Documente Academic
Documente Profesional
Documente Cultură
~ tiin ta n e in flu e n te a z l to t m a i m u lt v ia ta d e
zi cu z i. M u lte p ro b le m e - e n e rg ia .
s A n ita te a . m e d iu l ,.a .m .d . - a u f i 0 d im e n s i-
id e i n e a fe c te a z l p e to ti, A le g e rile im p o r-
ta n te n u c o n s titu ie un d o m e n iu e x c lu s iv a l
o a m e n ilo r d e ,tiin tA . c i a r tr e b u i s l f ie r e z u l-
ta tu l d e z b a te rilo r u n u i p u b lic m a i la rg o D e
id e ile -c h e ie a le ,tiin te i. ~ i. d in c o lo de
M a r ile c o n c e p te a le ,tiin te i p o t f i p r e z e n ta te
pe sc u rt - p o a te c h ia r in 30 de secunde -
re c u rg a n d la c u v in te u z u a le ,i la im a g in i
s im p le .
M o d u l in c a re e s te s tru c tu ra tl a s ig u d p o s i-
b ilita te a u n e i in fo rm lri e x c e le n te s u b fo rm a
u n e i m in ie n c ic lo p e d ii a ,tiin te lo r te o re tic e .
P e de a ltl p a rte . le c tu ra ei vi va o fe ri 0
im a g in e g e n e ra la e x c e le n ta a s u p ra m o d u lu i
in c a re o a m e n ii de ,tiin ti c re d cl
fu n q io n e a z l u n iv e rs u l in c a re trlim . P rin
c e le m a i m a rl re a liz a ri a le m in tii u m a n e .
influenteazA tot mai mult viata de
1. Multe probleme - energia,
• mediul s.a.m.d, - au ~i 0 dimensi-
tificA. Modul de aplicare a noilor
TEORII STIINTIFICE
A .a .a
ecteazA pe toti, Alegerile impor-
constituie un domeniu exclusiv al
IN 30 DE SECUNDE
,r de ~tiintA. ci ar trebui sAfie rezul-
aterilor unui public mai largo De
uie sA ne arAtAm interesul pentru
ie ale ~tiintei. ~i. dincolo de
practice, aceste idei ar trebui sA
:e din cultura noastra comuna,
ncepte ale ~tiintei pot fi prezentate
- poate chiar in 30 de secunde -
d la cuvinte uzuale ~i la imagini
IN 30 DE SECUND
Cele mai provocatoare ~i captiva
50 de teorii stilntlfice, fiecare
explicata intr-o jumatate de min
Coordonator
Paul Parsons
Prefata
Martin Reesxwvutsrqponmlkjihgfedcba
Autori
Jim AI-Khalili
Susan Blackmore
Michael Brooks
John Gribbin
Christian Jarrett
Robert Matthews
Bill McGuire
Mark Ridley
~~ ®
LITERA
TEORII STIINTIFICE
A 01 01
srqpon
IN 30 DE SECUND
Cele mai provocatoare ~i captiva
50 de teorii stilntlfice, fiecare
explicata intr-o jumatate de min
Coordonator
Paul Parsons
Prefata
Martin Reesxwvutsrqponmlkjihgfedcba
Autori
Jim AI-Khalili
Susan Blackmore
Michael Brooks
John Gribbin
Christian Jarrett
Robert Matthews
Bill McGuire
Mark Ridley
~~ ®
LITERA
Paul Parsons
30-Second Theories srqponmlkjihgfedcbaZYXWVUTSRQPONMLKJIHGFEDCBA CUPRII
© xwvutsrqponmlkjihgfedcbaZYXWVUTSRQPONMLKJIHGFEDCBA
2009 by Ivy Press LimitedbaZYXWVUTSRQPONMLKJIHGFEDCBA
Ivy P ress
210 High Street
Lewes, East Sussex
BN7 2NS, UK
12 M acrocosm O !
~~
LITER A
® 14 GLOSAR
Editura Litera 16 Principiul actiu
D.P. 53; c.p 212, sector 4
Bucuresti, Romania 18 Legile rnscarii
tel./fax 021 3196390; 20 Legea gravita]
e-mail. comenzi@litera.ro
22 portret: Alber
Ne puteti vizita pe 24 Teoria undelor
32 M ic r o c o s m o s
Traducere din limba englez.'l: Alexandru Suter
34 GLOSAR
Editor: Vidrascu -;;ifiii
Coperra. Vladimir Zmeev 36 Teoria atomr:
Redactor: Lavinia Vasile
Tehnoredactare -;;ipr epress. Teodor Pricop
38 Mecanica cual
40 Principiul inm
Descrierea CIP a Bibliotecii Nationale
42 Pisica lui Schn
a Romaniei
44 profil. Richart
PARSONS, PAUL
Teorii ~tiintifice in 30 de secunde /
46 Teoria cuantic
ed.: Paul Parsons; trad.: Alexandru Suter. - E ntonglem enl
48fedcbaZYXWVUT
Bucuresti : Editura Litera, 2009
50 Unificarea
ISBN 978-973-675-640-5
5
Evolutia umana
srqponmlkjihgfedcbaZYXWVUTSRQPONMLKJIHGFEDCBA 112 Universul
CUPRINS baZYXWVUTSRQPONMLKJIHGFEDCBA
54 GLOSAR
52
114 GLOSAR
Panspermia 116 Big Bang
56xwvutsrqponmlkjihgfedcbaZYXWVUTSRQPONMLKJIHGFEDCBA
58 Selectia naturals 118 Materia ~i energia tntunecata
60 Gena egoista 120 lnflatia cosrnica
62 profil Charles Darwin 122 Principiul antropic
64 Lamarckismul 124 profil: Stephen Hawking
66 Originea afrkana 126 Topologia cosrnica
6 Prefat;;i 68 Sociobiologia 128 Lumi paralele
8 Introducere 70 Originea limbajului 130 Soarta universului
132 Teoria universului ekpyrotic
L
umea noastra devine tot mai cornplexa
~i mai enigrnatica. Unii pesirnisti sustin
evolutla prin selectie naturale - dezvaluie armonia
deplina care domina viata de pe planeta noastra
.·······i
••
••
••
•
•• •
,.
ci:l progresul ~tiintific - sau chiar societatea insi:l~i -
va ajunge in impas din cauza nsuprainci:lrci:lrii
Mediulin care tri:lim nu este nici haotk, nici anarhic.
Natura este caractenzata de anumite tipare. -..
•••
• ••
inforrnationale". Nu cred ci:l trebuie si:l ne alarmi:lm. Existi:l tipare chiar ~i in felul in care se cornporta •
•
Odata cu avansarea ~tiintei. in natura se descopera oamenii -in rnodul in care se dezvolta orasele, •
tot mai multe tipare ~i regularitati. Aceste se raspandesc epidemiile. se dezvolta tehnologiile. ••• • • •
descoperiri reduc nurnarul datelor disparate Cu cat intelegern mai mult lumea. cu atat ea devine
••••• •
••• •
care trebuie luate in considerare. Nu mai este mai putin inspi:limanti:ltoare ~i cu atat suntem •• •
•• •
nevoie si:l contabilizarn caderea fiecarui mi:lr mai capabili si:l a transforrnarn.
•• ••
in parte. pentru ca. datorita lui Isaac Newton. Aceste legi sau tipare reprezinta marile triumfuri
intelegern cum functioneaza gravitatia, care ale ~tiintei. Pentru a Ie descoperi. a fost nevoie t ••
atrage totul spre Parnant - fie ci:l este vorba de mult talent - chiar de geniu. in unele cazuri. •
•
despre un mar sau despre a naveta spatiala. Oar nu este atat de dificil sa le surprinzi esenta. ••
Componentele cele mai simple ale lumii Cu totii apreciem muzica. chiar daca nu suntem •,
noastre - atomii - se cornporta in moduri pe care
sa.le calculam lar legile
compozitori sau instrurnentisti.
~tiintei pot f cunoscute ~i admirate de oricine.
putem sale intelegern ~isrqponmlkjihgfedcbaZYXWVUTSRQPONMLKJIHGFEDCBA
In acelasi fel, ideile
-- . ••••••••
~i fortele care ii deterrrina sunt universale. Atomii Stiinta ne intluenteaza tot mai mult viata
se compcrta ln acelasi fel oriunde pe Pi:lmant - ba. de zi cu zi. Multe probleme politice - energia.
mai mult, ei sunt aidoma ~i pe cele mai lndepartate sanatatea mediul s.a.rn.d - au 0 dimensiune
stele. Stirn aceste lucruri de baza indeejuns de bine ~tiintifici:l. Modul de aplicare ne afecteaza
pentru ca inginerii si:l corceapa toate minunile lumii pe toti. Alegerile importante nu ar trebui facute
noastre moderne. de la radiouri la rachete spatiale. doar de catre oamenii de ~tiinti:l. ci ar trebui
Mediul nostru de zi cu zi este prea complicat sa fie rezultatul dezbaterilor unui public mai larg.
pentru ca esenta lui si:l poata fi sintetizata in doar Oar trebuie sa ne ari:lti:lm interesul pentru ideile-cheie
cateva formule. Cu toate acestea, noi concepte ale ~tiintei. ~i. dincolo de aplicatiile practice. aceste
revolutionare. unificatoare ne-au schimbat idei ar trebui s~ faca parte din cultura noastra
perspectiva asupra Pi:lmantului. Conceptul de deriva comma Marile concepte ale ~tiintei pot f prezentate
a continentelor. de pilda, ne ajuti:l si:l reunim a serie pe scurt - poate chiar In 30 de secunde -. recurgand
de tipare geologice ~i ecologice. de pe tot cuprinsul la cuvinte uzuale ~i la imagini simple. Acesta
globului. Marea viziune a lui Charles Darwin - este scopul acestei c~rti. Speram ci:l ~i-I va atinge.
6 o baZYXWVUTSRQPONMLKJIHGFEDCBA
P r e fa tl
•••••••••••••baZYXWVUTSRQPONMLKJIHGFEDCBA
•••• • ••••
••••
••••••
••••
..~ .. " •• ••
••••••
••
•• •••• ••
- dezv~luie armonia
pe planeta noastra. •••••••
....~........ ••••
kjihgfedcbaZYXWVUTSRQPONMLKJIHGFEDC
•••••
•• ••
....••
•••••••• •••••• ••
·ci haatic, nici anarhic. •• ••••••
anumite tipare. • ••
•• •
~..
•••••••
•••• •••• •• ••
n care se comportasrqponmlkjihgfedcbaZYXWVUTSRQPONMLKJIHGFEDCBA ••••• •••• ••
.
dezvolta orasele, ~
~
-~.
- I
10 •
teipatfiprezentate T eoria unifie(Jrii inceorca s(J expliee cum totul este strdns
Prefat~ () 7
E x p e r im e n t e p e s t e e x p e r im e n t e fedcbaZYXWVUTSRQPONMLKJIHGFEDCBA
F ato de teoriile de tot fe/u/ pe care ne place
50 xwvutsrqponmlkjihgfedcbaZYXWVUTSRQPONMLKJIHGFEDCBA
/e inventO m , cele ?tiintifice sunt susiinute
de dovezi concrete, de ceie m ai m ulte ori sub form a
unor experim ente planuite ?i contra/ate cu m are grijo.
8 ()kjihgfedcbaZYXWVUTSRQPONMLKJIHGFEDCBA
Introducere baZYXWVUTSRQPONMLKJIHGFEDCBA
I N T R O D U C E R E kjihgfedcbaZYXWVUTSRQPONMLKJIHGFEDCBA
Paul Parsons srqponmlkjihgfedcbaZYXWVUTSRQPONMLKJIHGFEDCBA
F iecare are a teorie la care tine mai mult decat la oricare alta
xwvutsrqponmlkjihgfedcbaZYXWVUTSRQPONMLKJIHGFEDCBA
Este un lucru pe care eu unul ar trebui sa II stiu foarte bine.
Cat am fast editorul revisteiMLKJIHGFEDCBA
F o c u s , publicatie dedicate ~tiintei ~i tehnologiei,
Introducere () 9
Printre alte teorii care s-au dovedit ulterior gresite s-au nurnarat
cea a Pamantului plat. a flogisticului - a incercare timpurie de a explica
originea focului - ~i a designului inteligent Intelegerea noastra teoretica
a apraape fiecarei ramuri a stiintei mod erne s-a dezvoltat constant,
teoriile vechi ~i depasite fiind inlocuite de altele noi, irnbunatatite.
Teoriile care constituie corpusul cunoasterii ~tiintifice de astazi cuprind
toate domeniile, de la originile universului la rnodul in care functioneaza
mintea urnana In paginile care urrneaza. unii dintre cei mai talentati autori
din domeniu descriu cele mai importantesrqponmlkjihgfedcbaZYXWVUTSRQPONMLKJIHGFEDCBA
50 de teorii stiintifice Elementele
esentiale ale fiecarei teorii sunt redate intr-un spatiu restrans ~i in termeni
inteligibili pentru toata lumea
Teoriile prezentate sunt organizate in sapte capitole. Primul este
cel al macrocosmosului, vizand macrofizica lumii cotidiene, cum ar f legile
mi~carii, gravitatia ~i electricitatea. Microcosmosul ne atrage atentia
spre fenomenele de mici dimensiuni, spre lumea cuantica a atomilor
~i a altor particule subatomice. Urmeaza evolutia urnena - rnodul in care
s-au dezvoltat oamenii, mteligenta ~i limbajuL Capitolul .Minte ~i corp"
prezinta teorii din domeniul medicinei - de la psihanaliza la terapia genetica.
In .Planeta Pamant" trecem in revista marile teorii care Ie-au acordat
oamenilor de ~tiinta posibilitatea de a intelege cum functioneaza planeta
noastra ~i clima ei. .Universul" arunca 0 privire mai indepartata, luand
in discutie originea, evolutia ~i soarta cosmosului nostru - ~i nu numai.
Partea finala. .Cunoasterea", se ocupa de ramurile stiintei care cerceteaza
dezvoltarea ~i devenirea stiintei Aceste capitole includ ~i portretele
celor mai irnportanti oameni de ~tiinta - prezentand pe scurt vietile
unor personalitati precum Charles Darwin ~i Stephan Hawking.
Cartea de fata serveste unui scop dublu Modulin care este structurata
asigura posibilitatea unei intormari excelente sub forma unei minienciclopedii
a ~tiintelor teoretice. Pe de alta parte, lectura ei va oferi 0 imagine generala
excelenta asupra modului in care oamenii de ~tiinta de astazi
cred ca functioneaza natura in rnijlocul careia trairn. Prin urmare,
daca nu lntelegi pe deplin teoria cuantelor ori pe cea a relativitatii,
V a lo r i r e la t iv e fedcb
sau daca esti curios sa afli ce au realizat oamenii de ~tiinta in ultimii
Teoria retativitoiii E
ani, ia cartea in mana ~i permite-Ie expertilor nostri sa te conduce
ceie m ai cunascute
printre cele mai mari realizari ale rnintii umane Oar, te rag - D are cu adevorat? I
tine-ti pentru tine teoriile preferatelbaZYXWVUTSRQPONMLKJIHGFEDCBA interaciioneazo tifT
vezi pag. jo pentnJ k
10 () Introducere
Valori relative fedcbaZYXWVUTSRQPONMLKJIHGFEDCBA
T eoriarelativitcJtii este probabil una dintre
cele m ai cunoscute teorii ?tiintifice - dar srqponmlkjihgfedcbaZYXWVUTSRQPONMLKJIHGFEDCBA
a lntelegem
oare cu odevorat? E ste vorba despre felul In care
intetoctioneazc tim pul, m ateria, energia ?i spatiut MLKJIHGFEDCBA
«
Introducere () 11
r: srqponmlkjihgfedcbaZYXWVU
MACROCOSMOSUL
M A C R O C O S M O S U L kjihgfedcbaZYXWVUTSRQPONMLKJIHGFEDCBA
GLOSAR
atom xwvutsrqponmlkjihgfedcbaZYXWVUTSRQPONMLKJIHGFEDCBA
Cea mai mica parte a orkarei substante ecuatle Notiune matematica folosita pentru gravitationala a um
prezente pe Parnant. Atomii sunt format: a arata cum interrelationeaza cantitatile de zi cu zi, .masa'
din particule mai mici - protoni, neutroni rnasurabile. E=mc este2
0 ecuatie care arata sunt aceleasi pe pi
~i electroni Cornbinatia exacta a acestor cum energia dintr-un obiect (E) este egala aceluiasi obiect ral
particule ii confers atomului particularitatile cu masa obiectului [rn] inrnultita cu viteza in timp ce greutat
fizice ~i chimice. De exemplu, un atom luminii (c) la patrat. (Un nurnar la patrat cu 85% din cauza
de aur are alta cornpozitie decat cel de carbon. reprezinta un nurnar inrnultit 0 singura
data cu el lnsusi.] materie Compozi
camp Regiune din spatiu in caresrqponmlkjihgfedcbaZYXWVUTSRQPONMLKJIHGFEDCBA
0 forta spatiul ~i poate fi r
are un efect asupra materiei. Exemplele energie cinetidi Energie dezvoltata de un
includ carnpurile magnetice ~i cele gravitationale. corp in rniscare. egala cu jurnatatea produsului oscllatii Mi~cari I
dintre masa corpului ~i patratul vitezei lui. central din spatiu,
constanta Cantitate fizica masurata in natura
~i care nu se schirnba (ex. viteza lurninii]. energie potentiala Energie stocata intr-un particule Mici ur
Constantele pot f folosite pentru a face legatura obiect, care poate fi eliberata ~i exploatata la scara cea mai n
dintre 0 proprietate fizica ~i alta, proprietati ulterior. Un bolovan care se datina pe varful un element consti
care se presupune ca sunt .proportionale". unui deal are 0 energie potentiala. Daca este unui atom sau al L
Atunci cand una dintreMLKJIHGFEDCBA
e le se schlrnba. cealalta irnpins la vale, aceasta energie se va transforma sau al oricarei alte
se rnodifica intr-o proportie egala. Constanta in energie cinetica. sau de rniscare. de praf sau un gr~
ne permite sa cakularn gradulin care 0 schimbare
ova afecta pe cealalta. lege Descriere concise a unui tipar observat perpendicular A
in natura. Majoritatea legilor sunt exprimate go de grade - fal
dimensiune Masura fundamentala, folosita sub forma unei ecuatii. sunt perpendicuk
pentru a descrie un obiect sau un eveniment sau cel putin ar n
Fiintele umane disting patru dimensiuni - macrocosmos Viziune arnpla - model
lungimea, latimea, inaltirnea ~i timpul -, insa care reflects functionarea unui sistem radiatie Termen
unele teorii includ dimensiuni multiple, care la cea mai mare scars posibila. emisiile periculoas
nu pot f revelate decat cu ajutorul matematicii. Mai corect insa, e
rnasa Marime ce deterrnina cantitatea fotonilor - infime
de materie contlnuta intr-un corp. .Masa" prin spatiu Lumi
~i .greutatea" sunt adesea folosite ca termeni cat ~i periculoasele
intersanjsbili, dar greutatea mascara atractia de radatie, fiecare
14 () M acrocosm osu l
ica folosita pentru gravitationala a unui obiect. In termeni refractie Apare cand a raza de lumina,
za cantitatile de zi cu zi, .rnasa' ~i .greutatea" unui obiect sau a alta radiatie. l~i schirnba cu putin directia
cuatie caresrqponmlkjihgfedcbaZYXWVUTSRQPONMLKJIHGFEDCBA
arata sunt aceleasi pe Pamant, Insa pe Luna, masa atunci cand trece dintr-un mediu (de ex. aerl
t (El este egala aceluiasi obiect rarnane neschirnbata, intr-altul (de ex. apal. Refraqia se datoreaza
ultita cu viteza In timp ce greutatea sa este redusa diferentelor dintre vitezele cu care lumina
mar la patrat cu 85% din cauza unei gravitatii mai reduse.kjihgfedcbaZYXWVUTSRQPONMLKJIHGFEDCBA
parcurge cele doua medii Daca a raza
tit 0 singura de lumina ajunge la interfata dintre cele
materie Cornpozitia universului, care umple doua medii intr-un unghi anume, a parte
spatiul ~i poate f masurata cumva. a razei l~i va schimba viteza fata de restul
ezvoltata de un razei. Drept urmare, Intreaga raza
matatea produsului oscilatf Mi~cari ritmice In jurul unui punct l~i schirnba user directia.
