ne dovedeste
co 6,7 m iliarde de fiinte
um ane in viata astiizi > ZYXWVUTSRQPONMLKJIHGFEDCBA
I n d l f e r e n t baZYXWVUTSRQPONMLKJIHGFEDCBA
d e lo c u l
se trag din doar cciteva d e I K q t i n a ,' t o t d i n
m ii de africani. A fr ic a n e tr o g e m .
SOCIOBIOLOGIA
Teorii in 30 de secunde

.sociobiologle' a intrat in constiinta


C
uvantul
publica odata cu cartea cu acelasi
titlu publkata in 1975 de E. O. Wilson, biolog
la Universitatea Harvard. EI definea sociobiologia
NOTA OE 3 SECUNDE xwvutsrqponmlkjihgfedcbaZYXWVUTSRQPONMLKJIHGFEDCBA TEORII iNRUDITE
De la extremismul religios drept studiul, din punct de vedere biologic, vezi ~i
la faptul ca unii barbatii ORIGINEA lIMBAJULUI
al tuturor comportamentelor sociale,
nu suporta sa ceara ajutor p. 70
cautand raspunsuri la multe intrebari. precum
cand se ratacesc, totul
se datoreaza biologiei. De ce exista diferente intre sexul masculin
~i cel fernininf Care este functia sistemelor BIOGRAFII
iN 3SECUNDE
GAND DE 3 MINUTE de imperechere - de ce unele specii sunt
E. O. WILSON
De~i termenul
monogame, iar altele nu? De ce societatile 1929-
defedcbaZYXWVUTSRQPONMLKJIHGFEDCBA
sociobiologie
este asociat de publicul animale sunt structurate asa cum sunt?
TEXT
larg cu lncercarile biologilor De exemplu, grupurile de cimpanzei sunt
DE 30 DE SECUNDE
de a explica complexitatea
formate din masculi inruditi, femelele Mark Ridley
societatii umane, In realitate
obiectullor de studiu
adolescente plecand de .acasa". pe cand

a rarnas comportamentul in cazul babuinilor tinerii masculi sunt cei care


din societatile non-umane. i~i parasesc familia. Sociobiologia cerceteaza.
Ei ocolesc termenul introdus
de asemenea, cauzele cooperarii ~i ale altruismului,
de Wilson ~i se prezinta drept
teritorialitatea sau cauzele pentru care indivizii
ecologi ai comportamentului.
Totusi, exista ~i oameni unor specii traiesr in grupuri mari, iar in cazul
de ~tiinta care se ocupa altora traiesc izolat.
de cautarea unor explicatii
Wilson a mers un pas mai departe. In ultimul
de ordin biologic,
~i mai ales evolutionist, capitol al amplei sale carti, el propune unele
pentru comportamentul explicatii biologice pentru comportamentul social
D a ca te g iin d esti
social uman. Acestla
uman. Acest capitol a provocat critici din partea
l~i definesc domeniul
co so cieta tea u m a n a
celor care i~i vedeau vederile politice arnenintate. co n stitu ie p u n ctu l
de cercetare drept
psihologie evolutionists. De~i vizeaza comportamentul animalelor, cu lm in a n t
in conceptia publicului larg .sociobiolog.a' a l so cio b io lo g iei,
m a i ln cea rcii! A lb in ele,
este inteleasa indeobste ca un set de raspunsuri
fu rn icile ~ i a lte in secte
biologice privind comportamentul social al oamenilor. so cia le triiiesc ~ i ele
in g ru p u ri m a ri, d a r
68 () Evolutia umanakjihgfedcbaZYXWVUTSRQPONMLKJIHGFEDCBA d in ca u ze cu to tu l d iferite.
axwvutsrqponmlkjihgfedcbaZYXWVUTSRQPONMLKJIHGFEDCBA

ia TEORII iNRUDITE
vezi ~i
ORIGINEA LlMBAJULUI
P·70

BIOGRAFII
iN 3 SECUNDE
E. O. WILSON
'9 29-

TEXT
DE 30 DE SECUNDE
Mark Ridley

alfedcbaZYXWVUTSRQPONMLKJIHGFEDCBA
D aco te gim de~ ti
co sacietatea um ana
constituie punctul
culm inant MLKJIHGFEDCBA
0 1 sociobiologiei,
m ai in c e a r o il A lbinele,
furnicile ~ i alte insecte
r.
sociale ttiiiesc ~ i ele
in grupuri m arl, dar
din cauze cu totul diferite.
ORIGINEA
LIMBAJULUI
Teorii In 3 0 de secunde

G ramatica este cheia pentru originea limbajului


uman. Multe specii non-umane detin un bogat
sistem de semnale pentru a comunica.
NOTA DE 3 SECUNDE dar Ie lipsesc propozitiile subordonate. rnodurile.
xwvutsrqponmlkjihgfedcbaZYXWVUTSRQPONMLKJIHGFEDCBA T E O R I I iN R U D I T E

(and au incetat oamenii cazurile ~i prepozitiile - componente ale gramaticii vezi ~i


sa rnaraie unii la altii ORIGINEA AFRICANA
Limbajul uman este infinit mai expresiv ~i poate
~i au inceput sa converseze p.66
fi folosit pentru a formula idei abstracte.
civilizat? SOCIOBIOLOGIA
dar ~i pentru a transmite semnale ~i a da comenzi. p. 68
Cand a aparut limbajul gramatkalr Cele mai
IPOTEZA RARITATII
GAND D E 3 M IN U T E importante schirnbari ln acest sens au tinut pAMANTULUI
DesrqponmlkjihgfedcbaZYXWVUTSRQPONMLKJIHGFEDCBA
curand, a devenit p.110
03
de software-ul creierului uman ancestral.
accesibila a noua sursa
pentru demonstrarea proces care nu poate f studiat direct.
TEXT
teoriilor stiintifice. Putem recurge Tnsa la doua elemente indirecte. D E 30 D E SE C U N D E
genetica. La aparitia Mark RidleyZYXWVUTSRQPONMLKJIHGFEDCBA
Unul este momentul din care creierele umane
limbajului au avut lac
au ajuns sa lucreze ca ln prezent. Acest lucru
transforrnari in genele
care dirijeaza partile s-a intarnplat. probabil, cu putin mai mult
creierului dedicate de 100 000 de ani ln urrna, fiind vorba
cornunlcarii. Poate vom
despre oamenii care s-au raspandit din Africa
identifica aceste gene
~i vom stabili data la care
~i au dus la aparitia rnaimutei vorbitoare numiteMLKJIHGFEDCBA
au inceput transformarea. Hom o s a p ie n s . Creierele lor erau anatomic
o asemenea gena. nurnita identice cu ale noastre. ceea ce sugereaza
FOXP2. este asociata
ca aveau abilitatile noastre lingvistice.
cu abilitatea lingvistica,
Ea a trecut printr-un Insa schimbarea-cheie. intervenita mai tarziu.
moment evolutiv in urrna consta ln felul ln care ne folosim creierul.
L im b a ju l e s te c e e a
cu cca 120 000 ani.
~i nu atat ln anatomia acestuia. Din punct
Pe rnasura ce se identifica fedcbaZYXWVUTSRQPONMLKJIHGFEDCBA
c e ii d i f e r e n t i a z a
de vedere arheologic. acum cca 30 000 p e o a m e n i d e a n im a le .
~i alte asemenea ..gene
ale limbajului". ele ne-ar de ani a avut loc 0 irnensa crestere a numarului D o a r n o i p u te m
s a exprim am
putea oferi date privind uneltelor ~i a gradului lor de sofisticare. a picturilor
momentul din care co n tin u tu l m in tilo r
rupestre ~i a decorarii diverselor obiecte. Poate
am lnvatat sa vorbim. n o a s tr e . S in g u r a
ca acest moment indica apantia limbajului actual - p r o b le m a e s te
o unealta rnenita sa trsnsrnita ganduri. planuri ~i idei. c a tr e b u ie s a n e g im d im
70 () Evolutia umanakjihgfedcbaZYXWVUTSRQPONMLKJIHGFEDCBA l a c e am v r e a s a s p u n e m .
. > D oor oam en;;
au cre;ere destul
de m ar; pentru a gds;
attU eo m odalltdt;
de a spune acelaJi luau.

LANGUE
.•. - .
.-baZYXWVUTSRQPONMLKJIHGFEDCBA
,.•
,;"

TEORII ~
iNRUDITE xwvutsrqponmlkjihgfedcbaZYXWVUTSRQPONMLKJIHGFEDCBA
vezi ~i
• L IN G U A
ORIGINEA AFRICANA
p.66

SOCIOBIOLOGIA
p.68

IPOTEZA RARITATII
pAMANTULUI
p.110 •


SPRACH E •
TEXT •

DE 30 DE SECUNDE
Mark RidleyfedcbaZYXWVUTSRQPONMLKJIHGFEDCBA
. .....•kjihgfedcbaZ

KLEA.eT ,
J.
I

" ,
, ,
, I

, " II
, I

.•' I
, I
, I'
, I

, " I t
, I

ZYXWVUTSRQPONMLKJIHGFEDCBA
,
___ ~# r _
" I
___________ \il_ ••••

,• I

•••
I
i
L im bajul este ceea
•• LlMsA I
I
ce ii diferentiaza I

pe oam eni de anim ale. ,• I

-,
I

D oar noi putem '- - _ ,. - -- -f'I ' - - .- - -. - - - •••• - ---- ..•. ------,.
so exprim am
continutul m intilor
noastre. Singura
problem a este
co trebuie so ne MLKJIHGFEDCBA
g im d im
la ce am vrea so spunem .
, ;

MINTE $1 CORP xwvutsrqponmlkjihgfe


MINTE $1 CORP
GLOSAR baZYXWVUTSRQPONMLKJIHGFEDCBA

a c t e r a t a t e xwvutsrqponmlkjihgfedcbaZYXWVUTSRQPONMLKJIHGFEDCBA
Conform lui Sigmund Freud, se bucura de cea mai rnolta popularitate sa poata sa invete ~i sa
o persoana i~i arata cateodata senti mente Ie azi. Cand cineva spune ca a rnostenit ochi asemenea unui om.
reprimate prin confundarea neintentionata albastrii. intelegem cu totii ca se refera la faptul
a cuvintelor. Adesea, astfel de scapari apar ca a dobandit aceasta caracteristica de la parintii ipoteza Idei care Tncea
in legatura cu relatiile personale, de exemplu sai. Insa aceasta definitie nu ne indica mare observat ln natura, dar -
un barbat i~i nurneste sotia "mama". lucru despre factorii fizici responsabili acei valabilitate trebuie test
ochi albastrii Cea de-a doua definitie prezinta Daca testele nu dovede
condltionare Un comportament anume gena drept un segment de ADN, substanta sunt gresrte. atunci ipot
este asociat cu un stimul sau cu un semnal.srqponmlkjihgfedcbaZYXWVUTSRQPONMLKJIHGFEDCBA
chi mica cornplexa, care confine codul pe baza la nivelul de teorie - ~i
l.egatura este intarita de recompense pentru caruia este construit un corp viu. Gena este adevarata. pana la apar
un comportament adecvat ~i prin pedepse pentru o sectiure a acestui ADN, care are inmagazinata care sa-i demonstreze f
reactii neadecvate. Cel mai cunoscut exemplu o parte irnportanta de cod, ce poate f tradus de ~tiinta este acelade
este experimentul facut de Pavlov pe caini. intr-o parte functionala a unei celule vii. pentru a formula noi ip
de noi adevaruri.
c o r t e x s e n z o r ia l Sectiune a creierului h o m e o p a t ie Ramura a medicinei alternative
anterior care proceseaza inforrnatia senzoriala. care incearca sa trateze bolile prin folosirea lin g v is t ic a Studiu alii
care ajunge aici de la ochi, urechi etc. printr-o unor cantitati foarte mici de componente sintaxa (structurile pr
retea de nervi dedicata transmiterii semnalelor active. Preparatele homeopate se obtin (regulile lirnbii] ~i pronq
senzoriale. Raspunsurile motrice - respectiv prin dilutia in apa a unor substante foarte sa grupeze limbile pe
mi~carile - sunt comandate de un cortex separat concentrate. Sustinatorii homeopatiei sa Ie inteleaga progre
cred ca aceasta concentratie Tnalta initiala oferind astfel eventuale
d e t e r m in a t Un comportament este complet a substantelor .activeaza" apa, dandu-i, populatilor pe glob Tnp6
controlat de un set de reguli deja existent. o valoare curative. Unele preparate homeopatice
Instinctele pot f descrise ca fiind comportamente sunt stat de diluate, Tncat doar 0 singura neurostiinta Studier
determinate. Majoritatea comportamentelor rnolecula de substanta activa se gaseste intr-o ~i a altor parti ale siste
umane nu sunt determinate, ci rezultate singura doza dintr-un Tntreg lot, deci exista mai ales de anatomia
ale gandirii ~i ale cunoasterii posibilitatea sa te tratezi doar cu apa chioara. nervos ~i coreleaza ac

g e n a Acest termen are doua definitii principale, inteligenta artiflciala Zona a informaticii n e v r o t ic Privind 0 del
care difera substantial. Prima prezinta genele care incearca sa demonteze procesele o nevroza. Nevroza di
drept elemente care determina transmiterea ce stau la baza inteligentei, pentru a Ie programa care este cauzata de 0 I

unor caractere ereditare. Acest punct de vedere apoi intr -un computer, astfelTncat acesta ~i de 0 viziune distorsio

74 () Minte ~i corp
Ita popularitatesrqponmlkjihgfedcbaZYXWVUTSRQPONMLKJIHGFEDCBA
sa poata sa invete ~i sa gandeasca singur, o nevroza poate duce la aparitia unui tic -
a a mostenit ochi asemenea unui om. o rniscare convulsiva involuntara a unor
tii ca se refera la faptul rnuschi, de obicei ai celor faciali.
racteristicade la parintii ipoteza Idei care Tncea.rcasa explice un fenomen
nu ne indica mare observat Tn natura, dar a carer eventuala paradlgrna Constructie mentala arnpla.
ci responsabili acei valabilitate trebuie testata prin experimente. care consta din norme ~i conceptii ~i sta
doua definitie prezinta Daca testele nu dovedesc ca ideile ipotezei la baza modului de a aborda un subiect.
de ADN, substanta sunt gresite. atunci ipoteza este prornovata o .rnutatie de paradigrna" se produce
contine codul pe baza la nivelul de teorie - ~i considerate ca fiind cand 0 noua descoperire transforrna modul
corp viu Gena este adevarata, pana la aparitia unei alte teorii, in care ne explicarn lumea, de exemplu
, careare Tnmagazinata care sa-i demonstreze falsitatea. Rolul oamenilor momentul ln care s-a descoperit
d ce poate f tradus de ~tiinta este acela de a folosi aceste teorii ca Parnantul este sferic, nu plat.
unei celule vii. pentru a formula noi ipoteze, Tn cautarea
de noi adevaurl. psihologie Studiu ~tiintific al rnintii umane.
medicinei alternative Nu trebuie confundata cu domeniul
bolile prin folosirea lingvistica Studiu allimbilor. l.ingvistii studiaza mai subiectiv al psihanalizei.
i de componente sintaxa (structurile propozitiei], gramatica
opate se obtin (regulile lirnbii] ~i pronuntia. Acestea Ie permit teoria invatarii RafTlura a behaviorismului,
substante foarte sa grupeze limbile pe familii ~i sa Tncerce care descrie cum se transforrna obiceiurile
i homeopatiei sa Ie Tnteleaga progresul de-a lungul timpului, ~i credintele comportamentale ca rezultat
ratie Tnalta initiala oferind astfel eventuale elemente privind rnscarea al experierrtelor traite. Curentul principal
v, apa, dandu-i populatiilor pe glob Tn perioada preistonca. este teoria rumita constructivism, care sustine
reparate homeopatice ca oamenii T~irnodifica ~i T~iconstruiesc constant
t doar 0 singura neurostlinta Studiere a furtctionarii creierului rnotivatiile Tn urma experientelor trecute
ivase gaseste intr-o ?i a altor parti ale sistemului nerves. Se ocupa ~i prezente sau a experientelor celor din jur.
g lot, deci exista mai ales de anatomia ~i biochimia sistemului
oar cu apa chioara. nervos ~i coreleaza aceste date cu psihologiakjihgfedcbaZYXWVUTSRQPONMLKJIHGFEDCBA
utopie Societate perfects, Tn care oamenii
urrneaze un set strict de reguli menite
ona a informaticii nevrotic Privind 0 dezordine emotional a, sa asigure pacea ?i dreptatea pentru toti.
ze procesele o nevroza. Nevroza difera de psihoza.
i, pentru a Ie programa care este cauzata de 0 dezordine a personalitatii
fel Tncatacesta ~i de 0 viziune distorsionata a realitatli

Glosar o 75
PSIHANALIZA
Teorii in 30 de secunde

semenea desenelor animate


A In care personajelor Ie apar pe un urnar
o mica Incarnare diavoleasca, iar pe celalalt
una ingereasca. teoria psihanalitica a lui Sigmund TEORII iNRUDITE
NOTA OE 3 SECUNOE xwvutsrqponmlkjihgfedcbaZYXWVUTSRQPONMLKJIHGFEDCBA
Sigmund Freud sustinea Freud sustine ca mintea urnana este Impartita vezi ~i
SOCIOBIOLOGIA
c~ putem innebuni In mai multe instante .Eul" nostru se lupta p. 68
lncercand s~ imblanzim
dipa de clipa sa echilibreze pretentiile
animalul avid de sex BEHAVIORISMUL

din noi.
.Supraeului" sau moralizator cu dorintele p. 78

insatiabile ale animalicului .Se". Ideea centrals PSIHOLOGIA COGNITIVA


a psihanalizei este ca mare parte din acest p.80
GiNO DE 3 MINUTE conflict docoteste sub nivelul constiintei.
Principala critica adusa
psihanalizei este
rabufrmd ocazionalla suprafata sub forma
BIOGRAFII
imposibilitatea unui tic nevrotic sau a unui act ratat iN 3 SECUNDE
de a-i testa afirrnatiile. Sexul joaca ~i el un rol important In aceasta SIGMUND FREUD
Acest lucru ar fi contat 856-1 939
teorie. Freud considera ca 0 sursa irnportanta
mai put in. daca Freud
nu ar fi declarat c~ munca
a conflictului psihic deriva din Fanteziile sexuale
TEXT
sa are un caracter stiintific. ale copiiariei. Exemplul cel mai renumit este DE 30 DE SECUNDE
De~i psihoterapia asa-nurnitul complex allui Oedip - ideea ca tot: Christian Jarrett fedcbaZYXWVUTSRQPONMLKJIHGFED
psihanalitica nu mai este
copiii II ravnesc pe parintele de sex opus, dorind
astazi la moda, multe
dintre ideile lui Freud
plini de gelozie moartea parintelui de acelasi
se sustin printr-un nurnar sex cu ei. Ai putea, foarte bine, sa negi
de cercetari noi. De pllda, ca ai avut vreodata asemenea dorinte Ceea
studiile intreprinse
ce ar f un exemplu perfect al refularii. unul T estul cu pata
la Universitatea
de cernealcJ este
din Oregon au demonstrat dintre multele mecanisme de aparare despre
o unealtcJ folositcJ
c~ mecanismul de refulare care Freud spunea ca Ie folosim pentru de psibanalisti.
exista intr-adevar.
a ne infrana poftele inacceptabile. Pe scurt. P acietuii descriu form ele
asemenea manevre mintale te pot ajuta pe care Ie vcJd in pete -
dezviiluindu-s! astfel
sa-ti reprimi sentimentele rusinoase.
em otiile reprim ate.
dar, In cele din urrna, te-ar putea face
O ar daccJ tot ce vezi
sa-ti pierzi capul, ajungand direct nu este decat 0 patcJ,
pe canapeaua psihanalistului atunci chiar
76 () Minte ~i corpkjihgfedcbaZYXWVUTSRQPONMLKJIHGFEDCBA ccJ ai problem e!
d TEORII iNRUDITE
vezi ?i
SOCIOBIOLOGIA
p.68

BEHAVIORISMUL
p]8

PSIHOLOGIA COGNITIVA
p.80

BIOGRAFII
iN 3 SECUNDE
SIGMUND FREUD
18 5 6 -1 939

TEXT
DE 30 DE SECUNDE
Christian Jarrett

T estul cu pata
de cernealo este
a unealto folosito
de psihanali~ti. > fedcbaZYXWVUTSRQPONMLKJIH
U itit-te inituntrul tifu. srqponmlkjihgfedcbaZY
P acientii descriu form ele Pe cine veZ l uitdndu-se la tine? xwvutsrqponml
pe care Ie vad in pete -
dezvoluindu-~i astfel
em otiile reprim ate.
O ar daco tot ce vezi
nu este decat 0 patii,
atunci chiar
co ai problem e!
BEHAVIORISMUL .... .
Teorii in 3 0 de secunde

B
ehaviorismul a dominat psihologia
o jurnatate de secol, desi elimina toate
conceptele privind mintea ~i constiinta. refuzand

NOTA DE 3 SECUNDE
sa ia in considerare sentimentele, gandurile
srqponmlkjihgfedcbaZYXWVUTSRQPONMLKJIHGFEDCBA T E O R I I iN R U D I T E

in psihologie nu ccnteaza sau dorintele In schimb, s-a concentrat vezi ~i


decat comportamentele SOCIOBIOLOGIA
pe comportamente rnasurabile in laborator
care pot fi rnasurate p. 68
Behaviorismul a aparut in 1913, cand psihologul
~i testate. Nu vorbi despre PSIHOLOGIA COGNlTIvA
constiinta - sunt
american John B. Watson a sustinut ca invatarea
minte ~ixwvutsrqponmlkjihgfedcbaZYXWVUTSRQPONMLKJIHGFEDCBA p. 80
doar niste iluzii lipsite umaria poate fi studlata asemenea fairnosilor
de caracter stiintific, caini ai lui Pavlov, care ajunsesera sa saliveze
la auzul unei sonerii, asociind-o cu sosirea B IO G R A F II
iN 3 S E C U N D E
GAND D E 3 M IN U T E
hranei. 0 conditioriare adecvata ar putea
JOHN B. WATSON
Iransforrnand psihologia f folosita pentru a transforma copiii mici 1878 ·1958
intr-o ~tiinta, behaviorismul in orice fel de persoana. dupa voie. B.F. Skinner, B. F. SKINNER
a devansat speculatiile 1904- 1990
alt psiholog american, a dezvoltat conceptul
psihanalitice ale lui Freud.
in anii 1960 nu a mai suscitat de .conditionare operanta", pe baza experimentelor
TEXT
interesul din doua cauze. in care sobolani sau porumbei primeau recompense D E 30 D E SE C U N D E
in primul rand, in capul pentru unele comportamente sau erau pedepsiti Sue BlackmoreMLKJIHGFEDCBA
nostru se petree lucruri
pentru altele, astfel ajungand sa invete sa apese
care nu pot fi rnasurate
prin teste behavioriste - pe parghii. sa fuga prin labirinturi sau sa aleaga
chiar ~i sobolanii anumite culori. EI a descoperit ~i ca recompensele
~i porumbeii au ernotii,
sunt mult mai eficiente decat pedepsele -
intentii ~i modele mentale
ale mediului lnconjurator.
un principiu crucial pentru parinti ~i profesori.
in al doilea rand, Skinner si-a fondat propria ~coala de "behaviorism
buna parte din inteligenta radical", sustinand ca actiunile noastre sunt
~i personalitatea noastra
determinate; de unde speculatiile sale
este rnostenlta, nu invatata,
incat se impune 0 psihologie privind realizarea unei societati utopice bazate
evolutionista ca sa intelegern pe conditionarea membrilor ei. Behaviorismul
natura umaria.kjihgfedcbaZYXWVUTSRQPONMLKJIHGFEDCBA
nu mai este 0 forta dorrmanta in psihologia
B e b a v io r ls m u l fedcbaZYXWVUTSRQPONMLKJIHGFE
o ierii
o exp lica tie a ZYXWVUTSRQPONMLKJIHGFEDCBA
fe /u /u i
experirnentala, insa rezultatele in domeniul teoriei I n c a r e o a m e n ii I n v a to
invatarii sunt larg aplicate in educatie ~i terapie. d in experienie -
78 () Minte ~i corp ~ i b u n e, ~ i r e t e .
> E s te c o m p o r ta m e n tu l

n o stru d o a r u n r a s p u n s
10 r e c o m p e n s e ~ i la p e d e p s e ?
R a s p u n d e " D a ! " ~ i v e i p r im i
u n p r e m iu !