ratul vitezei lui. central din spatiu. care nu-si schirnba pozitia.
sarcina electrica Proprietate de baza
ie stocata lntr-un particule Mici unitati de materie. In fizica. a materiei. 0 anumita parte a acesteia,
ta ~iexploatata la scara cea mai mica, a particula poate fi precum protonul, are a sarcina pozitiva.
datina pe varful un element constitutiv minuscul, aflat inauntrul electronii una negative. iar neutronii
entiala Daca este unui atom sau al unei molecule de apa. oxigen (cum Ie supune ~i numelel sunt neutri -
ie seMLKJIHGFEDCBA
v a transforma sau al oricarei alte substante Poate f ~i un fir respectiv nu au a sarcina electrica.
i~care. de praf sau un graunte de nisip Un curent electric consta din deplasarea
dirijata de electroni (sau de alte obiecte
nui tipar observat perpendicular Aflat intr-un unghi drept - cu sarcina electrical de la un obiect
r sunt exprimate go de grade - fata de ceva anume. Zidurile cu sarcina negativa la unul cu sarcina pozitiva.
sunt perpendiculare fata de podea -
sau cel putin ar trebui sa fie. subatomic Mai mic decat un atom.
radlatie Termen folosit uneori pentru a descrie unda electromagnetica Un alt mod
emisiile periculoase ale substantelor radioactive. de a descrie radiatia. Exemple ar f lumina
Mai corect Insa, este vorba despre transferul sau caldura.
cantitatea fotonilor - infime pachete de energie -
n corp. .Masa" prin spat'u Lumina, caldura, undele radio, viteza luminii Viteza la care se propaga radiatia.
folosite ca termeni cat ~i periculoasele unde gamma sunt tipuri cat ~i viteza limita a universului. Viteza luminii
,asoaraatractia de radatie, fiecare cu propriul nivel de energie. In vid este de 299 792 kilometri pe secunda.
Glosar () 15
PRINCIPIUL
ACTIUNII MINIME
Teorii in 30 de secunde
cuantice se pot afla in doua Euler, Pierre de Fermat, Gottfried Leibnitz, GOTTFRIED LEIBNITZ
stari in acelasi timp ~i pot dar ~i Voltaire. In acea perioada, asemenea 1 6 4 6 -1 7 1 6
Co ZYXWVUTSRQPONMLKJIHGFEDCBA
in c a z u / c e /a r m a i
fedcbaZYXWVUTSRQPONMLKJIHGFEDCBA
m u / t e teo rii, p r i n c i p i u /
a ctiu n ii m i n i m e e s t e
d e / 0 s i n e ln teles.
m iscorea n a tu r a /ii
u r m e a z ii in to td e a u n a
c o / e o c e o m a i u ~ a a rii MLKJIHGFEDCBA
16 o M acrocosm osu l kjihgfedcbaZYXWVUTSRQPONMLKJIHGFEDCBA ~ i m a i s c u r tii.
T E O R IJ iN R U D IT E xwvutsrqponmlkjihgfedcbaZYXWVUTSRQPONMLKJIHGFEDCBA
vezi ?i
UNIFICAREAsrqponmlkjihgfedcbaZYXWVUTSRQPONMLKJIHGFEDCBA
p.so
B IO G R A F II
N 3 SECUNDE
EONHARD EULER
7 0 7 -1 7 8 3
IERRE DE FERMAT
6 0 1 -1 6 6 5
OTTFRIED LEIBNITZ
6 4 6 -1 7 1 6
OLTAIRE
9 4 -1 7 7 8
EXT
E 30 D E SE C U N D E
ichael BrooksZYXWVUTSRQPONMLKJIHGFEDCBA
fedcbaZYXWVUTSRQPONMLKJIHGFEDCBA
i n cazul c e l o r m o i
u l t e teorii, p r i n c i p i u l
iu n ii m in im e e s te
10 s i n e inteles.
iscatea n a t u r a l i i
m e a z ii in to td e a u n a
l e a c e o m a i u ~ o a rii
m a i s c u r tii.
LEGILE MIScARII l
Teorii in 30 de secundefedcbaZYXWVUTSRQPONMLKJIHGFEDCBA
puternice. In asemenea
egala. Daca imping pe cineva, resimt, la randul Michael Brooks ZYXWVUTSRQPONMLKJIHGFEDCB
cazuri, intra in scena teoria meu, 0 forta de impingere egala. Acesta este
relativitatii a lui Einstein, principiul pe baza caruia functioneaza rachetele
care ne of era legile L e g ile m iscsrii su n t
spatiale ~i motoarele cu reactie. atunci to t c e iti tr e b u ie p e n tr u
fundamentale ale rniscarii.
cand elibereaza un jet de gaze din ajutaj a d e s c r ie cu m se m i~ co
spre spatele avionului, motorul este irnpins o b ie c te le - de 10 m i n g i l e
inainte. Din acest motiv trebuie sa fii atent d e {o tb a lla stotiite
o r b ita le . N e w to n
~i atunci cand te dai jos dintr-o berea. Pentru
n e -a o {e r it m ijlo a c e le
a te rnisca inainte. in mod inevitabil faci barca d e a p lo n u i a c o lo to r ie
cand s-o u in v e n ta t
r a c h e te le n ecesare
p e n tr u 0 asem en ea
18 () M a c r o c o sm o su l kjihgfedcbaZYXWVUTSRQPONMLKJIHGFEDCBA catatorie.
T E O R I I iN R U D I T E xwvutsrqponmlkjihgfedcbaZYXWVUTSRQPONMLKJIHGFEDCBA
vezi ~i
LEGEA
GRAVITATIEI UNIVERSALE
p.20
TEORIA RELATIVITATIIsrqponmlkjihgfedcbaZYXWVUTSRQPONMLKJIHGFEDCBA
P·30
UNIFICAREA
P·50
B IO G R A F II
iN 3 S E C U N D E
ISAAC NEWTON
16 43-17 27
TEXT
D E 30 D E SE C U N D E
Michael BrooksfedcbaZYXWVUTSRQPONMLKJIHGFEDCBA
Ceea ce urea trebuie P rincipiile m atem atice ale filosofiei naturale. vezi ?i
sa ?i coboare - ?i asa LEGILE MI~cARII
o descriere in trei volume a matematicii. Legea
p.18
se ?i intarnpla. intocmai
atractiel universale stipuleaza ca exista 0 atractie TEORIA RELATIVITATII
cum a stipulat Newton.
reciproca intre orice corpuri cu masa - respectiv P·3 0
universale a lui Newton Una dintre ideile cele mai importante ale teoriei
ar trebui rnodificata. B IO G R A F II
a fost aceea ca forta gravitationala este guvernata
pentru a lua in considerare iN 3 SECUNDE
0 distanta
de ..Iegea patratului mvers'. Conform acesteia.
corpuri aflate laxwvutsrqponmlkjihgfedcbaZYXWVUTSRQPONMLKJIHGFEDCBA ISAAC NEWTON
mai mica de un milimetru atractia dintre doua corpuri se rnodifica invers 1 6 4 3 -1 7 2 7
sau cu un diametru mai proportional cu patratul distantei dintre ele.
mare decat sistemul solar. TEXT
Legea forrnulata de Newton a fost atat de predsa,
In plus. nimeni nu a putut D E 30 D E SE C U N D E
explica de ce obiectele incat a explicat cu acuratete rniscarea planetelor. Michael Brooks
T E O R II iN R U D IT E xwvutsrqponmlkjihgfedcbaZYXWVUTSRQPONMLKJIHGFEDCBA
vezi ~i
LEGILE MI~cARIl
p.18
TEORIA RELATIVITATIIsrqponmlkjihgfedcbaZYXWVUTSRQPONMLKJIHGFEDCBA
no
TEORIA CUANTIcA
A CAMPURILOR
P·46
UNIFICAREA
p.so
B IO G R A F II
iN 3 S E C U N D E
ISAAC NEWTON
164 3 -1727
TEXT
D E 30 D E SE C U N D E
Michael Brooks ZYXWVUTSRQPONMLKJIHGFEDCBA
ie e l m a r e s o u fedcbaZYXWVUTSRQPONMLKJIHGFEDCBA
m ic,
r ic e c o r p c o d e
e P c J m o n t in acelas! te l.
TEORIA UNDELOR
T eorii in 3 0 de secunde
N
u trebuie decat sa mergi la malul rnarii
~i sa te la~i lovit de un val, pentru a intelege
ca valurile, sau undele, sunt purtatoare de energie.
NOTA DE 3
$i fac acest lucru in rnodalitati surprinzator
S E C U N D E xwvutsrqponmlkjihgfedcbaZYXWVUTSRQPONMLKJIHGFEDCBA T E O R II iN R U D I T E
Motivul pentru care de diferite. Unele unde, cum ar f cele ale apei vezi ~i
in spatiu nimeni ELECROMAGNETISMUL
sau ale sunetului, mi~ca fizic particulele de apa
nu te poate auzi p.28
sau de aer prin care tree. Aceste unde sunt
atuncisrqponmlkjihgfedcbaZYXWVUTSRQPONMLKJIHGFEDCBA
cand tipi. TEORIA CUANTlcA
de doua tipuri. Undele sonore sunt .longitudnale' - A CAMPURILOR
GAND D E 3 M IN U T E creeaza vibratii care mi~ca aerul para lei cu directia P·46
Premiul Nobel pentru directie - de exemplu in sus ~i in jos. Orice Michael Brooks ZYXWVUTSRQPONMLKJIHGFEDCB
aceasta descoperire.
unda de lumina care oscileaza in alta directie -
Panil atunci, se considera
de exemplu, dintr-o parte in alta - trece fara
ca lumina consta dintr-o
serie de unde, osclland a f afectata. Daca lumina ar fi a unda longitudinala,
la diferite frecvente. lentilele polaroid nu ar avea nici un efect
Energia detinuta
Cea mai mare parte a teoriei undelor a fast
de un foton tine
de frecventa de oscilatie
elaborate in secolul XIX, cand deschizatori
a undei de lumina. de drumuri precum Thomas Young au aratat
De asemenea, ea deterrnina U n d e le p o t fi g a s ite
cum pot f manipulate undele. Acestea sunt
culoarea pe care 0 vedem. p e s te to t in ju r u l n o s tr u :
reflectate de anumite materia Ie, refractate
Lumina albastra in o c e a n , in fedcbaZYXWVUTSRQPONMLKJIHGFEDCBA
aer, c h i a r
este cornpusa din fotoni la interfata dintre doua tipuri de mediu, si i n v i d u l s p a t i a l , O r i u n d e
cu 0 energie mai inalta - sau difractate, adica se raspendesc la trecerea a r f i ele, t o a t e su n t
sau cu 0 oscilatie c a r a c te r iz a te d e lu n g im e
printr-o Fanta ingusta. Ele pot sa interfereze,
mai rapidil- decat d e u n d o - d ista n t«
anulandu-se reciproc in anumite zone ale mediului,
lumina rosie. d e la p u n c tu l d e p le c a r e
iar in alte zone se pot combina in unde mai mari a l u n u i c ic lu a l u n d e i p o n a
~i mai puternice. la p u n c tu l d e p le c a r e
z it () M a c r o c o sm o su l kjihgfedcbaZYXWVUTSRQPONMLKJIHGFEDCBA a l c i c l u l u i urm iitor.
T E O R I I iN R U D I T E xwvutsrqponmlkjihgfedcbaZYXWVUTSRQPONMLKJIHGFEDCBA
vezi ~isrqponmlkjihgfedcbaZYXWVUTSRQPONMLKJIHGFEDCBA
ELECROMAGNETISMUL
p.28
TEORIA CUANTICA
A CAMPURILOR
P·46
B IO G R A F II
iN ] SECUNDE
THOMAS YOUNG
1773-1829
TEXT
D E ]o DE SECUNDE
Michael Brooks fedcbaZYXWVUTSRQPONMLKJIHGFEDCBA
D
acd vrei sa afli cum drcula caldura,
trebuie sa intelegi cum functioneaza
termodinamica. Teoria este guvernatd de trei
NOTA DE 3
legi. Prima stipuleaza Cd orice s-ar intarnpla.
S E C U N D E srqponmlkjihgfedcbaZYXWVUTSRQPONMLKJIHGFEDCBA T E O R II iN R U D I T E
z6 o Macrocosmosul e /e c tr o c a s n ic .
T E O R II iN R U D IT E xwvutsrqponmlkjihgfedcbaZYXWVUTSRQPONMLKJIHGFEDCBA
vezi ?i
EORIAHAOSULUIsrqponmlkjihgfedcbaZYXWVUTSRQPONMLKJIHGFEDCBA
.152
IO G R A F II
N 3 SECUNDE
ILLIAM THOMSON,
ORD KELVIN
821t-1907
EXT
E 30 D E S E C U N D E
ichael Brooks fedcbaZYXWVUTSRQPONMLKJIHGFEDCBA
onform teoriei
rm odinam icii,
n frigider nu
ade tem peratura
im entelor, ci Ie
soarbe caldura,
olizeaza acest
cru prin com presarea
ui fluid in tevi!e
late in partea
'n spate a aparatului
ecttocasnic.
ELECTROMAGNETISMUL
Teorii In 3 0 de secunde
o baterie,xwvutsrqponmlkjihgfedcbaZYXWVUTSRQPONMLKJIHGFEDCBA
0 bobina din fier inauntrul unui camp magnetic va produce vezi ~i
de sarma ?i un magnet TEORIA UNDELOR
un curent electric, care se va propaga de-a lungul
lti pot asigura 0 experienta p. 24
sarrnei A~a se produce electricitatea Dirnpotriva,
mlscatoarel TEORIA CUANTlcA
trimiterea unui curent electric printr-o sarma A CAMPURILOR
GAND D E 3 M IN U T E ~i rniscarea sarcinilor electrice va genera un camp p. 46
Aparitia teoriei cuantice
magnetic. A~a realizarn electromagnetii folositi UNIFICAREA
a filcut necesara
pentru majoritatea soneriilor ~i acceleratorilor p. 50
rescrierea ecuatiilor
lui James Clerk Maxwell de particule. Cea de a treia optiune este
B IO G R A F II
privind electricitatea de a face un curent electric sa treaca iN 3 SECUNDE
?i magnetismul. Rezultatul
printr-o sarma aflata intr-un camp magnetic. JAMES CLERK MAXWELL
a fost 0 noua teorie,
18]1 ·1879
nurnita electrodinamica Sarma se va misca. Aceasta este ideea care
MAX PLANCK
cuantica. lnsa, oricat se afla la baza motorului electric din mixerul
18581947
de ciudat ar parea. anumite tau de bucatarie sau din burghiul tau electric.
parti ale teoriei au trebuit ALBERT EINSTEIN
Mare parte din meritul pentru aceasta teorie 879 955
sustinute cu cifre obtinute
din experimente i se datoreaza scotianului James Clerk Maxwell,
TEXT
?i nu din teorie pura. primul care a formulat ecuatiile ce descriu
D E 30 DE SECUNDE
Cu toate aces tea,
interactiunea cornplexa dintre carnpurile Michael Brooks ZYXWVUTSRQPONMLKJIHGFEDCBA
teoria este considerata
de departe cea mai valoroasa electrice ~i cele magnetice. Aceste ecuatii
din domeniul stiintei, presupun integra rea unui factor neasteptat
viteza luminii. Aceasta descoperire a dus
O r ic a t d e u im ito r fedcbaZYXWVUTSRQPONMLKJIHGFE
or MLKJIHGFEDCBA
p iir e a , u n f l u x
la intelegerea faptului ca lumina ~i caldura
d e p a r tic u le in vizib ile,
radianta pot fi gandite ca variatii ln rniscare im p reu n ii c u e f e c t e l e
ale unor carnpuri electromagnetice. Aceste u n u i c a m p d e fo r te
T E O R I I iN R U D I T E
vezi ~isrqponmlkjihgfedcbaZYXWVUTSRQPONMLKJIHGFEDCBA
TEORIA UNDELOR
P·24
TEORIA CUANTICA
A CAMPURILOR
P·46
UNIFICAREA
P·50
B IO G R A F II
iN 3 S E C U N D E
MAX PLANCK
8d· 1947
ALBERT EI NSTEI N
9 955
TEXT
D E 30 D E SE C U N D E
Michael Brooks ZYXWVUTSRQPONMLKJIHGFEDCBA
O r ic iit d e u im ito r
o r p o r e o , u n f lu x
d e p o r tic u le fedcbaZYXWVUTSRQPONMLKJIHGFEDCBA
in vizlb lle,
im p r e u n o c u e f e c te le
u n u i c a m p d e f o r te
in v iz ib i/, p o o te o s ig u r o
e n e r g io n e c e s o r o p e n tr u
o b s o lu t o r ic e ,
e 10 0 m o ~ in u to
e ju c o r ie p a n o10 u n
o m p u te r p e r f o r m o n t.