T E O R I I iN R U D I T E xwvutsrqponmlkjihgfedcbaZYXWVUTSRQPONMLKJIHGFEDCBA
vezi ~i
SOCIOBIOLOGIA
p.68

PSIHOLOGIA COGNITIVA
rea
p.80

B IO G R A F II
iN 3 S E C U N D E ..•...•. ..,.,. .
I .
JOHN B. WATSON , .•.. - ....
,,
I
1 8 7 8 -1 9 5 8 J

B. F. SKINNER I
I
1 9 0 ,.- 1 9 9 0
,srqponmlkjihgfedcbaZYXWVUTSRQPONMLKJI
I

lor •
TEXT •

©
D E 30 D E SE C U N D E
Sue Blackmore ZYXWVUTSRQPONMLKJIHGFEDCBA
I
I

B e h a v io r is m u lo fe r o
o e x p lic o tie a fe lu lu i
in c a r e o a m e n ii in v a to
- MLKJIHGFEDCBA
fedcbaZYXWVUTSRQPONMLKJIHGFEDCBA
d i n experiente
kjihgfedcbaZYXWVUTSRQPONMLKJIHGFEDCBA
~ i bune, ~ i r e l e .
PSIHOLOGIA
COGNITIVA
Teorii in 3 0 de secunde

P Sihologia cognitiva trateaza fiintele


ca pe niste sisteme de procesare a inforrnatiei
~i studtaza rnodul in care gandirn. percepem,
umane

invatam ~i ne amintim. TermenulfedcbaZYXWVUTSRQPONMLKJIHGFEDCBA


cognitiv
NOTA DE 3 SECUNDE xwvutsrqponmlkjihgfedcbaZYXWVUTSRQPONMLKJIHGFEDCBA T E O R I I iN R U D I T E

Creierul uman reprezinta vine din cuvantul latinesc care insearnna vezi ~i
EFECTUL PLACEBO
hardware-ul. iar mintea "a gandt". iar termenul .psihologie cognitive'
p.go
software-ul unui vast
a fost folosit prima oara de catre de Ulric
computer biologic.
Tot ceea ce facem este
Neisser, in 1967 Era 0 schimbare binevenita
o procesare de inforrnatie. de la behaviorismul dominant. care refuzase B IO G R A F II
iN 3 S E C U N D E
orice cercetare dedicata proceselor mentale.
ULRIC NEISSER
Noua psihologie cognitiva a studiat evenimentele 1928-
GAND D E 3 M IN U T E
interne mintale ~i a recurs la ~tiinta in plina
Psihologia cognltlva a avut
TEXT
expansiune a inteligentei artificiale. Din aceasta
un asemenea successrqponmlkjihgfedcbaZYXWVUTSRQPONMLKJIHGFEDCBA
lncat,
D E 30 D E SE C U N D E
la sfar~itul secolului XX, noua perspectiva. mintea era asernanata Sue Blackmore
majoritatea cercetatorilor
cu software-ul, iar creierul cu hardware-ul
psihologi se prezentau
ca .psihologi ccgnitivi". unui computer biologic. Actiunile umane,
Cu toate acestea, deciziile ~i gandurile erau forme de prelucrare
se bazeaza pe ideea a inforrnatiei. depinzand de date de intrare
conform caruia creierul
din partea sirnturilor Astfel, de exemplu,
lucreaza prin construirea
de reprezentari complexe studii facute asupra sistemului vizual
ale lumii. Acest accent al creierului au relevat cum inforrnatia
pus pe creier incepe acum
care patrunde prin ochi este procesata de straturi
sa lase loc teoriilor care
de celule din ochi, de creierul rnjlociu ~i de cortexul
tin seama intr-o masura
mult mai mare de restul senzorial, pentru a ajunge apoi in zone ale creierului
corpului nostru care pot recunoaste obiecte sau pot controla
~ide interactiunile
anumite actiuni ~i procesul vorbirii. Psihologia
noastre dinamice
cu lumea dinjur. cognitiva a luat amploare, ajungand paradigma E s te u n c r e ie r
s o u e s te u n c o m p u te r ?
dornlnanta din psihologie catre sfar~itul
P s ih o lo g ii c o g n itiv i
secolului XX In prezent, este parte a domeniului
su stin c a d i f e r e n t o
interdisciplinar al stiintei cognitive, care include ~i e s t e m i n i m a , in tru ciit
parti ale neurostiintei. ale lingvisticii ~i ale filosofiei.ZYXWVUTSRQPONMLKJIHGFEDCBA
c r e ie r u l e s te u n p r o c e s o r

80 o M in t e ~i corp kjihgfedcbaZYXWVUTSRQPONMLKJIHGFEDCBA d e in fo r m o tie .

------
> in cazul in care creierul
este un com pllter, el poote
fi reprogram at de cdtre
un psiholog cognitiv.

ieisrqponmlkjihgfedcbaZYXWVUTSRQPONMLKJIHGFEDCBA

TEOR" iNRUDITE
vezi ~i
EFECTUL PLACEBO
p. go

BIOGRAFII
iN 3 SECUNDE
ULRIC NEISSER
e 1928-

TEXT
DE 30 DE SECUNDE
Sue BlackmorefedcbaZYXWVUTSRQPONMLKJIHGFEDCBA

E ste un creier
sau este un com puter?
P sihologii cognitivi
sustin ca diferenta
este m inim a, intruciit
creierul este un procesor
de inform atie. MLKJIHGFEDCBA
MEDICINA GENETICA
Teorii in 3 0 de secunde

G enele guverneaza functiile de baza ale vietii


Cand la nivelullor exista tulburari. ne putem
trezi cu diverse boli, incepand cu Alzheimer
~i pana la cancer, sau putem transmite copiilor
NOTA DE 3 SECUNDE srqponmlkjihgfedcbaZYXWVUTSRQPONMLKJIHGFEDCBA TEORII iNRUDITE
Genele joaca un rol-cheie nostri boli ereditare. Medicina genetica incearca vezi ~i
In s~n~tate, dar s~ transformi GENA EGOISTA
sa gaseasca tratamente mai bune, concentrandu-se
p.60
aceasta inforrnatie
pe genele responsabile pentru maladii. In principiu,
In tratamente este mult MEDICINA SAZATA
mai greu dedit ar parea. acest lucru suna destul de simplu gaseste genele PE DOVEZI
care cauzeaza boala, elirnina-le ~i inlocuieste-le p. 88
cu niste copii noi. Vreme indelungata. cam asa
GAND DE 3 MINUTE BIOGRAFII
era prezentata medicina genetica Realitatea
Perspectiva asupra iN 3 SECUNDE
vletii bazate s-a dovedit, inevitabil, mult mai cornplicata.
proceselorvutsrqponmlkjihgfedcbaZYXWVUTSRQPONMLKJIHGFEDCBA VICTOR MCKUSICK
pe gene lncepe s~ para In timp ce unele boli ereditare, cum ar fi fibroza 1921-2008
tot mai naiva, ceea ce Ii face cistica. sunt rezultatul unei singure gene defecte,
pe cercetatorll din lumea TEXT
majoritatea - inclusiv cancerele - se datoreaza DE 30 DE SECUNDE
farmaceuticii sa adopte
un punct de vedere unor interactiuni complexe dintre un nurnar Robert MatthewsonmlkjihgfedcbaZYXWVUTSRQPONMLKJI
mai sofisticat privind mare de gene. Repararea chiar ~i a unei singure
sistemele vii, In cadrul
gene s-a dovedit extrem de dificila ~i, pana acum,
carora genele reprezinta
doar 0 mica parte.
nimeni nu a fost vindecat nici rnacar de 0 boala
Cunoscuta drept .biologia genetka cornuna. Medicina genetica a avut
sisternelor". aceasta mai mult succes in producerea de medica mente lntr-o zi, ZYXWVUTSRQPONMLKJIHGFEDCBA
te r a p ia
abordare urrnareste
care sa rezolve anumite defecte ce au legatura geneticii o r p u t e a
s~ lnteleag~ boala
cu genele. De exemplu, medicamentul Herceptin a ju n g e u n v e r ita b il
din punctul de vedere
panaceu - dar,
al interactlunil dintre gene a fost descoperit prin identificarea genelor
m ai intiii, g e n e t i c i e n i i
~i lntregul organism. Desi implicate in anumite forme de cancer mamar.
t r e b u i e dcbaZYXWVUTSRQPONMLKJIHGFEDCBA
sa i n t e l e a g a
este cu mult mai cornplexa.
Chiar ~i asa. medicamentele au 0 eficienta foarte e x a c t c u m p o a te
aceasta d~ deja roade,
sub forma unor medica mente lirnitata. fiind doar un alt exemplu al esecului u n segm en t de A D N

cu mult mai putine efecte medicinei genetice de a se ridica la nivelul sa construiosca u n corp

secundare. u m a n . [a n d vom sti


asteptarilor publicului larg.
a c e s t RQPONMLKJIHGFEDCBA
lu a u , v o m p u t e a
observa c a n d lu c r u r ile
o i a u p e u n faga~ gresit>
84 () Minte ~i corp ~ i I e v o m p u te a repara.
""

.> Doc6 0 gen6 poote


TEORII iNRUDITE vutsrqponmlkjihgfedcbaZYXWVUTSRQPONMLKJIHGFEDCBA s6 te imboln6veosccJ.
vezi ?i
GENA EGOISTA
or fi de crezu~ cd. repororeo •
p.60
e/ iti va asigura ins6n6to~irea.
£hel ... , dac6 or fi atot de simp/u ••.
MEDICINA SAZATA
PE DOVEZI
p.88

BIOGRAFII
iN 3 SECUNDE
VICTOR MCKUSICK
1921-2008

TEXT
DE 30 DE SECUNDE
Robert MatthewsonmlkjihgfedcbaZYXWVUTSRQPONMLKJIHGFEDCBA

lmr-o zi, teropio


genetica or puteo
ajunge un veritabil
panoceu - dar,
mai intoi, geneticienii
trebuie so inteleoga
exact cum poote
un segment de ADN
sa constraiasca un corp
uman. [ond vom sti
acest RQPONMLKJIHGFEDCBA
lu a u , vom putea

abserva timd lucrurile


a iau pe un fago~ gresit -
~iIe vom putea repora.
MEDICINA
ALTERNATIVA
Teorii in 30 de secunde

P entru cei care cred in ea, medicina alternativa


este exact ceea ce sustine ea ca este terapii,
incepand de la acupunctura ~i pana la yoga,
NOTA DE 3 SECUNDE la care se poate recurge pe langa medicina
vutsrqponmlkjihgfedcbaZYXWVUTSRQPONMLKJIHGFEDCBA T E O R II iN R U D IT E
Beneficiile medicinei conventionala Pentru detractorii ei insa, vezi ~i
alternative pot fi in mare EFECTUL PLACEBO
nu este vorba decat despre niste giurnbuslucuri
masura rodul mintii p.go
care ii distrag pe pacienti, in timp ce medicina
noastre - dar ce conteaza,
atsta vreme cat ajungi conventionala este cea care duce greul.
sa te faci bine? Un punct de vedere de luat in searna B IO G R A F II
iN 3 S E C U N D E
Multe dintre problemele de sanatate la care
GAND D E 3 M IN U T E EDZARD ERNST
se observa reactii benefice in urma tratamentelor 1948-
Cei care sunt sceptici
cu privire la medicina alternative, cum ar f durerea sau depresia,
TEXT
alternative atrag atentia sunt cele care au, de asemenea, rezultate bune
c:! multe dintre terapiile
D E 30 D E SE C U N D E srqponmlkjihgfedcbaZYXWVUTSRQPONML
la placebo. Cercetarile care au vizat acest gen Robert MatthewsZYXWVUTSRQPONMLKJIHGFEDCBA
ei nu se bazeaza
de terapii s-au soldat cu rezultate neconcludente -
pe a explicatie ?tiintific:!.
Ins:! acest lucru este valabil nu in ultimul rand pentru ca aceste cercetari
?i in cazul unora dintre sunt adesea prost realizate. Oricum, nu se poate
procedurile uzuale
nega ca exista unele dovezi care au demonstrat
ale medicinei conventionale,
De exemplu, Tnc:! nu exista
ca anumite forme de rnedicina alternativa,
a explicatie general acceptata in primul rand acupunctura ~i rneditatia,
pentru anestezie, procedeu dau rezultate in cazuri de rnigrena. durere
Tncare anumite substante
in gat sau stres. $i, sigur, nimeni nu poate sa nege
induc a lnconstienta
reversibila, ~i fiti siguri popularitatea de care se bucura aceasta rnedicina
c:! acei sceptici radicali In Asia, asemenea terapii au fost practicate timp
nu vor renunta s:! fie supusi
de secole - iar astazi. de exemplu, 75% dintre
anesteziei Tnainte de a fi
japonezi recurg la ele in mod regulat In prezent, M e d i c i n a onmlkjihgfedcbaZYXWVUTSRQPONMLKJIHGFED
alternatlvii
operati doar pentru
c:! nu pot explica fenomenul.kjihgfedcbaZYXWVUTSRQPONMLKJIHGFEDCBA
popularitatea lor creste din ce in ce mai mult e s te to t m a i p o p u la r a ,

in Occident Oe pilda, in Marea Britanie, de~i, i n m a j o r i t a t e a


c a z u r ilo r , e fic ie n ta
una din zece persoane a folosit 0 terapie
e i in c a n u a fo s t
alternativa anul trecut d o v e d ita p r in s tu d ii
c l i n i c e d e a m p l o a r e RQPONMLKJIHGFEDCBA
86 () Minte ~i corp ~ ia t e n t m o n i t o r i z a t e .
> ZYXWVUTSRQPONMLKJIH
R e m e d iile d in p la n te
s u n t kjihgfedcbaZYXWVUTSRQPONML
0 f o r m 6 d e te r a p ie

a /te r n o tiv 6 . M u lti p a d e n t;


, ju r d c 6 MLKJIHGFEDCBA
a u e fe c t -
m u lti d o c to r i I e in J a r I .:

T E O R " iN R U D IT E vutsrqponmlkjihgfedcbaZYXWVUTSRQPONMLKJIHGFEDCBA
vezi ~i
EFECTUL PLACEBO srqponmlkjihgfedcbaZYXWVUTSRQPONMLKJIHGFEDCBA
P·90

B IO G R A F II
iN 3 S E C U N D E
EDZARD ERNST
1948-

TEXT
D E 30 D E SE C U N D E
Robert MatthewsonmlkjihgfedcbaZYXWVUTSRQPONMLKJIHGFEDCBA

Medicina altemativa
este tot mai popularii;
de~i, in majoritatea
cazurilor, eficienfa
ei inca nu a fost
davedita prin studii
clinice de amp/oare
~iatent monitorizate.RQPONMLKJIHGFEDCBA
MEDICINA
BAZATA PE DOVEZI
Teorii in 3 0 de secunde

e vremuri, doctorii decideau tratamentul


P pe baza considerentelor
lncepand
personale - orice,
cu cele auzite pe bancile facultatii
NOTA DE 3 SECUNDE pana la recornandarile partenerilor de tenis.
srqponmlkjihgfedcbaZYXWVUTSRQPONMLKJIHGFEDCBA T E O R II iN R U D IT E
Medicina bazata pe dovezi Cateodata. acest mod de abordare functiona - vezi ~i
e cea maivutsrqponmlkjihgfedcbaZYXWVUTSRQPONMLKJIHGFEDCBA
nepotrivita
alteori nu. Medicina bazata pe dovezi cauta
MEDICINA ALTERNATIVA
metoda de a decide p.86
sa sprijine aceste decizii pe un fundament
un tratament - asta daca EFECTUL PLACEBO
nu iei in considerare toate stiintifk mai solid, plecand de la rezultatele p. go
celelalte cal. unor studii clinice atent monitorizate
Ooctorii pot sa acceseze astazi baze de date
GAND D E 3 M IN U T E
cu ultimele inforrnatii despre tratamentul
Ideea fundarnentala B IO G R A F II
a medicinei bazate cel mai eficace, intemeiate pe studii clinice iN 3 S E C U N D E
pe dovezi - luarea realizate de expert: recunoscuti Sigur, e posibil EDZARD ERNST
de decizii folosind 1948-
ca doctorul X sau Y sa nu acceseze aceste date,
cele mai competente ARCHIE COCHRANE
dar asta este alta problema. In continuare,
~i noi inforrnatli aflate 1 9 0 8 -1 9 8 8
la dispozitia spedalistilor - multi medici prefera sa actioneze dupa cum cred
a inceput si! se raspandeasca de cuviinta Explicatiile lor pentru aceasta alegere TEXT
~i in alte domenii, D E 30 D E SE C U N D E
sunt lipsa timpului, neincredere in studiile clinice
cum ar fi educatia Robert MatthewsZYXWVUTSRQPONMLKJIHGFEDCBA
sau asistenta socials. ~i faptul ca nu vor sa ajunga sa fie redusi la simpli
Scopul este de a pune executanti ai unor terapii deja .aprobate".
capat interminabilelor Oar sustinatcrii medicinei bazate pe dovezi
controverse stiintifice.
insista ca doctorii sa recurga atat la dovezile
In acest sens, se recurge
la studii stiintifice de genul certe, cat ~i la propria judecata cand hotarasc
celor folosite pentru cum sa vina in intampinarea nevoilor pacientului.
identificarea celor De fapt. ambele tabere au partea lor de dreptate.
mai eficiente medicamente.
Ca ~iin rnedicina insa, exista
Realizarea unor studii de calitate nu este usoara.
dezbateri infocate privind ~i unele au indus grav in eroare lumea rnedicala D o c t o r i i a u c u onmlkjihgfedcbaZYXWVUTSRQPONMLKJI
totii
valoarea unui asemenea ~i publicullarg Totusi este de presupus t e r a p i i l e RQPONMLKJIHGFEDCBA
~i

abordari in luarea tr a ta m e n te le lo r
ca majoritatea pacientfor ar prefera sa stie
de decizii complexe.kjihgfedcbaZYXWVUTSRQPONMLKJIHGFEDCBA fa v o r ite , dar ce dovado
ca sunt tratati pe baza ultimelor rezultate e x is to c o a i p a r te
~tiintifice, ~i nu dupa opinii medicale depasite. d e tr a ta m e n tu l
BB c t Minte ~i corp eel m ai bun?
> £i sunt ce; aueC¥/p
totdeouno!

TEORII iNRUDITE vutsrqponmlkjihgfedcbaZYXWVUTSRQPONMLKJIHGFEDCBA


vezi ?i
MEDICINA ALTERNATIVA
p.86

EFECTUL PLACEBO
P·90

BIOGRAFII
iN 3 SECUNDE
EDZARD ERNST
1948-

ARCHIE COCHRANE
1908-1988

TEXT
DE 30 DE SECUNDE
Robert MatthewsonmlkjihgfedcbaZYXWVUTSRQPONMLKJIHGFEDCBA

Doctorii au cu totii
terapiile ~i
tratamentele lor
favarite, dor ce dovad«
existo co oi parte
de tratamentul
eel mai bun?
EFECTUL PLACEBO
Teorii In 30 de secunde

rnagineaza-ti ca ti se da sa iei 0 pastila


I ~i ti se spune ca iti va alina durerea de cap,
iar apoi incepi sa te sirnti mai bine, des: pilula

NOTA DE 3 SECUNDE
nu confine decat creta. Acesta este efectul
srqponmlkjihgfedcbaZYXWVUTSRQPONMLKJIHGFEDCBA T E O R II iN R U D IT E

Placebo este un tratament placebo. Cuvantul, in latina, insearnna vezi ~i


fals, care ii insanato~e~te MEDICINA BAZATA
.voi rnulturni", dar in rnedicina se refera
PE DOVEZI
pe oameni prin puterea
la tratamentele care nu au un efect farmacologic p88
sperantei ~i a sugestiei.vutsrqponmlkjihgfedcbaZYXWVUTSRQPONMLKJIHGFEDCBA
Daca ajungi sa crezi obiectiv, ci care actioneaza exclusiv prin puterea
in ceva destul de tare, sugestiei. Descris pentru prima data in anii 1920, B IO G R A F II
iN 3 S E C U N D E
aproape orice poate
placebo a devenit astazi 0 parte indispensabila
avea un efect placebo. ELVIN MORTON JELLINEK
a .rnedicinei bazate pe dovezi", fiind folosit 1890-1963

pentru a determina daca un nou medicament


TEXT
GAND D E 3 M IN U T E sau tratament are intr -adevar efect.
D E 30 DE SECUNDE
Efectele placebo pot fi atilt In studiile clinice actuale, fiecare nou tratament Sue Blackmore
de puternice, incat pana
sau medicament testat este comparat
in secolul XX majoritatea
medicamentelor par sa fi cu un placebo. Acesta din urrna arata de cele
fost lipsite de orice efect. mai multe ori exact ca medicamentul real, fara
Cei avuti, care i~i puteau
sa contina insa nici 0 substanta activa, sau,
permite un doctor,
nu aveau sanse mai mari
de pi Ida, ca niste ace de acupunctura adevarate.
decat saracii netratati. numai ca ace Ie placebo nu strapung pielea.
Astazi, facand teste Intr-un .studiu randomizat controlat" jurnatate
cu placebo, am ajuns
dintre pacienti primesc produsul adevarat.
sa stirn care medicamente
sunt eficiente. Acupunctura iar ceilalti un placebo. Daca ambele grupuri ajung
poate reduce durerea, sa aiba aceleasi rezultate, atunci noul tratament
o ZYXWVUTSRQPONMLKJIHGFEDCBA
p i / u l a n u t r e b u i e onmlkjihgfedcbaZYXWVUTSRQPONMLK
neapiimt so c o n t i n o
dar nu vindeca boli, este lipsit de utilitate Efectele placebo v r e u n m e d ic a m e n t.
~i homeopatia
pot fi extrem de puternke, se pare ca ele pot Datoritii e f e c t u l u i
nu are un efect real -
asa ca nu lrositi banii f potentate de pilule de mari dimensiuni, de pilule p la c e b o , poti so crezi

daca nu credeti roz mai mult decat de cele albe, sau de reputatia c o te simti m a i b i n e -
in tratamentul respectiv. de~i acutn, c i m d stii
doctorului care le-a prescris.
a c e s t luau, e s t e
p r o b a b i/ c a e fe c tu l
b e n e fic so n u se m a i

go () M in te ~icorp kjihgfedcbaZYXWVUTSRQPONMLKJIHGFEDCBA declanseze i n c a z u l t a u .