TEORIA RELATIVITATII
Teorii in 30 de secunde
T
eoria relativitatii. ernisa de Einstein, reprezinta
cea mai precise descriere privind mterartiunea
dintre materie, energie, spatiu ~i timp. In realitate,
NOTA DE 3 SECUNDE este yorba despre doua teorii, cea a relativitatii
srqponmlkjihgfedcbaZYXWVUTSRQPONMLKJIHGFEDCBA T E O R I I iN R U D I T E
Daea vrei sa ramai tanar, restranse ~i cea a relativitatii generalizate, vezi ~i
nu te opri din rniscare! LEGEA GRAVITATIEI
formulate ln aceasta ordine cronologica.
UNIVERSALE
Conform celei dintai. nimic nu se poate misca p.20
of era ~i posibilitateaxwvutsrqponmlkjihgfedcbaZYXWVUTSRQPONMLKJIHGFEDCBA
Teoria relativitatii generalizate a desfiintat
calatortilor inapoi TEXT
conceptul de gravitatie allui Isaac Newton. D E 30 D E SE C U N D E
in timp - 0 sursa
de paradoxuri incitante. Ea Tnfati~eaza timpul ca 0 dimensiune asemeni Michael Brooks
UNIFICAREA
p.so
TEORIA CUANTICA
A CAMPURILOR
P·46
IO G R A F II
N 3 SECUNDE
LBERT EINSTEIN
kjihgfedcbaZYXWVUTSRQPONMLKJIHGFEDCBA
7 9 - 19 5 5
SAAC NEWTON
6 4 3 -17 2 7
EXT
E 30 D E SE C U N D E
ichael Brooks ZYXWVUTSRQPONMLKJIHGFEDCBA
T o tu l e s te r e la tiv . "
fedcbaZYXWVUTSRQPONMLKJIHGFEDCBA
s p u n e m adesea,
o r p o o te n u n e d a m
e o m o c a t d e adeviirat
s te o c e s t lu c r u -
" n o ~ i tim p u l,
o s o ~ i s p o tiu l
n t in te r c o n e c ta te .
MICROCOSMOSUL
M I C R O C O S M O S U L kjihgfedcbaZYXWVUTSRQPONMLKJIHGFEDCBA
GLOSAR
cuanta xwvutsrqponmlkjihgfedcbaZYXWVUTSRQPONMLKJIHGFEDCBA
Cantitate de energie care nu poate mai simple. Exista circa go de elemente de energie joasa, 111
fi divizata in componente mai mici. pe Pamant, de ex., aurul, sulful. oxigenul au fotonii cu ener
sau hidrogenuL Apa este 0 comblnatie ~i caldura se afla u
dimensiune Masura fundamentala de oxigen ~i hidrogen ~i nu este un element -
pentru a descrie un obiect sau un eveniment. poate fi divizata in doua parti constitutive. mecanlca Ramura
Oistingem patru dimensiuni - lungimea, latimea, ~i miscarea materi
inaltimea ~i timpulfedcbaZYXWVUTSRQPONMLKJIHGFEDCBA
= , dar unele teorii stuntifice forta Fenomen in cadrul caruia energia ale mi~carii expuse (
includ dimensiuni multiple, explicabile este transferata de la un obiect la altul cuantice Insa, aces
doar matematic. Universul este tinut laolalta de doar iar fizicienii descri
patru forte, care atrag masa sau 0 separa caracteristici ale p
electromagnetism fortele care gravitatia, electromagnetismul,
Relatie dintresrqponmlkjihgfedcbaZYXWVUTSRQPONMLKJIHGFEDCBA forta nudeara de probabilitati.
imping electronii lnainte, sub forma de curent slaba ~i forta nudeara tare. Cravitatia este
electric, ~i fortele exercitate de rnagneti. Este cea mai slaba, dar are efect la mari distante - microcosmos Ima
una dintre cele patru forte ale naturii, fiind forrneaza stelele ~i rnentine planetele un model al unui
corelata cu sarcinile electrice. Sarcinile opuse In rniscare pe orbita. Forta nodeara tare cum functioneaza
se atrag reciproc, iar cele de acelasi fel se resping. este cea mai puternica, dar nu este activa mica scara posibil'
Forta electromagnetica asigura structura atomilor decat pe distante care reprezinta 0 fractiune
~i permite unirea unui set de atomi, in vederea din dimensiunea unui atom. microscop electro
forrnarii substantelor care forrneaza universuL imagini ale unor c
forta nucleara slaba Forta implicata In emisia la raze de electron
electron Particula rninuscula, cu sarcina anumitor particule ale nucleului In timpul
negativa. care face parte din atom. Electronii unei degradari radioactive. mlscare brownia
trec prin metale pentru a crea curent electric. In care mici obie
In plus, sunt irnplicati in reactiile chimice forta nucleara tare Forta Cafe rnentine de fum, par sa s
care permit atomilor sa se lege intre ei. laolalta protonii ~i neutronii dintr-un nucleu. este cauzata de a
se ciocnesc frecv
element Atomii sunt forrnati dintr-o rnultirne fotoni Pachete de energie, folosite pentru
de particule mai mici - protoni, electroni transferul fortelor electromagnetice. Radiatiile, neutron Particul
~i neutroni. Fiecare ii confers atomului cum ar f lumina, caldura ~i razele X reprezinta fiecarui atom.
anumite proprietati fizice ~i chimice. Un element valuri de fotoni. Numele pe care II dam
reprezinta 0 substanta fermata dintr-un singur radiatiei depinde de gradul de energie nucleu Centru d·
tip de atom. Nu poate f divizat in substante din fotonii ei. Undele radio contin fotoni se regasesc parti
3 f t ( ) M ic r o c o s m o s u l
go de elemente de energie joasa, In timp ce razele X ;;i gamma ;;i neutroni. Datorita protonilor, nucleul
I, sulful, oxigenulsrqponmlkjihgfedcbaZYXWVUTSRQPONMLKJIHGFEDCBA
au fotonii cu energia cea mai mare. Lumina are 0 sarcina pozitiva, care atrage un nurnar
e 0 cornbinatie ;;i caldura se afla undeva la mijloe. egal de electroni care se rnisca ln jurul
nu este un element - sau, cornpletand astfel atomul. Aproape
parti constitutive mecanica Pamura a fizicii care studiaza fortele Tntreaga masa a unui atom se gaseste
;;i rniscarea materiei. Se folosesc cele trei legi ln nudeu
ul caruia energia ale mi;;carii expuse de Newton. In cazul mecanicii
n obiect la altul. cuantice lnsa, aceste reguli nu mai sunt aplicabile, particule alfa Materii invizibile, emise
lalta de doar iar fizicienii descriu rnisrarea, locatia ;;i alte de unele substante radioactive. Sunt constituite
asa sau 0 separa caracteristici ale particulelor folosindu-se din doi protoni ;;i doi neutroni cu 0 sarcina
tismul, forta nucleara de probabilitati.kjihgfedcbaZYXWVUTSRQPONMLKJIHGFEDCBA
electrka de +2.
are. Cravitatia este
fect la mari distante - microcosmos Imagine vazuta prin microscop - probabilitate Masura a gradului posibilitati.
tine planetele un model al unui sistem care descrie de realizare a unui fenomen sau eveniment
rta nucleara tare cum functioneaza acesta la cea mai
ar nu este activa mica scara posibila. proton Particula subatornica. cu sarcina
prezinta 0 fraqiune eiectrica, din nucleul atornilor.
m. microscop electronic Microscop care surprinde
imagini ale unor corpuri foarte mici, recurgand radioactiv Proprietate a anumitor atomi
rta implicata ln emisia la raze de electroni, In locul razelor de lumina. prea instabili pentru a rarnane intregi.
ucleului Tntimpul Acestia se dezintegreaza, ernitand
ve. miscare browniana Fenomen observabil, o radiatie sub forma de mici particule
In care mici obiecte, cum ar fi particule cu 0 viteza foarte ridicata.
rta Cafe rnentine de fum, par sa se rniste aleator. Miscarea
onii dintr-un nucleu. este cauzata de atomi invizibili, care semiconductor Material cu conductibilitate
se ciocnesc frecvent cu corpuri vizibile. electrica medie sau cu rezistenta electrka
gie, folosite pentru mare. Sunt folosite drept comutatoare
magnetice. Radiatiile, neutron Particula subatomica din nucleul minuscule Tn computere ;;i electrocasnice.
;;i razele X reprezinta fiecarui atom.
pe care 11dam teleportare Transportare a unui corp solid,
ul de energie nucleu Centru dens al unui atom, ln care prin divizarea sa ;;i, apoi, prin reconstruirea
io contin fotoni se regasesc particule numite protoni sa, din noi atomi, Tn alta locatie.
Glosar () 35
TEORIA ATOMICA--===::::::1
Teorii in 30 de secunde
vorbim ast:!zi despre teoria chimistului englez John Dalton, dar s-a impus ERNEST RUTHERFORD
atornica, nu ne referim 18 7 1-1 937
de abia ln 1905, cand Einstein a dovedit
la teoria care sustine
matematic existenta atomilor ln renumitul TEXT
c:! totul este format
din atomi, ci, mai curand, sau articol despre rniscarea browniana. D E 30 D E SE C U N D E
Jim AI-KhalilifedcbaZYXWVUTSRQPONMLKJIHGFEDCBA
la teoria care descrie Cativa ani mai tarziu, Ernest Rutherford a fost
comportamentul
primul care sa scruteze interiorul unui atom
~i interactiunea atomilor -
domeniul mecanicii cuantice.
ln cadrul unui experiment ln care a bombardat
o fOita subtire de aur cu particule alfa.
EI a descoperit ca fiecare atom este constituit T o t ceea ce a i viizu t,
vezi ~ i vei ved ea
dintr-un minuscul nucleu cu sarcina electrka
vreo d o tii este fo rm a t
pozitiva. Tnconjurat de un spatiu ln care electroni d in tr-u n a m a lg a m
~i mai mici, cu 0 sarcina electrica negativa. d e a to m i - ch ia r
36 () MicrocosmosulkjihgfedcbaZYXWVUTSRQPONMLKJIHGFEDCBA
orbiteaza nucleul. ~i tu in su ti.
,,-,,
. ,
I ,
, electron kjihgfedcbaZYXWVUTSRQPONMLKJIHGF
..
I ,
\
,--- ...
~
, ,,
"
~"
.---,,
."
" , " " , I
, ",," I
, ,,,
_---..-7"--~-,----.•
~_
, ,~ , I
, " '. I
r----._ ~ ~ --,.-.I--- ,
,~ 1 , , _~-.-
.
PRINCIPIUL INCERTITUDINII , • " I ,
I .,. I ,
P·4 0
T ot ceeo ce ai viizut,
vezi ~ i vei vedea
vreodota este form at
dintr-un am algam
de atom i - chiar MLKJIHGFEDCBA
~ i tu tnsuti.
M E C A N IC A
C U A N T IC A
T eorii in 3 0 de secunde
NO TA DE 3 SECUNDE
i~i schirnba modul de aplicare. Se impune
kjihgfedcbaZYXWVUTSRQPONMLKJIHGFEDCBA T E O R I I iN R U D I T E
G iN D D E 3 M IN U T E
~i Werner Heisenberg in anii 1920.
MLKJIHGFEDCBA
T E O R I I iN R U D I T E
xwvutsrqponmlkjihgfedcbaZYXWVUTSRQPONMLKJIHGFEDCBA
vezi~i
PRINCIPIUL INCERTITUDINIlsrqponmlkjihgfedcbaZYXWVUTSRQPONMLKJIHGFEDCBA
P·40
TEORIA CUANTICA
A CAMPURILOR
P·46
B I O C iR A F I I
iN 3 S E C U N D E
MAX PLANCK
1 8 5 8 -1 9 4 7
ALBERT EINSTEINkjihgfedcbaZYXWVUTSRQPONMLKJIHGFEDCBA
18 7 9 - 1 9 5 5
NIELS BOHR
1 8 8 5 -1 9 6 2
WERNER HEISENBERG
1 9 °1 -1 9 7 6
PAUL DIRAC
1 9 ° 2 -1 9 8 4
TEXT
D E 30 D E SE C U N D E
Jim AI-KhaliliZYXWVUTSRQPONMLKJIHGFEDCBA
M e c a n ic a c u a n tic a
n u a fe ro ra sp u n su ri
s im p le - d e e x e m p lu ,
e a e x p iic o fa p tu l
co fedcbaZYXWVUTSRQPONMLKJIHGFEDCBA
aceea~ ip articula
s u b a ta m ic a p o a te e x is ta
in tr -a s u m e d e n ie star!
de
d ife r ite in acela~ i tim p .
PRINCIPIUL
INCERTITUDINII ----....,
Teorii In 30 de secunde
MECANICA CUANTICAsrqponmlkjihgfedcbaZYXWVUTSRQPONMLKJIHGFEDCBA
p]8
LUMI PARALELE
p.128
B I O (jR A F il
iN 3 S E C U N D E
WERNER HEISENBERG
1 9 °1 -1 9 7 6
TEXT
D E 30 D E SE C U N D E
Jim AI-KhaliliZYXWVUTSRQPONMLKJIHGFEDCBA
C o n fo r m p r in c ip iu lu i > U n d e e J ti, u r id e 0 1 fo s t
fedcbaZYXWVUTSRQPONMLKJIHGFEDCBA
i n c e r t i t u d i n i i , n u p o ti I i in c o tr o IIei m erg e'
T E O R I I iN R U D I T E xwvutsrqponmlkjihgfedcbaZYXWVUTSRQPONMLKJIHGFEDCBA
vezi ?i
PRINCIPIUL INCERTITUDINIlsrqponmlkjihgfedcbaZYXWVUTSRQPONMLKJIHGFEDCBA
P·40
ENTANGLEMENT-UL
CUANTIC
P·48
LUMI PARALELE
p.128
B IO G R A F II
iN 3 S E C U N D E
ERWIN SCHRODINGER
1887-1 961
TEXT
D E 30 D E SE C U N D E
Jim AI-KhalilifedcbaZYXWVUTSRQPONMLKJIHGFEDCBA
A CAMPURILOR
Teorii in 30 de secunde
U
n "camp" ln fizica reprezinta regiunea dintr-un
spatiu in care se exercita 0 influenta fizica
asupra corpurilor. Din aceasta categorie fac parte
NOTA DE 3 SECUNDE
campurile gravitationale ~i magnetice Teoria
xwvutsrqponmlkjihgfedcbaZYXWVUTSRQPONMLKJIHGFEDCBA T E O R I I iN R U D I T E
TEORIA ATOMICA
P·36
MECANICA CUANTICA
p.J8
PRINCIPIUL INCERTITUDINII
P·40
810GRAFII
iN 3 SECUNDE
PAUL DIRAC
19°2-198,..
JAMES CLERK MAXWELL
1831-1879
RICHARD FEYNMAN
1918-1988
TEXT
DE 30 DE SECUNDE
Jim AI-KhalilifedcbaZYXWVUTSRQPONMLKJIHGFEDCBA
T eoria cuantltii
a ctim purilor ap/ica
legile bizare ale fizicii
cuantice nu doar
la particulele so/ide,
dar ~ i la ctim purile
core descriu fortele
fundam entale din natura. MLKJIHGFEDCBA
ENTANGLEM ENT -U L
C U A N T IC
(OtORt
Teorii in 30 de secunde
ebaZYXWVUTSRQPONMLKJIHGFEDCBA
T E O R I I iN R U D I T E xwvutsrqponmlkjihgfedcbaZYXWVUTSRQPONMLKJIHGFEDCBA
vezi ~i
> E n t a n g le m e n t - iiI cuantic
PRINCIPIUL INCERTITUDINIl
or puteo s 4 fac4 p()sibiltJ
P·40
teleportorea obiecte/or
LUMI PARALELE
IikjihgfedcbaZYXWVUTSRQPON
a OfImenilor.
p.128
TEXT
D E 30 D E SE C U N D E
Jim AI-KhalilifedcbaZYXWVUTSRQPONMLKJIHGFEDCBA
Teorii in 3 0 de secunde
T o tu l in u n iv e r s e s te
c o n e c to t - fedcbaZYXWVUTSRQPONMLKJIHGFED
usor d e s p u s ,
50 () Microcosmosul d o r g r e u d e ln teles.
TEORII iNRUDITE xwvutsrqponmlkjihgfedcbaZYXWVUTSRQPONMLKJIHGFEDCBA
vezi ~i
LEGEA
GRAVITATIEI UNIVERSALE
p.20
TEORIA RELATIVITATIl
P·30
ENTANGLEMENT-UL .•.•.....
CUANTIC
P·48
....baZYXWVU
•••••
•
BIOGRAFII
iN 3 SECUNDE
ALBERT EINSTEIN
18 79- 1 955
.... •••
TEXT
DE 30 DE SECUNDE
....... ~..
Jim AI-KhalilifedcbaZYXWVUTSRQPONMLKJIHGFEDCBA
abstract xwvutsrqponmlkjihgfedcbaZYXWVUTSRQPONMLKJIHGFEDCBA
Care are legatura cu ceva imaginar ateist Persoana care nu crede in existents genetica ~tiinta
sau intelectual. Subiectul nu poate fi analizat vreunei divinitati. Aceasta pozitie difera user fata genelor. Termen
direct sau perceput fizic, dar oamenii de cea a unui agnostic, care considera ca este principale. Prima
sunt capabili sa schimbesrqponmlkjihgfedcbaZYXWVUTSRQPONMLKJIHGFEDCBA
intre ei notiuni imposibil sa stii daca a divinitate exista sau nu. elemente care d
abstracte prin limbaj. caracteristici ere
chimie prebiotidi Se refers la perioada ca si-a rnostenit I
altruism Opusul egoismului. Societatile dinaintea existentei vietii. cel putin ca se refera la fa I
umane incurejeaza comportamentul altruist, pe Pamant. Viata se bazeaza pe un nurnar caracteristica de
precum actiunile caritabile, intrucat. de clase de substante chimice. Unele sunt propriilor copii. In.
pe termen lung, acesta irnbunatateste complexe, dar majoritatea, cum sunt zaharurile mare lucru desp
viata tuturor. In mod similar, altruismul pare ~i aminoacizii, sunt relativ simple. Cand Ie pentru acel par
sa fie prezent ~i in relatiile animale. De pi Ida, gasim in jurul nostru zi de zi, putem banui prezinta gena d
suricatele, din familia mangustelor, stau ca au fast create de un proces viu. substanta chimi I
de paza pe rand ~i i~i anunta semenii in caz Le descoperim insa ~i in spatiu. Se presupune codul ce sta la
de atac. lupii au grija de pui unii pentru altii,
iar leii vaneaza in grup ~i impart hrana.
ca primele entitati vii au recurs la aceste
asa-nurnite substante chimice prebiotice
viu. °
gena est
care poarta 0 pa
Teoria evolutionista ne invata ca. pe termen intr-o "supa prirnordiala". Teoria predorninanta fi translat intr-o
lung, genele benefkiaza de altruismul sustine ca acestea au aparut datorita unor vii Unul dintre r
de care dau dovada animalele. procese pur chimice, de~i s-a sugerat identificarea rela
~i ca ar f sosit din spatiu. prin descoperire
aminoacid Substanta cornpusa din atomi care pot f tradus
de carbon, hidrogen, oxigen ~i nitrogen. ecologie Studiu al cornunitatilor de viata
Aminoacizii sunt elementele componente salbatica. Un ecolog cerceteaza cum traiesc Homo Genul c
ale proteinelor. Sunt organizat! in lanturi lungi, organismele, urrnarind factorii care Ie afecteaza asernar.atoare
care se rasucesc pentru a realiza proteine supravietuirea - resursele de hrana. clima doar a specie u
cu a forma bine definite. Proteinele sunt ~i activitatile tuturor celorlalte anima Ie, plante ~i altele. Printre
adesea descrise ca substanta din care ~i alte forme de viata din habitatul cercetat. .Omol lodemenMLK
sunt facuti rnuschn sau carnea, insa Se poate recurge la ecologie pentru descrierea Hom o s a p ie n s , a
ele reprezinta. in realitate, masinile-unelte modului in care membri ai aceleasi specii de azi, insearnna
ale vietii Fiecare celula din trup foloseste concureaza sau coopereaza pentru a-~i controla
sute de proteine pentru a produce ~i prelucra resursele. Ea prezinta ~i imaginea relatiei dintre
substantele chimice care ne tin in viata. specii, creand un model numit ecosistem.
51t c t E v o lu t ia u m a n a
u crede In existenta genetlca ~tiinta care se ocupa cu studierea lpoteza Set de idei a carer valabilitate trebuie
ta pozitie difera usor fata genelor. Termenul gena are doua definitii testata prin experimente. Daca acestea
, careconsiders ca este principale. Prima prezinta genele drept nu dovedesc ca ideile ipotezei sunt gresite,
divinitate exista sau nu. elemente care deterrnina transmiterea unor atunci ipoteza este prornovata la nivel
caracteristici ereditare. Cand cineva spune de teorie - ~i considerate ca adevarata.
refera la perioada ca sr-a rnostenit parul roscat. intelegem pana la posibila aparitie a unei alte teorii
iii, eel putinsrqponmlkjihgfedcbaZYXWVUTSRQPONMLKJIHGFEDCBA
ca se refers la faptul ca a dobandit aceasta care sa 0 infirme. Cercetatorii folosesc
azeaza pe un numar caracteristica de la parintii sai ~i ca 0 va transmite aceste teorii pentru a formula noi ipoteze,
chimice. Unele sunt propriilor copii.lnsa aceasta definitie nu ne spune In cautarea de noi adevaruri.kjihgfedcbaZYXWVUTSRQPONMLK
tea, cum sunt zaharurile mare lucru despre factorii fizici responsabili
tiv simple. Cand Ie pentru acel par roscat. Cea de-a doua definitie psihologie Studiere ~tiintifica a rnintii umane.
ide zi, putem banul prezinta gena drept un segment de ADN, Nu trebuie confundata cu domeniul mult
proces viu. substanta chimka cornplexa care detine mai subiectiv al psihanalizei.
n spatio. Se presupune codul ce sta la baza constructiei unui corp
u recurs la aceste
chimice prebiotice
viu. ° gena este 0 sectiune din acest ADN, spor Structure mica, asernanatoare unei
care poarta 0 parte irnportanta de cod, ce poate serninte. cu capacitatea de a creste. forrnand
'. Teoria predominanta fi translat lntr -0 parte functionala a unei celule un corp integral, sau de a se multiplica In colonii
parut datorita unor vii. Unul dintre rolurile-cheie ale geneticii este de organisme unicelulare, cum sunt bacteriile.
?i s-a sugerat identificarea relatiilor lntre aceste doua definitii, Anumite bacterii tree printr-o faza de spor,
iu. prin descoperirea ace lor parti de ADN In cadrul careia sunt lnchise intr-un chist,
care pot f traduse In caracteristici rnasurabile. inauntrul unui lnvelis dur, care protejeaza
unitatilor de viata celula de aproape toate tehnicile de sterilizare.
rceteaza cum traiesc Homo Genul caruia Ii apartin animalele Printre formele de viata producatoare de spori
actorii care Ie afecteaza asernanatoare omului. Azi supravietuieste sunt ciupercile, ferigile ~i unele anima Ie parazite,
Ie de hrana, dima doar 0 specie urnana. lnsa In trecut au existat cum sunt viermii lati, care produc oua sub forma
orlalte animale, plante ?i altele. Printre ele se nurnaraMLKJIHGFEDCBA
H . h a b ilis , adica unor chisturi intarite care se asearrena cu sporii.
n habitatul cercetat. .Ornol inderranatic". ~i H . e re c tu s , "Omul vertical".
logie pentru descrierea H o m o s a p ie n s , denumirea ~tiintifica a oamenilor teritorialitate Practica a animalelor
ai aceleasi specii de azi, insearnna .Ornul intelept'. de a controla anumite zone de locuire.
aza pentru a-~i controla Teritoriile Ie asigura hrana ~i adapost.
imaginea relatiei dintre
umit ecosistem.
Glosar () 55
PANSPERMIA
Teorii in 30 de secunde
PRINCIPIUL ANTROPIC
p.l22
B IO G R A F II
iN 3 S E C U N D E
SVANTE ARRHENIUS
1 8 5 9 -1 9 2 7
FRED HOYLE
1 9 1 5 -2 0 0 1
CHANDRA
WICKRAMASINGHE
1939-
TEXT
D E 30 D E SE C U N D E
John GribbinZYXWVUTSRQPONMLKJIHGFEDCBA
A s o s it fedcbaZYXWVUTSRQPONMLKJIHGFEDCBA
viata p e P c J m a n t
d in s p a tiu l c o s m ic ? MLKJIHGFEDCBA
~i au dus sporii
d e p e P c J m a n t v io tc J
p e a lte p la n e te ?
SELECTIA NATURALA
Teorii in 3 0 de secunde srqponmlkjihgfedcbaZYXWVUTSRQPONMLKJIHGFEDCBA
O persoana pe care
sau 0
0 doare gatul
ureche este infectata cu bacterii,
care se raspandesc in respectivele parti ale corpului.
NOTA DE 3 SECUNDE Afectiunile sunt tratate cu antibiotice. 0 mica
xwvutsrqponmlkjihgfedcbaZYXWVUTSRQPONMLKJIHGFEDCBA T E O R I I iN R U D I T E
Toate fiintele vii sunt doza de medicament va intrerupe reproducerea vezi ,?i
modelate de mediul GENA EGDISTA
bacteriilor, iar infectia dispare aproape cu totul
inconjurator, de aceea p. 60
Oar, peste cateva zile, infectia poate reveni,
delfinii se asearnana MIMETICA
cu rechinii ,?inu cu carnilele. caci bacterii rezistente la antibiotic iau locul
P·144
celor eliminate prin tratament. Schimbarea
de la 0 populatie bacteriana care reactioneaza
GAND D E 3 M IN U T E B IO G R A F II
la medicament la una care ii rezista este
Teoria selectiei naturale iN 3 S E C U N D E
a fost conceputa atat un exemplu de selectie naturala extrem de repida. CHARLES DARWIN
de Charles Darwin, Rezistenta la medicament este trersrnisa urmatoerei 180 9-1882
MIMETICA
P·144
BIOGRAFII
iN 3 SECUNDE
CHARLES DARWIN
1809-1882
ALFRED WALLACE
182 3-1913
TEXT
DE 30 DE SECUNDE
Mark RidleyZYXWVUTSRQPONMLKJIHGFEDCBA
S e /e c tia n a tu r a /a fedcbaZYXWVUTSRQPONMLKJIHGFEDCBA
su siin e baZYXWVUTSRQPONMLKJIHGFEDCBA
co s p e c iiJ e evolueaza
MLKJIHGFEDCBA
p e n tr u a d e p a ~ i p ie d ic ile
c a r e a p a r in m e d iu l
in c a r e triiiesc.
GENA EGOISTA
Teorii in 30 de secundefedcbaZYXWVUTSRQPONMLKJIHGFEDCBA
NOTA DE 3 SECUNDE
[ochi, rnustati etc.]. rnuschi, gheare ~i sistem
srqponmlkjihgfedcbaZYXWVUTSRQPONMLKJIHGFEDCBA T E O R I I iN R U D I T E
Noi existarn doar pentru digestiv, toate necesare supravietuini Aceste vezi ~i
a fi purtatori de gene SELEqlA NATURALA
atribute s-au dezvoltat prin seiectie naturale,
p. 58
~i pentru a produce cat
care ar produce adaptari in beneficiul unor
mai multe copii ale acestora. BRICIUL LUI OCKHAM
organisme individuale. Insa aceste organisme P·142
MIMETICA
P·144
B IO G R A F II
iN 3 S E C U N D E
RICHARD DAWKINS
1941-
TEXT
D E 30 D E SE C U N D E
Mark RidleyfedcbaZYXWVUTSRQPONMLKJIHGFEDCBA
iN 3 SECUNDE
parte a secoluluisrqponmlkjihgfedcbaZYXWVUTSRQPONMLKJIHGFEDCBA
XX. de generatia urrnatoare. Exemplul poate
PLATON
lamarckismul a fost
cel mai intalnit al acestui concept este faptul eea 4Z8-348 i.Hr.
sinonim cu esecul
in ~tiint~. Lamarck
ca fierarii rnusrulosi ajung sa aiba copii pe masura. JEAN-BAPTISTE LAMARCK
este unul dintre putinii Regasim aceasta parere in Grecia antica. 1744-18z9
BIOGRAFII
iN 3 SECUNDE
PLATON
eea 428-348 i.Hr.
JEAN·BAPTISTE LAMARCK
1744-1829
TEXT
DE 30 DE SECUNDE
Mark RidleyfedcbaZYXWVUTSRQPONMLKJIHGFEDCBA
NOTA DE 3 SECUNDE
strarnosii nostri au trait in Africa. Apoi oamenii
xwvutsrqponmlkjihgfedcbaZYXWVUTSRQPONMLKJIHGFEDCBA T E O R I I iN R U D I T E
66 () Evolutia umanakjihgfedcbaZYXWVUTSRQPONMLKJIHGFEDCBA
se trag dintr-un singur stramos african. m ii d e a fr ic a n i.
TEORII iNRUDITE xwvutsrqponmlkjihgfedcbaZYXWVUTSRQPONMLKJIHGFEDCBA
vezi ~i
SOCIOBIOLOGIAsrqponmlkjihgfedcbaZYXWVUTSRQPONMLKJIHGFEDCBA
p.68
ORIGINEA LlMBAJULUI
P 70
IPOTEZA RARITATII
pAMANTULUI
p.110
TEXT
,,
DE 30 DE SECUNDE
Mark RidleyfedcbaZYXWVUTSRQPONMLKJIHGFEDCBA
,
,, ,,
#
,, ,
,
,,
,," ,
,,, , ,
, ,
,
,, ,
,,"
,,, ,
,,MLKJIHGFEDCBA
, ""
i
, "
G enetica ne dovedeste
co 6,7 m iliarde de fiinte
um ane in viata astiizi > ZYXWVUTSRQPONMLKJIHGFEDCBA
I n d l f e r e n t baZYXWVUTSRQPONMLKJIHGFEDCBA
d e lo c u l
se trag din doar cciteva d e I K q t i n a ,' t o t d i n
m ii de africani. A fr ic a n e tr o g e m .
SOCIOBIOLOGIA
Teorii in 30 de secunde
ia TEORII iNRUDITE
vezi ~i
ORIGINEA LlMBAJULUI
P·70
BIOGRAFII
iN 3 SECUNDE
E. O. WILSON
'9 29-
TEXT
DE 30 DE SECUNDE
Mark Ridley
alfedcbaZYXWVUTSRQPONMLKJIHGFEDCBA
D aco te gim de~ ti
co sacietatea um ana
constituie punctul
culm inant MLKJIHGFEDCBA
0 1 sociobiologiei,
m ai in c e a r o il A lbinele,
furnicile ~ i alte insecte
r.
sociale ttiiiesc ~ i ele
in grupuri m arl, dar
din cauze cu totul diferite.
ORIGINEA
LIMBAJULUI
Teorii In 3 0 de secunde
LANGUE
.•. - .
.-baZYXWVUTSRQPONMLKJIHGFEDCBA
,.•
,;"
TEORII ~
iNRUDITE xwvutsrqponmlkjihgfedcbaZYXWVUTSRQPONMLKJIHGFEDCBA
vezi ~i
• L IN G U A
ORIGINEA AFRICANA
p.66
SOCIOBIOLOGIA
p.68
IPOTEZA RARITATII
pAMANTULUI
p.110 •
•
•
SPRACH E •
TEXT •
•
DE 30 DE SECUNDE
Mark RidleyfedcbaZYXWVUTSRQPONMLKJIHGFEDCBA
. .....•kjihgfedcbaZ
KLEA.eT ,
J.
I
" ,
, ,
, I
, " II
, I
.•' I
, I
, I'
, I
, " I t
, I
ZYXWVUTSRQPONMLKJIHGFEDCBA
,
___ ~# r _
" I
___________ \il_ ••••
,• I
•••
I
i
L im bajul este ceea
•• LlMsA I
I
ce ii diferentiaza I
-,
I
D oar noi putem '- - _ ,. - -- -f'I ' - - .- - -. - - - •••• - ---- ..•. ------,.
so exprim am
continutul m intilor
noastre. Singura
problem a este
co trebuie so ne MLKJIHGFEDCBA
g im d im
la ce am vrea so spunem .
, ;
a c t e r a t a t e xwvutsrqponmlkjihgfedcbaZYXWVUTSRQPONMLKJIHGFEDCBA
Conform lui Sigmund Freud, se bucura de cea mai rnolta popularitate sa poata sa invete ~i sa
o persoana i~i arata cateodata senti mente Ie azi. Cand cineva spune ca a rnostenit ochi asemenea unui om.
reprimate prin confundarea neintentionata albastrii. intelegem cu totii ca se refera la faptul
a cuvintelor. Adesea, astfel de scapari apar ca a dobandit aceasta caracteristica de la parintii ipoteza Idei care Tncea
in legatura cu relatiile personale, de exemplu sai. Insa aceasta definitie nu ne indica mare observat ln natura, dar -
un barbat i~i nurneste sotia "mama". lucru despre factorii fizici responsabili acei valabilitate trebuie test
ochi albastrii Cea de-a doua definitie prezinta Daca testele nu dovede
condltionare Un comportament anume gena drept un segment de ADN, substanta sunt gresrte. atunci ipot
este asociat cu un stimul sau cu un semnal.srqponmlkjihgfedcbaZYXWVUTSRQPONMLKJIHGFEDCBA
chi mica cornplexa, care confine codul pe baza la nivelul de teorie - ~i
l.egatura este intarita de recompense pentru caruia este construit un corp viu. Gena este adevarata. pana la apar
un comportament adecvat ~i prin pedepse pentru o sectiure a acestui ADN, care are inmagazinata care sa-i demonstreze f
reactii neadecvate. Cel mai cunoscut exemplu o parte irnportanta de cod, ce poate f tradus de ~tiinta este acelade
este experimentul facut de Pavlov pe caini. intr-o parte functionala a unei celule vii. pentru a formula noi ip
de noi adevaruri.
c o r t e x s e n z o r ia l Sectiune a creierului h o m e o p a t ie Ramura a medicinei alternative
anterior care proceseaza inforrnatia senzoriala. care incearca sa trateze bolile prin folosirea lin g v is t ic a Studiu alii
care ajunge aici de la ochi, urechi etc. printr-o unor cantitati foarte mici de componente sintaxa (structurile pr
retea de nervi dedicata transmiterii semnalelor active. Preparatele homeopate se obtin (regulile lirnbii] ~i pronq
senzoriale. Raspunsurile motrice - respectiv prin dilutia in apa a unor substante foarte sa grupeze limbile pe
mi~carile - sunt comandate de un cortex separat concentrate. Sustinatorii homeopatiei sa Ie inteleaga progre
cred ca aceasta concentratie Tnalta initiala oferind astfel eventuale
d e t e r m in a t Un comportament este complet a substantelor .activeaza" apa, dandu-i, populatilor pe glob Tnp6
controlat de un set de reguli deja existent. o valoare curative. Unele preparate homeopatice
Instinctele pot f descrise ca fiind comportamente sunt stat de diluate, Tncat doar 0 singura neurostiinta Studier
determinate. Majoritatea comportamentelor rnolecula de substanta activa se gaseste intr-o ~i a altor parti ale siste
umane nu sunt determinate, ci rezultate singura doza dintr-un Tntreg lot, deci exista mai ales de anatomia
ale gandirii ~i ale cunoasterii posibilitatea sa te tratezi doar cu apa chioara. nervos ~i coreleaza ac
g e n a Acest termen are doua definitii principale, inteligenta artiflciala Zona a informaticii n e v r o t ic Privind 0 del
care difera substantial. Prima prezinta genele care incearca sa demonteze procesele o nevroza. Nevroza di
drept elemente care determina transmiterea ce stau la baza inteligentei, pentru a Ie programa care este cauzata de 0 I
unor caractere ereditare. Acest punct de vedere apoi intr -un computer, astfelTncat acesta ~i de 0 viziune distorsio
74 () Minte ~i corp
Ita popularitatesrqponmlkjihgfedcbaZYXWVUTSRQPONMLKJIHGFEDCBA
sa poata sa invete ~i sa gandeasca singur, o nevroza poate duce la aparitia unui tic -
a a mostenit ochi asemenea unui om. o rniscare convulsiva involuntara a unor
tii ca se refera la faptul rnuschi, de obicei ai celor faciali.
racteristicade la parintii ipoteza Idei care Tncea.rcasa explice un fenomen
nu ne indica mare observat Tn natura, dar a carer eventuala paradlgrna Constructie mentala arnpla.
ci responsabili acei valabilitate trebuie testata prin experimente. care consta din norme ~i conceptii ~i sta
doua definitie prezinta Daca testele nu dovedesc ca ideile ipotezei la baza modului de a aborda un subiect.
de ADN, substanta sunt gresite. atunci ipoteza este prornovata o .rnutatie de paradigrna" se produce
contine codul pe baza la nivelul de teorie - ~i considerate ca fiind cand 0 noua descoperire transforrna modul
corp viu Gena este adevarata, pana la aparitia unei alte teorii, in care ne explicarn lumea, de exemplu
, careare Tnmagazinata care sa-i demonstreze falsitatea. Rolul oamenilor momentul ln care s-a descoperit
d ce poate f tradus de ~tiinta este acela de a folosi aceste teorii ca Parnantul este sferic, nu plat.
unei celule vii. pentru a formula noi ipoteze, Tn cautarea
de noi adevaurl. psihologie Studiu ~tiintific al rnintii umane.
medicinei alternative Nu trebuie confundata cu domeniul
bolile prin folosirea lingvistica Studiu allimbilor. l.ingvistii studiaza mai subiectiv al psihanalizei.
i de componente sintaxa (structurile propozitiei], gramatica
opate se obtin (regulile lirnbii] ~i pronuntia. Acestea Ie permit teoria invatarii RafTlura a behaviorismului,
substante foarte sa grupeze limbile pe familii ~i sa Tncerce care descrie cum se transforrna obiceiurile
i homeopatiei sa Ie Tnteleaga progresul de-a lungul timpului, ~i credintele comportamentale ca rezultat
ratie Tnalta initiala oferind astfel eventuale elemente privind rnscarea al experierrtelor traite. Curentul principal
v, apa, dandu-i populatiilor pe glob Tn perioada preistonca. este teoria rumita constructivism, care sustine
reparate homeopatice ca oamenii T~irnodifica ~i T~iconstruiesc constant
t doar 0 singura neurostlinta Studiere a furtctionarii creierului rnotivatiile Tn urma experientelor trecute
ivase gaseste intr-o ?i a altor parti ale sistemului nerves. Se ocupa ~i prezente sau a experientelor celor din jur.
g lot, deci exista mai ales de anatomia ~i biochimia sistemului
oar cu apa chioara. nervos ~i coreleaza aceste date cu psihologiakjihgfedcbaZYXWVUTSRQPONMLKJIHGFEDCBA
utopie Societate perfects, Tn care oamenii
urrneaze un set strict de reguli menite
ona a informaticii nevrotic Privind 0 dezordine emotional a, sa asigure pacea ?i dreptatea pentru toti.
ze procesele o nevroza. Nevroza difera de psihoza.
i, pentru a Ie programa care este cauzata de 0 dezordine a personalitatii
fel Tncatacesta ~i de 0 viziune distorsionata a realitatli
Glosar o 75
PSIHANALIZA
Teorii in 30 de secunde
din noi.