> Care dintre aceste pilule
te va vlne/eca'! C;ne1tle'.
la-a pe orIeare dintre
ele 1; sperlla mai bine.

TEORIJ iNRUDITE
vezi IivutsrqponmlkjihgfedcbaZYXWVUTSRQPONMLKJIHGFEDCBA
MEDICINA SAZATA
PERQPONMLKJIHGFEDCBA
DOVEZI
p. aa

BIOGRAFII
iN] SECUNDE
ELVIN MORTON JELLINEK
18 9 0 -1 963

TEXT
DE]o DE SECUNDE
Sue Blackmore onmlkjihgfedcbaZYXWVUTSRQPONMLKJIHGFEDCBA

pi/ulo nu trebuie
eaporat so cantina
eun medicament.
'atorito efectului
'acebo, poti so crezi
te sitnti mai bine -
~iacum, cand stii
'est luau, este
'obabil ca efectul
'netic so nu se moi
c/an~eze in cazul tau.
,dcbaZYXWVUTSRQPONMLKJIHGFEDCBA

PLANETA pAM ANT

"

srqponmlkjihgfedcbaZYXWVUTSRQPONMLKJIHGFEDC
. \
PLANETA P A M A N T kjihgfedcbaZYXWVUTSRQPONMLKJIHGFEDCBA
GLOSAR vutsrqponmlkjihgfedcbaZYXWVUTSRQPONMLKJIHGFEDCBA

extinctie in masa Eveniment In care Cele mai cunoscute sunt dioxidul de carbon glaciale fntreaga istorie
un procentaj mare de specii dispare intr-o ~i rnetanul. altele includ insa ~i vaporii de apa s-a deru'at In prezenta
perioada scurta de timp. Adesea, grupuri ~i dorofluorocarbonatii (CFe) Un asemenea
Intregi de specii inrudite sunt rase de pe fata gaz permite energiei solare sa ajunga lpoteza Set de idei ~tiir
pamantului. Cea mai cunoscuta extinctie In rnasa la suprafata Pamantului ~i sa o incalzeasca. sa explice un fenomen 0

a avut loc cu 65 de milioane de ani In urrna, Caldura radiata inapoi dinspre Pamant o ipoteza nu este un fa~
cand dinozaurii, alaturi de multe alte reptile nu mai poate parasi atmosfera, intrucat Oaca experimentele vor
gigantice, au disparut pentru totdeauna. intra In coliziune cu aceste gaze. masura sufidenta. atunc
Nimeni nu stie exact ce cauzeaza extinctiile la nivel de teorie - ~i cor
In masa, dar este posibil ca fenomenul geologic Se refera la procesele care pana la aparitia unei alte
sa fie provocat de dezastre naturale guverneaza forma rea scoartei Parnantului pe cea precedenta Rolu
extreme, cum ar f eruptiile vulcanice Geologii studiaza formarea rnuntilor, este sa foloseasca aces
sau impactul cu asteroizi. cutremurele, vulcanii ~i modul in care se nasc noi ipoteze, In cautarea
rocile ~i cum se rnodifica acestea de-a lungul
fixare Proces de absorbtie al unui gaz unor perioade ext rem de lungi de tirnp. manta Strat fierbinte
din atmosfera ~i de incorporare a lui intr-o topite, care incepe de
substanta mai cornplexa. Oe cea mai mare geofizic Se refera la 0 parte a geologiei ~i ajunge pana la ruder
benefkiaza reprezentantii
parte a fixariisrqponmlkjihgfedcbaZYXWVUTSRQPONMLKJIHGFEDCBA
care recurge la fizica pentru a intelege ale scoartei ~i partea SL
regnului animal ~i vegetal. Plantele fixeaza procesele geologice din adancul Pamantului. plutesc pe un strat car
dioxidul de carbon In timpul fotosintezei, Aceste procese nu pot f observate direct, cunoscut sub denumirE
producand glucoza. iar unele bacterii fixeaza astfel incat geofizica apeleaza la cunostintele
azotul pentru a face solul mai fertil. noastre despre magnetism, caldura, paleontolog Expert II
unde sau la stiinta rnaterialelor. doar oasele. rama~itel
feedback, mecanism de Sistem care care s-au pastrat In ro
raspunde la propria sa activitate. Un feedback ghetar Masa de gheata persistenta. vieti: trecute, cum ar f
pozitiv induce 0 activitate de autopotentare care eluneca incet de-a lungul solului, de obicei umane ~i uneltele.
~i de crestere continua. Mecanismele din zone Ie mai inalte la vale In epocile glaciare,
de feedback negativ deterrnma reducerea ghetarii au acoperit 0 buna parte a Pamantului. parametri Proprietat!
activitati. viitoare, astfel lncat fluctuatiile Astazi, ei se mai gasesc doar In regiunile polare fenomen fizic descris
sa fie readuse la nivelul standard. ~i pe culmile rnuntilor celor mai InalF cum ar f temperatura

gaz de sera Gaz prezent In atmosfera, care interglaciar Atributul unei perioade parte per milian [ppr
contribuie la producerea efectului de sera. din istoria Pamantului dintre doua epoci pentru a exprima can

94 () P la n e ta P a m iin t
dioxidul de carbon glaciale. Intreaga istorie documentata ale unei substante amestecate cu 0 alta
apa
nsa?i vaporii de srqponmlkjihgfedcbaZYXWVUTSRQPONMLKJIHGFEDCBA
s-a derulat In prezenta perioada interglaciara.kjihgfedcbaZYXWVUTSRQPONMLKJIHGFEDCBA
Daca 10 procente lnseamna ,,10 parti dintr-o
Fe) Un asemenea 100",5 parti dintr-un milion arata ca exista
re sa ajunga ipoteza Set de idei stiintifice care l?i propune 5 atomi sau 5 molecule ale unei substante
i sa 0 lncalzeasca. saexplice un fenomen observat In natura. la fiecare milion ale celeilalte
spre Pamant o ipoteza nu este un fapt dovedit
sfera,lntrucat Dacaexperimentele vor confirma ideile ei intr-o raze cosmice Flux de radiatii ?i de particule
e gaze. masura suficienta. atunci ipoteza este promovata cu 0 irnensa incarcatura electrica. proiectate
la nivel de teorie - ?i considerate ca adevarata, In spatiu de stele ?i de alte corpuri ceresti,
ceselecare pana la aparitia unei alte teorii, care sa 0 infirme cum ar f quasarii. Razele cosmice bornbardeaza
artei Pamantului pe cea precedenta. Rolul oamenilor de ?tiinta Parnantul din toate directiile, dar sunt filtrate
a muntilor, este sa foloseasca aceste teorii pentru a formula de carnpol magnetic Magnetismul Pamantului
odulln care se nasc noi ipoteze, In cautarea de noi adevarun. directioneaza majoritatea particulelor catre
cestea de-a lungul poli, unde interactioneaza cu gazele din aer,
lungi de tirnp. manta Strat fierbinte de minerale partial forrnand aurorele polare.
topite, care lncepe de sub scoarta Pamantului
rte a geologiei ?i ajunge pana la nucleul acestuia. Rocile solide salinitate Masura a cantitatii de saruri
ru a 1ntelege ale scoartei ?i partea superioara a mantalei dizolvate In apa sau In alt solvent
ancul Pamantului plutesc pe un strat caracterizat prin plasticitate,
bservate direct, cunoscut sub denumirea de astenosfera. scoarta Pamantului Strat solid
aza la cuno?tintele de la suprafata. care acopera Parnantul
, caldura, paleontolog Expert In fosile, care nu studiaza ?i care, impreuna cu partea superioara
lelor doar oasele, rama?itele umane sau plantele a mantalei [forrnand irnpreuna litosferal.
care s-au pastrat In roci, ci ?i toate dovezile pluteste pe stratul partial topit al mantalei
rsistenta, vietii trecute, cum ar fi amprentele, asezarile (astenosfera) Portiunea cea mai grease
ul solului, de obicei umane ?i uneltele. a scoartei forrneaza lanturile muntoase,
In epocile glaciare, iar cea mai subtire, fundul oceanic
arte a Pamantului parametri Proprietati numerice ale unui
In regiunile polare fenomen fizic descris de 0 teorie, uniformitarianism Concept care arata
ailnalti cum ar f temperatura sau presiunea. cum lucreaza procesele care dau forma
suprafetei Pamantului, de-a lungul unei
i perioade parte per milion [pprn] Metoda de masurare imense durate geologice. Prin studierea
e doua epoci pentru a exprima cantitati foarte mici straturilor actuale de roci putem deduce
ce s-a intarnplat In trecutul indepartat.

Glosar () 95
TEORIA NEBULOASEI
SOLARE ----~--------------~vutsrqponmlkjihgfedcbaZYXWVUTS
Teorii in 30 de secunde

lanetele s-au format dintr-un nor difuz


P de particule, asernanator
nor orbita Soarele, cam cum
fumului.
0
Acest
fac astazi inelele

NOTA DE 3 SECUNDE lui Saturn. Treptat, acele particulele, miscandu-se TEORlliNRUDITE


Planetele din sistemul solar in aceeasi directie in jurul Soarelui ,?ilovindu-se vezi ~i
s-au nascut dintr-un IPOTEZA RARITATII
adesea unele de altele, au inceput sa se uneasca.
nor de gaze ~i praf, pAMANTULUI
Ceea ce a facut ca, in cele din urrna, aceste p.110
aparut in procesul
de formare al Soarelui. forrnatiuni sa ajunga destul de mari pentru PRINCIPIUL ANTROPIC
a lncepe sa se atraga unele pe altele prin p.122

gravitatia lor, crescand astfel ,?i mai mari.


CiAND DE 3 MINUTE BIOCiRAFIl
Cele mai voluminoase Ie-au acaparat pe cele
Planetele Uranus ~i Neptun iN 3 SECUNDE
sunt atat de lndepartate mai mici, ajungand pana la dimensiunile unor EMMANUEL SWEDEN BORG
de Soare, in zona in care protoplanete. Acestea, la randul lor. s-au ciocnit 1688-1772
discul de materie din care intre ele, spargandu-se in bucati ,?ireforrrandu-se IMMANUEL KANT
s-au format planetele 1724-1804
de nenumarate ori inainte de a se crea planetele
era subtire, Incat le-ar
PIERRE-SIMON LAPLACE
fi trebuit sute de milioane pe care Ie cunoastern noi astazi. Nimeni nu stie
1749-18z 7
de ani pentru a lua nastere de ce sunt patru planete mici, stancoase sau
unde se afla acum.
telurice, in apropierea Soarelui ,?ipatru planete TEXT
De aceea, se crede DE 30 DE SECUNDE
mari, gazoase, la 0 distanta mai mare de el
ca aceste planete au aparut John Gribbin onmlkjihgfedcbaZYXWVUTSRQPONMLKJIHGFEDC
mult mai aproape de Soare, Este posibil ca planetele din apropierea Soarelui
undeva in zona in care sa i,?ifi pierdut gazele din cauza caldurii emanate
se afla astazl Jupiter
de acesta. lar, pe de alta parte, planetele numite
~iSaturn, pentru ca apoi
sa se indeparteze, ajungand "giganti gazos!", ar f fost capabile sa colecteze
pe pozitiile lor actuale. nu doar apa inghetata, dar ,?ialte substante
in stare de inghet, precum metan ,?iazot.
de dincolo de "Iinia de inghet" - adica de distants Din particule minuscule
de la Soare unde temperatura este totdeauna se nasc planete enorme.
prea rece pentru ca gheata sa se topeasca Planeta Piimant, Soarele
~i restul sistemului solar
s-ou format dintr-un
imens nor de prof
~i de gaz, in urma
96 () Planeta PlimantkjihgfedcbaZYXWVUTSRQPONMLKJIHGFEDCBA colapsului gravitational.
, srqponmlkjihgfedcbaZYXWVUTSRQPONMLKJIHGFEDCBA
> C o la p s u l u n u i IlOI' de p r o f.

TEORII iNRUDITE
vezi ~i
IPOTEZA RARITATII
pAMANTULUI
p.110

PRINCIPIUL ANTROPIC
p.122

BIOGRAFII
iN 3 SECUNDE
EMMANUEL SWEDEN BORG
1688-1772
IMMANUEL KANT
1724-1804
PIERRE-SIMON LAPLACE
1749-18z7

TEXT
DE 30 DE SECUNDE
John Gribbin onmlkjihgfedcbaZYXWVUTSRQPONMLKJIHGFEDCBA

Dinparticule minuscule
se nasc planete enorme.
Planeta Piimiint, Soarele
~irestul sistemului solar
s-au formot dintr-un
imens nor de praf
~ide gaz, in urma
colapsului gravitational. RQPONMLKJIHGFEDCBA
DERIVA
CONTINENTELOR
Teorii In 30 de secunde

laneta noastra nu sta niciodata pe loc,


P chiar ~i continentele se mi~ca intr-un dans
lent pe suprafata Pam.3ntului, cam cu viteza
NOTA cu care ne cresc unghiile Periodic, exista episoade
DE 3 SECUNDE srqponmlkjihgfedcbaZYXWVUTSRQPONMLKJIHGFEDCBA TEORII iNRUDITE
De~i aparent solide in istoria planetei noastre cand acest "dans" impinge vezi ~i
~i nemiscate. continentele GLACIATIUNEA VARANGER
continentele unele spre altele, acestea ajungand
p.100
P~mantului se afla
sa formeze un supracontinent gigantic. Apoi ele
in continua mlscare.
sa se despart din nou Acest lucru s-a petrecut
plutind pevutsrqponmlkjihgfedcbaZYXWVUTSRQPONMLKJIHGFEDCBA
curentii
de convectie pastost cu 1,3 miliarde de ani in urrna, cand s-a format BIOGRAFII
ai manta lei, care se afl~ iN 3 SECUNDE
Rodinia, cat ~i cu 250 de milioane de ani in urrna,
dedesubtullor. ALFRED WEGENER
cand s-a format Pangea. 1880-1930
Ideea rnobilitatii continentelor este destul
TEXT
GAND DE 3 MINUTE de veche. In 1596, cartograful belgian Abraham
DE 30 DE SECUNDE
Deriva continentelor Ortelius, observand congruenta dintre coastele Bill McGuire
este astazi lncorporata
Africii ~i cele ale Americii de Sud, si-a exprimat
in tectonica placilor,
modelul cuprlnzator folosit parerea ca Americile au fost indepartate
de geologi pentru a descrie cu violenta de Europa ~i Africa de catre
comportamentul scoartei
cutremure ~i inundatii Au trebuit sa mai treaca
~i al p~rtii superioare
a manta lei Parnantului. 300 de ani pana cand un om de ~tiinta german,
Aceasta teorie se bazeaza Alfred Wegener, sa ernita teoria rniscarii continue
pe ideea c~ stratul exterior a continentelor. Insa in lipsa demonstrani
rigid al P~mantului este
existentei unui mecanism care sa explice acest
format din mai bine
de 0 duzina de placi mari, fenomen, ideea nu s-a bucurat de 0 acceptare
stancoase. aflate intr-o generals pana la inceputul ani lor 1960,
continua rniscare. Teoria cand descoperirea unor noi dovezi geofizice
aceasta ne explica deriva
a demonstrat ca rniscarea continentelor
continentelor, cauza
eruptiilor vulcanice se datoreaza extinderii fundului rnarilor
~i modul in care iau nastere ~i ca ele sunt irnpinse de curentii existent: intr-un
lanturile muntoase.dcbaZYXWVUTSRQPONMLKJIHGFEDCBA
strat partial topit, aflat dedesubtul scoartei
solide ~i a partii cele mai de sus a mantalei Piimimtu! ZYXWVUTSRQPONMLKJIHGFEDCBA
de su b
Pamantului.onmlkjihgfedcbaZYXWVUTSRQPONMLKJIHGFEDCBA
p ic io a r e le n o a s tr e
98 o P la n e ta P lim a n t se mi~ca n e i n c e t a t .
T E O R IJ iN R U D IT E vutsrqponmlkjihgfedcbaZYXWVUTSRQPONMLKJIHGFEDCBA
vezi ?i
GLACIATIUNEA VARANGER srqponmlkjihgfedcbaZYXWVUTSRQPONMLKJIHGFEDCBA
p.l00

B IO G R A F IJ
iN 3 S E C U N D E

ALFRED WEGENER
1 8 8 0 -1 9 3 0

TEXT
D E 30 D E SE C U N D E
Bill McGuire ZYXWVUTSRQPONMLKJIHGFEDCBA

P c J m a n tu / d e s u b
p ic io o r e /e n o a s tr e
se RQPONMLKJIHGFEDCBA
m i~ c c J n e in c e ta t.
GLACIATIUNEA
VARANGER
Teorii in 3 0 de secunde

eoria Claciatiunii Varanger ne intoarce


T la vremea de mult apusa a ghetarilor care
; B u lf d r e /e d e
P d m 4 n t tr tb u i.
acopereau Pamfmtul, cand planeta noastra s t r 4 t u d t i n ~ ML
NOTA DE 3 SECUNDE arata ca un bulgare de zapada. Cei care sustin
srqponmlkjihgfedcbaZYXWVUTSRQPONMLKJIHGFEDCBA T E O R II iN R U D IT E c 6 n d h im ln o
Cei care iubesc frigul aceasta teorie, printre care geologul american vezi ~i rico fO d e p e s u p
s-ar fi distrat de minune iNCALZIREA GLOBALA
Joseph Kirschvink, afirrna ca in Crinogen
In timpulvutsrqponmlkjihgfedcbaZYXWVUTSRQPONMLKJIHGFEDCBA
Glaciatiunii P·10 4
(acum cca 850-630 de milioane de ani),
Varanger, 0 era situata IPOTEZA GAIA
cu sute de milioane un Soare care stralucea doar a data pe saptamana p.108

de ani In urrna, cand planeta ~i a joasa concentratie de gaze de sera in atmosfera


noastra sernana cu 0 minge
au fast cauzele pentru scaderea temperaturii
inerta de gheata. B IO (;R A F II
globale. Pam.3ntul a fast invaluit de a carapace
iN 3 S E C U N D E
(;A N D D E 3 M IN U T E de gheata groasa de peste un kilometru. JOSEPH KIRSCHVINK
Cercetarile recente arata Concentratia neobisnuit de joasa de gaze '953-
c~ au existat unele cicluri de sera este elementul-cheie al acestei teorii.
climatice calde In epoca TEXT
Exista a sumedenie de idei privitoare la cum DE DE SECUNDE
Glaciatiunii Varanger, care 30

nu ar fi putut avea loc daca s-a intarnplat acest lucru. Una dintre posibilitati Bill McGuire

P~mantul ar fi fost integral este ca reunirea continentelor in apropierea


acoperit de gheata. Se pare,
ecuatorului sa f oferit conditii ideale pentru
asadar. c~ dimensiunea
~i gradul .marelui lnghet"
precipitatii tropicale abundente, care sa perrnita
au fost ex age rate dioxidului de carbon din atmosfera sa intre
~i c~ au existat totusi in reactie chirnica cu rocile, ducand la forma rea
zone din ocean, care
mineralelor solide. Drept urmare, concentratia
nu au fost acoperite
de gheat~ de-a lungul gazului din atmosfera a scazut substantial
acestei epoci.kjihgfedcbaZYXWVUTSRQPONMLKJIHGFEDCBA
Cand planeta a fast in intregirne acoperita
de gheata. a incalzire destul de puternira pentru
topirea ghetii ar fi fast dificila, deoarece suprafata
S u p r o fo to a lb a
alba reflecta cea mai mare parte a radiatiei solare a P a m o n t u l u i onmlkjihgfedcbaZYXWVUTSRQPONMLKJIH
ingheta:
inapoi in spatiu. Singurele rnodalitati de a ie~i tr e b u ie so fi r e fle c ta t
din aceasta situatie ar f fast a crestere a caldurii ciikiuro S o o r e l u i i n a p a i
iradiate de Soare, a rnarire a nivelului de dioxid i n spotiu, c o n t r i b u i n d
de carbon din atmosfera, sau a schimbare o s tfe llo mentinerea
100 () P la n e ta Pam ant datorata gazelor irnpinse la suprafata de vulcani.ZYXWVUTSRQPONMLKJIHGFEDCBA
te m p e r o tu r ilo r jo o s e .
T E O R II iN R U D IT E vutsrqponmlkjihgfedcbaZYXWVUTSRQPONMLKJIHGFEDCBA
vezi ?isrqponmlkjihgfedcbaZYXWVUTSRQPONMLKJIHGFEDCBA
iNCALZIREA GLOBAL.iI
P·104

IPOTEZA GAIA
p.ros

B IO G R A F II
iN 3 S E C U N D E
JOSEPH KIRSCHVINK
1953-

TEXT
D E 30 D E SE C U N D E
Bill McGuireZYXWVUTSRQPONMLKJIHGFEDCBA

S u p r a f a ta a lb a
a P a m a n tu /u i in g h e ta t
tr e b u ie s o f i r e f /e c ta t
c o /d u r a S o a r e /u i in a p o i
in s p a tiu , c o n tr ib u in d
a s tf e //a onmlkjihgfedcbaZYXWVUTSRQPONMLKJIHGFEDCBA
tnentinerea
te m p e r a tu r ilo r jo a s e .
iNCALZIREA
GLOBALA
Teorii in 30 de secunde
/\

ncalzire globala este termenul oarecum


I inofensiv folosit pentru cresterea continua
a incalzini lumii noastre. Parnantul este 0 planeta