.Supraeului" sau moralizator cu dorintele p. 78
BEHAVIORISMUL
p]8
PSIHOLOGIA COGNITIVA
p.80
BIOGRAFII
iN 3 SECUNDE
SIGMUND FREUD
18 5 6 -1 939
TEXT
DE 30 DE SECUNDE
Christian Jarrett
T estul cu pata
de cernealo este
a unealto folosito
de psihanali~ti. > fedcbaZYXWVUTSRQPONMLKJIH
U itit-te inituntrul tifu. srqponmlkjihgfedcbaZY
P acientii descriu form ele Pe cine veZ l uitdndu-se la tine? xwvutsrqponml
pe care Ie vad in pete -
dezvoluindu-~i astfel
em otiile reprim ate.
O ar daco tot ce vezi
nu este decat 0 patii,
atunci chiar
co ai problem e!
BEHAVIORISMUL .... .
Teorii in 3 0 de secunde
B
ehaviorismul a dominat psihologia
o jurnatate de secol, desi elimina toate
conceptele privind mintea ~i constiinta. refuzand
NOTA DE 3 SECUNDE
sa ia in considerare sentimentele, gandurile
srqponmlkjihgfedcbaZYXWVUTSRQPONMLKJIHGFEDCBA T E O R I I iN R U D I T E
n o stru d o a r u n r a s p u n s
10 r e c o m p e n s e ~ i la p e d e p s e ?
R a s p u n d e " D a ! " ~ i v e i p r im i
u n p r e m iu !
T E O R I I iN R U D I T E xwvutsrqponmlkjihgfedcbaZYXWVUTSRQPONMLKJIHGFEDCBA
vezi ~i
SOCIOBIOLOGIA
p.68
PSIHOLOGIA COGNITIVA
rea
p.80
B IO G R A F II
iN 3 S E C U N D E ..•...•. ..,.,. .
I .
JOHN B. WATSON , .•.. - ....
,,
I
1 8 7 8 -1 9 5 8 J
B. F. SKINNER I
I
1 9 0 ,.- 1 9 9 0
,srqponmlkjihgfedcbaZYXWVUTSRQPONMLKJI
I
lor •
TEXT •
©
D E 30 D E SE C U N D E
Sue Blackmore ZYXWVUTSRQPONMLKJIHGFEDCBA
I
I
B e h a v io r is m u lo fe r o
o e x p lic o tie a fe lu lu i
in c a r e o a m e n ii in v a to
- MLKJIHGFEDCBA
fedcbaZYXWVUTSRQPONMLKJIHGFEDCBA
d i n experiente
kjihgfedcbaZYXWVUTSRQPONMLKJIHGFEDCBA
~ i bune, ~ i r e l e .
PSIHOLOGIA
COGNITIVA
Teorii in 3 0 de secunde
Creierul uman reprezinta vine din cuvantul latinesc care insearnna vezi ~i
EFECTUL PLACEBO
hardware-ul. iar mintea "a gandt". iar termenul .psihologie cognitive'
p.go
software-ul unui vast
a fost folosit prima oara de catre de Ulric
computer biologic.
Tot ceea ce facem este
Neisser, in 1967 Era 0 schimbare binevenita
o procesare de inforrnatie. de la behaviorismul dominant. care refuzase B IO G R A F II
iN 3 S E C U N D E
orice cercetare dedicata proceselor mentale.
ULRIC NEISSER
Noua psihologie cognitiva a studiat evenimentele 1928-
GAND D E 3 M IN U T E
interne mintale ~i a recurs la ~tiinta in plina
Psihologia cognltlva a avut
TEXT
expansiune a inteligentei artificiale. Din aceasta
un asemenea successrqponmlkjihgfedcbaZYXWVUTSRQPONMLKJIHGFEDCBA
lncat,
D E 30 D E SE C U N D E
la sfar~itul secolului XX, noua perspectiva. mintea era asernanata Sue Blackmore
majoritatea cercetatorilor
cu software-ul, iar creierul cu hardware-ul
psihologi se prezentau
ca .psihologi ccgnitivi". unui computer biologic. Actiunile umane,
Cu toate acestea, deciziile ~i gandurile erau forme de prelucrare
se bazeaza pe ideea a inforrnatiei. depinzand de date de intrare
conform caruia creierul
din partea sirnturilor Astfel, de exemplu,
lucreaza prin construirea
de reprezentari complexe studii facute asupra sistemului vizual
ale lumii. Acest accent al creierului au relevat cum inforrnatia
pus pe creier incepe acum
care patrunde prin ochi este procesata de straturi
sa lase loc teoriilor care
de celule din ochi, de creierul rnjlociu ~i de cortexul
tin seama intr-o masura
mult mai mare de restul senzorial, pentru a ajunge apoi in zone ale creierului
corpului nostru care pot recunoaste obiecte sau pot controla
~ide interactiunile
anumite actiuni ~i procesul vorbirii. Psihologia
noastre dinamice
cu lumea dinjur. cognitiva a luat amploare, ajungand paradigma E s te u n c r e ie r
s o u e s te u n c o m p u te r ?
dornlnanta din psihologie catre sfar~itul
P s ih o lo g ii c o g n itiv i
secolului XX In prezent, este parte a domeniului
su stin c a d i f e r e n t o
interdisciplinar al stiintei cognitive, care include ~i e s t e m i n i m a , in tru ciit
parti ale neurostiintei. ale lingvisticii ~i ale filosofiei.ZYXWVUTSRQPONMLKJIHGFEDCBA
c r e ie r u l e s te u n p r o c e s o r
------
> in cazul in care creierul
este un com pllter, el poote
fi reprogram at de cdtre
un psiholog cognitiv.
ieisrqponmlkjihgfedcbaZYXWVUTSRQPONMLKJIHGFEDCBA
TEOR" iNRUDITE
vezi ~i
EFECTUL PLACEBO
p. go
BIOGRAFII
iN 3 SECUNDE
ULRIC NEISSER
e 1928-
TEXT
DE 30 DE SECUNDE
Sue BlackmorefedcbaZYXWVUTSRQPONMLKJIHGFEDCBA
E ste un creier
sau este un com puter?
P sihologii cognitivi
sustin ca diferenta
este m inim a, intruciit
creierul este un procesor
de inform atie. MLKJIHGFEDCBA
MEDICINA GENETICA
Teorii in 3 0 de secunde
cu mult mai putine efecte medicinei genetice de a se ridica la nivelul sa construiosca u n corp
BIOGRAFII
iN 3 SECUNDE
VICTOR MCKUSICK
1921-2008
TEXT
DE 30 DE SECUNDE
Robert MatthewsonmlkjihgfedcbaZYXWVUTSRQPONMLKJIHGFEDCBA
T E O R " iN R U D IT E vutsrqponmlkjihgfedcbaZYXWVUTSRQPONMLKJIHGFEDCBA
vezi ~i
EFECTUL PLACEBO srqponmlkjihgfedcbaZYXWVUTSRQPONMLKJIHGFEDCBA
P·90
B IO G R A F II
iN 3 S E C U N D E
EDZARD ERNST
1948-
TEXT
D E 30 D E SE C U N D E
Robert MatthewsonmlkjihgfedcbaZYXWVUTSRQPONMLKJIHGFEDCBA
Medicina altemativa
este tot mai popularii;
de~i, in majoritatea
cazurilor, eficienfa
ei inca nu a fost
davedita prin studii
clinice de amp/oare
~iatent monitorizate.RQPONMLKJIHGFEDCBA
MEDICINA
BAZATA PE DOVEZI
Teorii in 3 0 de secunde
abordari in luarea tr a ta m e n te le lo r
ca majoritatea pacientfor ar prefera sa stie
de decizii complexe.kjihgfedcbaZYXWVUTSRQPONMLKJIHGFEDCBA fa v o r ite , dar ce dovado
ca sunt tratati pe baza ultimelor rezultate e x is to c o a i p a r te
~tiintifice, ~i nu dupa opinii medicale depasite. d e tr a ta m e n tu l
BB c t Minte ~i corp eel m ai bun?
> £i sunt ce; aueC¥/p
totdeouno!
EFECTUL PLACEBO
P·90
BIOGRAFII
iN 3 SECUNDE
EDZARD ERNST
1948-
ARCHIE COCHRANE
1908-1988
TEXT
DE 30 DE SECUNDE
Robert MatthewsonmlkjihgfedcbaZYXWVUTSRQPONMLKJIHGFEDCBA
Doctorii au cu totii
terapiile ~i
tratamentele lor
favarite, dor ce dovad«
existo co oi parte
de tratamentul
eel mai bun?
EFECTUL PLACEBO
Teorii In 30 de secunde
NOTA DE 3 SECUNDE
nu confine decat creta. Acesta este efectul
srqponmlkjihgfedcbaZYXWVUTSRQPONMLKJIHGFEDCBA T E O R II iN R U D IT E
daca nu credeti roz mai mult decat de cele albe, sau de reputatia c o te simti m a i b i n e -
in tratamentul respectiv. de~i acutn, c i m d stii
doctorului care le-a prescris.
a c e s t luau, e s t e
p r o b a b i/ c a e fe c tu l
b e n e fic so n u se m a i
TEORIJ iNRUDITE
vezi IivutsrqponmlkjihgfedcbaZYXWVUTSRQPONMLKJIHGFEDCBA
MEDICINA SAZATA
PERQPONMLKJIHGFEDCBA
DOVEZI
p. aa
BIOGRAFII
iN] SECUNDE
ELVIN MORTON JELLINEK
18 9 0 -1 963
TEXT
DE]o DE SECUNDE
Sue Blackmore onmlkjihgfedcbaZYXWVUTSRQPONMLKJIHGFEDCBA
pi/ulo nu trebuie
eaporat so cantina
eun medicament.
'atorito efectului
'acebo, poti so crezi
te sitnti mai bine -
~iacum, cand stii
'est luau, este
'obabil ca efectul
'netic so nu se moi
c/an~eze in cazul tau.
,dcbaZYXWVUTSRQPONMLKJIHGFEDCBA
"
srqponmlkjihgfedcbaZYXWVUTSRQPONMLKJIHGFEDC
. \
PLANETA P A M A N T kjihgfedcbaZYXWVUTSRQPONMLKJIHGFEDCBA
GLOSAR vutsrqponmlkjihgfedcbaZYXWVUTSRQPONMLKJIHGFEDCBA
extinctie in masa Eveniment In care Cele mai cunoscute sunt dioxidul de carbon glaciale fntreaga istorie
un procentaj mare de specii dispare intr-o ~i rnetanul. altele includ insa ~i vaporii de apa s-a deru'at In prezenta
perioada scurta de timp. Adesea, grupuri ~i dorofluorocarbonatii (CFe) Un asemenea
Intregi de specii inrudite sunt rase de pe fata gaz permite energiei solare sa ajunga lpoteza Set de idei ~tiir
pamantului. Cea mai cunoscuta extinctie In rnasa la suprafata Pamantului ~i sa o incalzeasca. sa explice un fenomen 0
a avut loc cu 65 de milioane de ani In urrna, Caldura radiata inapoi dinspre Pamant o ipoteza nu este un fa~
cand dinozaurii, alaturi de multe alte reptile nu mai poate parasi atmosfera, intrucat Oaca experimentele vor
gigantice, au disparut pentru totdeauna. intra In coliziune cu aceste gaze. masura sufidenta. atunc
Nimeni nu stie exact ce cauzeaza extinctiile la nivel de teorie - ~i cor
In masa, dar este posibil ca fenomenul geologic Se refera la procesele care pana la aparitia unei alte
sa fie provocat de dezastre naturale guverneaza forma rea scoartei Parnantului pe cea precedenta Rolu
extreme, cum ar f eruptiile vulcanice Geologii studiaza formarea rnuntilor, este sa foloseasca aces
sau impactul cu asteroizi. cutremurele, vulcanii ~i modul in care se nasc noi ipoteze, In cautarea
rocile ~i cum se rnodifica acestea de-a lungul
fixare Proces de absorbtie al unui gaz unor perioade ext rem de lungi de tirnp. manta Strat fierbinte
din atmosfera ~i de incorporare a lui intr-o topite, care incepe de
substanta mai cornplexa. Oe cea mai mare geofizic Se refera la 0 parte a geologiei ~i ajunge pana la ruder
benefkiaza reprezentantii
parte a fixariisrqponmlkjihgfedcbaZYXWVUTSRQPONMLKJIHGFEDCBA
care recurge la fizica pentru a intelege ale scoartei ~i partea SL
regnului animal ~i vegetal. Plantele fixeaza procesele geologice din adancul Pamantului. plutesc pe un strat car
dioxidul de carbon In timpul fotosintezei, Aceste procese nu pot f observate direct, cunoscut sub denumirE
producand glucoza. iar unele bacterii fixeaza astfel incat geofizica apeleaza la cunostintele
azotul pentru a face solul mai fertil. noastre despre magnetism, caldura, paleontolog Expert II
unde sau la stiinta rnaterialelor. doar oasele. rama~itel
feedback, mecanism de Sistem care care s-au pastrat In ro
raspunde la propria sa activitate. Un feedback ghetar Masa de gheata persistenta. vieti: trecute, cum ar f
pozitiv induce 0 activitate de autopotentare care eluneca incet de-a lungul solului, de obicei umane ~i uneltele.
~i de crestere continua. Mecanismele din zone Ie mai inalte la vale In epocile glaciare,
de feedback negativ deterrnma reducerea ghetarii au acoperit 0 buna parte a Pamantului. parametri Proprietat!
activitati. viitoare, astfel lncat fluctuatiile Astazi, ei se mai gasesc doar In regiunile polare fenomen fizic descris
sa fie readuse la nivelul standard. ~i pe culmile rnuntilor celor mai InalF cum ar f temperatura
gaz de sera Gaz prezent In atmosfera, care interglaciar Atributul unei perioade parte per milian [ppr
contribuie la producerea efectului de sera. din istoria Pamantului dintre doua epoci pentru a exprima can
94 () P la n e ta P a m iin t
dioxidul de carbon glaciale. Intreaga istorie documentata ale unei substante amestecate cu 0 alta
apa
nsa?i vaporii de srqponmlkjihgfedcbaZYXWVUTSRQPONMLKJIHGFEDCBA
s-a derulat In prezenta perioada interglaciara.kjihgfedcbaZYXWVUTSRQPONMLKJIHGFEDCBA
Daca 10 procente lnseamna ,,10 parti dintr-o
Fe) Un asemenea 100",5 parti dintr-un milion arata ca exista
re sa ajunga ipoteza Set de idei stiintifice care l?i propune 5 atomi sau 5 molecule ale unei substante
i sa 0 lncalzeasca. saexplice un fenomen observat In natura. la fiecare milion ale celeilalte
spre Pamant o ipoteza nu este un fapt dovedit
sfera,lntrucat Dacaexperimentele vor confirma ideile ei intr-o raze cosmice Flux de radiatii ?i de particule
e gaze. masura suficienta. atunci ipoteza este promovata cu 0 irnensa incarcatura electrica. proiectate
la nivel de teorie - ?i considerate ca adevarata, In spatiu de stele ?i de alte corpuri ceresti,
ceselecare pana la aparitia unei alte teorii, care sa 0 infirme cum ar f quasarii. Razele cosmice bornbardeaza
artei Pamantului pe cea precedenta. Rolul oamenilor de ?tiinta Parnantul din toate directiile, dar sunt filtrate
a muntilor, este sa foloseasca aceste teorii pentru a formula de carnpol magnetic Magnetismul Pamantului
odulln care se nasc noi ipoteze, In cautarea de noi adevarun. directioneaza majoritatea particulelor catre
cestea de-a lungul poli, unde interactioneaza cu gazele din aer,
lungi de tirnp. manta Strat fierbinte de minerale partial forrnand aurorele polare.
topite, care lncepe de sub scoarta Pamantului
rte a geologiei ?i ajunge pana la nucleul acestuia. Rocile solide salinitate Masura a cantitatii de saruri
ru a 1ntelege ale scoartei ?i partea superioara a mantalei dizolvate In apa sau In alt solvent
ancul Pamantului plutesc pe un strat caracterizat prin plasticitate,
bservate direct, cunoscut sub denumirea de astenosfera. scoarta Pamantului Strat solid
aza la cuno?tintele de la suprafata. care acopera Parnantul
, caldura, paleontolog Expert In fosile, care nu studiaza ?i care, impreuna cu partea superioara
lelor doar oasele, rama?itele umane sau plantele a mantalei [forrnand irnpreuna litosferal.
care s-au pastrat In roci, ci ?i toate dovezile pluteste pe stratul partial topit al mantalei
rsistenta, vietii trecute, cum ar fi amprentele, asezarile (astenosfera) Portiunea cea mai grease
ul solului, de obicei umane ?i uneltele. a scoartei forrneaza lanturile muntoase,
In epocile glaciare, iar cea mai subtire, fundul oceanic
arte a Pamantului parametri Proprietati numerice ale unui
In regiunile polare fenomen fizic descris de 0 teorie, uniformitarianism Concept care arata
ailnalti cum ar f temperatura sau presiunea. cum lucreaza procesele care dau forma
suprafetei Pamantului, de-a lungul unei
i perioade parte per milion [pprn] Metoda de masurare imense durate geologice. Prin studierea
e doua epoci pentru a exprima cantitati foarte mici straturilor actuale de roci putem deduce
ce s-a intarnplat In trecutul indepartat.
Glosar () 95
TEORIA NEBULOASEI
SOLARE ----~--------------~vutsrqponmlkjihgfedcbaZYXWVUTS
Teorii in 30 de secunde
TEORII iNRUDITE
vezi ~i
IPOTEZA RARITATII
pAMANTULUI
p.110
PRINCIPIUL ANTROPIC
p.122
BIOGRAFII
iN 3 SECUNDE
EMMANUEL SWEDEN BORG
1688-1772
IMMANUEL KANT
1724-1804
PIERRE-SIMON LAPLACE
1749-18z7
TEXT
DE 30 DE SECUNDE
John Gribbin onmlkjihgfedcbaZYXWVUTSRQPONMLKJIHGFEDCBA
Dinparticule minuscule
se nasc planete enorme.
Planeta Piimiint, Soarele
~irestul sistemului solar
s-au formot dintr-un
imens nor de praf
~ide gaz, in urma
colapsului gravitational. RQPONMLKJIHGFEDCBA
DERIVA
CONTINENTELOR
Teorii In 30 de secunde
B IO G R A F IJ
iN 3 S E C U N D E
ALFRED WEGENER
1 8 8 0 -1 9 3 0
TEXT
D E 30 D E SE C U N D E
Bill McGuire ZYXWVUTSRQPONMLKJIHGFEDCBA
P c J m a n tu / d e s u b
p ic io o r e /e n o a s tr e
se RQPONMLKJIHGFEDCBA
m i~ c c J n e in c e ta t.
GLACIATIUNEA
VARANGER
Teorii in 3 0 de secunde
nu ar fi putut avea loc daca s-a intarnplat acest lucru. Una dintre posibilitati Bill McGuire
IPOTEZA GAIA
p.ros
B IO G R A F II
iN 3 S E C U N D E
JOSEPH KIRSCHVINK
1953-
TEXT
D E 30 D E SE C U N D E
Bill McGuireZYXWVUTSRQPONMLKJIHGFEDCBA
S u p r a f a ta a lb a
a P a m a n tu /u i in g h e ta t
tr e b u ie s o f i r e f /e c ta t
c o /d u r a S o a r e /u i in a p o i
in s p a tiu , c o n tr ib u in d
a s tf e //a onmlkjihgfedcbaZYXWVUTSRQPONMLKJIHGFEDCBA
tnentinerea
te m p e r a tu r ilo r jo a s e .
iNCALZIREA
GLOBALA
Teorii in 30 de secunde
/\
CATASTROFISMUL
p.iof
B IO G R A F II
iN 3 S E C U N D E
SVANTE ARRHENIUS
59 1927
EXT
E 30 D E S E C U N D E
ill McGuire onmlkjihgfedcbaZYXWVUTSRQPONMLKJIHGFEDCBA
noro Ie place
atmosfera fierbinte,
or se pare co lnciihirea
lobala nu va aduce
c1ima calda ~i insoritii,
i una tinzand
pre extreme.
regate~te-te pentru
iinturi rava~itoare
.ploi cu galea to.
CATASTROFISMUL
Teorii in 30 de secunde
NOTA DE 3 SECUNDE
cataclismice spontane ~i de scurta durata.
srqponmlkjihgfedcbaZYXWVUTSRQPONMLKJIHGFEDCBA T E O R II iN R U D IT E
ar parea insignifiant. iN 3 S E C U N D E
~i despre dezastre, cum ar f cea a potopului
GEORGES CUVIER
lui Noe. Secolele XVIII ~i XIX au fost perioada 1 7 6 9 -1 8 3 2
GAND D E 3 M IN U T E
de glorie a catastrofismului ca teorie ~tiintifica, JAMES HUTTON
1 7 2 6 -1 7 9 7
Catastrofismul a revenit filosofii naturii propunand 0 istorie a Pamantului
in atentla publica in ultimele CHARLES LYELL
care sa cuprinda evenimente catastrofice
decenii, intrucat a devenit 1 7 9 7 -1 8 7 5
ce s-ar fi petrecut pe 0 durata de doar cateva
clar c:! planeta noastra
este supusa periodic unor mii de ani. Poate cel mai renumit sustinator TEXT
D E 30 D E SE C U N D E
cataclisme planetare. al catastrofismului a fost paleontologul francez
A?a-numitele evenimente Bill McGuire ZYXWVUTSRQPONMLKJIHGFEDCBA
Georges Cuvier, care a corelat catastrofele
geofizice globale (GGE-onmlkjihgfedcbaZYXWVUTSRQPONMLKJIHGFEDCBA
global geophysical events!.
cu extinctiile pe care le-a intalnit in cercetarile
A c u m c c a 6 5 d e m ilio a n e
cum ar fi impacturile unor sale asupra fosilelor Incepand cu rnijlocul
d e a n i , d i n o z a u r i i RQPONMLKJIHGFEDCBA
asteroizi de mari proportf secolului XIX, catastrofismul a pierdut ~ im a jo r ita te a c e /o r /a /te
sau supraeruptii vulcanice,
masiv teren in cercurile ~tiintifice in fata r e p tile g ig a n tic e
au zdruncinat puternic
uniformitarismului, un concept introdus de catre a u d is p a r u t s u b it.
calmul uniform allumii
C a u z e le p o s i b i l e p e n tr u
noastre, avand drept encidopedistul James Hutton ~i apoi popularizat
a c e a s ta c a ta s tr o fa
urrnari extinctii in rnasa de geologul englez Charles Lyell. Intr-un contrast
p o t fi: im p a c tu / u n u i
sau Ingheturi planetare.
transant fata de catastrofism, aceasta noua idee m e te o r it de m ari
Civilizatia noastra ar putea,
asadar, s:! dispara porneste de la faptul ca istoria Parnantului a fost, d im e n s iu n i, erupti!
v u /c a n ic e c a r e s o fi d u r a t
cu 0 bubuitura infernala in mare masura, caracterizata de 0 schimbare
?i nu cu un ultim oftat p a n a ~ i u n m ilio n d e a n i
graduala, bazata pe aceleasi procese fizice pe care
aproape neauzit. s o u d im in u a r e a c a n tita tii
Ie vedem desfa~urandu-se ~i astaz: in jurul nostru. d e p la n te cu care
s e h r iin e a u a c e s t e
1 0 6 () P la n e ta P a m a n t kjihgfedcbaZYXWVUTSRQPONMLKJIHGFEDCBA a n im a /e .
EORII iNRUDITE vutsrqponmlkjihgfedcbaZYXWVUTSRQPONMLKJIHGFEDCBA
ezi ?i
LACIATIUNEA VARANGER
.100
IOGRAFil
N 3 SECUNDE
EORGESCUVIER
769-1 832
MESHUnON
726-1797
HARLES LYELL
97-1875
EXT
E 30 DE SECUNDE
II McGuireonmlkjihgfedcbaZYXWVUTSRQPONMLKJIHGFEDCBA
B IO G R A F II
iN 3 S E C U N D E
JAMES LOVELOCK
99
1
TEXT
D E 30 D E S E C U N D E
Bill McGuire onmlkjihgfedcbaZYXWVUTSRQPONMLKJIHGFEDCBA
.Lumea margarete/or"
(Daisyworld) a /ui
Lovelock nu este dedit
un made/ pentru modu/
in care viata reg/eaza
conditiile existente
pe Pcimdnt.
IP,",OT~ZA RARITATII
PAMANTULUI
Teorii in 30 de secunde
----- --- .
T E O R II iN R U D IT E vutsrqponmlkjihgfedcbaZYXWVUTSRQPONMLKJIHGFEDCBA
vezi ?i
DERIVACONTINENTELOR
P·9 8
na noostro, de pi/do,
este de mare ajutar.
UNIVERSUL
GLOSAR
antropic vutsrqponmlkjihgfedcbaZYXWVUTSRQPONMLKJIHGFEDCBA
Referitor la actiunile omuluisrqponmlkjihgfedcbaZYXWVUTSRQPONMLKJIHGFEDCBA
deplasare spre rosu Fenomen care se rernarca gaura neagra Obier
ln raport cu natura. ln lumina venind dinspre stele sau galaxii se forrneaza cand ral
indepartate. Acestea se distanteaza se compacteaza Intr-i
atom Cea mai mica parte a orkarei substante de Pamant - ~i de orice altceva - atata unei gauri negre est
prezente pe Pamant. La randul Ior. atomii vreme cat spatiu-tirnpul universului continua nici rnacar lumina, m
sunt cornpusi din particule mai rnici. protoni, sa se extinda. Undele de lumina care se mi~ca ei. Caurile negre se f
neutroni ~i electroni. Combinarea acestor prin acest spatiu Tn expansiune se dilata, stelelor de mari dimi
particule Ti deterrnina fiecarui tip de atom ducand la cresterea lungimii de unda a luminii,
proprietatile fizice ~i chimice. De exemplu, facand-o sa apara mai rosie decat era initial rnasa Masura a ca~
un atom de aur este altfel construit decat unul Cresterea ln banda de unda este descrisa dintr-un obiect. Terr
de carbon. In intregul univers, cea mai mare drept 0 deplasare spre rosu, chiar ~i ln cazul ~i .greutate" sunt a(
parte a materiei vizibile este cornpusa din atomi, formelor de radiatie invizibile, lipsite de culoare. ln sa greutatea repre
dar materia lnturecata. cea "care lipseste", Ea e 0 dovada a expansiunii universului. atractiei gravitatiani
ar putea sa fie constituita cu totul diferit. Daca un obiect se mi~ca inspre cel care priveste, In termeni cotidieni,
lucrurile se petrec invers. Lumina este compresata sunt aceleasi pe Par
barioni Familie de particule subatomice, ~i se spune ca are loc 0 deplasare spre albastru - aceluiasi obiect ra
care includ protonii ~i neutronii. Intre particulele lumina albastra are 0 lungime de unda greutatea sa se redt
subatomice, barionii au dimensiunile cele mai mai scurta decat cea rosie. gravitatiei mai redus
mari. Alte particule mai mici, cum ar f electronii,
fotonii ~i quarcii, sunt dasificati drept leptoni. dimensiune Masura fundamentals, folosita materie Din ce estt
in descrierea unui obiect sau a unui eveniment. ceea ce umple spatl
cosmologie Descrierea ~tiintifica a originii Oamenii disting patru dimensiuni - lungimea, unor rnasuratori ~tii
~i evolutiei universului. Teoria cosrnologica latimea, Tnaltimea ~i timpul -, Tnsa unele teorii
principala ln zilele noastre - Big Bang - stiintifice recurg la dimensiuni multiple, care nucleu Centru com
este practic hpsita de rivale. nu pot f statu ate decat cu ajutorul matematicii. particule numite pro1
~i neutroni. Protanii
cuanta Unitate care nu poate f subdivizata galaxie Aglorneratie de stele care orbiteaza electrica pozitiva car
mai departe. Energia exista in cuante. un punct central. Termenul deriva din cuvantul de electroni, ce se ra
grecesc pentru .lapte". Miezul galaxiei noastre astfel atomul. Aproa
este 0 fa~ie noroasa. Calea Lactee. atom se afla Tnnude
114 dcbaZYXWVUTSRQPONMLKJIHGFEDCBA
c t Universul
n carese rernsrca neagra Obiect din spatiu care
gaura srqponmlkjihgfedcbaZYXWVUTSRQPONMLKJIHGFEDCBA
pitica alba Rama~ite incandescente in urma
Ie sau galaxii se forrneaza cand rarnasitele unei stele gigante rnortii unei stele de dimensiuni medii. Soarele
nteaza se cornpacteaza intr-un singur punct. Gravitatia nostru va deveni 0 pitica alba, un mic nudeu
va - atata unei gauri negre este atat de mare incat nimic, cam de dimensiunile Pamantului. Piticele albe
ersului continua nici rnacar lumina, nu poate sa scapa de atractia se racesc treptat, devenind pitice negre.
ina care se mi~ca ei. Caurile negre se forrneaza odata cu moartea Acest proces dureaza cam 10 miliarde de ani,
ne se dilata. stelelor de mari dimensiuni. dar universul nu este inca destul de vechi
de unda a luminii, cat sa se f format asemenea pitice negre.
decat era initial masa Masura a cantitatii de materie
este descrisa dintr-un obiect. Termenii de .masa' radiatie Termen folosit cateodata pentru
chiar ~i in cazul ~i .greutate" sunt adesea intersanjabili, a descrie emisiile periculoase ale substsntelor
lipsite de culoare. insa greutatea reprezinta. in realitate, rnasura radioactive. Mai corect insa, se refera
universului. atractiei gravitationale asupra unui obiect. la descrierea transferului prin spatiu a fotonilor -
re eelcare priveste. In termeni cotidieni, .rnasa" ~i .greutatea" minuscule pachete de energie. Lumina, caldura,
naeste corrpresata sunt aceleasi pe Parnant, insa pe Luna masa undele radio, ca ~i periculoasele unde gamma
arespre albastru - aceluiasi obiect rarnane neschirnbata. pe cand sunt tipuri de radiatie. fiecare avand cantitati
de unda greutatea sa se reduce cu 85 la suta, datorita diferite de energie. Formele mai putin obisnuite
gravitatiei mai reduse a Lunii. de radiatie. cum ar f radiatia Hawking (emisa
de gaurile negre]. sunt purtate de particule
entala, folosita materie Din ce este format universul, de materie.
a unui eveniment. ceea ce umple spatiul ~i poate f supus
iuni - lungimea, unor rnasuratori stiintifice. stea neutronica Rama~itele unei stele
insa unele teorii moarte, compactate, incat protonii ~i electronii
i multiple, care nucleu Centru compact al unui atom, conti nand sai fuzioneaza, forrnand neutroni. Stelele
utorul matematicii. particule numite protoni ~i, in mod normal, neutron ice au dimensiuni comparabile
~i neutroni. Protonii fac nudeul sa aiba 0 sarcina cu ale unui eras. dar contin mai rnuita
care orbiteaza electrica pozitiva, care atrage un numar egal materie decat Soarele.
eriva din cuvantul de electroni, ce se rotesc in jurul sau, cornpletand
I galaxiei noastre astfel atomul Aproape intreaga mass a unui subatomic Mai mic decat un atom.
actee.kjihgfedcbaZYXWVUTSRQPONMLKJIHGFEDCBA
atom se afla in nudeu
vid Portiune de spatiu care nu confine
absolut nimic, nici rnacar gaze invizibile.dcbaZYXWVUTSRQPONMLK
G lo sa r () "5
BIG BANG
Teorii in 30 de secunde
recents. care arata ce se departeaza unele de altele. Or, asta GEORGE GAMOW
ca expansiunea universului 1 9 0 4 -1 9 6 8
insearnna ca, acum mult timp, toate galaxiile,
se afla Intr-un proces
de accelerare. De aceea, stelele ~i materia din universul vizibil se aflau TEXT
este probabil ca universul masate intr-un singur loc - un volum DE ]0 DE SECUNDE
sa se extinda In continuare, incandescent de energie, avand dimensiunea John Gribbin ZYXWVUTSRQPONMLKJIHGFEDCBA
galaxiile distantandu-se
tot mai mult unele de altele
unui grepfrut. caruia i s-a dat numele de Big I m a g in e a z a -ti
T E O R II iN R U D IT E vutsrqponmlkjihgfedcbaZYXWVUTSRQPONMLKJIHGFEDCBA
vezi ~i
HORIA RELATIVITATIl
P·3srqponmlkjihgfedcbaZYXWVUTSRQPONMLKJIHGFEDCBA
0
NFLATIA COSMICA
.120
OARTA UNIVERSULUI
.130
EORIA UNIVERSULUI
KPYROTIC
.132
IO G R A F IJ
N 3 SECUNDE
EORGESLEMAiTRE
kjihgfedcbaZYXWVUTSRQPONMLKJIHGFEDCBA
8 9 4 - 19 6 6
LEXANOER FRIEDMAN
8 8 8 - 19 25
DWIN HUBBLE
8 8 9 - 19 5 3
EORGEGAMOW
9 04 -19 6 8
EXT
E 30 D E S E C U N D E
hn GribbinZYXWVUTSRQPONMLKJIHGFEDCBA
a g in e a z c i- ti
n g r e p f r u t c a r e onmlkjihgfedcbaZYXWVUTSRQPONMLKJIHGFEDCBA
-ntcire~te c a t to t
n iv e r s u / ~ i e s te in c a /z it
u n m ilia r d d e m ilio r d e
e m ilia r d e d e g r a d e
e /s iu s . B in e a i v e n it
Big Bang.RQPONMLKJIHGFEDCBA
MATERIA
SI ENERGIA iNTUNECATA
l
Teorii in 30 de secunde
ne este necunoscutl
IOGRAFIl
N 3 SECUNDE
RITZ ZWICKY
9 8 -1 974
ERA RUBIN
28-
AUL PERLMUTTER
59-
EXT
E 30 DE SECUNDE
hn Gribbin
mina stelelor
onunivers nu ajunge
explice greutatea
estuio. Mai tot U n ille r s u l
se af'a in univers
te prea intunecat
ntru a putea fi vcJzut
pePamant-
r 0 buna parte
pare co este
mplet invizibi/cJ!
INFLATIA COSMICA
Teorii in 30 de secunde
IRINCIPIULINCERTITUDINIl
.4 0
IG BANG
116
ORIA UNIVERSULUI
PYROTIC
132
IO G R A F II
3S E C U N D E
AN GUTH
7-
OREILINDE
48-kjihgfedcbaZYXWVUTSRQPONMLKJIHGFEDCBA
XT
30 D E S E C U N D E
hn GribbinonmlkjihgfedcbaZYXWVUTSRQPONMLKJIHGFEDCBA
imic nu se poate
i~comoi repede deceit
mina - daccJ nu este
's6~ispotiu-timpul.
perioodo de inflatie,
iansiunea universului
ep6~it Iimita
vitezcJcasmiccJ.
PRINCIPIUL
ANTROPIC
Teorii in 30 de secunde
U
niversul in care trairn este perfect adecvat
pentru viata, asa cum 0 cunoastern noi.