NOTA DE extrem de dinarnica. cu 0 dirna caracterizata


3 SECUNDE srqponmlkjihgfedcbaZYXWVUTSRQPONMLKJIHGFEDCBA TEORII iNRUDITE
ovutsrqponmlkjihgfedcbaZYXWVUTSRQPONMLKJIHGFEDCBA
vreme mai calduroasa constant de altemari ale temperaturii de-a lungul vezi ~i
ar putea parea un lucru GLACIATIUNEA VARANGER
intregii sale istorii de 4,6 miliarde de ani. In prezent,
p.l00
bun. Ai grija insa, caci
ne aflarn intr-o epoca interglaciara blanda.
(0 2 este responsabil CATASTROFISMUL
pentru temperatura dupa ultima era glaoara incheiata acum p.l06

de la suprafata 10000 de ani. In mod normal, pe durata unei


planetei Venus (483°().
ere interglaciare, nivelul de dioxid de carbon -
cel mai importat gaz de sera care se opune BIOGRAFII
GAND DE 3 MINUTE iN 3 SECUNDE
Inealzirea globala nu consta frigului prin captarea caldurii Soarelui -
SVANTE ARRHENIUS
doar din schirnbari ale climei este de cca 280 ppm (parte per milionl 1 8 5 9 -1 9 2 7
~i ale circulatiei apei Cu toate acestea, din pricina impactului poluarii
in oceane. Se pare TEXT
a 200 de ani de industrializare, in prezent s-a atins
ca ultimele cresteri DE 30 DE SECUNDE
dramatiee ale temperaturii un nivel de 385 ppm, care continua sa creasca Bill McGuire ZYXWVUTSRQPONMLKJIHGFEDCBA
pe Pamant au dus la puseuri De~i mai exista unii sceptici care refuza sa accepte
de activitate geologica,
faptul ca semnele de incalzire globala se datoreaza
inclusiv eruptii vulcan ice,
cutremure ~i alunecari
activitatilor umane, legatura dintre emisiile
subaevatiee de teren. de dioxid de carbon ~i incalzirea planetara
Cauza pare sa fie presiunea nu este deloc una recenta. Inca in anii 1890,
crescanda ~i tensiunea care
chimistul suedez Svante Arrhenius a calculat
se produc inauntrul scoartei
Pamantului, care due ca 0 dublare a dioxidului de carbon din atmosfera
la 0 ridicare rapida va duce, in cele din urrna. la 0 crestere
U n o r a I e p la c e
~i pe largi intinderi a nivelului a temperaturii de cca 4°( pe intregul glob.
a a tm o s fe r a fie r b in te ,
oceanelor. Drept urmare,
Pana acum, planeta noastra s-a incalzit cu 0,74°(, d a r s e p a r e c a onmlkjihgfedcbaZYXWVUTSRQPONMLKJIH
lnciilziteo
viitorul nostru ar putea
f unul violent din punct iar predictia lui Arrhenius este pe cale de a deveni g lo b a la nu va aduce

de vedere geologic realitate in jurul anului 2100, ceea ce va insemna o c 1 im a c a ld a ~ i in s a r ita ,


~i fierbinte din punct c i u n a tin z iin d
ca vom trai cu totii intr-o lume de sera cu 0 dirna
de vedere climatic. s p r e e x tr e m e .
haotica ~i un mediu intr-o continua degradare. Pregate~te-te p e n t r u
v i i n t u r i rava~itoare RQPONMLKJIHGFEDCBA
104 dcbaZYXWVUTSRQPONMLKJIHGFEDCBA
c t P la n e ta P a m a n t ~ ip lo l c u g a l e a t a .
T E O R II iN R U D IT E vutsrqponmlkjihgfedcbaZYXWVUTSRQPONMLKJIHGFEDCBA
vezi ?isrqponmlkjihgfedcbaZYXWVUTSRQPONMLKJIHGFEDCBA
GlACIATIUNEA VARANGER
p.l00

CATASTROFISMUL
p.iof

B IO G R A F II
iN 3 S E C U N D E
SVANTE ARRHENIUS
59 1927

EXT
E 30 D E S E C U N D E
ill McGuire onmlkjihgfedcbaZYXWVUTSRQPONMLKJIHGFEDCBA

noro Ie place
atmosfera fierbinte,
or se pare co lnciihirea
lobala nu va aduce
c1ima calda ~i insoritii,
i una tinzand
pre extreme.
regate~te-te pentru
iinturi rava~itoare
.ploi cu galea to.
CATASTROFISMUL
Teorii in 30 de secunde

atastrofismul expune ideea -


C prezentata adesea in filmele hollywoodiene -
ca Pamantul este supus periodic unor evenimente

NOTA DE 3 SECUNDE
cataclismice spontane ~i de scurta durata.
srqponmlkjihgfedcbaZYXWVUTSRQPONMLKJIHGFEDCBA T E O R II iN R U D IT E

Istoria planetei noastre cu consecinte la nivel global. Aceasta viziune vezi ?i


este punctata de cataclisme GLACIATIUNEA VARANGER
a lumii se bazeaza pe ideea catastrofelor ca acte
globale devutsrqponmlkjihgfedcbaZYXWVUTSRQPONMLKJIHGFEDCBA
p.100
proportf
divine, indreptate irnpotriva oamenilor de catre
colosale, fata de care
tsunamiul care a avut loc o zeitate razbunatoare. Sa ne amintim
in Oceanullndian in 2004 de povestirile biblice despre judecata divina B IO G R A F II

ar parea insignifiant. iN 3 S E C U N D E
~i despre dezastre, cum ar f cea a potopului
GEORGES CUVIER
lui Noe. Secolele XVIII ~i XIX au fost perioada 1 7 6 9 -1 8 3 2

GAND D E 3 M IN U T E
de glorie a catastrofismului ca teorie ~tiintifica, JAMES HUTTON
1 7 2 6 -1 7 9 7
Catastrofismul a revenit filosofii naturii propunand 0 istorie a Pamantului
in atentla publica in ultimele CHARLES LYELL
care sa cuprinda evenimente catastrofice
decenii, intrucat a devenit 1 7 9 7 -1 8 7 5
ce s-ar fi petrecut pe 0 durata de doar cateva
clar c:! planeta noastra
este supusa periodic unor mii de ani. Poate cel mai renumit sustinator TEXT
D E 30 D E SE C U N D E
cataclisme planetare. al catastrofismului a fost paleontologul francez
A?a-numitele evenimente Bill McGuire ZYXWVUTSRQPONMLKJIHGFEDCBA
Georges Cuvier, care a corelat catastrofele
geofizice globale (GGE-onmlkjihgfedcbaZYXWVUTSRQPONMLKJIHGFEDCBA
global geophysical events!.
cu extinctiile pe care le-a intalnit in cercetarile
A c u m c c a 6 5 d e m ilio a n e
cum ar fi impacturile unor sale asupra fosilelor Incepand cu rnijlocul
d e a n i , d i n o z a u r i i RQPONMLKJIHGFEDCBA
asteroizi de mari proportf secolului XIX, catastrofismul a pierdut ~ im a jo r ita te a c e /o r /a /te
sau supraeruptii vulcanice,
masiv teren in cercurile ~tiintifice in fata r e p tile g ig a n tic e
au zdruncinat puternic
uniformitarismului, un concept introdus de catre a u d is p a r u t s u b it.
calmul uniform allumii
C a u z e le p o s i b i l e p e n tr u
noastre, avand drept encidopedistul James Hutton ~i apoi popularizat
a c e a s ta c a ta s tr o fa
urrnari extinctii in rnasa de geologul englez Charles Lyell. Intr-un contrast
p o t fi: im p a c tu / u n u i
sau Ingheturi planetare.
transant fata de catastrofism, aceasta noua idee m e te o r it de m ari
Civilizatia noastra ar putea,
asadar, s:! dispara porneste de la faptul ca istoria Parnantului a fost, d im e n s iu n i, erupti!
v u /c a n ic e c a r e s o fi d u r a t
cu 0 bubuitura infernala in mare masura, caracterizata de 0 schimbare
?i nu cu un ultim oftat p a n a ~ i u n m ilio n d e a n i
graduala, bazata pe aceleasi procese fizice pe care
aproape neauzit. s o u d im in u a r e a c a n tita tii
Ie vedem desfa~urandu-se ~i astaz: in jurul nostru. d e p la n te cu care
s e h r iin e a u a c e s t e
1 0 6 () P la n e ta P a m a n t kjihgfedcbaZYXWVUTSRQPONMLKJIHGFEDCBA a n im a /e .
EORII iNRUDITE vutsrqponmlkjihgfedcbaZYXWVUTSRQPONMLKJIHGFEDCBA
ezi ?i
LACIATIUNEA VARANGER
.100

IOGRAFil
N 3 SECUNDE
EORGESCUVIER
769-1 832
MESHUnON
726-1797
HARLES LYELL
97-1875

EXT
E 30 DE SECUNDE
II McGuireonmlkjihgfedcbaZYXWVUTSRQPONMLKJIHGFEDCBA

cum ceo 65 de milioane


ani, dinozaurii
majoritatea celorlalte
ptile gigantice
disparut subit.
uzele posibile pentru
eosta catastrofa
t fi: impactul unui
eteorit de mari
mensiuni, eruptii
Icanice care sa fi durat
na ~i un mi/ion de ani
u diminuarea contitiitii
plante cu care
hraneau aceste
imale.
IPOTEZA GAIA
Teorii In 30 de secunde

poteza Gaia a fost forrnulata ln anii 19 60


I de catre omul de ~tiinta britanic James Lovelock,
care a comparat Pamantul cu un organism

NOTA DE 3 SECUNDE viu, autoreglabil. Chiar daca aceasta asociere


srqponmlkjihgfedcbaZYXWVUTSRQPONMLKJIHGFEDCBA T E O R II iN R U D IT E
Este oare posibil ca planeta nu implica faptul ca lumea noastra ar f intr-adevar vezi ~i
noastra sil nu fie un bulgare IPOTEZA RARITATII
vie, ea presupune interactiuni complexe intre
format din roca inerta pAMANTULUI
mediul viu ~i cel fizic - atmosfera, oceanele, p.110
~i metal, ci ceva care
sil aduca cu un organism straturile de gheata polare ~i roca de sub
autoreglabil de proportiivutsrqponmlkjihgfedcbaZYXWVUTSRQPONMLKJIHGFEDCBA
picioarele noastre. B IO G R A F II
imense? iN 3 S E C U N D E
Conform Ipotezei Gaia, aceste corelatii
JAMES LOVELOCK
au functia de a pastra Pamantul intr-o stare 1919-
GAND D E 3 M IN U T E
Lovelock a construit stabile. care sa asigure continuitatea vietii
TEXT
irnpreuna cu Andrew Aceasta stare de echilibru, cunoscuta
D E 30 D E SE C U N D E
Watson un model ~i sub denumirea de homeostazie, Bill McGuire
matematic -onmlkjihgfedcbaZYXWVUTSRQPONMLKJIHGFEDCBA
Oaisywarld-,
este 0 caracteristica a organismelor
pentru a demonstra cum
pot aparea mecanismele vii, care au capacitatea de a-si rnentine
de feed-back intr-o statu-quo-ul Pentru a-si sustine ideea,
comunitate de organisme
Lovelock a atras atentia asupra stabilitatii
vii. Daisyworld era populata
de un nurnar egal
remarcabile a temperaturii de la suprafata
de margarete negre Parnantului de-a lungul timpului, ln ciuda
(care absorb caldura] cresterii progresive a radiatiilor solare,
~i de margarete albe
cat ~i asupra constantei salinitatii oceanelor
(care reflecta caldura).
Cum energia ernisa de Soare ~i a cornpozitiei atmosferei, Tn ciuda prezentei
era variata. cornpetltia a nurnerosi factori care ar f trebuit sa destabilizeze
dintre cele doua tipuri acesti parametrii. Gaia lui Lovelock a fost aspru
de margarete a dus
criticata. mai ales de biologi precum Richard
la schimbari in echilibrul
celor doua populatii, Dawkins ~i Stephen J Gould. Cu toate acestea, .Lumea margaretelor"
astfel incat sil se rnentina ideea ca viata joaca un rol crucial ln rnentinerea (Daisyworld) a lui
o temperatura apropiata Lovelock nu este ded1t
posibilitatii de a exista ln lumea noastra
de cea necesara pentru un model pentru modul
a creste in continuare. continua sa atraga atat atentia publicului larg, in care viata regleaza
cat ~i aprobarea unei mari parti a lumii stiintifice. conditiile existente
108 () Planeta P~mantkjihgfedcbaZYXWVUTSRQPONMLKJIHGFEDCBA pe pamant.
T E O R II iN R U D IT E vutsrqponmlkjihgfedcbaZYXWVUTSRQPONMLKJIHGFEDCBA
vezi ~i
IPOTEZA RARITATII
pAMANTULUIsrqponmlkjihgfedcbaZYXWVUTSRQPONMLKJIHGFEDCBA
p.uo

B IO G R A F II
iN 3 S E C U N D E
JAMES LOVELOCK
99
1

TEXT
D E 30 D E S E C U N D E
Bill McGuire onmlkjihgfedcbaZYXWVUTSRQPONMLKJIHGFEDCBA

.Lumea margarete/or"
(Daisyworld) a /ui
Lovelock nu este dedit
un made/ pentru modu/
in care viata reg/eaza
conditiile existente
pe Pcimdnt.
IP,",OT~ZA RARITATII
PAMANTULUI
Teorii in 30 de secunde

P amantul poate f exemplul rar de habitat


pentru 0 forma de viata inteligenta.
Au fost necesari peste patru miliarde
NO TA DE 3 SECUNDE de ani de evolutie pe 0 planets lini~tita ~i stabila.
srqponmlkjihgfedcbaZYXWVUTSRQPONMLKJIHGFEDCBA T E O R II iN R U D IT E
Am putea fi singura forma orbitand stele linistite ~i stabile, pentru a produce vezi ~i
de viata inteligenta DERIVA CONTINENTELOR
civilizatia noastra. Soarele este 0 stea neobisnuit
din lntregul Univers. p. 98
de stabila ~i 0 sursa constants de caldura. > A c e lH J i forfe e lf
PRINCIPIUL ANTROPIC
In mare masura, planeta noastra este protejata p.122
Ii S f! 4 o to r e o z 6 /1JQrI

G A N D D E 3 M IN U T E de bombardamentul cometelor de catre Jupiter; fn cil#zesC J i n u c le u l


Punctul de vedere opus P f m a A tU lu i, cre6 n e
giganticul nostru vecin atrage aceste obiecte
ipotezeivutsrqponmlkjihgfedcbaZYXWVUTSRQPONMLKJIHGFEDCBA
raritatii Pamantului TEXT un c~ m a g n e tic
inghetate Inainte ca ele sa ajunga la noi.
este .principiul rnediocritatil D E 30 D E SE C U N D E in flIiu I g /o b u lu i, (II
terestre". Acesta afirrna Insa un nurnar de catastrofe terestre majore, John Gribbin ZYXWVUTSRQPONMLKJIHGFEDCBA
R fle c td n tz e le C O S II
ca Parnantul nu ocupa induzand extinctia dinozaurilor, s-ar datora
un loc special in univers -
prabusirii unor comete pe Pamant Fara Jupiter,
de fapt, ca ar fi ceva destul
de normal. lntre cele doua
aceste impacturi ar f fost atat de numeroase
argurnentari stiintifice ~i de obisnuite. Incat viata inteligenta
nu pare sa existe nici un punct nu ar mai fi avut timp pentru a se dezvolta.
comun. De unde se trage
Luna joaca un rol important - ea stabilizeaza
concluzia ca fie formele
de viata asernanatoare axa Pamantului ~i nu Ii Ingaduie sa tremure In spatiu
cu a noastra sunt curente, ca 0 piftie. Fortele dmauntrul Pamantului, guvernate
fie suntem unici.kjihgfedcbaZYXWVUTSRQPONMLKJIHGFEDCBA
de Luna, Ii pastreaza temperatura ridicata ~i ajuta
la rnentinerea carnpului magnetic, care ne apara
de razele cosmice daunatoare. Aceleasi forte
asigura mareele ocean ice, cu rol major In rnigratia
vietii catre uscat Luna ar fi 0 bucata de scoarta
terestra ajunsa pe orbita In urma unui imens
impact. la Inceputurile sistemului solar. A u a v u t la c m u lte

Acel impact ar fi subtiat scoarta Pamantului, a c c id e n te fe r ic ite ,


. fie c a r e c o n tr ib u in d
facand posibila tectonica placilor, deriva
1 0 onmlkjihgfedcbaZYXWVUTSRQPONMLKJIHGFEDCBA
aparitia u n e i vieti
continentelor ~i diversificarea, intr-o in te lig e n te p e P a m iin t.
splendida izolare, a vietii de pe Pamant Luna noastrii, d e p i/d a ,
110 c t P la n e ta P a m a n t n e e s te d e m a r e ajutor. RQPONMLKJIHGFEDCBA

----- --- .
T E O R II iN R U D IT E vutsrqponmlkjihgfedcbaZYXWVUTSRQPONMLKJIHGFEDCBA
vezi ?i
DERIVACONTINENTELOR
P·9 8

PRINCIPIUL ANTROPIC srqponmlkjihgfedcbaZYXWVUTSRQPONMLKJIHGFEDCBA > ZYXWVUTSRQPONMLKJIH


lI I a r e e 1 e o c e a n e lo r ; c a r e
p.122
s u n t c o n tr o lo te d e MLKJIHGFEDCB
L u tu t,
c o n tr ib u ie la e v o lu fia
v ie tii p e A J m In e -
EXT
E 30 D E S E C U N D E
ohn Gribbin onmlkjihgfedcbaZYXWVUTSRQPONMLKJIHGFEDCBA

u avut lac multe


ccidente fericite,
ecare cantribuind
aparitio unei vietl
teligente pe RQPONMLKJIHGFEDCBA
P iim im t ,

na noostro, de pi/do,
este de mare ajutar.
UNIVERSUL
GLOSAR

antropic vutsrqponmlkjihgfedcbaZYXWVUTSRQPONMLKJIHGFEDCBA
Referitor la actiunile omuluisrqponmlkjihgfedcbaZYXWVUTSRQPONMLKJIHGFEDCBA
deplasare spre rosu Fenomen care se rernarca gaura neagra Obier
ln raport cu natura. ln lumina venind dinspre stele sau galaxii se forrneaza cand ral
indepartate. Acestea se distanteaza se compacteaza Intr-i
atom Cea mai mica parte a orkarei substante de Pamant - ~i de orice altceva - atata unei gauri negre est
prezente pe Pamant. La randul Ior. atomii vreme cat spatiu-tirnpul universului continua nici rnacar lumina, m
sunt cornpusi din particule mai rnici. protoni, sa se extinda. Undele de lumina care se mi~ca ei. Caurile negre se f
neutroni ~i electroni. Combinarea acestor prin acest spatiu Tn expansiune se dilata, stelelor de mari dimi
particule Ti deterrnina fiecarui tip de atom ducand la cresterea lungimii de unda a luminii,
proprietatile fizice ~i chimice. De exemplu, facand-o sa apara mai rosie decat era initial rnasa Masura a ca~
un atom de aur este altfel construit decat unul Cresterea ln banda de unda este descrisa dintr-un obiect. Terr
de carbon. In intregul univers, cea mai mare drept 0 deplasare spre rosu, chiar ~i ln cazul ~i .greutate" sunt a(
parte a materiei vizibile este cornpusa din atomi, formelor de radiatie invizibile, lipsite de culoare. ln sa greutatea repre
dar materia lnturecata. cea "care lipseste", Ea e 0 dovada a expansiunii universului. atractiei gravitatiani
ar putea sa fie constituita cu totul diferit. Daca un obiect se mi~ca inspre cel care priveste, In termeni cotidieni,
lucrurile se petrec invers. Lumina este compresata sunt aceleasi pe Par
barioni Familie de particule subatomice, ~i se spune ca are loc 0 deplasare spre albastru - aceluiasi obiect ra
care includ protonii ~i neutronii. Intre particulele lumina albastra are 0 lungime de unda greutatea sa se redt
subatomice, barionii au dimensiunile cele mai mai scurta decat cea rosie. gravitatiei mai redus
mari. Alte particule mai mici, cum ar f electronii,
fotonii ~i quarcii, sunt dasificati drept leptoni. dimensiune Masura fundamentals, folosita materie Din ce estt
in descrierea unui obiect sau a unui eveniment. ceea ce umple spatl
cosmologie Descrierea ~tiintifica a originii Oamenii disting patru dimensiuni - lungimea, unor rnasuratori ~tii
~i evolutiei universului. Teoria cosrnologica latimea, Tnaltimea ~i timpul -, Tnsa unele teorii
principala ln zilele noastre - Big Bang - stiintifice recurg la dimensiuni multiple, care nucleu Centru com
este practic hpsita de rivale. nu pot f statu ate decat cu ajutorul matematicii. particule numite pro1
~i neutroni. Protanii
cuanta Unitate care nu poate f subdivizata galaxie Aglorneratie de stele care orbiteaza electrica pozitiva car
mai departe. Energia exista in cuante. un punct central. Termenul deriva din cuvantul de electroni, ce se ra
grecesc pentru .lapte". Miezul galaxiei noastre astfel atomul. Aproa
este 0 fa~ie noroasa. Calea Lactee. atom se afla Tnnude

114 dcbaZYXWVUTSRQPONMLKJIHGFEDCBA
c t Universul
n carese rernsrca neagra Obiect din spatiu care
gaura srqponmlkjihgfedcbaZYXWVUTSRQPONMLKJIHGFEDCBA
pitica alba Rama~ite incandescente in urma
Ie sau galaxii se forrneaza cand rarnasitele unei stele gigante rnortii unei stele de dimensiuni medii. Soarele
nteaza se cornpacteaza intr-un singur punct. Gravitatia nostru va deveni 0 pitica alba, un mic nudeu
va - atata unei gauri negre este atat de mare incat nimic, cam de dimensiunile Pamantului. Piticele albe
ersului continua nici rnacar lumina, nu poate sa scapa de atractia se racesc treptat, devenind pitice negre.
ina care se mi~ca ei. Caurile negre se forrneaza odata cu moartea Acest proces dureaza cam 10 miliarde de ani,
ne se dilata. stelelor de mari dimensiuni. dar universul nu este inca destul de vechi
de unda a luminii, cat sa se f format asemenea pitice negre.
decat era initial masa Masura a cantitatii de materie
este descrisa dintr-un obiect. Termenii de .masa' radiatie Termen folosit cateodata pentru
chiar ~i in cazul ~i .greutate" sunt adesea intersanjabili, a descrie emisiile periculoase ale substsntelor
lipsite de culoare. insa greutatea reprezinta. in realitate, rnasura radioactive. Mai corect insa, se refera
universului. atractiei gravitationale asupra unui obiect. la descrierea transferului prin spatiu a fotonilor -
re eelcare priveste. In termeni cotidieni, .rnasa" ~i .greutatea" minuscule pachete de energie. Lumina, caldura,
naeste corrpresata sunt aceleasi pe Parnant, insa pe Luna masa undele radio, ca ~i periculoasele unde gamma
arespre albastru - aceluiasi obiect rarnane neschirnbata. pe cand sunt tipuri de radiatie. fiecare avand cantitati
de unda greutatea sa se reduce cu 85 la suta, datorita diferite de energie. Formele mai putin obisnuite
gravitatiei mai reduse a Lunii. de radiatie. cum ar f radiatia Hawking (emisa
de gaurile negre]. sunt purtate de particule
entala, folosita materie Din ce este format universul, de materie.
a unui eveniment. ceea ce umple spatiul ~i poate f supus
iuni - lungimea, unor rnasuratori stiintifice. stea neutronica Rama~itele unei stele
insa unele teorii moarte, compactate, incat protonii ~i electronii
i multiple, care nucleu Centru compact al unui atom, conti nand sai fuzioneaza, forrnand neutroni. Stelele
utorul matematicii. particule numite protoni ~i, in mod normal, neutron ice au dimensiuni comparabile
~i neutroni. Protonii fac nudeul sa aiba 0 sarcina cu ale unui eras. dar contin mai rnuita
care orbiteaza electrica pozitiva, care atrage un numar egal materie decat Soarele.
eriva din cuvantul de electroni, ce se rotesc in jurul sau, cornpletand
I galaxiei noastre astfel atomul Aproape intreaga mass a unui subatomic Mai mic decat un atom.
actee.kjihgfedcbaZYXWVUTSRQPONMLKJIHGFEDCBA
atom se afla in nudeu
vid Portiune de spatiu care nu confine
absolut nimic, nici rnacar gaze invizibile.dcbaZYXWVUTSRQPONMLK

G lo sa r () "5
BIG BANG
Teorii in 30 de secunde

oate stelele pe care Ie vedem pe cer fac parte


T dintr-o singura galax ie, numita Calea Lactee.
Exista sute de miliarde de stele in Calea Lactee,

NOTA DE] SECUNDE


iar in spatiu sunt raspandite sute de alte galaxii,
srqponmlkjihgfedcbaZYXWVUTSRQPONMLKJIHGFEDCBA T E O R II iN R U D IT E

Tot ce vedem In jurul majoritatea fiind organizate in metagalaxii, vezi ~i


nostru s-a extins acum TEORIA RELATIVITATII
datorita gravitatiei care Ie tine irnpreuna
'3,7 miliarde de ani dintr-un P·3 0
grepfrut supraincalzit.
o metagalaxie este asemenea unui imens
INFLATIA COSMICA
roi de albine, care se mi~ca unitar. Studiile p.120

privind felul in care se mi~ca metagalaxiile SOARTA UNIVERSULUI


GAND DE] M IN U T E arata ca ele se indeparteaza unele de altele P·13 0
Big Bang vutsrqponmlkjihgfedcbaZYXWVUTSRQPONMLKJIHGFEDCBA
rldka anumite
de-a lungul timpului. Cea mai buna dovada TEORIA UNIVERSULUI
Intrebari. Cum a lnceput
este deplasarea spre rosu a luminii care ajunge EKPYROTIC
universul - de unde
P·13 2
a aparut grepfrutul? la noi dinspre galaxiile indepartate. Aceasta
Prima lntrebare l~i gaseste deplasare spre rosu - literalmente, 0 inrosire
B IO G R A F II
raspunsul in teoria inflatiei,
a luminii galaxiei - arata ca fiecare metagalxie iN ] SECUNDE
care explica cum 0 samanta
se indeparteaza de oricare alta, neexistand GEORGES LEMAiTRE
subatomica rninuscula
1 8 9 4 -1 9 6 6
s-a extins, prin efecte un centru al acestei extinderi. Acest proces
cuantice, la dimensiunile ALEXANDER FRIEDMAN
se explica prin teoria generala a relativitatii. 1 8 8 8 -1 9 2 5
unui grepfrut. Raspunsul
la cea de-a doua lntrebare
fiind un rezultat al spatiului tot mai extins EDWIN HUBBLE
este dat de 0 descoperire care se forrneaza intre metagalaxiile 1 8 8 9 -1 9 5 3

recents. care arata ce se departeaza unele de altele. Or, asta GEORGE GAMOW
ca expansiunea universului 1 9 0 4 -1 9 6 8
insearnna ca, acum mult timp, toate galaxiile,
se afla Intr-un proces
de accelerare. De aceea, stelele ~i materia din universul vizibil se aflau TEXT
este probabil ca universul masate intr-un singur loc - un volum DE ]0 DE SECUNDE
sa se extinda In continuare, incandescent de energie, avand dimensiunea John Gribbin ZYXWVUTSRQPONMLKJIHGFEDCBA
galaxiile distantandu-se
tot mai mult unele de altele
unui grepfrut. caruia i s-a dat numele de Big I m a g in e a z a -ti

Bang. Stabilind viteza cu care se departeaza u n g re p fru t c o r e onmlkjihgfedcbaZYXWVUTSRQPONMLKJIH


In lntunericul cosmic.
cantare~tec O t to t
astazi galaxiile unele de altele, astronomii
u n iv e r s u l ~ i e s te tnciilzit MLKJIHGFEDCBA
au calculat ca Big Bang a avut loc acum 10 u n m ilia r d d e m ilia r d e
13,7 miliarde de ani. d e m ilia r d e de grade
C e ls iu s . B in e a i v e n it

1 1 6 () UniversulkjihgfedcbaZYXWVUTSRQPONMLKJIHGFEDCBA 1 0 Big Bong.


> V r e o c in e v a
u n g re p fru t s u p t" f lin c 6 lz it.
C tlr e s e to t u r n f ll?

T E O R II iN R U D IT E vutsrqponmlkjihgfedcbaZYXWVUTSRQPONMLKJIHGFEDCBA
vezi ~i
HORIA RELATIVITATIl
P·3srqponmlkjihgfedcbaZYXWVUTSRQPONMLKJIHGFEDCBA
0

NFLATIA COSMICA
.120

OARTA UNIVERSULUI
.130

EORIA UNIVERSULUI
KPYROTIC
.132

IO G R A F IJ
N 3 SECUNDE
EORGESLEMAiTRE
kjihgfedcbaZYXWVUTSRQPONMLKJIHGFEDCBA
8 9 4 - 19 6 6

LEXANOER FRIEDMAN
8 8 8 - 19 25

DWIN HUBBLE
8 8 9 - 19 5 3

EORGEGAMOW
9 04 -19 6 8

EXT
E 30 D E S E C U N D E
hn GribbinZYXWVUTSRQPONMLKJIHGFEDCBA

a g in e a z c i- ti
n g r e p f r u t c a r e onmlkjihgfedcbaZYXWVUTSRQPONMLKJIHGFEDCBA
-ntcire~te c a t to t
n iv e r s u / ~ i e s te in c a /z it
u n m ilia r d d e m ilio r d e
e m ilia r d e d e g r a d e
e /s iu s . B in e a i v e n it
Big Bang.RQPONMLKJIHGFEDCBA
MATERIA
SI ENERGIA iNTUNECATA
l

Teorii in 30 de secunde

O eoarece cantitatea de lumina


pe care a ernana a stea depinde de masa
acesteia, astronomii pot .cantan" galaxiile

NOTA DE 3 SECUNDE prin rnasurarea gradului lor de stralucire.


vutsrqponmlkjihgfedcbaZYXWVUTSRQPONMLKJIHGFEDCBA T E O R II iN R U D IT E

Toate stelele stralucitoare Cum gravitatia influenteaza rniscarea vezi ~i


din toate galaxiile SOARTAUNIVERSULUI
corpurilor, astronomii pot sa se pronunte ZYXWVU
e n e fg ie in tu
nu constituie mai mult P·13 0
asupra universului pe baza studierii felului 7+
de srqponmlkjihgfedcbaZYXWVUTSRQPONMLKJIHGFEDCBA
1% din masa universului.
in care se mi~ca galaxiile ~i a vitezei de extindere
a acestuia. Toate stelele lucitoare, din toate B IO G R A F II
iN 3 S E C U N D E
GAND D E 3 M IN U T E galaxii, nu au impreuna nici macar un procent
FRITZZWICKY
Singura modalitate
din masa necesara pentru a explica rniscarea 1 8 9 8 -1 9 7 4
de a elimina teoria
existentei materiei galaxiilor ~i expansiunea Universului. Calculele VERA RUBIN
1928-
intunecate non-barionice facute asupra rnodalitatii in care s-au format
~i a energiei intunecate atomii in Big Bang - particulele din care esti SAUL PERLMUTTER
ar f aceea cil noi nu am 1959-
format tu ~i ceea ce te incorjcara - arata
inteles corect gravitatla.
Acest lucru ar duce insil ca ar putea sa existe intre stele de patru TEXT
la schimbarea teoriei ori mai rnulta materie atomica .intunecata", D E 30 D E SE C U N D E

generale a relativitatii. John Gribbin


sub forma de nori de gaze ~i praf. Aceasta
ceea ce ar constitui un pas
extrem de dificil. deoarece
este denurnita materie barionica. deoarece
m o te r ie in tu
orice noua teorie ar trebui este fermata din barioni, particule grele din atomi.
sil explice tot ceea Astazi se considera ca materia barioruca forrneaza
ce acopera teoria generals
4% din masa universului. Modulin care se mi~ca
a relativitatii, reusind
sil ~i adauge unele elemente. galaxiile ne arata ca exista de patru sau cinci
L u m in a s te le lo r
Panil acum, de fiecare ori mai rnulta materie intunecata non-barionica.
d in u n iv e r s n u a ju n g e
datil cand cineva a propus
forrnata din particule subatomice mai mici. so e x p lic e g r e u ta te a
o asemenea teorie noua,
Oricum, circa 74% din masa necesara pentru a c e s tu ia . M a i to t
rezultatele cercetarilor
a explica felulin care se extinde universul nu a fast c e se a fla in u n iv e r s
au invalidat-o.
e s te p r e a in tu n e c a t
inca descoperita: Ultimele teorii sustin ca materia
p e n tr u a p u te a f i onmlkjihgfedcbaZYXWVUTSRQPONMLKJ
viizut
nedescoperita este a forma de .energie lntunecata'.
de pe Pam ant -
care umple spatiul ~i deterrnina extinderea ia r a b u n a p a r te
universului cu a viteza tot mai mare se p a r e c o e s te
1 1 8 () Universul kjihgfedcbaZYXWVUTSRQPONMLKJIHGFEDCBA c o m p le t in v iz ib ila !
EORII iNRUDITE vutsrqponmlkjihgfedcbaZYXWVUTSRQPONMLKJIHGFEDCBA
ezi ?i
DARTA UNIVERSULUI
,130 RQPONMLKJIHGFEDCBA > onmlkjihgfedcbaZYXWVUTS
Nu te sperio, door
9696 din L k iJ v e r s

ne este necunoscutl
IOGRAFIl
N 3 SECUNDE
RITZ ZWICKY
9 8 -1 974
ERA RUBIN
28-
AUL PERLMUTTER
59-

EXT
E 30 DE SECUNDE
hn Gribbin

mina stelelor
onunivers nu ajunge
explice greutatea
estuio. Mai tot U n ille r s u l

se af'a in univers
te prea intunecat
ntru a putea fi vcJzut
pePamant-
r 0 buna parte
pare co este
mplet invizibi/cJ!
INFLATIA COSMICA
Teorii in 30 de secunde

T eoria Big Bangului ~nclude un eveniment


denumit .inflatie". Intregul univers
era concentrat intr-un singur punct, inainte

NOTA DE 3 SECUNDE de a se extinde sub forma unei incredibile


vutsrqponmlkjihgfedcbaZYXWVUTSRQPONMLKJIHGFEDCBA T E O R II iN R U D IT E
lntr-o fractione de secunda, mingi de foc, care s-a racit apoi treptat, vezi ~i
universul nostru s-a extins MECANICA CUANTICA
in acest proces creandu-se galaxiile ~i stelele.
pornind de la un volum P·3 8
Incertitudinea cuantica permite ca minuscule
de srqponmlkjihgfedcbaZYXWVUTSRQPONMLKJIHGFEDCBA
0 suta de miliarde PRINCIPIUL INCERTITUDINIl
de miliarde de ori .pungi" de energie sa apara din nimic.
P·4 0
mai mic decat un proton. De obicei, aceste .fluctuatii de vid" dispar
BIG BANG
din nou intr-o fractiune de secunda. Insa, p.116

daca 0 asemenea ba~ica are 0 forma de energie,' TEORIA UNIVERSULUI


GAND D E 3 M IN U T E
cunoscuta sub denumirea de camp scalar, care EKPYROTIC
lnflatia explica Big Bangui,
P·13 2
dar ce explica inflatia? poate sa se com porte ca 0 antigravitatie. acest
Are .nirnicul" capacitatea
.balon de sapun" se poate amplifica extrem
s~ produca intr-adevar
de rapid, pana la un volum de 10 centimetri B IO G R A F II
fluctuatii de vid?
iN 3 S E C U N D E
Unii cosmologi incearca in diametru - aproximativ dimensiunea unui
ALAN GUTH
sil gaseasca un lucru grepfrut - inainte ca energia sa sa fie eliberata
1947-
care sil fi existat Tnaintea
sub forma de caldura. punandu-se astfel capat
ANDREI LINDE
inflatlei ~i in care sil se fi
petrecut fluctuatia initialil.
efectului sau antigravitational. 1948-
Poate a existat un alt univers La sfar~itul acestui proces de inflatie cosrnica.
TEXT
asernanator cu al nostru, universul este 0 minge de foc energetica,
D E 30 D E SE C U N D E
iar daca este asa, atunci
de dimensiunea unui grepfrut, care se afla John Gribbin ZYXWVUTSRQPONMLKJIHGFEDCBA
universul nostru ar putea
.da nastere". la randul in expansiune, ca rezultat al imboldului primit
lui, altor universuri. Teoriei de la inflatie, doar ca acum aceasta expansiune
inflatlei nu i se opune astazi
este una mai ternperata. Acesta este Big Bangui.
decat teoria ekpyrotica,
Teoria inflatiei sustine ca un anumit model N i m i c n u s e p o a t e onmlkjihgfedcbaZYXWVUTSRQPONMLKJIH
dupa care universul renaste,
asemenea pilsilrii phoenix, de incretituri se va f format pe spatiu-tirnp misco m a i r e p e d e d e d i t
din propria cenusa,kjihgfedcbaZYXWVUTSRQPONMLKJIHGFEDCBA lu m in a - d a c C i n u e s te
in faza de grepfrut. Ele sunt responsabile
insCi~is patiu-timpul.
pentru iregularitatile din care au putut sa apara
in p e r io a d a d e in fla tie ,
apoi galaxiile ~i metagalaxiile. Modelele galaxiilor e x p a n s iu n e a u n iv e r s u lu i
~i metagalaxiilor de astazi corespund cu modelele a depCi~itf i m i t a
120 () Universul incretiturilor prezise de teoria inflatiei. de vitezii cosmitii.
E O R II iN R U D IT E vutsrqponmlkjihgfedcbaZYXWVUTSRQPONMLKJIHGFEDCBA
zi ?i
ECANICA CUANTICA srqponmlkjihgfedcbaZYXWVUTSRQPONMLKJIHGFEDCBA
.38

IRINCIPIULINCERTITUDINIl
.4 0

IG BANG
116

ORIA UNIVERSULUI
PYROTIC
132

IO G R A F II
3S E C U N D E
AN GUTH
7-
OREILINDE
48-kjihgfedcbaZYXWVUTSRQPONMLKJIHGFEDCBA

XT
30 D E S E C U N D E
hn GribbinonmlkjihgfedcbaZYXWVUTSRQPONMLKJIHGFEDCBA

imic nu se poate
i~comoi repede deceit
mina - daccJ nu este
's6~ispotiu-timpul.
perioodo de inflatie,
iansiunea universului
ep6~it Iimita
vitezcJcasmiccJ.
PRINCIPIUL
ANTROPIC
Teorii in 30 de secunde

U
niversul in care trairn este perfect adecvat
pentru viata, asa cum 0 cunoastern noi.
De exemplu, daca gravitatia ar fi mai puternica,

NOTA DE 3 SECUNDE stelele ar f mai mici. Ele st-ar folosi mai rapid
vutsrqponmlkjihgfedcbaZYXWVUTSRQPONMLKJIHGFEDCBA T E O R II iN R U D IT E
Faptul c~ universul este combustibilul nuclear ~i s-ar arde inamte vezi ?i
ideal pentru existenta vietii IPOTEZA RARITATII
de a se putea dezvolta forme de viata complexe,
insearnna oare c~ a fost pAMANTULUI
precum a noastra. Principiul antropic ne spune p.110
construit special pentru noi?
ca putem recurge la datele existentei noastre
pentru a prevedea valoarea anumitor proprietati B IO G R A F II
iN 3 S E C U N D E
GAND D E 3 M IN U T E ale universului, cum ar fi puterea gravitatiei
FRED HOYLE
Principiul antropic
Astronomul Fred Hoyle a folosit acest argument . 1 9 1 5 -z o 0 1
are doua versiuni:
una "slab~"?i una "tare". in anii 1950 pentru a prezice anumite proprietati
TEXT
in varianta srqponmlkjihgfedcbaZYXWVUTSRQPONMLKJIHGFEDCBA
slaba, valorile ale nucleelor atomilor de carbon, deoarece viata
D E 30 D E SE C U N D E
observate ale tuturor noastra depinde de carbon, iar fara ace Ie John Gribbin ZYXWVUTSRQPONMLKJIHGFEDCBA
cantitatilor fizice
proprietati, carbonul nu ar putea fi produs
?i cosmologice nu sunt
in mod egal probabile, inauntrul stelelor - ceea ce ar face ca noi
ins~ au valori care onmlkjihgfedcbaZYXWVUTSRQPONMLKJIHGFEDCBA
permit sa nu putem exista Afirrnatia lui Hoyle
geneza vietii, pe baza
a fost confirrnata mai tarziu prin experimente.
carbonului, undeva
in univers. Principiul
Intrebarea este, asadar. de ce este universul
antropic tare pretinde exact asa cum trebuie. Unii cred ca universul
c~ universul trebuie a fost conceput pentru noi. Altii sunt de parere
s~ perrnita vletil
ca exista 0 multitudine de universuri - in cadrul
s~ se dezvolte intr-o
anurnita perioada unui multivers =, viata neexistand decat
din istoria sa.kjihgfedcbaZYXWVUTSRQPONMLKJIHGFEDCBA
in cele care se asearnana cu al nostru.

L o c u l P a m a n tu lu i
in u n iv e r s e s te
asemiiniitor
c u a l c e r e a le lo r
c u la p te la m ic u l
d e ju n - n ic i p r e a c o ld ,
n ic i p r e a r e c e . N u m a i
b u n . S a fie d o a r

1ZZ () Universul o c o in c id e n ta ?
TEORII iNRUDITE vutsrqponmlkjihgfedcbaZYXWVUTSRQPONMLKJIHGFEDCBA
vezi ?i
IPOTEZA RARITATII
PAMANTULUI
p.ll0 RQPONMLKJIHGFEDCBA

BIOGRAFII
iN 3 SECUNDE
FRED HOYLE
1915-2001

TEXT
DE 30 DE SECUNDE
John Gribbin

Locul Pamimtului
in univers este
osemanator
cu 0 1 cerealelor
cu lopte 1 0 mieul
dejun - nici prea cold,
nici prea reee. Numai > onmlkjihgfedcbaZYXWVUTSRQPONMLKJIHGFEDCBA
Asemtn~ fulgi/or
bun. Sa fie door de ovcJz, unlv.rsul n o s f h l
o coincidenta? este tocmoi potrivit
pentrunoi.
TOPOLOGIA
COSMICA
Teorii in 30 de secunde
G o g o o fD M
> RQPON
m o d e /a M i
are este forma universului? Topologia sd fie 0 cem
(
studiaza formele ~i felul in care 0 forma
se poate transforma intr-alta. insa fara
NOTA DE 3 a 0 distruge pe prima in acest proces.
SECUNDE srqponmlkjihgfedcbaZYXWVUTSRQPONMLKJIHGFEDCBA TEORII iNRUDITE

Universul ar putea sa alba Se spune ca un to po log este 0 persoana vezi ~i


forma unei mingi de fotbal BIG BANG
care nu poate face distinctia dintre 0 gogoa~a
pentadimensionale. p.116
~i 0 ceasca de cafea I Daca gogoasa ar f facuta
din cauciuc, ai putea sa tragi de ea pana ajungi
GAND DE 3 MINUTE vutsrqponmlkjihgfedcbaZYXWVUTSRQPONMLKJIHGFEDCBA
sa obtii 0 cea~ca Majoritatea astronomilor BIOGRAFII
iN 3 SECUNDE
Oaca universul este finit, cred ca universul este infinit Oar daca ar fi totusi
unele puncte din spatiu JEAN-PIERRE LUMINET dcbaZYXWVUTSRQPONMLKJIHGFED
finit, ar putea Foarte bine sa alba forma unei 1951-
ar putea sa se repete
in diferite parti ale cerului gogoase. lar daca lucrurile ar sta asa. atunci
TEXT
innoptat, asemeni unei fie ca urrnaresti conturul gogoasel intr-un
DE 30 DE SECUNDE
sali ai carei pereti sunt
sens sau in celalalt. vei vedea aceleasi galaxii, John Gribbin ZYXWVUTSRQPONMLKJIHGFEDCBA
acoperitl de oglinzi.
in oricare directie ai merge in jurul gogoasei.
Efectul este acela al unor
.imagini fantorna". care Intr-o topologie mai cornplkata. irnagineaza-ti
apar ca modele ingemanate un cub in care fatetele opuse sunt conectate.
pe cerul noptii. Modelele
Oaca navighezi intr-o naveta spatial a ~i treci
vor aparea ca imagini
in oglinda, deoarece unele prin .acoperis", ai reveni in cub prin .podea".
sunt vazute "din fa!a" Chiar daca universul este finit. stirn ca topologia
~i altele "din spate". sa nu este deloc sirnplista. Dirnpotriva, studiile
Aceste modele
radiatiilor rarnase de pe urma Big Bang indica
nu au fost descoperite inca,
dar viitoarele observatoare faptul ca universul ar putea sa aiba Forma
astronomice vor avea unui dodecaedru pentadimensional, foarte
capacitatea de a Ie detecta.
asernanator cu aranjamentul tridimensional
al pieselor care compun 0 minge de fotbal. P e n t r u onmlkjihgfedcbaZYXWVUTSRQPONMLKJIHGFEDCB
topologi,
c o fe o u a ~i gogo~i1e
se im p a c c i d e m in u n e .
D in p u n c tu //a r de vedere,
fo rm a gogo~ii ~i c e o
a unei cesti d e c a fe a
s u n t id e n tic e -
126 (t Universul c u m id d ife r e n te .
> RQPONMLKJIHGFEDCBA
G o t o t lJ O este tlStfel
modeIotiJ llic6t.StJ oJung6
5 6 fie 0 ~ f C 6 .

TEORII iNRUDITE vutsrqponmlkjihgfedcbaZYXWVUTSRQPONMLKJIHGFEDCBA


vezi ?i
BIG BANG
p.116

BIOGRAFII
iN 3 SECUNDE
JEAN-PIERRE LUMINET
'95 -
'
TEXT
DE 30 DE SECUNDE > G O U I lJ din g o g o o ¢
John GribbinonmlkjihgfedcbaZYXWVUTSRQPONMLKJIHGFEDCBA
del/ine gOrJllJ
din 1 fH ) n e r u l ceftil.

Pentru topologi,
cafeaua ~i gogo~ile
se impaccJ de minune.
Dinpunctu//or de vedere,
forma gogo~ii ~i ceo
a unei ce~ti de cafea
sunt identice -
cu mici diferente.
LUMI PARALELE
Teorii in 3 0 de secunde

e crede ca universul nostru a inceput


S sa existe odata cu rnornentul in care inflatia
a avut loc intr-un zona minuscula de spatiu go!