De exemplu, daca gravitatia ar fi mai puternica,
NOTA DE 3 SECUNDE stelele ar f mai mici. Ele st-ar folosi mai rapid
vutsrqponmlkjihgfedcbaZYXWVUTSRQPONMLKJIHGFEDCBA T E O R II iN R U D IT E
Faptul c~ universul este combustibilul nuclear ~i s-ar arde inamte vezi ?i
ideal pentru existenta vietii IPOTEZA RARITATII
de a se putea dezvolta forme de viata complexe,
insearnna oare c~ a fost pAMANTULUI
precum a noastra. Principiul antropic ne spune p.110
construit special pentru noi?
ca putem recurge la datele existentei noastre
pentru a prevedea valoarea anumitor proprietati B IO G R A F II
iN 3 S E C U N D E
GAND D E 3 M IN U T E ale universului, cum ar fi puterea gravitatiei
FRED HOYLE
Principiul antropic
Astronomul Fred Hoyle a folosit acest argument . 1 9 1 5 -z o 0 1
are doua versiuni:
una "slab~"?i una "tare". in anii 1950 pentru a prezice anumite proprietati
TEXT
in varianta srqponmlkjihgfedcbaZYXWVUTSRQPONMLKJIHGFEDCBA
slaba, valorile ale nucleelor atomilor de carbon, deoarece viata
D E 30 D E SE C U N D E
observate ale tuturor noastra depinde de carbon, iar fara ace Ie John Gribbin ZYXWVUTSRQPONMLKJIHGFEDCBA
cantitatilor fizice
proprietati, carbonul nu ar putea fi produs
?i cosmologice nu sunt
in mod egal probabile, inauntrul stelelor - ceea ce ar face ca noi
ins~ au valori care onmlkjihgfedcbaZYXWVUTSRQPONMLKJIHGFEDCBA
permit sa nu putem exista Afirrnatia lui Hoyle
geneza vietii, pe baza
a fost confirrnata mai tarziu prin experimente.
carbonului, undeva
in univers. Principiul
Intrebarea este, asadar. de ce este universul
antropic tare pretinde exact asa cum trebuie. Unii cred ca universul
c~ universul trebuie a fost conceput pentru noi. Altii sunt de parere
s~ perrnita vletil
ca exista 0 multitudine de universuri - in cadrul
s~ se dezvolte intr-o
anurnita perioada unui multivers =, viata neexistand decat
din istoria sa.kjihgfedcbaZYXWVUTSRQPONMLKJIHGFEDCBA
in cele care se asearnana cu al nostru.
L o c u l P a m a n tu lu i
in u n iv e r s e s te
asemiiniitor
c u a l c e r e a le lo r
c u la p te la m ic u l
d e ju n - n ic i p r e a c o ld ,
n ic i p r e a r e c e . N u m a i
b u n . S a fie d o a r
1ZZ () Universul o c o in c id e n ta ?
TEORII iNRUDITE vutsrqponmlkjihgfedcbaZYXWVUTSRQPONMLKJIHGFEDCBA
vezi ?i
IPOTEZA RARITATII
PAMANTULUI
p.ll0 RQPONMLKJIHGFEDCBA
BIOGRAFII
iN 3 SECUNDE
FRED HOYLE
1915-2001
TEXT
DE 30 DE SECUNDE
John Gribbin
Locul Pamimtului
in univers este
osemanator
cu 0 1 cerealelor
cu lopte 1 0 mieul
dejun - nici prea cold,
nici prea reee. Numai > onmlkjihgfedcbaZYXWVUTSRQPONMLKJIHGFEDCBA
Asemtn~ fulgi/or
bun. Sa fie door de ovcJz, unlv.rsul n o s f h l
o coincidenta? este tocmoi potrivit
pentrunoi.
TOPOLOGIA
COSMICA
Teorii in 30 de secunde
G o g o o fD M
> RQPON
m o d e /a M i
are este forma universului? Topologia sd fie 0 cem
(
studiaza formele ~i felul in care 0 forma
se poate transforma intr-alta. insa fara
NOTA DE 3 a 0 distruge pe prima in acest proces.
SECUNDE srqponmlkjihgfedcbaZYXWVUTSRQPONMLKJIHGFEDCBA TEORII iNRUDITE
BIOGRAFII
iN 3 SECUNDE
JEAN-PIERRE LUMINET
'95 -
'
TEXT
DE 30 DE SECUNDE > G O U I lJ din g o g o o ¢
John GribbinonmlkjihgfedcbaZYXWVUTSRQPONMLKJIHGFEDCBA
del/ine gOrJllJ
din 1 fH ) n e r u l ceftil.
Pentru topologi,
cafeaua ~i gogo~ile
se impaccJ de minune.
Dinpunctu//or de vedere,
forma gogo~ii ~i ceo
a unei ce~ti de cafea
sunt identice -
cu mici diferente.
LUMI PARALELE
Teorii in 3 0 de secunde
NOTA DE 3
Chiar ~i astazi. energia intunecata face universul
S E C U N D E srqponmlkjihgfedcbaZYXWVUTSRQPONMLKJIHGFEDCBA T E O R II iN R U D IT E
lui Schr6dinger, care este ba~ici", create in acest Fel. Daca asa stau lucrurile,
p.122
T r e b u ie so e x is te
a lte P a m iin tu r i
s im ila r e c u a l n a s tr u
RINCIPIUL INCERTITUOINII
.4 0
FLATIA COSMICA
.120
RINCIPIUL ANTROPIC
.122
EORIA UNIVERSULUI
KPYROTIC
.132
IO G R A F Il
] SECUNDE
UGH EVERETT
kjihgfedcbaZYXWVUTSRQPONMLKJIHGFEDCBA
3 0-1 9 8 2
VID DEUTSCH
53-
AX TEGMARK
67-
XT
E ]o DE SECUNDE
hn GribbinZYXWVUTSRQPONMLKJIHGFEDCBA
e b u ie s a e x is te
te P a m o n tu r i
m i/a r e c u MLKJIHGFEDCBA
0 1 n o s tr u
a lte u n iv e r s u r i.
SOARTA
UNIVERSULUIvutsrqponmlkjihgfedcbaZYXWVUTSRQPONMLKJIHGFEDCBA
Teorii in 30 de secunde
E
nergia intunecata accelereaza expansiunea
universului. Oaca aceasta i~i continua
progresia - ~i nu avem nici un motiv sa credem
-- -- -
---
ORII iNRUDITE vutsrqponmlkjihgfedcbaZYXWVUTSRQPONMLKJIHGFEDCBA
zi ?i
ATERIA ~I ENERGIA
TUNECATI\
118
FLATIA COSMICI\
120
OGRAFII
3 SECUNDE
EXANDER FRIEDMAN
8-1925
UL PERLMUTIER
59-
XT
30 DE SECUNDE
n Gribbin
aonmlkjihgfedcbaZYXWVUTSRQPONMLKJIHGFEDCBA
moi dureze cativa
i - moi bine zis RQPONMLKJIHGFEDCBA
1
NOTA DE 3 SECUNDE
Conform acestei teorii, universul nostru
srqponmlkjihgfedcbaZYXWVUTSRQPONMLKJIHGFEDCBA T E O R II iN R U D IT E
----------------------- - ---
RII iNRUDITE vutsrqponmlkjihgfedcbaZYXWVUTSRQPONMLKJIHGFEDCBA
~isrqponmlkjihgfedcbaZYXWVUTSRQPONMLKJIHGFEDCBA
ANG
I PARALELE
TA UNIVERSULUI
RAFII
SECUNDE
TUROK
T
oDE SECUNDE
Gribbin
onmlkjihgfedcbaZYXWVUTSRQPONMLKJIHGFEDCBA
ispatiu-timpul
din dimensiunea
cea ~i eu iti voi
niversul ekpyrotie -
renemi~eom
ace ~iineolo
n univers partener
ibil, ciocnindu-ne > MLKJIHGFEDCBA
N u dcbaZYXWVUTSRQPONMLKJIHGF
o j p o rte d e ZYXWVUTSRQPONMLKJIH
litti# e
spcirfindu-ne fn tr'-u n r,m iv ers e k p y r o t i c -
a serie perpetuo d o o r d e b ig - b ( J n g u r i.
ig-banguri! RQPONMLKJIHGFEDCBA
C U N O A $ T E R E A kjihgfedcbaZYXWVUTSRQPONMLKJIHGFEDCBA
GLOSAR
A D N vutsrqponmlkjihgfedcbaZYXWVUTSRQPONMLKJIHGFEDCBA
Abreviere pentru acid dezoxiribonucleic, cu cea mai mare capacitate de supravietuire. replicate fizic pentru
a substanta in forma de lant, care confine Formele individuale de viap din cadrul unei urrnatoare. Cu toate
codul genetic. populatii difera intotdeauna user unele fatd fiecare gena de Am
de altele, iar aceste difererite sunt transmise cu a caracteristica n
algoritm srqponmlkjihgfedcbaZYXWVUTSRQPONMLKJIHGFEDCBA
Procedure fermata din mai multe de la parinti la descendent! Unele populatii este urrnatorel rare
etape, folosita pentru a obtine solutionarea au a rata mai mare de supravietuire dintre cele doua cor
unei probleme sau pentru a realiza a functie ~i de procreare decat altele, sau, cum una mult mai comp
specifka. Programele de computer sunt ar fi spus Darwin, sunt mai apte. Cei mai
algoritmice, intrucat sunt concepute in vederea apti indivizi produc numarul cel mai mare heliocentric (once
realizarii unei secvente de operatii. Termenul de descendent: Fiecare noua generatie Soarele se afla in ce
.algoritrn" provine de la AI-Khwarizmi, numele va avea in randurile ei mai multi indivizi apti. de la grecesculonml
helic
unui matematician arab din secolullX d.Hr. iar, in cele din urrna, este posibil ca toate ideii de geocentric,
formele de viatd inapte sa fie eliminate, se afla in centru.
circuit integrat Dispozitiv electronic in cadrul dovedindu-se incapabile de a rezista
cdruia un intreg circuit, cu comutatoarele in concurenta cu semenii lor mai apti. maternatica aplica
sale ~i cu celelalte componente, este care incearca sa ere
format dintr-o singura bucata de material, gena Termenul gena are doua definitii aplicabile in rezolva
cel mai adesea din silicon. Astazi se "graveaza" principale. Prima prezinta genele drept Domeniul alternativ
minuscule circuite integrate pe suprafata unei elemente care deterrnina transmiterea unor teoretice, care cerce
placute de silicon. Producerea de circuite caractere ereditare, varianta care se bucura
tot mai mici face posibil ca un produs de cea mai multa Cand cineva
popularitate. model informatic
electronic, cu ar fi un computer, sa execute spune ca ~i-a rnostenit parul roscat. intelegem a simula lumea real
mai multe functii in acelasi timp ~i, deci, cu totii ca se refera la faptul ca a dobandit la aceste modele pe
sa lucreze mai repede. aceasta caracteristica de la parintii sai naturale care nu po
~i ca a va transmite, la randul sau. propriilor cum ar f un atom c
evolutle darwiniana Evolutia prin selectie copii. Insd aceasta definitie nu ne spune Alte modele sunt er
naturals. a~a cum a fast descrisa de marele mare lucru despre factorii fizici responsabili un sistem sau 0 stn
naturalist Charles Darwin. Teoria sa stipuleaza pentru acel par roscat. In cea de-a doua sa Ie construiesti in
Cd forme Ie de viata s-au transformat in timp, definitie. gena este prezentata drept sofisticat al acestor
adaptandu-se la diferite conditii. pentru un segment de ADN, substanta chirnica pentru a face predk
a putea supravietui Odata cu schimbarea cornplexa care contine codul pe baza caruia
conditiilor. natura selecteaza formele de viata este construit un corp viu. ADN-ul este materia
136 () Cuncasterea
suprsvietuire. replicata fizic pentru a f transrnisa generatiei lege Descriere succinta a unui model
cadrul unei urmatoare. Cu toate acestea, are oare care a fost observat In natura Majoritatea
or unele fata fiecare gena de ADN 0 relatie directa legilor sunt exprimate prin ecuatii.
unt transmise cu 0 caracteristica rnostenita" Raspunsul
ele populatii este urrnatorul rareori. Cat despre relatia linear Face referire la 0 linie dreapta Relatiile
tuire dintre cele doua concepte, aceasta este lineare sunt cele care realizeaza 0 legatura
,cum una mult mai cornplkata. directa ;;i constants intre entitati Daca relatia
e. Cei mai ar f prezentata grafic, ea ar aparea sub forma
I mai mare heliocentric Conceptie conform careia unei linii drepte. Relatiile non-lineare difera
eneratie Soarele se afla In centrul universului, foarte mult ;;i sunt mai dificil de reprezentat
i indivizi apti.kjihgfedcbaZYXWVUTSRQPONMLKJIHGFEDCBA
de la grecesculonmlkjihgfedcbaZYXWVUTSRQPONMLKJIHGFEDCBA
helios [scare], fiind opusa
il ca toate ideii de geocentric, care sustine ca Parnantul logician Cineva care studiaza diversele forme
liminate, se afla In centro. ale logicii Logica este un sistem de gandire
ezista aplicabilln rezolvarea problemelor.
ai apti. matematidi aplicata Ramura a matematicii
care lncearca sa creeze unelte mate mat ice replicator Entitate care se poate transmite
definitii aplicabile In rezolvarea problemelor practice. de la parinte la descendent sau care
Ie drept Domeniul alternativ este cel al matematicii supravietuieste purtatorului sau intr-o
miterea unor teoretice, care cerceteaza relatiile dintre numere. modalitate sau alta.
re se srqponmlkjihgfedcbaZYXWVUTSRQPONMLKJIHGFEDCBA
bucura
Candcineva model informatic Este folosit pentru software lnstructiuni date unui computer,
scat. intelegern a simula lumea reala. Informatica recurge pentru ca acesta sa poata efectua anumite
a dobandit la aceste modele pentru a studia procesele operatiuni ;;i sa rezolve anumite tipuri
intii sai naturale care nu pot f observate direct. de problerne. Partea fizica a computerului
au, propriilor cum ar fi un atom care se uneste cu altul. este nurnita hardware.
ne spune Alte modele sunt create pentru a testa
responsabili un sistem sau 0 structure. fara a mai trebui tima 0 rnirna care a fost creata ;;i replicate
e-a doua sa Ie construiesti In realitate. Tipul cel mai cu ajutorul tehnologiei.
drept sofisticat al acestor modele este cel folosit
chimica pentru a face predictii privind viitorul.
baza caruia
-ul este materia
Glosar () 137
TEORIA INFORMATIEI
Teorii in 30 de secunde
138 srqponmlkjihgfedcbaZYXWVUTSRQPONMLKJIHGFEDCBA
() Cunoasterea u~urinta.
II iNRUDITEvutsrqponmlkjihgfedcbaZYXWVUTSRQPONMLKJIHGFEDCBA
GLEMENT-UL
TIC
RAFII
ECUNDE
DESHANNON
2001
DE SECUNDE
MatthewsonmlkjihgfedcbaZYXWVUTSRQPONMLKJIHGFEDCBA
ia informotiei
e so transforme
a umana, 0 pozii
n numar in coduri
~io. Aceste coduri
t stoca, transmite
pia cu mai mare
into.
LEGEA LUI MOORE
Teorii In 30 de secunde
NO TA DE 3 SECUNDE
a datelor, memoria ~i capacitatea hard-diskului
srqponmlkjihgfedcbaZYXWVUTSRQPONMLKJIHGFEDCBA T E O R II iN R U D IT E
ICA CUANTIC)\
AFII
ECUNDE
N MOORE
DE SECUNDE srqponmlkjihgfedcbaZYXWVUTSRQPONMLKJIHGFEDCBA
MatthewsonmlkjihgfedcbaZYXWVUTSRQPONMLKJIHGFEDCBA
nde~ti Sci-fi
eri un computer?
ine o~teoptci,
'in zi devin
oi ropide,
une ~imoi ieftine.
BRICIUL mVl G
-2--rr
LUIOCKHAM Vi Vi
2-2"
Teorii In 30 de secunde Vi-v.: =
2
s t r i c t la e l e m e n t e l e
1 4 2 C» CunoastereakjihgfedcbaZYXWVUTSRQPONMLKJIHGFEDCBA e i esentiale.
> MLKJIHGFEDCBA
M o i ZYXWVUTSRQPONMLKJIHGFED
p u p " dcbaZYXWVUTSRQPONMLKJIHGFED
e s R m o i m u lt-
W illio m 0 c Ic h 0 m kjihgfedcbaZYXWVUTSR
0 (o st
RAFII
SECUNDE
IAMOCKHAM
-1348
T
oDE SECUNDE
rt MatthewsonmlkjihgfedcbaZYXWVUTSRQPONMLKJIHGFEDCBA
imp/u - aceasta
vata Ockham.
to ce ai intetes
t Iuau, redu teoria
/a e/ementele
entia/e.
MIMETICA
Teorii in 30 de secunde
A EGOISTA
GRAFII
SECUNDE
ARD DAWKINS
1-
T
]0 DE SECUNDE
Blackmore
teonmlkjihgfedcbaZYXWVUTSRQPONMLKJIHGFEDCBA
ideile din capul
sunt in competitie
Ie cu oltele.
so vorbe~ti altcuiva
pre ele, putand
el so potrundci
opuloltcuiva
se rospandeascci,
cestfel,
moi deporte.
TEORIA JOCULUI
Teorii in 30 de secunde
NOTA DE 3
strategie cand nu stim ce gandeste adversarul?
S E C U N D E srqponmlkjihgfedcbaZYXWVUTSRQPONMLKJIHGFEDCBA T E O R II iN R U D IT E
Oac~ esti de parere e~ vlata Rezolvarea unor asemenea probleme constituie vezi ~i
SOCIOBIOLOGIA
este un simplu joe, atunci ratiunea de a fi a unei ramuri a matematicii
p. 68
trebuievutsrqponmlkjihgfedcbaZYXWVUTSRQPONMLKJIHGFEDCBA
sa-i invetl regulile.
aplicate numite teoria jocului, la care se recurge
Teoria jocului te poate ajuta.
cu mult dincolo de sfera distractiilor.
B IO G R A F II
Primul pas important a fost facut in anii 1920,
iN 3 S E C U N D E
G iN D D E 3 M IN U T E cand matematicienii au conceput 0 regula
JOHN NASH
Tn ciuda aparentei sale
privind asa-nurnitele jocuri "de suma nula". 19Z8-
sofisticari, teoria jocului
face anumite presupuneri - in care castigul unui participant corespundea
TEXT
dintre eare poate cu exactitate pierderii suferite de celalalt
D E 30 D E SE C U N D E
cea mai discutabila este jucator Cunoscuta drept Teorema Minimax, Robert MatthewsZYXWVUTSRQPONMLKJIHGFEDCBA
cea legata de .rationalitatea"
ea recornanda adoptarea unei strategii
jucatorilor irnplicati.