NOTA DE 3
Chiar ~i astazi. energia intunecata face universul
S E C U N D E srqponmlkjihgfedcbaZYXWVUTSRQPONMLKJIHGFEDCBA T E O R II iN R U D IT E

Universul nostru poate sa se extinda tot mai repede, imprastiind vezi ?i


sa fie unul dintre multele MECANICA CUANTICil
~i rasfirand materia aflata in elln cele din urrna.
universuri din infinitulvutsrqponmlkjihgfedcbaZYXWVUTSRQPONMLKJIHGFEDCBA P·3 8
tot ce va rarnane este un spatiu got. lnflatia
.multivers", In care PRINCIPIUL INCERTITUDINII
se poate intampla orice. ar putea produce atunci multe alte universuri
P·4 0
in acest spatiu gol. lrnplicatia este ca universul PISICA LUI SCHRODINGER
nostru este unul dintre multe altele - p. 42
GAND D E 3 M IN U T E
din multivers - aparute intr-o faza anterioara INFLATIA COSMlcil
Ideea de multivers este
foarte asernanatoare a procesului cunoscut sub denumirea de inflatie. p.120

cu aceea a pisicii Pot sa existe un nurnar infinit de .universuri PRINCIPIUL ANTROPIC

lui Schr6dinger, care este ba~ici", create in acest Fel. Daca asa stau lucrurile,
p.122

rnoarta ?i In viata In acelasi TEORIA UNIVERSULUI


nu avem de ce sa credem ca legile fizicii vor fi
timp. Un mod de a explica EKPYROTIC
acest lucru ar fi existenta aceleasi in fiecare univers Unele vor f adecvate P·13 2
a doua universuri - dezvoltarii vietii, altele nu. Acest Fapt explica
intr-unul pisica este
intrebarile pe care ~i Ie pune cosmologia
rnoarta. In celalalt este B IO G R A F II
antropica Inseamna, de asemenea, ca exista
vie. Aceasta argurnentatie iN 3 SECUNDE
este numita "teoria lumilor universuri in care orice eventualitate imaginabila
HUGH EVERETT
multiple". Pisica exlsta poate avea loc - universuri in care tu scrii 1 9 3 0 -1 9 8 2
In am be Ie start deodata,
aceasta carte ~i eu sunt cel care 0 citesc: DAVID DEUTSCH
Insa In universuri diferite. 1953-
universuri in care sudistii au ca~tigat
MAX TEGMARK
Razboiul Civil din America ~i universuri
1967-
in care dinozaurii nu au disparut niciodata
TEXT
D E 30 DE SECUNDE
John Gribbin ZYXWVUTSRQPONMLKJIHGFEDCBA

T r e b u ie so e x is te
a lte P a m iin tu r i
s im ila r e c u a l n a s tr u

128 () U n iv e r s u l kjihgfedcbaZYXWVUTSRQPONMLKJIHGFEDCBA in a lte u n iv e r s u r i.


E O R II iN R U D IT E vutsrqponmlkjihgfedcbaZYXWVUTSRQPONMLKJIHGFEDCBA
ezi ~i
ECANICA CUANTICA srqponmlkjihgfedcbaZYXWVUTSRQPONMLKJIHGFEDCBA
.38

RINCIPIUL INCERTITUOINII
.4 0

ISICA LUI SCHROOINGER


.4 2

FLATIA COSMICA
.120

RINCIPIUL ANTROPIC
.122

EORIA UNIVERSULUI
KPYROTIC
.132

IO G R A F Il
] SECUNDE
UGH EVERETT
kjihgfedcbaZYXWVUTSRQPONMLKJIHGFEDCBA
3 0-1 9 8 2

VID DEUTSCH
53-

AX TEGMARK
67-

XT
E ]o DE SECUNDE
hn GribbinZYXWVUTSRQPONMLKJIHGFEDCBA

e b u ie s a e x is te
te P a m o n tu r i
m i/a r e c u MLKJIHGFEDCBA
0 1 n o s tr u
a lte u n iv e r s u r i.
SOARTA
UNIVERSULUIvutsrqponmlkjihgfedcbaZYXWVUTSRQPONMLKJIHGFEDCBA
Teorii in 30 de secunde

E
nergia intunecata accelereaza expansiunea
universului. Oaca aceasta i~i continua
progresia - ~i nu avem nici un motiv sa credem

NOTA DE 3 SECUNDE ca acest lucru nu se va intarnpla - va deveni TEORII iNRUDITE


Universul este sortit tot mai rapida odata cu trecerea timpului. vezi ~i

s~ se extinda tot mai rnult, MATERIA ~I ENERGIA


In interiorul galaxiilor. stelele se vor naste.
pan~ cand materia va ajunge iNTUNECATA
vor trai ~i vor muri. Insa. de vreme ce materia p.118
s~ se f~ramiteze.
din care sunt facute stelele se diminueaza INFLATIA COSMICA
treptat. galaxiile vor ajunge sa fie tot mai slabe p.120

GAND DE 3 MINUTE ~i tot mai rnulta materie va fi indusa in variate


Unii teoreticieni cred
forme de stele moarte - pitice albe, stele
c~ accelerarea universului BIOGRAFII
se autoaccelereaza. neutron ice sau gauri negre. Oar. in timp iN 3 SECUNDE
Dac~ asa stau lucrurile. ce se petrec aceste lucruri, metagalaxiile ALEXANDER FRIEDMAN
atunci Calea Lactee 1888-1925
se vor distanta unele de altele tot mai repede.
va ajunge s~ fie rupta SAUL PERLMUTTER
in bucati in doar 20
Galaxia noastra. Calea Lactee. face parte dintr-o
1959- I
J
de miliarde de ani. metagalaxie mica. denurnita Grupul Local.
Adic~ cu doar 60 In circa doua sute de miliarde de ani - TEXT
de milioane de ani DE 30 DE SECUNDE
cam de onmlkjihgfedcbaZYXWVUTSRQPONMLKJIHGFEDCBA
zece ori varsta actuala a universului -
inainte ca spatlul insu~i John Gribbin
nu se va mai vedea nimic in afara acestui
s~ se destrame. Dacil acesti
teoreticieni au dreptate. arhipelag cosmic. In cele din urrna, spatiul
atunci universul si-a trait, se va extinde cu 0 viteza atat de mare.
asemenea unui om
incat va depasi gravitatia ~i celelalte forte.
in varsta de 25 de ani.
in jur de a treime din vlata. iar obiectele materia Ie vor f sfa~iate in bucati
Rezultatul va fi un spatiu in rapida expansiune.
in care materia va ajunge atat de rarefiata.
incat va fi. in realitate. goala - conditie
ideala pentru nasterea unuia sau mai multor o sa mai dureze cativa
ani - mai bine zis 7
noi universuri prin procesul de inflatie.
cu 77 zerouri dupa el-
dar in cele din urmii
{artele care au creat
universul RQPONMLKJIHGFEDCBA
it v o r s{a~ia

130 () UniversulkjihgfedcbaZYXWVUTSRQPONMLKJIHGFEDCBA in bucati.

-- -- -

---
ORII iNRUDITE vutsrqponmlkjihgfedcbaZYXWVUTSRQPONMLKJIHGFEDCBA
zi ?i
ATERIA ~I ENERGIA
TUNECATI\
118

FLATIA COSMICI\
120

OGRAFII
3 SECUNDE
EXANDER FRIEDMAN
8-1925
UL PERLMUTIER
59-

XT
30 DE SECUNDE
n Gribbin

aonmlkjihgfedcbaZYXWVUTSRQPONMLKJIHGFEDCBA
moi dureze cativa
i - moi bine zis RQPONMLKJIHGFEDCBA
1

n zerouri dupa el-


r in cele din urma
ele care au creat > Energio intunecotcJ
iversul if vor sfa~ia vo foce in ce/e din urml
bucoti. .universul ferfenifcJ.
TEORIA UNIVERSULUI
EKPYROTIC
Teorii in 3 0 de secunde

eoria universului ekpyrotic i~i trage denumirea


T de la grecescul .nascut in foe". Un nume
mai bun ar fi poate .universul Phoenix".

NOTA DE 3 SECUNDE
Conform acestei teorii, universul nostru
srqponmlkjihgfedcbaZYXWVUTSRQPONMLKJIHGFEDCBA T E O R II iN R U D IT E

Este posibil ca Universul este unul dintr-o pereche de universuri vezi ~i


nostru s~ se fi nascut BIG BANG
tridimensionale, separate intre ele in dimensiunea
p.116
din coliziunea avutsrqponmlkjihgfedcbaZYXWVUTSRQPONMLKJIHGFEDCBA
doua
a cincea la 0 dlstanta infima [rnai putin decat
universuri care se rniscau LUMI PARALELE
In a cincea dimensiune. diametrul unui atom) Aceasta este de fapt p.128

a patra dimensiune spatiala, numai ca timpul


SOARTA UNIVERSULUI
a acaparat pentru sine denumirea de "a patra P·13 0
C iA N D D E 3 M IN U T E
dirnensiune". Fiecare punct din spatiul nostru
Orlcat de surprinzator
ar parea, teoria universului ar fi invecinat cu un punct din celalalt univers
B IO C iR A F il
ekpyrotic poate fi testata. In prezent, cele doua universuri se indeparteaza iN 3 S E C U N D E
lnflatia prezice ci:iuniversul incet unul de altul. In plus, fiecare dintre NEIL TUROK
ar trebui si:ifie umplut 1958
ele se extinde, rarefiindu-si astfel continutul.
de incretituri In spatiu,
denumite valuri In cele din urrna. vor ajunge sa nu fie decat
gravitationa!e. Teoria un spatiu gol in extindere. Cand se va ajunge TEXT
ekpyrotica nu prezice acest D E 30 D E SE C U N D E
in aceasta faza, 0 forta sirnilara cu un arc
fenomen. in cativa ani vor John Gribbin ZYXWVUTSRQPONMLKJIHGFEDCBA
va reuni cele doua universuri in dimensiunea
fi trirnisi In spatiu detectori
de valuri gravitationale a cincea. In rnornentul in care cele doua universuri
destul de sensibili pentru goale se vor ciocni, se va elibera energie,
a testa aceasta teorie.
iar aceasta se va transforma in materie, genersnd
Dac~ se vor descoperi
valurile, teoria ekpyrotica un nou Big Bang Datorita efectelor cuantice,
D a - m i onmlkjihgfedcbaZYXWVUTSRQPONMLKJIHGFEDCB
spatiu-timpul
este gresita. Dac~ nu Ie vor diferite parti ale celor doua universuri se ating
ta u d in d im e n s iu n e a
gasi, se va dovedi ci:iteoria unul pe altul in momente temporare putin diferite
a c in c e a ~ i e u iti v o i
inflatiei este gre~iti:i.kjihgfedcbaZYXWVUTSRQPONMLKJIHGFEDCBA
unele fata de celelalte, dand nastere unor d a u n iv e r s u l e k p y r o tic -
incretituri. din care se vor forma ulterior galaxiile. in c a r e n e mi~cam
Apoi, universurile se vor respinge din nou reciproc, in c o a c e ~ i in c o lo
c u u n u n iv e r s p a r te n e r
iar intregul proces se va repeta la nesfarstt.
invizibil, c i o c n i n d u - n e RQPONMLKJIHGFEDCBA
Aceasta este explicatia alternative cea mai ~ i despiirtindu-ne
puternica de azi la teoria Big Bangului, intr-a s e r i e perpetuii
132 () Universul ea elirninand prima faza a inflatiei. d e b ig -b a n g u r i!

----------------------- - ---
RII iNRUDITE vutsrqponmlkjihgfedcbaZYXWVUTSRQPONMLKJIHGFEDCBA
~isrqponmlkjihgfedcbaZYXWVUTSRQPONMLKJIHGFEDCBA
ANG

I PARALELE

TA UNIVERSULUI

RAFII
SECUNDE
TUROK

T
oDE SECUNDE
Gribbin

onmlkjihgfedcbaZYXWVUTSRQPONMLKJIHGFEDCBA
ispatiu-timpul
din dimensiunea
cea ~i eu iti voi
niversul ekpyrotie -
renemi~eom
ace ~iineolo
n univers partener
ibil, ciocnindu-ne > MLKJIHGFEDCBA
N u dcbaZYXWVUTSRQPONMLKJIHGF
o j p o rte d e ZYXWVUTSRQPONMLKJIH
litti# e
spcirfindu-ne fn tr'-u n r,m iv ers e k p y r o t i c -
a serie perpetuo d o o r d e b ig - b ( J n g u r i.
ig-banguri! RQPONMLKJIHGFEDCBA
C U N O A $ T E R E A kjihgfedcbaZYXWVUTSRQPONMLKJIHGFEDCBA
GLOSAR

A D N vutsrqponmlkjihgfedcbaZYXWVUTSRQPONMLKJIHGFEDCBA
Abreviere pentru acid dezoxiribonucleic, cu cea mai mare capacitate de supravietuire. replicate fizic pentru
a substanta in forma de lant, care confine Formele individuale de viap din cadrul unei urrnatoare. Cu toate
codul genetic. populatii difera intotdeauna user unele fatd fiecare gena de Am
de altele, iar aceste difererite sunt transmise cu a caracteristica n
algoritm srqponmlkjihgfedcbaZYXWVUTSRQPONMLKJIHGFEDCBA
Procedure fermata din mai multe de la parinti la descendent! Unele populatii este urrnatorel rare
etape, folosita pentru a obtine solutionarea au a rata mai mare de supravietuire dintre cele doua cor
unei probleme sau pentru a realiza a functie ~i de procreare decat altele, sau, cum una mult mai comp
specifka. Programele de computer sunt ar fi spus Darwin, sunt mai apte. Cei mai
algoritmice, intrucat sunt concepute in vederea apti indivizi produc numarul cel mai mare heliocentric (once
realizarii unei secvente de operatii. Termenul de descendent: Fiecare noua generatie Soarele se afla in ce
.algoritrn" provine de la AI-Khwarizmi, numele va avea in randurile ei mai multi indivizi apti. de la grecesculonml
helic
unui matematician arab din secolullX d.Hr. iar, in cele din urrna, este posibil ca toate ideii de geocentric,
formele de viatd inapte sa fie eliminate, se afla in centru.
circuit integrat Dispozitiv electronic in cadrul dovedindu-se incapabile de a rezista
cdruia un intreg circuit, cu comutatoarele in concurenta cu semenii lor mai apti. maternatica aplica
sale ~i cu celelalte componente, este care incearca sa ere
format dintr-o singura bucata de material, gena Termenul gena are doua definitii aplicabile in rezolva
cel mai adesea din silicon. Astazi se "graveaza" principale. Prima prezinta genele drept Domeniul alternativ
minuscule circuite integrate pe suprafata unei elemente care deterrnina transmiterea unor teoretice, care cerce
placute de silicon. Producerea de circuite caractere ereditare, varianta care se bucura
tot mai mici face posibil ca un produs de cea mai multa Cand cineva
popularitate. model informatic
electronic, cu ar fi un computer, sa execute spune ca ~i-a rnostenit parul roscat. intelegem a simula lumea real
mai multe functii in acelasi timp ~i, deci, cu totii ca se refera la faptul ca a dobandit la aceste modele pe
sa lucreze mai repede. aceasta caracteristica de la parintii sai naturale care nu po
~i ca a va transmite, la randul sau. propriilor cum ar f un atom c
evolutle darwiniana Evolutia prin selectie copii. Insd aceasta definitie nu ne spune Alte modele sunt er
naturals. a~a cum a fast descrisa de marele mare lucru despre factorii fizici responsabili un sistem sau 0 stn
naturalist Charles Darwin. Teoria sa stipuleaza pentru acel par roscat. In cea de-a doua sa Ie construiesti in
Cd forme Ie de viata s-au transformat in timp, definitie. gena este prezentata drept sofisticat al acestor
adaptandu-se la diferite conditii. pentru un segment de ADN, substanta chirnica pentru a face predk
a putea supravietui Odata cu schimbarea cornplexa care contine codul pe baza caruia
conditiilor. natura selecteaza formele de viata este construit un corp viu. ADN-ul este materia

136 () Cuncasterea
suprsvietuire. replicata fizic pentru a f transrnisa generatiei lege Descriere succinta a unui model
cadrul unei urmatoare. Cu toate acestea, are oare care a fost observat In natura Majoritatea
or unele fata fiecare gena de ADN 0 relatie directa legilor sunt exprimate prin ecuatii.
unt transmise cu 0 caracteristica rnostenita" Raspunsul
ele populatii este urrnatorul rareori. Cat despre relatia linear Face referire la 0 linie dreapta Relatiile
tuire dintre cele doua concepte, aceasta este lineare sunt cele care realizeaza 0 legatura
,cum una mult mai cornplkata. directa ;;i constants intre entitati Daca relatia
e. Cei mai ar f prezentata grafic, ea ar aparea sub forma
I mai mare heliocentric Conceptie conform careia unei linii drepte. Relatiile non-lineare difera
eneratie Soarele se afla In centrul universului, foarte mult ;;i sunt mai dificil de reprezentat
i indivizi apti.kjihgfedcbaZYXWVUTSRQPONMLKJIHGFEDCBA
de la grecesculonmlkjihgfedcbaZYXWVUTSRQPONMLKJIHGFEDCBA
helios [scare], fiind opusa
il ca toate ideii de geocentric, care sustine ca Parnantul logician Cineva care studiaza diversele forme
liminate, se afla In centro. ale logicii Logica este un sistem de gandire
ezista aplicabilln rezolvarea problemelor.
ai apti. matematidi aplicata Ramura a matematicii
care lncearca sa creeze unelte mate mat ice replicator Entitate care se poate transmite
definitii aplicabile In rezolvarea problemelor practice. de la parinte la descendent sau care
Ie drept Domeniul alternativ este cel al matematicii supravietuieste purtatorului sau intr-o
miterea unor teoretice, care cerceteaza relatiile dintre numere. modalitate sau alta.
re se srqponmlkjihgfedcbaZYXWVUTSRQPONMLKJIHGFEDCBA
bucura
Candcineva model informatic Este folosit pentru software lnstructiuni date unui computer,
scat. intelegern a simula lumea reala. Informatica recurge pentru ca acesta sa poata efectua anumite
a dobandit la aceste modele pentru a studia procesele operatiuni ;;i sa rezolve anumite tipuri
intii sai naturale care nu pot f observate direct. de problerne. Partea fizica a computerului
au, propriilor cum ar fi un atom care se uneste cu altul. este nurnita hardware.
ne spune Alte modele sunt create pentru a testa
responsabili un sistem sau 0 structure. fara a mai trebui tima 0 rnirna care a fost creata ;;i replicate
e-a doua sa Ie construiesti In realitate. Tipul cel mai cu ajutorul tehnologiei.
drept sofisticat al acestor modele este cel folosit
chimica pentru a face predictii privind viitorul.
baza caruia
-ul este materia

Glosar () 137
TEORIA INFORMATIEI
Teorii in 30 de secunde

u totii credem ca stirn ce este inforrnatia,


(
Tnsa aceasta teorie Ti releva adevarata
natura - ~i apoi ne arata cum sa 0 cornprirnarn

NOTA DE 3 ~i sa 0 transmitem cat mai repede ~i cat mai


SECUNDE vutsrqponmlkjihgfedcbaZYXWVUTSRQPONMLKJIHGFEDCBA TEORII iNRUDITE

Ne bazarn cu totii corect posibil. Teoria inforrnatiei sta astaz: vezi ~i


pe inforrnatie. Teoria ENTANGLEMENT-UL
la baza unui nurnar lntreg de tehnologii
CUANTIC
inforrnatiei ne arata ce este
devenite uzuale, de la televiziunea de Tnalta p. 48
aceasta cu adevarat ~i cum
poate fi accesata cat mai definitie la OVO-uri, de la telefoanele mobile
rapid ~i mai eficient. pana la codurile de bare de pe produsele BIOGRAFII
iN 3 SECUNDE
din supermarket A aparut datorita studiilor
CLAUDE SHANNON
GAND DE 3 MINUTE
lui Claude Shannon, un tanar inginer american 1916-2001
Unii considera ca teoria
inforrnatiei ar fi aparut stralucit. care a dezvoltat 0 teorie rnaternatica
TEXT
ca 0 rnaternatica ajustata precisa a inforrnatiei ln anii 1940. EI a identificat
DE 30 DE SECUNDE
pentru uzul inginerilor, ins~
caracteristica fundamentala a inforrnatiei drept Robert MatthewsZYXWVUTSRQPONMLKJIHGFEDCBA
s-a dovedit c~ are irnplicatii
starea acesteia de a f adevarata sau falsa -
profunde in aproape
orice domeniu. Biologii asa numitul "bit", care poate avea fie valoarea
au descoperit c~ AON-ul de 1, fie pe cea de o. Shannon a folosit apoi
include concepte-cheie
aceasta definitie matematica pentru a revela
din aceasta teorie, pentru
o multitudine de aspecte privind modul
a asigura opera rea corecta
a genelor, iar teoreticienii Tn care inforrnatia poate fi transrnisa rapid
fizicieni au descoperit ~i corect, chiar ~i ln prezenta unor interferente
conexiuni intre teoria
Rezultatele sale constituie bazele asa-nurnitilor
informatiei, gaurile negre
~i legile fundamentale .algoritrni de cornpresie", care permit ca filme
ale fizicii. intregi sa fie Tnghesuite pe OVO-uri sau
sa fie transmise prin internet Teoria a dus,
T e o r i a onmlkjihgfedcbaZYXWVUTSRQPONMLKJIHGFEDCB
iniormatiei
de asemenea, la asa-nurnitele coduri pentru
sa t r a n s f o r m e
p o a t e dcbaZYXWVUTSRQPONMLKJIHGFEDCBA
corectia de erori, care asigura auzirea perfecta v o c e a umanii, 0 poza
a vocii interlocutorului ln timpul unei convorbiri sau u n numiir i n c o d u r i
telefonice transatlantice, sau fac lizibil codul de 1 ~ i o . A c e s te c o d u r i
de bare de la supermarket chiar ~i dupa se pot stoca, t r a n s m i t e RQPONMLKJIHGFEDCBA
ce punga cu arahide a fost botita ln fel ~i chip. ~ i c o p ia c u m a i m a r e

138 srqponmlkjihgfedcbaZYXWVUTSRQPONMLKJIHGFEDCBA
() Cunoasterea u~urinta.
II iNRUDITEvutsrqponmlkjihgfedcbaZYXWVUTSRQPONMLKJIHGFEDCBA

GLEMENT-UL
TIC

RAFII
ECUNDE
DESHANNON
2001

DE SECUNDE
MatthewsonmlkjihgfedcbaZYXWVUTSRQPONMLKJIHGFEDCBA

ia informotiei
e so transforme
a umana, 0 pozii
n numar in coduri
~io. Aceste coduri
t stoca, transmite
pia cu mai mare
into.
LEGEA LUI MOORE
Teorii In 30 de secunde

o~puterelAe de a~ta~i Ie fac pe cele de doar


C cativa ani In urma sa arate ca ruste piese
prafuite de muzeu Puterea de prelucrare

NO TA DE 3 SECUNDE
a datelor, memoria ~i capacitatea hard-diskului
srqponmlkjihgfedcbaZYXWVUTSRQPONMLKJIHGFEDCBA T E O R II iN R U D IT E