Aceasta ipoteza a functionat care sa asigure cel mai mare ca~tig posibil
efieient in timpul Crizei in circurnstantele cele mai dificile. Oar cele
Rachetelor din Cuba,
mai multe .jocuri" din viata reala nu sunt
Intrucat State Ie Unite
"de surna zero", iar unele strategii pot duce
stiau e~, intr-o analiza
finala, Uniunea Sovietica la pierderea sau castigul ambelor parti.
nu era deloc doritoare In 1950, matematicianul american John Nash
s~ fie nimlcita intr-un atac
a reusit sa dezvolte initiala Teorie Minimax
nuclear. Oar cand vine
vorba des pre slnucigasi in asa fel incat sa induda ~i acele jocuri
cu bornba ?i bolnavi mental, "de non-suma nula", marind astfel substantial
rezultatele unor astfel dimensiunea practica a teoriei jocului.
de ipoteze sunt departe
Biologii evolutionisti au recurs la aceasta d e l a onmlkjihgfedcbaZYXWVUTSRQPONMLKJ
de avea acelasi succes.kjihgfedcbaZYXWVUTSRQPONMLKJIHGFEDCBA T o tu l- riizboi
teorie pentru a intelege de ce animalele p im a la a fa c e r i -
opteaza mai curand sa coopereze decat e s te u n jo c . la r te o r ia
sa se lupte, iar psihologii au folosit-o jo c u lu i e s te u n fe l
•
Qc
c:'
..•. ~ ...•0-
z
... CI ...
:::;
-.
/1)
Q 0 0
Q'
IPOTEZA LUMII MICI
Teorii in 30 de secunde onmlkjihgfedcbaZYXWVUTSRQPONMLKJIHGFEDCBA
I: '
'>-r---~
,
.
-,.,. -.,: - - ...
- c"..• ,
" .,•.=:~: : : : = c -'
I
, ,
I
I
l
I
kjihgfedcbaZYXWVUTSRQPONM
,,
I iNRUDITE
HAOSULUI
AFII
ECUNDE
Y MILGRAM
1984
DE SECUNDE
MatthewsonmlkjihgfedcbaZYXWVUTSRQPONMLKJIHGFEDCBA
eo noastro
onectato,
eniment infim
avea consecinte
ploare,
ii afecteze
ne de oomeni.
TEORIA HAOSULUIvutsrqponmlkjihgfedcbaZYXWVUTSRQPONMLKJIHGFEDCBA
._._---
Teorii in 30 de secunde
tr a n s fo r m a in tr -u n
e v e n im e n t m o jo r -
b a c h ia r intr-un
152 o CunoastereakjihgfedcbaZYXWVUTSRQPONMLKJIHGFEDCBA d e z a s tr u .
IIdcbaZYXWVUTSRQPONMLKJIHGFEDCBA
iN R U D IT E
AGAIA
A F II
ECUNDE
POINCARE kjihgfedcbaZYXWVUTSRQPONMLKJIHGFEDCBA
1912 srqponmlkjihgfedcbaZYXWVUTSRQPONMLKJIHGFEDCBA
o LORENZ
200B
MANDELBROT
DE SECUNDE
MatthewsonmlkjihgfedcbaZYXWVUTSRQPONMLKJIHGFEDCBA
rm teoriei
/ui, orice eroore,
micii, se ZYXWVUTSRQPONMLKJIHGFEDCBA
p o o te
orma intr-un
entmajor-
oarintr-un
ttu.
DESPRE AUTORI AUTORI John Gribbin est:
Jim AI-Khalili este profesor de fizica axat pe teme ~tiir
la Universitatea din Surrey ~i membru de astronomie la I
al consiliului de conducere al Consiliului A colaborat la put
pentru Cercetare Tehnologica ~i Stiintifica. New Scientist, Th
COORDONATOR A scis carti de popularizare a stiinte! printre ~i Independent, lu
Paul Parsons vutsrqponmlkjihgfedcbaZYXWVUTSRQPONMLKJIHGFEDCBA
a fost editorul revisteionmlkjihgfedcbaZYXWVUTSRQPONMLKJIHGFEDCBA
care Block Holes, Wormholes, and Time radiofonice ale BE
Focus a postului BBe.srqponmlkjihgfedcbaZYXWVUTSRQPONMLKJIHGFEDCBA
A scris articole pentru Machines [Gauri negre, gaut! de vierme cartea sa In Seorc
popularizarea stiintei lncepand cu Doily ?i ma?ini ole timpului] ~i Quantum A Guide Un caincteo pisiC
Telegraph ~i pana la FHM. Cartea sa The for the Perplexed [Cuanta: Ghidul perplexului]. o introducere amI
Science of Doctor Who [~tiinta doctorului In 2007 a obtinut Medalia ~i Premiul Michael
cine?] a fost una dintre lucrarlle care Faraday al Royal Society pentru comunicare Christian Jarreti
au intrat in cornpetitia pentru premiul Royal ~tiintifica. Apare in programe de ~tiinta The Psychologist
Society pentru carti in domeniul stiinteidcbaZYXWVUTSRQPONMLKJIHGFEDCBA
la radio ~i TV. Research Digest
de Psihologie. A
PREFATA Susan Blackmore este scriitoare. publicatii ~i orga
Martin Rees este presedintele Royal Society, Tine conferinte ~i participa la emisiuni Scientist, Psycho
rector al Trinity College ~i profesor de cosmologie radio ~i TV. Preda la University of the West Sciences din GenE
~i astrofizica la Universitatea Cambridge. of England, Bristol. Cercetarile ei vizeaza un doctorat la Un
A fost desemnat astronom regal in 1995 mimele, teoria evolutionists. ~tiinta in neurostiinta bel
~i numit in Camera Lorzilor in 2005, ca membru sau rneditatia. Scrie pentru mai multe in neuro~tiinta la I
independent. In 2007 i s-a conferit Order publicatii ~i tine un blog pe site-ul ziarului din Londra. Este c
of Merit. A lucrat ~i a calatont mult in afara Guardian. Printre cartile ei se nurnara Has Issues Adver
Angliei. A profesat in nenurnarate universitati, The Meme Machine [Ma?ina de mime] [0 corte plina de
printre care Harvard, Caltech, Berkeley, Kyoto ~i Conversations on Consciousness In psihologio pop'
~i la Institutul de Studii Avansate, Princeton, [Conversatii despre con?tiinta].
unde, in prezent, face parte din comisie. Robert Matthe~
A fost membru al consiliului de conducere Michael Brooks a fost editor la New la Universitatea d
la Institutul Smithonian, Washington, intre 1984 Scientist ~i a scris pentru publicatii variate, Marea Britanie.
~i 1988, ~i este membru asociat al Academiei precum Guardian, Times Higher Education de maternatka pt
Nationale de ~tiinta, al Academiei de Arta Supplement ~i Playboy. Este autor a doua ~i despre miturile
~i ~tiinta ~i al Asociatiei Americane carti: Entanglement, un roman, ~i 73 Things lui Murphy. EsteJ
de Filosofie. Pe langa numeroasele sale That Don't Make Sense [73lucruri core cu articolelein Ne»
conferinte ~i participari la emisiuni radiofonice nu au nici un sens], despre anomaliile Reader's Digest s
~i televizate pe teme stiintifke, este ~i autorul stiintiftce. Detine un doctorat in fizica www.thefirstpost
a sapte carti dedicate publicului larg. cuantica ~i este consultant pentru New Scientist. este consultant ~1
editata de BBe.Es
D e sp r e a u to r i o 155
B IB L IO G R A F IE S E L E C T IV i vutsrqponmlkjihgfedcbaZYXWVUTSRQPONMLKJIHGFEDCBA
Quantum:
CARTIonmlkjihgfedcbaZYXWVUTSRQPONMLKJIHGFEDCBA A Guide for the Perplexed REVISTE DE SPE
Jim AI-Khalili
25 Big Ideas: The Science (Weidenfeld & Nicolson, 2004) Focus
That's Changing Our World www.bbcfocusrr
Robert Matthews Seven Years to Save the Planet:
(Oneworld, 2005) the Questions and Answers New Scientist
Bill McGuire www.newscient
Dreams af a Final Theory (Weidenfeld & Nicolson, 2008)
Steven Weinberg Wired
(Vintage, 1994) Six Degrees: The Science of www.wired.com
a Connected Age
Chaos Inventing a New Science Duncan Watts Anderson, M. C.
James Gleick (W W Norton & Company, 2004) "Suppressing u
(Penguin, 1988) executive contr:
Snowball Earth Nature, 410,131
Gaia: A New Look at Life on Earth Gabrielle Walker www.nature.cor
James Lovelock (Three Rivers Press, 2004) n6826/full/4103
(Oxford University Press, 2000)
Solms, M. (200~
Supercontinent: srqponmlkjihgfedcbaZYXWVUTSRQPONMLKJIHGFEDCBA
70 Billion Years
Wired
www.wiredcom/ The International
NeuroPsychoanalysis Centre
Anderson, M. C. ~i Green, C. (2001), www.neuropsa.org.uk/npsa/
"Suppressing unwanted memories by
executive control. " The James Lind Library
Noture, 4lO, 131-134. wwwjameslind!ibrary.org
www.nature.com/nature/journal/v 410/ Surse online privind medicino
n6826/full/ 410366ao. html bozo to pe dovezi.
SITE-URI Operu.net
www.opem.net/alternativemed icine/
ion, 2006) Bad Science index.html
www.badscience.net Surse pentru medicino alternotivo.
t Yet Prove Articolele lui Ben Coldocre din Guardian
prezentote sub forma de web log. Troteoro, Stanford Encyclopaedia of Philosophy
de obicei, modul In core media foce plato. stanford. ed u/ entriesl si m plicity I
deservicii stiitue), prezentond-o eronot. Articol despre briciullui Ockhom.
A vutsrqponmlkjihgfedcbaZYXWVUTSRQPONMLKJIHGFEDCBA
cuantic 46-47 fixare, proces de 94 I Luminet, Jean-Pierr
actiune minima, principiu teoria cuantica 16 forts nudeara tare 35,50 inflatie. teorie 116, 120-121 Lyell, Charles 63, 10
aminoacid 54 Darwin, Charles 58, fotoni 24, 35 din Africa" 66-67 Mandelbrot, Benoil
Arrhenius, Svante 56, 104 62-63, 136 Freud, Sigmund 74, 76, ipoteza lumii mici 150-151 mantaua Pam.3ntul
atomi 14, 114 Darwin, Erasmus 63 82-83 ipoteza raritatii rnasa 14-15, 114
Dawkins, Richard 60, Friedman, Alexander 116, Pamantului 110-111 matematica aplicat
Caldwell, Robert 130 24,28,36,38,50 gene/genetica 54-55, 74, Kant Immanuel 96 rnirnetica 144-145
catastrofism 106-107 electromagnetism 28-29, 136-1 37 Kelvin, William Thomson, microcosmos 35
campur: 14 Gold, Thomas 56 lord 26 microscop electror
34
Charcot Jean-Martin 83 electroni 34 Gould, Stephen J 108 Kirschvink, Joseph 100 rnigratia continent
conditionare 74, 78 Euler, Leonard 16 Hawking, Stephen lamarckism 64-65 miscare perpetua,
cortex senzorial 75 Everett Hugh 128 12 4-12 5 Laplace, Pierre-Simon 96 rnasini de 26
cosmologie 114 evolutie. teoria 58, 136 Heisenberg, Wiener 38, Leibnitz, Gottfried 16 miscare. legile 18-1
cuanta 35, 115 extlnctie in rnasa 95, 106 Lernaitre. Georges 116 modele informatic
40
electrodinamica Homo genus 55, 66 limbaj, origini 70-71 Moore, Gordon 14
cuantica 28, 45, 46 F homeopatie 74 Linde, Andrei 120 Moore, legea lui 1
entanglement cuantic feedback, mecanism Hoyle, Fred 56, 122 lingvistica 75
4 8 -49 de 94 Hubble, Edwin 116 Lorenz, Edward 152 N
mecanica cuantica Fermat Pierre de 16 Hutton, James 106 Lovelock, James 102-103, Nash, John 146-14
158 () Indice
Luminet, Jean-Pierre 126 Neisser, Ulric 80 relativitate, teoria 30-31 topologie cosrnica
I teorie n6, 120-121 Lyell, Charles 63, 106 neurostiinta 75 replicatori 137 126-127
atie, teorie 138-139 neurotice, dezordini 75 Rubin, Vera 118 Turner, Michael S. n8
'ntd artificiala 74 M Newton, Isaac 18, 20 Rutherford, Ernest 36 Turck, Neil 132
l,pornind macrocosm 14 nudeu 35, 115
Ifrica' 66-67 Mandelbrot, Benoit 152 srqponmlkjihgfedcbaZYXWVUTSRQPONMLKJIHGFEDCBA
S U
Ilumii mici 150-151 mantaua Parnantului 95 0 Sagan, Carl 56 unda RQPONMLKJIHGFEDCBA
I teoria undelor
I raritdtii masil14-15,114 om, origini 66-67 salinitate 95 24-25
antului no-m rnaternatlca aplicatil136 Ortelius, Abraham 98 Schrodinger, Erwin 42 unde electromagnetice
'55,74-75,95 materiel energie oscilatu 15 Schrodlnger, pisica lui 14, 24
lntunecata nd-nq, 4 2 -43 unificare 50-51
128,130 P scoarta Pilmantului 94 uniformitarianism 95, 106
e globala toq-iog Maxwell, James Clerk 28 paleontologi 95 selectie naturala 58-59 univers, soarta sa 130-131
e. teoria 75 McKusick, Victor 84 panspermie 56-57 semiconductori 35 utopie I societati utopice
mecanicil35 paradigme 75 Shannon, Claude 138 75
rnedicina bazata particule alfa 34 Skinner, B.F 78
, ElvinMorton 90 pe dovezi 88-89 pilrti per milion 95 sociobiologie 68-69 V
rnedicina alternativa 86-87 Perlmutter, Saul 118,130 spori 55 vid (in spatiu] 115
rnedicina genetka 84-85 pitice albe 115,130 Steinhardt. Paul 120, 132 viteza luminii 15
manuel96 mimeticil144-145 placebo, efectul de stele neutron ice 114,130 Voltaire 16
illiamThomson, microcosmos 35 90-9 1 subatomic 15, 115
6 microscop electronic 34 Planck, Max 28, 38 substante chimice W
nk,Joseph100 rnigratia continentelor plilci tectonice 98 prebiotice 55 Wallace, Alfred 58, 63
9 8 -99 Poincare, Henri 152 Sweden borg, Emanuel 96 Watson, John B. 78
Milgram, Stanley 150 principiu an tropic Wegener, Alfred 98
tk,Jean-Baptiste minimax, teorema 148 122-123 T Wheeler, John A. 45
4 rniscare brownlana 34 principiul incertitudinii Tegmark, Max 128 Wickramasinghe,
ism64-65 rniscare perpetud, 40-41 teleportare 35, 48 Chandra 56
!, Pierre-Simon96 rnasini de 26 psihanalizil 76-77 teme 137 Wilson, E.O. 68
e,Gottfried 16 rniscare, legile 18-19 psihologie 55, 75 teoria atomului 36-37
e, Georges116 modele informatice 136 psihologie cognitive teoria corzilor 50 y
origini70-71 Moore, Gordon 140 81-81 teoria haosului 152-153 Young, Thomas 24
ndrei120 Moore, legea lui 140-141 teoria jocurilor 148-149
Cd 75 R teoria universului Z
Edward152 N radiatie 15, 28, 115 ekpyrotic 132-133 Zwicky, Fritz 118
k,James102-103, Nash, John 146-147, 148 radioactivitate 35 teorii ale carnpului 50
nebuloasa solara. teoria raze cosmice 94 teritorialitate 55
alele128-129 9 6 -97 refractie 15 terrnodinarnica 26-27 dcbaZYXWVUTSRQPONMLKJIHGFEDCBA
In d ic e () '5 9
MULTUMIRI
CREDITE FOTOGRAFICE
Editorul doreste sa rnulturneasca persoanelor
~i mstitutiilor de mai jos pentru a-~i f dat cu amabilitate
acordul privind reproducerea imaginilor publicate
in aceasta carte. S-au facut toate eforturile pentru
a indica provenienta acestora. In rnasura in care apar
totusi unele omisiuni neintentionate, ne cerem scuze.
, kjihgfedcbaZYXWVUTSRQPONMLKJI .
.' ,, ..RQPONMLKJIHGFEDCBA
....•.....
.
,< >
"dcbaZYXWVUTSRQPONMLKJIHGFEDCBA
-_ _ ----_ -
··· ... ... , -_ -. ..
·.• " ..
~::
···
1 •••••• __ •••••• _ ••••
.....::..•.:~ ...•
I
I •
,
<~ ••-•••••••••••••••••
. '
···,, ,,';'
..,
,
....
'.".
................... ,"
,
," ..
,
,,"
," ,,'
" , •••...............•.•• "
•••• '
"
,- "
1
.MLKJIHGFEDCBA
,"
•••••••••••• _ --------------- ••
···
··
···
·-------------------------------------
160 () M u ltu m ir i
Principiul aqlunii minime
Legilemi~rii
Legea gravltatiei universale
Teoria undelor
Termodinamica
Electromagnetismul
Teoria relatMtatn
'leona atomid
Mecanica cuantid
Pnnclplul incertttudinn
Pisica lui SchrOdinger
Teoria cuantld a campunlorRQPONMLKJIHGFEDCB
E n ta n g le m e n t- u l cuantiC
Unificarea
Panspermia
Seleqia naturala
Gena egolsta
Lamarckismul
Originea africana
Sociobiologia
Orlglnea IimbajulUl
Psihanaliza
Behavlonsmul
Pslhologia cognitiVa
MedlClna genetid
MedlClna altematiW
...... - ..vutsrqponmlkjihgfedcbaZYXWVUTSRQPONMLKJIHGFEDCBA Mediclna bazad pe dovezi
··· Efectul placebo
·· Teona nebuloaset soIare
........ ·
. · Deriva contlnentelor
Glaclat unea Varanger
Tncalzireaglobala
Catastrofismul
.....
.· lpoteza Gaia
lpoteza raritatil ParmntulUl
'
.·
.. .srqponmlkjihgfedcbaZYXWVUTSRQPONMLKJIHGFEDCBA
'
Big Bang
Materia $1 energia intunecata
Inflatla cosmica
Pnncipiul antroplc
Topologia cosmid
Luml paralele
Soarta unlVersuiUl
Teoria universulUl ekpyrotic
Teona Informatlel
Legea IUIMoore
BnciullUl Ockham
Mlmetica
Teona JoculUl
lpoteza lumn mici
Teona haosulUl
A fla m a i m u lt p e:
~ . w w w .litera .ro vutsrqponmlkjihgfedcbaZYXWVUTSRQPONMLKJIHGFEDCBA
ISBN 978-973-675-640-5
911~ [I ~~ll~ll~
IJII II l11J11srqponmlkjihgfedcbaZYXWVUTSRQPONMLKJIHGFEDCBA
i.