Aman~ intotdeauna din computerele noastre continua sa creases vezi ~i


s~-ti upgradezi computerul MECANICA CUANTICA
arnetitor, pe cand preturile rarnan aceleasi.
cat de mult posibil, caci P·3 8
Aceasta rata extraordinara de ameliorare
valoarea banilor se dubleaza
la fiecare 24 de luni. a fost pentru prima data rernarcata ln 1965
de Gordon Moore, cofondator al companiei B IO G R A F II
iN 3 S E C U N D E
Intel, care produce microprocesoare
GORDON MOORE
G iN O D E 3 M IN U T E
Intr-un articol din revista onmlkjihgfedcbaZYXWVUTSRQPONMLKJIHGFEDCBA
Electronics, el a prezis 1929
Dac~ Legea lui Moore
a prezis cerect cresterea ca numarul de componente electron ice pe care
TEXT
puterii de calcul a PC-urilor, inginerii Ie pot Tnghesui ln fiecare circuit integrat -
D E 30 D E SE C U N D E
nu a prevazut insa ~i gradul o modalitate aproxirnativa de a determina puterea Robert Matthews
in care aceasta va fivutsrqponmlkjihgfedcbaZYXWVUTSRQPONMLKJIHGFEDCBA
risipita
de calcul - va creste in urrnatorii zece ani de la 50
cu programe de software
tot mai voluminoase. la 65 000, Tn mare corespunzand unei dublari
Desi pe vremuri designerii din an ln an. In 1975, Moore si-a modificat
de software-uri erau
predictia, coborand stacheta la 0 rata de crestere
nevolti sa inghesuie
codurile in memoria
mai rnodesta. anume la dublarea puterii de calcul
de mici dimensiuni la fiecare doi ani De atunci, Legea lui Moore
a vechilor calculatoare, s-a dovedit surprlnzator de solida. considersndu-se
in prezent se lovesc
ca va continua sa fie valabila pentru cel putin
de mai putlne restrictii -
desi utilizatorii sunt Tnca un deceniu - nu ln ultimul rand pentru
aproape la fel ca a devenit 0 tinta pe care industria
de nernulturniti microprocesoarelor vrea sa 0 atinga. In cele
de perforrnantele
din urrna Tnsa,legile fizicii vor face ca aceasta
calculatoarelor pe cat
lege sa T~ipiarda valabilitatea. Exista 0 limita
erau cu decade in urrna.kjihgfedcbaZYXWVUTSRQPONMLKJIHGFEDCBA Te g{mde~ti ZYXWVUTSRQPONMLKJIHGFEDCBA
s a -ti
pentru cat de mici pot sa ajunga componentele c u m p e r i u n c o m p u te r ?
electronice Moore insus: crede ca sfar~itul M o i b in e asteoptii.
va veni Tnjurul anului 2025 D in zi in zi d e v in
to t mai r o p i d e ,
140 () Cunoasterea m o i b u n e ~ i mal i e f t i n e .
I iNRUDITE vutsrqponmlkjihgfedcbaZYXWVUTSRQPONMLKJIHGFEDCBA

ICA CUANTIC)\

AFII
ECUNDE
N MOORE

DE SECUNDE srqponmlkjihgfedcbaZYXWVUTSRQPONMLKJIHGFEDCBA
MatthewsonmlkjihgfedcbaZYXWVUTSRQPONMLKJIHGFEDCBA

nde~ti Sci-fi
eri un computer?
ine o~teoptci,
'in zi devin
oi ropide,
une ~imoi ieftine.
BRICIUL mVl G
-2--rr
LUIOCKHAM Vi Vi
2-2"
Teorii In 30 de secunde Vi-v.: =
2

explicatie sirnpla ~i clara impune respect. (Vs'~Y


O Exista ~i un motiv pentru acest lucru. 2M
Conform lui William Ockham, logician din secolul
V J ·(!±
NOTA DE 3 XIV, explicatiile elegante au 0 mai mare ~ansa
S E C U N D E srqponmlkjihgfedcbaZYXWVUTSRQPONMLKJIHGFEDCBA T E O R II iN R U D IT E
l-i
Daca este sa alegi lntre
o explicatie limpede,
de a f corecte decat cele complicate ~i dezlanate
EI a recomandat sa se recurga la cel mai mic
vezi ~i
PRINCIPIUL AqlUNIl
VJ· (Q i
cu vutsrqponmlkjihgfedcbaZYXWVUTSRQPONMLKJIHGFEDCBA
putine ipoteze, ~i una
greoaie, care recurge
numar de presupuneri necesar pentru a duce
MINI ME
p.16 v,'s "
2 (1+:-
la multe presupuneri, la capat 0 explicatie - sau, cum se exprirna
alege totdeauna autorii de mai tarziu in mod metaforic, B IO G R A F II 2' •
eleganta sirnplitatii. iN 3 S E C U N D E V S "4E = -
sa fie rase la minimul necesar. Motivaiia . (

este ca natura prefers simplitatea cornplexitatii.


Nu este greu sa te gandesti la exemple in care
WILLIAM OCKHAM
1 2 8 8 -1 3 4 8
V S = ~ ""t
ra
G iN D D E 3 M IN U T E
TEXT
in majoritatea cazurilor, acest lucru pare evident. In Evul Mediu,
D E 30 D E SE C U N D E dA 1 .(
briciullui Ockham -,-=_2_
astronomii au fost fortati sa adauge 0 irnensa Robert MatthewsZYXWVUTSRQPONMLKJIHGFEDCBA
functioneaza foarte dt
complexitate de explicatii pentru a sustine
bine, dar nu garanteaza
gasirea explicatiei viziunea lor geocentrica a sistemului solar. = i·{ l
corecte de fiecare data. Insa simpla a~ezare a Soarelui in centru
Un exemplu ar fi teoria
a facut toata aceasta complexitate
conspiratiei, care vine
adesea cu niste explicatii sa devina redundanta Briciullui Ockham
extrem de lmbarligate sugereaza ca aceasta vedere .heliocentrica"
~i confuze pentru anumite este mai probabil sa fie cea corecta - ceea
evenimente istorice. Briciul
ce s-a ~i dovedit ulterior. Deseori insa, explicatia
lui Ockham ne sugereaza
ca, de obicei, trebuie .rnai sirnpla" nu se desluseste cu usurinta
sa acceptarn explicatia De exemplu, este legea gravitatiei a lui Einstein
oficlala. cea mai sirnpla -
cu adevarat mai sirnpla decat cea a lui Newton?
dar numai cei mai creduli
dintre noi 0 fac de fiecare
Chiar ~i astazi, exista controverse care privesc
data. incercarile de a transforma briciullui Ockham F ii s im p lu - a c e a s ta
intr-o regula matematica riguroasa. n e in v a tc i O c k h a m .
O d a t c i c e a i onmlkjihgfedcbaZYXWVUTSRQPONMLKJIHGF
inteles
a c e s t RQPONMLKJIHGFEDCBA
lu a u , r e d u t e o r i a

s t r i c t la e l e m e n t e l e
1 4 2 C» CunoastereakjihgfedcbaZYXWVUTSRQPONMLKJIHGFEDCBA e i esentiale.
> MLKJIHGFEDCBA
M o i ZYXWVUTSRQPONMLKJIHGFED
p u p " dcbaZYXWVUTSRQPONMLKJIHGFED
e s R m o i m u lt-
W illio m 0 c Ic h 0 m kjihgfedcbaZYXWVUTSR
0 (o st

p o rtiz o n u f S # m p J itrffii srqponmlkjihgfedcbaZYXW


~onte.

RII iNRUDITE vutsrqponmlkjihgfedcbaZYXWVUTSRQPONMLKJIHGFEDCBA


i
CIPIUL AqlUNIl
ME

RAFII
SECUNDE
IAMOCKHAM
-1348

T
oDE SECUNDE
rt MatthewsonmlkjihgfedcbaZYXWVUTSRQPONMLKJIHGFEDCBA

imp/u - aceasta
vata Ockham.
to ce ai intetes
t Iuau, redu teoria
/a e/ementele
entia/e.
MIMETICA
Teorii in 30 de secunde

e fiecare data cand copiem obiceiuri, priceperi,


D istorii, cantece sau orice alt fel de inforrnatie
de la persoana la persoana. avem de a face
NOTA DE 3 cu mime. Ideea de rnirna, alaturi de alte teorii
S E C U N D E vutsrqponmlkjihgfedcbaZYXWVUTSRQPONMLKJIHGFEDCBA T E O R II iN R U D IT E
Cultura evolueaza pentru stiintifice, este ea insa~i 0 rnirna. .Mirna" vezi ?i
ca oameniisrqponmlkjihgfedcbaZYXWVUTSRQPONMLKJIHGFEDCBA
selecteaza a aparut ca rezultat al teoriei darwinismului
SELEqlA NATURALA
mime, tot asa cum biologia p. 58
universal ideea ca, atunci cand orice inforrnatie
evolueaza prin selectia GENA EGOISTA
genelor. Suntem este copiata. modifkata ~i apoi selectata. p. 60
masinile-rnirne. are loc 0 evolutie
Replicatorul nostru cel mai familiar este gena,
GAND D E 3 M IN U T E B IO G R A F II
dar. in 1976, Richard Dawkins a emis ideea
Mimele au fost numite iN 3 S E C U N D E
o .analogie insignifianta" conform carela cultura consta dintr-un
RICHARD DAWKINS
?i 0 .rnetafora lipsita al doilea replicator, pe care ell-a numit .rnirna" 1941-
de sens". Majoritatea Oamenii copiaza mime [indusiv idei, priceperi
biologilor neaga nevoia TEXT
~i comportamentel prin imitare ~i prin invatare. D E 30 D E SE C U N D E
de mimetica in vederea
explicarii originii exista variatii in privinta a ceea ce este copiat, Sue Blackmore ZYXWVUTSRQPONMLKJIHGFEDCBA
dimensiunii mari datorita erorilor, a alterarilor deliberate
a creierului uman
sau a cornbinarilor creative; in plus, oamenii
sau a placerii speciale
prod use de arte ?i muzica,
selecteaza mimele pe care sa ~i Ie arninteasca
sustinand superioritatea ~i apoi sa Ie transrnita mai departe. ~tiinta mimeticii
teoriilor existente. Poate studiaza raspaodirea mimelor, motivele dezvoltarii
ca mimetica este prea
unora ~i ale disparitiei altora ~i consedntele acestor
Infricosatoare pentru
unii - nol, fiintele umane, procese pentru evolutia culturii. In general, unele
T o a te id e ile d in c a p u l
suntem masini-rnirne, mime se propaga deoarece ne sunt folositoare
t a u s u n t i n onmlkjihgfedcbaZYXWVUTSRQPONMLKJIHGFE
competitie
iar acum, cand
sau avantajoase, cum ar f anumite sectoare
tehnomimele [pe scurt u n e le c u a lte le .
ale stiiotelor ~i ale medicinei, institutiile financiare, V o r so vorbesti a l t c u i v a
time] dezvolta tehnologii
tot mai performante, artele sau muzica. Altele se raspandesc ca virusurile, d e s p r e e le , p u ta n d
rolul nostru devine chiar daca nu ajuta la nimic sau sunt daonatoare. a s tfe l so p a t r u n d a
tot mai putin relevant.
cum ar f virusii de pe Internet, scrisorile in lant. i n c a p u l a l t c u i v a RQPONMLKJIHGFEDCBA
religiile ~i cultele sau terapiile alternative care nu ~ i so s e r a s p a n d e a s c a ,

dau rezultate. Noi, oamenii, suntem masmi-rnrne, in a c e s t fe l,


1 It It () CunoastereakjihgfedcbaZYXWVUTSRQPONMLKJIHGFEDCBA
iar mimele ne folosesc pentru a supravietui. to t m a i d e p a r te .
RII iNRUDITE vutsrqponmlkjihgfedcbaZYXWVUTSRQPONMLKJIHGFEDCBA
~i
EqlA NATURALA
8

A EGOISTA

GRAFII
SECUNDE
ARD DAWKINS
1-

T
]0 DE SECUNDE
Blackmore

teonmlkjihgfedcbaZYXWVUTSRQPONMLKJIHGFEDCBA
ideile din capul
sunt in competitie
Ie cu oltele.
so vorbe~ti altcuiva
pre ele, putand
el so potrundci
opuloltcuiva
se rospandeascci,
cestfel,
moi deporte.
TEORIA JOCULUI
Teorii in 30 de secunde

problema veche, care ne afecteaza


O ocazional pe toti. de la strategii militari
la juratorii de carti: care este cea mai buna

NOTA DE 3
strategie cand nu stim ce gandeste adversarul?
S E C U N D E srqponmlkjihgfedcbaZYXWVUTSRQPONMLKJIHGFEDCBA T E O R II iN R U D IT E

Oac~ esti de parere e~ vlata Rezolvarea unor asemenea probleme constituie vezi ~i
SOCIOBIOLOGIA
este un simplu joe, atunci ratiunea de a fi a unei ramuri a matematicii
p. 68
trebuievutsrqponmlkjihgfedcbaZYXWVUTSRQPONMLKJIHGFEDCBA
sa-i invetl regulile.
aplicate numite teoria jocului, la care se recurge
Teoria jocului te poate ajuta.
cu mult dincolo de sfera distractiilor.
B IO G R A F II
Primul pas important a fost facut in anii 1920,
iN 3 S E C U N D E
G iN D D E 3 M IN U T E cand matematicienii au conceput 0 regula
JOHN NASH
Tn ciuda aparentei sale
privind asa-nurnitele jocuri "de suma nula". 19Z8-
sofisticari, teoria jocului
face anumite presupuneri - in care castigul unui participant corespundea
TEXT
dintre eare poate cu exactitate pierderii suferite de celalalt
D E 30 D E SE C U N D E
cea mai discutabila este jucator Cunoscuta drept Teorema Minimax, Robert MatthewsZYXWVUTSRQPONMLKJIHGFEDCBA
cea legata de .rationalitatea"
ea recornanda adoptarea unei strategii
jucatorilor irnplicati.
Aceasta ipoteza a functionat care sa asigure cel mai mare ca~tig posibil
efieient in timpul Crizei in circurnstantele cele mai dificile. Oar cele
Rachetelor din Cuba,
mai multe .jocuri" din viata reala nu sunt
Intrucat State Ie Unite
"de surna zero", iar unele strategii pot duce
stiau e~, intr-o analiza
finala, Uniunea Sovietica la pierderea sau castigul ambelor parti.
nu era deloc doritoare In 1950, matematicianul american John Nash
s~ fie nimlcita intr-un atac
a reusit sa dezvolte initiala Teorie Minimax
nuclear. Oar cand vine
vorba des pre slnucigasi in asa fel incat sa induda ~i acele jocuri
cu bornba ?i bolnavi mental, "de non-suma nula", marind astfel substantial
rezultatele unor astfel dimensiunea practica a teoriei jocului.
de ipoteze sunt departe
Biologii evolutionisti au recurs la aceasta d e l a onmlkjihgfedcbaZYXWVUTSRQPONMLKJ
de avea acelasi succes.kjihgfedcbaZYXWVUTSRQPONMLKJIHGFEDCBA T o tu l- riizboi
teorie pentru a intelege de ce animalele p im a la a fa c e r i -
opteaza mai curand sa coopereze decat e s te u n jo c . la r te o r ia
sa se lupte, iar psihologii au folosit-o jo c u lu i e s te u n fe l

in studierea comportamentului delincventilor de matematidi


dintr-o societate in care se respects legea. c a r e te p o a t e a ju ta

148 () Cunoasterea so iesi v ic to r io s .


...•. -. => Q
....,.
s:~ vutsrqponmlkjihgfedcbaZYXWVUTSRQPONMLKJIHGFEDCBA
I CI
(;!;
... •..
:z CD
=
,..,
0 "' ...•.
:3 "'
<> '0' ~ ~ ... :r:
n
:::!
c:
6
5 z·
~ aQ
...•. '""'
!"' cr n
z
... Cl
'"CI
c:
-.Sl~ "' ;:;. c:::. Q..•...• :;:~. e..•
CI
Q 1>
~ c:


Qc
c:'
..•. ~ ...•0-
z
... CI ...
:::;

-.
/1)
Q 0 0
Q'
IPOTEZA LUMII MICI
Teorii in 30 de secunde onmlkjihgfedcbaZYXWVUTSRQPONMLKJIHGFEDCBA

vz: cu 0 persoana complet straina la


petrecere, descoperi ca aveti
0

un prieten comun ~i exclami. "Vai, ce mica


NOTA DE 3 SECUNDE e lumea I" Chiar asa este, iar de intelegerea
srqponmlkjihgfedcbaZYXWVUTSRQPONMLKJIHGFEDCBA T E O R II iN R U D IT E
Pentru a avea cat mai mult acestui fapt se ocupa 0 noua disciplina vezi ~i
de castigat din sistemul TEORIA HAOSULUI
~tiintifica, fenomenullumii mici, care ne of era
devutsrqponmlkjihgfedcbaZYXWVUTSRQPONMLKJIHGFEDCBA
relatii.tncearca sa cunosti P·15 2
posibilitatea de a avea 0 perspectiva mai buna
mana de oameni care
conteaza cu adevarat, asupra unor probleme ce merg de la raspandirea
Oar gande?te-te bine inainte bolilor pana la efectele globalizarii. B IO G R A F II
de a impilrti patul cu ei. iN 3 S E C U N D E
La baza ei se afla ideea existentei unei retele
STANLEY MILGRAM
compuse din unitati interconectate - orice, 1 9 3 3 -1 9 8 4
GAND D E 3 M IN U T E
Efectullumii mid pornind de la prieteni ~i vecini pana la computere
TEXT
are ?i partile sale proaste - ~i companii rnultinationale Astfel de retele
D E 30 D E SE C U N D E
asa cum s-a dovedit tind sa fie cornbinatie de conexiuni cu bataie
0 Robert MatthewsZYXWVUTSRQPONMLKJIHGFEDCBA
in august 2003, cand
mica - de exemplu, familii care traiesc intr-un
un cablu de inaltil tensiune
a atins un copac la marginea sat - la care se adaugd cateva conexiuni aleatorii
orasului Cleveland, Ohio, cu bataie lunga, cum ar fi acei sateni constransi
declansand pene de curent
de slujbe sa calatoreasca la mari distante
care au lasat 150
de milioane de oameni filril In diferite directii. Matematicienii au aratat
curent electric in opt state Cd doar 0 mica parte de asemenea conexiuni
din SUA?i dintr-o buna aleatorii sunt suficiente pentru a scurtcircuita
parte a vestului Canadei.
retele vaste ~i pentru a Ie transforma
lntreruperea curentului
a dezvaluit existenta In .lumi mid', In care toata lumea este conectata
mai multor .lurni mici" printr-un numar relativ restrans de intermediari.
legate de reteaua de curent, Oricine poate sa fie conectat cu oricine din lume
printre care ?i retelele
cu ajutorul a circa sase intermediari. Aceastd
canadiene de control i n / u m e a n a a s t r a MLKJIHGFEDCBA
al spatiului ?i al traficului descoperire a atras atentia asupra identificdrii i nterconectatii,
aerian, care au fost persoanelor care constituie elementele de legatura u n e v e n im e n t in fim
cuprinse ?i ele de haos.kjihgfedcbaZYXWVUTSRQPONMLKJIHGFEDCBA
principale, deoarece ei pot detine cheia pentru p o a te a v e a c a n s e c in te
procese precum raspandirea bolilor intectioase d e a m p /o a r e ,
sau pentru impactul unei noi campanii de marketing. care sa a fe c te z e
150 () Cunoasterea milia one d e o a m e n i .
,srqponmlkjihgfedcbaZYXWVUTSRQPONMLKJIHGFEDCB
.,.,.,
1
, ,
,, ,
,"RQPONMLKJIHGFE
.,_ 7 ,_,1;---_dcbaZYXWVUTSRQPONMLKJIHGFEDCBA
,,
- I

I: '
'>-r---~
,
.
-,.,. -.,: - - ...
- c"..• ,
" .,•.=:~: : : : = c -'
I
, ,
I

I
l
I
kjihgfedcbaZYXWVUTSRQPONM
,,

I iNRUDITE

HAOSULUI

AFII
ECUNDE
Y MILGRAM
1984

DE SECUNDE
MatthewsonmlkjihgfedcbaZYXWVUTSRQPONMLKJIHGFEDCBA

eo noastro
onectato,
eniment infim
avea consecinte
ploare,
ii afecteze

ne de oomeni.
TEORIA HAOSULUIvutsrqponmlkjihgfedcbaZYXWVUTSRQPONMLKJIHGFEDCBA
._._---

Teorii in 30 de secunde

leci de acasa cu cinci minute intarziere


P ~i pierzi trenul catre aeroport
in cele din urrna. constati
(and
ca ai ratat zborul
ajungi,

~i ca urrnatorul pleaca abia maine 0 intarziere


N O T A D E 3 S E C U N D E srqponmlkjihgfedcbaZYXWVUTSRQPONMLKJIHGFEDCBA T E O R II iN R U D IT E
Moartea ~i impozitele de cinci minute s-a amplificat la una de 0 zi vezi ~i

pot fi singurele certitudini IPOTEZA GAIA


intreaga. lata un exemplu pentru ceea ce
din viata, dar exista lucruri p.108
matematicienii numesc un fenomen non-linear,
care nu se petree cu totul
la Intarnplare - este yorba in care efecte mici nu duc in mod necesar
despre haos. ~i la consecinte de mici proportii. Teoria haosului B IO G R A F II
iN 3 S E C U N D E
vizeaza asemenea situatii, in care rezultatele
GAND D E 3 M IN U T E
HENRI POINCARE
nu sunt adesea nici complet aleatorii, nici cu totul 1 8 5 4 -1 9 1 2
Vremea este adesea
considerata exemplul clasic predictibile Sa ne gandirn. de exemplu, EDWARD LORENZ
pentru haosul din natura, 1 9 1 7 -2 0 0 8
la predictiile .tirnpului probabil". in care efectele
iar meteorologii s-au grabit non-lineare conduc la mici erori de observatie. BENOiT MANDELBROT
sa adopte teoria haosului 1924-
care se pot amplifica insa in timp pana acolo
pentru a se scuza pentru
rata lor discutabila incat sa naruie orice speranta intr-o previziune TEXT
de succes. Exista elemente dernna de incredere Se vorbeste chiar D E 30 D E SE C U N D E
care vin in sprijinul ideii Robert MatthewsZYXWVUTSRQPONMLKJIHGFEDCBA
de un .efect al fluturelui". in cazul caruia
ca problema principala
nu este atat haosul, nu este nevoie decat de 0 sirnpla bataie
ci, mai curand, erorile din aripi pentru a da peste cap orice previziune.
banale din modele Ie Teoria haosului of era mijloacele necesare
computerizate folosite
pentru a face diferenta dintre un fenomen
pentru aceste previziuni.
aparent aleator - ~i deci impredictibil - ~i cele
haotice, dar care au 0 speranta de a fi prevazute
in mod corect Ea of era, de asemenea, estirnari
privind marja temporala dincolo de care nici
C o n fo r m te o r ie i
o predictie nu mai este credibila - in cazul h a o s u l u i , o r i c e onmlkjihgfedcbaZYXWVUTSRQPONMLK
eroore,
vremii, aceasta este de circa 20 de zile. c a t d e m ic a , s e p o o te

tr a n s fo r m a in tr -u n

e v e n im e n t m o jo r -

b a c h ia r intr-un
152 o CunoastereakjihgfedcbaZYXWVUTSRQPONMLKJIHGFEDCBA d e z a s tr u .
IIdcbaZYXWVUTSRQPONMLKJIHGFEDCBA
iN R U D IT E

AGAIA

A F II
ECUNDE
POINCARE kjihgfedcbaZYXWVUTSRQPONMLKJIHGFEDCBA
1912 srqponmlkjihgfedcbaZYXWVUTSRQPONMLKJIHGFEDCBA
o LORENZ
200B

MANDELBROT

DE SECUNDE
MatthewsonmlkjihgfedcbaZYXWVUTSRQPONMLKJIHGFEDCBA

rm teoriei
/ui, orice eroore,
micii, se ZYXWVUTSRQPONMLKJIHGFEDCBA
p o o te
orma intr-un
entmajor-
oarintr-un
ttu.
DESPRE AUTORI AUTORI John Gribbin est:
Jim AI-Khalili este profesor de fizica axat pe teme ~tiir
la Universitatea din Surrey ~i membru de astronomie la I
al consiliului de conducere al Consiliului A colaborat la put
pentru Cercetare Tehnologica ~i Stiintifica. New Scientist, Th
COORDONATOR A scis carti de popularizare a stiinte! printre ~i Independent, lu
Paul Parsons vutsrqponmlkjihgfedcbaZYXWVUTSRQPONMLKJIHGFEDCBA
a fost editorul revisteionmlkjihgfedcbaZYXWVUTSRQPONMLKJIHGFEDCBA
care Block Holes, Wormholes, and Time radiofonice ale BE
Focus a postului BBe.srqponmlkjihgfedcbaZYXWVUTSRQPONMLKJIHGFEDCBA
A scris articole pentru Machines [Gauri negre, gaut! de vierme cartea sa In Seorc
popularizarea stiintei lncepand cu Doily ?i ma?ini ole timpului] ~i Quantum A Guide Un caincteo pisiC
Telegraph ~i pana la FHM. Cartea sa The for the Perplexed [Cuanta: Ghidul perplexului]. o introducere amI
Science of Doctor Who [~tiinta doctorului In 2007 a obtinut Medalia ~i Premiul Michael
cine?] a fost una dintre lucrarlle care Faraday al Royal Society pentru comunicare Christian Jarreti
au intrat in cornpetitia pentru premiul Royal ~tiintifica. Apare in programe de ~tiinta The Psychologist
Society pentru carti in domeniul stiinteidcbaZYXWVUTSRQPONMLKJIHGFEDCBA
la radio ~i TV. Research Digest
de Psihologie. A
PREFATA Susan Blackmore este scriitoare. publicatii ~i orga
Martin Rees este presedintele Royal Society, Tine conferinte ~i participa la emisiuni Scientist, Psycho
rector al Trinity College ~i profesor de cosmologie radio ~i TV. Preda la University of the West Sciences din GenE
~i astrofizica la Universitatea Cambridge. of England, Bristol. Cercetarile ei vizeaza un doctorat la Un
A fost desemnat astronom regal in 1995 mimele, teoria evolutionists. ~tiinta in neurostiinta bel
~i numit in Camera Lorzilor in 2005, ca membru sau rneditatia. Scrie pentru mai multe in neuro~tiinta la I
independent. In 2007 i s-a conferit Order publicatii ~i tine un blog pe site-ul ziarului din Londra. Este c
of Merit. A lucrat ~i a calatont mult in afara Guardian. Printre cartile ei se nurnara Has Issues Adver
Angliei. A profesat in nenurnarate universitati, The Meme Machine [Ma?ina de mime] [0 corte plina de
printre care Harvard, Caltech, Berkeley, Kyoto ~i Conversations on Consciousness In psihologio pop'
~i la Institutul de Studii Avansate, Princeton, [Conversatii despre con?tiinta].
unde, in prezent, face parte din comisie. Robert Matthe~
A fost membru al consiliului de conducere Michael Brooks a fost editor la New la Universitatea d
la Institutul Smithonian, Washington, intre 1984 Scientist ~i a scris pentru publicatii variate, Marea Britanie.
~i 1988, ~i este membru asociat al Academiei precum Guardian, Times Higher Education de maternatka pt
Nationale de ~tiinta, al Academiei de Arta Supplement ~i Playboy. Este autor a doua ~i despre miturile
~i ~tiinta ~i al Asociatiei Americane carti: Entanglement, un roman, ~i 73 Things lui Murphy. EsteJ
de Filosofie. Pe langa numeroasele sale That Don't Make Sense [73lucruri core cu articolelein Ne»
conferinte ~i participari la emisiuni radiofonice nu au nici un sens], despre anomaliile Reader's Digest s
~i televizate pe teme stiintifke, este ~i autorul stiintiftce. Detine un doctorat in fizica www.thefirstpost
a sapte carti dedicate publicului larg. cuantica ~i este consultant pentru New Scientist. este consultant ~1
editata de BBe.Es

154 () Despre autori


John Gribbin este un autor britanic The Science That's Changing our World
fizica axat pe teme stiintifice ~i lector invitat [2 5 de mari idei. ?tiinta core ne tronsformo
embru de astronomie la Universitatea din Sussex. lumea] ~i Why Don't Spiders Stick to their Webs
onsiliului A colaborat la publicatii precum Nature, [De ce nu-?i vede poianjenul de ponzo lu;?].
i ~tiintifica. New Scientist, The Times, Guardian
iintei, printre onmlkjihgfedcbaZYXWVUTSRQPONMLKJIHGFEDCBA
~i Independent, luand parte ~i in emisiuni Bill McGuire este profesor de pericole
nd Time srqponmlkjihgfedcbaZYXWVUTSRQPONMLKJIHGFEDCBA
radiofonice ale BBe. Este cunoscut pentru geofizice la University College din London.
e vierme cartea sa In Search of Schtodinger': Cot A publicat carti cu tematica ~tiintifica:
meA Guide [in coutoreo pisicii lui Schrodinger], A Guide to the End of the World.·
ulperplexului). o introducere arnuzanta in fizica cuantica. Everything You Never Wonted to Know
miulMichael [Un ghid despre sfor?itullumii: tot ceea
comunicare Christian Jarrett este jurnalist la revista ce nu ai fi vrut so ?tii vreodata] ~i Seven
~tiinta The Psychologist ~i editor al publicatiei Years to Save the Planet [~apte ani pentru
Research Digest a Societatii Britanice a salvo planetaJ. A prezentat la BBC Radio
de Psihologie. A scris pentru multe 4 seria Disasters in Waiting [Dezastre
reo publicatii ~i organizatii. printre care New core ne pascl ~i Scientists under Pressure
misiuni Scientist, Psychologies, Centre for Affective [Oameni de ?tiinto sub presiune].
of the West Sciences din Geneva ~i Unilever. Detine cat ~i seria de scurtmetraje The End
ei vizeaza un doctorat la Universitatea din Manchester of the World Reports [Rapoartele
iinta in neurostiinta behaviorista. Are ~i un masterat sfor?itului lumii]. pe Channels/Sky.
i multe in neurostiinta la Institutul de Psihiatrie
-ul ziarului din Londra. Este autorul lucrarii This Book Mark Ridley a studiat biologia la Oxford,
umara Has Issues: Adventures in Popular Psychology RQPONMLKJIHGFEDCBA
dupa care a fost lector in consiliile
mime] [0 corte plino de probleme: Aventuri de cercetare la universitatile Oxford
ess In psihologia popularo]. ~i Cambridge. Cercetarea sa vizeaza
domeniile teoriei evolutioniste
Robert Matthews este lector invitat ~i pe cea a comportamentului animalelor.
New la Universitatea din Aston, Birmingham, A fost profesor in departamentele
atii variate, Marea Britanie. A publicat cercetari de antropologie ~i biologie ale Universitatli
r Education de matematica pura ~i statistica rnedicala Emory din Atlanta. S-a intors la departamentul
tor a doua ~i despre miturile urbane, cum ar f Legea de zoologie al Universitatii Oxford ca profesor
~i73 Things lui Murphy. Este jurnalist pe teme ~tiintifice, invitat, pentru a deveni apoi scriitor independent
uricare cu articolele in New Scientist, Financial Times, A scris mai multe carti, printre care Evolution
aliile Reader's Digest sau pe site-ul and Mendel's Demon [Evolutia?i demonul
fizica www thefirstpost. co. uk. Actualmente lui Mendel], numeroase articole ~i recenzii
New Scientist.kjihgfedcbaZYXWVUTSRQPONMLKJIHGFEDCBA
este consultant stiintific al publicatiei Focus, in publicatii de specialitate.dcbaZYXWVUTSRQPONMLKJIHGFE
editata de BBe. Este autorul cartilor 25 Big Ideas:

D e sp r e a u to r i o 155
B IB L IO G R A F IE S E L E C T IV i vutsrqponmlkjihgfedcbaZYXWVUTSRQPONMLKJIHGFEDCBA

Quantum:
CARTIonmlkjihgfedcbaZYXWVUTSRQPONMLKJIHGFEDCBA A Guide for the Perplexed REVISTE DE SPE
Jim AI-Khalili
25 Big Ideas: The Science (Weidenfeld & Nicolson, 2004) Focus
That's Changing Our World www.bbcfocusrr
Robert Matthews Seven Years to Save the Planet:
(Oneworld, 2005) the Questions and Answers New Scientist
Bill McGuire www.newscient
Dreams af a Final Theory (Weidenfeld & Nicolson, 2008)
Steven Weinberg Wired
(Vintage, 1994) Six Degrees: The Science of www.wired.com
a Connected Age
Chaos Inventing a New Science Duncan Watts Anderson, M. C.
James Gleick (W W Norton & Company, 2004) "Suppressing u
(Penguin, 1988) executive contr:
Snowball Earth Nature, 410,131
Gaia: A New Look at Life on Earth Gabrielle Walker www.nature.cor
James Lovelock (Three Rivers Press, 2004) n6826/full/4103
(Oxford University Press, 2000)
Solms, M. (200~
Supercontinent: srqponmlkjihgfedcbaZYXWVUTSRQPONMLKJIHGFEDCBA
70 Billion Years

Global Catastrophes: A Very in the Life of Our Planet Scientific Ameri


Short Introduction Ted Nield www.sciam.corr
Bill McGuire (Granta Books, 2007) returns-zoob-ol
(Oxford University Press, 2006)
Understanding Moore's Law:
Grammatical Man Four Decades of Innovation SITE-URI
Jeremy Campbell Editor David C Brock.
(Simon & Schuster, 1982) (Chemical Heritage Foundation, 2006) Bod Science
www.badscienc
Prisoner's Dilemma What We Believe But Cannot Yet Prove Articolele lui Be
William Poundstone John Brockman prezentate sub
(Anchor, 1993) (Harper Perennial, de obicei, modu
2006)kjihgfedcbaZYXWVUTSRQPONMLKJIHGFEDCBA
deservicii ?tiintE

156 () Bibliografie selectiva


Perplexed REVISTE DE SPECIALITATE/ ARTICOLE Genetics Eductation Center
www.kumc.edu/gec/
Focus Sutsc de informatii privind
www.bbcfocusmagazine.com medicina genetico.
net.vutsrqponmlkjihgfedcbaZYXWVUTSRQPONMLKJIHGFEDCBA
New Scientist Information theory
www.newscientist.com/home.ns www.tinyurl.corn/f qtwo
08) Vorionto originolo 0 RQPONMLKJIHGFEDCBA
lu c r c t i! lui Shonnon.

Wired
www.wiredcom/ The International
NeuroPsychoanalysis Centre
Anderson, M. C. ~i Green, C. (2001), www.neuropsa.org.uk/npsa/
"Suppressing unwanted memories by
executive control. " The James Lind Library
Noture, 4lO, 131-134. wwwjameslind!ibrary.org
www.nature.com/nature/journal/v 410/ Surse online privind medicino
n6826/full/ 410366ao. html bozo to pe dovezi.

ears Solms, M. (2004), "Freud returns." Null Hypothesis


Scientific Americon, 290, 82-88. www.null-hypothesis.co. uk
www.sciam.com/article .cfm 7id -freud- Publicciie pentru ~tiinto improbobilo - srqponmlkjihgfedcbaZY
returns-zoob-oz a obordore ~ugubeoto 0 lumii bizore
o ~tiintei ~i tehnologiei.

SITE-URI Operu.net
www.opem.net/alternativemed icine/
ion, 2006) Bad Science index.html
www.badscience.net Surse pentru medicino alternotivo.
t Yet Prove Articolele lui Ben Coldocre din Guardian
prezentote sub forma de web log. Troteoro, Stanford Encyclopaedia of Philosophy
de obicei, modul In core media foce plato. stanford. ed u/ entriesl si m plicity I
deservicii stiitue), prezentond-o eronot. Articol despre briciullui Ockhom.

Bibliografie selectiva () 157


IN D IC E srqponmlkjihgfedcbaZYXWVUTSRQPONMLKJIHGFEDCBA

A vutsrqponmlkjihgfedcbaZYXWVUTSRQPONMLKJIHGFEDCBA
cuantic 46-47 fixare, proces de 94 I Luminet, Jean-Pierr

actiune minima, principiu teoria cuantica 16 forts nudeara tare 35,50 inflatie. teorie 116, 120-121 Lyell, Charles 63, 10

16-17 forta nudeara slaba 35, inforrnatie. teorie 138-139


ADN 136 0 46, 50 mtehgenta artificiala 74 M
algoritm 136 Dalton, John 36 forte 34-35 ipoteza .pornind macrocosm 14

aminoacid 54 Darwin, Charles 58, fotoni 24, 35 din Africa" 66-67 Mandelbrot, Benoil

Arrhenius, Svante 56, 104 62-63, 136 Freud, Sigmund 74, 76, ipoteza lumii mici 150-151 mantaua Pam.3ntul

atomi 14, 114 Darwin, Erasmus 63 82-83 ipoteza raritatii rnasa 14-15, 114
Dawkins, Richard 60, Friedman, Alexander 116, Pamantului 110-111 matematica aplicat

B 108,144 130 ipoteze 55, 74-75,95 materie/energie


barioni 114, 118 Democrit 36 intunecata 118-1

behaviorism 78-79 deplasare spre rosu 115 G I 128,130


Big Bang, teoria 116-117 Deutsch, David 128 Gaia, ipoteza 103, incalzire globala 104-105 Maxwell, James CI
Bohr, Niels 38 Dirac, Paul 38, 46 108-109 invatare, teoria 75 McKusick, Victor 8

Briciullui Ockham 142-143 galaxii 114 mecanica 35


Bulgarele de zapada E Gamow, George 116 J medicine bazata
Parnant 100-101 ecologie 54 gaze de sera 94 Jellinek, Elvin Morton 90 pe dovezi 88-89

ecuati' 34 gauri negre 114, 125, 130 medicina altemativa

C Einstein, Albert 22-23, gena egoista 60-61 K rnedicina genetica

Caldwell, Robert 130 24,28,36,38,50 gene/genetica 54-55, 74, Kant Immanuel 96 rnirnetica 144-145
catastrofism 106-107 electromagnetism 28-29, 136-1 37 Kelvin, William Thomson, microcosmos 35
campur: 14 Gold, Thomas 56 lord 26 microscop electror
34
Charcot Jean-Martin 83 electroni 34 Gould, Stephen J 108 Kirschvink, Joseph 100 rnigratia continent

circuite integrate 137 elemente 34 gravitatie universals. 9 8 -99


Cochrane, Archie 88 energie cinetica 14 teorie 20-21 L Milgram, Stanley 1

comportamente energie potentials 15 Lamarck, Jean-Baptiste minimax, teorema

determinate 74 Ernst Edzard 88 H 63, 64 miscare brownian;

conditionare 74, 78 Euler, Leonard 16 Hawking, Stephen lamarckism 64-65 miscare perpetua,
cortex senzorial 75 Everett Hugh 128 12 4-12 5 Laplace, Pierre-Simon 96 rnasini de 26
cosmologie 114 evolutie. teoria 58, 136 Heisenberg, Wiener 38, Leibnitz, Gottfried 16 miscare. legile 18-1

cuanta 35, 115 extlnctie in rnasa 95, 106 Lernaitre. Georges 116 modele informatic
40
electrodinamica Homo genus 55, 66 limbaj, origini 70-71 Moore, Gordon 14

cuantica 28, 45, 46 F homeopatie 74 Linde, Andrei 120 Moore, legea lui 1
entanglement cuantic feedback, mecanism Hoyle, Fred 56, 122 lingvistica 75
4 8 -49 de 94 Hubble, Edwin 116 Lorenz, Edward 152 N
mecanica cuantica Fermat Pierre de 16 Hutton, James 106 Lovelock, James 102-103, Nash, John 146-14

3 8 -39 Feynman, Richard 16, 108 nebuloasa solara,


teoria campului 44-45,4 6 lumi paralele 128-129 9 6 -97 kjihgfedc

158 () Indice
Luminet, Jean-Pierre 126 Neisser, Ulric 80 relativitate, teoria 30-31 topologie cosrnica
I teorie n6, 120-121 Lyell, Charles 63, 106 neurostiinta 75 replicatori 137 126-127
atie, teorie 138-139 neurotice, dezordini 75 Rubin, Vera 118 Turner, Michael S. n8
'ntd artificiala 74 M Newton, Isaac 18, 20 Rutherford, Ernest 36 Turck, Neil 132
l,pornind macrocosm 14 nudeu 35, 115
Ifrica' 66-67 Mandelbrot, Benoit 152 srqponmlkjihgfedcbaZYXWVUTSRQPONMLKJIHGFEDCBA
S U
Ilumii mici 150-151 mantaua Parnantului 95 0 Sagan, Carl 56 unda RQPONMLKJIHGFEDCBA
I teoria undelor
I raritdtii masil14-15,114 om, origini 66-67 salinitate 95 24-25
antului no-m rnaternatlca aplicatil136 Ortelius, Abraham 98 Schrodinger, Erwin 42 unde electromagnetice
'55,74-75,95 materiel energie oscilatu 15 Schrodlnger, pisica lui 14, 24
lntunecata nd-nq, 4 2 -43 unificare 50-51
128,130 P scoarta Pilmantului 94 uniformitarianism 95, 106
e globala toq-iog Maxwell, James Clerk 28 paleontologi 95 selectie naturala 58-59 univers, soarta sa 130-131
e. teoria 75 McKusick, Victor 84 panspermie 56-57 semiconductori 35 utopie I societati utopice
mecanicil35 paradigme 75 Shannon, Claude 138 75
rnedicina bazata particule alfa 34 Skinner, B.F 78
, ElvinMorton 90 pe dovezi 88-89 pilrti per milion 95 sociobiologie 68-69 V
rnedicina alternativa 86-87 Perlmutter, Saul 118,130 spori 55 vid (in spatiu] 115
rnedicina genetka 84-85 pitice albe 115,130 Steinhardt. Paul 120, 132 viteza luminii 15
manuel96 mimeticil144-145 placebo, efectul de stele neutron ice 114,130 Voltaire 16
illiamThomson, microcosmos 35 90-9 1 subatomic 15, 115
6 microscop electronic 34 Planck, Max 28, 38 substante chimice W
nk,Joseph100 rnigratia continentelor plilci tectonice 98 prebiotice 55 Wallace, Alfred 58, 63
9 8 -99 Poincare, Henri 152 Sweden borg, Emanuel 96 Watson, John B. 78
Milgram, Stanley 150 principiu an tropic Wegener, Alfred 98
tk,Jean-Baptiste minimax, teorema 148 122-123 T Wheeler, John A. 45
4 rniscare brownlana 34 principiul incertitudinii Tegmark, Max 128 Wickramasinghe,
ism64-65 rniscare perpetud, 40-41 teleportare 35, 48 Chandra 56
!, Pierre-Simon96 rnasini de 26 psihanalizil 76-77 teme 137 Wilson, E.O. 68
e,Gottfried 16 rniscare, legile 18-19 psihologie 55, 75 teoria atomului 36-37
e, Georges116 modele informatice 136 psihologie cognitive teoria corzilor 50 y
origini70-71 Moore, Gordon 140 81-81 teoria haosului 152-153 Young, Thomas 24
ndrei120 Moore, legea lui 140-141 teoria jocurilor 148-149
Cd 75 R teoria universului Z
Edward152 N radiatie 15, 28, 115 ekpyrotic 132-133 Zwicky, Fritz 118
k,James102-103, Nash, John 146-147, 148 radioactivitate 35 teorii ale carnpului 50
nebuloasa solara. teoria raze cosmice 94 teritorialitate 55
alele128-129 9 6 -97 refractie 15 terrnodinarnica 26-27 dcbaZYXWVUTSRQPONMLKJIHGFEDCBA

In d ic e () '5 9
MULTUMIRI

CREDITE FOTOGRAFICE
Editorul doreste sa rnulturneasca persoanelor
~i mstitutiilor de mai jos pentru a-~i f dat cu amabilitate
acordul privind reproducerea imaginilor publicate
in aceasta carte. S-au facut toate eforturile pentru
a indica provenienta acestora. In rnasura in care apar
totusi unele omisiuni neintentionate, ne cerem scuze.

Corbis 8, 43, 124, 146


Getty 7, 22, 51, 62
Images
Science Photo Library 44, 82, 102.
.'--------------------------------,
····
···
", ·
, ··, srqponmlkjihgfedcbaZYXWVUTSRQPO
vutsrqponmlkjihgfedcbaZYXWVUTSRQPONMLKJIHGF
,
. · -------- ---------~ ,
,.
.•. .,._ .... ----_ ...

, kjihgfedcbaZYXWVUTSRQPONMLKJI .
.' ,, ..RQPONMLKJIHGFEDCBA
....•.....
.
,< >
"dcbaZYXWVUTSRQPONMLKJIHGFEDCBA

-_ _ ----_ -
··· ... ... , -_ -. ..
·.• " ..
~::
···
1 •••••• __ •••••• _ ••••

.....::..•.:~ ...•
I
I •
,

<~ ••-•••••••••••••••••

. '

···,, ,,';'
..,
,
....
'.".
................... ,"
,
," ..
,
,,"
," ,,'
" , •••...............•.•• "

•••• '
"
,- "
1
.MLKJIHGFEDCBA
,"
•••••••••••• _ --------------- ••

···
··
···
·-------------------------------------

160 () M u ltu m ir i
Principiul aqlunii minime
Legilemi~rii
Legea gravltatiei universale
Teoria undelor
Termodinamica
Electromagnetismul
Teoria relatMtatn
'leona atomid
Mecanica cuantid
Pnnclplul incertttudinn
Pisica lui SchrOdinger
Teoria cuantld a campunlorRQPONMLKJIHGFEDCB
E n ta n g le m e n t- u l cuantiC
Unificarea
Panspermia
Seleqia naturala
Gena egolsta
Lamarckismul
Originea africana
Sociobiologia
Orlglnea IimbajulUl
Psihanaliza
Behavlonsmul
Pslhologia cognitiVa
MedlClna genetid
MedlClna altematiW
...... - ..vutsrqponmlkjihgfedcbaZYXWVUTSRQPONMLKJIHGFEDCBA Mediclna bazad pe dovezi
··· Efectul placebo
·· Teona nebuloaset soIare
........ ·
. · Deriva contlnentelor
Glaclat unea Varanger
Tncalzireaglobala
Catastrofismul
.....
.· lpoteza Gaia
lpoteza raritatil ParmntulUl

'

.. .srqponmlkjihgfedcbaZYXWVUTSRQPONMLKJIHGFEDCBA
'
Big Bang
Materia $1 energia intunecata
Inflatla cosmica
Pnncipiul antroplc
Topologia cosmid
Luml paralele
Soarta unlVersuiUl
Teoria universulUl ekpyrotic
Teona Informatlel
Legea IUIMoore
BnciullUl Ockham
Mlmetica
Teona JoculUl
lpoteza lumn mici
Teona haosulUl
A fla m a i m u lt p e:
~ . w w w .litera .ro vutsrqponmlkjihgfedcbaZYXWVUTSRQPONMLKJIHGFEDCBA
ISBN 978-973-675-640-5

911~ [I ~~ll~ll~
IJII II l11J11srqponmlkjihgfedcbaZYXWVUTSRQPONMLKJIHGFEDCBA

i.

S-ar putea să vă placă și